Pagina

2
Mod Coala Nr. document Semnt. Data

Datele initiale a mecanismelor podului rulant.

G greutatea totala (sarcina plus mecanisme). G=16000 kg
Gor- greutatea cirligului . Gor=440 kg
GDr- momentul de giratie al motorului de ridicare. GD
2
r
=5.5 kg*m
2

Q- productivitatea pe schimb. Q=620 ton
Rt- raza tobei pe care se infasoara organul de tractiune. Rt=0.3 m
H- inaltimea medie de ridicare. H=7 m
vr- viteza de ridicare a sarcinei. vr=7.5 m/min
n- viteza unghiulara a motorului. n=960 rot/min
God- greutatea mecanismelor de deplasare a podului rulant. G
od
=23000 kg
GDd- momentul de giratie al motorului de deplasare a podului. GD
2
d
=3.4 kg*m2
DA- durata relativa a motorului de deplasare a podului rulant. DA=48 %
coeficient de calcul.
Rd- raza rotii de deplasare pe calea de rulare a podului rulant. R
d
=0.32 m
rd- raza fusului rotii de deplasare a podului rulant. rd=0.008 m
vd- viteza de deplasare a podului rulant. vd=30 m/min
Goc- greutatea mecanismelor de deplasare a caruciorulu. G
oc
=820 kg
GDc- momentul de giratie al motorului de deplasare a carucio. GD
2
c
=4.3 kg*m2
Rc- raza rotii de deplasare pe calea de rulare a caruciorului. Rc=0.17 m
rc- raza fusului rotii de deplasare a caruciorului podului. rc=0.05 m
f- coeficient de calcul. f=0.001 m
c- coeficient de calcul. c=1.4
- coeficient de calcul. =0.01









Pagina

3
Mod Coala Nr. document Semnt. Data

Cuprinsul
1. Introducere;
2. Descrierea partii mecanice ;
3. Datele initiale ;
4. Detemiinarea puterii motoarelor ;
5. Mecanismul de ridicare ;
6. Mecanismul de deplasare a podului;
7. Mecanismul de dplasare acaruciorului;
8. Calculul cablului de alimentare al podului si al liniilor de contact;
9. Protectia muncii;
10. Concluzie ;

11. Bibliografie ;






Pagina

4
Mod Coala Nr. document Semnt. Data

INTRODUCERE
1.Conditii generale de lucru ale masinilor de ridicat si de transportat.
Actionarea masinilor de ridicat si de transportat se poate face
manual,pneumatic,hidraulic sau cu motoare termice sau electrice. actualmente este
folosita aproape exclusive metoda electric.
Actionarea electric prezinta siguranta mare in exploatare,simplicitate in transportul
energiei,comanda comoda si simpla,cheltuieli de investitie si intretinere reduse,reglare
simpla si usoara a vitezei,frinare comoda,sigura si eficace si cu posibilitate de
recuperare a energiei.
Masinile de ridicat si transportat functioneaza in marea majoritate a cazurilor in regim
intermittent si variabil,fiind supuse la porniri si opriri dese,inversari ale sensului de
miscare,frinari mecanice dielectrice si la importante variatii si socuri de sarcina.
Aceste masini functioneaza uneori in medii care contin pulberi,gaze corosive ,gaze
explosive sau la temperature inalte.adeseori,aceste instalati sint montate in exterior,unde
sint supuse precipitatiilor atmosferice si variatiilor mari de caldura. Pentru alimentare se
folosesc curentul continuu si curentul alternative, de obicei cu frecventa 50 Hz.
in majoritatea cazurilor actionarea se efectuiaza cu motoare individuale ,totusi,in unele
cazuri ,mai multe mecanisme pot fi actionate de un motor comun,ca de exemplu la
macaralele de la calea ferata,pe senile,pe autocamioane sau la macarale.Derrick.
2. Clasificarea . dupa particularitatile constructive ,masinile de ridicat si transportat se
clasifica in urmatoarele grupe principale:
Masini de ridicat. Masini prevazute cu un mecanism pentru prinderea si ridicarea
sarcinilor individuale.Miscarea principala este o miscare verticala .Unele masini
efectuiaza insa si deplasari orizontale,circulare sau radiale.
Instal afi i de t ransport cont inuu. Instalafii pentru transportul continutu al sarcinilor
in masa dupa un traseu strict determinat, cu miscare principala pe orizontala, intr-un
plan inclinat fata de orizontala,mai rar pe verticala,de obicei fara dispozitive de prindere
si ridicare.



Pagina

5
Mod Coala Nr. document Semnt. Data

Instalatii de transportat terestre si suspendate. Instalatii destinate in principal pentru
transportarea sarcinilor in masa in mai multe transe,dar si pentru transportarea sarcinilor
individuate,dupa un traseu strict determinat,orizontal sau inclinat,de obicei fara
dispozitive de prindere si ridicare.
a)Masini de ridicat.Mecanisme de ridicat.Mecanisme cu actiune periodica pentru
prinderea,ridicarea si deplasarea sarcinilor individuale,ca mecanism independent sau
parte componenta a unei instalatii complexe.Pentru prinderea sarcinilor, mecanismele
de ridicat folosesc: cirlige simple sau duble, ochiuri rigide sau articulate, sustinatoare de
diferite forme ,platforme ,electromagnet, clesti de diferite tipuri.
Macarale. Construct metalice prevazute cu mecanism de ridicat,pentru ridicarea i
deplasarea sarcinilor; macarale stationare rotative ;macarale cu deplasare pe sine de
ghidare; macarale cu platforma rulanta; macarale cu deplasare pe cai fara sine sau pe
sine de cale ferata.
Ascensoare. Masini de ridicat cu ridicarea sarcinilor pe ghidaje; cu cabina,cu schip,
ascensor mobil.
b)Instalafii de transport continuu. Transportoare. Instalatii fixe la care miscarea se
produce prin actiunea continua a unui motor sau a greutatii proprii: transportoare cu
organ flexibil de tractiune, transportoare fara organ flexibil de tractiune .
Masini de transbordare : Instalatii mobile cu actiune continua pentru operatii de
incarcare-descarcare.
c)Instalatii de transportare terestre si suspendate:
Carucioare fara sine.
Vagonete pe cai de rulare.
Instalatii de manevra si deplasare prin rulare: pentru deplasare in interiorul
intreprinderilor a vagoanelor si vagonetelor; cabestane si trolii de manevra,platforme
transversale ,platforme turnante, dispozitive de intoarcere; din aceasta clasa fac parte si
instalatiile de deplasare prin tirire numite scripere si skidere.
Cai suspendate : cu sine, cu cablu.
in clasificarea de mai sus , unele utilaje nu au acponarc electrica, totusi au fost
mentionate pentru unitatea clasificarii.



