i n amintirea sotiei m k 3L.rta cu care ampknuit, am scrk si am trciit aceasti carte.

Tentru nepotii mi Sandra-Mark ;/Matei-~eli

Cartea este intocm'tci pentru a fi ut& (wmultatci)nu dintr-o datci, ci infunctie de vdrsta sipro6kmk wp&ului +a se unek ripetitii si su6(inieri.
I I

ebli

,Jk6am $i cop&uC"a t e cea mi aprecktci carte romineascci despre dezvoltarea, Qrijirea, a k n t a t k si educaf k cop &ului.
I I

Nota autorului
Fata de editiile anterioare s-a adaugat capitolul8. Sa se previna! Este cel mai bine. Copilul cue nevoie de dragoste. Relatia mama-copil-tata Examene preventive. Orice copil are nevoie de medic Vaccinarile Crestere. Dezvoltare. Evaluari ~ ~ t e sublinieri despre alimentatie v a Pro$laxia rahitismului Prevenirea anemiilor carentiale Aprecierea dezvoltarii neuropsihice la copilul btre 0 si 3 ani

1 SARCINA $I NAf$TEREA .

.

1.1. fn aqeptarea unui copil .......................................... I .1.1.Precaufii pentru un copil shiitos .................. 1.1.2. Alimenta@a gravidei. Sii mh8.nce pentru doi? .............................................................. 1.1.3. Curqenia $i ingrijirea corpului ..................... 1.1.4. Mici problem de shiitate ............................ 1.1.5. Igiena psihicii ................................................ 1.1.6. C&va indica$i generale ............................... 1.l.7. Gimnastica gravidei ....................................... 1.2. fngrijiri in maternitate ............................................ 1.2.1. Atitudinea mamei $i a tamui fa@de nqterea copilului .................................................. ..... 1.2.2. Ce trebuie sii se $tiedespre nou-n%cut ......... 1.2.2.1. Nou-&cu&~ S ~ % O S ..................... 1.2.2.2. Prematurul ......................................
;

1223Ds ....i&

1.2.3. hgrijirile nou-niiscutului En matesnitate ....... 1.2.4. Inci&nfe fiziologice ..................................... 1.2.5. Aliment+ ........, ......................................... . 1.3. Lriuzia ...................................................................... 1.3.1. Modificwe wrpului .................................... 1.3.2. Dupg revenirea acasii .................................... 1.3.3. Gimnastica liiuzei ......................................... 1.3.4. Masuri anticoncepfionaledupl naqtere .........
2. O U - N ~ C U T U L N (0-28 ZILE) 2.1. lnstalarea copiluhi in fanilie ................................. 2.1.1. Cadrul vie@ .................................................. 2.1.1.1. Camera copilului ............................ 2.1.1.2. fnbriichintea (trusoul, laieta) ....... 2.1.1.3. Purtarea in brap ............................. 2.2. fngnjirile mu-lKiscutului tnfamilie ........................ 2.2.1. Revenirea i familie ...................................... n 2.3. NOU-ruiscutul normal ............................................. 2.3.1 .Primul e m e n medical ................................. 2.3.2. Dezvoltarea fizicl ......................................... 2.3.3. Greutatea ....................................................... 2.3.4. Talia .............................................................. 2.3.5. Perimetre ......... : ............................................. 2.3.6. Pielea .................... :....................................... 2.3.7. Craniul ......................................................... 2.3.7.1. Bosa serosangainl .......................... 2.3.7.2. Cefalhematomul ............................. 2.3.8. Fap.Ochii .....-....................... ...................... 2.3.9. Gura .............................................................. 2.3.10. Urechile ...................................................... 2.3.11. GWl .......................................................... 2.3.12.Tomcele'........................ .1. ............................. 2.5.13. Abdomenul ................................................. 2.3.14. Organele genitale ........................................ 2.3.15. Membrele ............... :................. : .................. 2.3.15.1. Luxa6a congenital& ?old.......... de 2.3.16. Boli metabolice ........................................... 2.3.17. Evaiuarea st&5 & s h b t e ......................... ... 2.3.18. Dezvolma psihomotorie ..................... .....

.................. :....................

2.4. fngrijirea pielii ~i anexelor fp&r,unghii) ............... 77 2.4.1. Obiecte w s a r e ........................................... 77 2.4.2. Mijloace de ingrijire. Cosmetice ................... 78 2.4.3. Spiilatul ....................................................... 79 2.4.4. Baia general5 zilnicii ..................................... 81 2.4.5. Scutecele ...................................................... 85 2.4.6. Alte obiecte din trusoug sugarului ................. 88 2.4.7. Schimbatul scutecelor ................................... 89 2.4.8. Pentru imbriicat ............................................. 92 93 2.4.9. Pentru dormit ............................................ 2.4.10. htrefinerea scutecelor................................. 93 2.5. Alimeitta[ia .............................................................. 94 2.5.1. Atimentafia matern5 (la shin, naturall) .......... 95 97 2.5.1.1. Tehnica alaptkii ............................. 99 2.5.1.2. Orarul meselor ................................ 2.5.1.3. Rafia alimentarl in prima lung ....... 101 2.5.1.4. Dificultilfi de al5ptare din partea 102 m e i .......................................... 2.5.1.5. Dificultgfi de alsptare din partea sugarului ........................................ 104 2.5.1.6. Contraindica$ile alimentafiei la s8.n .................................................. 106 2.5.2. Regimul de via@$i alimenta$ia mami ......... 107 2.5.3. AlimentaGa zisg "&ficialP' cu lapte de vaca ....................................... ....................... 109 2.5.3.1. Fierberea laptelui ............................ 110 2.5.3.2. Obiecte necesaxe in alimnta$a aitificiall ........................................ 110 2.5.3.3. ConsiderQi generale asupra alimentafieiartikiale .................... 113

3 SUGARUL @E LA 1 LUNA LA 12 L1UIYf) 3.1.Delalba2Ismi ....................................................... 3.2. Dela2la3t2mi ....................................................... 3.3. D e l a 3 l a 4 i m i ....................................................... 3.4. De la 4 la 5 luni ....................................................... 3.5. De la 5 l 6 Zuni ....................................................... a 3.6.Dela6la7luni ....................................................... 3.7.Dela7la8luni ....................................................... 3.8. De la 8 la 9 luni ....................................................... .............................. 3.9. De la 9 la 10 luni ..................... : 3.10.Dela10laIIluai ................................................ 3.11. De la 11 la 12 G ................................................ i 3.12. Gimnastica sugamlui ............................................ 3.13. J m l si jucdn'ile ....................................................
4 COPEUL DE LA 1 LA 6 ANT

.

123 135 142 147 157 163 167 172 174 177 180 184 187 191 191 191 192 194 196 197 199

.

4.1. Copilul mic (1-3 ani) ............................................... 4.1.1. Relafiile dintre p%nfi ?i cop5 ...................... 4.1.2.Dezvoitarea fizicg (mqterea) ........................ 4.1.3. Dezvoltarea psihomotorie ............................. 4.1.3.1. Motricitatea genemi5 yi fin& ........... 4.1.3.2. Dezvoltarea psihicii ........................ 4.1.4. Gomportamentul ........................................... 4.1.5. Limbajul $i ~ensibi~tateanomale 1 ai in= 3arri ...................................................... T

4.1.6. Alimentatia .................................................... 4.1.7. Supraveghere ~i ihgrijiri ............................... 4.1.8. fngrijirea in cre$ .......................................... 4.1.9. Controlul sfincterelor .................................... 4.2.Pre~colarul(3-6 uni) ................................................ 4.2.1. Cre~terea greutztii. taliei $i perimetrului toracic .......................................................... 4.2.2. Dezvoltarea psihic5 $i social5. Limbajul ...... 4.2.3. Alimentatia .................................................... 4.2.4.Probleme de somn ......................................... 4.2.5. ingrijiri. deprinderi. performante .................. 4.2.6. Sportul .......................................................... 4.2.7. Mici probleme de educatie ...........................

5. R E P T E CULINARE 5.1. Produse industriale pentru alimentafia sugarului .. 5.2. Refete pentru sugar ................................................. 5.3. Refete pentru copilul mai mare ...............................
6. SCOLARUL MIC.ADOLESCENTUL 6.1. Scolarul mic ............................................................ 6.1 .1. Pkintii fa@in fat5 cu ~colarul mic ............... 6.2. Adolescentul ........................................................... 6.2.1. Dezvoltarea fizic5 ......................................... 6.2.2. Dezvoltarea psihosocial5 .............................. 6.2.3. Alegerea profesiei ......................................... 6.2.4. Dezvoltarea functiei de cunoqtere (cognitivg) ................................................... 6.2.5. Dezvoltarea moral5 ....................................... 6.3. Alimenta@a(~colar adolescent)....................... mic, ... 6.4. fngrllrri.................................................................... 6.5. Aer, soare, sport ....................................................... 6.6. Sexualitatea la copil ................................................

l.7.4. Hipertrofia amigdalelor $i vegetatiilor 294 adenoide ...................................................... 7.7.5. Vegetatiile adenoide ...................................... 7.7.6. Otitele ........................................................... 7.7.7. Laringita acuti .............................................. 7.7.8. Bron~ita acud ............................................... 7.7.9. Pneumonia .................................................... 7.7.10. Alergia respiratorie ..................................... 7.7.1 1. Astmul bron~ic ............................................ 7.7.12. Bron~iolita.................................................. 7.8. Boli ale pielii ~i mucoaselor .................................... 7.9. Obezitatea ............................................................... 7.10. Convulsiile ............................................................. 7.11. Accidente ~i intoxicafii ..........................................

7.COPILUL BOLNAV 7.1. fngrijirea copilului bolnav in familie ...................... 7.2. Rolul pZrinfilor ca ajutoare ale medicului ............. 7.3. Elemente de apreciere a stiirii de boalii .................. 7.4. Infonnatii ce trebuiefurnizate medicului ................ 7.4.1 . Examenul medical la domiciliu .................... 7.4.2. C2teva reguli de baz2 pentru ingrijirea copilului la domiciliu .................................. 7.4.3. Regimul alimentar a1 copilului bolnav ......... 7.5. Boli contagioase ...................................................... 7.5.1. Rujeola (pojar. con) ...................................... 7.5.2. Ruheola (pojfirelul) ....................................... 7.5.3. Varicela (vLsatul de v b t ) ............................ 7.5.4. Scarlatina ...................................................... 7.5.5.Tusea convulsivl (tusea rnZgikeasc5) ............ 7.5.6. Oreionul (parotidita epidemic5 sau infectia urlian5) ........................................................ 7.5.7. Hepatitele virale ............................................ 7.5.8 Tuberculoza ................................................... 7.5.9. Gripa ............................................................. 7.6. Boala diareicii acutii ............................................... 7.6.1. Supravegherea unui copil cu diaree .............. 7.7. Boli ale aparatului respirator ................................. 7.7.1. R5ceala .......................................................... 7.7.2. Rinofaringita acutli ....................................... 7.7.3. Anginele acute (amigdalitele acute) ..............

8. SA SE PREVINA! ESTE CEL MA1 BINE ............ 8.1. Copilul are nevoie de dragoste. Relafia manziicopil-tat5 ............................................................ 8.1.1. Medicul de familie $i/sau pediatrul ......... 8.2. Examene preventive ........................................... 8.2.1. Examenul nou-nzscutului in maternitate 8.2.2. Exarnenul clinic in perioada de noungscut in familie ................................................. 8.2.3. Examenul clinic la v2rsta de o lung ........ 8.2.4. Examenul clinic la v2rsta de 2 luni ......... 8.2.5. Examenul clinic la v2rsta de 4 luni ......... 8.2.6. Examenul clinic la v2rsta de 6 luni ......... 8.2.7. Examenul clinic la v2rsta de 9 luni ......... 8.2.8. Examenul clinic la v2rsta de un an ......... 8.3. VaccinZrile ......................................................... 8.3.1 Vaccinul BCG sau vaccinul contra tuberculozei ............................................ 8.3.2. Difterie. fuse convulsiv5 (vaccinul DTP) 8.3.3. Tetanus .................................................... 8.3.4. Poliomielita (paralizia infantil5) ............. 8.3.5. Haernophilus influenzae tip b ................. 8.3.6. Vaccinul antirujeolos ............................... 8.3.7. Vaccinul contra hepatitei B ..................... 8.4. Crestere. Dezvoltare. Evaluiiri ........................... 8.4.1. Dezvoltarea somatic2 (corporal5 fuic5) .. 8.4.2. Curbele de cre~tere .................................. 8.5. Criteva sublinieri despre alimentafie.................. 8.5.1. Primele 4 luni: perioada laptelui ............. 8.5.2. Din a 5-a lung: diversificarea .................. 8.5.3. Grupe de alimente ................................... 8 S.4. Reguli de alimentatie .............................. 8.5.5. Repartizarea meselor principale ~i gusdrilor ......................................................... 8.6. Projilaxia rahitismului ....................................... 8.6.1 . Medicamente ........................................... 8.6.2. Prevenirea anemiei carentiale feriprive ... 8.6.3. Tratamentul profilactic din timpul sarcinii, la mam5 ............................................ 8.7. Aprecierea dezvoltiirii neuropsihice la copilul intre 0 ~i 3 ani ....................................................

10. INDEX .......................................................................

349

I

B
1 ;

1 . 1 . i asteptarea unui copil n
nu este sigur5 dac5 a suferit de rubeolii, va fi testat5 ~i dac5 rezultatul este negativ se va efectua o vaccinare antirubeolicii. i n primele luni d e sarcinii marea majoritate a vacciniirilor pot avea urm5ri nefaste asupra Etului. Sii nu se uite un control stomatologic. Medicul obstetrician va trata cu minufiozitate bolile c5ilor genitale: infecfii sau infest5ri cu ciuperci (Trichomonas etc.). Folosirea mijloacelor anticoncepfionale. Cu 3 luni inainte de sarcinii se recomandii sii nu se mai foloseascii metodele anticoncepfionale (pilula, steriletul). Nu apar malformatii la fiit prin folosirea de hormoni care impiedicii ovulafia sau de sterilete. La unele femei se obsemii ins5 o prelungire a ciclului menstrual prin folosirea indelungat5 a pilulelor anticoncepfionale. Ca urmare, la astfel de gravide, nu se poate face un calcul precis a1 termenului na~terii. Folosirea steriletului nu are nici o influen@ asupra metabolismului hormonal, dar, uneori, pot apiirea modificiiri inflamatorii ale uterului. fn cazuri rare, folosirea steriletului poate duce la riscul unei sarcini extrauterine (sarcin5 in afara uterului). De aceea, gravidele respective sunt datoare sii se supunii unui examen ginecologic temeinic. Cu ajutorul metodei de control a temperaturii (dupii renunfarea la pilulii) femeia poate urmiiri evolufia ciclului menstrual, respectiv cdnd a avut loc imperecherea spermatozoidului cu ovulul. Testele yi metodele de computerizare nu sunt la indemha oricui. 1. Modul de via@ are o mare importan@ pentru desYqurarea armonioasii a sarcinii ~i a na~teriiunui copil sh5tos. Acceptarea examenelor medicale repetate ~i alimentafia corectii sunt d e mare importanfii. C d n m r e a se face periodic; plusul ponderal trebuie redus. Alcoolul qi nicotina nu sunt lipsite de pericol. La femeile fum5toare inveterate trebuie realizat un consum redus la cel mult 5 fig5ri pe zi, dac5 nu se poate suprima total aya cum ar fi ideal. Cele care sunt obi~nuite unele medicamente (de somn, de lini~te cu etc.) trebuie sii renunfe la folosirea lor. Nu se vor folosi laxative ~i purgative.

1 . 1 . 2 . Precautii pentru un copil

sdndtos
CBnd piirinfii doresc un copil, ei trebuie s i i - ~ i plhuiascii o sarcinii, l u h d precaufiile pentru asigurarea unei n a ~ t e r i normale. Sarcina, navterea ~i unele complicafii modificii total viafa de familie. Dac5 se hotkiisc sii aducii pe lume o nouii vietate, ei sunt datori sii ofere cele mai bune Sanse pentru o dezvoltare psihicii ~i corporal5 cdt mai bunii. In aceasd hotb2re i ~ au i locul, pe l h g i i starea de siiniitate a celor doi parteneri, toate problemele de relafii farniliale in cadrul ciis5toriei (legitimitate, armonie, meserie, resurse financiare). Un rol esenfial il are dorinfa ambilor pa'rinfi de a avea copii. Copilul nu constituie o solufie de rezolvare a unor situafii grele ci, dimpotrivii, eforturi ~icomplicafii. Copilul are dreptul necondifionat la dragoste qi la asigurarea ingrijirilor din partea ambilor p5rinfi. Starea de sa'na'tate. Mai ins, p5rintii trebuie sii-qi stabileascii in mod precis starea de shiitate. Femeia este bine s5 aibii sub 35 de mi, iar partenerul siiu s5 nu fie prea "haintat" in v2rst5. Peste v2rsta de 40 de ani este necesar un "consult (sfat) genetic". Medicul de familie va face un examen clinic general pentru a depista unele "supkiiri" ale shiidfii care pot determina riscuri cu urm5ri asupra sarcinii ~i naqterii. Mama va miirturisi medicului dacii are unele tulburiiri ca, de exemplu, dureri de cap, tulbur5ri de somn, probleme digestive, nervozitate, hemoroizi, varice etc. Neapkat trebuie declarate infecwle vezicale sau urinare, hipersau hipotensiunea arterial6, migrena, anemia ori alte deregl5ri ale shiitiifii.De asemenea, unele boli cronice pot avea urmiiri asupra copilului: hepatita B, hepatita C, boala SIDA, diabetul, astmul, hipertensiunea arterialii, bolile de inimii, de rinichi sau de tiroidii. i n sfkvit, medicul trebuie sii $tie d a d mama o b i ~ n u i e ~ t e sii consume unele medicamente. Operafiile chirurgicale absolut necesare ~iinvestigafiile radiologice se vor face numai cu avizul medicului obstetrician. C h d mama

Pentru menfinerea frumusetii corporale, gravida se va m i ~ c a mult in aer liber. Pentru cele care fac sport, practicarea in continuare se va face numai cu avizul ~i sub observafia medicului obstetrician. Daci se vor pune in practici cele enunfate rnai sus, mama va oferi copilului un start bun in via@. 2. Eliminarea riscurilor - sfatul genetic. CBnd pikintii se hotk-isc s i aibi un copil, trebuie s i cunoasci daci nu au balastul unei boli ereditare (moqtenite). Daci in familie existi handicapuri sufleteqti sau corporale, malformafii, avorturi qi nou-niscuti morfi, pirinfii sunt datori s i se intrebe daci sunt apti pentru a concepe qi creqte un copil. Daci sunt qanse de a navte un copil bolnav, este mai bine s i se renunte! De asemenea, daci sarcina a survenit relativ tilrziu, cu sau fir: avorturi spontane, la o vBrsti relativ intiirziati mai ales a mamei, se poate i n t h p l a s i se nasci un copil cu probleme. in astfel de cazuri este absolut necesar un sfat genetic, pentru a inlitura teama $i nesiguranfa. Cabinetele de genetics' au luat fiinti in oraqe mari in Institute pentru ocrotirea mamei qi copilului, in Clinicile universitare (copii qi matemititi) qi pe alocuri in cadrul unor fundatii sau cabinete particulare. Se incepe cu consultarea unui obstetrician care pe lBngi un exarnen aminunlit, trateazi afectiunile ocazionale ce ar putea avea urmki asupra produsului de conceptie. Scopul cabinetelor de genetici medical5 este de a limuri pe pikinti asupra pericolelor ce le implici bolile de c a u z i genetici. Pentru unele boli genetice, malformatii qi anomalii cromozomice sunt la indemBni teoriile lui Mendel; la altele se cunoaqte handicapul in functie de repetarea cazurilor. Multe boli sunt diagnosticate azi inainte de naqtere prin unele metode moderne (chorionbiopsia, ultrasunete, amniocenteza, fetoscopia). Unele defecte survin chiar in momentul fecundatiei, altele in decursul dezvoltirii embrionare; altele vor apiirea in urrna acfiunii nocive ale unor factori din mediul extern (boli, medicamente, substante toxice, radiafii etc.). in cele mai multe cazuri, tearna pirintilor este nejustificati qi consultul genetic ii face s i nu rnai aibi griji. in cazuri rare, cBnd survine acfiunea unui factor nociv din afari, medicul este obligat s i recomande intreruperea sarcinii. Decizia de a avea un copil, de a mentine sau intrerupe sarcina rimBne a pirintilor. Ei hotirisc daci se intrerupe sarcina sau de a o pistra cu riscul de a avea un copil handicapat, cu consecintele

corespunzitoare. in ultima situatie se va consulta medicul asupra posibilitiitilor terapeutice de tratament qi vindecare. Trebuie qtiut c i progresele medicale actuale nu s-au imbunititit prea mult in ce priveqte tratamentul bolilor genetice. De obicei, sfatul genetic const5 intr-o convorbire amiinuntiti cu medicul de familie, cu obstetricianul sau cu geneticianul. De bazi este intocrnirea unei anamneze cu schifarea unui arbore genealogic, cu toate informatiile despre sex, vksti, n u m b 1 copiilor, bolile mai frecvente, urgente medicale, vBrsta qi cauza deceselor atBt in familia birbatului, cBt qi a femeii. in alte cazuri sunt necesare examene temeinice ale cuplului, c2t qi unele teste de laborator. Uneori, pentru a se da un rispuns corect, se impune efectuarea unor examene de laborator. CBnd toate investigafiile de laborator qi examenele medicale sunt normale, este foarte probabil ca produsul de conceplie s i fie sinitos In caz c i sarcina s-a constituit cu ajutorul unor metode de diagnostic existi posibilitatea (parfiali) de a diagnostica un numk- de boli moqtenite, anomalii cromozomice, malformatii sau tulburiki metabolice. Consultul genetic nu oferi un diagnostic prenatal pentru garantarea unui copil complet sinitos. Naqterea unui copil este totdeauna un risc pentru o tulburare vizibili sau ascunsi (aqa-numitul risc de bazi). impotriva neprevizutelor viefii nimic nu este sigur. Actiunea nocivi a unei infecfii cu virusuri, incircitura cu radiatii sau consumul unor medicamente in primele siptimBni de sarcini trebuie cunoscute. In urma'toarele cazuri se recontanda' coizsultul (sfatul) genetic: - bk-batul $1 femeia sunt rude de sBnge; - unul din parteneri suferi de o boali condifionati genetic de o leziune corporali; - s-a niscut un copil cu un handicap; - in familie se manifesti boli moqtenite; - femeia a avut rnai multe avorturi spontane neclarificate sau naqteri de copii morfi; - femeia sau partenerul in momentul fecundikii au fost expuqi unei influenfe nocive ca: medicamente (de exemplu, toate medicamentele citostatice - impotriva cancerului), o dozi mare de radiatii ori substante otrivitoare; - cBnd femeia are peste 35 de ani, deoarece la viirsta inaintati a mamei existi riscul unei tulburiri cromozomice, indeosebi trisomia (sindromul Down).

!

3. Teste de depistare precoce a sarcinii. C h d nu apare shge~area lunarii, orice femeie se ktreabk "sunt sau nu Xnskcinatii?". Uneori menstruatia fntiirzie. Dintre cauzele care determin2 astfel de deregliiri amintim: o ciiliitorie, modificarea climei, soiicitkile psihice (supiiriiri, emotii, examene), folosirea anticonceptionalelor, unele fmbolniiviri.Fie cii dore~te un copil, fie cii se teme de o sarcin2 f2irii voie, femeia respectivii trebuie sii primeascii repede ~i sigur un riispuns la aceastii intrebare. Testul se bazeazii pe principiul cii fn urinii exist2 un hormon care dii o reac$e specific& Acest hormon se numeSte chorion-gonadotropins urnana' sji are o importan@mare k dezvoltarea placentei. Acest test este pozitiv fn 90-99%. Un rezultat negativ nu kseamnii neapkat cii persoana respectiv3nu este kskcinad. De aceea multe firme de medicarnente vPnd preparatul fn dou2 doze pentru a putea fi repetat dupii o siiptiimih& Un rezultat fals-pozitiv poate fi dat ~i de alte Muente cum ar fi: prezenw albuminei fn urin2 din unele bofi renale. fn concluzie, orice femeie trebuie sii consulte un obstetrician sau medicul de familie fn caz c2 menstrua$a fntiirzie peste 2 siipthiln.ni.Este important ca gravida s5 noteze data precis2 a ultimei menstrua@ 1 pentru calculul corect a termenului nqterii. Odad cu confirmarea terrnenului nqterii medicul obstetrician va face un examen medical amkunGt pentnt a cunoqte starea general3 a siin2tii@i gravidei. Un medic bun va rezerva mult timp pentru o convorbire amgnuntitii asupra tuturor problemelor. Medicul trebuie s3 cunoascii bine viafa personal%, bolile mo~tenite operatiile din trecutul qi prezentul qi gravidei. De un interes deosebit sunt evolutiile sarcinilor anterioare. El va nota data primei zile a ultimei menstruatii qi informafiile furnizate de mamii despre lungimea ciclului menstrual ~i va calcula terrnenul na~terii. 4. I~vestigafii. primul examen yi la urmiitoarele La consultatii de rutinii sunt previizute urmiitoarele investigalii: - Determinarea grupului sanguin ~i al factorului Rhesus (Rh) a1 celor doi parteneri. - Ti& anticorpilor formafi - dac2 a avut sau nu rubeol& - Hemograma pentru a stabili o eventual2 anemie. - Cre~terea greut2tii fn timpul sarcinii. - Miisurarea tensiunii arteriale.

- Controlul urinei (surnar de urinii), alburninurii (boalii de rinichi), unei glicozurii (diabet). in caz de suspiciune de infectie urinarii, se va efectua o uroculturii. - Medicul va controla picioarele gravidei pentru a depista edemele (umflarea membrebr inferioare prin acumularea de apii in tesuturi) ~ivaricele. - Apoi va pip% abdomenul pentru a urm2ri dezvoltarea utedui, va asculta biitiiile inimii gtujui, iar fn ultimele siipdmilni de sarcin2 va stabili pozitia copilului. Pe lgngii aceste examene de rutinii, in ultimul timp se recomandri cel putin dou2 examene cu ultrasunete (ecografia). - La sarcinile cu risc crescut se impune o supraveghere ~i o mai mare atentie, ad2ugilndu-se alte metode de examen, cum sunt: cardiotocografia, amniocenteza (punc$ia pungii amniotice), amnioscopia (examenul lichidului amniotic) ~i analize hormonde. Toate acestea se trec in carnetal de sgn2tate a1 gravidei. in caz de ciil5torii sau de schimbare de domiciliu carnetul de sh2tate ofer5cele mai importante informagii despre evolutia sarcinii. fn caz de urgeng cu ajutorul carnetului de gravid&, medicul va fi lihnurit imediat despre stadiul sarcinii ~i va putea ajuta cu succes pe copil.

1.1.2. Alimentatia gtauidei. S& mmdnakce pentru doi?
Dezvoltarea normal2 a Btului fn uter depinde fn mare miisurii de o comportare corectii a gravidei ~ i , indeosebi, de afimentatie. =itoarea mamii nu trebuie sii-qi modifice, k general, modul de via@ qi nici si? m i n h c e pentru doi. Gravida trebuie s&m2nhce dupii cum fi este poft2. Comportamentui alimentar ~imodul de via@ sunt fixate in f u n c ~ e nevoile neobi~nuite de ale c o p l u i . Gravideje pot sii aibii unele pofte acute pentru anurnite m h c h r i , pentru dulciuri, altele pentnt acrituri. Indiferent de acestepofte, gravida va avea grijii sii consume alimente cu muld v a t w e nutritivk Cantifatea de alimente, respectiv nevoile cdorice sunt pufin crescute. 0 femeie shiitoas5, *ii a fi gravid5 are nevoie zilnic de 2 200 kilocalorii sau 9 200 kilojouk. Aceastii ratie nu se modificii i"n primele

cartofii. ceea ce duce la ingrovarea fesutului grisos. brsnzi de burduf etc. Procentul necesar de grisimi inainte si in timpul sarcinii este egal. Dup2 a 4-a lung este necesar un surplus de 300 kilocalorii (1 250 kilojoule). gilbenu~ul ou are multi gr2sime. in grill. in naturi proteinele vegetale se giisesc in asociere cu vitaminele. hidrocarbonatele. somnul. salamurile slabe. vitaminele. care sunt de importanti deosebiti pentru organismul femeii insircinate. crapul. cremele pentru torturi $i pr5jituri. unii pesti (heringii. se consumi mai multe grisimi decit este necesar (cca 130 g). grisimile. cartofii prijifi . deoarece sunt uvor digerabile ~i au continut crescut in vitamine ~i acizi gravi nesaturati. sunca. in timp ce cele din plante nu-] confin decit paqial. substanfele minerale ~i fibre vegetale. laptele degresat (lapte normalizat cu 18-20% grisimi). vifel. Dintre acestea cel mai bogat este uleiul de floarea-soarelui. ingheiata. Daci lipseste numai unul din acizii esentiali. de germeni de cereale. . uleiul. Se vor evita brinzeturile grase sau s2rate (telemea de oi. in oala de presiune. ele servind pentru organism numai ca sursi de energie. iar d u p i a 4-a l u n i cca 80 g. smintina. Desi cu valoare biologici mai mici. Se preferi carnea slabii (vaci. unturi. brinz2). Acestea constau din asa-zisii acizi gmsi esentiali (de exemplu acidul linoleic).saliul. orezul necorticat). in acelavi timp grisimile sunt compuse din "pietre de construc$e7'. de soia si de dovleac. frigca. Cea mai mare proportie de grisimi se g 2 s e ~ t e slinini. Practic. Carnea ~i ouile sunt sursele cele mai bogate in proteine vi fier.Mama si copilul 4 luni de sarcin2. cartofii prijiti. Friptura de este bine s i se pregsteasci pe griitar. minzat. p e ~ t e l e slab ( ~ t i u c a . evitindu-se carnea grasi Si preparatele condimentate din came. Este important ca pe I i n g i aportul de calorii. GrZisimile sunt. giini). lapte ~i derivate. kefirul). salamul. Grisimile de vaci. mineralele ~i lichidele trebuie s2 fie in cantitate precis2 vi in anumite propoqii. laptele acru (zerul. piinea integrali. in caz c i gravida nu prezinti alergie la o u i ~i nu are o crestere a colesterolului. Alimentele cu gr2sime in cantitate mare sunt: untul. curcan. slinina. oaie si porc sunt mai putin valoroase pentru alimentatie. lintea). unele sorturi de ca~caval). maioneza. costifi afumat5. Proteinele constituie cea mai importanti substanfi de crevtere pentru corpul uman ~i indeosebi pentru organismul in crevtere a1 copilului. neindispensabili ~i mai greu digerabili de organismul uman. practic egale ca valoare. De asemenea. porc). nucile. Pentru gitit. soia. nucile vi drojdia. iaurtul din lapte degresat. brinza de vaci degresati. unele brinzeturi (telemea de oi sau bivoliti. care rezulti " urma I digestiei proteinelor animale ~i vegetale. un ou ~i 500 in1 lapte sau produse lactate (iaurt. mazirea. pistrivul).). toc2turile cu grisimi. respectiv nevoile totale cresc la 2 500 kilocalorii (10 450 kilojoule). Proteinele. apar tulburiri in formarea proteinelor corpului. furnizoare de energie. respectiv 25-30 procente din totalul alimentelor energetice. Femeia neinsrircinati si gravida in primele patru luni de sarcini au nevoie de cel mult 70 g de grisimilzi. smiintka. Grisimile animale contin o mare cantitate de acizi grasi saturati. In sarcinii nevoile cresc dupn' a 4-a lunii la 75 g/zi. Cantitatea necesari de proteine la femeie este de 45 glzi. urmat de uleiul de porumb. 0 mare parte din grisimi sunt continute in alte alimente (ava-zisele grisimi "invizibile"): carnea grasi. pui. de importanfi vitals pentru organism. unt. Plantele care confin proteine sunt leguminoasele (fasole. s i se controleze continutul in substante nutritive. prijit si salate se va folosi numai uleiul de plante. ciocolata. necesarul zilnic de proteine se asiguri prin consumul a 125-150 g carne. porumbul. proteinele de origine vegetal5 trebuie s i tie si ele in alimentatia gravidei. Se eviti. in general. cerealele (ovizul. din care trei pa'trimi trebuie sa' fie de origine animala' (carne. peFte. in special sunt foarte prefioase in alimentatie grisimile cu punct de topire coborbt (ulei). si carnea fripti in unturi. brinzeturile degresate (20-30 procente grisimi in masa inchegatii). Alimentele cu proteine vegetale trebuie consumate impreun2 cu proteine de origine animali. fiparul). oaie. va minca 4--6 o u i pe siptimiini. oua'). Proteinele constau din aga-numifii aminoacizi. deoarece in caz contrar ele deternlini anumite tulbur51-i cu urmsri asupra dezvoltirii copilului. Lactatele contin predominant proteine ~i calciu. Anumiti arninoacizi sunt absolut necesari pentru cre?terea si sinitatea general2 a organismului: o parte din acizi se numesc esentiali. pe I i n g i excesul de alimente cu confinut mare de grisimi. in primul rind. Proteinele de origine animal5 contin acevti importanfi aminoacizi. in ulei. Se va prefera carnea slab5 (giini.

