FARMACOLOGIE GENERALA Numar de ore 60 36 ore de pregatire teoretica 24 ore de instruire practica descrie notiunile de farmacologie generala Competentele

modulului explica notiunile de farmacocinetica descrie actiunea,efectele si mecanismele de actiune ale medicamentelor
explica reactiile adverse ale medicamentelor si incompatibilitatile Continuturi (capitole) Farmacologie generala notiuni introductive Farmacologia generala definitie, ramuri, utilitate practica Medicamentul definitie, descriere, clasificare, reprezentanti Fazele evolutiei medicamentului in organism de la administrare pina la aparitia efectului terapeutic Transferul prin membranele biologice Notiuni de biofarmacie generala Biodisponibilitatea medicamentelor Factorii care influenteaza biodisponibilitatea Farmacocinetica generala Absorbtia medicamentelor in organism Distribuirea medicamentelor in organism Epurarea medicamentelor din organism Farmacodinamie generala Actiunea farmacodinamica Factorii care influenteaza actiunea farmacodinamica Farmacotoxicologie generala Efectele adverse ale medicamentelor Bibliografie 1. Aurelia Nicoleta Cristea (sub redactia), Tratat de farmacologie,Editia I,Ed.Medicala,Bucuresti 2005 2. Aurelia Nicoleta Cristea (sub redactia), Farmacie clinica,vol.I,Ed.Medicala,Bucuresti 2006 3. Aurelia Nicoleta Cristea, Farmacologie generala ,Ed.Didactica si Pedagogica,Bucuresti,2009 4. Aurelia Nicoleta Cristea, Farmacologie (note de curs) , Ed.Medicala,Bucuresti 2002 5.Dumitru Dobrescu, Farmacologie homeopata generala, EdituraMinesan, Bucuresti 2007 6.I.Fulga,Farmacologie,Ed.Medicala,Bucuresti 2004 7.Sorin E.Leucuta, Biofarmacie si farmacocinetica,Ed.Dacia,Cluj-Napoca,2002 8.V.Dumitrascu si colaboratorii, Farmacologia in laboratorul clinic,Ed.De Vest,Timisoara,2007 9. Iuliana Popovici,Lacramioara Ochiuz,Dumitru Lupuleasa Terminologie medicala si Farmaceutica, Ed.Polirom,2007 10.Lippincott-Williams&Wilkins publishers,Farmacologie ilustrata,Ed.MedicalaCallisto 11.A.M.Rocsin,Farmacotoxicologie practica,Ed.Imprimeriei de Vest,Oradea 200 12.Valeriu Rusu Dictionar medical,Editia a III-arevizuita si adaugita,Editura Medicala, Bucuresti,2007 13.Larousse,Dictionar de medicina,Ed.Univers enciclopedic,Bucuresti 1998 14.*** FR X 15.*** Memomed 16.*** BMJ, Farmacist.ro,Pharma business,Update,Jama

FARMACOLOGIE GENERALA Tematica pentru instruirea practica 1

I.Medicamentul- definitie,clasificare,descriere,reprezentanti. 1) Alcatuiti un tabel cu medicamente utilizate in scop disgnostic,pentru prevenirea,ameliorare,vindecarea unei boli/tulburari fiziologice, conform exemplului Diagnostic Sulfat de bariu pulbere MEDICAMENT Prevenire Euvax B (vaccin impotriva hepatitei B,recombinat) Ameliorare Advil ultra 200mg. (capsule moi) Vindecare Unidox Solutab 100mg. (compr.dispersabile)

2) Utilizind FRX ,Agenda Medicala,Memomed dati exemple de :DCI (denumire comuna internationala) si pentru fiecare Denumiri comerciale (conform exemplului) Denumire comuna internationala (DCI) BISOPROLOLUM (bisoprolol) Denumire comerciala Bisoblock compr. de 5 si 10 mg Bisogamma compr.filmate de 5 si 10 mg Bisomerk compr. filmate de 2,5 ,5 si 10 mg Bisotens compr.filmate de 5 si 10 mg Concor compr.filmate de 5 si 10 mg Concor Cor compr. filmate de 2,5 mg Coronal compr.filmate de 5 si 10 mg

3) Clasificati si exemplificati medicamentele dupa criteriile: conceptie terapeutica, formulare, repartizarea dozelor in forma farmaceutica (conform exemplului) CONCEPTIA TERAPEUTICA ALOPATE HOMEOPATE Omeran capsule gastrorezistente 20mg. Sedatif PC comprimate

Medicamente industriale Detralex compr.filmate 500mg.

Medicamente magistrale Sulf precipitat 10 g Alcool camforat 10% 20 g Glicerina 5g Acid tartric 1g Apa distilata 90 g M.f. suspensie Aplicatii externe /scalp Reapartizarea dozelor in forma farmaceutica Medicamente unitare Medicamente fractionabile Medicamente multidoze Carteol 2% solutie Lokren comprimate filmate Carteol 2% solutie oftalmica oftalmica unidoza (0,3ml.) fractionabile de 20 mg multidoza ( 5 ml.)

MODUL DE FORMULARE Medicamente oficinale Sirupus Belladonnae 5%

4) Incadrati farmacodinamic (actiunea pentru care se utilizeaza ) toate medicamentele pe care le-ati utilizat ca exemplu la punctele 1,2,3. II.Notiuni de biofarmacie Pentru 20 substante medicamentoase stabiliti medicamentul original si genericele (conform exemplului) Substanta Grupa Medicament original Medicament generic 2

activa Omeprazolum (omeprazol)

farmacodinamica Inhibitor al pompei de protoni (antiulceros)

Losec Mups comprimate filmate gastrorezistente 10 si 20 mg

Helicid capsule gastrorezistente Omeprazol LPH capsule gastrorezistente Omeran capsule gastrorezistente Omez capsule gastrorezistente Ortanol capsule gastrorezistente Ultop capsule gastrorezistente

III. Farmacocinetica generala Clasificati medicamentele in functie de calea de administrare;pentru fiecare cale de administrare dati cite 10 exemple (conform tabelului) Medicamente administrate la nivelul mucoasei nazale Denumire commercial Substanta activa Grupa si concentratia farmacodinamica AFRIN Clorhidrat Simpatomimetic/ de oximetazolina vasoconstrictor 0,05% Decongestionant nazal AVAMYS Furoat de fluticazona Corticosteroid/ 27,5 g/puf antiinflamator Forma farmaceutica Aerosol nazal - solutie Spray nazal suspensie Mod de eliberare OTC

P-RF

Alcatuiti o lista cu medicamentele care nu se pot asocia in administrare cu suc de grapefruit. Dati exemple de medicamente care determina modificarea culorii urinii si scaunului III.Farmacodinamie generala Clasificati medicamentele in functie de momentul administrarii raportat la masa si dati exemple Precizati medicamente ale caror substante medicamentoase se afla in sinergism de potentare si stabiliti pentru fiecare actiunea farmacodinamica si indicatiile IV.Farmacotoxicologie generala Alcatuiti o lista cu medicamente contraindicate/ precautii soferilor Dati exemple de medicamente hepatotoxice

FARMACOLOGIE GENERALA Definitie.Ramuri.Utilitate practica.

