1

Meta-conceptul (Reziliena): Aspecte tehnice-tehnologice, astro-

nomice, biotice, etno- logice, sociale, politice, militare, medicale,
axio-logice; epistemo-logice, istorio-logice. O organigram.
Liviu Alexandru SOFONEA

, Mircea COZMA

1


Motto
1. La nceput a fost Cuvntul & Cuvntul era la Dumnezeu i Dumnezeu era Cuvntul! Apud
Biblia. Vechiul Testament: Geneza
2. Homo Humanus: toate valorile & valorizrile omeneti (Axios) Axio-sphaera/Universul.
3. Trecutul: este materia prim a Istoriei. Istoria este materia prim a Prezentului.
4. Aciuni anti-risc sunt inevitabil , o obligaie, inerent a fragilului modus humanus.
5. Tu poi nfptui ceea ce eu nu pot. Eu pot nfptui ceea tu nu poi nfptui. mpreun putem
face lucruri minunate.
(Maica Tereza)

I. Homo locvens Proteicul in diversum incrementum.
Oamenii brbai, femei locuitori specifici
1
, ai astrului/ Sistemului hiper
complex/ Terra planeta albastr: bio-fil: for, antropo-fil for

;
comunic (specific; multiplu) ntre ei, i cu alte vieuitoare, con-locuitoare n
Ambientum/ Environment/; forma esenial, pro-filatorie, specific, este prin vorbire/
n verbum/. Aceast linie a vieii/ axial caracteristic/ este numit
*,**,***
, Homo
Lovens, HL
****,*****
.
Homo Aestimans at que Axiologicus / Ierarhicus/

utilizeaz frecvent, specific,
n diversitate, locvacitatea specific/ definitorie/ Homo Locvens/ n aventura numit
Viaa; el triete se mplinete, folosind inteligent/ adesea creator capacitile,
conceptualizrile & vorbirii.

II. Concepte meta concepte.
n numeroase rostiri cercetri tiinifice, tehnice, colocviale, artisice
(metafore, alegorii, perifraze, .a. figuri de stil) speciale (iniiatice codificri et al);
limitrile admise odat

se revizuiesc/foreaz,

se opereaz extensii utile,

1

Preedinte fondator al Filiala Braov / Desprmntul Sibiu al C.R.I.F..T. al Academiei
Romn, Universitatea ALMA MATER Sibiu

Prof. univ. col. /r/ Universitatea ALMA MATER Sibiu

Conf. Univ, Universitatea Gheorghe Asachi din Iai,

Prof. univ. Universitatea TRANSILVANIA Braov

2

convenabile, definite, axiomotizate ulterior; meta-conceptele, nominalizate, (C), sunt
introduse, admise
********
, folosite, validate, asimilate
*********
, reanalizate, delimitate
********
,
...[ ] [ ]
Exemple:
Casus: Metabolismul
a. Metabolizri, specifice, ale unor bio-sisteme

;
b. Extinderi/ aplicri la alte sisteme:
b1. psihice,

;
b2. sociale,

, (politici, politikii, economii, justiii,....),

b3. filozofice,

, filosofii/filozofi, filosofri specifice:

Se aplic i la alte domenii; castici, strategii, stratageme, manevre
Casus: Spaialitatea
Se extinde i la alte sisteme extra-geometrice, fizice; la cele biotice, politice, culturale, axiotice,
spaii/accepii/ topos/situs (etnice, et al);
Casus: Dynamism/ meta-mecanic; et al/ mas, densitate, fore, gravitaie, inerie, impuls,
torsor, actio-reactio; dinamica interaciei... de/co fazare, cinetici, velociti, celeriti, echivalene,
referenializri, energii, entropii, entelechii, entalpii, valene, afiniti, ergodicitate, temperatur,
tensiuni, poteniale, legturi, confinri continuum (solide, fluide, vapori, atmosfere), gradieni,
interfee, seciuni eficace, praguri, mase critice, propagare (avansare, retardare), interferri/
compuneri; dinamica interaciei: impedan, rezisten, inducie, surse, poteniali, rotori,
divergene/convergene, linii de for, cureni, intensitate, cmpuri; structuri: elementoni,
complexoni, quantoni A=eteroni Et. impedan, etc,; (idem: cu mutatis mutandis), eteroni,
quantomi.
-Extensii/accepii extra fizice (idem: cu mutatis mutandis)
Casus: Temporalitate: mutatis mutandis idem; cronos; tempus, timp scolar, vectorial/sgeata
timpului, ramificat, tensorial,
Casus Sisteme sociale intens, profund, divers corupte Corupia: este un factor de risc:
complex (perfid, lunecos; et al; este exemplificat specific, monoton/ diversificat in Historia.
Analiza rezilenial i influena, intructiv, salvarea/explozia/implozia sistemelor/ cer
calificri********** i unele cantitati-vizri, modelizri adecvate, complementare, evident/simplist
considerate []. Sistemele mafiotice nu se in dect cu elemente/ piese; indivizi, grupuri
antajabile.
Casus et al [Sighet; Hermen Bu].

Meta-limbajele sunt utile: unele promitoare, creatoare/idem
***********
.
Fora, potena, proteicitatea, miracolul comunicrii in verbum, prestana,
carisma, limitrile, problemele, prestaia, riscurile,

miestriile, durrile,
sustenabilitatea, aureoleaz, redefinete personalitatea lui Homo Locvens euforicus,
in extensio, ingenius, creator, agens.

III. Homo Fragilis et locvens.
Oamenii/Pmntenii locvaci, glsoi/ triesc n varii sisteme (sociale),
3

, inserate in Natura (physis-chemos-bios): n Comuniti sisteme

predominant/ caracteristic antropice, profilatorii, person-ale/ individuale,

,
comunitare, sociale,

, n varii habitate,

, din ambiente,

.

Varii, dinamice, proteice, specifice, nenumrate riscuri,

, generate din
exterior & din interior, nsoesc/ pndesc pe Homo Fragilis.
Factorii de risc r, dinamica, dialectica lor, definesc Riscul/Riscurile, R,
r specific/e sistemelor considerate,

, organisme specific mobile, in

metamorfosis, cu unele transformri/faze importante/eseniale. Riscul/riscurile sunt
importante/decisive pentru existena/devenirea respectivelor ntreguri/agregri, de
referin,

; sunt asociate, inevitabile, tuturor sistemelor n a lor devenire.

Cunoaterea anticipativ/ post factum, detaliat/ esenializat, modelat,
optimizat/optimizabil a Riscului/riscurilor,

, este important/major,
decisiv, pentru membrii (persoane, pri) ale sistemului considerat.
Riscurile se studiaz de nelepi, politicieni, tehnicieni, savani, observatori; de
activi implicai; sunt considerate i de unii amatori motivai. Specialitii/ amatorii
interesai au n vedere Definirea, Prognoza, Prevenirea, Protecia, Terapia &
Revenirea Continuarea existenei sistemelor de referire,

; n aceste
investigaii/ considerri este folosit i conceptul extins /sistemizat; meta/ numit (
Reziliena ),

.

Rezilien: Mrime caracteristic pentru comportarea materialelor n solicitrile prin
oc, egal cu raportul dintre lucrul mecanic consumat pentru ruperea n ncovoiere
prin oc a unei epruvete i aria seciunii transversale n care s-a produs ruperea
respectiv/ l. fr. rsilience/

[
[]

IV. Multilateralitatea transformrii conceptului rezilien Meta
Conceptul (Reziliena).
Caracterizrile de i pro Homo Sistemicus Locvens et al
************
se fac, specific, i
via conceptul , respectiv / Meta-conceptul specific lrgit (Reziliena) R.
Metamorfoza (definirea; aplicarea) acestei paradigma este deosebit de
interesant in theoria, in praxis
,
in qualitas i in quantitas.
4

a) Reziliena tehnic/ mecanic/ trans-mecanic, nivelul bazal al Tehnica /Mekanika/
Thn/; Mecanicitatea/ Mecanicile/ este complex/multi nivelar:
a. Clasic: clasicist (Galilean - Newtonian), relativist statistic/ aleatorie;
b. Cuantic: idem;
c. Medii: substane specifice, (simple, complexe; modele);
Tehnicus Praxis:

Artae, Factor, Mercator, Homo Pragmaticus.
b) Reziliena trans-tehnic: Trans-mecanicitatea este specific: termic, electro-
magnetic, chimic, micro-medie-macro, et al.
n Antropo sphaera Lume i situaii n care exist & evoluiaz/ devin
varii/ne-numrai indivizi & diversificate / ne-numrate sisteme (fizice, chimice,
biotice; antropice: psihice, sociale),

, reale, virtuale & utilizrile;

sisteme & utilizri se caracterizeaz specific i prin meta-reziliene.
Psihologi competeni remarc: unii copii au trit intr-un mediu ostil; fragilele,
impresionabilele fiine /vlstare umane/ s-au confruntat cu srcia, foametea, boli,
situaii de rzboi; aceste fpturi au o Vlag de ndurare trire/mplinire extra-
ordinar; s-au dezvoltat bine: i-au format o elasticitate ; rezilien:
reprezint/exprim capacitatea individului de a-i reveni rapid, contient, dup o
schimbare, perturbri, super solicitare, boal, calamitate, agresri, n ocuri:
concentrate, violente, interactive.
Cercettorii identific o serie de caracteristici intense ale persoanelor &
gruprilor agregate reziliente, o Rezilien colectiv sistemic: ncrederea in propriile
abilitai, o imagine de sine pozitiv, o viaa sociala activa, flexibilitate in faa
schimbrii, un sens al vieii, reea activ de prieteni, capacitatea de rezolvare a
problemelor, stabilirea de obiective, atenie ctre interior, focalizarea spre/i spre
propriile nevoi si dorine.
Studiile s-au concentrat spre: a. predominant: cercetarea cauzelor si tratarea
tulburrilor mentale PIS; b. complementar: identificarea indicatorilor sntii
mentale/sociale: aplicaii n calamiti naturale, situaii de rzboi, holocaust, bombele
atomice (Jornada del muerto Hiroshima, Nagasaki); testri i ameninri n Cold
war/Rzboiul Rece/ , evenimentele din 11 septembrie.
Se cristalizeaz constatarea/ se reitereaz accentuat ntrebarea: cum unii
oameni reuesc sa nving dificulti extreme i s devin chiar mai puternici si mai
echilibrai dect nainte. !/?
c) Reziliena politic/social
Societatea modern implic multe provocri, schimbri, unele mutri.
5

Frecvent, multe milioane de civis de pe Terra spun: trim vremuri agitate n
care au loc schimbri prea mari si prea rapide pentru muli oameni/sisteme; s-a
ncercat/ exprimat crearea/ identificarea unui profil al personalitii
supravieuitorului individ, grupuri relevante, dezvoltarea de abiliti necesare
pentru a face fa schimbrilor si provocrilor din societatea modern, ritmul alert
n care triesc oamenii/ societarii/ & a schimbrilor continue crora trebuie s le
fac fa, abilitatea este tot mai apreciat i cutat n plan profesional.
Reziliena specific, potenial uman este (individual; grupal: societar): a. n
unele situaii este nnscut: unii oameni se nasc cu o reziliena mai mare dect alii;
b. n unele situaii este dobndit specific, pe parcursul istoriei: privaiunile specifice pe
parcursuri istorice; acest potenial se aplic ulterior n stressari, post stresari,
traumatizri, ulterior: n experiene, n nvri specifice, fiine umane, inteligibile,
capabile de a nva si de a nsui noi abiliti la orice vrst.
Reziliena se ctig, se dezvolt.
Exegeza/Analiza Sinteza / unor cazuri relevante cu mare faad social
ilustreaz elocvent caracteristicile nnscut & nvat ale acestei nsuiri
(personale; grupale) capacitive ale unui Homo Fragilis Agens.
Casus Reziliena feminitii. Femina are, prin al ei modus avantajri,
neajunsuri.
Femeia rezilient, n general: cu specificiti n persona are: ncredere n
propriile capaciti, se adapteaz cu uurina schimbrilor, are o atitudine pozitiva,
tie ce-i dorete, face consecvent/prioritar demersuri n acest sens.
Cnd viaa/Fortuna ofer acestei Homo
Nota
, ea va reui sa fac ceva
UK
.
Femeia mai puin rezilient: are tendina s se victimizeze s se culpabilizeze, vede
de cele mai multe ori prile negative ale evenimentelor, triete acceptare fatalist a
acestora. Comportarea nu-i va permite s mearg mai/prea departe.
Casus Reziliena masculin. Masculus are, prin al su modus avantajri,
neajunsuri. Similariti ale situaiilor: unele mutatis mutandis, personalizate,
jucrii.
Extinderea rezilienei, r, , meta-reziliena, R,:
o. S-a efectuat specific:
a. Treptat;
b. Treptat, cu pasul inegal;
c. Spectrogram cu multe componente rezileniale (sperane; interactive,
permisive)
d.
d1. calitativ: consideraii, calificri, modele, repere, refereniale, in verbum
d2. cantitativ: simbolizri, matematizri, metrizri/ mrimi, indicatori/
metrologizri (mrimi, msurri), modele (in simbolum, in numerus); cu
calcule).
6

|. Este reprezentat schematic i prin schema organizat pe criteriul, complexitatea
progresiv a sistemelor considerate /rezileniale: separate: interactive/.
a. primul nivel sistemic;
b. al doilea nivel sistemic: capacitatea oamenilor (indivizi/persoane; grupuri) de a
face fa schimbrilor majore/ traumatizante.
c. al treilea nivel sistemic:
c1. ecologic;
c2. politic (geo; diplomatic, militar);
c3.etno-grafic/logic: grupri, manifestri (tradiii; etno-logizri, (rural/urban-izri;
manelizri; et al), et al);
c4. axio-tic/ axio-logic: valorizri (intelectual-izri, ketchizri; et al activiti.