. h perioadele cu boli gripale este nevoie de un surplus de vitaminii C. Hidrocarbonatele din alimentafie se giisesc sub formii de dizaharide. vitamine ~i substanfe minerale ~ide aceea se consumii nu mai mult de o datii pe zi. Varza. Confinutul in vitamine a1 fructelor ~i zarzavaturilor fine d e prospefimea. Se deosebesc vitamine hidrosolubile (B. care asigurii o protecfie foarte bung a vitaminelor ~i substanfelor minerale. in cantitiifimici sunt absolut necesare pentru menfinerea siiniitiitii. came sau pepe. biotina. niacina. briinza Camembert. B. Pentru gravidii se recomandii alimente cu substanfe de balast ca painea neagrii. fructozii ~i galactozii) i n t r h d in compozifia shgelui. care trebuie administratii sub formii medicamentoasii). descuamiiri. La masa de dimineap trebuie sii se consume ~i fructe sau zarzavaturi (tomate. E ~i K). Ele regleazii transformarea alimentelor ~i funcfionarea organelor. Hidrocarbonatele din fmcte ~i zarzavaturi confin vitamine ~i siiruri minerale. vitamina D cu ajutoml razelor ultraviolete. Unele vitamine pot fi produse de organism i n s u ~ i (vitaminaA din caroten. iaurtul. Excesul de hidrocarbonate se transformii in organism in griisimi ~i sunt acumulate sub aceast5 n form2 f corpul uman. pastele Binoase. viirsiituri. Supradozarea vitaminei A determinii pierderea poftei de miincare. Din luna a 4-a de sarcina" nevoia de alimente care confin vitamine creSte. Orezul. Consumul crescut de dulciuri favorizeazii cariile dentare (se $tie cii gravida este predispusii la carii). in timpul sarcinii nevoile d e calciu. grupul B) se eliminii prin urinii. fructe. D. Nevoile organismului in aceste substante sunt in cantitiiti mici qi de obicei se giisesc din b e l ~ u g intr-o alimentatie normalii. nucile. Zilnic sunt necesare '/z litru lapte. ca ~i celuloza care constituie substanfa de sus@nerea plantelor. amidonul din tot felul de plante ~i animale. in timpul sarcinii se b b u i e cii predispun la malformafii ale copilului. ca~cavalul. in lipsa lor apar o serie de tulburiiri qi de boli carenfiale. oxigen (vitamina A. ca vitamina C ~icomplexul B trebuie cuprinse in alimentafia zilnicii. nu este nevoie sii se consume preparate medicamentoase de vitamine (in afar2 de vitamina D. Alimente bogate in calciu sunt: telemeaua. ca qi tumefieri ale ganglionilor ~iarticulafiilor. Calciul ~i fosfoml sunt necesare indeosebi organismului copilului pentru formarea sistemului osos ~i a dinfilor. in fiecare zi este bine sii se consume alimente neprelucrate. oligozaharide s a u l ~polizaharide ~i prin digestie sunt i transformate in monozaharide. tulburiiri ale stomacului ~i intestinului. pciine integral6 zarzavaturi. B12~i vitamina C) ~i liposolubile . Este posibil (dupii unii autori) sii determine malformafii ale inimii ~i ale sistemului nervos central. felina (riidiicina) ~i piitrunjelul confin cantitiifi mici de calciu. spanacul. Este bine sii se foloseascii congelatoml. Hidrafii de carbon sunt definiitoriicei mai importan@ ai energiei necesare activitiifii musculare.. guliile.se dizolvii in griisimi (A. durata depozitei ~i modul de pregiitire. Pentru viitoarea mamii este foarte necesarii prevenirea "riicelilor". calcifieri in rinichi ~ivasele de sBnge. a v h d grijii ca in dieta zilnicii sii fie prevkute alimente cu vitamine. miirirea ficatului. Dacii gravida se h r b e ~ t corect ~id a d nu e are vreo boalii carenfialii. Cea mai mare parte a vitaminelor sunt parpal degradate prin luminii. 350 g de hidrocarbonate acoperii circa jumiitate din nevoile calorice zilnice. Celuloza este necesarii regl&ii activitii@itubului digestiv. vitaminele C. acidul folic. panea albii nu confin substanfe de balast. Surplusul de vitamine hidrosolubile (C.Hidrocarbonatele (glucidele). Mtaminele sunt substan* care. brcinzci. acidul pantotenat. ardei gras etc. garnituri etc. fmcte ~i sucuri proaspete. pBinea Graham. ele constituie "pietrele de construc@eflca zaharuri simple (monozaharide) in diferite stmcturi ale organismului. Supradozarea vitaminelor A ~iD (hipe~itaminozii) duce la tulburiiri grave. usturoiul. crude. complexul B. laptele. fosfor qi fier sunt mai mari. . De asemenea. C ~i K). fmcte ~i zarzavaturi. Substan.ele minerale ~i oligoelementele sunt absolut necesare pentru procesele metabolite ale organismului.). Alte vitamine. simple sau in amestecuri (salate. brBnza de vaci degresatii.. in sarcinii trebuie consumat cu cca 20 g mai mult. Corpul le folose~te numai sub forma cea mai simplii de hidrocarbonate (glucozii. Hidrocarbonatele rafinate (zahbIl) nu confin s b I r i minerale ~i vitamine. in acest gmp sunt cuprinse diverse dulciuri. B2. Gravidele trebuie sii consume zarzavaturi proaspete sub form2 de salate. vitamina K prin activarea bacteriilor intestinale). un ou. viirsiituri.). E ~i K) ~i sunt sensibile la ciildurii (prin fierbere sau coacere se distrug vitaminele B. Supradozarea vitaminei D duce la lipsa de p o M de mancare.

cel mai util pentru E t este laptele (0. de regulii. Apele minerale fiirii dulciuri nu sunt oprite. Dintre ba'uturile alcoolice. de foarte multe ori se ajunge la o anemie. tei. Ceaiul negru ("chinezesc". carnea grasii. Acestor copii trebuie sii li se administreze zilnic sare cu iod (tablete): Lichidele. Ce alimente sunt contraindicate? Se vor evita alimentele bogate in griisimi: sliinina. Se vor consuma alimente proaspete sau congelate. fn general. rinichii nu funcfioneazii bine la unele gravide.5 litri.5 llzi). Nevoile zilnice de sare se condifioneazii de refinerea apei in corp.). fructe sau zarzavaturi uscate sau deshidratate qi in nici un caz fructe sau riidiicinoase conservate cu sare. dacii nu au confinut prea mare in sodiu. Atenfie mare la etichetele de la apele minerale deoarece unele confin mult sodiu! Iodul.). dar fbii multii apii gazoasii qi nu cu multe dulciuri. peqtele qi giilbenuqul de ou. gemurile. . muqefel. Frecvenfa naqterilor premature este net crescutii la marile fumiitoare. in miezul verii. miirirea volumului de sgnge. Nevoia zilnicii de lichide este de circa 1. formarea edemelor qi creqterea greudfii corporale. Se vor evita biiuturile distilate (fuica. la recomandarea medicului. mai ales in ultimele luni de sarcinii. pentru cii nici un alt aliment nu confine cantitatea de calciu necesarii acoperirii nevoilor organismului femeii insiircinate. griq.) indulcite cu miere sau zahiir in cantitiifi mici. Alimentafia obiqnuitii acoperii. Mulfi autori susfin cii resorbtia fierului este favorizatii de consumul concomitent de sucuri cu vitamina C.. din cauza transpirafiei nevoile de lichide sunt mai mari. Sunt foarte indicate ceaiurile de plante (chimen. fier qi vitamina B. Iodul este important in organismul uman pentru construcfia tiroidei. in ambele situafii se continua tratamentul. in unele cazuri (rare) la recomandarea medicului. Sucurile de fructe sunt foarte bune pentru digestie. varza acrii. duc2nd la instalarea hipertensiunii arteriale. Dacii gustul laptelui simplu nu-i place gravidei se poate adiiuga cacao sau se pot face amestecuri de lapte cu cereale (orez. Tiroida fiitului incepe sii funcfioneze dupii a treia lung de sarcinii. anason. Rafia zilnicii de sare este de 5-7 g la femeia neinsiircinatii. De multe ori anemia nu poate fi corectatii numai prin consumul de alimente. dulceafa. Persoanele care obiqnuiesc sii mWince mai siirat ajung sii aibii mai multii apii in fesuturile corpului qi sii incarce circula@a inimii qi vaselor. in interesul copilului. dureri. c2nd cresc nevoile de iod ale viitoarei mame. telemeaua. Astfel de diete nu asigurii rafia optima de proteine cu valoare ridicatii. De asemenea. Din cauza pierderilor de s2nge prin menstruafiile lunare. la majoritatea femeilor nu sunt acoperite nevoile de fier printr-o alimentafie obiqnuitii. ci trebuie administrat un produs medicamentos. se va reduce la minimum numiirul de fig&i fumate zilnic. brsnza topitii. este necesarii o dietii cu alimente bogate in fier: carnea (mai ales ficatul). cartofii priijifi qi in glucide: zahiirul. in p r a noastrii sunt zone cu populatii ce prezintii miirirea glandei tiroide (guqa = struma) qi unii nouniiscufi se nasc cu guqii. ca: salamul. muriiturile. Fiecare gravida trebuie sii stie cii dieta compusii numai din vegetale nu asigurii substantele necesare pentru propriul siiu corp qi rnai ales pentru a1 Etului. priijiturile cu sare (saleurile etc. se va administra calciu sub forma de medicamente. lapte sau derivate de lapte (brsnzii. In ultimul timp au a p k t articole qi chiar ciiqi care preconizeazii o alimentafie exclusiv vegetalii. Dintre lichide. 0 alternativii o constituie extractele de drojdie de bere qi dieta cu sare =ii sodiu. De aceea. Problem alimentafiei cu vegetale. De multe ori preparatele de fier ^hnegrescscaunele qi din@. "rusesc") ~i cafeaua se pot consuma cu moderafie. maioneza. Sodiul qi clorul favorizeazii refinerea apei in fesuturi. Ceaiul rusesc consumat la mesele principale impiedicii preluarea fierului din alimente. excesul de macaroane sau orez. din diverse motive.Csnd gravida nu poate consuma. alunele siirate. calciu. 0 atenfie deosebitii trebuie acordatii consumului sa'rii de buca'ta'rie (clorura de sodiu). mierea.. whiski-ul etc. iaurt). fn zonele cu guqii endemicii este bine sii se foloseascii sare cu iod. mend etc. Mai dificil este tratamentul c h d gravida are nepliiceri digestive: constipafii sau diaree. nevoile. Din piicate. balon&i.) sau cu fructe (suc saulqi pulpa) proaspete. Dacii fumatul nu se poate opri complet. insii. Fumtul trebuie exclus complet in cursul sarcinii qi liiuziei. in sarcinii prin micile pierderi de ssnge ~i prin fierul ce este furnizat de ciitre mama Etului. coniacul. vinul de bung calitate qi berea pot fi consumate in cantitiifi mici. qunca. se reduce consumul de lichide. De aceea se vor evita alimentele prea sk-ate sau finutein saramurii. Unele temei sunt adepte convinse ale alimentafiei cu vegetale. fulgi de porumb etc. vodca. este nevoie de cantitiifi mai mari de lichide. peqtele &at.

struguri. la baza acestor simptome st5 o tulburare de ordin psihic. lapte bstut. care va indica un laxativ uSor. in general salatele de crudit5fi cu ulei ~i unele fructe (prune. oleu de parafin5 sau lactoz5. Va'rsa'tura matinula' (de dimineafii) se combate cel mai eficace prin luarea micului dejun in pat. Anemia. Eventual va lua lactozii (2-3 lingurife pe zi) dizolvat5 in ap5 sau lapte. i n caz d e anemie carential5 se administreaz5 preparate de fier. Un alt remediu este oferit de mestecarea d e dulciuri consistente sau gum5 de mestecat. De asemenea se recornand5 ca gravida s5 se miste mult. se renunffi la toate prescripiiile dietetice. un avoa sau o naStere prematur5. . cariile dentare.~formeze obiceiul i de a incerca s5 aib5 scaun in fiecare dimineag dup5 micul dejun. se poate face cu doze rnici de atropin5. gravida va consuma un mic amestec constituit dintr-un ou moale. La unele gravide. iaurt. gusturi anormale si lipsa poftei de mincare. Se vor evita excesul de dulciuri. laxative u ~ o a r e care confin lubrifiante vegetale. manifest5ri ale unei alimentatii defectuoase. dar nu s5 mbBnce "pentru doi". Cazurile rnai grave.preparate din cereale integrale. n deoarece acesta din urm5 este. obezitatea. Ce alimente trebuie sa'fie prezente in fiecare zi in alimentafia gravidei: .fructe. se interneaz5 in spital. floricelele. de obicei. sedative. smochine). la indicafia medicului vitamina D ~i eventual un preparat din polivitamine. Nesatisfacerea ''poflelor" nu prejudiciaz5 Etul ~inici nu duce la avort. o lingur5 de ulei de miisline ~idon5 linguri de miere de albine. . p u t h d provoca la femeile predispuse. zarzavaturi crude ~i piine integrals). gravida va primi. deoarece aceste medicamente nu actioneaz5 numai asupra intestinului. de fapt. vks5turi. inghefata. pe nemhcate. pentru stimularea peristaltismului intestinal.vegetale. Se folose~te gam5 intreag5 de medicamente: o antispastice.ta. . lipsa apetitului. "primul servit". Alimentarea gravidei poate f i stcinjenita' in primele luni de sarcina' de grefuri. Pentru a ameliora gustul alimentelor se va recurge la b o r ~ l5miiie ~i la . portocale. dup5 care va bea un pahar de ceai cu pBine neagr5.la masa de prcinz va consuma ~ i l s a u compoturi de prune uscate sau pere ~i salate de crudit5fi. pepeni. oboseala. Este recomandabil ca gravida s 5 . i n caz de subalimentafie carenfele ating mai intii pe mam5 ~i numai E cazuri grave pot afecta Etul. iar dintre hidrafii de carbon se vor alege cei cu valoare biologic5 mai mare.diminea. sunt. in timpul sarcinii. Nu se va lua fik-5 aviz medical nici un laxativ (sau purgativ). alcaline.circa 1/2 litru lapte (sau echivalentul s5u in lapte sau brinzeturi). c k i a i se asociaz5 cu timpul ~i o sete puternic5. Foamea ~i setea pot fi comb5tute prin ingerarea de salate ~i fructe proaspete. Dac5 greap ~i v5rs5turile se prelungesc in timp. produse de patiserie. Medicii indic5.un ou (dac5 gravida nu are colesterolul crescut). fructe (prune. . va apela la medicul obstetrician. la multe femei apare o tending la constipafie. care genereaz5 o stare de nepl5cere temporar5. Se recornand5 regimurile bogate in substanfe zise "de lest". Pentru a o combate se vor consuma de preferin@ legume fierte sau sub formii de salate ~i vegetale crude. se instaleaz5 un apetit crescut. adic5 acelea care confin din abundenp celuloz5 (fructe. care necesit5 un tratament de specialitate. Gr5simile ~i proteinele nu vor d e p 5 ~ i rafia normal5. Viitoarea mam5 trebuie s5 se sature.came sau peSte. Cum pot f i tratate va'rsa'turile ~i greaJa gravidei. Gravida va m h c a numai ce-i place ~i ce nu-i "face r5u". Uneori. iar sarea se va reduce in general. vitamine ~i fier. pere) ca ~iconsumul zilnic de orice cruditsti sunt eficiente. i n rezumat. *Tratamentul saliva~ieiexcesive (sialoree). . pere. cu un confinut bogat in proteine animale. de obicei.inainte de a merge la culcare va mBnca fructe. Combaterea constipafiei. femeia gravid5 va primi o alimentafie echilibrat5. ci ~i asupra uterului. ap5rute in timpul sarcinii. in caz c5 nici una din sugestiile de rnai sus nu au fost eficiente. odati5 cu evolufia sarcinii. ciocolata ~i bomboanele.pr5Jiturile. arome culinare. Mai recent s-au ad5ugat antihistarninicele de sintez5 ~iunele tranchilizante. De asemenea. . . se va incerca urm5torul regim: . care insofeqte greafa qi viks5turile sau unele curiozit5fi ale apetitului. . decalcifierile. Nu se va consuma peste skat. piine neagr5. Dacii indicafiile de mai sus nu sunt eficiente. unde se impune echilibrarea hidroelectrolitic5 prin perfuzii intravenoase. care se vor folosi ins5 numai la recomandarea ~i sub supravegherea strict5 a medicului.

deoarece duc. Femeia care doreqte copilul accept4 cu satisfacfiestarea in care se &$ consideri c i este dernni s i fie dorid. Femeia kskcinati nu va ingriji niciodad membrii de familie sau alte persoane care prezinti afecfiuni purulente.Mama @ copflu1 Constipatia. de obicei. de profilul sufletesc al mamei in devenire. De altfel. la infundarea canalelor sudoripare qi pot favoriza formarea de furuncule. Dupi baie. Curifirea organelor genitale se face cu miqcki dinainte Enapoi. intruc2t in ultima perioadi gravida transpiri mult. pentru a evita murdwea sau infectarea regiunii vulvare. spre zonele anale. Orice plagii cutanata' infectatii (eroziuni zemuinde. tjntind seama de modificWe organismului. Examenul urinei se face la indicatia medicului. de climatul efectiv din familie. Igiena corporals riguroasi. de asemenea. pentru c i pot declanqa contracw uterine. in vederea crutiXrii rinichilor. in general. Sub influenfa homonilor sexuali (gonadici). este accesibili la relafii intime naturale qi o kctinti orice . Femeile care transpiri mult se pot pudra cu talc sau cu pudri pentru copii. dificultate la urinat). toate obiectele folosite de gravid5 vor fi strict individuale. Igiena organelor genitale externe. sub s h i etc. ea se va spaa rnai bine cu un burete k afara ckii. Nu se aplici pe piele creme sau unguente. aplicati pe fata intern2 a coapselor.s i bea in jur de 1 litru de lichide pe zi (lapte + supi + api + ceaiuri sau sucuri de fructe). dorinfa sexuali creqte. virsiturile matinale qi gusturile anormale dispar. La primipare. 1. libidoul qi orgasmul sunt diminuate. este in cantitate rnai mici sau miroase ur2t qilsau daci mictiunile se insotesc de senzafii neplicute (usturimi. dupi luna a IV-a de sarcini. putihd declanqa contractii uterine. Se recornan& b%le generale cu api cadu@(^mtr-ocadi bine curititi qi dezinfectati) sau duqurile cildute. Infecfiile pielii. fierte. care astupi porii qi impiedici eliminarea secretiilor cutanate. 1Pn ultirnele si3ptarndni de sa I gmuida va do&i oingurl in pal A 1 I . folosind un lighean sau o cidi@. In orice caz se va evita cu strictep contactul cu persoane care prezind pligi purulente. in jurul organelor genitale.3. Comportarnentul sexual este diferit. ceea ce contribuie la mirirea suplepi acesteia qi la activarea circulafiei. D a d k ultimele siipdmhi de sarcinii gravidei 3 este greu s i intre qi s i iasi din cadi. de mediul cultural-educativ in care triieqte. Se vor folosi numai comprese sterilizate sau bucifi de p2nzi fini. Nu se folosesc deodorante in regiunea axilari. pustule) va fi semnalati medicului qi tratati cu promptitudine qi meticulozitate. in timpul sarcinii se produce o creqtere a secretiilor vaginale. organele sexuale sunt rnai vascularizate. Pielea gravidei fiind mai sensibili. indeosebi in ultima parte a sarcinii. La multe femei. Curiitenia s i ingrijirea corpului Curiienia qi ingrijirea corpului joaci un rol deosebit. g2t. tiierea unghiilor qi schimbarea frecventi a lenjeriei de corp qi de pat sunt deosebit de importante. spilate bine qi cilcate cu un fier bine incins. care. aceste secretii provoaci uneori iritafii locale. dureri. in lipsa instalafieide baie este obligatorie spaarea zilnici cu ajutorul unui lighean insisthd asupra cutelor pielii (sub qi k jurul mamelelor. Duqurile vor fi frecvente. nici la inceputul sarcinii nu se vor efectua dec2t la prescripfia strict5 a medicului. subsuoar$ zonele din jurul organelor genitale). Folosirea closetelor publice se va face cu deosebiti griji pentru a evita infectiile. De aceea se va face toaleta extemi cu a p i cildu@ ~i sipun zilnic qi dupii fiecare scaun. Urina. vezicule. sipunul obiqnuit va fi inlocuit cu un s2pun neiritant (de buni calitate). Organele genitale externe nu se curi@ dec2t dupi ce m W l e au fost bine spaate cu api caldi qi sipun. mama este datoare: . Prin abundenfa lor.s i se adreseze medicului de indati ce urina este rnai inchisi la culoare. rnai ales la inceputul gestatjei. .iar s h i i devin rnai sensibili (mai dureroqi). vaginul este rnai umed (mai bogat in secrefii). frigapde vaginale sunt complet interzise k ultimele 6-8 sipthtini ale sarcinii. care au fost spaate sau dezinfectate k prealabil. insi. Pentru prevenirea accidentelor (prin alunecare) se va pune in cadi o rogojini sau un prosop aspru. B%le reci sau fierbinfi sunt interzise. nu are nici o se&cafie patologici. pielea se fricfioneazi uqor cu un prosop aspru.

deformki ale corpului. fafa pitati etc. Daci aceasti secretie se usuci pe mameloane. Nu se poarti sutiene prea strinse pentru c i acestea sanjenesc cre~terea normali a sinului in timpul sarcinii. iar la altele (putine) se noteazi negativisme fati de sarcini. daci gravida are griji s i nu creasci prea mult in greutate. datoriti schimbkilor fizice (cre~tere mare in greutate. Ele se pot reduce la minimum. la unii biirbafi apare un sentiment de gelozie fati de noul "rival". Mameloanele indurate se ung cu cremi cu lanolini $i se acoperi cu tifon.1). apar dureri ~iro~ea@: aceea se vor spila de de mai multe ori pe zi cu a p i ciilduti.manifestare afectuoasi.Masajul sdnilor. dorinfa sexuali scade sau inceteazi. Majoritatea biirbatilor sunt neajutorati.~ingrijeasci i dinfii in mod deosebit. Tratamentul stomatologic poate fi efectuat in tot cursul sarcinii. majoritatea femeilor gravide devin partenere fascinante. 1. se interzic: consumul excesiv de dulciuri rafinate. O d a t i cu crevterea lunilor de sarcini. . Mameloanele mici. au greturi. in timpul sarcinii. contractii uterine. Unii medici indic5 aplicatii de lanolin5 sau de cremi in zona vergeturii. Daci femeia acordi o prea mare importanti fitului. Este de datoria femeii si-1 faci pe sot s i inteleagi c i nu este neglijat ~i s i simti atit in timpul sarcinii c i t ~i dupi navtere c i ii este de mare ajutor. Gravida trebuie s i . uneori se constati singeriri ale gingiilor. incerciind s i i fie aduse afar5 (fig.). se spali mameloanele cu api cilduti ~i se acoperi cu tifon steril. Vergeturile de pe abdomen. Sbnii ~i mameloanele (vezi pag. Spre s f i r ~ i t u l sarcinii. Fig.) unele gravide devin neatractive. retractate sau ombilicate vor fi masate cu m i ~ c k de rotatie ~i tractiune. Aceasti frectie constituie pentru piele cel mai bun fortifiant si face s i se reliefeze mameloanele. La femeile cu antecedente obstetricale ~i la cele cu tulburiri (pierderi de s h g e . La inceputul sarcinii multe femei sunt obosite. Daci apar fisuri. ne~tiind cum s i se comporte. care trebuie protejat. se pot declan~a contractii uterine etc. Se impune o igieni riguroasi a gurii. Viata de familie bazati pe iubire va continua ~i in timpul sarcinii. c i t si fricii ca actul sexual s i nu diuneze copilului. hcepind din luna a 1V-a de sarcini poate surveni o secrefie lichidi din mameloane.) se eviti orice contact sexual. La unele perechi. Cu efecte bune sunt biile de aer ale sinilor: de 1-3 ori pe zi gravida va sta culcat5 cu sinii descoperiti ciite 2-3 ore. 40) se spa15 in fiecare zi cu api ~i un sipun moale ~i se Sterg cu un prosop mai aspru. dureri de mijloc etc. Anestezicele se vor folosi numai cu avizul obstetricianului. Alti biirbati simt c i in legitura sot-sotie se interpune "a1 treilea". 1. dintii sunt predispu~ila carii. Gravida va alege un tip de sutien care s i ridice sBnii si care s i evite comprimarea mameloanelor. fngrijirea dinfilor. sunt surprin~i nea~teptata de lor pasiune. birbatii se simt mai legafi din punct de vedere erotic. insotite de masaj zilnic de 10-15 minute. folosirea pastei de dinti cu fluor ~i un consult stomatologic. de miere ~i de bomboane "lipicioase" dupi masa de seari. in ultimele 46 siptimini inainte de navtere este bine s i se inceteze relafiile sexuale (orificiul uterin se l i r g e ~ t e pot ~i produce genneni. Datoriti modifickilor psihice ~i a fonnelor pline. In astfel de cazuri se aplici comprese cu tifon in conul sutienului pentru protejarea hainelor. Se eviti consumul excesiv de dulciuri. Reactiile sexuale sunt diverse. La unele femei apar probleme in ceea ce prive~te rolul de "mami qi iubiti". 1. comportamentul sexual a1 multor birbafi se schimbi: dorinp de a iubi fizic se pierde at2t datoriti schimbkilor fizice ale femeii. Eventual se sectioneazi vWurile unor sutiene mai vechi pentru a evita compresiunea mameloanelor.

alpinismul. gravida nu va f i opriti s5 practice sportul cu care este obiynuiti. in ultimele luni de sarcini vi se datoresc creyterii aciditifii sucului gastric. o ciliitorie este bine veniti pentru corp qi psihic. cu drumuri neasfaltate. In alegerea garderobei se va tine seama. tenis. morcovi. mama va lua. Hemoroizii constituie o complicatie frecventii in cursul sarcinii.1. se pot administra prafuri alcaline (se va evita bicarbonatul de sodiu). Sportul ~i ca'la'toriile nu d i u n e a z i gravidei sinitoase. Mijloace de transport. In cazul vizitelor ?n fki tropicale. pireuri sau fierturi de ytevie. Cel mai bun mijloc de circulafie este avionul. Se va purta inca'l$a'mintecu tocuri joase. daci se apreciazi de fiecare dati riscurile ce le implici pentru marni yi copilul neniscut. Accentuarea acestui fenomen trebuie semnalat medicului obstetrician. deoarece poate constitui semnul incipient a1 unei toxicoze gravidice. Se va evita imbricirnintea strbnsi. Din luna a VIII-a de sarcini. Mici probleme d e s&n&tate Arsurile de stomac (pirozis) apar. 1.). industria textili pune la dispozifia pavidelor o gami intreagi de obiecte de imbrichinte. de asemenea. chiar in cazul cilitoriilor lungi.I fmbra'ca'mintea. de comoditatea imbricirnintei. fn general. dar nu se va neglija nici aspectul estetic. yoga. Gravida nu va folosi centura de siguranfi. Se formeazi prin compresiunea produsi de fit asupra venelor din bazin. Pentru perioada de sarcini din ultimele luni. salati de cruditifi (ardei gras. urzici sau spanac. Lenjeria de corp va fi lejeri yi. dar in nici un caz cele de perfoman@. La locul de vacanti gravida se va interesa de adresa unui cabinet de obstetrics yi a maternitifii celei mai apropiate. Mijlocul cel mai simplu de a combate arsurile const5 in a bea mici yi repetate cantit2fi de lapte. In primele 3-4 luni. pe cbt posibil. 0 mare parte din sporturi. orice cilitorie poate duce la o navtere prematuri.4. vibrafiile avionului de la decolare yi aterizare putGnd declanqa contracfii. dar mai ales in caz de pericol de naytere prematurk se interzic toate sporturile care pot produce aluneciri. Dar nici cu avionul nu se permit deplasirile in ultimele 4 s8ptimiini de sarcini. schiul nautic. De obicei. arsurile se Pnsotesc de eructafii (eliminhi de aer pe guri. Se exclud sau se reduc din alimentafie: biuturile alcoolice. se recomandi bii cildufe yi tratament cu supozitoare pentru combaterea durerii. cideri. daci nu este prea obositoare. alimentele piperate. fusta-sarafan combinati cu mai multe bluze. Cel mai comod mijloc de transport este trenul 5u locuri rezervate din timp. sporturile yi cilitoriile vor fi autorizate de citre medic. in fiecare caz. rnai ales cele cu miyciri ritmice. patinajul. iahting. Se va acorda importan@ igienei locale. In mod o b i ~ n u i tse foloseqte automobilul propriu. popice. PGni in luna a VII-a se poate merge yi la sauna (reduce din incircitura vascular& favorizeazi o buni sudorafie). de preferat la clasa I. schi fond. felin5 etc. Vacanta va fi numai de relaxare yi in locuri unde sunt asigurate conditii de igien5 yi de civilizafie. in locuri izolate. pe l h g i incomodititile aduse de cildur5 qi schimbirile de 16 - mediu sunt necesare adesea unele vacciniri (febra galbeni) sau tratamente (malaria). fn bagaj. in siptimbnile dintre luna a V-a yi a VII-a. Se prefer5 rochia sac. din bumbac. Nu se vor purta cordoane. Sunt riscante vacantele petrecute la cort. Nu este bine ca gravida s i conduci. Daci aceast2 metodg nu d i rezultate. siriturile la trambulini. schimburile metabolice. rbgbieli) qi de gust acru in guri. zguduirea corpului: skiturile. care nu are efecte nocive asupra fitului. acriturile. de obicei. . Se va prefera imbricirnintea cu yireturi sau cu cus5turi ce se pot desface pe misuri ce sarcina progreseazi. Dupi fiecare or8 de mers se va face un popas pentru ca gravida s i se poati miyca pufin la aer. Se recomandi: plimbMe in aer liber. girnnastica vi inotul. sfecli. previn yilsau inlituri contracfiile uterine yi trombozele. f i r i leg8turi telefonice. cilkia. in primul rbnd. sauna poate fi pennisi cel mult o dati pe s i p t i h 2 n i ~i cu obligafia de sta pe treptele de jos. influenpazi favorabil inima ~i circulatia. fnainte de naytere se mai poate planifica o cilitorie de vacanti. care nu sunt inofensive pentru fit. Ascensiupile pe munfi yi "aventurile" sunt contraindicate. Sunt pennise cu pruden@: drumetia. unguente anestezice sau comprese reci aplicate local. printre altele. de asemenea se combate constipafia prin consumul de fructe. mersul pe bicicleti. cafeaua. Daci sarcina evolueazi fir8 complicafii. carnetul de urmikire a1 gravidei. a c5ei greutate cade numai pe umeri. dansurile clasice.

dimineafa inainte de scularea din pat. datorita crevterii in volum a abdomenului. Vaginitele din cursul sarcinii nu se trateaza cu spZil5turi vaginale. Astfel de umflaturi apar. dupa mai multe ore de stat in picioare vi dispar dupa repaus la orizontal. Scurgerile vaginale (leucoreea). s-a descoperit c2 f2tul poate fi . va stain pozifie orizontala cu gambele ridicate mai sus (fig. Gestoze. tulburilri de vedere. Amefelile ~i le~inurile intAlnesc uneori in cursul se sarcinii. in zilele noastre ia navtere o disciplina nous. se vor purta ciorapi elastici sau se va aplica o fa@ elastics. Gravida nu va lua un medicament care nu i-a fost recomandat de catre medic. care studiazg efectul factorilor de mediu inconjurator asupra produsului de conceptie. din cauza unui aport insuficient de calciu. in cea de a doua se impune efectuarea unei uroculturi vi tratament corespunz2tor. de obicei. Dupa navtere.tulburarea vederii. ca un cerc strdns pe cap). grefuri ~i vksiituri) pot fi semnele unei gestoze. fie unei cistite (infecfie bacterians a vezicii).vksaturi persistente. se apeleaza de urgentfi la medic: . in cazul in care secretia este abundenta vi se insotevte de o eroziune a colului sau de o infectie micotica vaginala vi senzatie de mdncgrime.2). Daca apar in sarcina mai avansati vi daca se insotesc de alte simptome (crevterea tensiunii arteriale. datoritg pericolului introducerii unor germeni infectiovi.pierderi de lichide din vagin. Unele medicamente au efecte vatiim5toare asupra embrionului. ridicarea in v&l picioarelor vi flectarea genunchilor sau prin sprijinirea cu putere a degetelor de la picioare de tiiblia patului sau de un perete. Se poate obtine disparifia imediati a cilrceilor prin masaj local.febrii. iar sub gambe va pune o piitura inf"vurat8 ca un sul.dureri de cap permanente ('Tn c a s c r . . . fn prima eventualitate nu se face nimic. I /1 I in timpul noptii va dormi pe un pat cu saltea perfect orizontalii. fn aceste cazuri. se pare. Durerile sacrate (de $ale) sunt determinate de modificarea pozifiei corpului in vederea schimbsrii centrului de greutate. Gravida trebuie s5 respecte urmgtoarea regula: on de cdte on exista vreun dubiu asupra nenocivitatii unui medicament este preferabil s2 nu fie hat.sdngeriri vaginale. Varicele membrelor inferioare apar frecvent in timpul sarcinii. Incglwntea cu tocuri inalte vi ingrijirea sugarului pe un pat sau o mas: scundi favorizeaza aparitia durerilor de mijloc. cu perna mica. gleznelor sau altor regiuni ale corpului in timpul sarcinii se poate produce prin: Presiunea exercitata' asupra venelor iliace. Gravida va evita s lucreze mult in picioare vi. Medicamentele ~i sarcina. Astfel. edeme. mdinilor sad$ picioarelor. in caz de hipocalcemie se vor lua preparate de calciu vi se va consuma mai mult Iapte. Cdrceii de la nivelul muvchilor gambei apar din cauza pozitiei corpului care modifica solicitarea grupelor musculare ale gambei vi. . Nu au nici o importanfa clinica qi nu trebuie s2 o neliniqteasc8 pe gravida.umflarea fetei. EdemaGerea (umj7area)picioarelol. Se impune un tratament medical riguros vi urgent. 0 accentuare moderata a secrefiilor vaginale este absolut normal8. fafa. Se vor evita elasticele circulare Cjartiere) pe gambe sau coapse.Exercitii pentru gravida cu varice ale membrelor inferioare. Efectul factorilor de mediu. duchd la apar3ia de malformatii. 2 . 1. Concomitent se poate constata prezenta albuminei in urina vi crevterea tensiunii arteriale. . Fig. edemele nu se limiteaza la membrele inferioare. varicele regreseaza sau dispar in ktregime. 1. ci pot cuprinde mdinile. spatele vi peretele abdominal. . . Semne de alarma':daca apare una din manifestirile mai jos notate. de cdteva B on pe zi. Repausul la orizontal pe o saltea perfect orizontala ~i dura poate inliitura in parte acest neajuns. La sarcinile ulterioare varicele pot reapkea vi se pot agrava. se impune un tratament energic.Micfiunilefrecvente din timpul sarcinii se datoresc fie compresiunii f"tu1ui asupra vezicii. fiind determinate de compresiunea exercitata de uterul mirit asupra venelor bazinului.