Pagina

6
Mod Coala Nr. document Semnt. Data

Alte utilaje, fiind considerate vehicule, sint studiate in capitole speciale.
3. Caracteristicile generate ale masinilor de ridicat si de transportal: a) Masini de
ridicat. Caracteristicile tehnice ale acestor masini sint: capacitatea de ridicare,
viteza diferitelor miscari, inaltimea de ridicare ,dimensiunile geometrice principale
si productivitatea.
Masinile de ridicat, avind functionare intermitenta,regimul lor de lucru este definit
prin durata relativa de lucru (Da) si numarul de conectari pe ora (h).Durata relativa
de lucru (Da),exprimata in procente,este definita prin raportul dintre timpul total de
lucru intr-un ciclu si durata totala a ciclului.
Pentru podurile rulante electrice,conform STAS 4662-54,sint definite trei regimuri
de lucru:
regim de lucru usor,cu Da=15%,notat U;
regim de lucru mediu, cu Da=25%, notat M;
regim de lucru greu, cu Da=40%, notat G.
In alte tari este definit si un al 4-lea regim de lucru,regimul de lucru foarte greu.
Frecventa conectarilor este determinata de numarul de conectari care pot interveni
intr-o ora,ceea ce este echivalent cu numarul de timpi de lucru intr-o ora pentru
mecanismul respectiv.
Se considera ca regimul dc lucru este:
usor ,pentru cel mult 30 de conectari pe ora;
mediu,pentru 30-60 de conectari pe ora;
greu,peste 60 de conectari pe ora.
Mecanismele de ridicat si macaralele sint iinpartite in patru grupe,i anume:
"Grupa R: mecanisme actionate manual,care functioneaza cu intermitente mari si
viteze mici.
Grupa I: mecanisme cu regim usor de exploatare .Din aceasta grupa fac parte:
masinile de ridicat cu inaltime mare de ridicare si viteze mici de deplasare la care
durata de functionare continua a motorului la puterea nominala este de 10-30 min;
masinile de ridicat cu viteza mica de deplasare ,durata relativa de lucru
mica,lucrind foarte rar cu incarcatura maxima.



Pagina

7
Mod Coala Nr. document Semnt. Data

Grupa II: mecanisme cu regim de exploatare mijlociu.Din aceasta grupa fac parte :
masinile de ridicat cu inaltime mare de ridicare si viteze mici de deplasare,la care
durata de functionare continua a motorului la puterea nominala este de 30-60 min.
masinile de ridicat cu viteze mijlocii de deplasare,durata relativa de lucru medie
si sarcini variate.
Grupa III: mecanisme cu regim greu si foarte greu .Din aceasta grupa fac parte:
masinile de ridicat cu inaltime mare de ridicare si viteze mici de deplasare ,la
care durata de functionare continua a motorului la puterea nominala este de 60-90
min;
masinile de ridicat cu viteze mari de deplasre,durata relativa de lucru mare,numar
mare de conectari pe ora si sarcini maxime .
Echipamentul electric se alege in functie de durata relativa de lucru,pentru regimul
intermitent de 15%,25% si 40% sau in functie de numarul admisibil de conectari pe
,ora cind actionarea se face cu motor asincron in scurtcircuit.
In unele cazuri ,cind din calcule rezulta Da>60%, echipamentul electric se alege
pentru regimul de durata ;acesta este,de exemplu,cazul masinilor miniere de
extractie. In alte cazuri echipamentul electric trebuie ales pentru regimul de scurta
durata,de exemplu la actionare a vinciului de ridicare a ancorei la nave,sau pentru
cazurile cind Da<10%.
b) Instalatii de transport continuu. Caracteristicile tehnice principale ale instalatiior
de transport continuu sint: productivitatea ,viteza de deplasare a sarcinii,schema si
dimensiunile principale.
c) Instalatii pentru transport terestre si suspendate. Productivitatea si echipamentul
electric se determina de la caz la caz,conform celor aratate anterior.











