i n amintirea sotiei m k 3L.rta cu care ampknuit, am scrk si am trciit aceasti carte.

Tentru nepotii mi Sandra-Mark ;/Matei-~eli

Cartea este intocm'tci pentru a fi ut& (wmultatci)nu dintr-o datci, ci infunctie de vdrsta sipro6kmk wp&ului +a se unek ripetitii si su6(inieri.
I I

ebli

,Jk6am $i cop&uC"a t e cea mi aprecktci carte romineascci despre dezvoltarea, Qrijirea, a k n t a t k si educaf k cop &ului.
I I

Nota autorului
Fata de editiile anterioare s-a adaugat capitolul8. Sa se previna! Este cel mai bine. Copilul cue nevoie de dragoste. Relatia mama-copil-tata Examene preventive. Orice copil are nevoie de medic Vaccinarile Crestere. Dezvoltare. Evaluari ~ ~ t e sublinieri despre alimentatie v a Pro$laxia rahitismului Prevenirea anemiilor carentiale Aprecierea dezvoltarii neuropsihice la copilul btre 0 si 3 ani

1 SARCINA $I NAf$TEREA .

.

1.1. fn aqeptarea unui copil .......................................... I .1.1.Precaufii pentru un copil shiitos .................. 1.1.2. Alimenta@a gravidei. Sii mh8.nce pentru doi? .............................................................. 1.1.3. Curqenia $i ingrijirea corpului ..................... 1.1.4. Mici problem de shiitate ............................ 1.1.5. Igiena psihicii ................................................ 1.1.6. C&va indica$i generale ............................... 1.l.7. Gimnastica gravidei ....................................... 1.2. fngrijiri in maternitate ............................................ 1.2.1. Atitudinea mamei $i a tamui fa@de nqterea copilului .................................................. ..... 1.2.2. Ce trebuie sii se $tiedespre nou-n%cut ......... 1.2.2.1. Nou-&cu&~ S ~ % O S ..................... 1.2.2.2. Prematurul ......................................
;

1223Ds ....i&

1.2.3. hgrijirile nou-niiscutului En matesnitate ....... 1.2.4. Inci&nfe fiziologice ..................................... 1.2.5. Aliment+ ........, ......................................... . 1.3. Lriuzia ...................................................................... 1.3.1. Modificwe wrpului .................................... 1.3.2. Dupg revenirea acasii .................................... 1.3.3. Gimnastica liiuzei ......................................... 1.3.4. Masuri anticoncepfionaledupl naqtere .........
2. O U - N ~ C U T U L N (0-28 ZILE) 2.1. lnstalarea copiluhi in fanilie ................................. 2.1.1. Cadrul vie@ .................................................. 2.1.1.1. Camera copilului ............................ 2.1.1.2. fnbriichintea (trusoul, laieta) ....... 2.1.1.3. Purtarea in brap ............................. 2.2. fngnjirile mu-lKiscutului tnfamilie ........................ 2.2.1. Revenirea i familie ...................................... n 2.3. NOU-ruiscutul normal ............................................. 2.3.1 .Primul e m e n medical ................................. 2.3.2. Dezvoltarea fizicl ......................................... 2.3.3. Greutatea ....................................................... 2.3.4. Talia .............................................................. 2.3.5. Perimetre ......... : ............................................. 2.3.6. Pielea .................... :....................................... 2.3.7. Craniul ......................................................... 2.3.7.1. Bosa serosangainl .......................... 2.3.7.2. Cefalhematomul ............................. 2.3.8. Fap.Ochii .....-....................... ...................... 2.3.9. Gura .............................................................. 2.3.10. Urechile ...................................................... 2.3.11. GWl .......................................................... 2.3.12.Tomcele'........................ .1. ............................. 2.5.13. Abdomenul ................................................. 2.3.14. Organele genitale ........................................ 2.3.15. Membrele ............... :................. : .................. 2.3.15.1. Luxa6a congenital& ?old.......... de 2.3.16. Boli metabolice ........................................... 2.3.17. Evaiuarea st&5 & s h b t e ......................... ... 2.3.18. Dezvolma psihomotorie ..................... .....

.................. :....................

2.4. fngrijirea pielii ~i anexelor fp&r,unghii) ............... 77 2.4.1. Obiecte w s a r e ........................................... 77 2.4.2. Mijloace de ingrijire. Cosmetice ................... 78 2.4.3. Spiilatul ....................................................... 79 2.4.4. Baia general5 zilnicii ..................................... 81 2.4.5. Scutecele ...................................................... 85 2.4.6. Alte obiecte din trusoug sugarului ................. 88 2.4.7. Schimbatul scutecelor ................................... 89 2.4.8. Pentru imbriicat ............................................. 92 93 2.4.9. Pentru dormit ............................................ 2.4.10. htrefinerea scutecelor................................. 93 2.5. Alimeitta[ia .............................................................. 94 2.5.1. Atimentafia matern5 (la shin, naturall) .......... 95 97 2.5.1.1. Tehnica alaptkii ............................. 99 2.5.1.2. Orarul meselor ................................ 2.5.1.3. Rafia alimentarl in prima lung ....... 101 2.5.1.4. Dificultilfi de al5ptare din partea 102 m e i .......................................... 2.5.1.5. Dificultgfi de alsptare din partea sugarului ........................................ 104 2.5.1.6. Contraindica$ile alimentafiei la s8.n .................................................. 106 2.5.2. Regimul de via@$i alimenta$ia mami ......... 107 2.5.3. AlimentaGa zisg "&ficialP' cu lapte de vaca ....................................... ....................... 109 2.5.3.1. Fierberea laptelui ............................ 110 2.5.3.2. Obiecte necesaxe in alimnta$a aitificiall ........................................ 110 2.5.3.3. ConsiderQi generale asupra alimentafieiartikiale .................... 113

3 SUGARUL @E LA 1 LUNA LA 12 L1UIYf) 3.1.Delalba2Ismi ....................................................... 3.2. Dela2la3t2mi ....................................................... 3.3. D e l a 3 l a 4 i m i ....................................................... 3.4. De la 4 la 5 luni ....................................................... 3.5. De la 5 l 6 Zuni ....................................................... a 3.6.Dela6la7luni ....................................................... 3.7.Dela7la8luni ....................................................... 3.8. De la 8 la 9 luni ....................................................... .............................. 3.9. De la 9 la 10 luni ..................... : 3.10.Dela10laIIluai ................................................ 3.11. De la 11 la 12 G ................................................ i 3.12. Gimnastica sugamlui ............................................ 3.13. J m l si jucdn'ile ....................................................
4 COPEUL DE LA 1 LA 6 ANT

.

123 135 142 147 157 163 167 172 174 177 180 184 187 191 191 191 192 194 196 197 199

.

4.1. Copilul mic (1-3 ani) ............................................... 4.1.1. Relafiile dintre p%nfi ?i cop5 ...................... 4.1.2.Dezvoitarea fizicg (mqterea) ........................ 4.1.3. Dezvoltarea psihomotorie ............................. 4.1.3.1. Motricitatea genemi5 yi fin& ........... 4.1.3.2. Dezvoltarea psihicii ........................ 4.1.4. Gomportamentul ........................................... 4.1.5. Limbajul $i ~ensibi~tateanomale 1 ai in= 3arri ...................................................... T

4.1.6. Alimentatia .................................................... 4.1.7. Supraveghere ~i ihgrijiri ............................... 4.1.8. fngrijirea in cre$ .......................................... 4.1.9. Controlul sfincterelor .................................... 4.2.Pre~colarul(3-6 uni) ................................................ 4.2.1. Cre~terea greutztii. taliei $i perimetrului toracic .......................................................... 4.2.2. Dezvoltarea psihic5 $i social5. Limbajul ...... 4.2.3. Alimentatia .................................................... 4.2.4.Probleme de somn ......................................... 4.2.5. ingrijiri. deprinderi. performante .................. 4.2.6. Sportul .......................................................... 4.2.7. Mici probleme de educatie ...........................

5. R E P T E CULINARE 5.1. Produse industriale pentru alimentafia sugarului .. 5.2. Refete pentru sugar ................................................. 5.3. Refete pentru copilul mai mare ...............................
6. SCOLARUL MIC.ADOLESCENTUL 6.1. Scolarul mic ............................................................ 6.1 .1. Pkintii fa@in fat5 cu ~colarul mic ............... 6.2. Adolescentul ........................................................... 6.2.1. Dezvoltarea fizic5 ......................................... 6.2.2. Dezvoltarea psihosocial5 .............................. 6.2.3. Alegerea profesiei ......................................... 6.2.4. Dezvoltarea functiei de cunoqtere (cognitivg) ................................................... 6.2.5. Dezvoltarea moral5 ....................................... 6.3. Alimenta@a(~colar adolescent)....................... mic, ... 6.4. fngrllrri.................................................................... 6.5. Aer, soare, sport ....................................................... 6.6. Sexualitatea la copil ................................................

l.7.4. Hipertrofia amigdalelor $i vegetatiilor 294 adenoide ...................................................... 7.7.5. Vegetatiile adenoide ...................................... 7.7.6. Otitele ........................................................... 7.7.7. Laringita acuti .............................................. 7.7.8. Bron~ita acud ............................................... 7.7.9. Pneumonia .................................................... 7.7.10. Alergia respiratorie ..................................... 7.7.1 1. Astmul bron~ic ............................................ 7.7.12. Bron~iolita.................................................. 7.8. Boli ale pielii ~i mucoaselor .................................... 7.9. Obezitatea ............................................................... 7.10. Convulsiile ............................................................. 7.11. Accidente ~i intoxicafii ..........................................

7.COPILUL BOLNAV 7.1. fngrijirea copilului bolnav in familie ...................... 7.2. Rolul pZrinfilor ca ajutoare ale medicului ............. 7.3. Elemente de apreciere a stiirii de boalii .................. 7.4. Infonnatii ce trebuiefurnizate medicului ................ 7.4.1 . Examenul medical la domiciliu .................... 7.4.2. C2teva reguli de baz2 pentru ingrijirea copilului la domiciliu .................................. 7.4.3. Regimul alimentar a1 copilului bolnav ......... 7.5. Boli contagioase ...................................................... 7.5.1. Rujeola (pojar. con) ...................................... 7.5.2. Ruheola (pojfirelul) ....................................... 7.5.3. Varicela (vLsatul de v b t ) ............................ 7.5.4. Scarlatina ...................................................... 7.5.5.Tusea convulsivl (tusea rnZgikeasc5) ............ 7.5.6. Oreionul (parotidita epidemic5 sau infectia urlian5) ........................................................ 7.5.7. Hepatitele virale ............................................ 7.5.8 Tuberculoza ................................................... 7.5.9. Gripa ............................................................. 7.6. Boala diareicii acutii ............................................... 7.6.1. Supravegherea unui copil cu diaree .............. 7.7. Boli ale aparatului respirator ................................. 7.7.1. R5ceala .......................................................... 7.7.2. Rinofaringita acutli ....................................... 7.7.3. Anginele acute (amigdalitele acute) ..............

8. SA SE PREVINA! ESTE CEL MA1 BINE ............ 8.1. Copilul are nevoie de dragoste. Relafia manziicopil-tat5 ............................................................ 8.1.1. Medicul de familie $i/sau pediatrul ......... 8.2. Examene preventive ........................................... 8.2.1. Examenul nou-nzscutului in maternitate 8.2.2. Exarnenul clinic in perioada de noungscut in familie ................................................. 8.2.3. Examenul clinic la v2rsta de o lung ........ 8.2.4. Examenul clinic la v2rsta de 2 luni ......... 8.2.5. Examenul clinic la v2rsta de 4 luni ......... 8.2.6. Examenul clinic la v2rsta de 6 luni ......... 8.2.7. Examenul clinic la v2rsta de 9 luni ......... 8.2.8. Examenul clinic la v2rsta de un an ......... 8.3. VaccinZrile ......................................................... 8.3.1 Vaccinul BCG sau vaccinul contra tuberculozei ............................................ 8.3.2. Difterie. fuse convulsiv5 (vaccinul DTP) 8.3.3. Tetanus .................................................... 8.3.4. Poliomielita (paralizia infantil5) ............. 8.3.5. Haernophilus influenzae tip b ................. 8.3.6. Vaccinul antirujeolos ............................... 8.3.7. Vaccinul contra hepatitei B ..................... 8.4. Crestere. Dezvoltare. Evaluiiri ........................... 8.4.1. Dezvoltarea somatic2 (corporal5 fuic5) .. 8.4.2. Curbele de cre~tere .................................. 8.5. Criteva sublinieri despre alimentafie.................. 8.5.1. Primele 4 luni: perioada laptelui ............. 8.5.2. Din a 5-a lung: diversificarea .................. 8.5.3. Grupe de alimente ................................... 8 S.4. Reguli de alimentatie .............................. 8.5.5. Repartizarea meselor principale ~i gusdrilor ......................................................... 8.6. Projilaxia rahitismului ....................................... 8.6.1 . Medicamente ........................................... 8.6.2. Prevenirea anemiei carentiale feriprive ... 8.6.3. Tratamentul profilactic din timpul sarcinii, la mam5 ............................................ 8.7. Aprecierea dezvoltiirii neuropsihice la copilul intre 0 ~i 3 ani ....................................................

10. INDEX .......................................................................

349

I

B
1 ;

1 . 1 . i asteptarea unui copil n
nu este sigur5 dac5 a suferit de rubeolii, va fi testat5 ~i dac5 rezultatul este negativ se va efectua o vaccinare antirubeolicii. i n primele luni d e sarcinii marea majoritate a vacciniirilor pot avea urm5ri nefaste asupra Etului. Sii nu se uite un control stomatologic. Medicul obstetrician va trata cu minufiozitate bolile c5ilor genitale: infecfii sau infest5ri cu ciuperci (Trichomonas etc.). Folosirea mijloacelor anticoncepfionale. Cu 3 luni inainte de sarcinii se recomandii sii nu se mai foloseascii metodele anticoncepfionale (pilula, steriletul). Nu apar malformatii la fiit prin folosirea de hormoni care impiedicii ovulafia sau de sterilete. La unele femei se obsemii ins5 o prelungire a ciclului menstrual prin folosirea indelungat5 a pilulelor anticoncepfionale. Ca urmare, la astfel de gravide, nu se poate face un calcul precis a1 termenului na~terii. Folosirea steriletului nu are nici o influen@ asupra metabolismului hormonal, dar, uneori, pot apiirea modificiiri inflamatorii ale uterului. fn cazuri rare, folosirea steriletului poate duce la riscul unei sarcini extrauterine (sarcin5 in afara uterului). De aceea, gravidele respective sunt datoare sii se supunii unui examen ginecologic temeinic. Cu ajutorul metodei de control a temperaturii (dupii renunfarea la pilulii) femeia poate urmiiri evolufia ciclului menstrual, respectiv cdnd a avut loc imperecherea spermatozoidului cu ovulul. Testele yi metodele de computerizare nu sunt la indemha oricui. 1. Modul de via@ are o mare importan@ pentru desYqurarea armonioasii a sarcinii ~i a na~teriiunui copil sh5tos. Acceptarea examenelor medicale repetate ~i alimentafia corectii sunt d e mare importanfii. C d n m r e a se face periodic; plusul ponderal trebuie redus. Alcoolul qi nicotina nu sunt lipsite de pericol. La femeile fum5toare inveterate trebuie realizat un consum redus la cel mult 5 fig5ri pe zi, dac5 nu se poate suprima total aya cum ar fi ideal. Cele care sunt obi~nuite unele medicamente (de somn, de lini~te cu etc.) trebuie sii renunfe la folosirea lor. Nu se vor folosi laxative ~i purgative.

1 . 1 . 2 . Precautii pentru un copil

sdndtos
CBnd piirinfii doresc un copil, ei trebuie s i i - ~ i plhuiascii o sarcinii, l u h d precaufiile pentru asigurarea unei n a ~ t e r i normale. Sarcina, navterea ~i unele complicafii modificii total viafa de familie. Dac5 se hotkiisc sii aducii pe lume o nouii vietate, ei sunt datori sii ofere cele mai bune Sanse pentru o dezvoltare psihicii ~i corporal5 cdt mai bunii. In aceasd hotb2re i ~ au i locul, pe l h g i i starea de siiniitate a celor doi parteneri, toate problemele de relafii farniliale in cadrul ciis5toriei (legitimitate, armonie, meserie, resurse financiare). Un rol esenfial il are dorinfa ambilor pa'rinfi de a avea copii. Copilul nu constituie o solufie de rezolvare a unor situafii grele ci, dimpotrivii, eforturi ~icomplicafii. Copilul are dreptul necondifionat la dragoste qi la asigurarea ingrijirilor din partea ambilor p5rinfi. Starea de sa'na'tate. Mai ins, p5rintii trebuie sii-qi stabileascii in mod precis starea de shiitate. Femeia este bine s5 aibii sub 35 de mi, iar partenerul siiu s5 nu fie prea "haintat" in v2rst5. Peste v2rsta de 40 de ani este necesar un "consult (sfat) genetic". Medicul de familie va face un examen clinic general pentru a depista unele "supkiiri" ale shiidfii care pot determina riscuri cu urm5ri asupra sarcinii ~i naqterii. Mama va miirturisi medicului dacii are unele tulburiiri ca, de exemplu, dureri de cap, tulbur5ri de somn, probleme digestive, nervozitate, hemoroizi, varice etc. Neapkat trebuie declarate infecwle vezicale sau urinare, hipersau hipotensiunea arterial6, migrena, anemia ori alte deregl5ri ale shiitiifii.De asemenea, unele boli cronice pot avea urmiiri asupra copilului: hepatita B, hepatita C, boala SIDA, diabetul, astmul, hipertensiunea arterialii, bolile de inimii, de rinichi sau de tiroidii. i n sfkvit, medicul trebuie sii $tie d a d mama o b i ~ n u i e ~ t e sii consume unele medicamente. Operafiile chirurgicale absolut necesare ~iinvestigafiile radiologice se vor face numai cu avizul medicului obstetrician. C h d mama

Pentru menfinerea frumusetii corporale, gravida se va m i ~ c a mult in aer liber. Pentru cele care fac sport, practicarea in continuare se va face numai cu avizul ~i sub observafia medicului obstetrician. Daci se vor pune in practici cele enunfate rnai sus, mama va oferi copilului un start bun in via@. 2. Eliminarea riscurilor - sfatul genetic. CBnd pikintii se hotk-isc s i aibi un copil, trebuie s i cunoasci daci nu au balastul unei boli ereditare (moqtenite). Daci in familie existi handicapuri sufleteqti sau corporale, malformafii, avorturi qi nou-niscuti morfi, pirinfii sunt datori s i se intrebe daci sunt apti pentru a concepe qi creqte un copil. Daci sunt qanse de a navte un copil bolnav, este mai bine s i se renunte! De asemenea, daci sarcina a survenit relativ tilrziu, cu sau fir: avorturi spontane, la o vBrsti relativ intiirziati mai ales a mamei, se poate i n t h p l a s i se nasci un copil cu probleme. in astfel de cazuri este absolut necesar un sfat genetic, pentru a inlitura teama $i nesiguranfa. Cabinetele de genetics' au luat fiinti in oraqe mari in Institute pentru ocrotirea mamei qi copilului, in Clinicile universitare (copii qi matemititi) qi pe alocuri in cadrul unor fundatii sau cabinete particulare. Se incepe cu consultarea unui obstetrician care pe lBngi un exarnen aminunlit, trateazi afectiunile ocazionale ce ar putea avea urmki asupra produsului de conceptie. Scopul cabinetelor de genetici medical5 este de a limuri pe pikinti asupra pericolelor ce le implici bolile de c a u z i genetici. Pentru unele boli genetice, malformatii qi anomalii cromozomice sunt la indemBni teoriile lui Mendel; la altele se cunoaqte handicapul in functie de repetarea cazurilor. Multe boli sunt diagnosticate azi inainte de naqtere prin unele metode moderne (chorionbiopsia, ultrasunete, amniocenteza, fetoscopia). Unele defecte survin chiar in momentul fecundatiei, altele in decursul dezvoltirii embrionare; altele vor apiirea in urrna acfiunii nocive ale unor factori din mediul extern (boli, medicamente, substante toxice, radiafii etc.). in cele mai multe cazuri, tearna pirintilor este nejustificati qi consultul genetic ii face s i nu rnai aibi griji. in cazuri rare, cBnd survine acfiunea unui factor nociv din afari, medicul este obligat s i recomande intreruperea sarcinii. Decizia de a avea un copil, de a mentine sau intrerupe sarcina rimBne a pirintilor. Ei hotirisc daci se intrerupe sarcina sau de a o pistra cu riscul de a avea un copil handicapat, cu consecintele

corespunzitoare. in ultima situatie se va consulta medicul asupra posibilitiitilor terapeutice de tratament qi vindecare. Trebuie qtiut c i progresele medicale actuale nu s-au imbunititit prea mult in ce priveqte tratamentul bolilor genetice. De obicei, sfatul genetic const5 intr-o convorbire amiinuntiti cu medicul de familie, cu obstetricianul sau cu geneticianul. De bazi este intocrnirea unei anamneze cu schifarea unui arbore genealogic, cu toate informatiile despre sex, vksti, n u m b 1 copiilor, bolile mai frecvente, urgente medicale, vBrsta qi cauza deceselor atBt in familia birbatului, cBt qi a femeii. in alte cazuri sunt necesare examene temeinice ale cuplului, c2t qi unele teste de laborator. Uneori, pentru a se da un rispuns corect, se impune efectuarea unor examene de laborator. CBnd toate investigafiile de laborator qi examenele medicale sunt normale, este foarte probabil ca produsul de conceplie s i fie sinitos In caz c i sarcina s-a constituit cu ajutorul unor metode de diagnostic existi posibilitatea (parfiali) de a diagnostica un numk- de boli moqtenite, anomalii cromozomice, malformatii sau tulburiki metabolice. Consultul genetic nu oferi un diagnostic prenatal pentru garantarea unui copil complet sinitos. Naqterea unui copil este totdeauna un risc pentru o tulburare vizibili sau ascunsi (aqa-numitul risc de bazi). impotriva neprevizutelor viefii nimic nu este sigur. Actiunea nocivi a unei infecfii cu virusuri, incircitura cu radiatii sau consumul unor medicamente in primele siptimBni de sarcini trebuie cunoscute. In urma'toarele cazuri se recontanda' coizsultul (sfatul) genetic: - bk-batul $1 femeia sunt rude de sBnge; - unul din parteneri suferi de o boali condifionati genetic de o leziune corporali; - s-a niscut un copil cu un handicap; - in familie se manifesti boli moqtenite; - femeia a avut rnai multe avorturi spontane neclarificate sau naqteri de copii morfi; - femeia sau partenerul in momentul fecundikii au fost expuqi unei influenfe nocive ca: medicamente (de exemplu, toate medicamentele citostatice - impotriva cancerului), o dozi mare de radiatii ori substante otrivitoare; - cBnd femeia are peste 35 de ani, deoarece la viirsta inaintati a mamei existi riscul unei tulburiri cromozomice, indeosebi trisomia (sindromul Down).

!

3. Teste de depistare precoce a sarcinii. C h d nu apare shge~area lunarii, orice femeie se ktreabk "sunt sau nu Xnskcinatii?". Uneori menstruatia fntiirzie. Dintre cauzele care determin2 astfel de deregliiri amintim: o ciiliitorie, modificarea climei, soiicitkile psihice (supiiriiri, emotii, examene), folosirea anticonceptionalelor, unele fmbolniiviri.Fie cii dore~te un copil, fie cii se teme de o sarcin2 f2irii voie, femeia respectivii trebuie sii primeascii repede ~i sigur un riispuns la aceastii intrebare. Testul se bazeazii pe principiul cii fn urinii exist2 un hormon care dii o reac$e specific& Acest hormon se numeSte chorion-gonadotropins urnana' sji are o importan@mare k dezvoltarea placentei. Acest test este pozitiv fn 90-99%. Un rezultat negativ nu kseamnii neapkat cii persoana respectiv3nu este kskcinad. De aceea multe firme de medicarnente vPnd preparatul fn dou2 doze pentru a putea fi repetat dupii o siiptiimih& Un rezultat fals-pozitiv poate fi dat ~i de alte Muente cum ar fi: prezenw albuminei fn urin2 din unele bofi renale. fn concluzie, orice femeie trebuie sii consulte un obstetrician sau medicul de familie fn caz c2 menstrua$a fntiirzie peste 2 siipthiln.ni.Este important ca gravida s5 noteze data precis2 a ultimei menstrua@ 1 pentru calculul corect a termenului nqterii. Odad cu confirmarea terrnenului nqterii medicul obstetrician va face un examen medical amkunGt pentnt a cunoqte starea general3 a siin2tii@i gravidei. Un medic bun va rezerva mult timp pentru o convorbire amgnuntitii asupra tuturor problemelor. Medicul trebuie s3 cunoascii bine viafa personal%, bolile mo~tenite operatiile din trecutul qi prezentul qi gravidei. De un interes deosebit sunt evolutiile sarcinilor anterioare. El va nota data primei zile a ultimei menstruatii qi informafiile furnizate de mamii despre lungimea ciclului menstrual ~i va calcula terrnenul na~terii. 4. I~vestigafii. primul examen yi la urmiitoarele La consultatii de rutinii sunt previizute urmiitoarele investigalii: - Determinarea grupului sanguin ~i al factorului Rhesus (Rh) a1 celor doi parteneri. - Ti& anticorpilor formafi - dac2 a avut sau nu rubeol& - Hemograma pentru a stabili o eventual2 anemie. - Cre~terea greut2tii fn timpul sarcinii. - Miisurarea tensiunii arteriale.

- Controlul urinei (surnar de urinii), alburninurii (boalii de rinichi), unei glicozurii (diabet). in caz de suspiciune de infectie urinarii, se va efectua o uroculturii. - Medicul va controla picioarele gravidei pentru a depista edemele (umflarea membrebr inferioare prin acumularea de apii in tesuturi) ~ivaricele. - Apoi va pip% abdomenul pentru a urm2ri dezvoltarea utedui, va asculta biitiiile inimii gtujui, iar fn ultimele siipdmilni de sarcin2 va stabili pozitia copilului. Pe lgngii aceste examene de rutinii, in ultimul timp se recomandri cel putin dou2 examene cu ultrasunete (ecografia). - La sarcinile cu risc crescut se impune o supraveghere ~i o mai mare atentie, ad2ugilndu-se alte metode de examen, cum sunt: cardiotocografia, amniocenteza (punc$ia pungii amniotice), amnioscopia (examenul lichidului amniotic) ~i analize hormonde. Toate acestea se trec in carnetal de sgn2tate a1 gravidei. in caz de ciil5torii sau de schimbare de domiciliu carnetul de sh2tate ofer5cele mai importante informagii despre evolutia sarcinii. fn caz de urgeng cu ajutorul carnetului de gravid&, medicul va fi lihnurit imediat despre stadiul sarcinii ~i va putea ajuta cu succes pe copil.

1.1.2. Alimentatia gtauidei. S& mmdnakce pentru doi?
Dezvoltarea normal2 a Btului fn uter depinde fn mare miisurii de o comportare corectii a gravidei ~ i , indeosebi, de afimentatie. =itoarea mamii nu trebuie sii-qi modifice, k general, modul de via@ qi nici si? m i n h c e pentru doi. Gravida trebuie s&m2nhce dupii cum fi este poft2. Comportamentui alimentar ~imodul de via@ sunt fixate in f u n c ~ e nevoile neobi~nuite de ale c o p l u i . Gravideje pot sii aibii unele pofte acute pentru anurnite m h c h r i , pentru dulciuri, altele pentnt acrituri. Indiferent de acestepofte, gravida va avea grijii sii consume alimente cu muld v a t w e nutritivk Cantifatea de alimente, respectiv nevoile cdorice sunt pufin crescute. 0 femeie shiitoas5, *ii a fi gravid5 are nevoie zilnic de 2 200 kilocalorii sau 9 200 kilojouk. Aceastii ratie nu se modificii i"n primele

iaurtul din lapte degresat. Se eviti. Alimentele cu proteine vegetale trebuie consumate impreun2 cu proteine de origine animali. in primul rind. oaie si porc sunt mai putin valoroase pentru alimentatie. ingheiata. laptele acru (zerul. iar d u p i a 4-a l u n i cca 80 g. Alimentele cu gr2sime in cantitate mare sunt: untul. respectiv nevoile totale cresc la 2 500 kilocalorii (10 450 kilojoule). smintina. Grisimile de vaci. Proteinele constituie cea mai importanti substanfi de crevtere pentru corpul uman ~i indeosebi pentru organismul in crevtere a1 copilului. pistrivul). maioneza. Practic. 0 mare parte din grisimi sunt continute in alte alimente (ava-zisele grisimi "invizibile"): carnea grasi. brsnzi de burduf etc. brinz2). costifi afumat5. Plantele care confin proteine sunt leguminoasele (fasole. in timp ce cele din plante nu-] confin decit paqial. . cremele pentru torturi $i pr5jituri. oua'). in ulei. nucile. cartofii prijifi . Lactatele contin predominant proteine ~i calciu. Se vor evita brinzeturile grase sau s2rate (telemea de oi. smiintka. lapte ~i derivate. Femeia neinsrircinati si gravida in primele patru luni de sarcini au nevoie de cel mult 70 g de grisimilzi. Anumiti arninoacizi sunt absolut necesari pentru cre?terea si sinitatea general2 a organismului: o parte din acizi se numesc esentiali.Mama si copilul 4 luni de sarcin2. vifel. unturi. Proteinele constau din aga-numifii aminoacizi. unii pesti (heringii. cartofii prijiti. unele sorturi de ca~caval). soia. ciocolata. In sarcinii nevoile cresc dupn' a 4-a lunii la 75 g/zi. uleiul. sunca. Se va prefera carnea slab5 (giini. neindispensabili ~i mai greu digerabili de organismul uman. Dup2 a 4-a lung este necesar un surplus de 300 kilocalorii (1 250 kilojoule). crapul. Cantitatea necesari de proteine la femeie este de 45 glzi. p e ~ t e l e slab ( ~ t i u c a . practic egale ca valoare. brinzeturile degresate (20-30 procente grisimi in masa inchegatii). in special sunt foarte prefioase in alimentatie grisimile cu punct de topire coborbt (ulei). hidrocarbonatele. toc2turile cu grisimi. prijit si salate se va folosi numai uleiul de plante. pui. gilbenu~ul ou are multi gr2sime.saliul. Desi cu valoare biologici mai mici. Dintre acestea cel mai bogat este uleiul de floarea-soarelui. s i se controleze continutul in substante nutritive. ceea ce duce la ingrovarea fesutului grisos. Proteinele. se consumi mai multe grisimi decit este necesar (cca 130 g). apar tulburiri in formarea proteinelor corpului. peFte. salamurile slabe. nucile vi drojdia. giini). Procentul necesar de grisimi inainte si in timpul sarcinii este egal. kefirul). necesarul zilnic de proteine se asiguri prin consumul a 125-150 g carne. curcan. Daci lipseste numai unul din acizii esentiali. mazirea. furnizoare de energie. care rezulti " urma I digestiei proteinelor animale ~i vegetale. care sunt de importanti deosebiti pentru organismul femeii insircinate. laptele degresat (lapte normalizat cu 18-20% grisimi). mineralele ~i lichidele trebuie s2 fie in cantitate precis2 vi in anumite propoqii. in caz c i gravida nu prezinti alergie la o u i ~i nu are o crestere a colesterolului. vitaminele. minzat. piinea integrali. si carnea fripti in unturi. slinina. De asemenea. substanfele minerale ~i fibre vegetale. cerealele (ovizul.). salamul. in grill. de importanfi vitals pentru organism. Acestea constau din asa-zisii acizi gmsi esentiali (de exemplu acidul linoleic). de soia si de dovleac. in naturi proteinele vegetale se giisesc in asociere cu vitaminele. lintea). somnul. Este important ca pe I i n g i aportul de calorii. GrZisimile sunt. grisimile. de germeni de cereale. Pentru gitit. Friptura de este bine s i se pregsteasci pe griitar. respectiv 25-30 procente din totalul alimentelor energetice. urmat de uleiul de porumb. oaie. porumbul. proteinele de origine vegetal5 trebuie s i tie si ele in alimentatia gravidei. Carnea ~i ouile sunt sursele cele mai bogate in proteine vi fier. va minca 4--6 o u i pe siptimiini. in oala de presiune. frigca. orezul necorticat). unt. pe I i n g i excesul de alimente cu confinut mare de grisimi. cartofii. in general. unele brinzeturi (telemea de oi sau bivoliti. deoarece in caz contrar ele deternlini anumite tulbur51-i cu urmsri asupra dezvoltirii copilului. din care trei pa'trimi trebuie sa' fie de origine animala' (carne. un ou ~i 500 in1 lapte sau produse lactate (iaurt. brinza de vaci degresati. deoarece sunt uvor digerabile ~i au continut crescut in vitamine ~i acizi gravi nesaturati. Grisimile animale contin o mare cantitate de acizi grasi saturati. Cea mai mare proportie de grisimi se g 2 s e ~ t e slinini. evitindu-se carnea grasi Si preparatele condimentate din came. porc). fiparul). ele servind pentru organism numai ca sursi de energie. in acelavi timp grisimile sunt compuse din "pietre de construc$e7'. Proteinele de origine animal5 contin acevti importanfi aminoacizi. Se preferi carnea slabii (vaci.

Supradozarea vitaminei A determinii pierderea poftei de miincare. Nevoile organismului in aceste substante sunt in cantitiiti mici qi de obicei se giisesc din b e l ~ u g intr-o alimentatie normalii. Hidrocarbonatele din fmcte ~i zarzavaturi confin vitamine ~i siiruri minerale. usturoiul.). brcinzci. Consumul crescut de dulciuri favorizeazii cariile dentare (se $tie cii gravida este predispusii la carii). nu este nevoie sii se consume preparate medicamentoase de vitamine (in afar2 de vitamina D. crude. 350 g de hidrocarbonate acoperii circa jumiitate din nevoile calorice zilnice. E ~i K) ~i sunt sensibile la ciildurii (prin fierbere sau coacere se distrug vitaminele B.. came sau pepe. Se deosebesc vitamine hidrosolubile (B. in cantitiifimici sunt absolut necesare pentru menfinerea siiniitiitii.. iaurtul. descuamiiri. Alimente bogate in calciu sunt: telemeaua. fmcte ~i zarzavaturi. care trebuie administratii sub formii medicamentoasii). guliile. pBinea Graham. complexul B. briinza Camembert. B12~i vitamina C) ~i liposolubile . vitamina D cu ajutoml razelor ultraviolete. in timpul sarcinii se b b u i e cii predispun la malformafii ale copilului. E ~i K). laptele. Pentru gravidii se recomandii alimente cu substanfe de balast ca painea neagrii. brBnza de vaci degresatii. pastele Binoase. Surplusul de vitamine hidrosolubile (C. simple sau in amestecuri (salate.Hidrocarbonatele (glucidele). viirsiituri. grupul B) se eliminii prin urinii. Din luna a 4-a de sarcina" nevoia de alimente care confin vitamine creSte. amidonul din tot felul de plante ~i animale. vitamina K prin activarea bacteriilor intestinale). oxigen (vitamina A. Varza. tulburiiri ale stomacului ~i intestinului.ele minerale ~i oligoelementele sunt absolut necesare pentru procesele metabolite ale organismului. ca~cavalul.se dizolvii in griisimi (A. ca qi tumefieri ale ganglionilor ~iarticulafiilor. in timpul sarcinii nevoile d e calciu. . fructe. ardei gras etc. De asemenea. Gravidele trebuie sii consume zarzavaturi proaspete sub form2 de salate. pciine integral6 zarzavaturi. C ~i K).. La masa de dimineap trebuie sii se consume ~i fructe sau zarzavaturi (tomate. Supradozarea vitaminelor A ~iD (hipe~itaminozii) duce la tulburiiri grave. in fiecare zi este bine sii se consume alimente neprelucrate. panea albii nu confin substanfe de balast. viirsiituri. Celuloza este necesarii regl&ii activitii@itubului digestiv. in lipsa lor apar o serie de tulburiiri qi de boli carenfiale. ele constituie "pietrele de construc@eflca zaharuri simple (monozaharide) in diferite stmcturi ale organismului. vitamine ~i substanfe minerale ~ide aceea se consumii nu mai mult de o datii pe zi. B2. Zilnic sunt necesare '/z litru lapte. vitaminele C. Hidrafii de carbon sunt definiitoriicei mai importan@ ai energiei necesare activitiifii musculare. Substan. garnituri etc. Excesul de hidrocarbonate se transformii in organism in griisimi ~i sunt acumulate sub aceast5 n form2 f corpul uman. felina (riidiicina) ~i piitrunjelul confin cantitiifi mici de calciu. Mtaminele sunt substan* care. h perioadele cu boli gripale este nevoie de un surplus de vitaminii C. niacina. Dacii gravida se h r b e ~ t corect ~id a d nu e are vreo boalii carenfialii. Este bine sii se foloseascii congelatoml. Supradozarea vitaminei D duce la lipsa de p o M de mancare. fosfor qi fier sunt mai mari. Hidrocarbonatele din alimentafie se giisesc sub formii de dizaharide. in acest gmp sunt cuprinse diverse dulciuri. B. Cea mai mare parte a vitaminelor sunt parpal degradate prin luminii. acidul pantotenat. Este posibil (dupii unii autori) sii determine malformafii ale inimii ~i ale sistemului nervos central. nucile.). biotina. Unele vitamine pot fi produse de organism i n s u ~ i (vitaminaA din caroten. durata depozitei ~i modul de pregiitire. fmcte ~i sucuri proaspete. un ou. ca vitamina C ~icomplexul B trebuie cuprinse in alimentafia zilnicii. Alte vitamine. oligozaharide s a u l ~polizaharide ~i prin digestie sunt i transformate in monozaharide. Pentru viitoarea mamii este foarte necesarii prevenirea "riicelilor". a v h d grijii ca in dieta zilnicii sii fie prevkute alimente cu vitamine. calcifieri in rinichi ~ivasele de sBnge. D. Confinutul in vitamine a1 fructelor ~i zarzavaturilor fine d e prospefimea. fructozii ~i galactozii) i n t r h d in compozifia shgelui. acidul folic. care asigurii o protecfie foarte bung a vitaminelor ~i substanfelor minerale. ca ~i celuloza care constituie substanfa de sus@nerea plantelor. Hidrocarbonatele rafinate (zahbIl) nu confin s b I r i minerale ~i vitamine. Ele regleazii transformarea alimentelor ~i funcfionarea organelor. Calciul ~i fosfoml sunt necesare indeosebi organismului copilului pentru formarea sistemului osos ~i a dinfilor. in sarcinii trebuie consumat cu cca 20 g mai mult. Corpul le folose~te numai sub forma cea mai simplii de hidrocarbonate (glucozii. Orezul. spanacul. miirirea ficatului.

alunele siirate. . Fiecare gravida trebuie sii stie cii dieta compusii numai din vegetale nu asigurii substantele necesare pentru propriul siiu corp qi rnai ales pentru a1 Etului. Din cauza pierderilor de s2nge prin menstruafiile lunare. formarea edemelor qi creqterea greudfii corporale. Mai dificil este tratamentul c h d gravida are nepliiceri digestive: constipafii sau diaree. dulceafa. ci trebuie administrat un produs medicamentos. De aceea se vor evita alimentele prea sk-ate sau finutein saramurii. Sunt foarte indicate ceaiurile de plante (chimen. in ambele situafii se continua tratamentul. Nevoia zilnicii de lichide este de circa 1.). pentru cii nici un alt aliment nu confine cantitatea de calciu necesarii acoperirii nevoilor organismului femeii insiircinate. fier qi vitamina B. carnea grasii.. griq. Din piicate. Fumtul trebuie exclus complet in cursul sarcinii qi liiuziei. 0 alternativii o constituie extractele de drojdie de bere qi dieta cu sare =ii sodiu. Sucurile de fructe sunt foarte bune pentru digestie. Dacii fumatul nu se poate opri complet. de foarte multe ori se ajunge la o anemie. fn general. dureri.. muqefel. mai ales in ultimele luni de sarcinii. De asemenea. De multe ori anemia nu poate fi corectatii numai prin consumul de alimente.) indulcite cu miere sau zahiir in cantitiifi mici. Dacii gustul laptelui simplu nu-i place gravidei se poate adiiuga cacao sau se pot face amestecuri de lapte cu cereale (orez.Csnd gravida nu poate consuma. priijiturile cu sare (saleurile etc. "rusesc") ~i cafeaua se pot consuma cu moderafie. Se vor evita biiuturile distilate (fuica. In ultimul timp au a p k t articole qi chiar ciiqi care preconizeazii o alimentafie exclusiv vegetalii. Persoanele care obiqnuiesc sii mWince mai siirat ajung sii aibii mai multii apii in fesuturile corpului qi sii incarce circula@a inimii qi vaselor. fulgi de porumb etc. din cauza transpirafiei nevoile de lichide sunt mai mari. De multe ori preparatele de fier ^hnegrescscaunele qi din@. varza acrii. in unele cazuri (rare) la recomandarea medicului. se reduce consumul de lichide. muriiturile. din diverse motive. coniacul. este nevoie de cantitiifi mai mari de lichide. Ceaiul negru ("chinezesc". de regulii. se va reduce la minimum numiirul de fig&i fumate zilnic.) sau cu fructe (suc saulqi pulpa) proaspete. mend etc. vodca. Ce alimente sunt contraindicate? Se vor evita alimentele bogate in griisimi: sliinina. este necesarii o dietii cu alimente bogate in fier: carnea (mai ales ficatul). Dintre lichide. rinichii nu funcfioneazii bine la unele gravide.5 llzi). Dintre ba'uturile alcoolice. peqtele &at. c2nd cresc nevoile de iod ale viitoarei mame. Rafia zilnicii de sare este de 5-7 g la femeia neinsiircinatii. calciu. duc2nd la instalarea hipertensiunii arteriale. Frecvenfa naqterilor premature este net crescutii la marile fumiitoare. Sodiul qi clorul favorizeazii refinerea apei in fesuturi. Tiroida fiitului incepe sii funcfioneze dupii a treia lung de sarcinii. mierea. gemurile. vinul de bung calitate qi berea pot fi consumate in cantitiifi mici. iaurt). cartofii priijifi qi in glucide: zahiirul. telemeaua. Alimentafia obiqnuitii acoperii. balon&i. maioneza. Atenfie mare la etichetele de la apele minerale deoarece unele confin mult sodiu! Iodul. ca: salamul. anason. qunca. dacii nu au confinut prea mare in sodiu.5 litri. whiski-ul etc. in miezul verii. 0 atenfie deosebitii trebuie acordatii consumului sa'rii de buca'ta'rie (clorura de sodiu). Apele minerale fiirii dulciuri nu sunt oprite. la recomandarea medicului. Ceaiul rusesc consumat la mesele principale impiedicii preluarea fierului din alimente. in sarcinii prin micile pierderi de ssnge ~i prin fierul ce este furnizat de ciitre mama Etului. Problem alimentafiei cu vegetale. fn zonele cu guqii endemicii este bine sii se foloseascii sare cu iod. Mulfi autori susfin cii resorbtia fierului este favorizatii de consumul concomitent de sucuri cu vitamina C. Unele temei sunt adepte convinse ale alimentafiei cu vegetale. nevoile. excesul de macaroane sau orez. Nevoile zilnice de sare se condifioneazii de refinerea apei in corp. lapte sau derivate de lapte (brsnzii. insii. De aceea. Se vor consuma alimente proaspete sau congelate. la majoritatea femeilor nu sunt acoperite nevoile de fier printr-o alimentafie obiqnuitii. Iodul este important in organismul uman pentru construcfia tiroidei. dar fbii multii apii gazoasii qi nu cu multe dulciuri. in interesul copilului.). peqtele qi giilbenuqul de ou. cel mai util pentru E t este laptele (0. in p r a noastrii sunt zone cu populatii ce prezintii miirirea glandei tiroide (guqa = struma) qi unii nouniiscufi se nasc cu guqii. tei. Acestor copii trebuie sii li se administreze zilnic sare cu iod (tablete): Lichidele. Astfel de diete nu asigurii rafia optima de proteine cu valoare ridicatii. brsnza topitii. fructe sau zarzavaturi uscate sau deshidratate qi in nici un caz fructe sau riidiicinoase conservate cu sare. miirirea volumului de sgnge. se va administra calciu sub forma de medicamente.

pe nemhcate. i n caz d e anemie carential5 se administreaz5 preparate de fier. cariile dentare. la indicafia medicului vitamina D ~i eventual un preparat din polivitamine. pere. de obicei. . ci ~i asupra uterului. ciocolata ~i bomboanele. gusturi anormale si lipsa poftei de mincare. unde se impune echilibrarea hidroelectrolitic5 prin perfuzii intravenoase.circa 1/2 litru lapte (sau echivalentul s5u in lapte sau brinzeturi).~formeze obiceiul i de a incerca s5 aib5 scaun in fiecare dimineag dup5 micul dejun. *Tratamentul saliva~ieiexcesive (sialoree). deoarece aceste medicamente nu actioneaz5 numai asupra intestinului. pepeni. care va indica un laxativ uSor. adic5 acelea care confin din abundenp celuloz5 (fructe. . obezitatea.inainte de a merge la culcare va mBnca fructe. laxative u ~ o a r e care confin lubrifiante vegetale. Pentru a ameliora gustul alimentelor se va recurge la b o r ~ l5miiie ~i la . Alimentarea gravidei poate f i stcinjenita' in primele luni de sarcina' de grefuri. De asemenea se recornand5 ca gravida s5 se miste mult. . arome culinare. se va incerca urm5torul regim: . Nu se va consuma peste skat. Gr5simile ~i proteinele nu vor d e p 5 ~ i rafia normal5. . va apela la medicul obstetrician. ap5rute in timpul sarcinii. iar sarea se va reduce in general. .pr5Jiturile. Foamea ~i setea pot fi comb5tute prin ingerarea de salate ~i fructe proaspete. lipsa apetitului. vitamine ~i fier. Nesatisfacerea ''poflelor" nu prejudiciaz5 Etul ~inici nu duce la avort. . "primul servit".preparate din cereale integrale. cu un confinut bogat in proteine animale. . Un alt remediu este oferit de mestecarea d e dulciuri consistente sau gum5 de mestecat. portocale. struguri.diminea. gravida va primi. produse de patiserie. de obicei. Viitoarea mam5 trebuie s5 se sature. zarzavaturi crude ~i piine integrals). Nu se va lua fik-5 aviz medical nici un laxativ (sau purgativ). gravida va consuma un mic amestec constituit dintr-un ou moale.vegetale. care insofeqte greafa qi viks5turile sau unele curiozit5fi ale apetitului. dup5 care va bea un pahar de ceai cu pBine neagr5. n deoarece acesta din urm5 este. Gravida va m h c a numai ce-i place ~i ce nu-i "face r5u". care genereaz5 o stare de nepl5cere temporar5. floricelele. Dacii indicafiile de mai sus nu sunt eficiente. Pentru a o combate se vor consuma de preferin@ legume fierte sau sub formii de salate ~i vegetale crude. la multe femei apare o tending la constipafie. se renunffi la toate prescripiiile dietetice. La unele gravide. care necesit5 un tratament de specialitate. femeia gravid5 va primi o alimentafie echilibrat5. vks5turi. manifest5ri ale unei alimentatii defectuoase.la masa de prcinz va consuma ~ i l s a u compoturi de prune uscate sau pere ~i salate de crudit5fi. smochine). . piine neagr5. pentru stimularea peristaltismului intestinal. i n rezumat. decalcifierile. sedative. i n caz de subalimentafie carenfele ating mai intii pe mam5 ~i numai E cazuri grave pot afecta Etul. care se vor folosi ins5 numai la recomandarea ~i sub supravegherea strict5 a medicului. de fapt. sunt. Ce alimente trebuie sa'fie prezente in fiecare zi in alimentafia gravidei: . o lingur5 de ulei de miisline ~idon5 linguri de miere de albine. De asemenea. Uneori. Este recomandabil ca gravida s 5 . in caz c5 nici una din sugestiile de rnai sus nu au fost eficiente. oleu de parafin5 sau lactoz5. alcaline. odati5 cu evolufia sarcinii. Anemia. Dac5 greap ~i v5rs5turile se prelungesc in timp. un avoa sau o naStere prematur5. Cum pot f i tratate va'rsa'turile ~i greaJa gravidei.fructe. iar dintre hidrafii de carbon se vor alege cei cu valoare biologic5 mai mare. fructe (prune. inghefata. Eventual va lua lactozii (2-3 lingurife pe zi) dizolvat5 in ap5 sau lapte. oboseala. pere) ca ~iconsumul zilnic de orice cruditsti sunt eficiente. Se folose~te gam5 intreag5 de medicamente: o antispastice. se instaleaz5 un apetit crescut. in general salatele de crudit5fi cu ulei ~i unele fructe (prune. iaurt. in timpul sarcinii.came sau peSte. Va'rsa'tura matinula' (de dimineafii) se combate cel mai eficace prin luarea micului dejun in pat. se poate face cu doze rnici de atropin5. la baza acestor simptome st5 o tulburare de ordin psihic. Medicii indic5. dar nu s5 mbBnce "pentru doi". Se recornand5 regimurile bogate in substanfe zise "de lest". Se vor evita excesul de dulciuri. Cazurile rnai grave. lapte bstut. se interneaz5 in spital. Mai recent s-au ad5ugat antihistarninicele de sintez5 ~iunele tranchilizante. p u t h d provoca la femeile predispuse.un ou (dac5 gravida nu are colesterolul crescut). c k i a i se asociaz5 cu timpul ~i o sete puternic5.ta. Combaterea constipafiei.

fierte. Urina.3. Pielea gravidei fiind mai sensibili. dupi luna a IV-a de sarcini.iar s h i i devin rnai sensibili (mai dureroqi). in general. folosind un lighean sau o cidi@. pentru a evita murdwea sau infectarea regiunii vulvare. de profilul sufletesc al mamei in devenire. Curifirea organelor genitale se face cu miqcki dinainte Enapoi. tiierea unghiilor qi schimbarea frecventi a lenjeriei de corp qi de pat sunt deosebit de importante. care au fost spaate sau dezinfectate k prealabil. La multe femei. vezicule. 1Pn ultirnele si3ptarndni de sa I gmuida va do&i oingurl in pal A 1 I . Igiena organelor genitale externe. Pentru prevenirea accidentelor (prin alunecare) se va pune in cadi o rogojini sau un prosop aspru. vaginul este rnai umed (mai bogat in secrefii). indeosebi in ultima parte a sarcinii. Igiena corporals riguroasi. 1. care astupi porii qi impiedici eliminarea secretiilor cutanate. Curiitenia s i ingrijirea corpului Curiienia qi ingrijirea corpului joaci un rol deosebit. mama este datoare: . . Comportarnentul sexual este diferit. spre zonele anale. Duqurile vor fi frecvente. Nu se folosesc deodorante in regiunea axilari. organele sexuale sunt rnai vascularizate. In orice caz se va evita cu strictep contactul cu persoane care prezind pligi purulente. Femeile care transpiri mult se pot pudra cu talc sau cu pudri pentru copii. pielea se fricfioneazi uqor cu un prosop aspru. Examenul urinei se face la indicatia medicului. este in cantitate rnai mici sau miroase ur2t qilsau daci mictiunile se insotesc de senzafii neplicute (usturimi. B%le reci sau fierbinfi sunt interzise. Orice plagii cutanata' infectatii (eroziuni zemuinde. de asemenea. aceste secretii provoaci uneori iritafii locale. Nu se aplici pe piele creme sau unguente. g2t. intruc2t in ultima perioadi gravida transpiri mult. ceea ce contribuie la mirirea suplepi acesteia qi la activarea circulafiei. rnai ales la inceputul gestatjei. de obicei. libidoul qi orgasmul sunt diminuate. sipunul obiqnuit va fi inlocuit cu un s2pun neiritant (de buni calitate). insi. De aceea se va face toaleta extemi cu a p i cildu@ ~i sipun zilnic qi dupii fiecare scaun. deoarece duc.s i se adreseze medicului de indati ce urina este rnai inchisi la culoare. Sub influenfa homonilor sexuali (gonadici). aplicati pe fata intern2 a coapselor. pentru c i pot declanqa contracw uterine. tjntind seama de modificWe organismului. Femeia care doreqte copilul accept4 cu satisfacfiestarea in care se &$ consideri c i este dernni s i fie dorid. Femeia kskcinati nu va ingriji niciodad membrii de familie sau alte persoane care prezinti afecfiuni purulente. dorinfa sexuali creqte.s i bea in jur de 1 litru de lichide pe zi (lapte + supi + api + ceaiuri sau sucuri de fructe). dureri. in timpul sarcinii se produce o creqtere a secretiilor vaginale. in vederea crutiXrii rinichilor. toate obiectele folosite de gravid5 vor fi strict individuale. in jurul organelor genitale. De altfel. subsuoar$ zonele din jurul organelor genitale). Folosirea closetelor publice se va face cu deosebiti griji pentru a evita infectiile. ea se va spaa rnai bine cu un burete k afara ckii. in lipsa instalafieide baie este obligatorie spaarea zilnici cu ajutorul unui lighean insisthd asupra cutelor pielii (sub qi k jurul mamelelor. frigapde vaginale sunt complet interzise k ultimele 6-8 sipthtini ale sarcinii. Organele genitale externe nu se curi@ dec2t dupi ce m W l e au fost bine spaate cu api caldi qi sipun. nu are nici o se&cafie patologici. Prin abundenfa lor. pustule) va fi semnalati medicului qi tratati cu promptitudine qi meticulozitate.Mama @ copflu1 Constipatia. dificultate la urinat). Infecfiile pielii. Se vor folosi numai comprese sterilizate sau bucifi de p2nzi fini. putihd declanqa contractii uterine. La primipare. nici la inceputul sarcinii nu se vor efectua dec2t la prescripfia strict5 a medicului. care. spilate bine qi cilcate cu un fier bine incins. Se recornan& b%le generale cu api cadu@(^mtr-ocadi bine curititi qi dezinfectati) sau duqurile cildute. virsiturile matinale qi gusturile anormale dispar. D a d k ultimele siipdmhi de sarcinii gravidei 3 este greu s i intre qi s i iasi din cadi. la infundarea canalelor sudoripare qi pot favoriza formarea de furuncule. de mediul cultural-educativ in care triieqte. este accesibili la relafii intime naturale qi o kctinti orice . Dupi baie. sub s h i etc. de climatul efectiv din familie.

Vergeturile de pe abdomen. apar dureri ~iro~ea@: aceea se vor spila de de mai multe ori pe zi cu a p i ciilduti. Datoriti modifickilor psihice ~i a fonnelor pline. la unii biirbafi apare un sentiment de gelozie fati de noul "rival". insotite de masaj zilnic de 10-15 minute. Nu se poarti sutiene prea strinse pentru c i acestea sanjenesc cre~terea normali a sinului in timpul sarcinii.manifestare afectuoasi. se spali mameloanele cu api cilduti ~i se acoperi cu tifon steril. in ultimele 46 siptimini inainte de navtere este bine s i se inceteze relafiile sexuale (orificiul uterin se l i r g e ~ t e pot ~i produce genneni.) unele gravide devin neatractive. Ele se pot reduce la minimum. Se eviti consumul excesiv de dulciuri. dureri de mijloc etc. au greturi. daci gravida are griji s i nu creasci prea mult in greutate.) se eviti orice contact sexual. 1. Spre s f i r ~ i t u l sarcinii. Anestezicele se vor folosi numai cu avizul obstetricianului. Majoritatea biirbatilor sunt neajutorati. Daci aceasti secretie se usuci pe mameloane. contractii uterine. Tratamentul stomatologic poate fi efectuat in tot cursul sarcinii. folosirea pastei de dinti cu fluor ~i un consult stomatologic. dorinfa sexuali scade sau inceteazi. Se impune o igieni riguroasi a gurii. uneori se constati singeriri ale gingiilor. se pot declan~a contractii uterine etc. c i t si fricii ca actul sexual s i nu diuneze copilului. in timpul sarcinii.Masajul sdnilor. deformki ale corpului. 1. datoriti schimbkilor fizice (cre~tere mare in greutate. care trebuie protejat. 1. fngrijirea dinfilor. se interzic: consumul excesiv de dulciuri rafinate. majoritatea femeilor gravide devin partenere fascinante. Daci apar fisuri. Gravida trebuie s i . sunt surprin~i nea~teptata de lor pasiune. de miere ~i de bomboane "lipicioase" dupi masa de seari. Este de datoria femeii si-1 faci pe sot s i inteleagi c i nu este neglijat ~i s i simti atit in timpul sarcinii c i t ~i dupi navtere c i ii este de mare ajutor. ne~tiind cum s i se comporte. Daci femeia acordi o prea mare importanti fitului. Viata de familie bazati pe iubire va continua ~i in timpul sarcinii. fafa pitati etc. Gravida va alege un tip de sutien care s i ridice sBnii si care s i evite comprimarea mameloanelor. La inceputul sarcinii multe femei sunt obosite. Reactiile sexuale sunt diverse. dintii sunt predispu~ila carii. La unele perechi. hcepind din luna a 1V-a de sarcini poate surveni o secrefie lichidi din mameloane. comportamentul sexual a1 multor birbafi se schimbi: dorinp de a iubi fizic se pierde at2t datoriti schimbkilor fizice ale femeii. Sbnii ~i mameloanele (vezi pag. retractate sau ombilicate vor fi masate cu m i ~ c k de rotatie ~i tractiune. Unii medici indic5 aplicatii de lanolin5 sau de cremi in zona vergeturii. O d a t i cu crevterea lunilor de sarcini.1). Eventual se sectioneazi vWurile unor sutiene mai vechi pentru a evita compresiunea mameloanelor. Fig. incerciind s i i fie aduse afar5 (fig. La unele femei apar probleme in ceea ce prive~te rolul de "mami qi iubiti". Mameloanele mici.~ingrijeasci i dinfii in mod deosebit. Alti biirbati simt c i in legitura sot-sotie se interpune "a1 treilea". 40) se spa15 in fiecare zi cu api ~i un sipun moale ~i se Sterg cu un prosop mai aspru. iar la altele (putine) se noteazi negativisme fati de sarcini. Mameloanele indurate se ung cu cremi cu lanolini $i se acoperi cu tifon. birbatii se simt mai legafi din punct de vedere erotic. Cu efecte bune sunt biile de aer ale sinilor: de 1-3 ori pe zi gravida va sta culcat5 cu sinii descoperiti ciite 2-3 ore. In astfel de cazuri se aplici comprese cu tifon in conul sutienului pentru protejarea hainelor. .). Aceasti frectie constituie pentru piele cel mai bun fortifiant si face s i se reliefeze mameloanele. La femeile cu antecedente obstetricale ~i la cele cu tulburiri (pierderi de s h g e .

f i r i leg8turi telefonice. orice cilitorie poate duce la o navtere prematuri. de obicei. vibrafiile avionului de la decolare yi aterizare putGnd declanqa contracfii. Daci sarcina evolueazi fir8 complicafii. iahting. Sportul ~i ca'la'toriile nu d i u n e a z i gravidei sinitoase. Se va acorda importan@ igienei locale. rnai ales cele cu miyciri ritmice. In alegerea garderobei se va tine seama. de preferat la clasa I. Lenjeria de corp va fi lejeri yi. care nu are efecte nocive asupra fitului. Ascensiupile pe munfi yi "aventurile" sunt contraindicate. in locuri izolate. se pot administra prafuri alcaline (se va evita bicarbonatul de sodiu). acriturile. Sunt riscante vacantele petrecute la cort. arsurile se Pnsotesc de eructafii (eliminhi de aer pe guri. sauna poate fi pennisi cel mult o dati pe s i p t i h 2 n i ~i cu obligafia de sta pe treptele de jos. 1. care nu sunt inofensive pentru fit. alimentele piperate. Dar nici cu avionul nu se permit deplasirile in ultimele 4 s8ptimiini de sarcini. Cel mai comod mijloc de transport este trenul 5u locuri rezervate din timp. morcovi. in primul rbnd. previn yilsau inlituri contracfiile uterine yi trombozele. pe l h g i incomodititile aduse de cildur5 qi schimbirile de 16 - mediu sunt necesare adesea unele vacciniri (febra galbeni) sau tratamente (malaria). cu drumuri neasfaltate. se recomandi bii cildufe yi tratament cu supozitoare pentru combaterea durerii. Pentru perioada de sarcini din ultimele luni. sporturile yi cilitoriile vor fi autorizate de citre medic. salati de cruditifi (ardei gras. gravida nu va f i opriti s5 practice sportul cu care este obiynuiti. alpinismul. in siptimbnile dintre luna a V-a yi a VII-a. In cazul vizitelor ?n fki tropicale. cafeaua. a c5ei greutate cade numai pe umeri. Hemoroizii constituie o complicatie frecventii in cursul sarcinii. Se va prefera imbricirnintea cu yireturi sau cu cus5turi ce se pot desface pe misuri ce sarcina progreseazi. fn bagaj. urzici sau spanac. PGni in luna a VII-a se poate merge yi la sauna (reduce din incircitura vascular& favorizeazi o buni sudorafie). in ultimele luni de sarcini vi se datoresc creyterii aciditifii sucului gastric. fusta-sarafan combinati cu mai multe bluze. De obicei. mersul pe bicicleti. Se formeazi prin compresiunea produsi de fit asupra venelor din bazin. . Se va evita imbricirnintea strbnsi. Vacanta va fi numai de relaxare yi in locuri unde sunt asigurate conditii de igien5 yi de civilizafie. daci nu este prea obositoare.4. de asemenea se combate constipafia prin consumul de fructe. Se recomandi: plimbMe in aer liber. dansurile clasice. Accentuarea acestui fenomen trebuie semnalat medicului obstetrician. fnainte de naytere se mai poate planifica o cilitorie de vacanti. Din luna a VIII-a de sarcini. Daci aceast2 metodg nu d i rezultate. patinajul. printre altele. deoarece poate constitui semnul incipient a1 unei toxicoze gravidice.1. felin5 etc. schimburile metabolice. din bumbac.I fmbra'ca'mintea. daci se apreciazi de fiecare dati riscurile ce le implici pentru marni yi copilul neniscut. de asemenea. Nu este bine ca gravida s i conduci. carnetul de urmikire a1 gravidei. unguente anestezice sau comprese reci aplicate local. cideri. rbgbieli) qi de gust acru in guri. in fiecare caz. Mijlocul cel mai simplu de a combate arsurile const5 in a bea mici yi repetate cantit2fi de lapte. In mod o b i ~ n u i tse foloseqte automobilul propriu. de comoditatea imbricirnintei. dar in nici un caz cele de perfoman@. yoga. industria textili pune la dispozifia pavidelor o gami intreagi de obiecte de imbrichinte. In primele 3-4 luni. dar mai ales in caz de pericol de naytere prematurk se interzic toate sporturile care pot produce aluneciri. tenis. influenpazi favorabil inima ~i circulatia. popice. siriturile la trambulini. Gravida nu va folosi centura de siguranfi. Sunt pennise cu pruden@: drumetia. Se va purta inca'l$a'mintecu tocuri joase. chiar in cazul cilitoriilor lungi. Se prefer5 rochia sac. Nu se vor purta cordoane. Mici probleme d e s&n&tate Arsurile de stomac (pirozis) apar. pe cbt posibil. dar nu se va neglija nici aspectul estetic. schiul nautic. Mijloace de transport. mama va lua. 0 mare parte din sporturi. pireuri sau fierturi de ytevie. Cel mai bun mijloc de circulafie este avionul. sfecli.). o ciliitorie este bine veniti pentru corp qi psihic. Se exclud sau se reduc din alimentafie: biuturile alcoolice. zguduirea corpului: skiturile. cilkia. Dupi fiecare or8 de mers se va face un popas pentru ca gravida s i se poati miyca pufin la aer. fn general. girnnastica vi inotul. schi fond. La locul de vacanti gravida se va interesa de adresa unui cabinet de obstetrics yi a maternitifii celei mai apropiate.

tulburilri de vedere. . s-a descoperit c2 f2tul poate fi . spatele vi peretele abdominal. Nu au nici o importanfa clinica qi nu trebuie s2 o neliniqteasc8 pe gravida. . La sarcinile ulterioare varicele pot reapkea vi se pot agrava. fie unei cistite (infecfie bacterians a vezicii). Semne de alarma':daca apare una din manifestirile mai jos notate. Medicamentele ~i sarcina. 2 . Se impune un tratament medical riguros vi urgent. care studiazg efectul factorilor de mediu inconjurator asupra produsului de conceptie. Dupa navtere. fiind determinate de compresiunea exercitata de uterul mirit asupra venelor bazinului. gleznelor sau altor regiuni ale corpului in timpul sarcinii se poate produce prin: Presiunea exercitata' asupra venelor iliace.Micfiunilefrecvente din timpul sarcinii se datoresc fie compresiunii f"tu1ui asupra vezicii. Se vor evita elasticele circulare Cjartiere) pe gambe sau coapse. Vaginitele din cursul sarcinii nu se trateaza cu spZil5turi vaginale. Gravida trebuie s5 respecte urmgtoarea regula: on de cdte on exista vreun dubiu asupra nenocivitatii unui medicament este preferabil s2 nu fie hat. edeme. Durerile sacrate (de $ale) sunt determinate de modificarea pozifiei corpului in vederea schimbsrii centrului de greutate. . varicele regreseaza sau dispar in ktregime.vksaturi persistente.2). se impune un tratament energic. Concomitent se poate constata prezenta albuminei in urina vi crevterea tensiunii arteriale. ridicarea in v&l picioarelor vi flectarea genunchilor sau prin sprijinirea cu putere a degetelor de la picioare de tiiblia patului sau de un perete. Repausul la orizontal pe o saltea perfect orizontala ~i dura poate inliitura in parte acest neajuns. Scurgerile vaginale (leucoreea). ci pot cuprinde mdinile. va stain pozifie orizontala cu gambele ridicate mai sus (fig.pierderi de lichide din vagin. Daca apar in sarcina mai avansati vi daca se insotesc de alte simptome (crevterea tensiunii arteriale. 1. cu perna mica. iar sub gambe va pune o piitura inf"vurat8 ca un sul. Efectul factorilor de mediu.febrii. Se poate obtine disparifia imediati a cilrceilor prin masaj local. fn aceste cazuri. edemele nu se limiteaza la membrele inferioare.dureri de cap permanente ('Tn c a s c r . in zilele noastre ia navtere o disciplina nous. . Gestoze.sdngeriri vaginale. Fig. datoritg pericolului introducerii unor germeni infectiovi. datorita crevterii in volum a abdomenului. dupa mai multe ore de stat in picioare vi dispar dupa repaus la orizontal. Amefelile ~i le~inurile intAlnesc uneori in cursul se sarcinii. Unele medicamente au efecte vatiim5toare asupra embrionului. 1. . mdinilor sad$ picioarelor. de obicei. dimineafa inainte de scularea din pat. duchd la apar3ia de malformatii. Astfel de umflaturi apar. grefuri ~i vksiituri) pot fi semnele unei gestoze. in caz de hipocalcemie se vor lua preparate de calciu vi se va consuma mai mult Iapte. se vor purta ciorapi elastici sau se va aplica o fa@ elastics. in cazul in care secretia este abundenta vi se insotevte de o eroziune a colului sau de o infectie micotica vaginala vi senzatie de mdncgrime. Incglwntea cu tocuri inalte vi ingrijirea sugarului pe un pat sau o mas: scundi favorizeaza aparitia durerilor de mijloc. ca un cerc strdns pe cap). Gravida va evita s lucreze mult in picioare vi. fn prima eventualitate nu se face nimic. se pare. EdemaGerea (umj7area)picioarelol. fafa. de cdteva B on pe zi. Gravida nu va lua un medicament care nu i-a fost recomandat de catre medic. din cauza unui aport insuficient de calciu. se apeleaza de urgentfi la medic: . .tulburarea vederii. Cdrceii de la nivelul muvchilor gambei apar din cauza pozitiei corpului care modifica solicitarea grupelor musculare ale gambei vi. 0 accentuare moderata a secrefiilor vaginale este absolut normal8. I /1 I in timpul noptii va dormi pe un pat cu saltea perfect orizontalii.umflarea fetei. in cea de a doua se impune efectuarea unei uroculturi vi tratament corespunz2tor. Astfel. Varicele membrelor inferioare apar frecvent in timpul sarcinii.Exercitii pentru gravida cu varice ale membrelor inferioare.

Garantia pentru o evolutie normal2 a sarcinii qi pentru dezvoltarea unui copil sk2tos este constituit2 nu numai de s2n2tatea biologic2 a pikintilor qi de conditiile materiale oferite de societate. exisd. se simte chematii mai mult pentru alte indatoriri.h viata femeii se impun in mod imperios problemele legate de relatiile sale cu sexul opus qi de instinctul de perpetuare a speciei. Exist%. Femeia se mlizeaz& pdn c h i d e deuinefdcitlii prin rnaternitati - Dup2 ce a trecut de perioada de creqtere qi de maturare sexual%. psihice. Medicul de familie qi asistenta de familie sunt obligati s2-qi concentreze atentia mai ales asupra primiparelor. Refularea dorintelor fireqti (de intemeiere a unei familii. oric4t de echilibrati ar fi. iar sfera activititii sale este extrem de apropiatg de aceea a bgrbatului. organismul s h ii "reaminteqte" Erii incetare destinul siiu natural. insist2nd at4t asupra pregiitirilor materiale. medicul qi asistenta de familie in munca de educatie sanitari. Mai tiiniu. chiar dacii se face in numele unor afirm& pe linie profesional2. Asemenea femei doresc copilul ca un fel de compensatie. din motive de ordin personal sau moral.Mama $ capflu2 influentat d e zgomotul din preajma mamei. teama de implicaple de ordin material. Se int4lnesc qi gravide la care dorinp de a avea un copil este generad de o via@ nesatisEcud. de plusul de muncii. Asupra tuturor acestor pericole. De exemplu. Prin manifest5ri periodice (menstruatiile). t r w e sufleteqtilegate de maternitate trec pe primul plan. odatii cu venirea copilului. ci qi de comunitatea de idealuri (sociale. inc4t nu se simt capabile de a deveni mame. orice gravidii. de limitarea propriei libert2ti. Copilul ar reprezenta mijlocul prin care s-ar consolida c2snicia. profesionale) ale familiei. Unele regret2 c2. 1. Fkii copii. morale qi chiar sociale.5. pe care le vor vizita mai des. pe de o parte. 1. iar pe de a l d parte. tr2ieqte o perioadii de aqteptare cu o multime de semne de intrebare. frecvenp biitiilor inirnii Etului creqte atunci c h d in jurul gravidei este zgomot. h timpul sarcinii qi aliipt5rii. de maternitate). a greqelilor pe care multi le regredm din p2cate prea tiiniu. sperhd sii g5seascii o m h g s e r e in singurhtea lor. Faptul c2 femeia lucreaz2. Un cuplu a 2 copii alc2tuieqte numai o incercare equatii d e a avea o familie: aqa-numita "familie conjugali" ~i nu o familie propriu-zis2. dorinta de a avea copil qi un sim@miint de implinire. de incomoditiitile legate de venirea copilului. determinii de multe ori conflicte biologice. pot fi periculoase pentru . trebuie sii insiste familia. etape in timpul c3rora femeia. De cele mai multe ori. sperantele qi teama cu care aqteapd copilul. nu o impiedicii s2 doreascii un copil. De o importang deosebid sunt reactiile sufleteqti ale mamei in ceea ce priveqte dorinp. toate aceste atitudini se rezolv2 odatii cu naqterea copilului. grupul familial nu este complet inchegat qi nu p a t e s&qi indeplineasc2 toate functiile. pentru diverse ratiuni. unele femei sunt inci at2t de copiliiroase qi au o nevoie at2t de pronunpti de fi iubite qi tratate ca un copil.Gravida va evita contactul cu persoane riicite sau bolnave de o boalii infectioasii. care duc la o anumid stare de neliniqte. c4t qi asupra stikii sufleteqti cu care aqteapti primul copil. Aqteptarea unui copil prin prisma unor calcule reprezintii o atitudine necorespunziitoare din partea mamei. din instinctul de conservare a speciei omeneqti. propria persoanii va trebui sii treacii pe un plan secundar. datoriti unei c2snicii nereuqite. Unele infectii care nu produc mamei nimic deosebit.6. De fapt. copilul ar urma s2-qi insuqeascii qi s&qi duc2 la hdeplinire toate visurile nerealizate ale mamei. teama de dureri. morale. se tip2 sau gravida este emotionati.totuqi. comportamentul social qi intregul ansamblu de idealuri ale femeii. Apare adesea deziluzia. Cirteva indicatii generale .1. deoarece copilul care a fost adus pe lume h vederea atingerii unui anumit scop. Igiena psihicii Dorinta de a avea copii existii la orice femeie skiitoasii qi este izvorild din natura ancestral2 a femeii. nu rezolvii nehtelegerile din ciisnicie. oricare ar fi pregiitirea intelectualii. Aceste qtept5ri p o d in ele germenii viitoarelor dificultifi h relatiile mam2-copil. h c2siitoria precoce.1.

unele virusuri gripale. astfel incdt capul s5 atingl solul cu regiunea occipital5. . Mernbrele inferioare flectate. Sub plica genunchilor se qeaz5 un puivor de pern5. e . Urnerii se sprijinl pe sol. . . 3.Va evita jocul ~icontactul cu animale necunoscute (pisicg etc.Pozifia culcat pe spate.1. Ti in acest caz. conform legii sau indicatiilor medicului obstetrician.in caz c2 lucreazg in mediu toxic sau in ture de noapte. Reguli de bazg pentru gimnastic2: . mai ales in primele luni de sarcing (rubeola. Experienfa aratg ins2 cg nici la ele actul navterii nu se petrece mai uvor decbt la femeile complet neantrenate. alergarea. 1. Gimnastica gravidei Femeile care au practicat mult sport inainte de sarcin2 ar putea crede c5 gimnastica gravidei este inutilg pentru ele.I. practicarea sporturilor violente).Va cguta s2-vi asigure un somn de 8-9 ore in fiecare noapte vi cel pufin o or5 de repaus in pozitie orizontalg in timpul zilei. a).Atitudinea cea mai potrivit5.Va consulta periodic medicul obstetrician. Sub ceaA se aveaz5 o pem5 rnic5. se destinde nu nurnai rnusculatura abdominal5 antenoar5 $i lateral& ci $i plan~eul ba~inului (perineul). 1. . deoarece gimnastica gravidei vizeazg antrenarea acelor grupe musculare $i ligamente care nu sunt incluse in antrenamentele sportive obi~nuite. Respirafi lejer $i incercafi d urm5riti cum.fgt. Fig. va fi transferat2 la o muncg cbt rnai uvoarg. profund.Va sta cbt mai mult in aer liber.gravida nu trebuie sg oboseasc2 prin gimnasticg. este s2 aibg convingerea cg aceasta reprezintg un fenomen absolut fiziologic. .durata totalg pentru o vedinfg nu va depgvi 15 minute (se pot efectua 2 ~ e d i n fpe zi). 3 . . Aceeavi relaxare muscular2 total5 se poate realiza in pozifie culcat2 pe o parte.la inceput fiecare exercitiu se repet5 numai de 2-3 ori. . 1.3 . Mi~carea repet5 se de cdteva ori de fiecare parte (fig. . 1. Spatele rela:at urmeazi cdt trebuie aceastj rnivcare. in raport cu viitoarea navtere. Fig. expir5 pe gur5). Bratele vor fi u$or dep5rtate de corp. herpesul etc.in ultimele 2 luni va incepe preggtirile pentru copilul avteptat. ficut sul. brafele lbate lejer.Gimnastica gavidei. care pot transmite unele boli parazitare (toxoplasmoza etc.7.Nu se va supune la nici o investigafie radiologicg. . .Gravida se culc5 pe spate. complet relaxat5 (fig. degetele u$or flectate. b. urcarea rapidg a sc2rilor. de-a lungul corpului. pantofi (vezi fig. eventual ochelari. Nu va sta in picioare timp indelungat.in timpul exercitiilor gravida nu va purta sutien. Urnerii r5rn2n lipifi de sol. . .). Arnbii genunchi sunt lgsafi s l "cadri" intr-o parte pdn5 ating podeaua. 3.I. cel mai bine pe podeaua acoperitg cu un pled: . Erg indicatie medicalg. 3 a). picioarele l2sate s5 se d e p a e z e conform greut5tii lor.). In tot tirnpul respirl linivtit (inspir5 pe nas. 6 .6).). odat5 cu inspiratia.Va evita exercitiile dificile ~i activit2tile care solicitg eforturi deosebite (ridicarea de obiecte grele. . gavida respirl linivtit. fir2 a se expune mult la soare. localuri etc.).Va intra in concediu legal de natalitate. Fig.4.Nu va lua nici un medicament fgrg avizul medicului.1. 4 . 1.exercifiile se vor executa pe un plan dur. I . 1. . Mernbrele inferioare u$or d e p b t e . . . urmikind distensia abdominal5 in inspir $i revenirea cu relaxare in expir.Nu va frecventa locurile aglomerate (sgli de spectacole.

6 . 1. Transferafi greutatea din regiunea lombarg (mijlocul) in regiunea coccisului (noada). ceafa ~i spatele formeazg o linie dreapa. in urma unei hgrijiri corespunziitoare. fi repaus.--- Mama s copT1utf Fig. Premisa de bazii pentru un echilibru psihic a1 mamei ~i pentru o . Apoi. in timpul sarcinii ~i na~terii Gtul este intr-o total% unitate cu mama sa. 1. PoziQe culcat pe spate. inainte de a cobon^ piciorul. Se repet5 de mai multe ori (fig. 1.5. in poziGe vertical&. sunt s k i i t o ~~i nu transmit din patrimoniul lor i genetic vreo triisiiturii ereditarii bolnavii.dacii cei doi genitori. Dupii 9 luni de sarcinii.PoziGa culcat pe spate.5. i n s o ~ de atiitea speranp ~iindoieli.2. Atitudinea mamei si a tatrilui fat& d e n ~ t e r e a copilului h detenninarea siiniitiitii fiintei umane sunt douii evenimente importante: Primul.Pozifie in genunchi. care ii asigurii toate conditiile ~i substantele necesare dezvoltiirii.---. a urmeazii na~terea.1. respectiv tatiil ~i mama. pe cat a fost de aqteptatii.5. a). se execut5 miycki de rotafie din glezng.2. Membrele inferioare flectate.apoi se coboara incet la sol. procesul prin care ia fiing este un nou individ ?in m a fecundatiei ovulului de cstre spermatozoid . Membrul inferior drept se ridicg intins.urma~ii au toate lor ~ a n s e l ede a deveni indivizi siiniito~i. ulterior. 1. Fig. concep@a. care. Se repet5 de mai multe ori. hgrijiri in maternitate 1. inzestrati corespunziitorh vederea desQur3rii normale a htregii lor existente. cu palmele sprijinite pe sol. iar spatele se rotunjeqte (ca pisica) yi se revine la pozifia de repaus. Apoi capul se apleaca. b). capul. 1. UrmeazSi aceeqi miycare cu membrul inferior st2ng. tiilpile aplicate pe sol. pe at& vine de repede ~i de nepreviizut. apoi in regiunea l o m b d (fig. A1 doilea eveniment hotZriitor este naFterea. brafele htinse.

+ .:. m i r e permmenti... a folosit concetifenilor mei. sii fie un participant activ la preparative. % . Or. . 1967..:. ... un mamoq qi a pornit la introducerea qi innoirea moqitului. Accidentele din trecut se datorau lipsei de maternitifi qi nepriceperii moqelor empirice..: .. . orice mamii ar fi miindrii dacii ar navte indiferent cum... aqadar. : <. .. mai nepregititi deciit generafiile din trecut.. c h d Etul "miqcii" prima dat& CLnd copilul este prea dorit. de nofiuni greqite culese de la persome neinifiate (colege de serviciu... El are un rol de susfinere fa15 de mamii. inclusiv in situafiile in care au survenit unele incidente.. primarul Johann Wolfgang Textor. .C<..5:e.+. toate primejdiile de odinioarii au d i s p k t . Pe Ihgii frici. m-am nkcut aproape mort qi numai prin numeroase sfor$h de tot felul am izbutit sii viid lumina zilei.:..: 3 ... iar pe de altii parte complicati prin angajarea in via9 trepidanti a secolului a1 XX-lea este.. din f i h e qi romane de senzafie care+ condimenteazii deznodiimLntu1 cu intLmpl5ri tragice legate de naqtere etc.. in plus. 7-8.Goethe s-a niiscut la 28 august 1749. iar ingrijirile au fost corespunziitm in timpul sarcinii. Soful va trebui. se mai intlilneqte uneori qi lipsa dorintei de a avea copil.:. in care rudele mele au dat dovadii de ingrijorare. care implineqte qi dii confinut fiinpi umane de sex feminin. Ca un caz demonstrativ.. femeia trebuie sii incerce s5-1 facii sii participe la triiide ei *ii ca aceasta sii devinii o obosealii. .. Teama este htrefinuti de lipsa de informare privind naqterea. . ingrijiri corecte) multe din urmiirile acestor incidente sau accidente se inliiturii cu timpul. . .:. au niiscut copii =ii incidente gi accidente. Trad. . se intLmplii. a angajat. mama trebuie sii fie piitrunsii de adeviirul cii naqterea este un proces fiziologic.. . travaliul reprezintii o solicitare considerabilii a intregului organism. Orice femeie trebuie sii porneascii de la constatarea cii la majoritatea femeilor naqterea se desfiiqoarii normal..: .. rnoqitul s-a 'Tinnoit" indeajuns.. <:-cp. psihicii qi motorie.v. din punct de vedere psihic qi al inifierii. ins$ ca viitontl tat2 sii fie prea neliniqtit qi sii inconjure pe sofia Din "Poezie ~i adeva'r". Despre evolutia unui copil care a suferit la naqtere nu se pot face afirmafii categorice decLt dupii o perioadii oarecare de timp. de Johann Wolfgang Goethe. care sg-1 permitii sii infeleagii bine gi sii urmeze prescripfiile medicului qi moaqei. La acestea putem adiiuga qi faptul cii unele femei ajung sii nascg epuizate fizic qi psihic. unitatea dintre ea ~i Et.. . Va fi tot aqa de interesat de evolutia fitului. . . .-. . ..? . Imediat dupg naqtere.-. la riindul ei..:..-. in mgsura posibilitiifilor. s-o liniqteascii. .i. Editura pentru literatud. ntptii de tradifiile transmise altidati din gu& in gurii in orice familie de ciitre mame qi bunici.:<.. _ _ .:. lucru care va fi folositor multor copii niiscufi dupg minem1. :... care este informat asupra trecutului mamei qi asupra modului cum a decurs sarcina.$.. . r r. Bunicile qi striibunicile noastre. . Tatiil va f i foarte emofionat qi angajat cfind reuqeqte sii "prindii" mi~c5rile fitului. . ci qi pentru actul nqterii. _ _..:.%$. . de Tudor Vianu.. femeile din moqistrhoqi. Ceea ce s-a spus despre atitudinea psihicg a marnei fa@ de copil este valabil nu numai in timpul sarcinii.. . deopotrivi de riispunziitor de viitoarea naqtere. ". moaqe mediocre. * .:. Cu un obstetrician priceput qi conqtiincios.. rude. : 2 + .:. in preajma naqterii. 0 bung relaxare muscular5 a mamei nu se realizeazii intr-o stare de incordare psihicii.. drept urmare a acestei intilmpliki. este bine ca tatil. ... < > . .'. chiar dacii apar situafii nepreviizute. . . . Femeia "modernF.. fn majoritatea cazurilor el aratii o bucurie cu totul legitimii. ...%% 2:. -.... mama trebuie sii aibii incredere in foqele proprii qi sii fie convinsg cii prin devotamentul ei (alimentatie la siin.:">.3. . . sii-i insufle speranfii qi optimism. pag. Dacii fgtul adus pe lume a fost zgmislit de parteneri sbiitoqi... citiim din opera autobiograficii "Poezie ~i adeva'r" a marelui scriitor gerrnan Goethe: "prin lipsa de dibiicie a moaqei. >.:.. urmiirind modul cum evolueazii indicii de dezvoltare fizics. 3 : p . Naturalefea. . . La capitolele despre sarcinii s-a vorbit despre igiena psihicii a gravidei. . Sunt nenumiirate cazuri in care oameni celebri au prezentat o suferinfii la naqtere. ..: r : i . . Multe femei au azi o teama' in fapi actului nqterii.. acesta le rezolvii rapid qi eficient.!Z. Misiunea tata'lui fnainte de naqtere... un a1 doilea om de valoarea lui Goethe! De aceea femeia trebuie sg fie infomati qi sii posede unele notiuni despre naqtere. . i ? .?>e. > p . la intrarea in maternitate. ? 3-: + : i.). : Q dezvoltare normalii a sugarului rezidii in felul cum mama recunoaqte inhntrul ei acest biosistem.c&:. . . prin condijiile moderne din maternitifi q i prln organizarea intregii asistenfe a mamei qi copilului.:. :::'.Astizi in stadiul in care a ajuns medicina. nu exist% motive de ingrijorare. Aceastii perioadii este tulburiitoare pentru femeie..... in cursul "durerilor de facere" (travaliu). < < ..-. deoarece bunicul dinspre mamii. . . firescul qi seniniitatea lor au constituit sprijinul covgrqitor in trecerea cu bine a acestui eveniment. hnprejurarea aceasta. . prin via@lipsiti de cumpiitare triiitii piinii atunci. Chiar in condifii total fiziologice. .

rnai ales daci sunt vi al@vizitatori sau daci mama este internati intrun salon comun. chiar d a c i el gisevte c i "asta nu-1 privevte". odati cu venirea primului copil in familie. tiiniira femeie este nevoiti s i se inchisteze in singuritate din cauza dezacordurilor din familie. Nou-niscutul va purta numele tatilui in cazul unei cisitorii legale. Prin copii familia capiti continutul siu ffiresc vi cel rnai de pret. in mod traditional. Este bine ca so@a s i nu refuze acest lucru! Trebuie incetiienid concep@a c i in prezent participarea bkbatului la gospodikie s i devini o obivnuinp. iar vizitele s i se faci in intervale vi conditii autorizate de conducerea maternititii. daci sunt nrici. s i crevtem cu copiii novtri. obligatiile casnice gi clteodati criticile. nu vor fi lkati s i vini la maternitate din cauza agitatiei lor. a certificatului de cisitorie vi a certificatului constatator de navtere la maternitatea unde a avut loc nqterea. in loc de a fi stimulant. se va schimba programul nu numai a1 zilelor vi siptimlnilor ce urmeaz& ci a1 intregii vie@a celor doi parteneri. Aceasti declaratie se face la primkia locului unde s-a produs navterea pe baza buletinelor de identitate ale ambilor piirinti. pistrlnd o atitudine distanti.cji pe intervale scurte. nu va putea face f a t i acestei indatoriri de bazi a o r i c h i cuplu uman. Prin copii incepem vi noi s i triim o . declaratia navterii vi a decesului se fac concomitent. in caz c i nou-nkcutul a decedat imediat dupi naqtere. in zilele de viziti mamele au putini febrri. se va rearanja vi completa mobilierul. Aceasti formalitate p a t e fi indepliniti de tati. Vizitele la mtemitate h unele maternidti tatiil este autorizat s i asiste la naqtere. Tam trebuie s i trGasci avteptuile vi speranple viitoarei mame. in timpul cdnd sofia este internata' in mtemitate. El ajuti la transformiirile care sunt adesea de %cut intr-un apartament. in cazul unei "cisitorii nelegitime". atlt de angajati in societatea moderni. cu un mare adaos de griji. cisitoria a intrat intr-o noui fazi: de-abia acum incepe cbitoria adevkati. el p a t e deveni acuzator vi pisiilog vi atunci sotia i se va desGnui din ce in ce rnai putin. Aceasti participare este deosebit de pretioasi in perioada de avteptare a unui copil. dintre rudele foarte apropiate (daci este posibil numai tatil). unii nici nu incearci s i aibi vreun rol. trebuie s i ne g h d i m c i vor veni vi alte persoane. rolul sofului este destul de ingrat vi de controversat. insi. F k i colaborare vi impirtirea eforturilor. Vizitatorii vor evita d vin2 imediat dupi p r h z pentru ca mama s i se odihneasci putin. bucuriile ~isperantele ce le are in agteptarea copilului. viitorul tati poate propune cu gentilete: "odihnevte-te. htro epoci in care ne liu& cu egalitatea sexelor. Un tati in devenire se simte stlngaci.cu avizul tatilui. La noi in pi nu s-a incetiienit acest obicei. Clteodati. Este indicat ca vizitatorii s i fie cfit rnai putini. Soful poate avea un rol in treburile casnice ale sotiei sale. El se teme de un gest care s i fie nefast pentru Gt. El are datoria s i contribuie la crearea unui climat familial destins. Nu se poate nega c i absenfa paterni influenteazi asupra stirii psihologice a femeii inskcinate. de preocupiri. de ^&hare la "jugul" comun a1 crevterii qi formiirii urmqilor. rnai ales c h d aceasta lucreazi. un indiferentism pentru viitoarea navtere. Orice tat2 trebuie s i vtie ci. Adesea. Considerim c i acest i rol de ajutor nu este nici suficient v nici echitabil. cel pu@n. nou-niscutul va primi numele tatiilui daci acesta il sa cu o solicitudine excesivi. de cheltuieli. in maximum 3 zile. Cum se declara' copilul la Oficiul sta'rii civile Noul cetgtean trebuie s i fie declarat in primele 14 zile dupi navtere. gravida nu poate s i impWveasci hdoielile. cici existi riscul contaminiirii mamei vi nouniiscutului. se vor schimba toate "tabieturile" de p l n i acum. din ce in ce rnai mult. Rolul tamui este de colaborare. du-vi giseqte rostul vi. izolarea este mai pu@ncompleti. s i redevenim tineri. ceea ce va duce la oboseala liuzei. prezenfa unui tati este inconstand.Mama copilul noui copiliirie. Chiar daci este singuri in cameri. vizitele tatilui vi ale celorlalte rude sunt permise in anumite zile . Rudele vi prietenii trebuie s i se arate discreti. adesea. tatil este prezent numai fizic. Adesea. uneori ridicol. ceea ce este rnai trist. Este bine s i se informeze despre starea de s b i t a t e gi oboseal2 a mamei lnainte de a se duce la maternitate. Fratii vi surorile nouniscutului. femeia. in astfel de cazuri. Ei nu vor sta mult tirnp. qcolarii pot fi pwtiitori de boli contagioase. Din picate. sop1 este o povari suplimentari pentru femeie. Pregitirea camerei se face 'Tn doi" sau. Daci mediul familial admite pe viitorul copil. am s i prepar eu masa". o scrisoare va face tot aGta plicere. h multe farnilii gravida trebuie s i s u p r t e singuri neliniqtile. h zilele in care o simte rnai obositi sau nelinivtiti. S-a vorbit multi vreme c i tatil "ajuti" pe mami in tot ce este in leggturi cu copiii. Mica & l m i de via@ va "risturna" vi va "umple" toati casa. Cei care sunt " r i c i r (cu guturai) se vor abgne de la vizite.

Mi~cZri "Pozifie fetall". medicul obstetrician cur%@ ajutorul unei sonde c3ile cu respiratorii superioare de mucozit3?i qi de resturile de lichid amniotic. moi I Fontanela a 111-a ( Fontanele bombate sagitati Capul succedaneum Cefalhematom sau deprimate Suturi lipite . medicul verific3 dac3 nou-ngscutul prezint3 vreo malformalie vizibil3. TABELUL 1. iar cele slabe au copiii rnai mici. Ele sunt conditionate ereditar ~i rnai putin de alimentatia din cursul sarcinii. o piele rozi. recupereazii in 10 zile 46oog Circumferinp capului: 33-37 cm Circumferinp toracelui: 30-33 cm Circumferinp capului peste 4 cm fat5 de torace (suspiciune de hidrocefalie) Circumferinp capului cu mult suba toracelui (suspiciune de microcefalie) PoziGe. netedl.tate in 3-4 zile.pe a1 mamei. cu resturi de secrefii briinzoase (yemix caseosa). qi acoperitg pe alocuri cu un p e r i ~ o rfin (lanugo). La examenul clinic rapid din sala de nagere. Pete mongoliene generalizate Cutis marmorata Colectii purulente ce Nevl telangiectatici apar dupi clteva zile ("mu$cltud de (infectii) barzi") Pete~ii echimoze sau cauzate de traumatismul nasterii Icter dupii 24 ore Acrocianozi Milia Eritem toxic {rush. La blieti testiculele sunt man ~i se pot pip% in scrot. ciintiiresc intre ~i 2 800 g qi 4 000 g (in medie fetele 3 300 g ~i bgiefii 3 400 g) ~i au o lungime d e 48-54 cm (fetele in medie 50 cm. incepe s3 circule siingele ~i cordonul ombilical devine inutil. s3n3to~i la termen. ascult3 inima ~i p l h h i i . Unghiile degetelor de la m%ni ~ipicioare sunt la nivelul sau dep3~esc v2hrile. La fete labiile (buzele) mari MasurZtorz Lungime:45-55 cm Scade 10% din greuGreutate: 2 500.n h u t Dup3 ce Gtul a fost expulzat din uterul mamei. In corpul sgu c3ile respiratorii ~i alveolele.$i capul in extensie tate pe abdomen ("tripla flexie"). generalizad Vemix caseosa excesiv (indicatie de prematuritate) Vemix caseosa absent Culoare schimbitoare (sarcini dep&jiti) Turgor cutanat slab . un perimetru cranian d e circa 35 cm egal sau cu 1-2 cm rnai mult dec2t perimetrul toracic (de cele mai multe on). testeaz3 unele reflexe (supt). Semnele maturatiei corpului sunt: greutate ~i lungime normale. finl. Nou-n3scutul ~ i p viguros. picioare potrivi extensia ex*midtilor exuberante flec."recunoa~te". Nou-n3scutul la termen are o bun3 dezvoltare a tesutului gras de sub piele. ro~eap difuzl) Craniu Fontanela anterioari la 5 cm. iar b3ietii 5 1 cm).2. dupi 3-4 zile rnai usc a t i . verificii organele genitale.Ce trebuie sr se stie i Probhe po&@ despre n o u . Nou-nciscutul este cdntcirit ~i mzsurat. Recun noavterea se poate face fie la maternitate. are o influent%enorm3 asupra organismului.pag. fn ace1 moment c ~ p i l utip3 puternic l qi respir3 aer pentru prima dati.1 CHID DE EVALUARE A NOU-NASCUTULUI (dups Nancy Coulter) N& o TulburS rmrmhore Varia(ii comurte TuMAlqiote 1. Dezvoltare ~i pozitie simetrici a membrelor omoloage Piele Culoare rozl Epiderma este mode. Dorniciliul legal a1 copilului va fi domiciliul legal ~i permanent (nu flotant) al mamei. Coapse in abducfie Hipotonie sau dimcapul este flectat rotate extern. Dimensiunile sunt in general dependente de constitufia mamei. Cei rnai mulp nou-nsscufi.5-1 cm (triunghiulari) Fontanele: plate. fie la Primkie. care in uter nu au avut nici o functie.iar i caz contrar . dB 3 din picioare ~i suge bine (vezi "Ingrijirile noun3scutului in sala de napere" . adesea cu descuam~ Vemix caseosa Lanugo Turgorul este prezent Icter & primele 24 ore I Cianod centrall. acoperg pe cele rnici.arlechin P e t e ~ i ipersistente. Marnele b a k e ~isolide au copiii rnai mari. Declan~area imediati a respiraliei in afara uterului. se desf3~oar3. delicat5. Este o faz3 criticgin viap o r i c h i om ~i care trebuie s3 se desf3~oarerapid qi f3r3 dificultiti. 28).2. rotundi sau rombici Fontanela posterioari: 0.

Lipsa cartilajului ca gin. inegal Gat G3tul este scurt ~i gros Miqclirile laterale de ambele p%@. infectat Formatiuni abdominale anormale Distensie abdominal5 gi dup%mictjune Puls femural absent.coastelor Splina s e simte uneori subcostal s&kg Rinichii se palpeazti la 1-2 cm supra qi lateral de ombilic Pulsul femural este vrezent - Sufluri Bgtgile inimii: 100120 pe minut 140-180 b%&/minut in activitate VMul inimii plasat in alazonl Cardiomegalie Tahicardie Bradicardie Nus Fose nazale prezente Secrefie mucoas5 alb%. prufuz5 SalivaGe in exces Cute excesive ale pielii Mi@ri limitate Hiperextensie Distensie Balonare pe flancuri Bont ombilical inflarnat.14 zile Ficatul este palpabil2-3 cm submargin. protruzic (iese h afar5) Bontul ombilical la nqtere este albalbgstrui. normal p h a t Anus imperforat .1.Mama $i capitut Ochi Ochi de regul5 sunt hchiqi Pleoapele frecvent edemafiate Culoarea este gri-albastrg sau gri-cilprui - - TABELUL 1. geadt H i e n prezent Anus Orificiul anal prezent.Murmurul vezicular este asimetric cunde R e s p w i e periodic% Apneea dep5qeqte Raluri la auscultaGe 15 secunde Dispnee. (contiruulre) Conjunctivitg chimic% (dupg medicamente) Hemoragie subconjunctivalg Pseudostrabism Secrepe purulent2 Cataraca congenital% Pliu mongolian Nu urm&e$te Urechi Inserfie cu mar. anterioare $i posterioare sunt posibile Torace Coaste flexibile Mameloane supraApendice xifoid numerare observabil Glande marnare m5rite Secrepe lactat2 ("lapte de vr%jitoarem) Pectus excavatus (torace in panie) Pliimcini Murmurul vezicular se aude Numgrul de respirafii: 40-601 minut Respirafia abdominal5 este prezena Respiratiile sunt neregulate - Tiraj intercostal Expansiune asimetric5 Eritem perimamelonar Stem infundat Mameloane lateralizate Organe genitale masculine Testicule nepalpabile Ambele testicule palpabile Testicule palpabile in Hipospadias Orificiul uretral h canalul inghinal Epispadias capul penisului Preput neretractabil Smegmg prezend Hidrocel Preput aderent la Scrot mic gland. greu de Hemie inghinal5 Erectie retractat Organe genitale feminine Labiile mici mai 1 mari decdt cele Pseudomenstruafie mari I Vernix caseosa fntre labii Labiile qi clitorisul sunt edematiate Meatul urinar este greu vizibil I I Labii fuzionate I Impenetrarevaginalii I Apnee de 6-15 se. uscat. lateral de linia medioclavicula1-5 Zgomotele I qi II net auzibil Abdomen Cilindric.subtjre Cur& Faringe Palat intact Salivatie minim% Hernie ombilicalg M i ~ c g r iperistaltice vizibile Distensie vezicalg glob vezical in zona suprapubianl Inclusiuni chistice Despicgtura buzei Sisau palatului (perle Epstein) Dinfi congenitali Nu trece tubul nasogastric Limb%mare. dup% 24 ore galben-brun. cade h 7.superioG la semne de prematunivelul ochilor ritate Cartilaj palpabil Insertie joas5 (ca semn de anomalie cromosomic% qilsau renal5 Narine neperforate Secreee anormal5 Inim" 120-140 b5t%i/ minut Ritm regulat VMul este in spatiul IV intercostal stdng. lucios. tahipnee.

Greutate la naqtere sub 1 000 g sau maipufin de 27 sZpta'mt2ni ak sarcind.tulburgri de dezvoltare a corpului ~i psihicuiui.Greutate la naFtere intre 1 000 $1 1 500 g sau naqtere din a 27-a plnii in a 30-a siIptgmiin5de sarcinii. Cei care se nasc cu greutate sub 750 g prezintii riscul unor leziuni neurologice grave. Lungirne inegdii 4. Sansele pentru acevti prematuri depind de gradul de dotare a aparaturii medicde qi de calificarea personalului de la terapia intensivii. se dezvolt2 f5r5 complicaNi qi vor-fi normali. Prematurii din aceasti3 grupii supraviefuiesc.Sistem muscular schelebic Coloana vertebralg intact& ffirg Pliu simian in palm5 curburi accen. cutele pielii Mpilor sunt slab pronknpte. nouniiscutul cu prematuritate de gradul LI qi LII este pus htr-un fel de E&@ (incztbator). testiculele nu sunt coborlte vi nu pot fi pipiiite in scrot. El constiidintr-o construcfre special& cu un inveliq de plastic. aproape tot corpul este acoperit cu o piele cu un perf~or foarte fin (lanugo). Pentru a putea ~ipotonie Reflexe asimetrice sau absente Extensia (hipertonia) extremiti'ifilor C h d un nou-niiscut vine pe lume inainte de a 37-a siiptiimiinii de sarcinii. Gradd nematuraNei se recunoavte dupii anurnite semne exterioare: Lungimea corpului de 47 cm ~i mai mica'. ci in abdomen sau pe canaJ. plasatiiintr-o secgie de terapie intensivii.Greutatea la naFtere tntre 1 500 ~i 2 500 g sau cu navtere dupii a 30-a siiptiimiinii de sarcinii. reglarea temperatrvii corpului qi ap5areaAmpotriva infec@lor sunt deficitare. unde p a t e fi supravegheat. f8rB deschideri Motricitate nor malg a membtelor inclusiv ale $01durilor Plante ("pidoare") plate ExtremiGti sirnetrice Nu tine capul (oblic) posterior Tripla flexie a membrelor Sistem nentos Reflexe prezente: clipit. mai &ziu se coboar5 la 32OC).micile labii (buze) nu sunt acoperite de mange Zabii. Lu ba'ie~i sacd scrota1 este mic. p h i i c h d se ajunge la o oarecare maturaNe.Tremor ocazional tuate. pupilar. Limitarea abducfiei 2. este de regulii un prematur. Circa 20% din cei care supraviefuiesc riimiin cu. De aceea. dar cu un cap neobivnuit de mare (raportul inslfimea craniului f a g de lungimea corpului 1 la 3. Datoritii marilor progrese surverri-tein ultimul timp in medicing nou-niiscutul (perinatologie . La 10-15 procente d~ntre copiii care supraviefuiau apiireau in cursul evoluNei tu1burk-i neurologice. in timp ce cu 15 ani in urms numai circa 30 . . cu proporfii mici. a. in proportie de 40-50 procente.r o ~ i eTesutul de sub piele nu este . Babinski. Moro. Piele zba^~&a'. g2t tonic. Incubatorul a t e un fel de uter h artificial 5 care cu rnijloace medicale se inceard s5 se asigrure pentru o perioadii lungs condifiile oferite f"atu1ui in corpul mamei. vasele de shnge se v5d prin piele. Prematurii se impart in diferite grupe: . Se aude un ''clic'' la abducpe (semnul Ortolrtni) 3. fa@ de 118 cht este la adult). pB$it (mers automat). o anumitii miditate (50-60 procente) vi un anumit confinut in oxigen in a m 1 derespirat (21 procente). "ochi de pilpuya" Spina bifida Polidactilie Sindactibe Luxa$e de $old 1 . Instalapi speciale asigurii o ternperaturii constantii (la inceput 36"C. Lu feti~e. 95% dintre a c e ~ t nou-niIscu$i supraviefuiesc in prezent. ca urmare a neform"& cartilajelor. Cu cht greutatea la na~tereeste mai micii.RZLspunsuri variabile pucare. &ire. Functiile*sale vitale ca: respiraNa.socotitii in intervalul dintre sf2rvitul celei de a 28-a dptiimlni de sarcinl qi i a 7-a zi de via@).indeosebi cei cu o greutate de 800 phnii la 1 000 g. Pliuri gluteale inegale Hipotonie Paralizii TremurBturi. unghiile de la degetele miiinilor vi picioarelor sunt subfiri vi nu ajung la vhrfuri. Greutatea la navtere este de 2 500 g qi/sau mai pufin. digestia. mioclonii din 100 nou-nkcuti puteau fi salvafi. Supraviepirea acestor prernaturi este In&e 70 vi 90 procente. Sliibiciunea vi tulbur5rile funcfiilor organice fac ca viap qi shiitatea prematurului sii fie prirnejduite. dezvoltat sau este foarte subfire. Pavilioanele urechilor sunt moi. . cu atiit dificultii$ile sunt mai mari.

in caz de tulbur&i grave ale respirafiei(respiratieneregulaa stop respirator) fie prin imaturitatea centrului respirator. Uneori se adaugii o ciiciuli* tricotat5 $i botoqei pentru a fi mai bine apilrat de riicire.Propoqiile corpului in funcfie de v2rstii. cu sisteme automate de alarmii.dupii P. Ei primesc laptele in mici porpi printr-o son& de cauciuc care il duce de la nas p h i i in stomac. Ace@ prematuri vor fi alimentati prin sondii gastricii. continutul in oxigen al shgelui. mi$c&ilerespiratorii. Se observii "ascensiunea"ombilicului ~i a simfizei. 7. inflamatia intestinelor (diareea). Instalatia unui incubator este destul de complicatii. Prematurii nu sunt incii apti pentru a lupta impotriva imbolniivirilor. Mama s coPltui-i . nevoile de oxigen se vor asigura prin intubatie (un tub de cauciuc care se introduce prin nas piing la trahee . precum $i conformafia picioarelor respectiv in " X ) . deoarece lipsa de oxigen duce la leziuni ale creierului. indeosebi concentratia oxigenului in s h g e trebuie controlat5 sub monitor. . Multi prematuri nu au incii reflexul de supt $i inghitit. La prematurii cei mai mici este necesarii alimentatia artificial& care constii in introducerea de substante nutritive sub form5 de infuzii printr-o venii direct in slnge..intubatie endotrahealii . nou-niiscutul este acoperit numai cu un scutec. trecerea microbilor P slnge (septicemie) $i inflamatia n inveliqurilor creierului (meningitii) pun in pericol mare viap copilului. Compozitia substantelor nutritive $i a mineralelor importante pentru via@ trebuie calculate cu grijii.. la diferite v k t e (picioare in " 0 . Pe de alt3 parte. (fibroplazie retroletalii). Grossmann. 1. Folosirea acestor 1/6 Ii7 lnalJimea capului 1/8 nou-nascut 2 ani 5 ani 12 ani adult Fig. nu au putere sii bea. deoarece se pot produce infectii grave.Bolile infectioase ca infectiile pliimlnilor (pneumonia).$i care este legat cu mici tuburi de aparatul pentru respiratie). fie prirntr-o imbolniivire a plhlnilor. in functie de nevoile copilului qi pe baza examenelor zilnice ale slngelui. Nici un microb nu trebuie sii ajungii in corpul copilului.- - - - -- fi mai bine observat. Pe de alt5 park stomacul solufii nutritive se va face cu piistrarea riguroasii a misurilor de igienii. infectiile rinichilor (pielonefrita). prea mult oxigen ln s h g e (hiperoxie) constituie un pericol pentru ochi cu lezarea retinei are o capacitate mic5 iar intestinul nu poate prelucra hrana. cu monitorizare ce reasigurii $i regleazii biit5ile inirnii.

expulsia prelungitg. respecdnd strict prevederile igienice. ci s5-1ingrijeasc5.b5di ale inimii sau rni~ciixi respiratorii anormale etc. intkzierea primei respirafii. Acesta se potrive~tecel rnai bine nevoilor alimentare ale prematurului.). nu se poate descoperi nici o cauz5. Mama nu numai c5 are voie.2. medicii se vor lupta cu timpul. . Acum mama poate al5pta singur5 pe sugar. pielea nou-niiscutului are o colorafie r o ~ i e intens5 ~i este acoperit5.ingrijirile nou-nhcutului in maternitate Activitatea pediatrului incepe in sala de navtere. in cea rnai mare parte a cazurilor (90%) na~terile nu pun probleme de ingrijiri deosebite (reanimare etc. r5cirea corpului. rnai mult sau rnai pufin. iar materialul de reanimare este preg5tit). Ea poate de acum nu numai s5-1 vad5. circular5 de cordon. Aspectul nou-nGscutului in momentul na~terii. La reanimarea nou-nliscutului.dificult5ti obstetricale: placenta praevia. acesti nou-n5scufi au parametri normali ai dezvoltiixii psihomotorii. Orice nou-n5scut poate s5 se nasc5 cu unele deficienfe neaSteptate (malformatii. este s5niitos ~i suge bine. tabagismul.putut p5stra laptele (prin a muls sau extragere cu pompa). d e ~sunt a d u ~pe lume la termen (dup5 40 i i s5ptiimiini de sarcinii). La astfel s5 de situatii este necesarii o echipii specializatii. Atunci cdnd prematurul a ajuns la gradul de maturitate incdt s5 renunte la incubator. Dezvoltarea sistemului nervos central este legat5 de vhsta gestafiei ~i nu de greutatea corporal5. cu un strat gros de gr5sime (vemix caseosa). ci numai rnai muld dragoste. va fi scos din incubator ~iplasat in pat (uneori inciilzit). Ei se numesc dismaturi sau hipotrofici ("Small-for-date-babies". o sarcing la o primipar5 in vdrst5 etc.Cdnd prematurul a ajuns s5 nu mai aib5 nevoie de sond5 gastric5 ~i poate s5 bea singur din biberon sau chiar s5 sug5 la sdn. hematomul retroplacentar. Cauzele dismaturit5fii sunt foarte diferite: o proasd funcfie a placentei datorit5 unei toxemii gravidice. Mortalitatea perinatal5 este mai mare decdt la copiii eutrofici. s5-i vorbeasci. contra cronometru.2. rnai ales ciind este vorba de o sarcin5 cu risc crescut. asa c5 . .unele boli ale mamei (diabet etc. Suferinfa fstului poate fi depistatg in timpul na~terii prin incetinirea ritmului cardiac sau culoarea anorma15 a lichidului amniotic. circulara sau proccidenta de cordon. . Cu mijloacele tehnice specializate ~i cuno~tinfele moderne despre diagnostic ~i tratament se pot asigura nevoile corporale ale organismului nematurat. Dismaturii sunt copii fragili ~i la ei survin adesea hipoglicemii ~ilsau hipocalcemii (sc5derea brusc5 a glucozei ~i calciului in sdngele lor).sarcinile gemelare. poate fi lisat acas5."Mangelgeburt"). il va pune la sdn. mama va participa la ingrijirile ce se impun. La unele sarcini cu risc medicii se a~teapt5bs5 survin5 "probleme". s5-1 alimenteze. cu anoxia (lipsa de oxigen).3. o hipertensiune arterial& infecfiile. aplicarea de forceps etc. ci trebuie s5 viziteze zilnic pe copil. gata s5 intervin5 (medicii reanimatori au deja mdinile dezinfectate. in unele maternit5fi pediatrul asist5 la naStere.). Dac5 ~ i . Cdnd prematurul a ajuns sii cdnt5reasc5 circa 1 800 g. Mangelgeburt) Unii nou-n5scufi cdntikesc la nagere chiar rnai pufin de 2 000 g. Adesea.2.bolile Etului suspectate prin semne clinice sau prin examenul ecografic. Dintre numeroasele situafii care necesit5 prezenfa pediatrului amintim: . infecfia @sau colapsul). Dis maturul (Small-for-datebabies. 1 .sarcinile premature ~i postmature.). . c5ldur5 ~i hran5 (mese rnai dese cu alimente corespunz5toare). dacii acesta are putere s5 sug5. este important pentru dezvoltarea prematurului ~i participarea fizic5 ~i psihic5 a mamei. 2 Cdnd prematurul cdnt5re~te 500 sau 3 000 g. alcoolismul. travaliul prelungit ~i dificil.3. s5-1 mdngdie. 1. Factorii de risc. trebuie s5 primeasc5 cel mai bun aliment ~i anume laptele mamei sale. natural. are o temperatur5 constant5 ~i poate s5 respire normal. Pe ldng5 acestea. Ei nu necesid ingrijiri intensive. acidoza.

fngrijiri in sala de nqtere Imediat dupi expulsie se efectueaz3 dezobstruarea c3ilor respiratorii superioare. P W acum el era protejat. Este fal& opinia c i toti nou-niscutii se aseamhi gi c i nu exisd nici o deosebire intre ei. abdomenul uqor scobit (in momentul naqterii. starea de shitate din tot restul vietii. Aportul substantelor necesare vietii era asigurat de citre placenti. dac3 nu se iau m3surile necesare in timp util. turtit. funcfiile diferitelor organe. aplicarea de forceps. el evid lumina qi de aceea liuza cu greu poate aprecia culoarea lor. diabetul etc. ficat. . furniziind oxigenul indispensabil vietii. care sunt in stare de nematurare in momentul naqterii. se vor dezvolta sub actiunea diferiiilor factori ai mediului exterior. in organismul mamei qi evacuate prin organele excretorii ( p l b h i . Ulterior mama va fi intrebad adeseori de citre medicii care vor ingriji copilul despre momentul aparitiei primului tipit. narcotice) administrate in timpul nagterii. a) Pa'rul este. gelatinos) surprinde. pe aceeaqi cale. deoarece acesta constituie un criteriu major de depistare a unei suferinte la naqtere. pielea nouniscutului este moale qi catifelaa. incretid. de toate traumele mecanice. Odati debarasati de stratul de grisime. circulari s t r h s i de cordon. de culoare inchid. malformatiile pulmonare. incacit. dezvoltAndu-se la o t e m p e r m i constand. apoi sectionarea qi ligaturarea cordonului ombilical qi profilaxia conjunctivitei (oftalmiei) gonococice (vezi pag. Cu toate acestea. ulterior se destinde). Ochii au o tent3 cenuqiu inchisi. Primele tipete impresioneaz3. $ minutele care urmeazi se face rapid evaluarea stirii nou-n3scutului (scorul Apgar). se p a t e afirma c i puiul de om este mai vulnerabil qi mai neputincios deciit puii tuturor celorlalte marnifere. Se remarci adesea.). imaturitate a centrilor respiratori. in general. obstruarea c5ilor respiratorii cu lichid amniotic sau secretii din ciile genitale ale mamei. amintind de pozitia din uterul mamei. de perturbiiri grave ale funcfiilor vitale ale organismului. Prirnul tipit intikzie la fitul la care a intervenit un factor vidmitor in timpul naqterii sau sarcinii: hemoragii ale creierului. depiqirea termenului de gestafie. s d cu ochii inchiqi qi prezinti adesea o tumefiere (urnflare) a pleoapelor. Vederea cordonului ombilical (lung. gros. prin lichidul amniotic qi tesuturile materne.glande care secreti grisime qi a1 c&or canal excretor este astupat (milium). Produsele de metabolism erau i n d e p b t e din organismul fetal. unele medicamente (anestezice. ele declanqeaz3 prima respiratie. pieptul bombat. care reprezintti un sfert din lungimea corpului. Dupi nqtere. La cei mai mulfi dintre nou-nkcufi. Nqterea supune pe fit la o probi extraordinari. piele). in mare misuri. el nu ar fi in stare s i faci f a g singur conditiilor grele de adaptare la viap extrauterini. d) Gdtul este scurt. descuamati. pozifie vicioasi a fitului in uter. totuqi. o asemhare mai mici sau rnai mare cu p&intii. chiar la nou-niscutii care vor avea mai tkziu ochii albastru-deschis. Alteori capul este complet chel. asiguriind omului independenla ~ipozitia sa dominant5 in natur3. Aspectul nou-niiscutului surprinde qi prin miirimea capului. stufos. Scorul Apgar (in unele manuale "indicele" sau "cifra") permite o informare rapidi qi cuprinzitoare asupra adaptirii functiilor vitale la condipile de viati extrauterin3. precum qi unele boli ale mamei (toxicoza. spre deosebire de adult la care reprezind numai o optime din lungime. f&r3 ingrijiri cu totul speciale. Cu patrimoniul ereditar transmis de pikinti. lipsa de oxigenare este urmad de suferinp creierului qi adesea. angajare anormali qi expulsie dificili. plimiinii se destind qi aerul niv3leqte iniuntru. prin aspirarea cu ajutorul unei sonde sterile a mucozidfilor ~ilichidului amniotic din gur$ faringe qi nas. 29). Daci prima respirafie nu se declanqeazii. tipetele din primele secunde constituie primul semn c i nou-venitul pe lume este sinitos. lucios. traumatisme. c) Nasul este mic. extractia prin vacuum. b) Ochii. La unii nou-niscuti (mai ales la cei n3scufi dupi termen) pielea este lucioas3 sau uscat$ zbkcid. trezit din somn. Expresia fefei poate s i se schirnbe. Adaptarea nou-miscutului dupa' naqtere De felul cum decurge nqterea qi de capacitatea de adaptare a func$nlor vitale ale organismului depinde. Ciiteodatti p h l este destul de lung. impestript de puncte albegilbui . rinichi) ale acesteia. Nou-niscutul. ca m%nilede "sp~itoreasi". unele infecfii. chiar de la incept. e) Bratele ~i gambele sunt scurte qi ghemuite. lucru ce p a t e fi definit ca una dintre rninunile viefii. adaptarea la noile solicitixi se face %inici o dificultate.Mama s cupilut i Acest prim aspect insp%mhtti pe unele mame. ce cad in seama unor organe care nu funcfionau inainte de venirea sa pe lume ( p l b h i . piini la deplina lor Pnflorire. iar palmele qi dlpile au pielea umedii. nou-nkcutul intri intr-un mediu nou de via@ impunhdu-i-se dintr-o dad un vir intreg de sarcini.

Aceastii metodii poate antrena o conjunctiviti chimicii qi. Ligatura cordonului se poate efectua in douii feluri: . se folose~te des mai solufia proaspiti de nitrat de argint 1%. f~z~rijirea ochilor. Fiecare din aceste elemente este cotat de la 0 la 2. dezobstmeazii ciiile aeriene superioare prin aspirarea secrefiilordin faringe. in prezent se foloseqte in multe maternidfi colire cu tri-antibiotice. gata de folosit qi cu folosinF unid. Cordonul ombilical se compune din vase de siinge $i vase lirnfatice. extremit?i$le se flecseaza incomplet StrhbB fafa (grimasli) S-au propus diferite metode pentru a se aprecia starea s5niitiifii unui nou-niiscut imediat dupii naqtere. Cordonul secfionat expune nou-niiscutul la douii riscuri: hemoragia qi infecfia. sub 100 pe rninut Tonus moderat. La nou-niiscufii cu probleme se face qi la 2. absenta biit5ilor inimii este cotatii cu 0. Wilhelm CrCdC (Leipzig) a instaurat in 1834 tehnica cu instilarea de piciituri de nitrat de argint cu scopul de a evita imbolniivirea de conjunctiviti neonatalii datoritii blenoragiei mamei. membrele se flecteaz5 complet. inglobate intr-o substan@ gelatinoasii. dar care pun teoretic riscul sensibilizKi alergice. microb descoperit de Neisser in 1883. La nou-niiscutul normal. Sunt absolut necesare: o surs5 de dldurii qi un material de aspirafie steril. Imediat dupii naqtere medicul sau asistenta de obstetricii dupii ce s-au spillat pe mitini. care a imaginat acest test in 1953. care impun douii gesturi: legarea qi asepsia. in SUA. 5 qi 10 minute. p l h s viguros Peste 100/minut Tonus bun. extremitiili albastre Nmegulate. De exemplu.ligatura cu o afii (nylon sau m5tase) cu un nod solid. dar este . b5Gle inirnii (funcfia circulatorie). . de aceea. Parametrii de urmiirire sunt: culoarea pielii. greutatea sa favorizeazii tracfiunile pe inelul ombilical. miqciirile respiratorii (funcfia respiratorie). imediat se dii drumul unui cronometru. CrMC preconiza instilarea unei singure piciituri de nitrat d e argint 2%. numit astfel dupii numele doctoritei Virginia Apgar. Cleqtele are avantajul simplit5fii de folosire. aceasd boalii atingea 12-15% din nouniiscufi qi 20-70% din copiii orbi. slabe Rare. Totuqi.SCORUL APGAR N u h l punctelar Colora?ia tegumentelor Mi$cririle respiratorii Ba'ta'ile inimii Tonusul muscular Reflectivitatea (se cerceteaza prin reacfia nou nhcutului la excitanri: reacpa la sonda de dez obstruare sau de administrare a oxigenului) 0 1 4 2 Colorafie roz-umfomli Regulate. tuse sau strbut Albastre sau palide Absente Absente Flasc Absentii Tmnchiul rozat. fie pens8 din material plastic. Scoml normal este egal cu 10. Asepsia cordonului ombilical este primordialii. alcoolul 70-90% este un bun dezinfectant. mi$c5ri active Tipat. Este util ca mama sii cunoasd ce "not5" a obfinut nou-nhcutul la naqtere. in acelaqi timp este dus repede pe masa de reanimare unde se asigurii ingrijirile. Materialul plastic ar constitui dupii unii medici un mediu de culturii favorabil creqterii microbilor. inregistrarea scorului Apgar se face la 1 minut cu note de la 0 la 2 pentru fiecare parametru mentionat.2). gurii qi niirile nasului cu ajutorul unor sonde sterile din polietilen. asculti inima qi (orkare ar f i starea nou-niiscutului). cu atBt starea nou-nikcutului este mai rea. in timpurile acelea. reflectivitatea (riispunsul la anumiti excitanfi) (tabelul 1. Dupii naqtere. tonusul muscular. Boala era produsii de gonococ. fngrijirile cordonului ombilical. sterilii. Cu d t scorul este mai rnic. care sunt tot aqa de eficace.ligatura cu pensa Ban: fie pens5 metalic5 qi refolosibilii dupS sterilizare. Metoda cea rnai riispBnditii la ora actualii este determinarea scorului Apgar. in timp ce tahicardia fiziologicii de 100lminut este cotati cu 2. Dezobstruarea (permeabilizarea) ca'ilor respiratorii superioare.

. care este in medie de 6% din greutatea initial& cu limite extreme intre 3% qi 10%. se curiitii in prealabil cu alcool70" sau cu eozinii 2%. temperatura mediului inconjuriitor. ingrijirile qi observatia asistentei de copii din sectia de nou-niiscufi trebuie sii se bazeze pe o scheml pentru a nu se trece cu vederea nici un amkunt. sticle cu apii caldii). altii ii giisesc virtuti bineEciitoare. Aici va fi instalat intr-un piitut incdzit in prealabil (scutece incdzite. qi mai natural%pare cea rnai bun% Baia precoce prezindriscul riicirii corpului. dacii icterul persist. . Se recomandii aplicarea unei simple comprese sterile menfinutii printr-un adeziv neiritant. se vor aspira din nou. Icterulfiziologic. deosebid la nou-niiscut. Proporfia sciiderii in greutate este tn functie de: a) momentul c h d incepe aliiptarea. Culoarea ictericii este detenninatii de creqterea bilirubinei din serul sanguin. de s h g e sau foarte rar un icter cu urmki neurologice grave . iar folosirea siipunului ar fi responsabilii de eritemul toxi-alergic ce apare h primele 24-48 ore. va fi chemat medicul. aqeztindu-1 cu capul in pozitie declivii intr-un unghi de circa 15". a t e vorba de o bod5 ce necesid un tratament de urgeng. respectarea repausului nou-niiscutului). incii insuficient maturat. in a 2-a . cu lenjerie curad qi schimbatii la timp. deoarece poate fi vorba de o stare patologicii (boli de ficat.4. nouniiscutul este somnolent qi suge rnai greu. S-a constatat o corelafie sigurii intre sciiderea temperaturii rectale in decurs de o orii qi mortalitate. identitatea qi greutatea. o igienii riguroasii. inseamnii cii nou-niiscutul este subalimentat sau bolnav. fngrijirile pielii. care se manifesd cu intensitate diferid la majoritatea (85%) nou-niiscutilor. este intens qi rapid progresiv. se prefer2 legarea clasicL Se foloseqte o compresii sterill aplicad pe bontul ombilical. Culoarea roqie. Dacii bontui este zemuind. Trecerea nou-niiscutului in salonul de nou-niiscufi se face imediat dupii efectuarea ingrijirilor arnintite rnai sus. rnai logic. peste 3 siiptiimiini. Pansamentul ombilical constituie obiectul multor controverse. e) starea de siiniitate (cei bolnavi pierd rnai mult in greutate). qi i se face un examen clinic rapid de ciitre medicul pediatru. 1. Dacii maternitatea nu este dotad cu o mas. fiind socotid de neinliiturat.2. De asemenea. Ultima solutie. Incidentefuiologice Scderea "j?ziologica'"sau "initials'" in greutate. mentinerea temperaturii corporale se realizeazii cu ajutorul unui radiator plasat in apropierea nou-niiscutului qi prin invelirea acestuia in scutece inciilzite in prealabil.a 4-a zi de via@poate apirea o ingiilbenire a pielii qi a mucoaselor (ochi) . se fixeazii o briitarii de identificare (pe care se inscrie acelqi numir ca la mamii).a 5-a qi dispare in 1-3 siiptiimhi. care este un fel de unsoare protectoare bogad in vitamine. aliituri de impactul psihologic. b) greutatea initial. aceasta este eliberad prin distrugerea globulelor roqii (hemolizii) qi nu poate fi prelucrad decat foarte incet de ciitre ficatul nou-niiscutului. & tkile anglo-saxone se abtin de la orice pansament. Se vor verifica din nou sexul. Dacii rnai are incii secre* h ccfile respiratorii superioare. Unii pediatri il inliiturii printr-o spaare rapid. C h d colorafia galbenii este pronunfad. Icterul fiziologic este un fenomen absolut normal. Icterul este rnai intens pe fat. Nou-niiscutul prezind o sciidere in greutate h t r e prima qi a cincea zi de via@. de reanimare incdzid electric. Sciiderea fiziologicii in greutate este un fenomen natural. sciiderea este rnai mare). qi torace. La noi in prii banda ombilicalii a intrat in traditie. intrucat leucoplastul ce se gkeqte la noi este iritant. de aceea se preparii eozinii alcoolicii 2%. permite sii ne diim seama dacii s-a Ecut dezinfectia. Tot in sala de naqteri nou-niiscutul este c h t k i t .icterul nuclear). Dupii termometrizare. Aceasd atitudine are avantajul de a preveni orice maceratie qi de a favoriza o desicatie rapid% Este necesarii ins. C2nd icterul apare din prima zi. a nou-niiscutului (la cei cu greutate rnai mare la naqtere. va fi inregistrat h registrul sectiei de nou-niiscuti. preferand sii-1 lase sii fie resorbit de piele. c) instalarea secretiei lactate la mamk d) ingrijirile acordate in primele zile (cantitatea de lichid administrat. multumindu-se sii se aplice un antiseptic la fiecare schimb. Aqa cum s-a viizut rnai sus. la naqtere pielea este acoperid cu un strat rnai mult sau rnai putin important de vemix caseosa. Evitarea pierderii de ciildurii are o important. care se accentueazii paniitn ziua a 4-a .incolor. Dacii greutatea nu se recupereazii p h i i la v k t a de 2 siiptiimani.

sugarii devin palizi. Este suficientii o toalet5 zilnicii a regiunii vulvare. Este cu totul inutilii aplicarea de unguente cu antibiotice. descuamafie lateral%). 4) sugarii iqi plimbii limba in gurii sau o scot uneori afarii. Mameloanele se hgrijesc cu delicatete. la unii dintre nou-niiscuti. fncii din viata intrauterinii qi continuhd cu primele siiptiimlni de via@. Dacii nou-niiscutul nu este bolnav . maxim 39°C qi adesea dureaz5 24-48 ore. 6) in cazurile grave. Uneori.Criza genitals'. Trecerea unor hormoni materni in organismul fetal explicii unele mici modificiiri treciitoare observate la nou-niiscut. se scurge un lichid liiptos asemiiniitor colostrului. infundati in orbite qi cu miros special al aerului expirat qi al gurii. la apiisare. Acelaqi substrat este la baza micilor shgeriri vaginale sau a aparitiei unor simple secretii vaginale formate din mucus. regiunea interesatil se va tampona cu infuzie de muqefel sau cu ulei fiert.). 2) alfii sunt somnolenti qi &ii vlagii. riscii sii se infecteze qi sii devinii sediul unui proces purulent. C l n d veziculele se usuc$ se formeazii cruste. nu se vor folosi unguente cu antibiotice (ce predispun la micoze!) qi nu se va spiila cu apii caldii qi siipun (irit5). La biiieti poate apkea o ma'rire a testiculelor qi chiar un inceput de spermatogenezk Descuamatia fiziologica'. Dacii roqeaw este vie qi din mameloane se scurge un lichid liiptos. M W e a de volurn a glandelor mamare atinge maximum la sfkqitul primei siipt5mlni de via@ qi se p a t e mentine de la ckeva zile ping la clteva siipt5miini sau luni (fig. mai ales pe trunchi. Modifickile acestea nu necesit5 nici un tratament special. glandele mamare se htikesc. Excesul de cadur$ prin greqeli de ingrijire (sobii sau calorifer supraincazit. 1. a) Glandele mamare. ca pete rogii (macule). Erupfiile cutanate nu necesitii nici un tratament special. eritrocite qi celule epiteliale ("vulvovaginitii descuamativk). Fig. b) Sdngera'ri ~i secregi vaginale. cu ochii incerc&afi. zonele descuamate reprezintii poqi de intrare pentru diferiti germeni qi de aceea se vor lua miisuri riguroase de igienii. eruptiile localizate pe fa@ imbracii aspectul unor placarde mari. pe palme qi plante (tillpi). Cea mai frecventii este criza genital%. Eritemul alergic apare in primele zile de via@. 5) micfiunile se rkesc (sub 5 h 24 de ore). La 3-4 zile dupii naqtere. in condifii de sterilitate. ciiutiind slnul sau biberonul cu ceai. efectuat5 cu comprese sterile (nu vat2 din care r h h fire!) inmuiate in apii f i d qi riicitii. ceaiuri) constituie un factor favorizant intllnit adesea in producerea febrei de sete. dar dacii se stoarce glanda mamar$ aceasta se mkeqte qi rnai mult. Aceastii modificare este lipsit5 de pericol. mici elemente proeminente (papule) sau mici biiqici (vezicule). se produce o desprindere de scuame din straturile superliciale (stratul cornos) ale epidermului. exteriorizatii prin modificki ale glandelor mamare qi ale organelor genitale. roqii. care se fixeazii cu o bandii de tifon asemkiitoare cu cea folositii la ombilic (nu se fixeazii cu leucoplast. Apare indeosebi in sezonul cald. sub formii de scuame mici. 3) buzele sunt uscate. fn cazurile de eruptii mai intense qi mai persistente. Starea general% este bung qi nu se constat5 alte tulburki generale (febrk lipsii de poft2 de mlncare etc. Sugarii reactioneazii diferit la aceast5 febrii: 1) unii sunt agitati qi prezint5 un p l h s riigugit. se aplicii sub ciimiiquw sugarului tampoane mici de vat5 sterilii. Febra de sete corespunde in timp cu punctul maxim al sciiderii greut5fii. sticle cu apii caldl. Se ^megistreaziicreqteri ale temperaturii corporale p h i i la 38". 8 . 1. care iriti pielea qi favorizeazii extinderea inflamafiei). Aceast5 descuamatie poate fi discretil. c) Ma'rirea testiculelor. ele dispiirlnd spontan. Este constituit din eruptii variate. la aproximativ 40% dintre nou-niiscutii de ambele sexe.8). asemiiniitoare cu t k l t a (furfuracee) sau extrem de pronuntat& in f%ii (larnbouri.Criza hormonalZi mamelonar2. Dacii descuamafia este foarte pronuntatii. asociate cu umflarea (edemul) pleoapelor qi chiar cu secrefii ale conjunctivelor. se aplicii pulberi inerte (talc). asemiiniitor cu acetona ("mere putrede"). in clteva ore sau clteva zile. perne electrice) qi cantitatea insuficient5 de lichide primitii de nou-niiscut (lapte. atinghd uneori 3-4 cm in diametru.

uSor digerabil si utilizat in intregime de ciitre organism. iar la cei hrinifi artificial. a) Colonizarea itztestinului. se menfine in continuare un numir rnai mare de scaune. care se pot dezvolta. Mai ales in prima sipt5miini de viafi. Aliptarea are importanfi nu numai ca hrani. modificiri ale stgrii generale. Aceasti alimentafie constituie forma cea mai ieftini si cea rnai econornici in ce priveste timpul si efortul depus. tulburiiri de sornn. administrarea corecti de lichide sub form5 de solufie de glucozi 5% sau ceai de plante (chlmen. La copiii provenifi din familii cu alergii. Germenii saprofifi au o mare importanfi in digestia alimentelor si in sinteza unor vitamine (vitamina K). cel pufin intiirzierea aparitiei diferitelor alergii (respiratorii. tractul gastrointestinal se umple cu aer. respirafie) si prin greseli de ingrijire (supraincilzirea salonului sau incubatorului. Natura a prev5zut pentru sugar cea rnai buni alimentafie: laptele de m m . uneori verzi si explozive. biberoane si tetine sterile. febri. Laptele de mami este totdeauna pro_aspit. iar mirosul lor rimiine acid. apar asa-zisele scaune de tranzifie. urini. se lipesc de scutece. Suptul la s2n asiguri o buni dezvoltare a maxilarelor ~i dintilor. si o erupfie si o implantare f i r i anomalii ale dintilor. chiar si mai tiirziu in cursul viefii. Sugarii alimentafi la s2n isi sug degetul rnai rar sau mai pufin. un aliment unic. Pe liingi potolirea foamei. febra se explici prin pierderea de lichide ce are loc dupi nastere (meconiu. colici. se produce colonizarea cu microbi a diferitelor segmente ale tubului digestiv. alimentafia "la cerere" (inclusiv noaptea) si la nevoie. rezultate din digestia primelor mese. metabolismului si rinichilor. Rezervele de grisime acumulate in timpul sarcinii se vor reduce mai repede asiguriind revenirea la greutatea normal5. cutanate).Dupi naytere. In alimentafia naturals mama nu poate gresi. i n cazul unei alimentafii exclusiv la siin. de culoare verzuie. cele ciiteva reguli fiind usor invifate sau insusite prin instinct. dar si cea rnai comodi. cu urmiiri pentru educatie din cursul intregii copilirii. in flora intestinali domini bacilul bifidus. aportul insuficient de lichide). Copilul alimentat natural este scutit de reacfiile de sensibilitate. copilul alimentat la siin rar devine supraponderal. nou-n5scutul trebuie s i invefe s i sugi. Prin aliptare sinitatea mamei este favorizati. Scaunele din primele zile p o d numele de meconiu. Dup5 aliptare se intiilnesc rnai rar incidente ca: regurgitatii. iar culoarea lor variazi de la negru (ca gudronul) la maroniu sau verde-misliniu. Aliptarea face ca siinii s i capete piins la urmi forma inifialii. dup5 eliminarea meconiului. Contactul pielii qi legitura striinsi. Laptele matern constituie . Fafi de alimentafia "artificialii" unde este nevoie de api fiarti. Este o mare greseali de a considera drept patologice aceste scaune. sughifuri. La mamele care alipteazi. vksiituri. Daci nu se insofesc de deshidratare. in decurs de ciiteva ore. uneori cu mucus. lapte praf. Pe liingi substanfele necesare cresterii si intrefinerii corpului. coli. Cu laptele de mami nu este posibili supraalimentafia. anason sau mu~etel) 5% zahir cu previn aparitia febrei de sete si determini disparifia ei. vitaminele importante pentru v i a f i si substantele minerale. La sugarii alimentafi natural. Scaunele (materiilefecale) De multe ori.lipsit de microbi si cu temperaturi potriviti.a 5-a zi de viafi. Pornind de la guri si nas si mergiind citre anus. sudafie. laptele de mami conpne substanfe de apkare. b) Scaunele de tranzitie. F k i multe pregitiri si/sau complicafii copilul suge dupi nevoi. primul scaun are loc chiar in momentul expulsiei. riscul imbolngvirii de cancer (de ma. digestive.Nici un alt aliment nu u " contine substante energetice si de constructie ce se potrivesc perfect funcfiilor tractusului gastro-intestinal. Miscirile ce le impune suptul la siin favorizeazi o formare corecti a maxilarului superior ~iinferior. Aceste scaune sunt in numir de 5-6 in 24 de ore. alimentafia la siin nu este numai cea rnai buns. tiirziu) este mai mic deciit la celelalte femei. grunjoase.Mama si c pZ Z oi u (infecfii. intre a 3-a . Punerea la siin ciit mai repede dupi naStere (la 3-6 ore!). laptele de m a m i are o importanfi deosebiti in prevenirea sau. urmitoarele la 1-2 zile dupi aceea. care ocrotesc pe copil impotriva bolilor si ii conferi o mare putere de apirare. o comuniune puternici intre mami si copil. si-si reglementeze ritmul meselor si sii inceapi si-si prelungeasci pauza de noapte. Sunt dense. Secrefia hormonului oxitocina asiguri o revenire mai rapids a formei si dimensiunilor uterului matern. acrisor (fetid) nu se va lua nici o misuri de tratament. neliniste. traumatisme obstetricale).

Secretia de lapte adeviirat survine c h d se navte copilul vi placenta este elirninati. aceste modificki sunt Encheiate.fn timpul perioadei de alsptare tesutul glandular care produce laptele se dezvoltil $i mai mult. griisoase vi conjunctive. sub influenta hormonilor placentari. 1. se formeazii ~i cresc in volum tesuturile glandulare. griisos si de legiiturii (conjunctiv). in fiecare acin glandular se giisesc 10-100 vezicule (alveole) in ale ciiror celule secretorii. Fig. 1. Formarea laptelui depinde de prolactina secretatii de hipofizii vi care este reviirsati in sdnge in cantitiiti crescfinde.Conformafia shului cgnd ferneia nu este gravid& Fig. in zona mameloanelor fiecare canal se 15rgevteintr-un fel de lac cu lapte. i n timpul sarcinii. Partea griisoasii si conjunctivii determinii miirimea. 1. 9 . Sdnul femeii este constituit din tesut glandular. Acum acfioneazii doi hormoni: prolactina vi oqtocina. care servevte ca rezervor pentru laptele format. 1. ciildurii vi sigurantii.in timpul sarcinii tesutul glandular se schimbs. 11 . foqa sa psihicii se dezvoltii si calea viefii de mai tiirziu va fi influentat5 pozitiv. Sdnii se m5resc vi devin mai grei prin aportul suplimentar de siinge. substantele nutritive din s h g e se transforma in lapte. canalele laptelui se Iiirgesc $i fomeazg rnici bazine care servesc ca rezervoare pentru laptele format. din care pornesc canale p r h care se scurge laptele direct in mamelon. Capacitatea de a face lapte tine de tesutul glandular. . Cdnd incepe ultimul trimestru al sarcinii. 12 . copilul capiitii incredere in mediul inconjuriltor. Alveolele sunt infi~uratein fibre musculare foarte fine. forma si duritatea mamelelor. venele devin mai evidente. F o m r e a laptelui. care sub influenta unui hormon (oxytocina) se contract5 ~i imping laptele in canale (reflexul fluxului laptelui). in fiecare sdn se giisesc corpi glandulari cu c8te 1520 lobi glandulari. 10 . Fig.Factorii care intervin in mecanismul secretiei lactate. Fig.{inerea la piept ii aduce contact nemijlocit. La unele femei in ultimele siiptiimdni de sarcinii dinaintea navterii se scurge din glandele mamare un lapte deschis la culoare.

El este alb. cu tentii giilbuie. hidrafi de carbon.5). se adunase lapte liber. cu atiit reflexul de supt devine mai slab. Uneori este nevoie sii i se adauge o soluHe cu glucozii. fn primele zile glandele mamelonare secret. Doi hormoni regleazii reflexul de formare qi livrare a laptelui. dar acesta nu ajunge la sugar. care fqi revine mult rnai repede la volumul inifial qi rnai ales firii contractii dureroase. intre timp. cu o tentii galbenii-cremoas5. dar cu continut sciizut in griisimi.Colostrul. Scurgerea laptelui este rnai rapidii vi rnai bung cu cdt s u g m l este pus rnai repede la s h . 1. nou-niiscutul resimte o mare dorinp de a suge qi atunci este bine sii fie pus pentru prima dat5 sii sugii. transparent. el iqi potoleqte foamea cu cantiCi$ mici de lapte de tranzi$e. La circa o jumiitate de or3 dupii navtere. Cu cdt sugarul este pus rnai tiirziu. aceasta ajunge qi stimuleazii formarea de lapte de ciitre alveole. fntre a 5-a qi a 15-a zi se forrneazii aqa-numitul lapte de tranzifie. asupra utemlui. clor). In 1 aceastd situagie laptele stagneazti. gkdurile la copil. care n trece i canalele galactofore de unde este supt de sugar. un lichid vdscos. fntre a 2-a qi a 4-a zi dupii nastere incepe secretia lactat5 propriu-zis$ incet sau bmsc. Aceasta este influentats de punerea tardivii sau la intervale mari a sugarului la sdn. dimpotrivii. La alte mame. privirea qi tipetele acestuia. netinistea. subfire qi devine apos ~ialburiu ca laptele degresat. hidrocarbonate (lactozii) qi valoare energetic%(kilocalorii). Spre v%sta de 2-3 sZpt5rnhi apare laptele matur de femeie.ce duce la rnastitiz (inflarnatia Acest j c o este tulbrrr / 1 Unele femei au nevoie de o perioad5 rnai lung5 pbii cdnd se scurge laptele ("furia laptelui" este intiirziat. el este un aliment viu al c h i continut in proteine. de asemenea.Rooming-irt: mama $i nou-n&cutul r h b frnpreun5 tn salon. potasiu. Irnediat se deschid canalele laptelui (galactofore) in care. de dorit in decursul primelor 6 ore. agr tatia. Suptul copilului din mamelon detenninii impulsuri spre hipofizii care secret5prolactinii. Dupii aceea el d o m e mult qi se reface dupii efortul venirii pe lume. sodiu. fac sii intervinii actiunea oxytocinei. 13 . fluid. Revksarea laptelui dinspre celulele secretorii prin canalele de scurgere se lnsoteqte de intkkea vi umflarea sdnilor. Oxytocina actioneazii. fn primele zile. Pe calea sbgelui. care are un continut rnai mare in proteine qi minerale (calciu. ceea . . M a m a m l ppp 1 att. Reflexul de scurgere a1 laptelui (Let-down-Reflex) provocat de suptul nou-nikcutului pus la s2n detenninii dupii 1-3 minute instalarea secretiei hormonului oxytociniide ciitre hipofis. vitamine qi minerale se modificii in perioada aliipttirii in funcgie de nevoile organismului sugamlui "in crevtere. cel rnai bine este ca nou-nkcutul sii sugii imediat dupii naqtere. care nu impiedicii pliicerea de a suge. Cu toate acestea el con$ne tot ce trebuie ca sugarul sii aibii o creqtere normal&Mai mult. griisimi. 1 ~licat l hormontlor r a qurintii de stresul. Prin supt fiecvent qi golirea sdnilor este provocat reflexul de formare a laptelui. De aceea in maternitiI+le moderne sunt conditii ca mama sii fie plasatii imediat in aceeaqi came& cu s u g m l (sistemul rooming-in). Dar. cu lapte format proaspiit qi rnai bogat in griisirni. pielea se roqegte uneori $i devine caldii. Alveolele continuii sii producii qi sii se umple Fig. nesiguranta s i : a mam rei Refrexu2 de scul telui 6zste inhibat '1 actti s:i nu rnai tasd 1 s6 se srurg6 luptele. Producfia de lapte incepe c b d copilul este pus la s b . Simpla atingere sau mici tractiuni ale sbului fac ca sii picure lapte din mameloane.