1. pot fi periculoase pentru . Aqteptarea unui copil prin prisma unor calcule reprezintii o atitudine necorespunziitoare din partea mamei. Exist%. iar pe de a l d parte.1.Mama $ capflu2 influentat d e zgomotul din preajma mamei. determinii de multe ori conflicte biologice.1. Refularea dorintelor fireqti (de intemeiere a unei familii. unele femei sunt inci at2t de copiliiroase qi au o nevoie at2t de pronunpti de fi iubite qi tratate ca un copil. ci qi de comunitatea de idealuri (sociale. Igiena psihicii Dorinta de a avea copii existii la orice femeie skiitoasii qi este izvorild din natura ancestral2 a femeii. insist2nd at4t asupra pregiitirilor materiale. profesionale) ale familiei. etape in timpul c3rora femeia. Garantia pentru o evolutie normal2 a sarcinii qi pentru dezvoltarea unui copil sk2tos este constituit2 nu numai de s2n2tatea biologic2 a pikintilor qi de conditiile materiale oferite de societate.h viata femeii se impun in mod imperios problemele legate de relatiile sale cu sexul opus qi de instinctul de perpetuare a speciei. pe de o parte. 1. datoriti unei c2snicii nereuqite. Un cuplu a 2 copii alc2tuieqte numai o incercare equatii d e a avea o familie: aqa-numita "familie conjugali" ~i nu o familie propriu-zis2. medicul qi asistenta de familie in munca de educatie sanitari. oricare ar fi pregiitirea intelectualii.totuqi. copilul ar urma s2-qi insuqeascii qi s&qi duc2 la hdeplinire toate visurile nerealizate ale mamei. Asupra tuturor acestor pericole.Gravida va evita contactul cu persoane riicite sau bolnave de o boalii infectioasii.5. din instinctul de conservare a speciei omeneqti. Faptul c2 femeia lucreaz2. dorinta de a avea copil qi un sim@miint de implinire. organismul s h ii "reaminteqte" Erii incetare destinul siiu natural. de incomoditiitile legate de venirea copilului. h timpul sarcinii qi aliipt5rii. teama de dureri. inc4t nu se simt capabile de a deveni mame. Asemenea femei doresc copilul ca un fel de compensatie. Copilul ar reprezenta mijlocul prin care s-ar consolida c2snicia. psihice. comportamentul social qi intregul ansamblu de idealuri ale femeii. deoarece copilul care a fost adus pe lume h vederea atingerii unui anumit scop. h c2siitoria precoce. care duc la o anumid stare de neliniqte. frecvenp biitiilor inirnii Etului creqte atunci c h d in jurul gravidei este zgomot. chiar dacii se face in numele unor afirm& pe linie profesional2. iar sfera activititii sale este extrem de apropiatg de aceea a bgrbatului. Mai tiiniu. nu o impiedicii s2 doreascii un copil. Unele infectii care nu produc mamei nimic deosebit. se simte chematii mai mult pentru alte indatoriri. morale qi chiar sociale. Se int4lnesc qi gravide la care dorinp de a avea un copil este generad de o via@ nesatisEcud. de limitarea propriei libert2ti. pentru diverse ratiuni. teama de implicaple de ordin material. De fapt. Medicul de familie qi asistenta de familie sunt obligati s2-qi concentreze atentia mai ales asupra primiparelor. Apare adesea deziluzia. Unele regret2 c2. t r w e sufleteqtilegate de maternitate trec pe primul plan. Fkii copii. exisd. propria persoanii va trebui sii treacii pe un plan secundar. De cele mai multe ori. odatii cu venirea copilului. Cirteva indicatii generale . sperantele qi teama cu care aqteapd copilul. nu rezolvii nehtelegerile din ciisnicie. din motive de ordin personal sau moral. a greqelilor pe care multi le regredm din p2cate prea tiiniu. Aceste qtept5ri p o d in ele germenii viitoarelor dificultifi h relatiile mam2-copil. oric4t de echilibrati ar fi. morale. de plusul de muncii. sperhd sii g5seascii o m h g s e r e in singurhtea lor. de maternitate). toate aceste atitudini se rezolv2 odatii cu naqterea copilului. De o importang deosebid sunt reactiile sufleteqti ale mamei in ceea ce priveqte dorinp. trebuie sii insiste familia.6. pe care le vor vizita mai des. De exemplu. orice gravidii. Femeia se mlizeaz& pdn c h i d e deuinefdcitlii prin rnaternitati - Dup2 ce a trecut de perioada de creqtere qi de maturare sexual%. grupul familial nu este complet inchegat qi nu p a t e s&qi indeplineasc2 toate functiile. tr2ieqte o perioadii de aqteptare cu o multime de semne de intrebare. se tip2 sau gravida este emotionati. c4t qi asupra stikii sufleteqti cu care aqteapti primul copil. Prin manifest5ri periodice (menstruatiile).

I. localuri etc. in raport cu viitoarea navtere. In tot tirnpul respirl linivtit (inspir5 pe nas.Gimnastica gavidei. ficut sul. e .I. 3 a). practicarea sporturilor violente).in caz c2 lucreazg in mediu toxic sau in ture de noapte.). Urnerii r5rn2n lipifi de sol. picioarele l2sate s5 se d e p a e z e conform greut5tii lor. .Nu va frecventa locurile aglomerate (sgli de spectacole. gavida respirl linivtit. . . 1. brafele lbate lejer. fir2 a se expune mult la soare.). Aceeavi relaxare muscular2 total5 se poate realiza in pozifie culcat2 pe o parte. . este s2 aibg convingerea cg aceasta reprezintg un fenomen absolut fiziologic.Pozifia culcat pe spate.1. Experienfa aratg ins2 cg nici la ele actul navterii nu se petrece mai uvor decbt la femeile complet neantrenate. 4 . . mai ales in primele luni de sarcing (rubeola. Urnerii se sprijinl pe sol.). 3. .la inceput fiecare exercitiu se repet5 numai de 2-3 ori. 1. astfel incdt capul s5 atingl solul cu regiunea occipital5.3 .in timpul exercitiilor gravida nu va purta sutien. 1. 3 . . herpesul etc. 1. Erg indicatie medicalg.gravida nu trebuie sg oboseasc2 prin gimnasticg. Mernbrele inferioare flectate. va fi transferat2 la o muncg cbt rnai uvoarg.Nu va lua nici un medicament fgrg avizul medicului. I .Va evita exercitiile dificile ~i activit2tile care solicitg eforturi deosebite (ridicarea de obiecte grele. . . . odat5 cu inspiratia. Sub ceaA se aveaz5 o pem5 rnic5. Arnbii genunchi sunt lgsafi s l "cadri" intr-o parte pdn5 ating podeaua.1.exercifiile se vor executa pe un plan dur. Mernbrele inferioare u$or d e p b t e . profund. . care pot transmite unele boli parazitare (toxoplasmoza etc. . b. expir5 pe gur5). Bratele vor fi u$or dep5rtate de corp.4. Fig.durata totalg pentru o vedinfg nu va depgvi 15 minute (se pot efectua 2 ~ e d i n fpe zi). complet relaxat5 (fig.Va cguta s2-vi asigure un somn de 8-9 ore in fiecare noapte vi cel pufin o or5 de repaus in pozitie orizontalg in timpul zilei. urmikind distensia abdominal5 in inspir $i revenirea cu relaxare in expir. Sub plica genunchilor se qeaz5 un puivor de pern5. Fig. conform legii sau indicatiilor medicului obstetrician. degetele u$or flectate. Reguli de bazg pentru gimnastic2: . Spatele rela:at urmeazi cdt trebuie aceastj rnivcare. deoarece gimnastica gravidei vizeazg antrenarea acelor grupe musculare $i ligamente care nu sunt incluse in antrenamentele sportive obi~nuite.fgt. Respirafi lejer $i incercafi d urm5riti cum. Gimnastica gravidei Femeile care au practicat mult sport inainte de sarcin2 ar putea crede c5 gimnastica gravidei este inutilg pentru ele. Nu va sta in picioare timp indelungat. . 1. .Va sta cbt mai mult in aer liber.Gravida se culc5 pe spate. Mi~carea repet5 se de cdteva ori de fiecare parte (fig. de-a lungul corpului. se destinde nu nurnai rnusculatura abdominal5 antenoar5 $i lateral& ci $i plan~eul ba~inului (perineul). Fig. .6).). unele virusuri gripale. . pantofi (vezi fig.Va intra in concediu legal de natalitate. urcarea rapidg a sc2rilor.7.Va consulta periodic medicul obstetrician. 3. a).Va evita jocul ~icontactul cu animale necunoscute (pisicg etc. Ti in acest caz. 1. 6 .Nu se va supune la nici o investigafie radiologicg. alergarea.in ultimele 2 luni va incepe preggtirile pentru copilul avteptat. cel mai bine pe podeaua acoperitg cu un pled: .Atitudinea cea mai potrivit5. eventual ochelari.

Apoi. tiilpile aplicate pe sol. fi repaus.2. respectiv tatiil ~i mama. 1. Membrul inferior drept se ridicg intins. 1. care ii asigurii toate conditiile ~i substantele necesare dezvoltiirii. Fig. a urmeazii na~terea. ulterior. 6 . Dupii 9 luni de sarcinii.5. 1. apoi in regiunea l o m b d (fig. Atitudinea mamei si a tatrilui fat& d e n ~ t e r e a copilului h detenninarea siiniitiitii fiintei umane sunt douii evenimente importante: Primul. pe cat a fost de aqteptatii. in timpul sarcinii ~i na~terii Gtul este intr-o total% unitate cu mama sa. Apoi capul se apleaca. ceafa ~i spatele formeazg o linie dreapa. 1. Se repet5 de mai multe ori. capul. cu palmele sprijinite pe sol. concep@a.5. Se repet5 de mai multe ori (fig. care. Transferafi greutatea din regiunea lombarg (mijlocul) in regiunea coccisului (noada). pe at& vine de repede ~i de nepreviizut. b). se execut5 miycki de rotafie din glezng. hgrijiri in maternitate 1.urma~ii au toate lor ~ a n s e l ede a deveni indivizi siiniito~i.---. 1. A1 doilea eveniment hotZriitor este naFterea. sunt s k i i t o ~~i nu transmit din patrimoniul lor i genetic vreo triisiiturii ereditarii bolnavii.5. PoziQe culcat pe spate. iar spatele se rotunjeqte (ca pisica) yi se revine la pozifia de repaus. i n s o ~ de atiitea speranp ~iindoieli.2. in urma unei hgrijiri corespunziitoare.apoi se coboara incet la sol. in poziGe vertical&. UrmeazSi aceeqi miycare cu membrul inferior st2ng.dacii cei doi genitori.Pozifie in genunchi. Premisa de bazii pentru un echilibru psihic a1 mamei ~i pentru o . a).PoziGa culcat pe spate. inainte de a cobon^ piciorul. brafele htinse.--- Mama s copT1utf Fig. inzestrati corespunziitorh vederea desQur3rii normale a htregii lor existente. Membrele inferioare flectate. procesul prin care ia fiing este un nou individ ?in m a fecundatiei ovulului de cstre spermatozoid .1.

. Misiunea tata'lui fnainte de naqtere. . < < . : <. unitatea dintre ea ~i Et... . de nofiuni greqite culese de la persome neinifiate (colege de serviciu. au niiscut copii =ii incidente gi accidente. mai nepregititi deciit generafiile din trecut.c&:. de Johann Wolfgang Goethe. Ceea ce s-a spus despre atitudinea psihicg a marnei fa@ de copil este valabil nu numai in timpul sarcinii. hnprejurarea aceasta.:. femeia trebuie sii incerce s5-1 facii sii participe la triiide ei *ii ca aceasta sii devinii o obosealii.: .. aqadar.-.?>e.. .. . 7-8. < > . fn majoritatea cazurilor el aratii o bucurie cu totul legitimii. . c h d Etul "miqcii" prima dat& CLnd copilul este prea dorit. . La acestea putem adiiuga qi faptul cii unele femei ajung sii nascg epuizate fizic qi psihic.%$. La capitolele despre sarcinii s-a vorbit despre igiena psihicii a gravidei.. ntptii de tradifiile transmise altidati din gu& in gurii in orice familie de ciitre mame qi bunici. ". deopotrivi de riispunziitor de viitoarea naqtere.. se mai intlilneqte uneori qi lipsa dorintei de a avea copil. care sg-1 permitii sii infeleagii bine gi sii urmeze prescripfiile medicului qi moaqei.:.. 0 bung relaxare muscular5 a mamei nu se realizeazii intr-o stare de incordare psihicii. Imediat dupg naqtere. iar pe de altii parte complicati prin angajarea in via9 trepidanti a secolului a1 XX-lea este.. . Soful va trebui. lucru care va fi folositor multor copii niiscufi dupg minem1.:... . iar ingrijirile au fost corespunziitm in timpul sarcinii...:. i ? .. Teama este htrefinuti de lipsa de informare privind naqterea. Tatiil va f i foarte emofionat qi angajat cfind reuqeqte sii "prindii" mi~c5rile fitului.. Orice femeie trebuie sii porneascii de la constatarea cii la majoritatea femeilor naqterea se desfiiqoarii normal. .. . Chiar in condifii total fiziologice.-. rude. El are un rol de susfinere fa15 de mamii. Va fi tot aqa de interesat de evolutia fitului. mama trebuie sii fie piitrunsii de adeviirul cii naqterea este un proces fiziologic. Despre evolutia unui copil care a suferit la naqtere nu se pot face afirmafii categorice decLt dupii o perioadii oarecare de timp. > p .'..%% 2:. .:. din punct de vedere psihic qi al inifierii. . in mgsura posibilitiifilor.. .: r : i . :. este bine ca tatil. s-o liniqteascii. Bunicile qi striibunicile noastre.. femeile din moqistrhoqi.. prin condijiile moderne din maternitifi q i prln organizarea intregii asistenfe a mamei qi copilului..:.. Trad. Dacii fgtul adus pe lume a fost zgmislit de parteneri sbiitoqi. ? 3-: + : i. nu exist% motive de ingrijorare...3. Or.. 1967.. un a1 doilea om de valoarea lui Goethe! De aceea femeia trebuie sg fie infomati qi sii posede unele notiuni despre naqtere. orice mamii ar fi miindrii dacii ar navte indiferent cum. . . care este informat asupra trecutului mamei qi asupra modului cum a decurs sarcina. . .. ci qi pentru actul nqterii. . moaqe mediocre. Femeia "modernF. . acesta le rezolvii rapid qi eficient. _ _. : Q dezvoltare normalii a sugarului rezidii in felul cum mama recunoaqte inhntrul ei acest biosistem. :::'... in preajma naqterii. Editura pentru literatud.:.. Pe Ihgii frici..:. .:. sii-i insufle speranfii qi optimism.... la intrarea in maternitate. Accidentele din trecut se datorau lipsei de maternitifi qi nepriceperii moqelor empirice. m i r e permmenti. in cursul "durerilor de facere" (travaliu). .: 3 . toate primejdiile de odinioarii au d i s p k t . % . . . deoarece bunicul dinspre mamii. Naturalefea.:. urmiirind modul cum evolueazii indicii de dezvoltare fizics... m-am nkcut aproape mort qi numai prin numeroase sfor$h de tot felul am izbutit sii viid lumina zilei.:. a angajat. se intLmplii.. .v. .-. primarul Johann Wolfgang Textor.? . ingrijiri corecte) multe din urmiirile acestor incidente sau accidente se inliiturii cu timpul. .. .: . citiim din opera autobiograficii "Poezie ~i adeva'r" a marelui scriitor gerrnan Goethe: "prin lipsa de dibiicie a moaqei. .. inclusiv in situafiile in care au survenit unele incidente. . rnoqitul s-a 'Tinnoit" indeajuns. . Sunt nenumiirate cazuri in care oameni celebri au prezentat o suferinfii la naqtere. <:-cp... mama trebuie sii aibii incredere in foqele proprii qi sii fie convinsg cii prin devotamentul ei (alimentatie la siin. r r.Astizi in stadiul in care a ajuns medicina. din f i h e qi romane de senzafie care+ condimenteazii deznodiimLntu1 cu intLmpl5ri tragice legate de naqtere etc. . .. chiar dacii apar situafii nepreviizute. travaliul reprezintii o solicitare considerabilii a intregului organism.. . : 2 + . a folosit concetifenilor mei. . Ca un caz demonstrativ.$. un mamoq qi a pornit la introducerea qi innoirea moqitului. care implineqte qi dii confinut fiinpi umane de sex feminin. prin via@lipsiti de cumpiitare triiitii piinii atunci. in plus.. sii fie un participant activ la preparative.!Z. .:.. .. in care rudele mele au dat dovadii de ingrijorare. firescul qi seniniitatea lor au constituit sprijinul covgrqitor in trecerea cu bine a acestui eveniment. >.. ...+ .. de Tudor Vianu. * ..). ins$ ca viitontl tat2 sii fie prea neliniqtit qi sii inconjure pe sofia Din "Poezie ~i adeva'r". Aceastii perioadii este tulburiitoare pentru femeie. .+. drept urmare a acestei intilmpliki. Multe femei au azi o teama' in fapi actului nqterii..i.C<. _ _ . Cu un obstetrician priceput qi conqtiincios... .. -. .. psihicii qi motorie.Goethe s-a niiscut la 28 august 1749.-. . . 3 : p ..:">.5:e..:<. pag. la riindul ei..

sop1 este o povari suplimentari pentru femeie. se vor schimba toate "tabieturile" de p l n i acum. h multe farnilii gravida trebuie s i s u p r t e singuri neliniqtile. cel pu@n. atlt de angajati in societatea moderni. chiar d a c i el gisevte c i "asta nu-1 privevte". Cum se declara' copilul la Oficiul sta'rii civile Noul cetgtean trebuie s i fie declarat in primele 14 zile dupi navtere. se va schimba programul nu numai a1 zilelor vi siptimlnilor ce urmeaz& ci a1 intregii vie@a celor doi parteneri. femeia. Rolul tamui este de colaborare. nu vor fi lkati s i vini la maternitate din cauza agitatiei lor. tatil este prezent numai fizic. tiiniira femeie este nevoiti s i se inchisteze in singuritate din cauza dezacordurilor din familie. am s i prepar eu masa". Rudele vi prietenii trebuie s i se arate discreti. El are datoria s i contribuie la crearea unui climat familial destins. s i redevenim tineri. rolul sofului este destul de ingrat vi de controversat. ceea ce este rnai trist. Cei care sunt " r i c i r (cu guturai) se vor abgne de la vizite. izolarea este mai pu@ncompleti. o scrisoare va face tot aGta plicere. viitorul tati poate propune cu gentilete: "odihnevte-te. Adesea. Este bine ca so@a s i nu refuze acest lucru! Trebuie incetiienid concep@a c i in prezent participarea bkbatului la gospodikie s i devini o obivnuinp. unii nici nu incearci s i aibi vreun rol. Tam trebuie s i trGasci avteptuile vi speranple viitoarei mame. Fratii vi surorile nouniscutului. Adesea. Nou-niscutul va purta numele tatilui in cazul unei cisitorii legale. in timpul cdnd sofia este internata' in mtemitate. Chiar daci este singuri in cameri. Aceasti participare este deosebit de pretioasi in perioada de avteptare a unui copil. cici existi riscul contaminiirii mamei vi nouniiscutului. obligatiile casnice gi clteodati criticile. Ei nu vor sta mult tirnp. Este indicat ca vizitatorii s i fie cfit rnai putini. in zilele de viziti mamele au putini febrri. bucuriile ~isperantele ce le are in agteptarea copilului.cji pe intervale scurte. S-a vorbit multi vreme c i tatil "ajuti" pe mami in tot ce este in leggturi cu copiii. Vizitele la mtemitate h unele maternidti tatiil este autorizat s i asiste la naqtere. El se teme de un gest care s i fie nefast pentru Gt. el p a t e deveni acuzator vi pisiilog vi atunci sotia i se va desGnui din ce in ce rnai putin. in maximum 3 zile. vizitele tatilui vi ale celorlalte rude sunt permise in anumite zile . Aceasti declaratie se face la primkia locului unde s-a produs navterea pe baza buletinelor de identitate ale ambilor piirinti. daci sunt nrici. Din picate.cu avizul tatilui. La noi in pi nu s-a incetiienit acest obicei. a certificatului de cisitorie vi a certificatului constatator de navtere la maternitatea unde a avut loc nqterea. nu va putea face f a t i acestei indatoriri de bazi a o r i c h i cuplu uman. Este bine s i se informeze despre starea de s b i t a t e gi oboseal2 a mamei lnainte de a se duce la maternitate. de preocupiri. rnai ales c h d aceasta lucreazi. gravida nu poate s i impWveasci hdoielile. Aceasti formalitate p a t e fi indepliniti de tati. Clteodati. Vizitatorii vor evita d vin2 imediat dupi p r h z pentru ca mama s i se odihneasci putin. se va rearanja vi completa mobilierul. declaratia navterii vi a decesului se fac concomitent. in caz c i nou-nkcutul a decedat imediat dupi naqtere. du-vi giseqte rostul vi. Daci mediul familial admite pe viitorul copil. de ^&hare la "jugul" comun a1 crevterii qi formiirii urmqilor. Soful poate avea un rol in treburile casnice ale sotiei sale. nou-niscutul va primi numele tatiilui daci acesta il sa cu o solicitudine excesivi. in cazul unei "cisitorii nelegitime". trebuie s i ne g h d i m c i vor veni vi alte persoane. Nu se poate nega c i absenfa paterni influenteazi asupra stirii psihologice a femeii inskcinate. htro epoci in care ne liu& cu egalitatea sexelor. cisitoria a intrat intr-o noui fazi: de-abia acum incepe cbitoria adevkati. cu un mare adaos de griji. uneori ridicol. s i crevtem cu copiii novtri. insi. El ajuti la transformiirile care sunt adesea de %cut intr-un apartament. dintre rudele foarte apropiate (daci este posibil numai tatil). in loc de a fi stimulant. un indiferentism pentru viitoarea navtere. prezenfa unui tati este inconstand. in mod traditional. Mica & l m i de via@ va "risturna" vi va "umple" toati casa. F k i colaborare vi impirtirea eforturilor. odati cu venirea primului copil in familie.Mama copilul noui copiliirie. Un tati in devenire se simte stlngaci. adesea. Orice tat2 trebuie s i vtie ci. iar vizitele s i se faci in intervale vi conditii autorizate de conducerea maternititii. h zilele in care o simte rnai obositi sau nelinivtiti. rnai ales daci sunt vi al@vizitatori sau daci mama este internati intrun salon comun. Considerim c i acest i rol de ajutor nu este nici suficient v nici echitabil. ceea ce va duce la oboseala liuzei. qcolarii pot fi pwtiitori de boli contagioase. in astfel de cazuri. Pregitirea camerei se face 'Tn doi" sau. pistrlnd o atitudine distanti. din ce in ce rnai mult. de cheltuieli. Prin copii familia capiti continutul siu ffiresc vi cel rnai de pret. Prin copii incepem vi noi s i triim o .

Ele sunt conditionate ereditar ~i rnai putin de alimentatia din cursul sarcinii.n h u t Dup3 ce Gtul a fost expulzat din uterul mamei. dupi 3-4 zile rnai usc a t i . Semnele maturatiei corpului sunt: greutate ~i lungime normale. qi acoperitg pe alocuri cu un p e r i ~ o rfin (lanugo). medicul obstetrician cur%@ ajutorul unei sonde c3ile cu respiratorii superioare de mucozit3?i qi de resturile de lichid amniotic. recupereazii in 10 zile 46oog Circumferinp capului: 33-37 cm Circumferinp toracelui: 30-33 cm Circumferinp capului peste 4 cm fat5 de torace (suspiciune de hidrocefalie) Circumferinp capului cu mult suba toracelui (suspiciune de microcefalie) PoziGe. La examenul clinic rapid din sala de nagere. rotundi sau rombici Fontanela posterioari: 0. Marnele b a k e ~isolide au copiii rnai mari. Nou-n3scutul la termen are o bun3 dezvoltare a tesutului gras de sub piele.$i capul in extensie tate pe abdomen ("tripla flexie"). Recun noavterea se poate face fie la maternitate. testeaz3 unele reflexe (supt). dB 3 din picioare ~i suge bine (vezi "Ingrijirile noun3scutului in sala de napere" . picioare potrivi extensia ex*midtilor exuberante flec. 28). Cei rnai mulp nou-nsscufi. generalizad Vemix caseosa excesiv (indicatie de prematuritate) Vemix caseosa absent Culoare schimbitoare (sarcini dep&jiti) Turgor cutanat slab .tate in 3-4 zile. fie la Primkie. Nou-n3scutul ~ i p viguros. netedl. La fete labiile (buzele) mari MasurZtorz Lungime:45-55 cm Scade 10% din greuGreutate: 2 500. Dimensiunile sunt in general dependente de constitufia mamei.2. medicul verific3 dac3 nou-ngscutul prezint3 vreo malformalie vizibil3. s3n3to~i la termen. Dorniciliul legal a1 copilului va fi domiciliul legal ~i permanent (nu flotant) al mamei. cu resturi de secrefii briinzoase (yemix caseosa).1 CHID DE EVALUARE A NOU-NASCUTULUI (dups Nancy Coulter) N& o TulburS rmrmhore Varia(ii comurte TuMAlqiote 1. ciintiiresc intre ~i 2 800 g qi 4 000 g (in medie fetele 3 300 g ~i bgiefii 3 400 g) ~i au o lungime d e 48-54 cm (fetele in medie 50 cm. incepe s3 circule siingele ~i cordonul ombilical devine inutil. delicat5. moi I Fontanela a 111-a ( Fontanele bombate sagitati Capul succedaneum Cefalhematom sau deprimate Suturi lipite .2. Unghiile degetelor de la m%ni ~ipicioare sunt la nivelul sau dep3~esc v2hrile. Dezvoltare ~i pozitie simetrici a membrelor omoloage Piele Culoare rozl Epiderma este mode. Pete mongoliene generalizate Cutis marmorata Colectii purulente ce Nevl telangiectatici apar dupi clteva zile ("mu$cltud de (infectii) barzi") Pete~ii echimoze sau cauzate de traumatismul nasterii Icter dupii 24 ore Acrocianozi Milia Eritem toxic {rush.pag. ro~eap difuzl) Craniu Fontanela anterioari la 5 cm. TABELUL 1. un perimetru cranian d e circa 35 cm egal sau cu 1-2 cm rnai mult dec2t perimetrul toracic (de cele mai multe on). In corpul sgu c3ile respiratorii ~i alveolele. care in uter nu au avut nici o functie.Ce trebuie sr se stie i Probhe po&@ despre n o u ."recunoa~te". Mi~cZri "Pozifie fetall". se desf3~oar3. verificii organele genitale. adesea cu descuam~ Vemix caseosa Lanugo Turgorul este prezent Icter & primele 24 ore I Cianod centrall. acoperg pe cele rnici.arlechin P e t e ~ i ipersistente.5-1 cm (triunghiulari) Fontanele: plate. ascult3 inima ~i p l h h i i . Coapse in abducfie Hipotonie sau dimcapul este flectat rotate extern. finl.iar i caz contrar . Este o faz3 criticgin viap o r i c h i om ~i care trebuie s3 se desf3~oarerapid qi f3r3 dificultiti. are o influent%enorm3 asupra organismului. o piele rozi.pe a1 mamei. iar cele slabe au copiii rnai mici. Declan~area imediati a respiraliei in afara uterului. fn ace1 moment c ~ p i l utip3 puternic l qi respir3 aer pentru prima dati. Nou-nciscutul este cdntcirit ~i mzsurat. La blieti testiculele sunt man ~i se pot pip% in scrot. iar b3ietii 5 1 cm).

geadt H i e n prezent Anus Orificiul anal prezent.Murmurul vezicular este asimetric cunde R e s p w i e periodic% Apneea dep5qeqte Raluri la auscultaGe 15 secunde Dispnee.Lipsa cartilajului ca gin. protruzic (iese h afar5) Bontul ombilical la nqtere este albalbgstrui. lateral de linia medioclavicula1-5 Zgomotele I qi II net auzibil Abdomen Cilindric.superioG la semne de prematunivelul ochilor ritate Cartilaj palpabil Insertie joas5 (ca semn de anomalie cromosomic% qilsau renal5 Narine neperforate Secreee anormal5 Inim" 120-140 b5t%i/ minut Ritm regulat VMul este in spatiul IV intercostal stdng. greu de Hemie inghinal5 Erectie retractat Organe genitale feminine Labiile mici mai 1 mari decdt cele Pseudomenstruafie mari I Vernix caseosa fntre labii Labiile qi clitorisul sunt edematiate Meatul urinar este greu vizibil I I Labii fuzionate I Impenetrarevaginalii I Apnee de 6-15 se. anterioare $i posterioare sunt posibile Torace Coaste flexibile Mameloane supraApendice xifoid numerare observabil Glande marnare m5rite Secrepe lactat2 ("lapte de vr%jitoarem) Pectus excavatus (torace in panie) Pliimcini Murmurul vezicular se aude Numgrul de respirafii: 40-601 minut Respirafia abdominal5 este prezena Respiratiile sunt neregulate - Tiraj intercostal Expansiune asimetric5 Eritem perimamelonar Stem infundat Mameloane lateralizate Organe genitale masculine Testicule nepalpabile Ambele testicule palpabile Testicule palpabile in Hipospadias Orificiul uretral h canalul inghinal Epispadias capul penisului Preput neretractabil Smegmg prezend Hidrocel Preput aderent la Scrot mic gland. lucios.14 zile Ficatul este palpabil2-3 cm submargin. cade h 7. infectat Formatiuni abdominale anormale Distensie abdominal5 gi dup%mictjune Puls femural absent. uscat.coastelor Splina s e simte uneori subcostal s&kg Rinichii se palpeazti la 1-2 cm supra qi lateral de ombilic Pulsul femural este vrezent - Sufluri Bgtgile inimii: 100120 pe minut 140-180 b%&/minut in activitate VMul inimii plasat in alazonl Cardiomegalie Tahicardie Bradicardie Nus Fose nazale prezente Secrefie mucoas5 alb%.1. prufuz5 SalivaGe in exces Cute excesive ale pielii Mi@ri limitate Hiperextensie Distensie Balonare pe flancuri Bont ombilical inflarnat.subtjre Cur& Faringe Palat intact Salivatie minim% Hernie ombilicalg M i ~ c g r iperistaltice vizibile Distensie vezicalg glob vezical in zona suprapubianl Inclusiuni chistice Despicgtura buzei Sisau palatului (perle Epstein) Dinfi congenitali Nu trece tubul nasogastric Limb%mare. tahipnee. inegal Gat G3tul este scurt ~i gros Miqclirile laterale de ambele p%@. dup% 24 ore galben-brun. normal p h a t Anus imperforat .Mama $i capitut Ochi Ochi de regul5 sunt hchiqi Pleoapele frecvent edemafiate Culoarea este gri-albastrg sau gri-cilprui - - TABELUL 1. (contiruulre) Conjunctivitg chimic% (dupg medicamente) Hemoragie subconjunctivalg Pseudostrabism Secrepe purulent2 Cataraca congenital% Pliu mongolian Nu urm&e$te Urechi Inserfie cu mar.

Greutate la naFtere intre 1 000 $1 1 500 g sau naqtere din a 27-a plnii in a 30-a siIptgmiin5de sarcinii. ci in abdomen sau pe canaJ. &ire. El constiidintr-o construcfre special& cu un inveliq de plastic. Pavilioanele urechilor sunt moi. plasatiiintr-o secgie de terapie intensivii. Limitarea abducfiei 2. aproape tot corpul este acoperit cu o piele cu un perf~or foarte fin (lanugo). Babinski. Pliuri gluteale inegale Hipotonie Paralizii TremurBturi. pupilar. De aceea. Piele zba^~&a'. Cei care se nasc cu greutate sub 750 g prezintii riscul unor leziuni neurologice grave. reglarea temperatrvii corpului qi ap5areaAmpotriva infec@lor sunt deficitare. in proportie de 40-50 procente. dezvoltat sau este foarte subfire. Lu feti~e. cutele pielii Mpilor sunt slab pronknpte. mai &ziu se coboar5 la 32OC). Functiile*sale vitale ca: respiraNa. Moro. Greutatea la navtere este de 2 500 g qi/sau mai pufin. in timp ce cu 15 ani in urms numai circa 30 . Instalapi speciale asigurii o ternperaturii constantii (la inceput 36"C.RZLspunsuri variabile pucare. o anumitii miditate (50-60 procente) vi un anumit confinut in oxigen in a m 1 derespirat (21 procente). Prematurii se impart in diferite grupe: . dar cu un cap neobivnuit de mare (raportul inslfimea craniului f a g de lungimea corpului 1 la 3.Tremor ocazional tuate. unghiile de la degetele miiinilor vi picioarelor sunt subfiri vi nu ajung la vhrfuri.indeosebi cei cu o greutate de 800 phnii la 1 000 g. a. Sliibiciunea vi tulbur5rile funcfiilor organice fac ca viap qi shiitatea prematurului sii fie prirnejduite. Circa 20% din cei care supraviefuiesc riimiin cu.socotitii in intervalul dintre sf2rvitul celei de a 28-a dptiimlni de sarcinl qi i a 7-a zi de via@).Greutate la naqtere sub 1 000 g sau maipufin de 27 sZpta'mt2ni ak sarcind. . Prematurii din aceasti3 grupii supraviefuiesc. unde p a t e fi supravegheat.Sistem muscular schelebic Coloana vertebralg intact& ffirg Pliu simian in palm5 curburi accen. Datoritii marilor progrese surverri-tein ultimul timp in medicing nou-niiscutul (perinatologie . p h i i c h d se ajunge la o oarecare maturaNe.Greutatea la naFtere tntre 1 500 ~i 2 500 g sau cu navtere dupii a 30-a siiptiimiinii de sarcinii.r o ~ i eTesutul de sub piele nu este . pB$it (mers automat). ca urmare a neform"& cartilajelor. Pentru a putea ~ipotonie Reflexe asimetrice sau absente Extensia (hipertonia) extremiti'ifilor C h d un nou-niiscut vine pe lume inainte de a 37-a siiptiimiinii de sarcinii.tulburgri de dezvoltare a corpului ~i psihicuiui. digestia. g2t tonic. testiculele nu sunt coborlte vi nu pot fi pipiiite in scrot. La 10-15 procente d~ntre copiii care supraviefuiau apiireau in cursul evoluNei tu1burk-i neurologice. Incubatorul a t e un fel de uter h artificial 5 care cu rnijloace medicale se inceard s5 se asigrure pentru o perioadii lungs condifiile oferite f"atu1ui in corpul mamei. Sansele pentru acevti prematuri depind de gradul de dotare a aparaturii medicde qi de calificarea personalului de la terapia intensivii. cu proporfii mici. f8rB deschideri Motricitate nor malg a membtelor inclusiv ale $01durilor Plante ("pidoare") plate ExtremiGti sirnetrice Nu tine capul (oblic) posterior Tripla flexie a membrelor Sistem nentos Reflexe prezente: clipit. este de regulii un prematur. Supraviepirea acestor prernaturi este In&e 70 vi 90 procente. "ochi de pilpuya" Spina bifida Polidactilie Sindactibe Luxa$e de $old 1 . se dezvolt2 f5r5 complicaNi qi vor-fi normali. Se aude un ''clic'' la abducpe (semnul Ortolrtni) 3. fa@ de 118 cht este la adult).micile labii (buze) nu sunt acoperite de mange Zabii. Lu ba'ie~i sacd scrota1 este mic. . Gradd nematuraNei se recunoavte dupii anurnite semne exterioare: Lungimea corpului de 47 cm ~i mai mica'. Lungirne inegdii 4. mioclonii din 100 nou-nkcuti puteau fi salvafi. nouniiscutul cu prematuritate de gradul LI qi LII este pus htr-un fel de E&@ (incztbator). vasele de shnge se v5d prin piele. 95% dintre a c e ~ t nou-niIscu$i supraviefuiesc in prezent. Cu cht greutatea la na~tereeste mai micii. cu atiit dificultii$ile sunt mai mari.