????? unde vin??
Factori generatori de efecte de ser /sero-geni/.
Efecte (fizice-chimice-biotice-psihice-sociale separate; interactive sistemice
holiste, atomiste ; axio

Soluie (Imago Maltusiane neo-maltusiane et al)
?????

V. Relevana meta conceptului (Reziliena).
schematizat (fragmentarium; deschis; ampl: lrgirile/accepiile: multe/toate)
d seama /evoc/ complexitatea acestei rostiri/ paradigma/ [ ] [ ].
CASUS A
Reziliena sistemelor strict/predominant materiale este intuitiv, inevitabil: a
generat prin experiment un theoria conceptul/ meta conceptualizarea.
Casus. Reziliena sistemelor mecanice,

n mecanica materialelor: materialele sistemelor mecanice caracterizate
prin:
a. spaialitate, ();
b. temporalitate, t;
c. substanialitate, m, ;
d. dinamicitate, (

, , E,

);
e. relaii de stare: parametrii, funcii de material, supuse la diferite aciuni
fizice, (perturbaii; ocuri externe; procese interne) trec n alte stri, apoi revin la
starea iniial; strile/ fazele/ sunt caracterizate: a. calitativ: proprieti, b.
cantitativ: mrime, proporii, capaciti; diferii parametrizri: elasticitate,
7

plasticitate,

duritate, flambri, ndoiri/ cuasi-uxaii, cu ndoituri, fracturri, trageri,
rsuciri/ cu unghiul mare; torsionri / simple; multiple: helicoidale/.
Conceptul/Capacitatea/ s-a utilizat, mult vreme, exclusiv n aceast
accepiune.
CASUS B
Casus. Reziliena sistemelor trans-mecanice (fizice, chimice; mixturi): idem
cu mutandis mutantis []
************
;
Reziliena sistemelor trans-mecanice & trans fizice: are unele/puine:
aluzive, genetice/relaii consistente, notabile, cu reziliena mecanic/
mecanicist: concept dinamic intuitivizat in experimentum; abstraciunea/meta/
are/poate avea o utilizare extins, metaforic, convenabil
*************,
aplicri la
descrierea/analiza sistemelor extra care sunt agregate & acionate cu/prin
aciunile specifice ale unor factori bazali; majori, perturbatori, intrinseci: co-factori;
ele sunt scoase din starea iniial, specific, intr n procese specifice i.e., au
curriculum cu specifice faze (specifice, variate) de dezechilibru; au capaciti de a
rezista/adapta; mula/ , reveni fr/cu

intervenia altor factori
***************
la starea
iniial/ aproape iniial/, fr ai/ a i se destructuraliza deloc/esenial calitile
proprietilor personalizatoare.
Cercetri specifice au impus /s-au efectuat i cu participarea conceptului
reziliena generalizat/ adaptat: utilizarea noiunii/ conceptului s-a lrgit treptat:
specific; n abordri/ investigaii, comentarii, explicaii, particularizri, accepii, ...
apropiate; de facto a ptruns n multe, tot mai multe domenii: de cercetare,
comunicare, prezentare, interpretare, acionare, tiine particulare, tehnici,
inginerii, negocieri, afaceri, securizri, ntreprinderi, et. al.

Casus. Cercetarea sistemului astral Planeta Mars

: investigaii
structurale, (vita marstana, marte-gonia, a-martirizri ne-antropice & antropice,
rezilienele /a/ aparatelor instrumentarului tiinific-tehnic-uman/ Organon/ al
aciunilor din explorare, colonizare, Terra - formri.
Casus Reziliena unor grupuri sociale eseniale/ fibr, nervum rerum/
interactive Etnic, Naiune/ Popor/ populaie.
Relaia (ordonat; interactiv et al, procesiv, et al Popor Populaie,
P>>p; datini, manelizri, kitch-izri, etnos populaionare, poporalizare, natio-
nalizare, (naionalism, natio-filia, ovinism), globalizri, antropocen n trecute
timpuri (modernitate),
Casus. Reziliena unor sisteme socio-tehnice dominante/notabile forme de Paleo
Tehnika caracterizrile unor evoluii ale complexelor structuri/ organisme/
paleo / /,

, P, folosete/ focalizeaz
zzz
i situaii de risc;
reziliena n muzeizri este un indicator n M.T.V./ Museum Tehnicum Vivum [ ],
[ ], [ ]
8

Casus. Reziliena sistemului astral Terra n Antropocen/Globalizare: globalizri,
global-isme/ Aspecte interactive:
a. Climatice: Metamorfoze profunde, constatate, complexe, cercetate (observaii;
modelizri multiple; prognoze; ncercri de protejare, et al; forme eseniale:
nclzirea glob-al prin CO
2
-izare, et al., contribuiile lui Homo Tehnicus
Tehnologicus/ pro; ecologizri, pro-tejri, et al); fenomene: topirea ghearilor
(calote polare; et al) poluri, et al); poluri (atmo-sfer, litosfer, hidro-sfer)/
Homo Poluans: Entropicus, Destructor/
b. Dinamica populaiei: statistici, gradieni, perspectiva (neo-Maltusian),
rasisme, et. al.
c. Alimentaie: resurse, penurii, avarii, boom-uri, conjuncturi, et al.
d. Alimentri: multiple, interactive (tehnice tehnologice, robotizare/butonizare,
Homo informaticus cu specifice Morbus, et al; axiotive: consum-isme, re-ificri,
de-spiritualizri; clush of civilisations/ cultures & cultures-civilissations/.
Casus. Reziliena sistemului astral Terra

Fenomenul complex numit frecvent (extins; detaliat; multifacial) nclzirea global
a climei/Terrei este o realitate: cercetat (sistematic, local, continental, planetar, :
glob-ular,; vizualizat de ctre experi, considerat de analiti, nenumrai
pmnteni, cu toii maximal implicai.
Fragmentarea imenselor mase glaciare, polare/ calotele Arctica/ este o realitate
emblematic. Climatologi, glaciologi et alexperi au artat c zdruncinri/micorri
ample s-au petrecut i n trecutul relativ apropiat al astrului Planeta albastr.
Curriculum vitae.
Fisurarea calotei glaciare arctice, cercetat intens (vizualizat, msurat) de
cercettori de la Universitatea Laval din Canada este emblematic pentru
caracterul nociv/riscant al nclzirii globale.
Studiul a fost publicat n Proceeding of the National Academy of Sciences.
Evenimentul nu este izolat: o calot glaciar se pare s se fi mai rupt n

~600 A,
cu mult nainte ca industrializarea s aib un impact asupra planetei: un studiu
concentrat asupra materialelor sedimentare de pe fundul Fiordului Disraeli din
Canada a condus la identificarea urmelor acelei fracturi majore; databile; stratul
de ghea s-a format pe acest palier crono-metrizat, pstrndu-i structura
compact, vreme de cteva milenii, nainte s se fisureze n vizibil/ databil/
transformarea important nu definitiv s-a refcut (total n

(2000-800) ~ 1200
A.D.; n

~ 1900, scufia alb, rece a Geei, calota artic a nceput s se

9

topeasc i devine tot mai redus cu fiecare an.
n futurum:
a. Calota glaciar a Arcticii i-a pierdut mai mult de 90% din suprafaa total pe
parcursul A

~ (1900-2000);
b. Continu s se dezintegreze cu repeziciune;
c. Se estimeaz: gheaa artic va disprea complet de la Polul Nord n moment
din Antropocen A.D. un. A

~ cca. 2020;
Cutremure in cursus pre historiae; (catastrofe: n S.CP.D: et al M>>7,7
Richter; Ms7 frecvente: zonale, focar Vrancea: et al.
Casus. Reziliena sistemului Verbum/ vorbiri; graiuri, et al
***************

Complexul, proteicul, viul, mirabilul/ divinul/, profilatorul organism are
numeroase, diverse, complicate riscuri:
a. Cuvintele sunt fcute s exprime pro Homo/ ascund cel mai clar nuane,
esene, aspecte, aparene, (secrete: vulnerabiliti: minoris rezisteniae/,
matrapazlcuri, intrigi, conspiraii, zone ntunecate, falsuri);
b. excese, vorbrie, capcane, limbaje pompoase, stil baroc/ bombastic, frazeo-
logie, galimatias, confuzionri, demagogii, grai papagalicesc, limb de
lemn, blbieli, bla-bla, aplomb prolix, ascunziuri, gunoenie glsoas,
scale de hidoenie, groape ascunse, nceori, erupii, banalizri, ale
rului, etc. etc.
Axio-logia: Popor>Populaie []
Imago Mundi/Antroposfera Civitas Terra caracterizat, filtrat, folosit prin/i
prin prisma / referenial-izarea/aplicarea (Rezilienei) este relevant: in se,
este/poate fi n multe cazuri este/poate fi i in perspectiv: in Antropo-cen.
Ex-definirea bios-ului (infra, et all, / flor, faun et all).
Ex-seturile de amprente ale biosului infogramele compuse prin analiza
informaiilor recepionate de la cercetaii exo-planetelor
tEx
.

10

Casus. Reziliena sistemelor naturale-sociale poluate ecologizate/ ecologic:
Factori de risc multipli (evideni, ascuni, insidioi) n dialectica cercetat n
Ecologia/tiina & Tehnica Mediului/ Environment/ poluat (gradual, multiform)
curit curat: n multiple i diverse studii de mediu, n aciuni de ecologizare/
calificate (calitative; metrologizare), considerarea/ cu msurri a capacitii/
abilitii eco-sistemelor

de a persista / a se menine in cronos et in

tempus prin preluarea/absorbia schimbrilor; exprim reziliena i.e.
capacitatea eco-sistemelor de a reveni la starea anterioar re-organizare
relevant i.e./ motrice/ vital realizat prin diferite procese
rezileniale
***************
care se desfoar n cursul/ pe parcursul unei specifice
perioade de instabiliti dezechilibru.
Indicatorul reziliena (in qualitas in quantum) este aplicat/bil n diverse studii
ale unor medium; informaiile & evalurilese refer la/ d seama de Environmental
riscks:
a. Cinetica/ rapiditatea cu care eco-sistemul de referire,

, revine la starea
iniial dup o perioad de dezechilibru/alterri; nu bis in idem ci aproape; nu-i
pierde integritatea esenial.
b. Magnitudinea unui eveniment perturbator care poate distorsiona, altera, disloca,
distruge cruia sistemul considerat i poate face fa fr a schimba structura

sau/ i funcionalitatea procesul riscant ad finem nu este categoric, catastrofic:
i.e nu s-au produs dezagregri, distrugeri organice: (fracturri; amputri) n fibra
biotic-sufleteasc.
Abstraciunea este considerat, frecvent, de unii autori, un element chee n
stpnirea (monitorizare, management) durabil a eco-sistemelor

.
Tendina oricrui sistem antropic/ comuniti, societi/

, specific dotat,
/capacitiv/ de a rezista (pasiv, minimal) & a se schimba (activ, specific) pentru a
obtine/ a se putea afla la un nivel structural-functional, bun/ acceptabil/ de auto-
organiza-re, de a-i pstra /mri capacitatea de nvare, de vindecare/ metabolizri,
cicatrizri, resorbii, regenerri, imunizri,, organon impune acestei fiine colective
s conceap i s ncerce prin elita sa divers & masa sa (idem; bolovnoas)
adaptare la situaii neplcute disconfort, agresive, catastrofice; capacitatea de a
se reface n urma unor dezastre.
Creterea rezilienei ( stabilitate, revenire; funcionare: sustenabil) feluritelor
bio-socio-ntreguri este favorizat de unele aspecte, comportri/ structurri generate,
de constatri, factori speciali / particulari: a. bio-diversitatea: un principiu (evident;
empiric); pozitiv: pro Homo crete reziliena; b. energii pozitive, catalize,
favorabile, et. al.
11

Creterea rezilienei: se exprim prin: a. parametri; b. relaie funcional;
mrimea dependent Rez =
E
f(p
1
, ....) crete (

; n modelizri adecvate ale

cazului/sistemului considerat,

Casus: Reziliena psihic-individual
Capacitatea/ suma dinamic, amprenta de abiliti personale (fizice
biotice psihice) ale unei persoane,

, de a reaciona/ a se pstra la factori

(specifici: personali; contextuali integrai n caracter) generatori de schimbri
(riscante, destructive, et al) n situaii normale, respectiv de criz/ riscuri majore
limit: distrugeri, deformri severe, exacerbate, suportabile, pasagere, cu ceva
sechele: este descris, cercetat, interpretat, utilizat, protejat n Psihologia
Personal; n cazul persoanelor/ fiecare un monom specific, plasat dinamic n
situaii cu riscuri specifice/ aceste sisteme vii, care au reziliene proprii apreciabile
pentru a rspunde pozitiv factorilor stresani (activi: instalai specific; previzibili,
imprevizibili sunt importante:
a. existena unei experiene: pasiv;
b. nsuirea experienei: activ;
c. inovaii.
Casus: Reziliena psihic--social
*******************

