16.02.

2012 CU 2 Garantiile acordate investitorilor straini

I. II. Garantii impotriva indisponibilizarii investitiei Gararantiile stabilitatii regimului juridic al investitiei I. Garantii impotriva indisponibilizarii investitiei Temei juridic Constitutia Romaniei, art 44 Nimeni nu poate fi expropriat decat pentru o cauza de utilitate publica, stabilita potrivit legii, cu dreapta si prealabila despagubire; sunt interzise nationalizarile sau orice alte masuri de trecere in executare silita a unor bunuri pe criterii discriminatorii. Art 4 din OG 92/1997 privind stimularea investitiilor directe investitiile straine in tara nu pot fi nationalizate, expropriate sau supuse altor masuri cu efect echivalent, exceptand cazul in care aceste masuri intrunesc cumulativ urmatoarele conditii: o Sunt necesare pentru o cauza de utilitate publica; o Sunt nediscriminatorii; o Se realizeaza in conformitate cu prevederile exprese ale legii; o Se fac cu plata unei despagubiri adecvate si efective. Aceste conditii sunt explicite si de stricta interpretare. Se aplica principiul dezdaunarii integrale. Modalitatile de aplicare a acestui text sunt prevazute prin coroborare cu Legea 33/1994 privind exproprierea pentru cauza de utilitate publica despagubirea se stabileste in primul rand prin acordul partilor si mai apoi pe cale judecatoreasca, in cazul in care nu s-au inteles. OG 92/1997 prevede si posibilitatea ca despagubirea sa fie stabilita si pe cale arbitrala potrivit conventiilor internationale la care Romania este parte. II. Gararantiile stabilitatii regimului juridic al investitiei O investitie care a fost efectuata sub incidenta unei anumite legi care a prevazut pentru ea un anumit regim juridic ( ex: anumite facilitati, cum ar fi scutirea de impozit pe profit pe o anumita perioada). In cazul in care investitia s-a nascut sub incidenta acestei legi,aceste facilitati se aplica pe perioada prevazuta initial de lege, chiar daca legea se modifica. Exceptie: melior lex daca legea noua prevede o varianta mai favorabila, aceasta se aplica imediat.

Drepturile specifice de care beneficiaza investitorii straini in tara

Sunt reglementate de OG 92/1997 coroborata cu alte prevederi legale. Aceste drepturi sunt: 1. Dreptul investitorilor straini de a primi asistenta prin parcurgerea formalitatilor administrative pentru constitirea si functionarea investitiilor Este asigurat de Agentia romana pentru Investitii agentie guvernamentala care are ca obiect de activitate sprijinirea investitorilor straini prin oferirea de informatii legislative, de marketing etc. Aceasta agentie este afiliata unei agentii mondiale Asociatia Mondiala a Agentiilor de Promovare a Investitiilor, cu sediul in Geneva. 2.Dreptul la conversie in valuta a profiturilor pe care ei le obtin de pe teritoriul tarii si dreptul la liberul transfer al acestor profituri in strainatate Categorii de profituri potrivit OG 92/1997: Dividende pe care le obtin de la societatea romana; Venituri obtinute din vanzarea actiunilor sau partilor sociale; Beneficiul/activul de lichidare; Orice alte asemenea venituri, dupa plata impozitelor si taxelor prevazute de legea romana. 3. Dreptul de proprietate asupra bunurilor din tara Este necesar sa se faca o distinctie intre bunurile mobile si cele imobile. Astfel: Bunurile mobile - Investitiilor straine li se aplica regimul national, asadar investitorii straini pot sa dobandeasca drepturi asupra bunurilor mobile din tara in aceleasi conditii ca si cetatenii romani. Acelasi regim li se aplica si in cazul cladirilor (imobile cosntructii).