Farmacologia este stiinta care studiaza interactiunile dintre medicamente si organism. Etimologic deriva din limba greaca pharmakon = medicament + logos = stiinta Farmacologia generala studiaza aspectele generale ale relatiilor dintre medicament si organism si legile obiective pe baza carora se desfasoara ecste relatii.

Farmacologia, ca stiinta independenta,cu metode si metodologii proprii, dateaza din a doua jumatate a secolului al XIX-lea, in present fiind una dintre stiintele contemporane cele mai dinamice. Pina in 1820, medicii practicieni defineau prin farmacologie stiinta medicamentului ,incluzind in sfera acestei discipline orice fel de informative referitoare la pharmakon. Catre sfirsitul secolului al XIX-lea, cercetarile experimentale de farmacologie si farmacodinamie au impus trei concluzii care aveau sa constituie fundamental farmacologiei de dupa 1900: majoritatea medicamentelor pot actiona si daca sint diluate in limite largi, exista o inalta specificitate chimica a remediilor medicamentoase (izomerii optici ai unei substante pot sa aiba actiuni farmacologice diferite chinina / chinidina = antimalaric / antiaritmic) exista o specificitate biologica (curara actioneaza numai asupra placii motorii) Farmacologia moderna are sase ramuri principale, trei cu caracter predominant fundamental, carora le corespunde trei ramuri cu caracter predominant aplicativ (tabel 1). Tabel 1 Ramurile farmacologiei Ramuri cu caracter fundamental Ramuri cu caracter aplicativ Farmacocinetica Farmacografia Farmacodinamia Farmacoterapia Farmacotoxicologie Farmacoepidemiologia Fiecare dintre aceste ramuri se ocupa cu studiul anumitor relatii dintre medicament si organism: farmacocinetica studiaza evolutia medicamentului in organism farmacodinamia studiaza efectele biologice ale medicamentului in organism farmatoxicologia studiaza efectele adverse si intoxicatiile acute si cronice farmacografia studiaza regulile de prescriere a medicamentelor, referitoare la formele farmaceutice, caile si modul de administrare, posologie (prescrierea dozelor) farmacoterapia studiaza indicatiile terapeutice farmacoepidemiologia studiaza contraindicatiile si precautiile, precum si bolile de etiologie medicamentoasa cu mare raspindire.

Farmacocinetica Farmacodinamie

Farmacotoxicologie

Figura 1 Relatiile dintre medicament si organism

Din cele 6 ramuri pp ale farmacologiei, s-au desprins si sint in curs de dezvoltare alte noi ramuri: farmacodinamie fundamentala biochimica studiaza locul si mecanismele actiunii medicamentului, la nivel celular si molecular biochimic, farmacogenetica studiaza influentele variabilitatii genetice (polimorfismului genetic) asupra efectului medicamentului, cronofarmacologia studiaza influenta bioritmurilor asupra efectului medicamentului gerontofarmacologia studiaza particularitatile farmacologice la indivizii virstnici stereofarmacologia (farmacologia stereoizomerilor, farmacologia compusilor chirali*) studiaza particularitatile farmacocinetice ale enantiomerilor existenti intr-o mixtura racemica a unui medicament, precum si consecintele biofarmaceutice si farmacoterapeutice derivate. Ex: carvedilol enantiomerul S are propietati blocante la nivelul receptorilor beta si alfa-1 adrenergici enantiomerul R are proprietati blocante la nivelul receptorilor alfa-1 adrenergici adrenalina - izomerul levogir este de 20 de ori mai activ decit izomerul dextrogir pseudoefedrina -stereoizomer al efedrinei cu efecte simpatomimetice mai slabe

Efedrina Pseudoefedrina Farmacologia este o stiinta utila atit in practica medicala cit si in practica farmaceutica. Domeniile de utilitate practica sint urmatoarele: practica medicala terapeutica * farmacoterapia * farmacografia * farmacoepidemiologia Practica farmaceutica moderna orientata catre pacient farmacia clinica Cercetarea pentru introducerea medicamentului in terapeutica farmacologie preclinica farmacologie clinica * chiralitate relatia geometrica intre doua obiecte sau structure chimice nesuperpozabile abilitatea unei molecule de a exista ca izomer dextrogir sau levogir izomerie proprietatea unor substante, care au aceeasi compozitie chimica, de a prezenta insusiri fizice si chimice diferite, datorita modului diferit de aranjare a atomilor in molecula; se cunosc diferite tipuri de izomerie: optica, dupa cum rotesc planul de polarizare a luminii catre stinga levogir (-0) sau catre dreapta- dextrogir(+); de pozitie sau stereoizomerie geometrica,in functie de modul de aranjare in spatiu a atomilor din molecula;de catena (cis-trans). MEDICAMENTUL Definitie.Descriere.Clasificare.Reprezentanti. Definirea unor termeni medico-farmaceutici. Medicatie Etimologie - latina medicatio,onis = medicatie,intrebuintarea doctoriilor,vindecarea Definitie - utilizarea sistematica a unuia sau mai multor agenti terapeutici cu indicatie bine determinata in scopul ameliorarii sau disparitiei unui simptom,unei disfunctii,unei anomalii organice sau biologice sau al vindecarii unei boli. Tratament Etimologie - latina tractare (infinitivul prezent de la traheo derivat de la trahere = a trage cu forta,a tiri) = a actiona impotriva cuiva, a convinge Definitie - ansamblul prescriptiilor medicamentoase si igieno-dietetice utilizate pentru vindecarea,ameliorarea sau scurtarea duratei unei boli sau in general totalitatea mijloacelor medicamentoase si igienico-sanitare utilizate in vederea combaterii efectelor unei maladii. Terapie (terapeutica) Etimologie - greaca therapeia, therapeuein = a ingriji Definitie - ramura a medicinii care se ocupa cu studiul mijloacelor de ameliorare sau vindecare a bolilor si a unor tulburari produse de acestea,in particular cu modul stiintific de utilizare a medicamentelor si a metodelor chirurgicale. Remediu 5

