Alegerea ca domnitor

Dup Convenia de la Paris din 1858, marile puteri au lsat guvernul fiecrui principat n grija unei comisii provizorii, formate din trei caimacani (lociitori ai sultanului n teritoriu), pn la alegerea domnitorilor. Principala atribuie a comisiilor era aceea de a supraveghea alegerea noilor adunri elective. Campania electoral din Moldova a dus la alegerea unei adunri favorabile unirii. Unionitii moldoveni au putut impune cu uurin candidatura la domnie a colonelului Alexandru Ioan Cuza, care a fost ales domn cu unanimitate de voturi la 5/17 ianuarie 1859. Ideea alegerii domnului moldovean i la Bucureti a fost oficial sugerat muntenilor de ctre delegaia Moldovei, care mergea spre Constantinopol pentru a anuna rezultatul alegerii de la Iai. n Valahia, adunarea a fost dominat de conservatori, care erau ns scindai. Neputndu-se pune de acord asupra unui candidat propriu, conservatorii munteni au sfrit prin a se ralia candidatului Partidei Naionale care a fost ales la 24 ianuarie/5 februarie 1859, domn al Valahiei. Astfel, romnii au realizat de facto unirea, punnd la 24 ianuarie 1859, bazele statului naional modern romn. Sprijinul lui Napoleon al III-lea a fost decisiv pentru dezarmarea opoziiei Turciei i a Austriei fa de dubla alegere, astfel c la 1/13 aprilie 1859 Conferina de la Paris a puterilor garante ddea recunoaterea oficiala a faptului mplinit de la 24 ianuarie 1859. Conform deciziei Conveniei de la Paris, la 15 mai 1859 este nfiinat Comisia Central la Focani, ce avea ca scop redactarea primului proiect de Constituie din istoria modern a Romniei i realizarea altor proiecte de unificare legislativ a Principatelor. Proiectul de Constituie nu a fost aprobat ns de domnitorul Cuza, Comisia Central din Focani fiind desfiinat n februarie 1862.

Reformele lui Cuza

Dup realizarea unirii, domnitorul Alexandru Ioan Cuza i colaboratorul su cel mai apropiat, Mihail Koglniceanu (ministru, apoi prim-ministru al Romniei), iniiaz importante reforme interne: secularizarea averilor mnstireti (1863), reforma agrar (1864), reforma nvmntului (1864) .a., care au fixat un cadru modern de dezvoltare al rii. ntmpinnd rezisten din partea guvernului i a Adunrii Legiuitoare, alctuite din reprezentani ai boierimii i ai marii burghezii, precum i a bisericii, n nfptuirea unor reforme, Cuza formeaz, n 1863, un guvern sub conducerea lui Mihail Koglniceanu, care realizeaz secularizarea averilor mnstireti (decembrie 1863) i dizolv Adunarea Legiuitoare (2 mai 1864). n acelai an, Cuza supune aprobrii poporului, prin plebiscit, o nou constituie i o nou lege electoral, menit s asigure parlamentului o baz mai larg, i decreteaz (14 august 1864) legea rural conceput de Koglniceanu. n timpul domniei lui Cuza a fost conceput codul civil i cel penal, legea pentru obligativitatea nvmntului primar i au fost nfiinate primele universiti din ar, respectiv cea de la Iai (1860), care azi i poart numele, i cea de la Bucureti (1864). Tot n aceast perioad a fost organizat i armata naional.

