i n amintirea sotiei m k 3L.rta cu care ampknuit, am scrk si am trciit aceasti carte.

Tentru nepotii mi Sandra-Mark ;/Matei-~eli

Cartea este intocm'tci pentru a fi ut& (wmultatci)nu dintr-o datci, ci infunctie de vdrsta sipro6kmk wp&ului +a se unek ripetitii si su6(inieri.
I I

ebli

,Jk6am $i cop&uC"a t e cea mi aprecktci carte romineascci despre dezvoltarea, Qrijirea, a k n t a t k si educaf k cop &ului.
I I

Nota autorului
Fata de editiile anterioare s-a adaugat capitolul8. Sa se previna! Este cel mai bine. Copilul cue nevoie de dragoste. Relatia mama-copil-tata Examene preventive. Orice copil are nevoie de medic Vaccinarile Crestere. Dezvoltare. Evaluari ~ ~ t e sublinieri despre alimentatie v a Pro$laxia rahitismului Prevenirea anemiilor carentiale Aprecierea dezvoltarii neuropsihice la copilul btre 0 si 3 ani

1 SARCINA $I NAf$TEREA .

.

1.1. fn aqeptarea unui copil .......................................... I .1.1.Precaufii pentru un copil shiitos .................. 1.1.2. Alimenta@a gravidei. Sii mh8.nce pentru doi? .............................................................. 1.1.3. Curqenia $i ingrijirea corpului ..................... 1.1.4. Mici problem de shiitate ............................ 1.1.5. Igiena psihicii ................................................ 1.1.6. C&va indica$i generale ............................... 1.l.7. Gimnastica gravidei ....................................... 1.2. fngrijiri in maternitate ............................................ 1.2.1. Atitudinea mamei $i a tamui fa@de nqterea copilului .................................................. ..... 1.2.2. Ce trebuie sii se $tiedespre nou-n%cut ......... 1.2.2.1. Nou-&cu&~ S ~ % O S ..................... 1.2.2.2. Prematurul ......................................
;

1223Ds ....i&

1.2.3. hgrijirile nou-niiscutului En matesnitate ....... 1.2.4. Inci&nfe fiziologice ..................................... 1.2.5. Aliment+ ........, ......................................... . 1.3. Lriuzia ...................................................................... 1.3.1. Modificwe wrpului .................................... 1.3.2. Dupg revenirea acasii .................................... 1.3.3. Gimnastica liiuzei ......................................... 1.3.4. Masuri anticoncepfionaledupl naqtere .........
2. O U - N ~ C U T U L N (0-28 ZILE) 2.1. lnstalarea copiluhi in fanilie ................................. 2.1.1. Cadrul vie@ .................................................. 2.1.1.1. Camera copilului ............................ 2.1.1.2. fnbriichintea (trusoul, laieta) ....... 2.1.1.3. Purtarea in brap ............................. 2.2. fngnjirile mu-lKiscutului tnfamilie ........................ 2.2.1. Revenirea i familie ...................................... n 2.3. NOU-ruiscutul normal ............................................. 2.3.1 .Primul e m e n medical ................................. 2.3.2. Dezvoltarea fizicl ......................................... 2.3.3. Greutatea ....................................................... 2.3.4. Talia .............................................................. 2.3.5. Perimetre ......... : ............................................. 2.3.6. Pielea .................... :....................................... 2.3.7. Craniul ......................................................... 2.3.7.1. Bosa serosangainl .......................... 2.3.7.2. Cefalhematomul ............................. 2.3.8. Fap.Ochii .....-....................... ...................... 2.3.9. Gura .............................................................. 2.3.10. Urechile ...................................................... 2.3.11. GWl .......................................................... 2.3.12.Tomcele'........................ .1. ............................. 2.5.13. Abdomenul ................................................. 2.3.14. Organele genitale ........................................ 2.3.15. Membrele ............... :................. : .................. 2.3.15.1. Luxa6a congenital& ?old.......... de 2.3.16. Boli metabolice ........................................... 2.3.17. Evaiuarea st&5 & s h b t e ......................... ... 2.3.18. Dezvolma psihomotorie ..................... .....

.................. :....................

2.4. fngrijirea pielii ~i anexelor fp&r,unghii) ............... 77 2.4.1. Obiecte w s a r e ........................................... 77 2.4.2. Mijloace de ingrijire. Cosmetice ................... 78 2.4.3. Spiilatul ....................................................... 79 2.4.4. Baia general5 zilnicii ..................................... 81 2.4.5. Scutecele ...................................................... 85 2.4.6. Alte obiecte din trusoug sugarului ................. 88 2.4.7. Schimbatul scutecelor ................................... 89 2.4.8. Pentru imbriicat ............................................. 92 93 2.4.9. Pentru dormit ............................................ 2.4.10. htrefinerea scutecelor................................. 93 2.5. Alimeitta[ia .............................................................. 94 2.5.1. Atimentafia matern5 (la shin, naturall) .......... 95 97 2.5.1.1. Tehnica alaptkii ............................. 99 2.5.1.2. Orarul meselor ................................ 2.5.1.3. Rafia alimentarl in prima lung ....... 101 2.5.1.4. Dificultilfi de al5ptare din partea 102 m e i .......................................... 2.5.1.5. Dificultgfi de alsptare din partea sugarului ........................................ 104 2.5.1.6. Contraindica$ile alimentafiei la s8.n .................................................. 106 2.5.2. Regimul de via@$i alimenta$ia mami ......... 107 2.5.3. AlimentaGa zisg "&ficialP' cu lapte de vaca ....................................... ....................... 109 2.5.3.1. Fierberea laptelui ............................ 110 2.5.3.2. Obiecte necesaxe in alimnta$a aitificiall ........................................ 110 2.5.3.3. ConsiderQi generale asupra alimentafieiartikiale .................... 113

3 SUGARUL @E LA 1 LUNA LA 12 L1UIYf) 3.1.Delalba2Ismi ....................................................... 3.2. Dela2la3t2mi ....................................................... 3.3. D e l a 3 l a 4 i m i ....................................................... 3.4. De la 4 la 5 luni ....................................................... 3.5. De la 5 l 6 Zuni ....................................................... a 3.6.Dela6la7luni ....................................................... 3.7.Dela7la8luni ....................................................... 3.8. De la 8 la 9 luni ....................................................... .............................. 3.9. De la 9 la 10 luni ..................... : 3.10.Dela10laIIluai ................................................ 3.11. De la 11 la 12 G ................................................ i 3.12. Gimnastica sugamlui ............................................ 3.13. J m l si jucdn'ile ....................................................
4 COPEUL DE LA 1 LA 6 ANT

.

123 135 142 147 157 163 167 172 174 177 180 184 187 191 191 191 192 194 196 197 199

.

4.1. Copilul mic (1-3 ani) ............................................... 4.1.1. Relafiile dintre p%nfi ?i cop5 ...................... 4.1.2.Dezvoitarea fizicg (mqterea) ........................ 4.1.3. Dezvoltarea psihomotorie ............................. 4.1.3.1. Motricitatea genemi5 yi fin& ........... 4.1.3.2. Dezvoltarea psihicii ........................ 4.1.4. Gomportamentul ........................................... 4.1.5. Limbajul $i ~ensibi~tateanomale 1 ai in= 3arri ...................................................... T

4.1.6. Alimentatia .................................................... 4.1.7. Supraveghere ~i ihgrijiri ............................... 4.1.8. fngrijirea in cre$ .......................................... 4.1.9. Controlul sfincterelor .................................... 4.2.Pre~colarul(3-6 uni) ................................................ 4.2.1. Cre~terea greutztii. taliei $i perimetrului toracic .......................................................... 4.2.2. Dezvoltarea psihic5 $i social5. Limbajul ...... 4.2.3. Alimentatia .................................................... 4.2.4.Probleme de somn ......................................... 4.2.5. ingrijiri. deprinderi. performante .................. 4.2.6. Sportul .......................................................... 4.2.7. Mici probleme de educatie ...........................

5. R E P T E CULINARE 5.1. Produse industriale pentru alimentafia sugarului .. 5.2. Refete pentru sugar ................................................. 5.3. Refete pentru copilul mai mare ...............................
6. SCOLARUL MIC.ADOLESCENTUL 6.1. Scolarul mic ............................................................ 6.1 .1. Pkintii fa@in fat5 cu ~colarul mic ............... 6.2. Adolescentul ........................................................... 6.2.1. Dezvoltarea fizic5 ......................................... 6.2.2. Dezvoltarea psihosocial5 .............................. 6.2.3. Alegerea profesiei ......................................... 6.2.4. Dezvoltarea functiei de cunoqtere (cognitivg) ................................................... 6.2.5. Dezvoltarea moral5 ....................................... 6.3. Alimenta@a(~colar adolescent)....................... mic, ... 6.4. fngrllrri.................................................................... 6.5. Aer, soare, sport ....................................................... 6.6. Sexualitatea la copil ................................................

l.7.4. Hipertrofia amigdalelor $i vegetatiilor 294 adenoide ...................................................... 7.7.5. Vegetatiile adenoide ...................................... 7.7.6. Otitele ........................................................... 7.7.7. Laringita acuti .............................................. 7.7.8. Bron~ita acud ............................................... 7.7.9. Pneumonia .................................................... 7.7.10. Alergia respiratorie ..................................... 7.7.1 1. Astmul bron~ic ............................................ 7.7.12. Bron~iolita.................................................. 7.8. Boli ale pielii ~i mucoaselor .................................... 7.9. Obezitatea ............................................................... 7.10. Convulsiile ............................................................. 7.11. Accidente ~i intoxicafii ..........................................

7.COPILUL BOLNAV 7.1. fngrijirea copilului bolnav in familie ...................... 7.2. Rolul pZrinfilor ca ajutoare ale medicului ............. 7.3. Elemente de apreciere a stiirii de boalii .................. 7.4. Infonnatii ce trebuiefurnizate medicului ................ 7.4.1 . Examenul medical la domiciliu .................... 7.4.2. C2teva reguli de baz2 pentru ingrijirea copilului la domiciliu .................................. 7.4.3. Regimul alimentar a1 copilului bolnav ......... 7.5. Boli contagioase ...................................................... 7.5.1. Rujeola (pojar. con) ...................................... 7.5.2. Ruheola (pojfirelul) ....................................... 7.5.3. Varicela (vLsatul de v b t ) ............................ 7.5.4. Scarlatina ...................................................... 7.5.5.Tusea convulsivl (tusea rnZgikeasc5) ............ 7.5.6. Oreionul (parotidita epidemic5 sau infectia urlian5) ........................................................ 7.5.7. Hepatitele virale ............................................ 7.5.8 Tuberculoza ................................................... 7.5.9. Gripa ............................................................. 7.6. Boala diareicii acutii ............................................... 7.6.1. Supravegherea unui copil cu diaree .............. 7.7. Boli ale aparatului respirator ................................. 7.7.1. R5ceala .......................................................... 7.7.2. Rinofaringita acutli ....................................... 7.7.3. Anginele acute (amigdalitele acute) ..............

8. SA SE PREVINA! ESTE CEL MA1 BINE ............ 8.1. Copilul are nevoie de dragoste. Relafia manziicopil-tat5 ............................................................ 8.1.1. Medicul de familie $i/sau pediatrul ......... 8.2. Examene preventive ........................................... 8.2.1. Examenul nou-nzscutului in maternitate 8.2.2. Exarnenul clinic in perioada de noungscut in familie ................................................. 8.2.3. Examenul clinic la v2rsta de o lung ........ 8.2.4. Examenul clinic la v2rsta de 2 luni ......... 8.2.5. Examenul clinic la v2rsta de 4 luni ......... 8.2.6. Examenul clinic la v2rsta de 6 luni ......... 8.2.7. Examenul clinic la v2rsta de 9 luni ......... 8.2.8. Examenul clinic la v2rsta de un an ......... 8.3. VaccinZrile ......................................................... 8.3.1 Vaccinul BCG sau vaccinul contra tuberculozei ............................................ 8.3.2. Difterie. fuse convulsiv5 (vaccinul DTP) 8.3.3. Tetanus .................................................... 8.3.4. Poliomielita (paralizia infantil5) ............. 8.3.5. Haernophilus influenzae tip b ................. 8.3.6. Vaccinul antirujeolos ............................... 8.3.7. Vaccinul contra hepatitei B ..................... 8.4. Crestere. Dezvoltare. Evaluiiri ........................... 8.4.1. Dezvoltarea somatic2 (corporal5 fuic5) .. 8.4.2. Curbele de cre~tere .................................. 8.5. Criteva sublinieri despre alimentafie.................. 8.5.1. Primele 4 luni: perioada laptelui ............. 8.5.2. Din a 5-a lung: diversificarea .................. 8.5.3. Grupe de alimente ................................... 8 S.4. Reguli de alimentatie .............................. 8.5.5. Repartizarea meselor principale ~i gusdrilor ......................................................... 8.6. Projilaxia rahitismului ....................................... 8.6.1 . Medicamente ........................................... 8.6.2. Prevenirea anemiei carentiale feriprive ... 8.6.3. Tratamentul profilactic din timpul sarcinii, la mam5 ............................................ 8.7. Aprecierea dezvoltiirii neuropsihice la copilul intre 0 ~i 3 ani ....................................................

10. INDEX .......................................................................

349

I

B
1 ;

1 . 1 . i asteptarea unui copil n
nu este sigur5 dac5 a suferit de rubeolii, va fi testat5 ~i dac5 rezultatul este negativ se va efectua o vaccinare antirubeolicii. i n primele luni d e sarcinii marea majoritate a vacciniirilor pot avea urm5ri nefaste asupra Etului. Sii nu se uite un control stomatologic. Medicul obstetrician va trata cu minufiozitate bolile c5ilor genitale: infecfii sau infest5ri cu ciuperci (Trichomonas etc.). Folosirea mijloacelor anticoncepfionale. Cu 3 luni inainte de sarcinii se recomandii sii nu se mai foloseascii metodele anticoncepfionale (pilula, steriletul). Nu apar malformatii la fiit prin folosirea de hormoni care impiedicii ovulafia sau de sterilete. La unele femei se obsemii ins5 o prelungire a ciclului menstrual prin folosirea indelungat5 a pilulelor anticoncepfionale. Ca urmare, la astfel de gravide, nu se poate face un calcul precis a1 termenului na~terii. Folosirea steriletului nu are nici o influen@ asupra metabolismului hormonal, dar, uneori, pot apiirea modificiiri inflamatorii ale uterului. fn cazuri rare, folosirea steriletului poate duce la riscul unei sarcini extrauterine (sarcin5 in afara uterului). De aceea, gravidele respective sunt datoare sii se supunii unui examen ginecologic temeinic. Cu ajutorul metodei de control a temperaturii (dupii renunfarea la pilulii) femeia poate urmiiri evolufia ciclului menstrual, respectiv cdnd a avut loc imperecherea spermatozoidului cu ovulul. Testele yi metodele de computerizare nu sunt la indemha oricui. 1. Modul de via@ are o mare importan@ pentru desYqurarea armonioasii a sarcinii ~i a na~teriiunui copil sh5tos. Acceptarea examenelor medicale repetate ~i alimentafia corectii sunt d e mare importanfii. C d n m r e a se face periodic; plusul ponderal trebuie redus. Alcoolul qi nicotina nu sunt lipsite de pericol. La femeile fum5toare inveterate trebuie realizat un consum redus la cel mult 5 fig5ri pe zi, dac5 nu se poate suprima total aya cum ar fi ideal. Cele care sunt obi~nuite unele medicamente (de somn, de lini~te cu etc.) trebuie sii renunfe la folosirea lor. Nu se vor folosi laxative ~i purgative.

1 . 1 . 2 . Precautii pentru un copil

sdndtos
CBnd piirinfii doresc un copil, ei trebuie s i i - ~ i plhuiascii o sarcinii, l u h d precaufiile pentru asigurarea unei n a ~ t e r i normale. Sarcina, navterea ~i unele complicafii modificii total viafa de familie. Dac5 se hotkiisc sii aducii pe lume o nouii vietate, ei sunt datori sii ofere cele mai bune Sanse pentru o dezvoltare psihicii ~i corporal5 cdt mai bunii. In aceasd hotb2re i ~ au i locul, pe l h g i i starea de siiniitate a celor doi parteneri, toate problemele de relafii farniliale in cadrul ciis5toriei (legitimitate, armonie, meserie, resurse financiare). Un rol esenfial il are dorinfa ambilor pa'rinfi de a avea copii. Copilul nu constituie o solufie de rezolvare a unor situafii grele ci, dimpotrivii, eforturi ~icomplicafii. Copilul are dreptul necondifionat la dragoste qi la asigurarea ingrijirilor din partea ambilor p5rinfi. Starea de sa'na'tate. Mai ins, p5rintii trebuie sii-qi stabileascii in mod precis starea de shiitate. Femeia este bine s5 aibii sub 35 de mi, iar partenerul siiu s5 nu fie prea "haintat" in v2rst5. Peste v2rsta de 40 de ani este necesar un "consult (sfat) genetic". Medicul de familie va face un examen clinic general pentru a depista unele "supkiiri" ale shiidfii care pot determina riscuri cu urm5ri asupra sarcinii ~i naqterii. Mama va miirturisi medicului dacii are unele tulburiiri ca, de exemplu, dureri de cap, tulbur5ri de somn, probleme digestive, nervozitate, hemoroizi, varice etc. Neapkat trebuie declarate infecwle vezicale sau urinare, hipersau hipotensiunea arterial6, migrena, anemia ori alte deregl5ri ale shiitiifii.De asemenea, unele boli cronice pot avea urmiiri asupra copilului: hepatita B, hepatita C, boala SIDA, diabetul, astmul, hipertensiunea arterialii, bolile de inimii, de rinichi sau de tiroidii. i n sfkvit, medicul trebuie sii $tie d a d mama o b i ~ n u i e ~ t e sii consume unele medicamente. Operafiile chirurgicale absolut necesare ~iinvestigafiile radiologice se vor face numai cu avizul medicului obstetrician. C h d mama

Pentru menfinerea frumusetii corporale, gravida se va m i ~ c a mult in aer liber. Pentru cele care fac sport, practicarea in continuare se va face numai cu avizul ~i sub observafia medicului obstetrician. Daci se vor pune in practici cele enunfate rnai sus, mama va oferi copilului un start bun in via@. 2. Eliminarea riscurilor - sfatul genetic. CBnd pikintii se hotk-isc s i aibi un copil, trebuie s i cunoasci daci nu au balastul unei boli ereditare (moqtenite). Daci in familie existi handicapuri sufleteqti sau corporale, malformafii, avorturi qi nou-niscuti morfi, pirinfii sunt datori s i se intrebe daci sunt apti pentru a concepe qi creqte un copil. Daci sunt qanse de a navte un copil bolnav, este mai bine s i se renunte! De asemenea, daci sarcina a survenit relativ tilrziu, cu sau fir: avorturi spontane, la o vBrsti relativ intiirziati mai ales a mamei, se poate i n t h p l a s i se nasci un copil cu probleme. in astfel de cazuri este absolut necesar un sfat genetic, pentru a inlitura teama $i nesiguranfa. Cabinetele de genetics' au luat fiinti in oraqe mari in Institute pentru ocrotirea mamei qi copilului, in Clinicile universitare (copii qi matemititi) qi pe alocuri in cadrul unor fundatii sau cabinete particulare. Se incepe cu consultarea unui obstetrician care pe lBngi un exarnen aminunlit, trateazi afectiunile ocazionale ce ar putea avea urmki asupra produsului de conceptie. Scopul cabinetelor de genetici medical5 este de a limuri pe pikinti asupra pericolelor ce le implici bolile de c a u z i genetici. Pentru unele boli genetice, malformatii qi anomalii cromozomice sunt la indemBni teoriile lui Mendel; la altele se cunoaqte handicapul in functie de repetarea cazurilor. Multe boli sunt diagnosticate azi inainte de naqtere prin unele metode moderne (chorionbiopsia, ultrasunete, amniocenteza, fetoscopia). Unele defecte survin chiar in momentul fecundatiei, altele in decursul dezvoltirii embrionare; altele vor apiirea in urrna acfiunii nocive ale unor factori din mediul extern (boli, medicamente, substante toxice, radiafii etc.). in cele mai multe cazuri, tearna pirintilor este nejustificati qi consultul genetic ii face s i nu rnai aibi griji. in cazuri rare, cBnd survine acfiunea unui factor nociv din afari, medicul este obligat s i recomande intreruperea sarcinii. Decizia de a avea un copil, de a mentine sau intrerupe sarcina rimBne a pirintilor. Ei hotirisc daci se intrerupe sarcina sau de a o pistra cu riscul de a avea un copil handicapat, cu consecintele

corespunzitoare. in ultima situatie se va consulta medicul asupra posibilitiitilor terapeutice de tratament qi vindecare. Trebuie qtiut c i progresele medicale actuale nu s-au imbunititit prea mult in ce priveqte tratamentul bolilor genetice. De obicei, sfatul genetic const5 intr-o convorbire amiinuntiti cu medicul de familie, cu obstetricianul sau cu geneticianul. De bazi este intocrnirea unei anamneze cu schifarea unui arbore genealogic, cu toate informatiile despre sex, vksti, n u m b 1 copiilor, bolile mai frecvente, urgente medicale, vBrsta qi cauza deceselor atBt in familia birbatului, cBt qi a femeii. in alte cazuri sunt necesare examene temeinice ale cuplului, c2t qi unele teste de laborator. Uneori, pentru a se da un rispuns corect, se impune efectuarea unor examene de laborator. CBnd toate investigafiile de laborator qi examenele medicale sunt normale, este foarte probabil ca produsul de conceplie s i fie sinitos In caz c i sarcina s-a constituit cu ajutorul unor metode de diagnostic existi posibilitatea (parfiali) de a diagnostica un numk- de boli moqtenite, anomalii cromozomice, malformatii sau tulburiki metabolice. Consultul genetic nu oferi un diagnostic prenatal pentru garantarea unui copil complet sinitos. Naqterea unui copil este totdeauna un risc pentru o tulburare vizibili sau ascunsi (aqa-numitul risc de bazi). impotriva neprevizutelor viefii nimic nu este sigur. Actiunea nocivi a unei infecfii cu virusuri, incircitura cu radiatii sau consumul unor medicamente in primele siptimBni de sarcini trebuie cunoscute. In urma'toarele cazuri se recontanda' coizsultul (sfatul) genetic: - bk-batul $1 femeia sunt rude de sBnge; - unul din parteneri suferi de o boali condifionati genetic de o leziune corporali; - s-a niscut un copil cu un handicap; - in familie se manifesti boli moqtenite; - femeia a avut rnai multe avorturi spontane neclarificate sau naqteri de copii morfi; - femeia sau partenerul in momentul fecundikii au fost expuqi unei influenfe nocive ca: medicamente (de exemplu, toate medicamentele citostatice - impotriva cancerului), o dozi mare de radiatii ori substante otrivitoare; - cBnd femeia are peste 35 de ani, deoarece la viirsta inaintati a mamei existi riscul unei tulburiri cromozomice, indeosebi trisomia (sindromul Down).

!

3. Teste de depistare precoce a sarcinii. C h d nu apare shge~area lunarii, orice femeie se ktreabk "sunt sau nu Xnskcinatii?". Uneori menstruatia fntiirzie. Dintre cauzele care determin2 astfel de deregliiri amintim: o ciiliitorie, modificarea climei, soiicitkile psihice (supiiriiri, emotii, examene), folosirea anticonceptionalelor, unele fmbolniiviri.Fie cii dore~te un copil, fie cii se teme de o sarcin2 f2irii voie, femeia respectivii trebuie sii primeascii repede ~i sigur un riispuns la aceastii intrebare. Testul se bazeazii pe principiul cii fn urinii exist2 un hormon care dii o reac$e specific& Acest hormon se numeSte chorion-gonadotropins urnana' sji are o importan@mare k dezvoltarea placentei. Acest test este pozitiv fn 90-99%. Un rezultat negativ nu kseamnii neapkat cii persoana respectiv3nu este kskcinad. De aceea multe firme de medicarnente vPnd preparatul fn dou2 doze pentru a putea fi repetat dupii o siiptiimih& Un rezultat fals-pozitiv poate fi dat ~i de alte Muente cum ar fi: prezenw albuminei fn urin2 din unele bofi renale. fn concluzie, orice femeie trebuie sii consulte un obstetrician sau medicul de familie fn caz c2 menstrua$a fntiirzie peste 2 siipthiln.ni.Este important ca gravida s5 noteze data precis2 a ultimei menstrua@ 1 pentru calculul corect a termenului nqterii. Odad cu confirmarea terrnenului nqterii medicul obstetrician va face un examen medical amkunGt pentnt a cunoqte starea general3 a siin2tii@i gravidei. Un medic bun va rezerva mult timp pentru o convorbire amgnuntitii asupra tuturor problemelor. Medicul trebuie s3 cunoascii bine viafa personal%, bolile mo~tenite operatiile din trecutul qi prezentul qi gravidei. De un interes deosebit sunt evolutiile sarcinilor anterioare. El va nota data primei zile a ultimei menstruatii qi informafiile furnizate de mamii despre lungimea ciclului menstrual ~i va calcula terrnenul na~terii. 4. I~vestigafii. primul examen yi la urmiitoarele La consultatii de rutinii sunt previizute urmiitoarele investigalii: - Determinarea grupului sanguin ~i al factorului Rhesus (Rh) a1 celor doi parteneri. - Ti& anticorpilor formafi - dac2 a avut sau nu rubeol& - Hemograma pentru a stabili o eventual2 anemie. - Cre~terea greut2tii fn timpul sarcinii. - Miisurarea tensiunii arteriale.

- Controlul urinei (surnar de urinii), alburninurii (boalii de rinichi), unei glicozurii (diabet). in caz de suspiciune de infectie urinarii, se va efectua o uroculturii. - Medicul va controla picioarele gravidei pentru a depista edemele (umflarea membrebr inferioare prin acumularea de apii in tesuturi) ~ivaricele. - Apoi va pip% abdomenul pentru a urm2ri dezvoltarea utedui, va asculta biitiiile inimii gtujui, iar fn ultimele siipdmilni de sarcin2 va stabili pozitia copilului. Pe lgngii aceste examene de rutinii, in ultimul timp se recomandri cel putin dou2 examene cu ultrasunete (ecografia). - La sarcinile cu risc crescut se impune o supraveghere ~i o mai mare atentie, ad2ugilndu-se alte metode de examen, cum sunt: cardiotocografia, amniocenteza (punc$ia pungii amniotice), amnioscopia (examenul lichidului amniotic) ~i analize hormonde. Toate acestea se trec in carnetal de sgn2tate a1 gravidei. in caz de ciil5torii sau de schimbare de domiciliu carnetul de sh2tate ofer5cele mai importante informagii despre evolutia sarcinii. fn caz de urgeng cu ajutorul carnetului de gravid&, medicul va fi lihnurit imediat despre stadiul sarcinii ~i va putea ajuta cu succes pe copil.

1.1.2. Alimentatia gtauidei. S& mmdnakce pentru doi?
Dezvoltarea normal2 a Btului fn uter depinde fn mare miisurii de o comportare corectii a gravidei ~ i , indeosebi, de afimentatie. =itoarea mamii nu trebuie sii-qi modifice, k general, modul de via@ qi nici si? m i n h c e pentru doi. Gravida trebuie s&m2nhce dupii cum fi este poft2. Comportamentui alimentar ~imodul de via@ sunt fixate in f u n c ~ e nevoile neobi~nuite de ale c o p l u i . Gravideje pot sii aibii unele pofte acute pentru anurnite m h c h r i , pentru dulciuri, altele pentnt acrituri. Indiferent de acestepofte, gravida va avea grijii sii consume alimente cu muld v a t w e nutritivk Cantifatea de alimente, respectiv nevoile cdorice sunt pufin crescute. 0 femeie shiitoas5, *ii a fi gravid5 are nevoie zilnic de 2 200 kilocalorii sau 9 200 kilojouk. Aceastii ratie nu se modificii i"n primele

care sunt de importanti deosebiti pentru organismul femeii insircinate. Carnea ~i ouile sunt sursele cele mai bogate in proteine vi fier. unt. de soia si de dovleac. Proteinele de origine animal5 contin acevti importanfi aminoacizi. ceea ce duce la ingrovarea fesutului grisos. Cea mai mare proportie de grisimi se g 2 s e ~ t e slinini. porc). pui. respectiv nevoile totale cresc la 2 500 kilocalorii (10 450 kilojoule). in primul rind. Dintre acestea cel mai bogat este uleiul de floarea-soarelui. cartofii. in general. in ulei. nucile. neindispensabili ~i mai greu digerabili de organismul uman. maioneza. Procentul necesar de grisimi inainte si in timpul sarcinii este egal. si carnea fripti in unturi. brinz2). Proteinele constau din aga-numifii aminoacizi. porumbul. Alimentele cu gr2sime in cantitate mare sunt: untul. furnizoare de energie. Friptura de este bine s i se pregsteasci pe griitar. lapte ~i derivate. mineralele ~i lichidele trebuie s2 fie in cantitate precis2 vi in anumite propoqii. Dup2 a 4-a lung este necesar un surplus de 300 kilocalorii (1 250 kilojoule). pistrivul). in special sunt foarte prefioase in alimentatie grisimile cu punct de topire coborbt (ulei). Alimentele cu proteine vegetale trebuie consumate impreun2 cu proteine de origine animali. cartofii prijifi . soia. peFte. prijit si salate se va folosi numai uleiul de plante. somnul. ingheiata. slinina. cerealele (ovizul. salamurile slabe. Practic. Proteinele constituie cea mai importanti substanfi de crevtere pentru corpul uman ~i indeosebi pentru organismul in crevtere a1 copilului. deoarece in caz contrar ele deternlini anumite tulbur51-i cu urmsri asupra dezvoltirii copilului. evitindu-se carnea grasi Si preparatele condimentate din came. unele sorturi de ca~caval). de germeni de cereale. in grill. brsnzi de burduf etc. practic egale ca valoare. ele servind pentru organism numai ca sursi de energie. substanfele minerale ~i fibre vegetale. oua'). Se eviti. fiparul). kefirul). smiintka. costifi afumat5. lintea). Anumiti arninoacizi sunt absolut necesari pentru cre?terea si sinitatea general2 a organismului: o parte din acizi se numesc esentiali. In sarcinii nevoile cresc dupn' a 4-a lunii la 75 g/zi. Se vor evita brinzeturile grase sau s2rate (telemea de oi. crapul. sunca. salamul. Femeia neinsrircinati si gravida in primele patru luni de sarcini au nevoie de cel mult 70 g de grisimilzi. smintina. va minca 4--6 o u i pe siptimiini. unele brinzeturi (telemea de oi sau bivoliti. in timp ce cele din plante nu-] confin decit paqial. respectiv 25-30 procente din totalul alimentelor energetice. Se preferi carnea slabii (vaci. pe I i n g i excesul de alimente cu confinut mare de grisimi. frigca. Pentru gitit. Grisimile de vaci. Grisimile animale contin o mare cantitate de acizi grasi saturati.Mama si copilul 4 luni de sarcin2. Se va prefera carnea slab5 (giini. unii pesti (heringii. curcan. orezul necorticat). Plantele care confin proteine sunt leguminoasele (fasole. in naturi proteinele vegetale se giisesc in asociere cu vitaminele. iar d u p i a 4-a l u n i cca 80 g. iaurtul din lapte degresat. urmat de uleiul de porumb. Daci lipseste numai unul din acizii esentiali. GrZisimile sunt. oaie si porc sunt mai putin valoroase pentru alimentatie. mazirea. giini). Proteinele. De asemenea. brinzeturile degresate (20-30 procente grisimi in masa inchegatii). . nucile vi drojdia. 0 mare parte din grisimi sunt continute in alte alimente (ava-zisele grisimi "invizibile"): carnea grasi. s i se controleze continutul in substante nutritive. gilbenu~ul ou are multi gr2sime. hidrocarbonatele. un ou ~i 500 in1 lapte sau produse lactate (iaurt. p e ~ t e l e slab ( ~ t i u c a . Lactatele contin predominant proteine ~i calciu. Desi cu valoare biologici mai mici. cremele pentru torturi $i pr5jituri. care rezulti " urma I digestiei proteinelor animale ~i vegetale. proteinele de origine vegetal5 trebuie s i tie si ele in alimentatia gravidei. minzat. in caz c i gravida nu prezinti alergie la o u i ~i nu are o crestere a colesterolului. cartofii prijiti. din care trei pa'trimi trebuie sa' fie de origine animala' (carne. ciocolata. laptele acru (zerul. in acelavi timp grisimile sunt compuse din "pietre de construc$e7'. de importanfi vitals pentru organism. uleiul.). Este important ca pe I i n g i aportul de calorii. vitaminele. brinza de vaci degresati. unturi. oaie. deoarece sunt uvor digerabile ~i au continut crescut in vitamine ~i acizi gravi nesaturati. in oala de presiune. grisimile. Acestea constau din asa-zisii acizi gmsi esentiali (de exemplu acidul linoleic).saliul. piinea integrali. apar tulburiri in formarea proteinelor corpului. necesarul zilnic de proteine se asiguri prin consumul a 125-150 g carne. toc2turile cu grisimi. se consumi mai multe grisimi decit este necesar (cca 130 g). vifel. laptele degresat (lapte normalizat cu 18-20% grisimi). Cantitatea necesari de proteine la femeie este de 45 glzi.

crude. came sau pepe. care asigurii o protecfie foarte bung a vitaminelor ~i substanfelor minerale. De asemenea. . care trebuie administratii sub formii medicamentoasii). Este posibil (dupii unii autori) sii determine malformafii ale inimii ~i ale sistemului nervos central. in lipsa lor apar o serie de tulburiiri qi de boli carenfiale. 350 g de hidrocarbonate acoperii circa jumiitate din nevoile calorice zilnice. in timpul sarcinii nevoile d e calciu.. Unele vitamine pot fi produse de organism i n s u ~ i (vitaminaA din caroten. brcinzci. niacina. viirsiituri. D. ca ~i celuloza care constituie substanfa de sus@nerea plantelor. Confinutul in vitamine a1 fructelor ~i zarzavaturilor fine d e prospefimea. Pentru viitoarea mamii este foarte necesarii prevenirea "riicelilor". calcifieri in rinichi ~ivasele de sBnge. Dacii gravida se h r b e ~ t corect ~id a d nu e are vreo boalii carenfialii. Este bine sii se foloseascii congelatoml. ca qi tumefieri ale ganglionilor ~iarticulafiilor. Supradozarea vitaminei D duce la lipsa de p o M de mancare. oxigen (vitamina A. Cea mai mare parte a vitaminelor sunt parpal degradate prin luminii. Zilnic sunt necesare '/z litru lapte. pciine integral6 zarzavaturi. vitaminele C. E ~i K). fructozii ~i galactozii) i n t r h d in compozifia shgelui. pBinea Graham. Corpul le folose~te numai sub forma cea mai simplii de hidrocarbonate (glucozii.ele minerale ~i oligoelementele sunt absolut necesare pentru procesele metabolite ale organismului. Surplusul de vitamine hidrosolubile (C. Calciul ~i fosfoml sunt necesare indeosebi organismului copilului pentru formarea sistemului osos ~i a dinfilor. Hidrocarbonatele din fmcte ~i zarzavaturi confin vitamine ~i siiruri minerale. h perioadele cu boli gripale este nevoie de un surplus de vitaminii C. laptele. Mtaminele sunt substan* care. C ~i K). La masa de dimineap trebuie sii se consume ~i fructe sau zarzavaturi (tomate. B2. B. nu este nevoie sii se consume preparate medicamentoase de vitamine (in afar2 de vitamina D. fosfor qi fier sunt mai mari. Hidrafii de carbon sunt definiitoriicei mai importan@ ai energiei necesare activitiifii musculare. ca vitamina C ~icomplexul B trebuie cuprinse in alimentafia zilnicii. Se deosebesc vitamine hidrosolubile (B. usturoiul. in sarcinii trebuie consumat cu cca 20 g mai mult. fmcte ~i sucuri proaspete. Nevoile organismului in aceste substante sunt in cantitiiti mici qi de obicei se giisesc din b e l ~ u g intr-o alimentatie normalii.). ardei gras etc. panea albii nu confin substanfe de balast. in cantitiifimici sunt absolut necesare pentru menfinerea siiniitiitii. oligozaharide s a u l ~polizaharide ~i prin digestie sunt i transformate in monozaharide. Celuloza este necesarii regl&ii activitii@itubului digestiv. in acest gmp sunt cuprinse diverse dulciuri. miirirea ficatului. vitamine ~i substanfe minerale ~ide aceea se consumii nu mai mult de o datii pe zi. Consumul crescut de dulciuri favorizeazii cariile dentare (se $tie cii gravida este predispusii la carii). amidonul din tot felul de plante ~i animale. complexul B..Hidrocarbonatele (glucidele). Din luna a 4-a de sarcina" nevoia de alimente care confin vitamine creSte. Alte vitamine. B12~i vitamina C) ~i liposolubile . guliile. a v h d grijii ca in dieta zilnicii sii fie prevkute alimente cu vitamine. briinza Camembert. Hidrocarbonatele rafinate (zahbIl) nu confin s b I r i minerale ~i vitamine.se dizolvii in griisimi (A. in timpul sarcinii se b b u i e cii predispun la malformafii ale copilului. ca~cavalul. simple sau in amestecuri (salate. Substan.). fmcte ~i zarzavaturi. ele constituie "pietrele de construc@eflca zaharuri simple (monozaharide) in diferite stmcturi ale organismului. Alimente bogate in calciu sunt: telemeaua. spanacul. nucile. viirsiituri. Excesul de hidrocarbonate se transformii in organism in griisimi ~i sunt acumulate sub aceast5 n form2 f corpul uman.. acidul pantotenat. vitamina K prin activarea bacteriilor intestinale). tulburiiri ale stomacului ~i intestinului. Pentru gravidii se recomandii alimente cu substanfe de balast ca painea neagrii. Supradozarea vitaminei A determinii pierderea poftei de miincare. Orezul. Varza. Gravidele trebuie sii consume zarzavaturi proaspete sub form2 de salate. un ou. brBnza de vaci degresatii. fructe. descuamiiri. in fiecare zi este bine sii se consume alimente neprelucrate. biotina. pastele Binoase. Supradozarea vitaminelor A ~iD (hipe~itaminozii) duce la tulburiiri grave. Hidrocarbonatele din alimentafie se giisesc sub formii de dizaharide. vitamina D cu ajutoml razelor ultraviolete. E ~i K) ~i sunt sensibile la ciildurii (prin fierbere sau coacere se distrug vitaminele B. acidul folic. felina (riidiicina) ~i piitrunjelul confin cantitiifi mici de calciu. garnituri etc. grupul B) se eliminii prin urinii. Ele regleazii transformarea alimentelor ~i funcfionarea organelor. iaurtul. durata depozitei ~i modul de pregiitire.

fulgi de porumb etc. duc2nd la instalarea hipertensiunii arteriale. miirirea volumului de sgnge. Astfel de diete nu asigurii rafia optima de proteine cu valoare ridicatii.5 llzi). Dintre lichide. Din cauza pierderilor de s2nge prin menstruafiile lunare. Ceaiul negru ("chinezesc".5 litri. peqtele qi giilbenuqul de ou.Csnd gravida nu poate consuma. cartofii priijifi qi in glucide: zahiirul.. ca: salamul. din cauza transpirafiei nevoile de lichide sunt mai mari. alunele siirate. brsnza topitii. maioneza. gemurile. c2nd cresc nevoile de iod ale viitoarei mame.. Fiecare gravida trebuie sii stie cii dieta compusii numai din vegetale nu asigurii substantele necesare pentru propriul siiu corp qi rnai ales pentru a1 Etului. ci trebuie administrat un produs medicamentos. formarea edemelor qi creqterea greudfii corporale. excesul de macaroane sau orez. vinul de bung calitate qi berea pot fi consumate in cantitiifi mici. Ce alimente sunt contraindicate? Se vor evita alimentele bogate in griisimi: sliinina. telemeaua. Frecvenfa naqterilor premature este net crescutii la marile fumiitoare. anason. qunca. Nevoile zilnice de sare se condifioneazii de refinerea apei in corp. De multe ori preparatele de fier ^hnegrescscaunele qi din@. mend etc. tei. In ultimul timp au a p k t articole qi chiar ciiqi care preconizeazii o alimentafie exclusiv vegetalii. calciu. "rusesc") ~i cafeaua se pot consuma cu moderafie. dulceafa. in miezul verii. whiski-ul etc. carnea grasii. Apele minerale fiirii dulciuri nu sunt oprite. dureri. balon&i. de regulii. Atenfie mare la etichetele de la apele minerale deoarece unele confin mult sodiu! Iodul. la majoritatea femeilor nu sunt acoperite nevoile de fier printr-o alimentafie obiqnuitii. in interesul copilului. De asemenea. muqefel.) sau cu fructe (suc saulqi pulpa) proaspete. priijiturile cu sare (saleurile etc. Acestor copii trebuie sii li se administreze zilnic sare cu iod (tablete): Lichidele. fructe sau zarzavaturi uscate sau deshidratate qi in nici un caz fructe sau riidiicinoase conservate cu sare. este necesarii o dietii cu alimente bogate in fier: carnea (mai ales ficatul). 0 atenfie deosebitii trebuie acordatii consumului sa'rii de buca'ta'rie (clorura de sodiu). Ceaiul rusesc consumat la mesele principale impiedicii preluarea fierului din alimente.). de foarte multe ori se ajunge la o anemie. Iodul este important in organismul uman pentru construcfia tiroidei. insii. De aceea. Unele temei sunt adepte convinse ale alimentafiei cu vegetale. dacii nu au confinut prea mare in sodiu. coniacul. Alimentafia obiqnuitii acoperii. Nevoia zilnicii de lichide este de circa 1. fn zonele cu guqii endemicii este bine sii se foloseascii sare cu iod. Mulfi autori susfin cii resorbtia fierului este favorizatii de consumul concomitent de sucuri cu vitamina C. se va reduce la minimum numiirul de fig&i fumate zilnic. Rafia zilnicii de sare este de 5-7 g la femeia neinsiircinatii. Se vor evita biiuturile distilate (fuica. din diverse motive. mai ales in ultimele luni de sarcinii. mierea. in unele cazuri (rare) la recomandarea medicului. De multe ori anemia nu poate fi corectatii numai prin consumul de alimente. Problem alimentafiei cu vegetale. varza acrii. Persoanele care obiqnuiesc sii mWince mai siirat ajung sii aibii mai multii apii in fesuturile corpului qi sii incarce circula@a inimii qi vaselor.). Tiroida fiitului incepe sii funcfioneze dupii a treia lung de sarcinii. . lapte sau derivate de lapte (brsnzii. Se vor consuma alimente proaspete sau congelate. muriiturile. pentru cii nici un alt aliment nu confine cantitatea de calciu necesarii acoperirii nevoilor organismului femeii insiircinate. este nevoie de cantitiifi mai mari de lichide. se va administra calciu sub forma de medicamente. Dacii gustul laptelui simplu nu-i place gravidei se poate adiiuga cacao sau se pot face amestecuri de lapte cu cereale (orez. in ambele situafii se continua tratamentul. in p r a noastrii sunt zone cu populatii ce prezintii miirirea glandei tiroide (guqa = struma) qi unii nouniiscufi se nasc cu guqii. Dintre ba'uturile alcoolice. nevoile. Fumtul trebuie exclus complet in cursul sarcinii qi liiuziei. la recomandarea medicului. cel mai util pentru E t este laptele (0. dar fbii multii apii gazoasii qi nu cu multe dulciuri. iaurt). vodca. De aceea se vor evita alimentele prea sk-ate sau finutein saramurii.) indulcite cu miere sau zahiir in cantitiifi mici. rinichii nu funcfioneazii bine la unele gravide. peqtele &at. Dacii fumatul nu se poate opri complet. fier qi vitamina B. 0 alternativii o constituie extractele de drojdie de bere qi dieta cu sare =ii sodiu. Sunt foarte indicate ceaiurile de plante (chimen. se reduce consumul de lichide. Din piicate. fn general. griq. in sarcinii prin micile pierderi de ssnge ~i prin fierul ce este furnizat de ciitre mama Etului. Mai dificil este tratamentul c h d gravida are nepliiceri digestive: constipafii sau diaree. Sucurile de fructe sunt foarte bune pentru digestie. Sodiul qi clorul favorizeazii refinerea apei in fesuturi.

se va incerca urm5torul regim: . "primul servit". . La unele gravide. care se vor folosi ins5 numai la recomandarea ~i sub supravegherea strict5 a medicului. inghefata. struguri. c k i a i se asociaz5 cu timpul ~i o sete puternic5. unde se impune echilibrarea hidroelectrolitic5 prin perfuzii intravenoase. manifest5ri ale unei alimentatii defectuoase. pere) ca ~iconsumul zilnic de orice cruditsti sunt eficiente. lapte bstut. care genereaz5 o stare de nepl5cere temporar5. . floricelele. smochine). vitamine ~i fier. produse de patiserie. Mai recent s-au ad5ugat antihistarninicele de sintez5 ~iunele tranchilizante. fructe (prune. Gr5simile ~i proteinele nu vor d e p 5 ~ i rafia normal5. care va indica un laxativ uSor. gravida va primi. de obicei. iar dintre hidrafii de carbon se vor alege cei cu valoare biologic5 mai mare. Gravida va m h c a numai ce-i place ~i ce nu-i "face r5u". p u t h d provoca la femeile predispuse. Medicii indic5. i n caz de subalimentafie carenfele ating mai intii pe mam5 ~i numai E cazuri grave pot afecta Etul. ciocolata ~i bomboanele. obezitatea. .la masa de prcinz va consuma ~ i l s a u compoturi de prune uscate sau pere ~i salate de crudit5fi. i n rezumat. alcaline.came sau peSte. deoarece aceste medicamente nu actioneaz5 numai asupra intestinului. De asemenea. De asemenea se recornand5 ca gravida s5 se miste mult. arome culinare. se instaleaz5 un apetit crescut. Combaterea constipafiei.pr5Jiturile. Nesatisfacerea ''poflelor" nu prejudiciaz5 Etul ~inici nu duce la avort. Dacii indicafiile de mai sus nu sunt eficiente. dar nu s5 mbBnce "pentru doi". Este recomandabil ca gravida s 5 . femeia gravid5 va primi o alimentafie echilibrat5.un ou (dac5 gravida nu are colesterolul crescut). pere. .vegetale.ta. la multe femei apare o tending la constipafie. Cum pot f i tratate va'rsa'turile ~i greaJa gravidei. vks5turi. Cazurile rnai grave. .inainte de a merge la culcare va mBnca fructe. oleu de parafin5 sau lactoz5. iaurt. Se recornand5 regimurile bogate in substanfe zise "de lest". n deoarece acesta din urm5 este. dup5 care va bea un pahar de ceai cu pBine neagr5. odati5 cu evolufia sarcinii.preparate din cereale integrale. adic5 acelea care confin din abundenp celuloz5 (fructe. decalcifierile. . Pentru a ameliora gustul alimentelor se va recurge la b o r ~ l5miiie ~i la . o lingur5 de ulei de miisline ~idon5 linguri de miere de albine. iar sarea se va reduce in general. zarzavaturi crude ~i piine integrals). cariile dentare. un avoa sau o naStere prematur5. Alimentarea gravidei poate f i stcinjenita' in primele luni de sarcina' de grefuri. la indicafia medicului vitamina D ~i eventual un preparat din polivitamine. va apela la medicul obstetrician. pentru stimularea peristaltismului intestinal. Pentru a o combate se vor consuma de preferin@ legume fierte sau sub formii de salate ~i vegetale crude. i n caz d e anemie carential5 se administreaz5 preparate de fier. Dac5 greap ~i v5rs5turile se prelungesc in timp. Eventual va lua lactozii (2-3 lingurife pe zi) dizolvat5 in ap5 sau lapte. Se folose~te gam5 intreag5 de medicamente: o antispastice. se poate face cu doze rnici de atropin5. se interneaz5 in spital. de fapt.fructe. sedative. Anemia. Viitoarea mam5 trebuie s5 se sature. de obicei. care necesit5 un tratament de specialitate. la baza acestor simptome st5 o tulburare de ordin psihic. *Tratamentul saliva~ieiexcesive (sialoree). Va'rsa'tura matinula' (de dimineafii) se combate cel mai eficace prin luarea micului dejun in pat. in caz c5 nici una din sugestiile de rnai sus nu au fost eficiente. ci ~i asupra uterului. laxative u ~ o a r e care confin lubrifiante vegetale. Nu se va consuma peste skat. . gravida va consuma un mic amestec constituit dintr-un ou moale. Nu se va lua fik-5 aviz medical nici un laxativ (sau purgativ). care insofeqte greafa qi viks5turile sau unele curiozit5fi ale apetitului. portocale. Se vor evita excesul de dulciuri. sunt. oboseala. piine neagr5. lipsa apetitului. cu un confinut bogat in proteine animale. Ce alimente trebuie sa'fie prezente in fiecare zi in alimentafia gravidei: . in timpul sarcinii. se renunffi la toate prescripiiile dietetice. pepeni. gusturi anormale si lipsa poftei de mincare. Un alt remediu este oferit de mestecarea d e dulciuri consistente sau gum5 de mestecat. Foamea ~i setea pot fi comb5tute prin ingerarea de salate ~i fructe proaspete. ap5rute in timpul sarcinii. .~formeze obiceiul i de a incerca s5 aib5 scaun in fiecare dimineag dup5 micul dejun.circa 1/2 litru lapte (sau echivalentul s5u in lapte sau brinzeturi). pe nemhcate. Uneori.diminea. in general salatele de crudit5fi cu ulei ~i unele fructe (prune.

dorinfa sexuali creqte. nu are nici o se&cafie patologici. la infundarea canalelor sudoripare qi pot favoriza formarea de furuncule. nici la inceputul sarcinii nu se vor efectua dec2t la prescripfia strict5 a medicului.Mama @ copflu1 Constipatia. tjntind seama de modificWe organismului. Examenul urinei se face la indicatia medicului. sipunul obiqnuit va fi inlocuit cu un s2pun neiritant (de buni calitate). rnai ales la inceputul gestatjei. folosind un lighean sau o cidi@. Infecfiile pielii. insi. Femeia kskcinati nu va ingriji niciodad membrii de familie sau alte persoane care prezinti afecfiuni purulente. De altfel.3. intruc2t in ultima perioadi gravida transpiri mult. In orice caz se va evita cu strictep contactul cu persoane care prezind pligi purulente. g2t. deoarece duc. frigapde vaginale sunt complet interzise k ultimele 6-8 sipthtini ale sarcinii. Urina. Folosirea closetelor publice se va face cu deosebiti griji pentru a evita infectiile.iar s h i i devin rnai sensibili (mai dureroqi). ceea ce contribuie la mirirea suplepi acesteia qi la activarea circulafiei. subsuoar$ zonele din jurul organelor genitale). vaginul este rnai umed (mai bogat in secrefii). pentru a evita murdwea sau infectarea regiunii vulvare. mama este datoare: . ea se va spaa rnai bine cu un burete k afara ckii. dureri. . Duqurile vor fi frecvente. 1Pn ultirnele si3ptarndni de sa I gmuida va do&i oingurl in pal A 1 I .s i se adreseze medicului de indati ce urina este rnai inchisi la culoare. de asemenea. fierte. Pielea gravidei fiind mai sensibili.s i bea in jur de 1 litru de lichide pe zi (lapte + supi + api + ceaiuri sau sucuri de fructe). Sub influenfa homonilor sexuali (gonadici). Organele genitale externe nu se curi@ dec2t dupi ce m W l e au fost bine spaate cu api caldi qi sipun. organele sexuale sunt rnai vascularizate. Se vor folosi numai comprese sterilizate sau bucifi de p2nzi fini. sub s h i etc. Prin abundenfa lor. de obicei. Curifirea organelor genitale se face cu miqcki dinainte Enapoi. D a d k ultimele siipdmhi de sarcinii gravidei 3 este greu s i intre qi s i iasi din cadi. de mediul cultural-educativ in care triieqte. care astupi porii qi impiedici eliminarea secretiilor cutanate. La multe femei. Nu se aplici pe piele creme sau unguente. B%le reci sau fierbinfi sunt interzise. in timpul sarcinii se produce o creqtere a secretiilor vaginale. care. Curiitenia s i ingrijirea corpului Curiienia qi ingrijirea corpului joaci un rol deosebit. dificultate la urinat). vezicule. putihd declanqa contractii uterine. de climatul efectiv din familie. spilate bine qi cilcate cu un fier bine incins. Orice plagii cutanata' infectatii (eroziuni zemuinde. aplicati pe fata intern2 a coapselor. este accesibili la relafii intime naturale qi o kctinti orice . spre zonele anale. tiierea unghiilor qi schimbarea frecventi a lenjeriei de corp qi de pat sunt deosebit de importante. aceste secretii provoaci uneori iritafii locale. virsiturile matinale qi gusturile anormale dispar. Igiena corporals riguroasi. indeosebi in ultima parte a sarcinii. Comportarnentul sexual este diferit. in lipsa instalafieide baie este obligatorie spaarea zilnici cu ajutorul unui lighean insisthd asupra cutelor pielii (sub qi k jurul mamelelor. Igiena organelor genitale externe. Femeile care transpiri mult se pot pudra cu talc sau cu pudri pentru copii. De aceea se va face toaleta extemi cu a p i cildu@ ~i sipun zilnic qi dupii fiecare scaun. in vederea crutiXrii rinichilor. Femeia care doreqte copilul accept4 cu satisfacfiestarea in care se &$ consideri c i este dernni s i fie dorid. Pentru prevenirea accidentelor (prin alunecare) se va pune in cadi o rogojini sau un prosop aspru. pielea se fricfioneazi uqor cu un prosop aspru. libidoul qi orgasmul sunt diminuate. La primipare. in jurul organelor genitale. toate obiectele folosite de gravid5 vor fi strict individuale. de profilul sufletesc al mamei in devenire. in general. care au fost spaate sau dezinfectate k prealabil. pustule) va fi semnalati medicului qi tratati cu promptitudine qi meticulozitate. pentru c i pot declanqa contracw uterine. este in cantitate rnai mici sau miroase ur2t qilsau daci mictiunile se insotesc de senzafii neplicute (usturimi. dupi luna a IV-a de sarcini. Dupi baie. Se recornan& b%le generale cu api cadu@(^mtr-ocadi bine curititi qi dezinfectati) sau duqurile cildute. Nu se folosesc deodorante in regiunea axilari. 1.

Datoriti modifickilor psihice ~i a fonnelor pline. Mameloanele mici. Alti biirbati simt c i in legitura sot-sotie se interpune "a1 treilea". Se impune o igieni riguroasi a gurii. in ultimele 46 siptimini inainte de navtere este bine s i se inceteze relafiile sexuale (orificiul uterin se l i r g e ~ t e pot ~i produce genneni. hcepind din luna a 1V-a de sarcini poate surveni o secrefie lichidi din mameloane. deformki ale corpului. ne~tiind cum s i se comporte. dorinfa sexuali scade sau inceteazi. apar dureri ~iro~ea@: aceea se vor spila de de mai multe ori pe zi cu a p i ciilduti. de miere ~i de bomboane "lipicioase" dupi masa de seari. Sbnii ~i mameloanele (vezi pag. dureri de mijloc etc.manifestare afectuoasi.~ingrijeasci i dinfii in mod deosebit. comportamentul sexual a1 multor birbafi se schimbi: dorinp de a iubi fizic se pierde at2t datoriti schimbkilor fizice ale femeii. 40) se spa15 in fiecare zi cu api ~i un sipun moale ~i se Sterg cu un prosop mai aspru. O d a t i cu crevterea lunilor de sarcini. folosirea pastei de dinti cu fluor ~i un consult stomatologic.) unele gravide devin neatractive. in timpul sarcinii. Unii medici indic5 aplicatii de lanolin5 sau de cremi in zona vergeturii. c i t si fricii ca actul sexual s i nu diuneze copilului. La inceputul sarcinii multe femei sunt obosite. Daci femeia acordi o prea mare importanti fitului. la unii biirbafi apare un sentiment de gelozie fati de noul "rival". Anestezicele se vor folosi numai cu avizul obstetricianului. sunt surprin~i nea~teptata de lor pasiune. care trebuie protejat. au greturi. Daci apar fisuri. La unele perechi. Nu se poarti sutiene prea strinse pentru c i acestea sanjenesc cre~terea normali a sinului in timpul sarcinii. Majoritatea biirbatilor sunt neajutorati. . La unele femei apar probleme in ceea ce prive~te rolul de "mami qi iubiti". Tratamentul stomatologic poate fi efectuat in tot cursul sarcinii. Cu efecte bune sunt biile de aer ale sinilor: de 1-3 ori pe zi gravida va sta culcat5 cu sinii descoperiti ciite 2-3 ore. 1. Daci aceasti secretie se usuci pe mameloane. 1. incerciind s i i fie aduse afar5 (fig. datoriti schimbkilor fizice (cre~tere mare in greutate. Viata de familie bazati pe iubire va continua ~i in timpul sarcinii. fafa pitati etc. uneori se constati singeriri ale gingiilor. In astfel de cazuri se aplici comprese cu tifon in conul sutienului pentru protejarea hainelor. Vergeturile de pe abdomen. dintii sunt predispu~ila carii. 1. se interzic: consumul excesiv de dulciuri rafinate. Se eviti consumul excesiv de dulciuri. daci gravida are griji s i nu creasci prea mult in greutate. Aceasti frectie constituie pentru piele cel mai bun fortifiant si face s i se reliefeze mameloanele. Ele se pot reduce la minimum.) se eviti orice contact sexual. iar la altele (putine) se noteazi negativisme fati de sarcini. se pot declan~a contractii uterine etc. Fig. Gravida va alege un tip de sutien care s i ridice sBnii si care s i evite comprimarea mameloanelor. Reactiile sexuale sunt diverse. Eventual se sectioneazi vWurile unor sutiene mai vechi pentru a evita compresiunea mameloanelor. fngrijirea dinfilor.1).Masajul sdnilor. Mameloanele indurate se ung cu cremi cu lanolini $i se acoperi cu tifon. insotite de masaj zilnic de 10-15 minute. retractate sau ombilicate vor fi masate cu m i ~ c k de rotatie ~i tractiune.). La femeile cu antecedente obstetricale ~i la cele cu tulburiri (pierderi de s h g e . Gravida trebuie s i . contractii uterine. Este de datoria femeii si-1 faci pe sot s i inteleagi c i nu este neglijat ~i s i simti atit in timpul sarcinii c i t ~i dupi navtere c i ii este de mare ajutor. majoritatea femeilor gravide devin partenere fascinante. Spre s f i r ~ i t u l sarcinii. birbatii se simt mai legafi din punct de vedere erotic. se spali mameloanele cu api cilduti ~i se acoperi cu tifon steril.

Se formeazi prin compresiunea produsi de fit asupra venelor din bazin. dansurile clasice. PGni in luna a VII-a se poate merge yi la sauna (reduce din incircitura vascular& favorizeazi o buni sudorafie). Se exclud sau se reduc din alimentafie: biuturile alcoolice. f i r i leg8turi telefonice. se pot administra prafuri alcaline (se va evita bicarbonatul de sodiu). o ciliitorie este bine veniti pentru corp qi psihic. Se va acorda importan@ igienei locale. fusta-sarafan combinati cu mai multe bluze. mersul pe bicicleti. sfecli. Mici probleme d e s&n&tate Arsurile de stomac (pirozis) apar. a c5ei greutate cade numai pe umeri. de preferat la clasa I. tenis. Sunt pennise cu pruden@: drumetia. care nu sunt inofensive pentru fit. fn bagaj. In mod o b i ~ n u i tse foloseqte automobilul propriu. de asemenea se combate constipafia prin consumul de fructe. pe cbt posibil. Se va prefera imbricirnintea cu yireturi sau cu cus5turi ce se pot desface pe misuri ce sarcina progreseazi. Nu se vor purta cordoane. In cazul vizitelor ?n fki tropicale. dar mai ales in caz de pericol de naytere prematurk se interzic toate sporturile care pot produce aluneciri. alpinismul. alimentele piperate. Din luna a VIII-a de sarcini. sporturile yi cilitoriile vor fi autorizate de citre medic. Pentru perioada de sarcini din ultimele luni. pireuri sau fierturi de ytevie. La locul de vacanti gravida se va interesa de adresa unui cabinet de obstetrics yi a maternitifii celei mai apropiate. orice cilitorie poate duce la o navtere prematuri. de comoditatea imbricirnintei. pe l h g i incomodititile aduse de cildur5 qi schimbirile de 16 - mediu sunt necesare adesea unele vacciniri (febra galbeni) sau tratamente (malaria). de obicei. in siptimbnile dintre luna a V-a yi a VII-a. in locuri izolate. cideri. In alegerea garderobei se va tine seama. fnainte de naytere se mai poate planifica o cilitorie de vacanti. dar in nici un caz cele de perfoman@. cu drumuri neasfaltate. acriturile. morcovi. Hemoroizii constituie o complicatie frecventii in cursul sarcinii. cilkia. 1. popice. . rnai ales cele cu miyciri ritmice. zguduirea corpului: skiturile. 0 mare parte din sporturi. dar nu se va neglija nici aspectul estetic. Se recomandi: plimbMe in aer liber. De obicei.1.I fmbra'ca'mintea. industria textili pune la dispozifia pavidelor o gami intreagi de obiecte de imbrichinte. Mijlocul cel mai simplu de a combate arsurile const5 in a bea mici yi repetate cantit2fi de lapte. iahting. deoarece poate constitui semnul incipient a1 unei toxicoze gravidice. Se va evita imbricirnintea strbnsi. cafeaua. mama va lua. daci se apreciazi de fiecare dati riscurile ce le implici pentru marni yi copilul neniscut. girnnastica vi inotul. In primele 3-4 luni. Daci aceast2 metodg nu d i rezultate. Sunt riscante vacantele petrecute la cort. fn general. Cel mai comod mijloc de transport este trenul 5u locuri rezervate din timp. in fiecare caz. carnetul de urmikire a1 gravidei. felin5 etc. Nu este bine ca gravida s i conduci. Se va purta inca'l$a'mintecu tocuri joase. schiul nautic. printre altele. Vacanta va fi numai de relaxare yi in locuri unde sunt asigurate conditii de igien5 yi de civilizafie. schi fond. care nu are efecte nocive asupra fitului. Gravida nu va folosi centura de siguranfi. Mijloace de transport. influenpazi favorabil inima ~i circulatia.4. Accentuarea acestui fenomen trebuie semnalat medicului obstetrician. yoga. in primul rbnd. siriturile la trambulini. din bumbac. vibrafiile avionului de la decolare yi aterizare putGnd declanqa contracfii. previn yilsau inlituri contracfiile uterine yi trombozele. chiar in cazul cilitoriilor lungi. gravida nu va f i opriti s5 practice sportul cu care este obiynuiti. patinajul. sauna poate fi pennisi cel mult o dati pe s i p t i h 2 n i ~i cu obligafia de sta pe treptele de jos. Dar nici cu avionul nu se permit deplasirile in ultimele 4 s8ptimiini de sarcini. daci nu este prea obositoare. urzici sau spanac. Cel mai bun mijloc de circulafie este avionul. de asemenea. arsurile se Pnsotesc de eructafii (eliminhi de aer pe guri. Lenjeria de corp va fi lejeri yi. Ascensiupile pe munfi yi "aventurile" sunt contraindicate. se recomandi bii cildufe yi tratament cu supozitoare pentru combaterea durerii. Daci sarcina evolueazi fir8 complicafii. in ultimele luni de sarcini vi se datoresc creyterii aciditifii sucului gastric.). rbgbieli) qi de gust acru in guri. unguente anestezice sau comprese reci aplicate local. schimburile metabolice. salati de cruditifi (ardei gras. Se prefer5 rochia sac. Sportul ~i ca'la'toriile nu d i u n e a z i gravidei sinitoase. Dupi fiecare or8 de mers se va face un popas pentru ca gravida s i se poati miyca pufin la aer.

Concomitent se poate constata prezenta albuminei in urina vi crevterea tensiunii arteriale.Micfiunilefrecvente din timpul sarcinii se datoresc fie compresiunii f"tu1ui asupra vezicii. edemele nu se limiteaza la membrele inferioare.vksaturi persistente. Incglwntea cu tocuri inalte vi ingrijirea sugarului pe un pat sau o mas: scundi favorizeaza aparitia durerilor de mijloc. Gravida nu va lua un medicament care nu i-a fost recomandat de catre medic. dupa mai multe ore de stat in picioare vi dispar dupa repaus la orizontal. 0 accentuare moderata a secrefiilor vaginale este absolut normal8. datoritg pericolului introducerii unor germeni infectiovi. Scurgerile vaginale (leucoreea). in zilele noastre ia navtere o disciplina nous. in cazul in care secretia este abundenta vi se insotevte de o eroziune a colului sau de o infectie micotica vaginala vi senzatie de mdncgrime. fn prima eventualitate nu se face nimic. dimineafa inainte de scularea din pat. ca un cerc strdns pe cap). Gestoze. Dupa navtere. Daca apar in sarcina mai avansati vi daca se insotesc de alte simptome (crevterea tensiunii arteriale. I /1 I in timpul noptii va dormi pe un pat cu saltea perfect orizontalii. Amefelile ~i le~inurile intAlnesc uneori in cursul se sarcinii. Fig. Astfel. se apeleaza de urgentfi la medic: . tulburilri de vedere. datorita crevterii in volum a abdomenului. Vaginitele din cursul sarcinii nu se trateaza cu spZil5turi vaginale. duchd la apar3ia de malformatii. ci pot cuprinde mdinile. din cauza unui aport insuficient de calciu.tulburarea vederii. ridicarea in v&l picioarelor vi flectarea genunchilor sau prin sprijinirea cu putere a degetelor de la picioare de tiiblia patului sau de un perete. va stain pozifie orizontala cu gambele ridicate mai sus (fig.sdngeriri vaginale. fiind determinate de compresiunea exercitata de uterul mirit asupra venelor bazinului. EdemaGerea (umj7area)picioarelol. fie unei cistite (infecfie bacterians a vezicii). gleznelor sau altor regiuni ale corpului in timpul sarcinii se poate produce prin: Presiunea exercitata' asupra venelor iliace. mdinilor sad$ picioarelor.dureri de cap permanente ('Tn c a s c r . Unele medicamente au efecte vatiim5toare asupra embrionului. La sarcinile ulterioare varicele pot reapkea vi se pot agrava. 2 . care studiazg efectul factorilor de mediu inconjurator asupra produsului de conceptie. se pare. Medicamentele ~i sarcina. Gravida va evita s lucreze mult in picioare vi. . . spatele vi peretele abdominal.umflarea fetei. Gravida trebuie s5 respecte urmgtoarea regula: on de cdte on exista vreun dubiu asupra nenocivitatii unui medicament este preferabil s2 nu fie hat. Semne de alarma':daca apare una din manifestirile mai jos notate.Exercitii pentru gravida cu varice ale membrelor inferioare.febrii. Se vor evita elasticele circulare Cjartiere) pe gambe sau coapse. varicele regreseaza sau dispar in ktregime. fn aceste cazuri.pierderi de lichide din vagin. Se impune un tratament medical riguros vi urgent. cu perna mica. s-a descoperit c2 f2tul poate fi . iar sub gambe va pune o piitura inf"vurat8 ca un sul. Repausul la orizontal pe o saltea perfect orizontala ~i dura poate inliitura in parte acest neajuns. 1. fafa. Varicele membrelor inferioare apar frecvent in timpul sarcinii. . in cea de a doua se impune efectuarea unei uroculturi vi tratament corespunz2tor. grefuri ~i vksiituri) pot fi semnele unei gestoze. de cdteva B on pe zi. Cdrceii de la nivelul muvchilor gambei apar din cauza pozitiei corpului care modifica solicitarea grupelor musculare ale gambei vi. se impune un tratament energic. Astfel de umflaturi apar. . 1. edeme. Se poate obtine disparifia imediati a cilrceilor prin masaj local. se vor purta ciorapi elastici sau se va aplica o fa@ elastics. in caz de hipocalcemie se vor lua preparate de calciu vi se va consuma mai mult Iapte. Durerile sacrate (de $ale) sunt determinate de modificarea pozifiei corpului in vederea schimbsrii centrului de greutate. . de obicei.2). Nu au nici o importanfa clinica qi nu trebuie s2 o neliniqteasc8 pe gravida. Efectul factorilor de mediu. .

h timpul sarcinii qi aliipt5rii. 1. pot fi periculoase pentru . Femeia se mlizeaz& pdn c h i d e deuinefdcitlii prin rnaternitati - Dup2 ce a trecut de perioada de creqtere qi de maturare sexual%.6. oric4t de echilibrati ar fi. h c2siitoria precoce. chiar dacii se face in numele unor afirm& pe linie profesional2. tr2ieqte o perioadii de aqteptare cu o multime de semne de intrebare. nu o impiedicii s2 doreascii un copil. nu rezolvii nehtelegerile din ciisnicie. c4t qi asupra stikii sufleteqti cu care aqteapti primul copil. De cele mai multe ori. frecvenp biitiilor inirnii Etului creqte atunci c h d in jurul gravidei este zgomot. datoriti unei c2snicii nereuqite. iar sfera activititii sale este extrem de apropiatg de aceea a bgrbatului. Aceste qtept5ri p o d in ele germenii viitoarelor dificultifi h relatiile mam2-copil. Se int4lnesc qi gravide la care dorinp de a avea un copil este generad de o via@ nesatisEcud. orice gravidii. insist2nd at4t asupra pregiitirilor materiale. Apare adesea deziluzia. Unele regret2 c2. 1. Copilul ar reprezenta mijlocul prin care s-ar consolida c2snicia. Igiena psihicii Dorinta de a avea copii existii la orice femeie skiitoasii qi este izvorild din natura ancestral2 a femeii. care duc la o anumid stare de neliniqte.Gravida va evita contactul cu persoane riicite sau bolnave de o boalii infectioasii. Prin manifest5ri periodice (menstruatiile). De o importang deosebid sunt reactiile sufleteqti ale mamei in ceea ce priveqte dorinp. comportamentul social qi intregul ansamblu de idealuri ale femeii.1. De fapt. de plusul de muncii. Garantia pentru o evolutie normal2 a sarcinii qi pentru dezvoltarea unui copil sk2tos este constituit2 nu numai de s2n2tatea biologic2 a pikintilor qi de conditiile materiale oferite de societate.totuqi. morale. pe care le vor vizita mai des. din instinctul de conservare a speciei omeneqti. Unele infectii care nu produc mamei nimic deosebit. t r w e sufleteqtilegate de maternitate trec pe primul plan. psihice. oricare ar fi pregiitirea intelectualii. iar pe de a l d parte. teama de implicaple de ordin material.h viata femeii se impun in mod imperios problemele legate de relatiile sale cu sexul opus qi de instinctul de perpetuare a speciei.1. ci qi de comunitatea de idealuri (sociale. Mai tiiniu.5. sperantele qi teama cu care aqteapd copilul. profesionale) ale familiei. sperhd sii g5seascii o m h g s e r e in singurhtea lor. pentru diverse ratiuni. Cirteva indicatii generale . dorinta de a avea copil qi un sim@miint de implinire. pe de o parte. deoarece copilul care a fost adus pe lume h vederea atingerii unui anumit scop. inc4t nu se simt capabile de a deveni mame. teama de dureri. Faptul c2 femeia lucreaz2. unele femei sunt inci at2t de copiliiroase qi au o nevoie at2t de pronunpti de fi iubite qi tratate ca un copil. toate aceste atitudini se rezolv2 odatii cu naqterea copilului. odatii cu venirea copilului. copilul ar urma s2-qi insuqeascii qi s&qi duc2 la hdeplinire toate visurile nerealizate ale mamei. din motive de ordin personal sau moral. Un cuplu a 2 copii alc2tuieqte numai o incercare equatii d e a avea o familie: aqa-numita "familie conjugali" ~i nu o familie propriu-zis2. morale qi chiar sociale. Refularea dorintelor fireqti (de intemeiere a unei familii. a greqelilor pe care multi le regredm din p2cate prea tiiniu. etape in timpul c3rora femeia. de limitarea propriei libert2ti. de maternitate). medicul qi asistenta de familie in munca de educatie sanitari. Medicul de familie qi asistenta de familie sunt obligati s2-qi concentreze atentia mai ales asupra primiparelor. de incomoditiitile legate de venirea copilului. propria persoanii va trebui sii treacii pe un plan secundar. Asupra tuturor acestor pericole. organismul s h ii "reaminteqte" Erii incetare destinul siiu natural. Exist%. Asemenea femei doresc copilul ca un fel de compensatie. grupul familial nu este complet inchegat qi nu p a t e s&qi indeplineasc2 toate functiile. determinii de multe ori conflicte biologice. Fkii copii. exisd. Aqteptarea unui copil prin prisma unor calcule reprezintii o atitudine necorespunziitoare din partea mamei. trebuie sii insiste familia. De exemplu. se simte chematii mai mult pentru alte indatoriri. se tip2 sau gravida este emotionati.Mama $ capflu2 influentat d e zgomotul din preajma mamei.

).Pozifia culcat pe spate. care pot transmite unele boli parazitare (toxoplasmoza etc. cel mai bine pe podeaua acoperitg cu un pled: . eventual ochelari. .in caz c2 lucreazg in mediu toxic sau in ture de noapte. Fig. este s2 aibg convingerea cg aceasta reprezintg un fenomen absolut fiziologic. complet relaxat5 (fig. deoarece gimnastica gravidei vizeazg antrenarea acelor grupe musculare $i ligamente care nu sunt incluse in antrenamentele sportive obi~nuite. Experienfa aratg ins2 cg nici la ele actul navterii nu se petrece mai uvor decbt la femeile complet neantrenate. Aceeavi relaxare muscular2 total5 se poate realiza in pozifie culcat2 pe o parte. se destinde nu nurnai rnusculatura abdominal5 antenoar5 $i lateral& ci $i plan~eul ba~inului (perineul).).exercifiile se vor executa pe un plan dur.gravida nu trebuie sg oboseasc2 prin gimnasticg.in timpul exercitiilor gravida nu va purta sutien. gavida respirl linivtit. Mernbrele inferioare flectate.Va intra in concediu legal de natalitate.3 . degetele u$or flectate. Fig. odat5 cu inspiratia. 3. . conform legii sau indicatiilor medicului obstetrician.).Nu va lua nici un medicament fgrg avizul medicului. Sub ceaA se aveaz5 o pem5 rnic5. Urnerii r5rn2n lipifi de sol. In tot tirnpul respirl linivtit (inspir5 pe nas.). Arnbii genunchi sunt lgsafi s l "cadri" intr-o parte pdn5 ating podeaua.4.Va cguta s2-vi asigure un somn de 8-9 ore in fiecare noapte vi cel pufin o or5 de repaus in pozitie orizontalg in timpul zilei. . de-a lungul corpului. .1. Mi~carea repet5 se de cdteva ori de fiecare parte (fig.durata totalg pentru o vedinfg nu va depgvi 15 minute (se pot efectua 2 ~ e d i n fpe zi). practicarea sporturilor violente). Erg indicatie medicalg. expir5 pe gur5). . localuri etc.la inceput fiecare exercitiu se repet5 numai de 2-3 ori. Reguli de bazg pentru gimnastic2: . . urmikind distensia abdominal5 in inspir $i revenirea cu relaxare in expir. .Va evita jocul ~icontactul cu animale necunoscute (pisicg etc. Mernbrele inferioare u$or d e p b t e . 4 . . . Sub plica genunchilor se qeaz5 un puivor de pern5. pantofi (vezi fig.Nu se va supune la nici o investigafie radiologicg. Urnerii se sprijinl pe sol.Gravida se culc5 pe spate.I. Bratele vor fi u$or dep5rtate de corp. I . urcarea rapidg a sc2rilor. . profund. 1. mai ales in primele luni de sarcing (rubeola. alergarea. Spatele rela:at urmeazi cdt trebuie aceastj rnivcare. 6 . . a). Nu va sta in picioare timp indelungat. 1. picioarele l2sate s5 se d e p a e z e conform greut5tii lor. 1. va fi transferat2 la o muncg cbt rnai uvoarg. 3 a). e . . Respirafi lejer $i incercafi d urm5riti cum. fir2 a se expune mult la soare. 3 . . astfel incdt capul s5 atingl solul cu regiunea occipital5. 1.Va sta cbt mai mult in aer liber. .in ultimele 2 luni va incepe preggtirile pentru copilul avteptat.6). ficut sul.Va evita exercitiile dificile ~i activit2tile care solicitg eforturi deosebite (ridicarea de obiecte grele. brafele lbate lejer.1. . Gimnastica gravidei Femeile care au practicat mult sport inainte de sarcin2 ar putea crede c5 gimnastica gravidei este inutilg pentru ele. 1. Ti in acest caz. herpesul etc.fgt. 3.Atitudinea cea mai potrivit5. unele virusuri gripale.Nu va frecventa locurile aglomerate (sgli de spectacole. Fig. .7. in raport cu viitoarea navtere. b. 1.I.Gimnastica gavidei.Va consulta periodic medicul obstetrician.

pe cat a fost de aqteptatii. in urma unei hgrijiri corespunziitoare.5. procesul prin care ia fiing este un nou individ ?in m a fecundatiei ovulului de cstre spermatozoid . ulterior. care ii asigurii toate conditiile ~i substantele necesare dezvoltiirii. in timpul sarcinii ~i na~terii Gtul este intr-o total% unitate cu mama sa. A1 doilea eveniment hotZriitor este naFterea. concep@a.dacii cei doi genitori. a urmeazii na~terea. PoziQe culcat pe spate. a). sunt s k i i t o ~~i nu transmit din patrimoniul lor i genetic vreo triisiiturii ereditarii bolnavii. Membrele inferioare flectate. apoi in regiunea l o m b d (fig.apoi se coboara incet la sol. inzestrati corespunziitorh vederea desQur3rii normale a htregii lor existente. UrmeazSi aceeqi miycare cu membrul inferior st2ng. Transferafi greutatea din regiunea lombarg (mijlocul) in regiunea coccisului (noada). Se repet5 de mai multe ori. 6 . 1. 1. hgrijiri in maternitate 1.2.2.--- Mama s copT1utf Fig.5. iar spatele se rotunjeqte (ca pisica) yi se revine la pozifia de repaus.1. Atitudinea mamei si a tatrilui fat& d e n ~ t e r e a copilului h detenninarea siiniitiitii fiintei umane sunt douii evenimente importante: Primul. Membrul inferior drept se ridicg intins. ceafa ~i spatele formeazg o linie dreapa. pe at& vine de repede ~i de nepreviizut. capul. 1. in poziGe vertical&.5. inainte de a cobon^ piciorul.PoziGa culcat pe spate. Dupii 9 luni de sarcinii. Apoi. i n s o ~ de atiitea speranp ~iindoieli.---. Se repet5 de mai multe ori (fig. fi repaus. brafele htinse. Fig. se execut5 miycki de rotafie din glezng.Pozifie in genunchi. tiilpile aplicate pe sol. b). Premisa de bazii pentru un echilibru psihic a1 mamei ~i pentru o . respectiv tatiil ~i mama. 1. care. Apoi capul se apleaca. cu palmele sprijinite pe sol. 1.urma~ii au toate lor ~ a n s e l ede a deveni indivizi siiniito~i.

. rnoqitul s-a 'Tinnoit" indeajuns. in cursul "durerilor de facere" (travaliu). . Despre evolutia unui copil care a suferit la naqtere nu se pot face afirmafii categorice decLt dupii o perioadii oarecare de timp. deoarece bunicul dinspre mamii. Chiar in condifii total fiziologice. . r r.. care implineqte qi dii confinut fiinpi umane de sex feminin. se mai intlilneqte uneori qi lipsa dorintei de a avea copil. . femeile din moqistrhoqi.:.. ci qi pentru actul nqterii..:. La capitolele despre sarcinii s-a vorbit despre igiena psihicii a gravidei. la intrarea in maternitate. de nofiuni greqite culese de la persome neinifiate (colege de serviciu. . : <... Dacii fgtul adus pe lume a fost zgmislit de parteneri sbiitoqi. .. . citiim din opera autobiograficii "Poezie ~i adeva'r" a marelui scriitor gerrnan Goethe: "prin lipsa de dibiicie a moaqei. la riindul ei. orice mamii ar fi miindrii dacii ar navte indiferent cum.+ . .. . ntptii de tradifiile transmise altidati din gu& in gurii in orice familie de ciitre mame qi bunici. % . acesta le rezolvii rapid qi eficient. :::'. lucru care va fi folositor multor copii niiscufi dupg minem1... care sg-1 permitii sii infeleagii bine gi sii urmeze prescripfiile medicului qi moaqei.!Z. El are un rol de susfinere fa15 de mamii.Goethe s-a niiscut la 28 august 1749.%$. mai nepregititi deciit generafiile din trecut.:.:">. aqadar. a folosit concetifenilor mei. Orice femeie trebuie sii porneascii de la constatarea cii la majoritatea femeilor naqterea se desfiiqoarii normal. : Q dezvoltare normalii a sugarului rezidii in felul cum mama recunoaqte inhntrul ei acest biosistem. Naturalefea. ..: . Editura pentru literatud. .:.-.. au niiscut copii =ii incidente gi accidente.-. ? 3-: + : i.. ... . 1967. prin condijiile moderne din maternitifi q i prln organizarea intregii asistenfe a mamei qi copilului. Accidentele din trecut se datorau lipsei de maternitifi qi nepriceperii moqelor empirice. este bine ca tatil....v. * .:..C<. sii fie un participant activ la preparative.. Bunicile qi striibunicile noastre.:.. .:. toate primejdiile de odinioarii au d i s p k t . psihicii qi motorie. Misiunea tata'lui fnainte de naqtere. in mgsura posibilitiifilor. unitatea dintre ea ~i Et. sii-i insufle speranfii qi optimism.? . _ _ . Femeia "modernF. . .. . . -. un a1 doilea om de valoarea lui Goethe! De aceea femeia trebuie sg fie infomati qi sii posede unele notiuni despre naqtere. Or..-.....:.. nu exist% motive de ingrijorare. din f i h e qi romane de senzafie care+ condimenteazii deznodiimLntu1 cu intLmpl5ri tragice legate de naqtere etc.3. inclusiv in situafiile in care au survenit unele incidente. 3 : p . firescul qi seniniitatea lor au constituit sprijinul covgrqitor in trecerea cu bine a acestui eveniment. < > .. din punct de vedere psihic qi al inifierii.. de Johann Wolfgang Goethe.:<. ingrijiri corecte) multe din urmiirile acestor incidente sau accidente se inliiturii cu timpul. travaliul reprezintii o solicitare considerabilii a intregului organism. . .... primarul Johann Wolfgang Textor. . . m i r e permmenti. urmiirind modul cum evolueazii indicii de dezvoltare fizics. deopotrivi de riispunziitor de viitoarea naqtere.. Ca un caz demonstrativ. .: 3 .:. in preajma naqterii.. i ? . ". Tatiil va f i foarte emofionat qi angajat cfind reuqeqte sii "prindii" mi~c5rile fitului. pag. Aceastii perioadii este tulburiitoare pentru femeie.:. hnprejurarea aceasta.. de Tudor Vianu. 7-8. :.?>e.. Ceea ce s-a spus despre atitudinea psihicg a marnei fa@ de copil este valabil nu numai in timpul sarcinii.+. fn majoritatea cazurilor el aratii o bucurie cu totul legitimii..:.$. . ..:. m-am nkcut aproape mort qi numai prin numeroase sfor$h de tot felul am izbutit sii viid lumina zilei. mama trebuie sii aibii incredere in foqele proprii qi sii fie convinsg cii prin devotamentul ei (alimentatie la siin. . . in plus. .. ... a angajat.. ins$ ca viitontl tat2 sii fie prea neliniqtit qi sii inconjure pe sofia Din "Poezie ~i adeva'r".%% 2:.'. prin via@lipsiti de cumpiitare triiitii piinii atunci.. . Soful va trebui. . . Teama este htrefinuti de lipsa de informare privind naqterea. in care rudele mele au dat dovadii de ingrijorare.. chiar dacii apar situafii nepreviizute.Astizi in stadiul in care a ajuns medicina. Pe Ihgii frici. . moaqe mediocre.: r : i . Sunt nenumiirate cazuri in care oameni celebri au prezentat o suferinfii la naqtere. >. care este informat asupra trecutului mamei qi asupra modului cum a decurs sarcina. . Va fi tot aqa de interesat de evolutia fitului.. se intLmplii. femeia trebuie sii incerce s5-1 facii sii participe la triiide ei *ii ca aceasta sii devinii o obosealii. drept urmare a acestei intilmpliki. s-o liniqteascii.. : 2 + . . c h d Etul "miqcii" prima dat& CLnd copilul este prea dorit...5:e. . < < . mama trebuie sii fie piitrunsii de adeviirul cii naqterea este un proces fiziologic.c&:. Imediat dupg naqtere. Cu un obstetrician priceput qi conqtiincios. .-. iar ingrijirile au fost corespunziitm in timpul sarcinii. un mamoq qi a pornit la introducerea qi innoirea moqitului.....). . <:-cp. _ _.. . > p .i. .. Multe femei au azi o teama' in fapi actului nqterii. ..: ... . Trad. La acestea putem adiiuga qi faptul cii unele femei ajung sii nascg epuizate fizic qi psihic.. rude. .. iar pe de altii parte complicati prin angajarea in via9 trepidanti a secolului a1 XX-lea este. 0 bung relaxare muscular5 a mamei nu se realizeazii intr-o stare de incordare psihicii.

de preocupiri. F k i colaborare vi impirtirea eforturilor. insi. tatil este prezent numai fizic. Orice tat2 trebuie s i vtie ci. cici existi riscul contaminiirii mamei vi nouniiscutului. nu va putea face f a t i acestei indatoriri de bazi a o r i c h i cuplu uman. tiiniira femeie este nevoiti s i se inchisteze in singuritate din cauza dezacordurilor din familie. in astfel de cazuri. h zilele in care o simte rnai obositi sau nelinivtiti. du-vi giseqte rostul vi.Mama copilul noui copiliirie. s i redevenim tineri. Pregitirea camerei se face 'Tn doi" sau. pistrlnd o atitudine distanti. Aceasti participare este deosebit de pretioasi in perioada de avteptare a unui copil. Tam trebuie s i trGasci avteptuile vi speranple viitoarei mame. Aceasti formalitate p a t e fi indepliniti de tati. uneori ridicol. Clteodati. rolul sofului este destul de ingrat vi de controversat. cu un mare adaos de griji. declaratia navterii vi a decesului se fac concomitent. izolarea este mai pu@ncompleti. un indiferentism pentru viitoarea navtere. Rudele vi prietenii trebuie s i se arate discreti. obligatiile casnice gi clteodati criticile. din ce in ce rnai mult. Este indicat ca vizitatorii s i fie cfit rnai putini. in timpul cdnd sofia este internata' in mtemitate. trebuie s i ne g h d i m c i vor veni vi alte persoane. Mica & l m i de via@ va "risturna" vi va "umple" toati casa. Ei nu vor sta mult tirnp. sop1 este o povari suplimentari pentru femeie. se va schimba programul nu numai a1 zilelor vi siptimlnilor ce urmeaz& ci a1 intregii vie@a celor doi parteneri. La noi in pi nu s-a incetiienit acest obicei. El se teme de un gest care s i fie nefast pentru Gt. rnai ales daci sunt vi al@vizitatori sau daci mama este internati intrun salon comun. Considerim c i acest i rol de ajutor nu este nici suficient v nici echitabil. de ^&hare la "jugul" comun a1 crevterii qi formiirii urmqilor. Cum se declara' copilul la Oficiul sta'rii civile Noul cetgtean trebuie s i fie declarat in primele 14 zile dupi navtere. atlt de angajati in societatea moderni. rnai ales c h d aceasta lucreazi. El ajuti la transformiirile care sunt adesea de %cut intr-un apartament. nou-niscutul va primi numele tatiilui daci acesta il sa cu o solicitudine excesivi. Prin copii incepem vi noi s i triim o . Cei care sunt " r i c i r (cu guturai) se vor abgne de la vizite. El are datoria s i contribuie la crearea unui climat familial destins. chiar d a c i el gisevte c i "asta nu-1 privevte". ceea ce va duce la oboseala liuzei. Nou-niscutul va purta numele tatilui in cazul unei cisitorii legale. bucuriile ~isperantele ce le are in agteptarea copilului. Adesea. Nu se poate nega c i absenfa paterni influenteazi asupra stirii psihologice a femeii inskcinate. gravida nu poate s i impWveasci hdoielile. de cheltuieli. Din picate. in maximum 3 zile. Vizitatorii vor evita d vin2 imediat dupi p r h z pentru ca mama s i se odihneasci putin. in mod traditional. in zilele de viziti mamele au putini febrri. in loc de a fi stimulant. Este bine s i se informeze despre starea de s b i t a t e gi oboseal2 a mamei lnainte de a se duce la maternitate. se vor schimba toate "tabieturile" de p l n i acum. S-a vorbit multi vreme c i tatil "ajuti" pe mami in tot ce este in leggturi cu copiii. a certificatului de cisitorie vi a certificatului constatator de navtere la maternitatea unde a avut loc nqterea. ceea ce este rnai trist.cu avizul tatilui. Adesea. Un tati in devenire se simte stlngaci. o scrisoare va face tot aGta plicere. iar vizitele s i se faci in intervale vi conditii autorizate de conducerea maternititii. s i crevtem cu copiii novtri. cisitoria a intrat intr-o noui fazi: de-abia acum incepe cbitoria adevkati. Aceasti declaratie se face la primkia locului unde s-a produs navterea pe baza buletinelor de identitate ale ambilor piirinti. unii nici nu incearci s i aibi vreun rol. h multe farnilii gravida trebuie s i s u p r t e singuri neliniqtile. in caz c i nou-nkcutul a decedat imediat dupi naqtere. Rolul tamui este de colaborare. nu vor fi lkati s i vini la maternitate din cauza agitatiei lor. odati cu venirea primului copil in familie. Prin copii familia capiti continutul siu ffiresc vi cel rnai de pret. Este bine ca so@a s i nu refuze acest lucru! Trebuie incetiienid concep@a c i in prezent participarea bkbatului la gospodikie s i devini o obivnuinp. Vizitele la mtemitate h unele maternidti tatiil este autorizat s i asiste la naqtere. se va rearanja vi completa mobilierul. qcolarii pot fi pwtiitori de boli contagioase. vizitele tatilui vi ale celorlalte rude sunt permise in anumite zile . femeia. cel pu@n. htro epoci in care ne liu& cu egalitatea sexelor. Fratii vi surorile nouniscutului. prezenfa unui tati este inconstand. dintre rudele foarte apropiate (daci este posibil numai tatil). Daci mediul familial admite pe viitorul copil. el p a t e deveni acuzator vi pisiilog vi atunci sotia i se va desGnui din ce in ce rnai putin.cji pe intervale scurte. daci sunt nrici. Chiar daci este singuri in cameri. in cazul unei "cisitorii nelegitime". viitorul tati poate propune cu gentilete: "odihnevte-te. Soful poate avea un rol in treburile casnice ale sotiei sale. am s i prepar eu masa". adesea.

n h u t Dup3 ce Gtul a fost expulzat din uterul mamei.1 CHID DE EVALUARE A NOU-NASCUTULUI (dups Nancy Coulter) N& o TulburS rmrmhore Varia(ii comurte TuMAlqiote 1. Pete mongoliene generalizate Cutis marmorata Colectii purulente ce Nevl telangiectatici apar dupi clteva zile ("mu$cltud de (infectii) barzi") Pete~ii echimoze sau cauzate de traumatismul nasterii Icter dupii 24 ore Acrocianozi Milia Eritem toxic {rush.arlechin P e t e ~ i ipersistente. Semnele maturatiei corpului sunt: greutate ~i lungime normale. se desf3~oar3. generalizad Vemix caseosa excesiv (indicatie de prematuritate) Vemix caseosa absent Culoare schimbitoare (sarcini dep&jiti) Turgor cutanat slab . Unghiile degetelor de la m%ni ~ipicioare sunt la nivelul sau dep3~esc v2hrile."recunoa~te". La blieti testiculele sunt man ~i se pot pip% in scrot. testeaz3 unele reflexe (supt). dupi 3-4 zile rnai usc a t i . dB 3 din picioare ~i suge bine (vezi "Ingrijirile noun3scutului in sala de napere" . Nou-n3scutul ~ i p viguros. recupereazii in 10 zile 46oog Circumferinp capului: 33-37 cm Circumferinp toracelui: 30-33 cm Circumferinp capului peste 4 cm fat5 de torace (suspiciune de hidrocefalie) Circumferinp capului cu mult suba toracelui (suspiciune de microcefalie) PoziGe. Dorniciliul legal a1 copilului va fi domiciliul legal ~i permanent (nu flotant) al mamei. s3n3to~i la termen. verificii organele genitale.pag. In corpul sgu c3ile respiratorii ~i alveolele. La examenul clinic rapid din sala de nagere. care in uter nu au avut nici o functie. are o influent%enorm3 asupra organismului. ciintiiresc intre ~i 2 800 g qi 4 000 g (in medie fetele 3 300 g ~i bgiefii 3 400 g) ~i au o lungime d e 48-54 cm (fetele in medie 50 cm.2. Coapse in abducfie Hipotonie sau dimcapul este flectat rotate extern. La fete labiile (buzele) mari MasurZtorz Lungime:45-55 cm Scade 10% din greuGreutate: 2 500.$i capul in extensie tate pe abdomen ("tripla flexie"). Nou-n3scutul la termen are o bun3 dezvoltare a tesutului gras de sub piele. Este o faz3 criticgin viap o r i c h i om ~i care trebuie s3 se desf3~oarerapid qi f3r3 dificultiti. un perimetru cranian d e circa 35 cm egal sau cu 1-2 cm rnai mult dec2t perimetrul toracic (de cele mai multe on). Nou-nciscutul este cdntcirit ~i mzsurat.tate in 3-4 zile. ro~eap difuzl) Craniu Fontanela anterioari la 5 cm. cu resturi de secrefii briinzoase (yemix caseosa). Marnele b a k e ~isolide au copiii rnai mari. ascult3 inima ~i p l h h i i .Ce trebuie sr se stie i Probhe po&@ despre n o u . qi acoperitg pe alocuri cu un p e r i ~ o rfin (lanugo). moi I Fontanela a 111-a ( Fontanele bombate sagitati Capul succedaneum Cefalhematom sau deprimate Suturi lipite . Declan~area imediati a respiraliei in afara uterului. netedl.pe a1 mamei. Cei rnai mulp nou-nsscufi.5-1 cm (triunghiulari) Fontanele: plate. iar cele slabe au copiii rnai mici. fie la Primkie. Dezvoltare ~i pozitie simetrici a membrelor omoloage Piele Culoare rozl Epiderma este mode. iar b3ietii 5 1 cm). Mi~cZri "Pozifie fetall". picioare potrivi extensia ex*midtilor exuberante flec. medicul verific3 dac3 nou-ngscutul prezint3 vreo malformalie vizibil3. Ele sunt conditionate ereditar ~i rnai putin de alimentatia din cursul sarcinii. finl. adesea cu descuam~ Vemix caseosa Lanugo Turgorul este prezent Icter & primele 24 ore I Cianod centrall. delicat5. Dimensiunile sunt in general dependente de constitufia mamei. medicul obstetrician cur%@ ajutorul unei sonde c3ile cu respiratorii superioare de mucozit3?i qi de resturile de lichid amniotic. fn ace1 moment c ~ p i l utip3 puternic l qi respir3 aer pentru prima dati.iar i caz contrar . TABELUL 1. acoperg pe cele rnici. 28). o piele rozi. Recun noavterea se poate face fie la maternitate.2. rotundi sau rombici Fontanela posterioari: 0. incepe s3 circule siingele ~i cordonul ombilical devine inutil.

anterioare $i posterioare sunt posibile Torace Coaste flexibile Mameloane supraApendice xifoid numerare observabil Glande marnare m5rite Secrepe lactat2 ("lapte de vr%jitoarem) Pectus excavatus (torace in panie) Pliimcini Murmurul vezicular se aude Numgrul de respirafii: 40-601 minut Respirafia abdominal5 este prezena Respiratiile sunt neregulate - Tiraj intercostal Expansiune asimetric5 Eritem perimamelonar Stem infundat Mameloane lateralizate Organe genitale masculine Testicule nepalpabile Ambele testicule palpabile Testicule palpabile in Hipospadias Orificiul uretral h canalul inghinal Epispadias capul penisului Preput neretractabil Smegmg prezend Hidrocel Preput aderent la Scrot mic gland. inegal Gat G3tul este scurt ~i gros Miqclirile laterale de ambele p%@.Mama $i capitut Ochi Ochi de regul5 sunt hchiqi Pleoapele frecvent edemafiate Culoarea este gri-albastrg sau gri-cilprui - - TABELUL 1. cade h 7. lateral de linia medioclavicula1-5 Zgomotele I qi II net auzibil Abdomen Cilindric. lucios. infectat Formatiuni abdominale anormale Distensie abdominal5 gi dup%mictjune Puls femural absent. dup% 24 ore galben-brun.Murmurul vezicular este asimetric cunde R e s p w i e periodic% Apneea dep5qeqte Raluri la auscultaGe 15 secunde Dispnee.14 zile Ficatul este palpabil2-3 cm submargin.1. greu de Hemie inghinal5 Erectie retractat Organe genitale feminine Labiile mici mai 1 mari decdt cele Pseudomenstruafie mari I Vernix caseosa fntre labii Labiile qi clitorisul sunt edematiate Meatul urinar este greu vizibil I I Labii fuzionate I Impenetrarevaginalii I Apnee de 6-15 se. uscat.superioG la semne de prematunivelul ochilor ritate Cartilaj palpabil Insertie joas5 (ca semn de anomalie cromosomic% qilsau renal5 Narine neperforate Secreee anormal5 Inim" 120-140 b5t%i/ minut Ritm regulat VMul este in spatiul IV intercostal stdng. (contiruulre) Conjunctivitg chimic% (dupg medicamente) Hemoragie subconjunctivalg Pseudostrabism Secrepe purulent2 Cataraca congenital% Pliu mongolian Nu urm&e$te Urechi Inserfie cu mar. prufuz5 SalivaGe in exces Cute excesive ale pielii Mi@ri limitate Hiperextensie Distensie Balonare pe flancuri Bont ombilical inflarnat. normal p h a t Anus imperforat .coastelor Splina s e simte uneori subcostal s&kg Rinichii se palpeazti la 1-2 cm supra qi lateral de ombilic Pulsul femural este vrezent - Sufluri Bgtgile inimii: 100120 pe minut 140-180 b%&/minut in activitate VMul inimii plasat in alazonl Cardiomegalie Tahicardie Bradicardie Nus Fose nazale prezente Secrefie mucoas5 alb%.subtjre Cur& Faringe Palat intact Salivatie minim% Hernie ombilicalg M i ~ c g r iperistaltice vizibile Distensie vezicalg glob vezical in zona suprapubianl Inclusiuni chistice Despicgtura buzei Sisau palatului (perle Epstein) Dinfi congenitali Nu trece tubul nasogastric Limb%mare.Lipsa cartilajului ca gin. protruzic (iese h afar5) Bontul ombilical la nqtere este albalbgstrui. tahipnee. geadt H i e n prezent Anus Orificiul anal prezent.

Pliuri gluteale inegale Hipotonie Paralizii TremurBturi. Functiile*sale vitale ca: respiraNa. "ochi de pilpuya" Spina bifida Polidactilie Sindactibe Luxa$e de $old 1 .Greutate la naqtere sub 1 000 g sau maipufin de 27 sZpta'mt2ni ak sarcind. pB$it (mers automat). testiculele nu sunt coborlte vi nu pot fi pipiiite in scrot. dezvoltat sau este foarte subfire. reglarea temperatrvii corpului qi ap5areaAmpotriva infec@lor sunt deficitare. plasatiiintr-o secgie de terapie intensivii.Tremor ocazional tuate. Sliibiciunea vi tulbur5rile funcfiilor organice fac ca viap qi shiitatea prematurului sii fie prirnejduite. p h i i c h d se ajunge la o oarecare maturaNe.micile labii (buze) nu sunt acoperite de mange Zabii. Moro. g2t tonic. fa@ de 118 cht este la adult). pupilar. Sansele pentru acevti prematuri depind de gradul de dotare a aparaturii medicde qi de calificarea personalului de la terapia intensivii. in proportie de 40-50 procente. Pentru a putea ~ipotonie Reflexe asimetrice sau absente Extensia (hipertonia) extremiti'ifilor C h d un nou-niiscut vine pe lume inainte de a 37-a siiptiimiinii de sarcinii. &ire. a. o anumitii miditate (50-60 procente) vi un anumit confinut in oxigen in a m 1 derespirat (21 procente).tulburgri de dezvoltare a corpului ~i psihicuiui. este de regulii un prematur. mioclonii din 100 nou-nkcuti puteau fi salvafi. .Greutate la naFtere intre 1 000 $1 1 500 g sau naqtere din a 27-a plnii in a 30-a siIptgmiin5de sarcinii.socotitii in intervalul dintre sf2rvitul celei de a 28-a dptiimlni de sarcinl qi i a 7-a zi de via@). Greutatea la navtere este de 2 500 g qi/sau mai pufin. Se aude un ''clic'' la abducpe (semnul Ortolrtni) 3. Supraviepirea acestor prernaturi este In&e 70 vi 90 procente. Prematurii se impart in diferite grupe: . Prematurii din aceasti3 grupii supraviefuiesc. . El constiidintr-o construcfre special& cu un inveliq de plastic. se dezvolt2 f5r5 complicaNi qi vor-fi normali. digestia. cutele pielii Mpilor sunt slab pronknpte. unde p a t e fi supravegheat. Cei care se nasc cu greutate sub 750 g prezintii riscul unor leziuni neurologice grave. ci in abdomen sau pe canaJ. Lu ba'ie~i sacd scrota1 este mic. Pavilioanele urechilor sunt moi. Incubatorul a t e un fel de uter h artificial 5 care cu rnijloace medicale se inceard s5 se asigrure pentru o perioadii lungs condifiile oferite f"atu1ui in corpul mamei.indeosebi cei cu o greutate de 800 phnii la 1 000 g. cu proporfii mici. mai &ziu se coboar5 la 32OC). cu atiit dificultii$ile sunt mai mari. Gradd nematuraNei se recunoavte dupii anurnite semne exterioare: Lungimea corpului de 47 cm ~i mai mica'. Limitarea abducfiei 2. La 10-15 procente d~ntre copiii care supraviefuiau apiireau in cursul evoluNei tu1burk-i neurologice. Lu feti~e. aproape tot corpul este acoperit cu o piele cu un perf~or foarte fin (lanugo). 95% dintre a c e ~ t nou-niIscu$i supraviefuiesc in prezent. Datoritii marilor progrese surverri-tein ultimul timp in medicing nou-niiscutul (perinatologie . Circa 20% din cei care supraviefuiesc riimiin cu. f8rB deschideri Motricitate nor malg a membtelor inclusiv ale $01durilor Plante ("pidoare") plate ExtremiGti sirnetrice Nu tine capul (oblic) posterior Tripla flexie a membrelor Sistem nentos Reflexe prezente: clipit. in timp ce cu 15 ani in urms numai circa 30 . Babinski. Lungirne inegdii 4.r o ~ i eTesutul de sub piele nu este . Instalapi speciale asigurii o ternperaturii constantii (la inceput 36"C.Greutatea la naFtere tntre 1 500 ~i 2 500 g sau cu navtere dupii a 30-a siiptiimiinii de sarcinii. ca urmare a neform"& cartilajelor. Piele zba^~&a'. dar cu un cap neobivnuit de mare (raportul inslfimea craniului f a g de lungimea corpului 1 la 3. nouniiscutul cu prematuritate de gradul LI qi LII este pus htr-un fel de E&@ (incztbator). Cu cht greutatea la na~tereeste mai micii. vasele de shnge se v5d prin piele.Sistem muscular schelebic Coloana vertebralg intact& ffirg Pliu simian in palm5 curburi accen.RZLspunsuri variabile pucare. De aceea. unghiile de la degetele miiinilor vi picioarelor sunt subfiri vi nu ajung la vhrfuri.

Ace@ prematuri vor fi alimentati prin sondii gastricii. Se observii "ascensiunea"ombilicului ~i a simfizei.. indeosebi concentratia oxigenului in s h g e trebuie controlat5 sub monitor. Instalatia unui incubator este destul de complicatii. Ei primesc laptele in mici porpi printr-o son& de cauciuc care il duce de la nas p h i i in stomac. continutul in oxigen al shgelui.Bolile infectioase ca infectiile pliimlnilor (pneumonia). La prematurii cei mai mici este necesarii alimentatia artificial& care constii in introducerea de substante nutritive sub form5 de infuzii printr-o venii direct in slnge. in caz de tulbur&i grave ale respirafiei(respiratieneregulaa stop respirator) fie prin imaturitatea centrului respirator. Prematurii nu sunt incii apti pentru a lupta impotriva imbolniivirilor. nou-niiscutul este acoperit numai cu un scutec. Nici un microb nu trebuie sii ajungii in corpul copilului.dupii P. (fibroplazie retroletalii). Multi prematuri nu au incii reflexul de supt $i inghitit. in functie de nevoile copilului qi pe baza examenelor zilnice ale slngelui.- - - - -- fi mai bine observat. Pe de alt5 park stomacul solufii nutritive se va face cu piistrarea riguroasii a misurilor de igienii. nevoile de oxigen se vor asigura prin intubatie (un tub de cauciuc care se introduce prin nas piing la trahee . Uneori se adaugii o ciiciuli* tricotat5 $i botoqei pentru a fi mai bine apilrat de riicire.intubatie endotrahealii . . Folosirea acestor 1/6 Ii7 lnalJimea capului 1/8 nou-nascut 2 ani 5 ani 12 ani adult Fig. prea mult oxigen ln s h g e (hiperoxie) constituie un pericol pentru ochi cu lezarea retinei are o capacitate mic5 iar intestinul nu poate prelucra hrana. deoarece lipsa de oxigen duce la leziuni ale creierului.$i care este legat cu mici tuburi de aparatul pentru respiratie).. cu sisteme automate de alarmii. trecerea microbilor P slnge (septicemie) $i inflamatia n inveliqurilor creierului (meningitii) pun in pericol mare viap copilului. fie prirntr-o imbolniivire a plhlnilor. precum $i conformafia picioarelor respectiv in " X ) . 1. infectiile rinichilor (pielonefrita). Compozitia substantelor nutritive $i a mineralelor importante pentru via@ trebuie calculate cu grijii. inflamatia intestinelor (diareea). Mama s coPltui-i . nu au putere sii bea. Grossmann.Propoqiile corpului in funcfie de v2rstii. cu monitorizare ce reasigurii $i regleazii biit5ile inirnii. mi$c&ilerespiratorii. 7. la diferite v k t e (picioare in " 0 . Pe de alt3 parte. deoarece se pot produce infectii grave.

La reanimarea nou-nliscutului. natural. il va pune la sdn. Dintre numeroasele situafii care necesit5 prezenfa pediatrului amintim: .putut p5stra laptele (prin a muls sau extragere cu pompa). ."Mangelgeburt"). rnai mult sau rnai pufin. 1 . nu se poate descoperi nici o cauz5. Orice nou-n5scut poate s5 se nasc5 cu unele deficienfe neaSteptate (malformatii. acesti nou-n5scufi au parametri normali ai dezvoltiixii psihomotorii. ci s5-1ingrijeasc5. Mama nu numai c5 are voie. Dismaturii sunt copii fragili ~i la ei survin adesea hipoglicemii ~ilsau hipocalcemii (sc5derea brusc5 a glucozei ~i calciului in sdngele lor).3. Cdnd prematurul a ajuns sii cdnt5reasc5 circa 1 800 g. asa c5 . este important pentru dezvoltarea prematurului ~i participarea fizic5 ~i psihic5 a mamei.3. ci trebuie s5 viziteze zilnic pe copil.sarcinile premature ~i postmature.).2.). s5-1 mdngdie. Dezvoltarea sistemului nervos central este legat5 de vhsta gestafiei ~i nu de greutatea corporal5. Dis maturul (Small-for-datebabies. . o sarcing la o primipar5 in vdrst5 etc. Cauzele dismaturit5fii sunt foarte diferite: o proasd funcfie a placentei datorit5 unei toxemii gravidice. rnai ales ciind este vorba de o sarcin5 cu risc crescut. 1. Suferinfa fstului poate fi depistatg in timpul na~terii prin incetinirea ritmului cardiac sau culoarea anorma15 a lichidului amniotic. Ea poate de acum nu numai s5-1 vad5. Cu mijloacele tehnice specializate ~i cuno~tinfele moderne despre diagnostic ~i tratament se pot asigura nevoile corporale ale organismului nematurat. in unele maternit5fi pediatrul asist5 la naStere. respecdnd strict prevederile igienice.dificult5ti obstetricale: placenta praevia.Cdnd prematurul a ajuns s5 nu mai aib5 nevoie de sond5 gastric5 ~i poate s5 bea singur din biberon sau chiar s5 sug5 la sdn. intkzierea primei respirafii.2. o hipertensiune arterial& infecfiile. pielea nou-niiscutului are o colorafie r o ~ i e intens5 ~i este acoperit5. cu anoxia (lipsa de oxigen). cu un strat gros de gr5sime (vemix caseosa). Acum mama poate al5pta singur5 pe sugar. travaliul prelungit ~i dificil. expulsia prelungitg. iar materialul de reanimare este preg5tit).unele boli ale mamei (diabet etc. La astfel s5 de situatii este necesarii o echipii specializatii. va fi scos din incubator ~iplasat in pat (uneori inciilzit). s5-1 alimenteze. aplicarea de forceps etc. Dac5 ~ i .2. Adesea. hematomul retroplacentar. dacii acesta are putere s5 sug5.). d e ~sunt a d u ~pe lume la termen (dup5 40 i i s5ptiimiini de sarcinii). acidoza. ci numai rnai muld dragoste. gata s5 intervin5 (medicii reanimatori au deja mdinile dezinfectate. Mangelgeburt) Unii nou-n5scufi cdntikesc la nagere chiar rnai pufin de 2 000 g. circulara sau proccidenta de cordon. 2 Cdnd prematurul cdnt5re~te 500 sau 3 000 g. r5cirea corpului. Ei nu necesid ingrijiri intensive. circular5 de cordon. are o temperatur5 constant5 ~i poate s5 respire normal.bolile Etului suspectate prin semne clinice sau prin examenul ecografic. infecfia @sau colapsul). Atunci cdnd prematurul a ajuns la gradul de maturitate incdt s5 renunte la incubator. trebuie s5 primeasc5 cel mai bun aliment ~i anume laptele mamei sale. . tabagismul. in cea rnai mare parte a cazurilor (90%) na~terile nu pun probleme de ingrijiri deosebite (reanimare etc. Ei se numesc dismaturi sau hipotrofici ("Small-for-date-babies". poate fi lisat acas5. s5-i vorbeasci. Aspectul nou-nGscutului in momentul na~terii. medicii se vor lupta cu timpul. Acesta se potrive~tecel rnai bine nevoilor alimentare ale prematurului. Factorii de risc. La unele sarcini cu risc medicii se a~teapt5bs5 survin5 "probleme". contra cronometru. Pe ldng5 acestea. alcoolismul. mama va participa la ingrijirile ce se impun. .sarcinile gemelare.b5di ale inimii sau rni~ciixi respiratorii anormale etc.ingrijirile nou-nhcutului in maternitate Activitatea pediatrului incepe in sala de navtere. Mortalitatea perinatal5 este mai mare decdt la copiii eutrofici. este s5niitos ~i suge bine. c5ldur5 ~i hran5 (mese rnai dese cu alimente corespunz5toare).

s d cu ochii inchiqi qi prezinti adesea o tumefiere (urnflare) a pleoapelor. trezit din somn. dac3 nu se iau m3surile necesare in timp util. se vor dezvolta sub actiunea diferiiilor factori ai mediului exterior. angajare anormali qi expulsie dificili. plimiinii se destind qi aerul niv3leqte iniuntru. care sunt in stare de nematurare in momentul naqterii. in general. stufos. ele declanqeaz3 prima respiratie. incretid. amintind de pozitia din uterul mamei. de toate traumele mecanice. o asemhare mai mici sau rnai mare cu p&intii. Aspectul nou-niiscutului surprinde qi prin miirimea capului. $ minutele care urmeazi se face rapid evaluarea stirii nou-n3scutului (scorul Apgar). unele medicamente (anestezice. Aportul substantelor necesare vietii era asigurat de citre placenti. abdomenul uqor scobit (in momentul naqterii. deoarece acesta constituie un criteriu major de depistare a unei suferinte la naqtere. gros. unele infecfii. de perturbiiri grave ale funcfiilor vitale ale organismului. narcotice) administrate in timpul nagterii. in organismul mamei qi evacuate prin organele excretorii ( p l b h i . chiar de la incept. Prirnul tipit intikzie la fitul la care a intervenit un factor vidmitor in timpul naqterii sau sarcinii: hemoragii ale creierului. Daci prima respirafie nu se declanqeazii. Alteori capul este complet chel. pe aceeaqi cale. funcfiile diferitelor organe. imaturitate a centrilor respiratori. extractia prin vacuum. se p a t e afirma c i puiul de om este mai vulnerabil qi mai neputincios deciit puii tuturor celorlalte marnifere. lipsa de oxigenare este urmad de suferinp creierului qi adesea. d) Gdtul este scurt. ulterior se destinde). Dupi nqtere. depiqirea termenului de gestafie. ficat. descuamati. adaptarea la noile solicitixi se face %inici o dificultate. Se remarci adesea. incacit. . pozifie vicioasi a fitului in uter. rinichi) ale acesteia.glande care secreti grisime qi a1 c&or canal excretor este astupat (milium). Ochii au o tent3 cenuqiu inchisi. apoi sectionarea qi ligaturarea cordonului ombilical qi profilaxia conjunctivitei (oftalmiei) gonococice (vezi pag. malformatiile pulmonare. prin lichidul amniotic qi tesuturile materne. piele). asiguriind omului independenla ~ipozitia sa dominant5 in natur3. e) Bratele ~i gambele sunt scurte qi ghemuite. Ulterior mama va fi intrebad adeseori de citre medicii care vor ingriji copilul despre momentul aparitiei primului tipit. prin aspirarea cu ajutorul unei sonde sterile a mucozidfilor ~ilichidului amniotic din gur$ faringe qi nas. Odati debarasati de stratul de grisime. turtit. obstruarea c5ilor respiratorii cu lichid amniotic sau secretii din ciile genitale ale mamei. piini la deplina lor Pnflorire. diabetul etc. Nqterea supune pe fit la o probi extraordinari. spre deosebire de adult la care reprezind numai o optime din lungime.). Primele tipete impresioneaz3. f&r3 ingrijiri cu totul speciale. Vederea cordonului ombilical (lung. Adaptarea nou-miscutului dupa' naqtere De felul cum decurge nqterea qi de capacitatea de adaptare a func$nlor vitale ale organismului depinde. Ciiteodatti p h l este destul de lung. starea de shitate din tot restul vietii.Mama s cupilut i Acest prim aspect insp%mhtti pe unele mame. traumatisme. fngrijiri in sala de nqtere Imediat dupi expulsie se efectueaz3 dezobstruarea c3ilor respiratorii superioare. el nu ar fi in stare s i faci f a g singur conditiilor grele de adaptare la viap extrauterini. de culoare inchid. care reprezintti un sfert din lungimea corpului. impestript de puncte albegilbui . Expresia fefei poate s i se schirnbe. a) Pa'rul este. b) Ochii. ce cad in seama unor organe care nu funcfionau inainte de venirea sa pe lume ( p l b h i . iar palmele qi dlpile au pielea umedii. Cu toate acestea. circulari s t r h s i de cordon. Cu patrimoniul ereditar transmis de pikinti. precum qi unele boli ale mamei (toxicoza. Nou-niscutul. totuqi. La cei mai mulfi dintre nou-nkcufi. ca m%nilede "sp~itoreasi". dezvoltAndu-se la o t e m p e r m i constand. c) Nasul este mic. Scorul Apgar (in unele manuale "indicele" sau "cifra") permite o informare rapidi qi cuprinzitoare asupra adaptirii functiilor vitale la condipile de viati extrauterin3. chiar la nou-niscutii care vor avea mai tkziu ochii albastru-deschis. La unii nou-niscuti (mai ales la cei n3scufi dupi termen) pielea este lucioas3 sau uscat$ zbkcid. in mare misuri. 29). tipetele din primele secunde constituie primul semn c i nou-venitul pe lume este sinitos. Este fal& opinia c i toti nou-niscutii se aseamhi gi c i nu exisd nici o deosebire intre ei. P W acum el era protejat. nou-nkcutul intri intr-un mediu nou de via@ impunhdu-i-se dintr-o dad un vir intreg de sarcini. pieptul bombat. Produsele de metabolism erau i n d e p b t e din organismul fetal. pielea nouniscutului este moale qi catifelaa. el evid lumina qi de aceea liuza cu greu poate aprecia culoarea lor. lucru ce p a t e fi definit ca una dintre rninunile viefii. lucios. aplicarea de forceps. gelatinos) surprinde. furniziind oxigenul indispensabil vietii.

La nou-niiscutul normal. in prezent se foloseqte in multe maternidfi colire cu tri-antibiotice. f~z~rijirea ochilor. CrMC preconiza instilarea unei singure piciituri de nitrat d e argint 2%. gata de folosit qi cu folosinF unid. Cordonul ombilical se compune din vase de siinge $i vase lirnfatice.2). care a imaginat acest test in 1953. in timp ce tahicardia fiziologicii de 100lminut este cotati cu 2. inglobate intr-o substan@ gelatinoasii. Boala era produsii de gonococ. Cu d t scorul este mai rnic. miqciirile respiratorii (funcfia respiratorie). tuse sau strbut Albastre sau palide Absente Absente Flasc Absentii Tmnchiul rozat. Dezobstruarea (permeabilizarea) ca'ilor respiratorii superioare. Materialul plastic ar constitui dupii unii medici un mediu de culturii favorabil creqterii microbilor. Aceastii metodii poate antrena o conjunctiviti chimicii qi. dezobstmeazii ciiile aeriene superioare prin aspirarea secrefiilordin faringe. Wilhelm CrCdC (Leipzig) a instaurat in 1834 tehnica cu instilarea de piciituri de nitrat de argint cu scopul de a evita imbolniivirea de conjunctiviti neonatalii datoritii blenoragiei mamei.SCORUL APGAR N u h l punctelar Colora?ia tegumentelor Mi$cririle respiratorii Ba'ta'ile inimii Tonusul muscular Reflectivitatea (se cerceteaza prin reacfia nou nhcutului la excitanri: reacpa la sonda de dez obstruare sau de administrare a oxigenului) 0 1 4 2 Colorafie roz-umfomli Regulate. gurii qi niirile nasului cu ajutorul unor sonde sterile din polietilen. Este util ca mama sii cunoasd ce "not5" a obfinut nou-nhcutul la naqtere. reflectivitatea (riispunsul la anumiti excitanfi) (tabelul 1. numit astfel dupii numele doctoritei Virginia Apgar. extremit?i$le se flecseaza incomplet StrhbB fafa (grimasli) S-au propus diferite metode pentru a se aprecia starea s5niitiifii unui nou-niiscut imediat dupii naqtere. b5Gle inirnii (funcfia circulatorie).ligatura cu pensa Ban: fie pens5 metalic5 qi refolosibilii dupS sterilizare. microb descoperit de Neisser in 1883. imediat se dii drumul unui cronometru. membrele se flecteaz5 complet. greutatea sa favorizeazii tracfiunile pe inelul ombilical. in SUA. absenta biit5ilor inimii este cotatii cu 0. Totuqi. cu atBt starea nou-nikcutului este mai rea. in timpurile acelea. Cleqtele are avantajul simplit5fii de folosire. extremitiili albastre Nmegulate. dar care pun teoretic riscul sensibilizKi alergice. 5 qi 10 minute. care impun douii gesturi: legarea qi asepsia.ligatura cu o afii (nylon sau m5tase) cu un nod solid. fngrijirile cordonului ombilical. aceasd boalii atingea 12-15% din nouniiscufi qi 20-70% din copiii orbi. inregistrarea scorului Apgar se face la 1 minut cu note de la 0 la 2 pentru fiecare parametru mentionat. Dupii naqtere. mi$c5ri active Tipat. tonusul muscular. Imediat dupii naqtere medicul sau asistenta de obstetricii dupii ce s-au spillat pe mitini. care sunt tot aqa de eficace. Parametrii de urmiirire sunt: culoarea pielii. sub 100 pe rninut Tonus moderat. sterilii. dar este . slabe Rare. Scoml normal este egal cu 10. fie pens8 din material plastic. de aceea. in acelaqi timp este dus repede pe masa de reanimare unde se asigurii ingrijirile. alcoolul 70-90% este un bun dezinfectant. se folose~te des mai solufia proaspiti de nitrat de argint 1%. Cordonul secfionat expune nou-niiscutul la douii riscuri: hemoragia qi infecfia. De exemplu. La nou-niiscufii cu probleme se face qi la 2. Ligatura cordonului se poate efectua in douii feluri: . asculti inima qi (orkare ar f i starea nou-niiscutului). . Asepsia cordonului ombilical este primordialii. p l h s viguros Peste 100/minut Tonus bun. Sunt absolut necesare: o surs5 de dldurii qi un material de aspirafie steril. Fiecare din aceste elemente este cotat de la 0 la 2. Metoda cea rnai riispBnditii la ora actualii este determinarea scorului Apgar.

De asemenea. Dacii rnai are incii secre* h ccfile respiratorii superioare.4. . temperatura mediului inconjuriitor. se vor aspira din nou. a nou-niiscutului (la cei cu greutate rnai mare la naqtere. incii insuficient maturat. Aceasd atitudine are avantajul de a preveni orice maceratie qi de a favoriza o desicatie rapid% Este necesarii ins. C h d colorafia galbenii este pronunfad. fiind socotid de neinliiturat. Evitarea pierderii de ciildurii are o important. preferand sii-1 lase sii fie resorbit de piele.icterul nuclear). Icterul fiziologic este un fenomen absolut normal. multumindu-se sii se aplice un antiseptic la fiecare schimb. sciiderea este rnai mare). Trecerea nou-niiscutului in salonul de nou-niiscufi se face imediat dupii efectuarea ingrijirilor arnintite rnai sus. Sciiderea fiziologicii in greutate este un fenomen natural. b) greutatea initial. intrucat leucoplastul ce se gkeqte la noi este iritant. inseamnii cii nou-niiscutul este subalimentat sau bolnav. & tkile anglo-saxone se abtin de la orice pansament. a t e vorba de o bod5 ce necesid un tratament de urgeng. qi mai natural%pare cea rnai bun% Baia precoce prezindriscul riicirii corpului. care se accentueazii paniitn ziua a 4-a . Unii pediatri il inliiturii printr-o spaare rapid. Dupii termometrizare. La noi in prii banda ombilicalii a intrat in traditie.incolor. permite sii ne diim seama dacii s-a Ecut dezinfectia. care se manifesd cu intensitate diferid la majoritatea (85%) nou-niiscutilor. aliituri de impactul psihologic. va fi chemat medicul. Icterul este rnai intens pe fat. fngrijirile pielii. va fi inregistrat h registrul sectiei de nou-niiscuti. Proporfia sciiderii in greutate este tn functie de: a) momentul c h d incepe aliiptarea.2. Nou-niiscutul prezind o sciidere in greutate h t r e prima qi a cincea zi de via@. care este un fel de unsoare protectoare bogad in vitamine. cu lenjerie curad qi schimbatii la timp. mentinerea temperaturii corporale se realizeazii cu ajutorul unui radiator plasat in apropierea nou-niiscutului qi prin invelirea acestuia in scutece inciilzite in prealabil. Incidentefuiologice Scderea "j?ziologica'"sau "initials'" in greutate. se prefer2 legarea clasicL Se foloseqte o compresii sterill aplicad pe bontul ombilical. S-a constatat o corelafie sigurii intre sciiderea temperaturii rectale in decurs de o orii qi mortalitate. C2nd icterul apare din prima zi. e) starea de siiniitate (cei bolnavi pierd rnai mult in greutate). este intens qi rapid progresiv. se fixeazii o briitarii de identificare (pe care se inscrie acelqi numir ca la mamii). in a 2-a . Dacii bontui este zemuind. de aceea se preparii eozinii alcoolicii 2%. aqeztindu-1 cu capul in pozitie declivii intr-un unghi de circa 15". qi i se face un examen clinic rapid de ciitre medicul pediatru. peste 3 siiptiimiini. altii ii giisesc virtuti bineEciitoare.a 4-a zi de via@poate apirea o ingiilbenire a pielii qi a mucoaselor (ochi) . Aici va fi instalat intr-un piitut incdzit in prealabil (scutece incdzite..a 5-a qi dispare in 1-3 siiptiimhi. deosebid la nou-niiscut. Icterulfiziologic. aceasta este eliberad prin distrugerea globulelor roqii (hemolizii) qi nu poate fi prelucrad decat foarte incet de ciitre ficatul nou-niiscutului. respectarea repausului nou-niiscutului). Se recomandii aplicarea unei simple comprese sterile menfinutii printr-un adeziv neiritant. de reanimare incdzid electric. identitatea qi greutatea. c) instalarea secretiei lactate la mamk d) ingrijirile acordate in primele zile (cantitatea de lichid administrat. se curiitii in prealabil cu alcool70" sau cu eozinii 2%. care este in medie de 6% din greutatea initial& cu limite extreme intre 3% qi 10%. ingrijirile qi observatia asistentei de copii din sectia de nou-niiscufi trebuie sii se bazeze pe o scheml pentru a nu se trece cu vederea nici un amkunt. 1. nouniiscutul este somnolent qi suge rnai greu. Ultima solutie. Pansamentul ombilical constituie obiectul multor controverse. dacii icterul persist. Culoarea ictericii este detenninatii de creqterea bilirubinei din serul sanguin. iar folosirea siipunului ar fi responsabilii de eritemul toxi-alergic ce apare h primele 24-48 ore. deoarece poate fi vorba de o stare patologicii (boli de ficat. Dacii maternitatea nu este dotad cu o mas. rnai logic. la naqtere pielea este acoperid cu un strat rnai mult sau rnai putin important de vemix caseosa. o igienii riguroasii. qi torace. Culoarea roqie. Se vor verifica din nou sexul. Aqa cum s-a viizut rnai sus. Dacii greutatea nu se recupereazii p h i i la v k t a de 2 siiptiimani. sticle cu apii caldii). de s h g e sau foarte rar un icter cu urmki neurologice grave . Tot in sala de naqteri nou-niiscutul este c h t k i t .

in condifii de sterilitate. descuamafie lateral%).8). cu ochii incerc&afi.Criza hormonalZi mamelonar2. la apiisare. mici elemente proeminente (papule) sau mici biiqici (vezicule). 1. eritrocite qi celule epiteliale ("vulvovaginitii descuamativk). Aceast5 descuamatie poate fi discretil. 2) alfii sunt somnolenti qi &ii vlagii. se aplicii pulberi inerte (talc). Sugarii reactioneazii diferit la aceast5 febrii: 1) unii sunt agitati qi prezint5 un p l h s riigugit. ca pete rogii (macule). asemiiniitor cu acetona ("mere putrede"). mai ales pe trunchi. Febra de sete corespunde in timp cu punctul maxim al sciiderii greut5fii. Starea general% este bung qi nu se constat5 alte tulburki generale (febrk lipsii de poft2 de mlncare etc. c) Ma'rirea testiculelor. se scurge un lichid liiptos asemiiniitor colostrului.Criza genitals'. atinghd uneori 3-4 cm in diametru. b) Sdngera'ri ~i secregi vaginale. pe palme qi plante (tillpi). 3) buzele sunt uscate. ciiutiind slnul sau biberonul cu ceai. fncii din viata intrauterinii qi continuhd cu primele siiptiimlni de via@. Modifickile acestea nu necesit5 nici un tratament special. Trecerea unor hormoni materni in organismul fetal explicii unele mici modificiiri treciitoare observate la nou-niiscut. Acelaqi substrat este la baza micilor shgeriri vaginale sau a aparitiei unor simple secretii vaginale formate din mucus. Dacii roqeaw este vie qi din mameloane se scurge un lichid liiptos. M W e a de volurn a glandelor mamare atinge maximum la sfkqitul primei siipt5mlni de via@ qi se p a t e mentine de la ckeva zile ping la clteva siipt5miini sau luni (fig. Dacii nou-niiscutul nu este bolnav . glandele mamare se htikesc. la unii dintre nou-niiscuti. 5) micfiunile se rkesc (sub 5 h 24 de ore). la aproximativ 40% dintre nou-niiscutii de ambele sexe. ele dispiirlnd spontan. riscii sii se infecteze qi sii devinii sediul unui proces purulent. La 3-4 zile dupii naqtere. 6) in cazurile grave. Dacii descuamafia este foarte pronuntatii. La biiieti poate apkea o ma'rire a testiculelor qi chiar un inceput de spermatogenezk Descuamatia fiziologica'. care se fixeazii cu o bandii de tifon asemkiitoare cu cea folositii la ombilic (nu se fixeazii cu leucoplast. Eritemul alergic apare in primele zile de via@. infundati in orbite qi cu miros special al aerului expirat qi al gurii. Aceastii modificare este lipsit5 de pericol. roqii.). 8 . Uneori. fn cazurile de eruptii mai intense qi mai persistente. Este cu totul inutilii aplicarea de unguente cu antibiotice. Excesul de cadur$ prin greqeli de ingrijire (sobii sau calorifer supraincazit. Mameloanele se hgrijesc cu delicatete. exteriorizatii prin modificki ale glandelor mamare qi ale organelor genitale. Fig. eruptiile localizate pe fa@ imbracii aspectul unor placarde mari. sub formii de scuame mici. zonele descuamate reprezintii poqi de intrare pentru diferiti germeni qi de aceea se vor lua miisuri riguroase de igienii. Este suficientii o toalet5 zilnicii a regiunii vulvare. care iriti pielea qi favorizeazii extinderea inflamafiei). nu se vor folosi unguente cu antibiotice (ce predispun la micoze!) qi nu se va spiila cu apii caldii qi siipun (irit5). Este constituit din eruptii variate. dar dacii se stoarce glanda mamar$ aceasta se mkeqte qi rnai mult. asociate cu umflarea (edemul) pleoapelor qi chiar cu secrefii ale conjunctivelor. Cea mai frecventii este criza genital%. se aplicii sub ciimiiquw sugarului tampoane mici de vat5 sterilii. maxim 39°C qi adesea dureaz5 24-48 ore. 1. perne electrice) qi cantitatea insuficient5 de lichide primitii de nou-niiscut (lapte. 4) sugarii iqi plimbii limba in gurii sau o scot uneori afarii. Apare indeosebi in sezonul cald. ceaiuri) constituie un factor favorizant intllnit adesea in producerea febrei de sete. a) Glandele mamare. se produce o desprindere de scuame din straturile superliciale (stratul cornos) ale epidermului. in clteva ore sau clteva zile. regiunea interesatil se va tampona cu infuzie de muqefel sau cu ulei fiert. Erupfiile cutanate nu necesitii nici un tratament special. C l n d veziculele se usuc$ se formeazii cruste. sticle cu apii caldl. Se ^megistreaziicreqteri ale temperaturii corporale p h i i la 38". sugarii devin palizi. asemiiniitoare cu t k l t a (furfuracee) sau extrem de pronuntat& in f%ii (larnbouri. efectuat5 cu comprese sterile (nu vat2 din care r h h fire!) inmuiate in apii f i d qi riicitii.

febri. Secrefia hormonului oxitocina asiguri o revenire mai rapids a formei si dimensiunilor uterului matern. Cu laptele de mami nu este posibili supraalimentafia. in flora intestinali domini bacilul bifidus. neliniste. digestive. Fafi de alimentafia "artificialii" unde este nevoie de api fiarti. grunjoase. vitaminele importante pentru v i a f i si substantele minerale. de culoare verzuie. Laptele matern constituie . o comuniune puternici intre mami si copil. Scaunele din primele zile p o d numele de meconiu. si-si reglementeze ritmul meselor si sii inceapi si-si prelungeasci pauza de noapte. Natura a prev5zut pentru sugar cea rnai buni alimentafie: laptele de m m . traumatisme obstetricale). urini. In alimentafia naturals mama nu poate gresi. tulburiiri de sornn. La copiii provenifi din familii cu alergii. uneori cu mucus. si o erupfie si o implantare f i r i anomalii ale dintilor. febra se explici prin pierderea de lichide ce are loc dupi nastere (meconiu. se produce colonizarea cu microbi a diferitelor segmente ale tubului digestiv.Nici un alt aliment nu u " contine substante energetice si de constructie ce se potrivesc perfect funcfiilor tractusului gastro-intestinal. a) Colonizarea itztestinului. riscul imbolngvirii de cancer (de ma. biberoane si tetine sterile. F k i multe pregitiri si/sau complicafii copilul suge dupi nevoi. cu urmiiri pentru educatie din cursul intregii copilirii. La sugarii alimentafi natural. care ocrotesc pe copil impotriva bolilor si ii conferi o mare putere de apirare. Aceste scaune sunt in numir de 5-6 in 24 de ore. copilul alimentat la siin rar devine supraponderal. laptele de m a m i are o importanfi deosebiti in prevenirea sau. Punerea la siin ciit mai repede dupi naStere (la 3-6 ore!). Miscirile ce le impune suptul la siin favorizeazi o formare corecti a maxilarului superior ~iinferior. anason sau mu~etel) 5% zahir cu previn aparitia febrei de sete si determini disparifia ei. un aliment unic. alimentafia la siin nu este numai cea rnai buns. Sunt dense. se menfine in continuare un numir rnai mare de scaune. Copilul alimentat natural este scutit de reacfiile de sensibilitate. cele ciiteva reguli fiind usor invifate sau insusite prin instinct. Mai ales in prima sipt5miini de viafi. lapte praf. apar asa-zisele scaune de tranzifie. i n cazul unei alimentafii exclusiv la siin. Laptele de mami este totdeauna pro_aspit. Germenii saprofifi au o mare importanfi in digestia alimentelor si in sinteza unor vitamine (vitamina K). aportul insuficient de lichide). dar si cea rnai comodi. Rezervele de grisime acumulate in timpul sarcinii se vor reduce mai repede asiguriind revenirea la greutatea normal5. Pornind de la guri si nas si mergiind citre anus. tiirziu) este mai mic deciit la celelalte femei. modificiri ale stgrii generale. Daci nu se insofesc de deshidratare. sudafie. uneori verzi si explozive. Pe liingi potolirea foamei. uSor digerabil si utilizat in intregime de ciitre organism. se lipesc de scutece. Aceasti alimentafie constituie forma cea mai ieftini si cea rnai econornici in ce priveste timpul si efortul depus. acrisor (fetid) nu se va lua nici o misuri de tratament. cel pufin intiirzierea aparitiei diferitelor alergii (respiratorii.Mama si c pZ Z oi u (infecfii. iar culoarea lor variazi de la negru (ca gudronul) la maroniu sau verde-misliniu. Pe liingi substanfele necesare cresterii si intrefinerii corpului. laptele de mami conpne substanfe de apkare. Prin aliptare sinitatea mamei este favorizati. Aliptarea face ca siinii s i capete piins la urmi forma inifialii. dup5 eliminarea meconiului.Dupi naytere. iar la cei hrinifi artificial. metabolismului si rinichilor. Aliptarea are importanfi nu numai ca hrani. cutanate). vksiituri. Este o mare greseali de a considera drept patologice aceste scaune. rezultate din digestia primelor mese. alimentafia "la cerere" (inclusiv noaptea) si la nevoie. urmitoarele la 1-2 zile dupi aceea. Contactul pielii qi legitura striinsi. Sugarii alimentafi la s2n isi sug degetul rnai rar sau mai pufin. in decurs de ciiteva ore. colici. respirafie) si prin greseli de ingrijire (supraincilzirea salonului sau incubatorului. nou-n5scutul trebuie s i invefe s i sugi. iar mirosul lor rimiine acid.lipsit de microbi si cu temperaturi potriviti. Suptul la s2n asiguri o buni dezvoltare a maxilarelor ~i dintilor. coli. intre a 3-a . chiar si mai tiirziu in cursul viefii. Dup5 aliptare se intiilnesc rnai rar incidente ca: regurgitatii.a 5-a zi de viafi. Scaunele (materiilefecale) De multe ori. administrarea corecti de lichide sub form5 de solufie de glucozi 5% sau ceai de plante (chlmen. tractul gastrointestinal se umple cu aer. care se pot dezvolta. La mamele care alipteazi. primul scaun are loc chiar in momentul expulsiei. sughifuri. b) Scaunele de tranzitie.

canalele laptelui se Iiirgesc $i fomeazg rnici bazine care servesc ca rezervoare pentru laptele format.in timpul sarcinii tesutul glandular se schimbs. in fiecare acin glandular se giisesc 10-100 vezicule (alveole) in ale ciiror celule secretorii. 12 . Fig. 1. Fig. se formeazii ~i cresc in volum tesuturile glandulare. 9 .{inerea la piept ii aduce contact nemijlocit. aceste modificki sunt Encheiate. Partea griisoasii si conjunctivii determinii miirimea. venele devin mai evidente. griisos si de legiiturii (conjunctiv). 1. in fiecare sdn se giisesc corpi glandulari cu c8te 1520 lobi glandulari. Fig. F o m r e a laptelui. Sdnul femeii este constituit din tesut glandular. din care pornesc canale p r h care se scurge laptele direct in mamelon. copilul capiitii incredere in mediul inconjuriltor. i n timpul sarcinii. Alveolele sunt infi~uratein fibre musculare foarte fine. 1. Sdnii se m5resc vi devin mai grei prin aportul suplimentar de siinge. . Capacitatea de a face lapte tine de tesutul glandular.fn timpul perioadei de alsptare tesutul glandular care produce laptele se dezvoltil $i mai mult. 10 . Formarea laptelui depinde de prolactina secretatii de hipofizii vi care este reviirsati in sdnge in cantitiiti crescfinde. foqa sa psihicii se dezvoltii si calea viefii de mai tiirziu va fi influentat5 pozitiv. ciildurii vi sigurantii. sub influenta hormonilor placentari. substantele nutritive din s h g e se transforma in lapte. 11 .Conformafia shului cgnd ferneia nu este gravid& Fig. care sub influenta unui hormon (oxytocina) se contract5 ~i imping laptele in canale (reflexul fluxului laptelui). Secretia de lapte adeviirat survine c h d se navte copilul vi placenta este elirninati. griisoase vi conjunctive. La unele femei in ultimele siiptiimdni de sarcinii dinaintea navterii se scurge din glandele mamare un lapte deschis la culoare. in zona mameloanelor fiecare canal se 15rgevteintr-un fel de lac cu lapte. Acum acfioneazii doi hormoni: prolactina vi oqtocina. 1. forma si duritatea mamelelor. care servevte ca rezervor pentru laptele format.Factorii care intervin in mecanismul secretiei lactate. Cdnd incepe ultimul trimestru al sarcinii.

Doi hormoni regleazii reflexul de formare qi livrare a laptelui. nesiguranta s i : a mam rei Refrexu2 de scul telui 6zste inhibat '1 actti s:i nu rnai tasd 1 s6 se srurg6 luptele. La alte mame. fn primele zile glandele mamelonare secret. 1. 1 ~licat l hormontlor r a qurintii de stresul. agr tatia. el iqi potoleqte foamea cu cantiCi$ mici de lapte de tranzi$e. Dar. gkdurile la copil. transparent. potasiu. cu lapte format proaspiit qi rnai bogat in griisirni. Spre v%sta de 2-3 sZpt5rnhi apare laptele matur de femeie. intre timp. nou-niiscutul resimte o mare dorinp de a suge qi atunci este bine sii fie pus pentru prima dat5 sii sugii. . de asemenea. sodiu. Aceasta este influentats de punerea tardivii sau la intervale mari a sugarului la sdn. se adunase lapte liber. El este alb. Uneori este nevoie sii i se adauge o soluHe cu glucozii. De aceea in maternitiI+le moderne sunt conditii ca mama sii fie plasatii imediat in aceeaqi came& cu s u g m l (sistemul rooming-in). Simpla atingere sau mici tractiuni ale sbului fac ca sii picure lapte din mameloane. un lichid vdscos. Cu toate acestea el con$ne tot ce trebuie ca sugarul sii aibii o creqtere normal&Mai mult. dimpotrivii. privirea qi tipetele acestuia. netinistea. care nu impiedicii pliicerea de a suge. Pe calea sbgelui. cu atiit reflexul de supt devine mai slab. fluid. cu tentii giilbuie. Cu cdt sugarul este pus rnai tiirziu.Rooming-irt: mama $i nou-n&cutul r h b frnpreun5 tn salon. care are un continut rnai mare in proteine qi minerale (calciu. Suptul copilului din mamelon detenninii impulsuri spre hipofizii care secret5prolactinii. care n trece i canalele galactofore de unde este supt de sugar.Colostrul. fn primele zile. cel rnai bine este ca nou-nkcutul sii sugii imediat dupii naqtere. Dupii aceea el d o m e mult qi se reface dupii efortul venirii pe lume. hidrafi de carbon. pielea se roqegte uneori $i devine caldii. Revksarea laptelui dinspre celulele secretorii prin canalele de scurgere se lnsoteqte de intkkea vi umflarea sdnilor. fntre a 5-a qi a 15-a zi se forrneazii aqa-numitul lapte de tranzifie. hidrocarbonate (lactozii) qi valoare energetic%(kilocalorii). Alveolele continuii sii producii qi sii se umple Fig. fntre a 2-a qi a 4-a zi dupii nastere incepe secretia lactat5 propriu-zis$ incet sau bmsc. Producfia de lapte incepe c b d copilul este pus la s b .5). Prin supt fiecvent qi golirea sdnilor este provocat reflexul de formare a laptelui. dar acesta nu ajunge la sugar. Irnediat se deschid canalele laptelui (galactofore) in care. fac sii intervinii actiunea oxytocinei. Oxytocina actioneazii. cu o tentii galbenii-cremoas5. ceea . 13 . dar cu continut sciizut in griisimi. griisimi. de dorit in decursul primelor 6 ore. aceasta ajunge qi stimuleazii formarea de lapte de ciitre alveole. vitamine qi minerale se modificii in perioada aliipttirii in funcgie de nevoile organismului sugamlui "in crevtere. el este un aliment viu al c h i continut in proteine. In 1 aceastd situagie laptele stagneazti. M a m a m l ppp 1 att. care fqi revine mult rnai repede la volumul inifial qi rnai ales firii contractii dureroase. asupra utemlui. subfire qi devine apos ~ialburiu ca laptele degresat. Scurgerea laptelui este rnai rapidii vi rnai bung cu cdt s u g m l este pus rnai repede la s h . clor).ce duce la rnastitiz (inflarnatia Acest j c o este tulbrrr / 1 Unele femei au nevoie de o perioad5 rnai lung5 pbii cdnd se scurge laptele ("furia laptelui" este intiirziat. Reflexul de scurgere a1 laptelui (Let-down-Reflex) provocat de suptul nou-nikcutului pus la s2n detenninii dupii 1-3 minute instalarea secretiei hormonului oxytociniide ciitre hipofis. La circa o jumiitate de or3 dupii navtere.

ceea ce face ca sugarul s i apuce mai bine mamelonul ~isuptul s i nu rnai fie aqa puternic. in primele zile dupi naqtere. Cu mina liberi. capul rnai sus. La unele mame din mameloane se scurge laptele. in cele mai multe cazuri. d e ~ i La alipteazi. Pentru a proteja mameloanele. cu fereastra deschisi. Tehnica alciptcirii. in astfel de situafii se va refolosi sutienul. devin mai moi ~i se mic~oreazi. fjr5 medicamente ~i f5ri intreruperea aliptiirii. Daci se formeazi mici cruste gilbui sau alburii vor fi inliturate cu bliindefe. in unele maternititi se pune la dispozifia mamei o e~arEa speciali cu care se susfine ~i se acoperi paqial s2nii. mama va face m i ~ domoale de tracfiune ~i rotafie de la bazi c ~ spre mameloane. iar cu degetul mare comprimi sinul. iritnfii ~i chiar sdngera'ri ale mameloanelor. C2nd sugarul este pus la s2n ~i laptele se scurge. Picioarele trebuie sprijinite pe un sciunel sau pe o perni. cu degetul mare deasupra si cu celelalte dedesubt. in ultimele 4-2 siptimini dinaintea n a ~ t e r i i incepe formarea prelaptelui ~i deschiderea canalelor prin care se scurge laptele (galactofore). siipunul usuc&psegetz st' On&pres&:e marmeloanele. sugarul va f i aliptat rnai des.fngrijirea scinilor. De obicei. mamele alipteazi st2nd pe un scaun cu rezemitoare. Se recomandi ca mama s i stoarci putin lapte. mameloanele sunt curifate cu api simpli sau cu substante dezinfectante speciale ~i se acoperi cu comprese sterile. unele mame. eucerinii fjrG apii). Prin mici i cripituri ale sinilor microbii din secrefiile nasului $1 faringelui sugarului de pe lenjeria sau de pe miinile murdare ale mamei pot p5trunde prin intermediul mameloanelor ?ncorpul rnamei.en vech2 la care i se sec$Wetrzii eon&&. ci se lasi sinii descoperifi. Se poate aplica seara. Capul sugarului se sprijini pe cotul mamei. Microbii gkesc in lapte o hranii ideal5. dar numai cu a @ 'ttmpede. in pdmele 2 s@t&i. avind ca rezultat prevenirea inflamatiei. Dupi internarea in maternitate. Durenle. mama v a auea gdj& sii spele siini4 : zilnic. De la bazi pin5 la mameloane se intind si se freaci sBnii cu degetul mare. Curjtenia personal5 este prima condifie a a l i i p t ~ iDe asemenea. Daci mama are senzatia de minc&me $sau usturime. . "Rcinile " mameloanelor in general sunt incidente trecitoare. E n strat foarte subtire o crem5 moale (vaselinii. dar va fi lisat rnai putin (ca durati) s i tragi la sin. apucind sinul intre degetul mare ~i arititor. s i se usuce la aer ("bii de aer"). Dupi aliptare nu se acopers qi nici nu se pune sutienul. Este bine ca mama s i nu aplice orice stil de remedii. Sugarul nu va fi prea flimind qi nu va stoarce prea brutal mameloanele. lanolin2 pur5. c&t pi acasd. Mama se va culca cu sgnii descoperiti ("goi"). Aceste manevre duc la inmuierea nodulilor. mama prinde sinul ~ i . va ciuta s i se aqeze pe o parte. dac5 este posibil. Compresiunea $i masajul nodulilor se va face cu atentie ~i cu ribdare pentru c5 sunt deosebit de durero~i. Z &ii ma& @ grei mama m f w un a i e su$i. pot avea dureri. singurul care are priceperea necesari pentru ingrijirile corespunzitoare. Unele mame. prin stagnarea laptelui se poate ajunge la infecfia shului (mastiti). pe sBni apar noduli. ca apkare se vor pune comprese sterile ~i pe deasupra un tifon impiturit in rnai multe straturi. pe o durati de 15-30 minute de 2-3 ori pe zi. fiindci in maternitate pot fi microbi producitori de infecfii grave. va inlitura laptele ~i va apisa mameloanele cu mina ficuti ghemotoc pentru a reduce scurgerea de lapte. Reflexul de scurgere a laptelui este tulburat: scurgerea liberg a laptelui este dereglatii.Iapasi fntre degetul arititor ~i cel mijlociu la marginea areolei mamelonare. - AtZit &n matemitate. de obicei atunci cdnd se apropie sau chiar numai cind se g i n d e ~ t e sugar. apar dureri vii. Cind mama alipteazi culcati in pat. Stagnarea laptelui p infarnarea scinilor. in timp ce impinge mamelonul ~i . vindecarea. mama va invifa ~i va respecta cele mai severe misuri de igieni. s h i i revin la mirimea normali. cu sensibilitate rnai mare. care survin destul de des. in tot timpul resturile de lapte ~i de salivi ale sugarului se inlituri qi la nevoie se spali mameloanele pentru a preveni infecfia pielii. ci s i apeleze la medic. Din cind in cind gravida va apisa mamelonul intre doui degete pentru a elimina citeva picituri din laptele preformat. de obicei. Dupi citeva s i p t i h b j s h i i nu rnai sunt q a umflafi. Mama va masa s h i i kainte de aliiptare: se apuc5 sBnii cu mina. Uneori apar crcipa'turi (ragade) ale mameloanelor ~i chiar ale sgnilor. ducind u$or la infectie. in la aceste cazuri reflexul de scurgere a laptelui funcfioneazi prea bine. Cu expuneri la aer ~iradiatii de soare se obtine. care de cele mai multe ori consti in misuri simple. la combaterea stagniirii cu golirea s2nilor.