Etimologie - latina remedium = leac,medicament Definitie - orice mijloc sau factor care poate fi utilizat in tratamentul curativ sau paleativ al unei boli,ori in scopul profilactic al unei boli. Clasificare remedii fizice razele solare,caldura,razele UV,ultrasunetele,razele X, curentul electric de diferite tensiuni,tratamente balneo-terapeutice remedii psihice sugestia,hipnotismul,training-ul autogen (antranament) remedii chimice ( cunoscute sub denumirea de medicamente) forme farmaceutice care se administreaza bolnavului pe diferite cai. Medicament Etimologie - latina medicamentum = leac,medicament, latina medicamen,inis = leac, medicament,otrava,farmece Definitie Substanta sau amestec de substante care prezinta proprietati curative sau preventive in cazul unor boli umane sau animale,precum si orice produs care poate fi administrat la om sau animal in vederea stabilirii unui diagnostic medical sau a restaurarii, corectarii si modificarii functiilor organice ale acestora. prevenirea Orice subst sau amestec de subst utilizat(a) pentru diagnosticarea unei boli sau a ameliorarea tulburarilor functionale vindecarea la om si animale. O.M.S.- orice substanta sau asociere de substante care modifica un proces fiziologic sau patologic ,in beneficiul celui care il foloseste,sau orice substanta sau combinatie de substante care poate fi administrata la om sau animale in vederea stabilirii unui diagnostic sau a restaurarii ,corectarii sau modificarii functiilor fiziologice. Matz: Un medicament este o substanta care injectata intr-un soarece,va produce un articol stiintific. Sinonime utilizate - preparat farmaceutic, produs farmaceutic, forma farmaceutica, forma medicamentoasa, preparat medicamentos, preparat galenic, forma galenica, produs finit, preparat: magistral,oficinal,industrial Drog Etimologie incerta: engleza dryge ,olandeza trook (uscat),olandeza droog (lucru uscat) Definitie orice materie prima de natura organica sau anorganica,utilizata pentru prepararea medicamentelor magistrale,oficinale si industriale prin extensie,sub influenta terminologiei engleze,sinonim cu medicament sinonim cu stupefiant,in limbajul curent international,substanta care produce o dependenta fizica si /sau psihica si care poate genera o toxicomanie. Descrierea medicamentului. Medicamentul este rezultatul unui proces tehnologic complex ,in care substantele medicamentoase sint transformate ,cu ajutorul substantelor auxiliare adecvate,prin operatii farmaceutice,in forma farmaceutica corespunzatoare care este introdusa intr-un recipient de conditionare si ambalaj specific. substanta medicamentosa substante auxiiliare

operatii farmaceutice forma farmaceutica recipient de conditionare ambalare medicament

Caracteristici Substanta medicamentoasa

ERDOMED Erdosteina

Tabel 1 Produse farmaceutice CAFFETIN Paracetamol, Propifenazona Cafeina

PROCULIN Clorhidrat de nafazolina 6

Susbstante auxiliare

Forma farmaceutica Conditionare primara Ambalare

Adjuvanti: zahar,benzoat de sodiu, amidonglicolat de sodiu,aspartam,zaharina sodica, aroma de portocale pulbere Solvent: apa fiarta si racita (adaugata de catre pacient acasa). Pulbere pentru suspensie orala Flacon de sticla bruna, cu capacitate de 100 ml , prevazut cu semn pina unde se adauga apa. Cutie de carton

Fosfat de codeina sesquihidrat Adjuvanti:stearat de magneziu, laurilsulfat de sodiu, amidonglicolat de sodiu,dioxid de siliciucolidal anhidru, povidona,hidrogenofosfat de calciu dihidrat, celuloza microcristalina, croscarmeloza sodica, behenat de glicerol Comprimat Folie termosudata din PE-A1 Cutie de carton cu o folie de 10 comprimate

Adjuvanti: clorura de benzalconiu,edetat disodic, acetat de sodiu trihidrat, acid boric,hidroxid de sodiu Solvent: apa pentru preparate injectabile Solutie oftalmica Flacon din PEID de capacitate 10 ml.,prevazut cu dop picurator Cutie de carton

Denumirea poate fi Chimica incomoda pentru practica terapeutica utila pentru invatamint si cercetare ex. (5,6)-7,8-didehidro-4,5-epoxi-3-metoxi-17-metilmorfinan-6-ol = codeina acid(2S,5R,6R)-3,3dimetil-7-oxo-6-(2-fenil-2-aminoacetamido)-4-tia-1-aza-biciclo [3.2.0]heptan-2-carboxilic = ampicilina DCI (denumire comuna internationala) recomandata de OMS utilizeaza segmente cheie caracteristice pentru un tip de structura chimica exemple cilinum pentru peniciline ol pentru beta-adrenolitice denumiri prescurtate specifice pentru saruri exemple pivalat = trimetilacetat tosilat = p-toluensulfonat UNASYN 375mg comprimate filmate - tosilat de sultamicina (sulbactam + ampicilina) INN (numele international neinregistrat) sau denumirea comuna generica Oficinala (inscrisa in farmacopee; de obicei DCI sau INN) Comerciala (nume depus sau inregistrat R = registred) stabilita de firma producatoare simpla,usor de memorat (Tertensif) nu intotdeauna adecvata Clasificarea medicamentelor Conceptia terapeutica Medicamente alopate Medicamente homeopate constituie majoritatea formelor farmaceutice utilizate sint concepute dupa principiul lui Hipocrate curent in terapeutica similia similibus curantur (ceea ce este prescrierea lor are la baza conceptia lui Hipocrate asemanator vindeca),conform caruia un contraria contrariis curantur (ceea ce este contrar medicament este folosit impotriva unei boli , vindeca), dupa care medicamentul actioneaza asupra daca provoaca la omul sanatos aceleasi simptome bolii in mod antagonic, neutralizindu-i efectele,ca cu maladia respectiv antidot alegerea medicamentului este efectuara in in prezent alopatia este considerata metoda stiintifica functie de simptomele pe care le prezinta bolnavul de tratament care se bazeaza pe: tratamentul fiind individualizat Cunoasterea proprietatilor fizico-chimice ale s.m. pentru tratamentul homeopat sint specifice: Relatia farmacologica doza-efect administrarea in cantitati extreme de mici Experimentarea biologica (doze infinitezimale) Observatia clinica legea similitudinii se pot adauga inca trei metode: experimentarea pe om fitoterapia (plante medicinale) se cunosc peste 2000 de medicamente aromoterapia (uleiuri volatile) homeopate de origine vegetala,animala si mineral opoterapia (tesuturi si organe animale) formele farmaceutice utilizate frecvent sint solutiile buvabile,granule,globule,pulberi, comprimate ,supozitoare,unguente Originea,natura si compozitia materiilor prime 7