Secularizarea averilor mnstireti

Aceast lege a fost dat de Domnitorul Alexandru Ioan Cuza cu scopul de a lua toate proprietile i averile anumitor Biserici i mnstiri i a le trece n proprietatea statului, pentru a spori avuia rii . Tot n timpul lui Cuza unele mnstiri i schituri au fost desfiinate total sau transformate n biserici de mir. Domnitorul Ioan Cuza a instituit un impozit de 10% asupra veniturilor nete ale mnstirilor, bisericilor, anumitor seminarii, centre de asisten social etc. n faa acestor msuri aspre, mitropolitul Sofronie Miclescu al Moldovei a fcut mai multe proteste, ceea ce a dus mai apoi la nlturarea sa din scaun, aceast stare provocnd, mai trziu, nsi cderea guvernului Koglniceanu. Legea secularizrii a fost adoptat n 1863 i, pe lng cele enumerate mai sus, poate fi menionat i confiscarea anumitor averi pe care le aveau unele mnstiri din Sfntul Munte Athos i pe care le-au primit cu mult timp nainte de la ali domnitori (tefan cel Mare, Mihai Viteazul etc,) pentru ca monahii din Sfntul Munte s se roage pentru bunstarea domniilor lor.

Reforma fiscal Reforma fiscal a fost materializat prin instituirea impozitului personal i a contribuiei pentru drumuri, generalizat asupra tuturor brbailor majori, printr-o nou lege a patentelor, prin instituirea impozitului funciar i alte msuri care au fcut ca la sfritul anului 1861, n preajma deplinei lor unificri administrativ-politice, Principatele Unite Romne s fie dotate cu un sistem fiscal modern. Ar putea fi adugat, pe plan cultural, importanta iniiativ a guvernului moldovean al lui Mihail Koglniceanu, care a instituit, n toamna anului 1860, prima universitate a rii, cea ieean.

Reforma agrar Dezbaterile nverunate care au avut loc n vara anului 1862 n privina proiectului de reform agrar propus de conservatori i adoptat de majoritate, dar nesancionat de domnitor, au dovedit c maleabilitatea de care ddeau dovad o bun parte dintre conservatori, n privina adoptrii unui program general de reforme, nu concorda cu acceptarea de ctre ei a unei reforme agrare n sensul programelor revoluionare de la 1848. De aceea, n anii imediat urmtori unificrii administrative, nu s-a putut trece brusc la reforma agrar, ci s-a continuat, pentru o perioad de timp, s se adopte reforme pe linia organizrii moderne a statului, deoarece acestea nu ntmpinau opoziia conservatorilor, nc stpni pe majoritatea mandatelor din adunare datorit sistemului electoral restrictiv. Reorganizarea departamentelor, legile pentru construirea cilor ferate, constituirea Consiliului superior al instruciunii publice, un regulament de navigaie, organizarea corpului inginerilor civili, reorganizarea colii de silvicultur i o serie de msuri premergtoare unei secularizri a averilor mnstireti au reprezentat, n aceast perioad, concretizrile planului de reforme. Din momentul n care conducerea guvernului a fost preluat de Mihail Koglniceanu, aducerea din nou n dezbatere a reformei agrare a dus la izbucnirea unui violent conflict ntre guvern i majoritatea adunrii. A urmat dizolvarea adunrii, pe calea loviturii de stat. Aceasta din urm a sporit puterea domnitorului Cuza, i totodat a nlturat monopolul politic al conservatorilor asupra majoritii n adunare. Sanciunea poporului prin plebiscit i recunoaterea noii stri de lucruri de ctre puterea suzeran i puterile garante au creat posibilitatea decretrii Legii rurale n sensul programului paoptist, desfiinndu-se relaiile feudale n agricultur i procedndu-se la o mproprietrire a rnimii clcae.

Prin Legea rural din 14/26 august 1864, peste 400.000 de familii de rani au fost mproprietrite cu loturi de teren agricol, iar aproape ali 60.000 de steni au primit locuri de cas i de grdin. Reforma agrar din 1864, a crei aplicare s-a ncheiat n linii mari n 1865, a satisfcut n parte dorina de pmnt a ranilor, a desfiinat servituile i relaiile feudale, dnd un impuls nsemnat dezvoltrii capitalismului. Ea a reprezentat unul din cele mai nsemnate evenimente ale istoriei Romniei din secolul al XIXlea.