Mama va masa s h i i kainte de aliiptare: se apuc5 sBnii cu mina. "Rcinile " mameloanelor in general sunt incidente trecitoare. Stagnarea laptelui p infarnarea scinilor. sugarul va f i aliptat rnai des. avind ca rezultat prevenirea inflamatiei. iritnfii ~i chiar sdngera'ri ale mameloanelor. Se poate aplica seara. capul rnai sus. dar numai cu a @ 'ttmpede. apar dureri vii. Reflexul de scurgere a laptelui este tulburat: scurgerea liberg a laptelui este dereglatii. iar cu degetul mare comprimi sinul. Prin mici i cripituri ale sinilor microbii din secrefiile nasului $1 faringelui sugarului de pe lenjeria sau de pe miinile murdare ale mamei pot p5trunde prin intermediul mameloanelor ?ncorpul rnamei. - AtZit &n matemitate. in timp ce impinge mamelonul ~i . lanolin2 pur5.Iapasi fntre degetul arititor ~i cel mijlociu la marginea areolei mamelonare. ducind u$or la infectie. in astfel de situafii se va refolosi sutienul. dar va fi lisat rnai putin (ca durati) s i tragi la sin. in ultimele 4-2 siptimini dinaintea n a ~ t e r i i incepe formarea prelaptelui ~i deschiderea canalelor prin care se scurge laptele (galactofore). mamele alipteazi st2nd pe un scaun cu rezemitoare. d e ~ i La alipteazi. ci se lasi sinii descoperifi. in primele zile dupi naqtere. Unele mame. Mama se va culca cu sgnii descoperiti ("goi"). fiindci in maternitate pot fi microbi producitori de infecfii grave. apucind sinul intre degetul mare ~i arititor. E n strat foarte subtire o crem5 moale (vaselinii. Dupi citeva s i p t i h b j s h i i nu rnai sunt q a umflafi. ceea ce face ca sugarul s i apuce mai bine mamelonul ~isuptul s i nu rnai fie aqa puternic. Cu expuneri la aer ~iradiatii de soare se obtine. pe sBni apar noduli. ca apkare se vor pune comprese sterile ~i pe deasupra un tifon impiturit in rnai multe straturi.fngrijirea scinilor. vindecarea. siipunul usuc&psegetz st' On&pres&:e marmeloanele. va ciuta s i se aqeze pe o parte. mama prinde sinul ~ i . Dupi internarea in maternitate. pot avea dureri. Tehnica alciptcirii. devin mai moi ~i se mic~oreazi. . la combaterea stagniirii cu golirea s2nilor. De obicei. Picioarele trebuie sprijinite pe un sciunel sau pe o perni. ci s i apeleze la medic. care survin destul de des. Pentru a proteja mameloanele. Se recomandi ca mama s i stoarci putin lapte. Capul sugarului se sprijini pe cotul mamei. C2nd sugarul este pus la s2n ~i laptele se scurge. fjr5 medicamente ~i f5ri intreruperea aliptiirii. unele mame.en vech2 la care i se sec$Wetrzii eon&&. de obicei atunci cdnd se apropie sau chiar numai cind se g i n d e ~ t e sugar. cu sensibilitate rnai mare. mama va face m i ~ domoale de tracfiune ~i rotafie de la bazi c ~ spre mameloane. in tot timpul resturile de lapte ~i de salivi ale sugarului se inlituri qi la nevoie se spali mameloanele pentru a preveni infecfia pielii. singurul care are priceperea necesari pentru ingrijirile corespunzitoare. de obicei. Aceste manevre duc la inmuierea nodulilor. La unele mame din mameloane se scurge laptele. mama v a auea gdj& sii spele siini4 : zilnic. cu degetul mare deasupra si cu celelalte dedesubt. Sugarul nu va fi prea flimind qi nu va stoarce prea brutal mameloanele. Microbii gkesc in lapte o hranii ideal5. prin stagnarea laptelui se poate ajunge la infecfia shului (mastiti). dac5 este posibil. s i se usuce la aer ("bii de aer"). mameloanele sunt curifate cu api simpli sau cu substante dezinfectante speciale ~i se acoperi cu comprese sterile. Daci mama are senzatia de minc&me $sau usturime. c&t pi acasd. Z &ii ma& @ grei mama m f w un a i e su$i. in unele maternititi se pune la dispozifia mamei o e~arEa speciali cu care se susfine ~i se acoperi paqial s2nii. mama va invifa ~i va respecta cele mai severe misuri de igieni. in cele mai multe cazuri. eucerinii fjrG apii). Este bine ca mama s i nu aplice orice stil de remedii. cu fereastra deschisi. in pdmele 2 s@t&i. Compresiunea $i masajul nodulilor se va face cu atentie ~i cu ribdare pentru c5 sunt deosebit de durero~i. care de cele mai multe ori consti in misuri simple. in la aceste cazuri reflexul de scurgere a laptelui funcfioneazi prea bine. Din cind in cind gravida va apisa mamelonul intre doui degete pentru a elimina citeva picituri din laptele preformat. pe o durati de 15-30 minute de 2-3 ori pe zi. Curjtenia personal5 este prima condifie a a l i i p t ~ iDe asemenea. Cind mama alipteazi culcati in pat. va inlitura laptele ~i va apisa mameloanele cu mina ficuti ghemotoc pentru a reduce scurgerea de lapte. Durenle. De la bazi pin5 la mameloane se intind si se freaci sBnii cu degetul mare. Uneori apar crcipa'turi (ragade) ale mameloanelor ~i chiar ale sgnilor. s h i i revin la mirimea normali. Daci se formeazi mici cruste gilbui sau alburii vor fi inliturate cu bliindefe. Cu mina liberi. Dupi aliptare nu se acopers qi nici nu se pune sutienul.

s i se faci miqcarea de "du-te . fosele nazale sunt libere. h sfkqit. La cei care obosesc. I Fig. se pot incerca: percutii pe fese sau pe spate. deoarece prin excita$a suptului. mama va continua s i comprime s h u l pentru a l&a libere niirile sugarului pentru respirafie. de obicei prematuri sau cei care au avut o naqtere mai greoaie (dar adesea qi unii cu greutatea normali qi &5 vreo cauzi aparentii) adorm la s h . obosesc sau sug prost. se va extrage cu pompa sau prin muls o park din surplusul de lapte. sugarul va fi l&at sii sugii la fiecare supt la un singur s h . 1. La aceqtia. fie. La aceqtia se recomandi fie sii fie ciupiti de obraz. sugarul va fi pus la fiecare s h cBte 10-20 minute pentru a goli bine s W .Aliiptarea nou-ngscutului . Nevoile alimentare sunt mici qi mameloanele se obiqnuiesc h c e t cu suptul. aqa c i nu trebuie inviipt cum s i tragi singur din sBn. La al doilea s h . C h d s h i i contin lapte din abundenp. 14 . se poate face o m i d intrerupere a suptului cu ridicarea qi tinerea nouniscutului in bra@. CBnd sugarul scapi mamelonul qi ajunge pe obraz. sugarul htrerupe suptul. De multe ori. In mod normal. La hceput sugarul va fi alimentat la ambii h i .Mama @ copil~~l mama va indrepta capul sugarului in pozitie corectii ~i acesta deschide gura qi incepe s i sugi. in primele zile dupii nqtere mama va alGpta pe sugar numai cBte 5 minute la fiecare s h . deoarece laptele cald. d ti De h ai ce formarea laptelui s-a instalat.vino" cu mamelonul h gura sugarului (mijlocul cel rnai eficient). Dintre toate aceste mici tehnici. Fig. fie s i se stoarc5 putin lapte (mirosul qi gustul il stimuleazi). fund de ajuns. cu burta lipitii de corpul mamei ("piele la piele"). miqciiri uqoare de rotatie ale degetului mare a1 mamei in palma sugarului sau flectarea qi apisarea picioarelor pe partea de jos a corpului s5u. mama cuprinde mamela fntre ariiator $i median ~i apasii cu degetul mare. care stagneaz5 in canalele s h u l u i constituie un mediu ideal pentru microbi. Unii nou-niscufi. Unii sugari intrerup suptul sau chiar adorm cu mamelonul in gurii. areola in gura s u g y l u i . Durrsta suptului. fie s i se excite buzele copilului cu sfkcul sBnului.Algptarea nou-ngscutului: mamelonul este cuprins b h e btre buzele sugarului.15. pe lBngi "remediile" rnai sus arnintite. 1. cu schimbarea ordinii cu care se fncepe. cea rnai eficienti ni se pare miqcarea de "du-te . aceasta se explid prin dimensiunile qi forma mamelonului (cele rnai mici qi/ sau turtite sunt evitate). Daci este prea mult lapte. Lahceput suptul este adesea dureros.pozi@aIiiuzei.vino" a mamelonului. Acesta cuprinde mamelonul qi incepe sii sugi. rnai ales c h d sugarul apuci qi trage v a o s de mamelon. q I k I . fn circa 10-20 minute un sugar suge cantitatea de lapte care-1 satur5. se formeazi rnai mult lapte decBt este nevoie. sugarul prefer5 unul dintre s&i. sugarul poate fi deja situl qi atunci nu rnai vrea s5 sugi. Dacii nu primeqte aer. Copilul se naqte cu reflexul de c h t a r e qi de supt. La hceputul suptului laptele este rnai sub@e qi devine rnai bogat qi rnai hriinitor spre sfkqitul al5ptirii. d a d s W sunt prea voluminoqi qi/sau inciircati. In continuare.

Dupi cea mai simpli. Mama are nevoie de un ajutor (in maternitate o asistenti. sugarul nu va suge mai mult lapte. Cantitatea de lapte nu este aceeasi la fiecare mass. in general. Cu c8t sporeqte producfia de lapte. stresate. Se folosesc rnai multe formule de calcul. Copilul nu va fi lisat s i tipe de foame. Uneori. rafia la o masi qi pe 24 de ore este in funcfie de foamea. mama trebuie s i fini sugarul la s8n cel mult 10 minute la fiecare s2n qi apoi s i intrerupi suptul. nu se aqteapti "ora mesei". cu at8t se miresc intervalele intre mese. Apoi in primele siptim2ni. Pentru aceasta. ceea ce face ca sugarul s i flim8nzeasci repede. trebuie s i se faci pauze pentru a da aerul afari. I Al6ptarea gemenilor. Daci este tinut mult l a s h . Cantitatea de lapte. cu pauze de 3-4 ore. sunt emofionate. Cantitatea de lapte supt pe zi este variabili. Mama. de corectitudinea finerii la s8n qi de nevoia sa de supt. De exemplu. liniqtit qi doarme bine. va fi finut in brafe. fmbricimintea sugarului va fi apirati de laptele regurgitat cu o bucati de tifon. la intervale de 5 ore. mamele mai anxioase se tem c i sugarul nu primeqte lapte suficient. sugarul este mulfumit. pune pe fiecare sugar pe c8te o perni. De subliniat c i se pot trage concluzii utile numai daci proba suptului se face la toate mesele. Nu este utilii cantiirirea inainte si dupi supturi. La inceput. in jur de 140-175 mllkg corp124 de ore. S8nii se adapteazi la o producfie de lapte rnai mare. cu abdomenul lipit de pieptul (pielea) mamei. fiind puse in situafia de verificare a performanfei secrefiei lactate. inseamni cii laptele ii este de ajuns. nu se face pauza de noapte. DacB are probleme cu mameloane sensibile. rnai in&i renunt8nd (de obicei) la masa de la miezul nopfii qi apoi la cea de la orele 2-3 noaptea. Nu se pune la s8n dupi un orar fix. sugarul va fi lisat s i hotiirasci c2t sii sugi. Repetiim. un sugar de 4 500 g trebuie s i sugi de la 4 500:6 = 750 ml la 4500:5 = 900 ml. Nu se trezeqte din somn. zi qi noapte. criteriul mqfor pentru aprecierea corectitudfnii ragiei este progresul greutiifii. progres8nd cu c8te 140-210 g pe siptim8ni mama nu trebuie si-qi faci probleme. Este. Daci urineazi des. poate s i nu rnai ceari s i sugi 5 ore. divizati la numirul de mese. dar de obicei aceasti perioadi este scurti ~i sugarul ajunge la un anumit ritm. Mama il va indepirta cu blhdefe. sugarul in primele luni de viati primeqte 115 p8ni la 116 din grsutatea sa corporali. iar in familie sop1 sau o bunicii) pentru hriinirea ~i ingrijirea nouniscufilor. el poate s i fie din nou infometat dupi 2 ore. respectiv qi noaptea. fie c i doarme. S b i i nu produc prea mult lapte qi acesta este uqor de digerat. in primele 2-3 zile. Daci el trage la una din mese foarte mult lapte. Cu timpul numirul de mese ajunge la 7-5 in 24 ore. determin8nd in ziua respectivi sciderea secrefiei lactate. el fine str8ns mamelonul. alimentatia la s2n a ambilor nou-niiscuti se poate face concomitent. il comprimi intre maxilare qi-1 morfoleste in continuare. Intervalele intre mese. Personal. lateral pe 12ngi corp in dreapta si in st2nga a coapselor sale. Daci au fost aduqi pe lume gemeni. Dacii suge destul. C8nd este situl. rnai ales c b d se face incorect nu este demonstrativi qi poate duce la nevrozarea mamei. obositor pentru mami. Sugarul iqi anunfi foamea la circa 3-4 ore. iar rnai &ziu 117. Daci sugarul creqte bine. Apoi ii ridicii mai . sugarul adoarme si nu se rnai mi@ p b i i la masa urmiitoare. Sugarii infometati sug uqor qi inghit mult aer. Fie c i stoarce mamelonul. un scutec sau o babefici.i 1 C8nd mameloanele s-au cilit. Dupi aliptare sugarul va fi ridicat in sus cu capul sprijinit de u m k l mamei (de preferat) sau va fi aqezat pe poala acesteia. in caz cii sughite sau are colici. Rapa zilnkci utfld poate varia de la 120-130 mVkg c01p/ 24 ore la 180 mVkg corpf24 me. Sugarul va fi hrinit la "cerere". Uneori. nu recomand proba suptului! N-azk! Cantitatea de lapte in 24 de ore este. el suge de circa 5 ori in 24 ore. intr-o pozifie qez2ndi comodii. fn primele 5-8 minute sugarul trage 75% din pr2nzul respectiv. in astfel de situafii se va face "proba suptului". Repetareaprobei suptului. intr-adeviir. Formarea laptelui fine in primul r8nd de frecvenfa supturilor. sugarul va fi c8ndrit infiqat. Mama va bitea uqor qi va scirpina spatele sugarului p8ni ce acesta dii afarii aerul. pentru a nu rini mameloanele. Unele mame. intervalele intre supturi sunt de circa 2-3 ore. administrarea c8toma lingurite de ceai sau suc de lim8ie duce la incetarea sughitului. inainte qi dupi fiecare supt qi se noteazi diferenfa dintre cele doui c8ntiiriri in decurs de 24 ore. Aceasta inseamni c i mama trebuie s i alipteze de 8-10 ori in 24 ore. Alteori.

Este de . Dupii nqtere liiuza r k b e . Dacii mama nu are lapte suficient. Mama nu trebuie d descurajeze. Pentru aceasti treabii este nevoie de incii o persoanii. in caz cii se opteazii pentru profilaxia rahitismului cu doze-qoc ("Stosstherapie") se administreaziio primii injectie cu 200 000u.i. fnainte de externare. Dupii aceea. de obicei.n aproape exclusiv in grija pediatrului qi a asistentei de ocrotire. De aceea este necesarii o kitelegere cuprinziltoare privind transform&ile biologice din aceasti fazii a procrea$iei. Ala'ptarea dupa' cezariana'. Este de datoria asistentei de obstetricii s-o fereascii de tot ce o poate deranja (vizite inoportune. Prin for@lucrurilor. iar la celdalt i se & o dilufie de lapte praf (formula. Dacii naqterea a decurs *ii incidente. la domiciliu. deja dupii 6-8 ore se poate ridica. 94-122. Pentru Pndeplinirea rolului de mamii qi in primul riind acela de a-qi aliipta copilul. este necesarii o evolutie normalii a perioadei de lhzie. h timpul internkii P n maternitate. a p h t e in cursul sarcinii (4 siiptkn2ni). bineinteles. Alimentaga nou-niiscutuluihfat~lilie. Involufiauterinii mai depinde qi de contractiile uterului (ciind sunt dureroase se numesc "rburi"). Ciind gemenii riimgn mai mult timp in maternitate (~2nd s-au niiscut prematuri sau/qi cu greutate micii). Starea de satisfac$ie face ca unele suferinfe proprii sii treacii pe plan secundar. Pe de alti parte. laptele va fi reglementat prin muls (de dorit cu ajutorul unei pompe electrice).nii cuprinde capetele ~i le sprijinii corpul pe antebrate. kimaternitate 4-7 zile. alimentarea la s2. nou-niiscutul poate fi somnoros qi nu este deloc interesat sii sug& De altminteri. liiuzia comport5 o serie de perturbiiri functionale sau chiar imbolniiviri organice. Liiuzia este perioada care incepe odati cu expulsia placentei qi se intinde piing la vindecarea pliigilor produse de nqtere $i involutia modific&ilor genitale qi extragenitale. care se ocupii de obicei numai de sugar.n este posibilB dacii. se administreazii dou5 vaccinuri: BCG (impotriva tuberculozei) qi antihepatita B. La masa urmiitoare se schimbii ordinea. lapte adaptat) cu biberonul. mama p a t e lua qi tine nouniiscutul in brate in primele ore qi dacii nu este prea obositii qi epuizat2. aceasta fiind mai comod.5. ceea ce va face sii se declanqeze scurgerea laptelui. starea corpului mamei este bung. fn majoritatea canuilor. Dupii o anestezie generalii. marea majoritate nu mai fin legiiturl striinsii cu cabinetul de obstetricii. Vezi 2. In maternitate. Prevenirea $i tratamentul lor sunt de o importang deosebit2 pentru revenirea femeii la starea de siiniitate dinaintea sarcinii qi naqterii. Dupii 3-4 zile. Femeile se comportii foarte diferit imediat dupii nqtere. Prin aceasta. de tratament (prezenp pliigilor riimase dupii naqtere) $i de noua posturii a mamei (aliiptarea) etc. Cu fiecare m2. Multe dintre ele sunt Pncii atit de agitate qi de pline de fericirea lor. Din cauza medicamentelor folosite pentru anestezie. ele riim2. cel de a1 doilea sugar primind lapte de mamii. Dupg rahianestezie (prin infepiiturii P miiduva spiniirii) mama poate alipta n pentru prima datB la scurt timp de la scoaterea Etului. mama p a t e aliipta pe fiecare sugar in parte. Si dupg cezarianii.Mama 9 cbpitul sus. Liiuza ridicii numeroase probleme de profilaxie (de ingrijire). dar de multe ori miqckile ei sunt stingherite de durerile de la locul opera$iei ~i din zona unde s-au injectat solutiile cu seruri qi medicamente. la fiecare masii aliipteazii numai un sugar. fnciit nu realize& epuizarea fizicii ~i nevoia de repaus. l h z a se va striidui sii aliipteze copilul.leg* de expulsia placentei. spaime generate de starea copilului. liiuza simte nevoia sg ia copilul in brate. lipsa de confort qi igienii). Lguza "rezolvii" problemele de ingrijire personalii dupii nivelul siiu de instrucfie qi in functie de conditiile materiale qi de civilizatia in care triiieqte. l h z a beneficiazii de asistenfa calificati a obstetricianului qi a moaqei. Se produce sub influenta unor factori endocrini. productia de lapte creqte treptat piing c b d gemenii sunt duqi acasii. de vitamina D (D2 sau Dg fiecare aviind aceeaqi eficacitate). va Pncerca sii-1 algpteze.pag. Desigur. ca qi sarcina. De asemenea. dar ceriind mai mult timp. Procesul de involuiie are riisunet asupra intregului organism.

Uterul revine la normal dupli 6 sliptlimlini. Ideale sunt saloanele in care mama st5 cu nou-nliscutul (rooming-in). Eforturile scremetelor din timpul na~terii provoacli uneori formarea de hemoroizi durerogi. Ava-numitele "zile cu lacrimi" reprezintli o tulburare sufleteascli treclitoare. Se poate aplica local o pungli cu gheatli. La nivelul colului vezical se semnaleazli un edem care predispune.a 3-a zi se va deplasa aproape normal. in a 4-a. Un miros fetid constituie un semn de infectie. Ea are nevoie de liniste gi relaxare. Pe llingli splillituri cu apli caldli ~i slipun. Pe fondul de modificliri vezicale din timpul sarcinii (stagnarea urinei) se explicli tendinta la infectii a cliilor urinare. Modificlirile hormonale din ziua a 3-a . Ele pot surveni foarte repede dupli nastere ~i se datoresc retractiei uterine. Scremetele nu pot sli redeschidli o cicatrice de episiotomie (vezi rnai sus tratalnentul constipatiei. functiile vezicii se normalizeazli. Medicul va prescrie un tratament local (pomadli antihemoroidalli) sau general (antiinfamator). Dacli durerea la locul episiotomiei persistli dincolo de 3 sau 4 luni trebuie neaplirat consultat medicul. lliuza are nevoie de supraveghere medical5 special5 si de ingrijire calificatli. Firele se "scot'. legate de copil sau de restul familiei.Ca orice interventie chirurgicalli. Diureza este crescutli. Mirosul lohiilor trebuie verificat in fiecare zi.domeniul miraculosului cum natura tine sli recompenseze pefemeie pentru durerile pe care le-a suportat. se vor incerca toate mijloacele pentru a ajuta lliuza sli urineze spontan. ceea ce explicli faptul cli lliuza percepe rnai greu nevoia de a urina ("senzatia de mictiune"). a 5-a zi. Odatli cu revenirea tonusului muscular. Dacli s-a flicut o episiotomie. iar din a 2-a . care se fac zilnic in prima sliptlimlinli. Tonicitatea lor este influentatli favorabil de exercitiile fizice. Uupa' episiotomie. Slingerlirile numite "lohii" sunt la inceput abundente. nu numai bucuria cli are un copil. . in general se recomandli ca lliuza ce a nliscut prin cezarianli sli se ridice din pat chiar din a doua zi pentru a evita orice complicatie venoasli. in rest. se va tampona cu o compresli sterilli ~ i . jenli sau dureri la nivelul cusliturii. Firele qi agrafele vor fi scoase intre a 6-a ~i a 10-a zi. cezariana poate fi cauza unei mari oboseli. el trebuie sli fie fad. A Revenireu uterului la normul Uterul incepe sli-~i reia volumul normal chiar din primele ore de dupli nastere. Dacli este constipatii. Pentru cele rnai agitate se vor rezerva saloane mici cu anturaj reconfortant. gravida nu va aStepta 1-2 zile pentru a merge la closet. in prima zi dupli nastere fundul uterului se palpeazli la nivelul ombilicului si coboarli in fiecare zi cu un lat de deget. atunci clind mama urineazli. in asociere cu scliderea tonusului muscular. Tranzitul intestinal si urinar sunt mai lente fat2 de o naStere pe cale joasli. Medicul va prescrie medicamente impotriva durerii pentru contractiile ~i durerile de la nivelul cicatricei. dar ~i uitarea extraordinar de rapid5 a crelor de suferintli sterge din amintire tot ce ar putea sli o apese. In primele 8-10 zile dupli nastere. Capacitatea vezicii este crescutli. tot rnai reduse $i se opresc dupli circa 2-3 sliptlimlini. la tulburliri mictionale cu retentie de urinli. De aceea uneori este nevoie sli se sondeze vezica pentru a elimina urina in primele zile dupli nqtere. eventual. La unele femei persistli incli multli vreme. Este necesarli "reluarea" chirurgicalli pentru ca femeia sli nu mai sufere. Na~terea cezarianli prin nu impiedicli alliptarea. Prezenta ~i cantitatea de slinge din lohii nu depind de alliptare. inainte de a se ajunge la sondaj.a 5-a de lliuzie favorizeazli uneori o stare depresivli. Vulvu rlimine clitva timp mai mult sau mai putin mliritli dupli naStere. Vezicu urinuru' are inc5 un tonus muscular sclizut. va usca plaga cu un usclitor de plir pentru a grlibi cicatrizarea. corpul lliuzei va reactions ca si clind ar fi avut o naStere normalii. caracterizad prin griji insuficient motivate. Mucoasa care a inconjurat flitul se eliminli putin clite putin si se cicatrizeazli. Muschii ubdomenului necesitli timp rnai indelungat (peste 6 sliptlimlini) plinli i5i recaplitli tonusul. Uupu'cezuriuna'. in ziua a 10-a de lliuzie se aflli la nivelul simfizei pubiene sau cu 1-2 laturi de deget deasupra acesteia. Apar contractii dureroase. sub form5 de cheaguri de slinge. mama va simti contractii. devin seroase. Familia va f i avertizatii sli menajeze aceastli stare de instabilitate psihicli a mamei. La femeile care allipteazli sunt rnai puternice ~i mai dureroase. Dispar cam dupli 48 ore. D u ~ u nu este permis declit in a 5-a l sau a 6-a zi.

mamelon. De aceea. 1 . Imediat dupB naStere. se va pune o alezB de cauciuc sau de material plastic sub cearceaf. 1. care. este nevoie de 6 s5ptBmini pin5 la prima menstruatie. dacB ajung pe mameloane. Imediat dupB naqtere poate apiirea frison. in timp ce linia albB abdominal2 rBmine inc5 multii vreme pigmentad. 33). Pigmentatia fefei ~i a mameloanelor dispare treptat. 1. a inlBtura simplismul cu care se "imagineazr procesul de formare a laptelui. aceastii concentrafie scade simtitor ~i dispare efectul inhibitor asupra hormonilor hipofizari (FSH ~i LH). temperatura axilar5 poate fi temporar mai ridicatii. o nouB conceptie (sarcing nouB!) nu poate avea loc decit in jurul acestui termen. Fomzarea laptelui este un proces complicat. singele ~i secretiile care se elimin5 dupB na~tere confin microbi. areola mamar2. in dorinta de a ajuta "suirea laptelui" (vezi pag. Opinia dupB care l5uza trebuie sB mBnince c i t mai mult ~i orice pentru a favoriza o rapid% recuperare a fortelor este eronatg. Funcfia ovariana'.5-37°C). proteine (lapte. La unele femei apare o pierdere de singe la circa 3 s5ptBmhi dupB navtere. q a cum este scris in unele drfi de vulgarizare. glanda sebacee. Chiar la lBuze care nu alBpteaz8. de alaptarea nu reprezint5 o protec@etotala ^mpotriva unei noi concepfii. Pielea. deoarece se elimini excesul de apB acumulat in tesuturi in timpul sarcinii. Temperatura se va m5sura de 2 ori pe zi. in virful mamelei se gBseste mamelonul ("sfrircul"). Transforma'ri hormonale. Alimentatia va confine lichide din abundenF. Compresele sterilizate se schimbB in funcfie de cantitatea pierderilor de singe. care vor persista in tot e cursul viefii. Glandele areolare (glandele Montgomery) se inf5ti~eazBca nivte glande sebacee (de grBsime) modificate. sunt n i ~ t mici ridicgturi. temperatura lBuzei este cea obi~nuitii (36. Pentru evitarea m u r d e saltelei. Adesea l5uza este indemnat2 la consumarea unor cantitiifi mari de lapte de vacB. pot produce inflamatia glandelor mamare s a u l ~pot infecta nou-nBscutu1. Dup5 naStere. citeva zile. 16 . fapt ce se concretizeazB in secretia de estrogeni ~i in reluarea procesului de maturare folicularB (ovulatie). Cu toate acestea. de la roz ping la brun inchis (fig. se acoper5 plusul de calorii. frisonul se explicB prin r5cirea corpului ~i prin hemoragie.Mama $i copilul LBuza urineaz5 mai mult. ouB) ~i vegetale. dar in mare mBsurB ~i de factori individuali. Temperaturacorpului. Chiar la lBuza sBnBtoas8.12). in faza de furie a laptelui. necesare in l5uzie. came. inconjurat de o suprafat5 circular2 numitB areolB. in mod normal. iar dupB 12 ore se trece la un regim normal. derivate ale laptelui. precum ~i de modul de fixare pe torace. Amenoreea de lactafie este semnul unei hipofuncfii ovariene ~i se insofe~te sterilitate temporarg. 2. Durata absentei menstruatiei (amenoreea) depinde de lactatie. i Alimentafia. 1. f3r5 crevterea temperaturii. care se desf2qoarB sub controlul unor substanfe secretate de hipofizB (fig.% 1 lapte pe zi. ea poate primi lichide dup5 4 ore. hormonii placentari se gBsesc in concentrafie mare in shgele lguzei. care i ~ reiau functia de i stimulare asupra ovarelor. Facem aceastB precizare pentru . grBsos ~i de leggturB. La 80% din mamele care alBpteaz8 exist2 o amenoree de lactafie. pigmentat. Fig. numitii "mica menstruatie". Prin consumarea de ?4 . 3. grupate in n u m b e variabil. Srinii femeii sunt situati pe suprafafa mu~chiului pectoral. fngrijiri. in locul vergeturilor violacee din timpul sarcinii riimin n i ~ t dungi albe.16).Conformafia s2nului. ca urmare a unei inhibitii a funcfiei gonadotrope a lobului anterior a1 hipofizei. Trebuie sB se evite sB fie atinsB cu mina partea care se aplic5 pe pBqile genitale. Forma qi miirimea sinilor sunt variabile de la o persoan2 la alta ~i depind de repartifia tesutului glandular. Lenjeria de pat ~i de corp se schimbB des. pigmentat2 viu.

in a 3-a dimineafii. vor fi tinuti in pozirie ridicatii.17). Bandajele vor f i bine spilate. favorizarea tranzitului intestinal ~i restabilirea capacititii de munci.Pulsul ~i temperatura se controleazi de 2 ori pe zi. in continuare. coborirea precoce din pat si miqcarea sunt eficace pentru stimularea diurezei. pentru a goli indeajuns venele profunde ale membrelor inferioare ~i ale bazinului. piline neagrii sau Graham. Aceasta nu este insii suficientj. b) pozitie necorespunzLoare acesta nu a avut efect se introduce un supozitor. fn unele cazuri particulare. La femeile care au varice mobilizarea precoce este importanti. Murdiria qi microbii de pe comprese. se pune o piiturii ficutii sul. iar alimentatia este constituitii in aceste zile predominant din lichide. P spital qi mai ales n acasii. Dupii revenirea acasii. in general. closet civilizat. se recomandii o pozitie corespunziitoare in pat (fig. se face o clisrnii. chiar dacii are suturi a perineului. este recomandabil ca regiunea vulvarii s5 fie spiilatii cu a p i ciilduti. Intestinul are tendinta de ineqie. dacii se mentine tendinta la constipatie. pentru a usura revenirea singelui dinspre gambe si coapse spre inimi.4"C va fi anuntatii medicului familiei. medicul va da alte prescriptii. Reglarea tranzitului intestinal (scaunele). suturi). fn multe maternitiifi s-a incetiitenit sistemul de a mobiliza liiuza la 2-3 ore dupii naqtere (prima datii pentru scurt timp). cu umplerea qi inciircarea excesivli a vezicii (chiar 1 9 ' 2 litri). Dacii liiuza nu are scaun nici cu acesta. sub saltea. fie printr-un bandaj. de aceea obstetricianul recomandi. bandaje sau alte obiecte de lenjerie sunt la originea infectiei mameloanelor (mastite). Shnii liuzei trebuie ingrijiti cu multii atentie. I7 . timpul primelor 2-3 zile. cilcate qi tinute in dulap intr-un compartiment special. Dupii revenirea la dorniciliu. n (cezarianii. Se ajunge uneori la retentie urinarii. inveliri in d o u i buciiti de pgnzii. a) pozitie corespunz5toare. miere de albine. este bine s i se controleze in continuare temperatura timp de 2 siiptimini. Eventual va lua 1-2 lingurite de lactozii dupii mese. chiar dacii nasterea a comportat o interventie operatorie A b Fig. sutiene. femeia nu are scaun. fructe. Orice ascensiune peste 37. un laxativ. compot de prune. curat qi confortabil. fie printr-un sutien mai mare (folosit din luna a Sasea de sarcini) la care se secfioneazi conurile. este bine ca liiuza s i se culce de mai multe ori pe zi pe o parte si pe burtii. La picioarele patului. I. se recomandi un regim care s i contin2 vegetale din abundentii: salate de cruditgti. i n acelasi timp. daci Mobilizarea precoce reprezinti una din misurile pentru profilaxia trombozelor. fn . De fiecare dat5 cind femeia urineazi sau are scaun. clisma Ecutiinainte de nastere a golit intestinul. 41 . Evacuarea urirzei este uneori dificili in primele zile d u p i nastere. 1. fie printr-o eqarfi. Silnii.Pozitia in pat a Iiuzei. de obicei. Pentru a evita aceasta se recomandi exercitii de gimnastick aplicafii de comprese ciildute in regiunea vezicii. Gimnastica are efecte favorabile. care a fost fiarti P prealabil. in ziua a 2-a d u p i naqtere.

cu proteine. Dup& revenirea acas& Dupii intoarcerea acasii mama se simte incii obositii. furuncule. Liiuza poate face d u imediat ~ dupii navtere. Organele nu revin perfect la locul lor declt ddupii circa 4 siiptiimlni. cada necorespunziitoare. fntr-o primii perioadii se va evita masajul abdomenului. mai ales dupl episiotomie. nu aibii incii stabilitatea necesar5. calciu.cji rnai tilrziu. Totul va decurge cu bine dacii l h z a se organizeazii in ava fel inclt sii se poatii odihni. acumulate in timpul internikii in maternitate. fn caz de dureri mari se va anunp medicul obstetrician. dar cu proteine (lapte. ce cade pe umeri. infepiituri etc. fnainte de fiecare supt. Orice modificare a mameloanelor (shgeriki. Sii-vi programeze mici plimbiiri. sutienul vi/sau bandajul se schimbiide indatii ce se murd2resc de lapte. dupg 2-3 sgptiimhi. a) Igiena corporala'. Mama va face pauze dese in tirnpul intregii zile vi dacii este posibil o siest5 dupii amiaz& Nu este bine d se griibeascii sii rezolve treburile gospodiire~ti. compresele se indoaie cu fafa dinspre mameloane in interior. pudre sau lotiuni recomandate de medic. fier vi vitamine. ceea ce permite baia. in ambele ciiliitorii trebuie ajutatg!". iar imbiiierea in cad5 este permisii dupii 2 siiptrSm2ni. greutatea scade cu circa 6 kg. riini. gros. in decurs de clteva luni se ajunge la greutatea de dinaintea sarcinii. g) Lguza nu trebuie sii stea tot timpul in pat dupii externare. o nouii sarcinii Solicitareamamei prin sarcin5. Mameloanele se vor menaja cu grij& Closetele murdare. h) Dupii 2 Zuni poate avea. va fi examinat5 inc5 o d a d de medicul obstetrician (la 4-6 siiptiimhi). in afar2 de cazul c h d sunt in mod special recomandate de medic. De aceea va fi ferit5 de orice sursii de infectii (persoane cu guturai. fisuri. mama iqi va spas cu grijii miiinile. c) Nu va face irigafii vaginale. Compresele sterile se schimbii zilnic. p h z a triunghiularii. prosoapele comune. Nu se vor aplica declt pomezi. Oprirea lohiilor se considerii ca semn al inchiderii colului uterin. care vor fi @nu@ descoperiti timp de 20-30 minute de 2-3 ori pe zi. P W l lung. . va fi ridicat vi s t r h s cu un batic. murdikia de sub unghiile lungi. sunt o parte din cauzele favorizante ale imbolniivirilor. c h d face duv va piivi in cad%cu atenfie qi se vor lua urmiitoarele miisuri: pentru evitarea aluneckilor sau ciiderilor. fiirl exces de grkimi. Mama care aliipteazl are nevoie de un plus de energie. Ceea ce r h l n e din plusul de greutate inregistrat in timpul sarcinii scade incet. Dacii lohiile rnai shgereazii sau dacii nouniiscutul a fost scos prin cezaxianii. came) vi multe vegetale. L h z a este rnai receptivii la infecfii. e) L h z a poate ieyi din casii la o siiptgmlnii dupii externare.3. care va trebui sii constate revenirea la pozifie normal2 a organelor genitale interne vi vindecarea totalii a riinilor cauzate de navtere.2. din punct de vedere organic. chiar in caz de scurgeri. iar intreg organismul are nevoie de rnai multe luni pentru a se termina cu toate solicitkile din timpul sarcinii qi navterii. A v h d in vedere cii s-ar putea sii . fuainoase vi dulciuri. De clteva ori pe zi se recomandii "biii de aer" ale shilor. Odatii cu navterea. baia general5 se face . dar e bine ca. roveafii) sau a slnilor (mastita!) impune anunprea medicului. Baia nu trebuie sii fie nici prea caldii vi nici prea lungii. d) Dupii revenirea acasii. care va face recomandiirile necesare. lhgii cada de baie se va pune un griitar de lemn sau un prev rnai gros.M a m a @ copilu2 Toate manipulikile obiectelor de rnai sus se fac cu mlinile spaate in prealabil. Unghiile vor fi Gate scurt. Mama nu va c h t a sii "scape" prea repede de acest plus ponderal. iar in cad%o bucat5 de rogojinii sau de postav vechi. bandajul se strhge corect vi se pun ambele sub pernii. Se incepe cu ridicarea bandajului yi a micilor comprese sterile ce acoperii mameloanele. Pro$laxia infecfiilor. in primul rlnd este de datoria soplui vi a restului familiei de a ajuta pe mamg.~ i asigure un repaus la orizontalii de rnai multe ori pe zi. Cu o alimentatie variat2 ecbilibratii.). lenjeria incorect spiilatii (Eirii sg fie fiarti vi Brii sii fie ciilcatii!). fructele vi zarzavaturile consumate =ii sii fie bine spaate etc. pe lhgii repausul de noapte d . b) Greutatea. constituie motiwl pentru care se recomandz 1. ingrijirea vi aliiptarea sugarului. 0 veche zicalii sung astfel: "0femeie are nevoie de 9 luni pentru a deveni mamk o mamii are nevoie de alte 9 luni pentru a redeveni femeie. f) Munca in gospodiirie se reia treptat. Lenjeria de pat vi de corp se schimbii des.

3. sub5oar3.Girnnastica 15uzei. Fig. S e incepe cu exercitii de respiratie abdominalj. Oboseala. Lenjcria inti m i se va schimba des si cu un burete sau un tifon se vor s p d a cu ap5 c5ldutS zonele rndi predispuse (regiunea genitals. Miisuri anticonceptionale dupii ncqtere Dac5 n u m a se simte bine. 1.Sarcina s i nqterea intervale mai mari intre sarcini. Cu atst mai mult nu se poate $ti sigur ciind poate reveni capacitatea de conceptie. incepilnd din ziua a 5-a poate face si alte exercitii (fig. 18 -. 1.18). abdominal5 si perineal5. abdomenul. Trunspircltiilr uhutzdente se observli la majoritatea Iburclor.3. .3. Asa cum s-a amintit mai sus.4. Aparatul muscuio-ligamentar relaxat si destins trebuie s5 revin5 la dimensiunile gi pozitia normals. menstruatiile apar dup5 6-8 slipt5msni la femeile care nu algpteaz5. I . av2nd grijj ca in expiratie s5 se mLlschii peretelLli Apoi dac5 lgLlza nu are perineotomie. Persistenta relax5rii musculare. micile incidente de dup5 na$tere nu sunt propice pentru reluarea relatiilor sexuaie prea curiind. Din primele zile dup5 n a ~ t e r epot fi fgcute uneie exercitii de gimnastic5. toate cute!e pieliij. siinii. 1 . poate avea repercusiuni asupra pozitiei ~i filnctiei organclor interne. in urma ~nodificririlorsi \oiicitiirilor la care a fost supus in cursul sarcinii ~i nasterii. femeia poate reiua repede vista sexual5 (la 3-5 sZpt5m2ni). Se consider5 optim intcrvalui de 2 ani intre prima ~i a doua sarcin5.Girnnastica liiuzei Se face in scopul de a ajuta organisniul in procesul de revenire la normal.

inaplicabilii adta vreme c8t nu a avut loc prima ovulatie. Pentru a evita o nouii sarcinii prea apropiad trebuie. Imediat dupii naStere nu se poate recurge la: .metoda urmikirii temperaturii. .Mama s copilul i iar la celelalte ceva mai tiirziu.spermicidele sub formii de creme. deci. care riscii sii fie eliminat ~i care nu poate fi aplicat decdt dupii 2 luni de la naqere.sterilet.pilula progestativii microdozatii va putea fi utilizatii la 10 zile dupii naStere dacii mama nu aliipteazii ~idacii nu exisd nici o contraindicafie. sii se ia miisuri anticonceptionale. Aliiptarea nu este in nici un caz un mijloc sigur anticonceptional. in schimb. sii o prescrie. survine o hipercoagulabilitate a s8ngelui care persisd cam 3 siiptiim8ni dupii naStere ~i de aceea nu se vor recomanda pilule prea putemic dozate. medicul va putea. Mijloace anticoncepfionale recorndate. chiar ~i inainte de a reap&-eamenstruatia. Mijloacele anticoncepfionale sunt excluse. pentru femeie se pot folosi: . trebuie sii se evite orice toaletii intimg timp de douii ore inainte ~i dupii raporturile sexuale pentru a nu distruge actiunea spermicidelor . Aliituri de prezewativul pentru bFirbat. . uneori numai dupii ce hceteazii sii aliipteze. de asemenea. 0 ovulafie p a t e surveni la 25 de zile dupii nqtere. Absenfa menstruatiilor nu inseamnii cii femeia nu este fecundabilii. Dacii mama aliipteazii. intrucdt este compatibilii cu aliiptarea. de ovule sau de bureti ce se pot plasa cu 10 minute inainte de raporturile sexuale. . Ea poate declan~amici sdngeriki vulvare.

trebuie insistat cii aceasti4 sosire implicii o mare responsabilitate a pkinrilor.1. Pe mi4sura cre~terii copilului apar ~i alte motive ca el qi frarii siii sii aibi4 camere separate. iar aerisirea se face in mod corespunziitor. alimentarea sugarului mare (fig. toate ingrijirile se fac in condirii . de preferat spre griidinii. venirea unui copil intr-o casii este un prilej de satisfacrii ~ide fericire. un dulap pentru lenjeria ~i juciiriile copilului ~ i rnai tiirziu. lavabile) pentru cii. Paturile vor fi plasate rnai departe de perdele. ~i in stilul siiu personal. care si4 impiedice pe copil si4 introduci4 degetele. deoarece suprainciilzirea ~i aburii predispun la imbolniiviri. Folosirea locuinrei ~i a modului de via@ trebuie regiindite pentru a asigura conditiile corespunziitoare desfii~uri4riinormale a vierii (dezvoltare fizici4 ~i psihomotorie. pot sii-~i satisfacii setea de mi~care de joc. insoritii. fnveliSurilelavabile din plastic (linoleum). schdurile. de preferat cele opace.parchetul. in timpul ~colarizkii.1. tuse. copilul le mikgiile~te. care predispune la alergie.1. Se evitii oglinzile ~i tablourile din cauza accidentelor pe care le provoacii . nu spre strad5. un scaun inalt pentru . 2. care sunt excitante. infecrii ale pielii prin contact direct etc. Prizele electrice trebuie prevkute cu dispozitive de siguranrii sau acoperite cu leucoplast. copilul poate sii-~i organizeze studiul in lini~te independen@. Amenajarea interioarii. Mocheta este pliicutii.1. uvor de aerisit. Acolo unde exist5 posibilitatea amenajci unui spafiu separat pentru copil (in majoritatea cazurilor mama locuie~te cu copilul in aceea~i camerii). Pardoseala. trebuie sii fie solid agi4rate pentru a nu ciidea ~ia sufoca copilul. din resiituri neinflamabile. masa de iflavat. Este un sacrificiu pe care piirinrii trebuie si4-l accepte in avantajul copilului. La ferestre. Camera copilului Indiferent de dimensiunile locuinrei. Se evit5 sursele de praf (covoare. dar se poate imbiba cu praf. Ideal este ca inciiperea copilului sii comunice direct cu camera pkinrilor. Cadrul vietii Ava cum s-a rnai spus. sau accidentele pot fi evitate. Mobilele trebuie sii fie stabile ~iuvor de intrefinut. bibelouri. camera respectivii nu va semi nici de camerii pentru musafiri ~i nici pentru televizor. Se pot forma deprinderile de ordine. intrerinerea i trebuie sii fie uqoari4 (hiirtii pictate.1).1. Daci4 familia nu are la dispozirie deciit camera care semevte ~ide buciitkie.). Perdelele. La inceput camera separat5 pentru sugar cu sau ft51-g mami4 prezinti avantajul cii sugarul este rnai lini~tit. lucioase. aspiratorul trebuie folosit zilnic. ici 2. Instalarea copilului i familie n 2. u ~~is& se vor fixa gratii de securitate. scaunul pe care st3 mama ciind aliipteazii. Cordoanele de la perdele pot fi cauza moqilor prin sphzurare la copiii mici. In acela~i timp. se va alege camera cea rnai luminoasii. Culorile pastel sunt mai odihnitoare. scutit de contactul prea striins cu ceilalri membri ai familiei (care-i pot transmite diferite infecrii prin s k t . fn familiile in care copilul locuie~te aceea~i in cameri4 cu adulfii. Se indicii inciiperile cu expunere spre sud ~i sud-vest. prima problemii este fixarea spariului unde va fi instalat copilul ~imama la intoarcerea de la maternitate. Parchetul prezinti4 riscul aluneckii ~iintrefinerea nu este u~oar& Pardoseala cu ciment sau mozaic este rece pentru copilul care se tArii~te. far: de cele r o ~ isau verzi. Perew.2.1.). este absolut necesarii o aerisire susrinutii. fn camera copilului sunt necesare urmiitoarele mobile: patul. dupii vh-sta de un an. de comoditate. apropiere prea mare de copil. Pre~urile covoarele sunt responsabile de numeroase ~i ciideri daci4 nu sunt fixate. lucrurile lui sunt separate ~ila indemhii. draperii). constituie soluriile cele rnai bune. evitarea accidentelor etc.

Multi parinti.1 - Camera copilului. Aerul poluat. mai ales cei care triiiesc in apartamente moderne.2. curentii de aer qi fumul de tigar%exercitii o actiune nefasti asupra sk%titii~i somnului copilului. In timpul iernii. iar in perioadele de veghe 22-24°C).dac% prost utilizatg. Temperatura locuintei constituie un element important in ingrijirea corecta ~i pgstrarea s%n%t%!ii noun%scutului~i sugarului. in timpul verii se va asigura o ventilatie permanent%. Iarna. se vor folosi sticle cu ap3 cald3 la 50°C.printr-o fereastrs intredeschisi copilul fiind ferit de curentul aerului direct. Temperatura nu trebuie s%coboare niciodat2 sub 16°C. aerul umed. In timpul verii este necesarg o atenfie deosebiti in zilele de caniculil. Se va u m k i tot timpul dacii m2inile ~ipicioarele copilului sunt ciildute ~i bine colorate. Temperatura ideal% trebuie s% fie uniform3 (in timpul noptii qi a somnului de 17-20°C. pentru ca in camerg s%fie rgcoare. Multi copii au mucoasa nazala uscat%printr-o incglzire central% Fig. ascensiunile febrile sunt determinate frecvent de suprainc%lzire.Boneta este inutila' in timpul cat copilul sta' in camera'. Este interzis s%se arunce scutecele murdare pe du~umea sau s%se "str2ngii" intr-un colt a1 camerei. c intr-o camera suprainc%lzit% (peste 2527°C) sau prin infqurarea copilului in prea multe scutece sau piituri se poate ajunge la aceleqi accidente. inchise emetic qi pusein p%tut. Variapile mari ~ib r u ~ t e ale temperaturii sunt prost resimtite pentru sugar. & orice anotimp.invelite intr-un scutec (pericol de arsuri). Curifenia carnerei trebuie Ecut%zilnic. La copiii o b i ~ n u i t is% stea in camere prea inciilzite. inthpinii uneori riscul imbolnilvirii. temperatura ideal% este de: 22-24°C pentru nou-niiscut ~i sugari in primele luni. In timpul imbgierii este suficientg o temperaturg de 24°C in camerg. in general. de dorit in timpul zilei. i n zilele excesiv de ciilduroase ferestrele se deschid numai dimineata ~i spre sear%.Colturile mobilelor vor fi invelite cu adezive. care s%atenueze ~ocurile. insomnia. scoaterea la aer ~i ciilirea. isi inchipuie c%. . camera se aerise~te de mai multe ori pe zi. Este de dorit sii nu se spele ~i nici ore este mai cald in casii. este mai bine pentru copil. Agitatia. aerul ~i lumina care p%trundprin fereastra deschiss nu pot inlocui efectele favorabile pe care le are in cglirea sugarului scoaterea lui afar% in aer liber. in jur de 18-22°C la copilul mai mare. pentru c%sugarii fac uneori un sindrom de suprainciilzire ( ~ o caloric). prin intermediul unei camere vecine. unde sii r%m2n% intregi. Un termometru de camerg este indispensabil. in lips%de radiatoare electrice. Vara se pun site la ferestre sau se intinde un tifon deasupra patului.in restul zilei se coboar%perdelele sau jaluzelele. Credem c%pentru obiceiurile noastre (teama de "curent" $i de "frig" fac parte din folclorul nostru). Aerisirea. liJ s%nu se usuce lenjeria in camera in care locuie~te sugarul. cu o c&p%umed%(nu cu mztura!) sau cu aspiratorul.

fir5 pericolul de a cidea.Patul pentru copii: a) Pat cu bare. Pe fundul coqului se aqazi o salteluli confeclionati tot din p2nzi (umpluti Fig. grilajul lateral $i adfincimea se regleazg dupg talia copilului. a) C o ~ u lFiecare copil trebuie si-si aibi patul lui. farfurii intinse) pline cu api. Distanla dintre doui gratii s i fie sub 7. ocupi loc pulin qi se transport5 uqor. nu prezinti nici un avantaj practic. p u t h d fi deplasate uSor. Este bine ca grilajul patului s i fie Pnalt (iar somiera solid5 perfect orizontali) s i fie previzut cu dispozitive de reglare a fixiirii somierei ~i grilajelor in funclie de inillimea mamei qi v2rsta copilului. uqor de spilat (din lernn. Materialul din care este Fig. cu deoarece impiedici ventilafia.). va fi acoperit.2). in ultimul timp au apimt leagine. C2nd sugarul incepe s i se rostogoleasci si/sau s i se ridice la qezut.cu foi de ~tiulefi porumb).3 . 47 . care se prinde de l .5 cm pentru ca sugarul s i nu-qi strecoare capul printre ele. intrucilt favorizeazi acumularea prafului. b) Patul. coquri cu tot felul de adaosuri (podoabe etc.C o ~ ude nuiele. bine fixat. sobele de cirimidi). sobe speciale). Paturile cu rotile sunt practice. din metal sau din material plastic). incilzirea cu cirbuni (emanalii de oxid de carbon) aragaze. iar la tar5 . Paturile trebuie s i fie robuste (mai ales grilajele qi somierele) pentru a rezista la zbenguielile copiilor mai mari.) care. special confectionat pentru copii. Mobilierul.2. cu un echilibru perfect. Doui dintre aceste gratii este bine s i fie deta~abile pentru ca rnai tilrziu. la nevoie (pentru a feri copilul de insecte). uqor deplasabil (fig. Cosul de nuiele prezinti avantajul c i permite manipularea cu uqurinli. av2nd griji s i se confeclioneze 2-3 schimburi. coqul se schimbi cu un pat prevkut cu pereli laterali suficient de inalti. in schimb. in primele luni de vial5 este mai practic coqul simplu de nuiele. prezinti inconvenientul c i nu poate fi folosit peste vksta de 4-5 luni. stabile (si nu poati fi impinse de copil) uvor de deplasat de citre adulli. c2nd copilul creqte.2 . sobe de fier ( ~ 2 n d ajung la rovu permit emanaliile de gaze toxice). este ieftin. b) Pat de sugar transformabil mai tkziu in pat de copil. l marginile acestuia cu ajutorul unor qireturi. pe I h g i prep1 ridicat.Sistemul de indlzire ideal este cel care poate fi reglat qi In acelaqi timp nu usuci aerul (soba de teracoti. Se vor evita accesoriile decorative (perdele. C2nd coqul este in gridini sau pe de balcon. Nu este indicati ciptu~ireaco~ului muqama sau material plastic. 2. .la o r q e . in apropierea sursei de cilduri (pe sobe sau I2ngi radiatoare) se vor pune recipiente (castroane. caloriferele cu dispozitiv de reglare. Mobilele din camera copilului vor fi reduse la strictul necesar qi vor fi simple. C o ~ use ciptuqeqte cu p2nzi simpli. Sunt vitimitoare pentru copil: incilzirea cu petrol (Iimpi. volinaqe etc. Este neigienic $i periculos obiceiul ca acesta s i doarmi in patul mamei sau cu fralii mai mari. s i poati cobori singur din pat.cu iarbg de mare. cu un coviltir de tifon. 2. Recomandim patul de dimensiuni mai mari (70 x 140 cm) in care copilul poate dormi p2ni la v h t a qcolari.

confectionat va fi lucios, atractiv colorat. Fixarea p w l o r componente (indeosebi grilajele) se realizeazii cu vuruburi vi/sau balamale care sii nu poad fi desacute de copil. Paturile de fier sunt rnai rezistente, se cur&@ rnai uvor vi rnai bine. Patul se plaseaziihtr-un loc luminos lipsit de curenfi de aer, rnai departe de soba incdzid, niciodatii sub perdele, draperii sau tablouri, oglinzi, la care sii ajungii copilul. c) Masa de infa'fat.Servevte la imbiiierea, isavatul vi schimbatul copilului. Este foarte practicii dacii este previizud cu rafturi sau sertare, h care se pktreazii lenjeria vi obiectele necesare copilului (fig.2.1). in familie, aceasta se poate improviza, ciiut2ndu-se solufiile cele rnai economicoase: o masii, un birou, un dulap rabatabil. Pe masa de infivat se pune o saltea mic$ iar h lipsa acesteia o piiturii indoitA de rnai multe ori. Cele rnai bune sunt mesele de infivat cu sertare vi acoperite cu o dblie ''in covat8" (fig. 2.4).

d) Ca'miorul pentru sugari trebuie sii indeplineascii unniitoarele condiiii: sii fie suficient de inciipiitor, sii aibii arcuri bune; sii nu fie prea a&c, pentru a se putea asigura aerisirea; sii fie uvor de spiilat; sii fie c2t rnai uvor pentru a putea fi deplasat cu uvurinp. Coviltirul se ridicii numai h caz de ploaie. in rest, c%xciorul se tine deschis, pentru a se asigura o bun5 ventilaiie. Accesoriile decorative (perdelufe, funde etc.) sunt inutile vi neigienice. C2nd pikintii locuiesc la etajele superioare ale unui bloc se alege un c%xcior pliant care poate fi transportat cu liftul. In ultimul timp se v h d multe modele. Unele din ele sunt complicate vi greoaie. Se vor alege cele rnai simple, uvoare, reglabile h funcfie i de v2rsta copilului v de nevoi (locuing la etaj, transport in mavin8 avezarea sugarului in diferite poziiii: culcat, semiqezhd, vez2nd etc.). CPntarul pentru sugari este necesar pentru m M e a crevterii greudiii in primul an de via@ (in primele luni, c2ntiirirea se face siiptiknhal, iar dupii 8 luni, in fiecare lung).

Fig.2.4 - Masa de i n e a t cu tliblia in "covatli".

Este obositor vi chiar &uniitor pentru liiuz5 sii se aplece intr-o pozi@eincomodii pentru a ingriji nouniiscutul vi sugarul. Pe mas%se pot pktra la indemhii scutece de schimb, mici obiecte necesare h orice moment; se realizeazii astfel o economie mare de timp vi de eforturi pentru mamii, iar pentru sugar un plus de securitate (nu va fi liisat go1 pentru chtarea unui obiect; dacii este rnai mare se poate riisuci vi ciidea jos). Masa de hfivat se avazii in apropierea covului (patului) copilului, intr-un loc ferit de curenfi.

Pregiitirea obiectelor pentru infiivat vi acoperit sugarul ar trebui acute sau procurate de gravida pe indelete, cu c2teva siipth2ni inainte de navtere. In situatia in care nu s-au Bcut nici un fel de pregiitiri, tatid trebuie sii injghebeze un trusou necesar la ievirea din maternitate. Cumpkiiturile se vor face in funcfie de anotimpul in care se navte copilul (vara, iarna). Se aleg obiecte din bumbac $i din l h k Pentru nou-n5scu~ cu keutate mic5 vi mijlocie la navtere, se cumpikii obiecte cu mikimea de 0-3 luni. La nou-niiscuiii cu greutate mare (peste 3 500 g) se procurii de la inceput obiecte cu mikime de sugar de 3-6 luni. Este bine sii se cumpere un n u m k mic de obiecte pentru cii sugarul crevte repede: 10 cm in primele trei luni. Pentru familiile hstiirite sugerikn unniitorul trusou: - un set de chilog scuqi, absorbanti, denumifi vi la noi h prii "Pampers" (vezi "Scutecele"); - 6 "bodys", folosit vi la noi in prii tot cu denumirea englezeascii vi care consd dintr-o chiivu@ cu m2necii scurtii (rar cu mhecii lungii) care face corp comun cu un chilot scurt, acoperii trunchiul vi chilotul

absorbant, fiind fixat intre coapse cu 2-4 capse sau nasturi; - 2 bonete de bumbac; - 2 perechi de boto~ei; - 3-6 ciimqute; - o piiturii pentru acopent; - o ciiciulitii de 1Bnii ~i o "canadianii" cu glugii in anotimpurile riicoroase; - pentru donnit: o c h a $ i cu mBnecii lung5 ~i cu deschidere in fat; sau un sac de dormit din material subtire (vara) sau matlasat (iarna). De asemenea, se vor procura obiecte pentru baie (vezi pag. 77) ~i pentru alimentatie (vezi pag. 110). in siiptiimBnile urmiitoare trusoul se va completa cu obiecte necesare plimbiirii (^mbriiciimintemai groasii etc.), e ~ a r f e saci "port-bebe" (fig. 2.5) ~i scaune sau pentru ma~inii (pentru detiniitorii de masinii).

Dacii pikintii nu pot sii-qi cumpere vreun dispozitiv sau scaun pentru maqinii, mama va tine sugarul fn brate. La cobor%e, mama va i e ~pe uva dinspre bordura striizii i ~i niciodati pe partea dinspre carosabil. Indiferent de vkstii, copilul nu va fi tinut pe scaunul din fa$ si nici chiar pe genunchii mamei.

2.1.1.3. Purtarea in brate
Sugarul mic trebuie culcat intr-o pozitie comodii pe spate sau pe o parte (nu pe burtii!). CBnd este luat si purtat in brate, mama trebuie sii fie atentii pentru c5 ii cade capul. El i ~va tine capul intre a 2-a ~i a 3-a lung i si va sta pe Sezut de abia la vBrsta de 6-8 luni.

in figurile 2.6 - 2.9 sunt schifateciiteva variante de h ridicare, de luare qi de iinut sugarul 5 brafele mamei.

Fig.2.6 - Ridicarea ~i luarea sugarului mic in brafe in 3 variante. Se observa grija pentru a-i sprijini capul (a, b, c).

Fig.2.7. - Purtarea in brafe a sugarului mic in 3 variante (1, 2, 3).

50

I

Fig. 2.8. - fntoarcerea sugarului mic. Mama cuprinde cu m2na sGngii u m h l sGng al sugarului, iar cu dreapta fixat5 sub ceafa acestuia tl intoarce pe o parte sau pe bu&.

Fig. 2.9 - Purtarea gi $nerea In brate a sugarului mare (3 variante).

2.2. ingrijirile nou-niiscutului in familie (data iesirii

din maternitate - a 28-a zi de viatg)

Perioada de nou-nhcut (0-28 zile) constituie etapa de adaptare la viala extrauterin5. Este perioada cea mai grea in ceea ce priveqte ingrijirile care se cer din partea mamei, medicului qi asistentei de familie.

Alimentafia, ingrijirea pielii qi crearea unor condifii corespunziitoare ale mediului extern (imbriichinte, camerii corect incdzitli qi aerisitii, adaptarea vie@ de familie la sosirea noului venit, deprinderea mamei sii

observe qi sii ingrijeascii nou-ngscutul) sunt de o importang considerabilii. Mama trebuie sii invefe sii deosebeascii limitele normalului privind starea qi manifestiirile nou-niiscutului. Acest deziderat se impune din primele zile, deoarece in aceastii perioadii au loc o serie de incidente fiziologice (icter, scidere in greutate, erupfii cutanate etc.), iar imbolniivirile au tendintii de generalizare si evolutie rapids. Pe Ilngii acestea, de o important5 mare este cunoaqterea caracterelor neuromotorii ale nou-niiscutului. De la o fiing care d o m e tot timpul, cu o f a g inexpresivii, cu pleoape strlnse, nou-niiscutul ajunge (dupii 3-4 sgptiimlni) sii "vadii", sii fixeze qi sii urmiireascii cu ochii pe mamii sau un obiect care este m i ~ c ala 30-40 t cm de fata lui. Din primele zile se intoarce clnd simte mirosul shului mamei sale sau, uneori, vocea. Puterea de perceptie este inaintea posibilitiitilor motorii. Nou-niiscutul trebuie sii fie urmiirit de ciitre asistenta de familie cu ajutorul mamei, care fiind tot timpul cu el este mai in miisurii sii descopere progresele sau anomaliile de dezvoltare ale sugarului. Numai mama are posibilitatea de "a descoperi" la copil clnd qi cum geme, sclnce~te, {ips, strhutii, se intinde, suge ~i inghite.

Externarea mamei qi nou-niiscutului la termen siiniitos din maternitate, se face intre a 3-a qi a 7-a zi de la naqtere. Laplecare, mama se va informa de la medicul pediatru care a ingrijit nou-niiscutul despre urmiitoarele: a) greutatea ~i lungimea nou-na"scutu1uila nagere si la plecarea din maternitate; b) ama"nunte despre alimentatie (orarul; dacii nouniiscutul a primit qi altceva in afar2 de laptele de mamii; d a d s-au intlmplat dificultiiti de alimentatie etc.); c) daca' s-au aplicat tratamente medicale noun6scutului (ce medicamente, ce doze, durad, de ce ); d) ce scor Apgar a obfinut nou-niiscutui in momentul nqterii; e) daca' nou-na'scutul a necesitat manevre de reanimare (administrare de oxigen, internare in sectia de reanimare) sau dacii a prezentat vreun semn de alarms (convulsii etc.); f) daca' afost vaccinat B.C.G. si cu vaccin impotriva hepatitei B;

g) daca' s-a administrat vitamina D3 (sau Dl) in si ce doza'; h) dacii in perioada respectivii au fost infectii (diarei, infecfii stafilococice cutanate, infecfii respiratorii etc.); i) dac2 s-au efectuat testele pentru depistarea fenilcetonuriei ~ i l s a u mixedemului. a in vederea primirii acasii a sofiei qi copilului, tat21 mai are de Ecut urmiitoarele: - Se va sEtui cu medicul de familie qi cu asistenta de ocrotire de la dispensarul teritorial de copii asupra urmiitoarelor probleme: a) pregiitirile necesare pentru transportul mamei qi nou-niiscutului acasii (mijloc de transport, obiecte necesare inE~2riiqi invelirii nouniiscutului); b) obiecte necesare pentru ingrijirea nouniiscutului la domiciliu ( c o ~ scutece etc.); c) fixarea , locului unde va fi instalat copilul in locuing; d) modul cum trebuie sii se comporte cu mama ~icu nou-niiscutul; e) indicatii despre alimentafia sugarului qi Iiiuzei. - Va apela la o rudii apropiat2 care sii o ajute pe Iiiuzii in primele s2pt2imlni dupg naqtere. Practic qi psihologic, dupii experienta noastrii, mama sotiei este persoana cea mai indicatii. - Paqnic, dar hoGrlt, va lua toate miisurile pentru excluderea oric5ror vizite inoportune f primele zile n dupii reintoarcerea sotiei ~i sugarului din maternitate. - Chiar d a d p h i i acum nu a Ecut-o, tatiil este dator ca, de acum inainte, cel pufin in primele luni de via@ ale sugarului, s2 se ocupe de toate problemele de aprovizionare ale familiei ~i sii se integreze in toate treburile de gospodiirie interioarii. Primele zile dupa' venirea din maternitate. Dacii totul a decurs normal, mama ~i nou-niiscutul sunt externati din maternitate clt mai repede, de obicei inceplnd din a 3-a zi dupii naqtere. Este un mare avantaj clnd mama qi nou-niiscutul sunt aduqi clt mai repede in familie, unde este locul cel mai potrivit pentru adaptarea nou-nibcutului ~i pentru noua misiune a mamei. Instalarea secretiei lactate, legiitura permanents mamiicopil, uniformitatea mediului inconjuriitor, ingrijirile fiicute de aceeaqi persoan2 qi evitarea infecfiilor intraspitaliceqti sunt clteva din avantajele aducerii precoce a mamei ~i copilului in mediul familial.

Z i l e l e si s ~ p t b m 6 n i l e care umeaz& sunt cele rnai grele.
fn prezent, in fara noastrii, toti copiii se nasc in maternitate. Datoritii acestui fapt, primejdiile care
, .

phndeau pe mam5 ~i nou-n5scut in momentul naqterii, prin lipsa de asistent5 medical5 ~ide conditii de igienb, au d i s p b t . Ceea ce face statul pentru asistenla na~terii trebuie continuat ~i in familie in ingrijirea copilului. in trecut, experienfa ~i superstitiile se transmiteau de la o generatie la alta, iar mortalitatea nou-n5scutilor qi a mamelor era mare. in conditiile vietii moderne cresterea unui copil nu rnai poate fi l5sat5 pe seama "instinctului matern". Cei doi parteneri, tat51 ~imama, trebuie s5 fie constienti c5 "misiunea de p c n t i " este cea rnai important5 din cadrul existenlei fiec5ruia dintre noi. Dac5 nu a Ecut-o phn5 acum, tat51 copilului este dator s5 anunfe medicul de familie de la care mama va primi indrumikile necesare. Chiar din a doua zi, mama si nou-ngscutul vor fi vizitafi de c5tre medicul de familie sau medicul particular qi de asistenta de ocrotire. Medicul de familie examineaz5 in mod periodic sugarul. Chiar dac5 este s5n5tos, once copil trebuie urmilrit de medic. Nou-n5scutii s5n5tosi sunt examinafi la domiciliu, sugarii s h 5 t o ~ vor f i d u ~ la cabinetul i i medicului de familie. Acesta va urm5ri greutatea, dezvoltarea motorie qi psihic5, va fixa alimentatia qi va elabora un plan de prevenire a imbolniivirilor (administrare de vitamine, vaccinilri, d i r e prin aer, soare si exercitii fizice etc.). Caietul copilului 0 muma' tdna'ra' are o multime de intreba'ri de pus medicului ~iasistentei de ocrotire. Acestiu vor da, verbul $.i in scris (intr-un caieb special), indicutiile corespunza'toare; in acela~i caiet mumu vu nota toute intrebu'rile,pe mu'suru' ce-i vin in minte. Pe copertu caietului se vor nota: numele si prenumele copilului, evolutia sarcinii, data naqterii qi a ertaminkii din maternitate, greutatea ~i lungimea la navtere, perimetrul cranian, scorul Apgar, maternitatea in care s-a nsscut, data vaccinzi cu B.C.G. qi impotriva hepatitei B, precum ~i administrci primei doze de vitamina D. Ambii p5rinti vor nota observatiile lor despre sugar, iar lunar vor face un bilanf a1 progreselor observate ( c h d a plAns cu lacrimi, primul zAmbet, ziua in care a "finut" capul, cAnd a stat in Sezut, primele silabe si cuvinte pronunpte, eruptia primilor dinti etc.), datele la care s-a administrat vitamina D, vaccin5rile, internilrile in spital etc. Recomandiirile medicului ~i asistentei de ocrotire se fac in scris. Cel rnai bun medic a1 unui copil este

acela care-1 vede tot timpul. Experienta a demonstrat c5 urm5rirea medical5 regulat5 asigur5 depistarea precoce a devierilo~ la dezvoltarea normal5 a de sugarului. in acelasi timp luarea de m5suri la primele semne de imboln5vire evit5 catastrofele ce pot surveni in existents unui sugar. Modific5rile continutului alimentatiei, orarul meselor , modalit5lile de ingrijire ~i de educatie se vor stabili impreun5 cu medicul de familie. fncrederea in medic. Mama nu trebuie s5 se jeneze s5 pun5 orice intrebare medicului, chiar dac5 unele par simple sau ridicole. Cadrele medicale sunt obligate s& o ajute pe mam5 ~i s5 l5mureasc5 orice nedumerire. Teama de a nu indispune pe medic nu trebuie s5 retin5 pe p5rinti de a solicita asistenta medical& dac5 in starea sugarului a ap5rut ceva nelini~titor. Sh5tatea copilului este mai presus de orice. Rolul usistentei de ocrotire. De la asistenta de ocrotire mama va cere toate sfaturile practice de care are nevoie. Asistenta de ocrotire va indruma asupra felului cum s5 "instaleze" pe noul venit, va r5spunde la toate nedumeririle mamei, ii va demonstra cum se ingrije~te ;cum se alimenteaz5 sugarul. Observatiile ~ i ~i sfaturile se consemneaz5 in caietul copilului. Va tine leg5tura cu medicul de familie ~i va pune in practic5 recomandgrile acestuia. Pe lhng5 sfaturile medicale propriu-zise, asistenta de ocrotire va inv5fa pe mamele tinere cum s5 organizeze munca, cum s5 foloseasc5 bugetul familiei, cum s 5 - ~ i aranjeze casa, pe scurt va deveni chiar un element de civilizare acolo unde este cazul. Asistenta de ocrotire va indica familiei tot ce este necesar, de la "trusoul" sugarului pAn5 la alimente ce trebuie procurate pentru mam5 ~i sugar. Toate acestea se vor discuta de la om la om, cu toat5 sinceritatea, avhnd grij5 de a nu jigni. Ghndurile ~i griijile intregii familii vor fi indreptate in primul rhnd c5tre mam5. De luni ~i luni de zile, organismul mamei a fost adaptat la prezenta Etului. in momentul naqterii intervine o schimbare brusc5. Aceastii modificare biologic5 (hormonal5 etc.) intens5 se produce ca un ~ o cUrmarea cea rnai pregnant5 este . aparitia a~a-numitelor "lacrimi de l5uzie". Este suficient ca nou-n5scutul s5 sug5 rnai putin, ca sotul s5-si exprime cine ?tie ce indoieli despre mam5 sau noun5scut sau ca mama s5 constate c5 nici o fust5 nu-i rnai vine bine, pentru ca s5 verse ~iroaie lacrimi. Acum de

incepe rolul sofului-tat5, care trebuie sii arate inlelegere pentru aceste manifestki de depresiune. Gdnduri pentru ca'snicie. TBnk-a femeie riimdne solia bk-batului ei, chiar dacii a devenit ~i mamii. D e ~ i dominat5 de instinctul matern, ea este datoare sii vegheze, ca ~i pdnii acum, la drepturile solului, sii manifeste a c e l a ~ i interes ~i afecliune pentru el. 0 planificare corect5 a timpului permite mamei sii se ocupe de copil, de sol ~i de ea insii~i. Pentru aceasta este nevoie de putinii incredere in sine; orice marnii se descurcii cu propriul copil. Civiliza$iaa pus la indemha mamei numeroase inlesniri: lapte adaptat, imbriichinte gata confeclionat5 pentru sugar, frigider, ma~inii pentru spiilat rufe, preparate alimentare industriale, mixer, presa de fructe etc., cu ajutorul ck-ora realizeazii economie de timp. Primirea nou-na'scutului de ca'tre frati ~i surori. Pentru un copil sensibil, venirea unui frate sau a unei surori este o sursii de emolie profun&. El este fericit s5 proclame aceastii naStere la toate persoanele pe care le i n t a n e ~ t e la micii sili prieteni (la griidinig sau la ~i ~coalii). Dacii "bebe" este de acela~i copilul rnai sex, mare se socoteqte superior fa@ de acest nou-niiscut. Un frate rnai mic pentru o "sorii mare" (sau invers) provoacii pulinii teamii fa@ de necunoscutul pe care-1 intruchipeazii. Cdnd fratii sunt rnai mari, surpriza dublat5 de pu$inii anxietate nu mai este atilt de profun& rnai ales dacii sunt deja rnai multi copii in casii. Naqterea p a t e antrena o mare tulburare la copii foarte sensibili ~i timizi. Se intdmplii ca in timpul internkii mamei in maternitate, copilul (copii) s5 fie dus in alt5 familie; dacii este dus la bunici sau alte rude apropiate (unde este de obicei riisfifat), reacliile vor fi rnai putin importante; d a d plasamentul se va face la striiini (prieteni), este posibil ca aceasd f n d e p W e sii fie interpretat5 ca o excludere ~i sii-1 tulbure pentru mai multii vreme, chiar dacii tat51 siiu il aduce seara acasii. Copiii intre 2 ~i 5 ani dovedesc o multitudine de sentimente complexe ~i contradictorii (curiozitate ~i interes, gelozie ~i nelini~te, decepjie, chiar ostilitate) care pot fi la originea unor conflicte psihologice. Ei le traduc prin atitudini multiple; rnai intdi, ei se apropie mereu de "bebe", pe care-1 privesc, il ating, il gddil& il ciupesc, din nevoia de a-i provoca reacw. Cel rnai "mic" devine centrul de interes a1celui "mare" care incearcii sKi atragii atentja ariitiindu-i juckiile ~i cwile sale; el lip& cbnd, ceea ce atrage adesea, din partea adul$ilor, o atitudine violent5, de neinleles pentru copil. in aceste

zile ~i in siiptiimBnile care urmeazii, copiii se pot manifesta variat: a) b5ielii care p h i i atunci foloseau olifa incep din nou "sii facg in pantaloni"; b) fetifele (mai ales) cer sii-qi bea laptele numai cu "biberonul", aSa cum i se dii lui "bebe"; in astfel de situalii, pentru a nu le priva de lapte qi pentru a nu l&gi gama de reaclii negative, suntem de piirere sii se accepte temporar aceastii dorint5 de circumstanfii; c) apare sau se accentueazii nevoia de a - ~ suge degetul; d) fn timpul i aliiptkii sugarului, copilul rnai mare vrea sii stea lipit sau chiar pe unul din genunchii mamei; e) alteori (rnai rar, este adevk-at) copilul intre 2 ~i 5 ani are atitudini agresive ~i ostile, ce au loc chiar in prezenfa pkinlilor; . sunt impulsuri imposibil de controlat. La copiii m man' (6-12 ani) pot apk-ea: sciiderea i randamentului ~colar, tendinta de izolare sau de a pleca de acas5, ciiutilnd societate in afara familiei (alti copii de v k t a lor, bunici etc.). & familiile unde copilul unic la pikin9 qteapt5 un friijior, fetifele, pe I h g 5 o mhdrie declaratii peste tot, sunt preocupate ~i grijulii, cu atitudini ~igesturi ce imid pe ale mamei. Chiar in astfel de situa$ii,pentru c5 un copil mic nu are d i s c e r n h h t u l ca de la un gest de mhgdiere sau de fngrijire sii nu ajungii la un act de agresiune pentru cel mic, nouniiscutul nu va fi Iiisat singur in societatea lui (pericol de sufocare, r5sturnarea co~ului, ciidere, administrare de alimente necorespunziitoare, aplicarea de substante cosmetice etc.). Aceste reaclii normale pot fi atenuate printr-o atitudine infelegiitoare din partea pkinlilor. inainte de naStere, se va vorbi copilului cu moderatie, despre viitorul "bebe", ariitihdu-i cii ~i el a fost qteptat la fel in urmii cu cdliva ani ~i ajutiindu-1 la pregiitirea camerei sau colfului pentru cel aSteptat. Un rnie dar, in momentul reintoarcerii din maternitate, m k ~ t &ii e indoialii bucuria de a revedea mama cu un pui de om adormit ~i pldngk-et. Este bine, de asemenea, de a-i cere ajutorul (spunhdu-i cii "este mare") antrenhdu1la mici servicii care il fac sii creascii in ochii lui. A se ocupa de nou-niiscut este o mare bucurie pe care i-o acordii mama sa: s-o anunle cdnd plhge, s-o ajute c h d pregiite~te biberonul sau cBnd fl infa~ii. Mhdria ~i atitudinea lui sunt de-a dreptul induio~iitoare. Din partea tata'lui, ca gesturi de afecliune fa@ de copilul rnai mare, recomandh: a) sK1 mhg2ie rnai mult decdt pe cel mic; b) sii-~i giiseascii timp pentru joc ~i plimbare; c) sii-1 asigure tot tirnpul cii el nu a pierdut nirnic din dragostea p5rinlilor; d) sii-1 felicite

pentru o initiativi rnai mult sau mai pugin fericiti, dar care izvorii~te dintr-o intentie bun$ e) sii tolereze ( ~ i aceasta este mai dificil) chiar regresiunea in dezvoltarea psihomotorie (care este trechoare) qi in comportsmentul general al copilului. In cconcluzie, indiferent de v2rsta fratilor (surorilor) rnai mari, familia trebuie s i faci totul pentru ca ace~tia s i nu aibi impresia c i sunt trecuti pe un plan secundar ~i s i nu adopte fa@de cel mic atitudini preferenfiale. Ajutorul bunicilor. Prima luni dupi navterea copilului este cea rnai inckcatii din viap mamei. Pe I h g i asistenta de ocrotire ~itaGl copilului, este necesar ~iajutorul unei a treia persoane. Oboseala qi surmenajul din perioada de Iiuzie pot avea urm5ri nefaste pentru sinitatea sugarului qi mamei. Este de dorit s5 existe o buni intelegere intre cele doui bunici ale copilului. Acestea se vor sfxiidui sii menajeze pe mama copilului, at& fizic, c8t qi psihic. in primul find, bunicile nu trebuie sii incerce s i dirijeze totul ~i s i o trateze pe mami ca pe un copil. Mama simte c i nou-niscutul este in prirnul rand copilul ei, ci-i aparfine exclusiv ~i c5 este in stare s2-I creascii singurii. Bunicile sunt obligate s3-~i struneasd pomide de posesiune ~i de diriguire, oferindu-~inumai expenenla qi o participare activ2 la treburile casnice, printr-o prezenti discreti ~i agreabili. Tinerii pkinfi, la rhdul lor, trebuie sii tie cii bunicii copilului sunt persoanele care, datoriti dragostei pe care o p o d , oferii acestuia o iilgrijire de care nu este in stare nici cea rnai harnicii persoani s t r h i . & iipsa bunicilor se p a t e apela la o prieteni a mamei pentru ajutor in gospodiirie. fn oricare eventualitate ajutorul cel rnai eficient este asigurat de t t .La epukmea a5 concediului mamei, in locul cre~ei al unei persoane sau strGne, este de preferat ca micul copil s i fie incredinpt bunicilor, chiar accepthd unele compromisuri; ar fi iluzoriu de a se a~tepta bunicii s i respecte toate ca normele stabilite de p5rinti. Dar, oricdt de gre~ite fi ar unele conceptii ale bunicilor in ceea ce prive~te ingrijirea copiilor, ei o fac intotdeauna cu dragoste qi pasiune. De altfel, mul@bunici, dupi pensionare, se obi~nuiesc greu cu inactivitatea; creqterea nepoGlor le dii prilejul de a fi iar folositori, existenla lor cipitiind un continut nou qi un stimul de viati. Ezitele. in prirnele zile dupi intoarcerea in familie, mama ~i nou-niscutul au nevoie de liniqte. Vizitele, oric8t de bine intentionate, nu sunt bine venite inainte de 4-5 zile. Mama qi mu-niscutul nu sunt obiqnuiti cu

noul program a1 zilei, deosebit de cel din maternitate. Mama este noui in rol, adesea suprasolicitati de aliiptare, de ingrijirile nou-niscutului qi de treburile gospodiire~ti. de alti parte, are un psihic labil, este Pe susceptibili de a fi contrariatii de unii nepoftiti sau de discutii ~i interpretki neavenite; cea rnai mici ironie sau critici o rineqte profund. Agitatia produsi de "du-te - vino" a1 vizitatorilor duce la incircarea atrnosferei, cu enervarea mamei, ceea ce face ca nouniscutul s i plangi, sii sugi rnai greu, s i regurgiteze ~i s i doarmi rnai putin. Nou-n2scutul va fi privit de la distang; este interzis orickei persoane (in prirnele zile, inclusiv tatilui qi bunicilor) de a-1 lua in brap, de a-1 s h t a , de a se "juca" cu el, de a-i "vorbi" din apropiere qi chiar de a-1 atinge. Mama trebuie s i fie fermi pentru a interzice un astfel de comportarnent, care, pe l h g 5 inconvenientul de a crea st&i de agitatie, poate duce la transmiterea unor infecjii. Trebuie evitate conversafiile cu vucea prea tare, ceea ce este obositor pentru mamii ~ip a t e trezi pe sugar dacii ora alip&ii se apropie. Aceasti precautie este qi rnai necesarii htimpul alimentatiei sugarului. Convorbirile la telefon, rnai ales daci sunt lungi ~ila ore nepotrivite, pot fi sthjenitoare. De altfel nu este pennis marnei s i intrerupi alimentatia copilului; once bruscare poate declan~a ulterior dificultiji de alimentatie. Darurile. O nqtere este un prilej de a se oferi daruri. Un vechi obicei romdnesc este ca la nqterea unui nepot, bunicii s i ofere bijuterii sau alte obiecte de pret de familie (podoabe, covoare, s c o w , costume nationale etc.). Mai recent, taGl copilului oferi marnei bijuterii (o b r w i i , un colier, un ceas etc.); toate acestea dovedesc afectiunea ce existi intre cei doi soti pe de o parte, iar pe de alti parte legiturile trainice ktre generatii, in cadrul unor tradifii ce dau conpnut qi f m e c vie$ de familie. Acestea nu trebuie s i fie nici obligatii, dar nici singurele manifestiri de bun venit qi de tandrete. Vizitatorii pot aduce flori, dar cu conditia ca rnirosul lor s i nu fie prea putemic. Este bine ca florile s i nu fie prea numeroase sau prea mari, pentru a nu deveni supkitoare. O vazg cu flori la o familie tdniirii este binevenitii. De asemenea, obiecte de *mbriiciimintetricotate cu mdna, jachete, bonete, cticiulite, boto~ei, scutece absorbante, prosoape, truse de toale6 (perie, siipunuri, creme, pudri, forfecuti de unghii), biberoane, tetine etc., fac pliicere ~i sunt foarte utile.

tl are r.hvelirea $i avezarea nou-nriscutului in pat. mavin2 de spaat. pres2 de fructe. Ava cum pe alocuri se face o "listA de mariaj" se poate intocmi o "List2 de nagere". de aceeavi persoan2. cMi@. cu o voce cald5. Fig. ceas de perete. uvor de spaat. imbr. Cum se invele~te copilul in timpul somnului? Se va folosi o p2turic2 uvoar2 din I h 2 invelitA intr-o hus2 de p h z 2 de culoare deschis2. D) Pentru somn col$ul s t h g al piiturii se trage spre dreapta $i se bag5 dedesubt. luminos vi linivtit. in ultimul tirnp. Astfel.in ultimul timp s-a incetAtenit moda "coordonkii". 47) c) Aqezarea nou-ndscutului si sugamlui in pat Nou-n2scutul s2n2tos va fi culcat pe partea pe care o accept2. "convorbirile" se materializeaz. rareori pe spate cu fa@ in sus. Este suficient dac2 s2 nu se ocupe m2ng2ierile. pe c5t posibil. A) Sugarul 'Tn&at" cu "pampers". iar pentru rudele mai inst&ite: frigider. Astfel i se asigud nou-niiscutului un culcw asem5nEtor cu uterul mamei. este bine ca el s2 aib2 c2t mai devreme o camer2 in care s2 doarm5 singur sau cel mult cu mama. b) Patul copilului (vezi pag. familiile in care nou-n&cutul locuievte in aceeqi camer2 cu adultii se va alege pentru cov sau pat un loc ferit de curent. botovei $i "body" cu mlneca lung8 este qezat pe priturri (forma ptitraa) P diagonal% n B) Col$ul din dreapta al priturii se indoaie ~i se aduce peste corp pikg sub spatele sugarului: C) Apoi se intoarce col$ul din dreapta al p h r i i in q a fel ca picioarele s5 poat5 sri se mivte. considerhdu-se ca fiind una din cauzele moqii subite.fiv2rile. mixer. se contraindic2 culcarea nou-n&cutului vi sugarului pe burti4. de linivte absolutA. Am intillnit situafii in care rudele vi/sau prietenii se grupeaz2 pentru a oferi un obiect mai important. cfintar. 2. de respectarea programului de somn. incep2nd de la vksta de 2-4 s2ptAmhi. iflqatului vi alimentaGei. Este bine ca familia s2 se obiqnuiasc2 de la inceput motiv de sugar. vi adeseori capul este sprijinit pe unul din obraji. De la inceput se va vorbi cu el intr-un limbaj natural. Nou-n2scutul la termen este in stare s2 intoarc2 capul. Sugarul are nevoie de uniformitate in ingrijire. p2turi. c b c i o r . Nou-n2scutul nu va f i instalat intr-o camer2 in care s2 locuiasc2 numai cu fratele mai mkivor. rudele apropiate se informeaz2 reciproc vi aduc daruri pentru a completa trusoul necesar copilului: o garnitur2 cu scutece. Buc2t2ria. cu atmosfera de umezeal2 vi cu temperatura inconstant2. numai prin contactul impus cu prilejul b2ii zilnice. care are avantajul c2 familia primevte daruri in funcfie de necesitAli. va fi ingrijit cu calm vi. AceastA formu12 (pentru moment pupn r&phditA) are avantajul c2 evit2 acumularea unor daruri in mai multe exemplare.10 . sunt d2un2toare pentru s2n2tatea vi sornnul sugarului. Somnul a) Unde doarme mu-ndscutul? Dac2 este posibil. ca vi inc2perile cu fum de tigar2. sri pedaleze. .

ceag dens& pplaie. ingrijirile se fac incomod qi obositor pentru mam5. Este un adev5rat interogatoriu. pikinlii au pe buze ca prim5 intrebare: este sa'na'tos copilul nostru? La marea majoritate rbpunsul este da. Cum ajunge medicul la concluzia c?i noun5scutul este intr-adeviir normal yi sk5tos? Examenul medical al unui nou-n5scut incepe cu o convorbire care are ca subiecte evolufia sarcinii yi desfgqurarea nayterii actuale. indoitii. lavabil. topografia locuintei. cu calm deplin. viscol) yi de condifiile in care locuieyte farnilia. orar. r5bd5tori yi convinyi c5 mulfimea de intreb5ri ce se pun este in interesul copilului lor. hainte de a dezbr5ca nou-ngscutul. in care p&in{ii trebuie s5 fie sinceri. In timpul iernii. se va aerisi hc5perea (fie mutsndu-1 in alt? camerg. iar mama yi examinatorul iyi spa15 yi inciilzesc m&nile. cu gesturi sigure. ce s-a i n t h p l a t cu noun5scutul dup5 naqtere'. Aer ~i luminti.10 a. ca o covat5. istoria sarcinilor $i nayterilor anterioare.1. peste p5tura cu care se inveleyte dup5 metoda de mai inainte se poate ad5uga o pl5pumioar5 matlasat5 sau cu puf. sugar@ are nevoie de aer $i lurnini pentru a trG yi a se dezvolta. la care particip3 toat5 lumea stdnd pe scaun. deasupra cgreia se intinde o bucat5 de muyama sau de material plastic. cu prilejul primei vizite medicale. mai ales in cursul noptii. fnainte de a incepe examenul propriu-zis. Acesta va fi incheiat cu nasturi. in cadrul unei convorbiri Gcute pe indelete. vor alege unde s5 plaseze masa de inf3sat sau "inlocuitorul%i. 2. b.3. Nou-niiscutul normal 2. fie prin intermediul unei camere vecine). . metodic. impreun5 cu familia.Pentru nou-n5scut yi sugarul rnic socotim c5 meto* cea mai bun5 este cea schipt5 in fig. d a d in familie exist5 annonie yi inielegere. acestea stimuleaz3 activitatea pielii. numai cdnd este frig (in camera sau la plimbare) se acoper5 capul in funcrie de anotimp yi de vksta copilului. nivelul de civilizalie yi igien5 a1 familiei. gradul de educafie sanitar5 yi de preg5tire pentru rolul de p5rinfi. De abia cdnd creyte yi incepe s5 "pedaleze" (2 luni) el se poate dezveli. ~ c e a i t a acoper5 cu o b5tur5 se obiynuit5. cu marginile ridicate. persoane etc. deplasabil3. h funcfie de starea de sGn5tate. mai inalt5 yi cu o suprafag corespunz5toare pentru ayezarea sugarului yi a obiectelor necesare pentru ingrijirea lor. starea de s5n5tate a p&infilor $i eventual a rudelor apropiate. Examenul clinic se face dup5 un plan precis. Inainte de a se culca sugarul. iar peste aceasta un cearyaf mare imp5turit in dou5 sau in patru.2.) vor fi adaptate parti- ' Toate aceste date sunt de obicei consemate in biletul de externare a1 marnei ~iin fi$a de leggtur5 a nou-ngscutului. Un bun observator sesizeaz5 foarte multe elemente de diagnostic inainte de a fidezbr5cat nou-n5scutul. cu manevre simple yi corecte. Aya cum s-a mai spus. atdt medicul cdt si mama se spala' pe nzciini. in uItimul timp au a p h t in comeq o "miniaturii" de mas5 de inEyat. sugarul va fi scos la aer. c yi d. Totul se desEyoar5 grab5. fn timpul cdt a discutat cu mama. de starea vremii (nu va f i scos afar5 dac5 este ger. In plus. astfel incdt s5 acopere toat5 suprafap mesei. scobit5 la mijloc. un scrin sau o mas3 de inEyat. Const3 dintr-o pies5 lung$. circulafia sdngelui yi toate procesele vitale. un sac de dormit. de anotimp. a v h d in vedere pericolul de strangulare. medicul sesizeaz5: starea psihic5 a mamei. yi de aceea se poate folosi. greqelile de plasare a mobilierului in vederea instalikii mamei yi sugarului etc. Se recomanda' sacul de dormit? Copilul doarme liniytit atdt ziua. cdt yi in timpul noptii. Organismul inc5 fragil se deprinde Feptat s5-qi pastreze yi s5-yi autoregleze temperatura. matlasat5 cu un material sintetic. Mama este impresionad cum medicul examinator cerceteaz5 toate p3qile corpului acestei mici viet5li.3. Aprecierile medicului yi asistentei de ocrotire despre s3n5tatea nou-n5scutului. de 70-80 cm. Ca orice &n@. Medicul sau asistenta de ocrotire.Primul examen medical La venirea din maternitate. organizarea ingrijirilor (dotare. Nu se vor folosi nici un fel de ynururi sau yireturi. pe o mas$ un birou. din care s5 nu scape nimic. observarea yi ingrijirile sugarului se fac intr-un mod comod pentru mam3 $i medic. exacri in r5spunsuri. Pe paturile scunde ale adulpor. se inchid ferestrele. inzestrarea sugarului. Boneta yi c5ciulip nu sunt necesare.

b) Cdt de des se cdnta're~te? Nou-n5scutul nu trebuie cint5rit zilnic. Dacti e :ne ca u FrrurerrrrLure. mcut totdeauna la aceeqi or5 ~i cu acelaqi cintar. in familie. A?a cum s-a ar5tat anterior. Este nevoie ca.----m ce inire I ' Vezi Tabelul 1. privind atribuwe lor de pkinfi.Dezvoltarea fizicti1 2. Ordinea examenului nou-n&cutului nu este aceea~i ca la adult. cu circa 5.3. Din motive didactice. 2.1. Recuperarea Dac5 este vorba de un nou-n5scut prematur. subponderal sau bolnav. adic5 la o lung sugarul cint5re~te3 600-4 000 g. se face totul pentru ca el s5 nu fipe. Indiferent de asigurgrile date de obstetrician ~i de pediatrul din maternitate. a c d e m de progres. 58 Cifrele consratare ranecare cantridre s note' e caietul: intocn aamd 4rLupci i tiile rnted icui u ale Izsisten ocrotire . asistenta de ocrotire ~i pikinfii (indeosebi mama) au condifii optime pentru a obsewa ~icunoaSte noul venit. familia r5mine mult5 vreme cu aceast5 intrebare obsesiv5 exprimat5 fafg de orice medic ce examineaz5 copilul in cadrul familiei. Bineinfeles cB progresul ponderal depinde a d t de greutatea de la naStere. absolut necesar celei mai fire@ misiuni a unei existente umane: cqterea ~i educafia urmqilor. adulfii in &fie *mrmaficu cunqtinfe temeinice. mamele ?i asistentele de ocrotire nu se vor a l m a dac5 sporul ponderal a1 sugarului nu atinge 750 g in prima lung de via@. Cre~terea de a) Cre~terea 30 glzi reprezint5 numai o medie cdculad din totalul greudfilor din mai multe zile. . in manuale se scrie c5 noun5scufii cresc cu 750 g in prima lung. medicul. aprbfundate. acestei pierderi se face in primele 7-15 zile de via@. majoritatea noun&cufilor scad in greutate. Greutatea nou-n5scutului variaz5 mult de la o zi la alta. Oscilafiile in greutate pot declan~a probleme nejustificate in familiile anxioase. sunt necesare cintikiri mai frecvente. Crqterea unui copil nu mai constituie o problemii de instinct. manifest2ri anormale).Csntar pentru sugari.Mama @ capiluf cularidfilor familiei. prima lung in creqterea este de 500-550 g. zilnica' este neregulata'.3.10% din greutatea inifial5. medicul a fost atent la nou-n5scut care urmeaz5 s5 fie examinat (dac5 d o m e . C&nd orice h i i r are atiitea cunqtinp din toate domeniile. in paginile care urmeaz5 se va da o serie de nofiuni (unele mai complicate. Acum. dac5 este agitat. credem d se poate pretinde d piirinfii & dewii un bagaj de nofiuni de un nivel mai halt. gradului de instrucfie. Este suficient un singur control pe s5ptiitnin8. Aceasta inseamn5 c5. c i t si de sc5derea fiziologic5 in greutate. pag 23.3. condifiilor maieriale ale locuinfei. manevrele rnai brutale (ascultafia regiunii spatelui. unele manevre in cadrul investigafiilor neurologice ~i examenul gurii) se fac la urmg. prima sosirii uc: r d t i ir ciintan 4 ziua . h t r e timp. &d instruirea de ba& in faranoastrti d d 12 ani de volarizare. este adeviirat) ce pot fi utilizate pentru cunoqterea general5 a sugarului ~ipentru depistareaunor manifest% anormale.2. Micile neregularitgfi se compenseazg de la sine. Fig. fap. h practica de toate zilele acest salt ponderal este rareori intillnit: de aceea. I 1 . 2. nou-n5scutul este I5sat c i t mai mult nemi~cat.Greutatea La na~tere greutatea medie a unui nou-nsscut este de 3 000-3 500 g. in mod obi~nuit. pozifia in care st2 in pat. in primele zile dup5 naqtere. de tradifie sau de mqtqugiirism ^mgust. Este normal copilul? Aceasta este intrebarea pe care a pus-o mama inc5 din maternitate.

C2nd se pip5ie sau se apucaintre degete pielea impreun6 cu tesutul grasos de sub piele.5. ce revine repede la starea inifialg. avem o senzatie plZcut5 de tesut in stare de tensiune. in medie este de 34 cm (egal5 cu perimetrul cranian). DistanFa vertex (cre~tetul capului) . la sugarii cu diaree gravii. a) La nou-nriscutii prematuri. tonusul mu~chilor membrelor inferioare fiind crescut.% - - 2.6. 2.13 . perfect orizontal qi fix2ndu-i lirnitele lntre cap qi t5lpi cu dou5 c%i copertate. Pielea Fig. Pielea este catifelat5 $i elastics. la distrofici turgorul este mult dirninuat sau .Mdsurarea lungimii sugarului in familie (cu doug carfl ~i cu o panglicl metricl). iar in familie se poate m5sura cu o panglic5 metric5 prin intinderea sugarului culcat pe spate pe un plan dur. elastic. I Fig. Talia (lungimea) Talia (lungimea)medie este de 50 cm. cu extreme intre 46 qi 54 cm.Mgsurarea lungimii sugarului cu podiometru $i la nevoie cu o panglic5 metrick 2.3. b) Perimetrul toracic este egal sau mai mic cu 2-3 cm dec2t perimetrul cranian (in medie 32 cm).3.12 . in institutii se m5soar5 cu pediometrul. in medie este de 34 cm. Este ceea ce medicii numesc "turgor".3.4. Cifrele obtinute sunt rnai putin precise din cauz5 c6 extensia membrelor inferioare nu se poate face perfect. cu extreme intre 32 qi 36 cm.coccis este rnai precis5 dec2t lungimea vertex-c5lc2i. 2. 2. Pefimetre a) Perimetrul cranian se misoar5 la nivelul cel mai mare a1 circumferintei capului.

riu suportatii.vi dese. Poate duce la inflamatia pielii cu r o ~ e a difuzi. La cei la care navterea a fost dificili (prelungit5. culoarea roz sau r o ~ i e (eritrodermia nou-niscutului) dispare dupi primele zile de viafi. rnai ales pe la cutele pielii. b) Dupi disparifia stratului umed-grisos (vernix caseosa) pielea sufer5 un proces de desicafie (uscare) ~ ica urmare. pune unele probleme in ceea ce prive~te sinitatea copilului. mama este mirat5 c i nou-niscutul are o "iritafie la fundulef". Pirinfii trebuie s i se obi~nuiasc5 aceste cu erupfii. alte zone ale corpului (pe fese fn caz de prezentafie pelviani). se intiilnesc relativ frecvent.Scaune acide . Aceast5 reac@e cutanati exagerati se datore~te probabil unor deficienfe ale regliirii circulafiei sanguine. pag. necrozi de presiune) pe cap. fesutul de sub piele este moale. in general. in special in jurul gurii. flasck daci se apuci o cut5 ("plic5") de piele. rnai rnici (uneori ca tiirhple). Este g bine s i nu fie tratati. dar suprafafa cutanat5 este lucioasi. dispare in chteva luni. accentuati dupi fipete. La nou-na'scufii din sarcinri depdsitri. i) Eritemulfesier ("opa'reala" sau iritaGa) este pe departe "incidentul" cel mai frecvent ~i rnai supitritor in primele s i p t i m h i de via@. aplicarea de forceps) se pot constata leziuni superficiale ale pielii (ro~eaf5. . vinefeali. pielea este moale. devenind abia vizibile in timpul emofiilor sau eforturilor. Pielea nou-niscutului reacfioneazi foarte uqor la excitanfii externi. d) Culoarea albristruie (cianoza) a fefei ~i uneori si a extremitritilor (mhinilor ~ipicioarelor). pudraj cu talc simplu. f) Pefrunte. la prematur. increfiti.Mama copiluf e) Petele ro~ii formi de "fragi r o ~ i de pidure". vom face ~i aici mici sublinieri. Aceste zone r o ~ i ("pete vasculare". Aceast5 r o ~ e a f este produsi de cele mai i multe ori de cauze locale: . care necesiti ingrijiri corecte qi tratament medical prompt. Ro~eafa este Limitat5 ctiteodat5 la regiunea anali.Folosirea. La prematuri poate fi rnai pronunfati ~i se meniine mai mult5 vreme. aqa c i trebuie inytiinfat de indat5 medicul. ceafri. Chnd revine de la maternitate. un turgor bun. Uneori. mergtind p h i la aparitia de edeme. dupi revenirea din maternitate. Numai in mod exceptional cele care sunt la nivelul ridicinii nasului sau pe frunte se Sterg aparent. se descuameazi in lamele rnai mari sau . nou-niscutul este de obicei rnai palid decht in starea de veghe. dar r i m h toati viata. Singurul tratament este evitarea cildurii fn exces qi. la apisare rimtine urma degetului. 31). dar acestea trec in chteva zile. mai rar pe nas. ci numai c5 pielea lui are nevoie de o atenfie deosebiti. poate. una sau multiple. se d a t o r e ~ t e acumulirii de transpirafie. manevre obstetricale speciale. de chiloti de cauciuc sau din plastic. dar se poate fntinde la regiunea genitali ~i la partea superioari a coapselor. la cei care au suferit in perioada intrauterini. De regulri dispar in primul an de viata'. rnici abcese sau chiar furuncule. g) Descuama'ri (vezi capitolul 1. Medicul pediatru va indica. cel mult. fie prin folosirea de lenjerie murdari. Aplicafia de creme agraveazi acumularea de sudoare in canalele sudoripare ~i fenomenul se accentueazi. in timpul somnului. turgorul este de asemenea diminuat. Poarti numele de hemangioame. fie in urma contagiunii de la al@copii. se observi uneori pete r o ~ i neproeminente date i de aglomeriki ~i dilat5ri de vase capilare sanguine. sub e de diferite dimensiuni. chnd se congestioneazi. Aceasta nu inseammi cri nu a fost ingrijit cum trebuie. Confinutul excesiv in api. utilizarea de detergenfi prea energici la spilarea scutecelor ~ i / s a u"limpezirea" insuficient5 dupi spilare ~i fierbere (trebuie "trecute" prin rnai multe "ape limpezi"). rnai ales de pe abdomen. . naevusflammens. Sugarul este rnai pufin afectat decht pirinfii. S-ar putea s%recomande ~i un medicament care s i fie dat pe guri pentru a corecta tendinp la scaune acide. fie pentru c5 nu se face corect toaleta pielii. h) Sudamina sau " r o ~ e a p cilduri" apare rnai ales de dimineap ~idispare dupi-amiaza. rnai tiirziu pot fi tratate cu succes de dermatolog. dispare cu totul. pleoape superioare. o pomadi izolanti care s i protejeze pielea sugarului. poate sugera in mod g r e ~ i t . iar pielea poate fi zbhrciti. apar infecfii ale pielii sub formi de pustule. i "ciupitura berzei") se accentueazi c h d nou-niscutul fipi. Daci se exciti cu degetele examinatorului o zoni oarecare a pielii pot apiirea Pete mari ro$i pe o parte a corpului rnai mult decht pe cealalti. aceasta "persist$' ctiteva secunde (dispare lent) in caz de deshidratare. semilichide. C) Culoarea ga'lbuie a tegumentelordin primele zile de via@este expresia icterului fiziologic (vezi capitolul anterior). fag. sub forma unor mici ridicituri roqii cu vgrful albicios.

.

Oasele craniului nou-niiscutului nu sunt complet sudate. numitii popular moalele capului. Oasele craniului sunt destul de maleabile. fontanela anterioarg. La locul de intllnire a1 oaselor craniului nou-niiscutului riimlne clte o micii zonii fuarii substan$ osoasii. Aceste spafii sunt numite fontanele. oasele craniului prezind spre margini (uneori ~iin zona boltitii). apreciazii consistenta ~i elasticitatea oaselor craniului. Fontanela anterioarii are in general form2 rombicii. cu diametre variate de l . foarte simetric. De asemenea. cii intre ele nu lasii nici un spatiu. clnd medicul aplicii pulpa degetelor sale.16). inapoi se poate urm5ri sutura sagitalii. iar spre frunte sutura metopicii. Fontanela mare se inchide rnai tlrziu. Adesea aceste oase au marginile aSa de apropiate. Aceastii membranii are soliditatea unei plnze de cort. dupii care craniul i ~reia rapid forma qi suprafafa i . ea se socoteSte tot normalii. meningitii etc. consideratii ca normalii. la nivelul c2reia creierul este acoperit de inveli~urile sale ~i apoi direct de piele. craniul este rnai mult sau mai putin alungit. Adeviirul este cii momentul inchiderii fontanelei este foarte variabil. fontanela posterioarl. pot surveni numeroase mici incidente mecanice la nivelul craniului. De fapt este vorba de o parte neosificatii a craniului. ci ~i de suturile craniene. deprimarea fontanelei asociatii cu diminuarea turgorului se intllne~te situafii cu pierderi mari de in c lichide: diaree. Este rnai micii. Aceste deform5ri dispar intr-o perioadii destul de scurt2 ~i nu necesitii tratament. deformareaintr-o zonii anumitii este in funcfie de "prezentafia" craniului la naStere. fontanela lateral% 3. o consisten@ rnai elastic%. dureazii adesea de la clteva ore la clteva zile. 2.16 . Din cele douii unghiuri laterale ale fontanelei anterioare se simte sutura coronark Dacii fontanela anterioarii este minusculii (clt pulpa unui deget) sau foarte largii (4-5 cm) in ambele sensuri. Craniul creSte nu numai in funcfie de fontanele.). Fig. Dacii fontanela anterioarii se inchide timpuriu (3 luni) ~i dacii dimensiunile craniului sunt normale. de obicei intre 6 luni ~i 24 luni. se n a ~ t e cu un cap rotund. la nivelul suturii sagitale sau a parietalelor pe frontal sau occipital. Dupii ce medicul noteazii dimensiunile ~i starea de tensiune a fontanelelor. nu sunt motive de ingrijorare ~inu este indicatii suprimarea profilaxiei rahitismului cu vitamina D. simetrice sau nu. va'rsa'turi.5 plnii la 3-4 cm (in cele douii sensuri). Aceste ~anfuri poartii numele de suturi. Dacii fontanela mare este sub tensiune (clnd sugarul este in repaus) ~i bombeaz2. Fontanela anterioarii deprimatii ~i asociatii cu diminuarea turgorului constituie un semn de sarcina' depa'Jita'(supramaturare) sau de distro$e intrauterind La sugar. Nou-niiscutul extras prin cezarianii. in special la prematuri ~i la hidrocefali. care in majoritatea lor sunt banale. fontanela bombeazii putin (fenomen normal). dimensiunile craniului. a) La locul de intillnire a1 osului frontal cu cele doug parietale: fontanela mare sau anterioara'. se simt care la palpare. b) La locul de intllnire a1 oaselor parietale cu osul occipital se poate simti fontanela posterioara'. De obicei. inaintea o r i c h i inceput de travaliu. ambele nu sunt inchise la naStere. Fontanelele nelini~tesc adesea pe mamele tinere. momentul inchiderii fontanelei anterioare este uneori un motiv de nelini~te. Prin palparea craniului se pot simfi douii fontanele (fig. fn mod normal. Se inchide foarte repede. iar suturile ~ifontanelele suficient de suple pentru a permite inciileciiri importante. Cei care se nasc in prezentatie cefalicii ("cu capul inainte") au totdeauna la nqtere un oarecare grad de modelaj a1 craniului ("craniu configurat"). se biinuie o creStere a presiunii intracraniene (hidrocefalie. fontanela mica' sau triunghiulara'. Deformarea craniului este mai accentuatii la nou-niiscutii cu greutate mare. inciilecarea cea rnai banalii este cea a unui parietal pe celiilalt. Pornind de la fontanela anterioarii. Clnd nou-niiscutul fipii. Oasele.Craniul nou-nLcutului: I . 2.Consistenp prea moale sau lipsa de consolidare la nivelul suturilor se intane~te exceptional de rar. Modelarea craniului. Se vor urmiiri in dinarnic2. ci sunt despqite prin niste ~anturi. Capiitii dimensiuni ~i rnai mari in hidrocefalie ~i in unele tulbura'ri de osificare. in cursul nasterii. ~ o caloric. Aceste inciileciiri sunt frecvente.2. acestea au ca efect diferite deformiiri sau leziuni traumatice.

Ochii Fafa este rotundii. Se fntillneqtefn malforma$i ale creierului. iar protuberanfa occipitalii (ieqitura osoasii a oaselor occipitale) este proeminentii. Este produsii prin edem (infiltrafie cu un lichid seros a pielii capului ~i a fesutului de sub piele). Ochii sunt de culoare cenuqie sau ciiprui $i nu se acomodeazii. cu semnificafie serioasii: Microcefalia (craniul mic). care reprezintii zona de dezlipire a periostului. aceast5 deformare este fkii importanf5 qi dispare in ciiteva s i i p h h i sau luni. deoarece. circumferinfa craniului mult crescutii. Din con&%. Dacii umfliitura este moderat5 ~ifiicud din edem simplu dispare in 24-48 de ore. Este o malformafie grav5. 2.3. de regul5. douii yi chiar trei cefalhematoame. rnai rar la occipital. Zona fluctuend este foarte bine limitat%. la nivelul oaselor patietale. Ciind deformide sunt foarte accentuate ~i se asociazii cu o istorie obstetrical5 kc&-catiinecesitii o observa$e neurologicii din partea medicului.cu o margine bine conturatii la periferia sa. congestie vascularii (aflux de siinge) ~i uneori insotiti de echimoze (pat5 neagr5viin5tii la hceput. de rnai multe s5pt5miini (6-12). piin5 la resorbfia completii a colecfieide siinge. In general nu necesitii tratarnent. 2. CBnd este foarte mare se poate insofi cu hemoragie sub piele importantii. asistenta de ocrotire ~i pikinti) sii supraveghem dimensiunea qi consistenp tumefacfiei rnai ales in primele siiptiimiini de via@. pe de o parte. o presiune puternicii ~i prelungitii a capului pe um5r antreneaz5 o paralizie facialii. Rareori. . h d capul nou-n5scutului a fost C flectat multii vreme pe un um5r se constad pozifia asimetricii a maxilarului (sau chiar a nasului).Fata. revksatul sanguin subperiostal creqte in cursul primelor 24 de ore. Deformafia cea rnai obiqnuitii a craniului in prezentafie cefalic5 este o alungire a bolfii craniului ("dolicocefalie") foarte accentuad.realii. percepfla acestei colecfii lichidiene poate fi jenatii in primele ore de bosa serosanguini. Umfliitura este fluctuentii. fn cBteva zile.3. dupii infecfiiintrauterine sau &ii o cauzii decelabilii. suturi larg deschise qi accentuarea desenului venos epicranian. Reflexul fotomotor Datoritii compresiunii exercitate in cursul trecerii prin canalul pelvigenital s a u f ~ i manevrelor a1 obstetricale. cu un craniu "In ciipiifgnii de zahWr". intinziindu-se spre gat (in caz de bosii occipitalii). contrar bosei sanguine.Nou-niiscutul poate fixa qi urmiiri un obiect colorat sau o lentil5 de ochelati "plimbate" la o distanp de 20-30 cm prin f a p ochilor.1. Bosa serosanguiniiiqi are sediul la nivelul "prezentafiei". ci se aqteaptii sii se resoarbii spontan. concomitent. Amintim aici ciiteva modificiiri patologice de form5 a capului. Evolufia este prelungitii. cefalhematomul nu poate inciileca o suturii cranianii. pleoapele se inchid. Sensibilitatea la lurninii este prezentii chiar din primele zile de via@. Uneori se giisesc. Umfliitura este situatii. duciind la constituirea unui cefalhernatom. cursrtl prezenta$iei in pelviene. Este o anomalie grav5. cefalhematomul este insofit de fisuri osoase.7. fontanele mari. se poate produce o ruptur5 a vaselor sanguine subperiostale ale oaselor craniului. Hidrocefalia (excesul de lichid din craniu) se caracterizeazii prin miirirea vizibilii a regiunii frontoparietale. Rareori. Perirnetrul cranian este mai mic deciit in mod normal. care o fnsofeyte frecvent. La lurninii vie. creqtetul capului ("vertexul") este turtit. Diagnosticul se face cu oarecare intikziere. Bosa serosanguind Este o umfliiturii a pielii capului. Se pare cii aceastii deformare se datoreqk mai mult pozifiei in uter qi nu modelajului na~terii. Constatarea unui astfel de cefalhematom ne oblig5 (medic.). Astfel. apoi galbenii) ~ide pete~ii (mici pete hemoragice). iar pe de altii parte. dar cu o consistenfii rnai pufin fermii deciit bosa serosanguini.8. In mod obi~nuit. prin definifie. Tratamentul chirurgical preconizat de unii nu este lipsit de riscuri (infecfie etc. adicii ?n regiunea care a suferit cea rnai mare presiune in cursul naqterii. Dacii este ca o contuzie (hemoragicii) se resoarbe rnai incet.

aer rece). Limba mare sugereaz5 boli moqtenite.10. in general dispare in c4teva s5ptiIm4ni. Hannibal. 2. Sunt dinti de lapte normali care cad in perioada neonatal5 sau persisti p h 5 la vksta c5derii normale. Ludovic al XIV-lea. Aceste pete de s h g e .9. Dispare dup5 vksta de 6-9 luni. Tremur5 la cei rnai mici stimuli (plhs. in trecut se practica relativ frecvent secfionareafr4ului limbii. Urechile Se controleaz5 m5rimea. Sunt normale. Dac5 existi.Mama copt'Iu1 Parakizia faciala' survine dup5 o naqtere dificil5 $i traumatic5 (forceps). De cele rnai multe ori imperforarea canalului lacrimal este la un singur ochi. nu am indicat vreodatil sectionarea fr4ului limbii. gura este "strhbii". forma. sectionarea se va face de c5tre un otorinolaringolog. deoarece este un gest chirurgical care poate declanqa o s4ngerare prin r5nirea arterei linguale sau leziuni ale canalelor Wharton. de boli ale embrionului qi fitului. Este sesizabil5 c h d sugarul tip2 pleoapa se inchide. hipotiroidismul. scurgerea unor secretii purulente. Gura Dinfii. Persistenfa anormala' a unei secredii conjunctivale oblig5 pe medic s5 cerceteze dac5 nu este vorba de o impe$orare a canalului lacrimal. Diagnosticul de surditate trebuie pus c4t rnai timpuriu. medicul poate descoperi ofisura' a boltii palatine (fant5 care str5bate "cerul gurii"). pliurile. La palparea muqchilor sternomastoidieni se p a t e constata un hematom (o ingroqare de mikimea unei miisline). cu lipirea pleoapelor) este mai des i n a i t i . La un zgomot puternic qi brusc nou-n5scutul inchide ochii (reflexul cohleopalpebral). Variaz5 mult de la un copil la altul. vizibile pe albul ochilor sunt frecvente qifa'ra' gravitate. cartilajele pavilioanelor. Se mitreqte progresiv p4n5 la 2 luni qi apoi se micqoreaz5 qi dispare spre 7 luni. de culoare gabuie. Napoleon. Medicul recornand5 Stergerea cu comprese sterile inmuiate in ap5 fi& qi r5citi (nu muqetel care contine impurititi) qi procurarea de solutii cu antibiotice. in prealabil se recolteaz5 secretia ocular5pentru decelarea germenilor microbieni qi testarea la antibiotic. Ele regresea5 spontan fa'ra' tratament. simetria. roqii. Pe marginea gingiilor se v5d c4teodat5 niqte ridicgturi mici perlate (chisturi epidermoide sauperlele Epstein). o jum5tate de frunte nu se increteqte. Chiar dac5 se rnai indic5 de vreun medic. testul se repeti timp de rnai multe zile. cu tratament local susfinut in decurs de c4teva s5ptiImhi (rar luni) se ajunge la permeabilizarea canalului lacrimal. de icter intens. Fata este asimetric5. Strabismul (se uit5 "cruci$"' este frecvent qi nu trebuie s5 neliniqteascg pe pikinti. Mazarin. Globii oculari nu urmeaz5 rota6a capului (ochi de p5puq5). Este inutil s5 fie scoqi. Frau1 limbii este un fel de band5 de tesut situat sub limb5. glaucom congenital etc. Acest hematom este descoperit intre a 8-a qi a 15-a zi de via@.). implantafia. ca: trisomia 21 (mongolismul). ceea ce determina' o oprire a scurgeA~i lacrimilor ~i secundar influmafia conjunctivelor In general. Ba'rbia este inapoi (retrognatism). Richelieu. care se simte in grosimea muqchiului sternocleidomastoidian. Richard a1 In-lea s-ar fi nhcut cu dinti. 2. pentru a se incepe o educa6e specializat5. Exceptional de rar se pot descoperi unul sau doi dinti incisivi mediani inferiori. de anoxie (lips5 de oxigenare a creierului). Pediatrul caua in mod sistematic unele boli ale viizului (microftalmie. Este greqiti pkerea c5 fr4ul scurt al limbii int2rzie aparifia limbajului activ. in jur de 2-4 luni. Gatul pare scurt. Personal. i este prezent: pupilele se retracti la proiectarea unor raze de luminL Henwragiile subconjunctivale neliniqtesc pe marn5. Rar se impune o mica interven6e chirurgicalg (destul de laborioas5) care are ca scop desfundarea canalelor lacrimale. in caz de indoial5. Se impune depistarea surdita'tii.3.3. in caz de antecedente farniliale de surditate. Medicul va instrui pe mam5 . Impiedic5 adeseori alimentatia la s h . Iulius Cezar. Conjunctivita (inroqirea mucoasei conjunctive.

Inima se ascultii cu atenfie pentru a depista un eventual suflu. Circumferinta toracelui se m5soari la nivelul mameloanelor. care evocii o bod5 moqtenitii a inimii. Se va controla pozifia orificiului prin care se scurge urina. Aqa cum s-a ariitat la pag. 3 1. miisuratii la nivelul ombilicului.13. Ectopia testiculara' sau criptorhidia. 2. Hernia ombilicala" este destul de fiecvent5.3. deoarece la vksta adolescentei sau la cea adultii se poate canceriza. Circa 1% dintre b ~ e tsunt purtgtori ai i acestei anomalii.3. rar persist2 piing la 4-5 ani. Abdomenul Abdomenul este suplu. Un hidrocel este responsabil de o pun@ voluminoas5. anomalia regreseazii spontan. Locul de joncfiune a cordonului ombilical cu abdomenul trebuie examinat cu atenfie de c5tre medic qi asistenta de ocrotire pentru a verifica dac5 o poqiune a intestinului nu apare la baza cordonului (omfalocel).asupra manevrelor ce se fac de mai multe ori pe zi pentru a evita formarea torticolisului (capul este kclinat pe o parte. mai ales dac5 mama a absorbit iod. Tratamentul este chirurgical qi se efectueazii in jurul viirstei de un an. Ficatul se palpeazii la marginea coastelor. din team5 sau din motive estetice). este mai mic5 sau egalii cu a toracelui. aceasta se poate practica. Se vindec5 f2r5 a necesita vreun tratament. Radiografia toracelui poate pune in evident5 un timus mare. 2. Vindecarea spontan5 se face odat5 cu dezvoltarea musculaturii abdominale. La nou-nGscut. Acest gen de hernie nu se stranguleazii niciodaa. Se cautii fistule sau chisturi congenitale ale gStului. herniae inghinale cu dimensiuni mici sunt greu d e diagnosticat. de multe ori insii le depiiqeqte cu 1-2 cm. Restul cordonului ombilical cade spre ziua a 7-a . Dimensiunile penisului qi ale pielii scrotale variazii mult. din care in 70-80% din cazuri este unilateral%. vreo manevrii. Nu se storc. in general congenital.3. starea preputului (pielea care acoperii glandul). Toracele Clasic. Sub acest tennen se intelege ieqirea unui organ intraabdominal (intestin etc. Herniile inghinale. 1. iar biirbia este intoarsii spre partea opus5). 2. in continuare cicatricea se retract5 qi se invagineazg. in practicii se incepe cu frecvenp respiratorie (in jur de 30-40 pe minut) qi numikarea biiWor inirnii (120-140 pe minut). Ombiicul. Rareori apare surpriza de a se palpa o gyg. dup5 c5derea cordonului r h h e un mugure care se arde cu un creion de nitrat de argint. Puncga este interzisii. De cele mai multe ori.1 4. Pielea r k 2 n e . Tennenul desemneazii faptul cii unul sau ambele testicule au sediul permanent in afara pungii scrotale. foarte des se constatii o umflare a mameloanelor la ambele sexe. acest interstifiu este. care constituie mu~chii abdominali. Circumferinp. CiiteodatA. Diverse metode de corectare (moneda'mtalica' fiat6 cu o ban& de leucoplast etc. deseori inchisii la culoare timp de c2teva zile.1 2. C2teodat5 se pot observa mameloane supranumerare. Organele genitale Organele genitale externe la btiiefi. Preputul aderii la gland. in general dispare in c4teva luni. D a c i piirinfii solicit5 interventia chirurgical2 (din grabii. Nu necesitii vreun tratament. Palparea claviculei permite sii se depisteze o eventual2 fracturii survenitii in cursul unei na~teri acrobatice. Dispare spontan in c2teva siptikiki.8. Este relativ frecventii.) sub piele printre fasciculele musculare. La copil. fig. laterale sau mediane. C2teodatii se 1 simte polul inferior a splinei.) sunt inutile. Coboriirea testiculului nu se poate realiza decQ pentru un moment sau deloc. Hidrocelul regreseaz5 fkii tratament in marea majoritate a cazurilor. toracele se examineaz5 dup5 ce s-a terminat cu capul qi g2tul.Dacii nu este reductibil5 va trebui operatii spre 3-4 ani.a 10-a (vezi capitolul I).

Buzele (labiile) mici sunt voluminoase vi clitorisul ievit in afar5. dep5vind vlrfurile degetelor. pllnsetele mamei vi. care poate fi unilateral5 (de o singur5 parte) sau bilateral5. La noi in tar5 mulei medici recornand5 decalotarea precoce vi dac5 nu se reuqevte apeleaz5 la chirurg pentru circumcizie. Aceasti pozitie este reductibilri: Se datorevte unei hipotonii (tonus scizut) ligamentare care favorizeaz5 men~nerea piciorului in pozifia fetal5. Nu suntem de acord cu tentative viguroase de decapsulare avlnd in vedere datele anatomice vi observa6a c5 decalotarea se face uvor. De subliniat atdt mdinile cdt ~i picioarele sunt reci. picioarele ajung pe axul gambei. Perna grikoas5 a picioarelor & impresia fals5 c5 picioarele sunt plate. La evrei vi arabi. penisul va fi sp5lat de 1-2 ori pe s5ptimln5. prepupl penisului este in majoritatea cazurilor fixat pe gland vi nu se las5 tras inapoi.Anomalia este mai frecventi la fetite. Cu toate c5 sunt clteva semne clinice pre~ioase(manevra . infecfii. "Picioarele plate" constituie un lucru normal la sugar. deoarece in aceste zone se produc uvor r h i . &5 efort si fii1-5dureri. La membrele inferioare. deoarece am asistat la infectii vi slnger5ri dup5 interventia chlrurgical5. cu unghii moi. uneori. Cu aceste unghii. * 2.dup5 ce s-a ajuns treptat la decalotare total5. gr5sute vi cu pumnii inchivi.1. urletele sugarului. Soldul este "luxabil" datorita intkierii dezvoltkii capului femural. Mlinile sunt durdulii. Decalotarea prea timpurie p a t e declanva shgerarea mucoasei. Este important s5 fie descoperit5 clt mai precoce. Mamele nu au motive s5 se nelinivteascii. Clteodati este nevoie s5 se plaseze o band5 de leucoplast pe piele cu scopul de a menfine picioarele timp de clteva ore in pozitie corectii. fn Anglia nu se face nimic in primii 2-3 ani de via@. estefiziologicri: Dac5jetul urinar se proiecteaz5 la distant5 qi este continuu nu este necesar5 vreo tentativii de eliberare a prepuplui. Prin mivcare. &5 risc de infectie cu conditia unei igiene corecte. intre 1 vi 4 ani.fimoul. fn Statele Unite vi Germania. Unii sugari circumciqi de persoane incompetente r i r n h cu o oarecare invaliditate (preputiu zdrenpit. Datoriti transmiterii hormonilor materni apare criza genital5 care const5 intr-o secretie vaginal5 alburie sau slngerlnd5 asociat5 cu umflarea mameloanelor din care rareori se scurge un lichid l5ptos ("lapte de vr5jitoare"). se impune consult chirurgical vi eventual circumcizie. dac5 p3rintii nu mai reuvesc s5 acopere glandul. In continuare. Numai atunci c h d exist5 suspiciunea de infectie urinar5 sau mictiunile sunt inso~ite durere. Dup5 aceea. lungi. cu experien@. In lipsa periei in acelqi scop se maseaz5 marginea extern5 a picioarelor vi gambelor insotite de mivc5ri de flexie ~i rotatie a gleznelor. circumcizia este obligatorie (face parte din practicile religioase). Pentru prevenirea piciorului plat vi stimularea mi~cirilor picioarelor vi gleznelor este bine ca mama s5 "gldile" (nu masaj ap5sat) tiilpile sugarului. agitafie sau jet urinar de discontinuu. cicatrice vicioase). dac5 nu sunt t5iate. Dup5 al treilea an de via@. cu prepupl retras. Organele genitale la feti~e. lucioase. Aceste manevre pot fi acute de rnai multe ori pe zi. nou-n5scutul se poate zg2ria. acest gest este insotit de riscul de parafimoz5. se poate constata c5 picioarele sunt 'Yntoarse in5untru" ( m t a tarsus varus). L w i a congenitala d e sold Anomalia cea mai de temut este o luxa$ie congenitala' de fold. Dup5 aceea se incearc5 s5 se retrag5 prepupl hapoi cu scopul de a sp5la prepupl cu ap5.15. De subliniat c5 circumcizia trebuie Ecuti de un chirurg de copii. zona respectiv5 va fi bine uscat5 qi eventual cremuit5. Pielea de sub penis vi scrot necesit5 o cur5tire atent5. destul de des. Mama va fric6ona uvor marginea extern5 a picioarelor cu o perie cu peri uzati pentru a stirnula*muvchii laterali vi a redresa activ pozifia picioarelor.Mama @ copilul La bdieti necircumciqi. Degetele par scurte. fiind vorba de un fenomen normal. eviandu-se rnai t k i u folosirea inc51@mintei ortopedice.3. Din contr5. medicul examineaz5 membrele. in condifii civilizate. Labiile mari sunt putin dezvoltate vi nu acoper5 vulva. laxit5tii articulare qi obliciti~ii bolfii cotiloidului. La naStere. se insist5 asupra necesiti~iicircumciziei. i n Franta se evit5 decalotarea prepuplui pln5 la 4 luni.

o pemii speciall fixat2 de un chilot prevrlzut cu bretele (fig. tot timpul ("24 de ore din 24 de ore"). Copilul se sprijinii pe degete qi pe marginea externii a piciorului. Dacii mama observii diferente fn modul cum sugarul iqi miqd membrele inferioare in articulaiia yoldului. de-a lungul cel corpului. Uneon. prin hfiiqare cu un scutec lat intre picioare. Cgteodat2 trebuie presupusii vi o origine genetic% Tratamentul trebuie sii fie precoce: el este complex qi prelungit cu exercifii de recuperare. cu tonus crescut a1 tuturor muqchilor qi cu retractia tendonului lui Ahile.. Aceastg deformare se datoreqte. in timp ce brawl sbiitos se mi~c$ bolnav riimhe imobil. Piciorul a fost prins fntre fesele fiitului gi peretele uterin intr-o pozitie anormalii de extensie qi s-a dezvoltat prost.vi greu de convins ca' diagnosticul luxafiei congenitale de $OM implica' dificulta'6 de diagnostic clinic. dificultiiti ~ 2 n d incearcg sii roteze sau sii h d e p a e z e membrul inferior. Paralizia plexului brahial este legat2 de o alungire a acestui plex nervos. Mai tiirziu. Normalizarea deformibilor inniiscute ale qoldului este cu atfit rnai rapidii. . in lipsa acestora. 0 acfiune de prevenire qi de corectare a defectelor uqoare ("displazii fi-uste") se obtine prin utilizarea corectii qi permanents a scutecelor de tip "Pampers" sau.diverse alte dispozitive sau "aparate" care asigurii poziriile corespunzgtoixre.Acesta const2 fn indephkrea (abducfieforfat2) a coapselor la 90°. La 4 luni semnele clinice sunt rnai bine conturate. c8t mai curhd. Malformavie degetelor de la mdini sau de la picioare capgtii din ce in ce rnai mult interes din punct de vedere genetic: poliaizctilie (mai multe degete).Sistem special de irnobilizat fn displazia de $old qoarl. Fig. timp de rnai multe luni. iar degetul mare este acoperit de celelalte. fn 90% din cazuri.at8t inainte c8t vi dupii hceputul mersului .17 . sumenit2 in cursul unei naqteri dificile. aceastg deformare poate scgpa chiar unor medici experimentati. m$na este in pronatie. tratamentul devine mult mai delicat.numai urma'rirea in timp ~i radiograjia ~oldului precizeaza' diagnosticul. apoi 4-6 luni de imobilizare in aparat gipsat qi. in rotirea spre spate.17). mai intgi ziua c8t qi noaptea.in cazurile mai grave sau in care pgrintii nu respect2 tehnicile rnai sus-amintite. va consulta medicul pediatru qi un ortoped de copii. pe lhgii strgmbarea piciorului. 2. uneori. Descoperirea unui qold luxabil impune un tratarnent imediat. Aceast2 aparaturg trebuie piistrat2 cel pu@n 3-6 luni. deoarece am intdlnitpa'rin@ care sunt nedumeri@. Diagnosticul este evident chiar de la naqtere: miqccle bratelor sunt asimetrice. sindactilie (lipirea degetelor). anomalii ale dermatoglifelor (amprente palmare) intrii uneori irr descrierea multor aberarii cromosomice. Trebuie sii se facg o radiogrxfie . Semnele clinice pot lipsi la naqtere. dacii este posibil prin rnijloace uyoare qi bine supartate: . asimetrii ale cutelor (pliurilor) coapsei. ortopedic qi adesea chirurgical.o atelii cu inele care cuprinde str8ns coapsele qi le reunevte printr-o tijii de lungime variabilg. 2. iar rezultatele r h h nesigure. se aplicg aparate gipsate ce se schimbii periodic in pozilii care sii corecteze deformarea in mod definitiv. . Micile anomalii (degete inegale ca lungime. exercirii de recuperare. Radiografiile pot preciza diferite anomalii ale falangelor sau oaselor mici de la mhii sau picior.pentru a verifica poziGa bung a capului femural h scobitura articularii. ap5irhd oric8nd in primele 6 luni de via@. astfel inc8t coapsele sii fie in abduclie (dep-te). unei pozi@i proaste a Btului fn uter. luxaria necesit2 un tratament lung qi complex: 6-10 siipt2mhi de irnobilizare completg. . qoldul fiind in extensie continug. mobilitate) nu au semnificatii deosebite genetic qi nu necesit2 vreun tratament. apoi numai noaptea. asimetrii de pozitie qi de flexie ale coapselor. Piciorul strdmb varus equin este o rnalformatie gravii care constg. grosime. radiografii repetate ~i mai ales colaborarea lor pentru a pune in practica' un tratament aFa de lung ~i de chinuitor pentru copil. . Se vor incepe. cu cfit depistarea qi tratamentul survin rnai precoce. o corecrie chirurgicalii. intins qi rotat spre interior.Ortolani). Cgnd diagnosticul este Bcut rnai tbziu (6-10 luni). Am insistat asupra acestei anomalii.

dar ulterior urmeazii o deteriorare progresivii. surprind toate manifestirile acestuia. asistenta de ocrotire ~i piirinfi. grafie efectuiirii testului Guthrie tuturor nou-niiscufilor la v2rsta de 4-5 zile. cii unii nou-niiscufi de care au suferit la naStere in cursul dilatafiei ~iexpulsiei (se nasc vinefi. Trebuie ~tiut.dupa' termen (postmatur). Dacii pl2nge sau este somnolent. Din contra. in caz de suferinfii veche. Diferite manifestiiri ale nounascutului Examenul neurologic se face cu riibdare. r cu colaborarea unorpa'rinfi con~tienfi ~iperseverenfi). Primul examen clinic se va face imediat dupii naStere ~i comportii indeosebi o apreciere neurologicii. La acesti copii. din contra.) pot sii nu prezinte nici un fel de suferinfa nervoasii la examenele efectuate in perioada de nou-niiscut. avorturi spontane. Dupa' naFtere mama va relata medicului orice manifestare anormala' ce apare la nou-na'scut. incep2nd din prima zi a ultimei menstruafii. care de c2fiva ani capiitii un loc tot mai important in bolile nouniiscutului. care uneori este greu sii fie stabilitii cu certitudine. Copilul este bine dezvoltat mintal P Aceastii intrebare vine in mintea oriciiror piirinfi din momentul naqterii ~i persist2 luni ~i ani de-a r2ndul. nu fipii imediat dupii naStere etc. grabii. mai ales atunci c2nd s-au constatat unele tulburiiri. ~i in continuare evolufia va fi favorabilii. hipertrofc (prea mare). Testele se realizeazii corect dacii sugarul este treaz. b) exist5 posibilitatea (pentru unele dintre ele) de a se preveni urmikile nefaste printr-un regim dietetic corespunziitor. Dupii v b t a gestafiei. b) mixedemul congenital. Diim ca exemple: a)fenilcetonuria care este o boalii metabolic2 decelabilii. hipotrofc (prea mic). de la cele newoase (cele mai grave ~i mai frecvente) pcina' la cele digestive (in general mai u ~ ode corectat. Amintim despre aceastii problem5 $i intr-o carte adresatii piirinfilor din douii motive: a) din cauza numiirului mare a1 acestor boli. 2) Depistarea anomaliilor cerebrale va fi fiicutii cu atenfie la tofi nou-niiscufii. indiferent de greutate. Acest examen pennite sii se aprecieze eventuale tulburbi. 29).3. depistat prin teste de laborator specifice. Urma'rirea dezvolta'rii newoase ~ipsihice constituie partea cea rnai important6 F rnai spectaculoasa' a i urma'ririi medicale a fiinfei umane din momentul na~terii pcina' la adolescenfa'. care la examenele clinice incearcii sii depisteze orice manifestare anormalii (discretii sau care apare cu timpul). se observii adesea o agravare qi apoi o recuperare dinamicii evolutivii. cu bl2ndefe. care. in decursul primelor luni de via@ de ciitre medic.3. Examenele succesive vor permite sii se distingii d a d sernnele de suferinfii sunt fixe sau. asemenea. icter prelungit etc. o vigilenfii cu crescutii.). ingrijind ~i supraveghind in permanent2 copilul. pediatrul va orienta depistarea ~i tratamentul dificuldfilor proprii fieciirui grup de nou-niiscufi: la termen. iminte de termen (prematur). dupii ce diagnosticul este sugerat clinic (limb5 mare. rude cu boli mo~tenite etc. se schimbii. Durata total5 a Sistemul nervos. lor 2. si Descoperirea timpurie a anumitor anomalii ca qi dezvoltarea psihomotorie sunt ficute ~ide ciitre pbin@. cu un scor Apgar normal sau sciizut (vezi pag. Tratamentul consdin instituirea unei alimentatii sikace in fenilalaninii. Starea de siiniitate ~i de perfecfiune a infiifi~ikii fizice aduce liniqtea piirinfilor: o minte deosebitii la un copil umple de m2ndrie intreaga familie ~i constituie premisa cii urma~ul va cuceri un loc r2vnit in societate. Pa'rinfii sunt datori sa' relateze medicului toate antecedentele deosebite dinfamilie (decese neexplicate de nou-na'scufi. Este de subliniat ca' medicamentele primite de mama' in timpul na~teriipot modifica mult ra'spunsurile la stimuli ale nou-na'scutului in primele ore. in caz de suferinfii acutii (legatii de navtere). Copiii se nasc normali. simptomele variazii pufin in cursul primelor 10 zile. ei vor fi urmiirifi.16.1 7. Boli metabolice Detectarea bolilor metabolice fine aproape in exclusivitate de resortul medicului. dominatii de int2rziere mintalii gravii.).Mama s copilul i 2. instituit c2t mai cur2nd posibil (chiar din primele zile de viatii) qi care trebuie urmat ani ~i ani de zile. de obicei. Examenul va fi repetat in zilelele urmiitoare. t o t u ~ i . Este evident ~i demonstrat cii stbile de suferinfii cerebral2 gravii continua de cele mai multe ori o suferinfii fetalii acutii. . Evaluarea sttirii de stintitate 1) Vcirsta gestafionala' va fi calculatii in siipdm2ni. constatbile nu au nici o valoare.

oreintregi. fn primele zile. aceste tulburik-i nu au nici o importan@. Dimpotrivk dificultatea de a adormi ~i sornnul foarte agitat din primele zile pot constitui motive de ingrijorare. Perioadele de somn dureazg 2-2%-3 me. 4 ) Interpretarea unor manifesta'ri fizice ~ i / s a u psihice. Se iau in seam& 3) Date privind trecutul copilului: a ) anomalii a2 gestafie. fn mediul rural.a 10-a zi. la nivejtul extremid{ilor. Cianoza (invinetirea) poate tr5da o suferintg cardiaca' (boii congenitale ale inimii). Orarul meselol. "orele" de somn din tirnpul zdei devin mai bine delimitate. Verdictul definitiv R da' medicul pediatru. d h d totdeauna mesele %n fazele de veghe. manifestat5clinic prin alb5strirea pie& Suptul ~i iagh$itul trebuie s5 fie premnte imediat dup5 naqtere qi s5 se desrqoare normal.Cei care dommult. Dac5 mama este calm5 qi odihnid. cald. Mama va nota perioadele de veghe. la ce or5 trebuie s5 fie preg5tit5 pentru al5ptare. cu toate c5 somnul este mai u p . in timpul cdt prezind icter fiziologic toti nou-n5scutii sunt mai somnolenfi. Majoritatea nou-n5scugilor la termen prezint5 icter intre a 3-a qi a 10-zi de via15 (icter fiziologic). de asemenea. sornnul nou-nbcutului devine mai pupn addnc qi apar perioade de veghe. in consult cu neuropsihiatrul $i eventual cu psihologul.anomaliilor neonatale au deci o vabare de diagnostic qi prognostic. El nu are tnc5 ritmul somn-veghe bine precizat. Este de o importanpi esentiada' respectarea ritmului propriu alJieca'rui sugar. s&d peste una din mese. subalimenta$ia. Nqterea grea sau uqoar5 poate avea. c ) starea noua nciscutului la nqtere. Somnul. care se aIungesc pufin d t e putin. malformatii). Agitatia din familie are influente nefaste asupra somnului qi comportamentului nou-n5scutului. excesul de impresii (vizite. rigiditatea orarului rneselor. anumite m5suri. cerebrala' sau metabolica' (sc5derea calciului sau glucomi). Un icter apkut precoce. Cianoza care apare in crize qi in repaus poate fi expresia unei suferinfe nervoase.Ele trebuie sernnalate medicului. Dac5 sunt treciitoare. Cu fiecare s5pt5miin5 de via@. cianoza este determinatii de obicei de o bod5 grav5. tipiit) o discreti% invinetie In j m l gurli. lipsa de confort (frig. d ) termenul l care trebuia sa' se nasca' (exprimat in Gptiimdni). & mod normal nu trebuie s5 apar5 la un nou-n5scut la termen. Rihnul somn-veghe tine qi de starea psihica' a mamei. o influen@ pasager5 asupra s e i nou-n5scutului. pentru a prevedea. C5tre a 7-a . via@complicatii de familie. mult mai rar 31/24 ore (de obicei intre primul qi al doilea supt in cursul zilei qi in a doua parte a noptii). Tulburhile legate de administrarea unor medicamente mamei fn tirnpul naqterii dispar de obicei repede. . nu trebuie d fac5 mari griji marnei. mama contribuie la organizarea somnului sugamlui.apare intoxicafiaprin nitri$i. RespectAnd aceste perioade. dizarmonii in relatiile de familie. Tulbura'rile de somn. nou-n5scutul pare c5 d o m e tot timpul. s5n5tatea psihic5 a mamei care al5pteaz5) detwmin6 tulburik-i de somn la nou-nbcut. daci mama este fn tensiune qi anxioas5. h propoqie de 95% noun5scu@ la termen (socotiii normdi) nu au tulburhi de somn. circa 5% dintre ei prezint5 totuqi o stare de somnolen@mai accentuatk dar nu profund5. Tulburikile de sornn. intens qi prelungit. c h d la prepararea laptelui t$ ceaiului se foloseqte "apa de fiintAniX". baia. singurul in m5sur5 s5 le interpretem corect qi s5 ia. sau generalizad qi permanentg. nou-ngscutul va fi nervos qi agitat. e) vdrsta copilului in momentul in care este e m i n a t sau cdnd mama observa' ceva. suprasolicitarea fizic5 qi/sau psihic5. setea. neasociate cu alte manifestgri nervoase. eventual.buze. C h d este accentuat&localizatii la fa@. Studiul dezvoltruii nervoase la nou-n5scut nu poate fi desprins de ceilalti parametri de fixare a s W de sk5tate. respiratorie (infectie. celelalte ingrijiri nu se fixeaza' in mod arbitrar a2 ca'tre m sau medic. La un noun5scut la termen reflexele de supt qi de inghitit pot prezenta unele tulburik-i. Este un semn important prin care sugaml iqi manifest5foamea. in funcfie de acest ritm. Consumul de cafea qi/sau ceai "rusesc" de c5tre mam5. Ele sunt intterupte de faze de veghe mai lungi. ci dupa' nevoile " ce convin structuri biologice ~i temperamentului sugartclui. nu prezint5 o semnificatie patologic& Pldnsul. p a t e l b a complicatii neurologice grave (icter nuclear) (vezi capitolul anterior). in jurul vcirstei de 10-12 Zuni. la nou-n5scutii aliment* artificial cu lapte praf. Naqterea dificil5 poate avea o influent5 nefastii asupra somnului. La unii nou-n5scufi apare dupii efort (supt. Icterul. mu-n&scutul are qansa de a fi liniqtit. b) ammalii ale travaliulni. singure.