medicamente definite chimic-contin una sau mai multe s.m. de natura minerala,biologica,de semisinteza sau sinteza ,cu constante fizice si proprietati chimice caracteristice obtinute prin : prelucrarea produselor minerale semisinteza sau sinteza chimica extractie din produse vegatale sau animale biosinteza dirijata (antibiotice,hormoni steroizi,vitamine) biotehnologii diverse (hormoni peptidici,prostaglandine,endorfine) medicamente nedefinite chimic - au compozitie complexa,continind amestecuri cu caracteristici variabile ,dupa origine si modul de obtinere se prepara prin extractie din plante sau sint obtinute din produse animale, microorganisme,sau prin tratamentul diferitelor minerale pentru a se obtine produse de calitate constanta este necesara standardizarea metodei de preparare,a proprietatilor fizice,chimice si biologice medicamente obtinute din tesuturi animale,tesutiri vegetale,animale sau plante intregi sint definite prin caracterele morfologice si histologice Toxicitate Tipul de medicament Medicamente si substante farmaceutice anodine (obisnuite) Caracteristici se utilizeaza in cantitati de ordinul gramelor ,fara sa produca tulburari in organism,dar sint daunatora daca se adminisreaza in doze exaggerate se pastreaza in recipiente bine inchise (cu dop rodat),incolore sau brune,pe care se aplica eticheta cu inscriptie neagra pe fond alb se pastreaza in depozitul farmaciei se pot elibera cu si fara prescriptive medicala Medicamente si medicamentele din aceasta grupa contin s.m. de ordinul centigramelor substante farmaceutice pot produce accidente grave la admin,daca se depaseste doza terapeutica maxima puternic active, foarte se pastreaza in recipiente bine inchise,incolore sau brune,pe care se aplica active sau eroice eticheta alba cu inscriptie rosie,la Separanda in FRX sint prezentate dozele terapeutice uzuale si dozele terapeutice maxime ale acestor s.m. se elibereaza numai pe baza de reteta pentru formulele magistrale cu s.m.puternic active FRX prevede verificarea dozelor terapeutice maxime si reducerea lor daca este cazul Medicamente si prezinta o actiune farmacologica foarte energica, medicamentele continind s.m. substante farmaceutice de ordinal miligramelor sau zecimilor de milligram toxice administrate in cantitati mici,dar care depasesc dozele terapeutice mxime admise produc fenomene toxice, tulburari ale functiilor fiziologice si/sau leziuni ale tesuturilor,imbolnaviri sau chiar moarte se pastreaza in recipient bine inchise,incolore sau colorate in brun,pe care se aplica eticheta neagra cu inscriptie alba si in plus etichetelecap de mort si atentie otrava,la Venena ,sub cheie se elibereaza strict pe baza de reteta nu se elibereaza din farmacie nici o substanta toxica fara sa fie prelucrata intr-o forma farmaceutica Stupefiante se pastreaza la Venena, sub cheie se elibereaza doar pe baza de prescriptie medicala speciala (cu timbre sec), in cantitati doar pentru 3 zile (cu anumite exceptii prevazute in legea stupefiantelor) nu se elibereaza din farmacie nici o substanta stupefianta decit prelucrata intr-o forma farmaceutica Obs: in prezent medicamentele sint impartite in functie de toxicitate in medicamente TAB II si TAB III Modul de formulare MEDICAMENT MAGISTRAL OFICINAL INDUSTRIAL Originea termenului Latina magister = cel care Latina officina = atelier,pravalie, Latina industria,ae = activitate, zel, Instruieste laborator,fabrica siguranta Sinonime Preparat magistral Preparat oficinal Produs industrial Preparat farmaceutic Preparat famaceutic Specialitate farmaceutica 8

Preparat galenic Prescrisa de medic pe reteta Individualizata pentru pacient Formula de preparare Inscrisa in farmacopei Prestabilita,cu componente in grame Provine din preparatele magistrale cu scopul de a: uniformiza metoda de preparare asigura conditiile de calitate impuse Preparare In laboratorul farmaciei In cantitati mari Divizare in unitati de conditionare Preparate anterior cererii Pot intra in formula unor preparate magistrale Conform G.P.P Eliberare, utilizare, valabilitate Eliberare imediata la cerere sau pe baza de reteta Utilizare larga,numar mare de pacienti Valabilitate mai mare decit a preparatelor magistrale Exemple Solution camphorae spirituosa 10% (Solutie alcoolica de camfor 10%)

Produs farmaceutic Compozitie fixa Fisa de fabricare autorizata de M.S. (licenta de fabricare, certificate de inregistrare) Componente exacte, in grame Provin din preparatele magistrale sau oficinale Denumire inregistrata /sau nu Anterior cererii In industria de medicamente In cantitati mari: loturi,sarje Conform G.M.P. (reguli de buna practica de fabricare) Prezentare particulara, specifica pentru toate unitatile de conditionare Eliberare imediata la cerere sau pe baza de reteta Utilizare larga,numar mare de pacienti Eficacitate terapeutica Valabilitate mare (1,3,5,7 ani)

La masa de receptura Ex tempore (in graba,indata) Conform G.P.P (reguli de buna practica farmaceutica)

Eliberare pe baza de reteta Utilizare imediata in mod individualizat Termen scurt

Sulf precipitat Alcool camforat 10% Glicerina Acid tartric Apa distilata M.f. suspensie Aplicatii externe /scalp