Capacitile specifice / sume dinamice specifice de abiliti (individuale,
grupale) ale sistemelor psihicesociale

, de a reaciona la factori
(specifici; et al) generatori de schimbri (riscante, destructive, et al) n situaii
normale, respectiv la situaii de criz/ risc majorat/ sunt : importante/decisive pro
Homo; utilizat, respectiv cercetat, protejat sunt:
a. considerate;
b. cercetate;
c. definite calitativ, cantitativ, modelizate (idem) utilizate;
d. protejate n Psihologia Social;
Potena in the aria; in praxis: axiale de a face fa/ a suporta, a trece peste
greu, este complex, sistemele psiho-sociale fiind organisme solicitate/ adesea
stressate compuse din oameni reali in actio reactio i bunuri (materiale, spirituale)
situate n medii sociale specifice externe i in contextum/ processus Historial
complexe ( cu interacii interne & externe).
Aprecierea cantitativ a rezilienei unor sisteme se poate face: prin raportul
ntre:
a. factorii de risc: determinai, singulari, interesani, succesivi, individuali,
personalizai/ coordonatori & condui ai grupului;
b. factori protectori care vor urma n devenirea/ dialectica

oo

12


Reziliena (potent, slab; poate fi uneori/adesea crescut)
ww
n situaii
specifice din curriculum-ul existenial al unor sisteme (robuste, fortunate):

,
a. nceput/uri;
b. prevenirea, iniierea instalarea acumularea unor stress-uri,
c. histerezis-uri
d. evenimente ateptate & ne-ateptate, exterioare individului/ grupului: d1.dezastre
naturale,
d2. crize sociale: omaj, penurii, n aceste interesante casus dinamica/
rezultanta factorilor de risc impune creterea exacerbat a abilitii /lor acestor
organisme de a face fa a ajunge la abordri pozitive psihice: atitudini,
comportri/behaviour, psihopatii individuale & grupale tratate prin terapeutici
sociale
Reziliena******************** caracterizeaz un proces (psihic-social) de
rezilien & adaptare interactiv (fizico-chimic-biotic-psihic,social) a
individului/grupului de referina care atinge o stare / faz stabil: exprim:
a. capacitatea specific adaptiv-combativ multi valent a sistemului/ grupului:
sensorial, emoional voliional, spiritual, ego-uri, cu energii = Valene
(simpatii, empatii, entelechii) legate (cuplate, constelate; n ponderi specifice).
b. forme (triri, factori sociali) a implicatei probe, sprijin, ncredere, generate de
apartenena la o surs/ generatori de speran, stimulare/iubire, prietenii,
camaradenii, co-laborri, sftuiri/terapii, optimism, religie, confesiune, care,
(toate, d'im-preun, specific) insufl ncredere in valorile vieii/ energie
pozitiva: necesar i suficient, specific, a se realiza aceast performan.
Tehnici, proceduri medicale, educative, training, strategii, tactici, mutaii,
mutri, generatoare de de cretere a rezilienei.
Reziliena social-economic Caracterizeaz specifice procese de rezisten
& perimri/obsoletness et al, practicitate/prozaic-itate dens/ in crescendo,
adaptare iteractiv cu evenimente ateptate & neateptate (interne,externe), critici,
rsturnri ale unor sisteme complexe studiate n a. Sociologie, forme de cultur,
forme de civilizaii, mixtum compositum, b. Politic, (politici; strategii, tactici; Ars
Militaria, Homo Juris); c. Economie (firme, trusturi, bussines, planificri, programe;
manager-ializri; etc.) = valene legate (cuplate; cu ponderi specifice);
impun indivizilor/ egouri/ componentelor; membrii, civis balast/lest/inerial
accidental.
Casus. Folklor Datini/ tradiii: potene, adeziuni, obiceiuri (pstrate; rutine,
obinuine), Kitsch-uri, consumism, atacuri, deturnri, politizri/confiscri,
indiferen, alienri, uzuri morale, perimri, / obsoletness et al, practicitate/
13

prozaic-itate dens/ in crescendo, perioadele si cromaticele de vieuire & trire
prin care ncearc/pot face fa.
Casus. Reziliena unor sisteme tehnice industria, petrol, gaze, sare, minerit,
energetic, tele-comunicaii, metalurgie, transporturi, (poli-nivelare et al) n
Romnia n 1946-1956-1989-1989/1990
Casus. Reziliena unor sisteme tehnice complexe/ industrii/ n Romnia,

:
a. n contextum historicum A

= (1946-1956)-(1956-1989) (1989/1990-2025):
b. Domenii: b1.Petrol, b2. Gaze/ metan, sond, ist, b3. Crbune (huil, ..;
turbe); b4. sare (slnice, ocne, slatine), b5. energetic, b6. transporturi (aer,
ap, teren), b7. tele-comunicaii, b8.metale: a. minerit ( fier, cupru, argint,
aluminiu , oligo, .), b. metalurgie: idem, b9. ape minerale , substane utile
specifice chimicale; radioactive: uranice, ; et al), etc.
c. Sisteme sociale-specific tehnic-izate n/ cu unele situaii stringente/ maladive:
contaminri, poluri, destrucii, demolri, prginiri, nstrinri, , U.E.-izri:
Copa Mic, Clan, Ndrag, Hunedoara, Valea Jiului, Turda, ocne, Roia
Montan/ un climax/
********************
n Arhiva/Dinamica Sistemelor

patrulaterul mineralifer

aurifer argentifer et al din Munii Apuseni et al

din Dinamica /Arhiva: vast, deschis a sistemelor

.
Casus. Reziliena sistemului U.E. / euro/ n Era marcat dominant multiform de
Globalizare a. n orizontul de timp A

~ cca. 2020-2025 b. n contexte:

planetare, zonale
Reziliena social-economic puternic/ considerabil crescut fiind favorabil
pro dezvoltri (locale, de avarie, durabil) este frecvent cercetat, ngrijit/ crescut,
exploatat: analize ale unor hazarde: (naturale; antropo-gene; reale/virtuale), studii i
anchete focalizate, inter-disciplinare, relaii Natura Societate.
Sistemele antropice si naturale

, respectiv componentele a.
natura b. antropic/socio; Axio din organigrama acestor uniti mixte se ating, se
ntreptrund, in vivo: specifice contacte (tangene, secante, .), catalize, inducii,
specifice, invazive, amestecri, (mult, extreme de mult); reziliena acestora,

rezulta din ecuaia care leag componentele (variabilele, parametrii),

ingredienii:
o. Dimensiunea: relativ/contextual, (proporii; masa);
|. resursele energetice;
. Funcionalitatea: organizarea, meta-bolismul;
o. Relaii inter-active: poli-sistemice, f
AN
(o,|,t,o)=0,
care dau: ex. prima/genereaz a. cursul, stabilitatea componentelor a, n, (an), ale
sistemelor, dezvoltarea durabil: a lor, a ntregurilor sistemice

.
Cercetarea dinamicii sistemelor socio-economice ine seama de / se exprim
i prin capacitatea adaptiv a acestora la diferite situaii (cunoscute; necunoscute:
14

previzibile; modelizate/ a contrari, poten caracterizat i influenat, in motu, de
proprietatea/indicatorul reziliena, /meta-conceptul corespunztor Reziliena/;
nsuirea se actualizeaz social prin disponibilitatea de realizare a unor planuri,
programe, de intervenie si de implementare a unor/tuturor masuri tehnice ante n
cursul post manifestarea evenimentelor critice/ agresive/ extreme.
Capacitatea adaptiv este evident, nebanal: a. exprimata i prin reziliena, b.
influenata i de reziliena cunoscut (evaluat, apreciat).
Tendina/ entelecheia/ oricrui sistem antropic/ comuniti, societi/

,
specific dotat, /capacitiv/ de a rezista (pasiv, minimal) & a se schimba (activ,
specific) pentru a obine/ a se putea afla la un nivel structural-funcional, bun/
acceptabil/ de auto-organiza-re, de a-i pstra /mri capacitatea de nvare, de
vindecare/ metabolizri, cicatrizri, resorbii, regenerri, imunizri,, organon
impune acestei fiine colective s conceap i s ncerce prin elita sa divers &
masa sa (idem; bolovnoas) adaptare la situaii neplcute disconfort,
agresive, catastrofice; capacitatea de a se reface n urma unor dezastre.
a. Management-ul riscurilor naturale: spre a fi aplicat/operat pentru
reducere/parare a dezastrelor, necesar/oportune pentru a: mbunti a1.
standardele de via, a2. condiiile de siguran, a3.protectia (colectiv; a
atomilor antropici) contra dezastrelor,
b. Management-ul riscurilor sociale: cunoatere, antrenri, prognoze, asigurri
(specifice, multiple); fortuna n aventura vieii/istoriei.
Creterea rezilienei diferitelor comuniti, prin gospodrirea
priceput/eficient a resurselor naturale (materia prima; materia tehnica) & acelora
datorit caracterelor umane implicate: este o ipostaz din Arhiva dinamicelor Sisteme

dorit de Homo agens: pot conduce la creterea rezilienei n faa dezastrelor,

stoparea degradrii mediilor /ecologia militans/.
Casus. Rezilena eco-logic caracterizeaz focalizat/ predominant aspectele
medium-ale/ environment-ale/ - ambient-ale / naturale-sociale/ ale sistemelor
antropice,

: Situaia este ntotdeauna / frecvent de mare/ maximal interes

pentru Homo agens militans economicus - politicus; ecologicus/ anti - poluans.
Neutralizarea/diminuarea dezechilibrelor aparute prin riscurile actionate
actualizate consummate este de intensitate rezilient cnd/dac sistemul

, rmne capabil s-i menin caracteristicile structurale-funcionale/

personalitate eseniala/ prin mijloace proprii de self-reglare. Potena (rezilenial), ,
rezult din calitile - dimensiunile componentelor sistemice (resurse naturale,
financiare, capital uniam) si calitatea relaiilor interactive care-i asigur
funcionalitatea & ntmpinarea e sntatea lor/ robusteea ambiental lor.
15

Inventarierea i cruarea setului de resurse a. naturale ale

este
preliminar necesar: litos-sferice (crustare abisale), hidro-sferice (idem), pedo-
sferice, potenial climatic, fond/vitelius/, forestiere, eseniale pentru supravieuire,
vigoarea necesar pentru a face fa dezastrelor; b. capital uman: educaie,
sntate, abiliti fizice, deprinderi psihice et al; rol deosebit in cresterea rezilientei
(individuale & sociale).

Absena/puintatea unor resurse naturale, degradarea mediului: prin utilizri
inadecvate a resurselor existente, genereaz probleme: stri morbide cauzate de
ageni patogeni, supra-exploatri, tehnici poluante, consumri intense
(lacome,prdalnice) superficialitate, ne-prevedere, viziuni i atitudini sahort range:
conteaz doar ziua de azi, restul nu conteaz/ nici Trecut/ nici Viitor!: Consecinele
acestor mbolnviri ( n forme lejere: febre, exeme, acnee, dispnee, grip,
medii, staze, ischemii, constipri; grave: perveriri, sterilitate, tromboze,
gangrene, cancerizri, amputri, metastaze, agonizri, exitus) sunt multiforme:
a. deteriorri, diminuri, epuizri ale unor resurse naturale
b. scderea capacitilor sociale/ putinelor de a face fa dezastrelor;
c. potenarea (de plane, de facto) a unor resurse
c1. financiare: bunuri, venituri, credite, sponsorizri, rente, donaii,
c2. cognitive, cercetri, societi bazate pe cunoatere;
c3. pedagogie; educaie, trening, sporesc capacitatea si viteza de refacere a unor
sisteme (personale, grupuri) afectate;
c4. organizri: organizaii non guvernamentale, programe guvernamentale,
compensaii, bonus, sprijin material: financiar, praxiologic, know how, pentru
reconstrucii (fizice, psihice, axio-logice) post-desastrum/ malum.
Casus: Sistemul ecologic Fondul silvanic/forestier/ n Spaiul Carpatic - Pontic
Danubian

in Historia, a fortiori n Romnia (Regatul, R.P.R.

