DISPOZITIVE DE ACTIONARE ALE AEC

n construcia AEC cu contacte se remarc prezena unor ansambluri

specializate, care asigur deplasri predeterminate utile, univoce, de obicei plan-
paralele, ale ansamblului mobil, realiznd nchiderea respectiv deschiderea
contactelor electrice, numite dispozitive de acionare, (DA).
Principalele pri componente ale unui dispozitiv de acionare din
construcia AEC sunt :
- sursa de energie ;
- mecanismul de transmitere ;
- ansamblul de execuie, ce include piesele mobile de contact ;
- amortizoare pentru limitarea efectelor ciocnirilor la sfritul cursei
contactelor mobile ;
- alte accesorii.
Dispozitivele de acionare ale AEC se dovedesc a fi de obicei elemente
slabe ale ansamblului, din punct de vedere al siguranei n funcionare, ceea ce
impune, ca rezerv, un numr de manevre mecanice cu un ordin de mrime mai
mare dect numrul de manevre conectare-deconectare prevzute pentru AE.
Surse de energie ale dispozitivelor de acionare ale AEC
Sursa de energie genereaz energia mecanic care asigur deplasarea
contactelor mobile n sensul conectrii sau al deconectrii circuitelor n care sunt
incluse AEC. Subliniem faptul c dispozitivele de acionare ale AE sunt astfel
concepute nct manevra de deconectare este prioritar. n plus, de obicei, manevra
de conectare pregtete manevra de deconectare, pe seama energiei poteniale
nmagazinate n resorturi elastice, de exemplu.
Principalele surse de energie utilizate pentru a asigura funcionarea AEC
sunt :
- operatorul uman ;
- resort elastic ;
- electromagnet ;
- fluid sub presiune ;
- motor electric.
Atunci cnd se apeleaz la operatorul uman ca surs de energie, trebuie avut
n vedere ca efortul depus de acesta s se ncadreze n limite normale, n care scop
se folosesc frecvent prghii convenabil dimensionate. In plus trebuie s se evite ca
viteza de deplasare a contactului mobil s depind de starea operatorului uman,
ceea ce implic utilizarea unor ansambluri cu resort elastic, ce prezint o poziie de
punct mort , aa cum se poate urmri n Fig. 7.1.
Fig. 7.1: Deplasare a contactelor AE independent de starea operatorului uman
n cazul n care sursa de energie este un resort elastic, de obicei de tip spiral,
a crui constant elastic este k, energia mecanic nmagazinat pentru o
deformare l a acestuia este :
W
s
= 0,5 k l
2
. (7.1)
Tensionarea acestui resort poate fi realizat de operatorul uman, printr-o
singur manevr sau prin manevre repetate, dar de asemenea se pot folosi, n acest
scop, electromagnei sau motoare electrice, soluii preferate n cazul AEC
automate.
Fig. 7.2: Surs de energie de tip electromagnet pentru AE de tip contactor
Electromagneii utilizai ca surse de energie n construcia dispozitivelor de
acionare ale AEC, v. Fig. 7.2a, pot fi de curent continuu sau de curent alternativ,
i se dimensioneaz astfel nct caracteristica lor electromecanic, F(), ce
definete dependena forei de atracie exercitat asupra armturii lor mobile, F, n
funcie de ntrefier, , s fie amplasat deasupra caracteristicii forelor rezistente,
F
R
(), a crei form tipic pentru AEC cu contacte este indicat n Fig. 7.2b. De
remarcat faptul c n timpul cursei de nchidere a contactelor AEC (de tip contactor
electromagnetic n acest caz), se realizeaz comprimarea resorturilor elastice R,
astfel nct, la ntreruperea alimentrii circuitului bobinei electromagnetului,
aceast energie asigur deschiderea contactelor aparatului electric. Energia
furnizat de sursa de energie de tip electromagnet corespunde suprafeei cuprinse
ntre curbele F() i F
R
(), regsindu-se final n energia cinetic a ansamblului de
execuie, ca energie util, ns randamentul n cazul dispozitivelor de acionare ale
AEC nu este performant, fiind doar de (0,5 0,7). Semnalm n plus faptul c n
regim dinamic, caracteristica electromecanic a electromagnetului, F(), este sub
caracteristica de regim staionar, trasat n Fig. 7.2b, cu att mai mult cu ct viteza
de deplasare a armturii sale mobile este mai mare.
Fig. 7.3: Surs de energie de tip fluid sub presiune pentru DA ale AEC
n cazul surselor de energie de tip fluid sub presiune, acestea conin de fapt
un corp de pomp cu un piston, de seciune transversal S, ce se poate deplasa pe
distana l, sub aciunea fluidului, gaz de obicei, aflat la presiunea p, v. Fig. 7.3.
Dac electrovalvele EV
1
i EV
2
comand accesul fluidului sub presiune pe ambele
fee ale pistonului, sursa de energie este cu dubl aciune, n timp ce dac se
utilizeaz doar electrovalva EV
1
, n timpul manevrei de conectare, se tensioneaz
un resort elastic, a crui energie potenial va fi transformat n energie cinetic a
ansamblului de execuie i n lucru mecanic al forelor de frecare, la comanda de
deconectare a AEC. n general gazul sub presiune sufer o transformare izobar, pe
seama existenei unui rezervor de gaz, astfel nct energia unei asemenea surse, W
s
,
este :
W
s
= p S l , (7.2)
mai mare dect n cazul unei evoluii izoterme a gazului sub presiune, W
s
* :
( )
1
2
1 1
*
s
V
V
ln V p W
, (7.3)
unde V
2
reprezint volumul final al gazului iar V
1
volumul iniial al gazului, aflat
la presiunea p
1
. Menionm faptul c n acest caz, acionarea repetat, necesar
uneori n funcionarea AEC este dificil de asigurat, iar energia furnizat, este
inferioar valorii precizate de expresia (7.2), pentru o aceeai presiune a gazului.
Principala problem cu privire la utilizarea surselor de energie cu fluid sub
presiune este sigurana n funcionarea acestora, (deoarece aerul comprimat este i
surs de energie i agent activ n stingerea arcului electric de comutaie pentru