Acelasi medicam poate exista in forme farmaceutice diferite Ketonal: solutie injectabila, Camfor 10g supozitoare ,gel,comprimate filmate, Alcool 70g comprimate retard, capsule cu Apa distilata la 100g eliberare modificata (FRX pagina 854) Formele farmaceutice pot contine s.m. in dozaj diferit Paracetamol supoz 125 si 250mg In cadrul aceleasi f.f.pot exista mai multe modele de prezentare destinate distribuirii in farmacii Milgamma N capsule cutii cu 20,50, 100 Repartizarea dozelor de substanta medicamentoasa in forma farmaceutica Forme farmaceutice unitare solutie injectabila,capsule, comprimate, supozitoare, oftadoze (Carteol 2% solutie oftalmica unidoza 0,3ml) Forme farmaceutice unitare fractionabile realizate pentru a oferi posibilitatea de ajustare prin fractionare precizia dozei depinde de forma farmaceutica comprimate fractionabile: Lokren comprimate filmate 20 mg bolnavul trebuie sa masoare doza prescrisa utilizind masuri aproximative (lingurita, lingura,seringa,pipeta sau alt instrum de masurat bine calibrat si eliberat impreuna cu medicamentul) Forme farmaceutice multidoze dezavantaj - lipsa de precizie in prelevarea dozei solutii orale, siropuri,suspensii orale, pulberi orale Modul de prescriere si eliberare includ medicamentele care fac obiectul unei prescriptii medicale Specialitati medicale se elibereaza din farmacie numai pe baza de reteta se utilizeaza la indicatiile si sub controlul mediculului stabilite de O.M.S. pentru ajutorul tarilor in curs de dezvoltare (in scopul construirii arsenalului terapeutic) sint trecute pe o lista care cuprinde ~ 200 de produse absolut necesare se pot elibera cu si fara prescriptie medicala

10 g 20 g 5g 1g 90 g

Medicam esentiale

over the counter (medicam peste lista medicamentelor esentiale stabilite de OMS 9

Produse O.T.C produse familiale (automedicatie) pentru mare public se elibereaza fara prescriptie medicala Calea de administrare Medicamente administrate pe calea orala Medicamente administrate pe cai parenterale Medicamente administrate pe caile transmucozale Medicamente administrate pe cale cutanata Specificitatea actiunii terapeutice Medicamente specifice se adreseaza unui anumit fenomen (digitalice,antibiotice) Medicamente nespecifice - se adreseaza unor mecanisme generale de actiune care pot intervene in mai multe entitati morbid, fara a avea specificitate pentru un agent pathogen sau fenomen (medicamentele care actioneaza asupra sistemului nervos) Locul de actiune si eliberare a substantei medicamentoase Medicamente cu actiune locala sau topica forme farm cu eliberare conventionala definite numai prin continutul de substanta medicamentoasa si concepute pentru actiune la nivelul locului de aplicare Medicamente cu actiune sistemica sau generala Medicamente cu eliberare conventionala Medicam cu eliberare modificata eliberare accelerata comprimate si granule efervescente comprimate liofilizate eliberare aminata (prelungita,retard) eliberare incetinita repetata (sustinuta) controlata depot formele farmaceutice contin o asigura o eliberare programata a s.m. doza de atac si o doza de intretinere cu o anumita viteza,pentru a determina care se elibereaza treptat efectul terapeutic necesar Medicamente cu eliberare la tinta (sisteme medicamentoase de transport si cedare la tinta, sisteme vectorizate) Vectori medicamentosi Generatia I Generatia a II- a Generatia a III-a Microsfere, Nanosfere, Vectori medicamentosi de a II-a generatie Microcapsule Nanocapsule, pilotati de anticorpi monoclonati capabili sa Lipozomi recunoasca tinta vizata Sistemul A.T.C.(anatomic terapeutic chimic) Principiul de ordonare in cadrul acestui sistem are in vedere urmatoarele criterii: locul de actiune tipul de actiune a medicamentului identitatea chimica In functie de acestee categorii,medicamentele au fost repartizate in 5 niveluri: Nivelul I formatiunea anatomica (codificate cu majuscule latine A,B,C,D,G,H,J,L,M,N,P,R,S,V) Nivelul II grupa terapeutica (codificate cu cifre arabe) Nivelul III subgrupa terapeutica (codificata cu majuscule latine) Nivelul IV clasa chimica (codificata cu majuscule latine) Nivelul V subclasa chimica (codificata cu cifre arabe) Accupro C 09 A (sistemul cardiovascular,produse active pe sistemul renina-angiotensina,inhibitori ai enzimei de conversie) Norvasc C 08 CA (sistemul cardiovascular,blocante ale canalelor de calciu,blocante selective ale canalelor de calciu cu efecte principale vasculare,dihidropiridine) Gradul de dispersie Medicamente omogene Sinonime Sisteme disperse omogene Sisteme disperse monofazice Dispersii molecular sau ultramoleculare Sisteme disperse eterogene Sisteme disperse bifazice Sisteme polifazice Caracteristici Faza de dispersie si mediul de dispersie au Sint formate din doua sau mai multe faze: faza dispersata si afinitate reciproca faza dispersanta 10 Medicamente eterogene

Sint formate din molecule care se intrepatrund, avind dimensiuni aproape egale, formind o singura faza cu mai multe specii de molecule Sistemul dispers prezinta aceleasi proprietati fizice si chimice in toate punctele sale Gradul de dispersie este cuprins intre 109 -1010 m-1,diametrul particulei fiind mai mic de 1 nanometru Sint cunoscute si sub denumirea de solutii reale, solutii adevarate ,care trec prin filter si ultrafiltre, fara a separa

Sint caracterizate de prezenta suprafetelor de separate, datorita neafinitatii fazelor componente si respectiv diferentei dintre marimea particulelor fazelor Gradul de dispersie este mai mare decit molecula,mrimea particulei putind ajunge la 1 nanometru Sistemul dispers prezinta proprietati diferite care imprima ansamblului discontinuitate Se clasifica in trei grupe: Sisteme disperse ultramicroeterogene (sisteme micelare, microemulsii,dispersii coloidale,nanosfere,nanocapsule, lipozomi,latexuri) Sisteme disperse microeterogene (mucilagii,emulsii, aerosoli,suspensii,pulberi fine,microcapsule,microsfere) Sisteme disperse macroeterogene (emulsii,suspensii si unguente grosiere,comprimate,granule,capsule,pilule)