- - - - -- fi mai bine observat. Se observii "ascensiunea"ombilicului ~i a simfizei. deoarece lipsa de oxigen duce la leziuni ale creierului.dupii P.Propoqiile corpului in funcfie de v2rstii. (fibroplazie retroletalii). Pe de alt3 parte. la diferite v k t e (picioare in " 0 . nevoile de oxigen se vor asigura prin intubatie (un tub de cauciuc care se introduce prin nas piing la trahee . nu au putere sii bea. Mama s coPltui-i .intubatie endotrahealii . Ei primesc laptele in mici porpi printr-o son& de cauciuc care il duce de la nas p h i i in stomac. Folosirea acestor 1/6 Ii7 lnalJimea capului 1/8 nou-nascut 2 ani 5 ani 12 ani adult Fig. prea mult oxigen ln s h g e (hiperoxie) constituie un pericol pentru ochi cu lezarea retinei are o capacitate mic5 iar intestinul nu poate prelucra hrana. Ace@ prematuri vor fi alimentati prin sondii gastricii. .. cu monitorizare ce reasigurii $i regleazii biit5ile inirnii. inflamatia intestinelor (diareea). Grossmann.$i care este legat cu mici tuburi de aparatul pentru respiratie). 7.. fie prirntr-o imbolniivire a plhlnilor. cu sisteme automate de alarmii. nou-niiscutul este acoperit numai cu un scutec. La prematurii cei mai mici este necesarii alimentatia artificial& care constii in introducerea de substante nutritive sub form5 de infuzii printr-o venii direct in slnge. precum $i conformafia picioarelor respectiv in " X ) . Instalatia unui incubator este destul de complicatii. mi$c&ilerespiratorii. deoarece se pot produce infectii grave. 1. Nici un microb nu trebuie sii ajungii in corpul copilului. Uneori se adaugii o ciiciuli* tricotat5 $i botoqei pentru a fi mai bine apilrat de riicire. trecerea microbilor P slnge (septicemie) $i inflamatia n inveliqurilor creierului (meningitii) pun in pericol mare viap copilului. Compozitia substantelor nutritive $i a mineralelor importante pentru via@ trebuie calculate cu grijii. Pe de alt5 park stomacul solufii nutritive se va face cu piistrarea riguroasii a misurilor de igienii. in caz de tulbur&i grave ale respirafiei(respiratieneregulaa stop respirator) fie prin imaturitatea centrului respirator. Prematurii nu sunt incii apti pentru a lupta impotriva imbolniivirilor. infectiile rinichilor (pielonefrita). in functie de nevoile copilului qi pe baza examenelor zilnice ale slngelui. indeosebi concentratia oxigenului in s h g e trebuie controlat5 sub monitor. continutul in oxigen al shgelui.Bolile infectioase ca infectiile pliimlnilor (pneumonia). Multi prematuri nu au incii reflexul de supt $i inghitit.

3. Dintre numeroasele situafii care necesit5 prezenfa pediatrului amintim: . gata s5 intervin5 (medicii reanimatori au deja mdinile dezinfectate. s5-1 alimenteze. Ea poate de acum nu numai s5-1 vad5. trebuie s5 primeasc5 cel mai bun aliment ~i anume laptele mamei sale. rnai mult sau rnai pufin. Pe ldng5 acestea. Mama nu numai c5 are voie. Dismaturii sunt copii fragili ~i la ei survin adesea hipoglicemii ~ilsau hipocalcemii (sc5derea brusc5 a glucozei ~i calciului in sdngele lor).2. Dezvoltarea sistemului nervos central este legat5 de vhsta gestafiei ~i nu de greutatea corporal5. aplicarea de forceps etc. Cauzele dismaturit5fii sunt foarte diferite: o proasd funcfie a placentei datorit5 unei toxemii gravidice. La unele sarcini cu risc medicii se a~teapt5bs5 survin5 "probleme". . Ei se numesc dismaturi sau hipotrofici ("Small-for-date-babies". in unele maternit5fi pediatrul asist5 la naStere. La astfel s5 de situatii este necesarii o echipii specializatii. alcoolismul. r5cirea corpului. asa c5 .bolile Etului suspectate prin semne clinice sau prin examenul ecografic.). iar materialul de reanimare este preg5tit). contra cronometru. in cea rnai mare parte a cazurilor (90%) na~terile nu pun probleme de ingrijiri deosebite (reanimare etc."Mangelgeburt"). tabagismul.sarcinile premature ~i postmature.unele boli ale mamei (diabet etc. Mortalitatea perinatal5 este mai mare decdt la copiii eutrofici. este s5niitos ~i suge bine. Mangelgeburt) Unii nou-n5scufi cdntikesc la nagere chiar rnai pufin de 2 000 g. Adesea. . Acesta se potrive~tecel rnai bine nevoilor alimentare ale prematurului.Cdnd prematurul a ajuns s5 nu mai aib5 nevoie de sond5 gastric5 ~i poate s5 bea singur din biberon sau chiar s5 sug5 la sdn. La reanimarea nou-nliscutului. Suferinfa fstului poate fi depistatg in timpul na~terii prin incetinirea ritmului cardiac sau culoarea anorma15 a lichidului amniotic. s5-i vorbeasci. o sarcing la o primipar5 in vdrst5 etc. intkzierea primei respirafii. Orice nou-n5scut poate s5 se nasc5 cu unele deficienfe neaSteptate (malformatii. hematomul retroplacentar. Acum mama poate al5pta singur5 pe sugar. expulsia prelungitg. rnai ales ciind este vorba de o sarcin5 cu risc crescut. Dac5 ~ i . . natural. il va pune la sdn. infecfia @sau colapsul). Atunci cdnd prematurul a ajuns la gradul de maturitate incdt s5 renunte la incubator. circulara sau proccidenta de cordon.b5di ale inimii sau rni~ciixi respiratorii anormale etc.). pielea nou-niiscutului are o colorafie r o ~ i e intens5 ~i este acoperit5. este important pentru dezvoltarea prematurului ~i participarea fizic5 ~i psihic5 a mamei.sarcinile gemelare.ingrijirile nou-nhcutului in maternitate Activitatea pediatrului incepe in sala de navtere.2.putut p5stra laptele (prin a muls sau extragere cu pompa). nu se poate descoperi nici o cauz5. travaliul prelungit ~i dificil. acidoza. Aspectul nou-nGscutului in momentul na~terii.2. medicii se vor lupta cu timpul. mama va participa la ingrijirile ce se impun.3. ci s5-1ingrijeasc5. dacii acesta are putere s5 sug5. 1 . acesti nou-n5scufi au parametri normali ai dezvoltiixii psihomotorii. c5ldur5 ~i hran5 (mese rnai dese cu alimente corespunz5toare). d e ~sunt a d u ~pe lume la termen (dup5 40 i i s5ptiimiini de sarcinii). ci trebuie s5 viziteze zilnic pe copil. va fi scos din incubator ~iplasat in pat (uneori inciilzit). cu anoxia (lipsa de oxigen).). s5-1 mdngdie. 1. circular5 de cordon. Cdnd prematurul a ajuns sii cdnt5reasc5 circa 1 800 g. Dis maturul (Small-for-datebabies. o hipertensiune arterial& infecfiile. Cu mijloacele tehnice specializate ~i cuno~tinfele moderne despre diagnostic ~i tratament se pot asigura nevoile corporale ale organismului nematurat. ci numai rnai muld dragoste. . are o temperatur5 constant5 ~i poate s5 respire normal. poate fi lisat acas5.dificult5ti obstetricale: placenta praevia. Ei nu necesid ingrijiri intensive. 2 Cdnd prematurul cdnt5re~te 500 sau 3 000 g. cu un strat gros de gr5sime (vemix caseosa). respecdnd strict prevederile igienice. Factorii de risc.

e) Bratele ~i gambele sunt scurte qi ghemuite. impestript de puncte albegilbui . funcfiile diferitelor organe. stufos.glande care secreti grisime qi a1 c&or canal excretor este astupat (milium). depiqirea termenului de gestafie. Nqterea supune pe fit la o probi extraordinari. de perturbiiri grave ale funcfiilor vitale ale organismului. f&r3 ingrijiri cu totul speciale. totuqi. pielea nouniscutului este moale qi catifelaa. Cu toate acestea. $ minutele care urmeazi se face rapid evaluarea stirii nou-n3scutului (scorul Apgar). obstruarea c5ilor respiratorii cu lichid amniotic sau secretii din ciile genitale ale mamei. Aspectul nou-niiscutului surprinde qi prin miirimea capului. narcotice) administrate in timpul nagterii. trezit din somn. incretid. Scorul Apgar (in unele manuale "indicele" sau "cifra") permite o informare rapidi qi cuprinzitoare asupra adaptirii functiilor vitale la condipile de viati extrauterin3. pozifie vicioasi a fitului in uter. Ulterior mama va fi intrebad adeseori de citre medicii care vor ingriji copilul despre momentul aparitiei primului tipit. Expresia fefei poate s i se schirnbe. tipetele din primele secunde constituie primul semn c i nou-venitul pe lume este sinitos. circulari s t r h s i de cordon. Primele tipete impresioneaz3. fngrijiri in sala de nqtere Imediat dupi expulsie se efectueaz3 dezobstruarea c3ilor respiratorii superioare. a) Pa'rul este. Dupi nqtere. diabetul etc. 29). La unii nou-niscuti (mai ales la cei n3scufi dupi termen) pielea este lucioas3 sau uscat$ zbkcid. Nou-niscutul. lucru ce p a t e fi definit ca una dintre rninunile viefii. se p a t e afirma c i puiul de om este mai vulnerabil qi mai neputincios deciit puii tuturor celorlalte marnifere. Produsele de metabolism erau i n d e p b t e din organismul fetal. starea de shitate din tot restul vietii. angajare anormali qi expulsie dificili. descuamati. Aportul substantelor necesare vietii era asigurat de citre placenti. Ochii au o tent3 cenuqiu inchisi. prin lichidul amniotic qi tesuturile materne. asiguriind omului independenla ~ipozitia sa dominant5 in natur3. apoi sectionarea qi ligaturarea cordonului ombilical qi profilaxia conjunctivitei (oftalmiei) gonococice (vezi pag. pe aceeaqi cale. prin aspirarea cu ajutorul unei sonde sterile a mucozidfilor ~ilichidului amniotic din gur$ faringe qi nas.Mama s cupilut i Acest prim aspect insp%mhtti pe unele mame. ca m%nilede "sp~itoreasi". P W acum el era protejat. ulterior se destinde). aplicarea de forceps. in organismul mamei qi evacuate prin organele excretorii ( p l b h i . Cu patrimoniul ereditar transmis de pikinti. de toate traumele mecanice. ele declanqeaz3 prima respiratie. incacit. de culoare inchid. gelatinos) surprinde. ficat. adaptarea la noile solicitixi se face %inici o dificultate. lucios. traumatisme. extractia prin vacuum. rinichi) ale acesteia. piele). in general. Ciiteodatti p h l este destul de lung. lipsa de oxigenare este urmad de suferinp creierului qi adesea. Odati debarasati de stratul de grisime. imaturitate a centrilor respiratori. abdomenul uqor scobit (in momentul naqterii. dac3 nu se iau m3surile necesare in timp util. c) Nasul este mic. Daci prima respirafie nu se declanqeazii. pieptul bombat. Adaptarea nou-miscutului dupa' naqtere De felul cum decurge nqterea qi de capacitatea de adaptare a func$nlor vitale ale organismului depinde. Este fal& opinia c i toti nou-niscutii se aseamhi gi c i nu exisd nici o deosebire intre ei. precum qi unele boli ale mamei (toxicoza. el nu ar fi in stare s i faci f a g singur conditiilor grele de adaptare la viap extrauterini. o asemhare mai mici sau rnai mare cu p&intii. in mare misuri. el evid lumina qi de aceea liuza cu greu poate aprecia culoarea lor. se vor dezvolta sub actiunea diferiiilor factori ai mediului exterior. chiar la nou-niscutii care vor avea mai tkziu ochii albastru-deschis. iar palmele qi dlpile au pielea umedii. . turtit. furniziind oxigenul indispensabil vietii. unele medicamente (anestezice. b) Ochii. nou-nkcutul intri intr-un mediu nou de via@ impunhdu-i-se dintr-o dad un vir intreg de sarcini. care reprezintti un sfert din lungimea corpului. spre deosebire de adult la care reprezind numai o optime din lungime. chiar de la incept. gros. s d cu ochii inchiqi qi prezinti adesea o tumefiere (urnflare) a pleoapelor. Vederea cordonului ombilical (lung.). d) Gdtul este scurt. malformatiile pulmonare. amintind de pozitia din uterul mamei. Se remarci adesea. dezvoltAndu-se la o t e m p e r m i constand. La cei mai mulfi dintre nou-nkcufi. ce cad in seama unor organe care nu funcfionau inainte de venirea sa pe lume ( p l b h i . plimiinii se destind qi aerul niv3leqte iniuntru. piini la deplina lor Pnflorire. care sunt in stare de nematurare in momentul naqterii. Alteori capul este complet chel. unele infecfii. Prirnul tipit intikzie la fitul la care a intervenit un factor vidmitor in timpul naqterii sau sarcinii: hemoragii ale creierului. deoarece acesta constituie un criteriu major de depistare a unei suferinte la naqtere.

Scoml normal este egal cu 10. inglobate intr-o substan@ gelatinoasii. Cu d t scorul este mai rnic. dar care pun teoretic riscul sensibilizKi alergice. microb descoperit de Neisser in 1883. alcoolul 70-90% este un bun dezinfectant. gurii qi niirile nasului cu ajutorul unor sonde sterile din polietilen. gata de folosit qi cu folosinF unid. imediat se dii drumul unui cronometru.ligatura cu pensa Ban: fie pens5 metalic5 qi refolosibilii dupS sterilizare. sub 100 pe rninut Tonus moderat. Este util ca mama sii cunoasd ce "not5" a obfinut nou-nhcutul la naqtere. De exemplu. care a imaginat acest test in 1953. dezobstmeazii ciiile aeriene superioare prin aspirarea secrefiilordin faringe. Parametrii de urmiirire sunt: culoarea pielii. Dezobstruarea (permeabilizarea) ca'ilor respiratorii superioare. miqciirile respiratorii (funcfia respiratorie). . se folose~te des mai solufia proaspiti de nitrat de argint 1%. sterilii. in acelaqi timp este dus repede pe masa de reanimare unde se asigurii ingrijirile. dar este . Cordonul secfionat expune nou-niiscutul la douii riscuri: hemoragia qi infecfia. slabe Rare. tonusul muscular. Materialul plastic ar constitui dupii unii medici un mediu de culturii favorabil creqterii microbilor. in prezent se foloseqte in multe maternidfi colire cu tri-antibiotice. Sunt absolut necesare: o surs5 de dldurii qi un material de aspirafie steril. Aceastii metodii poate antrena o conjunctiviti chimicii qi. care impun douii gesturi: legarea qi asepsia. in timpurile acelea. extremitiili albastre Nmegulate.SCORUL APGAR N u h l punctelar Colora?ia tegumentelor Mi$cririle respiratorii Ba'ta'ile inimii Tonusul muscular Reflectivitatea (se cerceteaza prin reacfia nou nhcutului la excitanri: reacpa la sonda de dez obstruare sau de administrare a oxigenului) 0 1 4 2 Colorafie roz-umfomli Regulate. in SUA. de aceea. Metoda cea rnai riispBnditii la ora actualii este determinarea scorului Apgar. La nou-niiscufii cu probleme se face qi la 2. Cleqtele are avantajul simplit5fii de folosire. numit astfel dupii numele doctoritei Virginia Apgar. membrele se flecteaz5 complet.ligatura cu o afii (nylon sau m5tase) cu un nod solid. Imediat dupii naqtere medicul sau asistenta de obstetricii dupii ce s-au spillat pe mitini. CrMC preconiza instilarea unei singure piciituri de nitrat d e argint 2%. aceasd boalii atingea 12-15% din nouniiscufi qi 20-70% din copiii orbi. Fiecare din aceste elemente este cotat de la 0 la 2. cu atBt starea nou-nikcutului este mai rea. Totuqi. asculti inima qi (orkare ar f i starea nou-niiscutului). Dupii naqtere. tuse sau strbut Albastre sau palide Absente Absente Flasc Absentii Tmnchiul rozat. Cordonul ombilical se compune din vase de siinge $i vase lirnfatice. Ligatura cordonului se poate efectua in douii feluri: . fie pens8 din material plastic. La nou-niiscutul normal. mi$c5ri active Tipat. inregistrarea scorului Apgar se face la 1 minut cu note de la 0 la 2 pentru fiecare parametru mentionat. p l h s viguros Peste 100/minut Tonus bun. Asepsia cordonului ombilical este primordialii. extremit?i$le se flecseaza incomplet StrhbB fafa (grimasli) S-au propus diferite metode pentru a se aprecia starea s5niitiifii unui nou-niiscut imediat dupii naqtere.2). f~z~rijirea ochilor. b5Gle inirnii (funcfia circulatorie). greutatea sa favorizeazii tracfiunile pe inelul ombilical. absenta biit5ilor inimii este cotatii cu 0. fngrijirile cordonului ombilical. reflectivitatea (riispunsul la anumiti excitanfi) (tabelul 1. care sunt tot aqa de eficace. in timp ce tahicardia fiziologicii de 100lminut este cotati cu 2. 5 qi 10 minute. Boala era produsii de gonococ. Wilhelm CrCdC (Leipzig) a instaurat in 1834 tehnica cu instilarea de piciituri de nitrat de argint cu scopul de a evita imbolniivirea de conjunctiviti neonatalii datoritii blenoragiei mamei.

Aqa cum s-a viizut rnai sus. Dacii greutatea nu se recupereazii p h i i la v k t a de 2 siiptiimani. de s h g e sau foarte rar un icter cu urmki neurologice grave . cu lenjerie curad qi schimbatii la timp. inseamnii cii nou-niiscutul este subalimentat sau bolnav. & tkile anglo-saxone se abtin de la orice pansament. Dacii bontui este zemuind. Dupii termometrizare. ingrijirile qi observatia asistentei de copii din sectia de nou-niiscufi trebuie sii se bazeze pe o scheml pentru a nu se trece cu vederea nici un amkunt. 1. care se accentueazii paniitn ziua a 4-a . aceasta este eliberad prin distrugerea globulelor roqii (hemolizii) qi nu poate fi prelucrad decat foarte incet de ciitre ficatul nou-niiscutului. fngrijirile pielii. o igienii riguroasii. preferand sii-1 lase sii fie resorbit de piele. e) starea de siiniitate (cei bolnavi pierd rnai mult in greutate). qi mai natural%pare cea rnai bun% Baia precoce prezindriscul riicirii corpului. care este un fel de unsoare protectoare bogad in vitamine. dacii icterul persist. Aceasd atitudine are avantajul de a preveni orice maceratie qi de a favoriza o desicatie rapid% Este necesarii ins. temperatura mediului inconjuriitor. C h d colorafia galbenii este pronunfad. a nou-niiscutului (la cei cu greutate rnai mare la naqtere.a 4-a zi de via@poate apirea o ingiilbenire a pielii qi a mucoaselor (ochi) . este intens qi rapid progresiv. se curiitii in prealabil cu alcool70" sau cu eozinii 2%. sticle cu apii caldii).. multumindu-se sii se aplice un antiseptic la fiecare schimb. Culoarea ictericii este detenninatii de creqterea bilirubinei din serul sanguin. intrucat leucoplastul ce se gkeqte la noi este iritant. Trecerea nou-niiscutului in salonul de nou-niiscufi se face imediat dupii efectuarea ingrijirilor arnintite rnai sus. Unii pediatri il inliiturii printr-o spaare rapid. aqeztindu-1 cu capul in pozitie declivii intr-un unghi de circa 15".2. Icterul este rnai intens pe fat. S-a constatat o corelafie sigurii intre sciiderea temperaturii rectale in decurs de o orii qi mortalitate. se prefer2 legarea clasicL Se foloseqte o compresii sterill aplicad pe bontul ombilical. rnai logic. peste 3 siiptiimiini. Dacii maternitatea nu este dotad cu o mas. se vor aspira din nou. Culoarea roqie. a t e vorba de o bod5 ce necesid un tratament de urgeng. aliituri de impactul psihologic. C2nd icterul apare din prima zi. Proporfia sciiderii in greutate este tn functie de: a) momentul c h d incepe aliiptarea. . Dacii rnai are incii secre* h ccfile respiratorii superioare. Icterul fiziologic este un fenomen absolut normal.icterul nuclear). Icterulfiziologic. Se vor verifica din nou sexul. de aceea se preparii eozinii alcoolicii 2%. nouniiscutul este somnolent qi suge rnai greu. la naqtere pielea este acoperid cu un strat rnai mult sau rnai putin important de vemix caseosa. incii insuficient maturat.4. sciiderea este rnai mare). deoarece poate fi vorba de o stare patologicii (boli de ficat. care se manifesd cu intensitate diferid la majoritatea (85%) nou-niiscutilor. deosebid la nou-niiscut. Incidentefuiologice Scderea "j?ziologica'"sau "initials'" in greutate. Se recomandii aplicarea unei simple comprese sterile menfinutii printr-un adeziv neiritant. identitatea qi greutatea. de reanimare incdzid electric. Sciiderea fiziologicii in greutate este un fenomen natural. se fixeazii o briitarii de identificare (pe care se inscrie acelqi numir ca la mamii). Ultima solutie. b) greutatea initial. De asemenea. Evitarea pierderii de ciildurii are o important. qi i se face un examen clinic rapid de ciitre medicul pediatru. altii ii giisesc virtuti bineEciitoare. Tot in sala de naqteri nou-niiscutul este c h t k i t . Nou-niiscutul prezind o sciidere in greutate h t r e prima qi a cincea zi de via@. va fi inregistrat h registrul sectiei de nou-niiscuti. qi torace. c) instalarea secretiei lactate la mamk d) ingrijirile acordate in primele zile (cantitatea de lichid administrat. Pansamentul ombilical constituie obiectul multor controverse. La noi in prii banda ombilicalii a intrat in traditie.a 5-a qi dispare in 1-3 siiptiimhi.incolor. Aici va fi instalat intr-un piitut incdzit in prealabil (scutece incdzite. respectarea repausului nou-niiscutului). fiind socotid de neinliiturat. va fi chemat medicul. in a 2-a . permite sii ne diim seama dacii s-a Ecut dezinfectia. iar folosirea siipunului ar fi responsabilii de eritemul toxi-alergic ce apare h primele 24-48 ore. mentinerea temperaturii corporale se realizeazii cu ajutorul unui radiator plasat in apropierea nou-niiscutului qi prin invelirea acestuia in scutece inciilzite in prealabil. care este in medie de 6% din greutatea initial& cu limite extreme intre 3% qi 10%.

5) micfiunile se rkesc (sub 5 h 24 de ore). Uneori. sugarii devin palizi. b) Sdngera'ri ~i secregi vaginale. fn cazurile de eruptii mai intense qi mai persistente. ele dispiirlnd spontan. Trecerea unor hormoni materni in organismul fetal explicii unele mici modificiiri treciitoare observate la nou-niiscut. in clteva ore sau clteva zile. cu ochii incerc&afi. C l n d veziculele se usuc$ se formeazii cruste. 8 .Criza genitals'. zonele descuamate reprezintii poqi de intrare pentru diferiti germeni qi de aceea se vor lua miisuri riguroase de igienii. asociate cu umflarea (edemul) pleoapelor qi chiar cu secrefii ale conjunctivelor. asemiiniitoare cu t k l t a (furfuracee) sau extrem de pronuntat& in f%ii (larnbouri. 2) alfii sunt somnolenti qi &ii vlagii. 4) sugarii iqi plimbii limba in gurii sau o scot uneori afarii. atinghd uneori 3-4 cm in diametru. Starea general% este bung qi nu se constat5 alte tulburki generale (febrk lipsii de poft2 de mlncare etc.8). 6) in cazurile grave.). asemiiniitor cu acetona ("mere putrede"). 3) buzele sunt uscate. Acelaqi substrat este la baza micilor shgeriri vaginale sau a aparitiei unor simple secretii vaginale formate din mucus. se aplicii sub ciimiiquw sugarului tampoane mici de vat5 sterilii. regiunea interesatil se va tampona cu infuzie de muqefel sau cu ulei fiert. maxim 39°C qi adesea dureaz5 24-48 ore. se aplicii pulberi inerte (talc). sub formii de scuame mici.Criza hormonalZi mamelonar2. Excesul de cadur$ prin greqeli de ingrijire (sobii sau calorifer supraincazit. ca pete rogii (macule). perne electrice) qi cantitatea insuficient5 de lichide primitii de nou-niiscut (lapte. 1. Este cu totul inutilii aplicarea de unguente cu antibiotice. fncii din viata intrauterinii qi continuhd cu primele siiptiimlni de via@. Dacii descuamafia este foarte pronuntatii. efectuat5 cu comprese sterile (nu vat2 din care r h h fire!) inmuiate in apii f i d qi riicitii. ceaiuri) constituie un factor favorizant intllnit adesea in producerea febrei de sete. Aceast5 descuamatie poate fi discretil. infundati in orbite qi cu miros special al aerului expirat qi al gurii. Mameloanele se hgrijesc cu delicatete. Dacii nou-niiscutul nu este bolnav . sticle cu apii caldl. Modifickile acestea nu necesit5 nici un tratament special. glandele mamare se htikesc. care iriti pielea qi favorizeazii extinderea inflamafiei). a) Glandele mamare. dar dacii se stoarce glanda mamar$ aceasta se mkeqte qi rnai mult. care se fixeazii cu o bandii de tifon asemkiitoare cu cea folositii la ombilic (nu se fixeazii cu leucoplast. Erupfiile cutanate nu necesitii nici un tratament special. riscii sii se infecteze qi sii devinii sediul unui proces purulent. la unii dintre nou-niiscuti. Eritemul alergic apare in primele zile de via@. mai ales pe trunchi. M W e a de volurn a glandelor mamare atinge maximum la sfkqitul primei siipt5mlni de via@ qi se p a t e mentine de la ckeva zile ping la clteva siipt5miini sau luni (fig. se scurge un lichid liiptos asemiiniitor colostrului. mici elemente proeminente (papule) sau mici biiqici (vezicule). se produce o desprindere de scuame din straturile superliciale (stratul cornos) ale epidermului. in condifii de sterilitate. Este constituit din eruptii variate. Dacii roqeaw este vie qi din mameloane se scurge un lichid liiptos. Febra de sete corespunde in timp cu punctul maxim al sciiderii greut5fii. c) Ma'rirea testiculelor. eritrocite qi celule epiteliale ("vulvovaginitii descuamativk). la apiisare. exteriorizatii prin modificki ale glandelor mamare qi ale organelor genitale. Cea mai frecventii este criza genital%. nu se vor folosi unguente cu antibiotice (ce predispun la micoze!) qi nu se va spiila cu apii caldii qi siipun (irit5). Sugarii reactioneazii diferit la aceast5 febrii: 1) unii sunt agitati qi prezint5 un p l h s riigugit. eruptiile localizate pe fa@ imbracii aspectul unor placarde mari. la aproximativ 40% dintre nou-niiscutii de ambele sexe. ciiutiind slnul sau biberonul cu ceai. La 3-4 zile dupii naqtere. La biiieti poate apkea o ma'rire a testiculelor qi chiar un inceput de spermatogenezk Descuamatia fiziologica'. Apare indeosebi in sezonul cald. descuamafie lateral%). Se ^megistreaziicreqteri ale temperaturii corporale p h i i la 38". pe palme qi plante (tillpi). 1. Este suficientii o toalet5 zilnicii a regiunii vulvare. roqii. Fig. Aceastii modificare este lipsit5 de pericol.

digestive. Pe liingi potolirea foamei. neliniste. copilul alimentat la siin rar devine supraponderal. Miscirile ce le impune suptul la siin favorizeazi o formare corecti a maxilarului superior ~iinferior. Laptele matern constituie .lipsit de microbi si cu temperaturi potriviti. febra se explici prin pierderea de lichide ce are loc dupi nastere (meconiu. intre a 3-a . Aliptarea face ca siinii s i capete piins la urmi forma inifialii. o comuniune puternici intre mami si copil. iar mirosul lor rimiine acid. Aceasti alimentafie constituie forma cea mai ieftini si cea rnai econornici in ce priveste timpul si efortul depus. Pornind de la guri si nas si mergiind citre anus. febri. Este o mare greseali de a considera drept patologice aceste scaune. laptele de m a m i are o importanfi deosebiti in prevenirea sau. Aceste scaune sunt in numir de 5-6 in 24 de ore. un aliment unic. sudafie. urmitoarele la 1-2 zile dupi aceea. Pe liingi substanfele necesare cresterii si intrefinerii corpului. aportul insuficient de lichide). Cu laptele de mami nu este posibili supraalimentafia. se menfine in continuare un numir rnai mare de scaune. de culoare verzuie. Mai ales in prima sipt5miini de viafi. sughifuri. Dup5 aliptare se intiilnesc rnai rar incidente ca: regurgitatii. La copiii provenifi din familii cu alergii. grunjoase. F k i multe pregitiri si/sau complicafii copilul suge dupi nevoi. urini. tractul gastrointestinal se umple cu aer. cu urmiiri pentru educatie din cursul intregii copilirii. uSor digerabil si utilizat in intregime de ciitre organism. La mamele care alipteazi. vitaminele importante pentru v i a f i si substantele minerale. a) Colonizarea itztestinului. primul scaun are loc chiar in momentul expulsiei. Scaunele (materiilefecale) De multe ori. Punerea la siin ciit mai repede dupi naStere (la 3-6 ore!). administrarea corecti de lichide sub form5 de solufie de glucozi 5% sau ceai de plante (chlmen. rezultate din digestia primelor mese. b) Scaunele de tranzitie. Rezervele de grisime acumulate in timpul sarcinii se vor reduce mai repede asiguriind revenirea la greutatea normal5. modificiri ale stgrii generale. se produce colonizarea cu microbi a diferitelor segmente ale tubului digestiv. colici. In alimentafia naturals mama nu poate gresi. alimentafia la siin nu este numai cea rnai buns. i n cazul unei alimentafii exclusiv la siin. lapte praf. uneori verzi si explozive. dup5 eliminarea meconiului. apar asa-zisele scaune de tranzifie. Secrefia hormonului oxitocina asiguri o revenire mai rapids a formei si dimensiunilor uterului matern. si o erupfie si o implantare f i r i anomalii ale dintilor. acrisor (fetid) nu se va lua nici o misuri de tratament. laptele de mami conpne substanfe de apkare. alimentafia "la cerere" (inclusiv noaptea) si la nevoie. biberoane si tetine sterile. Sugarii alimentafi la s2n isi sug degetul rnai rar sau mai pufin. cele ciiteva reguli fiind usor invifate sau insusite prin instinct. care ocrotesc pe copil impotriva bolilor si ii conferi o mare putere de apirare. Fafi de alimentafia "artificialii" unde este nevoie de api fiarti.Nici un alt aliment nu u " contine substante energetice si de constructie ce se potrivesc perfect funcfiilor tractusului gastro-intestinal. La sugarii alimentafi natural. traumatisme obstetricale). in decurs de ciiteva ore. Suptul la s2n asiguri o buni dezvoltare a maxilarelor ~i dintilor. si-si reglementeze ritmul meselor si sii inceapi si-si prelungeasci pauza de noapte. respirafie) si prin greseli de ingrijire (supraincilzirea salonului sau incubatorului. Laptele de mami este totdeauna pro_aspit. iar la cei hrinifi artificial. metabolismului si rinichilor. riscul imbolngvirii de cancer (de ma. care se pot dezvolta. chiar si mai tiirziu in cursul viefii. iar culoarea lor variazi de la negru (ca gudronul) la maroniu sau verde-misliniu. Germenii saprofifi au o mare importanfi in digestia alimentelor si in sinteza unor vitamine (vitamina K). se lipesc de scutece. cutanate). Aliptarea are importanfi nu numai ca hrani. in flora intestinali domini bacilul bifidus. Prin aliptare sinitatea mamei este favorizati. vksiituri. coli. cel pufin intiirzierea aparitiei diferitelor alergii (respiratorii. tiirziu) este mai mic deciit la celelalte femei. Scaunele din primele zile p o d numele de meconiu. Sunt dense. Natura a prev5zut pentru sugar cea rnai buni alimentafie: laptele de m m .Dupi naytere. Contactul pielii qi legitura striinsi.Mama si c pZ Z oi u (infecfii. Copilul alimentat natural este scutit de reacfiile de sensibilitate. nou-n5scutul trebuie s i invefe s i sugi.a 5-a zi de viafi. tulburiiri de sornn. dar si cea rnai comodi. uneori cu mucus. Daci nu se insofesc de deshidratare. anason sau mu~etel) 5% zahir cu previn aparitia febrei de sete si determini disparifia ei.

substantele nutritive din s h g e se transforma in lapte. copilul capiitii incredere in mediul inconjuriltor. 1. 9 . 12 . forma si duritatea mamelelor. se formeazii ~i cresc in volum tesuturile glandulare. 10 . Secretia de lapte adeviirat survine c h d se navte copilul vi placenta este elirninati. sub influenta hormonilor placentari. din care pornesc canale p r h care se scurge laptele direct in mamelon. in fiecare acin glandular se giisesc 10-100 vezicule (alveole) in ale ciiror celule secretorii. venele devin mai evidente. care sub influenta unui hormon (oxytocina) se contract5 ~i imping laptele in canale (reflexul fluxului laptelui). Capacitatea de a face lapte tine de tesutul glandular. i n timpul sarcinii. La unele femei in ultimele siiptiimdni de sarcinii dinaintea navterii se scurge din glandele mamare un lapte deschis la culoare. Partea griisoasii si conjunctivii determinii miirimea. Sdnii se m5resc vi devin mai grei prin aportul suplimentar de siinge. . Cdnd incepe ultimul trimestru al sarcinii. 1. Acum acfioneazii doi hormoni: prolactina vi oqtocina. 1.in timpul sarcinii tesutul glandular se schimbs. Formarea laptelui depinde de prolactina secretatii de hipofizii vi care este reviirsati in sdnge in cantitiiti crescfinde.Conformafia shului cgnd ferneia nu este gravid& Fig. griisoase vi conjunctive. griisos si de legiiturii (conjunctiv). Fig. Fig. in fiecare sdn se giisesc corpi glandulari cu c8te 1520 lobi glandulari. ciildurii vi sigurantii. canalele laptelui se Iiirgesc $i fomeazg rnici bazine care servesc ca rezervoare pentru laptele format.fn timpul perioadei de alsptare tesutul glandular care produce laptele se dezvoltil $i mai mult. in zona mameloanelor fiecare canal se 15rgevteintr-un fel de lac cu lapte. care servevte ca rezervor pentru laptele format. Alveolele sunt infi~uratein fibre musculare foarte fine. Fig. F o m r e a laptelui.{inerea la piept ii aduce contact nemijlocit. Sdnul femeii este constituit din tesut glandular. foqa sa psihicii se dezvoltii si calea viefii de mai tiirziu va fi influentat5 pozitiv. aceste modificki sunt Encheiate. 1. 11 .Factorii care intervin in mecanismul secretiei lactate.

fac sii intervinii actiunea oxytocinei. se adunase lapte liber. intre timp. M a m a m l ppp 1 att. Prin supt fiecvent qi golirea sdnilor este provocat reflexul de formare a laptelui. Dar. Dupii aceea el d o m e mult qi se reface dupii efortul venirii pe lume. La circa o jumiitate de or3 dupii navtere. clor). nou-niiscutul resimte o mare dorinp de a suge qi atunci este bine sii fie pus pentru prima dat5 sii sugii. Doi hormoni regleazii reflexul de formare qi livrare a laptelui. fn primele zile. fntre a 5-a qi a 15-a zi se forrneazii aqa-numitul lapte de tranzifie. hidrocarbonate (lactozii) qi valoare energetic%(kilocalorii). aceasta ajunge qi stimuleazii formarea de lapte de ciitre alveole. dimpotrivii. griisimi. fn primele zile glandele mamelonare secret. Reflexul de scurgere a1 laptelui (Let-down-Reflex) provocat de suptul nou-nikcutului pus la s2n detenninii dupii 1-3 minute instalarea secretiei hormonului oxytociniide ciitre hipofis. asupra utemlui. Oxytocina actioneazii. cu atiit reflexul de supt devine mai slab. Uneori este nevoie sii i se adauge o soluHe cu glucozii. el iqi potoleqte foamea cu cantiCi$ mici de lapte de tranzi$e. cu lapte format proaspiit qi rnai bogat in griisirni. un lichid vdscos. agr tatia. cu tentii giilbuie. Producfia de lapte incepe c b d copilul este pus la s b . Spre v%sta de 2-3 sZpt5rnhi apare laptele matur de femeie.Colostrul. . de dorit in decursul primelor 6 ore. sodiu. transparent. De aceea in maternitiI+le moderne sunt conditii ca mama sii fie plasatii imediat in aceeaqi came& cu s u g m l (sistemul rooming-in).ce duce la rnastitiz (inflarnatia Acest j c o este tulbrrr / 1 Unele femei au nevoie de o perioad5 rnai lung5 pbii cdnd se scurge laptele ("furia laptelui" este intiirziat. pielea se roqegte uneori $i devine caldii. care fqi revine mult rnai repede la volumul inifial qi rnai ales firii contractii dureroase. care are un continut rnai mare in proteine qi minerale (calciu. La alte mame. gkdurile la copil.Rooming-irt: mama $i nou-n&cutul r h b frnpreun5 tn salon. Alveolele continuii sii producii qi sii se umple Fig. 13 . potasiu. privirea qi tipetele acestuia. de asemenea. Suptul copilului din mamelon detenninii impulsuri spre hipofizii care secret5prolactinii.5). Scurgerea laptelui este rnai rapidii vi rnai bung cu cdt s u g m l este pus rnai repede la s h . fluid. el este un aliment viu al c h i continut in proteine. Aceasta este influentats de punerea tardivii sau la intervale mari a sugarului la sdn. care nu impiedicii pliicerea de a suge. cu o tentii galbenii-cremoas5. vitamine qi minerale se modificii in perioada aliipttirii in funcgie de nevoile organismului sugamlui "in crevtere. netinistea. fntre a 2-a qi a 4-a zi dupii nastere incepe secretia lactat5 propriu-zis$ incet sau bmsc. Cu cdt sugarul este pus rnai tiirziu. dar cu continut sciizut in griisimi. In 1 aceastd situagie laptele stagneazti. ceea . nesiguranta s i : a mam rei Refrexu2 de scul telui 6zste inhibat '1 actti s:i nu rnai tasd 1 s6 se srurg6 luptele. Cu toate acestea el con$ne tot ce trebuie ca sugarul sii aibii o creqtere normal&Mai mult. 1 ~licat l hormontlor r a qurintii de stresul. Pe calea sbgelui. dar acesta nu ajunge la sugar. Irnediat se deschid canalele laptelui (galactofore) in care. El este alb. care n trece i canalele galactofore de unde este supt de sugar. cel rnai bine este ca nou-nkcutul sii sugii imediat dupii naqtere. hidrafi de carbon. subfire qi devine apos ~ialburiu ca laptele degresat. 1. Revksarea laptelui dinspre celulele secretorii prin canalele de scurgere se lnsoteqte de intkkea vi umflarea sdnilor. Simpla atingere sau mici tractiuni ale sbului fac ca sii picure lapte din mameloane.