Alte reforme n timpul guvernului condus de Mihail Koglniceanu, s-a trecut la etapa hotrtoare a nfptuirii reformelor. Astfel, primul demers fcut, ntr-o direcie n care guvernul tia c nu avea s ntmpine opoziie pe plan intern, a fost acela al secularizrii. La 13/25 decembrie 1863, la propunerea guvernului, adunarea a votat secularizarea averilor mnstireti cu 93 de voturi contra 3. Era o msur de nsemntate major, datorit creia era recuperat peste un sfert din teritoriul naional. Apoi au fost elaborate i promulgate Legea contabilitii, Legea consiliilor judeene, Codul Penal i Legea instruciunii publice, precum i crearea Consiliului de Stat. Tot acum se nfiineaz coala Naional de Arte Frumoase, la Bucureti, la conducerea creia este desemnat Theodor Aman i este inaugurat, n premier, o coal de Medicin Veterinar. Analiznd suita de evenimente, unele cu caracter realmente revoluionar, se poate spune c sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza au fost puse bazele statului unitar romn modern. Practic, nu exist domeniu de activitate economic, social-politic, cultural, administrativ sau militar din ar, n care Cuza s nu fi adus mbuntiri i nnoiri organizatorice pe baza noilor cerine ale epocii moderne.

Abdicarea i exilul
Cuza ncepe s fie suspectat de liberalii radicali, care ulterior au fcut cartel cu conservatorii, c ar inteniona s instituie un regim personal; acest fapt a slbit poziiile domnitorului i a animat activitatea monstruoasei coaliii, hotrt s-l nlture. Complotitii au reuit s-i realizeze planurile atrgnd de partea lor o fraciune a armatei (colonelul C. Haralambie, maiorul D. Lecca .a.), i l-au constrns pe domnitor s abdice n noaptea de 10/2211/23 februarie 1866. La aceasta a contribuit nsui Al. I. Cuza, care nu numai c nu a luat msuri n privina factorilor reacionari, ci, ntr-un discurs, se arta dispus s renune la tron n favoarea unui principe strin (fapt susinut i de o scrisoare adresat unui diplomat strin). A fost instituit o locotenen domneasc alctuit din Lascr Catargiu, Nicolae Golescu i colonelul Nicolae Haralambie din partea armatei. Conducerea guvernului a revenit lui Ion Ghica; apoi Senatul i Comisia au proclamat ca domnitor pe Filip de Flandra, din casa domnitoare belgian, dar acesta nu a acceptat coroana. Provizoratul locotenenei domneti a luat sfrit abia dup ce Carol de Hohenzollern-Sigmaringen a acceptat s devin principe al Romniei, la 10 mai 1866. Aceast abdicare silit putea avea consecine grave pentru Romnia, pentru c: 1. dup nlturarea lui Cuza, satele au fost nspimntate c reforma agrar nu va mai avea loc.

2. la 3 aprilie 1866 la Iai o demonstraie a Micrii Separatiste care a cerut anularea unirii Moldovei cu Valahia, 3. Poarta Otoman a mobilizat armata la Dunre pentru a interveni n Romnia, unirea fiind recunoscut doar pe timpul domniei lui Cuza. Restul vieii sale i-a petrecut-o n exil, locuind majoritatea timpului la Paris, Viena i Wiesbaden. A fost nmormntat iniial la Biserica Domneasc de lng Palatul domnesc de la Ruginoasa, conform dorinei sale, iar dup cel de-al doilea rzboi mondial, osemintele sale au fost mutate la Biserica Trei Ierarhi din Iai.