Pagina

8
Mod Coala Nr. document Semnt. Data


Partea mecanica
Prin denumirea de poduri rulante se inteleg macarale pe patru roti,actionate
electric,care circula pe o cale de rulare, la o inaltime oarecare deasupra
solului.(STAS 800-49).Podurile rulante executa urmatoarele miscari: o miscare de
translatie a intregului pod dea lungul caii,o miscare de translatie a caruciorului pe
podul propriu zis,in directia transversala caii,o miscare de ridicare si coborire a
cirligului.
Podul propriu zis este format din doua grinzi legate intre ele la cele doua capete
prin grinzi de capat,care se sprijina pe rotile de rulare.Dea lungul podului propriu
zis sint montate sinele ,care formeaza calea de rulare a caruciorului. Caruciorul este
format dintr-un cadru metalic pe care se gasesc: mecanismul de deplasare a
caruciorului,mecanismul de ridicare a sarcinii,cu ajutorul cirligului.Podul rulant se
deplaseaza in lungul halei pe care o deserveste ,pe calea de rulare formata din
sinele,montate pe grinzi corespunzatoare.Atit deplasarea podului cit si a
caruciorului se realizeaza cu ajutorului unui motor electric care prin intermediul
unui reductor roteste rotile motoare respective.
La capetele celor doua cai de rulare se instaleaza dispozitive pentru limitarea cursei
respective.Acestea,prin deschiderea contactelor unor limitatoare de cursa,produc
deconectarea de la retea a motorului de actionare a mecanismului respectiv si deci
oprirea lui.
Mecanismul de ridicare a sarcinii,fixat pe platforma caruciorului,consta si el dintr-
un motor electric,care,prin intermediul unui reductor,roteste toba pe care se
infasoara cablul de ridicare a sarcinilor.Pentru transmiterea fortei de la toba la
cirlig,la podurile rulante electrice se folosesc palane duble,care in principiu sint
formate din doua palane simple.Capetele libere ale cablului celor doua palane
simple se infasoara pe cele doua jumatati ale tobei.Capetele fixe sint legate intre ele
si sint trecute peste o roata de egalizare,care serveste pentru egalizarea tensiunilor
in toate ramurile cablului.Raportul de transmisie al planului este egal cu jumatate
din numarul de ramuri de cablu sau cu numarul de scripeti la cirlig.



Pagina

9
Mod Coala Nr. document Semnt. Data

Limitarea cursei de ridicare a sarcinii este obligatorie si se realizeaza cu ajutorul
unui limitator de cursa montat pe carucior.Limitarea cursei de coborire este
facultativa,aceasta considermd ca la coborire atentia manipulantului este stimulata
de necesitatea asezarii corectc a sarcinii.Toate trei mecanisme se prevad obligatoriu
cu frine electromecanice ,care blocheaza mecanismul respectiv atunci cind motorul
lui nu mai este sub curent.O functionare absolut sigura trebuie sa ofere in special
frina macanismului de ridicare-coborire.Alimentarea cu curent aintregii instalatii
electrice a unui pod rulant se realizeaza cu ajutorul unor culegatoare de
curent,fixate pe pod,care luneca pe niste conductoare montate in lungul halei si
conectate la reteaua de forta respectiva.Aceste conductoare formeaza asa zisa linie
principalade contact. Alimentarea de curent a motoarelor si aparatelor de pe
caruciorul mobil se face cu ajutorul altor culegatoare de curent care luneca pe ni ste
conductoare fixate izolat de-a lungul podului podului si care constituie linia
secundara de contact.
Functie de felul dispozitivului de prindere a sarcinii, podurile rulante sint de mai
multe feluri:
poduri rulante normale,cu un cirlig sau cu doua cirlige;
poduri rulante cu electromagnet de ridicare;
poduri rulante cu graifere sau cu gheare;
poduri rulante cu electromagnet si cu graifere.













Pagina

10
Mod Coala Nr. document Semnt. Data

Mecanismui de ridicare
Determinare exacta a puierii motorului de actionare a mecanismului de ridicare a
podului rulant se face pe baza diagramei de sarcina.(fig.l)
Alegem preventiv un motor asincron trifazat cu viteza n=960rot/min.


Diagrama de sarcina. pentru mecanlsmul de ridicare la o macara.

1.Raportul de transmisie

2 . 241
5 . 7
3 . 0 960 28 . 6 28 . 6
=

=

=
Vr
Rt n
i

2.
nt=0.98; ip=2; 94 . 0 = pal q ; 97 . 0 = rot q


3.Randamentul total al transmisiei la ridicare
86 . 0 98 . 0 94 . 0 97 . 0
2
1
= = q kg/f;



Pagina

11
Mod Coala Nr. document Semnt. Data


4.Randamentul de coborire

83 . 0
86 . 0
1
2
1
2
1
2
= = =
n
q kg/f;

5.Sarcina procentuala la rdicarea cirligului gol

08 . 0
440 5000
440
0
0
=
+
=
+
=
G G
G
k
0
0
3
45 45 . 0 = = q

6.Cuplurile
78 . 7 3 . 0
86 . 0 2 . 241
440 5000
1
0
1
=

+
=

+
= Rt
n i
G G
M
72 . 5 83 . 0 3 . 0
2 . 241
440 5000
2
0
2
=
+
=
+
= n Rt
i
G G
M

5 . 1 3 . 0
45 . 0 2 . 241
440
3
0
3
=

= Rt
n i
G
M


7.Coborirea in gol
547 . 0
2 . 241
3 . 0 440
0
4
=

=
i
Rt G
M
s


( ) ( ) 85 . 0 5 . 1 45 . 0 1 1
3 3 4
= = = M n M
p


3 . 0 85 . 0 55 . 0
4 4 4
= + = + =
p s
M M M






Pagina

12
Mod Coala Nr. document Semnt. Data

8.Cuplu echivalent in prima aproximatie

8 . 4
4
3 . 0 5 . 1 72 . 5 78 . 7
2 2 2 2
=
+ + +
=
e
M

9.Puterea nominala a motorului
34 . 4
975
60 . 9 8 . 4
975
=

=
n M
P
e
e


10.Numarul de cicluri pe schimb

124
5
620
/ = = = G Q N
11.Durata unui ciclu

s T
c
232
124
3600 8
=

=

12.Timpii activi intr-o operatie a ciclului

s
V
H
T T T T
r
55
5 . 7
7 60 60
4 3 2 1
=

~ = = =


13.Durata relativa
0
0
40 4 . 0
232
55 2
= =

= =
Tc
mTx
DA







Pagina

13
Mod Coala Nr. document Semnt. Data

Din[ literatura tabelul 9-18 pag 247]
Alegem motorul asincron cu rotorul bobinat de tipul 4AC112MB6Y3
Pnom=4.2;
0
0
9 = S
Inom=10.8; 75 =
nom
q
910 =
nom
n ; cos=0.79
Ip=6.5; Jnom=
2
10 11 . 2


Mp=1.9;
Mmin=1.6;
Mmax=2.1;

