Vous êtes sur la page 1sur 8

Legistul

Lana Radu

Legistul
,,Din nimic se nate nimic. Am citit asta cu ceva timp in urm, pe vremea cnd eram doar un copil mic si nu nelegem nimic. n mod clar, nu eram n deplintatea facultailor mentale la vremea aceea. Eram speriat de via i de moarte, de orice m inconjura i putea reprezenta un potenial pericol la adresa mea, tii? i frica asta a persistat ceva ani. Insa, nu cu puin timp mai trziu, teama asta s-a evaporat asa cum a si venit. Cum s-a intamplat? Ei bine, n-a fost ceva complicat. La putinii ani pe care ii traisem la vremea aia, am intrebat-o pe mama cum am aparut eu. Mi-a raspuns simplu: ,,Eu te-oi nascut. ,,Pai si tati ce-a facut? ,,Tatu-tau o fost si el pe colo, da n-o facut mare branza. Asta mi-a ramas in cap ceva vreme. Nu mult, stiiCateva zile. Pana l-am intrebat acelasi lucru si pe el. Si mi-a zis: ,,Eu te-oi facut. Fara sa ii spun ce stiam de la mama, i-am replicat-o ferm: ,,Pai si mami ce-o facut?. ,,Maica-ta o fost si ea pe colo-sa. Da n-a facut cine stie ce. La vremea aia nu am inteles nimic. Am priceput doar ca niciunu n-o facut de fapt mare lucru si n-a avut nicio contributie deosebita la aparitia mea pe lume. Amandoi parintii mei, n-au fost decat niste oameni de la tara, si nu cred ca au priceput nici ei mare lucru. Cred totusi si acum ca fiecare nastere are un scop. Asa cum din oameni cumsecade se nasc oameni de izbanda, asa cum din oameni prosti se nasc tot asa, asa cum din pisica se nasc mancatori de soreci, asa si din nimicuri se nasc tot nimicuri.

Nu ma intrebati de unde afinitatea asta a mea pentru tot ce este suav. Ca un adevarat barbat ce sunt eu acum la o varsta pe care nu trebuie sa o stiti ca sa-mi intelegeti gandirea, nu cred totusi ca ar trebui sa fiu asa. Da, imi iubesc partenera de viata asa cum imi iubesc si meseria. Desi este o fiinta destul de dificila femeia asta, eu tot o iubesc, stii? E asa, cu toane, si de-asta-mi place. O sa ma faceti nebun. Insa e mereu o aventura necunoscuta si plina de farmec sa ma avant in strafundurile subconstientului ei si sa aflu tot ceea ce gandeste. Ea e avocata. Eu sunt legist. Stiu ca va amuza si poate veti rade,dar,ce? Lumea se teme de morti si de moarte mai rau decat orice altceva. Stiam eu o chestie dintr-asta comica,,Il intreaba Tandala pe Pacala: Murim di dragul mortii,bre? Iar ala ii replica: Murim, di nivoie, ma!. Tare mult mi-a placut asta cand am citit-o. Va dati seama si voi, ca niste oameni cu scaun la cap ce sunteti, ca este destul de dificil sa stai un numar de ore intr-o camera friguroasa si sa vorbesti doar cu niste persoane ,,decedate. Pun cuvantul ista intre semnele citarii deoarece eu, in mintea mea de legist, consider ca decesul este doar o moarte in acte. ,,A da ortu popii, ,,a da