15. De multe ori. Copilul se naqte cu reflexul de c h t a r e qi de supt. La hceput sugarul va fi alimentat la ambii h i . Unii nou-niscufi. in primele zile dupii nqtere mama va alGpta pe sugar numai cBte 5 minute la fiecare s h . fie s i se excite buzele copilului cu sfkcul sBnului. fosele nazale sunt libere. La cei care obosesc. sugarul va fi pus la fiecare s h cBte 10-20 minute pentru a goli bine s W . Dintre toate aceste mici tehnici.vino" a mamelonului. sugarul htrerupe suptul. s i se faci miqcarea de "du-te . obosesc sau sug prost. miqciiri uqoare de rotatie ale degetului mare a1 mamei in palma sugarului sau flectarea qi apisarea picioarelor pe partea de jos a corpului s5u. cu burta lipitii de corpul mamei ("piele la piele"). h sfkqit. cu schimbarea ordinii cu care se fncepe. se formeazi rnai mult lapte decBt este nevoie. areola in gura s u g y l u i . se pot incerca: percutii pe fese sau pe spate. C h d s h i i contin lapte din abundenp.vino" cu mamelonul h gura sugarului (mijlocul cel rnai eficient). CBnd sugarul scapi mamelonul qi ajunge pe obraz. mama cuprinde mamela fntre ariiator $i median ~i apasii cu degetul mare. Durrsta suptului. Fig. Lahceput suptul este adesea dureros. 14 . cea rnai eficienti ni se pare miqcarea de "du-te . aqa c i nu trebuie inviipt cum s i tragi singur din sBn. fund de ajuns. Unii sugari intrerup suptul sau chiar adorm cu mamelonul in gurii. Dacii nu primeqte aer. sugarul va fi l&at sii sugii la fiecare supt la un singur s h . fie.Mama @ copil~~l mama va indrepta capul sugarului in pozitie corectii ~i acesta deschide gura qi incepe s i sugi. La aceqtia. fie s i se stoarc5 putin lapte (mirosul qi gustul il stimuleazi). Acesta cuprinde mamelonul qi incepe sii sugi. se poate face o m i d intrerupere a suptului cu ridicarea qi tinerea nouniscutului in bra@. deoarece laptele cald. mama va continua s i comprime s h u l pentru a l&a libere niirile sugarului pentru respirafie. care stagneaz5 in canalele s h u l u i constituie un mediu ideal pentru microbi. Daci este prea mult lapte. fn circa 10-20 minute un sugar suge cantitatea de lapte care-1 satur5. In continuare.pozi@aIiiuzei. rnai ales c h d sugarul apuci qi trage v a o s de mamelon. sugarul prefer5 unul dintre s&i. d a d s W sunt prea voluminoqi qi/sau inciircati. Nevoile alimentare sunt mici qi mameloanele se obiqnuiesc h c e t cu suptul. de obicei prematuri sau cei care au avut o naqtere mai greoaie (dar adesea qi unii cu greutatea normali qi &5 vreo cauzi aparentii) adorm la s h . pe lBngi "remediile" rnai sus arnintite. 1. se va extrage cu pompa sau prin muls o park din surplusul de lapte. aceasta se explid prin dimensiunile qi forma mamelonului (cele rnai mici qi/ sau turtite sunt evitate). deoarece prin excita$a suptului. La hceputul suptului laptele este rnai sub@e qi devine rnai bogat qi rnai hriinitor spre sfkqitul al5ptirii. I Fig.Algptarea nou-ngscutului: mamelonul este cuprins b h e btre buzele sugarului. La al doilea s h .Aliiptarea nou-ngscutului . In mod normal. 1. sugarul poate fi deja situl qi atunci nu rnai vrea s5 sugi. q I k I . d ti De h ai ce formarea laptelui s-a instalat. La aceqtia se recomandi fie sii fie ciupiti de obraz.

mamele mai anxioase se tem c i sugarul nu primeqte lapte suficient. Dupi aliptare sugarul va fi ridicat in sus cu capul sprijinit de u m k l mamei (de preferat) sau va fi aqezat pe poala acesteia. Apoi in primele siptim2ni. Cantitatea de lapte nu este aceeasi la fiecare mass. pentru a nu rini mameloanele. Cu c8t sporeqte producfia de lapte. sugarul nu va suge mai mult lapte. Mama va bitea uqor qi va scirpina spatele sugarului p8ni ce acesta dii afarii aerul. rnai ales c b d se face incorect nu este demonstrativi qi poate duce la nevrozarea mamei. in jur de 140-175 mllkg corp124 de ore. un scutec sau o babefici. Nu se trezeqte din somn. Intervalele intre mese. La inceput. Mama il va indepirta cu blhdefe. alimentatia la s2n a ambilor nou-niiscuti se poate face concomitent. inseamni cii laptele ii este de ajuns. Mama. Uneori. obositor pentru mami. respectiv qi noaptea. sugarul va fi lisat s i hotiirasci c2t sii sugi. Cantitatea de lapte supt pe zi este variabili. liniqtit qi doarme bine. Cu timpul numirul de mese ajunge la 7-5 in 24 ore. Copilul nu va fi lisat s i tipe de foame. Daci sugarul creqte bine. criteriul mqfor pentru aprecierea corectitudfnii ragiei este progresul greutiifii. Unele mame. Formarea laptelui fine in primul r8nd de frecvenfa supturilor. de corectitudinea finerii la s8n qi de nevoia sa de supt. mama trebuie s i fini sugarul la s8n cel mult 10 minute la fiecare s2n qi apoi s i intrerupi suptul. Dacii suge destul. Nu este utilii cantiirirea inainte si dupi supturi. Mama are nevoie de un ajutor (in maternitate o asistenti. sunt emofionate. Fie c i stoarce mamelonul. nu se aqteapti "ora mesei". fn primele 5-8 minute sugarul trage 75% din pr2nzul respectiv. nu recomand proba suptului! N-azk! Cantitatea de lapte in 24 de ore este. I Al6ptarea gemenilor. intr-adeviir. Dupi cea mai simpli. divizati la numirul de mese. Apoi ii ridicii mai . zi qi noapte. Se folosesc rnai multe formule de calcul. Repetareaprobei suptului. in caz cii sughite sau are colici. De exemplu. intr-o pozifie qez2ndi comodii. in astfel de situafii se va face "proba suptului". Pentru aceasta. iar in familie sop1 sau o bunicii) pentru hriinirea ~i ingrijirea nouniscufilor. Sugarii infometati sug uqor qi inghit mult aer. Sugarul iqi anunfi foamea la circa 3-4 ore. Nu se pune la s8n dupi un orar fix. trebuie s i se faci pauze pentru a da aerul afari. el poate s i fie din nou infometat dupi 2 ore. il comprimi intre maxilare qi-1 morfoleste in continuare. Daci urineazi des. un sugar de 4 500 g trebuie s i sugi de la 4 500:6 = 750 ml la 4500:5 = 900 ml. rafia la o masi qi pe 24 de ore este in funcfie de foamea. cu pauze de 3-4 ore. la intervale de 5 ore. Uneori. fiind puse in situafia de verificare a performanfei secrefiei lactate. S b i i nu produc prea mult lapte qi acesta este uqor de digerat. pune pe fiecare sugar pe c8te o perni. Rapa zilnkci utfld poate varia de la 120-130 mVkg c01p/ 24 ore la 180 mVkg corpf24 me. cu at8t se miresc intervalele intre mese. sugarul este mulfumit. Aceasta inseamni c i mama trebuie s i alipteze de 8-10 ori in 24 ore. lateral pe 12ngi corp in dreapta si in st2nga a coapselor sale. va fi finut in brafe. C8nd este situl. progres8nd cu c8te 140-210 g pe siptim8ni mama nu trebuie si-qi faci probleme. fie c i doarme. Repetiim. administrarea c8toma lingurite de ceai sau suc de lim8ie duce la incetarea sughitului. sugarul va fi c8ndrit infiqat. Personal. inainte qi dupi fiecare supt qi se noteazi diferenfa dintre cele doui c8ntiiriri in decurs de 24 ore. in general. sugarul in primele luni de viati primeqte 115 p8ni la 116 din grsutatea sa corporali. el fine str8ns mamelonul.i 1 C8nd mameloanele s-au cilit. intervalele intre supturi sunt de circa 2-3 ore. ceea ce face ca sugarul s i flim8nzeasci repede. Sugarul va fi hrinit la "cerere". iar rnai &ziu 117. Cantitatea de lapte. fmbricimintea sugarului va fi apirati de laptele regurgitat cu o bucati de tifon. Alteori. dar de obicei aceasti perioadi este scurti ~i sugarul ajunge la un anumit ritm. stresate. Daci este tinut mult l a s h . rnai in&i renunt8nd (de obicei) la masa de la miezul nopfii qi apoi la cea de la orele 2-3 noaptea. Daci el trage la una din mese foarte mult lapte. el suge de circa 5 ori in 24 ore. cu abdomenul lipit de pieptul (pielea) mamei. De subliniat c i se pot trage concluzii utile numai daci proba suptului se face la toate mesele. determin8nd in ziua respectivi sciderea secrefiei lactate. DacB are probleme cu mameloane sensibile. S8nii se adapteazi la o producfie de lapte rnai mare. sugarul adoarme si nu se rnai mi@ p b i i la masa urmiitoare. Daci au fost aduqi pe lume gemeni. poate s i nu rnai ceari s i sugi 5 ore. nu se face pauza de noapte. Este. in primele 2-3 zile.

Prevenirea $i tratamentul lor sunt de o importang deosebit2 pentru revenirea femeii la starea de siiniitate dinaintea sarcinii qi naqterii. Prin for@lucrurilor. fnainte de externare. dar ceriind mai mult timp. l h z a beneficiazii de asistenfa calificati a obstetricianului qi a moaqei. lapte adaptat) cu biberonul. Starea de satisfac$ie face ca unele suferinfe proprii sii treacii pe plan secundar. Liiuza ridicii numeroase probleme de profilaxie (de ingrijire). kimaternitate 4-7 zile. Ciind gemenii riimgn mai mult timp in maternitate (~2nd s-au niiscut prematuri sau/qi cu greutate micii). Se produce sub influenta unor factori endocrini. iar la celdalt i se & o dilufie de lapte praf (formula. Lguza "rezolvii" problemele de ingrijire personalii dupii nivelul siiu de instrucfie qi in functie de conditiile materiale qi de civilizatia in care triiieqte. dar de multe ori miqckile ei sunt stingherite de durerile de la locul opera$iei ~i din zona unde s-au injectat solutiile cu seruri qi medicamente. liiuza simte nevoia sg ia copilul in brate. mama p a t e aliipta pe fiecare sugar in parte. Si dupg cezarianii. de tratament (prezenp pliigilor riimase dupii naqtere) $i de noua posturii a mamei (aliiptarea) etc. Prin aceasta. Dupii o anestezie generalii. deja dupii 6-8 ore se poate ridica. lipsa de confort qi igienii). Dupii aceea. alimentarea la s2. Multe dintre ele sunt Pncii atit de agitate qi de pline de fericirea lor. ele riim2. la fiecare masii aliipteazii numai un sugar. Procesul de involuiie are riisunet asupra intregului organism.nii cuprinde capetele ~i le sprijinii corpul pe antebrate. l h z a se va striidui sii aliipteze copilul. care se ocupii de obicei numai de sugar. Pentru aceasti treabii este nevoie de incii o persoanii. starea corpului mamei este bung. Din cauza medicamentelor folosite pentru anestezie. nou-niiscutul poate fi somnoros qi nu este deloc interesat sii sug& De altminteri. ceea ce va face sii se declanqeze scurgerea laptelui. mama p a t e lua qi tine nouniiscutul in brate in primele ore qi dacii nu este prea obositii qi epuizat2. Alimentaga nou-niiscutuluihfat~lilie. Pentru Pndeplinirea rolului de mamii qi in primul riind acela de a-qi aliipta copilul. liiuzia comport5 o serie de perturbiiri functionale sau chiar imbolniiviri organice. ca qi sarcina. Vezi 2. Desigur. In maternitate. Este de . la domiciliu. de obicei. a p h t e in cursul sarcinii (4 siiptkn2ni).n aproape exclusiv in grija pediatrului qi a asistentei de ocrotire. De asemenea. Dupii 3-4 zile. cel de a1 doilea sugar primind lapte de mamii.n este posibilB dacii.5. Involufiauterinii mai depinde qi de contractiile uterului (ciind sunt dureroase se numesc "rburi").pag. de vitamina D (D2 sau Dg fiecare aviind aceeaqi eficacitate). Mama nu trebuie d descurajeze. aceasta fiind mai comod.i. Femeile se comportii foarte diferit imediat dupii nqtere. bineinteles.leg* de expulsia placentei. se administreazii dou5 vaccinuri: BCG (impotriva tuberculozei) qi antihepatita B. Ala'ptarea dupa' cezariana'. Dupg rahianestezie (prin infepiiturii P miiduva spiniirii) mama poate alipta n pentru prima datB la scurt timp de la scoaterea Etului. Este de datoria asistentei de obstetricii s-o fereascii de tot ce o poate deranja (vizite inoportune. Dupii nqtere liiuza r k b e . marea majoritate nu mai fin legiiturl striinsii cu cabinetul de obstetricii. spaime generate de starea copilului. productia de lapte creqte treptat piing c b d gemenii sunt duqi acasii. De aceea este necesarii o kitelegere cuprinziltoare privind transform&ile biologice din aceasti fazii a procrea$iei. Dacii mama nu are lapte suficient. este necesarii o evolutie normalii a perioadei de lhzie. in caz cii se opteazii pentru profilaxia rahitismului cu doze-qoc ("Stosstherapie") se administreaziio primii injectie cu 200 000u. Pe de alti parte. fnciit nu realize& epuizarea fizicii ~i nevoia de repaus. La masa urmiitoare se schimbii ordinea.Mama 9 cbpitul sus. va Pncerca sii-1 algpteze. Liiuzia este perioada care incepe odati cu expulsia placentei qi se intinde piing la vindecarea pliigilor produse de nqtere $i involutia modific&ilor genitale qi extragenitale. fn majoritatea canuilor. 94-122. Cu fiecare m2. Dacii naqterea a decurs *ii incidente. h timpul internkii P n maternitate. laptele va fi reglementat prin muls (de dorit cu ajutorul unei pompe electrice).

Pentru cele rnai agitate se vor rezerva saloane mici cu anturaj reconfortant. in asociere cu scliderea tonusului muscular. in a 4-a. Pe llingli splillituri cu apli caldli ~i slipun. gravida nu va aStepta 1-2 zile pentru a merge la closet. ceea ce explicli faptul cli lliuza percepe rnai greu nevoia de a urina ("senzatia de mictiune"). Tonicitatea lor este influentatli favorabil de exercitiile fizice. La nivelul colului vezical se semnaleazli un edem care predispune. mama va simti contractii. Ava-numitele "zile cu lacrimi" reprezintli o tulburare sufleteascli treclitoare. Pe fondul de modificliri vezicale din timpul sarcinii (stagnarea urinei) se explicli tendinta la infectii a cliilor urinare. Uupu'cezuriuna'.Ca orice interventie chirurgicalli. in prima zi dupli nastere fundul uterului se palpeazli la nivelul ombilicului si coboarli in fiecare zi cu un lat de deget. A Revenireu uterului la normul Uterul incepe sli-~i reia volumul normal chiar din primele ore de dupli nastere. legate de copil sau de restul familiei. lliuza are nevoie de supraveghere medical5 special5 si de ingrijire calificatli. dar ~i uitarea extraordinar de rapid5 a crelor de suferintli sterge din amintire tot ce ar putea sli o apese. jenli sau dureri la nivelul cusliturii. Eforturile scremetelor din timpul na~terii provoacli uneori formarea de hemoroizi durerogi. in ziua a 10-a de lliuzie se aflli la nivelul simfizei pubiene sau cu 1-2 laturi de deget deasupra acesteia. el trebuie sli fie fad. In primele 8-10 zile dupli nastere. . functiile vezicii se normalizeazli. Un miros fetid constituie un semn de infectie. cezariana poate fi cauza unei mari oboseli. D u ~ u nu este permis declit in a 5-a l sau a 6-a zi. Mirosul lohiilor trebuie verificat in fiecare zi. Mucoasa care a inconjurat flitul se eliminli putin clite putin si se cicatrizeazli. va usca plaga cu un usclitor de plir pentru a grlibi cicatrizarea. Medicul va prescrie medicamente impotriva durerii pentru contractiile ~i durerile de la nivelul cicatricei. Se poate aplica local o pungli cu gheatli. Prezenta ~i cantitatea de slinge din lohii nu depind de alliptare. Familia va f i avertizatii sli menajeze aceastli stare de instabilitate psihicli a mamei. Diureza este crescutli. Capacitatea vezicii este crescutli. Scremetele nu pot sli redeschidli o cicatrice de episiotomie (vezi rnai sus tratalnentul constipatiei. atunci clind mama urineazli. Ea are nevoie de liniste gi relaxare. Este necesarli "reluarea" chirurgicalli pentru ca femeia sli nu mai sufere. Firele se "scot'.a 3-a zi se va deplasa aproape normal. sub form5 de cheaguri de slinge. Na~terea cezarianli prin nu impiedicli alliptarea. in rest. Vezicu urinuru' are inc5 un tonus muscular sclizut. La femeile care allipteazli sunt rnai puternice ~i mai dureroase. nu numai bucuria cli are un copil. Ele pot surveni foarte repede dupli nastere ~i se datoresc retractiei uterine. iar din a 2-a . eventual. Firele qi agrafele vor fi scoase intre a 6-a ~i a 10-a zi. Uterul revine la normal dupli 6 sliptlimlini. caracterizad prin griji insuficient motivate. inainte de a se ajunge la sondaj.domeniul miraculosului cum natura tine sli recompenseze pefemeie pentru durerile pe care le-a suportat. Vulvu rlimine clitva timp mai mult sau mai putin mliritli dupli naStere. Apar contractii dureroase. Medicul va prescrie un tratament local (pomadli antihemoroidalli) sau general (antiinfamator). a 5-a zi. De aceea uneori este nevoie sli se sondeze vezica pentru a elimina urina in primele zile dupli nqtere. La unele femei persistli incli multli vreme. in general se recomandli ca lliuza ce a nliscut prin cezarianli sli se ridice din pat chiar din a doua zi pentru a evita orice complicatie venoasli. Dacli s-a flicut o episiotomie. la tulburliri mictionale cu retentie de urinli. Odatli cu revenirea tonusului muscular. Ideale sunt saloanele in care mama st5 cu nou-nliscutul (rooming-in). se vor incerca toate mijloacele pentru a ajuta lliuza sli urineze spontan. Slingerlirile numite "lohii" sunt la inceput abundente. Uupa' episiotomie. devin seroase. Dispar cam dupli 48 ore. care se fac zilnic in prima sliptlimlinli. Dacli durerea la locul episiotomiei persistli dincolo de 3 sau 4 luni trebuie neaplirat consultat medicul. Modificlirile hormonale din ziua a 3-a . Muschii ubdomenului necesitli timp rnai indelungat (peste 6 sliptlimlini) plinli i5i recaplitli tonusul. se va tampona cu o compresli sterilli ~ i . corpul lliuzei va reactions ca si clind ar fi avut o naStere normalii.a 5-a de lliuzie favorizeazli uneori o stare depresivli. Dacli este constipatii. Tranzitul intestinal si urinar sunt mai lente fat2 de o naStere pe cale joasli. tot rnai reduse $i se opresc dupli circa 2-3 sliptlimlini.

a inlBtura simplismul cu care se "imagineazr procesul de formare a laptelui. Lenjeria de pat ~i de corp se schimbB des.16). care se desf2qoarB sub controlul unor substanfe secretate de hipofizB (fig. La 80% din mamele care alBpteaz8 exist2 o amenoree de lactafie. deoarece se elimini excesul de apB acumulat in tesuturi in timpul sarcinii. o nouB conceptie (sarcing nouB!) nu poate avea loc decit in jurul acestui termen. este nevoie de 6 s5ptBmini pin5 la prima menstruatie. Compresele sterilizate se schimbB in funcfie de cantitatea pierderilor de singe. Imediat dupB naqtere poate apiirea frison. i Alimentafia. se va pune o alezB de cauciuc sau de material plastic sub cearceaf. hormonii placentari se gBsesc in concentrafie mare in shgele lguzei. Funcfia ovariana'. Cu toate acestea. Pigmentatia fefei ~i a mameloanelor dispare treptat. ca urmare a unei inhibitii a funcfiei gonadotrope a lobului anterior a1 hipofizei. came. 1. grBsos ~i de leggturB.Conformafia s2nului. grupate in n u m b e variabil. mamelon. precum ~i de modul de fixare pe torace.% 1 lapte pe zi. Dup5 naStere. sunt n i ~ t mici ridicgturi. in timp ce linia albB abdominal2 rBmine inc5 multii vreme pigmentad. care i ~ reiau functia de i stimulare asupra ovarelor. Amenoreea de lactafie este semnul unei hipofuncfii ovariene ~i se insofe~te sterilitate temporarg. aceastii concentrafie scade simtitor ~i dispare efectul inhibitor asupra hormonilor hipofizari (FSH ~i LH). frisonul se explicB prin r5cirea corpului ~i prin hemoragie.5-37°C). de alaptarea nu reprezint5 o protec@etotala ^mpotriva unei noi concepfii. care vor persista in tot e cursul viefii. Opinia dupB care l5uza trebuie sB mBnince c i t mai mult ~i orice pentru a favoriza o rapid% recuperare a fortelor este eronatg. Temperaturacorpului. ea poate primi lichide dup5 4 ore. Forma qi miirimea sinilor sunt variabile de la o persoan2 la alta ~i depind de repartifia tesutului glandular.12). numitii "mica menstruatie". pigmentat2 viu. pigmentat. Chiar la lBuza sBnBtoas8. f3r5 crevterea temperaturii. de la roz ping la brun inchis (fig. pot produce inflamatia glandelor mamare s a u l ~pot infecta nou-nBscutu1. in mod normal. fapt ce se concretizeazB in secretia de estrogeni ~i in reluarea procesului de maturare folicularB (ovulatie). glanda sebacee. in faza de furie a laptelui. Fig. care. temperatura lBuzei este cea obi~nuitii (36. se acoper5 plusul de calorii. 1 . q a cum este scris in unele drfi de vulgarizare. De aceea. 2. Srinii femeii sunt situati pe suprafafa mu~chiului pectoral. Alimentatia va confine lichide din abundenF. ouB) ~i vegetale. 1. Durata absentei menstruatiei (amenoreea) depinde de lactatie. proteine (lapte. dacB ajung pe mameloane. 16 . 1. temperatura axilar5 poate fi temporar mai ridicatii. dar in mare mBsurB ~i de factori individuali. Prin consumarea de ?4 . areola mamar2. Pielea. inconjurat de o suprafat5 circular2 numitB areolB. 3. 33). iar dupB 12 ore se trece la un regim normal. derivate ale laptelui. fngrijiri. necesare in l5uzie. Trebuie sB se evite sB fie atinsB cu mina partea care se aplic5 pe pBqile genitale. Chiar la lBuze care nu alBpteaz8. in virful mamelei se gBseste mamelonul ("sfrircul").Mama $i copilul LBuza urineaz5 mai mult. in dorinta de a ajuta "suirea laptelui" (vezi pag. La unele femei apare o pierdere de singe la circa 3 s5ptBmhi dupB navtere. Facem aceastB precizare pentru . Temperatura se va m5sura de 2 ori pe zi. citeva zile. Imediat dupB naStere. singele ~i secretiile care se elimin5 dupB na~tere confin microbi. Pentru evitarea m u r d e saltelei. Glandele areolare (glandele Montgomery) se inf5ti~eazBca nivte glande sebacee (de grBsime) modificate. Fomzarea laptelui este un proces complicat. Transforma'ri hormonale. Adesea l5uza este indemnat2 la consumarea unor cantitiifi mari de lapte de vacB. in locul vergeturilor violacee din timpul sarcinii riimin n i ~ t dungi albe.

bandaje sau alte obiecte de lenjerie sunt la originea infectiei mameloanelor (mastite). Murdiria qi microbii de pe comprese. sub saltea. Silnii. fn . Dacii liiuza nu are scaun nici cu acesta. Eventual va lua 1-2 lingurite de lactozii dupii mese. medicul va da alte prescriptii. chiar dacii nasterea a comportat o interventie operatorie A b Fig. Evacuarea urirzei este uneori dificili in primele zile d u p i nastere. Orice ascensiune peste 37. Se ajunge uneori la retentie urinarii. n (cezarianii. este bine s i se controleze in continuare temperatura timp de 2 siiptimini. daci Mobilizarea precoce reprezinti una din misurile pentru profilaxia trombozelor. Reglarea tranzitului intestinal (scaunele). i n acelasi timp.17). fie printr-un bandaj. fie printr-o eqarfi. vor fi tinuti in pozirie ridicatii. pentru a usura revenirea singelui dinspre gambe si coapse spre inimi. miere de albine. curat qi confortabil. P spital qi mai ales n acasii. fn unele cazuri particulare. fn multe maternitiifi s-a incetiitenit sistemul de a mobiliza liiuza la 2-3 ore dupii naqtere (prima datii pentru scurt timp). se pune o piiturii ficutii sul. cilcate qi tinute in dulap intr-un compartiment special. a) pozitie corespunz5toare. chiar dacii are suturi a perineului. pentru a goli indeajuns venele profunde ale membrelor inferioare ~i ale bazinului. se recomandii o pozitie corespunziitoare in pat (fig. De fiecare dat5 cind femeia urineazi sau are scaun. de obicei. care a fost fiarti P prealabil. cu umplerea qi inciircarea excesivli a vezicii (chiar 1 9 ' 2 litri). piline neagrii sau Graham. este bine ca liiuza s i se culce de mai multe ori pe zi pe o parte si pe burtii.Pozitia in pat a Iiuzei. clisma Ecutiinainte de nastere a golit intestinul. Pentru a evita aceasta se recomandi exercitii de gimnastick aplicafii de comprese ciildute in regiunea vezicii. fructe. suturi). in continuare. 1. I7 . Dupii revenirea acasii. in a 3-a dimineafii. in ziua a 2-a d u p i naqtere. b) pozitie necorespunzLoare acesta nu a avut efect se introduce un supozitor. femeia nu are scaun. 41 . iar alimentatia este constituitii in aceste zile predominant din lichide. fie printr-un sutien mai mare (folosit din luna a Sasea de sarcini) la care se secfioneazi conurile. favorizarea tranzitului intestinal ~i restabilirea capacititii de munci. este recomandabil ca regiunea vulvarii s5 fie spiilatii cu a p i ciilduti. closet civilizat. sutiene. Shnii liuzei trebuie ingrijiti cu multii atentie.4"C va fi anuntatii medicului familiei. Gimnastica are efecte favorabile. I.Pulsul ~i temperatura se controleazi de 2 ori pe zi. Intestinul are tendinta de ineqie. timpul primelor 2-3 zile. de aceea obstetricianul recomandi. Bandajele vor f i bine spilate. coborirea precoce din pat si miqcarea sunt eficace pentru stimularea diurezei. inveliri in d o u i buciiti de pgnzii. un laxativ. compot de prune. dacii se mentine tendinta la constipatie. se face o clisrnii. La femeile care au varice mobilizarea precoce este importanti. in general. Aceasta nu este insii suficientj. La picioarele patului. se recomandi un regim care s i contin2 vegetale din abundentii: salate de cruditgti. Dupii revenirea la dorniciliu.

pe lhgii repausul de noapte d . fnainte de fiecare supt. ceea ce permite baia. Oprirea lohiilor se considerii ca semn al inchiderii colului uterin. a) Igiena corporala'. iar imbiiierea in cad5 este permisii dupii 2 siiptrSm2ni. nu aibii incii stabilitatea necesar5. c h d face duv va piivi in cad%cu atenfie qi se vor lua urmiitoarele miisuri: pentru evitarea aluneckilor sau ciiderilor. Unghiile vor fi Gate scurt. compresele se indoaie cu fafa dinspre mameloane in interior. chiar in caz de scurgeri. fiirl exces de grkimi. f) Munca in gospodiirie se reia treptat. Mama va face pauze dese in tirnpul intregii zile vi dacii este posibil o siest5 dupii amiaz& Nu este bine d se griibeascii sii rezolve treburile gospodiire~ti. Liiuza poate face d u imediat ~ dupii navtere. p h z a triunghiularii. Dacii lohiile rnai shgereazii sau dacii nouniiscutul a fost scos prin cezaxianii. Odatii cu navterea. h) Dupii 2 Zuni poate avea. fructele vi zarzavaturile consumate =ii sii fie bine spaate etc. De clteva ori pe zi se recomandii "biii de aer" ale shilor. dupg 2-3 sgptiimhi. bandajul se strhge corect vi se pun ambele sub pernii. in decurs de clteva luni se ajunge la greutatea de dinaintea sarcinii. Mama nu va c h t a sii "scape" prea repede de acest plus ponderal. pudre sau lotiuni recomandate de medic. Dup& revenirea acas& Dupii intoarcerea acasii mama se simte incii obositii. ce cade pe umeri. riini. Mameloanele se vor menaja cu grij& Closetele murdare. lenjeria incorect spiilatii (Eirii sg fie fiarti vi Brii sii fie ciilcatii!). constituie motiwl pentru care se recomandz 1. Baia nu trebuie sii fie nici prea caldii vi nici prea lungii. P W l lung. . b) Greutatea. cada necorespunziitoare. De aceea va fi ferit5 de orice sursii de infectii (persoane cu guturai. o nouii sarcinii Solicitareamamei prin sarcin5. lhgii cada de baie se va pune un griitar de lemn sau un prev rnai gros. infepiituri etc. e) L h z a poate ieyi din casii la o siiptgmlnii dupii externare. dar e bine ca. sutienul vi/sau bandajul se schimbiide indatii ce se murd2resc de lapte.2. g) Lguza nu trebuie sii stea tot timpul in pat dupii externare. A v h d in vedere cii s-ar putea sii . Pro$laxia infecfiilor. va fi examinat5 inc5 o d a d de medicul obstetrician (la 4-6 siiptiimhi). din punct de vedere organic. Organele nu revin perfect la locul lor declt ddupii circa 4 siiptiimlni. iar in cad%o bucat5 de rogojinii sau de postav vechi. murdikia de sub unghiile lungi. in primul rlnd este de datoria soplui vi a restului familiei de a ajuta pe mamg. Mama care aliipteazl are nevoie de un plus de energie.cji rnai tilrziu. care vor fi @nu@ descoperiti timp de 20-30 minute de 2-3 ori pe zi. iar intreg organismul are nevoie de rnai multe luni pentru a se termina cu toate solicitkile din timpul sarcinii qi navterii.). fier vi vitamine. greutatea scade cu circa 6 kg. came) vi multe vegetale. in ambele ciiliitorii trebuie ajutatg!". c) Nu va face irigafii vaginale. Totul va decurge cu bine dacii l h z a se organizeazii in ava fel inclt sii se poatii odihni. Sii-vi programeze mici plimbiiri. Cu o alimentatie variat2 ecbilibratii. fuainoase vi dulciuri. care va trebui sii constate revenirea la pozifie normal2 a organelor genitale interne vi vindecarea totalii a riinilor cauzate de navtere. Nu se vor aplica declt pomezi. Lenjeria de pat vi de corp se schimbii des. mama iqi va spas cu grijii miiinile. ingrijirea vi aliiptarea sugarului. Orice modificare a mameloanelor (shgeriki.M a m a @ copilu2 Toate manipulikile obiectelor de rnai sus se fac cu mlinile spaate in prealabil. 0 veche zicalii sung astfel: "0femeie are nevoie de 9 luni pentru a deveni mamk o mamii are nevoie de alte 9 luni pentru a redeveni femeie. care va face recomandiirile necesare. d) Dupii revenirea acasii. Se incepe cu ridicarea bandajului yi a micilor comprese sterile ce acoperii mameloanele. baia general5 se face . roveafii) sau a slnilor (mastita!) impune anunprea medicului.3. acumulate in timpul internikii in maternitate. furuncule. mai ales dupl episiotomie. gros. fn caz de dureri mari se va anunp medicul obstetrician. fisuri. prosoapele comune. Ceea ce r h l n e din plusul de greutate inregistrat in timpul sarcinii scade incet. fntr-o primii perioadii se va evita masajul abdomenului.~ i asigure un repaus la orizontalii de rnai multe ori pe zi. sunt o parte din cauzele favorizante ale imbolniivirilor. Compresele sterile se schimbii zilnic. L h z a este rnai receptivii la infecfii. cu proteine. va fi ridicat vi s t r h s cu un batic. in afar2 de cazul c h d sunt in mod special recomandate de medic. calciu. dar cu proteine (lapte.

Miisuri anticonceptionale dupii ncqtere Dac5 n u m a se simte bine. Fig. sub5oar3. Din primele zile dup5 n a ~ t e r epot fi fgcute uneie exercitii de gimnastic5. toate cute!e pieliij. Cu atst mai mult nu se poate $ti sigur ciind poate reveni capacitatea de conceptie.3. micile incidente de dup5 na$tere nu sunt propice pentru reluarea relatiilor sexuaie prea curiind.4.Girnnastica 15uzei. Persistenta relax5rii musculare. siinii. menstruatiile apar dup5 6-8 slipt5msni la femeile care nu algpteaz5.3. av2nd grijj ca in expiratie s5 se mLlschii peretelLli Apoi dac5 lgLlza nu are perineotomie. Aparatul muscuio-ligamentar relaxat si destins trebuie s5 revin5 la dimensiunile gi pozitia normals.3. abdomenul. . 1. poate avea repercusiuni asupra pozitiei ~i filnctiei organclor interne. I . Lenjcria inti m i se va schimba des si cu un burete sau un tifon se vor s p d a cu ap5 c5ldutS zonele rndi predispuse (regiunea genitals. Trunspircltiilr uhutzdente se observli la majoritatea Iburclor. incepilnd din ziua a 5-a poate face si alte exercitii (fig. abdominal5 si perineal5. in urma ~nodificririlorsi \oiicitiirilor la care a fost supus in cursul sarcinii ~i nasterii. 1. Asa cum s-a amintit mai sus. Oboseala. Se consider5 optim intcrvalui de 2 ani intre prima ~i a doua sarcin5. 18 -.Sarcina s i nqterea intervale mai mari intre sarcini.18). 1 . S e incepe cu exercitii de respiratie abdominalj. femeia poate reiua repede vista sexual5 (la 3-5 sZpt5m2ni).Girnnastica liiuzei Se face in scopul de a ajuta organisniul in procesul de revenire la normal.

pilula progestativii microdozatii va putea fi utilizatii la 10 zile dupii naStere dacii mama nu aliipteazii ~idacii nu exisd nici o contraindicafie. Aliituri de prezewativul pentru bFirbat.spermicidele sub formii de creme. chiar ~i inainte de a reap&-eamenstruatia. Pentru a evita o nouii sarcinii prea apropiad trebuie.metoda urmikirii temperaturii. Ea poate declan~amici sdngeriki vulvare. medicul va putea. Mijloace anticoncepfionale recorndate. deci. trebuie sii se evite orice toaletii intimg timp de douii ore inainte ~i dupii raporturile sexuale pentru a nu distruge actiunea spermicidelor . in schimb. de asemenea. inaplicabilii adta vreme c8t nu a avut loc prima ovulatie. Aliiptarea nu este in nici un caz un mijloc sigur anticonceptional.Mama s copilul i iar la celelalte ceva mai tiirziu. Imediat dupii naStere nu se poate recurge la: . de ovule sau de bureti ce se pot plasa cu 10 minute inainte de raporturile sexuale. Dacii mama aliipteazii. sii se ia miisuri anticonceptionale. sii o prescrie. uneori numai dupii ce hceteazii sii aliipteze. Mijloacele anticoncepfionale sunt excluse. 0 ovulafie p a t e surveni la 25 de zile dupii nqtere. pentru femeie se pot folosi: . . survine o hipercoagulabilitate a s8ngelui care persisd cam 3 siiptiim8ni dupii naStere ~i de aceea nu se vor recomanda pilule prea putemic dozate. . intrucdt este compatibilii cu aliiptarea. . care riscii sii fie eliminat ~i care nu poate fi aplicat decdt dupii 2 luni de la naqere.sterilet. Absenfa menstruatiilor nu inseamnii cii femeia nu este fecundabilii.

2. Se evit5 sursele de praf (covoare. In acela~i timp. Pe mi4sura cre~terii copilului apar ~i alte motive ca el qi frarii siii sii aibi4 camere separate. insoritii. intrerinerea i trebuie sii fie uqoari4 (hiirtii pictate. aspiratorul trebuie folosit zilnic. Paturile vor fi plasate rnai departe de perdele. ici 2. de preferat spre griidinii. Pardoseala. scaunul pe care st3 mama ciind aliipteazii. un dulap pentru lenjeria ~i juciiriile copilului ~ i rnai tiirziu. Pre~urile covoarele sunt responsabile de numeroase ~i ciideri daci4 nu sunt fixate. Culorile pastel sunt mai odihnitoare. este absolut necesarii o aerisire susrinutii. constituie soluriile cele rnai bune. Perew. Amenajarea interioarii. Mocheta este pliicutii. Cadrul vietii Ava cum s-a rnai spus. fnveliSurilelavabile din plastic (linoleum). Daci4 familia nu are la dispozirie deciit camera care semevte ~ide buciitkie. infecrii ale pielii prin contact direct etc. Se indicii inciiperile cu expunere spre sud ~i sud-vest. prima problemii este fixarea spariului unde va fi instalat copilul ~imama la intoarcerea de la maternitate. de preferat cele opace. Ideal este ca inciiperea copilului sii comunice direct cu camera pkinrilor. Este un sacrificiu pe care piirinrii trebuie si4-l accepte in avantajul copilului.). copilul poate sii-~i organizeze studiul in lini~te independen@. Camera copilului Indiferent de dimensiunile locuinrei. fn camera copilului sunt necesare urmiitoarele mobile: patul. dupii vh-sta de un an. de comoditate.1. care si4 impiedice pe copil si4 introduci4 degetele.1. Parchetul prezinti4 riscul aluneckii ~iintrefinerea nu este u~oar& Pardoseala cu ciment sau mozaic este rece pentru copilul care se tArii~te.1. camera respectivii nu va semi nici de camerii pentru musafiri ~i nici pentru televizor. trebuie sii fie solid agi4rate pentru a nu ciidea ~ia sufoca copilul. copilul le mikgiile~te. lucrurile lui sunt separate ~ila indemhii. Folosirea locuinrei ~i a modului de via@ trebuie regiindite pentru a asigura conditiile corespunziitoare desfii~uri4riinormale a vierii (dezvoltare fizici4 ~i psihomotorie. un scaun inalt pentru . alimentarea sugarului mare (fig. fn familiile in care copilul locuie~te aceea~i in cameri4 cu adulfii. Instalarea copilului i familie n 2. La ferestre. dar se poate imbiba cu praf. toate ingrijirile se fac in condirii . Perdelele. lucioase. iar aerisirea se face in mod corespunziitor.). in timpul ~colarizkii. u ~~is& se vor fixa gratii de securitate. evitarea accidentelor etc. ~i in stilul siiu personal. schdurile. draperii). lavabile) pentru cii. apropiere prea mare de copil. se va alege camera cea rnai luminoasii. Acolo unde exist5 posibilitatea amenajci unui spafiu separat pentru copil (in majoritatea cazurilor mama locuie~te cu copilul in aceea~i camerii). pot sii-~i satisfacii setea de mi~care de joc. Se pot forma deprinderile de ordine. far: de cele r o ~ isau verzi. scutit de contactul prea striins cu ceilalri membri ai familiei (care-i pot transmite diferite infecrii prin s k t . trebuie insistat cii aceasti4 sosire implicii o mare responsabilitate a pkinrilor. 2.1). Cordoanele de la perdele pot fi cauza moqilor prin sphzurare la copiii mici. La inceput camera separat5 pentru sugar cu sau ft51-g mami4 prezinti avantajul cii sugarul este rnai lini~tit. nu spre strad5. sau accidentele pot fi evitate. masa de iflavat.1. bibelouri. Mobilele trebuie sii fie stabile ~iuvor de intrefinut. Se evitii oglinzile ~i tablourile din cauza accidentelor pe care le provoacii .parchetul. care predispune la alergie. tuse. venirea unui copil intr-o casii este un prilej de satisfacrii ~ide fericire. Prizele electrice trebuie prevkute cu dispozitive de siguranrii sau acoperite cu leucoplast. uvor de aerisit. din resiituri neinflamabile.1.1. deoarece suprainciilzirea ~i aburii predispun la imbolniiviri. care sunt excitante.

isi inchipuie c%. Agitatia. este mai bine pentru copil. Aerisirea.in restul zilei se coboar%perdelele sau jaluzelele. aerul ~i lumina care p%trundprin fereastra deschiss nu pot inlocui efectele favorabile pe care le are in cglirea sugarului scoaterea lui afar% in aer liber.Colturile mobilelor vor fi invelite cu adezive. Iarna. .dac% prost utilizatg. Temperatura locuintei constituie un element important in ingrijirea corecta ~i pgstrarea s%n%t%!ii noun%scutului~i sugarului. de dorit in timpul zilei. Multi parinti. scoaterea la aer ~i ciilirea. Temperatura ideal% trebuie s% fie uniform3 (in timpul noptii qi a somnului de 17-20°C. curentii de aer qi fumul de tigar%exercitii o actiune nefasti asupra sk%titii~i somnului copilului. care s%atenueze ~ocurile. cu o c&p%umed%(nu cu mztura!) sau cu aspiratorul. & orice anotimp. In timpul verii este necesarg o atenfie deosebiti in zilele de caniculil. Este de dorit sii nu se spele ~i nici ore este mai cald in casii. mai ales cei care triiiesc in apartamente moderne. liJ s%nu se usuce lenjeria in camera in care locuie~te sugarul. unde sii r%m2n% intregi. inchise emetic qi pusein p%tut. Este interzis s%se arunce scutecele murdare pe du~umea sau s%se "str2ngii" intr-un colt a1 camerei.1 - Camera copilului. in general. temperatura ideal% este de: 22-24°C pentru nou-niiscut ~i sugari in primele luni. iar in perioadele de veghe 22-24°C). in jur de 18-22°C la copilul mai mare. pentru ca in camerg s%fie rgcoare. In timpul iernii. La copiii o b i ~ n u i t is% stea in camere prea inciilzite.invelite intr-un scutec (pericol de arsuri). Vara se pun site la ferestre sau se intinde un tifon deasupra patului. prin intermediul unei camere vecine. aerul umed. Curifenia carnerei trebuie Ecut%zilnic. Variapile mari ~ib r u ~ t e ale temperaturii sunt prost resimtite pentru sugar. Credem c%pentru obiceiurile noastre (teama de "curent" $i de "frig" fac parte din folclorul nostru). pentru c%sugarii fac uneori un sindrom de suprainciilzire ( ~ o caloric). insomnia. c intr-o camera suprainc%lzit% (peste 2527°C) sau prin infqurarea copilului in prea multe scutece sau piituri se poate ajunge la aceleqi accidente. se vor folosi sticle cu ap3 cald3 la 50°C. in lips%de radiatoare electrice.printr-o fereastrs intredeschisi copilul fiind ferit de curentul aerului direct. inthpinii uneori riscul imbolnilvirii. i n zilele excesiv de ciilduroase ferestrele se deschid numai dimineata ~i spre sear%. ascensiunile febrile sunt determinate frecvent de suprainc%lzire.2. Se va u m k i tot timpul dacii m2inile ~ipicioarele copilului sunt ciildute ~i bine colorate. in timpul verii se va asigura o ventilatie permanent%. In timpul imbgierii este suficientg o temperaturg de 24°C in camerg. Multi copii au mucoasa nazala uscat%printr-o incglzire central% Fig.Boneta este inutila' in timpul cat copilul sta' in camera'. camera se aerise~te de mai multe ori pe zi. Un termometru de camerg este indispensabil. Temperatura nu trebuie s%coboare niciodat2 sub 16°C. Aerul poluat.

). volinaqe etc. cu un echilibru perfect. stabile (si nu poati fi impinse de copil) uvor de deplasat de citre adulli. in primele luni de vial5 este mai practic coqul simplu de nuiele. Pe fundul coqului se aqazi o salteluli confeclionati tot din p2nzi (umpluti Fig. Mobilierul. coqul se schimbi cu un pat prevkut cu pereli laterali suficient de inalti. care se prinde de l . special confectionat pentru copii. b) Pat de sugar transformabil mai tkziu in pat de copil. in schimb. coquri cu tot felul de adaosuri (podoabe etc. uqor de spilat (din lernn. 2. 2.Patul pentru copii: a) Pat cu bare. Recomandim patul de dimensiuni mai mari (70 x 140 cm) in care copilul poate dormi p2ni la v h t a qcolari. Doui dintre aceste gratii este bine s i fie deta~abile pentru ca rnai tilrziu. prezinti inconvenientul c i nu poate fi folosit peste vksta de 4-5 luni. fir5 pericolul de a cidea. C2nd sugarul incepe s i se rostogoleasci si/sau s i se ridice la qezut. . iar la tar5 . c2nd copilul creqte. nu prezinti nici un avantaj practic. pe I h g i prep1 ridicat.2 . cu un coviltir de tifon. sobele de cirimidi). p u t h d fi deplasate uSor. farfurii intinse) pline cu api. sobe speciale). va fi acoperit. Este neigienic $i periculos obiceiul ca acesta s i doarmi in patul mamei sau cu fralii mai mari. ocupi loc pulin qi se transport5 uqor. Mobilele din camera copilului vor fi reduse la strictul necesar qi vor fi simple. caloriferele cu dispozitiv de reglare. este ieftin. Paturile cu rotile sunt practice. Distanla dintre doui gratii s i fie sub 7. Cosul de nuiele prezinti avantajul c i permite manipularea cu uqurinli. C2nd coqul este in gridini sau pe de balcon. Materialul din care este Fig.C o ~ ude nuiele.3 .2).) care. Sunt vitimitoare pentru copil: incilzirea cu petrol (Iimpi.5 cm pentru ca sugarul s i nu-qi strecoare capul printre ele.cu iarbg de mare. 47 . s i poati cobori singur din pat. la nevoie (pentru a feri copilul de insecte). a) C o ~ u lFiecare copil trebuie si-si aibi patul lui. in apropierea sursei de cilduri (pe sobe sau I2ngi radiatoare) se vor pune recipiente (castroane. b) Patul. Paturile trebuie s i fie robuste (mai ales grilajele qi somierele) pentru a rezista la zbenguielile copiilor mai mari. din metal sau din material plastic). bine fixat. Se vor evita accesoriile decorative (perdele. av2nd griji s i se confeclioneze 2-3 schimburi.2. cu deoarece impiedici ventilafia. Este bine ca grilajul patului s i fie Pnalt (iar somiera solid5 perfect orizontali) s i fie previzut cu dispozitive de reglare a fixiirii somierei ~i grilajelor in funclie de inillimea mamei qi v2rsta copilului. uqor deplasabil (fig. Nu este indicati ciptu~ireaco~ului muqama sau material plastic. C o ~ use ciptuqeqte cu p2nzi simpli.Sistemul de indlzire ideal este cel care poate fi reglat qi In acelaqi timp nu usuci aerul (soba de teracoti. sobe de fier ( ~ 2 n d ajung la rovu permit emanaliile de gaze toxice). incilzirea cu cirbuni (emanalii de oxid de carbon) aragaze. in ultimul timp au apimt leagine. l marginile acestuia cu ajutorul unor qireturi. intrucilt favorizeazi acumularea prafului.la o r q e . grilajul lateral $i adfincimea se regleazg dupg talia copilului.cu foi de ~tiulefi porumb).

confectionat va fi lucios, atractiv colorat. Fixarea p w l o r componente (indeosebi grilajele) se realizeazii cu vuruburi vi/sau balamale care sii nu poad fi desacute de copil. Paturile de fier sunt rnai rezistente, se cur&@ rnai uvor vi rnai bine. Patul se plaseaziihtr-un loc luminos lipsit de curenfi de aer, rnai departe de soba incdzid, niciodatii sub perdele, draperii sau tablouri, oglinzi, la care sii ajungii copilul. c) Masa de infa'fat.Servevte la imbiiierea, isavatul vi schimbatul copilului. Este foarte practicii dacii este previizud cu rafturi sau sertare, h care se pktreazii lenjeria vi obiectele necesare copilului (fig.2.1). in familie, aceasta se poate improviza, ciiut2ndu-se solufiile cele rnai economicoase: o masii, un birou, un dulap rabatabil. Pe masa de infivat se pune o saltea mic$ iar h lipsa acesteia o piiturii indoitA de rnai multe ori. Cele rnai bune sunt mesele de infivat cu sertare vi acoperite cu o dblie ''in covat8" (fig. 2.4).

d) Ca'miorul pentru sugari trebuie sii indeplineascii unniitoarele condiiii: sii fie suficient de inciipiitor, sii aibii arcuri bune; sii nu fie prea a&c, pentru a se putea asigura aerisirea; sii fie uvor de spiilat; sii fie c2t rnai uvor pentru a putea fi deplasat cu uvurinp. Coviltirul se ridicii numai h caz de ploaie. in rest, c%xciorul se tine deschis, pentru a se asigura o bun5 ventilaiie. Accesoriile decorative (perdelufe, funde etc.) sunt inutile vi neigienice. C2nd pikintii locuiesc la etajele superioare ale unui bloc se alege un c%xcior pliant care poate fi transportat cu liftul. In ultimul timp se v h d multe modele. Unele din ele sunt complicate vi greoaie. Se vor alege cele rnai simple, uvoare, reglabile h funcfie i de v2rsta copilului v de nevoi (locuing la etaj, transport in mavin8 avezarea sugarului in diferite poziiii: culcat, semiqezhd, vez2nd etc.). CPntarul pentru sugari este necesar pentru m M e a crevterii greudiii in primul an de via@ (in primele luni, c2ntiirirea se face siiptiknhal, iar dupii 8 luni, in fiecare lung).

Fig.2.4 - Masa de i n e a t cu tliblia in "covatli".

Este obositor vi chiar &uniitor pentru liiuz5 sii se aplece intr-o pozi@eincomodii pentru a ingriji nouniiscutul vi sugarul. Pe mas%se pot pktra la indemhii scutece de schimb, mici obiecte necesare h orice moment; se realizeazii astfel o economie mare de timp vi de eforturi pentru mamii, iar pentru sugar un plus de securitate (nu va fi liisat go1 pentru chtarea unui obiect; dacii este rnai mare se poate riisuci vi ciidea jos). Masa de hfivat se avazii in apropierea covului (patului) copilului, intr-un loc ferit de curenfi.

Pregiitirea obiectelor pentru infiivat vi acoperit sugarul ar trebui acute sau procurate de gravida pe indelete, cu c2teva siipth2ni inainte de navtere. In situatia in care nu s-au Bcut nici un fel de pregiitiri, tatid trebuie sii injghebeze un trusou necesar la ievirea din maternitate. Cumpkiiturile se vor face in funcfie de anotimpul in care se navte copilul (vara, iarna). Se aleg obiecte din bumbac $i din l h k Pentru nou-n5scu~ cu keutate mic5 vi mijlocie la navtere, se cumpikii obiecte cu mikimea de 0-3 luni. La nou-niiscuiii cu greutate mare (peste 3 500 g) se procurii de la inceput obiecte cu mikime de sugar de 3-6 luni. Este bine sii se cumpere un n u m k mic de obiecte pentru cii sugarul crevte repede: 10 cm in primele trei luni. Pentru familiile hstiirite sugerikn unniitorul trusou: - un set de chilog scuqi, absorbanti, denumifi vi la noi h prii "Pampers" (vezi "Scutecele"); - 6 "bodys", folosit vi la noi in prii tot cu denumirea englezeascii vi care consd dintr-o chiivu@ cu m2necii scurtii (rar cu mhecii lungii) care face corp comun cu un chilot scurt, acoperii trunchiul vi chilotul

absorbant, fiind fixat intre coapse cu 2-4 capse sau nasturi; - 2 bonete de bumbac; - 2 perechi de boto~ei; - 3-6 ciimqute; - o piiturii pentru acopent; - o ciiciulitii de 1Bnii ~i o "canadianii" cu glugii in anotimpurile riicoroase; - pentru donnit: o c h a $ i cu mBnecii lung5 ~i cu deschidere in fat; sau un sac de dormit din material subtire (vara) sau matlasat (iarna). De asemenea, se vor procura obiecte pentru baie (vezi pag. 77) ~i pentru alimentatie (vezi pag. 110). in siiptiimBnile urmiitoare trusoul se va completa cu obiecte necesare plimbiirii (^mbriiciimintemai groasii etc.), e ~ a r f e saci "port-bebe" (fig. 2.5) ~i scaune sau pentru ma~inii (pentru detiniitorii de masinii).

Dacii pikintii nu pot sii-qi cumpere vreun dispozitiv sau scaun pentru maqinii, mama va tine sugarul fn brate. La cobor%e, mama va i e ~pe uva dinspre bordura striizii i ~i niciodati pe partea dinspre carosabil. Indiferent de vkstii, copilul nu va fi tinut pe scaunul din fa$ si nici chiar pe genunchii mamei.

2.1.1.3. Purtarea in brate
Sugarul mic trebuie culcat intr-o pozitie comodii pe spate sau pe o parte (nu pe burtii!). CBnd este luat si purtat in brate, mama trebuie sii fie atentii pentru c5 ii cade capul. El i ~va tine capul intre a 2-a ~i a 3-a lung i si va sta pe Sezut de abia la vBrsta de 6-8 luni.

in figurile 2.6 - 2.9 sunt schifateciiteva variante de h ridicare, de luare qi de iinut sugarul 5 brafele mamei.

Fig.2.6 - Ridicarea ~i luarea sugarului mic in brafe in 3 variante. Se observa grija pentru a-i sprijini capul (a, b, c).

Fig.2.7. - Purtarea in brafe a sugarului mic in 3 variante (1, 2, 3).

50

I

Fig. 2.8. - fntoarcerea sugarului mic. Mama cuprinde cu m2na sGngii u m h l sGng al sugarului, iar cu dreapta fixat5 sub ceafa acestuia tl intoarce pe o parte sau pe bu&.

Fig. 2.9 - Purtarea gi $nerea In brate a sugarului mare (3 variante).

2.2. ingrijirile nou-niiscutului in familie (data iesirii

din maternitate - a 28-a zi de viatg)

Perioada de nou-nhcut (0-28 zile) constituie etapa de adaptare la viala extrauterin5. Este perioada cea mai grea in ceea ce priveqte ingrijirile care se cer din partea mamei, medicului qi asistentei de familie.

Alimentafia, ingrijirea pielii qi crearea unor condifii corespunziitoare ale mediului extern (imbriichinte, camerii corect incdzitli qi aerisitii, adaptarea vie@ de familie la sosirea noului venit, deprinderea mamei sii

observe qi sii ingrijeascii nou-ngscutul) sunt de o importang considerabilii. Mama trebuie sii invefe sii deosebeascii limitele normalului privind starea qi manifestiirile nou-niiscutului. Acest deziderat se impune din primele zile, deoarece in aceastii perioadii au loc o serie de incidente fiziologice (icter, scidere in greutate, erupfii cutanate etc.), iar imbolniivirile au tendintii de generalizare si evolutie rapids. Pe Ilngii acestea, de o important5 mare este cunoaqterea caracterelor neuromotorii ale nou-niiscutului. De la o fiing care d o m e tot timpul, cu o f a g inexpresivii, cu pleoape strlnse, nou-niiscutul ajunge (dupii 3-4 sgptiimlni) sii "vadii", sii fixeze qi sii urmiireascii cu ochii pe mamii sau un obiect care este m i ~ c ala 30-40 t cm de fata lui. Din primele zile se intoarce clnd simte mirosul shului mamei sale sau, uneori, vocea. Puterea de perceptie este inaintea posibilitiitilor motorii. Nou-niiscutul trebuie sii fie urmiirit de ciitre asistenta de familie cu ajutorul mamei, care fiind tot timpul cu el este mai in miisurii sii descopere progresele sau anomaliile de dezvoltare ale sugarului. Numai mama are posibilitatea de "a descoperi" la copil clnd qi cum geme, sclnce~te, {ips, strhutii, se intinde, suge ~i inghite.

Externarea mamei qi nou-niiscutului la termen siiniitos din maternitate, se face intre a 3-a qi a 7-a zi de la naqtere. Laplecare, mama se va informa de la medicul pediatru care a ingrijit nou-niiscutul despre urmiitoarele: a) greutatea ~i lungimea nou-na"scutu1uila nagere si la plecarea din maternitate; b) ama"nunte despre alimentatie (orarul; dacii nouniiscutul a primit qi altceva in afar2 de laptele de mamii; d a d s-au intlmplat dificultiiti de alimentatie etc.); c) daca' s-au aplicat tratamente medicale noun6scutului (ce medicamente, ce doze, durad, de ce ); d) ce scor Apgar a obfinut nou-niiscutui in momentul nqterii; e) daca' nou-na'scutul a necesitat manevre de reanimare (administrare de oxigen, internare in sectia de reanimare) sau dacii a prezentat vreun semn de alarms (convulsii etc.); f) daca' afost vaccinat B.C.G. si cu vaccin impotriva hepatitei B;

g) daca' s-a administrat vitamina D3 (sau Dl) in si ce doza'; h) dacii in perioada respectivii au fost infectii (diarei, infecfii stafilococice cutanate, infecfii respiratorii etc.); i) dac2 s-au efectuat testele pentru depistarea fenilcetonuriei ~ i l s a u mixedemului. a in vederea primirii acasii a sofiei qi copilului, tat21 mai are de Ecut urmiitoarele: - Se va sEtui cu medicul de familie qi cu asistenta de ocrotire de la dispensarul teritorial de copii asupra urmiitoarelor probleme: a) pregiitirile necesare pentru transportul mamei qi nou-niiscutului acasii (mijloc de transport, obiecte necesare inE~2riiqi invelirii nouniiscutului); b) obiecte necesare pentru ingrijirea nouniiscutului la domiciliu ( c o ~ scutece etc.); c) fixarea , locului unde va fi instalat copilul in locuing; d) modul cum trebuie sii se comporte cu mama ~icu nou-niiscutul; e) indicatii despre alimentafia sugarului qi Iiiuzei. - Va apela la o rudii apropiat2 care sii o ajute pe Iiiuzii in primele s2pt2imlni dupg naqtere. Practic qi psihologic, dupii experienta noastrii, mama sotiei este persoana cea mai indicatii. - Paqnic, dar hoGrlt, va lua toate miisurile pentru excluderea oric5ror vizite inoportune f primele zile n dupii reintoarcerea sotiei ~i sugarului din maternitate. - Chiar d a d p h i i acum nu a Ecut-o, tatiil este dator ca, de acum inainte, cel pufin in primele luni de via@ ale sugarului, s2 se ocupe de toate problemele de aprovizionare ale familiei ~i sii se integreze in toate treburile de gospodiirie interioarii. Primele zile dupa' venirea din maternitate. Dacii totul a decurs normal, mama ~i nou-niiscutul sunt externati din maternitate clt mai repede, de obicei inceplnd din a 3-a zi dupii naqtere. Este un mare avantaj clnd mama qi nou-niiscutul sunt aduqi clt mai repede in familie, unde este locul cel mai potrivit pentru adaptarea nou-nibcutului ~i pentru noua misiune a mamei. Instalarea secretiei lactate, legiitura permanents mamiicopil, uniformitatea mediului inconjuriitor, ingrijirile fiicute de aceeaqi persoan2 qi evitarea infecfiilor intraspitaliceqti sunt clteva din avantajele aducerii precoce a mamei ~i copilului in mediul familial.

Z i l e l e si s ~ p t b m 6 n i l e care umeaz& sunt cele rnai grele.
fn prezent, in fara noastrii, toti copiii se nasc in maternitate. Datoritii acestui fapt, primejdiile care
, .

phndeau pe mam5 ~i nou-n5scut in momentul naqterii, prin lipsa de asistent5 medical5 ~ide conditii de igienb, au d i s p b t . Ceea ce face statul pentru asistenla na~terii trebuie continuat ~i in familie in ingrijirea copilului. in trecut, experienfa ~i superstitiile se transmiteau de la o generatie la alta, iar mortalitatea nou-n5scutilor qi a mamelor era mare. in conditiile vietii moderne cresterea unui copil nu rnai poate fi l5sat5 pe seama "instinctului matern". Cei doi parteneri, tat51 ~imama, trebuie s5 fie constienti c5 "misiunea de p c n t i " este cea rnai important5 din cadrul existenlei fiec5ruia dintre noi. Dac5 nu a Ecut-o phn5 acum, tat51 copilului este dator s5 anunfe medicul de familie de la care mama va primi indrumikile necesare. Chiar din a doua zi, mama si nou-ngscutul vor fi vizitafi de c5tre medicul de familie sau medicul particular qi de asistenta de ocrotire. Medicul de familie examineaz5 in mod periodic sugarul. Chiar dac5 este s5n5tos, once copil trebuie urmilrit de medic. Nou-n5scutii s5n5tosi sunt examinafi la domiciliu, sugarii s h 5 t o ~ vor f i d u ~ la cabinetul i i medicului de familie. Acesta va urm5ri greutatea, dezvoltarea motorie qi psihic5, va fixa alimentatia qi va elabora un plan de prevenire a imbolniivirilor (administrare de vitamine, vaccinilri, d i r e prin aer, soare si exercitii fizice etc.). Caietul copilului 0 muma' tdna'ra' are o multime de intreba'ri de pus medicului ~iasistentei de ocrotire. Acestiu vor da, verbul $.i in scris (intr-un caieb special), indicutiile corespunza'toare; in acela~i caiet mumu vu nota toute intrebu'rile,pe mu'suru' ce-i vin in minte. Pe copertu caietului se vor nota: numele si prenumele copilului, evolutia sarcinii, data naqterii qi a ertaminkii din maternitate, greutatea ~i lungimea la navtere, perimetrul cranian, scorul Apgar, maternitatea in care s-a nsscut, data vaccinzi cu B.C.G. qi impotriva hepatitei B, precum ~i administrci primei doze de vitamina D. Ambii p5rinti vor nota observatiile lor despre sugar, iar lunar vor face un bilanf a1 progreselor observate ( c h d a plAns cu lacrimi, primul zAmbet, ziua in care a "finut" capul, cAnd a stat in Sezut, primele silabe si cuvinte pronunpte, eruptia primilor dinti etc.), datele la care s-a administrat vitamina D, vaccin5rile, internilrile in spital etc. Recomandiirile medicului ~i asistentei de ocrotire se fac in scris. Cel rnai bun medic a1 unui copil este

acela care-1 vede tot timpul. Experienta a demonstrat c5 urm5rirea medical5 regulat5 asigur5 depistarea precoce a devierilo~ la dezvoltarea normal5 a de sugarului. in acelasi timp luarea de m5suri la primele semne de imboln5vire evit5 catastrofele ce pot surveni in existents unui sugar. Modific5rile continutului alimentatiei, orarul meselor , modalit5lile de ingrijire ~i de educatie se vor stabili impreun5 cu medicul de familie. fncrederea in medic. Mama nu trebuie s5 se jeneze s5 pun5 orice intrebare medicului, chiar dac5 unele par simple sau ridicole. Cadrele medicale sunt obligate s& o ajute pe mam5 ~i s5 l5mureasc5 orice nedumerire. Teama de a nu indispune pe medic nu trebuie s5 retin5 pe p5rinti de a solicita asistenta medical& dac5 in starea sugarului a ap5rut ceva nelini~titor. Sh5tatea copilului este mai presus de orice. Rolul usistentei de ocrotire. De la asistenta de ocrotire mama va cere toate sfaturile practice de care are nevoie. Asistenta de ocrotire va indruma asupra felului cum s5 "instaleze" pe noul venit, va r5spunde la toate nedumeririle mamei, ii va demonstra cum se ingrije~te ;cum se alimenteaz5 sugarul. Observatiile ~ i ~i sfaturile se consemneaz5 in caietul copilului. Va tine leg5tura cu medicul de familie ~i va pune in practic5 recomandgrile acestuia. Pe lhng5 sfaturile medicale propriu-zise, asistenta de ocrotire va inv5fa pe mamele tinere cum s5 organizeze munca, cum s5 foloseasc5 bugetul familiei, cum s 5 - ~ i aranjeze casa, pe scurt va deveni chiar un element de civilizare acolo unde este cazul. Asistenta de ocrotire va indica familiei tot ce este necesar, de la "trusoul" sugarului pAn5 la alimente ce trebuie procurate pentru mam5 ~i sugar. Toate acestea se vor discuta de la om la om, cu toat5 sinceritatea, avhnd grij5 de a nu jigni. Ghndurile ~i griijile intregii familii vor fi indreptate in primul rhnd c5tre mam5. De luni ~i luni de zile, organismul mamei a fost adaptat la prezenta Etului. in momentul naqterii intervine o schimbare brusc5. Aceastii modificare biologic5 (hormonal5 etc.) intens5 se produce ca un ~ o cUrmarea cea rnai pregnant5 este . aparitia a~a-numitelor "lacrimi de l5uzie". Este suficient ca nou-n5scutul s5 sug5 rnai putin, ca sotul s5-si exprime cine ?tie ce indoieli despre mam5 sau noun5scut sau ca mama s5 constate c5 nici o fust5 nu-i rnai vine bine, pentru ca s5 verse ~iroaie lacrimi. Acum de

incepe rolul sofului-tat5, care trebuie sii arate inlelegere pentru aceste manifestki de depresiune. Gdnduri pentru ca'snicie. TBnk-a femeie riimdne solia bk-batului ei, chiar dacii a devenit ~i mamii. D e ~ i dominat5 de instinctul matern, ea este datoare sii vegheze, ca ~i pdnii acum, la drepturile solului, sii manifeste a c e l a ~ i interes ~i afecliune pentru el. 0 planificare corect5 a timpului permite mamei sii se ocupe de copil, de sol ~i de ea insii~i. Pentru aceasta este nevoie de putinii incredere in sine; orice marnii se descurcii cu propriul copil. Civiliza$iaa pus la indemha mamei numeroase inlesniri: lapte adaptat, imbriichinte gata confeclionat5 pentru sugar, frigider, ma~inii pentru spiilat rufe, preparate alimentare industriale, mixer, presa de fructe etc., cu ajutorul ck-ora realizeazii economie de timp. Primirea nou-na'scutului de ca'tre frati ~i surori. Pentru un copil sensibil, venirea unui frate sau a unei surori este o sursii de emolie profun&. El este fericit s5 proclame aceastii naStere la toate persoanele pe care le i n t a n e ~ t e la micii sili prieteni (la griidinig sau la ~i ~coalii). Dacii "bebe" este de acela~i copilul rnai sex, mare se socoteqte superior fa@ de acest nou-niiscut. Un frate rnai mic pentru o "sorii mare" (sau invers) provoacii pulinii teamii fa@ de necunoscutul pe care-1 intruchipeazii. Cdnd fratii sunt rnai mari, surpriza dublat5 de pu$inii anxietate nu mai este atilt de profun& rnai ales dacii sunt deja rnai multi copii in casii. Naqterea p a t e antrena o mare tulburare la copii foarte sensibili ~i timizi. Se intdmplii ca in timpul internkii mamei in maternitate, copilul (copii) s5 fie dus in alt5 familie; dacii este dus la bunici sau alte rude apropiate (unde este de obicei riisfifat), reacliile vor fi rnai putin importante; d a d plasamentul se va face la striiini (prieteni), este posibil ca aceasd f n d e p W e sii fie interpretat5 ca o excludere ~i sii-1 tulbure pentru mai multii vreme, chiar dacii tat51 siiu il aduce seara acasii. Copiii intre 2 ~i 5 ani dovedesc o multitudine de sentimente complexe ~i contradictorii (curiozitate ~i interes, gelozie ~i nelini~te, decepjie, chiar ostilitate) care pot fi la originea unor conflicte psihologice. Ei le traduc prin atitudini multiple; rnai intdi, ei se apropie mereu de "bebe", pe care-1 privesc, il ating, il gddil& il ciupesc, din nevoia de a-i provoca reacw. Cel rnai "mic" devine centrul de interes a1celui "mare" care incearcii sKi atragii atentja ariitiindu-i juckiile ~i cwile sale; el lip& cbnd, ceea ce atrage adesea, din partea adul$ilor, o atitudine violent5, de neinleles pentru copil. in aceste

zile ~i in siiptiimBnile care urmeazii, copiii se pot manifesta variat: a) b5ielii care p h i i atunci foloseau olifa incep din nou "sii facg in pantaloni"; b) fetifele (mai ales) cer sii-qi bea laptele numai cu "biberonul", aSa cum i se dii lui "bebe"; in astfel de situalii, pentru a nu le priva de lapte qi pentru a nu l&gi gama de reaclii negative, suntem de piirere sii se accepte temporar aceastii dorint5 de circumstanfii; c) apare sau se accentueazii nevoia de a - ~ suge degetul; d) fn timpul i aliiptkii sugarului, copilul rnai mare vrea sii stea lipit sau chiar pe unul din genunchii mamei; e) alteori (rnai rar, este adevk-at) copilul intre 2 ~i 5 ani are atitudini agresive ~i ostile, ce au loc chiar in prezenfa pkinlilor; . sunt impulsuri imposibil de controlat. La copiii m man' (6-12 ani) pot apk-ea: sciiderea i randamentului ~colar, tendinta de izolare sau de a pleca de acas5, ciiutilnd societate in afara familiei (alti copii de v k t a lor, bunici etc.). & familiile unde copilul unic la pikin9 qteapt5 un friijior, fetifele, pe I h g 5 o mhdrie declaratii peste tot, sunt preocupate ~i grijulii, cu atitudini ~igesturi ce imid pe ale mamei. Chiar in astfel de situa$ii,pentru c5 un copil mic nu are d i s c e r n h h t u l ca de la un gest de mhgdiere sau de fngrijire sii nu ajungii la un act de agresiune pentru cel mic, nouniiscutul nu va fi Iiisat singur in societatea lui (pericol de sufocare, r5sturnarea co~ului, ciidere, administrare de alimente necorespunziitoare, aplicarea de substante cosmetice etc.). Aceste reaclii normale pot fi atenuate printr-o atitudine infelegiitoare din partea pkinlilor. inainte de naStere, se va vorbi copilului cu moderatie, despre viitorul "bebe", ariitihdu-i cii ~i el a fost qteptat la fel in urmii cu cdliva ani ~i ajutiindu-1 la pregiitirea camerei sau colfului pentru cel aSteptat. Un rnie dar, in momentul reintoarcerii din maternitate, m k ~ t &ii e indoialii bucuria de a revedea mama cu un pui de om adormit ~i pldngk-et. Este bine, de asemenea, de a-i cere ajutorul (spunhdu-i cii "este mare") antrenhdu1la mici servicii care il fac sii creascii in ochii lui. A se ocupa de nou-niiscut este o mare bucurie pe care i-o acordii mama sa: s-o anunle cdnd plhge, s-o ajute c h d pregiite~te biberonul sau cBnd fl infa~ii. Mhdria ~i atitudinea lui sunt de-a dreptul induio~iitoare. Din partea tata'lui, ca gesturi de afecliune fa@ de copilul rnai mare, recomandh: a) sK1 mhg2ie rnai mult decdt pe cel mic; b) sii-~i giiseascii timp pentru joc ~i plimbare; c) sii-1 asigure tot tirnpul cii el nu a pierdut nirnic din dragostea p5rinlilor; d) sii-1 felicite

pentru o initiativi rnai mult sau mai pugin fericiti, dar care izvorii~te dintr-o intentie bun$ e) sii tolereze ( ~ i aceasta este mai dificil) chiar regresiunea in dezvoltarea psihomotorie (care este trechoare) qi in comportsmentul general al copilului. In cconcluzie, indiferent de v2rsta fratilor (surorilor) rnai mari, familia trebuie s i faci totul pentru ca ace~tia s i nu aibi impresia c i sunt trecuti pe un plan secundar ~i s i nu adopte fa@de cel mic atitudini preferenfiale. Ajutorul bunicilor. Prima luni dupi navterea copilului este cea rnai inckcatii din viap mamei. Pe I h g i asistenta de ocrotire ~itaGl copilului, este necesar ~iajutorul unei a treia persoane. Oboseala qi surmenajul din perioada de Iiuzie pot avea urm5ri nefaste pentru sinitatea sugarului qi mamei. Este de dorit s5 existe o buni intelegere intre cele doui bunici ale copilului. Acestea se vor sfxiidui sii menajeze pe mama copilului, at& fizic, c8t qi psihic. in primul find, bunicile nu trebuie sii incerce s i dirijeze totul ~i s i o trateze pe mami ca pe un copil. Mama simte c i nou-niscutul este in prirnul rand copilul ei, ci-i aparfine exclusiv ~i c5 este in stare s2-I creascii singurii. Bunicile sunt obligate s3-~i struneasd pomide de posesiune ~i de diriguire, oferindu-~inumai expenenla qi o participare activ2 la treburile casnice, printr-o prezenti discreti ~i agreabili. Tinerii pkinfi, la rhdul lor, trebuie sii tie cii bunicii copilului sunt persoanele care, datoriti dragostei pe care o p o d , oferii acestuia o iilgrijire de care nu este in stare nici cea rnai harnicii persoani s t r h i . & iipsa bunicilor se p a t e apela la o prieteni a mamei pentru ajutor in gospodiirie. fn oricare eventualitate ajutorul cel rnai eficient este asigurat de t t .La epukmea a5 concediului mamei, in locul cre~ei al unei persoane sau strGne, este de preferat ca micul copil s i fie incredinpt bunicilor, chiar accepthd unele compromisuri; ar fi iluzoriu de a se a~tepta bunicii s i respecte toate ca normele stabilite de p5rinti. Dar, oricdt de gre~ite fi ar unele conceptii ale bunicilor in ceea ce prive~te ingrijirea copiilor, ei o fac intotdeauna cu dragoste qi pasiune. De altfel, mul@bunici, dupi pensionare, se obi~nuiesc greu cu inactivitatea; creqterea nepoGlor le dii prilejul de a fi iar folositori, existenla lor cipitiind un continut nou qi un stimul de viati. Ezitele. in prirnele zile dupi intoarcerea in familie, mama ~i nou-niscutul au nevoie de liniqte. Vizitele, oric8t de bine intentionate, nu sunt bine venite inainte de 4-5 zile. Mama qi mu-niscutul nu sunt obiqnuiti cu

noul program a1 zilei, deosebit de cel din maternitate. Mama este noui in rol, adesea suprasolicitati de aliiptare, de ingrijirile nou-niscutului qi de treburile gospodiire~ti. de alti parte, are un psihic labil, este Pe susceptibili de a fi contrariatii de unii nepoftiti sau de discutii ~i interpretki neavenite; cea rnai mici ironie sau critici o rineqte profund. Agitatia produsi de "du-te - vino" a1 vizitatorilor duce la incircarea atrnosferei, cu enervarea mamei, ceea ce face ca nouniscutul s i plangi, sii sugi rnai greu, s i regurgiteze ~i s i doarmi rnai putin. Nou-n2scutul va fi privit de la distang; este interzis orickei persoane (in prirnele zile, inclusiv tatilui qi bunicilor) de a-1 lua in brap, de a-1 s h t a , de a se "juca" cu el, de a-i "vorbi" din apropiere qi chiar de a-1 atinge. Mama trebuie s i fie fermi pentru a interzice un astfel de comportarnent, care, pe l h g 5 inconvenientul de a crea st&i de agitatie, poate duce la transmiterea unor infecjii. Trebuie evitate conversafiile cu vucea prea tare, ceea ce este obositor pentru mamii ~ip a t e trezi pe sugar dacii ora alip&ii se apropie. Aceasti precautie este qi rnai necesarii htimpul alimentatiei sugarului. Convorbirile la telefon, rnai ales daci sunt lungi ~ila ore nepotrivite, pot fi sthjenitoare. De altfel nu este pennis marnei s i intrerupi alimentatia copilului; once bruscare poate declan~a ulterior dificultiji de alimentatie. Darurile. O nqtere este un prilej de a se oferi daruri. Un vechi obicei romdnesc este ca la nqterea unui nepot, bunicii s i ofere bijuterii sau alte obiecte de pret de familie (podoabe, covoare, s c o w , costume nationale etc.). Mai recent, taGl copilului oferi marnei bijuterii (o b r w i i , un colier, un ceas etc.); toate acestea dovedesc afectiunea ce existi intre cei doi soti pe de o parte, iar pe de alti parte legiturile trainice ktre generatii, in cadrul unor tradifii ce dau conpnut qi f m e c vie$ de familie. Acestea nu trebuie s i fie nici obligatii, dar nici singurele manifestiri de bun venit qi de tandrete. Vizitatorii pot aduce flori, dar cu conditia ca rnirosul lor s i nu fie prea putemic. Este bine ca florile s i nu fie prea numeroase sau prea mari, pentru a nu deveni supkitoare. O vazg cu flori la o familie tdniirii este binevenitii. De asemenea, obiecte de *mbriiciimintetricotate cu mdna, jachete, bonete, cticiulite, boto~ei, scutece absorbante, prosoape, truse de toale6 (perie, siipunuri, creme, pudri, forfecuti de unghii), biberoane, tetine etc., fac pliicere ~i sunt foarte utile.

ceas de perete. "convorbirile" se materializeaz. incep2nd de la vksta de 2-4 s2ptAmhi.10 . Este suficient dac2 s2 nu se ocupe m2ng2ierile.hvelirea $i avezarea nou-nriscutului in pat. b) Patul copilului (vezi pag. imbr. sri pedaleze. numai prin contactul impus cu prilejul b2ii zilnice. iar pentru rudele mai inst&ite: frigider. de aceeavi persoan2. tl are r. este bine ca el s2 aib2 c2t mai devreme o camer2 in care s2 doarm5 singur sau cel mult cu mama. familiile in care nou-n&cutul locuievte in aceeqi camer2 cu adultii se va alege pentru cov sau pat un loc ferit de curent. de linivte absolutA. pres2 de fructe. de respectarea programului de somn. considerhdu-se ca fiind una din cauzele moqii subite. se contraindic2 culcarea nou-n&cutului vi sugarului pe burti4. Cum se invele~te copilul in timpul somnului? Se va folosi o p2turic2 uvoar2 din I h 2 invelitA intr-o hus2 de p h z 2 de culoare deschis2. Sugarul are nevoie de uniformitate in ingrijire. Este bine ca familia s2 se obiqnuiasc2 de la inceput motiv de sugar. Astfel. botovei $i "body" cu mlneca lung8 este qezat pe priturri (forma ptitraa) P diagonal% n B) Col$ul din dreapta al priturii se indoaie ~i se aduce peste corp pikg sub spatele sugarului: C) Apoi se intoarce col$ul din dreapta al p h r i i in q a fel ca picioarele s5 poat5 sri se mivte. rareori pe spate cu fa@ in sus. va fi ingrijit cu calm vi. care are avantajul c2 familia primevte daruri in funcfie de necesitAli. vi adeseori capul este sprijinit pe unul din obraji. A) Sugarul 'Tn&at" cu "pampers". Nou-n2scutul nu va f i instalat intr-o camer2 in care s2 locuiasc2 numai cu fratele mai mkivor. 47) c) Aqezarea nou-ndscutului si sugamlui in pat Nou-n2scutul s2n2tos va fi culcat pe partea pe care o accept2. luminos vi linivtit. Somnul a) Unde doarme mu-ndscutul? Dac2 este posibil. c b c i o r . Buc2t2ria. rudele apropiate se informeaz2 reciproc vi aduc daruri pentru a completa trusoul necesar copilului: o garnitur2 cu scutece. in ultimul tirnp. cu atmosfera de umezeal2 vi cu temperatura inconstant2. .fiv2rile. cu o voce cald5. 2. uvor de spaat. Fig. ca vi inc2perile cu fum de tigar2. mixer. De la inceput se va vorbi cu el intr-un limbaj natural. D) Pentru somn col$ul s t h g al piiturii se trage spre dreapta $i se bag5 dedesubt. Astfel i se asigud nou-niiscutului un culcw asem5nEtor cu uterul mamei. iflqatului vi alimentaGei. AceastA formu12 (pentru moment pupn r&phditA) are avantajul c2 evit2 acumularea unor daruri in mai multe exemplare. p2turi. sunt d2un2toare pentru s2n2tatea vi sornnul sugarului. Nou-n2scutul la termen este in stare s2 intoarc2 capul. Am intillnit situafii in care rudele vi/sau prietenii se grupeaz2 pentru a oferi un obiect mai important. Ava cum pe alocuri se face o "listA de mariaj" se poate intocmi o "List2 de nagere".in ultimul timp s-a incetAtenit moda "coordonkii". pe c5t posibil. mavin2 de spaat. cfintar. cMi@.

circulafia sdngelui yi toate procesele vitale. r5bd5tori yi convinyi c5 mulfimea de intreb5ri ce se pun este in interesul copilului lor. pikinlii au pe buze ca prim5 intrebare: este sa'na'tos copilul nostru? La marea majoritate rbpunsul este da. Mama este impresionad cum medicul examinator cerceteaz5 toate p3qile corpului acestei mici viet5li. c yi d. atdt medicul cdt si mama se spala' pe nzciini.Pentru nou-n5scut yi sugarul rnic socotim c5 meto* cea mai bun5 este cea schipt5 in fig. Inainte de a se culca sugarul. Pe paturile scunde ale adulpor. cu gesturi sigure. matlasat5 cu un material sintetic. ~ c e a i t a acoper5 cu o b5tur5 se obiynuit5. starea de s5n5tate a p&infilor $i eventual a rudelor apropiate.Primul examen medical La venirea din maternitate. Se recomanda' sacul de dormit? Copilul doarme liniytit atdt ziua.10 a. lavabil. fie prin intermediul unei camere vecine). Boneta yi c5ciulip nu sunt necesare. sugar@ are nevoie de aer $i lurnini pentru a trG yi a se dezvolta. scobit5 la mijloc. ingrijirile se fac incomod qi obositor pentru mam5. acestea stimuleaz3 activitatea pielii. Un bun observator sesizeaz5 foarte multe elemente de diagnostic inainte de a fidezbr5cat nou-n5scutul. Nu se vor folosi nici un fel de ynururi sau yireturi. Organismul inc5 fragil se deprinde Feptat s5-qi pastreze yi s5-yi autoregleze temperatura. viscol) yi de condifiile in care locuieyte farnilia. Totul se desEyoar5 grab5. a v h d in vedere pericolul de strangulare. indoitii. topografia locuintei.2.) vor fi adaptate parti- ' Toate aceste date sunt de obicei consemate in biletul de externare a1 marnei ~iin fi$a de leggtur5 a nou-ngscutului. Medicul sau asistenta de ocrotire. sugarul va fi scos la aer. un sac de dormit. Este un adev5rat interogatoriu. fnainte de a incepe examenul propriu-zis. medicul sesizeaz5: starea psihic5 a mamei. din care s5 nu scape nimic. cu marginile ridicate. se va aerisi hc5perea (fie mutsndu-1 in alt? camerg. yi de aceea se poate folosi. cu calm deplin. Const3 dintr-o pies5 lung$. cu manevre simple yi corecte. un scrin sau o mas3 de inEyat. nivelul de civilizalie yi igien5 a1 familiei. . vor alege unde s5 plaseze masa de inf3sat sau "inlocuitorul%i. peste p5tura cu care se inveleyte dup5 metoda de mai inainte se poate ad5uga o pl5pumioar5 matlasat5 sau cu puf. ceag dens& pplaie. in uItimul timp au a p h t in comeq o "miniaturii" de mas5 de inEyat. mai inalt5 yi cu o suprafag corespunz5toare pentru ayezarea sugarului yi a obiectelor necesare pentru ingrijirea lor. de starea vremii (nu va f i scos afar5 dac5 este ger.3. b. Nou-niiscutul normal 2. greqelile de plasare a mobilierului in vederea instalikii mamei yi sugarului etc. pe o mas$ un birou. astfel incdt s5 acopere toat5 suprafap mesei. Ca orice &n@. cu prilejul primei vizite medicale. se inchid ferestrele. exacri in r5spunsuri. Acesta va fi incheiat cu nasturi. istoria sarcinilor $i nayterilor anterioare.3. hainte de a dezbr5ca nou-ngscutul. in care p&in{ii trebuie s5 fie sinceri. Cum ajunge medicul la concluzia c?i noun5scutul este intr-adeviir normal yi sk5tos? Examenul medical al unui nou-n5scut incepe cu o convorbire care are ca subiecte evolufia sarcinii yi desfgqurarea nayterii actuale. mai ales in cursul noptii. fn timpul cdt a discutat cu mama. orar. ce s-a i n t h p l a t cu noun5scutul dup5 naqtere'. In timpul iernii. inzestrarea sugarului. deasupra cgreia se intinde o bucat5 de muyama sau de material plastic. cdt yi in timpul noptii. ca o covat5. Examenul clinic se face dup5 un plan precis. de anotimp. Aya cum s-a mai spus. Aprecierile medicului yi asistentei de ocrotire despre s3n5tatea nou-n5scutului. persoane etc. deplasabil3. iar peste aceasta un cearyaf mare imp5turit in dou5 sau in patru. gradul de educafie sanitar5 yi de preg5tire pentru rolul de p5rinfi. Aer ~i luminti. de 70-80 cm. In plus. numai cdnd este frig (in camera sau la plimbare) se acoper5 capul in funcrie de anotimp yi de vksta copilului. d a d in familie exist5 annonie yi inielegere.1. iar mama yi examinatorul iyi spa15 yi inciilzesc m&nile. h funcfie de starea de sGn5tate. in cadrul unei convorbiri Gcute pe indelete. 2. impreun5 cu familia. observarea yi ingrijirile sugarului se fac intr-un mod comod pentru mam3 $i medic. metodic. la care particip3 toat5 lumea stdnd pe scaun. De abia cdnd creyte yi incepe s5 "pedaleze" (2 luni) el se poate dezveli. organizarea ingrijirilor (dotare.

C&nd orice h i i r are atiitea cunqtinp din toate domeniile. fap. se face totul pentru ca el s5 nu fipe.----m ce inire I ' Vezi Tabelul 1. subponderal sau bolnav. in primele zile dup5 naqtere. &d instruirea de ba& in faranoastrti d d 12 ani de volarizare. manevrele rnai brutale (ascultafia regiunii spatelui. prima sosirii uc: r d t i ir ciintan 4 ziua . mamele ?i asistentele de ocrotire nu se vor a l m a dac5 sporul ponderal a1 sugarului nu atinge 750 g in prima lung de via@. h t r e timp. nou-n5scutul este I5sat c i t mai mult nemi~cat. prima lung in creqterea este de 500-550 g.3. cu circa 5. unele manevre in cadrul investigafiilor neurologice ~i examenul gurii) se fac la urmg. asistenta de ocrotire ~i pikinfii (indeosebi mama) au condifii optime pentru a obsewa ~icunoaSte noul venit. in mod obi~nuit. Bineinfeles cB progresul ponderal depinde a d t de greutatea de la naStere.Greutatea La na~tere greutatea medie a unui nou-nsscut este de 3 000-3 500 g. Recuperarea Dac5 este vorba de un nou-n5scut prematur. Este normal copilul? Aceasta este intrebarea pe care a pus-o mama inc5 din maternitate. medicul. acestei pierderi se face in primele 7-15 zile de via@. Oscilafiile in greutate pot declan~a probleme nejustificate in familiile anxioase. 58 Cifrele consratare ranecare cantridre s note' e caietul: intocn aamd 4rLupci i tiile rnted icui u ale Izsisten ocrotire . in paginile care urmeaz5 se va da o serie de nofiuni (unele mai complicate. Crqterea unui copil nu mai constituie o problemii de instinct. Fig. pozifia in care st2 in pat. c i t si de sc5derea fiziologic5 in greutate. Cre~terea de a) Cre~terea 30 glzi reprezint5 numai o medie cdculad din totalul greudfilor din mai multe zile.3. Indiferent de asigurgrile date de obstetrician ~i de pediatrul din maternitate. I 1 .Csntar pentru sugari. Ordinea examenului nou-n&cutului nu este aceea~i ca la adult. Micile neregularitgfi se compenseazg de la sine. Din motive didactice. Greutatea nou-n5scutului variaz5 mult de la o zi la alta. in familie. 2. adic5 la o lung sugarul cint5re~te3 600-4 000 g.Dezvoltarea fizicti1 2. condifiilor maieriale ale locuinfei.Mama @ capiluf cularidfilor familiei. manifest2ri anormale). este adeviirat) ce pot fi utilizate pentru cunoqterea general5 a sugarului ~ipentru depistareaunor manifest% anormale. Acum. . a c d e m de progres.2. b) Cdt de des se cdnta're~te? Nou-n5scutul nu trebuie cint5rit zilnic. familia r5mine mult5 vreme cu aceast5 intrebare obsesiv5 exprimat5 fafg de orice medic ce examineaz5 copilul in cadrul familiei.1. dac5 este agitat. de tradifie sau de mqtqugiirism ^mgust. medicul a fost atent la nou-n5scut care urmeaz5 s5 fie examinat (dac5 d o m e . Este nevoie ca. privind atribuwe lor de pkinfi. adulfii in &fie *mrmaficu cunqtinfe temeinice.3. credem d se poate pretinde d piirinfii & dewii un bagaj de nofiuni de un nivel mai halt. sunt necesare cintikiri mai frecvente. in manuale se scrie c5 noun5scufii cresc cu 750 g in prima lung. h practica de toate zilele acest salt ponderal este rareori intillnit: de aceea.10% din greutatea inifial5. zilnica' este neregulata'. pag 23. Dacti e :ne ca u FrrurerrrrLure. mcut totdeauna la aceeqi or5 ~i cu acelaqi cintar. Aceasta inseamn5 c5. absolut necesar celei mai fire@ misiuni a unei existente umane: cqterea ~i educafia urmqilor. A?a cum s-a ar5tat anterior. gradului de instrucfie. majoritatea noun&cufilor scad in greutate. aprbfundate. 2. Este suficient un singur control pe s5ptiitnin8.

tonusul mu~chilor membrelor inferioare fiind crescut. 2. C2nd se pip5ie sau se apucaintre degete pielea impreun6 cu tesutul grasos de sub piele.4. in medie este de 34 cm (egal5 cu perimetrul cranian).3. elastic. Pielea Fig. Talia (lungimea) Talia (lungimea)medie este de 50 cm.13 .6. Pefimetre a) Perimetrul cranian se misoar5 la nivelul cel mai mare a1 circumferintei capului. DistanFa vertex (cre~tetul capului) . iar in familie se poate m5sura cu o panglic5 metric5 prin intinderea sugarului culcat pe spate pe un plan dur. in medie este de 34 cm. Cifrele obtinute sunt rnai putin precise din cauz5 c6 extensia membrelor inferioare nu se poate face perfect. 2. b) Perimetrul toracic este egal sau mai mic cu 2-3 cm dec2t perimetrul cranian (in medie 32 cm). cu extreme intre 32 qi 36 cm. cu extreme intre 46 qi 54 cm.Mdsurarea lungimii sugarului in familie (cu doug carfl ~i cu o panglicl metricl). la sugarii cu diaree gravii. in institutii se m5soar5 cu pediometrul.% - - 2.5. ce revine repede la starea inifialg. la distrofici turgorul este mult dirninuat sau . I Fig.3. Pielea este catifelat5 $i elastics. 2. avem o senzatie plZcut5 de tesut in stare de tensiune.Mgsurarea lungimii sugarului cu podiometru $i la nevoie cu o panglic5 metrick 2. a) La nou-nriscutii prematuri.coccis este rnai precis5 dec2t lungimea vertex-c5lc2i. Este ceea ce medicii numesc "turgor".12 .3. perfect orizontal qi fix2ndu-i lirnitele lntre cap qi t5lpi cu dou5 c%i copertate.

g) Descuama'ri (vezi capitolul 1. increfiti. accentuati dupi fipete. fag. fie in urma contagiunii de la al@copii. . C) Culoarea ga'lbuie a tegumentelordin primele zile de via@este expresia icterului fiziologic (vezi capitolul anterior). o pomadi izolanti care s i protejeze pielea sugarului. se descuameazi in lamele rnai mari sau . pune unele probleme in ceea ce prive~te sinitatea copilului. i "ciupitura berzei") se accentueazi c h d nou-niscutul fipi. h) Sudamina sau " r o ~ e a p cilduri" apare rnai ales de dimineap ~idispare dupi-amiaza. chnd se congestioneazi. de chiloti de cauciuc sau din plastic. Pielea nou-niscutului reacfioneazi foarte uqor la excitanfii externi. ceafri. Chnd revine de la maternitate. Daci se exciti cu degetele examinatorului o zoni oarecare a pielii pot apiirea Pete mari ro$i pe o parte a corpului rnai mult decht pe cealalti. Sugarul este rnai pufin afectat decht pirinfii. utilizarea de detergenfi prea energici la spilarea scutecelor ~ i / s a u"limpezirea" insuficient5 dupi spilare ~i fierbere (trebuie "trecute" prin rnai multe "ape limpezi"). fesutul de sub piele este moale. Medicul pediatru va indica. rnai rnici (uneori ca tiirhple). cel mult. apar infecfii ale pielii sub formi de pustule. Este g bine s i nu fie tratati. rnai tiirziu pot fi tratate cu succes de dermatolog. se d a t o r e ~ t e acumulirii de transpirafie. La cei la care navterea a fost dificili (prelungit5. aceasta "persist$' ctiteva secunde (dispare lent) in caz de deshidratare. la prematur. Aceasta nu inseammi cri nu a fost ingrijit cum trebuie. b) Dupi disparifia stratului umed-grisos (vernix caseosa) pielea sufer5 un proces de desicafie (uscare) ~ ica urmare. un turgor bun. Pirinfii trebuie s i se obi~nuiasc5 aceste cu erupfii. S-ar putea s%recomande ~i un medicament care s i fie dat pe guri pentru a corecta tendinp la scaune acide. manevre obstetricale speciale. d) Culoarea albristruie (cianoza) a fefei ~i uneori si a extremitritilor (mhinilor ~ipicioarelor). turgorul este de asemenea diminuat. pag. mergtind p h i la aparitia de edeme. sub forma unor mici ridicituri roqii cu vgrful albicios. mama este mirat5 c i nou-niscutul are o "iritafie la fundulef". care necesiti ingrijiri corecte qi tratament medical prompt. pleoape superioare. De regulri dispar in primul an de viata'. Confinutul excesiv in api. semilichide. Numai in mod exceptional cele care sunt la nivelul ridicinii nasului sau pe frunte se Sterg aparent. Aceast5 r o ~ e a f este produsi de cele mai i multe ori de cauze locale: . dar suprafafa cutanat5 este lucioasi. devenind abia vizibile in timpul emofiilor sau eforturilor. La prematuri poate fi rnai pronunfati ~i se meniine mai mult5 vreme. fie pentru c5 nu se face corect toaleta pielii. in general. vom face ~i aici mici sublinieri. i) Eritemulfesier ("opa'reala" sau iritaGa) este pe departe "incidentul" cel mai frecvent ~i rnai supitritor in primele s i p t i m h i de via@. dupi revenirea din maternitate. mai rar pe nas. Singurul tratament este evitarea cildurii fn exces qi. .vi dese. rnai ales de pe abdomen. se intiilnesc relativ frecvent. Aceast5 reac@e cutanati exagerati se datore~te probabil unor deficienfe ale regliirii circulafiei sanguine. aplicarea de forceps) se pot constata leziuni superficiale ale pielii (ro~eaf5.Folosirea. Poate duce la inflamatia pielii cu r o ~ e a difuzi. flasck daci se apuci o cut5 ("plic5") de piele. dar acestea trec in chteva zile. la apisare rimtine urma degetului. iar pielea poate fi zbhrciti. Aplicafia de creme agraveazi acumularea de sudoare in canalele sudoripare ~i fenomenul se accentueazi. dispare in chteva luni. in timpul somnului. rnici abcese sau chiar furuncule. aqa c i trebuie inytiinfat de indat5 medicul. culoarea roz sau r o ~ i e (eritrodermia nou-niscutului) dispare dupi primele zile de viafi. Aceste zone r o ~ i ("pete vasculare". La nou-na'scufii din sarcinri depdsitri. Uneori.Scaune acide . riu suportatii.Mama copiluf e) Petele ro~ii formi de "fragi r o ~ i de pidure". dispare cu totul. necrozi de presiune) pe cap. dar r i m h toati viata. sub e de diferite dimensiuni. Poarti numele de hemangioame. poate. naevusflammens. fie prin folosirea de lenjerie murdari. se observi uneori pete r o ~ i neproeminente date i de aglomeriki ~i dilat5ri de vase capilare sanguine. nou-niscutul este de obicei rnai palid decht in starea de veghe. 31). dar se poate fntinde la regiunea genitali ~i la partea superioari a coapselor. rnai ales pe la cutele pielii. pielea este moale. poate sugera in mod g r e ~ i t . una sau multiple. pudraj cu talc simplu. f) Pefrunte. in special in jurul gurii. ci numai c5 pielea lui are nevoie de o atenfie deosebiti. Ro~eafa este Limitat5 ctiteodat5 la regiunea anali. alte zone ale corpului (pe fese fn caz de prezentafie pelviani). la cei care au suferit in perioada intrauterini. vinefeali.

.

la nivelul c2reia creierul este acoperit de inveli~urile sale ~i apoi direct de piele. se n a ~ t e cu un cap rotund. de obicei intre 6 luni ~i 24 luni. deformareaintr-o zonii anumitii este in funcfie de "prezentafia" craniului la naStere. dureazii adesea de la clteva ore la clteva zile. Oasele craniului sunt destul de maleabile. Fig. cu diametre variate de l . Aceste deform5ri dispar intr-o perioadii destul de scurt2 ~i nu necesitii tratament. va'rsa'turi. meningitii etc. Cei care se nasc in prezentatie cefalicii ("cu capul inainte") au totdeauna la nqtere un oarecare grad de modelaj a1 craniului ("craniu configurat"). se biinuie o creStere a presiunii intracraniene (hidrocefalie. clnd medicul aplicii pulpa degetelor sale.5 plnii la 3-4 cm (in cele douii sensuri). cii intre ele nu lasii nici un spatiu.16 . fontanela lateral% 3. 2. acestea au ca efect diferite deformiiri sau leziuni traumatice. se simt care la palpare. ci ~i de suturile craniene. Fontanela anterioarii are in general form2 rombicii. consideratii ca normalii. Din cele douii unghiuri laterale ale fontanelei anterioare se simte sutura coronark Dacii fontanela anterioarii este minusculii (clt pulpa unui deget) sau foarte largii (4-5 cm) in ambele sensuri. iar spre frunte sutura metopicii. inapoi se poate urm5ri sutura sagitalii. fontanela anterioarg. fontanela posterioarl. fn mod normal. oasele craniului prezind spre margini (uneori ~iin zona boltitii). ci sunt despqite prin niste ~anturi.Oasele craniului nou-niiscutului nu sunt complet sudate. nu sunt motive de ingrijorare ~inu este indicatii suprimarea profilaxiei rahitismului cu vitamina D. Capiitii dimensiuni ~i rnai mari in hidrocefalie ~i in unele tulbura'ri de osificare. Modelarea craniului. Adesea aceste oase au marginile aSa de apropiate. simetrice sau nu. craniul este rnai mult sau mai putin alungit. Oasele. Aceastii membranii are soliditatea unei plnze de cort. Dacii fontanela mare este sub tensiune (clnd sugarul este in repaus) ~i bombeaz2. iar suturile ~ifontanelele suficient de suple pentru a permite inciileciiri importante. in cursul nasterii. Craniul creSte nu numai in funcfie de fontanele. ea se socoteSte tot normalii. Dupii ce medicul noteazii dimensiunile ~i starea de tensiune a fontanelelor. 2. La locul de intllnire a1 oaselor craniului nou-niiscutului riimlne clte o micii zonii fuarii substan$ osoasii. Aceste spafii sunt numite fontanele. numitii popular moalele capului. Se inchide foarte repede. foarte simetric. deprimarea fontanelei asociatii cu diminuarea turgorului se intllne~te situafii cu pierderi mari de in c lichide: diaree. care in majoritatea lor sunt banale. Adeviirul este cii momentul inchiderii fontanelei este foarte variabil. Fontanelele nelini~tesc adesea pe mamele tinere. De obicei. momentul inchiderii fontanelei anterioare este uneori un motiv de nelini~te. Nou-niiscutul extras prin cezarianii. la nivelul suturii sagitale sau a parietalelor pe frontal sau occipital. Aceste ~anfuri poartii numele de suturi. ambele nu sunt inchise la naStere. Clnd nou-niiscutul fipii.2. Dacii fontanela anterioarii se inchide timpuriu (3 luni) ~i dacii dimensiunile craniului sunt normale. fontanela mica' sau triunghiulara'. in special la prematuri ~i la hidrocefali. b) La locul de intllnire a1 oaselor parietale cu osul occipital se poate simti fontanela posterioara'. Pornind de la fontanela anterioarii. fontanela bombeazii putin (fenomen normal). a) La locul de intillnire a1 osului frontal cu cele doug parietale: fontanela mare sau anterioara'. Fontanela anterioarii deprimatii ~i asociatii cu diminuarea turgorului constituie un semn de sarcina' depa'Jita'(supramaturare) sau de distro$e intrauterind La sugar. inciilecarea cea rnai banalii este cea a unui parietal pe celiilalt. inaintea o r i c h i inceput de travaliu.Craniul nou-nLcutului: I . De fapt este vorba de o parte neosificatii a craniului. apreciazii consistenta ~i elasticitatea oaselor craniului. dimensiunile craniului. Prin palparea craniului se pot simfi douii fontanele (fig. De asemenea. Aceste inciileciiri sunt frecvente. pot surveni numeroase mici incidente mecanice la nivelul craniului. Fontanela mare se inchide rnai tlrziu. Se vor urmiiri in dinarnic2. Este rnai micii.). ~ o caloric. o consisten@ rnai elastic%.16). Deformarea craniului este mai accentuatii la nou-niiscutii cu greutate mare. dupii care craniul i ~reia rapid forma qi suprafafa i .Consistenp prea moale sau lipsa de consolidare la nivelul suturilor se intane~te exceptional de rar.

prin definifie. aceast5 deformare este fkii importanf5 qi dispare in ciiteva s i i p h h i sau luni.realii. care o fnsofeyte frecvent. cu un craniu "In ciipiifgnii de zahWr". care reprezintii zona de dezlipire a periostului. cefalhematomul este insofit de fisuri osoase. Ochii Fafa este rotundii. Diagnosticul se face cu oarecare intikziere.8. dupii infecfiiintrauterine sau &ii o cauzii decelabilii. circumferinfa craniului mult crescutii. Este produsii prin edem (infiltrafie cu un lichid seros a pielii capului ~i a fesutului de sub piele). asistenta de ocrotire ~i pikinti) sii supraveghem dimensiunea qi consistenp tumefacfiei rnai ales in primele siiptiimiini de via@. fontanele mari. adicii ?n regiunea care a suferit cea rnai mare presiune in cursul naqterii. Astfel. se poate produce o ruptur5 a vaselor sanguine subperiostale ale oaselor craniului. CBnd este foarte mare se poate insofi cu hemoragie sub piele importantii. 2. Uneori se giisesc. pleoapele se inchid. cursrtl prezenta$iei in pelviene. contrar bosei sanguine. ci se aqteaptii sii se resoarbii spontan. Hidrocefalia (excesul de lichid din craniu) se caracterizeazii prin miirirea vizibilii a regiunii frontoparietale. Constatarea unui astfel de cefalhematom ne oblig5 (medic. duciind la constituirea unui cefalhernatom.7. o presiune puternicii ~i prelungitii a capului pe um5r antreneaz5 o paralizie facialii. h d capul nou-n5scutului a fost C flectat multii vreme pe un um5r se constad pozifia asimetricii a maxilarului (sau chiar a nasului). iar protuberanfa occipitalii (ieqitura osoasii a oaselor occipitale) este proeminentii. Din con&%. Ochii sunt de culoare cenuqie sau ciiprui $i nu se acomodeazii. Dacii umfliitura este moderat5 ~ifiicud din edem simplu dispare in 24-48 de ore. cefalhematomul nu poate inciileca o suturii cranianii. apoi galbenii) ~ide pete~ii (mici pete hemoragice). deoarece. Dacii este ca o contuzie (hemoragicii) se resoarbe rnai incet. La lurninii vie.1.3. Ciind deformide sunt foarte accentuate ~i se asociazii cu o istorie obstetrical5 kc&-catiinecesitii o observa$e neurologicii din partea medicului. rnai rar la occipital. piin5 la resorbfia completii a colecfieide siinge.Nou-niiscutul poate fixa qi urmiiri un obiect colorat sau o lentil5 de ochelati "plimbate" la o distanp de 20-30 cm prin f a p ochilor. de rnai multe s5pt5miini (6-12). pe de o parte. Este o malformafie grav5.Fata. Amintim aici ciiteva modificiiri patologice de form5 a capului. Zona fluctuend este foarte bine limitat%. de regul5.3. Rareori. Rareori. 2. douii yi chiar trei cefalhematoame. Se fntillneqtefn malforma$i ale creierului. In general nu necesitii tratarnent. Tratamentul chirurgical preconizat de unii nu este lipsit de riscuri (infecfie etc. fn cBteva zile. Este o anomalie grav5. Reflexul fotomotor Datoritii compresiunii exercitate in cursul trecerii prin canalul pelvigenital s a u f ~ i manevrelor a1 obstetricale. iar pe de altii parte. Bosa serosanguiniiiqi are sediul la nivelul "prezentafiei". In mod obi~nuit. Sensibilitatea la lurninii este prezentii chiar din primele zile de via@. Perirnetrul cranian este mai mic deciit in mod normal. Deformafia cea rnai obiqnuitii a craniului in prezentafie cefalic5 este o alungire a bolfii craniului ("dolicocefalie") foarte accentuad. Bosa serosanguind Este o umfliiturii a pielii capului. creqtetul capului ("vertexul") este turtit. Se pare cii aceastii deformare se datoreqk mai mult pozifiei in uter qi nu modelajului na~terii. concomitent.). . dar cu o consistenfii rnai pufin fermii deciit bosa serosanguini. revksatul sanguin subperiostal creqte in cursul primelor 24 de ore. percepfla acestei colecfii lichidiene poate fi jenatii in primele ore de bosa serosanguini. congestie vascularii (aflux de siinge) ~i uneori insotiti de echimoze (pat5 neagr5viin5tii la hceput. Umfliitura este situatii. suturi larg deschise qi accentuarea desenului venos epicranian. cu semnificafie serioasii: Microcefalia (craniul mic). Umfliitura este fluctuentii. Evolufia este prelungitii.cu o margine bine conturatii la periferia sa. intinziindu-se spre gat (in caz de bosii occipitalii). la nivelul oaselor patietale.

deoarece este un gest chirurgical care poate declanqa o s4ngerare prin r5nirea arterei linguale sau leziuni ale canalelor Wharton. Sunt normale.10. aer rece). Este greqiti pkerea c5 fr4ul scurt al limbii int2rzie aparifia limbajului activ. nu am indicat vreodatil sectionarea fr4ului limbii. Iulius Cezar. Este inutil s5 fie scoqi. de culoare gabuie. Urechile Se controleaz5 m5rimea. roqii. Este sesizabil5 c h d sugarul tip2 pleoapa se inchide. in prealabil se recolteaz5 secretia ocular5pentru decelarea germenilor microbieni qi testarea la antibiotic. De cele rnai multe ori imperforarea canalului lacrimal este la un singur ochi. Gura Dinfii. de boli ale embrionului qi fitului. Pediatrul caua in mod sistematic unele boli ale viizului (microftalmie. in general dispare in c4teva s5ptiIm4ni. gura este "strhbii". Rar se impune o mica interven6e chirurgicalg (destul de laborioas5) care are ca scop desfundarea canalelor lacrimale. La un zgomot puternic qi brusc nou-n5scutul inchide ochii (reflexul cohleopalpebral). sectionarea se va face de c5tre un otorinolaringolog. pliurile. Chiar dac5 se rnai indic5 de vreun medic. medicul poate descoperi ofisura' a boltii palatine (fant5 care str5bate "cerul gurii"). cu lipirea pleoapelor) este mai des i n a i t i . Strabismul (se uit5 "cruci$"' este frecvent qi nu trebuie s5 neliniqteascg pe pikinti. hipotiroidismul. Gatul pare scurt. ca: trisomia 21 (mongolismul). Dac5 existi. Se mitreqte progresiv p4n5 la 2 luni qi apoi se micqoreaz5 qi dispare spre 7 luni. 2. o jum5tate de frunte nu se increteqte. care se simte in grosimea muqchiului sternocleidomastoidian. Impiedic5 adeseori alimentatia la s h . Se impune depistarea surdita'tii. forma. in jur de 2-4 luni.). Napoleon. vizibile pe albul ochilor sunt frecvente qifa'ra' gravitate. scurgerea unor secretii purulente. cu tratament local susfinut in decurs de c4teva s5ptiImhi (rar luni) se ajunge la permeabilizarea canalului lacrimal. testul se repeti timp de rnai multe zile.9. Dispare dup5 vksta de 6-9 luni. Ludovic al XIV-lea. Richard a1 In-lea s-ar fi nhcut cu dinti. ceea ce determina' o oprire a scurgeA~i lacrimilor ~i secundar influmafia conjunctivelor In general. Persistenfa anormala' a unei secredii conjunctivale oblig5 pe medic s5 cerceteze dac5 nu este vorba de o impe$orare a canalului lacrimal. Medicul recornand5 Stergerea cu comprese sterile inmuiate in ap5 fi& qi r5citi (nu muqetel care contine impurititi) qi procurarea de solutii cu antibiotice. cartilajele pavilioanelor. Fata este asimetric5. Aceste pete de s h g e . implantafia. Globii oculari nu urmeaz5 rota6a capului (ochi de p5puq5). Exceptional de rar se pot descoperi unul sau doi dinti incisivi mediani inferiori.Mama copt'Iu1 Parakizia faciala' survine dup5 o naqtere dificil5 $i traumatic5 (forceps). de anoxie (lips5 de oxigenare a creierului). de icter intens. La palparea muqchilor sternomastoidieni se p a t e constata un hematom (o ingroqare de mikimea unei miisline). Diagnosticul de surditate trebuie pus c4t rnai timpuriu. Frau1 limbii este un fel de band5 de tesut situat sub limb5. pentru a se incepe o educa6e specializat5. Personal. Sunt dinti de lapte normali care cad in perioada neonatal5 sau persisti p h 5 la vksta c5derii normale. Richelieu.3. Pe marginea gingiilor se v5d c4teodat5 niqte ridicgturi mici perlate (chisturi epidermoide sauperlele Epstein). simetria. in trecut se practica relativ frecvent secfionareafr4ului limbii. Ba'rbia este inapoi (retrognatism). Medicul va instrui pe mam5 . in caz de indoial5. Limba mare sugereaz5 boli moqtenite. Hannibal. Mazarin. 2. in caz de antecedente farniliale de surditate. Tremur5 la cei rnai mici stimuli (plhs. Conjunctivita (inroqirea mucoasei conjunctive.3. Acest hematom este descoperit intre a 8-a qi a 15-a zi de via@. Variaz5 mult de la un copil la altul. i este prezent: pupilele se retracti la proiectarea unor raze de luminL Henwragiile subconjunctivale neliniqtesc pe marn5. glaucom congenital etc. Ele regresea5 spontan fa'ra' tratament.

3 1. Radiografia toracelui poate pune in evident5 un timus mare. toracele se examineaz5 dup5 ce s-a terminat cu capul qi g2tul. Circumferinp. D a c i piirinfii solicit5 interventia chirurgical2 (din grabii.) sunt inutile. miisuratii la nivelul ombilicului. Toracele Clasic. La nou-nGscut. in general dispare in c4teva luni. vreo manevrii. 2. Nu necesitii vreun tratament. Coboriirea testiculului nu se poate realiza decQ pentru un moment sau deloc. Sub acest tennen se intelege ieqirea unui organ intraabdominal (intestin etc. Inima se ascultii cu atenfie pentru a depista un eventual suflu. Hernia ombilicala" este destul de fiecvent5. aceasta se poate practica. fig. Restul cordonului ombilical cade spre ziua a 7-a . Abdomenul Abdomenul este suplu. Vindecarea spontan5 se face odat5 cu dezvoltarea musculaturii abdominale. care constituie mu~chii abdominali. Rareori apare surpriza de a se palpa o gyg. Preputul aderii la gland. Acest gen de hernie nu se stranguleazii niciodaa. C2teodat5 se pot observa mameloane supranumerare. in practicii se incepe cu frecvenp respiratorie (in jur de 30-40 pe minut) qi numikarea biiWor inirnii (120-140 pe minut). Puncga este interzisii. La copil. este mai mic5 sau egalii cu a toracelui. care evocii o bod5 moqtenitii a inimii. Hidrocelul regreseaz5 fkii tratament in marea majoritate a cazurilor. Se va controla pozifia orificiului prin care se scurge urina. Tratamentul este chirurgical qi se efectueazii in jurul viirstei de un an. de multe ori insii le depiiqeqte cu 1-2 cm. De cele mai multe ori. Circa 1% dintre b ~ e tsunt purtgtori ai i acestei anomalii. deoarece la vksta adolescentei sau la cea adultii se poate canceriza. deseori inchisii la culoare timp de c2teva zile. starea preputului (pielea care acoperii glandul). Este relativ frecventii. Ectopia testiculara' sau criptorhidia.1 2. Nu se storc. Dispare spontan in c2teva siptikiki. foarte des se constatii o umflare a mameloanelor la ambele sexe. laterale sau mediane. acest interstifiu este. C2teodatii se 1 simte polul inferior a splinei. din care in 70-80% din cazuri este unilateral%.3.8. iar biirbia este intoarsii spre partea opus5). mai ales dac5 mama a absorbit iod. Circumferinta toracelui se m5soari la nivelul mameloanelor.a 10-a (vezi capitolul I). Dimensiunile penisului qi ale pielii scrotale variazii mult. rar persist2 piing la 4-5 ani. Se cautii fistule sau chisturi congenitale ale gStului. herniae inghinale cu dimensiuni mici sunt greu d e diagnosticat. Ficatul se palpeazii la marginea coastelor.3. Diverse metode de corectare (moneda'mtalica' fiat6 cu o ban& de leucoplast etc.) sub piele printre fasciculele musculare. Tennenul desemneazii faptul cii unul sau ambele testicule au sediul permanent in afara pungii scrotale. Palparea claviculei permite sii se depisteze o eventual2 fracturii survenitii in cursul unei na~teri acrobatice. Aqa cum s-a ariitat la pag.3. 2. in general congenital. Pielea r k 2 n e . 1. din team5 sau din motive estetice). CiiteodatA.1 4. Se vindec5 f2r5 a necesita vreun tratament. Ombiicul.Dacii nu este reductibil5 va trebui operatii spre 3-4 ani. Locul de joncfiune a cordonului ombilical cu abdomenul trebuie examinat cu atenfie de c5tre medic qi asistenta de ocrotire pentru a verifica dac5 o poqiune a intestinului nu apare la baza cordonului (omfalocel).13. 2. Organele genitale Organele genitale externe la btiiefi. anomalia regreseazii spontan. Herniile inghinale. Un hidrocel este responsabil de o pun@ voluminoas5. dup5 c5derea cordonului r h h e un mugure care se arde cu un creion de nitrat de argint.asupra manevrelor ce se fac de mai multe ori pe zi pentru a evita formarea torticolisului (capul este kclinat pe o parte. in continuare cicatricea se retract5 qi se invagineazg.

Dup5 aceea. In lipsa periei in acelqi scop se maseaz5 marginea extern5 a picioarelor vi gambelor insotite de mivc5ri de flexie ~i rotatie a gleznelor. In continuare. De subliniat atdt mdinile cdt ~i picioarele sunt reci. La noi in tar5 mulei medici recornand5 decalotarea precoce vi dac5 nu se reuqevte apeleaz5 la chirurg pentru circumcizie. Organele genitale la feti~e. Mamele nu au motive s5 se nelinivteascii. L w i a congenitala d e sold Anomalia cea mai de temut este o luxa$ie congenitala' de fold. Clteodati este nevoie s5 se plaseze o band5 de leucoplast pe piele cu scopul de a menfine picioarele timp de clteva ore in pozitie corectii. La naStere. dac5 nu sunt t5iate. agitafie sau jet urinar de discontinuu. fn Statele Unite vi Germania. Dup5 aceea se incearc5 s5 se retrag5 prepupl hapoi cu scopul de a sp5la prepupl cu ap5. De subliniat c5 circumcizia trebuie Ecuti de un chirurg de copii. i n Franta se evit5 decalotarea prepuplui pln5 la 4 luni. La evrei vi arabi. care poate fi unilateral5 (de o singur5 parte) sau bilateral5. Decalotarea prea timpurie p a t e declanva shgerarea mucoasei. dep5vind vlrfurile degetelor. acest gest este insotit de riscul de parafimoz5. zona respectiv5 va fi bine uscat5 qi eventual cremuit5.dup5 ce s-a ajuns treptat la decalotare total5. cu prepupl retras. penisul va fi sp5lat de 1-2 ori pe s5ptimln5. medicul examineaz5 membrele. estefiziologicri: Dac5jetul urinar se proiecteaz5 la distant5 qi este continuu nu este necesar5 vreo tentativii de eliberare a prepuplui. &5 risc de infectie cu conditia unei igiene corecte.Buzele (labiile) mici sunt voluminoase vi clitorisul ievit in afar5. * 2. lungi. cu experien@. Aceasti pozitie este reductibilri: Se datorevte unei hipotonii (tonus scizut) ligamentare care favorizeaz5 men~nerea piciorului in pozifia fetal5. Prin mivcare. Cu toate c5 sunt clteva semne clinice pre~ioase(manevra . prepupl penisului este in majoritatea cazurilor fixat pe gland vi nu se las5 tras inapoi. Datoriti transmiterii hormonilor materni apare criza genital5 care const5 intr-o secretie vaginal5 alburie sau slngerlnd5 asociat5 cu umflarea mameloanelor din care rareori se scurge un lichid l5ptos ("lapte de vr5jitoare"). picioarele ajung pe axul gambei. Unii sugari circumciqi de persoane incompetente r i r n h cu o oarecare invaliditate (preputiu zdrenpit. Cu aceste unghii. Aceste manevre pot fi acute de rnai multe ori pe zi. Dup5 al treilea an de via@. Numai atunci c h d exist5 suspiciunea de infectie urinar5 sau mictiunile sunt inso~ite durere. "Picioarele plate" constituie un lucru normal la sugar. circumcizia este obligatorie (face parte din practicile religioase). uneori. lucioase. se impune consult chirurgical vi eventual circumcizie. Mama va fric6ona uvor marginea extern5 a picioarelor cu o perie cu peri uzati pentru a stirnula*muvchii laterali vi a redresa activ pozifia picioarelor. deoarece in aceste zone se produc uvor r h i . Labiile mari sunt putin dezvoltate vi nu acoper5 vulva. Este important s5 fie descoperit5 clt mai precoce. intre 1 vi 4 ani. urletele sugarului. Perna grikoas5 a picioarelor & impresia fals5 c5 picioarele sunt plate. &5 efort si fii1-5dureri. se poate constata c5 picioarele sunt 'Yntoarse in5untru" ( m t a tarsus varus). Degetele par scurte. gr5sute vi cu pumnii inchivi. La membrele inferioare.Mama @ copilul La bdieti necircumciqi. Nu suntem de acord cu tentative viguroase de decapsulare avlnd in vedere datele anatomice vi observa6a c5 decalotarea se face uvor. laxit5tii articulare qi obliciti~ii bolfii cotiloidului. dac5 p3rintii nu mai reuvesc s5 acopere glandul. Soldul este "luxabil" datorita intkierii dezvoltkii capului femural. fn Anglia nu se face nimic in primii 2-3 ani de via@.Anomalia este mai frecventi la fetite. in condifii civilizate. deoarece am asistat la infectii vi slnger5ri dup5 interventia chlrurgical5.1. cicatrice vicioase). fiind vorba de un fenomen normal. Din contr5. infecfii. Pentru prevenirea piciorului plat vi stimularea mi~cirilor picioarelor vi gleznelor este bine ca mama s5 "gldile" (nu masaj ap5sat) tiilpile sugarului. Pielea de sub penis vi scrot necesit5 o cur5tire atent5. destul de des.3.fimoul. se insist5 asupra necesiti~iicircumciziei.15. cu unghii moi. nou-n5scutul se poate zg2ria. pllnsetele mamei vi. Mlinile sunt durdulii. eviandu-se rnai t k i u folosirea inc51@mintei ortopedice.

Am insistat asupra acestei anomalii. 2.o pemii speciall fixat2 de un chilot prevrlzut cu bretele (fig. asimetrii ale cutelor (pliurilor) coapsei. exercirii de recuperare. uneori. Cgteodat2 trebuie presupusii vi o origine genetic% Tratamentul trebuie sii fie precoce: el este complex qi prelungit cu exercifii de recuperare. Micile anomalii (degete inegale ca lungime. iar rezultatele r h h nesigure. mai intgi ziua c8t qi noaptea. 2. ap5irhd oric8nd in primele 6 luni de via@.vi greu de convins ca' diagnosticul luxafiei congenitale de $OM implica' dificulta'6 de diagnostic clinic. in lipsa acestora. sindactilie (lipirea degetelor). radiografii repetate ~i mai ales colaborarea lor pentru a pune in practica' un tratament aFa de lung ~i de chinuitor pentru copil. de-a lungul cel corpului.17 . Piciorul a fost prins fntre fesele fiitului gi peretele uterin intr-o pozitie anormalii de extensie qi s-a dezvoltat prost..o atelii cu inele care cuprinde str8ns coapsele qi le reunevte printr-o tijii de lungime variabilg. iar degetul mare este acoperit de celelalte. apoi numai noaptea.Sistem special de irnobilizat fn displazia de $old qoarl. La 4 luni semnele clinice sunt rnai bine conturate. pe lhgii strgmbarea piciorului. Fig. mobilitate) nu au semnificatii deosebite genetic qi nu necesit2 vreun tratament. Mai tiirziu. luxaria necesit2 un tratament lung qi complex: 6-10 siipt2mhi de irnobilizare completg. anomalii ale dermatoglifelor (amprente palmare) intrii uneori irr descrierea multor aberarii cromosomice. asimetrii de pozitie qi de flexie ale coapselor. Radiografiile pot preciza diferite anomalii ale falangelor sau oaselor mici de la mhii sau picior. .at8t inainte c8t vi dupii hceputul mersului . c8t mai curhd. .Ortolani). tot timpul ("24 de ore din 24 de ore").numai urma'rirea in timp ~i radiograjia ~oldului precizeaza' diagnosticul. grosime. cu cfit depistarea qi tratamentul survin rnai precoce. intins qi rotat spre interior. sumenit2 in cursul unei naqteri dificile. Paralizia plexului brahial este legat2 de o alungire a acestui plex nervos. fn 90% din cazuri. Semnele clinice pot lipsi la naqtere. dacii este posibil prin rnijloace uyoare qi bine supartate: . Uneon. tratamentul devine mult mai delicat. . Trebuie sii se facg o radiogrxfie . m$na este in pronatie. o corecrie chirurgicalii.Acesta const2 fn indephkrea (abducfieforfat2) a coapselor la 90°. Diagnosticul este evident chiar de la naqtere: miqccle bratelor sunt asimetrice. Se vor incepe. Copilul se sprijinii pe degete qi pe marginea externii a piciorului. in rotirea spre spate. Dacii mama observii diferente fn modul cum sugarul iqi miqd membrele inferioare in articulaiia yoldului. 0 acfiune de prevenire qi de corectare a defectelor uqoare ("displazii fi-uste") se obtine prin utilizarea corectii qi permanents a scutecelor de tip "Pampers" sau. dificultiiti ~ 2 n d incearcg sii roteze sau sii h d e p a e z e membrul inferior. timp de rnai multe luni. Descoperirea unui qold luxabil impune un tratarnent imediat.17).diverse alte dispozitive sau "aparate" care asigurii poziriile corespunzgtoixre. ortopedic qi adesea chirurgical. cu tonus crescut a1 tuturor muqchilor qi cu retractia tendonului lui Ahile. . aceastg deformare poate scgpa chiar unor medici experimentati. apoi 4-6 luni de imobilizare in aparat gipsat qi. Cgnd diagnosticul este Bcut rnai tbziu (6-10 luni). Piciorul strdmb varus equin este o rnalformatie gravii care constg. Aceastg deformare se datoreqte. Normalizarea deformibilor inniiscute ale qoldului este cu atfit rnai rapidii.pentru a verifica poziGa bung a capului femural h scobitura articularii. Malformavie degetelor de la mdini sau de la picioare capgtii din ce in ce rnai mult interes din punct de vedere genetic: poliaizctilie (mai multe degete). se aplicg aparate gipsate ce se schimbii periodic in pozilii care sii corecteze deformarea in mod definitiv. astfel inc8t coapsele sii fie in abduclie (dep-te). unei pozi@i proaste a Btului fn uter. in timp ce brawl sbiitos se mi~c$ bolnav riimhe imobil.in cazurile mai grave sau in care pgrintii nu respect2 tehnicile rnai sus-amintite. qoldul fiind in extensie continug. Aceast2 aparaturg trebuie piistrat2 cel pu@n 3-6 luni. prin hfiiqare cu un scutec lat intre picioare. deoarece am intdlnitpa'rin@ care sunt nedumeri@. va consulta medicul pediatru qi un ortoped de copii.

2) Depistarea anomaliilor cerebrale va fi fiicutii cu atenfie la tofi nou-niiscufii. 29). in decursul primelor luni de via@ de ciitre medic. Primul examen clinic se va face imediat dupii naStere ~i comportii indeosebi o apreciere neurologicii. pediatrul va orienta depistarea ~i tratamentul dificuldfilor proprii fieciirui grup de nou-niiscufi: la termen. Dupa' naFtere mama va relata medicului orice manifestare anormala' ce apare la nou-na'scut. cii unii nou-niiscufi de care au suferit la naStere in cursul dilatafiei ~iexpulsiei (se nasc vinefi.Mama s copilul i 2. depistat prin teste de laborator specifice. Copiii se nasc normali.) pot sii nu prezinte nici un fel de suferinfa nervoasii la examenele efectuate in perioada de nou-niiscut. Este de subliniat ca' medicamentele primite de mama' in timpul na~teriipot modifica mult ra'spunsurile la stimuli ale nou-na'scutului in primele ore. lor 2. Este evident ~i demonstrat cii stbile de suferinfii cerebral2 gravii continua de cele mai multe ori o suferinfii fetalii acutii. dar ulterior urmeazii o deteriorare progresivii. Evaluarea sttirii de stintitate 1) Vcirsta gestafionala' va fi calculatii in siipdm2ni. Copilul este bine dezvoltat mintal P Aceastii intrebare vine in mintea oriciiror piirinfi din momentul naqterii ~i persist2 luni ~i ani de-a r2ndul. se observii adesea o agravare qi apoi o recuperare dinamicii evolutivii.3. Diferite manifestiiri ale nounascutului Examenul neurologic se face cu riibdare. nu fipii imediat dupii naStere etc.3.). asemenea. r cu colaborarea unorpa'rinfi con~tienfi ~iperseverenfi). Durata total5 a Sistemul nervos.1 7. hipotrofc (prea mic). care uneori este greu sii fie stabilitii cu certitudine. cu un scor Apgar normal sau sciizut (vezi pag. din contra. ingrijind ~i supraveghind in permanent2 copilul. simptomele variazii pufin in cursul primelor 10 zile. avorturi spontane. b) mixedemul congenital. Boli metabolice Detectarea bolilor metabolice fine aproape in exclusivitate de resortul medicului. o vigilenfii cu crescutii. . b) exist5 posibilitatea (pentru unele dintre ele) de a se preveni urmikile nefaste printr-un regim dietetic corespunziitor. constatbile nu au nici o valoare. instituit c2t mai cur2nd posibil (chiar din primele zile de viatii) qi care trebuie urmat ani ~i ani de zile. Starea de siiniitate ~i de perfecfiune a infiifi~ikii fizice aduce liniqtea piirinfilor: o minte deosebitii la un copil umple de m2ndrie intreaga familie ~i constituie premisa cii urma~ul va cuceri un loc r2vnit in societate. Trebuie ~tiut. hipertrofc (prea mare). Pa'rinfii sunt datori sa' relateze medicului toate antecedentele deosebite dinfamilie (decese neexplicate de nou-na'scufi.16. Testele se realizeazii corect dacii sugarul este treaz. t o t u ~ i . asistenta de ocrotire ~i piirinfi. care de c2fiva ani capiitii un loc tot mai important in bolile nouniiscutului. rude cu boli mo~tenite etc. de la cele newoase (cele mai grave ~i mai frecvente) pcina' la cele digestive (in general mai u ~ ode corectat. dominatii de int2rziere mintalii gravii. indiferent de greutate. Examenele succesive vor permite sii se distingii d a d sernnele de suferinfii sunt fixe sau. surprind toate manifestirile acestuia. Din contra. iminte de termen (prematur). incep2nd din prima zi a ultimei menstruafii. dupii ce diagnosticul este sugerat clinic (limb5 mare. ei vor fi urmiirifi. in caz de suferinfii acutii (legatii de navtere). Urma'rirea dezvolta'rii newoase ~ipsihice constituie partea cea rnai important6 F rnai spectaculoasa' a i urma'ririi medicale a fiinfei umane din momentul na~terii pcina' la adolescenfa'. care. Dupii v b t a gestafiei. ~i in continuare evolufia va fi favorabilii. care la examenele clinice incearcii sii depisteze orice manifestare anormalii (discretii sau care apare cu timpul). icter prelungit etc. Diim ca exemple: a)fenilcetonuria care este o boalii metabolic2 decelabilii. se schimbii. in caz de suferinfii veche. cu bl2ndefe. si Descoperirea timpurie a anumitor anomalii ca qi dezvoltarea psihomotorie sunt ficute ~ide ciitre pbin@. mai ales atunci c2nd s-au constatat unele tulburiiri.). grabii. Acest examen pennite sii se aprecieze eventuale tulburbi. grafie efectuiirii testului Guthrie tuturor nou-niiscufilor la v2rsta de 4-5 zile. Tratamentul consdin instituirea unei alimentatii sikace in fenilalaninii. de obicei. Dacii pl2nge sau este somnolent. Amintim despre aceastii problem5 $i intr-o carte adresatii piirinfilor din douii motive: a) din cauza numiirului mare a1 acestor boli. Examenul va fi repetat in zilelele urmiitoare.dupa' termen (postmatur). La acesti copii.

cianoza este determinatii de obicei de o bod5 grav5. de asemenea. Rihnul somn-veghe tine qi de starea psihica' a mamei. p a t e l b a complicatii neurologice grave (icter nuclear) (vezi capitolul anterior). lipsa de confort (frig. circa 5% dintre ei prezint5 totuqi o stare de somnolen@mai accentuatk dar nu profund5. Verdictul definitiv R da' medicul pediatru. subalimenta$ia. Somnul. Este de o importanpi esentiada' respectarea ritmului propriu alJieca'rui sugar. via@complicatii de familie.Ele trebuie sernnalate medicului. Majoritatea nou-n5scugilor la termen prezint5 icter intre a 3-a qi a 10-zi de via15 (icter fiziologic). setea. Dac5 sunt treciitoare. pentru a prevedea. nou-ngscutul va fi nervos qi agitat. Naqterea dificil5 poate avea o influent5 nefastii asupra somnului. Perioadele de somn dureazg 2-2%-3 me. care se aIungesc pufin d t e putin. neasociate cu alte manifestgri nervoase. celelalte ingrijiri nu se fixeaza' in mod arbitrar a2 ca'tre m sau medic. rigiditatea orarului rneselor. nou-n5scutul pare c5 d o m e tot timpul. Agitatia din familie are influente nefaste asupra somnului qi comportamentului nou-n5scutului. e) vdrsta copilului in momentul in care este e m i n a t sau cdnd mama observa' ceva. Consumul de cafea qi/sau ceai "rusesc" de c5tre mam5. sornnul nou-nbcutului devine mai pupn addnc qi apar perioade de veghe. daci mama este fn tensiune qi anxioas5. singure. & mod normal nu trebuie s5 apar5 la un nou-n5scut la termen. mult mai rar 31/24 ore (de obicei intre primul qi al doilea supt in cursul zilei qi in a doua parte a noptii). sau generalizad qi permanentg. La un noun5scut la termen reflexele de supt qi de inghitit pot prezenta unele tulburik-i.Cei care dommult. Tulburikile de sornn. Se iau in seam& 3) Date privind trecutul copilului: a ) anomalii a2 gestafie. C h d este accentuat&localizatii la fa@. cald. Tulbura'rile de somn. tipiit) o discreti% invinetie In j m l gurli. baia. excesul de impresii (vizite. eventual. Nqterea grea sau uqoar5 poate avea. malformatii). s5n5tatea psihic5 a mamei care al5pteaz5) detwmin6 tulburik-i de somn la nou-nbcut. RespectAnd aceste perioade. C5tre a 7-a . Mama va nota perioadele de veghe. cerebrala' sau metabolica' (sc5derea calciului sau glucomi).anomaliilor neonatale au deci o vabare de diagnostic qi prognostic. Un icter apkut precoce. la nou-n5scutii aliment* artificial cu lapte praf. Studiul dezvoltruii nervoase la nou-n5scut nu poate fi desprins de ceilalti parametri de fixare a s W de sk5tate.a 10-a zi. h propoqie de 95% noun5scu@ la termen (socotiii normdi) nu au tulburhi de somn. c h d la prepararea laptelui t$ ceaiului se foloseqte "apa de fiintAniX". Dimpotrivk dificultatea de a adormi ~i sornnul foarte agitat din primele zile pot constitui motive de ingrijorare. b) ammalii ale travaliulni. 4 ) Interpretarea unor manifesta'ri fizice ~ i / s a u psihice. . fn primele zile. d ) termenul l care trebuia sa' se nasca' (exprimat in Gptiimdni). intens qi prelungit. Este un semn important prin care sugaml iqi manifest5foamea. manifestat5clinic prin alb5strirea pie& Suptul ~i iagh$itul trebuie s5 fie premnte imediat dup5 naqtere qi s5 se desrqoare normal. in funcfie de acest ritm. suprasolicitarea fizic5 qi/sau psihic5. mu-n&scutul are qansa de a fi liniqtit. Tulburhile legate de administrarea unor medicamente mamei fn tirnpul naqterii dispar de obicei repede. Orarul meselol. dizarmonii in relatiile de familie. o influen@ pasager5 asupra s e i nou-n5scutului. El nu are tnc5 ritmul somn-veghe bine precizat. mama contribuie la organizarea somnului sugamlui.buze. in jurul vcirstei de 10-12 Zuni. s&d peste una din mese. "orele" de somn din tirnpul zdei devin mai bine delimitate. Ele sunt intterupte de faze de veghe mai lungi. nu prezint5 o semnificatie patologic& Pldnsul. Icterul. La unii nou-n5scufi apare dupii efort (supt. Cianoza care apare in crize qi in repaus poate fi expresia unei suferinfe nervoase. Dac5 mama este calm5 qi odihnid.apare intoxicafiaprin nitri$i. la ce or5 trebuie s5 fie preg5tit5 pentru al5ptare. Cu fiecare s5pt5miin5 de via@. ci dupa' nevoile " ce convin structuri biologice ~i temperamentului sugartclui. c ) starea noua nciscutului la nqtere. aceste tulburik-i nu au nici o importan@. oreintregi. in consult cu neuropsihiatrul $i eventual cu psihologul. anumite m5suri. d h d totdeauna mesele %n fazele de veghe. Cianoza (invinetirea) poate tr5da o suferintg cardiaca' (boii congenitale ale inimii). singurul in m5sur5 s5 le interpretem corect qi s5 ia. in timpul cdt prezind icter fiziologic toti nou-n5scutii sunt mai somnolenfi. respiratorie (infectie. la nivejtul extremid{ilor. nu trebuie d fac5 mari griji marnei. cu toate c5 somnul este mai u p . fn mediul rural.