De obicei.Iapasi fntre degetul arititor ~i cel mijlociu la marginea areolei mamelonare. care de cele mai multe ori consti in misuri simple. La unele mame din mameloane se scurge laptele. fjr5 medicamente ~i f5ri intreruperea aliptiirii. cu fereastra deschisi. Se recomandi ca mama s i stoarci putin lapte. prin stagnarea laptelui se poate ajunge la infecfia shului (mastiti). avind ca rezultat prevenirea inflamatiei. iritnfii ~i chiar sdngera'ri ale mameloanelor. Microbii gkesc in lapte o hranii ideal5. mamele alipteazi st2nd pe un scaun cu rezemitoare. E n strat foarte subtire o crem5 moale (vaselinii.fngrijirea scinilor. Pentru a proteja mameloanele. mama va face m i ~ domoale de tracfiune ~i rotafie de la bazi c ~ spre mameloane. dar numai cu a @ 'ttmpede. Durenle. de obicei. . Unele mame. mama v a auea gdj& sii spele siini4 : zilnic. mameloanele sunt curifate cu api simpli sau cu substante dezinfectante speciale ~i se acoperi cu comprese sterile. Din cind in cind gravida va apisa mamelonul intre doui degete pentru a elimina citeva picituri din laptele preformat. Aceste manevre duc la inmuierea nodulilor. Se poate aplica seara. ca apkare se vor pune comprese sterile ~i pe deasupra un tifon impiturit in rnai multe straturi. apucind sinul intre degetul mare ~i arititor. Curjtenia personal5 este prima condifie a a l i i p t ~ iDe asemenea.en vech2 la care i se sec$Wetrzii eon&&. iar cu degetul mare comprimi sinul. vindecarea. in cele mai multe cazuri. d e ~ i La alipteazi. Reflexul de scurgere a laptelui este tulburat: scurgerea liberg a laptelui este dereglatii. Daci se formeazi mici cruste gilbui sau alburii vor fi inliturate cu bliindefe. Uneori apar crcipa'turi (ragade) ale mameloanelor ~i chiar ale sgnilor. Dupi citeva s i p t i h b j s h i i nu rnai sunt q a umflafi. sugarul va f i aliptat rnai des. c&t pi acasd. dac5 este posibil. in timp ce impinge mamelonul ~i . Stagnarea laptelui p infarnarea scinilor. dar va fi lisat rnai putin (ca durati) s i tragi la sin. mama prinde sinul ~ i . unele mame. - AtZit &n matemitate. singurul care are priceperea necesari pentru ingrijirile corespunzitoare. ceea ce face ca sugarul s i apuce mai bine mamelonul ~isuptul s i nu rnai fie aqa puternic. cu degetul mare deasupra si cu celelalte dedesubt. apar dureri vii. cu sensibilitate rnai mare. Picioarele trebuie sprijinite pe un sciunel sau pe o perni. pe o durati de 15-30 minute de 2-3 ori pe zi. care survin destul de des. Daci mama are senzatia de minc&me $sau usturime. in astfel de situafii se va refolosi sutienul. Dupi aliptare nu se acopers qi nici nu se pune sutienul. "Rcinile " mameloanelor in general sunt incidente trecitoare. eucerinii fjrG apii). Mama se va culca cu sgnii descoperiti ("goi"). in unele maternititi se pune la dispozifia mamei o e~arEa speciali cu care se susfine ~i se acoperi paqial s2nii. pot avea dureri. s i se usuce la aer ("bii de aer"). s h i i revin la mirimea normali. va ciuta s i se aqeze pe o parte. fiindci in maternitate pot fi microbi producitori de infecfii grave. Este bine ca mama s i nu aplice orice stil de remedii. la combaterea stagniirii cu golirea s2nilor. lanolin2 pur5. capul rnai sus. ducind u$or la infectie. in la aceste cazuri reflexul de scurgere a laptelui funcfioneazi prea bine. Sugarul nu va fi prea flimind qi nu va stoarce prea brutal mameloanele. in pdmele 2 s@t&i. Z &ii ma& @ grei mama m f w un a i e su$i. De la bazi pin5 la mameloane se intind si se freaci sBnii cu degetul mare. Prin mici i cripituri ale sinilor microbii din secrefiile nasului $1 faringelui sugarului de pe lenjeria sau de pe miinile murdare ale mamei pot p5trunde prin intermediul mameloanelor ?ncorpul rnamei. devin mai moi ~i se mic~oreazi. Tehnica alciptcirii. C2nd sugarul este pus la s2n ~i laptele se scurge. in primele zile dupi naqtere. va inlitura laptele ~i va apisa mameloanele cu mina ficuti ghemotoc pentru a reduce scurgerea de lapte. Cind mama alipteazi culcati in pat. Dupi internarea in maternitate. in tot timpul resturile de lapte ~i de salivi ale sugarului se inlituri qi la nevoie se spali mameloanele pentru a preveni infecfia pielii. Capul sugarului se sprijini pe cotul mamei. in ultimele 4-2 siptimini dinaintea n a ~ t e r i i incepe formarea prelaptelui ~i deschiderea canalelor prin care se scurge laptele (galactofore). ci se lasi sinii descoperifi. siipunul usuc&psegetz st' On&pres&:e marmeloanele. Compresiunea $i masajul nodulilor se va face cu atentie ~i cu ribdare pentru c5 sunt deosebit de durero~i. pe sBni apar noduli. Cu mina liberi. ci s i apeleze la medic. mama va invifa ~i va respecta cele mai severe misuri de igieni. de obicei atunci cdnd se apropie sau chiar numai cind se g i n d e ~ t e sugar. Mama va masa s h i i kainte de aliiptare: se apuc5 sBnii cu mina. Cu expuneri la aer ~iradiatii de soare se obtine.

pe lBngi "remediile" rnai sus arnintite. sugarul poate fi deja situl qi atunci nu rnai vrea s5 sugi. Unii sugari intrerup suptul sau chiar adorm cu mamelonul in gurii. areola in gura s u g y l u i . 1. Fig. CBnd sugarul scapi mamelonul qi ajunge pe obraz. cea rnai eficienti ni se pare miqcarea de "du-te . aqa c i nu trebuie inviipt cum s i tragi singur din sBn. De multe ori. se poate face o m i d intrerupere a suptului cu ridicarea qi tinerea nouniscutului in bra@. mama va continua s i comprime s h u l pentru a l&a libere niirile sugarului pentru respirafie. d a d s W sunt prea voluminoqi qi/sau inciircati. in primele zile dupii nqtere mama va alGpta pe sugar numai cBte 5 minute la fiecare s h . s i se faci miqcarea de "du-te . se pot incerca: percutii pe fese sau pe spate. Lahceput suptul este adesea dureros. de obicei prematuri sau cei care au avut o naqtere mai greoaie (dar adesea qi unii cu greutatea normali qi &5 vreo cauzi aparentii) adorm la s h .Mama @ copil~~l mama va indrepta capul sugarului in pozitie corectii ~i acesta deschide gura qi incepe s i sugi. cu burta lipitii de corpul mamei ("piele la piele"). Copilul se naqte cu reflexul de c h t a r e qi de supt. Dacii nu primeqte aer. La cei care obosesc. La aceqtia se recomandi fie sii fie ciupiti de obraz. sugarul va fi pus la fiecare s h cBte 10-20 minute pentru a goli bine s W .vino" cu mamelonul h gura sugarului (mijlocul cel rnai eficient). cu schimbarea ordinii cu care se fncepe. Unii nou-niscufi. sugarul va fi l&at sii sugii la fiecare supt la un singur s h . Durrsta suptului. fie. aceasta se explid prin dimensiunile qi forma mamelonului (cele rnai mici qi/ sau turtite sunt evitate). deoarece laptele cald. fie s i se stoarc5 putin lapte (mirosul qi gustul il stimuleazi). se va extrage cu pompa sau prin muls o park din surplusul de lapte. Nevoile alimentare sunt mici qi mameloanele se obiqnuiesc h c e t cu suptul. In continuare. d ti De h ai ce formarea laptelui s-a instalat.Algptarea nou-ngscutului: mamelonul este cuprins b h e btre buzele sugarului.Aliiptarea nou-ngscutului . C h d s h i i contin lapte din abundenp. h sfkqit.15. sugarul htrerupe suptul. Acesta cuprinde mamelonul qi incepe sii sugi. fie s i se excite buzele copilului cu sfkcul sBnului. La hceput sugarul va fi alimentat la ambii h i . fund de ajuns. mama cuprinde mamela fntre ariiator $i median ~i apasii cu degetul mare. se formeazi rnai mult lapte decBt este nevoie. 14 . rnai ales c h d sugarul apuci qi trage v a o s de mamelon. sugarul prefer5 unul dintre s&i. fosele nazale sunt libere. Daci este prea mult lapte. 1.pozi@aIiiuzei.vino" a mamelonului. q I k I . I Fig. In mod normal. deoarece prin excita$a suptului. fn circa 10-20 minute un sugar suge cantitatea de lapte care-1 satur5. La aceqtia. La al doilea s h . La hceputul suptului laptele este rnai sub@e qi devine rnai bogat qi rnai hriinitor spre sfkqitul al5ptirii. care stagneaz5 in canalele s h u l u i constituie un mediu ideal pentru microbi. miqciiri uqoare de rotatie ale degetului mare a1 mamei in palma sugarului sau flectarea qi apisarea picioarelor pe partea de jos a corpului s5u. Dintre toate aceste mici tehnici. obosesc sau sug prost.

Cantitatea de lapte supt pe zi este variabili. Apoi ii ridicii mai . Daci sugarul creqte bine. Nu este utilii cantiirirea inainte si dupi supturi. sugarul adoarme si nu se rnai mi@ p b i i la masa urmiitoare. sugarul nu va suge mai mult lapte. La inceput. poate s i nu rnai ceari s i sugi 5 ore. intr-adeviir. Este. divizati la numirul de mese. nu se aqteapti "ora mesei". in primele 2-3 zile. trebuie s i se faci pauze pentru a da aerul afari. in jur de 140-175 mllkg corp124 de ore. I Al6ptarea gemenilor. De exemplu. criteriul mqfor pentru aprecierea corectitudfnii ragiei este progresul greutiifii. el poate s i fie din nou infometat dupi 2 ore. Cu c8t sporeqte producfia de lapte. fn primele 5-8 minute sugarul trage 75% din pr2nzul respectiv. el fine str8ns mamelonul. Mama il va indepirta cu blhdefe. C8nd este situl. mamele mai anxioase se tem c i sugarul nu primeqte lapte suficient. Copilul nu va fi lisat s i tipe de foame. Daci este tinut mult l a s h . sugarul va fi lisat s i hotiirasci c2t sii sugi. Mama va bitea uqor qi va scirpina spatele sugarului p8ni ce acesta dii afarii aerul. Cantitatea de lapte nu este aceeasi la fiecare mass. Sugarii infometati sug uqor qi inghit mult aer. Sugarul va fi hrinit la "cerere". Nu se trezeqte din somn. nu se face pauza de noapte. Nu se pune la s8n dupi un orar fix. cu at8t se miresc intervalele intre mese. Repetareaprobei suptului. Cantitatea de lapte. un scutec sau o babefici. S b i i nu produc prea mult lapte qi acesta este uqor de digerat. De subliniat c i se pot trage concluzii utile numai daci proba suptului se face la toate mesele. Pentru aceasta. in general. Dacii suge destul. sugarul este mulfumit. alimentatia la s2n a ambilor nou-niiscuti se poate face concomitent. il comprimi intre maxilare qi-1 morfoleste in continuare. Daci el trage la una din mese foarte mult lapte. determin8nd in ziua respectivi sciderea secrefiei lactate. Daci au fost aduqi pe lume gemeni. Se folosesc rnai multe formule de calcul. obositor pentru mami. Alteori. el suge de circa 5 ori in 24 ore. la intervale de 5 ore. Fie c i stoarce mamelonul. rnai in&i renunt8nd (de obicei) la masa de la miezul nopfii qi apoi la cea de la orele 2-3 noaptea. Mama are nevoie de un ajutor (in maternitate o asistenti. Sugarul iqi anunfi foamea la circa 3-4 ore. sunt emofionate. de corectitudinea finerii la s8n qi de nevoia sa de supt. in astfel de situafii se va face "proba suptului". intervalele intre supturi sunt de circa 2-3 ore. respectiv qi noaptea. Apoi in primele siptim2ni. Daci urineazi des. Mama. Unele mame. ceea ce face ca sugarul s i flim8nzeasci repede. progres8nd cu c8te 140-210 g pe siptim8ni mama nu trebuie si-qi faci probleme. mama trebuie s i fini sugarul la s8n cel mult 10 minute la fiecare s2n qi apoi s i intrerupi suptul. un sugar de 4 500 g trebuie s i sugi de la 4 500:6 = 750 ml la 4500:5 = 900 ml. intr-o pozifie qez2ndi comodii. sugarul in primele luni de viati primeqte 115 p8ni la 116 din grsutatea sa corporali. Personal. iar rnai &ziu 117. rnai ales c b d se face incorect nu este demonstrativi qi poate duce la nevrozarea mamei. Rapa zilnkci utfld poate varia de la 120-130 mVkg c01p/ 24 ore la 180 mVkg corpf24 me. lateral pe 12ngi corp in dreapta si in st2nga a coapselor sale. Aceasta inseamni c i mama trebuie s i alipteze de 8-10 ori in 24 ore. Formarea laptelui fine in primul r8nd de frecvenfa supturilor. va fi finut in brafe. dar de obicei aceasti perioadi este scurti ~i sugarul ajunge la un anumit ritm. zi qi noapte. fie c i doarme. Repetiim. Dupi cea mai simpli. rafia la o masi qi pe 24 de ore este in funcfie de foamea. stresate. fiind puse in situafia de verificare a performanfei secrefiei lactate. fmbricimintea sugarului va fi apirati de laptele regurgitat cu o bucati de tifon. pune pe fiecare sugar pe c8te o perni. inseamni cii laptele ii este de ajuns. cu pauze de 3-4 ore. Uneori. DacB are probleme cu mameloane sensibile. inainte qi dupi fiecare supt qi se noteazi diferenfa dintre cele doui c8ntiiriri in decurs de 24 ore. Cu timpul numirul de mese ajunge la 7-5 in 24 ore. sugarul va fi c8ndrit infiqat. Intervalele intre mese. Dupi aliptare sugarul va fi ridicat in sus cu capul sprijinit de u m k l mamei (de preferat) sau va fi aqezat pe poala acesteia.i 1 C8nd mameloanele s-au cilit. S8nii se adapteazi la o producfie de lapte rnai mare. Uneori. nu recomand proba suptului! N-azk! Cantitatea de lapte in 24 de ore este. pentru a nu rini mameloanele. cu abdomenul lipit de pieptul (pielea) mamei. in caz cii sughite sau are colici. iar in familie sop1 sau o bunicii) pentru hriinirea ~i ingrijirea nouniscufilor. liniqtit qi doarme bine. administrarea c8toma lingurite de ceai sau suc de lim8ie duce la incetarea sughitului.

Pentru Pndeplinirea rolului de mamii qi in primul riind acela de a-qi aliipta copilul. mama p a t e aliipta pe fiecare sugar in parte. la domiciliu. kimaternitate 4-7 zile. Procesul de involuiie are riisunet asupra intregului organism. ceea ce va face sii se declanqeze scurgerea laptelui. aceasta fiind mai comod. Prevenirea $i tratamentul lor sunt de o importang deosebit2 pentru revenirea femeii la starea de siiniitate dinaintea sarcinii qi naqterii.Mama 9 cbpitul sus. fnciit nu realize& epuizarea fizicii ~i nevoia de repaus. bineinteles.5. fn majoritatea canuilor. cel de a1 doilea sugar primind lapte de mamii. h timpul internkii P n maternitate.n este posibilB dacii. Liiuza ridicii numeroase probleme de profilaxie (de ingrijire). va Pncerca sii-1 algpteze. Multe dintre ele sunt Pncii atit de agitate qi de pline de fericirea lor. care se ocupii de obicei numai de sugar. Cu fiecare m2. Este de datoria asistentei de obstetricii s-o fereascii de tot ce o poate deranja (vizite inoportune.leg* de expulsia placentei. productia de lapte creqte treptat piing c b d gemenii sunt duqi acasii. spaime generate de starea copilului. Si dupg cezarianii. Desigur. Pentru aceasti treabii este nevoie de incii o persoanii. in caz cii se opteazii pentru profilaxia rahitismului cu doze-qoc ("Stosstherapie") se administreaziio primii injectie cu 200 000u. fnainte de externare. Mama nu trebuie d descurajeze. Vezi 2. marea majoritate nu mai fin legiiturl striinsii cu cabinetul de obstetricii. Este de . se administreazii dou5 vaccinuri: BCG (impotriva tuberculozei) qi antihepatita B.nii cuprinde capetele ~i le sprijinii corpul pe antebrate. Se produce sub influenta unor factori endocrini. dar ceriind mai mult timp. l h z a beneficiazii de asistenfa calificati a obstetricianului qi a moaqei. Starea de satisfac$ie face ca unele suferinfe proprii sii treacii pe plan secundar. este necesarii o evolutie normalii a perioadei de lhzie. lipsa de confort qi igienii). mama p a t e lua qi tine nouniiscutul in brate in primele ore qi dacii nu este prea obositii qi epuizat2. Prin for@lucrurilor. Lguza "rezolvii" problemele de ingrijire personalii dupii nivelul siiu de instrucfie qi in functie de conditiile materiale qi de civilizatia in care triiieqte. liiuza simte nevoia sg ia copilul in brate. Femeile se comportii foarte diferit imediat dupii nqtere. Dupii o anestezie generalii. Liiuzia este perioada care incepe odati cu expulsia placentei qi se intinde piing la vindecarea pliigilor produse de nqtere $i involutia modific&ilor genitale qi extragenitale. Dacii naqterea a decurs *ii incidente. Involufiauterinii mai depinde qi de contractiile uterului (ciind sunt dureroase se numesc "rburi"). ele riim2. nou-niiscutul poate fi somnoros qi nu este deloc interesat sii sug& De altminteri. De asemenea. a p h t e in cursul sarcinii (4 siiptkn2ni). ca qi sarcina. liiuzia comport5 o serie de perturbiiri functionale sau chiar imbolniiviri organice.n aproape exclusiv in grija pediatrului qi a asistentei de ocrotire. La masa urmiitoare se schimbii ordinea. Dupg rahianestezie (prin infepiiturii P miiduva spiniirii) mama poate alipta n pentru prima datB la scurt timp de la scoaterea Etului.i. iar la celdalt i se & o dilufie de lapte praf (formula. Dupii aceea. De aceea este necesarii o kitelegere cuprinziltoare privind transform&ile biologice din aceasti fazii a procrea$iei.pag. de obicei. laptele va fi reglementat prin muls (de dorit cu ajutorul unei pompe electrice). alimentarea la s2. Prin aceasta. Pe de alti parte. starea corpului mamei este bung. In maternitate. la fiecare masii aliipteazii numai un sugar. l h z a se va striidui sii aliipteze copilul. 94-122. de vitamina D (D2 sau Dg fiecare aviind aceeaqi eficacitate). Alimentaga nou-niiscutuluihfat~lilie. Dacii mama nu are lapte suficient. Ala'ptarea dupa' cezariana'. lapte adaptat) cu biberonul. Dupii nqtere liiuza r k b e . Ciind gemenii riimgn mai mult timp in maternitate (~2nd s-au niiscut prematuri sau/qi cu greutate micii). Dupii 3-4 zile. de tratament (prezenp pliigilor riimase dupii naqtere) $i de noua posturii a mamei (aliiptarea) etc. dar de multe ori miqckile ei sunt stingherite de durerile de la locul opera$iei ~i din zona unde s-au injectat solutiile cu seruri qi medicamente. Din cauza medicamentelor folosite pentru anestezie. deja dupii 6-8 ore se poate ridica.

Medicul va prescrie un tratament local (pomadli antihemoroidalli) sau general (antiinfamator). Ava-numitele "zile cu lacrimi" reprezintli o tulburare sufleteascli treclitoare. care se fac zilnic in prima sliptlimlinli. el trebuie sli fie fad. in prima zi dupli nastere fundul uterului se palpeazli la nivelul ombilicului si coboarli in fiecare zi cu un lat de deget. Modificlirile hormonale din ziua a 3-a . Pe llingli splillituri cu apli caldli ~i slipun. La femeile care allipteazli sunt rnai puternice ~i mai dureroase. in general se recomandli ca lliuza ce a nliscut prin cezarianli sli se ridice din pat chiar din a doua zi pentru a evita orice complicatie venoasli. Capacitatea vezicii este crescutli. Uupa' episiotomie. Na~terea cezarianli prin nu impiedicli alliptarea. Scremetele nu pot sli redeschidli o cicatrice de episiotomie (vezi rnai sus tratalnentul constipatiei. Prezenta ~i cantitatea de slinge din lohii nu depind de alliptare. Mirosul lohiilor trebuie verificat in fiecare zi. inainte de a se ajunge la sondaj. In primele 8-10 zile dupli nastere. Ele pot surveni foarte repede dupli nastere ~i se datoresc retractiei uterine. La unele femei persistli incli multli vreme. legate de copil sau de restul familiei. Se poate aplica local o pungli cu gheatli. Ea are nevoie de liniste gi relaxare. Odatli cu revenirea tonusului muscular.Ca orice interventie chirurgicalli. . Familia va f i avertizatii sli menajeze aceastli stare de instabilitate psihicli a mamei. De aceea uneori este nevoie sli se sondeze vezica pentru a elimina urina in primele zile dupli nqtere. caracterizad prin griji insuficient motivate. Dacli este constipatii. eventual.domeniul miraculosului cum natura tine sli recompenseze pefemeie pentru durerile pe care le-a suportat. corpul lliuzei va reactions ca si clind ar fi avut o naStere normalii.a 5-a de lliuzie favorizeazli uneori o stare depresivli. Firele se "scot'. Firele qi agrafele vor fi scoase intre a 6-a ~i a 10-a zi. Diureza este crescutli. la tulburliri mictionale cu retentie de urinli. Slingerlirile numite "lohii" sunt la inceput abundente. ceea ce explicli faptul cli lliuza percepe rnai greu nevoia de a urina ("senzatia de mictiune"). in asociere cu scliderea tonusului muscular. lliuza are nevoie de supraveghere medical5 special5 si de ingrijire calificatli. D u ~ u nu este permis declit in a 5-a l sau a 6-a zi. mama va simti contractii. Medicul va prescrie medicamente impotriva durerii pentru contractiile ~i durerile de la nivelul cicatricei. Apar contractii dureroase. in ziua a 10-a de lliuzie se aflli la nivelul simfizei pubiene sau cu 1-2 laturi de deget deasupra acesteia. A Revenireu uterului la normul Uterul incepe sli-~i reia volumul normal chiar din primele ore de dupli nastere. Este necesarli "reluarea" chirurgicalli pentru ca femeia sli nu mai sufere. sub form5 de cheaguri de slinge. Uterul revine la normal dupli 6 sliptlimlini. jenli sau dureri la nivelul cusliturii. in a 4-a. Tonicitatea lor este influentatli favorabil de exercitiile fizice.a 3-a zi se va deplasa aproape normal. functiile vezicii se normalizeazli. Mucoasa care a inconjurat flitul se eliminli putin clite putin si se cicatrizeazli. a 5-a zi. Uupu'cezuriuna'. se va tampona cu o compresli sterilli ~ i . Dacli s-a flicut o episiotomie. Eforturile scremetelor din timpul na~terii provoacli uneori formarea de hemoroizi durerogi. dar ~i uitarea extraordinar de rapid5 a crelor de suferintli sterge din amintire tot ce ar putea sli o apese. Muschii ubdomenului necesitli timp rnai indelungat (peste 6 sliptlimlini) plinli i5i recaplitli tonusul. Vulvu rlimine clitva timp mai mult sau mai putin mliritli dupli naStere. devin seroase. Vezicu urinuru' are inc5 un tonus muscular sclizut. va usca plaga cu un usclitor de plir pentru a grlibi cicatrizarea. in rest. nu numai bucuria cli are un copil. Pe fondul de modificliri vezicale din timpul sarcinii (stagnarea urinei) se explicli tendinta la infectii a cliilor urinare. iar din a 2-a . Un miros fetid constituie un semn de infectie. Dispar cam dupli 48 ore. tot rnai reduse $i se opresc dupli circa 2-3 sliptlimlini. La nivelul colului vezical se semnaleazli un edem care predispune. Ideale sunt saloanele in care mama st5 cu nou-nliscutul (rooming-in). gravida nu va aStepta 1-2 zile pentru a merge la closet. Pentru cele rnai agitate se vor rezerva saloane mici cu anturaj reconfortant. cezariana poate fi cauza unei mari oboseli. se vor incerca toate mijloacele pentru a ajuta lliuza sli urineze spontan. Tranzitul intestinal si urinar sunt mai lente fat2 de o naStere pe cale joasli. atunci clind mama urineazli. Dacli durerea la locul episiotomiei persistli dincolo de 3 sau 4 luni trebuie neaplirat consultat medicul.

Chiar la lBuza sBnBtoas8. Glandele areolare (glandele Montgomery) se inf5ti~eazBca nivte glande sebacee (de grBsime) modificate. se va pune o alezB de cauciuc sau de material plastic sub cearceaf. dar in mare mBsurB ~i de factori individuali. Alimentatia va confine lichide din abundenF. o nouB conceptie (sarcing nouB!) nu poate avea loc decit in jurul acestui termen. deoarece se elimini excesul de apB acumulat in tesuturi in timpul sarcinii. care se desf2qoarB sub controlul unor substanfe secretate de hipofizB (fig. Facem aceastB precizare pentru . in locul vergeturilor violacee din timpul sarcinii riimin n i ~ t dungi albe. pigmentat2 viu. Amenoreea de lactafie este semnul unei hipofuncfii ovariene ~i se insofe~te sterilitate temporarg. Compresele sterilizate se schimbB in funcfie de cantitatea pierderilor de singe. Trebuie sB se evite sB fie atinsB cu mina partea care se aplic5 pe pBqile genitale. de alaptarea nu reprezint5 o protec@etotala ^mpotriva unei noi concepfii. citeva zile. Cu toate acestea. Transforma'ri hormonale. Lenjeria de pat ~i de corp se schimbB des. de la roz ping la brun inchis (fig. glanda sebacee. Forma qi miirimea sinilor sunt variabile de la o persoan2 la alta ~i depind de repartifia tesutului glandular. Dup5 naStere. La 80% din mamele care alBpteaz8 exist2 o amenoree de lactafie.5-37°C). 1 . se acoper5 plusul de calorii. in faza de furie a laptelui. frisonul se explicB prin r5cirea corpului ~i prin hemoragie. De aceea. Pigmentatia fefei ~i a mameloanelor dispare treptat. in virful mamelei se gBseste mamelonul ("sfrircul"). 1. derivate ale laptelui. Fig. numitii "mica menstruatie". La unele femei apare o pierdere de singe la circa 3 s5ptBmhi dupB navtere. pot produce inflamatia glandelor mamare s a u l ~pot infecta nou-nBscutu1. care. proteine (lapte. hormonii placentari se gBsesc in concentrafie mare in shgele lguzei. fapt ce se concretizeazB in secretia de estrogeni ~i in reluarea procesului de maturare folicularB (ovulatie). in timp ce linia albB abdominal2 rBmine inc5 multii vreme pigmentad. mamelon. Adesea l5uza este indemnat2 la consumarea unor cantitiifi mari de lapte de vacB. Imediat dupB naStere. Fomzarea laptelui este un proces complicat. iar dupB 12 ore se trece la un regim normal. a inlBtura simplismul cu care se "imagineazr procesul de formare a laptelui. este nevoie de 6 s5ptBmini pin5 la prima menstruatie. in dorinta de a ajuta "suirea laptelui" (vezi pag. ca urmare a unei inhibitii a funcfiei gonadotrope a lobului anterior a1 hipofizei. care i ~ reiau functia de i stimulare asupra ovarelor. 2. in mod normal. Imediat dupB naqtere poate apiirea frison. Prin consumarea de ?4 . Durata absentei menstruatiei (amenoreea) depinde de lactatie. sunt n i ~ t mici ridicgturi. ea poate primi lichide dup5 4 ore. grupate in n u m b e variabil. 16 . i Alimentafia.% 1 lapte pe zi. Chiar la lBuze care nu alBpteaz8. singele ~i secretiile care se elimin5 dupB na~tere confin microbi. f3r5 crevterea temperaturii.Mama $i copilul LBuza urineaz5 mai mult.Conformafia s2nului. Temperaturacorpului. Pielea. Srinii femeii sunt situati pe suprafafa mu~chiului pectoral. 3. areola mamar2. temperatura axilar5 poate fi temporar mai ridicatii. Temperatura se va m5sura de 2 ori pe zi. necesare in l5uzie. aceastii concentrafie scade simtitor ~i dispare efectul inhibitor asupra hormonilor hipofizari (FSH ~i LH).16). Funcfia ovariana'. Pentru evitarea m u r d e saltelei. 1. pigmentat. dacB ajung pe mameloane. came. 1. q a cum este scris in unele drfi de vulgarizare.12). precum ~i de modul de fixare pe torace. Opinia dupB care l5uza trebuie sB mBnince c i t mai mult ~i orice pentru a favoriza o rapid% recuperare a fortelor este eronatg. 33). care vor persista in tot e cursul viefii. inconjurat de o suprafat5 circular2 numitB areolB. ouB) ~i vegetale. grBsos ~i de leggturB. fngrijiri. temperatura lBuzei este cea obi~nuitii (36.

