era Pia ae OA BIBLIOTECA” eT) ta 4 OM LAMENNAIS Cartea Poporului Drepturi si Datorii TRADUCERE DE SCARLAT GEORGESCU So 4 4 p Y 0 D 0 U j D U s. 40 LAMBNNAIS sh se ageze {oti copiii sii, paharul {Au nu se wimple decat cu lJaerime amare? Pentru ce, de ynie copil supus 7H pesti, nu eulegi si tu, decit cu mare an ta, eateva raz sJabe din lumina care hriinest mintea? Pentru ce Soarele stiintei nu are pe orizontul Tumii intunecoase in care te-au surghiunit pe pamant war pw tea fi seutit de durer Trebuinta, suferint® chiar, atatand $i jmboldind activitatea noas trai, sunt o conditie a propasirii obstesti. Para jndoiala jarisi ca, egali in drepturi, oamentT nu posed’ facultati egale, nu se nase toti im imprejurari deopotriva prielni desvolta: rii lor; aceasta neegalitate din care rezultay eu inclinari deosebite, aptitudini particalare deosebitelor functiuni ce cuprinde existenta societatil — contribuie la binele obstese. Dar acest bine, la care toti trebuie sa, jay parte, nu-i ¢nsugi binele obstese deefit fiind: cii-i binele celor mai multi, binele poporului, gi nu a catorva jndivizi, sau a catorva clase numai, | Si fie in adeviir un om putred boga cand toti ecilalti yiméan siraci lipiti, numise va bogii{iea sa bogiitie obsteasca? Apoi, mai pretutindeni, folosinta punuri lor ce in chip firese sunt menite tutulor @ fost partea exclusiva a numai, cary {inand poporul sub jugu itand fata de el simtimintele ce frat fratiloy ‘Lau tratat ca pe obitoaccle pe eari ziua jnhars la garabana sau le injugi la plug si seara le aruned o mané ¢ yaie in iesle. Si au putut si-l trateze astfel, au putut si-l {ind in robie, $i “2 negtiinta, si y tica CARTEA POPORULUI osie, si in injosire, finde’, stitpani log j sire, ei, stitpar e SO- plete ee nen dupa incu ied ae nai a interesului lor propri A, ei t . eteca" tt e 2 pe poporului mijloacele de a ptaae olitive, See Fy ema ate po 3 -] de Ja orice fel dec es 4 e fel de conlu- erat ee ea a Jayne cele > $i margini - ing SOT eer ee rginindu-] astfel zP ine relele ce sunt in lume, o mare part pres oun) si Paes o indreptare, nici ; urare nu-i de n&dajduit cata vreme va da ini ined aceasta nedr 4 silni oe eee Wtntis fires nedreapté silnicire a ega- VIL Dreptul si puterea celui mai fare, — dreptul Bd — libertatea, — egalitatea, — suvera- nitatea poporului, faurirea legilor. Poperule cele ce au spus . asculta acuma 8S] ti si ti on Amuit. i despre tine, $i cu ce te-au as: 1 au zis ci i fi i ee a ai fi o turma gi cd dangii es ii: tu, — vita de povoara; dai Wii, — omul cugetator si li age he or gsi liber. Lor deci lana fh pee € : au, carnea ta. Paste deci nan it i: oiasu fee inmulteste-te si da-le Braaite a eee Sree amortite. i te §€ , 84 le saturi 14 ica, A aperi mosiile $i comorile. cae es mses c& puterea regeasci ar fi 4 ee ate ioe asupra copiilor sai sar afla, eanuna nevarstnici ied Wht o epitropie vesnied, Fark i ee