ntreruptoarele cu aer comprimat de exemplu), ceea ce implic rezervarea
acestor instalaii anexe, i cresc costurile de exploatare.
Sursa de energie de tip motor electric este asociat de obicei cu un reductor
mecanic, i se folosete pentru tensionarea resorturilor elastice ale ntreruptoarelor
automate de joas tensiune, de exemplu, i mai rar acionnd direct asupra
ansamblului de execuie.
Mecanismele de transmitere ale dispozitivelor de acionare
ale AEC
Mecanismul de transmitere al unui dispozitiv de acionare din construcia
AEC cu contacte, asigur pe de o parte transmiterea energiei mecanice, de la sursa
de energie ctre ansamblul de execuie, ce include contactele mobile ale acestora,
i, pe de alt parte, adaptarea parametrilor cinematici (curs, vitez, acceleraie i
evoluia lor n timp) ntre sursa de energie i contactele mobile. n principiu
mecanismul de transmitere cuprinde un ansamblu de prgii i cuple cinematice, cu
legturi cinematice deci, ce asigur micarea univoc, de obicei plan paralel, a
elementelor componente i final a contactelor mobile ale AE. Specific pentru
mecanismele de transmitere din construcia dispozitivelor de acionare ale AEC cu
contacte este faptul c acestea prezint poziii de punct mort , mai ales
corespunztor funcionalitii de ntreruptor automat, care prezint urmtoarele
avantaje :
- permit zvorrea contactelor AE n una sau chiar n ambele poziii
extreme, de obicei n poziia nchis , fr consum de energie pentru a
asigura fora necesar de apsare ntre piesele de contact ;
- reduc fora (cuplul) mecanic pentru ultima poriune a cursei de nchidere
a contactelor AE ;
- reduc energia necesar pentru a face posibil intervenia elementelor de
protecie, ce realizeaz doar scoaterea din poziia de punct mort ;
- reduc influena abaterilor tehnologice de montare n timpul funcionrii
dispozitivelor de acionare, prin extinderea poziiei de punct mort la o
zon moart , pe seama forelor de frecare.
Principalele tipuri de mecanisme de transmitere utilizate n construcia
dispozitivelor de acionare ale AE sunt :
- mecanismul biel manivel, de obicei excentric, din considerente legate
de ntreinerea mai comod i accesibilitatea elementelor componente, v.
Fig. 7.4 ;
- mecanismul patrulater, v. Fig. 7.5, utilizat de exemplu pentru acionarea
separatoarelor ;
- mecanismul cu culis ;
- mecanismul pentagonal simetric, v. Fig. 7.6;
- mecanismul de tip pantograf, v. Fig. 7.7 ;
- combinaii ale acestora.
Fig. 7.4: Mecanism de transmitere tip biel-manivel pentru AEC
Fig. 7.5: Mecanism de transmitere de tip patrulater pentru AEC
Fig. 7.6: Mecanisme de transmitere de tip cu culis i pentagonal simetric
Atunci cnd mecanismul de transmitere nu prezint poziii de punct mort
necesare pentru buna funcionare a AE, se apeleaz la o diad cinematic, un
ansamblu de dou prghii suplimentare, ce asigur zvorrea contactelor n poziia
nchis, aa cum se poate urmri n Fig. 7.8.
Menionm faptul c, de obicei, se impun valori convenabile ale vitezei
pieselor mobile de contact la nchidere (pentru a evita arderea acestora la
conectare), dar mai ales la deschidere (corespunztoare parametrilor nominali,
funcionalitii AEC i construciei camerei de stingere), dup care, prin procedee
specifice analizei cinematice, se poate defini, pentru o construcie dat, viteza
oricrui punct al dispozitivului de acionare al AE, de obicei la nivelul sursei de
energie. De fapt se pot defini valorile factorilor de transmitere a vitezelor, respectiv
a acceleraiilor, n funcie de dimensiunile axiale ale componentelor mecanismului
de transmitere, n fapt raportul acestor mrimi pentru oricare pereche de puncte ale
acestuia, n mod obinuit preferndu-se contactele mobile n raport cu sursa de
energie. Se poate realiza chiar sinteza cinematic a mecanismului de transmitere,
ce prefer procedee grafo-analitice, suficient de precise dar mai expeditive,
asigurndu-se deci adaptarea parametrilor cinematici ntre sursa de energie i
valorile necesare la nivelul contactelor AE, i definindu-se dimensiunile axiale ale
componentelor mecanismului de transmitere. Ca o constatare de ordin general, se
accept c valorile unghiurilor de rotaie la nivelul sursei de energie sunt de circa
(/2), n timp ce la nivelul contactelor mobile cu micare de rotaie aceste unghiuri
sunt de circa (/3), ceea ce corespunde i cerinelor de gabarit minim pentru
ansamblul AEC.
Fig. 7.7: Mecanism de transmitere de tip pantograf pentru
AEC de nalt tensiune
Fig. 7.8: Zvorrea contactelor AEC n poziia nchis
Analiza dinamic a mecanismelor de transmitere din construcia AEC, ce se
poate referi i la dispozitivul de acionare n ansamblul su, permite evaluarea
comportrii n regim tranzitoriu, la conectare sau la deconectare, a AEC cu
contacte, apelnd la reducerea maselor, a momentelor de inerie, a forelor i a
cuplurilor mecanice ce intervin n funcionare, la un element de referin, de obicei
contactele mobile ale aparatului, prin utilizarea rezultatelor analizei cinematice
efectuate anterior, ce furnizeaz factorii de transmitere (pentru viteze, acceleraii
etc.). n acest scop se substituie masele distribuite ale componentelor dispozitivului
de acionare, cu mase echivalente, m
i
, concentrate n anumite puncte, pentru care
analiza cinematic permite definirea vitezelor v
i
, respectiv a momentelor de inerie
prin valori echivalente, J
j
, pentru care se pot defini vitezele unghiulare,
j
.
Pentru o prghie de form tipic ce intr n componena unui mecanism de
transmitere din construcia AEC, avnd masa m de exemplu, v. Fig. 7.9, cu centrul
de greutate G