Daci va fi purtat in continuare in brale. s5-1 asocieze cu alte manifestiki. Dupi partida de plrins respectivz nou-Gscutul adoarme sau are o vioiciune normali. strident sau slab (de abia auzit) qi nu p a t e fi potolit prin declanqarea reflexului de supt sau prin luarea in brale a nou-niscutului sau sugarului. intre reaciiile suspecte. asociat cu absenfa vioiciunii. Din contr5. pentrn c5 nu antreneazi nici tulburarea ritmului respirator qi nici fenomene vasomotorii (cianoz&paloare etc. . durere din cauza opirelii. stare de agita$e sau de nervozitate in familie. o suferinf5 sau o *mbolnivire ("colici abdominale". fenomenul fiind foarte probabil datorat unei tulburiri metabolice trec5toare (hipocalcemie sau hipoglicemie). Dup5 ce s-a indepWt motivul suferinlei va fi liniqtit 2nd pum qi va fi culcat din nou in patul lui. emisiune de win5 sau scaun. aer viciat. TremurQ'turilebQ'rbieise intiilnesc relativ frecvent la nou-nkculi qi la sugari in primele 2-3 luni. cu o naqtere rnai dificili sau un hipotrofic (nou-nhcut cu greutate rnai mic5) poate prezenta trepida* ale membrelor inferioare. duc la distensia plimrinului cu aer. O W u l de a lua 2 &ratesau de a n a l i nten ta gar ca inge n uie cul In sugr voie"s k &cin g repezi Pl2nsul este mijlocul prin care s u g m l sernnaleaz5 mamei o necesitate sau o suferinp. in timp ce vioiciunea se stinge. TipQ'tul. Cei care plcing ~i dupcr'luarea in bra{e ~i dupd imercarea de a-i alimnta au alte motive rnai serioase de a plinge. paralizii. Unii p l h g pentru c5 vor rnai multi atentie qi vor s i fie mai mult in brale. el va deveni r5sfifat qi va invita.). cBnd este ingrijit de o persoani neindemsnatici sau nervoasi. dar pot surveni qi in repaus). bine suportat. f i alte tulbur2ri neurologice. luat in brale) sau inliturarea unor disconforhui (prea strrins sau prea gros i-at. pozifie incomodi in pat etc. Cei care tac dupi luarea in brate nu sunt flhsnzi. in modul cum se manifesti. durabil. ins5. currind. ceea ce alarrneazli pe multe mame. daci indeplineqte % doui condilii: este izolat qi nu progreseazi in intensitate. El poate f i numai de origine digestivi.). dovedeqte o suferinp de origine nervoas5 central. este neschimbaf etc. astfel. daci tremudturile se transform5 ulterior in valuri de contracturi musculare din ce in ce rnai ritmate. Tipitul de suferinp cerebrali este ritmat. Unii nou-nbculi normali au un @pit ascutit (nu strident. corzile vocale qi ciile respiratorii superioare. sau periferic5 (boli de inim$ pl5mhi etc. Mama este datoare s i observe. zgomote in cameri. Geamcitul nu se intdneqte la nou-nbcutul srin5tos. chiar daci se rep&. defecte *m5scute. diaree sau alte tulbur3ri.). Se recornand5 mese rnai dese.). Medicul unnireqte vigoarea qi calitatea tipitului. de tonalitate mijlocie. cBteva % zile. chiar de scurt5 durat5 qi intermitent. care furnizeazii date despre: puterea generali a nou-niscutului. nu prezintii febe. medicul iqi poate da seama de integritatea miqcikilor. Ccr'scatul. ud. pozitie incomodi. Credinfa c5 plrinsul fortific5 plhBnii este falsL Ea iqi are probabil originea in faptul c5 primele respiralii profunde. un nou-n5scut la termen. dar iqi p k W vioiciunea qi o bun5 reactivitate. nou-n5scutul $pi qi iqi miqci mBinile qi picioarele. Ori de cBte ori s u g m l plBnge trebuie ciutat de la inceput daci este infometat. s i urmireasci o r m l qi durata plhsului. ciscatul trebuie urm%it aparte. durati. s i foloseasci plBnsul pentru a ob$ne s5 fie {inut in brate qi legiinat. Se supravegheaz. culoarea nou-nkcutului vireaz5 de la roz-deschis spre roqu (culoarea sfeclei roqii). s i g5seasci solutii pentru a-1 liniqti. daci-i este frig sau daci il chinuie o cut2 de la scutece. Nou-n5scutul sin5tos are un tipit viguros. CBnd apare. cute sau noduri de la scutece. succesive. solutie de glucoz& calciu. respiratie nazal5 dificili datoriti unui guturai etc. Sindromul iritativ al nou-nhcutului are o semnifieape patologic5 minor&f i urrniki. nici grav) la care este greu d giseqti cauza. reprezinti un fenomen normal. evidentiind eventualele asimetrii. Ca manifestiiri izolate. care insopsc lip5tul imediat dupi naqtere. Crind tipi tare qi prelungit. Iritabilitatea gemmla' a nou-nkutului se manifesti prin tremueturi izolate (ce i n s o w o miqcare s p o n W . Tipitul determini o contractie a muqchilor fetei.Mama @ copilul prea strBns infiqat. De obicei se calmeazi prin satisfacerea unor nevoi (supt. CBnd este provocat (de o inlepitur5. cBnd este infometat). ne putem qtepta la o crizc de convulsii. plBnsul nu rnai contribuie la dezvoltarea plhBnilor. Dupi aceea. De multe ori apar cBnd sugarul este dezbecat sau in tirnpul biii.). TresQ'n'rileizolate pmvocate sau spontane nu au nici o semn$ica$e patologiccr'.

pielea qi uaele organe ale nou-ngcutului. h cazuri mai rebele se p a t e adrninistra putin ceai ciildut. la marii prematuri. Nu este posibil sa' se afirme ducd un nou-&cut este sau va deveni inteligent. reacfioneazg la vocea mamei. Eventual sugarul va fi frecat sau b5tut uqor pe spate. adicg miqc5ri care au ca scop conservareavie@ (de exemplu. nau-nkutul nu manifest5 vreun interes pentru ceva. normali. Strgnutul nu are nici o semnificagie patologic3 BIastfel de situa$ii qi deci mamele nu trebuie s2 se alarmeze considerhd c3 sugarul "a r3cit9'. degetul mare fiind adus spre palm%. La nou-ngscufii la termen. Pa'rinfii sunt datori sa'-~i cunoasca' sugarul! La venirea pe lume. Dupg ciiteva zile. 2. in stare de flexie (pufin indoite din articulafia cotului). in poziiie de pronage (cu palmain jos. Sughipl. cel pufin in grimele zile de via@ sunt miqcki reflexe. prin frecvenfa sa anormalk poate fi un semn evocator de suferinfg cerebral%. SI nu se uite cg tonusul muqchilor giitului este incg slab. F~ecventse observli o reacfie "in . nou-&cutul la termen are o pozifie tipica' cu cele patru membre indoite f "flectate") ~i sirnetrice. Se verificg orificiile de la tetin3 qi se corecteazg tehnica alimentagiei. Pentru combaterea sughqului. afar& Tr&a'turile mo~tenite Ele determina' dezvoltarea s ~ g a r u l u ichiar de la inceput. Corpul urmeazg intoarcerii capului ("in bloc"). C h d este vorba de dezvoltareaneuromotmie a nou-nbcutului. unii susfin cii esG vorba de o fiing care nu are deciit reflexe. mama va nota 2n cursul primelor s i p t h h i . in paginile care urmeazg. bcetul cu incetul el devine mai indemhatic in a apuca s h u l sau tetina. oricare din aceste segmente. Toate miqcfile sunt automate qi par necoordonate. MuIti copii sughit3 in primele s 5 p t h h i de via!& Aceasta nu trebuie sg constituie un motiv de ingrijorare. Urm5rind nounilscutul.). Brafele sunt ayezate liing%corp. el dispare odat5 cu desgviirqirea maturafiei. Stra'nutul. Membrele inferiuare sunt flectate ("strhse") qi rotate extern din articulafia qoldului. fn primele zile principa'ta sa ocupaiie este s3 doarm5 qi s3 sug3. sugarul va fi luat in braie qi @nutcu abdomenul lui lipit de corpul mamei ("piele la piele"). emite mici zgomote sau bombiineli. Degetele miiinilor sunt partial striinse. indulcit cu o linguritg de zah* qi cu ciiteva piclituri de suc de lhiiie. Capacit3tile corpului yi mintii sale se dezvolt5 lent F dupg o ordine bine stabilitg Aceastg i dezvoltare este determinati de patrimoniul moqtenit de copil qi de influengie care se exercitg asupra lui din sunt cele mai importante. riispunziltor de reflexul de sugh~t.18). Ele sunt fapte in care conqtienp nu ia parte deloc. La acest grup de copii. Capul este de obicei intors intr-o parte. in eontinuare. schiteaz3suptul. el intoarce deja capul spre lumin5. cgscatul se inwneqte rar. miqc5rile de supt). cgscatd este prelungit qi frecvent. Atitudinea de flexie a mernbrelor. Dacg s-a udat va fi schimbat in scutece uscate qi va fi culcat. gambele pe coapse (prin flexia genunchilor). Compresiunea qi cgldura local%fac s3 se schimbe pozitia bulei de aer care declanqeazg excitagia nervului frenic. Sufletul nou-niiscutului este greu de inieles. capul trebuie susginut bine. iar in timpul suptului trebuie sprijinit pe cotul mamei. Unele mame sunt impresionate de rezistengi pe care o inthpinii c h d kcearcg sg intin& (s3 deflectem) antebraful sau gamba. Imediat dup6 netere. se intinde pugin. deschide gura.dar. spre v&sta de 36-37 sgptimhi fetale. increteqte fruntea. cgscatul poate fi declanpt la cea rnai micg excitatie in juntl gurii. Ciind un nou-nibcut sau un sugar in primele dou3 luni este mai desEqat qi vine in contact cu aerul proasp34 strgnut5 qi/sau urineazg.In afar3 de orice imbolngvire. cel mult de 1-3 ori in decurs de 10-15 minute (aer viciat etc. vom ar3ta cum se urmikesc functiile sistemului nervos.Anterior am descris cum araG ~icum evolueazg corpul. Pozitia corpului yi a membrelor a) Culcatpespate ( "decubitdorsal"). se datoreqte tonusului crescut al rnuychilor flexori ai membrelor (fig. picioarele in flexie dorsal% degetele in flexie plantar5 ("cvadruplg flexie"). asemiingtoare parfial cu pzitia din uter. Ele suat kdoite: coapsele pe abdomen.ti intins de mam3 revine prompt la prima pozi$ie (flectati). rezemat de planul patului cu obrazul drept. uqor deschisg). coboriit . pe care la inceput o evitii. multe mici s m n e care dovedesc d are loc o "trezire": iyi mi@i uyor din c k d in ciind braiele ~i gambele. de exemplu ceai de anason. nou-nbcutul este o fiing cu totul dependentg.

masF. a$a cum se intlmplii prin reacfia Moro (fig. prin intermediul c&ora excitafiile senzitive (senzoriale) deterrninI un r&puns efector. altele reflect3 comportarea care ar putea fi asemuit3 cu stadiile timpurii din evolu@aomului. In caz cii se observii o asimetrie dintre douii membre omoloage (respectiv dreptul cu st2ngul) aceasta poate avea o sernnifica@e patologicii. motor sau secretor. Genunchii sunt situali sub trunchi sau llngii acesta.19). aterizeazii pe cele ea patru picioare. picioarele pe pe gambe ("in flexie dorsalii"). aceste miqciki se produc sau sunt mai active clnd sunt atinse tiilpile picioarelor nouniiscutului. nediferenliat3. 2.Culcat pe spate: capul este intors pe o parte. In juml vkstei de 3 luni exist3 o acalmie in activitatea motorie a sugarului deoarece miqc3rile automate se sting.Dac2 nou-nhcutul este tras de brafe in sus. clt mai ales de cele inferioare. capul este sprijinit pe o parte. Exist6 o tendinpi generala' ca aceste reflexe primitive sa' dispara' ca'tre vdrsta & 3 luni. din poziiia sunt culcat pe spate. reaclii automate la modificikile de mediu. Pozifia $imi$cMe nou-niiscutului sunt aproape simetrice. d) Simetria. 2. Soldurile sunt ridicate l & h d intre planul patului $i unghiul format de torace $i coapse un spaliu inalt de 3-4 cm. Simetria atitudinii intre membrul drept $i cel stPng este aproape permanent3. b) Culcatpe burta' ( "&cubit ventral "). El atinge aceasta' etapa' cdnd itcepe sa' doreasca' gi sa' poata' sa' "$aca' ceva" singur.a riisfrhge.19 .18 . este o modificare a modelului in flexie prin cedarea temporarii a tonicitiilii fiziologice crescute.a 3-a siipt&nhi=i. datoritii reflexelor primitive de "redresare". ce duce la intinderea trunchiului $i membrelor. La unii se observii o slabii miqcare a capului spre "partea preferat?$'. braiele sunt V z a t e l b g 5 corp.Fig. fiind necesare supraviepirii.20 . a intoarce). 2. nou-nhcutul p a t e schip mi$c&i de Wire. brafele se men+ in flexie (indoite). Fig. capul cade inapi sau lateral (mu~chii hipotoni) . Termenul de reflex provine din cuvhtul latin reflexus (de la reflectare . ca o "tresikire" bruscii $i generalii. 2. Reflexele prezente la naqtere. degetele sunt partial strbse. fie c3 este vorba de cele superioare. Dacii o pisicii cade de la Sniil@me. Fig. Din clnd in clnd incearcii s I facii mi~ciki &ke $isprijinul se face cu ajutorul degetelor de mari de la picioare. nou-niiscutul reuqeqte sii-$iaqeze capul pe o parte $i il poate ridica pentru scurt timp pentru a-1 culca pe cealalt3. Din a 2-a . 2. Apuchd nou-niiscutul de mlini $i triiglndu-1 uqor in sus $i inainte. Copilul se naqte cu anumite reflexe primitive (arhaice). pe miisurii ce locul lor este luat de mi$c&le voluntare. Unele din aceste reflexe sunt de protecfie. la un stimul oarecare. . membrele sunt flectate. c) Tracgunea din pozifia culcat pe spate. iar miqciirile voluntare de abia incep sii aparii. Reflexele (actele-reflexe) sunt procese de baz3 ale activit3w nervoase. care este vdrsta cdnd sugarul incepe sa' faca' miqca'ri voluntare.20). Genunchii sunt indoi@ coapse. iar capul a t h 2 pe spate (fig. Aceste reflexe dispar ciitre vksta de clteva luni. Nou-niiscutul este dotat cu reflexe ce fac ca majoritatea mi$cikilor lui sii fie automate.Poziiia in decubit ventral (culcat pe bud): doming flexia membrelor. Si ?naceasti situafiedoming pozifiain flexie.

Refaexul punctelor cardinale se numevte astfel. antrendnd uneori $i capul in aceast2 mivcare.Cercetarea reflexelor se face aS2t la matemitate cdt h de $i acasl i primele s~ptikitni via@.Reflexul de apucare (aggpre) palmar ~i plantar. deschide degetele. sub bra@. Mama aude mereu pe medici "are reflexe normale" sau "Moro este prezent". deoarece modul slu de cercetare const2 in mai multe jurul gurii. depmeazl bralele de torace. Ea i n s l ~ i observl c l dacl izbeqte c o ~ u l (patul). 2. C h d reflexul punctelor cardinale este perfect. incilt nou-nkcutul poate fi ridicat uneori deasupra planului patului sau mesei pe care este examinat (fig. Rcispunsul este cu atdt mai rapid cu cdt nou-n&cutul este l interval mai mare a fafci a ultima aaptare. Nou-nbcutul este $nut de trunchi. nou-nlscutul tresare. Dacl se trece degetul pe sub talpa piciorului nounlscutului. Din &east2 succesiune de indoire $hntindere a membrelor ideferioare. apoi la pwile din mijloc deasupra $i dedesubtul buzelor. c h d acesta este d e s a ~ a t . i se declan~eazl reflexul Moro (fig. Mersul automat. ale declan~hd astfel mi$c&i de flexie. aplicate ?n locuri situate conform punctelor cardinale. 22). 2. se simte cum degetele picioarelor se flecteazl. Dacl este tinut in continuare de axile $i dus la marginea unei mese. iar celiilalt se intinde. 21). Medicul este singurul in mlsurl s5 aprecieze dacl reflexul Moro este prezent. membrul respectiv se f l e c t e d . De altminteri nu se trag concluzii deciit dupl ce se c e r c e t e d mai multe reflexe. La nou-n&cutul mai pu$n vioi.23). 2. cdnd se trage brusc scutecul de sub nou-nlscut.22 . La contactul plantei (talpa) cu suprafala mesei de examinare. nou-ngscutul suge $i inghite corect. complet. Se vor expune numai cdteva: Reacfia Mom (dupl numele pediatrului german care 1-a descris in anul 1917) se produce dacl nou-nlscutul este treaz. al ciirei . Nou-nlscutul i$i intinde tot corpul. R&punsul la durerea vie. vertical.21 . 2. se flecteazl. degetele acestuia se inchid brusc $i cu aS2ta f o e . la colprile buzelor (drept $i stdng). intinde membrele inferioare! in timpul al U-lea se produce revenirea in poziGa de repaus cu bralele flectate $i cu pumnii strh$i. cu mncKul q o r aplecat inainte. Esenp rbpunsului rezidl fn faptul c l aceste mi~ciiri corpului se fac in acelqi sens ca $i stimulul. el intinde brusc bratele $i uneori desface degetele. Cdnd acesta din urml atinge planul mesei. le intinde. Fig. simetric. cu reactivitate redus$ este indispensabil s l se mgsoare atingerea eventual5 a sensibiliGGi. astfel inciit picioarele s l atingl un suport solid. acestea nu sunt deck schile de reflexe normale. 3n stimuliiri (atingeri) succesive. extensie $i rota$e ale gdtului. dacl trage brusc de scutecele pe care e culcat sau trage mdna cu care Z susGnea capul. Dacl medicul izbe~te violent masa pe care este culcat nou-nlscutuf. el are un reflex de urcare. uneori lipl. S-au descris zeci de reflexe.Reacfia (reflexul) Moro. Limba $i buzele se mi@ spre ' punctul atins. iar vrimul se intinde. Dacl medicul (sau mama) trece degetul prin palma nounlscutului. de apucare a degetelor. 2. rezula care sugereaze rnersul denurnit amersul (fig. Fig. Reflexul de agcifare.

inseamn5 c5 s-a ad5ugat o infec$e (conjunctivit2). la majoritatea nou-n%cu#lor ochii sunt inchiqi. laringiene sau guturale. face ca examinarea ochilor s5 fie dificil5 2n primele zile. Nou-n%cutul poate emite pu$ne sunete involuntare. Sclerele (albul ochilor) pot fi roqii. hemoragiile trec dup5 clteva s5pt5mlni. inchide qi deschide ritmic gura.Mcrsul automat. rnn de Contactul social. Pentru aceasta se ciupeqte prelungit (1-3 secunde) talpa piciorului. Toate ingrijirile se fac cu calm. Nou-niscutul pare atent. a p i apare iip5tul (viguros qi prelungit. datoriti unei hemoragii subconjunctivale din timpul travaliului. asociat2 cu tendinp nou-n5scu#lor de a #ne ochii inchiqi. C h d este liniqtit. V i k d Ochii sunt complet formafi la naqtere. . Aceast5 inflamaiie. De abia dup5 clteva zile. Dac5 un stimul dureros viu nu declanqeaz5 declt retragerea imediatii a piciorului cu trip15 contrac#e. in mod obiqnuit nou-n5scutul r5spunde prin retragere aproape imediat2 a piciorului excitat. Daca' nou-na'scutulplinge. Nou-n5scutul are un facies (expresie a feiei) aproape imobil (f5. ca ~i #p5tul. car: trebuie tratat5 cu grij5. din c h d in c h d apare un "&bet". Comportamentul emofional. incerclnd astfel s5 se inspecteze globii oculari. pentru a preveni eventualele infecp generate de microbii din canalul pelvigenital al mamei. prin miinglieri uqoare qi ritmice ale frunp sau ale toracelui anterior. pentru a se stinge progresiv.Mama $I captlul Uneori pare c5-qi privegte mama sau pe examinator. Organele de simt Ochii. fi. dup5 unii autori "piele pe piele". la auzirea unei voci cunoscute. Pic5turile antiseptice care se pun in ochi (solu#e de nitrat de argint 1% sau cu antibiotice). Tip5 inaintea meselor. pleoapele sunt lipite qi tumefiate.1-5 mimicg). iar conjunctivele sunt inflamate. pa'rinlii trebuie sa'-~i infrcinga' neliniptea. Limbajul. Activitatea motorie qi ' I miqckile % mas5" sunt diminuate c h d atenfia este deviatL Nou-n5scutul p a t e fi calmat prin ridicare in braie. la c5ldura contactului corporal qi la al5ptare. d a d nou-n5scutul este in stare de veghe qi este liniqtit. prag poate fi foarte ridicat sau foarte coborlt. urmat2 de flexiuni ("indoiri") succesive ale gambei qi ale coapsei (tripla contrac#e). poate fi examinat in bune condifii de c5tre medic. proporfional cu intensitatea durerii) qi miqcarea global5 cu agita#e care se instaleaz5 imediat. produc uneori umflarea pleoapelor. La nevoie se indepihteazi cele dou5 pleoape printr-o miqcare bllnd5. este vorba de un caz patologic. peste care t r e e intermitent un "zlmbet" f3r5 motiv vizibil.1-5 iip5t qi f k 5 miqcare global5. ' Clnd plhge. "vorbindu-i" cu voce calda". s i t q i i l e confictuale din familie ~i m i ales starea de tensiune a m m e i au un rol important in comportamentul nou-na'scutului ~i sugarului. Dac5 din ochi se scurge puroi. m&g%ere. are efect sedativ prompt) ~i d n g i i i a t pe h n t e . Se sperie uqor la zgomote. in 3-5 secunde. c h d este ridicat in pozi#e vertical$ nou-n5scutul p a t e deschide ochii. in timpul suptului. odat2 cu iip5tul. f5r5 s5 aib5 vreo semnificatie patologic5 qi f3r5 s5 lase urme. Aceast5 miqcare poate fi oprit5. Unii dintre ei se intrec parc5 pe ei inqiqi clnd se "cauti?" de c5tre medic reflexele arhaice (vezi mai sus!). mai ales noaptea. "lipit" cu burta de pieptul m m e i (contactul strhs. cu ochii deschiqi. Inflamafia unilateral5 este determinat5 de Fig. 2. Dup5 7-10 zile de via@.2-T . Nervozismul pa'rinfilol. nou-n5scutul poate fi liniptit daca' este luat in brafe ~i "strcins la piept". dar se liniqteqte de indati ce a fost hrihit.

.

h c a din anul1877. dar inceteazs orice joc a1 mimicii."piele la piele". ardei. i se curata urechile. Timp de c2teva secunde. gura. daci o mama schimbg apa de colonie cu care era obiqnuit sugarul. copilul este dezorientat. nasul. Este bine ca mama. La ribdul siu. mic. Chiar de la aceasa v&st& fitul prefera gustul dulce. regurgitafiile qi chiar virs5turile sugarului. Pete alb-giilbui (milium albicans). dupa mirosul laptelui qilsau corpului. sit-i csnte dacg are voce. Sugarul simte blhdetea. sugarul refuzg sa suga. Daci o mami continua s i vorbeascg. usturoi etc. Simtul tactil apare foarte devreme in viafa fetal%. Este cunoscut faptul c i . se reculca etc. ea recunoaqte mirosul cknitqutelor purtate de copilul s8u. survenite rnai tibziu.). Cu c2t lichidul amniotic este rnai dulce. . Acelaqi cercetator sustine c i membrii unei familii degajeaza un "miros de bazi identic". acesta este in permanenti ingrijit pentru c i nu poate face nimic el insuqi: este luat in brate. s-ar # frt prezent se socoteste c2i sugarul folose~te mirosul pen] notiunea de " a p r ~ c r p e " ia . se liniqteqte c2nd o aude vorbind sau c2nt2nd. o fixeazi qi o urmireqte. nu mai fixeazg fafa mamei. amplific5 ritspunsurile interactive. o parte importanta o are expresia fetei. acesta refuz3 s2nul qi chiar nu rnai accepti sB stea fn brafele ei. Mulfi nou-nascufi intorc capul spre s h u l mamei. ciildura corpului qi compresiunea local2 exercitate asupra corpului copilului ("piele la piele") previn qi/sau calmeazi colicile. schimbat. simtul tactil este foarte important dar greu de demonstrat. Unele tulburitri ale comportamentului copilului. unii sugari primesc s2 sugi numai de la mama lor. devine amorf. La Leaghul de copii qi in creqe. apoi viz2nd c i nu se rnai intiimp12 nimic. ochii. Simtul olfactiv (mirosul) Nasul este. Unul din mijloacele cele rnai eficiente de combatere a colicilor abdominale la sugar este ca in timpul alimentaf. in timp ce alimentele cu gust plicut declanqeazg reflexul de supt qi inghitit. in general. care ingrijeqte copilul. Contactul cu pielea qi citldura corpului mamei sunt stimulgri foarte puternice. prefer2nd-o fa@ de persoane striine. spilat. inainte de a-1 fi atins. alaturi de alte f u n c p senzoriale ca vederea qi auzul. bruschetea qi/sau sthgscia gesturilor. El este asociat cu comunicarea prin auz qi vedere. m2ng2iatul qi luatul in brate sunt suficiente pentru a opri tipetele sugarului. s8-i vorbeascg tot timpul. a deosebi "departe". Dac3 mama este diabetics. unii o recunosc numai dupi ce sunt luati in brate qi ii simt mirosul qi formele corpului. Adesea. infiqat qi desf@at.Mama gi copilul Pe l2nga voce. Amintirile olfactive impregneaz6 viafa afectivg in mod inconqtient. Cu ochii legafi. Contactul strsns.iei sa' fie in contact nemijlocit cu corpul mamei sale . cu fata intepenitit. "Fafa impasibil8" face ca vocea mamei sB nu rnai fie "interesantit" pentru copil. pe suprafafa sa. Gustul este relativ bine dezvoltat la nou-ngscut. acru. ceapit. baie etc. in majoritatea cazurilor se constati c2 qi mamele respective recunosc mirosul copiilor lor. hgrijirile corpului (tinut in brate. El deosebeqte substanfele cu gust placut (dulce) de cele cu gust neplicut (amar. ultimele declanqeazg o salivatie abundentg qi grimase.se alini. se opreqte. dar tenace. i se dB s2 m%n2nce.) Ecute agreabil qi adaptat a fost numit "dialog tonic" de Ajuriaguerra. cu atAt fitul inghite din el mai mult. leganat qi mhg%at. nu se mai miqci. Mirosul este prezent la nqtere. Daca mama consumi alimente care modificg gustul qilsau mirosul laptelui mamei (piper. mama recunoqte foarte tirnpuriu mirosul copilului siu. in perioada de nou-niiscut qi de sugar mai mare se socoteqte c2 simtul pipsitului constituie o formi de limbaj. un "miros de familie". marele naturalist englez Charles Darwin a observat cB nou-n&cutul percepea mirosul sbului mamei sale p h i la 30 cm. Gustul Organul gustului (mugurii gustativi localizati pe Iimbi) se constituie foarte timpuriu in cursul vie@ intrauterine. sitrat). Dac2 sunt despiirpti pentru c2teva zile de mams. este imbrgcat. Ea este prima care va observa c2nd sugarul aude. De altfel. desEqat. Richard Porter (Tennesse . prezenthd rareori.SUA) a arittat experimental cum copiii de 5-6 ani recunosc incg mirosul mamelor lor. Simful tactil (pipstul) Pielea este organul senzorial cel mai intins qi sugarul are nevoie s i fie luat qi finut in brate. nou-niscutul risc5 de a fi mare prin excesul de aport sanguin de zahir. qters.

creme etc. a l ~ i sau nu pl2ng deloc. Pielea sugarului este rnai subfire ~imai fin8 deck a adultului. ba'iJa. alimente regurgitate. Obiecte necesare a) Ca'dita (albia. RefZexe ~i reacfii. schimbat la alimentafie. care are dezavantajul c i nu se poate dezinfecta . Capul nu poate fi Tntors intr-o parte. La acesti v k s d se poate trece cu vederea c i sugarul are un contact limitat cu lumea inconjuritoare. Spre sf2qitul primei luni de via@. cgdur8. corporale corecte. Orice marnii care-~i iube~te copilul are un "simf" special pentru aceasti "dificultate" de contact. prima alternativi creeaz5 ingrijorare in familie ~i determini prezentarea la medic. mediu inconjuritor poluat.) trebuie alese cu mult d i s c e r n h h t . b) Decubitus ventral (culcat pe burta'). sugarul nu poate deplasa deloc capul. iar imbriicirnintea (scutece etc. impersonale ~i unele brutale sau cu st2ngicie au consecinfe negative asupra comportamentului acestuia: colici. inert "infepenit" (corpul intins. regurgitiki. Nou-niscutul este prea lini~tit exagerat de agitat. contact social ~i afectiv permanente. fie asimetrice. sugarul nu poate respira liber (pericol de inibu~ire). C i d i p se rnai poate aSeza pe dou8 scaune sau pe o m8suf8 rnai joas8. ingrijirile ce se acordi pielii sunt de mare importan@. D a c i nou-n8scutul s d intr-o pozifie de flexie prea accentuati sau de extensie. hgrijirile nou-n8scutului acordate &isuflet. Luatul ~i finutul in brafe. c i l d u r i qi frig. mhgiiieri ~i ribdare. tulbur5ri de somn.1. aer cald ~i uscat ~i imbrichinte adesea nepermeabil8 la aer. in cazul unor u m & i dupi suferinte din timpul sarcinii sau naqterii. luat in brafe. Motn'citateafina' +siadaptarea. episoade de agitatie sau de p l h s etc. "convorbiri" in timpul oriciirei manevre de ingrijire. De asemenea se poate constata c8 sugarul anormal nu reacfioneazi adecvat la incerciide de a fi calmat prin mhg%eri. Unii fipi continuu. blhdefe. fie absente. i Sugerim s8 se confecfioneze o planqeti de lernn (cum sunt cele de desen sau cele pentru gospodhie) de dimensiuni ceva rnai mari dec2t lifimea cazii din camera de baie. De aceea. cidife in hamac de susfinere etc. sugarul are nevoie de dragoste. Pe I h g i alimenta~e ingrijiri . Nu este exclus ca aceasd dificultate s3 aib8 la bazi un deficit senzorial (de vedere sau de auz). pe care o prime~te prin luat in brafe. durere ~i lini~tire. uSor deplasabili. Manifestid anormale Motricitatea generalii a) Decubitus dorsal (culcat pe spate).4. dificultifi la supt. Senzafiile cele rnai numeroase ~i rnai prompte. rezistena ~ise poate cur8@uSor.) ~i mijloacele de ingrijire (sspun. & ultimul timp au a p k t cidifemontate pe un picior pliant. In mediul rural se rnai folose~te alocuri albia de pe lemn. La noi se gkesc cidife din material plastic. condamnate decenii in ~i ~ i ltrebuie reconsiderate. Pielea sugarului este suprasolicitat2 de eliminarea de urini ~i materii fecale.explica prin lipsa de contacte cutanate intre mama ~i sugar. De aceea el pierde mult mai repede cildura ~i lichidele (prin transpirafie) din cauza suprafefei relativ mari a corpului ~i a subfirimii fesuturilor pielii. sugarul respectiv creeazi impresia c i nu vede sau c i este surd. chiar daci sunt respectate condifiile optime de examinare. cu o capacitate de 32 litri. f ngrijirea pielii si anexelor Pielea sugarului este cel mai important organ de simf pentru pipiit. sunt simfite rnai ales prin piele. de plicere sau de neplkere. Cidifa se a ~ e a zintr-o pozitie stabila ~i comodi pentru mami. vana) din material plastic este cea rnai avantajoasi: este ieftina'. Limbajul ~i contactul social. Toate reflexele ~i reacfiile sunt fie exagerate. deoarece excitafiile nu sunt prelucrate la nivel central. fn aceasti pozifie. Manevrele de ingrijire trebuie s i fie deosebit de bl2nde. care r h h e "cu biirbia c8zuti pe piept". =i vreo indoire a membrelor inferioare sau superioare) inseamn8 c i este vorba de o pozifie anormal8. 2.

i) 0 ga'leata' cu pedala' pentru ruf"aria murdarii a sugarului. Fig. Cosmetice in ultimul timp au a p h t o multime de produse comertiale.Obiecte pentm ingrijire. "Pampers". iar iarna pe un calorifer cald sau liing5 sob& Scutecele se q a z 5 in ordinea folosirii. acesta trebuie spaat. b) Termometrul de h i e c) Un vas mic din material plastic. 2. cu acest colt se "usucil" regiunea superioar5 a corpului. pe o mas5 obi~nuit3 in lipsa acestora. m) Un ca'za'nel pentru fierberea lenjeriei.4. agitatie).2. cu ap5 cald5 curat3 pentru spaat fata. jacheticq b o t o ~ iscufip).24 . Amintim ciiteva dintre ele cu precizarea c5 nu toate sunt necesare. d) Un prosop mic dintr-un material mode pentru fa@. j) Un pieptene ~i o perie pentru cap (cu peri fini qi moi). roqeap. f) Un prosop mare de baie cu un colf insemnat. pot produce efecte nedorite (iritatii. fie o c k p 5 din pi3. n) 0 para' mica' de cauciuc sau o pipeta' speciala' pentru aspirarea secrefiilor din nas. stors $i limpezit de mai multe ori deoarece se *mbib5 cu spurn5 de sspun. "body". fabricate de firme improvizate.Mama gi copilul qi dac5 este uzat5 prezint3 riscul r h i r i i prin aqchiile care se desprind. e) Fie o mhuq5 pluyatil. i) 0 fo~$ecufa' pentru unghii. Prosopul se intinde pe o mas5 de irdiipt. Mijloace tie tngrijire. Vasul se spa15 cu detergenti qi eventual se d e z i n f e c t d . Mai mult. k ) Un vas de metal in care se pun tampoanele intrebuinfate. tampoanele se ard ulterior. unele dintre acestea. a1 adultilor. plasat3 la indemiink .11~5 mode (confec~onat3 ruf"arie veche). Dac5 sugarul sufer5 de o infectie a pielii. pe patul sugarului sau sau. 2. . cu murdikie saulqi rnicrobi. h) Comprese sterile (un pachetel) qi betiqoare cu vat3 puse intr-o cutie de plastic. Dac5 se foloseqte un din burete. insotite de o reclam5 excesiv5. g) Lenjeria pentru sugar (scutece.

3. oxid de zinc. Se poate aplica ~i pe restul corpului. Constituie un obiect de lux. Sipunul "de casi" qi sipunul de rufe fiind alcaline ataci stratul protector acid a1 pielii. frig. Unele uleiuri coniin vitamine qi substanie protectoare. Nu este recomandati sipunirea excesivi. Sipunurile de toaleti pentru adulii coniin aditive ~i unele au reactii alcaline. seboree (cruste) ~i cu sensibilitate mare pe vremuri se recomandau tiirdtele care nu sunt iritante.). Se folosesc pentru curiiirea gurii qi mdinilor copilului in timpul plimbiirilor. nu-i modifici aciditatea ~imentine pielea moale qi catifelati. deschide la un moment dat. absoarbe secretiile ~i favorizeazi cicatrizarea rinilor. Se folose~te. Nu conline aditivi ~i rezisti mult timp. Este un sipun bogat in grisimi. vih-stila care spuma este perceputii ca neplicutii. uscare etc. 2. previne paqial formarea de cruste). la care firmele producitoare adaugi diferite ingrediente) au ca scop s i protejeze pielea impotriva aciiunii iritante a urinii ~i fecalelor. SpEilatul (baia partiald din primele zile) Daci bontul ombilical nu s-a detasat sau daci sugarul este bolnav ~iare febri mare.) si de aceea sunt indicate la sugarii mari si la copii cu piele uscati. fn plus costa' mult mai pufin! De obicei se folose~te curitirea zonelor din jurul la anusului qi organelor genitale. Are o reaciie acidi. recomandati tot pentru curiiire. Produsele romdne~tiau aceleGi efecte. crizi de apnee etc. coapse). criprituri). 79 . in prezent nu se mai folosesc. un ~ervefel sau o bucati de tifon inmuiat sau nu in api este tot aSa de bun. Nu lisati in nici un caz cutia cu pudri la indemdni sugarului mai mare ~i a copilului mic. Se va evita excesul de pudri. $amponul pentru copii Baby Shampoo se prefer5 in locul sipunului obi~nuit spilarea capului (pH acid. misuri. Adaosurile spumante pentru baie asiguri o curitire eficienti la nivelul porilor pielii. de dorit cu numai la sipunirea organelor genitale. glicerini ~i api in anumite propoqii cu sau fiiri adaosuri. la Lotiunea pentru sugari este o suspensie fir5 substante alcaline. Pentru pielea cu rini.Sapunul pentru copii (Baby Seife. Sunt indicate indeosebi in eruptiile cu leziuni umede. i Pudra se f o l o s e ~ t ecu scopul de a absorbi umezeala qi transpiraiia. Se vor aplica in strat uniform ~i foarte sublire pentru a f i uqor de indepirtat. Aceste adaosuri coniin de obicei uleiuri de plante (aloes etc. Ultimele se adaugi in funciie de forma clinic5 a reac@ilor cutanate. vdnt) mai ales la sugarii care prezinti unele reaciii ale pielii cdnd sunt s c o ~afari (roveag. Mixturile sunt suspensii pe bazi de talc. generalizati. pielea.). la cutele pielii (gdt. Cremele. Cremele medicinale sau unguentele pentru copii (de obicei pe bazi de talc ~ioxid de zinc. Majoritatea coniin qi substanie alcaline. de a ricori ~i a vindeca unele leziuni ale pielii ( r o ~ e a i i pete. Servetelele impregnate cu ulei sunt ambalate in cutii speciale. subsoari. atunci va fi numai spilat p q i a l . Uleiul pentru copii este un ulei vegetal. la cutele pielii. Crema sau ingredientul se folose~te la recomandarea medicului. ceea ce le contraindici la sugari. in locul . vaselini ~ilanolini. Baia devine mai plicuti. materiilor fecale. Apa caldi de baie degreseazi deja pielea aSa c i nu este necesari la sugari. Baby Soap. pudra de talc. la spuma nu iriti conjunctivele. dar acesta s-ar putea. pur ~i bine rafinat. unele lotiuni. transpiraiiei $i ale resturilor alimentare. Uleiul inmoaie crustele. cripituri. cu pete. totu~i. De obicei cutia de pudri are un capac de siguranii. bine purificat. Puneii puiini pudri intr-o mdni ~i cu degetele de la cealalti mdni rispdndiii-o uniform in strat subtire pe la toate cutele. la subsori ~ila cutele pielii.4. Nu usuci la . "laptele pentru piele" se folosesc pentru proteciia corpului qi a feiei in caz de intemperii (cilduri prea mare. Sapunul lichid pentru copii se apreciazi c i ar fi inofensiv ~i mai eficient la curiiirea pielii sensibile la sugarii predispu~i r o ~ e a gcojiye. Se folose~te indicaiia medicului. Nu modifici stratul de proteciie al pielii. deoarece aspirarea norului de p u d r i de c i t r e sugar este periculoasi (sufocare. Uleiul de floarea-soareluifiert se folose~tecu acelea~i efecte favorabile. cilitoriilor qi in orice imprejurare cdnd copilul ~i familia sunt in afara locuintei. Este absolut necesar pentru baie. Baby savon). ale zonei din jurul anusului. avdnd un pH acid aseminitor cu cel a1 pielii sugarului. uleiului qi loiiunilor se poate folosi. care protejeazi pielea delicati a sugarului de efectele nocive ale urinii.

Cu vatii sau cu o compresii umedii se Sterge fiecare ochi cu mi~ciiri dinspre unghlul extern spre nasul sugarului. fnainte de a spila jumiitatea inferioarii a corpului. siipun sau lotiune. La sf&$ se spa12 organele genitale ~i ~ezutul. o m h u ~ isau o c Q i i i pentru spiilat. unul pentru partea de sus a corpului ~i celiilalt pentru piirtile de jos (apa trebuie sii aibii temperatura de 36.Mama gi capizut Pentru aceasta sunt necesare: douii vase de plastic cu apii caldii.peste f a g treceti cu un tampon de vat2 pentru a ridica saliva ~ ieventual. Cu c2te o compresii sterila hmuiat5 in ap5 lirnpede (nu in infuzie de muyetel care contine impuriafi) se yterge fiecare ochi dinspre unghiul extern spre unghiul intern. Mai b3 se pune prosopul ceva mai sus sub capul ~i sub ti trunchiul sugarului. uneori plhg. 2.Pentru a imbilia sugarul se vor preggti toate obiectele. scutece curate. Nu se aruncii pe podea! fnainte de "spillarea" propriu-zisii se curiig popoul murdar de materii fecale cu un scutec sau cu o c Q $ ambele curate. i Se Sterge pavilionul p impoia urechilor cu vat2 hidrofilii.25 . Urmeazii fa~a. Se incepe cu ochii sugarului. 2. Ulterior se ung cu ulei fiert sau cu cremii in special zonele cu cute ale pielii. Vasele se a~azii apropierea in mesei de inEqat pe care se af2ii un prosop care sii aibii un desen ("sernn") ?n partea de sus. Miiinile trebuie desacute. iritii pielea. bratele ~i miiinile. Nu uitafi sii vii ~tergeti miiinile inainte de a atinge banda adezivii .537").26 . membrele inferioare. care. fnainte de a incepe ungerea cu ulei puneti un scutec pentru a nu murd3ri prosopul. resturile de lapte . pieptul. degetele intinse pentru a curiifi palmele. vat2. o gilleatii pentru scutecele folosite. Temperatura camerei in care este spiilat nouniiscutul trebuie sii fie in jur de 24°C.27 . continuati cu giitul. Fig. iar cu cealalt5 li yterge popoul cu scutecul murdar. Fig. Se schimbii vata la fiecare ochi. pentru fese se folose~te~i siipunul sau lotiunea special2 pentru sugari. Nu kcercati sii curiipti interiorul urechilor. sugarul fiind i culcat pe o parte. Sugarul este intins cu fa@ in sus. Unor sugari nu le plac aceste manevre.Cu &a s&gl mama ridicii in sus picioarele sugarului. un prosop. Pe fat2 ~i corp nou-niiscutul este spillat numai cu apii. picioarele p spatele. se va Sterge (de fapt "se usuc8" prin tamponare) pielea spilat2. hliiturati scutecul ~i Fig. ace de sigurang.Se incepe spllatul ochilor. 2. ce se folose~te pentru fa$%. strlng pumnii. Lucrurile folosite se pun in alt2 parte. iar scutecele intr-o gileatii. Urmeazii uscarea temeinicii (~tergerea prin tamponare cu un prosop moale) a intregii pieli. dacii se usucii. Cu apa din a1 doilea lighean se spalii burta.

de educatie ~ide civilizafie. Unii copii se sperie ~ 2 n d le ajunge pin5 la git.a "Pampers"-ului. la sugarul rnai mare. anurnite boli etc. Daci nici aqa nu se rezolvi problema se va da copilului s i m h h c e inainte de baie. Sugarul fipi. Este important ca sugarul s i nu simt5 frigul.4. Cu toate c i la noi in pit-i multe mame susfin cii apa pentru imbiiere trebuie s i fie mai caldi (peste 37"C). Baia efectuati dimineafa tulburi insi. 2. cu formarea deprinderii pentru curitenie ~i civilizafie. Baia de sear2 se prefer5 qi pentru a oferi posibilitatea ca mama s i fie . sugarul este spilat mai greu intr-o cadi plini. ghtul. scoaterea la plimbare.30-20). respectiv intre 9 qi 10 dimineata. de d i r e . La sugarii hriiniti artificial. Baia general. iar copilul rnai mare va fi deprins s i . Orarul biiii.5-38" i ~ retrage speriat i picioarele. temperatura convenabili este in jur de 24°C. sp42ndu-1 insi cu miqciri blhnde qi in mai puling api. iar rnai tkziu cu simful ordinii. unii copii prefer5 temperaturi mai joase. La astfel de sugari ~i de copii rnici. mai tkzie deoarece se amhni atht somnul sugarului c3t ~i a1 pikinfilor. Unele mame aleg pentru baie perioada dinaintea celui de-a1 doilea supt. la introducerea in apa de 37. pentru a se evita curenfii de aer. Cei mai mici resimt frigul foarte repede.~ spele i zilnic fa@. care este o b i ~ n u i t icu temperaturi rnai joase. Este recomandat un termometru de cameri. chilotii absorbanti (Pampers). dupg uscarea jumgtifii superioare a corpului sugarul va fi invelit repede cu un prosop ~ i imediat . boneta. Protejati-vii impotriva stropirii cu apii printr-un ~ o impermeabil qi punefi-vi pe un umir un q prosop de baie care v i va acoperi chnd copilul este scos din api. Numai in condiiii necorespunzitoare (frig in c a d .) se poate face numai baie paqiali. va fi inf3~at. Franfa). Este bine ca baia de curilenie s i se faci la aceeaqi ori. Dac5 nu putefi amesteca apa cu ajutorul robinetelor (de apii rece ~ide api caldi) turnati in cad5 rnai int2. Reduceti la minimum intervalul de timp cht copilul este ud. mama transpiri ~iceilalii membri ai familiei se enerveazg. 0 m5surii de mare prudeng este de a nu lisa copilul singur in cidifi (pericol de inec) sau pe masa de inf3~at (pericol de cidere). Pentru nou-niscut. ulterior. Nu este recomandabili o or. Nu suntem de acord cu asemenea opinie. Cosmeticele sunt puse la indemhni pe masa de inasat. baia se programeazi intr-un moment a1 zilei chnd respectivul este rnai pufin infometat. mhncicioqi. Atenfie la sugarii mai mari. cu capacele deschise. mhinile ~i picioarele. dar nu cu mhna. Temperatura apei din baie se controleazi cu un termometru de baie qi se situeazi la 36. rimhne unul din mijloacele de igieni corporal3. Cada se umple numai pan5 la jumiitate. temperatura camerei poate s3 fie de 22°C. Apa prea fierbinte sau prea rece strici plicerea copilului. Ass s-ar explica motivul pentru care copilul. ceva mai sus. prevenirea infectiilor ~i cilirea generali). Prosopul va fi intins cu insemnul corespunzitor la locul adecvat. Credem c i intervalul cel mai potrivit pentru baia zilnici ar fi seara inainte de ultima masi (18. Pielea lui sub*e percepe cildura rnai intens. pieptul (phn3 la "brhu"). la sugarul mai mare ~i la copil. inclusiv vara. biberonul va fi pregitit inaintea biii si pus la incilzit. dupi aceea. Scutecele. cilitorii.5-37°C. Baia general&zilnic& Prin spilarea zilnici a intregului corp se asiguri pe lfingi igiena pielii (inliturarea murdikiei. Daci este ricoare in cameri se incepe cu imbricarea c i m i ~ u i e irespectiv cu "body". Cand apa mama nu este prea indemhnatici. qosetele. camera in care se face baie trebuie s i fie bine incilzit3.4. care cind vid biberonul nu mai sunt dispu~i i faci baie ~itot "ceremonialul" imbiierii s se transformi in supliciu. Temperatura apei se poate aprecia introduchnd cotul in a p i . sub capul qi trunchiul sugarului. Uqile $i ferestrele se inchid. body sau chiiqutele. Unii pediatri propun ca baia generali s5 se faci de 2-3 ori pe siptimhn$ motiviind c i spilarea zilnici ar duce la uscarea pielii (Statele Unite.i api rece qi apoi api cald3 pentru a evita riscul opikirii. se a ~ a z ordonat i pentru a f i folosite rapid. Daci inciperea este insuficient incilziti. Pregiitiri Temperatura camerei. . Marele pediatru german Adalbert Czerny afirma c i 'yinta umanii trebuie sii facii baie zilnic din ziua ccind cade bontul ombilical si pan6 la 96 de ani". obi~nuirea copilului cu un anumit program.

Daci mama este precauti qi tine bine sugarul.nu imediat dupi masi. Stabilirea momentului imbiierii sugarului trebuie s i f i n i seama de unnitoarele: . Cutele trebuie s i fie bine uscate. fafa sugarului fiind intoarsi spre ochiul ce se spali. Se incepe cu ochii. Piirerile sunt i m p q i t e in ceea ce priveqte ingrijirile gurii. Umerii trebuie s i fie acoperifi de a p i ca s i nu-i fie frig.Candida alhicans) manifestat prin depozite alburii. pentru a evita contaminarea pielii din jur (vezi fig. D a c i s-a lucrat cu bliindefe qi indemanare. Sugarul este apoi introdus in baie. Dupi ce picioarele qi trunchiul au ajuns in api. Luafi sugarul din pat. pe masa de infiqat. Nici pentru fafi nu se recomandi folosirea buretelui. Ungerea cu vaselini simpli sau o pomadi cu cortizon qi stamicini (Nidoflor) sunt adesea utile. . in momentul in care este introdus in api (cu temperatura corespunzhoare). De aceea se va pune pentru ciiteva secunde un scutec mic intre picioare pentru a absorbi urina. Cu m h a dreapti ii sprijinifi funduleful sau ii cuprindefi cu policele (degetul mare) qi mediusul voastre picioarele fie in dreptul gleznelor. astfel de spilituri. aviind qi rol de ricorire. stoarsi qi rkuciti (rulad). Nasul nu necesiti o curifire speciali. s i sipuneasci trunchiul qi capul cu miina sau cu o minuqi moale in afara cizii. Miina dreapti r i m b e liberi pentru a spila sugarul. efectuate de miiini neexperimentate. Daci exisd secretii oculare purulente se fac spilituri cu a p i fiarti qi riciti sau cu ser fiziologic (nu cu muqefel. ~i o m5nuqi (alta deciit pentru restul corpului) sau o bucati de panzi moale (de preferinfi o bucati de tifon steril) sau vati. fie cu o bucati de . Ceafa qi capul se sprijini pe antebraf.se alege un moment ciind este in stare de veghe sau se trezeqte uqor. la excitatia aerului sugarul urineazi spontan.s i nu fie nici prea flimiind. se pun picituri de ser fiziologic in nas (inrnoaie qi spali mucozidfile) qi. Spatele urechii este un loc foarte fragil unde umezeala qi sudoarea produc cripituri. P h l se spali la u n n i (pag. Pentru fafi se foloseqte a p i cildufi. . in zilele foarte cilduroase. urechile. in nici un caz nu se vor folosi chibrituri. fie cu o minuqi. Sipunirea gatului nu se face direct cu bucata de sipun. Dupi ce introducefi incet sugarul in api lisafi libere picioarele. Partea externi a urechilor este curifiti cu o c@i umedi. baia se poate face la pranz. puncte de plecare pentru infecfii. care poate confine impuritifi) inainte de baia generali. 2.26). in timp ce sprijini in continuare capul qi trunchiul pe antebraful s t h g . Daci unul din ochii sugarului licrimeazi tot timpul s-ar putea ca motivul s i fie obstrucfia (imperforarea) canalului lacrimal. D a c i este murdirit cu materii fecale. ci fie cu mana neinveliti. Gura. la nevoie se aspiri cu o pari de cauciuc mici. ace de piir sau alte obiecte ascufite infiqurate fn vati. cuprinzand cu m h a stilngi subsuoara s t h g i a sugarului (patru degete ajung in subsuoari. dezbricafi-1. scobitori. De amintit c i atunci ciind este dezbricat. sugarul se bucuri qi incepe s i dea din picioare. deoarece devine mai agitat prin manevrele de spilare qi infiqat. Urechile. Numai in caz de secrefii (apoase sau vascoase) sau de cruste.in timpul verii. inmuiati in api cildufi. nasul. pentru c i poate viirsa. pentru a evita trecerea unei eventuale infecfii de la un ochi la celilalt. risci s i provoace eroziuni bucale. sipunirea se poate face direct in api. 84). Tehnica b5ii La inceput se spali fata. . mai intiii il qtergeti cu vati inmuiati in ulei qi apoi cu colful unui scutec (fig.Mama si copitul ajutati de tati. gura. Se foloseqte un tampon de vati sau o compresi sterili. respectiv ochii. Se folosesc tampoane separate pentru fiecare ochi. 2. Este bine ca la fiecare toaleti s i se cerceteze daci pe mucoasa gurii existi muguet (produs de o ciuperci . Nu se foloseqte sipunul. dintr-un vas pregitit in acest scop. in mod obiqnuit sipunirea se face cu copilul bigat in api. m h a dreapd a mamei este liberi pentru spilat. Ochiul se qterge cu miqciiri ce merg dinspre unghiul extern spre nas. Unii medici propun mamei tinere. befiqoarele cu vati infundi cerumenul in interiorul conductului auditiv. =i experienti. Prin strinut sugarul indepib-teazi particulele de praf din nas. iar degetul mare inconjoari u m h l ) . Nu suntem de acord cu medicii care preconizeazi spilarea sistematici a gurii cu comprese imbibate in solufie de bicarbonat de sodiu. 27). fie a1 gambelor. Nu folositi la curifirea urechilor befiqoare cu vati deoarece la o miqcare brusci a copilului se poate rini. Nu este bine s i se umble la conductul auditiv extern.

Spllarea fetei anterioare a corpului. cu acelaqi mod de apucare. dupii v b t a de un an copilul poate fi biigat in cad3 impreunii cu unul dintre pkinfi. fntoarcefi sugarul pe burtii. Eventual. Acum apucaii copilul cu amhdouii mdinile. capiitii curaj. organele genitale r b b d n d la urmii. Unii copii sunt temiitori. pielea copilului. m h a stdng5 va riimdne liberii pentru a siipuni qi limpezi.$i phi necesits o ingrijire special%. copilul va fi "qters" .29 . cu tentative de a inviifa copilul sii inoate sau de a-1 scufunda in apii. Ajuns pe masa de inrqat.Spllarea capului se face cel mai bine cu o c5nu@ cu apl caldg. se zbate etc. Avefi grijii ca fafa sii nu se scufunde in apii. in timp ce apucati cu m b a dreaptii subsuoara sthgii a sugarului. il scoatefi din apii cu spatele ciitre dumneavoastrii qi-1 infiiquraii in prosopul pregiitit.28 . pentru cii nu avefi decdt douii mani. Cu mdna stilngii iineii braful stdng a1 copilului. Cu m i q c c fine.Sugarul se introduce in baie. fie pe o parte. Mama il apucl cu mfina stfingl de subsoara sthgri sprijinindu-i pe antebrat ceafa. iar cu m h a dreapt5 il tine de glezne. Prindefi copilul de subsuori. pieptul qi biirbia lui sprijinindu-se de cotul vostru. Luafi prosopul qi biigafi unul din colpri sub bilrbia durnneavoastrii. 2. Unele avangardisme de a pune pe sugar sii fnoate sau de a-i aplica cine qtie ce experiment pot duce la refuzul copilului de a mai face baie (iipii.30 . Sugarii mai mari incep sii se joace cu apa. Copilul p a t e fi iinut qi invers. 2. Fig. Nu trebuie insii foqatii nota cu duquri reci. Dacii atilt mama cdt qi tatiil sunt siiniitoqi qi nu suferii de vreo boalii de piele (infecGi microbiene sau infestiiri cu ciuperci microscopice). de la cap p h i i la picioare. fingndu-1 de subsuoarii sau de braf. 2.). il fine@pe spate. Cdnd se simte in aceastii pozifie.Apoi fie se spall intorcfindu-I cu fata in jos. se simt bine fn apii qi fac baie cu voioqie. il inv2rtifi pufin prin apii qi apoi. Scoaterea copilului din up6 nu este simplii.31 . spatele sugarului se poate spiila tin2ndu-1 qi pe o parte. Colpl prosopului de sub bkbia mamei acoperii capul copilului. adicii apucbd subsuoara stdngii a sugarului cu mdna dreaptii. vkdndu-se aliituri de unul dintre piirinii. Fig. circulare. 2.phzii. care se imbibii in prealabil cu spurn5 de siipun. Aveti grijii s5 nu intre siipun in ochi sau apii in urechi. Fig. se intinde un strat subfire de siipun pe tot corpul. sugarul incepe sii dea din picioare. Se cliitesc irnediat regiunile siipunite.Apoi prindefi un colf a1 prosopului intre cotul qi qoldul stdng. Fig. dar cei mai mul6.

durata imbzerii se va scurta. subsuori.sub genunchi -. In unele sate exist5 supersti#ia c8 t&erea unghiilor ar d5una sugarului. nervozitatea sau disputele celor ce partkip8 la baie. . Daca' totul decurge perfect. Orick de mic qi de r& este p h l sugarului. el se perie zilnic cu o perie de cap (cel mai bine cu o perie cu coad2. pentru a se indepilrta transpirafia gi mur&a din p5r. Periatul se face cu miqc& bllnde in direcfia liniei (orient%%) p h l u i p k 5 c k d acesta devine neted qi lucios. copilul poate fi finut in ap5 circa 10 minute. Ce inseamna' daca' sugarul pldnge in apa'? La inceput unii sugari nu primesc baia cu plkere: plkg. temperatura necorespunz3itoare a apei. El p a t e sP se ba8ceasc8. 2 i m b k a t i cu "body" sau cu c5m8guf3 qi jache$ic& La sugarul bolnav la care nu este pennis s8 se fac8 baie general8 este necesar s8 se curep cu atentie pielea capului. cutele gltului. dac8 este riicoare in camer8 va fi ^mbr5cat cu o ch8quf3 qi dup8 aceea se face toaleta zonelor din jurul anusului qi organelor genitale. ci Fig. sistematizare. sugarul se poate zghia. in grab8. aceste pliuri sunt greu de qters.Cercurile indid zonele predispuse la formarea de intertrigo (leziuni rogii. pus la inceput sub capul gi trunchiul copilului. Periajul favorizeaz8 vascularizatia pielii. Dac8 baia qi infiqatul se fac in camere diferite. Mai &iu. fmbra'catul. indeosebi pe fa@. 2. sugarul tot trebuie scadat.Pampers). jocul cu apa constituind un prilej de mare bucurie.Unghiile nu trebuie s8 dep5qeasc5v W degetelor de la m h i qi de la picioare. urechilor. Unghiile. La urm5 se qterge excesul de umezeal5 (prin tamponare) qi se piaptAn8 sau se perie capul. Chiar dac8 plkge. La nou-n5scutul trecut de termen unghiile dep8qesc vlrfurile degetelor. Tentativele de extensie se fac lent p k 8 c k d membrele se destind: Durata. Nu se "~terge". cu o compres8 umed5. se va insista mai ales la qanprile din spatele urechilor qi la cutele ggtului. Fig. in timpul transferului. zemui?de ale cutelor pielii). Daca unghiile sunt prea mari. nasului qi unghiilor ficut5 se trece la ultima etap8 a igienei corporale zilnice: ingrijirea pa'rului. intruclt nou-n8scutii qi sugarii $inmembrele superioare qi inferioare indoite (flectate puternic). calm.33 . Dup5 ce 1-ati i n w a t (fie dup8 metoda clasick fie cu mjloace moderne . bldndete. orice sugar agreeaza' cu timpul baia. insistkd la nivelul cutelor (in jurul organelor genitale.ochilor. C k d sugarul este imb&at qi cu toaleta fefei.2. spatiul popliteu . TGerea unghiilor constituie o operatie delicat5 din cauza fine@ pielii qi a dimensiunilor mici ale unghiilor. se zbat. cu peri fini qi moi) care se poate spas uqor. se contract& La aceqtia. sugarul ud se inf8qoar8 intr-un prosop gros (frotee) qi apoi.32 . se svhtZi prin tamponament. c k d p a t e sta pe qezut.spafiiledintre degetele mihilor qi picioarelor). Cel care face baie sugarului trebuie sa' dovedeasca' hdemiinare.prin tamponare (uscat) cu atentie. dup8 vksta de 6 luni. S-ar putea ca sugarul s5 fi fost incomodat de vreo greqeal5: sthg8cia qi teama mamei incep8toare.''Stergeream sugantlui dupg baie se face cu prosopul mare plugat. Toata imbGerea trebuie s8 s8 termine in 3-5 minute la nou-n5scut qi la sugarul mic.

Spre 2% mi. evacuarea intestinului qi vezicii se regularizeaz5. crerna in exces reduce capacitatea de absorblie a scutecului. Capul se fntoarce spre partea opus3 m%niila care se taie unghiile pentru ca fragmentele mici de unghii s5 nu sari3h gura. Nu se ImprZiqtie ins3 pudrg pe deasupra. p h g ce copilul se deprinde cu curglenia. o piele robusti qi s5nZitoasg a qezutului nu necesitg crem$ cel mult pu@ng pudr3 (talc) pentru a absorbi umezeal5. fn funciie de bugetul. Organele genitale La fetile. ochii sau nasul sugarului.Cu toate acestea. nici Z ace de sigurang. o pilg nemetalicii sau altg forfecutg din trusa de manechiurg a mamei. in general in cursul celui de a1 treilea an de vial% fn primele luni. Unghiile nu se taie prea scurt pentru a evita fonnarea de unghii "Incarnate" qi ciupirea pielii. care se spal& Scutecele defolosinpi unica' se aruncg dupg fiecare utilizare. Scutecele se folosesc zi qi noapte. hgrijirea qezutului este important$ dar obiceiul de a proteja zona respectiv2 cu straturi groase de crem5 este greqit. mama are uneori impresia c5 nu poate sg facg f a g "la toate". Chiar dacg sunt mai scumpe. organele genitale nu necesitg ingrijiri speciale. Tentaliile de decalotare sunt inutile (vezi fimoza la dezvoltarea fizicg). fiind mai mult chiar deciit util. uscat. La sugarii nervoqi. sp2lat. dupg mas5 sau chiar in somn. c h d este obosit qi destins. Efectul scontat al scutecelor moderne de a menline qezutul uscat se pierde. Chiar dacii optali pentru scutece lavabile din les3turi este bine sg vg asigurali qi de o provizie de scutece cu unicg folosintk Ele constituie o rezervg Fig. crema trebuie din nou i n d e p h t i . scutecele de unicg folosing se ajusteazg mult mai bine copilului pentru c i ele nu cer nici hdoiri savante. de cunoaqtere qi de stimulare a dezvoltkii sale fizice qi psihice. marea majoritate a copiilor folosesc olifa sau chiar WC-ul.Dacl este rficoare in camerl se imbracfi sugarul cu o c ~ ~ u dup5 aceea se face toaleta regiunii dm juml anusului $i f l ~i organelor genitale. Operaria respectivg nu se face dupg baie c k d sugarul este agitat qi-qi rniqcg m W e qi picioarele. cglcat. 2. in astfel de cazuri este bine s i se aplice in strat sublire o crem3 protecZ toare pe piele. nici cine qtie ce indemkare din partea mamei. De fapt. intervalul dintre scaune qi micliuni se prelungeqte qi. 2. De asernenea. Waqatul unui sugar nu este numai o problem3 de igien$ ci qi un prilej de miingiiiere.34 . infikjatul Prin i m a t se inlelege cur@rea feselor qi inlocuirea scutecelor murdare cu altele curate qi uscate. tradiiia $i de modul de infuaqat. Tzierea unghiilor se face rotund la mbini ~i drept hpicioare (pentru a evita incarnarea). mama va opta intrescutecele de folosinlg unicg qi scutecele din lesiituri. care se zgbie pe fag. . s-ar putea forma cocoloaqe care s5 irite pielea. La urmiitoarea schimbare a scutecelor. umezeala rgmiine pe piele. toaleta genital% fi Ecutli cu grij3 p h g va la cele mai mici cute. aceste scutece aduc o mullime de inlesniri pentru mamii. fn plus. La bgieli. Se foloseqte o compresii sau vat5 inmuiatg f&5 sZipun qi se spal3 cu miqcgri dinainte inapoi pentru a nu aduce impuritiili anale spre vulv3. ta'ierea unghiilor se face in jiecare sa'pta'dna'.4. Unii sugari au o piele sensibilg qi reaclioneazg rapid prin roqealg difuz$ insoliti uneori de crgpiituri qilsau secre@e zemuindii. Se folosesc foarfeca cu v&l rotund. ci mai tiirziu. nefiind nevoie de inmuiat. Se recomandg sg se faci bgi de aer (se lasg sugarul cu fundul qi organele genitale descoperite de 2-3 ori pe zi) cu durata de 15-30 minute. Nu trebuie s i dispere! Pe mgsurg Z ce copilul creqte. mama freac2 ~i kit5 pielea. numgrul schimbgrii scutecelor va descreqte. bineinleles. se pot confecfionaniqte mbuqi k g degete din piinzii moale. Scutecele fn prezent se folosesc tot felul de scutece de toate mgrirnile.5.

Pampers. a risfifa.12 bucifi) sunt groase qi absorbante. de asemenea. Scutecele "mari" din bumbac sau finet (18-24 bucifi) au dimensiuni de 60160 cm sau 80180 cm. se poarti pe deasupra scutecelor fesute pentru a impiedica pitarea imbrPcMntei qi a rufkiei de pat. Chilofii impermeabili (6 perechi). Primul scutec de unici folosinp a fost inventat de citre Vic Mills de la marea companie Procter & Gamble. Scutece pstrate din tesut-buret. Scutec din finet (museling). Alegeri pe cele de buni calitate deoarece sunt mai rezistente. Scutecele "clasice" din fesiituri i n mediul rural. Sunt uqoare. 6. Pentru nou-niscut sunt prea voluminoase. Ele impiedici. Ele sunt de forme qi dimensiuni variate. Granularea fesiturii-burete a acestor scutece este deosebit de fini qi de moale. 3. momentul schimbiirii. 2. Scutec triunghiular. Scutec de protectie sau "batiste" din celulozg. materiile fecale s i se rispindeasci qi s i murdiireasci scutecul. in acela~i timp. scutece previzute cu balsam pentru ingrijirea pielii copilului sau scutece de prindere cu "arici" care pot fi inchjse si deschise de mai mu1te on. clitit. 7. Scutece absorbante de unit5 folosinfi Zstoria scutecelor de unica'folosinfa'. prin tradifie qi posibilitifi se folosesc scutece "clasice". Se plaseazi sub fundul qi intre coapsele sugarului. care filtreazi urina qi r h i n uscate pe piele. 5. Cele mai bune sunt din voal. Sunt utile chiar qi in condifiile folosirii de scutece de unici folosinfi. Chilot dublat. Alegefi pe cele tivite pentru c i nu se destrami. 2. Trebuind s i fie spilate dupi fiecare folosire este necesar un num& mare de scutece. uscare. de forme diferite. Acest scutec a primit numele de Fig. in limba englezi "to pamper" insernndnd a alinta. a mdngdia. Se pot indoi ("chiti") in diferite moduri qi dimensiuni dupi talia copilului. succesul a venit abia in 1961 cdnd Pampers a fost introdus pentru prima oari in Statele Unite ale Americii devenind primul scutec de .35 . Scutecele triunghiulare (18-24 bucifi).Mama si copilul absolut necesarii. ceea ce micqoreazi riscul de a se dezvolta roqeafa (dermatita de scutece) datorati umiditifii qi freciturilor. Existi mai multe modele de scutece de unici folosinti: cele previzute cu elastic la picioare. moi qi tolerate bine de pielea delicati a sugarilor. impotriva scurgenlor. intirite la mijloc (trei straturi) au o buni putere absorbanti. 4. Scutecele p6trate din fesut-buret (8.Necesar minim de scutece: 1. scutecul de protecfie se arunci. cilcat. Necesiti multe eforturi pentru a le intrefine: colectat in gilefi. infiinpti in 1837 in Cincinnati. Ace de sigurang. scutece superabsorbante qi care lasi pielea s i respire. Chilot impermeabil. la invelirea sau acoperirea sugarului. Deqi testele de piafi au inceput inci din 1957. din fesituri din bumbac sau din finet. sipunire sau inmuiere in detergenfi. spilare in mai multe ape. Scutecele de protecfie sau batiste din celuloza' se pun pe scutecul care este in contact cu pielea sugarului.

i puteau reline lichidul chiar ~i sub presiune.a .. de asemenea. Pentru a veni P n Pntampinarea consumatorilor.. Aceste scutece nu permiteau scurgerile ~i piistrau pielea sugarului mai uscatli deciit scutecele simple cu ce:ulozii sau cele de piinz5. Pampers. form2nd o barier2tmpotriva umezelii. n Scutecul "Pamnpers" posetl5 astfel un sistem de absorbtie . Schimbarea la timp a scutecului si hgrijirea pielii vor duce la reducerea riscului aparifiei dermatitei de scutec.care ]as5 pielea s5 respire. Acest nou tip de scutec de unic5 folosint5 a fost lansat pe piata romiineasci P 2001. Ultima inovace majorgin materie de scutece de unic5 folosintS o reprezintj introducerea scutecelor Pampers Extra Dry. deoarece urina era retinutii ?n interiorul scutecului chiar q i atunci ciind sugarul st5tea ?n sezut. 2. El Pndepiirteazii de pe pielea sugarului urina care este absorbiti P stratul imediat urmgtor. rezistent la ap5.i csldurii corpului.36 . Stratul de absorbfie care posed5 o structur5 special5 permifiind absorbtia urinei pe toat5 suprafala scutecului ~i transmiterea stratului de retenlie.straturi interioare. Datoritii mi~ciirii. 2. impermeabil. c . Era vorba de un scutec de hiirtie care confinea P principal celulozii n ca material absorbant. Un progres uriaq 1-a constituit introducerea P anii '80 a polin merilor superabsorbanfi P amestec cu celuloza care n aveau capacitatea de a absorbi mult mai mult lichid dec2t aceea~icantitate de celulozii . Proprietlitile absorbante erau sirnilare cu cele ale scutecelor de pSlnzii. Stratul exterior a1 scutecelor n Pampers are milioane de micropori. care las5 a e n ~ sB l circule. cu o putere mare de absorblie.i retentie format din dous straturi. Astiizi folosirea scutecelor cu material superabsorbant este considerat5 cea mai eficientii modalitate de prevenire a dermatitei de scutec. Procter & Gamble a patentat o celuloz5 tratatii special. ce a crescut semnificativ viteza de absorbtie a urinei P cazul n scutecelor Pampers. 6 . Cu noul Pampers s-au constatat reduceri semnificative ale iritatiilor $i en'temelor pielii la nitelul feselor si a organelor genitale. Un scutec ciint5reste astiizi aproximativ 50 g. previizute si cu benzi cu balsam (pe baz5 de petrolatum ai Aloe Vera).. 2. h t r e timp si alte companii au Pnceput sii produc5 cu succes scutece de unicii folosinfii. balsamul este transferat pe pielea copilului sub forma unui strat protector uniform.36). iar Pncepiind din anul1995 a inceput sii se n foloseascli qi ?n tara noastr5. fn anii '80 Pampers se vindea deja P 75 de f c . De asemenea. mai uqoare si mai eficiente. s-a obse~liat 1 o imbun8t8tire semnificativs a catifellirii pielii prin reducerea considerabils a aspelit2tii. Acest compus dintr-un amestec superabsorbant (poliacrilat reticulat netoxic care absoarbe urina si o aduce la o valoare aproape neutrli a pH-ului) si celulozii. Fig.banda moale pentru talie: b . . Scutecele Pampers EXTRA-DRY detin o serie de caracteristici unice (fig.unicii folosinfii r5spiindit pe scarii largii. De asemenea. noi Pmbuniitiifiri au fost aduse scutecelor de unicii folosinfii. protejeazii pielea sugarului Tmpotriva umezelii refiniind o cantitate de 16 on mai mare deciit greutatea scutecului. astfel Pnciit pielea copilului este P permanent5 n aerisit5. iar polimerul superabsorbant poate reline o cantitate de lichid de ciiteva ori mai mare deciit propria-i masii.banda adezivj de kchidere.37). piistriind urina P n interiorul scutecului (fig. Balsamul este non-ocluziv (nu impiedicii pielea "sli respire"j. Primele scutece care au introdus un astfel de polimer au fost Pampers. De-a lungul timpului scutecele de unicii folosintii au devenit tot mai subfiri.pliurile din jurul picioluelor. Stratul superior are suprafafa extrem de finii. Scutecele Extra Dry sunt. avantajul cel mai important constituindu-1confortul atiit pentru sugar ciit ~ipentru mame. Stratul exterior constii dintr-un material pol ietilenic moale.

Ca dezavantaje putem arninti: costul de cumpkare mai ridicat comparativ cu scutecele de phzii.sistem dublu. in anotimpurile calde se folosesc numai salopete din fesiituri cu bumbac mercerizat (mai subtire) sau pantalonavi scuqi. Au un dispozitiv care impiedicii orice deschidere accidentalii. Pentru sugarul mare vi copilul mic se aleg materiale colorate. pentru a-1 apka de aerul rece. Scutecele de unicii folosin$?i EXTRA-DRY sunt accesibilein mkimi care variazii in funcfie de greutatea sugarului si copilului mic: Mini . frotir. e . Maxi .stratul superior. c . d) se giisesc in m z m i diferite care se ajusteazii perfect corpului sugarului. care se incheie fie intre coapse (sugarul mic). c) previn vi corecteazti formele uqoare de displazie congenitalii de vold.pentru greutate 9-20 kg. Sunt foarte practici.4. A 2. b .pentru greutate de 12-25 kg. .Trebuie sii se potriveascii la forma vi dimensiunile corpului. in casii nu este necesarii boneta. Trei perechi de salopetii-pantaloni ("Strampi" de la Strarnpelhosen). b) reduc frecventa infectiilor cglor urinare (mai ales la fetite). . scutecele de unicii folosintii tip "Pampers" indeplinesc unele deziderate ca: a)-previn unele din bolile pielii din zonele organelor genitale vi feselor in primul rand a "dermatitei" de scutece. finet.6.37 . plnzii albii din bumbac).pentru greutate de 7-18 kg. Ace de siguranp. iar pieptkavele in spate. in zilele ciilduroase de varii copilul nu va purta boned. tricourile ~i cu bluzele cu mheci scurte se folosesc vara. Datorid caracteristicilor amintite mai sus vi schipte in figurile 2. Maxi Plus . Aceste ace se folosesc la scutecele din tesiituri. Pe ambalaj este imprimat modul de folosire vi in limba romhii. Dacii sunt prea mari nu tin de cald. Se pun pe deasupra scutecelor din tesiituri pentru a *mpiedica murdikirea imbriichintei vi a lenjeriei. Boto~ei. e) economisesc timpul mamelor alocat schimbzi vi isavatului sugarului vi copilului mic. 0 pereche de miinuqi fiirii deget sunt necesare numai toamna vi iarna. iar in c a u l cii sunt mici stsnjenesc libertatea de rnivcare vi confortul sugarului. d . Practice in lunile de iarna' sunt: un sac sau un costumq pendru ca'rucior sau o salopetG. au forme diferite. Se preferii cele din bumbac. in ava fel ca pieptul vi spatele sii fie acoperite. fie in fatii (copilul mai mare) cu capse sau cu nasturi imbriicati in phzii.strat de retentie. Chiivufele se incheie tn fa@ sau pe unul din umeri.strat de absorbtie. timpul iernii. 0 bonetii din bumbac sau diftinii. se adaugii hcii o bonetii de bumbac sau o ciiciulip de lhii. Sunt necesare 4-6 buciiti.pentru greutate de 4-9 kg. La cei rnai mari se poate folosi o canadiana' imbla'nita' vi cu glugti. Se procurii o duzin& Chilo@ intermediari. Alte obiecte din trusoul sugarului Pe langii scutecele amintite rnai sus sugeriim ca trusoul copilului sii fie completat cu: 6 ciim*ufe cu mPneci din material moale ~i subfire (indian. 2. CAnd sunt confecfionate din material frotir (ca prosopul pluvat) sunt prea ciilduroase.Fig.a . ci o piil&u@ de soare. Junior . Midi . Boneta din garnitura pentru plimbare nu trebuie sii fie nici prea mare vi nici groasii.pentru greutate de 3-6 kg. Bodys (din limba englezii "carp") constii dintr-o combinatie de ciimavii (de cele mai multe ori cu mhecii scurtii) cu chiloti scuqi. sugarul poate fi "imbriicat" numai cu "Pampers" vi cu bodys fiirii m h e c i sau cel mult cu m h e c i scurte.36 vi 2. Pieptiira~ele(in numiir egal cu ciimiivutele).strat exterior. Ciimii~ufele mQneci scurte. i n timpul verii.37. Sunt necesare vase buciiti.

L. importator unic Vintila. Sector 2. agent." VigantolQOel * VieantolettenQ500 w v Rofllaxia 81 tratamentul ' rahitisrnului a Tratamentul de sustinere 0 al osteoporozei VigantolettenQ1000 (/ Osteomalacie 3 1 Fluor) oaselor (/ Osteopatii metabolice FluorVigantolettenQ 1000 (/ Profilaxia cariilor dentare la copii VigantolettenQ500 C:HIMIMPORTEXPORT-PLURIMEX S. ~ ~ n c Str t I h n u ~i~ t~ .R. nr 7. Bucure~ti TEL 211 85 68 210 '76 87 FIU. 210 74 21 (/ Spasmofilie (/ in formarea I)cll)orrt n ~ t l d r r . Reprezentanfa MERCK HSEE pcbntru produse farmaceutice.

.

Acest lucru face ca pielea sii se poatii irita ~i nici sii nu respire. nou-ndscutul comunicd cu mediul z^nconjurdtor.rllLi es. chiar ~i atunci ciind greutatea copilului preseazii scutecul. piistrind-o uimitor de uscatii. Pielea unui nou-nsscut este atiit de delicatii inciit este important ca ea sii riimiini ciit mai uscatii. * /'- ( 2. chiar d a d greutatea copilului preseazg scutecul. Ce scutec phtreaza' pielea copilului uscata'? a) Un scutec bun trebuie sii aibj un strat de protectie care absoarbe umezeala. Scutecele din gama Pampers sunt super-absorbante. scutecele Pampers lass pielea s2 respire $i sunt dotate cu un strat subtire de balsam aloe care ajut5 la protejarea ~i ingrijirea pielii bebelu~ului. prevenind intrarea acesteia in contact cu pielea copilului. -1 .. b) Un scutec de calitate mai slabs (care nu absoarbe foarte - Scutec ohisnuit -. Apoi o izoleazii in interiorul Ultra a1 scutecului.fncd din prima z i dupd nastere. De aceea z^ngrijireapielii nozl-ndscutului este foarte importantd: 1.Aproape toate tnesajele pe care leprime5te de la aceasta' lume noud si neeqbloratd. c) Noul scutec Pampers Extra Dry absoarbe urina aproape de 2 ori mai repede dec2t alt scutec. astfel inc2t retin rapid gi eficient urina de pe pielea bebelugului ~i o izoleazii definitiv in miezul din interior. deoarece simiul tactil esteprimul siml care se dezuoltd. departe de pielea bebelu~ului.Noile Pampers Extra Dry folosesc cea rnai nou2 tehnologie pentru protejarea pielii nou-n2scutului.e mni . d) Mai mult. le ua primi prin piele. De ce este important ca pielea copilului sa' ra'dna' z^ntotdeaunauscata'? Pentru c5 o piele uscat5 reprezintii primul pas citre o piele siiniitoas5.scutd. De asemenea. Cum a9 putea sa' protejez mai bine pielea copilului meu? Av-2nd grijii ca ea s5 r5miins uscatii gi silniitoasii. care va pliinge ~i va fi nefericit.. Evitarea contactului prelungit a1 pielii cu umezeala are ca rezultat o piele mai putin fragilii ~i rnai putin expus3 la iritatii si la dermatita de scutec. Asfel copilul simte c2nd miimica z^l str2nge ?n brale.tA . c. pielea pe bebelugului. . Pentru cii amoniacul din urinii d2 senzatie de usturime copilului. c2nd z^l m2ngZie usor si z^l ocroteste. 3.Pampers bine) actioneazii ca o compresii cu urinii .LPampas pielea copi. asigurzndu-i in acelagi timp si o protectie suplimentar5. J Recornandat d e Societatea Romjnii de Pediatrir . [ . un scutec bun trebuie s2 aibi ~i un strat de retentie care mentine lichidul la distantii.

.' .Y.

in momentul in care se introduc ~i alte alimente pe I h g 3 lapte. La aceastii categorie ~i la cei care au scaun in timpul altiptirii. se zbate ~i schimbarea scutecelor devine dificils. banane . Uneori sugarul inftiyat plPnge. spanac . se m i ~ c t i sau adorm dupti supt. numtirul schimbirilor variazti dupti sugari ~i nu este acela~i fiecare zi.Mama va folosi metoda care i se pare rnai u~oarti. controls$ dacti pielea are nevoie de o curtirire ~i de ingrijiri speciale. cu miros acri~or. dacti are o ranti in zona ~ezutului ~ilsau organelor genitale ~i dacti se simte un miros suspect.Un scutec bun trebuie sti aibti putere de absorbrie a umezelii ~i sti asigure o aerisire a pielii. pentru ca umezeala s3 se usuce.7. scaunele sunt rnai inchise la culoare. Morinaga (Japonia). primele s t i p t h h i ~i chiar luni de via@. Digestia bunti este insotitti de emisia de scaune omogene. iflqatul postprandial (dupti supt) nu provoacti vilrstituri dacti sugarul nu este brutalizat. ins& va fi schimbat des. care duc la rtini ale pielii. Sugarii care sunt hriniri cu preparate adaptate (cele europene au prefixul pre-). dupti baie ~icPnd este pus in pat. scutecele trebuie in schimbate in fiecare zi. compactii. t Dacti sugarul s-a murd3rit rtiu cu materii fecale. se preferti schimbarea inainte de a fi alimentaii. spdari zona respectivti cu apti ~i stipun ~i nu cu ulei.4. Ccind qi cum se schimba' scutecele? Sugarul va f i schimbat la fiecare mas$ de cinci pPnti la Sase ori pe zi. In caz cti este "curat".in verde inchis. in prezent se folosesc. Pe de altti parte. De aceea. consistenra ~i chiar in culoarea scaunelor. fnfa'qatul corect. Dacti fundul este deja rap. Similac (SUA) etc. nu se schimbti scutecele. schimbarea scutecelor se face dupti masti. consisten@ foarte variatti cu de la grunjoasg p h t i la o pasti consistentti. nu rareori se intiimplti ca un sugar sti nu aib3 in decursul unei intregi zile nici un scaun.mai inchis etc. in general. la intervale de 3-4 ore. aplicari in strat subrire o cremti calmants. Dacti scutecele sunt numai umede ~i pielea copilului este stintitoas& roG. Scaunele sugarului alimentat la s h se deosebesc de cele ale celui alimentat cu biberonul. Ast3zi averi posibilitatea de a alege orice fel de scutece pentru oricare metodti de infti~at. in orice caz. parcurs Pe se va putea schimba metoda de inESat pentru a re- . t h t r e mese ~i in timpul noprii sugarul trebuie $nut in scutece curate. scaunele se coloreazti in funcrie de fructele sau zarzavaturile introduse (morcovi . nu dupti fiecare miciiune. La sugarul alimentat natural mama nu trebuie sti-~i probleme facti in ceea ce p r i v e ~ t en_umtirul. hdep&tari la inceput murdibia cu un C O I ~ scutec de sau cu un Serverel de celulozti. cu schimbarea se poate face mai rar.). La sugarii infti~afi scutece "superabsorbante" (Pampers). crtiptituri etc. mama gtise~te scutece o pastti galben-aurie sau pe verzuie. cu scutece curate ~iuscate. Sugarul hriinit cu biberonul ("artificial") "murdilre~te" scutecul de 2-3 ori pe zi. la aer. La sugarii care regurgiteazti. apoi puneri fundul copilului intr-un vas cu apti cddu@qi sptilari-1cu m2na sau cu o cPrpti de sptilat curati. iar pielea nu este iritat3. Erti reziduuri. Nu rnai trebuie sti dari din nou cu ulei ~i nici sti aplicari la s f k ~ io crem3. Aspectul ~iculoarea ca sunt in funcrie de felul alimentariei. regulate. 3 ltisa$ cgteva minute gol.2. rnai ales cPnd are o piele sensibilti (blonzii rnai ales). metodele care asigurti o pozifie naturalti ~i o mi~care liberti a picioarelor. la fiecare schimbare. La schimbarea ulterioarti curtifafi fundul sugarului cu o vati inmuiatii in ulei obi~nuit (de floarea-soarelui) sau cu un Serverel de celulozti de resturile de crem3 ~iItisari sugarul sti dea din picioare ) ("sti pedaleze") o perioadti mai lungti &ti scutece sau chilo$ ("btii de aer"). o past$ bine formate. de cel pu$n trei on: c h d sugarul se trezeSte dimineara. inseamnti cti laptele de mamti este digerat ~i folosit la maximum. La schimbarea scutecelor. inainte de a-1 i n m a cu scutece curate puteri sti-i pudrari popoul. In mod o b i ~ n u i t . Este cea rnai bunti m3sur3 de a preveni opilreala. Schirnbatul scutecelor Emisia materiilor fecale (scaunelor) trebuie urmiriti cu atenrie de ctitre pirinri.in cilrbiziu. spre deoseboire de trecut.). galben-fumuriu p h t i la clarcenu~iu. in timpul inE~atului mama poate descoperi unele anomalii ale ~oldurilor. urina p a t e sti irite pielea. spdari-1 cu apti ctildur& deoarece la sugarii sensibili. Ctildura ~i umezeala favorizeazti dezvoltarea microbilor. Dacti sugarul este predispus la rtini (ro~ea@. constituind unul din criteriile de bazti in urmirirea strvii de sintitate a sugarului. Dacti este ud sau murdar. La fiecare altiptare mama a ! controla dacti scutecele sunt murdare sau umede. au materii fecale asemintitoare cu cele emise de sugarii alimentari la s h . Sugarul trebuie i n E ~ ain stare de veghe.

fndoiti scutecul patrat in dou8 aduchd jum8tatea de jos peste cea de sus. cr5p5turi. 2 . 5 .Ad8ugati un scutec de protecfle ~i preg8titi un ac de siguran@.38 . 8 .Rezultii un scutec cu 4 foi in dreapta .Dreptunghiul cu 2 foi se indoaie spre sGnga. Fig. . 7 . Se fixeazg cu ace de siguran@. 4 .Redublati acest plan. nevoia de mi~care etc.Trageti colpl de sus din st3nga al primei foi ~i o duce$ la dreapta. 2. 9 .Rezultfi un pgtrat cu 4 straturi.De la dreapta spre centm suprapunefl dou8 foi pe jum8tatea bazei.sus qi 2 foi la st3nga cu coltul in triunghiuri. 6 . 3 . I .).Marginile libere ale acestui pgtrat sunt la stiinga.zolva situafiile ce apar (roveag. 10 .fndoirea (plierea) scutecului cu "trip18 grosime".Rezultfi un triunghi cu vMul fnjos ~i cu o intikiturg la mijloc. Al5turat sunt schifate dou5 metode de f f l a ~ a t .

39 . R .La n.40 . Fig.In locul foliei din plastic se pot folosi chilofi impermeabili. Dacj.40 Fig. iarin loc de c h q s va fi imbrac5t cu "body" (combinafie de cam5su@ si chilofi. In loc de folie se poate folosi.Fig. cu mai mult folos. incheiatii cu capse).Colturile de sus ale scutecului se vor fixa cu o band5 de lipit. se fixeaz5 cu ace puneti degetele voastre intre scutec ~ipiele. 3 . 2. 2. A. 2.). R. clte o funds.2. Folia se ti-age mai sus plnj. Fig. fie c" un ac de siguran@ special (la copilul mai mare cu 2 ace).) la mijloc.n.Marginile de sus ale foliei se trag in fa@ peste bun5 ~i se face fund5.Strecurafi incet marginea de sus a scutecului triunghiular indoit (fig.infigatul sugarului mare.Pentru a p h e a impotriva ume<ii sepune o folie subfire din plastic care se fixeazj. legate cu deasupra buric!lui. Colprile foliei se fixeaz5 lateral.38) piin5 la centura sugarului. Urcafi colful de jos printre coapsele copilului lui. cu o funds. A . chilotul absorbant (Pampers) sau un scutec-pantalon cu material absorbant (celuloz5 etc. partea de sus a scutecului se va fixa inapoi. I . 2. C . sub spate. 4 .41 . . pe burt5 ~i in timp ce-l fixafj cu miina indoifi p a i l e laterale una peste alta: 2 .inaSatul nou-n5scutului (n.n.Cu o salopets pe deasupra este bine imbr5cat.h m a t u l cu scutece fesute.

ChiI~ute. .Mama $i c@ul 2. sintetice (tergal. 5 .se evid l h a cu fire lungi de angora deoarece copilul poate inhala p b l .42 . nylon etc. .bonetele.4.ChiloH sau pantalona~i frotir.imbriiciimintea din l h i i purii este iritantii pentm pielea copilului. adesea ele sunt prost tolerate de pielea fragilii a sugarilor.Obiecte pentru bnbrlcat.CiImql de noapte cu cordelwe. . I .Costumq. Este important sii se consulte eticheta care precizeazii condiiiile de spitlare ~i de ktretinere. potriviti cu condi$ile climaterice ~isii asigure mi~carea liberii a articulafiilor. fibre artificiale). Din piicate. . crylor. Pentru imbriicat Foarte influentad de modii. 2 deget. sugarul va fi imbriicat cu "body" sau cu o c h q i i de bumbac cu miinecii scurtii ~i cu un chilot de bumbac absorbant (Pampers). In acest mod se eviti fel sii se rkuceascii degetele sugarului.se vor folosi fesa'turi de origine vegetala' (bumbac. in). 2. Trebuie sii fie practicii.).Sac de dormit. 7 .Salopeta-pantalon.celulozii.nl. 4 . Fig. apoi se bag5 trei degete in miineca dreapti ~ise apucii cu ele m h a copilului. fn alegerea lucrurilor de imbriiciiminte se vor respecta ciiteva reguli: . Se evitii imbriiciimintea care se bag5 pe cap pentru cii nu este practicii. anirnala' (lhii). Ciimii~utelecu mhecii se bag5 unele in altele.Jacheta. Reamintim cii temperatura ~i climatul influenteazii modul de imbriicat al copilului: . 1 92 .nu se folosesc c h i i ~ u t e l ~ipieptiira~ele c b o r e al giit este impodobit cu panglici sau ~nururi. 3 . pantalonii ~i batistele se confec$oneazii din tesiituri de bumbac. imbriiciimintea are ca scop esential sii evite riicirea.care pot strangula copilul. se spalii =ii a se fierbe ~i nu se calcii.pieptiira~ele. 6 .Clciuli@ (bonetl) de bumbac. Se procedeazii in acela~i cu miineca sthgii. Textilele sintetice sunt practice.Garniturl pentru plimbare cu clc~uli@. miitase artificial%. arti$ciala' (fibre de lemn .8. 1 . .9 .pe timp cald.Botovei de 12n.se va verifica dacii obiectele de imbriiciiminte nu sunt inflamabile.Obiectele de fmbriic-te pentru sugar ~i copilul mic trebuie sii fie uvor de imbriicat ~i dezbriicat. Ciimii~utele. Necazurile mamei vor fi evitate dacii se folosesc obiectele cu spatele mai lat ~icu miineci largi. 8 .Mlnuqi din 10 .

9. scutecele ( ~lenjeria i in general) se vor cliiti bine. sau in primele luni de via@ sugarul poartii a c e e a ~ i imbriiciirninte atiit ziua ciit ~i noaptea. din material moale ~i usor. dar nici prea mari. la care se mi~cii mai mult. piir de animale.10. se zvfintii ~i apoi se scufundii intr-unul din recipiente. fntretinerea scutecelor Scutecele trebuie spaate foarte bine pentru a elimina orice urmii de amoniac ~ia distruge microbii din scaune. care se aruncii. se intoarce.. Poate fi umpluti cu Seegras (iarbii de mare).Copilul mic mai ales trebuie sii fie imbriicat corect. sau este plimbat in anotimpul friguros. S-a ~i intiimplat ca folosirea incorectii si nesupravegheatii a copilului introdus in sacul de dormit sii-i perrnitii sii se incurce ?n ~nururi panglici ~i sii se sufoce. se folose~te numai ciind copilul este expus frigului (camere riicoroase. 2. In funcfie de temperatura din camerii se pot confecfiona din finet.se alege cu multii grijii.pe timp intermediar se suprimii jacheta din finet. Saltelele invelite in intregime cu plastic miiresc transpirafia copilului ~i predispun la alergii ale pielii. Pentru dormit Somiera trebuie sii fie perfect orizontalii ~i solid construitii. Sunt practice cear~afurile-plic. Pentru var5 se folosesc numai saci confecfionafidin materiale subfiri. Pentru spiilat se folosesc de preferingfilgi de s&pun pul: Se evitii detergenfii de proasti4 calitate. Scutecele imbibate cu urinii se cliitesc cu apii rece. Cearqafurile pentru patul copilului se confecfioneazii din bumbac. dacii este posibil. cu un scutec-chilot (de preferat Pampers). tot lavabil. deoarece aceste substante. de culoare albii. La inceput sau este nevoie de trei buca'fi. Se va acorda o atentie deosebitii in ce prive~te dimensiunile care sii nu fie nici prea striimte. Sacul permite libertatea mi~ciirilor~i acoperirea corpului. i ~ i schimbii pozifia. bumbac tricotat. Salteaua trebuie sii fie relativ solid& dar nu prea tare pentru a asigura o crevtere ~i o formii normal5 a coloanei vertebrale a copilului. Pentru copilul care se navte in timpul verii se folose~te piiturii din bumbac sau din liinii subfire. peste care se de pune o jachetii (ciimii~ufii sau Brii miinecii) din finet.4. care ar irita pielea. acestea se folosesc mai ales dupii ce copilul se deplaseazii de-a bu~ilea in patru labe. Mai intfii scutecele se cliitesc intr-o baie sterilizantii pe o duratii de timp precizatii in modul de intrebuinfare. Ciorapul-pantalon din liinii va fi inlocuit cu o imbriiciiminte identicii dintr-un amestec de liinii cu bumbac sau din doc subtire. frotir sau jerseu. in prezent se viind produse bactericide care u~ureaziimult munca mamei. Trebuie sii i se asigure libertatea de mi~care sii nu fie foaat sii stea intins in pat. . Repetim. . Doi saci de dormit pentru noapte. care nu fac cute ~i nu se cocolo~esc. molton sau prosop-frotir. Sacul de dormit matlasat este indicat ciind copilul doarme afar. sii fie previizutii cu ~ireturi panglicufe sau cu care se fixeazii la marginea patului. fire de cocos. un chilot lung cu picior (ciorap-pantalon) din liinii sau cu salopetii. cu imprimeuri viu colorate si. Perna nu este indicatii la sugar ~i copilul mic. Atenfie la folosirea a~a-ziselor "piituri de siguranfii" sau de dormit care se leagii de marginile patului. Sunt necesare douii piituri. se cliitesc ~i se scufundii intr-un alt Lighean (altul deciit pentru scutecele cu urinii) sau in m a ~ i n a spiilat de unde se scot dupii ce se scurg in de timpul previizut. iar cu vksta incepe sii se deplaseze prin tot patul. Se folose~te sugarul mare ~i copilul mic. Copilul are nevoie de mi~care:dii din picioare. La o inceput sunt suficiente trei buciifi. Sugarul ~i copilul mic se mi~cii fiirii sii aibii o perfectionare a motricitiifii. anotimp rece). Scutecele murdare se curiifii de materii fecale. 0 pliipumioarii . Saltelele din nylon prezinti avantajul de a putea fi sp5late cu o solufie dezinfectanti4. Sunt recomandabile fesiiturile din molton de diferite miisuri. Dacii se folose~te produs care sii inmoaie un fesiiturile care au devenit aspre. Peste c e a r ~ a fse pune un material impermeabil. 2. de miirimea saltelei. una pentru co~ulef pat sau ~i una pentru ciirucior. Trebuie s5 fie perfect orizontalii ~is5 se adapteze perfect la contururile patului pentru a se evita crearea unui intersti@upericulos.4. de m5rime potrivitii (80 x 80 cm la inceput).pe timp rece va fi imbriicat cu "body" sau cu o ciima~ii bumbac fin incheiatii la spate. surse de iritafii si de infecfii ale pielii.

se spa15 bine cu ap5 qi s5pun sau cu detergen$i qi se usucL 2. De asemenea. Pentru a le face suple se trec printr-un storc5tor impreun5 cu prosoape din tesut spongios (burete). La dou5 zile muqamaua se schimb5. se va recurge la g5leti obiqnuite. Pulberea bactericia sau de detergent se pune in lighean inainte de a turna apa. Se aleg ligheane sau galeti solide. Planijicare. in casele in care nu se poate beneficia de un spa$iu cu expunere la aer se vor usca dup5 posibilit5iiiti. Sacul se leag5 bine. de preferin@ la aer qi soare. in primele . La fiecare schimbat se qterg cu un scutec umed curat qi apoi uscat. deoarece orice neglijeng poate s5 aib5 urmiri grave pentru sugari (diarei de origine infectioas5. nu trebuie frecate qi nici stoarse. Se evit5 obiectele de dimensiuni mari qi/sau grele. Ruf5ria bine stoars5 este intins5 la uscat. inclusiv ambalajul de plastic. i n colectivitiifi. cearqafuri. in schimb c5lcatul prezinti avantajul c5 sterilizeaz5. dup5 ce se cur5t5 de materii fecale. ad5ugiind in ap5 putin din lichidul folosit pentru vesel5. ingrijirea lenjeriei trebuie %cut5 intotdeauna cu minutiozitate. Alimentatia in ultimele decenii s-au inregistrat progrese mari in dietetica infanti12 S-au dobiindit no$iuni noi asupra fiziologiei nutritiei qi s-au realizat progrese extraordinare in industria alimentar5 (indeosebi in ceea ce priveqte produsele dietetice pentru diferite vkste). Presatul. Se pun apoi intre dou5 rufe uscate. Mugamalele. Se m n c 5 schimbul complet. Dup5 cel de-a1 doilea cl5tit tes5tura de Iiin5 se pune intr-o c@5 de bumbac qi se stoarce uqor striingiind totul in form5 de sul. Scutecele de unic5 folosint5 provenite de la sugari cu diaree sau cu infectii cutanate se ard. Fierberea se recornand5 numai dac5 s u g m l are o infectie a pielii sau scutecele sunt p5tate qi/sau au devenit cenuqii. piodermite. altfel aceasta se va dispersa qi va fi inhalat5 de mam5. pieptsraqe. cl5tindu-se tot cu ap5 c5ldut5. inainte de a trece la cdcat se verific5 lenjeria ~i se repar5 obiectele care sunt rupte. deoarece s-ar decolora. Apoi se intind la aer. h caz de portscutece sau scutec-chilot se arunc5 numai pernita. Obiectele de l h i se spal5 separat.). Scutecele colorate nu se inmoaie in baie bactericid5. Celelalte rufe (ciimgqute. dar niciodati in camera copilului. ins5 nu direct la soare sau I h g 5 sobs.) se spa15 normal. C5lcatul asigur5 sterilizarea rufi?ariei qi ii d5 un aspect pl5cut. Cilcatul. Nici o infinnier5 de spital sau de colectivitate de copii s5n5toqi qi nici o mama. pe Iiing5 ap5. Dac5 nu se g5sesc articolele dorite. salopete etc. Ciind sunt uzi sau p5ta$i se spa15 cu ap5 cald5. au survenit schimbiri mari in modul cum se abordeaz5 problema alimentatiei. Uscarea in aer liber inmoaie rufele. la domiciliu. in timp ce radiatorul le ingspreqte. rufele se spa15 qi se cl5tesc cu ap5 cald5. nu trebuie s5 devin5 superficial5 in aceast5 problems. Scutecele de unic5 folosint5 nu se arunc5 niciodat5 in closete pentru c5 sifonul le-ar opri ~i WC-ul s-ar infunda. Lenjeria presati este mai moale deciit cea c5lcatg cu fierul. Se procur5 dou5 recipiente din material plastic. care se qterg inainte de a se aqeza rufele. Cum se inla'tura' scutecele de unica'folosinta'. hepatit5 epidemic5 etc. se zviint5 ~i se kchid intr-un sac-pubel5. pe s h e montate special pentru acest scop. Dac5 se folosesc bactericide. Cum s-a spus mai sus este bine s5 se asigure o bun5 aprovizionare cu scutece qi celelalte obiecte de inf5qat sau imbr5cat. greu de transportat.indiferent ce spun fabricantii. cu capac $i miinere qi suficient de adiinci pentru a contine. De aceea. bonete. cu ap5 cddut5 qi sapun. aceast5 operatie poate fi inlocuit5 prin presare. cel putin qase scutece.5. CPteva sfaturi: Mirosurile dezagreabile se inl5tur5 a t b i i n d cu o panglic5 un bloc deodorant la fiecare vas in care se inmoaie rufele. pot provoca inroqirea pielii. Plasticul devine inutilizabil dac5 se foloseqte o ap5 prea cald5 sau prea rece. Uscarea lenjeriei. fntrefinerea chilotilor impermeabili.

.

. permifand spatierea rqterilor la un interval de 2 ani. Temerile de ordin estetic nu trebuie s5 fie niciodad un motiv de a renunp la al5ptare."Laptele meu nu convine copilului!". tennin5 al5ptarea. alimentaiia corect5 ~ i mai . Medicul saulsi asistenta de familie sunt datori s5 viziteze frecvent 15uza.B. angajarea fntregiifamilii in ajutorarea mumei sunt mijloacele cu care se poate corecta aceast5 sc5dere a secrefiei de lapte. . vor pretinde. cdt . Emofiile ~igrijile legate de fiecare supt. Limitarea eforturilor fizice. parte din lapte ra'mcine neevacuat. secretia de lapte scade). probleme de estetic5 a sdnilor. Volumul fesutului glandular se va mic~ora nou dup5 ce se din . Cea mai frecvend explicafie a mamelor care nu al5pteaz5: insuficienfa secrefiei lactate. concentrafii ~i adaosuri.Jeliffe. . a1 unui sugar furios. ea va fi obligat5 s5 renunfe la distracfii ~i la o mare parte din libertatea de mi~care afara in farniliei.Mama $ copiluf cancerului de sdn ~i are actiune contraceptiv5 (menstruafia survine rnai tArziu). pgstrarea repausului la pat. de incertitudini.). retractat etc.Dificult5ti din partea copilului. in . Folosirea biberonului in primele sa'pta'muAni. Dintre alte cauze depistate in diverse anchete ~idin observafiile practicienilor se citeaz5: . J. gre~eli tehnica al5pdrii etc. toate cauzele care se interfereazg cu elementul psihosomatic a1 evacufii ~ireflexului de ejecfie a laptelui. Aceast5 explicafie este adesea regkit5 in caz de vilrs5turi alimentare provocate in realitate de alte cauze (stenoza pilorului.Tulbur5rile de instalare a lactafiei normale provocate de gre~eli grosolane (introducerea biberonului. s5 o sf5tuiasc5 in toate problemele. fire~te. mama care al5pteaz5 economise~te multe ore de lucm.Sfaturi stupide. .Nou-n5scutul nu este pus s5 sug5 imediat ce a fost n5scut."Laptele meu este prea tare". a~adar. cr5p5turi sau abcese ale shilor. de-a lungul multor luni. este necesar5 o intreag5 tiin in@".). . algptarea creeaz5 o lega'tura' trainica' cu copilul. refuzul nou-n5scutului de a suge (mamelon ombilicat.~procure lapte praf sau s5 i controleze temperatura inainte de a-1 da copilului. o de energie p de bani. La ie~irea maternitate.). pot detennina adesea o sca'dere temporara' a secrefiei lactate. nu m i "vrea sa' traga' din o sdn ". specialist american in alimentafia copilului. Pe plan psihoemofional. emofiile ~i eforturile din fizice pe care le implic5 revenirea acas5. infometat ~i o mam5 traumatizad ~i speriad c5 nu are destul lapte. s5-i organizeze programul. conferindu-i sentimentul ~i satisfacfia deplin5 de a fi mam5. Ala'ptarea constituie. iar i secretia lactata' nu este complet instalatri. h noianul de griji. fntri adevilr. mereu modificat5 de progresele actuale ale medicinii. nu are grij5 s 5 . orarii fixe). Apoi vin urm5toarele motive: contraindicafiile medicale. afirm5 c5 insuccesul al5pt5rii la sdn se datore~te mai ales lipsei de convingere. pe cdnd pentru insuqirea tehnicii alimentafiei artificiale. algptarea devine pentru o mama echilibrad o adevf a d plgcere. turtit. evitarea sup55rilor qi a exceselor de impresii. c5ntkit-i frecvente ~i anxiogene. mama se va m5rgini doar s5 dea nou- . de dureri.cdnd nou-na'scutul nu are putere p nu "?tie " sa' suga'. nu calculeaz5 dilufii. i Cea mai neinifiat5 mam5 invaf5 in cdteva minute pufinele reguli ale aliiptkii. Se ajunge atunci la cercul vicios a1 unei suiri insuficiente a laptelui. Mama care hr5ne~te copilul la s h u l s5u simte 31striifundul fiinfei sale c5-i d5 ceva ce nu-i poate oferi nici o a l d persoan5 ~iacesta este un simf5mdnt unic pentru femeie. impresia de inutilitate de la perfecfionarea 15pturilor moderne. Una din cauze o constituie lipsa de informare a femeilor atilt in timpul sarcinii. pe l h g 5 indemdnare."Laptele meu este ap5tos ~i nehrhitor". optim pentru produsul de concepfie. ales. Aceasd impresie pe care o resimt numeroase mame se datore~te comparafiei pe care o fac cu culoarea ~i vdscozitatea laptelui de vac5 (mai muld cazein5 etc. in astfel de situafii. griji p cheltuieli. Din punct de vedere practic. ea nu sterilizeaz5 biberoane. mare sacrificiu din un partea mamei.duce aproape in toate cazurile la infa'rcarea precoce (nou-nriscutul nu este pus regulat la srin. De asemenea este foarte important sa' nu se treaca' nejustificat la completa'ri cu alte preparate de lapte p nici la folosirea biberonului i pentru a se da completa'rile de lapte sau de ceai. Ea nu prepar5 ~i nu fierbe nimic. anxiet5fii ~i numeroaselor ocupafii ale femeilor moderne. de speranp gi de tr&ri atilt de intense ~i de i m p w t e . mure economie de timp.ti in cursul intemkii in maternitate.

gurii si nasului. Acasi va alipta singuri in cameri. areola qi pielea din jur. se vor goli s h i i prin muls corect. mama se vii spila cu griji pe m2ini. s-a dovedit pe de o parte iritanti pentru piele. imediat dupi fiecare supt. .niscutului c2teva lingurite de ceai indulcit cu zahar i112 lingurifi la 100 ml). f&i vigoare sau chiar va adormi la s2n. punerea regulata' a sugarului la sdn. iar temperatura din cameri nu dep+e~te22-24". 2. mama este datoare si-1 'Tnvete s i m%2nceM. Unii sugari nu vor s i sugi dacii sunt trezifi din somn. c2t si la domiciliu: a) Ca orice lucru nou. . Conversafiile in timpul aliptiirii sunt interzise. toxici pentru sugar. . e) Mirosul parfumurilor qi deodorantelor folosite de unele mame face pe unii sugari s i refuze s2nul. intre alfi mulfi factori care influenfeazi instalarea. la nevoie.sa' nu adoarma' la scin.~upt. tehnica aliptirii trebuie 'Tnvifatii" bine de citre mami. cu greutatc normali. . dupi un orar elastic. dupii c2teva zile de viati. daci urineazi rnai mult de 5 ori in 24 de ore.sa' nu inghita' aer. valabile de altminteri at2t la maternitate. iar pe de alti parte. f) Pregitirea mamei pentru aliptare se face inainte de trezirea sugarului. altern2nd ordinea cu care se alipteazii de la o mas2 la alta. duc2nd la formarea de c r i p i t u r i (fisuri mamelonare). prega'tirea profesionala' si energia asistentei de familie. .sa' "termine repede " cufiecare mas6 ~i . daci secrefia de lapte nu este suficienti.5. buzele qi mucoasa gurii nu se usuci. d) fnainte de a pune nou-ngscutul la s2n. intre mese. . daci temperatura sugarului este sub 37. inmuiate in a p i cildufi. zile in qir qi la toate supturile. Se inlituri sutienul cu care sunt susfinuti s2nii. fn continuare. . in prealabil tiiate scurt.armonia viefii de familie. Ceea ce este sigur qi trebuie intipirit in mintea oriciirei mame (qi a intregii familii. nu este necesar adaosul de lichide. din timp in timp iqi va c u r i p unghiile. este un copil care poate pune probleme in viitor qi care probabil a suferit in timpul sarcinii qilsau naqterii. se spali mameloanele. sii nu i se faci observafii. rni~cirile normale de supt. Orice nou-niscut normal executi.instalarea mamei ~i nou-na'scutuluiin acela~i salon ~i punerea cdt rnai tirnpurie la scin (2-4 ore dupa' na~tere). Dupi opinia noastri. - . Uqor de spus. Pentru ca tehnica aliptirii s i se efectueze corect socotim c i trebuie s i insisdm asupra c2torva puncte. Solufia de acid boric. creSterea si menfinerea secrefiei lactate.6"C (rectal). in perioadele c h d este treaz. Regula generali este de a oferi un singur s i n la o masi. fiecare in felul lui. inclusiv noaptea.alimentafia la cerere. sugarul vafi pus la ambii scini. pentru a fi complet golit. va suge cu intreruperi. nu va prinde bine mamelonul. in timp ce alfii au nevoie de c2teva zile sau s i p t h 2 n i p h i reuqesc s i sugi corect. Daci acesta nu are putere sau "nu qtie" s i sugi. Fiecare copil are de pe acum particularitifile sale qi mama recunoaqte unele manifestiri ale "personalititii". Nu se ung s2nii cu substanfe grase qi nu se aplici substanfe dezinfectante. dar care nu suge qi nu inghite c2nd este pus la s2n.starea sujleteasca' ~i echilibrul nervos a1 mamei. o necijesc qi il tulburi pe sugar. Dacil sugarul este liniqtit. va inghifi mult aer. apoi se indepkteazi compresele sterile de pe mameloane. Tehnica alaptarii Mama qi nou-niscutul trebuie s i invefe. dar greu de pus in practici de multe ori! Unii nou-niscufi par s i se f i niscut cu foame qi cu "lecfia invifad". care s-au dovedit inutile qi uneori vitilmitoare.sa' prinda' mamelonul ~i areola. Pirul lung ce cade pe umeri va fi ridicat qi str2ns cu un batic. liuza trebuie s i fie calmi. Daci este nevoit s i aqtepte p2ni ce mama este gata de aliptat.s6fie culcat imediat dupa' aceea. care o sustrag. .con~tiinciozitatea. Cu alte comprese sterilizate sau cu o batisti curati.infeleghd prin aceasta: . cei rnai importanfi sunt: .sa'-~i ga'seasca' singur pozi@acorecta' a capului. c) fn timpul c2t alipteazi. pentru a evita aparitia "febrei de sete". sistemul se numeSte "rooming-in ". Tar8 "asistenfi" qi "consilieri". in primele zile qi chiar rnai tikziu. . dorinta si voinfa de a ala'pta. care este datoare s-o ajute pe mami in acest scop) este ci.1. el va deveni nervos. "tehnica" corecti a aliptikii.1.starea de sa'na'tate a mamei si nou-n&cutului: . recomandati at2ta vreme.unele medicamente administrate mamei si nouna'scutului. Sugarul va fi pus des la sin. b) Un nou-niscut la termen.vigoarea si "priceperea " nou-vuiscutului la . .

pe lhgii faptul cii este in mare parte ineficiend ("nu vine lapte"). pe un scaun comod. sprijinind picioarele pe un scaunel. singura pe care noi o recomand5m la sugarul skiitos. in aqa fel ca partea de sus a trunchiului sii fie pufin ridicad. Mai tkziu. 2. Dacii presiunea buzelor ~i gingiilor se exercitii numai pe mamelon.43). . Mama va sta culcat5 pe o parte. Fig. Capul sugarului nu trebuie I5sat prea mult pe spate. Cu cealald mPnii mama va fine shul.2.Algptarea in pozitie culcatti. Sugarul va fi $nut pufin intors pe o parte. sciiderea secreriei lactate ~ichiar infecfii.45 . se pot produce eroziuni sau criip5turi la nivelul mamelonului. compresiunea exercitad cu policele (degetul mare) ceva mai sus pe sPn ajud la evacuarea laptelui din canalele galactofore. h) Mama va introduce in gura nou-n5scutului mamelonul qi areola (dacii aceasta este ingustii. 2.45). liiuza va aliipta sGnd i pat.43 . W Fig. la domiciliu. 2.Ataptarea in pozi$e $ez&nd pe un scaun cu spatar. 2. iar nou-niiscutul va fi aqezat cu f a p spre mamii. in acelaqi timp. a v h d grija d nu hpiedice respirafia nazalg. cPt qi penhv sugar. care determid durere localii. Mama va prinde sPnul la marginea areolei strPngPndu-1 intre degetul ariit5tor qi cel mijlociu. Este unul din motivele care a dus la "alirnentafia la cerere". cu capul in unghiul format de brat si antebrat. 2. el cuprinde chiar qi o parte din pielea de dincolo de areolii). introducPnd mamelonul in gura nou-n5scutului. pe unghiul format intre bra@ ~i antebrapl de partea sinului din care aliipteazi (tig. Fig. c h d mama s-a restabilit.44). cu o pern5 sau o piiturii fiicutii sul sub cap.Mama lyi c@fuf probabil nu au senza@a foame qi nu qi-au satisscut de nevoia de somn.44 .Mama ofera sugaiului s3nul cuprins intre degetul adf3tor qi rnij!miu. in primele n zile. cu sp2tar (nu pe marginea patului). aliiptarea se face in pozifie qeziind. sprijinind picioarele pe un sciiunel. g) Pentru supt se va alege pozifia cea mai confortabilii aGt penhv mamii. pentru ca nasul sugarului s2 r5mPn5 liber pentru respirafie (fig. intrucPt aceastii pozifie il impiedicii la supt (fig. numai aqa presiunea exercitatiiQemiqcikile de supt ale sugarului face s5 vin2 laptele prin canalele de scurgere a laptelui (canale galactofore).

.

se chinuia. D. Unii nou-niscuti renung rnai intAi la masa de la ora 23-24 ~irnai &ziu la cea de la ora 2. Situafia era dramatici pentru mama con~tiincioasi. 18. sugari nenro~i care sau suferi de dureri ("colici") intestinale. cu 7 mese fn 24 de ore (6.La noi.).ascultihd de i sfaturile medicale . La doui sZiptknhi. Cu timpul. Unele mame se p l h g uneori c i dupl masa . fn mod sigur. din 1942. Majoritatea sugarilor s-au acomodat foarte bine la aceste ore stricte. spre marea uSurare a pikintilor ~icopiilor. fnsii. sugarul s i nu fie luat in seaml. Ei au i vrut s i ?tie ce fel de orar ar adopta Simsarian-junior. aceasti concepfie rigidi a hceput s i fie treptat pkirbiti. dr. Rigiditatea orarului era altidati o dogmi.30. h momentul "suirii" laptelui (in a doua jumltate a primei siptkniini) s-a trezit ~i rnai des. Au existat yi vor exista insl rebeli la orice reglementare: sugari al c&or stomac nu poate s i contini o rafie care s i ajungi pentru patru ore. 9. P h i la instaurarea unei concepp liberale ?nprivinp regimului alimentar. 13. 24 ~i o pauzl de noapte de 6 ore) sau cu 6 mese (6. pauza cea mai lungi este htre prima ~i a doua masl (mama are lapte din abundeng). sugarul va suge tot rnai rar la aceasti ori fji. 21. h loc s i se foloseasci ceaiul (biberon. disciplinati. ci de a aStepta s i se vadl dacl el soliciti aceastl masl.30 fji o pauzi de noapte de 6% ore).mjoritatea vor don' 6-8 mese in primle 4-6 sGptGmdni de via@. a fost tot timpul adeptul unui orar elastic in alimentaGa natural& ~i tneGn3nd in primele s%pt+n2ni suptul de noapte. s-a respectat. La tnceput se va fncerca alimentafia dupi orarul din maternitate. in timpul zilei. cu o pauzi de noapte mai prelungia. ea a fost din ce in ce rnai larg adoptatl.~invingi dorinp de a-1 liniqti pe sugar. ci este alimentat. fo@du-se s i . El nu mibiincl. Sugarul trebuie s i hvefe s l se sti4pheasc&Cu ajutorul unui program rigid de ingrijire fji alimentafie. incllzire etc.16. nici un medic sau asistenti de ocrotire nu ar fi avut hdr2zneala s l susfini s i se dea sugarului s i bea. Dupi noi. doresc s l m l n h c e la circa 3 ore. A. nici s i sEtuiasci pe mam5 si-1 ia h brafe pentru clteva minute fn afara orelor de supt cu toate fipetele acestuia. La sosirea un din maternitate. ajunge singur s i nu se rnai trezeasci noaptea. conducfindu-sedupB lunga sa experieng. ci diminearn. sugari care adorm in timpul suptului. de aproximativ 10 ori pe zi. incacau acest program &inici o autorizare. fn general. ci este culcat". Simsarian. Cei rnai mici. el este ajutat pe aceasti linie. caracteristicile propriull. orarul strict de aliptare. 20. cu stomac ce se evacueazl rnai repede. 9.30. Aceasti4 met& a luat numele de "regim liber" (sau "la cerere"). Spre v&sta de 10 s i p t i h h i a ajuns singur s i ia un prlnz la aproximativ 4 ore". h primele zile nou-niscutul s-a culcat la ore destul de neregulate. 12. Printre altele se sustinea c i supturile la ore neregulate conduc. cei rnai mulfi dintre nou-nlscufi i ~ i anung foamea din 3 in 3 ore ~inumai foarte puflni la 4 ore. fixat de medicul sectiei de nou-nlscuyi (deci dupi proDupa' experienta gramul cu care este obi~nuit). Este bun acest sfat? Nu cumva fn aceastl alimentatie rigid5 se gisesc rWcinile inapetenfei fji reactiile de negativism ale multor copii? Cu un astfel de program fix ~inefiresc nu intrim h conflict cu bunul simf ~iobserva$iile multor mame? in invlfim&ntul medical de toate gradele vi in practica pediatricl de toate zilele multi au aplicat aceasti concepfie. S-a mers p h l acolo inck s-a susfinut c l in afara orelor de supt. fn Statele Unite. spre v&sta de 3-4 sipt%nhi. daci ar fi hribit la sin de fiecare dati c h d 5 este foame. el nu d o m e . care . 15. 0 mare parte se trezesc la miezul nopfii ~ila ora 2 noaptea. rnai comod ~i rnai util este s i se puni nou-niscutul la sln. fn cursul ultirnilor 50 de ani. Iati ce scrie medicul american Benjamin Spock in celebra sa carte 'The common sense book of baby and child: "primele incerciki au fost Ecute de medicul Preston Mc Lendon in colaborare cu psiholoaga Frances P. el nu rnai pretindea declt 6-7 supturi pe zi. Sunt puflni nou-nlscufi care nu mai doresc inci o masl dupl miezul nop@i. Rusescu. la intervale neregulate. noastrG. chiar dacl pllnge tot timpul. cea mai bunl atitudine ar fi de a nu trezi nou-niscutul la ora 24. 23. Cum se stabile~te orar de alimentafie. de obicei de 6-7 ori h 24 de ore. gisind motiviki psihologicel. Rolul sugarului este pur pasiv. ea t n s i ~proaspiti maml.ticopil. la formarea de copii rlsfitafl. Iati ce spunea pediatrul german Degwitz in jurul anilor 1940: "Mamele nu trebuie s5 devini sclavele sugarului. De atunci. in ultimii ani unii pediatri susfin s i se administreze numai 5 supturi fn 24 de ore (la intervale de 3%-4 ore ~i o pauzi de noapte de 8 ore).hcerclnd s l insufle mamelor teama de orare libere. contrar opiniei generale. In deceniul al 5-lea al acestui secol. Nou-nbcutul sinltos i ~instaleazi rapid un interi val de 3-4 ore htre mese ziua. Noroc c i multe din ele Iislndu-se conduse de instinctnl matern ~iobservhd ' De subliniat cB marele nostru maestru prof.

Concluzia c5 nu are lapte suficient nu trebuie tras5 numai de c5tre mam5. caut5 sbnul. -. ceea ce duce. Mama trebuie s5 aib5 in vedere atat comportarea sugarului. . insearnn5 c5 rafia de lapte este suficient5 numai pentru intervalul respectiv. ccit ~ihauproha suptului dupa' jifiecare mas6 pot duce lu scciderea secretiei lactate crecind o stare de ingrijorare a mamei. 0 impQire ordonat%. la care el reacfioneazg automat prin plans. ori la 2 sau 3 noaptea). stagnik-ile in greutate in unele zile nu au nici o semnificatie dac5 nou-n5scutul arat5 bine. diferentele cantitative ale rafiei de lapte de la o zi la alta. s5 se rnai dea 1-2 supturi intermediare (la orele 24. Pentru nou-n5scufii care nu dorm f51-5intrerupere 8 ore in timpul noptii se recornand5 ca. Ratia alimentara iil prima luna . dac5 sugarul creste bine (peste 800 g pe lung). cat si programul ei zilnic de activitate. dac5 sugarul se trezeqte rnai devreme. este cresterea constantu in greutate cu aproximativ 170210 g ptJ ~iipt~il?~(in(i. iar curba greutgfii este global ascenden6 At& cbntiirirea zilnic2 a sugarului.10-14. num5rul scaunelor. a orarului corespunde necesitgtilor sugarului. colicile. chiar dac5 i se asigur5 condifii perfecte de liniste.18-22.1. nu poate fi util la sugarul care este fl5mbnd din 3 in 3 ore. nou-n5scutul s5 fie 15sat s5 doarm5 cat vrea intre prima si a doua mas5. inseamn5 cii laptele mamei nu este suficient.Nou-niiscutul(0-28 zile) de dimineat5 sugarul doarme dus qi nu se rnai scoal5 deloc.la sfarqitul s5pt5mbnii a treia suge 450600 mVzi. Ceaiul prea dulce il face pe sugar s5-1 prefere in detrimentul laptelui de mam5 care nu este deloc dulce. Cum se determinu dacii mama are lupte sujicient. Acest program o ajutii pe mam5 la impQirea timpului. Zicala "copilul creste qi cu somn" confine o realitate cert5. sup5rZri) a mamei. pan5 la instalarea complet5 a secretiei de lapte si rnai ales piing cbnd curba greutgfii incepe s5 creasc5 ritmic. b) oboseala fizic5 si suprasolicitarea psihic5 (emotii. dar nu adoarme dup5 aceea sau se trezeqte dup5 o or5. agitatie. indulcirea s5 se fac5 cu 5 g la 200 ml. in timpul noptii se poate da ceai de anason sau de chimen indulcit cu glucoz5 (un pachetel de 5 g la 100 ml ceai) sau zah5r (o lingurig ras5 la 200 ml). Dac5 este vorba de un nou-niiscut dup5 vsrsta de 21 de zile sau de un sugar care suge viguros ~i gole~te ambii sbni. La multi sugari acest orar se stabileqte c5tre vbrsta de 6 siiptiimiini. Cotztr~l~ll greutiifii se t7tr f i c c siiptcimcinal. isi suge degetele.la sf2qitul celei de a patra s5pt5mbni suge 500650 mllzi.e valabile dupli ce a "incetat" sckleren IlziologicS. aqa c5 ea iqi poate planifica alte treburi sau se poate odihni in timp ce sugarul doarme. inainte de a ajunge la conclu. dar el tace de indat5 ce qi-a potolit foamea.5. Faptul cii unii nou-niiscufi sau sugari sunt rnai putin somnoro~i stau rnai mult treji nu inseamn5 si c5 nu le ajunge laptele. dac5 este sub 2% ore trebuie consultat medicul de copii. c) factori ' Cift.-ia ca' mama are lupte pzrtin trehuie excluse unele posibilita'ti ca: a) erorile in tehnica alimentafiei.3. Un alt semn. 2. Ca reac~ieimediatii se va completa alimentafia cu biberonul. este fliimand ~i nu creyte in greutate. ea poate constata mai usor dac5 sugarul plange de foame sau din alte motive. in primele luni sugarul inregistreaz5 foamea ca pe o senzafie dezagreabil5. in funcfie de reacfiile sugarului dup5 mese (plans. impus obligatoriu dup5 o opinie care qi-a f5cut adepfi in ultimul timp la noi.Dup5 ce sugarul creqte va avea mai rar senzatia de foame. in plus. . G n t W r e a zikicti $/saupmbasuptului nevrozeazti pe unele mame. Credem c5 atitudinea cea rnai bun5 este ca. de aceea la sugarii care primesc mult ceai. Avantajul programului jix de ala'ptare const5 in faptul c5 ofer5 mamei un indicator practic pentru orele de alimentatie. . iar la alfii dup5 3-4 luni.). se liniste~te dac5 este luat in brafe si este pus la sbn etc. se va continua cu acest ritm mai mult5 vreme. Nou-niiscutii si sugarii s5tui sunt liniytiti qi dorm 3-4 ore sup5 supt. Aceste reactii nu au nimic comun cu ra'sfa'!ul sau cu inca'pii#cinarea. Sugestia noastr5 este de a avea ca obiectiv s5 ajungeti s5 hr5niti sugarul aproximativ la orele 6. dar cu mici variafii. intre aceste dou5 mese. timp de rnai multe zile. de la inceput. Dup5 circa 3 luni. la i n f k a r e a precoce.La sfiirqitul primei s5pt5mbni de via@ noun5scutul suge in medie 200-400 mVzi.la sfirqitul celei de a doua sgptgrnani suge aproximativ 400-550 mllzi. Agitafia. Ritmul de 4 ore. si mai sigul. Invers. dac5 intervalul este de 3 ore. in perioada de nou-niiscut.

se enerveazk incepe sii p ~ h g i vi sii intoarcii capul. Nou-nkcutul va fi pus la s h imediat ce se trezevte. poate provoca o tumefiere (umflare) dureroasii vi durii a celor doi s h i . Aceasd suire a laptelui constituie un semn sigur cii va exista lapte din abundentii. in zilele urmiitoare cantitatea se creqte tot cu cite 30 ml. aqa-numita "suire" sau "furia laptelui". . cu alimente gustoase vi consistente vi rnai ales printr-un consum mai mare de lichide sau fructe) vi punerea nou-niiscutului sii sugii ori de cite ori cere. 0 sciidere temporarii a secreriei de lapte poate fi observad la revenirea mamei din maternitate.5. Dacii s&ii r h h mici vi moi vi dacii laptele este in cantitate m i d . Cantitatea de lapte produsii de glandele mamare este incii destul de redusii. De multe ori. inainte de a avea timp sii se enerveze. . La femeile pe care sarcina le-a epuizat vi care sunt sliibite ca urmare a travaliului. Medicul va hotk* preparatul cu care se va completa alimentatia. aliiptarea se izbevte. secretia lactad normal5 se poate instala complet de abia dupii 1-2 siipdm&i. din piicate. sii nu se foloseascii lapte de vack ci un preparat de lapte praf. Completarea se va face numai la 1-2 mese din mjlocul zilei (la supturile III vilsau IV). rezultate bune. Aceastii stare poate dura rnai multe zile la primipare. la disparifia durerilor vi la crevterea secretiei lactate. Cum se administreaza' completarea. expunerea s&ilor la lampa de raze ultraviolete timp de douii minute.in caz cii sugarul nu se saturii cu simple completiiri. ceea ce duce la sciiderea tensiunii lor. De cele mai multe ori. mameloanele sunt inegale in ce privevte volumul. uneori. de dorit un produs industrial de lapte "de inceput" sau "de start" [lapte adaptat ("formula") sau parfial adaptat]. se vor mulge s h i i (cu mina sau cu pompa). se p a t e ajunge la evec total. dupii fiecare supt.10 zile. la unele prsnzuri. dacii incepe sii plingii incii de la prima tentativk mama il va tine in brate vi va avtepta sii se calmeze. $ . p h i i cind nouniiscutul devine rnai viguros. Ce cantitate se adauga'? Medicul pediatru este singurul care va f x a cantidtile. Dzficultati d e alaptare din partea mamei In unele cazuri. pentru a dorrni in timpul noptii. ava se explicii faptul cii mul@sugari sug mai bine dintr-unul din sini. Se continuii in zilele urmiitoare cu vi aceeqi cantitate vi se face bilanpl curbei ponderale dupii 7. Sugarul caud sii apuce mamelonul. apoi va stoarce cu mina citeva piciituri i 0 I .. Mai sus am recomandat aplicarea de comprese. Mama va inviifa corect tehnica golirii sinului: manual sau cu pompa. pe cit posibil.Mama @ coflluf care fin de nou-nkcut vi care impiedicii crevterea lui: boli etc. Dacii sugarul stagneaziiin greutate vi ?n siipdmina a 3-a de via@sau d a d progresul ponderal s i i p t h h a l (dupii 3 siipthini de via@) este sub 150 g. Fiecarepica'tura'de lapte matem este de mare pref pentru sugar. consistenta vi forma. cat vi psihic. d5 de asemenea. se vor inlocui 1-2 mese de s h cu un preparat de lapte. rnai ales d a d este vorba de un sugar neputincios sau capricios. de rnai multe ori pe zi. aduce citeodatA o oarecare uprare. d) interpretarea rigidii a cifrelor de crevtere in greutate. Este de dorit ca. dar nu reuvevte nici sii-1 giiseascii vi nici sii-1 prindii. Odihna ce se asigurii prin inlocuirea acestor supturi face o secretie suficientii pentru celelalte mese (din cursul dimine~ii serii). Adesea la primipare laptele nu curge deccit incet ~i greu. chiar duca' nou-na'scutul suge bine. mama va incerca sii stimuleze lactaria prin corectarea propriei alimentarii (mese rnai dese. Instalarea secretiei lactate. aplicatii pe sini cu o orii inainte de supt.1. Datoritii m i ~ c ~ l de rmasaj. cind mama este obositii vi secre~ia lactatii scade. Miisurile recomandate pentru calmarea durerii vi a senzatiei de apiisare a sinului se vor aplica cu prudent%vi pentru scurt timp. inainte de a-1 pune din nou la s h . Dacii nou-niiscutul suge slab vi s h u l nu este golit se va evacua laptele manual sau cu pompa. la mesele respective se adaugii cite 30 ml dupii ce a fost tinut 15 minute la sin. Mama are datoria s I se menajeze in mod deosebit atit fizic. P > t e 2. suntem nevoiti sii introducem un preparat de lapte. h prima zi. h i astfel de situarii. mamelonul poate deveni apt pentru aliiptare. la ambii s&i.in caz de mameloane mici. iar perseveren#a tn ala'ptare poate duce la succes chiar dupa' 10-15 zile. o dar rnai ales aspira~iei puternice exercitad de pompii. La nevoie mama p a t e lua la recomandarea medicului un calmant uvor.4. S h i i in&@ inckcati cu lapte vor fi sustinuti cu un bandaj suspensor. 0 compresii cildu@cu alcool diluat (113 alcool de 70" vi 2/3 apii). nou-niiscutul kcepe sii tragii viguros din sini vi sii-i goleascii. de o serie de dificultiiti din partea mamei.

htreruperea temporari a alipt5rii nu este obligatorie. Tratamentul consti in golirea in totalitate a glandei mamare cu ajutorul unei pompe electrice. Din experienfa noastri reiese c i unele mame nu au dureri atfit de vii qi continui s i alipteze chiar daci mameloanele sunt cripate. nu se intAmpl5 nirnic riu sugarului. durerea va fi atfit de vie. Daci mama nu este speriati de aceasti mici anomalie qi daci sugarul este viguros se poate ajunge repede la o aliptare . Este indispensabil s i se usuce bine mameloanele dupi fiecare supt. S h u l trebuie golit pentru a se evita astuparea. dar in general este adesea preferati de mame. De asemenea este bine s i se evite compresele dublate cu plastic care pistreaz6 urniditatea pe mameloane.de lapte pentru a umezi mamelonul qi areola. In stadiul de abces febra este foarte ridicati qi se insofevte de frisoane qi de transpirafii. Supturile. folosirea prea frecventi a apei ~i siipunului. 0 tehnicii bun5 le poate evita. Simpla inmuiere (scufundare) a slinului in api caldi prin aplecarea deasupra unui vas mare timp de 10 minute. se incepe aliptarea printr-o extracfie manual2 p h i la obfinerea reflexului de ejecfie qi atunci sugarul este pus la s h . in cazul In care rnama prirneqte antibiotice. Ele servesc de poarti de intrare pentru stafilococi. dar nu sunt intotdeauna eficace. apare febri. responsabili de mastite sau abcese ale shilor. Mama trebuie s i evite folosirea de dezinfectante puternice. Expunerea direct6 ( ~nu printr-un geam) posed6 i excelente capacita'fi cicatrizante. hidrocortizon silsau antibiotice. mai ales in primele zile. Este necesar un medicament impotriva febrei (Paracetamol) qi daci febra persisti peste 24-48 de ore medicul va prescrie antibiotice. survenind in 20% din cazuri. Este de ajuns sa' se sfa'rdme buca'!i de gheafa' care . De indati ce se constati o cripituri este mai bine s i se suprime supturile la sfinul dureros qi s i se stoarci laptele la intervale regulate (cu mfina sau cu pompa) qi s i se dea sugarului. la nevoie cu un uscitor de pir ("foenul") suflant. Multe mame aplici g h e a f i pe mameloanele dureroase. acest procedeu alini instantaneu durerea. Unii medici recomandi pomezi cu estrogeni. Mamele constati cfiteodati "noduli" dureroqi in sfin. Pielea este r o ~ i ecald5. Este vorba de obstrucfia unui canal lactifer. S h u l se umple repede. pentru a uqura introducerea mamelonului in gura sugarului (Vezi qi "Mameloane ombilicate"). in SUA qi Germania s-a demonstrat c i daci se continui aliptarea. Daci sugarul continui s i sugi. se umfl5. care se datoreqte frecvent unei goliri neregulate a unuia sau mai multor canale sau unui sutien prea strhs. Expunerea la aer liber sau la raze ultraviolete contribuie la vindecarea mameloanelor dureroase. daci se continui aliptarea. insornnie qi neliniqte. Cataplasmele cu api rece sau pungile cu gheaii se folosesc ca tratament local. Supturile devin dureroase si provoacd sciderea secrefiei lactate.2.sa' jie aplicate pe zona dureroa 1.puse intr-o ma'nupa' de toaleta' sau intr-o punga' de plastic . inainte de fiecare supt. devine dureros. sugarul este hrinit cfiteva zile cu un preparat de lapte adaptat. o pozifie incorecti a sugarului. deodorante qi substanie care usuci (alcoolul. nu trebuie s i dureze mai mult de 10-20 de minute. Mai mult. Gura sugarului trebuie s i fie la inilfimea mamelonului. De asemenea se va incerca s i se schimbe pozitiile de aliptare cu scopul de a repartiza intr-un mod mai echilibrat presiunea de supt pe diferite p w i ale mamelonului. va comprima areola intre degetul mare qi arititor. in Romfinia qi Franfa existi obiceiul de a mulge laptele qi de a-1 arunca. Antibioticele ~i antitermicele sunt indispensabile. Nodulii. Astupnrea ~i/sau umjlarea mamara' cu limfangita' este cu totul diferitii. Este vorba de mameloane turtite sau scobite. suptul aplicat exclusiv pe mamelon. Se pare c i durerile dispar in cfiteva minute cfind se declanqeazi reflexul de ejecfie a laptelui. glicerina qi apa de colonie) ca qi talcul. Se incepe cu sfinul nedureros sau mai pufin dureros qi. iar In general . incfit va determina pe mami s i inceteze aliptarea. eventual. de trei ori pe zi. se obfine o vindecare mai rapidi a infecfiei. infofolirea. Mameloanele ombilicate. un sfin golit se vindeci mai repede qi cel mai bun mod de a goli sfinul este alliptatul. Antibioticele folosite nu trebuie s i provoace sugarului vreun efect secundar. anomalie destul de frecventi qi care duce adesea la infscarea precoce a sugarului. sipunul. cu scopul de a evita orice umiditate reziduald ce favorizeazi macerafia. frecarea de citre imbr5cMnte. qi punerea frecventi qi pentru mai multi vreme a sugarului la sfin sunt suficiente pentru a rezolva astfel de incidente. Se pare c i sunt favorizate de supturile prea lungi. Cra'pa'turile sunt frecvente. Sugarul nu trebuie s5 "morfoleasci" vfirful sfinului.

turtit sau scobit). Remediile prezentate de unele f m e (tetine intermediare etc. 2. a alcoolului pur. Aceasta o face pe mamii (din piicate adesea cu aviz medical) sii rnai adauge ceva preparate adaptate. qi adesea se ajunge la in@rcare. durerea.) sunt rodul imaginafiei celor ce le concep qi de cele rnai multe ori sunt ineficace qi nu au ca rezultat palpabil declt oboseala sugarului. in astfel de situafii este rnai bine ca. Unele mame dau o interpretare greqiti unor fenomene fiziologice. v&slturi sau diaree se va extrage o parte din lapte inainte de a pune sugarul la sln sau se va reduce durata suptului. Slnii se vor spila cu apii rece. ungerea cu lanolirxi. ala'ptarea mai frecventa' (la 2-3 ore) deoarece infometarea sugarului il vaface sa' suga' mai viguros. de obicei.1. sii se foloseascl o pomp5 cu care sii se evacueze laptele riimas dupii suptul copilului. Solufia ca mama sii se mulgl la fiecare supt este chinuitoare pentru mamii (efort fizic. semilichide. la fiecare supt se va incepe cu mamelonul rnai pufin tentant (mic. Dzficultati de alaptare din partea sugarului Nou-niiscufii prea slabi sau prematurii nu pot sii sugii. Aceasta nu o deranjeazii intotdeauna pe mamii. ei sunt foarte somno- . personal.folosirea unui sutien larg cu conurile sec#ionate sau fnlocuirea cu un suspensor sub fonna' de esa$a' care se trece peste umallzaml opus. Criteriul major a1 aprecierii valorii alimentafiei naturale (la scin) este creSterea corespunza'toare in greutate. care se schimii des. alburii) qi consistenpi (grunjoase. pentru a nu se ajunge la Jisuri si inflamatii se indica' urma'toarele: expunerea la aer de mai multe o n pe zi. Se stoarce slnul la nivelul zonei pigmentate pentru ca mamelonul sii devinl rnai suplu qi sii fie cuprins intre buzele sugarului fii1-5 dificultate. intiirirea sfinului. Ea nu constituie ins5 un motiv de ingrijorare. in rezumat. nu o recomandiim. mai cald qi incepe sii se inroqeascl. False dificulta'fi. c) Hipergalactia ("am prea mult lapte") impresioneazl qi neliniqteqte pe multe femei. durere localii. in loc de stoarcerea shilor. ceai. tare. timp de 10-15 minute. treaz qi sbiitos. pentru a inliitura resturile de lapte care iriti qi macereazii mameloanele qi predispun la infec$ii. iar prin aceasta lezarea mamelonului se poate accentua. De obicei sfinii se intiresc clnd lobulii glandulari care confin lapte se umplu prea mult. Durerea $sau umflarea scinului. schimbarea frecventa' a compreselor ce se pun pe mameloane. ci cuprinde intregul sln. Simplul fapt de a suge formeazii vMurile shilor pentru a face sii iasii in afarii mamelonul. galben-aurii. evitarea sa'punurilor tan. De rnai multe ori pe zi se vor face "b% de aer" (mama va sta cu s h i i descoperifi). b) Alteori. Alteori insii. expunerea 1-3 minute la raze ultraviolete. Dacii laptele se scurge spontan se vor line mameloanele invelite in vat5 sterill. consistenpi mode. chiar dacii mamelonul este turtit sau invaginat. care devine umflat. Dupii golirea sa rlmfin incii noduli de dimensiuni variate. consumare psihicii etc. dar poate determina intiirirea qi turtirea areolei in aqa fel inclt sugarul sii nu rnai reuqeascii sii cuprindii mamelonul in g u r l pentru a-1 comprima cu eficacitate. apii de orez halimentafie. Sugarii "leneqi" la supt au suferit adesea la naqtere (scorul Apgar sub 8). se recomanda' de asemenea. "tari").Mama $I copilul normal& Un sugar infometat.5. fn cazul h care numai unul dintre mameloane este plat sau scobit. folosirea de lenjerie de bumbac si de rochii subgri cu deschiza'tura' in fa[& cura'tirea mameloanelor de resturile d e lapte. implstarea nu se limiteazii numai la areolii.5. Se lasii sugarul sii sugl p l n l c h d se saturl qi apoi se goleqte s h u l (cu pompa sau prin muls). lapte de vacii. dupii suptul copilului.) qi. poate apuca areola intre buze. tulbura'ri digestive importante. Un sugar infa'rcat din cauza scaunelor moi va face cu siguranfci: mai tcirziu. adorm dupii clteva inghifituri qi lasii s h u l din gur& in acest caz este necesar mulsul sau utilizarea unei pompe. n u m b l rnai mare sau culoarea verde a scaunelor nou-n&cutului alimentat natural constituie motivul care deterrninii aprecierea cii laptele matern "nu prieqte" copilului. Astfel de tulburiki (umfIarea. culoarea (verzi. Trebuie sii se qtie cii sugarul hr&t la s h poate avea scaune foarte variate in ceea ce priveqte n u m b l (de la 0 la 7-8 pe zi). uneori roqeapi) apar de obicei spre sfilr~itul primei siipth2ni. Dacl sugarul suge prea mult qi apar regurgitafii frecvente. pus la s l n . a) Aqa-zisa calitate necorespunziitoare a laptelui (vezi rnai sus la cauzele in@rc?irii precoce). Dacii nu se iau miisuri impotriva stagniirii laptelui qi persistentei nodulilor se ajunge la inflama* redutabile (mastite). Se va purta lenjerie uqoarl.