 Bunuri imobile - In aceasta categorie sunt incluse imobilele terenuri. In privinta acestora, Constitutia Romaniei modificata si actualizata in 2003, spre deosebire de cea din 1991, prevede ca cetatenii straini si apatrizii pot dobandi drepturi de proprietate asupra terenurilor in anumite conditii rezultate din aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, sin alte tratate internationale la care Romania este parte, pe baza de reciprocitate, in conditiile prevazute de legea organica si prin mostenire legala. Se observa o modificare la nivelul capacitatii de folosinta a strainilor de a dobandi drepturi de proprietate asupra terenurilor, acestia avand acum vocatia de a dobandi aceste terenuri. Regimul dobandirii In ceea ce priveste persoanele fizice , dobandirea se face: Prin mostenire legala in acest caz nu exista nicio conditie speciala; Altfel decat prin mostenire legala prin acte juridice fie inter vivos, fie mortis causa. In aceasta situatie trebuie indeplinite cumulativ 3 conditii: - In conditiile care rezulta din aderarea Romaniei la Uniunea Europeana sau din alte conventii la care Romania este parte - Pe baza de reciprocitate. Reciprocitatea poate fi legislativa, diplomatica sau de fapt. - In conditiile care rezulta din legea organica, adica Legea 312/2005 privind dobandirea dreoptului de proprietate privata asupra terenurilor de catre cetateni straini si apatrizi precum si de catre persoane juridice straine, lege care a intrat in vigoare la 1 ianuarie 2007. Legea 312/2005 face o distinctie intre statele membre si state terte. Astfel: State membre exista 3 categorii de situatii pe care legea le prevede: O prevedere generala art 3 din lege: persoanele fizice sau persoanele juridice din celelalte state membre pot dobandi drepturi asupra terenurilor din tara in caeleasi conditii ca si cetatenii romani. 2 reglementari specifice Prima reglementare speciala apare in art 4 si se refera la terenuri avand drept scop constituirea de resedinte sau sedii secundare. A fost un moratoriu de 5 ani. A doua situatie speciala se refera la terenuri agricole, paduri si terenuri forestiere iar moratoriul este de 7 ani. State terte Strainii, persoane fizice sau persoane juridice din state terte pot dobandi drepturi de proprietate asupra terenurilor din tara in conditiile prevazute de conventiile internationale la care Romania este parte, pe baza de reciprocitate. Acestia nu pot dobandi drepturi de proprietate in conditii mai favorabile decat cele acordate investitorilor dintr-un stat membru. 4. Efectuarea operatiunilor valutare La nivelul anului 1997, aceasta problema era foarte importanta. BNR stabilea o serie de restrictii care au disparut la 1 ianuarie 2007, odata cu aderarea Romaniei la UE astfel incat nerezidentii: - beneficiaza integral de posibilitatea de a efectua operatiuni valutare pe teritoriul tarii; - pot deschide si utiliza liber conturi in valuta; - pot obtine linii de credit si pot achizitiona intrumente financiare pe piata de capital. S-a realizat, asadar, o liberalizare completa. 5. Angajarea personalului strain OG 92/1997 a liberalizat aceasta posibilitate,permitand investitorilor straini sa angajeze personal strain. 6. Drepturi privind jurisdictia (solutionarea litigiilor) Este vorba mai ales de litigiile cu statul roman, ce decurg din cumpararea de actiuni la societati comerciale ce au apartinut statului roman si care au facut obiect al privatizarii. OG 92/1997 prevede 3 posibilitati majore la care investitorii straini pot apela, alegerea apartinandu-le: Pot apela la o procedura interna Legea 554/2004 a contenciosului administrativ, coroborata cu dispozitiile de drept international privat din NNCiv. Procedura de conciliere si arbitraj institutional desfasurata sub egida Centrului International pentru Reglementarea Diferendelor referitoare la Investitii (ICSID). Acest centru a fost instituit ca urmare a Conventiei pentru reglementarea diferendelor relative la investitii intre state si persoane ale altor state de la Washington, 1965. La Washington exista un Tribunal Arbitral; arbitrii sunt numiti de state; Romania a numit 4 arbitri. Arbitrii nu pot participa, de principiu, la litigiile in care e implicata propria tara. De a apela la o procedura de arbitraj ad-hoc, potrivit Regulamentului de Arbitraj al UNCITRAL (organism specializat al ONU care se ocupa de promovarea comertului international). Sub egida acestei comisii s-au adoptat mai multe conventii internationale: Conventia de la New York, 1974privind prescriptia in materia vanzarii internationale de marfuri Conventii in materia titlurilor de valoare

Conventii in materia asigurarilor etc. Mai exista si posibilitati pe care le ofera tratatele bilaterale incheiate de Romania cu alte state.

Faciliti acordate investitorilor strini Exist 2 categorii de faciliti acordate investitorilor strini: 1. Faciliti cu caracter normativ Acestea sunt prevzute fie n acte normative generale, fie n legi speciale. Potrivit legislaiei actuale, actul normativ general n materie este Legea nr. 85/2008 privind stimularea investiiilor. Potrivit acestei legi, principala facilitate este ajutorul de stat (!Acordarea ajutoarelor de stat este supus controlului strict al Comisiei europene) n ceea ce privete legile speciale, cea mai important lege este OUG 24/1998 privind regimul zonelor defavorizate; n aceste zone investitorii beneficiaz de faciliti speciale. 2. Faciliti cu caracter individual Nu se mai acord astzi Dpdv istoric s-au acordat investiiei Coca-Cola, Dacia Piteti, n turism Potrivit principiului tempus regit actum, aceste faciliti au funcionat pe perioada pentru care au fost acordate. Garantarea investiiilor strine n Romnia prin Agenia Multilateral de Garantare a Investiiilor Agenia Multilateral de Garantare a Investiiilor - a fost constituit printr-o convenie internaional ncheiat la Seul n 1985 la care Romnia a aderat n 1992 - sediu: Washington - rol major iniial n garantarea investiiilor strine n statele din est pn la cderea comunismului, oferind garanii privind indisponibilizarea investiiei. Astzi, aceast Agenie i-a inversat rolul: utilizat de investitorii romni care investesc n state nemembre UE i care prezint risc. Pentru a obine garania exista o procedur, trebuie formulat o cerere i trebuie ndeplinite condiiile de eligibilitate pentru a obine garania. 1. 2. 3. 4. Ce riscuri acoper aceast Agenie? Riscuri de transfer valutar (exemplu: interdicia repatrierii profitului) Riscuri de expropriere sau alte msuri echivalente Riscuri de nclcare a contractului de ctre statul unde investeti Riscul de rzboi sau tulburri civile majore n acele state Regimul importurilor i exporturilor n Romnia. Problema autorizaiilor de import i export Subliniem caracterul excepional al autorizaiilor de import/export. Excepiile sunt prevzute de lege i de strict interpretare. Mecanismul juridic prin care statul supraveghea operaiunile de comer internaional era, acum civa ani, licena de import/export, emis de Ministerul de resort (economie, comer, n funcie de denumirea sa).