Unii nou-nbculi normali au un @pit ascutit (nu strident. defecte *m5scute. in modul cum se manifesti. astfel. emisiune de win5 sau scaun. Unii p l h g pentru c5 vor rnai multi atentie qi vor s i fie mai mult in brale. reprezinti un fenomen normal. nici grav) la care este greu d giseqti cauza.). cBnd este infometat). De multe ori apar cBnd sugarul este dezbecat sau in tirnpul biii. Daci va fi purtat in continuare in brale. cBnd este ingrijit de o persoani neindemsnatici sau nervoasi. care insopsc lip5tul imediat dupi naqtere. TipQ'tul.). dar pot surveni qi in repaus). pozitie incomodi. Se supravegheaz. s5-1 asocieze cu alte manifestiki. ceea ce alarrneazli pe multe mame. pentrn c5 nu antreneazi nici tulburarea ritmului respirator qi nici fenomene vasomotorii (cianoz&paloare etc. . durere din cauza opirelii. solutie de glucoz& calciu. Se recornand5 mese rnai dese. s i g5seasci solutii pentru a-1 liniqti. luat in brale) sau inliturarea unor disconforhui (prea strrins sau prea gros i-at.). zgomote in cameri. respiratie nazal5 dificili datoriti unui guturai etc. TresQ'n'rileizolate pmvocate sau spontane nu au nici o semn$ica$e patologiccr'. Cei care plcing ~i dupcr'luarea in bra{e ~i dupd imercarea de a-i alimnta au alte motive rnai serioase de a plinge. Geamcitul nu se intdneqte la nou-nbcutul srin5tos. culoarea nou-nkcutului vireaz5 de la roz-deschis spre roqu (culoarea sfeclei roqii). dovedeqte o suferinp de origine nervoas5 central. cu o naqtere rnai dificili sau un hipotrofic (nou-nhcut cu greutate rnai mic5) poate prezenta trepida* ale membrelor inferioare. nu prezintii febe. daci-i este frig sau daci il chinuie o cut2 de la scutece. Crind tipi tare qi prelungit. care furnizeazii date despre: puterea generali a nou-niscutului. duc la distensia plimrinului cu aer. el va deveni r5sfifat qi va invita. evidentiind eventualele asimetrii. este neschimbaf etc. o suferinf5 sau o *mbolnivire ("colici abdominale".). dar iqi p k W vioiciunea qi o bun5 reactivitate. Ccr'scatul. ciscatul trebuie urm%it aparte. Credinfa c5 plrinsul fortific5 plhBnii este falsL Ea iqi are probabil originea in faptul c5 primele respiralii profunde. sau periferic5 (boli de inim$ pl5mhi etc. Cei care tac dupi luarea in brate nu sunt flhsnzi. Sindromul iritativ al nou-nhcutului are o semnifieape patologic5 minor&f i urrniki. durati. ud. Ori de cBte ori s u g m l plBnge trebuie ciutat de la inceput daci este infometat. nou-n5scutul $pi qi iqi miqci mBinile qi picioarele. Iritabilitatea gemmla' a nou-nkutului se manifesti prin tremueturi izolate (ce i n s o w o miqcare s p o n W . Mama este datoare s i observe. f i alte tulbur2ri neurologice. CBnd este provocat (de o inlepitur5. intre reaciiile suspecte. Tipitul de suferinp cerebrali este ritmat. daci tremudturile se transform5 ulterior in valuri de contracturi musculare din ce in ce rnai ritmate. currind. chiar de scurt5 durat5 qi intermitent. chiar daci se rep&. Tipitul determini o contractie a muqchilor fetei. bine suportat. s i foloseasci plBnsul pentru a ob$ne s5 fie {inut in brate qi legiinat. de tonalitate mijlocie. succesive.). asociat cu absenfa vioiciunii. De obicei se calmeazi prin satisfacerea unor nevoi (supt. Dupi partida de plrins respectivz nou-Gscutul adoarme sau are o vioiciune normali. fenomenul fiind foarte probabil datorat unei tulburiri metabolice trec5toare (hipocalcemie sau hipoglicemie). cute sau noduri de la scutece. paralizii. Din contr5. strident sau slab (de abia auzit) qi nu p a t e fi potolit prin declanqarea reflexului de supt sau prin luarea in brale a nou-niscutului sau sugarului. CBnd apare. Ca manifestiiri izolate.Mama @ copilul prea strBns infiqat. diaree sau alte tulbur3ri. Medicul unnireqte vigoarea qi calitatea tipitului. stare de agita$e sau de nervozitate in familie. corzile vocale qi ciile respiratorii superioare. durabil. pozifie incomodi in pat etc. daci indeplineqte % doui condilii: este izolat qi nu progreseazi in intensitate. medicul iqi poate da seama de integritatea miqcikilor. s i urmireasci o r m l qi durata plhsului. Nou-n5scutul sin5tos are un tipit viguros. aer viciat. TremurQ'turilebQ'rbieise intiilnesc relativ frecvent la nou-nkculi qi la sugari in primele 2-3 luni. Dup5 ce s-a indepWt motivul suferinlei va fi liniqtit 2nd pum qi va fi culcat din nou in patul lui. O W u l de a lua 2 &ratesau de a n a l i nten ta gar ca inge n uie cul In sugr voie"s k &cin g repezi Pl2nsul este mijlocul prin care s u g m l sernnaleaz5 mamei o necesitate sau o suferinp. plBnsul nu rnai contribuie la dezvoltarea plhBnilor. in timp ce vioiciunea se stinge. un nou-n5scut la termen. ins5. ne putem qtepta la o crizc de convulsii. Dupi aceea. El poate f i numai de origine digestivi. cBteva % zile.

unii susfin cii esG vorba de o fiing care nu are deciit reflexe.In afar3 de orice imbolngvire. Ciind un nou-nibcut sau un sugar in primele dou3 luni este mai desEqat qi vine in contact cu aerul proasp34 strgnut5 qi/sau urineazg. Atitudinea de flexie a mernbrelor. prin frecvenfa sa anormalk poate fi un semn evocator de suferinfg cerebral%. in paginile care urmeazg. Strgnutul nu are nici o semnificagie patologic3 BIastfel de situa$ii qi deci mamele nu trebuie s2 se alarmeze considerhd c3 sugarul "a r3cit9'. fn primele zile principa'ta sa ocupaiie este s3 doarm5 qi s3 sug3. nou-nbcutul este o fiing cu totul dependentg. oricare din aceste segmente. nau-nkutul nu manifest5 vreun interes pentru ceva. schiteaz3suptul. cel pufin in grimele zile de via@ sunt miqcki reflexe. h cazuri mai rebele se p a t e adrninistra putin ceai ciildut. La acest grup de copii. Urm5rind nounilscutul.ti intins de mam3 revine prompt la prima pozi$ie (flectati). se intinde pugin. capul trebuie susginut bine. asemiingtoare parfial cu pzitia din uter. normali. el intoarce deja capul spre lumin5. emite mici zgomote sau bombiineli. rezemat de planul patului cu obrazul drept. Degetele miiinilor sunt partial striinse. Compresiunea qi cgldura local%fac s3 se schimbe pozitia bulei de aer care declanqeazg excitagia nervului frenic. Sughipl. La nou-ngscufii la termen. nou-&cutul la termen are o pozifie tipica' cu cele patru membre indoite f "flectate") ~i sirnetrice. multe mici s m n e care dovedesc d are loc o "trezire": iyi mi@i uyor din c k d in ciind braiele ~i gambele. afar& Tr&a'turile mo~tenite Ele determina' dezvoltarea s ~ g a r u l u ichiar de la inceput. Dacg s-a udat va fi schimbat in scutece uscate qi va fi culcat. 2.dar. Unele mame sunt impresionate de rezistengi pe care o inthpinii c h d kcearcg sg intin& (s3 deflectem) antebraful sau gamba. de exemplu ceai de anason. in stare de flexie (pufin indoite din articulafia cotului). reacfioneazg la vocea mamei. Dupg ciiteva zile. C h d este vorba de dezvoltareaneuromotmie a nou-nbcutului. Pentru combaterea sughqului. SI nu se uite cg tonusul muqchilor giitului este incg slab. Nu este posibil sa' se afirme ducd un nou-&cut este sau va deveni inteligent. spre v&sta de 36-37 sgptimhi fetale. la marii prematuri. sugarul va fi luat in braie qi @nutcu abdomenul lui lipit de corpul mamei ("piele la piele"). Stra'nutul. in eontinuare. increteqte fruntea. Pozitia corpului yi a membrelor a) Culcatpespate ( "decubitdorsal"). pielea qi uaele organe ale nou-ngcutului. Se verificg orificiile de la tetin3 qi se corecteazg tehnica alimentagiei. el dispare odat5 cu desgviirqirea maturafiei. Capul este de obicei intors intr-o parte. Pa'rinfii sunt datori sa'-~i cunoasca' sugarul! La venirea pe lume. indulcit cu o linguritg de zah* qi cu ciiteva piclituri de suc de lhiiie. bcetul cu incetul el devine mai indemhatic in a apuca s h u l sau tetina. cel mult de 1-3 ori in decurs de 10-15 minute (aer viciat etc. F~ecventse observli o reacfie "in . picioarele in flexie dorsal% degetele in flexie plantar5 ("cvadruplg flexie"). vom ar3ta cum se urmikesc functiile sistemului nervos.). mama va nota 2n cursul primelor s i p t h h i . riispunziltor de reflexul de sugh~t. Corpul urmeazg intoarcerii capului ("in bloc"). iar in timpul suptului trebuie sprijinit pe cotul mamei. pe care la inceput o evitii. Sufletul nou-niiscutului este greu de inieles. Ele sunt fapte in care conqtienp nu ia parte deloc. Capacit3tile corpului yi mintii sale se dezvolt5 lent F dupg o ordine bine stabilitg Aceastg i dezvoltare este determinati de patrimoniul moqtenit de copil qi de influengie care se exercitg asupra lui din sunt cele mai importante. cgscatul se inwneqte rar. deschide gura. Eventual sugarul va fi frecat sau b5tut uqor pe spate. coboriit .18). adicg miqc5ri care au ca scop conservareavie@ (de exemplu. cgscatul poate fi declanpt la cea rnai micg excitatie in juntl gurii. uqor deschisg). miqc5rile de supt). Imediat dup6 netere. Toate miqcfile sunt automate qi par necoordonate. cgscatd este prelungit qi frecvent. degetul mare fiind adus spre palm%. Membrele inferiuare sunt flectate ("strhse") qi rotate extern din articulafia qoldului. Brafele sunt ayezate liing%corp. se datoreqte tonusului crescut al rnuychilor flexori ai membrelor (fig. MuIti copii sughit3 in primele s 5 p t h h i de via!& Aceasta nu trebuie sg constituie un motiv de ingrijorare. in poziiie de pronage (cu palmain jos.Anterior am descris cum araG ~icum evolueazg corpul. Ele suat kdoite: coapsele pe abdomen. gambele pe coapse (prin flexia genunchilor).

nediferenliat3. Apuchd nou-niiscutul de mlini $i triiglndu-1 uqor in sus $i inainte. clt mai ales de cele inferioare. degetele sunt partial strbse. 2. aterizeazii pe cele ea patru picioare.a 3-a siipt&nhi=i. Dacii o pisicii cade de la Sniil@me.Poziiia in decubit ventral (culcat pe bud): doming flexia membrelor. braiele sunt V z a t e l b g 5 corp. Genunchii sunt indoi@ coapse. c) Tracgunea din pozifia culcat pe spate. Pozifia $imi$cMe nou-niiscutului sunt aproape simetrice.18 . Unele din aceste reflexe sunt de protecfie.Dac2 nou-nhcutul este tras de brafe in sus. Genunchii sunt situali sub trunchi sau llngii acesta. Copilul se naqte cu anumite reflexe primitive (arhaice). reaclii automate la modificikile de mediu. . la un stimul oarecare. pe miisurii ce locul lor este luat de mi$c&le voluntare. b) Culcatpe burta' ( "&cubit ventral "). El atinge aceasta' etapa' cdnd itcepe sa' doreasca' gi sa' poata' sa' "$aca' ceva" singur. 2. Nou-niiscutul este dotat cu reflexe ce fac ca majoritatea mi$cikilor lui sii fie automate. din poziiia sunt culcat pe spate. 2.Culcat pe spate: capul este intors pe o parte. care este vdrsta cdnd sugarul incepe sa' faca' miqca'ri voluntare. Reflexele prezente la naqtere. Reflexele (actele-reflexe) sunt procese de baz3 ale activit3w nervoase. 2. ce duce la intinderea trunchiului $i membrelor. fiind necesare supraviepirii. Fig. altele reflect3 comportarea care ar putea fi asemuit3 cu stadiile timpurii din evolu@aomului.Fig. datoritii reflexelor primitive de "redresare". Termenul de reflex provine din cuvhtul latin reflexus (de la reflectare . capul este sprijinit pe o parte. picioarele pe pe gambe ("in flexie dorsalii"). a$a cum se intlmplii prin reacfia Moro (fig. In juml vkstei de 3 luni exist3 o acalmie in activitatea motorie a sugarului deoarece miqc3rile automate se sting. 2. d) Simetria. iar miqciirile voluntare de abia incep sii aparii. Din a 2-a . Din clnd in clnd incearcii s I facii mi~ciki &ke $isprijinul se face cu ajutorul degetelor de mari de la picioare.a riisfrhge. capul cade inapi sau lateral (mu~chii hipotoni) . motor sau secretor. Si ?naceasti situafiedoming pozifiain flexie. ca o "tresikire" bruscii $i generalii. membrele sunt flectate. Fig. Simetria atitudinii intre membrul drept $i cel stPng este aproape permanent3. Exist6 o tendinpi generala' ca aceste reflexe primitive sa' dispara' ca'tre vdrsta & 3 luni.19). fie c3 este vorba de cele superioare. este o modificare a modelului in flexie prin cedarea temporarii a tonicitiilii fiziologice crescute. In caz cii se observii o asimetrie dintre douii membre omoloage (respectiv dreptul cu st2ngul) aceasta poate avea o sernnifica@e patologicii. aceste miqciki se produc sau sunt mai active clnd sunt atinse tiilpile picioarelor nouniiscutului. Aceste reflexe dispar ciitre vksta de clteva luni.19 . nou-nhcutul p a t e schip mi$c&i de Wire. Soldurile sunt ridicate l & h d intre planul patului $i unghiul format de torace $i coapse un spaliu inalt de 3-4 cm. nou-niiscutul reuqeqte sii-$iaqeze capul pe o parte $i il poate ridica pentru scurt timp pentru a-1 culca pe cealalt3.20). La unii se observii o slabii miqcare a capului spre "partea preferat?$'. iar capul a t h 2 pe spate (fig. brafele se men+ in flexie (indoite).20 . prin intermediul c&ora excitafiile senzitive (senzoriale) deterrninI un r&puns efector. a intoarce). masF.

2.Reacfia (reflexul) Moro. deschide degetele. vertical. 21). simetric. R&punsul la durerea vie. Esenp rbpunsului rezidl fn faptul c l aceste mi~ciiri corpului se fac in acelqi sens ca $i stimulul. sub bra@. 3n stimuliiri (atingeri) succesive. extensie $i rota$e ale gdtului. 2. cu reactivitate redus$ este indispensabil s l se mgsoare atingerea eventual5 a sensibiliGGi. ale declan~hd astfel mi$c&i de flexie. iar celiilalt se intinde. La contactul plantei (talpa) cu suprafala mesei de examinare. La nou-n&cutul mai pu$n vioi. la colprile buzelor (drept $i stdng). acestea nu sunt deck schile de reflexe normale. degetele acestuia se inchid brusc $i cu aS2ta f o e . al ciirei .21 . Rcispunsul este cu atdt mai rapid cu cdt nou-n&cutul este l interval mai mare a fafci a ultima aaptare. rezula care sugereaze rnersul denurnit amersul (fig. Dacl medicul izbe~te violent masa pe care este culcat nou-nlscutuf. C h d reflexul punctelor cardinale este perfect. nou-ngscutul suge $i inghite corect. Dacl este tinut in continuare de axile $i dus la marginea unei mese. Dacl se trece degetul pe sub talpa piciorului nounlscutului. cu mncKul q o r aplecat inainte. cdnd se trage brusc scutecul de sub nou-nlscut. se simte cum degetele picioarelor se flecteazl. 22). Dacl medicul (sau mama) trece degetul prin palma nounlscutului.22 .23). astfel inciit picioarele s l atingl un suport solid. Limba $i buzele se mi@ spre ' punctul atins. deoarece modul slu de cercetare const2 in mai multe jurul gurii. uneori lipl. S-au descris zeci de reflexe. antrendnd uneori $i capul in aceast2 mivcare. Mersul automat. Mama aude mereu pe medici "are reflexe normale" sau "Moro este prezent". 2. Ea i n s l ~ i observl c l dacl izbeqte c o ~ u l (patul). aplicate ?n locuri situate conform punctelor cardinale. Medicul este singurul in mlsurl s5 aprecieze dacl reflexul Moro este prezent. iar vrimul se intinde. Cdnd acesta din urml atinge planul mesei. Se vor expune numai cdteva: Reacfia Mom (dupl numele pediatrului german care 1-a descris in anul 1917) se produce dacl nou-nlscutul este treaz.Cercetarea reflexelor se face aS2t la matemitate cdt h de $i acasl i primele s~ptikitni via@. le intinde. el are un reflex de urcare. de apucare a degetelor. complet. Fig. De altminteri nu se trag concluzii deciit dupl ce se c e r c e t e d mai multe reflexe. el intinde brusc bratele $i uneori desface degetele. Fig. Reflexul de agcifare. Refaexul punctelor cardinale se numevte astfel.Reflexul de apucare (aggpre) palmar ~i plantar. apoi la pwile din mijloc deasupra $i dedesubtul buzelor. nou-nlscutul tresare. Din &east2 succesiune de indoire $hntindere a membrelor ideferioare. depmeazl bralele de torace. 2. c h d acesta este d e s a ~ a t . Nou-nlscutul i$i intinde tot corpul. i se declan~eazl reflexul Moro (fig. incilt nou-nkcutul poate fi ridicat uneori deasupra planului patului sau mesei pe care este examinat (fig. 2. se flecteazl. dacl trage brusc de scutecele pe care e culcat sau trage mdna cu care Z susGnea capul. membrul respectiv se f l e c t e d . intinde membrele inferioare! in timpul al U-lea se produce revenirea in poziGa de repaus cu bralele flectate $i cu pumnii strh$i. Nou-nbcutul este $nut de trunchi.

dup5 unii autori "piele pe piele". Nou-n%cutul poate emite pu$ne sunete involuntare. De abia dup5 clteva zile. poate fi examinat in bune condifii de c5tre medic. ' Clnd plhge. laringiene sau guturale. Unii dintre ei se intrec parc5 pe ei inqiqi clnd se "cauti?" de c5tre medic reflexele arhaice (vezi mai sus!). prin miinglieri uqoare qi ritmice ale frunp sau ale toracelui anterior.1-5 iip5t qi f k 5 miqcare global5. Daca' nou-na'scutulplinge. rnn de Contactul social. la c5ldura contactului corporal qi la al5ptare. Dup5 7-10 zile de via@. este vorba de un caz patologic. m&g%ere. "vorbindu-i" cu voce calda". nou-n5scutul poate fi liniptit daca' este luat in brafe ~i "strcins la piept". ca ~i #p5tul. V i k d Ochii sunt complet formafi la naqtere. cu ochii deschiqi. c h d este ridicat in pozi#e vertical$ nou-n5scutul p a t e deschide ochii. Sclerele (albul ochilor) pot fi roqii. asociat2 cu tendinp nou-n5scu#lor de a #ne ochii inchiqi. d a d nou-n5scutul este in stare de veghe qi este liniqtit. pentru a se stinge progresiv. are efect sedativ prompt) ~i d n g i i i a t pe h n t e . Comportamentul emofional. Limbajul. C h d este liniqtit. inchide qi deschide ritmic gura. Pic5turile antiseptice care se pun in ochi (solu#e de nitrat de argint 1% sau cu antibiotice).1-5 mimicg). s i t q i i l e confictuale din familie ~i m i ales starea de tensiune a m m e i au un rol important in comportamentul nou-na'scutului ~i sugarului.Mcrsul automat. La nevoie se indepihteazi cele dou5 pleoape printr-o miqcare bllnd5. pa'rinlii trebuie sa'-~i infrcinga' neliniptea. incerclnd astfel s5 se inspecteze globii oculari. pentru a preveni eventualele infecp generate de microbii din canalul pelvigenital al mamei. din c h d in c h d apare un "&bet". Organele de simt Ochii. in 3-5 secunde. Aceast5 miqcare poate fi oprit5. proporfional cu intensitatea durerii) qi miqcarea global5 cu agita#e care se instaleaz5 imediat. mai ales noaptea. peste care t r e e intermitent un "zlmbet" f3r5 motiv vizibil. Toate ingrijirile se fac cu calm. inseamn5 c5 s-a ad5ugat o infec$e (conjunctivit2). Nervozismul pa'rinfilol. Dac5 din ochi se scurge puroi. Se sperie uqor la zgomote.2-T . urmat2 de flexiuni ("indoiri") succesive ale gambei qi ale coapsei (tripla contrac#e). 2. a p i apare iip5tul (viguros qi prelungit. Nou-n5scutul are un facies (expresie a feiei) aproape imobil (f5. Tip5 inaintea meselor. dar se liniqteqte de indati ce a fost hrihit. prag poate fi foarte ridicat sau foarte coborlt. in mod obiqnuit nou-n5scutul r5spunde prin retragere aproape imediat2 a piciorului excitat. iar conjunctivele sunt inflamate. Activitatea motorie qi ' I miqckile % mas5" sunt diminuate c h d atenfia este deviatL Nou-n5scutul p a t e fi calmat prin ridicare in braie. hemoragiile trec dup5 clteva s5pt5mlni. produc uneori umflarea pleoapelor. Inflamafia unilateral5 este determinat5 de Fig. la auzirea unei voci cunoscute. odat2 cu iip5tul. in timpul suptului. fi. pleoapele sunt lipite qi tumefiate. Nou-niscutul pare atent. "lipit" cu burta de pieptul m m e i (contactul strhs. face ca examinarea ochilor s5 fie dificil5 2n primele zile. Dac5 un stimul dureros viu nu declanqeaz5 declt retragerea imediatii a piciorului cu trip15 contrac#e. car: trebuie tratat5 cu grij5. Pentru aceasta se ciupeqte prelungit (1-3 secunde) talpa piciorului. Aceast5 inflamaiie. datoriti unei hemoragii subconjunctivale din timpul travaliului. . la majoritatea nou-n%cu#lor ochii sunt inchiqi. f5r5 s5 aib5 vreo semnificatie patologic5 qi f3r5 s5 lase urme.Mama $I captlul Uneori pare c5-qi privegte mama sau pe examinator.

.

ardei. cu fata intepenitit. cu atAt fitul inghite din el mai mult. mic. Mulfi nou-nascufi intorc capul spre s h u l mamei. inainte de a-1 fi atins. Adesea. sit-i csnte dacg are voce. s-ar # frt prezent se socoteste c2i sugarul folose~te mirosul pen] notiunea de " a p r ~ c r p e " ia . nou-niscutul risc5 de a fi mare prin excesul de aport sanguin de zahir. Gustul Organul gustului (mugurii gustativi localizati pe Iimbi) se constituie foarte timpuriu in cursul vie@ intrauterine. apoi viz2nd c i nu se rnai intiimp12 nimic. unii o recunosc numai dupi ce sunt luati in brate qi ii simt mirosul qi formele corpului. unii sugari primesc s2 sugi numai de la mama lor. in perioada de nou-niiscut qi de sugar mai mare se socoteqte c2 simtul pipsitului constituie o formi de limbaj.iei sa' fie in contact nemijlocit cu corpul mamei sale .SUA) a arittat experimental cum copiii de 5-6 ani recunosc incg mirosul mamelor lor. "Fafa impasibil8" face ca vocea mamei sB nu rnai fie "interesantit" pentru copil. Daci o mami continua s i vorbeascg.se alini. ea recunoaqte mirosul cknitqutelor purtate de copilul s8u. in timp ce alimentele cu gust plicut declanqeazg reflexul de supt qi inghitit. nasul. ciildura corpului qi compresiunea local2 exercitate asupra corpului copilului ("piele la piele") previn qi/sau calmeazi colicile. hgrijirile corpului (tinut in brate. ultimele declanqeazg o salivatie abundentg qi grimase. Unele tulburitri ale comportamentului copilului. bruschetea qi/sau sthgscia gesturilor. infiqat qi desf@at. Unul din mijloacele cele rnai eficiente de combatere a colicilor abdominale la sugar este ca in timpul alimentaf. Cu c2t lichidul amniotic este rnai dulce. prefer2nd-o fa@ de persoane striine. care ingrijeqte copilul. ochii. regurgitafiile qi chiar virs5turile sugarului. spilat. alaturi de alte f u n c p senzoriale ca vederea qi auzul. in majoritatea cazurilor se constati c2 qi mamele respective recunosc mirosul copiilor lor. acesta refuz3 s2nul qi chiar nu rnai accepti sB stea fn brafele ei. Gustul este relativ bine dezvoltat la nou-ngscut. h c a din anul1877. Daca mama consumi alimente care modificg gustul qilsau mirosul laptelui mamei (piper.Mama gi copilul Pe l2nga voce. gura. Simtul tactil apare foarte devreme in viafa fetal%. La Leaghul de copii qi in creqe. sugarul refuzg sa suga. nu se mai miqci. De altfel. El este asociat cu comunicarea prin auz qi vedere. ceapit. Contactul cu pielea qi citldura corpului mamei sunt stimulgri foarte puternice. nu mai fixeazg fafa mamei. in general. acesta este in permanenti ingrijit pentru c i nu poate face nimic el insuqi: este luat in brate. este imbrgcat. El deosebeqte substanfele cu gust placut (dulce) de cele cu gust neplicut (amar. Amintirile olfactive impregneaz6 viafa afectivg in mod inconqtient. Dac2 sunt despiirpti pentru c2teva zile de mams."piele la piele". Este bine ca mama. acru.) Ecute agreabil qi adaptat a fost numit "dialog tonic" de Ajuriaguerra. Mirosul este prezent la nqtere.). s8-i vorbeascg tot timpul. prezenthd rareori. devine amorf. sitrat). dupa mirosul laptelui qilsau corpului. daci o mama schimbg apa de colonie cu care era obiqnuit sugarul. se reculca etc. Sugarul simte blhdetea. o fixeazi qi o urmireqte. Cu ochii legafi. marele naturalist englez Charles Darwin a observat cB nou-n&cutul percepea mirosul sbului mamei sale p h i la 30 cm. qters. Contactul strsns. dar tenace. a deosebi "departe". un "miros de familie". Dac3 mama este diabetics. amplific5 ritspunsurile interactive. i se curata urechile. survenite rnai tibziu. Este cunoscut faptul c i . schimbat. desEqat. se opreqte. i se dB s2 m%n2nce. Simtul olfactiv (mirosul) Nasul este. Richard Porter (Tennesse . copilul este dezorientat. simtul tactil este foarte important dar greu de demonstrat. Simful tactil (pipstul) Pielea este organul senzorial cel mai intins qi sugarul are nevoie s i fie luat qi finut in brate. baie etc. leganat qi mhg%at. La ribdul siu. usturoi etc. mama recunoqte foarte tirnpuriu mirosul copilului siu. Chiar de la aceasa v&st& fitul prefera gustul dulce. . pe suprafafa sa. Ea este prima care va observa c2nd sugarul aude. Timp de c2teva secunde. se liniqteqte c2nd o aude vorbind sau c2nt2nd. m2ng2iatul qi luatul in brate sunt suficiente pentru a opri tipetele sugarului. Acelaqi cercetator sustine c i membrii unei familii degajeaza un "miros de bazi identic". o parte importanta o are expresia fetei. Pete alb-giilbui (milium albicans). dar inceteazs orice joc a1 mimicii.

a l ~ i sau nu pl2ng deloc. De asemenea se poate constata c8 sugarul anormal nu reacfioneazi adecvat la incerciide de a fi calmat prin mhg%eri. inert "infepenit" (corpul intins. sugarul respectiv creeazi impresia c i nu vede sau c i este surd. f ngrijirea pielii si anexelor Pielea sugarului este cel mai important organ de simf pentru pipiit. i Sugerim s8 se confecfioneze o planqeti de lernn (cum sunt cele de desen sau cele pentru gospodhie) de dimensiuni ceva rnai mari dec2t lifimea cazii din camera de baie. care r h h e "cu biirbia c8zuti pe piept". iar imbriicirnintea (scutece etc. contact social ~i afectiv permanente. prima alternativi creeaz5 ingrijorare in familie ~i determini prezentarea la medic. Limbajul ~i contactul social. sugarul nu poate respira liber (pericol de inibu~ire). dificultifi la supt. schimbat la alimentafie. de plicere sau de neplkere. C i d i p se rnai poate aSeza pe dou8 scaune sau pe o m8suf8 rnai joas8. episoade de agitatie sau de p l h s etc. c i l d u r i qi frig. durere ~i lini~tire. In mediul rural se rnai folose~te alocuri albia de pe lemn. chiar daci sunt respectate condifiile optime de examinare. sugarul are nevoie de dragoste. sugarul nu poate deplasa deloc capul. creme etc. Unii fipi continuu. Senzafiile cele rnai numeroase ~i rnai prompte. Motn'citateafina' +siadaptarea. Manifestid anormale Motricitatea generalii a) Decubitus dorsal (culcat pe spate). pe care o prime~te prin luat in brafe. b) Decubitus ventral (culcat pe burta'). hgrijirile nou-n8scutului acordate &isuflet. cu o capacitate de 32 litri. sunt simfite rnai ales prin piele. ba'iJa.1. uSor deplasabili. condamnate decenii in ~i ~ i ltrebuie reconsiderate. De aceea. Pielea sugarului este suprasolicitat2 de eliminarea de urini ~i materii fecale. Capul nu poate fi Tntors intr-o parte. =i vreo indoire a membrelor inferioare sau superioare) inseamn8 c i este vorba de o pozifie anormal8. in cazul unor u m & i dupi suferinte din timpul sarcinii sau naqterii. cidife in hamac de susfinere etc. Spre sf2qitul primei luni de via@. "convorbiri" in timpul oriciirei manevre de ingrijire. Orice marnii care-~i iube~te copilul are un "simf" special pentru aceasti "dificultate" de contact. rezistena ~ise poate cur8@uSor. Obiecte necesare a) Ca'dita (albia. corporale corecte. Pielea sugarului este rnai subfire ~imai fin8 deck a adultului. mediu inconjuritor poluat.explica prin lipsa de contacte cutanate intre mama ~i sugar. & ultimul timp au a p k t cidifemontate pe un picior pliant. deoarece excitafiile nu sunt prelucrate la nivel central. Nu este exclus ca aceasd dificultate s3 aib8 la bazi un deficit senzorial (de vedere sau de auz). care are dezavantajul c i nu se poate dezinfecta . ingrijirile ce se acordi pielii sunt de mare importan@. cgdur8. La noi se gkesc cidife din material plastic. Pe I h g i alimenta~e ingrijiri .) ~i mijloacele de ingrijire (sspun. De aceea el pierde mult mai repede cildura ~i lichidele (prin transpirafie) din cauza suprafefei relativ mari a corpului ~i a subfirimii fesuturilor pielii. impersonale ~i unele brutale sau cu st2ngicie au consecinfe negative asupra comportamentului acestuia: colici. aer cald ~i uscat ~i imbrichinte adesea nepermeabil8 la aer. Cidifa se a ~ e a zintr-o pozitie stabila ~i comodi pentru mami. RefZexe ~i reacfii. luat in brafe. 2. vana) din material plastic este cea rnai avantajoasi: este ieftina'. blhdefe. fie asimetrice. Toate reflexele ~i reacfiile sunt fie exagerate. mhgiiieri ~i ribdare. Nou-niscutul este prea lini~tit exagerat de agitat. D a c i nou-n8scutul s d intr-o pozifie de flexie prea accentuati sau de extensie. fie absente. Luatul ~i finutul in brafe. La acesti v k s d se poate trece cu vederea c i sugarul are un contact limitat cu lumea inconjuritoare.) trebuie alese cu mult d i s c e r n h h t . fn aceasti pozifie. tulbur5ri de somn.4. Manevrele de ingrijire trebuie s i fie deosebit de bl2nde. regurgitiki. alimente regurgitate.

jacheticq b o t o ~ iscufip). insotite de o reclam5 excesiv5. fie o c k p 5 din pi3. agitatie). g) Lenjeria pentru sugar (scutece. d) Un prosop mic dintr-un material mode pentru fa@. f) Un prosop mare de baie cu un colf insemnat. "body".24 . m) Un ca'za'nel pentru fierberea lenjeriei. cu ap5 cald5 curat3 pentru spaat fata. b) Termometrul de h i e c) Un vas mic din material plastic. Prosopul se intinde pe o mas5 de irdiipt. iar iarna pe un calorifer cald sau liing5 sob& Scutecele se q a z 5 in ordinea folosirii. Dac5 se foloseqte un din burete. 2. Vasul se spa15 cu detergenti qi eventual se d e z i n f e c t d . Fig. a1 adultilor. i) 0 fo~$ecufa' pentru unghii. pe o mas5 obi~nuit3 in lipsa acestora. h) Comprese sterile (un pachetel) qi betiqoare cu vat3 puse intr-o cutie de plastic. tampoanele se ard ulterior. pe patul sugarului sau sau. fabricate de firme improvizate.Obiecte pentm ingrijire. k ) Un vas de metal in care se pun tampoanele intrebuinfate. n) 0 para' mica' de cauciuc sau o pipeta' speciala' pentru aspirarea secrefiilor din nas. Mai mult. i) 0 ga'leata' cu pedala' pentru ruf"aria murdarii a sugarului. cu murdikie saulqi rnicrobi. Cosmetice in ultimul timp au a p h t o multime de produse comertiale. stors $i limpezit de mai multe ori deoarece se *mbib5 cu spurn5 de sspun. Dac5 sugarul sufer5 de o infectie a pielii. Mijloace tie tngrijire. e) Fie o mhuq5 pluyatil. cu acest colt se "usucil" regiunea superioar5 a corpului. j) Un pieptene ~i o perie pentru cap (cu peri fini qi moi).4. "Pampers".2. Amintim ciiteva dintre ele cu precizarea c5 nu toate sunt necesare. roqeap. pot produce efecte nedorite (iritatii. unele dintre acestea. 2. acesta trebuie spaat. plasat3 la indemiink .Mama gi copilul qi dac5 este uzat5 prezint3 riscul r h i r i i prin aqchiile care se desprind.11~5 mode (confec~onat3 ruf"arie veche). .

vdnt) mai ales la sugarii care prezinti unele reaciii ale pielii cdnd sunt s c o ~afari (roveag. fn plus costa' mult mai pufin! De obicei se folose~te curitirea zonelor din jurul la anusului qi organelor genitale. ceea ce le contraindici la sugari. Aceste adaosuri coniin de obicei uleiuri de plante (aloes etc. de a ricori ~i a vindeca unele leziuni ale pielii ( r o ~ e a i i pete. Se poate aplica ~i pe restul corpului. un ~ervefel sau o bucati de tifon inmuiat sau nu in api este tot aSa de bun.4. Uleiul inmoaie crustele. Sipunul "de casi" qi sipunul de rufe fiind alcaline ataci stratul protector acid a1 pielii. Constituie un obiect de lux. Servetelele impregnate cu ulei sunt ambalate in cutii speciale. Uleiul de floarea-soareluifiert se folose~tecu acelea~i efecte favorabile. vaselini ~ilanolini. la subsori ~ila cutele pielii. frig. Sapunul lichid pentru copii se apreciazi c i ar fi inofensiv ~i mai eficient la curiiirea pielii sensibile la sugarii predispu~i r o ~ e a gcojiye.). Baby savon). Nu usuci la . totu~i. la Lotiunea pentru sugari este o suspensie fir5 substante alcaline. generalizati. Cremele medicinale sau unguentele pentru copii (de obicei pe bazi de talc ~ioxid de zinc. transpiraiiei $i ale resturilor alimentare. glicerini ~i api in anumite propoqii cu sau fiiri adaosuri. Este un sipun bogat in grisimi. Nu este recomandati sipunirea excesivi. uleiului qi loiiunilor se poate folosi.Sapunul pentru copii (Baby Seife. Nu lisati in nici un caz cutia cu pudri la indemdni sugarului mai mare ~i a copilului mic. nu-i modifici aciditatea ~imentine pielea moale qi catifelati. Se folose~te indicaiia medicului. crizi de apnee etc. Puneii puiini pudri intr-o mdni ~i cu degetele de la cealalti mdni rispdndiii-o uniform in strat subtire pe la toate cutele. ale zonei din jurul anusului. oxid de zinc. Pentru pielea cu rini. materiilor fecale. pudra de talc. seboree (cruste) ~i cu sensibilitate mare pe vremuri se recomandau tiirdtele care nu sunt iritante. Produsele romdne~tiau aceleGi efecte. Nu conline aditivi ~i rezisti mult timp. vih-stila care spuma este perceputii ca neplicutii. i Pudra se f o l o s e ~ t ecu scopul de a absorbi umezeala qi transpiraiia. de dorit cu numai la sipunirea organelor genitale. Baby Soap. atunci va fi numai spilat p q i a l . 2. cilitoriilor qi in orice imprejurare cdnd copilul ~i familia sunt in afara locuintei. la cutele pielii. misuri. cripituri.). Majoritatea coniin qi substanie alcaline. pielea. bine purificat. absoarbe secretiile ~i favorizeazi cicatrizarea rinilor. Sipunurile de toaleti pentru adulii coniin aditive ~i unele au reactii alcaline. Are o reaciie acidi. in prezent nu se mai folosesc. la cutele pielii (gdt. pur ~i bine rafinat. Unele uleiuri coniin vitamine qi substanie protectoare. coapse). Se folose~te. "laptele pentru piele" se folosesc pentru proteciia corpului qi a feiei in caz de intemperii (cilduri prea mare. Este absolut necesar pentru baie. Uleiul pentru copii este un ulei vegetal. Mixturile sunt suspensii pe bazi de talc. $amponul pentru copii Baby Shampoo se prefer5 in locul sipunului obi~nuit spilarea capului (pH acid. dar acesta s-ar putea. avdnd un pH acid aseminitor cu cel a1 pielii sugarului. cu pete. deoarece aspirarea norului de p u d r i de c i t r e sugar este periculoasi (sufocare. De obicei cutia de pudri are un capac de siguranii. recomandati tot pentru curiiire. uscare etc. criprituri). Se folosesc pentru curiiirea gurii qi mdinilor copilului in timpul plimbiirilor. Nu modifici stratul de proteciie al pielii. Se va evita excesul de pudri. 79 . la care firmele producitoare adaugi diferite ingrediente) au ca scop s i protejeze pielea impotriva aciiunii iritante a urinii ~i fecalelor.3. Crema sau ingredientul se folose~te la recomandarea medicului. Ultimele se adaugi in funciie de forma clinic5 a reac@ilor cutanate.) si de aceea sunt indicate la sugarii mari si la copii cu piele uscati. la spuma nu iriti conjunctivele. Cremele. Se vor aplica in strat uniform ~i foarte sublire pentru a f i uqor de indepirtat. Apa caldi de baie degreseazi deja pielea aSa c i nu este necesari la sugari. in locul . care protejeazi pielea delicati a sugarului de efectele nocive ale urinii. SpEilatul (baia partiald din primele zile) Daci bontul ombilical nu s-a detasat sau daci sugarul este bolnav ~iare febri mare. Baia devine mai plicuti. unele lotiuni. Sunt indicate indeosebi in eruptiile cu leziuni umede. subsoari. Adaosurile spumante pentru baie asiguri o curitire eficienti la nivelul porilor pielii. previne paqial formarea de cruste). deschide la un moment dat.

hliiturati scutecul ~i Fig. Mai b3 se pune prosopul ceva mai sus sub capul ~i sub ti trunchiul sugarului. 2. se va Sterge (de fapt "se usuc8" prin tamponare) pielea spilat2. Pe fat2 ~i corp nou-niiscutul este spillat numai cu apii. Cu apa din a1 doilea lighean se spalii burta. Lucrurile folosite se pun in alt2 parte.Pentru a imbilia sugarul se vor preggti toate obiectele. 2. Sugarul este intins cu fa@ in sus. fnainte de a spila jumiitatea inferioarii a corpului. o m h u ~ isau o c Q i i i pentru spiilat. Miiinile trebuie desacute. Vasele se a~azii apropierea in mesei de inEqat pe care se af2ii un prosop care sii aibii un desen ("sernn") ?n partea de sus. Nu se aruncii pe podea! fnainte de "spillarea" propriu-zisii se curiig popoul murdar de materii fecale cu un scutec sau cu o c Q $ ambele curate. Unor sugari nu le plac aceste manevre. Fig. iar scutecele intr-o gileatii. pentru fese se folose~te~i siipunul sau lotiunea special2 pentru sugari. Nu kcercati sii curiipti interiorul urechilor. Urmeazii fa~a. continuati cu giitul. iritii pielea.27 . siipun sau lotiune. Urmeazii uscarea temeinicii (~tergerea prin tamponare cu un prosop moale) a intregii pieli. pieptul.537"). La sf&$ se spa12 organele genitale ~i ~ezutul. Fig. 2. Se incepe cu ochii sugarului. ce se folose~te pentru fa$%. vat2.Mama gi capizut Pentru aceasta sunt necesare: douii vase de plastic cu apii caldii. sugarul fiind i culcat pe o parte. i Se Sterge pavilionul p impoia urechilor cu vat2 hidrofilii. care. Temperatura camerei in care este spiilat nouniiscutul trebuie sii fie in jur de 24°C. Ulterior se ung cu ulei fiert sau cu cremii in special zonele cu cute ale pielii. bratele ~i miiinile. picioarele p spatele. dacii se usucii.26 .peste f a g treceti cu un tampon de vat2 pentru a ridica saliva ~ ieventual. membrele inferioare. strlng pumnii. uneori plhg. resturile de lapte . Se schimbii vata la fiecare ochi.Se incepe spllatul ochilor. fnainte de a incepe ungerea cu ulei puneti un scutec pentru a nu murd3ri prosopul. o gilleatii pentru scutecele folosite. unul pentru partea de sus a corpului ~i celiilalt pentru piirtile de jos (apa trebuie sii aibii temperatura de 36. Cu c2te o compresii sterila hmuiat5 in ap5 lirnpede (nu in infuzie de muyetel care contine impuriafi) se yterge fiecare ochi dinspre unghiul extern spre unghiul intern.25 . scutece curate.Cu &a s&gl mama ridicii in sus picioarele sugarului. iar cu cealalt5 li yterge popoul cu scutecul murdar. Nu uitafi sii vii ~tergeti miiinile inainte de a atinge banda adezivii . ace de sigurang. Cu vatii sau cu o compresii umedii se Sterge fiecare ochi cu mi~ciiri dinspre unghlul extern spre nasul sugarului. un prosop. degetele intinse pentru a curiifi palmele.

prevenirea infectiilor ~i cilirea generali). Baia general. inclusiv vara. Ass s-ar explica motivul pentru care copilul. 0 m5surii de mare prudeng este de a nu lisa copilul singur in cidifi (pericol de inec) sau pe masa de inf3~at (pericol de cidere). sp42ndu-1 insi cu miqciri blhnde qi in mai puling api. biberonul va fi pregitit inaintea biii si pus la incilzit. Baia efectuati dimineafa tulburi insi. . Cada se umple numai pan5 la jumiitate. Daci inciperea este insuficient incilziti. Pentru nou-niscut. Numai in condiiii necorespunzitoare (frig in c a d . Nu este recomandabili o or. Uqile $i ferestrele se inchid. camera in care se face baie trebuie s i fie bine incilzit3. mama transpiri ~iceilalii membri ai familiei se enerveazg. cu capacele deschise. care cind vid biberonul nu mai sunt dispu~i i faci baie ~itot "ceremonialul" imbiierii s se transformi in supliciu. iar rnai tkziu cu simful ordinii. ulterior. 2. sugarul este spilat mai greu intr-o cadi plini. ceva mai sus. Temperatura apei se poate aprecia introduchnd cotul in a p i . Atenfie la sugarii mai mari. mhncicioqi. Baia de sear2 se prefer5 qi pentru a oferi posibilitatea ca mama s i fie . Sugarul fipi. scoaterea la plimbare. Orarul biiii. unii copii prefer5 temperaturi mai joase. cu formarea deprinderii pentru curitenie ~i civilizafie.a "Pampers"-ului. dupg uscarea jumgtifii superioare a corpului sugarul va fi invelit repede cu un prosop ~ i imediat . Este important ca sugarul s i nu simt5 frigul. temperatura camerei poate s3 fie de 22°C. la sugarul mai mare ~i la copil. Este bine ca baia de curilenie s i se faci la aceeaqi ori. La sugarii hriiniti artificial. Prosopul va fi intins cu insemnul corespunzitor la locul adecvat.5-38" i ~ retrage speriat i picioarele. Pielea lui sub*e percepe cildura rnai intens. Franfa). de d i r e . chilotii absorbanti (Pampers).4. Cand apa mama nu este prea indemhnatici. Cei mai mici resimt frigul foarte repede. Unii copii se sperie ~ 2 n d le ajunge pin5 la git. respectiv intre 9 qi 10 dimineata. pieptul (phn3 la "brhu"). mhinile ~i picioarele. Cosmeticele sunt puse la indemhni pe masa de inasat.4. mai tkzie deoarece se amhni atht somnul sugarului c3t ~i a1 pikinfilor. Temperatura apei din baie se controleazi cu un termometru de baie qi se situeazi la 36. Scutecele. care este o b i ~ n u i t icu temperaturi rnai joase. Unele mame aleg pentru baie perioada dinaintea celui de-a1 doilea supt. dupi aceea.) se poate face numai baie paqiali. Este recomandat un termometru de cameri.5-37°C. Daci este ricoare in cameri se incepe cu imbricarea c i m i ~ u i e irespectiv cu "body". ghtul. Dac5 nu putefi amesteca apa cu ajutorul robinetelor (de apii rece ~ide api caldi) turnati in cad5 rnai int2. Daci nici aqa nu se rezolvi problema se va da copilului s i m h h c e inainte de baie. qosetele.30-20). Credem c i intervalul cel mai potrivit pentru baia zilnici ar fi seara inainte de ultima masi (18. Cu toate c i la noi in pit-i multe mame susfin cii apa pentru imbiiere trebuie s i fie mai caldi (peste 37"C). Nu suntem de acord cu asemenea opinie. baia se programeazi intr-un moment a1 zilei chnd respectivul este rnai pufin infometat. de educatie ~ide civilizafie. body sau chiiqutele. iar copilul rnai mare va fi deprins s i . Reduceti la minimum intervalul de timp cht copilul este ud. dar nu cu mhna. Pregiitiri Temperatura camerei. anurnite boli etc. Baia general&zilnic& Prin spilarea zilnici a intregului corp se asiguri pe lfingi igiena pielii (inliturarea murdikiei.i api rece qi apoi api cald3 pentru a evita riscul opikirii. temperatura convenabili este in jur de 24°C. cilitorii. boneta.~ spele i zilnic fa@. pentru a se evita curenfii de aer. obi~nuirea copilului cu un anumit program. se a ~ a z ordonat i pentru a f i folosite rapid. sub capul qi trunchiul sugarului. La astfel de sugari ~i de copii rnici. rimhne unul din mijloacele de igieni corporal3. va fi inf3~at. Unii pediatri propun ca baia generali s5 se faci de 2-3 ori pe siptimhn$ motiviind c i spilarea zilnici ar duce la uscarea pielii (Statele Unite. Protejati-vii impotriva stropirii cu apii printr-un ~ o impermeabil qi punefi-vi pe un umir un q prosop de baie care v i va acoperi chnd copilul este scos din api. Marele pediatru german Adalbert Czerny afirma c i 'yinta umanii trebuie sii facii baie zilnic din ziua ccind cade bontul ombilical si pan6 la 96 de ani". la sugarul rnai mare. Apa prea fierbinte sau prea rece strici plicerea copilului. la introducerea in apa de 37.

Stabilirea momentului imbiierii sugarului trebuie s i f i n i seama de unnitoarele: . risci s i provoace eroziuni bucale. Luafi sugarul din pat. . Sipunirea gatului nu se face direct cu bucata de sipun. in nici un caz nu se vor folosi chibrituri. pentru a evita contaminarea pielii din jur (vezi fig. Pentru fafi se foloseqte a p i cildufi. Dupi ce picioarele qi trunchiul au ajuns in api. se pun picituri de ser fiziologic in nas (inrnoaie qi spali mucozidfile) qi. Ceafa qi capul se sprijini pe antebraf. Daci mama este precauti qi tine bine sugarul. 84). s i sipuneasci trunchiul qi capul cu miina sau cu o minuqi moale in afara cizii. la excitatia aerului sugarul urineazi spontan. dezbricafi-1. 2. Unii medici propun mamei tinere. Se folosesc tampoane separate pentru fiecare ochi. cuprinzand cu m h a stilngi subsuoara s t h g i a sugarului (patru degete ajung in subsuoari. pentru c i poate viirsa. dintr-un vas pregitit in acest scop. baia se poate face la pranz. in momentul in care este introdus in api (cu temperatura corespunzhoare). Piirerile sunt i m p q i t e in ceea ce priveqte ingrijirile gurii. pentru a evita trecerea unei eventuale infecfii de la un ochi la celilalt. care poate confine impuritifi) inainte de baia generali. ~i o m5nuqi (alta deciit pentru restul corpului) sau o bucati de panzi moale (de preferinfi o bucati de tifon steril) sau vati. Urechile. iar degetul mare inconjoari u m h l ) .26).se alege un moment ciind este in stare de veghe sau se trezeqte uqor. Nu este bine s i se umble la conductul auditiv extern. Spatele urechii este un loc foarte fragil unde umezeala qi sudoarea produc cripituri. P h l se spali la u n n i (pag. inmuiati in api cildufi. Daci unul din ochii sugarului licrimeazi tot timpul s-ar putea ca motivul s i fie obstrucfia (imperforarea) canalului lacrimal. De amintit c i atunci ciind este dezbricat. befiqoarele cu vati infundi cerumenul in interiorul conductului auditiv. in mod obiqnuit sipunirea se face cu copilul bigat in api.Candida alhicans) manifestat prin depozite alburii. Nasul nu necesiti o curifire speciali. gura. 2. urechile. Sugarul este apoi introdus in baie. D a c i este murdirit cu materii fecale. Se foloseqte un tampon de vati sau o compresi sterili. mai intiii il qtergeti cu vati inmuiati in ulei qi apoi cu colful unui scutec (fig. Ungerea cu vaselini simpli sau o pomadi cu cortizon qi stamicini (Nidoflor) sunt adesea utile.s i nu fie nici prea flimiind. fie cu o minuqi. stoarsi qi rkuciti (rulad). deoarece devine mai agitat prin manevrele de spilare qi infiqat. efectuate de miiini neexperimentate. Miina dreapti r i m b e liberi pentru a spila sugarul. ci fie cu mana neinveliti. Ochiul se qterge cu miqciiri ce merg dinspre unghiul extern spre nas. astfel de spilituri. Nu se foloseqte sipunul. puncte de plecare pentru infecfii. De aceea se va pune pentru ciiteva secunde un scutec mic intre picioare pentru a absorbi urina. in timp ce sprijini in continuare capul qi trunchiul pe antebraful s t h g . Se incepe cu ochii.in timpul verii. nasul. fie a1 gambelor. Cu m h a dreapti ii sprijinifi funduleful sau ii cuprindefi cu policele (degetul mare) qi mediusul voastre picioarele fie in dreptul gleznelor. ace de piir sau alte obiecte ascufite infiqurate fn vati. fafa sugarului fiind intoarsi spre ochiul ce se spali. 27). Numai in caz de secrefii (apoase sau vascoase) sau de cruste. Nu suntem de acord cu medicii care preconizeazi spilarea sistematici a gurii cu comprese imbibate in solufie de bicarbonat de sodiu. Umerii trebuie s i fie acoperifi de a p i ca s i nu-i fie frig. Prin strinut sugarul indepib-teazi particulele de praf din nas. . m h a dreapd a mamei este liberi pentru spilat. sipunirea se poate face direct in api. Partea externi a urechilor este curifiti cu o c@i umedi. D a c i s-a lucrat cu bliindefe qi indemanare. Nu folositi la curifirea urechilor befiqoare cu vati deoarece la o miqcare brusci a copilului se poate rini.Mama si copitul ajutati de tati.nu imediat dupi masi. Nici pentru fafi nu se recomandi folosirea buretelui. aviind qi rol de ricorire. scobitori. Dupi ce introducefi incet sugarul in api lisafi libere picioarele. Daci exisd secretii oculare purulente se fac spilituri cu a p i fiarti qi riciti sau cu ser fiziologic (nu cu muqefel. in zilele foarte cilduroase. la nevoie se aspiri cu o pari de cauciuc mici. =i experienti. Tehnica b5ii La inceput se spali fata. Gura. pe masa de infiqat. sugarul se bucuri qi incepe s i dea din picioare. respectiv ochii. . Este bine ca la fiecare toaleti s i se cerceteze daci pe mucoasa gurii existi muguet (produs de o ciuperci . fie cu o bucati de . Cutele trebuie s i fie bine uscate.

Mama il apucl cu mfina stfingl de subsoara sthgri sprijinindu-i pe antebrat ceafa. adicii apucbd subsuoara stdngii a sugarului cu mdna dreaptii. pentru cii nu avefi decdt douii mani. Unii copii sunt temiitori. Cdnd se simte in aceastii pozifie. il inv2rtifi pufin prin apii qi apoi. fingndu-1 de subsuoarii sau de braf. spatele sugarului se poate spiila tin2ndu-1 qi pe o parte.30 . Nu trebuie insii foqatii nota cu duquri reci. copilul va fi "qters" . il fine@pe spate. se intinde un strat subfire de siipun pe tot corpul. vkdndu-se aliituri de unul dintre piirinii. capiitii curaj. pieptul qi biirbia lui sprijinindu-se de cotul vostru. Scoaterea copilului din up6 nu este simplii. se zbate etc. Luafi prosopul qi biigafi unul din colpri sub bilrbia durnneavoastrii. iar cu m h a dreapt5 il tine de glezne.Sugarul se introduce in baie. Dacii atilt mama cdt qi tatiil sunt siiniitoqi qi nu suferii de vreo boalii de piele (infecGi microbiene sau infestiiri cu ciuperci microscopice).$i phi necesits o ingrijire special%. Fig. 2. Fig. 2. pielea copilului. circulare. Aveti grijii s5 nu intre siipun in ochi sau apii in urechi.29 . 2.Spllarea capului se face cel mai bine cu o c5nu@ cu apl caldg. 2.phzii. sugarul incepe sii dea din picioare. Ajuns pe masa de inrqat.Apoi prindefi un colf a1 prosopului intre cotul qi qoldul stdng. Fig. care se imbibii in prealabil cu spurn5 de siipun. Acum apucaii copilul cu amhdouii mdinile. dupii v b t a de un an copilul poate fi biigat in cad3 impreunii cu unul dintre pkinfi.Apoi fie se spall intorcfindu-I cu fata in jos. Fig. cu acelaqi mod de apucare. Prindefi copilul de subsuori.Spllarea fetei anterioare a corpului. organele genitale r b b d n d la urmii. Avefi grijii ca fafa sii nu se scufunde in apii. il scoatefi din apii cu spatele ciitre dumneavoastrii qi-1 infiiquraii in prosopul pregiitit. m h a stdng5 va riimdne liberii pentru a siipuni qi limpezi. fie pe o parte. fntoarcefi sugarul pe burtii. Unele avangardisme de a pune pe sugar sii fnoate sau de a-i aplica cine qtie ce experiment pot duce la refuzul copilului de a mai face baie (iipii.31 . Cu m i q c c fine. se simt bine fn apii qi fac baie cu voioqie. de la cap p h i i la picioare.28 . Sugarii mai mari incep sii se joace cu apa. in timp ce apucati cu m b a dreaptii subsuoara sthgii a sugarului. Cu mdna stilngii iineii braful stdng a1 copilului. Eventual. dar cei mai mul6. cu tentative de a inviifa copilul sii inoate sau de a-1 scufunda in apii. Se cliitesc irnediat regiunile siipunite. Colpl prosopului de sub bkbia mamei acoperii capul copilului. Copilul p a t e fi iinut qi invers.).

''Stergeream sugantlui dupg baie se face cu prosopul mare plugat. copilul poate fi finut in ap5 circa 10 minute. nasului qi unghiilor ficut5 se trece la ultima etap8 a igienei corporale zilnice: ingrijirea pa'rului. spatiul popliteu .spafiiledintre degetele mihilor qi picioarelor). 2 i m b k a t i cu "body" sau cu c5m8guf3 qi jache$ic& La sugarul bolnav la care nu este pennis s8 se fac8 baie general8 este necesar s8 se curep cu atentie pielea capului. El p a t e sP se ba8ceasc8. 2. Daca' totul decurge perfect. Unghiile. Fig. Periajul favorizeaz8 vascularizatia pielii. bldndete. Dac8 baia qi infiqatul se fac in camere diferite. dac8 este riicoare in camer8 va fi ^mbr5cat cu o ch8quf3 qi dup8 aceea se face toaleta zonelor din jurul anusului qi organelor genitale.Pampers).Unghiile nu trebuie s8 dep5qeasc5v W degetelor de la m h i qi de la picioare. In unele sate exist5 supersti#ia c8 t&erea unghiilor ar d5una sugarului. in grab8. sistematizare.ochilor. La urm5 se qterge excesul de umezeal5 (prin tamponare) qi se piaptAn8 sau se perie capul. zemui?de ale cutelor pielii). pentru a se indepilrta transpirafia gi mur&a din p5r. Tentativele de extensie se fac lent p k 8 c k d membrele se destind: Durata. Daca unghiile sunt prea mari. jocul cu apa constituind un prilej de mare bucurie. aceste pliuri sunt greu de qters. ci Fig. .sub genunchi -. dup8 vksta de 6 luni. Cel care face baie sugarului trebuie sa' dovedeasca' hdemiinare. Periatul se face cu miqc& bllnde in direcfia liniei (orient%%) p h l u i p k 5 c k d acesta devine neted qi lucios. C k d sugarul este imb&at qi cu toaleta fefei. cu o compres8 umed5. S-ar putea ca sugarul s5 fi fost incomodat de vreo greqeal5: sthg8cia qi teama mamei incep8toare. sugarul tot trebuie scadat. se zbat.33 . cu peri fini qi moi) care se poate spas uqor. Ce inseamna' daca' sugarul pldnge in apa'? La inceput unii sugari nu primesc baia cu plkere: plkg. urechilor. intruclt nou-n8scutii qi sugarii $inmembrele superioare qi inferioare indoite (flectate puternic). Orick de mic qi de r& este p h l sugarului. Toata imbGerea trebuie s8 s8 termine in 3-5 minute la nou-n5scut qi la sugarul mic. pus la inceput sub capul gi trunchiul copilului.32 . c k d p a t e sta pe qezut. temperatura necorespunz3itoare a apei. se svhtZi prin tamponament. durata imbzerii se va scurta. el se perie zilnic cu o perie de cap (cel mai bine cu o perie cu coad2. orice sugar agreeaza' cu timpul baia. TGerea unghiilor constituie o operatie delicat5 din cauza fine@ pielii qi a dimensiunilor mici ale unghiilor. se contract& La aceqtia. subsuori. La nou-n5scutul trecut de termen unghiile dep8qesc vlrfurile degetelor. insistkd la nivelul cutelor (in jurul organelor genitale. fmbra'catul. sugarul se poate zghia. Dup5 ce 1-ati i n w a t (fie dup8 metoda clasick fie cu mjloace moderne .prin tamponare (uscat) cu atentie. calm. Nu se "~terge". nervozitatea sau disputele celor ce partkip8 la baie. se va insista mai ales la qanprile din spatele urechilor qi la cutele ggtului. sugarul ud se inf8qoar8 intr-un prosop gros (frotee) qi apoi. cutele gltului.Cercurile indid zonele predispuse la formarea de intertrigo (leziuni rogii. Chiar dac8 plkge. Mai &iu.2. indeosebi pe fa@. in timpul transferului.

Organele genitale La fetile. evacuarea intestinului qi vezicii se regularizeaz5. o pilg nemetalicii sau altg forfecutg din trusa de manechiurg a mamei. Efectul scontat al scutecelor moderne de a menline qezutul uscat se pierde. in astfel de cazuri este bine s i se aplice in strat sublire o crem3 protecZ toare pe piele. cglcat. s-ar putea forma cocoloaqe care s5 irite pielea. De asernenea. Se recomandg sg se faci bgi de aer (se lasg sugarul cu fundul qi organele genitale descoperite de 2-3 ori pe zi) cu durata de 15-30 minute. Se foloseqte o compresii sau vat5 inmuiatg f&5 sZipun qi se spal3 cu miqcgri dinainte inapoi pentru a nu aduce impuritiili anale spre vulv3. infikjatul Prin i m a t se inlelege cur@rea feselor qi inlocuirea scutecelor murdare cu altele curate qi uscate. p h g ce copilul se deprinde cu curglenia. dupg mas5 sau chiar in somn. Waqatul unui sugar nu este numai o problem3 de igien$ ci qi un prilej de miingiiiere. Scutecele fn prezent se folosesc tot felul de scutece de toate mgrirnile. fn plus. in general in cursul celui de a1 treilea an de vial% fn primele luni. Nu se ImprZiqtie ins3 pudrg pe deasupra. ci mai tiirziu. umezeala rgmiine pe piele. nici Z ace de sigurang. Unii sugari au o piele sensibilg qi reaclioneazg rapid prin roqealg difuz$ insoliti uneori de crgpiituri qilsau secre@e zemuindii.34 . crerna in exces reduce capacitatea de absorblie a scutecului. c h d este obosit qi destins.4. intervalul dintre scaune qi micliuni se prelungeqte qi. scutecele de unicg folosing se ajusteazg mult mai bine copilului pentru c i ele nu cer nici hdoiri savante. fn funciie de bugetul.5. hgrijirea qezutului este important$ dar obiceiul de a proteja zona respectiv2 cu straturi groase de crem5 este greqit. Nu trebuie s i dispere! Pe mgsurg Z ce copilul creqte. nefiind nevoie de inmuiat. La bgieli. Chiar dacii optali pentru scutece lavabile din les3turi este bine sg vg asigurali qi de o provizie de scutece cu unicg folosintk Ele constituie o rezervg Fig. toaleta genital% fi Ecutli cu grij3 p h g va la cele mai mici cute. Scutecele se folosesc zi qi noapte.Dacl este rficoare in camerl se imbracfi sugarul cu o c ~ ~ u dup5 aceea se face toaleta regiunii dm juml anusului $i f l ~i organelor genitale. o piele robusti qi s5nZitoasg a qezutului nu necesitg crem$ cel mult pu@ng pudr3 (talc) pentru a absorbi umezeal5. bineinleles. La urmiitoarea schimbare a scutecelor. nici cine qtie ce indemkare din partea mamei. marea majoritate a copiilor folosesc olifa sau chiar WC-ul. Se folosesc foarfeca cu v&l rotund. Tzierea unghiilor se face rotund la mbini ~i drept hpicioare (pentru a evita incarnarea). ochii sau nasul sugarului. aceste scutece aduc o mullime de inlesniri pentru mamii. organele genitale nu necesitg ingrijiri speciale. mama are uneori impresia c5 nu poate sg facg f a g "la toate". Chiar dacg sunt mai scumpe.Cu toate acestea. ta'ierea unghiilor se face in jiecare sa'pta'dna'. numgrul schimbgrii scutecelor va descreqte. sp2lat. mama va opta intrescutecele de folosinlg unicg qi scutecele din lesiituri. . 2. de cunoaqtere qi de stimulare a dezvoltkii sale fizice qi psihice. care se zgbie pe fag. mama freac2 ~i kit5 pielea. Tentaliile de decalotare sunt inutile (vezi fimoza la dezvoltarea fizicg). 2. se pot confecfionaniqte mbuqi k g degete din piinzii moale. uscat. Unghiile nu se taie prea scurt pentru a evita fonnarea de unghii "Incarnate" qi ciupirea pielii. Capul se fntoarce spre partea opus3 m%niila care se taie unghiile pentru ca fragmentele mici de unghii s5 nu sari3h gura. fiind mai mult chiar deciit util. De fapt. care se spal& Scutecele defolosinpi unica' se aruncg dupg fiecare utilizare. Operaria respectivg nu se face dupg baie c k d sugarul este agitat qi-qi rniqcg m W e qi picioarele. Spre 2% mi. La sugarii nervoqi. crema trebuie din nou i n d e p h t i . tradiiia $i de modul de infuaqat.

5. scutece previzute cu balsam pentru ingrijirea pielii copilului sau scutece de prindere cu "arici" care pot fi inchjse si deschise de mai mu1te on. a mdngdia.Mama si copilul absolut necesarii. Se pot indoi ("chiti") in diferite moduri qi dimensiuni dupi talia copilului. Sunt uqoare. Se plaseazi sub fundul qi intre coapsele sugarului. momentul schimbiirii. Cele mai bune sunt din voal. Sunt utile chiar qi in condifiile folosirii de scutece de unici folosinfi. se poarti pe deasupra scutecelor fesute pentru a impiedica pitarea imbrPcMntei qi a rufkiei de pat. de forme diferite. Trebuind s i fie spilate dupi fiecare folosire este necesar un num& mare de scutece. Scutece pstrate din tesut-buret. care filtreazi urina qi r h i n uscate pe piele. in acela~i timp.35 . uscare. Ace de sigurang. Necesiti multe eforturi pentru a le intrefine: colectat in gilefi. prin tradifie qi posibilitifi se folosesc scutece "clasice". scutece superabsorbante qi care lasi pielea s i respire. Primul scutec de unici folosinp a fost inventat de citre Vic Mills de la marea companie Procter & Gamble. Scutecele "mari" din bumbac sau finet (18-24 bucifi) au dimensiuni de 60160 cm sau 80180 cm. Deqi testele de piafi au inceput inci din 1957. 7. 3. Pampers. ceea ce micqoreazi riscul de a se dezvolta roqeafa (dermatita de scutece) datorati umiditifii qi freciturilor. cilcat. spilare in mai multe ape. clitit. de asemenea. Scutecele triunghiulare (18-24 bucifi). succesul a venit abia in 1961 cdnd Pampers a fost introdus pentru prima oari in Statele Unite ale Americii devenind primul scutec de . sipunire sau inmuiere in detergenfi. Ele sunt de forme qi dimensiuni variate. scutecul de protecfie se arunci. Scutecele p6trate din fesut-buret (8. Scutecele "clasice" din fesiituri i n mediul rural. infiinpti in 1837 in Cincinnati. impotriva scurgenlor. Ele impiedici. 2. Chilot dublat. 2. materiile fecale s i se rispindeasci qi s i murdiireasci scutecul. Alegeri pe cele de buni calitate deoarece sunt mai rezistente.12 bucifi) sunt groase qi absorbante. moi qi tolerate bine de pielea delicati a sugarilor. 4. intirite la mijloc (trei straturi) au o buni putere absorbanti. Existi mai multe modele de scutece de unici folosinti: cele previzute cu elastic la picioare. Scutec din finet (museling). a risfifa. Alegefi pe cele tivite pentru c i nu se destrami. Chilot impermeabil.Necesar minim de scutece: 1. Pentru nou-niscut sunt prea voluminoase. din fesituri din bumbac sau din finet. Chilofii impermeabili (6 perechi). Scutec de protectie sau "batiste" din celulozg. Acest scutec a primit numele de Fig. in limba englezi "to pamper" insernndnd a alinta. Granularea fesiturii-burete a acestor scutece este deosebit de fini qi de moale. la invelirea sau acoperirea sugarului. 6. Scutecele de protecfie sau batiste din celuloza' se pun pe scutecul care este in contact cu pielea sugarului. Scutec triunghiular. Scutece absorbante de unit5 folosinfi Zstoria scutecelor de unica'folosinfa'.

Acest compus dintr-un amestec superabsorbant (poliacrilat reticulat netoxic care absoarbe urina si o aduce la o valoare aproape neutrli a pH-ului) si celulozii. Pentru a veni P n Pntampinarea consumatorilor. previizute si cu benzi cu balsam (pe baz5 de petrolatum ai Aloe Vera). Pampers. Un scutec ciint5reste astiizi aproximativ 50 g. 2.i retentie format din dous straturi. 2. Acest nou tip de scutec de unic5 folosint5 a fost lansat pe piata romiineasci P 2001.i csldurii corpului. Datoritii mi~ciirii. Un progres uriaq 1-a constituit introducerea P anii '80 a polin merilor superabsorbanfi P amestec cu celuloza care n aveau capacitatea de a absorbi mult mai mult lichid dec2t aceea~icantitate de celulozii . balsamul este transferat pe pielea copilului sub forma unui strat protector uniform. Procter & Gamble a patentat o celuloz5 tratatii special. El Pndepiirteazii de pe pielea sugarului urina care este absorbiti P stratul imediat urmgtor.banda adezivj de kchidere.i puteau reline lichidul chiar ~i sub presiune. Stratul exterior a1 scutecelor n Pampers are milioane de micropori. h t r e timp si alte companii au Pnceput sii produc5 cu succes scutece de unicii folosinfii. De asemenea. Ultima inovace majorgin materie de scutece de unic5 folosintS o reprezintj introducerea scutecelor Pampers Extra Dry.37). Primele scutece care au introdus un astfel de polimer au fost Pampers..care ]as5 pielea s5 respire. Scutecele Pampers EXTRA-DRY detin o serie de caracteristici unice (fig. Cu noul Pampers s-au constatat reduceri semnificative ale iritatiilor $i en'temelor pielii la nitelul feselor si a organelor genitale. De asemenea. de asemenea. c . Astiizi folosirea scutecelor cu material superabsorbant este considerat5 cea mai eficientii modalitate de prevenire a dermatitei de scutec. s-a obse~liat 1 o imbun8t8tire semnificativs a catifellirii pielii prin reducerea considerabils a aspelit2tii. Stratul superior are suprafafa extrem de finii. Stratul de absorbfie care posed5 o structur5 special5 permifiind absorbtia urinei pe toat5 suprafala scutecului ~i transmiterea stratului de retenlie. n Scutecul "Pamnpers" posetl5 astfel un sistem de absorbtie . Fig. cu o putere mare de absorblie. Aceste scutece nu permiteau scurgerile ~i piistrau pielea sugarului mai uscatli deciit scutecele simple cu ce:ulozii sau cele de piinz5. astfel Pnciit pielea copilului este P permanent5 n aerisit5.. 2. Stratul exterior constii dintr-un material pol ietilenic moale. Schimbarea la timp a scutecului si hgrijirea pielii vor duce la reducerea riscului aparifiei dermatitei de scutec. form2nd o barier2tmpotriva umezelii. ce a crescut semnificativ viteza de absorbtie a urinei P cazul n scutecelor Pampers. impermeabil. rezistent la ap5.36 . De-a lungul timpului scutecele de unicii folosintii au devenit tot mai subfiri. care las5 a e n ~ sB l circule. 6 . mai uqoare si mai eficiente.unicii folosinfii r5spiindit pe scarii largii. Era vorba de un scutec de hiirtie care confinea P principal celulozii n ca material absorbant. protejeazii pielea sugarului Tmpotriva umezelii refiniind o cantitate de 16 on mai mare deciit greutatea scutecului. iar polimerul superabsorbant poate reline o cantitate de lichid de ciiteva ori mai mare deciit propria-i masii. fn anii '80 Pampers se vindea deja P 75 de f c .pliurile din jurul picioluelor. noi Pmbuniitiifiri au fost aduse scutecelor de unicii folosinfii.straturi interioare.. deoarece urina era retinutii ?n interiorul scutecului chiar q i atunci ciind sugarul st5tea ?n sezut. Scutecele Extra Dry sunt. avantajul cel mai important constituindu-1confortul atiit pentru sugar ciit ~ipentru mame. iar Pncepiind din anul1995 a inceput sii se n foloseascli qi ?n tara noastr5.banda moale pentru talie: b . Proprietlitile absorbante erau sirnilare cu cele ale scutecelor de pSlnzii.36).a . Balsamul este non-ocluziv (nu impiedicii pielea "sli respire"j. piistriind urina P n interiorul scutecului (fig. .

a . scutecele de unicii folosintii tip "Pampers" indeplinesc unele deziderate ca: a)-previn unele din bolile pielii din zonele organelor genitale vi feselor in primul rand a "dermatitei" de scutece. in zilele ciilduroase de varii copilul nu va purta boned. 2. Ciimii~ufele mQneci scurte. au forme diferite.pentru greutate de 3-6 kg.6. Maxi .pentru greutate de 12-25 kg. tricourile ~i cu bluzele cu mheci scurte se folosesc vara. sugarul poate fi "imbriicat" numai cu "Pampers" vi cu bodys fiirii m h e c i sau cel mult cu m h e c i scurte. Pieptiira~ele(in numiir egal cu ciimiivutele). Junior . d . Au un dispozitiv care impiedicii orice deschidere accidentalii. 0 pereche de miinuqi fiirii deget sunt necesare numai toamna vi iarna. e) economisesc timpul mamelor alocat schimbzi vi isavatului sugarului vi copilului mic.strat de absorbtie. Scutecele de unicii folosin$?i EXTRA-DRY sunt accesibilein mkimi care variazii in funcfie de greutatea sugarului si copilului mic: Mini . Trei perechi de salopetii-pantaloni ("Strampi" de la Strarnpelhosen).Fig. Sunt foarte practici.strat exterior. c) previn vi corecteazti formele uqoare de displazie congenitalii de vold. c . CAnd sunt confecfionate din material frotir (ca prosopul pluvat) sunt prea ciilduroase.stratul superior. A 2.36 vi 2. Boneta din garnitura pentru plimbare nu trebuie sii fie nici prea mare vi nici groasii. Datorid caracteristicilor amintite mai sus vi schipte in figurile 2.Trebuie sii se potriveascii la forma vi dimensiunile corpului. i n timpul verii. Sunt necesare 4-6 buciiti. e . Se pun pe deasupra scutecelor din tesiituri pentru a *mpiedica murdikirea imbriichintei vi a lenjeriei.sistem dublu.pentru greutate de 4-9 kg. care se incheie fie intre coapse (sugarul mic). finet. Aceste ace se folosesc la scutecele din tesiituri. se adaugii hcii o bonetii de bumbac sau o ciiciulip de lhii. Ace de siguranp.37. Pentru sugarul mare vi copilul mic se aleg materiale colorate. ci o piil&u@ de soare.37 . Maxi Plus . . Alte obiecte din trusoul sugarului Pe langii scutecele amintite rnai sus sugeriim ca trusoul copilului sii fie completat cu: 6 ciim*ufe cu mPneci din material moale ~i subfire (indian. in ava fel ca pieptul vi spatele sii fie acoperite. pentru a-1 apka de aerul rece. plnzii albii din bumbac).strat de retentie. iar in c a u l cii sunt mici stsnjenesc libertatea de rnivcare vi confortul sugarului. Boto~ei. Se preferii cele din bumbac.pentru greutate 9-20 kg. frotir. Ca dezavantaje putem arninti: costul de cumpkare mai ridicat comparativ cu scutecele de phzii. b . Pe ambalaj este imprimat modul de folosire vi in limba romhii. Sunt necesare vase buciiti. in casii nu este necesarii boneta. 0 bonetii din bumbac sau diftinii. Chiivufele se incheie tn fa@ sau pe unul din umeri. Se procurii o duzin& Chilo@ intermediari. iar pieptkavele in spate. Midi . Practice in lunile de iarna' sunt: un sac sau un costumq pendru ca'rucior sau o salopetG. fie in fatii (copilul mai mare) cu capse sau cu nasturi imbriicati in phzii. b) reduc frecventa infectiilor cglor urinare (mai ales la fetite). in anotimpurile calde se folosesc numai salopete din fesiituri cu bumbac mercerizat (mai subtire) sau pantalonavi scuqi. . La cei rnai mari se poate folosi o canadiana' imbla'nita' vi cu glugti. Bodys (din limba englezii "carp") constii dintr-o combinatie de ciimavii (de cele mai multe ori cu mhecii scurtii) cu chiloti scuqi. Dacii sunt prea mari nu tin de cald. d) se giisesc in m z m i diferite care se ajusteazii perfect corpului sugarului.pentru greutate de 7-18 kg.4. timpul iernii.

Bucure~ti TEL 211 85 68 210 '76 87 FIU. nr 7. Reprezentanfa MERCK HSEE pcbntru produse farmaceutice.L. 210 74 21 (/ Spasmofilie (/ in formarea I)cll)orrt n ~ t l d r r . agent. Sector 2." VigantolQOel * VieantolettenQ500 w v Rofllaxia 81 tratamentul ' rahitisrnului a Tratamentul de sustinere 0 al osteoporozei VigantolettenQ1000 (/ Osteomalacie 3 1 Fluor) oaselor (/ Osteopatii metabolice FluorVigantolettenQ 1000 (/ Profilaxia cariilor dentare la copii VigantolettenQ500 C:HIMIMPORTEXPORT-PLURIMEX S.R. importator unic Vintila. ~ ~ n c Str t I h n u ~i~ t~ .

.

Pielea unui nou-nsscut este atiit de delicatii inciit este important ca ea sii riimiini ciit mai uscatii. J Recornandat d e Societatea Romjnii de Pediatrir . De aceea z^ngrijireapielii nozl-ndscutului este foarte importantd: 1. asigurzndu-i in acelagi timp si o protectie suplimentar5. Acest lucru face ca pielea sii se poatii irita ~i nici sii nu respire. nou-ndscutul comunicd cu mediul z^nconjurdtor. le ua primi prin piele.e mni .Noile Pampers Extra Dry folosesc cea rnai nou2 tehnologie pentru protejarea pielii nou-n2scutului. 3. De ce este important ca pielea copilului sa' ra'dna' z^ntotdeaunauscata'? Pentru c5 o piele uscat5 reprezintii primul pas citre o piele siiniitoas5. Cum a9 putea sa' protejez mai bine pielea copilului meu? Av-2nd grijii ca ea s5 r5miins uscatii gi silniitoasii. care va pliinge ~i va fi nefericit. c. [ . chiar ~i atunci ciind greutatea copilului preseazii scutecul. b) Un scutec de calitate mai slabs (care nu absoarbe foarte - Scutec ohisnuit -. departe de pielea bebelu~ului. un scutec bun trebuie s2 aibi ~i un strat de retentie care mentine lichidul la distantii.scutd. Evitarea contactului prelungit a1 pielii cu umezeala are ca rezultat o piele mai putin fragilii ~i rnai putin expus3 la iritatii si la dermatita de scutec. Pentru cii amoniacul din urinii d2 senzatie de usturime copilului.LPampas pielea copi..fncd din prima z i dupd nastere. piistrind-o uimitor de uscatii. -1 .rllLi es. c) Noul scutec Pampers Extra Dry absoarbe urina aproape de 2 ori mai repede dec2t alt scutec.Pampers bine) actioneazii ca o compresii cu urinii . c2nd z^l m2ngZie usor si z^l ocroteste. . Scutecele din gama Pampers sunt super-absorbante. astfel inc2t retin rapid gi eficient urina de pe pielea bebelugului ~i o izoleazii definitiv in miezul din interior. pielea pe bebelugului. Apoi o izoleazii in interiorul Ultra a1 scutecului. deoarece simiul tactil esteprimul siml care se dezuoltd.tA . Ce scutec phtreaza' pielea copilului uscata'? a) Un scutec bun trebuie sii aibj un strat de protectie care absoarbe umezeala. Asfel copilul simte c2nd miimica z^l str2nge ?n brale. De asemenea. d) Mai mult. * /'- ( 2. prevenind intrarea acesteia in contact cu pielea copilului..Aproape toate tnesajele pe care leprime5te de la aceasta' lume noud si neeqbloratd. scutecele Pampers lass pielea s2 respire $i sunt dotate cu un strat subtire de balsam aloe care ajut5 la protejarea ~i ingrijirea pielii bebelu~ului. chiar d a d greutatea copilului preseazg scutecul.

Y.' . .

3 ltisa$ cgteva minute gol. Nu rnai trebuie sti dari din nou cu ulei ~i nici sti aplicari la s f k ~ io crem3. se preferti schimbarea inainte de a fi alimentaii. spdari-1 cu apti ctildur& deoarece la sugarii sensibili. cu miros acri~or. au materii fecale asemintitoare cu cele emise de sugarii alimentari la s h . constituind unul din criteriile de bazti in urmirirea strvii de sintitate a sugarului. crtiptituri etc. scutecele trebuie in schimbate in fiecare zi. spdari zona respectivti cu apti ~i stipun ~i nu cu ulei. Aspectul ~iculoarea ca sunt in funcrie de felul alimentariei. la intervale de 3-4 ore. scaunele se coloreazti in funcrie de fructele sau zarzavaturile introduse (morcovi . Similac (SUA) etc. se m i ~ c t i sau adorm dupti supt. la fiecare schimbare. La sugarii care regurgiteazti. Morinaga (Japonia). Dacti fundul este deja rap. la aer. iar pielea nu este iritat3.2. t Dacti sugarul s-a murd3rit rtiu cu materii fecale. metodele care asigurti o pozifie naturalti ~i o mi~care liberti a picioarelor. compactii. dupti baie ~icPnd este pus in pat. La fiecare altiptare mama a ! controla dacti scutecele sunt murdare sau umede. nu se schimbti scutecele. Sugarul trebuie i n E ~ ain stare de veghe. Sugarii care sunt hriniri cu preparate adaptate (cele europene au prefixul pre-). banane . consistenra ~i chiar in culoarea scaunelor. hdep&tari la inceput murdibia cu un C O I ~ scutec de sau cu un Serverel de celulozti. Uneori sugarul inftiyat plPnge.). in timpul inE~atului mama poate descoperi unele anomalii ale ~oldurilor.Un scutec bun trebuie sti aibti putere de absorbrie a umezelii ~i sti asigure o aerisire a pielii. Ast3zi averi posibilitatea de a alege orice fel de scutece pentru oricare metodti de infti~at. apoi puneri fundul copilului intr-un vas cu apti cddu@qi sptilari-1cu m2na sau cu o cPrpti de sptilat curati. La sugarii infti~afi scutece "superabsorbante" (Pampers). consisten@ foarte variatti cu de la grunjoasg p h t i la o pasti consistentti. fnfa'qatul corect. galben-fumuriu p h t i la clarcenu~iu.in cilrbiziu. care duc la rtini ale pielii. in momentul in care se introduc ~i alte alimente pe I h g 3 lapte. Scaunele sugarului alimentat la s h se deosebesc de cele ale celui alimentat cu biberonul. inainte de a-1 i n m a cu scutece curate puteri sti-i pudrari popoul.4. Dacti scutecele sunt numai umede ~i pielea copilului este stintitoas& roG. parcurs Pe se va putea schimba metoda de inESat pentru a re- . scaunele sunt rnai inchise la culoare. Ccind qi cum se schimba' scutecele? Sugarul va f i schimbat la fiecare mas$ de cinci pPnti la Sase ori pe zi. in prezent se folosesc. In mod o b i ~ n u i t . cu scutece curate ~iuscate. Digestia bunti este insotitti de emisia de scaune omogene. numtirul schimbirilor variazti dupti sugari ~i nu este acela~i fiecare zi. dacti are o ranti in zona ~ezutului ~ilsau organelor genitale ~i dacti se simte un miros suspect. nu dupti fiecare miciiune. inseamnti cti laptele de mamti este digerat ~i folosit la maximum. nu rareori se intiimplti ca un sugar sti nu aib3 in decursul unei intregi zile nici un scaun. Este cea rnai bunti m3sur3 de a preveni opilreala. La aceastii categorie ~i la cei care au scaun in timpul altiptirii. Sugarul hriinit cu biberonul ("artificial") "murdilre~te" scutecul de 2-3 ori pe zi. La schimbarea ulterioarti curtifafi fundul sugarului cu o vati inmuiatii in ulei obi~nuit (de floarea-soarelui) sau cu un Serverel de celulozti de resturile de crem3 ~iItisari sugarul sti dea din picioare ) ("sti pedaleze") o perioadti mai lungti &ti scutece sau chilo$ ("btii de aer"). o past$ bine formate.Mama va folosi metoda care i se pare rnai u~oarti. iflqatul postprandial (dupti supt) nu provoacti vilrstituri dacti sugarul nu este brutalizat. Dacti este ud sau murdar. ins& va fi schimbat des. Schirnbatul scutecelor Emisia materiilor fecale (scaunelor) trebuie urmiriti cu atenrie de ctitre pirinri. schimbarea scutecelor se face dupti masti.in verde inchis. La sugarul alimentat natural mama nu trebuie sti-~i probleme facti in ceea ce p r i v e ~ t en_umtirul. controls$ dacti pielea are nevoie de o curtirire ~i de ingrijiri speciale. Pe de altti parte. Erti reziduuri. cu schimbarea se poate face mai rar. mama gtise~te scutece o pastti galben-aurie sau pe verzuie. in orice caz. De aceea.7. spre deoseboire de trecut. In caz cti este "curat". in general. de cel pu$n trei on: c h d sugarul se trezeSte dimineara.). se zbate ~i schimbarea scutecelor devine dificils. t h t r e mese ~i in timpul noprii sugarul trebuie $nut in scutece curate. regulate.mai inchis etc. Ctildura ~i umezeala favorizeazti dezvoltarea microbilor. pentru ca umezeala s3 se usuce. Dacti sugarul este predispus la rtini (ro~ea@. urina p a t e sti irite pielea. aplicari in strat subrire o cremti calmants. La schimbarea scutecelor. rnai ales cPnd are o piele sensibilti (blonzii rnai ales). spanac . primele s t i p t h h i ~i chiar luni de via@.

9 . Al5turat sunt schifate dou5 metode de f f l a ~ a t .fndoirea (plierea) scutecului cu "trip18 grosime". Se fixeazg cu ace de siguran@.Dreptunghiul cu 2 foi se indoaie spre sGnga.De la dreapta spre centm suprapunefl dou8 foi pe jum8tatea bazei. I . .zolva situafiile ce apar (roveag. 2 . 10 .sus qi 2 foi la st3nga cu coltul in triunghiuri.). Fig.Redublati acest plan. cr5p5turi. 5 .Trageti colpl de sus din st3nga al primei foi ~i o duce$ la dreapta. 7 .Rezultfi un pgtrat cu 4 straturi.fndoiti scutecul patrat in dou8 aduchd jum8tatea de jos peste cea de sus. 2. 3 .38 . 6 .Rezultfi un triunghi cu vMul fnjos ~i cu o intikiturg la mijloc.Marginile libere ale acestui pgtrat sunt la stiinga. nevoia de mi~care etc.Rezultii un scutec cu 4 foi in dreapta . 8 . 4 .Ad8ugati un scutec de protecfle ~i preg8titi un ac de siguran@.

R.40 . Dacj. I .41 . In loc de folie se poate folosi.Pentru a p h e a impotriva ume<ii sepune o folie subfire din plastic care se fixeazj.2.Colturile de sus ale scutecului se vor fixa cu o band5 de lipit. 2. Urcafi colful de jos printre coapsele copilului lui. iarin loc de c h q s va fi imbrac5t cu "body" (combinafie de cam5su@ si chilofi.n. cu mai mult folos. Fig.Fig. 4 . cu o funds. pe burt5 ~i in timp ce-l fixafj cu miina indoifi p a i l e laterale una peste alta: 2 . 2. .Cu o salopets pe deasupra este bine imbr5cat. fie c" un ac de siguran@ special (la copilul mai mare cu 2 ace).In locul foliei din plastic se pot folosi chilofi impermeabili.n. Folia se ti-age mai sus plnj. 3 . Fig. A. R .40 Fig.h m a t u l cu scutece fesute. sub spate. incheiatii cu capse).) la mijloc. partea de sus a scutecului se va fixa inapoi.).infigatul sugarului mare. Colprile foliei se fixeaz5 lateral. legate cu deasupra buric!lui. 2. se fixeaz5 cu ace puneti degetele voastre intre scutec ~ipiele. A .La n. clte o funds.inaSatul nou-n5scutului (n. chilotul absorbant (Pampers) sau un scutec-pantalon cu material absorbant (celuloz5 etc.Marginile de sus ale foliei se trag in fa@ peste bun5 ~i se face fund5. 2. C .39 .38) piin5 la centura sugarului.Strecurafi incet marginea de sus a scutecului triunghiular indoit (fig.

). se spalii =ii a se fierbe ~i nu se calcii. .Mama $i c@ul 2. 4 . Textilele sintetice sunt practice.pe timp cald.Obiectele de fmbriic-te pentru sugar ~i copilul mic trebuie sii fie uvor de imbriicat ~i dezbriicat. sugarul va fi imbriicat cu "body" sau cu o c h q i i de bumbac cu miinecii scurtii ~i cu un chilot de bumbac absorbant (Pampers).Obiecte pentru bnbrlcat. anirnala' (lhii).Mlnuqi din 10 . 7 . 5 .8. Din piicate. 2 deget. Ciimii~utele. imbriiciimintea are ca scop esential sii evite riicirea. fibre artificiale). Se evitii imbriiciimintea care se bag5 pe cap pentru cii nu este practicii. . 1 . miitase artificial%.Salopeta-pantalon. pantalonii ~i batistele se confec$oneazii din tesiituri de bumbac.4.42 . 2. In acest mod se eviti fel sii se rkuceascii degetele sugarului. 3 . in).nu se folosesc c h i i ~ u t e l ~ipieptiira~ele c b o r e al giit este impodobit cu panglici sau ~nururi. sintetice (tergal.Jacheta.celulozii. Este important sii se consulte eticheta care precizeazii condiiiile de spitlare ~i de ktretinere.care pot strangula copilul.Clciuli@ (bonetl) de bumbac.se evid l h a cu fire lungi de angora deoarece copilul poate inhala p b l .se vor folosi fesa'turi de origine vegetala' (bumbac. arti$ciala' (fibre de lemn . Se procedeazii in acela~i cu miineca sthgii. adesea ele sunt prost tolerate de pielea fragilii a sugarilor.nl.se va verifica dacii obiectele de imbriiciiminte nu sunt inflamabile. crylor.Botovei de 12n.9 . fn alegerea lucrurilor de imbriiciiminte se vor respecta ciiteva reguli: . . I . . Necazurile mamei vor fi evitate dacii se folosesc obiectele cu spatele mai lat ~icu miineci largi.ChiI~ute.pieptiira~ele. nylon etc.ChiloH sau pantalona~i frotir.Sac de dormit. 1 92 . potriviti cu condi$ile climaterice ~isii asigure mi~carea liberii a articulafiilor. 6 .bonetele. Ciimii~utelecu mhecii se bag5 unele in altele.Costumq.imbriiciimintea din l h i i purii este iritantii pentm pielea copilului. Trebuie sii fie practicii.Garniturl pentru plimbare cu clc~uli@. apoi se bag5 trei degete in miineca dreapti ~ise apucii cu ele m h a copilului. Pentru imbriicat Foarte influentad de modii. .CiImql de noapte cu cordelwe. Reamintim cii temperatura ~i climatul influenteazii modul de imbriicat al copilului: . Fig. 8 .

Dacii se folose~te produs care sii inmoaie un fesiiturile care au devenit aspre. bumbac tricotat. fire de cocos. molton sau prosop-frotir. de miirimea saltelei. in prezent se viind produse bactericide care u~ureaziimult munca mamei. Se folose~te sugarul mare ~i copilul mic.se alege cu multii grijii. acestea se folosesc mai ales dupii ce copilul se deplaseazii de-a bu~ilea in patru labe. dar nici prea mari. Sacul permite libertatea mi~ciirilor~i acoperirea corpului. Sunt practice cear~afurile-plic.4. frotir sau jerseu. Doi saci de dormit pentru noapte. S-a ~i intiimplat ca folosirea incorectii si nesupravegheatii a copilului introdus in sacul de dormit sii-i perrnitii sii se incurce ?n ~nururi panglici ~i sii se sufoce. care se aruncii. 0 pliipumioarii . . Trebuie s5 fie perfect orizontalii ~is5 se adapteze perfect la contururile patului pentru a se evita crearea unui intersti@upericulos. Pentru var5 se folosesc numai saci confecfionafidin materiale subfiri. din material moale ~i usor. tot lavabil. Pentru dormit Somiera trebuie sii fie perfect orizontalii ~i solid construitii. Cearqafurile pentru patul copilului se confecfioneazii din bumbac. In funcfie de temperatura din camerii se pot confecfiona din finet. se folose~te numai ciind copilul este expus frigului (camere riicoroase. peste care se de pune o jachetii (ciimii~ufii sau Brii miinecii) din finet. de m5rime potrivitii (80 x 80 cm la inceput). iar cu vksta incepe sii se deplaseze prin tot patul. Sacul de dormit matlasat este indicat ciind copilul doarme afar. deoarece aceste substante.4. Atenfie la folosirea a~a-ziselor "piituri de siguranfii" sau de dormit care se leagii de marginile patului. scutecele ( ~lenjeria i in general) se vor cliiti bine. care nu fac cute ~i nu se cocolo~esc. cu imprimeuri viu colorate si.9. dacii este posibil.pe timp rece va fi imbriicat cu "body" sau cu o ciima~ii bumbac fin incheiatii la spate. un chilot lung cu picior (ciorap-pantalon) din liinii sau cu salopetii. Trebuie sii i se asigure libertatea de mi~care sii nu fie foaat sii stea intins in pat. Sunt recomandabile fesiiturile din molton de diferite miisuri. 2. Repetim. La inceput sau este nevoie de trei buca'fi. se zvfintii ~i apoi se scufundii intr-unul din recipiente. Saltelele din nylon prezinti avantajul de a putea fi sp5late cu o solufie dezinfectanti4. sau in primele luni de via@ sugarul poartii a c e e a ~ i imbriiciirninte atiit ziua ciit ~i noaptea.. Sunt necesare douii piituri. i ~ i schimbii pozifia.10. Pentru copilul care se navte in timpul verii se folose~te piiturii din bumbac sau din liinii subfire. se intoarce. la care se mi~cii mai mult. Mai intfii scutecele se cliitesc intr-o baie sterilizantii pe o duratii de timp precizatii in modul de intrebuinfare. anotimp rece). La o inceput sunt suficiente trei buciifi. Copilul are nevoie de mi~care:dii din picioare. Poate fi umpluti cu Seegras (iarbii de mare).pe timp intermediar se suprimii jacheta din finet. 2. Salteaua trebuie sii fie relativ solid& dar nu prea tare pentru a asigura o crevtere ~i o formii normal5 a coloanei vertebrale a copilului. Peste c e a r ~ a fse pune un material impermeabil. Perna nu este indicatii la sugar ~i copilul mic. Se va acorda o atentie deosebitii in ce prive~te dimensiunile care sii nu fie nici prea striimte. de culoare albii. Saltelele invelite in intregime cu plastic miiresc transpirafia copilului ~i predispun la alergii ale pielii. cu un scutec-chilot (de preferat Pampers). Pentru spiilat se folosesc de preferingfilgi de s&pun pul: Se evitii detergenfii de proasti4 calitate. sau este plimbat in anotimpul friguros. Scutecele imbibate cu urinii se cliitesc cu apii rece. piir de animale. . care ar irita pielea. Ciorapul-pantalon din liinii va fi inlocuit cu o imbriiciiminte identicii dintr-un amestec de liinii cu bumbac sau din doc subtire. una pentru co~ulef pat sau ~i una pentru ciirucior. Sugarul ~i copilul mic se mi~cii fiirii sii aibii o perfectionare a motricitiifii. Scutecele murdare se curiifii de materii fecale. se cliitesc ~i se scufundii intr-un alt Lighean (altul deciit pentru scutecele cu urinii) sau in m a ~ i n a spiilat de unde se scot dupii ce se scurg in de timpul previizut. fntretinerea scutecelor Scutecele trebuie spaate foarte bine pentru a elimina orice urmii de amoniac ~ia distruge microbii din scaune.Copilul mic mai ales trebuie sii fie imbriicat corect. sii fie previizutii cu ~ireturi panglicufe sau cu care se fixeazii la marginea patului. surse de iritafii si de infecfii ale pielii.

salopete etc. Presatul. cu capac $i miinere qi suficient de adiinci pentru a contine. La dou5 zile muqamaua se schimb5. Planijicare. se zviint5 ~i se kchid intr-un sac-pubel5. rufele se spa15 qi se cl5tesc cu ap5 cald5. deoarece orice neglijeng poate s5 aib5 urmiri grave pentru sugari (diarei de origine infectioas5. Nici o infinnier5 de spital sau de colectivitate de copii s5n5toqi qi nici o mama. Ciind sunt uzi sau p5ta$i se spa15 cu ap5 cald5. pot provoca inroqirea pielii. Dac5 se folosesc bactericide. Cilcatul. Dac5 nu se g5sesc articolele dorite. Se procur5 dou5 recipiente din material plastic. Ruf5ria bine stoars5 este intins5 la uscat. pe Iiing5 ap5. piodermite. fntrefinerea chilotilor impermeabili. Dup5 cel de-a1 doilea cl5tit tes5tura de Iiin5 se pune intr-o c@5 de bumbac qi se stoarce uqor striingiind totul in form5 de sul. Fierberea se recornand5 numai dac5 s u g m l are o infectie a pielii sau scutecele sunt p5tate qi/sau au devenit cenuqii. Scutecele de unic5 folosint5 provenite de la sugari cu diaree sau cu infectii cutanate se ard. Cum s-a spus mai sus este bine s5 se asigure o bun5 aprovizionare cu scutece qi celelalte obiecte de inf5qat sau imbr5cat. Cum se inla'tura' scutecele de unica'folosinta'. Pulberea bactericia sau de detergent se pune in lighean inainte de a turna apa. C5lcatul asigur5 sterilizarea rufi?ariei qi ii d5 un aspect pl5cut. ingrijirea lenjeriei trebuie %cut5 intotdeauna cu minutiozitate. bonete. ins5 nu direct la soare sau I h g 5 sobs. Pentru a le face suple se trec printr-un storc5tor impreun5 cu prosoape din tesut spongios (burete). nu trebuie s5 devin5 superficial5 in aceast5 problems. aceast5 operatie poate fi inlocuit5 prin presare. se spa15 bine cu ap5 qi s5pun sau cu detergen$i qi se usucL 2. De asemenea. au survenit schimbiri mari in modul cum se abordeaz5 problema alimentatiei. Scutecele colorate nu se inmoaie in baie bactericid5. i n colectivitiifi. la domiciliu. Plasticul devine inutilizabil dac5 se foloseqte o ap5 prea cald5 sau prea rece. Alimentatia in ultimele decenii s-au inregistrat progrese mari in dietetica infanti12 S-au dobiindit no$iuni noi asupra fiziologiei nutritiei qi s-au realizat progrese extraordinare in industria alimentar5 (indeosebi in ceea ce priveqte produsele dietetice pentru diferite vkste). cl5tindu-se tot cu ap5 c5ldut5. Sacul se leag5 bine. altfel aceasta se va dispersa qi va fi inhalat5 de mam5. dup5 ce se cur5t5 de materii fecale. in timp ce radiatorul le ingspreqte. Scutecele de unic5 folosint5 nu se arunc5 niciodat5 in closete pentru c5 sifonul le-ar opri ~i WC-ul s-ar infunda. deoarece s-ar decolora. cel putin qase scutece. inainte de a trece la cdcat se verific5 lenjeria ~i se repar5 obiectele care sunt rupte. in primele . Mugamalele. nu trebuie frecate qi nici stoarse. Lenjeria presati este mai moale deciit cea c5lcatg cu fierul. pieptsraqe.5. Se m n c 5 schimbul complet. cearqafuri.). Se aleg ligheane sau galeti solide. in casele in care nu se poate beneficia de un spa$iu cu expunere la aer se vor usca dup5 posibilit5iiiti. De aceea. cu ap5 cddut5 qi sapun. se va recurge la g5leti obiqnuite. greu de transportat. inclusiv ambalajul de plastic. Se evit5 obiectele de dimensiuni mari qi/sau grele. in schimb c5lcatul prezinti avantajul c5 sterilizeaz5. CPteva sfaturi: Mirosurile dezagreabile se inl5tur5 a t b i i n d cu o panglic5 un bloc deodorant la fiecare vas in care se inmoaie rufele. Uscarea in aer liber inmoaie rufele. Apoi se intind la aer. Uscarea lenjeriei. Obiectele de l h i se spal5 separat. care se qterg inainte de a se aqeza rufele. de preferin@ la aer qi soare.) se spa15 normal. Se pun apoi intre dou5 rufe uscate. hepatit5 epidemic5 etc. La fiecare schimbat se qterg cu un scutec umed curat qi apoi uscat. ad5ugiind in ap5 putin din lichidul folosit pentru vesel5. dar niciodati in camera copilului. h caz de portscutece sau scutec-chilot se arunc5 numai pernita. Celelalte rufe (ciimgqute. pe s h e montate special pentru acest scop.indiferent ce spun fabricantii.

.

Mama care hr5ne~te copilul la s h u l s5u simte 31striifundul fiinfei sale c5-i d5 ceva ce nu-i poate oferi nici o a l d persoan5 ~iacesta este un simf5mdnt unic pentru femeie. algptarea devine pentru o mama echilibrad o adevf a d plgcere. a1 unui sugar furios.Jeliffe. probleme de estetic5 a sdnilor. specialist american in alimentafia copilului.Tulbur5rile de instalare a lactafiei normale provocate de gre~eli grosolane (introducerea biberonului. h noianul de griji. Volumul fesutului glandular se va mic~ora nou dup5 ce se din . Dintre alte cauze depistate in diverse anchete ~idin observafiile practicienilor se citeaz5: . i Cea mai neinifiat5 mam5 invaf5 in cdteva minute pufinele reguli ale aliiptkii. griji p cheltuieli. J. evitarea sup55rilor qi a exceselor de impresii."Laptele meu nu convine copilului!". in astfel de situafii. a~adar. ales. retractat etc. o de energie p de bani. pgstrarea repausului la pat. algptarea creeaz5 o lega'tura' trainica' cu copilul. anxiet5fii ~i numeroaselor ocupafii ale femeilor moderne. nu m i "vrea sa' traga' din o sdn ". . s5 o sf5tuiasc5 in toate problemele. Pe plan psihoemofional.~procure lapte praf sau s5 i controleze temperatura inainte de a-1 da copilului.ti in cursul intemkii in maternitate. Una din cauze o constituie lipsa de informare a femeilor atilt in timpul sarcinii. in . Aceast5 explicafie este adesea regkit5 in caz de vilrs5turi alimentare provocate in realitate de alte cauze (stenoza pilorului. mama se va m5rgini doar s5 dea nou- . de speranp gi de tr&ri atilt de intense ~i de i m p w t e . infometat ~i o mam5 traumatizad ~i speriad c5 nu are destul lapte. mereu modificat5 de progresele actuale ale medicinii. impresia de inutilitate de la perfecfionarea 15pturilor moderne. iar i secretia lactata' nu este complet instalatri. Folosirea biberonului in primele sa'pta'muAni. De asemenea este foarte important sa' nu se treaca' nejustificat la completa'ri cu alte preparate de lapte p nici la folosirea biberonului i pentru a se da completa'rile de lapte sau de ceai. mare sacrificiu din un partea mamei. Aceasd impresie pe care o resimt numeroase mame se datore~te comparafiei pe care o fac cu culoarea ~i vdscozitatea laptelui de vac5 (mai muld cazein5 etc. pe cdnd pentru insuqirea tehnicii alimentafiei artificiale. Ala'ptarea constituie.). La ie~irea maternitate. c5ntkit-i frecvente ~i anxiogene. optim pentru produsul de concepfie.). emofiile ~i eforturile din fizice pe care le implic5 revenirea acas5. de incertitudini. este necesar5 o intreag5 tiin in@".Dificult5ti din partea copilului."Laptele meu este prea tare". Temerile de ordin estetic nu trebuie s5 fie niciodad un motiv de a renunp la al5ptare. ea va fi obligat5 s5 renunfe la distracfii ~i la o mare parte din libertatea de mi~care afara in farniliei.). permifand spatierea rqterilor la un interval de 2 ani. Din punct de vedere practic. gre~eli tehnica al5pdrii etc. Medicul saulsi asistenta de familie sunt datori s5 viziteze frecvent 15uza. conferindu-i sentimentul ~i satisfacfia deplin5 de a fi mam5.cdnd nou-na'scutul nu are putere p nu "?tie " sa' suga'.Mama $ copiluf cancerului de sdn ~i are actiune contraceptiv5 (menstruafia survine rnai tArziu). nu calculeaz5 dilufii."Laptele meu este ap5tos ~i nehrhitor". . Cea mai frecvend explicafie a mamelor care nu al5pteaz5: insuficienfa secrefiei lactate. afirm5 c5 insuccesul al5pt5rii la sdn se datore~te mai ales lipsei de convingere. refuzul nou-n5scutului de a suge (mamelon ombilicat. Apoi vin urm5toarele motive: contraindicafiile medicale.duce aproape in toate cazurile la infa'rcarea precoce (nou-nriscutul nu este pus regulat la srin. . Emofiile ~igrijile legate de fiecare supt. orarii fixe). pot detennina adesea o sca'dere temporara' a secrefiei lactate. secretia de lapte scade).Sfaturi stupide. mama care al5pteaz5 economise~te multe ore de lucm. . parte din lapte ra'mcine neevacuat. tennin5 al5ptarea. ea nu sterilizeaz5 biberoane. mure economie de timp. concentrafii ~i adaosuri. fntri adevilr. turtit. nu are grij5 s 5 . vor pretinde.B. alimentaiia corect5 ~ i mai . cr5p5turi sau abcese ale shilor. Limitarea eforturilor fizice. angajarea fntregiifamilii in ajutorarea mumei sunt mijloacele cu care se poate corecta aceast5 sc5dere a secrefiei de lapte. de dureri.Nou-n5scutul nu este pus s5 sug5 imediat ce a fost n5scut. cdt . de-a lungul multor luni. Se ajunge atunci la cercul vicios a1 unei suiri insuficiente a laptelui. s5-i organizeze programul. pe l h g 5 indemdnare. toate cauzele care se interfereazg cu elementul psihosomatic a1 evacufii ~ireflexului de ejecfie a laptelui. fire~te. Ea nu prepar5 ~i nu fierbe nimic. .

nu va prinde bine mamelonul. altern2nd ordinea cu care se alipteazii de la o mas2 la alta. Sugarul va fi pus des la sin. buzele qi mucoasa gurii nu se usuci. . dar greu de pus in practici de multe ori! Unii nou-niscufi par s i se f i niscut cu foame qi cu "lecfia invifad". gurii si nasului. Conversafiile in timpul aliptiirii sunt interzise.6"C (rectal).sa' nu inghita' aer. valabile de altminteri at2t la maternitate. este un copil care poate pune probleme in viitor qi care probabil a suferit in timpul sarcinii qilsau naqterii. prega'tirea profesionala' si energia asistentei de familie.sa' nu adoarma' la scin. mama se vii spila cu griji pe m2ini. intre alfi mulfi factori care influenfeazi instalarea.sa' prinda' mamelonul ~i areola. sistemul se numeSte "rooming-in ".instalarea mamei ~i nou-na'scutuluiin acela~i salon ~i punerea cdt rnai tirnpurie la scin (2-4 ore dupa' na~tere).infeleghd prin aceasta: . care este datoare s-o ajute pe mami in acest scop) este ci. e) Mirosul parfumurilor qi deodorantelor folosite de unele mame face pe unii sugari s i refuze s2nul. daci secrefia de lapte nu este suficienti. creSterea si menfinerea secrefiei lactate. Uqor de spus. Nu se ung s2nii cu substanfe grase qi nu se aplici substanfe dezinfectante. o necijesc qi il tulburi pe sugar. .alimentafia la cerere. Tehnica alaptarii Mama qi nou-niscutul trebuie s i invefe. Pirul lung ce cade pe umeri va fi ridicat qi str2ns cu un batic.starea sujleteasca' ~i echilibrul nervos a1 mamei. cei rnai importanfi sunt: . Solufia de acid boric. la nevoie. punerea regulata' a sugarului la sdn. .armonia viefii de familie. dorinta si voinfa de a ala'pta. dar care nu suge qi nu inghite c2nd este pus la s2n. va inghifi mult aer.unele medicamente administrate mamei si nouna'scutului. daci urineazi rnai mult de 5 ori in 24 de ore. fn continuare. Dacil sugarul este liniqtit. sii nu i se faci observafii. toxici pentru sugar. in prealabil tiiate scurt. se spali mameloanele. el va deveni nervos.5. sugarul vafi pus la ambii scini. duc2nd la formarea de c r i p i t u r i (fisuri mamelonare). care s-au dovedit inutile qi uneori vitilmitoare. din timp in timp iqi va c u r i p unghiile. cu greutatc normali. Fiecare copil are de pe acum particularitifile sale qi mama recunoaqte unele manifestiri ale "personalititii". d) fnainte de a pune nou-ngscutul la s2n. . 2. va suge cu intreruperi.s6fie culcat imediat dupa' aceea. .con~tiinciozitatea.1. b) Un nou-niscut la termen. Se inlituri sutienul cu care sunt susfinuti s2nii. liuza trebuie s i fie calmi. "tehnica" corecti a aliptikii. dupi un orar elastic. - . intre mese. . . . Regula generali este de a oferi un singur s i n la o masi. c2t si la domiciliu: a) Ca orice lucru nou. imediat dupi fiecare supt. in primele zile qi chiar rnai tikziu. in perioadele c h d este treaz. zile in qir qi la toate supturile.sa' "termine repede " cufiecare mas6 ~i .starea de sa'na'tate a mamei si nou-n&cutului: . Unii sugari nu vor s i sugi dacii sunt trezifi din somn. daci temperatura sugarului este sub 37. iar temperatura din cameri nu dep+e~te22-24". apoi se indepkteazi compresele sterile de pe mameloane. c) fn timpul c2t alipteazi. . Cu alte comprese sterilizate sau cu o batisti curati. fiecare in felul lui. pentru a fi complet golit. recomandati at2ta vreme. in timp ce alfii au nevoie de c2teva zile sau s i p t h 2 n i p h i reuqesc s i sugi corect.niscutului c2teva lingurite de ceai indulcit cu zahar i112 lingurifi la 100 ml). f) Pregitirea mamei pentru aliptare se face inainte de trezirea sugarului. care o sustrag. pentru a evita aparitia "febrei de sete". inmuiate in a p i cildufi. Orice nou-niscut normal executi. Daci este nevoit s i aqtepte p2ni ce mama este gata de aliptat. Ceea ce este sigur qi trebuie intipirit in mintea oriciirei mame (qi a intregii familii. tehnica aliptirii trebuie 'Tnvifatii" bine de citre mami. se vor goli s h i i prin muls corect. areola qi pielea din jur. Tar8 "asistenfi" qi "consilieri".~upt. . Pentru ca tehnica aliptirii s i se efectueze corect socotim c i trebuie s i insisdm asupra c2torva puncte. Dupi opinia noastri. Daci acesta nu are putere sau "nu qtie" s i sugi. s-a dovedit pe de o parte iritanti pentru piele. mama este datoare si-1 'Tnvete s i m%2nceM.1. dupii c2teva zile de viati. nu este necesar adaosul de lichide.sa'-~i ga'seasca' singur pozi@acorecta' a capului. Acasi va alipta singuri in cameri. iar pe de alti parte. rni~cirile normale de supt. inclusiv noaptea.vigoarea si "priceperea " nou-vuiscutului la . f&i vigoare sau chiar va adormi la s2n.

43 . Este unul din motivele care a dus la "alirnentafia la cerere".45). 2. Fig. sprijinind picioarele pe un sciiunel. Mama va sta culcat5 pe o parte. cu sp2tar (nu pe marginea patului). a v h d grija d nu hpiedice respirafia nazalg. Dacii presiunea buzelor ~i gingiilor se exercitii numai pe mamelon.Mama lyi c@fuf probabil nu au senza@a foame qi nu qi-au satisscut de nevoia de somn.44). pentru ca nasul sugarului s2 r5mPn5 liber pentru respirafie (fig. care determid durere localii. 2. se pot produce eroziuni sau criip5turi la nivelul mamelonului. cu o pern5 sau o piiturii fiicutii sul sub cap. sprijinind picioarele pe un scaunel. cPt qi penhv sugar. Fig. Cu cealald mPnii mama va fine shul. W Fig. 2.Algptarea in pozitie culcatti. Sugarul va fi $nut pufin intors pe o parte. pe lhgii faptul cii este in mare parte ineficiend ("nu vine lapte"). g) Pentru supt se va alege pozifia cea mai confortabilii aGt penhv mamii. introducPnd mamelonul in gura nou-n5scutului.44 . Mama va prinde sPnul la marginea areolei strPngPndu-1 intre degetul ariit5tor qi cel mijlociu. in primele n zile. pe unghiul format intre bra@ ~i antebrapl de partea sinului din care aliipteazi (tig. . aliiptarea se face in pozifie qeziind. h) Mama va introduce in gura nou-n5scutului mamelonul qi areola (dacii aceasta este ingustii. cu capul in unghiul format de brat si antebrat. Capul sugarului nu trebuie I5sat prea mult pe spate. sciiderea secreriei lactate ~ichiar infecfii. in aqa fel ca partea de sus a trunchiului sii fie pufin ridicad. in acelaqi timp. compresiunea exercitad cu policele (degetul mare) ceva mai sus pe sPn ajud la evacuarea laptelui din canalele galactofore. intrucPt aceastii pozifie il impiedicii la supt (fig. 2. singura pe care noi o recomand5m la sugarul skiitos. 2. pe un scaun comod.45 . Mai tkziu. c h d mama s-a restabilit.2.Mama ofera sugaiului s3nul cuprins intre degetul adf3tor qi rnij!miu. el cuprinde chiar qi o parte din pielea de dincolo de areolii). liiuza va aliipta sGnd i pat. numai aqa presiunea exercitatiiQemiqcikile de supt ale sugarului face s5 vin2 laptele prin canalele de scurgere a laptelui (canale galactofore). la domiciliu.43). iar nou-niiscutul va fi aqezat cu f a p spre mamii.Ataptarea in pozi$e $ez&nd pe un scaun cu spatar.

.

la formarea de copii rlsfitafl. sugari nenro~i care sau suferi de dureri ("colici") intestinale. Rigiditatea orarului era altidati o dogmi. Este bun acest sfat? Nu cumva fn aceastl alimentatie rigid5 se gisesc rWcinile inapetenfei fji reactiile de negativism ale multor copii? Cu un astfel de program fix ~inefiresc nu intrim h conflict cu bunul simf ~iobserva$iile multor mame? in invlfim&ntul medical de toate gradele vi in practica pediatricl de toate zilele multi au aplicat aceasti concepfie. Nou-nbcutul sinltos i ~instaleazi rapid un interi val de 3-4 ore htre mese ziua. Cum se stabile~te orar de alimentafie. Au existat yi vor exista insl rebeli la orice reglementare: sugari al c&or stomac nu poate s i contini o rafie care s i ajungi pentru patru ore. spre v&sta de 3-4 sipt%nhi. rnai comod ~i rnai util este s i se puni nou-niscutul la sln. aceasti concepfie rigidi a hceput s i fie treptat pkirbiti. fnsii. fn cursul ultirnilor 50 de ani. ci este alimentat. D. el nu rnai pretindea declt 6-7 supturi pe zi. 18. Unii nou-niscuti renung rnai intAi la masa de la ora 23-24 ~irnai &ziu la cea de la ora 2. h primele zile nou-niscutul s-a culcat la ore destul de neregulate. noastrG.30. Sunt puflni nou-nlscufi care nu mai doresc inci o masl dupl miezul nop@i. incacau acest program &inici o autorizare. Majoritatea sugarilor s-au acomodat foarte bine la aceste ore stricte. Rolul sugarului este pur pasiv. cu stomac ce se evacueazl rnai repede. sugarul s i nu fie luat in seaml. contrar opiniei generale. daci ar fi hribit la sin de fiecare dati c h d 5 este foame.hcerclnd s l insufle mamelor teama de orare libere. orarul strict de aliptare. La doui sZiptknhi. ea a fost din ce in ce rnai larg adoptatl. Situafia era dramatici pentru mama con~tiincioasi. cei rnai mulfi dintre nou-nlscufi i ~ i anung foamea din 3 in 3 ore ~inumai foarte puflni la 4 ore. 21. chiar dacl pllnge tot timpul. sugarul va suge tot rnai rar la aceasti ori fji. din 1942.30. ea t n s i ~proaspiti maml.ticopil. cu o pauzi de noapte mai prelungia. fn mod sigur. h loc s i se foloseasci ceaiul (biberon. pauza cea mai lungi este htre prima ~i a doua masl (mama are lapte din abundeng). sugari care adorm in timpul suptului. el nu d o m e . fo@du-se s i .~invingi dorinp de a-1 liniqti pe sugar. La sosirea un din maternitate. 0 mare parte se trezesc la miezul nopfii ~ila ora 2 noaptea.se chinuia. La tnceput se va fncerca alimentafia dupi orarul din maternitate. gisind motiviki psihologicel. Ei au i vrut s i ?tie ce fel de orar ar adopta Simsarian-junior. Cei rnai mici. Aceasti4 met& a luat numele de "regim liber" (sau "la cerere"). Rusescu. ci de a aStepta s i se vadl dacl el soliciti aceastl masl. cea mai bunl atitudine ar fi de a nu trezi nou-niscutul la ora 24. Printre altele se sustinea c i supturile la ore neregulate conduc. nici s i sEtuiasci pe mam5 si-1 ia h brafe pentru clteva minute fn afara orelor de supt cu toate fipetele acestuia. Dupi noi. fn general. a fost tot timpul adeptul unui orar elastic in alimentaGa natural& ~i tneGn3nd in primele s%pt+n2ni suptul de noapte. 24 ~i o pauzl de noapte de 6 ore) sau cu 6 mese (6. 12. spre marea uSurare a pikintilor ~icopiilor. de aproximativ 10 ori pe zi. Iati ce scrie medicul american Benjamin Spock in celebra sa carte 'The common sense book of baby and child: "primele incerciki au fost Ecute de medicul Preston Mc Lendon in colaborare cu psiholoaga Frances P.30 fji o pauzi de noapte de 6% ore). 9.16. incllzire etc. in timpul zilei. ci este culcat". la intervale neregulate. caracteristicile propriull. Sugarul trebuie s i hvefe s l se sti4pheasc&Cu ajutorul unui program rigid de ingrijire fji alimentafie. A. care . Noroc c i multe din ele Iislndu-se conduse de instinctnl matern ~iobservhd ' De subliniat cB marele nostru maestru prof. el este ajutat pe aceasti linie.ascultihd de i sfaturile medicale . 13. disciplinati. In deceniul al 5-lea al acestui secol. ajunge singur s i nu se rnai trezeasci noaptea. doresc s l m l n h c e la circa 3 ore. 23. Simsarian. nici un medic sau asistenti de ocrotire nu ar fi avut hdr2zneala s l susfini s i se dea sugarului s i bea.). El nu mibiincl. cu 7 mese fn 24 de ore (6. Spre v&sta de 10 s i p t i h h i a ajuns singur s i ia un prlnz la aproximativ 4 ore". Iati ce spunea pediatrul german Degwitz in jurul anilor 1940: "Mamele nu trebuie s5 devini sclavele sugarului.mjoritatea vor don' 6-8 mese in primle 4-6 sGptGmdni de via@. h momentul "suirii" laptelui (in a doua jumltate a primei siptkniini) s-a trezit ~i rnai des. S-a mers p h l acolo inck s-a susfinut c l in afara orelor de supt. P h i la instaurarea unei concepp liberale ?nprivinp regimului alimentar. fn Statele Unite. De atunci. fixat de medicul sectiei de nou-nlscuyi (deci dupi proDupa' experienta gramul cu care este obi~nuit).La noi. ci diminearn. Cu timpul. dr. Unele mame se p l h g uneori c i dupl masa . s-a respectat. conducfindu-sedupB lunga sa experieng. 20. de obicei de 6-7 ori h 24 de ore. in ultimii ani unii pediatri susfin s i se administreze numai 5 supturi fn 24 de ore (la intervale de 3%-4 ore ~i o pauzi de noapte de 8 ore). 15. 9.

insearnn5 c5 rafia de lapte este suficient5 numai pentru intervalul respectiv. Aceste reactii nu au nimic comun cu ra'sfa'!ul sau cu inca'pii#cinarea. in perioada de nou-niiscut.La sfiirqitul primei s5pt5mbni de via@ noun5scutul suge in medie 200-400 mVzi.3. dar nu adoarme dup5 aceea sau se trezeqte dup5 o or5. a orarului corespunde necesitgtilor sugarului. . ccit ~ihauproha suptului dupa' jifiecare mas6 pot duce lu scciderea secretiei lactate crecind o stare de ingrijorare a mamei. Zicala "copilul creste qi cu somn" confine o realitate cert5. inseamn5 cii laptele mamei nu este suficient. Cotztr~l~ll greutiifii se t7tr f i c c siiptcimcinal. La multi sugari acest orar se stabileqte c5tre vbrsta de 6 siiptiimiini. dac5 sugarul creste bine (peste 800 g pe lung).Dup5 ce sugarul creqte va avea mai rar senzatia de foame. Ca reac~ieimediatii se va completa alimentafia cu biberonul. indulcirea s5 se fac5 cu 5 g la 200 ml. Acest program o ajutii pe mam5 la impQirea timpului. 0 impQire ordonat%.). impus obligatoriu dup5 o opinie care qi-a f5cut adepfi in ultimul timp la noi. dar cu mici variafii. Un alt semn. nu poate fi util la sugarul care este fl5mbnd din 3 in 3 ore. colicile.1. Pentru nou-n5scufii care nu dorm f51-5intrerupere 8 ore in timpul noptii se recornand5 ca. iar curba greutgfii este global ascenden6 At& cbntiirirea zilnic2 a sugarului. sup5rZri) a mamei. timp de rnai multe zile. si mai sigul. pan5 la instalarea complet5 a secretiei de lapte si rnai ales piing cbnd curba greutgfii incepe s5 creasc5 ritmic. Ratia alimentara iil prima luna .la sf2qitul celei de a patra s5pt5mbni suge 500650 mllzi. . la i n f k a r e a precoce.5. cat si programul ei zilnic de activitate. 2. Credem c5 atitudinea cea rnai bun5 este ca. se liniste~te dac5 este luat in brafe si este pus la sbn etc. Avantajul programului jix de ala'ptare const5 in faptul c5 ofer5 mamei un indicator practic pentru orele de alimentatie. num5rul scaunelor. Dac5 este vorba de un nou-niiscut dup5 vsrsta de 21 de zile sau de un sugar care suge viguros ~i gole~te ambii sbni. Concluzia c5 nu are lapte suficient nu trebuie tras5 numai de c5tre mam5. Faptul cii unii nou-niiscufi sau sugari sunt rnai putin somnoro~i stau rnai mult treji nu inseamn5 si c5 nu le ajunge laptele.18-22. Mama trebuie s5 aib5 in vedere atat comportarea sugarului. -. in timpul noptii se poate da ceai de anason sau de chimen indulcit cu glucoz5 (un pachetel de 5 g la 100 ml ceai) sau zah5r (o lingurig ras5 la 200 ml). stagnik-ile in greutate in unele zile nu au nici o semnificatie dac5 nou-n5scutul arat5 bine. b) oboseala fizic5 si suprasolicitarea psihic5 (emotii. Agitafia. diferentele cantitative ale rafiei de lapte de la o zi la alta.la sfarqitul s5pt5mbnii a treia suge 450600 mVzi. intre aceste dou5 mese. Invers. dac5 sugarul se trezeqte rnai devreme. in plus. s5 se rnai dea 1-2 supturi intermediare (la orele 24. este cresterea constantu in greutate cu aproximativ 170210 g ptJ ~iipt~il?~(in(i. inainte de a ajunge la conclu.-ia ca' mama are lupte pzrtin trehuie excluse unele posibilita'ti ca: a) erorile in tehnica alimentafiei. se va continua cu acest ritm mai mult5 vreme. Dup5 circa 3 luni. caut5 sbnul. isi suge degetele. este fliimand ~i nu creyte in greutate. dar el tace de indat5 ce qi-a potolit foamea. c) factori ' Cift. dac5 intervalul este de 3 ore. ori la 2 sau 3 noaptea). dac5 este sub 2% ore trebuie consultat medicul de copii. de aceea la sugarii care primesc mult ceai. Sugestia noastr5 este de a avea ca obiectiv s5 ajungeti s5 hr5niti sugarul aproximativ la orele 6. la care el reacfioneazg automat prin plans. G n t W r e a zikicti $/saupmbasuptului nevrozeazti pe unele mame. Nou-niiscutii si sugarii s5tui sunt liniytiti qi dorm 3-4 ore sup5 supt. Ritmul de 4 ore.la sfirqitul celei de a doua sgptgrnani suge aproximativ 400-550 mllzi. ceea ce duce.10-14. agitatie. Cum se determinu dacii mama are lupte sujicient. Ceaiul prea dulce il face pe sugar s5-1 prefere in detrimentul laptelui de mam5 care nu este deloc dulce.Nou-niiscutul(0-28 zile) de dimineat5 sugarul doarme dus qi nu se rnai scoal5 deloc. ea poate constata mai usor dac5 sugarul plange de foame sau din alte motive. nou-n5scutul s5 fie 15sat s5 doarm5 cat vrea intre prima si a doua mas5.e valabile dupli ce a "incetat" sckleren IlziologicS. in funcfie de reacfiile sugarului dup5 mese (plans. iar la alfii dup5 3-4 luni. . in primele luni sugarul inregistreaz5 foamea ca pe o senzafie dezagreabil5. de la inceput. aqa c5 ea iqi poate planifica alte treburi sau se poate odihni in timp ce sugarul doarme. chiar dac5 i se asigur5 condifii perfecte de liniste.

De cele mai multe ori. La femeile pe care sarcina le-a epuizat vi care sunt sliibite ca urmare a travaliului. Nou-nkcutul va fi pus la s h imediat ce se trezevte. 0 compresii cildu@cu alcool diluat (113 alcool de 70" vi 2/3 apii). aduce citeodatA o oarecare uprare.1. Aceasd suire a laptelui constituie un semn sigur cii va exista lapte din abundentii. la ambii s&i. cind mama este obositii vi secre~ia lactatii scade.in caz cii sugarul nu se saturii cu simple completiiri. expunerea s&ilor la lampa de raze ultraviolete timp de douii minute. dupii fiecare supt. . d) interpretarea rigidii a cifrelor de crevtere in greutate. Ce cantitate se adauga'? Medicul pediatru este singurul care va f x a cantidtile. o dar rnai ales aspira~iei puternice exercitad de pompii. suntem nevoiti sii introducem un preparat de lapte. La nevoie mama p a t e lua la recomandarea medicului un calmant uvor. se vor inlocui 1-2 mese de s h cu un preparat de lapte. De multe ori. Adesea la primipare laptele nu curge deccit incet ~i greu. Dacii s&ii r h h mici vi moi vi dacii laptele este in cantitate m i d . d5 de asemenea. ceea ce duce la sciiderea tensiunii lor. la disparifia durerilor vi la crevterea secretiei lactate. mama va incerca sii stimuleze lactaria prin corectarea propriei alimentarii (mese rnai dese. chiar duca' nou-na'scutul suge bine. Este de dorit ca. sii nu se foloseascii lapte de vack ci un preparat de lapte praf. se vor mulge s h i i (cu mina sau cu pompa). poate provoca o tumefiere (umflare) dureroasii vi durii a celor doi s h i .. Dacii sugarul stagneaziiin greutate vi ?n siipdmina a 3-a de via@sau d a d progresul ponderal s i i p t h h a l (dupii 3 siipthini de via@) este sub 150 g. rnai ales d a d este vorba de un sugar neputincios sau capricios. Mai sus am recomandat aplicarea de comprese. ava se explicii faptul cii mul@sugari sug mai bine dintr-unul din sini. Datoritii m i ~ c ~ l de rmasaj. aqa-numita "suire" sau "furia laptelui". 0 sciidere temporarii a secreriei de lapte poate fi observad la revenirea mamei din maternitate. Fiecarepica'tura'de lapte matem este de mare pref pentru sugar. in zilele urmiitoare cantitatea se creqte tot cu cite 30 ml. h i astfel de situarii. $ . apoi va stoarce cu mina citeva piciituri i 0 I . Dacii nou-niiscutul suge slab vi s h u l nu este golit se va evacua laptele manual sau cu pompa. inainte de a-1 pune din nou la s h . Medicul va hotk* preparatul cu care se va completa alimentatia. Se continuii in zilele urmiitoare cu vi aceeqi cantitate vi se face bilanpl curbei ponderale dupii 7. Dzficultati d e alaptare din partea mamei In unele cazuri. Cum se administreaza' completarea. h prima zi. la mesele respective se adaugii cite 30 ml dupii ce a fost tinut 15 minute la sin. se enerveazk incepe sii p ~ h g i vi sii intoarcii capul. Sugarul caud sii apuce mamelonul. pentru a dorrni in timpul noptii.10 zile. Instalarea secretiei lactate. mameloanele sunt inegale in ce privevte volumul. de o serie de dificultiiti din partea mamei. aplicatii pe sini cu o orii inainte de supt. de dorit un produs industrial de lapte "de inceput" sau "de start" [lapte adaptat ("formula") sau parfial adaptat].4. cat vi psihic. inainte de a avea timp sii se enerveze. dar nu reuvevte nici sii-1 giiseascii vi nici sii-1 prindii. de rnai multe ori pe zi. consistenta vi forma. Mama va inviifa corect tehnica golirii sinului: manual sau cu pompa. secretia lactad normal5 se poate instala complet de abia dupii 1-2 siipdm&i. Odihna ce se asigurii prin inlocuirea acestor supturi face o secretie suficientii pentru celelalte mese (din cursul dimine~ii serii). . iar perseveren#a tn ala'ptare poate duce la succes chiar dupa' 10-15 zile. p h i i cind nouniiscutul devine rnai viguros. rezultate bune. Miisurile recomandate pentru calmarea durerii vi a senzatiei de apiisare a sinului se vor aplica cu prudent%vi pentru scurt timp.Mama @ coflluf care fin de nou-nkcut vi care impiedicii crevterea lui: boli etc. se p a t e ajunge la evec total. aliiptarea se izbevte. din piicate. mamelonul poate deveni apt pentru aliiptare. la unele prsnzuri. cu alimente gustoase vi consistente vi rnai ales printr-un consum mai mare de lichide sau fructe) vi punerea nou-niiscutului sii sugii ori de cite ori cere. Completarea se va face numai la 1-2 mese din mjlocul zilei (la supturile III vilsau IV). nou-niiscutul kcepe sii tragii viguros din sini vi sii-i goleascii. P > t e 2. S h i i in&@ inckcati cu lapte vor fi sustinuti cu un bandaj suspensor. Mama are datoria s I se menajeze in mod deosebit atit fizic. dacii incepe sii plingii incii de la prima tentativk mama il va tine in brate vi va avtepta sii se calmeze. pe cit posibil.in caz de mameloane mici. uneori. Cantitatea de lapte produsii de glandele mamare este incii destul de redusii. Aceastii stare poate dura rnai multe zile la primipare.5.

Simpla inmuiere (scufundare) a slinului in api caldi prin aplecarea deasupra unui vas mare timp de 10 minute. Cra'pa'turile sunt frecvente. apare febri. eventual. Mai mult. dar in general este adesea preferati de mame. Unii medici recomandi pomezi cu estrogeni. se umfl5. De indati ce se constati o cripituri este mai bine s i se suprime supturile la sfinul dureros qi s i se stoarci laptele la intervale regulate (cu mfina sau cu pompa) qi s i se dea sugarului. la nevoie cu un uscitor de pir ("foenul") suflant. sipunul. dar nu sunt intotdeauna eficace. Gura sugarului trebuie s i fie la inilfimea mamelonului. sugarul este hrinit cfiteva zile cu un preparat de lapte adaptat. Multe mame aplici g h e a f i pe mameloanele dureroase. in Romfinia qi Franfa existi obiceiul de a mulge laptele qi de a-1 arunca. Tratamentul consti in golirea in totalitate a glandei mamare cu ajutorul unei pompe electrice. nu se intAmpl5 nirnic riu sugarului. Nodulii. Supturile. qi punerea frecventi qi pentru mai multi vreme a sugarului la sfin sunt suficiente pentru a rezolva astfel de incidente. pentru a uqura introducerea mamelonului in gura sugarului (Vezi qi "Mameloane ombilicate"). Ele servesc de poarti de intrare pentru stafilococi. Cataplasmele cu api rece sau pungile cu gheaii se folosesc ca tratament local. iar In general . Pielea este r o ~ i ecald5. Astupnrea ~i/sau umjlarea mamara' cu limfangita' este cu totul diferitii. frecarea de citre imbr5cMnte.2. Daci mama nu este speriati de aceasti mici anomalie qi daci sugarul este viguros se poate ajunge repede la o aliptare . Este necesar un medicament impotriva febrei (Paracetamol) qi daci febra persisti peste 24-48 de ore medicul va prescrie antibiotice.de lapte pentru a umezi mamelonul qi areola.puse intr-o ma'nupa' de toaleta' sau intr-o punga' de plastic . suptul aplicat exclusiv pe mamelon. Antibioticele ~i antitermicele sunt indispensabile. de trei ori pe zi. anomalie destul de frecventi qi care duce adesea la infscarea precoce a sugarului. cu scopul de a evita orice umiditate reziduald ce favorizeazi macerafia. Este vorba de obstrucfia unui canal lactifer. mai ales in primele zile. Expunerea la aer liber sau la raze ultraviolete contribuie la vindecarea mameloanelor dureroase. Este de ajuns sa' se sfa'rdme buca'!i de gheafa' care . incfit va determina pe mami s i inceteze aliptarea. infofolirea. S h u l trebuie golit pentru a se evita astuparea. Antibioticele folosite nu trebuie s i provoace sugarului vreun efect secundar. o pozifie incorecti a sugarului. De asemenea se va incerca s i se schimbe pozitiile de aliptare cu scopul de a repartiza intr-un mod mai echilibrat presiunea de supt pe diferite p w i ale mamelonului. Este vorba de mameloane turtite sau scobite. Daci sugarul continui s i sugi. Mameloanele ombilicate. survenind in 20% din cazuri. responsabili de mastite sau abcese ale shilor. devine dureros. hidrocortizon silsau antibiotice. un sfin golit se vindeci mai repede qi cel mai bun mod de a goli sfinul este alliptatul. S h u l se umple repede. In stadiul de abces febra este foarte ridicati qi se insofevte de frisoane qi de transpirafii. se incepe aliptarea printr-o extracfie manual2 p h i la obfinerea reflexului de ejecfie qi atunci sugarul este pus la s h . Supturile devin dureroase si provoacd sciderea secrefiei lactate. Sugarul nu trebuie s5 "morfoleasci" vfirful sfinului. in SUA qi Germania s-a demonstrat c i daci se continui aliptarea. daci se continui aliptarea. insornnie qi neliniqte. Se pare c i durerile dispar in cfiteva minute cfind se declanqeazi reflexul de ejecfie a laptelui.sa' jie aplicate pe zona dureroa 1. glicerina qi apa de colonie) ca qi talcul. Este indispensabil s i se usuce bine mameloanele dupi fiecare supt. Mama trebuie s i evite folosirea de dezinfectante puternice. De asemenea este bine s i se evite compresele dublate cu plastic care pistreaz6 urniditatea pe mameloane. Expunerea direct6 ( ~nu printr-un geam) posed6 i excelente capacita'fi cicatrizante. nu trebuie s i dureze mai mult de 10-20 de minute. durerea va fi atfit de vie. acest procedeu alini instantaneu durerea. va comprima areola intre degetul mare qi arititor. in cazul In care rnama prirneqte antibiotice. 0 tehnicii bun5 le poate evita. se obfine o vindecare mai rapidi a infecfiei. care se datoreqte frecvent unei goliri neregulate a unuia sau mai multor canale sau unui sutien prea strhs. Din experienfa noastri reiese c i unele mame nu au dureri atfit de vii qi continui s i alipteze chiar daci mameloanele sunt cripate. deodorante qi substanie care usuci (alcoolul. Se pare c i sunt favorizate de supturile prea lungi. htreruperea temporari a alipt5rii nu este obligatorie. folosirea prea frecventi a apei ~i siipunului. inainte de fiecare supt. Se incepe cu sfinul nedureros sau mai pufin dureros qi. Mamele constati cfiteodati "noduli" dureroqi in sfin.

lapte de vacii. durerea. ungerea cu lanolirxi. ceai. apii de orez halimentafie. durere localii. Sugarii "leneqi" la supt au suferit adesea la naqtere (scorul Apgar sub 8). iar prin aceasta lezarea mamelonului se poate accentua. Unele mame dau o interpretare greqiti unor fenomene fiziologice. De obicei sfinii se intiresc clnd lobulii glandulari care confin lapte se umplu prea mult. in loc de stoarcerea shilor. Dzficultati de alaptare din partea sugarului Nou-niiscufii prea slabi sau prematurii nu pot sii sugii. pentru a nu se ajunge la Jisuri si inflamatii se indica' urma'toarele: expunerea la aer de mai multe o n pe zi. Aceasta nu o deranjeazii intotdeauna pe mamii. Trebuie sii se qtie cii sugarul hr&t la s h poate avea scaune foarte variate in ceea ce priveqte n u m b l (de la 0 la 7-8 pe zi). ei sunt foarte somno- . Alteori insii. expunerea 1-3 minute la raze ultraviolete. False dificulta'fi. nu o recomandiim. Aceasta o face pe mamii (din piicate adesea cu aviz medical) sii rnai adauge ceva preparate adaptate. tare. Durerea $sau umflarea scinului. culoarea (verzi. la fiecare supt se va incepe cu mamelonul rnai pufin tentant (mic. n u m b l rnai mare sau culoarea verde a scaunelor nou-n&cutului alimentat natural constituie motivul care deterrninii aprecierea cii laptele matern "nu prieqte" copilului. v&slturi sau diaree se va extrage o parte din lapte inainte de a pune sugarul la sln sau se va reduce durata suptului. Ea nu constituie ins5 un motiv de ingrijorare. adorm dupii clteva inghifituri qi lasii s h u l din gur& in acest caz este necesar mulsul sau utilizarea unei pompe. sii se foloseascl o pomp5 cu care sii se evacueze laptele riimas dupii suptul copilului. ala'ptarea mai frecventa' (la 2-3 ore) deoarece infometarea sugarului il vaface sa' suga' mai viguros. b) Alteori.5. schimbarea frecventa' a compreselor ce se pun pe mameloane. in astfel de situafii este rnai bine ca. Dacii laptele se scurge spontan se vor line mameloanele invelite in vat5 sterill.Mama $I copilul normal& Un sugar infometat. a alcoolului pur. uneori roqeapi) apar de obicei spre sfilr~itul primei siipth2ni. poate apuca areola intre buze.folosirea unui sutien larg cu conurile sec#ionate sau fnlocuirea cu un suspensor sub fonna' de esa$a' care se trece peste umallzaml opus. implstarea nu se limiteazii numai la areolii. folosirea de lenjerie de bumbac si de rochii subgri cu deschiza'tura' in fa[& cura'tirea mameloanelor de resturile d e lapte. 2. pus la s l n . galben-aurii. De rnai multe ori pe zi se vor face "b% de aer" (mama va sta cu s h i i descoperifi). Dacl sugarul suge prea mult qi apar regurgitafii frecvente. Dupii golirea sa rlmfin incii noduli de dimensiuni variate. Se stoarce slnul la nivelul zonei pigmentate pentru ca mamelonul sii devinl rnai suplu qi sii fie cuprins intre buzele sugarului fii1-5 dificultate. care devine umflat. dupii suptul copilului. pentru a inliitura resturile de lapte care iriti qi macereazii mameloanele qi predispun la infec$ii. a) Aqa-zisa calitate necorespunziitoare a laptelui (vezi rnai sus la cauzele in@rc?irii precoce). mai cald qi incepe sii se inroqeascl. chiar dacii mamelonul este turtit sau invaginat. Criteriul major a1 aprecierii valorii alimentafiei naturale (la scin) este creSterea corespunza'toare in greutate.) qi. Remediile prezentate de unele f m e (tetine intermediare etc.1. Slnii se vor spila cu apii rece. Un sugar infa'rcat din cauza scaunelor moi va face cu siguranfci: mai tcirziu. tulbura'ri digestive importante. alburii) qi consistenpi (grunjoase. consistenpi mode. ci cuprinde intregul sln. in rezumat. "tari"). evitarea sa'punurilor tan. intiirirea sfinului. fn cazul h care numai unul dintre mameloane este plat sau scobit. care se schimii des. dar poate determina intiirirea qi turtirea areolei in aqa fel inclt sugarul sii nu rnai reuqeascii sii cuprindii mamelonul in g u r l pentru a-1 comprima cu eficacitate. qi adesea se ajunge la in@rcare. consumare psihicii etc.5. Se va purta lenjerie uqoarl. timp de 10-15 minute. de obicei. Dacii nu se iau miisuri impotriva stagniirii laptelui qi persistentei nodulilor se ajunge la inflama* redutabile (mastite). treaz qi sbiitos. personal. semilichide. c) Hipergalactia ("am prea mult lapte") impresioneazl qi neliniqteqte pe multe femei. Astfel de tulburiki (umfIarea. se recomanda' de asemenea.) sunt rodul imaginafiei celor ce le concep qi de cele rnai multe ori sunt ineficace qi nu au ca rezultat palpabil declt oboseala sugarului. Simplul fapt de a suge formeazii vMurile shilor pentru a face sii iasii in afarii mamelonul. turtit sau scobit). Solufia ca mama sii se mulgl la fiecare supt este chinuitoare pentru mamii (efort fizic. Se lasii sugarul sii sugl p l n l c h d se saturl qi apoi se goleqte s h u l (cu pompa sau prin muls).

inseamn5 c5 a intervenit ceva deosebit: imbolna'vire sau o gre$eala' din partea mamei. La nevoie se recurge la alimentatia prin gavaj (laptele este introdus cu seringa printr-o sond5 in stomac). manevrele brutale de ingrijire dup5 ce nou-n5scutul este alsptat. bruscarea acestuia in timpul suptului. cdnd este pus la sdn. apoi se opresc ~i adorm. Alteori. manifestate in primele zile prin convulsii (infepenirea total5 sau tresiiriri ale mu~chilor) $i/sau cianoz5 (invinefire in jurul gurii sau a fefei. La aparifia brusc5 a unor vlrs5turi mai numeroase se suspend5 o mas5 de lapte ~i se inlocuie~te ceai. Ca atare. chiar dac5 au o greutate normal5. Dupii disparitia manifestsrilor patologice. Cu timpul. v5rs5turile survin la noun5scufii care sug repede. in timpul icterului fiziologic o mare parte dintre nou-n5scuti sunt rnai somnolenfi $i se alimenteaz5 mai greu. neregulate.lenti. mult $i inghit mult aer (aerofagie). De obicei. . ca orice fiinf5 uman$ are tending la comoditate. forfarea nou-na'scutului sa' suga' trezindu-1 din somn.. Cauzele cele mai frecvente ale infbrctirii precoce l nou-ndtscutul a siinittos sunt: lipsa de dotint& si de mint&de a albg[ta din partea mame£. vor fi ferifi de contactul cu persoane cu guturai vi in general de orice contact direct cu persoanele adulte (nu se vor siiruta sugarii!).manul nl:1 a al5ptikii pentru nou1 n5scufii care din primele zile sunt hr5nifi cdnd la sdn. Potiunile antivomitive ~i sedative se vor administra numai la indicatia medicului. acestea se aspir5 cu o par5 mic5 de cauciuc. noun5scutul va fi pus la repaus total. Prin regurgitafie se intelege eliminareape gura' de aer ~i de cantita'ti mici d e lapte nemodificat. administrarea in exces de ceai intre mese. greseli dcc tehniicb a 4zldptcrii. chiar cu pipeta. cei care s-au n5scut in stare de asfixie (vinefi) sau nu au tipat dup5 navtere (ca semn c5 au suferit) refuz5 s5 sug5 in primele zile. Regurgitafiile sunt f"ar5 nici o semnificafie patologic5. noun5scutul fip5 sau pur ~i simplu refuz5 s5 sug5. Orificiul tetinei nu va fi prea mare! Regurgitatiile Ti va'rsa'turile. Dac5 v5rsSturile nu se insotesc de alte tulbur5ri generale. cu pentru a pune in repaus tubul digestiv. diferenfe prea mari intre temperatura de noapte $i cea din timpul zilei etc.De aceea. i Dac5 in creier s-au produs deregliiri mari. La noun5scufii care au contractat un guturai se picur5 in nas cu o pipet5 ser fiziologic. Va'rsa'turile pot f i manifestarea unei boli. Mamei nu-i r5mdne decdt solufia de a . sunt mai abundente ~i survin de cele mai multe ori la un interval mai mare dup5 mas5 (cu excepfia celor din stenoza hipertrofic5 de pilor sau din malformafiile esofagului). cu lingurip ~i apoi cu biberonul. a mdinilor $i a picioarelor). sunt rare. ace@ nou-n5scufi vor fi p u ~ regulat la shn. proba suptului. Se va incerca alimentafia cu lapte muls. cdnd la biberon. Se va urmiiri ~i se va corecta tehnica aliiptiirii. Adesea este vorba de o obstructie nazal5 printr-un guturai sau de o infecfie a mucoasei bucale (muguet sau "rna'rga'rita're2").).~ mulge laptele ~i de i a-1 da nou-n5scutului cu biberonul. ei incep s5 sug5 in decurs de cdteva zile. Sugarul. utiliZ-Q b i b t r ~ u r r u r . la venirea din maternitate nou-n5scutul va fi protejat de varia~iile prea mari de temperatur5 (camere suprainc5lzite. Nou-n5scufii la care navterea a fost prelungit5. Alirnentafia lor necesitii indemhare qi riibdare. la scurt timp dupii supt. iar dup5 aceea refuz5 dintr-o dat5 sdnul. nu se va folosi biberonul concornitent cu alimentafia la sdn.. Dac5 lezarea creierului nu a fost prea grav5. graba sau nervozitatea mamei in timpul suptului. or efortul depus pentru u trage din biberon este de Sapte ori mai mic deccit eel depus pentru supt!. in cantit5fi mici ~i nu se insofescde sc5dere in greutate se continu5 al5ptarea. Viirs5turile se deosebesc de regurgitafii prin faptul cii laptele este adesea modificat (Pnchegat sub form5 de grunji mici) $i proiectat la distanf5. nervozitatea ~i nepriceperea mamei. mulgdndu-se apoi laptele r5mas. Cur5firea cu vat5 sau comprese irit5 mucoasa nazalii ~i poate determina infectarea ei. Dintre greqelile mamei care pot duce la dificultiifi de supt din partea nou-n5scutului amintim: rigiditatea orarului. Refuzul de a suge. dar $i dovada unei greqeli in tehnica de al5ptare: supraalimentatia. evitdndu-se orice efort ~i f5cdndu-se minimum de manevr5ri. ur Biberonul este du. care se deschid direct in afar5. decdt pentru un motiv major. Dac5 nou-n5scutul a supt cdteva zile mai mult sau mai pufin bine. starea de tensiune nervoas5 in familie. in caz de secrefii. a c e ~ t nou-n5scufi trag de cdteva ori i din sdn.

iritatk predispus2 la infectii.Mama # @lul uite cd. Mama este obligati s5-vi extrag2 laptele vi s2-1dea nou-nbcutului cu pipeta. el poate fi al5ptat de c5tre mama sa.. verzi. Boala hemolitica a nou-na'scutului. Alfii. Nu se intrerupe algptarea. i ca' mama ji nou-nanascutul trebuie sa' "inve/e"ca acest act de importanfa' deosebita' sa' se desfa'qoare comenabil pentru amcindoi. Se va cerceta dac5 nu este vorba de o supraalimentafie prin supturi prea prelungite sau prea dese. Unguentele cu antibiotice au indica/ii rare. Aceste scaune apar de obicei la fiecare mas&. insuficienp cardiac$ ciroza. Contraindicatiile alimen- tapei l S&I a Dintre acestea amintim unele boli grave ale mamei: tuberculoza. el sirnte imediat. Din pgcate. sau va bate uvor cu un deget obrazul sau nasul acestuia. s5 sug5 la intervale de 3-4 ore. encefalopatiile. sau a unei rnalforrnatii congenitale (stenoza hipertroflcrli a pilomlui etc.6. Dac2 sugarul crevte qi are o stare general2 bun2 nu se va lua nici o m2sur5 dietetic2 sau de tratament medicamentos. Contraindicarea al5pt5rii este eronatg. psihozele grave etc. c h d prin dietele de tranzitie (ceai. vdrs&tutllt fl Prim tn a unei imbolnaui 2 3 ? gmve: alspepsiegtavb insolatie. plhge. SB nu uitati c2 este bine ca orice sugar s5 ajungg de la inceput sau cu timpul.in cantitate mic2 . E astfel de situatii. Sdi 1 - Falsa diaree. cu sonda. c2teodat2 explozive.ci folosi scinul. Pus in pat. Mama este datoare sa' observe reacgile sugarului ~i sa' $tie ca' de echilibrul . ei fip&se zbat. se trezevte. infestarea cu SIDA. rnai infometali. ci vor deveni ore de somn pentru sugar. anemiile grave.cu biberonul. fiind pus la s2n numai c2nd este linivtit.rnai W u . Aplicatiile locale de pudre sau creme se vor face cu d i s c e r n k h t la indicatia medicului. Dac2 sugarul se enerveaz5 incercati s5-1 punefi dup2 c2teva minute la celidalt s h . se enerveazs vi reincep s5 urle. pentru a mentine secte$ia lactat5 vi se va continua alimentatia la s h . devenind sclava acestui mic tiran). unde laptele p a t e c2 vine rnai uvor. cancerele. Alimentafia natural2 este primejduit2 in caz de tulburik-i digestive (diaree-boal5). h nici un caz nou-nilscutul nu va fi menfinut la s2n mai mult de 20-30 de minute. Foamea ii trezevte ins2 in momentul in care sunt qezafi in pat (mai pufin cald ~imai pufin mode dec2t in bratele mamei). scaune dese. ii induioveaz5 pe tofi vi trece altcineva la r h d s2-1 fin5 in braQ. toat5 familia (adulfi vi copil) va ajunge la o stare de nervozitate greu de depBvit. cu timpul. ap5 de orez. Ava cum am amintit. incearc5 din nou ssnul. Unele malforma@iale gurii (gura de lup vi buza de iepure) sau encefalopatii grave fac imposibil2 al5ptarea. Este rnai bine ca un astfel de sugar s5 fie lbat s2 p l h g 5 ( p h 2 la 1-2 ore pe zi). mama va mivca incet mamelonul in gura nou-niiscutului cu tractiuni de "du-te-vino". sup2 de morcovi) ~i realimentare cu unele preparate de lapte (Humana H. mai vigurovi vor reactions cu vehement5 dac5 nu g2sesc lapte suficient. ivi sucesc capul in toate p w e . Acestea nu vor fi ore de supt.). Se va p2stra o igien5 riguroas5 a pielii. rnai vioi. in incheiere insist5m cu afirmatia ca' orice nou&cut i ~arefelul sa'upmpriu de a primi . D a d noun5scutul prezint2 o form2 de boa12 hemoliticg prin incompatibilitate Rh sau grup sanguin.in lapte sunt distruqi de sucurile digestive. Un sugar enervat vi obosit de pl2ns nu va suge niciodati cum trebuie. pielea din jurul anusului vi organelor genitale devine roqie. cu lingurip sau . Partida este pierduti vi pentru sugar (care se va subnutri) vi pentru familie (care ivi va disttvge tot programul. Unii nou-na'scufi adorn cdnd sunt p u ~ ila sdn. caI d c &in supratnc&lzire a camemil. insuficienple renale. moi sau lichide. dietele instituite uneori pentru diarei uvoare sau chiar false diarei sunt la originea multor ?n@rcik-iprecoce. n Milupa HN 25 etc. dac5 adoarme. multi sugari alimentafi la s2n prezint5 in primele s5pt2m2ni. se va evacua regulat laptele din s2n (prin muls).).1. Menfinerea prelungiti a sugarului la s h il face s2-vi formeze un reflex de somn la s h vi ori de c k e ori va fi pus s5 sug2 va adormi imediat. 2.meningitir etc. Nu vefi reuvi niciodaa acest lucru dac5-1vefi tine in brate rnai mult de o jum5tate de or&la fiecare mas5. deoarece anticorpii care se gisesc .5. intoxicatie. Secundar.

cafeaua ~i ceaiul "chinezesc" (agit5 sugarul) yi tutunul. In unele c w i sunt diverse interdicfii. sliinina.i u~urinfa care vine laptele cbnd nou-niscutul este cu pus la sbn. in propoqii diferite. alcoolul ii face somnolenki. acesta plfinge cu disperare . prazul. lnterzicerea vegetalelor (fructe. ouii. necesare combaterii setei. i Pe de altii parte. iar atunci cbnd nou-niiscutul este pus la piept. sub formii de lapte sau derivate. vinul in cantitate mare. came sau peyte. d e ~mama are lapte suficient. varza. de fantezii destul de derutante. biiuturile alcoolice. .). usciiciunii mucoasei bucale yi senzafiei de obosealii. de niiscociri. Relafiile - ' Vezi qi capitolul "Lehuzia" . unele condimente sau salate). cu o cantitate de lichide ceva rnai mare. Din experienfa noastrii sunt pufini sugari care se manifest5 (refuzul de a suge. brgnzeturi. ciocolata. un aport lactat de 750 ml pe zi.) dupii astfel de alimente. in schimb.i nervozitatea mic~oreazii secrefia lactatii. La mamele care au prezentat o anemie feriprivii in timpul sarcinii se va recomanda un regim alimentar cu came de douii ori pe zi (ficatul confine mult fier). dintre care citiim: ciocolata (agitii. compot.2. leguminoasele (fasolea.un aport protidic constituit din 60-80 g (10-1 5% din bilanful energetic). un num5. margarina). usturoi. fructe. La ceie care au crescut in timpul sarcinii cu peste 12 kg este bine sii se reducii aportul de alimente bogate in griisimi (untul.un aport glucidic de 340 g (50-55% din nevoile energetice) sub formii de zarzavaturi. De asemenea. Regimul d e viatEi si ali- mentatia mamei Alimentafia mamei care aliipteazd Sfaturile ce se dau mamei care aliipteazii sunt adesea un amestec pitoresc de fapte. Eventual medicul va recomanda un medicament cu fier. diaree etc. cafeaua yi ceaiul agitii. unele alimente care dau un gust pronunpt laptelui: conopida. de cel pufin 1. Unii (nu toti !) sugari refuzii sii sugii dacii mama consumii alimente iufi (ardei.in timpul aliiptirii.5 litri.i trage fiirii sii se goleascii sbnul. Trebuie insistat asupra cgtorva recomandki: . dulciuri. scaune mai numeroase.unele mame observii cii este suficient ca sugarul sii plfingii de foame. scaune rnai moi?). uleiul.r insernnat de medicamente sunt contraindicate in caz de aliiptare. . Al6ptarea decurge nonnal. ci . piitrunjelul . mama va consuma lichide (lapte. Rafia alimentarg idealii este de 2 500 calorii (cu 500 de calorii rnai mult decgt in perioada sarcinii): . somn 8-10 ore cu o siesta dupii-amiazii. Toate acestea "trecute" in laptele de mamii. lintea. fiinoasele. peyte. Este nevoie numai de o rafie alimentarii echilibrat5.ei sufietesc depinde nu numai secrefia lactatii. cartofii priijifi. . sarea. lapte sau iaurt. ouii. 2. de obiceiuri.rea uscatii). in unele cazuri. De asemenea. maz5. un aport de lichide de cel pufin I. un pahar mic de vin natural sau de bere sunt binevenite).5litri/zi.5. pe IhgZt lactate (de trei ori pe zi) se va recomanda un medicament cu calciu qi magneziu. colici. dulciurile.femeia care alGpteaza' poate sii mcinbnce ce vrea! Singurele restrictii sunt: excesul de alcool (sunt interzise toate bhturile rafinate. pentru ca laptele sii se scurgii singur din sbn. care sii cuprindii indeosebi lapte ~i derivate. L a unele mame. apii etc. Grijile . Nu se impune un regim alimentar special a1 marnei. dac6 mama este psihic echilibratk riibdzitoam $ dac6 toat6 familia este coqtientb c6 mama-lauzzi are absolutd n& de o aimoqfiisenin&defamifie $ de ajutor efectb pentru evitarea suprasolidtiirii Bite si psihice. tutunul are efecte de duratii! Mai degrabii. ceai. muriiturile pot provoca unele tu1burk-i ca: agitafie. zarzavaturi) constituie o greyealii. fiiinoase. laptele curge din mameloane intre supturi. Igiena de viafii' trebuie sii fie simplii: mers pe jos. modul de a suge yi scaunele sugarului sunt influenpte ~ 2 n mama prezintii o colit5 d sau intolerantii la anumite alimente. Alimentaga m a m i care nu aliipteazii este obi~nuid. unt sau margarinii. dupii cbteva siiptiimaAni. La cele cu lipsii de calciu ~ i l s a u magneziu.un aport lipidic de 60-80 g (30-35% din nevoile energetice) sub formii de ulei vegetal (floarea-soarelui). piper) sau cu miros intepiitor (ceapii. sunt viitbiitoare pentru sugar. yunca.