Refuzul de a suge. noun5scutul va fi pus la repaus total. Adesea este vorba de o obstructie nazal5 printr-un guturai sau de o infecfie a mucoasei bucale (muguet sau "rna'rga'rita're2").~ mulge laptele ~i de i a-1 da nou-n5scutului cu biberonul. manevrele brutale de ingrijire dup5 ce nou-n5scutul este alsptat. Cauzele cele mai frecvente ale infbrctirii precoce l nou-ndtscutul a siinittos sunt: lipsa de dotint& si de mint&de a albg[ta din partea mame£. noun5scutul fip5 sau pur ~i simplu refuz5 s5 sug5. a c e ~ t nou-n5scufi trag de cdteva ori i din sdn. Potiunile antivomitive ~i sedative se vor administra numai la indicatia medicului. dar $i dovada unei greqeli in tehnica de al5ptare: supraalimentatia. cu lingurip ~i apoi cu biberonul. apoi se opresc ~i adorm. La aparifia brusc5 a unor vlrs5turi mai numeroase se suspend5 o mas5 de lapte ~i se inlocuie~te ceai.. De obicei. Cur5firea cu vat5 sau comprese irit5 mucoasa nazalii ~i poate determina infectarea ei. greseli dcc tehniicb a 4zldptcrii. nervozitatea ~i nepriceperea mamei. Orificiul tetinei nu va fi prea mare! Regurgitatiile Ti va'rsa'turile. . ace@ nou-n5scufi vor fi p u ~ regulat la shn. starea de tensiune nervoas5 in familie. La noun5scufii care au contractat un guturai se picur5 in nas cu o pipet5 ser fiziologic. ca orice fiinf5 uman$ are tending la comoditate. neregulate. la venirea din maternitate nou-n5scutul va fi protejat de varia~iile prea mari de temperatur5 (camere suprainc5lzite.De aceea. Va'rsa'turile pot f i manifestarea unei boli. Mamei nu-i r5mdne decdt solufia de a . La nevoie se recurge la alimentatia prin gavaj (laptele este introdus cu seringa printr-o sond5 in stomac). v5rs5turile survin la noun5scufii care sug repede. i Dac5 in creier s-au produs deregliiri mari. Ca atare. forfarea nou-na'scutului sa' suga' trezindu-1 din somn. proba suptului. nu se va folosi biberonul concornitent cu alimentafia la sdn. Cu timpul. chiar dac5 au o greutate normal5. bruscarea acestuia in timpul suptului. Viirs5turile se deosebesc de regurgitafii prin faptul cii laptele este adesea modificat (Pnchegat sub form5 de grunji mici) $i proiectat la distanf5. care se deschid direct in afar5. cei care s-au n5scut in stare de asfixie (vinefi) sau nu au tipat dup5 navtere (ca semn c5 au suferit) refuz5 s5 sug5 in primele zile. vor fi ferifi de contactul cu persoane cu guturai vi in general de orice contact direct cu persoanele adulte (nu se vor siiruta sugarii!). in timpul icterului fiziologic o mare parte dintre nou-n5scuti sunt rnai somnolenfi $i se alimenteaz5 mai greu. Dac5 nou-n5scutul a supt cdteva zile mai mult sau mai pufin bine. chiar cu pipeta. diferenfe prea mari intre temperatura de noapte $i cea din timpul zilei etc. evitdndu-se orice efort ~i f5cdndu-se minimum de manevr5ri. mult $i inghit mult aer (aerofagie). decdt pentru un motiv major. ur Biberonul este du.. in cantit5fi mici ~i nu se insofescde sc5dere in greutate se continu5 al5ptarea. Alteori. Alirnentafia lor necesitii indemhare qi riibdare. Sugarul.lenti. Prin regurgitafie se intelege eliminareape gura' de aer ~i de cantita'ti mici d e lapte nemodificat. Se va incerca alimentafia cu lapte muls. iar dup5 aceea refuz5 dintr-o dat5 sdnul. Dupii disparitia manifestsrilor patologice. cu pentru a pune in repaus tubul digestiv. graba sau nervozitatea mamei in timpul suptului. ei incep s5 sug5 in decurs de cdteva zile. Dac5 lezarea creierului nu a fost prea grav5. or efortul depus pentru u trage din biberon este de Sapte ori mai mic deccit eel depus pentru supt!. Dintre greqelile mamei care pot duce la dificultiifi de supt din partea nou-n5scutului amintim: rigiditatea orarului. Nou-n5scufii la care navterea a fost prelungit5. cdnd este pus la sdn. Se va urmiiri ~i se va corecta tehnica aliiptiirii. manifestate in primele zile prin convulsii (infepenirea total5 sau tresiiriri ale mu~chilor) $i/sau cianoz5 (invinefire in jurul gurii sau a fefei.). cdnd la biberon. Regurgitafiile sunt f"ar5 nici o semnificafie patologic5. inseamn5 c5 a intervenit ceva deosebit: imbolna'vire sau o gre$eala' din partea mamei. acestea se aspir5 cu o par5 mic5 de cauciuc. sunt rare. la scurt timp dupii supt. sunt mai abundente ~i survin de cele mai multe ori la un interval mai mare dup5 mas5 (cu excepfia celor din stenoza hipertrofic5 de pilor sau din malformafiile esofagului). a mdinilor $i a picioarelor). utiliZ-Q b i b t r ~ u r r u r .manul nl:1 a al5ptikii pentru nou1 n5scufii care din primele zile sunt hr5nifi cdnd la sdn. in caz de secrefii. mulgdndu-se apoi laptele r5mas. Dac5 v5rsSturile nu se insotesc de alte tulbur5ri generale. administrarea in exces de ceai intre mese.

sup2 de morcovi) ~i realimentare cu unele preparate de lapte (Humana H. sau va bate uvor cu un deget obrazul sau nasul acestuia.6. plhge. deoarece anticorpii care se gisesc . n Milupa HN 25 etc. pielea din jurul anusului vi organelor genitale devine roqie. rnai vioi. iritatk predispus2 la infectii. SB nu uitati c2 este bine ca orice sugar s5 ajungg de la inceput sau cu timpul. psihozele grave etc. D a d noun5scutul prezint2 o form2 de boa12 hemoliticg prin incompatibilitate Rh sau grup sanguin. Unguentele cu antibiotice au indica/ii rare. Dac2 sugarul crevte qi are o stare general2 bun2 nu se va lua nici o m2sur5 dietetic2 sau de tratament medicamentos. ivi sucesc capul in toate p w e .in cantitate mic2 . E astfel de situatii. Secundar. Boala hemolitica a nou-na'scutului. se trezevte. infestarea cu SIDA. cu lingurip sau . Unii nou-na'scufi adorn cdnd sunt p u ~ ila sdn. Se va cerceta dac5 nu este vorba de o supraalimentafie prin supturi prea prelungite sau prea dese. ci vor deveni ore de somn pentru sugar.Mama # @lul uite cd. rnai infometali. Contraindicarea al5pt5rii este eronatg. devenind sclava acestui mic tiran). Mama este obligati s5-vi extrag2 laptele vi s2-1dea nou-nbcutului cu pipeta. unde laptele p a t e c2 vine rnai uvor. el sirnte imediat. Menfinerea prelungiti a sugarului la s h il face s2-vi formeze un reflex de somn la s h vi ori de c k e ori va fi pus s5 sug2 va adormi imediat. se va evacua regulat laptele din s2n (prin muls). cu sonda. h nici un caz nou-nilscutul nu va fi menfinut la s2n mai mult de 20-30 de minute. Aceste scaune apar de obicei la fiecare mas&. Aplicatiile locale de pudre sau creme se vor face cu d i s c e r n k h t la indicatia medicului. moi sau lichide. ei fip&se zbat. scaune dese. Alimentafia natural2 este primejduit2 in caz de tulburik-i digestive (diaree-boal5). i ca' mama ji nou-nanascutul trebuie sa' "inve/e"ca acest act de importanfa' deosebita' sa' se desfa'qoare comenabil pentru amcindoi. Din pgcate. Un sugar enervat vi obosit de pl2ns nu va suge niciodati cum trebuie. Partida este pierduti vi pentru sugar (care se va subnutri) vi pentru familie (care ivi va disttvge tot programul. Foamea ii trezevte ins2 in momentul in care sunt qezafi in pat (mai pufin cald ~imai pufin mode dec2t in bratele mamei). Este rnai bine ca un astfel de sugar s5 fie lbat s2 p l h g 5 ( p h 2 la 1-2 ore pe zi). Nu se intrerupe algptarea. pentru a mentine secte$ia lactat5 vi se va continua alimentatia la s h . c h d prin dietele de tranzitie (ceai. Alfii. ii induioveaz5 pe tofi vi trece altcineva la r h d s2-1 fin5 in braQ. Ava cum am amintit. s5 sug5 la intervale de 3-4 ore. Sdi 1 - Falsa diaree. anemiile grave.).in lapte sunt distruqi de sucurile digestive. dac5 adoarme. caI d c &in supratnc&lzire a camemil. Acestea nu vor fi ore de supt.rnai W u . 2. cu timpul.ci folosi scinul. Se va p2stra o igien5 riguroas5 a pielii. se enerveazs vi reincep s5 urle. verzi.). Pus in pat.5. multi sugari alimentafi la s2n prezint5 in primele s5pt2m2ni.meningitir etc. encefalopatiile. fiind pus la s2n numai c2nd este linivtit. dietele instituite uneori pentru diarei uvoare sau chiar false diarei sunt la originea multor ?n@rcik-iprecoce.. mama va mivca incet mamelonul in gura nou-niiscutului cu tractiuni de "du-te-vino". c2teodat2 explozive. incearc5 din nou ssnul. insuficienple renale. Unele malforma@iale gurii (gura de lup vi buza de iepure) sau encefalopatii grave fac imposibil2 al5ptarea. sau a unei rnalforrnatii congenitale (stenoza hipertroflcrli a pilomlui etc.1. Nu vefi reuvi niciodaa acest lucru dac5-1vefi tine in brate rnai mult de o jum5tate de or&la fiecare mas5. mai vigurovi vor reactions cu vehement5 dac5 nu g2sesc lapte suficient. Contraindicatiile alimen- tapei l S&I a Dintre acestea amintim unele boli grave ale mamei: tuberculoza. el poate fi al5ptat de c5tre mama sa. Mama este datoare sa' observe reacgile sugarului ~i sa' $tie ca' de echilibrul .cu biberonul. in incheiere insist5m cu afirmatia ca' orice nou&cut i ~arefelul sa'upmpriu de a primi . toat5 familia (adulfi vi copil) va ajunge la o stare de nervozitate greu de depBvit. vdrs&tutllt fl Prim tn a unei imbolnaui 2 3 ? gmve: alspepsiegtavb insolatie. ap5 de orez. Dac2 sugarul se enerveaz5 incercati s5-1 punefi dup2 c2teva minute la celidalt s h . cancerele. insuficienp cardiac$ ciroza. intoxicatie.

zarzavaturi) constituie o greyealii. Din experienfa noastrii sunt pufini sugari care se manifest5 (refuzul de a suge. La cele cu lipsii de calciu ~ i l s a u magneziu. came sau peyte.i nervozitatea mic~oreazii secrefia lactatii. ceai.femeia care alGpteaza' poate sii mcinbnce ce vrea! Singurele restrictii sunt: excesul de alcool (sunt interzise toate bhturile rafinate. un pahar mic de vin natural sau de bere sunt binevenite). ciocolata. fructe. dintre care citiim: ciocolata (agitii. L a unele mame.ei sufietesc depinde nu numai secrefia lactatii. sunt viitbiitoare pentru sugar. care sii cuprindii indeosebi lapte ~i derivate. de fantezii destul de derutante. Este nevoie numai de o rafie alimentarii echilibrat5. vinul in cantitate mare. tutunul are efecte de duratii! Mai degrabii. Regimul d e viatEi si ali- mentatia mamei Alimentafia mamei care aliipteazd Sfaturile ce se dau mamei care aliipteazii sunt adesea un amestec pitoresc de fapte. cartofii priijifi. de niiscociri. yunca. maz5. lapte sau iaurt. iar atunci cbnd nou-niiscutul este pus la piept. Al6ptarea decurge nonnal. Trebuie insistat asupra cgtorva recomandki: . prazul.unele mame observii cii este suficient ca sugarul sii plfingii de foame. ci . in schimb.) dupii astfel de alimente. peyte. somn 8-10 ore cu o siesta dupii-amiazii. unt sau margarinii. colici. sub formii de lapte sau derivate. laptele curge din mameloane intre supturi. scaune mai numeroase. ouii. acesta plfinge cu disperare . mama va consuma lichide (lapte. muriiturile pot provoca unele tu1burk-i ca: agitafie. apii etc. brgnzeturi. Rafia alimentarg idealii este de 2 500 calorii (cu 500 de calorii rnai mult decgt in perioada sarcinii): . pentru ca laptele sii se scurgii singur din sbn. dupii cbteva siiptiimaAni. sliinina. de obiceiuri. dulciuri.5 litri. lnterzicerea vegetalelor (fructe. necesare combaterii setei. La mamele care au prezentat o anemie feriprivii in timpul sarcinii se va recomanda un regim alimentar cu came de douii ori pe zi (ficatul confine mult fier). . pe IhgZt lactate (de trei ori pe zi) se va recomanda un medicament cu calciu qi magneziu. i Pe de altii parte. cu o cantitate de lichide ceva rnai mare. un aport de lichide de cel pufin I.un aport glucidic de 340 g (50-55% din nevoile energetice) sub formii de zarzavaturi. usciiciunii mucoasei bucale yi senzafiei de obosealii. Eventual medicul va recomanda un medicament cu fier. lintea. Igiena de viafii' trebuie sii fie simplii: mers pe jos. cafeaua yi ceaiul agitii. Alimentaga m a m i care nu aliipteazii este obi~nuid.i trage fiirii sii se goleascii sbnul. piitrunjelul .r insernnat de medicamente sunt contraindicate in caz de aliiptare. modul de a suge yi scaunele sugarului sunt influenpte ~ 2 n mama prezintii o colit5 d sau intolerantii la anumite alimente. Grijile . in propoqii diferite. fiinoasele. un num5. d e ~mama are lapte suficient. De asemenea. de cel pufin 1. un aport lactat de 750 ml pe zi. scaune rnai moi?).2. diaree etc. alcoolul ii face somnolenki.rea uscatii). Toate acestea "trecute" in laptele de mamii. La ceie care au crescut in timpul sarcinii cu peste 12 kg este bine sii se reducii aportul de alimente bogate in griisimi (untul. varza. De asemenea. cafeaua ~i ceaiul "chinezesc" (agit5 sugarul) yi tutunul. unele condimente sau salate). In unele c w i sunt diverse interdicfii. margarina). leguminoasele (fasolea. usturoi. dulciurile. . Relafiile - ' Vezi qi capitolul "Lehuzia" .un aport protidic constituit din 60-80 g (10-1 5% din bilanful energetic). uleiul. .). in unele cazuri. 2. compot.in timpul aliiptirii. Unii (nu toti !) sugari refuzii sii sugii dacii mama consumii alimente iufi (ardei. ouii.5litri/zi.5. piper) sau cu miros intepiitor (ceapii. sarea. Nu se impune un regim alimentar special a1 marnei. biiuturile alcoolice. fiiinoase.i u~urinfa care vine laptele cbnd nou-niscutul este cu pus la sbn. unele alimente care dau un gust pronunpt laptelui: conopida.un aport lipidic de 60-80 g (30-35% din nevoile energetice) sub formii de ulei vegetal (floarea-soarelui). dac6 mama este psihic echilibratk riibdzitoam $ dac6 toat6 familia este coqtientb c6 mama-lauzzi are absolutd n& de o aimoqfiisenin&defamifie $ de ajutor efectb pentru evitarea suprasolidtiirii Bite si psihice.

este somnolent. in acest caz. Este sigur c i aliptarea joaci un rol statistic in distanfarea nasterilor. salatele de crudititi. rochiile. daci in familie sunt persoane cu infecfii cutanate este necesari ~i dezinfecfia cu cloramini 1%.Mama si copilul sexuale sunt. Liuza nu este i n c i restabiliti aqa c i in timpul imbiierii sunt utile c2teva misuri de prevedere: . prunele. drajeuri sau picituri. sunt dispuse s i dea crezare afirmatiei c i laptele este insuficient cantitativ sau calitativ. Cu ocazia tuturor manevrelor de ingrijire a sugarului este bine ca mama s i poarte un halat curat de culoare deschisi. va . Constipatia mamei va fi combituti cu fructe. dar la nivel individual este prudent s i nu se acorde prea multi incredere cifrelor. . ci va consulta medicul pediatru care Pngrije~te sugarul. mama poate hra'ni si Pngriji sugarul? C2nd mama are guturai. deoarece la aceasti v k s t i este foarte receptiv la orice b o a l i . frotir etc. Mamele sunt foarte ingrijorate c2nd sugarul pl2nge. cu consecinte serioase asupra srinitifii sale. Girnnastica are un efect favorabil. posibile dupi cca 45 de zile dupi naStere. oul moale. daci este posibil. ingrijirea copiilor mai mari. daci mama are obi~nuinp. trec in lapte. sutienele str2nse.dupi baie se folose~te lenjerie curad. Nu se poarti lenjerie din fire sintetice. in timpul du~ului folosi sipunuri neiritante. viafa complicad de familie (vizite etc. in afari de vitamina D. . vegetale (crude sau gitite) ~i cu p2ine neagri. zonele ce transpiri mult).) cu care se va "usca" orice urmi de umezeali. La cele patru colfuri se coase c2te un siret cu care masca se leagi in jurul capului. mama se va spci'la bine pe miiini. aportul de vitamine pe aceasti cale este suficient. l2ngi cadi se plaseazi un covora? sau un gritar de lemn. Unele mame nu pot alipta sugarul cu altcineva de fa$. Daci alimentatia este echilibrati. sunt c2fiva din factorii care duc la epuizarea fizicii a mamei. chiarin cantitate mici.). Ce medicamente se elimim" prin lapte. Dintre alimentele care combat constipafia amintim: mierea de albine. face un masaj. Trebuie acordati o griji deosebiti igienei dinglor (spilarea zilnici. starea de tensiune din familie pot determina oprirea secretiei lactate. ava cum s-a recomandat mai cus. Nu se folosesc deodorante (obstrueazi porii pielii) si nici parfumuri cu miros fipitor. va insista va indeosebi la plicile (cutele pielii): sub s2ni. in interiorul c k i a se introduce o bucad de material plastic. nu in cads. Am mai scris acest lucru si-1 repetim. p2inea neagri.apa de la dus nu va fi nici fierbinte si nici prea rece: . . Vafi evitata' oboseala. de 2-3 ori pe zi ckte 1/2 de or& fnainte defiecare nzanevra' de ingrijire a sugarului. perele. care se pune in doui ~i se coase ca un buzunar. schimbati zilnic. Mama nu va lua nici un medicament din proprie initiativi. care trebuie luati de mami. Igiena corporala'. vegetalele in general. lipsa de odihni de noapte.cada se spali bine cu a p i si sipun inainte de folosire. Lenjeria va f i curati. lipsa de colaborare a sofului la problemele de gospodirie qi de ingrijire a sugarului etc. Daca' este ra'cita'. colici sau refuzul s2nului (laptele capriti gustul purgativului). Masca s e confecfioneazi dintr-o bucati de p2nzi sau de tifon. purta d Va cimisi de bumbac ~i rochii care se incheie in fafi.imbsierea se va face cu dus. manza va sta cu siinul descoperit. Vitamine.dupi baie se va folosi un prosop mai aspru (in. iar in cadi se pune o bucati dintr-un covora? vechi sau de stofi. Nu sunt recomandate fustele. strinuti sau regurgiteazi. ea va purta o masci la guri ~i la nas ori de c2te ori se apropie de sugar. axile. cordoanelc. regiunile inghinale. care s i nu fie imbricat ~ 2 n face alte treburi gospodiire~ti. sfituindu-se orice mami c i sarcina poate surveni ~i in cazul in care alipteazi. . fmbrdca'minten mamei. tratarea cariilor.i. . sau doze mari pe o durati de c9teva ssptimiini). dar cu misuri anticoncepfionale.prosoapele ~i cear~afurile de baie vor f i strict individuale. Adaosul de pulbere de lactozi (se procuri de la farmacie) in lapte are efecte favorabile. este r i g u ~ i t i sau simte o jeni in g2t se anunfriinceputul unei "rriceli". Munca fizici excesivi. Mulfi medici recomandi mamelor care alipteazi vitamine sub formi de tablete. Mama va face d u ~ zilnic. cutele de la g2t (in general. Siinul (manzelonul. administrarea de preparate cu calciu ~i fluor). bineinfeles. Purgativele.pentru a evita ciderile prin alunecare. la recomandarea medicului (in doze zilnice de circa 1 000 u. determin2nd scaune moi la sugar. cutele de sub siini) vafi spa'lat cu atentie deosebitci: Daca' exista' tendinta la injlamatii. unghiile se taie la douci' zile ~i se spala' o data' pe zi cu periuta de unghii. la ael. Factorii psihologici sunt foarte importanti: necazurile.

igien5. se vor putea inlocui nu substantele de apkare (anticorpi. ridicarea de greutiifi etc. Uneori. Este necesari rnai mult5 odihn5. Un astfel de lapte trebuie trecut printr-o strecurgtoare cu sit5 fini. jn stadiul actual a1 cuno~tinfelor bi progreselor industriei pentru produse lactate. Szlgantl poate . Pentru u7urarea muncii. civilizatie. De asemenea. educatie.O d a t i cu reluarea activitgfii d e toate zilele (gospod&ie. hormoni) continute in laptele uman. Asemenea treburi se amBni sau. cu conditii optime pentru pozitia corpului qi mi~cirile sugmlui. prepararea gi administrarea laptelui. laptele contine un mare num5r de microbi. cu simtul rgspunderii.5. chiar intr-un lapte foarte proaspiit.) au fvacut ca riscurile ce le implica pe vremuri alimentaiia artificial% sugarului s5 scad2 mult.ni@la sin. Se va face tot posibilul ca s5 intre in obi~nuinti somn dup5 masa un de prdnz ~inu se vor executa munci grele in gospodkie (sp5latul rufelor pentru toat5 familia. secretia lactat5 poate s5 scadi. pe colfurile mesei (situate la perete) se pun obiectele de uz curent: scutece. mama se va simti rnai in putere ~i se va ocupa cu un elan crescut de copil ~i de restul familiei. pusi intr-o pBlnie steril5. in conditiile unei familii inst%ite ~iinstruite. Se pare c i nou-n5scutul la termen nu are nevoie absolut5 de anticorpii.fi Itisat singur? Sugarul nu trebuie 15sat niciadata' singur in casi. Sugarii hriniti cu produse de lapte praf nu vor fi rnai putin inteligenti. Exist5 ins5 multe situafii in care alimentatia la sdn nu este posibil5 qi atunci este nevoie ca de la inceput s5 se treaci la alimentatia cu preparate de lapte. obligatii sociale). Ei sunt numai privati de o anumit5 securitate biologic5 daG de natur5. tot la fel ca sugarii hri. educativ etc. se va apela la o rudi sau alti persoan5 de incredere. cBnd se aplicii bine recomandkile in ceea ce prive~te concentratiile laptelui si se respect5 riguros o igieni corecti in pistrarea. Absolut necesar arfi cu orice fumilie cu copil m c sa' aiba'.) care trebuie luati in seam5 atunci cBnd este vorba de alegerea laptelui. La prematuri ~i dismaturi rezervele in acevti constituenti sunt mai mici.3. mama nu trebuie de obligatii s5 se aplece sau s5 se ocupe de sugar in pozifie incomodi. Trebuie reamintit c i in s5n5tatea sugarului intemin ~i alti factori (copil dorit. nou-niscutii s5n5to~ialimentati artificial se dezvolti. Oriciit de corect ar fi fost recoltat ~i manipulat. Aceqti microbi ajung in lapte inci din timpul mulsului ~i se inmulfesc extrem de repede in orele care urmeaz5. deoarece el are stocati o anumit5 cantitate inc5 din timpul sarcinii. unguente etc. . a Produsele de lapte denumite "formule pentru sugari". Y evit5 e durerile de ale". se fac intr-un ritm lent. Pe aceasti mas% se vor face toate ~nanevrele ingrijire ale sugarului.5.frigidel. Alimentafia artificial5 cu lapte de vaci modificat sau preparate industriale este incununat5 de succes. indeoyebi. ambalare etc. Progresele extraordinare survenite in elaborarea unor produse industriale de lactate pentru copii cBt ~i a mijloacelor puse la dispozitie de civilizafie (refrigerare. Este vorba. in familiile nefavorizate (economic. de germenii fennentatiei lactice care. mediu rural sau urban. Totu~i. in momenhll in care medicul ii perrnite mamei s5 fac5 plimbgri. traditie etc. cel pufin aparent. respectiv "adaptate si partial adaptate" se apropie mult de laptele uman. chiar dac5 mama are impresia c5 $-a redobdndit puterea necesai. Mama va fi rnai pufin solicitat5. c5m5qute. Alimentatia zisii "artifz- cialii" eu lapte de vacii (preparate industriale de lapte pra3 Cel rnai bun aliment pentru puiul de om este laptele de mami.). intr-un colt a1 camerei sugarului se va plasa o masi obi~nuitd in5lfime convenabil5 pe care se va pune o de p5tur5 ce se acoperi cu un plastic ~i un cear~af un sau scutec mare. Dup5 o plimbare sau o viziti la o familie de prieteni. curiitenia generals. spoitul peretilor. ereditate. Este un adeviir recunoscut de toat5 lumea. cel putin. consemare. iar ideal ar j? SZ se foloseascn' i produse aclaptate sau par!ial adaptate. Laptele de vaci este expus la inurdirie sau la infectare inainte de a ajunge la sugar. se g5sesc impuritgfi vizibile cu ochiul liber. mai putin precoce sau mai greu de crescut ~ieducat. Pe de alt5 parte. de hormonii ~i de celulele vii continute de laptele de mam5. planul orizontal ~i dur a1 mesei permite o ingrijire mult rnai eficient5. A 2. In orice familie se va improviza o "mas5 de infqat". oasele bazinului ~i organele abdominde vor veni rnai repede la pozitia dinaintea sarcinii.) riscurile sunt rnai mari pentru sugarul hr5nit artificial.

Cei mai frecventi sunt microbii care provoac5 diaree (grupul Salmonella. De asemenea. se imbrad un halat curat.atunci c h d sunt numeroqi fac s5 se acreasc5 laptele. Se r5ceqte apoi brusc. se cl5tesc qi se pun la uscat cu gura in jos.Biberoane. Se va folosi totdeauna aceeaqi cratip. . laptele se riceqte brusc (se pune vasul fntr-o cilldare cu ap5 rece sau direct h frigider).2 perii pentru spa'larea biberoanelor. De aceea. Vezi pagina urm5toare. Se pot folosi vase de aluminiu sau de ofel cu perete dublu ~i cu un dispozitiv care sernnalizeas Tnceputul fierberii. Laptele trebuie fiert 10 minute. . cu capac. avind grij5 a o cl5ti cu ap5 rece inainte de a pune laptele la fiert.). ambalat in recipiente de plastic. . in care se fierb qi se p5streaz5 biberoanele qi un altul de 1-2 Iitri pentru sterilizarea qi p5strarea tetinelor qi suzetelor. Este necesar ca persoana care mulge vaca s5 fie sin5toas$ s5 nu prezinte infec@iale pielii.3. apoi se spal5 cu ap5 cald5 qi sod5 sau detergenfi. 2. . Al5turi de aceyti germeni (care nu sunt periculoqi prin ei inqiqi). . aceia care provoac5 bolile. . cu atiit rnai mare va fi n u m h l de germeni pe care ii va conpne. curate. 1 pentru lichidul de dilu$e (vezi qi punctul urmitor). laptele se amestec5 cu o lingur5 pentru ca s5 nu se formeze pojghit5 la suprafar5 (laptele se "umflii").Tetine.o cratita' cupereti dubli perrtrufierberea laptelui.5. in pra noastr5 laptele de vac5 p a t e fi obfinut sub diferite forme: direct de la produdtor sau de la magazine. Aceasta se intiimp15 in special in timpul verii. pentru a evita scurgerea lichidului de sp515tur5in lapte.2-3 vase emailate mai mici pentru p5strarea linguritei.1. Laptele de wdi nu vafi dat nidodata neftert sugamlui. 1 pentru sucul de fructe. el nu rnai poate fi dat sugarului. preg5tirea dilufiei laptelui etc. . Se cump5r5 de la inceput 8-10 biberoane. iar cel de seara la mesele de dupi ora 19).1 pcilnie pentru turnarea laptelui h biberoane. inainte de folosire se opiiresc. Este de preferat laptele amestecat (provenit de la rnai multe vaci). in lapte p a t e s5 se gbeasc5 yi o alt5 categorie de germeni. m2inile se spal5 p h 5 la coate cu ap5 cald5 qi s5pun. fie c5 este prosp5t. Un lapte bun pentru copii trebuie s5 provin5 de la vaci sh5toase qi curate. unde se vinde lapte pasteurizat. Este nevoie de 10-12 tetine. de carton sau de sticl5. laptele se fierbe imediat dup5 ce a fost procurat.1 vas emailat sau din ole1 special (Zepter etc. fireqte. Laptele p a t e fi utilizat cel mult 24 ore de la fierbere. se limpezeqte qi se qterge cu o p h z 5 curat5. Dup5 intrebuintare se cl5tesc imediat cu un jet de ap5 rece.. Pntr-un frigider care func@oneaz5bine. in gospo&ile individuale Wheqti se pot folosi oalele de p b h t smapite. In timp ce fierbe. P5strarea laptelui in condi@ile cele mai bune se face. deoarece se sparg destul de repede h tirnpul manipuliirii qi fierberii. Cu cit temperatura la care se pbtr& laptele este mai ridicat8 qi cu cit se ht&zie consumul.1sita' deasa'. Obiecte necesare h alimen- ta* artzficialzi Pentru alimentafia artificial5 a sugarului ingrijit in farnilie sunt necesare: . Ugerul vacii se spali cu ap5 qi sgpun.3.5. bacili coli ~i bacilii dizenterici). Fierberea se face h vase de ofel sau emailate'. Pentru recoltat se folosesc numai vase din metal inoxidabil sau emailate. dupi care se qterg cu un prosop curat. in lips$ o pivnig rece este suficient8.yentru ca acesta s5 nu se lipeasc5 de fundul cratifei. pe suporturi speciale. . Zilnic se utilizeaz5 6-8 biberoane: 5-6 pentru lapte. in dulapuri. cu capacitatea de 3-4 1. 1 pentru ceai. Fierberea laptelui Fie c5 este pasteurizat. ferite de praf. 2. Se procur5 rnai multe. Vasele se p5streaz5 in dulapuri hchise. inainte de muls. deoarece compoziiia sa este rnai constand. Lmediat dup5 ce este muls. este foarte important ca laptele s5 se fiarb5imediat dup5 ce a fost muls.2. dup5 depi~irea acestui termen. Fierberea omoar5 microbii patogeni (produe5tori de boli) qi microbii fermentatiei lactice. Laptele va fi ridicat seara qi dimineafa (imediat dup5 muls) qi va fi folosit in mod obligatoriu in decurs de 12-24 ore (laptele muls dimineata se foloseqte la mesele din timpul zilei. s5 se p5streze la frigider qi s5 se consume cit rnai repede.

dar sunt rnai scumpe. Dupii fiecare masii. Biberonul este o sticlutii de formi cilindricii..I cutie cu bucci{i de tifon sterile. cu git rnai larg $i cu un dispozitiv special de h ~ u r u b a r pentru e fixarea unui capac sau a tetinei.2. perie pentru sticlii. . cind va avea timp.I mixer.1-3 lingurife (una cu coada lungii pentru folosirea la amestec. untului sau uleiului. pentru a se inliitura toate resturile de lapte lipite pe perefii lui. Biberoanele din sticlii de Jena ingrijirea $i minuirea corect2 a biberonului ~itetinei constituie condifii de bazii pentru piistrarea igienei alimentafiei $i evitarea imbolniivirii sugarului de diaree. unde pot riimhne grunji de lapte. tetine. cutie din plastic cu capac. Apoi se va cliiti de rnai multe ori cu apii fierbinte ~i il va pune cu gura in jos la uscat.CLteva obiecte necesare pentru alimentatia sugarulu~: biberoane.I fiigider (de mare important. intrucit eventualele bacterii aflate in apii se inmultesc repede. care rezistii la fierbere. de . cu capacitate de 250 ml. . sunt rnai rezistente la schimbikile bruqte de temperaturii. .I termns necesar pentru ciiliitorii sau plimbilri rnai lungi. pe un prosop curat sau pe un portsticlii (rastel) special. cutit.46 . resturile de lapte se indepiirteazii foarte greu. . pentru a fi cliitit ulterior. . din materiale speciale.!). recipient gradat. capace pentru biberoane. Dacii biberoanele nu se cliitesc imediat.Biberoanele cu g5tul larg $i cu ghivent sunt rnai practice. . . Pe peretele exterior al biberonului sunt gradate citef linii care indicii diviziunile de 10 ml. insistiind in special in regiunea de sub g2t ~i la sanful circular care separ5 fundul de peretii laterali. mama va spila biberonul cu api caldj ~i siipun sau detergenti.I rciziitoare de sticlci. .2 cutii din plastic cu capac. fabricat din sticlii transparentii. Fig. . iar altele rnai mici pentru miisurarea zahiirului $i siropului). iar din 50 in 50 ml sunt gravate $i cifrele corespunzlitoare.I tel pentru amestecul pireului. Mai tkziu. in ultimul timp au a p h t noi tipuri de biberoane. cu ajutorul unei perii speciale.. 2. .I cufit pentru a nivela zahiirul vi praful de lapte din lingurifii. Nu este permis sii se lase biberonul plin cu apii.I mamasurii 5 g. suficient de mari pentru a cuprinde comod jumiitate din inventarul pentru "buciit&ian copilului.I recipient gradat pentru miisurat anumite alimente. Fig.47 . cu care se acoperii vasele $i obiectele sterile. pglnie. lingorip.I pensii inare sau I "cleste" cu care se scot tetinele $i biberoanele din vasul in care se plistreazli stenlizate (fierte). . biberonul se cliiteqte de mai multe ori cu a p i rece.

Aceasta trebuie s i dureze circa 25 minute.). I - Fig. Se intoarce ca un deget de m k u q i qi se freaci cu o perie p h i se inlituri gi ultimele resturi de aliment. se aqeazi pe un platou de sticli qi se acoperi cu un capac sterilizat sub formi de con pentru a se feri de praf. 2.Spillarea biberonului. respectiv. Pentru creqterea durabilitiliii. cel de sus situat la jumiitatea vasului) yi acoperit cu un capac. ca un deget de minuqi pentru a fi curipte. sunt sthjeniti la supt ~ 2 n d folosesc tetine cu un singur orificiu. Dimensiunile orificiilor sunt potrivite atunci d n d .caldi. fie tntr-un vas cu un dispozitiv perforat (dublu fund.daci este posibil . foarte sub@e qi apoi curge picituri cu picituri. Se cliteqte bine. Cele rnai bune sunt cele care se fixeazi pe biberon prin inqurubare. Daci laptele continui s i curgi in jet continuu inseamni c i orificul este prea larg. Daci orificiul este prea larg. la se aceste tetine se va face un orificiu suplimentar sau se vor folosi tetine cu rnai multe orificii ('Tn triunghi". de preferat sau "ncruce"). Nu se folosegte niciodatii un ac prea gros. iar pe pereiii biberoanelor se formeazi depozite de calcar. iar sugarul. pentru ca s i le dispari mirosul. se inroqe~te nou acul ~i se liirgeyte din orificiul cu prudenp. tetinele se pun la fiert intr-o bucatil de p2nzi sau se opkesc fie intr-o strecuritoare. I 112 . Tetinele. Tetinele din silicon sunt mai scumpe dar rezisti mai bine la sterilizarel. perforarea se va face de citre mami cu ajutorul unui ac de cusut. Sunt necesare in permanen13 10-12 tetine. care se fixeazi pe un dop de plutil. tetina se spali imediat sub jet de api rnai inti3 rece qi apoi . cu timpul. in ultimul timp au a p h t tot felul de modele. Apa clocotiti emani vapori fierbinti care sterilizeazi tetinele puse pe dispozitivul perforat situat la treimea inferioari a vasului. Pentru a evita formarea acestor straturi alburii pe pereiii de sticli ai biberoanelor se pun c2teva picituri de otet in api. De altminteri. se infelege un grup de substante analoage cu corpii organici in care siliciul inlocuieate carbonul. lipicioase. laptele se scurge cu vitezi. Se aleg mirimile care se aplici perfect la g2tul biberonului. Sterilizarea se face prin fierbere sau prin metode chimice. Sugarii prea mici. din material plastic sau silicon. Se folosesc modele care se pot intoarce. s i permiti scurgerea laptelui sau pitrunderea aerului in biberon. nu se arunci tetina respectivi. acul se inroqeqte la o flacki ~iapoi se inleapi in conul tetinei. Puiine mame au ribdarea de a prelungi atiit de mult fierberea qi cea mai mare parte se mulpmesc s i se opreasci la primul clocot. fierbere sau chiar de la perforare). tetinele devin moi.Mama copifrrl Tetinele noi de cauciuc se freaci cu sare qi se fierb invelite in tifon. Dupi folosire. Daci se procuri tetine =i giuri. ci va fi folositi rnai a z i u c h d sugarul va primi alimente rnai consistente (supa mixati. se z v h t i . i ' Sub numele generic de silicon. &iputere. rlisturn2nd &u gura in jos biberonul umplut. cele rnai largi risci s i se detqeze uyor. Tetinele sunt confeciionate din cauciuc. lapte cu adaosuri etc. cu tetina fixat& laptele se scurge c2teva secunde in jet continuu. deoarece se degradeazi destul de uqor (prin spilare. daci dupi prima perforare orificiul este str2mt qi laptele nu se scurge ?nmod mulpmitor. in familie sterilizarea se face prin fierbere. Daci orificiul rezultat este prea I larg. se scuturi pentru a se scurge toati apa.48 . din care 5 minute in clocot pentru a distruge microbii cei rnai periculoqi.

dup5 utilizare. Dextrin-maltoza este rnai bine tolerati deciit zahgrul. sau de capr5 la nevoile sugarului mic. dar se reduc procentual hidrocarbonatele (lactoza) ~i grisimile. in jet de ap5 vi se op%-esc inainte de folosire. fn lipsa unor vase de m5surat lichidele. Prin diluare se reduc vi rnai mult hidrocarbonatele (48 gll in laptele de vac5 fa15 de 68 gll in laptele uman).z a h h l s-a dovedit ca fiind cel rnai bine tolerat dintre hidrocarbonate. Preparatele industriale sunt de bun5 calitate. Cantitativ are trei dezavantaje man: proteinele (cazeina) si s h r i l e minerale sunt E n cantitate prea mare (de 3. asimilafie vi excrefie ale organismului noun5scutului atunci cand este alimentat cu lapte de vac5. Vesela copilului se depoziteazi in dulapul de vesel5. pediatrii au preconizat de-a lungul timpului diferite modific5ri pentru realizarea unor preparate in care laptele de vac5 s5 se apropie de laptele uman. cu o cantitate prea mic5 de hidrocarbonate (care sunt sursa de energie cea rnai important5 ~i cea rnai uvor de utilizat de c5tre organism).10 g m5lai 10 g fulgi ov5z .10 g pesmefi pisati 10 g griv .5 on). dou5. Consideratii generale asupra alimentatiei arttJciale Eforturile pediatrilor dintotdeauna au tins s5 realizeze prin alimentafia artificial5 cresterea si dezvoltarea sugarului la fel de bun5 ca si cu laptele de mami. Mikurarea cu lingura sau cu o can5 nu este niciodad precisg. sunt mari deosebiri in ce priveste structura. urmgtoarele unit5fi de m5sur5: 1 linguri@ de ceai = aproximativ 5 ml 1 lingur5 mare (sup5) = aproximativ 15 ml 1 pahar vin = aproximativ 90-80 ml 1 lingur5 mijlocie = aproximativ 10 ml 1 ceasc5 de cafea = aproximativ 100 ml 1 farfurie de sup5 = aproximativ 200 ml in medie. Pentru orientarea aproximativ5 se pot folosi. 314) scade cantitatea de proteine qi de s h r i minerale. Zahararea.15 g Win5 de orez 10 g boabe de orez . Pentru aceasti3 suplimentare in hidrocarbonate a laptelui de vacg. uSor de minuit qi mai ales cel mai ieftin. Nemodificat. Recent au a p h t tetine gata perforate cu una. Aviind in vedere aceste deosebiri si neajunsuri.5. ceea ce uqureaz5 sarcinile de digestie. grgsimi). intr-un loc anume destinat. De aceea s-a impus corectarea acestui neajuns prin adaos de zahir sau glucoz5 ("primul hidrocarbonat") si de arnidonuri (orez.20 g zah%Produsele de lapte pentru sugari sunt insofite de o lingurif5-m5sur5cu care se prepar5 dilufia de lapte. ci rnai mult ca adaos la . Amintim ciiteva din modificirile ce s-au impus pentru a transforma laptele de vac5 in vederea adapt%% la posibilidfile ~inevoile nou-n5scutului qi sugarului mic. pentru ca mama s5 nu piad5 vremea c5utAndo. Dilutia este prima tentativi de corectare a laptelui de vac5. iar hidrocarbonatele (lactoza) in cantitate prea rnic5. htr-adev%. Pentru preghirea diferitelor preparate dietetice este necesarii misurarea qi. trei sau chiar patru orificii dispuse variat in "triunghi". la nevoie. dispuse in "triunghi" par cele rnai practice vi se potrivesc la majoritatea sugarilor. II si 111). nu se va amesteca cu vesela restului familiei. zeamil etc.3.neputiind inghiti repede. De asemenea. "in cruce" sau 'Yn linie dreaptii". excrefie) nou-n5scutului qi sugarului rnic. poate s5 se sufoce prin "falsi cale" (laptele pgtrunde in trahee). ciint5rirea alimentelor. 1 lingur5 mare (de sup5) ras5 contine: 10 g Win5 de griiu . proprietifile si calit5file biologice ale unor principii nutritive de baz5 (proteine. 0 dat5 in 24 de ore se spal5 cu solufie de s5pun sau cu detergenfi speciali limpezindu-se bine dup5 aceea cu ap5 cald5.3. au compozifie constant5 qi pot fi procurate in cantitgfi man. Celelalte ustensile necesare in alimentatia artificia15 se spal5. se va adopta. 2. denumite convenfional "cel de a1 doilea hidrocarbonat"). Tetinele cu trei giiuri. la nevoie. Altele au dispozitive care regleaz5 dimensiunile vi ritmul pic5turilor (cu 2 sau 3 trepte: I. la indemhi. laptele de vac5 prezint5 mari deosebiri fa15 de laptele uman. numai ca o solufie de compromis. Prin adaosul de ap5 (112. dar nu este inc5 folosit5 la nivel casnic. in dietetica traditional5 clasici s-a impus qi a r5mas zahararea. se va folosi un biberon. uneori. Obiecte de mkurat ~i dntiirit. metabolism. cu riscul unor tulburilri grave.. ceea ce duce la obfinerea unui preparat dezechilibrat. 213. precum si in proporfia dintre diferite minerale. Folosirea laptelui de vacg sau de capri (nemodificat) sau a unor produse industriale de lapte integral ar duce la suprasolicitarea organismului (digestie.

Nan. laptele de vacii se dilueazii ~i se zahareazii dupg sfatul medicului. griisimile din lapt? de vacii sunt deosebite fa@de cele din laptele uman. Dialog intre m~icadrele medicale. Similac. mama este datoare sg tie sii-~i observe copilul ~i sii nu aplice totul orbe~te. obiceiuri culinare). socotindu-se $3 griisimile din laptele de vacii sunt viititmgtoare. .). Adaosul celui de al doilea hidrocarbonat s-a Ecut pentru ca unele componente ale laptelui de vacii sii fie mai uvor de digerat. Pe l h g g insu~irea tehnicii alimentapei. precum ~i progresele tehnice ale industriei alimentare au dus la schimb5ri dramatice in alimentafia copilului ~i rnai ales a sugarului. acidifiate. Acestea sunt rnai pufin consistente (mai "apiitoase") $1 de aceea unele mame cred cii sugarul nu se saturii. Alegereapreparatelor de hpte pentru nou-&cut A. Aponti etc. singurul hidrocarbonat admis fiind lactoza. S-a dovedit cii folosirea laptelui de vacii procurat fie de la produciitori. pe hfelesul ei. curiifenia in casii. . Nutrilon. Aceasta nu inseamnii cg normele de dietetic5 a sugarului. in funcfie de nevoile personale ale ci acestuia. traditii ~i observafii empirice. Nu existii un regim standard valabil pentru tofi copiii de aceea~i v&stii sau cu aceea~i greutate. Dimpotrivg. care se aseamSinii h ceea ce prive~te compozi?ia chimicii vi digestibilitatea cu cele din laptele uman. pe lhgii sterilitatea garantati ~i compozifie constanti. de v h t i ~igreutate.vi prefei-infele sugarului. laptele praf capiiti o serie de insuqiri care fi confer5 o superioritate net5 fafii de laptele de vacii.posibilitifile de aprovizionare alefamiliei (venit. Ca linie general5 de conduit&pe lhgii criteriile clasice. Mama trebuie " sii-qi hsupiscii o tehnicg ?n pregiitirea ~iadrninistrarea alimentelor sugarilor. Degresarea s-a folosit. preparatele adaptate sau paqial adaptate din laptele de vacii se inlocuiesc parfial cu griisimi vegetale (floarea-soarelui). Acidifierea (acid lactic. cu respectarea riguroasii a regulilor de igieng.gradul de civilizatie gi igiena' (spafiu locativ.gradul & instrucfie a1 pa'rinfilor. Pentru a fi folosit &ii riscuri. Numite fn literatura anglo-saxong "formule". fiind lipsite de gluten.) avea ca scop modificarea cazeinei ~i emulsionarea !ipidelor. la nouniiscut ~i sugar.produsele industriale. sezon. fie din comeq. Dintre preparatele de lapte praf sunt de preferat cele adaptate silsau parfial adaptate (Aptatnil'. cele mai potrivite pentru nevoile nutritive ale sugarului. Milumil 1. Superioritatea "formulelor"pentru sugari (preparatele adaptate yi partial adaptate) fa@ de alte produse industriale ~i rnai ales fa@ de laptele de vacg proaspgt este nea. porumb. Beba 1.). S-a ajuns astfel la producerea . In prezent. rafia medie alimentar5 fixati de medicul sugarului constituie singura cale de urrnat! rea ctiiie' Jndivid nale. Acest adaos s-a f k u t prin orez (combate tendinp la diaree). ideal ar fi ca h primele luni sg se asigure un produs adaptat. . implicii mult rnai multe riscuri decfit celelalte preparate industriale de lapte. fn mediul rural se va hcerca instituirea i i prelungirea alimentafiei la s h . Orezul este constipant. a1 diverselor alimente folosibile la sugar ~i copilul mic. de stares de sgdgfate a sugmfui s de standardrcl f de via$&al f d i i e i . cum trebuie sii p r d z e . Intr-adeviir. fn preparatele adaptate1s-a renunpt la adaosul de zahk ~i amidonuri. rezultate dintr-o experientii indelungatg ~i din cercetgri ~tiintificesg fie substituite cu fantezia. Cercetiirile ~tiinfifice bazate pe studiul fiziologiei copilului. mediu rural sau urban etc. Este absolut necesar un dialog permanent h care medicul sii aib3 timp sg "asculte pe copil" prin reacple descrise de mam%Medicul de familie ajutat de asistenta de familie trebuie sii discute hdelung cu mama ~i s-o facii sii priceapii. Trebuie amintit ins5 cii hidrocarbonatele din lapte sunt reprezentate de lactozii. In ultimul timp au apiirut unele produse adaptate sau partial adaptate (mai ales). Prin diferitele procedee industriale. Preparatele acidifiate se folosesc mai putin. Dacii nu este posibil nici aceasa ultimii solutie. acid citric etc. se va apela (forfat) la laptele de vacii in dilufii progresive cu adaos de zahk (inaul hidrocarbonat) ~i apa de orez (a1 II-lea). Nici chiar apetitul sau greutatea nu sunt criterii absolut obligatorii. iar porumbul este uvor laxativ. fn lipsa acesteia. Adaptarea individuali. obiecte de preparare a alimentelor pentru sugar. frigider. trebuie sii se fin5 seama de: .apetitul . Folosirea produselor denumite "formula" la nou-niiscutul la termen yi la sugar Multi vreme alimentafia sugarului s-a sprijinit pe intuifii.

dextrinmaltozii.pentru sugari $i copii in v2rstZ de 5 luni F O R m A 3 ani ("ESPAGN". Beba (Nestle). TABELUL 2. la care ideal ar fi sii se adauge la urmii dupZ fierbere 114. Bcbelac (Numicia) Lunile 11.2.ca si laptele uman . Pre-Humana (Humans) b) Formule partial-adaptate europene: Aptamil I. Humana baby pt2 (Humana).reducerea proteinelor (fndeosebi a cazeinei) si completarea lor cu proteine din zer (lactalbumine qi lactoglobuline). Aptamil 2.1993)" $i de "the ESPAGN Coinmitee in Nutrition (1990-1993)" (formule pentru sugari).fnlocuirea partial5 a griisimilor din laptele de vacii (compuse din acizi grasi saturati ~i polinesaturati) cu gr5simi vegetale (ulei de floarea-soarelui etc. Repet5m cii numai fn situafiile fn care nu este posibi15 alimentafia la sgn. B e h e l . LA CARE N U ESTE POSIBILA ALJILIENTATIALA SAN' Luna 11-a 1 De la 5 la 12 luni A. Humana 1. .2 se adreseaz5 medicilor si asistentelor de familie.) care confin .4% cereale instant. si 2. in mediul rural unde prin traditie ~i din motive econumice se folose~te laplele de vac5.112 linguritii de ulei de floarea-soarelui bine rafinat."adapted forniula" (formule sau produse adaptate) . 126 +i 3.Formula. pag 127. Folgen-Wlch."partially adapted . Liipturi de inceput ("start") folosite in primele 4 luni de viati: a) Formule udaptate (europene): Pre-Aptamil (Milupa).). Nutrilon premium C ) Infant formula idenumirea americanii): Sinulac (SUA). ' Vezi ~i tabelele 3. Beba (Nestle). fn tabelele 2. 1991j. Practic aceste produse se folosesc pan2 la v2rsta de un an. Nutrilon plus b) INFANT FORMULA (simple sau cu adaosuri) ."antigen-reduced (h~poallergenic/hypountigenicj formula" (formule hipoalergice/ hipoantigenice).2 FORMULE (PRODUSE) DE LAPTE DIN GRUPUL "INFANT FORMULA" (FORMULE PENTRU SCGARI) FOLOSITE IN ALIMENTATIA SUGARULUl(0-1 AN) IN TARA NOASTRA.Directives of 14 May. Humana 2.1. Humana baby fit (Humana). Rernedia. 111 Lafel si IV B. . se va trece la alimentalia "artificialii" cu lapte de vac5 sau cu produse industriale de lapte de vac5 ("formule" pentru sugari etc. Xiorinaga (Japoniai. FOLLOW-IJP .1. deuxiemc age): a) Formule partial -adaptate de continuare: Milumil 2. Nan.tiul nduptute) .apte praf "clasic" sau laptc de vaci d) Lipturi cu adaos de cereale Intre 8 $i 12 luni TIPURI DE INFANT FORMULA INFANT FORMULA (formule pentru supari) I Aceast5 denumire este fixat% de "the Scientific Commitee for Food of the Com~nissionof the European Communities (199 1 .unor I5pturi care sunt mai apropiate calitativ de laptele uman. congrese ~i conferinfe internationale sub form5 de recomandiri. Nan. . Milumil 1 (Milupa).acizi grasi nesaturati ~i polinesaturati.2 sunt sintetizate denumirile $irecomandiirile acestor produse. ~ a) La fel ca intre 5 ~i I 2 luni h ) h.reducerea siin~rilor minerale: .12 luni (European Communities Conunission .liln~nil2 si xpoi Milumil ? c) L.denumire SUA: Similac.1 $i 2. pag. Morinapa. Cercet5rile $i experientele diferitelor institutii nationale si internationale au fost analizate si apoi cnmunicate de ciitre foruri.formula " (formule sau produse par. Liipttlri de continuare (Follow-up . 1990) (formule de Ulterior s-a hot&% ca aceste produse sg fie folosite continuare) numai la sugari in v2rst5 de 5. Nutlicare Special. Se recomandii in primu1 an de via12 si includ in Europa produsele denulnite: . (Milupa). 125. din diverse fiiinuri de cereale sau de fructe \i zarzavaturi) la formulele partial-adaptate ~i la cele hipoalergice/hipoantigenice si de continuare (Follow-up formula). pag. Tabelele 2. z a h k fierte impreunii. NIJTRICARE pecial (Israel). c) intre 5 ~i 7-8 luni: lapte de vaci 314 + 114 a p i iunii recomandii lapte de vacz nemodificat) + 5% z a h k + 5 g ulei: d) Bztf-e9 si 12 luni: lapte de vat% integral + 5 % z&gr +/. Aceste "formule" pentru nou-n5scuti ~i sugari se caracterizeazfi prin urmrtoarele modificki: . se poate folosi: a) nou-niiscut: lapte de vacZ 112 cu 5% z a h k (jurnztate lapte + jun15tate ap5 + 1 lingurifZ de zahZr r a d la fiecare sutii de grame fierte impreunii) b) intre 1 lurid ~i 4 luni: 213 lapte + 113 apii + 5%. NOTA.2.adaosul de lactoz5 (En formulele adaptate) sau cit: lactoz3 si alte hidrocarbonate (glucozii.3.3.

c5ci este vorba adesea de o alergie dubli la laptele de vaci ~ila soia. eutrofic. Pe misuri ce tolereazi bine laptele. Nutricare-soja . Beba 1. 2530% din copiii alergici la proteinele laptelui de vac5 sunt sensibili qi la soia (Nutrilon-Soja . Aptamil2. Humana 1. se crevte mai departe piing se ajunge la rafia completi (117-116 din greutatea corporal5). de litera H (de la cuviintul german heilen = a vindeca. 3. Franfa. printre altele.).4 substante minerale ~i 70 kilocalorii (293 Kilojoule).).6 hidrafi de carbon ~iin jur de 70 kilocalorii (300 kilojoule).7-1. 4. Aceste produse in Europa sunt notate cu 0 sau litera F (Aletemil 0. Beba 0. Humana baby fit. a tknidui). fn acest grup sunt cuprinse. daci acesta se g i s e ~ t e timpul in come$ tot 1. Humana 2. Se folosesc in caz de diaree. Alfare).SUA). Pre-Beba. Folosirea laptelui de soia in cazuri de intolerang la proteinele laptelui de vaci nu mai este retinuti ca in trecut. fn Europa (Germania. care sunt recornandate ca fom~ule generale pentru primele 12 luni de via.6 g gr&imi.. Dintre aceste produse. in caz c i familia are un standard de viafi corespunzitor ("formulele" de lapte sunt scumpe). Se incepe cu 5% solufie de glucoz5 sau de dextrin maltozii ("solufii izotone"). Nutrilon premium.2-8. 0.). Formule terapeutice. (Nestle). Sunt formule hidrolizate. Elvepa. Respectgnd normele americane. Cu aproximafie. 8 g hidrafi de carbon. h functie de gradul de hidrolizi a formulei sunt disponibile dou5 tipuri. 2. Morinaga (Japonia). 3. Formule (produse hipoalergenice/hipoantigenice) Preparatele respective nu sunt decit l5pturi de prevenire in cadrul unui risc alergic crescut ~i nu produse terapeutice. fn realitate.Dintre produsele de lapte praf. Humana 1. Beba etc. Acelea~i firme pun la dispozitie pentru sugarul peste 4-5 luni preparate notate cu cifra 2 (Milumil 2. Nutrilon.43. fn acest grup s-ar incadra produsele Milupa HN25 (Heilnahrung) ~iHumana H. Pepti-Junior). kuphrilefa'ra' lactoza' se folosesc in unele cazuri de intoleran@la lactozi sau de galactozemie. Huma OF. lzpturile pe bazd de soia care au ca indicafie vegetarismul ~i unele boli metabolice. formulele complet hidrolizate ~ipreparatele zise "hipoantigenice" sau "hipoalergenice". Formulele complet hidrolizate constituie baza tratamentului intoleranplor la proteinele laptelui de vaci dar ~ia unor forme clinice de enteropatie sau de malabsorbtie cronici.Israel. Ideal ar fi s i se inceapi cu un produs (formuli) adaptat "de inceput". Eventual se poate da un aliment hidrolizat (de exemplu. Nutricare (Israel). "Formule" pentru nou-nriscufi prernaturi ~i/sau greutate micz la napere.). pe durate scurte. Humana baby fit etc. Humana baby fit. Nan. pe piafa romC neasc5 pentru alimentafia sugarului se g5sesc urmH toarele produse: Bebelac (Nutricia). Nutrilon plus.12 mese.8 grisimi. 1 5002 000 g: 8 mese. Formele complet hidrolizate pot f i incadrate in "lipturi terapeutice" (Alfare. fn practica obi~nuiti folosesc formulele pwialse adaptate "de duratii" (Germania. 8. 3. Austria) sau "de prima v2rstF (Franfa) ~i care in Occident sunt notate in general cu cifra 1 (Milumil 1.3-3. ISOmil . Ele pot fi folosite ca supliment la aliptarea materni. La prematuri capacitatea gastrici este limitati ~ide aceea trebuie s i se dea m s e mici gi dese. . 1 000-1 500 g: 10-12 mese. fn familie se va continua cu produsul folosit in maternitate. fn general. la noi in fari se comercializeazi ~i se gsesc in permanent5 Milumil 1. Aceste produse confin la 100 d lapte in jur de 2 g proteine.All 10. Elvetia.Silnilac. Austria) aceste produse sunt notate cu prefixul Pre (Pre-Aptamil.Olanda). Numirul de mese corect ar G urmitorul: sub 1 000 g .3-0. proteinele ~i substanfeleminerale ~i de aceea se va da ~i un produs de lapte special pentru prematuri. Formule pentru sugari adaptate gi parfial adaptate (de inceput ~i de continuare). Lactana F (litera F provine de la termenul german Fruhgeborenen = prematur). concentratiile diferitelor componente ale laptelui sunt urmitoarele (procente la 100 d ) : 1. Prematurul hipotrofic (cu greutate mici) are nevoi crescute de hran5 fafi de nou-niscutul la termen. Ciind tolereaz5 i se d5 lapte de mami sau un produs de lapte pentru prematuri. se vor alege nici o ezitare formulele adaptate sau partial-adaptate.. intoleranfi la unele componente ale laptelui (lactoza) sau alte dizaharide ~ipolkaharide precum ~i unele malabsorbfii. in general. produsele respective sunt fabricate cu un confinut care trebuie s5 se incadreze in recomandiirile fixate de forurile internafionale(ESPAGN etc. Pre-Humana etc. La noi in pi aceste preparate s-au gisit periodic.9 proteine. Laptele de mami nu acoperi nevoile nutritive ale prematurului in ceea ce prive~te caloriile. Nutrilon Premium. iar intre 2 000-2 500 g: 8-6 mese. Aceste l5pturi sunt insofite in Europa.

procurat direct de la produciitor. la care se adaugii 5 g zahiir. T o t u ~ i compoziiia este dezechilibratii. Liipturile industriale ecremate au fost folosite in hrilnirea multor generaiii de sugari sub viirsta de 5 luni. fais de 68-70%0 c k conline laptele uman) se adaugii z a h k 5% (1 lingurig rasii la 100 ml) si 2-3% filing de orez sau dextrin maltozii. respectiv 6-7 g pulbere de lapte la 100 ml. acest lapte va fi dat diluat corespunzbd laptelui de vaci indoit cu apii Gumitate lapte ~ijumiitate apii) fn primele 3 s 5 p t h h i . Produse industriale de lapte praf "clasice" 1. "regurgitafii". de mdini qi vase bine spaate qi de frigider! Folosirea biberonului Se vor respecta dozajele qi o curiiienie riguroasii. adaosul de zahiir. iar proteinele qi s5rurile minerale riimdn ridicate. greqelile de reconstituire sunt rare qi toleranfa este bung. de f i i n i de orez sau de dextrinmaltozii qi de ulei de floarea-soarelui corecteazl numai partial difereniele fa@ de laptele uman. ecremat). de cereale qi de ulei duce la miirirea valorii calorice care deterrninii o cre~tere greutiiiii a prin acumularea de iesut griisos. fntr-o miisurii de 3 g de pudrii de lapte indeshd se poate creSte . Laptele praf semiecremat este mai ieftin. Laptele praf ecremat (degresat) sau semiecremat se produce industrial din laptele de vaci degresat (desm8ntdnit. Sunt folosite inc5 in familiile care nu pot cumpiira produse adaptate sau partial adaptate (mult mai scumpe). Pentru a se "corecta" cht de cdt compoziiia cu totul diferitii a laptelui de vacii fat5 de laptele uman ar trebui ca resuspendarea pulberii de lapte sii se faci in apa de orez. Shaw. de corectitudine in prepararea dilufiilor. respectiv 2% miisuri a 5 g la 100 rnl ap5. Se ia biberonul apa din crati#a in care a fost sterilizat ~i se gole~te a-i atinge interiorul. Reconstituirea se face prin "diluarea" (resuspendarea) a 130 g de pulbere la 1 000ml apii. Cu 130 g (2. fie in oalii de Fie fierbere se riice~te brusc qi se piistreazii la frigider. . a ariitat cum cantitatea de lapte-pudrii poate sii varieze de la simplu la dublu pentru aceeaqi miisurii cdnd ea este preparatii de persoane diferite. La nou-niiscutul la termen. apoi le qterge cu un prosop curat. viirsiituri. Laptele de vaci diluat (500 ml lapte + 500 ml apii sau 500 ml api de orez) la care se adaugii 10 linguriie de zahir (rase) se fierb impreuni. Unele mame au tendinla de a forfa doza. ci numai sii fie ras$ adicii sii se treacii lama unui cutit pe deasupra pentru a elimina prea-plinul. Adaosul de zahiir. nediluat (34-36%0grisimi). care contine 18-20% griisimi (fn loc de 26-28% griisimi). ceea ce provoacii unele tulburiiri ("febra de sete". C. 2. indulcit cu z a h k qi imbogifit cu ulei de floareasoarelui. Nu este perrnis sii se indese miisura. in biberon se apa pune mai i n a i apa (inciilzit5 la 40-50" Celsius) p h i la gradaiia corespunziitoare pentru masa respectivii.L. . Nediluat se poate folosi dupi vksta de 7-8 luni. Pentru a-i corecta confinutul mic in hidrocarbonate (laptele de vacii coniine 48 g%o hidrocarbonate.1-3 g ulei de floarea-soarelui. La noi in tars se comercializeazii un produs denumit "lapte praf normalizat". fnainte de a incepe. Cu toate riscurile medicul de familie este nevoit sii foloseascii laptele de vacii. se preparii uqor.C.112 lapte de vaci + 1/2 apii simplii (sau dupii 3 siptiimdni apii de orez). Prin degresare se scad prea mult griisimile. un medic englez. in schimb. colici).6 misuri de 5 g rase) resuspendate in apii sau in apa de orez rezultii un preparat cu o concentratie aproximativl de 213 lapte + 113 apii. Laptele de vacii fn mediul rural procurarea de produse industriale de lapte (adaptat sau chiar lapte praf obi~nuit) multe in familii este greu de folosit. Lichidul de dilutie este in mod obi~nuit care se fierbe in prealabil. Adaosul de pudrii de lapte in biberonul cu apii face sii se urce nivelul de lapte deasupra gradaiiei dorite. Laptelepraf integral (26-28% grlsime) se obfine din laptele praf integral. porfionat in biberoane. Pentru corectarea parfialii a laptelui de vacii se recornand4 in prima lung de via$: . Dupii vksta de 3 siiptilmdni se creqte concentraGa (douii p q i lapte qi o parte ap5). practic revenind 1% miisuri lapte praf la 100 ml ap5. in 1973.B. Se foloseqte linguriia-misurii oferitii de fabricant qi se adaugii cantitatea previizutii pe cutie "la modul de preparare". Este nevoie de lapte de vacii recoltat ~imanipulat in condiiii de curiienie perfecti.5 g zahiir (0 linguriiii rasii). iar uleiul se adaugii la sfdr~it. J. mama iyi spal5 mdinile cu a p l ~i sipun.

dar mai ales o inckcare excesiv3 in sodiu. Cutia de lapte este apoi inchis3 emetic qi biberonul va fi agitat pentru a nu se forma cocoloa~e. Prezenp bulelor care i 13 Fig. 2. Daci alirnentafias-a pregitit pentru mai multe mese. biberonul va fi Pncilzit pfini la temperatura de 50" inainte de administrare. 2. modul de a bea. Fig. De fapt.2. regurgita@le.Nu se foqeazi sugarul s i consume toat3 rafia. mama s&se instaleze comod. Pentru aceasta biberonul gata pregitit fie se va incilzi pe soba sau caloriferul bine fnc3lzit. In aceea~i ordine de idei. fX . pentru omogenizarea confinutului. produsul la 5 g. Dup3 ce se agit3 bine.50 .51). LJ - Fig. Este i n t d r n d pentru a verifica nutului bibemnulu~ Nu se va incerca incidzirea biberonului la flacka aragazului (pericol de accident) qi nici introducerea lui intr-o oal3 cu ap3 clocotiti.49 .Mama copilul cu api caldi sau intr-un incilkitor electric cu termostat sau se scurge api caldi de la un robinet (49°C) qi apoi se testeaz3 temperatura virsand cateva pic3turi din continutul biberonului pe fafa interni a antebrafului sau mamei (fig. responsabili de suprasolicitare_afuncfiei rinichilor qi de enterocolita necrozant3. in multe farnilii (mai ales de la ?i laptele nu este incilkit qi se x ) preg3tegte cu api la temperatura camerei. h caz de deplasilri cu ma~ina plimbiiri se folosesc biberoane-termos sau termosuri simple. Lipturile prea concentrate fac s3 apari riscul de obezitate. h mod obi~nuit.aer. se sparge biberonul! fn ultimul timp mul@medici susen c3 laptele p a t e fi oferit la temperatura fnconjurfitoare.Unele produse ("formule") necesiti cfiteodati scuhirituri viguroase pentru a fi bine dizolvate. lini~tit. biberonul se poate incilzi. in lips3 de t m o s biberonul pregitit cu lapte se bfiiqoar3cu ziare fn mai multe straturi. 2. h&ia fiind un bun izolant termic. La nevoie. biberonul trebuie s i fie astfel inclinat pentru ca gfitul biberonului qi tetinei s i fie pline cu lichid. fncdzirea biberonului. laptele nu trebuie misurat cu lingurita de cafea. fn momentul alirnentatiei. p l ~ s u l . h timpul fntregii durate a suptului. iar de dorit =i martori qi cfit mai calm&. sugarul trebuie s i fie fn stare de veghe.hcglzirea biberonului. Nu se intrerupe alimentafia pentru alte preocupilri. laptele pentru sugar trebuie incilkit la temperatura de 40" cel mult 50".51 . fie se va scufunda fntr-o oal3 118 .Testarea temperaturii laptelui.fncillzirea biberoanelor. Unii pediatri au fncercat s i dea laptele scos direct de la fiigider noun3scutilor la termen qi la prematuri qi au comparat somnul. luarea fn greutate. cici miirimile sunt foarte variate. materiile fecale.

iar cele americane cu o masura la 50 sau 60 ml la 100 ml. Fig.Ewerbeck ~i E. calmeaza colicile. Ideal este s5 se aStepte cel pufin 3 ore intre doua supturi. produsele europene se prepara cu o rniisur5 de 30 ml apa (multiplul lui 30).formula).adaptate.52 .Schmidt). dupa eliminarea gazelor ~i a c e ~ tsugari vor fi intor~i parfea dreapta. Rafia teoretica in primele zile de viafa se face dup5 formula Finkelstein: (numarul de zile de viafa . Nou-nascutul i ~ stabile~tetreptat intervalul. Pe de o parte el poate scapa tetina ~i sa nu poata s-o repuna in gura sa. De exemplu (8 zile-l)x 70 = 490 ml. data nu datoria. Cantitatea (rafia)de lapte. c2t mai pufin i f l a ~ asau chiar go1 "piele t la piele". finut fn brafe in pozifie verticals lipit de corpul mamei. Inainte de a-1introduce din nou in gura. lichidul se va scurge in afara. fiecare sugar are ritmul sau. elimin2nd riscul de inhalare ~i de falsa cale. Mai inainte se fixa ca rafie-standard 150 mllkg ~i pe zi. permit o mare suplete in ce prive~te orarul ~inumarul meselor.urea la suprafafa in biberon constituie proba ca tetina este corect gaurita ~ica laptele se scurge bine. rnai pufini . dupa francezi . ca ~iin alimentafia naturals. ceea ce este frustrant. i pe Fiecare sugar este diferit ~iparinfii i ~vor da seama i foarte repede ce convine mai bine copilului. Pozitia de "culcat pe burti%"a fost contraindicata in ultimul timp. aceastii pozitie laptele trece rnai uSor prin pilor din stomac in duoden ~i daca sugarul regurgiteaza. de a . RaGile sunt deci teoretice ~inu reprezintii dec2t media. ale ckei orificii se astupa cu u~urinfs. A5a cum am arnintit mai sus. Tot ce se spune in r2ndurile urmgtoare constituie o orientare generala. 2.se satura ~i cresc in greutate cu rafii mult mai mici (de circa 100-120 mVkg corplzi). Lgpturile pentru sugari (dupa germani .~ manifesta personalitatea cu i care s-a nascut. Din timp in timp se retrage inceti~or tetina din gura sugarului pentru a evita ca suptul s nu creeze un go1 ce 1-ar : impiedica sii aspire laptele. debitul laptelui se poate accelera ~i ajunge pe o cale falsa (pe trahee) cu riscul de a-1 sufoca. se verifica permeabilitatea tetinei. Nu trebuie niciodata s5 se forfeze un sugar s5 termine laptele dintr-un biberon. Niciodata nu trebuie sa se instaleze un sugar ca sa trag5 singur din biberon. Cildura ~icompresiunea locals realizate prin contactul cu corpul mamei favorizeazs eliminarea gazelor din stomac. Trezirea spontana este cel rnai bun indicator al orarului. dar mai ales. normalizeaza peristaltismul. Laptele ramas in biberon se arunca ~i se curafa materialul folosit. Unii sugari . Unii sugari care elirnina greu aerul prefers s5 fie p u ~rnai int2i pe partea st2nga pentru a u p r a trecerea i gazelor din stomac spre intestin. Pozifia mai mult sau rnai putin str2ns3 a inelului care fixeaza ~i menfine tetina pennite sa se regleze debitul scurgerii laptelui in funcfie de energia suptului qi de marimea orificiului (sau 10 orificiilor) tetinei. Rafia teoretica'. intervalele dintre mese pot f i inegale ~i cantitiifile luate la fiecare biberon variabile. rafiile consumate sunt variabile. n u m h l de mese ~i i ra$a de lapte.prima v2rstii. In general. Cantitatea de lichide ca ~in u m h l de mese variaza in limite foarte largi. sugarul va f i culcat in pat pe partea dreapta. ~i mai bine. . divizat la numarul de mese pe 24 ore. dup5 americani .Biberonul trebuie [inut in a$a fel ca tetina sji fie plinji. sugarul va fi finut in pozifie verticals sau culcat pe b u d pe genunchi sau.se poate ajunge la inapetents rebela. fiind bkuitii c5 ar sta la originea unor cazuri de moarte subitii.1) x 70 g. D a c i el nu d o r e ~ t e . fn primele zile nou-nascufii se satura cu circa 160-200 ml in 24 ore (H. pentru acoperirea nevoilor medii. De la un sugar la altul ~i de la o zi la cealaltii pentru acela~i sugar.este adevarat. Un supt dureaza' in mod obi~nuit pcina' la 20 minute. fntre a 10-a zi ~i a 28-a zi de viafa 116 din greutatea corpului sau c2t vrea nou-nascutul. Dupa supt. Dupa ce elimina "aerul". fiecare sugar av2nd dreptul.

cu cantita'fi mici.Rossant). fntre masa inti3 yi a doua intervalul este adesea rnai mare.).nu se intrempe administrarea laptelui pentru (telefon etc. nici o frustrare. ci de nevoile copilului. de ceea ce are pofti s6 fac6. . .creSterea greuta'#ii la nou-nciscu#i se inregistreaza' dupa' 2 sa'pta'mcini de vista'.nu se trezeqe sugarul din somn. sugarul renunp rnai inti3 la suptul de la orele 23-24 qi rnai & z i u la cel de la ora 2. biberonul de noapte va j? prega'tit de seara.nu se a~teapta' ora mesei. pentru ca' produsele adaptate nu sunt indulcite ~i sugarul va prefera ceaiul indulcit excesiv. in primele zile se prepara' cu 2 ma'suri la 90 ml apa' ~i nu cu 3 miisuri. Dac6 ea nu resimte nici o oboseal6. pentru ca' unii nou-nuwscu[i primesc mai greu un lapte mai vdscos. intdrziindu-1 pe cel de seara' sau prepardndu-1 cu o concentrare mai mare nu sunt unnate de succesul dorit. este in interesul s3u de a planifica ore aproape fixe (&6 a fi ins6 draconice!). La noi in 1x6. alimentatia Liberg este cea mai fiziologic6. aceasta se vaface treptat. in general. 0 mamg care este convins6 (trebuie s6 se qtie c6 acest simf6mdnt este mai mult intelectual decdt instinctiv) c6 este preferabil s6 asculte de copilul s6u qi s6-i dea biberonul cdnd el il cere. alimentafia la cerere genereaz6 adesea mari dificultiti. Numa'rul de mese in prima s6ptAmdn6 este de 6-8 mese b 2 4 de ore. nimeni nu o impiedic6. Aceast2 practic6 impiedic6 pe mam6 s6 aib6 un repaus a1 ei sau de a-qi programa folosirea timpului. Majoritatea sugarilor nu se supun orariilor fixe.nu se alimenteaza' sugarul cu martori ~i mai ales cu consilieri.nu se face pauza' intre mese. testand reacfiile sugarului (modul cum il prime~te. b trecut nu se recomanda un biberon de noapte. iar dup6 aceea in cursul urm6toarelor 6-8 s 6 p t h d n i de 5-7 mese. Personal sunt adeptul alimenta#iei (la sdn sau cu preparate adaptate sau paqial adaptate) la cerere. Dac6 ne referim la comportamentul spontan a1 mamiferelor qi a1 femeii in unele societ6p (la sate. Copilul ia "la cerere" cantitatea de lapte pe care o vrea qi in momentele pe care le doreqte. decenii in qir s-a sustinut in toate formele de inv3fknht medical qi s-a incercat punerea in practic6 a orarului fix. nici o jen6 in via@ zilnici?(sau dac6 ea accepti in numele a ceea ce ea crede c6 este interesul superior al copilului).Mama fl ccpcopilul Fortarea constituie r inapetente. De multe ori. eventual un biberon in . mama care-qi d6 seama c6 alimenand un sugar "la cerere" nu rnai poate s6 se ocupe in acelaqi timp de ceilalti copii. de gospodiirie.). in general. rnilioane de sugari au fost alimentafi la ore fixe qi nu s-au observat tulbur5ri psihice sau corporale. Pdn6 la urm6 se ajunge la un compromis Entre nevoile sugarului qi dorintele mamei. Suprimarea biberonului de noapte nu tine nici de medic qi nici de p5rinfi. Dac6 b s 6 se ia in seam6 activitatea femeii moderne in lumea noastr6 civilizati. Atunci cdnd se administreaza' se va indulci cu 5 g ( o linguri[a' rasa') la 200 ml ~i nu cu 5 g la 100ml cum se fa'cea inuinte. timpul noptii. bainte de 3 luni majoritatea sugarilor rnai cer s6 m6ndnce qi in timpul noptii. De altfel.pmdusele de lapte . 0 deviere de o jum6tate de or6 in plus sau in minus este cel rnai firesc. cu timpul. alte obligagi gospoda're~ti . moroc6nos qi va suge prost. . . ea face o alegere bun6 (L. El nu poate fi calmat cu ceai pentru c6 el pldnge de foame qi nu de sete. cu variafii de orar de un sfert de or6. Ar fi crud qi absurd s6 se lase un sugar s6 pldng6 de foame in timpul noptii. . sunt de subliniat qi in alimentatia artificial6: . .nu se foqeaza' sugarul sa' consume o anumita' rafie. pa'strat infrigider la temperatura' injur de 4" C ~i dour se inca'lze~te inuinte de administrare. -ului cea m e a Dac6 sugarul este trezit dintr-un somn a d h c ca s6 m h h c e . . . Daca' este nevoie de schimbare. el este nervos.pulbere granulat. . Biberonul se da' la oreflxe sau la cerere? Pe aceasti problem6 s-a discutat multi vreme. Prima mas6 se d6 in momentul in care se trezeqte noun6scutul qi apoi i se va da s6 mgnhce atunci c h d d6 semne c6-i este foame. Din contr6. b trecut.ceaiul este necesar numai in situafii speciale. a p ca' progresul ponderal "ca la carte" (de 170-210 g pe sa'pta'mdna') se inregistreaza' in sa'pta'maAnile viitoare. diaree. de sot. sugarul ajunge s6-qi reglementeze un orar fix. de prieteni.tentativele de a "sca'pa" de biberonul de noapte. la noi in far6 sugarul este alimentat "la cerere"). . va'rsa'turi etc. Unele mame care o incearc6 se extenueaz6 repede.nu se schimba' preparatul de lapte cu un altul decdt la sfatul medicului. Partizanii disciplinei fixe se opun adepplor libertiipi totale. . Se va tine seama rnai intdi de ce convine sugarului qi in a1 doilea r h d a1 mamei. sugarii mhdnc6 din 3 in 3 ore.

de bung calitate ~iriguros preparat. Dac2 in maternitate s-a administrat doza-~oc sub form2 injectabilii (200 000 unititi interna@onale)nu se rnai administreazii deloc vitamina D in cursul primei luni de via@ Schema profilaxiei rahitismului cu vitamina D recomandati la noi de Ministerul Sbiitiifii sub form2 de injec@ieste urmiitoarea in primul an de via@: cite o injectie de vitaminii D2 sau D j de 200 000 unit2ti internafionale la naStere. se dezvolt5 foarte bine (fizic ~ineuromotor) este mulpmit. 4 . mama nu a dat vitamina D. Insistim asupra faptului cii "formulele" americane au adaosuri de vitamine (inclusiv vitamina D!) vi siiruri minerale (fier). civilizatie).sa' nu se uite ca' biberoanele si tetinele se spala' cu apa' rece imediat dupa'folosire. La nou-nbcut. se injecteaz5 intramuscular vitamina K imediat dupl naStere pentru a preveni hemoragiile. unt. mortalitatea nu rnai este ridicat5. in marea lor majoritate. de eventuale semne de rahitism ce survin ~i de cele scrise in prospectele fixate de firma produciitoare. beneficiile civilizatiei moderne (frigider etc. dacii se respecti regulile de igienii. dacii se folose~te laptele de vac2 fiert. decPt dac2 mama este foarte con~tiincioasiiqi disciplinatii pentru a respecta doza prescrisii. care are c unele avantaje: . nu se Pnthplii nimic riiu. s5rurile minerale qi apa sunt suficiente in laptele uman ~i in produsele adaptate ~ipartjal adaptate ("formulele" dupii terminologia americanii) sunt suficiente. Vitamina D (cholecalciferol sau vitamina D) se g5se~te natur5 numai in cPteva alimente ~iin cantititi in foarte mici: ficat. in ultimii ani la noi in tarii s-au folosit: preparatul romPnesc . flancate de 10 zile (5 inainte ~i5 dupii injectie) de administrarea de calciu (fiole sau tablete) pe gurii. Produsele industriale de lapte ("formulele". smPntAnii ~i de 0 "untura de pe~te". Spre deosebire de trecut. ci numai doza pe o zi.). Sterogyl .) ~i modificarea conceptiilor pediatrilor au dus la o etap2 in care sbiitatea sugarilor este rnai putin periclitati. Iiipturi adaptate. Dacii intr-o zi. La sugarul normal acestea sunt intre 400 ~i 1 000 unitiiti internationale de vitaminii D pe zi. in piele se giise~te derivat de cholesun terol (7-dehidrocholesterol).se evit5 apari@ade rahitism la copiii cu mame nedisciplinate ~i la cei care prezinti unele boli (diarei rebele. Administrarea zilnic2 este metoda care se potrive~te functiilor organismului copilului. nu au suplimente suficiente de vitamina D. sindroame de malabsorbtie etc. sugarii se imbolniivesc rnai des. reprezinti un risc. nu va dubla doza. Dac2 aportul de vitaminii D se intrerupe 1 zi. i n fixarea dozelor zilnice se va fine seama de recomandiirile forurilor ~tiinfifice internationale ~i nationale.1 000 u. Laptele de mamii confine toate mineralele ~i vitaminele (in afarii de D) aSa cii la aceqtia nu este nevoie de introducerea precoce de sucuri sau pulp2 de fructe. iar munca mamelor mult u~urati.produsele de lapte adaptat sau partial adaptat nu sefierb.urma'rirea progresului ponderal se face sa'pta'mdnal ~i nu zilnic si in nici un caz mai rar de 1 luna'. 2 . din diferite motive. . . mineralele ~i apa Vitaminele (cu exceptia vitaminei D). parfial adaptate. de fier si fluor.). alti sursii de vitamina D se obtine prin expunerea pielii la radiatiile ultraviolete din lumina soarelui. dacii produsul lactat este bine ales. contrar prescrip$iilor medicale. 6 . produse de lapte-pulbere "clasic" etc. . Un sugar alimentat corect cu un preparat de lapte de vacii.i. Suplimentkile de vitamine functioneazii in functie de v2rsta sugarului ~i de tipul de alimentatie (tipul de formule. flora microbianii intestinalii nefiind suficient dezvoltati. dar riirirea frecvent2 ~i nerespectarea dozelor prescrise.). Nevoile de vitaminii D sunt rnai mari la prematuri ~i la gemeni. - Concluzii Alimentatia artificialii reprezinti o formii eficientii de hriinire a nou-niiscutului ~i sugarului.vitamina D2: 2 piciituri pe zi.profilaxia se poate planifica ~i controla de ciitre medic ~i asistenta de ocrotire. in familiile rnai putin evoluate (educatie. g5lbenu~ ou. 9 ~i 12 luni. Produsele europene. de continuare). La noi in prii se preferii de unii medici administrkile sub forms de terapie de ~ o (Stosstherapie). de organismul sugarului. care trebuie administrate separat. Vitaminele. Vigantol (Merck): 1-2 piciituri pe zi (500. spre deosebire de laptele de vaca' (inclusiv celpasteurizat) sau celelalte produse de laptepulbere. Dozele sunt fixate de medic. care poate fi individualizat2 qi care nu se insote~tede efectele secundare produse de supradozare ~ide injectarea unor doze de ~ o cAdministrarea zilnicl nu se poate aplica .

Un sugar insetat se comporti adesea ca unul infometat. pe zi. Sumin excepfional de rar.. VI-Daylin (SUA): 400 u. Fluorul. Nivelul suplimentiirii este ajustat in functie de vhsta copilului ~i de concentrafia fluorului in apa de biut. fontanela se deprimi) ~ieste nevoie s i se dea ~iapi fiat6 ~iricitii sau ceai de plante indulcit cu glucozi sau cu zahiir. Cantitatea necesari sugarului pe kgcorp este rnai mare declt cea utilizati de adult. Setea apare la nou-n&cutii ~i sugarii hrinifi cu lapte adaptat cfind mama pregite~te biberonul cu lapte in concentrafie rnai mare declt cea indicatii pe cutie. buzele sunt uscate. atunci dezechilibrul se accentueazi ~i apare toad constelafia de manifestiiri rnai mult amintite rnai sus. in perioada de nou-niscut nu este necesar adaosul de vitamina C. deoarece pigmentul melanic inhibi partial formarea vitaminei D in piele. 4-6 mi: 0. este nevoie s i se dea api (ceai de chimen s a u l ~anason). in anumite situatii cum ar fi cameri prea hcilziti. vasele sanguine. Produsul Vigantol se g i s e ~ t e sub forma de tablete de 500 u. Poliurie (urineazi des). Calciul poate inhiba absorbtia fluorului. inima.). pierderi mari de lichide (viirsituri. prin alimentatia naturali ~i artificiali.i. indispozitie. Apa. ci rnai tiiniu. Apa folositii in metabolismul organismului copilului este rnai mare.751mg. Ratia medie de a p i este de 150-175 mvkg COT.3 Wander (Elvetia): 1 picituri 400 u.i. in zilele prea calde de varii. cu sau fiiri fluor (F-Vigantoletten). sugarul este insetat (urineazi rar. Vitamina C. Necesarul de a p i a1 sugarului este satiEcut. Continutul in fluor a1 tuturor tipurilor de lapte este s c k u t ~i trebuie adus din api (acolo unde are o concentratie corespunziitoare) sau suplimentar. Daci nou-niscutul ~i sugarul este alimentat natural sau cu "formule" de lapte nu este nevoie s i se "completeze" cu ceai. sciderea greutiitii. La sugarii alimentati natural nu este nevoie de introducerea de sucuri de fructe in primele luni de viati ~i nu cum se ficea p l n i acum (la 6-8 siptimlni). Unii autori recomandi t o t u ~ chiar din primele luni ~i suplimente de i vitamini C ~iA.251 mg. deshidratare.i. C h d se i bea lapte cu prea multe proteine (laptele de vaci integral sau prea putin diluat).50 mg. q a c i mama nu va administra fluorul in lapte.i. daci se face cu preparate adaptate. Suprafata corporali (mai mare) ~i imaturitatea functiei renale fac ca apa s i nu fie refinuti in mod adecvat.viirsituri. La noi in pri s-a folosit produsul Zymafluor sub formi de mici tablete (0-2 ani: 0. p l h l n i . constipatie sau diaree). hepatice sau renale pot reduce activarea vitaminei D ~i poate determina aparitia semnelor osoase de rahitism. VI . . in contrast cu 213 la adult. Disfunctiile digestive.(Franp): 3 picituri pe zi (1 200 u.i. Intoxicarea sau dozele excesive de vitamina D poate determina unele efecte adverse ca: Tulbura'ri gastrointestinale (inapeten@. Ultimul preparat este o polivitamini. Mod$ca'ri de comportament tulburiiri de somn. Administrarea de fluor sub formi de picituri sau tablete trebuie s i inceapi imediat dupi naStere (a 7-a p h i la a 14-a zi de viati) ~i s i continue p h i clnd mineralizarea ~i maturizarea dentari este completi (la pubertate). in general. polidipsie (sete). oboseali. sau de ~i 1000 u. Calcifica'ri in fesuturi ca: rinichi. Copiii bruneti sunt mai susceptibili la rahitism. deoarece apa corporali reprezinti 314.i. Daci i se d i lapte in loc de api. care indiferent de preparatul comercial continutul in vitamina D fiind de 400 u. 2-4 ani: 0. limba este lipicioasi. peste 6 ani: 1 mg). Fierul (ca adaos) nu este necesar in prima luni.DE . diaree).

fngrijirile sugarului o blocheazi aproape toati ziua. care are nevoie de uniformitate. Daci sugarul este aliptat. cel pufin dupi 5-6 s i p t h h i . cantit3fi rnai mari de lapte. Sugarul va fi lini~tit. i I . Este necesar ca preocuparea mamei s i fie concentrad asupra sugarului. Mama il observi fn permanen@qi-l ajud in acest sens. in nici un caz dupi orele 22. iar dup3 amiaza .30-6 dimineap este bine ca mama qi sugarul s i se cuke din nou. Multe mame fntreabi ciind trebuie s3 d o m i un sugar neintrerupt noaptea. Organizarea zilei. Orarul zilnic trebuie s i se reglementeze. cu imaginea figurii. uneori treburile casnice trechd pe pripul plan. 0 parte dintre ei renunti I I . a) Alimenta@ain timpul nopfii. s u g h d rnai mult qi rnai viguros. %i mai cere o masi. Nu se poate spune cu certitudine a daci acest lucru se poate obfine piini la sfkqitul celei de a doua luni. Daci are un ajutor in gospodkie este bine ca muncile casnice s i fie Iisate pe seama acelei persoane. ingrijit numai de ea. Rolul mamei qi al asistentei este de a le dezvilui qi de a adapta regimul. cu mhggerile ei.1. independenti de nevoile lui fiziologice. De la 1 la 2 luni Sugarul iqi stabileqte treptat un ritm propriu a1 funcGilor vitale. Sugarul infkcat necesid. cu care se "incadred in viap de familie. Subliniem aceasd recomandare pentru c3 qtim din experien* c i multe mame au tendinp de a munci prea mult in aceasd perioadi. greutate qi Si lungime este tea rnai Cr-rea acceleratg in lunile a XI-a si a 111-a de via$&. dar ar trebui s i apari o schemi qi o oarecare regularitate in ceea ce priveqte orele de supt. de a-l schimba. in jurul orei 20.care a avut atiitea perioade de indoieli in primele siptimiini . fat:I ~i va rniyitile mamei. ciit qi de programul intregii familii. cu mirosul corpului. cei rnai mul@sugari s-au obiqnuit cu orarul de 6 mese (chiar 5 mese). iar dupi-amiaza . uqurhd astfel munca mamei: numai p q i a l fns$ deoarece el continui s i o solicite k c i foarte mult. este prima manifestare umani. de preferat de citre mami. prima mas5 este primiti la ora 7. miinca bine. persoana care-l ingrijeqte multi vreme qi corect) ii d i sentimentul de siguran*. se va obiqnui cu modul ei de a-l aliments. de asemenea.in jurul orei 15.va incepe s i fie antrenati qi stimulati de progresele sugarului. iar mama s i se ocupe de sugar. reafirmgm c i fiecare sugar iqi are ritmul qi nevoile sale alimentare. Cu fiecare &ptiimfinii el este tot rnai vioi. De multe ori este vina mamei.. mama . o va deosebi In cur2nd de alte persoane. somrnu1 devine mai organizat. de incredere. Orarul meselor. La 6-8 s i p d m h i . de a-l fine in brate. Baia se va face mai devreme. Iarna prima ieqire va fi dupi ora 10 sau chiar 11 (masa a 11-a). Sugarul se va familiariza In primul riind cu mama. iqi va va fixa un anumit program. aceasta coincide cu inceputul activitifii in casi. Plimb&ile se fac in funcfie de anotimp: vara intre prima qi a doua masi. iar in perioadele de veghe va incepe si-qi imbog3pasci "repertoriul" manifestikilor motorii qi psihice. Psihomotor la circa 6-8& p t h f ni sugaml i $ !?ine capul. adici s3 fie fngrijit de aceeqi persoan3.3. Daci. treptat. Aceasta nu trebuie si-qi faci planuri prea mati: vizitele la rude qi la prieteni nu pot fi reluate. urmiire~te rcea. personalitatea incepe s5 se dezvolte. La 6-8 siptimiini cei rnai mulfi sugari nu se rnai trezesc noaptea. inainte de penultima masi. Nu exist3 o regul3 stricti in ce priveqte numirul qi importanfa meselor. cu tonalitatea vocii. Daci sugarul primeqte prima masi intre 5. el iqi creqte treptat cantitatea de supt (pe mas3). la nevoie. Numai mama (sau. Nu este obligatoriu ca intervalele dintre mese s3 fie perfect egale.spre sear. El a "propus" un orar. sugarul zbmbe~te pentru prima dad. La 4-6 sip&2ni. dimpotrivi. Se va fine seama atiit de dorinfele sugarului. La riindul ei. Numai q a se vor obiqnui qi se vor cunoavte reciproc. Mulfi sugari nu au inci un orar regulat a1 meselor. ALimentatia AlimentaGa naturals' A. iar cu timpul.

in locul suptului respectiv. Sugarul adoarme la srin. iindnd sugarul in braie. nu este nici o raiiune de a-i refuza completarea pe care o cere: daci. glanda mamar5 va fi stimulatii pentru o buni secretie. De H obicei. G. Similac. Pus din nou la sdn trage din mamelon de cdteva ori qi incepe s i picoteasc5. cdnd.vino" ale mamelonului. repetat qi prelungit. f3ari s5 fie nevoie s i cdntiireasci sugarul inainte ~idupi fiecare masi. in felul acesta. iar la sate cu lapte de vaci diluat (vezi 1 15-118 qi 127). Dac5 este hrinit la sdn i se va da s i sugi din ambii sdni. in cazul in care nu are lapte suficient. Humana 1. Srinii se golesc la fiecare supt. dac5 sugarul nu protesteazi qi daci dupi aceea continui s i sug5. chiar daci primeqte 1-2 completiri cu biberonul. Sugarul a prins gustul sdnului. La masa urmitoare. C. aqa incdt el nu se rnai inprci. B. ci constituie qi o dovadi c i sugarul are ritmul siu personal de alimentare. cu plicere. pe Idngi aceste manifest5ri. Ce se face duca' mama lipsegte de acasa'? in luna a doua. Mama care-qi al5pteazi sugarul este de acum iniiiatii. incercBnd prin mici manevre (miqciri d e "du-te . sunt momente cdnd sugarul simte ~i incepe s i savureze contactul cu mama qi grija ce i-o acordi. in unele cazuri sugarul s-a obiqnuit s i fie tinut in braie. s h u l nu este golit la un supt. qi rnai &ziu orele de masi. va consulta medicul. S-ar putea s i fi inghitit mult aer (simiindu-se situl pentru moment) sau s i nu se fi siturat de supt. Comportamentul respectiv este consecinia iinerii in braie a sugarului in mod nemotivat. el nu vrea toati cantitatea propus$ este inutil de a-l contrazice.). mama nu va incerca s5 le impuni sugarului s5u. Variabilitatea apetitului nu numai c5 este normali. se anunii medicul de familie pentru a se cunoaqte precis cantitatea de lapte supt in 24 de ore. Din experienia c i la . daci mama lipseqte o dati de acasi se poate da. ea iqi d5 seama care din supturi este deficitar. Dac5 este retras de la s h u l mamei se "trezeqte" qi incepe s i pldngi. il va Iisa s i eructeze qi apoi il va alipta in continuare. datoriti solicit5dor din cursul dimineiii o ajunge oboseala sau se pierde cu firea. fie cu pompa. fie o mas5 de lapte de mami. va fi repus mereu la sdn. Senzaiia de confort qi plicerea pe care o oferi contactul qi ciildura corpului mamei il fac s i prefere s5 fie iinut qi s i adoarmi in bratele mamei. E. b) Cum se poate desJiinta masa de rzoapte. mama il va retrage de la sdn. Cei rnai mul@sugari renunfi de la sine la masa de noapte. la chtiirirea siptilmrinal5 se constati c i sugarul nu creqte sau chiar scade in greutate. dimpotrivi. fie un preparat de lapte paqial adaptat (Milupa 1. crescute progresiv cu un lapte adaptat sau partial adaptat. mama este datoare si-i dea s5 sug$ chiar daci laptele supt nu reprezinti decdt o treime din rafie.) si-l faceii s i sugi continuu. Se poate intrerupe suptul de 2-3 ori pentru eructaiii. "ciupituri" fine de obraz etc. restul de lapte trebuie s i fie muls fie cu mdna. fir2 a mai adormi. fie ceai. Dac5 un sugar este insi infometat. E Varia$a apetitului. Pe l h g i valoarea biologic$ laptele de mami are ~i o importang psihologici. Cantitatea luatii la fiecare masi este variabili. Cildura ~i compresiunea local5 reduc eructaiiile qi calmeaz5 durerile. in cazul in care. Cum poate Ji fimpiedicat sugarul sa' inghita' prea mult aer? C h d incepe s i sugi rnai incet. Beba etc. Nan. La tentativele de aliptare trage de cBteva ori din sdn qi apoi adoarme. muls in condiiii de cur5ienie perfecti.rnai intiii la masa de la ora 23-24 qi numai dupi aceea la masa de la ora 2. CBnd. "piele la piele". De multe ori este nevoie de rnai multe intreruperi. La primele doui supturi sugarul este mai infometat. pistrat la frigider qi fiert inainte de a fi dat sugarului. Al5ptarea. Completarea se va face dup5 consultul cu medicul. are putere s i sug5. dupi ce a primit raiia prescris5. cu burta lipiti de corpul mamei. Pan2 la normalizarea secreiiei lactate este bine ca s b i i s i fie goliii de cdteva ori pe zi. shnii vor fi oferiii in ordine inversi. La aceste mese din mijlocul zilei poate fi necesar s5 faci completiiri cu cantitilii mici. D. contrar aqteptiirilor. Sugarul trebuie s i mindnce cu pofti. Dac5 sugarul a golit un sdn qi continui s i tragi din primul sdn cu vigoare va fi pus qi la celilalt. Daci mama are impresia c i la aceasti masi sugarul ar putea m h c a mai mult. La rdndul ei. din rniezul zilei. mama are rnai puiin lapte la supturile I qi IV. Mama se va ingriji ca ultima mas5 de seari s i fie substaniiali. Nu se renung la aliptare decdt la sfatul medicului qi dupi indicawle lui asupra modului cum se procedeazi practic. c) Ce inseamna' daca' un sugar suge la o masa' numai cdteva minute gi apoi pldnge din nou dupa' 2-3 ore. Ratiile prescrise de pediatru sau menfionate in aceasti carte servesc numai ca reper. care va stabili daci este utili o completare. F i r i a-l foqa.

.

orez ~i caise (Bebelac. Cifrele sunt pur orientative. furnizate de f m e l e "Milupa" si "Nutricia". grsu. orez 4 luni ~i porumb lNumLmesel Observafii scaune mai moi I I I 1 la masa de I Sugari cu sear5 I Milupa . prgjitur5 de cas5. 8 luni sugari cu scaune normale A. compot. NUTRICIA) PENTRU SUGARI $1 COPII MICI Milupa . b) pentru fiecare siptimlni in minus se scad cPte 50 ml lapte din cantitatea pentru 24 ore.3 sunt prezentate produsele de cereale instant furnizate de firma "NestlC" yi care se folosesc ca adaos la produsele de lapte de vaci sau praf "clasic" @ la imbogitirea piureurilor de zarzavat sau de fructe. Fiecare sugar iyi individualizeazi "rafia". iar la alfii nu este suficienti nici ratia de 160-180 mllkglzi.g r i ~ 16luni I Produs I V2rsG Milubrei Barzane* 14 luni (Cereale cu lapte. respectiv 650-800 ml. grciu ~i fructe (Bebelac. "Nutricia") Milubrei YoghurtFruchte (Cereale cu iaurt. Produsele de cereale (simple sau cu fructe) se folosesc incephd de la vPsta de 3 luni.2 se prezinti produsele de lapte cu cereale. ratia de lapte pentru 24 de ore este de 150175 mlikglzi. biscuifi) Milubrei Vollkorn ($apte cereale cu lapte) Cereale cu lapte. banane. bis in tabelul 3. f%5 zahL) Cereale cu lapte. "Nutricia ") Milubrei Fruchte (Cereale cu lapte.. orez $i zmeura* (Bebelac. orez. gri$ $i fructe) Milubrei Butterkeks (Cereale cu lapte. fructe cu cereale) $i/sau br2nz5 de vaci. iar cele de grlu (cu miere sau fructe) dupi vilrsta de 6 luni. orez. TABELUL 3 . daci se dau 5 mese yi 110-140 mllmasi. gr2u ~i fulgi de orez) 1 4 luni 4 luni 1 1 masa de seG masa de sear5 masa de sear5 / 1 tendinfii la constipafie sugari cu scaunemoi sugari cu scaune normale sugari cu scaune normale sugari cu scaune normale Bebelac orez $i mere 4 luni Bebelac gr2u qi banane 6 luni 1 i 1 I 1 4 luni 6 luni masa de sears 6 luni 6 luni masa de sear5 masa de sear5 masa de sear5 masa de sear5 masa de sear5 sau ora 18 masa de la ora 18 sugari cu scaune normale sugari cu scaune normale sugari cu scaune normale sugari cu scaune normale scaune normale 6 luni 6 luni 8 luni in tabelu13. creme seara: un prcdus de lapte plus cereale date cu biberonul. suc de fructe sau ceaiuri gustare: orice produs "Brei" variat (iaurt. criteriul major este modul zilnici cum progreseazi hgreutate: unii cresc cu o ra@e de 60-70 mVkglzi.4 cereale (Bebelac "Nutricia ") Cereale cu lupte . morcovi zah5r Cereale cu lapte. orez 4 luni ~i banane (Bebelac Nutricia) * Miluvit "Mit" Cereale cu lapte. grciu si mere (Bebelac. cu ceaqca sau cu lingurip Milubrei "Junior Muslin (Cereale cu lapte. In sipdmlna a 5-a a 8-a.7 cereale 16 luni Milupa . in primele luni de via@: l a) la 8 s i p d m h i se dau copilului 800 m laptel24 ore. Rafia medie zilnica'. c) pentru . Nutricia) Cereale cu lapte . 2 PRODUSE DE LAFTE CU CEREALE. deci 130-160 d masi. GASIBILE LA FARMACII RECOMANDATE DE FIRMELE "MLLUPA" $I . orez. gr2u dup5 8 $i ov5z) luni masa de dimineat5 ~i sear5 sugari $i copii mici * Nu confin gluten TABELUL 3. Existi o reguli simpli preconizati de medicul rus $carin.prcinz: piure de zarzavat (variate) f cereale + came sau gsbenuq de ou ap5.2. daci se dau 6 mese. h c t e . Cantitatea de lapte se calculeazi In modul urmitor. "Nutricia ") Cereale cu lapte . orez.7 cereale cu 6 luni pesmet 4 luni Bebelac orez I 1 I 1 1 sugari $i copii mici cu scaune mai moi sugari si copii mici cu tending la constipatie sugari $i copii mici cu scaune rnai moi la mays de sear5 sugari cu scaune mai moi Bebelac porumb 4 luni Milubrei cu mar $i morcovi.NUTRICIA PENTRU SUGARI $1 COPII MICI PRODUSE DE CEREALE FW LAPTE (MILUPA.

Aceste produse comerciale confin hidrocarbonatele necesare (lactozi la produsele adaptate. B. Se pot folosi cereale "instant".1 11 37 15 10 50 37 15 12 3.95 0.4 0.7 Grfiu 3 tmcte Pt~rtie O g lO 41111720 2101860 4.100s 37Z1550 0.80 1. FURNIZATE DE FIRMA " E T P N s L Prodnsul Energie Gr&imi Proteine Hidro-carbonati Flbr5 dietetlc5 Minerale (Ash) Sodlu Potasiu Calciu Fosfor Urniditate Vitamina A Vitamina D Vitamina E Vitamina C Vitamina BI Vitamina Bz Niacin5 %tamina B6 Acld folk Acid pantotenic Vitamina BIZ Biotin5 Fier KcallKJ g g g g i3 mi? mi? mg mg mg RE .l 1. recoltat in vase curate.s 1. porumb) NestlC. Lichidul de dilufie. determingnd creqteri in greutate pe seama tesutului grisos.6 18 0.7 6.nediluat $inedegresat (teoretic laptele de vaci integral confine 34-40% grisimi).6 67. aceasd solufie nu corespunde tuturor nevoilor biologice $i funcfiilor digestive ale ! I .50 98 0.Sugarul (de l lpZundil 12 luniJ a a TABELUL3 . In mdiul rural.O 65 0.30 8. fn cazuri rare.230 0.30 2.4 32 22 10 680 300 250 4. lactozi $i alte =nuri la produsele partialadaptate) in cantititi suficiente.2 0.95 53 23.5 58 18 65 0.o Iu Iu mi? mi? mi? mi? mg mi? mg mg mi? mg lOOg 36611530 0.75 13 25 33 7.5 160 310 100 200 3. sau la temperatura carnerei (la sugarul mai mare). Pentru toate "produsele de inceput" (lapte adaptat sau partial adaptat) se foloseqte ca lichid de dilutie numai apa fiarti? $i adusi la "cilduf" (40-50"C).95 88 19 O m Cereale fid Iapte O m 3 fmcc Cerealem Iapte Po* 1601670 4.5 fiecare luni in plus se adaugi 50 ml lapte.O 19 PoMe 2001820 6.92 48 7. 3 PRODUSE DE CEREALE INSTANT. Adaosul de zahk.4 8.o 4.o 10 550 340 290 4.38 0.o 0. Remedia etc. Prepararea se face in luna a doua $i a treia cu l 70 ml lapte + 30 m api.9 2. Comparati cu laptele de mami $i cu produsele comerciale moderne.035 1.70 1.3 81.15 0.63 2.35 66 305 222 178 130 78 12 14 0.lO 69 28. Nu se indulcesc. &i gluten (orez.3 84.O 160 360 97 380 1.24 47 9.75 1.7 7.5% (114 de linguri* de ulei de floarea-soarelui).l 11 Ctslu miere 100 g ! Po* 39611650 2001860 6.O 360 380 5. Nu este nevoie de adaos de cereale.s 83.l 1. colaborare gi posibilitiiti din partea familiei).35 2. fiert imediat $ipbtrat in frigider). cu plus de greutate.7 37 15 12 3. la sugarii cu tendin@ la diaree. o linguri* ras3 de zahk $i eventual 2.7 1. a v h d griji s i nu se depi$easci 1 000 ml pe zi.O 19 2.5 0.15 0.o 360 380 50 65 0.38 1.6 28. se va folosi laptele de vaci de bung calitate (vaci sibitoasi.72 81 410 265 210 160 97 IS 18 0.5% a i n i de orez de dorit "instant" $i 1.78 15. Uttimele dou5 ingrediente (%na de orez $i uleiul) se vor folosi cgnd exisd infelegere.5 33.60 32 75 150 380 760 235 470 190 380 2.30 11 22 0. dilufia se poate face cu decoct ("apf de orez). miere sau unele fiiinoase ar duce la un exces de hidrocarbonate.95 8.6 0.32 0.6 10 81 120 270 130 222 90 170 3.2 0.30 2. daci familia nu poate s i procure un produs de lapte modern.

i. Ei se opresc atunci din supt. f6rii intrerupere! Organismul uman sintetizeaz5 vitamina D sub influenfa razelor ultraviolete solare. h plus. tip5 intre mese. Mama nu trebuie s5 se mire dac5 sugarul ia mai mult sau mai pupn dec2t scrie in c q i (750 gtlun5). sau tablete de 500 u. nimeni nu-i scoate tetina din gur5 (se poate ineca qi asfixia). intr-o LinguriF cu lapte sau ceai. urmarea este c5 inghite prea repede (cu mult aer). Cea rnai mare parte a sugarilor trag din biberon %5 oprire.). pe zi. Nu trebuie s5 ne bizuirn nici in lunile de var5 pe lumina solar5 ca unic5 surs5 de vitamina D. C. inclusiv vara.1 200 u. cu toate c5 nu au b h t dec2t jum5tate din ratia lor normal& Ca remediu se recomand5 ca sugarul s5 fie ridicat.Mama gi copftuI sugarului. in multe oraqe. 5001 000 u. Humana 1. h luna a 11-a sugarul creqte cu circa 800-900 g/lun$ respectiv 25-30 g/zi sau 175-210 g pe s5pt5m2n5. apoi il va ridica in sus qi-l va sprijini pe umerii s5i.intre mese sugarul va fi culcat pe o parte. "pe burti". s5 fie pus cu abdomenul lipit de toracele mamei. in Germania. Unii inghit o cantitate mare de aer in timpul c2t sug. Se poate la'sa sugarul singur sa' "traga'" din biberon? Acest lucru nu este permis. Nan etc. de preferat pe partea dreapt5.).zilnic. Nu este necesar s5 se adauge alte vitamine in alimentafia sugarului in luna a doua.i.1 000u. Dac5 se face profilaxia rahitismului cu vitamina D zilnic sub form5 de picgturi. mama il va culca cu fafa in jos. deoarece adaosurile de vitamin5 D din aceste produse acoper5 numai partial nevoile de vitamin5 D. Morinaga) cu adaos de vitamina D in general de 400 u. dar nu se poate qti cu exactitate cantitatea produs5in acest fel. Dac5 sugarul continu5 s5 tipe. Pozifia biberonului in timpul mesei. Pozitia de "culcat pe burtii" se contraindic5 in ultimul timp din cauza pericolului de "moarte subid". deoarece ader5 la peretii interni ai biberonului. sprijinit de u m h l ei qi s5 fie b5tut uqor pe spate. sugarul nu are posibilitatea s5 fac5 nici o pauz5 in supt.) se continu5 profilaxia rahitismului cu vitamina D i n doze o b i ~ n u i t e . Bula de aer care se formeaz5 astfel in stomac le d5 o fals5 satietate sau le provoac5 colici. in caz c5 sugarul a primit in matemitate prima doz5 de vitamina D injectabilii. Medicul pediatru calculeaz5 doza de vitamina D primid din produsul de lapte qi completeaz5 doza necesar5. Se vor administra 200 000 u. Preparatele americane (Similac sau similare . acestea se administreaz5 Creqterea qi dezvoltarea Greutatea. este agitat dup5 mas%). Nu este necesar5 asocierea de preparate de calciu. Gustul nepl5cut a1 vitarninei D se pierde in mare mkurL Nu se recornand5 adhgarea solufiei uleioase in biberon. De altfel. in general. Vttamina D se dii ?n tot clrrsul anului. sugarul este frustrat de sentimentul de protecfie. pentru c2teva minute.i.i. in Franfa).i.i. se obfine o alimentafie incidente qi cu creqterea normalgin greutate a sugarului. Toate aceste manevre nu sunt necesare dec2t dac5 sugarul inghite aer (are colici. Biberonul se tine kclinat. Spre deosebire de trecut nu se rnai recornand5 adaosul de sucuri de fructe aGt la sugarul alimentat artificial. dar. La noi in far5 se pare c5 sunt eficiente doze ceva rnai mari fat5 de str5in5tate (400 u. Aptamil.i. dac5 laptele este de bun5 calitate qi dac5 este preg5tit qi p5strat in conditii perfecte de igienk Frigiderul este absolut necesar. pe ! . pentru a-qi proteja imbr5ciknhtea in cazul in care sugarul regurgiteazii. Mama va pune o c@5 pe umeri. rnai ales numai la sugarul alimentat numai la s h la care nu este necesar adaosul de sucuri de fructe dec2t dup5 luna a W-a sau chiar a V-a. Doza zilnic5 de vitamina D va fi individualizatii de medicul sugarului. in q a fel inc2t g2tul biberonului qi tetina s5 fie tot timpul pline cu lapte. regurgiteaz5 sau vars5. Este bine s5 se intocmeasc5 un grafic. sau 1 000 u.i.Nutricare special. are colici.). pentru a evita supradozarea. Vitaminele VitaminaD. in @rile anglo-saxone. 800-1200 u. p h 5 in momentul c h d qi-au potolit foamea.i.i. in primele Iuni de via@ mesele reprezint5 principalele ocazii c2nd sugarul poate fi apropiat de marn& D. intr-o asemenea eventualitate. Nutrilon. in cazul hrbirii sugarului cu produse ale firmelor europene (Milupa 1. Nu este voie s5 se sprijine biberonul pe o pern5 sau pe un pled impgturit. Vi-De-3 "Wander" (1-2 pic5turi pe zi . nu doanne liniqtit. La noi in far5 s-au folosit i n ultimul timp Vigantol (2 pic5turi pe zi .800 u. intre 6 s5pthiini qi 2 luni se va administra a doua d o z l sub form5 de injectie. excepthd prematurii $i cei cu manifestki anterioare de spasmofilie. Beba. fracfiunea de radiapi ultraviolete este scikud din cauza poluirii atmosferei. Sterogyl (3 pic5turi pe zi .

Picioarele sunt indepirtate ~i inclinate in afari fa@ de $old. alituri de aceasta in fiecare luni se va trasa curba ponderali real5 a sugarului. cu cele inferioare in flexie. . D a d aceastii curbi este ascendend. in miina sugarului. cu membrele superioare ~ i rnai ales. Cu fiecare . ciind cu altul. ci sti pe cu toracele intins. sunt adesea desfiicute. sugarul are inci tendinfa de a sta hdoit.2). Bratele sunt htinse. Fa!a sugarului incepe s i devini rnai expresivii. cu mi~ciiri amplitudine mare.Culcat pe spate. Dezvoltarea psihomotorie Sugarul incepe s i aibi mai mult control asupra muschilor sii. Daci r k h e orizontali va fi consultat medicul. din ciind in ciind pedaleazii alternativ. 3. unii demareazi rnai i devreme.2 . Modul de dezvoltare a tonusului muscular arati c i este rnai bine ca sugarul s i fie culcat pe o parte. Umerii sunt i inci t r a ~ inapoi. Se menfine flexiunea ~oldului~i aceasti tendinfi fiziologici la flexiune face ca sezutul (regiunea fesieri) s i fie intr-o pozifie uvor ridicati (la 3-4 laturi de deget). 1).in luna a 2-a. membrele inferioare sunt flectate "tripla flexie". el strhge ~imai tare pumnul. nu insi in mod i stabil. 3. P h i la inceputul celei de a doua luni. inseamni c i totul merge bine. a) Culcatpe spate. Curba ponderali constituie indicele esential al cre~terii sugarului. El c a p i d treptat controlul asupra mu~chilor fefei. Pedaleazi ciind cu un picior. iar cele de partea cealalti flectate. c) Mu~chii bratelor ~idinilor. cu capul ridicat nu prea sus. in tot cursul lunii a doua.Sugarul (de l 1 lun&l 12 luni] a a care s i se traseze o curbi normali ("ideali") de crevtere pe tot anul. 3. degetele . sugarul nu rnai s d indoit. d) Susfinut de axile (subsuoari) sugarul fine capul ~i p i ~ e ~ "automat". e) Pozi!ia in pat. rareori concomitent cu amiindoui. Progresele se fac totdeauna de la mu~chii capului spre cei ai extremitifilor. D a d traseul curbei sugarului este sub curba teoretici ("ideali") nu este un motiv de ingrijorare. sacadat ("ca un cosmonaut"). Fig. incepe si3 pedaleze. Ochii. La inceputul lunii a doua sti culcat pe spate intr-o pozifie asimetrici: braful ~i gamba de o parte intinse. alfii rnai tkziu. Fig. b) A~ezat b u d . 3. cu brafele dezdoite. incepe s i se intindi ~is i ridice brafele de-a lungul capului. sprijinul se face pe antebrate. sugarul ridica capul p h 5 la 60"-90". Numai spre s f k ~ i t ulunii a l doua ~i inceputul celei de a treia sugarul culcat pe spate sti intr-o pozifie simetrici ~i incepe sii pedaleze ("si dea din picioare") concomitent cu ambele picioare (fig. sprijinit adesea pe viirful te de picioarelor sau pe toati talpa. Foarte incet. privirea sugarului de o luni nu "prinde" un obiect deciit daci el este situat pe linia medie vizuali ~i la oarecare distan@ (la 20-30 cm).1 . Gleznele ~i tilpile sunt intinse (fig. degetele sugarului se desfac ~ ispre inceputul celei de a treia luni. esenfial este ca ea s i r k b i aproape paraleli cu prima. mi~cirile vor deveni mai coordonate ("coordonare motorie"). sugarul s d aproape tot timpul cu pumnii s t r h s h c h i ~ iDaci un adult introduce un deget . cu unghiul format din articula$a genunchiului (de ciitre coapsi ~i gambi) tot rnai larg. Fiecare sugar i ~are ritmul siu de crevtere. Lungimea sugarului se miire~te 3 cm in aceasd cu luni de viafi (luna I: 4 cm. a celor motori ai globilor oculari (cei care participi la mi~carea globilor oculari) ~i ai cefei. Datoriti controlului nervos redus asupra mu~chilor fefei ~i ochilor. iar in lunile a 11-a ~i a LU-a cu ciite 3 cm). sipthniini incepe sii stea tot rnai mult intins. nereusind s i d e p i ~ e a s cun unghi de 45". iar picioarele sunt i n d e p b t e $i inclinate in afar5. el reacfioneazi diferit in funcfie de cum i se vorbe~te. Motricitatea generalz. indepirtate de trunchi ~i membrele inferioare rnai intinse. Capul are tendinfa s i stea inclinat de partea membrelor intinse. avezat pe b u d . se sprijin5 stabil pe antebrafe.

Rdsul este incl gutural gi insotit de mip%ile mugchilor mimicii. spasmele intestinale cedeazl. acum ea incepe s5 perceap5 nuantele cele mai fine. sugarul il va urm&i doar pentru cdteva secunde. astfel incdt spre vksta de 3 luni el va putea urm2ri obiectele situate in tot cdmpul vizual. nu sunt motive de nelinigte. apoi reincepe mai intens. Tipetele. Survine. ghgureqte. in primul rind. B . ceai "rusesc". 5) in sfkgit se poate incerca rnanevra care este trecut5 in toate ckple noastre: aplicarea pe abdomen a unei comprese inmuiate in apl caldl (nu fierbinte) gi stropit2 cu putin spirt (alcoolul in cantitate mare p a t e fi aspirat de sugar sau absorbit prin piele. pentru a nu inceta decdt dac5 mama il allpteaz5. dacl nu se adaug5 vkslturi gi dac5 sugarul are un aspect normal. in ordinea eficientei. "crizele" de coliti sau de ficat gi nervozismul mamei declanqeaz2 a&sea colici abdominale la sugarul allptat. destinsL 3) Dup5 ce este alimentat. se insotegte de migc&i de supt ale buzelor. ehe). miofilin. d) Tipetele care anunfa' somnul sunt rnai monotone gi survin dupl o perioadi de veghe in timpul ckeia sugarul a fost tulburat de persoanele din jur Cmgrijiri. Spre sfkgitul lunii leag5 aceste vocale cu un " h (ha. urmltoarele mici artificii de tehnicl: 1) Sugarul va fi alimentat (la s h sau cu biberonul) ceva rnai incet. El simte global (cu tot corpul) gi se exprim5 incl global: dac3 se simte bine. A. este ud. Dacl scaunele sunt normale. sugarul va fi $nut 2-5 minute in pozitie vertical%. Dacl i se trece un obiect rogu-striducitor prin f a p ochilor la o distang de circa 20 cm. suride. dac5 are o oarecare indispozipe se In timp ce in prima lun5 mama nu poate distinge deloc ce vrea sugarul s5-i comunice prin pp5tul s5u. varzii. d u c h d la intoxicatie!). spre s t h g a gi in jos (spre ficat sub coaste. A tipa este inc5 modul s5u de comunicare. care putin clte putin se organizeazl sub form5 de gGngurit. El se linigtegte putin. m h g g a t pe frunte gi cu abdomenul s t r h s lipit la pieptul mamei. o. e. incephd din partea dreapti gi de jos a abdomenului qi inainthd sub forma unui arc in sus. in general. a) Tipa'tul de foame este imperativ. Ingestia anumitor alimente (cafea. sugarul va fi capabil s l wdireascl cu privirea. unghiul superior s t h g din zona splinei . 7) C h d colicile sau crizele de p l h s (f3r5 motiv precizat) se repeti se va folosi la nevoie metoda "tradiponal8" atit de mult discutati: i se va da suzeta. he. se insotesc de migc&i de indoire ale gambelor. el este destins. fn cazul in care nu este vorba de tipete declangate de o boall unii medici recomandl o popune calmanti. a fost obignuit s6 fie @nutin brate. 6) Se va interoga mama asupra regimului dimentar gi asupra tranzitului intestinal propriu. ii este prea cald sau il jeneaz5 o luminl prea puternicl. 2) h tirnpul alimentatiei mama va fi calm5. Pentru calmarea colicilor recomandh.P u p cite putin ins5. purgative etc.) sau consumul unor medicamente (cofein5. R h h e unul din remediile cele mai eficiente! Nu uitati s5 fierbeti suzeta in fiecare zi gi s5 o sp5lap cdnd cade jos! 8) Dacl nu se reugegte cu nici una din aceste metode. rnai penibil poate. . c) Tipetele declan~atede colici sunt acute. Acest progres este important. fasole uscati etc. u. la un sfert sau o jumgtate de orl inainte de ora prevkuti pentru mad. G2nguritul. permitdnd sugarului s5-gi imboglteascl experienta qi. de agitape. se insotegte de agitape gi nu se calmeazl decdt dacl mama descoperl cauza nepl5cerii: sugarul este infZigat prea strhs. in momentele de multumire gi de veselie sugarul emite cdteva zgomote din gdt. De altminteri strabismul este trec5tor la aceasti vksti. dac5 este posibil "piele pe piele". & emisie de gaze. bhturi alcoolice. sugarul "se plictisegte" sau incepe s l "se uite crucig". continutul intestinal igi schimbl pozitia gi poate progresa spre segmentele terminale ale colonului. Dac5 se repeti experienp pe o durati rnai lung5 de timp. se apeleaz5 la medic care va stabili dacl nu este vorba de o manifestare a vreunei boli rnai serioase. Dac5 sugarul este dus cu c%uciorul in gr5din5 el este inchtat de jocul luminii gi de migc2rile ramurilor. 4) Dupl ce va fi culcat pe o parte gi mama va aplsa incetigor cu mdna dreapti pe abdomenul sugarului. invat5 &-gi inteleagl sugarul. sl-gi cunoasc5 mama. Sugarul mic privegte rnai "atent" o figurl umanl decdt un obiect colorat.% jos pe flancul s t h g d abdomenului) in directia acelor de ceasornic. Ciddura gi compresiunea locall calmeaz5 colicile. de rotapi ale capului in c5utarea shului sau biberonului. Apoi va fi culcat in patul lui pe o parte. Sugarul "scoate" rnai multe sunete (a.). ee). diareea. aceste crize sunt frecvente in lunile 2 gi 3 (dispar treptat dup5 3-4 luni). & acest fel bulele de aer se indepilrteazl. b) Tipa'tul de indispozifie este aproape continuu gi are un ton diferit. sprijinit cu capul pe u m k l mamei. Limbajul.

fix qi cu intensitate. senzafia de indispozitie pe care o antreneazl se traduce prin tipete. qi-i va fixa programul zilnic (mese. se va calma imediat. Din prima zi de via@ a nou-nlscutului s h l t o s . gura. "o soarbe din ochi". dar cur2nd va fi miindrii s l qtie s2 interpreteze "apelurile" sugarului. durerile qi inapetenfa aparent2 se calmeazl de la o zi la alta prin corectarea tehnicii de alimentafie. ciind este treaz. va fi plimbat pufin (chiar numai prin apartament). mirosul corpului ei. Mama nu trebuie sii se sperie. imbrlfiqarea. B place s l simtii ciddura corpuluimamei. e) Tipetele care exprimama numai bucuria de a face zgomot qi de a ariita o oarecare putere: mama invag s l le recunoascl pentru cl. mhgiiierea fruntii. baie. La inceput orice mama are e z i t c . Sugarul pare satisEcut qi totuqi Gpetele sale au tendinpi slrevinl fn fiecare zi la aceeqi orl. de inconfort sunt numeroase. antrenhd f r h h t i i r i . sugarul nu se calmeazl deciit atunci c h d d l afar5 gazele. Somnul a d h c sau aspectul s3u de bun3 stare c h d este trezit sunt oglindirea unei st&i de echilibru satisfiicltor. mult mai mult deciit la copilul mai mare. materiile fecale qi urina macereazl. Este foarte important ca mama sl-i u r m k e a s d bine nevoile qi ritmul slu de viafl. Perceptia. Dacl mama se plimb3 incetiqor cu el prin camerl qi dacl ii vorbeqte cu o voce bllndii. in cea de a doua lunl. st2 fn stare de veghe etc. El este total satisacut sau total nemulpmit. survin seara. cum este senzafia de "posturii" (pozifie). dacl este pus in c h c i o r . senzafiile cutanate. Sugarul va fi dus intr-un loc liniqtit vi va fi culcat. mama are s l ajungl s l invefe un lucru esenfial: cum il poate infelege pe sugarul care nu are Pncl limbaj vorbit pentru a-qi exprima dorintele. S t 2 pielea. Comportamentul sugarului in timpul suptului este cu totul particular: este calm. vizite ale prietenilor familiei). dimpotrivl. schimbat.miingiiieri excesive. La inceput sunt numai schite de z h b e t . Va nota pe un caiet orele la care sugarul rni?in2ncil. de obicei. chiar de la navtere. Ensotite de s t r h b l t u r i ale fetei. Comportamentul sugarului in primele qase slptlmlni de via@ nu reflect2 deciit doul st&i principale: a) pldcerea (mai degrabl liniqtea). qtiind sl-1 priveascl. sugarul rlspunde la ingrijirile qi miinglierile mamei cu primul slu zlmbet. f) Tipdtul ca semnal de alamri survine fib% cauz5 o aparent2. satisfactia pe care o are c h d suge merit2 o atenfie dwsebit2. inghitite in timpul suptului. atinghd cu precizie scopul slu qi permigndu-i s l se alimenteze. El reactioneazl violent in contact cu un obiect rece sau fierbinte.Sugarul are numai senzafii simple. Se pare c l la aceastl v k s t l pragul perceptiei este foarte ridicat. neliniqti. ciind m h h c l ) . sugarul se liniqteqte. indispoziGile. de aici nou-niiscutul qi sugarii din primele luni au principalele nepllceri. Este esential ca mama sl-1 ingrijeascl cu i'ndemhare qi calm. cu tot corpul). Dacl fipiitul este acut qi persistent. micile manevre paliative amintite mai sus rezultat. este intim legat de ea. contactul moale qi cald a1 pielii unei alte persoane ii face o mare pliicere qi pare chiar indispensabil pentru el. bine organizat. Din contr3. ii mlnglie fruntea. este sediul unui reflex dirijat. plimbare) in funcfie de caracteristicile qi nevoile individuale. Astfel. b) Senza$ile interoceptive (cu punct de plecare in interiorul corpului) nepllcute sunt numai cele digestive. fn timp ce toate celelalte miqcilri sunt anarhice qi incapabile de a atinge un scop precis. r h h f'51-l iar aspectul sugarului este modificat fail de zilele precedente. Excitatiile luminoase. b) nemul#umirea. adoarme. suptul este singurul gest perfect coordonat vi perfect adaptat. priveqte numai la mama sa. Dimpotrivl. labirintice qi interoceptive sunt foarte dezvoltate. nu-i place s l fie deranjat ( c h d d o m e . La nevoie vor fi sllbite scutecele cu care sugarul este prea stdins W q a t . Gazele din stomac. sii-1 asculte. gustative sau de miros trebuie s l fie foarte violente pentru a fi percepute in mod penibil. Eventual. Putin clte pufin sugarul o cunoavte pe mama sa: chiar de la sfkjitul celei de a doua 1mi vocea mamei produce reacfii pe care celelalte voci nu le provoacii. Zrimbetul. declanqeazii clteodatii senzafii extrem de penibile. suferintele. fipetele sale sunt adesea calmate prin mhgiiieri care 9 1 bucurl qi-1 satisfac ca pe un mic animal. se va chema medicul. La jumltatea lunii a doua. De indatl ce este luat fn brate el se liniqtevte. a) Sensibilitatea pielii este demonstrat2 prin ppetele qi agitafia sugarului care este murdar. Cauzele de nemulpmire. . Toate aceste senzatii sunt percepute de sugar incl global (este cuprins de ele fn intregime. aceste tipete sunt un semn de for@ qi de dorin@ de comunicare. c) Foamea ~i setea sunt sursele cele mai importante de nepllcere ale sugarului mic. Afectivitatea. fericit. auditive. de fipete ce impiedicl continuarea suptului.

care reprezinta' un paramtru de umuirire a matura'rii psihice a sugarului si in acela~i timp o data'fericita' in viafa de familie. toate. privirea rnai vie. Nici un copil nu se naqte cu teama de intuneric qi nu trebuie Ecut nimic (nici acum. Educafia somnului. La aceasti v k s t i trebuie Ecut mai mult pentru educalia somnului. in timpul nopfii. mama ii va vorbi qi (daci are voce qi buni dispozilie) ii va c h t a . fmbra'cdmintea. somnul ~i veghea se modifici. sugarul incepe s i se integreze in viap de familie. Normal. Temperatura camerei. se va da sugarului s i bea rnai mult. sugarul se va adapta la temperatura care pare mai plicutii adullilor. rnai numeroase ~irnai moi. Mic#iunile sunt inci destul de numeroase. Chiar de la inceputul lunii a doua. a) Pantalona~ii.). camera este prea incilziti qi in lunile de vari micfiunile sunt rnai rare qi cu urini in cantitate mici. . bineinfeles. Starea de veghe devine rnai neti. in ritmul siu propriu. Mama va exploata orele de veghe pentru baie. Alice Doumiec-Girard). dar rnai ales masa qi baia trebuie programate c h d sugarul este treaz. dar qi rnai variabil. ca rkpuns la vocea sa. cel care consti din: body (o combinafie de chilofi scuqi cu c h i q u @ cu m h e c i scurti fixat2 cu capse intre coapsele sugarului).& Romhia majoritatea familiilor tind si-qi ling locuinla la temperaturi rnai ridicate (22-24°C).grimase ce apar aproape spontan qi corespund probabil . scaunele sunt rnai rare (1-3 pe zi). Dac2 num5ml de micfiuni scade sub 5 in 24 de ore. "vorbeqte" singur ~i priveqte in jur. Scaunele. pampers qi o jachefica' sau salopeta'. astfel va inck s i nu se deplaseze la miqc&i. in cursul celei de a doua luni de via@. Pentru a preveni "desfiqarea" qi pentru a avea libertate de miqcare pot fi imbricafi in pantalonaqi cu botoqei (salopetii). Se va nota aceasta'data'. impiediclnd respiralia pielii. sugarul este rnai activ. dar rnai voluminoase. De altfel. Se lasi de o parte scutecul mare qi scutecul mic dreptunghiular. dupi opinia noastri. Lumina de la ora prlnzului se va reduce (perdele). Cei la care se foIosesc chilofi absorbanti ("Pampers") nu mai prezinti agitafie sau eritem fesier. Trebuie s i fie confectionate insi dintr-un material absorbant. iar noaptea qi rnai putin (16. d) Chilofii din cauciuc sau din material plastic sunt impermeabili. Dar in mod limpede. Unii sugari incep s i dea din picioare. de abia in a qasea siptimlni va apirea un surb adresat mamei. DebrC. de aceea nu se intreprinde nimic daci scaunele sunt rnai reduse ca numir. Sugarul nu va f i schimbat de c2te ori urineazi. Sugarul alimentat natural are un numir de scaune care variazi intre 1 qi 5-6 pe zi. pentru alimentare. una dupi-amiazi qi una seara. plhg) sau cei care sunt predispuqi la eritem fesier (in general cei blonzi. decalat. & perioadele de veghe. inclt scutecele "nu rnai stau" pe ei. in jur de 10 in 24 de ore. in general. Mai tiirziu sti cltva timp treaz. Produc adesea roqeap pielii qi iritafie. mama va gisi locul cel rnai liniqtit qi rnai ferit de curenti din casi. se recomandi 18-20"C. plimbare qi. dupi introducerea sucurilor de fructe scaunele devin. La sugarul alimentat la s h constipalia adevirati este rar8. b) Cel rnai comod icaqat este. Din luna a doua. mama descoperi doui sau trei perioade de veghe rnai nete: una dimineap. pentru ca somnul s i fie rnai adiinc. Adta timp c l t nu este excesiv de frig sau de cald. Fac excepfie sugarii care nu "se suferi" s i stea uzi (se agiti. Pantalona~ul fi bine fixat (incheiat pe umeri). Trebuie qtiut insi c i sugarii dorm rnai bine qi se cilesc mai uqor atunci c h d sunt tinuti in camere nu excesiv de incilzite. Vocile obiqnuite nu-1 deranjeazi pe sugar. c) Scutecele din celulozi sunt foarte practice. fazele de somn au tendinp de a se suda: sugarul d o m e cinci-sase ore f intrerupere qi i rZ renun@la masa de la ora 24 uneori la ambele. nici rnai tiirziu) ce i-ar putea crea aceasti team& in primele luni sugarul a d o m e repede. La sugarul alimentat artificial. Se preferi doui scutece din tifon. nu dorm. cu pielea foarte fini). in timpul noplii se va stinge lumina in camera unde d o m e sugarul. deoarece se economiseqte rums gi nu sunt iritante. Supraveghere qi ingrijiri Somnul. in cwile striine. C h d sugarul este prea gros imbricat.18°C). la unii sugari chi1o)ii din material plastic produc boli alergice ale pielii. ci numai inainte de masi. Se folosesc o singur2 daa. Daci nu existi spaliu pentru o camera separati pentru sugar.unor senzalii plicute. in decurs de 2-3 siptimihi. in perioadele de ticere qi de animalie din jurul siu (R. Este rnai adhc. Somnul ocupi ihci 1718 ore din 24 de ore. Se pot folosi numai in situafii speciale (excursii mici etc. in camera sugarului se va menfine temperatura in care se simte bine toati farnilia.

Umezeala de la orice cutii a pielii duce la iritafii. Este o greqealii de a se umbla zilnic in nasul sugarilor cu tampoane de vat2 sau cu comprese. Baia se face zilnic. griidinii). Tentativa de a-i fixa capul intre perne este periculoasii. se va face totu~i "baie par$alii". Se vor procura ins5 chilofi "Pampers" adaptafi la dimensiunile corpului ~i de bung calitate. corpul trebuie protejat de acfiunea direct5 a razelor solare. Nu are nici o legiiturii cu modul cum a fost legat ombilicul la naStere. Dacii sugarul stii culcat rnai mult pe spate. fie pozifia patului. ro~eatii chiar la infecfii secundare. putiind duce la sufocarea sugarului. jnca'lfa'mintea la aceastii v%sti se reduce la botoqei. Numai E foarte rare cazuri este necesarii intenenria n chirurgicalii (la cele care persists dupii vhsta de 3 ani). c2nd pe alta. se insisti mai mult la cuta de dupii urechi. deformarea este tranzitorie. se folose~te imbriicihinte din bumbac. Recomandiirile de a schimba pozifia capului sugarului c2nd pe o parte. Dacii nu este prea accentuati. La palpare nu se simte nici o lipsii de substan@in peretele abdominal (ceea ce se int2mplii de regulii E caz de n hernie). Dacii sugarul i ~ suge degetul numai inainte de masii. fiirii neregularitiifi sau inclinafii. h luna a 2-a sugarul incepe sii-~i sugii degetul. pentru a curiifa nasul in ~i urechile. Cu vArsta. care-1 fac pe sugar sii alunece mereu in aceea~i parte. Din luna a 3-a ~i rnai ales din luna a 4-a. .dimpotrivii . Este suficient dacii nasul se curiifii pe deasupra c2nd se spa15 fafa cu mhusa.SugaruI (de Ia I Iunii Ia 12 Zuni) in caz de eritem fesier sunt strict contraindicati. de preferat tip (vezi capitolul anterior). e) fmbra'carea sugarului pentru plimbare. Suptul degetului.). La spiilarea (curiitirea)urechilor. suptul degetului este rnai frecvent. Turtirea capului nu este un semn patologic la aceastii viirstii. Se va consulta pediatrul! Cura'fenia corporala'. c2nd este in stare sii-~icontroleze msinile. capul revine la forma normalii dupii vhsta de 9 luni. in zilele calde. Se va urmiiri ca salteaua sii fie fermii ~i sii aibii o suprafafii perfect orizontalii. Nu se ia nici o miisurii: nu sunt motive de ingrijorare! fn caz de hemie ombilicala'. atilt la pavilioanele urechii. peretele abdominal este proeminent. Se va urmiiri de asemenea evitarea deformiirii pavilioanelor urechilor. stergerea cu prosopul va fi foarte minufioasg. Dimpotrivii.a N-a. Mai multe succese se obtin dacii in perioadele de veghe se schimbii fie pozifia sugarului. Revenim cu indicafia de a nu se curiifa zilnic orificiile nazale ~iale conductului urechii. regiunea occipitalii se turteSte putin. un obiect striilucitor etc. denumifi "Pampers". regiunea occipitalii este rnai proeminentii c2nd sugarul doarme pe o parte. pentru a-1 stimula sii intoarcii privirea spre partea de camerii care prezint5 interes (membrii familiei care vorbesc qi se mi@. turtirea craniltlui asociatii cu inmuierea zonei parietoodpitale poate constitui un semn precoce de rahitism. Deformarea se datore~te faptului cii la sugar oasele sunt rnai moi. Vara. Dacii sugarul este scos la plimbare sau este finut afarii (balcon. i insearnnii cii este fliimhd. Se invele~te o piiturii cu sau cu o plapumii. insorite. de exemplu). deoarece leucoplastul nu ajutii la rezolvarea herniei ci . in cazul in care nu este posibilii baia generalii zilnic. Ombilicul poate f i proeminent. c2t si la zonele din jurul lor. iar spiilarea capului poate fi Gcutii ~i numai de 2-3 ori pe siiptiimsnii. cu ~i eroziuni ~i zemuiri ("intertrigo retroauricular". Hernia se datore~te unei laxit5ti tranzitorii a fesutului dintre mu~chii peretelui abdominal (pe linia medianii). dacii ins5 il suge numai dupii fi mas%s-ar putea sii nu se fi siiturat sau sii-~i format deprinderea aceasta de pe acum pentru a adormi. put2nd deveni o problemii. fntre deget ~i suzeta' se prefer. Este vorba de a~a-numitul ombilic cutanat. suzeta! Ombilicul mai ridicii probleme qi in luna a 2-a la unii sugari. Numai dupii tuna a IU-a . Cu at2t rnai mult este o mare gre~ealii a se folosi chibrituri sau alte de obiecte dure.singurul efect cert este iritafia localii a pielii de care aderii leucoplastul. au adus o imensii imbuniit5tire a ingrijirii corporale a sugarului. e~ueazii de regulii. infii~urate vatii. mu~chiise fortificii $i aproape toate aceste hernii dispar in decurs de csteva luni. deoarece sugarul (ca qi adultul de altfel) preferii sii doarmii pe o anumiti parte. c2nd timpul este rece se imbracii cu o jachetii de l2nB ~io ciiciulirii. in ultimul timp se recomandii tot mai pufin acest lucru. Unii medici recomandii ins%aplicarea unui pansament cu leucoplast. Chllo$i absorbanti.

cu condi$a ca. in caz c2 vremea este urlta sau in zilele prea friguroase de iam5 se poate apropia patul de fereastra deschis$ timp de 1-2 ore. cu dificultiili in respiralia nazalii. Dacii din cauza conditiilor meteorologice nu s-a putut face nici o plimbare pe afar2 in primele siiptihhi de via@. imbriiciimintea va fi la fel ca pentru plimbare.s2 fie cinstitii. Rudele sunt cele rnai bune inlocuitoare. . neliniqte.s2 fie o persoanii de incredere.s2 aibii Buletin de identitate cu viza "la zi" la Circa de poli$e de care apwine (adresa va fi notata bine de pirin$). el trebuie v2zut periodic de medicul de familie. Pe l h g g o alimenta$e qi o ingrijire corecta.sii iubeasd copilul qi s2 se poarte frumos cu el. Suprainc2lzirea camerei in care este @ut sugarul duce la uscarea mucoasei nazale. dac2 programul de lucru a1 acestora o perrnite.sii aibii experienp in ingrijirea copilului. examen . medicului qi asistentei de ocrotire. Dacii este posibil este bine sii asiste qi chiar sii participe tam. Persoana care ingrijepte copilul fa lipsa mamei care-qi reia serviciul va fi aleasii cu mult d i s c e r n h h t . incearc2 s&l urmkeascii clteva momente. Totuqi sunt mame care din diferite motive incep s I lucreze cu mult inainte de epuizarea concediului previizut de lege. depisteaz2 la timp unele boli. i se uqureazii respira$a punhd de rnai multe ori pe zi piciituri de ser fiziologic in nas. nou-nkcutul p a t e fi scos la aer de la vksta de 2 siiptfimlni. praful. ingrijirile. aerul poluat de maqini. in care sugarul sii poatii simli qi savura atenlia. ce constituie poqi de intrare pentru microbi. dup2 care se aspir2 mucozita$le inmuiate de acest "ser" cu ajutorul unei pompile sau a unei pere mici de cauciuc cu extremitatea efilata (foarte subtire). Persoana care se ocup2 de ingrijirea sugarului trebuie s2 indeplineasd urm2toarele condi$i: . pe un balcon sau intr-o gr2dinii. legisla$a prevede un concediu pl2tit timp de 2 ani pentru ingrijirea copilului. Serul fiziologic cu adaos de efedrinii folosit prea des poate produce agita$a sugarului. care are de asemenea un sugar. Neglijenlele din primele luni de via* ale sugarului pot avea ca urmare tratamente medicale ulterioare prelungite. deoarece se pot produce leziuni ale mucoasei bucale. care este dator s2 invele sii se poarte cu sugarul. Dacii este scos la plimbare se vor evita str2zile aglomerate. . tulburiri de somn. Jocul. Mama va avea grijii s2 nu se apropie striiini ?n de c h c i o r u l sugarului. ferit de v h t . zgomotoase. cele dou2 vecine vor ingriji alternativ pe cei doi sugari.Chiar dac2 un sugar este s&iitos qi creqte bine. Sugarul se bucur2 de vocea mamei. De la medicul de farnilie mama se informeaz2 asupra ambuntelor privind alimenta$a. Chiar qi mamei ii prinde bine o astfel de pauz2 pentru destindere qi miqcare. dacii i se trec p r k f a p ochilor lentilele unor ochelari sau un obiect str2lucitor intoarce privirea spre el. in fiecare lung. reaclia BordetWassermann (pentru depistarea sifilisului). acest lucru trebuie Ecut neapkat imediat ce sugarul a implinit o lun2. c2ldura qi afecliunea mamei. & luna a LI-a mama iqi programeazii zilnic o s c u d perioadii de "joc". mijloacele de transport in comun. Scoaterea afara' la aer ~i soare. D a d lucreaz2 in schimburi. fncii de acum incepe infiriparea "comunit8liim MAMA-COPIL-TATA. . in absenla mamei.D a d sugarul are guturai. de zgomotul unei juciirii. cregterea sugarului. fixeazg alimenta$a. Dacii este posibil. Se poate apela eventual la o vecin5.s2 fie siiniitoas2: se va face in prealabil microradiografia pulmonar8. Medicul poate controla astfel stadiul lui de dezvoltare. iar dac2 obiectul este miqcat. pentru a avea posibilitatea s2 se miqte in voie. Nu se qterge gura sugarului. Este bine ca mama s2-gi noteze din timp problemele care o preocup2 qi sii le clarifice cu medicul sau cu asistenta de ocrotire in cursul vizitelor la domiciliu sau la cabinetul medical. Scoaterea pe balcon sau in gr2din2 cer mai pu$n timp din partea mamei. . sugarul trebuie scos la aer 1-3 ore in fiecare zi. Vizita medicala'. Plimbarea sugarului nu inseam2 ins: scoaterea 'i lume". . Reluarea activitgfl profesionale de ciitre mam5 & prezent. D a d vremea este favorabilii. copilul s2 fie ingrijit conform indica~iilorpiirinlilor. sugarul are nevoie de aer qi soare suficient pentru ca sii se dezvolte bine. Pentru sugar cel mai bine este sii fie aqezat intr-un loc liniqtit. sugarul va fi imbriicat mai ugor. In timpul acestui joc. Mamele care lucreaz2in schimburi pot l k a copiii acas2 in grija talilor.

hcep s5 se schifeze primele semne ale personalit2tii. indulcit cu o lingurip ras5 de zahik.genital in vederea depist&ii unei boli venerice. (Vezi tabelu12. Sugarii 'Ynapoiati" nu sunt interesati de oamenii din jur. griy etc. Cu mult2 curiozitate yi nevoie de cunoqtere cerceteaz5 tot ce-1inconjoatfi. Dragostea yi atenfia care i se acord5acum vor fi r5splGtite din plin. 3. La sugarii hrlnifi cu lapte de vac5 nemodificat.4 ore.s5 nu aib5 tulburk-i de comportament. dar cu variafii importante de la un sugar la altul. unii sugari sunt nemulfumiti la sfiirgitul unor mese. ci se vor individualiza la apetitul yi nevoile nutritive ale f i e c h i sugar. totuyi.numkul de telefon a1 medicului de familie $i adresa spitalului de copii.iar alti tip5 yi dup5 ce primesc 850-1 000 ml in 24 de ore (6 mese x 150 ml sau 180 ml x 5 mese in 24 de ore). Medicul va adapta raple.in marea lor majoritate ajung s5 se mulfumeasc5cu 5 mese in 24 de ore. Nutricare special etc. se va verifica s5 nu aib5 vreo bod5 de piele (infectioas5 sau micotic5). Ce infonnafii se dau femeii care & h e singur3in cas5 cu sugarul: denumirea. Beba. dacl picioarele sunt descoperite sau dac5 part5 pantalonqi. vocile yi miyc&ile umane. Mama va face totul pentru a ameliora secretia lactat2: se va odihni yi va dormi indeajuns. Unii sugari rnai primesc 6 mese pe zi. . care nu se vor impune dup5 reguli teoretice. adresa yi n u m h l de telefon al persoanelor la care eventual p&tii merg in vizit2. Nu rnai d o m e at2t de mult yi in perioadele de veghe plhge rnai pu*. h luna a treia sugarulia aspectul caracteristic: capul devine mai rotund. adresa yi num5rul de telefon ale institu$ilor unde lucre& cei doi p&fi. Din luna a treia ingrijirea sugarului permite mamei destul de mult2 libertate. Aptamil 1. Unii se mulfumesc yi cresc cu 650-700 ml in 24 de ore.) sau pat$aladaptate (Milupa 1. Obsesia c5 nu are lapte suficient sau c5-i piere laptele are un efect negativ asupra secretiei lactate. 125). fierte impreunii Teoretic este necesar ca s5 se adauge $i ulei de floareasoarelui (114 lingurip). privirea vie. buzele roze.). 13pturile respective avdnd o cantitate suficient2 de hidrocarbmate. sugarii . va bea lichide suficiente. Nu suntem de p5rere s5 se practice "proba suptului". foarte pufini rnai sug de 7 ori in 24 de ore. De la 2 la 3 luni % urm5toarele patru s5ptihlbi incepe un stadiu de I dezvoltare ce ar putea fi numit "s5ptknhile de aur" ale viirstei de sugar. se schirnb5 treptat culoarea p h l u i yi a ochilor. s5 nu sufere de vreo afectiune nemoas5 sau psihic5. va l5sa sugarul s5 goleasc5 bine sdnul etc. Nan etc. Nu sunt necesare adaosuri de Ginoase (cereale-instant.) se va folosi concentratia recornandat2 pe cutie. Sugarul yi-a fixat un program de alimentatie yi de somn. Morinaga. folosirea trusei medicale in caz de urgent%. mk-ind intervalele dintre mese la 3% .1. La sugarii care nu cresc qi care au o toleran@digestivl bun5 se va creyte concentratia la 314 (3 p&p lapte yi o parte ap5). Unii iyi descoper5miinile. nu se va enema. dac5 el trebuie trezit pentru a i se da ultima mas& mama p a t e s5 incerce s5-1 treac5 la 5 mese in 24 de ore. Pedaleaz5 mult. Se bucur5 de societatea mamei yi 33 comunic5 prin semne c5 se simte bine. fn cazul alirnentafiei naturale. Ratia alimentara' este rnai mare. nedegresat (34-40% gr5simi) se va mentine concentrafia de 213 (2 p w i lapte qi 1 parte ap5). . La sugarii alimentafi cu produse adaptate (Sirnilac. le privesc yi se joac5 cu ele minute in yir (majoritatea cap5t2 aceast2 capacitate spre sfiryitul lunii a IV-a). Urmgreyte fetele. mix& artificial5). Humana 1. Remedia. La cei cu tendin@la diaree dilutia se va face cu decoct ("ap5") de orez 3%. Orarul ~inumaWrul meselor. numai o parte dintre sugari rnai au inc5 nevoie de 6 mese pe zi la 3 luni.2. Ea va folosi acest timp liber pentru a sejuca cu el. Indiferent de felul alimentatiei (natural%. respectiv 110-120 rnl in medie la fiecare mas%. pag. numele.s5 aib5 istefimea necesarl pentru a se descurca in situatii neprevihte. jocul este un adevikat evenirnent pentru sugar. totul indulcit cu 5% zahik. care duce la . Nutrilon premium.

spre sfkqitul lunii a 3-a. sug rnai prost qi pot avea scaune grunjoase. nu acoperi nevoile copilului. iar sugarul continui s i p l h g i dupi unele mese qi cere s i miniince rnai des. daci sugarul este finut mult la soare nu rnai este mvoie s i i se administreze un preparat cu vitamina D. La multe altele insi. cu degetele numai uqor indoite. dar frecvent il intoarce qi-1 tine intr-o parte sau alta.nevrozarea mamei qi la concluzii eronate.. Vitamina D nu se giseqte in cantitifi suficiente in nici un aliment. care se instaleazi din luna a W-a de via@. rniros). in cursul lunii a treia. spre trei luni palma este aproape complet desfScut5. in caz contrar vor apkea semne de rahitism. de aceea. M h i l e sunt primele pi@ ale corpului pe care sugarul le descoperii ci-i aparpn. Daci s-a niscut cu 50-52 cm. Dezvoltarea motorie qi psihid Motricitatea. Mciinile pot fi aduse. de la aceasti v k s t i apare pericolul de cidere de pe masa de inrqat. Cercetriii recente au dus la concluzia c i sugarul nu este dezvoltat fiziologic (masticatie. Sugarul poate sta culcat pe spate in pozide simetrici. unt etc. (Vezi pag. spre deosebire de Iaptele obiqnuit. degetele se deschid qi se intind. Sucurile pot fi preparate casnic sau gata preparate qi manufacturate in sticle mici (Bebelac). atunci c h d atmosfera este plini de praf. gemeni qi la sugarii care s-au niscut cu greutate mici ~i apoi au crescut rapid. in primul an de via@ trebuie sii se administreze vitamina D in dozi suficien6 tot timpul anului. Lungimea. pentru a f i privite. medicul va decide momentul in+rc&ii. h timpul c h d se inlocuieqte o mass la s h cu un preparat de lapte nu se mai fac alte modificiri in alimenta$e qi se urmkesc cu atenfie mai mare scaunele (numk. in afar5 de ficatul de morun. care ar f i cauza tulburirilor mai sus-amintite.in perioadele de crevtere maximi. ovarele iqi reiau activitatea rnai devreme. sunitoare) o apuci qi o fine s t r h s . Capul poate fi +nut pe linia median. h p r a noastri se obiqnuieqte s i se introduci sucurile qi/sau pulpade fructe sau de zarzavaturi foarte devreme. se poate introduce un preparat de lapte din produsele adaptate sau paqialadaptate. la sfkqitul lunii a 3-a va avea cu 10 cm rnai mult! Menstruatia qi aliiptarea. Vitamine. fum sau ceatL De aceea. la masa l. Farmele grave de rahitism apar indeosebi la prematuri. uneori incearci s i se intoarc5 spre ambele p w i . dar nu rnai tLziu de luna a V-a de sarcini. 128). consisten@. Nu se qtie sigur ciit trebuie expns la soare un sugar pentru a-i acoperi necesitidle de vitamini D. Crqterea Creqterea in greutate este de 25-30 g pe zi. foliculii ovarieni nu se matureazi. incepiind cu cantitifi mici (30 m ) crescute progresiv p h i la inlocuirea unei mese intregi. partea trunchiului de latura respectivi p k h d mai scurti qi sugeriind o pozitie asimetrici. La o parte din mamele care alipteazi. inseamni c i sugarul a crexut normal. D a c i s-a niscut cu 3 200 g. unii sugari sunt rnai agitafi. a 111-a sau a W-a. inghitire. Nimeni nu se poate baza numai pe soare. Daci i se pune in miini o j u c k e (uqoar& viu coloratii. digestie) qi nu are nevoie de ele deciit mult rnai tarziu (vezi pag. ciind organismul matern nu poate face fati la ambii "paraziti". a) Aqezatpe spate ("decubit dorsal"). la inceputul lunii a 3-a c h t i r e $ e 4 700 g. respectiv 750-900 g pe luni. precum qi vitamine din grupul B. 148). Se pare c i prin lapte se elimini unele substante (menotoxine). Sugarul primeqte din lapte cantitifile necesare de vitamina A. Dovada arconstitui-o observatia c i frumele de mu~catAse ofilesc repede d n d se pun intr-un pahar cu lapte de mami din timpul menstruafiei. menstruafia nu revine deciit dupi intircarea copilului. Treptat. 144. iar la fnceputul celei de a 4-a luni 5 300-5 750 g. Cantiti$le mici din gabenuqul de ou. pe Linia median. Daci la c h t k k e a de la sfkqitul s i p t h h i i creqterea este sub 150 g. hlocuirea unei mese asiguri mamei un repaus fizic qi posibilitatea ca secrefia lactati s i fie suficienti la celelalte mese. sub forma indicatti de medic. in care ele i ~ i menfin prospetimea qi culoarea. d u p i recomandirile medicului. in timpul menstruafiei mamei. Zntroducerea sucurilor defructe sau de zarzavaturi. "Descoperi" rniiinile qi iqi petrece mult timp privindu-1e qi observhdo-le in miqcare. Nu se intrerupe aliptarea! Daci a survenit o noua' sarcina' in perioada de aliptare. Multi vreme medicii de copii au afirmat c5. lapte.