Astzi, competena ministerului s-a redus major, foarte puine licene rmnnd n competena ministerului. Spre exemplu: arme, muniii, mrfuri contingentate la import (adic, intrarea n ar este restricionat cantitativ pentru protejarea pieei interne) n rest, au aprut alte agenii interguvernamentale care administreaz regimul autorizaiilor de import/export. Aceste agenii acioneaz n domeniul strict al competenei lor. De exemplu: anumite produse alimentare, produse periculoase pentru sntatea populaiei i mediului nconjurtor, produse modificate genetic i produse chimice. Menionm i Agenia Naional de Control al Exporturilor (ANCEX) care funcioneaz din 2005 n subordinea Ministerului Afacerilor Externe (nu comer i economie). Toate mrfurile care fac obiectul comerului internaional sunt incluse n sistemul armonizat de denumire i codificare a mrfurilor. Acest sistem a fost adoptat printr-o convenie internaional la Bruxelles, n 1983. Pe baza acesteia, la nivelul UE exist Regulamentul nr. 2658/1987 privind nomenclatura tarifar i privind tariful vamal comun Dup nscrierea mrfii ntr-un document, trebuie indicat numrul de 6 cifre din nomenclatorul comun sau sistemul armonizat. Refuzul eliberrii autorizaiei Refuzul trebuie motivat. Exemple de cauze care determin refuzul: 1. Cnd solicitantul nu este un agent economic autorizat s efectueze operaiuni de comer internaional 2. Cnd marfa este contingentat, iar contingentul este epuizat 3. Cnd marfa este supus unei proceduri de supraveghere i nu sunt ndeplinite condiiile 4. Cnd marfa este interzis la import sau la export. Cai de atac mpotriva refuzului 1. Potrivit Legii contenciosului administrativ. Refuzul poate s fie expres sau este posibil ca autoritatea s nu rspund la solicitare n termenul prevzut de lege. Plngerea prealabil este obligatorie, n principiu. Dac aceasta este respins se poate introduce aciunea n justiie, de regul, la curtea de apel (organele centrale emit aceast autorizaie). Instana are drepturi depline de decizie, poate s dispun la obligarea Ageniei/Ministerului s emit autorizaia i/sau obligaia la despgubiri. 2. Exist convenii internaionale care reglementeaz regimul autorizrii anumitor categorii de produse, de mrfuri Spre exemplu: Acordul, sub egida Acordului general pentru tarife i comer GATT, privind procedurile de autorizaii de import a instituit cele cteva principii majore ale regimului de autorizare (Romnia a aderat n 1980 la acest acord). Principiile: a. Principiul egalitii de tratament ntre solicitanii de licene, de autorizaii b. Procedurile de autorizare trebuie simplificate astfel nct s nu deregleze schimburile economice internaionale c. Procedurile trebuie administrate n mod just i echitabil d. Procedurile trebuie s fie publice, s intre n vigoare la un timp rezonabil dup publicare astfel nct destinatarii s aib timp s ia la cunotin e. Competena s aparin, de regul, unei singure autoriti administrative f. Dac se prevd sanciuni pentru eroare n documentaie, aceste sanciuni s nu depeasc nivelul care s aib efectul unei simple atenionri cu excepia ipotezei n care exist intenie frauduloas sau culp grav

Ca natur juridic, autorizaia de import/export este un act administrativ cu caracter individual. n ceea ce privete regimul juridic, dpdv al dreptului internaional privat, are natura juridic a unei norme de aplicaie imediat (se aplic prioritar) Natura juridic a obligaiei de a obine autorizaia Obligaia de a obine autorizaia incumb prii romne. Dac potrivit regulilor INCOTERMS, obligaia aparine prii strine, oricum cocontractantul local are obligaia de sprijin Aceast obligaie poate fi, fie potrivit convenie prilor, fie potrivit caietului de sarcini (n cazul licitaiile internaionale): 1. Obligaie de rezultat Dac partea obligat nu obine autorizaia din orice motiv, este rspunztoare de daune. 2. Obligaie de mijloace Cnd partea obligat va fi exonerat de rspundere dac demonstreaz c, dei a depus toate diligenele, nu obine autorizaia. n acest caz, refuzul autoritii de a acorda autorizaia este asimilat unui caz de for major care potrivit regulilor este exoneratoare de rspundere.