Operatii farmaceutice Medicamente obtinute prin dispersare omogena dizolvare simpla-solutii ,siropuri dizolvare prin intermediu - colire,solutii injectabile,perfuzii dizolvare partiala-solutii extra- extracte moi si extracte uscate dizolvare extractiva si distilare - ape aromatice,alcoolate Medicamente obtinute prin dispersare eterogena si alte operatii dizolvare coloidala-solutii coloidale,mucilagii emulsionare,suspendare-emulsii,suspensii,unguente dispersare,aglutinare,modelare-supozitoare,pilule,granule,granulate dispersare,aglutinare,compactare-comprimate,comprimate acoperite incapsulare,microincapsulare-capsule,microcapsule,microparticule,nanoparticule

11

Fazele evolutiei medicamentului in organism de la administrare pina la aparitia efectului terapeutic. I. Faza biofarmaceutica (farmaceutica)-se desfasoara la locul de administrare al medicamentului;are doua etape: Eliberarea din forma farmaceutica-dezintegrarea in granule si dezagregare in particule fine pentru formele farmaceutice solide. Dizolvarea - consta in dispersarea substantei active la nivel molecular,in lichidele biologice de la locul de administrare. II. Faza farmacocinetica - se desfasoara in tot organismul si are urmatoarele etape : Absorbtia - reprezinta trecerea substantei active dizolvate ,de la locul de administrare in circulatia sangvina generala. Distribuirea transportul-vehicularea substantei active in forma libera sau legata de proteinele plasmatice,in sistemul circulator. difuziunea in tesuturi-trecerea substantei active din singe in tesuturi prin membrana capilara si celulara. distribuirea - repartizarea la nivelul tesuturilor stocarea- fixarea substantei active in tesuturi Epurarea metabolizarea = biotransformarea - modificarea structurii chimice a substantei active cu aparitia metabolitilor activi sau inactivi eliminarea -excretia din organism ,la nivelul cailor de eliminare,ca atare sau sub forma de metaboliti. III. Faza farmacodinamica - se desfasoara la locul de actiune al medicamentului si are doua etape: Fixarea moleculelor de substanta activa de substratul reactiv Declansarea actiunii farmacodinamice. forma farmaceutica. loc de administrare f.f.(s.m. + s.aux.) eliberare subsatnta medicamentoasa dizolvare solutie s.m. absorbtie singe

loc de difuziune s.m. difuziune loc de actiune biotransformare distribuire + distribuire proteine plasmatice s.m + substrat reactiv s.m. + enzime fixare metabolizare complex sm-sr metaboliti (m) complex sm-pp actiune primara desprindere din complex actiune farmacodinamica loc de stocare difuziune s.m distribuire s.m. stocata in tesut/organ m loc de eliminare eliminare substanta medicamentoasa si /sau metaboliti Figura 1 Etapele parcurse de medicament in organism

Clasificarea formelor farmaceutice dupa cinetica eliberarii si dizolvarii substantei medicamentoase. DRAJEURI 12

dizolvarea invelisului CAPSULE OPERCULATE nucleu COMPRIMATE ruperea invelisului dezintegrare fragmente dezagregare PULBERE dispersare PULBERE DISPERSATA topire/dizolvare excipient SUPOZITOARE dizolvare SUSPENSII SOLUTIE dizolvare invelis CAPSULE MOI BUVABILE SIROPURI mucoasa UNGUENTE frecare epiderm dizolvare SOLUTIE difuzie absorbtie

vena

SOLUTII INJECTABILE iv. SOLUTII PERFUZABILE SOLUTII INJECTABILE i.m.,s.c. dizolvare SUSPENSII INJECTABILE Cedarea substantei medicamentoase din forma farmaceutica poate fi influentata semnificativ de proprietatile fizico-chimice ale substantei medicamentoase si ale formei farmaceutice. Disponibilitatea farmaceutica este determinate in principal de viteza de cedare din forma farmaceutica. Viteza de dizolvare a unei s.m. solide este definita prin cantitatea care intra in solutie in unitatea de timp,in conditii standardizate de : interfata solid/lichid temperatura compozitie a solventului In biofarmacie viteza de dizolvare este viteza cu care s.m. se dizolva din f.f. dozata sau din parti ale acesteia ,in timpul testarii. Natura,cantitatea si reactivitatea excipientilor utilizati la prepararea formei farmaceutice pot influenta viteza de dizolvare a s.m. din f.f. stearatul de magneziu (hidrofob) lubrefiant (formularea comprimatelor) extern intern dezagregare peste 40 de minute 10 minute amidon dezagregant (extra -/ intra-granular) in comprimate de ibuprofen,nifedipina,piroxicam,alopurinol

grabeste cedarea s.m. din f.f.

Parte experimentala. Dezagregarea formelor farmaceutice solide CAPSULAE capsule (FR X pag.192) Definitie. Preparate farmaceutice formate din invelisuri, care contin doze unitare de substante active asociate sau nu cu substante auxiliare,destinate administrarii pe cale orala. Descriere. capsule gelatinoase tari = capsule operculate 13

sint preparate din gelatina au forma de cilindri alungiti,rotunjiti la capete,care se inchid prin imbucare contin de obicei amestecuri de substante sub forma de pulberi sau granulate capsule gelatinoase moi = perle sint constituite dintr-un invelis continuu si moale de gelatina au forma sferica sau ovala contin substante active lichide sub forma de pasta sau substante solide in solutie capsule amilacee = casete sint preparate din amidon au forma de cilindri plati a caror diametre,putin diferite ca marime,permit inchiderea acestora prin suprapunere si usoara apasare contin substante sau amestecuri de substante sub forma de pulberi. Dezagregare. capsulele gelatinoase gastrosolubile trebuie sa se dezagrege in apa,in cel mult 30 minute,daca nu se prevede altfel capsulele gelatinoase enterosolubile nu trebuie sa se dezagrege in pepsina-solutie in 120 minute,daca nu se prevede altfel si trebuie sa se dezagrege in pancreatina solutie alcalina in cel mult 60 minute. capsulele amilacee trebuie sa se transforme in apa intr-o masa moale dupa 30 secunde Experiment. Substante /materiale necesare: pancreatina solutie alcalina (FRX pag.1216) pepsina solutie acida (FR X pag.1217) capsule gelatinoase tari/moi ,gastro-/enterosolubile pahare Berzelius ,bagheta de sticla,ceas Metoda de lucru in pahare Berzelius se introduc cite 50 ml. din solutiile de dezagregare: apa ,solutie pancreatina,solutie pepsina in fiecare pahar se introduce tipul de capsula se cronometreaza timpul de la introducerea f.f..pina la dezagregare pentru fiecare pahar Berzelius. COMPRESSI (TABULETTAE) comprimate (FR X pag.284) Definitie.Preparate farmaceutice solide care contin doze unitare din una sau mai multe substante active,obtinute prin comprimarea unui volum constant de substante active ,asociate sau nu cu substante auxiliare; sint destinate administrarii pe cale orala: se inghit ca atare ,intregi/sfarimate se inghit dupa dizolvarea/dispersarea prealabila in apa cu sau fara efervescenta Descriere. comprimate neacoperite (compressi) au forma de discuri sau alte forme,aspect uniform,margini intacte,suprafata plana sau convexa,gustul,mirosul si culoarea caracteristice substantelor folosite. pot prezenta pe una sau pe ambele fete diferite semne (santuri,inscriptionari) comprimatele preparate din pulberi de origine vegetala sau animala si comprimatele cu actiune prelungita pot prezenta pigmentari sau particule diferit colorate,dar omogen repartizate comprimatele acoperite (compressi obducti) au forma de discuri sau alte forme,aspect uniforma fara pete,suprafata plana sau convexa,continua,de obicei luciosa,albe/colorate si pot prezenta pe una sau ambele fete diferite inscriptionari. Experiment. Substante /materiale necesare: pancreatina solutie alcalina (FRX pag.1216) pepsina solutie acida (FR X pag.1217) capsule gelatinoase tari/moi ,gastro-/enterosolubile pahare Berzelius ,bagheta de sticla,ceas Metoda de lucru in pahare Berzelius se introduc cite 50 ml. din solutiile de dezagregare: apa ,solutie pancreatina,solutie pepsina 14