O, se pot scrie relaiile :

m
1
+ m
2
= m
m
1
l
1
m
2
l
2
= 0 ,
m
1
l
1
2
+ m
2
l
2
2

J , (7.4)
rezultnd:
m
1
= m
l l
l
2 1
2
+
, m
2
= m
l l
l
2 1
1
+
. (7.5)
Fig. 7.9: Cu privire la reducerea maselor pentru analiza dinamic a DA ale AEC
Prin sumarea tuturor maselor echivalente ce intervin astfel n punctul 2 de
exemplu, se obine practic masa m
i
pentru i=2. Considernd acum energia cinetic
total a ansamblului dispozitivului de acionare (a mecanismului de transmitere),
E
c t
:


+
q
1 j
2
j
j
n
1 i
2
i
i t c J
2
1
v m
2
1
E
. (7.6)
Comparnd aceast expresie cu energia cinetic total la nivelul punctului de
reducere a maselor, presupus ca avnd doar o micare de translaie, cu viteza v
K
a
contactului mobil :
2
v m
E
2
K
red
red c

, (7.7)
se obine :
( ) ( )

,
_

+
n
1 i
2
K
i
i
q
1 j
2
K
j
j
n
1 i
2
K
i
i red
v
v
m
v
J
v
v
m m

, (7.8)
deci expresia masei reduse, ce nu este constant ci funcie de poziia mecanismului
de transmitere, prin valorile raportului (v
i
/ v
K
).
Pentru a realiza reducerea forelor mecanice, F
i
, ce intervin n funcionarea
dispozitivului de acionare (a mecanismului de transmitere), se apeleaz la o relaie
ce corespunde de fapt conservrii lucrului mecanic elementar :
dt
dx
F
dt
dx
F
K
ired
i
i
, sau echivalent F
i red
= F
I

v
v
K
i
, (7.9)
ceea ce conduce la definirea forei reduse totale :
F
red
= F
ired
, (7.10)
i permite scrierea ecuaiei difereniale referitoare la micarea punctului n raport
cu care s-a fcut reducerea micrii ansamblului sub forma:
( ) ( ) x F
2
v
x m
dx
d
red
2
K
red
1
]
1