1. Cuplu nominal

m kgf
n
P
M
n
n
* 50 . 4
910
2 . 4 975 975
=

=

2.Cuplu critic al motorului

45 . 9 5 . 4 1 . 2 = = =
n k
M M

3.Cuplu mediu de pornire max posibil
55 . 8 5 . 4 9 . 1 = =
pm
M

4.Se alege acceleratia liniara in regim tranzitoriu
2
/ 2 . 0 s m =

98 . 1478
3 . 0 14 . 3
2 . 232 2 . 0 30 30
=

=
Rt
i a
dt
dn
t







Pagina

14
Mod Coala Nr. document Semnt. Data

5.Momentul de giratie corespunzator ridicarii sarcinii
( ) ( ) ( ) | | ( ) ( ) | | 92 . 6
86 . 0 910
10 3450
101 . 0 24 . 5 78 . 0 15 . 1 101 . 0
2
2
2
2
2
=

+ + =

+ + =
t
p m
n n
v Gg
GD GD k GD

78 . 0 4
2
= = g Jn GD

15 . 21 4 . 1146
375
92 . 6
375
2
= =
dt
dn GD


Rezulta:
38 . 45 7 . 38 68 . 6
1
= + =
a
M
39 . 33 7 . 38 77 . 4
2
= + =
a
M
29 . 38 7 . 38 41 . 0
3
= + =
a
M
06 . 39 7 . 38 36 . 0
4
= + =
a
M

02 . 32 7 . 38 68 . 6
1
= =
f
M
47 . 43 7 . 38 77 . 4
2
= =
f
M
11 . 39 7 . 38 41 . 0
3
= =
f
M
34 . 38 7 . 38 36 . 0
4
= =
f
M
Deoarece toate cuplurile sunt in valoare absoluta sunt mai mari decit M
pm
cu

exceptia lui M
A2
si Mf
1
rezulta ca nu se vor putea realiza toate procesele tranzitorii

cu acceleratia propusa. Timpii in regim tranzitoriu

82 . 4
68 . 6 16 . 10
910
375
92 . 6
1
=

=
a
t
83 . 0
2 . 0 60
10
2
=

=
a
t
87 . 1
19 . 1 6 . 10
910
375
92 . 6
3 3
=

= =
f a
t t
83 . 0
2 . 0 60
10
0
1
=

= =
a G
Vr
t
f




Pagina

15
Mod Coala Nr. document Semnt. Data

11 . 3
77 . 4 16 . 10
910
375
92 . 6
2
=

=
f
t
71 . 1
36 . 0 16 . 10
910
375
92 , 6
4
=

= =
f f
t t
7. 16 , 10
4 4 4 3 3 2 1
= = = = = = = =
pm p f a f a f a
M M M M M M M M
16 . 10
1
=
f
M
16 . 10
2
=
a
M
Deoarece nici unul din timpii de mai sus nu depaseste 6 secunde nu este necesar sa se
aleaga un motor mai mare.
Determinam timpii corespunzatori cu viteza uniforma:

( ) ( )
37 . 30
4
71 . 1 87 . 1 11 . 3 83 . 0 71 . 1 87 . 1 83 . 0 28 . 4 15 . 0 6 . 921
4 3 2 1
=
+ + + + + +
~ = = = t t t t
Determinam cuplul exact conform relatie:

37 . 30 47 . 43 37 . 30 02 . 32 71 . 1 06 . 39 87 . 1 29 . 38 83 . 0 93 . 33 82 . 4 38 . 45
2 2 2 2 2 2
+ + + + +
=
e
M
28 . 3
65 . 134
37 . 30 34 . 38 37 . 30 11 . 39
2 2
=
+ +

Rezulta:
06 . 3
975
910 28 . 3
975
=

=
n M
P
e
e

Daca P echiv. Este mai mare decit P m. Alegem motorul cu puterea nominala
mai mare si recalculam.









Pagina

16
Mod Coala Nr. document Semnt. Data

Mecanismul de deplasare a podului rulant
Alegem un motor asincron cn rotorul bobinat cu n-960 rot/min.

Determinam raportul de transmisie:
28 . 60
30
3 . 0 960 28 . 6 28 . 6
=

=

=
Vd
Rt n
i
Transmisia contine 2 perechi de roti dintate in ulei cu randamentul 0,97 si in aer liber cu
randamentul 0,95 tininduse seama si de randamentul 0,9 al lagarilor arborelui de
transmisie,randamentul total la deplasarea cu sarcina este:

82 . 0 9 . 0 95 . 0 97 . 0
2 2
= = = q q q q
p rid tot








Diagrama de sarcina pentru ascensoare de materiale.
Pentru mersul in gol:
59 . 0
23 16
23
0
0
=
+
=
+
=
d G G
d G
k
Folosinduse diagramele rezulta:
77 . 0
3
= q
Conform relatiilor determinam F1; F2
( ) ( ) 38 . 219 001 . 0 08 . 0 01 . 0
32 . 0
23000 16000
4 . 1
0
1
= +
+
=
+
= f rd
Rd
d G G
C F
( ) ( ) 2 . 193 001 . 0 08 . 0 01 . 0
32 . 0
23000
4 . 1
0
2
= + = = f rd
Rd
d G
C F





Pagina

17
Mod Coala Nr. document Semnt. Data

Conform relatiilor determinam M1;M2:
42 . 1
82 . 0 28 . 60
32 . 0 38 . 219
1
1
1
=

=
q i
Rd F
M
33 . 1
77 . 0 28 . 60
32 . 0 2 . 193
3
2
2
=

=
q i
Rd F
M
Cuplu echivalent
375 . 1
2
33 . 1 42 . 1
2
2 2
2
2
2
1
=
+
=
+
=
M M
M
e

68 . 2
975
960 375 . 1
975
=

=
n M
P
e
a

Alegem un motor mai mare care:
Pn=3.2
n=910
DAN=3.8
67 . 0
2
= GD
1 . 2 =
07 . 4
910
975 8 . 3 975
25
0
0
=