R.S.R., Romia c U.E.); pduri virgine, defriri, tehno-logizri, comercial-izri,
redevene, etc. perspective n Antropocenul apropiat.
Casus: Fondul mineralier n sistemul ecologic S.C.P.D.,

in Historia
(idem): abea dac exist resurse: de petrol, gaze, sare, gaze de isturi, metale
(feroase; neferoase: Av. A 8 (Cazul/ fenomenul Roia Montana Brad,
patrulaterul aurifer- argentifer et al oligo-elemente, substane ne-convenionale ,
cazul/ fenomenul (Uraniada).
Casus: ri slab dezvoltate, ri in curs de dezvoltare, super puteri, puteri
emergente U. E., G8/10, mari puteri, puteri mijlocii, Africa: saharian, sud-
saharian afectat, afectri, rspndirea unor ageni patogeni, virus HIV; etc.,
grad de colarizare redus/jalnic, et al.
16

Casus Reziliena feminitii. Femina are, prin al ei modus avantajri,
neajunsuri.
Femeia rezilient, n general: cu specificiti n persona are: ncredere n
propriile capaciti, se adapteaz cu uurina schimbrilor, are o atitudine pozitiva,
tie ce-i dorete, face consecvent/prioritar demersuri n acest sens.
Cnd viaa/Fortuna ofer acestei Homo
Nota
, ea va reui sa fac ceva
UK
.
Femeia mai puin rezilient: are tendina s se victimizeze s se culpabilizeze, vede
de cele mai multe ori prile negative ale evenimentelor, triete acceptare fatalist a
acestora. Comportarea nu-i va permite s mearg mai/prea departe.
Casus Reziliena masculin. Masculus are, prin al su modus avantajri,
neajunsuri. Similariti ale situaiilor: unele mutatis mutandis, personalizate,
jucrii.
n banca de rezerv a sistemelor sociale expuse la / n stare de risc/
hazardri, riscuri,

, sunt/pot fi depuse stocate activate acii cu specifice

dividente/ redevene rezileniale / aparatul imunitar: a.d.n; adiional/; le numim
acum capital-uri:
a. capital natural: topos-uri specifice n care exist/funcioneaz medium-uri cu
specifice caracteristici (plusuri i minusuri) M.H.
b. capital social: ncredere (iniial, cimentat prin empatii, simpatii, altruism,
deschiderea/ open mind/ umanism militant, reciprocitate), sentiment de apartenen
la un grup relevant (Popor: P; populaie: p; asociaii: g; cu P>>p>>g!; personalizat
prin Tensiune, cldur, energie, entelekeia, implicri; comunicarea; ajutorul
reciproc individual, asistena social, prin sisteme/instituii de intra-ajutorare
(organizate, legale: ,local, regional, zonal, statal, trans statal).
c. capital fizic: existena unor: micro formaii omogene: nia, gaca, banda,
mafia, secta, clientela, colonia; au/pot avea reziliene/ interesante de la caz la
caz (structuri, situaii)
Ex
Sisteme sociale compuse din macro comuniti omogene: sunt caracterizate printr-
o rezilien mai ridicat comparativ cu cea a comunitilor divizate; ergo sunt
favorizate, au mai mari posibiliti/ favorizri de a realiza un consensus i de a
coopera in activitile de reconstrucie post accidente/ traumatizri.
Ex
Sisteme sociale compuse din/ reduse la:
a. adposturi adecvate: cldiri,etc.;
17

b. utiliti: aprovizionri (cu energie, ap, etc., mijloace de transport/ comunicaii;
sanitas; existena i funcionarea specific a spitalelor, alte forme adiacente/
interactive, ngrijirea sntii/ vigorii (fitness; spa; etc) n arealele de risc sporesc
reziliena comunitilor din acele zone. Exist (specific; varietur). Relaia strnsa re-
activri, pro-re-activari cuasi-revenire, nivelul de dezvoltare (social-economic;
tehnic); et al; reziliena;
c. societi confruntate cu autentice/ nu aparente, scurte, en vogue ,etc./ diferite
riscuri/ hazarde, se manifest i ntresc n /post agresri ale lor sisteme
ncercate, acionale, lovite, pentru a face fa schimbrilor nedorite/induse; se
genereaz/creeaz un nou /transformat: en garde/ sistem capabil sa se
adapteze noilor faze (condiii,constrngeri).

. Laudatio pro Homo locvens.
Prin meta-conceptualizare Sfera /accepiunea/ noiunii rostirii este semnificativ
/mult lrgit.
Analiza Sinteza Practica Rezilenial (rezileniale) i.e. efectuate
(ncatenat; interactiv) n refereniale sistemice, sub semnul meta-conceptului
(Reziliena), R, este util, activ: utilizat n adequatio/ cum se poate, operate n
cazul unor sisteme relevante (reale; modele).
n cazul meta-conceptului (Reziliena), R, care numete, ex definitio:
capacitatea unui sistem (individ/grup) de a se constitui a sesiza a nelege, a se
adapta, a nva, a se proteja, a rezista (specific) complexului interactiv al
ameninrilor, unui anumit risc/ hazard este reliefat, potenat a/or capacitate de : a.
a nuana, b. a prevedea, c. a preveni, d. a crea /organiza a prezenta
sisteme/proceduri , de intervenie n situaii de criz.
Complementum: includerea n Sfera sa noiunea extins (concept meta
concept) i a msurile de pregtire propuse ncercate/necesare, care au fost/pot fi
ntreprinse de factori antropici activi din sistemele/ situaiile ameninate de risc/hazard
(potenial/real).
Suprapunerea /rile specifice, concrete; concretizate in casus ale meta -
conceptului (Reziliena), R, pariale, integrale, respectiv pro activ & sensibil
(n contemplri: emoii, plsmuiri) justific, fecundeaz, ilustreaz accepiunea
extins /mai in actio multe accepiuni ale exprimrii nominalizate / paradigmei/ util n
abordarea riscurilor:
a.naturale:
a1. ale individului:

(generic /concretizat / vulnerabil/ hazard-at/ agresat specific

18

a2. ale societii:

, societii, idem ;
b. sociale: conflictuale:

, idem ; Orice analiz ne superficial a comunicrii inter

umane in verbum este i o atenionare/provocare a existenei unor diferite comunicri
antropice extra verbum
Utilizarea conceptului meta-conceptului (Reziliena) este:
a. teoretic; orientativ; nuaneaz; ajut nelegerea preliminar, intelecia,
explicaia, comunicarea; nvarea;
b. matematizat & formalizat: in numerus, in symbulum, in formulare risc/hazard,
risc/potenial), instrumentalizat, (metrologizat): latura efectiv operaional, de
implementare i utilizare n gestionarea dezastrelor.
Studii de dezvoltare durabil (monitorizare, management, prognoze cu
deschidere Viitoare: specifice (n timp real; n zri ndeprtate)), numeroase, vizeaz
/zoom-izeaz abordri din diferite perspective, ale feelor / faetelor Conceptului
Meta-conceptului (Reziliena), R,: fizic chimic biotic antropic:
ecologic, social, instituional, axiotic, ...; exist, sunt sugeraii, se introduc unii
indicatori ( markers/ cantitavizai (in numerus; in symbulum; metrologizai)
********************
.
Pe scala/axa timpului istoric / Tempus

/ se consider, frecvent, perioadele/

segmentele cu unele seciuni/divizri Pre Paleo, Antichitate, Medi-eval (. Ages;
median, tardiv), Renascentist, Modern (prima modernitate: European Luminist,
secolul al -lea, (secunda modernitate: European; prima parte, secunda parte;
nceputul Erei Antropocen, Fin de sicle/ La Belle Epoque/ (cca. 1895 - cca 1900;
cca 1914), Primum Magnum Bellum (cca. 1912-1914-1918/1919), Inter Magni Belli
(cca. 1919 - cca1935/1939), Semum Magnum Bellum/ Rzboiul Rece/ Cold war
(1945 - cca. 1960 - 1989/1990), Post Rzboiul Rece/ Cold war 1989/1990 -
2010/2015; caracterizat prin importana/ dominanta progresiv (Globalizare/
globalizri; globalisme; cu: aspecte / componente antropice/ et al, Sfritul Istoriei
conflictuale Clush of Civilizations/ Cultures: conductori, orcane/ leadership: real,
din umbr/ consumism expansiv, moneo-creaia, meritocreaia, (avataruri,
contribuii); crize a. Populaie P
A
~ 7

H; nmulire haotice, planificate: neo-

maltus-ianism, sisteme genocidar, b. alimente, ap, c. resurse, d. energii
tegnologizabile; nclzirea global/ poluri, dezvoltri nesustenabile, Turbulene,
riscuri, aspecte Natura-le & antropice (industriali-zare, capitalism slbatic, comunism
exacerbat, srcii srciri, boli i cutume noi, SIDA, alergii; pervertiri, pedo-filie,
prostituii, incest, mutani, zeul Probit, autisme promiscuiti, alienri, (popoare
populaionri/gregariti); familii degradate, situaii conflictuale, ntre generaii,
netratate, acute; hiper hedonism, sexx denat codolcuri, proxenei, copii-
instrumente sexy, maidane hiper-mall-izate, publicitate, ab-normaliti, modele cool,
19

Casus. Reziliena folcloric Form axiotic a etnicitii/ etnos: plurale, co-
locuitoare.
a. n Spaiul Carpatic, Pontic, Danubian /S.C.P.D./: Muntenia Moldova
Transilvania Banat Basarabia Bucovina Dobrogea, extensii peri
frontaliere (Transnistria, R. Moldova, Panonia, Timoc, TransTisa n faze istorice
relevante
[ ] [ ]
a1. Noaptea Sfntului Andrei: mbtrnirea/ moartea, renaterea timpului;
exorcizri, vizitri, (de moroi, strigoi, et. al). Cretintorul Apostol Andrei: cel
dinti chemat onomastica: Andrean-um, Indre, Indreanu [ ]; este
frigidizat/raionalizat, oamenii continu, srbtoarea se ine, dar oamenii/ i
tradiionalitii au treburi practice; .ntlniri ne-, modernizat,
manelizat, se usc misterul: rutinizat;
colindri n situaii speciale (ateism tiinific, marxism-leninism, stali-nizare,
rzboiul sfnt, iarna grea, Stalingrand, Romnia sfrtecat (Basarabia, Bucovina,
Ardealul de Nord), diktat Viena.
a2. Colindatul: facerea stelei de Crciun (de colindtor, de ceata & n drumai de
prini, bunici, pedagoci, clerici et al), grupri, colindri; stele cu 4, 5, 6, 7 coluri,
cultul mtilor, pluguorul, sorcoviri, urri, exorcizri;
a3. Junii: constituirea cetelor, urri, aciuni, desfacerea cetelor, et.al, []
a4. Cultul rodului: buzduganul, crucea de spice, ara Fgraului et al. [ ];
a5. Ziua Morilor: 1 Noiembrie n Valea Jiului; adunri n ordine,, din toate prile,
cu flcri, jerbe, coroane, lumnri, sacoe, ndelungat, srcime, ceretori,
schilari, estropiai, mizeri, . n animata compasiune mizericordie ordine; se
cnt imnul minerilor: Deasupra noastr nu e cer Aa e viaa de miner! Grav,
maiestos, solidarizator; i n Era Roie se cunosc/rentlnesc la morminte; vin i
duii/mutaii, revin, sunt acolo, se discut / despre ei; comemoratorii i
mrturisesc unii altora cum au trit n anul ce s-a scurs; se ntreab unde sunt
duii/absenii, cei de anul trecut care acum absenteaz; se despart seara, trziu,
pe nnoptate; lumnri aprinse, plpind, se vd de pe deal pn la nserare,
nnoptare; se despart vii morii n linite, mpcare, regret, nelepciune.
b. n Occitania: Catariada [][];
c. In investigaii, n alte manifestri ale intelighentia
Casus. complexitatea cercetrii- valorizrii terestre a planetei Mars; teraformare,
multe aparate, sisteme tehnice, experimentri.
20



Relevana Conceptului R Meta-conceptului (Reziliena), R,
exemplificat & devoalat n perspective istorice, interesante
*********************
, n
investigaii i aciuni curente, recurente, prognotice, n modelri matematizate

) computerizate, in aplicri adecvate fa de/orientate de modele/, n

multe/ ne-numrate casus face din aceast exprimare un organon n
Cercetare/cercetri & Aciuni sociale, reflexii, modelri logice, matematizate,
computerizate, aplicri, adecvri fa de modele plurale comparabile/ congruente

Casus. Urbs, Mega- -multi polis, con-urbium: riscuri, reziliene specifice
Casus. oaze, sahare.
Emigraii: a. externe, b. interne
Lumea onivar bussiness la economice, financiare
Casus. Reziliena medical mutaia exprim biosantropos prin resursa/
resursele interactive intern/e ale membrilor axio ipostazei Homos sanus
patiens: este maximal social-itar; prevenire, terapie, ocrotire, recuperare,
parial, maximal.
Casus. Reziliena politic: politici, politikii n contextum historicum, reveniri,
similariti, unicitate.
Casus. Reziliena militar: Homo marialis un relevant/maximal generator de
riscuri / situaii non rezilente, reziliene, modele; Manu militari , complex, specific,
original, continu, form a politicului: pax et belum, belum in pax, pax in belum,
civis et miles n maximale, situaii de risc, ncierri, rzboieli, rzboi
convenional, mutaii, (cuasi-convenional, atipic, ne convenional, cruciade,
catariad imperialisme, jihaduri, guerile, chimic, atomic, Blitz/ Sitz Krieg-uri,
cavalerie pedestrii, sub-terestru, submarin, ap, aer, spaiu, cald rece,
civil, economic, poliienesc, partizani, bandii, mafii, camore, .. atentate
(clepsidrale (Cezar i Brutus; reuite/ ne-reuite) , arul liberator, Saraievo, anti-
Hitler V.I. Lenin, J.F.K. Lincoln, 11 sept., Ground Zero, majore, et al risc maxim
punctual, consecine, armamente, aspecte economice, tehnice, politice, curse
ale narmrilor, dezarmri, micri, pentru pace, (pe fa, culise), comploturi,
spionaj, contra-spionaj, armate emblematice, poliii, - jandarmerii, poliii secrete,
mega poliii, , servicii de investigare (inchiziia catolic; F.B.I, C.I.A, C.I.A.D.
Ohrama/ C.E.K.A/ OKPU/G.P.U./ N.K.VD./K.G.B./ GESTAPO, STASI)
Securitate., situaii, organizri, birouri, rezidene speciale, situaii, (cunoscute,
21

clasificate declasificri; enigme, Mossad, Bureau, Cuba cartist, China
Maoist, Coreea de Nord; comunist, dinastic Keempentai/ Al Qaida/NATO/
S.S.; Sigurana S.A./ Jandarmerii, Gladiatori, Pretorieni, Grupuri de presiune;ultra-
i sadisme, victime, victime colaterale.
Ex. Sistemul statal complex, potent militare /militariste U.R.S.S., Germania, S.U.A.,
China, Europa, Imperiul nipon, in Magnum Bellum 1939-1945/1950.
Casus. Reziliena juridic: Forme juridice, tipuri de Drept (legislaie, transformri,
charte, convenii, norme, pertrac, amendri, ; Instituii specializate, The White
House, Homeland, Securitz Concil, National Strategy for Homeland Security.;
adiacente, definite prin specifice corpus juris, lex, regulamente et al.
Asterisc la relevan
Analiti, conductori, executani, subieci, spectatori, beneficiari, sunt specific,
interesai in/ de definirea, identificarea realist, utilizarea performant/ acceptabil, a
unor repere / a fortiori, strategii reziliente performante pentru face fa n situaii de
referire /casus Exemplum.
Pag. 34
a. Crciunul religios;
b. Crciunul laic