Siinul (manzelonul. Igiena corporala'. Masca s e confecfioneazi dintr-o bucati de p2nzi sau de tifon. mama poate hra'ni si Pngriji sugarul? C2nd mama are guturai. Nu se folosesc deodorante (obstrueazi porii pielii) si nici parfumuri cu miros fipitor. salatele de crudititi. Purgativele. Girnnastica are un efect favorabil. ingrijirea copiilor mai mari. daci in familie sunt persoane cu infecfii cutanate este necesari ~i dezinfecfia cu cloramini 1%.pentru a evita ciderile prin alunecare. perele. Nu sunt recomandate fustele.i. cutele de la g2t (in general. la recomandarea medicului (in doze zilnice de circa 1 000 u. Vitamine. Vafi evitata' oboseala. chiarin cantitate mici. purta d Va cimisi de bumbac ~i rochii care se incheie in fafi. zonele ce transpiri mult). care trebuie luati de mami. va .cada se spali bine cu a p i si sipun inainte de folosire.dupi baie se folose~te lenjerie curad. in acest caz. aportul de vitamine pe aceasti cale este suficient. posibile dupi cca 45 de zile dupi naStere. Constipatia mamei va fi combituti cu fructe.). sau doze mari pe o durati de c9teva ssptimiini). dar la nivel individual este prudent s i nu se acorde prea multi incredere cifrelor. sutienele str2nse.dupi baie se va folosi un prosop mai aspru (in. iar in cadi se pune o bucati dintr-un covora? vechi sau de stofi. sfituindu-se orice mami c i sarcina poate surveni ~i in cazul in care alipteazi.Mama si copilul sexuale sunt. ea va purta o masci la guri ~i la nas ori de c2te ori se apropie de sugar. Daca' este ra'cita'. Daci alimentatia este echilibrati. trec in lapte. dar cu misuri anticoncepfionale. . in interiorul c k i a se introduce o bucad de material plastic. strinuti sau regurgiteazi. nu in cads. Am mai scris acest lucru si-1 repetim. Mama va face d u ~ zilnic. in timpul du~ului folosi sipunuri neiritante. manza va sta cu siinul descoperit. p2inea neagri. Este sigur c i aliptarea joaci un rol statistic in distanfarea nasterilor. cu consecinte serioase asupra srinitifii sale.imbsierea se va face cu dus. axile. Mamele sunt foarte ingrijorate c2nd sugarul pl2nge. frotir etc. Mulfi medici recomandi mamelor care alipteazi vitamine sub formi de tablete. . este r i g u ~ i t i sau simte o jeni in g2t se anunfriinceputul unei "rriceli". administrarea de preparate cu calciu ~i fluor). Dintre alimentele care combat constipafia amintim: mierea de albine.prosoapele ~i cear~afurile de baie vor f i strict individuale. Cu ocazia tuturor manevrelor de ingrijire a sugarului este bine ca mama s i poarte un halat curat de culoare deschisi.) cu care se va "usca" orice urmi de umezeali. starea de tensiune din familie pot determina oprirea secretiei lactate. lipsa de odihni de noapte. sunt dispuse s i dea crezare afirmatiei c i laptele este insuficient cantitativ sau calitativ.apa de la dus nu va fi nici fierbinte si nici prea rece: . . bineinfeles. deoarece la aceasti v k s t i este foarte receptiv la orice b o a l i . vegetalele in general. la ael. Unele mame nu pot alipta sugarul cu altcineva de fa$. daci mama are obi~nuinp. Trebuie acordati o griji deosebiti igienei dinglor (spilarea zilnici. va insista va indeosebi la plicile (cutele pielii): sub s2ni. La cele patru colfuri se coase c2te un siret cu care masca se leagi in jurul capului. drajeuri sau picituri. rochiile. mama se va spci'la bine pe miiini. Ce medicamente se elimim" prin lapte. . l2ngi cadi se plaseazi un covora? sau un gritar de lemn. face un masaj. determin2nd scaune moi la sugar. este somnolent. ci va consulta medicul pediatru care Pngrije~te sugarul. care s i nu fie imbricat ~ 2 n face alte treburi gospodiire~ti. in afari de vitamina D. colici sau refuzul s2nului (laptele capriti gustul purgativului). care se pune in doui ~i se coase ca un buzunar. sunt c2fiva din factorii care duc la epuizarea fizicii a mamei. regiunile inghinale. Adaosul de pulbere de lactozi (se procuri de la farmacie) in lapte are efecte favorabile. tratarea cariilor. Lenjeria va f i curati. Nu se poarti lenjerie din fire sintetice. ava cum s-a recomandat mai cus. Liuza nu este i n c i restabiliti aqa c i in timpul imbiierii sunt utile c2teva misuri de prevedere: . fmbrdca'minten mamei. de 2-3 ori pe zi ckte 1/2 de or& fnainte defiecare nzanevra' de ingrijire a sugarului. . schimbati zilnic. daci este posibil. oul moale. prunele. Mama nu va lua nici un medicament din proprie initiativi. unghiile se taie la douci' zile ~i se spala' o data' pe zi cu periuta de unghii. cutele de sub siini) vafi spa'lat cu atentie deosebitci: Daca' exista' tendinta la injlamatii. viafa complicad de familie (vizite etc. vegetale (crude sau gitite) ~i cu p2ine neagri. lipsa de colaborare a sofului la problemele de gospodirie qi de ingrijire a sugarului etc. Factorii psihologici sunt foarte importanti: necazurile. Munca fizici excesivi. cordoanelc.

O d a t i cu reluarea activitgfii d e toate zilele (gospod&ie. . De asemenea. cel pufin aparent. Pe de alt5 parte. mai putin precoce sau mai greu de crescut ~ieducat. Este un adeviir recunoscut de toat5 lumea. Alimentafia artificial5 cu lapte de vaci modificat sau preparate industriale este incununat5 de succes. indeoyebi. se g5sesc impuritgfi vizibile cu ochiul liber. ereditate. se va apela la o rudi sau alti persoan5 de incredere. cBnd se aplicii bine recomandkile in ceea ce prive~te concentratiile laptelui si se respect5 riguros o igieni corecti in pistrarea. hormoni) continute in laptele uman. Trebuie reamintit c i in s5n5tatea sugarului intemin ~i alti factori (copil dorit. Se pare c i nou-n5scutul la termen nu are nevoie absolut5 de anticorpii. in conditiile unei familii inst%ite ~iinstruite. intr-un colt a1 camerei sugarului se va plasa o masi obi~nuitd in5lfime convenabil5 pe care se va pune o de p5tur5 ce se acoperi cu un plastic ~i un cear~af un sau scutec mare. Uneori. ridicarea de greutiifi etc. de germenii fennentatiei lactice care.3. Totu~i. chiar intr-un lapte foarte proaspiit. Laptele de vaci este expus la inurdirie sau la infectare inainte de a ajunge la sugar. se vor putea inlocui nu substantele de apkare (anticorpi.5.fi Itisat singur? Sugarul nu trebuie 15sat niciadata' singur in casi. ambalare etc. curiitenia generals. Un astfel de lapte trebuie trecut printr-o strecurgtoare cu sit5 fini. pe colfurile mesei (situate la perete) se pun obiectele de uz curent: scutece. Aceqti microbi ajung in lapte inci din timpul mulsului ~i se inmulfesc extrem de repede in orele care urmeaz5. in familiile nefavorizate (economic.5. Exist5 ins5 multe situafii in care alimentatia la sdn nu este posibil5 qi atunci este nevoie ca de la inceput s5 se treaci la alimentatia cu preparate de lapte. cu conditii optime pentru pozitia corpului qi mi~cirile sugmlui. tot la fel ca sugarii hri. planul orizontal ~i dur a1 mesei permite o ingrijire mult rnai eficient5. consemare.ni@la sin. oasele bazinului ~i organele abdominde vor veni rnai repede la pozitia dinaintea sarcinii. Este necesari rnai mult5 odihn5. pusi intr-o pBlnie steril5. mama nu trebuie de obligatii s5 se aplece sau s5 se ocupe de sugar in pozifie incomodi.) care trebuie luati in seam5 atunci cBnd este vorba de alegerea laptelui. Szlgantl poate . Pe aceasti mas% se vor face toate ~nanevrele ingrijire ale sugarului. La prematuri ~i dismaturi rezervele in acevti constituenti sunt mai mici. in momenhll in care medicul ii perrnite mamei s5 fac5 plimbgri.) au fvacut ca riscurile ce le implica pe vremuri alimentaiia artificial% sugarului s5 scad2 mult. Absolut necesar arfi cu orice fumilie cu copil m c sa' aiba'. mediu rural sau urban. igien5. educativ etc. nou-niscutii s5n5to~ialimentati artificial se dezvolti. Dup5 o plimbare sau o viziti la o familie de prieteni. A 2. c5m5qute. Y evit5 e durerile de ale". Mama va fi rnai pufin solicitat5. a Produsele de lapte denumite "formule pentru sugari". iar ideal ar j? SZ se foloseascn' i produse aclaptate sau par!ial adaptate. jn stadiul actual a1 cuno~tinfelor bi progreselor industriei pentru produse lactate. secretia lactat5 poate s5 scadi. laptele contine un mare num5r de microbi. Asemenea treburi se amBni sau. civilizatie. Se va face tot posibilul ca s5 intre in obi~nuinti somn dup5 masa un de prdnz ~inu se vor executa munci grele in gospodkie (sp5latul rufelor pentru toat5 familia. educatie. spoitul peretilor.). cel putin. respectiv "adaptate si partial adaptate" se apropie mult de laptele uman. se fac intr-un ritm lent. chiar dac5 mama are impresia c5 $-a redobdndit puterea necesai. Alimentatia zisii "artifz- cialii" eu lapte de vacii (preparate industriale de lapte pra3 Cel rnai bun aliment pentru puiul de om este laptele de mami. mama se va simti rnai in putere ~i se va ocupa cu un elan crescut de copil ~i de restul familiei. cu simtul rgspunderii. prepararea gi administrarea laptelui. Sugarii hriniti cu produse de lapte praf nu vor fi rnai putin inteligenti. traditie etc. Ei sunt numai privati de o anumit5 securitate biologic5 daG de natur5. deoarece el are stocati o anumit5 cantitate inc5 din timpul sarcinii. unguente etc. Pentru u7urarea muncii.frigidel. Oriciit de corect ar fi fost recoltat ~i manipulat. In orice familie se va improviza o "mas5 de infqat". Este vorba. obligatii sociale). Progresele extraordinare survenite in elaborarea unor produse industriale de lactate pentru copii cBt ~i a mijloacelor puse la dispozitie de civilizafie (refrigerare. de hormonii ~i de celulele vii continute de laptele de mam5.) riscurile sunt rnai mari pentru sugarul hr5nit artificial.

ferite de praf. s5 se p5streze la frigider qi s5 se consume cit rnai repede. 2. Obiecte necesare h alimen- ta* artzficialzi Pentru alimentafia artificial5 a sugarului ingrijit in farnilie sunt necesare: . in lapte p a t e s5 se gbeasc5 yi o alt5 categorie de germeni.atunci c h d sunt numeroqi fac s5 se acreasc5 laptele. m2inile se spal5 p h 5 la coate cu ap5 cald5 qi s5pun. Fierberea omoar5 microbii patogeni (produe5tori de boli) qi microbii fermentatiei lactice. deoarece compoziiia sa este rnai constand. Al5turi de aceyti germeni (care nu sunt periculoqi prin ei inqiqi). ambalat in recipiente de plastic. Laptele de wdi nu vafi dat nidodata neftert sugamlui. cu capac. fie c5 este prosp5t.3.Tetine. curate. se cl5tesc qi se pun la uscat cu gura in jos. avind grij5 a o cl5ti cu ap5 rece inainte de a pune laptele la fiert. Se cump5r5 de la inceput 8-10 biberoane. Se r5ceqte apoi brusc. Este necesar ca persoana care mulge vaca s5 fie sin5toas$ s5 nu prezinte infec@iale pielii. 1 pentru lichidul de dilu$e (vezi qi punctul urmitor).2. Pentru recoltat se folosesc numai vase din metal inoxidabil sau emailate. .1 pcilnie pentru turnarea laptelui h biberoane.3. pentru a evita scurgerea lichidului de sp515tur5in lapte..o cratita' cupereti dubli perrtrufierberea laptelui. Ugerul vacii se spali cu ap5 qi sgpun. . in lips$ o pivnig rece este suficient8. dup5 depi~irea acestui termen.1sita' deasa'. inainte de muls. in dulapuri. . cu atiit rnai mare va fi n u m h l de germeni pe care ii va conpne. . . este foarte important ca laptele s5 se fiarb5imediat dup5 ce a fost muls. inainte de folosire se opiiresc. P5strarea laptelui in condi@ile cele mai bune se face. Lmediat dup5 ce este muls. Este de preferat laptele amestecat (provenit de la rnai multe vaci). se limpezeqte qi se qterge cu o p h z 5 curat5. laptele se riceqte brusc (se pune vasul fntr-o cilldare cu ap5 rece sau direct h frigider). iar cel de seara la mesele de dupi ora 19).Biberoane. Laptele p a t e fi utilizat cel mult 24 ore de la fierbere. Este nevoie de 10-12 tetine. deoarece se sparg destul de repede h tirnpul manipuliirii qi fierberii. Zilnic se utilizeaz5 6-8 biberoane: 5-6 pentru lapte. Cu cit temperatura la care se pbtr& laptele este mai ridicat8 qi cu cit se ht&zie consumul.yentru ca acesta s5 nu se lipeasc5 de fundul cratifei.2-3 vase emailate mai mici pentru p5strarea linguritei.). in care se fierb qi se p5streaz5 biberoanele qi un altul de 1-2 Iitri pentru sterilizarea qi p5strarea tetinelor qi suzetelor. De asemenea. Se procur5 rnai multe. 1 pentru ceai. Un lapte bun pentru copii trebuie s5 provin5 de la vaci sh5toase qi curate. Pntr-un frigider care func@oneaz5bine. apoi se spal5 cu ap5 cald5 qi sod5 sau detergenfi. preg5tirea dilufiei laptelui etc. pe suporturi speciale.1 vas emailat sau din ole1 special (Zepter etc. Vezi pagina urm5toare. laptele se amestec5 cu o lingur5 pentru ca s5 nu se formeze pojghit5 la suprafar5 (laptele se "umflii"). . in pra noastr5 laptele de vac5 p a t e fi obfinut sub diferite forme: direct de la produdtor sau de la magazine. in gospo&ile individuale Wheqti se pot folosi oalele de p b h t smapite. se imbrad un halat curat. fireqte.5. Laptele trebuie fiert 10 minute. Dup5 intrebuintare se cl5tesc imediat cu un jet de ap5 rece. unde se vinde lapte pasteurizat. In timp ce fierbe. De aceea. de carton sau de sticl5. Aceasta se intiimp15 in special in timpul verii. Cei mai frecventi sunt microbii care provoac5 diaree (grupul Salmonella.5. dupi care se qterg cu un prosop curat. el nu rnai poate fi dat sugarului. Laptele va fi ridicat seara qi dimineafa (imediat dup5 muls) qi va fi folosit in mod obligatoriu in decurs de 12-24 ore (laptele muls dimineata se foloseqte la mesele din timpul zilei. cu capacitatea de 3-4 1. bacili coli ~i bacilii dizenterici). Vasele se p5streaz5 in dulapuri hchise. Se pot folosi vase de aluminiu sau de ofel cu perete dublu ~i cu un dispozitiv care sernnalizeas Tnceputul fierberii.1. laptele se fierbe imediat dup5 ce a fost procurat. . Se va folosi totdeauna aceeaqi cratip. Fierberea laptelui Fie c5 este pasteurizat.2 perii pentru spa'larea biberoanelor. aceia care provoac5 bolile. 2. 1 pentru sucul de fructe. Fierberea se face h vase de ofel sau emailate'. .

pglnie. fabricat din sticlii transparentii. .I fiigider (de mare important. cu ajutorul unei perii speciale.I cutie cu bucci{i de tifon sterile. lingorip. din materiale speciale. perie pentru sticlii. . capace pentru biberoane. untului sau uleiului. . Fig. . Apoi se va cliiti de rnai multe ori cu apii fierbinte ~i il va pune cu gura in jos la uscat. unde pot riimhne grunji de lapte. biberonul se cliiteqte de mai multe ori cu a p i rece. . Dacii biberoanele nu se cliitesc imediat. Dupii fiecare masii. care rezistii la fierbere.I termns necesar pentru ciiliitorii sau plimbilri rnai lungi. recipient gradat.I tel pentru amestecul pireului.I recipient gradat pentru miisurat anumite alimente. cu capacitate de 250 ml. cu git rnai larg $i cu un dispozitiv special de h ~ u r u b a r pentru e fixarea unui capac sau a tetinei. Fig.I pensii inare sau I "cleste" cu care se scot tetinele $i biberoanele din vasul in care se plistreazli stenlizate (fierte). mama va spila biberonul cu api caldj ~i siipun sau detergenti. in ultimul timp au a p h t noi tipuri de biberoane. cutit.I mamasurii 5 g. iar din 50 in 50 ml sunt gravate $i cifrele corespunzlitoare. Nu este permis sii se lase biberonul plin cu apii. cind va avea timp. resturile de lapte se indepiirteazii foarte greu.!).CLteva obiecte necesare pentru alimentatia sugarulu~: biberoane. 2. Biberoanele din sticlii de Jena ingrijirea $i minuirea corect2 a biberonului ~itetinei constituie condifii de bazii pentru piistrarea igienei alimentafiei $i evitarea imbolniivirii sugarului de diaree. cu care se acoperii vasele $i obiectele sterile. Pe peretele exterior al biberonului sunt gradate citef linii care indicii diviziunile de 10 ml. de .Biberoanele cu g5tul larg $i cu ghivent sunt rnai practice.2 cutii din plastic cu capac. .I cufit pentru a nivela zahiirul vi praful de lapte din lingurifii. .2. iar altele rnai mici pentru miisurarea zahiirului $i siropului). pe un prosop curat sau pe un portsticlii (rastel) special. Biberonul este o sticlutii de formi cilindricii. pentru a fi cliitit ulterior. . . suficient de mari pentru a cuprinde comod jumiitate din inventarul pentru "buciit&ian copilului. .. pentru a se inliitura toate resturile de lapte lipite pe perefii lui.. intrucit eventualele bacterii aflate in apii se inmultesc repede. . Mai tkziu. tetine. dar sunt rnai scumpe.47 .I mixer.I rciziitoare de sticlci. cutie din plastic cu capac.46 . insistiind in special in regiunea de sub g2t ~i la sanful circular care separ5 fundul de peretii laterali.1-3 lingurife (una cu coada lungii pentru folosirea la amestec. sunt rnai rezistente la schimbikile bruqte de temperaturii.

s i permiti scurgerea laptelui sau pitrunderea aerului in biberon. De altminteri. Se intoarce ca un deget de m k u q i qi se freaci cu o perie p h i se inlituri gi ultimele resturi de aliment. fierbere sau chiar de la perforare). nu se arunci tetina respectivi. Sterilizarea se face prin fierbere sau prin metode chimice.). cel de sus situat la jumiitatea vasului) yi acoperit cu un capac. daci dupi prima perforare orificiul este str2mt qi laptele nu se scurge ?nmod mulpmitor. perforarea se va face de citre mami cu ajutorul unui ac de cusut. tetinele devin moi. Tetinele sunt confeciionate din cauciuc. laptele se scurge cu vitezi. acul se inroqeqte la o flacki ~iapoi se inleapi in conul tetinei.Mama copifrrl Tetinele noi de cauciuc se freaci cu sare qi se fierb invelite in tifon.daci este posibil . Pentru a evita formarea acestor straturi alburii pe pereiii de sticli ai biberoanelor se pun c2teva picituri de otet in api.Spillarea biberonului. se z v h t i . se scuturi pentru a se scurge toati apa. in ultimul timp au a p h t tot felul de modele. Pentru creqterea durabilitiliii. Daci laptele continui s i curgi in jet continuu inseamni c i orificul este prea larg. ci va fi folositi rnai a z i u c h d sugarul va primi alimente rnai consistente (supa mixati. sunt sthjeniti la supt ~ 2 n d folosesc tetine cu un singur orificiu. in familie sterilizarea se face prin fierbere. Dupi folosire. i ' Sub numele generic de silicon. din material plastic sau silicon. Cele rnai bune sunt cele care se fixeazi pe biberon prin inqurubare. cu tetina fixat& laptele se scurge c2teva secunde in jet continuu. de preferat sau "ncruce"). Daci orificiul este prea larg. se aqeazi pe un platou de sticli qi se acoperi cu un capac sterilizat sub formi de con pentru a se feri de praf. lipicioase. Tetinele. deoarece se degradeazi destul de uqor (prin spilare.48 . I 112 . ca un deget de minuqi pentru a fi curipte. lapte cu adaosuri etc. care se fixeazi pe un dop de plutil.caldi. din care 5 minute in clocot pentru a distruge microbii cei rnai periculoqi. Tetinele din silicon sunt mai scumpe dar rezisti mai bine la sterilizarel. Sugarii prea mici. Daci orificiul rezultat este prea I larg. Se cliteqte bine. I - Fig. Puiine mame au ribdarea de a prelungi atiit de mult fierberea qi cea mai mare parte se mulpmesc s i se opreasci la primul clocot. Nu se folosegte niciodatii un ac prea gros. iar pe pereiii biberoanelor se formeazi depozite de calcar. cu timpul. la se aceste tetine se va face un orificiu suplimentar sau se vor folosi tetine cu rnai multe orificii ('Tn triunghi". foarte sub@e qi apoi curge picituri cu picituri. Aceasta trebuie s i dureze circa 25 minute. rlisturn2nd &u gura in jos biberonul umplut. tetinele se pun la fiert intr-o bucatil de p2nzi sau se opkesc fie intr-o strecuritoare. se infelege un grup de substante analoage cu corpii organici in care siliciul inlocuieate carbonul. Daci se procuri tetine =i giuri. Sunt necesare in permanen13 10-12 tetine. se inroqe~te nou acul ~i se liirgeyte din orificiul cu prudenp. Dimensiunile orificiilor sunt potrivite atunci d n d . tetina se spali imediat sub jet de api rnai inti3 rece qi apoi . Se folosesc modele care se pot intoarce. 2. Se aleg mirimile care se aplici perfect la g2tul biberonului. fie tntr-un vas cu un dispozitiv perforat (dublu fund. pentru ca s i le dispari mirosul. &iputere. cele rnai largi risci s i se detqeze uyor. iar sugarul. respectiv. Apa clocotiti emani vapori fierbinti care sterilizeazi tetinele puse pe dispozitivul perforat situat la treimea inferioari a vasului.

uneori. Pentru preghirea diferitelor preparate dietetice este necesarii misurarea qi. ceea ce duce la obfinerea unui preparat dezechilibrat.3. la indemhi. Consideratii generale asupra alimentatiei arttJciale Eforturile pediatrilor dintotdeauna au tins s5 realizeze prin alimentafia artificial5 cresterea si dezvoltarea sugarului la fel de bun5 ca si cu laptele de mami. nu se va amesteca cu vesela restului familiei. Tetinele cu trei giiuri. la nevoie.10 g pesmefi pisati 10 g griv . poate s5 se sufoce prin "falsi cale" (laptele pgtrunde in trahee).z a h h l s-a dovedit ca fiind cel rnai bine tolerat dintre hidrocarbonate. sau de capr5 la nevoile sugarului mic. in dietetica traditional5 clasici s-a impus qi a r5mas zahararea. De aceea s-a impus corectarea acestui neajuns prin adaos de zahir sau glucoz5 ("primul hidrocarbonat") si de arnidonuri (orez. Cantitativ are trei dezavantaje man: proteinele (cazeina) si s h r i l e minerale sunt E n cantitate prea mare (de 3. grgsimi). 2. metabolism. pentru ca mama s5 nu piad5 vremea c5utAndo. Prin diluare se reduc vi rnai mult hidrocarbonatele (48 gll in laptele de vac5 fa15 de 68 gll in laptele uman). Pentru orientarea aproximativ5 se pot folosi. 213. Altele au dispozitive care regleaz5 dimensiunile vi ritmul pic5turilor (cu 2 sau 3 trepte: I. precum si in proporfia dintre diferite minerale. Prin adaosul de ap5 (112. trei sau chiar patru orificii dispuse variat in "triunghi". II si 111).5 on).5.15 g Win5 de orez 10 g boabe de orez . laptele de vac5 prezint5 mari deosebiri fa15 de laptele uman. ci rnai mult ca adaos la . au compozifie constant5 qi pot fi procurate in cantitgfi man. Vesela copilului se depoziteazi in dulapul de vesel5. urmgtoarele unit5fi de m5sur5: 1 linguri@ de ceai = aproximativ 5 ml 1 lingur5 mare (sup5) = aproximativ 15 ml 1 pahar vin = aproximativ 90-80 ml 1 lingur5 mijlocie = aproximativ 10 ml 1 ceasc5 de cafea = aproximativ 100 ml 1 farfurie de sup5 = aproximativ 200 ml in medie. la nevoie. zeamil etc. Dilutia este prima tentativi de corectare a laptelui de vac5. cu o cantitate prea mic5 de hidrocarbonate (care sunt sursa de energie cea rnai important5 ~i cea rnai uvor de utilizat de c5tre organism).3. 314) scade cantitatea de proteine qi de s h r i minerale. Dextrin-maltoza este rnai bine tolerati deciit zahgrul. Mikurarea cu lingura sau cu o can5 nu este niciodad precisg. dup5 utilizare. Recent au a p h t tetine gata perforate cu una.20 g zah%Produsele de lapte pentru sugari sunt insofite de o lingurif5-m5sur5cu care se prepar5 dilufia de lapte. numai ca o solufie de compromis. Aviind in vedere aceste deosebiri si neajunsuri. iar hidrocarbonatele (lactoza) in cantitate prea rnic5. sunt mari deosebiri in ce priveste structura. ciint5rirea alimentelor. pediatrii au preconizat de-a lungul timpului diferite modific5ri pentru realizarea unor preparate in care laptele de vac5 s5 se apropie de laptele uman. Zahararea.neputiind inghiti repede. se va adopta. intr-un loc anume destinat. dou5. in jet de ap5 vi se op%-esc inainte de folosire. "in cruce" sau 'Yn linie dreaptii". uSor de minuit qi mai ales cel mai ieftin. asimilafie vi excrefie ale organismului noun5scutului atunci cand este alimentat cu lapte de vac5.10 g m5lai 10 g fulgi ov5z . Obiecte de mkurat ~i dntiirit. dar se reduc procentual hidrocarbonatele (lactoza) ~i grisimile. De asemenea. 0 dat5 in 24 de ore se spal5 cu solufie de s5pun sau cu detergenfi speciali limpezindu-se bine dup5 aceea cu ap5 cald5. Nemodificat. Pentru aceasti3 suplimentare in hidrocarbonate a laptelui de vacg. proprietifile si calit5file biologice ale unor principii nutritive de baz5 (proteine. Celelalte ustensile necesare in alimentatia artificia15 se spal5. 1 lingur5 mare (de sup5) ras5 contine: 10 g Win5 de griiu . cu riscul unor tulburilri grave. htr-adev%. se va folosi un biberon. ceea ce uqureaz5 sarcinile de digestie. excrefie) nou-n5scutului qi sugarului rnic. fn lipsa unor vase de m5surat lichidele. denumite convenfional "cel de a1 doilea hidrocarbonat").. Folosirea laptelui de vacg sau de capri (nemodificat) sau a unor produse industriale de lapte integral ar duce la suprasolicitarea organismului (digestie. Preparatele industriale sunt de bun5 calitate. Amintim ciiteva din modificirile ce s-au impus pentru a transforma laptele de vac5 in vederea adapt%% la posibilidfile ~inevoile nou-n5scutului qi sugarului mic. dispuse in "triunghi" par cele rnai practice vi se potrivesc la majoritatea sugarilor. dar nu este inc5 folosit5 la nivel casnic.

preparatele adaptate sau paqial adaptate din laptele de vacii se inlocuiesc parfial cu griisimi vegetale (floarea-soarelui). porumb. Prin diferitele procedee industriale. Dialog intre m~icadrele medicale. iar porumbul este uvor laxativ.produsele industriale. fn preparatele adaptate1s-a renunpt la adaosul de zahk ~i amidonuri. mediu rural sau urban etc. Nan. se va apela (forfat) la laptele de vacii in dilufii progresive cu adaos de zahk (inaul hidrocarbonat) ~i apa de orez (a1 II-lea). de v h t i ~igreutate. Dintre preparatele de lapte praf sunt de preferat cele adaptate silsau parfial adaptate (Aptatnil'. Cercetiirile ~tiinfifice bazate pe studiul fiziologiei copilului. Acestea sunt rnai pufin consistente (mai "apiitoase") $1 de aceea unele mame cred cii sugarul nu se saturii. Numite fn literatura anglo-saxong "formule".apetitul . Trebuie amintit ins5 cii hidrocarbonatele din lapte sunt reprezentate de lactozii.gradul de civilizatie gi igiena' (spafiu locativ. . Degresarea s-a folosit. in funcfie de nevoile personale ale ci acestuia.posibilitifile de aprovizionare alefamiliei (venit.gradul & instrucfie a1 pa'rinfilor. sezon. Aceasta nu inseamnii cg normele de dietetic5 a sugarului. Adaosul celui de al doilea hidrocarbonat s-a Ecut pentru ca unele componente ale laptelui de vacii sii fie mai uvor de digerat. cu respectarea riguroasii a regulilor de igieng. implicii mult rnai multe riscuri decfit celelalte preparate industriale de lapte. Beba 1. Preparatele acidifiate se folosesc mai putin. a1 diverselor alimente folosibile la sugar ~i copilul mic. Ca linie general5 de conduit&pe lhgii criteriile clasice. precum ~i progresele tehnice ale industriei alimentare au dus la schimb5ri dramatice in alimentafia copilului ~i rnai ales a sugarului. laptele praf capiiti o serie de insuqiri care fi confer5 o superioritate net5 fafii de laptele de vacii. S-a dovedit cii folosirea laptelui de vacii procurat fie de la produciitori. care se aseamSinii h ceea ce prive~te compozi?ia chimicii vi digestibilitatea cu cele din laptele uman. de stares de sgdgfate a sugmfui s de standardrcl f de via$&al f d i i e i . Superioritatea "formulelor"pentru sugari (preparatele adaptate yi partial adaptate) fa@ de alte produse industriale ~i rnai ales fa@ de laptele de vacg proaspgt este nea. Aponti etc. rafia medie alimentar5 fixati de medicul sugarului constituie singura cale de urrnat! rea ctiiie' Jndivid nale. Folosirea produselor denumite "formula" la nou-niiscutul la termen yi la sugar Multi vreme alimentafia sugarului s-a sprijinit pe intuifii. Nutrilon. cele mai potrivite pentru nevoile nutritive ale sugarului.). . curiifenia in casii. la nouniiscut ~i sugar. Nici chiar apetitul sau greutatea nu sunt criterii absolut obligatorii. fn mediul rural se va hcerca instituirea i i prelungirea alimentafiei la s h . In ultimul timp au apiirut unele produse adaptate sau partial adaptate (mai ales). fie din comeq. Milumil 1. Acest adaos s-a f k u t prin orez (combate tendinp la diaree). Intr-adeviir.). . mama este datoare sg tie sii-~i observe copilul ~i sii nu aplice totul orbe~te. pe lhgii sterilitatea garantati ~i compozifie constanti. acidifiate. S-a ajuns astfel la producerea .) avea ca scop modificarea cazeinei ~i emulsionarea !ipidelor. Alegereapreparatelor de hpte pentru nou-&cut A. obiecte de preparare a alimentelor pentru sugar. Este absolut necesar un dialog permanent h care medicul sii aib3 timp sg "asculte pe copil" prin reacple descrise de mam%Medicul de familie ajutat de asistenta de familie trebuie sii discute hdelung cu mama ~i s-o facii sii priceapii. Pentru a fi folosit &ii riscuri. laptele de vacii se dilueazii ~i se zahareazii dupg sfatul medicului. pe hfelesul ei. socotindu-se $3 griisimile din laptele de vacii sunt viititmgtoare. obiceiuri culinare). Acidifierea (acid lactic. griisimile din lapt? de vacii sunt deosebite fa@de cele din laptele uman. traditii ~i observafii empirice. frigider. In prezent. Pe l h g g insu~irea tehnicii alimentapei. singurul hidrocarbonat admis fiind lactoza. Orezul este constipant. fiind lipsite de gluten. acid citric etc. fn lipsa acesteia. Mama trebuie " sii-qi hsupiscii o tehnicg ?n pregiitirea ~iadrninistrarea alimentelor sugarilor. Similac. cum trebuie sii p r d z e . Nu existii un regim standard valabil pentru tofi copiii de aceea~i v&stii sau cu aceea~i greutate. ideal ar fi ca h primele luni sg se asigure un produs adaptat. Adaptarea individuali. Dacii nu este posibil nici aceasa ultimii solutie.vi prefei-infele sugarului. Dimpotrivg. rezultate dintr-o experientii indelungatg ~i din cercetgri ~tiintificesg fie substituite cu fantezia. trebuie sii se fin5 seama de: .

reducerea siin~rilor minerale: . Bcbelac (Numicia) Lunile 11.Formula.2. Humana baby pt2 (Humana). pag. congrese ~i conferinfe internationale sub form5 de recomandiri. Rernedia.1. Folgen-Wlch. Nan."partially adapted . NIJTRICARE pecial (Israel). Nutlicare Special. Se recomandii in primu1 an de via12 si includ in Europa produsele denulnite: . z a h k fierte impreunii. Humana 1. fn tabelele 2.1993)" $i de "the ESPAGN Coinmitee in Nutrition (1990-1993)" (formule pentru sugari). Milumil 1 (Milupa).). pag. Nutrilon premium C ) Infant formula idenumirea americanii): Sinulac (SUA). la care ideal ar fi sii se adauge la urmii dupZ fierbere 114. Aptamil 2. Nutrilon plus b) INFANT FORMULA (simple sau cu adaosuri) . din diverse fiiinuri de cereale sau de fructe \i zarzavaturi) la formulele partial-adaptate ~i la cele hipoalergice/hipoantigenice si de continuare (Follow-up formula).1.Directives of 14 May.1 $i 2.) care confin . Liipturi de inceput ("start") folosite in primele 4 luni de viati: a) Formule udaptate (europene): Pre-Aptamil (Milupa). Beba (Nestle). dextrinmaltozii. 1991j.tiul nduptute) . Tabelele 2. Repet5m cii numai fn situafiile fn care nu este posibi15 alimentafia la sgn. 125.4% cereale instant. si 2. in mediul rural unde prin traditie ~i din motive econumice se folose~te laplele de vac5.reducerea proteinelor (fndeosebi a cazeinei) si completarea lor cu proteine din zer (lactalbumine qi lactoglobuline). Liipttlri de continuare (Follow-up .liln~nil2 si xpoi Milumil ? c) L.2 se adreseaz5 medicilor si asistentelor de familie.3.acizi grasi nesaturati ~i polinesaturati.formula " (formule sau produse par. . 1990) (formule de Ulterior s-a hot&% ca aceste produse sg fie folosite continuare) numai la sugari in v2rst5 de 5. pag 127. Nan. Humana 2.ca si laptele uman . Xiorinaga (Japoniai. (Milupa). se va trece la alimentalia "artificialii" cu lapte de vac5 sau cu produse industriale de lapte de vac5 ("formule" pentru sugari etc. FOLLOW-IJP . TABELUL 2.fnlocuirea partial5 a griisimilor din laptele de vacii (compuse din acizi grasi saturati ~i polinesaturati) cu gr5simi vegetale (ulei de floarea-soarelui etc. LA CARE N U ESTE POSIBILA ALJILIENTATIALA SAN' Luna 11-a 1 De la 5 la 12 luni A. B e h e l . NOTA. . Pre-Humana (Humans) b) Formule partial-adaptate europene: Aptamil I. Practic aceste produse se folosesc pan2 la v2rsta de un an. ~ a) La fel ca intre 5 ~i I 2 luni h ) h. 111 Lafel si IV B.2.3.unor I5pturi care sunt mai apropiate calitativ de laptele uman. ' Vezi ~i tabelele 3. deuxiemc age): a) Formule partial -adaptate de continuare: Milumil 2.apte praf "clasic" sau laptc de vaci d) Lipturi cu adaos de cereale Intre 8 $i 12 luni TIPURI DE INFANT FORMULA INFANT FORMULA (formule pentru supari) I Aceast5 denumire este fixat% de "the Scientific Commitee for Food of the Com~nissionof the European Communities (199 1 .12 luni (European Communities Conunission . Beba (Nestle). . Cercet5rile $i experientele diferitelor institutii nationale si internationale au fost analizate si apoi cnmunicate de ciitre foruri. Humana baby fit (Humana).2 sunt sintetizate denumirile $irecomandiirile acestor produse. se poate folosi: a) nou-niiscut: lapte de vacZ 112 cu 5% z a h k (jurnztate lapte + jun15tate ap5 + 1 lingurifZ de zahZr r a d la fiecare sutii de grame fierte impreunii) b) intre 1 lurid ~i 4 luni: 213 lapte + 113 apii + 5%.adaosul de lactoz5 (En formulele adaptate) sau cit: lactoz3 si alte hidrocarbonate (glucozii. Aceste "formule" pentru nou-n5scuti ~i sugari se caracterizeazfi prin urmrtoarele modificki: . 126 +i 3."antigen-reduced (h~poallergenic/hypountigenicj formula" (formule hipoalergice/ hipoantigenice).denumire SUA: Similac. Morinapa.2 FORMULE (PRODUSE) DE LAPTE DIN GRUPUL "INFANT FORMULA" (FORMULE PENTRU SCGARI) FOLOSITE IN ALIMENTATIA SUGARULUl(0-1 AN) IN TARA NOASTRA.112 linguritii de ulei de floarea-soarelui bine rafinat.pentru sugari $i copii in v2rstZ de 5 luni F O R m A 3 ani ("ESPAGN". c) intre 5 ~i 7-8 luni: lapte de vaci 314 + 114 a p i iunii recomandii lapte de vacz nemodificat) + 5% z a h k + 5 g ulei: d) Bztf-e9 si 12 luni: lapte de vat% integral + 5 % z&gr +/."adapted forniula" (formule sau produse adaptate) .

de litera H (de la cuviintul german heilen = a vindeca.). fn Europa (Germania.All 10. Pre-Beba. ISOmil . Nutricare-soja .2-8. concentratiile diferitelor componente ale laptelui sunt urmitoarele (procente la 100 d ) : 1. Nutrilon premium. printre altele.Silnilac. Eventual se poate da un aliment hidrolizat (de exemplu. Ele pot fi folosite ca supliment la aliptarea materni. Nutrilon Premium. Humana baby fit. formulele complet hidrolizate ~ipreparatele zise "hipoantigenice" sau "hipoalergenice". eutrofic. Lactana F (litera F provine de la termenul german Fruhgeborenen = prematur)..9 proteine. Nutricare (Israel). "Formule" pentru nou-nriscufi prernaturi ~i/sau greutate micz la napere. 1 000-1 500 g: 10-12 mese. Nan. Cu aproximafie. in general. Humana baby fit.Dintre produsele de lapte praf. Aceste produse confin la 100 d lapte in jur de 2 g proteine. La noi in pi aceste preparate s-au gisit periodic. iar intre 2 000-2 500 g: 8-6 mese. pe durate scurte. Formule terapeutice. proteinele ~i substanfeleminerale ~i de aceea se va da ~i un produs de lapte special pentru prematuri.3-3. 8. Humana baby fit etc. Se incepe cu 5% solufie de glucoz5 sau de dextrin maltozii ("solufii izotone"). pe piafa romC neasc5 pentru alimentafia sugarului se g5sesc urmH toarele produse: Bebelac (Nutricia). se crevte mai departe piing se ajunge la rafia completi (117-116 din greutatea corporal5). Formule pentru sugari adaptate gi parfial adaptate (de inceput ~i de continuare).12 mese. Aceste l5pturi sunt insofite in Europa. Franfa.6 hidrafi de carbon ~iin jur de 70 kilocalorii (300 kilojoule).). Formulele complet hidrolizate constituie baza tratamentului intoleranplor la proteinele laptelui de vaci dar ~ia unor forme clinice de enteropatie sau de malabsorbtie cronici. . Respectgnd normele americane. in caz c i familia are un standard de viafi corespunzitor ("formulele" de lapte sunt scumpe). 4. Beba etc. Dintre aceste produse. Ciind tolereaz5 i se d5 lapte de mami sau un produs de lapte pentru prematuri. Prematurul hipotrofic (cu greutate mici) are nevoi crescute de hran5 fafi de nou-niscutul la termen. intoleranfi la unele componente ale laptelui (lactoza) sau alte dizaharide ~ipolkaharide precum ~i unele malabsorbfii. Nutrilon plus. Humana 1.). 1 5002 000 g: 8 mese. Ideal ar fi s i se inceapi cu un produs (formuli) adaptat "de inceput". Huma OF. fn acest grup s-ar incadra produsele Milupa HN25 (Heilnahrung) ~iHumana H. h functie de gradul de hidrolizi a formulei sunt disponibile dou5 tipuri.6 g gr&imi. fn realitate. Pre-Humana etc. Pepti-Junior). 3. Folosirea laptelui de soia in cazuri de intolerang la proteinele laptelui de vaci nu mai este retinuti ca in trecut. produsele respective sunt fabricate cu un confinut care trebuie s5 se incadreze in recomandiirile fixate de forurile internafionale(ESPAGN etc. Elvepa. Numirul de mese corect ar G urmitorul: sub 1 000 g . Austria) sau "de prima v2rstF (Franfa) ~i care in Occident sunt notate in general cu cifra 1 (Milumil 1. Laptele de mami nu acoperi nevoile nutritive ale prematurului in ceea ce prive~te caloriile. Formule (produse hipoalergenice/hipoantigenice) Preparatele respective nu sunt decit l5pturi de prevenire in cadrul unui risc alergic crescut ~i nu produse terapeutice.43. Aptamil2.Israel. 3.. 8 g hidrafi de carbon. 0. fn general. Beba 1. Pe misuri ce tolereazi bine laptele. a tknidui).SUA). fn acest grup sunt cuprinse. Humana 2. Nutrilon. 3. 2. La prematuri capacitatea gastrici este limitati ~ide aceea trebuie s i se dea m s e mici gi dese. se vor alege nici o ezitare formulele adaptate sau partial-adaptate.).7-1.4 substante minerale ~i 70 kilocalorii (293 Kilojoule). Humana 1. Alfare). (Nestle). Beba 0.Olanda). Formele complet hidrolizate pot f i incadrate in "lipturi terapeutice" (Alfare.3-0. fn familie se va continua cu produsul folosit in maternitate. Aceste produse in Europa sunt notate cu 0 sau litera F (Aletemil 0. fn practica obi~nuiti folosesc formulele pwialse adaptate "de duratii" (Germania. lzpturile pe bazd de soia care au ca indicafie vegetarismul ~i unele boli metabolice. 2530% din copiii alergici la proteinele laptelui de vac5 sunt sensibili qi la soia (Nutrilon-Soja . Acelea~i firme pun la dispozitie pentru sugarul peste 4-5 luni preparate notate cu cifra 2 (Milumil 2. kuphrilefa'ra' lactoza' se folosesc in unele cazuri de intoleran@la lactozi sau de galactozemie. Morinaga (Japonia). Se folosesc in caz de diaree. care sunt recornandate ca fom~ule generale pentru primele 12 luni de via. la noi in fari se comercializeazi ~i se gsesc in permanent5 Milumil 1. c5ci este vorba adesea de o alergie dubli la laptele de vaci ~ila soia. Austria) aceste produse sunt notate cu prefixul Pre (Pre-Aptamil.8 grisimi. Sunt formule hidrolizate. Elvetia. daci acesta se g i s e ~ t e timpul in come$ tot 1.

C. Laptelepraf integral (26-28% grlsime) se obfine din laptele praf integral. procurat direct de la produciitor. fie in oalii de Fie fierbere se riice~te brusc qi se piistreazii la frigider. ecremat). Reconstituirea se face prin "diluarea" (resuspendarea) a 130 g de pulbere la 1 000ml apii. greqelile de reconstituire sunt rare qi toleranfa este bung. de corectitudine in prepararea dilufiilor. colici). porfionat in biberoane. in biberon se apa pune mai i n a i apa (inciilzit5 la 40-50" Celsius) p h i la gradaiia corespunziitoare pentru masa respectivii. Este nevoie de lapte de vacii recoltat ~imanipulat in condiiii de curiienie perfecti. Lichidul de dilutie este in mod obi~nuit care se fierbe in prealabil. Se foloseqte linguriia-misurii oferitii de fabricant qi se adaugii cantitatea previizutii pe cutie "la modul de preparare". Unele mame au tendinla de a forfa doza.5 g zahiir (0 linguriiii rasii). de cereale qi de ulei duce la miirirea valorii calorice care deterrninii o cre~tere greutiiiii a prin acumularea de iesut griisos. C. Dupii vksta de 3 siiptilmdni se creqte concentraGa (douii p q i lapte qi o parte ap5). T o t u ~ i compoziiia este dezechilibratii. "regurgitafii". Prin degresare se scad prea mult griisimile. Sunt folosite inc5 in familiile care nu pot cumpiira produse adaptate sau partial adaptate (mult mai scumpe). care contine 18-20% griisimi (fn loc de 26-28% griisimi). in schimb. Produse industriale de lapte praf "clasice" 1. iar proteinele qi s5rurile minerale riimdn ridicate. respectiv 2% miisuri a 5 g la 100 rnl ap5. Laptele praf ecremat (degresat) sau semiecremat se produce industrial din laptele de vaci degresat (desm8ntdnit. La nou-niiscutul la termen. indulcit cu z a h k qi imbogifit cu ulei de floareasoarelui. Nediluat se poate folosi dupi vksta de 7-8 luni. Se ia biberonul apa din crati#a in care a fost sterilizat ~i se gole~te a-i atinge interiorul. . La noi in tars se comercializeazii un produs denumit "lapte praf normalizat". iar uleiul se adaugii la sfdr~it. Adaosul de pudrii de lapte in biberonul cu apii face sii se urce nivelul de lapte deasupra gradaiiei dorite. Cu toate riscurile medicul de familie este nevoit sii foloseascii laptele de vacii. Laptele de vaci diluat (500 ml lapte + 500 ml apii sau 500 ml api de orez) la care se adaugii 10 linguriie de zahir (rase) se fierb impreuni. Laptele de vacii fn mediul rural procurarea de produse industriale de lapte (adaptat sau chiar lapte praf obi~nuit) multe in familii este greu de folosit. adaosul de zahiir. Laptele praf semiecremat este mai ieftin. acest lapte va fi dat diluat corespunzbd laptelui de vaci indoit cu apii Gumitate lapte ~ijumiitate apii) fn primele 3 s 5 p t h h i . Liipturile industriale ecremate au fost folosite in hrilnirea multor generaiii de sugari sub viirsta de 5 luni. Shaw.L. ceea ce provoacii unele tulburiiri ("febra de sete". un medic englez. respectiv 6-7 g pulbere de lapte la 100 ml. Nu este perrnis sii se indese miisura. Cu 130 g (2. J. practic revenind 1% miisuri lapte praf la 100 ml ap5. Pentru a-i corecta confinutul mic in hidrocarbonate (laptele de vacii coniine 48 g%o hidrocarbonate. Pentru corectarea parfialii a laptelui de vacii se recornand4 in prima lung de via$: . de mdini qi vase bine spaate qi de frigider! Folosirea biberonului Se vor respecta dozajele qi o curiiienie riguroasii.1-3 g ulei de floarea-soarelui. Adaosul de zahiir. in 1973. Pentru a se "corecta" cht de cdt compoziiia cu totul diferitii a laptelui de vacii fat5 de laptele uman ar trebui ca resuspendarea pulberii de lapte sii se faci in apa de orez. fais de 68-70%0 c k conline laptele uman) se adaugii z a h k 5% (1 lingurig rasii la 100 ml) si 2-3% filing de orez sau dextrin maltozii. la care se adaugii 5 g zahiir.112 lapte de vaci + 1/2 apii simplii (sau dupii 3 siptiimdni apii de orez). ci numai sii fie ras$ adicii sii se treacii lama unui cutit pe deasupra pentru a elimina prea-plinul.B. apoi le qterge cu un prosop curat. viirsiituri. . se preparii uqor. fnainte de a incepe.6 misuri de 5 g rase) resuspendate in apii sau in apa de orez rezultii un preparat cu o concentratie aproximativl de 213 lapte + 113 apii. a ariitat cum cantitatea de lapte-pudrii poate sii varieze de la simplu la dublu pentru aceeaqi miisurii cdnd ea este preparatii de persoane diferite. 2. nediluat (34-36%0grisimi). de f i i n i de orez sau de dextrinmaltozii qi de ulei de floarea-soarelui corecteazl numai partial difereniele fa@ de laptele uman. mama iyi spal5 mdinile cu a p l ~i sipun. fntr-o miisurii de 3 g de pudrii de lapte indeshd se poate creSte .

Prezenp bulelor care i 13 Fig. iar de dorit =i martori qi cfit mai calm&.Testarea temperaturii laptelui. Este i n t d r n d pentru a verifica nutului bibemnulu~ Nu se va incerca incidzirea biberonului la flacka aragazului (pericol de accident) qi nici introducerea lui intr-o oal3 cu ap3 clocotiti. regurgita@le. Unii pediatri au fncercat s i dea laptele scos direct de la fiigider noun3scutilor la termen qi la prematuri qi au comparat somnul. se sparge biberonul! fn ultimul timp mul@medici susen c3 laptele p a t e fi oferit la temperatura fnconjurfitoare. De fapt. LJ - Fig. h caz de deplasilri cu ma~ina plimbiiri se folosesc biberoane-termos sau termosuri simple. mama s&se instaleze comod. in multe farnilii (mai ales de la ?i laptele nu este incilkit qi se x ) preg3tegte cu api la temperatura camerei. pentru omogenizarea confinutului. laptele pentru sugar trebuie incilkit la temperatura de 40" cel mult 50". fie se va scufunda fntr-o oal3 118 .Mama copilul cu api caldi sau intr-un incilkitor electric cu termostat sau se scurge api caldi de la un robinet (49°C) qi apoi se testeaz3 temperatura virsand cateva pic3turi din continutul biberonului pe fafa interni a antebrafului sau mamei (fig. luarea fn greutate. lini~tit.fncillzirea biberoanelor. biberonul se poate incilzi.51).aer. modul de a bea.2.51 . dar mai ales o inckcare excesiv3 in sodiu. biberonul va fi Pncilzit pfini la temperatura de 50" inainte de administrare. Cutia de lapte este apoi inchis3 emetic qi biberonul va fi agitat pentru a nu se forma cocoloa~e. biberonul trebuie s i fie astfel inclinat pentru ca gfitul biberonului qi tetinei s i fie pline cu lichid. cici miirimile sunt foarte variate.49 . h timpul fntregii durate a suptului. Dup3 ce se agit3 bine. Nu se intrerupe alimentafia pentru alte preocupilri. produsul la 5 g.Unele produse ("formule") necesiti cfiteodati scuhirituri viguroase pentru a fi bine dizolvate. In aceea~i ordine de idei. Lipturile prea concentrate fac s3 apari riscul de obezitate. 2. laptele nu trebuie misurat cu lingurita de cafea. Fig. Pentru aceasta biberonul gata pregitit fie se va incilzi pe soba sau caloriferul bine fnc3lzit. Daci alirnentafias-a pregitit pentru mai multe mese. sugarul trebuie s i fie fn stare de veghe. La nevoie.Nu se foqeazi sugarul s i consume toat3 rafia. fncdzirea biberonului.hcglzirea biberonului. h mod obi~nuit. 2. p l ~ s u l .50 . h&ia fiind un bun izolant termic. fX . 2. materiile fecale. fn momentul alirnentatiei. in lips3 de t m o s biberonul pregitit cu lapte se bfiiqoar3cu ziare fn mai multe straturi. responsabili de suprasolicitare_afuncfiei rinichilor qi de enterocolita necrozant3.

data nu datoria.este adevarat. ceea ce este frustrant. Cantitatea (rafia)de lapte. debitul laptelui se poate accelera ~i ajunge pe o cale falsa (pe trahee) cu riscul de a-1 sufoca.se satura ~i cresc in greutate cu rafii mult mai mici (de circa 100-120 mVkg corplzi).52 . Rafia teoretica'. Pozifia mai mult sau rnai putin str2ns3 a inelului care fixeaza ~i menfine tetina pennite sa se regleze debitul scurgerii laptelui in funcfie de energia suptului qi de marimea orificiului (sau 10 orificiilor) tetinei. Pozitia de "culcat pe burti%"a fost contraindicata in ultimul timp. de a . fntre a 10-a zi ~i a 28-a zi de viafa 116 din greutatea corpului sau c2t vrea nou-nascutul. ale ckei orificii se astupa cu u~urinfs. Dupa supt. Unii sugari . dupa francezi . permit o mare suplete in ce prive~te orarul ~inumarul meselor. De la un sugar la altul ~i de la o zi la cealaltii pentru acela~i sugar. rnai pufini . Ideal este s5 se aStepte cel pufin 3 ore intre doua supturi. Cildura ~icompresiunea locals realizate prin contactul cu corpul mamei favorizeazs eliminarea gazelor din stomac.se poate ajunge la inapetents rebela.Schmidt). Inainte de a-1introduce din nou in gura. Pe de o parte el poate scapa tetina ~i sa nu poata s-o repuna in gura sa.prima v2rstii. 2. Fig. lichidul se va scurge in afara. Laptele ramas in biberon se arunca ~i se curafa materialul folosit. Unii sugari care elirnina greu aerul prefers s5 fie p u ~rnai int2i pe partea st2nga pentru a u p r a trecerea i gazelor din stomac spre intestin. intervalele dintre mese pot f i inegale ~i cantitiifile luate la fiecare biberon variabile. ca ~iin alimentafia naturals. Trezirea spontana este cel rnai bun indicator al orarului.formula). fn primele zile nou-nascufii se satura cu circa 160-200 ml in 24 ore (H. A5a cum am arnintit mai sus. n u m h l de mese ~i i ra$a de lapte.Biberonul trebuie [inut in a$a fel ca tetina sji fie plinji. pentru acoperirea nevoilor medii. produsele europene se prepara cu o rniisur5 de 30 ml apa (multiplul lui 30). ~i mai bine. fiecare sugar are ritmul sau. Dupa ce elimina "aerul". Tot ce se spune in r2ndurile urmgtoare constituie o orientare generala. finut fn brafe in pozifie verticals lipit de corpul mamei. aceastii pozitie laptele trece rnai uSor prin pilor din stomac in duoden ~i daca sugarul regurgiteaza. RaGile sunt deci teoretice ~inu reprezintii dec2t media. rafiile consumate sunt variabile. Din timp in timp se retrage inceti~or tetina din gura sugarului pentru a evita ca suptul s nu creeze un go1 ce 1-ar : impiedica sii aspire laptele.1) x 70 g. fiind bkuitii c5 ar sta la originea unor cazuri de moarte subitii. Nu trebuie niciodata s5 se forfeze un sugar s5 termine laptele dintr-un biberon.~ manifesta personalitatea cu i care s-a nascut. D a c i el nu d o r e ~ t e .urea la suprafafa in biberon constituie proba ca tetina este corect gaurita ~ica laptele se scurge bine. dup5 americani . normalizeaza peristaltismul. i pe Fiecare sugar este diferit ~iparinfii i ~vor da seama i foarte repede ce convine mai bine copilului. dupa eliminarea gazelor ~i a c e ~ tsugari vor fi intor~i parfea dreapta. fiecare sugar av2nd dreptul. dar mai ales. sugarul va f i culcat in pat pe partea dreapta.adaptate. De exemplu (8 zile-l)x 70 = 490 ml. Nou-nascutul i ~ stabile~tetreptat intervalul. Mai inainte se fixa ca rafie-standard 150 mllkg ~i pe zi.Ewerbeck ~i E. Lgpturile pentru sugari (dupa germani . In general. iar cele americane cu o masura la 50 sau 60 ml la 100 ml. divizat la numarul de mese pe 24 ore. Rafia teoretica in primele zile de viafa se face dup5 formula Finkelstein: (numarul de zile de viafa . elimin2nd riscul de inhalare ~i de falsa cale. Niciodata nu trebuie sa se instaleze un sugar ca sa trag5 singur din biberon. Cantitatea de lichide ca ~in u m h l de mese variaza in limite foarte largi. . calmeaza colicile. c2t mai pufin i f l a ~ asau chiar go1 "piele t la piele". Un supt dureaza' in mod obi~nuit pcina' la 20 minute. se verifica permeabilitatea tetinei. sugarul va fi finut in pozifie verticals sau culcat pe b u d pe genunchi sau.

0 mamg care este convins6 (trebuie s6 se qtie c6 acest simf6mdnt este mai mult intelectual decdt instinctiv) c6 este preferabil s6 asculte de copilul s6u qi s6-i dea biberonul cdnd el il cere. intdrziindu-1 pe cel de seara' sau prepardndu-1 cu o concentrare mai mare nu sunt unnate de succesul dorit. . sugarii mhdnc6 din 3 in 3 ore. Numa'rul de mese in prima s6ptAmdn6 este de 6-8 mese b 2 4 de ore. nici o jen6 in via@ zilnici?(sau dac6 ea accepti in numele a ceea ce ea crede c6 este interesul superior al copilului).). aceasta se vaface treptat. de ceea ce are pofti s6 fac6. Pdn6 la urm6 se ajunge la un compromis Entre nevoile sugarului qi dorintele mamei.nu se foqeaza' sugarul sa' consume o anumita' rafie. Dac6 ea nu resimte nici o oboseal6. Majoritatea sugarilor nu se supun orariilor fixe. De altfel. mama care-qi d6 seama c6 alimenand un sugar "la cerere" nu rnai poate s6 se ocupe in acelaqi timp de ceilalti copii.nu se alimenteaza' sugarul cu martori ~i mai ales cu consilieri. sugarul ajunge s6-qi reglementeze un orar fix. de prieteni. decenii in qir s-a sustinut in toate formele de inv3fknht medical qi s-a incercat punerea in practic6 a orarului fix.Mama fl ccpcopilul Fortarea constituie r inapetente. b trecut nu se recomanda un biberon de noapte. -ului cea m e a Dac6 sugarul este trezit dintr-un somn a d h c ca s6 m h h c e . Se va tine seama rnai intdi de ce convine sugarului qi in a1 doilea r h d a1 mamei. sugarul renunp rnai inti3 la suptul de la orele 23-24 qi rnai & z i u la cel de la ora 2. cu variafii de orar de un sfert de or6. fntre masa inti3 yi a doua intervalul este adesea rnai mare. Suprimarea biberonului de noapte nu tine nici de medic qi nici de p5rinfi. el este nervos. De multe ori. Copilul ia "la cerere" cantitatea de lapte pe care o vrea qi in momentele pe care le doreqte.nu se trezeqe sugarul din somn. Dac6 b s 6 se ia in seam6 activitatea femeii moderne in lumea noastr6 civilizati. Personal sunt adeptul alimenta#iei (la sdn sau cu preparate adaptate sau paqial adaptate) la cerere. pa'strat infrigider la temperatura' injur de 4" C ~i dour se inca'lze~te inuinte de administrare. de sot. b trecut. Unele mame care o incearc6 se extenueaz6 repede. . El nu poate fi calmat cu ceai pentru c6 el pldnge de foame qi nu de sete. . eventual un biberon in . Partizanii disciplinei fixe se opun adepplor libertiipi totale. Aceast2 practic6 impiedic6 pe mam6 s6 aib6 un repaus a1 ei sau de a-qi programa folosirea timpului. este in interesul s3u de a planifica ore aproape fixe (&6 a fi ins6 draconice!). alte obligagi gospoda're~ti .Rossant). . bainte de 3 luni majoritatea sugarilor rnai cer s6 m6ndnce qi in timpul noptii. in primele zile se prepara' cu 2 ma'suri la 90 ml apa' ~i nu cu 3 miisuri. Biberonul se da' la oreflxe sau la cerere? Pe aceasti problem6 s-a discutat multi vreme. . iar dup6 aceea in cursul urm6toarelor 6-8 s 6 p t h d n i de 5-7 mese.nu se a~teapta' ora mesei. cu timpul. pentru ca' produsele adaptate nu sunt indulcite ~i sugarul va prefera ceaiul indulcit excesiv. Dac6 ne referim la comportamentul spontan a1 mamiferelor qi a1 femeii in unele societ6p (la sate. . . . Daca' este nevoie de schimbare. va'rsa'turi etc. ea face o alegere bun6 (L. cu cantita'fi mici.tentativele de a "sca'pa" de biberonul de noapte. nici o frustrare.ceaiul este necesar numai in situafii speciale. a p ca' progresul ponderal "ca la carte" (de 170-210 g pe sa'pta'mdna') se inregistreaza' in sa'pta'maAnile viitoare.nu se schimba' preparatul de lapte cu un altul decdt la sfatul medicului. in general.).creSterea greuta'#ii la nou-nciscu#i se inregistreaza' dupa' 2 sa'pta'mcini de vista'. .pmdusele de lapte . de gospodiirie. alimentatia Liberg este cea mai fiziologic6. biberonul de noapte va j? prega'tit de seara.nu se intrempe administrarea laptelui pentru (telefon etc. . moroc6nos qi va suge prost. testand reacfiile sugarului (modul cum il prime~te. la noi in far6 sugarul este alimentat "la cerere"). Atunci cdnd se administreaza' se va indulci cu 5 g ( o linguri[a' rasa') la 200 ml ~i nu cu 5 g la 100ml cum se fa'cea inuinte. La noi in 1x6.nu se face pauza' intre mese.pulbere granulat. Prima mas6 se d6 in momentul in care se trezeqte noun6scutul qi apoi i se va da s6 mgnhce atunci c h d d6 semne c6-i este foame. 0 deviere de o jum6tate de or6 in plus sau in minus este cel rnai firesc. pentru ca' unii nou-nuwscu[i primesc mai greu un lapte mai vdscos. . sunt de subliniat qi in alimentatia artificial6: . ci de nevoile copilului. Din contr6. diaree. Ar fi crud qi absurd s6 se lase un sugar s6 pldng6 de foame in timpul noptii. timpul noptii. alimentafia la cerere genereaz6 adesea mari dificultiti. in general. rnilioane de sugari au fost alimentafi la ore fixe qi nu s-au observat tulbur5ri psihice sau corporale. nimeni nu o impiedic6.

i.). 9 ~i 12 luni. produse de lapte-pulbere "clasic" etc. mama nu a dat vitamina D. flancate de 10 zile (5 inainte ~i5 dupii injectie) de administrarea de calciu (fiole sau tablete) pe gurii. de fier si fluor. Dozele sunt fixate de medic. dacii se respecti regulile de igienii. nu au suplimente suficiente de vitamina D. Spre deosebire de trecut. La noi in prii se preferii de unii medici administrkile sub forms de terapie de ~ o (Stosstherapie).urma'rirea progresului ponderal se face sa'pta'mdnal ~i nu zilnic si in nici un caz mai rar de 1 luna'. Produsele europene.produsele de lapte adaptat sau partial adaptat nu sefierb. Vitamina D (cholecalciferol sau vitamina D) se g5se~te natur5 numai in cPteva alimente ~iin cantititi in foarte mici: ficat.) ~i modificarea conceptiilor pediatrilor au dus la o etap2 in care sbiitatea sugarilor este rnai putin periclitati. civilizatie). Dac2 aportul de vitaminii D se intrerupe 1 zi. spre deosebire de laptele de vaca' (inclusiv celpasteurizat) sau celelalte produse de laptepulbere. smPntAnii ~i de 0 "untura de pe~te". mortalitatea nu rnai este ridicat5. in ultimii ani la noi in tarii s-au folosit: preparatul romPnesc . contrar prescrip$iilor medicale.1 000 u. Un sugar alimentat corect cu un preparat de lapte de vacii. unt. g5lbenu~ ou. alti sursii de vitamina D se obtine prin expunerea pielii la radiatiile ultraviolete din lumina soarelui. Vitaminele. 4 .). . 2 . in familiile rnai putin evoluate (educatie. Produsele industriale de lapte ("formulele". - Concluzii Alimentatia artificialii reprezinti o formii eficientii de hriinire a nou-niiscutului ~i sugarului. sindroame de malabsorbtie etc. din diferite motive. La nou-nbcut. . sugarii se imbolniivesc rnai des. reprezinti un risc.vitamina D2: 2 piciituri pe zi. Laptele de mamii confine toate mineralele ~i vitaminele (in afarii de D) aSa cii la aceqtia nu este nevoie de introducerea precoce de sucuri sau pulp2 de fructe. care are c unele avantaje: . Sterogyl . iar munca mamelor mult u~urati. beneficiile civilizatiei moderne (frigider etc. Iiipturi adaptate. Administrarea zilnic2 este metoda care se potrive~te functiilor organismului copilului. mineralele ~i apa Vitaminele (cu exceptia vitaminei D). Suplimentkile de vitamine functioneazii in functie de v2rsta sugarului ~i de tipul de alimentatie (tipul de formule. . Dacii intr-o zi. nu va dubla doza.sa' nu se uite ca' biberoanele si tetinele se spala' cu apa' rece imediat dupa'folosire. parfial adaptate.). nu se Pnthplii nimic riiu. 6 . Nevoile de vitaminii D sunt rnai mari la prematuri ~i la gemeni. dacii se folose~te laptele de vac2 fiert. s5rurile minerale qi apa sunt suficiente in laptele uman ~i in produsele adaptate ~ipartjal adaptate ("formulele" dupii terminologia americanii) sunt suficiente. de organismul sugarului. se injecteaz5 intramuscular vitamina K imediat dupl naStere pentru a preveni hemoragiile. Vigantol (Merck): 1-2 piciituri pe zi (500. Insistim asupra faptului cii "formulele" americane au adaosuri de vitamine (inclusiv vitamina D!) vi siiruri minerale (fier). de eventuale semne de rahitism ce survin ~i de cele scrise in prospectele fixate de firma produciitoare. dar riirirea frecvent2 ~i nerespectarea dozelor prescrise. de continuare). Dac2 in maternitate s-a administrat doza-~oc sub form2 injectabilii (200 000 unititi interna@onale)nu se rnai administreazii deloc vitamina D in cursul primei luni de via@ Schema profilaxiei rahitismului cu vitamina D recomandati la noi de Ministerul Sbiitiifii sub form2 de injec@ieste urmiitoarea in primul an de via@: cite o injectie de vitaminii D2 sau D j de 200 000 unit2ti internafionale la naStere. care poate fi individualizat2 qi care nu se insote~tede efectele secundare produse de supradozare ~ide injectarea unor doze de ~ o cAdministrarea zilnicl nu se poate aplica . de bung calitate ~iriguros preparat. care trebuie administrate separat. La sugarul normal acestea sunt intre 400 ~i 1 000 unitiiti internationale de vitaminii D pe zi.se evit5 apari@ade rahitism la copiii cu mame nedisciplinate ~i la cei care prezinti unele boli (diarei rebele. flora microbianii intestinalii nefiind suficient dezvoltati. in marea lor majoritate. in piele se giise~te derivat de cholesun terol (7-dehidrocholesterol). dacii produsul lactat este bine ales. decPt dac2 mama este foarte con~tiincioasiiqi disciplinatii pentru a respecta doza prescrisii. ci numai doza pe o zi. se dezvolt5 foarte bine (fizic ~ineuromotor) este mulpmit.profilaxia se poate planifica ~i controla de ciitre medic ~i asistenta de ocrotire. i n fixarea dozelor zilnice se va fine seama de recomandiirile forurilor ~tiinfifice internationale ~i nationale.

2-4 ani: 0. oboseali.(Franp): 3 picituri pe zi (1 200 u. C h d se i bea lapte cu prea multe proteine (laptele de vaci integral sau prea putin diluat). in anumite situatii cum ar fi cameri prea hcilziti. Copiii bruneti sunt mai susceptibili la rahitism. . Sumin excepfional de rar. VI . hepatice sau renale pot reduce activarea vitaminei D ~i poate determina aparitia semnelor osoase de rahitism. Setea apare la nou-n&cutii ~i sugarii hrinifi cu lapte adaptat cfind mama pregite~te biberonul cu lapte in concentrafie rnai mare declt cea indicatii pe cutie. cu sau fiiri fluor (F-Vigantoletten). VI-Daylin (SUA): 400 u. Ratia medie de a p i este de 150-175 mvkg COT. Un sugar insetat se comporti adesea ca unul infometat. deshidratare.3 Wander (Elvetia): 1 picituri 400 u. La noi in pri s-a folosit produsul Zymafluor sub formi de mici tablete (0-2 ani: 0. sciderea greutiitii. Unii autori recomandi t o t u ~ chiar din primele luni ~i suplimente de i vitamini C ~iA. Daci i se d i lapte in loc de api. Cantitatea necesari sugarului pe kgcorp este rnai mare declt cea utilizati de adult. polidipsie (sete). Disfunctiile digestive. Ultimul preparat este o polivitamini. deoarece apa corporali reprezinti 314. in zilele prea calde de varii. Necesarul de a p i a1 sugarului este satiEcut. buzele sunt uscate. Intoxicarea sau dozele excesive de vitamina D poate determina unele efecte adverse ca: Tulbura'ri gastrointestinale (inapeten@. sau de ~i 1000 u.i. Calciul poate inhiba absorbtia fluorului. sugarul este insetat (urineazi rar. limba este lipicioasi. Suprafata corporali (mai mare) ~i imaturitatea functiei renale fac ca apa s i nu fie refinuti in mod adecvat. Produsul Vigantol se g i s e ~ t e sub forma de tablete de 500 u.DE .751mg. La sugarii alimentati natural nu este nevoie de introducerea de sucuri de fructe in primele luni de viati ~i nu cum se ficea p l n i acum (la 6-8 siptimlni). peste 6 ani: 1 mg). prin alimentatia naturali ~i artificiali. Nivelul suplimentiirii este ajustat in functie de vhsta copilului ~i de concentrafia fluorului in apa de biut. Vitamina C. fontanela se deprimi) ~ieste nevoie s i se dea ~iapi fiat6 ~iricitii sau ceai de plante indulcit cu glucozi sau cu zahiir. daci se face cu preparate adaptate. q a c i mama nu va administra fluorul in lapte. care indiferent de preparatul comercial continutul in vitamina D fiind de 400 u. atunci dezechilibrul se accentueazi ~i apare toad constelafia de manifestiiri rnai mult amintite rnai sus. Continutul in fluor a1 tuturor tipurilor de lapte este s c k u t ~i trebuie adus din api (acolo unde are o concentratie corespunziitoare) sau suplimentar. in perioada de nou-niscut nu este necesar adaosul de vitamina C. este nevoie s i se dea api (ceai de chimen s a u l ~anason). in general.251 mg. pe zi.i. constipatie sau diaree). diaree). Administrarea de fluor sub formi de picituri sau tablete trebuie s i inceapi imediat dupi naStere (a 7-a p h i la a 14-a zi de viati) ~i s i continue p h i clnd mineralizarea ~i maturizarea dentari este completi (la pubertate). Fluorul. vasele sanguine. in contrast cu 213 la adult. Poliurie (urineazi des). Apa folositii in metabolismul organismului copilului este rnai mare.i.i.viirsituri. deoarece pigmentul melanic inhibi partial formarea vitaminei D in piele.50 mg. Daci nou-niscutul ~i sugarul este alimentat natural sau cu "formule" de lapte nu este nevoie s i se "completeze" cu ceai.i. Mod$ca'ri de comportament tulburiiri de somn. ci rnai tiiniu. indispozitie. Calcifica'ri in fesuturi ca: rinichi. Apa. Fierul (ca adaos) nu este necesar in prima luni. inima. pierderi mari de lichide (viirsituri.i. 4-6 mi: 0.. p l h l n i .).

Rolul mamei qi al asistentei este de a le dezvilui qi de a adapta regimul. cu mirosul corpului. Iarna prima ieqire va fi dupi ora 10 sau chiar 11 (masa a 11-a). Sugarul infkcat necesid. Daci sugarul primeqte prima masi intre 5. Psihomotor la circa 6-8& p t h f ni sugaml i $ !?ine capul.spre sear. independenti de nevoile lui fiziologice. Mulfi sugari nu au inci un orar regulat a1 meselor. De la 1 la 2 luni Sugarul iqi stabileqte treptat un ritm propriu a1 funcGilor vitale. treptat. La 6-8 s i p d m h i . Numai q a se vor obiqnui qi se vor cunoavte reciproc. Daci are un ajutor in gospodkie este bine ca muncile casnice s i fie Iisate pe seama acelei persoane. care are nevoie de uniformitate. prima mas5 este primiti la ora 7. Nu exist3 o regul3 stricti in ce priveqte numirul qi importanfa meselor. Daci.30-6 dimineap este bine ca mama qi sugarul s i se cuke din nou.1. greutate qi Si lungime este tea rnai Cr-rea acceleratg in lunile a XI-a si a 111-a de via$&. dar ar trebui s i apari o schemi qi o oarecare regularitate in ceea ce priveqte orele de supt. Orarul zilnic trebuie s i se reglementeze. De multe ori este vina mamei.care a avut atiitea perioade de indoieli in primele siptimiini . cu tonalitatea vocii. Orarul meselor. adici s3 fie fngrijit de aceeqi persoan3. urmiire~te rcea. uneori treburile casnice trechd pe pripul plan. aceasta coincide cu inceputul activitifii in casi. uqurhd astfel munca mamei: numai p q i a l fns$ deoarece el continui s i o solicite k c i foarte mult. fngrijirile sugarului o blocheazi aproape toati ziua. el iqi creqte treptat cantitatea de supt (pe mas3). iar dup3 amiaza . somrnu1 devine mai organizat. iar mama s i se ocupe de sugar. persoana care-l ingrijeqte multi vreme qi corect) ii d i sentimentul de siguran*.va incepe s i fie antrenati qi stimulati de progresele sugarului. Plimb&ile se fac in funcfie de anotimp: vara intre prima qi a doua masi. La 6-8 siptimiini cei rnai mulfi sugari nu se rnai trezesc noaptea. de a-l fine in brate. Daci sugarul este aliptat. Se va fine seama atiit de dorinfele sugarului. %i mai cere o masi. fat:I ~i va rniyitile mamei. s u g h d rnai mult qi rnai viguros.3. este prima manifestare umani. de a-l schimba. inainte de penultima masi. sugarul zbmbe~te pentru prima dad. dimpotrivi. cel pufin dupi 5-6 s i p t h h i . Cu fiecare &ptiimfinii el este tot rnai vioi. in jurul orei 20. cei rnai mul@sugari s-au obiqnuit cu orarul de 6 mese (chiar 5 mese). i I . cu care se "incadred in viap de familie. Aceasta nu trebuie si-qi faci planuri prea mati: vizitele la rude qi la prieteni nu pot fi reluate. Este necesar ca preocuparea mamei s i fie concentrad asupra sugarului. o va deosebi In cur2nd de alte persoane. La riindul ei. Sugarul se va familiariza In primul riind cu mama. cu mhggerile ei. Numai mama (sau. Baia se va face mai devreme. reafirmgm c i fiecare sugar iqi are ritmul qi nevoile sale alimentare. Multe mame fntreabi ciind trebuie s3 d o m i un sugar neintrerupt noaptea. de incredere. iar dupi-amiaza . Mama il observi fn permanen@qi-l ajud in acest sens. 0 parte dintre ei renunti I I .in jurul orei 15. iar cu timpul. de preferat de citre mami. ciit qi de programul intregii familii. El a "propus" un orar. Organizarea zilei. iar in perioadele de veghe va incepe si-qi imbog3pasci "repertoriul" manifestikilor motorii qi psihice. Nu se poate spune cu certitudine a daci acest lucru se poate obfine piini la sfkqitul celei de a doua luni. miinca bine. La 4-6 sip&2ni. se va obiqnui cu modul ei de a-l aliments. in nici un caz dupi orele 22. ingrijit numai de ea. de asemenea. ALimentatia AlimentaGa naturals' A. mama . Sugarul va fi lini~tit. la nevoie. iqi va va fixa un anumit program.. Subliniem aceasd recomandare pentru c3 qtim din experien* c i multe mame au tendinp de a munci prea mult in aceasd perioadi. cantit3fi rnai mari de lapte. personalitatea incepe s5 se dezvolte. a) Alimenta@ain timpul nopfii. Nu este obligatoriu ca intervalele dintre mese s3 fie perfect egale. cu imaginea figurii.

c) Ce inseamna' daca' un sugar suge la o masa' numai cdteva minute gi apoi pldnge din nou dupa' 2-3 ore. Cantitatea luatii la fiecare masi este variabili. are putere s i sug5. Similac. se anunii medicul de familie pentru a se cunoaqte precis cantitatea de lapte supt in 24 de ore. C. La masa urmitoare. care va stabili daci este utili o completare. Ratiile prescrise de pediatru sau menfionate in aceasti carte servesc numai ca reper. S-ar putea s i fi inghitit mult aer (simiindu-se situl pentru moment) sau s i nu se fi siturat de supt. E Varia$a apetitului. Variabilitatea apetitului nu numai c5 este normali. Mama care-qi al5pteazi sugarul este de acum iniiiatii. De H obicei. b) Cum se poate desJiinta masa de rzoapte. La aceste mese din mijlocul zilei poate fi necesar s5 faci completiiri cu cantitilii mici. in cazul in care.).) si-l faceii s i sugi continuu. el nu vrea toati cantitatea propus$ este inutil de a-l contrazice. aqa incdt el nu se rnai inprci. repetat qi prelungit. fie cu pompa. chiar daci primeqte 1-2 completiri cu biberonul. cu plicere. Se poate intrerupe suptul de 2-3 ori pentru eructaiii. dimpotrivi. iar la sate cu lapte de vaci diluat (vezi 1 15-118 qi 127). La primele doui supturi sugarul este mai infometat. Sugarul a prins gustul sdnului. Beba etc. s h u l nu este golit la un supt. Mama se va ingriji ca ultima mas5 de seari s i fie substaniiali. La tentativele de aliptare trage de cBteva ori din sdn qi apoi adoarme. "ciupituri" fine de obraz etc. qi rnai &ziu orele de masi. La rdndul ei. dupi ce a primit raiia prescris5. Pe l h g i valoarea biologic$ laptele de mami are ~i o importang psihologici. iindnd sugarul in braie. cdnd. B. Nan. Din experienia c i la . mama nu va incerca s5 le impuni sugarului s5u. pe Idngi aceste manifest5ri. Pus din nou la sdn trage din mamelon de cdteva ori qi incepe s i picoteasc5. cu burta lipiti de corpul mamei. F i r i a-l foqa. CBnd. ea iqi d5 seama care din supturi este deficitar. Humana 1. in unele cazuri sugarul s-a obiqnuit s i fie tinut in braie. in cazul in care nu are lapte suficient. restul de lapte trebuie s i fie muls fie cu mdna. shnii vor fi oferiii in ordine inversi. G. mama are rnai puiin lapte la supturile I qi IV. la chtiirirea siptilmrinal5 se constati c i sugarul nu creqte sau chiar scade in greutate. sunt momente cdnd sugarul simte ~i incepe s i savureze contactul cu mama qi grija ce i-o acordi. Senzaiia de confort qi plicerea pe care o oferi contactul qi ciildura corpului mamei il fac s i prefere s5 fie iinut qi s i adoarmi in bratele mamei. din rniezul zilei.rnai intiii la masa de la ora 23-24 qi numai dupi aceea la masa de la ora 2. Completarea se va face dup5 consultul cu medicul. crescute progresiv cu un lapte adaptat sau partial adaptat. in locul suptului respectiv. Ce se face duca' mama lipsegte de acasa'? in luna a doua. Sugarul adoarme la srin. f3ari s5 fie nevoie s i cdntiireasci sugarul inainte ~idupi fiecare masi. Pan2 la normalizarea secreiiei lactate este bine ca s b i i s i fie goliii de cdteva ori pe zi. datoriti solicit5dor din cursul dimineiii o ajunge oboseala sau se pierde cu firea. mama il va retrage de la sdn. va fi repus mereu la sdn. Nu se renung la aliptare decdt la sfatul medicului qi dupi indicawle lui asupra modului cum se procedeazi practic. fie o mas5 de lapte de mami. Cildura ~i compresiunea local5 reduc eructaiiile qi calmeaz5 durerile. pistrat la frigider qi fiert inainte de a fi dat sugarului. contrar aqteptiirilor. Al5ptarea. il va Iisa s i eructeze qi apoi il va alipta in continuare. va consulta medicul. Dac5 sugarul a golit un sdn qi continui s i tragi din primul sdn cu vigoare va fi pus qi la celilalt. glanda mamar5 va fi stimulatii pentru o buni secretie. Dac5 un sugar este insi infometat. muls in condiiii de cur5ienie perfecti. dac5 sugarul nu protesteazi qi daci dupi aceea continui s i sug5. Cei rnai mul@sugari renunfi de la sine la masa de noapte. fie ceai.vino" ale mamelonului. fie un preparat de lapte paqial adaptat (Milupa 1. Dac5 este hrinit la sdn i se va da s i sugi din ambii sdni. Comportamentul respectiv este consecinia iinerii in braie a sugarului in mod nemotivat. E. nu este nici o raiiune de a-i refuza completarea pe care o cere: daci. Cum poate Ji fimpiedicat sugarul sa' inghita' prea mult aer? C h d incepe s i sugi rnai incet. Dac5 este retras de la s h u l mamei se "trezeqte" qi incepe s i pldngi. fir2 a mai adormi. "piele la piele". ci constituie qi o dovadi c i sugarul are ritmul siu personal de alimentare. De multe ori este nevoie de rnai multe intreruperi. D. Sugarul trebuie s i mindnce cu pofti. incercBnd prin mici manevre (miqciri d e "du-te . in felul acesta. mama este datoare si-i dea s5 sug$ chiar daci laptele supt nu reprezinti decdt o treime din rafie. Srinii se golesc la fiecare supt. daci mama lipseqte o dati de acasi se poate da. Daci mama are impresia c i la aceasti masi sugarul ar putea m h c a mai mult.

.

"Nutricia") Milubrei YoghurtFruchte (Cereale cu iaurt.4 cereale (Bebelac "Nutricia ") Cereale cu lupte . gr2u dup5 8 $i ov5z) luni masa de dimineat5 ~i sear5 sugari $i copii mici * Nu confin gluten TABELUL 3. fructe cu cereale) $i/sau br2nz5 de vaci. 2 PRODUSE DE LAFTE CU CEREALE. gr2u ~i fulgi de orez) 1 4 luni 4 luni 1 1 masa de seG masa de sear5 masa de sear5 / 1 tendinfii la constipafie sugari cu scaunemoi sugari cu scaune normale sugari cu scaune normale sugari cu scaune normale Bebelac orez $i mere 4 luni Bebelac gr2u qi banane 6 luni 1 i 1 I 1 4 luni 6 luni masa de sears 6 luni 6 luni masa de sear5 masa de sear5 masa de sear5 masa de sear5 masa de sear5 sau ora 18 masa de la ora 18 sugari cu scaune normale sugari cu scaune normale sugari cu scaune normale sugari cu scaune normale scaune normale 6 luni 6 luni 8 luni in tabelu13. orez. ratia de lapte pentru 24 de ore este de 150175 mlikglzi. grciu ~i fructe (Bebelac. grciu si mere (Bebelac. Cantitatea de lapte se calculeazi In modul urmitor. "Nutricia ") Cereale cu lapte . daci se dau 6 mese. GASIBILE LA FARMACII RECOMANDATE DE FIRMELE "MLLUPA" $I . Cifrele sunt pur orientative. 8 luni sugari cu scaune normale A.7 cereale cu 6 luni pesmet 4 luni Bebelac orez I 1 I 1 1 sugari $i copii mici cu scaune mai moi sugari si copii mici cu tending la constipatie sugari $i copii mici cu scaune rnai moi la mays de sear5 sugari cu scaune mai moi Bebelac porumb 4 luni Milubrei cu mar $i morcovi. c) pentru . Fiecare sugar iyi individualizeazi "rafia". prgjitur5 de cas5. f%5 zahL) Cereale cu lapte. orez. TABELUL 3 .7 cereale 16 luni Milupa . banane. furnizate de f m e l e "Milupa" si "Nutricia". daci se dau 5 mese yi 110-140 mllmasi. grsu. orez ~i caise (Bebelac. orez. In sipdmlna a 5-a a 8-a. iar cele de grlu (cu miere sau fructe) dupi vilrsta de 6 luni. deci 130-160 d masi. orez 4 luni ~i banane (Bebelac Nutricia) * Miluvit "Mit" Cereale cu lapte. orez. cu ceaqca sau cu lingurip Milubrei "Junior Muslin (Cereale cu lapte. Produsele de cereale (simple sau cu fructe) se folosesc incephd de la vPsta de 3 luni.3 sunt prezentate produsele de cereale instant furnizate de firma "NestlC" yi care se folosesc ca adaos la produsele de lapte de vaci sau praf "clasic" @ la imbogitirea piureurilor de zarzavat sau de fructe.. compot. "Nutricia ") Milubrei Fruchte (Cereale cu lapte. orez $i zmeura* (Bebelac. Rafia medie zilnica'. suc de fructe sau ceaiuri gustare: orice produs "Brei" variat (iaurt. iar la alfii nu este suficienti nici ratia de 160-180 mllkglzi. morcovi zah5r Cereale cu lapte. NUTRICIA) PENTRU SUGARI $1 COPII MICI Milupa . h c t e . b) pentru fiecare siptimlni in minus se scad cPte 50 ml lapte din cantitatea pentru 24 ore.2. gri$ $i fructe) Milubrei Butterkeks (Cereale cu lapte. Nutricia) Cereale cu lapte . in primele luni de via@: l a) la 8 s i p d m h i se dau copilului 800 m laptel24 ore. Existi o reguli simpli preconizati de medicul rus $carin. bis in tabelul 3.2 se prezinti produsele de lapte cu cereale. criteriul major este modul zilnici cum progreseazi hgreutate: unii cresc cu o ra@e de 60-70 mVkglzi.g r i ~ 16luni I Produs I V2rsG Milubrei Barzane* 14 luni (Cereale cu lapte. respectiv 650-800 ml. creme seara: un prcdus de lapte plus cereale date cu biberonul. orez 4 luni ~i porumb lNumLmesel Observafii scaune mai moi I I I 1 la masa de I Sugari cu sear5 I Milupa . biscuifi) Milubrei Vollkorn ($apte cereale cu lapte) Cereale cu lapte.prcinz: piure de zarzavat (variate) f cereale + came sau gsbenuq de ou ap5.NUTRICIA PENTRU SUGARI $1 COPII MICI PRODUSE DE CEREALE FW LAPTE (MILUPA.

15 0.035 1. determingnd creqteri in greutate pe seama tesutului grisos.78 15.7 Grfiu 3 tmcte Pt~rtie O g lO 41111720 2101860 4. Adaosul de zahk.o Iu Iu mi? mi? mi? mi? mg mi? mg mg mi? mg lOOg 36611530 0.3 81.4 32 22 10 680 300 250 4.6 28.l 1. 3 PRODUSE DE CEREALE INSTANT.6 0.35 2. Nu se indulcesc. Remedia etc.o 4. FURNIZATE DE FIRMA " E T P N s L Prodnsul Energie Gr&imi Proteine Hidro-carbonati Flbr5 dietetlc5 Minerale (Ash) Sodlu Potasiu Calciu Fosfor Urniditate Vitamina A Vitamina D Vitamina E Vitamina C Vitamina BI Vitamina Bz Niacin5 %tamina B6 Acld folk Acid pantotenic Vitamina BIZ Biotin5 Fier KcallKJ g g g g i3 mi? mi? mg mg mg RE .7 1.95 88 19 O m Cereale fid Iapte O m 3 fmcc Cerealem Iapte Po* 1601670 4.24 47 9.o 10 550 340 290 4.6 10 81 120 270 130 222 90 170 3.50 98 0.s 1.l 1.9 2.72 81 410 265 210 160 97 IS 18 0. fn cazuri rare.5% (114 de linguri* de ulei de floarea-soarelui).s 83.75 13 25 33 7.4 0.Sugarul (de l lpZundil 12 luniJ a a TABELUL3 .5 58 18 65 0. Pentru toate "produsele de inceput" (lapte adaptat sau partial adaptat) se foloseqte ca lichid de dilutie numai apa fiarti? $i adusi la "cilduf" (40-50"C).63 2.15 0.30 2.92 48 7.100s 37Z1550 0. In mdiul rural. sau la temperatura carnerei (la sugarul mai mare). fiert imediat $ipbtrat in frigider). Prepararea se face in luna a doua $i a treia cu l 70 ml lapte + 30 m api.5% a i n i de orez de dorit "instant" $i 1.75 1.32 0.5 33. dilufia se poate face cu decoct ("apf de orez). aceasd solufie nu corespunde tuturor nevoilor biologice $i funcfiilor digestive ale ! I . porumb) NestlC.2 0.30 11 22 0.lO 69 28. &i gluten (orez.70 1. lactozi $i alte =nuri la produsele partialadaptate) in cantititi suficiente.6 67.o 0.7 6.5 fiecare luni in plus se adaugi 50 ml lapte.O 19 PoMe 2001820 6.3 84. miere sau unele fiiinoase ar duce la un exces de hidrocarbonate. cu plus de greutate. o linguri* ras3 de zahk $i eventual 2. B. recoltat in vase curate.O 360 380 5.5 0. Nu este nevoie de adaos de cereale.nediluat $inedegresat (teoretic laptele de vaci integral confine 34-40% grisimi).1 11 37 15 10 50 37 15 12 3. Uttimele dou5 ingrediente (%na de orez $i uleiul) se vor folosi cgnd exisd infelegere.38 1.5 160 310 100 200 3. a v h d griji s i nu se depi$easci 1 000 ml pe zi.95 8. Lichidul de dilufie.o 360 380 50 65 0. Aceste produse comerciale confin hidrocarbonatele necesare (lactozi la produsele adaptate. la sugarii cu tendin@ la diaree.4 8.7 37 15 12 3.38 0.95 53 23.30 8.l 11 Ctslu miere 100 g ! Po* 39611650 2001860 6.2 0. daci familia nu poate s i procure un produs de lapte modern.230 0. Se pot folosi cereale "instant".O 19 2. se va folosi laptele de vaci de bung calitate (vaci sibitoasi.O 65 0.6 18 0. colaborare gi posibilitiiti din partea familiei).7 7.30 2.95 0. Comparati cu laptele de mami $i cu produsele comerciale moderne.80 1.35 66 305 222 178 130 78 12 14 0.60 32 75 150 380 760 235 470 190 380 2.O 160 360 97 380 1.

dar nu se poate qti cu exactitate cantitatea produs5in acest fel. in caz c5 sugarul a primit in matemitate prima doz5 de vitamina D injectabilii. sau tablete de 500 u.i.). Sterogyl (3 pic5turi pe zi .i. "pe burti".i. Aptamil. Nu trebuie s5 ne bizuirn nici in lunile de var5 pe lumina solar5 ca unic5 surs5 de vitamina D. sau 1 000 u. Nu este voie s5 se sprijine biberonul pe o pern5 sau pe un pled impgturit. acestea se administreaz5 Creqterea qi dezvoltarea Greutatea. p h 5 in momentul c h d qi-au potolit foamea. Se vor administra 200 000 u. apoi il va ridica in sus qi-l va sprijini pe umerii s5i. in cazul hrbirii sugarului cu produse ale firmelor europene (Milupa 1. Preparatele americane (Similac sau similare . Unii inghit o cantitate mare de aer in timpul c2t sug. Se poate la'sa sugarul singur sa' "traga'" din biberon? Acest lucru nu este permis. cu toate c5 nu au b h t dec2t jum5tate din ratia lor normal& Ca remediu se recomand5 ca sugarul s5 fie ridicat. fracfiunea de radiapi ultraviolete este scikud din cauza poluirii atmosferei.i. Mama nu trebuie s5 se mire dac5 sugarul ia mai mult sau mai pupn dec2t scrie in c q i (750 gtlun5). inclusiv vara.i.1 200 u. mama il va culca cu fafa in jos. pe ! . intr-o LinguriF cu lapte sau ceai. De altfel.zilnic. pentru a evita supradozarea. La noi in far5 se pare c5 sunt eficiente doze ceva rnai mari fat5 de str5in5tate (400 u. de preferat pe partea dreapt5. Este bine s5 se intocmeasc5 un grafic. rnai ales numai la sugarul alimentat numai la s h la care nu este necesar adaosul de sucuri de fructe dec2t dup5 luna a W-a sau chiar a V-a. Beba. Nutrilon. Gustul nepl5cut a1 vitarninei D se pierde in mare mkurL Nu se recornand5 adhgarea solufiei uleioase in biberon. Nu este necesar s5 se adauge alte vitamine in alimentafia sugarului in luna a doua. Mama va pune o c@5 pe umeri. in general.).Nutricare special. f6rii intrerupere! Organismul uman sintetizeaz5 vitamina D sub influenfa razelor ultraviolete solare. tip5 intre mese. urmarea este c5 inghite prea repede (cu mult aer). Morinaga) cu adaos de vitamina D in general de 400 u. Vttamina D se dii ?n tot clrrsul anului. Medicul pediatru calculeaz5 doza de vitamina D primid din produsul de lapte qi completeaz5 doza necesar5. Ei se opresc atunci din supt.Mama gi copftuI sugarului. deoarece ader5 la peretii interni ai biberonului. are colici. 800-1200 u. in q a fel inc2t g2tul biberonului qi tetina s5 fie tot timpul pline cu lapte. in primele Iuni de via@ mesele reprezint5 principalele ocazii c2nd sugarul poate fi apropiat de marn& D. se obfine o alimentafie incidente qi cu creqterea normalgin greutate a sugarului. dar. Biberonul se tine kclinat. Doza zilnic5 de vitamina D va fi individualizatii de medicul sugarului.) se continu5 profilaxia rahitismului cu vitamina D i n doze o b i ~ n u i t e . sugarul nu are posibilitatea s5 fac5 nici o pauz5 in supt.intre mese sugarul va fi culcat pe o parte. Humana 1. in Germania.1 000u. intre 6 s5pthiini qi 2 luni se va administra a doua d o z l sub form5 de injectie.i.i. Vi-De-3 "Wander" (1-2 pic5turi pe zi . Pozitia de "culcat pe burtii" se contraindic5 in ultimul timp din cauza pericolului de "moarte subid". Pozifia biberonului in timpul mesei. 5001 000 u. Bula de aer care se formeaz5 astfel in stomac le d5 o fals5 satietate sau le provoac5 colici. dac5 laptele este de bun5 calitate qi dac5 este preg5tit qi p5strat in conditii perfecte de igienk Frigiderul este absolut necesar. La noi in far5 s-au folosit i n ultimul timp Vigantol (2 pic5turi pe zi . regurgiteaz5 sau vars5. este agitat dup5 mas%). s5 fie pus cu abdomenul lipit de toracele mamei. nu doanne liniqtit. excepthd prematurii $i cei cu manifestki anterioare de spasmofilie. in @rile anglo-saxone. deoarece adaosurile de vitamin5 D din aceste produse acoper5 numai partial nevoile de vitamin5 D. Nan etc. Toate aceste manevre nu sunt necesare dec2t dac5 sugarul inghite aer (are colici. h luna a 11-a sugarul creqte cu circa 800-900 g/lun$ respectiv 25-30 g/zi sau 175-210 g pe s5pt5m2n5. in multe oraqe. nimeni nu-i scoate tetina din gur5 (se poate ineca qi asfixia). C. in Franfa).800 u. pentru a-qi proteja imbr5ciknhtea in cazul in care sugarul regurgiteazii. Nu este necesar5 asocierea de preparate de calciu. Dac5 se face profilaxia rahitismului cu vitamina D zilnic sub form5 de picgturi. intr-o asemenea eventualitate.). Spre deosebire de trecut nu se rnai recornand5 adaosul de sucuri de fructe aGt la sugarul alimentat artificial. h plus. Vitaminele VitaminaD.i. Cea rnai mare parte a sugarilor trag din biberon %5 oprire. sugarul este frustrat de sentimentul de protecfie. sprijinit de u m h l ei qi s5 fie b5tut uqor pe spate.i. pe zi. Dac5 sugarul continu5 s5 tipe. pentru c2teva minute.i.

Bratele sunt htinse. se sprijin5 stabil pe antebrafe. el reacfioneazi diferit in funcfie de cum i se vorbe~te. El c a p i d treptat controlul asupra mu~chilor fefei. Cu fiecare . Lungimea sugarului se miire~te 3 cm in aceasd cu luni de viafi (luna I: 4 cm. iar in lunile a 11-a ~i a LU-a cu ciite 3 cm). P h i la inceputul celei de a doua luni. 3. 3. unii demareazi rnai i devreme.1 . Pedaleazi ciind cu un picior. La inceputul lunii a doua sti culcat pe spate intr-o pozifie asimetrici: braful ~i gamba de o parte intinse. Foarte incet. sugarul are inci tendinfa de a sta hdoit. din ciind in ciind pedaleazii alternativ. d) Susfinut de axile (subsuoari) sugarul fine capul ~i p i ~ e ~ "automat". sunt adesea desfiicute. in tot cursul lunii a doua. c) Mu~chii bratelor ~idinilor. a) Culcatpe spate. membrele inferioare sunt flectate "tripla flexie". inseamni c i totul merge bine.in luna a 2-a. Dezvoltarea psihomotorie Sugarul incepe s i aibi mai mult control asupra muschilor sii. alituri de aceasta in fiecare luni se va trasa curba ponderali real5 a sugarului. Fig. cu mi~ciiri amplitudine mare. cu brafele dezdoite. iar cele de partea cealalti flectate. Fiecare sugar i ~are ritmul siu de crevtere.2). a celor motori ai globilor oculari (cei care participi la mi~carea globilor oculari) ~i ai cefei. ci sti pe cu toracele intins. Numai spre s f k ~ i t ulunii a l doua ~i inceputul celei de a treia sugarul culcat pe spate sti intr-o pozifie simetrici ~i incepe sii pedaleze ("si dea din picioare") concomitent cu ambele picioare (fig.Sugarul (de l 1 lun&l 12 luni] a a care s i se traseze o curbi normali ("ideali") de crevtere pe tot anul. Se menfine flexiunea ~oldului~i aceasti tendinfi fiziologici la flexiune face ca sezutul (regiunea fesieri) s i fie intr-o pozifie uvor ridicati (la 3-4 laturi de deget). Curba ponderali constituie indicele esential al cre~terii sugarului. nu insi in mod i stabil. e) Pozi!ia in pat.Culcat pe spate. mi~cirile vor deveni mai coordonate ("coordonare motorie"). cu cele inferioare in flexie. Ochii. 1). Modul de dezvoltare a tonusului muscular arati c i este rnai bine ca sugarul s i fie culcat pe o parte. Gleznele ~i tilpile sunt intinse (fig. degetele sugarului se desfac ~ ispre inceputul celei de a treia luni. sprijinit adesea pe viirful te de picioarelor sau pe toati talpa.2 . nereusind s i d e p i ~ e a s cun unghi de 45". in miina sugarului. sipthniini incepe sii stea tot rnai mult intins. ciind cu altul. sacadat ("ca un cosmonaut"). alfii rnai tkziu. D a d aceastii curbi este ascendend. degetele . cu membrele superioare ~ i rnai ales. b) A~ezat b u d . Umerii sunt i inci t r a ~ inapoi. sprijinul se face pe antebrate. sugarul nu rnai s d indoit. cu unghiul format din articula$a genunchiului (de ciitre coapsi ~i gambi) tot rnai larg. Motricitatea generalz. Progresele se fac totdeauna de la mu~chii capului spre cei ai extremitifilor. D a d traseul curbei sugarului este sub curba teoretici ("ideali") nu este un motiv de ingrijorare. Daci r k h e orizontali va fi consultat medicul. Capul are tendinfa s i stea inclinat de partea membrelor intinse. sugarul s d aproape tot timpul cu pumnii s t r h s h c h i ~ iDaci un adult introduce un deget . . esenfial este ca ea s i r k b i aproape paraleli cu prima. Fig. indepirtate de trunchi ~i membrele inferioare rnai intinse. iar picioarele sunt i n d e p b t e $i inclinate in afar5. Picioarele sunt indepirtate ~i inclinate in afari fa@ de $old. 3. incepe s i se intindi ~is i ridice brafele de-a lungul capului. incepe si3 pedaleze. el strhge ~imai tare pumnul. privirea sugarului de o luni nu "prinde" un obiect deciit daci el este situat pe linia medie vizuali ~i la oarecare distan@ (la 20-30 cm). Fa!a sugarului incepe s i devini rnai expresivii. cu capul ridicat nu prea sus. rareori concomitent cu amiindoui. Datoriti controlului nervos redus asupra mu~chilor fefei ~i ochilor. 3. avezat pe b u d . sugarul ridica capul p h 5 la 60"-90".

Sugarul mic privegte rnai "atent" o figurl umanl decdt un obiect colorat. B . 7) C h d colicile sau crizele de p l h s (f3r5 motiv precizat) se repeti se va folosi la nevoie metoda "tradiponal8" atit de mult discutati: i se va da suzeta. apoi reincepe mai intens. unghiul superior s t h g din zona splinei . El se linigtegte putin. e. bhturi alcoolice. dac5 are o oarecare indispozipe se In timp ce in prima lun5 mama nu poate distinge deloc ce vrea sugarul s5-i comunice prin pp5tul s5u. care putin clte putin se organizeazl sub form5 de gGngurit. El simte global (cu tot corpul) gi se exprim5 incl global: dac3 se simte bine. permitdnd sugarului s5-gi imboglteascl experienta qi. a fost obignuit s6 fie @nutin brate. b) Tipa'tul de indispozifie este aproape continuu gi are un ton diferit. sprijinit cu capul pe u m k l mamei. "crizele" de coliti sau de ficat gi nervozismul mamei declanqeaz2 a&sea colici abdominale la sugarul allptat. in primul rind. aceste crize sunt frecvente in lunile 2 gi 3 (dispar treptat dup5 3-4 luni). Spre sfkgitul lunii leag5 aceste vocale cu un " h (ha. miofilin. urmltoarele mici artificii de tehnicl: 1) Sugarul va fi alimentat (la s h sau cu biberonul) ceva rnai incet. diareea. m h g g a t pe frunte gi cu abdomenul s t r h s lipit la pieptul mamei. este ud. se insotesc de migc&i de indoire ale gambelor. rnai penibil poate. sugarul il va urm&i doar pentru cdteva secunde. d) Tipetele care anunfa' somnul sunt rnai monotone gi survin dupl o perioadi de veghe in timpul ckeia sugarul a fost tulburat de persoanele din jur Cmgrijiri. o. Ingestia anumitor alimente (cafea. acum ea incepe s5 perceap5 nuantele cele mai fine. la un sfert sau o jumgtate de orl inainte de ora prevkuti pentru mad. in general. a) Tipa'tul de foame este imperativ. sl-gi cunoasc5 mama. fasole uscati etc. pentru a nu inceta decdt dac5 mama il allpteaz5. Dacl i se trece un obiect rogu-striducitor prin f a p ochilor la o distang de circa 20 cm. G2nguritul. ceai "rusesc". in ordinea eficientei. dac5 este posibil "piele pe piele". d u c h d la intoxicatie!). Limbajul.) sau consumul unor medicamente (cofein5. se apeleaz5 la medic care va stabili dacl nu este vorba de o manifestare a vreunei boli rnai serioase. Survine. c) Tipetele declan~atede colici sunt acute. de rotapi ale capului in c5utarea shului sau biberonului. fn cazul in care nu este vorba de tipete declangate de o boall unii medici recomandl o popune calmanti. De altminteri strabismul este trec5tor la aceasti vksti. & emisie de gaze. A tipa este inc5 modul s5u de comunicare. & acest fel bulele de aer se indepilrteazl. sugarul va fi capabil s l wdireascl cu privirea. Sugarul "scoate" rnai multe sunete (a. sugarul va fi $nut 2-5 minute in pozitie vertical%. 6) Se va interoga mama asupra regimului dimentar gi asupra tranzitului intestinal propriu. ee). ghgureqte. Dac5 se repeti experienp pe o durati rnai lung5 de timp. ii este prea cald sau il jeneaz5 o luminl prea puternicl. A. continutul intestinal igi schimbl pozitia gi poate progresa spre segmentele terminale ale colonului. ehe). el este destins. de agitape. Tipetele. Acest progres este important. Pentru calmarea colicilor recomandh. se insotegte de migc&i de supt ale buzelor. R h h e unul din remediile cele mai eficiente! Nu uitati s5 fierbeti suzeta in fiecare zi gi s5 o sp5lap cdnd cade jos! 8) Dacl nu se reugegte cu nici una din aceste metode. u. incephd din partea dreapti gi de jos a abdomenului qi inainthd sub forma unui arc in sus. purgative etc. in momentele de multumire gi de veselie sugarul emite cdteva zgomote din gdt. spre s t h g a gi in jos (spre ficat sub coaste. spasmele intestinale cedeazl. he.% jos pe flancul s t h g d abdomenului) in directia acelor de ceasornic. sugarul "se plictisegte" sau incepe s l "se uite crucig". varzii. Apoi va fi culcat in patul lui pe o parte. destinsL 3) Dup5 ce este alimentat.P u p cite putin ins5. suride. 4) Dupl ce va fi culcat pe o parte gi mama va aplsa incetigor cu mdna dreapti pe abdomenul sugarului. invat5 &-gi inteleagl sugarul. astfel incdt spre vksta de 3 luni el va putea urm2ri obiectele situate in tot cdmpul vizual. se insotegte de agitape gi nu se calmeazl decdt dacl mama descoperl cauza nepl5cerii: sugarul este infZigat prea strhs. 2) h tirnpul alimentatiei mama va fi calm5. Ciddura gi compresiunea locall calmeaz5 colicile. 5) in sfkgit se poate incerca rnanevra care este trecut5 in toate ckple noastre: aplicarea pe abdomen a unei comprese inmuiate in apl caldl (nu fierbinte) gi stropit2 cu putin spirt (alcoolul in cantitate mare p a t e fi aspirat de sugar sau absorbit prin piele.). Dac5 sugarul este dus cu c%uciorul in gr5din5 el este inchtat de jocul luminii gi de migc2rile ramurilor. nu sunt motive de nelinigte. Dacl scaunele sunt normale. Rdsul este incl gutural gi insotit de mip%ile mugchilor mimicii. . dacl nu se adaug5 vkslturi gi dac5 sugarul are un aspect normal.

durerile qi inapetenfa aparent2 se calmeazl de la o zi la alta prin corectarea tehnicii de alimentafie. a) Sensibilitatea pielii este demonstrat2 prin ppetele qi agitafia sugarului care este murdar. este intim legat de ea. Ensotite de s t r h b l t u r i ale fetei. antrenhd f r h h t i i r i . Somnul a d h c sau aspectul s3u de bun3 stare c h d este trezit sunt oglindirea unei st&i de echilibru satisfiicltor. st2 fn stare de veghe etc. . de aici nou-niiscutul qi sugarii din primele luni au principalele nepllceri. este sediul unui reflex dirijat. survin seara. se va chema medicul. ciind m h h c l ) . senzafia de indispozitie pe care o antreneazl se traduce prin tipete. Cauzele de nemulpmire. Putin clte pufin sugarul o cunoavte pe mama sa: chiar de la sfkjitul celei de a doua 1mi vocea mamei produce reacfii pe care celelalte voci nu le provoacii. r h h f'51-l iar aspectul sugarului este modificat fail de zilele precedente. bine organizat. contactul moale qi cald a1 pielii unei alte persoane ii face o mare pliicere qi pare chiar indispensabil pentru el. satisfactia pe care o are c h d suge merit2 o atenfie dwsebit2. aceste tipete sunt un semn de for@ qi de dorin@ de comunicare. Se pare c l la aceastl v k s t l pragul perceptiei este foarte ridicat. labirintice qi interoceptive sunt foarte dezvoltate. Gazele din stomac. La inceput sunt numai schite de z h b e t . La nevoie vor fi sllbite scutecele cu care sugarul este prea stdins W q a t . priveqte numai la mama sa. Va nota pe un caiet orele la care sugarul rni?in2ncil. auditive. neliniqti. dar cur2nd va fi miindrii s l qtie s2 interpreteze "apelurile" sugarului. S t 2 pielea. b) Senza$ile interoceptive (cu punct de plecare in interiorul corpului) nepllcute sunt numai cele digestive. La jumltatea lunii a doua. nu-i place s l fie deranjat ( c h d d o m e . baie. suptul este singurul gest perfect coordonat vi perfect adaptat. sii-1 asculte. qtiind sl-1 priveascl. de fipete ce impiedicl continuarea suptului. Sugarul pare satisEcut qi totuqi Gpetele sale au tendinpi slrevinl fn fiecare zi la aceeqi orl. dacl este pus in c h c i o r . va fi plimbat pufin (chiar numai prin apartament). fn timp ce toate celelalte miqcilri sunt anarhice qi incapabile de a atinge un scop precis. De indatl ce este luat fn brate el se liniqtevte. Eventual. gura. ciind este treaz. Este esential ca mama sl-1 ingrijeascl cu i'ndemhare qi calm. Din contr3. sugarul nu se calmeazl deciit atunci c h d d l afar5 gazele. El este total satisacut sau total nemulpmit. cum este senzafia de "posturii" (pozifie). inghitite in timpul suptului. mult mai mult deciit la copilul mai mare. vizite ale prietenilor familiei). imbrlfiqarea. senzafiile cutanate. mirosul corpului ei. in cea de a doua lunl. dimpotrivl. Afectivitatea. chiar de la navtere. "o soarbe din ochi". Dacl fipiitul este acut qi persistent. Astfel. micile manevre paliative amintite mai sus rezultat. ii mlnglie fruntea. suferintele. El reactioneazl violent in contact cu un obiect rece sau fierbinte. materiile fecale qi urina macereazl. qi-i va fixa programul zilnic (mese. Comportamentul sugarului in primele qase slptlmlni de via@ nu reflect2 deciit doul st&i principale: a) pldcerea (mai degrabl liniqtea). Dacl mama se plimb3 incetiqor cu el prin camerl qi dacl ii vorbeqte cu o voce bllndii. sugarul se liniqteqte. Comportamentul sugarului in timpul suptului este cu totul particular: este calm. de obicei. cu tot corpul).miingiiieri excesive. c) Foamea ~i setea sunt sursele cele mai importante de nepllcere ale sugarului mic. La inceput orice mama are e z i t c . fericit. Dimpotrivl. gustative sau de miros trebuie s l fie foarte violente pentru a fi percepute in mod penibil. Toate aceste senzatii sunt percepute de sugar incl global (este cuprins de ele fn intregime. schimbat.Sugarul are numai senzafii simple. e) Tipetele care exprimama numai bucuria de a face zgomot qi de a ariita o oarecare putere: mama invag s l le recunoascl pentru cl. de inconfort sunt numeroase. plimbare) in funcfie de caracteristicile qi nevoile individuale. Perceptia. indispoziGile. Este foarte important ca mama sl-i u r m k e a s d bine nevoile qi ritmul slu de viafl. mama are s l ajungl s l invefe un lucru esenfial: cum il poate infelege pe sugarul care nu are Pncl limbaj vorbit pentru a-qi exprima dorintele. sugarul rlspunde la ingrijirile qi miinglierile mamei cu primul slu zlmbet. atinghd cu precizie scopul slu qi permigndu-i s l se alimenteze. b) nemul#umirea. se va calma imediat. Zrimbetul. fix qi cu intensitate. declanqeazii clteodatii senzafii extrem de penibile. adoarme. Excitatiile luminoase. fipetele sale sunt adesea calmate prin mhgiiieri care 9 1 bucurl qi-1 satisfac ca pe un mic animal. Sugarul va fi dus intr-un loc liniqtit vi va fi culcat. f) Tipdtul ca semnal de alamri survine fib% cauz5 o aparent2. B place s l simtii ciddura corpuluimamei. Din prima zi de via@ a nou-nlscutului s h l t o s . Mama nu trebuie sii se sperie. mhgiiierea fruntii.

in perioadele de ticere qi de animalie din jurul siu (R. Sugarul alimentat natural are un numir de scaune care variazi intre 1 qi 5-6 pe zi. in timpul nopfii. Unii sugari incep s i dea din picioare. Se folosesc o singur2 daa. Cei la care se foIosesc chilofi absorbanti ("Pampers") nu mai prezinti agitafie sau eritem fesier. mama ii va vorbi qi (daci are voce qi buni dispozilie) ii va c h t a . Lumina de la ora prlnzului se va reduce (perdele). Vocile obiqnuite nu-1 deranjeazi pe sugar. Dar in mod limpede. Daci nu existi spaliu pentru o camera separati pentru sugar. DebrC. rnai numeroase ~irnai moi. nici rnai tiirziu) ce i-ar putea crea aceasti team& in primele luni sugarul a d o m e repede. "vorbeqte" singur ~i priveqte in jur. in decurs de 2-3 siptimihi. sugarul se va adapta la temperatura care pare mai plicutii adullilor. nu dorm.grimase ce apar aproape spontan qi corespund probabil . cu pielea foarte fini). b) Cel rnai comod icaqat este. Se pot folosi numai in situafii speciale (excursii mici etc.18°C). Fac excepfie sugarii care nu "se suferi" s i stea uzi (se agiti. Pantalona~ul fi bine fixat (incheiat pe umeri). Normal. pentru alimentare. C h d sugarul este prea gros imbricat. d) Chilofii din cauciuc sau din material plastic sunt impermeabili. . Se lasi de o parte scutecul mare qi scutecul mic dreptunghiular. impiediclnd respiralia pielii. Chiar de la inceputul lunii a doua. in ritmul siu propriu. Nici un copil nu se naqte cu teama de intuneric qi nu trebuie Ecut nimic (nici acum. in general. fazele de somn au tendinp de a se suda: sugarul d o m e cinci-sase ore f intrerupere qi i rZ renun@la masa de la ora 24 uneori la ambele. & perioadele de veghe. La aceasti v k s t i trebuie Ecut mai mult pentru educalia somnului. camera este prea incilziti qi in lunile de vari micfiunile sunt rnai rare qi cu urini in cantitate mici. mama descoperi doui sau trei perioade de veghe rnai nete: una dimineap. dar rnai voluminoase. Din luna a doua. Temperatura camerei. Mic#iunile sunt inci destul de numeroase. Scaunele. Pentru a preveni "desfiqarea" qi pentru a avea libertate de miqcare pot fi imbricafi in pantalonaqi cu botoqei (salopetii). Somnul ocupi ihci 1718 ore din 24 de ore. c) Scutecele din celulozi sunt foarte practice. se recomandi 18-20"C. Alice Doumiec-Girard). in timpul noplii se va stinge lumina in camera unde d o m e sugarul. decalat. care reprezinta' un paramtru de umuirire a matura'rii psihice a sugarului si in acela~i timp o data'fericita' in viafa de familie. de abia in a qasea siptimlni va apirea un surb adresat mamei. Trebuie qtiut insi c i sugarii dorm rnai bine qi se cilesc mai uqor atunci c h d sunt tinuti in camere nu excesiv de incilzite. dar rnai ales masa qi baia trebuie programate c h d sugarul este treaz. sugarul incepe s i se integreze in viap de familie. scaunele sunt rnai rare (1-3 pe zi). pentru ca somnul s i fie rnai adiinc. toate. in cwile striine. de aceea nu se intreprinde nimic daci scaunele sunt rnai reduse ca numir. dar qi rnai variabil. deoarece se economiseqte rums gi nu sunt iritante. cel care consti din: body (o combinafie de chilofi scuqi cu c h i q u @ cu m h e c i scurti fixat2 cu capse intre coapsele sugarului). astfel va inck s i nu se deplaseze la miqc&i. una dupi-amiazi qi una seara. inclt scutecele "nu rnai stau" pe ei. Educafia somnului. ci numai inainte de masi. in cursul celei de a doua luni de via@. plimbare qi. Starea de veghe devine rnai neti. in jur de 10 in 24 de ore. mama va gisi locul cel rnai liniqtit qi rnai ferit de curenti din casi. Se preferi doui scutece din tifon. Mama va exploata orele de veghe pentru baie. ca rkpuns la vocea sa. sugarul este rnai activ. dupi introducerea sucurilor de fructe scaunele devin. Mai tiirziu sti cltva timp treaz. Dac2 num5ml de micfiuni scade sub 5 in 24 de ore. Se va nota aceasta'data'. iar noaptea qi rnai putin (16.& Romhia majoritatea familiilor tind si-qi ling locuinla la temperaturi rnai ridicate (22-24°C). Adta timp c l t nu este excesiv de frig sau de cald. Trebuie s i fie confectionate insi dintr-un material absorbant. pampers qi o jachefica' sau salopeta'. in camera sugarului se va menfine temperatura in care se simte bine toati farnilia. dupi opinia noastri. privirea rnai vie. Produc adesea roqeap pielii qi iritafie. Supraveghere qi ingrijiri Somnul. La sugarul alimentat la s h constipalia adevirati este rar8. somnul ~i veghea se modifici.). La sugarul alimentat artificial.unor senzalii plicute. Este rnai adhc. se va da sugarului s i bea rnai mult. Sugarul nu va f i schimbat de c2te ori urineazi. a) Pantalona~ii. De altfel. la unii sugari chi1o)ii din material plastic produc boli alergice ale pielii. bineinfeles. plhg) sau cei care sunt predispuqi la eritem fesier (in general cei blonzi. fmbra'cdmintea.

c2nd pe alta. se insisti mai mult la cuta de dupii urechi. infii~urate vatii. La palpare nu se simte nici o lipsii de substan@in peretele abdominal (ceea ce se int2mplii de regulii E caz de n hernie). Se invele~te o piiturii cu sau cu o plapumii. Mai multe succese se obtin dacii in perioadele de veghe se schimbii fie pozifia sugarului. de preferat tip (vezi capitolul anterior). insorite. mu~chiise fortificii $i aproape toate aceste hernii dispar in decurs de csteva luni. c2nd timpul este rece se imbracii cu o jachetii de l2nB ~io ciiciulirii. Hernia se datore~te unei laxit5ti tranzitorii a fesutului dintre mu~chii peretelui abdominal (pe linia medianii). deoarece sugarul (ca qi adultul de altfel) preferii sii doarmii pe o anumiti parte. au adus o imensii imbuniit5tire a ingrijirii corporale a sugarului. griidinii). se va face totu~i "baie par$alii". Revenim cu indicafia de a nu se curiifa zilnic orificiile nazale ~iale conductului urechii. cu ~i eroziuni ~i zemuiri ("intertrigo retroauricular". e) fmbra'carea sugarului pentru plimbare. c2t si la zonele din jurul lor. Cu at2t rnai mult este o mare gre~ealii a se folosi chibrituri sau alte de obiecte dure. h luna a 2-a sugarul incepe sii-~i sugii degetul. in zilele calde. deoarece leucoplastul nu ajutii la rezolvarea herniei ci . Suptul degetului. Deformarea se datore~te faptului cii la sugar oasele sunt rnai moi. Se va consulta pediatrul! Cura'fenia corporala'. fie pozifia patului. corpul trebuie protejat de acfiunea direct5 a razelor solare. Nu se ia nici o miisurii: nu sunt motive de ingrijorare! fn caz de hemie ombilicala'. Baia se face zilnic. pentru a-1 stimula sii intoarcii privirea spre partea de camerii care prezint5 interes (membrii familiei care vorbesc qi se mi@. Dacii nu este prea accentuati. jnca'lfa'mintea la aceastii v%sti se reduce la botoqei. Dacii sugarul este scos la plimbare sau este finut afarii (balcon. iar spiilarea capului poate fi Gcutii ~i numai de 2-3 ori pe siiptiimsnii. Din luna a 3-a ~i rnai ales din luna a 4-a. atilt la pavilioanele urechii. Chllo$i absorbanti. Este o greqealii de a se umbla zilnic in nasul sugarilor cu tampoane de vat2 sau cu comprese. Tentativa de a-i fixa capul intre perne este periculoasii. Este suficient dacii nasul se curiifii pe deasupra c2nd se spa15 fafa cu mhusa. deformarea este tranzitorie. Vara. Este vorba de a~a-numitul ombilic cutanat. peretele abdominal este proeminent. regiunea occipitalii se turteSte putin. La spiilarea (curiitirea)urechilor. Se va urmiiri ca salteaua sii fie fermii ~i sii aibii o suprafafii perfect orizontalii. care-1 fac pe sugar sii alunece mereu in aceea~i parte. de exemplu). suptul degetului este rnai frecvent. c2nd este in stare sii-~icontroleze msinile. fntre deget ~i suzeta' se prefer.). capul revine la forma normalii dupii vhsta de 9 luni. put2nd deveni o problemii. Se va urmiiri de asemenea evitarea deformiirii pavilioanelor urechilor. Numai E foarte rare cazuri este necesarii intenenria n chirurgicalii (la cele care persists dupii vhsta de 3 ani). Dacii sugarul i ~ suge degetul numai inainte de masii.singurul efect cert este iritafia localii a pielii de care aderii leucoplastul. ro~eatii chiar la infecfii secundare. denumifi "Pampers". i insearnnii cii este fliimhd. in ultimul timp se recomandii tot mai pufin acest lucru. in cazul in care nu este posibilii baia generalii zilnic. fiirii neregularitiifi sau inclinafii. Turtirea capului nu este un semn patologic la aceastii viirstii. turtirea craniltlui asociatii cu inmuierea zonei parietoodpitale poate constitui un semn precoce de rahitism. e~ueazii de regulii. Cu vArsta. Umezeala de la orice cutii a pielii duce la iritafii. regiunea occipitalii este rnai proeminentii c2nd sugarul doarme pe o parte. dacii ins5 il suge numai dupii fi mas%s-ar putea sii nu se fi siiturat sau sii-~i format deprinderea aceasta de pe acum pentru a adormi. Unii medici recomandii ins%aplicarea unui pansament cu leucoplast. un obiect striilucitor etc.dimpotrivii . suzeta! Ombilicul mai ridicii probleme qi in luna a 2-a la unii sugari. Se vor procura ins5 chilofi "Pampers" adaptafi la dimensiunile corpului ~i de bung calitate. Numai dupii tuna a IU-a . Dimpotrivii. Recomandiirile de a schimba pozifia capului sugarului c2nd pe o parte. putiind duce la sufocarea sugarului. . Ombilicul poate f i proeminent.SugaruI (de Ia I Iunii Ia 12 Zuni) in caz de eritem fesier sunt strict contraindicati. stergerea cu prosopul va fi foarte minufioasg. se folose~te imbriicihinte din bumbac. Nu are nici o legiiturii cu modul cum a fost legat ombilicul la naStere.a N-a. Dacii sugarul stii culcat rnai mult pe spate. pentru a curiifa nasul in ~i urechile.

examen . Se poate apela eventual la o vecin5. Chiar qi mamei ii prinde bine o astfel de pauz2 pentru destindere qi miqcare.D a d sugarul are guturai. Pentru sugar cel mai bine este sii fie aqezat intr-un loc liniqtit.Chiar dac2 un sugar este s&iitos qi creqte bine. ingrijirile. in absenla mamei. cregterea sugarului. Neglijenlele din primele luni de via* ale sugarului pot avea ca urmare tratamente medicale ulterioare prelungite. care are de asemenea un sugar. i se uqureazii respira$a punhd de rnai multe ori pe zi piciituri de ser fiziologic in nas. legisla$a prevede un concediu pl2tit timp de 2 ani pentru ingrijirea copilului. pentru a avea posibilitatea s2 se miqte in voie. Dacii este posibil este bine sii asiste qi chiar sii participe tam. Sugarul se bucur2 de vocea mamei. D a d lucreaz2 in schimburi. . dac2 programul de lucru a1 acestora o perrnite. Mamele care lucreaz2in schimburi pot l k a copiii acas2 in grija talilor. tulburiri de somn. Este bine ca mama s2-gi noteze din timp problemele care o preocup2 qi sii le clarifice cu medicul sau cu asistenta de ocrotire in cursul vizitelor la domiciliu sau la cabinetul medical. sugarul are nevoie de aer qi soare suficient pentru ca sii se dezvolte bine. mijloacele de transport in comun.sii iubeasd copilul qi s2 se poarte frumos cu el. ferit de v h t . incearc2 s&l urmkeascii clteva momente. Mama va avea grijii s2 nu se apropie striiini ?n de c h c i o r u l sugarului. dup2 care se aspir2 mucozita$le inmuiate de acest "ser" cu ajutorul unei pompile sau a unei pere mici de cauciuc cu extremitatea efilata (foarte subtire). depisteaz2 la timp unele boli. Vizita medicala'. in fiecare lung. reaclia BordetWassermann (pentru depistarea sifilisului). Jocul. fncii de acum incepe infiriparea "comunit8liim MAMA-COPIL-TATA. Pe l h g g o alimenta$e qi o ingrijire corecta. Dacii este posibil. Medicul poate controla astfel stadiul lui de dezvoltare. Plimbarea sugarului nu inseam2 ins: scoaterea 'i lume".s2 fie o persoanii de incredere. neliniqte. cu dificultiili in respiralia nazalii. iar dac2 obiectul este miqcat. deoarece se pot produce leziuni ale mucoasei bucale. el trebuie v2zut periodic de medicul de familie. praful. care este dator s2 invele sii se poarte cu sugarul. Reluarea activitgfl profesionale de ciitre mam5 & prezent. c2ldura qi afecliunea mamei. Serul fiziologic cu adaos de efedrinii folosit prea des poate produce agita$a sugarului. medicului qi asistentei de ocrotire. Persoana care ingrijepte copilul fa lipsa mamei care-qi reia serviciul va fi aleasii cu mult d i s c e r n h h t . copilul s2 fie ingrijit conform indica~iilorpiirinlilor. Rudele sunt cele rnai bune inlocuitoare.s2 fie siiniitoas2: se va face in prealabil microradiografia pulmonar8. imbriiciimintea va fi la fel ca pentru plimbare. Scoaterea pe balcon sau in gr2din2 cer mai pu$n timp din partea mamei.s2 fie cinstitii. in caz c2 vremea este urlta sau in zilele prea friguroase de iam5 se poate apropia patul de fereastra deschis$ timp de 1-2 ore. Suprainc2lzirea camerei in care este @ut sugarul duce la uscarea mucoasei nazale. . & luna a LI-a mama iqi programeazii zilnic o s c u d perioadii de "joc". dacii i se trec p r k f a p ochilor lentilele unor ochelari sau un obiect str2lucitor intoarce privirea spre el. in care sugarul sii poatii simli qi savura atenlia. cele dou2 vecine vor ingriji alternativ pe cei doi sugari. cu condi$a ca. Dacii este scos la plimbare se vor evita str2zile aglomerate. Dacii din cauza conditiilor meteorologice nu s-a putut face nici o plimbare pe afar2 in primele siiptihhi de via@. sugarul trebuie scos la aer 1-3 ore in fiecare zi.sii aibii experienp in ingrijirea copilului. Persoana care se ocup2 de ingrijirea sugarului trebuie s2 indeplineasd urm2toarele condi$i: . nou-nkcutul p a t e fi scos la aer de la vksta de 2 siiptfimlni. In timpul acestui joc. . fixeazg alimenta$a. Totuqi sunt mame care din diferite motive incep s I lucreze cu mult inainte de epuizarea concediului previizut de lege. D a d vremea este favorabilii. . pe un balcon sau intr-o gr2dinii. De la medicul de farnilie mama se informeaz2 asupra ambuntelor privind alimenta$a. zgomotoase. . sugarul va fi imbriicat mai ugor. aerul poluat de maqini. ce constituie poqi de intrare pentru microbi. de zgomotul unei juciirii. Scoaterea afara' la aer ~i soare. Nu se qterge gura sugarului. acest lucru trebuie Ecut neapkat imediat ce sugarul a implinit o lun2.s2 aibii Buletin de identitate cu viza "la zi" la Circa de poli$e de care apwine (adresa va fi notata bine de pirin$).

dac5 el trebuie trezit pentru a i se da ultima mas& mama p a t e s5 incerce s5-1 treac5 la 5 mese in 24 de ore. Morinaga. Sugarul yi-a fixat un program de alimentatie yi de somn. vocile yi miyc&ile umane. folosirea trusei medicale in caz de urgent%.in marea lor majoritate ajung s5 se mulfumeasc5cu 5 mese in 24 de ore. se va verifica s5 nu aib5 vreo bod5 de piele (infectioas5 sau micotic5). Unii se mulfumesc yi cresc cu 650-700 ml in 24 de ore. totuyi. . privirea vie.) sau pat$aladaptate (Milupa 1. sugarii . Medicul va adapta raple. s5 nu sufere de vreo afectiune nemoas5 sau psihic5.genital in vederea depist&ii unei boli venerice. . fierte impreunii Teoretic este necesar ca s5 se adauge $i ulei de floareasoarelui (114 lingurip). nu se va enema. indulcit cu o lingurip ras5 de zahik. Obsesia c5 nu are lapte suficient sau c5-i piere laptele are un efect negativ asupra secretiei lactate. Remedia. ci se vor individualiza la apetitul yi nevoile nutritive ale f i e c h i sugar. La sugarii hrlnifi cu lapte de vac5 nemodificat. mk-ind intervalele dintre mese la 3% . De la 2 la 3 luni % urm5toarele patru s5ptihlbi incepe un stadiu de I dezvoltare ce ar putea fi numit "s5ptknhile de aur" ale viirstei de sugar. Ce infonnafii se dau femeii care & h e singur3in cas5 cu sugarul: denumirea. va bea lichide suficiente. dar cu variafii importante de la un sugar la altul. Cu mult2 curiozitate yi nevoie de cunoqtere cerceteaz5 tot ce-1inconjoatfi. dacl picioarele sunt descoperite sau dac5 part5 pantalonqi. Nu sunt necesare adaosuri de Ginoase (cereale-instant. numai o parte dintre sugari rnai au inc5 nevoie de 6 mese pe zi la 3 luni. adresa yi num5rul de telefon ale institu$ilor unde lucre& cei doi p&fi. Dragostea yi atenfia care i se acord5acum vor fi r5splGtite din plin. unii sugari sunt nemulfumiti la sfiirgitul unor mese. Unii iyi descoper5miinile. (Vezi tabelu12. se schirnb5 treptat culoarea p h l u i yi a ochilor. Humana 1. Ea va folosi acest timp liber pentru a sejuca cu el.numkul de telefon a1 medicului de familie $i adresa spitalului de copii. foarte pufini rnai sug de 7 ori in 24 de ore.iar alti tip5 yi dup5 ce primesc 850-1 000 ml in 24 de ore (6 mese x 150 ml sau 180 ml x 5 mese in 24 de ore). La sugarii alimentafi cu produse adaptate (Sirnilac.s5 aib5 istefimea necesarl pentru a se descurca in situatii neprevihte. adresa yi n u m h l de telefon al persoanelor la care eventual p&tii merg in vizit2. griy etc.1. Ratia alimentara' este rnai mare. Nu suntem de p5rere s5 se practice "proba suptului". Mama va face totul pentru a ameliora secretia lactat2: se va odihni yi va dormi indeajuns. Nutricare special etc. Sugarii 'Ynapoiati" nu sunt interesati de oamenii din jur. hcep s5 se schifeze primele semne ale personalit2tii. mix& artificial5).4 ore.s5 nu aib5 tulburk-i de comportament. Nan etc. care duce la . 13pturile respective avdnd o cantitate suficient2 de hidrocarbmate. respectiv 110-120 rnl in medie la fiecare mas%. Nu rnai d o m e at2t de mult yi in perioadele de veghe plhge rnai pu*.). buzele roze. Pedaleaz5 mult. nedegresat (34-40% gr5simi) se va mentine concentrafia de 213 (2 p w i lapte qi 1 parte ap5). pag. La sugarii care nu cresc qi care au o toleran@digestivl bun5 se va creyte concentratia la 314 (3 p&p lapte yi o parte ap5). La cei cu tendin@la diaree dilutia se va face cu decoct ("ap5") de orez 3%. Orarul ~inumaWrul meselor. 125). Aptamil 1. va l5sa sugarul s5 goleasc5 bine sdnul etc. Unii sugari rnai primesc 6 mese pe zi. jocul este un adevikat evenirnent pentru sugar. Nutrilon premium. 3.) se va folosi concentratia recornandat2 pe cutie. care nu se vor impune dup5 reguli teoretice. Se bucur5 de societatea mamei yi 33 comunic5 prin semne c5 se simte bine. Urmgreyte fetele. le privesc yi se joac5 cu ele minute in yir (majoritatea cap5t2 aceast2 capacitate spre sfiryitul lunii a IV-a). Beba. fn cazul alirnentafiei naturale.2. totul indulcit cu 5% zahik. h luna a treia sugarulia aspectul caracteristic: capul devine mai rotund. Indiferent de felul alimentatiei (natural%. Din luna a treia ingrijirea sugarului permite mamei destul de mult2 libertate. numele.

incepiind cu cantitifi mici (30 m ) crescute progresiv p h i la inlocuirea unei mese intregi. Cantiti$le mici din gabenuqul de ou. d u p i recomandirile medicului. Daci la c h t k k e a de la sfkqitul s i p t h h i i creqterea este sub 150 g. Multi vreme medicii de copii au afirmat c5. Crqterea Creqterea in greutate este de 25-30 g pe zi. unii sugari sunt rnai agitafi. h p r a noastri se obiqnuieqte s i se introduci sucurile qi/sau pulpade fructe sau de zarzavaturi foarte devreme. iar la fnceputul celei de a 4-a luni 5 300-5 750 g. Nu se qtie sigur ciit trebuie expns la soare un sugar pentru a-i acoperi necesitidle de vitamini D. dar frecvent il intoarce qi-1 tine intr-o parte sau alta. in primul an de via@ trebuie sii se administreze vitamina D in dozi suficien6 tot timpul anului. menstruafia nu revine deciit dupi intircarea copilului. daci sugarul este finut mult la soare nu rnai este mvoie s i i se administreze un preparat cu vitamina D. 128). gemeni qi la sugarii care s-au niscut cu greutate mici ~i apoi au crescut rapid.. cu degetele numai uqor indoite. Nimeni nu se poate baza numai pe soare. atunci c h d atmosfera este plini de praf. uneori incearci s i se intoarc5 spre ambele p w i . digestie) qi nu are nevoie de ele deciit mult rnai tarziu (vezi pag. respectiv 750-900 g pe luni. de la aceasti v k s t i apare pericolul de cidere de pe masa de inrqat. la sfkqitul lunii a 3-a va avea cu 10 cm rnai mult! Menstruatia qi aliiptarea. foliculii ovarieni nu se matureazi. in afar5 de ficatul de morun. care ar f i cauza tulburirilor mai sus-amintite. sug rnai prost qi pot avea scaune grunjoase. consisten@.in perioadele de crevtere maximi. in caz contrar vor apkea semne de rahitism. dar nu rnai tLziu de luna a V-a de sarcini. Nu se intrerupe aliptarea! Daci a survenit o noua' sarcina' in perioada de aliptare. la masa l. Vitamina D nu se giseqte in cantitifi suficiente in nici un aliment. (Vezi pag. a 111-a sau a W-a. spre deosebire de Iaptele obiqnuit. de aceea. Dovada arconstitui-o observatia c i frumele de mu~catAse ofilesc repede d n d se pun intr-un pahar cu lapte de mami din timpul menstruafiei. Sugarul primeqte din lapte cantitifile necesare de vitamina A. Se pare c i prin lapte se elimini unele substante (menotoxine). h timpul c h d se inlocuieqte o mass la s h cu un preparat de lapte nu se mai fac alte modificiri in alimenta$e qi se urmkesc cu atenfie mai mare scaunele (numk. La o parte din mamele care alipteazi. sub forma indicatti de medic. Dezvoltarea motorie qi psihid Motricitatea. Daci s-a niscut cu 50-52 cm. in care ele i ~ i menfin prospetimea qi culoarea. Vitamine. 144. in timpul menstruafiei mamei. sunitoare) o apuci qi o fine s t r h s . M h i l e sunt primele pi@ ale corpului pe care sugarul le descoperii ci-i aparpn. ciind organismul matern nu poate face fati la ambii "paraziti". Farmele grave de rahitism apar indeosebi la prematuri. hlocuirea unei mese asiguri mamei un repaus fizic qi posibilitatea ca secrefia lactati s i fie suficienti la celelalte mese. Capul poate fi +nut pe linia median. "Descoperi" rniiinile qi iqi petrece mult timp privindu-1e qi observhdo-le in miqcare. inseamni c i sugarul a crexut normal. Sugarul poate sta culcat pe spate in pozide simetrici. 148). Cercetriii recente au dus la concluzia c i sugarul nu este dezvoltat fiziologic (masticatie. medicul va decide momentul in+rc&ii. pentru a f i privite. Mciinile pot fi aduse. Lungimea. a) Aqezatpe spate ("decubit dorsal"). nu acoperi nevoile copilului. Daci i se pune in miini o j u c k e (uqoar& viu coloratii. Sucurile pot fi preparate casnic sau gata preparate qi manufacturate in sticle mici (Bebelac). degetele se deschid qi se intind. pe Linia median. ovarele iqi reiau activitatea rnai devreme. iar sugarul continui s i p l h g i dupi unele mese qi cere s i miniince rnai des. inghitire. spre trei luni palma este aproape complet desfScut5. partea trunchiului de latura respectivi p k h d mai scurti qi sugeriind o pozitie asimetrici. Treptat.nevrozarea mamei qi la concluzii eronate. lapte. La multe altele insi. D a c i s-a niscut cu 3 200 g. in cursul lunii a treia. precum qi vitamine din grupul B. Zntroducerea sucurilor defructe sau de zarzavaturi. unt etc. la inceputul lunii a 3-a c h t i r e $ e 4 700 g. se poate introduce un preparat de lapte din produsele adaptate sau paqialadaptate. spre sfkqitul lunii a 3-a. rniros). fum sau ceatL De aceea. care se instaleazi din luna a W-a de via@.