=
n
Pn
M
n

12 . 5 07 . 4 1 . 2 6 . 0 25 6 . 0
0
0
= = = Mn Mpm

Momentul de giratie
( ) ( ) ( ) 16 . 5
82 . 0 910
50 16000
101 . 0 67 . 0 2 . 3 25 . 1 101 . 0
2
2
=

+ + =

+ =
q q
Vd G
GD k GD
M a

( ) ( ) ( ) 93 . 4 82 . 0
910
50 5000
101 . 0 67 . 0 2 . 3 25 . 1 101 . 0
2 2
2 2
=

+ + =

+ =
n
Vd G
GD k GD
M f


Momentul de giratie la pornire si frinare in gol

( ) ( ) ( ) 01 . 5
82 . 0 910
100 12000
101 . 0 67 . 0 2 . 3 25 . 1 101 . 0
2 2
2 2
=

+ + =

+ =
q n
Vd G
GD k GD
Mp a

( ) ( ) ( ) 08 . 4 82 . 0
910
100 12000
101 . 0 67 . 0 2 . 3 25 . 1 101 . 0
2 2
2 2
=

+ + =

+ =
n
Vd G
GD k GD
M f




Pagina

18
Mod Coala Nr. document Semnt. Data

Admitind ca motorul va lucra in regim tranziu cu cuplu mediu maxim posibil timpii de
fpornire si frinare sint:
67 . 4
44 . 2 12 . 5
910
375
16 . 5
375
1
2
1
=

=
M Mpm
n GD
t
a

97 . 3
11 . 2 12 . 5
910
375
93 . 4
375
2
2
2
=

=
M Mpm
n GD
t
a

53 . 4
44 . 2 12 . 5
910
375
01 . 5
375
1
2
1
=

=
M Mpm
n GD
t
f

28 . 3
11 . 2 12 . 5
910
375
08 . 4
375
2
2
2
=

=
M Mpm
n GD
t
f


Timpul de functionare cu viteza de regim:
( ) ( )
20 . 52
2
28 . 3 53 . 4 97 . 3 67 . 0 15 . 0 2 . 232
2
2 1
=
+ + +
=

= =
fx ax
t t Da Tc
t t
Cuplu echivalent al motorului:
( ) ( )
=

+ + +
=

DA Tc
t M M tfx tax Mpm
M
x
e
2
2
2
1
2

=
( ) ( )
50 . 2
15 . 0 6 . 921
20 . 52 11 . 2 44 . 2 28 . 3 53 . 4 97 . 3 67 . 0 12 . 5
2 2 2
=

+ + + +


33 . 2
975
910 50 . 2
975
=

=
n Me
Pa












Pagina

19
Mod Coala Nr. document Semnt. Data

Mecanismul de deplasare a caruciorului
Alegem un motor cu rotorul bobinat cu n=960rot/min

Determinam raportul de transmisie
2 . 34
30
17 . 0 960 28 . 6
=

= i


Transmisia contine 2 perechi de roti dintate in ulei cu randamentul 0,97 si in aer
liber cu randamentul 0,95 tininduse seama si de randamentul 0,9 al lagarilor
arborelui de transmisie,randamentul total la deplasarea cu sarcina este:
76 . 0 9 . 0 95 . 0 97 . 0
2 2
= = = q q q q
p rid tot



Pentru mersul in gol:

14 . 0
820 5000
820
0
0
=
+
=
+
=
c G G
c G
k

Folosinduse diagramele rezulta:

4 . 0
3
= q

Diagrama de sarcina pentru ascensoare de materiale.




Pagina

20
Mod Coala Nr. document Semnt. Data

Conform relatiilor determinant F1; F2:

( ) ( ) 77 . 207 001 . 0 05 . 0 01 . 0
17 . 0
820 16000
4 . 1
0
1
= +
+
=
+
= f rd
Rd
d G G
C F
( ) ( ) 12 . 10 001 . 0 05 . 0 01 . 0
17 . 0
820
4 . 1
0
2
= + = = f rd
Rd
d G
C F
Conform relatiilor determinam M1 ;M2 :

22 . 0
4 . 0 2 . 34
15 . 0 12 . 10
3
2
2
=

=
q i
Rd F
M

Cuplul echivalent si puterea echivalenta in prima aproximatie:

74 . 2
2
22 . 0 87 . 3
2
2 2
2
2
2
1
=
+
=
+
=
M M
M
e



7 . 2
975
960 74 . 2
975
=

=
n M
P
e
a


Alegem un motor mai mare care:
Pn=3.2
n=910
DAN=3.8
67 . 0
2
= GD
1 . 2 =
07 . 4
910
975 2 . 3 975
25
0
0
=

=
n
Pn
M
n

12 . 5 07 . 4 1 . 2 6 . 0 25 6 . 0
0
0
= = = Mn Mpm

Momentul de giratie
( ) ( ) ( ) 16 . 5
82 . 0 910
30 16000
101 . 0 67 . 0 2 . 3 25 . 1 101 . 0
2
2
=

+ + =

+ =
q q
Vd G
GD k GD
M a


87 . 3
76 . 0 2 . 34
17 . 0 77 . 207
1
1
1
=

=
q i
Rd F
M



Pagina

21
Mod Coala Nr. document Semnt. Data

( ) ( ) ( ) 93 . 4 82 . 0
910
30 16000
101 . 0 67 . 0 2 . 3 25 . 1 101 . 0
2 2
2 2
=

+ + =

+ =
n
Vd G
GD k GD
M f


Momentul de giratie la pornire si frinare in gol
( ) ( ) ( ) 01 . 5
82 . 0 910
30 16000
101 . 0 67 . 0 2 . 3 25 . 1 101 . 0
2 2
2 2
=

+ + =

+ =
q n
Vd G
GD k GD
Mp a

( ) ( ) ( ) 08 . 4 82 . 0
910
30 16000
101 . 0 67 . 0 2 . 3 25 . 1 101 . 0
2 2
2 2
=