Trimis de Marin Mihalache din 29 Martie 2007 Nascut la 20 martie 1820, la Barlad, Alexandru Ioan Cuza si-a petrecut o parte din copilarie pe mosi tatalui sau, la Barbosi. A crescut astfel aproape de tarani si printre ei. Poate ca si aceasta explica, in parte, dragostea sa pentru oamenii satelor. Trimis la Iasi, in pensionul deschis nu de mult la marginea orasului de francezul Victor Cuenim (unul dintre ofiterii ramasi pe aici din armata condusa de Napoleon in dezastruoasa campanie impotriva Rusiei), ii avu colegi de invatatura, printre altii, pe Vasile Alecsandri si Mihail Kogalniceanu, care, ii vor deveni, mai tarziu, in epoca Unirii si a infaptuirii statului national roman, sfetnici apropiati si colaboratori directi. Matei Milo, viitorul mare actor, i-a fost, de asemenea, coleg. In vara lui 1834, prin august, tanarul Alexandru Cuza pleaca la Paris sa-si completeze invatatura. Impreuna cu el plecau si alti fii de boieri, cam de aceeasi varsta, printrre care varul sau Nicolae Docan si Vasile Alecsandri.Alexandru Ioan Cuza isi trecu in decembrie 1835 examenul de bacalaureat in litere. Ca si Vasile Alecsandri, vru apoi sa invete medicina, inscriindu-se la facultatea respectiva, dar parasi repede gandul acesta, "neputand suferi disectiile" si trecu la drept. Spre sfarsitul lui 1839 se inapoie in tara cu titlul de membru al Societatii economistilor din Paris, fara a-si termina studiile juridice. Inca din septembrie 1837 devenise cadet ca si Kogalniceanu si altii, pregatindu-se pentru cariera de ofiter. Dar in februarie 1840, la numai cateva luni dupa sosirea in tara, isi dadu demisia din armata, intrand curand in magistratura. Era un om curtenitor si prietenos, dornic de petreceri si de glume, amuzand pe cei din jur cu snoavele si conversatia sa. Infatisarea-i era placuta: statura mijlocie, par castaniu bogat, ochii albastri, stralucitori si inteligenti. Atragator si plin de farmec, se bucura peste tot de o buna primire.La una din obisnuitele petreceri boieresti ce se tineau lant iarna in "dulcele targ al Iesilor", Cuza cunoscu pe aceea care avea sa-i

devina curand sotie: Elena Rosetti. Era mai tanara cu cinci ani decat el, fiica a postelnicului Iordache Rosetti si a Catincai, nascuta Sturdza, boieri cu mosie la Solesti, in tinutul Vasluiului, unde Elena isi petrecuse anii copilariei. Casatoria a avut loc la Solesti, in ultima zi din luna aprilie a anului 1844. Este interesant de retinut ca A.I.Cuza a refuzat sa primeasca robii dati Elenei pe foaia de zestre.Intinsele legaturi de rudenie ale parintilor Elenei cu famili din protipentada Moldovei nu puteau sa-i fie decat de folos tanarului Cuza. Inca inainte de casatorie era membru la judecatoria tinutului Covurlui, unde apoi va fi presedinte. Impreuna cu sotia, se instala in casele parintilor sai de la Galati.Desi casnicia lor n-a fost una dintre cele mai izbutite, Cuza nedovedindu-see a fi un sot prea statornic, intre ei s-au pastrat totusi intotdeauna relatii respectuoase. Abia iesita in lume, aflandu-se inca sub autoritatea aproape tiranica a unei mame cu severe principii pedagogice, Elena ocolea petrecerile, neinsotindu-l decat arareori pe Alecu. Apriga soacra se amesteca necontenit in casnicia lor, rascolindu-le viata. Cuza cauta dese prilejuri pentru a evada la Iasi, unde se aflau atatia dintre prietenii sai, iar Elena ramanea de obicei singura, traind aproape izolata.Inchipuirea poporului, atat de bogata, a creat lui Cuza numeroase legende, atribuindu-i, in afara calitatilor sale reale, insusiri pe masura dorintelor maselor populare. Aceste mase flamande de dreptate, de omenie, de demnitate nationala, atata amar de vreme inabusite voiau intruchipate in el vitejia, bunatatea, spiritul nepartinitor.