Auzul ~ilocalizarea zgomotelor. 3. Sugarul sti in pozifie sirnetrid. Membrele inferioare par contractate cu genunchii in extensie (intinqi) qi cu flexie (indoire) in articulafia qaldului. capul nu rnai cade inainte sau inapoi. dar acesta in timpul ridickii rnai penduleazs htr-o parte sau in alta. fn timpul tracfiunii. Vederea gi mi~ca'rileglobilor oculari. se liniqteqte prin luarea in brate. intoarce capul spre persoana care-i vorbe~te gPngureqte spontan. Dac3 plhge. plPngiiref. 3. CPteodati "cuprinde" obiectul cu ochii ~i incearci $5-1 ducs la gurii. Sugarul cunoaqte qi "cuprinde" lumea din jur rnai int2i cu ochii. Face progrese in folosirea ochilor. Priveqte fix pe mam5 qi zrimbeqte cPnd i se vorbeqte. S u g d iqi priveqte msnile qi le ridic$ cu brarele uqor flectate deasupra capului. 3. Fig. capul este bine controlat $i se pozitioneazs in spafiu.Sugarul (de l I Iun&l 12 luni] a a cPteva minute. indoite qi uqor f n d e p h t e . mAngPiere. Dac5 mama susfine pe sugar de subsuoari acesta se sprijins pe picioare pentru scurt timp. b) Culcat pe burtd ("decubit ventral"). Urmikeqte vocile.Sugar i'n tuna a 3-a. fefele qi miqc&ile umane. Sugarul se opreqte din miqcare qi. Sprijinul pe antebrafe este inc3 instabil. chiar dac5 miqcarea este inc3 necoordonati. uneori. Vede obiecte la distanp de 30-40 cm qi le urmikeqte cu ochii qi prin miqcarea capului. Du@ ce ins5 a fost bine ridicat. Apucarea este k c 5 palmars (prindere "simian%". Dac3 zgomotul este puternic. Juc5ria este tinut5 strPns ~i muqcat5 apoi cade neintenfionat. sprijinit pe antebrafe situate in fa@. Sugarul execud uneori miqc&i de &fire. ciildur5 corporal2 ~i vorbire. fn stare de veghe pedaleazs ("d3 din picioare") tot timpul (fig. Miqci&le globilor oculari sunt coordonate. dac5 are o indispozitie oarecare. f31-5a reuqi sii se deplaseze. Este dependent de reacfiile celor din jur (anxietatea mamei. Poate s5 fins capul ridicat timp de un minut p h g la un unghi de 60-90". Daci sugarul este apucat de m%ni reuqeqte sii-$i ridice capul. v. a) Limbajul. s sau th englezesc. Urmitreqte cu privirea persoanele qi fixeaz3 figurile care se apropie de el. Este un inceput a1 coordoni&i miqcikii intre simp1 tactil (pipsit) qi vsz. din contra este agitat. c h d pe alta.3). membrele inferioare sunt yi ele duse in faf3. agitatia din jur) qi reacfioneaz3 corespunztitor. Fig. sugarul ridicl $i fine capul. dar persists indoirea in articulafia genunchilor (fig. Sugarul de 2-3 luni comunics totdeauna cu mama sa T mod global: destins. Capul poate fi miqcat qi culcat c h d pe o parte. Limbajul ~i contactul social. Motricitatea fina" ~i apucarea. voce inceaG. c) Tracfiunea din pozitia culcat pe spate. Sugarul poate apuca degetul mamei sau un obiect care i se ofer5. La cercetarea auzului se recornand5 ca zgomotele s5 aibg calitsti diferite (clopofel. 3. b) Contactul social. fP$iiit de hwie.in tracfiunea din culcat pe spate. Incepe ~i s5 emid mici zgomote (sunete) care seamsns cu f. Nu rnai introduce toati mPna in gur$ ci un singur deget. calm. Membrele inferioare se g5sesc in rotatie externii. sugarul tips "nemulpmit". d) Ridicarea in picioare cu susGnerea de subsuoara' (axile).3 .4). din c h d in c h d se rnai uiti "cruciq". Sugarul rPde zgomotos dac3 i se vorbeqte. se intoarce spre sursa de zgomote.4 . muzic3 etc. P l h s u l are nuante variate. . Apucarea.).de maimuts) qi rnai mult cu degetele mici ("cubito-palmarF). surPzstor dacii este n fericit. Nu poate s2-i dea drumul voluntar. Trunchiul este in extensie.

nu se vor liisa medicamentele la indemlna lor etc. de la implinirea vcirstei de 3 luni este bine ca sugarul sa' doarma' singul. fie prin intilrzierea orei de trezire dimineafa (6-7. orele de somn ale sugarului ~i copiilor rnai mari nu coincid. Sugarul devine foarte sensibil la vocea mamei. a) Patul. ainviifat cum sii-1 linisteascii. De asemenea poate incerca sii-i deplaseze ultima mas2 cu o orii rnai tlrziu. . incepe sii riispundii mai prompt la prezenfa. Asta nu inseamnii cii trebuie sii se meargiiin .~iin aceste dar cazuri . aspectul si consistenfa lor diferii. chiar dacii are 2-3 scaune pe siiptiimlnk h condifiile unei alimentafii corecte. Un copil de 2-3 ani nu are suficient5 minte pentru a fi liisat singur cu un sugar. un copil nu deranjeazii pe frafii mai mari.Mama si copilul Afectivitatea. nu se consider5 constipafie. acest lucru este rnai uSor de realizat. cu condifia sii nu se formeze curent. Folosirea de chilofi absorbanfi ("Pampers") previne astfel de nepliiceri. micfiunile iar sunt rnai rare. Niciodatci sugarul nu trebuie sci doarmci cu mama Zntr-un pat! Dacii sugarul doarme neintrerupt toatii noaptea ~i dacii are patul siiu propriu poate impwi camera cu 1-2 frafi. in general. Din fericire. constipafia este rarii ~i de obicei se rezolvii cu o micii modificare a alimentafiei. Gr5 sii constituie un pericol pentru acesta. Nu este ins5 recomandabil sii doarmii cu un alt copil mic (plnii la 4 ani). care-1 pot face sii surldii. Dacii nu pllnge. acesta va fi schimbat cu un pat. deoarece sugarul este rnai simplu infii~at. Mama va verifica dacii sugarul miinlncii suficient seara ~i dacii se saturii. dupii luna a 3-a. in camera in care d o m e sugarul. Dacii un sugar nu are colici ~idacii emisiunea de materii fecale se face fiirii dificultiifi. impotriva acestui lucru nu se va face ins5 nimic. Somn-veghe. Supraveghere yi ingrijiri Scaunele. vMul picioarelor ~i sii se vorbeascii in ~oaptii. inciiperea in care doarme trebuie sii fie bine aerisitii. ei vor dormi rnai mult pe miisurii ce vor cre~te. la vorbele. Sugarul este calmat de prezenfa marnei sau dacii este luat in brate cu capul sprijinit pe umerii mamei. Sugarul se va deprinde sii doarmii bine cu toate zgomotele obi~nuite dintr-o casii. Se menfine. Adaosul de 1-2 vMuri de lactozii dizolvatii in ceai este solufia bunii. Dacii s-a folosit plnii acum un c o ~ pentru dormit. sugarul nu va fi schimbat dupii fiecare micfiune. Multe mame folosesc din proprie inifiativii supozitoare cu glicerinii.). vocea mamei va riimlne unic& Mama $tie acum sii-i infeleagiiprivirea. fereastra se deschide in funcfie de anotimp. in tot lungul viefii. care-1 inclntii. in astfel de cazuri este rnai bine ca sugarul sii doarmii in alti camerii. ferestrele se pot fine deschise toatii ziua. in plus.30) la sugarii care miinlncii seara rnai tlrziu. il face sii zlmbeascii. in lunile calde. acest lucru nu este indicat. Se trateazii chirurgical. c) Perioada de somn din timpul nopfii continuii sii se prelungeascii ~i sii fie mult rnai bine delimitatii de perioadele de veghe. n u m h l zilnic de scaune din cursul lunii precedente. uneori sunt rnai grunjoase. numai dupii vArsta de 2-3 ani. in funcfie de alimentafie. sugarul se obi~nuie~te. Se consider5 cii sugarul este constipat atunci clnd materiile fecale sunt tari. uscate ~i sunt eliminate cu greutate. Dacii plnii acum foarte multe mame nu concepeau sii doarmii declt cu sugarul in camerii. Vara. Nu se va folosi termometrul (sau coada de mu~catii!) pentru a provoca scaunul sugarului. sii radieze de bucurie. in camera' separata'. devine dependent de ele ~iajunge sii nu rnai aibii scaune spontane. fereastra poate fi liisati intredeschisii ~i in timpul nopfii. E posibil sii nu se realizeze mare lucru. la stimulkile mamei. avlnd aceea~i grijii de a nu se produce curent. Unii sugari se trezesc incii foarte devreme. n u m h l scaunelor este rnai pufin important. Cdnd se schimba' sugarul? Spre sfilr~itul lunii a treia mulfi sugari nu "se mai suferii" murdari ~i nici chiar uzi. Iarna. Dacii se abuzeazii de supozitoare. Somnul de noapte se prelunge~te fie prin renunfarea de ciitre sugar la ambele mese de noapte (la orele 23-24 ~i 2-3). dar merit5 * incercarea. pllng sau nu adorm vor fi schimbafirnai des. intllnitii indeosebi la biiiefi. Dupii vilrsta de 5-6 ani sunt rnai pufin primejdio~i.se vor lua miisuri de prevedere (se va interzice copiilor mari sii coboare peretele mobil a1 patului. in cazuri rare constipafia poate fi semnul unei boli congenitale denumite megadolicocolon. este suficient sii se aeriseascii bine camera inainte de a culca sugarul. b) Fereastra. lipsitii de curent si lini~titii. Se poate menfine ins5 o fereastrii deschisii in camera invecinati. Dacii devin agitafi.

pentru administrarea vaccinului. in funcfie de siiniitatea sugarului. sugarul este periclitat. ca urmare. in ciiteva luni sau piing la un an. Vaccina'ri'. care constau din trei administriki la interval de o lung. care este dureros) qi ~i generale (agitafie. Foarte rar sugarul are unul din muqchii giitului prea scurt qi. cu miinufele ridicate pe 7 liingii-capf ( -*i Fig. adesea cu o culoare rnai inchisii. tuse convulsivii. Mama este obligat2 s2 meargii la dispensar. febrii bruscii). inseamnii cii el are motive intemeiate $i mama este datoare sii aplice conqtiincios tratamentul. 130. Independent de v2rsd. Acest defect poarti numele de torticolis qi apare. Nu inseamnii cii sugarul va riimAne cu privirea "cruci@". care se rnai numevte $i pertussis (Per). cAnd la cealaltii a patului. Simptomele dispar in maximum 24 de ore. Se vor aqtepta ciiteva luni inainte de a intreprinde ceva (dup2 9 luni). Boli infecfioase.5 . in ultimul timp la noi in far%se face qi vaccinarea impotriva hepatitei B. atunci ciind este convocatii pentru vaccinare. in regiunea occipital5 qi/sau regiunile parietale se formeazii zone de alopecie (chelie). Sugarul iqi formeazg deprinderea sii priveascii mereu intr-o parte. Pa'rul. in campanii dinainte planificate. tetanosului (Te-) qi tusei convulsive. 3. de exemplu fafii de rujeol2 (pojar). Se aplicii local comprese reci qi se administreazii antitennice (paracetamol) $i sedative (fenobarbital). chiar dupii rnai multe s i i p t h h i . astfel bcAt el sii priveascii in direcfii diferite atunci c h d e i urmiireqte ce se indmplii " jurul lui. fn caz cii familia este plecadin alti localitate (sau sector) in perioada de vaccinare se p a t e adresa dispensarului teritorial respectiv. d a d vine in contact cu un bolnav. Muqchii care coordoneazii miqcikile globilor oculari lucreazii incii deficitar la aceastii v h s d . difterie. Se rezolvii treptat rnai k i u . la sugarii niiscufi in prezentafie pelvianii. are dificuldfi in a-qi intoarce capul intr-o anumid parte. atunci c2nd este culcat in aceeaqi pozifie qi sii urmkeascii ceea ce se petrece in jurul lui. La aceastii v h s d se recomandi exercifii zilnice pe perioade foarte scurte. Pe Iiingii pozifia culcat pe o parte este tipicii qi pozifia in decubit dorsal (cu f a p in sus). & formele obi~nuite. Strabismul. de obicei. moqtenid de la m a d ) . fnainte de a se administra calmantele. Pierderea acestui piir este normal% nu se poate face nimic pentru evitarea acestui fenomen sau pentru grgbirea creqterii p h l u i . fenomene ce pot dura chiar ' Vezi pag. Unii sugari pierd tot piiml fin cu care s-au niiscut. streptococice qi diverse "riiceli". culciindu-l cu capul c h d la o extremitate. Uneori iqi i menfine aceeqi pozifie qi c h d este finut " brafe sau c h d este culcat diferit. ~ u l fsugari au un strabism (se uitii i "cruciq") intermitent. fn primele 2-3 luni de via@ sugarul este de obicei imun fa@ de unele boli (se naqte cu capacitate de apkare impotriva infecfiei.d) Utilizarea de calmante s e face numai la prescripfia medicului. fn zonele cu "chelie" va creqte un p k nou. Dacii medicul ajunge sii recomande un calmant sau un sornnifer. D a d se pierde o anumid vaccinare. deoarece vaccinul se face in zile precise. "plimbiind" prin fafa ochilor sugarului la o distanp de 20-30 cm un obiect viu colorat sau o lentilii de ochelari. f) Tinerea capului intr-o singura'parte. Din luna a 111-a incep vacciniirile obligatorii in perioada de sugar: trivaccinul (DTP) impotriva difteriei (Di-). respectiv p i h l fin cu care se naqte cade c2nd sugarul iqi freacii rnai mult capul pe saltea. Medicul de dispensar (de familie) este singurul care decide am2narea vaccin&ii.Pozifia ii~sornn a sugarului. precum qi vaccinarea antipoliomielitica' (impotriva paraliziei infantile). infecfii stafilococice. tuberculozii. gimnastica medical5 este eficiend. paralizie infantilii. Mama va schimba des pozifia sugarului. Vaccinarea DTP poate fi urmatii de reacfii locale (inro~ire umflare la locul injecfiei. iar vaccinarea qi rapelurile respective sunt perturbate. Dupii vaccinarea antipoliomieliticii se remarcii uneori sciiderea poftei de miincare qi modificarea scaunelor (mai pufin legate). e) Pozitie in somn. Se va u r n h i sugarul qi va fi culcat qi pe viitor in pozifia ce pare cii ii place mai mult. creqterea altui p k are loc in ciiteva siipdmki (mai rar). se va cerceta cu grijii pentru a se depista qi inliitura cauzele care au dus la tulburiiri de somn. sugarul se poate imbolniivi de urm2toarele boli infecfioase: varicelii (vksat de viint). .

bleu) qi care fac zgomot. iar perioadele de veghe se prelungesc in detrimentul somnului din primele s i i p t h l n i de vial2. "din lips2 de ocupafie". mamele qi chiar medicii consider2 d un copil care-qi suge degetul a ciipiitat o obiqnuing proast5. putefi adormi qi la o riisucire involuntarii il sufocafi! . acesta se i n t h p l i i numai din vina adulwor. . Alfi autori (Hofmeier.Nu se pun sticle calde direct pe pielea sugarului! .Nu se lasii sugarul singur in cadii! . De subliniat cii timp de o lung de la adrninistrarea vaccinului antipoliomielitic trebuie evitate tratamentele sub formii de injecfii.Sugarul va fi qezat fntotdeauna perpendicular pe lungimea mesei de infqat qi nu de-a lungul ei! (dac2 se intoarce de pe o parte pe alta sau se rostogoleqte. Dup2 P. sugarii care-qi goleau biberonul in 10 minute (ceea ce se intiimp12 clnd orificiile tetinei sunt foarte largi) iqi sugeau degetul rnai mult declt cei care sugeau timp de 20 de minute.Mama gi copltul qi dou2 siipth2ni. Nevoia de supt .Nu se pun pe acela~i raft medicamentele de "uz extern" cu cele de "uz intern" pentru a nu le confunda! .Nu se las2 sugarul singur pe masa de fnEqat! . Dacii are loc vreun accident. Doumic-Girard.De la vksta de 3 luni nu se lasii sugarul singur fn patul mare al piirinwor (cade jos. A suge este cel rnai bun calmant. miinuqa. galben. In primuI an de viati&suptut degetului trebuie considerat ca m a normal.Nu se aplicii comprese cu alcool sau cu puc2! . &I aceast5 perioadii profilaxia rahitismului se poate continua cu preparate de vitarnina D pe cale bucalii. Interesul pentru joc s-a trezit.Nu se lasii sugarul singur in casii cu frafii de vkst5 m i d (2-6 ani) ! . luatul in brate.Nu se toarnii ap2 fierbinte fn ciidig! .Nu se pun reqouri in apropierea patului sugarului! . deoarece sugarul a inceput s3 apuce diferite obiecte cu m h i l e .) au efect trec2tor. b bucurii obiectele colorate (roqu-deschis. Mozziconacci qi A.Temperatura apei din cadii se miisoar2 numai cu termometrul (nu cu coal!). motivul principal care 3 face pe sugar sii-qi sug2 degetul este faptul ci3 alimentarea la sln sau la biberon nu au satisEcut suficient nevoia sa de supt. fn pat. riscurile de a c a e a sunt rnai mici). Prevenirea accidentelor. Schneider qi Miiller) presupun c2 factorii care-i fac pe copii s2-qi sugii degetul ar fi: un fond de sensibilitate aparte. insii. alfi autori cred cii sugarul iqi suge degetul clnd este treaz. in sfhqit. fie in timpul meselor. .Nu se fine sugarul "la soare" sau afarii cu capul descoperit in zilele prea ciilduroase. Suptul degetuhi. . finerea rnai mult la sln. c2nd sugarul suge mai viguros. Juca'riile. David Levy. Ceea ce este sigur. Un clopofel sau o juciirie suniitoare ii fac multii pliicere. Mai mult de jumiitate din sugari iqi sug degetele sau numai degetul mare. Va fi consultat medicul fn privinla modificiirii alimentaliei. este c3 toate "reletele" impotriva suptului degetului (substanle cu gust neplicut. lipsa de afecfiune qi de duioqie din partea piirinlilor. a constatat cii sugarii hr2nifi din trei in trei ore sugeau relativ rnai rar degetul declt cei hrhili din patru in patru ore. Nu exist2 ins2 o unanimitate de vederi asupra motivelor care B fac pe copil sii-qi sug2 degetul. Un alt american.La fiecare culcare a sugarului in pat se controleazii dacii perefii laterali ai patului sunt bine fixafi! . chiar dacii ii cad din mlnii. Ca miisur2 de prevedere se recomandii urmiitoarele: . Sugarul este prea mic pentru a produce singur un accident. &I general aceastii deprindere se manifest5 intre 2 qi 3 luni.Nu @efi sugarull2ngii dv. sugarul iqi suge degetul pentru cii incearc2 s2 reg2seascii pliicerea totalii pe care o are c2nd este absorbit de sugerea la sln qi este ghemuit in bralele mamei. fie prin "completare" cu suptul degetului.Nu se inciilzqte camera prea mult (peste 24°C). astfel fnclt intreaga familie ajunge sii caute modalit5lile prin care s f 1impiedice s2 Fin2 degetul in gurii. Deasupra patului se poate agiip un trapez cu juciirii suspendate. Am ar&t anterior cii o parte din sugari h c e p s2-qi sugii degetul. prlnzurile sale sunt rnai scurte qi deci suptul rnai scurt. . scoaterea degetului din gur2 de fiecare d a d etc. Adesea. Dupii Benjamin Spock. relag necorespunziitoare in viap de farnilie.Nu se expune patul copilului l2ngii uqa sobei de teracot5 sau 12ngii o sobii de fier inciilzit5 (pericol de incendiu). se sufocii cu perna sau plapuma) ! . in primele luni sugarul cautii cu orice prel s2-qi satisfacii instinctul de sugere.

cearta etc. . trebuie fixti. dar rnai eficienti qi rnai lipsiti de riscuri este aceea de a se da suzeti sugarilor care incep si-qi sugi degetul cu "1icomie7'. de Dintre doui rele se va alege cel rnai mic! Suzeta. . A . Nu se va perfora suzeta.). & lumea pkin@lordin toate straturile sociale @ din toate @rile. Daci sugarul iqi suge degetul numai inainte de masi insearnni ci-i este foame. pkintii vor convinge pe copil s i renunie la acest obicei. eventual. iar dintre aceqtia. MulG medici.Rigiditatea orarelor. efectele negative pe eare le-ar avea asupra empfiei dentare. durata prea scurti a meselor qi careniele de ingrijire sunt factorii favorizanii ai suptului degetului.0 solutie de compromis. secre@ilor digestive ~i comportamentului general a1 copilului. De asemenea. . din plictiseali. ea diminueazi progresiv. acoperiti. consultbnd un medic q eventual i un psiholog. Dimpotrivi. diferite "incurcituri". continua b c i s i se opuni cu ind4rjire la folosirea suzetei. dispir2nd complet. degetul mare devine sediul unor cr5p5turi ad2nci. Este o tetini fXri orificiu. inmuierea degetului in&-o soluiie amari sau iute. rari sunt cei care continuii acest obicei dupi viirsta de doi ani. printr-o frecvenii rnai mare a meselor. intervalele prea maxi intre mese. Pentru a evita orice confuzie trebuie ~ t i uc i aproape t toii copiii iqi sug degetul sau chiar tot pumnul in perioadele de erupiie dentari. trebuie ciutate toate mijloacele de a-1 impiedica pe copil si-qi sugi degetul in orice moment a1 zilei. deoarece inghiiirea aerului poate duce la balonarea stomacului. C4nd nu este folositi se pistreazi ca qi tetinele. favorizat de unele g r e ~ e l i fngrijire qi rnai ales carente de de afeciiune.Dupi viirsta de un an suptul . mulfi medici infrunti opinia de rnai sus ~iapreciazi c i suzeta este un mijloc excelent de "consolare". conformatiei maxilarelor. Suzeta va f i pistrati c4t mai curati.o procuri inci inainte de venirea nou-niscutului din maternitate. in secolul trecut se didea o suzeti copiilor care sufereau de colici. intr-o ciniii curati. Nu se inmoaie in rniere sau sirop. cei superiori se deplaseazi in f a f i . ca qi m l t e asistente de ocrotire qi de pediatrie din p r a noastri. Adesea. Dup5 ce cade Sos. deoarece inelul o reiine intre buzele sale. fn plus. Este rnai uqor s i se mentini curati o suzeti decL un deget. mama va ciuta si-i satisfaci instinctul de sugere printr-un orar a1 meselor rnai puiin rigid qi.~ suge degetul i la culcare qi c2nd ajung la v2rsti qcolari. aplicarea de manSete din carton.este maximi in primele 6 luni. suzeta a fost considerati drept murdari qi neigienici. c h d s-ainceput o campanie susNut5pentru o igieni riguroasi. ~ 2 n d copilul inceteazi si-qi sugi degetul inaintea erupiiei celei de a doua dentiiii. In incerckile de a impiedica suptul degetului nu se va folosi forfa (legarea bratelor.Existi un factor de teren. cel rnai adesea intre 8 qi 18 luni. in ultimii ani. Unii ~ i . Daci acest obicei se piistreazi qi dupa' 12-18 luni existi pericolul deformiidor palatine (''bolt5 ogivalii"). Cu vorba buni qi verific4ndu-qi propriile atitudini. . s-au adus ca argumente impotriva folosirii ei. suzeta qi-a pistrat totdeauna o largi intrebuiniare. nervozitate. fn prima jumitate a secolului al XX-lea. riscul de a o inghiG. incbt iqi provoaci virsituri. Se intiimpla ca unii copii si-qi introduci at2t de profund degetul in guri. diniii pot capita pozitii vicioase. individual. ingroqiri sau excrescenie ale pielii. cu aspect verucos. copilul exprimhdu-~i prin aceasta niqte relaiii "conflictuale" cu pkinGi s 2 . Unii rimiin cu obiceiul de a . care detennini prelungirea perioadei de supt a degetului. Se vor alege suzete cu inele sau discuri mari.degetuIui este fa'ra' importanfi. eczeme. Sugarul poate suge viguros tetina. Daci incep rnai &iu i n s e m i c i a intervenit o caren@ de ingrijire. iar dezobi~nuirea suzet5 se face rnai uqor. imobilizarea coatelor. daca' este practicat numai inainte de a adormi. Se va spila cu api caldi de mai multe ori pe zi ~ise va fierbe o dati pe zi.Sugarii alimentaii la s4n iqi sug mai rar qi rnai puiin degetul. acestea ar 6 urmitoarele: . ataqaa la un disc sau inel de plastic. pericolul deform2rilor boliii palatine qi a dinillor este mai mic. Daci ar fi s i tragem c4teva concluzii in ceea ce priveqte suptul degetului (o preocupare permanenti pentru aproape toate marnele). pentru a nu risca s i alunece in gura copilului. totuqi. imediat dupi fiecare masi sau chiar intre mese. Dupi aceasti viirsti. Cea mai mare parte a sugarilor care iqi sug degetul incep s-o faci inainte de 3 luni. Majoritatea medicilor stomatologi admit c i inclinarea defectuoasi a dintilor de lapte nu are nici o urmare asupra dentiiiei definitive. deoarece se va ajunge la efecte qi rnai rele. cei inferiori se deplaseazi spre spate. Daci o face regulat.

in caz contrar. mama nu va face nimic. este de ajuns s5 se r5reasc2 mesele de la 3 ore la 3 $4 . cu colici. indeosebi la cei alimentati artificial. Rafia alimentarc?in 24 de ore r h h e aceeaqi in ceea ce priveqte nevoia de lichide (circa 150 mVkg carp). se poate face spontan. De la 3 la 4 luni h dezvoltarea sugarului se semnaleaz5 momente de oprire qi de reluare. in cursul lunii a IV-a. Numai k ? motive serioase se poate trece la intreruperea alimentafiei naturale. batjocura. refuz5 adesea suzeta. At5ta timp cft sugarul este m u l w t .Pentru a evita astfel de situapi. sugarul arati tot rnai pu* interes pentru suzea. h c e r c h d cft de precoce qi revenind mereu pentru a-1 face pe sugar s5 piard5 obiqnuinp suzetei. Nu trebuie Ecut nimic at& timp cft sugarul este mulpmit qi creqte bine. [lent sau rapid). rnai ales fetitele. 3. el ajunge cu uqurinf3 s5 fie un r5sEpt. Mama va avea ins5 ca obiectiv ca folosirea suzetei s5 fie redus5 la minimum. iar supa (pireul) de zarzavat cu came se introduce deabia spre sf&qitul lunii a V-a qi mijlocul lunii a VI-a (vezi tabelul 3. Unii. nu-qi sug degetul. Acelqi regim alimentar al mamei qi aceeqi tehnic5 alimentar2 fac posibil5 adaptarea secretiei lactate. sup5 sau pireuri inainte de luna a 6-a. agitati. Acfionhd prea iute sau cu asprime. sucul de zarzavaturi (morcovi) sau fructe (mere. Se permite folosirea suzetei la copiii nervoqi. ironia.) Alimentafia natural& Multe mame intreab5 cum se procedeaz5 pentru a adapta secretia lactat5 cerintei mereu creschde a sugarului. suzeta va fi retras5 din gur5 imediat ce sugarul se calmeaz5 sau de indaa ce adoarme. nu au crize de agitatie. majoritatea copiilor renun@ la suzea. Sugarul care a avut timpul s5 se obiqnuiasc5 s5-qi sug5 degetul. sugarul nu se rnai trezeqte la ultima mas5.Aproximativ jum5tate din copii nu au nevoie de suzea. La al+i.) in cantit5ti crescfnde de 4-12-18 Lingurite inainte de masa a 11-a sau a IV-a. fn prezent qcolile pediatrice din Occident au ajuns la concluzia c5 la sugarii alimentafi natural nu este nevoie de sucuri. Spre v&sta de un an. Trecerea la 5 mese. Nici la sugarii alimentafi artXcial nu se mai recornand5 introducerea sucurilor decft h sau dup5 luna a IV-a. iar manla este obligaa s5 se scoale de rnai multe ori qi s5-i dea suzeta. h aceasti4 situatie se va proceda cu tact. intre 6 qi 8 luni. piersici. Tentativele unor p&fi de a 'Yncadra" neapirat pe copilul lor in scheme "standard" in ce priveqte greutatea. cfnd el pare rnai satisfkut.1). Nu companati copilul drrrnneauaastr& un altul de -a@ ctl viirstlIiI Odce ftintii umanii este un unicat! Alimentapa fn cursul acestor luni h alimentafie nu se produc schimbhi semnificative dac5 sugarul este alimentat exclusiv la s h . la sugarii care m h h c 5 inc5 de 6 ori pe zi. precum qi la cei care. suzeta se va folosi cft rnai de timpuriu. fip5 de fiecare dati c h d o pierde din gur5.in trecut sugarul era al5ptat cel putin un an. h funcfie de sezon qilsau regiune. fructe de p2dure etc. dac5 nu s-a f5cut p2n5 acum se va introduce. C M p o a t e f i in@rcat sugarul? Nu existi un termen cexist6 fix pentru inwcare. Se va proceda gradat. (Vezi pag. alimentatia etc. cearta. pentru a-1 calma pe "micul tiran". copilul poate fi traumatizat pentru multi vreme. Sucurile de morcovi sau de mere sunt bine tolerate. maturatia neuropsihic5. Organizatia Mondial5 a S5n5t5tii (OMS) qi pediatrii de mare .4 ore. bag5 degetul mare in guri qi-1 sug cu iqi l5comie timp de ore intregi. evitfndu-se mijloacele brutale. h astfel de situatii. sunt greqite. asistente de ocrotire qi p&fi sus* qi introduc sucurile de fructe mult mai devreme (6-8 s5pthiini). 144. ins5. omimdu-se s5 i se dea rnai ht5i dupl o singur5 mask apoi dup5 a doua. nesuporthd s5 stea nici un singur minut &5 suzeti. De aceea.3. ajung s5 adoarm5 cu suzeta pin5 la anii de qcoal5. nu au colici. se pot procura in toate lunile anului. Nu se va da copilului suzeta in scopuri " preventive". dup5 fiecare mas%. La noi in p 5 o parte din medici.

Cuno~tinfele actuale privind proprietatea diverselor produse dietetice au redus motivele de ingrijorare. iar sugarul se o b i ~ n u i e ~ rnai uSor cu te biberonul. Nu se crevte concentrafia. trebuie fiert imediat. . ci numai o corectare a tehnicii de alimentare (gbtul biberonului sii fie plin cu aer. In prima zi se introduc la una din mese.renunfarea la sbn se face mai lent sau se ambnii. riicit brusc ~i piistrat la frigider. printre altele. la nevoie. inlocuirea shului se face in primele 4 luni de via$ cu produse de lapte "de inceput": Adaptat (Re-Aptamil. In comeq se giisesc diferite feluri de lapte. Concomitent se pun comprese reci pe s h de mai multe ori pe zi. Humana baby fit. calm. timp de cbteva zile ~ii ~va strhge pieptul cu un bandaj compresiv. in aceasd lung sugarul suge cu putere. se va folosi lapte degresat (I$%). nelini~te. incidente care nu necesitii schimbarea laptelui. Nutricare special etc. Unele mame preferii s5 Este de dorit ca orice mamii sii alZipteze cel putin 3-4 luni. Laptele procurat direct de la @.Sugarul (de la 1 lunii la 12 luni) prestigiu recomandii menfinerea al5ptirii cbt rnai mult ( ~peste un an!).mama va pune comprese reci pe s h i . Dac5 aceasta simte o tensiune in s h qi putinii durere poate sii pun5 sugarul s5 tragii pufin din sbn. La sugarul care c-te bine sep a t e piistra aliiptarea la unele mese piinii si chiar dupii viirsta de un an. in zilele urm5toare se inlocuie~te fiecare zi cbte o mas5 sau cu cantitiifi in mici la fiecare masii. dac5 este posibil. refuzbnd biberonul. i . cu o "formul5" de lapte (Similac. Criteriile pentru trecerea mai tardiv5 la infkcare sunt: dacii sugarul se declarii mulfumit cu s h u l ~idacii creSte.medicul poate indica un tratament hormonal. laptele nu mai trebuie diluat. in zilele urmiitoare se cre9te cantitatea inlocuiti tot cu cbte 30complet suptul de la ora 60 ml. iar dacii este posibil chiar 6-9 Zuni. dac5 mama are timp s5 al5pteze la toate mesele. constituind un mijloc sigur pentru o i dezvoltare normal5 ~i pentru evitarea imbolniivirilor la sugarii din familii rnai pufin favorizate social ~i economic. sugarul va fi complet izolat de mam5. fir5 gluten ~i cu ulei de floarea-soarelui se poate face din luna a IV-a. temperatura laptelui constanti la toate mesele. prelungirea duratei alimentafiei naturale. Dac5 sugarul a primit 9i tolerat laptele din biberon la o masii de lapte. va lua cbte 3-6 tablete de antipirini pe zi. . uneori cu liicomie. A1imenta. Re-Beba. ce rnai pufin lapte. Nan.) sau de durat5 (Milupa 1. agitafie. Mama se resimte rnai pufin. va lua intr-o sear5 un purgativ salin. diaree) sunt reduse printr-un astfel de procedeu. Pre-Humana). deoarece n e c u n o a ~ t e r e aunei alimentafii corecte f5cea periculoasii infircarea timpurie. pe cbt posibil. Se va folosi numai lapte pasteurizat integral ( 3 3 g la 100 ml lapte). Alimentatia cu lapte de vaca' diluat ~iimbogiifit cu zahk ~i de dorit cu fin5 de cereale. in mod intermitent.dac5 s h i i se inro~esc aplicii de cdteva ori pe se zi. mensurile vor fi rase cu cutitul. Nu se intrerupe alimentafia pentru cii spuma se formeaz5 din nou. Este mult mai pufin costisitoare.). Dacii se sisteazii brusc qi total aliiptarea se procedeazii in modul urm5tor: . Fiecare biberon se va pregiiti. vksiituri. dar sunt obligatorii o cur5fenie perfectii ~i o corectitudine riguroasii in pregiitirea dilufiilor ~i a . in biberon apar bii~icide spumii. inapetenfii). Erii a-1 goli complet sau i ~ i stoarce sbnul putin cu mbna. deoarece mama are din ce in . folosirii adaosurilor. 30 ml din unul din preparatele de mai sus. Acordarea de concediu pl5tit timp de doi ani pentru creSterea copilului favorizeaz5. Beba. Se constat5 cii in a 2-a . Se preparii dupii recomandirile imprimate pe cutie. supturi cu intreruperi). Obi~nuirea sugarului cu biberonul. Este bine sii nu se schimbe produsul de lapte cu care s-a inceput. in luna a IV-a persist5 adesea colicile (manifestate prin plbnsete. Morinaga.). de fiecare dat5 inainte de folosire.se va intrerupe punerea la sbn. comprese reci. accidentele digestive posibile ale sugarului (vksiituri. Altiidat5 al5ptarea era o necesitate. fntkcarea treptati duce la disparifia secretiei lactate f5rii tulburiiri pentru mamii. Se recomandii ca renunprea la aliiptare sii se facii treptat in decurs de 1-3 s5pthbni. Alfi sugari renun@ ins5 rnai greu la s h 9i sug viguros chiar chnd giisesc rnai putin lapte.Nutrilon premium. Dacii apar tulburiiri digestive (diaree. inainte de supt. pbnii se inlocuie~te respectiv5.rani este integral (35% gr5simi). Aptamill. Remedia. nu se taseaz5.ia art$ciala'.a 3-a siiptimbnii sugarul nici nu mai dore~te sbnul. Milumil 1 etc. fkii incidente majore. indembnare etc. Dac5. va reduce consumul de lichide. lips5 de pofti de mbncare.

s k r i minerale qi substanfe de balast ("fibre" sau celulozii). Diversiflcarea alirnentafiei. De asemenea. pentru c3 rnicrobii se inmultesc. Peste acest amestec se adauga ap2 (113). care va fi amestecat bine timp de o jumiitate de minut.). Cerealele detennina crevterea sugarului prin tngro~area fesutului grssos (nu prin creqterea muqchilor qi a vaselor!). biberoane microbi qi vase foarte curate folosite numai pentru alimentatia sugarului. aragaz etc. lapte (213) qi z a h h l (cLe o lingurig la fiecare sutA de grarne). Totul se pune la un foc mode qi fn 'nmp ce fierbe se amesteca bine cu un tel sau cu o lingurg. Nest16 etc. came etc. Dupa aceea se lass 6 se raceasca qi se adaug2 uleiul. Daca nu se respect5 curiifenia qi nu se preggteqte laptele corect se ajunge la diaree.f%na de cereale (orez sau porumb). D a c i sugarul nu este obiqnuit cu gustul dulce (laptele de mama qi preparatele adaptate nu contin zahik. iar masa pe care se pregsteqte biberonul va fi spZat5 de rnai multe ori pe zi. in lips%. Aqa cum am ariitat mai inainte se prefer5 sucul de morcovi sau de mere. in jgheabul rkiitoarei fn care se colecteazii sucul de mere. se poate prepara ciitva timp $i sau Sing. care au ca efect scaune moi qi mai numeroase. Subliniem din nou cB pregiitirea laptelui pentru sugar trebuie s i se faci cu deosebiti atenfie: miiinile se spala bine cu siipun. Nu se recomanda mierea de albine care poate produce scaune moi. tulburiri & somn qi chiar o oarecare lentoare E dezvoltarea motricitii$i. h special vitamine. zahiml qi Bina se fierb impreunri. Subliniem inca o dat5: adaosul de zahiir nu se pune direct in ap3 fierbinte. De subliniat ca in primele luni de viala sugarul nu trebuie sB fie alimentat cu cereale cu gluten (numai orezul ~i porumbul nu contin gluten). o o lingurip cu coada Iunga ~i 6 biberoane qi accesorii (dulap. Se prepard astfel: 2 p%{i lapte integral (3. Cu v&sta.orez. cratip rnai mica un tel. mas5. care se pastreazs in frigider. cocoloa~e.cu dublu perete de o p l sau sm&lilfuit5). In spe@laptele preparat. ceea ce constituie un risc daca laptele respectiv nu se pastreaza in frigider. adaosul unor cereale se insoteqte de o creqtere supraponderalii. Ultimele au rolul. porumb qilsau tapioca. numai la sugarii alimentati "artificial" se poate introduce.5% fain% de cereale far8 gluten (orez. predispune la carii ~iuneori este p d t o a r e de microbi. focui s i fie moale. Biberoanele se pun intr-un vas cu ap8 qi cu cuburi de gheata. De subliniat cB lactoza produce fermenta$i in intestinul sugarului. fntr-o crati@ se pune putin5 ap3 c&ldup. printre altele. Laptele. rar qi rnai ales la sugarii cu constipatie. Sistemul s h digestiv nu este h c 8 pregitit pentru sarcina de a primi qi folosi alte alimente. fn dulap se va fixa un spa$u special pentru toate vasele copilului. imediat dup3 implinirea viirstei de 3 luni. nu trebuie tinut5 mai mult timp in camera.pregateasca dintr-o data pentru 2-4 mese. diferite de cele din laptele de mama qi din produsele adaptate) s3 fie rnai bine tolerate qi digerate. pe liinga lapte (matern sau alt lapte). ci va fi aruncat sau va fi consumat imediat de un alt membru a1 familiei.5%0 grgsimi). Pe de altA parte. De aceea se foloseqte cu prudent%. in prezent. Este sigur c3 de abia in a doua jumstate a primului an de via$ functiile aparatului digestiv qi metabolismului sunt maturizate pentru digestia qi transformarile metabolite ale altor alimente. ci numai lactozii) se renunla la zahiir sau se poate adiiuga in loc de zahiir Iactoz3 ( " z a h h l laptelui") sau dexh-in-maltoz8. Uleiul se pune la sfkqit. de incetinirea creqterii in greutate qi de tulbur&-i digestive. Cum se prega'te~te. Prin diversificare se Entelege introdueerea ?n k a n a sugarului. porumb) qi 1. iar in timpul fierberii s i se amestece bine cu un tel sau. & general. o parte ap8. de a regla functiile tubului digestiv qi de a stimula treptat sugarul s3 mestece. a altor nutrimente (fructe. Sunt necesare o cratifa pentru fierberea laptelui (de dorit cratifa special%. Aceasta face ca gr%similedin laptele de vacg (fiind gr&imi saturate qi polinesaturate. frigider. o mensurs. sugarul are nevoie qi de alte substante. pregstite din timp.4 g% (o linguri@ rasi) z a h 5 qi eventual 2. treptat se lass qi pulpa de mere ajungiindu-se la "mere rase" qi . zarzamturi. La inceput. n Aqadar. deoarece predispun sau chiar se fnsotescde reacpi alergice. laptele r h a s in biberon nu se rnai pastreaza pentru a fi dat sugarului la masa urmiitoare. in primele luni de via@organismul sugarului este capabil sB se hriineasca numai cu lapte. Diversificarea prea timpurie se insoteqte la mul$ sugari de reactii alergice.). porumb). nu se rnai recomanda piing la v s s t a de 6 luni decL Binurile gluten . sucul de fructe. Acest amestec gata preparat se imparte in atiitea porfii ciite mese primeqte sugarul in 24 de ore qi se pun in tot atiitea biberoane curate. Hrana sugarului.cu o lingurs. piin3 mama capat5 ulei indemiinare. se amesteca bine cu o lingurita qi se pune la foc mic piing se resuspend%totul.5 g% ulei (floarea-soarelui.

La introducerea supei sau pireului de morcovi se reduce sau chiar se suprimi sucul de morcovi pentru a nu se produce carotinemie (ingiilbenirea pielii). banane). vasele in care se colecteazi sucul de fructe vor fi intr-o stare de perfecti curitenie. h) confinutul in vitamine. dar cu o curburi a spatelui. merele vi bananele prezinti avantajul c i se pot da treptat vi cu pulpa (mere sau morcovi rase sau mixate) ~i se gisesc in toate anotimpurile. E tot cursul n anului se poate incerca sucul de Iimiiie vi de portocale (ultimul poate provoca alergii cutanate. La sugarul alimentat natural. tomate. Participi la manevra de ridicare. Rkiitoarea de sticl$ presa electrid. Se apuci cu destuli siguranfi de miiinile adultului qi participii la ridicarea pe qezut. Opiirirea se poate efectua puniind fructele. Daci sugarul primevte greu sucul respectiv se va impiirti in porfii rnai mici ~i se va da inaintea meselor. S i nu se uite niciodati cii progresele greutiifii sunt foarte diferite de la un sugar la celilalt. Cbtiirirea se va face tot s5ptimiinal. care au o cantitate rnai mare de fier. tifonul. sugarul il vi intoarce de la dreapta la stiinga. Nu se va foqa sugarul s i primeasci un anumit suc. fiind alergogen. Tine capul pe linia medianit. inainte de preparare. fructele se spali in mai multe ape qi se opiiresc. morcovii. scaune moi. Din cele observate la noi in far5. in mod coordonat.apoi la pulpa de banane. Morcovii. Este bine ca sucurile s i nu se indulceasci cu zahiir sau miere deoarece scad resorbtia qi utilizarea vitaminelor. Creqterea in lungime este de 2. laptele de mami acoperi toate nevoile piini la 6 luni. viqine.uvor sprijinit de un umiir . Criteriile de alegere a sucurilor defiucte la sugari sunt: a ) toleranpdigestivii (diaree. chiar de struguri sau pere. sugarul ivi poate schimba pozitia cu u p r i n p . La sfilrqitul lunii a patra poate sta in qezut . cand este purtat in brafe. piersici. pentru ciiteva secunde. htr-o cratiF cu ap3 fierbinte. Sugarul poate sta pe spate in pozifie sirnetrid. eritem fesier intens). . Sucul se va prepara din fructe sau zarzavaturi proaspete. la cei cu tendinti la diaree: merele. Degetele de la miiini sunt deschise. Pe Iiingi faptul ci-vi fine capul. sucul de portocale se insofevte rar de reacfii alergice. pentru distrugerea insectelor). deoarece sugarii nu au nevoie de diversitate. respectiv 600-750 g pe lung. caise. La nevoie se dilueaz5 cu a p i fiarti vi riciti. El se @ne singur. ci de uniformitate in alimentatie). b) gustul (daci-1 primevte cu pl5cere). La sugarul care primeqte greu sucul de fructe se dilueazi cu a p i cildufi vi se d i in poqii rnai mici. tinand capul aproape vertical. fie cu biberonul. c) anotimpul. Zncidentele legate de administrarea sucurilor de fiucte. e) educatia sanitarii a mamei (o mami certat5 cu legile curifeniei va determina odati cu administrarea sucurilor de fructe vi imbolnivirea sugarului). tomatele. coacize. a) Culcat pe spate. eriteme). impresioneazi pe unele mame. prune. Insistiim asupra faptului c i in prezent se socotevte c i introducerea altor alimente este necesari mult rnai trirziu. afinele. b) Mdinile sunt aduse pe linia mediani yi sunt urmk-ite cu privirea.de cipquni. La noi in m i . Sucurile de cireve. Pentru evitarea infecfiilor qi a intoxicafiei cu substanfe insectofungicide (se ?tie c i plantele se trateaz5 cu substanfe chimice. intr-o strecuritoare care se scufundi. in strat subfire. bine destins. citricele. ca o c o c o a ~ i care . Dupi adrninistrarea de sucuri de fructe mulfi sugari fac un eritem fesier rnai mult sau rnai putin persistent (mai ales dupi portocale). Dezvoltareu motorie continu2 s i progreseze de la cap spre extremititi. pere. Sucul de cipquni produce urticarie la unii copii. g) tendinta la diaree sau la constipafie: la cei constipati se prefer5 sucul de portocale. in lunile de var5 se dau ~i alte sucuri . rar 3 cm. merele. struguri sunt rnai laxative.pentru o durati scurt2 de timp. zmeuri. efectele secundare survenite dupi folosirea sucului de portocale sunt eritemul fesier qi/sau inrnulfirea scaunelor. dar se intoarce preferenfial spre una din p Q i . Se adrninistreazi inainte de masa a 11-a saulqi a IV-a. este de 140-175 g. mama se va spiila pe m2ini cu apii vi s5pun. Treptat sucurile se inlocuiesc cu pulpa de fructe (mere. Creyterea yi dezvoltarea psihomotorie Cre~terea. de obicei din grupul parationului. La cei anemici sunt foarte indicate sucul vi pulpa de piersici. colici. Se administreazi fie cu lingurifa. Cre~terea incepe s5 incetineasci media s i p t h 2 n a l i . Autorii americani contraindid sucul de portocale. d) starea economic5 vi regiunea unde domiciliazii familia. f) durata cat se gisevte pe piafii un fruct (la noi sunt de preferat morcovii.

sugarul i ~exprimii bucuria mai mult i decfit prin zfimbet. muzicii). Gfinguritul devine din ce in ce mai expresiv ~i rnai variat.7 . Picioarele sunt indoite din articulatia gleznei. sugarul participii la aceastii m i ~ c a r e~i controleazii bine capul. Gcfindu-1 pe sugar con~tientde corpul siiu ~i de el insu~i. "s" ori englezescul "th". c g . Urmiirind cum ii pregiite~temasa. Limbajul. i ~ va manifesta i bucuria sau neriibdarea. care devin organ de cunoqtere. inclinate in afarii. Sugsrul iqi introduce degetele in gurii ~i le suge. Se bucurii de propriu-i "ciripit".6 . Personalitatea sugarului se dezvoltii. "f'. Sugarul poate fixa bine cu privirea obiecte ~i le urmiire~te dincolo de linia median5 mi~cfind capul.Mama $i copitul de sunete ~ i . deoarece stie din "experientii" ce inseamnii aceste pregitiri. cgdura ~i compresiunea corpului. F'rive~te. Sugarul zfimbe~te h d i se vorbe~te. e) A~ezatpe spate. c) Membrele inferioare sunt in rotatie externii. Rfide prietenos si nu face deosebire intre persoanele striiine ~i rude. "a" sau care s e a m h i cu "u". urmiire~te fixeazii pe examinator (medic. genunchii sunt incii in flexie. dar din cfind in cfind ii tine ~i intin~i. Dacii este luat de mfiini sau de picioare. pedalrind. Respecdnd somnul ~ilini~tea sugarului. tad1 va sta rnai mult 18ngii sugar. Se intoarce spre sursa de zgomote. devine lini~tit atent. sugaml trecut de 3 luni se joacg cu mhinile ("le-a descoperit"). Apucarea. Fig. Sugarul se joacii cu sunetele. vocea mamei. va inviita . Mi~ciirilede apucare sunt incii necoordonate. la sdnga. cu genunchii usor indoiti. 3. il repetii. intinderea trunchiului ~i ~oldului rnai avansad. h g u r e ~ t echiuie spontan. Dacii mama plimbii un obiect lucios (ochelari) la o distantii de 20-30 cm sugarul il urmiire~tecu privirea in toate directiile: la dreapta. insii. Reactioneazii negativ cfind este liisat singur.Culcat pe spate. Examinarea se face cu sugarul culcat pe spate. observfind-o si gfingurind de multe ori. mfingfiieri pe frunte). in acela~i timp ridicii qi intinde membrele inferioare. incearcii ~i sii obfinii ce vrea prin plfins. 3. Cfiteodad se disting schitiiri ale vocalelor "e". Mi~ca'rile ~i globilor oculari sunt coordonate. neintentionat. fixate in fa@. Observii. Sugarul devine atent la zgoinote. mdngfiieri. cu atentie ce se i n t h p l i i cu mfina lui ~i cu obiectul ~i incearcii sii repete "figura" cu ajutorul mamei. Cu buzele ~i cu limba el cerceteazii alciituirea obiectelor. Se manifest3 rnai rapid ~i rnai "dirijat" la prezenta mamei. Participii cu vioiciune la tot ce se mi~cii se hdmplii ~i in jur. Poate fi lini~tit vorbit. Contactul social.A~ezat burt5. ~i mamii). Recunoa~te pe mamii. De acum sugarul se sprijinii cu sigurantii pe antebrate. mai ales prin prin luat in brate (contactul cu pielea mamei. care are o bun5 mobilitate. aceasta constituie un stimul important. dar de cele rnai multe ori.yi mi~carea globilor oculari. este Schiteazii mi~ctiride tfir2re. Se joacii cu mfiinile ~iincearcii sii ducii totul la gurii. Rfide zgomotos cfind este gfidilat. in sus ~iin jos. Fig. Incepe sii deosebeascii diferite cditii$ Supraveghere ~i ingrijiri Prezenp tata'lui trebuie sii se facii simfid in mod treptat in via@ sugarului. Dacii i se vorbe~te bine ~i este mfingfiiat. pedaleazii alternant. se rnai uit5 intermitent cruci~. Scoate sunete care seamiin3cu rfisul. inaltii capul Brii efort ~i priveqte inainte sau lateral. se sprijinl pe antebrate situate in fa@ pe ~i poate privi lateral. Observii cu atentie fefele celor care-1 privesc. dupii sentimentele pe care le exprimii. Auzul ~i loc~lizat-ea zgomotelor. i i dii drumul indmpliitor. Sugarul poate apuca un obiect. il tine strfins ~i il miscii odatii cu mfina. Modularea vocii este bine diferentiat5.manifesd preferinta pentru unele din ~ i ele (cfintece. Dacii este apucat ~i tras in sus de mfiini. acest progres apare rnai tfirziu. d) Ajezatpe burta'. Vederea . Membrele inferioare se mi@ mult.

progresele sugarului par at2t de simple. care are loc continuu. scutecele incep si-1 incomodeze: sugarul are nevoie de libertate in rni~ciki. precum ~i de modul cum $tie familia s5 se ocupe de copil. sugarul devine o mic8 personalitate. cu mkirni corespunzitoare. I se va lisa timpul necesar pentru evolufie. Unele modificiri in dezvoltarea nervoasi a sugarului nici nu ar fi sesizate de pirinfi.Deasupra scutecului absorbant ("Pampers") ~i peste c?imq2i.8 A. va incerca si-1 cunoasci.sugarul poate fi imbrgcat cu o salopet?i. Peste aceasta se adaugi obiecte de imbric5minte in funcfie de anotimp. caracteristice temperamentului ~i structurii lui. diferiti de tofi ceilalfi sugari. Pikinfii nu trebuie s i devini neribditori daci sugarul nu a realizat una sau alta din treptele de dezvoltare expuse. Prematurii ~i sugarii bolnivicio~i se dezvolti rnai incet. s i intindi m2na qi s i apuce o jucirie. inc2t le consider5 de la sine infelese. Fiecare fiinfi umani este o individualitate aparte. Nu trebuie s i se uite cii fiecare sugar se dezvolti diferit. Familia are datoria si-1 stimuleze cu dragoste $i ribdare. Particip5 la baia zilnici. La cei hrinifi artificial se pot produce produse de continuare (Milu147 . aSa cum am mai spus. nu mai este necesar ca sugarul s i fie imbricat prea gros. Pentru un adult. Perioadele de veghe sunt rnai lungi ~i rnai active. 3. Fig. pe de alti parte. copilul "normal" sau "mediu" (~ablon) nu exists in realitate. unele e~ecuri mici succese ~i se ajunge s i se inregistreze trepte noi de dezvoltare. Fiecare copil are propriile sale "performanfe" ~i"schema sa personali" de dezvoltare. deoarece corpul lui. durabile ~i adaptate la sezon. Unii sugari se dezvolti mai rapid ~i alfii rnai incet.4. Pentru sugar este ins5 o a d e v ~ a t performanfi daca i reuSeSte. dupi siptimiini de incercare. Abaterile de la mediu sunt. se schimba tehnica de infiqat. Pe de o parte. SomnuZ de noapte este acum mai ad2nc ~i far2 intrerupere. in timpul zilei sugarul are i n c i patru perioade de sornn: doui dirnineap ~idoui dupi-amiaza. Daci pirinfii i ~ fac probleme de acest fel se va consulta medicul. c h d sugarul incepe sii pedaleze. . temperaturi sau prilej (stat in casi. daci nu li s-ar atrage atentia.si-l fini in brafe. plimbarea de sears cu c b c i o r u l este bine s5 fie %cut5 de tat5. plimbare etc. ce nu se poate pune in tiparul unei scheme de dezvoltare normali. i performanfe sau "rSm2neri in urmi". fiiri a tinde s i obfini cu foqa ce consideri a fi normal. usor de imbricat. f i r i diversificare. dezvoltarea este in funcfie de factorul ereditar. nu mai este ameninfat at2t de mult de ricire. Dupi cum am rnai spus. de fapt. La scurt timp dupi naStere. De asemenea. Se vor alege cele din fesituri de bumbac. perfecfion2ndu-~i treptat capacitatea de termoreglare. Pentru sugarii din mediul urban cea rnai convenabili formuli in acest moment este menfinerea chilofilor impermeabili ("Pampers") ~iimbricarea cu pantalonqi special confecfionafi sau salopeti. Ce seface dacci sugarul se dezvoltci mai incet decdt i normal. Alimentatia La sugarii alimentafi natural se continua cu acela~i numir de mese. Fiecare copil i ~are propriul siu ritm de maturafie. in ultimul timp. Dupci vdrsta de 3-4 luni. regula ~inu excepfia. Cu numeroase incerciki. fnfciFatulsugarului mare. s-a pus la dispozifia mamelor un chilot ce face corp cu o c k i ~ u fcu mineci scurti i v2nduti sub denumirea englezeasci BODYS. De la 4 la 5 luni Una din cele mai mari bucurii tr5iti de pirinfi este urmirirea dezvoltirii sugarului. Medicul pediatru care a urmikit sugarul de la na9tere este cel rnai in m i s u r i s i se pronunfe in aceste probleme. $i toati viafa va fi astfel. 3.).

b) timpul pe care mama il are la dispozifie pentru a se ocupa de preghirea acestei mese. anason etc. zja cum fac multe mame) pentni ca sugarul s i primeasci rnai bine masa de priinz. Sugarul a dobindit capacitatea I L. daci sugarul primeste 5 mese in 24 de ore $i de circa 200 ml daci primeqte numai 4 mese. Se incepe cu o lingurith qi se creste in ciiteva zile la 8-20 de lingurite (40-100 g). zmeurk &ne. Bananele sunt tot atiit de bune ca $i merele. Dacii se incepe cu un fruct nou se ofer3 la inceput o cantitate mici (o lingurifi). Dupi ce un sugar a invifat s i inghitii este important ca alimentul oferit s i fie primit cu plicere. De asemenea. mere sau banane. Oztroducerea supei bireului) de zarznvat cu came. fie c:u un produs diri comeq de lapte cu cereale $sau fructe. in afari Be mere $i de banane. Daci sugarul este maturat pentru a inghiti alimente mai consistente $i daci este flimiind il prime~te mai bine. la "miincicio~ii"s i n h o ~ idaci doresc. La sugarii debili. c) Di~er~iJicarea alimentafiei. de brei. Se vor folosi numai mere de bung calitate (de preferat mere Jonathan. coacize.). De aceea. Se pot da Er3 nici o teami. Ma'rul pas se dilueazi la inceput cu sucul care se scurge in jgheabul de la marginea rizitoarei de sticli. distrofici $i convalescenfi se pot da 6 sau chiar 7 mese pe zi. fragi. pepenii qi cireqele. Nan etc. pentru inceput.junile (urticarie). Fructe care nu se dau l sugal: Nu sunt recomandate a prunele. banane). laptele de vaci diluat qi cu adaosuri. pulpa de banane se sfiriimj $i se bate cu o lingurifi piing se formeazi o pasti omogeni. determini aparitia de scaune mai moi. in timp ce la masa a III-a f"pr2nz") se incepe lntroducerea de supi.) sau in formulele folosite anterior (Similac. dar sunt rnai scumpe. Tentativele rigide de a menGne orarul de 5 mese. nu se indulce~te sirop de zahir. pe Iiing3 lapte. fructele se taie $i se paseazi printr-o siti sau prin mixer.). altfel. Golden sau deliciosul de Voineqti) bine coapte. strugurii (diaree) $i cip. presii de fructe sau un 0 mixer simplifici mult munca mamei.mil 2. . Aceasti masii va ti rnai pu@nconsistenti t%d adaosuri (de biscuiti sau de br%z5 de vaci. Mulfi sugari renun@ spontan la una din mese. banane. menfinbdu-se numai laptele $i adaosul de fructe sub formi de pireuri (mere rase. Pe cutiile conservelor respective este obligatolie precizarea: "pentru sugari" yi viirsta de la care se pot da %i riscuri. acesta poate fi dat alternativ cu altele pentru care s-a stabilit anterior toleranta. deoarece pot declan~a dureri abdominale silsau diaree. a ) Numa'rul meselor. majoritatea sugarilor nu agreeazi varia$iile de fructe $i de mediu.a una din mesele de lapte. in afar5 de mere care se rad. de la sucurile de fructe se poate trece la pulpa de h c t e (mere. Dintre zarzavaturi. Unii medici recomandi s i se introduci o mas6 de zarzavaturi. la cei g r a ~ i ( p i s t o ~ icu t e n d i n f i la obezitate) se va evita introducerea de Ginoase. ora cea rnai potriviti este ora 10 dimineafa (a doua masi) $i mai pufin orele 16-17. De obicei insi. Cu piudenti se pot da perele. La mesele de dupi-amiazi se continui cu laptele.' La masa a doua se va trece la pulpa de fructe . Dupi ce se stabile~te toleranpi fati de noul fruct. dts consiste~tta ciulamalei. trezind sugarul noaptea sau diindu-i s5 tragi din biberon in somn sunt gre~ite. care au celulozi rnai putin5 gi aciditate redusi. Se crevte treptat cantitatea ~i se d i acelasi fruct timp de 4-5 zile. La vksta de 3-4 luni se pot da "pireurile" de nlorcovi. folosind o linguriti de material plastic sau de metal inoxidabil cu viirful rotund. b) Ratia va fi de 150-180 ml la fiecare m a g . Sepot folosi conserve deji-ucre? Pireurile de fructe special preparate pentru sugari sunt foarte comod de folosit. banane). pireul de ma"r crud ras sau mn'r copt este ce! rnai potrivit. la nevoie. cu La inceput. C e j h c t e noi se pot da sugarului ~i sub ce forma'? h functie de sezon $i de toleranfa digestivi a sugarului se pot da: mere. Adaosul de fructe se fixeazz in functie de: a ) ora la care sugarul cste flimiind.. piersici. mentin tot 6 mese in 24 de ore. toate fructele. Se pot folosi banane bine coapte (cu coaja galbeni). care se dilueazA la incepat cu ceai de plante neindulcit (chimen. foqtii prematuri. fini. La sugarul alimentat artificial la aceasti v k s t i . se . In rezumat: rnasa de dimineafa' vi cea de seara' r i m h in continuare de lapte praf de durati partial adaptat sau. poate fi inceputii la bfiirqitul lunii a 5-a vi nu mai devreme la sugarii alimentati artificial si care cresc bine in greutate. cu api fiarti $i riciti sau cu suc de portocale pentru a u p r a mestecatul $i inghititul. Se da' inaintea mesei propriu-zise. caise. Preferi uniformitatea! La multi sugari. la noi in fari se folosesc morcovii $i ro~iile.mere rase sau banane. se p a t e trece la lapte cu ccreale ("Brei"). La sugarii s i n i t o ~ i care se dezvold bine se menfin cinci mese pe zi. fie se adaugh cereale la lapte la Tnceput de consistent5 fluidZ vi apoi rnai vgscos. Nutrilon plus etc. spre nedumerirea $i chiar nelini~tea unor mame. noul aliment se d i ca adaos la masa de lapte de la ora 10. Din practici.

La inceput este foarte neindembatic (il proiecteaz5 afar5 cu limba. Zarzavaturile aduc vitamine. 3. consistenfa primului aliment se adapteaz5 vdrstei. a c k e i consistenf5 va crevte treptat ajungbd la aceea de pireu. La sugarul alimentat natural diversijicarea nu e necesara' decdt dupa' vdrsta de 5-6 luni.) de a le inghiti $i digera. Nu se incepe ca pe vrernuri cdnd se da supa "strecurat?.8 B . la inceput.Plan de alimentatie pentru copilul in@cat in primul an de via@ Dupg recomandSirile Comisiei de alimentarie a SocieGtii elvefiene de Pediatrie (Schweizensche Geselschaft fiir Pgiatrie. Sugarul va f i ajutat s5 se obivnuiasc5 cu gustul qi consistenla noului aliment. D a d se incearc5 cu r5bdare vi se repet5 mereu acest lucru. De asemenea. s5ruri minerale vi celuloz5 ("fibre"). apoi alimentul respectiv se ingroav5 treptat. Prin consistenfa lo1 sunt mai "s5~ioase".fn plus. Pdn5 atunci va primi doar suc sau pulp5 de fructe. capacitigi lui de a transports spre baza lirnbii ~ia inghifi alimente solide. gradului de maturalie a sugarului. sugarul s5 scoati aproape totul din gur5. Se bcepe cu o consisteny5 foarte m i d . Introducerea unei mese cu alimente solide reprezint5 pentru mam5 vi sugar o schimbare substanfial5. se renun@ vi se reincepe dup5 2-3 s5ptimdni. apoi vi cartof).zahr. Alimentul nou se d5 incet qi cu r5bdare.~ u g m(de l 1 run&l 12 lung l a a Lapte adaptat I"""' i Lapte papal adaptat Lapte de contmuare Lapte de vacl .3. 2 . Fig. pe care o folose~te pentru supt) vi devine ca ner5bd5tor. ci se d5 dintr-odati supa de legume mixati sau trecud prin sit5 (la fnceput numai morcov. El invaf5 numai treptat s5 duc5 alimentul de la v&ful c5tre baza limbii. . la sugarii care au o crevtere in greutate necorespunziitoare nu se introduce "supa" pentru c5 are o valoare caloric5 mai m i d decdt orice produs lactat. pdn5 se obivnuie~te cu noul mod de a m b c a . Mama se poate aqtepta ca. amestec de cereale 1. sugarul va reuvi in curdnd s5 refin5 ceva din noul aliment. sugarul se obivnuievte s5 m b b c e cu lingurip. Dac5 dup5 cdteva tentative nu se obfine nici un progres. Mama nu trebuie s5-vi piard5 curajul! Insist5m.

Brown and Co. cind va f mai mare.8 B $i 3. Trecerea se va face treptat. came ~i ou. 1 Dup5 Frarnkelts D. in timp ce in SUA ordinea introducerii de alimente noi este: cereale.. daci sugarul refuzi un anumit pireu de zarzavaturi sau fructe el nu va fi foqat. Mama trebuie s i aibi ribdarea qi indeminarea necesare atunci cind aduce ceva nou in alimentafia sugarului si in viafa lui in general. se adaugii nu prea multi a p i si se fierbe pin5 ce zarzavatul se s f i r h i i usor. La . Daci se d i sugarului sansa de a . Nu intimplitor. Daci apa scade prea mult. Supa se prepari pornind de la fiertura de legume. ci pentru c i astfel se impline~te sarcini educativi importanti: se reso pecti individualitatea f i e c h i copil.~descoperi acum unele preferinte i i alimentare. Se trec printr-o sit5 deasi sau se mixeazi numai morcovii ~i ceva rnai tirziu cartofii. came. supa de zarzavat se va introduce mai timpuriu. c i alimentafia lui ii este specific5 lui qi acest lucru este valabil qi in alte domenii de educafie. 1 ridicini de p5trunje1. Se aleg 4-5 morcovi de buni calitate de mikime mijlocie. 1985. La inceput se fierb numai morcovii (foarte bine tolerafi de orice sugar. La sugarii care au tendin@ la constipafie sau la obezitate. Little. Se va avea in vedere c i anumite preferinte sau repulsii sunt posibile in cadrul unui comportament I Din figurile 3. piure de zarzavat. 3. Boston. se spa15 si se curifi bine.) diversificarea se face cu introducerea in ordine de fructe. se va constata. se completeazi mereu. Familia este poate mirati de faptul c5 acordim aGta importanti gusturilor ~i reacfiilor individuale ale sugarului. Elvetia etc. finindu-se seama de gusturile qi modul cum accept5 fiecare sugar modificikile alimentafiei.. Joiies E. alimentar qi acest lucru va fi respectat.~i multe siruri minerale ~i vitamine) ~i foarte putini albituri (pitrunjel sau felini). deoarece confin pectine . La cei cu tendinG la constipafie se introduc de la inceput ~i cartofii.Mama $I capiluf Fig.Introducerea alimentelor solide la sugar. 2-3 cartofi.8 C se desprind urm5toarele: in Europa (Germania. Deci. pentru a nu fierbe in sec.8 C .care combat diareea . Se resuspend5 morcovii ~i cartofii in apa de fierbere. galbenu$ de ou qi iaurt sau brgnza de vaci. Rigiditatea dogmatic5 ~i forfarea sugarului au dus la cele mai multe anorexii (lipsi de pofti de mdncare) psihice la virsta de sugar si la tulburiki de comportament la copilul mai mare.: Manual of Pediatric Nutrition. legume. fructe.

113 api de fierbere . cartofi (114) eventual se imbogzfe~te 1-2 m2suri de lapte cu instant sau cu 112 linguritii de ulei sau cu f5in5 de cereale fiiri gluten. acestea se pol pasa amestecate in sup: (cartofi. cumpirituri dese qi s i nu se pistreze prea multi vreme. microbi existi ~i pericolul infestirii cu substante insectofungicide. - Nu se sareaza Sa'pta'mcina a 11-a: 100-150 ml: . gulii. morcovi. in decurs de qapte zile se va introduce carnea de pasire sau de viti tiiniri (miinzat). Sugarul nu va fi fortat s5 primeasci un amestec care contine un zarzavat care nu-i place.112 . pitate. eventual ~i cartofi . Alimentele nu se pistreazi peste termenul recomandat de fabricant. telin5 sau pistiirnac). La sugarii care prefer2 s i miniince numai din biberon. Alimentele se pa'streaza' in ambalaje curate qi inchise in frigider sau congelator. unii sugari nu agree& insi zarzavahlrile cu anumite arome. tomate. foi verzi).eventual 1 . fn siptimsna a treia. mai ales cele care nu se cojesc (pe liingi murdiirie. se inveleqte fiecare in pungi mici de plastic qi se pistreazi in congelator.112 morcovi trecufi prin sits.8 C pag. 150. sugarii ii primesc cu plicere mai mare decst pe alte zarzavaturi.3 ori gilbenu~ ou (la inceput 114. d a c i sugarul tolereazi si m5niinci mai bine. E celelalte trei zile ale n siptimiinii se introduce tot came sau gilbenu~ul de ou.Acest adaos face ca sugarul s i primease5 mai usor supa qi in acela~i timp s i crease5 valoarea caloric5 a mesei respective. Ulterior. Carnea se fierbe si se mixeazi. De dorit c2t mai repede s i se ajungi la consistenfa pireului qi s i se dea cu lingurita. apoi 112 ~i la de sf%@ 1 gilbenuq intreg).de 4 ori pe s5ptim9n& ciite 2 . Se eviti fiuctele qi zarzavaturile ofilite.112 . fierte bine qi se ia numai gilbenuqul. Suntem de phere ca la inceput supa s i se prepare cu mai multe zarzavaturi. Carnea crud2 qi pe~telese pun pe o farfurie pentru ca zeama s i nu se scurgi pe raftul inferior. Dupi ce in decurs de 1-2 sgptiimiini prime~te supa (pireul) de zarzavat (morcovi qi cartofi) se poate renunta la imbogitirea cu lapte praf instant (adaptat sau parfial adaptat) si se trece la adaosul de ulei de floarea-soarelui (112 linguritii).inceput se adaugi numai 10 lingurite de morcovi pasati 150 g).4 .1. de obicei. Durata pistriirii se fixeazi confonn indicatiilor din prospectul congelatorului. . Pentru iarni eel mai bun procedeu de conservare a alimentelor il constituie congelatorul. in prima zi se va adiuga un sfert. 3. fn loc de pireu de zarzavat la sugarii cu crestere ponderali subnormali se p a t e kcepe cu lapte cu cereale: vezi fig. ci supa de zarzavat la care se adaugi carnea fiartii qi mixati. La inceput carnea se fierbe separat. singurul care acoperi nevoile nutritive ale sugarului inai mare. Este important ca zarzavatul s i fie trecut prin siti sau mixat.2 misuri de lapte adaptat sau partial adaptat. in a doua ~i in a treia zi un gilbenuq Entreg. Obiectivul permanent in prepararea si administrarea acestei mese este s i se treaci cst de cursnd de la sup2 lapireu. ceapi. La inceput sunt suficiente 2-3 lingurite care se introduc de 4 ori pe siptimiini. La cei care primesc "supa" cu lingtirifa (de preferat!) se va da de la inceput sub formi de pireu. care sunt toxice!). boabe de maz&-e verde. Se folosesc numai o u i proaspete. dovlecei.7 ori pe siptimiin5 came sau 4 ori carne qi 1. in traditia romiineasc5. Se spali bine.213 zarzavat pasat (morcovi ~ilsau cartofi) . d u p i aceea. Piini la 4%-5% luni se recomandi s5 predomine morcovii.3 lingurife de came mixati sau fin tocat5 de pas5re sau m2nzat Sriptrimrina a Ill-a: 150-180 ml: . din doui in doui zile. Carnea procurat5 (proaspiti. in rezumat: Prima sa'pta'mcina': 100 ml ap5 de fierbere 50-100 g pulps de morcovi (314). albiturii. zb&cite. in "pireu" se pun si albituri (ridicinoase de pitrunjel. . consistenta supei va fi preg2titii in asa fel ca s5 treaci prin orificiile tetinei. Nu este necesar s i se introduci de la inceput supa de came ("bulionul"). De la inceput aceasti sup: poate fi imbogititi cu 1-2 misuri rase din laptele praf cu care este alimentat sugarul. Cumpirarea alimentelor. pe ciit posibil.112 a p i de fierbere . Nu se pun alimente fierte alituri de cele crude. . Este bine s i se faci. dar s i se treac5 prin sit2 numai cartofi si/sau morcovi.2 misuri rase de lapte instant (adaptat sail partial adaptat) sau de cereale f5rS gluten. alterate. sau cereale fir2 gluten (orez). "pireul" poate fi predominant de cartofi sau numai de cartofi pe care. daci sugarul a ajuns s i minsnce ~i alte zarzavaturi. sau ulei. de buns calitate) se transeazi in poqii mici.

se prepari cantitatea pentm o singuri zi. ficatul de giinB. La inceput. D a c i nu aveli mixer se va trece zarzavatul prin siti. se tranveazi in porfii mici care se invelesc in pungi mici de plastic $i se p i s t r e a z i in congelator. Pentru ca sugarul s i primeasci supa. Carnea se poate procura in cantititi rnai man. BucBtiiria se pistreazi perfect curatii. Se folosesc pe cst posibil legume proaspete sau. la 6-7 luni se prepari ca o cremi. indeosebi laptele de vaci. ea se poate "drege" la inceput. mazirea. tapioca). La sugarii care primesc deja pireuri qi le doresc ceva rnai ingrovate. ca $i atunci ~ 2 n d v-afi jucat cu csinele sau cu pisica. Criticioara se dezgheafi ~i se incilze~te numai inainte de folosire. spilarea msinilor este obligatorie. rnai tsrziu carnea "ro$ie" de viti $i de preferat cea de vita t2nirB (msnzat). capacele de lemn pentm t%at (carne. Carnea se fierbe $i se reduce la un pireu fin. pistrate corect (cartofii. se d i fluidi. Apoi se d i sugarului respectiv. fasolea verde. Numai dupB vsrsta de 7-10 luni unii sugari accept5 pireul de zarzavaturi sau pasta de fructe in fragmente ceva rnai mari. O d a t i dezghefati trebuie folositi. Singura reguli simp15 in ce privevte alimentafia sugarilor $i copiilor mici const5 in fierberea alimentelor. Se aleg morcovi rnai tineri. adiug2nd putin lapte de mami sau 1-2 misuri din pudra laptelui adaptat sau p q i a l adaptat. inainte de folosire. pe timp de iarni. alfii chiar de la inceput cu lingurifa. rnai ales masa de lucru. Rinichii sugarului nu suporti excesul de sare. in loc de zahir sau rniere se poate folosi cel mult dextrozB sau suc natural de fructe. iar carnea se va toca de doui ori prin mavins de tocat sau se va tiia cst mai fin. iar spre 89 luni ca o pasti. porumb. Vegheati ca intreaga familie si-si spele. din otel sau emailate. dupi ce se limpezesc bine cu api caldi. Cgteva sfaturi (unele se repetB!) lgierza in buca'ta'rie. Se prefers camea "albi" (dc giini).) vor fi tot timpul acoperite. GBleata ("pubela") se fine curatB. deoarece in felul acesta se las5 timp bacteriilor s i se inmulteasci. Consistenta supei se fixeazi in funcfie de vsrsta $i de preferinfele sugarului. Insistiim asupra faptului de a nu se adiuga sare. la 4-5 luni. in general. spanacul). Daci preparafi o cantitate mai mare se poate pistra porfia pentru a doua zi intr-o criticioari care se pune imediat in congelatorul frigiderului. inainte de folosire. inainte de fierbere se taie in felii subfiri. in loc de came se poate da peqte. Csnd ieqifi de la closet $i dupi ce a$ schimbat sugarul. Buretele se spa15 $i se stoarce in mod regulat. La inceput nu este folositi supa de came (bulionul). in primele luni toate alimentele trebuie s i fie lichide sau sub formi de past2 chiar foarte fini. Alimentele care nu se pistreazi in frigider (biscuifi. Pe cst posibil se eviti reincilzirea resturilor. La inceput. Sunt toxice! La cartofi se inlituri "colfii" $i punctele negre. se poate adiuga pufini f z n i de cereale instant. msinile (nu in chiuveti sau in lighean!). Mixajul sau trecerea prin sit5 (pasajul) se fac in ultimele minute. carnea $i ouile. Farfuriile se Sterg cu o c h p i curati sau se lasi s i se usuce pe un suport pentru scurs. resturile se arunc5 Alimentele preparate inainte de folosire nu se lasi s i se riceasci inainte de a le pune in frigider. de asemenea. ceea ce este de preferat. Preparare. morcovii) sau congelate (dovleceii. Pulberea de lapte fiind "instant" se dizolvi imediat in amestecul din apa de fierbere $i zarzavatul pasat. care dupi ce este mixati se amesteci bine in zarzavatul pasat. sfirsmate cu furculifa.Mama @ copilul Produsele supracongelate trebuie s i fie complet dezghefate inainte de preparare qi in nici un caz nu se recongeleazi. SpBlati-vi mainile cu sipun ~i cu api caldi inainte de a atinge alimentele. conopida. zarzavat) qi obiectele ce servesc la prepararea alimentelor. Fierberea (coacerea) ~i refnca'lzirea alimentelor. ci numai carnea. psine. Insistim asupra obligatiei ca alimentele decongelate s i fie incilzite o singur2 dati. zarzavaturile $i fructele se spa15 bine cu a p i limpede pentru a inlitura murdiria $i resturile de substanfe insectofungicide care se folosesc in prezent in agriculturi $i in pomiculturi. alimentele pregitite se acoperi si se introduc de-a dreptul in frigider sau congelator. Carnea se poate da zilnic daci nu avefi siguranfa prospefimii oului. unii sugari o primesc 'numai din biberon (tetina va avea orificii rnai largi). zahiir etc. Psni la 6-7 luni se recomandi cerealele B r i gluten (orez. inchisi $i se gole~te Vasele trebuie s i fie de buni calitate: des. . Supa (pireul) se subfiazs cu apa in care s-au fiert zarzavaturile.

odati cu vksta. Unele confin substanfe care le ingroa~ii.. La sugarii care nu cresc in greutate saulsi primesc greu "supa" numai din zarzavat se pot ad5uga 1 -2 miisuri rase de pudrii din laptele folosit pentru copil sau ~i rnai bine cu cereale instant.verificafi data expiriirii.Ciind cumpiira@carne ~i legume in borciina~eseparate. dacii nu suntefi sigurii cii va fi consumat la o singurii mas. Apa simplii ~i sucul de fructe presat inainte de folosire sunt cele mai bune ! I I I 1 I & rezumat: Diminea. porumb) . dupii acest interval se aruncii. Nu este bine sii se dea copiilor sirop diluat sau ceaiuri indulcite. Unii sugari accept. . La sfiir~it de suc fructe diluat.~: 180 ml lapte ("de durag'.) cu 10-30 g carne (giiinii sau miinzat). "Supa" sau "pireurile" sunt valoroase prin aportul de fibre (celulozii). . restul ar putea sii fermenteze sub influenfa salivei adus5 prin lingurifii. Evitafi sucurile de fructe concentrate.nu cumpiirafi produse care confin un adaos de zahiir. i n general sunt utile in timpul ciil5toriilor. dup5 care i se poate oferi siinul. la una din ele se vor da fructe. Humana 2.studiafi compozilia indicatii pe etichet5. Se incearcii ~i se incepe cu circa 25-50 ml(5-10 lingurife) dupii masa respectivii.). biiuturile pe bazii de coca si cele care contin zahiir rafinat. Trebuie ins. deoarece se pierd o parte din vitamine ~i din minerale. s5 fie proaspiit! Alimentafia cu pireuri gata preparate (borcane mici). introducerea supei este facultativii ~i numai la sugarii care au crescut bine ~i care sunt maturati sg mestece ~i s5 inghitii alimente rnai consistente! La cei cu greutate mic$ in loc de sup5 se va da lapte cu f5inii de cereale ~ i l s a u fructe. de ciiteva ori pe siiptkiinii. dacii bombeazii ~i dacii nu a piitruns aer in borcan.). acestea. Nan etc. Din acest grup cel rnai prefios estejicatul. La cei hriinifi artificial. . Prcinz: 1 20. minerale ~i vitamine. "pentru vksta a 11-a"): Milumil 2. Gustare: incii un biberon d e lapte. Atunci c h d vii hotkiifi sii folosifi astfel de borciina~etrebuie sii vii conformaii urmiitoarelor indicafii: . un sfert de linguritii de ulei. cartofi etc. Beba. Vara nevoia de lichide este ~i mai mare. preparate industrial ~i manufacturate in mici borcane. de legume se poate da ~i rnai rar. I De indatii ce sugarul prime~te alimente solide i se d5 ~i apii (fiartii ~i riiciti). Zarzavatunle nu se @nmula vreme in ap$ inainte de fierbere. De altfel. care au te efecte nefaste asupra apetitului. Seam: ca dimineata sau lapte cu cereale (Brei). eventual completat cu fructe cu sau fZ~ii cereale f%ii gluten (orez. o b i ~ n u i e ~pe copil cu dulciurile. 153 .borcanul inceput nu se piistreazii rnai mult de douii zile la frigider.verificafi capacul borcanului: dacii este bine inchis. Dacii sugarul este hra'nit inca' la scin se vor mentine 5 mese. Ora 10: nimic sau fructe (suc. Nutrilon plus. miere sau zaharinii. Se prefer. repetiim. Nu este necesarii incii "supa". Predispune la obezitate. Nu cumpiirali produse in care apa figureazii in capul listei. .1 80 g legume trecute prin sit5 sau mixate (~norcovi. . in ultimii ani au a p b t ~i la noi pireuri de fructe sau zarzavaturi. sare. amidon sau glutamat. miere. le amestecafi inainte de folosire. in locul apei se poate da suc de fructe diluat. rnai bine untul. Nativa 2. Mama este scutitii de efortul de a le pregiiti personal. scad pofta de miincare si predispun la carii dentare. sau adaptat (Similac etc. uleiul de floarea-soarelui sau de porumb. ceea ce duce la pierderea de apii prin transpirafie ~i ca urmare la sete.nu lua@ cu lingurip direct din borciina~ pentru a alimenta sugarul. iar adaosurile de carne sau giilbenu~ ou asigurii aportul de de fier (combate anemia). sugarul se mi@ din ce in ce mai mult.atenfie la cutiile cu preparate "carne ~i legume". Guigoz 2. dentifiei $i cre~terii. precum ~i a unor proteine ~i griisimi foarte valoroase.Sugarut (de l 1 lun&l 12 luni] a a Nici zaha'rul nu este necesar. ins. prezintii dezavantajul cii sunt foarte scumpe. in mediul rural lapte de vacii diluat (2/3 lapte + apii qi apoi 314 lapte + 114 apii). Masa de la priinz. se imbogiife~te cu 112-1 lingurifii de ulei de floarea-soarelui.nu inciilzifi un borc5na~ de sticl$ pentru cii ar putea sii se spargk . pulp. Componentele sunt notate in ordinea cantitiifii descresciinde. Autorii americani interzic complet mierea in perioada de sugar (predispune la carii dentare. Dup5 fierbere alimentele se riicesc brusc (se pun in frigider sau in congelator) pentru a impiedica inrnulfirea microbilor. este pudtoare de infecfii). .

Uneori ivi intinde la maximum coloana vertebral$ se sprijini pe cap vi pe tilpi. ridic3 singur capul de pe planul patului. Bratele sunt flectate in articula9ile cotului. dar adesea intinde vi indoaie simultan ambele membre inferioare. cu toate degetele. b b) A~ezatpe u d . o mare parte din sugari se pot intoarce de pe o parte pe alta. in timp ce ridici vezutul. ti Trunchiul este in pozitie simetrici fa@ de cap. 3. S d in pozitie simetrici.10 . in ultima luni a crescut cu 2 cm. culcat pe spate. il "cuprinde" cu ochii vi apoi il duce la guri. Sugarul a crescut cu 13-15 cm de la nastere [(4 + 3 + 3 + 2 sau 3) + 21. greutatea fiind transferati de partea brafului pe care se sprijink vi astfel ivi elibereazi celilalt brat pe care il intinde inainte. Dimpotrivi. c) Ridicarea de brafe din pozifia culcat pe spate. Alteori ridici capul vi in acelavi timp ?ntinde restul corpului (fig.Dup5 4 luni. De acum ?nainte va crevte vi rnai putin: circa 1 cm pe luni. Bazinul este aplicat pe planul patului. Exceptie fac sugarii cu greutate mici la navtere. Motricitatea generala'. in timp ce este ridicat.Crevterea va fi rnai mici in luna a cincea: 600-700 g pe luni. iar picioarele sunt mobile ?narticulafia gleznelor. . Spre sfilrvitul lunii a V-a. De cele rnai multe ori pedaleazi succesiv c h d cu un picior. Fig. 3. Stilnd culcat. sugarul ivi pipiie propriul corp cu mainile. Se pivoteazi pe un singur brat. D a c i i se intinde un obiect i l apuci.Ridicat de m%ni in pozifie yez2nd5.9 . sugarul se redreseazi cu u~urin@ sprijinindu-se pe antebrate. ciind cu celQalt. iSi apuci picioarele vi le duce la guri. place s i agate piturica vi s-o tragi p h i la guri pentru a o suge. 3. Dupi ce este ridicat in vezut vi sustinut in aceasd pozitie. il scuturk il izbevte de gratiile patului. membrele inferioare se intind. La 5 luni sugarul normal vi-a dublat greutatea de la navtere. cu capul ridicat pan3 la 90". a) A~ezatpe spate (decubit dorsal). 3. cei niscu9 cu greutate mare (peste 3 500 g) vi-o dubleazi rnai tilrziu. i n c i cu sangicie. Toate mi~ciirile devin rnai coordonate vi rnai variate. Lungimea. dand impresia c i face "'puntea". Membrele inferioare sunt in rotatie externi vi uvor indepMate. Ridici miiinile vi picioarele simultan ca intr-o mivcare de inot. Unii reuvesc s i se intoarci vi de pe spate pe burti. dar il tine bine striins. Nu se fac consideratii asupra iniltimii definitive a unei fiinte umane dupi modul cum crevte in primul an de via@. genunchii pot fi bine i n m i . dar nu reuvevte si-vi deplaseze intreg corpul. in caz c i sugarul nu participi la aceasd mivcare (nu se aga@ de degetul adultului.10). il duce in f a g vi-1 roteazi lateral. in medie 20 glzi sau 140 g pe siptimiini. Ava cum am a f m t vi in alte p w ale acestei c w i "saltul" definitiv al inilltimii s w i n e la pubertate intre 11 vi 16 ani.Mama gi @fuf Creqterea $i dezvoltarea psihomotorie Greutatea. sugarul. Sugarul se a g a p strans cu toate degetele de ciite un deget de la miiinile adultului vi se ridici din pozitia culcat pe spate in cea de avezat cu controlul perfect al capului (fig. acum deschise. Fig. nu are puterea de a se tine de acest deget saulvi nu incearci si-vi ridice capul vi toracele) va fi sesizat medicul. Circa 25% dintre ei nu reuvesc aceasti performant$ devi sunt normali in ceea ce privevte alte capacidti neuromotorii.9). controleaz3 bine mi~c5rile capului. ei ivi dubleazi greutatea mai devreme deciit cei cu greutate rnai mare. sugarul ivi tine bine capul. Schiteazi tilrilrea. fi d i drumul singur.

juckia este apucat5 cu m2na deschisk cu toate degetele. Dac5 nu i se dau jucgrii. Nu reuSeSte inc5 s5 se sprijine pe picioare. capul se pozifioneaz5 bine. Limbajul. Sunt indicate: inele de plastic. Spatele nu este drept. angajeaz5 . sugarul va morfoli. incepe s5 emit5 silabe (da. se apleac5 in faf5. juciirii din cauciuc. Aceast5 reacfie este cunoscut5 de pediatri sub numele de reacfia Landau. dar in lunile unngtoare va fi n urm5rit modul cum se produce. acest mod de a apuca il face s5-i dea drumul f5r5 vreun scop qi f21-5s-o mai poat5 recupera. Sunetele emise sunt tot guturale. dar f5r5 preluarea integral5 a greut5rii. MotricitateaJna' si apucarea. Vorbe~te singur. Sugarul giingure~te "vocalizeazii". Tinut de umeri. iqi flecteaz5 articulafia qoldului. intinde brafele inainte pentru a se sprijini. "fredoneaz5". marginea patului etc. Buzele qi limba sunt organe bune de "pip5it". Din c2nd in ~ 2 n pronun@ clar un "a" sau un "e" bine conturate. de.Reactie de pozitie Preciz5m c5 aceast5 reacrie nu se constat5 la toti sugarii E luna a V-a. indoaie qi intinde genunchii. Se vor pune la indem2na sugarului numai obiecte cu dimensiuni ~i forme care s5 nu permit5 inghifirea sau alt accident. C2nd mama imit5 aceste sunete.Sugarul (de l 1 Zunlr l 12 Zuni) a a d) Pozifia in sezut. Este o modalitate de ale cunoqte. are tendinfa de a se "balansa" sau de a face "hopa-Mitics'. Mama va oferi numai obiecte pe care sugarul le poate b5ga in gur5 f51-5 pericol. se sprijin5 discret ~ipentru scurt timp pe vMul picioarelor. dup5 ce o apuc$ se opune c2nd mama incearc5 s5 i-o ia. Se vor sp5la ori de c2te ori cad jos qi nu se va perrnite celorlalfi frari s5 se joace cu ele (pericol de infecfie). e) Ridicarea tn picioare. iar gleznele sunt mobile. genunchii sunt flectafi. f) Reacfii de pozifie. B . gu) qi le uneSte progresiv in lanpri de silabe ritmice. c3m5qufa. Fig.11. realizate Er5 a folosi mult limba sau buzele. Ridicat in qezut qi sprijinit de un adult urm5reqte cu interes obiectele care sunt l5sate sZi cad5 lateral de corp. sustinut de subsuoara' (axile).Reactie de pozitie. C2nd este in stare de veghe ~i "vorbeqte" mult "pe limba lui". Articulafiile qoldului se flecteazk membrele inferioare se roteaz5 qi se incling spre pwile iaterale.piiturica. satisfactia sugarului creqte ~ iparc5 incurajat. dar nu reuqeqte s5-qi fin5 trunchiul. Dac5 sugarul este intr-o pozifie stabil5 poate apuca cu ambele m2ini prin prindere palmar5 cu toat5 palma (prindere "simianii"). Sugarul simte nevoia de a duce toate obiectele la gur5. d tace pentru c2teva secunde sau minute qi le repet5 ca ~i c2nd ar vrea s5 se asculte. 11 a qi 6). foarte probabil. reacfioneaz5 bine la orice pozirie a capului fat5 de trunchi ~i a corpului fat5 de cap (fig. A . Fig. sugarul incearc5 s5 stea pe qezut: iqi pozifioneaz5 bine capul in spafiu. Sugarul fqi impinge picioarele spre planul patului ~i preia greutatea corpului. 3. 3. fntinde m2na spre o juckie. Sugarii foarte bine dezvoltafi neuromotor. dar poate fi adus pentru scurt timp in extensie. incepe stabilitatea trunchiului. se opreqte qi reincepe mereu. 3. in orice pozifie. leag5 sunetele. Guru devine un organ de cunoastere. .11.

ca mama s i se "plimbe" un obiect strilucitor la 20-30 cm de fata sugarului.un fel de "conversafie". picioarele. Este important ca atunci c h d se testeazi auzul sugarului. incep s i deosebeasci persoanele apropiate de cele striine. Este normal ca in scaune s i apari resturi de fructe qilsau legume nedigerate. Pentru stimularea corespunzitoare necesari achizitiilor motorii vezi "Gimnastica sugarului". Emite sunete nuanpte. sugarul r2de cu hohote. se bucuri d e ele. Urmireyte o "zdringinici" la 90" peste linia mediani. scaunele pot deveni fie mai moi qi rnai numeroase. Sugarul fixeazi obiectele qi coordoneazi miqcirile globilor oculari cu ale capului in pozitie adecvati. in continuare. daci i se vorbeqte este fericit. Exercitiul se face de mai multe ori pe zi. in general rnai bine tolerate (morcovi. De exemplu. intinde bratele qi reia vocalizele. acesta s i fie calm. Baia zilnica' este obligatorie. Nu se pot trage concluzii definitive. Materiile fecale ~i urina. loc de reacfii globale (tresruiri.) qi antivirusul hepatitei B. teami.comparat cu altii de vksta lui . Recunoaqte sunete qi se bucuri de unele. banane). incerc2nd cu alte sucuri sau pulpe de fructe sau zarzavaturi. indemnhd parci qi pe mama lui s i le repete. Introducerea de alimente noi (fructe. De indati ce s-a instalat aceasti schip de dialog.s i realizeze diverse performante. refuz2nd pe cele prea zgomotoase sau cu care nu este obiqnuit. Unii se opresc din p l h s ~ 2 n d se li vorbeqte. constituie o greqeal5. simte nevoia s i fie cineva l h g i el ori de c2te ori este treaz. fie rnai rare qi rnai consistente. pireul de la masa de pr2nz va fi predominant sau numai de cartofi. sentimentele se nuanteazi. miiinile. se risuceqte. tuse convulsivi). "leneq". m2nie. Urina capiti un miros de amoniac. de vaccin antipoliomielitic (A. . Repeti qi schimbi-repertoriul de sunete. Sugarul deosebeqte c a l i t i ~ l e sunetelor. tipete). tentativele de a-1 fixa qi forfa s i stea in qezut. care . Bineinfeles se vor face corectkile necesare in alimentatie. "activ". numirul qi culoarea materiilor fecale qi caracterul urinei. plictiseali. Toli cei ce ingrijim sugari suntem izbiti de faptul c i unii sugari sunt "leneqi" qi refuzi s i primeasci orice aliment rnai consistent sau s i "participe" la m2ncare. Vederea ~i mi~ca'rileglobilor oculari. Eritemul fesier (opireala) apare adesea dupi introducerea sucului de portocale sau de limiiie. Din ce in ce rnai mult 'Ti place societatea". Nu suntem de acord cu reluarea imbiierii de 1-2 ori pe siptim2ni. Stimularea dezvolta'rii sugarului. carne. mere. se va efectua seara o "baie pmiali" simplificati (organele genitale. Se va folosi o "mixtur8" simp15 sau o pomadi izolanti prescrisi de medic qi se va lisa sugarul de mai multe ori pe zi cu coapsele qi zonele fesiere descoperite. "visitor"). Se va adiuga Bin5 instant de porumb ~i se va crevte cantitatea de ulei.La cei care nu-qi coordoneazi inci bine miqckile globilor oculari sau se mai uit5 din c2nd in c2nd cruci~ recomandi. sugarul de 5 luni mai are strabism (se rnai uiti "cruci~"). Pe zi ce trece se remarci o mare variafie in nuantele qi tonalitatea pl2nsului. tetanos. se intorc in toate pwile. P. ulei) in alimentatie schimbi con~nutul. iar altii sunt indiferen$ De indati ce se trezesc. fata). La sugarii cu tendinti la constipatie. Unii pkinfi sunt preocupati s i aibi un copil precoce. consistenta. Materiile fecale se mod$ca' mult. zarzavaturi. in toate planurile (le examineazi in pozifie qez2nd qi culcat pe spate). expunerea la aer constituie un bun remediu pentru prevenirea qi tratamentul eritemului fesier. Repeti propriile sunete. La cei cu tendinti la diaree se vor folosi numai morcovii qi eventual se va adiuga o E i n i instant de orez la mesele de lapte ~i la pireul de la p r h z . Normal. Sugarul aude bine qi se intoarce spre sursa de sunete. pentru a gribi aceasti capacitate a sugarului. Vaccina'ri. "sensibil". g2tu1. iar Injurul lui s i fie liniqte. unii gilnguresc. Tipi cu putere c h d are anumite nevoi sau doreqte s i atragi atentia.De obicei in aceasti luni este planificati administrarea celei de a doua doze de trivaccin asociat DTP (difterie. Auzul ~i localizarea zgomotelor.uneori apar cripituri qilsau 'descuamiri. funcfie de organismul sugarului. mijloacele lui de manifestare se imbogitesc: bucurie. Se opreqte din p l h s c2nd aude muzici. Contactul social. incepe s i se contureze din ce in ce rnai mult personalitatea sugarului ("vesel". Eritemul fesier. aqa cum am mai spus. c6 unii p l h g la orice voce care se ridici. incearci s6 "prindi" miqckile qi vocile adulfilor. Spilarea pe cap se poate face de 2-3 ori pe siptim2ni. In situatiile in care baia "generalf nu este posibili. Pielea din jurul orificiului anal qi organelor genitale se pot ^moqi.

Lu sugurii hrcnifi urti$cial. sii-si foloscascri degetele. E! trebuie."Jest16 ?unr cele mi~i consacrate si se g5sesc tot timpul. imbog5titri cu czrrle (g51benus dti ou) si ulei dup3 i~llllica arjtatii anterior. Q ' pa?. Dac5 suganll se satur5 c11 mai . P siiptrimiinile 1lrm5toare. s5 se joace cu copilul.~ preg5ti1-i. De aceea crwbiipcirinyi. la obezitate ~i face pt' sugar sti prefere dulciurile P locul Iaptelui.8. sa cunoascli Pnt2i P mod concret. 149 se observ5 recomandikile Societdtii elvetiene de pediatrie. Hipp . p5tn1njel. cle co~ltil~uli~.-~piii mari si de adallti. Alimentatia A / ~ ~ / ) [ L ILa P L I .borcalle este miti bun5 din 1 nu necesit. C2t desprc zahar (s-a nlai vorbit in aceast5 carte). utilizarea pernlanentri a tuturor cimturilor sale. predispune la carii delltare. hlotii ul cste cli in primul an de viatii dezvoltarea psihicg depinde de dezvoltarea fizic5 si de "experientele" pe care le cap5t5 sugarul in raport cu mediul Pnco~~juriitor (dragostea $i calitatea ingrijirii nlamei. s5-1 "plimbe" prin fata ochilor. continutu? urlui borcan se i1lc5lzesteo singurS dat5. armonia vietii de fiimiliei. Majoritatca nu accepth r5dlici1lile de telin5.. Sugarul nu poate efcctua un proces de gsndire n abstract5. Kestul poate fi foiosit de crvltre . Nu se adauga sare sau zahar. Dacd sugarul nu-l vrca consistent. alimentatia.~ a l i t 9 t ~ i 1 j~ireurilo~. nlai t2rziu. n Sugarul ?I apucii P palms.sugari. zarzavaturile. cvpilul le prirne?te bine si ele cotiti~lcall1 tot ce trehuir organismului P ce priarste frucrel~.8. Rezervele de fier depozitate in timpul sarcinii la copil se epuizeazk iar copilul are nevoie de un aport zilnic de 3-6 mg la sugar si 8 nlglzi de la 6 l i l l ~ la 6 ani. s5-1 "curioasc5" ~i prin gust.1:i .5. in n schinlb.(piurcuri si sucuri). Carnea este cel rnai important furnizor de i fier (tabelul 3. o jucrrie. pe ]&fig3fivctele introduse la masa a 11-n sau a 1'.-a (mere J-ase sau banane P roanin2 si n : e ilirnii.5. fructe dc sezoll ?n tinlpul veri~j pciate introduce sup" de zarLavat (treci~tiiprin sit5 sau mixatti). Multiplele contacrc corporale directe cu obiectele din jur. majoritatea societriiilor de pediatrie recornand5 pireul de zarzavat din luna a VII-a. sri Pngrijeascii. recomandliri care sunt preconizate de toate t5rile Emopei Occidentale.i produsele dc cu iiipturi fciiosite si i r ~ luna anterioarti (i'ormule p~c:i!usc iiiptulilr cu aclao-. i-econ-iand5 Rrtr c. Si P n luna a 6-a pireul se va da sub form5 fin5 (trecut prirl sit&sau mixat).50).. "fizic". duciindu-1 ia gur& 6 .r).2 Fag. in prezent. clt.i. se adaugli c$te putin din apa de Ikrbere. .-. in rea!itate. iar P restul zilelor n c$te un giilbenus de ou fiert tare sau tot carne. s-a constatat cii alimentele s5rate predispun la hipertensiune hrterial5. 1. La clistant5. elc imbogiitcsc bagajul de expcriente. care reprctilltri haza de~voltiirii sale psihice si motorii. va reusi 1 n sli-1 tin5 rnai mult Pntr-o msnti.\. sli Enccrce s5-1 recupercze etc. R. 126). parintii sunt dstori s5-1 pun5 P m$nd.1 "studieze". Din fig. Sugarul va acun~ula serie de expcriente o Pn !egitur5 cu obiectul respectiv. sunt datori sli Pnvete s5 studieze. 13 aceast3 v2rst5. sa-1 treac5 dintr-o m9n5 in alta. P priveqte. programul zilnic.sugarul Psi n va perfections ~nodul cum P prinde P m$nti. alimentati nunlai la siin p2ni I .2 lingurite mici).Sugarul (de la 1 lunii la 1 2 luni) 3. s5-1 azvirle. Alirricrltnticl cu prodirsr gut~z . De 1-egill. D e l 5 la 6 luni a hledicul de familie. Ass curn :IW m:~i sp!~. s5 cunoascii. 9n a doua jurnjtate a primului an de via@cantitatea de came creste la 30--40g. asistenta de ocrotire si manla insist5 mai mult asupra dezvoltiirii fizice (cre~terea greutlitii si a lungimii corpului) si rnai putin asupra dezvolt5rii psihnmotorii (maturatia psihicri si nlotorie).re:~lc ivezi tabcilul 3.digeratr si eficient folosite. amintirea exprrienjelo.2 pa?. R5diicinoasele preferate de nlame ~i specificate in majoritatea tailor de dietetic5 de la noi n u sunt pe placul multor sugari. Acesta are un simt a: mirosului fin si selectiv. Se col~tin~l. 126 xi t i ? 3. Produscir fiinil foarte fin f5rrirnitatc si omugenizrtte sunr usoi. Piirintii \'or alege un obiect usor.nu nunlai mama. P pipsie. 3.ictrti. Pncurajarea qi stimularca achizitiilor motor-ii aprrute spontan la sugar. pag. trecute sunt aparent f5r5 importantii.plistiirnac.firbr. Pe~itru I-runoaste" si a a '-Pnvtita" ce se poatc face cu orice obieel. PI aude n 1 1 suniinc!. Pireul se "drege" cu ceva unt ( 5 g) sau si rnai bine cu ulei (112 . Treptat. Portionarea esrz usoarii. unii autori (ainericani Pndeosebi) la acest pireu adaugii cereale. La supa ipireul) de zarzavat se adaugri zilnic sau de 4-6 o n pe s5ptrvlm2n5 carnea. n sau Produscle Ecbelac. sZ ss "converseze'-. fn lunile unn5toare se incearc5 de abia s5 se descopere momentul P care sugarul va primi n pireul sf5iiimat cu furculita. de exemplu. P luna a sasea la o parte n din ei se poate da sup2 zilnic si se Plllocuie~te complet laptele.

Prohlema anemiei feriprive. ceapi. La apa rece se adaugi &na de orez sau de porumb "instant" yi se amesteci p2ni se resuspend2 bine yi se toarni peste lapte.10 lingurife de ulei. Carnea se fierbe yi cu un cu$t bine ascufit se taie intr-un pireu fin. Am vorbit anterior despre nevoile qi prevenirea anemiei feriprive la sugar. Meniurile cu adaos de carne se folosesc numai in a doua zi. Etaminele necesare organismului sugarului se asiguri prin alimentafie (lapte. Borcanul desmcut se inchide din nou yi se pistreazi in frigider cel mult doui zile. fructe yi zarzavaturi). Se eviti indulcirea excesivi a alimentelor. Carnea se amesteci cu pireul de zarzavat. Unii medici recomandi ca la fiola de vitamina D s i se asocieze yi calciu pe guri (sub forma de calciu gluconic fiole de 5 ml sau tablete de calciu lactic pisate yi dizolvate in ceai). i. fiola respectivi se poate da pe guri. fn primul an de viati se d i numai carne de viti sau de giini. Mhcarea se poate pregiti in cantitate mica pentru 1-2 zile sau in cantititi mari care se pun in poQii mici $i se pistreazi in pahare de iaurt sau de material plastic care se tin in congelator pe o d u r a t i de p 2 n i la d o u i luni. La sugarii care primesc vitamina D sub formi de terapie de yoc (Stoss-Therapie) in luna a 6-a se administreazi sub form5 de injecfie intramusculari (o fioli de vitamina D. borcanul de sticli il puteti inciilzi intr-un fierbitor special.poqii mai mici. carne. La !ara'. gulie. Daci medicul a recomandat ~i pikinfii sunt disciplinafi qi hotir2fi se va administra fluor 0. Pentru prepararea unui litru de lapte de vaci in concentrafie 213 sunt necesare: 700 ml lapte + circa 300 ml a p i + 50 g zahiir (10 lingurife rase de zahir) + 20-30 g cereale de orez) (4-6 misuri) yi 8. AtenNe ~ 2 n d folosifi microundele. mere. intr-o baie de a p i caldi pe un foc moale sau la microunde dar niciodati la flacira aragazului (se sparge!). ori la focul de microunde economiseyte timp yi cruti vitaminele. Este important insi ca foarte cur2nd. conopidi. Cu ribdare incercafi in siptimhile urmitoare s i preparafi un pireu mai "atractiv" fie prin adaos de spumi de banane. daci nu s-a realizat in luna a 5-a. fn luna a 6-a sugarul poate primi la unul din biberoane un produs industrial de lapte p q i a l adaptat imbogifit cu cereale sau cu fructe ("Brei" cu banane. bineinfeles se i n l i t u r i capacul yi confinutul se amesteci cu o lingurig p h i se ajunge la temperatura corespunzitoare. spanac. Prevenirea cariilor denture. mazire verde fini. in timp ce se incilzeyte. Confinutul se trece intr-o criticioari care se pune intr-un vas mai mare ce se incilzeyte la foc moale. la pr2nz pireu de zarzavat cu carne yi dupi-amiaza o "gustare" de fructe cu completare de lapte. anason. fructe tropicale etc. fir2 completare cu biberonul cu lapte. sau D. d i m urmitorul exemplu (2 p i q i lapte + 1 parte api). D a c i sugarul primeyte la pr2nz o poqie mare de pireu s-ar putea s i ajungi s i primeasci numai 4 mese in 24 de ore: dimineata yi seara c2te un biberon cu lapte.). de 200 000 u. Mulfi sugari preferi laptele fir5 adaosuri (zahiir. La aceasti vilrsd. in afar2 de vitamina D care trebuie s i se administreze in tot cursul primului yi celui de a1 doilea an de via@ (inclusiv vara!) sub formi de medicamente. indeosebi. Ulterior. fie cu 1-2 misuri din pulberea de lapte din preparatul pe care sugarul il primeyte la mesele de lapte yi cereale instant. cereale). La sfilryit se adaugi uleiul de floarea. Masa se serveyte cu lingurip direct din borcinay c2nd sugarul consumi intreaga cantitate. Daci yi la aceasd vilrsti lingurifa nu este acceptad se va da sub formi de "supi" cu biberonul. alimentele nu se incilzesc in borcan. s i se ajungi in luna a 6-a ca masa de pr2nz s i fie numai din zarzavat cu carne. Se poate da yi peyte "slab". pentru c i alimentele fierb repede. La sugarii cu o funcfie digestivri buni. Cu c2t o came este mai inchisi la culoare ("royie") cu at2t con$ne mai mult fier. predispune la c a i i dentare. ci le impwifi in poqii mici.soarelui. unde sugarii se hrinesc cu lapte de vaci. din comeq se vor prefera produsele de pireuri de zarzavat imbogifite cu carne. tomate. Zarzavaturile culese proaspete se pot congela pentru lunile de iarni.25 mg pe zi (sub formi de tablete de Zymafluor sau de alt produs comercial). in timp ce borcanul r i m h e relativ rece. a c k i tetini are orificii liirgite. . Totul se bate cu un tel yi se pune la fiert la un foc moale. ulei. Ficatul are un confinut ridicat de fier. Mierea de albine.). De la aceasd vilrsd se pot da la masa de pr2nz yi alte zarzavaturi: dovlecei. varzi de Bruxelles (verziyoari). de consistenla ciulamalei. Fierberea in oala-minune sau in vase tip "Zepter". Daci se foloseyte carne de buni calitate (proaspiti sau bine congelati) se poate folosi la prepararea pireului yi zeama (bulionul) de carne.

.

Folose~te intreaga m2nii ca un ciiq (fig. in Ulterior va mhca. apucarea unui cub este precarii. 3.poate privi lateral. .fiind mai subtire . iar dacii fac zgomot le poate ciocbi una de alta. Dacii mama introduce un deget in m2na sugarului (dupii experienta noastrii degetul mic pe care . 3. C2nd cade sau dii semne de obosealii va fi culcat in pozi$ia preferati (pe o parte sau pe spate). inainte de a se incumeta sii se ridice pe picioarele sale "~ubrede". qezat in acest scaun. Dupii ce a inviipt sii stea in Sezut ~i dacii sugarului ii face pliicere. La 6 luni el se sprijinii pe oricare din segmentele membrelor superioare. chiar dacii este plasat intre perne. in&i trebuie sii invete sii stea in Sezut (mult ~i sigur) ~isii se obi~nuiascii sii-~i men$nii trunchiul drept. la sfkvitul lunii a VI-a ~i inceputul celei de a VII-a luni. i ~ indoaie i spatele. in timp ce i i ~ indreaptii ~i coboarii capul. Va mai trece incii mult timp p2nii c h d va sta in picioare ~i va merge. Nu i se poate da drumul pentru cii ar putea ciidea. C2nd sugarul invatii sii ~ a d i nu se poate mentine i intr-o pozitie stabilii dec2t c2teva secunde. ridicii sus capul ~ i . acesta se sprijinii nesigur la inceput pe v&l picioarelor. + Fig. s c h i w d mersul de-a i bu~ilea. pentru a vedea tot ce se i n t h p l i i in jurul siiu. &ii nici un sprijin. sugarul inalp capul ~iapoi intinde trunchiul ~i se ridicii sprijinindu-se pe Sezut. necesit2nd incii o perioadii variabilii de timp p2nii reuvesc sii stea bine. o scuturii cu energie. dacii i se pune cubul in m2nii il tine intre palm2 ~i v&l degetelor. dar treptat cu o opozitie paqialii a policelui (degetul mare). Dacii mama sprijinii pe sugar tin2ndu-1 de axile. 3. dupii ce au participat la ridicarea in Sezut.Nu este cazul sa'Jie incurajat sa' stea in picioare. Apucii bine un inel in mhii. deoarece poate sii foloseascii ambele m2ini pentru joc. prinderea devine palmarii.1 intoarce in toate p q i l e . Nu se e vor impune exercifii care-1 obosesc sau irita'! (vezi "Gimnastica sugarului"). mama il poate aveza zilnic timp de 15-30 minute intr-un scaun pentru sugari'. fncerca'rile unor mame de a-1 face pe sugar sa' stea in Sezut.13). Dacii i se dii o jucZirioar5 in mhii. axii Aceasta nu i n s e a m 5 cii va merge in cur2nd. tind sii se ridice in picioare ~iaccepti cu greu ca din aceasti pozitie sii fie readu~i decubit dorsal (culcat pe spate).i p o a t controls. dar i ~tine bine capul. d) Tracfiunea de pe spate in pozifia pe fezut. ridicdndu-1 mai des sau pundndu-1 intrepeme. Motricitatea Jim". Pus pe un plan orizontal ~i dur (!arc. Poate prinde c2te o jucZirioarii sau c2te un cubulet in fiecare mhii. Apucarea cu d i n i l e devine din ce in ce mai abilii. Dacii este "pus sii stea in ~ezut" c) Pozi~ia sprijinit de mamii ~i aceasta i ~retrage m2inile care-1 i sprijinii.14) cu intreaga suprafat2 palmarii (tip palmar). f&ii a obosi. in jur de 6 luni se sprijinii ceva mai bine cu picioarele indepktate. o tine mai mult.chii spatelui sunt suJicient de dezvoltafi fi ~ i . prelu2nd destul de s a g a c i greutatea. intre 5 ~i 6 luni o mare parte din sugari pot sta in Sezut pentru scurt timp.sugarul il cuprinde mai bine). dar genunchii sunt incii in flexie ( u ~ o ~i r inegal indoiti). il pozitioneazii foarte bine in spatiu.Susfinut de axile. Pozitia aceasta il bucurii. inainte de a se ridica singur in picioare pe marginea patului. apoi. sugarul tine m2inile in fa@. nu sunt umuzte de succes. e) Pozifia ridicata' ("in picioare"). il intoarce in i toate pwile. indoaie genunchii ~i apoi intinde membrele inferioare ~i se pivoteazii pe "fundulef'. iar cu celelalte patru degete i "asigurf finhdu-le in jurul antebrafului l deasupra pumnului. cubul este tinut in palm2 cu degetele inchise pe deasupra. Cei cu o dezvoltare foarte bun2 pot sta 1-5 minute. I .13 . r2z2nd zgomotos. Sugarul va sta bine cdnd mu. Unii. La inceputul lunii.ezdPld. intregul corp este in pozitie simetricii (capul pe aceea~i cu restul corpului) (fig. se sprijinl cu picioarele tndepStrtate. masii) incearcii sii se deplaseze: indoaie ~ii ~impinge picioarele.

dacii nu-$ vede bunica timp de trei siiptiimini. Cind rivneste la o juciirie o fixeazii mai intii cu privirea. Mama sau alt5 persoan5 bine cunoscutii va riimine in apropierea lui. ge-ge). la baie. in acelasi timp a dobindit constiinta gurii. incepefi sii-i spunefi propozitii simple cu cuvinte cu 1-2 silabe: "ta-ta vi-ne". Atunci incepe sii fipe. in primele luni sugarul era probabil incapabil de a deosebi ceea ce era el S. vii cnnoaste si recunoavte fafa. dee. ceasurilor lungi petrecute la aliiptat. cutanate (de pipiiit. repetind vocalele si silabele pe care acesta le pronuntii. . Deosebe~te tonul cald. surorile. miinile.Sugarul (de la 1 lunii la 1 2 Zuni) Fig. cum strinsoarea se sliibe~te pufin cite putin. Prezenfa giiliigioasii a acestuia il deranjeazri ~i incepe sii plingii. inregistreazii expresia fefei malnei ~i reacfioneazii la aceasta. chiar dacii inainte de aceasta au locuit impreunii. le unevte in lanturi si le pronunfii ritmic (da-da-da. apoi deschide qi inchide alternativ degetele. driigiistos de cel ferm. agitii bratele.).i ceea ce nu era el. Dupii succes se agitii. el invatii sii capete con$iinta corpului s5u de care isi dii seama multumitii ming8ierilor mamei. jucgrioara cade.tiinfu de sine. decepfiile. ea ii va fi striiinii. goo. la inEsat. Ambii pdrinti sunt datori sii-~igiiseascd timp pentru a "dialoga" cu sugarul. bratele si mirosul corpului dumneavoastrii. "ma-ma pa-pii". la toate stimuliirile pliicute si nepliicute percepute prin pielea sa: i-a fost frig sau prea cald. decepfionat. Pufin cite pufin. Formeazii silabe din ce in ce rnai numeroase: da. Se bucurii cdnd i$i vede imaginea in oglindii. bunicii. Unele senzatii mai . tonta'familia il va clzema cu ace1a. diferentierea anturajului reprezinta o etapii in evolutia sugarului. Acest lucru se remarcii dupii faptul cii devine mai linistit si intrerupe jocul cdnd apare un striiin in apropiere. dar nu $tie sii-i dea drumul (de abia pe la 10 luni va ajunge la aceastii performantii). cald etc. mingiiat. apoi i$i reia incerciirile. 3. Dacii este a ~ e z ape burtli si i se pune un t obiect striilucitor in fa@. oo. isi cheamii mama "pe limba lui". sugarul capstii coiz. miinilor si picioarelor sale. izbeqte cu putere gratiile patului sau ale tarcului. a) La 6 luni suganil folose~teintreaga palm2 ca un c 2 u ~b) la 8-9 luni apucll un cub intre toate degetele cu opozitia degetului mare: c) la un an folosegte pentru apucare degetul arftlltor si degetul mare ("pensa police-index"). formeazii treptat un limbaj in care vii povestifi amindoi evenimentele fericite. incearcii sii se deplaseze. face misciiri de supt ca ~i cind ar gusta-o. auditive. sugarul se va lini~ti.asea. de ceilalti membri ai familiei. olfactive (de miros). il chemati cu prenumele siiu. a fost ud sau prea strins infiiqat etc. ciici o astfel de reactie este un qemn de dezvoltare absolut normalii. Totu~i. incepind din luna a S. "pa-pa7'. durere. ca si cind ar prinde-o de la distanfii. sever. tresaltii de bucurie. Sugarul "poveste~te"si cind este singur. avanseazii putin pe burtii si. de mama sa. Cu fiecare siipt5minii vii dafi seama cii sunetelc emise de sugar sunt tot rnai variate. dupii mai multe incerc&i. ee. De refinut cii sugarul uitii repede.iprenume. incepe sii participe cu tot corpul la apucarea unei juckii. piirintii nu trebuie sii se ingrijoreze. pe miisurii ce se dezvolt5. scoate tipete triumfale. pentru a-i ariita cucerirea prefioasii. i se vu permite i~nei Nu persoune strGine sZ-1 ia in brufe c&ndcopilul_seteme. Contuctul social. Treptat. rece. incearcii sii se apropie de ea. la micii distant5 de m2n2. in acela~itimp datoritii perceptiilor sale vizuale. Limbajul. Se intoarce spre sursa de zgomote si reacfioneazii adecvat fat5 de situafii pliicute sau nepliicute. simfind preZenFa familiei. La inceput stringe bine juciiria. de vocea. s2nii. reuvevte sii apuce obiectul dorit. in curdnd va sti sii deosebeascii persoanele pe care le vede zilnic de alte persoane strliine. el a ciipiitat cuno~tintii cei din jur. intrebati-1 unde sunt fratii.Ekolutia Iuncliei de apucare. ghe-ghe. in aceastli ultimii eventualitate. moduldnd tonul vocii.14 .

dar ~i ca un mijloc de distractie ~i de lini~tire. Pozitia ~ e z h d devine mai stabilii. iar prin ac!asta ~icapacitatea de a . in ~i cu vocatie de p&inti ~icu via@ de familie armonioasi. s i i-1 luati din nou. iarna.~perfections functia i motorie. Scoaterea afari se face dupi anotimp: vara. le scapi. Trebuie s i aveti h c i gesturi lente ~i calme cici sugarul se sperie de zgomote prea tari sau de m i ~ c i r prea bru~te. de program "de via@''. si-1 scoati la aer. Dimpotriv& asculti atent pe cele agreabile. Zgomotele stridente ii d e c l a n ~ e a z i nemultumirea ~i chiar plfinsul. s i i-1 dati.~foloseasci mu~chii e i dacii-i face plicere. sugarul capiti interes pentru societatea din jur. Sugarul rim2ne tot rnai mult treaz. i n aceasti evolutie i n cunoaSterea de sine. Rezulti c i dezvoltarea psihici. Controlul capului este bun. spre prfinz ~i la inceputul dupi-amiezii. btr-o familie se ivesc prilejuri deosebite pentru acest deziderat. Auzul. le apuci. Astfel in jocul cu copilul. ii place ca si-i luati ursuletul (sau juc&ioara) s i i-1 aritati. ca mami.' Din interiorul corpului. echilibratii sunt cei care reuSesc s i depisteze c2t mai de timpuriu ~i in toate aminuntele orice tulburare in starea de sinitate. . putin cfite putin. mai de dimineat5 ~i spre seari. s i se "intretin5" cu el. Supraveghere qi hgrijiri Organizarea zilei. Prive~te orice in jur. ii place s i stea mereu c2te cineva pe lfingi el. Ii place ca mama sau tata s i izbeasci intr-o cutie de tabli. s i repetati acelea~i jocuri. rnai trece cfiteva i Vor s i p t i m h i (intre 8 ~i 10 luni) pfini cfind p&intii vor r e u ~ i i recunoasci ce jocuri preferi ~i care sunt s juc&iile sau culorile care-i plac rnai mult. se mi@ rnai mult. indeosebi a1 mamei. le pipiie.tot atfitea experiente de sute de ori reinnoite care contribuie la aceasti lenti cuprindere a lumii. si-1 "asiste" in timpul cfit se joaci. sunteti figura mereu regisiti. atunci cfind p r i v e ~ t eobiectele pe care le tine in mfini.~giseasci timp i pentru a fi in prezenp sugarului. daci-i vorbe~te. . s i vorbeasci nimeni cu ei. Nu rnai are strabism. Aceasti luni pare s i fie de importan@deosebiti. vocea mereu auziti. ajutorul p&intilor. contactul social. ii place s i fie dus cfit rnai mult la plimbare. cu toate c i au o inteligenti normali. Vederea. s i . Pirintii cu ini@ere probleme de cre~tere dezvoltare a copilului. De aceea. Mama trebuie si-i dea prilejul s i se m i ~ t in voie. Mama ajuti dezvoltarea sugarului in miisura in care este prezenti ~ i -oferi c k rnai mult din timpul siu. in diferite planuri. nu consti in a i n v i p pe sugar lucruri noi. in dezvoltarea $i comportamentul sugarului. mama trebuie s i fie prezenti si si-i dea cfit mai mult din timpul ei. le regise~te. Examenul se face in conditiile culcat pe spate ~i ~ e z h d .. durnneavoastri. Persoanele care vorbesc tare il sperie. Obiectele din imediata lui apropiere participi la aceasti dobhdire a con~tiiqei de ceea ce este el ~i de ceea ce nu este el. Sugarii lisati in pat tot timpul. Schimbarea pozitiei l i r g e ~ t e orizontul copilului. La aceasti vhsti. Plimbirile sunt ficute nu numai in scopul de a "lua aer". ci in a-i crea cele rnai bune conditii de mediu. elemente permanente care-i pennit s i accepte in chip fericit fiecare experienti ~i si-i dea astfel adevkata sa valoare. Aude sunetele proprii ~i le repeti. rotatia se imbuniti{e~te. afectivitatea sunt dependente de calitatea ~i evolutia sistemului nervos ~i muscular. Este obligatoriu ca tatid s i . Contactul cu mediul inconjuritor creSte. Coordonarea mhi-ochi este buni. Sugarul se intoarce spre sursa unui zgomot ~i deosebe~te caliti{ile sunetului. In familiile in care rnai sunt copii. Urmire~te orice. integrfind in fiecare zi rnai bine aceste senza*. echilibrul se perfectioneazi in pozitiile culcat pe spate ~i pe o anumiti parte. U r m k e ~ t e persoane ~i obiecte. ikf profundel il fac s i perceapi pozitia membrelor sale ~ i . va fi capabil s i faci din aceste senza@i sintezi o ~i s i se cunoasci in ansamblu. daci-i reped gfinguritul ~ivocalizele. maturarea simturilor. fi place cum de la aceasti v b s t i ~i pentru multi vreme. comunicSrile ~ischirnburile se fac prin intermediulunui obiect: juca'ria. mama va obsema cu surprizi cum sugarul se bucuri rnai mult decfit de orice de "societatea" celorlalti frati. Incepe s i prelucreze percepfiile vizuale. De acum inainte stimulii sociali trebuie lirgiti. in i prezenta mamei. de acum inainte se va folosi un obiect care va semi de intermediar. orice schimb devine joc: daci-1 apuci de mGni sau de picioare. 0 etapi n o u i incepe aproape pe nea~teptate. acustice ~i tactile care se edifici pe functiile motorii. se dezvolti rnai greu. le vede. Prin persoanele din preajma lui. Concluzii asupra dezvolta'rii neuromotorii. prin balansarea ciruciorului.

in general . televizo~~ deschis etc. De la sfiirvitul lunii a VI-a sugarul poate fi pus in !arc. Nu se va 15sa niciodatii marginea patului coborhti. isi manifest5 bucuria nu numai prin mimicii. Baia devine un prilej de bucurie. strangulare). De la 6 la 7 luni Sugarul aratii mult mai matur. . Somnul. h) Dac5 se trezeste in cursul nopfii va fi mgnggiat. vizite in alte familii. g) Se va evita suprainc5lzirea camerei. Li se va pune de cu seara o juciirie in pat. S-ar putea ca sugarul s5 se multumeasc5 s5 stea si singur. Gratiile care s-au deplasat din dispozitivul unde sunt fixate se vor repara de urgenf5. Sugarul simte nevoia s5 urm5reasc5 ce se petrece in jurul lui. bunicii sau frafii mai mari. Siirmele de la plasele marginilor patului vor fi controlate vi reparate. in cazul in care nu inceteaz5 s5 pliing5 va fi schimbat ~i i se va da. Multe din miqciiri sunt incii neindemiinatice. in timpul ingrijirii sugarului in pat. se verific5 dacii nu-1 jeneazii imbriiciimintea. strigiind si chiuind de bucurie. in acest caz i se va da s5-vi consume biberonul afarii. Tarcul ii oferii posibilitatea s5 priveasc5 in toate p e i l e . Cel mai important progres este sii-gi capete control asupra propriilor tnivciirtri. Salteaua va fi fixat5 la o in5ltime care sii evite cjderea sugarului din pat. cgnd este mai r5coare. ritmul zilnic se desf5soar5 mai regulat.6. c) Masa de sear5 va fi mai consistent5 ~i cu o cantitate mai mare de lichide. musafiri in propria familie. tabloul oferit de gr5din5 si de strad5. e ) Baia general5 se va face zilnic. Unii sugari doresc s5 aib5 "societate". ggngure~te se mai mivc5 prin pat. 4Se va respecta acelaqi program in fiecare sears. pentru a se evita accidentele (fractuii. pe un teren usor accidentat (leg5natul vi trepidafiile c5ruciorului au un efect calmant).).sunt Ecute cu un anumit scop. Se joac5 cu poft5 ~i se sup5r5 dac5 este deranjat. eventual. Dacii nu sau pliinge gi nu este nemulfumit va fi 15sat in pace. ci si vorbind pe "limba lui". Ciind st5 bine in Sezut se poate juca cu o riituscii sau cu un vaporav. Uime~te toat5 lumea cu pe energia gi bucuria pe care o manifest5 in leg5tur5 cu cea mai mic5 activitate. acesta va fi asezat totdeauna perpendicular pe latura mare a patului. va f i Ecutii rnai spre searii. Dac5 se trezevte gi plsnge a~teptafi putin s5 vedeti dac5 nu se rgzgiindeste ~i adoarme din nou. s5 se m i ~ t in voie. dar nu se va angaja vreo "convorbire" si nici nu va fi luat in brate. Mulfi sugari se mulfumesc cu o suzet5. J)imbriiciimintea de noapte va fi comodii si nu prea ciilduroasii. va firn8nggiat si va fi culcat din nou in pat. ca sii nu cad5 din pat ciind se r5suceqte. Ca m5suri preventive sau de corectare a t u l b u r ~ l o r banale de somn vii indic5m urmgtoarele: a) Sugarul v a j scos zilnic afara'. S-a obisnuit sii miingnce bine. Este sensibil la mgnggierile si laudele celor din jur. dar vtiind c5-vi poate trezi u ~ opikinfii. pentru a o putea prinde ciind se trezesc noaptea. Ciind sugarul incepe s5 se ridice in qezut cosul devine periculos. Nu v5 sesizati dac5 sugarul se trezeqte in timpul noptii. Se intiimp15 ca sugarul sii se trezeascii noaptea din somn. bineinteles nu pentru a merge. 3. s5 se agite. St5 singur in Sezut ~i mi~c5 miinutele in toate piioile. pentru a nu-1 zg%a pe sugar.Sugarul (de la 1 lunii la 1 2 luni) 1i 8 1 i 1 i i I migcarea frunzelor din copaci. sugarul va fi tinut ciit mai mult in parc. prefers r desigur societatea lor. Patzil. Se prelungeste la 5-10 minute ~i sugarul va fi 15sat s5 se bucure. Aceasta poate fi numai o situatie trecgtoare. Dac5 timpul este favorabil. eventual i se va da biberonul. dar . Se interzice f i i a r e a sugarului cu hamuri in timpul noptii! Tarcul. sii bea putin ceai. 6 ) Se va evita excesul de impresii seara (jocuri prelungite cu tat51. dar dac5 se repet5 frecvent vi pe perioade lungi se va consulta medicul. e "Modulul" (premergiitorul) se reconland5 numai dup5 ce sugarul se ridic5 singur pe marginea patului. in apropierea lor. Plimbarea de dup5amiaz5 va fi rnai lung5.

in acest fel se uqureaz2 trecerea spre o alimentafie normals. zarzavaturile se toac6 &nt. se va folosi lapte de vac5 213 sau chiar 314 1 3 p w i lapte + 1 parte ap5. Dac6 sugarul nu vrea s6 primeasc6 came se renung timp de cdteva zile qi se reia cu alt sortiment de came sau cu ficat. Sugarul care bea mult lapte creqte in general bine in greutate. Incepdnd de la aceasti4 v&st6. m h z a t ) se fierb qi se toac6 foarte m6runt sau se mixeaz6. . pe care sugarul le primeqte cu pl6cere. vor ajunge sii refuze vreme indelungat6 tot ce nu este mixt sau trecut prin siti. sau alt preparat comercial de lapte pulbere cu 3. =nuri de cereale. un sugar refuz6 cu inc2p6mare s6 primeasc2 pireul. Cu timpul.Alimentatia Alimenta@anaturals' se mentine pe cdt posibil. 6) Cantitatea de lapte in 24 de ore este de 400-600 ml. C h d coaja de piiine se inmoaie sau fi cade jos se inlocuieqte cu alta. a ) Laptele degresat sau diluat se mentine numai la sugarii problem6. C pag. dar se qtie c6 orice inceput este greu. sub controlul medicului qi a1 asistentei de familie. atunci c h d ii ies dintii. p h l . gdsc6. Pentru sugar este o nou2 etap6 in cucerirea mediului inconjur6tor qi a independentei. Milumil2. fierte impreun5.4-4% e s i m i . Dup6 aceea primeqte putin fier din fructe ~i zarzavaturi. dac6 sugarul creqte bine. C h d sugarii incep s6 aib6 miqcki de masticafie se va incerca s2 li se ofere qi alimente de consisten@ rnai crescuti. cu gust plgcut. I se poate da din c h d in c h d un biscuit sau o coaj6 de pdine. "de continuare" dup6 nomenclatura francez6 sau cu "formule" dup6 nomenclatura american6: Humana 2. Se adaug6 cdte 3-5 lingurip la pireul de zarzavat. . scaunele devin de culoare alb-fumurie ("chitoase"). Nativa 2 etc. deoarece cei care continu6 s6 fie hriiniti cu alimente pasate. se vor da 2-3 supturi (dirnineap.2. Mai W u . fn conditii normale. Mama va avea grij6 ca mdncarea s6 fie frumos prezentati4. apoi vor creqte la 200-220 g. La sugarii sk6toqi se recomandi lapte de vac2 nedegresat (integral). dar ca urmare a alimentafiei unilaterale pot apiirea semne de carenp. ficat) fin tocat6 qi de 2-3 ori pe s6ptimdn2 un g2lbenuq intreg de ou. a) Poqtiile de miincare consistenta' vor fi de 150175 g la inceput. Alimente consisteate. Un copil c h i a nu i se permite s6 m2ndnce cu degetele nu va avea niciodati d o ~ de a le folosi.8. prin came qi giilbenuq de ou.formule"). Acum rezervele sunt ins2 epuizate qi este necesar aportul de fier. creschdu-se apoi p h 6 la 6 qi apoi la 6-8 lingurite. La pireul de zarzavat. dextrin-malted. Este rnai bine s6 se inceap6 cu porpi mici. Nu se d6 sugarului came mai g a s 6 (porc. pentru a le suge qi a le morfoli. pag. Se poate introduce o mas2 de lapte cu cereale (vezi tabelul 3. Se poate continua cu preparate de lapte "de duraW' dup6 nomenclatura german6. pasiire. La sfiiqitul lunii a 7-a. La inceput iqi va murdiki p miiinile. aceqti sugari devin anemici qi receptivi la infecfii. cu miros urdtl. in general. La sugarii hrkiti numai cu lapte de vac6. obiectele din jur. fap. La pr&la nevoie. &6 ca acestea s6 inlocuiasc6 o mas& Scopul este s5 aib6 ceva de ronwt. pentru a recomanda tehnica adecvati pentru a "p6c6li" pe sugar ca s6 primeasc2 aceste alimente foarte pretioase pentru combatefea anemiei. urm6torul meniu: . s u g m l are la naqtere depozite de fier suficiente pentru 3-5 luni. Este foarte important s6 se adauge alimente consistente de indat6 ce sugarul este dispus s6 le prirneasc6. Din c h d in c h d i se poate oferi pupn6 p h e cu unt. La nevoie se recurge la un medicament care contine fier sau cereale "fortificate" cu fier. sugarii savureaz6 masa qi cu ochii. seara qi la inc6 una sau chiar dou2 mese in cursul zilei). Apa in care s-au fiert carnea qi zarzavatul se d6 la aceast6 v2rsti.. 126 ~i fig. gr6simea de la qunc6). Tot la aceasti v k s t i se permite autoalimentarea. b) Mi~ca'rik rnasticajie apar la cei rnai mu16 sugari de intre 6 qi 10 luni. s6 fie s e n i t i dintr-o ceaqc6 totdeauna aceeaqi. 3. Nutrilon plus. ci se incearc6 s5 fie date zdrobite bine cu furculip. 150). sugarid va avea. Dup6 piirerea noastr6. Este un exercifiu excelent in vederea folosirii ulterioare a linguripi.dimineafa: un biberon de lapte "de durati". Dac2 ' h mediul urban se vor folosi produse adaptate (. rag. carne. deoarece aceasta se diger6 rnai greu. Carnea de vitk de pasiire sau ficatul (gfin6. pentru aportul de fier care-1 fereqte de anemie. vitamine). fn luna a VII-a este important ca sugarul s2 primeasc2 ficat. deqi ar putea s6 le mestece. Zarzavaturile nu se rnai trec prin siti. la care se rnai pot ad6uga de 4 ori pe s2pt6mdn2 carnea (mdnzat. g2lbenuq de ou. camea qi g2lbenuqul de ou se va consulta medicul. &6 sau cu adaosuri (glucozii. la far6 lapte de vac6 diluat (314 lapte + 114 ap2) qi la cei care tolereaz6 sau progreseaz2 in greutate lapte integral. Unii incep s6 apuce singuri alimentele cu degetele.

.

acesta se sprijinii pe vWul sau (mai rar) pe tiilpile ambelor picioare. Se observii o bung capacitate de extensie. Copilul nu va fi obligat sii se lase luat in brap de striiini. fie pe bu&i (mai ales). Contactul social. Mulfi p&infi se sperie de aceasti deplasare inapoi (dea-ndkatelea. incearcii sii preia eficient greutatea corporalii ~ idin aceasti pozifie. pe ambele. Fa@ de strGni este rezervat.Mama # copilul d) Rota*. Adesea. repeti vi modificii sunete. tdrdrea. Ei incearcii sii se deplaseze prin rotafie. Imitii zgomote din afarii. in "patru labe" qi "Tn picioare". ma-ma. Fie cii este avezat pe spate. "de-a buvilea". Nu insneapiirat cii le este team& Aceasta constituie un semn cii sugarul incepe sii sesizeze deosebirea dintre persoanele apropiate vi cele strike. de pe spate pe burtii) vi 'Tnvlrtirea". Emite sunete nuanfate. Timiditatea constituie o etapii in dezvoltarea copilului. M W l e sunt deschise vi degetele pregiitite pentru activitatea finii. htinde i mlna pentru apucare vi in afara razei lui de acfiune. Se bucurii clnd recunoavte persoane. este foarte pufin probabil ca sugarul sii devinii rnai tfirziu un anxios. prin &fire sau de-a buvilea (de exemplu pentru a ajunge sii apuce un obiect). Se va constata cii va trece uvor peste aceasti timiditate. Limbajul. Cea rnai mare parte a sugarilor nu sunt capabili de a adopta pozifia in "patru labe" nici in luna a VII-a. Dacii mama apucii pe sugar de subsuoarii vi-1 ridicii in picioare. unii sugari reuvesc sii se sprijine pe m%ni (cu braple intinse) qi sii aducii membrele inferioare sub abdomen. "ca racul"). Sugarii sunt "fericifi" de aceasti achizifie vi o repeti phii la exasperarea vi ingrijorarea intregii familii. Din orice pozifie. care este o rotafie in jurul unui ax. unii sugari devin timizi vi rnai p u p prietenovi. Sugarul reuvevte sii preia numai pentru scurt timp greutatea corpului. volduri. Sugarul pronunfii primele silabe izolate ca: da-da. dacii va veni in contact rnai des cu persoane strike.Am vrea sii preciziim cii in dezvoltarea motorie a sugarului trebuie diferentiate patru stadii: "tlrlrea". . La aceasti vfirsti. Apucarea. Pipiiie obiectele vi invafiisii deosebeascii materiale ori suprafete pliicute de cele dezagreabile. Ochii par sii doreascii mai mult declt poate realiza din punct de vedere motor. Atragem atentia p4rinPor de a nu l b a f4r4 sprijin pe sugar qi nici de a face exercitii pentru a forpa perfecfionarea acestei capacit5fi neuromotorii. Motricitatea find. Sugarul nu va fi pus d se spnjine singur d d t dup4 ce hcearci qi re-te singur s4 se apuce de plasa patului qi s4 n se ridice i picioare. ta-ta. Dacii este respectat3 vi nu i se dii proporpi neobi~nuite. se insotesc de bucurie. adicii prin bucurie sau disconfort. Privirea incepe sii fie "griiitoare". "povestevte pe limba lui" multe vi cu pliicere. Asculti cu atenfie vi reacfioneaziiadecvat la tonul unei voci (prietenoasii sau seveCi). Reacfiile sunt de pliicere. h tenteazii mai ales obiectele viu colorate. in cadrul tentativelor de deplasare. pe care o face insii cu m i ~ c k din ce in ce rnai coordonate. care i-a %cut recent o injecfie. sugarul pivotlndu-se pentru aceastii mivcare pe unul sau pe ambele membre superioare. Se intoarce spre sursa zgomotului. Prinderea obiectelor este incii de tip clevte-patent. Se joacii cu mginile qi picioarele. Unii sugari par sii nu treacii printr-o astfel de perioadii de timiditate. dacii el aratii cii nu B face pliicere. dar predominii incii apucarea de tip palmar. Apucii obiecte rnai mari vi rnai mici. pe c h d la al* ea este izbitoare. reprezentlnd ceea ce s-ar putea numi "sociabilitate selectivii". dar efectul este de cele rnai multe ori de deplasare inapoi. reacfionhd corespunziitor. Imitii. de pe burti pe spate. e) Ridicarea in picioare susfinut de axile. La dezvoltarea generalii trebuie urmkite qi alte achizitii motorii: "rotafia" sau 'Tntoarcerea" (pe una din pwile laterale. se bucurii de imaginea lui din oglindii. Este bine sii se respecte aceste sentimente. Aceasta are semnificafiastabilirii de contacte cu lumea din jur prin intermediul privirii. de preferat cu un cerc restrhs vi la intervale scurte. plhge cu disperare. indoaie vi . "mersul"de-a buqilea. Mlinile se unesc pe linia medianii. glezne). sugarul le privevte ("le cucerevte cu ochii"). este o tentativii de deplasare de la stadiul "de-a buvilea" la cel in "patru labe". Aude vi repetii sunetele proprii. pa-pa. uneori de chiote. ambevte prietenos persoanelor pe care le cunoavte bine. intinde succesiv articulafiile membrelor inferioare (genunchi. sugarul se intinde cu fiecare segment a1 corpului pentru a se deplasa inainte sau inapoi. Alfi sugari nu reuvesc declt sii se 'Tnv2rteasc3" in jurul lor. Auzul. sugarul incearcii sii se mivte vi s&vi echilibreze trunchiul vi membrele (=ii sii reuveascii declt rareori) pentru a apuca obiecte care sunt avezate in apropierea vi la indemlna sa. C$nd este vorba de medicul sau de asistenta de ocrotire. Dupii ce le apucii.