Rzboaie i rzboiri n Antropocen: aspecte din sec /, sec. al -lea,
I din mileniul IIII A.D.
Crciunul pe front, n campanii, n spatele fronturilor, n ex. iarna 1940-1943,
luptele de la Stalingrad,
Reaciile la stress sunt studiate intensiv, polivalent/ azimutal, riguros;
Casus. Rezilena sistemului super-complex, evolutiv, Europa: n procesul
historial*
, data
[]:
oo
lemes cca 2010.
o
Este o realitate evident: n Post Evul Mediu din sec. , Renaterea/
Renascimento/ Renaissance/ acest

n ascensiune domin
Lumea/Leadership Europea/ , acest phaenomenon/ Europa Mirabilis/ este dinamizat
de civa vectori/factori:
a. Inovaii tiinifice /teoretice; practicizate) : anterior aceste creaii i aplicri erau,
preponderent Orientale,/ Ex Orientem Lux/
b. Inovaii tehnice; idem;
22

c. Impune ) imperialism: econome; Este cel mai important fenomen/motor istoric din
semi-mileniul II A. D. (cca. 1500-cca. 2000); manu militari modus vivendis
instituie (conquistadori; colonizri, colonii);
d. inovaii n instituii politic, diplomatic; colonialim, Know how,comer;
e. idei;
f. comportamente; competiia;
g. meritocraia/premieri, fapte, clasamente;
h. tiina, raionalitate, aplicate;
i. dreptul de proprietate;
j. medicina: practici, tiine, tehnici, asigurri Sociale,
k. societi de consum (consumism: stimulator, expansiv, cuasi slbatic,
acaparator),
l. etica muncii, ideologia, minima moralia, ora et labora, protestantisme; optima
laboralia socialitar, preluri din Orient, chideri/izolri n orient,
atitudini, conservatoare, habotnice, nchistri ncep s se opun impulsului
novator, al tiinei Tehnicii / challenge /not clush of civilization/
m. prognoze: T 2025; clare, semne de declin/ nserare/untergrang dei
Abenderandes

o
Moartea Istoriei: nu a cursus ul evenimentelor, criza, (crize recons 2008 ci a
conflictelor majore s spart cold war colaps C.C.C.R., prosperitate, libertate,
accesibilitate, perfectibilitate, oprirea cursurilor evenimentelor,
Primvara arab, dec 1989/1990
Dezvolare sustenabil (sperane; realizri) evoluii specifice/istorice: conflictuale/
conflicte; rzboie, Orientul fierbinte, puteri emergente, terorisme Al Qaida, focare,
conflicte nglobate, primvara arab, turbioane, huricane, focare, pericole nucleare,
crize, recesiuni in flamarian, accelerri n reprezentri, spaime, obsesia
apocalipsei

noi boli, dez-imunizri
la militara: servicii secrete, inteligence service, Mosad, Abwehr, FBi.,
Inteligece Service Bureau Deux et al, codexuri, spargeri de coduri, Turing,
Enigma R Sorges, spionaj atomic, arme secrete, Klempentaz
la Juris: principii ale vieii comunitare (persoane, grupuri n comuniti, aspecte
provizorii, tranziente, legiferri;
la pszhe: reacii la stressari (fizico biotice; emoionale, voliionale, cognitive:
manipulri, nstrinri, Internet, Face book, hiper-informri, Big Brother.




23

*
Din Sistemul astral specific: Solar,

.
**
n distans: a treia dup Soare.
***

Unic n Sistemul Solar,

****
O sphaera specific: Templum Verbum { }, component major a Antropo-
sphaera.
*****
n Era spaial: iniiat n Antropo-cen, exponeni ai Homo locvens ncearc i
comunicri extra verbum cu ipotetici, plauzibili extra-teretrii/ alliens; O.Z.N./; astfel
de U.F.O-iti, specialiti curioi, ingenioi ai speciei, ncearc s comunice cu
parteneri anonimi
*
prin semnale (semne, amprente) antropice: numere, formule,
semnale ritmate/ Lingua Cosmica/; anvelopa electro-magnetic a Civitas Tera

generat (continuu; ne-uniform; din Era industrial avansat), se tot propag,

irevocabil, n Universul/ spaiul cosmic circum terestru/ plin cu vid inter-planetar-
stelar-galactic, form a Materia n care este aezat eter-ul: universal/ spiritus
subtilis/, emisii-recepii prin diferite ferestre
*****,******
.
Fr rspuns/semnalizri primite, explicite, sesizate, interpretabile/ interpretate,
comunicate in hic et nunc din Antropo-cen/Faza din Era Spaial: n cca.

******
Organigramele unor riscuri relevante ale existenei/fiinrii unor ipotetice sisteme
extra-terestre cu civilizaii,

deteminate/ schiate sunt indicatori relevani

n Ontologia sistemelor/ Istoria sistem-tic.
*******
Primirea unui singur mesaj autentificat de la eventualii/ ipoteticii Aliens i n aceast
singurtate antropic, o nfundtur, Sla, cavern, oaz, singurtate/ izolare
cosmic cu a ei Cultura & Civilizaie Umane unde locuete, lucreaz, gndete,
simte, se exprim Homo Locvens & Matematicus cosmicus Solitarius va nsemna,
cert, pentru Terra-ieni contieni deschiderea unui alt Ev Istoric.
********
Sensul propriu; sensuri figurate /dilatri; prelungiri/ comunicate, acceptate,
sugestive, care au/ pot avea circulri.
*********
Cu corective: limbaj colocvial, ghilimelele (de rigoare; nemarcate ci subnelese),
extrapolri, prelungiri analitice
**********
Corupia este afacerea n care nu suntem i noi; Omerta; Camoristas/ Mafiosos; etc.;
etc
***********
Proteicitatea limbajului, limba vie: vitalitate, adaptri,
************
Sisteme, termo-dinamice, electro-magnetice, gravitaionale-nucleare, atomice,
moleculare; chimice; mixte;

************
Homo Humanus: toate valorile & valorizrile omeneti (Axios)
*************
Sens metaforic: accepie. Extinderea s-a iniiat n

~1970
**************
Ergodic: prin succesiuni de stri cuazi-echilibru; cu furtuni, ne-liniariti,
temperate/bile, ...
***************
mutatis mutandis i cea in numerus
***************
(Acute, Nu chiar catastrofice/neantizare).
*******************
S-a aplicat prima dat extensia/ meta conceptului rezilien mecanic/fizic.
********************
Cu relicve excepionale/ Credinial: cultural, istoric, romnesc, european; obiectiv
strategic-tactic maximal care trebue re-industrializat cu nelepciune & transparen
(neo glasosti dintr-o societate specific; calificat, uneori i virulent capitalist, n
disoluie/ carlo-ar, geno-cidar, clientelar, .; n care se aplic dreptul la
preemiun; faade sifonri, nstrinri, buldozeizri culturale, .; referendum
asupra componentelor comorii: geotice, axiologice & monitorizare /Academia
Romn, B.O.R., ASTRA, Societatea civil, ) & tehnologizare adecvat (adoptat;
i cianurizarea bine temperat, dac tehnicienii & deontologii culturali autentici vor
considera/aviza yes/O.K)
NB
n strict, necumulativ operare: Patrimonializare X
Tehnologizare/ [

] conjugat cu patrimonializarea (Patrimonium

Europae Mundi).
**********************
Numite, uneori, (colocvial; metaforic) grmezi, furnicar/termitiere, stupuri
gregariti cu (instinctualitate & contiin colectiv, specific).
*********************
Nu se opereaz de facto cu operatorul/ Valoare; Functor/ (Adevr ) omologat univoc
ci cu relativizarea la modele /

) / set; plaje.
24




Reziliena ca resurs intern
Reziliena medical=tot biosantropos
Ce anume implica termenul de rezilienta ?
Initial termenul de rezilienta era folosit in Fizica ; face referire la proprietatea unui corp
solid metal de a reveni la forma iniial dup ce a fost intins, indoit, rsucit; extins si in sfera
psihologiei s-a cristalizat de-a lungul anilor in urma interesului manifestat de psihologi
privind capacitatea individului de a face fata traumelor, schimbarilor majore. Al doilea nivel
sistemic, al treilea nivel ecologie politica etnografie axiologie.
La Etnoligizri mahelizri intelectualizri axios LS Sighet
Primele cercetari dateaza din anii 60 cand psihologii au remarcat unii copii au trait intr-un
mediu ostil, s-au confruntat cu saracia, foametea, boli sau situatii de razboi, s-au dezvoltat
bine si si-au format o asa-zisa elasticitate . rezilienta reprezinta/exprin capacitatea
individului de a-si reveni rapid, contient, dupa o boala, o schimbare, calamitate, perturbri,
agresri, metamorfosis ample.
Cercetatorii au identificat o serie de caracteristici intense ale persoanelor reziliente, colectiv,
sistemic: increderea in propriile abilitati, o imagine de sine pozitiva, o viata sociala activa,
flexibilitate in fata schimbarii, tendinta de a vedea partea plina a paharului , un sens al
vietii, retea de prieteni activa, capacitatea de rezolvare a problemelor, stabilirea de obiective,
atentie catre interior, focalizarea spre i spre propriile nevoi si dorinte.
dezvoltarea psihologiei ca stiinta, studiile s-au concentrat mai mult spre cercetarea cauzelor si
tratarea tulburarilor mentale si mai putin in a identifica indicatorii sanatatii mentale/sociale.
In urma calamitatilor naturale, situatiilor de razboi, a holocaustului, bombei de la Hiroshima,
evenimentelor din 11 septembrie, intrebarea cum unii oameni reusesc sa invinga dificultati
extreme si sa devina chiar mai puternici si mai echilibrati decat inainte.
Societatea moderna implica multe provocari, traim vremuri agitate in care au loc schimbari
prea mari si prea rapide pentru multi oameni/sisteme.
S-a incercat crearea unui profil al personalitatii mari supravietuitorului identifica
dezvoltarea abilitati necesare pentru a face fata schimbarilor si provocarilor din societatea
moderna. ritmul alert in care traim si a schimbarilor continue carora trebuie sa le facem fata,
abilitate este tot mai apreciata si cautata in plan profesional.
calitate innascuta/ dobandita pe parcurs ?
25

specific potential innascut: este important ce se face/aplic ulterior cu acest potential, fiintele
umane, inteligibile capabile de a invata si de a insusi noi abilitati la orice varsta, unii oameni
se nasc cu o rezilienta mai mare decat altii.
Ne-o putem insusi. Rezilienta se castiga, se dezvolta.
Exemplu: rezilienta feminist: avantajri neajunsuri?
Ce atuuri are o femeie
O femeie rezilienta are incredere in propriile capacitati, se adapteaza cu usurinta schimbarilor,
are o atitudine pozitiva, stie ce-si doreste si face demersuri in acest sens.
Daca viata ii va oferi lamai, ea va reusi sa faca limonada. O femeie mai putin rezilienta
tendinta sa se victimizeze sa se culpabilizeze vede de cele mai multe ori partile negative ale
evenimentelor, o acceptare fatalista a acestora, comportarea nu-i va permite sa mearga mai
departe.
Cum ar putea deveni o femeie mai rezilienta/ flexibila/ adaptabila in viata de zi cu zi ?
Orice persoana poate deveni mai rezilienta daca isi doreste acest lucru. Oamenii au o
predispozitie innascuta de a-si dezvolta rezilienta si adaptabilitatea la schimbare. Evident
acest lucru presupune un efort sustinut si implica introspectie, un proces continuu de
dezvoltare a abilitilor; permanent, vigilent; explorarea a punctelor forte. Acest proces
include:
- construirea unei imagini pozitive despre sine prin identificarea punctelor forte, a
experienelor de viaa depite cu succes, evidenierea reuitelor si realizrilor;
- cultivarea unui scop al vieii, definirea i urmrirea elului existentei
(personale/grupale), axiale