, (7.11)
x corespunznd deplasrii contactului mobil. Rezolvarea acestei ecuaii difereniale
cu coeficieni variabili implic dificulti de calcul deosebite, dar permite obinerea
legii de micare x(t) pentru contactul mobil, eventual cu restricii impuse
corespunztoare bunei funcionri a AEC, dup care este posibil revenirea, n
sensul definirii legilor de micare, i implicit a vitezelor de exemplu, pentru orice
alt punct al ansamblului, [50].
Ansamblul de execuie al dispozitivelor de acionare ale AEC
Ansamblul de execuie din construcia dispozitivelor de acionare ale AEC
cu contacte, trebuie s asigure deplasrile necesare ale pieselor mobile de contact
la conectare i respectiv la deconectare, respectnd traiectorii i distane dintre
piesele de contact corespunztoare nivelului de izolaie impus de funcionalitatea
aparatului. n plus trebuie menionat faptul c trebuie respectat o anumit
distribuie a vitezelor de deplasare a contactului mobil, ce este n concordan cu
amplasarea elementelor active ale camerei de stingere, aa cum se poate urmri n
Fig. 7.10.
Fig. 7.10: Distribuia vitezei pe cursa de deschidere a contactelor unui AEC
O problem important pentru ansamblul de execuie al AEC cu
funcionalitatea de ntreruptor mai ales, o constituie faptul c energie mecanic
necesar deconectrii este acumulat n resorturi elastice, chiar n timpul
procesului de conectare, fiind desigur inferioar energiei mecanice disponibile la
conectare. Stingerea arcului electric de comutaie pe de alt parte, necesit viteze
de deplasare mari ale contactelor mobile mai ales la deconectare, pentru a favoriza
ntreruperea circuitului. Cum energia disponibil este n fapt mai redus la
ntrerupere, ansamblul de execuie include un mecanism de liber deschidere, ce
asigur separarea cinematic a contactelor mobile de celelalte componente ale
dispozitivului de acionare, reducnd astfel masa n micare, i permind
obinerea vitezelor de deconectare mari pentru contactele mobile la deconectare.
Aceast particularitate funcional este desigur favorizat de utilizarea
mecanismelor de transmitere cu punct mort, n realizarea dispozitivelor de
acionare ale AEC cu contacte.
Amortizoare i accesorii din construcia DA ale AEC
n cazul AEC de cureni nominali mari, i mai ales n cazul AE de nalt
tensiune, valorile energiei cinetice a contactelor mobile, att la conectare ct i la
deconectare, sunt importante, i n urma ciocnirilor mecanice la sfritul cursei lor
de nchidere respectiv de deschidere, pot interveni deformaii plastice ale acestora,
ce produc uzura lor prematur sau chiar deteriorarea unor componente
constructive. Din aceast cauz, n asemenea situaii, se folosesc frecvent
amortizoare mecanice de sfrit de curs. Cele mai raspndite sunt amortizoarele
ce utilizeaz resorturi elastice, dar adesea se utilizeaz i amortizoare cu lichid.
Acestea trebuie s preia energia cinetic a ansamblului mobil pe ultima poriune a
cursei contactelor mobile, practic pe o distan de 0,1
c
, unde
c
reprezint cursa
total a contactelor mobile la deconectare.
Un amortizor mecanic cu resort elastic, folosete de obicei un resort spiral
convenabil amplasat, caracterizat printr-o valoare mare a constantei sale elastice,
k*, astfel nct pentru o valoare cunoscut a energiei cinetice a ansamblului mobil,
W
c
, se poate scrie relaia :
W
c
= 0,5 k* (0,1
c
)
2
, k* =
( )
2
c
c
1 , 0
W 2

. (7.12)
Eficacitatea acestor amortizoare mecanice nu e deosebit, i n plus pot
genera oscilaii mecanice la deconectare.
Mai des utilizate n construcia AEC sunt amortizoarele cu lichid, ce
utilizeaz de exemplu uleiul de transformator. Ele se prezint sub forma unui corp
de pomp, umplut cu lichid, n care deplasarea unui piston, pe durata funcionrii,
se obine prin trecerea uleiului (incompresibil) prin orificii convenabil calibrate
situate pe suprafaa pistonului, v. Fig. 7.11.
Fig. 7.11: Amortizor cu ulei din construcia DA ale AEC
Dac se consider S
p
suprafaa pistonului, S
o
seciunea transversal total a
orificiilor prin care uleiul se poate deplasa ctre partea superioar a pistonului sub
aciunea forei F ce se exercit asupra tijei acestuia n timpul funcionrii, v
viteza de deplasare a pistonului i v
u
viteza de trecere a uleiului prin orificiile de
seciune total S
o
, se poate accepta n prim aproximaie c presiunea creat prin
aciunea forei F asupra pistonului, p, se regsete doar ca presiune dinamic (legea
lui Bernoulli), astfel nct se pot scrie relaiile :
p =
2
v
S
F
2
u u
p

, S
p
v = S
o
v
u
, v=
dt
dx
, (7.13)
unde
u
este densitatea uleiului. Energia cinetic a ansamblului mobil al unui AEC
este E
c 0
:
2
v m
E
2
0
0 c

, (7.14)
n care desigur m reprezint masa echivalent (redus) a ansamblului, iar v
0

viteza iniial a contactului mobil n momentul interveniei amortizorului, astfel
nct ecuaia de micare a tijei pistonului asupra creia intervine aceast energie
cinetic se scrie:
p
2
2
S p
dt
x d
m
, (7.15)
sau, innd seama de relaiile (7.13), sub form echivalent :
( ) 0
0
3
p
u
2
2
2
v 0 v ,
S m 2
S
k , v k
dt
x d

