Vous êtes sur la page 1sur 2

Argumentare

Ion Creang (n. 1 martie 1837, Humuleti; d. 31 decembrie 1889, Iai) a fost un scriitor romn. Recunoscut datorit miestriei basmelor, povetilor i povestirilor sale, Ion Creang este considerat a fi unul dintre clasicii literaturii romne mai ales datorit operei sale autobiografice Amintiri din copilrie. Basmul cult este o specie narativ ampl, cu numeroase personaje purttoare ale unor valori simbolice, cu aciune implicnd supranaturalul i supus unor aciuni convenionale, care nfieaz parcurgerea drumului maturizrii de ctre erou. Conflictul dintre bine i ru se ncheie prin victorie forelor binelui. Personajele ndeplinesc, prin raportare la erou, o serie de funcii: antagonist, ajutoare, donatori. Reperele temporale i spaiale sunt vagi, nedeterminate. Tema basmului este triumfului binelui asupra rului. Motivele narative specifice sunt: superioritatea mezinului, cltoria, supunerea prin vicleug, muncile, demascarea rufctorului (Spnul), pedeapsa, cstoria. Semnificaia titlului "Harap-Alb" reiese din scena n care spnul l pclete pe fiul craiului s intre n fntn: "Fiul craiului, boboc n felul su la trebi de aieste, se potrivete Spnului i se bag n fntn, fr s-1 trsneasc prin minte ce i se poate ntmpla". Naiv, lipsit de experien i excesiv de credul, fiul craiului i schimb statutul din nepot al mpratului Verde n acela de slug a Spnului: "Dacum nainte s tii c te cheam Harap-Alb, aista i-i numele, i altul nu." Numele lui are sensul de "rob alb", deoarece "harap" nseamn "negru, rob". Subiectul este simplu, specific basmelor populare, cu eroi i motive populare, iar ca modalitate narativ, incipitul este reprezentat de formula iniial tipic oricrui basm: "Amu cic era odat ntr-o ar". Expozitiunea relateaza faptele ce se petrec intr-un tinut indepartatat, la capatul lumii, in timp mitic. Relatiile temporale si spatiale se defines prin evocarea timpului fabulous cronologie si a spatiului imaginar nesfarsit. Intriga ne prezinta motivul calatoriei: absenta mostenitorilor lui Verde Imparat. Desfasurarea actiunii incepe o data cu incercarea celor doi fii mai mari, de catre tatal lor, dar mezinul, fiind ajutat de Sfanta Duminica este cel care se dovedeste apt pentru a pleca. Chiar daca, tatal sau ii spusese sa se fereasca de omul ros, iara mai ales de cel span, ca trasatura a basmului este prezenta cifra magica trei, o cifra fatidica, care denot o intervenie a destinului, care face posibila trecerea primei probe de catre protagonist. La cea de a treia intalnire cu omul span, mezinul isi incalca definitive promisiunea si isi pierde identitatea imperiala. Ajuns la Imparatia lui Verde Imparat, Spanul, acum asa-zisul nepot al imparatului, il supune pe Harap-Alb la probe dificile: sa aduca salati din Padurea Ursului, pielea cerbului batuta cu nestemate sis a o aduca pe fata Imparatului Ros, poreclita farmazoana datorita rautatii ei. Protagonistul isi duce cu succes toate probele, avand alaturi de ele personaje adjuvante: Sfanta Duminica, calul fermecat si grupul personajelor comice, caricaturale: Gerila, Flamanzila, Setila, Ochila, Pasari-Lati-Lungila si de personajele donatoare: Craiasa Albinelor si cea Furnicilor. Fata Imparatului Ros, este singurul personaj mobil pentru ca isi schimba natura ontological, celalalte personaje fiind immobile, incadrabile in tiparul bun-rau. In punctul culminant, dreptatea se restabiliste: antagonistul este demascat. In deznodamant, are loc uciderea asasinului, invierea lui Harap Alb de catre fata Imparatului Ros, iar protagonistul este rasplatit prin casatorie si mostenirea imparatiei.

Personaj principal, prezent in toate momentele subiectului, Harap Alb se diferentiaza de personajele basmelor populare prin comportament verosimil. Acesta nu are puteri supranaturale, lamentandu-se de cate ori trebuie sa treaca probele propuse de antagonist. Personaj complex, Harap Alb ajunge la statulul de erou, dobandind insusiri exceptionale: curaj, vitejie, mila, bunatate, generozitate, inteligenta, dup ace parcurge mai multe trepte ale cunoasterii si suferintei. Sensul etic al initierii lui Harap Alb este evidentiat tot de Sfanta Duminica, atentionandu-l ca atunci cand va ajunge mare si tare , ii va intelege pe cei asupriti si necajiti. Basmul contine elementele unui bildungs roman, deoarece rezint procesul de formare a personalitii eroului principal sub influena experienei directe, timp ce celalalte personaje sunt tipologii umane reductibile la o trasatura dominant: raul, frigurosul, mancaciosul etc. Caracterul uman al eroului reiese din acele scene in care se confrunta cu situatii limita, in care se simte neputincios Tare mi-I greu, de-as muri mai degraba . In concluzie, acest personaj constituie un reper pentru cultura romana, simbolizand triumful, victoria dupa multe dificultati. n basm sunt prezente clieele compoziionale. Formula iniial, Amu cic era odat, i formula final, i veselia a inut ani ntregi, i acum mai ine nc., sunt convenii care marcheaz intrarea i ieirea din fabulor. Formulele mediane-i merg ei o zi, i merg dou, i merg 49..., ...i mai merge el ct merge...- realizeaz trecerea de la o secven narativ la alta i ntrein suspansul. In concluzie, opera literara Povestea lui Harap-Alb scrisa de Ion Creanga, este un basm cult, deoarece are un autor, spre deosebire de basmul popular, conflictul dintre bine sir au se incheie prin victoria binelui, personaje indeplinesc o serie de functii: antagonist, adjuvanti si donatori.

Vous aimerez peut-être aussi