Inca in viata fiind, se creasera despre el numeroase legende, mai toate avand un talc, exprimand o dorinta a poporului care-l dorea drept si bun cu cei mici, aspru si necrutator fata de impilatori, adica fata de boieri, de negustori si calugari. Era transpunerea moderna a vechilor legende si basme populare, in care binele invinge intotdeauna raul.Fara a fi sustinuta de vreo organizatie politica, caci dupa cum am vazut partidele se unisera pentru a-l alunga, legenda lui Cuza crescu in amploare si se mentinu apoi multa vreme, ajungand ...
AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA
De numele domnitorului roman se leaga o serie de reforme, care au schimbat insa fata Romaniei, contribuind astfel la modernizarea societatii romanesti si a structurilor de stat. Dintre cele mai semnificative reforme infaptuite de Cuza de precizat sunt: 1. Legea averilor manastiresti, prin care Cuza a luat terenurile agrigole controlate pana atunci de biserica ortodoxa si a improprietarit taranii. Pana in acel moment, mai mult de un sfert din zonele agricole erau controlate de Biserica. 2. Reforma Agrara, eliberand taranii din ultimile datorii feudale, eliberand miscarea si redistribuirea pamantului (1864). Sustinandu-i pe tarani, Cuza a intrat in conflict cu boierii conservatori. Un proiect de lege, prin care li se dadea taranilor terenul pe care muncesc a fost respins. Drept raspuns, onservatorii au dat o lege, prin care care oprea toate responsabilitatile si datoriile taranilor, dar mosierii pastrau tot pamantul. Cuza a obtinut un prebiscit pentru modificarea constitutiei, prin care urmarea sa obtina sufragii universale, iar puterea domnitorului sa fie prin emiterea de ordonante. Astfel, in anul 1863 Cuza a promulgat Legea Agrara, prin care taranii au primit titlul de proprietate pe terenurile pe care muncau, in timp ce mosierii ramaneau cu o treime din suprafata. In cazul in care nu era destul teren, boierii erau despagubiti din terenurile statului (confiscate de la manastiri). 3. Codul Civil si Penal din 1864; 4. Legea educatiei, stabilind educatia publica gratuita si obligatorie , tot in anul 1864; 5. Tot acum sunt fondate cele doua Universitati: in anul 1860 Universitatea din Iasi si in 1864 cea din Bucureti; 6. Dezvoltarea unei armate moderne a Romaniei. Reformele drastice impuse de el pentru a duce la Romania secolului XIX european i-au instrainat pe aliatii sai.

Problemele financiare, scandalurile legate de amanta sa precum si nemultumirea populara au declansat o revolutie. Cuza, in aceste imprejurari a fost fortat sa abdice de catre asa-zisa "Monstruoasa coalitie", format de conservatori si liberali radicali. La 22 februarie 1866, la ora 4 dimineata o banda de militari a intrat in palat si l-a fortat pe domnitor sa isi semneze abdicarea. A doua zi acesta a fost dus peste hotare. Alexandru Ioan Cuza si-a petrecut restul vietii in exil, in Paris, Viena si Weis Baden, iar in anul 1873, la Heidelberg se stinge din viata Printul Carol de Hohenzollern-Sigmaringen a fost proclamat regele Carol I al Romaniei pe 26 martie 1866.

In scurta sa domnie de 7 ani, Alexandru Ioan Cuza a creat conditii favorabile pentru evenimentele de mai tarziu, indeosebi obtinerea independentei de stat dupa razboiul din 1877. El a fost cel care a deschis drumul spre o Romanie moderna, si a dus la crestereac onstiintei de sine a poporului roman, care au realizat mai apoi Unirea din 1918. Domnia lui Cuza, pe buna dreptate, trebuie privita azi cu si mai multa consideratie, caci el a fost un mare patriot si un deschizator de drumuri, fauritorul, de fapt, al istoriei nationale, in momentele ei cruciale. Al.I.Cuza a simbolizat "renasterea Romaniei "si "constiinta nationala". El era gata in orice moment sa isi sacrifice tronul, persoana sa. numai sa-si apere tara de orice pericol; numele lui e bine cuvantat de trei milioane de locuitori pe care i-a facut cetateni. "Nu gresealele lui l-au rasturnat pe Cuza, ci faptele [lui] cele mari; aceste fapte mari sunt nepieritoare