coltu, ori,,a-i suna ceasul suna mai promitator, nu credeti? Eu asa consider. Dar hai sa lasam chestiunile astea avocatesti deoparte, caci nu sunt importante.Doar Ei ii plac, pe mine nu ma amuza in mod special, stii? Noi vorbeam de fapt despre timpul petrecut in camera friguroasa si cernuta. Da. Mie imi place sa-o numesc ,,biroul meu. Aci am eu tot ce-mi trebuie. Si cred ca e o chestie psihologica a legistilor sa vorbeasca cu mortii. Cu totii au povesti interesante de zis si de impartasit. De altfel, cu cine sa vorbeasca si ei inainte sa sa duca la culcare? Nu-i mai asculta nimeni dupa ce mor. Tot familionul sare ca nebunu si plange si suspina si-si smulge paru din cap si sa pun pe zis rugaminte si de legat capul si de catat prosoape. Cine se gandeste totusi cat de greu este sa stii ca nu mai vorbeste nimeni cu tine in ale ultimele clipe ramase, ci se ocupa doar sa dea apa la soareci in timp ce iti face ultima toaleta. Nimeni nu se gandeste sa iti ureze chiar atunci la revedere, drum bun si cale batuta, avand in vedere ca simtul vizual dispare primul, iar cel auditiv persista chiar si dupa ce omul a murit cateva minute Dar nu asta are importanta. Vorbeam de ce povestesc ei, dar deAsa trec eu de la un subiect la altul, asa ca va rog sa ma iertati daca uneori pare ciudat, caci sens in capul meu exista. Deci asa. Si cum stateam eu la taclale cu unul dintre veritabilii mei amici, s-a trezit unul tare-tare ciufut. Nici ca voia sa auda de mine. Zicea ca ii perturb somnul si ca lui nu-i place sa fie deranjat si spunea ca nu-i place muzica. I-am replicat -Ce muzica visezi, nene? -D-apoi aia da se-aude! -Un s-aude, nene? -Pai tu n-auzi, chiorule? Se tot aude. Tanam, tanam, tanam,tanam, sapoi bum, bum, bum, bumS-apoi toata orchestra: Pac pac pac pac, pac pac pac pac. -Eu cred ca dumneata ai alta problema, nene. Cum ajunsesi tu aci, ia povesteste-mi. -Pai da tu crezi ca io stiu cum am ajuns aci? Dormeam si eu linistit si ma uitam la stirile de seara, apoi ma trezesc aci pe patu ista rece ca gheata, auzind concertul de anul nou si cu un tocilar imbracat in halat de baie langa mine, tipa individul. Mie nu-mi place sa descriu, va spun de la inceput. Asa ca nu cred ca are sens sa va spun eu prea multe despre acest tip de insi, destul de rar intalniti in biroul meu. De obicei sunt cumsecade si dornici de vorba -Pai nene, eu sa stii ca nu sunt tocilar. Eu sunt doctor legist. Si tu sa mai stii de la mine ca eu nu am halat, ci este costumul meu de lucru. Si ca eu nu ascult niciodata muzica la cabinet. Ce imi spui tu ca auzi e or muzica rock, ori simfonica. Tie iti place heavy metal, poate. Insa nu e nici pe departe vina mea. -Ma tu cu cine vorbesti asa nepoliticos? -Cu oamenii ca dumneata dumneamea nu vorbesc nepoliticos niciodata, sa stii. O tacere apasatore s-a lasat in birou. Nu stiam daca indivindul cu pricina, care-mi cauza mie atatea probleme adormise sau planuia sa ma sperie. Mai am patit eu asa cu niste glumeti d-astia. Se faceau ca-s morti