+ + =

+ =
n
Vd G
GD k GD
M f

Admitind ca motorul va lucra in regim tranziu cu cuplu mediu maxim posibil timpii de
pornire si frinare sint:

67 . 4
44 . 2 12 . 5
910
375
16 . 5
375
1
2
1
=

=
M Mpm
n GD
t
a

97 . 3
11 . 2 12 . 5
910
375
93 . 4
375
2
2
2
=

=
M Mpm
n GD
t
a

53 . 4
44 . 2 12 . 5
910
375
01 . 5
375
1
2
1
=

=
M Mpm
n GD
t
f

28 . 3
11 . 2 12 . 5
910
375
08 . 4
375
2
2
2
=

=
M Mpm
n GD
t
f


( ) ( )
20 . 52
2
28 . 3 53 . 4 97 . 3 67 . 0 15 . 0 6 . 921
2
2 1
=
+ + +
=

= =
fx ax
t t Da Tc
t t
Cuplu echivalent al motorului:

( ) ( )
=

+ + +
=

DA Tc
t M M tfx tax Mpm
M
x
e
2
2
2
1
2

=
( ) ( )
50 . 2
15 . 0 6 . 921
20 . 52 11 . 2 44 . 2 28 . 3 53 . 4 97 . 3 67 . 0 12 . 5
2 2 2
=

+ + + +


33 . 2
975
910 50 . 2
975
=

=
n Me
Pa




Pagina

22
Mod Coala Nr. document Semnt. Data

Calculul instalatiei de alimentare cu energie
De la aceeasi coloana de alimentare se mai alimenteaza un pod rulant cu datele din
tabela.
Sint date urmatoarele valori:


Tensiunea de alimentare 3x380V,50 Hz valoarea curentului de pornire,raportata la
curentul nominal =2,5-3
Lungimea cablului de alimentare 105m.
Linia principala de contact,avind o lungime totala de 80m,este alimentata la mijloc.
Calculul coloanei de alimentare la
incalzire _Determinarea curentului de calcul la incalzire.
Prima metoda.
In calculul conductorilor la incalzire ,se tine seama atit de regimul de functionare
cit si de numarul motoarelor care se pot afla simultan in funciune.
Curentul de calcul se determina din relatia:



In care :I nom este curentul nominal al diferitor motoare (1 ...n) din instalatie

Ss-coeficientul de simultanietate
Determinam durata medie relativa de lucru DAmed:

Motor pentru
Podul nr.l cu
DA1=40%
Podul nr. 2 cu
DA2=25%
Pod P=16.5kw Ini = 25.09A P= 5 kw In =16.44A
Cirlig P=16.5 kw In2 = 25.09 A P=3.8 kw In2 = 12.5A
Carucior P=4.2 kw In3 = 11.40A
P=3.8 kw
In3 = 12.5A



Pagina

23
Mod Coala Nr. document Semnt. Data



=In1+In2+In3+In1+In2+In3=25.09+25.09+11.40+16.44+12.
5+12.5=103.02
Determinam durata medie relativa de lucru DAmed:

+ + +
=
In
pIn DAp In DA In DA
DAmed
...... 2 2 1 1


In care reprezinta suma curentilor nominali
corespunzatori motoarelor cu duratele de aetionare DAI, DA2,.DAp iar
-suma curentilor nominali ai tuturor motoarelor instalatiei




7 . 24
02 . 103
) 5 . 12 5 . 12 44 . 16 ( 25 ) 40 . 11 09 . 25 09 . 25 ( 40
=
+ + + + +
=
Determinam numarul efectiv de motoare.Prin numarul efectiv de motoare,se
intelege numarul Nef al motoarelor de putere egala, care functionind cu durata
relativa de lucru medie DAmed,produc aceeasi incalzire ca si numarul real de
motoare functionand cu duratele relative de lucru DA respective.

2
) 5 . 12 5 . 12 44 . 16 )( 25 100 ( 25 ) 40 . 11 09 . 25 09 . 25 )( 40 100 ( 40
) 02 . 103 )( 7 . 24 100 ( 7 . 24
) 2 )( 2 100 ( 2 ) )( 1 100 ( 1
) )( 100 ( 1
=
+ + + + +

=
=
+

=


In DA DA In DA DA
In DADAmed DA
Nef


Din curba Ss=f(Nef) pentru DA=31% si Nef=5,19 [L3, fig.59] se
gaseste Ss=0,485
=
+ + +
=

In
pIn DAp In DA In DA
DAmed
...... 2 2 1 1



Pagina

24
Mod Coala Nr. document Semnt. Data

Determinam curentul de calcul
lc=0,48*103.02=49.44 [A]
A doua metoda , curentul de calcul
Ic=Imed*p*K2 In care Imed*p este
curentul mediu patratic.

22 . 30 ) 5 . 12 5 . 12 44 . 16 )( 25 100 ( 25 ) 40 . 11 09 . 25 09 . 25 )( 40 100 ( 40
100
1
) ( ... 2 ) 2 100 ( 2 1 ) 1 100 ( 1
100
1
Im
= + + + + + =
= + + + =

InDA In DA DA In DA DA ed



Am obtinut aproximativ acceasi valoare a curentului de calcul .
Din catalog alegem un cablu de tipul dat cu sectiunea 3x16 mm
2
.
