coborirea precoce din pat si miqcarea sunt eficace pentru stimularea diurezei. pentru a usura revenirea singelui dinspre gambe si coapse spre inimi. Silnii. fn . Pentru a evita aceasta se recomandi exercitii de gimnastick aplicafii de comprese ciildute in regiunea vezicii. fie printr-un sutien mai mare (folosit din luna a Sasea de sarcini) la care se secfioneazi conurile. Orice ascensiune peste 37. Gimnastica are efecte favorabile. Evacuarea urirzei este uneori dificili in primele zile d u p i nastere. Se ajunge uneori la retentie urinarii. Dacii liiuza nu are scaun nici cu acesta. favorizarea tranzitului intestinal ~i restabilirea capacititii de munci. dacii se mentine tendinta la constipatie. timpul primelor 2-3 zile. pentru a goli indeajuns venele profunde ale membrelor inferioare ~i ale bazinului. in a 3-a dimineafii. Bandajele vor f i bine spilate. Reglarea tranzitului intestinal (scaunele).Pulsul ~i temperatura se controleazi de 2 ori pe zi. Dupii revenirea la dorniciliu. iar alimentatia este constituitii in aceste zile predominant din lichide. b) pozitie necorespunzLoare acesta nu a avut efect se introduce un supozitor. un laxativ. este bine ca liiuza s i se culce de mai multe ori pe zi pe o parte si pe burtii. n (cezarianii. chiar dacii are suturi a perineului. curat qi confortabil. fn unele cazuri particulare. se pune o piiturii ficutii sul. medicul va da alte prescriptii. sub saltea. care a fost fiarti P prealabil. fie printr-o eqarfi. se face o clisrnii. Aceasta nu este insii suficientj. piline neagrii sau Graham. cilcate qi tinute in dulap intr-un compartiment special. Dupii revenirea acasii. se recomandii o pozitie corespunziitoare in pat (fig. i n acelasi timp. in general. inveliri in d o u i buciiti de pgnzii. miere de albine. La femeile care au varice mobilizarea precoce este importanti. I7 . este recomandabil ca regiunea vulvarii s5 fie spiilatii cu a p i ciilduti. Shnii liuzei trebuie ingrijiti cu multii atentie. fie printr-un bandaj. clisma Ecutiinainte de nastere a golit intestinul. se recomandi un regim care s i contin2 vegetale din abundentii: salate de cruditgti. fructe. suturi). chiar dacii nasterea a comportat o interventie operatorie A b Fig. De fiecare dat5 cind femeia urineazi sau are scaun. vor fi tinuti in pozirie ridicatii. Intestinul are tendinta de ineqie. Murdiria qi microbii de pe comprese.4"C va fi anuntatii medicului familiei. este bine s i se controleze in continuare temperatura timp de 2 siiptimini. sutiene. in continuare. de aceea obstetricianul recomandi. bandaje sau alte obiecte de lenjerie sunt la originea infectiei mameloanelor (mastite). fn multe maternitiifi s-a incetiitenit sistemul de a mobiliza liiuza la 2-3 ore dupii naqtere (prima datii pentru scurt timp). femeia nu are scaun. La picioarele patului. de obicei. compot de prune.17). a) pozitie corespunz5toare. 1. P spital qi mai ales n acasii. daci Mobilizarea precoce reprezinti una din misurile pentru profilaxia trombozelor. in ziua a 2-a d u p i naqtere. 41 . cu umplerea qi inciircarea excesivli a vezicii (chiar 1 9 ' 2 litri). Eventual va lua 1-2 lingurite de lactozii dupii mese. I. closet civilizat.Pozitia in pat a Iiuzei.

care va trebui sii constate revenirea la pozifie normal2 a organelor genitale interne vi vindecarea totalii a riinilor cauzate de navtere. sutienul vi/sau bandajul se schimbiide indatii ce se murd2resc de lapte. Liiuza poate face d u imediat ~ dupii navtere.M a m a @ copilu2 Toate manipulikile obiectelor de rnai sus se fac cu mlinile spaate in prealabil. riini.cji rnai tilrziu. Cu o alimentatie variat2 ecbilibratii. Compresele sterile se schimbii zilnic. h) Dupii 2 Zuni poate avea. in primul rlnd este de datoria soplui vi a restului familiei de a ajuta pe mamg. fuainoase vi dulciuri. f) Munca in gospodiirie se reia treptat. Ceea ce r h l n e din plusul de greutate inregistrat in timpul sarcinii scade incet. gros. Organele nu revin perfect la locul lor declt ddupii circa 4 siiptiimlni. chiar in caz de scurgeri. greutatea scade cu circa 6 kg. murdikia de sub unghiile lungi. Unghiile vor fi Gate scurt. g) Lguza nu trebuie sii stea tot timpul in pat dupii externare. 0 veche zicalii sung astfel: "0femeie are nevoie de 9 luni pentru a deveni mamk o mamii are nevoie de alte 9 luni pentru a redeveni femeie. . fiirl exces de grkimi. mai ales dupl episiotomie. Sii-vi programeze mici plimbiiri. Se incepe cu ridicarea bandajului yi a micilor comprese sterile ce acoperii mameloanele. fier vi vitamine. P W l lung. ce cade pe umeri. A v h d in vedere cii s-ar putea sii . Nu se vor aplica declt pomezi. in decurs de clteva luni se ajunge la greutatea de dinaintea sarcinii. baia general5 se face . Mama nu va c h t a sii "scape" prea repede de acest plus ponderal. Mama care aliipteazl are nevoie de un plus de energie. a) Igiena corporala'. mama iqi va spas cu grijii miiinile. fnainte de fiecare supt. iar in cad%o bucat5 de rogojinii sau de postav vechi. pudre sau lotiuni recomandate de medic. d) Dupii revenirea acasii. va fi examinat5 inc5 o d a d de medicul obstetrician (la 4-6 siiptiimhi). c h d face duv va piivi in cad%cu atenfie qi se vor lua urmiitoarele miisuri: pentru evitarea aluneckilor sau ciiderilor. din punct de vedere organic. furuncule. Oprirea lohiilor se considerii ca semn al inchiderii colului uterin. ceea ce permite baia. in ambele ciiliitorii trebuie ajutatg!". Mama va face pauze dese in tirnpul intregii zile vi dacii este posibil o siest5 dupii amiaz& Nu este bine d se griibeascii sii rezolve treburile gospodiire~ti. compresele se indoaie cu fafa dinspre mameloane in interior. iar intreg organismul are nevoie de rnai multe luni pentru a se termina cu toate solicitkile din timpul sarcinii qi navterii. fisuri. Odatii cu navterea. o nouii sarcinii Solicitareamamei prin sarcin5. Dup& revenirea acas& Dupii intoarcerea acasii mama se simte incii obositii. dar e bine ca. c) Nu va face irigafii vaginale. prosoapele comune. lenjeria incorect spiilatii (Eirii sg fie fiarti vi Brii sii fie ciilcatii!). pe lhgii repausul de noapte d . Pro$laxia infecfiilor. dupg 2-3 sgptiimhi. sunt o parte din cauzele favorizante ale imbolniivirilor. constituie motiwl pentru care se recomandz 1. iar imbiiierea in cad5 este permisii dupii 2 siiptrSm2ni.2. Lenjeria de pat vi de corp se schimbii des. bandajul se strhge corect vi se pun ambele sub pernii. cu proteine. calciu.~ i asigure un repaus la orizontalii de rnai multe ori pe zi. Orice modificare a mameloanelor (shgeriki. came) vi multe vegetale. in afar2 de cazul c h d sunt in mod special recomandate de medic. nu aibii incii stabilitatea necesar5. L h z a este rnai receptivii la infecfii. ingrijirea vi aliiptarea sugarului. Baia nu trebuie sii fie nici prea caldii vi nici prea lungii. cada necorespunziitoare. De aceea va fi ferit5 de orice sursii de infectii (persoane cu guturai.). De clteva ori pe zi se recomandii "biii de aer" ale shilor. e) L h z a poate ieyi din casii la o siiptgmlnii dupii externare. infepiituri etc. care va face recomandiirile necesare. p h z a triunghiularii. acumulate in timpul internikii in maternitate. va fi ridicat vi s t r h s cu un batic. roveafii) sau a slnilor (mastita!) impune anunprea medicului. fntr-o primii perioadii se va evita masajul abdomenului. fn caz de dureri mari se va anunp medicul obstetrician. Totul va decurge cu bine dacii l h z a se organizeazii in ava fel inclt sii se poatii odihni. dar cu proteine (lapte. fructele vi zarzavaturile consumate =ii sii fie bine spaate etc.3. lhgii cada de baie se va pune un griitar de lemn sau un prev rnai gros. Dacii lohiile rnai shgereazii sau dacii nouniiscutul a fost scos prin cezaxianii. Mameloanele se vor menaja cu grij& Closetele murdare. b) Greutatea. care vor fi @nu@ descoperiti timp de 20-30 minute de 2-3 ori pe zi.

toate cute!e pieliij.Sarcina s i nqterea intervale mai mari intre sarcini. sub5oar3. poate avea repercusiuni asupra pozitiei ~i filnctiei organclor interne. Oboseala. S e incepe cu exercitii de respiratie abdominalj. siinii.Girnnastica liiuzei Se face in scopul de a ajuta organisniul in procesul de revenire la normal. Fig. 1 .4. abdomenul. Cu atst mai mult nu se poate $ti sigur ciind poate reveni capacitatea de conceptie. menstruatiile apar dup5 6-8 slipt5msni la femeile care nu algpteaz5. incepilnd din ziua a 5-a poate face si alte exercitii (fig.18).3. av2nd grijj ca in expiratie s5 se mLlschii peretelLli Apoi dac5 lgLlza nu are perineotomie. 18 -.3. Din primele zile dup5 n a ~ t e r epot fi fgcute uneie exercitii de gimnastic5.3. in urma ~nodificririlorsi \oiicitiirilor la care a fost supus in cursul sarcinii ~i nasterii. . Persistenta relax5rii musculare. I . Aparatul muscuio-ligamentar relaxat si destins trebuie s5 revin5 la dimensiunile gi pozitia normals. 1. micile incidente de dup5 na$tere nu sunt propice pentru reluarea relatiilor sexuaie prea curiind. Trunspircltiilr uhutzdente se observli la majoritatea Iburclor. Miisuri anticonceptionale dupii ncqtere Dac5 n u m a se simte bine.Girnnastica 15uzei. Asa cum s-a amintit mai sus. Lenjcria inti m i se va schimba des si cu un burete sau un tifon se vor s p d a cu ap5 c5ldutS zonele rndi predispuse (regiunea genitals. Se consider5 optim intcrvalui de 2 ani intre prima ~i a doua sarcin5. 1. abdominal5 si perineal5. femeia poate reiua repede vista sexual5 (la 3-5 sZpt5m2ni).

sterilet. . uneori numai dupii ce hceteazii sii aliipteze. sii se ia miisuri anticonceptionale. chiar ~i inainte de a reap&-eamenstruatia. . Mijloacele anticoncepfionale sunt excluse.spermicidele sub formii de creme. in schimb. 0 ovulafie p a t e surveni la 25 de zile dupii nqtere. Absenfa menstruatiilor nu inseamnii cii femeia nu este fecundabilii. . inaplicabilii adta vreme c8t nu a avut loc prima ovulatie. medicul va putea. Ea poate declan~amici sdngeriki vulvare. Imediat dupii naStere nu se poate recurge la: . deci. de ovule sau de bureti ce se pot plasa cu 10 minute inainte de raporturile sexuale. Dacii mama aliipteazii. de asemenea. pentru femeie se pot folosi: . care riscii sii fie eliminat ~i care nu poate fi aplicat decdt dupii 2 luni de la naqere.Mama s copilul i iar la celelalte ceva mai tiirziu. survine o hipercoagulabilitate a s8ngelui care persisd cam 3 siiptiim8ni dupii naStere ~i de aceea nu se vor recomanda pilule prea putemic dozate. sii o prescrie. Mijloace anticoncepfionale recorndate.metoda urmikirii temperaturii. Aliituri de prezewativul pentru bFirbat. Aliiptarea nu este in nici un caz un mijloc sigur anticonceptional.pilula progestativii microdozatii va putea fi utilizatii la 10 zile dupii naStere dacii mama nu aliipteazii ~idacii nu exisd nici o contraindicafie. intrucdt este compatibilii cu aliiptarea. trebuie sii se evite orice toaletii intimg timp de douii ore inainte ~i dupii raporturile sexuale pentru a nu distruge actiunea spermicidelor . Pentru a evita o nouii sarcinii prea apropiad trebuie.

intrerinerea i trebuie sii fie uqoari4 (hiirtii pictate. prima problemii este fixarea spariului unde va fi instalat copilul ~imama la intoarcerea de la maternitate.). fn camera copilului sunt necesare urmiitoarele mobile: patul. de preferat spre griidinii. evitarea accidentelor etc. sau accidentele pot fi evitate.). care predispune la alergie. ~i in stilul siiu personal. u ~~is& se vor fixa gratii de securitate. In acela~i timp. dupii vh-sta de un an. insoritii.1. Se pot forma deprinderile de ordine. pot sii-~i satisfacii setea de mi~care de joc. Se evit5 sursele de praf (covoare. Daci4 familia nu are la dispozirie deciit camera care semevte ~ide buciitkie. La ferestre. Cadrul vietii Ava cum s-a rnai spus. 2. fn familiile in care copilul locuie~te aceea~i in cameri4 cu adulfii. far: de cele r o ~ isau verzi. Perdelele. nu spre strad5. care si4 impiedice pe copil si4 introduci4 degetele. uvor de aerisit. scutit de contactul prea striins cu ceilalri membri ai familiei (care-i pot transmite diferite infecrii prin s k t . de comoditate. trebuie sii fie solid agi4rate pentru a nu ciidea ~ia sufoca copilul. bibelouri. un dulap pentru lenjeria ~i juciiriile copilului ~ i rnai tiirziu. scaunul pe care st3 mama ciind aliipteazii. Pardoseala. constituie soluriile cele rnai bune. Acolo unde exist5 posibilitatea amenajci unui spafiu separat pentru copil (in majoritatea cazurilor mama locuie~te cu copilul in aceea~i camerii). copilul poate sii-~i organizeze studiul in lini~te independen@. Mocheta este pliicutii. Paturile vor fi plasate rnai departe de perdele. de preferat cele opace. toate ingrijirile se fac in condirii . Cordoanele de la perdele pot fi cauza moqilor prin sphzurare la copiii mici. infecrii ale pielii prin contact direct etc. camera respectivii nu va semi nici de camerii pentru musafiri ~i nici pentru televizor. copilul le mikgiile~te. Se indicii inciiperile cu expunere spre sud ~i sud-vest. masa de iflavat. schdurile. iar aerisirea se face in mod corespunziitor. Folosirea locuinrei ~i a modului de via@ trebuie regiindite pentru a asigura conditiile corespunziitoare desfii~uri4riinormale a vierii (dezvoltare fizici4 ~i psihomotorie.1. Perew. este absolut necesarii o aerisire susrinutii. in timpul ~colarizkii. draperii). Mobilele trebuie sii fie stabile ~iuvor de intrefinut. trebuie insistat cii aceasti4 sosire implicii o mare responsabilitate a pkinrilor. tuse. deoarece suprainciilzirea ~i aburii predispun la imbolniiviri.1.1. fnveliSurilelavabile din plastic (linoleum).2. Prizele electrice trebuie prevkute cu dispozitive de siguranrii sau acoperite cu leucoplast. Parchetul prezinti4 riscul aluneckii ~iintrefinerea nu este u~oar& Pardoseala cu ciment sau mozaic este rece pentru copilul care se tArii~te. Ideal este ca inciiperea copilului sii comunice direct cu camera pkinrilor. La inceput camera separat5 pentru sugar cu sau ft51-g mami4 prezinti avantajul cii sugarul este rnai lini~tit. Instalarea copilului i familie n 2. Amenajarea interioarii. din resiituri neinflamabile. Culorile pastel sunt mai odihnitoare. ici 2. aspiratorul trebuie folosit zilnic. lavabile) pentru cii. alimentarea sugarului mare (fig. Este un sacrificiu pe care piirinrii trebuie si4-l accepte in avantajul copilului.1).1. Se evitii oglinzile ~i tablourile din cauza accidentelor pe care le provoacii . lucrurile lui sunt separate ~ila indemhii. se va alege camera cea rnai luminoasii. Pe mi4sura cre~terii copilului apar ~i alte motive ca el qi frarii siii sii aibi4 camere separate.1. Camera copilului Indiferent de dimensiunile locuinrei. un scaun inalt pentru . dar se poate imbiba cu praf. care sunt excitante. lucioase. venirea unui copil intr-o casii este un prilej de satisfacrii ~ide fericire.parchetul. apropiere prea mare de copil. Pre~urile covoarele sunt responsabile de numeroase ~i ciideri daci4 nu sunt fixate.

insomnia. in jur de 18-22°C la copilul mai mare. aerul ~i lumina care p%trundprin fereastra deschiss nu pot inlocui efectele favorabile pe care le are in cglirea sugarului scoaterea lui afar% in aer liber.printr-o fereastrs intredeschisi copilul fiind ferit de curentul aerului direct. . inthpinii uneori riscul imbolnilvirii. aerul umed.Colturile mobilelor vor fi invelite cu adezive. care s%atenueze ~ocurile. Variapile mari ~ib r u ~ t e ale temperaturii sunt prost resimtite pentru sugar. cu o c&p%umed%(nu cu mztura!) sau cu aspiratorul. Multi parinti. La copiii o b i ~ n u i t is% stea in camere prea inciilzite.in restul zilei se coboar%perdelele sau jaluzelele. Temperatura locuintei constituie un element important in ingrijirea corecta ~i pgstrarea s%n%t%!ii noun%scutului~i sugarului. pentru c%sugarii fac uneori un sindrom de suprainciilzire ( ~ o caloric). i n zilele excesiv de ciilduroase ferestrele se deschid numai dimineata ~i spre sear%. Curifenia carnerei trebuie Ecut%zilnic. temperatura ideal% este de: 22-24°C pentru nou-niiscut ~i sugari in primele luni.invelite intr-un scutec (pericol de arsuri). Vara se pun site la ferestre sau se intinde un tifon deasupra patului. Aerul poluat. inchise emetic qi pusein p%tut. unde sii r%m2n% intregi. scoaterea la aer ~i ciilirea. de dorit in timpul zilei. este mai bine pentru copil. in lips%de radiatoare electrice. Temperatura ideal% trebuie s% fie uniform3 (in timpul noptii qi a somnului de 17-20°C. in general. In timpul iernii. isi inchipuie c%.2. pentru ca in camerg s%fie rgcoare. mai ales cei care triiiesc in apartamente moderne. Iarna. c intr-o camera suprainc%lzit% (peste 2527°C) sau prin infqurarea copilului in prea multe scutece sau piituri se poate ajunge la aceleqi accidente. In timpul verii este necesarg o atenfie deosebiti in zilele de caniculil.Boneta este inutila' in timpul cat copilul sta' in camera'. Temperatura nu trebuie s%coboare niciodat2 sub 16°C. Aerisirea. prin intermediul unei camere vecine.dac% prost utilizatg. Este de dorit sii nu se spele ~i nici ore este mai cald in casii. In timpul imbgierii este suficientg o temperaturg de 24°C in camerg. ascensiunile febrile sunt determinate frecvent de suprainc%lzire. Multi copii au mucoasa nazala uscat%printr-o incglzire central% Fig. Credem c%pentru obiceiurile noastre (teama de "curent" $i de "frig" fac parte din folclorul nostru). Agitatia. in timpul verii se va asigura o ventilatie permanent%. Se va u m k i tot timpul dacii m2inile ~ipicioarele copilului sunt ciildute ~i bine colorate. Un termometru de camerg este indispensabil.1 - Camera copilului. iar in perioadele de veghe 22-24°C). se vor folosi sticle cu ap3 cald3 la 50°C. & orice anotimp. liJ s%nu se usuce lenjeria in camera in care locuie~te sugarul. camera se aerise~te de mai multe ori pe zi. curentii de aer qi fumul de tigar%exercitii o actiune nefasti asupra sk%titii~i somnului copilului. Este interzis s%se arunce scutecele murdare pe du~umea sau s%se "str2ngii" intr-un colt a1 camerei.

b) Patul. bine fixat. este ieftin. l marginile acestuia cu ajutorul unor qireturi.5 cm pentru ca sugarul s i nu-qi strecoare capul printre ele. coqul se schimbi cu un pat prevkut cu pereli laterali suficient de inalti. Recomandim patul de dimensiuni mai mari (70 x 140 cm) in care copilul poate dormi p2ni la v h t a qcolari. C2nd sugarul incepe s i se rostogoleasci si/sau s i se ridice la qezut.Patul pentru copii: a) Pat cu bare. Doui dintre aceste gratii este bine s i fie deta~abile pentru ca rnai tilrziu. Este neigienic $i periculos obiceiul ca acesta s i doarmi in patul mamei sau cu fralii mai mari. in primele luni de vial5 este mai practic coqul simplu de nuiele. stabile (si nu poati fi impinse de copil) uvor de deplasat de citre adulli. c2nd copilul creqte. Mobilierul.).C o ~ ude nuiele. care se prinde de l . Materialul din care este Fig. cu deoarece impiedici ventilafia. Este bine ca grilajul patului s i fie Pnalt (iar somiera solid5 perfect orizontali) s i fie previzut cu dispozitive de reglare a fixiirii somierei ~i grilajelor in funclie de inillimea mamei qi v2rsta copilului. prezinti inconvenientul c i nu poate fi folosit peste vksta de 4-5 luni. s i poati cobori singur din pat. cu un coviltir de tifon. ocupi loc pulin qi se transport5 uqor. 47 . in ultimul timp au apimt leagine. Mobilele din camera copilului vor fi reduse la strictul necesar qi vor fi simple.3 . Se vor evita accesoriile decorative (perdele. volinaqe etc. C o ~ use ciptuqeqte cu p2nzi simpli. sobele de cirimidi). special confectionat pentru copii. coquri cu tot felul de adaosuri (podoabe etc.2). fir5 pericolul de a cidea. Sunt vitimitoare pentru copil: incilzirea cu petrol (Iimpi. intrucilt favorizeazi acumularea prafului.2 . Cosul de nuiele prezinti avantajul c i permite manipularea cu uqurinli. incilzirea cu cirbuni (emanalii de oxid de carbon) aragaze. Paturile trebuie s i fie robuste (mai ales grilajele qi somierele) pentru a rezista la zbenguielile copiilor mai mari. la nevoie (pentru a feri copilul de insecte). Paturile cu rotile sunt practice. pe I h g i prep1 ridicat. 2. C2nd coqul este in gridini sau pe de balcon.) care. uqor de spilat (din lernn. in schimb. in apropierea sursei de cilduri (pe sobe sau I2ngi radiatoare) se vor pune recipiente (castroane. cu un echilibru perfect. uqor deplasabil (fig. va fi acoperit.cu iarbg de mare.Sistemul de indlzire ideal este cel care poate fi reglat qi In acelaqi timp nu usuci aerul (soba de teracoti. grilajul lateral $i adfincimea se regleazg dupg talia copilului. din metal sau din material plastic). sobe speciale). nu prezinti nici un avantaj practic. iar la tar5 . av2nd griji s i se confeclioneze 2-3 schimburi.2.cu foi de ~tiulefi porumb). b) Pat de sugar transformabil mai tkziu in pat de copil. Pe fundul coqului se aqazi o salteluli confeclionati tot din p2nzi (umpluti Fig. sobe de fier ( ~ 2 n d ajung la rovu permit emanaliile de gaze toxice). Distanla dintre doui gratii s i fie sub 7.la o r q e . a) C o ~ u lFiecare copil trebuie si-si aibi patul lui. caloriferele cu dispozitiv de reglare. farfurii intinse) pline cu api. 2. p u t h d fi deplasate uSor. . Nu este indicati ciptu~ireaco~ului muqama sau material plastic.

confectionat va fi lucios, atractiv colorat. Fixarea p w l o r componente (indeosebi grilajele) se realizeazii cu vuruburi vi/sau balamale care sii nu poad fi desacute de copil. Paturile de fier sunt rnai rezistente, se cur&@ rnai uvor vi rnai bine. Patul se plaseaziihtr-un loc luminos lipsit de curenfi de aer, rnai departe de soba incdzid, niciodatii sub perdele, draperii sau tablouri, oglinzi, la care sii ajungii copilul. c) Masa de infa'fat.Servevte la imbiiierea, isavatul vi schimbatul copilului. Este foarte practicii dacii este previizud cu rafturi sau sertare, h care se pktreazii lenjeria vi obiectele necesare copilului (fig.2.1). in familie, aceasta se poate improviza, ciiut2ndu-se solufiile cele rnai economicoase: o masii, un birou, un dulap rabatabil. Pe masa de infivat se pune o saltea mic$ iar h lipsa acesteia o piiturii indoitA de rnai multe ori. Cele rnai bune sunt mesele de infivat cu sertare vi acoperite cu o dblie ''in covat8" (fig. 2.4).

d) Ca'miorul pentru sugari trebuie sii indeplineascii unniitoarele condiiii: sii fie suficient de inciipiitor, sii aibii arcuri bune; sii nu fie prea a&c, pentru a se putea asigura aerisirea; sii fie uvor de spiilat; sii fie c2t rnai uvor pentru a putea fi deplasat cu uvurinp. Coviltirul se ridicii numai h caz de ploaie. in rest, c%xciorul se tine deschis, pentru a se asigura o bun5 ventilaiie. Accesoriile decorative (perdelufe, funde etc.) sunt inutile vi neigienice. C2nd pikintii locuiesc la etajele superioare ale unui bloc se alege un c%xcior pliant care poate fi transportat cu liftul. In ultimul timp se v h d multe modele. Unele din ele sunt complicate vi greoaie. Se vor alege cele rnai simple, uvoare, reglabile h funcfie i de v2rsta copilului v de nevoi (locuing la etaj, transport in mavin8 avezarea sugarului in diferite poziiii: culcat, semiqezhd, vez2nd etc.). CPntarul pentru sugari este necesar pentru m M e a crevterii greudiii in primul an de via@ (in primele luni, c2ntiirirea se face siiptiknhal, iar dupii 8 luni, in fiecare lung).

Fig.2.4 - Masa de i n e a t cu tliblia in "covatli".

Este obositor vi chiar &uniitor pentru liiuz5 sii se aplece intr-o pozi@eincomodii pentru a ingriji nouniiscutul vi sugarul. Pe mas%se pot pktra la indemhii scutece de schimb, mici obiecte necesare h orice moment; se realizeazii astfel o economie mare de timp vi de eforturi pentru mamii, iar pentru sugar un plus de securitate (nu va fi liisat go1 pentru chtarea unui obiect; dacii este rnai mare se poate riisuci vi ciidea jos). Masa de hfivat se avazii in apropierea covului (patului) copilului, intr-un loc ferit de curenfi.

Pregiitirea obiectelor pentru infiivat vi acoperit sugarul ar trebui acute sau procurate de gravida pe indelete, cu c2teva siipth2ni inainte de navtere. In situatia in care nu s-au Bcut nici un fel de pregiitiri, tatid trebuie sii injghebeze un trusou necesar la ievirea din maternitate. Cumpkiiturile se vor face in funcfie de anotimpul in care se navte copilul (vara, iarna). Se aleg obiecte din bumbac $i din l h k Pentru nou-n5scu~ cu keutate mic5 vi mijlocie la navtere, se cumpikii obiecte cu mikimea de 0-3 luni. La nou-niiscuiii cu greutate mare (peste 3 500 g) se procurii de la inceput obiecte cu mikime de sugar de 3-6 luni. Este bine sii se cumpere un n u m k mic de obiecte pentru cii sugarul crevte repede: 10 cm in primele trei luni. Pentru familiile hstiirite sugerikn unniitorul trusou: - un set de chilog scuqi, absorbanti, denumifi vi la noi h prii "Pampers" (vezi "Scutecele"); - 6 "bodys", folosit vi la noi in prii tot cu denumirea englezeascii vi care consd dintr-o chiivu@ cu m2necii scurtii (rar cu mhecii lungii) care face corp comun cu un chilot scurt, acoperii trunchiul vi chilotul

absorbant, fiind fixat intre coapse cu 2-4 capse sau nasturi; - 2 bonete de bumbac; - 2 perechi de boto~ei; - 3-6 ciimqute; - o piiturii pentru acopent; - o ciiciulitii de 1Bnii ~i o "canadianii" cu glugii in anotimpurile riicoroase; - pentru donnit: o c h a $ i cu mBnecii lung5 ~i cu deschidere in fat; sau un sac de dormit din material subtire (vara) sau matlasat (iarna). De asemenea, se vor procura obiecte pentru baie (vezi pag. 77) ~i pentru alimentatie (vezi pag. 110). in siiptiimBnile urmiitoare trusoul se va completa cu obiecte necesare plimbiirii (^mbriiciimintemai groasii etc.), e ~ a r f e saci "port-bebe" (fig. 2.5) ~i scaune sau pentru ma~inii (pentru detiniitorii de masinii).

Dacii pikintii nu pot sii-qi cumpere vreun dispozitiv sau scaun pentru maqinii, mama va tine sugarul fn brate. La cobor%e, mama va i e ~pe uva dinspre bordura striizii i ~i niciodati pe partea dinspre carosabil. Indiferent de vkstii, copilul nu va fi tinut pe scaunul din fa$ si nici chiar pe genunchii mamei.

2.1.1.3. Purtarea in brate
Sugarul mic trebuie culcat intr-o pozitie comodii pe spate sau pe o parte (nu pe burtii!). CBnd este luat si purtat in brate, mama trebuie sii fie atentii pentru c5 ii cade capul. El i ~va tine capul intre a 2-a ~i a 3-a lung i si va sta pe Sezut de abia la vBrsta de 6-8 luni.

in figurile 2.6 - 2.9 sunt schifateciiteva variante de h ridicare, de luare qi de iinut sugarul 5 brafele mamei.

Fig.2.6 - Ridicarea ~i luarea sugarului mic in brafe in 3 variante. Se observa grija pentru a-i sprijini capul (a, b, c).

Fig.2.7. - Purtarea in brafe a sugarului mic in 3 variante (1, 2, 3).

50

I

Fig. 2.8. - fntoarcerea sugarului mic. Mama cuprinde cu m2na sGngii u m h l sGng al sugarului, iar cu dreapta fixat5 sub ceafa acestuia tl intoarce pe o parte sau pe bu&.

Fig. 2.9 - Purtarea gi $nerea In brate a sugarului mare (3 variante).

2.2. ingrijirile nou-niiscutului in familie (data iesirii

din maternitate - a 28-a zi de viatg)

Perioada de nou-nhcut (0-28 zile) constituie etapa de adaptare la viala extrauterin5. Este perioada cea mai grea in ceea ce priveqte ingrijirile care se cer din partea mamei, medicului qi asistentei de familie.

Alimentafia, ingrijirea pielii qi crearea unor condifii corespunziitoare ale mediului extern (imbriichinte, camerii corect incdzitli qi aerisitii, adaptarea vie@ de familie la sosirea noului venit, deprinderea mamei sii

observe qi sii ingrijeascii nou-ngscutul) sunt de o importang considerabilii. Mama trebuie sii invefe sii deosebeascii limitele normalului privind starea qi manifestiirile nou-niiscutului. Acest deziderat se impune din primele zile, deoarece in aceastii perioadii au loc o serie de incidente fiziologice (icter, scidere in greutate, erupfii cutanate etc.), iar imbolniivirile au tendintii de generalizare si evolutie rapids. Pe Ilngii acestea, de o important5 mare este cunoaqterea caracterelor neuromotorii ale nou-niiscutului. De la o fiing care d o m e tot timpul, cu o f a g inexpresivii, cu pleoape strlnse, nou-niiscutul ajunge (dupii 3-4 sgptiimlni) sii "vadii", sii fixeze qi sii urmiireascii cu ochii pe mamii sau un obiect care este m i ~ c ala 30-40 t cm de fata lui. Din primele zile se intoarce clnd simte mirosul shului mamei sale sau, uneori, vocea. Puterea de perceptie este inaintea posibilitiitilor motorii. Nou-niiscutul trebuie sii fie urmiirit de ciitre asistenta de familie cu ajutorul mamei, care fiind tot timpul cu el este mai in miisurii sii descopere progresele sau anomaliile de dezvoltare ale sugarului. Numai mama are posibilitatea de "a descoperi" la copil clnd qi cum geme, sclnce~te, {ips, strhutii, se intinde, suge ~i inghite.

Externarea mamei qi nou-niiscutului la termen siiniitos din maternitate, se face intre a 3-a qi a 7-a zi de la naqtere. Laplecare, mama se va informa de la medicul pediatru care a ingrijit nou-niiscutul despre urmiitoarele: a) greutatea ~i lungimea nou-na"scutu1uila nagere si la plecarea din maternitate; b) ama"nunte despre alimentatie (orarul; dacii nouniiscutul a primit qi altceva in afar2 de laptele de mamii; d a d s-au intlmplat dificultiiti de alimentatie etc.); c) daca' s-au aplicat tratamente medicale noun6scutului (ce medicamente, ce doze, durad, de ce ); d) ce scor Apgar a obfinut nou-niiscutui in momentul nqterii; e) daca' nou-na'scutul a necesitat manevre de reanimare (administrare de oxigen, internare in sectia de reanimare) sau dacii a prezentat vreun semn de alarms (convulsii etc.); f) daca' afost vaccinat B.C.G. si cu vaccin impotriva hepatitei B;

g) daca' s-a administrat vitamina D3 (sau Dl) in si ce doza'; h) dacii in perioada respectivii au fost infectii (diarei, infecfii stafilococice cutanate, infecfii respiratorii etc.); i) dac2 s-au efectuat testele pentru depistarea fenilcetonuriei ~ i l s a u mixedemului. a in vederea primirii acasii a sofiei qi copilului, tat21 mai are de Ecut urmiitoarele: - Se va sEtui cu medicul de familie qi cu asistenta de ocrotire de la dispensarul teritorial de copii asupra urmiitoarelor probleme: a) pregiitirile necesare pentru transportul mamei qi nou-niiscutului acasii (mijloc de transport, obiecte necesare inE~2riiqi invelirii nouniiscutului); b) obiecte necesare pentru ingrijirea nouniiscutului la domiciliu ( c o ~ scutece etc.); c) fixarea , locului unde va fi instalat copilul in locuing; d) modul cum trebuie sii se comporte cu mama ~icu nou-niiscutul; e) indicatii despre alimentafia sugarului qi Iiiuzei. - Va apela la o rudii apropiat2 care sii o ajute pe Iiiuzii in primele s2pt2imlni dupg naqtere. Practic qi psihologic, dupii experienta noastrii, mama sotiei este persoana cea mai indicatii. - Paqnic, dar hoGrlt, va lua toate miisurile pentru excluderea oric5ror vizite inoportune f primele zile n dupii reintoarcerea sotiei ~i sugarului din maternitate. - Chiar d a d p h i i acum nu a Ecut-o, tatiil este dator ca, de acum inainte, cel pufin in primele luni de via@ ale sugarului, s2 se ocupe de toate problemele de aprovizionare ale familiei ~i sii se integreze in toate treburile de gospodiirie interioarii. Primele zile dupa' venirea din maternitate. Dacii totul a decurs normal, mama ~i nou-niiscutul sunt externati din maternitate clt mai repede, de obicei inceplnd din a 3-a zi dupii naqtere. Este un mare avantaj clnd mama qi nou-niiscutul sunt aduqi clt mai repede in familie, unde este locul cel mai potrivit pentru adaptarea nou-nibcutului ~i pentru noua misiune a mamei. Instalarea secretiei lactate, legiitura permanents mamiicopil, uniformitatea mediului inconjuriitor, ingrijirile fiicute de aceeaqi persoan2 qi evitarea infecfiilor intraspitaliceqti sunt clteva din avantajele aducerii precoce a mamei ~i copilului in mediul familial.