. (7.16)
Dup o prim cuadratur a acestei ecuaii difereniale cu variabile separabile
rezult :
v(t) =
dt
dx
t v k 1
v
0
0

+
, (7.17)
iar final obinem legea de micare a tijei pistonului amortizorului cu lichid, x(t) :
x(t) =
( ) 0 0 x t v k 1 ln
k
1
+ +
, (7.18)
x
0
fiind poziia iniial a tijei pistonului. Considernd c durata de intervenie a
amortizorului cu ulei este , se poate scrie ecuaia :
x() x
0
= 0,1
c
=
( ) + 0 v k 1 ln
k
1
, (7.19)
ce permite definirea duratei , i deci, folosind relaia (7.17), a vitezei tijei
amortizorului, v
1
, la sfritul aciunii acestuia :
v() = v
1
. (7.20)
Eficacitatea utilizrii unui asemenea amortizor n construcia AEC poate fi
apreciat evalund variaia energiei cinetice, W
c
:
( )
2
v v m
W
2
1
2
0
c

, (7.21)
care trebuie s reprezinte desigur o pondere ct mai important din energia cinetic
iniial.
Semnalm faptul c prin alegerea convenabil a formei i dimensiunilor
orificiilor prin care uleiul trece ctre partea superioar a pistonului, este chiar
posibil s se obin legi de micare impuse pentru tija pistonului asupra creia
acioneaz energia cinetic a ansamblului mobil.
n ceea ce privete accesoriile dispozitivelor de acionare a AEC cu contacte,
acestea pot fi diverse, ncepnd cu carcasele de protecie de exemplu i sfrind cu
elemente ce adapteaz eforturile mecanice pentru conectare la posibilitile fizice
ale operatorului uman obinuit.
Aparate electrice de comutatie neautomate
Aparatele electice la care starea de functionare se schimba manual se numesc aparate electrice
neautomate.
Aparatele neautomate de conectare prezinta urmatoarele proprietati comune:
- actinare manuala, atat la inchidere cat si la deschidere;
- nu au elemente de protectie, masura sau reglaj ;
- pot deconecta curenti cel mult egali cu cel nominal ;
- manevra rara, cu frecventa de conectare redusa.
In cele ce urmeaza, se prezinta sumar categoriile cele mai frecvent folosite de aparate electrice
neautomate :
Prize, fise si cuple.
Prizele si fisele se folosesc pentru conectarea la retea a consumatorilor mobili sau
portabili. Exista constructii bi-, tri- sau multi polare. Prizele sunt fixe, iar fisele sunt atasate de
cordonul mobil al consumatorului. De regula, prizele si fisele, se prevad cu contacte de protectie
care se realizeaza inaintea contactelor de lucru la conectare si se desfac ultimile la deconectare,
servind pentru protectia prin legare la nul sau protectie prin legare la pamant.
Cuplele au constructia, principal similara prizelor, dar sunt mobile.
Functie de mediul in care se foloses, prizele, fisele si cuplele pot fi constructie normala,
etansa, antigrizutoasa sau antideflagranta.
Intreruptoare si comutatoare pachet.
Intreruptoarele sunt aparate destinate conectarii deconectarii circuitelor electrice, iar comutatoarele
schimbarii conexiunilor. Se folosesc la comanda masinilor unelte si la panouri si pupitre de comanda in instalatii de
automatizari.
Fiecare cale de curent este realizata sub forma unor pachete P1Pn Fig2.
Acestea se monteaza pe un ax comun, A
si sunt actionate de un buton de actionare
BA prin intermediul unui mecanism de
sacadare, MS care are rolul de a realiza
comutarea brusca a acontactelor mobile Cm si
pozitionarea riguroasa a cestora.
Aparatele de conectare tip pachet prezinta avantajele:
1. Intrerup curenti relativ mari cu gabarite reduse datorita:
camerii de stingere cu fanta ingusta, cu pereti gazogeni, vitezei mare de comutare si lipsei
vibratiilor, ruperii in doua puncte.
2. Permit constructii cu functii diferite: intreruptoare multipolare, inversoare, comutatoare
stea-triunghi.
Aceste variante se pot realiza prin combinarea contactelor I, L, T Fig.3 , plasarea
contactelor fixe si executarea in mod diferit a legaturilor exterioare intre acestea.
3. Functioneaza in orice pozitie si sunt insensibile la vibratii sau scuturaturi.
4. Pot fi realizate si in constructie etansa sau antiexploziva .
Ca dezavantaje se pot enumera: actionarea exclusiv manuala, sensibilitate la
scurtcircuite intense. Se pot folosi in curent continuu pana la 440 V si in curent alternativ pana la
500 V. Curentul nominal al acestor aparate este sub 100 A si numarul de manevrari este sub 10.000
.
Intrerupatoare si comutatoare cu came
Constructia este similara aparatelor tip pachet: un buton de actionare, ce permite rotirea
unui ax de actionare prevazut cu came , care pot comuta contactele aparatului. Se pot realiza cu
mecanism de sacadare, MS. Ansamblul care cuprinde o cama si contactele aferente formeaza un