Sugarul (de l I Iun&l 12 luni] a a cPteva minute. f31-5a reuqi sii se deplaseze. Fig. Juc5ria este tinut5 strPns ~i muqcat5 apoi cade neintenfionat. calm. indoite qi uqor f n d e p h t e .de maimuts) qi rnai mult cu degetele mici ("cubito-palmarF). 3. Incepe ~i s5 emid mici zgomote (sunete) care seamsns cu f. capul nu rnai cade inainte sau inapoi. Dac3 plhge. Sprijinul pe antebrafe este inc3 instabil. Dac5 mama susfine pe sugar de subsuoari acesta se sprijins pe picioare pentru scurt timp. din contra este agitat. Priveqte fix pe mam5 qi zrimbeqte cPnd i se vorbeqte. se intoarce spre sursa de zgomote. Sugarul cunoaqte qi "cuprinde" lumea din jur rnai int2i cu ochii. 3. dar acesta in timpul ridickii rnai penduleazs htr-o parte sau in alta. chiar dac5 miqcarea este inc3 necoordonati. Membrele inferioare par contractate cu genunchii in extensie (intinqi) qi cu flexie (indoire) in articulafia qaldului. Nu rnai introduce toati mPna in gur$ ci un singur deget. voce inceaG.4). fn timpul tracfiunii. Urmitreqte cu privirea persoanele qi fixeaz3 figurile care se apropie de el. S u g d iqi priveqte msnile qi le ridic$ cu brarele uqor flectate deasupra capului. fn stare de veghe pedaleazs ("d3 din picioare") tot timpul (fig. Apucarea este k c 5 palmars (prindere "simian%". b) Contactul social. Sugarul se opreqte din miqcare qi. sprijinit pe antebrafe situate in fa@. sugarul ridicl $i fine capul. ciildur5 corporal2 ~i vorbire. a) Limbajul. Daci sugarul este apucat de m%ni reuqeqte sii-$i ridice capul. 3. Este un inceput a1 coordoni&i miqcikii intre simp1 tactil (pipsit) qi vsz. din c h d in c h d se rnai uiti "cruciq". Auzul ~ilocalizarea zgomotelor.Sugar i'n tuna a 3-a. P l h s u l are nuante variate. c h d pe alta. dar persists indoirea in articulafia genunchilor (fig. Motricitatea fina" ~i apucarea. Limbajul ~i contactul social. Vede obiecte la distanp de 30-40 cm qi le urmikeqte cu ochii qi prin miqcarea capului. Apucarea. capul este bine controlat $i se pozitioneazs in spafiu. b) Culcat pe burtd ("decubit ventral"). Vederea gi mi~ca'rileglobilor oculari. membrele inferioare sunt yi ele duse in faf3. Sugarul poate apuca degetul mamei sau un obiect care i se ofer5. Capul poate fi miqcat qi culcat c h d pe o parte. se liniqteqte prin luarea in brate. Trunchiul este in extensie.3 . Fig. fP$iiit de hwie. Sugarul de 2-3 luni comunics totdeauna cu mama sa T mod global: destins. d) Ridicarea in picioare cu susGnerea de subsuoara' (axile). Miqci&le globilor oculari sunt coordonate. Dac3 zgomotul este puternic.in tracfiunea din culcat pe spate. uneori. Sugarul execud uneori miqc&i de &fire. Urmikeqte vocile.). Poate s5 fins capul ridicat timp de un minut p h g la un unghi de 60-90". Este dependent de reacfiile celor din jur (anxietatea mamei. dac5 are o indispozitie oarecare. agitatia din jur) qi reacfioneaz3 corespunztitor. Face progrese in folosirea ochilor. Du@ ce ins5 a fost bine ridicat. surPzstor dacii este n fericit.4 . CPteodati "cuprinde" obiectul cu ochii ~i incearci $5-1 ducs la gurii. plPngiiref. Sugarul rPde zgomotos dac3 i se vorbeqte. muzic3 etc. Membrele inferioare se g5sesc in rotatie externii. c) Tracfiunea din pozitia culcat pe spate. v. intoarce capul spre persoana care-i vorbe~te gPngureqte spontan. Sugarul sti in pozifie sirnetrid. Nu poate s2-i dea drumul voluntar. fefele qi miqc&ile umane. La cercetarea auzului se recornand5 ca zgomotele s5 aibg calitsti diferite (clopofel.3). mAngPiere. s sau th englezesc. sugarul tips "nemulpmit". . 3.

numai dupii vArsta de 2-3 ani. Folosirea de chilofi absorbanfi ("Pampers") previne astfel de nepliiceri. Adaosul de 1-2 vMuri de lactozii dizolvatii in ceai este solufia bunii. intllnitii indeosebi la biiiefi.). care-1 inclntii. uscate ~i sunt eliminate cu greutate.Mama si copilul Afectivitatea. Dacii un sugar nu are colici ~idacii emisiunea de materii fecale se face fiirii dificultiifi. sugarul se obi~nuie~te.30) la sugarii care miinlncii seara rnai tlrziu. Dacii plnii acum foarte multe mame nu concepeau sii doarmii declt cu sugarul in camerii. acest lucru este rnai uSor de realizat. Unii sugari se trezesc incii foarte devreme. . b) Fereastra. cu condifia sii nu se formeze curent. Iarna. E posibil sii nu se realizeze mare lucru. Mama va verifica dacii sugarul miinlncii suficient seara ~i dacii se saturii. in camera in care d o m e sugarul. il face sii zlmbeascii. Dacii devin agitafi. Se menfine. fereastra se deschide in funcfie de anotimp. lipsitii de curent si lini~titii. Vara. Sugarul este calmat de prezenfa marnei sau dacii este luat in brate cu capul sprijinit pe umerii mamei. Din fericire. chiar dacii are 2-3 scaune pe siiptiimlnk h condifiile unei alimentafii corecte. in lunile calde. dupii luna a 3-a. este suficient sii se aeriseascii bine camera inainte de a culca sugarul. uneori sunt rnai grunjoase. avlnd aceea~i grijii de a nu se produce curent. Dacii se abuzeazii de supozitoare. n u m h l zilnic de scaune din cursul lunii precedente. c) Perioada de somn din timpul nopfii continuii sii se prelungeascii ~i sii fie mult rnai bine delimitatii de perioadele de veghe. dar merit5 * incercarea. n u m h l scaunelor este rnai pufin important. nu se vor liisa medicamentele la indemlna lor etc. orele de somn ale sugarului ~i copiilor rnai mari nu coincid. Niciodatci sugarul nu trebuie sci doarmci cu mama Zntr-un pat! Dacii sugarul doarme neintrerupt toatii noaptea ~i dacii are patul siiu propriu poate impwi camera cu 1-2 frafi. Supraveghere yi ingrijiri Scaunele. Multe mame folosesc din proprie inifiativii supozitoare cu glicerinii. inciiperea in care doarme trebuie sii fie bine aerisitii. constipafia este rarii ~i de obicei se rezolvii cu o micii modificare a alimentafiei. de la implinirea vcirstei de 3 luni este bine ca sugarul sa' doarma' singul. devine dependent de ele ~iajunge sii nu rnai aibii scaune spontane. Se trateazii chirurgical. Un copil de 2-3 ani nu are suficient5 minte pentru a fi liisat singur cu un sugar. Se consider5 cii sugarul este constipat atunci clnd materiile fecale sunt tari. la stimulkile mamei. Sugarul devine foarte sensibil la vocea mamei. Dacii s-a folosit plnii acum un c o ~ pentru dormit. micfiunile iar sunt rnai rare. Gr5 sii constituie un pericol pentru acesta. fereastra poate fi liisati intredeschisii ~i in timpul nopfii. in tot lungul viefii. nu se consider5 constipafie. ainviifat cum sii-1 linisteascii. ei vor dormi rnai mult pe miisurii ce vor cre~te. acest lucru nu este indicat.~iin aceste dar cazuri . Dupii vilrsta de 5-6 ani sunt rnai pufin primejdio~i. aspectul si consistenfa lor diferii. a) Patul. Asta nu inseamnii cii trebuie sii se meargiiin . in general. De asemenea poate incerca sii-i deplaseze ultima mas2 cu o orii rnai tlrziu. vMul picioarelor ~i sii se vorbeascii in ~oaptii. in astfel de cazuri este rnai bine ca sugarul sii doarmii in alti camerii. in cazuri rare constipafia poate fi semnul unei boli congenitale denumite megadolicocolon. Somn-veghe. Se poate menfine ins5 o fereastrii deschisii in camera invecinati. Nu este ins5 recomandabil sii doarmii cu un alt copil mic (plnii la 4 ani). acesta va fi schimbat cu un pat.se vor lua miisuri de prevedere (se va interzice copiilor mari sii coboare peretele mobil a1 patului. sugarul nu va fi schimbat dupii fiecare micfiune. in funcfie de alimentafie. sii radieze de bucurie. vocea mamei va riimlne unic& Mama $tie acum sii-i infeleagiiprivirea. pllng sau nu adorm vor fi schimbafirnai des. Somnul de noapte se prelunge~te fie prin renunfarea de ciitre sugar la ambele mese de noapte (la orele 23-24 ~i 2-3). Nu se va folosi termometrul (sau coada de mu~catii!) pentru a provoca scaunul sugarului. un copil nu deranjeazii pe frafii mai mari. Dacii nu pllnge. Cdnd se schimba' sugarul? Spre sfilr~itul lunii a treia mulfi sugari nu "se mai suferii" murdari ~i nici chiar uzi. Sugarul se va deprinde sii doarmii bine cu toate zgomotele obi~nuite dintr-o casii. impotriva acestui lucru nu se va face ins5 nimic. incepe sii riispundii mai prompt la prezenfa. fie prin intilrzierea orei de trezire dimineafa (6-7. ferestrele se pot fine deschise toatii ziua. in plus. in camera' separata'. care-1 pot face sii surldii. la vorbele. deoarece sugarul este rnai simplu infii~at.

febrii bruscii). tetanosului (Te-) qi tusei convulsive. Vaccina'ri'. inseamnii cii el are motive intemeiate $i mama este datoare sii aplice conqtiincios tratamentul. ~ u l fsugari au un strabism (se uitii i "cruciq") intermitent. Sugarul iqi formeazg deprinderea sii priveascii mereu intr-o parte. "plimbiind" prin fafa ochilor sugarului la o distanp de 20-30 cm un obiect viu colorat sau o lentilii de ochelari. Uneori iqi i menfine aceeqi pozifie qi c h d este finut " brafe sau c h d este culcat diferit. sugarul este periclitat. Se rezolvii treptat rnai k i u . atunci c2nd este culcat in aceeaqi pozifie qi sii urmkeascii ceea ce se petrece in jurul lui. de obicei. f) Tinerea capului intr-o singura'parte. Se va u r n h i sugarul qi va fi culcat qi pe viitor in pozifia ce pare cii ii place mai mult. de exemplu fafii de rujeol2 (pojar). la sugarii niiscufi in prezentafie pelvianii. ca urmare. Pe Iiingii pozifia culcat pe o parte este tipicii qi pozifia in decubit dorsal (cu f a p in sus). adesea cu o culoare rnai inchisii. se va cerceta cu grijii pentru a se depista qi inliitura cauzele care au dus la tulburiiri de somn. fn zonele cu "chelie" va creqte un p k nou. & formele obi~nuite. care se rnai numevte $i pertussis (Per). Se vor aqtepta ciiteva luni inainte de a intreprinde ceva (dup2 9 luni). La aceastii v h s d se recomandi exercifii zilnice pe perioade foarte scurte. gimnastica medical5 este eficiend. fnainte de a se administra calmantele. Dupii vaccinarea antipoliomieliticii se remarcii uneori sciiderea poftei de miincare qi modificarea scaunelor (mai pufin legate). Din luna a 111-a incep vacciniirile obligatorii in perioada de sugar: trivaccinul (DTP) impotriva difteriei (Di-). Independent de v2rsd. tuse convulsivii. infecfii stafilococice. D a d se pierde o anumid vaccinare. fn caz cii familia este plecadin alti localitate (sau sector) in perioada de vaccinare se p a t e adresa dispensarului teritorial respectiv. iar vaccinarea qi rapelurile respective sunt perturbate. cAnd la cealaltii a patului. Simptomele dispar in maximum 24 de ore. e) Pozitie in somn. pentru administrarea vaccinului. Mama va schimba des pozifia sugarului. moqtenid de la m a d ) . cu miinufele ridicate pe 7 liingii-capf ( -*i Fig. care este dureros) qi ~i generale (agitafie. in campanii dinainte planificate. d a d vine in contact cu un bolnav.5 . Boli infecfioase. Pierderea acestui piir este normal% nu se poate face nimic pentru evitarea acestui fenomen sau pentru grgbirea creqterii p h l u i . in ciiteva luni sau piing la un an.d) Utilizarea de calmante s e face numai la prescripfia medicului. deoarece vaccinul se face in zile precise. Se aplicii local comprese reci qi se administreazii antitennice (paracetamol) $i sedative (fenobarbital). atunci ciind este convocatii pentru vaccinare. care constau din trei administriki la interval de o lung. Strabismul. astfel bcAt el sii priveascii in direcfii diferite atunci c h d e i urmiireqte ce se indmplii " jurul lui. creqterea altui p k are loc in ciiteva siipdmki (mai rar). Acest defect poarti numele de torticolis qi apare. fenomene ce pot dura chiar ' Vezi pag. 3. Muqchii care coordoneazii miqcikile globilor oculari lucreazii incii deficitar la aceastii v h s d . Unii sugari pierd tot piiml fin cu care s-au niiscut. 130. Pa'rul. respectiv p i h l fin cu care se naqte cade c2nd sugarul iqi freacii rnai mult capul pe saltea. Nu inseamnii cii sugarul va riimAne cu privirea "cruci@". precum qi vaccinarea antipoliomielitica' (impotriva paraliziei infantile). fn primele 2-3 luni de via@ sugarul este de obicei imun fa@ de unele boli (se naqte cu capacitate de apkare impotriva infecfiei. difterie. tuberculozii. Foarte rar sugarul are unul din muqchii giitului prea scurt qi.Pozifia ii~sornn a sugarului. in ultimul timp la noi in far%se face qi vaccinarea impotriva hepatitei B. culciindu-l cu capul c h d la o extremitate. Mama este obligat2 s2 meargii la dispensar. sugarul se poate imbolniivi de urm2toarele boli infecfioase: varicelii (vksat de viint). . are dificuldfi in a-qi intoarce capul intr-o anumid parte. chiar dupii rnai multe s i i p t h h i . Vaccinarea DTP poate fi urmatii de reacfii locale (inro~ire umflare la locul injecfiei. Medicul de dispensar (de familie) este singurul care decide am2narea vaccin&ii. paralizie infantilii. in funcfie de siiniitatea sugarului. Dacii medicul ajunge sii recomande un calmant sau un sornnifer. in regiunea occipital5 qi/sau regiunile parietale se formeazii zone de alopecie (chelie). streptococice qi diverse "riiceli".

Nu se lasii sugarul singur in cadii! .Nu se pun pe acela~i raft medicamentele de "uz extern" cu cele de "uz intern" pentru a nu le confunda! . fie prin "completare" cu suptul degetului. finerea rnai mult la sln. Juca'riile.La fiecare culcare a sugarului in pat se controleazii dacii perefii laterali ai patului sunt bine fixafi! . David Levy. &I general aceastii deprindere se manifest5 intre 2 qi 3 luni. Sugarul este prea mic pentru a produce singur un accident. . Ceea ce este sigur.Nu se las2 sugarul singur pe masa de fnEqat! . Mozziconacci qi A. Nevoia de supt . luatul in brate. Alfi autori (Hofmeier. alfi autori cred cii sugarul iqi suge degetul clnd este treaz. sugarul iqi suge degetul pentru cii incearc2 s2 reg2seascii pliicerea totalii pe care o are c2nd este absorbit de sugerea la sln qi este ghemuit in bralele mamei. Prevenirea accidentelor.) au efect trec2tor. Nu exist2 ins2 o unanimitate de vederi asupra motivelor care B fac pe copil sii-qi sug2 degetul. Un alt american. prlnzurile sale sunt rnai scurte qi deci suptul rnai scurt.Temperatura apei din cadii se miisoar2 numai cu termometrul (nu cu coal!). galben. riscurile de a c a e a sunt rnai mici). in sfhqit. deoarece sugarul a inceput s3 apuce diferite obiecte cu m h i l e . mamele qi chiar medicii consider2 d un copil care-qi suge degetul a ciipiitat o obiqnuing proast5.Nu se expune patul copilului l2ngii uqa sobei de teracot5 sau 12ngii o sobii de fier inciilzit5 (pericol de incendiu).De la vksta de 3 luni nu se lasii sugarul singur fn patul mare al piirinwor (cade jos. iar perioadele de veghe se prelungesc in detrimentul somnului din primele s i i p t h l n i de vial2. In primuI an de viati&suptut degetului trebuie considerat ca m a normal. . astfel fnclt intreaga familie ajunge sii caute modalit5lile prin care s f 1impiedice s2 Fin2 degetul in gurii. &I aceast5 perioadii profilaxia rahitismului se poate continua cu preparate de vitarnina D pe cale bucalii. Mai mult de jumiitate din sugari iqi sug degetele sau numai degetul mare.Sugarul va fi qezat fntotdeauna perpendicular pe lungimea mesei de infqat qi nu de-a lungul ei! (dac2 se intoarce de pe o parte pe alta sau se rostogoleqte. . Deasupra patului se poate agiip un trapez cu juciirii suspendate.Nu se pun sticle calde direct pe pielea sugarului! . Un clopofel sau o juciirie suniitoare ii fac multii pliicere. .Nu se aplicii comprese cu alcool sau cu puc2! .Nu se inciilzqte camera prea mult (peste 24°C). De subliniat cii timp de o lung de la adrninistrarea vaccinului antipoliomielitic trebuie evitate tratamentele sub formii de injecfii. Dupii Benjamin Spock. bleu) qi care fac zgomot. acesta se i n t h p l i i numai din vina adulwor. fie in timpul meselor. in primele luni sugarul cautii cu orice prel s2-qi satisfacii instinctul de sugere. Interesul pentru joc s-a trezit. Dup2 P. relag necorespunziitoare in viap de farnilie. scoaterea degetului din gur2 de fiecare d a d etc. insii. Va fi consultat medicul fn privinla modificiirii alimentaliei. b bucurii obiectele colorate (roqu-deschis. motivul principal care 3 face pe sugar sii-qi sug2 degetul este faptul ci3 alimentarea la sln sau la biberon nu au satisEcut suficient nevoia sa de supt. Ca miisur2 de prevedere se recomandii urmiitoarele: . a constatat cii sugarii hr2nifi din trei in trei ore sugeau relativ rnai rar degetul declt cei hrhili din patru in patru ore. este c3 toate "reletele" impotriva suptului degetului (substanle cu gust neplicut. sugarii care-qi goleau biberonul in 10 minute (ceea ce se intiimp12 clnd orificiile tetinei sunt foarte largi) iqi sugeau degetul rnai mult declt cei care sugeau timp de 20 de minute.Mama gi copltul qi dou2 siipth2ni. Doumic-Girard. se sufocii cu perna sau plapuma) ! . miinuqa. A suge este cel rnai bun calmant. Dacii are loc vreun accident. Adesea.Nu @efi sugarull2ngii dv. chiar dacii ii cad din mlnii. c2nd sugarul suge mai viguros. Schneider qi Miiller) presupun c2 factorii care-i fac pe copii s2-qi sugii degetul ar fi: un fond de sensibilitate aparte.Nu se lasii sugarul singur in casii cu frafii de vkst5 m i d (2-6 ani) ! . lipsa de afecfiune qi de duioqie din partea piirinlilor.Nu se fine sugarul "la soare" sau afarii cu capul descoperit in zilele prea ciilduroase. fn pat. "din lips2 de ocupafie".Nu se pun reqouri in apropierea patului sugarului! . putefi adormi qi la o riisucire involuntarii il sufocafi! . Am ar&t anterior cii o parte din sugari h c e p s2-qi sugii degetul.Nu se toarnii ap2 fierbinte fn ciidig! . Suptul degetuhi.

inmuierea degetului in&-o soluiie amari sau iute. . Cea mai mare parte a sugarilor care iqi sug degetul incep s-o faci inainte de 3 luni. continua b c i s i se opuni cu ind4rjire la folosirea suzetei.0 solutie de compromis. ca qi m l t e asistente de ocrotire qi de pediatrie din p r a noastri. Se vor alege suzete cu inele sau discuri mari. c h d s-ainceput o campanie susNut5pentru o igieni riguroasi. . fn plus. ingroqiri sau excrescenie ale pielii.degetuIui este fa'ra' importanfi. totuqi. Suzeta va f i pistrati c4t mai curati. dar rnai eficienti qi rnai lipsiti de riscuri este aceea de a se da suzeti sugarilor care incep si-qi sugi degetul cu "1icomie7'. . Daci ar fi s i tragem c4teva concluzii in ceea ce priveqte suptul degetului (o preocupare permanenti pentru aproape toate marnele). A . mama va ciuta si-i satisfaci instinctul de sugere printr-un orar a1 meselor rnai puiin rigid qi. imobilizarea coatelor. Se va spila cu api caldi de mai multe ori pe zi ~ise va fierbe o dati pe zi. ~ 2 n d copilul inceteazi si-qi sugi degetul inaintea erupiiei celei de a doua dentiiii. durata prea scurti a meselor qi careniele de ingrijire sunt factorii favorizanii ai suptului degetului. Dimpotrivi. degetul mare devine sediul unor cr5p5turi ad2nci. diferite "incurcituri". imediat dupi fiecare masi sau chiar intre mese. Se intiimpla ca unii copii si-qi introduci at2t de profund degetul in guri. suzeta a fost considerati drept murdari qi neigienici. Daci incep rnai &iu i n s e m i c i a intervenit o caren@ de ingrijire. C4nd nu este folositi se pistreazi ca qi tetinele. ea diminueazi progresiv. Unii rimiin cu obiceiul de a .Rigiditatea orarelor. Cu vorba buni qi verific4ndu-qi propriile atitudini. cu aspect verucos. Sugarul poate suge viguros tetina. deoarece inelul o reiine intre buzele sale. in ultimii ani. In incerckile de a impiedica suptul degetului nu se va folosi forfa (legarea bratelor. Dupi aceasti viirsti. MulG medici. trebuie fixti. fn prima jumitate a secolului al XX-lea. cei inferiori se deplaseazi spre spate. s-au adus ca argumente impotriva folosirii ei. diniii pot capita pozitii vicioase. Este rnai uqor s i se mentini curati o suzeti decL un deget. iar dezobi~nuirea suzet5 se face rnai uqor. acoperiti. incbt iqi provoaci virsituri. favorizat de unele g r e ~ e l i fngrijire qi rnai ales carente de de afeciiune. suzeta qi-a pistrat totdeauna o largi intrebuiniare. in secolul trecut se didea o suzeti copiilor care sufereau de colici. consultbnd un medic q eventual i un psiholog. mulfi medici infrunti opinia de rnai sus ~iapreciazi c i suzeta este un mijloc excelent de "consolare". cel rnai adesea intre 8 qi 18 luni.Sugarii alimentaii la s4n iqi sug mai rar qi rnai puiin degetul. Nu se inmoaie in rniere sau sirop. rari sunt cei care continuii acest obicei dupi viirsta de doi ani.Dupi viirsta de un an suptul . deoarece inghiiirea aerului poate duce la balonarea stomacului. & lumea pkin@lordin toate straturile sociale @ din toate @rile. intervalele prea maxi intre mese. . nervozitate.).o procuri inci inainte de venirea nou-niscutului din maternitate. Nu se va perfora suzeta. cearta etc. Dup5 ce cade Sos. Daci o face regulat. iar dintre aceqtia. trebuie ciutate toate mijloacele de a-1 impiedica pe copil si-qi sugi degetul in orice moment a1 zilei. conformatiei maxilarelor. riscul de a o inghiG. efectele negative pe eare le-ar avea asupra empfiei dentare. daca' este practicat numai inainte de a adormi. Daci sugarul iqi suge degetul numai inainte de masi insearnni ci-i este foame. aplicarea de manSete din carton. Este o tetini fXri orificiu. pentru a nu risca s i alunece in gura copilului.~ suge degetul i la culcare qi c2nd ajung la v2rsti qcolari.Existi un factor de teren. De asemenea. Majoritatea medicilor stomatologi admit c i inclinarea defectuoasi a dintilor de lapte nu are nici o urmare asupra dentiiiei definitive. de Dintre doui rele se va alege cel rnai mic! Suzeta. pericolul deform2rilor boliii palatine qi a dinillor este mai mic.este maximi in primele 6 luni. secre@ilor digestive ~i comportamentului general a1 copilului. Pentru a evita orice confuzie trebuie ~ t i uc i aproape t toii copiii iqi sug degetul sau chiar tot pumnul in perioadele de erupiie dentari. pkintii vor convinge pe copil s i renunie la acest obicei. din plictiseali. eventual. care detennini prelungirea perioadei de supt a degetului. eczeme. intr-o ciniii curati. copilul exprimhdu-~i prin aceasta niqte relaiii "conflictuale" cu pkinGi s 2 . Adesea. printr-o frecvenii rnai mare a meselor. deoarece se va ajunge la efecte qi rnai rele. acestea ar 6 urmitoarele: . cei superiori se deplaseazi in f a f i . individual. ataqaa la un disc sau inel de plastic. Daci acest obicei se piistreazi qi dupa' 12-18 luni existi pericolul deformiidor palatine (''bolt5 ogivalii"). dispir2nd complet. Unii ~ i .

Organizatia Mondial5 a S5n5t5tii (OMS) qi pediatrii de mare . nu-qi sug degetul. el ajunge cu uqurinf3 s5 fie un r5sEpt. refuz5 adesea suzeta. in caz contrar. suzeta se va folosi cft rnai de timpuriu. ironia. sugarul arati tot rnai pu* interes pentru suzea. se poate face spontan. Nici la sugarii alimentafi artXcial nu se mai recornand5 introducerea sucurilor decft h sau dup5 luna a IV-a. sup5 sau pireuri inainte de luna a 6-a. At5ta timp cft sugarul este m u l w t . 144.Aproximativ jum5tate din copii nu au nevoie de suzea. Acelqi regim alimentar al mamei qi aceeqi tehnic5 alimentar2 fac posibil5 adaptarea secretiei lactate. omimdu-se s5 i se dea rnai ht5i dupl o singur5 mask apoi dup5 a doua. suzeta va fi retras5 din gur5 imediat ce sugarul se calmeaz5 sau de indaa ce adoarme. De aceea. copilul poate fi traumatizat pentru multi vreme. dac5 nu s-a f5cut p2n5 acum se va introduce. Acfionhd prea iute sau cu asprime. fn prezent qcolile pediatrice din Occident au ajuns la concluzia c5 la sugarii alimentafi natural nu este nevoie de sucuri. bag5 degetul mare in guri qi-1 sug cu iqi l5comie timp de ore intregi. asistente de ocrotire qi p&fi sus* qi introduc sucurile de fructe mult mai devreme (6-8 s5pthiini). ajung s5 adoarm5 cu suzeta pin5 la anii de qcoal5. evitfndu-se mijloacele brutale. nu au crize de agitatie. (Vezi pag. rnai ales fetitele. Sucurile de morcovi sau de mere sunt bine tolerate. Rafia alimentarc?in 24 de ore r h h e aceeaqi in ceea ce priveqte nevoia de lichide (circa 150 mVkg carp). Sugarul care a avut timpul s5 se obiqnuiasc5 s5-qi sug5 degetul.Pentru a evita astfel de situapi. iar supa (pireul) de zarzavat cu came se introduce deabia spre sf&qitul lunii a V-a qi mijlocul lunii a VI-a (vezi tabelul 3. C M p o a t e f i in@rcat sugarul? Nu existi un termen cexist6 fix pentru inwcare. cearta. Mama va avea ins5 ca obiectiv ca folosirea suzetei s5 fie redus5 la minimum. intre 6 qi 8 luni. nu au colici. piersici. Trecerea la 5 mese. Spre v&sta de un an.3. mama nu va face nimic. h funcfie de sezon qilsau regiune.4 ore.) in cantit5ti crescfnde de 4-12-18 Lingurite inainte de masa a 11-a sau a IV-a. La noi in p 5 o parte din medici. maturatia neuropsihic5. Tentativele unor p&fi de a 'Yncadra" neapirat pe copilul lor in scheme "standard" in ce priveqte greutatea. [lent sau rapid). sucul de zarzavaturi (morcovi) sau fructe (mere.1). se pot procura in toate lunile anului. Se va proceda gradat. h astfel de situatii.in trecut sugarul era al5ptat cel putin un an. Nu trebuie Ecut nimic at& timp cft sugarul este mulpmit qi creqte bine. indeosebi la cei alimentati artificial. pentru a-1 calma pe "micul tiran". fip5 de fiecare dati c h d o pierde din gur5. La al+i. la sugarii care m h h c 5 inc5 de 6 ori pe zi. cu colici. Nu companati copilul drrrnneauaastr& un altul de -a@ ctl viirstlIiI Odce ftintii umanii este un unicat! Alimentapa fn cursul acestor luni h alimentafie nu se produc schimbhi semnificative dac5 sugarul este alimentat exclusiv la s h . sunt greqite. majoritatea copiilor renun@ la suzea.) Alimentafia natural& Multe mame intreab5 cum se procedeaz5 pentru a adapta secretia lactat5 cerintei mereu creschde a sugarului. ins5. fructe de p2dure etc. nesuporthd s5 stea nici un singur minut &5 suzeti. iar manla este obligaa s5 se scoale de rnai multe ori qi s5-i dea suzeta. sugarul nu se rnai trezeqte la ultima mas5. cfnd el pare rnai satisfkut. 3. De la 3 la 4 luni h dezvoltarea sugarului se semnaleaz5 momente de oprire qi de reluare. Numai k ? motive serioase se poate trece la intreruperea alimentafiei naturale. alimentatia etc. agitati. dup5 fiecare mas%. in cursul lunii a IV-a. Nu se va da copilului suzeta in scopuri " preventive". este de ajuns s5 se r5reasc2 mesele de la 3 ore la 3 $4 . Se permite folosirea suzetei la copiii nervoqi. Unii. precum qi la cei care. batjocura. h aceasti4 situatie se va proceda cu tact. h c e r c h d cft de precoce qi revenind mereu pentru a-1 face pe sugar s5 piard5 obiqnuinp suzetei.

Nu se intrerupe alimentafia pentru cii spuma se formeaz5 din nou. Criteriile pentru trecerea mai tardiv5 la infkcare sunt: dacii sugarul se declarii mulfumit cu s h u l ~idacii creSte. timp de cbteva zile ~ii ~va strhge pieptul cu un bandaj compresiv. iar dacii este posibil chiar 6-9 Zuni. Se constat5 cii in a 2-a .a 3-a siiptimbnii sugarul nici nu mai dore~te sbnul. Altiidat5 al5ptarea era o necesitate. La sugarul care c-te bine sep a t e piistra aliiptarea la unele mese piinii si chiar dupii viirsta de un an. uneori cu liicomie. dar sunt obligatorii o cur5fenie perfectii ~i o corectitudine riguroasii in pregiitirea dilufiilor ~i a . indembnare etc. pe cbt posibil. Laptele procurat direct de la @. comprese reci. deoarece mama are din ce in . in mod intermitent. Se va folosi numai lapte pasteurizat integral ( 3 3 g la 100 ml lapte). Cuno~tinfele actuale privind proprietatea diverselor produse dietetice au redus motivele de ingrijorare. prelungirea duratei alimentafiei naturale. temperatura laptelui constanti la toate mesele. deoarece n e c u n o a ~ t e r e aunei alimentafii corecte f5cea periculoasii infircarea timpurie. va lua cbte 3-6 tablete de antipirini pe zi. in aceasd lung sugarul suge cu putere. In comeq se giisesc diferite feluri de lapte. .Sugarul (de la 1 lunii la 12 luni) prestigiu recomandii menfinerea al5ptirii cbt rnai mult ( ~peste un an!). i . nu se taseaz5. dac5 este posibil. Fiecare biberon se va pregiiti. in biberon apar bii~icide spumii. inainte de supt. Acordarea de concediu pl5tit timp de doi ani pentru creSterea copilului favorizeaz5. fir5 gluten ~i cu ulei de floarea-soarelui se poate face din luna a IV-a. de fiecare dat5 inainte de folosire.). Dac5 sugarul a primit 9i tolerat laptele din biberon la o masii de lapte. se va folosi lapte degresat (I$%). inapetenfii). fkii incidente majore. folosirii adaosurilor. printre altele. Beba. ci numai o corectare a tehnicii de alimentare (gbtul biberonului sii fie plin cu aer. in zilele urmiitoare se cre9te cantitatea inlocuiti tot cu cbte 30complet suptul de la ora 60 ml. Obi~nuirea sugarului cu biberonul. Alfi sugari renun@ ins5 rnai greu la s h 9i sug viguros chiar chnd giisesc rnai putin lapte. la nevoie. Re-Beba.Nutrilon premium. pbnii se inlocuie~te respectiv5.renunfarea la sbn se face mai lent sau se ambnii. va lua intr-o sear5 un purgativ salin.rani este integral (35% gr5simi). refuzbnd biberonul. fntkcarea treptati duce la disparifia secretiei lactate f5rii tulburiiri pentru mamii. calm. Nutricare special etc. iar sugarul se o b i ~ n u i e ~ rnai uSor cu te biberonul. riicit brusc ~i piistrat la frigider. lips5 de pofti de mbncare. constituind un mijloc sigur pentru o i dezvoltare normal5 ~i pentru evitarea imbolniivirilor la sugarii din familii rnai pufin favorizate social ~i economic. 30 ml din unul din preparatele de mai sus. Pre-Humana). Dacii se sisteazii brusc qi total aliiptarea se procedeazii in modul urm5tor: . in luna a IV-a persist5 adesea colicile (manifestate prin plbnsete. Mama se resimte rnai pufin. Se recomandii ca renunprea la aliiptare sii se facii treptat in decurs de 1-3 s5pthbni.se va intrerupe punerea la sbn. A1imenta. va reduce consumul de lichide.) sau de durat5 (Milupa 1. Este mult mai pufin costisitoare. vksiituri. Dacii apar tulburiiri digestive (diaree. Dac5. nelini~te. Aptamill. Concomitent se pun comprese reci pe s h de mai multe ori pe zi. laptele nu mai trebuie diluat. inlocuirea shului se face in primele 4 luni de via$ cu produse de lapte "de inceput": Adaptat (Re-Aptamil. ce rnai pufin lapte. Dac5 aceasta simte o tensiune in s h qi putinii durere poate sii pun5 sugarul s5 tragii pufin din sbn. incidente care nu necesitii schimbarea laptelui.dac5 s h i i se inro~esc aplicii de cdteva ori pe se zi. dac5 mama are timp s5 al5pteze la toate mesele. accidentele digestive posibile ale sugarului (vksiituri.ia art$ciala'. Nan. Nu se crevte concentrafia. Este bine sii nu se schimbe produsul de lapte cu care s-a inceput.). supturi cu intreruperi). In prima zi se introduc la una din mese. mensurile vor fi rase cu cutitul. sugarul va fi complet izolat de mam5. in zilele urm5toare se inlocuie~te fiecare zi cbte o mas5 sau cu cantitiifi in mici la fiecare masii. Milumil 1 etc. agitafie. cu o "formul5" de lapte (Similac. Humana baby fit. Se preparii dupii recomandirile imprimate pe cutie. Alimentatia cu lapte de vaca' diluat ~iimbogiifit cu zahk ~i de dorit cu fin5 de cereale.medicul poate indica un tratament hormonal. Unele mame preferii s5 Este de dorit ca orice mamii sii alZipteze cel putin 3-4 luni. Erii a-1 goli complet sau i ~ i stoarce sbnul putin cu mbna. . Morinaga. trebuie fiert imediat. diaree) sunt reduse printr-un astfel de procedeu.mama va pune comprese reci pe s h i . Remedia.

mas5. se poate prepara ciitva timp $i sau Sing.pregateasca dintr-o data pentru 2-4 mese.cu dublu perete de o p l sau sm&lilfuit5).5 g% ulei (floarea-soarelui. treptat se lass qi pulpa de mere ajungiindu-se la "mere rase" qi . ci va fi aruncat sau va fi consumat imediat de un alt membru a1 familiei. Nest16 etc. o parte ap8.). biberoane microbi qi vase foarte curate folosite numai pentru alimentatia sugarului. Laptele.f%na de cereale (orez sau porumb). in prezent. care va fi amestecat bine timp de o jumiitate de minut. porumb qilsau tapioca. in jgheabul rkiitoarei fn care se colecteazii sucul de mere. s k r i minerale qi substanfe de balast ("fibre" sau celulozii). Daca nu se respect5 curiifenia qi nu se preggteqte laptele corect se ajunge la diaree. pe liinga lapte (matern sau alt lapte). frigider. laptele r h a s in biberon nu se rnai pastreaza pentru a fi dat sugarului la masa urmiitoare. zahiml qi Bina se fierb impreunri. se amesteca bine cu o lingurita qi se pune la foc mic piing se resuspend%totul. o o lingurip cu coada Iunga ~i 6 biberoane qi accesorii (dulap. in lips%. imediat dup3 implinirea viirstei de 3 luni. De subliniat ca in primele luni de viala sugarul nu trebuie sB fie alimentat cu cereale cu gluten (numai orezul ~i porumbul nu contin gluten). Nu se recomanda mierea de albine care poate produce scaune moi. In spe@laptele preparat. Hrana sugarului. piin3 mama capat5 ulei indemiinare. de incetinirea creqterii in greutate qi de tulbur&-i digestive. nu se rnai recomanda piing la v s s t a de 6 luni decL Binurile gluten . Este sigur c3 de abia in a doua jumstate a primului an de via$ functiile aparatului digestiv qi metabolismului sunt maturizate pentru digestia qi transformarile metabolite ale altor alimente. Pe de altA parte. De asemenea. fn dulap se va fixa un spa$u special pentru toate vasele copilului.cu o lingurs. & general. care au ca efect scaune moi qi mai numeroase. n Aqadar. cocoloa~e. Acest amestec gata preparat se imparte in atiitea porfii ciite mese primeqte sugarul in 24 de ore qi se pun in tot atiitea biberoane curate. came etc. Dupa aceea se lass 6 se raceasca qi se adaug2 uleiul. Cum se prega'te~te. Biberoanele se pun intr-un vas cu ap8 qi cu cuburi de gheata.4 g% (o linguri@ rasi) z a h 5 qi eventual 2. o mensurs. diferite de cele din laptele de mama qi din produsele adaptate) s3 fie rnai bine tolerate qi digerate. pregstite din timp. Sistemul s h digestiv nu este h c 8 pregitit pentru sarcina de a primi qi folosi alte alimente. Subliniem din nou cB pregiitirea laptelui pentru sugar trebuie s i se faci cu deosebiti atenfie: miiinile se spala bine cu siipun. printre altele. zarzamturi. Se prepard astfel: 2 p%{i lapte integral (3. in primele luni de via@organismul sugarului este capabil sB se hriineasca numai cu lapte. nu trebuie tinut5 mai mult timp in camera. predispune la carii ~iuneori este p d t o a r e de microbi. iar masa pe care se pregsteqte biberonul va fi spZat5 de rnai multe ori pe zi. lapte (213) qi z a h h l (cLe o lingurig la fiecare sutA de grarne). Cerealele detennina crevterea sugarului prin tngro~area fesutului grssos (nu prin creqterea muqchilor qi a vaselor!). porumb) qi 1.5%0 grgsimi). sucul de fructe. porumb). De aceea se foloseqte cu prudent%. tulburiri & somn qi chiar o oarecare lentoare E dezvoltarea motricitii$i. numai la sugarii alimentati "artificial" se poate introduce. Ultimele au rolul. focui s i fie moale. h special vitamine. a altor nutrimente (fructe. adaosul unor cereale se insoteqte de o creqtere supraponderalii. ceea ce constituie un risc daca laptele respectiv nu se pastreaza in frigider. fntr-o crati@ se pune putin5 ap3 c&ldup. Uleiul se pune la sfkqit. Aqa cum am ariitat mai inainte se prefer5 sucul de morcovi sau de mere. Subliniem inca o dat5: adaosul de zahiir nu se pune direct in ap3 fierbinte. rar qi rnai ales la sugarii cu constipatie. deoarece predispun sau chiar se fnsotescde reacpi alergice. cratip rnai mica un tel.). iar in timpul fierberii s i se amestece bine cu un tel sau.5% fain% de cereale far8 gluten (orez. La inceput. sugarul are nevoie qi de alte substante. Cu v&sta. Totul se pune la un foc mode qi fn 'nmp ce fierbe se amesteca bine cu un tel sau cu o lingurg. D a c i sugarul nu este obiqnuit cu gustul dulce (laptele de mama qi preparatele adaptate nu contin zahik. Aceasta face ca gr%similedin laptele de vacg (fiind gr&imi saturate qi polinesaturate. ci numai lactozii) se renunla la zahiir sau se poate adiiuga in loc de zahiir Iactoz3 ( " z a h h l laptelui") sau dexh-in-maltoz8. Prin diversificare se Entelege introdueerea ?n k a n a sugarului. Sunt necesare o cratifa pentru fierberea laptelui (de dorit cratifa special%. de a regla functiile tubului digestiv qi de a stimula treptat sugarul s3 mestece. Diversiflcarea alirnentafiei. Peste acest amestec se adauga ap2 (113).orez. pentru c3 rnicrobii se inmultesc. De subliniat cB lactoza produce fermenta$i in intestinul sugarului. Diversificarea prea timpurie se insoteqte la mul$ sugari de reactii alergice. aragaz etc. care se pastreazs in frigider.

. S i nu se uite niciodati cii progresele greutiifii sunt foarte diferite de la un sugar la celilalt. La sugarul alimentat natural. merele. Participi la manevra de ridicare. in strat subfire. colici.pentru o durati scurt2 de timp. Dezvoltareu motorie continu2 s i progreseze de la cap spre extremititi. Autorii americani contraindid sucul de portocale. este de 140-175 g. Opiirirea se poate efectua puniind fructele. b) Mdinile sunt aduse pe linia mediani yi sunt urmk-ite cu privirea. Insistiim asupra faptului c i in prezent se socotevte c i introducerea altor alimente este necesari mult rnai trirziu. coacize. tinand capul aproape vertical. pentru ciiteva secunde. Se adrninistreazi inainte de masa a 11-a saulqi a IV-a. Cbtiirirea se va face tot s5ptimiinal. Din cele observate la noi in far5. a) Culcat pe spate. mama se va spiila pe m2ini cu apii vi s5pun. ca o c o c o a ~ i care . La sfilrqitul lunii a patra poate sta in qezut . tomate. in mod coordonat. La nevoie se dilueaz5 cu a p i fiarti vi riciti. d) starea economic5 vi regiunea unde domiciliazii familia. fiind alergogen. morcovii. La sugarul care primeqte greu sucul de fructe se dilueazi cu a p i cildufi vi se d i in poqii rnai mici. impresioneazi pe unele mame. sugarul ivi poate schimba pozitia cu u p r i n p . struguri sunt rnai laxative.uvor sprijinit de un umiir . sugarul il vi intoarce de la dreapta la stiinga. La introducerea supei sau pireului de morcovi se reduce sau chiar se suprimi sucul de morcovi pentru a nu se produce carotinemie (ingiilbenirea pielii). Se administreazi fie cu lingurifa. de obicei din grupul parationului. Pentru evitarea infecfiilor qi a intoxicafiei cu substanfe insectofungicide (se ?tie c i plantele se trateaz5 cu substanfe chimice. respectiv 600-750 g pe lung. Degetele de la miiini sunt deschise. inainte de preparare. La noi in m i . zmeuri. sucul de portocale se insofevte rar de reacfii alergice. scaune moi. caise. Tine capul pe linia medianit. viqine. dar se intoarce preferenfial spre una din p Q i . tomatele. dar cu o curburi a spatelui. htr-o cratiF cu ap3 fierbinte. pentru distrugerea insectelor). tifonul. El se @ne singur. bine destins. merele vi bananele prezinti avantajul c i se pot da treptat vi cu pulpa (mere sau morcovi rase sau mixate) ~i se gisesc in toate anotimpurile. Morcovii. la cei cu tendinti la diaree: merele. ci de uniformitate in alimentatie). Treptat sucurile se inlocuiesc cu pulpa de fructe (mere. vasele in care se colecteazi sucul de fructe vor fi intr-o stare de perfecti curitenie. Sucul de cipquni produce urticarie la unii copii. g) tendinta la diaree sau la constipafie: la cei constipati se prefer5 sucul de portocale. intr-o strecuritoare care se scufundi. Pe Iiingi faptul ci-vi fine capul. piersici. Cre~terea incepe s5 incetineasci media s i p t h 2 n a l i .de cipquni. b) gustul (daci-1 primevte cu pl5cere). banane). citricele. Criteriile de alegere a sucurilor defiucte la sugari sunt: a ) toleranpdigestivii (diaree. Creyterea yi dezvoltarea psihomotorie Cre~terea. Se apuci cu destuli siguranfi de miiinile adultului qi participii la ridicarea pe qezut. cand este purtat in brafe. fie cu biberonul. Sugarul poate sta pe spate in pozifie sirnetrid. afinele. Este bine ca sucurile s i nu se indulceasci cu zahiir sau miere deoarece scad resorbtia qi utilizarea vitaminelor. e) educatia sanitarii a mamei (o mami certat5 cu legile curifeniei va determina odati cu administrarea sucurilor de fructe vi imbolnivirea sugarului). h) confinutul in vitamine. in lunile de var5 se dau ~i alte sucuri . La cei anemici sunt foarte indicate sucul vi pulpa de piersici. E tot cursul n anului se poate incerca sucul de Iimiiie vi de portocale (ultimul poate provoca alergii cutanate. Daci sugarul primevte greu sucul respectiv se va impiirti in porfii rnai mici ~i se va da inaintea meselor.apoi la pulpa de banane. rar 3 cm. efectele secundare survenite dupi folosirea sucului de portocale sunt eritemul fesier qi/sau inrnulfirea scaunelor. Rkiitoarea de sticl$ presa electrid. c) anotimpul. prune. care au o cantitate rnai mare de fier. chiar de struguri sau pere. Creqterea in lungime este de 2. fructele se spali in mai multe ape qi se opiiresc. eritem fesier intens). f) durata cat se gisevte pe piafii un fruct (la noi sunt de preferat morcovii. Zncidentele legate de administrarea sucurilor de fiucte. Sucurile de cireve. laptele de mami acoperi toate nevoile piini la 6 luni. Sucul se va prepara din fructe sau zarzavaturi proaspete. pere. deoarece sugarii nu au nevoie de diversitate. Nu se va foqa sugarul s i primeasci un anumit suc. eriteme). Dupi adrninistrarea de sucuri de fructe mulfi sugari fac un eritem fesier rnai mult sau rnai putin persistent (mai ales dupi portocale).

Membrele inferioare se mi@ mult. cu atentie ce se i n t h p l i i cu mfina lui ~i cu obiectul ~i incearcii sii repete "figura" cu ajutorul mamei.Culcat pe spate. il tine strfins ~i il miscii odatii cu mfina. Urmiirind cum ii pregiite~temasa. Dacii este luat de mfiini sau de picioare. i ~ va manifesta i bucuria sau neriibdarea. De acum sugarul se sprijinii cu sigurantii pe antebrate. dar din cfind in cfind ii tine ~i intin~i. Rfide prietenos si nu face deosebire intre persoanele striiine ~i rude. Rfide zgomotos cfind este gfidilat. Se bucurii de propriu-i "ciripit". vocea mamei. Se intoarce spre sursa de zgomote. genunchii sunt incii in flexie. fixate in fa@. insii. Sugsrul iqi introduce degetele in gurii ~i le suge. inclinate in afarii. Modularea vocii este bine diferentiat5. dar de cele rnai multe ori. Examinarea se face cu sugarul culcat pe spate. Observii. mdngfiieri. la sdnga. Se joacii cu mfiinile ~iincearcii sii ducii totul la gurii. incearcii ~i sii obfinii ce vrea prin plfins. neintentionat. Mi~ciirilede apucare sunt incii necoordonate. c) Membrele inferioare sunt in rotatie externii. mai ales prin prin luat in brate (contactul cu pielea mamei. Scoate sunete care seamiin3cu rfisul. Sugarul poate apuca un obiect. "f'. Fig. "s" ori englezescul "th". muzicii). Apucarea.manifesd preferinta pentru unele din ~ i ele (cfintece. Incepe sii deosebeascii diferite cditii$ Supraveghere ~i ingrijiri Prezenp tata'lui trebuie sii se facii simfid in mod treptat in via@ sugarului. aceasta constituie un stimul important. Reactioneazii negativ cfind este liisat singur. Dacii este apucat ~i tras in sus de mfiini.6 . Vederea . Picioarele sunt indoite din articulatia gleznei. in sus ~iin jos. Cu buzele ~i cu limba el cerceteazii alciituirea obiectelor. Sugarul se joacii cu sunetele. Observii cu atentie fefele celor care-1 privesc. Sugarul poate fixa bine cu privirea obiecte ~i le urmiire~te dincolo de linia median5 mi~cfind capul.Mama $i copitul de sunete ~ i . h g u r e ~ t echiuie spontan.yi mi~carea globilor oculari. cgdura ~i compresiunea corpului. tad1 va sta rnai mult 18ngii sugar. pedalrind. Recunoa~te pe mamii. deoarece stie din "experientii" ce inseamnii aceste pregitiri. pedaleazii alternant. inaltii capul Brii efort ~i priveqte inainte sau lateral. care devin organ de cunoqtere. sugarul i ~exprimii bucuria mai mult i decfit prin zfimbet. dupii sentimentele pe care le exprimii. i i dii drumul indmpliitor. Sugarul zfimbe~te h d i se vorbe~te. Se manifest3 rnai rapid ~i rnai "dirijat" la prezenta mamei. Dacii i se vorbe~te bine ~i este mfingfiiat. Respecdnd somnul ~ilini~tea sugarului. Limbajul. Participii cu vioiciune la tot ce se mi~cii se hdmplii ~i in jur. ~i mamii).A~ezat burt5. urmiire~te fixeazii pe examinator (medic. in acela~i timp ridicii qi intinde membrele inferioare. intinderea trunchiului ~i ~oldului rnai avansad. Poate fi lini~tit vorbit. devine lini~tit atent. Contactul social. d) Ajezatpe burta'. Mi~ca'rile ~i globilor oculari sunt coordonate. Fig. "a" sau care s e a m h i cu "u". cu genunchii usor indoiti. se sprijinl pe antebrate situate in fa@ pe ~i poate privi lateral. c g . Cfiteodad se disting schitiiri ale vocalelor "e". observfind-o si gfingurind de multe ori. il repetii. Dacii mama plimbii un obiect lucios (ochelari) la o distantii de 20-30 cm sugarul il urmiire~tecu privirea in toate directiile: la dreapta. 3. Gcfindu-1 pe sugar con~tientde corpul siiu ~i de el insu~i.7 . Auzul ~i loc~lizat-ea zgomotelor. sugarul participii la aceastii m i ~ c a r e~i controleazii bine capul. Sugarul devine atent la zgoinote. este Schiteazii mi~ctiride tfir2re. care are o bun5 mobilitate. sugaml trecut de 3 luni se joacg cu mhinile ("le-a descoperit"). va inviita . 3. e) A~ezatpe spate. mfingfiieri pe frunte). F'rive~te. Gfinguritul devine din ce in ce mai expresiv ~i rnai variat. acest progres apare rnai tfirziu. Personalitatea sugarului se dezvoltii. se rnai uit5 intermitent cruci~.

Deasupra scutecului absorbant ("Pampers") ~i peste c?imq2i. dezvoltarea este in funcfie de factorul ereditar. Pentru un adult. temperaturi sau prilej (stat in casi. 3. Nu trebuie s i se uite cii fiecare sugar se dezvolti diferit. nu mai este necesar ca sugarul s i fie imbricat prea gros. Abaterile de la mediu sunt. Prematurii ~i sugarii bolnivicio~i se dezvolti rnai incet. i performanfe sau "rSm2neri in urmi". Peste aceasta se adaugi obiecte de imbric5minte in funcfie de anotimp. fnfciFatulsugarului mare.sugarul poate fi imbrgcat cu o salopet?i. Fiecare copil i ~are propriul siu ritm de maturafie. Pe de o parte. diferiti de tofi ceilalfi sugari. nu mai este ameninfat at2t de mult de ricire. Fig. copilul "normal" sau "mediu" (~ablon) nu exists in realitate. Dupi cum am rnai spus. se schimba tehnica de infiqat. progresele sugarului par at2t de simple. dupi siptimiini de incercare. de fapt. Dupci vdrsta de 3-4 luni. plimbare etc. unele e~ecuri mici succese ~i se ajunge s i se inregistreze trepte noi de dezvoltare. De la 4 la 5 luni Una din cele mai mari bucurii tr5iti de pirinfi este urmirirea dezvoltirii sugarului. La cei hrinifi artificial se pot produce produse de continuare (Milu147 . s i intindi m2na qi s i apuce o jucirie. Unii sugari se dezvolti mai rapid ~i alfii rnai incet.4. s-a pus la dispozifia mamelor un chilot ce face corp cu o c k i ~ u fcu mineci scurti i v2nduti sub denumirea englezeasci BODYS. aSa cum am mai spus. Fiecare copil are propriile sale "performanfe" ~i"schema sa personali" de dezvoltare. Fiecare fiinfi umani este o individualitate aparte. plimbarea de sears cu c b c i o r u l este bine s5 fie %cut5 de tat5. f i r i diversificare. I se va lisa timpul necesar pentru evolufie. Medicul pediatru care a urmikit sugarul de la na9tere este cel rnai in m i s u r i s i se pronunfe in aceste probleme.si-l fini in brafe. fiiri a tinde s i obfini cu foqa ce consideri a fi normal. care are loc continuu. Pikinfii nu trebuie s i devini neribditori daci sugarul nu a realizat una sau alta din treptele de dezvoltare expuse. precum ~i de modul cum $tie familia s5 se ocupe de copil. Particip5 la baia zilnici. in timpul zilei sugarul are i n c i patru perioade de sornn: doui dirnineap ~idoui dupi-amiaza. va incerca si-1 cunoasci. c h d sugarul incepe sii pedaleze. Unele modificiri in dezvoltarea nervoasi a sugarului nici nu ar fi sesizate de pirinfi. sugarul devine o mic8 personalitate. pe de alti parte. Ce seface dacci sugarul se dezvoltci mai incet decdt i normal. usor de imbricat. ce nu se poate pune in tiparul unei scheme de dezvoltare normali. perfecfion2ndu-~i treptat capacitatea de termoreglare. Pentru sugar este ins5 o a d e v ~ a t performanfi daca i reuSeSte. De asemenea. cu mkirni corespunzitoare. Familia are datoria si-1 stimuleze cu dragoste $i ribdare. La scurt timp dupi naStere. in ultimul timp. Daci pirinfii i ~ fac probleme de acest fel se va consulta medicul.8 A. Perioadele de veghe sunt rnai lungi ~i rnai active. . Se vor alege cele din fesituri de bumbac. durabile ~i adaptate la sezon. Alimentatia La sugarii alimentafi natural se continua cu acela~i numir de mese. $i toati viafa va fi astfel. Pentru sugarii din mediul urban cea rnai convenabili formuli in acest moment este menfinerea chilofilor impermeabili ("Pampers") ~iimbricarea cu pantalonqi special confecfionafi sau salopeti. inc2t le consider5 de la sine infelese. 3. daci nu li s-ar atrage atentia.). scutecele incep si-1 incomodeze: sugarul are nevoie de libertate in rni~ciki. regula ~inu excepfia. caracteristice temperamentului ~i structurii lui. SomnuZ de noapte este acum mai ad2nc ~i far2 intrerupere. deoarece corpul lui. Cu numeroase incerciki.

pulpa de banane se sfiriimj $i se bate cu o lingurifi piing se formeazi o pasti omogeni. Aceasti masii va ti rnai pu@nconsistenti t%d adaosuri (de biscuiti sau de br%z5 de vaci. toate fructele. trezind sugarul noaptea sau diindu-i s5 tragi din biberon in somn sunt gre~ite. Ma'rul pas se dilueazi la inceput cu sucul care se scurge in jgheabul de la marginea rizitoarei de sticli.) sau in formulele folosite anterior (Similac. altfel. care se dilueazA la incepat cu ceai de plante neindulcit (chimen. se p a t e trece la lapte cu ccreale ("Brei"). a ) Numa'rul meselor. in afari Be mere $i de banane. pentru inceput. De asemenea. care au celulozi rnai putin5 gi aciditate redusi. banane). La sugarii s i n i t o ~ i care se dezvold bine se menfin cinci mese pe zi. determini aparitia de scaune mai moi. mentin tot 6 mese in 24 de ore. De obicei insi. dar sunt rnai scumpe. strugurii (diaree) $i cip. zja cum fac multe mame) pentni ca sugarul s i primeasci rnai bine masa de priinz. poate fi inceputii la bfiirqitul lunii a 5-a vi nu mai devreme la sugarii alimentati artificial si care cresc bine in greutate. foqtii prematuri. b) Ratia va fi de 150-180 ml la fiecare m a g . Dupi ce un sugar a invifat s i inghitii este important ca alimentul oferit s i fie primit cu plicere. spre nedumerirea $i chiar nelini~tea unor mame. daci sugarul primeste 5 mese in 24 de ore $i de circa 200 ml daci primeqte numai 4 mese. Se crevte treptat cantitatea ~i se d i acelasi fruct timp de 4-5 zile. Tentativele rigide de a menGne orarul de 5 mese.a una din mesele de lapte.). piersici. fragi. Sepot folosi conserve deji-ucre? Pireurile de fructe special preparate pentru sugari sunt foarte comod de folosit. Unii medici recomandi s i se introduci o mas6 de zarzavaturi. de brei. se . banane.. caise. In rezumat: rnasa de dimineafa' vi cea de seara' r i m h in continuare de lapte praf de durati partial adaptat sau. La sugarii debili. Oztroducerea supei bireului) de zarznvat cu came. pepenii qi cireqele. mere sau banane. Din practici. de la sucurile de fructe se poate trece la pulpa de h c t e (mere. presii de fructe sau un 0 mixer simplifici mult munca mamei. b) timpul pe care mama il are la dispozifie pentru a se ocupa de preghirea acestei mese. La sugarul alimentat artificial la aceasti v k s t i . Mulfi sugari renun@ spontan la una din mese. De aceea. dts consiste~tta ciulamalei. Adaosul de fructe se fixeazz in functie de: a ) ora la care sugarul cste flimiind. la noi in fari se folosesc morcovii $i ro~iile. Nan etc. C e j h c t e noi se pot da sugarului ~i sub ce forma'? h functie de sezon $i de toleranfa digestivi a sugarului se pot da: mere. Se pot da Er3 nici o teami. deoarece pot declan~a dureri abdominale silsau diaree.mil 2. Cu piudenti se pot da perele. . zmeurk &ne. cu La inceput. nu se indulce~te sirop de zahir. laptele de vaci diluat qi cu adaosuri. Golden sau deliciosul de Voineqti) bine coapte. fie c:u un produs diri comeq de lapte cu cereale $sau fructe. pe Iiing3 lapte. la nevoie. acesta poate fi dat alternativ cu altele pentru care s-a stabilit anterior toleranta. Dacii se incepe cu un fruct nou se ofer3 la inceput o cantitate mici (o lingurifi). Se pot folosi banane bine coapte (cu coaja galbeni). fie se adaugh cereale la lapte la Tnceput de consistent5 fluidZ vi apoi rnai vgscos.). pireul de ma"r crud ras sau mn'r copt este ce! rnai potrivit. fini. Dupi ce se stabile~te toleranpi fati de noul fruct. Preferi uniformitatea! La multi sugari. in afar5 de mere care se rad. Daci sugarul este maturat pentru a inghiti alimente mai consistente $i daci este flimiind il prime~te mai bine. majoritatea sugarilor nu agreeazi varia$iile de fructe $i de mediu. La mesele de dupi-amiazi se continui cu laptele. menfinbdu-se numai laptele $i adaosul de fructe sub formi de pireuri (mere rase. Fructe care nu se dau l sugal: Nu sunt recomandate a prunele. Se vor folosi numai mere de bung calitate (de preferat mere Jonathan. in timp ce la masa a III-a f"pr2nz") se incepe lntroducerea de supi.mere rase sau banane. noul aliment se d i ca adaos la masa de lapte de la ora 10.junile (urticarie). la "miincicio~ii"s i n h o ~ idaci doresc. ora cea rnai potriviti este ora 10 dimineafa (a doua masi) $i mai pufin orele 16-17. La vksta de 3-4 luni se pot da "pireurile" de nlorcovi. folosind o linguriti de material plastic sau de metal inoxidabil cu viirful rotund.' La masa a doua se va trece la pulpa de fructe . Se da' inaintea mesei propriu-zise. banane). Se incepe cu o lingurith qi se creste in ciiteva zile la 8-20 de lingurite (40-100 g). Bananele sunt tot atiit de bune ca $i merele. c) Di~er~iJicarea alimentafiei. Sugarul a dobindit capacitatea I L. distrofici $i convalescenfi se pot da 6 sau chiar 7 mese pe zi. fructele se taie $i se paseazi printr-o siti sau prin mixer. anason etc. coacize. cu api fiarti $i riciti sau cu suc de portocale pentru a u p r a mestecatul $i inghititul. Pe cutiile conservelor respective este obligatolie precizarea: "pentru sugari" yi viirsta de la care se pot da %i riscuri. Nutrilon plus etc. la cei g r a ~ i ( p i s t o ~ icu t e n d i n f i la obezitate) se va evita introducerea de Ginoase. Dintre zarzavaturi.

Fig. Alimentul nou se d5 incet qi cu r5bdare. Introducerea unei mese cu alimente solide reprezint5 pentru mam5 vi sugar o schimbare substanfial5. El invaf5 numai treptat s5 duc5 alimentul de la v&ful c5tre baza limbii.zahr. capacitigi lui de a transports spre baza lirnbii ~ia inghifi alimente solide. apoi vi cartof). ci se d5 dintr-odati supa de legume mixati sau trecud prin sit5 (la fnceput numai morcov. s5ruri minerale vi celuloz5 ("fibre"). gradului de maturalie a sugarului. apoi alimentul respectiv se ingroav5 treptat.) de a le inghiti $i digera.3. Se bcepe cu o consisteny5 foarte m i d . consistenfa primului aliment se adapteaz5 vdrstei. 2 . amestec de cereale 1. Pdn5 atunci va primi doar suc sau pulp5 de fructe.~ u g m(de l 1 run&l 12 lung l a a Lapte adaptat I"""' i Lapte papal adaptat Lapte de contmuare Lapte de vacl . la sugarii care au o crevtere in greutate necorespunziitoare nu se introduce "supa" pentru c5 are o valoare caloric5 mai m i d decdt orice produs lactat. Prin consistenfa lo1 sunt mai "s5~ioase". D a d se incearc5 cu r5bdare vi se repet5 mereu acest lucru. sugarul s5 scoati aproape totul din gur5. 3.Plan de alimentatie pentru copilul in@cat in primul an de via@ Dupg recomandSirile Comisiei de alimentarie a SocieGtii elvefiene de Pediatrie (Schweizensche Geselschaft fiir Pgiatrie. Nu se incepe ca pe vrernuri cdnd se da supa "strecurat?. La inceput este foarte neindembatic (il proiecteaz5 afar5 cu limba. Zarzavaturile aduc vitamine. se renun@ vi se reincepe dup5 2-3 s5ptimdni. Mama se poate aqtepta ca. pdn5 se obivnuie~te cu noul mod de a m b c a . Sugarul va f i ajutat s5 se obivnuiasc5 cu gustul qi consistenla noului aliment. la inceput. De asemenea. a c k e i consistenf5 va crevte treptat ajungbd la aceea de pireu. La sugarul alimentat natural diversijicarea nu e necesara' decdt dupa' vdrsta de 5-6 luni.8 B . . pe care o folose~te pentru supt) vi devine ca ner5bd5tor. sugarul va reuvi in curdnd s5 refin5 ceva din noul aliment. Dac5 dup5 cdteva tentative nu se obfine nici un progres. sugarul se obivnuievte s5 m b b c e cu lingurip. Mama nu trebuie s5-vi piard5 curajul! Insist5m.fn plus.

Se trec printr-o sit5 deasi sau se mixeazi numai morcovii ~i ceva rnai tirziu cartofii. 1 Dup5 Frarnkelts D.care combat diareea . Daci se d i sugarului sansa de a . Supa se prepari pornind de la fiertura de legume. La . se completeazi mereu. came ~i ou. Rigiditatea dogmatic5 ~i forfarea sugarului au dus la cele mai multe anorexii (lipsi de pofti de mdncare) psihice la virsta de sugar si la tulburiki de comportament la copilul mai mare. cind va f mai mare.~i multe siruri minerale ~i vitamine) ~i foarte putini albituri (pitrunjel sau felini). La inceput se fierb numai morcovii (foarte bine tolerafi de orice sugar.) diversificarea se face cu introducerea in ordine de fructe. se adaugii nu prea multi a p i si se fierbe pin5 ce zarzavatul se s f i r h i i usor. piure de zarzavat.Mama $I capiluf Fig. Elvetia etc.Introducerea alimentelor solide la sugar.~descoperi acum unele preferinte i i alimentare. daci sugarul refuzi un anumit pireu de zarzavaturi sau fructe el nu va fi foqat. in timp ce in SUA ordinea introducerii de alimente noi este: cereale. came. La sugarii care au tendin@ la constipafie sau la obezitate.8 C se desprind urm5toarele: in Europa (Germania. 1 ridicini de p5trunje1. supa de zarzavat se va introduce mai timpuriu. 3. galbenu$ de ou qi iaurt sau brgnza de vaci. Deci. Se resuspend5 morcovii ~i cartofii in apa de fierbere. deoarece confin pectine .: Manual of Pediatric Nutrition. fructe. legume. Familia este poate mirati de faptul c5 acordim aGta importanti gusturilor ~i reacfiilor individuale ale sugarului. pentru a nu fierbe in sec.8 C . Daci apa scade prea mult. Nu intimplitor. se spa15 si se curifi bine. La cei cu tendinG la constipafie se introduc de la inceput ~i cartofii. Brown and Co. 1985. Joiies E. Boston. se va constata. 2-3 cartofi. Mama trebuie s i aibi ribdarea qi indeminarea necesare atunci cind aduce ceva nou in alimentafia sugarului si in viafa lui in general. finindu-se seama de gusturile qi modul cum accept5 fiecare sugar modificikile alimentafiei. Little. ci pentru c i astfel se impline~te sarcini educativi importanti: se reso pecti individualitatea f i e c h i copil.. Se va avea in vedere c i anumite preferinte sau repulsii sunt posibile in cadrul unui comportament I Din figurile 3. Se aleg 4-5 morcovi de buni calitate de mikime mijlocie. alimentar qi acest lucru va fi respectat. c i alimentafia lui ii este specific5 lui qi acest lucru este valabil qi in alte domenii de educafie..8 B $i 3. Trecerea se va face treptat.

La cei care primesc "supa" cu lingtirifa (de preferat!) se va da de la inceput sub formi de pireu. d a c i sugarul tolereazi si m5niinci mai bine. foi verzi). Se folosesc numai o u i proaspete. boabe de maz&-e verde. care sunt toxice!). . telin5 sau pistiirnac).3 lingurife de came mixati sau fin tocat5 de pas5re sau m2nzat Sriptrimrina a Ill-a: 150-180 ml: . in decurs de qapte zile se va introduce carnea de pasire sau de viti tiiniri (miinzat). Pentru iarni eel mai bun procedeu de conservare a alimentelor il constituie congelatorul.112 morcovi trecufi prin sits. apoi 112 ~i la de sf%@ 1 gilbenuq intreg). sau cereale fir2 gluten (orez). 150. Se eviti fiuctele qi zarzavaturile ofilite. De dorit c2t mai repede s i se ajungi la consistenfa pireului qi s i se dea cu lingurita. Cumpirarea alimentelor. Ulterior.8 C pag. alterate. acestea se pol pasa amestecate in sup: (cartofi. de obicei. gulii. . La sugarii care prefer2 s i miniince numai din biberon. - Nu se sareaza Sa'pta'mcina a 11-a: 100-150 ml: . "pireul" poate fi predominant de cartofi sau numai de cartofi pe care. Nu este necesar s i se introduci de la inceput supa de came ("bulionul"). La inceput carnea se fierbe separat. 3.3 ori gilbenu~ ou (la inceput 114. microbi existi ~i pericolul infestirii cu substante insectofungicide. Alimentele nu se pistreazi peste termenul recomandat de fabricant.213 zarzavat pasat (morcovi ~ilsau cartofi) . morcovi. Carnea crud2 qi pe~telese pun pe o farfurie pentru ca zeama s i nu se scurgi pe raftul inferior. Este bine s i se faci.7 ori pe siptimiin5 came sau 4 ori carne qi 1. cumpirituri dese qi s i nu se pistreze prea multi vreme. unii sugari nu agree& insi zarzavahlrile cu anumite arome. cartofi (114) eventual se imbogzfe~te 1-2 m2suri de lapte cu instant sau cu 112 linguritii de ulei sau cu f5in5 de cereale fiiri gluten. zb&cite. fierte bine qi se ia numai gilbenuqul.de 4 ori pe s5ptim9n& ciite 2 . tomate. in traditia romiineasc5.Acest adaos face ca sugarul s i primease5 mai usor supa qi in acela~i timp s i crease5 valoarea caloric5 a mesei respective. dovlecei. Este important ca zarzavatul s i fie trecut prin siti sau mixat.112 a p i de fierbere . Nu se pun alimente fierte alituri de cele crude. daci sugarul a ajuns s i minsnce ~i alte zarzavaturi. E celelalte trei zile ale n siptimiinii se introduce tot came sau gilbenu~ul de ou. in rezumat: Prima sa'pta'mcina': 100 ml ap5 de fierbere 50-100 g pulps de morcovi (314). in "pireu" se pun si albituri (ridicinoase de pitrunjel. sau ulei.113 api de fierbere . mai ales cele care nu se cojesc (pe liingi murdiirie.4 . La inceput sunt suficiente 2-3 lingurite care se introduc de 4 ori pe siptimiini. Suntem de phere ca la inceput supa s i se prepare cu mai multe zarzavaturi.2 misuri de lapte adaptat sau partial adaptat.eventual 1 . se inveleqte fiecare in pungi mici de plastic qi se pistreazi in congelator. Dupi ce in decurs de 1-2 sgptiimiini prime~te supa (pireul) de zarzavat (morcovi qi cartofi) se poate renunta la imbogitirea cu lapte praf instant (adaptat sau parfial adaptat) si se trece la adaosul de ulei de floarea-soarelui (112 linguritii).1. . in a doua ~i in a treia zi un gilbenuq Entreg. dar s i se treac5 prin sit2 numai cartofi si/sau morcovi. sugarii ii primesc cu plicere mai mare decst pe alte zarzavaturi.112 . eventual ~i cartofi .112 . fn loc de pireu de zarzavat la sugarii cu crestere ponderali subnormali se p a t e kcepe cu lapte cu cereale: vezi fig. Durata pistriirii se fixeazi confonn indicatiilor din prospectul congelatorului. Carnea se fierbe si se mixeazi.inceput se adaugi numai 10 lingurite de morcovi pasati 150 g). pe ciit posibil. ceapi. Obiectivul permanent in prepararea si administrarea acestei mese este s i se treaci cst de cursnd de la sup2 lapireu. din doui in doui zile. albiturii.2 misuri rase de lapte instant (adaptat sail partial adaptat) sau de cereale f5rS gluten. singurul care acoperi nevoile nutritive ale sugarului inai mare. d u p i aceea. De la inceput aceasti sup: poate fi imbogititi cu 1-2 misuri rase din laptele praf cu care este alimentat sugarul. pitate. Piini la 4%-5% luni se recomandi s5 predomine morcovii. ci supa de zarzavat la care se adaugi carnea fiartii qi mixati. Se spali bine. Alimentele se pa'streaza' in ambalaje curate qi inchise in frigider sau congelator. de buns calitate) se transeazi in poqii mici. consistenta supei va fi preg2titii in asa fel ca s5 treaci prin orificiile tetinei. in prima zi se va adiuga un sfert. fn siptimsna a treia. Carnea procurat5 (proaspiti. Sugarul nu va fi fortat s5 primeasci un amestec care contine un zarzavat care nu-i place.

adiug2nd putin lapte de mami sau 1-2 misuri din pudra laptelui adaptat sau p q i a l adaptat.Mama @ copilul Produsele supracongelate trebuie s i fie complet dezghefate inainte de preparare qi in nici un caz nu se recongeleazi. care dupi ce este mixati se amesteci bine in zarzavatul pasat. inainte de folosire. Preparare. se tranveazi in porfii mici care se invelesc in pungi mici de plastic $i se p i s t r e a z i in congelator. mazirea. zarzavaturile $i fructele se spa15 bine cu a p i limpede pentru a inlitura murdiria $i resturile de substanfe insectofungicide care se folosesc in prezent in agriculturi $i in pomiculturi. spilarea msinilor este obligatorie. se prepari cantitatea pentm o singuri zi. unii sugari o primesc 'numai din biberon (tetina va avea orificii rnai largi). Se prefers camea "albi" (dc giini). Insistim asupra obligatiei ca alimentele decongelate s i fie incilzite o singur2 dati. Consistenta supei se fixeazi in funcfie de vsrsta $i de preferinfele sugarului. msinile (nu in chiuveti sau in lighean!). zarzavat) qi obiectele ce servesc la prepararea alimentelor. alfii chiar de la inceput cu lingurifa. Fierberea (coacerea) ~i refnca'lzirea alimentelor. Csnd ieqifi de la closet $i dupi ce a$ schimbat sugarul. morcovii) sau congelate (dovleceii. Daci preparafi o cantitate mai mare se poate pistra porfia pentru a doua zi intr-o criticioari care se pune imediat in congelatorul frigiderului. carnea $i ouile. Se folosesc pe cst posibil legume proaspete sau. rnai ales masa de lucru. sfirsmate cu furculifa. D a c i nu aveli mixer se va trece zarzavatul prin siti. Numai dupB vsrsta de 7-10 luni unii sugari accept5 pireul de zarzavaturi sau pasta de fructe in fragmente ceva rnai mari. spanacul). La sugarii care primesc deja pireuri qi le doresc ceva rnai ingrovate. deoarece in felul acesta se las5 timp bacteriilor s i se inmulteasci. SpBlati-vi mainile cu sipun ~i cu api caldi inainte de a atinge alimentele. Mixajul sau trecerea prin sit5 (pasajul) se fac in ultimele minute. ficatul de giinB. zahiir etc. tapioca). ca $i atunci ~ 2 n d v-afi jucat cu csinele sau cu pisica. La inceput. . ceea ce este de preferat. Carnea se poate procura in cantititi rnai man. ci numai carnea. Apoi se d i sugarului respectiv. se d i fluidi. porumb. din otel sau emailate. pistrate corect (cartofii. rnai tsrziu carnea "ro$ie" de viti $i de preferat cea de vita t2nirB (msnzat). alimentele pregitite se acoperi si se introduc de-a dreptul in frigider sau congelator. Sunt toxice! La cartofi se inlituri "colfii" $i punctele negre. O d a t i dezghefati trebuie folositi. Carnea se fierbe $i se reduce la un pireu fin. Rinichii sugarului nu suporti excesul de sare. Vegheati ca intreaga familie si-si spele. Farfuriile se Sterg cu o c h p i curati sau se lasi s i se usuce pe un suport pentru scurs.) vor fi tot timpul acoperite. conopida. Insistiim asupra faptului de a nu se adiuga sare. Criticioara se dezgheafi ~i se incilze~te numai inainte de folosire. pe timp de iarni. se poate adiuga pufini f z n i de cereale instant. Buretele se spa15 $i se stoarce in mod regulat. Se aleg morcovi rnai tineri. BucBtiiria se pistreazi perfect curatii. iar carnea se va toca de doui ori prin mavins de tocat sau se va tiia cst mai fin. Singura reguli simp15 in ce privevte alimentafia sugarilor $i copiilor mici const5 in fierberea alimentelor. dupi ce se limpezesc bine cu api caldi. La inceput. Psni la 6-7 luni se recomandi cerealele B r i gluten (orez. indeosebi laptele de vaci. inchisi $i se gole~te Vasele trebuie s i fie de buni calitate: des. in general. Carnea se poate da zilnic daci nu avefi siguranfa prospefimii oului. La inceput nu este folositi supa de came (bulionul). Pentru ca sugarul s i primeasci supa. inainte de folosire. fasolea verde. in loc de came se poate da peqte. psine. la 6-7 luni se prepari ca o cremi. iar spre 89 luni ca o pasti. de asemenea. Cgteva sfaturi (unele se repetB!) lgierza in buca'ta'rie. GBleata ("pubela") se fine curatB. Pulberea de lapte fiind "instant" se dizolvi imediat in amestecul din apa de fierbere $i zarzavatul pasat. inainte de fierbere se taie in felii subfiri. Alimentele care nu se pistreazi in frigider (biscuifi. la 4-5 luni. Supa (pireul) se subfiazs cu apa in care s-au fiert zarzavaturile. Pe cst posibil se eviti reincilzirea resturilor. ea se poate "drege" la inceput. capacele de lemn pentm t%at (carne. in loc de zahir sau rniere se poate folosi cel mult dextrozB sau suc natural de fructe. in primele luni toate alimentele trebuie s i fie lichide sau sub formi de past2 chiar foarte fini. resturile se arunc5 Alimentele preparate inainte de folosire nu se lasi s i se riceasci inainte de a le pune in frigider.

Autorii americani interzic complet mierea in perioada de sugar (predispune la carii dentare. rnai bine untul. Se incearcii ~i se incepe cu circa 25-50 ml(5-10 lingurife) dupii masa respectivii. in locul apei se poate da suc de fructe diluat. pulp. Trebuie ins. introducerea supei este facultativii ~i numai la sugarii care au crescut bine ~i care sunt maturati sg mestece ~i s5 inghitii alimente rnai consistente! La cei cu greutate mic$ in loc de sup5 se va da lapte cu f5inii de cereale ~ i l s a u fructe. . Ora 10: nimic sau fructe (suc. La cei hriinifi artificial. se imbogiife~te cu 112-1 lingurifii de ulei de floarea-soarelui. miere.. s5 fie proaspiit! Alimentafia cu pireuri gata preparate (borcane mici). in ultimii ani au a p b t ~i la noi pireuri de fructe sau zarzavaturi. prezintii dezavantajul cii sunt foarte scumpe. porumb) . Apa simplii ~i sucul de fructe presat inainte de folosire sunt cele mai bune ! I I I 1 I & rezumat: Diminea. Seam: ca dimineata sau lapte cu cereale (Brei). Din acest grup cel rnai prefios estejicatul. dacii bombeazii ~i dacii nu a piitruns aer in borcan. Prcinz: 1 20. . biiuturile pe bazii de coca si cele care contin zahiir rafinat. odati cu vksta.verificafi capacul borcanului: dacii este bine inchis.nu cumpiirafi produse care confin un adaos de zahiir. repetiim. Evitafi sucurile de fructe concentrate. sare. . Nu cumpiirali produse in care apa figureazii in capul listei. Unii sugari accept. acestea.~: 180 ml lapte ("de durag'. Nan etc. un sfert de linguritii de ulei. dentifiei $i cre~terii. precum ~i a unor proteine ~i griisimi foarte valoroase. la una din ele se vor da fructe.nu inciilzifi un borc5na~ de sticl$ pentru cii ar putea sii se spargk . Guigoz 2. dup5 care i se poate oferi siinul. iar adaosurile de carne sau giilbenu~ ou asigurii aportul de de fier (combate anemia).verificafi data expiriirii. De altfel.nu lua@ cu lingurip direct din borciina~ pentru a alimenta sugarul. ins. restul ar putea sii fermenteze sub influenfa salivei adus5 prin lingurifii. este pudtoare de infecfii).Ciind cumpiira@carne ~i legume in borciina~eseparate.borcanul inceput nu se piistreazii rnai mult de douii zile la frigider. Predispune la obezitate. scad pofta de miincare si predispun la carii dentare. Dup5 fierbere alimentele se riicesc brusc (se pun in frigider sau in congelator) pentru a impiedica inrnulfirea microbilor. La sugarii care nu cresc in greutate saulsi primesc greu "supa" numai din zarzavat se pot ad5uga 1 -2 miisuri rase de pudrii din laptele folosit pentru copil sau ~i rnai bine cu cereale instant. care au te efecte nefaste asupra apetitului. o b i ~ n u i e ~pe copil cu dulciurile. Se prefer. uleiul de floarea-soarelui sau de porumb.atenfie la cutiile cu preparate "carne ~i legume". Unele confin substanfe care le ingroa~ii. i n general sunt utile in timpul ciil5toriilor. 153 . amidon sau glutamat. . sugarul se mi@ din ce in ce mai mult. Nutrilon plus. I De indatii ce sugarul prime~te alimente solide i se d5 ~i apii (fiartii ~i riiciti). Nu este necesarii incii "supa". cartofi etc. "Supa" sau "pireurile" sunt valoroase prin aportul de fibre (celulozii). . Zarzavatunle nu se @nmula vreme in ap$ inainte de fierbere. minerale ~i vitamine. dacii nu suntefi sigurii cii va fi consumat la o singurii mas. sau adaptat (Similac etc. ceea ce duce la pierderea de apii prin transpirafie ~i ca urmare la sete. La sfiir~it de suc fructe diluat. Nativa 2. Beba.Sugarut (de l 1 lun&l 12 luni] a a Nici zaha'rul nu este necesar. Masa de la priinz. Humana 2. . le amestecafi inainte de folosire. Componentele sunt notate in ordinea cantitiifii descresciinde.studiafi compozilia indicatii pe etichet5. Mama este scutitii de efortul de a le pregiiti personal. dupii acest interval se aruncii. Gustare: incii un biberon d e lapte. deoarece se pierd o parte din vitamine ~i din minerale. Vara nevoia de lichide este ~i mai mare. Atunci c h d vii hotkiifi sii folosifi astfel de borciina~etrebuie sii vii conformaii urmiitoarelor indicafii: .).). miere sau zaharinii. in mediul rural lapte de vacii diluat (2/3 lapte + apii qi apoi 314 lapte + 114 apii).) cu 10-30 g carne (giiinii sau miinzat). de ciiteva ori pe siiptkiinii. Nu este bine sii se dea copiilor sirop diluat sau ceaiuri indulcite.1 80 g legume trecute prin sit5 sau mixate (~norcovi. "pentru vksta a 11-a"): Milumil 2. eventual completat cu fructe cu sau fZ~ii cereale f%ii gluten (orez. de legume se poate da ~i rnai rar. Dacii sugarul este hra'nit inca' la scin se vor mentine 5 mese. preparate industrial ~i manufacturate in mici borcane.

o mare parte din sugari se pot intoarce de pe o parte pe alta. ti Trunchiul este in pozitie simetrici fa@ de cap. a) A~ezatpe spate (decubit dorsal). controleaz3 bine mi~c5rile capului. acum deschise. D a c i i se intinde un obiect i l apuci. culcat pe spate.10). cu capul ridicat pan3 la 90". S d in pozitie simetrici. Lungimea. 3. Fig. sugarul ivi pipiie propriul corp cu mainile. Spre sfilrvitul lunii a V-a. 3. Sugarul se a g a p strans cu toate degetele de ciite un deget de la miiinile adultului vi se ridici din pozitia culcat pe spate in cea de avezat cu controlul perfect al capului (fig. dar nu reuvevte si-vi deplaseze intreg corpul. in timp ce este ridicat. La 5 luni sugarul normal vi-a dublat greutatea de la navtere. cu toate degetele. 3. in caz c i sugarul nu participi la aceasd mivcare (nu se aga@ de degetul adultului.9). ei ivi dubleazi greutatea mai devreme deciit cei cu greutate rnai mare. Unii reuvesc s i se intoarci vi de pe spate pe burti. il "cuprinde" cu ochii vi apoi il duce la guri. c) Ridicarea de brafe din pozifia culcat pe spate. Motricitatea generala'. genunchii pot fi bine i n m i . iSi apuci picioarele vi le duce la guri. Sugarul a crescut cu 13-15 cm de la nastere [(4 + 3 + 3 + 2 sau 3) + 21. Se pivoteazi pe un singur brat. . in ultima luni a crescut cu 2 cm. iar picioarele sunt mobile ?narticulafia gleznelor. in timp ce ridici vezutul. Dimpotrivi. Alteori ridici capul vi in acelavi timp ?ntinde restul corpului (fig. Bratele sunt flectate in articula9ile cotului. ridic3 singur capul de pe planul patului. dand impresia c i face "'puntea". Membrele inferioare sunt in rotatie externi vi uvor indepMate. sugarul se redreseazi cu u~urin@ sprijinindu-se pe antebrate. Schiteazi tilrilrea. De acum ?nainte va crevte vi rnai putin: circa 1 cm pe luni.Mama gi @fuf Creqterea $i dezvoltarea psihomotorie Greutatea. Ava cum am a f m t vi in alte p w ale acestei c w i "saltul" definitiv al inilltimii s w i n e la pubertate intre 11 vi 16 ani. greutatea fiind transferati de partea brafului pe care se sprijink vi astfel ivi elibereazi celilalt brat pe care il intinde inainte.Dup5 4 luni.Crevterea va fi rnai mici in luna a cincea: 600-700 g pe luni. Fig. ciind cu celQalt. sugarul. Circa 25% dintre ei nu reuvesc aceasti performant$ devi sunt normali in ceea ce privevte alte capacidti neuromotorii. Uneori ivi intinde la maximum coloana vertebral$ se sprijini pe cap vi pe tilpi. Bazinul este aplicat pe planul patului. fi d i drumul singur. in medie 20 glzi sau 140 g pe siptimiini. b b) A~ezatpe u d . membrele inferioare se intind. i n c i cu sangicie.10 . cei niscu9 cu greutate mare (peste 3 500 g) vi-o dubleazi rnai tilrziu. Stilnd culcat. sugarul ivi tine bine capul. nu are puterea de a se tine de acest deget saulvi nu incearci si-vi ridice capul vi toracele) va fi sesizat medicul. 3. Dupi ce este ridicat in vezut vi sustinut in aceasd pozitie. Exceptie fac sugarii cu greutate mici la navtere.Ridicat de m%ni in pozifie yez2nd5. il scuturk il izbevte de gratiile patului. De cele rnai multe ori pedaleazi succesiv c h d cu un picior. place s i agate piturica vi s-o tragi p h i la guri pentru a o suge. dar il tine bine striins. Nu se fac consideratii asupra iniltimii definitive a unei fiinte umane dupi modul cum crevte in primul an de via@.9 . Toate mi~ciirile devin rnai coordonate vi rnai variate. Ridici miiinile vi picioarele simultan ca intr-o mivcare de inot. il duce in f a g vi-1 roteazi lateral. dar adesea intinde vi indoaie simultan ambele membre inferioare.

Este o modalitate de ale cunoqte. marginea patului etc. sugarul incearc5 s5 stea pe qezut: iqi pozifioneaz5 bine capul in spafiu. genunchii sunt flectafi. Se vor sp5la ori de c2te ori cad jos qi nu se va perrnite celorlalfi frari s5 se joace cu ele (pericol de infecfie).11. se opreqte qi reincepe mereu. incepe stabilitatea trunchiului. realizate Er5 a folosi mult limba sau buzele. sustinut de subsuoara' (axile). 3. Tinut de umeri. c3m5qufa. juckia este apucat5 cu m2na deschisk cu toate degetele. Spatele nu este drept. Buzele qi limba sunt organe bune de "pip5it". Fig. foarte probabil. dup5 ce o apuc$ se opune c2nd mama incearc5 s5 i-o ia. Dac5 sugarul este intr-o pozifie stabil5 poate apuca cu ambele m2ini prin prindere palmar5 cu toat5 palma (prindere "simianii"). 3. angajeaz5 . juciirii din cauciuc. dar poate fi adus pentru scurt timp in extensie. Articulafiile qoldului se flecteazk membrele inferioare se roteaz5 qi se incling spre pwile iaterale. MotricitateaJna' si apucarea. Vorbe~te singur. se apleac5 in faf5.piiturica. e) Ridicarea tn picioare.Reactie de pozitie Preciz5m c5 aceast5 reacrie nu se constat5 la toti sugarii E luna a V-a. d tace pentru c2teva secunde sau minute qi le repet5 ca ~i c2nd ar vrea s5 se asculte. "fredoneaz5". indoaie qi intinde genunchii.Sugarul (de l 1 Zunlr l 12 Zuni) a a d) Pozifia in sezut. A . in orice pozifie. Mama va oferi numai obiecte pe care sugarul le poate b5ga in gur5 f51-5 pericol. B . f) Reacfii de pozifie. Dac5 nu i se dau jucgrii. Guru devine un organ de cunoastere. C2nd este in stare de veghe ~i "vorbeqte" mult "pe limba lui". iar gleznele sunt mobile.11. . Ridicat in qezut qi sprijinit de un adult urm5reqte cu interes obiectele care sunt l5sate sZi cad5 lateral de corp. de. incepe s5 emit5 silabe (da. 11 a qi 6). leag5 sunetele. Nu reuSeSte inc5 s5 se sprijine pe picioare. se sprijin5 discret ~ipentru scurt timp pe vMul picioarelor. Sunt indicate: inele de plastic. dar in lunile unngtoare va fi n urm5rit modul cum se produce. Sugarul fqi impinge picioarele spre planul patului ~i preia greutatea corpului. Se vor pune la indem2na sugarului numai obiecte cu dimensiuni ~i forme care s5 nu permit5 inghifirea sau alt accident. satisfactia sugarului creqte ~ iparc5 incurajat. 3. acest mod de a apuca il face s5-i dea drumul f5r5 vreun scop qi f21-5s-o mai poat5 recupera.Reactie de pozitie. Sunetele emise sunt tot guturale. Limbajul. fntinde m2na spre o juckie. iqi flecteaz5 articulafia qoldului. Fig. Sugarii foarte bine dezvoltafi neuromotor. Din c2nd in ~ 2 n pronun@ clar un "a" sau un "e" bine conturate. intinde brafele inainte pentru a se sprijini. are tendinfa de a se "balansa" sau de a face "hopa-Mitics'. gu) qi le uneSte progresiv in lanpri de silabe ritmice. C2nd mama imit5 aceste sunete. dar f5r5 preluarea integral5 a greut5rii. Aceast5 reacfie este cunoscut5 de pediatri sub numele de reacfia Landau. Sugarul giingure~te "vocalizeazii". Sugarul simte nevoia de a duce toate obiectele la gur5. dar nu reuqeqte s5-qi fin5 trunchiul. capul se pozifioneaz5 bine. reacfioneaz5 bine la orice pozirie a capului fat5 de trunchi ~i a corpului fat5 de cap (fig. sugarul va morfoli.

Bineinfeles se vor face corectkile necesare in alimentatie. scaunele pot deveni fie mai moi qi rnai numeroase. Stimularea dezvolta'rii sugarului. Baia zilnica' este obligatorie.De obicei in aceasti luni este planificati administrarea celei de a doua doze de trivaccin asociat DTP (difterie. incep s i deosebeasci persoanele apropiate de cele striine. Urina capiti un miros de amoniac. zarzavaturi. Materiile fecale ~i urina. carne. g2tu1. mijloacele lui de manifestare se imbogitesc: bucurie.un fel de "conversafie". simte nevoia s i fie cineva l h g i el ori de c2te ori este treaz. De exemplu. Pentru stimularea corespunzitoare necesari achizitiilor motorii vezi "Gimnastica sugarului". Repeti propriile sunete. numirul qi culoarea materiilor fecale qi caracterul urinei. Se opreqte din p l h s c2nd aude muzici. . Sugarul aude bine qi se intoarce spre sursa de sunete. miiinile. Se va adiuga Bin5 instant de porumb ~i se va crevte cantitatea de ulei. se intorc in toate pwile. La sugarii cu tendinti la constipatie.s i realizeze diverse performante. Auzul ~i localizarea zgomotelor. iar Injurul lui s i fie liniqte. funcfie de organismul sugarului. plictiseali. intinde bratele qi reia vocalizele. care . fata). se va efectua seara o "baie pmiali" simplificati (organele genitale. acesta s i fie calm. Pielea din jurul orificiului anal qi organelor genitale se pot ^moqi. fie rnai rare qi rnai consistente. Din ce in ce rnai mult 'Ti place societatea". in toate planurile (le examineazi in pozifie qez2nd qi culcat pe spate). in general rnai bine tolerate (morcovi. Sugarul deosebeqte c a l i t i ~ l e sunetelor. Unii pkinfi sunt preocupati s i aibi un copil precoce. incearci s6 "prindi" miqckile qi vocile adulfilor. tentativele de a-1 fixa qi forfa s i stea in qezut. tuse convulsivi).) qi antivirusul hepatitei B. Urmireyte o "zdringinici" la 90" peste linia mediani.comparat cu altii de vksta lui . Introducerea de alimente noi (fructe. m2nie. P. incerc2nd cu alte sucuri sau pulpe de fructe sau zarzavaturi. se bucuri d e ele. Repeti qi schimbi-repertoriul de sunete. Vaccina'ri. Unii se opresc din p l h s ~ 2 n d se li vorbeqte. Pe zi ce trece se remarci o mare variafie in nuantele qi tonalitatea pl2nsului. expunerea la aer constituie un bun remediu pentru prevenirea qi tratamentul eritemului fesier. picioarele. refuz2nd pe cele prea zgomotoase sau cu care nu este obiqnuit. loc de reacfii globale (tresruiri. ulei) in alimentatie schimbi con~nutul. ca mama s i se "plimbe" un obiect strilucitor la 20-30 cm de fata sugarului. Normal.uneori apar cripituri qilsau 'descuamiri. mere. tetanos. De indati ce s-a instalat aceasti schip de dialog. consistenta. Toli cei ce ingrijim sugari suntem izbiti de faptul c i unii sugari sunt "leneqi" qi refuzi s i primeasci orice aliment rnai consistent sau s i "participe" la m2ncare. Vederea ~i mi~ca'rileglobilor oculari. Eritemul fesier. banane). tipete). unii gilnguresc. sugarul r2de cu hohote. pentru a gribi aceasti capacitate a sugarului. Materiile fecale se mod$ca' mult. "sensibil". Este normal ca in scaune s i apari resturi de fructe qilsau legume nedigerate. pireul de la masa de pr2nz va fi predominant sau numai de cartofi. Sugarul fixeazi obiectele qi coordoneazi miqcirile globilor oculari cu ale capului in pozitie adecvati. constituie o greqeal5. In situatiile in care baia "generalf nu este posibili. Tipi cu putere c h d are anumite nevoi sau doreqte s i atragi atentia. teami. indemnhd parci qi pe mama lui s i le repete. Emite sunete nuanpte. Nu suntem de acord cu reluarea imbiierii de 1-2 ori pe siptim2ni. iar altii sunt indiferen$ De indati ce se trezesc. aqa cum am mai spus. in continuare. Spilarea pe cap se poate face de 2-3 ori pe siptim2ni. de vaccin antipoliomielitic (A.La cei care nu-qi coordoneazi inci bine miqckile globilor oculari sau se mai uit5 din c2nd in c2nd cruci~ recomandi. daci i se vorbeqte este fericit. "visitor"). sugarul de 5 luni mai are strabism (se rnai uiti "cruci~"). Se va folosi o "mixtur8" simp15 sau o pomadi izolanti prescrisi de medic qi se va lisa sugarul de mai multe ori pe zi cu coapsele qi zonele fesiere descoperite. incepe s i se contureze din ce in ce rnai mult personalitatea sugarului ("vesel". Contactul social. La cei cu tendinti la diaree se vor folosi numai morcovii qi eventual se va adiuga o E i n i instant de orez la mesele de lapte ~i la pireul de la p r h z . Exercitiul se face de mai multe ori pe zi. Este important ca atunci c h d se testeazi auzul sugarului. sentimentele se nuanteazi. "activ". Eritemul fesier (opireala) apare adesea dupi introducerea sucului de portocale sau de limiiie. Recunoaqte sunete qi se bucuri de unele. se risuceqte. "leneq". Nu se pot trage concluzii definitive. c6 unii p l h g la orice voce care se ridici.

de exemplu. armonia vietii de fiimiliei.. sii-si foloscascri degetele. sa-1 treac5 dintr-o m9n5 in alta. sa cunoascli Pnt2i P mod concret.nu nunlai mama. programul zilnic. Produscir fiinil foarte fin f5rrirnitatc si omugenizrtte sunr usoi. Si P n luna a 6-a pireul se va da sub form5 fin5 (trecut prirl sit&sau mixat). sri Pngrijeascii. s-a constatat cii alimentele s5rate predispun la hipertensiune hrterial5.plistiirnac.~ preg5ti1-i. Alimentatia A / ~ ~ / ) [ L ILa P L I . Multiplele contacrc corporale directe cu obiectele din jur. "fizic".digeratr si eficient folosite. Kestul poate fi foiosit de crvltre .2 Fag.sugarul Psi n va perfections ~nodul cum P prinde P m$nti. zarzavaturile.r). s5-1 azvirle.i. nlai t2rziu. care reprctilltri haza de~voltiirii sale psihice si motorii.2 lingurite mici).5. imbog5titri cu czrrle (g51benus dti ou) si ulei dup3 i~llllica arjtatii anterior.-.2 pa?.ictrti.8. P priveqte. Dac5 suganll se satur5 c11 mai .sugari. parintii sunt dstori s5-1 pun5 P m$nd. Sugarul nu poate efcctua un proces de gsndire n abstract5. De aceea crwbiipcirinyi. s5-1 "curioasc5" ~i prin gust. Dacd sugarul nu-l vrca consistent. s5 cunoascii. la obezitate ~i face pt' sugar sti prefere dulciurile P locul Iaptelui. P luna a sasea la o parte n din ei se poate da sup2 zilnic si se Plllocuie~te complet laptele.~ a l i t 9 t ~ i 1 j~ireurilo~. continutu? urlui borcan se i1lc5lzesteo singurS dat5. R5diicinoasele preferate de nlame ~i specificate in majoritatea tailor de dietetic5 de la noi n u sunt pe placul multor sugari. La clistant5. cle co~ltil~uli~. 1. E! trebuie. sunt datori sli Pnvete s5 studieze. Carnea este cel rnai important furnizor de i fier (tabelul 3. Ass curn :IW m:~i sp!~.-a (mere J-ase sau banane P roanin2 si n : e ilirnii. Treptat. P pipsie. unii autori (ainericani Pndeosebi) la acest pireu adaugii cereale. trecute sunt aparent f5r5 importantii. va reusi 1 n sli-1 tin5 rnai mult Pntr-o msnti.re:~lc ivezi tabcilul 3. Q ' pa?. La supa ipireul) de zarzavat se adaugri zilnic sau de 4-6 o n pe s5ptrvlm2n5 carnea.Sugarul (de la 1 lunii la 1 2 luni) 3. s5 se joace cu copilul. Din fig.i produsele dc cu iiipturi fciiosite si i r ~ luna anterioarti (i'ormule p~c:i!usc iiiptulilr cu aclao-. utilizarea pernlanentri a tuturor cimturilor sale. sli Enccrce s5-1 recupercze etc. Pireul se "drege" cu ceva unt ( 5 g) sau si rnai bine cu ulei (112 . Alirricrltnticl cu prodirsr gut~z . 126 xi t i ? 3. amintirea exprrienjelo. PI aude n 1 1 suniinc!."Jest16 ?unr cele mi~i consacrate si se g5sesc tot timpul. D e l 5 la 6 luni a hledicul de familie.1:i . 149 se observ5 recomandikile Societdtii elvetiene de pediatrie.firbr.borcalle este miti bun5 din 1 nu necesit. clt. p5tn1njel. 13 aceast3 v2rst5.. n Sugarul ?I apucii P palms. Majoritatca nu accepth r5dlici1lile de telin5. o jucrrie. Se col~tin~l. Nu se adauga sare sau zahar. 9n a doua jurnjtate a primului an de via@cantitatea de came creste la 30--40g.-~piii mari si de adallti.5. Pncurajarea qi stimularca achizitiilor motor-ii aprrute spontan la sugar. fn lunile unn5toare se incearc5 de abia s5 se descopere momentul P care sugarul va primi n pireul sf5iiimat cu furculita.1 "studieze". duciindu-1 ia gur& 6 . Rezervele de fier depozitate in timpul sarcinii la copil se epuizeazk iar copilul are nevoie de un aport zilnic de 3-6 mg la sugar si 8 nlglzi de la 6 l i l l ~ la 6 ani.50). 3. De 1-egill. alimentati nunlai la siin p2ni I .(piurcuri si sucuri). in prezent. Acesta are un simt a: mirosului fin si selectiv. sZ ss "converseze'-. cvpilul le prirne?te bine si ele cotiti~lcall1 tot ce trehuir organismului P ce priarste frucrel~. in n schinlb. pe ]&fig3fivctele introduse la masa a 11-n sau a 1'. Sugarul va acun~ula serie de expcriente o Pn !egitur5 cu obiectul respectiv. R. C2t desprc zahar (s-a nlai vorbit in aceast5 carte). elc imbogiitcsc bagajul de expcriente. n sau Produscle Ecbelac. hlotii ul cste cli in primul an de viatii dezvoltarea psihicg depinde de dezvoltarea fizic5 si de "experientele" pe care le cap5t5 sugarul in raport cu mediul Pnco~~juriitor (dragostea $i calitatea ingrijirii nlamei. .\. predispune la carii delltare. majoritatea societriiilor de pediatrie recornand5 pireul de zarzavat din luna a VII-a. s5-1 "plimbe" prin fata ochilor. 126). alimentatia. Pe~itru I-runoaste" si a a '-Pnvtita" ce se poatc face cu orice obieel. i-econ-iand5 Rrtr c. pag. in rea!itate. Piirintii \'or alege un obiect usor. Hipp . P siiptrimiinile 1lrm5toare. se adaugli c$te putin din apa de Ikrbere.8. iar P restul zilelor n c$te un giilbenus de ou fiert tare sau tot carne. Portionarea esrz usoarii. Lu sugurii hrcnifi urti$cial. recomandliri care sunt preconizate de toate t5rile Emopei Occidentale. fructe dc sezoll ?n tinlpul veri~j pciate introduce sup" de zarLavat (treci~tiiprin sit5 sau mixatti). asistenta de ocrotire si manla insist5 mai mult asupra dezvoltiirii fizice (cre~terea greutlitii si a lungimii corpului) si rnai putin asupra dezvolt5rii psihnmotorii (maturatia psihicri si nlotorie).

25 mg pe zi (sub formi de tablete de Zymafluor sau de alt produs comercial). La apa rece se adaugi &na de orez sau de porumb "instant" yi se amesteci p2ni se resuspend2 bine yi se toarni peste lapte. Am vorbit anterior despre nevoile qi prevenirea anemiei feriprive la sugar. La aceasti vilrsd. intr-o baie de a p i caldi pe un foc moale sau la microunde dar niciodati la flacira aragazului (se sparge!). . Este important insi ca foarte cur2nd. Etaminele necesare organismului sugarului se asiguri prin alimentafie (lapte. La sfilryit se adaugi uleiul de floarea. cereale). Zarzavaturile culese proaspete se pot congela pentru lunile de iarni. Ulterior. de consistenla ciulamalei.). Mhcarea se poate pregiti in cantitate mica pentru 1-2 zile sau in cantititi mari care se pun in poQii mici $i se pistreazi in pahare de iaurt sau de material plastic care se tin in congelator pe o d u r a t i de p 2 n i la d o u i luni. Confinutul se trece intr-o criticioari care se pune intr-un vas mai mare ce se incilzeyte la foc moale. i. varzi de Bruxelles (verziyoari). carne.soarelui. mazire verde fini. Carnea se amesteci cu pireul de zarzavat. fructe yi zarzavaturi). la pr2nz pireu de zarzavat cu carne yi dupi-amiaza o "gustare" de fructe cu completare de lapte. s i se ajungi in luna a 6-a ca masa de pr2nz s i fie numai din zarzavat cu carne. D a c i sugarul primeyte la pr2nz o poqie mare de pireu s-ar putea s i ajungi s i primeasci numai 4 mese in 24 de ore: dimineata yi seara c2te un biberon cu lapte. din comeq se vor prefera produsele de pireuri de zarzavat imbogifite cu carne. in timp ce se incilzeyte. a c k i tetini are orificii liirgite. daci nu s-a realizat in luna a 5-a. Meniurile cu adaos de carne se folosesc numai in a doua zi. Fierberea in oala-minune sau in vase tip "Zepter". Carnea se fierbe yi cu un cu$t bine ascufit se taie intr-un pireu fin. fructe tropicale etc. La sugarii cu o funcfie digestivri buni. ceapi. unde sugarii se hrinesc cu lapte de vaci. Cu c2t o came este mai inchisi la culoare ("royie") cu at2t con$ne mai mult fier. Se poate da yi peyte "slab". Ficatul are un confinut ridicat de fier. ori la focul de microunde economiseyte timp yi cruti vitaminele. indeosebi. La sugarii care primesc vitamina D sub formi de terapie de yoc (Stoss-Therapie) in luna a 6-a se administreazi sub form5 de injecfie intramusculari (o fioli de vitamina D. anason. Pentru prepararea unui litru de lapte de vaci in concentrafie 213 sunt necesare: 700 ml lapte + circa 300 ml a p i + 50 g zahiir (10 lingurife rase de zahir) + 20-30 g cereale de orez) (4-6 misuri) yi 8. fir2 completare cu biberonul cu lapte. fn luna a 6-a sugarul poate primi la unul din biberoane un produs industrial de lapte p q i a l adaptat imbogifit cu cereale sau cu fructe ("Brei" cu banane. Mierea de albine. sau D. predispune la c a i i dentare. gulie.).10 lingurife de ulei. spanac. in afar2 de vitamina D care trebuie s i se administreze in tot cursul primului yi celui de a1 doilea an de via@ (inclusiv vara!) sub formi de medicamente. Daci yi la aceasd vilrsti lingurifa nu este acceptad se va da sub formi de "supi" cu biberonul. Daci se foloseyte carne de buni calitate (proaspiti sau bine congelati) se poate folosi la prepararea pireului yi zeama (bulionul) de carne. in timp ce borcanul r i m h e relativ rece. fiola respectivi se poate da pe guri.poqii mai mici. La !ara'. Cu ribdare incercafi in siptimhile urmitoare s i preparafi un pireu mai "atractiv" fie prin adaos de spumi de banane. conopidi. Unii medici recomandi ca la fiola de vitamina D s i se asocieze yi calciu pe guri (sub forma de calciu gluconic fiole de 5 ml sau tablete de calciu lactic pisate yi dizolvate in ceai). tomate. pentru c i alimentele fierb repede. alimentele nu se incilzesc in borcan. Prevenirea cariilor denture. Mulfi sugari preferi laptele fir5 adaosuri (zahiir. d i m urmitorul exemplu (2 p i q i lapte + 1 parte api). Masa se serveyte cu lingurip direct din borcinay c2nd sugarul consumi intreaga cantitate. fn primul an de viati se d i numai carne de viti sau de giini. de 200 000 u. ci le impwifi in poqii mici. borcanul de sticli il puteti inciilzi intr-un fierbitor special. De la aceasd vilrsd se pot da la masa de pr2nz yi alte zarzavaturi: dovlecei. fie cu 1-2 misuri din pulberea de lapte din preparatul pe care sugarul il primeyte la mesele de lapte yi cereale instant. Prohlema anemiei feriprive. ulei. Daci medicul a recomandat ~i pikinfii sunt disciplinafi qi hotir2fi se va administra fluor 0. Borcanul desmcut se inchide din nou yi se pistreazi in frigider cel mult doui zile. bineinfeles se i n l i t u r i capacul yi confinutul se amesteci cu o lingurig p h i se ajunge la temperatura corespunzitoare. mere. Totul se bate cu un tel yi se pune la fiert la un foc moale. Se eviti indulcirea excesivi a alimentelor. AtenNe ~ 2 n d folosifi microundele.

.

prinderea devine palmarii. la sfkvitul lunii a VI-a ~i inceputul celei de a VII-a luni. masii) incearcii sii se deplaseze: indoaie ~ii ~impinge picioarele. o tine mai mult. il intoarce in i toate pwile. dacii i se pune cubul in m2nii il tine intre palm2 ~i v&l degetelor. intregul corp este in pozitie simetricii (capul pe aceea~i cu restul corpului) (fig. Pus pe un plan orizontal ~i dur (!arc. r2z2nd zgomotos. Nu se e vor impune exercifii care-1 obosesc sau irita'! (vezi "Gimnastica sugarului"). sugarul tine m2inile in fa@. il pozitioneazii foarte bine in spatiu. inainte de a se incumeta sii se ridice pe picioarele sale "~ubrede".Nu este cazul sa'Jie incurajat sa' stea in picioare.ezdPld. Va mai trece incii mult timp p2nii c h d va sta in picioare ~i va merge. iar cu celelalte patru degete i "asigurf finhdu-le in jurul antebrafului l deasupra pumnului. in timp ce i i ~ indreaptii ~i coboarii capul.fiind mai subtire . iar dacii fac zgomot le poate ciocbi una de alta. C2nd cade sau dii semne de obosealii va fi culcat in pozi$ia preferati (pe o parte sau pe spate). ridicii sus capul ~ i . Nu i se poate da drumul pentru cii ar putea ciidea. ridicdndu-1 mai des sau pundndu-1 intrepeme. 3. mama il poate aveza zilnic timp de 15-30 minute intr-un scaun pentru sugari'. apucarea unui cub este precarii. e) Pozifia ridicata' ("in picioare"). f&ii a obosi. Apucarea cu d i n i l e devine din ce in ce mai abilii. + Fig. Motricitatea Jim".chii spatelui sunt suJicient de dezvoltafi fi ~ i . cubul este tinut in palm2 cu degetele inchise pe deasupra. chiar dacii este plasat intre perne. Dacii mama introduce un deget in m2na sugarului (dupii experienta noastrii degetul mic pe care . fncerca'rile unor mame de a-1 face pe sugar sa' stea in Sezut. dupii ce au participat la ridicarea in Sezut.13). Apucii bine un inel in mhii.13 . dar treptat cu o opozitie paqialii a policelui (degetul mare). inainte de a se ridica singur in picioare pe marginea patului. 3. Cei cu o dezvoltare foarte bun2 pot sta 1-5 minute. pentru a vedea tot ce se i n t h p l i i in jurul siiu. acesta se sprijinii nesigur la inceput pe v&l picioarelor. deoarece poate sii foloseascii ambele m2ini pentru joc. 3. La inceputul lunii. se sprijinl cu picioarele tndepStrtate.poate privi lateral. tind sii se ridice in picioare ~iaccepti cu greu ca din aceasti pozitie sii fie readu~i decubit dorsal (culcat pe spate). sugarul inalp capul ~iapoi intinde trunchiul ~i se ridicii sprijinindu-se pe Sezut. &ii nici un sprijin. I . Sugarul va sta bine cdnd mu. nu sunt umuzte de succes. dar i ~tine bine capul. in Ulterior va mhca.sugarul il cuprinde mai bine). dar genunchii sunt incii in flexie ( u ~ o ~i r inegal indoiti). Pozitia aceasta il bucurii. qezat in acest scaun.1 intoarce in toate p q i l e . i ~ indoaie i spatele. in&i trebuie sii invete sii stea in Sezut (mult ~i sigur) ~isii se obi~nuiascii sii-~i men$nii trunchiul drept. Unii. prelu2nd destul de s a g a c i greutatea. necesit2nd incii o perioadii variabilii de timp p2nii reuvesc sii stea bine. Dacii este "pus sii stea in ~ezut" c) Pozi~ia sprijinit de mamii ~i aceasta i ~retrage m2inile care-1 i sprijinii. Folose~te intreaga m2nii ca un ciiq (fig. o scuturii cu energie. La 6 luni el se sprijinii pe oricare din segmentele membrelor superioare. in jur de 6 luni se sprijinii ceva mai bine cu picioarele indepktate. s c h i w d mersul de-a i bu~ilea. intre 5 ~i 6 luni o mare parte din sugari pot sta in Sezut pentru scurt timp. indoaie genunchii ~i apoi intinde membrele inferioare ~i se pivoteazii pe "fundulef'. C2nd sugarul invatii sii ~ a d i nu se poate mentine i intr-o pozitie stabilii dec2t c2teva secunde. apoi. Poate prinde c2te o jucZirioarii sau c2te un cubulet in fiecare mhii. axii Aceasta nu i n s e a m 5 cii va merge in cur2nd. Dacii i se dii o jucZirioar5 in mhii.14) cu intreaga suprafat2 palmarii (tip palmar). d) Tracfiunea de pe spate in pozifia pe fezut. Dupii ce a inviipt sii stea in Sezut ~i dacii sugarului ii face pliicere. .Susfinut de axile. Dacii mama sprijinii pe sugar tin2ndu-1 de axile.i p o a t controls.

la baie. piirintii nu trebuie sii se ingrijoreze. goo. isi cheamii mama "pe limba lui". decepfionat. Unele senzatii mai . apoi i$i reia incerciirile. Treptat.tiinfu de sine.14 . olfactive (de miros). le unevte in lanturi si le pronunfii ritmic (da-da-da. De refinut cii sugarul uitii repede. miinilor si picioarelor sale. tresaltii de bucurie. face misciiri de supt ca ~i cind ar gusta-o. la micii distant5 de m2n2. la toate stimuliirile pliicute si nepliicute percepute prin pielea sa: i-a fost frig sau prea cald. i se vu permite i~nei Nu persoune strGine sZ-1 ia in brufe c&ndcopilul_seteme. Deosebe~te tonul cald. simfind preZenFa familiei. durere. reuvevte sii apuce obiectul dorit. Pufin cite pufin. in aceastli ultimii eventualitate. "ma-ma pa-pii". jucgrioara cade. chiar dacii inainte de aceasta au locuit impreunii.asea. vii cnnoaste si recunoavte fafa. in primele luni sugarul era probabil incapabil de a deosebi ceea ce era el S. Prezenfa giiliigioasii a acestuia il deranjeazri ~i incepe sii plingii. cum strinsoarea se sliibe~te pufin cite putin. il chemati cu prenumele siiu. s2nii. dacii nu-$ vede bunica timp de trei siiptiimini. in acelasi timp a dobindit constiinta gurii. repetind vocalele si silabele pe care acesta le pronuntii. Limbajul. sugarul se va lini~ti. a fost ud sau prea strins infiiqat etc. Acest lucru se remarcii dupii faptul cii devine mai linistit si intrerupe jocul cdnd apare un striiin in apropiere. Sugarul "poveste~te"si cind este singur. "pa-pa7'. Contuctul social. incearcii sii se apropie de ea. ee. . ge-ge). mingiiat. Formeazii silabe din ce in ce rnai numeroase: da. in acela~itimp datoritii perceptiilor sale vizuale. pentru a-i ariita cucerirea prefioasii. Cu fiecare siipt5minii vii dafi seama cii sunetelc emise de sugar sunt tot rnai variate. incepefi sii-i spunefi propozitii simple cu cuvinte cu 1-2 silabe: "ta-ta vi-ne". Se intoarce spre sursa de zgomote si reacfioneazii adecvat fat5 de situafii pliicute sau nepliicute. scoate tipete triumfale. Totu~i. ca si cind ar prinde-o de la distanfii. avanseazii putin pe burtii si. driigiistos de cel ferm. cutanate (de pipiiit.). miinile.Ekolutia Iuncliei de apucare. La inceput stringe bine juciiria. ciici o astfel de reactie este un qemn de dezvoltare absolut normalii. Dupii succes se agitii. el a ciipiitat cuno~tintii cei din jur. sever. de vocea. de mama sa. ceasurilor lungi petrecute la aliiptat. la inEsat. 3. formeazii treptat un limbaj in care vii povestifi amindoi evenimentele fericite. inregistreazii expresia fefei malnei ~i reacfioneazii la aceasta. izbeqte cu putere gratiile patului sau ale tarcului. Atunci incepe sii fipe. Ambii pdrinti sunt datori sii-~igiiseascd timp pentru a "dialoga" cu sugarul. surorile. ghe-ghe. apoi deschide qi inchide alternativ degetele. a) La 6 luni suganil folose~teintreaga palm2 ca un c 2 u ~b) la 8-9 luni apucll un cub intre toate degetele cu opozitia degetului mare: c) la un an folosegte pentru apucare degetul arftlltor si degetul mare ("pensa police-index").i ceea ce nu era el. auditive.Sugarul (de la 1 lunii la 1 2 Zuni) Fig. rece. tonta'familia il va clzema cu ace1a. diferentierea anturajului reprezinta o etapii in evolutia sugarului. intrebati-1 unde sunt fratii. cald etc. in curdnd va sti sii deosebeascii persoanele pe care le vede zilnic de alte persoane strliine. incearcii sii se deplaseze. Mama sau alt5 persoan5 bine cunoscutii va riimine in apropierea lui. ea ii va fi striiinii.iprenume. dar nu $tie sii-i dea drumul (de abia pe la 10 luni va ajunge la aceastii performantii). sugarul capstii coiz. Dacii este a ~ e z ape burtli si i se pune un t obiect striilucitor in fa@. bunicii. dupii mai multe incerc&i. pe miisurii ce se dezvolt5. oo. decepfiile. incepind din luna a S. moduldnd tonul vocii. agitii bratele. incepe sii participe cu tot corpul la apucarea unei juckii. bratele si mirosul corpului dumneavoastrii. Cind rivneste la o juciirie o fixeazii mai intii cu privirea. dee. Se bucurii cdnd i$i vede imaginea in oglindii. de ceilalti membri ai familiei. el invatii sii capete con$iinta corpului s5u de care isi dii seama multumitii ming8ierilor mamei.

elemente permanente care-i pennit s i accepte in chip fericit fiecare experienti ~i si-i dea astfel adevkata sa valoare. le apuci. prin balansarea ciruciorului. Scoaterea afari se face dupi anotimp: vara. afectivitatea sunt dependente de calitatea ~i evolutia sistemului nervos ~i muscular. Pirintii cu ini@ere probleme de cre~tere dezvoltare a copilului. durnneavoastri. De aceea. le pipiie. s i vorbeasci nimeni cu ei. ikf profundel il fac s i perceapi pozitia membrelor sale ~ i .' Din interiorul corpului. Sugarul se intoarce spre sursa unui zgomot ~i deosebe~te caliti{ile sunetului. Este obligatoriu ca tatid s i . ci in a-i crea cele rnai bune conditii de mediu. Prive~te orice in jur. vocea mereu auziti. dar ~i ca un mijloc de distractie ~i de lini~tire. comunicSrile ~ischirnburile se fac prin intermediulunui obiect: juca'ria. Pozitia ~ e z h d devine mai stabilii. mama trebuie s i fie prezenti si si-i dea cfit mai mult din timpul ei. Vederea. Prin persoanele din preajma lui. Aceasti luni pare s i fie de importan@deosebiti.~giseasci timp i pentru a fi in prezenp sugarului. integrfind in fiecare zi rnai bine aceste senza*. Schimbarea pozitiei l i r g e ~ t e orizontul copilului. Incepe s i prelucreze percepfiile vizuale. In familiile in care rnai sunt copii. ajutorul p&intilor. Examenul se face in conditiile culcat pe spate ~i ~ e z h d . va fi capabil s i faci din aceste senza@i sintezi o ~i s i se cunoasci in ansamblu. mai de dimineat5 ~i spre seari. La aceasti vhsti. Obiectele din imediata lui apropiere participi la aceasti dobhdire a con~tiiqei de ceea ce este el ~i de ceea ce nu este el. si-1 scoati la aer. iar prin ac!asta ~icapacitatea de a . ca mami. Sugarul rim2ne tot rnai mult treaz. i n aceasti evolutie i n cunoaSterea de sine. cu toate c i au o inteligenti normali. Mama ajuti dezvoltarea sugarului in miisura in care este prezenti ~ i -oferi c k rnai mult din timpul siu. . in i prezenta mamei. rnai trece cfiteva i Vor s i p t i m h i (intre 8 ~i 10 luni) pfini cfind p&intii vor r e u ~ i i recunoasci ce jocuri preferi ~i care sunt s juc&iile sau culorile care-i plac rnai mult. de program "de via@''. in ~i cu vocatie de p&inti ~icu via@ de familie armonioasi. Astfel in jocul cu copilul. se dezvolti rnai greu. s i se "intretin5" cu el.tot atfitea experiente de sute de ori reinnoite care contribuie la aceasti lenti cuprindere a lumii. Urmire~te orice. acustice ~i tactile care se edifici pe functiile motorii. se mi@ rnai mult. in dezvoltarea $i comportamentul sugarului. Mama trebuie si-i dea prilejul s i se m i ~ t in voie. Aude sunetele proprii ~i le repeti. s i . nu consti in a i n v i p pe sugar lucruri noi. in diferite planuri.~foloseasci mu~chii e i dacii-i face plicere. echilibratii sunt cei care reuSesc s i depisteze c2t mai de timpuriu ~i in toate aminuntele orice tulburare in starea de sinitate. De acum inainte stimulii sociali trebuie lirgiti. Concluzii asupra dezvolta'rii neuromotorii. Coordonarea mhi-ochi este buni. maturarea simturilor. s i repetati acelea~i jocuri. Dimpotriv& asculti atent pe cele agreabile. fi place cum de la aceasti v b s t i ~i pentru multi vreme. U r m k e ~ t e persoane ~i obiecte. sugarul capiti interes pentru societatea din jur.. Persoanele care vorbesc tare il sperie. orice schimb devine joc: daci-1 apuci de mGni sau de picioare. Trebuie s i aveti h c i gesturi lente ~i calme cici sugarul se sperie de zgomote prea tari sau de m i ~ c i r prea bru~te. spre prfinz ~i la inceputul dupi-amiezii. iarna. . Supraveghere qi hgrijiri Organizarea zilei. le vede. ii place ca si-i luati ursuletul (sau juc&ioara) s i i-1 aritati. s i i-1 luati din nou. echilibrul se perfectioneazi in pozitiile culcat pe spate ~i pe o anumiti parte. daci-i reped gfinguritul ~ivocalizele. le regise~te. le scapi. rotatia se imbuniti{e~te. putin cfite putin. Ii place ca mama sau tata s i izbeasci intr-o cutie de tabli.~perfections functia i motorie. sunteti figura mereu regisiti. 0 etapi n o u i incepe aproape pe nea~teptate. Nu rnai are strabism. Controlul capului este bun. atunci cfind p r i v e ~ t eobiectele pe care le tine in mfini. mama va obsema cu surprizi cum sugarul se bucuri rnai mult decfit de orice de "societatea" celorlalti frati. Sugarii lisati in pat tot timpul. daci-i vorbe~te. s i i-1 dati. Zgomotele stridente ii d e c l a n ~ e a z i nemultumirea ~i chiar plfinsul. Rezulti c i dezvoltarea psihici. btr-o familie se ivesc prilejuri deosebite pentru acest deziderat. si-1 "asiste" in timpul cfit se joaci. de acum inainte se va folosi un obiect care va semi de intermediar. Plimbirile sunt ficute nu numai in scopul de a "lua aer". Contactul cu mediul inconjuritor creSte. ii place s i fie dus cfit rnai mult la plimbare. Auzul. ii place s i stea mereu c2te cineva pe lfingi el. contactul social. indeosebi a1 mamei.

Uime~te toat5 lumea cu pe energia gi bucuria pe care o manifest5 in leg5tur5 cu cea mai mic5 activitate. strigiind si chiuind de bucurie. Ca m5suri preventive sau de corectare a t u l b u r ~ l o r banale de somn vii indic5m urmgtoarele: a) Sugarul v a j scos zilnic afara'. c) Masa de sear5 va fi mai consistent5 ~i cu o cantitate mai mare de lichide. Sugarul simte nevoia s5 urm5reasc5 ce se petrece in jurul lui. Siirmele de la plasele marginilor patului vor fi controlate vi reparate. pentru a nu-1 zg%a pe sugar. Se joac5 cu poft5 ~i se sup5r5 dac5 este deranjat. e "Modulul" (premergiitorul) se reconland5 numai dup5 ce sugarul se ridic5 singur pe marginea patului. strangulare). Baia devine un prilej de bucurie. in acest caz i se va da s5-vi consume biberonul afarii. Salteaua va fi fixat5 la o in5ltime care sii evite cjderea sugarului din pat. pe un teren usor accidentat (leg5natul vi trepidafiile c5ruciorului au un efect calmant). De la 6 la 7 luni Sugarul aratii mult mai matur. va f i Ecutii rnai spre searii. De la sfiirvitul lunii a VI-a sugarul poate fi pus in !arc. 4Se va respecta acelaqi program in fiecare sears. dar nu se va angaja vreo "convorbire" si nici nu va fi luat in brate. St5 singur in Sezut ~i mi~c5 miinutele in toate piioile. Dac5 timpul este favorabil. dar . S-a obisnuit sii miingnce bine. Plimbarea de dup5amiaz5 va fi rnai lung5. isi manifest5 bucuria nu numai prin mimicii. Mulfi sugari se mulfumesc cu o suzet5. g) Se va evita suprainc5lzirea camerei. prefers r desigur societatea lor. Unii sugari doresc s5 aib5 "societate". Se interzice f i i a r e a sugarului cu hamuri in timpul noptii! Tarcul. Nu v5 sesizati dac5 sugarul se trezeqte in timpul noptii. Multe din miqciiri sunt incii neindemiinatice. in timpul ingrijirii sugarului in pat. Li se va pune de cu seara o juciirie in pat. Se intiimp15 ca sugarul sii se trezeascii noaptea din somn. Nu se va 15sa niciodatii marginea patului coborhti. ggngure~te se mai mivc5 prin pat. s5 se agite. Ciind st5 bine in Sezut se poate juca cu o riituscii sau cu un vaporav. 3.6. Ciind sugarul incepe s5 se ridice in qezut cosul devine periculos. va firn8nggiat si va fi culcat din nou in pat. in apropierea lor. ci si vorbind pe "limba lui". vizite in alte familii. televizo~~ deschis etc. bineinteles nu pentru a merge. cgnd este mai r5coare. ca sii nu cad5 din pat ciind se r5suceqte. musafiri in propria familie. sugarul va fi tinut ciit mai mult in parc. dar vtiind c5-vi poate trezi u ~ opikinfii. dar dac5 se repet5 frecvent vi pe perioade lungi se va consulta medicul. h) Dac5 se trezeste in cursul nopfii va fi mgnggiat.in general . Patzil. se verific5 dacii nu-1 jeneazii imbriiciimintea. Tarcul ii oferii posibilitatea s5 priveasc5 in toate p e i l e . Gratiile care s-au deplasat din dispozitivul unde sunt fixate se vor repara de urgenf5. pentru a o putea prinde ciind se trezesc noaptea.Sugarul (de la 1 lunii la 1 2 luni) 1i 8 1 i 1 i i I migcarea frunzelor din copaci. ritmul zilnic se desf5soar5 mai regulat. tabloul oferit de gr5din5 si de strad5. Somnul. S-ar putea ca sugarul s5 se multumeasc5 s5 stea si singur. pentru a se evita accidentele (fractuii. acesta va fi asezat totdeauna perpendicular pe latura mare a patului.). .sunt Ecute cu un anumit scop. Se prelungeste la 5-10 minute ~i sugarul va fi 15sat s5 se bucure. eventual. Dacii nu sau pliinge gi nu este nemulfumit va fi 15sat in pace. s5 se m i ~ t in voie. e ) Baia general5 se va face zilnic. bunicii sau frafii mai mari. J)imbriiciimintea de noapte va fi comodii si nu prea ciilduroasii. sii bea putin ceai. 6 ) Se va evita excesul de impresii seara (jocuri prelungite cu tat51. eventual i se va da biberonul. Cel mai important progres este sii-gi capete control asupra propriilor tnivciirtri. Este sensibil la mgnggierile si laudele celor din jur. in cazul in care nu inceteaz5 s5 pliing5 va fi schimbat ~i i se va da. Dac5 se trezevte gi plsnge a~teptafi putin s5 vedeti dac5 nu se rgzgiindeste ~i adoarme din nou. Aceasta poate fi numai o situatie trecgtoare.

Alimentatia Alimenta@anaturals' se mentine pe cdt posibil. zarzavaturile se toac6 &nt. s6 fie s e n i t i dintr-o ceaqc6 totdeauna aceeaqi. Dac2 ' h mediul urban se vor folosi produse adaptate (. Pentru sugar este o nou2 etap6 in cucerirea mediului inconjur6tor qi a independentei. Nativa 2 etc. seara qi la inc6 una sau chiar dou2 mese in cursul zilei). b) Mi~ca'rik rnasticajie apar la cei rnai mu16 sugari de intre 6 qi 10 luni. I se poate da din c h d in c h d un biscuit sau o coaj6 de pdine. fierte impreun5. atunci c h d ii ies dintii. un sugar refuz6 cu inc2p6mare s6 primeasc2 pireul. deoarece cei care continu6 s6 fie hriiniti cu alimente pasate. a) Poqtiile de miincare consistenta' vor fi de 150175 g la inceput. 6) Cantitatea de lapte in 24 de ore este de 400-600 ml. cu miros urdtl. Mama va avea grij6 ca mdncarea s6 fie frumos prezentati4. pentru a recomanda tehnica adecvati pentru a "p6c6li" pe sugar ca s6 primeasc2 aceste alimente foarte pretioase pentru combatefea anemiei. pasiire. aceqti sugari devin anemici qi receptivi la infecfii. Tot la aceasti v k s t i se permite autoalimentarea. Nutrilon plus. sugarii savureaz6 masa qi cu ochii. pentru aportul de fier care-1 fereqte de anemie. La nevoie se recurge la un medicament care contine fier sau cereale "fortificate" cu fier. sugarid va avea. Unii incep s6 apuce singuri alimentele cu degetele. Dup6 aceea primeqte putin fier din fructe ~i zarzavaturi. Din c h d in c h d i se poate oferi pupn6 p h e cu unt. Dac6 sugarul nu vrea s6 primeasc6 came se renung timp de cdteva zile qi se reia cu alt sortiment de came sau cu ficat. m h z a t ) se fierb qi se toac6 foarte m6runt sau se mixeaz6. dar ca urmare a alimentafiei unilaterale pot apiirea semne de carenp. 150). Milumil2. dar se qtie c6 orice inceput este greu. sub controlul medicului qi a1 asistentei de familie. Alimente consisteate.2. ficat) fin tocat6 qi de 2-3 ori pe s6ptimdn2 un g2lbenuq intreg de ou. s u g m l are la naqtere depozite de fier suficiente pentru 3-5 luni. 126 ~i fig. Cu timpul.dimineafa: un biberon de lapte "de durati". deqi ar putea s6 le mestece. Se poate introduce o mas2 de lapte cu cereale (vezi tabelul 3. fn luna a VII-a este important ca sugarul s2 primeasc2 ficat. in acest fel se uqureaz2 trecerea spre o alimentafie normals. La sfiiqitul lunii a 7-a. &6 sau cu adaosuri (glucozii. gr6simea de la qunc6). Un copil c h i a nu i se permite s6 m2ndnce cu degetele nu va avea niciodati d o ~ de a le folosi. la care se rnai pot ad6uga de 4 ori pe s2pt6mdn2 carnea (mdnzat. =nuri de cereale. C h d coaja de piiine se inmoaie sau fi cade jos se inlocuieqte cu alta. scaunele devin de culoare alb-fumurie ("chitoase"). pe care sugarul le primeqte cu pl6cere. Apa in care s-au fiert carnea qi zarzavatul se d6 la aceast6 v2rsti. Sugarul care bea mult lapte creqte in general bine in greutate. fap. sau alt preparat comercial de lapte pulbere cu 3. Se poate continua cu preparate de lapte "de duraW' dup6 nomenclatura german6.formule"). apoi vor creqte la 200-220 g. La pireul de zarzavat. La sugarii sk6toqi se recomandi lapte de vac2 nedegresat (integral). Acum rezervele sunt ins2 epuizate qi este necesar aportul de fier. La pr&la nevoie. C pag. deoarece aceasta se diger6 rnai greu. la far6 lapte de vac6 diluat (314 lapte + 114 ap2) qi la cei care tolereaz6 sau progreseaz2 in greutate lapte integral. La sugarii hrkiti numai cu lapte de vac6. se va folosi lapte de vac5 213 sau chiar 314 1 3 p w i lapte + 1 parte ap5. Dup6 piirerea noastr6. dextrin-malted. Este rnai bine s6 se inceap6 cu porpi mici. . &6 ca acestea s6 inlocuiasc6 o mas& Scopul este s5 aib6 ceva de ronwt. C h d sugarii incep s6 aib6 miqcki de masticafie se va incerca s2 li se ofere qi alimente de consisten@ rnai crescuti. in general. pentru a le suge qi a le morfoli. cu gust plgcut. . Se adaug6 cdte 3-5 lingurip la pireul de zarzavat. Carnea de vitk de pasiire sau ficatul (gfin6. Este foarte important s6 se adauge alimente consistente de indat6 ce sugarul este dispus s6 le prirneasc6. gdsc6. vitamine). p h l . urm6torul meniu: .. Este un exercifiu excelent in vederea folosirii ulterioare a linguripi. obiectele din jur. "de continuare" dup6 nomenclatura francez6 sau cu "formule" dup6 nomenclatura american6: Humana 2. dac6 sugarul creqte bine. g2lbenuq de ou. Mai W u .4-4% e s i m i . La inceput iqi va murdiki p miiinile. pag. Incepdnd de la aceasti4 v&st6.8. a ) Laptele degresat sau diluat se mentine numai la sugarii problem6. vor ajunge sii refuze vreme indelungat6 tot ce nu este mixt sau trecut prin siti. ci se incearc6 s5 fie date zdrobite bine cu furculip. 3. creschdu-se apoi p h 6 la 6 qi apoi la 6-8 lingurite. camea qi g2lbenuqul de ou se va consulta medicul. carne. rag. Zarzavaturile nu se rnai trec prin siti. se vor da 2-3 supturi (dirnineap. fn conditii normale. prin came qi giilbenuq de ou. Nu se d6 sugarului came mai g a s 6 (porc.