Z i l e l e si s ~ p t b m 6 n i l e care umeaz& sunt cele rnai grele.
fn prezent, in fara noastrii, toti copiii se nasc in maternitate. Datoritii acestui fapt, primejdiile care
, .

phndeau pe mam5 ~i nou-n5scut in momentul naqterii, prin lipsa de asistent5 medical5 ~ide conditii de igienb, au d i s p b t . Ceea ce face statul pentru asistenla na~terii trebuie continuat ~i in familie in ingrijirea copilului. in trecut, experienfa ~i superstitiile se transmiteau de la o generatie la alta, iar mortalitatea nou-n5scutilor qi a mamelor era mare. in conditiile vietii moderne cresterea unui copil nu rnai poate fi l5sat5 pe seama "instinctului matern". Cei doi parteneri, tat51 ~imama, trebuie s5 fie constienti c5 "misiunea de p c n t i " este cea rnai important5 din cadrul existenlei fiec5ruia dintre noi. Dac5 nu a Ecut-o phn5 acum, tat51 copilului este dator s5 anunfe medicul de familie de la care mama va primi indrumikile necesare. Chiar din a doua zi, mama si nou-ngscutul vor fi vizitafi de c5tre medicul de familie sau medicul particular qi de asistenta de ocrotire. Medicul de familie examineaz5 in mod periodic sugarul. Chiar dac5 este s5n5tos, once copil trebuie urmilrit de medic. Nou-n5scutii s5n5tosi sunt examinafi la domiciliu, sugarii s h 5 t o ~ vor f i d u ~ la cabinetul i i medicului de familie. Acesta va urm5ri greutatea, dezvoltarea motorie qi psihic5, va fixa alimentatia qi va elabora un plan de prevenire a imbolniivirilor (administrare de vitamine, vaccinilri, d i r e prin aer, soare si exercitii fizice etc.). Caietul copilului 0 muma' tdna'ra' are o multime de intreba'ri de pus medicului ~iasistentei de ocrotire. Acestiu vor da, verbul $.i in scris (intr-un caieb special), indicutiile corespunza'toare; in acela~i caiet mumu vu nota toute intrebu'rile,pe mu'suru' ce-i vin in minte. Pe copertu caietului se vor nota: numele si prenumele copilului, evolutia sarcinii, data naqterii qi a ertaminkii din maternitate, greutatea ~i lungimea la navtere, perimetrul cranian, scorul Apgar, maternitatea in care s-a nsscut, data vaccinzi cu B.C.G. qi impotriva hepatitei B, precum ~i administrci primei doze de vitamina D. Ambii p5rinti vor nota observatiile lor despre sugar, iar lunar vor face un bilanf a1 progreselor observate ( c h d a plAns cu lacrimi, primul zAmbet, ziua in care a "finut" capul, cAnd a stat in Sezut, primele silabe si cuvinte pronunpte, eruptia primilor dinti etc.), datele la care s-a administrat vitamina D, vaccin5rile, internilrile in spital etc. Recomandiirile medicului ~i asistentei de ocrotire se fac in scris. Cel rnai bun medic a1 unui copil este

acela care-1 vede tot timpul. Experienta a demonstrat c5 urm5rirea medical5 regulat5 asigur5 depistarea precoce a devierilo~ la dezvoltarea normal5 a de sugarului. in acelasi timp luarea de m5suri la primele semne de imboln5vire evit5 catastrofele ce pot surveni in existents unui sugar. Modific5rile continutului alimentatiei, orarul meselor , modalit5lile de ingrijire ~i de educatie se vor stabili impreun5 cu medicul de familie. fncrederea in medic. Mama nu trebuie s5 se jeneze s5 pun5 orice intrebare medicului, chiar dac5 unele par simple sau ridicole. Cadrele medicale sunt obligate s& o ajute pe mam5 ~i s5 l5mureasc5 orice nedumerire. Teama de a nu indispune pe medic nu trebuie s5 retin5 pe p5rinti de a solicita asistenta medical& dac5 in starea sugarului a ap5rut ceva nelini~titor. Sh5tatea copilului este mai presus de orice. Rolul usistentei de ocrotire. De la asistenta de ocrotire mama va cere toate sfaturile practice de care are nevoie. Asistenta de ocrotire va indruma asupra felului cum s5 "instaleze" pe noul venit, va r5spunde la toate nedumeririle mamei, ii va demonstra cum se ingrije~te ;cum se alimenteaz5 sugarul. Observatiile ~ i ~i sfaturile se consemneaz5 in caietul copilului. Va tine leg5tura cu medicul de familie ~i va pune in practic5 recomandgrile acestuia. Pe lhng5 sfaturile medicale propriu-zise, asistenta de ocrotire va inv5fa pe mamele tinere cum s5 organizeze munca, cum s5 foloseasc5 bugetul familiei, cum s 5 - ~ i aranjeze casa, pe scurt va deveni chiar un element de civilizare acolo unde este cazul. Asistenta de ocrotire va indica familiei tot ce este necesar, de la "trusoul" sugarului pAn5 la alimente ce trebuie procurate pentru mam5 ~i sugar. Toate acestea se vor discuta de la om la om, cu toat5 sinceritatea, avhnd grij5 de a nu jigni. Ghndurile ~i griijile intregii familii vor fi indreptate in primul rhnd c5tre mam5. De luni ~i luni de zile, organismul mamei a fost adaptat la prezenta Etului. in momentul naqterii intervine o schimbare brusc5. Aceastii modificare biologic5 (hormonal5 etc.) intens5 se produce ca un ~ o cUrmarea cea rnai pregnant5 este . aparitia a~a-numitelor "lacrimi de l5uzie". Este suficient ca nou-n5scutul s5 sug5 rnai putin, ca sotul s5-si exprime cine ?tie ce indoieli despre mam5 sau noun5scut sau ca mama s5 constate c5 nici o fust5 nu-i rnai vine bine, pentru ca s5 verse ~iroaie lacrimi. Acum de

incepe rolul sofului-tat5, care trebuie sii arate inlelegere pentru aceste manifestki de depresiune. Gdnduri pentru ca'snicie. TBnk-a femeie riimdne solia bk-batului ei, chiar dacii a devenit ~i mamii. D e ~ i dominat5 de instinctul matern, ea este datoare sii vegheze, ca ~i pdnii acum, la drepturile solului, sii manifeste a c e l a ~ i interes ~i afecliune pentru el. 0 planificare corect5 a timpului permite mamei sii se ocupe de copil, de sol ~i de ea insii~i. Pentru aceasta este nevoie de putinii incredere in sine; orice marnii se descurcii cu propriul copil. Civiliza$iaa pus la indemha mamei numeroase inlesniri: lapte adaptat, imbriichinte gata confeclionat5 pentru sugar, frigider, ma~inii pentru spiilat rufe, preparate alimentare industriale, mixer, presa de fructe etc., cu ajutorul ck-ora realizeazii economie de timp. Primirea nou-na'scutului de ca'tre frati ~i surori. Pentru un copil sensibil, venirea unui frate sau a unei surori este o sursii de emolie profun&. El este fericit s5 proclame aceastii naStere la toate persoanele pe care le i n t a n e ~ t e la micii sili prieteni (la griidinig sau la ~i ~coalii). Dacii "bebe" este de acela~i copilul rnai sex, mare se socoteqte superior fa@ de acest nou-niiscut. Un frate rnai mic pentru o "sorii mare" (sau invers) provoacii pulinii teamii fa@ de necunoscutul pe care-1 intruchipeazii. Cdnd fratii sunt rnai mari, surpriza dublat5 de pu$inii anxietate nu mai este atilt de profun& rnai ales dacii sunt deja rnai multi copii in casii. Naqterea p a t e antrena o mare tulburare la copii foarte sensibili ~i timizi. Se intdmplii ca in timpul internkii mamei in maternitate, copilul (copii) s5 fie dus in alt5 familie; dacii este dus la bunici sau alte rude apropiate (unde este de obicei riisfifat), reacliile vor fi rnai putin importante; d a d plasamentul se va face la striiini (prieteni), este posibil ca aceasd f n d e p W e sii fie interpretat5 ca o excludere ~i sii-1 tulbure pentru mai multii vreme, chiar dacii tat51 siiu il aduce seara acasii. Copiii intre 2 ~i 5 ani dovedesc o multitudine de sentimente complexe ~i contradictorii (curiozitate ~i interes, gelozie ~i nelini~te, decepjie, chiar ostilitate) care pot fi la originea unor conflicte psihologice. Ei le traduc prin atitudini multiple; rnai intdi, ei se apropie mereu de "bebe", pe care-1 privesc, il ating, il gddil& il ciupesc, din nevoia de a-i provoca reacw. Cel rnai "mic" devine centrul de interes a1celui "mare" care incearcii sKi atragii atentja ariitiindu-i juckiile ~i cwile sale; el lip& cbnd, ceea ce atrage adesea, din partea adul$ilor, o atitudine violent5, de neinleles pentru copil. in aceste

zile ~i in siiptiimBnile care urmeazii, copiii se pot manifesta variat: a) b5ielii care p h i i atunci foloseau olifa incep din nou "sii facg in pantaloni"; b) fetifele (mai ales) cer sii-qi bea laptele numai cu "biberonul", aSa cum i se dii lui "bebe"; in astfel de situalii, pentru a nu le priva de lapte qi pentru a nu l&gi gama de reaclii negative, suntem de piirere sii se accepte temporar aceastii dorint5 de circumstanfii; c) apare sau se accentueazii nevoia de a - ~ suge degetul; d) fn timpul i aliiptkii sugarului, copilul rnai mare vrea sii stea lipit sau chiar pe unul din genunchii mamei; e) alteori (rnai rar, este adevk-at) copilul intre 2 ~i 5 ani are atitudini agresive ~i ostile, ce au loc chiar in prezenfa pkinlilor; . sunt impulsuri imposibil de controlat. La copiii m man' (6-12 ani) pot apk-ea: sciiderea i randamentului ~colar, tendinta de izolare sau de a pleca de acas5, ciiutilnd societate in afara familiei (alti copii de v k t a lor, bunici etc.). & familiile unde copilul unic la pikin9 qteapt5 un friijior, fetifele, pe I h g 5 o mhdrie declaratii peste tot, sunt preocupate ~i grijulii, cu atitudini ~igesturi ce imid pe ale mamei. Chiar in astfel de situa$ii,pentru c5 un copil mic nu are d i s c e r n h h t u l ca de la un gest de mhgdiere sau de fngrijire sii nu ajungii la un act de agresiune pentru cel mic, nouniiscutul nu va fi Iiisat singur in societatea lui (pericol de sufocare, r5sturnarea co~ului, ciidere, administrare de alimente necorespunziitoare, aplicarea de substante cosmetice etc.). Aceste reaclii normale pot fi atenuate printr-o atitudine infelegiitoare din partea pkinlilor. inainte de naStere, se va vorbi copilului cu moderatie, despre viitorul "bebe", ariitihdu-i cii ~i el a fost qteptat la fel in urmii cu cdliva ani ~i ajutiindu-1 la pregiitirea camerei sau colfului pentru cel aSteptat. Un rnie dar, in momentul reintoarcerii din maternitate, m k ~ t &ii e indoialii bucuria de a revedea mama cu un pui de om adormit ~i pldngk-et. Este bine, de asemenea, de a-i cere ajutorul (spunhdu-i cii "este mare") antrenhdu1la mici servicii care il fac sii creascii in ochii lui. A se ocupa de nou-niiscut este o mare bucurie pe care i-o acordii mama sa: s-o anunle cdnd plhge, s-o ajute c h d pregiite~te biberonul sau cBnd fl infa~ii. Mhdria ~i atitudinea lui sunt de-a dreptul induio~iitoare. Din partea tata'lui, ca gesturi de afecliune fa@ de copilul rnai mare, recomandh: a) sK1 mhg2ie rnai mult decdt pe cel mic; b) sii-~i giiseascii timp pentru joc ~i plimbare; c) sii-1 asigure tot tirnpul cii el nu a pierdut nirnic din dragostea p5rinlilor; d) sii-1 felicite

pentru o initiativi rnai mult sau mai pugin fericiti, dar care izvorii~te dintr-o intentie bun$ e) sii tolereze ( ~ i aceasta este mai dificil) chiar regresiunea in dezvoltarea psihomotorie (care este trechoare) qi in comportsmentul general al copilului. In cconcluzie, indiferent de v2rsta fratilor (surorilor) rnai mari, familia trebuie s i faci totul pentru ca ace~tia s i nu aibi impresia c i sunt trecuti pe un plan secundar ~i s i nu adopte fa@de cel mic atitudini preferenfiale. Ajutorul bunicilor. Prima luni dupi navterea copilului este cea rnai inckcatii din viap mamei. Pe I h g i asistenta de ocrotire ~itaGl copilului, este necesar ~iajutorul unei a treia persoane. Oboseala qi surmenajul din perioada de Iiuzie pot avea urm5ri nefaste pentru sinitatea sugarului qi mamei. Este de dorit s5 existe o buni intelegere intre cele doui bunici ale copilului. Acestea se vor sfxiidui sii menajeze pe mama copilului, at& fizic, c8t qi psihic. in primul find, bunicile nu trebuie sii incerce s i dirijeze totul ~i s i o trateze pe mami ca pe un copil. Mama simte c i nou-niscutul este in prirnul rand copilul ei, ci-i aparfine exclusiv ~i c5 este in stare s2-I creascii singurii. Bunicile sunt obligate s3-~i struneasd pomide de posesiune ~i de diriguire, oferindu-~inumai expenenla qi o participare activ2 la treburile casnice, printr-o prezenti discreti ~i agreabili. Tinerii pkinfi, la rhdul lor, trebuie sii tie cii bunicii copilului sunt persoanele care, datoriti dragostei pe care o p o d , oferii acestuia o iilgrijire de care nu este in stare nici cea rnai harnicii persoani s t r h i . & iipsa bunicilor se p a t e apela la o prieteni a mamei pentru ajutor in gospodiirie. fn oricare eventualitate ajutorul cel rnai eficient este asigurat de t t .La epukmea a5 concediului mamei, in locul cre~ei al unei persoane sau strGne, este de preferat ca micul copil s i fie incredinpt bunicilor, chiar accepthd unele compromisuri; ar fi iluzoriu de a se a~tepta bunicii s i respecte toate ca normele stabilite de p5rinti. Dar, oricdt de gre~ite fi ar unele conceptii ale bunicilor in ceea ce prive~te ingrijirea copiilor, ei o fac intotdeauna cu dragoste qi pasiune. De altfel, mul@bunici, dupi pensionare, se obi~nuiesc greu cu inactivitatea; creqterea nepoGlor le dii prilejul de a fi iar folositori, existenla lor cipitiind un continut nou qi un stimul de viati. Ezitele. in prirnele zile dupi intoarcerea in familie, mama ~i nou-niscutul au nevoie de liniqte. Vizitele, oric8t de bine intentionate, nu sunt bine venite inainte de 4-5 zile. Mama qi mu-niscutul nu sunt obiqnuiti cu

noul program a1 zilei, deosebit de cel din maternitate. Mama este noui in rol, adesea suprasolicitati de aliiptare, de ingrijirile nou-niscutului qi de treburile gospodiire~ti. de alti parte, are un psihic labil, este Pe susceptibili de a fi contrariatii de unii nepoftiti sau de discutii ~i interpretki neavenite; cea rnai mici ironie sau critici o rineqte profund. Agitatia produsi de "du-te - vino" a1 vizitatorilor duce la incircarea atrnosferei, cu enervarea mamei, ceea ce face ca nouniscutul s i plangi, sii sugi rnai greu, s i regurgiteze ~i s i doarmi rnai putin. Nou-n2scutul va fi privit de la distang; este interzis orickei persoane (in prirnele zile, inclusiv tatilui qi bunicilor) de a-1 lua in brap, de a-1 s h t a , de a se "juca" cu el, de a-i "vorbi" din apropiere qi chiar de a-1 atinge. Mama trebuie s i fie fermi pentru a interzice un astfel de comportarnent, care, pe l h g 5 inconvenientul de a crea st&i de agitatie, poate duce la transmiterea unor infecjii. Trebuie evitate conversafiile cu vucea prea tare, ceea ce este obositor pentru mamii ~ip a t e trezi pe sugar dacii ora alip&ii se apropie. Aceasti precautie este qi rnai necesarii htimpul alimentatiei sugarului. Convorbirile la telefon, rnai ales daci sunt lungi ~ila ore nepotrivite, pot fi sthjenitoare. De altfel nu este pennis marnei s i intrerupi alimentatia copilului; once bruscare poate declan~a ulterior dificultiji de alimentatie. Darurile. O nqtere este un prilej de a se oferi daruri. Un vechi obicei romdnesc este ca la nqterea unui nepot, bunicii s i ofere bijuterii sau alte obiecte de pret de familie (podoabe, covoare, s c o w , costume nationale etc.). Mai recent, taGl copilului oferi marnei bijuterii (o b r w i i , un colier, un ceas etc.); toate acestea dovedesc afectiunea ce existi intre cei doi soti pe de o parte, iar pe de alti parte legiturile trainice ktre generatii, in cadrul unor tradifii ce dau conpnut qi f m e c vie$ de familie. Acestea nu trebuie s i fie nici obligatii, dar nici singurele manifestiri de bun venit qi de tandrete. Vizitatorii pot aduce flori, dar cu conditia ca rnirosul lor s i nu fie prea putemic. Este bine ca florile s i nu fie prea numeroase sau prea mari, pentru a nu deveni supkitoare. O vazg cu flori la o familie tdniirii este binevenitii. De asemenea, obiecte de *mbriiciimintetricotate cu mdna, jachete, bonete, cticiulite, boto~ei, scutece absorbante, prosoape, truse de toale6 (perie, siipunuri, creme, pudri, forfecuti de unghii), biberoane, tetine etc., fac pliicere ~i sunt foarte utile.

cfintar. Este bine ca familia s2 se obiqnuiasc2 de la inceput motiv de sugar. D) Pentru somn col$ul s t h g al piiturii se trage spre dreapta $i se bag5 dedesubt. luminos vi linivtit. va fi ingrijit cu calm vi. tl are r. sri pedaleze. de aceeavi persoan2. ceas de perete. in ultimul tirnp. Nou-n2scutul nu va f i instalat intr-o camer2 in care s2 locuiasc2 numai cu fratele mai mkivor. vi adeseori capul este sprijinit pe unul din obraji. p2turi. se contraindic2 culcarea nou-n&cutului vi sugarului pe burti4. uvor de spaat. cMi@. 47) c) Aqezarea nou-ndscutului si sugamlui in pat Nou-n2scutul s2n2tos va fi culcat pe partea pe care o accept2. mavin2 de spaat. De la inceput se va vorbi cu el intr-un limbaj natural. 2. iar pentru rudele mai inst&ite: frigider. . numai prin contactul impus cu prilejul b2ii zilnice. Buc2t2ria. Este suficient dac2 s2 nu se ocupe m2ng2ierile. imbr. Nou-n2scutul la termen este in stare s2 intoarc2 capul. cu o voce cald5. Somnul a) Unde doarme mu-ndscutul? Dac2 este posibil. mixer. care are avantajul c2 familia primevte daruri in funcfie de necesitAli. Ava cum pe alocuri se face o "listA de mariaj" se poate intocmi o "List2 de nagere". c b c i o r . rudele apropiate se informeaz2 reciproc vi aduc daruri pentru a completa trusoul necesar copilului: o garnitur2 cu scutece. sunt d2un2toare pentru s2n2tatea vi sornnul sugarului. ca vi inc2perile cu fum de tigar2. pe c5t posibil. de linivte absolutA. Astfel. Cum se invele~te copilul in timpul somnului? Se va folosi o p2turic2 uvoar2 din I h 2 invelitA intr-o hus2 de p h z 2 de culoare deschis2. botovei $i "body" cu mlneca lung8 este qezat pe priturri (forma ptitraa) P diagonal% n B) Col$ul din dreapta al priturii se indoaie ~i se aduce peste corp pikg sub spatele sugarului: C) Apoi se intoarce col$ul din dreapta al p h r i i in q a fel ca picioarele s5 poat5 sri se mivte. Astfel i se asigud nou-niiscutului un culcw asem5nEtor cu uterul mamei. considerhdu-se ca fiind una din cauzele moqii subite.in ultimul timp s-a incetAtenit moda "coordonkii". incep2nd de la vksta de 2-4 s2ptAmhi. Sugarul are nevoie de uniformitate in ingrijire. este bine ca el s2 aib2 c2t mai devreme o camer2 in care s2 doarm5 singur sau cel mult cu mama. pres2 de fructe. "convorbirile" se materializeaz. de respectarea programului de somn. rareori pe spate cu fa@ in sus.fiv2rile. Am intillnit situafii in care rudele vi/sau prietenii se grupeaz2 pentru a oferi un obiect mai important. Fig. AceastA formu12 (pentru moment pupn r&phditA) are avantajul c2 evit2 acumularea unor daruri in mai multe exemplare. A) Sugarul 'Tn&at" cu "pampers". cu atmosfera de umezeal2 vi cu temperatura inconstant2. familiile in care nou-n&cutul locuievte in aceeqi camer2 cu adultii se va alege pentru cov sau pat un loc ferit de curent.hvelirea $i avezarea nou-nriscutului in pat. b) Patul copilului (vezi pag.10 . iflqatului vi alimentaGei.

cu manevre simple yi corecte. organizarea ingrijirilor (dotare. Totul se desEyoar5 grab5. yi de aceea se poate folosi. In plus. iar mama yi examinatorul iyi spa15 yi inciilzesc m&nile. de starea vremii (nu va f i scos afar5 dac5 este ger. ce s-a i n t h p l a t cu noun5scutul dup5 naqtere'. Aya cum s-a mai spus. Nou-niiscutul normal 2. se inchid ferestrele.3. Ca orice &n@. Este un adev5rat interogatoriu. mai ales in cursul noptii. mai inalt5 yi cu o suprafag corespunz5toare pentru ayezarea sugarului yi a obiectelor necesare pentru ingrijirea lor. de 70-80 cm. b. c yi d. Mama este impresionad cum medicul examinator cerceteaz5 toate p3qile corpului acestei mici viet5li. observarea yi ingrijirile sugarului se fac intr-un mod comod pentru mam3 $i medic. pe o mas$ un birou. metodic. de anotimp. numai cdnd este frig (in camera sau la plimbare) se acoper5 capul in funcrie de anotimp yi de vksta copilului. peste p5tura cu care se inveleyte dup5 metoda de mai inainte se poate ad5uga o pl5pumioar5 matlasat5 sau cu puf. istoria sarcinilor $i nayterilor anterioare. viscol) yi de condifiile in care locuieyte farnilia.10 a. ceag dens& pplaie. Aprecierile medicului yi asistentei de ocrotire despre s3n5tatea nou-n5scutului. circulafia sdngelui yi toate procesele vitale. h funcfie de starea de sGn5tate. medicul sesizeaz5: starea psihic5 a mamei. hainte de a dezbr5ca nou-ngscutul. persoane etc. greqelile de plasare a mobilierului in vederea instalikii mamei yi sugarului etc. vor alege unde s5 plaseze masa de inf3sat sau "inlocuitorul%i. din care s5 nu scape nimic.) vor fi adaptate parti- ' Toate aceste date sunt de obicei consemate in biletul de externare a1 marnei ~iin fi$a de leggtur5 a nou-ngscutului. topografia locuintei. a v h d in vedere pericolul de strangulare. fie prin intermediul unei camere vecine).Pentru nou-n5scut yi sugarul rnic socotim c5 meto* cea mai bun5 este cea schipt5 in fig. . starea de s5n5tate a p&infilor $i eventual a rudelor apropiate. impreun5 cu familia. se va aerisi hc5perea (fie mutsndu-1 in alt? camerg. un scrin sau o mas3 de inEyat. De abia cdnd creyte yi incepe s5 "pedaleze" (2 luni) el se poate dezveli. indoitii. atdt medicul cdt si mama se spala' pe nzciini. Aer ~i luminti. iar peste aceasta un cearyaf mare imp5turit in dou5 sau in patru. Const3 dintr-o pies5 lung$.Primul examen medical La venirea din maternitate. orar. sugarul va fi scos la aer. deasupra cgreia se intinde o bucat5 de muyama sau de material plastic. Inainte de a se culca sugarul. Examenul clinic se face dup5 un plan precis. pikinlii au pe buze ca prim5 intrebare: este sa'na'tos copilul nostru? La marea majoritate rbpunsul este da. In timpul iernii. scobit5 la mijloc. cu marginile ridicate. fn timpul cdt a discutat cu mama. Organismul inc5 fragil se deprinde Feptat s5-qi pastreze yi s5-yi autoregleze temperatura. Boneta yi c5ciulip nu sunt necesare. Un bun observator sesizeaz5 foarte multe elemente de diagnostic inainte de a fidezbr5cat nou-n5scutul. Se recomanda' sacul de dormit? Copilul doarme liniytit atdt ziua. 2. r5bd5tori yi convinyi c5 mulfimea de intreb5ri ce se pun este in interesul copilului lor. cu gesturi sigure. ~ c e a i t a acoper5 cu o b5tur5 se obiynuit5.2. Medicul sau asistenta de ocrotire. ingrijirile se fac incomod qi obositor pentru mam5.3. cu prilejul primei vizite medicale. cu calm deplin. ca o covat5. matlasat5 cu un material sintetic. inzestrarea sugarului. exacri in r5spunsuri. astfel incdt s5 acopere toat5 suprafap mesei. Pe paturile scunde ale adulpor. un sac de dormit.1. Cum ajunge medicul la concluzia c?i noun5scutul este intr-adeviir normal yi sk5tos? Examenul medical al unui nou-n5scut incepe cu o convorbire care are ca subiecte evolufia sarcinii yi desfgqurarea nayterii actuale. gradul de educafie sanitar5 yi de preg5tire pentru rolul de p5rinfi. fnainte de a incepe examenul propriu-zis. nivelul de civilizalie yi igien5 a1 familiei. in cadrul unei convorbiri Gcute pe indelete. in uItimul timp au a p h t in comeq o "miniaturii" de mas5 de inEyat. d a d in familie exist5 annonie yi inielegere. Nu se vor folosi nici un fel de ynururi sau yireturi. la care particip3 toat5 lumea stdnd pe scaun. deplasabil3. Acesta va fi incheiat cu nasturi. sugar@ are nevoie de aer $i lurnini pentru a trG yi a se dezvolta. lavabil. in care p&in{ii trebuie s5 fie sinceri. acestea stimuleaz3 activitatea pielii. cdt yi in timpul noptii.

aprbfundate.3. pozifia in care st2 in pat. b) Cdt de des se cdnta're~te? Nou-n5scutul nu trebuie cint5rit zilnic. mcut totdeauna la aceeqi or5 ~i cu acelaqi cintar. Este normal copilul? Aceasta este intrebarea pe care a pus-o mama inc5 din maternitate. de tradifie sau de mqtqugiirism ^mgust. 2. zilnica' este neregulata'.3. dac5 este agitat. in paginile care urmeaz5 se va da o serie de nofiuni (unele mai complicate.Mama @ capiluf cularidfilor familiei. Bineinfeles cB progresul ponderal depinde a d t de greutatea de la naStere. Micile neregularitgfi se compenseazg de la sine.----m ce inire I ' Vezi Tabelul 1. manevrele rnai brutale (ascultafia regiunii spatelui. Indiferent de asigurgrile date de obstetrician ~i de pediatrul din maternitate. c i t si de sc5derea fiziologic5 in greutate.Dezvoltarea fizicti1 2. sunt necesare cintikiri mai frecvente. Ordinea examenului nou-n&cutului nu este aceea~i ca la adult. subponderal sau bolnav.Csntar pentru sugari.2. Oscilafiile in greutate pot declan~a probleme nejustificate in familiile anxioase. Recuperarea Dac5 este vorba de un nou-n5scut prematur. se face totul pentru ca el s5 nu fipe. Dacti e :ne ca u FrrurerrrrLure. familia r5mine mult5 vreme cu aceast5 intrebare obsesiv5 exprimat5 fafg de orice medic ce examineaz5 copilul in cadrul familiei. gradului de instrucfie. condifiilor maieriale ale locuinfei. asistenta de ocrotire ~i pikinfii (indeosebi mama) au condifii optime pentru a obsewa ~icunoaSte noul venit. in manuale se scrie c5 noun5scufii cresc cu 750 g in prima lung. privind atribuwe lor de pkinfi. unele manevre in cadrul investigafiilor neurologice ~i examenul gurii) se fac la urmg. C&nd orice h i i r are atiitea cunqtinp din toate domeniile.3. h t r e timp. in familie. manifest2ri anormale). mamele ?i asistentele de ocrotire nu se vor a l m a dac5 sporul ponderal a1 sugarului nu atinge 750 g in prima lung de via@.Greutatea La na~tere greutatea medie a unui nou-nsscut este de 3 000-3 500 g. Aceasta inseamn5 c5. .10% din greutatea inifial5. adic5 la o lung sugarul cint5re~te3 600-4 000 g. I 1 . h practica de toate zilele acest salt ponderal este rareori intillnit: de aceea. A?a cum s-a ar5tat anterior. 58 Cifrele consratare ranecare cantridre s note' e caietul: intocn aamd 4rLupci i tiile rnted icui u ale Izsisten ocrotire . adulfii in &fie *mrmaficu cunqtinfe temeinice. Greutatea nou-n5scutului variaz5 mult de la o zi la alta. medicul. Crqterea unui copil nu mai constituie o problemii de instinct. medicul a fost atent la nou-n5scut care urmeaz5 s5 fie examinat (dac5 d o m e . &d instruirea de ba& in faranoastrti d d 12 ani de volarizare. absolut necesar celei mai fire@ misiuni a unei existente umane: cqterea ~i educafia urmqilor. pag 23. Din motive didactice. cu circa 5. in primele zile dup5 naqtere. fap. Cre~terea de a) Cre~terea 30 glzi reprezint5 numai o medie cdculad din totalul greudfilor din mai multe zile. acestei pierderi se face in primele 7-15 zile de via@. Este nevoie ca.1. Acum. prima sosirii uc: r d t i ir ciintan 4 ziua . in mod obi~nuit. este adeviirat) ce pot fi utilizate pentru cunoqterea general5 a sugarului ~ipentru depistareaunor manifest% anormale. a c d e m de progres. credem d se poate pretinde d piirinfii & dewii un bagaj de nofiuni de un nivel mai halt. nou-n5scutul este I5sat c i t mai mult nemi~cat. 2. Este suficient un singur control pe s5ptiitnin8. prima lung in creqterea este de 500-550 g. majoritatea noun&cufilor scad in greutate. Fig.

4. Este ceea ce medicii numesc "turgor". Cifrele obtinute sunt rnai putin precise din cauz5 c6 extensia membrelor inferioare nu se poate face perfect.3.6. la distrofici turgorul este mult dirninuat sau . in institutii se m5soar5 cu pediometrul. b) Perimetrul toracic este egal sau mai mic cu 2-3 cm dec2t perimetrul cranian (in medie 32 cm). Pielea Fig.3.% - - 2. I Fig. Talia (lungimea) Talia (lungimea)medie este de 50 cm. in medie este de 34 cm. avem o senzatie plZcut5 de tesut in stare de tensiune.Mdsurarea lungimii sugarului in familie (cu doug carfl ~i cu o panglicl metricl). C2nd se pip5ie sau se apucaintre degete pielea impreun6 cu tesutul grasos de sub piele. 2. cu extreme intre 46 qi 54 cm.12 . iar in familie se poate m5sura cu o panglic5 metric5 prin intinderea sugarului culcat pe spate pe un plan dur. 2. a) La nou-nriscutii prematuri. ce revine repede la starea inifialg. DistanFa vertex (cre~tetul capului) . cu extreme intre 32 qi 36 cm.coccis este rnai precis5 dec2t lungimea vertex-c5lc2i.13 . elastic. Pefimetre a) Perimetrul cranian se misoar5 la nivelul cel mai mare a1 circumferintei capului.Mgsurarea lungimii sugarului cu podiometru $i la nevoie cu o panglic5 metrick 2. in medie este de 34 cm (egal5 cu perimetrul cranian).3. perfect orizontal qi fix2ndu-i lirnitele lntre cap qi t5lpi cu dou5 c%i copertate. tonusul mu~chilor membrelor inferioare fiind crescut.5. 2. la sugarii cu diaree gravii. Pielea este catifelat5 $i elastics.