;
- crearea unui cerc de prieteni susintori, confideni, consilieri;
- flexibilizare in fata schimbrii
- optimism: stare fundamental pstrat i n faze critice; cu maturitate, patos
luciditate.
- dezvoltarea creativ a capacitaii de rezolvare a problemelor, identificarea unor noi
soluii originale/creative
- analiza activ a propriilor nevoi & dorine, mentinerea contactului cu propriile nevoi
si dorinte si satisfacerea acestora
- stabilirea propriilor obiective de viata
Din experienta mea ca psihoterapeut am constatat faptul ca femeile care apeleaza la un
moment dat la psihoterapie reusesc sa-si identifice noi resurse interioare si noi modalitati de a
face fata provocarilor vietii. Dezechilibrele care apar, de obicei, au legatura cu un sentiment
de confuzie privind identitatea personala si cu un contact precar cu nevoile si dorintele
interioare. Odata puse in contact, odata ce persoana intelege cine este si ce poate, devine
constienta de propriile resurse si va gasi noi modalitati de satisfacere a acestor nevoi. Acest
lucru va determina o stare de bine interior si va conduce la o crestere a capacitatii de adaptare
la noi situatii, o crestere a rezilientei.
26

Sugestii utile pentru femeile foarte solicitate din ziua de azi, care jongleaza intre familie,
birou, intalniri business, cerc de prieteni etc. ?
In viata oricarei persoane este bine sa existe un echilibru in toate domeniile vietii. Femeia
moderna, este acea femeie care doreste atat o cariera de succes, cat si o familie sanatoasa.
Uneori tendinta acesteia este de se concentra mai mult catre lucrurile care trebuie si sa
neglijeze ceea ce are nevoie si-si doreste. Trebuie sa performez la birou, trebuie sa acord
atentie sotului, trebuie sa petrec timp cu copiii, trebuie sa ma vad cu prietenii, trebuie, trebuie,
trebuie O viata echilibrata presupune a fi responsabil cu tine insuti. Intr-o viata tumultoasa,
cu multe schimbari si responsabilitati este bine sa ne ascultam . Asta inseamna sa ne
acordam noua insine timp. Sa ne rasfatam sa facem lucruri si pentru noi. Uneori un masaj, o
sauna, o masa luata in oras intr-un ambient placut, ne poate ajuta sa ne incarcam bateriile. O
femeie moderna se imparte intre munca de la birou si familie. Ce ar fi daca si-ar face timp
pentru ea, doar pentru ea. Cateva minute pe zi, in care sa isi permita sa uite de valtoarea vietii
si sa se scufunde in lecturarea unui roman, de exemplu. Lucrurile marunte de zi cu zi, a
face un masaj, a citi cateva randuri dintr-o carte, a face cativa pasi intr-un parc, pot face o
mare diferenta. Important este sa devenim constienti si de nevoile noastre si sa facem ceva in
privinta lor.
















27

Note de la pag 1.
1
Homo: persona-lizai & gregari.
De la nceputurile Antropo-genezei: n Holocen, Cambrian, ...

Definitoriu, profilatoriu pentru specia Homo

H
.
POT
Potenat n Era Informaional/ computerizat; n Prefaa Erei Antropocen, n
nceputu

Erei geo-logice & istorice Antropo-cen.

-An
Influena cuvintelor se execut (zeete; theo-urgic/ in sensorium) i asupra unor
plante
*
=
Exist, funcioneaz i alte comunicri eseniale inter hominis: in numerus
POT
alte
griri

Note de la pag 2.

Din Flora & Fauna

o
Asimetric n diada Homo/LovensCuvntatorul/necuvnttoare.

Unic

n Univers/Koooo/ The All Zonele Stelaria / Calea Lactee

I

:/, Galactis/ Calea Lacte; et al : {I

}

Pro Homo: n nceputul geo-erei Antropocen

*
Problem fundamental a Sciencia, Meta-phzsica, Philosophia
(Gnoseo-logia; et.al)

H
Pro Homo
~
Planeta rar, unic, divin
*
, magic

*p
Plauzibil, specific
~E
Medium: in ambiens
qq
Are, pentru unii, o origine/asemnare Divin
-
Verbum Vorbirea articulat cu structurrile & fiziologia specifice:
fonetic, gramatic, semantic, sintaxa, vocabular, morfologia; dicionare;
limbi, graiuri, dialecte, idiome, limbaje.
Un specific, vast, vivace Kosmos**
~~
Direct: specific,

Verba volens,

scripta manent; necesitatea
imprimrii/durabilitii vorbirilor/oralitii.
Multe limbi, corelaii, nelegeri, traduceri, retro-versiuni iuxte; et al,
dictionare, et.al.
28

o
Unele animale emit sunete/semnalizeaz i sonor: ltrturi, ltrturi,
ciripituri, uerri, mugete, nechezri..., sesizate de unii receptori de unii
oameni

Note de la pag 3.
qq
Animale, plante, trimit semnale griri spre oameni: sonore,
radiative/ nu in verbum; accente, atracii empatice simpatice, in
senzorium.
vvv
Specifice, relicvarium, repositorium.

o
Cuvintele dresorilor, ale posesorilor de animale; i unele plante (?!)
vv
Vorbrei/vorbrei
*** Bine, studiat din vechi timpuri, n permanen; s-au studiat limbile:
organisme vii, care au metabolismue, evoluaz, au C.V.

LS zon piloas
L.S. Feudalizarea Romniei Arhipelag

-vidul inter-planetar, vidul inter-stelar inter-galactic
EL
Electro-magnetic: radiativ
SUBI
Programul de ascultare radio S.E.T.I., Lingua cosmic, Formula lui
Dracke
HHH
habitate sisteme fizice-chimice-biotice,

, psihe,

; treceri &
petreceri n sisteme specifice n care oamenii sunt pri componente
(active & pasive).

Note pag. 4.
p n mod firesc, inevitabil
OXI
, neidentificate/indexate, ...
~~
specific Vivere peri colosamente/Leben gefrlich
~~
tipice, a-tipice
~~
, singulare : multi-potente, simple, complexe, ritmate,
haotice, ..., explozive, catastrofice/letale, legiuni, cteva, previzibile,
imprevizibile, repertoriate, neidentificate/indexate, ...
29

OXI
Nu doar exacerbat programat, histeric, fanatic, aventurist ca
pentru unele grupri/secte militante, faciuni ... [], 12
=
Uneori misterioase, greu/nedevoalate, care, izbucnesc, exploadeaz

Note pag. 5.
-
Geneza, intinerar metamorfosis, transfigurri mutilri, boli, patologii,
accidente... amgiri, eclipsri, exitus-uri: /metanoia.
Salvarea, sntatea, nvigorarea meninerea totului/complexului
specific viu
=
Studiate, considerate, n diferite situaii, analize sinteze aciuni -
considerri, observri; filosofri.
=
Cunoscui, bnuii, temui, modelizai, oracolizai ?
LS insul patrimoniu UNESCO a ajuns de cacau/duzin.
ooo
Optime

casu; esenial; n anchete, studii.

CU
Condiia Uman

Pe Terra, n Spaiul cosmic circum terestru; mai departe!

q
i alte definiii adoptate: postulate, baze/cadre de lucru

D
Am introdus n acest studiu unele notaii distictive; unele sugestive.
*Pentru identificarea pro Epistemiologia aspectelor conceptuale
operaionale et praxis.


Note pag. 6.
=
ncearc, se pretinde, se extinde.
,
Adecvri/accepii prin praxis

Note de la pag 7.

Bio-Fizica Chimia este implicat; sistemicitatea se manifest (evident/subtil n

bios)
po
Homo Politicus Politica, politici/politiki specifice, tactici, strategii, stratageme,
modele; se aplic i la alte domenii politica unor aciuni, sociale

,
economice

, culturale

et al.
capitalism, socialim, comunism, corporaii, fabrici, etc., etc.
=perdant, mazilit, executant (Bol, et al);
30

oo
Trans fizice, chimice; ne/infra psihice
Dialog competitiv
L
eludri
s
licitri.
LS
mod: a impinge n blrii/urzici
LSLS
partide tomberon/ partid de devalizare politici
LS
ne complacem n bltire
LS
Consisten de meduz
LS
Ca bolovanul de locomotiv
LA
Brbai idem mutatis mutandis

i tehnice, tehnologice.
Note de la pag 8.

Au geneze, cresc, evolueaz/ curriculum sfresc, sunt periclitate, au riscuri r

o
vzut, filtrat

Note pag. 10.
OO
usus, exercitatio consuendo ars adiv caracterizeaz prin periculozitate
/ reziliena.
O
set larg, ne-mrginit/ finitinfinit/

Adecvat, figurat

E
Nivelele sistemice: , ch., bios: v, , socio; ne/virtu
UUK
In teorie & in usu/praxis
LS decontaminarea Turda
La Roia Montan
Sebe, Compa.
Din popoare, populaii, grupuri, familii... sihstrii.
31


Note de la pag 12.

Solide, gazoase, fluide, plasme, plastice, .... cmpuri, .... electro-

magnetice nucleare numete, dez-numete

adecvate, figurat.
L
Pragmatic; in Filosofia: riscuri, rezistene axiotice.
HH
Pleonasm admis Omul cu toate valorile & valorizrile Sale
Kosmosul Axio-sphaera.
UU
Modele informatizate matematizate instrumentalizate scenarizate...

Ex
Nu ne vom ocupa de aceast dimensiune: doar cu nominalizarea
unor exemple.
***
o
Chiar i ntr-o expunere laconic, ilustrativ
~Riscuri ascunse, nceori, erupii, banalizrea rului, etc. Etc.
o
vzut caracterizat filtrat folosit
FF

FF
impresionist/

cu subiect i predicat; cu franchee

LS
Lingeau clanle ajung la putere.
LS
l ntoarce fiecare cu cheia

ZZZ
i zoom-izri!
Sp Sp Spectrale: ferestre {

}
Specific transformare de faz n Universum Verbum/Sermo/eo

Note de la pag. 14.
q
mecanice/dominant mecanice
32

F
liant ntre nimic infinit
~~
Plastic, sugestiv; recipient

lexical coninut gnozic /informational
crescut & diversificat.
=CK
Se confrunt;
NBI
Studii Klein, et al; 2003
........
Dislocri, fracturri, mputri...
ST
(stabil; blocat meta-stabil: instabil, fragil
Sis Soc
rude, afini, parteneri, asociai, colboratori, tovari de drum,
traseiti, conjuncturi.

Note de la pag. 15.

LS
Justiie punitiv restaurativ
LComponenta spectral a analizei istorio-logice, metodo-logice,
praxio-logice, epistemio-logice, gnoseo-logice.
- Complexe, specifice, seturi de factori pro & versus.
=reintegrarea, re-asimilarea, epurarea factorilor de risc
= generatoare de / i de riscuri deteriorri, avarii, distrugeri

UU
Nu mai sunt stabile, sunt stabilizatorii stabile/ aproape stabile.
o
Reziliena i Stabilitatea sunt calificri care exprim, specific, procesiv,
i contraste, capaciti de stabilizare stabilitate nc neperturbat.
++-
Eseistic, interpretri, programe, etc.
o
Nu doar virtual
Universul Verbum

Note de la pag. 16.
33

Consideraii, aplicaii Holling,_ n 1973, et al.
Sistem , la nceput, de prob, generic, definit, concretizat

LS
nu doar un adjuvant/ auxiliar/ analitic

LS Vrei aderarea, dai economia; nu mai avem cu ce s administrm miracolul U.E.-
izrii

Note de la pag. 18.
WW
Diverse: oc, intensive, vitaminizri homeo-patii eficiente (simpatice,
empatice, )
DD
nu chiar debil: cu gradient pozitiv
prin specifice tratamente:
ww
cunoscute, inovaii;
vv
sprijiniri morale, financiare, relaionale, instrumentale, informaionale,
acionale.

Note de la pag. 19.
-uneori neglijata,minimalizata
=deseori salutara,singura,solitara
-rezilienta spirituala,axistica
*Nota in quantitas in qualitas
Note de la pag. 21.
-eruptii,scurgeri,supratensiuni,devieri,alterari
-Unelee organizri sociale Resilience Alliance 1999,et al
-organizatie a unor oameni de stiinta care reuneste practicieni din deferite domenii
(initiative, investitori)
*relative,specifice
**roluri primare,secundare

Note de la pag. 22.
34


In motu/cinetica ASA
Actiuni pro ecologice
Note de la pag. 23.
-All-is finally, money/ban-o/moneo-cratia

a.specificiti
b.comune/ un numitor commun
c.analogii, cu similariti cu mutatis mutandis
EX.Rezilienta la
a.femei
b.barbati: idem mutatis mutandis






LS Not despre HL Not/ parter (Vivere/pericol)
LS Pragmatic
LS eu tiu c nevasta mea imi e rud.

era doar la ntorsul orezului

De la niceri la nic unde.

pag ? 135 ? curnd carte ? explic gnduri esenial ascunde idem
CRONICA ILUSTR

35





1.Sisteme pentru valorificarea i utilizarea n cldiri a resurselor energetice regenerabile i de tip
deeu. Soluii Concepere Simulare. Autor: Victoria COTOROBAI
2.Sisteme de instalaii funcionale pentru cldiri. Concepere i simulare comportament asistata de
calculator. Analiz performane. Optimizri. Autori: Victoria COTOROBAI.
3.Sisteme de alimentare cu gaze. Autori: Victoria COTOROBAI.
4.Instalaii tehnico-sanitare. ndrumar de proiectare. Autori: Victoria COTOROBAI. Mihai PROFIRE.
5.Instalaii funcionale pentru cldiri. Soluii pentru cldirile viitorului. Autori: Victoria COTOROBAI.
Magda Maria MUNTEANU
6.Lucrri tehnico-edilitare. Victoria COTOROBAI. Eduard COTOROBAI.
Consultant stiintific Prof. dr. ing. Theodor MATEESCU.