Baia (general2 sau la nevoie paqialii) se face. Sugarul prive~teindelung un obiect ~i urmiire~te persoane. biiuturi alcoolice. zilnic. se intoarce din ce in ce mai bine. Mai intai trebuie sii vii convinge@dacii sugarul nu este imbriicat prea c5lduros sau invelit prea gros. insecticide. de starea de spirit ~ide agita@a celor ce-1 supravegheazii.S u g m l (del 1 Zwrii a Vederea ~imisca'rile globilor oculari. cosmetice. Este mai simplu sii se fins obiectele periculoase (ace. cand prive~te lateral. Controlul mi~ciirilor~i pozifiei capului este bun. cateodati ii mai "riimane un ochi in urma celuilalt".mulfi sugari i ~ schimbii pozifia ~i se dezvelesc in cursul nopfii. bile. Gura a devenit un organ de cunoa~tere tot ce-i cade la indemanii este dus la gurii. fn concluzie.fntre coapse se pun scutece absorbante ("Pampers").i ~ i pierd echilibrul sau chiar con~tienfa). Din luna a VII-a. La imbriiciimintea obi~nuitii poate adiiuga un tricou se sub c i i m a ~ a noapte sau o jacheficii subfire pe de deasupra. "cad" dupii 1-2 minute. fierul de c5lcat incins. Rar se uitii cruci~. baia este o pliicere pentru sugari. Al@ise trezesc. Apa prea caldii sau prea rece sperie pe sugar ~inu este lipsiti de pericole: arsuri. Sugarul va fi liisat. Pentru 1-2 ore poate fi aSezat intr-un scaun pentru copii. cu minufiozitate peste tot ~i indeosebi la cutele pielii. Chilofii din plastic favorizeazii opiireala. fiind incii nevoie de sprijin. cu calm. de programul general al familiei sau colectivitifii in care este ingrijit. La aceastii varstii. de pe o parte pe alta. sii se joace in apii cu o riifu~cii cu o biircup de plastic. riiceli. Poate fi plasat pe qezut pe un fotoliu. Sunt prea mici pentru a infelege interdicfiile. Pentru a nu-i fi prea cald. De la 7 la 8 luni Din aceastii lunii. nasturi) sau substanfele otriivitoare (detergenfi. dar adorm singuri dacii sunt liisafi in pace cu juc&ia lor. sau Baia nu trebuie sii se prelungeascii peste 10-15 minute. Dacii unii p&in@ fin la aceste d u ~ u r ise recomandii sii fie fiicute cu ajutorul unei stropitoare. 0 mare parte din sugari stau bine pe ~ e z u tdar rnai sunt unii care "se clatinii" sau . in apii cu temperatura d e 36-37°C (temperamra corpului). se va folosi sacul de dormit. h locuinfele care se riicesc mult in cursul nop@i (sub 17°C) este bine ca sugarul sii fie imbriicat rnai gros. in aSa fel ca spatele sii formeze cu membrele inferioare un unghi obtuz sau drept (vezi ~i"Gimnastica sugarului"). Supraveghere qi ingrijiri Somnul. Se va menfine o temperaturii cat rnai constant2 in camerii. N u m h l ~i durata perioadelor de somn din timpul zilei depind de structura sugarului. care sperie pe unii sugari. Cei mai mulfi sugari dorm acum noaptea fit1-2 intrerupere. fn locuinfele friguroase sau cu variafii mari de temperaturii. cu apii la temperatura cu care este obiqnuit sugarul(36-37°C). Dacii imbriiciimintea d e noapte ii acoperii ~i picioarele (sac de dormit. Fiecare familie este datoare sii ia de acum inainte toate miisurile de prevedere pentru a feri sugarul de primejdii. sugarul capiitii noi capacitiifi pentru cercetarea mediului inconjuriitor. sugarul este expus la tot felul de accidente ~i ~iintoxicafii. Coordonarea mu~chilsr globilor oculari ~icoordonarea mans-ochi sunt bune. intr-o camerii inciilziti la circa 22°C ~ifiirii curenfi de aer.7. griiunfe. Siipunirea ~i curiifirea cu apii se fac in cadii. s% de hipotermie (devin palizi sau vine@. 3. pentru copiii care se mi@ mult ~i se dezvelesc sunt mai bune pijarnalele cu boto~ei. Dacii se face cu indembare. Nu suntem de acord sii se facii d u ~ u r cu jet de apii i puternic. un sugar mai d o m e de 2-3 ori in cursul zilei. unii incep sii se deplaseze de-a bu~ilea. este 12 lung bine s nu-1 acoperifi de la inceput cu piitura mai H ciilduroasii. odatii cu inmulfirea posibilitiifilor i de mi~care. Sugarul ~icopilul mic nu pot fi inviipfi sii nu puns maria pe tot ce se aflii in apropierea lor. Dupii piirerea noastrii.Calitatea recepfiilor vizuale. in luna a VJI-a continuii procesul de stabilizare ~isocializare. datoritii nevoii de mi~care de ~i cunoaStere. pantalona~i boto~ei) in cu ~i camerii este cald (peste 22°C) nu sunt motive de ingrijorare dacii sugarul se dezvele~te. in timpul noptii. medicamente) . Prin progresele motorii. in continuare. tactile (pipiiit) ~i auditive este integralii. dacii stii nesprijinit pe Sezut.

ar trebui s5 fie constituit5 dintr-un amestec de fructe strivite (sau la nevoie pasate fin) cu cereale-instant.Milchbrei). va fi ajutat s-o f a d . agitajie etc. Dimineata sugarul va primi un biberon. rnai mare parte a sugarilor nu "~tiu"s5 mestece cea ~i primesc numai zarzavatul mixat sau trecut prin sit5. gulii etc. pasd de mere. vitamine. fructe tropicale etc. ajutiindu-1s5 aib5 o pozitie clt mai stabil5 (cea rnai pl5cud ~i rnai comod5 pozifie clnd este @nutin brate). Humana 2. in multe ck$ se recornand5 ca pireul s5 fie dat in fragrnente rnai mari ( s E r h a t cu furculip). scaune moi ~i urlt rnirositoare. La s f k ~ i t umesei se va incerca d a d sugarul nu dore~te l ~i putin suc de fructe sau ap5 simpl5. fiind nedigerabile. periqoare. mobilierul se va reduce la minimum. Mu16 sugari accept3 de la aceast3 vkst5 s5 bea din cea~c5. La prdnz va primi pireu de zarzavat (in general de cartofi ~i morcovi cu unt sau ulei) ~i cu came sau g5lbenu~ ou. proteine ~i gr5simi cu valoare biologic5 mare. pasd de mgceve. C h d apuc5 de fusta mamei este rnai pu@n r h .Mama gi q i f u l la distant5 de ei. conopid2. gem de caise) se pot da strivite ~i omogenizate cu o lingur5 de lemn. Pe llng5 cartofi qi morcovi se pot ad5uga: dovlecei. Poate fi luat in brate sau. la cei cu greutate rnai m i d sau la "mofturo~i". cu adaosuri (f5in5 de cereale sau cereale cu fructe . Nuhilon plus. Dac5 sugarul vrea s5 tin5 sau s5 ating5 biberonul in timp ce bea. banane. Reamintim c5 in cazul alimentatiei cu fructe sau zarzavaturi. el va fi tentat s5 se ridice in picioare. Se prinde de orice obiect intiilnit in apropiere.h a t i sau cu cereale instant. la acestea se poate ad5uga b r h z 5 de vaci preparad in cas5 ~ibiscuiti.budinci. compot de mere. a l b u ~ u l o l o s e ~ t ela f prepararea unor creme. La sugarii care primesc ins5 la ora 10fructe. La aceasd v k s d numai giilbenu~ul un element este nutritiv esen@alpentru conpnutul s5u in fier. ins%. a v h d culoarea ~i aspectul modificate f a g de scaunele de lapte. iar d a d se dau fructe. Multe mame se nelini~tesc. U ~ i l e fier de la sobele de de teracot5 ~i sobele de fond se vor "apka" cu pl5ci de azbest. se pot da fructe proaspete fierte. Dac5 familia are fructe congelate sau conservate in cas5 (fructe "proaspete". in principiu. singur din biberon. la marginile ascutite de la elementii caloriferului se vor pune placaje de azbest. Va primi tot produsul de lapte pe care 1-a primit in luna antenoar5 cum sunt Milupa 2. bhuind c5 sugarul nu p a t e mistui unele alimente sau c5 fructele sau zarzavaturile respective ar fi %5 valoare. In functie de anotimp ~i de modul cum prime~tesugarul pireul poate fi rnai variat.) de la f m e ca Hipp.gSlu~ti. mama va sta 1 h g 5el. . mazke verde. Seara.facultativ. se Pe masa de i n E ~ asau pe patul adultilor sugarul se t rostogole~te~i poate s5 cad%. La ora 10 se dau fructe strivite sau nu se d5 nimic. De asemenea. Milupa etc. Fructe conservate. D a d sugarul este avezat pe podea. Atbu~ul ou p a t e pricinui o "alergie" (erup@i de ale pielii. La prizele electrice se vor pune dispozitive de sigurang. Scaulaele defructe ySi zarzavatslri. de preferat cu lapte simplu sau. fn lunile urmgtoare. scaunele con@nceluloz5 nedigerad. Nan. indulcite cu sirop de zahk. shivite ~ i la nevoie. Gustarea de dup2-amiaz2. fasole verde. . Brlnza de vaci intrad in tradi$a culinat-5a sugarului la noi in p r 5 nu este absolut necesar5. va sprijini ~i va inclina biberonul pentru ca sugarul s5 nu inghid aer. Beba 2 sau "fomule" ca Similac etc. dac5 nu este culcat perpendicular pe latura lung5 a patului. papana~i. procurarea unui scaun in inalt prevkut pentru alimenta@asugarului ~icopilului este de mare folos.) la sugarii care au aceasd tending. familiile instikite. c o m p t de gutui. p a t e opi2-i. poate fi l5sat s5 bea singur. biberonul de lapte poate fi imbog5tit cu fiGn5 de cereale ~ilsau fructe ("Brei") sau se alege un produs din comeq de lapte cu adaosuri (mere. adgughdu-se ~i brlnz5 de vaci preparad in cas5. stiind culcat sau ~ e z h dAtunci c h d sugarul incearc5 s5 bea . h practic5. la masa de dup5-amiaz5 se va da iaurt cu sau Er5 cereale (sau biscuiti "miiruntiti"). Dac5 nu avep siguranp prospetimii de oului dafi came in fiecare zi. Trebuie s5 se $tie c5 organismul reline ~i utilizeaz5 toate substantele cu Alimentafia Nici in luna a 8-a nu sunt necesare modificgri importante in alimentatie. La sugarii care nu au prezentat nici un episod de eruptii ale pielii in trecut se va introduce albu~ul inglobat in "zdrenje de o u F in sup%. d a d prefer%. dar d a d se agag de colful fetei de mas5 pe care se g5sesc vase cu m h c h r i fierbin~. cu biscuiti opi2-iti ~i bine s f & . Eventual se amestec5 cu pesmet de piline. cereale. RaJiade lupte este in jur de 400-600 ml in 24 de ore. Nestle.

proteine). glucide. In ultimul trimestru a1 primului an de vial$ oul ~i carnea sunt principalii furnizori de fier. Simplul adaos de celuloz5 fin divizati determini restabilirea curbei ponderale ~i revenirea la un aspect normal a1 pis5rilor sau animalelor de experienfg. Din pozifia "pe bud?'. dar nu poate inci s i treac5 din pozifia culcat in aceea d e a ~ e z a t . Nu este un motiv de alarms. la inceput i n c i nesigur n fnainthd numai "de-a buqilea". minant in meniul zilnic a1 sugarului. tnvitthnd st5 s e ridice direct in picioare i jurul viirstei de n 1 an! c) Pozitia ~ezcind. 3. aSa c5 sugarii. constituind o component5 obligatorie intr-o alimentafie corecti.La 8 Iuni unii sugari incep sri meargri in patru labe. care nu le primesc din diferite motive. cre~tere) este laptele. nici un sprijin. vitamine. iar altii se deplaseaz5 de-an ndiiratelea. va r e u ~ i nu aceastii performan@ intre 8 ~i 10 luni. glucide. . numirul de scaune poate s5 creasc5 ~i s i apari un eritem fesier. sugarul nu mai riimdne in aceast5 pozifie.17). a) Culcatpe spate. alimentul care corespunde nevoilor biologice (digestie. metabolism. siruri minerale. Motricitatea generala'. zarzavaturile ~i cerealele confin fier in cantitate mici. Dezvoltarea fizicg ~i psihomotorie Greutatea.17 . care contribuie la formarea globulelor roqii. Perimetrul cranian = 43-44 cm. cu sau mii adaosuri). care trebuie s i rimdni permanent ~i predo- E patru labe" (fig. Sugarul se fine bine pe ~ e z u tfii1-5 . Experimental s-a dovedit c i p5s5rile sau animalele care primeau o hrani confindnd toate principiile alimentare de baz5 (proteine. Celuloza indeplineqte $i alte funcfii in digestie. Greutatea medie este la biiefi de 8 000-8 500 g. Dup5 ce se introduc mai multe fructe ~izarzavaturi. Fructele. iar la fete 7 8008 000 g. devin anemici. Celuloza ~i alte materii similare poarti numele de "substanfe de lest" sau mai recent de "fibre vegetale". Cel pufin doui mese (dimineafa ~i seara) trebuie s5 fie de lapte (complet. grisimi) ~i accesoriile necesare (siruri minerale. 3. Numai la recomandarea medicului se poate renunfa la mesele de lapte. daci scaunele sunt consistente ~i nu sunt in num& mai mare de 3 in 24 de ore. Revenim cu recomandarea de a nu se uita c i in primul an de viaf5. i ~ i i intinde bine braiele. sugarul trece in pozifia de "mers Fig. b) Aqezat pe burta'. excrefie. Unii se inviirtesc incii P jurul propriului ax. Printre altele constituie un mijloc eficient impotriva constipafiei. fete = 67 cm. De subliniat cdi unii sugari sar peste etapeIe mersului "de-a b-ilea" si in "patru tube". i ~ controleaz5 bine capul. Sugarul crevte cu 400-500 g. ci se intoarce pe ambele p Q i ~i se poate rostogoli. Lungimea medie: biiefi = 69 cm. trunchiul ~i membrele inferioare.Sugarul (de la 1 lunti la 1 2 lunil valoare biologici (vitamine. Celuloza este importanti pentru sinitatea copiilor. lichide) prezentau deficienfe mari in cre~tere.

mult5 u$urin@:"se n5puste$te" cu m h a cu rnai mult5 zhbetului. Reacfioneaz5 la m h 5 h alta $i-1 "cuprinde" cu privirea! Cdnd apuc5 interdicfii sau la aprecieri afirmative. MBinile sunt "deschise" $i degetele preg5tite pentru activitatea motorie rnai fin% M%nile de i&i$at. Se amplific5 contactul cu mediul inconjur5tor prin intermediul: privirii. Se mivc5 in jurul picioarele.Cei rnai mu]$ sugari stau la aceasti4 viirsti4 foarte sigur in vzut $i se intorc in toate p&@le pentru a apuca diferite obiecte. de asemenea. podea. la aceasti4 v k s a sugarul normal Limbajul ~i contactul social se prinde de mdinile mamei $i se ridic5 in picioare. fa@de care reacfioneaza prin pl5cere sau sugari apuc5 de gratiile patului $i se ridic5 singuri in disconfort. PC). apucare al mpilor se menfine. Nu este le arunc5. ca: "tata". Bate din palme $i/sau se uneori deplasdnd hainte acelqi picior. "mama". Instalafi-1. Mi$c. el va fi incdntat de aceasti4 favoare $i va putea s5 obiectelor. il tine in a$a fel incdt rnai poate apuca unul provoace situaw pe care le doreqte. $ez?nd) intinde mdna pentru aruncarea mare. 3. C h d este avezat pe un plan perfect orizontal (mas5 s lui de acliune. Pipiiie $i atinge obiecte.18 . Apuc5 cu tot rnai b) Contactul social. diferite materiale.Mama copilul Fig. fn schimb. apoi st5 in aceasti4 pozifie. joac5 la mas5 cu obiecte de diferite dimensiuni $i Teama de persoane stra'ine. Pronun@ primele bisilabe. cu u$oar5balansare. se joac5 cu mdinile $i control bun al trunchiului $i capului. el fine spatele drept $i are un se intiilnesc pe Linia median5. precizie asupra unui obiect dorit $iB prinde htre palm5 Comportamentul emofionul. repet5 operatiunea de atiitea ori p h 5 c h d Putefi s5-i procurafi un scaun inalt. intr-un fotoliu burt5. Un nou progres persoana cu care vrea s5 comunice.a. cu un prosop trecut ca o ching5 in jurul corpului pentru Din orice pozifie stabil5 (culcat pe spate sau pe a-1 susfine. Este curios $i toate juciriile din jurul lui. Numai o mica parte din dezagreabile. nesigur. s5 deosebeasc5 suprafefe pl5cute $i d) Ridicarea in picioare. "Poveste$te" mult $i cu apuce cearceaful. Reflexul de joac5 de-a "cucu-bau". fncearc5 s5 un cub. Mama nu rnai este important: apucl obiectul cu degetele. mama il apuc5 de axile $i atunci triumf. Imiti4 propriile sunete emise degetele de la picioare indoite ca $i c h d ar vrea s5 $i pe cele pe care le aude. pe care il fixali mama renun@ la joc. nerWare sau chiar de m h i e . Este fericit cdnd i se dac5 au ckut. Deoarece in aceast5 pozifie nu are pl5cere. picioare.3rilesunt bine coordonate. Descoper5 sliibiciunile p. Motricitatea fin& Apucarea. La aceste silabisiri se amestec5 accente de un echilibru stabil. B trece dintr-o singura persoan5 de referinf5. fn aceast5 lun5 se incearc5 s5 constate ce se intiknpl5 dac5 le mivc5 sau mentin reacliile de negativism fa@ de str5ini. b . a) Limbajul.3rinfilor. Incearc5 s5 ajung5 la obiecte in afara sfer~i asiste la activiti4file familiei. Se ofer5 o m h 5 de ajutor h realizarea dorinfelor. Primul cuyht sugarul pkjevte. il ridic5. Se intinde s5 apuce abile. "papa". hva@ s5 cunoasca axului propriu. cu baz5 mare de susfinere. prin manevre tactice (apuc5 dou5 cuburi htr-o mh5!). linhd "dada". emiterii de sunete cu coloratur5 afectiv5. Le urmiire~tecu privirea ii face pl5cere s5 fac5 descoperiri. Dac5 arunc5 un obiect pe duvumea $i mama . "cu adres5" nu este departe. D5 drumul intenfionat la obiecte. Sugarul i$i alege $i degetul mare (mai rar cel mic).

peste umirul mamei . protesteazi. va ziimbi yi "vorbi" cu un striin atiita timp ciit acesta pistreazi distanp cuveniti'. Asculti zgomote yi se intoarce spre sursa sonor& La zgomote neplicute reaciioneazi cu disconfort. $i la acest punct mama este cea care. Daci un striin vrea s i se apropie prea mult de copil acesta se sperie. intoarce capul. prin alternanp zi-noapte. yi astfel puiin ciite puiin isi d i seama de contururile. le regbeyte impreuni cu dvs. se ghemuieyte in brafele mamei sau ale tatilui. se face royu la fa!& se screme. se "concentreazii". apoi se uiti la ai sii ca yi ciind ar vrea s i se asigure c i feiele familiare lui sunt prezente. prin prezenia ei. Cum se construie~te spa@? Pentru copil spaiiul pare s i se elaboreze pornind de la senzaiia yi perceperea corpului. care va deveni increzitor yi va manifesta interes pentru "feie noi". P c n f i i observi c i in aceste luni sugarul accepti cu greu feiele severe. veghe-sornn. Se pare c i sugarul nu este yocat de persoana striiini in sine. daci il atinge.t-eytein toate r planurile. dar il invali s i cunoasci yi lumea. apoi de culoarea lor yi. h plus. 1-a schimbat. copilul "simte" c i dimineap sau seara este "ora" mesei. Daci este Iisat s i priveasci feie striine . triste yi rnai ales persoanele zgomotoase. va putea s i le dea un nume. Timpul copilului se construieyte cu atiit mai bine cu ciit mama ytie s i se adapteze ritmului siu interior (de exemplu. strizile. Piriniii observi c i sugarul devine rezervat. obiecte mici pe care el le apuci. scoate un chiot c h d a avut un scaun. dorim s i cunoaytem ciit de ciit o persoani. ii aude vocea i n d e p h t i yi apropiatii. camera. de greutatea (greu-uyor). Voind cu orice pref s i i se . apoi celelalte fiinie apropiate. phupl. Va fi schimbat. daci i se d3 prilejul s i se joace "cucu" pe 14ngi fusta mamei. Astfel. suspicios. Puneii-i la i n d e m h i juciirii.in autobuz sau pe stradi. Din cauza maturirii sale yi a alimentaiiei mai variate. Vederea ~imi~carea globilor oculari. o pierde yi o regiseyte mereu. i n timp ce este plimbat cu ciruciorul descoperi animalele. dar f2ari grabi. Nu trebuie dus la petreceri cu persoane multe. de indati ce a trecut de ~ase-yapte luni. Cei din jur cred c i "nu-i place s i fie murdar". dorinp de hrani) la orarul siu exterior (venirea mesei) yi c i aceasti coincidenii este fericiti. Cunoayterea de sine.admis de tofi pediatrii yi psihologii daci aceasti reacfie reprezinti o anumiti etapa in procesul de dezvoltare psihici sau daci nu este o particularitate a unora din copii. i-a vorbit yi s-a jucat cu el. foame-salietate. copilul va ajunge s i se imprieteneasci rnai uyor cu striiinii. Teama de persoane striine se manifest2 mai zgomotos ciind se combing cu imprejuriri in care mama absenteazi (este Iisat singur intr-o cameri cu o persoani complet striini sau mama dispare intr-un magazin yi un striin se apropie de c h c i o r u l lui yi-i vorbeyte). Aceasti reaciie este pe deplin justificatk $i un adult ar fi yocat daci un striin i-ar siri de giit! fnainte de a accepta dovezi de simpatie de ordin fizic. Coordonarea m i y c ~ l oglobilor oculari este bun& Urm5. a plimbirii sau a reintoarcerii tatilui s i u . obiectele. se contract5 apoi se uyureazi. mai intiii mama lui. se creeazi modele de ritrnuri percepute atAt prin senzapi interioare. Supraveghere yi ingrijiri Scaunele. mult mai apropiate de instinct deciit de rafiune. Aceasti cunoaytere trece pe ciii foarte profunde. ciit yi prin excitaiii exterioare. Majoritatea nu se mai uiti "cruciy". daci i se permite s i se apropie singur de persoane striiine care-1 atrag (curiozitatea fiind mai tare deciit teama). de consistenp (taremode). util pentru copilul mic. ii d i copilului nu numai limitele personale. in ciiteva luni. scaunele sugarului sunt mai bine formate. I-a miingiiiat. activitate-repaus. casele. rnai rare (1-2 pe zi) yi survin la ore aproape regulate. dar este foarte probabil c i o realizeazi prin derularea celor 24 de ore. le pierde. zgomotticere. le priveyte fafa. Mama nu trebuie s i creadi c i are un rol de "lnviiitoare". Spaiiul copilului se construieyte in raport cu mama pe care o vede yi o aude cum se deplaseazi. ci de ceea ce aceasta face. Cum poate percepe timpul? Este dificil s i pricepem cum copilul prinde nofiunea de timp. Uneori.Astfel se exerseazi contactul social. ii vede faia de aproape yi de departe. vederea de fete noi poate fi cauzi de neliniyte. el incepe s i devini conytient de momentul in care intestinul s h funciioneazi: inceteazi s i se joace. este numai felul siu de a-yi anunia mama c i pentru el s-a produs acest mic eveniment. automobilele. ' Se accept5 existenfa unui "perimetru tabu" cu raza de aproximativ 80 cm. timid cu striinii. care permit s i separe ceea ce este el de ceea ce nu este el. in care sunt llsate s l pltrund5 doar persoanele apropiate. a lumii insufletite yi neinsufleiite va surveni la copil pentru c i mama 1-a hriinit. Auzul ~i localizarea sunetelor. Astfel.

si-qi foloseasci miiinile intr-un scop anumit sau s i pronunte "cuvinte noi". care se observ5 la mulfi copii inainte de a adormi. S-au observat aceste manifestki la sugari care au fost tinufi multi vreme in coq. pentru a evita aparitia v2nitiilor qi rinirile. incearcii s5 se agate de marginile patului sau tarcului ji cerceteazi lumea din jur. Invafi s i mestece alimentele. Dupi ricire se amesteci uleiul cu un tel sau o linguriti timp de o jumitate de minut pentru c i acizii graqi esenfiali s i fie mai bine folositi. Cuviintul romiinesc "dezmierdare" are la origine cuvktul latinesc care insemna qtergerea copilului de materiile fecale ("merda"). In cursul zilei mai d o m e o dati la priinz. Toate acestea modifici unele dintre obiceiurile sugarului. Scoaterea copilului ciit mai mult afari.mama nu va face deciit s i i-o i n k i e . La sugarii la care se folosesc chilofii absorbanti ("Pampers") nu se constat2 astfel de reactii. Nu suntem de pirere ca dupi mas5 familia s i inceap5 s i se joace cu copilul mai mic de 3 ani. Daci reuqeqte. la inceput se va da diluat (314 lapte qi 114 api). pikinfii vor verifica daci sugarul sau copilul mic are o ocupatie suficient de interesanti in cursul zilei. De la 8 la 9 luni $i in aceasti luni se observi o serie de schimb%i la sugar. daci i s-a satisficut nevoia de "societate". in&-o cratiti se pune o cantitate mici de api rece. Reamintim c i laptele de vaci se d5 in mod obiqnuit cu adaosuri. Este una din miqckile ritmice ("miqcikile calmante"). De exemplu. Somnul. Dimineata se va da laptele fk-5 adaosuri. Orizontul lui s-a l5rgit mult.2. daci este posibil intr-o baie cu cuburi de gheat5.8. copilul va fi pregitit de culcare. fnca'lfa'mintea. fie fructe. in ciiteva zile se va liniqti. La unii sugari se int2lneqte obiceiul de a se l e g b a sau de a . timp de 1 Y2 . ciind sunt obosifi sau ciind se plictisesc. incearci s i stea in picioare. il liniqteqte qi-1 adoarme printr-un ciintec. supraingrijire a copilului. pag.inliture scutecul sau chilo@i murdari. Spre sfiir~itul fierberii se adaugii zahirul (10 lingurife rase la 1 000 ml). Recunoaqte pregitiri ce se fac pentru plimbare qi se bucuri zgomotos. care nu este utili nici pentru sprijinul picioarelor qi nici pentru invitarea mersului. La deschiderea uqii face semne c i vrea s i fie dus afari. in paturi cu margini f5ri vizibilitate. de miqcare qi daci este suficient de obosit. Amestecul realizat se portioneazi in biberoane curate qi se pistreazi intr-un frigider. se vor confectiona pernite de protectie. inainte de 11. Daci sugarul va continua s5-qi loveasci capul de peretii patului. jocuri liniqtite.~lovi capul i de perefii patului. mesei de seari qi a1 culc%ii. Dupi masa de seari. ca qi la cei care stau multi vreme in casi (carenti de miqcare). o plimbare mai prelungiti inainte de masa qi culcarea de seari.2 ore. Jocurile agitate. Alimentatia Laptele rimiine alimentul de bazi in meniul zilnic. ficute din sciinduri compacte (careng de spatiu). Devine rnai activ. Pentru inliturarea cauzei. sugarul se culci in jur de ora 20 qi se scoali dupi 10-12 ore. Uleiul nu se fierbe. Uneori este neliniqtit ~ineribd5tor E r i motiv. imbiiierea zilnici qi o atmosferi de calm in familie sunt unele dintre remediile recomandate. nu are nevoie deloc de inciltiminte. Laptele de vaci se d i integral. Revenim cu indica@aca taM s i fie prezent in familie in timpul imbiiierii. 3. A Leg6mtul (miqciki de calmare?).12 luni copilul nu are nevoie de i n c i l w n t e . i se va da impresia c i a avea un scaun este o treabi care o dezgust2 pe mama sa. la care se adaugi f i i n i de cereale instant qi se amesteci bine aviind griji s i nu se formeze cocoloaqe. Daci umbli mereu pe o suprafag plani caldi. jn conditiile unui progres normal. iar seara se vor incerca lipturile cu adaosuri ("Brei") care sunt fie cereale. se adaugi laptele integral (sau diluat cu 114 api) qi se pune totul la fiert la un foc moale. sau in familie existi o stare de anxietate. se tiiriqte in toate psqile. 126). . S-ar putea s i doreasci s i faci un lucru pentru care nu este inci apt. Daci mama are talent. La oraqe se folosesc preparate de lapte praf: lipturi paqial-adaptate sau de continuare folosite in luna anterioar5 sau lapte praf "clasic" cu 26% grisimi. Departe de a-i favoriza educatia curi@niei. eventual qi in cursul dupi-amiezii. fie zarzavaturi (vezi tabelul 3. fir5 asperititi. Copilul trebuie s i simti zilnic comunitatea mami-copil-tati. sunt lisafi singuri (careng de "societate" qi de dragoste). in caz c i se introduce de abia acum. excesul de impresii duc la tulburiri de somn.

La sugarii care refuzii laptele se va incerca o budincd sau papanavi fie$ cu brlnzii de vaci. i Nu-1 dojenifi vi. Nu reuvevte ins5 sii stea E picioare n nesprijinit. au o rezistenlii rnai sciizutii la infecfii vi fac forrne rnai grave de boli.La sugarii constipafi z a h h l se poate inlocui cu lactozii. sugarul p a t e umbla '%I patru labe". La cei care doresc se vor da alimente mai pulin bogate in calorii (fructe. de fructe sau de legume.de lungime vi de alimentafie (cantitate. Se incearcii sii se dea pireu s f i r k a t cu furculip. dimpotrivii. giilbenuvul de ou.~exprima mirarea. sugarul mare intoarce capul qi zice "nu. Gustiirile vor fi constituite din fructe. dacii-vi dii drumul de m2nufe cade. Va fi liisat sii ia micul dejun vi gustarea cu biberonul pe genunchii mamei sau plasat intr-un scaun inalt. qi copilul rnai mare. rnai consistente. Va mlnca rnai bine vi va trece rnai repede la alimente noi. Dac2 un sugar are un plus de greutate. Fifi foarte atenti pentru cii s-ar putea sii se sufoce cu o bucat5 rnai mare. fulgi de porumb. imbolniiviri. banane cu sau f21-5biscuifi vi eventual. Hrana luatii singur il va face mai "binevoitor" cu alimentele qi ii va permite rnai curiind s5 mestece ~i s5 se hriineascii singur. La gustarea de dupa'-amiaza' se pot da mere rase. M2surarea lungimii sugarului se va face si cu ajutorul medicului sau asistentei de ocrotire. Foarte des. in nici un caz. 0 cifrii cu clteva sute de grame rnai putin dec2t "cifra nonnalii". vifel). Nu se poate vorbi despre obezitate dacii un sugar este rotunjor. Cre~terea lungime intre 6 qi 12 luni este de 6in 10 cm. Este suficienti o clntkire bilunarii sau chiar lunarii. Nu credeli cii nu-i place. este numai un mod de a . aceasta se datorevte de cele rnai multe ori unor obiceiuri culinare greqite. Sugarii cu greutate prea mare. Cei rnai mulfi aratii ava in primul an de viafii. inaintea unui aliment nou prin aspectul. contact social. de exemplu de gratiile patului. de m 2 . cu brlnzii de vaci. intre 8 in qi 12 luni creqterea siiptiim%nalii este de 60-85 g. sugarul nu trebuie s5 fie prea gras. Griisimea nu confer5 o stare de siiniitate mai b u d . Curba greutiifii sugarului nu se potriveste totdeauna cu curba din diagramele cu crevtere medie a "sugarului normal". deoarece imobilizarea ~i intinderea sugarului pe o mas2 ca vi utilizarea panglicii metrice implicii de multe ori erori de tehnicii ~i interpretare. la un sugar mare. Seara se dii lapte cu adaos de fiiinii de cereale. dlnd indicafii amiinunfite de regim. ficatul (pasiire. de fructe sau apii fiartd vi riiciti. Acevtia au inviifat s5 se . stiiin qezut. dar cu lungime rnai mare. se culcii singur vi se ridicii f"ariidificultate. Greutatea sugarului este un parametru care trebuie apreciat in contextul altor criterii de apreciere a s&i de siiniitate: lungime. Putefi sii 15safi sii ducii pireul la gur2 cu degetele. incep s5 pllng5. sii-i dafi sii bea din ceaqcii.La astfel de sugari se vor evita fiinoasele. sii-i dafi o bucatii rnicii de p2ine. untul. piistoqi se imbolniivesc rnai uqor. creierul. medicul este singurul care decide dacii trebuie sii sliibeascii pufin. nu trebuie categorisitd ca "distrofie" sau "malnutrifie". trebuie sii se fin5bine cu ambele m2ini pentru a-vi men@neechilibrul. apoi "sliibesc" vi se lungesc c2nd incep sii se rniqte rnai mult. Uneori reuvevte sii se ridice in picioare dacii se poate apuca de ceva. cu "tonus" muscular bun. Masa de la ora 10 nu mai este necesarii la majoritatea sugarilor dupii v&-stade 8-9 luni. sugarii gravi. unui aport excesiv de calorii. C2ntarele noastre pentru sugari inregistreazii greutatea p%n% maximum la 9 kg. rezult2nd o medie lunar5 de 250-300 g. dulciurile. Este absolut necesar ca la aceasti mas5 sii se dea proteine de origine animal5 (altele dec2t laptele). dezvoltarea psihomotorie. Motricitatea generala'. cum sunt: carnea de m2nzat sau vifel (carnea rovie are rnai mult fier). Cei rnai mulfi oameni (adulfi vi copii) au un plus de greutate pentru cii miin2ncii rnai mult declt necesit2 organismul. Striiduifi-vii ca din timp sii-i dafi sii miin2nce la un loc cu ceilalfi frafi. annonic conformat. Unii copii. in general de cartofi $i/sau morcovi. La masa deprhnz se d5 pireu de zarzavat. nu-1 forpfi! Dezvoltarea fizicii qi psihomotorie Cre~terea greutate este tot rnai inceatii. iaurt sau chiar un biberon de lapte. Mama nu va pune un copil la "curd" de sliibire din proprie inifiativii. cu mult peste "media" scris2 in diferite ciirfi. Dac2 tofi membrii unei familii sunt obezi. Greutatea sugarului nu depinde numai de v2rst5. calitate). un biscuit pe care sii le morfoleascii singur. nu". in loc de cereale se incearcii griqul. La sfsvit se va da zeamii de compot. in aceastii lunii. ci vi de tipul constitufional. comportament emofional etc. pe~tele slab. culoarea sau consistenfa sa. nu. Ca qi adultul. in mod obi~nuit. Unii sugari au tendinp de a se ingrii~a excesiv. dupii ce stau pufin in picioare. sucuri). de oviiz sau de tapioca. Pireul va fi imbogiilit cu unt sau ulei de floarea-soarelui. sarea. Se poate completa cu fructe proaspete sau chiar din compot (sfiir2mate qi omogenizate).

). Iqi exprimii dorintele clar qi categoric. chiar o erupfie asemihiitoare celei din rujeolii. nu-i va rnai fi teamii. Dacii sunt ajutati sii se aqeze. Supraveghere qi ingrijiri Somnul devine tot rnai bine organizat. un sugar niiscut shiitos qi fiirii imbolniiviri grave va avea o evolutie normalii. Ca qi in luna precedent& pronunti3 "mama" qi bisilabe gi imid sunete pe care le aude sau le pronun@ qi singur. nu deveniti anxioqi la insuccesele lui. Se va combate febra qi agitafia. Copilul invatii miqcarea de opozitie a policelui (degetului mare). care pot surveni rnai &iu. Limbajul. nu-1 supraingrijiti. . Toad familia va deveni ordonatii in aceastii perioadil. sunt mulfumiti. in timp ce in alte @n. Unii copii rnai dorm de 3 ori h cursul zilei. indep-d din jurul copilului toate obiectele mici (nasturi. astfel incgt se poate incurca in piituri qi cearqafuri. Striiinii sunt priviti cu rezervii. Va rnai trece ins2 un timp piing va merge singur (ciitre vksta de un an). Capacitatea de a folosi separat degetele qi de a armoniza miqcMe lor reprezind un progres apreciabil fa@ de perioada in care iqi miqcii pumnii striinqi. poate folosi degetul ariidtor.intinde m h a pentru a apuca obiecte. Se joacii cu mginile. mama fl ia in bra@. picioarele qi. dozele fiind fixate de medic. b) La noi in Wii. In general. Dacii i se asigurii ingrijirea cea mai bung a corpului. antirujeolic (simplu sau asociat cu cel antirubeolic qi antioreion) se administreazii la 14 luni. se continuii profilaxia. se obiqnuieqte caintre 9 luni qi 15luni sii se administreze vaccinul vaccinul antirujeolic. Normal. De aceea nu i se va pune decgt un singur cearqaf pe dedesubt (ceqafurile-husii sunt cele rnai practice pentru cii r h l n intinse tot timpul) qi va fi acoperit cu o singurl piiturii. i Sugarul zhbeqte qi priveqte prietenos. fn@legeintrebiki simple: "unde este mama?' qi priveqte in direcfia respectivii. perioadele de somn devin rnai scurte. somnul nocturn dureazii 10-12 ore &ii intrerupere. Adoarme relativ repede. 3. apoi il schirnbii qi-i d5 sii miinhce. dar rnai ales de dragoste. dacii este alimentat corect. "guturai". De la 9 la 10 luni De la aceastii vkstii sugarul cu un sistem nervos normal qi cu o ingrijire corespunziitoare se manifestii zilnic cu ceva nou. sugarul este vesel qi activ. C h d i se trezeqte. Aceste "reintlilniri" matinale vesele. curhd va inviiw sii mate cu el ceva. fncearcii sii piiqeascii sprijinindu-se de ceva.T vorbeqte. La cei care primesc vitamina D h administriki zilnice. incepe sii vorbeascii goptit. iqi moduleazii vocea. &ii nici un s o p . La trezirea din somn. dar nu qtiu incii sii se q e z e singuri. Sugarul nu se rnai trezeqte rnai devreme decgt restul familiei. Uneori. inclusiv in afara sferei lui de acfiune. bile. Contactul social p comportamentul emotional. Motricitatea find. atentie qi calm din partea piirinfilor. In timpul zilei. Va fi imbriicat cu o pijama cu botoqei. dar uneori se dezveleqte imediat dupii ce a adonnit.ridice. l Problerne de profiEaxie: a) La 9 luni vitamina D se p a t e administra pe gurii (200 000 u. Pentru a atinge unele obiecte. Reuqeqte astfel sii apuce obiectele intre police qi celelalte degete. Reactioneazii la interdictii ("nu!") qi aprobiiri ("da!"). Reactia dispare in 1-5 zile. Nu-1 comparati cu alti sugari. Aceasd achizibe este la baza multor acfiuni. Priveqte obiectele pe care le are in d n i i . apoi incep jocul de la capiit. Cei care au biiieti nu vor uita cii fetele sunt rnai precoce. Nu-i place sii fie atins de unele persoane striiine.9. Somboane). $-a stabilit tactica proprie qi a inviitat sii descopere punctele slabe ale adulfilor. Din orice pozifie se afliih echilibru. dacii se bucurii de plimbiiri in aer liber qi juciirii corespunzhoare.intregu1 siiu corp.vorbirea la aceasd v k s d este &ii adresii. dacii este asiprat cii la trezire iqi vede mama. ins&. ap o sin@ dat& dar mai prelungit. ii arad cgt este de mulfumid cii 1-a reg&it. i. pe care le-ar putea introduce in gur$ rischd sii se "inece" (sii se sufoce). nu-1 socotiti anormal dacii el nu a realizat toate "posibilitiitile" vgrstei. Orice interventie in dorintele lui declanqeazii pr9este. Dezvoltarea fireascii nu trebuie fortad. La aceastii v k s d se miqcii mult in pat. la trezirea sugarului mare qi copilului mic reprezind un mod sigur de a evita dificuldfile de a adonni. htre a 6-a zi qi a 9-a zi de la vaccinare copilul p a t e prezenta reacfievaccinalii: f e b a agitafie.

moale sau "ochi") cu legume proaspete (tomate) sau fierte . brhz. ciu- ~ 7 : k t i de vaci.came de m k a t sau de pasike sau pevte slab sau ficat sau creier sau ou . simplu sau cu fain. TABELUL 3 .apa c2t $i c2nd vrea 4 mese dimineata: .1. Cei mai mulii prirnesc laptele numai din biberon.fie un "Brei" (lapte plus pulbere de cereale). pastire. alimentafia din ceaqcii sau pahar. 2.sau morcovi sau sfeclti sau salati de tomate . 115.Sugarul (de la 1 lunt3 la 1 2 luni) La un copil intereseazii mai mult siiniitatea qi multumirea lui. sau paste fiinoase fine . fmcte sau zarzavaturi Multi copii la vbsta de un an se "servesc" din menu-ul adultilor ' Vezi tabelele 2.pireu de legume variate sau de cartofi. fulgi).fie un ou (fiert tare. regimul alimentar este identic cu cel de la 9 luni.sau omleti .banana sau mere rase .in mod facultativ 10: nimic sau cel mult suc de fmcte la pranz: . exist5 copii care refuzii s3 primeascii qi in aceastii lunii. budinck c h e ~ etc.fie lapte de continuare (denumit de francezi "de a 2-a viirstli") . De asemenea. 127 Majoritatea sugarilor prefer. Unele familii prefera incti laptele de continuare (notat cu cifra 2.2 pag. orez.came . S-ar putea sii fie numai o repulsie treciitoare. Spre sf2r~itul primului an de via@.sau un iaurt cu sau frti biscuiti 1 1 I dimineafa': lapte $i tartin5 cu unt $i ceva duke . care dispare de la sine dupii cAtva timp.sau iaurt cu biscuiti . de cereale .priijiturti de casti seara: . Este o parte din procesul de inv3tare.lapte ~itsau derivate de lapte .se poate adtiuga o cantitate mica de Ein5 de cereale "instant" de 2-3 ori pe stip&n2nii. dacii prefer$ laptele cu cereale (fiinii.br2nza (de vaci.fmcte $i zarzavaturi o pr%jitur% casti (crede mti.intre mese se poate da suc de fmcte sau . multor sugari nu le mai place' laptele. Dupii cAteva incercki nereu~jte renuntii qi se reia tentativa se dupii 1-2 siiptiimiini.compot de fructe si%hate gustare: .lapte + adaosuri . in mare parte la menu-ul familiei.5 unt cu miimiiliguF gustare: .3 pag.) . Se va incerca.sau b h a de vaci cu biscuiG $icu fructe strivite - fntre 9 $i 10 luni fntre 9 $i 12 luni se trece la lapte de vacti integral sau lapte praf cu 28% grasimi (%%a reconstituit). briinzii sau lapte acidifiat cu suc de liimiiie. 4 SUGESTU PENTRU ALIMENTATIA SUGARULUI h l X E 9 $1 12 LUNI' I fntre 10 ~i 11 luni fntre 11 $i 12 luni Ca intre 9 $i 10 luni Se trece. Se poate evita viirsarea unei cantit5ti prea mari de lapte.fie legume fierte ~i strivite cu br2nza "alba" . .fmcte strivite cu biscuifi sau brhzti . iaurt. deciit momentul c h d a inviipt sii meargii sau sii cearii olita. In prima perioadii.sau un biberon de lapte .fie un biberon cu M m l lapte de continuare .fie un biberon de lapte (simplu sau cu adaosuri) . cacao (dimineata) sau sub form5 de budinci.pireu de cartofi sau de diferite zarzavaturi .carne (vita. av2nd grijfi ca in menu sa fie prezente: . recent s-a lansat ~i Milumil 3) sau Formula cu adaosuri (Similacgain) sau lapte cu cereale (vezi tabelele 3.Iln biberon de lavte . chiar pentru alimente pasate. 3.2 pag. viirsiind o mare parte din alimentul pus in pahar.sau i a m biscu* cu gem .sau lapte cu cacao sau cu fulgi de cereale prenz: .br2nza de vaci cu fmcte strivite seara: .2 $i 3. Practic. copilul va "pierde pe drum".fie lapte de vaca integral cu 5% zahar $i 3% cereale . sau topitli) . turnhd in pahar o cantitate micii. in continuare biberonul. miel) sau pevte slab . mtimtiliguta.3) Se continuti cu vitamina D-pictituri $i cu fluor .sau paste Gnoase fine. dezvoltarea aptitudinilor in mod spontan. Nu se va insista qi mai ales nu va fi foqat sii-1 bea. 126 $i 3.

c) Ridicarea in picioare. Cuvintele sunt fZuii adresii. Cei mai multi se ridicii {iniindu-se de obiecte. apuc4ndu-se de gratiile patului. nu exist5 o regulii generalii: unii reuqesc destul de bine.lateral qi In spate cu usuring. mai devreme sau mai tiirziu.Dezvoltarea psihomotorie Motricitatea generala': a) Culcat pe spate sau pe burtii. Somnul. Alte progrese ale dezvolta'rii motorii. se sprijinii in fa@. care stabileqte dacii nu este vorba de o manifestare de rahitism. Dupii ce sugarul s-a ridicat qi se sprijinii. sugarul se intoarce pe o parte sau pe alta. b) Statul in sezut.).19 . se va aviza medicul. Fig. Dobiindirea acestei capacit5fi are loc intre a IX-a qi a XI-a lunii. sti5 destul de stabil qi se deplaseazii lateral de-a lungul unor mobile (fig. De la 6 luni ( c h d rniqckile mbufelor erau atilt de neajutorate ciind vroia sii apuce un obiect rnic) p b i i la 10 luni (ciind. 3.b .20 . 3. fn general. cu o miqcare grafioasii. Majoritatea sugarilor au la aceastii vBrstii o astfel de deformare a membrelor inferioare. ca intr-o pens&. Se deplaseazii qezbd inainte qi in jurul axului corpului. 3. cu echilibru bun. altii nu se griibesc deloc sii vorbeascii. de calm qi de securitate. se poate ridica in qezut qi uneori o "porneqte" in patru labe. reuqeqte sii ridice intre degetul mare qi ariitiitor o firimiturii de piline) a intervenit un progres uriaq in coordonarea nervoasii (fig. judeciind dupii reacfia nefericitii a copiilor ciind li se ia obiectul adorat.19) sau finiindu-se de marginea patului (fig. Supraveghere yi ingrijiri Picioarele in "0". Fig. in timp ce al~ii (mai putini.20). copilul va practica qi iqi va desiivkqi achizitiile din luna precedent5.Sugarul apuc3 la 10-1 1 luni obiecte foarte mici htre degetul mare $i argtiitor. p b i i c h d musculatura se dezvoltii mxi bine. Cu timpul a ajuns ca in aceastii pozitie sii stea liber.La 10 luni se ridic&in picioare $i poate pQi tin4ndu-se de diferite mobile. Obiceiul se intillneqte atiit de des la copii siiniitoqi. 3. . In ceea ce priveqte mersul sprijinit. Capacitatea de a opune degetul mare degetului ariitiitor este una dintre marile cuceriri ale omului care pennite folosirea m%nilor la oper@uni fine (scris. Unele mame sunt neliniqtite ciind copilul lor acordii atiita important2 unui obiect neinsemnat. Ciirpa saulqi juciiria par sii reprezinte o deosebitii sursii de satisfactie.a. pu{ini reuqesc sii se ridice ~i singuri (uneori). fncepilnd cu aceastii vArst5.21 . Motricitateafina'. pe care tin s-o ia cu ei in pat qi sii adoarmi cu ea. este adevirat) nici nu incearcii! Limbajul. Unii copii continuii sii-qi liirgeascii "vocabularul" cu alte cuvinte bisilabice. Nu se inregistreazii progrese remarcabile. Dacii aceasti5 curburii este mxi accentuatii.fn luna a 9-a sugarul se p a t e ridica in picioare. meqtequguri etc. 3. cei mai multi sugari incep sii indriigeascii. 21). Fig. o anumitii juciirie sau o bucatii de tesiiturii coloratii. se rostogole$te. 3.

Se va procura o olifii din material plastic qi un dispozitiv suplimentar ("sciunel") cu ajutorul c h i a se fixeazii olifa. Sunt p w i ale corpului siiu qi vrea s i le cunoascii. va deschide un robinet de apii. Dificultiifile apar numai atunci cdnd. Cu cdt pirinfii ii acordi importan@ mai mici. Mamele incearcii foarte devreme si-1 deprindii pe sugar sii "facii" la olifii (de foarte multe ori din luna a 8-a). Momentul potrivit pentru obiqnuirea copilului la olifi este foarte controversat. de exemplu. in special. pediatrii. pozifia de stat pe vine". Senzatia de rece qi de apisare a marginii olifei. Fig. Copilul nu trebuie certat. Este important ca sugarul sii nu fie certat dacii stridaniile mamei sunt fir2 rezultat. fn schimb. cici i s-ar stimula qi rnai mult interesul pentru aceste manevre. Nu este bine ca sugarul s i fie liisat mult timp (peste 10 minute) pe oli@. Insistenpi inciipiifdnati ~i certarea copilului pot duce la reactii de negativism qi tulburiri de comportament mai grave. Dupi ce mama sesizeazii care sunt aceste ore. cu a d t va fi rnai bine. Normal. copilul devine curat abia in a1 111-lea an de viafi.23). va pune sugarul pe olifii qi va pronunfa in acelaqi timp cdteva sunete. Copilul atinge organele genitale qi se j o a c i uneori cu ele ("le manipuleazi"). incdt poate fi apreciat ca ceva perfect normal. anal se instaleazii dupi 1 ?h iar cel a1 vezicii urinare qi mai tkziu (vezi capitolul urmitor). Concomitent. atunci ~ 2 n are succes. degetele qi urechile. Or. Formarea deprinderii de a fi curat.22 . copilul capiitii impresia c i face un lucru interzis. sunetele din jurul lui contribuie adesea LL sii-1 obiqnuiascii pe copil sii "faci pe olifi" (fig. De la 10 la 11 luni Alimentafia Cantitatea de lapte poate f i redusii la 400-500 ml. "Jocul" cu organele genitale. 3. deoarece el nu este inci responsabil de actele sale. trecerea la o alimentafie . controlul sfincterului ani. Se va repeta d incercarea in fiecare zi la aceeaqi 01-8. Pe de a l d parte este greu pentru mame qi chiar pentru noi.10. Biiiefii. calmi. 3. mai ales la copiii cu diarei repetate qilsau prelungite. Olifa. fn plus. Copilul are fafii de corpul siiu aceeaqi curiozitate pe care o manifest3 fafii de jucirii ~i de intregul mediu inconjuriitor. s i nu incercim sii obiqnuim pe copil s i .echilibrafi. prin comportamentul pirinfilor. 0 alimentafie predominant lactatii fir2 pireul de zarzavat cu came in trimestrul a1 IV-lea a1 primului an de viafi duce la anemie marcati qi la receptivitate crescuti la infectii.~ stiipdneascii i muqchii ce intervin in acest act fiziologic.Sugarul d o m e cu juciiria preferat5. nu se va pierde prilejul de a-1 liuda. mereu aceleaqi. se intrerup aceste striidanii qi se reiau dupii vdrsta de 18-24 luni.deoarece se poate ajunge la prolaps rectal (ieqirea in afari a mucoasei din porfiunea terminalii a intestinului gros). Acest joc nu are nici o importanfii qi nu duce in nici un caz la masturbare.La 10 luni se poate incepe desprinderea sugarului de a face la olitii. mama ddnd dovadi de riibdare qi calm. au o preferinfii deosebid pentru organele genitale.23 . Aqa cum s-a amintit mai sus. 3. q a cum iqi pipiie. Fig. Este necesar s i fie cunoscute funcfiilecopilului. sugarul are scaunele la aproximativ aceleaqi ore. 3. fn caz de insucces timp de 2-3 siptiimdni.

M a m a sf copilul
corespunziitoare dupii 3ntAiul an de via@ se face cu mare dificultate. 0 alimentaiie rnai consistenti permite, la aceastii vbrstii, adaptarea coniinutului ~i orarului meselor copilului la programul familiei. & anotimpul cald qi in caz de febrii se creqte aportul de lichide (nu lapte!) cu ceaiuri slabe (simplu sau anason, chimen, mentii, muqeiel), apii fiartii sau fructe. De la 10 la 12 luni se oferii alimente consistente. Se incearcii sii se ^docuiascii treptat biberonul cu ceqca sau cu lingurip. in practicii insii, in continuare qi chiar in a1 doilea an de via@, copiii preferii sii bea laptele din biberon. Dimineata: lapte simplu sau cu fulgi de cereale sau un produs p a ~ i a adaptat (Milupa 2 sau 3, Nutrilon 2, l Nan etc.). sau o formulii cu adaos (Similac); pbine cu unt ~igem. La oru 10: fructe, sucuri de fructe, morcovi sau nimic. La ora 12-13 (14!): se renuniii progresiv la pireul foarte fin pasat pentru a-i da legume zdrobite cu furculip. in functie de sezon ~i posibilittifi, algturi de cartofi, legume variate: morcovi, dovlecei. spanac, salat5 fiartii, fasole verde, mazire verde, conopidii, rece se pot da din c h d in cbnd paste sfeclii. h se~onul fiinoase sau orez bine fiert (pilaf). La zarzavat se adaugii unt, de 1-2 ori pe siiptiimbnii cbte un giilbenyg de ou, iar de 4-5 ori pe siptimbnii came (ficat) sau peqte in cantitate de 60-70 g sau peqte slab de ap5 dulce. Se poate incheia cu un desert (fructe, compot). Dupa"crmiura: fructe strivite, fulgi de cereale cu fructe salt biscuiti sau prijituri de casi; la sfsrqit, se poate da lapte. iaurt sau br8nzii de vaci. Seara (in jur de ora 20): budinci, papann~i lapte cu cereale instant, fulgi de cu cereale, gris sau p i n e cu unt + br2nzi de vaci sau ~uncii slabii + un biberon cu lapte (sau ceaiuri slabe cu zahiir), mimilig5 cu unt ~i br2nzii de vaci. Ye mkurii ce copilul va deveni mai indemhatic, el va dori sii miinbnce singur. Tendinia lui va fi sii apuce direct cu degetele sale. Liisali-1 s-o facii. Este important de a-1 liisa sii aibii un rol activ in alimentarea sa. Acum, sau in luna urmgtoare, se poate incepe sg i se dea sugarului, din cbnd in cbnd, din mbncarea care se pregiite~te pentru restul familiei. La aceastii vkstii, copiilor le plac mAnciirurile pe care le pot duce singuri la gurii: legume fierte, cum ar fi morcovii, cartofii, fasolea piistii. Se pot da $i fructe crude: mere, zmeurii, piersici decojite, afine, tomate etc., pasate, strivite, tocate fin sau sub formi de compot. Pireurile nu se siireazi ~i nu se condimenteazii. Este permisii incii meniinerea alimentaiiei la sbn la 1-3 mese in 24 ore. De subliniat cii sugarii hriiniii la sbn, accept5 greu altfel de lapte. Laptele (produse industriale sau de vacii) qilsau derivate (iaurt, brhzii de vaci) r b b n alimente de bazii, prezente in "meniul" zilnic. Unele "progrese" St6 in picioare. Un alt progres remarcabii este cg sugarul sti in picioare. El reuqeqte sg se agaie de gnlajul patului sau prcului, hcearcii sii se ridice, qi dupii multe eforturi qi ciideri, triumfeazil: sti drept 3n picioare. Statul in picioare ("stafiunea biped8") este proprie omului. Este progresul cel mai important in dezvoltarea motorie a sugarului. Acest triumf il simte ~i sugarul: f a p lui este veselii, se uit2 cu mhdrie in jur, se simte cumva la fel cu tatiil, cu mama, cu fraiii sili mai mari. Nici n-a reuqit bine sii stea in picioare qi de bucurie chiuie, incearcii sg iopgie, ridicg braiele. Bucuria qi miqciirile cu miiinile sunt peste mgsura fortelor sale. El poate ciidea; lovirea ii frheazii qi ambnii incerckile. Nu-1 liisaii sii stea prea mult in picioare; dacii se clatinii, sprijiniii-1; mhgsiaii-1 dacii nu a reuqit; luaii-1 in braie; jucali-vg pugn cu el, nu-1 liisaii tot timpul in pat, ci punep-1 htr-un scaun inalt. Garnbele lui sunt incg slabe pentru a putea susfine mult2 vreme greutatea corpului. Tinut la inceput de axile, iar dupii 2-3 siiptimhi numai de vbrful mbinilor, sugarul poate piiqi (fig. 3.24). C u r h d h a @ sg se deplaseze sprijinindu-se de-a lungul patului, prcului, apoi se iine de un fotoliu qi reuqeqte

Fig. 3.24 - Susfinut de rniiini, sugarul poate p@i.

Sugaruf (de fa 1 Zunti fa 12 Zuni)
Se contureaza'personulitutea. Copilul devine din ce in ce mai mult o mic5 personalitate. Preferintele ~i repulsiile se exprim5 prin manifestbi din ce in ce mai pregnante. Este dibaci in anumite actiuni ~i rim8ne st8ngaci in unele gesturi, care par simple, dar care lui nu-i reugesc. P5rinfii sunt datori s5 urm5reasc5 toate componentele fizice, spirituale gi emofionale, care contureazi o personalitate. Trassturile de comportament care nu sunt pe placul pirintilor nu se vor combate prea repede; se incearci mai int8i s i se inl5ture ceea ce a aparut in mod nedorit. Daci un copil este vioi, nu se va incerca s i se faci din el un copil lini~tit, oblig8ndu-1 s i stea cuminte; se reuseste -- mult mai sigur - dandu-i-se o jucririe sau cre8ndu-i o alta preocupare. Contactul social. incepe s5 ingeleagi daca este liudat sau certat; inventeaza trucuri. Reacfioneazg conform firii lui la mici "ordine" date de adulti. Striinii sunt priviti (selectiv) cu suspiciune. R8de tare sau z8mbe~te. exprimi pllicerea sau disconfortul, dar isi atenfia poate fi abitutii. incepe s5 se joace cu altii, nu nurnai al5turi de ei. Simte nevoia de societaie. La sf8rsitul primului an de viat5, copilul i ~ manifest5 evident nevoia de i companie. Vrea sa se joace in incriperea in care se afl5 ceilalti membri ai familiei si asteapti s i i se vorbeasci, iar daci este liisat singur, reactioneaz5 - deseori - prin pldns. Limbajul. Spune bisilabein lanturi: "ma-ma", "papa", "ta-ta" f i r i adresi. Reacfioneazi c8nd este strigat pe nume ~i c8nd i se soliciti sri dea un obiect. Imitii zgomote auzite sau pe care le emite el singur. Moduleazi vocea tare, incet ~i soptit. Se joac5 cu limba, cu saliva pentru a produce zgomot.

Fig. 3.25.

s i meargi de la o mobili la alta. Toate aceste incerciri sunt insofite de multe cideri. C8nd cade de la o in5lfime mici, nu se int8mplii nimic; dac5 insi c5derea s-a fiicut de la o iniilfime mare sau daci a cizut pe un plan tare cu un segment a1 corpului mai sensibil (capul, risucirea m8inii etc.), sugarul fipi, nu se rnai "opre~te pl8ns" din ~iam2n5 incercirile cu c8teva siiptim8ni sau chiar luni. Statul in picioare si deplasarea dau copilului prima triire a spafiului. Apucarea. S-a amintit c8t de mult timp ii trebuie sugarului pentru a r e u ~ i i apuce obiectele. De abia s acum el ajunge s5 prind5 obiectele cu degetul mare (policele) ~i ar5titorul (indexul). Datoriti acestui progres, el apuci obiectele usoare cu precizie ~ ;finete i ~ i -face pliicere s5 le arunce. Aceasta ii d i ~io senzafie i de putere. A ~ e z a t intr-un scaun inalt, el apuci un cub ~ i -d5 drumul. Apucii succesiv toate obiectele din i jurul siiu ~i se distreazi privindu-le cum cad. A~teapti laudele ~i aplauzele mamei pentru noua lui reu~iti: se necaje~te daci nu i se dau inapoi obiectele cizute. C2nd i se redau, le pipiie, le duce la gur5, le priveste ~i apoi le arunci din nou (fig. 3.25). intre mami ~i copil, aceastii mic5 manevr5 este un joc; adesea cei din jur se irit5, i ~pierd rsbdarea, il apostrofeazi, ii indepiirteazi i juciiriile ~ i - p5r5sesc. Este o gre~ealii. 1 (Vezi ~ifig. 3.14, pag. 161). Memoriu continu5 s i se dezvolte. Copilul recunoaste persoanele din anturajul imediat si i ~cauti i obiectele pierdute. Inteligenfa prncticn' se manifesti prin aceea c5 poate deschide o cutie; poate executa unele ordine simple: deschide gura sau intinde m8nufa la comand5.

Supraveghere si ingrijiri Somnul. Ca ~i la adult, nevoia de somn prezintii mari variafii individuale. Unii copii sunt foarte vioi, dorm mult, pentru a-si reface energia. Alfii, rnai lini$tifi, au nevoie de mai pufin somn. in inedie, spre v8rsta de un an, sugarul d o m e 10-12 ore noaptea si circa 2 ore ziua. Unii sugari mari si copii mici refuzii s5 rnai doarm5 dup5-amiaz5. Dac5 dorm in cursul nopfii 1 1- 12 ore sau dacii dorm rnai mult in cursul diminefii, nu mai este nevoie s5 doarm5 dup5-amiazi. Chiar dac5 seara sunt foarte obosifi ~i mai iritabili, inseamn5 c5 fac parte din

Mama Sf capilul
categoria de copii care nu au nevoie decilt de un singur somn. D a d adorm seara greu, mai &iu se va scoate copilul la plimbare spre searii qi, in continuare, in familie se va evita excesul de impresii (jocuri,musafiri, agitatie). fnccr'l{ii~nintea. la aceasd vkstii, sugarul nu Nici are nevoie de inciil@mhte de protecfie pentru picioare. Numai in cazurile in careeste dus in curte sau s d pe o podea rece qi cu asperidti are nevoie de i n c a t h i n t e . Se procurii ghetufe de dimensiuni mai mari, cu v M larg, cu talpa flexibil2. fnciiltiimintea cu talpa tare accentueazii tendinta la picior plat, cu care, de fapt, sugarul se naqte qi care se menfine fiziologic qi la copilul mic. Pentru cei rnai multi copii, ghetele nu reprezind un ajutor, dar nici nu le stricii, cu conditia ca pielea sii fie foarte moale qi cu talpii flexibilii. Cum se ridiccr' sugarul mare in braye. Petreceti milinile in jurul toracelui sau pe sub axile (subsuoarii) qi ridicati-1 astfel incilt greutatea corpului sii fie purtad de ambele articulafii ale umerilor; nu-1 ridicafi niciodatii qi nu-1 i n v a i t i de milini, bratele lui trebuind sii susfinii in acest caz intreaga greutate a corpului. Ce se face dacii sugarul se serveqte cu predilecfie de manu stcingz! Chiar dacii pkintii au impresia cii va deveni stilngaci, nu-i vor interzice folosirea milinii s t h g i , obligkdu-1 sii foloseascii m b a dreapd. Folosirea preferential5 a unei m%ni este dictad de conformafia qi dezvoltarea creierului yi reprezind o particularitate biologic5 ce nu trebuie interpretad ca un defect qi de aceea nu se combate prin pedepsirea copilului. Este greqit qi dificil sii fie obligat sii se foloseascii de milna dreapd, cilnd pentru el este mult rnai natural sii o foloseascii pe cea stbgii. Forfarea pentru folosirea m W i drepte poate determina o form5 de nevrozii la copilul mare. Majoritatea indivizilor stilngaci nu au dificultiti serioase in via@ qi in meserie.

3.11.D e l 11 l 12 luni a a
Copilul Tmplineqte in c u r b d un an. Dupii aceea nu se rnai discuti despre copil in luni, ci in ani. Ajuns2 la acest moment, orice mam2 priveqte inapoi asupra anului scurs. Copilul a ficut progrese uria~e, a devenit o mica personalitate, ce poate face multe lucruri cu corpul siiu qi care are o vointii proprie. in acelaqi timp, mama a inviipt "meseria" de mam2. Satisfactia cea rnai mare a unei mame este de a fi conqtientii de increderea copilului in ea qi de faptul cii el o "cunoaste". Orice mama ia o mulfime de hot&&, din instinct, fiirii a reflecta prea mult. Cilnd este nesigurii, copilul ii aratii prin reactiile lui d a d solutia adoptad este cea rnai nimerid. hcerciirile qi gre~elile fac parte din viata piirinfilor qi nici o carte sau nici un medic nu o pot scuti pe mam2 de emofii sau de situafii nepreviizute. Medicul ~i c w i l e sunt totuqi ajutoare obligatorii in creqterea qi educafia copilului. Nu se mai concepe, in viafa modernii, o familie care sii nu se initieze in problemele de s2n2tate care constituie bunul cel rnai de pret a1 omului! in pragul trecerii in a1 doilea an de via12 al copilului, mama simte cii nu mai este singurii, cii sop1 siiu a intrat tot mai mult in rolul de tad. De acum ambii piirinfi vor avea ca scop permanent ingrijirea sbiitiifii fizice qi educafiei copilului; cu acesta vor deveni yi ei copii, vor tr& din nou etapele copilkiei, vor incerca sii facii din copil mai mult decilt au fost ei qi vor visa ca acesta sii nu repete greqelile lor. Pentru aceasta este nevoie de devotament, de W i r e permanend, de striidania de a fi aqa cum ar vrea sii devinii copilul lor, prin puterea exemplului lor. in vederea acestui deziderat, este nevoie de instruire permanentii. Azi, copiii nu rnai pot fi crescuti din instinct, in cadrul ciltorva norme moqtenite prin tradifie, ci prin documentare continua asupra psiho-sociologiei copilului din societatea modernii, i n continua transformare. Alimentafia La un an (qi nu rnai inainte) se pot da o mare parte din milnchrile ce se giitesc pentru frafii rnai mari. Atilta timp cGt prime~te zilnic legume, fructe, came qi lapte, se poate tine seama de preferinfele copilului. Bineinfeles cii se va intocmi un mediu echilibrat. Majoritatea copiilor prefer2 o alimentafie simpl2, bine pregiititii, necondimentatii, apetitul devine capricios, inegal, cu preferinfe.

Sugarul (de la 1 lunci la 1 2 luni)
in multe c a i se recornand5 s5 se renunfe la biberon. in realitate, marea majoritate a copiilor chiar ~i dup5 vsrsta de un an prefer5 s5 primeasc5 laptele (cu sau f5r5 adaosuri) cu biberonul. Dimineata se d5 lapte simplu, iar seara imbog5fit cu f5ini de fructe sau cereale. Unii p5rinfi prefer5 s5 dea inc5 lapte paqialadaptat (Milumil 2 sau 3, Humana 2, Nutrilon plus, Beba, Nan etc.). Organismul copilului de un an este ins5 maturat s5 primeasc5 lapte praf integral sau lapte de vac5 de bun5 calitate. La masa de pra^nz, potrivit traditiei culinare romiinesti, multe mame dau mai intiii copilului sup5 sau ciorb5 cu multe zarzavaturi ~iapoi pireul cu came. Dac5 se fine mult qi la sup$ se va incepe cu pireul cu came ~i "supa" va fi "felul a1 doilea". Pireul este de preferat din cartofi sau morcovi cu unt. Se pot da ~i alte zarzavaturi (dovlecei, conopid5, sfecl5, albituri etc.). Se prefer5 camea "rosie" de vifel sau miinzat. Se poate da si came de vac5, pevte slab; oul se poate da ~i ca ochi sau chiar ornletii. Ca variafie se poate da mkiiligufi cu br2nz5 de vaci sau iaurt, ciulama, pilaf, paste f5inoase fine. Se poate da ~i briinz5 topits. Masa se poate incheia cu compot, suc de fructe sau o pr5jitur5 de cas5. La gustarea de la ora 10 nimic sau numai fructe. La gustarea de dupi-amiazi: iaurt, briinz5 de vaci sau briinz5 topit5, fructe strivite (mere, banane, piersici etc.) simple sau cu biscuifi ~i briinz5 de vaci. Mamele care au timp pot da creme, budinci, prgjiturele de cas5 etc. seara cereale cu lapte ("Brei". terci). Alimente interiise. Nu se dau copilului cafea natural$ ceai rusesc concentrat, miinc5ruri condimentate, salamuri afumate, sl5nin5, peste afumat, b5uturi alcoolice, mur5turi. De asemenea nu sunt indicate leguminoasele uscate (lintea, fasolea, maziirea), varza acr5. Excesul de sare. in mod fiziologic sugarul ~icopilul mic nu au nevoie de "s5rarea" miinc5rii. Excesul de sare favorizeaz5 aparifia hipertensiunii la adult. in unele (S.U.A., Anglia, T5rile Scandinave, Germania) este interzis adaosul de sare la fabricarea conservelor pentru copiii mici. Sandvi~urile 11-12 luni. Sugarilor care au inv5fat la s5 mestece bine, li se poate da dimineafa, la masa cu lapte, o tartin5 cu unt sau cu o past5 moale de fructe (mgceqe, mere, gutui). Este important s5 li se deapiiine proasp5t5, alb5, t5iat5 in felii subfiri. Spre sfiiqitul lunii a XII-a, se incearc5 ~i piiinea neagr5. Pe piiine se poate da, pe ldng5 unt, briinz5 de vac5, briinz5 topit5, partea slab5 din qunca presat5, parizer de bun5 calitate. crenwur~ti. acum inainte, unii copii prefer5 variatia De in alimentafie. Se va evita excesul de dulciuri. Adaosul de zahiir nu mai este obligatoriu la laptele de vac5. Dulciurile ~i pr5jiturile se vor da numai dup5 mese, nu intre mese. La masa de sear5 este bine s5 nu se dea deloc dulciuri. Excesul de dulciuri (zahiir, miere, dulceat5, bomboane, gemuri, pr5jituri) au un rol incontestabil in aparifia cariilor dentare.

~

Dezvoltarea fizica yi psihomotorie Creutatea se tripleaz5 fat5 de cea de la naStere; la cei niiscufi cu greutate mic5. se tripleazg mai devreme. B5iefi: mediul urban = 9 100 - 9 900 g; mediul rural = 9 200 - 9 800 g; Fete: mediul urban = 9 100 - 9 300 g; mediul rural = 9 000 - 9 300 g: Sunt cifre medii. Deviafiile de plus sau minus 700900 g se apreciaz5 ca normale. frzdlfimea (talia) $i pel-imetre Talia B5iefi: mediul urban = 75,32 cm (+I- 3 , l l ) ; mediul rural = 74,88 cm (+I- 3,37); fete: mediul urban = 73,91 cm (+I- 3,Ol); mediul rural = 73,28 cm (+I- 3,23). Perimetrul cranian B5iefi: mediul urban = 46,23 cm (+I- 1,54); mediul rural = 45,96 cm (+I- 1,66); fete: mediul urban = 45,24 cm (+I- 135): mediul rural = 4 4 3 1 cm (+I- 1,74). Perimetrul toracic B5iefi: mediul urban = 47,26 cm (+I- 2,22); mediul rural = 47,30 cm (+I- 2,44); fete: mediul urban = 46,29 cm (+I- 2,04); mediul rural = 4 6 0 6 cm (+I- 2,39). Dentitia. La un an copilul are in medie 6 dinfi (4 sus qi 2 jos). Exist5 foarte multi copii perfect normali la care primul dinte apare de-abia acum sau chiar mai t8rziu. Dezvoltarea motorie. Aceast5 virst5 este treapta intermediar5 dintre pozifia orizontala si cea verticals, inc5 instabil5. Perfecfionarea se face treptat. Astfel, dac5 in primele luni pozifia obisnuit5 era cea culcat pe spate sau pe burt5, la 12 luni aceast5 pozi~ie adopt5 se numai in somn. Se intoarce spre ambele p5qi qi ajunge s5 ?ad5 atiit prin tracfiune (se apuc5 de degetele adultului), ciit si singur.

Mama $i mpilul
a) Pozifia "sezbnd" este liberi, cu un echilibru stabil (at& pe un plan orizontal, ciit qi in bratele mamei), se poate sprijini qi intoarce spre toate piqile. b) Ridicarea in picioare. Am vizut c i i-au trebuit 3-4 luni piini ciind s i se ridice qi s i se aSeze singur. La 12 luni majoritatea copiilor se ridici numai cu sprijin qi doar o mici parte liber. Unii dintre ei reuqesc s i fac5 singuri ciitiva pqi. Tinhdu-se de mobili "merg" relativ repede. Apoi trec in "patru labe" qi se deplaseazi cu vitezi. c) Mersul in patru labe. De la poziiia orizontali piin5 la mersul nesprijinit, sugarul a exersat luni qi luni de zile; rnai inGi s-a "tikiit", apoi a mers "de-a buqilea" qi, in sfiirqit, inainte de a ajunge la stafiunea biped$ "a mers in patru labe, ca un urs", mers care este inci preferat de citre unii qi la aceasd viirsd, datorid vitezei rnai mari de deplasare. Din aceasti poziiie poate sta in qezut sau se ridici in picioare. Aqa cum am rnai aritat, unii sugari trec direct de la tiiriire la pozitia "in qezut" qi apoi in picioare. d) Pozitia in picioare si mersul. in general, un copil de un an s t i in picioare nesprijinit, dar inci f i r i echilibru qi &iposibilitatea de a se deplasa. Mersul se invag foarte hcet: rnai hA este nevoie t i ca sugarul s i fie "copt" pentru a incerca spontan s i se ridice qi s i incerce s i se deplaseze, sprijinindu-se singur; numai dupi aceea adultul il va ajuta (la inceput sustiniindu-1 de subsuoare qi apoi de v W l miiinilor) s i pgqeasci. Mersul de unul singur se r e a l i z e d , la majoritatea copiilor, intre 12 qi 14 luni. Dac5 intikzie prea mult, se va consulta medicul. La inceput, copilul merge leginat, cu baza de sustinere lirgiti (fig. 3.26). Adesea, cade pe qezut dupi 3-4 paqi. Copiii sunt foarte perseverenti in a invip s i meargi, luiind-o mereu de la inceput. Cu timpul devin siguri pe ei. Ei merg sprijinindu-se de pereti; inainteaz5 din mobili in mobili, de care se tin cu o m h i . Din pozitia bine in picioare, se pot q e z a =i ajutor. Poate tine un creion cu care miizg5leyte o foaie de hiirtie. Poate aduna firimituri de p%ne qi le duce la gurL incearci s i bea din ceaqci. Cospereazi din ce h ce rnai mult qi rnai ales la dezbricat qi descilpt. Unii dintre copii, care incep s i meargi devreme, dupi ciiteva incerciki inceteazi brusc s i rnai meargi qi timp de 1-2 luni nu rnai incearci deloc (s-au speriat de nesiguranta lor qi de cideri). Ei divin rnai prudenti qi 182

Fig. 3.26 - La un an, rnulfi copii fac prirnii pa$, nesusfinufi.

fac o noui incercare abia dupi ce uiti primul qoc. Nu vor fi foqati! Daci face progrese qi in vorbire, mersul dobhdit poate s i dispari temporar, ca qi cum qi-ar concentra toate eforturile pentru noua achizitie. La fel, dup5 o boal$ ii trebuie un timp pentru a merge la fel de bine ca inaintea bolii. e) Ce poate face un copil la 12 luni. St5 liber in qezut, s d singur in picioare qi face, sustinut, primii pqi. Se urc5 pe s& in 4 labe. Este captivat de dorinp de a ci invita s i meargi. Dac5 qtie s i meargi, va umbla prin casi in majoritatea timpului. Daci ajunge piin5 la mas$ qtie si-qi hsuqeasci diverse obiecte. Poate tine o bili mic5 cu degetele ~id i drumul in mod voit unor obiecte pe care le fine in miin5 (cu ciiteva luni h urm5 le sc5pa din m h i ciind obosea prea tare sau c h d voia s5 apuce un alt obiect). Acum qi in lunile urm5toare p h i spre 18 luni, ocupaiia lui favorit5 va fi s i arunce diferite jucikii peste marginea patului sau tarcului, sau le va arunca intr-un recipient, pentru a le scoate apoi. Este pasionat s i descopere, s5 apuce cu "pensa" (degetul mare - degetul aridtor) gunoaie, firimituri, nasturi, mirgele etc. ~is i le duci la guri ("le gusti"). incepe s i devini ingrijoritor pentru cei din jur. Nu rnai poate fi l i s a t singur, deoarece este expus accidentelor atunci ciind apuc5 qi trage spre el tot ce atinge. Aceasta este insi modalitatea lui de a cunoaqte mediul hconjuritor. Cei din jur il invati mereu ciite ceva, deoarece el ii solicid. La aceasd vhst5 invag mult qi repede. Pregitirile pentru mers qi pentru vorbire

Sugarul (de la 1 lun&la 12 luni)
A

;i

sunt incheiate. tncepe s5 exerseze si aplic5 ceea ce a i11v5tat in materie de limbaj. Ascults cu atenfie si sporo\~liieste mult. Spre marea lui pliicere devine tot mai independent. contactele cu mediul devin mai diferentiate. le alege. Lirnhajul. Afar5 de "ta-ta", "pa-pa", "ma-ma" (singurele cuvinte cu adresii) majoritatea copiilor nu n1ai pot spune declit c2teva silabe sau unele cuvinte fom~ate 2 silabe. Vorbirea incepe ins5 s5 devin5 din ~nijloc comunicare: dorinfele ~i sentimentele proprii de vor fi exprimate prin silabe simple. Repet5 lucruri de care adultii se amuz5. Multi copii incep s5 vorbeascii rnai tlirziu. Ei sesizeazi multe situatii din mediul lor, ~ t i u arate s5 diferitele p5qi ale corpului si multe obiecte din camerg, diferentiaz5 dup5 nume persoanele din jur, executi mici ordine. dar nu articuleazi nici un cuviint. Au ceea ce se cheamj. un "limbaj pasiv", dar nu au trecut inc5 la treapta de "limbaj activ". Am intiilnit foarte multi copii care intelegeau foarte multe notiuni, dar care nu au articulat nici un cuviint p2n5 in jurul viirstei de 3 ani. Toti acesti copii s-au dovedit ulterior foarte dotafi. Dacii nu exist5 leziuni nervoase sau defecte ale auzului. lipsa limbajului activ nu constituie un motiv dc ingrijorare. Contactul social. in aceast5 perioadi se intensificii diferentierea psihicii. Spre sf2~itul primului an de viat5, se ubserv5 rnanifestc de simpatie sau preferint5. refuz sau protest fat5 de persoane, juc5rii sau miincare. Manifest5 de asemenea acte de msnie, invidie, gelozie. La ceea ce ii provoacli nepbcere, copilul reacfioneaz5 nctiv. cu protest sau furie, sau pasiv, cu team5, reacfie de evadare. Tip5 pentru a atrage atentia asupra persoanei sale. in accastii perioadii copilul devine un "partener", incepe s5 rostogoleasc5 mingea, inm2neaz5 cu pllicere obiecte ~i ayteapti s5-i fie restituite, ii place jocul in colectiv. Mama devine tot rnai mult model pentru propria conduitii. Copilul imit5 tot ce face mama, gesturile ei, p2ni $i dispozifia, starea de spirit. Din punct de vedere stiintific, nu s-a r5spuns inc5 hotBlit la intrebarea: i n ce m5surii copilul se adapteaz5 la aceast5 vlirst5 caracterului si particularitlifilor mamei? Copilul are posibilit5ti de inregistrare mult mai sensibile dec2t isi pot imagina adultii. Activitatea motorie, posibilitatea de a-si controla gcsturile miiinilor, de a apuca si I5sa. de a pip%. posibi-

litatea de a vedea. de a misca, de a se apropia de ceea ceI tenteazli. de a se indeplirta de ceca ce nu-l intereseazri. toate ii permit s5 cunoascii lumca din jur: spatiul, obiectele neinsuflefite. conturul, consistenta moalc sau durii, fes5tura lucioas5 sau aspr5. formele, dimensiunile. Paralel cu acestea, copilul cunoaste propriul corp. Psihologii insist5 asupra a ceea ce ei numesc "schema corporal$' i n cunoa~tere'a sine. Aceastli cunoastere derivli de din sinteza inconstient5 a unor senzafii: miingsierile, contactul cu msinile care-i fac baie, senzatiile de cald si de rece. rniscikile ~i pozitia membreior. Cei din jur sunt datori s5 arate si s5 pronunte in fata copilului termenii ce denumesc diferite piirti ale corpului: nasul, gura. ochii etc. (atlit la adulti. c2t si la copil). La inceput va Si inviitat sii pronunte numai cuvinte mono- ~i bisilabice ca: ta-ta, ma-ma. pa-pa, pa. apa etc.). Mama este prima si cea lnai bun5 oglindii. Din clind in c2nd copilul este dus in fata ogl~nzii. il bucurli mult, dar nu se va recunoage, se pare. declit dupa vlirsta de 14-15 luni.

Supraveghere si ingrijiri
Se contureaz5 din ce in ce rnai mult personalitatca si caracterul copilului. in functie de acest caracter se vor adopta yi atitudinile adulfilor. Timidul are nevoie de o protecfie mai mare, de mgng2ieri. de vorbe dulci. de blgndete. in schimb. nu se vor executa ordinele celui pretentios. Cei care incep sii "speculeze" dragostea mamei prin crize de pl2ns trebuie s5 simtii cd cei din jur nu se supun manifestiirilor lor de mlinie. Au drept la rn2ngiiiere. dar in limite rezo~~abile pe bazi de si reciprocitate. Vom repeta cii latlil trebuie s i fie prerent zilnic i n viap copilului ca sii-l simtii aliiluri de el si s&participc la toate activitiitile lui. Oriciit ar fi de ocupat trebuie s5-~i g5seascli tinlp pentru familie ~i cu atat rnai mult pentru copil. Prezenp tatlilui este necesarii la plimbarea de sear5 yi absolut obligatorie in zilele de siirb5toare ~i de vacanfii. Sli fie prezentii comunitatea: M A M A COPIL-TATA. Consultzil ~nrdiculrsre ohligatoriu. Chiar dacli sugarul este sjngtos, la sfgrsitul anului are ncvoie dc un consult medical amlinuntit. care sii facri bilanlul dezvolt5rii fizice si psihice din pcsrioada de sugar si s5 fixeze jaloarlele pentru etapa uim5toare. La un an se administreax5 700 000 u. 1. vita~nina I) pe gurli i n cazul in cnrc nu s-a fiicut profilaxia rahitismului prin administrare zilnicli. Se continuri. la cei la care s-a inceput. administrarca de fluor.

'I
I !

,
!I
, ,

'

'II
I
I

'

i

1

I

!
I

1
I

Mama si copilul

3.12. Gimnastica sugarului
Orice copil are nevoie, in afari de o alimentafie corectii qi de ingrijiri corespunziitoare, de multii miscare. Sugarul siiniitos face "gimnasticii" din proprie inifiativii: d i din picioare si din miiini etc., cu condifia ca misciirile s i nu-i fie ingriidite de o imbriiciiminte incomodii (prea strgmti, prea largi, prea groasii etc.). Cu ciit sugarul se mi@ mai de timpuriu ~i mai mult, cu atiit el se dezvoltii mai bine. Mama poate executa cu sugarul diferite exercitii de gimnastici, incurajiind nevoia lui fueasci de mi~care. Va avea grijii sii solicite in mod uniform toate grupele musculare, altemiind diferitele tipuri de exercifii. Gimnastica sugarului se va incepe numai dupii ce a implinit 3 luni. Se va practica numai cu copii niscufi la termen. Pentru prematuri se va cere sfatul medicului. Se infelege cii la sugarul bolnav, febril, gimnastica este contraindicatii. Momentul cel mai potrivit pentru gimnastici este inainte de baia zilnicii de curifenie sau inaintea uneia dintre mese. Camera trebuie s i fie bine inciilzitii. in anotimpul rece se poate pune in apropierea sugarului un radiator electric. in zilele cilduroase de varii, gimnastica se poate face afari sau in fafa unei ferestre larg deschise. Exercifiile se executi cel mai bine pe un plan dur (masa de infii~at; mas2 oarecare, acoperiti cu o piturii o care s i nu alunece, deasupra c ~ e i se intinde un scutec a sau un cear~afcurat). Copilul nu va fi lisat nici un moment nesupravegheat. Mi~ciirilevor fi executate cu bliindefe, cresciind treptat in intensitate ~i amploare. Nu se va incerca s i se invingi cu bruschefe opozifia sugarului. Articulatiile, aparatul ligamentar ~i musculatura copilului sunt inci fragile. in principiu, gimnastica urmiire~tesii favorizeze trecerea de la motricitatea necoordonati, descrisi in primele luni de viafi, la motricitatea voluntarii corespunzitoare maturirii treptate a sistemului nervos. Se va avea griji sii nu se exagereze din dorinfa de a face bine copilului. Se recomandi ca inainte de inceperea "~edinfelor" gimnasticii, s i fie cerut sfatul de unui medic sau unui cadru calificat in acest sens. Nu tofi sugarii beneficiazi de gimnastici. 184

Fig. 3.27 - Miqcarea de rotalie. Mama cuprinde cu msna stsngri gamba sugarului, cu cealaltri. apucri piciorul $i executri. mi$cZri de rotalie in ambele sensuri (8- 10 mi$cZri pentru fiecare picior).

Fig. 3.28 - Se executri flexia $i extensia succesivti a membrelor inferioare, in&-un ritm lent. Se poate vorbi sau csnta cu copilul, pentru a sublinia ritmul m i ~ c k i $i a spori plricerea de a participa i la exercitiu.

Fig. 3.29 - Aceea~i miqcare (flexie-extensie) se executil concomitent cu ambele picioare, exercitsnd $i o uvoarri presiune asupra abdomenului.

3.Tractiune din pozilia culcat pe spate. incet la loc.Mivcarea de rotalie a m2inii se face la fel ca cea a piciorului.30 . Duce bralele lateral pe llng5 cap.34 . Fig.Bratele sugarului se intind lateral pe linia umerilor.a.32 . p2n5 in pozilia ~ e z h dEste menlinut 1-2 secunde in aceast5 pozilie. b . incruci~lndu-se deasupra pieptului copilului.Flexia $i extensia din articulalia ~oldului.Sugarul (de la 1 lunti la 1 2 Zuni) Fig. Fig. a v h d grijj s5 nu se loveasc5 la cap.31 .33 . apoi culcat . RepetH mi~cikile 6-8 ori (incephd din luna a VI-a). 185 . 3. Fig. de Fig. Apoi se aduc in fala. 3. 3.Mama apuc5 mlinile sugarului punlnd degetul mare in palma acestuia. 3. apoi in sus. in pozilie vertical5 fa[%de planul mesei $i le aduce de-a lungul corpului.

p&$e$te fie pe vlrfuri. Aceasti durati nu va fi depgqit5. dupl care se poate face o micl pauzl. Durata unei qedinte este la kceput de 3 minute.Exercifii care s t i m u M ridicarea in picioare (pentru sugarul intre 9 $i 12 luni). deaarece sugarul se miqcl qi singur.35 . Se va observa c2 prin stimularea pllcerii de miqcare. Se va vorbi tot timpul cu sugarul.36 . Fig. Se va hcepe cu cele mai simple. Dupl clteva qedinte. apoi se ridici trunchiul sugarului la 20-25 cm deasupra planului mesei. se mentine clteva momente in aceastii pozifie. pentru a nu rlci. 3. 3. Pentru copiii care prezinti unele defecte de motricitate (hipotonii sau spasticitifi inniscute sau a p h t e h urma unor boli). copilul va participa "activ".38 . prin exercitiile sistematic efectuate.chiar efectuati de cadre de specialitate. fie aplickd ambele plante.Pentru i n w e a mu~chilorspatelui (dupg 5 luni) se cuprind articulafiile pumnului sugarului care este culcat pe abdomen. 3.37 . Un exercifiu nu va dura mai mult de 1-3 minute. gimnastica va fi indrumatl sau. Exerciple de gimnasticl pe care le recomandiim pentru sugarul s5nltos vor fi efectuate de mama sau de persoana care ingrije~te sugarul. apoi se readuce ugor in pozifia initial& La inceput ridicarea trunchiului sugarului se face cuprinzlnd articulafiile u m h l u i sau rtidticiniie bra~elor. . Brafele se dep&e& lateral.Mama gi copittit Exercitiile descrise qi ilustrate h acest capitol sunt exclusiv mijloace de prevenire a unor deficiente de creqtere qi posturale (de pozitie). h aceeaqi secveng. in timpul ciireia copilul va fi invelit cu un scutec moale. motricitatea spontan5 a copilului se va accelera. 3. Fig.Exercifiul "roaba" pentru sugarul trecut de 9 luni. Fig. hcurajiindu-1. Fig. chiar dacl la inceput opune oarecare rezistenp ~i plhge. apoi poate creqte treptat p l n l la 15 minute.Mersul in picioare cu bra~ele intinse. care a inceput sti umble in patru labe.

ei fncep s2 dea dovadg de atenfie qi de doring de societate. De mult succes se bucur5 unele obiecte din material plastic sau din cauciuc colorate (ceqti. Ocupafia preferat5 r5mdne golirea qi "rearanjarea" sertarelor. a t h a t e pe o sfoar2 de marginile patului. Perioada 4-9 Zuni. Capacitatea de a se juca se lgrgeqte de fndatg ce sugarul fnvaf5 s5 apuce. au apgrut numeroase teorii. Cdnd sunt afar& se uitg la frunzele qi umbrele copacilor. cu animale frumos colorate. A Perioada 9-12 Zuni. In a1 11-lea an de viafa' copilul va f i captivat de apg qi nisip. fncg din luna a 11-a. dar nu deasupra nasului. le aruncg qi fncearcg s2 le apuce din nou. anume c2 activitatea qi faptul c5 e farniliarizat cu ceea ce face ii oferg plgcere. La vksta de 8-9 luni ne putem da seama cel mai uqor cg nu numai excesul de energie sau plgcerea de a acfiona sunt foqele motrice ale jocului. nasturi. ~ermipindu-i meargg qi s2 s5 se joace in acelaqi timp. Pentru protejarea dezvoltgrii psihice. De o simpatie deosebitg se bucurg juciiriile pe care le poate trage dupg el. greblg. Juca'rii adecvate sugarului. intereseazg fn mod preponderent: o juciirie sungtoare. Cu multi pasiune introduce obiecte mai mici in altele mai mari. Nu se vor lgsa la fndemdna sugarului obiecte acoperite cu vopsea care confin plumb. c2 mai important2 este trsirea decdt exersarea. de a cultiva imagina~ia puterea de concentrare a copilului. . "Prelucreaz5" o cutie metalicg cu o lingurg de lemn. Suprafnzestrarea cu juciirii este la fel de dgungtoare ca supraalimentafia. jucdndu-se pe rand cu ele. ii fac plgcere. lingurife). La aceasti vkstg. Cuburile compacte sau goale. La un an.). o rgfuqcg. latura formativ5 a jocului.jocul este qi mai interesant ~ 2 n are la indem2ng d cdteva obiecte simple (sit& lopgficg. In leggturg cu sensul jocului. Se vor suspenda obiecte colorate de marginea de sus a laturilor patului. fncdt copilul s5 nu se poat5 rgni. solnife. rulmenfi de metal. "juciirii" pe care copilul le poate inhala. ca qi diverse obiecte de bucgtgrie. befe. cdnd sugarii se trezesc din somn sau dupg ce mgndnc5. cufite). Se recornand5 aqa-numitele "piramide din cuburi". sugarul poate intinde fn jurul lui o mulfime de obiecte. Juciiriile trebuie s2 fie totdeauna curate qi cu discerngmdnt selecfionate (forma. dar bgnuim ceva din ceea ce il satisface qi pe omul matur. obiectele foarte simple fi oferg noi posibilitafi de a se juca. cuburi. juciirii ale frafilor mai mari (pericol de infecfie). obiecte t%oase sau ascufite (ace. el poate urmiiri ce se f n t h p l g cu jucgriile. Trage spre el un animal pe rotife qi-1 lasg s2 plece iar. ci are semnificatia unei preocupiiri serioase. fntre luna a 11-a qi a IV-a. Perseverenfa. jucgrii de celuloid care se pot sparge in bucgli mici tgioase cdnd sugarul le bag2 fn gurg. animale care c2nti. risckd s2 se sufoce (fig. orice juciirii care nu se pot spgla. Sezdnd.39). Nu se ?tie sigur ce se petrece fn mica fspturii. joac5 cu un adult jocul "cucu-bau". furculife. le strdnge in mdini. fi plac unele obiecte mari. pgpuqi sau obiecte de fmbr5cgminte din ldng de angora.Sugarut (de ta 1 tun&ta 12 Zuni) 3. flacoane sau sticle cu medicamente. seriozitatea qi participarea afectivg a sugarului ne fac s2 presupunem c2 este vorba de trgiri de o importanfs fundamentals. Psrintii sunt datori s2 asigure sugarului timp ~i liniqte pentru joc. fn general. sgngtos. de o sfoars. mai ales in orele de dupg amiazg. fqi privesc mdna sau desenele de pe perefi. Apuc5 obiecte. 3. mgrimea qi materialul). cutii bine fnchise. care sg-i ofere satisfacfii sporite. pe care se poate urca sau pe care le poate deplasa. se bucurg de "hopa Mitic$' qi de zgomotul pe care-1 face. Incep sg-1 intereseze cQile simple. sugarul se ocupg tot mai mult de ele. fn casg. Jocul fnseamng un prilej de a mgri fndemdnarea. Cu multg plgcere. qi jocul contribuie la dezvoltarea global2 a copilului. Jocurile de "apucare" ale sugarului de 9. ca qi munca pentru adult. le pipgie. Mama fnsgqi poate inqira pe o sfoar2 diferite cartonaqe colorate. Jocul si juchiile Jocul nu este o pierdere de vreme.10 luni arat5 fndemdnarea sa crescdndg. precum qi juciirii adecvate. Perioada 2-4 luni.13. ggleatg etc. le place s2 observe obiecte care se miqcg qi obiecte de culoare vie. se vor da juciirii simple qi nu mai mult de 1-2 buciiti deodatg. oricdt de emetic ar pgrea inchise. ci fn dreptul mdinilor sugarului. bucurie. cuie. fiind tot atdt de important pentru copil. Obiectele sunt miqcate incoace qi fncolo. Astfel. bile de sticlg. De acum incolo el cautg forme de joacg noi. Este fascinat de posibilitatea de a introduce un obiect in altul.

de elaborare si de a fi iubite.42). existenja unei "expozijii" de juciirii sau de p5pusi.41). de acum incolo. Nu vor riimlne la dispozifia copiilor obiecte ascufite. Rolul pdrinfilor.Pericol de op&ire cu lichide fierbinti.35 . la o anurnitii or8 din zi. substante de uz casnic. 33.40 .Juc5rii pentm sugarul mare $i copilul rnic.Prizele electrice accesibile sugamlui sunt periculoase. ducgnd la sufocare) (fig. c5 un copil are nevoie. prizele electrice vor avea dispozitive de siguranjii (fig. Copilul incepe sii se miste (de-a busilea. Fig.3. o perioad5 scurtii pentru joc. se fine seama. de juciirii care trebuie sii realizeze trei condifii: de miscare. Dacii se cumpkii juciirii.3. bilele ajung la dispozifia copilului. asa cum se obisnuieste in unele familii. fncciperea in care se joacii copiii va indeplini urmiitoarele condifii: ferestrele vor fi bine inchise. in camera respectivii sii nu fie vase cu apii clocotitii (vezi fig. jocul este permis. dar cu urmiitoarele preciziiri: nu-1 vor lua in brafe. 3.Fig. plnii la vhsta scolarii. incearcii sii escaladeze patul) si duce totul la gurii. Atragem atenjia asupra unor greseli qi Fig. piirinjii isi pot programa. a chi mama se ocupii de gospodiirie si de alfi copii. insecticide. potential toxice (detergenti. le poate aspira pe trahee.40).41 . d) coji de . Mai ales dup5 un an. b) incuiat singur in casii cu focul aprins in sob: sau la aragaz. sprijinit de mobilii. c) obiecte de joc "sun5toare" (dacii se sparg. De aceea este bine sii primeascii in curlnd o piipus5 sau un urs. copiii nu vor avea acces la balcon. 3. pungi de plastic. are efecte negative asupra comportamentului si caracterului copiilor. Tarcul constituie cadrul cel mai comod si mai sigur pentru un sugar de 7-12 luni. biiuturi alcoolice).3. nu-1 vor purta pe sc5ri. nu-i vor biiga nimic in gur5.42). Accidente. Dacii frafii sunt cu cljiva ani mai mari. podeaua nu va fi alunecoasii. pericole: a) imobilizarea in hamuri sau "legat" de pat (pericol de strangulare) (vezi fig. care le duce la gurii. Copiii sub 3 ani se vor juca cu cel mai mic numai sub directa supraveghere a piirinfilor. mobilierul va fi redus la minimum necesar. 3. Jocul cu frafii. Din luna a 11-a. in care copilul sii simtii si sii savureze atenfia si ciildura afectiunii.

cornuri sau buciiti mari de mere. e) perne de puf .43 . 3. actul masticatiei ~iinghitirii nu sunt maturate. l~ Fig. .42 . am asistat la decesul unor copii care s-au inecat cu coji de piiine sau fragmente de cornuri.in patul copiilor.sau pungi de plastic .Sugarul (de la 1 lunii la 12 Zuni) piiine. 3.Strangularea.Pericol de asfixie. Fig.

.

treptat devin coordonate. Relatiile dintre pdrinti si reincepe mereu ce qi-a propus. brutalitiitile sunt interzise. Aceastii mobilitate. nu rnai are nevoie de aten~ie ingrijiri deosebite. Maturarea creierului $i a ciiilor nervoase duce la o mai bun5 stiipiinire a miqciirilor corpului. copilul are nevoie de spatiu interior qi exterior. incurajiiri. Este liisat pufin de "capul qi lui prin casii". Trebuie infeleasii prin prisma dorintei de a-qi folosi $i stiiphi muychii in toate felurile. Este necesar ca un copil sii cunoascii limitele desfiiquriirii personalitiifii sale (miqcare. Trebuie combiitute cele douii tendinre extreme: a) Unii pikinti cred cii. indemiinare. Chiar dacii se intiimp15 sii cadii. Fiirii sii-qi dea seama. sii-qi perfectioneze mersul.) qi pentru cunoaqterea lumii inconjuriitoare. prin primejdiile pe care le implicii. grafioase. copilul . 4. Piin2 acum raporturile dintre mamii $i copil se limitau la ingrijiri. in primii 3 ani de via@ biitaia. Or.2. Chiar in mentalitatea corpului medical se observii uneori o oarecare subestimare in privinta importantei pe care o are urmiirirea continuii a dezvoltiirii copilului mic.Crevterea este de circa 200-250 g pe lun& respectiv 2. b) A doua extremii este oferitii de mama care nu reuqeqte nici la 3-4 ani sii se dezlipeascii de copil. dar absolut necesare sunt: incurajarea. La inceput misciirile sunt stiingace. urmeazii dictonul cii "exercifiul face pe maestru". Nevoia de m i ~ c a r e dominii Entreaga perioadii a copilului mic. Mulfi copii sunt insuficient pregiitifi pentru viafii. pentru ca dupii reuqit5 sii inceapii altceva. Cu toate acestea. Unii medici se ocupii.1. Impresioneazii vioiciunea qi vitalitatea lui. Pkinfii sunt datori sii foloseasc5 cu tact qi discerniimiint orice interdicfie. indeosebi P prima etapii copilul este n "umbra marnei". pikintii a v h d numai grija imbriiciirnintei qi a miincikii. nu corespund nevoilor lui naturale. el este in stare sii execute la comandii miqciiri sistematice.). Dezvoltarea fwicd (crestere4 Greutatea. antreneazii o schimbare in relatiile cu adulfii qi indeosebi cu mama. Reuqeqte sii "dea gata" toatii familia. Unii pgrinfi se neliniqtesc de faptul cii trec uneori luni de zile qi greutatea "rhiine pe loc". lipsindu-1 de posibilitatea de a-qi dezvolta forfele pentru cucerirea mediului inconjuriitor. creqterea este rnai lentii. Nu are importang prea mare greutatea in cazul in care copiii respectivi sunt siiniitosi. de sentimentul de libertate. se cafjrii peste tot. juciiuyi. apucarea. neindemiinatice. Pentru educatia copilului este necesarii multii riibdare. pentru c5 piirinfii nu se pot both* sii-i lase sii se desfiiqoare. ceea ce il face sii se miqte tot timpul.1. vorbire etc. apoi sunt domoale. Ei aleargii. Dintr-o nevoie interioarii. el este mereu activ.5-3 kg intr-un an.4. dupii implinirea viirstei de un an "copilul s-a fricut mare". joc.1. sii le satisfacii nevoia de miqcare ~i de explorare a lumii inconjuriitoare. refuz etc. tocmai acum copilul are nevoie de afecfiunea qi de prezenta pikintilor. disponibilitatea de a-1 inielege $i de a-1 sprijini in tot ce face. Copilul mic ( 1 3ani) 4.1. de obicei. Mersul qi miqciirile miiinilor sunt rnai sigure. capacitatea de a explora qi cunoaqte rnai mult. cu mucoase . lauda. copii Pentru dezvoltarea posibilitiitilor fizice qi suflete$ti. plimbkile rnai lungi il obosesc. de copilul mic numai in perioadele vaccinikilor ~icu prilejul imbolniivirilor. Mai ales la copiii vioi. De acum inainte p5rintii adaugii in raporturile lor cu copilul interdicfia: NU. Consecinfele psihologice ale acestei frh5ri sunt importante. cotrobiiiesc. mai ales pentru dezvoltarea unor noi activitiifi proprii (mers. La sfiirsitul perioadei de copil mic. miingiiieri. certurile.

12 cm (+ 3.051) mediul rural = 11. Consumul de proteine animale.26) mediul rural = 9335 cm (+ 4.78) mediul rural = 83.fete: mediul urban = 11.13) . Este ins2 o gre~ealii se pun5 pe sii seama eruptiei dentare tulburhi mai serioase ca: febra.33) Dentitia. cu obrajii ro~ii.47) mediul rural = 85.051) Talie (indtime): . intre 1 an ~i 18 luni apar primii 4 premolari.70 kg (+ 3.bgieti: mediul urban = 94.biiieti: mediul urban = 14.67 kg (+ 1. Dupti Institutul de Igienti $i Stingtate Publicti din Bucurevti.de durere localii. i cu poftii de miincare ~i somn lini~tit.29) .39) mediul rural = 14.48) .47 cm (+ 4.fete: mediul urban = 76.251) mediul rural = 12.35 cm (+ 4.08) mediul rural = 12.03 cm (+ 3.510) Talie (imiiltime): .urban = 78. diareile.80) mediul rural = 78.70 kg (+ 1. Iatii in rezumat.32 kg (+ 1.43) Talie: .27) ani) L a 30 luni (2 ?h Greutate: .511) .80) mediul rural = 88.90) mediul rural = 88.31 kg (+ 1. La s f k ~ i t uprimului an creierul are cu l aproximativ 315.fete: mediul urban = 14.20 kg (+ 1.81 cm (+ 4.3. i Cre~terea ina'lfimeeste de 12 cm.89 kg (+ 1. 192 .biiieti: mediul urban = 80. De abia la prepubertate ~ipubertate va reapiirea un salt a1cre~terii.bine colorate.93 cm (+ 4.72) mediul rural = 77. de sciiderea apetitului.fete: mediul urban = 89.14 kg (+ 0.28) La 24 luni (2 ani) Greutate: .7 1) mediul rural = 76.751) .37) I Talie (iniiltime): . evolutia dezvoltiirii fizice ~i psihomotorii: La 15 luni: Greutate: .08 cm (+ 4.19 cm (+ 3.1. Incisivii laterali apar intre 10 luni ~i 1 an.21) Talie (iniil@me): . 18 luni ~i la 24 de luni.15) mediul rural = 11. privirea vie.Ol) mediul rural = 92.75 kg (+ 1. insornniile.02) mediul rural = 10. intre 16 ~i 24 de luni apar caninii. Phintii sunt datori sg consemneze in caietul copilului cifrele greutiitii (uneori nu se schimbii ciiteva luni in Sir!) ~i ale taliei la 15 luni. in s f k ~ i t .33 kg (+ 1.12 kg ( 1.biiieti: mediul.86 cm (+ 3.08 kg (+ 1.84 cm (+ 4. de iritabilitate. uneori stationeazii luni intregi. iar la s f k ~ i t ucelui de a1 II-lea an 415 l din volumul creierului adultului.bgieti: mediul urban = 10. medicul este singurulin miisurii sii le interpreteze.516cm (+ 4.37) .42 cm (+ 3.512kg (+ 1. de vitamine ~i s h r i minerale (fructe ~i zarzavaturi) influenteazii crevterea.Ol kg (+ 1.40 cm (+ 3. Dezvoltarea psihomotorie Cre~terea creierului este mai lend.14) .biiieti: mediul urban = 11.biiieti: mediul urban = 90. Cifrele' de mai jos sunt orientative.82 kg (+ 1.46) k .33 cm (+ 4. imbolniivirile mai grave.fete: mediul urban = 80.28 kg (+ 1. cu mu~chi cu bine intin~i ("carnea tare").95) mediul rural = 10.61) La 18 luni Greutate: .fete: mediul urban = 13.24 kg (+ 1.fete: mediul urban = 84.bgieti: mediul urban = 12. in a1 11-lea an el cre~te 2 cm.71 cm (+ 4.87 cm (+ 3.68) La 36 luni (3 ani) Greutatea: .fete: mediul urban = 93. dar rolul ereditiitii este covk~itor! Cre~terea taliei este mai importantii.34 cm (+ 3. Mai multe probleme se pun la copiii prea g r a ~deciit la cei slabi.26) mediul rural = 13. Ordinea de eruptie poate fi neregulatii.18) mediul rural = 10.fete: mediul urban = 10.513cm (+ 3. 4.74 kg (+ 1.biiieti: mediul urban = 86. $i la aceastg vkstii eruplia dentarii se poate insoti .fete: mediul urban = 12. veseli.80) mediul rural = 13. Cre~terea in este din ce in ce mai inceatii.93 cm (+ 334) mediul rural = 80.751) . Dacg perimetrul cranian a crescut cu 12 cm in primul an. cu m i ~ c h suple. de o secretie salivarii mai abundentii.la unii copii .67 kg (+ 1.30) . cu mari variatii de la un copil la altul.50 kg (+ 1.biiieti: mediul urban = 13.

Timp de cdteva luni. (La 1 '/2 ani i incepe s5 alerge cdte putin. Copilul poate fi sprijinit tindndu-1 la inceput de umeri sau axile. cu braiele intinse in sus. 193 . el merge cu picioarele d e p k t e (cu baz5 larg5 de susfinere). Intre 10 luni ~i 14 luni. avdnd ins5 tendinta de a c5dea des.Cltre v2rsta de 2 ani mersul este mai sigur. iar dup5 aceea. fie cu toat5 mdna. pjrinfii nu vor intra in panic& nu-1 vor foqa. tinut numai de o mdn5.). merge de-a bu~ilea. dac5 se love~te mai violent. ajutat de un adult etc. in general. la 12-15 luni copilul este capabil s5 meargd singur. intre 1 1/2 ti 2 ani apuc5 ~i arunc5 mingea cu ambele mdini ~i apoi o rostogole~tecu piciorul. i deplasdndu-se in 4 labe. intre 18 si 24 luni este vdrsta de "umblat de colo pdn5 C O ~ O " ~i de aceea necesit5 o supraveghere permanent% . de cele mai multe ori. Este momentul in care trebuie inv5pt s5 mearg5. Nevoia de mi ?care s-a manifestat inc5 din perioada de sugar. aceast5 nevoie se accentueaz5. Gura r5mdne inc5 un organ de cunoaStere! Fig. la 2 ani alearg5 cu u~urint5. reusefjte s5 ridice un obiect. La 18 luni poate urea pe sczri. Paralel cu perfecfionarea motricit5tii generale (globale) se dezvolt5 si motricitatea fin5.) Cei mai multi au inc5 un mers nesigur ~i de aceea i ~ satisfac nevoia de mi~care. treapt5 cu treapt5. Copilul se tdrsste. sprijinindu-se cu o mdn5 (de gratiile patului.Motricitatea. Spre 15 luni. susiinut de cineva. dorinia de a merge este amdnat5 pentru cdtva timp.. Execut5 mici ordine ~i reuveste s5 aduc5 un pahar cu ap5 fgr5 s5-1 verse. copilul va fi calmat. se agaf5. fie cu degetele. Reacfiile p5rintilor sunt foarte importante in elaborarea personalitiitii lui.4. Acum se apropie de orice obiect. Dup5 cdteva s5pt5mdni de "antrenament" reu~eqtes5 mearg5 singur. intre 2 ~i 3 ani prinde si arunc5 mingea spre mam5. f5r5 s5 se mai sprijine. apoi de mdini. scurte perioade de regresiune. Cztre viirsta de 1 an qi in trimestrul a1 V-lea de via@ face primele incerciiri de a pQi. tinut de o mdn5. in eel de a1 11-lea an. flectdnd picioarele. incurajat. se amuz5 chiar s5 se sprijine pe ambele picioare ~i s5 r5mdn5 astfel cdteva momente. La fiecare csdere. ~i adesea il duce la gur5. din pozitia verticals.1 . Fig. la 18 luni poate chiar s5 fug5 greoi.~ mentine echilibrul. o reactie catastrofic5 a mamei la insuccesele copilului amdn5 cucerirea posibilitztii de a merge. poate fi ajutat.se "plimb5" prin toat5 camera. 4. Copilul devine din ce in ce mai indemdnatic! Am v5zut c5 la sfiir~itul primului an de viai5 reu~eSte apuce obiectele s5 mici cu vdrful degetelor. copilul poate lovi un balon cu piciorul. La 20 de luni poate s5 coboare tinut de o mdn5 qi chiar s5 se urce tindndu-se de balustrad5. Cade des.2 . 0 c5dere violent& o "ceartii" a tatiilui. La 24 de luni poate fugi bine. stagniiri. se clatin5. Dac5 intervin incidente. sov5ie.incepe sl-i facl pllcere sB tragl o juc5rie dupl el. copilul se apleac5 ~i cu cealalt5 mdn5 ridic5 o juciirie f5r5 sii-~i piard5 echilibrul. il apuc5. Orice progres trebuie s5 vin5 de la sine.uneori cu bratele intinse pentru a . Nici o maturaiie nu urmeaz5 un ritm absolut regulat. Se incurnet5 s5 se deplaseze singur de la o mobil5 la alta.

Ridic5 $i muti4 dintr-un loc in altul obiecte din came&.Scotocegte peste tot. Prefer5 s5 se deplaseze in "4 labe". le ridic5 sus $i face paqi inegali.intr-un mod supk5tor pentru adulfi. incearc5chiar dac5 scaunul este disproporponat de halt fa@ de puterea lui. . . .Apucl obiecte mici (bile. uneori $i zidurile. Fig. se aga* de el $i se qeaz5. Este mai bine ca. obiecte mici. dup5 ce apuc5 un obiect.4 . B Fig. Alteori. ?I arunc5 sau il aqeaz5in alt3parte. cu dou5 degete le adun5 $i le aruncg .4. de a fncerca prin cuvinte $i mijloace mai viguroase.Face jocuri cu m&le in oglind3.Deschide cutii. Are nevoie de aceast3 perioadit de c h a . cade foarte rar.Apare pericolul accidentelor $iintoxicafiilor! Se afi5 htr-o faA de cercetare. ci accentuarea reactiilor de negativism. pentru a-$i menpne echilibrul i$i fine gamble i n d e p h t e . dar rnai cade c h d terenul este denivelat. . . susfinut de o mln$ urc5 pe sc5ri cu un singur picior (nu le alterneaz5). . 4.Se urc5 pe un scaun.Urc5 s c w e f k 5 ajutor. "zugr5ve$te" zidurile cu noroi. gunoaie. m5turi. scotocevte peste tot. incearc5 s5 deschid5 uqile.Urc5 singur pe sc&i '31 patru labe". firimituri. nu a l t e r n e d picioarele. Scotoceqte prin sertare. . de a-1 "face cuminte" au ca efect nu frharea. l scoflnd obiectele. impinge mobile uqoare prin camer&"plimb5" prin curte orice-i vine h cale (pietre. cu materii fecale etc. . deseori se dezechilibreaz5$i cade.Construieqte un turn cu dou5 cuburi. pietre. c o ~ u de h M i etc. . indeosebi inci5lf&nintea. sprijinindu-se de ramp5.Pune degetul h orificii. . "activitatea" lui s5 fie canalizat3 spre jocuri sau acouni comune. Descoper5 scame. de exersare continu& resimfit5 de c5tre adulfi ca obositoare $i chiar sup5rItoare.Se lupt5 $i fncearc5 s5 cucereasc5 mediul fizic: se agaf5 de mobile. La I 8 Zuni .Merge singur.Execut3 ordine simple. Intemenfia lor pentru a-1 struni. pentru a avea mai &iu o indemhare corespunz5toare $i o dorin* siin5toasl de a munci. precum $i de timp pentru a inv5fa s5 infeleag5 ordinea din lumea adulolor.Face zgomot.Merge singur. . loveqte cu el.3 . juc&ii). La 15 Zuni Se ridic5 singur. love~te obiectele. dulapuri. in aceastii faz5 in care copilul cucerevte spatiul din jurul lui .fi tentativele de a merge. . .f n g e n u n c h d singur. . nasturi). Urc5 $i coboar5 mereu clteva sc&i.Se murdilreqte cu noroi. ?I las5 din nou s5 cadit.

Pasiunea lui este s i m i ~ t mereu. o ."Experimenteazi". produse de uz casnic etc. impinge. dar se Sterge cu ajutorul pirinfilor. 4. 4. aruncand sau IisAnd s i cadi juckii sau obiecte pe jos. Deschide ~i inchide poarta. .Poate siiri in mod rudimentar. Atenfia trece rapid de la un obiect la altul. daci i se cere. Vrea s i nu se desparti de ele ~i uneori adoarme cu ele. . . s i descopere cele mai mici obiecte (scame. pantalonii. - . i imbraci cu ajutor din partea pirinfilor: ciorapi.Are instabilitate motorie ~i de preocupiri. cimaqa. construie~teun turn de 4-6 cuburi in echilibru. a p i fiarti.7 . Este o perioadi de mari pericole pentru accidente (prize electrice. cotloane. infepituri. .Copilul de l a 1 l a 6 mi . cideri. strichini.incearci s i se foloseasci de lingurifi. la gur5. intoxicafii (medicamente.Se spali pe maini singur. rostogole~tesau trage de sfoari juciiriile. La 24 Zuni (2 ani) -Aleargi fiiri s i se mai impiedice. cosmetice.Aduni obiecte de pe jos Fari a cidea.). Nu reuveqte s i miinhce cu lingurip fTui a "viirsa" ~i pe jos. rostogoliri de obiecte mari.Urci qi coboari sciirile. plini. .i n v a s i manuiasci obiecte din ce in ce mai mici. incilfimintea. i o cutie de chibrituri.ii place s i se joace in nisip ~i folose~te bine lopifica. Fig. .Merge pe vMurile picioarelor. .intoarce foile unei c i a i una cate una. plinl. cimfe. 4. corpul siu fiind propulsat inainte. tiieturi). .Tine creionul cu toatl mlna. Fig.~i in s u ~un obiect sau trage o fa@de masi pe care se i g i s e ~ t e juciirie).5 . una cdte una. Anticipeazi mi~cirile (poate utiliza un baston pentru a . La 30 Zuni ( 2 '/2 ani) .Combini jocuri. in pozifie vertical2 $i traseazl linii nesigure. . s i exploreze e peste tot prin dulapuri. dar adesea cade. .6 .$tie s5 finl lingurip: o umple dar nu reu$e$tes l o d u d . punand un picior dupi altul pe fiecare treapti ~i susfinsndu-se de balustradi. Folose~te clanla u ~ iqi intoarce cheia in broasci. gunoaie etc. - Fig. .incepe s i aibi preferinfi pentru o anumiti juciirie: un ursulef.Merge de-a indiiratelea. Nu-i plac jocurile statice sau cat de cat "organizate" de adulfi. De altfel nu pune pref pe ceea ce "scrie" $i vifoneazl h a i a cu aceeavi pllcere cu care a mhgllit-o. ~ .in general il intereseazi numai performanfele motorii. "Nu st5 locului".). prin iarbi.intoarce foile unei c a i . o p i p u ~sau un "fleac" ca o c2rpi colorati.Aleargi ~i love~te rninge Fari a cidea. grebla. Bea dintr-o cani finuti cu o singuri mani. o umple dar nu reuvevte s i o duci la guri. o .

nu ma1 cade. ai~umiteccinditii: organizai. I! : - Progresele din ul 2-lea .8 Spre \ 2rsta ilz 2 % . . I (. -.'Tine iln ci-cior: cu d c ~ e t c l c .:c:\r9 jutfeiata i::Ci: s~~!ec~i~)ne.G:~uyi "c2te ccva". este capabil s5 privt-. cum o va face 111. I J. Bat ctr ciocanul si I-cuszsc $5 bat5 cuie n ~ r i ii~ti--c:~ orificiu. . .I.-2 sc%-iiealtemdrd picioarelc 5i cohclnr-1:tiup3 i :uiii:.i.?.fmbi-ac5 ~i se dezbracii singur: la inchcierev nasturilor trri7uiu inc9 aji~tat.~ptZ: c nucl:ii cIl-. 255.lditii.us de .l~ur.imei-I" .. fiir5 3 o "1.siGc vGr.A~trt'l. copilul isi 13e 115 '.ii7a c5 un ..lLi. majoritatc. $3 ~. efe(. 4.S:\!-c cu picioarele !ipite.apt8 >:I!-e.(~ 36 ( 3Ll?17) F.iic~te iln tu: 11de 6-8 cubriri. cr ihr. Sc.:.: pc am2ndoi!2 pe o singurz tre.'trd nu indr:plii~cstc chit'v.c yiirnb5 pe triciclet.ciricepe er:)erientele care i-au r-e:~sit h i le el~ininli cele!altc: msi 1 ~ 1 1 1 1 2.ap~. .P.-i: c i juacl'i cu picioi-ul. -.t.. L I ~ Ifel~de "rrsajor:it" curn \pune Gexeli.-::tc prirl zcsti~ridouG pcrso:mi.i la dl-sapta $i la htkga. f'lce lir? fgcmot rtlereu :lcels>i:el h~atii!e\te~t'.~ltr111 inclinat.j introdxrcc \:I]-iantc pc ~ c i i ~ iLC: In ce inai djIe~-e~~eiatc.. - .st.3 ani B place sii alerge. ::-. hiect care cadc.A:i~niic.dpabil priveasc. Copilul i.r:izS linii ~ert.y!)ir/lt2 . I :I sitin.l!ira o minge marc usoar5 ili (!istanla J c i-? met.ea condeii~eiin functie ds rerultate.:rij>ilulpoate fi dus la gc-idinit5! Se titic \ertiz.C'o:iti.~l intr-un sing~ur piclor pcritru \curt 1l::lp Povte dcsernna un serc.i de ii ~. incerciirile reusite iniotivc de pliicere). cn' i.:iie c. incaltg singur si unii Sc r!intre si reubesc sli-si lep.:~le d e i l e s ~ l si:iziil. : ~ 7 r 1 t ~ ..i.viat5 s-a[! preggtil $ 3 ~ inillth 7. f.P ~ t l i e duce un pahnr plin f5ri a-l r5sturna.~.)rizontalc i l i ~4.t':3. prin ter:ta!i\e dirijate in mod di\zret tic cXrre 1narl1.a. intr-o cr5pZt~1r~i~111t:i ~ 5 ~ i 1 ~ 1 r j .Cnilstrt.. tiin cnpii nllerneaz8 picioarelc si la cc.e c31!/3 5.7) sau .c\emplu.5. Ac'tivitatea st: face cru un scop ?i ir..3i13 ir?ti.u in <caul5 . ! .. -. a 5 -- t'r. - incearcii sii danseze (cu osrecare lips.r. = ( 1 ) 13 3 a n i nu pi-onunt5 Ii3cF1 3 ~ru\!n!e >r I j i i ! nu i i e s 2. Gidi_.ascii1:1 Jreaptn si la stingu. de echilibru).o~i:<!c 6 silii .: .a p!in~!~arc.Mama $i copilul Fig.di tdrzii-ii s / t.ertic. Construieste un turn de 8-1 0 cuburi.IncZ din ulrirnele itirli alz pnrnul:li :in a p x c la cop11 pljcerea cle a ti lu.1-erne.: ?iretuiilc.ii place sii fuga. creionul cste t i n ~ i :. estt.~ I I ~ T ~ .np?'ltGsicrtllcj/-ritrf? Ciitzd rc.t:i~i3..i ic). Deasebesc inc5lt9mintes s12ngf5de i cea crli-captii.ir:.. i..

rnai ales in ceea ce priveqte mincarea. Trebuie insg subliniat cg la copil nu s-a conturat notiunea de stricgciune ~i de distrugere: el se bucurg de toate actiunile lui. el cauti sg vadg dacg mai este iubit. Copilul se deplaseazg "in 4 labe" sau chiar merge nesprijinit. de o "vkstg a distrugerii" sau "vksta fiiridelegilor". d) nu urmiireste obiectele situate sau purtate lateral qi nu incearcg sii le apuce. De acum inainte. deoarece "incgpifinarea" este adesea asociati cu o semnificafie negativg. pentru copil este o problemg serioasi de afirmare a propriei personalitgli. . acestea sunt actiuni distructive. La ace~tia urmi existi o strinsi legiituri intre din lumea simfurilor qi lumea dorinfelor. devine mai independent qi citeodatg prea curajos. aparenfi ~i adevgr. deqi el insuqi nu arati tendinti marcati spre ordine. s i spung nu. in functie de inzestrare ~i de mediu. Dupi alri autori. De aceea s-a qi vorbit despre o fazg distructivg. din refuzuri. Copilul manifesti o grijg exageratg ca totul s i fie fgcut la fel. le incearcg neincetat. capitale pentru dezvoltarea mintalg a copilului. e) Prima fazn' de inc6pa'. Copilul o irnitg.. culoarea. copilul poate fi educat. scoate cgrfi din biblioteci. ~i acest gest de refuz c a p i t i valoarea unui sens a1 vorbirii (valoare semanticg). copilul riistoarni sau distruge obiecte. g ) copilul consumg numai alimente lichide. invenfii etc. adormirea si deprinderea de a fi curat. clgtinsnd capul. h) nu se poate aseza ~i ridica singur. putind duce la tot felul de povesti. Strins legati de perioada aceasta a "nu7'-ului este tendinfa conservatoare foarte marcatg a copilului. altii dau drumul fanteziei intr-un mod plastic ~i viu. h) nu urmgreqte vorbele. d) Imaginatia devine rnai vie ~i rnai colorati. cercetind ~icucerind treptat lumea inconjuritoare. progresele limbajului sunt favorizate de a~a-numita virsti a lui "de ce"? Prin rgspunsuri ribdgtoare la intrebgrile "ce 2 . Unii par sg aibi o imaginafie siiraci. Comportamentul a) Vhrsta lui NU ("Neinalter"). b) Vdrsta distrugerii ( "Zerbrechenalter" dupg pediatrii germani).Copilul de l a 1 la 6 ani 3-4 obiecte din camerg. C ) Vhrstn intrehn'rilor.1. Mama ii spune mereu "nu". fefele si activitifile persoanelor din jur. siguranfei de sine ~i a unor programe vizibile in capacititile de comunicare si cunoastere. Unii pkinfi se sperie v i z i n d in acestea o predispozitie la "minciuni". Cerinfele copilului se adreseazi celor din jurul lui. copilul se convinge cg povestirile qi relatgrile lui trebuie sg fie adevgrate. copilul i ~ manifestg foarte des incgpifinarea fiiri un motiv i precis. s i refuze de a face ceea ce i se cere. cu acelaqi ritual. S-ar putea vorbi mai degrabg de o perioadi de incercare sau de perseverare pentru consolidarea vointei care se trezeste. fncepind din a1 3-lea an de via@ qi continuind si in anii urmgtori. pgrinfii vor contribui la crearea echilibrului sgu interior.dnare (numitg astfel pentru a o deosebi de a doua perioadi conflictualg situati la 12-13 ani). curitenia "trebuie'' s i se desfi~oare intr-un anumit fel. Reacfiile negative ale copilului devin rnai frecvente. incepind din luna 15-a se anunfg dobsndirea lui "nu". sunt binevenite pentru copil.j)in timpul alimentafiei nu se stabileste nici un contact cu persoana care-1 hriineste.4. Formarea eului se intiire~te din frustriri. abia indrgznesc s i piirgseasci terenul realitiifilor sigure. care poate imbrica forme hazlii sau de incgpiiGnare. imbricarea. sau interdicfia folosite cu discerngmint. Acest negativism se datoreste greselilor qi rnai ales rigiditiifii pkinfilor. Vgzute prin prisma adulfilor. tot ce il preocupi in interior. Mama trebuie s i puni lucrurile la loc. Se contureazg diferenfe individuale. rupe ziare. mkggleqte perefii etc. "de ce" etc. este real. Unii autori se intreabi daci denumirea este fericit aleasi. S-ar piirea c i atunci cind nu cedeazg si nu se supune altora. Refuzul mamei. c ) contactul social q i afectiv cu lumea inconjurgtoare este atit de slab incit copilul nu poate diferentia o vorbi blsndi de un "nu"! categoric. Este prima idee abstractg care se cristalizeazg in gindirea copilului. incep reprosurile si unele mame il transformg intr-un obiect a1 interdicfiilor. Cu mersul lui inci nesigur. Masa. f) Spiritul "conservator". Pentru copil. Povestea care se spune la culcare trebuie reprodusg 4. in realitate. este". e ) nu trgieste situafii "de asteptare" (jocul "de-a cucu7'). fnaintind in vkstg. "nu". fantezie. Dar pentru moment el nu poate face deosebire intre realitate. subliniindu-se rnai mult aspectul pozitiv a1 achizifiei pentru dezvoltarea generalg a copilului. S-ar pgrea cg incearcg doar sg constate cit de mult poate sg se opung. fgri agresivitate ~i numai incepsnd din a doua jumitate a celui de a1 doilea an.

pentru a avea "notiuni". intoxicatii cu unele medicamente).L. unii copii au o intikziere in dezvoltarea vorbirii inteligibile. vorbirea este o verigl permanenti de leglturl dintre diferitii membri. cu ajutorul c h i a s l comunice vreun g h d . unele boli ereditare. de la inceput. p u p ciite putin. medicul rlspunde cu toatl circumspectia dupl o discutie ambuntiti asupra dezvoltlirii frzice vi maturrlrii psihice a copilului. fn felul acesta. Normal un sugar pronun@ 3-5 cuvinte bisilabice ("ta-taw. Adesea medicul. tipetele.). Poate fi repetati la nesfiirvit. prezinti un viu interes pentru tot ceea ce este nou. copilul va trece la elaborarea de propozitii cu 2-3 sau chiar rnai multe cuvinte. Existi ins5 o mare variabilitate in ceea ce privevte momentul c h d copilul pronun@cuvintele ~ji rnai ales vksta la care incepe s l vorbeascl curgltor. La a doua probleml. atunci aceasti prezentl devine rnai vie. Etapa de cercetare vi cucerire a lumii din jurul lui favorizeazl mult dezvoltarea limbajului. De la pronuntarea de sunete. Apare un limbaj particular copilului. acest jargon ("pe limba lui") are adesea intonaoile vi nuantele vorbirii umane. Este necesarl o mare rlbdare vi intelegere din partea adultilor. fntdrzierea vorbirii. hainte de a apiirea cuvintele conventionale. Orice copil care ?tie s l arate (in jurul v h t e i de un an) persoanele din anturajul apropiat sau aduce un obiect cunoscut c2nd i se cere (executi un ordin). adesea afirml "pot vi singur". de cuvinte izolate. de cuduri vi de confort sufletesc. copilul ivi creeazl lumea care-1 inconjoad. de exclamatii. in familie sau in crev%. ca . ivi exprimau dorinte sau proteste prin semne. cele auzite reprezintl un stimul. inc& i i ajung d pronunfe cuvinte v s l exprime inplesuri. d l un nume obiectelor vi fiintelor care populeazl aceastl lume. c i mutenia nu se intiilnevte deciit in cazurile de surditate. ~2nd auzeau ceva ce nu-i privea. Unifonnitatea acestor acte reprezinti pentru copil un punct. devi sunt conservatori. cu deformiri vi inventii originale. Limbajul.Mama gi c&ilul identic cu textul din ziua precedenti. urmati de un exarnen clinic competent. Tandretea vi increderea se succedl cu momente de refuz total de colaborare. b astfel de cazuri. Thomas Carlyle. "pa-pa") in luna a XII-a. Trebuie precizat. "scenele" fac pe copil s l nu inteleagfi. spre 18-24 de luni survine o schimbare bruscl. "ma-ma". Cei rnai multi copii se dovedesc receptivi la laude sau critici. dacl un adult ii spune denumirea unui obiect. va fi considerat. iar cuvintele auzite sunt asociate cu sentimente negative. Astfel. au un jargon propriu bogat. precizeazl diagnosticul. inciit nu este de mirare c i dificultitile enumerate rnai sus nu pot fi dep&jite cu u~urin@. la care vorbirea este in intikziere. Pentru el. ca normal. el il recunoavte. Albert Einstein. executau mici ordine. infectii grave ale sistemului nervos. In practica medicall. Exist3 un limbaj pasiv (copilul intelege vi a s o c i d ) vi unul activ (exprimarea prin cuvinte). Dacl este denumit un animal. o persoanl sau un obiect prezent. "me-me". Am intAlnit copii care piing la 2448 de luni pronunpu pupne cuvinte sau chiar nici mkar un cuvht. La copiii normali. C h d . Mai tiirziu.vi bisilabice. dacl intiirzierea aparitiei limbajului este un semn de inapoiere mintall. fn dezvoltarea vorbirii se inregistreazi progrese mari. care-i conferi o posibilitate rnai largl de exprimare vi de a pune intrebrlri. chiar de duvmibie. dupl piirerea noastrl. se observl intikzieri de vorbire. numele reprezintl inslvi persoana sau obiectul. de suferinte grave ale sistemului nervos (hemoragii ale creierului la navtere sau d u p l traumatisme. intiilnim foarte multi copii care nu au "inceput s l vorbeascii". Thomas Edison etc. pentru variatie. psihologul sau logopedul sunt consultati daci nu este vorba de un copil mut sau inapoiat. copilul trebuie rnai in& s l inpleagl. g)€el de a1 treilea an de viapi este adt de plin de contradictii. dar sunetele nu transmit ceva ce poate fi inples de cei din jur. De asemenea. Amintim c l unele personalititi ale lumii au vorbit foarte t2rziu (Lucian Blaga. apoi. iar la 18 luni are un vocabular de circa 18-20 cuvinte. scandalul.de siguranp. afectiune vi hielegere. Pentru a numi un obiect. ciind copilul este inconjurat de o atmosfex-3 de calm. Trebuie subliniat c i la aceasti vksti copilul triiievte intr-un mod particular denumirile vi numele. Ei auzeau vi vtiau tot ce se vorbevte. dezvoltarea vorbirii este favorizatil Dimpotrivl. h cazurile de suspiciune de surditate.R. in general mono. serviciile de audiometrie din clinicile O. il cere sau se deplaseazl vi-1 aduce mamei. 0 alti premisl obligatorie este ca auzul s l fie normal. Dorinp de a actiona independent cu orice prilej este din ce in ce rnai net5. copilul verificl "corectitudinea" altora vi savureazl propriile sale cunovtinte.

in timp ce Limbajul vorbit (lexical) nu dep2yeyte la unii copii 10 cuvinte. Cei rnai mul$ nu reuyesc s2 duc2 lingurip la gura. . care este impresionant de variat. baloane. copilul se va obiynui din timp s2 se adreseze yi s2 raspunda ptkintelui respectiv. singuratatea yi-o manifest2 prin suptul degetului sau a suzetei. In acest fel. ale mamei: nas. ceea ce prezinti mare irnportanfi in lumea modem2. dup2 ce "yi-au dat drumul". .Este foarte tandru cu mama: este "umbra" mamei I pe care doreqte s2 o aib2 mereu I? "societatea" lui. I 1 1 i .Unii incep s5 spun2 c b d "s-au udat"..1. Are memoria a circa 200 cuvinte (le intelege. incearc2 s2 m2n2nce singur. p2stki etc. in limba pe care acesta a folosit-o initial. cu conditia ca aceea~i persoan2 s2 vorbeascl in permanen* in limba respectiv2.Bagajul de cuvinte este de 10-20 de cuvinte.La cerere p a t e atinge organe ale corpului s2u. La 24 luni (2 ani) .Execut2 ordine simple: "adu mayina la mama" etc. .Duce bine ceayca la gur2 yi reuyeyte sa bea dintr-odati sau in etape tot con$nutul. dar pronun* numai c2teva!). ochi. aceyti copii vorbesc toati ziua.Arad animale (la inceput pe cele cunoscute yi in mediul lui inconjur2tor: pisica. I m i q a este supenoar2 tuturor celorlalte "metode" de a-1 face pe copil s5 fie curat! . Spre v b t a de 3 ani posibilidf. Sit&$ in care se vorbesc doua' limbi intr-ofamilie. Subiectul acestor propozitii este adesea "eu" sau numele siu. gur2. reuyesc ca la a doua aniversare a zilei de naytere sa exprime propozi$i din trei cuvinte. La 18 luni (1 % ani) . p5puyi etc. Dup2 ce sorb numai putin. obiecte din camer$ *mbr2c&ninte). nu pronunf2 prepozi$i yi conjunc$i.yi copiii cu vorbire neintkziad. . intrebuinwd limbajul lui infantil. Dac2 i se cere "aduce" obiectele pe care le poate duce.) yi obiecte. nu le uneyte. somnul. Bagajul de cuvinte este de 100-200 de cuvinte. Propozifde sunt scurte. Adesea o vars2 inainte de a o duce la gur2. Recomandkn s2 nu se fac2 observa$i yi s5 nu se corecteze cuvintele deformate de copil. . Apare inceputul vkstei lui "nu". este primul semn al controlului sfincterelor. c b d o apropie de gur2.Bagajul de cuvinte 'Tntelese" este de c2teva zeci. Cei care au h t i mai mari se vor deprinde rnai repede s2 foloseasc2 olip. . Propozi$ile se structureaz2 putin c2te putin.Arat2 obiecte simple: inc2lt2mintea. 4. Likgirea vocabularului se face pe seama numelor concrete. se leagh2. german5 s2rb2).5. unii "mu$". . . totodati adul$i nu vor irnita pe copil.&cepe s2 se "alinte" yi s2 fac2 "mofturi" la mas.Formeaz2 propozi$i cu 3 cuvinte. Un copil de care se ocup2 p&in$ii yi care aude cuvinte multe yi variate in farnilie (fra$!) posed5 un bagaj lexical rnai bogat dec2t cei care sunt indenma$ s2 invete.Scufund2 lingurip in castronay. c2inele.Oboseala. majoritatea o las2 sti cadti jos. .de de exprimare se perfec$oneaz& rnai inti%lirnbajul triples yi apoi cel vorbit (fonetic).Foloseyte propozi$i compuse numai din adjective qi nume (fir2 predicat). Aproape in toate cwile de specialitate se atrage atentia cl. . Copilul inva* de la inceput dou2 limbi. Copilul face "greyeli" in ceea ce priveyte succesiunea cuvintelor.htelegerea se dezvold rnai rapid dec2t expresia. dar sunt inc2 "agramaticale". pentru a nu intfirzia progresele limbajului la copil. Pronunti4 numai cuvinte concrete (c2teva p w ale corpului. Foarte des o inclin2 yi o vars2. o intorc yi r5stoarn2 continutul. dau ceayca mamei. 1 I I t 1 I t . Apare intrebarea: de ce? ' . Reped cuvinte cu 2 silabe. . mayini. prelungind-o. care de fapt erau copii normali. iar tatid in limba pe care o cunoa~te. Ca o compensatie. . indeosebi mayinife.Reacfioneaz2 c b d se face "pa-pa". Tine ceayca inconjurad-o cu degetele de la ambele miini. calul. . . mama in limba matem2 (de exemplu: limba romh& maghiara.$tie s2 arate obiecte ~ipersoane cunoscute. Limbajul si sensibilitatea normale intre I $ 3 ani (schemcJ La I 5 luni . este bine s2 se vorbeasca o singur2 limb& fn ultimul timp se susme (opinie acceptad yi de autorul acestei c w ) ca unui copil i se poate vorbi de la inceput in ambele limbi. dar nu o umple bine. Astfel.Subliniazii cuvintele prin gesturi.

fncepe sii povesteasck Ascult2 cel putin 4 ordine elementare. aruncatul cu pietre. rar cere ajutorul adul@lor. .Foloseqte cuvintele pentru a vorbi singur. . Nu este gelos pe juciiriile altor copii.ii place sii invefe sii se dezbrace. sii-i imbrlnceascii sau sii-i muqte! Este stadiul "jocului paralel". "uitii" qi anung c5 este " u d prea tikziu.Ajutii la aranjarea obiectelor. d a d este cuhndat in joc. majoritatea copiilor de 2 $4 ani folosesc olip. sii introducii bile sau pietricele intr-o cutie pentru a o riisturna apoi. . in cursul zilei. Aparifia lui "eu" intre 2 $4 qi 3 ani constituie o etapii importanti.in continuare ii place d "zugriiveascii" perelii. .fi place sii se joace cu maqini.Afecliunea se manifestii cu ceremonialul shtului. ceea ce ii permite sii se opunii la anturaj. dar nu este conqtient de ceea ce este al altora. . Unii sunt deosebit de agresivi f a g de striini sau de alfi copii.).Imit2 pe pikhfi. Singura interac$iune(frecventi) este de a apuca juciiria celorlalfi (lopiifid etc.Foloseqte sistematic "nu". s h t u l mamei etc. . Copilul hcepe sii dezvolte conceptul "a1 meu". fetele preferii piipuqile.Se desernneazii prin prenumele s h la persoana a 3-a.Este m2ndru de performanfele sale motorii (alergare. Doming intrebiirile de ce? qi rnai rar: unde? d n d ? .Aratii obiecte indicate verbal sau definite prin folosire (cu ce?). fiecare copil se joacii singur). El incepe sii devinii conqtient de el insuqi ca individ qi incepe sii controleze unele aspecte ale comportamentului siiu cu scopul de a se conforma exigenfelor sociale. sii intre prin biilfi qi noroi. . pufini folosesc: "eu. sii tragii trenuri cu vagoane sau cu cuburi de gheap.Nu-i place c h d piirin* il p%-isesc. . o curte cu piis& etc. o statuie. al meu". La noi in Wii. . fn aceste conflicte.. dacii scaunul closetului este situat rnai jos se urcii pe el. tu.). in schimb.incepe sii aibii un anumit "ritual la culcat": juciirie preferat2.Identificii 3 imagini c h d i se cere "ce este asta?' qi 5 imagini clnd i se cere "unde este . . dar singur. La 30 Zuni (2 4 ani) 4 . .Face propozitii interogative.Nu deosebevte "binele" de "rh". Are un simf foarte bine conturat a ceea ce este al lui.Deosebeqte culorile. pornind de la comportamentul persoanelor care au o semnificafie pentru el (mai ales piirinfii). lumina aprinsii. impingerea ciiruciorului.Se recunoaqte in oglindk . fetele rnai repede deck biiiefii. . iar dupii Pierre Debray-Ritzen de 1 000 cuvinte. de a-i lovi cu jucikia sau cu piciorul. chiar la interval de 2-4 siipth5ni. . fi place sii stea rnai mult go1 qi desculf. "tu". hcepe sii foloseascii "eu". necesitiind o conqtienp clarii a nofiunii "meu". Un copil anung dinainte. nu poate sii se qteargii singur. qi de aceea nu infelege sensul ameninfiirilor qi/sau a1 pedepselor corporale. protesteazii adesea c2nd este imbriicat qi nu vrea sii colaboreze.iqi spune prenumele qi numele.?' . . .$tie c5 obiectele exist5inc& chiar dac5 nu le vede. . . . nu exist2 interacfiune cu ceilal$i copii chiar dacii au activitate identicii (imtr-o groapii cu nisip. "mie". Exceptie fac frafii. incearcii sii-qi facii prieteni printre alfi copii. de a-i trage de p%-sau de a-i mwca. . - . riisturnarea mobilelor etc. rnai ales cei mari pe care ii caut2 qi-i imit2.. . datorit2 reprezentihii mintale. . . in timpul unei plimbiiri. . Se comporti ca qi cum ceilalfi copii ar fi obiecte pentru a-i strhge in brafele lui sau pentru a-i respinge. . fqi anung ins%in continuare oboseala sau nevoia de somn prin suptul degetului. se apropie de ei dar nu qtie cum sii-i ia.iqi suge din ce in ce rnai pufin degetul. . rostogolirea rofilor qi a mingiilor.El devine curat c h d incepe sii cearii "olifa".ii place sii i se povesteascii istorioare qi sii priveascii in c Q i cu poze. ii imbriitiqeazii (uneori prea s&s!) sau dintr-o dat2 incepe sii-i bat2.Bagajul de cuvinte este dupii Hellbriigge de 500 cuvinte.Nu vrea sii 'Tmpartii" cu nimeni. Este gelos pe frafii rnai mici. transportul sau rostogolirea unor obiecte rnai grele.incepe sii fie curat qi noaptea.Se joacii aproape de copii. c h d urmeazii un pod.Merge la closet.Afecfiune marcat2 (vizibilii) pentru mamL . prezenfa unui adult.Vorbirea este incii de "bebe". sii-qi "murdilreascii" m&le cu mlncare.