de-a binelea, apoi tipau cat ii tinea gura sau radeau malefic. De genul ,,Muhahaha!!!. Dar asta nu are cine stie ce importanta -Nenea, eu sa stii ca sunt obisnuit cu cei ca tine. Asa ca daca vrei sa trancani putin ininte sa te duci de tot la culcare, eu sa stii ca am vrut sa fac facultatea de psihologie. Tot nimic. Individul planuia probabil sa-mi faca cea mai neplacuta farsa posibila. -Auzi, nene, eu sa stii ca daca nu te comporti frumos acusi te bag la loc de unde ai venit, in cutie. M-auzi?! Tacere. Negru. Intuneric. Abis. Rece. Nu mai stiu cuvinte din sfera semantica. -Auzi, cu mine sa nu te joci! Ca sa stii caeu nu prea cunosc multe pe lumea asta si acuma iti dau un ghiont in cutie!!! Auzi? O naduseala rece m-a trecut de spaima. Stii momentele alea cand ti-e frica c-o sa ti se intample ceva si dup-aia nu stii ce si dup-aia te sperii ca va fi ceva rau, rau de tot? E, asa ma simteam eu -Nenea, te rog eu mult vorbeste ca nu vreu sa te am pe constiinta, pricepi? Chiar nu vreu, omule! Te rog eu mult de tot, vorbeste -BAU!!! Sec. Mai sec de atat nu se putea. Si epic. Mai epic de atat nu putea fi. Am inspirat cu putere, mandru de mine ca doar mi s-a oprit inima, si nu am facut apoplexie, ca ma bagau Domnului si pe mine in cutie. -Aoleu, ma, da sparios esti, copile. Bine, bine, gata, nu trebuie sa te superi. Chiar nu am vrut sa-ti fac nimic. Gata, sa nu te superi, da? Ca eu nu am vrut sa-ti fac nimic prea rau. -Prea rau?...am rasuflat eu. -E, acuma si tu! Doar nu vrei sa-ti expun planurile mele diabolice. Nu ar avea sens, tocilarule. Daca ai stii tu ce e in mintea mea -Nene, eu ti-am mai spus ca nu sunt tocilar! Chiar nu sunt. -A, bine. Atunci cum te cheama? Ai o fata de-asta de om cu nume idiot. Ernest, Frederic, Elisabeta -Am eu mutra de fata? Nu, nu-ti zic cum ma cheama, asa cum nici eu nu stiu cum te cheama, din simplul si banalul motiv ca s-ar putea sa dai tu ceva de veste pe la conducere si ma trezesc peste vreo trei zile ca vine ala sa ma ia. Deci nu. Nu. Nu. Si-acuma gata cu luatul peste picior, ca trebuie sa te disec ca sa aflu de ce ai murit. -Ma tocilarule,da tu nu pigalesti cuvintele, bre. Tu le spui asa, verde-n fata, grav de tot. Cum crezi tu ca se simte un om atunci cand afla ca va fi taiat? A? Si apropo, ce minte goala ti-a ordonat tie sa ma diseci? -Nevasta ta, nene! O femeie incantatoare. Nu am mai vazut pe nimeni sa isi rupa atata par din cap pentru un barbat! Am izbucnit in ras, iar individul de langa mine racnea nervos. Pesemne ca si-a iubit mult sotia, n-am ce comenta -Acum, lasand gluma deoparte, nene. Spune-mi, ai probleme cu inima, cu ceva? Poate estiSau ai fost fumator, alcoolic, ai luat droguri, ceva? -Ma pustiule tie-ti par alcoolic? -Nu, nene, mie-mi pari doar mort, asa ca nu pot sa spun mai nimic. Ce sa fac si eu, imi exercit meseria. Nu e vina mea ca ea consta in a descoperi cauzele deceselor.

-Auzi, da tu stii sa vorbesti pe romaneste, omule? Oricum, eu cu tolomacii nu discut prea mult, asa ca iti spun drept si teapan ca eu nu m-am drogat si nu am baut si am dus o viata mai mult decat sanatoasa. Desigur, asa e cu sanatosii astia. Niciodata sa nu-I crezi pe cuvant. O fac pe inofensivii, pe perfectii si pe sclifositii cand ii intreb, dar dupa niste examene mai amanuntite se descopera cate o tumora enorma..pe undeva. Nu are importanta pe unde. -Bine, nene. Eu, te, cred, pe, cuvant. Dar tot o sa ma uit. Acuma ai doua variante: ori taci, ori taci. Ca eu nu discut cand am treaba. Bine? Nu a mai scos o vorba individul. Pus pe sotii, nu glumaDe obicei, cand le spun sa taca, incep sa vorbeasca vrute si nevrute. Despre neveste infidele, despre soti care nu stiau sa spele vasele sau sa arunce pemparsii la gunoi, altii vorbeau despre literatura africana, iar astia din urma cel mai tare ma amuzau. Ca erau senili si nu stiau nici cum ii cheama, dar vorbeau, bre. Trancaneau la povesti africane! Si nu stiau, daca iti poti inchipui tu, nunta lor sau intaia noapte de dragoste, dar isi aduceau aminte de ultima noapte de razboi in padurea canadiana, cu toate detaliile de rigoare, cand eu nici macar nu stiu daca au fost sau nu razboaie in padurile astea! ,,La mijloc de codru des/ Toti nebunii parca ies -Nene, recunosc ca am fost rau. Tu chiar estiai fost sanatos tun. Dar nu-mi explic cum ai ajuns aici. Deci nu ai cancer, nu ai tumori pe creier, ca asa arata aparatul asta. Inima ti-a functionat mai bine decat a mea. Piticii pe creier nu se pun la socoteala. Plagi injungiate nu ai. Traheea e OK. In stomac laringe faringe nu ai nimic care sa fie blocat. Batran batran batran de tot nu esti, zic eu. Stii, se considera ca batran esti dupa 65 de ai. Iar eu iti dau inca 64, deci mai e ceva pana la momentul cu pricina. Mai era, iartama. Asa ca ramane un ultim lucru de facut. -Care, tocilarule? Sa ma bagi in cutie? -O sa ma fac ca nu am auzit remarca ta. Sa-mi spui ce ai facut aseara, caci instinctul imi spune ca totul se trage de la o chestie mica. Omitem noi ceva. -Pai, cum ti-am spus, ma uitam la stirile de seara. Si am vazut eu un omor, vreo doua crime, cinci accidente si vreo doua asasinate in masa Foarte misto, sa stii. -Bine, lasa asta, ca nu-mi place sa aud cretinitati dintr-astea sadice. Ca am vazut destui indivizi ca tine care se uita la astea ca la concertele lui Eros Ramazzoti. Continua. -Si dup-aia incepea un meci. Era pauza publicitara, am vazut o reclama la aspirina de cardiaci, la sampon, la gel de dus cu o tipa blonda, la Delikat-Secretul mancarii bune, la Danone cu mama aia nebuna de-i da lui fiu-sau iaurt cu nuci, gem si bisuiti, la aia cu insii de pe veceu cu efectu natural si laxativ si inca cateva la filme. Toate vechituri de-alea de pe vremea lui Pazvante Chioru, ma tocilarule! Nici de frica n-ar mai da un film nou! Nu are relevanta, nu? -Nu, am soptit eu exasperat. -Si a inceput meciul. Si a venit nevasta-mea sa-mi zica sa-mi iau medicamentul. Dar ti-am spus, eu nu am nimic, nu stiu de ce ma indoapa cu prostii! -Si bine, ma, nene, si tu inghiti tot ce-ti baga ea pe gat?