BIBLIOGRAFIE

36






SOFONEA Liviu Alexandru, Dana Victoria COTOROBAI Complexa/ magica <material mnezica
humana> n care se imprim & se stocheaz varii informaii- evenimente, procese i senzaii-
percepii, triri, gnduri, reperezentri,... exprimri individuale & grupele(folk-lorice ..), taste
specifice cercetate & valorizate social mpreun/ separate, tiine, tehnici, filozofri, credine.
Analiza & evocarea unor relevane ..... n care co-fiineaz & interacioneaz folk-loruri.
Sesiunea de comunicri pe tema de etnografie i folclor.
......... Maramoroseniensis 2011/2012, Sighetu Marmaiei.
SOFONEA Liviu, Dana Victoria COTOROBAI < Reziliena Datinei> n matrici culturale, cu ....... la
nceputul mileniului al II-lea A.D. din Era Antropocen marcat, dominant i de global- ......... Din
Occitania, Obiceiuri de iarn n Spaiul Carpato-Ponto-Danubian.
Sesiunea de comunicri pe teme de etnografie si folclor. Arta muzei Maramoroseniensis, 2011/2012,
Sighetu Marmaiei.
Dicionarul Explicativ al Limbii Romne/ DEX Academia Romn, Institutul de Lingvistic Iorgu
Iordan, Ediia a II a Univers Enciclopedic, Bucureti 1998.
SOFONEA Liviu Alexandru, The Aeropagus of Values, World Congress of Philosophy, Brigton U.K. ,
1998.
Cronica ilustrat a Omenirii, vol. 1-16, Editura Litera, Bucureti 2010-2011.
SOFONEA Liviu Alexandru, Terra-formarea planetei Marte, Producerea i Transportul Energiei, ediia
a XXVI-a , Cluj Napoca , 2002.
SOFONEA Liviu Alexandru, Terra-planeta raris, Producerea i Transportul Energiei, ediia a XXXI-a ,
Cluj Napoca ,2012.
SOFONEA Liviu Alexandru, Dana Victoria COTOROBAI.
................. Fragmentarium. ................. ale conferinelor anuale ale Filialelor A.I.I.R. Universitatea
Tehnic Gheorghe Asachi Iai, 2011/2012.
SOFONEA Gheorghe, Monografia satului, Dragu, Fagara, Editura Negru Vod, Fagara 2010.
BLAN tefan, MIHILESCU tefan, Istoria tiinei i Tehnicii n Romnia .
Datecronologice, Editura Academiei, Bucureti,1986.
37

SIMIONESCU ION, ara Noastr, Editura Fundaiilor, Bucureti,1996.
Coordonator Cosma Mircea, Reziliena la riscuri i ameninri ale secolului XXI-lea, editura ALMA
MATER, Sibiu, 2008.
FISCHER G. RIEDESSER P. Tratat de psiho-traumatologie, Editura Trei, bucureti, 2001.
MITROFAN I., BUZDUCEA D., Psihologia pierderii i terapia durerii, Editura Albeda, Bucureti,1999.
Coordonatori, Jean carpentier,............Francois,Histoire de LEurope/ Istoria Europei/ humanitas,
Bucurti,1997.
NASUL ............., Petrecerea prin ............de ieri pe astzi , Editura Valea Verde , Sighetul Marmaiei ,
2010 (1405 - 2007) , Proema , Baia Mare 2007.
CENTEA Ovidiu , Amintirile unui uituc , Bucureti , 2004 , Editura Semne.
VLEANU Ion , Satul din Pdure , Monografia localitii Cplnea pe Some , Editura Caiete Silvane ,
Zalu , 2009 .
TISCHRER G. RIEDESSER P. , Tratat de Psihotr...- mitologie , Editura Trei , Bucureti , 2001 .
MITROFAN I. BUZDUCEA D. , Psihologia pierderii i terapia durerii , Editura Albeda, Bucureti 1999.
LAZARUS R. FOLKMAN S. , The concept of coping in stress and coping antalogz. Editura A. Monat,
Columbia University Press. New York, 1991.
GREEN B.L., Trauma and stressars across events , in International hand-book of traumatic stress
syndrome. Plenum, Press, New Zork , 1993.
KATZ P., KAHN R.L., The social pszchology of organization . Editura Second , Wiley, New York, 1987.
TOMA, I.R. , Sntate i succes prin optimizarea stressului Editura Academiei de nalte Studii
Militare, Bucureti 2002.
HARROWITZ M.J. , Stress response szndromes, ....... New York, 1976
WILLIAMS T., Trauma in the workplace........
RAPHAEL B., ATKINSON R.J. Introducere n Psihologie, Editura Tehnic, Bucureti 2002.
SELZE HANS, The stress of bite, Longman Green, London, 1957.
KOLEI B. Conducerea personalului n condiii de stres n Wehrausbilding, nr. 3, 1993.
DORON R., PAROT F., Dicionar de Psihologie, Editura Humanitas, Bucureti, 1991.
KRZSTAL H., The aging survivor of the Holocaust integration and self-.... in post traumatic states.
Journal of ..........., 1981
WOROEN J. Grief Counselling and Grief The rapy. A Handbook for Mental Health Practic- Linher
Tavistock Reutlege , London, 1992.
38

SELIGMAN M.E.P., Helpplessness: On depression , develpment and death. W.H. Freeman , San
Francisco , 1975
TOMA RADU, Optimizarea stressului, Editura Academiei de nalte Studii Militare . Bucureti 2002.
GAL B. , Handbook of Military Psychology Wiley and Soon Ltd. , 1991.
HOROWITZ M. Disaster and psychological responses to stress, Prychiatric Anals 15(3) 1985.
Von der KOLK B.A., Psychological trauma, American Psyatric Press. Washington D.C., 1989.
NIEDERLAND W.C., Psychic Traumatization Aftereffects in individuals & communities, Little Brown
Boston, 1971.
RANDO T.A., Grief dying and death, Clinical Interventions for caregivers. Research Press, Champain Il.,
1984.
CARMACK, B.J. Balancing engagement/ detachement of Wursing Scholarship, 24(1).
MC. KNIGH John, The Careless Society, Basic Books, New York City in the Aftermath of the
September .. Terrorist Attack, Psychologicak Science, 2006.
WEBSTER`s Desk Sictionaty, Portland House, New York, 1990.
PFEFFERBRAUM B. REISSMAN D. , PFEFERBRAUM R. KLOMP R. , GURWITCH R., Building resilence to
mass trauma events ; in .. DOLL, L. BONTZS MERCY D. , SLEET, D. Handbook on injury and violence
. Interventions , Kleivier Academic Publisher , New York , 2005.
BROWN D. KUCI J. , The concept of resilence : Theoretical lessons from community research, Health
and Canadian Society, 1996.
GALEA S. NORRIS F. , Public mental health surveillance ans monitoring , F. NORRIS , GALES S. ,
FRIENDMAN M. , WATSON P. , Methods for new mental health research , Guilfyd Press , New York ,
2006.
De JANG Y ROMPARC von OMMEREN. Terrorism , Human Model and Natural Disasters as a
Profesional and Ethical challenge to Psychiatry , Bulletin of the Board of International Affairs of the
Royal Collage of Psychiatry , .. , 1 July ,2003.
Van DEURZEN E. , Paradox and Passion : An Existential Approach to Theory and Counselling, Wiley
Chischester , 1998.
KRISTEVA J. , Strangers to Ourselves , Columbia University Press, New York , 1991.
COSMA M. , COSMA Brndua , Educaia interculturala de la teorie la practica, Editura Universitii
Lucian Blaga , 2006.
............................................................................
RAID J. , NORRIS F. , RUBACK K. B. ....... evaccuation in the major disyasters: Risk perceptions , social
influence and access to resources. Journal of Applied Social Psycology, 1999.
39

FONE D. J. , DUNSTAN F. , Mental health, places and people. A multilavel analysis of economic
inactivity and social deprivation . Health and Place, 2005.
REBECCA Eve Rolfe, Social Cohesion and Community Resilience ; A Multi-Disciplicary Review of
Literature for Rural Health Research , Department of International Development Studies Faculty of
Grduate Studies and Research , Saint Marys University Halifox , N.S. , 2006.
HANCOCK T. , People , partnerships and human progress : building community capitol , Health
Promotion International , 1999.
CHARTWIRGHT S. , GALLAGHER T. , Total rural capital : A model to engage extension faculty and the
public in rural community development, Journal of Extension , 2002.
STOKOLS D. , Translating social and ecological thear into guidelines for community health promotion ,
American Journal of Health Promotion , 1996
CARPENTER S. , WALRER B. ,ANDERIES B.M. , ABEL N. , From metaphor to measurement : resilience
of what to what. Ecosystems, 2009
Mc. FARLANE A. C. , NORRIS F. Definitions and concepts in disaster research in [F.I.] 2006
NORRIS F. , GALEA S. , FRIEDMAN M. , WATSON P. ,Methods for disaster mental health research,
Guiltford Press , New York , 2006.













40






BIBLIOGRAFIE






SOFONEA Liviu Alexandru, Dana Victoria COTOROBAI Complexa/ magica <material mnezica
humana> n care se imprim & se stocheaz varii informaii- evenimente, procese i senzaii-
percepii, triri, gnduri, reperezentri,... exprimri individuale & grupele(folk-lorice ..), taste
specifice cercetate & valorizate social mpreun/ separate, tiine, tehnici, filozofri, credine.
Analiza & evocarea unor relevane ..... n care co-fiineaz & interacioneaz folk-loruri.
Sesiunea de comunicri pe tema de etnografie i folclor.
......... Maramoroseniensis 2011/2012, Sighetu Marmaiei.
SOFONEA Liviu, Dana Victoria COTOROBAI < Reziliena Datinei> n matrici culturale, cu ....... la
nceputul mileniului al II-lea A.D. din Era Antropocen marcat, dominant i de global- ......... Din
Occitania, Obiceiuri de iarn n Spaiul Carpato-Ponto-Danubian.
Sesiunea de comunicri pe teme de etnografie si folclor. Arta muzei Maramoroseniensis, 2011/2012,
Sighetu Marmaiei.
Dicionarul Explicativ al Limbii Romne/ DEX Academia Romn, Institutul de Lingvistic Iorgu
Iordan, Ediia a II a Univers Enciclopedic, Bucureti 1998.
SOFONEA Liviu Alexandru, The Aeropagus of Values, World Congress of Philosophy, Brigton U.K. ,
1998.
Cronica ilustrat a Omenirii, vol. 1-16, Editura Litera, Bucureti 2010-2011.
41

SOFONEA Liviu Alexandru, Terra-formarea planetei Marte, Producerea i Transportul Energiei, ediia
a XXVI-a , Cluj Napoca , 2002.
SOFONEA Liviu Alexandru, Terra-planeta raris, Producerea i Transportul Energiei, ediia a XXXI-a ,
Cluj Napoca ,2012.
SOFONEA Liviu Alexandru, Dana Victoria COTOROBAI.
................. Fragmentarium. ................. ale conferinelor anuale ale Filialelor A.I.I.R. Universitatea
Tehnic Gheorghe Asachi Iai, 2011/2012.
SOFONEA Gheorghe, Monografia satului, Dragu, Fagara, Editura Negru Vod, Fagara 2010.
BLAN tefan, MIHILESCU tefan, Istoria tiinei i Tehnicii n Romnia .
Datecronologice, Editura Academiei, Bucureti,1986.
SIMIONESCU ION, ara Noastr, Editura Fundaiilor, Bucureti,1996.
Coordonator Cosma Mircea, Reziliena la riscuri i ameninri ale secolului XXI-lea, editura ALMA
MATER, Sibiu, 2008.
FISCHER G. RIEDESSER P. Tratat de psiho-traumatologie, Editura Trei, bucureti, 2001.
MITROFAN I., BUZDUCEA D., Psihologia pierderii i terapia durerii, Editura Albeda, Bucureti,1999.
Coordonatori, Jean carpentier,............Francois,Histoire de LEurope/ Istoria Europei/ humanitas,
Bucurti,1997.
NASUL ............., Petrecerea prin ............de ieri pe astzi , Editura Valea Verde , Sighetul Marmaiei ,
2010 (1405 - 2007) , Proema , Baia Mare 2007.
CENTEA Ovidiu , Amintirile unui uituc , Bucureti , 2004 , Editura Semne.
VLEANU Ion , Satul din Pdure , Monografia localitii Cplnea pe Some , Editura Caiete Silvane ,
Zalu , 2009 .
TISCHRER G. RIEDESSER P. , Tratat de Psihotr...- mitologie , Editura Trei , Bucureti , 2001 .
MITROFAN I. BUZDUCEA D. , Psihologia pierderii i terapia durerii , Editura Albeda, Bucureti 1999.
LAZARUS R. FOLKMAN S. , The concept of coping in stress and coping antalogz. Editura A. Monat,
Columbia University Press. New York, 1991.
GREEN B.L., Trauma and stressars across events , in International hand-book of traumatic stress
syndrome. Plenum, Press, New Zork , 1993.
KATZ P., KAHN R.L., The social pszchology of organization . Editura Second , Wiley, New York, 1987.
TOMA, I.R. , Sntate i succes prin optimizarea stressului Editura Academiei de nalte Studii
Militare, Bucureti 2002.
42