etans. Numarul de etaje nu poate fi prea mare, obisnuit sub 11 etaje. Se folosesc pentru comenzi,
semnalizari, iluminat, actionari.Se pot construi cu came fixe sau reglabile.Contactele pot avea
pozitii ferme sau cu revenire.
Pentru aceste aparate se folosesc simbolizari si scheme electrice tipizate Fig. 4. De
exemplu: c.16.04.50.002, semnifica: c- functia comutator, 16- curentul nominal, 04- numarul de
etaje, 50- prima cifra numarul de pozitii ferme, a doua cifra numarul de pozitii cu revenire; 002:-
numarul de ordine a schemei.
Unghiul de rotatie poate fi: 180 grade (doua pozitii), 90 grade( 4 pozitii), 60grade( 6
pozitii), 45 grade ( 8 pozitii). Pentru reprezentarea schemelor se folosesc diagrame pe care se
reprezinta: comutatorul cu pozitiile posibile, sistemul de contacte pentru fiecare etaj, contactele si
starea contactelor pentru fiecare pozitie a paratului.
Contactele care se mentin inchise la trecerea de la o pozitie la cealalta se unesc cu linie
plina.
Fig. 4 Simbolizari si scheme electrice tipizate
Intreruptoare si comutatoare pentru
instalatii interioare
Aceste aparate se folosesc pentru instalatii interioare de iluminat. Exista intreruptoare si
comutatoare rotative, basculante si cumpana( fig. 14). Intreruptoarele se construiesc monopolare,
mai rar bipolare sau tripolare.
Cele mai importante comutatoare sunt:
- comutatorul de hotel: realizeaza aprinderea a doua lampi pe rand, dar niciodata simultan.
- comutatorul pentru lustra: aprinde doua grupuri de lampi pe rand si simultan.
- comutatorul de scara: aprinde: permite aprinderea si stingerea unui grup de lampi din
doua sau mai multe puncte, de exemplu parter p si un etaj E1, sau mai multe etaje E1,
, En.
-
Separatoarele.
a)Separatoarele de joasa tensiune:
Aceste separatoare se folosesc in instalatiile interioare cu tensiunea sub 1 KV pentru
separarea vizibila a circuitelor figura de mai jos.
Constructia este monopolara sau tripolara. O faza
contine doua izolatoare suport1, un cutit de separare 2, un
contact fix 3 si o borna 5 de legare la pamant montata pe
suportul 6 al separatorului.
Manevra se realizeaza cu un dispozitiv izolant
folosind o ureche de actionare 4 sau o maneta cuplata cu un
sistem de parghie.
Suporta pana la 1000 de manevrari cu frecventa de onectare f=1 . 12 conectari /ora si
curenti de scurtcircuit, fara autodeschidere sau oxidarea contactelor, in conditii prescrise.
b) Separatorul si separatorul de sarcina
Separatorul si separatorul de sarcina sunt aparate de comutatie care, in pozitia deschis,
ofera operatorului posibilitatea de a observa direct aceasta stare.
Acesta este un aparat de comutatie mecanica destinat a suporta, in pozitia inchis, curentui
nominal si curentul de scurtcircuit specificat. In pozitia deschis asigura o distanta vizibila itntre
elementui fix de contact si elementul mobil. Acest aparat nu este echipat cu camere de stingere si
ca urmare nu poate comuta sub curent, cu exceptia unor curenti mici, cum sunt curentii de mers tn
gol ai transformatoarelor pana la 400 kVA sau curentii nominali ai transformatoarelor de mica
putere, cum se indica in tabelul de mai injos. Sarcini comutate (deschis, inchis) de separatoare :
Tensiunea nominala [kV]
Sarcina
6-7,2 10-12 20-24 30
Curentui de mers in gol al
transformatorului la cosfi=0,l [A] 6,00 3,00 1,25 1,00
Curentui de sarcina al
transformatorului la cosfi=0,7 [A] 10,00 4,00 1,60 1,25
Deschiderea unui separator sub sarcina echivaleaza cu producerea unui scurtcircuit.
Neavand camera de stingere arcul electric ionizeaza aerul si determina un scurtcircuit fata de
pamant si tntre faze. In multe constructii de celule de alimentare sau de distributie, se evita
formarea arcului electric pe barele colectoare prin introducerea unui perete separator tntre
separator si barele colectoare. in fig. 1 este data schema electrica pentru plasarea unei linii, care
poate fi alimentata de la un sistem de bare dublu si tn care se pot identifica functiile separatorului:
de bare, de cupla, de linie, de punere la pamant.
Fig. 1 Functii ale separatorului:
1 - separator de bare; 2 - separator pentru cupla;
3 - separator de linie; 4 - separator de punere la pamant.
In Fig. 2 este schitat un blocaj electromagnetic care elimina posibilitatea manevrarii
separatorului daca intreruptorul este inchis.
Solutiile constructive pentru separatoare satisfac cerintele pentru asigurarea stabilitatii
electrodinamice, stabilitatii termice si stabilitatii .