Descrierea schemei de comanda



Pagina

25
Mod Coala Nr. document Semnt. Data

Schema finctioneaza in felul urmator se apasa butonul SB aflat pe panoul de comanda
primeste alimentare bobina contactorului K1 prin circuitul fuzibilului FU1;butonul
SB;bobina K1;contactul releelor de current KI(care protejeaza contra s.c) ;contactul usii
cabinei SQ1;contactul geamului S;contactul S12;a controlerului care se afla in pozitia
neutra;fuzibilul FU2;380V se aplica la bobina K1.Contactorul K1isi inchide toate
contactele K1,macaragiu pune maneta controlerului in pozitia 1 inainte din diagrama de
inchidere a contactelor controlerului observam ca in pozitia 1 inainte ramine inchise
contactele S11;S7;S3.Prin aceste contacte la bornele statorului motorului se aplica
tensiune 3f cu succesiunea fazelor pentu pornirea motorului inainte.Infasurarea rotorica
este conectata pe toate rezistentile R1-R5 motorulmontat in stea,motorul se porneste pe
caracteristica R1 cu un interval mic de timp.Macaragiu trage maneta controlerului in
pozitia 2,din diagrama observam ca in pozitia 2 se mai inchide S2.Prin acest contact se
sunteaza rezistenta R3.Din nou dupa un intrerval mic de timp macaragiu trage din
pozitia 2 in 3 si se mai inchide contactul S4 prin care se sunteaza rezistenta R5 si
motorul trece pe caracteristica 3.Din nou dupa o scurta pauza se trage moneta in pozitia
4 unde se mai inchide S6,care sunteaza R1.Motorul trece pe caracteristica 4.In pozitia 5
se mai inchid S8 si S10 care sunteaza R2 siR4 ,motorul trece pe caracteristica naturala
5.Spre deosebire de controlele came ,controlerele magnetice constituie panouri cu relee
si contactoare cu ajutorul carora se realizeaza diferite conexiuni si in schema de forta
si in cea de comanda contactele controlerelor de comanda sund demensionate pentru
curenti mici care alimenteaza bobinele releelor si contactoarelor ,aceasta face ca
gabaritu lor sa fie mai mic iar manevrarea mult mai usoara .Panourile cu contactoare se
fixeaza de obicei pe platforma podului.






PROTECTIA MUNCII



Pagina

26
Mod Coala Nr. document Semnt. Data

PROTECTIA IMPOTRIVA ELECTROCUTARII
Principalele masuri pentru evitarea electrocutarilor prin atingere directa
involuntara sunt:
proiectarea si construirea instalatiilor si echipamentelor electrice astfel incit
elementele aflate normal sub tensiune (conductoare, borne, bare), sa nu poat a fi
atinse intamplator, iar producerea unor arcuri electrice sa nu poat a da loc la arsuri,
pentru aceasta folosindu-se. inchiderea in carcase de protectie impotriva atingerii,
izolarea electrica a elementelor subt tensiune, amplasarea conductoarelor la inaltimi
inaccesibile atingerii intamplatoare, ingradiri care sa nu permita trecerea
persoanelor spre elementele aflate sub tensiune, blocari electrice si mecanice in
instalatie;
folosirea unor pardoseli din materiale izolante;
folosirea unor tensiuni reduse.
Pentru evitarea electrocutarii prin atingerea unor elemente aflate accidental sub
tensiune se iau una sau cel mult doua dintre masurile urmatoare:
Legarea la nul constituie o masura principala de protectie pentru utilajele fixe
sau mobile, alimentate de la retele cu nul, care au punctul neutru al sursei de
alimentare legat la pamant. Carcasele metalice ale echipamentelor electrice sunt
legate printr-un conductor de sectiune suficient de mare, la conductorul de nul
de protectie

Legarea la nulul de protecpe : 1 - receptor monofazat; 2 - receptor trifazat
Daca are loc, de exemplu, strapungerea izolatiei intre o faza si carcasa, se
produce, practic, un scurtcircuit intre faza si conductorul de nul de protectie.



Pagina

27
Mod Coala Nr. document Semnt. Data

Curentul de scurtcircuit este mare, topette fuzibilul sigurantei sau determina
.deconectarea intreruptorului automat care protejeaza circuitul respectiv,
scotand astfel de sub tetosiune carcasa. Pana la declantarea sau topirea
fuzibilului, tensiunea de atingere a carcasei este mentinuta la valori
nepericuloase.
Pentru realizarea unei protectii corecte prin legarea la nul trebuie sa se respecte, in
principal, conditiile urmatoare.
S Legarea suplimentara la pamant a anumitor puncte ale retelei de nul, pentru a se
evita pericolul ce s-ar ivi prin intreruperea retelei de nul de protectie. in cazul unei
astfel de intreruperi, toate carcasele echipamentelor legate la nul pe partea
intrerupta ar ramane fara protectie. Cele mai importante puncte care trebuie legate
la pamant sunt tablourile de distribute, iar in cazul liniilor aeriene, toate punctele de
ramificare, capetele liniilor si puncte de traseu la distante de maxim -1 km.
S Separarea nulului de protecfie de nulul de lucru. De la ultimul tablou de
distribute, in sensul transportului de energie (tabloul care are borna de nul legata la
pamant), si pana la echipamentele protejate, nulul de protectie nu poate fi folosit si
drept nul de lucru.
Evitarea pericolului ce ar apare prin inversarea rolului conductoarelor
(inversarea unui conductor de faza sau a nulului de lucru cu conductorul de
protectie);
Interzicerea utilizarii protectiei prin legare la nul, pentru o parte a instalatiilor, a
protectiei prin legare in pamant, pentru alta parte a instalatiilor alimentate de la
aceeasi sursa, deoarece pot apare tensiuni de atingere periculoase la instalatiile
legate la nul.
Legarea la pamant constituie o masura principala de protectie pentru utilajele si
aparatele fixe sau mobile, mai ales a celor alimentate de la retele izolate fata de
pamant. Se poate folosi ca mijloc suplimentar de protectie in instalatiile de
protectie prin legare la nul. Carcasele metalice ale echipamentelor electrice sunt
legate printr-un conductor de legare la pamant la o priza de pamant.



Pagina

28
Mod Coala Nr. document Semnt. Data

















Legarea la pamant
Curentul de defect se inchide prin rezistenta izolatiei retelei fata de pamant, iar
tensiunea de atingere ramane nepericuloasa. Ea este cu atat mai mica, cu cat
rezistenta instalatiei de legare la pamant este mai mica.
Separarea de protectie are ca scop alimentarea receptorului cu un circuit
izolat fata de pamant separat (izolat) fara de retea. Se realizeaza cu ajutorul unui
transformator de separare, care alimenteaza un singur receptor.