in fiecare pahar se introduce tipul de comprimat se cronometreaza timpul de la introducerea f.f..pina la dezagregare pentru fiecare pahar Berzelius SUPPOSITORIA supozitoare (FR X pag.889) Definitie. Preparate farmaceutice solide,care contin doze unitare din una sau mai multe substante active,destinate administrarii pe cale rectala,vaginala sau uretrala. Descriere. supozitoarele rectale (supozitoare) au forma cilindro-conica sau de torpila,diametrul bazei 8-10 mm.,lungimea 20-30 mm.,si masa de 2-3 grame pentru adulti si de 1-2 grame pentru copii supozitoare vaginale (ovule) au forma sferica sau ovoidala,masa de 2-4 grame (ovulele preparate cu unt de cacao) si masa de 5-12 grame (ovulele preparate cu masa gelatinoasa) supozitoare uretrale (bujiuri) au forma de cilindri ascutiti la un capat,lungimea de 5-10 cm.,diametrul de 2-7 mm.,si masa de 2-3 grame. Dezagregare(comportamentul la topire sau dizolvare) Intr-un flacon conic de 100ml.care contine apa mentinuta la temperatura de 37 2 C se introduce un supozitor.Flaconul se agita prin usoara rotire o data la 5 minute. Supozitoarele preparate cu: baze liposolubile trebuie sa se topeasca in cel mult 30 minute baze hidrosolubile trebuie sa se dizolve in cel mult o ora Pot ramine in flacon particule de substante active si substante auxiliare nedizolvate. TRANSFERUL PRIN MEMBRANELE BIOLOGICE Evolutia substantelor medicamentoase in organism implica anumite procese biologice transferul prin membranele biologice (mucoasa, endoteliu capilar, membrana celulara) Membranele biologice Sint structuri biologice foarte subtiri (~ 100 ), tip mozaic, constituite din complexe lipoproteice, intrerupte de pori cu diametrul de ~ 10. Reprezinta o matrice pentru canalele apoase ionice (pori), enzime membranare si receptori membranari.

Figura 1 Structura membranei celulare Indeplinesc o serie de functii fundamentale: Delimiteaza fizico-chimic spatiul intracelular de cel extracelular Asigura distributia asimetrica a componentelor ionice prin permeabilitatea selectiva http://mediapearsoncmg.com/bc/bc_campbell_biology_7/media/interactivemedia/activities/load.html?7&B , http://www.phschool.com/science/biology_place/biocoach/biomembrane1/permeability.html si transportul activ; in starea de repaus pe fata externa sint concentrate sarcini pozitive si pe fata interna sarcini negative ,aceasta simetrie stind la baza: activitatii bioelectrice celulare transmiterii sinaptice 15

proceselor de secretie si absorbtie digestive si renale mentinerii echilibrului hidroelectrolitic Asigura transferul de informatie realizat prin hormoni, medicamente, alti stimuli fizicochimici Indeplinesc rol de aparare si excretie prin fagocitoza, endocitoza, exocitoza Rol in recunostare intercelulara si aparare imunitara Rol in reglarea si limitarea cresterii organelor Roluri metabolice intracelulare (conversia chimiosmotica a energiei in ATP) Adezivitatea si relatiile intercelulare Participa la desfasurarea mecanismelor etiopatogenice ale unor afectiuni. http://video.search.yahoo.com/video/play?p=active+transport+videos&n=21&ei=utf8&vs=www.youtube.com&tnr=21&sado=1&vid=0001541218515 Compozitia chimica si structura moleculara a membranei celulare In 1972 Singer si Nicholson au introdus conceptul de mozaic fluid , care si in prezent reprezinta cel mai credibil si utilizat model de arhitectura membranara. Membranele sint considerate a fi formate dintr-un strat bilipidic fluid in care plutesc ca niste geamanduri moleculele proteice. http://media.pearsoncmg.com/bc/bc_campbell_biology_7/media/interactivemedia/activities/load.html?7&A http://www.phschool.com/science/biology_place/biocoach/biomembrane1/structure.html

Stratul bilipidic si proteinele membranare Lipidele membranare. Peste 60% sint fosfolipide formate dintr-un cap polar hidrofil si o coada hidrofoba Proteinele membranare. Din punct de vedere functional se clasifica in structurale bioactive (enzime, receptori, etc.). Ancorarea proteinelor in stratul bilipidic se realizeaza prin legaturi electrovalente si hidrofobe realizate la nivelul aminoacizilor polari si apolari, hidrofobi. Datorita acestor legaturi, proteinele selectioneaza si organizeaza lipidele care, la rindul lor, determina structurile secundara si tertiara ale proteinelor. Proteinele se fixeaza pe si in suprafata stratului bilipidic prin legaturi electrovalente, in timp ce in grosimea stratului legaturile sint de tip hidrofob. http://charm.cs.uiuc.edu/research/moldyn/nobel2003.shtml Glucidele membranare. Sint constituenti implicati in adezivitatea si antigenitatea celulara geneza incarcarii electrice fructoza din glicoproteinele membranare ale celulelor uroepiteliale inhiba fimbriile de tip I ale colibacilului (E. coli) echipamentul standard al E. coli, cu care se fixeaza (adera) de tesutul tinta determinind infectii urinare necomplicate. Tipuri de membrane biologice Membrana celulara separa compartimentul intracelular de compartimentul intercelular (interstitial) 16