- Pustiule, momentan esti mic. O sa intelegi si tu peste ceva vreme ce inseamna ,,femeia in adevaratul sens al cuvantului. Pentru ca doar femeia te tine sub pantoful cu toc si nu-ti mai da drumul. Daca nu esti cuminte, iti infige un cui in stomac de te duci dupa tatucu Stalin, nu alta E, si daca ati stii voi ce ma streseaza insii astia morti care vorbesc de alti mortiSi astia de nu pot sa scape de sub papucMai tare decat aia de vorbesc despre razboaiele canadiene si despre cascada din Uzbekistan. In fond si la urma urmei, nici nu cred ca exista asa ceva acolo. Sau poate -Bine bine. Si ai observat ceva neobisnuit? Presupun ca dupa te-ai dus la culcare. -Pai da. Dar in seara aia ma simtem rau si nu am mai avut putere sa mai ingit bulina aia de mi-o tot intinde ea. Asa ca am bagat-o in buzunarul de la halat si am baut doar ceaiul. -Ai mai mancat ceva inainte de asta? -Pai am mai mancat cina, adica putina friptura de porc si vreo doi cartofi copti cu garnitura de sfecla rosie la conserva. E, na, vedeti cum e cu sanatosii si cu purii astia de zic ca se hranesc cu aer? Vedeti? -Bine. In afara de un colesterol marit, ma indoiesc ca bucata aia de carne ti-ar putea faceTi-ar fi putut face rau, iarta-ma. Asa ca altceva este cauza. Poate de la ce ai baut? -Mai tocilarule, nu sunt sigurDar eu de-obicei beau ceai de menta, ca naProbleme cu intestinele. Ceaiul de aseara nu prea era de menta. Parea mai altfel. Nu stiu cum. Am ignorat situatia, caci eu beau atata ceai de menta, ca uneori nu-mi dau seama exact cand se termina, dar Usa de la intrarea in birou s-a deschis si un aer rece si un fum negru au invadat sala de disectie.Ca-n filmele alea de prost gust, ,,Val de mort, cum imi place mie sa-l numesc, a aparut. Nu stiu de ce ii plac atat de mult efectele astea cu fum si chestiiEu le consider false. -Am venit sa te iaaaaaau! sopti el cu un glas gros. -Hai, ma, ia-o usor, ce ai venit si tu asa de repede, de-mi sperii omul de pe masa, mai? Nu ti-am spus sa vii dupa ora sase? Ca atunci termin. Individul nou aparut tusi greu de cateva ori, cu expectoratii, desi eu iam spus sa tina gura inchisa cand intra in valul ala de funingine -Pai nu pot mereu sa ajung cand imi zici tu, prietenas. Ce sa fac si eu. Am multi insi de luat, iar mantia ma strange. Nu stiu de ce m-am ingrasat asa in ultimul timp. Zau ca nu stiu. E, asta era vocea lui de avocat: afectata si enervanta. Si sa nu va mai spun ca vreo trei luni s-a tinut scai dupa prietena mea, pana m-am bagat eu putin in el. Doara nu se pune un tuciuriu in costum caraghios cu mine. Niciodata nu mi-a placut sa amestec afacerile cu sentimentalismul. Eu tai, el gateste. -Asta ce-a mai patit? ma intreba. -Mai, nu sunt sigur. Insa tind a crede ca era ceva in ceaiul de altceva pe care l-a baut aseara. -EeeDe-astea fac nevestele. Oi fi eu nou in meserie, dar mi-a povestit babacu ca o groaza de individe isi ucid sotii. Criza varstei, spun unii. Nene, ce crezi? -Pai eu cred ca e in regula daca ea a fost. Doar spune-le copoilor ca am baut din cana alba cu imaginea ei imprimata, spuse pacientul rusinat.