Separarea de protectie
in cazul unui defect, curentul care se inchide prin om este foarte mic;
deoarece trebuie sa se inchida prin izolatia circuitului de alimentare. Izolatia
cablurilor de alimentare trebuie insa sa fie totdeauna in stare buna,
Izolarea suplimentara de protectie consta din prevederea unei izolatii
suplimentare fata de izolatia obipiuita de lucru a receptorului. Ea se poate realiza



Pagina

29
Mod Coala Nr. document Semnt. Data

izolandu-se suplimentar receptorul, fie prin aplicarea unei izolatii suplimentare
intre izola^ia obisnuita da lucru si carcasa care poate fi atinsa de om, fie prin
aplicarea unui invelis izolant de protectie pe carcasa receptorului, fie prin
realizarea unei izolari a locului de munca (intre om si pamant), folosindu-se
covoare locuri foarte periculoase).izolante.
Folosirea tensiunilor reduse poate constitui o masura principal e de protectie la
utilajele portabile, folosindu-se tensiuni reduse de alimentare, alese in functie de
categoria locului de munca (24 V in
Egalizarea potentialelor este numai o masura suplimentara de protectie consta in
legarea intre ele a tuturor obiectelor metalice, ce pot fi atinse concomitent in zona
de manipulare a omului. In acest mod, toate punctele ce pot fi atinse de om au
acelasi potential iar tensiunea de atingere, nula. De exemplu, in cazul protectiei
principale prin legarea la nul se realizeaza si protectia suplimentara prin egalizarea
potentialelor, legandu-se intre ele toate carcasele echipamentelor electrice si toate
elementele metalice din zona de manipulare a omului.
Protectia prin deconectare automata este o masura suplimentara de protectie ce se
realizeaza prevazandu-se relee de protectie, care deconecteaza automat circuitele
electrice in cazul aparitiei unor curenti de defect periculosi (PACD) sau in cazul
aparitiei unor tensiunii de atingere periculoase (PATA).
In timpul executarii instalatiilor electrice, muncitorii electricieni trebuie sa
respecte anumite reguli de protectie a muncii, pentru a evita accidentele cu urmari
grave. Acestea sunt detaliate in subcap. 7.9. sau, dupa caz, sunt specificate la
prezentarea diverselor lucrari electrice.







Concluzie.



Pagina

30
Mod Coala Nr. document Semnt. Data

In acest proect de curs am studiat constructia si mecanismele poduli rulant. In sarcina de
proectare am avut de calculat ce mecanisme si motoare de actionare este necesar pentru
ridicarea unein sarcini de G=3.2 ton cu viteza de vr=10m/min la o inaltime de H=6 m
viteza unghiulara a motorului fiind de n=960 rot/min cu un moment de giratie
de {GD)]= 5.24 kgf m
2
raza tobei constituin Rt=0.25 m greutatea mecanismelor de
ridicare Gor=380 kg.
Pe parcursul efectuarilor calculelor sau stabilit urmatoarele date ale motorului de
actionare a mecanismului de ridecare: puterea motorului de ridicare a sarcinei de 3.2 ton
este de P=5 kw curentul nominal apsorbit de motor cunstituin In=10.8 A.
La calcularea mecnismelor si puterei de deplasare a podului rulant au fost necesare
urmatoarele date: greutatea mecanismelor de deplasare fara sarcina transportata God=10
ton viteza de deplasare a podului rulant vr=100m/min durata medie de conectare a
motorului de actionare D
AD %
= 40 % raza tobei mecanismului de deplasare a podului
rulant Rd=0.3m raza rotii mecanismului de transmitere a cuplului motor momentul de
giratie al motorului (GD )
2
= 3 kgf m
2
durata unui ciclu Tc=921.6. conform acestor date
initiale pe parcursul calculelor sa determinat puterea de actionare a motorului de
deplasare a podului rulant P=3.8 kw apsorbind un curent nominal de In=10 A cu o
durata medie de conexiune de DA%
=
40 . La calcularea mecanismului de deplasare a
caruciorului podului rulant au fost necesare urmatoarele date: greutatea mecanismului
de deplasare a caruciorului fara sacina Goc=l ton cu viteza de deplasare de vc=100
m/min raza rotii mecanismului de deplasare a caruciorului Rc=0.2 m cu un moment de
giratie de [GD)] = 1 kgf yn
1
cu o durata de conexiune de 40%. Pe parcursul dezvoltarii
calculelor sau determinat puterea motorului de actionare a mecanismului de deplasare a
caruciorului podului rulant P=3.8 kw si curentul nominal apsorbit de motor pe parcursul
functionarii In=16.4 A.
Conform datelor mai sus enumerate calculam sectiunea cablurilor si liniilor de
alimentare a podului rulant si mecanismelor axiliare acestui pod rulant. Dupa
efectuarea calculelor mai sus numite sa constatat ca este necesar de ales sectiunea
coloanei cablului liniei de alimentare de 3x50 mm2 pentru alimentarea podului
rulant si a mecanismelor pozitionate pe el. Sectiunea cablului liniei de al imentare



Pagina

31
Mod Coala Nr. document Semnt. Data

a mecanismelor podului rulant aprobind un conductor din otel cornier de
75x75x10 pe care aluneca colectoarele de curent limentind motoarele de actionare
componente ale podului rulant. Cu ajutorul acestui proect de curs am capatat
urmatoarele cunostinte constructia si componentele sau mecanismele podului
rulant. Eficacitatea unui asemenea mecanism la o uzina oarecare si productivitatea
sa.Metodica de calcul al mecanismelor podului rulant cu ajutorul carea am largit
orizontul cunoasterii despre specialitatea noastra ce in consecinta ne va permite sa
devenim buni ingineri si specialisti de valoare.