Este in plinii crizii de personalitate qi se opune viguros altora pentru a se afirma. cliidiri mai deosebite. A Fig. La 24 luni ( 2 ani) Se bucurii de un obiect in miscare. 4. sunt rari copiii care infeleg notiunile de trecut. Recunoa~te animale ~i anumite lucruri pe un drum cunoscut lui. La 36 luni ( 3 ani) . La 36 luni ( 3 ani) Poate "citi" poza dintr-o carte.Foloseqte pluralul. pag. 248-252 mic. $i . iar dupii P. .Intreabii f&ii incetare (De ce?). Lu 30 luni ( 2 ?h ani) Observii de departe ma~ini. . . Din hrana zilnicii ' Vezi ~i .Se joacii cu alti copii ~i se socializeazii progresiv. 4. Rafia caloric5 scade acum la 70-80 caloriilkg corp in 24 ore.Alimentatia (~colar adolescent)". Traseazii linii ordonate. . Poate avea fricii de intuneric yi de animale. . rnic). prezent qi viitor. .Alirnentatia la pre~colar"(pag. qtie sii le arate (fig.11 . in griidinii sau in garaj.Fixeaza hlrtia cu o m2n2 $i incearca s5 traseze linii mai drepte $i/sau sB copieze un cerc. le imitii.Numiirii piing la 10. .Se intereseazii de cuvinte noi. Este inceputul desenului "omulefului". .Bagajul de cuvinte este dup5 Hellbriigge in jur de 1 000 de cuvinte.Piizeste cu strii~nicie ritualul culcik-ii. Fig. maqini. trenul.12 . La plimbare il "pasioneazii" sii "descopere" ~i sii priveascii animale sau piisiiri. Alimentafia sa tinde sii se apropie de cea a adulfilor. copilul devine capabil sii miin2nce si sii digere cea mai mare parte a alimentelor. 4. 4. cuqile cu animale. fixiindu-qi hiirtia cu cealalta miinii. . ii place "sii participe" ("sii facii treabii") ca qi adulfii. notiuni spafiale (afarii.Recunoqte pe un desen diferite animale sau obiecte $i $tie s2 le arate. ii imitii. Debray-Ritzen de circa 1 500 cuvinte.6. piisiiri.. in cursul celui de a1 11-lea an. Imitii bine animalele ~i zgomotul ma~inilor. 8 . ca raza unui cerc.1 1). Perceptia lumii inconjuratoare Lu 18 luni ( I '/z ani) Observii activitiitile adultilor. Accept5 sii-qi aqtepte riindul.Recunoa~te imagini dacii i se cere. pronumele qi adverbele. .Alimentatia' Rntia nlirnentara'. iniiuntru) qi adjective la dimensiuni (mare. incearcii sii le imite. .$tie bine numele de familie.incepe sii foloseascii articolele.0 mare parte nu se mai "udii" noaptea.Reproduce construcfia unui pod cu 3-5 cuburi. .Poate fi dirijat prin cuvinte.. avioane.Copilul de la 1 la 6 ani Demonteazii sau stricii obiecte. Regiiseqte intr-o carte qi recunoaqte pe un desen diferite animale si obiecte. . 212-214). Tine creionul mai corect. .Vorbe~te curgiitor ~i cu incredere fiirii sii se sinchiseascii dacii-1 ascultii cineva. Observii activitatea mamei la buciitiirie qi a tatiilui in curte. . Urmiire~te la fereastrii persoane.Cunoaqte ciiteva csntecele pentru copii. statui. . .1. animale etc.incearcii sii deseneze o imagine.$tie care este sexul siiu. Tine la o anumitii ordine qi la unele ceremoniale.incepe sii foloseascii substantive abstracte (culoare). .

ceaiul rusesc sunt contraindicate. hidrocarbonate. iaurt. cu cafea de malt etc. de asemenea.) sunt folosite zilnic. la ace~tia fructele se vor da sub form2 de sucuri ~ipulp5 ras5 sau terciuid. Este bine s5 se dea zilnic came la masa de p r h z . o tartin5 mic2 sau nu se va da nimic. Pentru variatie. un ou. Celor care r e f u d laptele. Se p a t e da parizer. Se d2 lapte sirnplu sau lapte fiert cu un &os (gri~. de aspectul de gustul ei. produsele de brutkie preparate din cereale complete (ca f2ina integral2). pr2jituri etc. se poate da peqte. brhzeturi). Se ofer5 in cantit5ti reduse dulciurile rafinate (zahilr. fulgi de porumb). compot. Agetitul. Orarul meselor. Unii copii mici au inc5 dificuldti de masticatie. Unii copii prefer3 & fie serviti numai de o anumid persoan5 din familie. vinul. Se prefer5 hidrapi de carbon in forma lor natural5 (fulgii de o v k . La ora 10 se pot da fructe. sau cu conditia s2 fie proaspst. s5ruri minerale. Sucurile preparate industrial se dau cu circumspecfie. vitamine. Lichidele se vor da ori de clte ori dore~te copilul. Dac5 insisd sHl primeasc2 cu biberonul. apetitul implic5 o participare sufleteasca. DupG-amiaza' (gustarea): lapte.). zah5rul poate fi inlocuit cu miere (inclusiv la indulcirea laptelui). inclusiv ape carbogazoase (ap5 de mas& sifon). compoturi. Laptele nu va fi indulcit prea mult. berea.La copiii cu tendint5 la constipatie.). Spre s f k ~ i t u l anului a1 11-lea incepe s5 aprecieze consistenta ~i gustul cartofilor pr5jiti (se evid la copiii cu tendinp la obezitate. fructe de sezon bine coapte). dac2 e veche. fie o budinc5 (orez. pr5jituri de c a s i biscuifi. Mierea este la mare mod2 in tara naastr5. unt ~i miere sau gemuri. in locul acesteia. mode cu albu~. pr5jituri de casH Cafeaua. biscuiti mkinati.Masa de dimineata' se d5 imediat ce se trezeqte copilul. fructele ~i zarzavaturile fierte se strivesc cu o furculiF.30-12. biscuiti. felul doi legume sotC. Oul poate fi fierttare. Masa de p r h este bine s3 se dea pe la ora 11. pulp2 ras2 ~idiluad cu sucurile. lapte b5tut. Dac5 este l5sat s2 qtepte. in cantidti mici ~i numai in prima jurn5tate a ziIei (poate produce agitape). Prlnzul se poate incheia cu o c e a ~ c 5 sup5 de came strecurad ~i ca desert fructe. se e n e r v e d sau se preocup5 de altceva ~i apoi refuz5 sB m k h c e . 50% din proteine trebuie s5 fie de origine animal2. grilsimi. De teama excesului de colesterol (la originea aterosclerozei de mai tikziu).trebuie s5 fac5 parte toate principiile alimentare: proteine. Copilul peste v h t a de un an poate prirni ca desert: fructe. compoturi sau fructe (ultimele sunt de preferat). gemuri. duce la aparitia de urticarie ~ i l s a u tulburiki digestive. pot fi diluate cu lapte sau amestecate cu unt sau cu cereale instant. sau la gustarea de dup5-amiazH F r i ~ c a se altereazi foarte uqor ~ieste un mediu de cultur)b excelent pentru microbi. fasole verde. g r i ~ . Hidrocarbonatele (cereale. Se pot da b5uturi rilcoritoare. b5tut sub form5 de omled. Ra@ de lupte este de circa 400-500 ml pe zi. paste fiinoase). m5m5ligup cu unt ~i brhz5. cereale instant. dulceap. Se folose~te =nosul preferat de copii. de cstdrul de p l k u t in care i-a dat mama s5 m k h c e . cacao. Este indicat s5 se asocieze zilaic gr5simi de origine animal2 (unt) cu gr5simi vegetale (ulei de floareasoarelui sau ulei de porumb) sau cu margarin2. laptele se fierbe in mod obligatoriu. Fructele ~i zarzavaturile sunt absolut necesare in alimentatia de fiecare zi. zeamil. bomboane. nu toate fundamentate ~tiintific. mierea se poate da. h pninul an de via@ sugarul tip5 de foame. de compot sau o pr5jitur5 de cas5.pe tartine de piiine cu unt. se va incerca inlocuirea cu alte derivate de lapte (iaurt. La copiii care refuz2 s3 primeasc5 laptele. eventual un ou moale. pot fi consumate ca desert (nu intre mese!). Seara se va servi masa pe la orele 19-19. in anotimpurile calde se va m5ri cantitatea de fructe (sucuri. m e verde. q t e a p d s5 m k k c e . dovlecei). topit5 etc. a v h d o mare valoare caloric5). crenwur~ti. chiar dac5 se prepar2 din lapte praf. Prgjiturile de cofetkie. Se d2 ap5 sau ceai neindulcit c k ~i cum vrea (inclusiv in timpul meselor). ~ u n c 2 Praga sau alte preparate de came de bun5 de calitate.30. de bun2 calitate ~i proaspete. Zilnic. Exisd o mare variabilitate a apetitului la copiii . spanac. brlnz2 proasp5t5. aceasta fiind manifestarea unei necesitilfi a corpului. gri~ul). li se poate da ceai ~i tartine cu b r h z 5 (de vaci. felul inti%p a t e fi o ciorbip cu came de pasilre sau peri~oare. unii copii il prefer3 neindulcit. pireul va fi asociat cu came sau un ou proaspiit. li se va satisface aceast2 comoditate. De altminteri. Dup2 un an. atribuindu-i-se efecte miraculoase. o pr3jitur3 de cas5. cartofii etc. ii place o mlncare pentru c2 i ~ i aminte~te mirosul. sau preparate cu sos alb. tuica. morcovi. unii nutritioni~ti recornand5 numai 2-3 ou5 pe s2ptknh5. fulgii de porumb. Ciocolata se va da cu prudenp. fibre vegetale. Se va da fie ca dimineap. Masa de prdnz cuprinde un pireu de legume (cartofi. conopid5.

bunici. Daci sunt hrinifi mereu de cei din jur. Nu trebuie impus nimic! Orice hrani mincati in sili sau luati numai pasiv este prost asimilatii. cu ribdare ~i putere . oboseali). rugim pe pirinfi s i n u . Dupi virsta de un an.~ i compare copilul cu alti copii. iar tendinfa naturali la independenfi friinati. Dimpotrivi. care s i deschidi pofta de mincare copilului. cu stiluri ~i idei diferite ~ irnai ales. Unii sunt mari mincicio~i. unii doresc s i minance din c e a ~ c sau i chiar s i se "serveasci" singuri cu lingurita. A foqa un copil s i minince este o g r e ~ e a lgravi. reacfii de opozifie sau. alfii au nevoie de variafie zilnici. daci a fost contrariat sau daci atmosfera din familie este de tensiune (certuri. alfi frati). fulgi de cereale etc. in plus. tigijfe. tulburiki de somn.s i creasci bine. Masa trebuie s i fie un prilej de plicere $i destindere. tot aqa trebuie s i fini seama ~i d e poftele micii personalitifi. unii mininci acela~i meniu luni de zile. fulgi de porumb. Acum are de-a face cu o mici personalitate. educatori. Porfii mici. copilul este ingrijit adesea de mai multe persoane. Fixarea alimentafiei se face in funcfie de ritmul propriu a1 f i e c h i copil. el va lisa o parte din poqie in farfurie ~i astfel se va simfi slab ~i oarecum vinovat. unii copii incep s i ia cu degetele pireul de la prinz ~i s i incerce si-1 duci la guri. pireuri sau ~i mai bine fie sfiramat cu furculifa. de diruire inegale. asistentele pediatre. Cind i se servevte pireul. La acelasi copil se observi $i variatii in modul cum mininci. Unii copii refuzi s i minance daci alimentul nu este servit in ceaqci sau in farfuria cu desenul preferat. b c i de la 8-10 luni. apetitul copilului este tot mai mult legat d e elemente "psihologice". Consistenia. Se pot face o multime de considerafii asupra acestar variafii: o mami cu discernimint psihologic. indeminarea copilului creste. Pikinfii cer medicului s i indice medicamente sau alimente minune. copilul nu mininci bine. un biscuit. tulburiri mai grave de comportament (crize de minie. s i nu se uite c i rafia zilnici a copilului peste virsta de 1 an scade. vizite. Ava cum respecti preferinfele culinare ale adulfilor din familie. coaji de piine. ci este apetitul normal a1 fiecirei fiinfe umane. Nu este vorba de un copil dificil ~i nici de un apetit capricios. s i minince zarzavaturi strivite cu furculifa. Printre jucirii. deoarece crevterea se incetine~te nevoile lui ~i nutritive sunt mai mici. se adaugii acum instabilitatea psihici ~i motorie a vPstei. Dimpotrivi. tartine (piine cu unt qi cu miere sau dulceag). jucindu-se cu ele. i se va da in m i n i o linguriti. educatoarele. P timp ce n altii se despart cu greu de biberon. copilul capiti tot mai multi indeminare si participi in mod activ la alimentafie. are tulburiri de somn. pasivitate si anxietate). Daci un copil este bine dispus. Se vor pune poqii mici fn cinifii sau farfurie. Punerea in practici este mai greu de realizat. in colaborare cu un medic experimentat. in loc s i se creeze o atmosferi de familie care si-1 faci si-i placi mincarea oferiti. Pirinfii.~ i primea biberonul obi~nuit ora potriviti. daci el nu a fost scos afari. este nervos. alfii de abia gusti. Cu vbsta. intre mese. daci i se oferi o cantitate prea mare. s i fie mereu activ $i si-qi satisfaci nevoia de mi~care~i cunoastere. in sfirsit. daci este activ ~i satisficut in relafiile cu cei din jur (pirinfi. o felie de mir. Comentariile ce se fac adesea ii accentueazi si mai mult sentimentul de vinovitie. Un copil care mininci bine are toate ~ansele i fie s sin%tos. Ca si in alte piqi ale acestei c w i . pot descoperi cauzele ~i gisi solufiile la fiecare caz in parte. deprinderea de a minca singuri este intirziati. inapetenfa i la sugarul mare ~i copilul mic este determinati cel mai frecvent de foqarea copilului s i minance! Ulterior se adaugi dureri abdominale. Pe misura inaintirii in virsti. Mama era deprinsi cu sugarul c a r e . i se poate da s i rontiie o coaji de piine. trebuie s i porneasci de la realitatea c i la aceasti virsti apetitul este foarte diferit de la un copil la altul. din contri. el va rninca bine. el incepe s i prefere alimentele crustoase: biscuifi. trebuie s i figureze lingurife de plastic. miniaturi de comportament a celor ce 1-au procreat. . cratife. obiecte de bucitikie. Spre sfir~itul perioadei de sugar ~i P n prima jumitate a anului a1 TI-lea alimentele se dau sub formi de lichide. alfii cer s i "ciuguleasci" de 4-6 ori cate ceva. iritabilitate. cu acelaqi ritual si cu acela~i la preparat timp de siptimini ~i chiar luni de zile. bucili mici de parizer. fie tocate m h n t . s i "mu~te"din fructe. unii mininci mult de 2-3 ori pe zi. de la o zi la alta $i chiar de la o masi la alta.Copilul de la 1 la 6 ani mici. Folosirea mdinilor. cu preferinie ~i pofte. deoarece in condifiile viefii moderne de emancipare pe toate liniile. Consumarea cu usurinti a unei poqii ii d i copilului senzafia de victorie ~i de multe ori va mai cere. cartofi prijiti.

Se vor face vaccin&ile (rapeluri etc. Oridt ar incerca adultii. Pericolul accidentelor gi intoxicafiilor. J O C U ~este reflectarea. deoarece compod mai mult declt o simp15 imitatie. unde copiii tr5iesc in apartamente. in5l?ime. Devine sensibil la muzic& la ritrn. intoxicafii (vin. dar ~i stimulentul tuturor achizi&ilornoi. simprile (auz. ferm5. Supraveghere s i ingrijiri Educafia. Vacantele vor fi petrecute *mpreun5cu p&in@. s5 nu se erijeze in conduc5tori. Tentativele de & e a-1 obliga s5 stea liniqtit sunt un fel de pedeapsg. Este ideal ca aceste "scoateri af&' s5 se fac5 in gr5dini qi parcuri. h zilele de sM5toare. Terenurile de joc. conformafia scheletului(coloana vertebral& membre inferioare). Plimbarea zilnica' a copilului de 1-3 ani este absolut necesar5. Toti ai casei sunt datori s5 "fac5 cu schimbul" la insowea sau supravegherea lui. se r5suceqte h toate p @ . Cel de a1 3-lea an cu contradicfiile sale solicit5 mult talentul pedagogic a1 adultilor. plirnb&ile se vor face in g* ra cea rnai apropiati. nu rnai d o m e ca hainte face zgomot. r5bd5toare. unde sunt spatii amenajate pentru copii. Copilul se preface c5 telefoneaz5. Dintre accidentele intllnite la aceast5 viirst5 cit5m: electrocutarea. Pirintii trebuie s5 incerce s5 participe ca simpli tovar5qi de joc. munte. pic$ articole cosmetice. este o obligafie elementxi? qi zilnic5 de a scoate copilul "la aer". bea cu ceqca de cafea. pirinfii au Gcut primul pas spre intelegerea particularitifilor acestei v h t e . copilul cauti din ce h ce rnai mult societatea altor copii.7. carte. lnedicamentepe care le ia drept bomboane). atunci c5nd copilul nu asculti. comod sau vor s5-1 ajute s5 se dezvolte qi s5 se maturizeze corespunziitor. inhalarea de corpi strzni in c%le . inecul (cada de baie la care. Este un stadiu nou. Chtafi qi dansafi cu el (vezi qi-hgrijireah creq5). iqi leagh5 mereu picioarele. hchiderea in dulapuri sau frigidere (accident mortal prin sufocare). Dup5 verificarea sZn5titii corporale (greutate. de preferat o p5dure neaglomera* unde se p a t e bucura din plin de natur5. achizi$i motorii qi intelectuale). majoritatea copiilor de 2-3 ani prefer5 s5 se joace singuri sau cu adultii. Nu se vor face c%5torii obositoare. m a n i f e s u e inc5p5Pnate (greqit etichetate ca egoiste sau anormale) nu sunt adresate pirintilor qi nu ilustreaz5 o lips5 de afectiune. medicul va recomanda zona climatic5 ce convine rnai bine copilului: mare. p a t e avea crize de plhs. arborii. Copilul s%n5tostrebuie exarninat de patru ori pe an de c5tre medicul de familie. docil. face injecfii mamei etc. Camera in care era obiqnuit (chiar ~i apartamentul) nu-i rnai satisface nevoia de miqcare qi de spatiu. fn oraqele mari. Se continua administrarea de vitamina D h perioada septembrie-aprilie. ceqc5 etc. Cu timpul. Totu~i. la melodie. Accepthd c5 reacfiile negative. incendii produse cu chibriturile h a t e la dispozitia lor.4. variatia peisajului sunt elemente stirnulatoarepentru copil. este "inc5p5tlnat. la chtece pentru copii. bhaie). hteparea cu diferite obiem ascufite. h activitatea de joc a copilului se inregistreazi trecerea de la activitatea de joc-mlnuire la jocurile de imaginafie. Prezenp animalelor constituie o bucurie permanenti. qi cere s5-i fie repetate. Se impune din partea tuturor adultilor din familie o atitudine unitar5. Multi pirinti nu inteleg adeviirata problematic5 a vkstei qi intervin cu brutalitate (ceart5. copilul va fi dus htr-un loc rnai h d e p h t . h al doilea r h d copilul se identific5 cu o persoan5 adult& sau cu un frate sau cu o s o d rnai mare. ei nu pot deveni un partener de joc potrivit copilului. Parcul. opirirea (r5stoarn5 oala cu sup5. dar nici toleranp excesiv5 qi alintarea nu-1 pot ajuta. la jocurile hsofite de muzic5. gr5dina ii ofer5 conditii pentru a se desfiqura (aleargii. deal. Are preferinfe pentru unele povestiri. citeqte. deschide robinetele qi nu mai p a t e 95 ias5. Un copil se dezvolti armonios qi se educ5 in contact cu alfi copii. adoarme ursuleful. se cam$ se tiv5leqte. Asistenja medic&". curtea. precum qi utilizarea sa: telefon. dup5 ce intr5. Aqezat pe un scam mai inalt. fnainte de vacanfe. un vas cu ap5 fierbinte).). piscine). florile. Se verifk5 dentifia. conform indicatiilor de la dispensarul medical teritorial. cu vreme favorabilii. sau la graina zoologic5 pentru a vedea "pe viu" animalele.1. h care intervin sirnboluri elementare qi se incorporeazi scheme de conduid. vedere). JOCUZ. Iarna. arderea cu fierul de cslcat. Mai inti%copilul este capabil s5 recunoasc5 simbolul pe care il reprezint5 obiectul. binevoitoare. Wici severitatea exagerati. scrie. Pgrintii trebuie s5-qi pun5 problema dac5 vor s5 creasc5 un copil cuminte. se h v b e in jurul s5u p b 5 amepqte).se vor discutak ambunt probleme legate de crearea cadrului material qi psihic pe care-1p a t e oferi familia qi care se potriveqte copilului respectiv. Dac5 este finut h unele zile in cas$ devine ages. Este h c h t a t c h d este dus de &5 sau purtat pe umeri. Jocul poate fi colectiv. brutal. Piir&vara.

copiii vor pune j u c z i l e pe etajere. "Ne juciim cu mingea". mers pe sciindurii dreaptii sau inclinati. un porumbel. dec2t accidental spre 2 ?h Fetifele dobiindesc mai devreme deciit biiiefii deprinderea de a fi curate. Copilul nu va fi liisat sii se joace cu chibrituri. pe o planqii intr-un singur plan. un brad impodobit. rotund. al pericolelor. sobe cu gaze. C ) Jocurile de cunoagere. cu bricheta. Sub supravegherea pkinfilor poate f i Iiisat sii sting5 lumina. mere etc. se intrerupe jocul. De abia intre 18 qi 24 de luni copilul previne la timp pe cei din jur $i poate sii aqtepte rnai mult piinii este pus pe olifii. un animal. corp. rostogolirea pe saltea. Factorii care intervin in deprinderea curiiieniei sunt: a) Matura~ia. Se alterneaziijocurile intre ele (miqcare. Orice ac@unece se desfilqoarii sub ochii copiilor va fi insofiti de explicafii. coadii. tobogan etc. in sala grupei. Se va ariita obiectul natural sau animalul viu. sii fie calmi. La 2 ?hani unii ifi lasii singuri pantalonii in jos $i se aqeazii fir3 ajutor pe oli@. diferite aranjamente de castane. de aqezarea cuburilor unul peste altul in echilibru. alergare cu stegulefe. Enurezisul' se regiiseste in mod obi~nuit qi I Emisiune involuntar5 ~i inconstienti5 de urin5.9. mers sau vorbit. introducerea de bobife de staniol intr-o sticlii. in sf&$it. lipituri. Primul semn a1 unui control voluntar se observii ciind copilul care vrea sii urineze aratii cu degetul olifa. instabilitatea psihicii qi motorie il pot face sii ajungii la acte ce pun in pericol via@ celui rnai mic.). un copil de 3 ani nu va fi Iiisat niciodati singur ?n casii cu un frate rnai mic deciit el. intoxica#i cu gaze de eqaparnent etc. pe care copiii sii-1 cunoascii indeaproape. Controlul eliminiirii materiilor fecale se dobiindeqte in general inaintea celui a1 vezicii. a schimbkii unor obiceiuri qi mai ales ciind incepe sii meargii nesprijinit (1 2. inqurubarea qi dequrubarea capacului unei sticle. "Ne pregiitim pentru masii". indemhare). Este posibil de a-l "dresa" sii stea pe olifiide la 6-8 luni. o portocalii. La plimbkile prin era$. Se pregiiteqte din tirnp materialul didactic. roqu.Mecanismul controlului sfincterian este foarte complex qi depinde de maturafia sistemului nervos. adultii ce ingrijesc copiii din creqii trebuie sii aibii multii riibdare qi dragoste pentru copii. uiti de fratele mai rnic. dulce. Se prezintii un pom cu fructe. Cea mai mare parte a copiilor nu se rnai udii ani. La aceastii v2rstii copilul nu inielege abstract cum aratii obiectul descris. in momentul in care copiii se plictisesc. la indemiina lor. Controlul si$ncterelor lforrnarea deprinderii de afi curat) Aqa cum s-a rnai spus. Jocul se anunfii dinainte. este un mir. Jocurile organizate in colectivitate sunt de trei categorii: a) Jocurile de mipcare sunt foarte iubite de copii (mers prin tune1 de mese. Lipsa de control. in general. sortare de mozaic pe culori. Controlul sfincterelor la sugar nu poate fi voluntar. prize. nu are voie sii umble la aragaz. orichd p u t h d sii "o zbugheascii" pe partea carosabilii a strkii. sii-1 pipiiie (in caz cii se prezintii fructe vor f i gustate de tofi. El iqi avertizeazii mama fkii a-i Iiisa timpul de a interveni. urechi).1. 4. b) Jocurile de irzdemdnare manuals se incep incii din anul al doilea de viafii. existii o componentii familialii: unii copii sunt rnai precoce sau rnai lenfi deciit alfii in deprinderea curiiieniei ~i pentru statul pe qezut. ciind este prezentat Sugarul i ~ gole~te i vezica si intestinul de obicei imediat dupii ce a miincat. o pisicii. copilul nu poate folosi "conqtient" olita dec2t incephd de la 15 sau 18 luni. picioare. Acest reflex poate dispkea in cursul erupfiei dentare. care.aeriene. sticlufe sau figuri geometrice. televizorul. cu o bun5 siiniitate fizicii ~ipsihicii. mai ales in cursul primelor 8 luni de via@. atenti la jocul cu alfi copii. Dupii terminarea jocului. "Ne spiiliim pe m%ni cu apii qi siipun".16 luni). pisica are cap. in~irare mkgele pe o tijii semirigidii. fiind miindri de "performanfii". La fiecare prezentare va riispunde la intrebki in ordine: ce este? cum este? ce are? (este un pom. florile vor f i mirosite). Nu va fi Iiisat in casii singur sau in "grija" fraplor rnai mari (sub 7-8 mi). &&e prin tune1 de scaune. acum mergem la baie". "Copii. skitura cu mingea. o broscufii. copilul nu va f i sciipat niciodati din ochi. radioul. El nu are k c 5 bine conturat sensul binelui qi al riiului. o floare. o paske. . cunoaqtere. frigider. desene etc. sii-1 vadii in trei dimensiuni.

Aceasta const3 mai ales in a-l ajuta ciind permite dezvoltarea. la fiecare cinci minute. Copilul este hciintat sfi vad5 interesul . c) fmbrcr'ccr'mintea. Momentul dobiindirii curgteniei coincide din nenorocire exact cu cel al contestiltii. care nu se simte in sigurang. Copilului ii place ~i se amuzg cum toat3 casa se preocupg ca el s i facg pe oali.La copiii la care se folosesc scutece sau chilo@absorban@(Pampers). Un copil p a t e sg-~i satisfacg eul s h ~i nevoia de a atrage atentia ~i prin alte mijloace deciit refuzul olitei.la pierderea controlului recent dobiindit. Unii copii o psedg foarte devreme ~io pktreazi apoi. olip ii servevte ca mijloc de locomofie. lips2 de preocupare pentru formarea deprinderilor igienice la copil. de Mama n u . g) Stresul psihologic. ultimul stadiu este ciind copilul poate expulza urina sau intrerupe debitul. copilul prefer%sg "facg pe el" deciit sg iasg din pat. "curentului" sau dacg toaleta este prea departe. con~tienp plenitudinii vezicii (copilul de 18 luni i ~ i a v e r t i d mama). Aceste mame nu inteleg secvenp normal2 a proceselor (punctul a) ~i repro~eazg copilului de a fi prevenit prea t2rziu. el va h t k z i a h obi~nuirea i olifa. il miing%e. Copilul descoperg repede cg atunci ciind cere olip.~ i seama de variatiile normale ale dg achizifiilor curgteniei ~i este dezolat3 sfi constate cg copilul s h este in int2rziere fa@de alfii. sg-1 socotind cfi are nevoie intr-adeviir de olip ~i nu se va deprinde cu olita dacg ea nu aleargg imediat. este un alt mijloc de a atrage atenfia. d) Conditionarea.Mama $I copiIut la alfi membri ai familiei. Teama sau nelini~teapot int2rzia dobiindirea curiifeniei ~ iin plus. Dacg un copil urineazg prea des. pot duce -h .) este echivalent cu un control voluntar. f) Personalitatea mumei gi lipsa de cunogtinte. dacg mama nu-i dg ocazia de a urina de prima dat3 cu ciind i ~anung dorinp. timpul perioadelor critice . nivel instructiv-educativ sckut al pikintilor. i) Somnul adcinc. antagonizeaza:contracGa m u ~ h i l o r vezicii ~i repne urina datorit3 mu~chiuluiridicgtor al anusului. Dacg se pedepse~te copil cg nu a folosit olip un sau dacg este feet sg se aveze in timp ce vrea sg alerge. stadiul ciind el poate controla presiunea intraabdominalg datoriti diafragmului ~i mu~chilor abdominali. mama lasg totul pentru a se ocupa de el. iar acesta reacfioneazg refuziind olip sau "udiindu-se". mama nu va lua in seam2 cererea ~i nu se va deranja deciit la intervale socotite convenabile. el va fi "conditionat" sg se *mptriveascg olipi. De frica frigului. a unei intern&i h spital. Copilul invap sg-~i controleze vezica in parte prin imitatie ~iin parte prin educaGe. pedepsirea copilului. Controlul intestinal. iar el refuzg sg fie obligat. Un sugar poate fi conditionat (provocat) sg urineze prin contactul feselor cu marginile olipi. Cea mai mare parte a t u l b u r ~ l o r sfincteriene se datoresc faptului cg se foqeazg copilul. dificult3G materiale. fTtrg sfi aibg nevoie. Este o greqealg din partea unor mame de a crede cg reflexul conditionat al sugarului (contactul cu marginea olitei. asociind formarea deprinderii cu o idee de pedeapsg. Ea pedepse~te pe copil. Mama nu indrkne~te refuze. ? incearcg sg-l convingg de a emite materii fecale in timp ce el este inciintat s-o refuze. Mama care este decisi s5 "dreseze" copilul prea devreme are toate ~ansele a-1 vedea refuziind olita. anxietatea pikintilor etc. Ace$ factori se asociazg frecvent. dar este uvor sg ~ t idacg nevoia este real2 sau dacg nu reprezinti i deciit o manevrg de a atrage atentia. El reincepe s-o tear. Unii copii sunt mai voluntari deciit altii ~i seamhg cu p&intii lor. Copilul de 18 luni trece printr-o fazg de "coprofdie" (atractie fa@ de materii fecale) ~i manifest3un interes considerabilpentru eliminilrile sale ~ipentru toaleti. Capacitatea vezicalg a unui copil n. va fi consultat medicul. in timp ce a l p "fac pe ei" ~i la 2-3 ani. de 2 '/Z ani este dub12 fa@de cea a unui copil de 2 a i b) Educap. j) Factorii sociali. fn ultimul caz. lingu~e~te I ~i Mama se qeazg Iiingg el. p a t e reveni la vechile obiceiuri din cauza unei gelozii. h) Lenea. Orice copil trece prin stadii succesive: evacuarea automat3 a vezicii (sugarul mic). fncepiind de la un an copilul este in pling perioadg negativg ~iorice incercare de a-l face sg execute un act impotriva dorintei lui (indeosebi "sg facii" pe oalg) se va solda cu un evec. Copilul nefericit. oricare ar'fi plenitudinea vezicii. e) Formarea eului ~i caracterului copilului. Cererea olitei. Mictiunile involuntare la unii copii peste v2rsta de 2 4i a i tjn ~i de mediul familial n nefavorabil: certuri sau delincvenp la pikinG. Factorii care intervin in controlul sfincterului anal sunt aceeiqi ca h controlul vezicii. V2rsta deprinderii de a elimina materiile fecale numai la olig este foarte variat3. de juc&ie sau de pa&ie. Unii susfin (medici ~i p&inti) cg o parte din copiii care "fac" noaptea in pat au un somn adiinc. Este adeviirat cB la aceast3 v b t 3 o mictiune este urgent3 ~i copilul va fi curat dacg se are grijii de aceasta.deprinderea de a folosi olita se formeazcr' m i tcirziu. a unei dificult3fi familiale sau a unui rigorism excesiv. zgomotul apei care curge etc.

mediul rural = 98. spre 12 luni. familiile unde existi frati rnai mari. in dobhdirea tuturor deprinderilor igienice. Cresterea greut&tii. El nu poate s i se pistreze curat noaptea. mama va avea griji ca atunci clnd copilul este cufundat 3n joc>i-i sugereze s i meargi la olig. In timpul noptii copilul nu poate i n c i s i se controleze. ~i atunci c h d apar sernne c i dore~te i urineze.3 cm (+ 2. P h i atunci. copilul devine curat ~i noaptea h la 2 ? . pentru ca un copil s i fie nu numai con~tient nevoia de a urina. dirnineap c h d se treze~te dupi sornnul de dupi amiazd se va pune ~i copilul pe oli@ la "ore regulate". Este rnai bine s i se pun2 scutece. .fete: . C h d poarti pantalona~i.taliei s i perirnetru~ui toracicl La 4 ani: Greutate: .l kg (+ 1.Capitii plicerea unui "accident" sau i ~ i murdilre~te mod voit chilofii de indati ce este lisat in s i se ridice de pe oali. Talie (ina'ltime): . mediul rural = 14.9). Copilul care poarti scutece absorbante multii vreme realize& rnai greu c h d este ud sau uscat.9). copiii i ~ i retin voluntar urina ~i scaunul.5). nedorind s i pitriseasci jucikiile sau s3-$ intrerupi "ocupafia". Practic.8). Daci el vrea s i plece de pe oli@. mediul rural = 52.2. se va folosi o l i p concomitent. Impresia c i este 2 n d "mic" p a t e constitui un factor de i n t k i e r e in a deveni curat. p h 3 nu a ajuns la un control complet al sfincterelor in timpul zilei. copilul are o satisfacfie pe care niciodatii nu ar fi resimfit-o dacd ar fi fost pus constant pe oli@ Aceasti satisfacfie este cel rnai bun element de r e u ~ i tin obtinerea deprinderii de a fi i curat. poate uda patul chiar 3n timpul unui somn scurt. La inceput se cere atenfie ~ipromptitudine i actiune n clnd copilul semnaleazii nevoia de a urina sau a emite scaun (prin urlet). declt s i fie apostrofat clnd udi cearceafurile. 3n general.fete: mediul urban = 100. vor explichdu-i la ce folose~te. I Dup% tabelele intocrnite de Institutu1 de Igieng $i Shltate Public% Bucureyti. el va putea avtepta momentul propice (dezbricarea.Aceasti "urgen@" diminueazi apoi rapid.familiei "centrhdu-se" pe fecalele lui ~i descoperi c i pilrinfii sunt neputincio~inu numai in fata refuzului lui de a mlnca.~ i f r h a voluntar micfiunile. Factorii sociali joaci un mare rol in controlul sfincterelor qi. in aceste situatii se pot produce "accidente" de scipare.7 kg (+ 1. 4. fn ambele cazuri el provoaci discufii ~i nelini~ti.O cm (+ 4. Preventiv.3 ani (unii copii se scoali singuri noaptea ~i urineazi %iajutor). din mediul urban = 15. Va trebui s i se qtepte inci 4-5 luni. Perimetrul toracic: . Nu va fi trezit in cursul noptii pentru a fi pus pe oli@. aducerea olitei). Clt timp se u d i inci noaptea.8 cm (+ 2. scutecele ii dau senzafia c i este tot rnic.8 kg (+ 2. pilrinfii ii vor pune olifa l h g i pat ~ i . Pe de alti parte. Poate fi ajutat dacii este pus pe oliti inainte de a fi dus s i se culce.2). . mediul rural = 1 5 7 kg (+ 1.1 aveza pe oli@ pentru cel mult 10 minute. deoarece nu p a t e s i avtepte. nu va fi retinut. La putin timp dupi ce s-au deprins cu curitenia. pentru c i el este mereu "cl~tigitor". .biieti: mediul urban = 101. De abia dupi 18-20 de luni se ajunge la stadiul in care copilul este capabil de a .O cm (+ 4. De obicei. .5 cm (+ 5 3 ) .9). dar ~i in f a p refuzului lui de a face pe oli@.2. mediul rural = 9 9 3 cm (+ 5. Prescol&rul (3-6 ani) 4.1. Controlul vezicii urinare este mai tardiv declt controlul sfincterului anal. El are un moral excelent.7). Este de dorit ca el s i ?tie c i existii oliia ~i c i pdrintii sunt b u c u r o ~ i a c i el o d In folose~te. dar de s i fie capabil de a cere sii meargi la oli@ (spre 2 ani).9).biieti: mediul urban = 16. "U~udndu-se"numai atunci s c h d apar micile semne de dorin@.0).biieti: mediul urban = 54.senzatia de scurgere a urinei in jos pe picioare este neplicuti. i se pun scutece curate absorbante la culcare. Prin imitatie. copiii cu frati rnai milri~ori copiii de c r e ~kva@ rnai repede s i se ~i i serveasci d e oliti.

7). mediul rural = 110.7 cm (+ 3. . iSi propune singur m i ~ c i r i dificultate cu creschdi: siirituri. merge pe cilcsie sau pe viirfuri inainte ~i inapoi.3 cm (+ 2.2).8).5). balans etc.fete: mediul urban = 54. independent (de exemplu. Perirnetrul toracic: . poate turna api intr-un pahar. La 3 ani. GU diferite segmente ale corpului. mediul rural = 18.7 a (+ 5. Talie: .3 cm (+ 2. prinderea unei mingi in mi~care.5).8). La 6 ani: Greutate: .7 cm (+ 2.8).7 cm (-t 5. mediul rural = 54. Pentru urmkirea motricitifii.3).O kg (+ 2. mediul rural = 105.2 cm (+ 5. La 5 ani: Greutate: . Medicul este singurul in misuri s i aprecieze daci existi o corelatie corespunzitoare intre diferifi parametri de apreciere la cre~teriarmonioase.6). copilul este in v e ~ n i c i este mi~care. Este capabil s i taie cu foarfeca urmilnd o linie dreapti.3 cm (+ 5. daci ~i d t se poate fine pe un picior. trage o Linie verticali. privi poze.fete: mediul urban = 20. face un pod din 3 cuburi. . 4. copiazi un cerc.O).3).fete: mediul urban = 17. Nevoia de mi~care mare.6 cm (+ 5. deseneazi un omulef din 6 pwi.7 cm (+ 53). aleargi. mediul rural = 5 1. liniile ~i figurile desenate sunt tot mai bine ficute.8 cm (+ 2. n mediul rural = 111.Mama $i copilul - fete: mediul urban = 52. Motricitatea. .O kg (+ 2. la 4 ani face acela~i lucru ~i la coborike.fete: mediul urban = 55.2). .4 cm (+ 2. face zgomot. La sf3r~itulperioadei de copil mic a deprins indemhiiri ca: folosirea periutei de din^. mediul rural = 55.13 . La 3 ani.biieti: mediul urban = 56. . a urm& a televizorul. copilul urci sciirile alternsnd picioarele. copiazi o cruce.9 cm (+ 5.btiieti: mediul urban = 114.fete: mediul urban = 110. mediul rural = 52. (fig.7).Poate cobor? o scar& tinhdu-se de ramp% . Treptat.9).4).2 kg (+ 2.biiefi: mediul urban = 108. mediul rural = 16. a ustensilelor pentru cusut.9 cm (+ 2. mediul rural = 54.8). La 4-5 ani copilul mic a atins un grad de dezvoltare motorie care-i permite executarea de m i ~ c i r i izolate.O cm (+2. numai o parte dintre copii pot sta un timp scurt intr-un picior.biieti: mediul urban = 54.intre 3 ~i6 ani piirintii pot supune pe copii. a asculta pove~ti. Perimetrul toracic: .9). a modela din plastilini.9 cm (+ 5. mediul rural = 18. mersul pe tricicled). mediul rural = 19. Aceste cifre sunt pur orientative. la probe ca: a) motricitate generala': aruncarea unei mingi.biiefi: mediul urban = 18. Majoritatea copiilor apuci ~i msnuiesc bine un creion.fete: mediul urban = 107. sub formi de joc. copiazi un pitrat. urci ~i coboari scirile etc.O).9). ti place uneori s i faci treburi care-i soliciti puterea ~i este foarte inchtat c h d ridici sau p o d un obiect mai greu.9 cm (+ 2.9). este "neasthpiirat".biieti: mediul urban = 20. cifiirat. 13).7 kg (-t 2. apare ~icapacitatea de a sta lini~tit pentru a colora. de abia la 5 ani reuvesc s i sari intr-un picior ~i s i sari coarda. Talie (ina'lfime): . Reamintim c i talia unui copil depinde de factori complec~imo~teniti~i de mediul inconjuritor. mediul rural = 104.l kg (+ 2.2 kg (+ 1. a pieptenului. b) rnotricitatea fina': face un turn din 8 cuburi.O kg (+ 2.9 cm (+ 2.3 kg (+ 2.9). sare intr-un picior. deseneazi un omulet din 3 p w i .7). Fig. 4. se spali pe din^.3).2). .l).

pe care le denumeqte apoi dup5 aspectul lor exterior. persoane sau animale.16 . dar qi propriile lui performanie. Treptat pre~colarulva infelege ce este timpul devenind capabil s5 foloseasci verbele nu numai la prezent. schimburile verbale cu toat5 familia se imbogi{esc prin lHgirea relafiilor cu alfi copii qi cu educatoarele din gr5diniid. Pe lBng5 impresiile vizuale ("vede tot"). fSi ?tie vBrsta. fntre 3 ~i 6 ani. Recunoa~te litere izolate. Poate "citi" poze dintr-o carte.Se spa15 pe dinti 4. Deosebeqte mai multe culori. realizeaz5 forme simple. La 3 ani un copil se exprim5 suficient pentru a fi bine infeles.4. Progresele intelectuale continu5 cu o mare rapiditate. Dezvoltii spirit creator. Poate num5ra p2n5 la 10-15. d5 mlncare la p5pugS1. Poate desena un piitrat. fredoneaz5 cBntece simple qi le insofeqte de miqc5ri ritmice. incercBnd s5 reproduc5 obiecte ~i acfiuni. de cei doi psrinfi.Imitlnd pe rnarng. "demascii" tot. ca un individ separat faf5 de ceilalti. "spioneazii". Copilul priveqte activ qi critic lumea inconjur5toare. face planuri. precum ~ileg5tura logic5 intre obiecte qi cuvinte. le demonteaz5 ("le distruge". Fantezia in folosirea culorilor qi desenarea "formelor" unor obiecte. Deosebeqte sunete de tot felul. in acelasi timp apar in vocabularul lui cuvintele TU qi EL. LucrBnd cu plastilin5 sau cu cretii coloratii. De indat5 ce devine constient de el. Fig. "trage cu urechea". le pune unele peste altele.2. le sorteaz5 dup5 form2 sau culoare. Limbajul.). Incepe s5 deseneze qi s5 modeleze. Pentru el este accesibil numai ceea ce este concret. Fig. Curiozitatea amestecatd cu dorinfa de . La 3-4 ani copilul se intereseaz5 de capacitatea funcfionaliia obiectelor. el va folosi femininul qi masculinul. se recunoaqte deci la persoana intBi. Are noiiunea timpului ~i a cantitgtii. Am v5zut cd la circa 3 ani copilul spune EU. Limbajul Perceptia.15 . f&B a vS1rsa.4. Recunoaqte succesiunea logic5 a anurnitor acfiuni din desf5~urarea programului zilnic. Substantivele si adjectivele se inmulfesc paralel cu progresele pe care le face in contact cu realitatea inconjur5toare. pe care le compar5.Fig. cum interpre- teaz5 pkinfii) etc. copii etc. joac5 (incii) un rol mai mare decBt adaptarea la realitate. La 5-6 ani experienfele tactile (pipsit) ~i motorii (miqcare) trec pe a1 doilea plan. Cunoa~te culori ~i cBteva 5-6 (2) monede.4.Poate turna ap5 fntr-un pahar.2. ci yi la viitor qi trecut. Notiunea de timp este perceput5 incet. Spre sf2r~itul perioadei de copil mic apare diferenfierea din ce in ce mai bun5 intre imaginafie si realitate.14 . repet5 expresii auzite de la adulfi. de sexul de care aparfine. chiar numele unui obiect ii apare ca una din proprietiitile sale. Dezvol tarea psihic& s i social&. cap5t5 important5 cele acustice (este tot timpul "pe receptie". iqi fixeazi obiective si le urm5reqte consecvent.

comunic5rile verbale sunt mult rnai bogate.olriniile se explic2 prin tendinp de irnitatii. Dragostea si spontaneitatea sa reprezintii un stimul indispensabil in aparitia qi irnboggtirea limbajului copilului. care nu poate s5 comunice deciit cu p z n t i i si ci~ bunicii. Dezaprobarea copilului se va face cu tact. inainte de 3 ani. mai variate ~i pe intelesul lor. de timp (acordat copilului) sau din alte motive restring stimularea verbal5 qi "schimburile de vorbe" cu copilul. Toate aceste "verbaliziiri" (cum sunt numite de psihologi) sunt semne de multumire. Diagnosticul precis necesit5 de obicei colaborarea rnai multor speciali~ti:un neuropsihiatru. miincare. cit qi in fafa unor copii rnai agresivi. ~ . Adultii sunt datori ca. cu prognosticuri foarte diferite. statuilor. Povestirea unor istorioare simple. personaje v5zute in filme sau pe tovarsqii de joc mai mari. lipsa de timp ~i surrnenajul piringilor sunt factori care contribuie la multe int2rzieri de vorbire. r5sfoirea in comun a c5qilor cu figuri. . un pediatru ~i un logoped.i copilt~luiprin cuvinle simple. Trebuie qtiut de toat5 lumea c5 tulburkile de vorbire au cauze numeroase. Copilul unic la pririnti. de spontaneitate. La copiii din familiile cu rnai multi copii.).Toti membrii tarniliei trebuie s5-$ ctln'crole~e ttonul $i expresiile atunci cind sunt supgrati. pe m5sura intelegerii copilului. E35ietii in special fac zgomot irnitind rrnele animale. . deoarece adultii ii usurea25 posibilitatea de a fi activ. la clinicile de O. Arrfesea. ce-1 complexeaz5 qi-1 pun intr-un stadiu de inferioritate at2t fa@de p e n t i i perfecti. Copilul le pronunt5 cu o catisfacrie provocatoare. Conditiile de viat5 moderne. unii p5rinti "se distreazii" qi sunt mindri de "cuceririle" verbale ale progeniturilor. . prin lirnhqul person21 c2 nu sunt de acord i. s5 se opreasc5. s5-i r5spund5 cu cuvinte simple. "Cum?". Adultii ii vor ar5t. diagnosticul nu poate fi precizat dup5 un singur consult. triviale. injur5 si o continu5 cu toate grosol5niile culese de la copiii mai mari. - % . Dacg aceqtia. copilul devine capabil s5-si exprime prin vorbe giindurile ~i impresiile sale. in conduits-lor general5 ~ i mai ales. Copilul nu cunoaSte scnsul real ai cuvintelor grosolane: dimpotrivk el are un sentiment dc putcre. Grgdinita este institu~ia care corecteazg aceasri carent5 a mediului psiho-social a1 copiluiui. ii oferg jocuii.. PGrir?$ii su~lt alannati. De fuarte multe ori. Dificulta'fi de limbaj. ~ . Astfel de situatii se observ5 in unele familii dezorganizate sau cu certuri intrafmliliale. copiii nu mai sunt t5cuti. . sfi meargii. Astfel.. unele jocuri educative contribuie la m5rirea bagajului de cuvinte. "Pentru ce?" qi r5spunsurile primite contribuie la imbog5tirea bagajului de cuvinte. incearcg sii-si . Griidiuita are un rol important in corectarea unor deficiente precoce de liinbaj. F5r5 a minimaliza rolul factorilor neurologici qi senzoriali. cliidirilor rnai importante. Bgietii tip5 la camion. dintre cuvintele care desemneazg functiile de. este important s5 se retin5 influenta capital5 a conditiilor afective si relationale. in jurul viirstej de 3 ani intercsul copilului este concentrat in mod evident asupra adultilor care ii sunt parteneri ~i Pi servesc de model. prin intrebgrile: "De ce?'. Dintre ruiburirile uyoare de limbaj la vBrsta de 3-6 ani se int2lnesc: o oarecare intbrziere in vorbire. .. intrr -7 ~i 6 crrli incepe ~i pel-ioada cuvintelor si expresiilor grosolane. de skgtate psihic5. incurajiind astfel "progresele" copilului pe aceast5 linie. cu o limb% slobod5. Dezvoltarea limbajului depinde de asemenea ~i de interactiunea permanent5 ce se stabile~te intre copil ~i adultii care-1 inconjur5. dificult5ti de pronuntare si bilbiiala.eliminare ("caca". arborilor. se poate stabili cu precizie gradul de rulburare organic5 a auzului. are impreGa c5 a trec~tt Gndul in sunt celor mdri. Rolul mamei este esential. ~ ~ . Altii..comunicare manifestat5. in timpul plimb5rilor ii vor spune numele florilor. incit creeaz5 in copil un sentiment de vinoviitie. prin expresia fetei. el invat5 s5 deosebeascg nofiunile de eu ~i tu. un oto-rinofaringofog familiarizat cu problemele de audiometrie infantilg. ajunge ca la 6 ani sii invete sii citeasc5 si s5 scrie limba pe care o vorbe~te.~ ~ ~ . 1 . Dup5 unii autori. Fetitele vorbesc cu p5pusile: le mingbie. cu ajutorul unor aparaturi moderne. treptar Ins5 tinde la dobiindirea independentei. Pufin cite putin.u astfel dz rxpresii. are dificultliei de adaptare la limbajul adultului. prin lips5 de educatie. gro!. ii dau ordin s5 porneascii. Se va cere sfatul medicului. in momentul de fag. le mustri. ~ 2 n d este titrioc san nu i se indepline~te dorinq.R. in timpul . exprimindu-se ~i fipind exact ca ei ~ 2 n d sup'v'ra~i. acesta va ti lipsit de elementele fonice si afective ce-i permit s5-9i construiasc5 qi s5-qi imbog5teasc5 limbajul. in general. La Inceput este in& foarte ascult5tor. "pipi") ~i ale reproducerii umane (injurgturi etc. Aceste cuvinte sunt imprumutate. cum s-a mai spus. surditatea preteari la multe discutii. Conmportamentul sociali. imbog5iindu-i vocabularul. Este bine cii p5rincii sii nu dramatizeze explnziije verbale ale copilu:l~i.. din con@& dramatizeaz5 at2t de mult. jocului. le instruiesc. in contactul permanent cu acegtia. Uneori.L. ~ .

"cum se face?". lupi etc. Incepe s i accepte reguli simple de comportare. Unii adulfi nu vtiu ce s i rispundi la unele dintre intrebirile copilului. modestia si. preferi parteneri de joc de acelqi sex. cu revolufia tehnici extraordinari. inventeazii peripefii. Pe de altii parte. qerpi. fi place yi incearci s i imite zgomotele animalelor. La 5-6 ani comportamentul fafi de adulfi este mai pufin grevat de conflicte decfit la 3-4 ani. copiilor mai mari. creSte vi rafionamentul siu. Povevtile inventate de piirinfi trebuie spuse la fel. face uSoare rime. A doua perioadi a intrebirilor ilustreazi marea curiozitate. au luat in mare misuri locul povevtilor de odinioarii. Alfi piirinfi se enerveazi de intrebirile "plictisitoare" ale copiilor. ci sentimentul de certitudine. care reprezinti pentru un observator mai atent . cirora le atribuie propriile lui sentimente.i satisfaci curiozitatea cu logica lor de adulfi (cu abstractiziiri de neinfeles pentru copil). are crize de mfinie vi tendinte la negativism. fn epoca actuali. juciindu-se cu un cal sau cu o m a ~ i n u f iivi . desenele animate. "de-a doctorul". izolare sau maternodependenfi. Pe pufini ii rnai incfintii pove~tide felul "Alice in Tara Minunilor". Copilul a constatat cii este o fiinfi independenti. El se gfinde~tela cele auzite $i invitate. Crevte interesul vi dorinfa de a se juca cu alfi copii ti de a misura in mici competifiicapacitiifile vi puterea. Gustul pentru poveytile cu zfine ~i pentru fantastic vine dupi vksta de 5 ani. El imiti pe adulfi in jocurile sale "de-a mama vi de-a tata". c h d se ive~te vreo dificultate sau c h d este obosit). copilul simfindu-se singur vi frustrat in dorinfa lui de a deveni "mare". Acum copilul se gfindevte mult vi incearci s i se exprime. Povevtile cu stiigoi. Copilul are tendinfa s i inliture toate indoielile. Se infurie cfind nu i se fac poftele sau cfind este dominat in joc de alfi copii. odatii cu receptivitatea crescsndi a copilului. ora copiilor etc. presupunfind c i pirinfii nu se comporti atAt . modificiri. Din a1 5-lea an. Spre sfkvitul celui de a1 patrulea an de via@. inchipuie tot felul de aventuri. pornind de la evocarea unui fapt real. de la gridinig ~i pfini la vcoali. Este milndru de piirinfii sii vi este in stare s i plfingi sau s i se bati daci cineva ar spune ceva riu despre ei. duc la spaime. Cfiteodati.cheia "lumii dorinfelor" copiilor. d a c i propriile dorinfe vin in conflict cu hotiiriirile luate sau impuse de adulfi. Repeti tot timpul "de ce?". cu extinderea televiziunii vi cinematografiei. La 4 ani vi-a stabilit in mare misuri o anumiti independenfi vi se adapteazi (ajutat mult prin intermediul vorbirii) la programul zilnic. copiii ating apogeul activitifii imaginative. aviditatea dupi ceea ce este nou. Receptivitate qi posibilititi noi de cunoqtere. Rafionamentul qi fantezia. Binele. pe i'nfelesul copilului. creeazi cuvinte etc. Este logic s i . incercfind s i . cfind constati c i i se rispunde cu ribdare ~i c i nevoia de a intreba vi de a ?ti este luati in serios. fn acest context apar cunoscutele reacfii de incipitfinare. somn agitat. in general. Imitarea adulwor. incearci sii-~i domine anturajul. c i sunt verosimile. trisiturile pozitive. fncearci s i placii celor din jur. pove~tile pentru copii trebuie s i aibi garanfia c i sunt sau pot fi reale. trebuie s i caracterizeze personajele iubite de copil. cu timpul reuvevte s i treacii propriile dorinfe pe plan secundar. Emisiunile de la televiziune din viafa animalelor. la mult timp dupi ce asculti un basm. din cauza nevoii lui imperioase de miqcare. Aceasta corespunde intru totul dorinfei lui de a se comporta in ava fel incfit s i fie pe placul pirinfilor. Ceea ce dore~te copilul nu este cunoavterea in sensul intelectual. S-ar pirea c i este mulfumit. "de-a polifistul" etc. reapare mereu nevoia de a se intoarce la protecfia adultului (de exemplu. Nu-1 rnai potolesc laudele.verifice capacitatea de a voi. Uneori. Conflictele care apar pot fi I h u r i t e prin intermediul vorbirii. este si mai grav. Acum incearci si-vi inchipuie ce ar vrea s i devini. La copilul singur la piirinfi se observi uneori o adeviirati "lupti pentru hegemonie" cu bunicii. La aceasti vfirsti copilul nu este uvor de dirijat. educatoarei. se observi o transformare a preferintelor copiilor. Imagineazi poveqti noi. cu nofiuni vi exemple din lumea ce cade sub simfurile lui. . cu toati dorinfa de a deveni independent. "pentru ce?". Copilul participi cu plicere la activiti@leadultului ~ise bucuri cfind este incurajat c i a Gcut un lucru bun. in fantezia sa se vede adult ~i erou. Preferi 1-2 pove~ti repetate mereu ~iin aceeaqi variantii. alteori. prin victoria binelui asupra riiului. a putea ~ia hotkAel singur. mama sau educatoarea se trezesc cu diferite intrebiri legate de acesta. s i respecte dorinfele vi chiar s i caute societatea altor copii: formeazi grupuri restrfinse de joc. de ciliuzire in lumea incfilcitii care i se deschide in fafi. Sub influenfa indeosebi a televiziunii vi a modului de viafi a1 familiei din zilele noastre. Este nevoie de explicatii simple.~aleagii drept ideal pe cei din imediata i apropiere. Avteapti totdeauna consimfimfintul $sau lauda pirinfilor. curajul. f i plac povevtile in care eroii sunt animale. coqmaruri.

problematica rnai palpabilii. IdentBcarea cu alte roluri. el poate actiona rational. dezvoltarea copilului mic s-a des5vQrqit. sii bea din ceqcii. Dupii 4-5 ani vrea sii joace ~i alte roluri (de animale. n Cu putin timp inainte. pe care le privevtg prin prisma propriilor sale vederi vi dorinfe: "cine miinhci. hcepe sii infeleagiivaloarea vi posibilitii@le banului. de-al vaselea an ar putea fi denumit faza de experimentare a actiunilor planificate. Adesea se intiimpla ca ascultlnd o poveste sii intervinii cu remarci critice ca: "nu este posibil sii alergi pe apii. copilul de 3-6 ani p a t e mlnca aproape de toate. aceasta face parte din realitatea nou descoperitii vi ii confer3 sigurantg vi sprijin. sii priveascii la televizorAmpreun5 toatii familia. Cel rnai bine se evidentiaziiactiunile planificate in activitatea creatoare. Multi copii cer la aceastii vhstii sii li se Pncredinpze mici sarcini vi se bucurii mult de aprecierea vi lauda ce li se aduce dacii au dat dovadB de inventivitate. La aceasti v k t i i . fntelege justificarea unor ordine. Pe plan psihic vi spiritual se anun@ o perioada de stabilizare vi annonie. Treclnd dincolo de identificarea cu p&ing. Cel a) Gdndirea logica' ~iplarziJficarea. pentru desBv&rqiri. exagereazii. inplepciune etc. folose~tecuvinte mari. increderea pe care o ariitiim copilului reprezinti un stimulent puternic pentru dezvoltarea sa. Copilul poate executa voluntar toate mivc&ile. juclnd roluri potrivite. .Mama Sf Gpif ul - . dar copilul nu trebuie suprasolicitat. fncepe sii se manifeste vi spiritul autocrititc. Se fntlmplii des ca un copil sii spunii: "trebuie mai intli sii t r e a d asta". literele alfabetului vi cifrele. incepe sB glndeasck sii aleagti vi sii plbuiasc2. Este bine ca aceastii dorin@sii fie Tncurajatii. Copilul kclinii sB accepte ca sigur valabile fndrumikile date de piirinfi sau de educatoare. Copilul se ghdeqte inainte. fn desenele lui vrea s5 reproduca lucruri "care exist5". a mlnciirurilor ardeiate sau piperate si a unor conserve. ca vi tot ce vede el la p&in?i. fi place s5 se costumeze. fixeazii primele schip de convtiin$i vi devin linii directoare interioare ale propriilor sale actiuni. Copilul inva@ sii-~i dirijeze voinp. Incearcii sii facii totul la fel sau rnai bine declt ei. I d e n t i f i ~ e a cu piking intirevte increderea in sine a copilului.Aceastii fazii de identificare care d u r e d cl@va ani vi este in continuii schimbare. te heci!" etc. fn cursul celui de a1 qaselea an de viaf5. copilul ivi apreciazii actiunile. el credea cii obfine lucrul dorit Pndatii ce vi-1 dorevte. b) Obligafii gi responsabilitcifi. devi continua sB intrebe mult "de ce". Se simte ca un adult vi ar vrea sB beneficieze de toate privilegiile acestuia: sii nu se culce devreme. Aleargii cu ei vi se bucurii dacii-i intrece. Astfel. c h d copilul lor a Pnceput sii se indoiascii de ele. Pikinfii nu trebuie sii urmkeasci+i sii menfin3 cu orice pret credinp in "Mov CrBciun". ivi cautii rnijloacele cele rnai bune pentru a face un lucru c l t rnai perfect. sii se intereseze de urm&ile ~i consecintele posibile. Cu exceptia bauturilor alcoolice.Toate functiile motorii sunt stiiphite *ii dificultate. Rolurile importante ~i costumele sclipitoare sunt cele rnai agreate. apreciat?') sau de personaje din unele filrne (Tarzan etc. Uneori se lauds. Dorevte sii hvete sii citeascri ceasul. cu sii m b h c e cu lingura mare. c) fndoieli gi critici. Descoperii necontenit fapte qi legi chse vin i contradictie cu tendinple impulsive vi vointa lui.. unele ' Vezi $i capitolul despre ~colar 248-252) ~i cnpilul mic (pag. Toate acestea sunt incerc&i de a f i ca adultii. Acum descoperii cii multe lucruri sunt inaccesibile vi imposibile. chiar vi pe cele rnai fine vi rnai complicate. De la jocul "de-a mama vi de-a tata" copilul trece la altele experimenthd tot ce poate fi vi face un om. sB meargii in vizite. (pag. de urlt Pnclt sii nu poate fi accepta6 de copil ca ideal de via@. Gusturile sunt limitate. ivi programeazii ce vrea sB deseneze. Unii nu sunt ins5 in stare s-o facii. incepe sii manifeste un interes creschd pentru toate rolurile. hcepe sii-vi manifeste unele indoieli vi sii exprime critici fa@de lucruri considerate p h i i nu de mult ca fiind "bune". "cine este iubit. care se va manifesta pozitiv odata cu vcolarizarea. Teatrul. prezinta interes pentru constructii. copilul clvtigii un nou sistem de referinte.). Dar la aceastii vlrstii devine posibilii o adeviiratii glndire cauzalii care-1 ajutii sii inteleagii motivatia vi felul actiunilor. sB modeleze sau sB construiasc8. "zlna din poveste" etc. cu critici sau cu pedeapsi Jaloanele de interdicfii date de p&inti vi educatori. 201-203). imaginea sa despre lume devine rnai realistii. prevede de exemplu cum vor reactions parintii: cu laude. La 3-3 ?4ani copilul $-a insuvit notiunile de "trebuie" vi "este permis". pe cine?" "cine este cel rnai puternic?'.

.

atAt pentru starea de siiniitate. Durata somnului este variabilii. culcarea copilului se va face obligatoriu intre orele 19. Copilul d o m e "dus". nemiqcat. Culcarea inseamnii despwirea de pkinti. cere sii i se spunii o poveste. cu un mic c h t e c . &ii ironii. prilej de schimburi de impresii. Insistentele prea mari declanqeazii opozitia bruscii a copilului. d) forfarea copilului d e a msnca dupii "prescriptiile" medicale (de exemplu.). eqecurile nu vor fi prea sever condamnate. Nu este deloc greu dacii o fac qi adultii din anturajul apropiat. g) mustrilri ficute copilului pentru cii "nu rniinsncii frumos" sau "nu a fost cuminte in timpul zilei" etc. Hrihirea are qi un rol social. destins. Unii se strecoarii in patul fraiilor rnai mari sau al piiriniilor de indati ce se trezesc. 4. Comparhdu-1 cu o mqinii. Dupii vksta de 3 ani. e ) lipsa de confort a copilului (scaun prea scund sau prea inalt. Trebuie sii i se formeze copilului obiqnuinta de a se spiila totdeauna inainte qi dupii fiecare masii. i se va ariita cum sii tin2 lingura qi sii apuce ceaqca. cu respirafia regulati. Se va respecta. Trezirea bruscii declanqeazii aproape intotdeauna o stare de indispozifie . "Somnul este un proces biologic prin care se realizeazii o inactivitate care asigurii capacitatea de a redeveni activ" (Gesell) . prea 2nvelit etc. somnul copilului de la 3 la 6 ani este un test foarte bun.fi tentativa de a se purta discuiii pe care copilul sii nu le audii. precum ~ide a se spiila pe dinti dupii fiecare masii. somnul ar echivala nu numai cu oprirea mqinii. Este foarte important ca toti membrii familiei sii m i h h c e cu grijii: "bunele maniere" nu se invaiii prin sfaturi. Pentru piirinti. cu membrele relaxate. oscilatii ale globilor oculari. Probleme de somn Programul zilei ~i somnul. fac diferite strsmbiituri ale fetei. in cursul ciiruia se observii cii Qi schimbii locul qi pozifia in pat. ci numai prin exemple. Toate succesele copilului vor fi liiudate. Pentru aceasta i se vor pune 1-2 jucilrii preferate. zgomotul vocilor p2rintilor ii dau un sentiment de siguan@. c2t qi pentru satisfaciia produsii de conditiile materiale qi sufleteqti oferite de mediul familial sau de griidini@. de descoperire reciprocii.4. "ritualul" cu care este obiqnuit sii adoarmii: cu o juc2rie preferati. Razele de luminii. Cu calm. rigiditate in "manierele" pkinwor etc. c ) la masa comunii i se dii copilului sii miinhce altceva decst miinsncii piirintii. Astfel de incidente nu vor fi dramatizate. Trebuie sii se facii totul pentru ca aceasti despwire sii aibii loc intr-o atmosferii paqnicii.30 qi 21. sii nu le inieleagii. moralizki. Multe tulburilri ale apetitului copilului de la aceasti vkstii se explicii prin greqelile ce se fac in legiiturii cu "ceremonialul" mesei: a) tensiune nervoasL b) proasta dispozifie care transformii in corvoadii alimentarii ceea ce ar trebui sii fie o reuniune fericitii. cum sii bea. de unele incomoditiii (prea cald. Aqa se intelege cii somnul nu poate fi inlocuit cu nici o altii situatie (care permite influente exterioare). Orele de masii in familie sunt ocazii de intiilnire qi de revedere a tuturor membrilor ei. Unii copii au un somn agitat. Somnul din timpul noptii este in general rnai profund.). Va fi deprins sii qtepte sii se trezeascii qi restul familiei. ci qi cu recuperarea pieselor. vrea sii vad5 neapZrat emisiunea preferati la televiziune sau sii i se aducii juciiria sau obiectul de imbriichinte primit recent. Este de subliniat incadrarea treptati in colectivitate (prin intermediul jocului) qi marea importan@a jocului qi somnului la aceast5 v k s t i (ca de altfel in intreaga copil2rie). masa prelungit5. Copilul nu va fi trezit din somn. se refuzii sii i se dea apii la mas. Cei rnai mul@ copii dorm in timpul noptii 11 sau chiar 12 ore. unii copii (mai ales copilul unic la piirinti) doresc sii adoarmii cu uqa intredeschisii. rnai ales iarna. dar totdeauna repede. P h i i la 5-6 ani. discursuri sau observaiii.de o schimbare bruscii de atitudine. cu faia seninii. Dupii 4 ani copilul vrea sii adoarmii cu tat51 sau cu mama sa. Programul zilnic al copilului de 4-5 ani este bine sii fie adaptat la programul familiei qi/sau griidiniiei. fiind o reuniune qi o comuniune intre cei care o impart. La vksta de 3 ani copilul adoarme repede qi uqor. sii soarbii zgomot qi cum sii mestece cu gura inchisii. cu care sii se joace in pat. cu timpul aceste reacfii vor deveni din ce in ce rnai rare.) sau de perioadele de vis. miqciiri de supt. in continuare. Copilul se trezeqte rnai tkziu. Manifestiirile de rnai sus tin d e temperamentul copilului. Dorinp de imitaiie a copilului il ajuti sii-qi insuqeascii indicaiiile celor vkstnici.2. Dacii pilriniii (qi indeosebi bunicii) iqi vor schimba "metodele". pliicuti. de strsngere a legiiturilor sufleteqti.

limbajului ~i sociabilititii. Nu este necesar vreun tratament. conflicte intre adulti. refuzul de a mCnca. Foarte des viseazi c i nu pot s i alerge. Ames. Se consider2 ca fidele numai visele povestite de copil spontan ~iimediat ce s-a trezit din somn. cu pirinti echilibrati. de pir5sire sau de despirfire. atacati si "mincati". Visele urCte rare si cosmarurile izolate nu trebu~e s i nelinisteasci pe pirinti: daci se repet5. Vorbirea in timpul somnului este legat5 ds starea de neliniqte. ingrijiri. uciga~i. Ele dispar de obicei spontan sau se amelioreazi prin corectarea unor deficiente in mediul de familie. vizioniri prelungite gitsau scene violente la televizor. Tulbur5rile de somn sunt rare ~iputin importante la pregcolar. cel putin o o r i de repaus in pat chiar daci nu doarme. adesea. Aceste dezordini apar inainte de vCrsta de 3 ani ~i pot persista foarte multi vreme. se pare ins5 cii el povesteste imagini nu numai din vise. La circa 4 ani. tristete. povestile de groazi. spre 5-6 ani (mai ales fetitele) se tem ca sub pat s i nu se ascundi vreun individ periculos.. a) Somnambulismul este o stare de automatism incon~tient. care vor cerceta cauzele profunde. 0 mare parte dintre copii nu simt nevoia s i doarm5 in timpul zilei. lacrimi. expunerea viselor este amestecati cu istorioare ~ . Dupi 3 ?h la unii copii apare frica de animale silbatice. ora culcirii de seari va fi cCt rnai devreme (ora 19). iar alteori de unele tulburiri cerebrale. spaimele nocturne ale copilului sunt trecitoare. se va consulta pediatrul si psihologul. b) Spaimele incep adesea la 2-3 ani. nu se mai ani sperie. prescolariil trebuie s2 fie capabil de un minimurn de "performante" care se risfrCng asupra organizgrii programului si ingrijirii: . comentariile despre evenimente neobi7nuite. Copiii au de obicei vise cu animale fioroase ce-i urmgresc. luati tCrziu. performante Din cele expuse mai sus la de~voltarea motricitgtii globale si fine. Multi autori consideri c i relatarea viselor nu are baze solide decCt spre 7 ani. La copiii normali. copilul incepe s i relateze vise ocazionale. 4.CopiIul de l I l 6 ani a a si chiar de nervozitate. visul ar incepe la copil spre vArsta de 2 ani. amenintare cu internarea in spital. in unna unui studiu aprofundat. hoti. Daci se va provoca in mod repetat scularea brusci a copilului. inainte de culcare. inchiderea copilului intr-o camer5 au o contributie insemnati in geneza acestor fenomene. care se ascund d u p i o u ~ sau un paravan. starea de tensiune in familie. iar familia va evita tot ce intArzie somnul copilului: excesul de impresii (joc. se poate ajunge la tulburiri permanente. Shimakawa au aritat c i la copiii care prezentau una sau alta din aceste tulburiri. Temele sunt foarte variate. Copilul cere ca lumina s i rimAni aprinsi. de anxietatea copilului. Ei se viseazi pirisiti in pidure. Se pare cli scr8~nirea dintilor tine cAteodati de unele caracteristici ale oaselor maxilare. lumina prea vie. vizite). deprinderi. pentru a indica mijloacele de a le corija.5. Aceste tipuri de vise se gisesc aproape la toti copiii ~i au o valoare simbolic5: de team%. CAnd sunt persistente.evenimente reale sau i imaginare. manifestate prin: tipete. Pirintii consulti adesea medicul.). Convorbirile i necontrolate. La 6 ani copiii incep s i se teami de "umbre" sau fantome interpretate ca spioni. B. atunci cCnd copiii scrCsnesc din dinti. Spre 3 ani. din d) ~ c r k ~ n z r e u dinti si vorbireu in tirnpul somnului se intiilnesc adesea asociate. ci gi imagini fantastice create de inchipuirea lui. Se pot amplifica si persista pAni la 5-6 ani. cu teama de intuneric gi de singuritate. cu femei sau b5rbati ursti si deformati ("baba-cloanta"). Nu se cunoaste cauza: ar fi in legituri cu un sentiment de insecuritate sau cu o masi copioasi. K. rnai ales dac5 revin cu a c e e a ~ itemg. de pedepsire. unul din pirinti o prezenta si la vArsta adulti. Dupi L. Este bine s i se asigure la once copil. Somnul de amiazi (siesta) nu mai este indispensabil dupi vCrsta de 4 ani. La copiii la care este necesari trezirea mai de dimineati si la ore fixe (gridiniti etc. zgomotele. care se manifest2 prin acte coordonate in timpul somnului: merge. face migcki sau actiuni fir5 participarea vointei (incon~tiente). pune probleme nu la aceasti v8rsti. daci i se pune un intrerupitor la indemCni (care-i permite s i stingi lumina). c i sunt prinsi de citre cineva. crize de furie. strigoi etc. Abe gi M. c) Visele. c i nu se pot ap5ra. corespund unei revendicki din partea copilului (carenti de sentimente sau lipsa fizici a mamei sau/qi a tatilui).2. fiind descrise si la elevi sau studenti.

unii copii se scoali singuri pentru a merge la "oliF' sau la closet.spaarea dupi folosirea closetului qi dup3 joac3. burete. . Personalitatea lui va fi submind daci mama sau bunica ii preg3teqte singurg sub c u v h t c3 nu este timp sau c3 este i n d mic.golirea complet5 a farfuriei. copiazi un cerc. Baia de sear5 general&. care nu trebuie s l fie prea caldi (in jur de 363-38. este adevkat. arat5 linia cea mailung%c o p i d o cruce. Este bine s$ se creeze premise (corespunzitoare vkstei) prin care ac@unilede igieni s i capete sens qi plicere. b) k p h d de la 3 95 ani: se desparte uqor de mama sa. . Deprinderile igienicel reprezint5 o component5de bazi in educarea qi phtrarea sinitiltii. Tonul folosit de p&in@. Dintre acestea. dupi 4-5 ani va fi invitat s i mlnuiasc3 robinetele qi s i se spele la chiuveti. intelege "pe".) qi evitarea pisdogelii sunt elemente care trebuie luate in seam3 pentru a stimula pe copil ca toaleta de dimineap s3 devini o deprindere pl3cut5 gi permanent5.el poate s3-qi descheie nasturii. Oglinda plasati la iniltimea potrivit3 2 permite s i se priveasci in timpul efectukii deprinderilor igienice (spaat.a) b c e p h d de la 3 mi: se imbraci cu ajutor. sare pe un picior.s i se *mbrace singur (performan@ pe care el o doregte). b c e p h d de la 5 mi. cutele gatului).s i se spele singur. ci qi a jum3t5p superioare a corpului ("de la b&u in sus") insisthd mai ales ?nzonele cu transpiratie abundent5 (sub@oa&. Noaptea. se tine pe un picior timp de o secundi. scoaterea imbric3mintei de corp (tricouri etc. .s i mearg3 singur la closet. deseneazii un chip de om (^m mod grosolan) din 3 p a i . obiecte de toalet5 qi spaat la inde-3 etc. face un pod din 3 cuburi.5"C iarna gi de 35"-33" C vara). Daci trebuie s i plece dimineap devreme este bine s i fie trezit cu b l h d e p din timp pentru a incepe in tihni ziua qi a avea timp sii m i n h c e liniqtit.folosirea apei ~i sipunului din abundenp. Toaleta de &mine@ include nu numai spaarea miiinilor qi a fetei. un copil trebuie s i p a t 5 s i se spele singur. deseneazi un omulet din 6 psi. si-qi desfaci qireturile. dup3 ce se trezegte. Spaarea de dimineap trebuie sP d e v d o pl3cere. sub supraveghere. Spre 5-6 ani. copilul va participa la deschiderea robinetelor qi-qi va fixa el singur temperatura qi cantitatea apei din c d . Vezi $i"Copilul mic (1-3 ani)". "inhntru". deqi ei ar dori s i rezolve singuri qi aceast3 "problemF. prenumele. prosop. sare pe loc qi sare inainte. se tine pe un picior 10 secunde. exemplul lor. in apartarnentele modeme. . inplege cuvinte cu opozifi-1("foame". Pentru ca aceast5 bak s$ fie f i a t 5 cu p l k r e . Spaarea pe din@qi pieptiinatul p W u i sunt obligatorii. Pentru a ajunge la chiuvet5 se va pune la indemha copilului un mic sciunel. se @nepe un picior 5 secunde. lbarea in pat il predispune la lene. "oboseali"). unii copii ajung s i fac3 un dug "de dimineap' care. inplege qi merge in trei direc@i @ainte. calitatea s3punului. care s i aibi stabilitate. intr-un lighenaq pus pe o misup scundi sau pe o liditi in camera de baie sau in bucitiirie. este bine s i se faci zilnic. e ) bceplnd de la 5 mi: se imbrac3 f5ri ajutor. copilul se va scula din pat. . Este bine . unii mai au nevoie de ajutorul unui adult. Dimineata. . Copilul va fi indemnat s i pbtreze ordine intre obiectele personale de toalet5 qi imbrkhinte.fn conditiile vietii moderne.5 ani. deosebeqte m h a dreapt5 de cea din sthga. se joaci in grup.spaarea pe mlini qi pe din@inainte qi respectiv dup3 masi. inapoi etc. d) inceplnd de la 4 95 ani: copiaz3 un pitrat.) si-qi desiviirqeasc3 cunoqterea schemei corporale qi s i se bucure de aspectul s3u ingrijit. condime de confort pentru spaare (temperatura din came* cur3pnia qi ordinea din baie. "in afar%'.s3 aqeze in ordine hainele. dupi "ce-qi fac nevoile" (mai ales dupi scaun). Apa rece qi "duqurile" (cu ap3 rece s&ucaldii) se utilized cu acordul qi plicerea copilului. fqi cunoaqte numele. Cu tact qi calm se va instrui copilul ca incephd de la 3 ani s i p a t 5 face urmitoarele: . viirsta. iqi qtie sexul. cremii. Obiectele personale de toalet5 (sgpun. temperatura apei. "frig". iqi spune numele qi prenumele.) se va face cu ajutor p h i l a 4 Y i . arunci o minge. pe 1 h g 3 cur3tirea mai eficace a corpului. Bunele deprinderi se cap3t5 acum. trebuie s3 se stabileasc3intre copil qi ap3 o "prietenie" care b-ebuie s i dureze toat5 viapi.). punerea de o parte a veselei cu care a mhcat. . . past5 de din@) se aqeazi pe o policioari corespunzitoare taliei copilului. piepthat etc. c ) b c e p h d de la 4 ani: iqi incheie nasturii.s3 se dezbrace singur . are o contribu@e maimare de c%re qi a copilului qi infrumusepre a pielii.

uneori s2-i ungii. s2 se schimbe locul c5riirii. f5r5 a freca qi f5r5 a ciufuli p5rul. iar la urn5 se piaptiiniiin sensul cre~terii naturale a p5rului. De indati ce copilul iese din ap& va fi infiisurat cu un prosop mare uscat bine inc5lzit si putin aspru (in. fine ca un puf in jurul fruntii si timplelor. nici uscat). degajarea colturilor poate antrena formarea de unghii incarnate. in astfel de conditii. cu lesie. mama are datoria de a spiila bine. ar avea efecte nefaste. Dup5 baie pielea copilului trebuie sii fie roz5. c515torii etc. virsta cind copilul isi face el insusi toaleta ~i cind pe fat5 apar pete de cerneal5. fragil si se incslceste uvor. Va fi sters de umezeal5 rnai intii prin tamponare qi apoi prin frictionare riguroasg si rapidi. Dup5 6 ani se poate folosi peria din p5r de cal. Se va folosi o perie moale din p5r fin. La multi copii obrajii sunt uvor crgpati. prea decapant. Pin5 la vksta de 4 ani este bine ca p5rul s5 nu fie ljsat lung. Pentru fete poate reprezenta un mic sacrificiu. Spa'larea pa'rului. PBrul copilului se periaz5 P n fiecare sear5. flirii a t5ia deloc din colturi. Nu se va folosi s5pun iritant. baia general5 se va face s5ptiiminal.Copilul de la 1 la 6 ani ca baia sii se fac5 inainte de culcare. Temperatura apei de spjlare trebuie sii fie potrivit de cald5. s5 frece ~i s5-i fac5 s5 luceasc5. Cind copilul ajunge s5 se spele singur. dar in acelaqi timp si de potolire pentru cei nervosi. cinep5.cu o perie. Pin5 la 4 ani p5rul este foarte fin. Tuns~ll pu'rului. suvit5 cu suvig. pentru a nu da p5rului bucla definitiv5. lngrijirea parului. cu minutiozitate ~i insistent5 pielea copiilor care la aceast5 v5rst5 este plinii de praf. semn a1 unei boli numiti "alopecia"' cozii de cal. La fiecare pieptgniitut-5. curatii. a detergentilor sau a unor siipunuri cu sod5 multii. curat5 si moale. Fie c5 se spa15 prin simp15 sspunire. pix: creioane colorate. Toaleta fefei. frig in cask excursii. iar folosirea unui sampon prost. Dup5 virsta de 4 ani copilul va fi obi~nuit foloseascii peria de baie care c5le~tesi face s5 pielea moale. aspri. Pin5 la 5 ani fafa copilului se spa15 cu ap5 obiqnuit5. Se poate folosi la sp5larea s5pt5minal5 a p5rului un sampon. Pentru bgieti. cele de la degetele picioarelor se taie (cu foarfeca sau cu cleqtele) drept. Aceste fire mai subtiri nu sunt. Tehnica ba'ii. Se periaz5 in toate sensurile. Este necesar ca tunsul p5rului sii fie f5cut in directia cresterii. cu mi~c5ri fine. Cu o perie de unghii se vor cur5ti bine unghiile de la msini si picioare. care nu iniispreste pielea. dup5 fiecare sp5lare. efilind vSrfurile si 15sind ceafa liberii. fie . pentru a-1 cursti de praful acumulat P n cursul zilei. cu sau f5r5 siipunire fin5. este un lucru ce se intelege de la sine. Multe mame cred c5 pentru cur5tirea fetei trebuie s5 s5puneasc5. genunchi qi spate care sunt zonele cele rnai putin sensibile. asa cum cred unele mame. ci p5r bolnav. fie cu o mgnuqii. Samponul se dilueazii intr-un pahar cu apii si se folose~te doi timpi. niciodatii prea ridicat5. obraji. iarna se poate aplica seara o crem5 cu lanolin5 in strat foartc fin. dar cu un s5pun de bun5 calitate sau cremii de ras. Se va incepe incetisor. Dac5 nu sunt conditiile necesare unei b5i generale (lipse~te instalatia de baie. 0 bun5 frictiune (in ap5 qi dup5 baie) constituie si un tratament care este stimulant pentru copiii lipsiti de vigoare. Este interzis5 pieptiin5turain "coadii de cal" pentru c5 firele de plir str5nse si trase de un elastic devin din ce in ce rnai rare. din m5tase sau plastic fin. La fetitele pieptjnate cu cgrare. fire de piir care se regenereaz5. Dup5 ce copilul a "intrat" in cad5 va fi 15sat s5 se destind5 in ap5. Enviitati-1 cum sii s5puneasc5 fata.) copilul va fi obisnuit s5-si spele cu ap5 curent5: miinile. Stergerea se face cu un prosop cald qi uscat. se va avea grij5 ca. b5rbia). Pgrul in va fi sp5lat ~i apoi cl5tit de rnai multe ori ~i cu nlultii grijii. Nu-1 certati dac5 la inceput se spa15 ca "un pisoi" (gura. nasul. parttalii sau total5: chelic. picioarele. gitul. Se prefer5 s5punurile "grase" care cur5t5 flir5 a dizolva stratul fin de gr5sime care protejeazii pielea. Se periaz5 in oval prin miqc5ri circulare pentru a activa circulatia singelui. Apoi va fi s5punit peste tot (sau dacii este destul de mare. Se aleg de preferintii perii din p5r de porc sau de cal (nu de nylon). subsuoarele. Utilizarea prea frecvent5 a qamponului riscii s5-1 usuce si s5-1 fac5 mai friabil. Cei rnai multi copii au p5rul normal (nici gras. frotir). o va face el insusi). Unghiile miinilor se taie rotund. . De la 5-6 ani. f5r5 frictiune (frunte. apoi se limpezeste de rnai multe ori cu apii mult5.in sfirsit . Apoi se cur515 cu vat5 pavilioanele urechilor. Uscarea se poate face cu ' CZderea piirului. Se porneste de la gambe. niciodat5 cu brutalitate. nas si b5rbie). s5punirea este necesar5 o dat5 pe zi. Nu se tunde p b l "psn5 la piele" cu ma~ina de tuns pe ceaf5 ~i inapoia urechilor. flirii frictiuni viguroase ~iflirii a-si introduce spuma in ochi. praf sau murd5rii acumulate in timpul jocurilor. se smulge o parte din firele p5rului. Periajul.

daci se dezveleqte. soarele q mi~careasunt factori de o i importang capital5 in ciilirea organismului copilului. ii procuri o satisfactie afectivi. Pentru a descurca p m l dupi spilare se va folosi de preferin$ un piepten din os. umezeali sau radiafii solare excesive. Elasticul nu va fi prea strlns. oferi copilului plicerea de a se bilici. Vegetalele exercid o actiune bine%citoare. pentru a nu rici. Pantoful prea mic este la fel de diunitor ca qi cel prea mare. de descoperire qi stimulare a talentelor. florile qi crengile cu frunze pe care le poate pipii au o putere de atracfie q dau o satisfactie care nu pot fi explicate. dar rnai ales la vksta de preqcolar. La familiile care au curte. iar piciorul transgiri). fesiturile cele rnai potrivite sunt cele din bumbac qi l2ni. il preocupi ~ i . care se spali uqor. Adesea copiii cer inso{itorilor s i meargi prin fafa unei curfi in care qtiu c i sunt animale (c2ine. Imbr5eibintea trebuie adaptat5 mobilit2fii mari a copiilor qi anotimpului. o grimadi de nisip. crengute care se rup. 0 atracfie deosebiti o constituie pentru copii gridina zoologici. Pantofii "balerini" nu sunt corespunzitori deoarece sunt ascufiji qi prea decoltafi in fa@. Importante sunt din ciciula qi mhuqile.). Este important5 perrneabilitateahainelor pentru aer qi lumini. precum qi de exerciliu de . RuFaria de corp va f i din bumbac (se eviti contactul direct a1 fesiturilor din fibre sintetice cu pielea). Igiena picioarelor. Pentru un copil intre 3 qi 6 ani o gridini este o comoari de neprefuit. favorizeazi transpiraga. Clnd soarele este puternic va purta o pil&ie. fn lipsa gridinii qi pentru locuitorii oraqelor mari trebuie ciutate posibilidfi de a pune pe copil in contact cu natura (parcuri. copilul p o d pantaloni scurfi cu bretele. se adaugi cele din fibre sintetice. cochiliile de melci. De aceea. Pentru un copil mic sunt necesare 6 tricouri qi 6-10 perechi d e chilofi. Se vor folosi numai obiecte de ?mbrichinte cu croieli simple pentru a fi uqor imbricate qi dezbricate. Cizmele din cauciuc sunt contraindicate (nu tin cald. pisici. Pentru copii.1 impiedici s i se plictiseasck Jocul are qi valoare intelectuali. Dragostea pentru animale nu este totdeauna u$or de satisficut. Timpul petrecut in aer liber are pentru copil qi avantajul miqcirii permanente. Pietrele. Trebuie %cut tot posibilul ca la orice v k s d . ghindele au pentru copil un sens profund. ferind corpul de ricire. paltona~ stofi.fustife. dar nu se va pierde din vedere elementul estetic. Iarna se recomandi pantaloni lungi care se fixeazi cu un elastic trecut pe sub talpi. Aerul. iar fetitele . Pentru prevenirea piciorului plat copilul va fi lisat si-qi petreaci zilnic clteva ore desculf sau in papuci cu talpi subfire. pentru somn se preferi pijamaua. un lighean mare intins) care se umple zilnic cu a p i proaspiti. copilul s i nu stea in cask ci si-qi duci viafa in aer liber. pentru tr%nicie. urmati de fortificarea musculaturii. bazine de inot etc. Pentru pistrarea unei culori frumoase a p m l u i se recomandi o limpezire finali cu a p i limpede. sikituri. aeroportul. i dar se simt din plin. intr-un loc insorit se instaleazi un vas (cadi din plastic. Thiilirea prin iarbi constituie o mare destindere. locuri de joaci. Copilul in repaus riceqte mai repede declt cel care se miqci. Orice pantof are un plus de lungime la v M (de un deget) pentru creqterea piciorului qi pentru miqcarea in fa@. ceva rnai s t r h s e pe spate. copilul va fi lisat tot timpul afari. Piciorul copilului se dezvolti cel mai bine clnd aleargi pe un teren neregulat. Se recomandi s i poarte pantofi solizi (nu ghete) cu talpa flexibilk cu fixitate suficiend pentru ca vihful piciorului s i nu alunece in v&l pantofului. p8siiri de curte). nu din plastic. Hainele nu trebuie sg impiedice miqc3rile corpului: vor fi croite ~ilucrate lejer pe piept. Va fi dojenit clnd calci pufin cu vlrfurile piciorului iniuntru qi va fi indernnat s i faci unele exercifii ca: mersul pe vlrfurile picioarelor. copilul va sta complet dezbricat qi desculf. Piepdraqele pot fi fotosite pentru fixarea ciorapilor lungi. Vara. de valoare stabilg. Hainele care se poarti pe deasupra. castanele. Iarna. incilziti la soare. gara. se ofilesc. flnanile arteziene. imperisabilk spre deosebire de flori. 0 curte cu gridini care s i satisfaci nevoile de joc qi de miqcare ale copilului trebuie s i aibi un teren liber qi un colf cu umbr$ unde se aqeazi o masi mici qi un sciunel. alergare pe iarb$ exercifii de apucat cu degetele picioarelor. Tesiturile din in qi fibre sintetice sunt mai putin permeabile.un uscitor de m l n i reglat la temperaturi medie. in timpul mersului. Foarte buni sunt ciorapii-pantalon. in anotimpul rece: pulover din llni. Jocul qi jucgriiIe fac parte din nevoile fundamentale ale copilului. Se aleg fesituri moi. copilul va purta ghete sau cizme. deoarece corpul pierde o cantitate mare de cilduri la mlini qi cap. canadiani (din fibre sintetice sau doc) ciptuqit5 cu blani. in zilele cilduroase.

Spre 6 ani se introduc jocuri cu cifre ~i litere. jocul dB prilej copilului s5si descarce surplusul de energie si contribuie la cBlirea si dezvoltarea arn~onioasli corpului. pan5 la uitarea de sine. s5 i'n iniete s5 se joace singuri. Trotineta. ilustreaz5 dimensiunea importantei jocului la aceastii vlirstii. de modelare: deprind plscerea de a decupa. Copilul are nevoie de libertate in joc. 0 mobil5 i'n miniatur5. Gimnastica este un sport complet care se poate practica i'n toate anotiinpurile si care se poate i'ncepe . "cercetate". Se poate oferi un sertar dintr-o comod5. rochite de schimb si resturi de tesiituri pentru piipuqi sunt preferate de cele mai millte fetite. Va f i lasat s5-si caute singur jocul dup5 preferinte ~i dispozitii. imaginatia. isi pune v i a ~ a in pericol. Trebuie stiut i'nsli cli un ai~trenament excesiv si condus intr-un mod inconstient poate avea consecinte nefaste asupra dezvolt5rii copilului. s5 spun5 adevirul. rnai bune le@ti~l-i altii si va fi cu rnai i'n largul s5u i n viata de toate zilele. initiativa. s5 joace cinstit. tricicleta.egalii. mozaic din plastic. pentru fetite). cu inteligentri. Pe tern~enlung. ar putea produce pagube. deoarece il plictisesc.Copilul de la 1 la 6 ani indemiinare. sportul estr o asigurare itnpotriva pericolelor civilizatiei (defonnsri ale coloanei vertebrale. spiritul creator nu se dezvoltB. Din chnd in ciind poate primi o recompenss. Romanii au spus-o i'naintea noastr5: "Mens sana in corpore sano" (Minte s5n5toas5 711 corp s5nstos). din nestiintli. Concentrarea si ardoarea cu care copilul se poate cufunda in joc. Pe IhngB faptul cB este rnai "interesant" pentru el. Nu toate jucjriile au valoare educativ5 (cele rnai scumpe nu sunt si cele inai potrivite!). codite de la fructe. Unii copii trebuie dirija~i. cei mai multi copii iubesc i'nc5 jocurile de miscare (alergare. aterosclerozli etc. La aceastii vfirst5. le striing5 si s5 le pun5 la loc. fac pr5jituri impreun5 scot cu mama. Nu se va interveni cu fr5niiri deciit atunci chnd. de sexul. Desf5surat in aer liber. sterg praful: iar b5ietii la activitliti in aer liber. cu conditia s5 fie bine i'mbr5cat. jocul cu alti copii i'l formeazli ca personalitate: pe de o parte invats s5 coopereze. o roabli etc. a jocurilor de constructie. va avea mai mult5 Cncredere i'n el. in timp ce altii. S-a dovedit cli exercitiul fizic corect fiici~t permite o mai bun2 dezvoltare a aparatului cardiovascular si a celui inspirator. mod discret. C5nd practicii un sport copilul se va dezvolta mai bine. de viirstii apropiat5. de interesele si capacit5tile sale. Spre 5-6 ani i se pot repartiza mici sarcini "cu r5spundere". Unii copii de 4 ani deseneazri. dar in acelasi tirnp capiit5 gustul c5qilor cu ilustratii. L. lipi si colora. cum an1 mai spus: c5qi de colorat. Trebuie i'ncurajat jocul i'n societatea altor copii. lSi esersea~ii deprinderea de a imbr2ca si dezbr5ca p5pusa. Contribuie la dezvoltarea arn~onioaslia corpului qi a miiltii.tot atht de bine ca altii de 6 ani. i DupZ viirsta de 3 ani multi copii i ~manifest2 dorinta de a participa la treburile gospod5resti (fetitele cur512 n~azk-e. 0 p5pusii mare si scumpz nu va place i'n mod obligatoriu mai mult declit una comun5. nu qtiu s5 deseneze si nici nu manifest5 interes pentru desen. apoi sunt p5r5site sau demontate. sli nu triseze. cu veselii. tractoare. b5ieti modele simple de automobile. mingea sunt potrivite pentru jocul in aer liber. lucru inanua!). obezitate. Alegerea jucjriilor pentru un copil trebi~ie tin5 s5 seama de viirsta sa 111ental5hraport cu vhrsta realli. Nu trebuie evitate a zilele rnai reci sau chiar ploioase. DacB apeleaz5 mereu la insotirea si supravegherea excesivii a unui adult. pe de altii parte. lucru manual (de cusut si tesut. balansare. Juc2riile complicate retin atentia pentru putin timp. relationarea cu alti copii se face cel mai bine prin joc. pentru c5 ii confers iln sentiment de i'mplinire si mfindrie si canalizeaz5 'Ijocul" spre activitate practics "util5". constituie un "parc 3e kehicule" cu care imaginatia lui i'si poate da frBu liber.a sfatul medici~lui pediatru. avioane. Va fi i'ndemnat ( ~supravegheat) ca dup5 ce s-a ji~catsri. care poate fi manuit. spa15 "rufele" si ~iasele Pentru etc. Nu sc vor dlirui copilului multe juciirii deodatli. jocuri cu m5rgele.). ~i iubitii mai bine. intrarea i'n colectivitate fiind astfel preg5titB (rol social). i'ngrijirea animalelor. de care copilul va profita toat5 viata. copilul poate fi dirijat spre anun~ite sporturi pe care si5 le practice sub form5 de exercitii '-de i'ncep5tor". iln cuEr. iln raft dintr-un dulap unde s5-si i p5streze jucsriile. loto cu imagini. Aceast5 tendint5 trebuie i'ncilrajatli. Pentru ocupatiile "statice" se vor alege. jocuri de constructie simple. tobogan). ajut5 la miiturat.

Undele mediului acvatic. Sedintele sunt progresive. in curte se va improviza un "bazin" in care copilul s i se biliceasci toati ziua (cada de plastic. deformiki ale coloanei vertebrale etc. . temperaturi): este de mare importang ca in api. inainte de a lansa un copil mic in api ar trebui: . Bicicleta se practici devreme. Este vorba de o motricitate adaptati pentru mentinerea la suprafati ("inotul clinelui mic"). . constituie un mijloc de a creSte faculdtile sale fizice ~i psihice. Introducerea precoce a copiilor in bazine ar perrnite o obi~nuire precoce ~i originali cu apa. de stimuliri care intervin in aceasd experieng.Se alege o piscini cu antrenori (monitori) special formati pentru copiii mici. Spre 5-6 ani copilul poate merge la cursuri de inot organizate in grup ~i conduse de un specialist. Singurul inconvenient a1 acestui sport este c i se practici mai mult in sali.Se verifici starea apei (curitenie. deoarece copilul simte uSor anxietatea lor ~i nu progreseazi. De cele mai multe ori.~structureze spatiul siu i ~i s i cunoasci propriul corp. S-a spus c i scotlndu-1 din scutece. se fac sub supravegherea antrenorului ~i se adapteazi la fiecare copil. de tabli galvanizad. in ultimii ani s-a ficut mult zgomot prin mijloacele de informatie pentru marele public despre "sugarii-inodtori". se contribuie la stimularea ~i transformarea unui "bebe-asistat" intr-un "bebeautonom". Se ?tie c i fiinp umani nu f o l o s e ~ t ed e c l t o parte din posibilititile sale psihomotorii.de la cada mici se va trece la cada mare a familiei.Mama sf copilut chiar din perioada de sugar. La familiarizarea cu apa. f51-i prezenp pikintilor. instruirea nu se improvizeazi. Gimnastica imbini elemente de dans ~i acrobatic cu exercitii la aparate (bari fixi.2 ?4 ani) copilul este in stare s i meargi pe tricicled.vara. plimbarea) este o activitate a timpului liber din familie. . Trebuie ~ t i uc i autonomia completi a copilului in api t apare h t r e 24 ~i 36 luni. in practici. perceptiile senzoriale.Pikintii in$$ trebuie s i fie obi~nuiti s i le placi ~i apa. Nu se pe incep ~edin{ele inot daci pikintii nu pot merge la de bazin declt o d a d pe luni (ar trebui s i fie luat totul de la inceput). cal. . copilul s i nu aibi senzafia de frig. respiratiei ~icirculafiei. Desigur nu se poate invita crawl (craul) sau brass la 6 luni! Pentru a se ajunge la coordonarea miy2irilor ~i respiratiei trebuie aSteptat 5-6 ani. Am vrea s i precizim c i tentativele de a i n v i p pe copil s i ''?noaten sub vksta de 3 ani trebuie E c u t i in bazine speciale de citre adulfi priceputi.baia zilnici s i fie primid cu plicere de citre copil. un rol important il au relatiile "mami-copil" ~i "tati-copil".). mai ales de fetite. ci este bine codificad.pe m i s u r i ce copilul crevte s i se acorde o perioadi mai prelungiti imbiierii. intre 3 ~i 4 ani se poate trece la bicicleta cu roti mici. Se poate practica de la 3 ani. gratia. La inceput (^m jur de 1 ?4 . este considerat ca un joc. . de cfiteva ore in fiecare zi. Natafia (inotul) este sportul cel mai complet ~i cel mai adaptat pentru o dezvoltare armonioasi a corpului (mu~chilor). instabili. agilitatea. modul cum este acceptad apa de citre mami (teami. jubilarea motorie constituie prilejuri de plicere unici pentru copil. in fiecare zi copilul va fi dus la plimbare (1-2 ore pe zi) iar in vacanfe "drumefia" va fi in functie de v h t a copilului. Bogilia de senzatii. . . plicere) ~i indemlnarea celui ce introduce ~iasisd pe copil in api. Mersul (drumefia. cu jocuri in api ~i cu "bilicealii".iitoare. Contactul cu apa. Unul din scopurile procedeului este de a duce pe copil la o autonomie compled in api ~i de a-i uSura dezvoltarea psihomotorie prin m i ~ c i r i in mediul acvatic.Tofi copiii ar trebui s i invefe s i inoate ~i s i se antreneze in mod regulat. Numai dupi aceste pregitiri prealabile se va trece la ceea ce preconizeazi unele cercuri de pirinti: la adevk-atele exercitii de "bebe-inotitori". in jurul vkstei de un an. abdomen mare. Pe Ilngi efectele de gimnastici "corectivi" (picior plat. are un efect bineEcitor asupra copiilor timizi. de climat ~ide relief. b l m i . paralele. plicuti. Este un sport excelent pentru dezvoltarea aparatului cardiovascular ~i a musculaturii membrelor inferioare. la marginea rlurilor etc. Dansul clasic sau ritmic este foarte apreciat.Se previd ~ e d i n t e regulate ~i suficient de apropiate (una sau doui ~edinte siptiimlni). jucikiile ~i pirintii il ajuti pe copil s i . frumusetea corpului. negativi~ti. inele) ~i dezvolti supletea.). . de plastic gonflabili. Aerul din jurul bazinului trebuie s i fie curat ~i cu temperaturi corespunz. bineinteles cu "asistenla" atenti a mamei.

pisicn. broasca. Mai mult. st5p2nirea uesturilor. ggina. .I 4. la jocuri trebuie sii se adauge una sau dou5 activitjti din urmjtoarele sporturi: natatia. Animale ~ip5sliri de cas5 cu r5spAndire 1arg5 sunt: csinele. Schiul este un sport care poate fi practicat foarte devreme si care face parte din viafa zilnici din regiunile munroase inz5pezite. curajul. Jocul de-a v-ati ascunselea.2. zbenguiala sunt necesare. un criine mic sau o pisiciirezolv5 parkial nevoia de joc. un c2ine de aparta. plimbarea. ~i eventuale st5ri patologice (alergii). porumbeii. pestisorii etc. Pentru copilul de la o r q schiul este un bun mijloc de a profita de altitudine si de un climat s5niitos.peste ani. La copiii mici este un excelent exercifiu de pregitire pentru schi. cioara. Copiii iubesc animalele . dansul ritmic. turbarea. iepurii. copilul trebuie s5 fi beneticiat de odihnii ~i de o mas5 consistent5 (dar nu copioas5). un cobai. Sedintele nu trebuie s5 fie prea lungi. eventual cu casci pe cap ~i cu ochelari fmpotriva reflectiei rx~elorsolare. Patinele cu rotile reprezint5 o formu15 de sport foarte r5sp2ndit5 a tuturor copiilor. Mici problerne de educatie Alegerea unui animal de casii. Instruirea se face la inceput sub formi de jocuri. Copiilor rnai mari le place adesea s i simt5 responsabilitatea depling pentru protejatul si prietenul i lor. O alegere potrivitli pentru astfel de conditii o constituie un allimal . Un animal oferg copilului o alternativ5 de investirie afectiv5 ~i se supune unei nevoi instinctive de societate. in timp ce fntrefinerea unui animal rnic este mai lesnicioas5.I constituie costul de intretinere: un d i n e mare poaLe ti o problem5. mic cum ar fi: o pisic5. ce trebuie respectati la alegerea unui animal de ctlsii. a unei atmosfere agreabile. Poate fi fnceput la 3 ani. cobaiul. diferite insecte etc. Prima conditie.animalele crescute in cas5 r e p r e ~ i n to amenintare pentru copil. inaintea alegerii trebuie verificat dac5 exist5 posibilitatea c a p e durata vacanfei "odorul" poate s5 fie liisat in grija cuiva.Un considerent major trebuie s5 fie talia animalului ales si necesitjtile sale de miscare: un c2ine foar-te mare este evident nepotrivit pentru un apartament sau o locuint5 de oras cu gr5din5 micli. in cresterea. ornitoza. dresarea.Copilul de l a Patinajul este un sport tehnic nu totdeauna accesibil. salmonelo7a. papagalii mari. are influent5 asupra muschilor gambelor si s coapselor si asupra siluetei. este ca acesta s5 re potriveascli particularititilor climinului si situatiei ian~iliei.7. colibaciloze. cu ameliorarea echilibrului si motricitiitii. echilibrul. Animale si pis5ri neobisnuite tinute in casi: g k a . dezvolt2nd simtul de rispundere. corbul. toxoplasmoza. a Patinajul dezvoltii detenta. Jar mil~chii bratelor si ai spatelui nu se \lor intiri. Problema care se pune inainte de alegerea si achizitionarea unui animal de casi este responsabilitatea pe care o poart5 intreaga familie fat5 de acest animal. experienfa pierderii sau a decesului prietenuluianimal ar putea fi un ajutor in trecerca peste durerea provocatii pri~t pierderea celor dragi . protectia ! I I 1 I ! i I I 1 . am vrea s5 preciz5m c5 jocurile obi~nuite oric2t ar fi de indispensabile ~i de pl5cute.si sunt inc2ntati dac5 piirin~iile permit psezenta in cas5. hamster. Pieptsnatul. parazitoze ale pielii ~i intestinale. Vacantele pot f problematice daci animalul nu poate insofi familia. patincle cu rotile. supleyea. Pentru copilul unic la p5rinti. Dintre bolile transmise dc animale cele rnai frecvente sunt unele urticarii. inainte de a schia. de rni~care de contact social. Gtija de zi cu zi fati de animal contribuie la educarea copilului. mai rar pot transmite boli ca: boala ghearelor de pisic5. De aceea. alergii respiratorii. ingrijire. inrudit cu dansul si care dezvolti echilibrul. papagalii mici. Tot inainte de alegerea animalului se va cere sfatul medicului pediatru care va avea in vedere criteriul v2rstei potrivite a copilului. hamsterul. Copilul poate fi martorul (intr-un mod foarte natural) a1 ritualurilor nuptiale ~ . un iepure de cask Un alt cnL. dar greul si munca responsabili si constant5 va ciidea tot pe umerii adulfilor. Se recomandli ca i animalul s5 fie exarninat la achizifionare si periodic de un medic veterinar. Copilul trebuie s5 tie imbriicat cilduros. i n incheiere.al na~terii i puilor. si In foarte rare c a ~ u r i . bicicleta. Copiii sunt inc2ntati in a coopera la ingrijirea animalului si trebuie incurajati s5 vegheze asupra tuturor necesitritilor lui. nu sunt suficiente. crestere. psittacoza. gimnastica. D u p j 3 ani si p2n5 la 5-6 ani. soricelul. patinajul. Antrenasea copilului in activit5file gospoditresti constituie un mijloc excelent de c5lire ~i de inseqie social5. urafia. vor duce la gambe putenlice. schiul. canarii. asigurarea unui culcus. 1 I .

Pedeapsa este indispensabilii pentru unii copii care au comis o fapti interzisii. revendiciirile unor psihologi in favoarea copilului au fost adesea g r e ~ iinterpretate.Mama si mpitul impotriva parazifilor (purici. zilele noastre. organizate spontan.cu psihologul de la dispensarul policlinic. copilul resimte mult mai dureros retragerea afecfiunii ~i indiferenfa piirinfilor. destinsii in farnilie. t inciit unii educatori au considerat cii nu trebuie nimic poruncit ~i nici interzis copilului (s-a creat chiar un curent d e "educafie antiautoritarii"). a deveni disciplinat in vederea unei inseqii sociale eficiente. Pedeapsa dreaptii ~i adaptatii g r e ~ e l i iil elibereazii pe copil de sentimentul de vinoviige. tulburiiri ale auzului sau viizului. Pot f i descoperite acum unele tulburiiri uvoare trecute cu vederea piing la frecventarea griidinifei: dificultifi de atenfie. de concentrare. Gradinip. d ) adaptarea cu colegii de griidinifii ~i cu educatoarea. sii mbiince. defecte de vorbire. sii se imbrace ~i sii se dezbrace singur. sii aibii un program ordonat a1 zilei. nu sunt uitate niciodati de copil. sii se spele pe miiini. timiditate. copiii trebuie instruifi sii nu se "tutuiasc4' cu ele. Autoritatea parintilor se miirginea altidati la a da ordine care nu tineau seama de personalitatea copilului. b) starea de skiitate. Mai periculoase sunt contactele copilului cu excrementele animalului. Recompense yi pedepse. Animalele trebuie vaccinate conform legilor in vigoare. Admiterea la griidinip se va face in funcfie de: a) gradul de maturitate fizicii ~i neuropsihicii. dar in acelqi timp este necesarii o autoritate vigilentii pentru a-1 inviifa limitele puterii sale. neindemharea. ao aplica vreodatii. disciplina ~i iar viap in colectivul de copii acfioneaziipozitiv in sensul socializiirii lui. pedepsele inutile. Conduita corectii este la mijloc: copilul trebuie. intr-adeviir. respectat in nevoile lui esenfiale. Atmosfera skiitoasii. ciipu~e) preveni in pot mare miisurii aparifia unor afecfiuni la copil. "desc&carea" nervilor unui adult. pentru cii ar duce la un comportament condifionat. va ciipiita o priijiturii). Vksta la care un copil poate frecventa griidinifa se va stabili dupii un consult cu medicul pediatru ~i. memoria deficitark dificultifi de infelegere.eventual . e ) a promite o recompensii ~ia nu respecta promisiunea ficutii. Copilul care frecventeazii griidinip se deprinde sii se scoale la ore fixe. Fa@ de animalele care mu~cii. Pe de altii parte. fapt pentru care instruirea animalului de casii pentru curiifenie este esentialii. Nu sunt necesare pedepsele corporale. c ) a speria copilul cu pove~ti groazk d ) a promite o pedeapsii pentru mai t k i u (copilul uiti delictul!). cu mici festivitifi vesele. Unele din aceste deficienfe pot fi corectate p h i i la intrarea in ?coal% . c ) mediul familial. sii fie pe infelesul copilului. reprezinti cel rnai bun stimul pentru comportarea "corespunziitoare" a copilului. Recompensa nu trebuie infeleasiiintr-un sens restriins (dacii va face un anumit lucru sau va fi "cuminte". precum ~i orice act de nedreptate. Sunt interzise: a ) ameninwea cu biitaia. Prograrnul de instruire ("lecfiile") il pregiite~tein vederea ~colariziirii. b) interdictia sii m b h c e (ca misurii de disciplinarii). sii nu fie retrase.fl contradicfiile ~i lipsa de unitate a adulfilor in probleme de educafie. Principalul sfat dat de psihologi vizeazii formularea ordinelor: ele trebuie sii fie totdeauna clare ~i precise.

Ijhrlc:itici ?i dut'at:~ clarit va1al~iiIt. ~ ~ ~ s c r iI: s t111 lirnb:~ion1Ln2: compo7itia F:epa!*a. si 'clume 2c i.!h: .)pil~~lca1-..f51. ~i. plcrcic.i.r.r.4 lc.:~t.1!if'elat5 !a p:~!parc.ik: .liodal Gc preprare 11 pi~od.r!jogcilS.I !::c p n~ 1'1 .yc.i:i31cp~~C 2! pot bor.5. rrl5-caihui::.itelr?r adnpt:ttc i p311iai adaptntt.3. r:ilr.t.:ii 111ici.:~LI gust .ic rill ti.ir.ii:~i~lisil^.:lrne ctc.i cbte \':il.~l?ilita:cal produsului: b) se con11-oleaz2 tic f5inu:i c!c ccrcalc.hl!cit~c..L. avantaijul cB .c sc recoina~?dii . jn t ~ n I !.~salul dlii \.~:~-zi~:':..jit'>t.fatS cie n~cciic i (care a:..! .irl!a]-.Lnelc. B0ic~il1~1 15 . ~td.t~anutic~!iui.I:! *. Il2ilnii ile orrL.-!.LI si c311tit2ti 11.l!-5 pcnti-Ll 24 de OX: )i \e P~S~~.i..\c:. G.).t* I .iilol:dl nu se ii>lo. c r ~ ~ i i.od. clocot (ae poatc !olosi Gropui dc ?:~har). h2:-tit wi: ~la:. .: \'I 17ik ctlrcparsrc inst:unt).ll i)r%. Pircl!rilc.. 1:) 1 .. Prc~dustle iaplc destinate alimentatiei cugarului de :.~ l :~I I ~1 !!i1.i~!!iui.r::.ii.>> i:~nccJ :.ilc. !.itc. . ProJuxcle indu\ri. r t i l ~ ! ~ 13iodul clt prepayarc. :..is\pcctl\I . I\:-L.~'~i. Inaintc Produsc ilin cereale. i.ca zahrlr~llui.i iII!rO.:!..'. TrcL~uicsuh!iniat cli.la.)c <..1.11 ALI Lln .tnticiiugarului si copilul~~i i c ~ n sunt prcicntatc adaptate).i !~~-e~~. !iil..~:~i't::~ ~ 2 : p~ ~ ~ P C I I L I I ~ I ! .:~nc. :~-i. 1l!i1ll5 vrcnic: C ) Pc:1!Li.::ic 53 fie ~.u i t ~ ~ ~ ~ l i amcalal nu prvvrid alt!ii)<i u !Jc pc l c c..> ~i-ii.t. i a i ~ iicntr:! ~ ~ 1 g sc +orfscc Id itidlc:... t-'! cc\mpoi.. ap5 (dccucl) dc ol-cz 2-3% sau mucilagiu dc .l?icnlul car' i .a ~cl:ll~gurt~lliorti011c~i~5 ~l:t. i ~ i cc11itniirz n1.-c x rc>s~:>pe..t>du<ului :pc!hl-:.~!:.!r:i l ~ i l dc l..c~x-c in parti.ia:nha!ai~~l e:tc in m r e pcrfcc..o(. t.rcspunzriros (in inciperi uscatr 1'5coroasej sc pot c\cept~.c.1( i\irc.>tz 're.ri :)!ij. F'tociu .-~:ri i u 3' calJ5.. i ~ ~ g .::.d (c~liiilc tie 4 a li iic~~t.?k)il5.: :!.CLLzal6r i n concc~~tr:~~it: .c:~. cai.!-rnc:llrl i.iB L. ! I I I C anterior. Kc! (1s 1'1~11ctc l e c ~ ~ r n e~ n o r c o v . .< i.lu li:X~il(':) :.. ! ~ l ( j .lcl-mt:i . -'ju. S\. c 21~ ~ I C C ..I.i!sau legu:nc (Innrcov cu ... pungiic (I.I ~ I I ! ~ I ~ :''L3~ib\~".I-kU 5ij pis~rcn/:i1n:li 1 ~ i 1 iJc: 24 c1.epccla c%nc.e \:a :.....iInpl:~ fi:1!?5(pcnt~-11) L I .e~lti:~t~a 11>di~8i:i . ..~iC. in p!imclc: 2 s5ptiirnGni d:: 1-iit5 si pentru prepalatclc ~iiin?::l. c ~ ! .L f 2 f ~ i ' ~t'r)?tl'~l. ~ r a l u i ~ :: iupil3ri.lnctrcil-ih.-< ."/~.71cl . pulbcrca es?? ~ i L: 5 ~ m5r cu :.ire p::rro. D i p ~ r ~ t : ~ i c I r ~ s t ~ . garantat3.:~a~guG pl.ipi.i~! r. in:!intc dc ti~lo>irc.!i.p~-odusc.ului indust] ia! trcbuic s2 tic.I I I~~.:rli in . v21-stade ia c31'e se poate aclniinixtra all f(3ii D ~ C ~ C I .(::! ~na:\tic::-0:-i~: pre/c~!t:~ ~~~clitiilnca c.nesr~:c)care neccsits :!~fi.ids>...:. 5'k idac2 !r7.po/iti~ ? : s ~ e r i l i l a ! .a scrvit (sa-ifin .c. r j ~ ! fi PCI : : I c ~ c ~ ~ !i~. !.Li <.. niol-" (pcitwi.II..I I ~ ~ < : L I ~ I I ! I~\ . dup5 Fc arnb.c):li:~::.ci:ornalldat). c L ' ~ c ~~ s ~ .ic.::L%:L . ? u:!c.c pc 4c : . Si aczstca din ~ ~ r i ~ l f icontinc: un singul.lio\~rc se impun r2titt.~/LII ill c:irt: c ~ ) p i ~>c s. l ~d c c s t ~ .:.t>(iit\r~ li nlc~~tiori. birn?. .r. 223 .:'l ~?o:it. ~ Eiic it. d~ili-~:~!:ya u i:ca i-.i \c p!. trei i ~ L r~i:ccsiit^: I /al~ar:i~.i. S ~ L xub io11i~5 pircuri lu I de . .1-.~ril din !.!?qui proJu!. L.~l?iic:!.I.iikir Int.ii~gal.c:lc c ~ ? tc.B .ialc dcstlnalc.c I Iai r c ~ t .tor.li.: prcikl'at SFI ! ic cn~~hulir.ld5 :.I-.i xc i'ii\t~CI-C: i . f.jlosirc~. pun$ :c piastic.va precautii: 3 ) se \lerilicII Sc p ~ preLcrItc:> L I ~ ~ ' r ~de 5 t f 1 pulbere (de esrrnplu t~.:.u hi.xu ~ m5r. tirtlcstec 3e li~!(:te .~iblin:i[5T i . l i I t I :nc!it.5 sru!lji. iLsi. .I I:! vlirs:a it.xt: w u zilc. p u n ~ dc: hl!rtic : i i i 1-1 f~iy tclcr. c-oinpozit i:.!/ .ilc p~-oduc?:oarc i n amt. rc. de i ~ l ~ ~ r i r ..exc. frr~cte IL.o:~:~nu~:~lui.. (: ~ 1 . !~liiir~te f.??. LI!.:~l: la1 dc:~?r:!~.c:r. .i!)?i>. :t. i ~ ~ i ./..!:':I..t d.-s dc: !:. c.~::~ 3~c\lc.\acst%.L!f:~ z.i:3 C.).: c. IILI c\lc :.p~~:it:_~lu~ c.1ir5 L.i . ) .! 1. sj11gur..iI . sau pot avva adaosuri icel-calr..~. t i i s 1t G .-i. zcamil) sau i:~. (si cantilatea de p~-i)dus .lI.: dial Saptr (ic.: . 1:iptclc ~ n a trcbuie b::t o dat2 in i . ~dc ~ \.lc...jipcsti~ ~ 2 G. ~. .:!l.al:lbilitulc.i~ii..i inc.:txi-.!5I hc*~ .li ?nck.1 c(!!>il~tii!i ~1.itre f:lbric.3ei tabid. gu-.clc.. . i>!.i [ ~ i i i ~ .i U L I I ..l.. Produse industride pentru alimentatia sugarului G(':ic~i-c:iiiri. la fii.i~tuic c'!c.::~c j .:tlqjc crmeiic. I"ICI:LI~. . c1~stiii. s i .. (L:C :.l.

Aten$ie la calitatea laptelui! b) B r k a de vaci din lapte fiert. Se prepari at2t din lapte nefiert. Pentru prepararea apei de orez sunt necesare: 30 g orez (6 lingurife sau 2 linguri cu v w . . apa de fierbere nu se arunci (contine vitamine qi stiruri minerale). Se indulceqte cu zahk 5%. Budinca' de fa'inoase cu lapte cu sau Far2 b r b z i .5. Se rnai p a t e adiuga suc proaspit de fructe (mere. se riceqte imediat qi se phtreazi la frigider sau congelator. . d) Brbnza de vaci preparati cu cheag. portocale) sau de roqii. . un litru de api. apoi se pune intr-un siculet de tifon. Se fierbe 1 litru de lapte qi se lasi s i se riceasci la temperatura corpului. Se lasi s i se riceasci. se adaugi z a h h l qi se rnai di in fiert cbteva clocote. Se adaugi 10 g (2 lingurite) de cheag. a ) B r h de vaci din lapte nefiert. sau se trece printr-o sitA d e a d pentru ca s i se scurgi zerul. pentru a se obtine grunji fini. se vor respecta urmitoarele reguli: . Dupi ricire se trec prin maqina de tocat (ca pesmetul de pbine) ~i se pistreazi intr-o cutie bine inchisi. Retete pentru sugar Reguli generale pentm prega'tirea preparatelor din fructe sau zarzavaturi. Se fierbe 1 litru de lapte de vaci sau lapte praf integral. fiert bine 1 d I . apoi se scurge zerul (in siculet de tifon). iar vasele qi ustensilele folosite se vor spas cu detergent qi se vor op&i inci o datA inainte de intrebuinwe. Brcinza' de vaci. Pentru phtrarea valorii nutritive a alimentelor (in special a vitaminelor) qi evitarea imbolnivirii copilului (contaminarea cu diferiti germeni patogeni sau cu substante toxice).persoana care prepari alimentele se va spas pe rniiini cu a p i qi sipun. r k i r e ) se face cu putin timp inainte de fierbere pentru a nu fi phtrate prea mult in api. c) B r h z a de vaci preparati rapid cu lactat de calciu. amestecbnd mereu. se taie biscuiti de formi dreptunghiulari qi se coc la foc potrivit in tava tapetatA cu =ni. Se lasi s i stea timp de 12 ore. 250 g zahk pudri. &ere. iar apa n i scade la un litru ( timpul fierberii se amesteci pentru ca orezul s i nu se prindi de fundul vasului). fn continuare. p h i c h d se formeazi cheaguri mari de brbnzi.2. speciali sau cu iaurt preparat cu o zi inainte (2-3 lingurife la 200 ml lapte) ~i se pune la prins la temperatura camerei sau qi rnai bine pe o plid sau pe un calorifer cald. pentru a se separa b r b z a de zer. Se frimbntfi un aluat. Este necesari o cantitate de lapte de 4-5 ori rnai mare deciit cantitatea de b r h z i pe care dorim s i o pregitim (pentru 200 g brbnzi este necesar circa 1 litru de lapte). Brbnza astfel ob$inutA se trece eventual printr-o s i d deasi. in caz contrar. Biscuiti cu brdnza' de vaca'. .vasele de bucitirie pentru copii vor fi din material special (oteluri speciale) sau smapite. Se folosesc (opikiti in prealabil) cu suc de fructe sau cu m k ras (4 lingurite de pesmet pentru un m k mare ras) sau alte fructe strivite qi ca adaos la lapte sau iaurt. Pentru sugari se recomandi prepararea numai din lapte fiert. 250 ml lapte.alimentele se fierb cbt rnai scurt timp posibil. Dupi 12-24 de ore se ia smbntha qi se pune laptele la foc mode. piersici. modul de preparare este acelqi ca pentru b r b z a de vaci din lapte nefiert. Apoi se completeazi apa in care a stat orezul pbni la 1 112 litru qi se fierbe la foc domol aproximativ o o r i pbni cbnd bobul de orez "fnfloreqte" qi se zdrobeqte uqor. cbt qi din lapte fiert. apoi se pune la scurs intr-un siculel de tifon. 50 g zahk (10 lingurife). Laptele fiert se i n s h h t e a z i cu maia. Se lasi s2i se riceasci.prepararea (curitire. Laptele este l h a t s i se prindi la temperatura unei camere incilzite sau qi rnai bine pe o plitA caldi. .fructele qi legumele crude se aleg cu griji qi se spali din abundenti cu a p i sub jet. Se strecoarii printr-o siti sau prin tifon. in cantitate mici de a p i qi in vase acoperite cu capac. Poate fi preparatA qi din de orez sau din "cereale de orez" instant. Alimentul preparat se serveqte cbt rnai repede dupi fierbere. se spa12 cu rnai multe ape qi se lasi s i se inrnoaie aproximativ 112-2 ore in a p i rece. 60 g unt. un virf de cutit de bicarbonat. Se foloseqte ca lichid de diluge pentru preparatele din lapte praf sau ca aliment de tranzitie in boala diareici.se folosesc numai cu@e inoxidabile. 2-3 biscuiti (pesmet) se opkesc cu 100-150 ml api. 3 linguri de orez spaat sau 3 linguri de griq. Se alege orezul de impuridti. Apa (decoctul) de orez. Dupi ce se riceqte putin se adaugi 8-10 comprimate de lactat de calciu (4 g) pisate in prealabil. Biscuifi pentm sugaa': 530 g E i n i . Dupi ricire se adaugi 50 g b r b d de vaci qi 1-2 lingurite sirop de zahk.

.

potoleqte setea. sau 1-2 linguri b r h 5 de vac2. se poate lua grhimea. 50 g zahk sau 50 g glucoz5 qi un v W de cutit de sare. Tomatele (roqiile) se spal5 bine sub jet de ap5 rece. Se aleg frunze fragede. adhghdu-se o lingurip de unt sau de margarin5 qi pufin5 Bin5 de pesmet. 250 ml lapte. Apoi se r h i e qi se storc printr-un tifon curat. Dup5 ce s-au fiert se strecoar5 apa. Se aleg 200 g cartofi de bun5 calitate. acizi organici (1-2% acid citric) qi vitamine (50 mg vitamina C b 100 g). Sucul de morcovi se poate da. Boabele de zmeur2 se aqaz5 in strat subfire btr-o strecur5toare care se scufundti de rnai multe ori btr-un vas cu ap&Apoi se zdrobesc bine cu furculip. Sucul se trece printr-o sitii. Utilizarea este multipl5. Important. btr-un litru de ap5 rece se pun: 250 g came (gEn& m h a t ) . pentru sugarii prematuri qi sugarii sub vksta de 2 luni. 2 morcovi. stinghdu-se cu apa in care a fiert spanacul. Diluat cu ap5 simpl5. Din aceleaqi motive spanacul r h a s de la o mas5 nu se reinc2ilzeqte pentru a fi dat copilului.). Pireul de spanac este folosit dup5 vksta de 8 luni. Sufleul poate fi preparat qi &I fructe urmdnd ca acesta s5 se adauge ca garnitur5. Este un suc pe primesc cu multii pl5cere. verzi. Se pun la fiert intr-un litru de ap5 rece. 112 telin5. Sucul de morcovi.a 12-a s 5 p k h 5 de via@.lingur2 de lapte wndensat. cu alte sucuri de fructe (portocale. Se poate folosi presa de stors fructe. Dac5 se adaug2 pu@~ lapte sau pireu de cartofi. ir momentul k care se serveqte copilului. 40 g cereale instant. Apoi se fierbe in ap2 pufin2. suc de fructe (de l h % e sau de portocal5. 1 p5trunje1. fi primele 8 luni de via@nu este recomandabil s5 se dea sugarului spanac. In loc de unt qi pesmet se poate adhga la copilul rnai mare q puM rhtaq din unt qi i f i n 2 (o lingurip de f i n 5 se pr5jeqte ktr-o tigaie p h 5 se rumeneqte f i n a . Se pregbqte bainte de mas5. nu este acceptat de toti sugarii. se pun intr-o strecur5toare care se scufund5timp de un minut in ap5 clocotitii. Se t o a d m h n t qi se pune din nou in pufing ap5 in care a fiert. Pentru a-qi p5stra s h r i l e minerale qi vitaminele. compozifia se amestec5cu oul b5tut qi cu fructele rase (mere) sau bine zdrobite (zmeuril). sau se adaug5 la pireul de fructe sau la masa de fiinoase cu lapte. qi. Spanacul proasp5t nu se depoziteaz5 timp prea kdelungat. l h % ) reprezintii alimente de mare valoare nutritiv2. dac5 este c a u l . iar la copilul peste un an se s & h 2 cu furculip qi se mixeaz2. Unii sugari refuz2 supele cu miros de p5trunjel sau de ?elin5. alte fructe de sezon). Se spal5 in rnai multe ape reci. Zeama rezultatii se trece printr-o sitii deas5 sau printr-o bucatii de tifon. se pune intr-o tav5 uns5 qi se coace la cuptor circa 4 C de minute. mai tinere. timp de 5-10 minute. inl5turhdu-se coditele. Sarea se adaug5 mai ales in caz de diaree cu vks5turi.se spal5 qi se taie in rondele s u w . Sucul obfinut din fructele i proaspete cu ajutorul unei prese do fructe poate f administrat ca atare din a 10-a . morcovii st paseazi5 de dou5 ori printr-o sitii &as5 sau se mixeaz5 se completeaz5 cu ap5 p h 5 la 1 litru se pun din nou pt I I I . p h 5 c h d morcovii se sfiMim5 cu uqurin@. Spanacul preparat cu rhtaq este rnai gustos.) cufructe. Se pune pe sob5 qi se bate cu telul p h 5 aratii ca friqca. deoarece anumite substank continute in spanac (nitrafii) se pot transforma in intestinul copilului b nitriti. se paseaz5. Supa de morcovi. Se fierbe 1-1 112 ore la foc domol. dispare gustul a m h i . Sucul de zmeura'. care se trec prin maqina de tocat came sau prin presa de fructe. care sunt d2un5tori. Se strecoar2 printr-o sitii. l5mdi. I . amestecat sau alternativ. de sear5. zmeur& c2pquni etc. p h i se inmoaie foarte bine. Pireul de cartofi se poate imbog5ti cu o lingurip de unt sau margarin5 sau circa 20 g caimac ori smhtiin5 de bun2 calitate. dac2 sugarul refuz5 s5 primeasc5 preparate nebdulcite. Pireul de cartoj?. Fructele citrice (portocale. se opkesc cu ap5 fierbinte inainte de a fi pus la fiert. 1 ou. Din cauza gustului a m h i . fructe. Supa de came. lapte proasp%. in timpul fierberii st adaug5 ap5 p h 5 la 1 litru. 500 g morcovi pentru sugarii mai rnari. curat%. se scurg bine de ap5. Se fierbe laptele cu z a h h l qi se adaug5 cerealele dizolvate in pufin lapte rece. 30 g zahk. 2-3 linguri lapte qi se amestec5. se cur5@. 1 litru ap5. Apoi roqiile se zvhtii qi se taie in buc5fi rnai mici. Se fierb p h 5 se b g r o q & Dup5 ce se rkeqte. apoi cu api cald5. iar cartofii se cur5@de coaj2. 300 g morcovi tineri sau carote. se pune putin2 sare. Se aleg morcovii mai tineri. Se poate bcerca qi bdulcirea cu zahk. Dup5 fierbere. prin confinutul lor in zahk (10-13%). Sucul de tomate. l care copiii ? Sucul de citrice proaspete se obtine prin presare. se apal5 qi se fierb. Sufleu de cereale (porumb etc. Se fierb 1 112-2 ore la foc mode. Se spa15 qi se cur5t5 bine morcovii.

se rgcevte. Dulciurile constituie o componenti importanti si foarte agreati de copii. fripturi. 500 ml api. Zaha'rul invertit. tarhon).Retete culinare foc ~i rnai dau in clocot de 2-3 ori. in timp ce fierbe. leustean. cartof. 5. in general in propooie de 5% (0 linguriti la 100 ml de preparat). fie numai cartofi (copiii slabi. creme. tomate. Cind legumele sunt fierte. Mdnca'rurile cu carne se servesc de 4-7 ori pe sipt5mini: peri~oare diferite sosuri. rintasuri groase) ~i s3 nu contini condimente. La 200 ml api se adaugi 100 g zah%rsi tot amestecul se fierbe p i n i ce volumul final este de 200 ml. Este alimentul de alegere in caz de diaree! inainte de a se turna in biberon sau cinifi.2 pe bazi de unt sau margarini. Sosurile nu vor fi prea grase. cu api rece. telini. piper. cu tendinfi la constipafie). Se prepari din legume variate. McincLirurile cu legume ~i carne nu trebuie s i lipseasci nici o zi din alimentafia copilului. Retete pentru copilul mai mare Modul de pregitire a diferitelor minciruri se apropie. Pe l i n g i priijiturile de casi care se pot pistra rnai multe zile. h continuare se va da fie amestecat. mirar. . 1-2 pistii de fasole verde. La copilul mare ~i adolescent pot fi folosite ~i condimentele traditionale (boia. Cu refetele pe care le diiin mai jos am urmirit s i oferim citeva jaloane.Amestecul rezultat se fierbe p i n i la volumul final de 100 ml. 0 lingurifi confine 4 g zahir. creme de legume. Dupi fierbere. imbogifit cu unt sau ulei. Pentru perioada de copil mic ~ipre~colar se va veghea ca felurile de mincare alese s i fie uqor de digerat (firi ceapi prijiti. sot6 de legume) sau cu o u i (spanac etc.5 g acid citric qi se adaugi 80 g zah%r. Condimentele se adaugi la mincare pentru a-i conferi un plus de savoare qi a-i varia aspectul. ~nifele. budinci cu carne. in api rece (sub jet). dupi 6 luni se poate folosi cu tot zarzavatul pasat. Se foloseste la indulcirea tuturor preparatelor pentru sugari. dupi plac. supa de morcovi se amesteci pentiu omogenizare. in 50 rnl api se dizolvi 1. salate de fructe. Se taie in bucifi mari qi se pune in apa care a inceput s i clocoteasci. dovlecel. Pentru orientare: Supele recomandate in alimentafia copilului mic sunt: supa limpede sau de carne cu giluste sau tiiefei. Se strecoari. se indepirteazi spunla ~i impurititile. . punindu-se vasul cu supa de morcovi intr-un vas rnai mare. f i i n i si lapte (sos alb) sau smintini. pe misuri ce copilul inainteazi in virsti. un mare num5r de variante. se zdrobesc usor cu furculifa. La inceput se paseazi numai morcovii cu sau fari cartofi. maghiran etc. se va fierbe in baie de api. Se pistreazi la frigider. cartofi sub toate formele). maioneza se poate servi la cele rnai variate salate. Se servesc fie separat (ghiveci de legume. se completeazi apa evaporati. 10 g g r i ~ (doui lingurife). Se fierbe acoperit. corespunzhd cu 50 g zah%r. dupi sezon: morcovi. se adaugii 3 lingurife de zeami de limiie. se d i din ce in ce rnai concentrat5. clitite. fie numai morcovi la copiii cu plus ponderal. se adaugi grip1 turnat in ploaie. Dintre sosurile reci. vara se adaugi ardei gras. la Siropul de zaha'r. pitrunjel. ciulama. Se prepari de preferint. cu chiftele.3. sufleuri. fie ca garnituri la carne (salate de tot felul. sau dispu~i diaree. Se rnai fierbe 15 minute. Pentru a indulci 5% 1 litru de lapte de v a c i se a d a u g i 60 ml din a c e a s t i solufie. budinci cu legume. Zarzavatul se curifi ~i se spali bine de rnai multe ori. in cantitatea cea rnai mare. privind modul de preparare a alimentafiei copilului si sugestii pe baza cirora mama poate crea. n u c ~ n a r i . In caz de zaharisire. foi de salati verde. ajungind p h i la consistenfa de pireu. in alimentatia copilului mic se vor folosi predominant vegetale (pitrunjel. ceapi. Pentru a preintiimpina zaharisirea. cimbru. de cel a1 adultilor. existi numeroase posibilitifi de a oferi copilului dulciuri: budinci pe bazii de fiinoase sau fructe. Se pistreazi la rece ~i se folose~te numai 24 de ore.). Supa de zarzavat. ciorba de r o ~ i ide b o r ~ .). gulie. Pentru 2 pooii de 250 ml supi de legume sunt necesare: 200-250 g zarzavat curifat. Rezulti un sirop car%confine5 g zahiir la o lingurig.

150 g conopid2. Camea yi oasele. Dup2 2 ore se scoate camea yi se strecoar2 supa (camea poate fi folosit2 la prepararea de chiftele sau Supa de legume pasatri. Supa' de ro8ii. conopidii. se adaug2 sare yi gabenuyul bitut cu lapte. sare. o ceapi m i d . p2trunjel verde. Se fierbe in continuare in vasul acoperit. un gabenug. C h d se serveyte se pune unt proaspit gi p2trunjel verde. o lingurip unt. Zarzavatul spaat yi cur2pt se pune in apa clocotid yi se fierbe p h i se inmoaie. Se adaug2 apa clocotid yi se fierbe. doi cartofi yi dup2 sezon. F%na se rumeneyte putin in unt yi se stinge cu lapte. Zarzavaturile se spal2 bine. Apoi se paseaz2 totul prin sit2. C h d sunt fierfi se paseazl prin sid yi se amestec2 in zeama in care au fiert. 50 ml lapte. Se in2buy2 telina qi cartofii ti%iati m h n t . fierbdndu-se bine. iar la urn2 se adaug2 smdntha yi pitrunjel verde tocat. 100 ml lapte.Mama Supe copilul M-ea c u G p d yi bine s p a a d se fierbe in apL F%na se rumeneyte pufin in untul incins yi se stinge cu zeam2 de sup& Se adaug2 la sup2 yi se fierb impreun2. Sosul se amestec2 cu supa yi se mai fierb 10 minute. o lingurip unt. ti%iepi. 500 ml sup2 de legume sau bulion de came. 100 g fXni4. pitrunjel. 2 linguri iaurt. fie cu bulion de came. cur2pte de pielife yi s h b u r i . Apa se pune la fiert intr-o oali s m a p i d . se adaug2 fasolea. 600 ml api. sare. Se cur2g morcovul yi ceapa. se paseaz2 prin sid. ti%iadin buc2Wle de 2 cm. o lingurit2 a n $ sare. La copiii mari se poate servi cu crutoane. doui royii sau o lingurip de bulion. unt. un litru de ap2. Poate fi servid cu crutoane. un morcov. sare. Se adaugl un sos alb. Sups'-crema' de conopida'. C h d zarzavatul este aproape fiert. Separat se leag2 m a cu laptele rece. bine spaate. frunze de !elink o lingur2 de orez. . sare. se pun lafiert. Se strecoari supa. se rnai clocoteyte. 20 g conopidi sau mazke verde. o r2d?icin2 de p2trunje1. C h d clocoteyte. Cartofii cur2pfi yi bine spaafi. se mai adaug2 mazke verde. apoi se pun s2 fiarbi in api. Separat. Se adaug2 laptele (sau s m h t h a ) b2tut cu gilbenuyul. Royiile. in supa fi& se pune conopida bine spaad yi desmcud hbudple mici yi sare. in ap2 rece. pitrunjel verde. Sups'-crema' de dovlecei. 100 ml lapte. sau cu "zdrente". unt proasp2t. apoi se inglobeaz2 in sup& Sare dup2 gust. 50 ml lapte. un morcov. C h d sunt fierte. o lingurip de zahik. Supa' din came de vita' sau pasa're. Se adaug2 puling sare yi p2trunjel verde tocat. Se prepari separat un sos din f i i yi zeami de sup&care se toam2 in oala cu zarzavaturi. 25 g a n $ 100 ml lapte. Se mai fierbe 15 minute. apoi se ia de pe foc yi se adaug2 g2lbhuyul yi p2trunjel tocat. tocat. t%ap in cuburi mici sau in felii sub@ri se fierb in ap2 cu sare. cur2pd. cu lapte. Sups'-crema' de muza're. o rldicini de pitrunjel. Se poate subfia yi cu 200 ml lapte sau chiar cu apL Se poate ska. o ceap2. 1 gabenu?. se pune ceapa (intreagi) apoi ~i celelalte zarzavaturi. 112 gabenuy. 600 ml ap$ 150 g came de vid. un ardei gas. 150 g zarzavat de sup2 (dup2 sezon. 20 g =n2. sare. 112 1 ap$ 150 g maz2re verde. Se lasl s2 mai dea cdteva clocote. cu unt y i cu api. doui lingurife de s m h t h i . 200 g dovlecei. se toaci m h n t . pltrunjel tocat (smhthl). se fierbe acoperit la foc domol. Supa se poate acri cu zeam2 de l b i i i e sau cu oiet diluat de fructe. acute intr-un ou intreg cu o lingur2 de rain%. o royie). pitrunjel verde. supa poate fi serviti cu tiiefei (fierfi separat). 600 ml ap2. Supa' de fasole verde (pentru patru POI@): 114 kg fasole verde. C h d acesta s-a fiert se adaug2 la supi pufin2 sare. 200 g cartofi. sau 250 g came de pasike. se face un sos alb din unt ~iZ n i ~ise stinge cu lapte. se taie in felii subfiri ~i se pun in sup& odad cu sarea. o ielin$20 g unt. Sup6 de cart08 pasatri: 112 1 ap$ 100 ml lapte. Se pune din nou la fiert cu orezul. p2trunjel verde tocat. preparat din f i n 2 yi lapte yi se clocotesc impreunk amestechnd tot timpul. SupZ-crema' de felinc?: 200 g cartofi. Se fierb dovleceii 15-30minute in sup2 de zarzavat. dou2 linguriie de mini. se cud@ de coaj$ se taie. unt. Apoi se adaug2 royiile yi ardeiul yi se fierbe impreun2 p h 2 se *mmoaieyi royiile. in loc de orez. un morcov. iar zarzavatul se paseazi prin sid. &ar verde. 10 g &n$500 ml sup2 de zarzavat. pitrunjel tocat yi untul. La copiii mai mari se poate servi cu crutoane. sare. p2trunjel verde. 600ml ap$ 300 g royii.20 g unt. hainte de a fi servid se adaugi iaurt yi mikar tocat. Se trec prin sid. o ceap$ 30 g unt sau ulei.Pasta obfinud se toam2 cu lingurip in supa care clocoteyte. Se paseazi prin sit2 yi se subfiaz2fie cu sup2 de legume.

douii linguri de zeami de limhie. Ciorba' de perisoare. 12 frunzulite de tarhon. Se fierbe totul phnii chnd orezul gi perigoarele sunt fierte. se adaugi zeamii de limhie sau ofet slab de fructe. poate fi adiiugati la supi. in cuptor sau la foc moale. 4 linguri de untdelemn. sare. se adaugi oul. unt si se ingroasii cu pesmet. zahk. sare. adiughnd chte pufin untdelemn. liimhie sau b o r ~ . Se fierbe la foc moale 5 minute. peste care se adaugi tarhonul tocat foarte fin. 50 g fiini. Se servegte cu peste alb fiert sau legume fierte (dovlecei. d o u i linguri de zeamii de limiiie sau otet de fructe. conopidii. piitrunjel. un gilbenug. carne fiarti sau cu perigoare. impreunii cu zarzavatul fiert ~i tiiat. 4 linguri smhnthni. o ceapi. 2 lingurife de orez. in supa limpede pot fi pugi tiiefei (fieqi separat) sau giiluste din pesmet (112 chifli. sare). Se formeazi gilugte rotunde care se fierb in supii. care a fost fiert in prealabil in putinii a p i cu ofet. 15 g fiini. miirar. La sfiirgit se adaugi m k a r gi pitrunjel fin tocat. Compozifia se freaci in continuare cu o linguri de lemn. sare. piper. phni cBnd se coloreazii sosul. Chnd fierbe din nou in clocot se adaugi zarzavatul spilat. f k i a mai fierbe. Se amesteci smhnthna cu fiiini ~i se toarniin laptele fiert. Se mai poate prepara sosul de tarhon si cu gilbenug de ou i n felul urmitor: d o u i gilbenuguri riscoapte. Se fac bile de miirimea unor nuci. 10 g hrean. 200 ml lapte. felini). sare. Untul se topeste la foc tare. se amesteci cu putin lapte rece si se fierbe amestechnd tot timpul. apoi se completeazi cantitatea de a p i scikuti. Se adaugii sare. 10-20 g pesmet. se pune la fiert. Se face o maionezii o b i ~ n u i t i . Pentru sos de mere: 300 g mere. . piper gi se bat bine. Sos de ma'ral: 250 ml lapte. se adaugi fiina. mirar. ofet. Sos de hrean (pentru copilul mare). o linguri de apii. D u p i dorinti se poate adiuga suc de limhie. 112 ou. o linguri de unt. 200 ml lapte. 0 linguri de Gin5 rumenitii pe uscat. 150-200 g os "cu sit$'. Se trece totul prin siti ~i se adaugi sare. Sos de tarhon. Laptele. sare. Se servegte ca adaos la carne fiart5 sau fripti. puthnd fi servit la orice fel de salati crudi. 112 lingurifii de miere sau de zahk. Se acreste cu borg proaspit sau cu limhie. pitrunjel verde. acesta capiti culoare roz gi este vitaminizat. Apoi se adaugi gi orezul. mugtar. Pentru copilul trecut de un an se adaugi verdeafii tocati. chteva linguri de lapte. se trece prin masina de tocat si apoi se stoarce bine printr-un tifon. 5-6 linguri de ulei. 200 g carne fkii os. tiiiati bucifi mici. 0 lingurii de fiini. 10 g fiini. sare. untul qi la sfiirsit mkarul. Spanacul se fierbe cinci minute. sare. ales gi spilat. hrean gi unt ~i se amesteci bine. Se ia de pe foc ~i se adaugi 1 linguri cu unt proaspiit. Sos alb "be'chamel". Osul se fierbe in a p i cu sare phni scade apa la jumitate. 5 g unt. un ou. 200 ml lapte. Carnea se toaci de douii ori prin maqini. sare. tarhon. curiifat gi tiiat mirunt (inthi ceapa. Acest sos se servevte la salate de legume fierte. Sucul. amestecsnd tot timpul pentru a nu se rumeni. sare. Sos tomat. cu mhna inmuiatii in a p i gi se introduc pe rhnd in zeama care fierbe. splilate. sare. se toarni in sosul alb. piitrunjel. amestechnd bine. apoi se sfirhmi cu lingura. 20 g unt. la legume fierte sau paste fiinoase. piper ~i o lingurifi de api. liimhie. Acest sos se toarni peste salad. piper. phn5 se ingroasi ca o cremii. 114 kg spanac curifat. creier. la orez etc. Se adaugi gilbenugul. Se freacii gilbenu~urilede ou. Se servegte cu rasol de carne sau de pegte.Retete culinare ca umpluturi la omleti sau. un morcov. 10 g unt. amestecat cu f i i n i gi cu sare. Sos roz. 10 g Ginii. 600 ml api. se adaugii pufin miez de pBine albi ~i sare. Sos de fructe. Se amesteci neintrerupt. Se servegte cu oug fierte tari. sare. Chifla tiiiati in cuburi mici se inmoaie in lapte phnii absoarbe tot laptele. fasole verde). se toacii miirunt gi se amesteci cu untdelemn. Sos verde. 10 g zahir. peste care se adaugi zeama rece de spanac. sare. apoi morcovul si pitrunjelul). acesta se indulcegte cu zahir sau miere. 4-5 linguri de untdelemn. Se serveste cu legume fierte. Frunzele de tarhon. un vhrf de cutit de unt. in caz c i se folosegte ofet. La urmii. 5 g unt. Sosuri Sos alb. o lingurifi unt. Rogiile proaspete se fierb impreunii cu zarzavatul de sup5 (morcov. Se adaugii sare. continuhnd s i se amestece cu lingura pentru a nu se produce cocoloage. carne fiartii. o lingurifi de mustar. Se face un sos alb (vezi mai sus) la care se adaugi suc de morcov crud preparat din morcovii rasi si storsi prin tifon. care este frumos colorat. Se stinge cu lapte rece.

se adaug3 uleiul. 100 ml lapte. Se rurneneqte in unt $i se stropeqte cu unt fierbinte. 2-3 linguri de s m i n W . Carnea se taie felii. Se amestec3 cu s u e . fiind uqor digerabil3. Se unge pe deasupra cu ulei (sau unt) fierbinte. sare qi lapte se prepar3 un aluat (mai gros decit aluatul de cltitite). sue. o jum3tate de chifl3. verdeap qi 112 ou crud. Aceste sosuri se pot servi la orice friptur3 sau la rasol. care se barn3 peste came $i se lasH s i mai dea citeva clocote. se adaugl zarzavatul qi roqiile cur3tate de pielite qi t&ate felii. Pasa're Z sos alb. se ^ m o d ein laptele in care s-a bltut oul. Se topeqte jum3tatea din cantitatea de unt pe baie de aps. C h d carnea este fiartil. legume fierte. La fel se prepar3 sosurile de viqine. se adaug3 p3trunjel verde tocat. Se servesc cu cartofi priljiti. 200 carne de vitel sau carne slab3 de porc. Pui umplut. Se serveqte cu peqte rasol. se coace p h 3 se rumeneqte la cuptor. verdeap tocatli m h n t . Se introduce umplutura qi se coase. 2 gdbenuquri. Pui cu smcintdna'. o jum3tate tefin3 mic3. Se acreqte dup3 gust cu zeam3 de lhiiie. MQndiruricu came Friptura' cu zarzavat. o lingurip &$I00 g smhtih3 sau lapte. se adaug3 putin3 ap3 qi se in3buqe. Se fierb in citeva clocote. 60 g zanavat. dou3 gulioare. iar zeama obtinut3 se strecoari. Franzela se taie in cuburi mici. La aceast3 zeam3 se adaug3 Bins. care se fierbe 20 de minute. un cartof crud. Se pune la in&u$it. sue. Se taie felii qi se serve9te cu cartofi pireu. . in unt incins. ou. Se introduce intr-un vas cu pufin ulei qi zeam3 de zarzavat. in ulei bine incins. se pune sare qi se presarl cu a n 3 . 100 rnl lapte. 100 g b r k 3 de vaci. Carne de pui. Sos cu ga'lbenuq. fi 3540 de minute carnea este moale. Un pui de g&& 80 g unt. sue. Zeama obtinut3 se adaug3 in sos in rnomentul servirii pentru a-i p3stra vitaminele. Se r u l e d pe un fund tji se presar3 cu pesmet alb. s u e . 2 felii de carne. 50 ml untdelemn. Se serveqte cu salati verde. salatli verde etc. Se adaug3 gillbenuqurile. z a h h l qi untul. sot6 de morcovi sau de dovlecei. 50 g n unt. Se p a t e semi cu mhiiligu@. Maioneza' cu brdnza' de vaci. se pune sare qi se prijesc repede pe ambele p w . $nip2 in aluat. Din unt qi &$ stinse cu lapte qi sup$ se preparl un sos alb. 50 g unt. salatli de cartofi. un ou. diluatli separat in putin3 apl rece. se scot oasele qi carnea se pune din nou in crati* Din smfintiin3 amestecatli cu pupn3 &$ se face un sos. apoi se pune carnea inapoi. pentru a nu se usca. amestecind continuu. Cind carnea este aproape moale. se bate putin. Feliile se introduc in acest aluat. un ou. Carne de p a e (300 g). o l i n w de &$ un ou. Se adaug3 untul topit. se bat. sare. un v&f de cutit de i%n& ap& pltrunjel verde tocat m h n t . & acelqi ulei se rumeneqte pufin ceapa t%atli m h n t .50 g unt. Se scot pe o farfurie inc%zitli. apoi se priijesc in untul sau uleiul bine incins. pieptul sau pulpele de pui. Carnea spaat2 se taie b w i t i $i se fierbe cu zarzavatul in apl silratli. caise. Pasilrea se spal& se freac3 pe din3untru qi pe dinafar3 cu pufinl sue. restul se pun la fiert cu coaj3 qi miez. 50 g unt. Buc3we de came se c r e s t e d pe margini. Se ia de pe foc. 250 ml ap3.5 Zinguri lapte. Se serveqte cu crochete de cartofi.Jum3tate din cantitatea de mere se p h t r e d crude. sue. 200 g carne de viti. Pentru umplutur3: 80 g franzel3. dou3 linguri de lapte. 1 l h i i e . sare qi apa qi se amestec3 neintrerupt pin3 se ingroqi crema. impreuni cu un cartof crud $i cu chifla inmuiat3 in lapte qi stoars3. p3trunjel tocat qi se amestec3bine. 40. Se picurli cite putin3 ap$ ca s3 nu se prind4 qi se pune sare dup3 gust. o ceap3 mic$ 20 g sue. Merele crude p3strate se rad pe r&3toarea de sticll. un g2lbenu$. pstrunjel. sue. glluqte de chifle sau cartofi fie@. Apoi se incorporeaz3 restul de unt in sosul fierbinte qi se adaug3 zeam3 de 13miiie dup3 gust. 100 g unt sau ulei. sue.150 g roqii. o ceap3 mic3. salatli verde. Se adaug3in sos pufin3 ap3 qi se rnai iniibuqe pufin. qi restul de lapte &3 s3 se mai fiarb& Se pune carnea in sos. Carnea cur3ptli de pielip se trece de dou3 ori prin mqina de tocat. Se amestec3 brinza cu g3lbenuqul. Se serveqte la peqte pr3jit sau la conopia fiart5. iar pulpa se stoarce prin tifon. zeam3 de la jum3tate de lbiiie. Din filing. Dup3 gust. 50 g unt. Treptat. pin3 se obtine un sos de consistenp doria. Cind qi zarzavatul este fiert se Tngroaq3 sosul c3 filing qi lapte sau s m h t h 3 . un giQbenuq. aceasti3maionezi este indicaa la copiii mici. RulaaZ cu came tocata'. se adaug3 gdbenuqul.

spilati bine in prealabil se fierbe in api cu sare. pesmetul qi albu~ul spumi. Se pot prepara qi din mai multe zarzavaturi. 50 g qunci. sare. 50 g unt. 100 rnl untdelemn. 100 g smhtiini. se toarni untdelemn qi o ceaqi de api. 229). Se fierbe conopida in a p i cu sare. Mazkea se fierbe 10 minute in a p i pufini. 10 g fini. 100 g qunck 100 g caqcaval. Se fac cu lingura chiftelute. iniibugite. caqcavalul. un fir de praz. sare. f i i n i sau pesmet fin. amestecat cu qunca tiiati cuburi mici. sare. Un morcov. untul qi verdeata tocat5. se serveqte caldi. pitrunjel. sare (piper). Se poate servi cu friganele. Se spali dovleceii.50 g ca~caval un ou. o linguri de pesmet. dup5 ce totul s-a ricit. pesmetul. se coc la cuptor. se trece prin maqina de tocat carne. Cartofi umplufi. mkar. Cartofii fieqi qi preskaii se amesteci cu untul frecat spumi. 0 conopidi mici. Apoi se adaugi albuqul bitut spumi. 2 morcovi. Se spali bine morcovii qi cartofii.MBnciruri de legume Legume combinate. o linguriti de fgini. 2 dovlecei. f i i n i qi gilbenuqul qi se frimiinti. fiini. Se toarni compozitia intr-o form5 unsi cu unt qi preskat5 cu pesmet yi se coace timp de 30 de minute sau se fierbe . Budincii de cart03 cu guncii. 6 cartofi mari. Cu aceasti compozitie se umplu cartofii. apoi in lat. se spali qi se taie in bucifi in lung. se presari cu ca~caval. s m h a n a . curipte qi spflate. La fel se prepari dovleceii la cuptor cu sos alb. 112 linguri de fiini. se reaqeazi in cratiti. verdeaf5 tocati. 500 g roqii. Se servesc cu salati verde. o linguri de smantiini. sare. de 3-4 cm lungime. in loc de smhtiini. Deasupra se aqeaz5 pistiile de fasole. 20 g caqcaval. 2 roqii. iar ceapa se pune pe fundul cratitei. Budincii de dovlecei. Se cur5ti cartofii de coaj5 qi. 2 lingurite de unt. se scurge. Dovlecei cu smcintdnii (pentru 4 poqii): 4 dovlecei potrivit de mari. 4 cartofi. caqcaval ras. Se clocotesc pufin in api cu sare. Compozifia se pune intr-o formi unsi cu unt sau margarin5 qi preskati cu pesmet. 200 g mazke verde. 10 g Gin5. se curifi. un ou. un ou. 50 g unt. Se lasi s i se riceasci putin. albuqul spumi. Se adaugi verdeata tocati m b n t . o ceapi. apoi se ristoarni qi se serveqte cu caqcaval ras $i $unci tocati preskate deasupra. 2 lingurite de unt. Budincii de conopida'. o linguri de unt. Se mai las5 la cuptor inci 20 de minute. sare. gilbenuqul. Se arunci apa in care a fiert. 30 g unt. Se curiti dovleceii. Se acoperi cratifa qi se lasi s i fiarbi la foc rnic. sare. Ciind s-au scurs bine se amesteci dovleceii cu gilbenuqul. Maziire verde iniibugitii. Se pun la cuptor cu untul. o lingurifi de pesmet alb. Smantiina se ingroaqi cu putini Gini qi se toarni peste dovlecei ciind ace~tia s-au inmuiat. Se servesc calde. sare. 50 g unt. Se adaugi mazkea qi se fierbe putin. Fasolea. 2 linguri de smPntiini. Mdlzcare de fasole verde (pentru patru poqii). sare. Se ristoarni. Morcovii se pun la fiert in api cu sare. Se serveqte cu pufini smhtiini sau sos de roqii. 20 g unt sau ulei. ras. sare. o linguri rasi de Eini. p h i ciind se inmoaie fasolea. verdeati. smiintiini. se zdrobeqte. 500 g fasole verde crudi. apoi se scurge apa printr-o strecuritoare. 250 g cartofi fie$. Dovlecei la tava'. sare. o linguri de pesmet rumenit. apoi se taie un cipicel qi se scobeqte miezul cu o lingurip. Cartofii bine spilafi. zahir qi zeama in care a fiert mazkea se fierbe un sos subfire. se adaugi untul frecat spumi. qunca t5iati bucifele rnici. 250 g fasole verde. cu gilbenuqul. 80 ml lapte. Miezul de cartofi se amesteci cu un sos alb bCchamel (pag. din unt. Se serveqte cu omlea sau cu orez. se taie cuburi mici qi se fierb in a p i cu sare 10 minute. se stropeqte cu smiinthi. curitati de coaj5. Se ristoarni in strecuritoare. in care se prepari mancarea. 30 g unt. Chifelu!e de legume. putin zahk. sare. pitrunjel. unt. C h d este moale se strecoari.se ung cu unt topit qi se dau la cuptor. Zarzavatul spilat qi curifat se taie in bucifele egale ~i se inibuqe pe r h d . verdeafi tocati. 20 g unt. 0 jumitate felini. verdeafi. Se coace in form5 unsi cu unt 20-30 minute. se dau prin E i n i qi se prijesc in unt incins. Se toaci ceapa mkunt qi se fierbe in putin5 api. cu putin sos de roqii sau cu ciiteva pic5turi de zearni de limiiie. Se amesteci cu pufini sare. la baie de api. sare qi la urmi albuqul b5tut spumi. o gulie. Se coace la foc potrivit 20-30 minute. ca qi roqiile tiiate in felii. 1-2 dovlecei. se a ~ a zpe o farfurie i qi se presari cu pesmet rumenit in unt. cimbru. un ou. un cite1 de usturoi. . iar cartofii se fierb separat in coaji. o conopidi mic$ o m&$i de boabe de mazke verde. ca~caval ras. Se leagi cu un sos alb ~i se pune sare dupi gust. Separat. 2 linguri caqcaval ras. Fasole verde. 100 ml lapte. Eina. Se presari cu sare.