-A, si tu ai dintr-aia? rase amicul meu. Eu am doua acasa la mine. Una e cu mine si cu ea pe Coasta de Azur -Parca ti-a spus sa nu mai dai din casa, am racnit eu. -A, da....Bine, multumesc. Nu e bine sa te pui cu ea, sa stii. Apropo, vrei sa te las putin sa o bantui pe nevasta-ta? In zece minute te invat cum sa o faci sa aiba un infarct. -Serios? Multumesc mult. Ei bine, tocilarule, chiar mi-a facut placere. Multumesc ca m-ai ajutat si m-ai cusut cu asa grija. Acuma cred ca trebuie sa plec. Am multe de facut. -Stiu. Du-te. Haide, ia-ti vocea infricosatoare, mai, prafosule Fumuriul meu amic rase amenintator, isi scoase coasa bine lustruita si lovi masa de tabla. Spiritul pacientului meu iesi numaidecat si, imbracat in aceleasi haine in care daduse ortu popii si cu chelia luminand, il lua de mana pe Val de Mort si iesira amandoi din camera, discutand aprins despre teoria cu ,,luminita de la capatul tunelului.

In seara aceea am ajuns frant acasa. Am luat doua guri de suc de portocale si am deschis televizorul la stirile de seara. Dupa cateva omoruri si o razbunare, s-a adus in discutie povestea unei femei ce vede fantoma sotului ei mort, ce o acuza ca l-a omorat, desi el o iubea mult. A recunoscut singura ca injectase otravuri in cartofii copti deoarece era satula de starea ,,leguma in care se afla acesta. A mai spus ca ii dadea in fiecare seara pastile cu doze mici de aspirina, la care el era alergic. Mi-a parut rau de amandoi, dar mai ales de el. De ce? Caci de obicei pacientii care isi iubisera concubinele sau nevestele nu vorbesc prea mult despre ele, parca pentru a nu le pata amintirea in propria mine. Eu o intinasem pe a lui. Pacat de ei Insa chestii dintr-acestea se intampla zi de zi, fie ca vrem noi sau nu. Fiecare are ascunsa undeva o gena de rautate, cred eu. Ce sa faci,asa e structurat ADN-ul nostru Moartea nu iarta pe nimeni, la fel cum legistii nu mananca niciodata friptura dupa ce ajung acasa. Doar ca, daca te ia moartea potrivita, te si invata cate ceva, si daca are grija de tine legistul potrivit, ajungi impacat in lumea de dupa. SauCel putin asa cred eu.

Lana Radu, 2012. Ma puteti contacta la adresa de email lanaradu@yahoo.com. Incearca si ,,In cautarea unei noi depresii http://www.scribd.com/dumitrescu_laura/d/81963206-In-Cautarea-Unei-NoiDepresii-Lana-Radu As fi foarte bucuroasa daca mi-ati lasa critici (pozitive, sper), pentru a ma perfectiona. Iertati lipsa diacriticelor. O zi grozava!

Vous aimerez peut-être aussi