Membranele organitelor intracelulare Endoteliile capilarelor separa compartimentul intravascular de compartimentul interstitial Epiteliile mucoaselor separa mediul intern al organismului de mediul extern intracavitar Epidermul pielii separa mediul intern al organismului de mediul extern

Figura 3 Spatiile: intravascular, interstitial si intracelular Tabel 1 Caracteristicile de permeabilitate ale membranelor biologice Caracteristici de permeabilitate Membrane biologice Membrana lipidica, usor permeabila Pielea pentru medicamente lipofile si Mucoasa bucala neionizabile Mucoasa gastrica Bariera singe / lichid cerebrospinal ( +T.A) Bariera singe / creier (+T.A) Epiteliul tubular renal (+T.A) Membrana lipidica, cu pori, Mucoasa intestinului subtire (+T.A) bine permeabila pentru medicamente Mucoasa colonului si rectului lipofile si neionizate Mucoasa oculara limitat permeabila pentru medicamente Mucoasa nazala hidrofile si cu molecula relativ mare Mucoasa vezicii urinare Bariera singe / lapte Membrana lipidica, cu pori mari, Alveole pulmonare permeabila Capilarele din piele si muschi pentru medicamente: Placenta (+ T.A) Lipofile Bariera singe /ficat si ficat / bila (+T.A) Hidrofile Bariera lichid cerebrospinal / singe (+T.A) Cu molecula mare Bariera creier / singe (+T.A) Membrana poroasa permeabila pt Glomerulii renali medicam cu masa molecular mare pina la 50000 Tabel 2 Factorii care intervin la transferul prin membranele biologice Factori dependenti de Substanta medicamentoasa Membrana Mediul de pe cele doua fete ale membranelor Structura chimica Tipul membranei Proteinele din mediul Greutatea moleculara Lipidele respectiv (cavitare, Constanta de disociere si Porii plasmatice, gradul de disociere Sistemele membranare active tisulare) Liposolubilitatea formei de transport pH-ul mediului nedisociate (coeficientul de Polarizarea Alte substante, cu care partitie lipide/apa) Starea fiziologica /patologica substanta respectiva poate Doza si concentratia a membranei interactiona Vascularizatia si debitul circulator local 17

Reguli generale de transfer prin membrane Raportat la factorii precizati in tabelul 2, exista reguli generale ale trecerii prin membranele biologice: Trec mai usor substantele cu greutate moleculara mai mica mai liposolubile nedisociate Trec foarte usor moleculele cu un coeficient de partitie lipide/ apa foarte mare coeficient de partitie - raportul dintre concentratiile unei substante dizolvate in doi solventi nemiscibili,care se afla in contact ;substanta se repartizeaza in cei doi solvent ,in raport cu solubilitatea sa in fiecare din acestia.

Det caract lipofil/hidrofil al unei substante Nu trec substantele legate de proteine, datorita masei moleculare mari; substantele care se leaga in procent mare de proteine, trec lent, prin membrane, pe masura ce se elibereaza din forma legata in forma libera TIPURI DE TRANSFER PRIN MEMBRANELE BIOLOGICE Pasiv Transfer Specializat filtrare difuziune simpla transport activ difuziune de schimb difuziune usurata (facilitata) DIFUZIUNEA SIMPLA Complexul lipoproteic membranar Substante medicamentoase liposolubile, nedisociate In sensul gradientului de concentratie, pina la egalizarea concentratiei.

Caracterist ici Locul Tipul de s.m. Sensul

Tabel 3 Transferul pasiv FILTRAREA Porii membranari Substante medicamentoase hidrosolubile In sensul gradientului de concentratie sau electrochimic si diferentei de presiune hidrostatica si osmotic, pina la anularea diferentei

Observatii

Este in functie de gradul de ionizare si deci de 18

interrelatia dintre pKa si pH*

Difuziunea pasiva si filtrarea *Difuziunea simpla scade cu cresterea gradului de ionizare ; doar forma neionizata poate sa realizeze concentratii egale pe cele doua fete ale membrane (pentru ca este liposolubila si difuzabila).

Disocierea unui acid in functie de pH Cind pe cele doua fete ale membrane exista o diferenta de pH si cu cit diferenta de pH este mai mare, pe cele doua fete ale membranei se realizeaza o distributie inegala a substantei substanta este mai concentrata pe fata unde pH-ul favorizeaza disocierea si unde se concentreaza forma disociata.

19

Difuziunea simpla Transportul activ Cu ajutorul sistemelor membranare de transport (carausi ,carrier) Consum de energie (dependent deci de procesele metabolice celulare furnizoare de energie); Viteza este maxima atunci cind se satureaza sistemele de transport; Transportul este limitat in unitatea de timp; Contra gradientului de concentratie; Permite competitia intre doua substante care sint transportate de acelasi caraus; Trec susbstantele polare, disociate si ionii Tabel 4 Transferul specializat Difuziunea de schimb Transportorul ia substanta de pe o fata, o transfera pe cealalta, de pe care ia alta substanta si o transporta in sens invers Difuziunea facilitata Se face cu carausi In sensul gradientului de concentratie Fara consum de energie celulara ex: glucoza

20

Ex: cu sistemul transportor al aminoacizilor sint transportate s.m. cu structura de aminoacizi (l-dopa,) Pe linga aceste forme de transfer mai exista si sistemele de macrotransfer: endocitoza pinocitoza - inglobarea si inconjurarea de catre membrana a picaturii ce contine s.m. si formarea unei vezicule care se desprinde din membrana, deplasindu-se in citoplasma; necesita consum de energie fagocitoza - invaginarea membranei pentru a include o particula solida, care apoi este eliberata in interiorul celulei exocitoza - descarcarea la exteriorul celulei a particulelor care nu pot difuza prin peretele celular,ca urmare a fuziunii unei vezicule intracelulare cu membrana plasmtica. Ex: eliberarea acetilcolinei in forma libera, in cuante , din veziculele presinaptice pentru mentinerea tonusului functional.

Endocitoza si exocitoza

21