Pentru asigurarea stabilitatii electrodinamice este necesar sa se evite buclele si coturile bruste.
Un exemplu de constructie pentru un separator de medie tensiune pentru functionare in interior
este prezentat in Fig. 3. Elementui mobil de contact executa o miscare de rotatie in jurul axului 01.
Calea de curent corespunzatoare este formata din doua bare paralele (3 si 4), astfel tncat la
asigurarea fortei de apasare in contacte contribuie nu numai resoartele 5 si 6, ci si forta
electromagnetica exercitata intre barele 3 si 4.
Un exemplu de constructie pentru un separator de inalta tensiune (123 kV), pentru functionare in
exterior este dat in figuria 4.
Deschiderea separatorului se realizeaza prin rotatia izolatoarelor suport 7, 2, care sunt
actionate de mecanismul 3, cu aer comprimat. In interiorul capelor 7, 8 exista contacte
alunecatoare, ceea ce ofera posibilitatea trecerii curentului de la bornele 9, 10 la tijele 11 , 12.
Transmisia miscarii de la mecanismul 3 la izolatoarele rotitoare se efectueaza prin intermediul
parghiilor 4, 5, 6.

Fig. 2 Blocajul separatorului fata de intreruptor:
1 - separator;
2 - intreruptor;
3 - electromagnet in pozi(ia excitat.