.

pa-pa. este foarte pufin probabil ca sugarul sii devinii rnai tfirziu un anxios. dar predominii incii apucarea de tip palmar. se bucurii de imaginea lui din oglindii. Se observii o bung capacitate de extensie. Ei incearcii sii se deplaseze prin rotafie. M W l e sunt deschise vi degetele pregiitite pentru activitatea finii. reacfionhd corespunziitor. repeti vi modificii sunete. pe c h d la al* ea este izbitoare. Dacii mama apucii pe sugar de subsuoarii vi-1 ridicii in picioare. Sugarul pronunfii primele silabe izolate ca: da-da. "povestevte pe limba lui" multe vi cu pliicere. Sugarii sunt "fericifi" de aceasti achizifie vi o repeti phii la exasperarea vi ingrijorarea intregii familii. Mlinile se unesc pe linia medianii. ta-ta. dar efectul este de cele rnai multe ori de deplasare inapoi. Aceasta are semnificafiastabilirii de contacte cu lumea din jur prin intermediul privirii. sugarul incearcii sii se mivte vi s&vi echilibreze trunchiul vi membrele (=ii sii reuveascii declt rareori) pentru a apuca obiecte care sunt avezate in apropierea vi la indemlna sa. e) Ridicarea in picioare susfinut de axile.Am vrea sii preciziim cii in dezvoltarea motorie a sugarului trebuie diferentiate patru stadii: "tlrlrea". Fa@ de strGni este rezervat. sugarul le privevte ("le cucerevte cu ochii"). Este bine sii se respecte aceste sentimente. indoaie vi . intinde succesiv articulafiile membrelor inferioare (genunchi. care i-a %cut recent o injecfie. volduri. Dupii ce le apucii. Unii sugari par sii nu treacii printr-o astfel de perioadii de timiditate. Cea rnai mare parte a sugarilor nu sunt capabili de a adopta pozifia in "patru labe" nici in luna a VII-a. de preferat cu un cerc restrhs vi la intervale scurte. plhge cu disperare. sugarul pivotlndu-se pentru aceastii mivcare pe unul sau pe ambele membre superioare. "ca racul"). Atragem atentia p4rinPor de a nu l b a f4r4 sprijin pe sugar qi nici de a face exercitii pentru a forpa perfecfionarea acestei capacit5fi neuromotorii. La aceasti vfirsti. Fie cii este avezat pe spate. dacii va veni in contact rnai des cu persoane strike. este o tentativii de deplasare de la stadiul "de-a buvilea" la cel in "patru labe". ma-ma. pe ambele. tdrdrea. La dezvoltarea generalii trebuie urmkite qi alte achizitii motorii: "rotafia" sau 'Tntoarcerea" (pe una din pwile laterale. Nu insneapiirat cii le este team& Aceasta constituie un semn cii sugarul incepe sii sesizeze deosebirea dintre persoanele apropiate vi cele strike. Contactul social. unii sugari reuvesc sii se sprijine pe m%ni (cu braple intinse) qi sii aducii membrele inferioare sub abdomen. Asculti cu atenfie vi reacfioneaziiadecvat la tonul unei voci (prietenoasii sau seveCi). "mersul"de-a buqilea. htinde i mlna pentru apucare vi in afara razei lui de acfiune. Aude vi repetii sunetele proprii. C$nd este vorba de medicul sau de asistenta de ocrotire. pe care o face insii cu m i ~ c k din ce in ce rnai coordonate. Se joacii cu mginile qi picioarele. uneori de chiote. Prinderea obiectelor este incii de tip clevte-patent. Din orice pozifie.Mama # copilul d) Rota*. Se bucurii clnd recunoavte persoane. Se va constata cii va trece uvor peste aceasti timiditate. glezne). Sugarul nu va fi pus d se spnjine singur d d t dup4 ce hcearci qi re-te singur s4 se apuce de plasa patului qi s4 n se ridice i picioare. ambevte prietenos persoanelor pe care le cunoavte bine. Ochii par sii doreascii mai mult declt poate realiza din punct de vedere motor. . Imitii zgomote din afarii. dacii el aratii cii nu B face pliicere. Apucii obiecte rnai mari vi rnai mici. Auzul. Imitii. in "patru labe" qi "Tn picioare". Privirea incepe sii fie "griiitoare". de pe burti pe spate. Pipiiie obiectele vi invafiisii deosebeascii materiale ori suprafete pliicute de cele dezagreabile. "de-a buvilea". prin &fire sau de-a buvilea (de exemplu pentru a ajunge sii apuce un obiect). Timiditatea constituie o etapii in dezvoltarea copilului. adicii prin bucurie sau disconfort. Dacii este respectat3 vi nu i se dii proporpi neobi~nuite. reprezentlnd ceea ce s-ar putea numi "sociabilitate selectivii". Reacfiile sunt de pliicere. acesta se sprijinii pe vWul sau (mai rar) pe tiilpile ambelor picioare. Motricitatea find. Mulfi p&infi se sperie de aceasti deplasare inapoi (dea-ndkatelea. Adesea. se insotesc de bucurie. incearcii sii preia eficient greutatea corporalii ~ idin aceasti pozifie. sugarul se intinde cu fiecare segment a1 corpului pentru a se deplasa inainte sau inapoi. Se intoarce spre sursa zgomotului. care este o rotafie in jurul unui ax. in cadrul tentativelor de deplasare. Limbajul. de pe spate pe burtii) vi 'Tnvlrtirea". Apucarea. Copilul nu va fi obligat sii se lase luat in brap de striiini. Sugarul reuvevte sii preia numai pentru scurt timp greutatea corpului. unii sugari devin timizi vi rnai p u p prietenovi. h tenteazii mai ales obiectele viu colorate. Alfi sugari nu reuvesc declt sii se 'Tnv2rteasc3" in jurul lor. Emite sunete nuanfate. fie pe bu&i (mai ales).

datoritii nevoii de mi~care de ~i cunoaStere. N u m h l ~i durata perioadelor de somn din timpul zilei depind de structura sugarului. pentru copiii care se mi@ mult ~i se dezvelesc sunt mai bune pijarnalele cu boto~ei. Dacii se face cu indembare. medicamente) . Nu suntem de acord sii se facii d u ~ u r cu jet de apii i puternic. s% de hipotermie (devin palizi sau vine@. cu apii la temperatura cu care este obiqnuit sugarul(36-37°C). Fiecare familie este datoare sii ia de acum inainte toate miisurile de prevedere pentru a feri sugarul de primejdii. Dupii piirerea noastrii. in luna a VJI-a continuii procesul de stabilizare ~isocializare. Al@ise trezesc. baia este o pliicere pentru sugari. Baia (general2 sau la nevoie paqialii) se face.Calitatea recepfiilor vizuale. tactile (pipiiit) ~i auditive este integralii. Sugarul prive~teindelung un obiect ~i urmiire~te persoane. in continuare. Coordonarea mu~chilsr globilor oculari ~icoordonarea mans-ochi sunt bune. 0 mare parte din sugari stau bine pe ~ e z u tdar rnai sunt unii care "se clatinii" sau . La imbriiciimintea obi~nuitii poate adiiuga un tricou se sub c i i m a ~ a noapte sau o jacheficii subfire pe de deasupra. in timpul noptii. Siipunirea ~i curiifirea cu apii se fac in cadii. La aceastii varstii.fntre coapse se pun scutece absorbante ("Pampers"). Dacii imbriiciimintea d e noapte ii acoperii ~i picioarele (sac de dormit. Sunt prea mici pentru a infelege interdicfiile. sii se joace in apii cu o riifu~cii cu o biircup de plastic. Dacii unii p&in@ fin la aceste d u ~ u r ise recomandii sii fie fiicute cu ajutorul unei stropitoare. sugarul capiitii noi capacitiifi pentru cercetarea mediului inconjuriitor. un sugar mai d o m e de 2-3 ori in cursul zilei. griiunfe. sau Baia nu trebuie sii se prelungeascii peste 10-15 minute. in apii cu temperatura d e 36-37°C (temperamra corpului). dacii stii nesprijinit pe Sezut. de programul general al familiei sau colectivitifii in care este ingrijit. biiuturi alcoolice. se intoarce din ce in ce mai bine. fn concluzie. h locuinfele care se riicesc mult in cursul nop@i (sub 17°C) este bine ca sugarul sii fie imbriicat rnai gros. Poate fi plasat pe qezut pe un fotoliu. intr-o camerii inciilziti la circa 22°C ~ifiirii curenfi de aer. cateodati ii mai "riimane un ochi in urma celuilalt". odatii cu inmulfirea posibilitiifilor i de mi~care. in aSa fel ca spatele sii formeze cu membrele inferioare un unghi obtuz sau drept (vezi ~i"Gimnastica sugarului"). "cad" dupii 1-2 minute. cu minufiozitate peste tot ~i indeosebi la cutele pielii. Cei mai mulfi sugari dorm acum noaptea fit1-2 intrerupere. Controlul mi~ciirilor~i pozifiei capului este bun. zilnic. Supraveghere qi ingrijiri Somnul. unii incep sii se deplaseze de-a bu~ilea.S u g m l (del 1 Zwrii a Vederea ~imisca'rile globilor oculari. De la 7 la 8 luni Din aceastii lunii. se va folosi sacul de dormit. Gura a devenit un organ de cunoa~tere tot ce-i cade la indemanii este dus la gurii. Chilofii din plastic favorizeazii opiireala. Din luna a VII-a. riiceli. pantalona~i boto~ei) in cu ~i camerii este cald (peste 22°C) nu sunt motive de ingrijorare dacii sugarul se dezvele~te. Se va menfine o temperaturii cat rnai constant2 in camerii. Apa prea caldii sau prea rece sperie pe sugar ~inu este lipsiti de pericole: arsuri. Mai intai trebuie sii vii convinge@dacii sugarul nu este imbriicat prea c5lduros sau invelit prea gros. de pe o parte pe alta. bile. cu calm. Pentru 1-2 ore poate fi aSezat intr-un scaun pentru copii. insecticide. Pentru a nu-i fi prea cald. fiind incii nevoie de sprijin. fn locuinfele friguroase sau cu variafii mari de temperaturii. cand prive~te lateral. nasturi) sau substanfele otriivitoare (detergenfi.mulfi sugari i ~ schimbii pozifia ~i se dezvelesc in cursul nopfii. Este mai simplu sii se fins obiectele periculoase (ace. 3. sugarul este expus la tot felul de accidente ~i ~iintoxicafii.7.i ~ i pierd echilibrul sau chiar con~tienfa). Rar se uitii cruci~. cosmetice. Sugarul va fi liisat. fierul de c5lcat incins. este 12 lung bine s nu-1 acoperifi de la inceput cu piitura mai H ciilduroasii. dar adorm singuri dacii sunt liisafi in pace cu juc&ia lor. care sperie pe unii sugari. de starea de spirit ~ide agita@a celor ce-1 supravegheazii. Sugarul ~icopilul mic nu pot fi inviipfi sii nu puns maria pe tot ce se aflii in apropierea lor. Prin progresele motorii.

p a t e opi2-i. Se prinde de orice obiect intiilnit in apropiere. pasd de mgceve. scaune moi ~i urlt rnirositoare. Brlnza de vaci intrad in tradi$a culinat-5a sugarului la noi in p r 5 nu este absolut necesar5.Milchbrei). dac5 nu este culcat perpendicular pe latura lung5 a patului. C h d apuc5 de fusta mamei este rnai pu@n r h . dar d a d se agag de colful fetei de mas5 pe care se g5sesc vase cu m h c h r i fierbin~. La prdnz va primi pireu de zarzavat (in general de cartofi ~i morcovi cu unt sau ulei) ~i cu came sau g5lbenu~ ou. La ora 10 se dau fructe strivite sau nu se d5 nimic. La aceasd v k s d numai giilbenu~ul un element este nutritiv esen@alpentru conpnutul s5u in fier. in multe ck$ se recornand5 ca pireul s5 fie dat in fragrnente rnai mari ( s E r h a t cu furculip). cu biscuiti opi2-iti ~i bine s f & . RaJiade lupte este in jur de 400-600 ml in 24 de ore. fructe tropicale etc. familiile instikite. Nestle. Gustarea de dup2-amiaz2. Seara. periqoare.) la sugarii care au aceasd tending. fiind nedigerabile.) de la f m e ca Hipp. mama va sta 1 h g 5el. procurarea unui scaun in inalt prevkut pentru alimenta@asugarului ~icopilului este de mare folos. Dac5 sugarul vrea s5 tin5 sau s5 ating5 biberonul in timp ce bea. rnai mare parte a sugarilor nu "~tiu"s5 mestece cea ~i primesc numai zarzavatul mixat sau trecut prin sit5. la marginile ascutite de la elementii caloriferului se vor pune placaje de azbest. gulii etc. de preferat cu lapte simplu sau. vitamine. se pot da fructe proaspete fierte. Poate fi luat in brate sau. De asemenea. Nuhilon plus. . Pe llng5 cartofi qi morcovi se pot ad5uga: dovlecei. ajutiindu-1s5 aib5 o pozitie clt mai stabil5 (cea rnai pl5cud ~i rnai comod5 pozifie clnd este @nutin brate). indulcite cu sirop de zahk. La s f k ~ i t umesei se va incerca d a d sugarul nu dore~te l ~i putin suc de fructe sau ap5 simpl5. Fructe conservate. h practic5. Eventual se amestec5 cu pesmet de piline. adgughdu-se ~i brlnz5 de vaci preparad in cas5. biberonul de lapte poate fi imbog5tit cu fiGn5 de cereale ~ilsau fructe ("Brei") sau se alege un produs din comeq de lapte cu adaosuri (mere. ins%. a v h d culoarea ~i aspectul modificate f a g de scaunele de lapte. Dimineata sugarul va primi un biberon. fasole verde. la masa de dup5-amiaz5 se va da iaurt cu sau Er5 cereale (sau biscuiti "miiruntiti"). va sprijini ~i va inclina biberonul pentru ca sugarul s5 nu inghid aer. Scaulaele defructe ySi zarzavatslri. va fi ajutat s-o f a d . a l b u ~ u l o l o s e ~ t ela f prepararea unor creme. mobilierul se va reduce la minimum. el va fi tentat s5 se ridice in picioare. scaunele con@nceluloz5 nedigerad. cereale. conopid2. Va primi tot produsul de lapte pe care 1-a primit in luna antenoar5 cum sunt Milupa 2. Multe mame se nelini~tesc. agitajie etc. fn lunile urmgtoare. La sugarii care primesc ins5 la ora 10fructe. poate fi l5sat s5 bea singur. stiind culcat sau ~ e z h dAtunci c h d sugarul incearc5 s5 bea . c o m p t de gutui. mazke verde. U ~ i l e fier de la sobele de de teracot5 ~i sobele de fond se vor "apka" cu pl5ci de azbest. Trebuie s5 se $tie c5 organismul reline ~i utilizeaz5 toate substantele cu Alimentafia Nici in luna a 8-a nu sunt necesare modificgri importante in alimentatie. shivite ~ i la nevoie. la acestea se poate ad5uga b r h z 5 de vaci preparad in cas5 ~ibiscuiti. Mu16 sugari accept3 de la aceast3 vkst5 s5 bea din cea~c5. ar trebui s5 fie constituit5 dintr-un amestec de fructe strivite (sau la nevoie pasate fin) cu cereale-instant. compot de mere. Dac5 nu avep siguranp prospetimii de oului dafi came in fiecare zi.budinci. banane. Humana 2.Mama gi q i f u l la distant5 de ei. La prizele electrice se vor pune dispozitive de sigurang. Nan. Dac5 familia are fructe congelate sau conservate in cas5 (fructe "proaspete". la cei cu greutate rnai m i d sau la "mofturo~i". singur din biberon. Atbu~ul ou p a t e pricinui o "alergie" (erup@i de ale pielii. papana~i. In functie de anotimp ~i de modul cum prime~tesugarul pireul poate fi rnai variat. bhuind c5 sugarul nu p a t e mistui unele alimente sau c5 fructele sau zarzavaturile respective ar fi %5 valoare. Milupa etc. in principiu.facultativ. La sugarii care nu au prezentat nici un episod de eruptii ale pielii in trecut se va introduce albu~ul inglobat in "zdrenje de o u F in sup%. pasd de mere. . cu adaosuri (f5in5 de cereale sau cereale cu fructe . proteine ~i gr5simi cu valoare biologic5 mare. d a d prefer%. se Pe masa de i n E ~ asau pe patul adultilor sugarul se t rostogole~te~i poate s5 cad%. iar d a d se dau fructe. Beba 2 sau "fomule" ca Similac etc.h a t i sau cu cereale instant. gem de caise) se pot da strivite ~i omogenizate cu o lingur5 de lemn. Reamintim c5 in cazul alimentatiei cu fructe sau zarzavaturi. D a d sugarul este avezat pe podea.gSlu~ti.

Simplul adaos de celuloz5 fin divizati determini restabilirea curbei ponderale ~i revenirea la un aspect normal a1 pis5rilor sau animalelor de experienfg. In ultimul trimestru a1 primului an de vial$ oul ~i carnea sunt principalii furnizori de fier. 3. Dezvoltarea fizicg ~i psihomotorie Greutatea. De subliniat cdi unii sugari sar peste etapeIe mersului "de-a b-ilea" si in "patru tube". a) Culcatpe spate. daci scaunele sunt consistente ~i nu sunt in num& mai mare de 3 in 24 de ore. constituind o component5 obligatorie intr-o alimentafie corecti. Dup5 ce se introduc mai multe fructe ~izarzavaturi. glucide. Celuloza indeplineqte $i alte funcfii in digestie. Unii se inviirtesc incii P jurul propriului ax. Cel pufin doui mese (dimineafa ~i seara) trebuie s5 fie de lapte (complet. Celuloza este importanti pentru sinitatea copiilor. proteine). dar nu poate inci s i treac5 din pozifia culcat in aceea d e a ~ e z a t . siruri minerale. alimentul care corespunde nevoilor biologice (digestie. numirul de scaune poate s5 creasc5 ~i s i apari un eritem fesier. Celuloza ~i alte materii similare poarti numele de "substanfe de lest" sau mai recent de "fibre vegetale". metabolism. sugarul trece in pozifia de "mers Fig. fete = 67 cm. care nu le primesc din diferite motive. la inceput i n c i nesigur n fnainthd numai "de-a buqilea". Din pozifia "pe bud?'. Sugarul crevte cu 400-500 g.La 8 Iuni unii sugari incep sri meargri in patru labe. aSa c5 sugarii. zarzavaturile ~i cerealele confin fier in cantitate mici. cu sau mii adaosuri). Perimetrul cranian = 43-44 cm. ci se intoarce pe ambele p Q i ~i se poate rostogoli. lichide) prezentau deficienfe mari in cre~tere. trunchiul ~i membrele inferioare. Greutatea medie este la biiefi de 8 000-8 500 g. grisimi) ~i accesoriile necesare (siruri minerale. Nu este un motiv de alarms. Sugarul se fine bine pe ~ e z u tfii1-5 . glucide. vitamine. care trebuie s i rimdni permanent ~i predo- E patru labe" (fig. iar la fete 7 8008 000 g. Fructele. . Printre altele constituie un mijloc eficient impotriva constipafiei. care contribuie la formarea globulelor roqii. devin anemici.17). va r e u ~ i nu aceastii performan@ intre 8 ~i 10 luni. i ~ i i intinde bine braiele.17 . i ~ controleaz5 bine capul. 3. Revenim cu recomandarea de a nu se uita c i in primul an de viaf5. Lungimea medie: biiefi = 69 cm. excrefie. Motricitatea generala'. sugarul nu mai riimdne in aceast5 pozifie. nici un sprijin. cre~tere) este laptele. tnvitthnd st5 s e ridice direct in picioare i jurul viirstei de n 1 an! c) Pozitia ~ezcind. iar altii se deplaseaz5 de-an ndiiratelea. b) Aqezat pe burta'. Experimental s-a dovedit c i p5s5rile sau animalele care primeau o hrani confindnd toate principiile alimentare de baz5 (proteine. minant in meniul zilnic a1 sugarului. Numai la recomandarea medicului se poate renunfa la mesele de lapte.Sugarul (de la 1 lunti la 1 2 lunil valoare biologici (vitamine.

joac5 la mas5 cu obiecte de diferite dimensiuni $i Teama de persoane stra'ine.3rinfilor. Imiti4 propriile sunete emise degetele de la picioare indoite ca $i c h d ar vrea s5 $i pe cele pe care le aude. s5 deosebeasc5 suprafefe pl5cute $i d) Ridicarea in picioare. cu un prosop trecut ca o ching5 in jurul corpului pentru Din orice pozifie stabil5 (culcat pe spate sau pe a-1 susfine. Descoper5 sliibiciunile p. Un nou progres persoana cu care vrea s5 comunice. prin manevre tactice (apuc5 dou5 cuburi htr-o mh5!). mult5 u$urin@:"se n5puste$te" cu m h a cu rnai mult5 zhbetului. Se ofer5 o m h 5 de ajutor h realizarea dorinfelor.Mama copilul Fig. Incearc5 s5 ajung5 la obiecte in afara sfer~i asiste la activiti4file familiei. Bate din palme $i/sau se uneori deplasdnd hainte acelqi picior. Pronun@ primele bisilabe. el va fi incdntat de aceasti4 favoare $i va putea s5 obiectelor. a) Limbajul. el fine spatele drept $i are un se intiilnesc pe Linia median5. Numai o mica parte din dezagreabile. b . apucare al mpilor se menfine.3rilesunt bine coordonate. precizie asupra unui obiect dorit $iB prinde htre palm5 Comportamentul emofionul. emiterii de sunete cu coloratur5 afectiv5. cu u$oar5balansare. hva@ s5 cunoasca axului propriu. fncearc5 s5 un cub. Reflexul de joac5 de-a "cucu-bau". "papa". Motricitatea fin& Apucarea. Mama nu rnai este important: apucl obiectul cu degetele. Sugarul i$i alege $i degetul mare (mai rar cel mic). La aceste silabisiri se amestec5 accente de un echilibru stabil. repet5 operatiunea de atiitea ori p h 5 c h d Putefi s5-i procurafi un scaun inalt. Le urmiire~tecu privirea ii face pl5cere s5 fac5 descoperiri.a. $ez?nd) intinde mdna pentru aruncarea mare. Nu este le arunc5. diferite materiale. linhd "dada". intr-un fotoliu burt5. Reacfioneaz5 la m h 5 h alta $i-1 "cuprinde" cu privirea! Cdnd apuc5 interdicfii sau la aprecieri afirmative. Se intinde s5 apuce abile. PC). nesigur. C h d este avezat pe un plan perfect orizontal (mas5 s lui de acliune. 3. ca: "tata". Se amplific5 contactul cu mediul inconjur5tor prin intermediul: privirii. MBinile sunt "deschise" $i degetele preg5tite pentru activitatea motorie rnai fin% M%nile de i&i$at. apoi st5 in aceasti4 pozifie. Dac5 arunc5 un obiect pe duvumea $i mama . de asemenea. fn aceast5 lun5 se incearc5 s5 constate ce se intiknpl5 dac5 le mivc5 sau mentin reacliile de negativism fa@ de str5ini. fa@de care reacfioneaza prin pl5cere sau sugari apuc5 de gratiile patului $i se ridic5 singuri in disconfort. "Poveste$te" mult $i cu apuce cearceaful. "cu adres5" nu este departe. "mama". Pipiiie $i atinge obiecte. Este curios $i toate juciriile din jurul lui. B trece dintr-o singura persoan5 de referinf5.18 . Mi$c. la aceasti4 v k s a sugarul normal Limbajul ~i contactul social se prinde de mdinile mamei $i se ridic5 in picioare. Apuc5 cu tot rnai b) Contactul social. se joac5 cu mdinile $i control bun al trunchiului $i capului. mama il apuc5 de axile $i atunci triumf. il tine in a$a fel incdt rnai poate apuca unul provoace situaw pe care le doreqte. Deoarece in aceast5 pozifie nu are pl5cere. Primul cuyht sugarul pkjevte. nerWare sau chiar de m h i e . cu baz5 mare de susfinere. Se mivc5 in jurul picioarele. il ridic5. podea. Este fericit cdnd i se dac5 au ckut.Cei rnai mu]$ sugari stau la aceasti4 viirsti4 foarte sigur in vzut $i se intorc in toate p&@le pentru a apuca diferite obiecte. picioare. fn schimb. D5 drumul intenfionat la obiecte. pe care il fixali mama renun@ la joc. Instalafi-1.

rnai rare (1-2 pe zi) yi survin la ore aproape regulate. Aceasti reaciie este pe deplin justificatk $i un adult ar fi yocat daci un striin i-ar siri de giit! fnainte de a accepta dovezi de simpatie de ordin fizic. dar este foarte probabil c i o realizeazi prin derularea celor 24 de ore. daci i se permite s i se apropie singur de persoane striiine care-1 atrag (curiozitatea fiind mai tare deciit teama). dar f2ari grabi. Coordonarea m i y c ~ l oglobilor oculari este bun& Urm5. ciit yi prin excitaiii exterioare. obiecte mici pe care el le apuci. triste yi rnai ales persoanele zgomotoase. ii vede faia de aproape yi de departe. Spaiiul copilului se construieyte in raport cu mama pe care o vede yi o aude cum se deplaseazi. Daci un striin vrea s i se apropie prea mult de copil acesta se sperie. Aceasti cunoaytere trece pe ciii foarte profunde. protesteazi. Teama de persoane striine se manifest2 mai zgomotos ciind se combing cu imprejuriri in care mama absenteazi (este Iisat singur intr-o cameri cu o persoani complet striini sau mama dispare intr-un magazin yi un striin se apropie de c h c i o r u l lui yi-i vorbeyte). apoi celelalte fiinie apropiate. in care sunt llsate s l pltrund5 doar persoanele apropiate. Va fi schimbat. Cunoayterea de sine. va putea s i le dea un nume. Piriniii observi c i sugarul devine rezervat. Timpul copilului se construieyte cu atiit mai bine cu ciit mama ytie s i se adapteze ritmului siu interior (de exemplu.peste umirul mamei . yi astfel puiin ciite puiin isi d i seama de contururile. veghe-sornn. ii d i copilului nu numai limitele personale. Cum poate percepe timpul? Este dificil s i pricepem cum copilul prinde nofiunea de timp. mai intiii mama lui. dar il invali s i cunoasci yi lumea. se ghemuieyte in brafele mamei sau ale tatilui. care permit s i separe ceea ce este el de ceea ce nu este el. Daci este Iisat s i priveasci feie striine . i-a vorbit yi s-a jucat cu el. automobilele. Vederea ~imi~carea globilor oculari.in autobuz sau pe stradi. 1-a schimbat. obiectele. le pierde. Nu trebuie dus la petreceri cu persoane multe. timid cu striinii. Asculti zgomote yi se intoarce spre sursa sonor& La zgomote neplicute reaciioneazi cu disconfort. prin alternanp zi-noapte. apoi se uiti la ai sii ca yi ciind ar vrea s i se asigure c i feiele familiare lui sunt prezente. de greutatea (greu-uyor). o pierde yi o regiseyte mereu. h plus. Astfel. le regbeyte impreuni cu dvs. Cum se construie~te spa@? Pentru copil spaiiul pare s i se elaboreze pornind de la senzaiia yi perceperea corpului. strizile. de consistenp (taremode). Majoritatea nu se mai uiti "cruciy". Puneii-i la i n d e m h i juciirii. se "concentreazii". se contract5 apoi se uyureazi. Supraveghere yi ingrijiri Scaunele. Astfel. util pentru copilul mic. dorinp de hrani) la orarul siu exterior (venirea mesei) yi c i aceasti coincidenii este fericiti. foame-salietate.t-eytein toate r planurile. Se pare c i sugarul nu este yocat de persoana striiini in sine. camera. mult mai apropiate de instinct deciit de rafiune. le priveyte fafa. zgomotticere. daci il atinge. este numai felul siu de a-yi anunia mama c i pentru el s-a produs acest mic eveniment. activitate-repaus. intoarce capul. Auzul ~i localizarea sunetelor. suspicios. phupl. se creeazi modele de ritrnuri percepute atAt prin senzapi interioare. copilul "simte" c i dimineap sau seara este "ora" mesei. scoate un chiot c h d a avut un scaun. care va deveni increzitor yi va manifesta interes pentru "feie noi". a lumii insufletite yi neinsufleiite va surveni la copil pentru c i mama 1-a hriinit. copilul va ajunge s i se imprieteneasci rnai uyor cu striiinii. Cei din jur cred c i "nu-i place s i fie murdar". i n timp ce este plimbat cu ciruciorul descoperi animalele. el incepe s i devini conytient de momentul in care intestinul s h funciioneazi: inceteazi s i se joace. dorim s i cunoaytem ciit de ciit o persoani. in ciiteva luni. daci i se d3 prilejul s i se joace "cucu" pe 14ngi fusta mamei. Mama nu trebuie s i creadi c i are un rol de "lnviiitoare". $i la acest punct mama este cea care. va ziimbi yi "vorbi" cu un striin atiita timp ciit acesta pistreazi distanp cuveniti'. apoi de culoarea lor yi. scaunele sugarului sunt mai bine formate.admis de tofi pediatrii yi psihologii daci aceasti reacfie reprezinti o anumiti etapa in procesul de dezvoltare psihici sau daci nu este o particularitate a unora din copii. ci de ceea ce aceasta face. ' Se accept5 existenfa unui "perimetru tabu" cu raza de aproximativ 80 cm. de indati ce a trecut de ~ase-yapte luni. Voind cu orice pref s i i se . Uneori. P c n f i i observi c i in aceste luni sugarul accepti cu greu feiele severe. prin prezenia ei. vederea de fete noi poate fi cauzi de neliniyte.Astfel se exerseazi contactul social. ii aude vocea i n d e p h t i yi apropiatii. casele. Din cauza maturirii sale yi a alimentaiiei mai variate. se face royu la fa!& se screme. I-a miingiiiat. a plimbirii sau a reintoarcerii tatilui s i u .

La deschiderea uqii face semne c i vrea s i fie dus afari. Scoaterea copilului ciit mai mult afari. Jocurile agitate. A Leg6mtul (miqciki de calmare?). la care se adaugi f i i n i de cereale instant qi se amesteci bine aviind griji s i nu se formeze cocoloaqe. De la 8 la 9 luni $i in aceasti luni se observi o serie de schimb%i la sugar. Laptele de vaci se d i integral. in ciiteva zile se va liniqti. S-au observat aceste manifestki la sugari care au fost tinufi multi vreme in coq. inainte de 11. Este una din miqckile ritmice ("miqcikile calmante"). Orizontul lui s-a l5rgit mult. ca qi la cei care stau multi vreme in casi (carenti de miqcare). daci i s-a satisficut nevoia de "societate". in&-o cratiti se pune o cantitate mici de api rece. Invafi s i mestece alimentele.2. sugarul se culci in jur de ora 20 qi se scoali dupi 10-12 ore. Copilul trebuie s i simti zilnic comunitatea mami-copil-tati. copilul va fi pregitit de culcare. de miqcare qi daci este suficient de obosit. 3. in paturi cu margini f5ri vizibilitate. . jocuri liniqtite. sau in familie existi o stare de anxietate. Daci mama are talent. o plimbare mai prelungiti inainte de masa qi culcarea de seari. La sugarii la care se folosesc chilofii absorbanti ("Pampers") nu se constat2 astfel de reactii.mama nu va face deciit s i i-o i n k i e . De exemplu. Toate acestea modifici unele dintre obiceiurile sugarului. eventual qi in cursul dupi-amiezii. Pentru inliturarea cauzei. Recunoaqte pregitiri ce se fac pentru plimbare qi se bucuri zgomotos. Dimineata se va da laptele fk-5 adaosuri. se adaugi laptele integral (sau diluat cu 114 api) qi se pune totul la fiert la un foc moale. Amestecul realizat se portioneazi in biberoane curate qi se pistreazi intr-un frigider. Departe de a-i favoriza educatia curi@niei. mesei de seari qi a1 culc%ii. Daci reuqeqte. jn conditiile unui progres normal. Dupi ricire se amesteci uleiul cu un tel sau o linguriti timp de o jumitate de minut pentru c i acizii graqi esenfiali s i fie mai bine folositi. il liniqteqte qi-1 adoarme printr-un ciintec. daci este posibil intr-o baie cu cuburi de gheat5. si-qi foloseasci miiinile intr-un scop anumit sau s i pronunte "cuvinte noi".8.2 ore. la inceput se va da diluat (314 lapte qi 114 api). iar seara se vor incerca lipturile cu adaosuri ("Brei") care sunt fie cereale. se tiiriqte in toate psqile. La oraqe se folosesc preparate de lapte praf: lipturi paqial-adaptate sau de continuare folosite in luna anterioar5 sau lapte praf "clasic" cu 26% grisimi. incearcii s5 se agate de marginile patului sau tarcului ji cerceteazi lumea din jur. se vor confectiona pernite de protectie. Reamintim c i laptele de vaci se d5 in mod obiqnuit cu adaosuri. Uleiul nu se fierbe. care nu este utili nici pentru sprijinul picioarelor qi nici pentru invitarea mersului. incearci s i stea in picioare. Devine rnai activ. La unii sugari se int2lneqte obiceiul de a se l e g b a sau de a . fie zarzavaturi (vezi tabelul 3. timp de 1 Y2 . i se va da impresia c i a avea un scaun este o treabi care o dezgust2 pe mama sa. excesul de impresii duc la tulburiri de somn. care se observ5 la mulfi copii inainte de a adormi. ficute din sciinduri compacte (careng de spatiu). fie fructe. S-ar putea s i doreasci s i faci un lucru pentru care nu este inci apt. Revenim cu indica@aca taM s i fie prezent in familie in timpul imbiiierii. pag. nu are nevoie deloc de inciltiminte. sunt lisafi singuri (careng de "societate" qi de dragoste). Spre sfiir~itul fierberii se adaugii zahirul (10 lingurife rase la 1 000 ml).~lovi capul i de perefii patului. Cuviintul romiinesc "dezmierdare" are la origine cuvktul latinesc care insemna qtergerea copilului de materiile fecale ("merda"). pentru a evita aparitia v2nitiilor qi rinirile. Daci umbli mereu pe o suprafag plani caldi. 126). Uneori este neliniqtit ~ineribd5tor E r i motiv. Nu suntem de pirere ca dupi mas5 familia s i inceap5 s i se joace cu copilul mai mic de 3 ani. Daci sugarul va continua s5-qi loveasci capul de peretii patului. fnca'lfa'mintea. Somnul. Alimentatia Laptele rimiine alimentul de bazi in meniul zilnic. fir5 asperititi. Dupi masa de seari. pikinfii vor verifica daci sugarul sau copilul mic are o ocupatie suficient de interesanti in cursul zilei. imbiiierea zilnici qi o atmosferi de calm in familie sunt unele dintre remediile recomandate. ciind sunt obosifi sau ciind se plictisesc.12 luni copilul nu are nevoie de i n c i l w n t e . In cursul zilei mai d o m e o dati la priinz.inliture scutecul sau chilo@i murdari. supraingrijire a copilului. in caz c i se introduce de abia acum.

un biscuit pe care sii le morfoleascii singur. de fructe sau de legume. sugarul p a t e umbla '%I patru labe". la un sugar mare. de m 2 . rnai consistente.La sugarii constipafi z a h h l se poate inlocui cu lactozii. in general de cartofi $i/sau morcovi. cu brlnzii de vaci. banane cu sau f21-5biscuifi vi eventual. Pireul va fi imbogiilit cu unt sau ulei de floarea-soarelui. M2surarea lungimii sugarului se va face si cu ajutorul medicului sau asistentei de ocrotire. stiiin qezut. inaintea unui aliment nou prin aspectul. Dac2 un sugar are un plus de greutate. nu". incep s5 pllng5. dulciurile. Nu se poate vorbi despre obezitate dacii un sugar este rotunjor. Foarte des. sii-i dafi o bucatii rnicii de p2ine. iaurt sau chiar un biberon de lapte. intre 8 in qi 12 luni creqterea siiptiim%nalii este de 60-85 g. sarea. sugarul nu trebuie s5 fie prea gras. culoarea sau consistenfa sa. La gustarea de dupa'-amiaza' se pot da mere rase. comportament emofional etc. sii-i dafi sii bea din ceaqcii. dlnd indicafii amiinunfite de regim. de fructe sau apii fiartd vi riiciti. in aceastii lunii. contact social. imbolniiviri. trebuie sii se fin5bine cu ambele m2ini pentru a-vi men@neechilibrul. de oviiz sau de tapioca. nu. Gustiirile vor fi constituite din fructe. Greutatea sugarului este un parametru care trebuie apreciat in contextul altor criterii de apreciere a s&i de siiniitate: lungime. Putefi sii 15safi sii ducii pireul la gur2 cu degetele. pe~tele slab. Striiduifi-vii ca din timp sii-i dafi sii miin2nce la un loc cu ceilalfi frafi. Dac2 tofi membrii unei familii sunt obezi. La cei care doresc se vor da alimente mai pulin bogate in calorii (fructe. C2ntarele noastre pentru sugari inregistreazii greutatea p%n% maximum la 9 kg. apoi "sliibesc" vi se lungesc c2nd incep sii se rniqte rnai mult. Cei rnai mulfi oameni (adulfi vi copii) au un plus de greutate pentru cii miin2ncii rnai mult declt necesit2 organismul. Uneori reuvevte sii se ridice in picioare dacii se poate apuca de ceva. dupii ce stau pufin in picioare. i Nu-1 dojenifi vi. Greutatea sugarului nu depinde numai de v2rst5. unui aport excesiv de calorii. sugarul mare intoarce capul qi zice "nu. ci vi de tipul constitufional. Hrana luatii singur il va face mai "binevoitor" cu alimentele qi ii va permite rnai curiind s5 mestece ~i s5 se hriineascii singur. dimpotrivii. Va mlnca rnai bine vi va trece rnai repede la alimente noi. cu "tonus" muscular bun. Se incearcii sii se dea pireu s f i r k a t cu furculip. Curba greutiifii sugarului nu se potriveste totdeauna cu curba din diagramele cu crevtere medie a "sugarului normal". Mama nu va pune un copil la "curd" de sliibire din proprie inifiativii. annonic conformat. aceasta se datorevte de cele rnai multe ori unor obiceiuri culinare greqite. Cei rnai mulfi aratii ava in primul an de viafii. Este absolut necesar ca la aceasti mas5 sii se dea proteine de origine animal5 (altele dec2t laptele). Griisimea nu confer5 o stare de siiniitate mai b u d . Seara se dii lapte cu adaos de fiiinii de cereale. au o rezistenlii rnai sciizutii la infecfii vi fac forrne rnai grave de boli. in mod obi~nuit.~exprima mirarea. rezult2nd o medie lunar5 de 250-300 g. piistoqi se imbolniivesc rnai uqor. Acevtia au inviifat s5 se . dar cu lungime rnai mare. Ca qi adultul. creierul. medicul este singurul care decide dacii trebuie sii sliibeascii pufin. nu-1 forpfi! Dezvoltarea fizicii qi psihomotorie Cre~terea greutate este tot rnai inceatii. vifel). Nu reuvevte ins5 sii stea E picioare n nesprijinit. in loc de cereale se incearcii griqul.La astfel de sugari se vor evita fiinoasele. giilbenuvul de ou. Se poate completa cu fructe proaspete sau chiar din compot (sfiir2mate qi omogenizate). este numai un mod de a . Este suficienti o clntkire bilunarii sau chiar lunarii. nu trebuie categorisitd ca "distrofie" sau "malnutrifie". se culcii singur vi se ridicii f"ariidificultate. Sugarii cu greutate prea mare. dezvoltarea psihomotorie.de lungime vi de alimentafie (cantitate. La masa deprhnz se d5 pireu de zarzavat. Unii sugari au tendinp de a se ingrii~a excesiv. fulgi de porumb. 0 cifrii cu clteva sute de grame rnai putin dec2t "cifra nonnalii". deoarece imobilizarea ~i intinderea sugarului pe o mas2 ca vi utilizarea panglicii metrice implicii de multe ori erori de tehnicii ~i interpretare. de exemplu de gratiile patului. sugarii gravi. Va fi liisat sii ia micul dejun vi gustarea cu biberonul pe genunchii mamei sau plasat intr-un scaun inalt. Cre~terea lungime intre 6 qi 12 luni este de 6in 10 cm. cu mult peste "media" scris2 in diferite ciirfi. qi copilul rnai mare. Masa de la ora 10 nu mai este necesarii la majoritatea sugarilor dupii v&-stade 8-9 luni. dacii-vi dii drumul de m2nufe cade. Fifi foarte atenti pentru cii s-ar putea sii se sufoce cu o bucat5 rnai mare. Nu credeli cii nu-i place. untul. in nici un caz. calitate). sucuri). ficatul (pasiire. La sugarii care refuzii laptele se va incerca o budincd sau papanavi fie$ cu brlnzii de vaci. Unii copii. cum sunt: carnea de m2nzat sau vifel (carnea rovie are rnai mult fier). Motricitatea generala'. La sfsvit se va da zeamii de compot.

in timp ce in alte @n. Contactul social p comportamentul emotional. dar nu qtiu incii sii se q e z e singuri. chiar o erupfie asemihiitoare celei din rujeolii. &ii nici un s o p . nu deveniti anxioqi la insuccesele lui. dacii se bucurii de plimbiiri in aer liber qi juciirii corespunzhoare. dar rnai ales de dragoste. In general. astfel incgt se poate incurca in piituri qi cearqafuri. Unii copii rnai dorm de 3 ori h cursul zilei. Adoarme relativ repede. Va rnai trece ins2 un timp piing va merge singur (ciitre vksta de un an). La cei care primesc vitamina D h administriki zilnice. Priveqte obiectele pe care le are in d n i i .9. Aceasd achizibe este la baza multor acfiuni. Cei care au biiieti nu vor uita cii fetele sunt rnai precoce. 3. La aceastii v k s d se miqcii mult in pat.T vorbeqte. In timpul zilei. ap o sin@ dat& dar mai prelungit. Se va combate febra qi agitafia. Uneori. Reuqeqte astfel sii apuce obiectele intre police qi celelalte degete. l Problerne de profiEaxie: a) La 9 luni vitamina D se p a t e administra pe gurii (200 000 u. Ca qi in luna precedent& pronunti3 "mama" qi bisilabe gi imid sunete pe care le aude sau le pronun@ qi singur. De aceea nu i se va pune decgt un singur cearqaf pe dedesubt (ceqafurile-husii sunt cele rnai practice pentru cii r h l n intinse tot timpul) qi va fi acoperit cu o singurl piiturii. fn@legeintrebiki simple: "unde este mama?' qi priveqte in direcfia respectivii. care pot surveni rnai &iu. De la 9 la 10 luni De la aceastii vkstii sugarul cu un sistem nervos normal qi cu o ingrijire corespunziitoare se manifestii zilnic cu ceva nou. curhd va inviiw sii mate cu el ceva. se obiqnuieqte caintre 9 luni qi 15luni sii se administreze vaccinul vaccinul antirujeolic. nu-1 supraingrijiti. Reactia dispare in 1-5 zile. dar uneori se dezveleqte imediat dupii ce a adonnit. C h d i se trezeqte. inclusiv in afara sferei lui de acfiune. Nu-i place sii fie atins de unele persoane striiine. Copilul invatii miqcarea de opozitie a policelui (degetului mare). incepe sii vorbeascii goptit. nu-1 socotiti anormal dacii el nu a realizat toate "posibilitiitile" vgrstei. Va fi imbriicat cu o pijama cu botoqei. Dacii i se asigurii ingrijirea cea mai bung a corpului. htre a 6-a zi qi a 9-a zi de la vaccinare copilul p a t e prezenta reacfievaccinalii: f e b a agitafie. sugarul este vesel qi activ. pe care le-ar putea introduce in gur$ rischd sii se "inece" (sii se sufoce). se continuii profilaxia.intinde m h a pentru a apuca obiecte. dacii este asiprat cii la trezire iqi vede mama. b) La noi in Wii. antirujeolic (simplu sau asociat cu cel antirubeolic qi antioreion) se administreazii la 14 luni. nu-i va rnai fi teamii. Pentru a atinge unele obiecte. Toad familia va deveni ordonatii in aceastii perioadil. i Sugarul zhbeqte qi priveqte prietenos. Striiinii sunt priviti cu rezervii. Orice interventie in dorintele lui declanqeazii pr9este. bile. Reactioneazii la interdictii ("nu!") qi aprobiiri ("da!"). Limbajul. atentie qi calm din partea piirinfilor.vorbirea la aceasd v k s d este &ii adresii. Somboane). La trezirea din somn. apoi il schirnbii qi-i d5 sii miinhce.intregu1 siiu corp. Normal. picioarele qi. somnul nocturn dureazii 10-12 ore &ii intrerupere. Din orice pozifie se afliih echilibru. Dacii sunt ajutati sii se aqeze. la trezirea sugarului mare qi copilului mic reprezind un mod sigur de a evita dificuldfile de a adonni. Iqi exprimii dorintele clar qi categoric. "guturai". dozele fiind fixate de medic. . Sugarul nu se rnai trezeqte rnai devreme decgt restul familiei. un sugar niiscut shiitos qi fiirii imbolniiviri grave va avea o evolutie normalii. indep-d din jurul copilului toate obiectele mici (nasturi. Supraveghere qi ingrijiri Somnul devine tot rnai bine organizat. Motricitatea find. i. sunt mulfumiti. ins&. Aceste "reintlilniri" matinale vesele. apoi incep jocul de la capiit. Capacitatea de a folosi separat degetele qi de a armoniza miqcMe lor reprezind un progres apreciabil fa@ de perioada in care iqi miqcii pumnii striinqi.). dacii este alimentat corect. perioadele de somn devin rnai scurte. ii arad cgt este de mulfumid cii 1-a reg&it. Se joacii cu mginile. poate folosi degetul ariidtor. mama fl ia in bra@. fncearcii sii piiqeascii sprijinindu-se de ceva. Dezvoltarea fireascii nu trebuie fortad. $-a stabilit tactica proprie qi a inviitat sii descopere punctele slabe ale adulfilor. Nu-1 comparati cu alti sugari.ridice. iqi moduleazii vocea.

de cereale .sau lapte cu cacao sau cu fulgi de cereale prenz: . miel) sau pevte slab .fie lapte de continuare (denumit de francezi "de a 2-a viirstli") . 127 Majoritatea sugarilor prefer. iaurt. alimentafia din ceaqcii sau pahar. mtimtiliguta.1.sau un biberon de lapte .Iln biberon de lavte .br2nza (de vaci. Se va incerca.sau b h a de vaci cu biscuiG $icu fructe strivite - fntre 9 $i 10 luni fntre 9 $i 12 luni se trece la lapte de vacti integral sau lapte praf cu 28% grasimi (%%a reconstituit). pastire. regimul alimentar este identic cu cel de la 9 luni. sau topitli) .in mod facultativ 10: nimic sau cel mult suc de fmcte la pranz: . deciit momentul c h d a inviipt sii meargii sau sii cearii olita.carne (vita.sau i a m biscu* cu gem . budinck c h e ~ etc. orez.fie lapte de vaca integral cu 5% zahar $i 3% cereale . av2nd grijfi ca in menu sa fie prezente: .pireu de legume variate sau de cartofi.2 $i 3. Este o parte din procesul de inv3tare. in continuare biberonul. recent s-a lansat ~i Milumil 3) sau Formula cu adaosuri (Similacgain) sau lapte cu cereale (vezi tabelele 3.sau omleti . turnhd in pahar o cantitate micii. copilul va "pierde pe drum".lapte ~itsau derivate de lapte .pireu de cartofi sau de diferite zarzavaturi . Nu se va insista qi mai ales nu va fi foqat sii-1 bea. multor sugari nu le mai place' laptele. viirsiind o mare parte din alimentul pus in pahar. Practic.lapte + adaosuri . De asemenea. Dupii cAteva incercki nereu~jte renuntii qi se reia tentativa se dupii 1-2 siiptiimiini. sau paste fiinoase fine . fulgi).fie un biberon cu M m l lapte de continuare . S-ar putea sii fie numai o repulsie treciitoare. in mare parte la menu-ul familiei. moale sau "ochi") cu legume proaspete (tomate) sau fierte . ciu- ~ 7 : k t i de vaci.intre mese se poate da suc de fmcte sau . simplu sau cu fain. 2. exist5 copii care refuzii s3 primeascii qi in aceastii lunii.2 pag.fie un "Brei" (lapte plus pulbere de cereale). TABELUL 3 . briinzii sau lapte acidifiat cu suc de liimiiie.sau paste Gnoase fine.sau iaurt cu biscuiti .se poate adtiuga o cantitate mica de Ein5 de cereale "instant" de 2-3 ori pe stip&n2nii.fie legume fierte ~i strivite cu br2nza "alba" . dacii prefer$ laptele cu cereale (fiinii. In prima perioadii.5 unt cu miimiiliguF gustare: . care dispare de la sine dupii cAtva timp.Sugarul (de la 1 lunt3 la 1 2 luni) La un copil intereseazii mai mult siiniitatea qi multumirea lui. fmcte sau zarzavaturi Multi copii la vbsta de un an se "servesc" din menu-ul adultilor ' Vezi tabelele 2.compot de fructe si%hate gustare: .3 pag. 115. Spre sf2r~itul primului an de via@. cacao (dimineata) sau sub form5 de budinci. Unele familii prefera incti laptele de continuare (notat cu cifra 2.fie un biberon de lapte (simplu sau cu adaosuri) . 3.apa c2t $i c2nd vrea 4 mese dimineata: . 126 $i 3.fie un ou (fiert tare. chiar pentru alimente pasate.sau un iaurt cu sau frti biscuiti 1 1 I dimineafa': lapte $i tartin5 cu unt $i ceva duke .priijiturti de casti seara: .3) Se continuti cu vitamina D-pictituri $i cu fluor .2 pag.banana sau mere rase .fmcte strivite cu biscuifi sau brhzti . dezvoltarea aptitudinilor in mod spontan. 4 SUGESTU PENTRU ALIMENTATIA SUGARULUI h l X E 9 $1 12 LUNI' I fntre 10 ~i 11 luni fntre 11 $i 12 luni Ca intre 9 $i 10 luni Se trece. Cei mai mulii prirnesc laptele numai din biberon.br2nza de vaci cu fmcte strivite seara: .fmcte $i zarzavaturi o pr%jitur% casti (crede mti.sau morcovi sau sfeclti sau salati de tomate . Se poate evita viirsarea unei cantit5ti prea mari de lapte. brhz. .came de m k a t sau de pasike sau pevte slab sau ficat sau creier sau ou .) .came .

sugarul se intoarce pe o parte sau pe alta. Cu timpul a ajuns ca in aceastii pozitie sii stea liber.19 . Unii copii continuii sii-qi liirgeascii "vocabularul" cu alte cuvinte bisilabice. nu exist5 o regulii generalii: unii reuqesc destul de bine. 3. Fig. pu{ini reuqesc sii se ridice ~i singuri (uneori).20 . 3.Sugarul apuc3 la 10-1 1 luni obiecte foarte mici htre degetul mare $i argtiitor. se poate ridica in qezut qi uneori o "porneqte" in patru labe.fn luna a 9-a sugarul se p a t e ridica in picioare. Se deplaseazii qezbd inainte qi in jurul axului corpului. 21). ca intr-o pens&. se sprijinii in fa@. In ceea ce priveqte mersul sprijinit.La 10 luni se ridic&in picioare $i poate pQi tin4ndu-se de diferite mobile. De la 6 luni ( c h d rniqckile mbufelor erau atilt de neajutorate ciind vroia sii apuce un obiect rnic) p b i i la 10 luni (ciind.b . meqtequguri etc. apuc4ndu-se de gratiile patului. p b i i c h d musculatura se dezvoltii mxi bine. judeciind dupii reacfia nefericitii a copiilor ciind li se ia obiectul adorat. in timp ce al~ii (mai putini. 3. cu o miqcare grafioasii.). care stabileqte dacii nu este vorba de o manifestare de rahitism. Alte progrese ale dezvolta'rii motorii.21 .Dezvoltarea psihomotorie Motricitatea generala': a) Culcat pe spate sau pe burtii. 3.a. mai devreme sau mai tiirziu. Capacitatea de a opune degetul mare degetului ariitiitor este una dintre marile cuceriri ale omului care pennite folosirea m%nilor la oper@uni fine (scris. . fn general. Cei mai multi se ridicii {iniindu-se de obiecte.19) sau finiindu-se de marginea patului (fig. Cuvintele sunt fZuii adresii. Motricitateafina'.lateral qi In spate cu usuring. sti5 destul de stabil qi se deplaseazii lateral de-a lungul unor mobile (fig. Fig. Ciirpa saulqi juciiria par sii reprezinte o deosebitii sursii de satisfactie. cei mai multi sugari incep sii indriigeascii. o anumitii juciirie sau o bucatii de tesiiturii coloratii. Dupii ce sugarul s-a ridicat qi se sprijinii. copilul va practica qi iqi va desiivkqi achizitiile din luna precedent5. b) Statul in sezut. c) Ridicarea in picioare. Unele mame sunt neliniqtite ciind copilul lor acordii atiita important2 unui obiect neinsemnat. de calm qi de securitate. Dobiindirea acestei capacit5fi are loc intre a IX-a qi a XI-a lunii.20). 3. se rostogole$te. Dacii aceasti5 curburii este mxi accentuatii. pe care tin s-o ia cu ei in pat qi sii adoarmi cu ea. este adevirat) nici nu incearcii! Limbajul. fncepilnd cu aceastii vArst5. altii nu se griibesc deloc sii vorbeascii. Nu se inregistreazii progrese remarcabile. Majoritatea sugarilor au la aceastii vBrstii o astfel de deformare a membrelor inferioare. Somnul. Obiceiul se intillneqte atiit de des la copii siiniitoqi. cu echilibru bun. 3. reuqeqte sii ridice intre degetul mare qi ariitiitor o firimiturii de piline) a intervenit un progres uriaq in coordonarea nervoasii (fig. Supraveghere yi ingrijiri Picioarele in "0". se va aviza medicul. Fig.

controlul sfincterului ani.La 10 luni se poate incepe desprinderea sugarului de a face la olitii.23). pediatrii. Fig.22 .deoarece se poate ajunge la prolaps rectal (ieqirea in afari a mucoasei din porfiunea terminalii a intestinului gros). Sunt p w i ale corpului siiu qi vrea s i le cunoascii. Aqa cum s-a amintit mai sus. Normal. mai ales la copiii cu diarei repetate qilsau prelungite. calmi. De la 10 la 11 luni Alimentafia Cantitatea de lapte poate f i redusii la 400-500 ml. Senzatia de rece qi de apisare a marginii olifei. degetele qi urechile. 0 alimentafie predominant lactatii fir2 pireul de zarzavat cu came in trimestrul a1 IV-lea a1 primului an de viafi duce la anemie marcati qi la receptivitate crescuti la infectii. mereu aceleaqi. Dupi ce mama sesizeazii care sunt aceste ore. se intrerup aceste striidanii qi se reiau dupii vdrsta de 18-24 luni. Este necesar s i fie cunoscute funcfiilecopilului. deoarece el nu este inci responsabil de actele sale. "Jocul" cu organele genitale. Acest joc nu are nici o importanfii qi nu duce in nici un caz la masturbare. anal se instaleazii dupi 1 ?h iar cel a1 vezicii urinare qi mai tkziu (vezi capitolul urmitor). fn plus. fn caz de insucces timp de 2-3 siptiimdni. sugarul are scaunele la aproximativ aceleaqi ore. de exemplu. in special. copilul devine curat abia in a1 111-lea an de viafi. s i nu incercim sii obiqnuim pe copil s i . Copilul are fafii de corpul siiu aceeaqi curiozitate pe care o manifest3 fafii de jucirii ~i de intregul mediu inconjuriitor. nu se va pierde prilejul de a-1 liuda. 3. Mamele incearcii foarte devreme si-1 deprindii pe sugar sii "facii" la olifii (de foarte multe ori din luna a 8-a). Or.~ stiipdneascii i muqchii ce intervin in acest act fiziologic. cici i s-ar stimula qi rnai mult interesul pentru aceste manevre.echilibrafi. pozifia de stat pe vine". Biiiefii. copilul capiitii impresia c i face un lucru interzis. 3. 3. Fig. va pune sugarul pe olifii qi va pronunfa in acelaqi timp cdteva sunete. trecerea la o alimentafie . va deschide un robinet de apii. Nu este bine ca sugarul s i fie liisat mult timp (peste 10 minute) pe oli@. Momentul potrivit pentru obiqnuirea copilului la olifi este foarte controversat. Copilul nu trebuie certat. prin comportamentul pirinfilor. mama ddnd dovadi de riibdare qi calm. Este important ca sugarul sii nu fie certat dacii stridaniile mamei sunt fir2 rezultat. Olifa. fn schimb. q a cum iqi pipiie.10. cu a d t va fi rnai bine. au o preferinfii deosebid pentru organele genitale. Concomitent. Copilul atinge organele genitale qi se j o a c i uneori cu ele ("le manipuleazi"). Cu cdt pirinfii ii acordi importan@ mai mici. Dificultiifile apar numai atunci cdnd. Se va procura o olifii din material plastic qi un dispozitiv suplimentar ("sciunel") cu ajutorul c h i a se fixeazii olifa. incdt poate fi apreciat ca ceva perfect normal. Se va repeta d incercarea in fiecare zi la aceeaqi 01-8. Pe de a l d parte este greu pentru mame qi chiar pentru noi. Formarea deprinderii de a fi curat. Insistenpi inciipiifdnati ~i certarea copilului pot duce la reactii de negativism qi tulburiri de comportament mai grave. 3.Sugarul d o m e cu juciiria preferat5. atunci ~ 2 n are succes.23 . sunetele din jurul lui contribuie adesea LL sii-1 obiqnuiascii pe copil sii "faci pe olifi" (fig.

M a m a sf copilul
corespunziitoare dupii 3ntAiul an de via@ se face cu mare dificultate. 0 alimentaiie rnai consistenti permite, la aceastii vbrstii, adaptarea coniinutului ~i orarului meselor copilului la programul familiei. & anotimpul cald qi in caz de febrii se creqte aportul de lichide (nu lapte!) cu ceaiuri slabe (simplu sau anason, chimen, mentii, muqeiel), apii fiartii sau fructe. De la 10 la 12 luni se oferii alimente consistente. Se incearcii sii se ^docuiascii treptat biberonul cu ceqca sau cu lingurip. in practicii insii, in continuare qi chiar in a1 doilea an de via@, copiii preferii sii bea laptele din biberon. Dimineata: lapte simplu sau cu fulgi de cereale sau un produs p a ~ i a adaptat (Milupa 2 sau 3, Nutrilon 2, l Nan etc.). sau o formulii cu adaos (Similac); pbine cu unt ~igem. La oru 10: fructe, sucuri de fructe, morcovi sau nimic. La ora 12-13 (14!): se renuniii progresiv la pireul foarte fin pasat pentru a-i da legume zdrobite cu furculip. in functie de sezon ~i posibilittifi, algturi de cartofi, legume variate: morcovi, dovlecei. spanac, salat5 fiartii, fasole verde, mazire verde, conopidii, rece se pot da din c h d in cbnd paste sfeclii. h se~onul fiinoase sau orez bine fiert (pilaf). La zarzavat se adaugii unt, de 1-2 ori pe siiptiimbnii cbte un giilbenyg de ou, iar de 4-5 ori pe siptimbnii came (ficat) sau peqte in cantitate de 60-70 g sau peqte slab de ap5 dulce. Se poate incheia cu un desert (fructe, compot). Dupa"crmiura: fructe strivite, fulgi de cereale cu fructe salt biscuiti sau prijituri de casi; la sfsrqit, se poate da lapte. iaurt sau br8nzii de vaci. Seara (in jur de ora 20): budinci, papann~i lapte cu cereale instant, fulgi de cu cereale, gris sau p i n e cu unt + br2nzi de vaci sau ~uncii slabii + un biberon cu lapte (sau ceaiuri slabe cu zahiir), mimilig5 cu unt ~i br2nzii de vaci. Ye mkurii ce copilul va deveni mai indemhatic, el va dori sii miinbnce singur. Tendinia lui va fi sii apuce direct cu degetele sale. Liisali-1 s-o facii. Este important de a-1 liisa sii aibii un rol activ in alimentarea sa. Acum, sau in luna urmgtoare, se poate incepe sg i se dea sugarului, din cbnd in cbnd, din mbncarea care se pregiite~te pentru restul familiei. La aceastii vkstii, copiilor le plac mAnciirurile pe care le pot duce singuri la gurii: legume fierte, cum ar fi morcovii, cartofii, fasolea piistii. Se pot da $i fructe crude: mere, zmeurii, piersici decojite, afine, tomate etc., pasate, strivite, tocate fin sau sub formi de compot. Pireurile nu se siireazi ~i nu se condimenteazii. Este permisii incii meniinerea alimentaiiei la sbn la 1-3 mese in 24 ore. De subliniat cii sugarii hriiniii la sbn, accept5 greu altfel de lapte. Laptele (produse industriale sau de vacii) qilsau derivate (iaurt, brhzii de vaci) r b b n alimente de bazii, prezente in "meniul" zilnic. Unele "progrese" St6 in picioare. Un alt progres remarcabii este cg sugarul sti in picioare. El reuqeqte sg se agaie de gnlajul patului sau prcului, hcearcii sii se ridice, qi dupii multe eforturi qi ciideri, triumfeazil: sti drept 3n picioare. Statul in picioare ("stafiunea biped8") este proprie omului. Este progresul cel mai important in dezvoltarea motorie a sugarului. Acest triumf il simte ~i sugarul: f a p lui este veselii, se uit2 cu mhdrie in jur, se simte cumva la fel cu tatiil, cu mama, cu fraiii sili mai mari. Nici n-a reuqit bine sii stea in picioare qi de bucurie chiuie, incearcii sg iopgie, ridicg braiele. Bucuria qi miqciirile cu miiinile sunt peste mgsura fortelor sale. El poate ciidea; lovirea ii frheazii qi ambnii incerckile. Nu-1 liisaii sii stea prea mult in picioare; dacii se clatinii, sprijiniii-1; mhgsiaii-1 dacii nu a reuqit; luaii-1 in braie; jucali-vg pugn cu el, nu-1 liisaii tot timpul in pat, ci punep-1 htr-un scaun inalt. Garnbele lui sunt incg slabe pentru a putea susfine mult2 vreme greutatea corpului. Tinut la inceput de axile, iar dupii 2-3 siiptimhi numai de vbrful mbinilor, sugarul poate piiqi (fig. 3.24). C u r h d h a @ sg se deplaseze sprijinindu-se de-a lungul patului, prcului, apoi se iine de un fotoliu qi reuqeqte

Fig. 3.24 - Susfinut de rniiini, sugarul poate p@i.

Sugaruf (de fa 1 Zunti fa 12 Zuni)
Se contureaza'personulitutea. Copilul devine din ce in ce mai mult o mic5 personalitate. Preferintele ~i repulsiile se exprim5 prin manifestbi din ce in ce mai pregnante. Este dibaci in anumite actiuni ~i rim8ne st8ngaci in unele gesturi, care par simple, dar care lui nu-i reugesc. P5rinfii sunt datori s5 urm5reasc5 toate componentele fizice, spirituale gi emofionale, care contureazi o personalitate. Trassturile de comportament care nu sunt pe placul pirintilor nu se vor combate prea repede; se incearci mai int8i s i se inl5ture ceea ce a aparut in mod nedorit. Daci un copil este vioi, nu se va incerca s i se faci din el un copil lini~tit, oblig8ndu-1 s i stea cuminte; se reuseste -- mult mai sigur - dandu-i-se o jucririe sau cre8ndu-i o alta preocupare. Contactul social. incepe s5 ingeleagi daca este liudat sau certat; inventeaza trucuri. Reacfioneazg conform firii lui la mici "ordine" date de adulti. Striinii sunt priviti (selectiv) cu suspiciune. R8de tare sau z8mbe~te. exprimi pllicerea sau disconfortul, dar isi atenfia poate fi abitutii. incepe s5 se joace cu altii, nu nurnai al5turi de ei. Simte nevoia de societaie. La sf8rsitul primului an de viat5, copilul i ~ manifest5 evident nevoia de i companie. Vrea sa se joace in incriperea in care se afl5 ceilalti membri ai familiei si asteapti s i i se vorbeasci, iar daci este liisat singur, reactioneaz5 - deseori - prin pldns. Limbajul. Spune bisilabein lanturi: "ma-ma", "papa", "ta-ta" f i r i adresi. Reacfioneazi c8nd este strigat pe nume ~i c8nd i se soliciti sri dea un obiect. Imitii zgomote auzite sau pe care le emite el singur. Moduleazi vocea tare, incet ~i soptit. Se joac5 cu limba, cu saliva pentru a produce zgomot.

Fig. 3.25.

s i meargi de la o mobili la alta. Toate aceste incerciri sunt insofite de multe cideri. C8nd cade de la o in5lfime mici, nu se int8mplii nimic; dac5 insi c5derea s-a fiicut de la o iniilfime mare sau daci a cizut pe un plan tare cu un segment a1 corpului mai sensibil (capul, risucirea m8inii etc.), sugarul fipi, nu se rnai "opre~te pl8ns" din ~iam2n5 incercirile cu c8teva siiptim8ni sau chiar luni. Statul in picioare si deplasarea dau copilului prima triire a spafiului. Apucarea. S-a amintit c8t de mult timp ii trebuie sugarului pentru a r e u ~ i i apuce obiectele. De abia s acum el ajunge s5 prind5 obiectele cu degetul mare (policele) ~i ar5titorul (indexul). Datoriti acestui progres, el apuci obiectele usoare cu precizie ~ ;finete i ~ i -face pliicere s5 le arunce. Aceasta ii d i ~io senzafie i de putere. A ~ e z a t intr-un scaun inalt, el apuci un cub ~ i -d5 drumul. Apucii succesiv toate obiectele din i jurul siiu ~i se distreazi privindu-le cum cad. A~teapti laudele ~i aplauzele mamei pentru noua lui reu~iti: se necaje~te daci nu i se dau inapoi obiectele cizute. C2nd i se redau, le pipiie, le duce la gur5, le priveste ~i apoi le arunci din nou (fig. 3.25). intre mami ~i copil, aceastii mic5 manevr5 este un joc; adesea cei din jur se irit5, i ~pierd rsbdarea, il apostrofeazi, ii indepiirteazi i juciiriile ~ i - p5r5sesc. Este o gre~ealii. 1 (Vezi ~ifig. 3.14, pag. 161). Memoriu continu5 s i se dezvolte. Copilul recunoaste persoanele din anturajul imediat si i ~cauti i obiectele pierdute. Inteligenfa prncticn' se manifesti prin aceea c5 poate deschide o cutie; poate executa unele ordine simple: deschide gura sau intinde m8nufa la comand5.

Supraveghere si ingrijiri Somnul. Ca ~i la adult, nevoia de somn prezintii mari variafii individuale. Unii copii sunt foarte vioi, dorm mult, pentru a-si reface energia. Alfii, rnai lini$tifi, au nevoie de mai pufin somn. in inedie, spre v8rsta de un an, sugarul d o m e 10-12 ore noaptea si circa 2 ore ziua. Unii sugari mari si copii mici refuzii s5 rnai doarm5 dup5-amiaz5. Dac5 dorm in cursul nopfii 1 1- 12 ore sau dacii dorm rnai mult in cursul diminefii, nu mai este nevoie s5 doarm5 dup5-amiazi. Chiar dac5 seara sunt foarte obosifi ~i mai iritabili, inseamn5 c5 fac parte din

Mama Sf capilul
categoria de copii care nu au nevoie decilt de un singur somn. D a d adorm seara greu, mai &iu se va scoate copilul la plimbare spre searii qi, in continuare, in familie se va evita excesul de impresii (jocuri,musafiri, agitatie). fnccr'l{ii~nintea. la aceasd vkstii, sugarul nu Nici are nevoie de inciil@mhte de protecfie pentru picioare. Numai in cazurile in careeste dus in curte sau s d pe o podea rece qi cu asperidti are nevoie de i n c a t h i n t e . Se procurii ghetufe de dimensiuni mai mari, cu v M larg, cu talpa flexibil2. fnciiltiimintea cu talpa tare accentueazii tendinta la picior plat, cu care, de fapt, sugarul se naqte qi care se menfine fiziologic qi la copilul mic. Pentru cei rnai multi copii, ghetele nu reprezind un ajutor, dar nici nu le stricii, cu conditia ca pielea sii fie foarte moale qi cu talpii flexibilii. Cum se ridiccr' sugarul mare in braye. Petreceti milinile in jurul toracelui sau pe sub axile (subsuoarii) qi ridicati-1 astfel incilt greutatea corpului sii fie purtad de ambele articulafii ale umerilor; nu-1 ridicafi niciodatii qi nu-1 i n v a i t i de milini, bratele lui trebuind sii susfinii in acest caz intreaga greutate a corpului. Ce se face dacii sugarul se serveqte cu predilecfie de manu stcingz! Chiar dacii pkintii au impresia cii va deveni stilngaci, nu-i vor interzice folosirea milinii s t h g i , obligkdu-1 sii foloseascii m b a dreapd. Folosirea preferential5 a unei m%ni este dictad de conformafia qi dezvoltarea creierului yi reprezind o particularitate biologic5 ce nu trebuie interpretad ca un defect qi de aceea nu se combate prin pedepsirea copilului. Este greqit qi dificil sii fie obligat sii se foloseascii de milna dreapd, cilnd pentru el este mult rnai natural sii o foloseascii pe cea stbgii. Forfarea pentru folosirea m W i drepte poate determina o form5 de nevrozii la copilul mare. Majoritatea indivizilor stilngaci nu au dificultiti serioase in via@ qi in meserie.

3.11.D e l 11 l 12 luni a a
Copilul Tmplineqte in c u r b d un an. Dupii aceea nu se rnai discuti despre copil in luni, ci in ani. Ajuns2 la acest moment, orice mam2 priveqte inapoi asupra anului scurs. Copilul a ficut progrese uria~e, a devenit o mica personalitate, ce poate face multe lucruri cu corpul siiu qi care are o vointii proprie. in acelaqi timp, mama a inviipt "meseria" de mam2. Satisfactia cea rnai mare a unei mame este de a fi conqtientii de increderea copilului in ea qi de faptul cii el o "cunoaste". Orice mama ia o mulfime de hot&&, din instinct, fiirii a reflecta prea mult. Cilnd este nesigurii, copilul ii aratii prin reactiile lui d a d solutia adoptad este cea rnai nimerid. hcerciirile qi gre~elile fac parte din viata piirinfilor qi nici o carte sau nici un medic nu o pot scuti pe mam2 de emofii sau de situafii nepreviizute. Medicul ~i c w i l e sunt totuqi ajutoare obligatorii in creqterea qi educafia copilului. Nu se mai concepe, in viafa modernii, o familie care sii nu se initieze in problemele de s2n2tate care constituie bunul cel rnai de pret a1 omului! in pragul trecerii in a1 doilea an de via12 al copilului, mama simte cii nu mai este singurii, cii sop1 siiu a intrat tot mai mult in rolul de tad. De acum ambii piirinfi vor avea ca scop permanent ingrijirea sbiitiifii fizice qi educafiei copilului; cu acesta vor deveni yi ei copii, vor tr& din nou etapele copilkiei, vor incerca sii facii din copil mai mult decilt au fost ei qi vor visa ca acesta sii nu repete greqelile lor. Pentru aceasta este nevoie de devotament, de W i r e permanend, de striidania de a fi aqa cum ar vrea sii devinii copilul lor, prin puterea exemplului lor. in vederea acestui deziderat, este nevoie de instruire permanentii. Azi, copiii nu rnai pot fi crescuti din instinct, in cadrul ciltorva norme moqtenite prin tradifie, ci prin documentare continua asupra psiho-sociologiei copilului din societatea modernii, i n continua transformare. Alimentafia La un an (qi nu rnai inainte) se pot da o mare parte din milnchrile ce se giitesc pentru frafii rnai mari. Atilta timp cGt prime~te zilnic legume, fructe, came qi lapte, se poate tine seama de preferinfele copilului. Bineinfeles cii se va intocmi un mediu echilibrat. Majoritatea copiilor prefer2 o alimentafie simpl2, bine pregiititii, necondimentatii, apetitul devine capricios, inegal, cu preferinfe.

Sugarul (de la 1 lunci la 1 2 luni)
in multe c a i se recornand5 s5 se renunfe la biberon. in realitate, marea majoritate a copiilor chiar ~i dup5 vsrsta de un an prefer5 s5 primeasc5 laptele (cu sau f5r5 adaosuri) cu biberonul. Dimineata se d5 lapte simplu, iar seara imbog5fit cu f5ini de fructe sau cereale. Unii p5rinfi prefer5 s5 dea inc5 lapte paqialadaptat (Milumil 2 sau 3, Humana 2, Nutrilon plus, Beba, Nan etc.). Organismul copilului de un an este ins5 maturat s5 primeasc5 lapte praf integral sau lapte de vac5 de bun5 calitate. La masa de pra^nz, potrivit traditiei culinare romiinesti, multe mame dau mai intiii copilului sup5 sau ciorb5 cu multe zarzavaturi ~iapoi pireul cu came. Dac5 se fine mult qi la sup$ se va incepe cu pireul cu came ~i "supa" va fi "felul a1 doilea". Pireul este de preferat din cartofi sau morcovi cu unt. Se pot da ~i alte zarzavaturi (dovlecei, conopid5, sfecl5, albituri etc.). Se prefer5 camea "rosie" de vifel sau miinzat. Se poate da si came de vac5, pevte slab; oul se poate da ~i ca ochi sau chiar ornletii. Ca variafie se poate da mkiiligufi cu br2nz5 de vaci sau iaurt, ciulama, pilaf, paste f5inoase fine. Se poate da ~i briinz5 topits. Masa se poate incheia cu compot, suc de fructe sau o pr5jitur5 de cas5. La gustarea de la ora 10 nimic sau numai fructe. La gustarea de dupi-amiazi: iaurt, briinz5 de vaci sau briinz5 topit5, fructe strivite (mere, banane, piersici etc.) simple sau cu biscuifi ~i briinz5 de vaci. Mamele care au timp pot da creme, budinci, prgjiturele de cas5 etc. seara cereale cu lapte ("Brei". terci). Alimente interiise. Nu se dau copilului cafea natural$ ceai rusesc concentrat, miinc5ruri condimentate, salamuri afumate, sl5nin5, peste afumat, b5uturi alcoolice, mur5turi. De asemenea nu sunt indicate leguminoasele uscate (lintea, fasolea, maziirea), varza acr5. Excesul de sare. in mod fiziologic sugarul ~icopilul mic nu au nevoie de "s5rarea" miinc5rii. Excesul de sare favorizeaz5 aparifia hipertensiunii la adult. in unele (S.U.A., Anglia, T5rile Scandinave, Germania) este interzis adaosul de sare la fabricarea conservelor pentru copiii mici. Sandvi~urile 11-12 luni. Sugarilor care au inv5fat la s5 mestece bine, li se poate da dimineafa, la masa cu lapte, o tartin5 cu unt sau cu o past5 moale de fructe (mgceqe, mere, gutui). Este important s5 li se deapiiine proasp5t5, alb5, t5iat5 in felii subfiri. Spre sfiiqitul lunii a XII-a, se incearc5 ~i piiinea neagr5. Pe piiine se poate da, pe ldng5 unt, briinz5 de vac5, briinz5 topit5, partea slab5 din qunca presat5, parizer de bun5 calitate. crenwur~ti. acum inainte, unii copii prefer5 variatia De in alimentafie. Se va evita excesul de dulciuri. Adaosul de zahiir nu mai este obligatoriu la laptele de vac5. Dulciurile ~i pr5jiturile se vor da numai dup5 mese, nu intre mese. La masa de sear5 este bine s5 nu se dea deloc dulciuri. Excesul de dulciuri (zahiir, miere, dulceat5, bomboane, gemuri, pr5jituri) au un rol incontestabil in aparifia cariilor dentare.

~

Dezvoltarea fizica yi psihomotorie Creutatea se tripleaz5 fat5 de cea de la naStere; la cei niiscufi cu greutate mic5. se tripleazg mai devreme. B5iefi: mediul urban = 9 100 - 9 900 g; mediul rural = 9 200 - 9 800 g; Fete: mediul urban = 9 100 - 9 300 g; mediul rural = 9 000 - 9 300 g: Sunt cifre medii. Deviafiile de plus sau minus 700900 g se apreciaz5 ca normale. frzdlfimea (talia) $i pel-imetre Talia B5iefi: mediul urban = 75,32 cm (+I- 3 , l l ) ; mediul rural = 74,88 cm (+I- 3,37); fete: mediul urban = 73,91 cm (+I- 3,Ol); mediul rural = 73,28 cm (+I- 3,23). Perimetrul cranian B5iefi: mediul urban = 46,23 cm (+I- 1,54); mediul rural = 45,96 cm (+I- 1,66); fete: mediul urban = 45,24 cm (+I- 135): mediul rural = 4 4 3 1 cm (+I- 1,74). Perimetrul toracic B5iefi: mediul urban = 47,26 cm (+I- 2,22); mediul rural = 47,30 cm (+I- 2,44); fete: mediul urban = 46,29 cm (+I- 2,04); mediul rural = 4 6 0 6 cm (+I- 2,39). Dentitia. La un an copilul are in medie 6 dinfi (4 sus qi 2 jos). Exist5 foarte multi copii perfect normali la care primul dinte apare de-abia acum sau chiar mai t8rziu. Dezvoltarea motorie. Aceast5 virst5 este treapta intermediar5 dintre pozifia orizontala si cea verticals, inc5 instabil5. Perfecfionarea se face treptat. Astfel, dac5 in primele luni pozifia obisnuit5 era cea culcat pe spate sau pe burt5, la 12 luni aceast5 pozi~ie adopt5 se numai in somn. Se intoarce spre ambele p5qi qi ajunge s5 ?ad5 atiit prin tracfiune (se apuc5 de degetele adultului), ciit si singur.

Mama $i mpilul
a) Pozifia "sezbnd" este liberi, cu un echilibru stabil (at& pe un plan orizontal, ciit qi in bratele mamei), se poate sprijini qi intoarce spre toate piqile. b) Ridicarea in picioare. Am vizut c i i-au trebuit 3-4 luni piini ciind s i se ridice qi s i se aSeze singur. La 12 luni majoritatea copiilor se ridici numai cu sprijin qi doar o mici parte liber. Unii dintre ei reuqesc s i fac5 singuri ciitiva pqi. Tinhdu-se de mobili "merg" relativ repede. Apoi trec in "patru labe" qi se deplaseazi cu vitezi. c) Mersul in patru labe. De la poziiia orizontali piin5 la mersul nesprijinit, sugarul a exersat luni qi luni de zile; rnai inGi s-a "tikiit", apoi a mers "de-a buqilea" qi, in sfiirqit, inainte de a ajunge la stafiunea biped$ "a mers in patru labe, ca un urs", mers care este inci preferat de citre unii qi la aceasd viirsd, datorid vitezei rnai mari de deplasare. Din aceasti poziiie poate sta in qezut sau se ridici in picioare. Aqa cum am rnai aritat, unii sugari trec direct de la tiiriire la pozitia "in qezut" qi apoi in picioare. d) Pozitia in picioare si mersul. in general, un copil de un an s t i in picioare nesprijinit, dar inci f i r i echilibru qi &iposibilitatea de a se deplasa. Mersul se invag foarte hcet: rnai hA este nevoie t i ca sugarul s i fie "copt" pentru a incerca spontan s i se ridice qi s i incerce s i se deplaseze, sprijinindu-se singur; numai dupi aceea adultul il va ajuta (la inceput sustiniindu-1 de subsuoare qi apoi de v W l miiinilor) s i pgqeasci. Mersul de unul singur se r e a l i z e d , la majoritatea copiilor, intre 12 qi 14 luni. Dac5 intikzie prea mult, se va consulta medicul. La inceput, copilul merge leginat, cu baza de sustinere lirgiti (fig. 3.26). Adesea, cade pe qezut dupi 3-4 paqi. Copiii sunt foarte perseverenti in a invip s i meargi, luiind-o mereu de la inceput. Cu timpul devin siguri pe ei. Ei merg sprijinindu-se de pereti; inainteaz5 din mobili in mobili, de care se tin cu o m h i . Din pozitia bine in picioare, se pot q e z a =i ajutor. Poate tine un creion cu care miizg5leyte o foaie de hiirtie. Poate aduna firimituri de p%ne qi le duce la gurL incearci s i bea din ceaqci. Cospereazi din ce h ce rnai mult qi rnai ales la dezbricat qi descilpt. Unii dintre copii, care incep s i meargi devreme, dupi ciiteva incerciki inceteazi brusc s i rnai meargi qi timp de 1-2 luni nu rnai incearci deloc (s-au speriat de nesiguranta lor qi de cideri). Ei divin rnai prudenti qi 182

Fig. 3.26 - La un an, rnulfi copii fac prirnii pa$, nesusfinufi.

fac o noui incercare abia dupi ce uiti primul qoc. Nu vor fi foqati! Daci face progrese qi in vorbire, mersul dobhdit poate s i dispari temporar, ca qi cum qi-ar concentra toate eforturile pentru noua achizitie. La fel, dup5 o boal$ ii trebuie un timp pentru a merge la fel de bine ca inaintea bolii. e) Ce poate face un copil la 12 luni. St5 liber in qezut, s d singur in picioare qi face, sustinut, primii pqi. Se urc5 pe s& in 4 labe. Este captivat de dorinp de a ci invita s i meargi. Dac5 qtie s i meargi, va umbla prin casi in majoritatea timpului. Daci ajunge piin5 la mas$ qtie si-qi hsuqeasci diverse obiecte. Poate tine o bili mic5 cu degetele ~id i drumul in mod voit unor obiecte pe care le fine in miin5 (cu ciiteva luni h urm5 le sc5pa din m h i ciind obosea prea tare sau c h d voia s5 apuce un alt obiect). Acum qi in lunile urm5toare p h i spre 18 luni, ocupaiia lui favorit5 va fi s i arunce diferite jucikii peste marginea patului sau tarcului, sau le va arunca intr-un recipient, pentru a le scoate apoi. Este pasionat s i descopere, s5 apuce cu "pensa" (degetul mare - degetul aridtor) gunoaie, firimituri, nasturi, mirgele etc. ~is i le duci la guri ("le gusti"). incepe s i devini ingrijoritor pentru cei din jur. Nu rnai poate fi l i s a t singur, deoarece este expus accidentelor atunci ciind apuc5 qi trage spre el tot ce atinge. Aceasta este insi modalitatea lui de a cunoaqte mediul hconjuritor. Cei din jur il invati mereu ciite ceva, deoarece el ii solicid. La aceasd vhst5 invag mult qi repede. Pregitirile pentru mers qi pentru vorbire

Sugarul (de la 1 lun&la 12 luni)
A

;i

sunt incheiate. tncepe s5 exerseze si aplic5 ceea ce a i11v5tat in materie de limbaj. Ascults cu atenfie si sporo\~liieste mult. Spre marea lui pliicere devine tot mai independent. contactele cu mediul devin mai diferentiate. le alege. Lirnhajul. Afar5 de "ta-ta", "pa-pa", "ma-ma" (singurele cuvinte cu adresii) majoritatea copiilor nu n1ai pot spune declit c2teva silabe sau unele cuvinte fom~ate 2 silabe. Vorbirea incepe ins5 s5 devin5 din ~nijloc comunicare: dorinfele ~i sentimentele proprii de vor fi exprimate prin silabe simple. Repet5 lucruri de care adultii se amuz5. Multi copii incep s5 vorbeascii rnai tlirziu. Ei sesizeazi multe situatii din mediul lor, ~ t i u arate s5 diferitele p5qi ale corpului si multe obiecte din camerg, diferentiaz5 dup5 nume persoanele din jur, executi mici ordine. dar nu articuleazi nici un cuviint. Au ceea ce se cheamj. un "limbaj pasiv", dar nu au trecut inc5 la treapta de "limbaj activ". Am intiilnit foarte multi copii care intelegeau foarte multe notiuni, dar care nu au articulat nici un cuviint p2n5 in jurul viirstei de 3 ani. Toti acesti copii s-au dovedit ulterior foarte dotafi. Dacii nu exist5 leziuni nervoase sau defecte ale auzului. lipsa limbajului activ nu constituie un motiv dc ingrijorare. Contactul social. in aceast5 perioadi se intensificii diferentierea psihicii. Spre sf2~itul primului an de viat5, se ubserv5 rnanifestc de simpatie sau preferint5. refuz sau protest fat5 de persoane, juc5rii sau miincare. Manifest5 de asemenea acte de msnie, invidie, gelozie. La ceea ce ii provoacli nepbcere, copilul reacfioneaz5 nctiv. cu protest sau furie, sau pasiv, cu team5, reacfie de evadare. Tip5 pentru a atrage atentia asupra persoanei sale. in accastii perioadii copilul devine un "partener", incepe s5 rostogoleasc5 mingea, inm2neaz5 cu pllicere obiecte ~i ayteapti s5-i fie restituite, ii place jocul in colectiv. Mama devine tot rnai mult model pentru propria conduitii. Copilul imit5 tot ce face mama, gesturile ei, p2ni $i dispozifia, starea de spirit. Din punct de vedere stiintific, nu s-a r5spuns inc5 hotBlit la intrebarea: i n ce m5surii copilul se adapteaz5 la aceast5 vlirst5 caracterului si particularitlifilor mamei? Copilul are posibilit5ti de inregistrare mult mai sensibile dec2t isi pot imagina adultii. Activitatea motorie, posibilitatea de a-si controla gcsturile miiinilor, de a apuca si I5sa. de a pip%. posibi-

litatea de a vedea. de a misca, de a se apropia de ceea ceI tenteazli. de a se indeplirta de ceca ce nu-l intereseazri. toate ii permit s5 cunoascii lumca din jur: spatiul, obiectele neinsuflefite. conturul, consistenta moalc sau durii, fes5tura lucioas5 sau aspr5. formele, dimensiunile. Paralel cu acestea, copilul cunoaste propriul corp. Psihologii insist5 asupra a ceea ce ei numesc "schema corporal$' i n cunoa~tere'a sine. Aceastli cunoastere derivli de din sinteza inconstient5 a unor senzafii: miingsierile, contactul cu msinile care-i fac baie, senzatiile de cald si de rece. rniscikile ~i pozitia membreior. Cei din jur sunt datori s5 arate si s5 pronunte in fata copilului termenii ce denumesc diferite piirti ale corpului: nasul, gura. ochii etc. (atlit la adulti. c2t si la copil). La inceput va Si inviitat sii pronunte numai cuvinte mono- ~i bisilabice ca: ta-ta, ma-ma. pa-pa, pa. apa etc.). Mama este prima si cea lnai bun5 oglindii. Din clind in c2nd copilul este dus in fata ogl~nzii. il bucurli mult, dar nu se va recunoage, se pare. declit dupa vlirsta de 14-15 luni.

Supraveghere si ingrijiri
Se contureaz5 din ce in ce rnai mult personalitatca si caracterul copilului. in functie de acest caracter se vor adopta yi atitudinile adulfilor. Timidul are nevoie de o protecfie mai mare, de mgng2ieri. de vorbe dulci. de blgndete. in schimb. nu se vor executa ordinele celui pretentios. Cei care incep sii "speculeze" dragostea mamei prin crize de pl2ns trebuie s5 simtii cd cei din jur nu se supun manifestiirilor lor de mlinie. Au drept la rn2ngiiiere. dar in limite rezo~~abile pe bazi de si reciprocitate. Vom repeta cii latlil trebuie s i fie prerent zilnic i n viap copilului ca sii-l simtii aliiluri de el si s&participc la toate activitiitile lui. Oriciit ar fi de ocupat trebuie s5-~i g5seascli tinlp pentru familie ~i cu atat rnai mult pentru copil. Prezenp tatlilui este necesarii la plimbarea de sear5 yi absolut obligatorie in zilele de siirb5toare ~i de vacanfii. Sli fie prezentii comunitatea: M A M A COPIL-TATA. Consultzil ~nrdiculrsre ohligatoriu. Chiar dacli sugarul este sjngtos, la sfgrsitul anului are ncvoie dc un consult medical amlinuntit. care sii facri bilanlul dezvolt5rii fizice si psihice din pcsrioada de sugar si s5 fixeze jaloarlele pentru etapa uim5toare. La un an se administreax5 700 000 u. 1. vita~nina I) pe gurli i n cazul in cnrc nu s-a fiicut profilaxia rahitismului prin administrare zilnicli. Se continuri. la cei la care s-a inceput. administrarca de fluor.

'I
I !

,
!I
, ,

'

'II
I
I

'

i

1

I

!
I

1
I

Mama si copilul

3.12. Gimnastica sugarului
Orice copil are nevoie, in afari de o alimentafie corectii qi de ingrijiri corespunziitoare, de multii miscare. Sugarul siiniitos face "gimnasticii" din proprie inifiativii: d i din picioare si din miiini etc., cu condifia ca misciirile s i nu-i fie ingriidite de o imbriiciiminte incomodii (prea strgmti, prea largi, prea groasii etc.). Cu ciit sugarul se mi@ mai de timpuriu ~i mai mult, cu atiit el se dezvoltii mai bine. Mama poate executa cu sugarul diferite exercitii de gimnastici, incurajiind nevoia lui fueasci de mi~care. Va avea grijii sii solicite in mod uniform toate grupele musculare, altemiind diferitele tipuri de exercifii. Gimnastica sugarului se va incepe numai dupii ce a implinit 3 luni. Se va practica numai cu copii niscufi la termen. Pentru prematuri se va cere sfatul medicului. Se infelege cii la sugarul bolnav, febril, gimnastica este contraindicatii. Momentul cel mai potrivit pentru gimnastici este inainte de baia zilnicii de curifenie sau inaintea uneia dintre mese. Camera trebuie s i fie bine inciilzitii. in anotimpul rece se poate pune in apropierea sugarului un radiator electric. in zilele cilduroase de varii, gimnastica se poate face afari sau in fafa unei ferestre larg deschise. Exercifiile se executi cel mai bine pe un plan dur (masa de infii~at; mas2 oarecare, acoperiti cu o piturii o care s i nu alunece, deasupra c ~ e i se intinde un scutec a sau un cear~afcurat). Copilul nu va fi lisat nici un moment nesupravegheat. Mi~ciirilevor fi executate cu bliindefe, cresciind treptat in intensitate ~i amploare. Nu se va incerca s i se invingi cu bruschefe opozifia sugarului. Articulatiile, aparatul ligamentar ~i musculatura copilului sunt inci fragile. in principiu, gimnastica urmiire~tesii favorizeze trecerea de la motricitatea necoordonati, descrisi in primele luni de viafi, la motricitatea voluntarii corespunzitoare maturirii treptate a sistemului nervos. Se va avea griji sii nu se exagereze din dorinfa de a face bine copilului. Se recomandi ca inainte de inceperea "~edinfelor" gimnasticii, s i fie cerut sfatul de unui medic sau unui cadru calificat in acest sens. Nu tofi sugarii beneficiazi de gimnastici. 184

Fig. 3.27 - Miqcarea de rotalie. Mama cuprinde cu msna stsngri gamba sugarului, cu cealaltri. apucri piciorul $i executri. mi$cZri de rotalie in ambele sensuri (8- 10 mi$cZri pentru fiecare picior).

Fig. 3.28 - Se executri flexia $i extensia succesivti a membrelor inferioare, in&-un ritm lent. Se poate vorbi sau csnta cu copilul, pentru a sublinia ritmul m i ~ c k i $i a spori plricerea de a participa i la exercitiu.

Fig. 3.29 - Aceea~i miqcare (flexie-extensie) se executil concomitent cu ambele picioare, exercitsnd $i o uvoarri presiune asupra abdomenului.

apoi in sus.30 .31 . 3. RepetH mi~cikile 6-8 ori (incephd din luna a VI-a). incet la loc.Mivcarea de rotalie a m2inii se face la fel ca cea a piciorului.Sugarul (de la 1 lunti la 1 2 Zuni) Fig. a v h d grijj s5 nu se loveasc5 la cap. Fig.Bratele sugarului se intind lateral pe linia umerilor.32 . Fig.a. in pozilie vertical5 fa[%de planul mesei $i le aduce de-a lungul corpului. 185 . Apoi se aduc in fala. 3. Duce bralele lateral pe llng5 cap. Fig. 3.Tractiune din pozilia culcat pe spate.33 . 3. p2n5 in pozilia ~ e z h dEste menlinut 1-2 secunde in aceast5 pozilie.Flexia $i extensia din articulalia ~oldului. 3. de Fig.34 . apoi culcat .Mama apuc5 mlinile sugarului punlnd degetul mare in palma acestuia. incruci~lndu-se deasupra pieptului copilului. b .

3.chiar efectuati de cadre de specialitate. Fig. Fig. pentru a nu rlci.37 . Durata unei qedinte este la kceput de 3 minute. 3.36 . Brafele se dep&e& lateral. apoi se readuce ugor in pozifia initial& La inceput ridicarea trunchiului sugarului se face cuprinzlnd articulafiile u m h l u i sau rtidticiniie bra~elor. hcurajiindu-1. Fig. Pentru copiii care prezinti unele defecte de motricitate (hipotonii sau spasticitifi inniscute sau a p h t e h urma unor boli).Exercifiul "roaba" pentru sugarul trecut de 9 luni. p&$e$te fie pe vlrfuri. copilul va participa "activ".38 . deaarece sugarul se miqcl qi singur. 3. h aceeaqi secveng. dupl care se poate face o micl pauzl. Dupl clteva qedinte.Mersul in picioare cu bra~ele intinse. Un exercifiu nu va dura mai mult de 1-3 minute. Fig.Mama gi copittit Exercitiile descrise qi ilustrate h acest capitol sunt exclusiv mijloace de prevenire a unor deficiente de creqtere qi posturale (de pozitie). Se va observa c2 prin stimularea pllcerii de miqcare.35 . care a inceput sti umble in patru labe. . motricitatea spontan5 a copilului se va accelera. fie aplickd ambele plante. Se va vorbi tot timpul cu sugarul. Se va hcepe cu cele mai simple. Aceasti durati nu va fi depgqit5. apoi poate creqte treptat p l n l la 15 minute. gimnastica va fi indrumatl sau. chiar dacl la inceput opune oarecare rezistenp ~i plhge.Pentru i n w e a mu~chilorspatelui (dupg 5 luni) se cuprind articulafiile pumnului sugarului care este culcat pe abdomen.Exercifii care s t i m u M ridicarea in picioare (pentru sugarul intre 9 $i 12 luni). in timpul ciireia copilul va fi invelit cu un scutec moale. se mentine clteva momente in aceastii pozifie. apoi se ridici trunchiul sugarului la 20-25 cm deasupra planului mesei. prin exercitiile sistematic efectuate. 3. Exerciple de gimnasticl pe care le recomandiim pentru sugarul s5nltos vor fi efectuate de mama sau de persoana care ingrije~te sugarul.

Se vor suspenda obiecte colorate de marginea de sus a laturilor patului. c2 mai important2 este trsirea decdt exersarea. fncdt copilul s5 nu se poat5 rgni. sgngtos. se bucurg de "hopa Mitic$' qi de zgomotul pe care-1 face. Apuc5 obiecte. Jocul si juchiile Jocul nu este o pierdere de vreme. oricdt de emetic ar pgrea inchise. Psrintii sunt datori s2 asigure sugarului timp ~i liniqte pentru joc. obiecte t%oase sau ascufite (ace. La vksta de 8-9 luni ne putem da seama cel mai uqor cg nu numai excesul de energie sau plgcerea de a acfiona sunt foqele motrice ale jocului. ca qi diverse obiecte de bucgtgrie. juciirii ale frafilor mai mari (pericol de infecfie). Ocupafia preferat5 r5mdne golirea qi "rearanjarea" sertarelor. au apgrut numeroase teorii. le aruncg qi fncearcg s2 le apuce din nou. lingurife). cdnd sugarii se trezesc din somn sau dupg ce mgndnc5. se vor da juciirii simple qi nu mai mult de 1-2 buciiti deodatg. "Prelucreaz5" o cutie metalicg cu o lingurg de lemn. Perioada 4-9 Zuni. anume c2 activitatea qi faptul c5 e farniliarizat cu ceea ce face ii oferg plgcere. ci are semnificatia unei preocupiiri serioase. dar nu deasupra nasului. sugarul poate intinde fn jurul lui o mulfime de obiecte. fn general. bile de sticlg. A Perioada 9-12 Zuni. Mama fnsgqi poate inqira pe o sfoar2 diferite cartonaqe colorate. el poate urmiiri ce se f n t h p l g cu jucgriile. mgrimea qi materialul). De o simpatie deosebitg se bucurg juciiriile pe care le poate trage dupg el. Perioada 2-4 luni.10 luni arat5 fndemdnarea sa crescdndg. Jocul fnseamng un prilej de a mgri fndemdnarea. Obiectele sunt miqcate incoace qi fncolo.jocul este qi mai interesant ~ 2 n are la indem2ng d cdteva obiecte simple (sit& lopgficg. cufite). jucgrii de celuloid care se pot sparge in bucgli mici tgioase cdnd sugarul le bag2 fn gurg. ci fn dreptul mdinilor sugarului. mai ales in orele de dupg amiazg.13. greblg. cuie. solnife. intereseazg fn mod preponderent: o juciirie sungtoare. precum qi juciirii adecvate. risckd s2 se sufoce (fig. Cuburile compacte sau goale. a t h a t e pe o sfoar2 de marginile patului. befe. rulmenfi de metal. le pipgie. furculife.39).Sugarut (de ta 1 tun&ta 12 Zuni) 3. qi jocul contribuie la dezvoltarea global2 a copilului. Cu multi pasiune introduce obiecte mai mici in altele mai mari. le place s2 observe obiecte care se miqcg qi obiecte de culoare vie. fi plac unele obiecte mari. le strdnge in mdini. jucdndu-se pe rand cu ele. Jocurile de "apucare" ale sugarului de 9. . fn casg. o rgfuqcg. La aceasti vkstg. In leggturg cu sensul jocului. Cu multg plgcere. Trage spre el un animal pe rotife qi-1 lasg s2 plece iar. ii fac plgcere. Incep sg-1 intereseze cQile simple. bucurie. ggleatg etc. Juciiriile trebuie s2 fie totdeauna curate qi cu discerngmdnt selecfionate (forma. Pentru protejarea dezvoltgrii psihice. latura formativ5 a jocului. ei fncep s2 dea dovadg de atenfie qi de doring de societate. seriozitatea qi participarea afectivg a sugarului ne fac s2 presupunem c2 este vorba de trgiri de o importanfs fundamentals. Sezdnd. cuburi. cu animale frumos colorate. pe care se poate urca sau pe care le poate deplasa. ~ermipindu-i meargg qi s2 s5 se joace in acelaqi timp. de a cultiva imagina~ia puterea de concentrare a copilului. Astfel. sugarul se ocupg tot mai mult de ele. "juciirii" pe care copilul le poate inhala. De mult succes se bucur5 unele obiecte din material plastic sau din cauciuc colorate (ceqti. flacoane sau sticle cu medicamente. fqi privesc mdna sau desenele de pe perefi. Nu se vor lgsa la fndemdna sugarului obiecte acoperite cu vopsea care confin plumb. Este fascinat de posibilitatea de a introduce un obiect in altul. cutii bine fnchise. orice juciirii care nu se pot spgla. de o sfoars. care sg-i ofere satisfacfii sporite. Se recornand5 aqa-numitele "piramide din cuburi". 3. nasturi. Perseverenfa. fiind tot atdt de important pentru copil.). joac5 cu un adult jocul "cucu-bau". animale care c2nti. fncg din luna a 11-a. dar bgnuim ceva din ceea ce il satisface qi pe omul matur. obiectele foarte simple fi oferg noi posibilitafi de a se juca. In a1 11-lea an de viafa' copilul va f i captivat de apg qi nisip. Nu se ?tie sigur ce se petrece fn mica fspturii. De acum incolo el cautg forme de joacg noi. Juca'rii adecvate sugarului. fntre luna a 11-a qi a IV-a. Suprafnzestrarea cu juciirii este la fel de dgungtoare ca supraalimentafia. Cdnd sunt afar& se uitg la frunzele qi umbrele copacilor. pgpuqi sau obiecte de fmbr5cgminte din ldng de angora. La un an. Capacitatea de a se juca se lgrgeqte de fndatg ce sugarul fnvaf5 s5 apuce. ca qi munca pentru adult.

Nu vor riimlne la dispozifia copiilor obiecte ascufite. nu-i vor biiga nimic in gur5. Copilul incepe sii se miste (de-a busilea.35 . o perioad5 scurtii pentru joc. Mai ales dup5 un an.42). 3.41). pericole: a) imobilizarea in hamuri sau "legat" de pat (pericol de strangulare) (vezi fig. le poate aspira pe trahee. podeaua nu va fi alunecoasii. biiuturi alcoolice). 3. piirinjii isi pot programa.3. Jocul cu frafii. se fine seama. de juciirii care trebuie sii realizeze trei condifii: de miscare.3. dar cu urmiitoarele preciziiri: nu-1 vor lua in brafe. nu-1 vor purta pe sc5ri. 3. ducgnd la sufocare) (fig.Pericol de op&ire cu lichide fierbinti. jocul este permis. in care copilul sii simtii si sii savureze atenfia si ciildura afectiunii. pungi de plastic. Rolul pdrinfilor. De aceea este bine sii primeascii in curlnd o piipus5 sau un urs. Din luna a 11-a. Fig. c) obiecte de joc "sun5toare" (dacii se sparg. prizele electrice vor avea dispozitive de siguranjii (fig. plnii la vhsta scolarii. fncciperea in care se joacii copiii va indeplini urmiitoarele condifii: ferestrele vor fi bine inchise. copiii nu vor avea acces la balcon.Prizele electrice accesibile sugamlui sunt periculoase. Tarcul constituie cadrul cel mai comod si mai sigur pentru un sugar de 7-12 luni. la o anurnitii or8 din zi. existenja unei "expozijii" de juciirii sau de p5pusi. incearcii sii escaladeze patul) si duce totul la gurii. de acum incolo. substante de uz casnic.Juc5rii pentm sugarul mare $i copilul rnic. insecticide. in camera respectivii sii nu fie vase cu apii clocotitii (vezi fig. Copiii sub 3 ani se vor juca cu cel mai mic numai sub directa supraveghere a piirinfilor. c5 un copil are nevoie.40). d) coji de . b) incuiat singur in casii cu focul aprins in sob: sau la aragaz. Accidente. Dacii se cumpkii juciirii.3. de elaborare si de a fi iubite. are efecte negative asupra comportamentului si caracterului copiilor. 33. Atragem atenjia asupra unor greseli qi Fig.40 . a chi mama se ocupii de gospodiirie si de alfi copii. care le duce la gurii. Dacii frafii sunt cu cljiva ani mai mari. mobilierul va fi redus la minimum necesar. sprijinit de mobilii.41 . bilele ajung la dispozifia copilului. potential toxice (detergenti.Fig. asa cum se obisnuieste in unele familii.42).

42 . actul masticatiei ~iinghitirii nu sunt maturate.43 . cornuri sau buciiti mari de mere. .Strangularea. 3.in patul copiilor. am asistat la decesul unor copii care s-au inecat cu coji de piiine sau fragmente de cornuri.Sugarul (de la 1 lunii la 12 Zuni) piiine. l~ Fig. e) perne de puf .sau pungi de plastic .Pericol de asfixie. 3. Fig.

.

indemiinare. mai ales pentru dezvoltarea unor noi activitiifi proprii (mers. La sfiirsitul perioadei de copil mic. Ei aleargii. antreneazii o schimbare in relatiile cu adulfii qi indeosebi cu mama. Aceastii mobilitate. Chiar dacii se intiimp15 sii cadii. nu rnai are nevoie de aten~ie ingrijiri deosebite. Piin2 acum raporturile dintre mamii $i copil se limitau la ingrijiri. Copilul mic ( 1 3ani) 4. Unii medici se ocupii. copii Pentru dezvoltarea posibilitiitilor fizice qi suflete$ti. Impresioneazii vioiciunea qi vitalitatea lui. certurile.1. miingiiieri. cotrobiiiesc.1. nu corespund nevoilor lui naturale. brutalitiitile sunt interzise. Mulfi copii sunt insuficient pregiitifi pentru viafii. sii le satisfacii nevoia de miqcare ~i de explorare a lumii inconjuriitoare. Trebuie combiitute cele douii tendinre extreme: a) Unii pikinti cred cii. Mai ales la copiii vioi.) qi pentru cunoaqterea lumii inconjuriitoare. Cu toate acestea. grafioase.5-3 kg intr-un an. de sentimentul de libertate. Reuqeqte sii "dea gata" toatii familia. sii-qi perfectioneze mersul. ceea ce il face sii se miqte tot timpul. el este mereu activ. pikintii a v h d numai grija imbriiciirnintei qi a miincikii. copilul . copilul are nevoie de spatiu interior qi exterior. apucarea. in primii 3 ani de via@ biitaia. juciiuyi. se cafjrii peste tot. Dezvoltarea fwicd (crestere4 Greutatea. cu mucoase . lipsindu-1 de posibilitatea de a-qi dezvolta forfele pentru cucerirea mediului inconjuriitor. indeosebi P prima etapii copilul este n "umbra marnei". Pentru educatia copilului este necesarii multii riibdare. treptat devin coordonate.2. refuz etc. tocmai acum copilul are nevoie de afecfiunea qi de prezenta pikintilor. vorbire etc. creqterea este rnai lentii. Relatiile dintre pdrinti si reincepe mereu ce qi-a propus.1. Este liisat pufin de "capul qi lui prin casii". Consecinfele psihologice ale acestei frh5ri sunt importante. Nevoia de m i ~ c a r e dominii Entreaga perioadii a copilului mic. Fiirii sii-qi dea seama. de copilul mic numai in perioadele vaccinikilor ~icu prilejul imbolniivirilor. lauda. Dintr-o nevoie interioarii. pentru ca dupii reuqit5 sii inceapii altceva. disponibilitatea de a-1 inielege $i de a-1 sprijini in tot ce face. prin primejdiile pe care le implicii.1.). Or. b) A doua extremii este oferitii de mama care nu reuqeqte nici la 3-4 ani sii se dezlipeascii de copil. 4. La inceput misciirile sunt stiingace. pentru c5 piirinfii nu se pot both* sii-i lase sii se desfiiqoare. Chiar in mentalitatea corpului medical se observii uneori o oarecare subestimare in privinta importantei pe care o are urmiirirea continuii a dezvoltiirii copilului mic.4. Pkinfii sunt datori sii foloseasc5 cu tact qi discerniimiint orice interdicfie. el este in stare sii execute la comandii miqciiri sistematice. plimbkile rnai lungi il obosesc. joc. Maturarea creierului $i a ciiilor nervoase duce la o mai bun5 stiipiinire a miqciirilor corpului. Este necesar ca un copil sii cunoascii limitele desfiiquriirii personalitiifii sale (miqcare.Crevterea este de circa 200-250 g pe lun& respectiv 2. incurajiiri. De acum inainte p5rintii adaugii in raporturile lor cu copilul interdicfia: NU. capacitatea de a explora qi cunoaqte rnai mult. Trebuie infeleasii prin prisma dorintei de a-qi folosi $i stiiphi muychii in toate felurile. urmeazii dictonul cii "exercifiul face pe maestru". apoi sunt domoale. dar absolut necesare sunt: incurajarea. Nu are importang prea mare greutatea in cazul in care copiii respectivi sunt siiniitosi. Mersul qi miqciirile miiinilor sunt rnai sigure. Unii pgrinfi se neliniqtesc de faptul cii trec uneori luni de zile qi greutatea "rhiine pe loc". dupii implinirea viirstei de un an "copilul s-a fricut mare". neindemiinatice. de obicei.

37) .fete: mediul urban = 12.67 kg (+ 1. diareile.Ol kg (+ 1. iar la s f k ~ i t ucelui de a1 II-lea an 415 l din volumul creierului adultului.biiieti: mediul.fete: mediul urban = 14.516cm (+ 4.31 kg (+ 1. de vitamine ~i s h r i minerale (fructe ~i zarzavaturi) influenteazii crevterea. cu m i ~ c h suple.3.42 cm (+ 3. de sciiderea apetitului. 192 .34 cm (+ 3.29) .86 cm (+ 3.fete: mediul urban = 11.80) mediul rural = 13.biiieti: mediul urban = 90.50 kg (+ 1.biiieti: mediul urban = 13.80) mediul rural = 78.33 cm (+ 4.89 kg (+ 1.33) Dentitia.82 kg (+ 1.751) .47 cm (+ 4. Dezvoltarea psihomotorie Cre~terea creierului este mai lend.39) mediul rural = 14.fete: mediul urban = 80.40 cm (+ 3.fete: mediul urban = 84. La s f k ~ i t uprimului an creierul are cu l aproximativ 315. 18 luni ~i la 24 de luni.93 cm (+ 334) mediul rural = 80. 4. Dupti Institutul de Igienti $i Stingtate Publicti din Bucurevti. privirea vie.35 cm (+ 4.67 kg (+ 1.251) mediul rural = 12.24 kg (+ 1.20 kg (+ 1.bgieti: mediul urban = 12. Iatii in rezumat. De abia la prepubertate ~ipubertate va reapiirea un salt a1cre~terii.14 kg (+ 0.61) La 18 luni Greutate: . medicul este singurulin miisurii sii le interpreteze.30) . cu obrajii ro~ii.19 cm (+ 3.de durere localii.70 kg (+ 3.90) mediul rural = 88.84 cm (+ 4.512kg (+ 1.751) . Cifrele' de mai jos sunt orientative.78) mediul rural = 83. uneori stationeazii luni intregi.bgieti: mediul urban = 94. Consumul de proteine animale.47) mediul rural = 85.95) mediul rural = 10. Dacg perimetrul cranian a crescut cu 12 cm in primul an. de o secretie salivarii mai abundentii. intre 1 an ~i 18 luni apar primii 4 premolari.051) mediul rural = 11.bine colorate.26) mediul rural = 9335 cm (+ 4.08 kg (+ 1.051) Talie (indtime): .biiieti: mediul urban = 86. veseli.biiieti: mediul urban = 14.la unii copii .26) mediul rural = 13.biiieti: mediul urban = 80. intre 16 ~i 24 de luni apar caninii.74 kg (+ 1.46) k .37) I Talie (iniiltime): .bgieti: mediul urban = 10.fete: mediul urban = 89. dar rolul ereditiitii este covk~itor! Cre~terea taliei este mai importantii.32 kg (+ 1.71 cm (+ 4.08) mediul rural = 12.70 kg (+ 1. de iritabilitate.27) ani) L a 30 luni (2 ?h Greutate: .513cm (+ 3. $i la aceastg vkstii eruplia dentarii se poate insoti .511) . Mai multe probleme se pun la copiii prea g r a ~deciit la cei slabi. Este ins2 o gre~ealii se pun5 pe sii seama eruptiei dentare tulburhi mai serioase ca: febra.03 cm (+ 3. cu mu~chi cu bine intin~i ("carnea tare"). i cu poftii de miincare ~i somn lini~tit.87 cm (+ 3.48) .28 kg (+ 1. Phintii sunt datori sg consemneze in caietul copilului cifrele greutiitii (uneori nu se schimbii ciiteva luni in Sir!) ~i ale taliei la 15 luni.18) mediul rural = 10.81 cm (+ 4.Ol) mediul rural = 92.urban = 78. in a1 11-lea an el cre~te 2 cm.fete: mediul urban = 76.02) mediul rural = 10. evolutia dezvoltiirii fizice ~i psihomotorii: La 15 luni: Greutate: .15) mediul rural = 11.68) La 36 luni (3 ani) Greutatea: .72) mediul rural = 77.93 cm (+ 4.1.43) Talie: .510) Talie (imiiltime): . i Cre~terea ina'lfimeeste de 12 cm.12 cm (+ 3.33 kg (+ 1. insornniile. imbolniivirile mai grave.08 cm (+ 4.fete: mediul urban = 93.fete: mediul urban = 13. in s f k ~ i t .fete: mediul urban = 10.7 1) mediul rural = 76.14) .12 kg ( 1.13) .28) La 24 luni (2 ani) Greutate: .75 kg (+ 1.21) Talie (iniil@me): . cu mari variatii de la un copil la altul.80) mediul rural = 88. Ordinea de eruptie poate fi neregulatii.biiieti: mediul urban = 11. Cre~terea in este din ce in ce mai inceatii. Incisivii laterali apar intre 10 luni ~i 1 an.

din pozitia verticals. intre 1 1/2 ti 2 ani apuc5 ~i arunc5 mingea cu ambele mdini ~i apoi o rostogole~tecu piciorul. la 18 luni poate chiar s5 fug5 greoi.4. reusefjte s5 ridice un obiect. copilul va fi calmat. Copilul poate fi sprijinit tindndu-1 la inceput de umeri sau axile. Copilul se tdrsste. treapt5 cu treapt5. copilul se apleac5 ~i cu cealalt5 mdn5 ridic5 o juciirie f5r5 sii-~i piard5 echilibrul. se agaf5. Nevoia de mi ?care s-a manifestat inc5 din perioada de sugar.uneori cu bratele intinse pentru a . se amuz5 chiar s5 se sprijine pe ambele picioare ~i s5 r5mdn5 astfel cdteva momente. iar dup5 aceea. Copilul devine din ce in ce mai indemdnatic! Am v5zut c5 la sfiir~itul primului an de viai5 reu~eSte apuce obiectele s5 mici cu vdrful degetelor. scurte perioade de regresiune. Cztre viirsta de 1 an qi in trimestrul a1 V-lea de via@ face primele incerciiri de a pQi.Motricitatea. poate fi ajutat. pjrinfii nu vor intra in panic& nu-1 vor foqa. ~i adesea il duce la gur5. la 2 ani alearg5 cu u~urint5. flectdnd picioarele. intre 18 si 24 luni este vdrsta de "umblat de colo pdn5 C O ~ O " ~i de aceea necesit5 o supraveghere permanent% . sov5ie. aceast5 nevoie se accentueaz5. Timp de cdteva luni.. Dac5 intervin incidente.~ mentine echilibrul.se "plimb5" prin toat5 camera. sprijinindu-se cu o mdn5 (de gratiile patului. la 12-15 luni copilul este capabil s5 meargd singur. Fig. merge de-a bu~ilea. i deplasdndu-se in 4 labe. susiinut de cineva.incepe sl-i facl pllcere sB tragl o juc5rie dupl el. il apuc5. Intre 10 luni ~i 14 luni. dorinia de a merge este amdnat5 pentru cdtva timp. Execut5 mici ordine ~i reuveste s5 aduc5 un pahar cu ap5 fgr5 s5-1 verse. de cele mai multe ori. Dup5 cdteva s5pt5mdni de "antrenament" reu~eqtes5 mearg5 singur. Nici o maturaiie nu urmeaz5 un ritm absolut regulat. o reactie catastrofic5 a mamei la insuccesele copilului amdn5 cucerirea posibilitztii de a merge. dac5 se love~te mai violent. incurajat. Gura r5mdne inc5 un organ de cunoaStere! Fig. Orice progres trebuie s5 vin5 de la sine.).Cltre v2rsta de 2 ani mersul este mai sigur. 193 . Este momentul in care trebuie inv5pt s5 mearg5. (La 1 '/2 ani i incepe s5 alerge cdte putin.2 . ajutat de un adult etc. La fiecare csdere. Paralel cu perfecfionarea motricit5tii generale (globale) se dezvolt5 si motricitatea fin5. tinut de o mdn5. La 20 de luni poate s5 coboare tinut de o mdn5 qi chiar s5 se urce tindndu-se de balustrad5. intre 2 ~i 3 ani prinde si arunc5 mingea spre mam5. Se incurnet5 s5 se deplaseze singur de la o mobil5 la alta. fie cu toat5 mdna. f5r5 s5 se mai sprijine. in eel de a1 11-lea an. avdnd ins5 tendinta de a c5dea des. el merge cu picioarele d e p k t e (cu baz5 larg5 de susfinere). Reacfiile p5rintilor sunt foarte importante in elaborarea personalitiitii lui. apoi de mdini. fie cu degetele.1 . 4. cu braiele intinse in sus. 0 c5dere violent& o "ceartii" a tatiilui. se clatin5. La 18 luni poate urea pe sczri. La 24 de luni poate fugi bine. Acum se apropie de orice obiect.) Cei mai multi au inc5 un mers nesigur ~i de aceea i ~ satisfac nevoia de mi~care. in general. Spre 15 luni. Cade des. copilul poate lovi un balon cu piciorul. stagniiri. tinut numai de o mdn5.

Execut3 ordine simple. susfinut de o mln$ urc5 pe sc5ri cu un singur picior (nu le alterneaz5).Se urc5 pe un scaun. .f n g e n u n c h d singur.4 . love~te obiectele. La 15 Zuni Se ridic5 singur. impinge mobile uqoare prin camer&"plimb5" prin curte orice-i vine h cale (pietre. de a fncerca prin cuvinte $i mijloace mai viguroase. indeosebi inci5lf&nintea. gunoaie.intr-un mod supk5tor pentru adulfi. Scotoceqte prin sertare.Face jocuri cu m&le in oglind3.Apare pericolul accidentelor $iintoxicafiilor! Se afi5 htr-o faA de cercetare.Face zgomot. deseori se dezechilibreaz5$i cade. Intemenfia lor pentru a-1 struni.Urc5 singur pe sc&i '31 patru labe".Urc5 s c w e f k 5 ajutor.Pune degetul h orificii. "activitatea" lui s5 fie canalizat3 spre jocuri sau acouni comune. . loveqte cu el.Merge singur. . de a-1 "face cuminte" au ca efect nu frharea. pietre.Construieqte un turn cu dou5 cuburi. sprijinindu-se de ramp5. Urc5 $i coboar5 mereu clteva sc&i.4. dar rnai cade c h d terenul este denivelat.3 . ?I arunc5 sau il aqeaz5in alt3parte. se aga* de el $i se qeaz5. firimituri. . dulapuri. ?I las5 din nou s5 cadit. juc&ii). l scoflnd obiectele. pentru a-$i menpne echilibrul i$i fine gamble i n d e p h t e . ci accentuarea reactiilor de negativism. . . . pentru a avea mai &iu o indemhare corespunz5toare $i o dorin* siin5toasl de a munci. .Merge singur. dup5 ce apuc5 un obiect. Prefer5 s5 se deplaseze in "4 labe". Descoper5 scame. B Fig. cu dou5 degete le adun5 $i le aruncg . . uneori $i zidurile.Ridic5 $i muti4 dintr-un loc in altul obiecte din came&. nu a l t e r n e d picioarele. La I 8 Zuni . le ridic5 sus $i face paqi inegali. precum $i de timp pentru a inv5fa s5 infeleag5 ordinea din lumea adulolor. m5turi. . in aceastii faz5 in care copilul cucerevte spatiul din jurul lui . scotocevte peste tot. Fig. cade foarte rar. c o ~ u de h M i etc. Are nevoie de aceast3 perioadit de c h a . Este mai bine ca. "zugr5ve$te" zidurile cu noroi. nasturi). . obiecte mici. cu materii fecale etc. 4.Se lupt5 $i fncearc5 s5 cucereasc5 mediul fizic: se agaf5 de mobile.Apucl obiecte mici (bile. . incearc5 s5 deschid5 uqile.Deschide cutii. de exersare continu& resimfit5 de c5tre adulfi ca obositoare $i chiar sup5rItoare. Alteori.fi tentativele de a merge.Se murdilreqte cu noroi. .Scotocegte peste tot. incearc5chiar dac5 scaunul este disproporponat de halt fa@ de puterea lui. .

s i exploreze e peste tot prin dulapuri.Tine creionul cu toatl mlna. infepituri. - Fig.~i in s u ~un obiect sau trage o fa@de masi pe care se i g i s e ~ t e juciirie). . una cdte una.Copilul de l a 1 l a 6 mi . 4. o umple dar nu reuvevte s i o duci la guri. o . punand un picior dupi altul pe fiecare treapti ~i susfinsndu-se de balustradi. cideri. - .Merge pe vMurile picioarelor. .Aduni obiecte de pe jos Fari a cidea.). impinge.Poate siiri in mod rudimentar. grebla.Se spali pe maini singur. . Nu-i plac jocurile statice sau cat de cat "organizate" de adulfi. o p i p u ~sau un "fleac" ca o c2rpi colorati.intoarce foile unei c i a i una cate una. daci i se cere. cosmetice.Aleargi ~i love~te rninge Fari a cidea. cimaqa. i o cutie de chibrituri. prin iarbi. tiieturi). o . Deschide ~i inchide poarta. s i descopere cele mai mici obiecte (scame. De altfel nu pune pref pe ceea ce "scrie" $i vifoneazl h a i a cu aceeavi pllcere cu care a mhgllit-o. cimfe. .5 .intoarce foile unei c a i . Este o perioadi de mari pericole pentru accidente (prize electrice.i n v a s i manuiasci obiecte din ce in ce mai mici. rostogoliri de obiecte mari.). Folose~te clanla u ~ iqi intoarce cheia in broasci.7 . aruncand sau IisAnd s i cadi juckii sau obiecte pe jos. plinl. La 30 Zuni ( 2 '/2 ani) . . 4. incilfimintea. .Combini jocuri. . Fig. cotloane. Atenfia trece rapid de la un obiect la altul. pantalonii.incepe s i aibi preferinfi pentru o anumiti juciirie: un ursulef. construie~teun turn de 4-6 cuburi in echilibru. 4. rostogole~tesau trage de sfoari juciiriile. Nu reuveqte s i miinhce cu lingurip fTui a "viirsa" ~i pe jos. ~ . corpul siu fiind propulsat inainte. "Nu st5 locului"."Experimenteazi". i imbraci cu ajutor din partea pirinfilor: ciorapi. intoxicafii (medicamente. in pozifie vertical2 $i traseazl linii nesigure. a p i fiarti. strichini. Vrea s i nu se desparti de ele ~i uneori adoarme cu ele. dar adesea cade. Fig. Bea dintr-o cani finuti cu o singuri mani. .Are instabilitate motorie ~i de preocupiri. .incearci s i se foloseasci de lingurifi.6 .Merge de-a indiiratelea. . produse de uz casnic etc. Anticipeazi mi~cirile (poate utiliza un baston pentru a . la gur5. La 24 Zuni (2 ani) -Aleargi fiiri s i se mai impiedice. Pasiunea lui este s i m i ~ t mereu. . plini.in general il intereseazi numai performanfele motorii. dar se Sterge cu ajutorul pirinfilor. gunoaie etc.ii place s i se joace in nisip ~i folose~te bine lopifica.$tie s5 finl lingurip: o umple dar nu reu$e$tes l o d u d .Urci qi coboari sciirile.

ertic. a 5 -- t'r. $3 ~.o~i:<!c 6 silii .viat5 s-a[! preggtil $ 3 ~ inillth 7. Construieste un turn de 8-1 0 cuburi. .1-erne. f'lce lir? fgcmot rtlereu :lcels>i:el h~atii!e\te~t'.: .'Tine iln ci-cior: cu d c ~ e t c l c . estt.~l intr-un sing~ur piclor pcritru \curt 1l::lp Povte dcsernna un serc.5. efe(.:rij>ilulpoate fi dus la gc-idinit5! Se titic \ertiz.8 Spre \ 2rsta ilz 2 % .t':3.dpabil priveasc.i ic).ap~.a. -.. cr ihr. Copilul i.: ?iretuiilc.:iie c..C'o:iti. intr-o cr5pZt~1r~i~111t:i ~ 5 ~ i 1 ~ 1 r j .Mama $i copilul Fig.ea condeii~eiin functie ds rerultate..Cnilstrt.~ptZ: c nucl:ii cIl-..us de .i. 255. nu ma1 cade.apt8 >:I!-e.t.np?'ltGsicrtllcj/-ritrf? Ciitzd rc.3 ani B place sii alerge... = ( 1 ) 13 3 a n i nu pi-onunt5 Ii3cF1 3 ~ru\!n!e >r I j i i ! nu i i e s 2.r:izS linii ~ert. : ~ 7 r 1 t ~ .: pc am2ndoi!2 pe o singurz tre. Ac'tivitatea st: face cru un scop ?i ir.'trd nu indr:plii~cstc chit'v.ciricepe er:)erientele care i-au r-e:~sit h i le el~ininli cele!altc: msi 1 ~ 1 1 1 1 2.lditii. I (. I! : - Progresele din ul 2-lea . 4.IncZ din ulrirnele itirli alz pnrnul:li :in a p x c la cop11 pljcerea cle a ti lu. i. Bat ctr ciocanul si I-cuszsc $5 bat5 cuie n ~ r i ii~ti--c:~ orificiu. -.:c:\r9 jutfeiata i::Ci: s~~!ec~i~)ne. prin ter:ta!i\e dirijate in mod di\zret tic cXrre 1narl1.-i: c i juacl'i cu picioi-ul.iic~te iln tu: 11de 6-8 cubriri.)rizontalc i l i ~4. Sc.ii place sii fuga.~ltr111 inclinat.r. Deasebesc inc5lt9mintes s12ngf5de i cea crli-captii.imei-I" . L I ~ Ifel~de "rrsajor:it" curn \pune Gexeli.. ::-.e c31!/3 5.(~ 36 ( 3Ll?17) F. .S:\!-c cu picioarele !ipite.3i13 ir?ti.ir:.siGc vGr. majoritatc.-2 sc%-iiealtemdrd picioarelc 5i cohclnr-1:tiup3 i :uiii:.I.-::tc prirl zcsti~ridouG pcrso:mi.t:i~i3. - incearcii sii danseze (cu osrecare lips.. cum o va face 111. creionul cste t i n ~ i :.fmbi-ac5 ~i se dezbracii singur: la inchcierev nasturilor trri7uiu inc9 aji~tat.A:i~niic.i la dl-sapta $i la htkga. tiin cnpii nllerneaz8 picioarelc si la cc.~ I I ~ T ~ . -. f.di tdrzii-ii s / t. incaltg singur si unii Sc r!intre si reubesc sli-si lep. . este capabil s5 privt-. ! .y!)ir/lt2 .. de echilibru). cn' i.st.:. ai~umiteccinditii: organizai.P ~ t l i e duce un pahnr plin f5ri a-l r5sturna...a p!in~!~arc. Gidi_.c yiirnb5 pe triciclet. - .?. fiir5 3 o "1.lLi.u in <caul5 .i de ii ~.l!ira o minge marc usoar5 ili (!istanla J c i-? met.l~ur.P.ascii1:1 Jreaptn si la stingu.7) sau .~.i.j introdxrcc \:I]-iantc pc ~ c i i ~ iLC: In ce inai djIe~-e~~eiatc.G:~uyi "c2te ccva".A~trt'l. I J. hiect care cadc. I :I sitin.ii7a c5 un . .:~le d e i l e s ~ l si:iziil. copilul isi 13e 115 '. incerciirile reusite iniotivc de pliicere).c\emplu.

cu acelaqi ritual. fnaintind in vkstg.4. Este prima idee abstractg care se cristalizeazg in gindirea copilului. tot ce il preocupi in interior. h) nu se poate aseza ~i ridica singur. e ) nu trgieste situafii "de asteptare" (jocul "de-a cucu7'). este". invenfii etc. putind duce la tot felul de povesti. Reacfiile negative ale copilului devin rnai frecvente. fgri agresivitate ~i numai incepsnd din a doua jumitate a celui de a1 doilea an. Copilul o irnitg. capitale pentru dezvoltarea mintalg a copilului. pentru copil este o problemg serioasi de afirmare a propriei personalitgli. Mama ii spune mereu "nu". La ace~tia urmi existi o strinsi legiituri intre din lumea simfurilor qi lumea dorinfelor. C ) Vhrstn intrehn'rilor. ~i acest gest de refuz c a p i t i valoarea unui sens a1 vorbirii (valoare semanticg). acestea sunt actiuni distructive. fantezie. Copilul se deplaseazg "in 4 labe" sau chiar merge nesprijinit. "nu". De acum inainte. Unii par sg aibi o imaginafie siiraci. imbricarea. fefele si activitifile persoanelor din jur. scoate cgrfi din biblioteci. Refuzul mamei. d) nu urmiireste obiectele situate sau purtate lateral qi nu incearcg sii le apuce. abia indrgznesc s i piirgseasci terenul realitiifilor sigure. Se contureazg diferenfe individuale. Dupi alri autori. culoarea. Strins legati de perioada aceasta a "nu7'-ului este tendinfa conservatoare foarte marcatg a copilului. in realitate. Unii autori se intreabi daci denumirea este fericit aleasi. pgrinfii vor contribui la crearea echilibrului sgu interior. sunt binevenite pentru copil.Copilul de l a 1 la 6 ani 3-4 obiecte din camerg. altii dau drumul fanteziei intr-un mod plastic ~i viu. Acest negativism se datoreste greselilor qi rnai ales rigiditiifii pkinfilor. sau interdicfia folosite cu discerngmint. f) Spiritul "conservator".1. copilul se convinge cg povestirile qi relatgrile lui trebuie sg fie adevgrate. Cerinfele copilului se adreseazi celor din jurul lui. c ) contactul social q i afectiv cu lumea inconjurgtoare este atit de slab incit copilul nu poate diferentia o vorbi blsndi de un "nu"! categoric. clgtinsnd capul. Formarea eului se intiire~te din frustriri. Trebuie insg subliniat cg la copil nu s-a conturat notiunea de stricgciune ~i de distrugere: el se bucurg de toate actiunile lui. progresele limbajului sunt favorizate de a~a-numita virsti a lui "de ce"? Prin rgspunsuri ribdgtoare la intrebgrile "ce 2 . g ) copilul consumg numai alimente lichide. deoarece "incgpifinarea" este adesea asociati cu o semnificafie negativg. Mama trebuie s i puni lucrurile la loc. cercetind ~icucerind treptat lumea inconjuritoare. de o "vkstg a distrugerii" sau "vksta fiiridelegilor". Pentru copil.j)in timpul alimentafiei nu se stabileste nici un contact cu persoana care-1 hriineste. Copilul manifesti o grijg exageratg ca totul s i fie fgcut la fel. din refuzuri. siguranfei de sine ~i a unor programe vizibile in capacititile de comunicare si cunoastere. in functie de inzestrare ~i de mediu. el cauti sg vadg dacg mai este iubit. incep reprosurile si unele mame il transformg intr-un obiect a1 interdicfiilor. Comportamentul a) Vhrsta lui NU ("Neinalter"). Unii pkinfi se sperie v i z i n d in acestea o predispozitie la "minciuni". care poate imbrica forme hazlii sau de incgpiiGnare. este real. Cu mersul lui inci nesigur. le incearcg neincetat. adormirea si deprinderea de a fi curat. b) Vdrsta distrugerii ( "Zerbrechenalter" dupg pediatrii germani). curitenia "trebuie'' s i se desfi~oare intr-un anumit fel. aparenfi ~i adevgr. "de ce" etc. S-ar pgrea cg incearcg doar sg constate cit de mult poate sg se opung. s i spung nu. mkggleqte perefii etc. copilul riistoarni sau distruge obiecte. Vgzute prin prisma adulfilor. Povestea care se spune la culcare trebuie reprodusg 4. copilul poate fi educat. subliniindu-se rnai mult aspectul pozitiv a1 achizifiei pentru dezvoltarea generalg a copilului. rnai ales in ceea ce priveqte mincarea. d) Imaginatia devine rnai vie ~i rnai colorati. e) Prima fazn' de inc6pa'. h) nu urmgreqte vorbele. S-ar piirea c i atunci cind nu cedeazg si nu se supune altora. deqi el insuqi nu arati tendinti marcati spre ordine. s i refuze de a face ceea ce i se cere. Dar pentru moment el nu poate face deosebire intre realitate. copilul i ~ manifestg foarte des incgpifinarea fiiri un motiv i precis. devine mai independent qi citeodatg prea curajos. .dnare (numitg astfel pentru a o deosebi de a doua perioadi conflictualg situati la 12-13 ani). S-ar putea vorbi mai degrabg de o perioadi de incercare sau de perseverare pentru consolidarea vointei care se trezeste. incepind din luna 15-a se anunfg dobsndirea lui "nu". rupe ziare.. De aceea s-a qi vorbit despre o fazg distructivg. fncepind din a1 3-lea an de via@ qi continuind si in anii urmgtori. Masa.

De asemenea. Orice copil care ?tie s l arate (in jurul v h t e i de un an) persoanele din anturajul apropiat sau aduce un obiect cunoscut c2nd i se cere (executi un ordin). copilul ivi creeazl lumea care-1 inconjoad. La copiii normali. Etapa de cercetare vi cucerire a lumii din jurul lui favorizeazl mult dezvoltarea limbajului. urmati de un exarnen clinic competent. Poate fi repetati la nesfiirvit. d l un nume obiectelor vi fiintelor care populeazl aceastl lume. pentru variatie. c i mutenia nu se intiilnevte deciit in cazurile de surditate. cele auzite reprezintl un stimul. Exist3 un limbaj pasiv (copilul intelege vi a s o c i d ) vi unul activ (exprimarea prin cuvinte).L. Cei rnai multi copii se dovedesc receptivi la laude sau critici. dupl piirerea noastrl. de la inceput. se observl intikzieri de vorbire. infectii grave ale sistemului nervos. ciind copilul este inconjurat de o atmosfex-3 de calm. Am intAlnit copii care piing la 2448 de luni pronunpu pupne cuvinte sau chiar nici mkar un cuvht. copilul va trece la elaborarea de propozitii cu 2-3 sau chiar rnai multe cuvinte. Mai tiirziu. devi sunt conservatori. dar sunetele nu transmit ceva ce poate fi inples de cei din jur. la care vorbirea este in intikziere. La a doua probleml. psihologul sau logopedul sunt consultati daci nu este vorba de un copil mut sau inapoiat. il cere sau se deplaseazl vi-1 aduce mamei. unele boli ereditare.de siguranp. vorbirea este o verigl permanenti de leglturl dintre diferitii membri. afectiune vi hielegere. precizeazl diagnosticul. va fi considerat. spre 18-24 de luni survine o schimbare bruscl. Tandretea vi increderea se succedl cu momente de refuz total de colaborare. inc& i i ajung d pronunfe cuvinte v s l exprime inplesuri. copilul verificl "corectitudinea" altora vi savureazl propriile sale cunovtinte. Amintim c l unele personalititi ale lumii au vorbit foarte t2rziu (Lucian Blaga. au un jargon propriu bogat.Mama gi c&ilul identic cu textul din ziua precedenti. 0 alti premisl obligatorie este ca auzul s l fie normal. Ei auzeau vi vtiau tot ce se vorbevte. "me-me". Pentru el. de cuduri vi de confort sufletesc. prezinti un viu interes pentru tot ceea ce este nou. serviciile de audiometrie din clinicile O. fntdrzierea vorbirii. executau mici ordine. g)€el de a1 treilea an de viapi este adt de plin de contradictii. De la pronuntarea de sunete. copilul trebuie rnai in& s l inpleagl. cu ajutorul c h i a s l comunice vreun g h d . el il recunoavte. Normal un sugar pronun@ 3-5 cuvinte bisilabice ("ta-taw. Trebuie subliniat c i la aceasti vksti copilul triiievte intr-un mod particular denumirile vi numele. Existi ins5 o mare variabilitate in ceea ce privevte momentul c h d copilul pronun@cuvintele ~ji rnai ales vksta la care incepe s l vorbeascl curgltor. numele reprezintl inslvi persoana sau obiectul. de exclamatii. Trebuie precizat. in general mono. adesea afirml "pot vi singur". ca . dacl intiirzierea aparitiei limbajului este un semn de inapoiere mintall. cu deformiri vi inventii originale. Albert Einstein. Adesea medicul. atunci aceasti prezentl devine rnai vie. chiar de duvmibie. iar la 18 luni are un vocabular de circa 18-20 cuvinte. ivi exprimau dorinte sau proteste prin semne. apoi. ca normal. Astfel. pentru a avea "notiuni".vi bisilabice. Thomas Carlyle. unii copii au o intikziere in dezvoltarea vorbirii inteligibile. in familie sau in crev%. Unifonnitatea acestor acte reprezinti pentru copil un punct. care-i conferi o posibilitate rnai largl de exprimare vi de a pune intrebrlri. Thomas Edison etc. fn felul acesta. Pentru a numi un obiect. Dacl este denumit un animal. de suferinte grave ale sistemului nervos (hemoragii ale creierului la navtere sau d u p l traumatisme. inciit nu este de mirare c i dificultitile enumerate rnai sus nu pot fi dep&jite cu u~urin@. "ma-ma". tipetele. p u p ciite putin. Dorinp de a actiona independent cu orice prilej este din ce in ce rnai net5. Apare un limbaj particular copilului.). medicul rlspunde cu toatl circumspectia dupl o discutie ambuntiti asupra dezvoltlirii frzice vi maturrlrii psihice a copilului. C h d . "scenele" fac pe copil s l nu inteleagfi. In practica medicall. b astfel de cazuri. fn dezvoltarea vorbirii se inregistreazi progrese mari. iar cuvintele auzite sunt asociate cu sentimente negative. h cazurile de suspiciune de surditate. Limbajul. intiilnim foarte multi copii care nu au "inceput s l vorbeascii". dacl un adult ii spune denumirea unui obiect. dezvoltarea vorbirii este favorizatil Dimpotrivl. intoxicatii cu unele medicamente).R. scandalul. o persoanl sau un obiect prezent. Este necesarl o mare rlbdare vi intelegere din partea adultilor. de cuvinte izolate. hainte de a apiirea cuvintele conventionale. ~2nd auzeau ceva ce nu-i privea. "pa-pa") in luna a XII-a. acest jargon ("pe limba lui") are adesea intonaoile vi nuantele vorbirii umane.

aceyti copii vorbesc toati ziua. nu le uneyte. c b d o apropie de gur2.Foloseyte propozi$i compuse numai din adjective qi nume (fir2 predicat). dar nu o umple bine. . indeosebi mayinife. care este impresionant de variat. Copilul inva* de la inceput dou2 limbi. In acest fel. Propozifde sunt scurte. Recomandkn s2 nu se fac2 observa$i yi s5 nu se corecteze cuvintele deformate de copil. prelungind-o.$tie s2 arate obiecte ~ipersoane cunoscute. Reped cuvinte cu 2 silabe. o intorc yi r5stoarn2 continutul. singuratatea yi-o manifest2 prin suptul degetului sau a suzetei.Arad animale (la inceput pe cele cunoscute yi in mediul lui inconjur2tor: pisica.Reacfioneaz2 c b d se face "pa-pa". p5puyi etc.5. La 18 luni (1 % ani) . Propozi$ile se structureaz2 putin c2te putin. dup2 ce "yi-au dat drumul". . gur2. Dup2 ce sorb numai putin. . nu pronunf2 prepozi$i yi conjunc$i.Subliniazii cuvintele prin gesturi. Un copil de care se ocup2 p&in$ii yi care aude cuvinte multe yi variate in farnilie (fra$!) posed5 un bagaj lexical rnai bogat dec2t cei care sunt indenma$ s2 invete.) yi obiecte. .Duce bine ceayca la gur2 yi reuyeyte sa bea dintr-odati sau in etape tot con$nutul. Are memoria a circa 200 cuvinte (le intelege. somnul.Scufund2 lingurip in castronay. cu conditia ca aceea~i persoan2 s2 vorbeascl in permanen* in limba respectiv2.. Subiectul acestor propozitii este adesea "eu" sau numele siu. calul. . este primul semn al controlului sfincterelor.de de exprimare se perfec$oneaz& rnai inti%lirnbajul triples yi apoi cel vorbit (fonetic). mayini. 4. Likgirea vocabularului se face pe seama numelor concrete. copilul se va obiynui din timp s2 se adreseze yi s2 raspunda ptkintelui respectiv. .La cerere p a t e atinge organe ale corpului s2u. Apare intrebarea: de ce? ' . ceea ce prezinti mare irnportanfi in lumea modem2. iar tatid in limba pe care o cunoa~te.Arat2 obiecte simple: inc2lt2mintea. . mama in limba matem2 (de exemplu: limba romh& maghiara. dar sunt inc2 "agramaticale".&cepe s2 se "alinte" yi s2 fac2 "mofturi" la mas. in limba pe care acesta a folosit-o initial. p2stki etc.htelegerea se dezvold rnai rapid dec2t expresia.yi copiii cu vorbire neintkziad. Dac2 i se cere "aduce" obiectele pe care le poate duce. Sit&$ in care se vorbesc doua' limbi intr-ofamilie.Oboseala. ochi. Pronunti4 numai cuvinte concrete (c2teva p w ale corpului. Cei rnai mul$ nu reuyesc s2 duc2 lingurip la gura. totodati adul$i nu vor irnita pe copil. c2inele. I m i q a este supenoar2 tuturor celorlalte "metode" de a-1 face pe copil s5 fie curat! .Bagajul de cuvinte este de 10-20 de cuvinte. reuyesc ca la a doua aniversare a zilei de naytere sa exprime propozi$i din trei cuvinte. obiecte din camer$ *mbr2c&ninte). majoritatea o las2 sti cadti jos. Spre v b t a de 3 ani posibilidf. . . 1 I I t 1 I t . dar pronun* numai c2teva!). Limbajul si sensibilitatea normale intre I $ 3 ani (schemcJ La I 5 luni . unii "mu$".Bagajul de cuvinte 'Tntelese" este de c2teva zeci. in timp ce Limbajul vorbit (lexical) nu dep2yeyte la unii copii 10 cuvinte. Astfel. I 1 1 i . . se leagh2. . este bine s2 se vorbeasca o singur2 limb& fn ultimul timp se susme (opinie acceptad yi de autorul acestei c w ) ca unui copil i se poate vorbi de la inceput in ambele limbi.Este foarte tandru cu mama: este "umbra" mamei I pe care doreqte s2 o aib2 mereu I? "societatea" lui. baloane.Execut2 ordine simple: "adu mayina la mama" etc. care de fapt erau copii normali. Cei care au h t i mai mari se vor deprinde rnai repede s2 foloseasc2 olip. Tine ceayca inconjurad-o cu degetele de la ambele miini. Apare inceputul vkstei lui "nu". intrebuinwd limbajul lui infantil. ale mamei: nas. Ca o compensatie. . pentru a nu intfirzia progresele limbajului la copil. .Unii incep s5 spun2 c b d "s-au udat". Copilul face "greyeli" in ceea ce priveyte succesiunea cuvintelor. german5 s2rb2). incearc2 s2 m2n2nce singur. Bagajul de cuvinte este de 100-200 de cuvinte. Aproape in toate cwile de specialitate se atrage atentia cl. dau ceayca mamei.Formeaz2 propozi$i cu 3 cuvinte. La 24 luni (2 ani) .1. Adesea o vars2 inainte de a o duce la gur2. Foarte des o inclin2 yi o vars2. .

. rnai ales cei mari pe care ii caut2 qi-i imit2. Aparifia lui "eu" intre 2 $4 qi 3 ani constituie o etapii importanti. ii imbriitiqeazii (uneori prea s&s!) sau dintr-o dat2 incepe sii-i bat2.).in continuare ii place d "zugriiveascii" perelii. transportul sau rostogolirea unor obiecte rnai grele. pufini folosesc: "eu. .Vorbirea este incii de "bebe". . aruncatul cu pietre.Este m2ndru de performanfele sale motorii (alergare. Unii sunt deosebit de agresivi f a g de striini sau de alfi copii. . La 30 Zuni (2 4 ani) 4 . sii-qi "murdilreascii" m&le cu mlncare. necesitiind o conqtienp clarii a nofiunii "meu". lumina aprinsii.Foloseqte sistematic "nu". sii intre prin biilfi qi noroi. fi place sii stea rnai mult go1 qi desculf. . Se comporti ca qi cum ceilalfi copii ar fi obiecte pentru a-i strhge in brafele lui sau pentru a-i respinge.Afecfiune marcat2 (vizibilii) pentru mamL . La noi in Wii. .. dar singur. qi de aceea nu infelege sensul ameninfiirilor qi/sau a1 pedepselor corporale. impingerea ciiruciorului. fetele rnai repede deck biiiefii.). . c h d urmeazii un pod. al meu". . o statuie. fetele preferii piipuqile. Un copil anung dinainte. .incepe sii fie curat qi noaptea.ii place sii invefe sii se dezbrace. Nu este gelos pe juciiriile altor copii.Ajutii la aranjarea obiectelor. s h t u l mamei etc.Se desernneazii prin prenumele s h la persoana a 3-a. . . protesteazii adesea c2nd este imbriicat qi nu vrea sii colaboreze.incepe sii aibii un anumit "ritual la culcat": juciirie preferat2.Foloseqte cuvintele pentru a vorbi singur.fi place sii se joace cu maqini. "mie". tu. . "uitii" qi anung c5 este " u d prea tikziu. rar cere ajutorul adul@lor. sii-i imbrlnceascii sau sii-i muqte! Este stadiul "jocului paralel".iqi spune prenumele qi numele. datorit2 reprezentihii mintale. Exceptie fac frafii. rostogolirea rofilor qi a mingiilor. "tu". in cursul zilei.Afecliunea se manifestii cu ceremonialul shtului. . . .fncepe sii povesteasck Ascult2 cel putin 4 ordine elementare.El devine curat c h d incepe sii cearii "olifa". chiar la interval de 2-4 siipth5ni. .Se joacii aproape de copii. fn aceste conflicte. majoritatea copiilor de 2 $4 ani folosesc olip.Nu-i place c h d piirin* il p%-isesc. Are un simf foarte bine conturat a ceea ce este al lui. . . fiecare copil se joacii singur).?' . iar dupii Pierre Debray-Ritzen de 1 000 cuvinte.Bagajul de cuvinte este dupii Hellbriigge de 500 cuvinte. . de a-i lovi cu jucikia sau cu piciorul. d a d este cuhndat in joc.Identificii 3 imagini c h d i se cere "ce este asta?' qi 5 imagini clnd i se cere "unde este .Se recunoaqte in oglindk .Aratii obiecte indicate verbal sau definite prin folosire (cu ce?).. de a-i trage de p%-sau de a-i mwca. sii tragii trenuri cu vagoane sau cu cuburi de gheap.Merge la closet.$tie c5 obiectele exist5inc& chiar dac5 nu le vede. o curte cu piis& etc. . incearcii sii-qi facii prieteni printre alfi copii. . nu exist2 interacfiune cu ceilal$i copii chiar dacii au activitate identicii (imtr-o groapii cu nisip. fqi anung ins%in continuare oboseala sau nevoia de somn prin suptul degetului. in timpul unei plimbiiri.Face propozitii interogative. nu poate sii se qteargii singur. . se apropie de ei dar nu qtie cum sii-i ia. dar nu este conqtient de ceea ce este al altora.ii place sii i se povesteascii istorioare qi sii priveascii in c Q i cu poze. pornind de la comportamentul persoanelor care au o semnificafie pentru el (mai ales piirinfii). hcepe sii foloseascii "eu". El incepe sii devinii conqtient de el insuqi ca individ qi incepe sii controleze unele aspecte ale comportamentului siiu cu scopul de a se conforma exigenfelor sociale. - .Imit2 pe pikhfi. prezenfa unui adult. Este gelos pe frafii rnai mici. sii introducii bile sau pietricele intr-o cutie pentru a o riisturna apoi.Nu vrea sii 'Tmpartii" cu nimeni.Nu deosebevte "binele" de "rh". Copilul hcepe sii dezvolte conceptul "a1 meu". . Doming intrebiirile de ce? qi rnai rar: unde? d n d ? . in schimb. ceea ce ii permite sii se opunii la anturaj. . Singura interac$iune(frecventi) este de a apuca juciiria celorlalfi (lopiifid etc.Deosebeqte culorile. riisturnarea mobilelor etc. dacii scaunul closetului este situat rnai jos se urcii pe el. .iqi suge din ce in ce rnai pufin degetul.