HARROWITZ M.J. , Stress response szndromes, ....... New York, 1976
WILLIAMS T., Trauma in the workplace........
RAPHAEL B., ATKINSON R.J. Introducere n Psihologie, Editura Tehnic, Bucureti 2002.
SELZE HANS, The stress of bite, Longman Green, London, 1957.
KOLEI B. Conducerea personalului n condiii de stres n Wehrausbilding, nr. 3, 1993.
DORON R., PAROT F., Dicionar de Psihologie, Editura Humanitas, Bucureti, 1991.
KRZSTAL H., The aging survivor of the Holocaust integration and self-.... in post traumatic states.
Journal of ..........., 1981
WOROEN J. Grief Counselling and Grief The rapy. A Handbook for Mental Health Practic- Linher
Tavistock Reutlege , London, 1992.
SELIGMAN M.E.P., Helpplessness: On depression , develpment and death. W.H. Freeman , San
Francisco , 1975
TOMA RADU, Optimizarea stressului, Editura Academiei de nalte Studii Militare . Bucureti 2002.
GAL B. , Handbook of Military Psychology Wiley and Soon Ltd. , 1991.
HOROWITZ M. Disaster and psychological responses to stress, Prychiatric Anals 15(3) 1985.
Von der KOLK B.A., Psychological trauma, American Psyatric Press. Washington D.C., 1989.
NIEDERLAND W.C., Psychic Traumatization Aftereffects in individuals & communities, Little Brown
Boston, 1971.
RANDO T.A., Grief dying and death, Clinical Interventions for caregivers. Research Press, Champain Il.,
1984.
CARMACK, B.J. Balancing engagement/ detachement of Wursing Scholarship, 24(1).
MC. KNIGH John, The Careless Society, Basic Books, New York City in the Aftermath of the
September .. Terrorist Attack, Psychologicak Science, 2006.
WEBSTER`s Desk Sictionaty, Portland House, New York, 1990.
PFEFFERBRAUM B. REISSMAN D. , PFEFERBRAUM R. KLOMP R. , GURWITCH R., Building resilence to
mass trauma events ; in .. DOLL, L. BONTZS MERCY D. , SLEET, D. Handbook on injury and violence
. Interventions , Kleivier Academic Publisher , New York , 2005.
BROWN D. KUCI J. , The concept of resilence : Theoretical lessons from community research, Health
and Canadian Society, 1996.
GALEA S. NORRIS F. , Public mental health surveillance ans monitoring , F. NORRIS , GALES S. ,
FRIENDMAN M. , WATSON P. , Methods for new mental health research , Guilfyd Press , New York ,
2006.
43

De JANG Y ROMPARC von OMMEREN. Terrorism , Human Model and Natural Disasters as a
Profesional and Ethical challenge to Psychiatry , Bulletin of the Board of International Affairs of the
Royal Collage of Psychiatry , .. , 1 July ,2003.
Van DEURZEN E. , Paradox and Passion : An Existential Approach to Theory and Counselling, Wiley
Chischester , 1998.
KRISTEVA J. , Strangers to Ourselves , Columbia University Press, New York , 1991.
COSMA M. , COSMA Brndua , Educaia interculturala de la teorie la practica, Editura Universitii
Lucian Blaga , 2006.
............................................................................
RAID J. , NORRIS F. , RUBACK K. B. ....... evaccuation in the major disyasters: Risk perceptions , social
influence and access to resources. Journal of Applied Social Psycology, 1999.
FONE D. J. , DUNSTAN F. , Mental health, places and people. A multilavel analysis of economic
inactivity and social deprivation . Health and Place, 2005.
REBECCA Eve Rolfe, Social Cohesion and Community Resilience ; A Multi-Disciplicary Review of
Literature for Rural Health Research , Department of International Development Studies Faculty of
Grduate Studies and Research , Saint Marys University Halifox , N.S. , 2006.
HANCOCK T. , People , partnerships and human progress : building community capitol , Health
Promotion International , 1999.
CHARTWIRGHT S. , GALLAGHER T. , Total rural capital : A model to engage extension faculty and the
public in rural community development, Journal of Extension , 2002.
STOKOLS D. , Translating social and ecological thear into guidelines for community health promotion ,
American Journal of Health Promotion , 1996
CARPENTER S. , WALRER B. ,ANDERIES B.M. , ABEL N. , From metaphor to measurement : resilience
of what to what. Ecosystems, 2009
Mc. FARLANE A. C. , NORRIS F. Definitions and concepts in disaster research in [F.I.] 2006
NORRIS F. , GALEA S. , FRIEDMAN M. , WATSON P. ,Methods for disaster mental health research,
Guiltford Press , New York , 2006.

BOURDIEU Pierre, Raiuni ...................................... Editura Meridiane, Bucureti ,1999.
BOURDIEU Pierre, Disfunction: A Social Critique of the Judgement of Tatste, Havard, University Press,
Cambridge, 1984.
COLEMAN James , Social Capital in the creation of human capital. Americam Journal of Sociology, vol.
94, 1998.
44

COLEMAN James, Foundations of Social Theory. Press of Harvard University Press, Cambridge
1990.
PORTES A., Social Capital : Its origins and Applications in Modern Sociology .Anual Review of
sociology, 24, 1998.
coordonatori Zamfir Ctlin , Stuescu Simona, Enciclopedia dezvoltrii sociale, Editura Polirom,
Iai, 2007.
M.C.CUBBIN, H.I., M.c. CUBBIN M.A., THOMPSON A.I., HAN S.Y., ALLEN C.T., Families under stress:
what makes them resilient?American Association of Family and Consumer Sciences Commemorative
Lecture, June 22, Washington D.C., 1997.
VINSON T., Community adversary and resilience: tge distribution of social disadvantage in Victoria
and New South Wales and the mediating pole of social . Jesuits Social Services, University of New
South Wales, 2004
COLEMAN James Foundations of Social Theory, Belknap Press of Harvard University Press,
Cambridge, 1990.
RYAN-NICHOLASS K.D., RACHER F.E., Investigating the health of . Communities: toward frame work
development.Rural and Remote Health, 2003.
Reducing health disparities trought a form communities.Report by the Policy Link Health disparities
Team, ., California. 2002.
UNGAR M., Resilience, Resources and ..ships :making integrated services more family
like.Relational Child and Jouth care practice, 2003.
Mc. CUBBIN, M.A., Mc. CUBBIN H.I., Family coping with health crises: The resiliency model of family
stress, adjustment and adaption..
(Editori) ..............................., Families ,
health and illness, Mosby, New York, 1993.
.
Betty, WYCHE Karen F., BRAUM, Rose L., community Resilience ass Metaphor, theory, Set of
Capacities and Strategy for Disaster Readliness, 2007.
GOODMAN R., SPEERS M., Mc. LEROY K., FAWCETT S., KEGLER M., PARKER E., ., Identifying and
defining the dimensions of community capacity to provide a basis for Health Education of
Behavior, 1998.
NORRIS F. GALEA S. FRIEDMAN M. , WATSON P., Methods for disaster mental healtsh research.
Guilford Press. New York, 2002.
CUTTER S., EMRICH C., MITCHELL J., BORUFF B., GALL M., SCHMIDTLEIN M. The long .. home:
Race class, and recovery from Hurrieane Katrina. Environment, 2006.
45

BARRERA M., Distinction betwwn social support, concepts, measures and models.American Journal
of Community Psychology, 1986
Note pag. 31.
Femina =G poate deveni prima mai rezilient: a. apriori daca ii dorete acest lucru; b.
n conjuncturi favorabile: are o predispoziie nnscuta de a-si dezvolta reziliena si
adaptabilitatea la schimbare: mutaia se svrete (optime casu; frecvent), cu un efort
susinut, implica introspecie, un proces continuu de dezvoltare a abilitilor; permanenta,
vigilent; explorare a punctelor forte
o
.
- construirea unei imagini pozitive despre sine prin identificarea punctelor forte, a
experienelor de viaa depite cu succes, evidenierea reuitelor si realizrilor;
- cultivarea unui scop al vieii, definirea i urmrirea elului existentei
(personale/grupale)
- crearea unui cerc de prieteni susintori, confideni, consilieri;
- flexibilizare in fata schimbrii
- optimism: stare fundamental pstrat i n faze critice; cu maturitate, patos
luciditate.
- dezvoltarea creativ a capacitaii de rezolvare a problemelor, identificarea unor noi
soluii originale/creative
- analiza activ a propriilor nevoi & dorine/bi-pol/: axial: a. meninerea contactului cu
propriile nevoi si dorinte si b. satisfacerea maximal/realist a dualitii , axiale

;
- stabilirea propriilor obiective de viata.

Multe persoane apeleaz la un moment dat la psihoterapie. Dezechilibrele care apar,
provocrile vieii, sentiment de confuzie privind identitatea personal, contact precar cu
nevoile si dorinele interioare. persoana ce nelege poate deveni contienta de propriile
resurse, va gsi noi modaliti de satisfacere a acestor nevoi, se va afla determina n stare de
bine interior, i crete capacitatea de adaptare la noi situaii, crete reziliena.
E. Situaii de risc/stress: femeile foarte solicitate alearg, jongleaz intre familie, birou,
ntlniri, business, cerc de prieteni, loisiruri, fiting-uri, politizri, ? echilibru in toate
domeniile vieii; doresc o carier de succes i o familie sntoas. concentrri ctre lucrurile
pe care trebuie s le neglijeze, spre ceea ce are nevoie i-i dorete. Dileme/stressri:
Trebuie: a. s performez la birou, s acord atenie otului, s petrec timp cu copiii, s m vd
cu prietenii, trebuie, trebuie, trebuie viaa tumultoas, cu multe schimbri, responsabiliti,
auto-acordare de timp, rsfri, s facem lucruri i pentru sine: copilriri, masaj, o saun,
masa luat n ora intr-un ambient plcut, ne ncarc bateriile. O mprire ntre munca de la
birou i familie, timp pentru sine: Cteva minute/ zi s uite de vltoarea vieii i s se
scufunde in lecturri elevate. lucrurile mrunte de zi cu zi, masaje, citiri cteva rnduri,
promenade, excursii, voiaje n parcuri, contieni si de nevoile personale s facem ceva i n
privina lor: actio pentru rezolvri, mplinire, pozitivitate.

Nota. Complementaritatea masculinitii n unica, complexa (armonioasa; dialectica/Fiin
Homo/Homo Humanus/
46

ar putea deveni o femeie mai rezilienta/ flexibila/ adaptabila in viata de zi cu zi.
o
Cercettorii psihoterapeui et al indic norme-proceduri.
~~
n societi obscure i la vrjitori, flcri /energii colorate/, ghicitoare.
PRUNG
chemri din pruncie.
~
Evitarea capriciilor, iluzii, depresii, permanene, cu efecte in actio.
~
Unele ndrumare introduc i
t Timp, Vlag, studii, spiritualizare, suflet pentru meditaii, rugi, exegeze.
Medicii nu fac grev.

Domnule Profesor,

Va rog frumos sa ma scuzati si inca odata va multumesc petru anunt.
Am vrut doar sa va multumesc, dar, m-au asaltat gandurile de nemultumire fata de mine si de
proasta mea gospodarire a resurselor. Si cum tentatia de a merge a fost mare am gandit -cu voce
tare- acea nemultumire fata de mine.
Inca odata imi cer scuze pentru mesajul precedent.

Numai bine va doresc.
Tatl Nostru. Cel mai vechi text romnesc n uz continuu
- Scris de Administrator
- Imprimare
- E-mail
- Fi primul care posteaz comentarii!
Evaluai acest articol
-
- 1
- 2
- 3
- 4
- 5
(1 Vot)
Exist n istoria popoarelor texte a cror
mrturie marcheaz actul concret de natere al
limbii n care au fost aternute. Pentru
47

francez, Jurmntul de la Strasbourg (A.D. 842), pentru englez, Imnul Creaiunii de
Caedmon (secolul IX), pentru spaniol Cntarea Cidului (A.D.1110), sunt texte de temelie,
marcnd, fiecare n felul lui, nceputuri de continuitate. Astfel de monumente de limb au
supravieuit, veac dup veac, ntruchipnd borne de civilizaie.
n cultura romn, cea vitregit de rutile vremii, monumente scrise comparabile cu acestea
au fost tardive i - prin coninut - mai puin importante. Vestita scrisoare a lui Neacu din
1521 plete, ca document, n comparaie cu reperele scrise de aiurea.
Pe de alt parte, dei la romni primele texte mari n limba-mam vin trziu, vechimea
botezului cretinesc a conferit totui limbii vorbite de romni un privilegiu unic, deosebit de
cele de care s-au bucurat suratele ei ntru latinitate, nsoite i rezemate toate pas cu pas, de-a
lungul timpului, de texte scrise.