Fig. 3 Separator de medie tensiune (12 kV, 400A):
1,2 - izolator suport;
3,4 - cale de curent jumelata;
5,6 - resort pentru asigurarea presiunii in contact;
7 - bara izolanta;
8 - parghie de actionare.
Mecanismul de actionare pneumatica este schitat in fig. 5. in carcasa 1 se afla un piston de actionare
cu dublu efect si tot aici un mecanism cu cremaliera transforma miscarea de ranslatie in miscare de
rotatie tn jurul axului 0. in corpul electrovalvei se gasesc supapele 2 si 5 comandate de electromagnetii 3
si 4. Pe axul 0 se mai afla si dispozitivul de blocaj electromagnetic, format in esenta din saiba 7
prevazuta cu doua goluri plasate la 120, si electromagnetui 8.
Blocajul se realizeaza in pozitiile extreme (inchis, deschis) ale separatorului.
Un exemplu de separator de foarte inalta tensiune de tip pantograf este prezentat in fig. 6 pentru
tensiunea nominala de 420 kV si curentui de 2000 A. Separatorul de linie are atasat si un separator de
punere la pamant. Actiunea se realizeaza cu un mecanism cu servomotor. Executia de tip pantograf ofera
avantaje importante in ce priveste economia de suprafata, ocupata de aparat .
Fig. 4. Separator de inalta tensiune (123 kV).
Experienta de exploatare, in statiile de conexiuni de foarte inalta tensiune cu sistem dublu de bare, a
confirmat o uzura pronuntata a contactelor separatoarelor. In cazul comutatiei unei linii aeriene de pe un
sistem de bare pe altul, prin intermediul cuplei transversale. Masurarile efectuate arata producerea
arcului electric cu o tensiune de aproximativ 300 V si o intensitate de 1 500 A. in vederea eliminarii
uzurii mentionate, firma BBC construieste un separator pantograf cu contact de arc electric si camera de
stingere cu efect de electrod. In fig. 7 se prezinta etapele principale privind intreruperea curentului
rezultat din diferenfa de tensiune de ordinul 300 V. Explicatia functionarii se urmareste pe legenda
figurii.
Fig. 5 Mecanism de actionare pneumatica a separatorului de tip
exterior.
Fig. 7 Separator pantograf cu contact de arc electric (BBC):
1 - linia;
2 - brat de pantograf;
3 - contact auxiliar cu camera de stingere.
Fig. 6 Separator pantograf pentru Un = 420 kV; In = 2000 A (AEG):
1 - contactul de linie; 2 - transmisie izolanta; 3 - izolator suport;
4 - mecanism de actionare cu ervomotor; 5 - tija separatorului de punere la pamant;
6 - mecanism eu servomotor pentru pozitia ; A, B - bomele aparatului
Separatorul de sarcina
Este definit ca un aparat de comutatie mecanica destinat a inchide curentui nominal, a suporta
curentui nominal, de suprasarcina si de scurtcircuit si de a deconecta curentul nominal. Separatorul de
sarcina este folosit In urmatoarele circumstante:
* Comutatia bateriilor de condensatoare cu puteri pana la aproximativ 1 200 kVAr si
tensiunea nominala pana la 24 kV.
* Inlocuirea intreruptorului in punctele din retele, in care puterea de scurtcircuit este foarte
mica.
* In retelele buclate, cu destinatia de a inchide sau deschide bucla de sarcina nominala de
trecere.
* Conectarea si deconectarea liniilor in gol si a cablurilor In gol, cand curentul comutat este
mai mic decat curentul nominal al aparatului. O serie normala de separatoare de sarcina este
prezentata in tabelul 1.
Tabelul1. Serie normala de separatoare de sarcina
Tensiunea
nominala
[kV]
Curent
nominal
[A]
Capacitatea de rupere
[A]
Curent de
stabilitate
electrodi-
namica
Curent de
stabilitate
termica
[kAef]
la cos =0,7 la cos =0,15
12 400-1250 1000-1250 1000 40-75 20-50
24 400-630 600-800 300 40-50 20-30
36 400-1250 500-900 80 40-75 20-50
In Fig. 8 a) se prezinta schema de principiu a alimentarii In bucla cu utilizarea separatoarelor de
sarcina 1 si 2. Acestea sunt echipate cu relee electromagnetice r1 si r2, care asigura o protectie
independenta de curent. Sigurantele fuzibile S1 si S2 asigura protectia tmpotriva curentilor de
scurtcircuit.
La adoptarea unui sistem de comutatie cu separatoare de sarcina este necesar sa se coordoneze
caracteristicile de protectie. Astfel in fig. 8 b), se reprezinta aceasta coordonare astfel incat pentru
curenti pana la 630 A, declanseaza separatorul de sarcina 1 sub actiunea caracteristicii de protectie a
releului r1, la o durata de ordinul secundelor, iar la curenti mai mari se va topi fuzibilul siguranfei
S1 la durate cu atat mai mici, cu cat curentui de scurtcircuit este mai mare. Caracteristica de
protectie a sigurantei S2 nu trebuie sa intersecteze nici caracteristica releului electromagnetic r1 si
nici pe aceea a sigurantei S1.
Fig. 8 . Exemplu de schema cu separator de sarcina:
a) schema electrica;
b) caracteristicile de protectie.
Deoarece instalarea unui separator de sarcina, in principiu, trebuie sa fie mai economica decat a unui
intreruptor, este normal ca separatorul de sarcina sa fie autonom, iar constructia simpla. In
majoritatea cazurilor, separatorul de sarcina deriva din separatorul propriu-zis, caruia i se adauga un
cutit de rupere si o camera de stingere din material gazogen. In fig. 9 se indica functionarea unui
asemenea separator de sarcina cu camera plata. In schita e) se arata un pol al separatorului. Unui
contact mobil normal (cutit dublu) 1 al separatorului i se adauga cutitul de rupere 2, cuplat mecanic
cu cutitul 7 prin intermediul resortului 5. In schitele a),b),c),d) se figureaza etapele principale de
functionare a separatorului de sarcina.
Se observa ca la rotatia cutitului I, prin care se stabileste curentul de durata, contactul ramane
stabil intre cutitui de rupere 2 bulonul 3, pana cand cutitul 2 scapa sub bulonul 3, iar arcul electric se
stabile intre 2 si 3. Cum cutitui 2 este sub actiunea resortului 5, acesta ii va imprima viteza de 3-5
m/s, in fanta camerei de stingere 4. Arcul electric intins astfel vine in contact cu peretii gazogeni ai
camerei de stingere. Se creeaza, in acest mod, presiune locala de aproximativ 2 bar si o racire intensa
a arcului, ceea ce conduce la stingerea acestuia.
Fig. 9 Functionarea camerei plate:
a) aparatui Inchis;
b) cutitul de arc electric;
c) faza de arc electric;
d) aparatui deschis;
e) detaliu constructiv;
1 - cutit de separator;
2 - cutit pentru Intins arcul
electric;
3 - stift de acrosare;
4 - camera de stingere plata;
5 - resort.
Materialele gazogene utilizate la constructia camerei de stingere pot fi rasina
ureoformaldehidica, rasina polimetilmetanil (plexiglas). Gazele care rezulta din descompunerea
rasinii sub acfiunea arcului electric, sunt CO, CO2, H2 si H2O (sub forma de vapori).
Nota. Se construiesc si camere de stingere tubulare care functioneaza tot pe baza dezvoltarii de
gaze. Deoarece un separator de sarcina nu este aparat de protect circuitul in care este instalat
este completat cu o siguranta fuzibila care ofera protectie la scurtcircuit si la suprasarcina. Spre
ilustrare schema electrica din fig.8 este concludenta.
Chei de comanda si semnalizare
Cheile de comanda se folosesc la inchiderea si comutarea manuala a circuitelor
electrice in instalatiile de automatizare, in centrale si statii de distributie. Se construiesc de tip
buton, cama sau pachet.
Tip buton Fig. 5 se utilizeaza pentru blocarea la instalatii de automatizare, celule de inalta
tensiune, masini unelte. Are un buton prevazut pentru chei yale cu care se pot roti cu 60 grade
spre dreapta sau spre stanga, efectuand comutarea unor grupuri de contacte cu care se pot
comanda functionarea unor instalatii.
Tipul cu came, constructie similara comutatoarelor cu came, se utilizeaza la comanda
intreruptoarelor de inalta tensiune sau la masurarea tensiunii, asa cum este cazul in figura
anterioara, unde este reprezentata o cheie pentru masurarea tensiunii faza-nul a unui sistem
trifazat.