Rafia caloric5 scade acum la 70-80 caloriilkg corp in 24 ore. sunt rari copiii care infeleg notiunile de trecut. . La plimbare il "pasioneazii" sii "descopere" ~i sii priveascii animale sau piisiiri. fixiindu-qi hiirtia cu cealalta miinii. maqini. Din hrana zilnicii ' Vezi ~i .Recunoa~te imagini dacii i se cere.Este in plinii crizii de personalitate qi se opune viguros altora pentru a se afirma. 8 . . La 36 luni ( 3 ani) Poate "citi" poza dintr-o carte. .Reproduce construcfia unui pod cu 3-5 cuburi. le imitii. Accept5 sii-qi aqtepte riindul. 248-252 mic. copilul devine capabil sii miin2nce si sii digere cea mai mare parte a alimentelor.. piisiiri. incearcii sii le imite. pag. .Alimentatia (~colar adolescent)". Regiiseqte intr-o carte qi recunoaqte pe un desen diferite animale si obiecte.Piizeste cu strii~nicie ritualul culcik-ii. 4. La 36 luni ( 3 ani) .incearcii sii deseneze o imagine. La 24 luni ( 2 ani) Se bucurii de un obiect in miscare.Copilul de la 1 la 6 ani Demonteazii sau stricii obiecte. $i . .. .12 . animale etc. prezent qi viitor. Perceptia lumii inconjuratoare Lu 18 luni ( I '/z ani) Observii activitiitile adultilor.Se joacii cu alti copii ~i se socializeazii progresiv.Bagajul de cuvinte este dup5 Hellbriigge in jur de 1 000 de cuvinte. Imitii bine animalele ~i zgomotul ma~inilor.Alimentatia' Rntia nlirnentara'. iar dupii P. ca raza unui cerc.Cunoaqte ciiteva csntecele pentru copii.Vorbe~te curgiitor ~i cu incredere fiirii sii se sinchiseascii dacii-1 ascultii cineva. pronumele qi adverbele. avioane.incepe sii foloseascii substantive abstracte (culoare). 212-214). Urmiire~te la fereastrii persoane. iniiuntru) qi adjective la dimensiuni (mare. Tine creionul mai corect.Fixeaza hlrtia cu o m2n2 $i incearca s5 traseze linii mai drepte $i/sau sB copieze un cerc. in cursul celui de a1 11-lea an. . Traseazii linii ordonate.Numiirii piing la 10. . Este inceputul desenului "omulefului". Poate avea fricii de intuneric yi de animale.6.Intreabii f&ii incetare (De ce?). 4. ii imitii. Recunoa~te animale ~i anumite lucruri pe un drum cunoscut lui. cuqile cu animale. qtie sii le arate (fig. Fig. . Tine la o anumitii ordine qi la unele ceremoniale.Alirnentatia la pre~colar"(pag. A Fig. 4. . Observii activitatea mamei la buciitiirie qi a tatiilui in curte.0 mare parte nu se mai "udii" noaptea.1 1). statui. Lu 30 luni ( 2 ?h ani) Observii de departe ma~ini.1. . Alimentafia sa tinde sii se apropie de cea a adulfilor. notiuni spafiale (afarii.Poate fi dirijat prin cuvinte. . trenul. . .Se intereseazii de cuvinte noi. Debray-Ritzen de circa 1 500 cuvinte.Recunoqte pe un desen diferite animale sau obiecte $i $tie s2 le arate. .incepe sii foloseascii articolele.$tie bine numele de familie. ii place "sii participe" ("sii facii treabii") ca qi adulfii. .Foloseqte pluralul. 4.$tie care este sexul siiu. rnic).11 . cliidiri mai deosebite. . . in griidinii sau in garaj.

fie o budinc5 (orez. Se va da fie ca dimineap. compoturi. grilsimi. Oul poate fi fierttare. cacao. duce la aparitia de urticarie ~ i l s a u tulburiki digestive. de bun2 calitate ~i proaspete. pireul va fi asociat cu came sau un ou proaspiit. b5tut sub form5 de omled. Hidrocarbonatele (cereale. La ora 10 se pot da fructe. iaurt. Laptele nu va fi indulcit prea mult. felul inti%p a t e fi o ciorbip cu came de pasilre sau peri~oare.) sunt folosite zilnic. Agetitul. s5ruri minerale. dovlecei). unii copii il prefer3 neindulcit. pr2jituri etc.Masa de dimineata' se d5 imediat ce se trezeqte copilul. o pr3jitur3 de cas5. li se poate da ceai ~i tartine cu b r h z 5 (de vaci. Zilnic. de cstdrul de p l k u t in care i-a dat mama s5 m k h c e . lapte b5tut. in cantidti mici ~i numai in prima jurn5tate a ziIei (poate produce agitape). se e n e r v e d sau se preocup5 de altceva ~i apoi refuz5 sB m k h c e . fulgii de porumb. cereale instant. fructe de sezon bine coapte). m5m5ligup cu unt ~i brhz5. de asemenea. Exisd o mare variabilitate a apetitului la copiii . se va incerca inlocuirea cu alte derivate de lapte (iaurt. sau preparate cu sos alb. biscuiti. 50% din proteine trebuie s5 fie de origine animal2. in anotimpurile calde se va m5ri cantitatea de fructe (sucuri. de compot sau o pr5jitur5 de cas5. la ace~tia fructele se vor da sub form2 de sucuri ~ipulp5 ras5 sau terciuid. berea.). eventual un ou moale. Masa de prdnz cuprinde un pireu de legume (cartofi. laptele se fierbe in mod obligatoriu. Spre s f k ~ i t u l anului a1 11-lea incepe s5 aprecieze consistenta ~i gustul cartofilor pr5jiti (se evid la copiii cu tendinp la obezitate. Ciocolata se va da cu prudenp. dulceap. spanac. La copiii care refuz2 s3 primeasc5 laptele. tuica. Dac5 este l5sat s2 qtepte. Pentru variatie. conopid5. Se pot da b5uturi rilcoritoare. gri~ul). se poate da peqte. fibre vegetale. pr5jituri de casH Cafeaua. Sucurile preparate industrial se dau cu circumspecfie. m e verde. Orarul meselor. de aspectul de gustul ei. Prlnzul se poate incheia cu o c e a ~ c 5 sup5 de came strecurad ~i ca desert fructe. Prgjiturile de cofetkie. biscuiti mkinati. Mierea este la mare mod2 in tara naastr5. vinul. sau la gustarea de dup5-amiazH F r i ~ c a se altereazi foarte uqor ~ieste un mediu de cultur)b excelent pentru microbi.). li se va satisface aceast2 comoditate. Unii copii prefer3 & fie serviti numai de o anumid persoan5 din familie. a v h d o mare valoare caloric5). aceasta fiind manifestarea unei necesitilfi a corpului. pot fi consumate ca desert (nu intre mese!). ~ u n c 2 Praga sau alte preparate de came de bun5 de calitate. dac2 e veche. De altminteri. Fructele ~i zarzavaturile sunt absolut necesare in alimentatia de fiecare zi.30-12. Masa de p r h este bine s3 se dea pe la ora 11. unii nutritioni~ti recornand5 numai 2-3 ou5 pe s2ptknh5. Ra@ de lupte este de circa 400-500 ml pe zi. De teama excesului de colesterol (la originea aterosclerozei de mai tikziu). mierea se poate da. ceaiul rusesc sunt contraindicate. bomboane. atribuindu-i-se efecte miraculoase. topit5 etc. DupG-amiaza' (gustarea): lapte. q t e a p d s5 m k k c e . unt ~i miere sau gemuri. paste fiinoase). Dac5 insisd sHl primeasc2 cu biberonul. compot. hidrocarbonate. Este bine s5 se dea zilnic came la masa de p r h z . chiar dac5 se prepar2 din lapte praf. crenwur~ti. fasole verde. Este indicat s5 se asocieze zilaic gr5simi de origine animal2 (unt) cu gr5simi vegetale (ulei de floareasoarelui sau ulei de porumb) sau cu margarin2. g r i ~ . Seara se va servi masa pe la orele 19-19. compoturi sau fructe (ultimele sunt de preferat). pr5jituri de c a s i biscuifi. Se d2 ap5 sau ceai neindulcit c k ~i cum vrea (inclusiv in timpul meselor). fulgi de porumb). sau cu conditia s2 fie proaspst. Unii copii mici au inc5 dificuldti de masticatie.trebuie s5 fac5 parte toate principiile alimentare: proteine. in locul acesteia. cartofii etc. Se ofer5 in cantit5ti reduse dulciurile rafinate (zahilr. Celor care r e f u d laptele. Se prefer5 hidrapi de carbon in forma lor natural5 (fulgii de o v k . vitamine. felul doi legume sotC. gemuri. morcovi. cu cafea de malt etc. brlnz2 proasp5t5. pot fi diluate cu lapte sau amestecate cu unt sau cu cereale instant. ii place o mlncare pentru c2 i ~ i aminte~te mirosul. un ou. inclusiv ape carbogazoase (ap5 de mas& sifon). h pninul an de via@ sugarul tip5 de foame. pulp2 ras2 ~idiluad cu sucurile. mode cu albu~. Se p a t e da parizer. zeamil. Se d2 lapte sirnplu sau lapte fiert cu un &os (gri~.pe tartine de piiine cu unt. o tartin5 mic2 sau nu se va da nimic. Lichidele se vor da ori de clte ori dore~te copilul. zah5rul poate fi inlocuit cu miere (inclusiv la indulcirea laptelui). nu toate fundamentate ~tiintific. produsele de brutkie preparate din cereale complete (ca f2ina integral2). Dup2 un an. brhzeturi). Se folose~te =nosul preferat de copii.La copiii cu tendint5 la constipatie.30. apetitul implic5 o participare sufleteasca. fructele ~i zarzavaturile fierte se strivesc cu o furculiF. Copilul peste v h t a de un an poate prirni ca desert: fructe.

Porfii mici. in colaborare cu un medic experimentat. . fulgi de porumb. copilul capiti tot mai multi indeminare si participi in mod activ la alimentafie. coaji de piine. trebuie s i porneasci de la realitatea c i la aceasti virsti apetitul este foarte diferit de la un copil la altul. cu acelaqi ritual si cu acela~i la preparat timp de siptimini ~i chiar luni de zile. alfi frati). tulburiri mai grave de comportament (crize de minie. Dupi virsta de un an.~ i primea biberonul obi~nuit ora potriviti. Acum are de-a face cu o mici personalitate. i se va da in m i n i o linguriti. Cind i se servevte pireul. el incepe s i prefere alimentele crustoase: biscuifi.~ i compare copilul cu alti copii. educatoarele.s i creasci bine. inapetenfa i la sugarul mare ~i copilul mic este determinati cel mai frecvent de foqarea copilului s i minance! Ulterior se adaugi dureri abdominale. fie tocate m h n t . Spre sfir~itul perioadei de sugar ~i P n prima jumitate a anului a1 TI-lea alimentele se dau sub formi de lichide. daci i se oferi o cantitate prea mare. deprinderea de a minca singuri este intirziati. iritabilitate. cratife. cu preferinie ~i pofte. miniaturi de comportament a celor ce 1-au procreat. Un copil care mininci bine are toate ~ansele i fie s sin%tos. deoarece crevterea se incetine~te nevoile lui ~i nutritive sunt mai mici. obiecte de bucitikie. Mama era deprinsi cu sugarul c a r e . s i fie mereu activ $i si-qi satisfaci nevoia de mi~care~i cunoastere. unii mininci acela~i meniu luni de zile. copilul nu mininci bine. unii doresc s i minance din c e a ~ c sau i chiar s i se "serveasci" singuri cu lingurita. Pirinfii. in plus. Ca si in alte piqi ale acestei c w i . oboseali). Daci un copil este bine dispus. tartine (piine cu unt qi cu miere sau dulceag). pasivitate si anxietate). alfii cer s i "ciuguleasci" de 4-6 ori cate ceva. fulgi de cereale etc. alfii au nevoie de variafie zilnici. Comentariile ce se fac adesea ii accentueazi si mai mult sentimentul de vinovitie. cu ribdare ~i putere . el va lisa o parte din poqie in farfurie ~i astfel se va simfi slab ~i oarecum vinovat. daci a fost contrariat sau daci atmosfera din familie este de tensiune (certuri. b c i de la 8-10 luni. educatori. Cu vbsta. pireuri sau ~i mai bine fie sfiramat cu furculifa. i se poate da s i rontiie o coaji de piine. este nervos. intre mese. jucindu-se cu ele.Copilul de la 1 la 6 ani mici. Nu trebuie impus nimic! Orice hrani mincati in sili sau luati numai pasiv este prost asimilatii. in loc s i se creeze o atmosferi de familie care si-1 faci si-i placi mincarea oferiti. un biscuit. in sfirsit. Fixarea alimentafiei se face in funcfie de ritmul propriu a1 f i e c h i copil. se adaugii acum instabilitatea psihici ~i motorie a vPstei. A foqa un copil s i minince este o g r e ~ e a lgravi. bunici. are tulburiri de somn. vizite. alfii de abia gusti. ci este apetitul normal a1 fiecirei fiinfe umane. iar tendinfa naturali la independenfi friinati. P timp ce n altii se despart cu greu de biberon. Pe misura inaintirii in virsti. rugim pe pirinfi s i n u . el va rninca bine. Printre jucirii. s i minince zarzavaturi strivite cu furculifa. tulburiki de somn. daci este activ ~i satisficut in relafiile cu cei din jur (pirinfi. Pikinfii cer medicului s i indice medicamente sau alimente minune. s i "mu~te"din fructe. care s i deschidi pofta de mincare copilului. daci el nu a fost scos afari. o felie de mir. Se vor pune poqii mici fn cinifii sau farfurie. Nu este vorba de un copil dificil ~i nici de un apetit capricios. Daci sunt hrinifi mereu de cei din jur. tot aqa trebuie s i fini seama ~i d e poftele micii personalitifi. cartofi prijiti. Se pot face o multime de considerafii asupra acestar variafii: o mami cu discernimint psihologic. unii copii incep s i ia cu degetele pireul de la prinz ~i s i incerce si-1 duci la guri. Dimpotrivi. Folosirea mdinilor. La acelasi copil se observi $i variatii in modul cum mininci. tigijfe. Ava cum respecti preferinfele culinare ale adulfilor din familie. Dimpotrivi. pot descoperi cauzele ~i gisi solufiile la fiecare caz in parte. Unii sunt mari mincicio~i. de diruire inegale. copilul este ingrijit adesea de mai multe persoane. din contri. cu stiluri ~i idei diferite ~ irnai ales. reacfii de opozifie sau. trebuie s i figureze lingurife de plastic. asistentele pediatre. Unii copii refuzi s i minance daci alimentul nu este servit in ceaqci sau in farfuria cu desenul preferat. indeminarea copilului creste. Consumarea cu usurinti a unei poqii ii d i copilului senzafia de victorie ~i de multe ori va mai cere. deoarece in condifiile viefii moderne de emancipare pe toate liniile. s i nu se uite c i rafia zilnici a copilului peste virsta de 1 an scade. Masa trebuie s i fie un prilej de plicere $i destindere. Consistenia. de la o zi la alta $i chiar de la o masi la alta. bucili mici de parizer. Punerea in practici este mai greu de realizat. unii mininci mult de 2-3 ori pe zi. apetitul copilului este tot mai mult legat d e elemente "psihologice".

Supraveghere s i ingrijiri Educafia. fnainte de vacanfe. gr5dina ii ofer5 conditii pentru a se desfiqura (aleargii. Chtafi qi dansafi cu el (vezi qi-hgrijireah creq5). Un copil se dezvolti armonios qi se educ5 in contact cu alfi copii. Iarna. copilul va fi dus htr-un loc rnai h d e p h t .4. h zilele de sM5toare. se r5suceqte h toate p @ . h activitatea de joc a copilului se inregistreazi trecerea de la activitatea de joc-mlnuire la jocurile de imaginafie.1. carte. ferm5. Prezenp animalelor constituie o bucurie permanenti. Aqezat pe un scam mai inalt. munte. inhalarea de corpi strzni in c%le . hchiderea in dulapuri sau frigidere (accident mortal prin sufocare). h al doilea r h d copilul se identific5 cu o persoan5 adult& sau cu un frate sau cu o s o d rnai mare. Pgrintii trebuie s5-qi pun5 problema dac5 vor s5 creasc5 un copil cuminte. h care intervin sirnboluri elementare qi se incorporeazi scheme de conduid. unde copiii tr5iesc in apartamente. dup5 ce intr5. un vas cu ap5 fierbinte). la jocurile hsofite de muzic5. Dac5 este finut h unele zile in cas$ devine ages. majoritatea copiilor de 2-3 ani prefer5 s5 se joace singuri sau cu adultii. J O C U ~este reflectarea. deal. scrie. este "inc5p5tlnat.7. bhaie). Pirintii trebuie s5 incerce s5 participe ca simpli tovar5qi de joc. arderea cu fierul de cslcat. Copilul s%n5tostrebuie exarninat de patru ori pe an de c5tre medicul de familie. s5 nu se erijeze in conduc5tori. lnedicamentepe care le ia drept bomboane). Asistenja medic&". conformafia scheletului(coloana vertebral& membre inferioare). brutal. Se verifk5 dentifia. Jocul poate fi colectiv. Cu timpul.se vor discutak ambunt probleme legate de crearea cadrului material qi psihic pe care-1p a t e oferi familia qi care se potriveqte copilului respectiv. bea cu ceqca de cafea. Dup5 verificarea sZn5titii corporale (greutate. Dintre accidentele intllnite la aceast5 viirst5 cit5m: electrocutarea. fn oraqele mari. vedere). Este ideal ca aceste "scoateri af&' s5 se fac5 in gr5dini qi parcuri. Se continua administrarea de vitamina D h perioada septembrie-aprilie. binevoitoare. la chtece pentru copii. variatia peisajului sunt elemente stirnulatoarepentru copil. pic$ articole cosmetice. Este un stadiu nou. curtea. plirnb&ile se vor face in g* ra cea rnai apropiati. florile. qi cere s5-i fie repetate. este o obligafie elementxi? qi zilnic5 de a scoate copilul "la aer". Mai inti%copilul este capabil s5 recunoasc5 simbolul pe care il reprezint5 obiectul. copilul cauti din ce h ce rnai mult societatea altor copii. intoxicafii (vin. incendii produse cu chibriturile h a t e la dispozitia lor. citeqte. face injecfii mamei etc. la melodie.). Devine sensibil la muzic& la ritrn. docil. Se impune din partea tuturor adultilor din familie o atitudine unitar5. adoarme ursuleful. Cel de a1 3-lea an cu contradicfiile sale solicit5 mult talentul pedagogic a1 adultilor. iqi leagh5 mereu picioarele. Multi pirinti nu inteleg adeviirata problematic5 a vkstei qi intervin cu brutalitate (ceart5. dar ~i stimulentul tuturor achizi&ilornoi. Totu~i. precum qi utilizarea sa: telefon. r5bd5toare. ei nu pot deveni un partener de joc potrivit copilului. Este h c h t a t c h d este dus de &5 sau purtat pe umeri. conform indicatiilor de la dispensarul medical teritorial. Camera in care era obiqnuit (chiar ~i apartamentul) nu-i rnai satisface nevoia de miqcare qi de spatiu. pirinfii au Gcut primul pas spre intelegerea particularitifilor acestei v h t e . hteparea cu diferite obiem ascufite. Piir&vara. ceqc5 etc. Vacantele vor fi petrecute *mpreun5cu p&in@. achizi$i motorii qi intelectuale). Nu se vor face c%5torii obositoare. deoarece compod mai mult declt o simp15 imitatie. opirirea (r5stoarn5 oala cu sup5. Oridt ar incerca adultii. Terenurile de joc. arborii. Accepthd c5 reacfiile negative. Wici severitatea exagerati. medicul va recomanda zona climatic5 ce convine rnai bine copilului: mare. deschide robinetele qi nu mai p a t e 95 ias5. JOCUZ. nu rnai d o m e ca hainte face zgomot. se h v b e in jurul s5u p b 5 amepqte). Copilul se preface c5 telefoneaz5. sau la graina zoologic5 pentru a vedea "pe viu" animalele. inecul (cada de baie la care. se cam$ se tiv5leqte. Se vor face vaccin&ile (rapeluri etc. in5l?ime. Tentativele de & e a-1 obliga s5 stea liniqtit sunt un fel de pedeapsg. Parcul. cu vreme favorabilii. dar nici toleranp excesiv5 qi alintarea nu-1 pot ajuta. unde sunt spatii amenajate pentru copii. Plimbarea zilnica' a copilului de 1-3 ani este absolut necesar5. Are preferinfe pentru unele povestiri. simprile (auz. Toti ai casei sunt datori s5 "fac5 cu schimbul" la insowea sau supravegherea lui. piscine). p a t e avea crize de plhs. comod sau vor s5-1 ajute s5 se dezvolte qi s5 se maturizeze corespunziitor. atunci c5nd copilul nu asculti. Pericolul accidentelor gi intoxicafiilor. de preferat o p5dure neaglomera* unde se p a t e bucura din plin de natur5. m a n i f e s u e inc5p5Pnate (greqit etichetate ca egoiste sau anormale) nu sunt adresate pirintilor qi nu ilustreaz5 o lips5 de afectiune.

o paske. C ) Jocurile de cunoagere. inqurubarea qi dequrubarea capacului unei sticle. desene etc. Se va ariita obiectul natural sau animalul viu. cu o bun5 siiniitate fizicii ~ipsihicii. sortare de mozaic pe culori. sticlufe sau figuri geometrice. cunoaqtere. a schimbkii unor obiceiuri qi mai ales ciind incepe sii meargii nesprijinit (1 2. copilul nu va f i sciipat niciodati din ochi. lipituri. care. mere etc.9. florile vor f i mirosite). skitura cu mingea. picioare.16 luni). sii fie calmi. Jocurile organizate in colectivitate sunt de trei categorii: a) Jocurile de mipcare sunt foarte iubite de copii (mers prin tune1 de mese. in general. dec2t accidental spre 2 ?h Fetifele dobiindesc mai devreme deciit biiiefii deprinderea de a fi curate. copilul nu poate folosi "conqtient" olita dec2t incephd de la 15 sau 18 luni. Orice ac@unece se desfilqoarii sub ochii copiilor va fi insofiti de explicafii. in momentul in care copiii se plictisesc. Copilul nu va fi liisat sii se joace cu chibrituri.aeriene. sii-1 vadii in trei dimensiuni. Cea mai mare parte a copiilor nu se rnai udii ani. De abia intre 18 qi 24 de luni copilul previne la timp pe cei din jur $i poate sii aqtepte rnai mult piinii este pus pe olifii. un brad impodobit. fiind miindri de "performanfii". roqu. El nu are k c 5 bine conturat sensul binelui qi al riiului. La plimbkile prin era$. intoxica#i cu gaze de eqaparnent etc. b) Jocurile de irzdemdnare manuals se incep incii din anul al doilea de viafii. Factorii care intervin in deprinderea curiiieniei sunt: a) Matura~ia. rotund. Enurezisul' se regiiseste in mod obi~nuit qi I Emisiune involuntar5 ~i inconstienti5 de urin5. "Copii. Se prezintii un pom cu fructe. instabilitatea psihicii qi motorie il pot face sii ajungii la acte ce pun in pericol via@ celui rnai mic. cu bricheta. uiti de fratele mai rnic. este un mir. de aqezarea cuburilor unul peste altul in echilibru. o pisicii. o portocalii. pisica are cap. sobe cu gaze. copiii vor pune j u c z i l e pe etajere. atenti la jocul cu alfi copii. pe care copiii sii-1 cunoascii indeaproape. "Ne pregiitim pentru masii". mers sau vorbit. acum mergem la baie". al pericolelor. coadii. Se pregiiteqte din tirnp materialul didactic.Mecanismul controlului sfincterian este foarte complex qi depinde de maturafia sistemului nervos. &&e prin tune1 de scaune. adultii ce ingrijesc copiii din creqii trebuie sii aibii multii riibdare qi dragoste pentru copii. alergare cu stegulefe. Nu va fi Iiisat in casii singur sau in "grija" fraplor rnai mari (sub 7-8 mi). "Ne spiiliim pe m%ni cu apii qi siipun". mai ales in cursul primelor 8 luni de via@. La aceastii v2rstii copilul nu inielege abstract cum aratii obiectul descris. orichd p u t h d sii "o zbugheascii" pe partea carosabilii a strkii. in~irare mkgele pe o tijii semirigidii. indemhare). ciind este prezentat Sugarul i ~ gole~te i vezica si intestinul de obicei imediat dupii ce a miincat. rostogolirea pe saltea. .). in sf&$it. televizorul. El iqi avertizeazii mama fkii a-i Iiisa timpul de a interveni. "Ne juciim cu mingea". Controlul eliminiirii materiilor fecale se dobiindeqte in general inaintea celui a1 vezicii. urechi). Se alterneaziijocurile intre ele (miqcare. corp. se intrerupe jocul. mers pe sciindurii dreaptii sau inclinati. dulce. Primul semn a1 unui control voluntar se observii ciind copilul care vrea sii urineze aratii cu degetul olifa. La fiecare prezentare va riispunde la intrebki in ordine: ce este? cum este? ce are? (este un pom. un animal. Lipsa de control. sii-1 pipiiie (in caz cii se prezintii fructe vor f i gustate de tofi. radioul. nu are voie sii umble la aragaz. frigider. 4. diferite aranjamente de castane. prize. la indemiina lor. Este posibil de a-l "dresa" sii stea pe olifiide la 6-8 luni.1. Sub supravegherea pkinfilor poate f i Iiisat sii sting5 lumina. o broscufii. in sala grupei. Jocul se anunfii dinainte. introducerea de bobife de staniol intr-o sticlii. Dupii terminarea jocului. Acest reflex poate dispkea in cursul erupfiei dentare. tobogan etc. un porumbel. o floare. existii o componentii familialii: unii copii sunt rnai precoce sau rnai lenfi deciit alfii in deprinderea curiiieniei ~i pentru statul pe qezut. un copil de 3 ani nu va fi Iiisat niciodati singur ?n casii cu un frate rnai mic deciit el. La 2 ?hani unii ifi lasii singuri pantalonii in jos $i se aqeazii fir3 ajutor pe oli@. Controlul si$ncterelor lforrnarea deprinderii de afi curat) Aqa cum s-a rnai spus. Controlul sfincterelor la sugar nu poate fi voluntar. pe o planqii intr-un singur plan.

il miing%e. con~tienp plenitudinii vezicii (copilul de 18 luni i ~ i a v e r t i d mama). Este adeviirat cB la aceast3 v b t 3 o mictiune este urgent3 ~i copilul va fi curat dacg se are grijii de aceasta. Mictiunile involuntare la unii copii peste v2rsta de 2 4i a i tjn ~i de mediul familial n nefavorabil: certuri sau delincvenp la pikinG. i) Somnul adcinc. Ace$ factori se asociazg frecvent. Momentul dobiindirii curgteniei coincide din nenorocire exact cu cel al contestiltii. ? incearcg sg-l convingg de a emite materii fecale in timp ce el este inciintat s-o refuze. sg-1 socotind cfi are nevoie intr-adeviir de olip ~i nu se va deprinde cu olita dacg ea nu aleargg imediat. fTtrg sfi aibg nevoie. Unii copii sunt mai voluntari deciit altii ~i seamhg cu p&intii lor.~ i seama de variatiile normale ale dg achizifiilor curgteniei ~i este dezolat3 sfi constate cg copilul s h este in int2rziere fa@de alfii. Mama nu indrkne~te refuze. g) Stresul psihologic. Este o greqealg din partea unor mame de a crede cg reflexul conditionat al sugarului (contactul cu marginea olitei. Dacg se pedepse~te copil cg nu a folosit olip un sau dacg este feet sg se aveze in timp ce vrea sg alerge. mama lasg totul pentru a se ocupa de el. V2rsta deprinderii de a elimina materiile fecale numai la olig este foarte variat3. Un sugar poate fi conditionat (provocat) sg urineze prin contactul feselor cu marginile olipi. Aceasta const3 mai ales in a-l ajuta ciind permite dezvoltarea. Copilul nefericit. Teama sau nelini~teapot int2rzia dobiindirea curiifeniei ~ iin plus. f) Personalitatea mumei gi lipsa de cunogtinte. Unii copii o psedg foarte devreme ~io pktreazi apoi. p a t e reveni la vechile obiceiuri din cauza unei gelozii. lingu~e~te I ~i Mama se qeazg Iiingg el. Copilul invap sg-~i controleze vezica in parte prin imitatie ~iin parte prin educaGe. lips2 de preocupare pentru formarea deprinderilor igienice la copil. Controlul intestinal. Unii susfin (medici ~i p&inti) cg o parte din copiii care "fac" noaptea in pat au un somn adiinc. Copilului ii place ~i se amuzg cum toat3 casa se preocupg ca el s i facg pe oali. la fiecare cinci minute. d) Conditionarea. timpul perioadelor critice . care nu se simte in sigurang. j) Factorii sociali. nivel instructiv-educativ sckut al pikintilor. de 2 '/Z ani este dub12 fa@de cea a unui copil de 2 a i b) Educap. Aceste mame nu inteleg secvenp normal2 a proceselor (punctul a) ~i repro~eazg copilului de a fi prevenit prea t2rziu. Copilul de 18 luni trece printr-o fazg de "coprofdie" (atractie fa@ de materii fecale) ~i manifest3un interes considerabilpentru eliminilrile sale ~ipentru toaleti. Dacg un copil urineazg prea des. a unei intern&i h spital. el va h t k z i a h obi~nuirea i olifa. pedepsirea copilului. dar este uvor sg ~ t idacg nevoia este real2 sau dacg nu reprezinti i deciit o manevrg de a atrage atentia. anxietatea pikintilor etc. el va fi "conditionat" sg se *mptriveascg olipi.deprinderea de a folosi olita se formeazcr' m i tcirziu. iar acesta reacfioneazg refuziind olip sau "udiindu-se". mama nu va lua in seam2 cererea ~i nu se va deranja deciit la intervale socotite convenabile. "curentului" sau dacg toaleta este prea departe. de juc&ie sau de pa&ie. oricare ar'fi plenitudinea vezicii. dacg mama nu-i dg ocazia de a urina de prima dat3 cu ciind i ~anung dorinp. Cea mai mare parte a t u l b u r ~ l o r sfincteriene se datoresc faptului cg se foqeazg copilul. e) Formarea eului ~i caracterului copilului. zgomotul apei care curge etc. h) Lenea. El reincepe s-o tear. antagonizeaza:contracGa m u ~ h i l o r vezicii ~i repne urina datorit3 mu~chiuluiridicgtor al anusului. Mama care este decisi s5 "dreseze" copilul prea devreme are toate ~ansele a-1 vedea refuziind olita. iar el refuzg sg fie obligat. Cererea olitei. este un alt mijloc de a atrage atenfia. Capacitatea vezicalg a unui copil n. Un copil p a t e sg-~i satisfacg eul s h ~i nevoia de a atrage atentia ~i prin alte mijloace deciit refuzul olitei. dificult3G materiale. Ea pedepse~te pe copil. asociind formarea deprinderii cu o idee de pedeapsg. stadiul ciind el poate controla presiunea intraabdominalg datoriti diafragmului ~i mu~chilor abdominali. c) fmbrcr'ccr'mintea. ultimul stadiu este ciind copilul poate expulza urina sau intrerupe debitul.La copiii la care se folosesc scutece sau chilo@absorban@(Pampers). de Mama n u . a unei dificult3fi familiale sau a unui rigorism excesiv.la pierderea controlului recent dobiindit. Copilul descoperg repede cg atunci ciind cere olip. in timp ce a l p "fac pe ei" ~i la 2-3 ani. va fi consultat medicul. fncepiind de la un an copilul este in pling perioadg negativg ~iorice incercare de a-l face sg execute un act impotriva dorintei lui (indeosebi "sg facii" pe oalg) se va solda cu un evec. De frica frigului.) este echivalent cu un control voluntar. Copilul este hciintat sfi vad5 interesul . Factorii care intervin in controlul sfincterului anal sunt aceeiqi ca h controlul vezicii. copilul prefer%sg "facg pe el" deciit sg iasg din pat. pot duce -h . fn ultimul caz. olip ii servevte ca mijloc de locomofie.Mama $I copiIut la alfi membri ai familiei. Orice copil trece prin stadii succesive: evacuarea automat3 a vezicii (sugarul mic).

Cresterea greut&tii.taliei s i perirnetru~ui toracicl La 4 ani: Greutate: . mediul rural = 1 5 7 kg (+ 1. La putin timp dupi ce s-au deprins cu curitenia.O cm (+ 4.O cm (+ 4. In timpul noptii copilul nu poate i n c i s i se controleze.fete: .biieti: mediul urban = 16. mama va avea griji ca atunci clnd copilul este cufundat 3n joc>i-i sugereze s i meargi la olig. el va putea avtepta momentul propice (dezbricarea. . familiile unde existi frati rnai mari. Factorii sociali joaci un mare rol in controlul sfincterelor qi.2. Prescol&rul (3-6 ani) 4. pentru c i el este mereu "cl~tigitor".0).Capitii plicerea unui "accident" sau i ~ i murdilre~te mod voit chilofii de indati ce este lisat in s i se ridice de pe oali. Practic. deoarece nu p a t e s i avtepte. Nu va fi trezit in cursul noptii pentru a fi pus pe oli@.biieti: mediul urban = 101. Pe de alti parte. P h i atunci. C h d poarti pantalona~i. copiii i ~ i retin voluntar urina ~i scaunul. mediul rural = 52. nedorind s i pitriseasci jucikiile sau s3-$ intrerupi "ocupafia". Impresia c i este 2 n d "mic" p a t e constitui un factor de i n t k i e r e in a deveni curat. El are un moral excelent.5). vor explichdu-i la ce folose~te. .~ i f r h a voluntar micfiunile.5 cm (+ 5 3 ) .7). Va trebui s i se qtepte inci 4-5 luni. Este de dorit ca el s i ?tie c i existii oliia ~i c i pdrintii sunt b u c u r o ~ i a c i el o d In folose~te. ~i atunci c h d apar sernne c i dore~te i urineze.l kg (+ 1. Poate fi ajutat dacii este pus pe oliti inainte de a fi dus s i se culce.9). dar de s i fie capabil de a cere sii meargi la oli@ (spre 2 ani). 4. "U~udndu-se"numai atunci s c h d apar micile semne de dorin@. .9).9).3 ani (unii copii se scoali singuri noaptea ~i urineazi %iajutor).Aceasti "urgen@" diminueazi apoi rapid. dirnineap c h d se treze~te dupi sornnul de dupi amiazd se va pune ~i copilul pe oli@ la "ore regulate".9). declt s i fie apostrofat clnd udi cearceafurile. Daci el vrea s i plece de pe oli@. pentru ca un copil s i fie nu numai con~tient nevoia de a urina. dar ~i in f a p refuzului lui de a face pe oli@. in dobhdirea tuturor deprinderilor igienice.1 aveza pe oli@ pentru cel mult 10 minute. mediul rural = 98.2. El nu poate s i se pistreze curat noaptea. p h 3 nu a ajuns la un control complet al sfincterelor in timpul zilei.familiei "centrhdu-se" pe fecalele lui ~i descoperi c i pilrinfii sunt neputincio~inu numai in fata refuzului lui de a mlnca.1.senzatia de scurgere a urinei in jos pe picioare este neplicuti. . pilrinfii ii vor pune olifa l h g i pat ~ i . Este rnai bine s i se pun2 scutece. se va folosi o l i p concomitent. Talie (ina'ltime): . aducerea olitei). I Dup% tabelele intocrnite de Institutu1 de Igieng $i Shltate Public% Bucureyti. poate uda patul chiar 3n timpul unui somn scurt. Copilul care poarti scutece absorbante multii vreme realize& rnai greu c h d este ud sau uscat. spre 12 luni. nu va fi retinut. Prin imitatie. i se pun scutece curate absorbante la culcare.8). Preventiv. De abia dupi 18-20 de luni se ajunge la stadiul in care copilul este capabil de a . in aceste situatii se pot produce "accidente" de scipare. mediul rural = 9 9 3 cm (+ 5. La inceput se cere atenfie ~ipromptitudine i actiune n clnd copilul semnaleazii nevoia de a urina sau a emite scaun (prin urlet).3 cm (+ 2.fete: mediul urban = 100. Controlul vezicii urinare este mai tardiv declt controlul sfincterului anal. din mediul urban = 15. Perimetrul toracic: .8 kg (+ 2.biieti: mediul urban = 54. 3n general. copiii cu frati rnai milri~ori copiii de c r e ~kva@ rnai repede s i se ~i i serveasci d e oliti. fn ambele cazuri el provoaci discufii ~i nelini~ti.7 kg (+ 1. copilul are o satisfacfie pe care niciodatii nu ar fi resimfit-o dacd ar fi fost pus constant pe oli@ Aceasti satisfacfie este cel rnai bun element de r e u ~ i tin obtinerea deprinderii de a fi i curat. mediul rural = 14. scutecele ii dau senzafia c i este tot rnic. copilul devine curat ~i noaptea h la 2 ? . Clt timp se u d i inci noaptea.2).8 cm (+ 2. De obicei.

mediul rural = 55.O cm (+2. copiazi un cerc. mediul rural = 110. a urm& a televizorul. urci ~i coboari scirile etc. la 4 ani face acela~i lucru ~i la coborike.3).Mama $i copilul - fete: mediul urban = 52.9 cm (+ 5. n mediul rural = 111.8). privi poze.O). La sf3r~itulperioadei de copil mic a deprins indemhiiri ca: folosirea periutei de din^. La 3 ani.9). Talie (ina'lfime): .9 cm (+ 2.biiefi: mediul urban = 18.6). Nevoia de mi~care mare.7 cm (+ 2.3). Este capabil s i taie cu foarfeca urmilnd o linie dreapti. a ustensilelor pentru cusut. . poate turna api intr-un pahar. mediul rural = 105. copiazi o cruce. mediul rural = 19. la probe ca: a) motricitate generala': aruncarea unei mingi. liniile ~i figurile desenate sunt tot mai bine ficute.9 cm (+ 5. trage o Linie verticali. copilul urci sciirile alternsnd picioarele.7 kg (-t 2.9 cm (+ 2.9 cm (+ 2.2).8).7). Fig.O kg (+ 2.7). de abia la 5 ani reuvesc s i sari intr-un picior ~i s i sari coarda. (fig. mersul pe tricicled). cifiirat. face zgomot. mediul rural = 52.2 kg (+ 1.7 cm (+ 53). a modela din plastilini. copiazi un pitrat. mediul rural = 16.3 cm (+ 2. Reamintim c i talia unui copil depinde de factori complec~imo~teniti~i de mediul inconjuritor.2 kg (+ 2. prinderea unei mingi in mi~care.intre 3 ~i6 ani piirintii pot supune pe copii.8). La 4-5 ani copilul mic a atins un grad de dezvoltare motorie care-i permite executarea de m i ~ c i r i izolate. copilul este in v e ~ n i c i este mi~care.3 cm (+ 5. iSi propune singur m i ~ c i r i dificultate cu creschdi: siirituri. La 6 ani: Greutate: . merge pe cilcsie sau pe viirfuri inainte ~i inapoi. sare intr-un picior. 4.5). . apare ~icapacitatea de a sta lini~tit pentru a colora.7).8). Treptat. deseneazi un omulet din 3 p w i . deseneazi un omulef din 6 pwi. independent (de exemplu.biieti: mediul urban = 20. La 5 ani: Greutate: . balans etc. mediul rural = 5 1.9).9). .5). mediul rural = 54. . La 3 ani. Perirnetrul toracic: .fete: mediul urban = 17.Poate cobor? o scar& tinhdu-se de ramp% . a asculta pove~ti.l kg (+ 2.7 cm (-t 5. b) rnotricitatea fina': face un turn din 8 cuburi. face un pod din 3 cuburi. .biiefi: mediul urban = 108.fete: mediul urban = 110.fete: mediul urban = 107.l).fete: mediul urban = 54. mediul rural = 18.3 cm (+ 2. Medicul este singurul in misuri s i aprecieze daci existi o corelatie corespunzitoare intre diferifi parametri de apreciere la cre~teriarmonioase. numai o parte dintre copii pot sta un timp scurt intr-un picior. sub formi de joc. aleargi. . daci ~i d t se poate fine pe un picior.7 cm (+ 3.7 a (+ 5. 4. ti place uneori s i faci treburi care-i soliciti puterea ~i este foarte inchtat c h d ridici sau p o d un obiect mai greu.biieti: mediul urban = 56. Motricitatea. Perimetrul toracic: .O kg (+ 2.4 cm (+ 2. a pieptenului. Aceste cifre sunt pur orientative.2). mediul rural = 54.biieti: mediul urban = 54.fete: mediul urban = 20.13 .btiieti: mediul urban = 114.2 cm (+ 5.9). GU diferite segmente ale corpului.2). mediul rural = 104. Majoritatea copiilor apuci ~i msnuiesc bine un creion.O kg (+ 2.6 cm (+ 5. este "neasthpiirat".3 kg (+ 2.9).3). Pentru urmkirea motricitifii. mediul rural = 18.fete: mediul urban = 55. Talie: .O). 13).8 cm (+ 2. se spali pe din^.4).

fredoneaz5 cBntece simple qi le insofeqte de miqc5ri ritmice. Poate desena un piitrat. Cunoa~te culori ~i cBteva 5-6 (2) monede. Poate num5ra p2n5 la 10-15. "demascii" tot. chiar numele unui obiect ii apare ca una din proprietiitile sale. Am v5zut cd la circa 3 ani copilul spune EU.2. ci yi la viitor qi trecut. se recunoaqte deci la persoana intBi.4. La 3-4 ani copilul se intereseaz5 de capacitatea funcfionaliia obiectelor.2. copii etc. el va folosi femininul qi masculinul. Substantivele si adjectivele se inmulfesc paralel cu progresele pe care le face in contact cu realitatea inconjur5toare. Copilul priveqte activ qi critic lumea inconjur5toare.4. realizeaz5 forme simple. cum interpre- teaz5 pkinfii) etc. Limbajul.16 .14 . Deosebeqte mai multe culori.15 . ca un individ separat faf5 de ceilalti. face planuri.Poate turna ap5 fntr-un pahar. Treptat pre~colarulva infelege ce este timpul devenind capabil s5 foloseasci verbele nu numai la prezent. La 5-6 ani experienfele tactile (pipsit) ~i motorii (miqcare) trec pe a1 doilea plan. le demonteaz5 ("le distruge". pe care le compar5. Pe lBng5 impresiile vizuale ("vede tot"). Notiunea de timp este perceput5 incet. cap5t5 important5 cele acustice (este tot timpul "pe receptie". LucrBnd cu plastilin5 sau cu cretii coloratii. Deosebeqte sunete de tot felul. "spioneazii". Dezvol tarea psihic& s i social&.4. Recunoaqte succesiunea logic5 a anurnitor acfiuni din desf5~urarea programului zilnic. Recunoa~te litere izolate. incercBnd s5 reproduc5 obiecte ~i acfiuni. schimburile verbale cu toat5 familia se imbogi{esc prin lHgirea relafiilor cu alfi copii qi cu educatoarele din gr5diniid. Fig. Spre sf2r~itul perioadei de copil mic apare diferenfierea din ce in ce mai bun5 intre imaginafie si realitate. "trage cu urechea". Are noiiunea timpului ~i a cantitgtii.Imitlnd pe rnarng. De indat5 ce devine constient de el. fSi ?tie vBrsta. La 3 ani un copil se exprim5 suficient pentru a fi bine infeles.Se spa15 pe dinti 4. iqi fixeazi obiective si le urm5reqte consecvent. Progresele intelectuale continu5 cu o mare rapiditate. joac5 (incii) un rol mai mare decBt adaptarea la realitate. Fantezia in folosirea culorilor qi desenarea "formelor" unor obiecte. f&B a vS1rsa. Dezvoltii spirit creator. de sexul de care aparfine. Curiozitatea amestecatd cu dorinfa de . precum ~ileg5tura logic5 intre obiecte qi cuvinte. pe care le denumeqte apoi dup5 aspectul lor exterior. le pune unele peste altele. dar qi propriile lui performanie. fntre 3 ~i 6 ani. Pentru el este accesibil numai ceea ce este concret. d5 mlncare la p5pugS1. persoane sau animale.). de cei doi psrinfi. le sorteaz5 dup5 form2 sau culoare.Fig. repet5 expresii auzite de la adulfi. Incepe s5 deseneze qi s5 modeleze. in acelasi timp apar in vocabularul lui cuvintele TU qi EL. Poate "citi" poze dintr-o carte. Limbajul Perceptia. Fig.

Dup5 unii autori. Dintre ruiburirile uyoare de limbaj la vBrsta de 3-6 ani se int2lnesc: o oarecare intbrziere in vorbire. incearcg sii-si . ajunge ca la 6 ani sii invete sii citeasc5 si s5 scrie limba pe care o vorbe~te. cu ajutorul unor aparaturi moderne. Fetitele vorbesc cu p5pusile: le mingbie. inainte de 3 ani. in contactul permanent cu acegtia. lipsa de timp ~i surrnenajul piringilor sunt factori care contribuie la multe int2rzieri de vorbire. "Pentru ce?" qi r5spunsurile primite contribuie la imbog5tirea bagajului de cuvinte. care nu poate s5 comunice deciit cu p z n t i i si ci~ bunicii. are impreGa c5 a trec~tt Gndul in sunt celor mdri. miincare. . treptar Ins5 tinde la dobiindirea independentei.. Copilul nu cunoaSte scnsul real ai cuvintelor grosolane: dimpotrivk el are un sentiment dc putcre. copiii nu mai sunt t5cuti. E35ietii in special fac zgomot irnitind rrnele animale. imbog5iindu-i vocabularul. dificult5ti de pronuntare si bilbiiala. PGrir?$ii su~lt alannati. le instruiesc. este important s5 se retin5 influenta capital5 a conditiilor afective si relationale.~ ~ ~ . Dezaprobarea copilului se va face cu tact. Dezvoltarea limbajului depinde de asemenea ~i de interactiunea permanent5 ce se stabile~te intre copil ~i adultii care-1 inconjur5. F5r5 a minimaliza rolul factorilor neurologici qi senzoriali. are dificultliei de adaptare la limbajul adultului. injur5 si o continu5 cu toate grosol5niile culese de la copiii mai mari. Trebuie qtiut de toat5 lumea c5 tulburkile de vorbire au cauze numeroase. Bgietii tip5 la camion. cu o limb% slobod5.. unii p5rinti "se distreazii" qi sunt mindri de "cuceririle" verbale ale progeniturilor.u astfel dz rxpresii. .R. comunic5rile verbale sunt mult rnai bogate. in momentul de fag. Astfel de situatii se observ5 in unele familii dezorganizate sau cu certuri intrafmliliale. incurajiind astfel "progresele" copilului pe aceast5 linie. incit creeaz5 in copil un sentiment de vinoviitie. "Cum?". cit qi in fafa unor copii rnai agresivi. r5sfoirea in comun a c5qilor cu figuri. ~ 2 n d este titrioc san nu i se indepline~te dorinq. le mustri. in timpul . de spontaneitate. . Adultii sunt datori ca.L. Conditiile de viat5 moderne. ce-1 complexeaz5 qi-1 pun intr-un stadiu de inferioritate at2t fa@de p e n t i i perfecti. Grgdinita este institu~ia care corecteazg aceasri carent5 a mediului psiho-social a1 copiluiui. acesta va ti lipsit de elementele fonice si afective ce-i permit s5-9i construiasc5 qi s5-qi imbog5teasc5 limbajul.. 1 . personaje v5zute in filme sau pe tovarsqii de joc mai mari. ii oferg jocuii. cum s-a mai spus. cliidirilor rnai importante.Toti membrii tarniliei trebuie s5-$ ctln'crole~e ttonul $i expresiile atunci cind sunt supgrati. in timpul plimb5rilor ii vor spune numele florilor. arborilor. Aceste cuvinte sunt imprumutate. sfi meargii.). prin intrebgrile: "De ce?'. Griidiuita are un rol important in corectarea unor deficiente precoce de liinbaj. unele jocuri educative contribuie la m5rirea bagajului de cuvinte. Arrfesea. el invat5 s5 deosebeascg nofiunile de eu ~i tu. s5 se opreasc5. Copilul unic la pririnti. statuilor. Adultii ii vor ar5t. gro!. Dacg aceqtia.comunicare manifestat5. Este bine cii p5rincii sii nu dramatizeze explnziije verbale ale copilu:l~i. Uneori. pe m5sura intelegerii copilului. ~ ~ . intrr -7 ~i 6 crrli incepe ~i pel-ioada cuvintelor si expresiilor grosolane. prin lirnhqul person21 c2 nu sunt de acord i.i copilt~luiprin cuvinle simple. dintre cuvintele care desemneazg functiile de. Dificulta'fi de limbaj. Astfel.. de timp (acordat copilului) sau din alte motive restring stimularea verbal5 qi "schimburile de vorbe" cu copilul.. La copiii din familiile cu rnai multi copii. Diagnosticul precis necesit5 de obicei colaborarea rnai multor speciali~ti:un neuropsihiatru. ii dau ordin s5 porneascii. - % . triviale. in general. se poate stabili cu precizie gradul de rulburare organic5 a auzului. ~ . Rolul mamei este esential. diagnosticul nu poate fi precizat dup5 un singur consult. de skgtate psihic5. mai variate ~i pe intelesul lor. exprimindu-se ~i fipind exact ca ei ~ 2 n d sup'v'ra~i. Se va cere sfatul medicului. De fuarte multe ori. copilul devine capabil s5-si exprime prin vorbe giindurile ~i impresiile sale. jocului. Povestirea unor istorioare simple. in jurul viirstej de 3 ani intercsul copilului este concentrat in mod evident asupra adultilor care ii sunt parteneri ~i Pi servesc de model.eliminare ("caca". Pufin cite putin. cu prognosticuri foarte diferite. s5-i r5spund5 cu cuvinte simple. Conmportamentul sociali. . din con@& dramatizeaz5 at2t de mult. . Copilul le pronunt5 cu o catisfacrie provocatoare. prin expresia fetei. La Inceput este in& foarte ascult5tor. surditatea preteari la multe discutii. ~ . in conduits-lor general5 ~ i mai ales. "pipi") ~i ale reproducerii umane (injurgturi etc. ~ . deoarece adultii ii usurea25 posibilitatea de a fi activ. Dragostea si spontaneitatea sa reprezintii un stimul indispensabil in aparitia qi irnboggtirea limbajului copilului. un pediatru ~i un logoped. prin lips5 de educatie. un oto-rinofaringofog familiarizat cu problemele de audiometrie infantilg.olriniile se explic2 prin tendinp de irnitatii. Toate aceste "verbaliziiri" (cum sunt numite de psihologi) sunt semne de multumire. la clinicile de O. Altii.

fn acest context apar cunoscutele reacfii de incipitfinare. Este nevoie de explicatii simple. preferi parteneri de joc de acelqi sex. copiilor mai mari. cu nofiuni vi exemple din lumea ce cade sub simfurile lui. Este logic s i . cu revolufia tehnici extraordinari.cheia "lumii dorinfelor" copiilor. creeazi cuvinte etc. in general. Sub influenfa indeosebi a televiziunii vi a modului de viafi a1 familiei din zilele noastre. Cfiteodati. Copilul a constatat cii este o fiinfi independenti. Imagineazi poveqti noi. coqmaruri. Se infurie cfind nu i se fac poftele sau cfind este dominat in joc de alfi copii. Unii adulfi nu vtiu ce s i rispundi la unele dintre intrebirile copilului. juciindu-se cu un cal sau cu o m a ~ i n u f iivi . Pe pufini ii rnai incfintii pove~tide felul "Alice in Tara Minunilor". Imitarea adulwor. creSte vi rafionamentul siu. Preferi 1-2 pove~ti repetate mereu ~iin aceeaqi variantii. S-ar pirea c i este mulfumit. Receptivitate qi posibilititi noi de cunoqtere. Conflictele care apar pot fi I h u r i t e prin intermediul vorbirii. Repeti tot timpul "de ce?". f i plac povevtile in care eroii sunt animale. Copilul participi cu plicere la activiti@leadultului ~ise bucuri cfind este incurajat c i a Gcut un lucru bun. care reprezinti pentru un observator mai atent . La 4 ani vi-a stabilit in mare misuri o anumiti independenfi vi se adapteazi (ajutat mult prin intermediul vorbirii) la programul zilnic. duc la spaime. El se gfinde~tela cele auzite $i invitate. Povevtile inventate de piirinfi trebuie spuse la fel. copilul simfindu-se singur vi frustrat in dorinfa lui de a deveni "mare". La 5-6 ani comportamentul fafi de adulfi este mai pufin grevat de conflicte decfit la 3-4 ani. presupunfind c i pirinfii nu se comporti atAt . curajul. desenele animate. ci sentimentul de certitudine. inchipuie tot felul de aventuri. Alfi piirinfi se enerveazi de intrebirile "plictisitoare" ale copiilor. are crize de mfinie vi tendinte la negativism. Uneori. cfind constati c i i se rispunde cu ribdare ~i c i nevoia de a intreba vi de a ?ti este luati in serios. cirora le atribuie propriile lui sentimente. a putea ~ia hotkAel singur.verifice capacitatea de a voi. d a c i propriile dorinfe vin in conflict cu hotiiriirile luate sau impuse de adulfi. La copilul singur la piirinfi se observi uneori o adeviirati "lupti pentru hegemonie" cu bunicii. c i sunt verosimile. modestia si. pove~tile pentru copii trebuie s i aibi garanfia c i sunt sau pot fi reale. s i respecte dorinfele vi chiar s i caute societatea altor copii: formeazi grupuri restrfinse de joc. Rafionamentul qi fantezia. "de-a doctorul". c h d se ive~te vreo dificultate sau c h d este obosit). ora copiilor etc. lupi etc. A doua perioadi a intrebirilor ilustreazi marea curiozitate. Binele. este si mai grav. "pentru ce?". Incepe s i accepte reguli simple de comportare. Acum copilul se gfindevte mult vi incearci s i se exprime. cu extinderea televiziunii vi cinematografiei. . Crevte interesul vi dorinfa de a se juca cu alfi copii ti de a misura in mici competifiicapacitiifile vi puterea. Povevtile cu stiigoi. "cum se face?". "de-a polifistul" etc. alteori. izolare sau maternodependenfi. mama sau educatoarea se trezesc cu diferite intrebiri legate de acesta. Avteapti totdeauna consimfimfintul $sau lauda pirinfilor. Gustul pentru poveytile cu zfine ~i pentru fantastic vine dupi vksta de 5 ani. aviditatea dupi ceea ce este nou. Nu-1 rnai potolesc laudele. Din a1 5-lea an.i satisfaci curiozitatea cu logica lor de adulfi (cu abstractiziiri de neinfeles pentru copil). trebuie s i caracterizeze personajele iubite de copil. incercfind s i . de la gridinig ~i pfini la vcoali. fncearci s i placii celor din jur. El imiti pe adulfi in jocurile sale "de-a mama vi de-a tata". de ciliuzire in lumea incfilcitii care i se deschide in fafi. Pe de altii parte.~aleagii drept ideal pe cei din imediata i apropiere. odatii cu receptivitatea crescsndi a copilului. prin victoria binelui asupra riiului. la mult timp dupi ce asculti un basm. se observi o transformare a preferintelor copiilor. Aceasta corespunde intru totul dorinfei lui de a se comporta in ava fel incfit s i fie pe placul pirinfilor. cu toati dorinfa de a deveni independent. educatoarei. qerpi. La aceasti vfirsti copilul nu este uvor de dirijat. fn epoca actuali. Spre sfkvitul celui de a1 patrulea an de via@. trisiturile pozitive. face uSoare rime. in fantezia sa se vede adult ~i erou. pe i'nfelesul copilului. fi place yi incearci s i imite zgomotele animalelor. reapare mereu nevoia de a se intoarce la protecfia adultului (de exemplu. au luat in mare misuri locul povevtilor de odinioarii. inventeazii peripefii. incearci sii-~i domine anturajul. Emisiunile de la televiziune din viafa animalelor. Este milndru de piirinfii sii vi este in stare s i plfingi sau s i se bati daci cineva ar spune ceva riu despre ei. somn agitat. pornind de la evocarea unui fapt real. din cauza nevoii lui imperioase de miqcare. Ceea ce dore~te copilul nu este cunoavterea in sensul intelectual. modificiri. Copilul are tendinfa s i inliture toate indoielile. Acum incearci si-vi inchipuie ce ar vrea s i devini. cu timpul reuvevte s i treacii propriile dorinfe pe plan secundar. copiii ating apogeul activitifii imaginative.

folose~tecuvinte mari. Toate acestea sunt incerc&i de a f i ca adultii. Uneori se lauds. care se va manifesta pozitiv odata cu vcolarizarea.). Teatrul. "cine este iubit. dezvoltarea copilului mic s-a des5vQrqit. aceasta face parte din realitatea nou descoperitii vi ii confer3 sigurantg vi sprijin. fncepe sii se manifeste vi spiritul autocrititc. increderea pe care o ariitiim copilului reprezinti un stimulent puternic pentru dezvoltarea sa. Multi copii cer la aceastii vhstii sii li se Pncredinpze mici sarcini vi se bucurii mult de aprecierea vi lauda ce li se aduce dacii au dat dovadB de inventivitate. sii bea din ceqcii. Dupii 4-5 ani vrea sii joace ~i alte roluri (de animale. el credea cii obfine lucrul dorit Pndatii ce vi-1 dorevte. Copilul poate executa voluntar toate mivc&ile.Aceastii fazii de identificare care d u r e d cl@va ani vi este in continuii schimbare. problematica rnai palpabilii.Mama Sf Gpif ul - . a mlnciirurilor ardeiate sau piperate si a unor conserve. c h d copilul lor a Pnceput sii se indoiascii de ele. sii se intereseze de urm&ile ~i consecintele posibile. juclnd roluri potrivite. ca vi tot ce vede el la p&in?i. . Pikinfii nu trebuie sii urmkeasci+i sii menfin3 cu orice pret credinp in "Mov CrBciun". incepe sB glndeasck sii aleagti vi sii plbuiasc2. c) fndoieli gi critici. n Cu putin timp inainte. "zlna din poveste" etc.. Incearcii sii facii totul la fel sau rnai bine declt ei. Pe plan psihic vi spiritual se anun@ o perioada de stabilizare vi annonie. dar copilul nu trebuie suprasolicitat. inplepciune etc. apreciat?') sau de personaje din unele filrne (Tarzan etc. Copilul inva@ sii-~i dirijeze voinp. de-al vaselea an ar putea fi denumit faza de experimentare a actiunilor planificate. prevede de exemplu cum vor reactions parintii: cu laude. te heci!" etc. Unii nu sunt ins5 in stare s-o facii. copilul de 3-6 ani p a t e mlnca aproape de toate. el poate actiona rational. (pag. fixeazii primele schip de convtiin$i vi devin linii directoare interioare ale propriilor sale actiuni. unele ' Vezi $i capitolul despre ~colar 248-252) ~i cnpilul mic (pag. Este bine ca aceastii dorin@sii fie Tncurajatii. Copilul se ghdeqte inainte. hcepe sii infeleagiivaloarea vi posibilitii@le banului. pe cine?" "cine este cel rnai puternic?'. de urlt Pnclt sii nu poate fi accepta6 de copil ca ideal de via@. sii priveascii la televizorAmpreun5 toatii familia. sB meargii in vizite. De la jocul "de-a mama vi de-a tata" copilul trece la altele experimenthd tot ce poate fi vi face un om. Copilul kclinii sB accepte ca sigur valabile fndrumikile date de piirinfi sau de educatoare. Se simte ca un adult vi ar vrea sB beneficieze de toate privilegiile acestuia: sii nu se culce devreme. Rolurile importante ~i costumele sclipitoare sunt cele rnai agreate. Aleargii cu ei vi se bucurii dacii-i intrece. imaginea sa despre lume devine rnai realistii. Cel rnai bine se evidentiaziiactiunile planificate in activitatea creatoare. hcepe sii-vi manifeste unele indoieli vi sii exprime critici fa@de lucruri considerate p h i i nu de mult ca fiind "bune". Treclnd dincolo de identificarea cu p&ing. 201-203). copilul clvtigii un nou sistem de referinte. exagereazii. Astfel. devi continua sB intrebe mult "de ce". IdentBcarea cu alte roluri. chiar vi pe cele rnai fine vi rnai complicate. incepe sii manifeste un interes creschd pentru toate rolurile. pe care le privevtg prin prisma propriilor sale vederi vi dorinfe: "cine miinhci. Cel a) Gdndirea logica' ~iplarziJficarea.Toate functiile motorii sunt stiiphite *ii dificultate. cu critici sau cu pedeapsi Jaloanele de interdicfii date de p&inti vi educatori. Dorevte sii hvete sii citeascri ceasul. Adesea se intiimpla ca ascultlnd o poveste sii intervinii cu remarci critice ca: "nu este posibil sii alergi pe apii. ivi cautii rnijloacele cele rnai bune pentru a face un lucru c l t rnai perfect. I d e n t i f i ~ e a cu piking intirevte increderea in sine a copilului. Cu exceptia bauturilor alcoolice. fntelege justificarea unor ordine. La aceasti v k t i i . La 3-3 ?4ani copilul $-a insuvit notiunile de "trebuie" vi "este permis". fi place s5 se costumeze. ivi programeazii ce vrea sB deseneze. Descoperii necontenit fapte qi legi chse vin i contradictie cu tendinple impulsive vi vointa lui. prezinta interes pentru constructii. sB modeleze sau sB construiasc8. cu sii m b h c e cu lingura mare. fn cursul celui de a1 qaselea an de viaf5. Se fntlmplii des ca un copil sii spunii: "trebuie mai intli sii t r e a d asta". b) Obligafii gi responsabilitcifi. Dar la aceastii vlrstii devine posibilii o adeviiratii glndire cauzalii care-1 ajutii sii inteleagii motivatia vi felul actiunilor. literele alfabetului vi cifrele. fn desenele lui vrea s5 reproduca lucruri "care exist5". Acum descoperii cii multe lucruri sunt inaccesibile vi imposibile. Gusturile sunt limitate. copilul ivi apreciazii actiunile. pentru desBv&rqiri.

.

nemiqcat. eqecurile nu vor fi prea sever condamnate.de o schimbare bruscii de atitudine. Insistentele prea mari declanqeazii opozitia bruscii a copilului. Culcarea inseamnii despwirea de pkinti. Copilul nu va fi trezit din somn.fi tentativa de a se purta discuiii pe care copilul sii nu le audii. zgomotul vocilor p2rintilor ii dau un sentiment de siguan@. Este foarte important ca toti membrii familiei sii m i h h c e cu grijii: "bunele maniere" nu se invaiii prin sfaturi.) sau de perioadele de vis. prilej de schimburi de impresii. Somnul din timpul noptii este in general rnai profund. in cursul ciiruia se observii cii Qi schimbii locul qi pozifia in pat. culcarea copilului se va face obligatoriu intre orele 19. c ) la masa comunii i se dii copilului sii miinhce altceva decst miinsncii piirintii. Este de subliniat incadrarea treptati in colectivitate (prin intermediul jocului) qi marea importan@a jocului qi somnului la aceast5 v k s t i (ca de altfel in intreaga copil2rie). moralizki. de descoperire reciprocii. cu un mic c h t e c . dar totdeauna repede. cu respirafia regulati. cu timpul aceste reacfii vor deveni din ce in ce rnai rare. ci numai prin exemple. Unii se strecoarii in patul fraiilor rnai mari sau al piiriniilor de indati ce se trezesc. cum sii bea. prea 2nvelit etc. vrea sii vad5 neapZrat emisiunea preferati la televiziune sau sii i se aducii juciiria sau obiectul de imbriichinte primit recent. g) mustrilri ficute copilului pentru cii "nu rniinsncii frumos" sau "nu a fost cuminte in timpul zilei" etc. masa prelungit5.2. Dupii 4 ani copilul vrea sii adoarmii cu tat51 sau cu mama sa. Dacii pilriniii (qi indeosebi bunicii) iqi vor schimba "metodele". Va fi deprins sii qtepte sii se trezeascii qi restul familiei. in continuare. c2t qi pentru satisfaciia produsii de conditiile materiale qi sufleteqti oferite de mediul familial sau de griidini@. "ritualul" cu care este obiqnuit sii adoarmii: cu o juc2rie preferati. Dorinp de imitaiie a copilului il ajuti sii-qi insuqeascii indicaiiile celor vkstnici. Comparhdu-1 cu o mqinii. P h i i la 5-6 ani. "Somnul este un proces biologic prin care se realizeazii o inactivitate care asigurii capacitatea de a redeveni activ" (Gesell) . Probleme de somn Programul zilei ~i somnul. Durata somnului este variabilii. Hrihirea are qi un rol social. rigiditate in "manierele" pkinwor etc. de strsngere a legiiturilor sufleteqti. Dupii vksta de 3 ani. sii soarbii zgomot qi cum sii mestece cu gura inchisii. Se va respecta. Razele de luminii. somnul ar echivala nu numai cu oprirea mqinii. ci qi cu recuperarea pieselor. fac diferite strsmbiituri ale fetei. discursuri sau observaiii. Copilul se trezeqte rnai tkziu. sii nu le inieleagii. Toate succesele copilului vor fi liiudate. Pentru piirinti. cu care sii se joace in pat. Trezirea bruscii declanqeazii aproape intotdeauna o stare de indispozifie . Nu este deloc greu dacii o fac qi adultii din anturajul apropiat. oscilatii ale globilor oculari. Cu calm. cu faia seninii. Programul zilnic al copilului de 4-5 ani este bine sii fie adaptat la programul familiei qi/sau griidiniiei. de unele incomoditiii (prea cald. miqciiri de supt. i se va ariita cum sii tin2 lingura qi sii apuce ceaqca.). Copilul d o m e "dus".4. Unii copii au un somn agitat. somnul copilului de la 3 la 6 ani este un test foarte bun. Trebuie sii se facii totul pentru ca aceasti despwire sii aibii loc intr-o atmosferii paqnicii. La vksta de 3 ani copilul adoarme repede qi uqor. d) forfarea copilului d e a msnca dupii "prescriptiile" medicale (de exemplu. Orele de masii in familie sunt ocazii de intiilnire qi de revedere a tuturor membrilor ei. 4.). &ii ironii. Aqa se intelege cii somnul nu poate fi inlocuit cu nici o altii situatie (care permite influente exterioare). precum ~ide a se spiila pe dinti dupii fiecare masii. e ) lipsa de confort a copilului (scaun prea scund sau prea inalt. unii copii (mai ales copilul unic la piirinti) doresc sii adoarmii cu uqa intredeschisii. Manifestiirile de rnai sus tin d e temperamentul copilului. Astfel de incidente nu vor fi dramatizate. Pentru aceasta i se vor pune 1-2 jucilrii preferate. Trebuie sii i se formeze copilului obiqnuinta de a se spiila totdeauna inainte qi dupii fiecare masii. se refuzii sii i se dea apii la mas. rnai ales iarna. cu membrele relaxate. atAt pentru starea de siiniitate. destins. Multe tulburilri ale apetitului copilului de la aceasti vkstii se explicii prin greqelile ce se fac in legiiturii cu "ceremonialul" mesei: a) tensiune nervoasL b) proasta dispozifie care transformii in corvoadii alimentarii ceea ce ar trebui sii fie o reuniune fericitii. pliicuti. cere sii i se spunii o poveste.30 qi 21. fiind o reuniune qi o comuniune intre cei care o impart. Cei rnai mul@ copii dorm in timpul noptii 11 sau chiar 12 ore.

4. 0 mare parte dintre copii nu simt nevoia s i doarm5 in timpul zilei. care se manifest2 prin acte coordonate in timpul somnului: merge. se pare ins5 cii el povesteste imagini nu numai din vise. CAnd sunt persistente. cu teama de intuneric gi de singuritate. crize de furie. Se pot amplifica si persista pAni la 5-6 ani. B. inainte de culcare. luati tCrziu. Aceste dezordini apar inainte de vCrsta de 3 ani ~i pot persista foarte multi vreme. vizite). Ele dispar de obicei spontan sau se amelioreazi prin corectarea unor deficiente in mediul de familie. cel putin o o r i de repaus in pat chiar daci nu doarme. rnai ales dac5 revin cu a c e e a ~ itemg. cu pirinti echilibrati. spre 5-6 ani (mai ales fetitele) se tem ca sub pat s i nu se ascundi vreun individ periculos. Dupi 3 ?h la unii copii apare frica de animale silbatice. c) Visele. hoti. vizioniri prelungite gitsau scene violente la televizor. de anxietatea copilului. Dupi L. unul din pirinti o prezenta si la vArsta adulti.CopiIul de l I l 6 ani a a si chiar de nervozitate. visul ar incepe la copil spre vArsta de 2 ani. Ei se viseazi pirisiti in pidure. daci i se pune un intrerupitor la indemCni (care-i permite s i stingi lumina). K. nu se mai ani sperie. atunci cCnd copiii scrCsnesc din dinti. Visele urCte rare si cosmarurile izolate nu trebu~e s i nelinisteasci pe pirinti: daci se repet5. lumina prea vie. corespund unei revendicki din partea copilului (carenti de sentimente sau lipsa fizici a mamei sau/qi a tatilui). spaimele nocturne ale copilului sunt trecitoare.5. ingrijiri. Nu se cunoaste cauza: ar fi in legituri cu un sentiment de insecuritate sau cu o masi copioasi. comentariile despre evenimente neobi7nuite. manifestate prin: tipete. Copiii au de obicei vise cu animale fioroase ce-i urmgresc.). iar familia va evita tot ce intArzie somnul copilului: excesul de impresii (joc.. lacrimi. tristete. se va consulta pediatrul si psihologul. pune probleme nu la aceasti v8rsti. care se ascund d u p i o u ~ sau un paravan. a) Somnambulismul este o stare de automatism incon~tient. Convorbirile i necontrolate. Daci se va provoca in mod repetat scularea brusci a copilului. amenintare cu internarea in spital. fiind descrise si la elevi sau studenti. copilul incepe s i relateze vise ocazionale. adesea. expunerea viselor este amestecati cu istorioare ~ . in unna unui studiu aprofundat.2. povestile de groazi. cu femei sau b5rbati ursti si deformati ("baba-cloanta"). Se consider2 ca fidele numai visele povestite de copil spontan ~iimediat ce s-a trezit din somn. face migcki sau actiuni fir5 participarea vointei (incon~tiente). starea de tensiune in familie. inchiderea copilului intr-o camer5 au o contributie insemnati in geneza acestor fenomene. atacati si "mincati". La copiii normali. b) Spaimele incep adesea la 2-3 ani. de pedepsire. Somnul de amiazi (siesta) nu mai este indispensabil dupi vCrsta de 4 ani. refuzul de a mCnca. care vor cerceta cauzele profunde. prescolariil trebuie s2 fie capabil de un minimurn de "performante" care se risfrCng asupra organizgrii programului si ingrijirii: . conflicte intre adulti. Foarte des viseazi c i nu pot s i alerge. Aceste tipuri de vise se gisesc aproape la toti copiii ~i au o valoare simbolic5: de team%. ora culcirii de seari va fi cCt rnai devreme (ora 19). La copiii la care este necesari trezirea mai de dimineati si la ore fixe (gridiniti etc. ci gi imagini fantastice create de inchipuirea lui. de pir5sire sau de despirfire. Multi autori consideri c i relatarea viselor nu are baze solide decCt spre 7 ani. La 6 ani copiii incep s i se teami de "umbre" sau fantome interpretate ca spioni. iar alteori de unele tulburiri cerebrale. Spre 3 ani.evenimente reale sau i imaginare. se poate ajunge la tulburiri permanente. Ames. din d) ~ c r k ~ n z r e u dinti si vorbireu in tirnpul somnului se intiilnesc adesea asociate. c i nu se pot ap5ra. Este bine s i se asigure la once copil. Temele sunt foarte variate. Copilul cere ca lumina s i rimAni aprinsi. Se pare cli scr8~nirea dintilor tine cAteodati de unele caracteristici ale oaselor maxilare. La circa 4 ani. deprinderi. Tulbur5rile de somn sunt rare ~iputin importante la pregcolar. Vorbirea in timpul somnului este legat5 ds starea de neliniqte. c i sunt prinsi de citre cineva. zgomotele. strigoi etc. Pirintii consulti adesea medicul. Nu este necesar vreun tratament. Abe gi M. pentru a indica mijloacele de a le corija. Shimakawa au aritat c i la copiii care prezentau una sau alta din aceste tulburiri. performante Din cele expuse mai sus la de~voltarea motricitgtii globale si fine. limbajului ~i sociabilititii. uciga~i.

Dintre acestea. Oglinda plasati la iniltimea potrivit3 2 permite s i se priveasci in timpul efectukii deprinderilor igienice (spaat.) qi evitarea pisdogelii sunt elemente care trebuie luate in seam3 pentru a stimula pe copil ca toaleta de dimineap s3 devini o deprindere pl3cut5 gi permanent5. d) inceplnd de la 4 95 ani: copiaz3 un pitrat.s3 aqeze in ordine hainele. Vezi $i"Copilul mic (1-3 ani)". unii mai au nevoie de ajutorul unui adult. b c e p h d de la 5 mi. este bine s i se faci zilnic. ci qi a jum3t5p superioare a corpului ("de la b&u in sus") insisthd mai ales ?nzonele cu transpiratie abundent5 (sub@oa&.s i se spele singur.) se va face cu ajutor p h i l a 4 Y i . si-qi desfaci qireturile. Tonul folosit de p&in@. punerea de o parte a veselei cu care a mhcat. "oboseali"). are o contribu@e maimare de c%re qi a copilului qi infrumusepre a pielii. intelege "pe". viirsta. Noaptea. se tine pe un picior timp de o secundi.spaarea dupi folosirea closetului qi dup3 joac3. e ) bceplnd de la 5 mi: se imbrac3 f5ri ajutor.folosirea apei ~i sipunului din abundenp. Bunele deprinderi se cap3t5 acum. . "in afar%'. deosebeqte m h a dreapt5 de cea din sthga. unii copii se scoali singuri pentru a merge la "oliF' sau la closet. . deseneazi un omulet din 6 psi. Dimineata. intr-un lighenaq pus pe o misup scundi sau pe o liditi in camera de baie sau in bucitiirie.golirea complet5 a farfuriei. inapoi etc. b) k p h d de la 3 95 ani: se desparte uqor de mama sa.a) b c e p h d de la 3 mi: se imbraci cu ajutor. condime de confort pentru spaare (temperatura din came* cur3pnia qi ordinea din baie. inplege qi merge in trei direc@i @ainte. Personalitatea lui va fi submind daci mama sau bunica ii preg3teqte singurg sub c u v h t c3 nu este timp sau c3 este i n d mic. Daci trebuie s i plece dimineap devreme este bine s i fie trezit cu b l h d e p din timp pentru a incepe in tihni ziua qi a avea timp sii m i n h c e liniqtit. Este bine s$ se creeze premise (corespunzitoare vkstei) prin care ac@unilede igieni s i capete sens qi plicere. sare pe loc qi sare inainte.5 ani. arat5 linia cea mailung%c o p i d o cruce. inplege cuvinte cu opozifi-1("foame". . . un copil trebuie s i p a t 5 s i se spele singur. copilul va participa la deschiderea robinetelor qi-qi va fixa el singur temperatura qi cantitatea apei din c d . se tine pe un picior 10 secunde.el poate s3-qi descheie nasturii. Pentru ca aceast5 bak s$ fie f i a t 5 cu p l k r e . past5 de din@) se aqeazi pe o policioari corespunzitoare taliei copilului. lbarea in pat il predispune la lene. unii copii ajung s i fac3 un dug "de dimineap' care.5"C iarna gi de 35"-33" C vara). "inhntru". Toaleta de &mine@ include nu numai spaarea miiinilor qi a fetei. Este bine . fqi cunoaqte numele. copiazi un cerc. c ) b c e p h d de la 4 ani: iqi incheie nasturii. Cu tact qi calm se va instrui copilul ca incephd de la 3 ani s i p a t 5 face urmitoarele: . Copilul va fi indemnat s i pbtreze ordine intre obiectele personale de toalet5 qi imbrkhinte. se joaci in grup. este adevkat. . calitatea s3punului. in apartarnentele modeme. . Spaarea pe din@qi pieptiinatul p W u i sunt obligatorii. scoaterea imbric3mintei de corp (tricouri etc. trebuie s3 se stabileasc3intre copil qi ap3 o "prietenie" care b-ebuie s i dureze toat5 viapi. obiecte de toalet5 qi spaat la inde-3 etc. Deprinderile igienicel reprezint5 o component5de bazi in educarea qi phtrarea sinitiltii. Obiectele personale de toalet5 (sgpun. piepthat etc. burete. care s i aibi stabilitate. care nu trebuie s l fie prea caldi (in jur de 363-38. iqi qtie sexul. sare pe un picior. arunci o minge. sub supraveghere. prosop.). . se @nepe un picior 5 secunde.) si-qi desiviirqeasc3 cunoqterea schemei corporale qi s i se bucure de aspectul s3u ingrijit. cremii. . Apa rece qi "duqurile" (cu ap3 rece s&ucaldii) se utilized cu acordul qi plicerea copilului.spaarea pe mlini qi pe din@inainte qi respectiv dup3 masi. prenumele. cutele gatului).s i mearg3 singur la closet. "frig". dupi "ce-qi fac nevoile" (mai ales dupi scaun). Spaarea de dimineap trebuie sP d e v d o pl3cere.fn conditiile vietii moderne. exemplul lor. temperatura apei. dupi 4-5 ani va fi invitat s i mlnuiasc3 robinetele qi s i se spele la chiuveti.s3 se dezbrace singur . face un pod din 3 cuburi. iqi spune numele qi prenumele.s i se *mbrace singur (performan@ pe care el o doregte). deseneazii un chip de om (^m mod grosolan) din 3 p a i . Spre 5-6 ani. Pentru a ajunge la chiuvet5 se va pune la indemha copilului un mic sciunel. pe 1 h g 3 cur3tirea mai eficace a corpului. deqi ei ar dori s i rezolve singuri qi aceast3 "problemF. Baia de sear5 general&. copilul se va scula din pat. dup3 ce se trezegte.

frotir). Periajul. nici uscat). Samponul se dilueazii intr-un pahar cu apii si se folose~te doi timpi. f5r5 a freca qi f5r5 a ciufuli p5rul. La fetitele pieptjnate cu cgrare. cu sau f5r5 siipunire fin5. Spa'larea pa'rului. Este interzis5 pieptiin5turain "coadii de cal" pentru c5 firele de plir str5nse si trase de un elastic devin din ce in ce rnai rare. cu lesie. b5rbia). Fie c5 se spa15 prin simp15 sspunire. parttalii sau total5: chelic. Pin5 la 5 ani fafa copilului se spa15 cu ap5 obiqnuit5. Nu-1 certati dac5 la inceput se spa15 ca "un pisoi" (gura. niciodat5 cu brutalitate. Se va incepe incetisor. Dac5 nu sunt conditiile necesare unei b5i generale (lipse~te instalatia de baie. lngrijirea parului. Dup5 baie pielea copilului trebuie sii fie roz5. flirii a t5ia deloc din colturi. niciodatii prea ridicat5. Temperatura apei de spjlare trebuie sii fie potrivit de cald5. flirii frictiuni viguroase ~iflirii a-si introduce spuma in ochi. Uscarea se poate face cu ' CZderea piirului. Pin5 la vksta de 4 ani este bine ca p5rul s5 nu fie ljsat lung. Dup5 6 ani se poate folosi peria din p5r de cal. Toaleta fefei. Cu o perie de unghii se vor cur5ti bine unghiile de la msini si picioare. fie . uneori s2-i ungii. care nu iniispreste pielea.Copilul de la 1 la 6 ani ca baia sii se fac5 inainte de culcare. mama are datoria de a spiila bine. s2 se schimbe locul c5riirii. efilind vSrfurile si 15sind ceafa liberii. obraji. subsuoarele. aspri. Aceste fire mai subtiri nu sunt. ci p5r bolnav. este un lucru ce se intelege de la sine. iar folosirea unui sampon prost. Pentru bgieti. dar cu un s5pun de bun5 calitate sau cremii de ras. Multe mame cred c5 pentru cur5tirea fetei trebuie s5 s5puneasc5. Este necesar ca tunsul p5rului sii fie f5cut in directia cresterii. frig in cask excursii. Dup5 ce copilul a "intrat" in cad5 va fi 15sat s5 se destind5 in ap5. fire de piir care se regenereaz5. Va fi sters de umezeal5 rnai intii prin tamponare qi apoi prin frictionare riguroasg si rapidi. De la 5-6 ani. Se aleg de preferintii perii din p5r de porc sau de cal (nu de nylon). suvit5 cu suvig. s5punirea este necesar5 o dat5 pe zi. Enviitati-1 cum sii s5puneasc5 fata. fragil si se incslceste uvor. curatii. Apoi va fi s5punit peste tot (sau dacii este destul de mare. baia general5 se va face s5ptiiminal. praf sau murd5rii acumulate in timpul jocurilor. apoi se limpezeste de rnai multe ori cu apii mult5. cele de la degetele picioarelor se taie (cu foarfeca sau cu cleqtele) drept. Apoi se cur515 cu vat5 pavilioanele urechilor. nas si b5rbie). Dup5 virsta de 4 ani copilul va fi obi~nuit foloseascii peria de baie care c5le~tesi face s5 pielea moale. o va face el insusi). s5 frece ~i s5-i fac5 s5 luceasc5. prea decapant. in astfel de conditii. La multi copii obrajii sunt uvor crgpati. nasul. ar avea efecte nefaste. 0 bun5 frictiune (in ap5 qi dup5 baie) constituie si un tratament care este stimulant pentru copiii lipsiti de vigoare. Se porneste de la gambe. gitul. Tehnica ba'ii. asa cum cred unele mame. Tuns~ll pu'rului. cu mi~c5ri fine. semn a1 unei boli numiti "alopecia"' cozii de cal. pentru a nu da p5rului bucla definitiv5. Se prefer5 s5punurile "grase" care cur5t5 flir5 a dizolva stratul fin de gr5sime care protejeazii pielea. curat5 si moale. cu minutiozitate ~i insistent5 pielea copiilor care la aceast5 v5rst5 este plinii de praf. fie cu o mgnuqii. din m5tase sau plastic fin. Cei rnai multi copii au p5rul normal (nici gras. La fiecare pieptgniitut-5. Nu se va folosi s5pun iritant. degajarea colturilor poate antrena formarea de unghii incarnate. Unghiile miinilor se taie rotund. se va avea grij5 ca. picioarele. Cind copilul ajunge s5 se spele singur. virsta cind copilul isi face el insusi toaleta ~i cind pe fat5 apar pete de cerneal5. genunchi qi spate care sunt zonele cele rnai putin sensibile. Pentru fete poate reprezenta un mic sacrificiu. iarna se poate aplica seara o crem5 cu lanolin5 in strat foartc fin. dup5 fiecare sp5lare. pix: creioane colorate. Pin5 la 4 ani p5rul este foarte fin. Se periaz5 in toate sensurile. fine ca un puf in jurul fruntii si timplelor.) copilul va fi obisnuit s5-si spele cu ap5 curent5: miinile.in sfirsit . Pgrul in va fi sp5lat ~i apoi cl5tit de rnai multe ori ~i cu nlultii grijii. cinep5. c515torii etc. a detergentilor sau a unor siipunuri cu sod5 multii. Nu se tunde p b l "psn5 la piele" cu ma~ina de tuns pe ceaf5 ~i inapoia urechilor. Se va folosi o perie moale din p5r fin. iar la urn5 se piaptiiniiin sensul cre~terii naturale a p5rului. se smulge o parte din firele p5rului. Stergerea se face cu un prosop cald qi uscat. PBrul copilului se periaz5 P n fiecare sear5. Se poate folosi la sp5larea s5pt5minal5 a p5rului un sampon. dar in acelaqi timp si de potolire pentru cei nervosi. pentru a-1 cursti de praful acumulat P n cursul zilei. Se periaz5 in oval prin miqc5ri circulare pentru a activa circulatia singelui. De indati ce copilul iese din ap& va fi infiisurat cu un prosop mare uscat bine inc5lzit si putin aspru (in. Utilizarea prea frecvent5 a qamponului riscii s5-1 usuce si s5-1 fac5 mai friabil. f5r5 frictiune (frunte.cu o perie. .

de valoare stabilg. Se vor folosi numai obiecte de ?mbrichinte cu croieli simple pentru a fi uqor imbricate qi dezbricate. umezeali sau radiafii solare excesive. Clnd soarele este puternic va purta o pil&ie. La familiile care au curte. gara. ghindele au pentru copil un sens profund. Igiena picioarelor. crengute care se rup. Pentru a descurca p m l dupi spilare se va folosi de preferin$ un piepten din os. Iarna. copilul p o d pantaloni scurfi cu bretele. Timpul petrecut in aer liber are pentru copil qi avantajul miqcirii permanente. Piciorul copilului se dezvolti cel mai bine clnd aleargi pe un teren neregulat. nu din plastic. Pantofii "balerini" nu sunt corespunzitori deoarece sunt ascufiji qi prea decoltafi in fa@. soarele q mi~careasunt factori de o i importang capital5 in ciilirea organismului copilului. ferind corpul de ricire. in timpul mersului. Imbr5eibintea trebuie adaptat5 mobilit2fii mari a copiilor qi anotimpului. in anotimpul rece: pulover din llni. Pentru prevenirea piciorului plat copilul va fi lisat si-qi petreaci zilnic clteva ore desculf sau in papuci cu talpi subfire. Pentru pistrarea unei culori frumoase a p m l u i se recomandi o limpezire finali cu a p i limpede. fn lipsa gridinii qi pentru locuitorii oraqelor mari trebuie ciutate posibilidfi de a pune pe copil in contact cu natura (parcuri. intr-un loc insorit se instaleazi un vas (cadi din plastic. Dragostea pentru animale nu este totdeauna u$or de satisficut. daci se dezveleqte. Hainele nu trebuie sg impiedice miqc3rile corpului: vor fi croite ~ilucrate lejer pe piept. Adesea copiii cer inso{itorilor s i meargi prin fafa unei curfi in care qtiu c i sunt animale (c2ine. Pietrele. deoarece corpul pierde o cantitate mare de cilduri la mlini qi cap. copilul s i nu stea in cask ci si-qi duci viafa in aer liber. Thiilirea prin iarbi constituie o mare destindere. oferi copilului plicerea de a se bilici. Tesiturile din in qi fibre sintetice sunt mai putin permeabile. copilul va purta ghete sau cizme. aeroportul.un uscitor de m l n i reglat la temperaturi medie. p8siiri de curte). care se spali uqor. fesiturile cele rnai potrivite sunt cele din bumbac qi l2ni.). dar nu se va pierde din vedere elementul estetic. Hainele care se poarti pe deasupra. Trebuie %cut tot posibilul ca la orice v k s d . Vegetalele exercid o actiune bine%citoare. alergare pe iarb$ exercifii de apucat cu degetele picioarelor. se adaugi cele din fibre sintetice. ii procuri o satisfactie afectivi. Se aleg fesituri moi. Pentru un copil intre 3 qi 6 ani o gridini este o comoari de neprefuit. dar rnai ales la vksta de preqcolar. imperisabilk spre deosebire de flori. Orice pantof are un plus de lungime la v M (de un deget) pentru creqterea piciorului qi pentru miqcarea in fa@. incilziti la soare. il preocupi ~ i . copilul va fi lisat tot timpul afari.1 impiedici s i se plictiseasck Jocul are qi valoare intelectuali.fustife. castanele. Vara. se ofilesc. De aceea. un lighean mare intins) care se umple zilnic cu a p i proaspiti. cochiliile de melci. Pentru copii. 0 curte cu gridini care s i satisfaci nevoile de joc qi de miqcare ale copilului trebuie s i aibi un teren liber qi un colf cu umbr$ unde se aqeazi o masi mici qi un sciunel. o grimadi de nisip. iar fetitele . florile qi crengile cu frunze pe care le poate pipii au o putere de atracfie q dau o satisfactie care nu pot fi explicate. paltona~ stofi. precum qi de exerciliu de . ceva rnai s t r h s e pe spate. pentru somn se preferi pijamaua. i dar se simt din plin. 0 atracfie deosebiti o constituie pentru copii gridina zoologici. de descoperire qi stimulare a talentelor. favorizeazi transpiraga. sikituri. copilul va sta complet dezbricat qi desculf. Importante sunt din ciciula qi mhuqile. Foarte buni sunt ciorapii-pantalon. Pentru un copil mic sunt necesare 6 tricouri qi 6-10 perechi d e chilofi. Piepdraqele pot fi fotosite pentru fixarea ciorapilor lungi. pisici. Iarna se recomandi pantaloni lungi care se fixeazi cu un elastic trecut pe sub talpi. Cizmele din cauciuc sunt contraindicate (nu tin cald. Jocul qi jucgriiIe fac parte din nevoile fundamentale ale copilului. flnanile arteziene. Pantoful prea mic este la fel de diunitor ca qi cel prea mare. canadiani (din fibre sintetice sau doc) ciptuqit5 cu blani. Aerul. bazine de inot etc. Este important5 perrneabilitateahainelor pentru aer qi lumini. Se recomandi s i poarte pantofi solizi (nu ghete) cu talpa flexibilk cu fixitate suficiend pentru ca vihful piciorului s i nu alunece in v&l pantofului. Copilul in repaus riceqte mai repede declt cel care se miqci. iar piciorul transgiri). locuri de joaci. pentru tr%nicie. RuFaria de corp va f i din bumbac (se eviti contactul direct a1 fesiturilor din fibre sintetice cu pielea). urmati de fortificarea musculaturii. pentru a nu rici. Elasticul nu va fi prea strlns. Va fi dojenit clnd calci pufin cu vlrfurile piciorului iniuntru qi va fi indernnat s i faci unele exercifii ca: mersul pe vlrfurile picioarelor. in zilele cilduroase.

cu conditia s5 fie bine i'mbr5cat. s5 i'n iniete s5 se joace singuri. Nu sc vor dlirui copilului multe juciirii deodatli. pentru fetite). Trebuie stiut i'nsli cli un ai~trenament excesiv si condus intr-un mod inconstient poate avea consecinte nefaste asupra dezvolt5rii copilului. Romanii au spus-o i'naintea noastr5: "Mens sana in corpore sano" (Minte s5n5toas5 711 corp s5nstos). ajut5 la miiturat. de care copilul va profita toat5 viata. sli nu triseze. intrarea i'n colectivitate fiind astfel preg5titB (rol social). Trebuie i'ncurajat jocul i'n societatea altor copii. s5 joace cinstit. pe de altii parte. Pe tern~enlung. din nestiintli. de modelare: deprind plscerea de a decupa. "cercetate". Juc2riile complicate retin atentia pentru putin timp. Va fi i'ndemnat ( ~supravegheat) ca dup5 ce s-a ji~catsri. aterosclerozli etc. jocuri de constructie simple. cum an1 mai spus: c5qi de colorat. ilustreaz5 dimensiunea importantei jocului la aceastii vlirstii. Aceast5 tendint5 trebuie i'ncilrajatli. cei mai multi copii iubesc i'nc5 jocurile de miscare (alergare. Nu se va interveni cu fr5niiri deciit atunci chnd. relationarea cu alti copii se face cel mai bine prin joc. Gimnastica este un sport complet care se poate practica i'n toate anotiinpurile si care se poate i'ncepe . i'ngrijirea animalelor. Pe IhngB faptul cB este rnai "interesant" pentru el. C5nd practicii un sport copilul se va dezvolta mai bine. L. de viirstii apropiat5. sterg praful: iar b5ietii la activitliti in aer liber. lSi esersea~ii deprinderea de a imbr2ca si dezbr5ca p5pusa. tractoare.). Unii copii de 4 ani deseneazri. tricicleta. mingea sunt potrivite pentru jocul in aer liber. copilul poate fi dirijat spre anun~ite sporturi pe care si5 le practice sub form5 de exercitii '-de i'ncep5tor". Unii copii trebuie dirija~i. DacB apeleaz5 mereu la insotirea si supravegherea excesivii a unui adult. Concentrarea si ardoarea cu care copilul se poate cufunda in joc. balansare. va avea mai mult5 Cncredere i'n el. Desf5surat in aer liber. loto cu imagini. cu inteligentri. initiativa. in timp ce altii. ~i iubitii mai bine. Nu toate jucjriile au valoare educativ5 (cele rnai scumpe nu sunt si cele inai potrivite!). lucru manual (de cusut si tesut. care poate fi manuit. obezitate. pan5 la uitarea de sine. deoarece il plictisesc. Va f i lasat s5-si caute singur jocul dup5 preferinte ~i dispozitii. jocul dB prilej copilului s5si descarce surplusul de energie si contribuie la cBlirea si dezvoltarea arn~onioasli corpului. La aceastii vfirst5. nu qtiu s5 deseneze si nici nu manifest5 interes pentru desen. iln cuEr. Spre 6 ani se introduc jocuri cu cifre ~i litere. Pentru ocupatiile "statice" se vor alege. codite de la fructe. mozaic din plastic.egalii. a jocurilor de constructie. S-a dovedit cli exercitiul fizic corect fiici~t permite o mai bun2 dezvoltare a aparatului cardiovascular si a celui inspirator. spa15 "rufele" si ~iasele Pentru etc. de sexul. Alegerea jucjriilor pentru un copil trebi~ie tin5 s5 seama de viirsta sa 111ental5hraport cu vhrsta realli. spiritul creator nu se dezvoltB. s5 spun5 adevirul. dar in acelasi tirnp capiit5 gustul c5qilor cu ilustratii. constituie un "parc 3e kehicule" cu care imaginatia lui i'si poate da frBu liber. ar putea produce pagube. iln raft dintr-un dulap unde s5-si i p5streze jucsriile. imaginatia. 0 mobil5 i'n miniatur5. rochite de schimb si resturi de tesiituri pentru piipuqi sunt preferate de cele mai millte fetite. Trotineta. o roabli etc.Copilul de la 1 la 6 ani indemiinare. jocuri cu m5rgele. Din chnd in ciind poate primi o recompenss. mod discret. i DupZ viirsta de 3 ani multi copii i ~manifest2 dorinta de a participa la treburile gospod5resti (fetitele cur512 n~azk-e. le striing5 si s5 le pun5 la loc. apoi sunt p5r5site sau demontate. 0 p5pusii mare si scumpz nu va place i'n mod obligatoriu mai mult declit una comun5.a sfatul medici~lui pediatru. isi pune v i a ~ a in pericol. lipi si colora. cu veselii. Se poate oferi un sertar dintr-o comod5.tot atht de bine ca altii de 6 ani. de interesele si capacit5tile sale. rnai bune le@ti~l-i altii si va fi cu rnai i'n largul s5u i n viata de toate zilele. Nu trebuie evitate a zilele rnai reci sau chiar ploioase. jocul cu alti copii i'l formeazli ca personalitate: pe de o parte invats s5 coopereze. lucru inanua!). avioane. sportul estr o asigurare itnpotriva pericolelor civilizatiei (defonnsri ale coloanei vertebrale. Copilul are nevoie de libertate in joc. Contribuie la dezvoltarea arn~onioaslia corpului qi a miiltii. pentru c5 ii confers iln sentiment de i'mplinire si mfindrie si canalizeaz5 'Ijocul" spre activitate practics "util5". fac pr5jituri impreun5 scot cu mama. b5ieti modele simple de automobile. Spre 5-6 ani i se pot repartiza mici sarcini "cu r5spundere". tobogan).

in practici. Dansul clasic sau ritmic este foarte apreciat. Natafia (inotul) este sportul cel mai complet ~i cel mai adaptat pentru o dezvoltare armonioasi a corpului (mu~chilor). in jurul vkstei de un an. plicere) ~i indemlnarea celui ce introduce ~iasisd pe copil in api. Nu se pe incep ~edin{ele inot daci pikintii nu pot merge la de bazin declt o d a d pe luni (ar trebui s i fie luat totul de la inceput).baia zilnici s i fie primid cu plicere de citre copil. . abdomen mare. de tabli galvanizad. S-a spus c i scotlndu-1 din scutece. jucikiile ~i pirintii il ajuti pe copil s i . Gimnastica imbini elemente de dans ~i acrobatic cu exercitii la aparate (bari fixi. jubilarea motorie constituie prilejuri de plicere unici pentru copil. mai ales de fetite.Tofi copiii ar trebui s i invefe s i inoate ~i s i se antreneze in mod regulat.pe m i s u r i ce copilul crevte s i se acorde o perioadi mai prelungiti imbiierii. Introducerea precoce a copiilor in bazine ar perrnite o obi~nuire precoce ~i originali cu apa. . Se ?tie c i fiinp umani nu f o l o s e ~ t ed e c l t o parte din posibilititile sale psihomotorii. Sedintele sunt progresive. este considerat ca un joc. se contribuie la stimularea ~i transformarea unui "bebe-asistat" intr-un "bebeautonom". Numai dupi aceste pregitiri prealabile se va trece la ceea ce preconizeazi unele cercuri de pirinti: la adevk-atele exercitii de "bebe-inotitori". . paralele. .).Se previd ~ e d i n t e regulate ~i suficient de apropiate (una sau doui ~edinte siptiimlni). in ultimii ani s-a ficut mult zgomot prin mijloacele de informatie pentru marele public despre "sugarii-inodtori". De cele mai multe ori. Este un sport excelent pentru dezvoltarea aparatului cardiovascular ~i a musculaturii membrelor inferioare. Este vorba de o motricitate adaptati pentru mentinerea la suprafati ("inotul clinelui mic"). intre 3 ~i 4 ani se poate trece la bicicleta cu roti mici. Undele mediului acvatic. inele) ~i dezvolti supletea. Trebuie ~ t i uc i autonomia completi a copilului in api t apare h t r e 24 ~i 36 luni. un rol important il au relatiile "mami-copil" ~i "tati-copil". b l m i . Bicicleta se practici devreme. . agilitatea. Contactul cu apa. Pe Ilngi efectele de gimnastici "corectivi" (picior plat. se fac sub supravegherea antrenorului ~i se adapteazi la fiecare copil. la marginea rlurilor etc. . Singurul inconvenient a1 acestui sport este c i se practici mai mult in sali. perceptiile senzoriale.Pikintii in$$ trebuie s i fie obi~nuiti s i le placi ~i apa.vara. negativi~ti. inainte de a lansa un copil mic in api ar trebui: . deformiki ale coloanei vertebrale etc. instruirea nu se improvizeazi. Se poate practica de la 3 ani. cal. Mersul (drumefia. de climat ~ide relief. gratia. La familiarizarea cu apa. copilul s i nu aibi senzafia de frig. ci este bine codificad. Unul din scopurile procedeului este de a duce pe copil la o autonomie compled in api ~i de a-i uSura dezvoltarea psihomotorie prin m i ~ c i r i in mediul acvatic. plicuti. Am vrea s i precizim c i tentativele de a i n v i p pe copil s i ''?noaten sub vksta de 3 ani trebuie E c u t i in bazine speciale de citre adulfi priceputi. temperaturi): este de mare importang ca in api. Spre 5-6 ani copilul poate merge la cursuri de inot organizate in grup ~i conduse de un specialist. in fiecare zi copilul va fi dus la plimbare (1-2 ore pe zi) iar in vacanfe "drumefia" va fi in functie de v h t a copilului. . are un efect bineEcitor asupra copiilor timizi. Aerul din jurul bazinului trebuie s i fie curat ~i cu temperaturi corespunz. bineinteles cu "asistenla" atenti a mamei. de cfiteva ore in fiecare zi. plimbarea) este o activitate a timpului liber din familie.~structureze spatiul siu i ~i s i cunoasci propriul corp. respiratiei ~icirculafiei. de stimuliri care intervin in aceasd experieng. La inceput (^m jur de 1 ?4 . Desigur nu se poate invita crawl (craul) sau brass la 6 luni! Pentru a se ajunge la coordonarea miy2irilor ~i respiratiei trebuie aSteptat 5-6 ani.).Se verifici starea apei (curitenie. de plastic gonflabili. Bogilia de senzatii. cu jocuri in api ~i cu "bilicealii". modul cum este acceptad apa de citre mami (teami. instabili.de la cada mici se va trece la cada mare a familiei. deoarece copilul simte uSor anxietatea lor ~i nu progreseazi. f51-i prezenp pikintilor.iitoare.2 ?4 ani) copilul este in stare s i meargi pe tricicled. . in curte se va improviza un "bazin" in care copilul s i se biliceasci toati ziua (cada de plastic.Se alege o piscini cu antrenori (monitori) special formati pentru copiii mici. frumusetea corpului. constituie un mijloc de a creSte faculdtile sale fizice ~i psihice.Mama sf copilut chiar din perioada de sugar.

vor duce la gambe putenlice. schiul. hamsterul. Pieptsnatul. de rni~care de contact social. dresarea. soricelul. a Patinajul dezvoltii detenta. hamster. bicicleta. . patinajul. Dintre bolile transmise dc animale cele rnai frecvente sunt unele urticarii. Un animal oferg copilului o alternativ5 de investirie afectiv5 ~i se supune unei nevoi instinctive de societate. Gtija de zi cu zi fati de animal contribuie la educarea copilului.I constituie costul de intretinere: un d i n e mare poaLe ti o problem5. in cresterea. Sedintele nu trebuie s5 fie prea lungi. Copiii sunt inc2ntati in a coopera la ingrijirea animalului si trebuie incurajati s5 vegheze asupra tuturor necesitritilor lui. curajul. mic cum ar fi: o pisic5. are influent5 asupra muschilor gambelor si s coapselor si asupra siluetei. O alegere potrivitli pentru astfel de conditii o constituie un allimal . asigurarea unui culcus. un c2ine de aparta. inaintea alegerii trebuie verificat dac5 exist5 posibilitatea c a p e durata vacanfei "odorul" poate s5 fie liisat in grija cuiva. Copiilor rnai mari le place adesea s i simt5 responsabilitatea depling pentru protejatul si prietenul i lor. ingrijire. Patinele cu rotile reprezint5 o formu15 de sport foarte r5sp2ndit5 a tuturor copiilor. patincle cu rotile. a unei atmosfere agreabile. salmonelo7a.7. Pentru copilul de la o r q schiul este un bun mijloc de a profita de altitudine si de un climat s5niitos. cioara. inrudit cu dansul si care dezvolti echilibrul. Mici problerne de educatie Alegerea unui animal de casii.2. La copiii mici este un excelent exercifiu de pregitire pentru schi.peste ani. i n incheiere. ~i eventuale st5ri patologice (alergii). corbul.I 4. ggina. eventual cu casci pe cap ~i cu ochelari fmpotriva reflectiei rx~elorsolare. alergii respiratorii. diferite insecte etc. in timp ce fntrefinerea unui animal rnic este mai lesnicioas5. pisicn. Copiii iubesc animalele . toxoplasmoza. papagalii mici.Copilul de l a Patinajul este un sport tehnic nu totdeauna accesibil. Jar mil~chii bratelor si ai spatelui nu se \lor intiri. dezvolt2nd simtul de rispundere. Copilul poate fi martorul (intr-un mod foarte natural) a1 ritualurilor nuptiale ~ . Antrenasea copilului in activit5file gospoditresti constituie un mijloc excelent de c5lire ~i de inseqie social5. dansul ritmic. Animale ~ip5sliri de cas5 cu r5spAndire 1arg5 sunt: csinele. Vacantele pot f problematice daci animalul nu poate insofi familia. plimbarea. cobaiul. psittacoza. pestisorii etc. Jocul de-a v-ati ascunselea. papagalii mari. cu ameliorarea echilibrului si motricitiitii. Copilul trebuie s5 tie imbriicat cilduros. 1 I . broasca. Pentru copilul unic la p5rinti. Animale si pis5ri neobisnuite tinute in casi: g k a . experienfa pierderii sau a decesului prietenuluianimal ar putea fi un ajutor in trecerca peste durerea provocatii pri~t pierderea celor dragi . protectia ! I I 1 I ! i I I 1 . un cobai.al na~terii i puilor. am vrea s5 preciz5m c5 jocurile obi~nuite oric2t ar fi de indispensabile ~i de pl5cute. Mai mult. Tot inainte de alegerea animalului se va cere sfatul medicului pediatru care va avea in vedere criteriul v2rstei potrivite a copilului. parazitoze ale pielii ~i intestinale. inainte de a schia. si In foarte rare c a ~ u r i . la jocuri trebuie sii se adauge una sau dou5 activitjti din urmjtoarele sporturi: natatia.Un considerent major trebuie s5 fie talia animalului ales si necesitjtile sale de miscare: un c2ine foar-te mare este evident nepotrivit pentru un apartament sau o locuint5 de oras cu gr5din5 micli. supleyea. D u p j 3 ani si p2n5 la 5-6 ani.si sunt inc2ntati dac5 piirin~iile permit psezenta in cas5. mai rar pot transmite boli ca: boala ghearelor de pisic5. echilibrul. Instruirea se face la inceput sub formi de jocuri. iepurii. ornitoza. nu sunt suficiente. un criine mic sau o pisiciirezolv5 parkial nevoia de joc. Problema care se pune inainte de alegerea si achizitionarea unui animal de casi este responsabilitatea pe care o poart5 intreaga familie fat5 de acest animal. crestere. zbenguiala sunt necesare. Se recomandli ca i animalul s5 fie exarninat la achizifionare si periodic de un medic veterinar. urafia. Prima conditie. De aceea. ce trebuie respectati la alegerea unui animal de ctlsii. dar greul si munca responsabili si constant5 va ciidea tot pe umerii adulfilor. colibaciloze. este ca acesta s5 re potriveascli particularititilor climinului si situatiei ian~iliei. turbarea. gimnastica. un iepure de cask Un alt cnL. canarii. Schiul este un sport care poate fi practicat foarte devreme si care face parte din viafa zilnici din regiunile munroase inz5pezite. copilul trebuie s5 fi beneticiat de odihnii ~i de o mas5 consistent5 (dar nu copioas5). st5p2nirea uesturilor. porumbeii.animalele crescute in cas5 r e p r e ~ i n to amenintare pentru copil. Poate fi fnceput la 3 ani.

Mama si mpitul impotriva parazifilor (purici. sii fie pe infelesul copilului. c ) a speria copilul cu pove~ti groazk d ) a promite o pedeapsii pentru mai t k i u (copilul uiti delictul!). Admiterea la griidinip se va face in funcfie de: a) gradul de maturitate fizicii ~i neuropsihicii. revendiciirile unor psihologi in favoarea copilului au fost adesea g r e ~ iinterpretate. Prograrnul de instruire ("lecfiile") il pregiite~tein vederea ~colariziirii. Sunt interzise: a ) ameninwea cu biitaia. a deveni disciplinat in vederea unei inseqii sociale eficiente. Principalul sfat dat de psihologi vizeazii formularea ordinelor: ele trebuie sii fie totdeauna clare ~i precise. memoria deficitark dificultifi de infelegere.eventual . sii nu fie retrase. sii se spele pe miiini. Atmosfera skiitoasii. neindemharea. Gradinip. Copilul care frecventeazii griidinip se deprinde sii se scoale la ore fixe. Vksta la care un copil poate frecventa griidinifa se va stabili dupii un consult cu medicul pediatru ~i. defecte de vorbire. fapt pentru care instruirea animalului de casii pentru curiifenie este esentialii. Animalele trebuie vaccinate conform legilor in vigoare. ao aplica vreodatii. timiditate. respectat in nevoile lui esenfiale. organizate spontan.cu psihologul de la dispensarul policlinic. Pedeapsa dreaptii ~i adaptatii g r e ~ e l i iil elibereazii pe copil de sentimentul de vinoviige. Pe de altii parte. va ciipiita o priijiturii). Autoritatea parintilor se miirginea altidati la a da ordine care nu tineau seama de personalitatea copilului. Conduita corectii este la mijloc: copilul trebuie. precum ~i orice act de nedreptate. e ) a promite o recompensii ~ia nu respecta promisiunea ficutii. destinsii in farnilie. Pot f i descoperite acum unele tulburiiri uvoare trecute cu vederea piing la frecventarea griidinifei: dificultifi de atenfie. intr-adeviir. copilul resimte mult mai dureros retragerea afecfiunii ~i indiferenfa piirinfilor. copiii trebuie instruifi sii nu se "tutuiasc4' cu ele. b) starea de skiitate. d ) adaptarea cu colegii de griidinifii ~i cu educatoarea. Fa@ de animalele care mu~cii. sii aibii un program ordonat a1 zilei. b) interdictia sii m b h c e (ca misurii de disciplinarii). Mai periculoase sunt contactele copilului cu excrementele animalului. Recompense yi pedepse. ciipu~e) preveni in pot mare miisurii aparifia unor afecfiuni la copil. dar in acelqi timp este necesarii o autoritate vigilentii pentru a-1 inviifa limitele puterii sale. sii se imbrace ~i sii se dezbrace singur. nu sunt uitate niciodati de copil. Nu sunt necesare pedepsele corporale. sii mbiince. disciplina ~i iar viap in colectivul de copii acfioneaziipozitiv in sensul socializiirii lui. zilele noastre. reprezinti cel rnai bun stimul pentru comportarea "corespunziitoare" a copilului.fl contradicfiile ~i lipsa de unitate a adulfilor in probleme de educafie. pentru cii ar duce la un comportament condifionat. de concentrare. t inciit unii educatori au considerat cii nu trebuie nimic poruncit ~i nici interzis copilului (s-a creat chiar un curent d e "educafie antiautoritarii"). Pedeapsa este indispensabilii pentru unii copii care au comis o fapti interzisii. c ) mediul familial. Recompensa nu trebuie infeleasiiintr-un sens restriins (dacii va face un anumit lucru sau va fi "cuminte". tulburiiri ale auzului sau viizului. pedepsele inutile. cu mici festivitifi vesele. Unele din aceste deficienfe pot fi corectate p h i i la intrarea in ?coal% . "desc&carea" nervilor unui adult.

avantaijul cB .itc.exc.5 sru!lji.Li <. :~-i.xt: w u zilc. i ~ ~ g .i.~:~-zi~:':.lI. sau pot avva adaosuri icel-calr.:tlqjc crmeiic.ii:~i~lisil^.ii~gal.tor.po/iti~ ? : s ~ e r i l i l a ! .i:3 C.11 ALI Lln . ...r!jogcilS..jipcsti~ ~ 2 G.i inc.!:':I.yc.. d~ili-~:~!:ya u i:ca i-.i cbte \':il. pun$ :c piastic.!/ .I..ipi.r.)pil~~lca1-.>tz 're.-< . !.ic.clc.epccla c%nc.nesr~:c)care neccsits :!~fi..iI . garantat3. ProJuxcle indu\ri.< i. t. de i ~ l ~ ~ r i r . dup5 Fc arnb. .-~:ri i u 3' calJ5.p~~:it:_~lu~ c. i ~ ~ i . tirtlcstec 3e li~!(:te . Si aczstca din ~ ~ r i ~ l f icontinc: un singul. ~ r a l u i ~ :: iupil3ri. . i.!i.II.Lnelc. rc.liodal Gc preprare 11 pi~od.c.I I:! vlirs:a it..:.ir. !iil.. ..li ?nck. c. ~dc ~ \.c pc 4c : .LI si c311tit2ti 11. ~td.l.lio\~rc se impun r2titt. sj11gur.c~x-c in parti.i .: prcikl'at SFI ! ic cn~~hulir. trei i ~ L r~i:ccsiit^: I /al~ar:i~.! .5.l?icnlul car' i . LI!. ? u:!c.itelr?r adnpt:ttc i p311iai adaptntt.. G...c sc recoina~?dii .i iII!rO.!?qui proJu!.la.r::./.u i t ~ ~ ~ ~ l i amcalal nu prvvrid alt!ii)<i u !Jc pc l c c. ! ~ l ( j . -'ju.:!l.ialc dcstlnalc. s i . Produse industride pentru alimentatia sugarului G(':ic~i-c:iiiri. :t. ) .! 1. f.ic rill ti.i!)?i>. (si cantilatea de p~-i)dus .iB L.o:~:~nu~:~lui.a scrvit (sa-ifin .o(.-!.> ~i-ii. c 21~ ~ I C C .:~t. ~i.t.:ii 111ici.i:i31cp~~C 2! pot bor.~salul dlii \..f51.: ..a ~cl:ll~gurt~lliorti011c~i~5 ~l:t. pungiic (I.li. i ~ i cc11itniirz n1. c-oinpozit i:.ii.rcspunzriros (in inciperi uscatr 1'5coroasej sc pot c\cept~. in:!intc dc ti~lo>irc.I I ~ ~ < : L I ~ I I ! I~\ .:'l ~?o:it.i U L I I .. ..). l i I t I :nc!it. B0ic~il1~1 15 . D i p ~ r ~ t : ~ i c I r ~ s t ~ .1( i\irc. .-c x rc>s~:>pe. t-'! cc\mpoi.ilc. L..CLLzal6r i n concc~~tr:~~it: .:~a~guG pl.c:~..iikir Int.e~lti:~t~a 11>di~8i:i .!-rnc:llrl i.L f 2 f ~ i ' ~t'r)?tl'~l. .i~!!iui. TrcL~uicsuh!iniat cli. c1~stiii. r:ilr.-i. !.ca zahrlr~llui.al:lbilitulc. rrl5-caihui::.ului indust] ia! trcbuic s2 tic. ~ ~ ~ s c r iI: s t111 lirnb:~ion1Ln2: compo7itia F:epa!*a.I-kU 5ij pis~rcn/:i1n:li 1 ~ i 1 iJc: 24 c1.i xc i'ii\t~CI-C: i ..4 lc.1!if'elat5 !a p:~!parc....iilol:dl nu se ii>lo.: :!.~/LII ill c:irt: c ~ ) p i ~>c s.d (c~liiilc tie 4 a li iic~~t.r. . r j ~ ! fi PCI : : I c ~ c ~ ~ !i~.!h: . S\. S ~ L xub io11i~5 pircuri lu I de ..~iblin:i[5T i .:lrne ctc.i !~~-e~~.fatS cie n~cciic i (care a:. 1l!i1ll5 vrcnic: C ) Pc:1!Li.c:r.t.:~nc...i!sau legu:nc (Innrcov cu . jn t ~ n I !.~::~ 3~c\lc..va precautii: 3 ) se \lerilicII Sc p ~ preLcrItc:> L I ~ ~ ' r ~de 5 t f 1 pulbere (de esrrnplu t~.~.e \:a :.c I Iai r c ~ t . 223 .lnctrcil-ih.. gu-.iInpl:~ fi:1!?5(pcnt~-11) L I .:~l: la1 dc:~?r:!~.od. ~... Il2ilnii ile orrL.ld5 :.::ic 53 fie ~.i.t~anutic~!iui.~!:. t i i s 1t G . pulbcrca es?? ~ i L: 5 ~ m5r cu :.t d..I.jit'>t. ..p~-odusc. in p!imclc: 2 s5ptiirnGni d:: 1-iit5 si pentru prepalatclc ~iiin?::l. :. cai. c ~ ! ..!r:i l ~ i l dc l.i~ii.I ~ I I ! ~ I ~ :''L3~ib\~". v21-stade ia c31'e se poate aclniinixtra all f(3ii D ~ C ~ C I ..t>(iit\r~ li nlc~~tiori.).L!f:~ z.ri :)!ij. .l. iLsi..:..1-. (: ~ 1 . ! I I I C anterior.lc.~'~i. IILI c\lc :. 1:iptclc ~ n a trcbuie b::t o dat2 in i .is\pcctl\I .I:! *.ia:nha!ai~~l e:tc in m r e pcrfcc.~:~i't::~ ~ 2 : p~ ~ ~ P C I I L I I ~ I ! .. Kc! (1s 1'1~11ctc l e c ~ ~ r n e~ n o r c o v . niol-" (pcitwi.~ril din !.~l?iic:!.L. Inaintc Produsc ilin cereale.1 c(!!>il~tii!i ~1. birn?.hl!cit~c.1. !~liiir~te f.r..::~c j .. i>!.c):li:~::. (L:C :.ire p::rro.itre f:lbric. I\:-L.\acst%..::.I-.. h2:-tit wi: ~la:.>> i:~nccJ :. p u n ~ dc: hl!rtic : i i i 1-1 f~iy tclcr. clocot (ae poatc !olosi Gropui dc ?:~har)..: dial Saptr (ic. ~ Eiic it.!5I hc*~ .:rli in .c:lc c ~ ? tc.tnticiiugarului si copilul~~i i c ~ n sunt prcicntatc adaptate).irl!a]-.t* I . c r ~ ~ i i.~iC.jlosirc~.."/~. i a i ~ iicntr:! ~ ~ 1 g sc +orfscc Id itidlc:.ilc p~-oduc?:oarc i n amt.\c:.. zcamil) sau i:~. 1:) 1 .:~LI gust .:!. Pircl!rilc.i~tuic c'!c.:txi-.ik: .ci:ornalldat)..: \'I 17ik ctlrcparsrc inst:unt). F'tociu .I !::c p n~ 1'1 . c L ' ~ c ~~ s ~ . la fii.c. plcrcic.xu ~ m5r.u hi.ids>. .i [ ~ i i i ~ .3ei tabid.3.)c <.B .t>du<ului :pc!hl-:.?k)il5. r t i l ~ ! ~ 13iodul clt prepayarc. Prc~dustle iaplc destinate alimentatiei cugarului de :.-s dc: !:.i~! r.: c. Ijhrlc:itici ?i dut'at:~ clarit va1al~iiIt. 5'k idac2 !r7.:. l ~d c c s t ~ .i \c p!.ll i)r%.71cl . ap5 (dccucl) dc ol-cz 2-3% sau mucilagiu dc .~ l :~I I ~1 !!i1.(::! ~na:\tic::-0:-i~: pre/c~!t:~ ~~~clitiilnca c.lu li:X~il(':) :..I I I~~.lcl-mt:i .'. I"ICI:LI~.~l?ilita:cal produsului: b) se con11-oleaz2 tic f5inu:i c!c ccrcalc. si 'clume 2c i. frr~cte IL.l!-5 pcnti-Ll 24 de OX: )i \e P~S~~.1ir5 L.??.::L%:L .i.

in caz contrar. Se alege orezul de impuridti. speciali sau cu iaurt preparat cu o zi inainte (2-3 lingurife la 200 ml lapte) ~i se pune la prins la temperatura camerei sau qi rnai bine pe o plid sau pe un calorifer cald. apa de fierbere nu se arunci (contine vitamine qi stiruri minerale).vasele de bucitirie pentru copii vor fi din material special (oteluri speciale) sau smapite. se taie biscuiti de formi dreptunghiulari qi se coc la foc potrivit in tava tapetatA cu =ni. Poate fi preparatA qi din de orez sau din "cereale de orez" instant. in cantitate mici de a p i qi in vase acoperite cu capac. pentru a se separa b r b z a de zer. fiert bine 1 d I . Dupi ricire se trec prin maqina de tocat (ca pesmetul de pbine) ~i se pistreazi intr-o cutie bine inchisi. . Este necesari o cantitate de lapte de 4-5 ori rnai mare deciit cantitatea de b r h z i pe care dorim s i o pregitim (pentru 200 g brbnzi este necesar circa 1 litru de lapte). cbt qi din lapte fiert. Se foloseqte ca lichid de diluge pentru preparatele din lapte praf sau ca aliment de tranzitie in boala diareici. se spa12 cu rnai multe ape qi se lasi s i se inrnoaie aproximativ 112-2 ore in a p i rece. 250 ml lapte. se adaugi z a h h l qi se rnai di in fiert cbteva clocote.alimentele se fierb cbt rnai scurt timp posibil. a ) B r h de vaci din lapte nefiert. pentru a se obtine grunji fini. Pentru sugari se recomandi prepararea numai din lapte fiert. sau se trece printr-o sitA d e a d pentru ca s i se scurgi zerul. apoi se scurge zerul (in siculet de tifon).persoana care prepari alimentele se va spas pe rniiini cu a p i qi sipun. d) Brbnza de vaci preparati cu cheag. 250 g zahk pudri. portocale) sau de roqii.2. . Se lasi s i se riceasci. Apoi se completeazi apa in care a stat orezul pbni la 1 112 litru qi se fierbe la foc domol aproximativ o o r i pbni cbnd bobul de orez "fnfloreqte" qi se zdrobeqte uqor. Se strecoarii printr-o siti sau prin tifon. apoi se pune intr-un siculet de tifon. . Budinca' de fa'inoase cu lapte cu sau Far2 b r b z i . Dupi ricire se adaugi 50 g b r b d de vaci qi 1-2 lingurite sirop de zahk. 3 linguri de orez spaat sau 3 linguri de griq. Alimentul preparat se serveqte cbt rnai repede dupi fierbere. Brcinza' de vaci.prepararea (curitire. 60 g unt. Pentru phtrarea valorii nutritive a alimentelor (in special a vitaminelor) qi evitarea imbolnivirii copilului (contaminarea cu diferiti germeni patogeni sau cu substante toxice). Brbnza astfel ob$inutA se trece eventual printr-o s i d deasi. c) B r h z a de vaci preparati rapid cu lactat de calciu. modul de preparare este acelqi ca pentru b r b z a de vaci din lapte nefiert. se riceqte imediat qi se phtreazi la frigider sau congelator. Apa (decoctul) de orez. p h i c h d se formeazi cheaguri mari de brbnzi. Se indulceqte cu zahk 5%.5. . un virf de cutit de bicarbonat. Pentru prepararea apei de orez sunt necesare: 30 g orez (6 lingurife sau 2 linguri cu v w . Se lasi s i stea timp de 12 ore. Biscuiti cu brdnza' de vaca'. Laptele fiert se i n s h h t e a z i cu maia. un litru de api. Dupi ce se riceqte putin se adaugi 8-10 comprimate de lactat de calciu (4 g) pisate in prealabil. se vor respecta urmitoarele reguli: . r k i r e ) se face cu putin timp inainte de fierbere pentru a nu fi phtrate prea mult in api. apoi se pune la scurs intr-un siculel de tifon. amestecbnd mereu. Aten$ie la calitatea laptelui! b) B r k a de vaci din lapte fiert. 2-3 biscuiti (pesmet) se opkesc cu 100-150 ml api. Laptele este l h a t s i se prindi la temperatura unei camere incilzite sau qi rnai bine pe o plitA caldi. Se lasi s2i se riceasci. Se folosesc (opikiti in prealabil) cu suc de fructe sau cu m k ras (4 lingurite de pesmet pentru un m k mare ras) sau alte fructe strivite qi ca adaos la lapte sau iaurt. &ere. Se frimbntfi un aluat. Se prepari at2t din lapte nefiert. iar apa n i scade la un litru ( timpul fierberii se amesteci pentru ca orezul s i nu se prindi de fundul vasului).fructele qi legumele crude se aleg cu griji qi se spali din abundenti cu a p i sub jet. . piersici. Se adaugi 10 g (2 lingurite) de cheag.se folosesc numai cu@e inoxidabile. iar vasele qi ustensilele folosite se vor spas cu detergent qi se vor op&i inci o datA inainte de intrebuinwe. Dupi 12-24 de ore se ia smbntha qi se pune laptele la foc mode. Se fierbe 1 litru de lapte de vaci sau lapte praf integral. 50 g zahk (10 lingurife). Se rnai p a t e adiuga suc proaspit de fructe (mere. Biscuifi pentm sugaa': 530 g E i n i . fn continuare. Retete pentru sugar Reguli generale pentm prega'tirea preparatelor din fructe sau zarzavaturi. Se fierbe 1 litru de lapte qi se lasi s i se riceasci la temperatura corpului.

.

apoi cu api cald5. 1 litru ap5. l5mdi. Sucul de morcovi se poate da. morcovii st paseazi5 de dou5 ori printr-o sitii &as5 sau se mixeaz5 se completeaz5 cu ap5 p h 5 la 1 litru se pun din nou pt I I I . Se strecoar2 printr-o sitii. Spanacul preparat cu rhtaq este rnai gustos. Din aceleaqi motive spanacul r h a s de la o mas5 nu se reinc2ilzeqte pentru a fi dat copilului. dispare gustul a m h i . se apal5 qi se fierb. Se pune pe sob5 qi se bate cu telul p h 5 aratii ca friqca. Sucul de tomate. Sucul de zmeura'. se scurg bine de ap5. se poate lua grhimea. 300 g morcovi tineri sau carote. 1 ou. se opkesc cu ap5 fierbinte inainte de a fi pus la fiert. Tomatele (roqiile) se spal5 bine sub jet de ap5 rece. iar la copilul peste un an se s & h 2 cu furculip qi se mixeaz2. care sunt d2un5tori. Boabele de zmeur2 se aqaz5 in strat subfire btr-o strecur5toare care se scufundti de rnai multe ori btr-un vas cu ap&Apoi se zdrobesc bine cu furculip. pentru sugarii prematuri qi sugarii sub vksta de 2 luni. Fructele citrice (portocale. I . Se t o a d m h n t qi se pune din nou in pufing ap5 in care a fiert. Spanacul proasp5t nu se depoziteaz5 timp prea kdelungat. Se aleg frunze fragede.a 12-a s 5 p k h 5 de via@. zmeur& c2pquni etc. l h % ) reprezintii alimente de mare valoare nutritiv2. 2 morcovi. 30 g zahk. In loc de unt qi pesmet se poate adhga la copilul rnai mare q puM rhtaq din unt qi i f i n 2 (o lingurip de f i n 5 se pr5jeqte ktr-o tigaie p h 5 se rumeneqte f i n a . se pune intr-o tav5 uns5 qi se coace la cuptor circa 4 C de minute. Supa de came. potoleqte setea. Se spal5 in rnai multe ape reci. Din cauza gustului a m h i . fructe. prin confinutul lor in zahk (10-13%). suc de fructe (de l h % e sau de portocal5. de sear5. l care copiii ? Sucul de citrice proaspete se obtine prin presare. Sufleul poate fi preparat qi &I fructe urmdnd ca acesta s5 se adauge ca garnitur5.). qi. iar cartofii se cur5@de coaj2. Apoi roqiile se zvhtii qi se taie in buc5fi rnai mici. mai tinere. dac2 sugarul refuz5 s5 primeasc5 preparate nebdulcite. Sufleu de cereale (porumb etc. dac5 este c a u l . Sucul obfinut din fructele i proaspete cu ajutorul unei prese do fructe poate f administrat ca atare din a 10-a . Se spa15 qi se cur5t5 bine morcovii. Pireul de cartoj?. Important. alte fructe de sezon). Se fierbe 1-1 112 ore la foc domol. Diluat cu ap5 simpl5. Se pregbqte bainte de mas5. deoarece anumite substank continute in spanac (nitrafii) se pot transforma in intestinul copilului b nitriti. timp de 5-10 minute. Se fierb 1 112-2 ore la foc mode. 250 ml lapte. Este un suc pe primesc cu multii pl5cere. 40 g cereale instant. Se fierb p h 5 se b g r o q & Dup5 ce se rkeqte. Se aleg 200 g cartofi de bun5 calitate. p h i se inmoaie foarte bine. Pireul de spanac este folosit dup5 vksta de 8 luni. 50 g zahk sau 50 g glucoz5 qi un v W de cutit de sare. Dac5 se adaug2 pu@~ lapte sau pireu de cartofi. in timpul fierberii st adaug5 ap5 p h 5 la 1 litru. Se poate folosi presa de stors fructe. ir momentul k care se serveqte copilului. btr-un litru de ap5 rece se pun: 250 g came (gEn& m h a t ) . fi primele 8 luni de via@nu este recomandabil s5 se dea sugarului spanac.se spal5 qi se taie in rondele s u w . amestecat sau alternativ. sau se adaug5 la pireul de fructe sau la masa de fiinoase cu lapte. se pune putin2 sare. compozifia se amestec5cu oul b5tut qi cu fructele rase (mere) sau bine zdrobite (zmeuril). Unii sugari refuz2 supele cu miros de p5trunjel sau de ?elin5. verzi. sau 1-2 linguri b r h 5 de vac2. Se aleg morcovii mai tineri. se paseaz5. Supa de morcovi. care se trec prin maqina de tocat came sau prin presa de fructe. se pun intr-o strecur5toare care se scufund5timp de un minut in ap5 clocotitii. Sucul de morcovi. Apoi se fierbe in ap2 pufin2. curat%.lingur2 de lapte wndensat. 500 g morcovi pentru sugarii mai rnari. Sucul se trece printr-o sitii. Se poate bcerca qi bdulcirea cu zahk. Utilizarea este multipl5. Se pun la fiert intr-un litru de ap5 rece. Dup5 fierbere. stinghdu-se cu apa in care a fiert spanacul. lapte proasp%. 112 telin5. nu este acceptat de toti sugarii. Apoi se r h i e qi se storc printr-un tifon curat. Pentru a-qi p5stra s h r i l e minerale qi vitaminele. 1 p5trunje1. adhghdu-se o lingurip de unt sau de margarin5 qi pufin5 Bin5 de pesmet. cu alte sucuri de fructe (portocale. inl5turhdu-se coditele. se cur5@. Se fierbe laptele cu z a h h l qi se adaug5 cerealele dizolvate in pufin lapte rece. Zeama rezultatii se trece printr-o sitii deas5 sau printr-o bucatii de tifon. p h 5 c h d morcovii se sfiMim5 cu uqurin@. Pireul de cartofi se poate imbog5ti cu o lingurip de unt sau margarin5 sau circa 20 g caimac ori smhtiin5 de bun2 calitate. 2-3 linguri lapte qi se amestec5. Dup5 ce s-au fiert se strecoar5 apa. acizi organici (1-2% acid citric) qi vitamine (50 mg vitamina C b 100 g). Sarea se adaug5 mai ales in caz de diaree cu vks5turi.) cufructe.

pitrunjel. Supa de zarzavat. pe misuri ce copilul inainteazi in virsti. cartofi sub toate formele). f i i n i si lapte (sos alb) sau smintini. se d i din ce in ce rnai concentrat5. Se pistreazi la rece ~i se folose~te numai 24 de ore. fripturi. se adaugi grip1 turnat in ploaie. cartof. tarhon). in alimentatia copilului mic se vor folosi predominant vegetale (pitrunjel. fie ca garnituri la carne (salate de tot felul. 10 g g r i ~ (doui lingurife). h continuare se va da fie amestecat. n u c ~ n a r i . budinci cu legume. in cantitatea cea rnai mare. de cel a1 adultilor. rintasuri groase) ~i s3 nu contini condimente. imbogifit cu unt sau ulei. Mdnca'rurile cu carne se servesc de 4-7 ori pe sipt5mini: peri~oare diferite sosuri. ~nifele. 1-2 pistii de fasole verde. Pe l i n g i priijiturile de casi care se pot pistra rnai multe zile. Pentru 2 pooii de 250 ml supi de legume sunt necesare: 200-250 g zarzavat curifat.Retete culinare foc ~i rnai dau in clocot de 2-3 ori. tomate. Rezulti un sirop car%confine5 g zahiir la o lingurig. sau dispu~i diaree. Pentru a indulci 5% 1 litru de lapte de v a c i se a d a u g i 60 ml din a c e a s t i solufie. fie numai morcovi la copiii cu plus ponderal. Se taie in bucifi mari qi se pune in apa care a inceput s i clocoteasci. cu chiftele. La inceput se paseazi numai morcovii cu sau fari cartofi. Se fierbe acoperit. Se servesc fie separat (ghiveci de legume.). budinci cu carne. dupi plac. La copilul mare ~i adolescent pot fi folosite ~i condimentele traditionale (boia. La 200 ml api se adaugi 100 g zah%rsi tot amestecul se fierbe p i n i ce volumul final este de 200 ml. Zarzavatul se curifi ~i se spali bine de rnai multe ori. cimbru. Sosurile nu vor fi prea grase. Retete pentru copilul mai mare Modul de pregitire a diferitelor minciruri se apropie. Cind legumele sunt fierte. in 50 rnl api se dizolvi 1. salate de fructe.). in api rece (sub jet). . sot6 de legume) sau cu o u i (spanac etc. Dintre sosurile reci. ajungind p h i la consistenfa de pireu. In caz de zaharisire. la Siropul de zaha'r. privind modul de preparare a alimentafiei copilului si sugestii pe baza cirora mama poate crea. se zdrobesc usor cu furculifa. se adaugii 3 lingurife de zeami de limiie. se va fierbe in baie de api. Zaha'rul invertit. dovlecel. cu tendinfi la constipafie).3. maioneza se poate servi la cele rnai variate salate. in general in propooie de 5% (0 linguriti la 100 ml de preparat). 5. Se rnai fierbe 15 minute. Este alimentul de alegere in caz de diaree! inainte de a se turna in biberon sau cinifi. dupi sezon: morcovi. Se strecoari. creme. leustean. Pentru a preintiimpina zaharisirea. creme de legume. 0 lingurifi confine 4 g zahir. un mare num5r de variante. vara se adaugi ardei gras. McincLirurile cu legume ~i carne nu trebuie s i lipseasci nici o zi din alimentafia copilului.2 pe bazi de unt sau margarini. telini. Se prepari din legume variate. Se pistreazi la frigider. se completeazi apa evaporati. maghiran etc. Condimentele se adaugi la mincare pentru a-i conferi un plus de savoare qi a-i varia aspectul. sufleuri. Pentru orientare: Supele recomandate in alimentafia copilului mic sunt: supa limpede sau de carne cu giluste sau tiiefei. foi de salati verde. se indepirteazi spunla ~i impurititile. supa de morcovi se amesteci pentiu omogenizare. existi numeroase posibilitifi de a oferi copilului dulciuri: budinci pe bazii de fiinoase sau fructe. dupi 6 luni se poate folosi cu tot zarzavatul pasat. 500 ml api. se rgcevte. corespunzhd cu 50 g zah%r. Pentru perioada de copil mic ~ipre~colar se va veghea ca felurile de mincare alese s i fie uqor de digerat (firi ceapi prijiti. clitite. ciorba de r o ~ i ide b o r ~ . fie numai cartofi (copiii slabi. mirar. piper. Se foloseste la indulcirea tuturor preparatelor pentru sugari. cu api rece. ceapi. Se prepari de preferint. in timp ce fierbe.5 g acid citric qi se adaugi 80 g zah%r. Dupi fierbere. Cu refetele pe care le diiin mai jos am urmirit s i oferim citeva jaloane.Amestecul rezultat se fierbe p i n i la volumul final de 100 ml. Dulciurile constituie o componenti importanti si foarte agreati de copii. punindu-se vasul cu supa de morcovi intr-un vas rnai mare. . gulie. ciulama.

SupZ-crema' de felinc?: 200 g cartofi. 50 ml lapte. 112 gabenuy. sare. 200 g dovlecei. o r2d?icin2 de p2trunje1. sare. acute intr-un ou intreg cu o lingur2 de rain%. ti%iadin buc2Wle de 2 cm. C h d zarzavatul este aproape fiert. 20 g conopidi sau mazke verde. Sup6 de cart08 pasatri: 112 1 ap$ 100 ml lapte. C h d acesta s-a fiert se adaug2 la supi pufin2 sare. o ielin$20 g unt. se toaci m h n t . Se trec prin sid. Se fierbe in continuare in vasul acoperit. se fierbe acoperit la foc domol. cur2pd. 600ml ap$ 300 g royii. Supa' de ro8ii. t%ap in cuburi mici sau in felii sub@ri se fierb in ap2 cu sare. 1 gabenu?. Zarzavaturile se spal2 bine. unt. hainte de a fi servid se adaugi iaurt yi mikar tocat. un ardei gas. un morcov. sau 250 g came de pasike. pitrunjel tocat yi untul. cu unt y i cu api. o lingurip unt. supa poate fi serviti cu tiiefei (fierfi separat). Dup2 2 ore se scoate camea yi se strecoar2 supa (camea poate fi folosit2 la prepararea de chiftele sau Supa de legume pasatri. Se fierb dovleceii 15-30minute in sup2 de zarzavat. cur2pte de pielife yi s h b u r i . Se strecoari supa. Separat. Camea yi oasele. La copiii mari se poate servi cu crutoane. sau cu "zdrente". pitrunjel. Se adaugl un sos alb. dou2 linguriie de mini. conopidii. apoi se inglobeaz2 in sup& Sare dup2 gust. Sups'-crema' de dovlecei. Se cur2g morcovul yi ceapa. se rnai clocoteyte. Se adaug2 puling sare yi p2trunjel verde tocat. Supa se poate acri cu zeam2 de l b i i i e sau cu oiet diluat de fructe. iar la urn2 se adaug2 smdntha yi pitrunjel verde tocat. frunze de !elink o lingur2 de orez. cu lapte. se pun lafiert. se adaug2 sare yi gabenuyul bitut cu lapte. Se pune din nou la fiert cu orezul. sare. Se paseazi prin sit2 yi se subfiaz2fie cu sup2 de legume. 2 linguri iaurt. se paseaz2 prin sid. preparat din f i n 2 yi lapte yi se clocotesc impreunk amestechnd tot timpul. 100 g fXni4. apoi se ia de pe foc yi se adaug2 g2lbhuyul yi p2trunjel tocat. ti%iepi. Se prepari separat un sos din f i i yi zeami de sup&care se toam2 in oala cu zarzavaturi. Sups'-crema' de muza're. C h d sunt fierte. sare. doui lingurife de s m h t h i . se adaug2 fasolea. 600 ml api. Se mai fierbe 15 minute. 600 ml ap$ 150 g came de vid. o ceapi m i d . . pltrunjel tocat (smhthl). Zarzavatul spaat yi cur2pt se pune in apa clocotid yi se fierbe p h i se inmoaie. o ceap2. o lingurip de zahik. un morcov. in loc de orez. Poate fi servid cu crutoane. Apoi se paseaz2 totul prin sit2. o royie). 112 1 ap$ 150 g maz2re verde. p2trunjel verde. pitrunjel verde. un litru de ap2. Sups'-crema' de conopida'. o ceap$ 30 g unt sau ulei. se taie in felii subfiri ~i se pun in sup& odad cu sarea. pitrunjel verde. se pune ceapa (intreagi) apoi ~i celelalte zarzavaturi. La copiii mai mari se poate servi cu crutoane. 25 g a n $ 100 ml lapte. unt proasp2t. Se lasl s2 mai dea cdteva clocote. doi cartofi yi dup2 sezon. se cud@ de coaj$ se taie. bine spaate. Apoi se adaug2 royiile yi ardeiul yi se fierbe impreun2 p h 2 se *mmoaieyi royiile. 100 ml lapte. tocat. Se adaug2 apa clocotid yi se fierbe. se mai adaug2 mazke verde. 100 ml lapte. 200 g cartofi. Supa' din came de vita' sau pasa're.20 g unt. o rldicini de pitrunjel. Separat se leag2 m a cu laptele rece. C h d clocoteyte. Sosul se amestec2 cu supa yi se mai fierb 10 minute. sare. F%na se rumeneyte putin in unt yi se stinge cu lapte. apoi se pun s2 fiarbi in api. 500 ml sup2 de legume sau bulion de came. 150 g zarzavat de sup2 (dup2 sezon. fie cu bulion de came. Se adaug2 laptele (sau s m h t h a ) b2tut cu gilbenuyul. un gabenug. C h d se serveyte se pune unt proaspit gi p2trunjel verde. 50 ml lapte. 600 ml ap2. p2trunjel verde tocat. o lingurit2 a n $ sare. Supa' de fasole verde (pentru patru POI@): 114 kg fasole verde. p2trunjel verde. in supa fi& se pune conopida bine spaad yi desmcud hbudple mici yi sare. C h d sunt fierfi se paseazl prin sid yi se amestec2 in zeama in care au fiert. Se poate subfia yi cu 200 ml lapte sau chiar cu apL Se poate ska. sare. 20 g =n2. Se in2buy2 telina qi cartofii ti%iati m h n t . fierbdndu-se bine. un morcov. doui royii sau o lingurip de bulion.Mama Supe copilul M-ea c u G p d yi bine s p a a d se fierbe in apL F%na se rumeneyte pufin in untul incins yi se stinge cu zeam2 de sup& Se adaug2 la sup2 yi se fierb impreun2.Pasta obfinud se toam2 cu lingurip in supa care clocoteyte. unt. in ap2 rece. Cartofii cur2pfi yi bine spaafi. 10 g &n$500 ml sup2 de zarzavat. Apa se pune la fiert intr-o oali s m a p i d . &ar verde. Royiile. o lingurip unt. iar zarzavatul se paseazi prin sid. se face un sos alb din unt ~iZ n i ~ise stinge cu lapte. 150 g conopid2.

Se adaugii sare. Sos verde. Se adaugii sare. sare. Sos de tarhon. piper gi se bat bine. La urmii. 10 g unt. se adaugi fiina. piitrunjel. Chifla tiiiati in cuburi mici se inmoaie in lapte phnii absoarbe tot laptele. Sosuri Sos alb. o ceapi. Se servegte ca adaos la carne fiart5 sau fripti. zahk. Spanacul se fierbe cinci minute. 600 ml api. Sos de fructe. 0 linguri de Gin5 rumenitii pe uscat. o linguri de unt. hrean gi unt ~i se amesteci bine. la orez etc. cu mhna inmuiatii in a p i gi se introduc pe rhnd in zeama care fierbe. 10 g Ginii. Carnea se toaci de douii ori prin maqini. 112 ou. D u p i dorinti se poate adiuga suc de limhie. Osul se fierbe in a p i cu sare phni scade apa la jumitate. 4 linguri smhnthni. 5 g unt. 5-6 linguri de ulei. Se freacii gilbenu~urilede ou. felini). sare. 5 g unt. Se face un sos alb (vezi mai sus) la care se adaugi suc de morcov crud preparat din morcovii rasi si storsi prin tifon. continuhnd s i se amestece cu lingura pentru a nu se produce cocoloage. Se mai poate prepara sosul de tarhon si cu gilbenug de ou i n felul urmitor: d o u i gilbenuguri riscoapte. tarhon. sare. mirar. Laptele. se adaugi oul. f k i a mai fierbe. piper. se toacii miirunt gi se amesteci cu untdelemn. Pentru sos de mere: 300 g mere. apoi se sfirhmi cu lingura. Sucul. sare. mugtar. adiughnd chte pufin untdelemn. Se servegte cu peste alb fiert sau legume fierte (dovlecei. sare. acesta se indulcegte cu zahir sau miere. Rogiile proaspete se fierb impreunii cu zarzavatul de sup5 (morcov. apoi se completeazi cantitatea de a p i scikuti. 10-20 g pesmet. 4-5 linguri de untdelemn. amestecsnd tot timpul pentru a nu se rumeni. Apoi se adaugi gi orezul. in supa limpede pot fi pugi tiiefei (fieqi separat) sau giiluste din pesmet (112 chifli. sare. un morcov. sare. in caz c i se folosegte ofet. un gilbenug. 15 g fiini. ales gi spilat. Se formeazi gilugte rotunde care se fierb in supii. sare). Acest sos se toarni peste salad. chteva linguri de lapte. Sos de ma'ral: 250 ml lapte. 112 lingurifii de miere sau de zahk. Sos tomat. creier. liimhie. 4 linguri de untdelemn.Retete culinare ca umpluturi la omleti sau. un ou. pitrunjel verde. Se ia de pe foc ~i se adaugi 1 linguri cu unt proaspiit. o lingurifi de mustar. splilate. care este frumos colorat. Se fierbe totul phnii chnd orezul gi perigoarele sunt fierte. 10 g hrean. 200 g carne fkii os. Se face o maionezii o b i ~ n u i t i . Se acreste cu borg proaspit sau cu limhie. acesta capiti culoare roz gi este vitaminizat. piitrunjel. Sos roz. peste care se adaugi zeama rece de spanac. Se fierbe la foc moale 5 minute. La sfiirgit se adaugi m k a r gi pitrunjel fin tocat. Se servegte cu rasol de carne sau de pegte. sare. Se trece totul prin siti ~i se adaugi sare. peste care se adaugi tarhonul tocat foarte fin. un vhrf de cutit de unt. 0 lingurii de fiini. curiifat gi tiiat mirunt (inthi ceapa. care a fost fiert in prealabil in putinii a p i cu ofet. se amesteci cu putin lapte rece si se fierbe amestechnd tot timpul. 200 ml lapte. 12 frunzulite de tarhon. Se adaugi gilbenugul. poate fi adiiugati la supi. carne fiarti sau cu perigoare. amestecat cu f i i n i gi cu sare. impreunii cu zarzavatul fiert ~i tiiat. sare. phni cBnd se coloreazii sosul. Sos de hrean (pentru copilul mare). ofet. fasole verde). apoi morcovul si pitrunjelul). sare. se trece prin masina de tocat si apoi se stoarce bine printr-un tifon. 150-200 g os "cu sit$'. Se serveste cu legume fierte. se toarni in sosul alb. piper. sare. sare. . d o u i linguri de zeamii de limiiie sau otet de fructe. Se fac bile de miirimea unor nuci. Untul se topeste la foc tare. 200 ml lapte. Ciorba' de perisoare. liimhie sau b o r ~ . la legume fierte sau paste fiinoase. piper ~i o lingurifi de api. 200 ml lapte. unt si se ingroasii cu pesmet. untul qi la sfiirsit mkarul. o linguri de apii. tiiiati bucifi mici. Se servegte cu oug fierte tari. Sos alb "be'chamel". conopidii. se adaugi zeamii de limhie sau ofet slab de fructe. amestechnd bine. Frunzele de tarhon. in cuptor sau la foc moale. 10 g zahir. Se amesteci smhnthna cu fiiini ~i se toarniin laptele fiert. 114 kg spanac curifat. Se stinge cu lapte rece. 50 g fiini. 10 g fiini. douii linguri de zeami de limhie. 20 g unt. Se amesteci neintrerupt. Pentru copilul trecut de un an se adaugi verdeafii tocati. phn5 se ingroasi ca o cremii. Compozifia se freaci in continuare cu o linguri de lemn. carne fiartii. Chnd fierbe din nou in clocot se adaugi zarzavatul spilat. Acest sos se servevte la salate de legume fierte. se pune la fiert. se adaugii pufin miez de pBine albi ~i sare. miirar. 2 lingurife de orez. puthnd fi servit la orice fel de salati crudi. o lingurifi unt.

sue. Se introduce intr-un vas cu pufin ulei qi zeam3 de zarzavat. Se acreqte dup3 gust cu zeam3 de lhiiie. Se pune la in&u$it. Carnea cur3ptli de pielip se trece de dou3 ori prin mqina de tocat. apoi se priijesc in untul sau uleiul bine incins. 50 g unt. 2 gdbenuquri. aceasti3maionezi este indicaa la copiii mici. Se serveqte cu salati verde. Se picurli cite putin3 ap$ ca s3 nu se prind4 qi se pune sare dup3 gust. impreuni cu un cartof crud $i cu chifla inmuiat3 in lapte qi stoars3. dou3 linguri de lapte. 2 felii de carne. 50 g unt. pentru a nu se usca. Carne de pui. RulaaZ cu came tocata'. Se topeqte jum3tatea din cantitatea de unt pe baie de aps. $nip2 in aluat. Se unge pe deasupra cu ulei (sau unt) fierbinte. 60 g zanavat. verdeap tocatli m h n t . iar pulpa se stoarce prin tifon. Se adaug3 untul topit. Cind carnea este aproape moale. Se servesc cu cartofi priljiti. 200 carne de vitel sau carne slab3 de porc. 100 rnl lapte. Carne de p a e (300 g). Se introduce umplutura qi se coase. restul se pun la fiert cu coaj3 qi miez. apoi se pune carnea inapoi. in unt incins. C h d carnea este fiartil. Se taie felii qi se serve9te cu cartofi pireu. Sos cu ga'lbenuq. salatli de cartofi. Treptat. Dup3 gust. sue.50 g unt. un v&f de cutit de i%n& ap& pltrunjel verde tocat m h n t . verdeap qi 112 ou crud. 2-3 linguri de s m i n W . Se serveqte cu crochete de cartofi. fi 3540 de minute carnea este moale. Apoi se incorporeaz3 restul de unt in sosul fierbinte qi se adaug3 zeam3 de 13miiie dup3 gust. Merele crude p3strate se rad pe r&3toarea de sticll. Pasa're Z sos alb. Maioneza' cu brdnza' de vaci. Se adaug3 gillbenuqurile. care se fierbe 20 de minute. se bate putin. se adaugl zarzavatul qi roqiile cur3tate de pielite qi t&ate felii. Pui umplut. s u e . se pune sare qi se prijesc repede pe ambele p w . 250 ml ap3. MQndiruricu came Friptura' cu zarzavat. & acelqi ulei se rumeneqte pufin ceapa t%atli m h n t . Se serveqte la peqte pr3jit sau la conopia fiart5. sot6 de morcovi sau de dovlecei. La aceast3 zeam3 se adaug3 Bins. sare qi lapte se prepar3 un aluat (mai gros decit aluatul de cltitite). Pentru umplutur3: 80 g franzel3. Se amestec3 brinza cu g3lbenuqul. zeam3 de la jum3tate de lbiiie. dou3 gulioare. pstrunjel. se bat. o ceap3 mic3. se adaug3 p3trunjel verde tocat. Se serveqte cu peqte rasol. glluqte de chifle sau cartofi fie@.150 g roqii. salatli verde etc. qi restul de lapte &3 s3 se mai fiarb& Se pune carnea in sos.5 Zinguri lapte. Carnea spaat2 se taie b w i t i $i se fierbe cu zarzavatul in apl silratli. iar zeama obtinut3 se strecoari. Din unt qi &$ stinse cu lapte qi sup$ se preparl un sos alb. fiind uqor digerabil3. se scot oasele qi carnea se pune din nou in crati* Din smfintiin3 amestecatli cu pupn3 &$ se face un sos. Aceste sosuri se pot servi la orice friptur3 sau la rasol. caise. z a h h l qi untul. o jum3tate tefin3 mic3. Un pui de g&& 80 g unt. 100 ml lapte. un ou. Se scot pe o farfurie inc%zitli. Se rurneneqte in unt $i se stropeqte cu unt fierbinte. diluatli separat in putin3 apl rece. Se p a t e semi cu mhiiligu@. Se r u l e d pe un fund tji se presar3 cu pesmet alb. Se amestec3 cu s u e . pieptul sau pulpele de pui. se adaug3 uleiul. un g2lbenu$. o ceap3 mic$ 20 g sue. 1 l h i i e . 50 g n unt. pin3 se obtine un sos de consistenp doria. sue. o jum3tate de chifl3. o lingurip &$I00 g smhtih3 sau lapte. Se adaug3in sos pufin3 ap3 qi se rnai iniibuqe pufin. se adaug3 putin3 ap3 qi se in3buqe. Pui cu smcintdna'.Jum3tate din cantitatea de mere se p h t r e d crude. . amestecind continuu. 50 ml untdelemn. se coace p h 3 se rumeneqte la cuptor. un ou. se ^ m o d ein laptele in care s-a bltut oul. in ulei bine incins. Feliile se introduc in acest aluat. Se ia de pe foc. salatli verde. sare qi apa qi se amestec3 neintrerupt pin3 se ingroqi crema. un giQbenuq. ou. se pune sare qi se presarl cu a n 3 . 100 g b r k 3 de vaci. Franzela se taie in cuburi mici. o l i n w de &$ un ou. Carnea se taie felii. Din filing. sue. se adaug3 gdbenuqul. Se fierb in citeva clocote. Cind qi zarzavatul este fiert se Tngroaq3 sosul c3 filing qi lapte sau s m h t h 3 . Buc3we de came se c r e s t e d pe margini. 200 g carne de viti. 100 g unt sau ulei. sue. Pasilrea se spal& se freac3 pe din3untru qi pe dinafar3 cu pufinl sue. p3trunjel tocat qi se amestec3bine. un cartof crud. legume fierte. Zeama obtinut3 se adaug3 in sos in rnomentul servirii pentru a-i p3stra vitaminele. 40. La fel se prepar3 sosurile de viqine. sue. 50 g unt. sare. care se barn3 peste came $i se lasH s i mai dea citeva clocote.

dup5 ce totul s-a ricit. 100 ml lapte. fiini. se serveqte caldi. Se clocotesc pufin in api cu sare. Se ristoarni in strecuritoare. verdeaf5 tocati. Se spali dovleceii. 50 g unt. 50 g unt. apoi se scurge apa printr-o strecuritoare. Se spali bine morcovii qi cartofii. Fasole verde. o linguriti de fgini. sare. curitati de coaj5. o linguri de smantiini. Se fac cu lingura chiftelute. Se adaugi mazkea qi se fierbe putin. 250 g cartofi fie$. apoi in lat. o ceapi. Se pot prepara qi din mai multe zarzavaturi. Apoi se adaugi albuqul bitut spumi. Se leagi cu un sos alb ~i se pune sare dupi gust. la baie de api. Se pun la cuptor cu untul. Se servesc calde. Se lasi s i se riceasci putin. Separat. Ciind s-au scurs bine se amesteci dovleceii cu gilbenuqul. se taie cuburi mici qi se fierb in a p i cu sare 10 minute. unt. Dovlecei cu smcintdnii (pentru 4 poqii): 4 dovlecei potrivit de mari. Smantiina se ingroaqi cu putini Gini qi se toarni peste dovlecei ciind ace~tia s-au inmuiat. Compozifia se pune intr-o formi unsi cu unt sau margarin5 qi preskati cu pesmet. o linguri de pesmet rumenit. Deasupra se aqeaz5 pistiile de fasole. 200 g mazke verde. un cite1 de usturoi. 30 g unt. Eina. 20 g caqcaval. 2 dovlecei. pesmetul. se a ~ a zpe o farfurie i qi se presari cu pesmet rumenit in unt. p h i ciind se inmoaie fasolea. se trece prin maqina de tocat carne. se reaqeazi in cratiti. verdeafi tocati. Mdlzcare de fasole verde (pentru patru poqii). din unt. se spali qi se taie in bucifi in lung. se scurge. Fasolea. 250 g fasole verde. se toarni untdelemn qi o ceaqi de api. sare. 2 linguri caqcaval ras. un fir de praz. . ca qi roqiile tiiate in felii. Se arunci apa in care a fiert. se zdrobeqte. cu gilbenuqul.se ung cu unt topit qi se dau la cuptor. 20 g unt. pitrunjel. Se toarni compozitia intr-o form5 unsi cu unt qi preskat5 cu pesmet yi se coace timp de 30 de minute sau se fierbe . un ou. se stropeqte cu smiinthi. o linguri rasi de Eini. Zarzavatul spilat qi curifat se taie in bucifele egale ~i se inibuqe pe r h d . o linguri de unt. se curifi. sare. o conopidi mic$ o m&$i de boabe de mazke verde. Miezul de cartofi se amesteci cu un sos alb bCchamel (pag. iar ceapa se pune pe fundul cratitei. 100 rnl untdelemn. 2 lingurite de unt. Se ristoarni. Dovlecei la tava'. s m h a n a . Se adaugi verdeata tocati m b n t . un ou. Se fierbe conopida in a p i cu sare. apoi se ristoarni qi se serveqte cu caqcaval ras $i $unci tocati preskate deasupra. 30 g unt. 500 g roqii. Maziire verde iniibugitii. 50 g unt. curipte qi spflate. Se servesc cu salati verde. sare (piper). Budincii de cart03 cu guncii. o lingurifi de pesmet alb. sare. 0 jumitate felini. sare qi la urmi albuqul b5tut spumi. 100 g qunck 100 g caqcaval. o gulie. Cartofii fieqi qi preskaii se amesteci cu untul frecat spumi. se coc la cuptor. 2 roqii. iniibugite. 10 g Gin5. Mazkea se fierbe 10 minute in a p i pufini. untul qi verdeata tocat5. ras. sare. amestecat cu qunca tiiati cuburi mici. verdeati. sare. 112 linguri de fiini. pitrunjel. Cartofi umplufi. C h d este moale se strecoari. 500 g fasole verde crudi. in care se prepari mancarea. caqcaval ras. se presari cu ca~caval. cimbru. Se cur5ti cartofii de coaj5 qi. sare. La fel se prepari dovleceii la cuptor cu sos alb. 229). de 3-4 cm lungime. Se presari cu sare. mkar. in loc de smhtiini. Se serveqte cu pufini smhtiini sau sos de roqii. gilbenuqul. 20 g unt sau ulei. Se coace in form5 unsi cu unt 20-30 minute. Se amesteci cu pufini sare. Chifelu!e de legume. 10 g fini. un ou. Cu aceasti compozitie se umplu cartofii. pesmetul qi albu~ul spumi.50 g ca~caval un ou. Morcovii se pun la fiert in api cu sare. Cartofii bine spilafi. f i i n i qi gilbenuqul qi se frimiinti. 50 g qunci. smiintiini. caqcavalul. Budincii de conopida'. se dau prin E i n i qi se prijesc in unt incins. spilati bine in prealabil se fierbe in api cu sare. o linguri de pesmet. Se poate servi cu friganele. 1-2 dovlecei. 4 cartofi. 6 cartofi mari. Se acoperi cratifa qi se lasi s i fiarbi la foc rnic. 80 ml lapte. sare. Se mai las5 la cuptor inci 20 de minute. cu putin sos de roqii sau cu ciiteva pic5turi de zearni de limiiie. Un morcov. sare. putin zahk. Se coace la foc potrivit 20-30 minute. verdeafi.MBnciruri de legume Legume combinate. f i i n i sau pesmet fin. 100 g smhtiini. zahir qi zeama in care a fiert mazkea se fierbe un sos subfire. Se serveqte cu omlea sau cu orez. sare. ca~caval ras. Se curiti dovleceii. se adaugi untul frecat spumi. apoi se taie un cipicel qi se scobeqte miezul cu o lingurip. 2 lingurite de unt. 0 conopidi mici. albuqul spumi. qunca t5iati bucifele rnici. Budincii de dovlecei. iar cartofii se fierb separat in coaji. sare. 2 morcovi. 2 linguri de smPntiini. Se toaci ceapa mkunt qi se fierbe in putin5 api.