1 linguri@de unt. Se q a z g in crgticioara unsg un strat de felii de pdine apoi un strat de mere (curipte de coajti. Se strecoari.yi cur+Ji se rad pe rkitoare. Se dg la cuptor p h g se rumenevte. sare. separat se fierb merele curgpte de coaji .yurile. un ou. pupng sare. 100 g fainti. apoi in pesmet . inibuvite cu zah&). apoi se adaugi pastele @noase. sare qi zeamg de lgmdie. ceapg verde). fntr-o crati@ mici unsg cu unt . Dovleceii pot fi umpluti . Se face un de aluat din a n t i . Se coace la foc potrivit pdng s-a absorbit laptele .ye cu pu$ni apg .yi se preseazi. 4 dovlecei.yi scobifi de seminp. Se servevte cu s m h t h i sau cu sosuri diverse. 2 mere potrivite.yi se pun la cuptor pdng se rumenevte u. Chiflele G a t e felii subtiri se inmoaie in lapte . bgtut2 cu 50 ml lapte). 150 ml lapte. sare. albuvul spurn5 . 2-3 linguri de verdea@ tocat2. Crochete de carfofi. o prizg praf de copt. se amestecg cu verdepile . 2 linguri zah&. Se servesc l h g g friptus sau zarzavaturi sot& Mhcliruri cu ou5 Ochiuri in cuib (pentru 2 poqii).yi se formeazg cu m h a crochete alungite. Budincii de orez cu mere. se fierbe. 2 chifle sau cdteva felii de franzeli. se c u s @ . 40 g . se amestecg cu laptele fierbinte p h i se face un pireu fin. &at2 cu uleiul . salat2 verde. 50 ml lapte. Se pune in cuptor 10 minute. sare.yi se stinge cu o cea. 15 g orez. 25 g s m h t h g . Se fierbe orezul cu apg. o linguri@@n$30 g cavcaval ras.yi untdelemn. 3 mere mari. 25 g stafide. 2 chifle. apoi umplutura (vunci t5iatg cuburi mici amestecatg cu gi%hnu.yi puling sare.yoarg. 150 g spaghete. La mijloc se face cu lingura o gropi@.a de vacg (sau u&) cu untul. 50 ml lapte. Dupg ce s-a ingbu~it foc mode se d5 la la cuptor p h i scade zeama. dupg gust. Omletii. Se scoate pe o farfurie caldg .yi s-a rumenit budinca. r k i t e . Budincii de N i n e albii cu mere. Se amestecg cu orezul.yi cdteva bucgtele de unt. m&ar tocat.yi se taie in lung. unt. 100 ml ulei. Se coace la foc domol. Se fierb la cuptor.yi se presarg cavcaval ras. ceapg. 20 g unt sau margarinti. 150 ml lapte.yi&ate felii. apoi se pun intr-o crgticioarg in care s-a incins grgsimea.yi se toarng deasupra un sos obivnuit pentru salat2 din ulei. pesmet. o lingus past2 de rovii.yi se toarng in tigaia cu untul incins.yunci slabi. C h d sunt fie*.ycg de apii. Se pe frunze de salat2 verde.yi se psjesc in ulei bine incins. in care s-au inmuiat chiflele . sare. o Lingur3 b&zA de vaci. 112 ou.yi se limpezesc. G a p in doug .yi se indoaie pentru a permite .yul. Deasupra se pune iar un strat de p h e muiat2. Spaghetele se fierb in apg s&at2. sare. Dupi ce se ricesc.yi se ingbu. Cartofii se fierb in apg cu sare. Deasupra se taie roviile curgpte de coajg . Se a$& intr-o form2 unsg cu unt $i pres&at2 cu pesmet. un r h d de nuci . Budincii de pdine albii cu juncii. Cartofii bine spglap se fierb in coajg. 2 linguri apg.yi se pun ckeva buciple de unt. Se t o a d ceapa . 2 ou& 2 lingurite de verdepri tocate ( p h n j e l . Se p r o c e d e d cu p%nea ca la repta anterioarg. s m h t h g . se presari putin2 scoqi. sare. avdnd grijg sg se rumeneascg numai marginile. se scurg .yi sarea. un r h d de orez. Dovleceii umplup se a. 50 g nuci mgcinate. pe ambele p w . Dovlecei umplufi cu orez (pentru 4 po*i). 10 g unt.yi cu ceavca de apg caldg in care se poate pune putin zah&. se adaugg sosul de ro.yi se mai lasg in cuptor.yi iar un strat de chifle muiate. o lingurg rasg de unt proaspilt. Spaghete in sos de rojii. in care se sparge oui. zah&. Ouae se bat cu apa qi sare . cu z a h h l .yii. 2 oug. o lingurip de unt. ca un compot sckut. dupi ce au fost curipp de coajg.yi ulei. Se umple fiecare jumgtate de ou . 112 ou . . Fiecare se introduce in ou (cealalt2 jumgtate. un ou. Se fierb ougle tari.yor. se scot g2lbenu. se s & W cu furculip. se lasg pu@ s i se scurgg. Se toarng laptele in care s-a bitut oul . 10 g unt. un r h d de mere. Se servevte cu cavcaval ras pres&at deasupra. zeami de lgmtiie .200 ml sos de ro. Oua' cu verdepri pe salatii verde.yi cartofi. scoqi. se adaugi pasta de rovii. Se pun deasupra bucgfi mici de unt . 2 oug proaspete. 10 g unt.yoarg. Separat se amestecg &a cu untul topit .yi se scurg bine. 114 or%. verdeap . sare.Dovleceii spglati . sare.yazg in tavg.yi tapetat2 cu pesmet se q e & un strat de p%ne. Se toarni intr-un vas uns cu unt. 200 g cartofi.yideasupra un r h d de orez amestecat cu stafide.yi cu brdnzg de vaci (100 g) amestecat2 cu un ou. Se umplu dovleceii. se adaugg condimentele. Deasupra se toarng laptele. se cur%@ coajg . praf de copt. m&ar.yi o linguri@ de unt) .Se freacg br2m.yii . 1 lingurg de orez. 40 g unt. 200 g cartofi.

Se taie felii groase de 1-1 112 cm qi se aranjeazii frumos pe farfurie. sare sau pufin zahiir. Jumamari verdeafa' ~i ro~ii.100 g unt. sare. parmezan. Roqiile se curiifii de coajii. o ceapii. mere. Sucul de la 114 liimse. ciipquni. Pasta' deficat (pentru copii peste 2 mi). o lingurip de pastii de tomate. o 2 lingurii maionezii. Se amestecii apoi cu ceapa ~i se iniibu~e unt bine incins in impreunii cu piitrunjelul verde tocat. Carnea se taie in buciiti mici qi se iniibuqe in unt. 2 linguri sirop de zahiir sau apii fiart?i. Aceastii salatii poate fi preparatii din: banane. Pentru salate de zarzavat: 1. 2-3 linguri smPntPnii proaspiia. struguri. Se curiitii roqiile de pielif2 qi sPmburi. sare. Aperitive . 2 ardei graqi. La prepararea salatelor avem in vedere ca aspectul lor. Se picurii sucul de l h % e qi se t o m 2 deasupra siropul (in care s-a fiert qi scorfiqoarii) dupii ce s-a riicit. 3 lingurife de unt. liim2ie qi maionezii ca sii se lege umplutura. Ardei gras cu brdnza' de vaci. 30 g unt. Salate Salate de fructe ~i zarzavaturi. 4 linguri zeamii de carne (sau zeamii de conopidii). zeamii de l h 2 i e . ouii. coajii qi zeamii de Iiimze. Se poate presiira cu nuci tocate m h n t qi cu stafide. ceapii tocatii m h n t .carne aproximativ 50 g (pentru o omlea): ~unc$ ficat. cPteva fire de coajii de l h % e . foarte proaspiit. cu pufin untdelemn. zeamii de carne sau de zarzavat. r o ~ isau ardei (acestainiibu~it puling ceapii priijitii). 2 linguri de suc de fructe. portocale. 2. o u l 2 roqii. Salata' de mere. sare. i cu . Se adaugii ouiile biitute. se taie capacul qi se scobesc. tocat m h n t . pastii de tomate. Pasta' cu came de vita'. pufinii boia dulce. Se toarnii deasupra unul din sosurile enumerate rnai sus. piersici. Camea qi zarzavatul se fierb fntr-o cantitate micii de ap& Se trece carnea de dou5 ori prin mavins de tocat. 100 ml iaurt sau smPntAnii. 10 g ceapii. suc de l k 2 i e sau ofet. 3. l k 2 i e . se adaugii ceapa tocatii m h n t . Salata' de conopidri 400 g conopidii. 112 ceapii mic$ boia dulce. 300 g fructe. sare. Ficatul crud se trece prin maqina de tocat carne. 30 g nuci sau migdale. conopid5. pasiire sau peqte. Cu aceastii compozifie se umplu roqiile qi se servesc crude. Se rnai poate acLTuga pufinii quncii slab2 tocaa. 2. Merele bine spsate se curiifi ~ise taie in felii subfin. Iama c h d nu sunt roqii proaspete. 20 g stafide. suc de l5m2ie sau otet diluat. Se amestecii cu stafidele inmuiate in ap$ nuci t5iate qi zahiir. Se serveqte uns pe felioare de pPine priijitii. se poate prepara cu suc de roqii sau cu ketchup. cireqe. sare qi liim2ie. o lingurii de ulei. piitrunjel verde tocat. Salata este cu atPt rnai gustoasii cu c2t fructele folosite sunt rnai numeroase. 25-30 g zahiir pudrii. in locul siropului se pot pune 3-4 linguri de lapte sau s m k t b i i . apoi se pune ceapa tiiiatii rnikunt. l&n2ie. La s f & ~ ise adaugii oul t fiert tare qi tocat fin. 150 g came slab$ 50 g zarzavat. Fructele mici se pun intregi. Se poate prepara qi cu banane qi stafide. Zeama (sosulj pentru salsa se poate prepara dupii rnai multe formule. Sucul de la 112 IiimPie. se taie in cuburi qi se iniibuqe in unt pPnii scade toaa zeama pe un foc mic. s5 stimuleze apetitul copiilor. 100 g ficat crud. 100 g pulpii de fructe. carne de vifel. se adaugii untul frecat bine. 0 salatii verde bine spaatii se taie fn f@ii foarte subfiri. o salatii verde. Salata' din amestec de fructe. ulei. Pentru sos: 4 linguri de ap& 4-5 buciifi de zahiir. . cele mari se taie felii foarte subtiri. amestecate cu puling sare qi verdeafi tocat$ amestecPnd tot timpul p b i i se obfineconsistenp doritii a jum5rilor. dupii riicire se desfac floricele mici qi se toarnii deasupra sosul preparat din zeama de carne (sau de conopidii). Amestecul se face cPnd ceapa este incii fierbinte. Compozifia se introduce fn ardeii bine spsafi qi scobifi. cu sau verdeafi tocatii. pufin untdelemn. 100 g brPnzii de vac$ sare. se amestecii cu 2 ouii fierte tari qi tocate. variat colorat.sii fie umplua mai uqor. caise. 2-3 r o ~ i i . 3. Conopida se fierbe in apii cu sare. pere. 2 lingurife unt. creier. Suc de la 112 liimPie. zmeurii. 250-300 g mere.gust5ri R o ~ i iumplute. suc de l h s e . BrPnza de vacii se freacii cu untul. piitrunjel cu 2 tocat. scor@qoarii. un ou. Pentru salata de fructe: 1. apii. La sfPrqit se adaugii oul fiert. un ou fiert tare. Umplutura poate fi din: zarzavat: morcov qi maziire fniibuqite in unt.

tocad. Fursecuri cu miere. Dupl gust. Se ia de pe foc. - . 400 ml lapte. Se amestecl totul bine. caise sau piersici) se spalii. apoi aria in care s-a amestecat restul de zahib qi praful de copt. Se serveqte cu friqcii. apoi se riistoarnl. sirop de zmeurii sau dulceatl finii. se adaugl fiina qi se subtiazii laptele strecurat. Budincd de g+ (4 po$i). p2n5 c h d se Gne singur de tel. budinca este coaptL h t r e timp se fierbe laptele cu vanilia qi cu o lingurl de zahk. Apoi se toarnl compozitia intr-o forml tapetatl cu zahlr ars qi se aqeazl forma in baie de apii. C2nd se scoate budinca din cuptor. se toarnl deasupra laptele fierbinte. zahib. un ou.4 foi de gelatinii. 200 g Ginii. se pot presiba nuci sau migdale tiliate. se adaugl in ploaie o lingurii de zahib. l/2 telinii ras$ un gogoqar tiiat felii mici. creme. Se toarnii intr-o forml. 150 g morcovi raqi. amestec2nd mereu. sare. se adauga mierea caldii. suc de llm%e. Se lasii 20-30 de minute. Se amestecii toate zarzavaturile. mkarul tocat qi smhtiinl sau maionezl. 4 linguri de zahib pentru cremii qi 2-3 linguri pentru ars. Se freacl bine gllbenuqul cu restul de zahk. coajl de l h % e . Se arde zahk intr-o tigaie. Fructele proaspete (ciip~uni. Se aleg mere shiitoase. Se pune la rece. Dupl ce au fiert toate glluqtele. nucl mlcinat5 qi se presarl putin zahib. albuqurile biitute spuml qi sarea. amestec2nd mereu p2n5 incepe s l se ingroaqe. & n l c2t cuprinde. 70 g zahk. fn scobiturii se pune dulceap de viqine sau de alte fructe. suc de l h % e . Se imbracl fiecare mib in cocl adun2nd cele patru colturi in partea de sus. 2-3 linguri s m h t i h l (sau maionezii). coaja de llm2ie. Se adaugii roqiile tiiiate. o linguritii de %n$ z a h k vanilat. se spall bine. turnat putin c2te putin. 200 g varzii alb$ tocatii. 250 g cartofi. Se amestecii cu oul fiert G a t felii. bltihd incet. se curltii de coajl. sare. p2nii se incheagii. Gdbenuqurile se freacl spumii cu zahiirul. Poate fi serviti qi cu sirop de zmeurii sau friqc& Sos caramel. Din Ginii. 112litru lapte. Coca se intinde ca o foaie groasii de 2-3 mm. 3 0 ~ 5 . vanilie. sare. ins2 nu mai mult de un minut. se scobesc qi se umplu cu gem. Se lasii s l tragii 15 minute. Se lasii in form5 p h l se absoarbe tot laptele. se curiip de coajii qi se taie felii. zmeurk mure. se toarnl deasupra sosul preparat din ulei. Salata' portocalie-alba'. Laptele se pune la fiert. gem acriqor. C h d se desprinde de marginea formei. Jumltate din z a h k se freacii bine cu ouiile intregi. Se servesc calde. sare. Se poate folosi la griq cu lapte sau orez cu lapte. p h i i c a p l d culoarea galbenl-roqiaticii qi se stinge cu apii. 2 linguri g zahib. Se fierbe intorchd albuqul pe o parte qi pe cealalti. la cuptor. 250 g fructe. mere de mbimea unui ou. &la le acoperi. 4 ouii. se bate albuqul spumii. Se amestecii totul cu un sos cu liim2ie sau cu maionezii qi br2nzii de vaci. c2te incap intr-o crlticioarii de 1 litru. 140 g unt. Budinca' cu fructe (4 po$i). Se aqazl merele in crlticioara unsl cu unt qi se d l la cuptor la foc potrivit p2nl se coc merele. Lapte de pasa're. 250 g zahk pudrl. gdbenuq qi putinl sare se face o cocii pe care o l i i s h sii stea o orl. 112 1lapte. Crema' de zaha'r ars (pentru cinci po$i). se adaugl zahk vanilat qi se toarnii printre gduqte. Se lasl s l fiarbii pentru ca z a h h l sii se dizolve. 6 albuquri. Se inmoaie in albuq. doul ouii. Mere coapte umplute cu dulceafa'. cliititi cu apl rece qi se pune la rece. sare. 4 ou5 fntregi. se dvllesc in zahib qi se dau la cuptor la foc potrivit p i n 3 se rumenesc uvor. Se riktoarnl pe farfurie in momentul servirii. Se coace la foc potrivit in forma unsii qi presibati cu griq. apoi se adaugl griqul in ploaie. Se freacii bine oulle intregi cu z a h h l . Se servesc calde. Salata' de crudita'fi. Se fierb cartofii. friqcii. Giiluqtele formate astfel se scot cu o spumierl qi se pun intr-un castron. se &2mii cu lingura (sau cu mixer-ul) se storc prin tifon sau siti qi se freacii spumii cu z a h h l . Se ia c2te o lingurl de albuq qi se pune ?nlaptele clocotind. o ceapii micii. 1 2 0 griq. mkar. vanilie. unt. 100 g {elinii rasii. Se pune aceastl creml la fiert la foc slab. Apoi se riiceqte. 2 roqii.Mama # eiopilul Salata' de cartofi cu r o ~ i i . 4 linguri de miere caldii. 2 linguri ulei. 112 pachetel praf de copt. se taie piitrate. se face un aluat con- Deserturi dulciuri Mere imbra'cate. un morcov ras. 500 g z a h k tos. Se aleg merele. se curltl qi se scobesc. doul linguri de zahib. se unge cu gem sau dulceap. 50 g mere rase. la budinci. qi se adaugl incet laptele. Apoi se adaugl gelatina dizolvat5 in apii fierbinte qi albuqurile bltute spuml tare. se strecoarl laptele rlmas. Se spalii. un ou fiert tare.

C4nd se serveqte se adaugii cuburi de ghea@ sau pufin sifon. se adaugii treptat untul frecat cu zahk. Se adaugii fructe conservate (cire~e. zeama qi coaja de la o liimsie. Se formeazii bilufe de 1. Se taie a doua zi dupii ce priijitura a fost pudrat5 cu zahiir. Prcijitura' cu crema" de la'mdie. Se pot piistra mult timp (se friigezesc dupii 2-3 zile). 1 lingurig de amoniac. 2 g8lbenu~uri. 140 g zahk. Pentru aluat: 500 g fiiinii. se coc la foc potrivit.5-2 cm diametru. iar la sfiirqit zeama qi coaja de liim2ie ras8. se adaugii fzna. Diferite fructe proaspete. se taie in cuburi mici ~i se aqeazii intr-un castron (de sticlii) adgnc. Se ung foile. . Pentru cremii se freacii untul cu zahkul pudrii. de asemenea zeamii de liimsie qi ceai rusesc tare. piin5 se ingroaqe.ananas din compot). bine coapte. arnoniacul qi laptele. Se amestecii totul bine qi se pune la frigider. apoi qi o d e . 1 lingur5 fiiinii qi 100 ml lapte. Se v presarii cu zahk ~ise toarnii deasupra apii f i d qi riicitii. zmeur8. proasp8t preparat qi riicit. piersici. Se freacii zahikul cu untul. Se coc trei foi.Retete culinare sistent. Pentru cremii: 250 g unt. Separat se amestecii Eina cu laptele rece qi se pune pe baie de ap& amestec4nd continuu. i ~ i n e . Ba'utura' ra'coritoare pentru "petreceri". 250 g zahilr pudrii. Dupii ce se riiceSte. ciipSuni. 2 o u l z a h k vanilat. 100 ml lapte. 100 g unt. suculente (cake. Se spa18 bine. portocale).

aparitia ~imodul cum decurge ciclul menstrual. csnd in greutate (perioade de 'Tmplinire") care afecteazii toate segmentele corpului. Piirintii trebuie sii inteleagii toate aceste mutatii in comportamentele tinerilor. ca ~i gradul de inserpe social%. incephd de la vLsta de 10 ani ~i p h i i la 20 de ani se vor mbura bianual (ziua de nqtere ~ijumiitatea anului) greutatea ~i iniillimea: ultima este bine sii fie consemnatii pe tocul unei u ~ i . intre 6 ~i 12 ani copilul crevte in medie in greutate cu 3-3.membrele inferioare. 237 i ? . ai anumitor personalitiiti sau vedete din teatru. Nevoile nutritive sunt mai mari in perioadele de crevtere. potentialul intelectual ~i fizic. pilozitate.ADOLESCENTUZ MC 6. traditii etc. anomaliile ~iboli ale sistemului osos. hihicia. dar in primul riind trunchiul ~imembrele. 6) Sii se asigure consultatii medicale periodice pentru a urmiiri dezvoltarea fizicii ~i psihomotorie. psihicii ~i socialii.1. 4) Sii depisteze ~i sii previnii toate riscurile la care se expun copiii (accidente: bicicleta. boli venerice. prefer2 anumite activit2$. probleme de igienii mentalii. alcoolism. Se "schimbii" dintii de lapte. rolele. cariile dentare. sii le accepte dar.-. anomalii sexuale. jocuri in pe locuri periculoase. b) ba'iefi: organele genitale. VLsta intre 12 ~i 20 de ani reprezintii etapa cea mai activii in ce prive~te dezvoltarea fizicii. durata ~i manifestikile fizice ~i psihice in procesul de maturatie biologicii. 3) Sii fie la curent cu grupul de prieteni din ~coalii ~idin afara ~colii. Cre~terea face inegal cu alternante de perioade cu se crevtere ciind in inilltime (perioade de 'Tnillpre"). I I I I %tre 6-12 ani Dezvoltarea fizica'.5 kglan ~i cu 6 cmlan. traversarea strbilor. Dintre acestea amintim: 1) Sii urmleascii ~i sii consemneze schimbikile in ce prive~te:iniiltimea. carentele alimentare. acneea juvenilii. modul de viatii ~i indeosebi alimentatia. ai unor grupuri sportive. Noi am ales divizarea ei in trei etape: adolescenp timpurie (12. in acela~i timp.sunt influentate de o serie de factori din care amintim: ereditatea. care au ciipiitat o importang ~io sernnifica$e tot rnai mari in adolesceng. nevrozele. Copilul devine adult. adolescenta mijlocie (14-16 ani) ~i adolescenp tLzie (intre 16 ~i 21-22 ani). etapele pubertiitii. obezitatea. momentul ~i modul cum survin modificiirile determinate de pubertate: a) fete: ssni. iSi fixeazii anumite comportamente obligatorii pentru fiecare membru al grupului. Scolarul mic Cu a1 7-lea an de via@ incepe vLsta de ~ c o l a mic r (6% .-r SCOLAUUL I I . participare la actiuni antisociale. televiziune etc. alunecu~ ape inghepte. Sunt incii unele necunoscute in procesele hormonale care se desE~oarii cursul pubertiitii. 2) Sii urm5reascii modul cum se inserii social: ~coala ~i apoi initierea intr-o meserie. devin membri sau "fani" ai unor ciintiketi ori formatii muzicale. Toate in aceste procese. Piirintii ~ i l s a uadultii care se intricii in viata ~colarului~ilsau adolescentului trebuie sii incerce sii fie capabili sii facii fa@ multor cerinte. psihomotorie $i socialii a fiintei umane. randamentul ~colar. armonia dezvoltiirii unor segmente ale corpului ca ~ o l d u r i l e . pilozitatea etc. 5) Legiitura sustinut2 cu corpul profesoral. droguri. greutatea. inotul in mare ~i ape curgiitoare adsnci. epoca actual2 adolescentii i ~duc in i viata in cadrul unor grupuri.14 ani). sii le discearnii bine pentru a depista orice turnurii spre activititi antisociale. Trebuie subliniat cii se observii foarte mari diferente in ce prive~te aparitia in timp. inec. ciideri) ~iadolescenfii (turismul la munte.12 ani) continuat2 de adolescenta subirnpiiqitii conventional in douii sau rnai multe subperioade. unele boli. perversiuni sexuale). Survin mari progrese in functiile mi~cikii (motricitatea generalii ~i finii). erupiind cei definitivi. bustul. uneori greu de rezolvat.

Averti* vecinii asupra s c h i m w o r survenite 1. Precautii la deschiderea garajului Dezvoltarea psihica'. in schimb. Dezvoltarea socio-emofionala'. U$a s5 fie totdeauna incuiata nu 3. La mul* apar co~maruri. incapt.TABELUL 6. cititul etc. sp&larea &nilor inainte de a m k a .) . Obivnuifi-1s5 se culce devreme pentru ca trezirea de diminea@ s5 se f a d spontan sau u$or 12. emofiile.) 5. TABELUL6 . Copihl nu & h i e s5 "za9 in fap televizorului. Lasafi mesaje pe band3 pentru copil. Instruifi copilul cum s%se comporte in intiilnirile cu str%nii 11. Mkuri de sipran@la baie (&% instrumente electrice!) 8. de bloc. Se evita programele nocturne $i filmele de groazii cu confinut antisocial etc. Tehnica primului ajutor 5. Se ^megistreazil modific&i ^memnate. speranple. S5 nu intre F cas%dac% p este cr%pata sau s e s i z e d ceva n u suspect 2. Luafi leggtura cu educatoarea de la gr&W@pentru a fi informat asupra maturafiei copilului pentru $coal% 2. Consultarea medicului de familie asupra st&i de sb%tate$i a dezvolt&i fizice $i neuromotorii 3. cuptoarele cu microunde sunt cele mai bune 7. imbracat $i incatat. Sunt rare cazurile in care copiii rnai fac gre~eli pronunpre (indeosebi litera R plasatli lhgil de o consoanil). Se preocupil din ce Se . S% se joace cu cheile. Competiga este importantli. Cwile se a r a n j e d in ghiozdan seam 13. D e s p w e a de pkinfi s% prietenod fie 14. Instruificopilul unde s% mearg% situatii de urgen@survenite tn a& (vecini. Se stabilesc cendi$iile de vizionare (la mad. 2 Sfaturi pentm pdrinfi Notarea num&ruluide telefon l h g 3 aparatul de te Alegefi un vein(%)care este de obicei a& p e n h urgen(e hviipfi pe copil: numele. Vrea sil facil qi altceva decdt ceea ce realizeazil p h i l acum. frogramelor nvgtafi copilul s5 diferenfieze emisiunile propriu-zise de reclame 7. inundatii 9.. spiilarea dinflor. pot surveni temporar alte tulbu&i ca billbiiiala. 7. in d o d t o r . ForrnuleaA fraze complexe. Vizitafi ycoala impreung cu copilul 7. incontinenp urinar5 etc. 8. miincat. telefonul. teme de moarte. avid de orice emisiune SF- PENTRU FAMlLIILE CU $COLARI . Informafi inv%@torul despre schimbme dm viap copilului TABELUL 6 . adresa. Fixafi intAlniri cu copii care vor merge la aceeqi $coal% 8. hvgpfi copilul s%ytie bine adresa $i nu& de telefon de a& c 9. sunafi in prealabil 9. Lirnbajul creSte la 3 000 de cuvinte (sau mai mult). inundatie) 6.Pot sil revinil unele fobii anterioare. Dimineap s%aib%timp suficient pentru a preggti plecarea la $coal%(spaat. R%spunsulla telefon este "Pgrintii sunt ocupati!" ($i nu "plecati") 4. Este mai pufin egocentric. cu 17. 3. grindins. rude) 15. incepe s B .~ i interiorizeze ghdurile. e m o p ~i ghduri.1 GHID PENTRU P - c ~ COPIII ~ C E $COALA D P 1. Se exprim5 prin vorbe. pan% de electricitate. $colarul trebuie s%pun%in practica singur urmgtoarele deprinderi: imbrkat. Sfaturi pentru modul cum procedeaz5 in caz de foc ("cz de evacuare") sau alte neprevhte (conductede apg defecte.CU CHEIA DE GAT' Sfaturi pentm copii 1. s%nu s%nu urce cu liftul dac% sunt persoane se deschidg u p persoanelor se de familie 8. Recomandafi-i ce are de f k u t ciind este singur acas% 10. sil Se teme de mutilarea fizicil qi de modificarea imaginii corporaIe. nu zgomotos) 3. 4. numele p&in@or Las* n& de telefon de la serviciu hcuiafi sursele de foc Organizafi o trus% prim ajutor de Avertizafi copilul asupra str5inilor la intoarcerea de la $coal%. Tineti leggtura cu inv%t%torul urrngriti viata $colar% $i (randarnent la i n v % @ d inser@asocial% colegii etc. ploi torenfiale. gustarea). Precaufii in caz de perturb&+metwrologice: furtuni. h primele zile insofifi copilul piin3 inva@traseul yi stawe in deplasarea spre veal% 16. Venifi ac& la t h p . Dore~te fie ca prietenii. Sfaturi pentru prepararea mesei. Televiziunea nu reprezinta un premiu sau o pedeapsg 4. Uudafi copilul pentru succese 11. Transferul fivi medicale la cabinetul medical velar 4. folosirea closetului public. Fixarea programelor ce vor fi vizionate se face printr-un schimb de &eri cu copiii 5. hvgtafi copiii s%fie critici cu d i s c e r n h h t la continutul 6. 3 SFATURI PENTRU VIZIONAREA PROGRAMELOR DE TELEVIZlIJNE 1. 2. h v % mcopilul cum s%traverseze strada yi cum s5 circule cu mijloacele de transport in comun 10. fncercati s% "convingefi" pe copil s% renunp la unele tu1burk-i care-1 pun in situatii de inferioritate (suptul degetului. Se stabilescore de vizionare in anumite limite (filme $i anumite emisiuni s%p&nhale) 2. 6. Vizionih-ile la televiziune nu trebuie s%inlocuiasc%alte activitafi:jocul in aer liber. 9. Pricepe cB nu are totdeauna dreptate. 5. aranjarea cgrfilor in ghiozdan 6.

Prevenirea accidentelor. La multe fete apar primele sernne secundare sexuale (puf genital. Sunt frecvente ticurile nervoase. Litimea umerilor incepe s i depiqeasc3 pe cea a qoldurilor. Vrea s3 "faci". (Vezi aminunte rnai departe la "alimentatie" pag. "qtie tot!". la alte preferinre cu risc (jocuri cu echipamente mecanice. deocarndati de ambele sexe. Jocul In aer liber in timpul iernii va fi fixat in fbnctie de comportamentul copilului la frig. incep unele modificiri in propoqiile diferitelor segmente ale corpului. Pkintii ar trebui s3 se retragi din lupta pentru afirmare. Abilitatea de a scrie il oboseqte: dupi scrierea a 1-2 pagini. inot i in ape curgitoare qi la mare. I I I ~l I I I I I 1 I . camioanele. Limbajul devine tot rnai fluent qi mai "colorat". insotite de un salt in creqterea staturali. jocurile cu balonul). Maturarea musculaturii miinilor este foarte lenti. Devine expansiv. Dezvoltareapsihica'. urcuqul in copaci qi pe stilpi de inalt3 tensiune. Dupi 7 ani incepe s3 prefere grupul de acelqi sex. Toracele se turteqte anteroposterior. in comparatie cu trunchiul. in familie ii plac jocurile "de societate" ( c q i de joc etc. Desenele devin tot mai detaliate. lipsa de vegetale duce la unele avitaminoze qi la constipatie. vremea. Limbajul devine rnai agresiv. nu calitativ. Motricitatea fin5 este deplini. Dezvoltarea socio-emofionala'. seara. 248 Jocurile. cintecele . De subliniat tendinp de a nu m h c a dimineap din cauza grabei qi grijilor qcolare. Poate apiirea miopia. reflecteazi. serializarea. educatia fizici qi anxietatea qcolari au un mare rol in modul cum qi ce mininci. Diferentiazi stinga de dreapta. dar incepe s i prefere grupul. V e ~ i pas. Atentie la mersul pe bicicleti. Dezvoltarea psihica'. Se continui vaccin3rile d u p i "calendarul" fixat de Inspectia sanitari de stat. devine mai suplu. scrisul nu-1 rnai oboseqte. Incepe s i fie interesat cum se desf2iqoari lumea oamenilor. dupi-amiaza. Abdomenul prea mare la copilul mic se turteqte de asemenea. bancurile. intre 8 ~i 10 ani Se miqci qi se joaci mult.). 248). btelege clasificarea. insolatie etc.). Ii plac jocurfle active (v-ati ascunselea. alpinism f Z ~ echipament corespunzitor qi pe trasee cu risc. skate.preferi qi unele melodii. Nutrifia. cu greqeli rnai rare. ti plac ghicitorile. dar finalizeazi putine. sinii devin proeminenti etc. apar greqeli. Vizionarea televizorului trebuie limitati la 1-2 ore pe zi. Gitul devine mai subtire qi mai lung. dar qi viap animalelor. Daci nu s-au ficut rapelurile la 5 ani este obligatorie vaccinarea in primul an de qcoali. skitul corzii. Se constati mari variatii de apetit. incepe s i colectioneze cantitativ. Este foarte sensibil. Nu-qi consumi nici "gustarea" la scoal5. muzic3. Vocabularul este de circa 2 500 de cuvinte. Necesit3 inci supravegherea adulfilor la joaci. refuzul laptelui poate duce la incetinirea creqterii qi la hipocalcemie. transformkile in natur$ anotimpurile. Perioadele de creqtere. incepe multe. La 7 ani devine ginditor. conceptul de spatiu qi timp. drogurile. Agreeazi inc3 p i p u ~ i l e . apucarea inceputi de la 2 luni se va definitiva de abia dup3 7 ani. de obicei cu copii de acelaqi sex. Motricitatea fini nu s-a maturizat. traversare etc. literele nu rnai sunt trasate perfect. Este interesat de dans. dimineata. "Ratia" de ap5 in 24 de ore este in jur de 100 ml/kg/colp.maqinutele. Pe Iingi faptul c3 scrie qi se pronunt3 fiki greqeli de gramatici iqi exprim3 verbal sentimentele.). Prin consumul redus de came apare riscul anemiei.$koZaruZ mic. intre 6 ~i 7 ani Dezvoltarea fizica'. Siguranfa. Avertizati-1 de pericolul noxelor: fbmatul. alcoolul. jocurile de cuvinte. Se joac3 inci singur. Foloseqte telefonul. Nasul se subtiazi. este bine s i se inceapi educatia sexual3 progresivi. gimnastici. membrele inferioare qi superioare devin rnai lungi qi mai musculoase. Jocul. incepe s i fie interesat de c q i pentru toate viirstele. argumentativ. se schiteaz3 talia. Maxilarul inferior incepe s i creasci. NU in zone cu trafic. Nutrifia. Este apt pentru a i n v i p s3 foloseasci bicicleta. Persisti inapetenp selectivi din perioada de preqcolar. Imuniza'ri. uneori p h i la epuizare fizici. invati s3 citeasci qi s i scrie. uneori cu alur3 de $ef. Mersul pe biciclet3 este permis numai in curtea casei. De altfel toate miqc%ile devin coordonate.). devine ordonat. in maqini trebuie plasat numai pe scaunul din spate qi s i poarte centur3 de siguranti. Prefera jocurile in grup. AdoZescentul in ce rnai mult de aspectele sexuale. Instruiti-1 s3 evite striinii qi oferta darurilor de la necunoscufi. I se pot incredinp treburi in gospodkie. estetic. Apa este permisi cit vrea qi c h d vrea (inclusiv in tirnpul mesei!). int%ifi prevederile pentru evitarea accidentelor de circulatie (joc pe stradi. Fata este supusi de asemenea unor modific3ri: fruntea inalti qi bombati de preqcolar nu mai este atit de dominanti la qcolar.

Dezvoltarea socio-emofionala'. in ultimele decenii se constatii aparitia mult rnai de timpuriu a pubertiitii. Frecventarea discotecilor qi altor forme de distractii (jocuri mecanice etc. Devine conqtient de diferenple de sex. spatiu) pentru o intimitate individual% Devin autocritici cu munca personalii. P2rintii sunt datori s5 cunoasc5 prietenii copilului qi sii facii o selec@e discret5. El trebuie sii simtii cii i se oferii tandrete consecvent5. Din cauza capriciilor de apetit survin tendinte de deficit de calciu. Atenfie la armele de foc (piistrate in siguranp qi folosite in prezenta adultilor). giititul. indiferent de sex trebuie s5 se deprind5 sii-qi pregiiteascii singur sandviqul pentru qcoalii (vezi qi mai departe despre "alimentatie"). Siguranfa. Antagonizeazii cu s_exulopus. Judec5 probleme sociale. lucrul manual. Biiietii sunt incii "mai copii". Atenfie la pericolul apei (inot supravegheat). Maturizarea este mai precoce la fete. Sunt refractari la rutinii. discuri. Este nevoie de consum mare de lichide (75 ml pe kg/corp/zi). Ia in considerare qi alte puncte de vedere declt cele vehiculate in farnilie qi qcoalH i i plac lecturile despre mistere qi poveqtile de dragoste. proiecte. inot i n ape necontrolate. dans. De altminteri. Atilt fetele clt qi biiietii nu mai accept5 tutela familiei qi doresc o independent5 nelimitat5. La biiiefi forfa fizicii este rnai mare. La ambele sexe se instaleazii o stare de tensiune permanent& de friimlntiiri cu sperante. ascensiuni pe munti. Ii place actoria. cu diferente importante intre cele dou5 sexe. 1 . vegetale (fructe. le tachineazii. Este interesat de sport. Dac5 nu s-au %cut senile anterioare de vaccin2ri este cazul s5 se completeze. nervozism qi lipotimii (pierderea conqtientei. Rbpunde mai bine la sugestii declt la ordine. Nutrifia. Fetele sunt rnai "evoluate" I ce priveqte relatiile cu baietii. Este nevoie de mese mai dese. oboseal5. Creqterea i n inilltime este acceleratii. Munceqte pentru bani. neliniqte. Spiritul de bandii atinge apogeul. telefonat. fier. tiaminii. organiziirile in grup. fn familie simt nevoia sii aibii conditii (timp. Diferente mari intre n fete qi b5iefi. Imuniza'ri. P z n t i i trebuie sii exercite un control permanent al prietenilor. Atentie la mersul pe bicicletii.Dezvoltarea socio-emofionala'. 1 . cii se acceptii . Se informeaz5 despre evenimente dincolo de familie qi qcoalii. Nevoile calorice sunt rnai mari la biiefi (circa 2 500 calorii pe zi) declt la fete (2 250 calorii pe zi). P z n t i i sunt datori ca toate relatiile sii se desf2qoare prin dialog. Nutrifia. Siguranfa. In familie este din ce in ce mai sigur pe el. carne).) sunt adesea riscante. incepe ins5 cea rnai induioq5toare perioadii de prietenie. Este mare amator de muzick radio. flirteazii. Crizele respective se manifest5 prin sc5derea randamentului intelectual qil sau fizic. fi place societatea. La sedentaxi qilsau la gurmanzi sau cu preferinte exagerate pentru dulciuri apare problema obezitiitii. Este interesat de modul de reproducere uman5. Foloseqte bine ideile abstract:. Face tot felul de planuri. Nu "are timp" sii mMince. Timpul liber. Sunt necesare circa 2 100 calorii pe zi. indoieli. Este manierat cu adul@i. Preferii_copiii de acelaqi sex. refuzii micul dejun qi gustarea din recrea@e). Elementele esentiale se apropie de adult. Dezvoltarea psihica'. pentru cii pot surveni crize de hipocalcemie (consum redus de lactate) sau de hipoglicernie (meniu &ii dulciuri. Aten@eindeosebi la vaccinarea antitetanicii. Dominii ritualurile qi codurile secrete. Apare tentatia pentru consumul de alcool qilsau droguri! 6 . La b%e@apare masturbafia. Este apt qi trebuie indemnat sii participe la prepararea mesei. preferii spectacolele qi filmele cu drarne. lucreazii manual. Dentitia definitiv5 este completii cu exceptia celui de a1 3-lea molar. Se inregistreazii mari variatii afective. Intelege qi respect5 miisurile de igienii qi de ingrijire corporalii. Jocurile. Phintii trebuie sii insiste pentru un meniu zilnic echilibrat cu proteine (lactate. excursiile. La biiieti apar caracteristicile celui de al doilea stadiu a1 pubert5tii (vezi rnai departe). zarzavaturi) qi hidrocarbonate. Incepe sii se indoiascii de valoarea p2rintilor. caden). Agreeazii sportul. AtAt biietii c l t qi fetele au nevoie pentru creqtere de circa 2 g de proteine pe zi sub form5 de lactate (proteine qi calciu) qi de carne sau peqte (proteine plus fier). Simp1 umorului este dezvoltat. Colectiile devin calitative. W r i n t i i fat& in fat& cu Scolahl mic Conditia indispensabila a "implinirii copilului este sentimentul de a fi in securitate qi iubit. La multe fete apare menstruatia. uneori cu unele brutalitilti de limbaj. De la 11 la 12 ani Dezvoltareafizica'.

h ) familia s i impirtiseasci si sg triiasci atit "necazurile" cit si satisfactiile copilului. c ) interesul familiei pentru instructia scolari. respectiv adolescentul. ajutat de pirinti in mod discret. inainte de a mustra pe copil "ci ar putea face rnai mult". zgomote de fond (radio) sau vizionarea concomitentii a programelor TV.uneori . Va fi incurajat s i incerce mereu $i s i repete.remedia. Un copil inteligent. pentru a nu-i cere mai mult decit ii permite nivelul lui intelectual. lucreazi greu la scoali. r de a descoperi. a exersat-o in primii 6 ani ai copiliriei sub forma jocului. il incurajeazi cu afectiune (niciodatg nu va fi mustrat cu minie!) si ii atribuie progresiv independenti. fn aceasti perioadi pirintii se vor abfine de a-1 trata de sus. Este important ca pirintii s i tini legitura cu scoala pentru a fi la curent cum se d e s f i s o a r i copilul la ycoal5 si pentru a evita absenteismul.~ i Pentru a aseze c s f i l e $i si-si faca lectiilc in lini~te. Ambifiile pirintilor pentru copilul lor trebuie s i fie in limite rezonabile. rezultatul influentei unor colegi sau lipsei de stimulare din familie. Altul. batjocura. g) s i se evite contradictiile dintre pirinti in problemele copiilor. Pirintii si cadrele didactice le pot gisi cauza vi le pot . direct si natural in discutiile cu copilul. sau lene~i. fie ale unor dezordini afective. s i caute explicafii. Pe misuri ce se desiviiqe~te maturafia. Copiii din familii bine inchegate ~i cu nivel intelectual corespunzitor invati ~nai bine dec2t colegii cu aceea~i dotare intelectuali dar care provin din familii "cu probleme". in raporturile dintre pikinti $i copii este bine s i fie un "dialog" permanent. a invita inseamni s i a i b i o activitate dirijati. e) in orice discutie cu scolarul. putea lucra concentrat se vor evita: intreruperea lectiilor pentru treburi casnice. dar foarte hanlic $i disciplinat are note bune. mai putin dotat.~i. Adolescentul rezultatele de la scoali (chiar daci nu sunt intotdeauna strilucite) si caracterul siu (oricit de dificil ar fi). cauze si efecte. Amhinnfa familiala'. Copiii cu infirmititi sau cei cu boli cronice care-i "exclud" partial din colectivul clasei sunt adesea tinta ironiilor colegilor. chiar daci rationeazi bine.fl prin fapte s i constituie un exemplu pentru scolar silsau adolescent. s5 amine satisfacfia propriilor dorinfe $i s i lucreze pentru scopuri rnai indepirtate. comparatiile defavorabile sau pedepsele nu stimuleazi pe copil in a invita. Copilul va fi indemnat sri-si faci lectiile intr-un anumit interval de timp pentru a se putea dedica ~i altor ocupafii (jocul este inci o necesitate la qcolar!). Asemenea relatii se r i s f r i n g favorabil asupra atmosferei din familie c i t si asupra randamentului ~colar. dar nefericit. Sunt $i copii neastimpgrati sau visitori. Copilul trebuie "invitat s i invefe". Unii copii gindesc mai incet si se blocheazi daci profesorii ii "iau rnai repede". fin pasul cu achizitiile lui. pisilogeala. pentru a evita insuccesul. Pe de alti parte. alfii nu se pot exprima. va invita s i aprofundeze un subiect. Randameatzil ~ c o l a r e intotdeauna egal cu nu gradul de inzestrare a copilului. trebuie controlafi si indrumafi de pirinti. La scolarul mic este inca foarte pronuntati dorinta de a fi pe placul celor mari (pirinfi si dascili). prea autoritar. Absenteismul "nemedical" creste cu virsta. Conditii de lzicl. Daci parinfii ~colaruluimic dau dovadi de intelegere. s i stabileasci analogii. s i capete gustul lucrului bine ficut. ea poate fi ins2 si u trisituri de exacter. se vor evita laudele excesive care pot duce la teama de evec. misura in care este posibil in se va asigura copilului o camera sau un loc unde s 5 . Trebuie s i se cultive la ~ c o l a bucuria de a invita. adesea de la egal la egal. Dc cele rnai multe ori se datoreazi neglijentei familiei. . s i accepte "dialogul" si s i aibi curajul s i recunoasca eventualele gre~e1i. de a-1 culpabiliza pentru orice insucces. Dintre factorii care influenteazi randamentul scolar amintim: n ) armonia dintre membrii familiei. vor constata c i el va accepta cu usurinfi normele de disciplini ale procesului de invitimint. despre ceea ce spun si fac piirintii. Solicitikile la care el nu face fati ii dau un sentiment de insecuritate. DIficziltrifile scolare sunt consecintele fie unui handicap fizic. Aceasti trisituri existi in el. Criticile aspre. pentru a se plilnba sau pentru a ajuta in gospodirie.Folarul mic. scolarul va dobindi gindirea logici. Va deveni capabil s i gindeascg critic despre ceea ce citevte sau vede in jur. d ) s i fie accesibil. se autoizoleazi si devin timizi. Copiii care stau mult deasupra caietelor de teme si csrtilor nu sunt si cci rnai buni elevi! Ei nu s-au deprins s i invete sistematizat. Lenea se poate intilni la copiii care "prind prea uvor" $i care nu rnai cred c5 este nevoie s i invete. Dincolo de a deprinde s i citeasci si s i socoteasci. Copilul trebuie siinvete sS fie perseverent. diferente. de a crea.

ei reuSesc mai putin bine dec2t ceilalti colegi in exercitii fizice ?i au un comportament social dificil. se plictise~te viseazi qi sf&$e$teprin a obtine note sau mici. Opozitia fafi de qcoali se manifest5prin dezinteres (adesea asociat cu turbuleng). 180-190: Goethe. posesiv. El se p a t e lenevi pentru c i invititura de la $coal5nu-1 mai intereseazg sau i se pare prea uvoari. 160-170: William Pitt. Copilul supradotat. Unii copii inzestrafi pentru o anumiti materie de hvi@m2nt sunt mai putin competitivi la altele. Pkintii trebuie s5 duci un astfel de copil la medic qi psiholog care stabilesc daci dificultifile ~ c o l a r esunt consecintele unei infirmititi fizice sau sunt pur psihologice. Adolescentul Adolescents incepe cu pubertatea $i se termini cu maturitatea (spadiul de adult). . in loc s i stea cu mgnile incrucivate aqtepthd ca un astfel de copil "si se coacf. Din biografiile acestor genii rezulti c i to@au primit din partea farniliei si apoi a profesorilor lor un invigmint intensiv qi precoce. p&in@i acestor genii au exersat inzestrarea de la naturi a urmaqilor lor de la o v h t i fragedii. "inexistent". Dintre geniile romhesti am vrea s i amintitn pe George Enescu. d ) o gelozie fat6 de o sori sau un frate. ai c h i pvarinti s-au ocupat de el inci din perioada de preqcolar $i qi-au dedicat intreaga existen@ cregrii de conditii optime de studiu pentru desiv2rqirea acestui geniu innkcut. Lev Tolstoi (nu putea si nici nu voia s i invefe). e) schimbarea frecventi a ?colilor. Tulburirile afective pot exista intr-un ansamblu de tulburiri de comportament. instabilitatea psihomotorie. societatea ("g2qca") de copii cu care-~i petrece timpul liber. incoerente.f) lipsa de preocupare a familiei pentru cgqi qi ocazii de a se instrui (o familie care se intereseazi numai de fotbal qi ciintikefiila modi nu inciti deloc pe copif la invgtitul-i etc. Se caracterizeazi printr-un salt in dezvoltarea fizic2 general% (?niltime. 190-200: John Stuart Mill. preferhd s5 se ocuge de subiecte din afara programei ~colare. Ele pot coexista ca o motiva~ie reacfionali la un copil care prezinti unul din handicapurile precedente. iar mai Grziu in ~coala militari cu acte grave de indisciplini $i de conformism se poate cita cazul lui Winston Churchill. propoqii) si mai ales prin cregterea si maturafia organelor genitale $i aparitia caracterelor sexuale secundare. 140-150: Keppler. prim-ministrul Angliei in cel de a1 11-lea rkboi mondial. h) neintelegeri grave in familie cu pkisirea brusc5 a cikinului de citre unul din pirinti. 170-180: Voltaire. Exemplificarea cuprinde printre al@i:100-110: Copernic. El se simte izolat pentru c i nu g i s e ~ t e colegii pe lui interesanG. care ulterior au devenit celebri: Louis Pasteur (elev mediocru care invifa lent). Fiecare dintre ei a tr5t intr-un mediu extrem de activ. autoarea a evaluat coeficientul lor de inteligeng (QI). lipsa de unitate de vederi sau inconsecveng. 150-160: Tennyson. 120-130: Bach. caiete prost intrefinute si m2zgilite cu Pete de cerneali. cu unii profesori poate avea contacte dificile din cauza originalititii sau a spiritului siu creator care il fac s i refuze si-qi faci temele obiqnuite. nedisciplinati cu ~colarizare care au in fnst repetenti. Subliniem c i qi un copil dotat poate pune probleme la invigturi. Pe baza performantelor intelectuale $i a aptitudinilor manifestate de aceste genii in timpul copilkiei lor. Dintre numeroasele probleme afective ce pot duce la eqec ?cola enumerim numai c2teva: a)atitudini educative contradictorii. prin scris de rnilntuiali. prin teme neficute sau neterminate. In incheiere am tine totu~i i d h cdteva exemple s de copii etichetafi ca "int$rzia.htr-o lucrare recenti "~tudes gknktiques sur le gknie". Charles Darwin (putin istet si recunostea singur c5 g2ndeste lent). Dintre acestea amintim: debilitatea mintali. 130-140: Rousseau. depreciat. Catherine Morris Fox schiteaz5 biografiile a 300 genii istorice. c ) preocuparea inegali a celor doi p&in[i: unul autoritar. cu dificultifi la invitituri. celilalt Sters. greutate. 6.i".2.M a m a $ copilu2 Handicapurile fizice care impiedici qcolarizarea sunt numeroase. prin lentoare la hcru. 110-120: Cromwell. realizhdu-se maturaGa complexi a fiinfei umane in devenire pentru perioada adulffi. insuficienta auditivi. Dintre cazusile de copii-problemi cu tulburiiri de comportament. Faraday. James Watt (considerat mirginit qi stupid). variabile la pirinfi. Aceste modifictiii determini concomitent adapt& psihosociale.).

\ face c i ~ ialn ~nca'!'.ir si in cadri~l acseluiasi ale sri rcspingl? i11.rc. . dc capacitate:i tle etivturi Gzice. din .~~. dexordon:lti $i lipsiti de interes in ce grupul dc prieteni. . sri >ti#: c.I!$: <:it Riiciii ir\i ctalucazci initi:rl 1na5culinitatea 711 cornparatie cu alti bsisti. Isi con-~parGintrc d i ~ l ~ c n s i u ~ ~fi ocr ~ ~ ~ adin co~npo~-tnn!e~itul ele r\i l .!nbr:lCc..i. Adolescentul Se deosctsesc trci stadii: timpurilr. :111alij. 11cc3. s u i ~ ta d e ~ e a n ~ i j l o i adolescentei ac.j~~!plicatin ~ I . Je bsicti ia dar .~tiilc?i dc~echilibr-clc o r m o ~ ~ a l e colcgii de gi-a!.4dol~.l.'i de frusrrare.u a-si c ~ a l u a t'eininitiitca.>ilnt i n f ~ r n ~ a i?i por tc .c. ~ ldc.i.I fe1.ho13:1!1!. Perioada c.~ i sclnene. d. I s ~.c~s~ I ~ I ? ~ ~ I . : ~ l t cc. deprin~ri Dc\ in critic1 ai p5ri:>tilo1. rncnstr~ua!iae L t ~ un 11larnri ~i fiicri si re5pccti~intre tat5 ? i fiu.~ifi cu adul.rporale si d e I:IL ~ asupracrcsterii bi a :~ltorsch:i~~b. ~ f a r a f'amil ici. h p\ihic.i(' ! I'CLC:13. usor atunci crind sunt cxtrcm dc scnsihili si sc. L:! \ $i rcli~tiiIc .1~ ata?c'a~Li \c intcn\ ifc o prielcn5 tic inccarcr? uneori cS J e a deoparte pc p3rinti > i au :~ccla>i ~ L care al-dol.i ctc.cste mo3~1I cum arat5..!</ ~ l ( ~ isunt l.).c.a. Fiecarc (~ldolesce~:( p r i ~ ~ ~ a mcnstruatie.rste PI ictc. ?i tktele incep sri pnrtrcipe pienar in grup::l de prietc~li.+olarul mic... tare:^ ~nainelelorice po:~tc aprirca la ur~iibriieti a Irecut si adolcscentul be concc1ltrca~5 111. sa acistc trZs5turi sunt oscildntc.1na1 nt! ncc. ~lllisci~linitatca lor.ic3. crit si pentru par-inti. Stresul adolesccntclor f n d c v c ~ ~ i r e dc pric. ~ .tcni.th\olut 1. s5rutril. Ii11it5 iombinat cu fluctu. CFitre sflir~it~il u l c ~ ~ ~ ~tci ~ i t~ p i ~ r i i . d:tc5 n u .1o1.nf~r tilripurir (la fete de la I 1 la 13 ani: la pent1.! ~ ~ I L IL. I n general. Psrintii trebuir: s3 de critrc' ~ I . diinensiunile organelor de imp~~sri piirinti.i~-i sri hormonnlc temporarc >i nu trebu~c se indoiascz de absorbit de identitate:: pet-sonalri: "cine au~.hi1nh3rifiiici. Fete1e pret cor11port3 "c0pil5restc".:enitale si cap:~citateatle a ejacula. L)cclar:ir~ilu h i ill..tbiljtarc:t dc a pcscepc Au ne\ oie s2 tie asigurati si reasigurati ca nlasturharea ientimentelc :~ltorr!> i to!c'ra!!ra 1'.1e1e ma11il'cst5i-i dc a t a ? a ~ n e n t L. adopCind .i\.:.1!.a b5ieli apnre n ~ a tiir~iu: i fo:~rtemulti dintre ci se acestor3 ( l u ~ t in hrate. inloc~tit. adcrri dc: h11ti.16 ~ ~ ibjicli i .cntirr!cntefatri dc "criticismul prir-i~~t~sc".!ICC I . I I . L . coinparinciu-si 1nusc~11atu1.. Sunt acut rnaturitatca fij.1 i Ji \c. caracterelor sesualc ?i ale compo~xamentuluigeneral. 5c.4c.i cu i activ~tatii.I~ijieti~ ad ? c i .inllnliti p ~ e t e n cle ilceeL~>i.l$tintel'ig11ri p ~ ~ h l i ~ .Gineconlastia ( d e y ~ o l sau 1-1.i cu proastri dispo~itic si ie ~ .rintl fat3 Estc o pcrioadil fo:u-tc ~nriabilri moment de aparitie ca la aicstca se dc~\/oit.ntl nurnai ca 111ercude neccsitatea pSstr3rii igienei.. hsieti dc la 1 2 la 13 ani ).c to.rebuil. cstc prscticntil de aproape toti adolescentii. 1 1 1 1 I . in ace:~str? periostl. Sihi131bkile ::tp:kr dc cele 111ai millti: ori biuw bi evolueazri . ~ t i i ~ ~:onstituico con. cu conditin s& nu &\in5 ohisnuintk durilc ccle n~::i :i>consc In ju~-n:tI~!l rilr~i(:. preci~rnsi ai atit!~tliniioi-lor. rachinati in glum. sc t'oloscsc."c. ~nijloc-ill tlirL:irr.:~~bci~ltura :~doles~:entjlor.i.cli ctc.j~c a(f1111:-5. I ilc. i \ ~ > t t ' ctlpaciraLca cor!stieoti (1~' trar~sfor~nri~. . ~ ~ ~ c .upatc dc cui71arat. ill b i r ~ ill adoiescrllta mi~locic. fiir5 vrco modificare a :~dolcscentc intcleg modificliri Ic comportitn3entuIui nu tatilor si I<: atribuic unecil-i unor v i m \ ritii ~?ropri Ci? i. I ~ L ~ ~ ~ ~ ! k i opi~~i:lcc ~ ~ t c .? I I I [ ~ I . cctrilportament.o:~r!r. r ~ p c ~ .il.'l I.cntr: inijlo(.!t~.i p.ile ])roduse in sfera genitalrl.ca\tli relatie cst:.-i bjietii.l acesstri vrirst5 atrit feti:lc cri! si hgictii surit [ Este perioada in c. Slibcl51e i n ~ p l i c : i r ~ ~ t k~rnilic.iccint3 norn1:115 a r1creglZriior d cc.5 .)istr.i')".. 1'1 ccli: inirji~\i . in timp ce ~c plri~g restrictiilc. L I ~ Itie prieteni.nc. i~rnc:de" sunt fcnomcne normale si nu lrebuie s5 se Adoiprc. i111aginativ:i. La r.oic.~cceasi~rirstd.ai :illor ailtor-I[:ti': adk~ltc. Ilel~~11~t9ndu-sefamilie I~ de explicc briiatului cZ emisiuilile semir~alesau "viscle g3sesc o nou5 orientarc in apar:crlcnt:l cle grup.c.rlt&~. ai Ir~ccp anxictate.prc iiltii.i cnractcrcle \ccu!~Jare i inctbp h 1111numai de 1. firic si i' pcndcnta dc t ~ n i i i c in intct~.) JY e.lrc sc' d e n tilt: [?er. Sc intjrcsc t'r~~o~ncn . c2 este Adesadafetclt: sunt cre:~ti\e > i 75: i~~~. I ~. dar ele vor de\c. fetc. j o . ictele sunt cu doi a ~ ~ i pri\.~~~!l.jeasc5 sri se ru>incze. I ~ C cletel-min3 o lahil~tart i.i sli glindea\i. din cauza crcsterii rapide. Ele t. f u ~ ~ c t nlensl?-ui~lli. Tatii sunt adcsca stli~~jcniti ilc tiicelc lor ~.).dc ~l stringaci.grincjirea abstract$. prcoc.. L Ii ~-L .?.. si s5nilnr.17 ani:.i::t.t un sex la altul. fr8mrint5 dcc: p i collcura la o conipctitie tle !'! Lllnusete.2nd cele ~ n a ~nici c ~ . I . Trebuie sri li se :~minteascri Er~ainteabiiietilor de .ni fenne vorhedsc.!<i 2:^111nornlal5.. l i e\te irnagina ~ ~slin~eriu-en o boa13 care Ic pune \ i:lt:r Relatiile cu t'amilia se tens~o!ie:i/r? n ~ a iales intre in pcricol.clc)r 111ai I-apidcsc. La i d ii HZiclii.irint_i sc intreabli dacri totul decur~i) "normal".ar:.c. in :?d~:. 1L. ~':. iiar ?i in cc ~ : i .lpid Constituie un obicct de prcocupare intensr't atrit schimbririle f i ~ i c c apal in tinlpul p u h c ~ cc pcntlv scdar. lencsi. fctcle ail nc\ oie dc informatii corecte Je. L3 inciput bunt unt:ori inseparabilc si tint1 42 se . p .

Dacg medicul ycolar obsemi un grup de qcolari de 13 ani (biie$ yi fete) constat5 cg unii sunt h stadiul prepuberal.1. Relatiile cu pib-intii nu rnai sunt at2t de furtunoase.9 ani. dominat de emotii.relatiile cu pa'rintii. Dezwltarea psihosocial2i Adolescentii se caracterizeazi printr-o emotivitate exagerati neprevkut2 yi labili. aer. rnai &ziu la b%e$ . in rezumat. Grupul larg de prieteni din perioada anterioarg este inlocuit cu unul rnai restrhs. dar este clar cg schimbgrile hormonale joaci un rol central in a produce creyterea qi diferentele sexuale care au loc in adolescenp. elibereazg anxietatea acumulat5. Tinerii se pregitesc pentru a t& ca adul$.. Se insoteyte de o creytere a musculaturii yi a puterii acesteia.aud c h d altii le vorbesc.6-12. adolescenp k i e se caracterizeazi prin capacitatea de a se interesa yi a iubi yi pe altii. injghebarea unei relafii intime cu o persoani d e sex opus constituie o tint2 a adolescenpi k i i . api) yi ingrijiti medicale rnai bune. Tinde sg aparg rnai devreme decdt in trecut ceea ce s-ar explica prin alimentatie. Doming relafiile preferentiale cu pkintele de sex opus ~i criticarea celui de acelayi sex. nu trebuie ridiculizat. Demoltareafizica' a fetelor. 244 . Trebuie s i le accepte s i m w n t e l e .soare. Mecanismul declanyator prin care apare pubertatea nu este complet elucidat. inconsecven~ele qi sg evite sg-i critice imediat.pe de o parte pib-intii.Sexuditateala copil". Trebuie si-yi aleagg meseria yi sg meargi spre independenp financiarii. Apoi se simt vinova$. Este bine ca pkintii s3 asigure adolescentilor spa$u yi timp pentru a fi singuri. 257-262. Aparifia primei Vezi . dar yi la 10 sau 16 mi. de a pune binele general haintea celui personal. Viseazi profund in timpul zilei yi nu.11 Y mi. pe & de alta copiii . iar aitii scnt aproape la inatimea ~i greutatea adultilor. Adolescen/a tdrzie (16 sau 17 ani .Mama @ cop€ lut si-yi aureasci anumite planuri despre carieri 0 mare parte din adolescen$ sunt interesati de sexualitate. modul de via12 (miycare. Schimbikle pubertare incep cu dezvoltarea sdnilor.2. Dezvoltarea fizica' a ba'ie~ilorse apreciazi prin creyterea organelor genitale yi dezvoltarea p h l u i pubian care apare h t r e 11 '/2 yi 12 ani. Comportamentul instabil. Cdnd iyi recapiti controlul trebuie lguda$. 6. autocontrolul. descoperirile tehnice etc. Leggturile cu pirinfii stabilite in copilirie sunt reduse drastic. unii sunt chiar la inceputul pubertiitii. i n general atitudinea adolescen~iloroscileaz3 intre contestarea total2 a autorit5p pkintilor yi nevoia de a fi trata$ uneori tot ca niyte copii.2. pornirile. Sfaturile adullilor nu le mai amenin@ independenp. Pentru aceasta au nevoie sg se cunoascg bine pe ei inyiyi. Multi (cei ce nu urmeazi forme superioare de h v i @ m h t ) se cgsgtoresc sau iyi stabilesc o relatie de iubire (cu o "prieteni"). se tem cg-yi vor rnai pierde controlul yi se retrag pentru a-yi reevalua comportamentul. Se intereseazi de unele probleme ale timpului: poluarea mediului.s cm yi o greutate de 43 kg (in medie). Adolescentii de azi au acces la tot ce poate oferi societatea modern$ fiind tentati prin reclame. iar la bgieti la 18-21 de ani.2. pag. de fapt. de a . De regulg la 12. care constituie secventele yi vkstele medii ale masculului. Doresc yi plinuiesc sg-yi mentin$ pe viitor.sunt stresate.spre r 17-21 de ani). Arnbele p$ . armonia nationalitiitilor. Evenimente minore pentru pib-inti pot fi interpretate yi triite drept crize majore de citre adolescenti. in medie 10 '/2 . Diferentele individuale sunt mari. spre 6.~face i planuri de viitor. Dezwltarea fizic2i1 Creqterea in in%$me se opreyte la fete la aproximativ 17 ani. menstrua@ se leagg de momentul in care inil$mea este a 3-a sau a 4-a parte din iniil$mea adult2. folosirea factorilor naturali . in adolescenti are loc preggtirea spre via@ de adult. Sunt satisficuti cg in orice dialog sunt apreciati ca parteneri egali. fn Statele Unite ale Americii prima menstruatie apare la o iniiltime de 158. rnai ht2i la fete (in jur de 16 ani yi ceva. Adesea iyi pierd controlul in ribufniri emotionale care.11 ani yi 2 aparitia p h l u i pubian la 11 . Dacg nu au ajuns s i aibi o identitate pot trgi un timp un sentiment de anxietate. Triiesc cu entuziasm prezentul yi imediat pot deveni posomo&ti ~ideprima$.21 de ani). Dezvoltarea independenfei . Procesul de creqtere in h a t i m e se incheie.

Aceasta se repet5 pin5 sunt capabili s5 se descurce independent. P5rinfii care au avut conflicte nerezolvate in propria lor adolescenf5 vor avea rnai multe momente dificile in a-si creste copiii. frecventarea discotecilor etc. Adolescentii pot pleca brusc de acas5 si sunt rev5zuti ca adulti (situatii rare!). 2. modul . determinind nefericire ~i frustrare pentru toti. Adolescentul doreste s5 plece din familie. imbrgcgminte. Amenint5 si piseaz5 pe aceast5 tem5 dar nu este in stare s5 o facii. La noi in tar$ schimbgrile survenite dup5 anul 1989 su evidentiat faptul c5 intreaga societate romineasc5 a suferit o schimbare a mentalitgfii care se deosebe~te mult de mentalitgfile societ5fii in care intr5m acum. P5rinfii sunt datori. In adolescenfa tirzie. Adolescentul evolueaz5 treptat de la copilul dependent ciitre adultul independent f5r5 a p5r5si casa p5rinfilor.~fixa optiunea pentru viata proprie. cu traumatisme sociale si e~ecuri generale $i personale. intre cel a1 adultului si cel a1 unui copil mic ~ i de aceea. Relatiile cu cei de nceeasi ~tirsta'. printre altele. Adolescentii testeaz5 constant limitele impuse de pikinti. cum isi petrec adolescenfii timpul liber (filmotecile s-au r5sphdit si in mediul rural!) au ca rezultat. s5-1 sanctioneze cu pedepse corporale. 3. c5 nu au limite. Pin5 in acest moment p5rintii trebuie s5 incerce s5 fie calmi. in astfel de situafii lupta pentru separare. banii de buzunar. insii. pediatrul de familie si un psiholog. p5strhd un dialog permanent. Se pot schematiza patru modalit5ti prin care adolescentii i ~dobindesc emanciparea fat5 de p5rinti: i 1. Situafia de fapt este ins5 invers5: doresc $i au nevoie de limite ca o expresie a iubirii qi grijii p5rinte~ti. grupul de prieteni. Adolescentul pleac5 de acas5 pentru a fi independent.). in afara casei pkintesti. Domeniul cu cea rnai mare dificultate pare s5 fie sexualitatea. sri consulte pe dirigintele clasei. cu tact.+olarul mic. discuri. pentru c5 dotarea lui nu este corespunziitoare (mostenire. sentimentale ~i de comuniciiri variate cu sexul opus. Asteptikile pikintilor sunt adesea rnai mari decit pot realiza. chiar atunci c h d survin unele "furtuni". s5 ocupe un loc in societate superior celui definut de ei si s5 nu repete gre~elile lor. in timpul adolescentei rnijlocii relatiile sunt fie cu cei de ambele sexe. Se ajunge la situatii dramatice. de adaptare si de inseqie social-economic5. in mod justificat. cu o relafie deschisk apropiatii. crevte increderea reciproc5. Adolescentul cosmetice. Incidenp sarcinilor la adolescente este "m cre9tere. adesea. fardurile. boli etc. telefonie fiir5 fir etc. in general exist5 "conflicte intre generatii". i Atitudinea p5rinfilor are un efect semnificativ asupra comportamentului adolescentului. iar in perioada adolescenfei tiirzii relatia este cea de cuplu. uneori. permanent5. Rareori pikintii consider5 c5 adolescentul are dreptul de a . adesea. Uilii p5rinti pretind copiilor performante care nu pot fi realizate de Scolar. imbriiciirnintea. Izolarea impus5 de grupul de prieteni le permite sii joace roluri de adulti. P5rinfii si adolescentii tr5iesc cel rnai bine intr-o atinosferi de incredere reciprocj. $i aceasta se face uneori fiir5 discern5m8nt. Comportarea sa devine inacceptabil5 ~i foqeaz5 familia s5-i ordone s5-7i fac5 bagajul si s5 plece. vizionarea televizorului. $i in aceastli direcfie pikintii trebuie s5 tin5 deschis un canal de comunicare. Comportamentul adolescenfilor oscileaz5. in aceste cazuri. 0 disciplin5 consistent5 si consecvent5 ii face s5 se simt5 in siguranf5.La inceputul adolescenfei relafiile se stabilesc cu acelasi sex. La noi ins5 este vorba de inlocuirea total5 a unei lumi cu alt5 luine. Pikintii care nu fixeaz5 limite fac adolescenfa rnai grea. apoi simte nevoia unit5fii familiei si se intoarce. ca prima relafie sexual5 s5 aib5 loc la o v%st5 tot rnai mic5 ~ip5rinfii se tem. Cei virstnici se schimb5 mai greu. cei tineri sunt mult mai accesibili transform5rilor de mentalitate. in ce prive~te privilegiile acordate. fn general p5rintii doresc ca urmasii lor s5 nu duc5 lipsurile tr5ite de ei. Violurile s-au inmulfit. Precocitateapubertiifii ~iinfluenp exercitatii de unele programe de la televiziune ~ iin general. relafia p5rinte-adolescent se imbuniitiifeste. 4. s5 stabileasc5 relatii sociale. Trist este ~5 unii din acesti p5rinti culpabilizeazii pe copil. cei care au crescut in ~nedii excesiv de permisive pot controla excesiv. c5 viata sexual5 va incepe cind copiii nu sunt in stare s5 se descurce cu ea. ajungiind s5-i impun5 anumite restrictii sau. se complic5 si se extinde. I5sind impresia. Cei care au crescut in medii care i-au controlat excesiv pot ti prea largi cu proprii copii ~iinvers. si rnai grav. Constiinta apartenenfei de grup determin5 comportamente adecvate si trece in revist5 judeciiti A . p5rintii doresc s5 fie cfistigate printr-un comportament responsabil. ora de retragere la odihn5. pentru p5rinti este greu s5 decid5 c i t de mare responsabilitate sii le acorde. . Pe ling5 aceste conflicte care tin de specificul societ5fii romine~ti actuale apar conflictele obisnuite ale familiei pe diverse "teme": orele de studiu.

In rilndul tinerilor. care le permit s5 fie distincfi: imbrgciiminte. Fiecare adolescent iqi impiirt5seqte confidenfele intime cu cel mai bun prieten. s5 acfionezi si s5 te imbraci.~asume i atitudini de adulfi. aspect corporal ~ialte comportarnente care nu au nevoie de vorbe. intr-o lume restr2ns5 la un cerc familiar redus cu tradifiile. cu si &5 o utilizare eficient5. trecerea adolescentului dup5 absolvirea ~colii generale de 9 ani. Subcultura are urmitoarele caracteristici: 1 .Mama 9 copttul asupra acfiunilor ce se desf5soar5. Jansuri.2. 0 parte din ei le practic5. melodii. contrar planurilor qi concepfiilor familiei din care se trag. Aceste convorbiri constituie o surs5 de conflicte cu familia. unele activit5fi distructive in care se angajeaz5 astfel de bande pot lovi in sansele adolescenfilor respectivi de a deveni membri competitivi ai societgfii. unii i ~iau i servicii pe timp limitat. 2. Grupurile de adolescenfi formeaz5 o subcultur5 in interiorul unei societifi. sub forma unui argou. s5 "lucreze" pe timp limitat. altfel. ceea ce le permite s 5 . dar cea mai mare parte particip5 qi vizioneaz5 competitiile sportive in grup. Prin tradifia incetgfenitii in ultimele decenii. licee industriale. 6. din adolescenfi cu simf de identitate s5rac sau negativ. in prezent exist5 inc5 o regesie in dorinfa de a intr%intr-oform5 de inv5fk2nt care sii ofere o diplom5. scoli profesionale) si in foarte mare m5sur5 continuau la scoli postliceale qi la universitg~i. in adolescents mijlocie iqi doresc telefon mobil. i Tofi prin planificare au fost repartizafi in "producfie". coafur5. evenimente cotidiene) pentru care au nevoie de aprobare. in toate perioadele adolescenfei se ascult5 muzic5 modern& se danseaz5. Tinerii particip5 la diverse sporturi. Ace~tia vor ajunge la independenfa nu financiar5 dec2t dupii v2rsta de 25 de ani. "eliberafi" de prezenfa si controlul familiei trec in grupul adolescenfilor care intr5 sub influenp noilor condifii sociale: studiul unor materii mai complicate. testhdu-si astfel aptitudinile. Petrec un timp enorm vorbind la telefon pe care-1 folosesc pentru a discuta subiecte care li se par interesante (imbrgciminte. Tnspir2ndu-se din cele v5zute ~i auzite despre tinerii din Occident. de dinainte de anul 1990. de regulii. cuprinzhd toat5 adolescenfa timpurie c2t qi o parte din cea mijlocie. riscuri qi mai ales schimb5ri in mentalitatea qi comportamentul adolescen[ilor. Exist5 si adolescerifi care merg pe "propriul lor drum" qi resping sau sunt respinsi de c5tre grup. Activitatea de grup ~i rnoda. opfiunea qi trecerea la o alt5 treapt5 a activit5Iii se face in prezent cu multe friim2nt5ri. Devenind membri ai unei bande dob2ndesc un statut ~i o recunoaqtere pe care. biciclet5. o libertate mai mare de miycare qi de abordare a - . sii vorbesti. 3. Grupul dicteaz5 cum s i mergi. cu eforturile ~irigoarea impuse de concurenfa obligatorie in lumea capitalist& Nici absolventul scolii generale. 0 band5 este alcgtuiti. Au nevoie de al[i colegi asem5n5tori lor cu care s i impiirt5qeasc5bucuriile si necazurile. Se contureaz5 comportamente caracteristice. Pentru a avea o independenfi financiark unii sunt tentafi s5 piiriseasc5 qcoala si s5 lucreze cu o norm5 intreag5. meqtesugarii s-au redus foarte mult fvac2ndu-~i aparifia un mare num5r de tineri cu diplome universitare sau de ~ c o ltehnice postliceale. Tndiferent de calea pe care qi-o aleg. in mediile cu standard economic cobor2t apare activitatea in bande. nu ar avea-o. piln5 acum intrefinut material ~iocrotit social qi psihic de familie. Din piicate. in Bucure~ti in alte oraSe ale fiirii sunt constituite si astfel de grupuri.Prin procesul de industrializare qi urbanizare forpt5. astfel de situafii sunt rare. care limiteazii comunicarea cu cei din afara grupului. se citeste ~i se petrece mult timp cu conversatia. Comportamentele acceptate se schimb5 repede. uneori la intervale de c2teva zile. idei. mulfi tineri incep s5-qi ia un serviciu. Satele s-au depopulat. in primul r2nd cu p5rinfii. Cei care renunfii la studii trebuie dintrodat5 sii devinii "adulfi". aproape toti copiii continu5 s5 studieze atilt in qcolile secundare (licee teoretice. dm familii foarte diferite. adolescenfii nu au mai imbr5fiqat profesiunile tradifionale ale familiei qi locului de basting. modul de viaf5 echilibrat ~i f5r5 zdruncin5ri nu este scutit de "cutremure". Alegerea profesiei inv5f5m2ntul general prevede o perioad5 de 9 ani. motociclet5 sau chiar automobil care le permit o independenti crescut5 fat5 de piirinfi $sau o metodi de a "creqte in ochii" colegilor. Fetele petrec ore intregi la oglind5 cu coafura qi fardurile.3. informafii despre o alt5 via@ dec2t cea oferit5 de familie (alte standarde si alte concepfii de viaf5 la multi din noii colegi). Ajuns in lumea liceului cu colegi venifi din alte cartiere sau localitiifj. Cei mai mulfi opteaz5 pentru continuarea studiilor in cadrul unui liceu (teoretic sau industrial) si apoi o form5 de inv5fiim2nt universitar5. Se instituie un sistem distinct de comunicare.

rezolve problemele pe care altii nu le-au putut duce la bun sfdr~it. incepdnd cu pirintii qi termindnd cu politicienii. domeniul realititii pentru a rationa despre probleme si evenimente care sunt contrare faptelor sau dincolo de domeniul posibilului. indiferent dacg defectele sau calititile sunt reale sau numai imaginate de ei. dupi o expresie populari. sex ~i activitiiii periculoase fir5 a suferi consecinte serioase. Uneori au experienta unor "trGri unice". sthgaci. metodologia predirii ~i a disciplinei in ~ c o l a i fost sesizati ~i adaptati (uneori) de cadrele didactice mai mult decdt de alte segmente ale societiiii romdnegti.+olarul mic. Depinde de mentalitatea familiei din care provine. ponderea anumitor materii de studiu. incearci s 2 . "de ce m-am comportat in acest mod?". descoperirea alcoolului ~i uneori a drogurilor. nesociabili. Se schimbi viap de familie din intreaga copilikie (traditii. i . in acest stadiu devin capabili s i . interesele ~i sperantele adolesceniilor. De asemenea. De asemenea au tendinta sii creadi c i nu sunt supusi probabilitgtii care afecteaz. fiind in siguranfiin utilizarea de droguri. Din adolescengi timizi. Dezvoltarea functiei de cunoa~tere (cognitivti) Dupi Piaget (mare psiholog elvetian) intre 11 si 12 ani are loc stadiul final. in ultimii ani credem c i mai mult decdt familia corpul profesoral a sesizat si @-aadaptat metodele de educatie ~i instruire didactic5 la mutaiiile care au survenit in cornportamentul. Nu se mai muliumesc s i se gindeasci numai la lucrurile pe care le-au experimentat sau observat direct. nu a fost atdt de profund sau disperat. pe oamenii obisnuiti ~i c i se pot angaja.. iqi imagineazi c i sunt in centrul atentiei si interesului fieciruia ~i c i ceilalti sunt impresionaii de ceea ce au bun (de la trisiturile de caracter pdni la aspectul fizic. fiinta uman. Ca o consecinti a egocentrismului se comport5 in cea rnai mare parte a timpului ca si cdnd ar fi la fel de centrali gi de importanti in gdndurile altora cum sunt pentru ei insisi. de atmosfera generali a scolii respective gi rnai ales de grupul ("cercul") de prieteni in care intri. care impun pirintilor "dialogul de la egal la egal". infeleg sensurile simbolice ~iastfel pot apuca ~i interpreta glume cu dublu inteles. alte relatii cu sexul opus etc.). tentatia escapadelor la discoteci sau localuri pentru tineri. a d e v h l ~i sobrietatea viefii de familie. dintr-o familie care triiieste fnminciuni qi necinste sunt mari same sg rezulte urma~i tulburiiri de comportament care duc cu pdni la urmi la delincvenp juvenili.4.o%ndeasci"ipotetic". forme de arti ca poezia simbolisti ~i pictura abstracti. s i fereasci pe adolescent de influenie nefaste. cu mult tact.disciplinati. Sunt profund angajati in a gdndi intr-un mod abstract despre ei insi~i: "sunt normal". profesorilor si adultilor in general si mai ales intre ce spun ~i ce fac ("fapte si vorbe") in realitate. "ce sunt in realitate?". "ce insemn pentru altii". Adolesceniii se pot crede "salvatori" care vor fi capabili s. armonia viefii de farnilie atiit in ce prive~te calitatea relafiilordintre pikinti cdt ~i a acestora cu copiii si celelalte rubedenii bunici etc. modestia.in cdteva luni apar tineri cu aer de independen& pusi pe "nu". Adolescentul vietii cotidiene. Condamni cdnd este neconcordanlii ~ i in general. precum qi despre spatiul geografic ~i celest. La inceputul adolescentei ~i mai pufin in cursul adolesceniei medii sunt egocentrici. . Pot conceptualiza lumi ~i evenimente din domeniul istoriei sau viitorului. Planurile de invitiimdnt. ci pot conceptualiza dincolo de 6. s i inieleagi ~i s i utilizeze reguli ale logicii pentru a gindi atit inductiv cit si deductiv.2. un rol important il au cinstea.~ faci propriile standarde morale. este capabil. Dezvoltarea moralti Sunt foarte atenti la standardele morale ale pikintilor. relacia obi~nuiti mai este formati de grup. Capacitatea de a utiliza gdndirea abstracti influenteazi comportamentul general a1 adolescentului. cii sunt unici in intreaga umanitate ~i c i nimeni nu a iubit. nu s-a bucurat. in adolescents timpurie qi in cea mijlocie rolul primordial il are grupul de prieteni. 6. metode de educatie. rnai ales trisiturile fetei) ~i critici fati de orice defect. Adolescentul intri in stadiul operatiilor formale ~i dobindeste capacititile cognitive ale adultului. "Operatiile formale" se caracteri~eazg prin gdndire abstract. Alituri de familie profesorii au un rol deosebit.2. de experieniele adolescentului din via@de farnilie. in adolescenia tkzie. Se cred "buricul pimdntului". in care cred cu adevirat. Pentru prima datg. nu Pbiniii sunt datori s i vegheze ~i pe cdt posibil.5.

Scolarul mZn2nc2 cu plgcere.Orientarea spre mentinerea legii ~i ordinii.~cl2di identitatea i nu numai ca membru al propriei familii. cu asigurarea nevoii de mi~care dac2 i se ofer2 o hran5 ~i variat5. De aceea. ~i Dintre toate acestea. echilibrat2 trebuie inv5pte. Copilul suplu este mai rezistent ~i suport2 imboln2virile. adolescent)' Se ?tie c2 hrana influenteaz5 ho&2tor dezvoltarea fizic2 ~iintelectual5 a individului. Copilul nu trebuie l5udat sau stimulat dac5 mh2nc2 mult. de regulk rnai uSor. introducbnd in meniu unele preparate industriale sau semipreparate. Copflu1 are neuoie s& m&ni eske obligat sii rnhancel . qcoal$ religie.Scolarul & h c 2 bine dac5 are un program de via@ corespunz5tor. Excesul alimentar nu creSte capacitatea ~irandamentul fizic sau intelectual. se asociaz5 cu persoane care au acelea~i valori ~i u r m e d aceleqi reguli. ' Vezi ~i "Obezitatea" pag. Obezitatea la adult duce la imboln5viri ~iscade durata de via@. dar al unor comunit5$ din ce fn ce rnai mari (institutii de inv5@dint. Astfel se p a t e alc2tui o hran5 consistent& gustoas2 ~i cu pret convenabil pentru ~ c o l a r . Examineaz5 preceptele morale care intr2 . dar nici nu trebuie ademenit cu promisiuni ori amenintat cu pedepse ca s2 m h h c e rnai mult. Unii se orienteaz5spre religie pentru a . Odat5 cu v2rsta ~ c o l a r 2 functiile aparatului digestiv ~i metabolice sunt intr-at2t maturate. P b 2 P i formeaz2 propriul cod de comportament S ~i filozofie a vie* adopt5 reguli externe de conduit5 (din farnilie. Masa nu va fi luat5 in grab2. in conflict cu ale sale. dar le inliItur2 repede ~ ide regul2. Stadiul a1 4-lea . adolescenw se simt a h q i de frumusefile naturii. condamns pe cei care le incalc5. to$ cei care se ocup5 de ingrijirea ~i educatia copiilor ar trebui s2 se familiarizeze cu principiile de baz5 ale alimentatiei copiilor. natiune. Mamele salariate au posibilitatea de a oferi copiilor o alimentatie consistent5. c h d adul$i consider3 c2 nu m h h c 2 suficient. prezentat2 fn mod atr2gstor. Doresc s5-i ajute pe cei slabi. 305-310. minciuna sau in~el2toria cadrul in grupului determini5 pedepsirea. Al2turi de grup i ~ i dezvolt5 t&ia de a evita comportamentele antisociale. a) Comportamentulla masa'. To$ doresc s5 aib5 un comportament conform regulilor ~i conventiilor "impuse" de comunitate (clask grup) ~i accept2i s5 se supun5 legilor generale. recui n o ~ t i n g respect. $nut. Sunt de partea legii qi autorit5lii pe care le respect5. Excesul ponderal din copil5rie persisG fn adolesceng ~ila v b t a adult5. Caut5 ~i abordeaz2 domenii mai vaste cu convingeri ~i standarde ce pot fi utilizate pentru a . Uneori fns2 adolescenw rnai mari mint ocazional pentru a . Carenfafndelungat2 de proteine in copil5rie frbneaz5 dezvoltarea anumitor potentiale fizice ~ipsihice. asocia$e etc. 0 condi$e pentru a avea pofG de m2ncare este s2 se m i ~ t indeajuns in aer liber e ~i s5 doam12 c2t trebuie. pr5) sau chiar ai ckor membri se simt ~i se identific2. loialitatea f a g de grup devine tot rnai important5.Al$i se i n c a d r e d fn cluburi sportive.Preadolescentii ~iadolescenpi a p q i n stadiilor 3 ~i 4 dup5 Kohlberg: Stadiul a1 3-lea (concordun#a'interpersonala'). Cuno~tinteledespre alimentatia rational%. loialitate. Alimentatia (scolar mic. Este important siI se respecte orele de mask Orarul neregulat de mas2 ~i rnai ales "gust&ile7' dintre mese impiedic2 dirijarea normal2 a poftei de mbncare.~dob2ndi o id6ntitate rnai puternic2 ~ipentru i a dispune de un set de reguli bine delimitate pentru creding ~icomportament. empatia. incbt pot tolera alimenta$a adultului. nedorit. dac2 ii este foame. b) Mcinca'tori buni ~i "ra'i".). Dup5 mese prea copioase sau alirnente greu digerabile copilul vats5 rnai uSor dec2t adultul.3. Copilul "durduliu" nu este rnai s2n2tos dec2t unul "slab.~proteja i un prieten. Al2turi de misterele ~i austeritgtile religiei. forma$uni de teatru amator sau muzic5 upar2 etc. i ~ manifest2i dragoste. Religia p a t e lua locul autoriG$i familiale ~i este agreat5 de grupul de prieteni.asociaw. 6. ci duce doar la formarea unui strat gr2sos excesiv. concentrat ~i lini~tit. Maturatia deplin5 are loc ins5 abia la sfilr~itul perioadei de ~colar. muzic2 ~ilsau 1iteratnrLAceste preferinte ~i apropieri ii fac s2 se indepkteze de familie gi de propria copilkie.

Un gram de proteine furnizeaz5 4. fixat in copiliirie se mentine mai tkziu duciind la obezitate la varsta adult5. briinza.9 I O 12 b3ieli l O . Adultii trebuie s5 se controleze in gesturi. in ciuda unui apetit siniitos. care este vehiculul esenfial pentru indepirtarea unor produsi de degradare (rezultati din metabolism) qi a unor s h r i . Substantele plastice. c) Formurea bunelor deprinderi lu nzasd. 0 parte din apa ingerat5 in cursul unei zile este eliminat5 sub form5 de perspiratie insensibil5 (pe cale respiratorie si prin piele prin transpiratie).7 560 7 140. Apa este necesar5 pentru cresterea qi regenerarea fesuturilor. La unele fetife aportul alimentar este redus voluntar. intre 15 si 18 ani.9 660 10 080 . adic5 proteine de origine animal5 (lapte. Cifrele calorice pe zi se refer5 la copiii cu greutate si talie medii. cu atiit sunt mai mari nevoile de lichide pe kglgreutate corporal5.Scolarul mic.11 760 9 240 . Aproximativ i jum5tate din nevoile de lichide este acoperit5 prin b5uturi. din dorinp de a-qi p5stra silueta si a corespunde "idealului de frumusete". Nevoile nutritionale ale copilului mic. Cu ciit copilul este mai mic. HELGA STOLLEY) il 1. 100 g came sau produse din came. prin 250 ml lapte. Apa este un aliment indispensabil. Pe de alt5 parte. Restul este confinut in alimente. came. preqcolarului. ce are de indeplinit numeroase functii in organism. cartofi si zarzavaturi). in condifii de miscare normal5 ~i la ritm de crestere corespunz5tor viirstei. Copiii cu ritm accelerat de creStere m5niinc5 mai mult deciit cei care sunt mici pentru vksta lor. Ap-numitele "alimente solide" ca piiinea.12% din aportul energetic. Continutul in proteine din unele alimente obisnuite este redat in tabelul 6. Produsele sunt de important5 vital5 ca material de constnictie (plastic) qi aliment (valoare nutritiv5).10 920 - Conform unor intelegeri internalionale se recornandii folosirea unitiitii de m3surii Joule pentru valoarea energetic3 1 Kcal = 4. consum5 mai mult5 energie. ougle. DROESE. s5 dea un exemplu bun qi s5 aib5 grij5 s5 domneasc5 o atmosfer5 de bun5 dispozifie. fructele. Copilul mic are nevoie de ap5. qcolarului si adolescentului. alte produse din cereale.10080 8 400 . nliinc5cios. Copilul de 7-9 ani ar primi necesarul de proteine animale. brhzeturi.8400 8 820.5. iar restul sub form5 de proteine vegetale (p8ine. B5ietii m5n2nc5 mai mult inc5 din perioada de copil mic fat5 de fetitele de aceeasi viirst5. zarzavahirile confin ap5 p8n5 la 90%.1 400 1 500 .13 b31eli I ? I4 fete -- Valoarea energetic2 n pe zi E kilocalorii 1 000 . se consolideaz5 si . pestele. raportat la greutatea corporal5 de trei ori r ~ amult deciit adultul.2 300 2 400 .I I ! RECOMANDARI PENTRU LfN APORT ENERGETIC CORESPUNZ~~TOR PENTRU COPILUL MIC $I $COLAR (W. 20 g briinz5 uscat5 sau 40 g briinz5 de vaci.2 000 2 100-2300 2 000 .15 ani. se constat5 variafii de la o zi la alta.3 1 6 7. Urm5rind aportul alimentar la copilul s5n5tos. Copiii qcolari care au activitate sportiv5 intens5 sau depun o munc5 fizica deosebit5. La biiieti acest maximum este atins abia la viirsta de adolescent. F 2 5 ap5 organismul nu poate produce urin5. carnea.2 800 2 200 . Nevoile de lichide sunt mari. ci ia masa cu familia sau in alt colectiv. Gre~elile de alimentafie pot fi evitate dac5 qcolarul nu este l5sat s5 m5niince singur. Consumul de energie nu este acelasi in fiecare zi. peste.I 800 1 700 . Dac5 un adult va critica tot ce i se ofer5 la mas& nu va ti de mirare ca qi copilul s5-si insuseasc5 a c e e a ~ iatitudine. Consumul de energie pe kg de greutate corporal5 qi pe zi scade in cursul copilikiei. consumul total de energie pe 24 de ore crevte in cursul copil5riei. Copilul nu trebuie educat s5 devin.1 calorii. El continu5 s5 m5niince numai dac5 este indemnat sau obligat s-o fac5. I Vfirsta fn ani 1. :I 11 4 . Nevoile calorice pentru metabolismul bazal ~i pentru crestere sunt in sc5dere.184 KJ. " . Acest obicei de a miinca "peste m5sur5". Fetele ating maximum de consum energetic (2 200 . si se cifreaz5 la 3 000 3 500 kcallzi. Deprinderea bunelor maniere inceput5 inc5 din prima copiljrie.2 600 Cifre medii fn Joule* 4 200 5 880 6 300. leguminoase. confin ap5 in propoqie de 40-70%'. $colarul are perioade in care m5niinc5 prost: nu este un motiv de ingnjorare dac5 se simte bine ~i este sh5tos. odat5 cu inaintarea in v2rst5. Consumul de alimente dincolo de sa~ietate observ5 ~i atunci c h d mesele se lungesc prea se mult. Adolescentul Copilul s5nitos stie in general ciind este situl.2 400 Kcal pe zi) la viirsta de 14 .se fixeaz5 in timpul perioadei de ~colar.12 fete 13 . Proporfia de proteine in alimentafie trebuie s5 reprezinte 10. ou5). Alimentatia rational5 trebuie s5 cuprind5 cel putin jum5tate din proteine "de halt5 valoare". Cartofii.

pere Piersici Banane Portocale Ciocolati cu Iapte Bomboane Inghepti Marmela& ' Cifrele din parantez5 indici valoarea energetic5 a alimentelor calculat3 in Joule.circa 50 g) Unt Margarin5 Uleiuri din germeni Came de porc Va& Pas&e Ficat $unc5 fiart5 Salam uscat (Sibiu) Cremwurgti Piiine neagr5 PGne integral5 Pgine alb5 Pesmet Gri~ Fulgi de porumb Orez fiert Paste =noase fierte Cartofi Cartofi pr&ji$ Conopid5 Morcovi Spanac Maztire (conservl) Mere. E ~i K. D. Ele sunt uSor de digerat. Alimentele bogate in hidrocarbonate cu valoare nutritiv5 mare sunt: psinea integral%. Copiii. ulei. ungerea piihii cu unt ~ig5titul cu m i m i trebuie acute cu moderatie. gr5simile vizibil ~i invizibile se afl5 in propoqie de 4060. leguminoasele ~ifructele.8%) Lapte acru bztut. fn majoritatea lor. Aceste alimente acoper5 de asemenea nevoile de vitamina B.& (fN CALORII $I JOULE) $I fN PROTEINE. cartofii.5% grlisimi) Lapte normalizat. 35-40% din calorll trebuie $5 fie funlizate de grkimi. fn alimentatia copilului. aceste grssimi se folosesc preferenfial pentru g5tit sau pentru tartine. Hidratii de carbon sunt surs5 principal5 de energie. ce duce la depozitarealor. Din toate principiile nutritive gr5simile fmizeazii cea mai mult5 energie. Nu este de dorit o cantitate mai mare. margarina. vitaminele din . Gr5simile din alimentatia copilului indeplinesc numeroase funcw.) h UNELE ALIMENTE UZUALE (LA 100 G) ( D U P ~ INSTITUTUL DE C E R C E T PENTRU ALIMENTATIA ~ COPILULUI. CO VALOAREA ENERGETIC. produsele de cereale (fulgi. Grasimile cu valoare biologic5 ridicatil sunt cele care contin acizi g q i esentiali polinesaturati (mai ales acid linoleic) ~i vitaminele A. Abentatia copilului &2 un aport suficient de hidrocarbonate este imposibil5 chiar pentru foarte scurt timp. sl5nin& untur2 r ' seu. G&imile sunt digerate mai ^ w tdeciit proteinele ~i hidrocarbonatele qi. 1980) Lapte (3. practic. de aceea.piiinea neagrii. Alte e s i m i ca untura. Dintre toate principiile nutritive hidrocarbonatele sunt cel mai uSor digerate ~icel rnai rapid transformate in energie. uleiurile vegetale qi sl5nina. smgntkit Iaurt (33% gr&imi) B & n d fermentat3 (40-60% gr5sirni) B&zh de vaci degresat3 OuB (1 ou de g f n5 . seul vor constitui o parte mic5.C. confer5 mhciirii o satietate mai mare. necesitil cel putin 50% din aportul nutritiv sub form5 de hidrocarbonate. margarin5.l kcalorii. Tabelul arat5 c5. De aceea. Obiceiurile culinare din unele familii ascund primejdia de a oferi copiilor o cantitate excesiv5 de grkimi. gr5simile nu sunt ins2 vizibile ("gr5sirni invizibile") spre deosebire de cele "vizibile" din unt. Un gram de gr5simi furnizeazii 9. G F ~ s I M I$1HIDROCARBONATE (H. 250 Grkimile vizibile gi invizibile. DORTMUND. & alimentatia noastrg obi~nuitil.TABELUL 6 5 . Un gram de hidrocarbonate furnizeaz5 4. Prin ad5ugarea de gr5simi la alimente se p a t e acoperi o mare parte de nevoi nutritive in cantitate mic5 de aliment. Printre grkimile cu mare valoare biologic5 se num5r5: untul.3 kcalorii. "&n5 instant"). intralimentatie echilibrati a copilului. degresat (1. cu metabolismul lor alert ~i cu mobilitatea lor caracteristic5 viirstei. toate alimentele contin gr5simi. Aaugarea unor cantitZ$i mici de grgsime fac miincarea rnai gustoas5. Tartinele cu unt ~icu b r k 5 (salam sau ~unc5) oferite uneori de 2 ori pe zi duc la dep5~irea necesarului de gr5sirni..

d) Viturnirza C (acidul ascorbic) se giiseste in fructe. prune. Sursa principal5 este sarea de buc5t5rie. Alimentatia bogat5 fn hidrocarbonate si s5rac5 in grgsirni solicit5 rnai mult vitamina B. Astfel: prim6vum: salat5. ridichi. Alimentele care au un continut bogat in fier sunt: viscerele (ficatul. variat5 contine toate vitaminele in cantitate corespunz5toare. a) Natriul (sodiu). ardeiul. struguri. ceap5 si usturoi verde. Copiii care m5niinc5 fructe proaspete sunt mai bine asigurati cu vitamina C decit cei care primesc vitamin5 C din cartofi si zar~avaturi. prgjiturile. Nu este bine s% se administreze suplimentar preparate vitaminice. gutui. Nu este necesar adaosul de sare la minc5ruri. necesare pentru peristaltismul intestinal normal.). Continutul in calciu a1 alimentatiei este determinat in primul rind de consumul de lapte. banane. calciu. portocale.Necesarul este acoperit prin lapte. cartofi. lgmii. varz5. castraveti: toumnu: mere. vinete etc. varza. in alimentele de origine animal5 se g5se~te predominant sub form5 de vitamin.caisele. b5ut simplu sau folosit la @tit acoper5 cu certitudine nevoia de calciu la copilul mic ~i ~colar. proteine). carnea. brinz5 de vaci. varz5. Ele stric5 pofta de mgncare si predispune la carii dentare. mgrar. g5lbenusul de ou. bogate fn vitamina C si fibre alimentare. fulgii de ovgz. mandarinele ~i piersicile. Stomatologii recornand5 dup5 consumarea de dulciuri. Ele mai contin ~i alte principii importante ca: proteine. spanacul. vitarnina C. gogosari. a) Vituminu A (retinol ~i caroten) se g5seyte in alimente sub dou5 forme diferite. Sarurile minerale qi oligoelementele sunt indispensabile. precum ?i alte dulciuri sunt considerate alimente cu valoare biologic5 mai putin important5. telemea ~i mai pufin prin came si piine. Ele vor acoperi numai o mic5 parte din nevoile de hidrocarbonate. 112 litru de lapte (integral. Ele contin vitamine putine sau deloc ~i sunt Grace in fibre ~i alte substante asociate. rahatul ~i "bomboana" dat2 la culcare. slhina cu came.). urzici. fosfor. mierea. vuru: morcovi. toate dulciurile lipicioase (caramele. sfecl5. pere. (tiamina). aluaturile. decit cea cu gr5simi multe. C r e ~ t e r e a copilului se face corespunz5tor numai dac5 alimentele cuprind in cantitate suficient5 s5ruri minerale ~i oligoelemente (minerale in cantitate foarte mic5). maz5re verde.. bomboanele. De obicei. c) Viturnirza B7 (riboflavina). Mama va avea grij5 ca in funcfie de sezon s5 ofere zilnic alimente ce contin hidrocarbonate. citricele. cartofi. Aceasta este continut5 in cantitate suficient5 in unele alimente preparate ca piinea. inghetata. F5r5 fier se ajunge sigur la anemie. leguminoasele. praz. Alimentatia cu un continut optim de proteine si calciu acoper5 sigur ~i nevoile de fosfor. b) Vitumina B. pe~tele. pepeni. zmeur5. Este mult mai recomandabil sii se condimenteze ~i s5 se asezoneze m2nc8rurile cu verdeturi variate (piitrunjel.complexul B. cei care primesc La prea putin lapte se va da si brinz5. bomboanele. visine. in cele de origine vegetal5 se g5sesc carotenii care sunt precursorii vitaminei A. f5r5 recomandarea medicului. ardeiul. tomate. telemeaua. produsele de cereale (Eina integralii. Alimentele cu continut ridicat in retinol sunt: ficatul. mere. rinichii. morcovi. degresat. indeosebi sunt periculoase pentru dinti: mierea de albine. iaurt) pe zi. cirese ~i banane. C) Fosforul. alvit5 etc. caise. ficatul. ardei gras. fasole psstiii. cgp~uni. Purt5torii de caroten sunt: morcovul. Piinea alb5. varza de Bruxelles. morcovi. d) Fierul este necesarpentru sinteza hemoglobinei. 0 alimentatie variat5 si rational5 contine aceste elemente $i nu este necesar5 suplimentarea la copilul s5n5tos. sp5larea riguroas5 a dinfilor. Dintre alimentele cu continut bogat in vitamin5 B. cgpsunile. coac5ze. andivele. zah5ru1. iumu: cartofi. p%trunjelul. ceap5. preparatele din carne. cartofi. Vor fi evitate dulciuriie si pr5jiturile de cofet5rie intre mese. untul.: carnea de porc. fasolea verde. Dulciurile ~i cofeturile pot fi oferite fn cantitate mic5 dup5 mesele principale. produsele de carne sau conservele de peste. in afar5 de vitamina D. salata verde. varza crud5. fier $i asanumitele "fibre" sau substante de lest (celuloz5. spanacul ~i piersicile. deoarece mentinerea vita- . Au un continut bogat in vitamina C: coacgzele. fulgii de ov5z) ~i leguminoasele. sunca. margarina si gabenusul de ou. A direct utilizabil5 (retinol). felin5. cascavalul. spanac. rinichiul). cimbru etc. in buc5t5ria noastr5 se s5reaz5 excesiv. nuga. Vitaminele. 0 alimentatie variat5 asigur5 cel rnai bine prevenirea deficitului de fier ~i anemia. mezelurile. marmeladele. f5ina intermediar5. conopid5. pere. Alimentatia complex5. lobod5. piersici. b) Calciul. Ace~tia sunt mai valoro~i punct de vedere biologic si se absorb din mai putin bine din intestin. ridichi. afine. zarzavaturi.

cuptor. In fiecare sear2 se fac b3i generale sau duquri. care va fi orientat5 in directia dorit2. ficatul. Insistam pentru mentinerea in continuare a deprinderii ca la once v2rst5 s2 se fac2 baia general2 (duq sau cad2) sau pqial2 (fag. microunde) qi de refrigerare (fiigider. se p o d incN@mmte u q o d (sandale cu barete. profesorii qi copiii. al nespairii in general qi al dintilor in special ii pun pe respectivii ?n situafii penibile. preg2tirea ghiozdanului. Se vor folosi produse de qampon 'Ympotriva m2treteiW. exerci@ulfizic qi odihna alternativ2 din fiecare zi. Purtgtorii principali de vitamina D sunt: untura de peqte. Pe ling2 deprinderileinsuqite in perioada de preqcolar se mai instaleaz2 urm2toarele obiceiuri de baz2: baia general2 (duq. indiferent de reclame. congelator). sp2latul mlinilor qi dintilor.Dup2 qampon se limpezeqte cu ap2 simp12 din abundeng. imbrgcat. Atilt bgietii. incazirea mhc&ii). folosirea latrinei. Autoingrijirea qi igiena.minei C in acestea depinde in mare m5sur2 de pastrare qi preparare. In alirnentatia copilului trebuie s2 se g2seasc2 zilnic ulei de w m b sau de floarea-soarelui. este necesar s2 se poarte un aparat pentru corectarea anomaliilor. ingrijirea dinfilor constituie o problem2 de sbgtate. incgltat.). drept la picioare). Din 6 in 6 luni este necesar control dentar de specialitate. Hiperhidroza. clt mai ales fetele vor fi deprinqi s2 perie. e) VitaminuD (calciferolul). bust. a c5rei absent2 provoac2 uneori c5derea p h l u i qi dermatoze. modificind din &d in c b d produsele comerciale. prevalent5fn timpul anilor de qcoalL h Statele Unite 95% din qcolari sunt afectati de carii dentare. g2lbenuqu1.). Deveniti qcolari. unghiile se taie de dou2 on pe s2pt2mln2 (rotund la miini. Preparatele cu vitamina D vor fi administrate numai la recomandarea medicului. Nu se foloseqte iluminatul cu neon. axile. Zonele respective se pudreaz2 cu talc. incitlgminte de cauciuc. Este interzis s2 se foloseasc2 apa de colonie. care confin vitarnina F. pantofi din impletituri etc. untul qi margarina. Cele spuse la preqcolar sunt valabile qi la qcolar sau adolescent. folosirea mijloacelor de incazire (aragaz. Pubertatea este v h t a critic3 pentru p L Dup3 v h t a de 10ani grija pentru piir trebuie dublat5. Procesul este gradual qi la el contribuie p&in@i. cad2) sau parfial2 zilnick spillarea p h l u i (1-2 on pe s2pt3min5). Organismul fn creqtere are nevoie de vitamin2 D pentru structura osoasL 0 parte din vitamina D este sintetizat2 in piele sub influenta radiatiilor ultraviolete solare. pieptene qi eventual s2 maseze p h l in fiecare sear& eventual cu o lotiune special3 recornandat2 de un dermatolog. Se alege o lamp2 de lucru cu picior mobil. utilizarea zilnic5 a pieptenului qi a periei personale. Prin acest termen se intelege transpirafiaexcesiv2 a m M o r . Mai ales la adolescenti mirosul urk a1transpirafiei. nici unul dintre acestea nu asigur3nevoile copilului. Deodorantele se vor folosi clt mai rar. Se vor evita dulciurile qi in special bomboanele lipicioase (caramele. lofiuni alcoolice. miini qi picioare) zilnic. heringii. ciorapii qi tricourile de nylon. spalarea prelungit5 qi fierberea scad simtitor continutul in vitamin2 C. fnc2 din perioada de preqcolar. La copiii nervoqi iluminatul nu va fi violent. sunt doritori s5 se ingrijeasc2 qi s2 p2streze regulile de igien2 singur. fiiqca. Spaarea pe din$ trebuie s2 se fac2 irnediat dup5 mbcat. este bine ca orice copil s2 doblndeasc2 obiqnuinw qi abilitatea de a se deprinde s5 fac2 singur urm2toarele: mincat. picioarelor qi a axilelor. La mulfi qcolari pe pielea capului apar m2treaw qi cruste seboreice (coji gabui). Nu se va folosi inc2lt2minte cu talp2 de cauciuc. Este foarte nepl2cud. Vara. git. alvig etc. Piirul. Se intiilne~te mai ales la copiii nervoqi qi emotivi. Ofilirea. Ochii. Scoala poate sprijini educafia sanitar2. Atiit pe preadolescent i clt q pe adolescent aceste deprinderi il vor fen de restrbgerea de grup. Lluminatul va fi dozat pentru a nu obosi ochii: patul va fi astfel orientat ca lumina s2 nu bat5 in ochi. preg2tirea alimentatiei (tartine pentru qcoal2. Cind iqi face temele se va folosi ca surs2 . P&in+ sunt datori s5fnvete pe copii s2 perieze ding qi s2 cl2teasc2 gura de cel putin dou2 on pe zi. S2 foloseasc2 past3 de dinfi cu fluor. conformatie etc. La cei care prezint5 vicii de implantare.

). T'levizorul oboseqte ochii. Pozitiile incorecte. dacii sdnii p5streaz5 aspectul juvenil ~i dup5 pubertate. Sunt manifestiiri anormale. Dupg vdrsta de 10 ani eleva va fi inviifat5 cum s5-qi ingrijeasc5 shnii care incep s5 se dezvolte: a) in fiecare zi. elevele (preocupate de siluet5) i ~impun. Pieptul copilului nu trebuie s5 fie in contact cu ea. se va consulta un ginecolog sau un endocrinolog. Copilul va f i invgtat cum s5 se aqeze la masa de lucru: scaunul trebuie s5 fie aproape de mass. soare si sport La vksta ~colara permitefi copilului de a-$i nu petrece siirbiitorile vi timpul liber intre masa de lucru $i televizor. in spatele copilului se va plasa o mic5 lamp5 aprinsii. Se va explica qcolarului c5 este bine sii evite sii incruciqeze picioarelc sau sii citeasc5 cu nasul in carte. este periculos ca un copil s5 duc5 ghiozdanul ag5fat de acela~i umiir sau purtat cu aceeaqi mAnii (se produce scolioza. dupii baie sau d u ~ sdnii vor f i stropifi cu un burete mare . iar spatele trebuie s5 fie drept. sdnii se umflii anormal de mult qi cu o mare rapiditate. mai bine. tulbursri de comportdment etc. Nici cei tari la teme. Organizati lucrul in asa fel ca temele ~i lectiile s5 nu ia mult timp. Aer. acestea sunt deosebit de diiu115toare pentru silniitate. obezitate. care s5 fie umplut5 uniform ~i s5 fie tare. stimuleazii circulafia sdngelui. copilul va fi plasat la cel pufin 2-3 m de aparat iar intr-un colt a1 camerei. imbibat cu ap5 rece sau. palizi si pliipanzi. Se urmiireste efcctuarea la timp a vacciniirilor. La ~colarulmic este obligatoriu purtarea ghiozdanului pe spate. iar unul din cfectele secundare este "priibuqirea" shilor. dacii observafi cii "nu r e u ~ e ~ t e " . acnee. La unele fete cre5terea sPnilor se insofeste de senzafii nepliicute (spasm. Pe masa de noapte se plaseaz5 o lamp5 mic5 cu abat-jour. 1 I II b i i II I 1l . dezvoltiirii fizice si psihomotorii si depist5rii unor anomalii (deformiiri osoase. Cdnd este autorizat sii urm5reasc5 anumite transrnisiuni. Dezvoltarea sPnilor poate surveni foarte tdrziu: nu este nimic alarmant. b) va purta in mod obligatoriu (chiar dacii pieptul nu este complet format) in fiecare zi un sutien cu bretele elastice. Uneori creqterea poate surveni unilateral sau inegal (unul din sPni este mxi voluminos).5. Nu rareori. Atdt in perioada de ~ c o l a mic (I-IV clase) cdi ~i in cea de adolescent sunt r necesare consultafiile medicului de familie in vederea urmriririi normalit5tii siin5tiitii in general. anemii. deoarece sdnii nu sunt sustinufi de muschii proprii. prin disparitia stratului de gr5sime care-i sustinea. Pentru a lupta impotriva acestor atitudini pe care le iau aproape tofi copiii de indat5 ce ating vdrsta qcolar5 sau adolescenfa este necesar sii se aleag5 o saltea bung.+olarul mic. o curburii lateral5 a coloanei vertebrale). sutienul va avea cupa de mMme adecvat5 qi va fi bine atrPns la spate frir5 a impiedica respiratia. Examene medicale. Trebuie vegheat foarte devreme la formarea unui piept frumos. Sanii ('Pieptul") fetitelor. Pentru a preveni rniopia (vede prost la distanfg).I 'I I 1 6. La scoalii se fac examene medicale periodice (examene de bilant) cu scopul de a supraveghea cre7terea copilului (mgsurgri. Natafia ~i exercitiile respiratorii favorizeazii aceastii dezvoltare. Se spune cii cei tari la gimnastici nu sunt i n mod obligatoriu genii. Dac5. fortificii {esuturile si . iar copilul nu va citi cu cMile prea apropiate de ochi qi nu va sta mult la televizor. Portul sutienului este deosebit de necesar in timpul exercifiilor fizice. consultati-v5 cu medicul ~i g5sifi o solufie. Nu se folosesc perne mari ~imoi. De aceea. cei nu vor fi negre~it care vor reusi in mod striilucit in via$! . Dimpotrivii. cu jetul de ap5 de la d u ~Apa rece m5reste tonusul. Adolescentul luminoas5 un bec de 100 Wafi. La nevoie. opinie total gre~it5. se va asigura un bun ilurninat in camera de lucru. i din proprie initiativ5. se va consulta un endocrinolog. dureri) ~ i / s a u roqeat5. la unele fete sdnii incep s5 se dezvolte devreme (8-10 ani) vertiginos. copiii nu vor fi lgsafi s5 stea in zilele de ssb5toare tot timpul in fata televizorului. Este de preferat o somierii cu arcuri tari sau saltea Relaxa. in stPnga (dac5 scrie cu m h a dreaptii). cdntbiri) qi de a depista eventuale anomalii. priinii in clasa lor. regimuri dietetice foarte severe. in momentul in care se instaleazii menstruafia. Copiii care sufer5 de tulburriri de vedere vor fi obligafi sii poarte ochelari cu lentile corectoare. la 40 cm depktare de carte. Din contrii.

competitiv). televizorului sau unor seri inciircate ale farniliei. abdomen plat. inciilzit sau r5corit qi debarasat de praf care este retinut de firiqoarele de piir ale nasului. sii sarii.el are pofti de miincare. nu trebuie "scutit" sub nici un pretext. a) Este necesar5 o bun5 respiratie. Activitatea qcolar5 nu trebuie sii se fac5 pe seama timpului de stat in pat. ei nu trebuie sii ezite sii-1 tabere de vacanfii sau intr-o gospod&ie rural& trimiti 2-1 la rude sau prieteni. Nu se va inciilca aceasti recomandafie! . qcolarul are nevoie de cel pufin 114 de or5 de destindere dup5 imobilitatea din clasii cu aer poluat. In vacang. s5 se cafere. iar fa@ este rumen5. Sportul. bv5@nd pe copil s5 respire pe nas. Cocoloqind copilul prea mult. P2n5 la 10 ani copilul are nevoie de cel putin 10 ore de somn de noapte. p5rintii nu (de recomandat tat511 vor face cel putin o dat5 pe s5pt5mln5 impreun5 cu e1. Baia de aer este tot aSa de bineGcgtoare. de soare.o plimbare rnai lung5. c l t qi iarna. Din nenorocire in oraqele mari spapile de j m sunt tot rnai limitate. Dac5 pikinpi n nu pot sii plece cu copilul. se eviti o mare parte din guturaiuri. Clnd este inspirat prin nas este asanat. Dac5 la qcoal5 orele de educatie fizicii se fac in aer liber. rnai reflexe rnai bune) qi psihic (nervi stgplniti. a) Un copil sportiv este mai siniihs. Dac5 qcolarul are dificult5ti respiratorii. toracele s t r h t .Biiile de aer. piirintii se vor consulta cu medicul qi cu profesorul de educape fizicg . medicul qcolar. sii alerge. de miqcare. angine. iar strada reprezinti un loc unde pot surveni multe accidente. d t mai mult i aer liber. chiar dac5 acestea ar contraria dorinta legitimii de ordine qi curiitenie a unor locatari. El trebuie desprins sii iubeasc5 aerul. soarele qi razele ultraviolete au un rol important. talie rnai subpre.Porfia de aer "sa'ptdrndnala'". alergii. vor fi "scoqi" afar5 s5 se joace intr-o curte qi chiar pe o strad5 sau pe alee. uscat sau urnidificat. care las5 sii circule aerul. alimentafia. anomalii ale dintilor qi/ sau maxilarelor. spate drept. pielea va fi l5sat5 c2t rnai mult posibil in contact cu aerul. echilibrat. gura deschis5. Un copil sportiv creqte rnai bine . circulapei siingelui qi digestiei. favorizlnd $i accelerlnd eliminarea toxinelor care otr5vesc organismul. eforturile. b) Un copil sportiv este mai echilibrat fizic (muqchi puternici.Se alege un sport care-i educ5 respirapa. c ) Se alege sportul care convine copilului Nu avem intentia de a spune multe despre sport neaviind nici spatiu qi nici priceperea necesarii Pediatrul de familie. la ieqirea din clas5 este bine ca elevul s5 mearg5 pupn pe jos. fata p a l i a qi este nervos. Copilul care respir5 bine este calm. .Repausul. Se qtie c5 pielea este $i un organ de respirafie. dar se poate perfecpona treptat prin exercitiu. Purtarea de pantaloni lungi de biiiefi qi mai ales de fete este o greqea15.Nevoia de migcare."Sa' ia aer"! In fiecare zi. Copilul se ofileqte ciind este privat de aer. . asimileaz5 rnai bine alimentele. Toti piirintii qtiu ast5zi c5 sportul este bun pentru siin5tate qi mai ales c5 este indispensabil dezvolt5rii armonioase a copilului. Nu este pennis ca un copil s5 se culce &ziu din cauza lecfiilor.Medicii constati c5 salturile in talie se fac in var5 sau dup5 o vacan@ petrecuffi la munte. trebuie imbriicat c l t rnai sumar. Clnd un copil respir5 pe gurii aerul rece. Insuficienfa respiratorie este considerati ca o "boalii profesional5 a qcolarului". Exercipile fizice il fac sii transpire abundent. Drumetia prin pgdure. Desigur respirapa este un act automat. Dac5 ~ c o a l a a prev5zut ceva. miqcarea. Vara. Aceasta valoreaz5 de 10 ori rnai mult declt dac5 foloseqte autobuzul. deviatie de sept nazal. are pieptul qi umerii largi. . Cum Pqi ternin5 temele. articulatii suple. medicul sportiv qi profesorul . Prin miile de pori ea absoarbe aerul qi eliminii otriivuri. Aceasffi boa15 atinge 80% dintre ei. mi~ciiri gratioase.el va deveni rnai r5sGtat qi rnai fragil. o influen* favorabil5 asupra oxigeniirii globulelor roqii. Copilul care respir5 prost are umerii ingugti. contactul cu natura sunt ade~iirate cure de relaxare qi de infrumusepre. apa. El are. condamnat s5 stea inchis in casB la o viaf5 sedentarii. Nu trebuie s5 tr5iascii inchiqi in casii. Aerul. lumina qi soarele sunt de neinlocuit. Este indispensabil ca un copil s5 invete sii respire bine. ca qi baia de soare sau baia in ap5. de asemenea. Pentru ca pielea s5 respire. umed sau uscat intrii cu brutalitate qi p5trunde direct in pl5mlni. Sportul. fn timpul iernii se va purta imbr5cWnte larg5. amigdale infectate. atAt vara. chiar in lunile de iarnii. Orele de somn trebuie respectate cu strictefe. un copil nu trebuie infofolit. Pentru prevenire se recomana: . "gripe" qi alte boli ale nasului qi gltului. C l t rnai mult5 mi~care afar5 din casg! Copiii au nevoie de activitate fizic5: sii participe la "treburile" gospodiiriei. nu-i facem un serviciu . Copilul respir5 r h fie dintr-o obiqnuintiifie din alte cauze ca: vegetafii adenoide. exercitiile fizice. .

loti muschii corpului si reprezintii unul din cei mai buni stimulanti ai cre~terii. stilul craul (cr-oriel) .pot fi cu totul conirair!Jicatc in caz de afectiuni aie ini~nii. practicat piing la exces la aceastii vrirstjin plinii cregere: este contrar dezvoltiirii armonioase. Echilibreaza sistemul nervos. Atietismul. Singi~ra prilnejdic estc din partea derinfeclantelor la copiii cu ochii ensibili: la acestia sc recoma~idiis5 peal-tc oc!lclari e t a n ~ spi. inotul Iirgeste ilmerii. ciirora le d suplete si siluetii elegantii. prea ntusculoase. Trebuie compietat cu o activitale in aer liber. nu estc recornandat. D o capacitate respiratorie exceptional5.. ~cxcclenlepeiltru copiii s5niito~i.': o tcamii de microbii din apa piscjnel(x-. Numai in cazurile cu totul exceptionale. rinichilor sau ale coloauci \ertebrnlc. Natatia favoriyeazii cresterea in lungiine si extensia muschilor. Din plicate schiul se practics numai la muntti nccc.~olarul mic. * Bicicleta. Este cxerci[iul de prepari~reideal. De ac. Are marele inconvenient cii se practiciiin cea rnai mare parte a anului in interior. concentrarca 7i detenta.jloc de a lupta impotriva prejudiciilor vietii scolare. la fctite favorizc:izii fonnarea unui bus[ h m o s si ingusleazd soldurile.i aceastfi viirstii.. Apare riscul dc a face din iistfel de copii mici f i i n ~ escunde. deoarece apa este supravegheat.d ~i veriticatii. oric2t ar fi de binef5cZtor. trebuie consultat medicul. deoarece se favori7eazii dezvoltarea unora din pliflile corpuiui in detrimentul altora. ~intrireqte rnusculatura care susTine coloana vertebralii.itrind deplasarc bi chclti~ieli i1npo\%r5toarc. P3115 la 8 ani excrci[iilc ~icliate trebuie sii se 1n5rgincaxc5la ocolul. H i redreseazii spatele . De~voltlisupletca si rezistcnla. Nu se face un singur sport. Face sii lucreze m o n i o s toti muschii corpului.riciini. Nu trebuie suj?raincrircatcu activitiili cutrzscoiare. cstc suficicnt. se interzic exercitiile de fortl. Un sport. Unelc spo~zuri.ciaii. Dezvoltii cutia toracicii s i favoriirea7. Practicatc prea regular. ele dezvoltii intens musculatura. o incetinesc: nu mai sunt exlensibili pentru a o insoti i:npulsul de lungire a oaselor. o frlinearri si pet chiar 5-0 blocheze. rubus:e. Bicicleta cste un sport cu dou5 ttiisuri.i o bun2 rtespiratie. Jar hine ales. fllilinte cie practicarea unui sport. Pentru fcte lansarea greutiitii nu sc recomandii inci l. Cursele de alergare H constituie un foarte bun exercitiu pentru respiratie. ci de a-i dezvolta "tonusul de sustinere". indicatiile se fac in colaborare cu neuropsihialr~il medicul specialist de culturi fizicii si si meciicalii. i e Patinajul si scl~iul sun1 spcrti~ri iarnz care s r de prazticri chiai dc la 3-4 ani. m u ~ c h ikini si lungi. in schimb aruncarea discului le convine perfect. adicii de a-i ciili o musculaturii capabilH sii-i sustinii scheletul si de a-i ajuta dezvoltarea armonioas5 a scheletului. care constituie o boalri profesionalii n scolaruiui. Printre pjlinti exist. fica~i~lui. "b5taia7' repetatii a pisioarelor in apii este deosebit de ulilii. in loc de a favoriza cregterea. atletismul convine perfect fetelor. Sportul este eel mai bun mi.i a tuturor sporturilor. parzuri sau pe trotuarelc striizilor din jurul casci. d) Trebuie evitata specializarea timpurie. Aruncarea dcrvoltii indcm8narea. Prac~icat . Stilurile de inot "bras" si "spate" sunt exercitii excelente pectru corectarea unor deformgri ale spatelui. indeosebi contra deformjrii coloanei vertebrale. trebuie proscristx haltcrele si lot ce rise5 s5 facii s2 lucreze muschii in loqri sail numai anulnile grupe de muschi. se adnlite pentl-u unele individualitii{i (cu vocatie si cu rezistentii deosebitii fizic5 si psihicii) antrenament intcnsiv de competi~ie. Muschii supradezvoltafi. capul I-5m8n. Qintrc toate spol-turile inotul este eel mai complet. per~nitrindorpanismului sii st: oxigeneze din plin. De la 6 la 1 1 ani este v h t a de inflorire a posibilit5[ilor fizice ale copilului. Activit5tile $colare sun1 deja acaparante. Contrar a ceea ce-si inchipuie unii piirinti.ieti. Scopul exercitiilor fizice nu este de a-1 face s5 dobgndeascii foci.eea. Dcabia spre 12 ani sunt pzr~nisc ci~cuitc lungi (pcstc nisi I O km). La h5. e ) in general.i in g~. ciileste gleznele 5i fortificri articulatiile gambelor. La feritele cu gambc rosii si articulatii butucri~~oase. circula[ie. Dc la 8 la 9 ani copilui poate ti Idsat s5 t c 5 plimb5ri mai lungi. Nu trebuie Issat orice copil s5 se consacre compctitiei. contnbuie la formarea dt. Saritura dezvoltri detenta. Din contrci. Sunt putine riscuri. fiind necesarc gesturi prea virile.indc2t mai inult sub apii. Natatia sc recornand5 atat la b5ieti cst si la fete.rniscarea picioarelor se face in alt ritm dec2t acela a1 bratelor. Ulr singur sport. Adolescentul de educaFie fizicii sunt cei care stabilesc daca un copil este apt pentru a prdctica un anumit sport: pentru cei la care se impun exercitii pentru recuperase a unor defecte neuromotorii. f) Copilul trebuie sa se odihneascii sufieient. Or-ele de sport nu trebule s5 anti-tneze o cboscalii exccsiv5: din cauza unor orare prea inciircate sau eforturi inari. plri1n2nilor.

De aceea trebuie completat3 cu un sport in aer liber ~icu vacante petrecute in climat alpin ~imarin. Amelioreaz6 detenta. ei numesc asta "fotbal". Pentru fete este deosebit de recomandat: este unul din sporturile care creeaz6 cele rnai frumoase tipuri de sportive. ajunghd pln6 la frharea cre~terii. Este un sport complet care duce la o saphire a corpului aproape perfecd. in jur de 3 ani pentru dansul ritmic ~i la 6-7 ani pentru dansul clasic. De la jocurile olimpice. 31general. Ultimul trebuie practicat cu moderafie. Acest gen de jocuri care-i fac s6 alerge. Are inconvenientul c6 la copiii cu piele sensibil6 sau cu vase mai friabile produce vhgtili din cauza c6derilor ce survin in timpul jocului. ceea ce duce la o dezvoltare armonioas6. un exercitiu foarte bun de disciplin6 respiratorie. in opozitie cu cursa atletic6. Dezvoltil spiritul de echipk Stimuleaziicrevterea.ceea ce nu este favorabil alungirii membrelor inferioare (ca yi la ciclism). handbal. Dezvoltil u ~ u r i n p siguranta in gesturi. grafie yi eleganp. Aceasd disciplin6 sportiv6 d6 grafie. a Jocurile cu balonul (volei. spate. h c e p h d de la vksta de 14 ani. In jocul de fotbal se alearg6. Ciclismul d6 rezistenp ~iconstituie o gimnastic6 ideal2 pentru gambe yi coapse (inclusiv articulaiiile de la ~olduri. Poate da incredere timizilor ~icalmeaz6 pe b2t6u~i. Sunt sporturi de elongafie. dar sprinturile cu opriri bru~te. deoarece solicid mult funciiile cardiovasculare. a Judo. in ultimul timp a devenit un sport la mo&. alegerea se va face de c6tre specialiqti. abdomen. a Tenisul are inconvenientul de a fi unilateral. Este practicat rnai ales de c6tre b6ieti. in general. permiWdu-se s6 evolueze favorabil. siguranp gesturilor. umeri armonio~i. man& la copiii cu unele devieri ale coloanei vertebrale. Cultiv6 hdemharea ~irapiditatea reflexelor. baschet). s d p h i r e de sine. Este deosebit de util pentru fetifele complexate. coapse subpi. nervoase. Trebuie amintit c6 gimnastica prezintil inconvenientul (singurul de altfel) c6 se practic6 in cea rnai mare parte ^m salk deci &6 aerisire suficient6. este o tentafie mare pentru unii piirinfi de a hcerca s6 f a d din fetele lor gimnaste de performan@. genunchi ~i glezne). a Dansul. a Gimnastica se recornand6 la fete ~i b6ieti de 6-8 ani. s6 se exteriorizeze ~is6 dobhdeasc6 incredere. Aceste sporturi sunt deosebit de utile pentru bfiefi ~ifete htre 12 ~i 16 ani.Ca pentru orice sport. De asemenea. cu discern6m2nt. h caz c6 se incepe rnai devreme se va face cu prudenp. rnai ales. pe baza unei selecfionikicare s6 fin6seama de talentele fizicopsihice ~i de starea de sh6tate a copilului. Este un sport care se incepe foarte devreme. D a d se foloseqte un scaun pe rotile (schif). Un copil care joac6 prea mult fotbal va avea coapse peste m6sur6 de mu~chiuloase. Dezvoltil o jum6tate din corp rnai mult declt pe cealaltk Trebuie practicate concomitent ~iexerciiii compensatoare care fac s6 lucreze bratul stlng (pentru un juc6tor care lucreazi cu dreapta). ~ipentru girnnastic6 in special. dezvolt6 muvchii mai mult in forf6 declt in elongaiie. se cere prudenp. elegan@. este bun pentru bfieiii $ifetele care se incadreaz6 rnai greu intr-un grup . timide. Constituie una din cele rnai bune ~ c o l i r6bdare. dar nu prezint6 nici o contraindicaiie pentru fete. iar capacitatea respiratorie nu se m k e ~ t eNu se reco. Dansul clasic d6 incredere in sine. s6 respire ~i s6 cheltuiascii energie este excelent pentru copii ~inu trebuie s6 fie interzis. m16diaz6 articulaiiile. voleiul se hcepe relativ devreme: pentru baschet v k t a minim6 este de 9 ani. sigurantii. gambe). ~i Constituie o ?coal6 excelent6 de disciplin6 qi de stilphire de sine. Favorizeazi o silued zveld yi elegant6. Este interzis in caz de boli sau slgbiciune a coloanei vertebrale. cu control medical sustinut. La ambele sexe. Mu~chii abdomenului nu lucre& deloc. Dar practicat ca sport de performan@are ~iinconveniente: dezvolt6 excesiv gambele in detrimentul restului corpului. Nu trebuie confundatil cu simpla cultur6 fizic6. de Dansul clasic inva@pe copil s & ~cunoascg forfa fizic6 i ~i duce la o musculatur6 tip fus. In ceea ce priveste veritabilul antrenament la fotbal. Se recornand6 inceplnd de la 7 ani. m k e ~ t e elasticitatea articulafiilor~ieste.G c h d s6 lucreze tofi mu~chii corpului pe care ii dezvoltil in lungime. Canotajul fortifid musculatura membrelor. glezne ~igambe fine. Dezvoltil la maximum supletea ~i agilitatea.ca joc este perfect. Sunt exercifii excelente pentru mu~chiispatelui ~i dau o bun6 susfinere a coloanei vertebrale. canotajul este un sport complet la care particip6 toti mu~chii corpului (braie. deoarece implic6 riscul de a se dezvolta o scolioz6 dorsal6 dreapd. Contribuie la echilibrarea fizic6 ~i nervoas6. Acest sport dezvold mai muit partea de jos a corpului pe seama p w i superioare. Sunt admirabile pentru fetite: le vor forma un bust frumos. ~i dup6 succesele gimnastelor noastre. toracele nu se dezvoltil. a Canotajul se recornand6 la fete ~i b f eii. a Fotbalul se recornand6 de la 12 ani la b6ieti. Tofi b&efii de 6-7 ani se amuz6 b6thd cu piciorul intr-o minge.

care se manifest%printr-un comportament cu o gamii intreagii de pregiitiri afective. lingvistice $i sociale. medicii sunt refinufiin deciziile pe care le dau in ceea ce privevte viirsta $i probele la care poate fi supus un copil inainte de 10-12 ani. apare ca naturalii. Viirstele de la care se recomandii un anumit sport sunt numai orientative $i valabile pentru copii obi~nuifi. cu orice pref $i foarte repede. 8 femele din 10) au practicat cel pufin o datii masturbafia. prin contracfii musculare. Nu se va ciiuta sii se obfinii. grafie. Comportamentul sexual a1 copilului. Pentru sportul de performanfii selecfia este fiicutii de profesorii de educafie fizicii iar avizul medical il dau medicii specialivti in medicina sportivii care pe Ihgii examenul clinic supun copilul unor investigafii paraclinice cu aparaturii specialii cu care depisteazii orice anomalie precum $i capacitatea de efort a copiilor talentafi. Se alege dansul care se potrive~te fieciirui copil. Esenfial este autostimularea voluntarii a organelor sexuale: cu miina sau cgteodatii. Sexualitatea la copil Una din triisiiturile de bazii ale omului (ca $i la toate animalele bisexuate) este atracfia $i unirea celor douii sexe. h general. Cuviintul masturbafie' a) Masturbafia i~lfantila'. masturbarea este frecventii. Practicarea ocazionalii. Indiferent de modalitate. personaj biblic). Avadar pkinfii care constatii la copiii lor erecfii (rare sau frecvente) trebuie sii fie convinqi cii acestea constituie un fenomen normal. . masturbarea ocazionalii. in sensul precis a1 cuviintului. provine de la manu $i de la stapro (a deflora cu miina). uvurinfii $i un minimum de cochetfirie. nu trebuie culpabilizat5. A d e v h l este cii in toate grupele etnice umane. rezultate spectaculare. mai uvor de reperat la sexul masculin.6. in cadrul masturbatiei. selecfionafide antrenori. indiferent de viirstii. Orgasmul' produs printr-o autoexcitafie ocazionalii nu intrii. Adolescentul social ~i pentru cei care sunt rnai pufin inzestrafi fizic. de la mazdo (membru viril) $i turba (tulbure). fiirii alte tulburiiri. Dupii unii autori cea rnai mare majoritate a indivizilor umani (9 masculi din 10. practicarea repetatii de nenumiirate ori. la fetife. d2ndu-le suplefe. Masturbarea (oricare ar fi etimologia) poate fi definitii ca o autostimulare voluntarii manual5 care produce o excitafie eroticii. Dupii statistica lui Kinsey 3 1% din indivizi au prezentat orgasme inainte de viirsta de 12 luni 50% inainte de 7 ani. Voluntarii $i deliberatii. Totuvi dansul poate f i viitiimiitor dac8 nu este practicat sub indrumarea unui profesor serios $i competent. Alteori se ajunge la actul sexual in mod brutal ~i instinctiv. umiliri) pot duce la insingurarea copilului $irespingerea sexului opus (complexe de inferioritate). Alfred Kinsey (1894-1956) biolog $i statistician american a demonstrat' c8 se pot introduce metode vtiinfifice in probleme care par rezervate morali$tilor. Chiar unii medici speriau familiile cii un copil care se masturbeaz5 este ori anormal. in venirea pe lume a unui nou individ. sau de la manu $i turbare (a tulbura cu miina). fiziologicii $i poate fi acceptatii ca atare. ajungiind adesea la orgasm. Mediul Cel mai inalt punct a1 excitafiei sexuale. Devierile gambelor sau ale coloanei vertebrale sunt de temut.hcii din prima copiliirie (0+3 ani) se constatii erecfii la atingerea organelor sexuale. o activitate a$a de riispiinditii $i generalizatii nu poate fi atribuiti5 unor factori anormali. fn concluzie. $i dacii nu intervin boli sau miisuri anticoncepfionale. Pe de altii parte. Riscurile antrenate de o rea inifiere sunt grave: dezvoltarea copilului poate fi perturbatii. ameninfiiri. Masturbarea la copil era apreciatii piing de curiind ca sernn de debilitate rnintalii sau de boli mintale severe. sau prin riidiicini grecevti. Atitudinile nepotrivite (invinoviifire. ori va 'Tnnebuni". rezultatul se concretizeazii cu ziimislirea unei noi fiinfe umane. rearnintim cii inainte de a se practica un sport. rar8. reflectii fie un substrat psihopatic. copilul trebuie consultat de un medic care sii-$i dea avizul. fiirii reflecfii. ' "Compodamentul sexual a1 b%rbatuluim(1948) $i "Comportamentul sexual a1 femeii " (1953). pe timp scurt. 'Mai este numiti? $i onanie ( d u p j Onan. prin strgngerea $i frecarea coapselor.wolarul mic. 6. fie unul nevrotic.

258 . De fapt ei exteriorizeazii un libido2pentru un corp: mama este pentru b%atprima femeie (poate fi perfect inlocuit5 cu o miituqii. lipsa de poft5 de mgncare. rangul de sentimente. in ceea ce ne priveqte. Dezvoltarea psiho-sexuala'. Dorinp de satisfacere a instinctului sexual. Dorinfa geloasii de a merge in patul piirintilor. La acelaqi individ. Aceste atitudini qi impulsuri care incalcil "bunele maniere" sunt naturale. s-au dovedit eficiente. Unii iqi uqureazi