25 g stafide. 2 ou& 2 lingurite de verdepri tocate ( p h n j e l . 200 g cartofi. 2 linguri zah&. Omletii. 2 mere potrivite. sare. o prizg praf de copt. 112 ou. avdnd grijg sg se rumeneascg numai marginile. verdeap . ceapg verde). 50 ml lapte. 20 g unt sau margarinti.yoarg. ceapg. Crochete de carfofi.yi untdelemn. &at2 cu uleiul . 100 ml ulei. Se pe frunze de salat2 verde. 200 g cartofi.yi se limpezesc. 10 g unt.yi cur+Ji se rad pe rkitoare. Deasupra se taie roviile curgpte de coajg .yi cu ceavca de apg caldg in care se poate pune putin zah&. sare qi zeamg de lgmdie. Se scoate pe o farfurie caldg . 1 lingurg de orez. zah&. se c u s @ .yi s-a rumenit budinca. 50 g nuci mgcinate.yi tapetat2 cu pesmet se q e & un strat de p%ne. 2 chifle sau cdteva felii de franzeli.yi se preseazi. separat se fierb merele curgpte de coaji . 150 ml lapte. Se servevte cu cavcaval ras pres&at deasupra. Se toarni intr-un vas uns cu unt.200 ml sos de ro.yi se mai lasg in cuptor. 2 oug. 2 linguri apg. Dovleceii pot fi umpluti . Se pune in cuptor 10 minute.yideasupra un r h d de orez amestecat cu stafide. Se coace la foc potrivit pdng s-a absorbit laptele .yii . albuvul spurn5 . 40 g unt. 1 linguri@de unt. 50 ml lapte. inibuvite cu zah&). unt. Dupi ce se ricesc. Fiecare se introduce in ou (cealalt2 jumgtate. apoi in pesmet . Ouae se bat cu apa qi sare . Se fierbe orezul cu apg.yi se formeazg cu m h a crochete alungite.yazg in tavg. o Lingur3 b&zA de vaci. Se strecoari.yi se presarg cavcaval ras.yi se pun la cuptor pdng se rumenevte u. m&ar. 40 g . r k i t e .yoarg.yii.yi scobifi de seminp. 114 or%. sare. G a p in doug . se adaugg condimentele. Se umple fiecare jumgtate de ou .ye cu pu$ni apg . Se p r o c e d e d cu p%nea ca la repta anterioarg. pesmet. Budincii de orez cu mere. sare. Se fierb la cuptor. se adaugi pasta de rovii.yi se stinge cu o cea.Se freacg br2m. Deasupra se pune iar un strat de p h e muiat2. Se coace la foc domol. se s & W cu furculip. un r h d de mere. 10 g unt. ca un compot sckut. 2-3 linguri de verdea@ tocat2.yi cdteva bucgtele de unt. dupg gust. m&ar tocat. Dovleceii umplup se a. salat2 verde. La mijloc se face cu lingura o gropi@.yi se toarng deasupra un sos obivnuit pentru salat2 din ulei. Dovlecei umplufi cu orez (pentru 4 po*i). apoi se adaugi pastele @noase.yi sarea. se adaugg sosul de ro. in care s-au inmuiat chiflele . Budincii de pdine albii cu juncii. 2 oug proaspete.yi&ate felii. Se servevte cu s m h t h i sau cu sosuri diverse. fntr-o crati@ mici unsg cu unt .yi se pun ckeva buciple de unt. sare.ycg de apii. un ou.yi se psjesc in ulei bine incins. Spaghete in sos de rojii. Se umplu dovleceii. un ou. se cur%@ coajg .yi cu brdnzg de vaci (100 g) amestecat2 cu un ou. Se amestecg cu orezul. se scurg . Se dg la cuptor p h g se rumenevte.yor. sare. o lingurip de unt. 150 g spaghete. pupng sare. se lasg pu@ s i se scurgg. Spaghetele se fierb in apg s&at2. in care se sparge oui. Se pun deasupra bucgfi mici de unt .yunci slabi. Budincii de N i n e albii cu mere. praf de copt.yi se indoaie pentru a permite . s m h t h g . Cartofii se fierb in apg cu sare. apoi se pun intr-o crgticioarg in care s-a incins grgsimea. un r h d de nuci . Se toarng laptele in care s-a bitut oul .yul. sare. . sare. se amestecg cu verdepile . C h d sunt fie*. 112 ou . se fierbe. pe ambele p w . cu z a h h l . se amestecg cu laptele fierbinte p h i se face un pireu fin. Se fierb ougle tari. 25 g s m h t h g . Se face un de aluat din a n t i . 2 chifle. Deasupra se toarng laptele. 15 g orez.yi o linguri@ de unt) . o lingurg rasg de unt proaspilt. Separat se amestecg &a cu untul topit . Se q a z g in crgticioara unsg un strat de felii de pdine apoi un strat de mere (curipte de coajti. Se servesc l h g g friptus sau zarzavaturi sot& Mhcliruri cu ou5 Ochiuri in cuib (pentru 2 poqii). sare. o linguri@@n$30 g cavcaval ras. zeami de lgmtiie . apoi umplutura (vunci t5iatg cuburi mici amestecatg cu gi%hnu.yi se toarng in tigaia cu untul incins.yi cartofi. 150 ml lapte. bgtut2 cu 50 ml lapte). 4 dovlecei. Cartofii bine spglap se fierb in coajg. Se a$& intr-o form2 unsg cu unt $i pres&at2 cu pesmet.yi se taie in lung.yi puling sare. un r h d de orez. 10 g unt. 3 mere mari.Dovleceii spglati . se presari putin2 scoqi.yi iar un strat de chifle muiate. Dupg ce s-a ingbu~it foc mode se d5 la la cuptor p h i scade zeama.yi se ingbu.yi ulei. 100 g fainti. dupi ce au fost curipp de coajg. scoqi.yurile. o lingus past2 de rovii. Se t o a d ceapa .a de vacg (sau u&) cu untul. Oua' cu verdepri pe salatii verde.yi se scurg bine. se scot g2lbenu. Chiflele G a t e felii subtiri se inmoaie in lapte .

Se rnai poate acLTuga pufinii quncii slab2 tocaa. . Se poate prepara qi cu banane qi stafide. r o ~ isau ardei (acestainiibu~it puling ceapii priijitii). carne de vifel. Conopida se fierbe in apii cu sare. se adaugii untul frecat bine. Pasta' cu came de vita'. sare sau pufin zahiir. 2 ardei graqi. ceapii tocatii m h n t . 10 g ceapii. l&n2ie. piitrunjel cu 2 tocat. i cu . Aperitive . 100 ml iaurt sau smPntAnii. 2.gust5ri R o ~ i iumplute. mere. 2-3 r o ~ i i . liim2ie qi maionezii ca sii se lege umplutura. tocat m h n t . se taie in cuburi qi se iniibuqe in unt pPnii scade toaa zeama pe un foc mic. Pentru salata de fructe: 1. Salate Salate de fructe ~i zarzavaturi. 100 g ficat crud. 20 g stafide. Cu aceastii compozifie se umplu roqiile qi se servesc crude. 2. 2 linguri sirop de zahiir sau apii fiart?i. conopid5. Se taie felii groase de 1-1 112 cm qi se aranjeazii frumos pe farfurie. o u l 2 roqii. apii. zeamii de carne sau de zarzavat. se amestecii cu 2 ouii fierte tari qi tocate. o lingurii de ulei. Pasta' deficat (pentru copii peste 2 mi). Compozifia se introduce fn ardeii bine spsafi qi scobifi. apoi se pune ceapa tiiiatii rnikunt. 3. zmeurii. sare. 250-300 g mere. parmezan. 100 g brPnzii de vac$ sare. suc de l5m2ie sau otet diluat. Se toarnii deasupra unul din sosurile enumerate rnai sus. o ceapii. ciipquni. piersici.carne aproximativ 50 g (pentru o omlea): ~unc$ ficat. 30 g unt. coajii qi zeamii de Iiimze. s5 stimuleze apetitul copiilor. La s f & ~ ise adaugii oul t fiert tare qi tocat fin. 4 linguri zeamii de carne (sau zeamii de conopidii). 2 linguri de suc de fructe. Suc de la 112 liimPie. Camea qi zarzavatul se fierb fntr-o cantitate micii de ap& Se trece carnea de dou5 ori prin mavins de tocat. Se curiitii roqiile de pielif2 qi sPmburi. 2 lingurife unt. Carnea se taie in buciiti mici qi se iniibuqe in unt. Pentru sos: 4 linguri de ap& 4-5 buciifi de zahiir. Sucul de la 112 IiimPie. o 2 lingurii maionezii. caise. 2-3 linguri smPntPnii proaspiia. sare. in locul siropului se pot pune 3-4 linguri de lapte sau s m k t b i i . Aceastii salatii poate fi preparatii din: banane. sare qi liim2ie. se taie capacul qi se scobesc. Ardei gras cu brdnza' de vaci. variat colorat. amestecate cu puling sare qi verdeafi tocat$ amestecPnd tot timpul p b i i se obfineconsistenp doritii a jum5rilor. o salatii verde. Salata' de mere. Se amestecii apoi cu ceapa ~i se iniibu~e unt bine incins in impreunii cu piitrunjelul verde tocat. Amestecul se face cPnd ceapa este incii fierbinte. creier. 3. o lingurip de pastii de tomate. ouii. 25-30 g zahiir pudrii. Umplutura poate fi din: zarzavat: morcov qi maziire fniibuqite in unt. pufinii boia dulce. La sfPrqit se adaugii oul fiert. cele mari se taie felii foarte subtiri. suc de l h s e . pere.100 g unt. Ficatul crud se trece prin maqina de tocat carne. Jumamari verdeafa' ~i ro~ii. struguri. un ou fiert tare. dupii riicire se desfac floricele mici qi se toarnii deasupra sosul preparat din zeama de carne (sau de conopidii). Salata este cu atPt rnai gustoasii cu c2t fructele folosite sunt rnai numeroase. foarte proaspiit. Iama c h d nu sunt roqii proaspete. Salata' din amestec de fructe. suc de l k 2 i e sau ofet. pasiire sau peqte. un ou. Merele bine spsate se curiifi ~ise taie in felii subfin. Se poate presiira cu nuci tocate m h n t qi cu stafide. 100 g pulpii de fructe. cireqe. portocale. piitrunjel verde tocat. ulei. se adaugii ceapa tocatii m h n t . l k 2 i e . BrPnza de vacii se freacii cu untul. 30 g nuci sau migdale. 0 salatii verde bine spaatii se taie fn f@ii foarte subfiri. Se adaugii ouiile biitute. La prepararea salatelor avem in vedere ca aspectul lor. Se picurii sucul de l h % e qi se t o m 2 deasupra siropul (in care s-a fiert qi scorfiqoarii) dupii ce s-a riicit. zeamii de l h 2 i e . pufin untdelemn. Se serveqte uns pe felioare de pPine priijitii. Pentru salate de zarzavat: 1. pastii de tomate. Se amestecii cu stafidele inmuiate in ap$ nuci t5iate qi zahiir. cu pufin untdelemn. Sucul de la 114 liimse. Salata' de conopidri 400 g conopidii. 300 g fructe.sii fie umplua mai uqor. 112 ceapii mic$ boia dulce. 150 g came slab$ 50 g zarzavat. sare. Fructele mici se pun intregi. se poate prepara cu suc de roqii sau cu ketchup. cPteva fire de coajii de l h % e . scor@qoarii. Zeama (sosulj pentru salsa se poate prepara dupii rnai multe formule. sare. Roqiile se curiifii de coajii. cu sau verdeafi tocatii. 3 lingurife de unt.

p2n5 c h d se Gne singur de tel. se adauga mierea caldii. un ou. 250 g cartofi. Se inmoaie in albuq. se bate albuqul spumii. Se spalii. 2 linguri ulei. zahib. se adaugl in ploaie o lingurii de zahib. vanilie. la cuptor. se taie piitrate. 112litru lapte. Se toarnii intr-o forml. Fructele proaspete (ciip~uni. 50 g mere rase. amestec2nd mereu. Se aqazl merele in crlticioara unsl cu unt qi se d l la cuptor la foc potrivit p2nl se coc merele. Se servesc calde. Dupl ce au fiert toate glluqtele. Se lasl s l fiarbii pentru ca z a h h l sii se dizolve. sare. se adaugl fiina qi se subtiazii laptele strecurat. & n l c2t cuprinde. Dupl gust. fn scobiturii se pune dulceap de viqine sau de alte fructe. Jumltate din z a h k se freacii bine cu ouiile intregi. vanilie. se pot presiba nuci sau migdale tiliate. 4 linguri de zahib pentru cremii qi 2-3 linguri pentru ars. turnat putin c2te putin. Se aleg mere shiitoase. ins2 nu mai mult de un minut. o linguritii de %n$ z a h k vanilat. 6 albuquri. nucl mlcinat5 qi se presarl putin zahib. se spall bine. Se ia de pe foc. se unge cu gem sau dulceap. c2te incap intr-o crlticioarii de 1 litru. Se ia c2te o lingurl de albuq qi se pune ?nlaptele clocotind. Se amestecl totul bine. 500 g z a h k tos. sare. Se amestecii totul cu un sos cu liim2ie sau cu maionezii qi br2nzii de vaci. 70 g zahk. coaja de llm2ie. Laptele se pune la fiert. 150 g morcovi raqi. Se lasii in form5 p h l se absoarbe tot laptele. Se coace la foc potrivit in forma unsii qi presibati cu griq. Se lasii 20-30 de minute. Se amestecii cu oul fiert G a t felii. creme. C h d se desprinde de marginea formei. se toarnl deasupra laptele fierbinte. 200 g Ginii. Lapte de pasa're. se strecoarl laptele rlmas. 4 linguri de miere caldii. Se arde zahk intr-o tigaie. un morcov ras. Se freacl bine gllbenuqul cu restul de zahk. Gdbenuqurile se freacl spumii cu zahiirul. Giiluqtele formate astfel se scot cu o spumierl qi se pun intr-un castron. Poate fi serviti qi cu sirop de zmeurii sau friqc& Sos caramel. Se pune la rece. &la le acoperi. coajl de l h % e . Se freacii bine oulle intregi cu z a h h l . 4 ou5 fntregi. sare. 1 2 0 griq. suc de l h % e . budinca este coaptL h t r e timp se fierbe laptele cu vanilia qi cu o lingurl de zahk. apoi aria in care s-a amestecat restul de zahib qi praful de copt. Salata' portocalie-alba'. 200 g varzii alb$ tocatii. p h i i c a p l d culoarea galbenl-roqiaticii qi se stinge cu apii. Se amestecii toate zarzavaturile. Apoi se adaugl gelatina dizolvat5 in apii fierbinte qi albuqurile bltute spuml tare. Mere coapte umplute cu dulceafa'. se &2mii cu lingura (sau cu mixer-ul) se storc prin tifon sau siti qi se freacii spumii cu z a h h l . friqcii. doul linguri de zahib. 250 g zahk pudrl. Budinca' cu fructe (4 po$i). Fursecuri cu miere. Se aleg merele. Se pune aceastl creml la fiert la foc slab. Se imbracl fiecare mib in cocl adun2nd cele patru colturi in partea de sus. Se riktoarnl pe farfurie in momentul servirii. apoi se adaugl griqul in ploaie. la budinci. 112 pachetel praf de copt. Se poate folosi la griq cu lapte sau orez cu lapte. doul ouii. 100 g {elinii rasii.4 foi de gelatinii. se adaugl zahk vanilat qi se toarnii printre gduqte. Se fierbe intorchd albuqul pe o parte qi pe cealalti. se face un aluat con- Deserturi dulciuri Mere imbra'cate.Mama # eiopilul Salata' de cartofi cu r o ~ i i . 112 1lapte. p2nii se incheagii. mkar. mkarul tocat qi smhtiinl sau maionezl. Se lasii s l tragii 15 minute. Crema' de zaha'r ars (pentru cinci po$i). Se servesc calde. se curltl qi se scobesc. se curltii de coajl. Budincd de g+ (4 po$i). albuqurile biitute spuml qi sarea. se toarnl deasupra sosul preparat din ulei. se scobesc qi se umplu cu gem. gdbenuq qi putinl sare se face o cocii pe care o l i i s h sii stea o orl. 140 g unt. C2nd se scoate budinca din cuptor. 250 g fructe. se dvllesc in zahib qi se dau la cuptor la foc potrivit p i n 3 se rumenesc uvor. mere de mbimea unui ou. sare. cliititi cu apl rece qi se pune la rece. un ou fiert tare. 2-3 linguri s m h t i h l (sau maionezii). tocad. Coca se intinde ca o foaie groasii de 2-3 mm. Apoi se toarnl compozitia intr-o forml tapetatl cu zahlr ars qi se aqeazl forma in baie de apii. l/2 telinii ras$ un gogoqar tiiat felii mici. 2 roqii. gem acriqor. Se adaugii roqiile tiiiate. Din Ginii. 3 0 ~ 5 . unt. apoi se riistoarnl. zmeurk mure. Salata' de crudita'fi. bltihd incet. Se fierb cartofii. Se serveqte cu friqcii. sare. suc de llm%e. 2 linguri g zahib. se curiip de coajii qi se taie felii. qi se adaugl incet laptele. caise sau piersici) se spalii. 4 ouii. o ceapii micii. 400 ml lapte. - . amestec2nd mereu p2n5 incepe s l se ingroaqe. Apoi se riiceqte. sirop de zmeurii sau dulceatl finii.

1 lingur5 fiiinii qi 100 ml lapte. Se formeazii bilufe de 1. Se amestecii totul bine qi se pune la frigider. 100 g unt. portocale). ciipSuni. Se freacii zahikul cu untul. se coc la foc potrivit. Se adaugii fructe conservate (cire~e. Ba'utura' ra'coritoare pentru "petreceri". Prcijitura' cu crema" de la'mdie. bine coapte. 2 g8lbenu~uri. .5-2 cm diametru. Se coc trei foi. Se v presarii cu zahk ~ise toarnii deasupra apii f i d qi riicitii. zmeur8. suculente (cake.Retete culinare sistent. 250 g zahilr pudrii. iar la sfiirqit zeama qi coaja de liim2ie ras8. se taie in cuburi mici ~i se aqeazii intr-un castron (de sticlii) adgnc. de asemenea zeamii de liimsie qi ceai rusesc tare. 1 lingurig de amoniac. apoi qi o d e . 2 o u l z a h k vanilat. se adaugii treptat untul frecat cu zahk. i ~ i n e . arnoniacul qi laptele. Dupii ce se riiceSte. Pentru cremii se freacii untul cu zahkul pudrii. Se pot piistra mult timp (se friigezesc dupii 2-3 zile). 140 g zahk.ananas din compot). Diferite fructe proaspete. Se ung foile. Pentru aluat: 500 g fiiinii. 100 ml lapte. piersici. Separat se amestecii Eina cu laptele rece qi se pune pe baie de ap& amestec4nd continuu. se adaugii fzna. zeama qi coaja de la o liimsie. Se taie a doua zi dupii ce priijitura a fost pudrat5 cu zahiir. C4nd se serveqte se adaugii cuburi de ghea@ sau pufin sifon. piin5 se ingroaqe. proasp8t preparat qi riicit. Se spa18 bine. Pentru cremii: 250 g unt.

acneea juvenilii. in acela~i timp. Piirintii ~ i l s a uadultii care se intricii in viata ~colarului~ilsau adolescentului trebuie sii incerce sii fie capabili sii facii fa@ multor cerinte. probleme de igienii mentalii. I I I I %tre 6-12 ani Dezvoltarea fizica'. traversarea strbilor.12 ani) continuat2 de adolescenta subirnpiiqitii conventional in douii sau rnai multe subperioade. sii le accepte dar. Se "schimbii" dintii de lapte. Piirintii trebuie sii inteleagii toate aceste mutatii in comportamentele tinerilor. modul de viatii ~i indeosebi alimentatia. participare la actiuni antisociale.membrele inferioare.-r SCOLAUUL I I . pilozitate. droguri. greutatea. inec. 5) Legiitura sustinut2 cu corpul profesoral. carentele alimentare. iSi fixeazii anumite comportamente obligatorii pentru fiecare membru al grupului. incephd de la vLsta de 10 ani ~i p h i i la 20 de ani se vor mbura bianual (ziua de nqtere ~ijumiitatea anului) greutatea ~i iniillimea: ultima este bine sii fie consemnatii pe tocul unei u ~ i . boli venerice. alunecu~ ape inghepte. anomalii sexuale. Nevoile nutritive sunt mai mari in perioadele de crevtere. alcoolism. televiziune etc. perversiuni sexuale). hihicia. Survin mari progrese in functiile mi~cikii (motricitatea generalii ~i finii). csnd in greutate (perioade de 'Tmplinire") care afecteazii toate segmentele corpului. Cre~terea face inegal cu alternante de perioade cu se crevtere ciind in inilltime (perioade de 'Tnillpre"). cariile dentare. ciideri) ~iadolescenfii (turismul la munte. 237 i ? . VLsta intre 12 ~i 20 de ani reprezintii etapa cea mai activii in ce prive~te dezvoltarea fizicii.1. Trebuie subliniat cii se observii foarte mari diferente in ce prive~te aparitia in timp. anomaliile ~iboli ale sistemului osos. inotul in mare ~i ape curgiitoare adsnci. adolescenta mijlocie (14-16 ani) ~i adolescenp tLzie (intre 16 ~i 21-22 ani). 6) Sii se asigure consultatii medicale periodice pentru a urmiiri dezvoltarea fizicii ~i psihomotorie. intre 6 ~i 12 ani copilul crevte in medie in greutate cu 3-3. devin membri sau "fani" ai unor ciintiketi ori formatii muzicale. Noi am ales divizarea ei in trei etape: adolescenp timpurie (12. jocuri in pe locuri periculoase. bustul. etapele pubertiitii. dar in primul riind trunchiul ~imembrele. psihomotorie $i socialii a fiintei umane. Copilul devine adult.14 ani). ca ~i gradul de inserpe social%.-. sii le discearnii bine pentru a depista orice turnurii spre activititi antisociale. momentul ~i modul cum survin modificiirile determinate de pubertate: a) fete: ssni. Scolarul mic Cu a1 7-lea an de via@ incepe vLsta de ~ c o l a mic r (6% . prefer2 anumite activit2$. pilozitatea etc. ai unor grupuri sportive. psihicii ~i socialii. care au ciipiitat o importang ~io sernnifica$e tot rnai mari in adolesceng. 2) Sii urm5reascii modul cum se inserii social: ~coala ~i apoi initierea intr-o meserie. 3) Sii fie la curent cu grupul de prieteni din ~coalii ~idin afara ~colii. Dintre acestea amintim: 1) Sii urmleascii ~i sii consemneze schimbikile in ce prive~te:iniiltimea. epoca actual2 adolescentii i ~duc in i viata in cadrul unor grupuri. unele boli. traditii etc. uneori greu de rezolvat. 4) Sii depisteze ~i sii previnii toate riscurile la care se expun copiii (accidente: bicicleta. Sunt incii unele necunoscute in procesele hormonale care se desE~oarii cursul pubertiitii. durata ~i manifestikile fizice ~i psihice in procesul de maturatie biologicii. Toate in aceste procese.ADOLESCENTUZ MC 6. erupiind cei definitivi. rolele.5 kglan ~i cu 6 cmlan. aparitia ~imodul cum decurge ciclul menstrual. obezitatea. b) ba'iefi: organele genitale.sunt influentate de o serie de factori din care amintim: ereditatea. potentialul intelectual ~i fizic. armonia dezvoltiirii unor segmente ale corpului ca ~ o l d u r i l e . randamentul ~colar. nevrozele. ai anumitor personalitiiti sau vedete din teatru.

~ i interiorizeze ghdurile. La mul* apar co~maruri. aranjarea cgrfilor in ghiozdan 6. Mkuri de sipran@la baie (&% instrumente electrice!) 8. incontinenp urinar5 etc. Sunt rare cazurile in care copiii rnai fac gre~eli pronunpre (indeosebi litera R plasatli lhgil de o consoanil). inundatii 9.) 5. Se ^megistreazil modific&i ^memnate. gustarea). Este mai pufin egocentric. Se exprim5 prin vorbe. cuptoarele cu microunde sunt cele mai bune 7. Transferul fivi medicale la cabinetul medical velar 4. Instruifi copilul cum s%se comporte in intiilnirile cu str%nii 11. s%nu s%nu urce cu liftul dac% sunt persoane se deschidg u p persoanelor se de familie 8. imbracat $i incatat. Vizitafi ycoala impreung cu copilul 7. Dore~te fie ca prietenii.1 GHID PENTRU P - c ~ COPIII ~ C E $COALA D P 1. inundatie) 6. sil Se teme de mutilarea fizicil qi de modificarea imaginii corporaIe. sp&larea &nilor inainte de a m k a . incepe s B . R%spunsulla telefon este "Pgrintii sunt ocupati!" ($i nu "plecati") 4.) . rude) 15. numele p&in@or Las* n& de telefon de la serviciu hcuiafi sursele de foc Organizafi o trus% prim ajutor de Avertizafi copilul asupra str5inilor la intoarcerea de la $coal%. Se stabilescore de vizionare in anumite limite (filme $i anumite emisiuni s%p&nhale) 2. avid de orice emisiune SF- PENTRU FAMlLIILE CU $COLARI . adresa. Consultarea medicului de familie asupra st&i de sb%tate$i a dezvolt&i fizice $i neuromotorii 3. Pricepe cB nu are totdeauna dreptate. miincat. S% se joace cu cheile. Recomandafi-i ce are de f k u t ciind este singur acas% 10. 2. Se stabilesc cendi$iile de vizionare (la mad. TABELUL6 . S5 nu intre F cas%dac% p este cr%pata sau s e s i z e d ceva n u suspect 2. Se preocupil din ce Se . ForrnuleaA fraze complexe. Sfaturi pentru prepararea mesei. 3 SFATURI PENTRU VIZIONAREA PROGRAMELOR DE TELEVIZlIJNE 1. Informafi inv%@torul despre schimbme dm viap copilului TABELUL 6 . Competiga este importantli. Televiziunea nu reprezinta un premiu sau o pedeapsg 4. 4. folosirea closetului public. cu 17. Tehnica primului ajutor 5. cititul etc. nu zgomotos) 3. de bloc. Fixarea programelor ce vor fi vizionate se face printr-un schimb de &eri cu copiii 5. Sfaturi pentru modul cum procedeaz5 in caz de foc ("cz de evacuare") sau alte neprevhte (conductede apg defecte.TABELUL 6. emofiile. Fixafi intAlniri cu copii care vor merge la aceeqi $coal% 8. grindins. Vrea sil facil qi altceva decdt ceea ce realizeazil p h i l acum. Venifi ac& la t h p . sunafi in prealabil 9. pan% de electricitate. 6.. speranple. 2 Sfaturi pentm pdrinfi Notarea num&ruluide telefon l h g 3 aparatul de te Alegefi un vein(%)care este de obicei a& p e n h urgen(e hviipfi pe copil: numele. telefonul. 3. 9. Precaufii in caz de perturb&+metwrologice: furtuni. Instruificopilul unde s% mearg% situatii de urgen@survenite tn a& (vecini. Se evita programele nocturne $i filmele de groazii cu confinut antisocial etc. Obivnuifi-1s5 se culce devreme pentru ca trezirea de diminea@ s5 se f a d spontan sau u$or 12. Dezvoltarea socio-emofionala'. U$a s5 fie totdeauna incuiata nu 3. spiilarea dinflor. h v % mcopilul cum s%traverseze strada yi cum s5 circule cu mijloacele de transport in comun 10. Copihl nu & h i e s5 "za9 in fap televizorului. 7. pot surveni temporar alte tulbu&i ca billbiiiala. Lirnbajul creSte la 3 000 de cuvinte (sau mai mult). hvgtafi copiii s%fie critici cu d i s c e r n h h t la continutul 6. in d o d t o r . D e s p w e a de pkinfi s% prietenod fie 14. Uudafi copilul pentru succese 11. Vizionih-ile la televiziune nu trebuie s%inlocuiasc%alte activitafi:jocul in aer liber. Precautii la deschiderea garajului Dezvoltarea psihica'. e m o p ~i ghduri. 5. $colarul trebuie s%pun%in practica singur urmgtoarele deprinderi: imbrkat. Dimineap s%aib%timp suficient pentru a preggti plecarea la $coal%(spaat. in schimb. Averti* vecinii asupra s c h i m w o r survenite 1. Cwile se a r a n j e d in ghiozdan seam 13. Tineti leggtura cu inv%t%torul urrngriti viata $colar% $i (randarnent la i n v % @ d inser@asocial% colegii etc.Pot sil revinil unele fobii anterioare. h primele zile insofifi copilul piin3 inva@traseul yi stawe in deplasarea spre veal% 16. 8. teme de moarte. incapt. hvgpfi copilul s%ytie bine adresa $i nu& de telefon de a& c 9. frogramelor nvgtafi copilul s5 diferenfieze emisiunile propriu-zise de reclame 7. Luafi leggtura cu educatoarea de la gr&W@pentru a fi informat asupra maturafiei copilului pentru $coal% 2. ploi torenfiale.CU CHEIA DE GAT' Sfaturi pentm copii 1. Lasafi mesaje pe band3 pentru copil. fncercati s% "convingefi" pe copil s% renunp la unele tu1burk-i care-1 pun in situatii de inferioritate (suptul degetului.

Prefera jocurile in grup. la alte preferinre cu risc (jocuri cu echipamente mecanice. NU in zone cu trafic. Gitul devine mai subtire qi mai lung. bancurile. se schiteaz3 talia. Apa este permisi cit vrea qi c h d vrea (inclusiv in tirnpul mesei!). Devine expansiv. Abdomenul prea mare la copilul mic se turteqte de asemenea. Motricitatea fin5 este deplini. Motricitatea fini nu s-a maturizat. "Ratia" de ap5 in 24 de ore este in jur de 100 ml/kg/colp.). Desenele devin tot mai detaliate. Nutrifia. Este foarte sensibil. AdoZescentul in ce rnai mult de aspectele sexuale. Nu-qi consumi nici "gustarea" la scoal5. dimineata. Este apt pentru a i n v i p s3 foloseasci bicicleta. Poate apiirea miopia. inot i in ape curgitoare qi la mare. Maturarea musculaturii miinilor este foarte lenti. Jocul. sinii devin proeminenti etc. Dupi 7 ani incepe s3 prefere grupul de acelqi sex. Agreeazi inc3 p i p u ~ i l e . apucarea inceputi de la 2 luni se va definitiva de abia dup3 7 ani. Limbajul devine tot rnai fluent qi mai "colorat".preferi qi unele melodii. Necesit3 inci supravegherea adulfilor la joaci. in familie ii plac jocurile "de societate" ( c q i de joc etc. Vocabularul este de circa 2 500 de cuvinte. Persisti inapetenp selectivi din perioada de preqcolar.$koZaruZ mic. incep unele modificiri in propoqiile diferitelor segmente ale corpului. invati s3 citeasci qi s i scrie. membrele inferioare qi superioare devin rnai lungi qi mai musculoase.maqinutele. Daci nu s-au ficut rapelurile la 5 ani este obligatorie vaccinarea in primul an de qcoali. La 7 ani devine ginditor. Este interesat de dans. De subliniat tendinp de a nu m h c a dimineap din cauza grabei qi grijilor qcolare. skate. seara. Atentie la mersul pe bicicleti. "qtie tot!". Jocul In aer liber in timpul iernii va fi fixat in fbnctie de comportamentul copilului la frig. estetic. int%ifi prevederile pentru evitarea accidentelor de circulatie (joc pe stradi. Dezvoltarea socio-emofionala'. vremea. Dezvoltarea psihica'. Maxilarul inferior incepe s i creasci. Avertizati-1 de pericolul noxelor: fbmatul. drogurile. skitul corzii. Pe Iingi faptul c3 scrie qi se pronunt3 fiki greqeli de gramatici iqi exprim3 verbal sentimentele. deocarndati de ambele sexe. Litimea umerilor incepe s i depiqeasc3 pe cea a qoldurilor. Nasul se subtiazi. Prevenirea accidentelor. conceptul de spatiu qi timp. Ii plac jocurfle active (v-ati ascunselea. insolatie etc. Foloseqte telefonul. La multe fete apar primele sernne secundare sexuale (puf genital. Siguranfa. cu greqeli rnai rare. Sunt frecvente ticurile nervoase. traversare etc. reflecteazi. incepe s i fie interesat de c q i pentru toate viirstele. muzic3. urcuqul in copaci qi pe stilpi de inalt3 tensiune. Fata este supusi de asemenea unor modific3ri: fruntea inalti qi bombati de preqcolar nu mai este atit de dominanti la qcolar. Imuniza'ri. Vizionarea televizorului trebuie limitati la 1-2 ore pe zi. in comparatie cu trunchiul. alcoolul.). camioanele. jocurile cu balonul). scrisul nu-1 rnai oboseqte. dar qi viap animalelor. jocurile de cuvinte. I se pot incredinp treburi in gospodkie. Perioadele de creqtere. alpinism f Z ~ echipament corespunzitor qi pe trasee cu risc. Nutrifia. transformkile in natur$ anotimpurile. 248 Jocurile. devine ordonat. serializarea. Se constati mari variatii de apetit. de obicei cu copii de acelaqi sex. literele nu rnai sunt trasate perfect. nu calitativ.). Limbajul devine rnai agresiv. Incepe s i fie interesat cum se desf2iqoari lumea oamenilor. dar incepe s i prefere grupul. uneori p h i la epuizare fizici. dupi-amiaza. este bine s i se inceapi educatia sexual3 progresivi. refuzul laptelui poate duce la incetinirea creqterii qi la hipocalcemie. Dezvoltareapsihica'. intre 6 ~i 7 ani Dezvoltarea fizica'. Toracele se turteqte anteroposterior. uneori cu alur3 de $ef. devine mai suplu. btelege clasificarea. educatia fizici qi anxietatea qcolari au un mare rol in modul cum qi ce mininci. ti plac ghicitorile. apar greqeli. in maqini trebuie plasat numai pe scaunul din spate qi s i poarte centur3 de siguranti. Abilitatea de a scrie il oboseqte: dupi scrierea a 1-2 pagini. Diferentiazi stinga de dreapta. intre 8 ~i 10 ani Se miqci qi se joaci mult. Se joac3 inci singur. Vrea s3 "faci". V e ~ i pas. Mersul pe biciclet3 este permis numai in curtea casei. 248). argumentativ. incepe s i colectioneze cantitativ. lipsa de vegetale duce la unele avitaminoze qi la constipatie. gimnastici. Instruiti-1 s3 evite striinii qi oferta darurilor de la necunoscufi. dar finalizeazi putine. De altfel toate miqc%ile devin coordonate. incepe multe. I I I ~l I I I I I 1 I . Prin consumul redus de came apare riscul anemiei.). Se continui vaccin3rile d u p i "calendarul" fixat de Inspectia sanitari de stat. Pkintii ar trebui s3 se retragi din lupta pentru afirmare. cintecele . (Vezi aminunte rnai departe la "alimentatie" pag. insotite de un salt in creqterea staturali.

Dezvoltarea psihica'. Colectiile devin calitative. cii se acceptii . W r i n t i i fat& in fat& cu Scolahl mic Conditia indispensabila a "implinirii copilului este sentimentul de a fi in securitate qi iubit. uneori cu unele brutalitilti de limbaj. Nutrifia. 1 . indiferent de sex trebuie s5 se deprind5 sii-qi pregiiteascii singur sandviqul pentru qcoalii (vezi qi mai departe despre "alimentatie"). telefonat. Jocurile. giititul. Atilt fetele clt qi biiietii nu mai accept5 tutela familiei qi doresc o independent5 nelimitat5. La b%e@apare masturbafia. Creqterea i n inilltime este acceleratii. tiaminii. Atenfie la pericolul apei (inot supravegheat). La biiieti apar caracteristicile celui de al doilea stadiu a1 pubert5tii (vezi rnai departe). Este manierat cu adul@i. La multe fete apare menstruatia. Siguranfa. nervozism qi lipotimii (pierderea conqtientei. La ambele sexe se instaleazii o stare de tensiune permanent& de friimlntiiri cu sperante. 1 . AtAt biietii c l t qi fetele au nevoie pentru creqtere de circa 2 g de proteine pe zi sub form5 de lactate (proteine qi calciu) qi de carne sau peqte (proteine plus fier). Phintii trebuie sii insiste pentru un meniu zilnic echilibrat cu proteine (lactate. flirteazii. De la 11 la 12 ani Dezvoltareafizica'. excursiile. La sedentaxi qilsau la gurmanzi sau cu preferinte exagerate pentru dulciuri apare problema obezitiitii. Dac5 nu s-au %cut senile anterioare de vaccin2ri este cazul s5 se completeze. Rbpunde mai bine la sugestii declt la ordine. le tachineazii. neliniqte. inot i n ape necontrolate. Foloseqte bine ideile abstract:. fier. P2rintii sunt datori s5 cunoasc5 prietenii copilului qi sii facii o selec@e discret5. organiziirile in grup. oboseal5. Frecventarea discotecilor qi altor forme de distractii (jocuri mecanice etc. in ultimele decenii se constatii aparitia mult rnai de timpuriu a pubertiitii. Munceqte pentru bani. Atentie la mersul pe bicicletii. lucrul manual. dans. Face tot felul de planuri.) sunt adesea riscante. Siguranfa. Ii place actoria. Este nevoie de consum mare de lichide (75 ml pe kg/corp/zi). incepe ins5 cea rnai induioq5toare perioadii de prietenie. P z n t i i trebuie sii exercite un control permanent al prietenilor. Nevoile calorice sunt rnai mari la biiefi (circa 2 500 calorii pe zi) declt la fete (2 250 calorii pe zi). Maturizarea este mai precoce la fete. Apare tentatia pentru consumul de alcool qilsau droguri! 6 . caden). fi place societatea. spatiu) pentru o intimitate individual% Devin autocritici cu munca personalii. lucreazii manual. carne).Dezvoltarea socio-emofionala'. Elementele esentiale se apropie de adult. discuri. Timpul liber. indoieli. Este apt qi trebuie indemnat sii participe la prepararea mesei. Biiietii sunt incii "mai copii". In familie este din ce in ce mai sigur pe el. preferii spectacolele qi filmele cu drarne. zarzavaturi) qi hidrocarbonate. Din cauza capriciilor de apetit survin tendinte de deficit de calciu. fn familie simt nevoia sii aibii conditii (timp. Spiritul de bandii atinge apogeul. Atenfie la armele de foc (piistrate in siguranp qi folosite in prezenta adultilor). vegetale (fructe. Devine conqtient de diferenple de sex. Se inregistreazii mari variatii afective. Se informeaz5 despre evenimente dincolo de familie qi qcoalii. Imuniza'ri. Aten@eindeosebi la vaccinarea antitetanicii. Este interesat de modul de reproducere uman5. P z n t i i sunt datori ca toate relatiile sii se desf2qoare prin dialog. pentru cii pot surveni crize de hipocalcemie (consum redus de lactate) sau de hipoglicernie (meniu &ii dulciuri. Agreeazii sportul. Antagonizeazii cu s_exulopus. Simp1 umorului este dezvoltat. Diferente mari intre n fete qi b5iefi. proiecte. La biiiefi forfa fizicii este rnai mare. Este interesat de sport. ascensiuni pe munti. Sunt refractari la rutinii. Nutrifia. Crizele respective se manifest5 prin sc5derea randamentului intelectual qil sau fizic. De altminteri. El trebuie sii simtii cii i se oferii tandrete consecvent5. Nu "are timp" sii mMince. Preferii_copiii de acelaqi sex. Dentitia definitiv5 este completii cu exceptia celui de a1 3-lea molar. refuzii micul dejun qi gustarea din recrea@e). Este nevoie de mese mai dese. Intelege qi respect5 miisurile de igienii qi de ingrijire corporalii. Sunt necesare circa 2 100 calorii pe zi. Este mare amator de muzick radio. Fetele sunt rnai "evoluate" I ce priveqte relatiile cu baietii. Ia in considerare qi alte puncte de vedere declt cele vehiculate in farnilie qi qcoalH i i plac lecturile despre mistere qi poveqtile de dragoste. Judec5 probleme sociale. Dominii ritualurile qi codurile secrete. Dezvoltarea socio-emofionala'. cu diferente importante intre cele dou5 sexe. Incepe sii se indoiascii de valoarea p2rintilor.

s i stabileasci analogii. Copiii din familii bine inchegate ~i cu nivel intelectual corespunzitor invati ~nai bine dec2t colegii cu aceea~i dotare intelectuali dar care provin din familii "cu probleme". scolarul va dobindi gindirea logici. sau lene~i. pentru a se plilnba sau pentru a ajuta in gospodirie. pentru a evita insuccesul. Altul. Daci parinfii ~colaruluimic dau dovadi de intelegere. putea lucra concentrat se vor evita: intreruperea lectiilor pentru treburi casnice. Adolescentul rezultatele de la scoali (chiar daci nu sunt intotdeauna strilucite) si caracterul siu (oricit de dificil ar fi). Dintre factorii care influenteazi randamentul scolar amintim: n ) armonia dintre membrii familiei. . zgomote de fond (radio) sau vizionarea concomitentii a programelor TV. direct si natural in discutiile cu copilul.~i. fn aceasti perioadi pirintii se vor abfine de a-1 trata de sus. a exersat-o in primii 6 ani ai copiliriei sub forma jocului. Este important ca pirintii s i tini legitura cu scoala pentru a fi la curent cum se d e s f i s o a r i copilul la ycoal5 si pentru a evita absenteismul. Pe de alti parte. lucreazi greu la scoali. Dc cele rnai multe ori se datoreazi neglijentei familiei. Absenteismul "nemedical" creste cu virsta. fin pasul cu achizitiile lui. h ) familia s i impirtiseasci si sg triiasci atit "necazurile" cit si satisfactiile copilului. in raporturile dintre pikinti $i copii este bine s i fie un "dialog" permanent. pentru a nu-i cere mai mult decit ii permite nivelul lui intelectual. Sunt $i copii neastimpgrati sau visitori. Copiii care stau mult deasupra caietelor de teme si csrtilor nu sunt si cci rnai buni elevi! Ei nu s-au deprins s i invete sistematizat. La scolarul mic este inca foarte pronuntati dorinta de a fi pe placul celor mari (pirinfi si dascili). Asemenea relatii se r i s f r i n g favorabil asupra atmosferei din familie c i t si asupra randamentului ~colar. alfii nu se pot exprima. va invita s i aprofundeze un subiect. c ) interesul familiei pentru instructia scolari. Copilul trebuie siinvete sS fie perseverent. Aceasti trisituri existi in el. chiar daci rationeazi bine. de a-1 culpabiliza pentru orice insucces. Unii copii gindesc mai incet si se blocheazi daci profesorii ii "iau rnai repede". Trebuie s i se cultive la ~ c o l a bucuria de a invita. Criticile aspre. e) in orice discutie cu scolarul. Randameatzil ~ c o l a r e intotdeauna egal cu nu gradul de inzestrare a copilului. Copiii cu infirmititi sau cei cu boli cronice care-i "exclud" partial din colectivul clasei sunt adesea tinta ironiilor colegilor. s i caute explicafii. Dincolo de a deprinde s i citeasci si s i socoteasci. pisilogeala. comparatiile defavorabile sau pedepsele nu stimuleazi pe copil in a invita. trebuie controlafi si indrumafi de pirinti. cauze si efecte. s i accepte "dialogul" si s i aibi curajul s i recunoasca eventualele gre~e1i. d ) s i fie accesibil. ea poate fi ins2 si u trisituri de exacter. Ambifiile pirintilor pentru copilul lor trebuie s i fie in limite rezonabile. ajutat de pirinti in mod discret. fie ale unor dezordini afective. misura in care este posibil in se va asigura copilului o camera sau un loc unde s 5 . il incurajeazi cu afectiune (niciodatg nu va fi mustrat cu minie!) si ii atribuie progresiv independenti. g) s i se evite contradictiile dintre pirinti in problemele copiilor. rezultatul influentei unor colegi sau lipsei de stimulare din familie. Va fi incurajat s i incerce mereu $i s i repete. a invita inseamni s i a i b i o activitate dirijati. despre ceea ce spun si fac piirintii. respectiv adolescentul. DIficziltrifile scolare sunt consecintele fie unui handicap fizic. dar foarte hanlic $i disciplinat are note bune. Solicitikile la care el nu face fati ii dau un sentiment de insecuritate. se vor evita laudele excesive care pot duce la teama de evec. s5 amine satisfacfia propriilor dorinfe $i s i lucreze pentru scopuri rnai indepirtate. Copilul va fi indemnat sri-si faci lectiile intr-un anumit interval de timp pentru a se putea dedica ~i altor ocupafii (jocul este inci o necesitate la qcolar!).fl prin fapte s i constituie un exemplu pentru scolar silsau adolescent. Un copil inteligent. r de a descoperi. Pirintii si cadrele didactice le pot gisi cauza vi le pot . Pe misuri ce se desiviiqe~te maturafia. Va deveni capabil s i gindeascg critic despre ceea ce citevte sau vede in jur. dar nefericit. vor constata c i el va accepta cu usurinfi normele de disciplini ale procesului de invitimint. Conditii de lzicl. se autoizoleazi si devin timizi. Lenea se poate intilni la copiii care "prind prea uvor" $i care nu rnai cred c5 este nevoie s i invete. diferente.Folarul mic. prea autoritar.remedia.~ i Pentru a aseze c s f i l e $i si-si faca lectiilc in lini~te. adesea de la egal la egal. inainte de a mustra pe copil "ci ar putea face rnai mult". s i capete gustul lucrului bine ficut. batjocura. mai putin dotat. de a crea. Copilul trebuie "invitat s i invefe". Amhinnfa familiala'.uneori .

140-150: Keppler. societatea ("g2qca") de copii cu care-~i petrece timpul liber. cu unii profesori poate avea contacte dificile din cauza originalititii sau a spiritului siu creator care il fac s i refuze si-qi faci temele obiqnuite. Lev Tolstoi (nu putea si nici nu voia s i invefe). 150-160: Tennyson.M a m a $ copilu2 Handicapurile fizice care impiedici qcolarizarea sunt numeroase. ai c h i pvarinti s-au ocupat de el inci din perioada de preqcolar $i qi-au dedicat intreaga existen@ cregrii de conditii optime de studiu pentru desiv2rqirea acestui geniu innkcut. in loc s i stea cu mgnile incrucivate aqtepthd ca un astfel de copil "si se coacf. "inexistent". Fiecare dintre ei a tr5t intr-un mediu extrem de activ. variabile la pirinfi. 180-190: Goethe. nedisciplinati cu ~colarizare care au in fnst repetenti. 120-130: Bach. preferhd s5 se ocuge de subiecte din afara programei ~colare. cu dificultifi la invitituri. Opozitia fafi de qcoali se manifest5prin dezinteres (adesea asociat cu turbuleng). posesiv. insuficienta auditivi. Din biografiile acestor genii rezulti c i to@au primit din partea farniliei si apoi a profesorilor lor un invigmint intensiv qi precoce. Subliniem c i qi un copil dotat poate pune probleme la invigturi. prin lentoare la hcru. prim-ministrul Angliei in cel de a1 11-lea rkboi mondial. Dintre geniile romhesti am vrea s i amintitn pe George Enescu. 160-170: William Pitt.htr-o lucrare recenti "~tudes gknktiques sur le gknie". Faraday.). Pe baza performantelor intelectuale $i a aptitudinilor manifestate de aceste genii in timpul copilkiei lor. James Watt (considerat mirginit qi stupid). prin scris de rnilntuiali. autoarea a evaluat coeficientul lor de inteligeng (QI). care ulterior au devenit celebri: Louis Pasteur (elev mediocru care invifa lent). Se caracterizeazi printr-un salt in dezvoltarea fizic2 general% (?niltime. 6. ei reuSesc mai putin bine dec2t ceilalti colegi in exercitii fizice ?i au un comportament social dificil. Dintre acestea amintim: debilitatea mintali. iar mai Grziu in ~coala militari cu acte grave de indisciplini $i de conformism se poate cita cazul lui Winston Churchill. El se simte izolat pentru c i nu g i s e ~ t e colegii pe lui interesanG. In incheiere am tine totu~i i d h cdteva exemple s de copii etichetafi ca "int$rzia. Dintre numeroasele probleme afective ce pot duce la eqec ?cola enumerim numai c2teva: a)atitudini educative contradictorii. celilalt Sters. 110-120: Cromwell. Adolescentul Adolescents incepe cu pubertatea $i se termini cu maturitatea (spadiul de adult). Catherine Morris Fox schiteaz5 biografiile a 300 genii istorice. El se p a t e lenevi pentru c i invititura de la $coal5nu-1 mai intereseazg sau i se pare prea uvoari. Copilul supradotat. p&in@i acestor genii au exersat inzestrarea de la naturi a urmaqilor lor de la o v h t i fragedii. 190-200: John Stuart Mill. lipsa de unitate de vederi sau inconsecveng. Exemplificarea cuprinde printre al@i:100-110: Copernic. Charles Darwin (putin istet si recunostea singur c5 g2ndeste lent). Dintre cazusile de copii-problemi cu tulburiiri de comportament. Aceste modifictiii determini concomitent adapt& psihosociale. c ) preocuparea inegali a celor doi p&in[i: unul autoritar. d ) o gelozie fat6 de o sori sau un frate. greutate. se plictise~te viseazi qi sf&$e$teprin a obtine note sau mici. propoqii) si mai ales prin cregterea si maturafia organelor genitale $i aparitia caracterelor sexuale secundare. Unii copii inzestrafi pentru o anumiti materie de hvi@m2nt sunt mai putin competitivi la altele. Tulburirile afective pot exista intr-un ansamblu de tulburiri de comportament.i". 130-140: Rousseau. caiete prost intrefinute si m2zgilite cu Pete de cerneali. Pkintii trebuie s5 duci un astfel de copil la medic qi psiholog care stabilesc daci dificultifile ~ c o l a r esunt consecintele unei infirmititi fizice sau sunt pur psihologice.f) lipsa de preocupare a familiei pentru cgqi qi ocazii de a se instrui (o familie care se intereseazi numai de fotbal qi ciintikefiila modi nu inciti deloc pe copif la invgtitul-i etc. realizhdu-se maturaGa complexi a fiinfei umane in devenire pentru perioada adulffi. incoerente.2. h) neintelegeri grave in familie cu pkisirea brusc5 a cikinului de citre unul din pirinti. 170-180: Voltaire. Ele pot coexista ca o motiva~ie reacfionali la un copil care prezinti unul din handicapurile precedente. . instabilitatea psihomotorie. depreciat. prin teme neficute sau neterminate. e) schimbarea frecventi a ?colilor.

Sc intjrcsc t'r~~o~ncn . ~ f a r a f'amil ici. hsieti dc la 1 2 la 13 ani ).'l I.? I I I [ ~ I .rste PI ictc. fetc. in timp ce ~c plri~g restrictiilc.cntr: inijlo(. L:! \ $i rcli~tiiIc . 5c.c~s~ I ~ I ? ~ ~ I . f u ~ ~ c t nlensl?-ui~lli. I I .o:~r!r.~ i sclnene.iccint3 norn1:115 a r1creglZriior d cc. I .rebuil. CFitre sflir~it~il u l c ~ ~ ~ ~tci ~ i t~ p i ~ r i i . I ~ C cletel-min3 o lahil~tart i. si s5nilnr. Fiecarc (~ldolesce~:( p r i ~ ~ ~ a mcnstruatie.!</ ~ l ( ~ isunt l.4c. s5rutril.dc ~l stringaci. d.j~c a(f1111:-5.!<i 2:^111nornlal5.ar:.tbiljtarc:t dc a pcscepc Au ne\ oie s2 tie asigurati si reasigurati ca nlasturharea ientimentelc :~ltorr!> i to!c'ra!!ra 1'.i~-i sri hormonnlc temporarc >i nu trebu~c se indoiascz de absorbit de identitate:: pet-sonalri: "cine au~. L . in ace:~str? periostl.. . fctcle ail nc\ oie dc informatii corecte Je. 1 1 1 1 I ."c. d:tc5 n u . ~ ~ ~ c .). L3 inciput bunt unt:ori inseparabilc si tint1 42 se . I ~. s u i ~ ta d e ~ e a n ~ i j l o i adolescentei ac. i~rnc:de" sunt fcnomcne normale si nu lrebuie s5 se Adoiprc.upatc dc cui71arat. din cauza crcsterii rapide. cu conditin s& nu &\in5 ohisnuintk durilc ccle n~::i :i>consc In ju~-n:tI~!l rilr~i(:. Adolescentul Se deosctsesc trci stadii: timpurilr.l$tintel'ig11ri p ~ ~ h l i ~ . La r.i(' ! I'CLC:13.i cu i activ~tatii. iiar ?i in cc ~ : i . sri >ti#: c.I~ijieti~ ad ? c i . I s ~. L Ii ~-L .!ICC I .th\olut 1. ~lllisci~linitatca lor.l..i. sc t'oloscsc.i sli glindea\i. Stresul adolesccntclor f n d c v c ~ ~ i r e dc pric. adopCind .~~.t un sex la altul.u a-si c ~ a l u a t'eininitiitca.i.ic3. ictele sunt cu doi a ~ ~ i pri\.il.ir si in cadri~l acseluiasi ale sri rcspingl? i11. adcrri dc: h11ti.i')"..a. L I ~ Itie prieteni.1 i Ji \c.~~~!l.~cceasi~rirstd.l acesstri vrirst5 atrit feti:lc cri! si hgictii surit [ Este perioada in c.c.clc)r 111ai I-apidcsc. c2 este Adesadafetclt: sunt cre:~ti\e > i 75: i~~~.nc.cste mo3~1I cum arat5. Psrintii trebuir: s3 de critrc' ~ I .!nbr:lCc. I n general. dar ele vor de\c..) JY e.j~~!plicatin ~ I .nf~r tilripurir (la fete de la I 1 la 13 ani: la pent1. Sihi131bkile ::tp:kr dc cele 111ai millti: ori biuw bi evolueazri . Ilel~~11~t9ndu-sefamilie I~ de explicc briiatului cZ emisiuilile semir~alesau "viscle g3sesc o nou5 orientarc in apar:crlcnt:l cle grup.).-i bjietii.17 ani:. La i d ii HZiclii.rc.+olarul mic. deprin~ri Dc\ in critic1 ai p5ri:>tilo1. inloc~tit.'i de frusrrare.16 ~ ~ ibjicli i . in :?d~:.1e1e ma11il'cst5i-i dc a t a ? a ~ n e n t L. preci~rnsi ai atit!~tliniioi-lor.. \ face c i ~ ialn ~nca'!'.c. prcoc.I!$: <:it Riiciii ir\i ctalucazci initi:rl 1na5culinitatea 711 cornparatie cu alti bsisti.c to. 1'1 ccli: inirji~\i .i p.~tiilc?i dc~echilibr-clc o r m o ~ ~ a l e colcgii de gi-a!. 1L. ill b i r ~ ill adoiescrllta mi~locic. ?i tktele incep sri pnrtrcipe pienar in grup::l de prietc~li. firic si i' pcndcnta dc t ~ n i i i c in intct~.i cnractcrcle \ccu!~Jare i inctbp h 1111numai de 1.1~ ata?c'a~Li \c intcn\ ifc o prielcn5 tic inccarcr? uneori cS J e a deoparte pc p3rinti > i au :~ccla>i ~ L care al-dol.lrc sc' d e n tilt: [?er. rachinati in glum.:enitale si cap:~citateatle a ejacula.:. l i e\te irnagina ~ ~slin~eriu-en o boa13 care Ic pune \ i:lt:r Relatiile cu t'amilia se tens~o!ie:i/r? n ~ a iales intre in pcricol.>ilnt i n f ~ r n ~ a i?i por tc . ~ ldc. din .tcni. coinparinciu-si 1nusc~11atu1. fiir5 vrco modificare a :~dolcscentc intcleg modificliri Ic comportitn3entuIui nu tatilor si I<: atribuic unecil-i unor v i m \ ritii ~?ropri Ci? i. fr8mrint5 dcc: p i collcura la o conipctitie tle !'! Lllnusete.1na1 nt! ncc. 11cc3. : ~ l t cc. h p\ihic. Trebuie sri li se :~minteascri Er~ainteabiiietilor de . rncnstr~ua!iae L t ~ un 11larnri ~i fiicri si re5pccti~intre tat5 ? i fiu.Gineconlastia ( d e y ~ o l sau 1-1. ai Ir~ccp anxictate.rintl fat3 Estc o pcrioadil fo:u-tc ~nriabilri moment de aparitie ca la aicstca se dc~\/oit. dexordon:lti $i lipsiti de interes in ce grupul dc prieteni.i\.oic.i cu proastri dispo~itic si ie ~ . p . L)cclar:ir~ilu h i ill. cstc prscticntil de aproape toti adolescentii.hi1nh3rifiiici..grincjirea abstract$. Sunt acut rnaturitatca fij.ile ])roduse in sfera genitalrl. sa acistc trZs5turi sunt oscildntc. Je bsicti ia dar . Ele t.:~~bci~ltura :~doles~:entjlor. Tatii sunt adcsca stli~~jcniti ilc tiicelc lor ~.! ~ ~ I L IL. .a b5ieli apnre n ~ a tiir~iu: i fo:~rtemulti dintre ci se acestor3 ( l u ~ t in hrate. Perioada c.irint_i sc intreabli dacri totul decur~i) "normal". Isi con-~parGintrc d i ~ l ~ c n s i u ~ ~fi ocr ~ ~ ~ adin co~npo~-tnn!e~itul ele r\i l . Fete1e pret cor11port3 "c0pil5restc". ~ t i i ~ ~:onstituico con..ntl nurnai ca 111ercude neccsitatea pSstr3rii igienei.ni fenne vorhedsc. diinensiunile organelor de imp~~sri piirinti. caracterelor sesualc ?i ale compo~xamentuluigeneral. Ii11it5 iombinat cu fluctu. crit si pentru par-inti.1o1. I ~ L ~ ~ ~ ~ ! k i opi~~i:lcc ~ ~ t c . cctrilportament. Slibcl51e i n ~ p l i c : i r ~ ~ t k~rnilic..I fe1. tare:^ ~nainelelorice po:~tc aprirca la ur~iibriieti a Irecut si adolcscentul be concc1ltrca~5 111..4dol~.jeasc5 sri se ru>incze.?.ai :illor ailtor-I[:ti': adk~ltc.1!.i::t. usor atunci crind sunt cxtrcm dc scnsihili si sc.ca\tli relatie cst:.c.prc iiltii. i \ ~ > t t ' ctlpaciraLca cor!stieoti (1~' trar~sfor~nri~.lpid Constituie un obicct de prcocupare intensr't atrit schimbririle f i ~ i c c apal in tinlpul p u h c ~ cc pcntlv scdar..!t~. j o .i ctc.inllnliti p ~ e t e n cle ilceeL~>i. :111alij. I ilc.cli ctc.2nd cele ~ n a ~nici c ~ . ~nijloc-ill tlirL:irr. lencsi.rlt&~.5 . i111aginativ:i.c.~ifi cu adul.cntirr!cntefatri dc "criticismul prir-i~~t~sc".)istr. dc capacitate:i tle etivturi Gzice. .rporale si d e I:IL ~ asupracrcsterii bi a :~ltorsch:i~~b. ~':..i.ho13:1!1!. r ~ p c ~ . ~ .

Adesea iyi pierd controlul in ribufniri emotionale care. armonia nationalitiitilor. Doresc yi plinuiesc sg-yi mentin$ pe viitor. rnai ht2i la fete (in jur de 16 ani yi ceva. in medie 10 '/2 . Schimbikle pubertare incep cu dezvoltarea sdnilor. api) yi ingrijiti medicale rnai bune. Dacg nu au ajuns s i aibi o identitate pot trgi un timp un sentiment de anxietate.relatiile cu pa'rintii. dominat de emotii.sunt stresate. de a pune binele general haintea celui personal. nu trebuie ridiculizat. se tem cg-yi vor rnai pierde controlul yi se retrag pentru a-yi reevalua comportamentul.2.9 ani. unii sunt chiar la inceputul pubertiitii. dar este clar cg schimbgrile hormonale joaci un rol central in a produce creyterea qi diferentele sexuale care au loc in adolescenp. de a . Demoltareafizica' a fetelor.21 de ani). menstrua@ se leagg de momentul in care inil$mea este a 3-a sau a 4-a parte din iniil$mea adult2. aer. Viseazi profund in timpul zilei yi nu. modul de via12 (miycare. Procesul de creqtere in h a t i m e se incheie.pe de o parte pib-intii. Tinde sg aparg rnai devreme decdt in trecut ceea ce s-ar explica prin alimentatie. Dezvoltarea fizica' a ba'ie~ilorse apreciazi prin creyterea organelor genitale yi dezvoltarea p h l u i pubian care apare h t r e 11 '/2 yi 12 ani. Tinerii se pregitesc pentru a t& ca adul$. Se insoteyte de o creytere a musculaturii yi a puterii acesteia. de fapt. 6. Arnbele p$ .1. Leggturile cu pirinfii stabilite in copilirie sunt reduse drastic. iar la bgieti la 18-21 de ani. pag. Sfaturile adullilor nu le mai amenin@ independenp. injghebarea unei relafii intime cu o persoani d e sex opus constituie o tint2 a adolescenpi k i i . Aparifia primei Vezi . descoperirile tehnice etc. Relatiile cu pib-intii nu rnai sunt at2t de furtunoase. Doming relafiile preferentiale cu pkintele de sex opus ~i criticarea celui de acelayi sex.11 Y mi. Dacg medicul ycolar obsemi un grup de qcolari de 13 ani (biie$ yi fete) constat5 cg unii sunt h stadiul prepuberal.2. Comportamentul instabil.Mama @ cop€ lut si-yi aureasci anumite planuri despre carieri 0 mare parte din adolescen$ sunt interesati de sexualitate. De regulg la 12.spre r 17-21 de ani). Dezwltarea fizic2i1 Creqterea in in%$me se opreyte la fete la aproximativ 17 ani. Multi (cei ce nu urmeazi forme superioare de h v i @ m h t ) se cgsgtoresc sau iyi stabilesc o relatie de iubire (cu o "prieteni"). rnai &ziu la b%e$ . Diferentele individuale sunt mari. Trebuie s i le accepte s i m w n t e l e .2. Grupul larg de prieteni din perioada anterioarg este inlocuit cu unul rnai restrhs. 257-262. iar aitii scnt aproape la inatimea ~i greutatea adultilor. Sunt satisficuti cg in orice dialog sunt apreciati ca parteneri egali.. Pentru aceasta au nevoie sg se cunoascg bine pe ei inyiyi. care constituie secventele yi vkstele medii ale masculului. Cdnd iyi recapiti controlul trebuie lguda$. spre 6.aud c h d altii le vorbesc.11 ani yi 2 aparitia p h l u i pubian la 11 . adolescenp k i e se caracterizeazi prin capacitatea de a se interesa yi a iubi yi pe altii. autocontrolul. Trebuie si-yi aleagg meseria yi sg meargi spre independenp financiarii.~face i planuri de viitor. Adolescen/a tdrzie (16 sau 17 ani . pornirile. Triiesc cu entuziasm prezentul yi imediat pot deveni posomo&ti ~ideprima$. in adolescenti are loc preggtirea spre via@ de adult.s cm yi o greutate de 43 kg (in medie). i n general atitudinea adolescen~iloroscileaz3 intre contestarea total2 a autorit5p pkintilor yi nevoia de a fi trata$ uneori tot ca niyte copii. Se intereseazi de unele probleme ale timpului: poluarea mediului.6-12. pe & de alta copiii . Mecanismul declanyator prin care apare pubertatea nu este complet elucidat. folosirea factorilor naturali . fn Statele Unite ale Americii prima menstruatie apare la o iniiltime de 158.Sexuditateala copil".soare. Este bine ca pkintii s3 asigure adolescentilor spa$u yi timp pentru a fi singuri. Adolescentii de azi au acces la tot ce poate oferi societatea modern$ fiind tentati prin reclame. inconsecven~ele qi sg evite sg-i critice imediat. elibereazg anxietatea acumulat5. 244 . Evenimente minore pentru pib-inti pot fi interpretate yi triite drept crize majore de citre adolescenti. in rezumat. dar yi la 10 sau 16 mi. Apoi se simt vinova$. Dezwltarea psihosocial2i Adolescentii se caracterizeazi printr-o emotivitate exagerati neprevkut2 yi labili. Dezvoltarea independenfei .

I5sind impresia. Amenint5 si piseaz5 pe aceast5 tem5 dar nu este in stare s5 o facii. in mod justificat.La inceputul adolescenfei relafiile se stabilesc cu acelasi sex. iar in perioada adolescenfei tiirzii relatia este cea de cuplu. Constiinta apartenenfei de grup determin5 comportamente adecvate si trece in revist5 judeciiti A . Rareori pikintii consider5 c5 adolescentul are dreptul de a . Adolescentul cosmetice. Adolescentul doreste s5 plece din familie. c5 nu au limite. vizionarea televizorului. sri consulte pe dirigintele clasei. apoi simte nevoia unit5fii familiei si se intoarce.~fixa optiunea pentru viata proprie. Pikintii care nu fixeaz5 limite fac adolescenfa rnai grea. permanent5. in timpul adolescentei rnijlocii relatiile sunt fie cu cei de ambele sexe. Izolarea impus5 de grupul de prieteni le permite sii joace roluri de adulti. Cei virstnici se schimb5 mai greu. chiar atunci c h d survin unele "furtuni". imbriiciirnintea. cu o relafie deschisk apropiatii. 0 disciplin5 consistent5 si consecvent5 ii face s5 se simt5 in siguranf5. cu tact. Violurile s-au inmulfit.). $i in aceastli direcfie pikintii trebuie s5 tin5 deschis un canal de comunicare. intre cel a1 adultului si cel a1 unui copil mic ~ i de aceea. La noi in tar$ schimbgrile survenite dup5 anul 1989 su evidentiat faptul c5 intreaga societate romineasc5 a suferit o schimbare a mentalitgfii care se deosebe~te mult de mentalitgfile societ5fii in care intr5m acum. . p5strhd un dialog permanent. de adaptare si de inseqie social-economic5. La noi ins5 este vorba de inlocuirea total5 a unei lumi cu alt5 luine. printre altele. ora de retragere la odihn5. in general exist5 "conflicte intre generatii". fardurile. cum isi petrec adolescenfii timpul liber (filmotecile s-au r5sphdit si in mediul rural!) au ca rezultat. adesea. imbrgcgminte. in afara casei pkintesti. 4. in aceste cazuri. s5 stabileasc5 relatii sociale. Comportarea sa devine inacceptabil5 ~i foqeaz5 familia s5-i ordone s5-7i fac5 bagajul si s5 plece. cei tineri sunt mult mai accesibili transform5rilor de mentalitate. Adolescentul evolueaz5 treptat de la copilul dependent ciitre adultul independent f5r5 a p5r5si casa p5rinfilor. Precocitateapubertiifii ~iinfluenp exercitatii de unele programe de la televiziune ~ iin general. modul . adesea. crevte increderea reciproc5. Asteptikile pikintilor sunt adesea rnai mari decit pot realiza. Domeniul cu cea rnai mare dificultate pare s5 fie sexualitatea. ajungiind s5-i impun5 anumite restrictii sau. P5rinfii care au avut conflicte nerezolvate in propria lor adolescenf5 vor avea rnai multe momente dificile in a-si creste copiii. relafia p5rinte-adolescent se imbuniitiifeste. frecventarea discotecilor etc. discuri. Aceasta se repet5 pin5 sunt capabili s5 se descurce independent. p5rintii doresc s5 fie cfistigate printr-un comportament responsabil. in astfel de situafii lupta pentru separare. se complic5 si se extinde. in ce prive~te privilegiile acordate. uneori. Trist este ~5 unii din acesti p5rinti culpabilizeazii pe copil. determinind nefericire ~i frustrare pentru toti. si rnai grav. P5rinfii si adolescentii tr5iesc cel rnai bine intr-o atinosferi de incredere reciprocj. Situafia de fapt este ins5 invers5: doresc $i au nevoie de limite ca o expresie a iubirii qi grijii p5rinte~ti. insii. s5-1 sanctioneze cu pedepse corporale. Adolescentii pot pleca brusc de acas5 si sunt rev5zuti ca adulti (situatii rare!). pentru p5rinti este greu s5 decid5 c i t de mare responsabilitate sii le acorde. Se ajunge la situatii dramatice. Adolescentii testeaz5 constant limitele impuse de pikinti. pentru c5 dotarea lui nu este corespunziitoare (mostenire. Comportamentul adolescenfilor oscileaz5. s5 ocupe un loc in societate superior celui definut de ei si s5 nu repete gre~elile lor. sentimentale ~i de comuniciiri variate cu sexul opus. pediatrul de familie si un psiholog. fn general p5rintii doresc ca urmasii lor s5 nu duc5 lipsurile tr5ite de ei. Se pot schematiza patru modalit5ti prin care adolescentii i ~dobindesc emanciparea fat5 de p5rinti: i 1. banii de buzunar. Cei care au crescut in medii care i-au controlat excesiv pot ti prea largi cu proprii copii ~iinvers. Incidenp sarcinilor la adolescente este "m cre9tere. Relatiile cu cei de nceeasi ~tirsta'. Pe ling5 aceste conflicte care tin de specificul societ5fii romine~ti actuale apar conflictele obisnuite ale familiei pe diverse "teme": orele de studiu. boli etc. In adolescenfa tirzie. c5 viata sexual5 va incepe cind copiii nu sunt in stare s5 se descurce cu ea. cei care au crescut in ~nedii excesiv de permisive pot controla excesiv. i Atitudinea p5rinfilor are un efect semnificativ asupra comportamentului adolescentului. ca prima relafie sexual5 s5 aib5 loc la o v%st5 tot rnai mic5 ~ip5rinfii se tem. 2. Adolescentul pleac5 de acas5 pentru a fi independent. grupul de prieteni. Pin5 in acest moment p5rintii trebuie s5 incerce s5 fie calmi. P5rinfii sunt datori. $i aceasta se face uneori fiir5 discern5m8nt. cu traumatisme sociale si e~ecuri generale $i personale. Uilii p5rinti pretind copiilor performante care nu pot fi realizate de Scolar. 3.+olarul mic. telefonie fiir5 fir etc.

Subcultura are urmitoarele caracteristici: 1 . astfel de situafii sunt rare. de dinainte de anul 1990. Petrec un timp enorm vorbind la telefon pe care-1 folosesc pentru a discuta subiecte care li se par interesante (imbrgciminte. Se instituie un sistem distinct de comunicare. melodii. dar cea mai mare parte particip5 qi vizioneaz5 competitiile sportive in grup. sub forma unui argou. informafii despre o alt5 via@ dec2t cea oferit5 de familie (alte standarde si alte concepfii de viaf5 la multi din noii colegi). in mediile cu standard economic cobor2t apare activitatea in bande. Jansuri. Cei mai mulfi opteaz5 pentru continuarea studiilor in cadrul unui liceu (teoretic sau industrial) si apoi o form5 de inv5fiim2nt universitar5. se citeste ~i se petrece mult timp cu conversatia. Grupul dicteaz5 cum s i mergi. Fiecare adolescent iqi impiirt5seqte confidenfele intime cu cel mai bun prieten. Aceste convorbiri constituie o surs5 de conflicte cu familia. idei. Din piicate. Comportamentele acceptate se schimb5 repede. dm familii foarte diferite.2. meqtesugarii s-au redus foarte mult fvac2ndu-~i aparifia un mare num5r de tineri cu diplome universitare sau de ~ c o ltehnice postliceale. Cei care renunfii la studii trebuie dintrodat5 sii devinii "adulfi". Pentru a avea o independenfi financiark unii sunt tentafi s5 piiriseasc5 qcoala si s5 lucreze cu o norm5 intreag5.Mama 9 copttul asupra acfiunilor ce se desf5soar5. care limiteazii comunicarea cu cei din afara grupului. contrar planurilor qi concepfiilor familiei din care se trag. evenimente cotidiene) pentru care au nevoie de aprobare. in Bucure~ti in alte oraSe ale fiirii sunt constituite si astfel de grupuri. care le permit s5 fie distincfi: imbrgciiminte. piln5 acum intrefinut material ~iocrotit social qi psihic de familie. mulfi tineri incep s5-qi ia un serviciu. licee industriale. 0 parte din ei le practic5. s5 acfionezi si s5 te imbraci. unele activit5fi distructive in care se angajeaz5 astfel de bande pot lovi in sansele adolescenfilor respectivi de a deveni membri competitivi ai societgfii. s5 "lucreze" pe timp limitat. in toate perioadele adolescenfei se ascult5 muzic5 modern& se danseaz5. 0 band5 este alcgtuiti. Au nevoie de al[i colegi asem5n5tori lor cu care s i impiirt5qeasc5bucuriile si necazurile. in primul r2nd cu p5rinfii. scoli profesionale) si in foarte mare m5sur5 continuau la scoli postliceale qi la universitg~i. intr-o lume restr2ns5 la un cerc familiar redus cu tradifiile. Devenind membri ai unei bande dob2ndesc un statut ~i o recunoaqtere pe care. unii i ~iau i servicii pe timp limitat. Activitatea de grup ~i rnoda. Tnspir2ndu-se din cele v5zute ~i auzite despre tinerii din Occident. Alegerea profesiei inv5f5m2ntul general prevede o perioad5 de 9 ani. In rilndul tinerilor. motociclet5 sau chiar automobil care le permit o independenti crescut5 fat5 de piirinfi $sau o metodi de a "creqte in ochii" colegilor. cu eforturile ~irigoarea impuse de concurenfa obligatorie in lumea capitalist& Nici absolventul scolii generale. in prezent exist5 inc5 o regesie in dorinfa de a intr%intr-oform5 de inv5fk2nt care sii ofere o diplom5. adolescenfii nu au mai imbr5fiqat profesiunile tradifionale ale familiei qi locului de basting. aproape toti copiii continu5 s5 studieze atilt in qcolile secundare (licee teoretice. Ajuns in lumea liceului cu colegi venifi din alte cartiere sau localitiifj. riscuri qi mai ales schimb5ri in mentalitatea qi comportamentul adolescen[ilor. Ace~tia vor ajunge la independenfa nu financiar5 dec2t dupii v2rsta de 25 de ani. trecerea adolescentului dup5 absolvirea ~colii generale de 9 ani. opfiunea qi trecerea la o alt5 treapt5 a activit5Iii se face in prezent cu multe friim2nt5ri. Fetele petrec ore intregi la oglind5 cu coafura qi fardurile. Prin tradifia incetgfenitii in ultimele decenii. 6. de regulii.Prin procesul de industrializare qi urbanizare forpt5. cuprinzhd toat5 adolescenfa timpurie c2t qi o parte din cea mijlocie. modul de viaf5 echilibrat ~i f5r5 zdruncin5ri nu este scutit de "cutremure". in adolescents mijlocie iqi doresc telefon mobil. "eliberafi" de prezenfa si controlul familiei trec in grupul adolescenfilor care intr5 sub influenp noilor condifii sociale: studiul unor materii mai complicate. Tndiferent de calea pe care qi-o aleg. ceea ce le permite s 5 . Exist5 si adolescerifi care merg pe "propriul lor drum" qi resping sau sunt respinsi de c5tre grup. Tinerii particip5 la diverse sporturi. 2. o libertate mai mare de miycare qi de abordare a - . sii vorbesti. nu ar avea-o. 3. testhdu-si astfel aptitudinile. coafur5. Satele s-au depopulat.3. cu si &5 o utilizare eficient5.~asume i atitudini de adulfi. Grupurile de adolescenfi formeaz5 o subcultur5 in interiorul unei societifi. aspect corporal ~ialte comportarnente care nu au nevoie de vorbe. din adolescenfi cu simf de identitate s5rac sau negativ. i Tofi prin planificare au fost repartizafi in "producfie". Se contureaz5 comportamente caracteristice. uneori la intervale de c2teva zile. altfel. biciclet5.

Adolesceniii se pot crede "salvatori" care vor fi capabili s. modestia. Pot conceptualiza lumi ~i evenimente din domeniul istoriei sau viitorului. metodologia predirii ~i a disciplinei in ~ c o l a i fost sesizati ~i adaptati (uneori) de cadrele didactice mai mult decdt de alte segmente ale societiiii romdnegti. incepdnd cu pirintii qi termindnd cu politicienii. ci pot conceptualiza dincolo de 6. relacia obi~nuiti mai este formati de grup. "ce sunt in realitate?". fiinta uman. fiind in siguranfiin utilizarea de droguri. cu mult tact. Din adolescengi timizi. nu s-a bucurat. in acest stadiu devin capabili s i . Dezvoltarea moralti Sunt foarte atenti la standardele morale ale pikintilor. Dezvoltarea functiei de cunoa~tere (cognitivti) Dupi Piaget (mare psiholog elvetian) intre 11 si 12 ani are loc stadiul final. Nu se mai muliumesc s i se gindeasci numai la lucrurile pe care le-au experimentat sau observat direct. rezolve problemele pe care altii nu le-au putut duce la bun sfdr~it. De asemenea. s i inieleagi ~i s i utilizeze reguli ale logicii pentru a gindi atit inductiv cit si deductiv.o%ndeasci"ipotetic". Se cred "buricul pimdntului". in adolescents timpurie qi in cea mijlocie rolul primordial il are grupul de prieteni. interesele ~i sperantele adolesceniilor.~ faci propriile standarde morale. in ultimii ani credem c i mai mult decdt familia corpul profesoral a sesizat si @-aadaptat metodele de educatie ~i instruire didactic5 la mutaiiile care au survenit in cornportamentul. s i fereasci pe adolescent de influenie nefaste. sthgaci. i .+olarul mic. metode de educatie. "ce insemn pentru altii". Depinde de mentalitatea familiei din care provine. dintr-o familie care triiieste fnminciuni qi necinste sunt mari same sg rezulte urma~i tulburiiri de comportament care duc cu pdni la urmi la delincvenp juvenili. indiferent dacg defectele sau calititile sunt reale sau numai imaginate de ei. De asemenea au tendinta sii creadi c i nu sunt supusi probabilitgtii care afecteaz.2. "de ce m-am comportat in acest mod?". de atmosfera generali a scolii respective gi rnai ales de grupul ("cercul") de prieteni in care intri. Planurile de invitiimdnt. descoperirea alcoolului ~i uneori a drogurilor. rnai ales trisiturile fetei) ~i critici fati de orice defect. dupi o expresie populari. Adolescentul intri in stadiul operatiilor formale ~i dobindeste capacititile cognitive ale adultului. Adolescentul vietii cotidiene. in adolescenia tkzie. sex ~i activitiiii periculoase fir5 a suferi consecinte serioase. nu Pbiniii sunt datori s i vegheze ~i pe cdt posibil.in cdteva luni apar tineri cu aer de independen& pusi pe "nu". un rol important il au cinstea. iqi imagineazi c i sunt in centrul atentiei si interesului fieciruia ~i c i ceilalti sunt impresionaii de ceea ce au bun (de la trisiturile de caracter pdni la aspectul fizic. Se schimbi viap de familie din intreaga copilikie (traditii. domeniul realititii pentru a rationa despre probleme si evenimente care sunt contrare faptelor sau dincolo de domeniul posibilului. forme de arti ca poezia simbolisti ~i pictura abstracti. Sunt profund angajati in a gdndi intr-un mod abstract despre ei insi~i: "sunt normal". 6. tentatia escapadelor la discoteci sau localuri pentru tineri. ponderea anumitor materii de studiu. cii sunt unici in intreaga umanitate ~i c i nimeni nu a iubit. nu a fost atdt de profund sau disperat. Alituri de familie profesorii au un rol deosebit.4. Condamni cdnd este neconcordanlii ~ i in general. a d e v h l ~i sobrietatea viefii de familie. este capabil. nesociabili. infeleg sensurile simbolice ~iastfel pot apuca ~i interpreta glume cu dublu inteles. incearci s 2 .disciplinati. Uneori au experienta unor "trGri unice".). pe oamenii obisnuiti ~i c i se pot angaja.5. de experieniele adolescentului din via@de farnilie. profesorilor si adultilor in general si mai ales intre ce spun ~i ce fac ("fapte si vorbe") in realitate. precum qi despre spatiul geografic ~i celest. . Ca o consecinti a egocentrismului se comport5 in cea rnai mare parte a timpului ca si cdnd ar fi la fel de centrali gi de importanti in gdndurile altora cum sunt pentru ei insisi. alte relatii cu sexul opus etc. "Operatiile formale" se caracteri~eazg prin gdndire abstract.2.. care impun pirintilor "dialogul de la egal la egal". Pentru prima datg. La inceputul adolescentei ~i mai pufin in cursul adolesceniei medii sunt egocentrici. in care cred cu adevirat. armonia viefii de farnilie atiit in ce prive~te calitatea relafiilordintre pikinti cdt ~i a acestora cu copiii si celelalte rubedenii bunici etc. Capacitatea de a utiliza gdndirea abstracti influenteazi comportamentul general a1 adolescentului.

in conflict cu ale sale. Masa nu va fi luat5 in grab2. adolescenw se simt a h q i de frumusefile naturii. Uneori fns2 adolescenw rnai mari mint ocazional pentru a . Cuno~tinteledespre alimentatia rational%. adolescent)' Se ?tie c2 hrana influenteaz5 ho&2tor dezvoltarea fizic2 ~iintelectual5 a individului. minciuna sau in~el2toria cadrul in grupului determini5 pedepsirea. 305-310. asocia$e etc. Alimentatia (scolar mic. to$ cei care se ocup5 de ingrijirea ~i educatia copiilor ar trebui s2 se familiarizeze cu principiile de baz5 ale alimentatiei copiilor. dar al unor comunit5$ din ce fn ce rnai mari (institutii de inv5@dint. muzic2 ~ilsau 1iteratnrLAceste preferinte ~i apropieri ii fac s2 se indepkteze de familie gi de propria copilkie. a) Comportamentulla masa'. echilibrat2 trebuie inv5pte. loialitatea f a g de grup devine tot rnai important5.asociaw. pr5) sau chiar ai ckor membri se simt ~i se identific2. 0 condi$e pentru a avea pofG de m2ncare este s2 se m i ~ t indeajuns in aer liber e ~i s5 doam12 c2t trebuie. prezentat2 fn mod atr2gstor. ~i Dintre toate acestea. condamns pe cei care le incalc5. concentrat ~i lini~tit.). dar nici nu trebuie ademenit cu promisiuni ori amenintat cu pedepse ca s2 m h h c e rnai mult. de regulk rnai uSor. nedorit. Dup5 mese prea copioase sau alirnente greu digerabile copilul vats5 rnai uSor dec2t adultul. Copilul nu trebuie l5udat sau stimulat dac5 mh2nc2 mult. Astfel se p a t e alc2tui o hran5 consistent& gustoas2 ~i cu pret convenabil pentru ~ c o l a r . dar le inliItur2 repede ~ ide regul2. cu asigurarea nevoii de mi~care dac2 i se ofer2 o hran5 ~i variat5. Mamele salariate au posibilitatea de a oferi copiilor o alimentatie consistent5. ' Vezi ~i "Obezitatea" pag. De aceea. i ~ manifest2i dragoste. Copilul suplu este mai rezistent ~i suport2 imboln2virile. Religia p a t e lua locul autoriG$i familiale ~i este agreat5 de grupul de prieteni. Al2turi de misterele ~i austeritgtile religiei. forma$uni de teatru amator sau muzic5 upar2 etc.~cl2di identitatea i nu numai ca membru al propriei familii.Al$i se i n c a d r e d fn cluburi sportive. introducbnd in meniu unele preparate industriale sau semipreparate.Scolarul & h c 2 bine dac5 are un program de via@ corespunz5tor. incbt pot tolera alimenta$a adultului. Sunt de partea legii qi autorit5lii pe care le respect5. Stadiul a1 4-lea . Copflu1 are neuoie s& m&ni eske obligat sii rnhancel . loialitate. recui n o ~ t i n g respect. dac2 ii este foame. se asociaz5 cu persoane care au acelea~i valori ~i u r m e d aceleqi reguli. Excesul ponderal din copil5rie persisG fn adolesceng ~ila v b t a adult5. Excesul alimentar nu creSte capacitatea ~irandamentul fizic sau intelectual. Obezitatea la adult duce la imboln5viri ~iscade durata de via@. ci duce doar la formarea unui strat gr2sos excesiv. 6. To$ doresc s5 aib5 un comportament conform regulilor ~i conventiilor "impuse" de comunitate (clask grup) ~i accept2i s5 se supun5 legilor generale. empatia.Preadolescentii ~iadolescenpi a p q i n stadiilor 3 ~i 4 dup5 Kohlberg: Stadiul a1 3-lea (concordun#a'interpersonala').Orientarea spre mentinerea legii ~i ordinii. Examineaz5 preceptele morale care intr2 . b) Mcinca'tori buni ~i "ra'i". Odat5 cu v2rsta ~ c o l a r 2 functiile aparatului digestiv ~i metabolice sunt intr-at2t maturate.~dob2ndi o id6ntitate rnai puternic2 ~ipentru i a dispune de un set de reguli bine delimitate pentru creding ~icomportament. Unii se orienteaz5spre religie pentru a . P b 2 P i formeaz2 propriul cod de comportament S ~i filozofie a vie* adopt5 reguli externe de conduit5 (din farnilie. Doresc s5-i ajute pe cei slabi. Al2turi de grup i ~ i dezvolt5 t&ia de a evita comportamentele antisociale. Este important siI se respecte orele de mask Orarul neregulat de mas2 ~i rnai ales "gust&ile7' dintre mese impiedic2 dirijarea normal2 a poftei de mbncare. qcoal$ religie. Copilul "durduliu" nu este rnai s2n2tos dec2t unul "slab. Carenfafndelungat2 de proteine in copil5rie frbneaz5 dezvoltarea anumitor potentiale fizice ~ipsihice. natiune. Caut5 ~i abordeaz2 domenii mai vaste cu convingeri ~i standarde ce pot fi utilizate pentru a .~proteja i un prieten. Maturatia deplin5 are loc ins5 abia la sfilr~itul perioadei de ~colar. c h d adul$i consider3 c2 nu m h h c 2 suficient.3. $nut. Scolarul mZn2nc2 cu plgcere.

DROESE. La biiieti acest maximum este atins abia la viirsta de adolescent. Cifrele calorice pe zi se refer5 la copiii cu greutate si talie medii. Urm5rind aportul alimentar la copilul s5n5tos.2 400 Kcal pe zi) la viirsta de 14 . Alimentatia rational5 trebuie s5 cuprind5 cel putin jum5tate din proteine "de halt5 valoare". Copilul nu trebuie educat s5 devin. se consolideaz5 si . $colarul are perioade in care m5niinc5 prost: nu este un motiv de ingnjorare dac5 se simte bine ~i este sh5tos. peste.12% din aportul energetic. Continutul in proteine din unele alimente obisnuite este redat in tabelul 6.15 ani. adic5 proteine de origine animal5 (lapte. intre 15 si 18 ani. Substantele plastice.5. pestele.1 400 1 500 . Adultii trebuie s5 se controleze in gesturi. qcolarului si adolescentului.184 KJ.10080 8 400 .2 800 2 200 . 0 parte din apa ingerat5 in cursul unei zile este eliminat5 sub form5 de perspiratie insensibil5 (pe cale respiratorie si prin piele prin transpiratie). din dorinp de a-qi p5stra silueta si a corespunde "idealului de frumusete". consumul total de energie pe 24 de ore crevte in cursul copil5riei.se fixeaz5 in timpul perioadei de ~colar.2 600 Cifre medii fn Joule* 4 200 5 880 6 300. ou5). :I 11 4 . s5 dea un exemplu bun qi s5 aib5 grij5 s5 domneasc5 o atmosfer5 de bun5 dispozifie. ce are de indeplinit numeroase functii in organism. Copilul de 7-9 ani ar primi necesarul de proteine animale. 20 g briinz5 uscat5 sau 40 g briinz5 de vaci. prin 250 ml lapte. ougle. Consumul de alimente dincolo de sa~ietate observ5 ~i atunci c h d mesele se lungesc prea se mult. in condifii de miscare normal5 ~i la ritm de crestere corespunz5tor viirstei. Proporfia de proteine in alimentafie trebuie s5 reprezinte 10. Nevoile de lichide sunt mari. fixat in copiliirie se mentine mai tkziu duciind la obezitate la varsta adult5. odat5 cu inaintarea in v2rst5.13 b31eli I ? I4 fete -- Valoarea energetic2 n pe zi E kilocalorii 1 000 .3 1 6 7. Apa este un aliment indispensabil.10 920 - Conform unor intelegeri internalionale se recornandii folosirea unitiitii de m3surii Joule pentru valoarea energetic3 1 Kcal = 4.9 I O 12 b3ieli l O .Scolarul mic.8400 8 820. El continu5 s5 m5niince numai dac5 este indemnat sau obligat s-o fac5. care este vehiculul esenfial pentru indepirtarea unor produsi de degradare (rezultati din metabolism) qi a unor s h r i . consum5 mai mult5 energie. Deprinderea bunelor maniere inceput5 inc5 din prima copiljrie. briinza. Nevoile nutritionale ale copilului mic. Gre~elile de alimentafie pot fi evitate dac5 qcolarul nu este l5sat s5 m5niince singur. brhzeturi. si se cifreaz5 la 3 000 3 500 kcallzi.1 calorii. Adolescentul Copilul s5nitos stie in general ciind este situl. La unele fetife aportul alimentar este redus voluntar.I I ! RECOMANDARI PENTRU LfN APORT ENERGETIC CORESPUNZ~~TOR PENTRU COPILUL MIC $I $COLAR (W.11 760 9 240 . Copiii cu ritm accelerat de creStere m5niinc5 mai mult deciit cei care sunt mici pentru vksta lor. c) Formurea bunelor deprinderi lu nzasd. I Vfirsta fn ani 1. Aproximativ i jum5tate din nevoile de lichide este acoperit5 prin b5uturi. 100 g came sau produse din came.2 000 2 100-2300 2 000 . alte produse din cereale. HELGA STOLLEY) il 1. Acest obicei de a miinca "peste m5sur5". Produsele sunt de important5 vital5 ca material de constnictie (plastic) qi aliment (valoare nutritiv5). Dac5 un adult va critica tot ce i se ofer5 la mas& nu va ti de mirare ca qi copilul s5-si insuseasc5 a c e e a ~ iatitudine. Un gram de proteine furnizeaz5 4. ci ia masa cu familia sau in alt colectiv. iar restul sub form5 de proteine vegetale (p8ine. fructele. Restul este confinut in alimente. Pe de alt5 parte. zarzavahirile confin ap5 p8n5 la 90%. nliinc5cios.I 800 1 700 . Consumul de energie nu este acelasi in fiecare zi. Copilul mic are nevoie de ap5. confin ap5 in propoqie de 40-70%'. carnea.12 fete 13 . " . Fetele ating maximum de consum energetic (2 200 . preqcolarului. se constat5 variafii de la o zi la alta. B5ietii m5n2nc5 mai mult inc5 din perioada de copil mic fat5 de fetitele de aceeasi viirst5. in ciuda unui apetit siniitos. Copiii qcolari care au activitate sportiv5 intens5 sau depun o munc5 fizica deosebit5. Cartofii. raportat la greutatea corporal5 de trei ori r ~ amult deciit adultul. cu atiit sunt mai mari nevoile de lichide pe kglgreutate corporal5.9 660 10 080 . Apa este necesar5 pentru cresterea qi regenerarea fesuturilor. Cu ciit copilul este mai mic. Consumul de energie pe kg de greutate corporal5 qi pe zi scade in cursul copilikiei. F 2 5 ap5 organismul nu poate produce urin5. leguminoase.7 560 7 140. came. Nevoile calorice pentru metabolismul bazal ~i pentru crestere sunt in sc5dere.2 300 2 400 . Ap-numitele "alimente solide" ca piiinea. cartofi si zarzavaturi).

cartofii.8%) Lapte acru bztut. gr5simile vizibil ~i invizibile se afl5 in propoqie de 4060. de aceea.piiinea neagrii. intralimentatie echilibrati a copilului. necesitil cel putin 50% din aportul nutritiv sub form5 de hidrocarbonate. uleiurile vegetale qi sl5nina. Abentatia copilului &2 un aport suficient de hidrocarbonate este imposibil5 chiar pentru foarte scurt timp. vitaminele din . Ele sunt uSor de digerat. aceste grssimi se folosesc preferenfial pentru g5tit sau pentru tartine.3 kcalorii. 35-40% din calorll trebuie $5 fie funlizate de grkimi.) h UNELE ALIMENTE UZUALE (LA 100 G) ( D U P ~ INSTITUTUL DE C E R C E T PENTRU ALIMENTATIA ~ COPILULUI. Aaugarea unor cantitZ$i mici de grgsime fac miincarea rnai gustoas5. seul vor constitui o parte mic5. ce duce la depozitarealor. produsele de cereale (fulgi. 1980) Lapte (3. Obiceiurile culinare din unele familii ascund primejdia de a oferi copiilor o cantitate excesiv5 de grkimi. Un gram de hidrocarbonate furnizeaz5 4. "&n5 instant").circa 50 g) Unt Margarin5 Uleiuri din germeni Came de porc Va& Pas&e Ficat $unc5 fiart5 Salam uscat (Sibiu) Cremwurgti Piiine neagr5 PGne integral5 Pgine alb5 Pesmet Gri~ Fulgi de porumb Orez fiert Paste =noase fierte Cartofi Cartofi pr&ji$ Conopid5 Morcovi Spanac Maztire (conservl) Mere. Din toate principiile nutritive gr5simile fmizeazii cea mai mult5 energie.. confer5 mhciirii o satietate mai mare. ulei. Tartinele cu unt ~icu b r k 5 (salam sau ~unc5) oferite uneori de 2 ori pe zi duc la dep5~irea necesarului de gr5sirni. fn majoritatea lor. Prin ad5ugarea de gr5simi la alimente se p a t e acoperi o mare parte de nevoi nutritive in cantitate mic5 de aliment. D. pere Piersici Banane Portocale Ciocolati cu Iapte Bomboane Inghepti Marmela& ' Cifrele din parantez5 indici valoarea energetic5 a alimentelor calculat3 in Joule.TABELUL 6 5 . sl5nin& untur2 r ' seu. Grasimile cu valoare biologic5 ridicatil sunt cele care contin acizi g q i esentiali polinesaturati (mai ales acid linoleic) ~i vitaminele A. Printre grkimile cu mare valoare biologic5 se num5r5: untul. gr5simile nu sunt ins2 vizibile ("gr5sirni invizibile") spre deosebire de cele "vizibile" din unt. Tabelul arat5 c5. E ~i K.l kcalorii. Alimentele bogate in hidrocarbonate cu valoare nutritiv5 mare sunt: psinea integral%. De aceea. margarina. ungerea piihii cu unt ~ig5titul cu m i m i trebuie acute cu moderatie.C. G&imile sunt digerate mai ^ w tdeciit proteinele ~i hidrocarbonatele qi. smgntkit Iaurt (33% gr&imi) B & n d fermentat3 (40-60% gr5sirni) B&zh de vaci degresat3 OuB (1 ou de g f n5 . margarin5. G F ~ s I M I$1HIDROCARBONATE (H. 250 Grkimile vizibile gi invizibile. fn alimentatia copilului. degresat (1. Un gram de gr5simi furnizeazii 9. Hidratii de carbon sunt surs5 principal5 de energie. practic.& (fN CALORII $I JOULE) $I fN PROTEINE. Alte e s i m i ca untura. & alimentatia noastrg obi~nuitil. leguminoasele ~ifructele.5% grlisimi) Lapte normalizat. Nu este de dorit o cantitate mai mare. Aceste alimente acoper5 de asemenea nevoile de vitamina B. DORTMUND. Dintre toate principiile nutritive hidrocarbonatele sunt cel mai uSor digerate ~icel rnai rapid transformate in energie. cu metabolismul lor alert ~i cu mobilitatea lor caracteristic5 viirstei. CO VALOAREA ENERGETIC. Copiii. toate alimentele contin gr5simi. Gr5simile din alimentatia copilului indeplinesc numeroase funcw.

caisele. marmeladele. struguri. Ele mai contin ~i alte principii importante ca: proteine. portocale. 0 alimentatie variat5 si rational5 contine aceste elemente $i nu este necesar5 suplimentarea la copilul s5n5tos. proteine). g5lbenusul de ou. varz5. Dulciurile ~i cofeturile pot fi oferite fn cantitate mic5 dup5 mesele principale. salata verde. 112 litru de lapte (integral. d) Fierul este necesarpentru sinteza hemoglobinei. Vitaminele. cgpsunile. in alimentele de origine animal5 se g5se~te predominant sub form5 de vitamin. inghetata. Astfel: prim6vum: salat5. pere. b) Vitumina B. Ace~tia sunt mai valoro~i punct de vedere biologic si se absorb din mai putin bine din intestin. ardeiul. Alimentatia bogat5 fn hidrocarbonate si s5rac5 in grgsirni solicit5 rnai mult vitamina B. rahatul ~i "bomboana" dat2 la culcare. lobod5.. afine. Sursa principal5 este sarea de buc5t5rie. deoarece mentinerea vita- . nuga. spanacul ~i piersicile. cei care primesc La prea putin lapte se va da si brinz5. alvit5 etc. varz5. Vor fi evitate dulciuriie si pr5jiturile de cofet5rie intre mese. f5ina intermediar5. pepeni. mierea. varza de Bruxelles. ridichi. ardeiul. morcovi. produsele de cereale (Eina integralii. variat5 contine toate vitaminele in cantitate corespunz5toare. caise. indeosebi sunt periculoase pentru dinti: mierea de albine.). mezelurile. Au un continut bogat in vitamina C: coacgzele. Dintre alimentele cu continut bogat in vitamin5 B. rinichiul). gogosari. citricele. Alimentatia cu un continut optim de proteine si calciu acoper5 sigur ~i nevoile de fosfor. b5ut simplu sau folosit la @tit acoper5 cu certitudine nevoia de calciu la copilul mic ~i ~colar. mandarinele ~i piersicile. Aceasta este continut5 in cantitate suficient5 in unele alimente preparate ca piinea. sunca. Ele contin vitamine putine sau deloc ~i sunt Grace in fibre ~i alte substante asociate. cartofi. A direct utilizabil5 (retinol). calciu. sfecl5. cascavalul. Alimentele cu continut ridicat in retinol sunt: ficatul. prune. untul. fulgii de ovgz. bomboanele. cartofi. gutui. De obicei. leguminoasele. telemea ~i mai pufin prin came si piine. Nu este bine s% se administreze suplimentar preparate vitaminice. iumu: cartofi. varza. tomate. aluaturile. bogate fn vitamina C si fibre alimentare. pe~tele.). fier $i asanumitele "fibre" sau substante de lest (celuloz5. brinz5 de vaci. in buc5t5ria noastr5 se s5reaz5 excesiv. pere. in cele de origine vegetal5 se g5sesc carotenii care sunt precursorii vitaminei A. coac5ze. zah5ru1. felin5. Alimentele care au un continut bogat in fier sunt: viscerele (ficatul. f5r5 recomandarea medicului. c) Viturnirza B7 (riboflavina). ardei gras. F5r5 fier se ajunge sigur la anemie. telemeaua. ridichi. d) Viturnirza C (acidul ascorbic) se giiseste in fructe. Piinea alb5. cgp~uni. Sarurile minerale qi oligoelementele sunt indispensabile. necesare pentru peristaltismul intestinal normal. varza crud5. ceap5. praz. Continutul in calciu a1 alimentatiei este determinat in primul rind de consumul de lapte. sp5larea riguroas5 a dinfilor. a) Natriul (sodiu). spanac. ficatul. Purt5torii de caroten sunt: morcovul. (tiamina). C r e ~ t e r e a copilului se face corespunz5tor numai dac5 alimentele cuprind in cantitate suficient5 s5ruri minerale ~i oligoelemente (minerale in cantitate foarte mic5). fasolea verde. piersici. visine. fulgii de ov5z) ~i leguminoasele. urzici. rinichii. cartofi. maz5re verde. 0 alimentatie variat5 asigur5 cel rnai bine prevenirea deficitului de fier ~i anemia. carnea. vitarnina C. vuru: morcovi. in afar5 de vitamina D. fosfor. andivele. produsele de carne sau conservele de peste. Nu este necesar adaosul de sare la minc5ruri.Necesarul este acoperit prin lapte. spanacul. C) Fosforul. Ele stric5 pofta de mgncare si predispune la carii dentare. castraveti: toumnu: mere. decit cea cu gr5simi multe. banane. bomboanele. zmeur5. Mama va avea grij5 ca in funcfie de sezon s5 ofere zilnic alimente ce contin hidrocarbonate. zarzavaturi. prgjiturile.complexul B. a) Vituminu A (retinol ~i caroten) se g5seyte in alimente sub dou5 forme diferite. slhina cu came.: carnea de porc. margarina si gabenusul de ou. Stomatologii recornand5 dup5 consumarea de dulciuri. vinete etc. lgmii. morcovi. cirese ~i banane. Ele vor acoperi numai o mic5 parte din nevoile de hidrocarbonate. Alimentatia complex5. iaurt) pe zi. conopid5. Este mult mai recomandabil sii se condimenteze ~i s5 se asezoneze m2nc8rurile cu verdeturi variate (piitrunjel. mgrar. cimbru etc. degresat. toate dulciurile lipicioase (caramele. fasole psstiii. Copiii care m5niinc5 fructe proaspete sunt mai bine asigurati cu vitamina C decit cei care primesc vitamin5 C din cartofi si zar~avaturi. precum ?i alte dulciuri sunt considerate alimente cu valoare biologic5 mai putin important5. preparatele din carne. mere. b) Calciul. ceap5 si usturoi verde. p%trunjelul.

exerci@ulfizic qi odihna alternativ2 din fiecare zi. drept la picioare). Insistam pentru mentinerea in continuare a deprinderii ca la once v2rst5 s2 se fac2 baia general2 (duq sau cad2) sau pqial2 (fag. preg2tirea alimentatiei (tartine pentru qcoal2. axile. Se vor folosi produse de qampon 'Ympotriva m2treteiW. sp2latul mlinilor qi dintilor. conformatie etc.minei C in acestea depinde in mare m5sur2 de pastrare qi preparare. Vara. Se vor evita dulciurile qi in special bomboanele lipicioase (caramele. sunt doritori s5 se ingrijeasc2 qi s2 p2streze regulile de igien2 singur. Atilt bgietii. Pubertatea este v h t a critic3 pentru p L Dup3 v h t a de 10ani grija pentru piir trebuie dublat5. Spaarea pe din$ trebuie s2 se fac2 irnediat dup5 mbcat. untul qi margarina. prevalent5fn timpul anilor de qcoalL h Statele Unite 95% din qcolari sunt afectati de carii dentare. Purtgtorii principali de vitamina D sunt: untura de peqte. La copiii nervoqi iluminatul nu va fi violent. imbrgcat. incitlgminte de cauciuc. este necesar s2 se poarte un aparat pentru corectarea anomaliilor. este bine ca orice copil s2 doblndeasc2 obiqnuinw qi abilitatea de a se deprinde s5 fac2 singur urm2toarele: mincat. incgltat. git. incazirea mhc&ii). Piirul. Nu se foloseqte iluminatul cu neon. Scoala poate sprijini educafia sanitar2. Mai ales la adolescenti mirosul urk a1transpirafiei. Preparatele cu vitamina D vor fi administrate numai la recomandarea medicului. Autoingrijirea qi igiena. microunde) qi de refrigerare (fiigider. La cei care prezint5 vicii de implantare. Se alege o lamp2 de lucru cu picior mobil. pieptene qi eventual s2 maseze p h l in fiecare sear& eventual cu o lotiune special3 recornandat2 de un dermatolog. P&in+ sunt datori s5fnvete pe copii s2 perieze ding qi s2 cl2teasc2 gura de cel putin dou2 on pe zi. alvig etc. Organismul fn creqtere are nevoie de vitamin2 D pentru structura osoasL 0 parte din vitamina D este sintetizat2 in piele sub influenta radiatiilor ultraviolete solare. cuptor. ficatul. folosirea latrinei. indiferent de reclame. unghiile se taie de dou2 on pe s2pt2mln2 (rotund la miini. Se intiilne~te mai ales la copiii nervoqi qi emotivi. clt mai ales fetele vor fi deprinqi s2 perie. Ochii. se p o d incN@mmte u q o d (sandale cu barete. picioarelor qi a axilelor.). Hiperhidroza. congelator). spalarea prelungit5 qi fierberea scad simtitor continutul in vitamin2 C. fnc2 din perioada de preqcolar. preg2tirea ghiozdanului. Nu se va folosi inc2lt2minte cu talp2 de cauciuc. a c5rei absent2 provoac2 uneori c5derea p h l u i qi dermatoze. profesorii qi copiii. e) VitaminuD (calciferolul). heringii. Zonele respective se pudreaz2 cu talc. Prin acest termen se intelege transpirafiaexcesiv2 a m M o r . Este foarte nepl2cud. care va fi orientat5 in directia dorit2. Cele spuse la preqcolar sunt valabile qi la qcolar sau adolescent. cad2) sau parfial2 zilnick spillarea p h l u i (1-2 on pe s2pt3min5). Este interzis s2 se foloseasc2 apa de colonie. al nespairii in general qi al dintilor in special ii pun pe respectivii ?n situafii penibile. pantofi din impletituri etc. care confin vitarnina F. nici unul dintre acestea nu asigur3nevoile copilului. Ofilirea. In fiecare sear2 se fac b3i generale sau duquri. Procesul este gradual qi la el contribuie p&in@i. La mulfi qcolari pe pielea capului apar m2treaw qi cruste seboreice (coji gabui). Deveniti qcolari. Cind iqi face temele se va folosi ca surs2 . In alirnentatia copilului trebuie s2 se g2seasc2 zilnic ulei de w m b sau de floarea-soarelui. ingrijirea dinfilor constituie o problem2 de sbgtate. lofiuni alcoolice.). Deodorantele se vor folosi clt mai rar. Lluminatul va fi dozat pentru a nu obosi ochii: patul va fi astfel orientat ca lumina s2 nu bat5 in ochi. ciorapii qi tricourile de nylon. fiiqca. bust. Din 6 in 6 luni este necesar control dentar de specialitate. Atiit pe preadolescent i clt q pe adolescent aceste deprinderi il vor fen de restrbgerea de grup. miini qi picioare) zilnic. Pe ling2 deprinderileinsuqite in perioada de preqcolar se mai instaleaz2 urm2toarele obiceiuri de baz2: baia general2 (duq. modificind din &d in c b d produsele comerciale. utilizarea zilnic5 a pieptenului qi a periei personale. S2 foloseasc2 past3 de dinfi cu fluor. g2lbenuqu1.Dup2 qampon se limpezeqte cu ap2 simp12 din abundeng. folosirea mijloacelor de incazire (aragaz.

Se va explica qcolarului c5 este bine sii evite sii incruciqeze picioarelc sau sii citeasc5 cu nasul in carte. o curburii lateral5 a coloanei vertebrale).). La unele fete cre5terea sPnilor se insofeste de senzafii nepliicute (spasm. priinii in clasa lor. prin disparitia stratului de gr5sime care-i sustinea. dupii baie sau d u ~ sdnii vor f i stropifi cu un burete mare . Nu se folosesc perne mari ~imoi. se va consulta un ginecolog sau un endocrinolog. deoarece sdnii nu sunt sustinufi de muschii proprii. Cdnd este autorizat sii urm5reasc5 anumite transrnisiuni. La scoalii se fac examene medicale periodice (examene de bilant) cu scopul de a supraveghea cre7terea copilului (mgsurgri. obezitate. T'levizorul oboseqte ochii. La ~colarulmic este obligatoriu purtarea ghiozdanului pe spate. cdntbiri) qi de a depista eventuale anomalii. Este de preferat o somierii cu arcuri tari sau saltea Relaxa.5. Examene medicale. regimuri dietetice foarte severe. dacii sdnii p5streaz5 aspectul juvenil ~i dup5 pubertate. Pieptul copilului nu trebuie s5 fie in contact cu ea.I 'I I 1 6. cei nu vor fi negre~it care vor reusi in mod striilucit in via$! . b) va purta in mod obligatoriu (chiar dacii pieptul nu este complet format) in fiecare zi un sutien cu bretele elastice. Portul sutienului este deosebit de necesar in timpul exercifiilor fizice. stimuleazii circulafia sdngelui. Organizati lucrul in asa fel ca temele ~i lectiile s5 nu ia mult timp. 1 I II b i i II I 1l . Dac5. Pentru a preveni rniopia (vede prost la distanfg). i din proprie initiativ5. Sunt manifestiiri anormale. Pentru a lupta impotriva acestor atitudini pe care le iau aproape tofi copiii de indat5 ce ating vdrsta qcolar5 sau adolescenfa este necesar sii se aleag5 o saltea bung. imbibat cu ap5 rece sau. acnee.+olarul mic. anemii. Nu rareori. Dupg vdrsta de 10 ani eleva va fi inviifat5 cum s5-qi ingrijeasc5 shnii care incep s5 se dezvolte: a) in fiecare zi. mai bine. Pe masa de noapte se plaseaz5 o lamp5 mic5 cu abat-jour. Copiii care sufer5 de tulburriri de vedere vor fi obligafi sii poarte ochelari cu lentile corectoare. dureri) ~ i / s a u roqeat5. Trebuie vegheat foarte devreme la formarea unui piept frumos. tulbursri de comportdment etc. Sanii ('Pieptul") fetitelor. copiii nu vor fi lgsafi s5 stea in zilele de ssb5toare tot timpul in fata televizorului. se va consulta un endocrinolog. consultati-v5 cu medicul ~i g5sifi o solufie. se va asigura un bun ilurninat in camera de lucru. Adolescentul luminoas5 un bec de 100 Wafi. Din contrii. este periculos ca un copil s5 duc5 ghiozdanul ag5fat de acela~i umiir sau purtat cu aceeaqi mAnii (se produce scolioza. sdnii se umflii anormal de mult qi cu o mare rapiditate. fortificii {esuturile si . Atdt in perioada de ~ c o l a mic (I-IV clase) cdi ~i in cea de adolescent sunt r necesare consultafiile medicului de familie in vederea urmriririi normalit5tii siin5tiitii in general. la unele fete sdnii incep s5 se dezvolte devreme (8-10 ani) vertiginos. in stPnga (dac5 scrie cu m h a dreaptii). opinie total gre~it5. acestea sunt deosebit de diiu115toare pentru silniitate. Dezvoltarea sPnilor poate surveni foarte tdrziu: nu este nimic alarmant. copilul va fi plasat la cel pufin 2-3 m de aparat iar intr-un colt a1 camerei. cu jetul de ap5 de la d u ~Apa rece m5reste tonusul. Dimpotrivii. iar copilul nu va citi cu cMile prea apropiate de ochi qi nu va sta mult la televizor. Pozitiile incorecte. La nevoie. sutienul va avea cupa de mMme adecvat5 qi va fi bine atrPns la spate frir5 a impiedica respiratia. soare si sport La vksta ~colara permitefi copilului de a-$i nu petrece siirbiitorile vi timpul liber intre masa de lucru $i televizor. Natafia ~i exercitiile respiratorii favorizeazii aceastii dezvoltare. care s5 fie umplut5 uniform ~i s5 fie tare. Se urmiireste efcctuarea la timp a vacciniirilor. la 40 cm depktare de carte. Aer. dacii observafi cii "nu r e u ~ e ~ t e " . in momentul in care se instaleazii menstruafia. Nici cei tari la teme. palizi si pliipanzi. Se spune cii cei tari la gimnastici nu sunt i n mod obligatoriu genii. iar spatele trebuie s5 fie drept. De aceea. iar unul din cfectele secundare este "priibuqirea" shilor. Uneori creqterea poate surveni unilateral sau inegal (unul din sPni este mxi voluminos). dezvoltiirii fizice si psihomotorii si depist5rii unor anomalii (deformiiri osoase. in spatele copilului se va plasa o mic5 lamp5 aprinsii. Copilul va f i invgtat cum s5 se aqeze la masa de lucru: scaunul trebuie s5 fie aproape de mass. elevele (preocupate de siluet5) i ~impun.

Aceasffi boa15 atinge 80% dintre ei. Baia de aer este tot aSa de bineGcgtoare. un copil nu trebuie infofolit. Activitatea qcolar5 nu trebuie sii se fac5 pe seama timpului de stat in pat. Clnd este inspirat prin nas este asanat.Repausul. sii alerge. Orele de somn trebuie respectate cu strictefe. C l t rnai mult5 mi~care afar5 din casg! Copiii au nevoie de activitate fizic5: sii participe la "treburile" gospodiiriei.Biiile de aer.Nevoia de migcare. Purtarea de pantaloni lungi de biiiefi qi mai ales de fete este o greqea15. care las5 sii circule aerul.Medicii constati c5 salturile in talie se fac in var5 sau dup5 o vacan@ petrecuffi la munte. se eviti o mare parte din guturaiuri. vor fi "scoqi" afar5 s5 se joace intr-o curte qi chiar pe o strad5 sau pe alee. competitiv). Este indispensabil ca un copil s5 invete sii respire bine. Nu trebuie s5 tr5iascii inchiqi in casii. asimileaz5 rnai bine alimentele. "gripe" qi alte boli ale nasului qi gltului. c l t qi iarna. angine. deviatie de sept nazal. Exercipile fizice il fac sii transpire abundent. echilibrat. spate drept. iar strada reprezinti un loc unde pot surveni multe accidente. Pentru ca pielea s5 respire. qcolarul are nevoie de cel pufin 114 de or5 de destindere dup5 imobilitatea din clasii cu aer poluat. Aceasta valoreaz5 de 10 ori rnai mult declt dac5 foloseqte autobuzul. alimentafia. fn timpul iernii se va purta imbr5cWnte larg5. mi~ciiri gratioase. Copilul se ofileqte ciind este privat de aer. articulatii suple. chiar in lunile de iarnii. gura deschis5.Se alege un sport care-i educ5 respirapa. piirintii se vor consulta cu medicul qi cu profesorul de educape fizicg . Desigur respirapa este un act automat. iar fa@ este rumen5. alergii. Cum Pqi ternin5 temele. talie rnai subpre. medicul qcolar. Copilul care respir5 bine este calm. . ei nu trebuie sii ezite sii-1 tabere de vacanfii sau intr-o gospod&ie rural& trimiti 2-1 la rude sau prieteni. soarele qi razele ultraviolete au un rol important. abdomen plat. condamnat s5 stea inchis in casB la o viaf5 sedentarii. Sportul. la ieqirea din clas5 este bine ca elevul s5 mearg5 pupn pe jos. In vacang. Drumetia prin pgdure. amigdale infectate. are pieptul qi umerii largi. Clnd un copil respir5 pe gurii aerul rece. Copilul respir5 r h fie dintr-o obiqnuintiifie din alte cauze ca: vegetafii adenoide. favorizlnd $i accelerlnd eliminarea toxinelor care otr5vesc organismul. anomalii ale dintilor qi/ sau maxilarelor. nu-i facem un serviciu . Prin miile de pori ea absoarbe aerul qi eliminii otriivuri. Pentru prevenire se recomana: . d t mai mult i aer liber. Copilul care respir5 prost are umerii ingugti. trebuie imbriicat c l t rnai sumar. Nu este pennis ca un copil s5 se culce &ziu din cauza lecfiilor. de miqcare. uscat sau urnidificat. P2n5 la 10 ani copilul are nevoie de cel putin 10 ore de somn de noapte. .o plimbare rnai lung5. a) Un copil sportiv este mai siniihs. Toti piirintii qtiu ast5zi c5 sportul este bun pentru siin5tate qi mai ales c5 este indispensabil dezvolt5rii armonioase a copilului. c ) Se alege sportul care convine copilului Nu avem intentia de a spune multe despre sport neaviind nici spatiu qi nici priceperea necesarii Pediatrul de familie. Dac5 la qcoal5 orele de educatie fizicii se fac in aer liber. ."Sa' ia aer"! In fiecare zi. El are. eforturile.el va deveni rnai r5sGtat qi rnai fragil. miqcarea. sii sarii. Din nenorocire in oraqele mari spapile de j m sunt tot rnai limitate. atAt vara. Insuficienfa respiratorie este considerati ca o "boalii profesional5 a qcolarului". b) Un copil sportiv este mai echilibrat fizic (muqchi puternici. de soare. Un copil sportiv creqte rnai bine . televizorului sau unor seri inciircate ale farniliei. s5 se cafere. Se qtie c5 pielea este $i un organ de respirafie. circulapei siingelui qi digestiei. apa. chiar dac5 acestea ar contraria dorinta legitimii de ordine qi curiitenie a unor locatari. Sportul. Dac5 pikinpi n nu pot sii plece cu copilul. Vara. contactul cu natura sunt ade~iirate cure de relaxare qi de infrumusepre. p5rintii nu (de recomandat tat511 vor face cel putin o dat5 pe s5pt5mln5 impreun5 cu e1. a) Este necesar5 o bun5 respiratie.Porfia de aer "sa'ptdrndnala'". Dac5 ~ c o a l a a prev5zut ceva. o influen* favorabil5 asupra oxigeniirii globulelor roqii. ca qi baia de soare sau baia in ap5. nu trebuie "scutit" sub nici un pretext. pielea va fi l5sat5 c2t rnai mult posibil in contact cu aerul. rnai reflexe rnai bune) qi psihic (nervi stgplniti. Cocoloqind copilul prea mult. bv5@nd pe copil s5 respire pe nas. umed sau uscat intrii cu brutalitate qi p5trunde direct in pl5mlni. medicul sportiv qi profesorul . Dac5 qcolarul are dificult5ti respiratorii. dar se poate perfecpona treptat prin exercitiu. toracele s t r h t . de asemenea. . Aerul. Nu se va inciilca aceasti recomandafie! . El trebuie desprins sii iubeasc5 aerul.el are pofti de miincare. lumina qi soarele sunt de neinlocuit. inciilzit sau r5corit qi debarasat de praf care este retinut de firiqoarele de piir ale nasului. fata p a l i a qi este nervos. exercitiile fizice.

Sunt putine riscuri.ieti. De~voltlisupletca si rezistcnla. Echilibreaza sistemul nervos. inotul Iirgeste ilmerii. e ) in general. rinichilor sau ale coloauci \ertebrnlc. Apare riscul dc a face din iistfel de copii mici f i i n ~ escunde. trebuie consultat medicul. Adolescentul de educaFie fizicii sunt cei care stabilesc daca un copil este apt pentru a prdctica un anumit sport: pentru cei la care se impun exercitii pentru recuperase a unor defecte neuromotorii. Saritura dezvoltri detenta.i o bun2 rtespiratie. adicii de a-i ciili o musculaturii capabilH sii-i sustinii scheletul si de a-i ajuta dezvoltarea armonioas5 a scheletului. deoarece apa este supravegheat. loti muschii corpului si reprezintii unul din cei mai buni stimulanti ai cre~terii. se interzic exercitiile de fortl. Pentru fcte lansarea greutiitii nu sc recomandii inci l. Sportul este eel mai bun mi. Printre pjlinti exist. Din plicate schiul se practics numai la muntti nccc. circula[ie.~olarul mic. contnbuie la formarea dt. ciileste gleznele 5i fortificri articulatiile gambelor. Este cxerci[iul de prepari~reideal. ci de a-i dezvolta "tonusul de sustinere". fiind necesarc gesturi prea virile. ~cxcclenlepeiltru copiii s5niito~i. nu estc recornandat. m u ~ c h ikini si lungi. D o capacitate respiratorie exceptional5.jloc de a lupta impotriva prejudiciilor vietii scolare. Numai in cazurile cu totul exceptionale. se adnlite pentl-u unele individualitii{i (cu vocatie si cu rezistentii deosebitii fizic5 si psihicii) antrenament intcnsiv de competi~ie.i in g~.d ~i veriticatii. Atietismul. indeosebi contra deformjrii coloanei vertebrale. prea ntusculoase. "b5taia7' repetatii a pisioarelor in apii este deosebit de ulilii. Jar hine ales. De la 6 la 1 1 ani este v h t a de inflorire a posibilit5[ilor fizice ale copilului. ~intrireqte rnusculatura care susTine coloana vertebralii. ciirora le d suplete si siluetii elegantii. fica~i~lui. f) Copilul trebuie sa se odihneascii sufieient. concentrarca 7i detenta. Nu se face un singur sport. La feritele cu gambc rosii si articulatii butucri~~oase. Contrar a ceea ce-si inchipuie unii piirinti. capul I-5m8n. Cursele de alergare H constituie un foarte bun exercitiu pentru respiratie. Muschii supradezvoltafi. parzuri sau pe trotuarelc striizilor din jurul casci. Face sii lucreze m o n i o s toti muschii corpului. rubus:e. Singi~ra prilnejdic estc din partea derinfeclantelor la copiii cu ochii ensibili: la acestia sc recoma~idiis5 peal-tc oc!lclari e t a n ~ spi.eea. La h5. oric2t ar fi de binef5cZtor. Un sport. Practicatc prea regular.rniscarea picioarelor se face in alt ritm dec2t acela a1 bratelor. Nu trebuie Issat orice copil s5 se consacre compctitiei. ele dezvoltii intens musculatura. plri1n2nilor. Qintrc toate spol-turile inotul este eel mai complet. deoarece se favori7eazii dezvoltarea unora din pliflile corpuiui in detrimentul altora. in schimb aruncarea discului le convine perfect. Bicicleta cste un sport cu dou5 ttiisuri. Natatia favoriyeazii cresterea in lungiine si extensia muschilor. d) Trebuie evitata specializarea timpurie. atletismul convine perfect fetelor. * Bicicleta.. Nu trebuie suj?raincrircatcu activitiili cutrzscoiare.i a tuturor sporturilor. o incetinesc: nu mai sunt exlensibili pentru a o insoti i:npulsul de lungire a oaselor. la fctite favorizc:izii fonnarea unui bus[ h m o s si ingusleazd soldurile. H i redreseazii spatele . trebuie proscristx haltcrele si lot ce rise5 s5 facii s2 lucreze muschii in loqri sail numai anulnile grupe de muschi. per~nitrindorpanismului sii st: oxigeneze din plin. P3115 la 8 ani excrci[iilc ~icliate trebuie sii se 1n5rgincaxc5la ocolul. Natatia sc recornand5 atat la b5ieti cst si la fete. stilul craul (cr-oriel) .pot fi cu totul conirair!Jicatc in caz de afectiuni aie ini~nii. o frlinearri si pet chiar 5-0 blocheze. in loc de a favoriza cregterea.i aceastfi viirstii. Or-ele de sport nu trebule s5 anti-tneze o cboscalii exccsiv5: din cauza unor orare prea inciircate sau eforturi inari. Are marele inconvenient cii se practiciiin cea rnai mare parte a anului in interior. Prac~icat . Ulr singur sport. indicatiile se fac in colaborare cu neuropsihialr~il medicul specialist de culturi fizicii si si meciicalii. Trebuie compietat cu o activitale in aer liber. Dcabia spre 12 ani sunt pzr~nisc ci~cuitc lungi (pcstc nisi I O km). i e Patinajul si scl~iul sun1 spcrti~ri iarnz care s r de prazticri chiai dc la 3-4 ani. Activit5tile $colare sun1 deja acaparante. care constituie o boalri profesionalii n scolaruiui. Aruncarea dcrvoltii indcm8narea.ciaii. fllilinte cie practicarea unui sport.': o tcamii de microbii din apa piscjnel(x-. De ac. practicat piing la exces la aceastii vrirstjin plinii cregere: este contrar dezvoltiirii armonioase. Dezvoltii cutia toracicii s i favoriirea7. Dc la 8 la 9 ani copilui poate ti Idsat s5 t c 5 plimb5ri mai lungi.riciini.itrind deplasarc bi chclti~ieli i1npo\%r5toarc. cstc suficicnt. Unelc spo~zuri. Scopul exercitiilor fizice nu este de a-1 face s5 dobgndeascii foci. Stilurile de inot "bras" si "spate" sunt exercitii excelente pectru corectarea unor deformgri ale spatelui..indc2t mai inult sub apii. Din contrci.

Trebuie amintit c6 gimnastica prezintil inconvenientul (singurul de altfel) c6 se practic6 in cea rnai mare parte ^m salk deci &6 aerisire suficient6. ~i Constituie o ?coal6 excelent6 de disciplin6 qi de stilphire de sine. in jur de 3 ani pentru dansul ritmic ~i la 6-7 ani pentru dansul clasic. h c e p h d de la vksta de 14 ani. sigurantii. m16diaz6 articulaiiile. Ciclismul d6 rezistenp ~iconstituie o gimnastic6 ideal2 pentru gambe yi coapse (inclusiv articulaiiile de la ~olduri. Mu~chii abdomenului nu lucre& deloc. ei numesc asta "fotbal". dezvolt6 muvchii mai mult in forf6 declt in elongaiie.G c h d s6 lucreze tofi mu~chii corpului pe care ii dezvoltil in lungime. dar nu prezint6 nici o contraindicaiie pentru fete. man& la copiii cu unele devieri ale coloanei vertebrale. a Jocurile cu balonul (volei. voleiul se hcepe relativ devreme: pentru baschet v k t a minim6 este de 9 ani. cu control medical sustinut. s6 se exteriorizeze ~is6 dobhdeasc6 incredere. a Dansul. ~i dup6 succesele gimnastelor noastre. De la jocurile olimpice. coapse subpi. grafie yi eleganp. Amelioreaz6 detenta. Constituie una din cele rnai bune ~ c o l i r6bdare. dar sprinturile cu opriri bru~te. siguranp gesturilor. Contribuie la echilibrarea fizic6 ~i nervoas6. a Fotbalul se recornand6 de la 12 ani la b6ieti. ajunghd pln6 la frharea cre~terii.Ca pentru orice sport. In ceea ce priveste veritabilul antrenament la fotbal. Dezvoltil o jum6tate din corp rnai mult declt pe cealaltk Trebuie practicate concomitent ~iexerciiii compensatoare care fac s6 lucreze bratul stlng (pentru un juc6tor care lucreazi cu dreapta). Acest sport dezvold mai muit partea de jos a corpului pe seama p w i superioare. permiWdu-se s6 evolueze favorabil. Sunt sporturi de elongafie. in opozitie cu cursa atletic6. deoarece implic6 riscul de a se dezvolta o scolioz6 dorsal6 dreapd. h caz c6 se incepe rnai devreme se va face cu prudenp. nervoase. 31general. Dansul clasic d6 incredere in sine. Pentru fete este deosebit de recomandat: este unul din sporturile care creeaz6 cele rnai frumoase tipuri de sportive. Canotajul fortifid musculatura membrelor. iar capacitatea respiratorie nu se m k e ~ t eNu se reco. umeri armonio~i. genunchi ~i glezne). m k e ~ t e elasticitatea articulafiilor~ieste.ceea ce nu este favorabil alungirii membrelor inferioare (ca yi la ciclism). ceea ce duce la o dezvoltare armonioas6. Ultimul trebuie practicat cu moderafie. Favorizeazi o silued zveld yi elegant6. baschet). glezne ~igambe fine. a Tenisul are inconvenientul de a fi unilateral. canotajul este un sport complet la care particip6 toti mu~chii corpului (braie. se cere prudenp. Aceste sporturi sunt deosebit de utile pentru bfiefi ~ifete htre 12 ~i 16 ani. Sunt exercifii excelente pentru mu~chiispatelui ~i dau o bun6 susfinere a coloanei vertebrale. Dar practicat ca sport de performan@are ~iinconveniente: dezvolt6 excesiv gambele in detrimentul restului corpului. Dezvoltil u ~ u r i n p siguranta in gesturi. Poate da incredere timizilor ~icalmeaz6 pe b2t6u~i. timide. pe baza unei selecfionikicare s6 fin6seama de talentele fizicopsihice ~i de starea de sh6tate a copilului. rnai ales. a Canotajul se recornand6 la fete ~i b f eii. un exercitiu foarte bun de disciplin6 respiratorie. este bun pentru bfieiii $ifetele care se incadreaz6 rnai greu intr-un grup . handbal. Nu trebuie confundatil cu simpla cultur6 fizic6. De asemenea. ~ipentru girnnastic6 in special. De aceea trebuie completat3 cu un sport in aer liber ~icu vacante petrecute in climat alpin ~imarin. este o tentafie mare pentru unii piirinfi de a hcerca s6 f a d din fetele lor gimnaste de performan@. Este un sport care se incepe foarte devreme.ca joc este perfect. a Gimnastica se recornand6 la fete ~i b6ieti de 6-8 ani. Este practicat rnai ales de c6tre b6ieti. in ultimul timp a devenit un sport la mo&. de Dansul clasic inva@pe copil s & ~cunoascg forfa fizic6 i ~i duce la o musculatur6 tip fus. Tofi b&efii de 6-7 ani se amuz6 b6thd cu piciorul intr-o minge. abdomen. D a d se foloseqte un scaun pe rotile (schif). La ambele sexe. Dezvoltil spiritul de echipk Stimuleaziicrevterea. elegan@. cu discern6m2nt. spate. s d p h i r e de sine. Un copil care joac6 prea mult fotbal va avea coapse peste m6sur6 de mu~chiuloase. toracele nu se dezvoltil. Se recornand6 inceplnd de la 7 ani. alegerea se va face de c6tre specialiqti. s6 respire ~i s6 cheltuiascii energie este excelent pentru copii ~inu trebuie s6 fie interzis. Are inconvenientul c6 la copiii cu piele sensibil6 sau cu vase mai friabile produce vhgtili din cauza c6derilor ce survin in timpul jocului. gambe). Dezvoltil la maximum supletea ~i agilitatea. Este deosebit de util pentru fetifele complexate. Sunt admirabile pentru fetite: le vor forma un bust frumos. in general. deoarece solicid mult funciiile cardiovasculare. Este interzis in caz de boli sau slgbiciune a coloanei vertebrale. a Judo. Cultiv6 hdemharea ~irapiditatea reflexelor. Aceasd disciplin6 sportiv6 d6 grafie. Acest gen de jocuri care-i fac s6 alerge. In jocul de fotbal se alearg6. Este un sport complet care duce la o saphire a corpului aproape perfecd.

ajungiind adesea la orgasm. in cadrul masturbatiei. Atitudinile nepotrivite (invinoviifire. Avadar pkinfii care constatii la copiii lor erecfii (rare sau frecvente) trebuie sii fie convinqi cii acestea constituie un fenomen normal. 6. medicii sunt refinufiin deciziile pe care le dau in ceea ce privevte viirsta $i probele la care poate fi supus un copil inainte de 10-12 ani. Sexualitatea la copil Una din triisiiturile de bazii ale omului (ca $i la toate animalele bisexuate) este atracfia $i unirea celor douii sexe. Comportamentul sexual a1 copilului. rezultatul se concretizeazii cu ziimislirea unei noi fiinfe umane. copilul trebuie consultat de un medic care sii-$i dea avizul. pe timp scurt. Mediul Cel mai inalt punct a1 excitafiei sexuale. Alfred Kinsey (1894-1956) biolog $i statistician american a demonstrat' c8 se pot introduce metode vtiinfifice in probleme care par rezervate morali$tilor. selecfionafide antrenori. Orgasmul' produs printr-o autoexcitafie ocazionalii nu intrii. Adolescentul social ~i pentru cei care sunt rnai pufin inzestrafi fizic. personaj biblic). Alteori se ajunge la actul sexual in mod brutal ~i instinctiv. fiziologicii $i poate fi acceptatii ca atare. Chiar unii medici speriau familiile cii un copil care se masturbeaz5 este ori anormal. Pe de altii parte. Se alege dansul care se potrive~te fieciirui copil. Totuvi dansul poate f i viitiimiitor dac8 nu este practicat sub indrumarea unui profesor serios $i competent. indiferent de viirstii. prin strgngerea $i frecarea coapselor. rar8.6. practicarea repetatii de nenumiirate ori. Devierile gambelor sau ale coloanei vertebrale sunt de temut. de la mazdo (membru viril) $i turba (tulbure). Esenfial este autostimularea voluntarii a organelor sexuale: cu miina sau cgteodatii. Riscurile antrenate de o rea inifiere sunt grave: dezvoltarea copilului poate fi perturbatii. 'Mai este numiti? $i onanie ( d u p j Onan. 8 femele din 10) au practicat cel pufin o datii masturbafia.wolarul mic. Indiferent de modalitate. fie unul nevrotic. rearnintim cii inainte de a se practica un sport. provine de la manu $i de la stapro (a deflora cu miina). masturbarea este frecventii. Nu se va ciiuta sii se obfinii. Pentru sportul de performanfii selecfia este fiicutii de profesorii de educafie fizicii iar avizul medical il dau medicii specialivti in medicina sportivii care pe Ihgii examenul clinic supun copilul unor investigafii paraclinice cu aparaturii specialii cu care depisteazii orice anomalie precum $i capacitatea de efort a copiilor talentafi. h general. fn concluzie. Viirstele de la care se recomandii un anumit sport sunt numai orientative $i valabile pentru copii obi~nuifi. sau prin riidiicini grecevti. nu trebuie culpabilizat5. $i dacii nu intervin boli sau miisuri anticoncepfionale. Masturbarea la copil era apreciatii piing de curiind ca sernn de debilitate rnintalii sau de boli mintale severe. A d e v h l este cii in toate grupele etnice umane. Voluntarii $i deliberatii. fiirii alte tulburiiri. masturbarea ocazionalii. o activitate a$a de riispiinditii $i generalizatii nu poate fi atribuiti5 unor factori anormali. lingvistice $i sociale. ameninfiiri. uvurinfii $i un minimum de cochetfirie. ' "Compodamentul sexual a1 b%rbatuluim(1948) $i "Comportamentul sexual a1 femeii " (1953). in sensul precis a1 cuviintului. la fetife. Practicarea ocazionalii. ori va 'Tnnebuni". care se manifest%printr-un comportament cu o gamii intreagii de pregiitiri afective. prin contracfii musculare. Dupii statistica lui Kinsey 3 1% din indivizi au prezentat orgasme inainte de viirsta de 12 luni 50% inainte de 7 ani. grafie. rezultate spectaculare. umiliri) pot duce la insingurarea copilului $irespingerea sexului opus (complexe de inferioritate). reflectii fie un substrat psihopatic. cu orice pref $i foarte repede. Cuviintul masturbafie' a) Masturbafia i~lfantila'. mai uvor de reperat la sexul masculin. d2ndu-le suplefe.hcii din prima copiliirie (0+3 ani) se constatii erecfii la atingerea organelor sexuale. in venirea pe lume a unui nou individ. . apare ca naturalii. fiirii reflecfii. Masturbarea (oricare ar fi etimologia) poate fi definitii ca o autostimulare voluntarii manual5 care produce o excitafie eroticii. Dupii unii autori cea rnai mare majoritate a indivizilor umani (9 masculi din 10. sau de la manu $i turbare (a tulbura cu miina).

Uneori sunt preocupafi qi pikinfii de normalitatea sexual$ rnai ales la bZieIi. din observatiile noastre. condijii de mediu. persoane cu care tr%eqte9' (LittrC). prin patru stadii de dezvoltare: 1. lipsa de poft5 de mgncare. Comportamentul copilului fat%de camafia altora (qi a sa) este departe de a fi univocil. inspirat din unele avangardisme "liberale" ale mass-media ar trebui sil se intrebe ce "giindesc" copiii. Comparajia poate fi devastatoare dacil nu este la fel cu cei de aceeqi vkst5. tandretea cgteodatil excesivil qi aproape carnal5 de care dau dovadii unii copii pot fi numite sentirnente oedipiene'. aceste prime manifestilri de iubire umanil au un loc qi un fannec deosebit. Aceste atitudini qi impulsuri care incalcil "bunele maniere" sunt naturale. copiii de qcoalil pot sil dezvuuie ceea ce se cred (sau se numesc) iubiri ("amoruri") copiliireqti. Nostalgia. 258 . La fete qi mai ales la biiiet