Ro~eafa este Limitat5 ctiteodat5 la regiunea anali. chnd se congestioneazi. se descuameazi in lamele rnai mari sau . dispare cu totul. Pirinfii trebuie s i se obi~nuiasc5 aceste cu erupfii. care necesiti ingrijiri corecte qi tratament medical prompt. aplicarea de forceps) se pot constata leziuni superficiale ale pielii (ro~eaf5. vinefeali. mai rar pe nas. un turgor bun. cel mult. Medicul pediatru va indica. rnai ales de pe abdomen. fie in urma contagiunii de la al@copii. ceafri. in timpul somnului. De regulri dispar in primul an de viata'. Aceast5 r o ~ e a f este produsi de cele mai i multe ori de cauze locale: . poate. la prematur.Folosirea. fag. naevusflammens. fesutul de sub piele este moale.vi dese. utilizarea de detergenfi prea energici la spilarea scutecelor ~ i / s a u"limpezirea" insuficient5 dupi spilare ~i fierbere (trebuie "trecute" prin rnai multe "ape limpezi"). g) Descuama'ri (vezi capitolul 1. Numai in mod exceptional cele care sunt la nivelul ridicinii nasului sau pe frunte se Sterg aparent. necrozi de presiune) pe cap. Confinutul excesiv in api. pune unele probleme in ceea ce prive~te sinitatea copilului. in general. Pielea nou-niscutului reacfioneazi foarte uqor la excitanfii externi. de chiloti de cauciuc sau din plastic. rnici abcese sau chiar furuncule. alte zone ale corpului (pe fese fn caz de prezentafie pelviani). mergtind p h i la aparitia de edeme. iar pielea poate fi zbhrciti. Aceste zone r o ~ i ("pete vasculare". f) Pefrunte. pag. la cei care au suferit in perioada intrauterini. rnai tiirziu pot fi tratate cu succes de dermatolog. fie pentru c5 nu se face corect toaleta pielii. d) Culoarea albristruie (cianoza) a fefei ~i uneori si a extremitritilor (mhinilor ~ipicioarelor).Scaune acide . aceasta "persist$' ctiteva secunde (dispare lent) in caz de deshidratare. La cei la care navterea a fost dificili (prelungit5. accentuati dupi fipete. Poate duce la inflamatia pielii cu r o ~ e a difuzi. Singurul tratament este evitarea cildurii fn exces qi. ci numai c5 pielea lui are nevoie de o atenfie deosebiti. turgorul este de asemenea diminuat. se observi uneori pete r o ~ i neproeminente date i de aglomeriki ~i dilat5ri de vase capilare sanguine.Mama copiluf e) Petele ro~ii formi de "fragi r o ~ i de pidure". i "ciupitura berzei") se accentueazi c h d nou-niscutul fipi. se intiilnesc relativ frecvent. manevre obstetricale speciale. C) Culoarea ga'lbuie a tegumentelordin primele zile de via@este expresia icterului fiziologic (vezi capitolul anterior). apar infecfii ale pielii sub formi de pustule. vom face ~i aici mici sublinieri. Uneori. increfiti. dar se poate fntinde la regiunea genitali ~i la partea superioari a coapselor. fie prin folosirea de lenjerie murdari. la apisare rimtine urma degetului. aqa c i trebuie inytiinfat de indat5 medicul. Sugarul este rnai pufin afectat decht pirinfii. culoarea roz sau r o ~ i e (eritrodermia nou-niscutului) dispare dupi primele zile de viafi. . rnai rnici (uneori ca tiirhple). riu suportatii. Aceasta nu inseammi cri nu a fost ingrijit cum trebuie. se d a t o r e ~ t e acumulirii de transpirafie. pudraj cu talc simplu. b) Dupi disparifia stratului umed-grisos (vernix caseosa) pielea sufer5 un proces de desicafie (uscare) ~ ica urmare. Aceast5 reac@e cutanati exagerati se datore~te probabil unor deficienfe ale regliirii circulafiei sanguine. rnai ales pe la cutele pielii. in special in jurul gurii. Daci se exciti cu degetele examinatorului o zoni oarecare a pielii pot apiirea Pete mari ro$i pe o parte a corpului rnai mult decht pe cealalti. dar acestea trec in chteva zile. . sub forma unor mici ridicituri roqii cu vgrful albicios. o pomadi izolanti care s i protejeze pielea sugarului. Chnd revine de la maternitate. Poarti numele de hemangioame. pielea este moale. La prematuri poate fi rnai pronunfati ~i se meniine mai mult5 vreme. mama este mirat5 c i nou-niscutul are o "iritafie la fundulef". flasck daci se apuci o cut5 ("plic5") de piele. La nou-na'scufii din sarcinri depdsitri. 31). dar r i m h toati viata. dispare in chteva luni. devenind abia vizibile in timpul emofiilor sau eforturilor. semilichide. h) Sudamina sau " r o ~ e a p cilduri" apare rnai ales de dimineap ~idispare dupi-amiaza. i) Eritemulfesier ("opa'reala" sau iritaGa) este pe departe "incidentul" cel mai frecvent ~i rnai supitritor in primele s i p t i m h i de via@. Aplicafia de creme agraveazi acumularea de sudoare in canalele sudoripare ~i fenomenul se accentueazi. pleoape superioare. S-ar putea s%recomande ~i un medicament care s i fie dat pe guri pentru a corecta tendinp la scaune acide. sub e de diferite dimensiuni. dar suprafafa cutanat5 este lucioasi. nou-niscutul este de obicei rnai palid decht in starea de veghe. una sau multiple. dupi revenirea din maternitate. poate sugera in mod g r e ~ i t . Este g bine s i nu fie tratati.

.

Aceste spafii sunt numite fontanele. Dacii fontanela mare este sub tensiune (clnd sugarul este in repaus) ~i bombeaz2. Fontanela mare se inchide rnai tlrziu. ci sunt despqite prin niste ~anturi. Adesea aceste oase au marginile aSa de apropiate. dimensiunile craniului. la nivelul c2reia creierul este acoperit de inveli~urile sale ~i apoi direct de piele. de obicei intre 6 luni ~i 24 luni. in cursul nasterii. oasele craniului prezind spre margini (uneori ~iin zona boltitii). Capiitii dimensiuni ~i rnai mari in hidrocefalie ~i in unele tulbura'ri de osificare. Aceastii membranii are soliditatea unei plnze de cort. va'rsa'turi. 2. fontanela lateral% 3. Aceste inciileciiri sunt frecvente. Este rnai micii. apreciazii consistenta ~i elasticitatea oaselor craniului. Fig. Deformarea craniului este mai accentuatii la nou-niiscutii cu greutate mare. ea se socoteSte tot normalii.Craniul nou-nLcutului: I . Fontanela anterioarii deprimatii ~i asociatii cu diminuarea turgorului constituie un semn de sarcina' depa'Jita'(supramaturare) sau de distro$e intrauterind La sugar. inaintea o r i c h i inceput de travaliu. iar suturile ~ifontanelele suficient de suple pentru a permite inciileciiri importante. fontanela posterioarl.Oasele craniului nou-niiscutului nu sunt complet sudate. Clnd nou-niiscutul fipii.). Aceste ~anfuri poartii numele de suturi. fn mod normal. care in majoritatea lor sunt banale. fontanela anterioarg. a) La locul de intillnire a1 osului frontal cu cele doug parietale: fontanela mare sau anterioara'.Consistenp prea moale sau lipsa de consolidare la nivelul suturilor se intane~te exceptional de rar. De asemenea. fontanela mica' sau triunghiulara'. inapoi se poate urm5ri sutura sagitalii. b) La locul de intllnire a1 oaselor parietale cu osul occipital se poate simti fontanela posterioara'. Se inchide foarte repede. inciilecarea cea rnai banalii este cea a unui parietal pe celiilalt. foarte simetric. Nou-niiscutul extras prin cezarianii. Modelarea craniului. Dacii fontanela anterioarii se inchide timpuriu (3 luni) ~i dacii dimensiunile craniului sunt normale. ambele nu sunt inchise la naStere. cii intre ele nu lasii nici un spatiu. Adeviirul este cii momentul inchiderii fontanelei este foarte variabil. Fontanela anterioarii are in general form2 rombicii. numitii popular moalele capului. iar spre frunte sutura metopicii. consideratii ca normalii. La locul de intllnire a1 oaselor craniului nou-niiscutului riimlne clte o micii zonii fuarii substan$ osoasii.2. o consisten@ rnai elastic%. cu diametre variate de l . De fapt este vorba de o parte neosificatii a craniului. Cei care se nasc in prezentatie cefalicii ("cu capul inainte") au totdeauna la nqtere un oarecare grad de modelaj a1 craniului ("craniu configurat"). Din cele douii unghiuri laterale ale fontanelei anterioare se simte sutura coronark Dacii fontanela anterioarii este minusculii (clt pulpa unui deget) sau foarte largii (4-5 cm) in ambele sensuri. momentul inchiderii fontanelei anterioare este uneori un motiv de nelini~te. Aceste deform5ri dispar intr-o perioadii destul de scurt2 ~i nu necesitii tratament. deformareaintr-o zonii anumitii este in funcfie de "prezentafia" craniului la naStere. Pornind de la fontanela anterioarii. craniul este rnai mult sau mai putin alungit. la nivelul suturii sagitale sau a parietalelor pe frontal sau occipital. simetrice sau nu. dureazii adesea de la clteva ore la clteva zile. ~ o caloric. clnd medicul aplicii pulpa degetelor sale. meningitii etc.16 . Oasele. De obicei. dupii care craniul i ~reia rapid forma qi suprafafa i . fontanela bombeazii putin (fenomen normal).5 plnii la 3-4 cm (in cele douii sensuri). Oasele craniului sunt destul de maleabile. se simt care la palpare. Dupii ce medicul noteazii dimensiunile ~i starea de tensiune a fontanelelor. ci ~i de suturile craniene. Prin palparea craniului se pot simfi douii fontanele (fig. nu sunt motive de ingrijorare ~inu este indicatii suprimarea profilaxiei rahitismului cu vitamina D. acestea au ca efect diferite deformiiri sau leziuni traumatice. Fontanelele nelini~tesc adesea pe mamele tinere. pot surveni numeroase mici incidente mecanice la nivelul craniului. se n a ~ t e cu un cap rotund. se biinuie o creStere a presiunii intracraniene (hidrocefalie. Se vor urmiiri in dinarnic2. 2. deprimarea fontanelei asociatii cu diminuarea turgorului se intllne~te situafii cu pierderi mari de in c lichide: diaree. Craniul creSte nu numai in funcfie de fontanele.16). in special la prematuri ~i la hidrocefali.

Hidrocefalia (excesul de lichid din craniu) se caracterizeazii prin miirirea vizibilii a regiunii frontoparietale. La lurninii vie. Ochii sunt de culoare cenuqie sau ciiprui $i nu se acomodeazii. Umfliitura este fluctuentii. 2. Ochii Fafa este rotundii. adicii ?n regiunea care a suferit cea rnai mare presiune in cursul naqterii. Astfel. Bosa serosanguind Este o umfliiturii a pielii capului. ci se aqteaptii sii se resoarbii spontan. dar cu o consistenfii rnai pufin fermii deciit bosa serosanguini. pleoapele se inchid. . Diagnosticul se face cu oarecare intikziere. Din con&%. Uneori se giisesc. la nivelul oaselor patietale. Se fntillneqtefn malforma$i ale creierului. iar protuberanfa occipitalii (ieqitura osoasii a oaselor occipitale) este proeminentii. intinziindu-se spre gat (in caz de bosii occipitalii). Deformafia cea rnai obiqnuitii a craniului in prezentafie cefalic5 este o alungire a bolfii craniului ("dolicocefalie") foarte accentuad. iar pe de altii parte.7. In mod obi~nuit. duciind la constituirea unui cefalhernatom. Bosa serosanguiniiiqi are sediul la nivelul "prezentafiei". fn cBteva zile. cu semnificafie serioasii: Microcefalia (craniul mic). Amintim aici ciiteva modificiiri patologice de form5 a capului. creqtetul capului ("vertexul") este turtit. deoarece. Umfliitura este situatii. Ciind deformide sunt foarte accentuate ~i se asociazii cu o istorie obstetrical5 kc&-catiinecesitii o observa$e neurologicii din partea medicului. 2. Se pare cii aceastii deformare se datoreqk mai mult pozifiei in uter qi nu modelajului na~terii. douii yi chiar trei cefalhematoame. Este o anomalie grav5. de rnai multe s5pt5miini (6-12). Constatarea unui astfel de cefalhematom ne oblig5 (medic. cursrtl prezenta$iei in pelviene. se poate produce o ruptur5 a vaselor sanguine subperiostale ale oaselor craniului. In general nu necesitii tratarnent. CBnd este foarte mare se poate insofi cu hemoragie sub piele importantii. Rareori. contrar bosei sanguine. care reprezintii zona de dezlipire a periostului.3.realii. pe de o parte. circumferinfa craniului mult crescutii. Sensibilitatea la lurninii este prezentii chiar din primele zile de via@. aceast5 deformare este fkii importanf5 qi dispare in ciiteva s i i p h h i sau luni. apoi galbenii) ~ide pete~ii (mici pete hemoragice).1.cu o margine bine conturatii la periferia sa. de regul5. percepfla acestei colecfii lichidiene poate fi jenatii in primele ore de bosa serosanguini. care o fnsofeyte frecvent. h d capul nou-n5scutului a fost C flectat multii vreme pe un um5r se constad pozifia asimetricii a maxilarului (sau chiar a nasului). Tratamentul chirurgical preconizat de unii nu este lipsit de riscuri (infecfie etc. o presiune puternicii ~i prelungitii a capului pe um5r antreneaz5 o paralizie facialii.Nou-niiscutul poate fixa qi urmiiri un obiect colorat sau o lentil5 de ochelati "plimbate" la o distanp de 20-30 cm prin f a p ochilor. Dacii este ca o contuzie (hemoragicii) se resoarbe rnai incet. fontanele mari. Dacii umfliitura este moderat5 ~ifiicud din edem simplu dispare in 24-48 de ore. concomitent. congestie vascularii (aflux de siinge) ~i uneori insotiti de echimoze (pat5 neagr5viin5tii la hceput. asistenta de ocrotire ~i pikinti) sii supraveghem dimensiunea qi consistenp tumefacfiei rnai ales in primele siiptiimiini de via@.3. revksatul sanguin subperiostal creqte in cursul primelor 24 de ore. Zona fluctuend este foarte bine limitat%. cefalhematomul este insofit de fisuri osoase. suturi larg deschise qi accentuarea desenului venos epicranian. Reflexul fotomotor Datoritii compresiunii exercitate in cursul trecerii prin canalul pelvigenital s a u f ~ i manevrelor a1 obstetricale. prin definifie. Perirnetrul cranian este mai mic deciit in mod normal. Este o malformafie grav5. dupii infecfiiintrauterine sau &ii o cauzii decelabilii. Rareori. Este produsii prin edem (infiltrafie cu un lichid seros a pielii capului ~i a fesutului de sub piele).8. Evolufia este prelungitii. piin5 la resorbfia completii a colecfieide siinge.). cefalhematomul nu poate inciileca o suturii cranianii. cu un craniu "In ciipiifgnii de zahWr".Fata. rnai rar la occipital.

La palparea muqchilor sternomastoidieni se p a t e constata un hematom (o ingroqare de mikimea unei miisline).3. Napoleon. forma. Este sesizabil5 c h d sugarul tip2 pleoapa se inchide. Fata este asimetric5. ca: trisomia 21 (mongolismul). in caz de antecedente farniliale de surditate. ceea ce determina' o oprire a scurgeA~i lacrimilor ~i secundar influmafia conjunctivelor In general. De cele rnai multe ori imperforarea canalului lacrimal este la un singur ochi. Este greqiti pkerea c5 fr4ul scurt al limbii int2rzie aparifia limbajului activ. 2. Limba mare sugereaz5 boli moqtenite. Richelieu. nu am indicat vreodatil sectionarea fr4ului limbii. de boli ale embrionului qi fitului. Chiar dac5 se rnai indic5 de vreun medic. Persistenfa anormala' a unei secredii conjunctivale oblig5 pe medic s5 cerceteze dac5 nu este vorba de o impe$orare a canalului lacrimal. Rar se impune o mica interven6e chirurgicalg (destul de laborioas5) care are ca scop desfundarea canalelor lacrimale. i este prezent: pupilele se retracti la proiectarea unor raze de luminL Henwragiile subconjunctivale neliniqtesc pe marn5. Variaz5 mult de la un copil la altul. Personal. care se simte in grosimea muqchiului sternocleidomastoidian. Medicul va instrui pe mam5 . La un zgomot puternic qi brusc nou-n5scutul inchide ochii (reflexul cohleopalpebral). cu lipirea pleoapelor) este mai des i n a i t i . Se impune depistarea surdita'tii. de culoare gabuie. Pediatrul caua in mod sistematic unele boli ale viizului (microftalmie. implantafia. Tremur5 la cei rnai mici stimuli (plhs. pliurile. glaucom congenital etc. Impiedic5 adeseori alimentatia la s h . Gura Dinfii. in general dispare in c4teva s5ptiIm4ni. in jur de 2-4 luni. sectionarea se va face de c5tre un otorinolaringolog. Gatul pare scurt. de anoxie (lips5 de oxigenare a creierului). Sunt normale. Hannibal. medicul poate descoperi ofisura' a boltii palatine (fant5 care str5bate "cerul gurii"). Medicul recornand5 Stergerea cu comprese sterile inmuiate in ap5 fi& qi r5citi (nu muqetel care contine impurititi) qi procurarea de solutii cu antibiotice. cartilajele pavilioanelor. Frau1 limbii este un fel de band5 de tesut situat sub limb5. vizibile pe albul ochilor sunt frecvente qifa'ra' gravitate. Diagnosticul de surditate trebuie pus c4t rnai timpuriu. simetria. Ludovic al XIV-lea. roqii.Mama copt'Iu1 Parakizia faciala' survine dup5 o naqtere dificil5 $i traumatic5 (forceps). Sunt dinti de lapte normali care cad in perioada neonatal5 sau persisti p h 5 la vksta c5derii normale. Se mitreqte progresiv p4n5 la 2 luni qi apoi se micqoreaz5 qi dispare spre 7 luni. in caz de indoial5. scurgerea unor secretii purulente. Dac5 existi. Aceste pete de s h g e .10. hipotiroidismul. pentru a se incepe o educa6e specializat5.3. in trecut se practica relativ frecvent secfionareafr4ului limbii.9. cu tratament local susfinut in decurs de c4teva s5ptiImhi (rar luni) se ajunge la permeabilizarea canalului lacrimal. o jum5tate de frunte nu se increteqte. Globii oculari nu urmeaz5 rota6a capului (ochi de p5puq5). 2. Pe marginea gingiilor se v5d c4teodat5 niqte ridicgturi mici perlate (chisturi epidermoide sauperlele Epstein). Ba'rbia este inapoi (retrognatism). Acest hematom este descoperit intre a 8-a qi a 15-a zi de via@. Conjunctivita (inroqirea mucoasei conjunctive. Ele regresea5 spontan fa'ra' tratament. gura este "strhbii".). in prealabil se recolteaz5 secretia ocular5pentru decelarea germenilor microbieni qi testarea la antibiotic. Iulius Cezar. Richard a1 In-lea s-ar fi nhcut cu dinti. Urechile Se controleaz5 m5rimea. Mazarin. deoarece este un gest chirurgical care poate declanqa o s4ngerare prin r5nirea arterei linguale sau leziuni ale canalelor Wharton. testul se repeti timp de rnai multe zile. Strabismul (se uit5 "cruci$"' este frecvent qi nu trebuie s5 neliniqteascg pe pikinti. de icter intens. Exceptional de rar se pot descoperi unul sau doi dinti incisivi mediani inferiori. Dispare dup5 vksta de 6-9 luni. aer rece). Este inutil s5 fie scoqi.

Ombiicul. Pielea r k 2 n e . Organele genitale Organele genitale externe la btiiefi. Hernia ombilicala" este destul de fiecvent5. C2teodat5 se pot observa mameloane supranumerare. Inima se ascultii cu atenfie pentru a depista un eventual suflu. La copil. Este relativ frecventii.1 4. este mai mic5 sau egalii cu a toracelui. Locul de joncfiune a cordonului ombilical cu abdomenul trebuie examinat cu atenfie de c5tre medic qi asistenta de ocrotire pentru a verifica dac5 o poqiune a intestinului nu apare la baza cordonului (omfalocel). 2. De cele mai multe ori.8. in practicii se incepe cu frecvenp respiratorie (in jur de 30-40 pe minut) qi numikarea biiWor inirnii (120-140 pe minut). care constituie mu~chii abdominali. iar biirbia este intoarsii spre partea opus5).) sub piele printre fasciculele musculare. starea preputului (pielea care acoperii glandul). C2teodatii se 1 simte polul inferior a splinei.3.a 10-a (vezi capitolul I). anomalia regreseazii spontan. Acest gen de hernie nu se stranguleazii niciodaa. in general congenital.) sunt inutile. Herniile inghinale. herniae inghinale cu dimensiuni mici sunt greu d e diagnosticat. deseori inchisii la culoare timp de c2teva zile. Hidrocelul regreseaz5 fkii tratament in marea majoritate a cazurilor. Tennenul desemneazii faptul cii unul sau ambele testicule au sediul permanent in afara pungii scrotale. dup5 c5derea cordonului r h h e un mugure care se arde cu un creion de nitrat de argint. Sub acest tennen se intelege ieqirea unui organ intraabdominal (intestin etc. Restul cordonului ombilical cade spre ziua a 7-a . din care in 70-80% din cazuri este unilateral%. Un hidrocel este responsabil de o pun@ voluminoas5. aceasta se poate practica. de multe ori insii le depiiqeqte cu 1-2 cm. Toracele Clasic. Coboriirea testiculului nu se poate realiza decQ pentru un moment sau deloc. Radiografia toracelui poate pune in evident5 un timus mare. 2. D a c i piirinfii solicit5 interventia chirurgical2 (din grabii. Palparea claviculei permite sii se depisteze o eventual2 fracturii survenitii in cursul unei na~teri acrobatice. Rareori apare surpriza de a se palpa o gyg. foarte des se constatii o umflare a mameloanelor la ambele sexe. Circumferinp. Aqa cum s-a ariitat la pag. in general dispare in c4teva luni. rar persist2 piing la 4-5 ani. 2. Nu se storc. acest interstifiu este.13. Tratamentul este chirurgical qi se efectueazii in jurul viirstei de un an.3. care evocii o bod5 moqtenitii a inimii. Circa 1% dintre b ~ e tsunt purtgtori ai i acestei anomalii.Dacii nu este reductibil5 va trebui operatii spre 3-4 ani. deoarece la vksta adolescentei sau la cea adultii se poate canceriza. Preputul aderii la gland.1 2. Diverse metode de corectare (moneda'mtalica' fiat6 cu o ban& de leucoplast etc. Nu necesitii vreun tratament. 3 1. CiiteodatA. Dispare spontan in c2teva siptikiki. 1. Se va controla pozifia orificiului prin care se scurge urina. Se cautii fistule sau chisturi congenitale ale gStului. Abdomenul Abdomenul este suplu. Ectopia testiculara' sau criptorhidia. mai ales dac5 mama a absorbit iod. La nou-nGscut. Circumferinta toracelui se m5soari la nivelul mameloanelor. Puncga este interzisii. din team5 sau din motive estetice). Se vindec5 f2r5 a necesita vreun tratament.3. miisuratii la nivelul ombilicului. toracele se examineaz5 dup5 ce s-a terminat cu capul qi g2tul. vreo manevrii. fig. Ficatul se palpeazii la marginea coastelor.asupra manevrelor ce se fac de mai multe ori pe zi pentru a evita formarea torticolisului (capul este kclinat pe o parte. in continuare cicatricea se retract5 qi se invagineazg. laterale sau mediane. Dimensiunile penisului qi ale pielii scrotale variazii mult. Vindecarea spontan5 se face odat5 cu dezvoltarea musculaturii abdominale.

La evrei vi arabi. i n Franta se evit5 decalotarea prepuplui pln5 la 4 luni. in condifii civilizate. dac5 p3rintii nu mai reuvesc s5 acopere glandul. uneori. Dup5 al treilea an de via@. &5 risc de infectie cu conditia unei igiene corecte. dep5vind vlrfurile degetelor.1. acest gest este insotit de riscul de parafimoz5. * 2. fn Anglia nu se face nimic in primii 2-3 ani de via@. La noi in tar5 mulei medici recornand5 decalotarea precoce vi dac5 nu se reuqevte apeleaz5 la chirurg pentru circumcizie. Cu aceste unghii. care poate fi unilateral5 (de o singur5 parte) sau bilateral5. laxit5tii articulare qi obliciti~ii bolfii cotiloidului. In continuare. picioarele ajung pe axul gambei. urletele sugarului. &5 efort si fii1-5dureri. se insist5 asupra necesiti~iicircumciziei. L w i a congenitala d e sold Anomalia cea mai de temut este o luxa$ie congenitala' de fold. Mamele nu au motive s5 se nelinivteascii. eviandu-se rnai t k i u folosirea inc51@mintei ortopedice. estefiziologicri: Dac5jetul urinar se proiecteaz5 la distant5 qi este continuu nu este necesar5 vreo tentativii de eliberare a prepuplui. Pielea de sub penis vi scrot necesit5 o cur5tire atent5. prepupl penisului este in majoritatea cazurilor fixat pe gland vi nu se las5 tras inapoi. nou-n5scutul se poate zg2ria. De subliniat atdt mdinile cdt ~i picioarele sunt reci. Din contr5. cu prepupl retras. "Picioarele plate" constituie un lucru normal la sugar. Aceste manevre pot fi acute de rnai multe ori pe zi. Cu toate c5 sunt clteva semne clinice pre~ioase(manevra . dac5 nu sunt t5iate.fimoul. gr5sute vi cu pumnii inchivi. Labiile mari sunt putin dezvoltate vi nu acoper5 vulva. Mama va fric6ona uvor marginea extern5 a picioarelor cu o perie cu peri uzati pentru a stirnula*muvchii laterali vi a redresa activ pozifia picioarelor.Buzele (labiile) mici sunt voluminoase vi clitorisul ievit in afar5. Pentru prevenirea piciorului plat vi stimularea mi~cirilor picioarelor vi gleznelor este bine ca mama s5 "gldile" (nu masaj ap5sat) tiilpile sugarului. lungi. Nu suntem de acord cu tentative viguroase de decapsulare avlnd in vedere datele anatomice vi observa6a c5 decalotarea se face uvor. se impune consult chirurgical vi eventual circumcizie. La membrele inferioare. Perna grikoas5 a picioarelor & impresia fals5 c5 picioarele sunt plate. Dup5 aceea. pllnsetele mamei vi. De subliniat c5 circumcizia trebuie Ecuti de un chirurg de copii.3.15. In lipsa periei in acelqi scop se maseaz5 marginea extern5 a picioarelor vi gambelor insotite de mivc5ri de flexie ~i rotatie a gleznelor. Numai atunci c h d exist5 suspiciunea de infectie urinar5 sau mictiunile sunt inso~ite durere. fiind vorba de un fenomen normal. fn Statele Unite vi Germania. penisul va fi sp5lat de 1-2 ori pe s5ptimln5.dup5 ce s-a ajuns treptat la decalotare total5. intre 1 vi 4 ani. Aceasti pozitie este reductibilri: Se datorevte unei hipotonii (tonus scizut) ligamentare care favorizeaz5 men~nerea piciorului in pozifia fetal5. cicatrice vicioase). cu experien@. deoarece in aceste zone se produc uvor r h i . se poate constata c5 picioarele sunt 'Yntoarse in5untru" ( m t a tarsus varus). Prin mivcare. medicul examineaz5 membrele. deoarece am asistat la infectii vi slnger5ri dup5 interventia chlrurgical5. cu unghii moi. Decalotarea prea timpurie p a t e declanva shgerarea mucoasei. lucioase. Mlinile sunt durdulii. destul de des. agitafie sau jet urinar de discontinuu. Unii sugari circumciqi de persoane incompetente r i r n h cu o oarecare invaliditate (preputiu zdrenpit. Datoriti transmiterii hormonilor materni apare criza genital5 care const5 intr-o secretie vaginal5 alburie sau slngerlnd5 asociat5 cu umflarea mameloanelor din care rareori se scurge un lichid l5ptos ("lapte de vr5jitoare").Mama @ copilul La bdieti necircumciqi. La naStere. circumcizia este obligatorie (face parte din practicile religioase). Soldul este "luxabil" datorita intkierii dezvoltkii capului femural.Anomalia este mai frecventi la fetite. zona respectiv5 va fi bine uscat5 qi eventual cremuit5. Degetele par scurte. Este important s5 fie descoperit5 clt mai precoce. infecfii. Clteodati este nevoie s5 se plaseze o band5 de leucoplast pe piele cu scopul de a menfine picioarele timp de clteva ore in pozitie corectii. Organele genitale la feti~e. Dup5 aceea se incearc5 s5 se retrag5 prepupl hapoi cu scopul de a sp5la prepupl cu ap5.

apoi numai noaptea. intins qi rotat spre interior.numai urma'rirea in timp ~i radiograjia ~oldului precizeaza' diagnosticul. se aplicg aparate gipsate ce se schimbii periodic in pozilii care sii corecteze deformarea in mod definitiv. de-a lungul cel corpului.Acesta const2 fn indephkrea (abducfieforfat2) a coapselor la 90°. .Ortolani). in timp ce brawl sbiitos se mi~c$ bolnav riimhe imobil. astfel inc8t coapsele sii fie in abduclie (dep-te). cu tonus crescut a1 tuturor muqchilor qi cu retractia tendonului lui Ahile. Uneon. 0 acfiune de prevenire qi de corectare a defectelor uqoare ("displazii fi-uste") se obtine prin utilizarea corectii qi permanents a scutecelor de tip "Pampers" sau. Radiografiile pot preciza diferite anomalii ale falangelor sau oaselor mici de la mhii sau picior. . Micile anomalii (degete inegale ca lungime. Se vor incepe. ortopedic qi adesea chirurgical. Trebuie sii se facg o radiogrxfie . in rotirea spre spate.17). . m$na este in pronatie. o corecrie chirurgicalii. Piciorul strdmb varus equin este o rnalformatie gravii care constg. iar rezultatele r h h nesigure. dificultiiti ~ 2 n d incearcg sii roteze sau sii h d e p a e z e membrul inferior. 2. apoi 4-6 luni de imobilizare in aparat gipsat qi. Piciorul a fost prins fntre fesele fiitului gi peretele uterin intr-o pozitie anormalii de extensie qi s-a dezvoltat prost. asimetrii ale cutelor (pliurilor) coapsei. Mai tiirziu. anomalii ale dermatoglifelor (amprente palmare) intrii uneori irr descrierea multor aberarii cromosomice. Malformavie degetelor de la mdini sau de la picioare capgtii din ce in ce rnai mult interes din punct de vedere genetic: poliaizctilie (mai multe degete).at8t inainte c8t vi dupii hceputul mersului . prin hfiiqare cu un scutec lat intre picioare. unei pozi@i proaste a Btului fn uter. qoldul fiind in extensie continug. Semnele clinice pot lipsi la naqtere.diverse alte dispozitive sau "aparate" care asigurii poziriile corespunzgtoixre.17 . Fig. tratamentul devine mult mai delicat. sindactilie (lipirea degetelor). iar degetul mare este acoperit de celelalte. ap5irhd oric8nd in primele 6 luni de via@. grosime. uneori. c8t mai curhd. deoarece am intdlnitpa'rin@ care sunt nedumeri@.Sistem special de irnobilizat fn displazia de $old qoarl. Descoperirea unui qold luxabil impune un tratarnent imediat. in lipsa acestora.o atelii cu inele care cuprinde str8ns coapsele qi le reunevte printr-o tijii de lungime variabilg. Aceastg deformare se datoreqte. Diagnosticul este evident chiar de la naqtere: miqccle bratelor sunt asimetrice.pentru a verifica poziGa bung a capului femural h scobitura articularii.. Cgnd diagnosticul este Bcut rnai tbziu (6-10 luni). asimetrii de pozitie qi de flexie ale coapselor. Am insistat asupra acestei anomalii. Paralizia plexului brahial este legat2 de o alungire a acestui plex nervos. timp de rnai multe luni. radiografii repetate ~i mai ales colaborarea lor pentru a pune in practica' un tratament aFa de lung ~i de chinuitor pentru copil. Dacii mama observii diferente fn modul cum sugarul iqi miqd membrele inferioare in articulaiia yoldului. luxaria necesit2 un tratament lung qi complex: 6-10 siipt2mhi de irnobilizare completg. dacii este posibil prin rnijloace uyoare qi bine supartate: .vi greu de convins ca' diagnosticul luxafiei congenitale de $OM implica' dificulta'6 de diagnostic clinic. sumenit2 in cursul unei naqteri dificile. tot timpul ("24 de ore din 24 de ore"). Aceast2 aparaturg trebuie piistrat2 cel pu@n 3-6 luni. va consulta medicul pediatru qi un ortoped de copii. exercirii de recuperare. mobilitate) nu au semnificatii deosebite genetic qi nu necesit2 vreun tratament. . 2.in cazurile mai grave sau in care pgrintii nu respect2 tehnicile rnai sus-amintite. Copilul se sprijinii pe degete qi pe marginea externii a piciorului. Cgteodat2 trebuie presupusii vi o origine genetic% Tratamentul trebuie sii fie precoce: el este complex qi prelungit cu exercifii de recuperare. fn 90% din cazuri. pe lhgii strgmbarea piciorului. aceastg deformare poate scgpa chiar unor medici experimentati. cu cfit depistarea qi tratamentul survin rnai precoce.o pemii speciall fixat2 de un chilot prevrlzut cu bretele (fig. La 4 luni semnele clinice sunt rnai bine conturate. Normalizarea deformibilor inniiscute ale qoldului este cu atfit rnai rapidii. mai intgi ziua c8t qi noaptea.

cu bl2ndefe. instituit c2t mai cur2nd posibil (chiar din primele zile de viatii) qi care trebuie urmat ani ~i ani de zile. in caz de suferinfii acutii (legatii de navtere). avorturi spontane. Starea de siiniitate ~i de perfecfiune a infiifi~ikii fizice aduce liniqtea piirinfilor: o minte deosebitii la un copil umple de m2ndrie intreaga familie ~i constituie premisa cii urma~ul va cuceri un loc r2vnit in societate. b) exist5 posibilitatea (pentru unele dintre ele) de a se preveni urmikile nefaste printr-un regim dietetic corespunziitor. Trebuie ~tiut. incep2nd din prima zi a ultimei menstruafii. asemenea. dupii ce diagnosticul este sugerat clinic (limb5 mare. Evaluarea sttirii de stintitate 1) Vcirsta gestafionala' va fi calculatii in siipdm2ni. Urma'rirea dezvolta'rii newoase ~ipsihice constituie partea cea rnai important6 F rnai spectaculoasa' a i urma'ririi medicale a fiinfei umane din momentul na~terii pcina' la adolescenfa'. Din contra. grafie efectuiirii testului Guthrie tuturor nou-niiscufilor la v2rsta de 4-5 zile.1 7. Boli metabolice Detectarea bolilor metabolice fine aproape in exclusivitate de resortul medicului. Diferite manifestiiri ale nounascutului Examenul neurologic se face cu riibdare. care. dar ulterior urmeazii o deteriorare progresivii. se observii adesea o agravare qi apoi o recuperare dinamicii evolutivii. surprind toate manifestirile acestuia. se schimbii. depistat prin teste de laborator specifice. cii unii nou-niiscufi de care au suferit la naStere in cursul dilatafiei ~iexpulsiei (se nasc vinefi. pediatrul va orienta depistarea ~i tratamentul dificuldfilor proprii fieciirui grup de nou-niiscufi: la termen. de obicei. care la examenele clinice incearcii sii depisteze orice manifestare anormalii (discretii sau care apare cu timpul). hipotrofc (prea mic). hipertrofc (prea mare). Este de subliniat ca' medicamentele primite de mama' in timpul na~teriipot modifica mult ra'spunsurile la stimuli ale nou-na'scutului in primele ore. simptomele variazii pufin in cursul primelor 10 zile. ingrijind ~i supraveghind in permanent2 copilul. in caz de suferinfii veche. Durata total5 a Sistemul nervos. Testele se realizeazii corect dacii sugarul este treaz. Dupii v b t a gestafiei. Acest examen pennite sii se aprecieze eventuale tulburbi. asistenta de ocrotire ~i piirinfi. Copilul este bine dezvoltat mintal P Aceastii intrebare vine in mintea oriciiror piirinfi din momentul naqterii ~i persist2 luni ~i ani de-a r2ndul. mai ales atunci c2nd s-au constatat unele tulburiiri. Este evident ~i demonstrat cii stbile de suferinfii cerebral2 gravii continua de cele mai multe ori o suferinfii fetalii acutii. Primul examen clinic se va face imediat dupii naStere ~i comportii indeosebi o apreciere neurologicii. constatbile nu au nici o valoare.). 2) Depistarea anomaliilor cerebrale va fi fiicutii cu atenfie la tofi nou-niiscufii. care de c2fiva ani capiitii un loc tot mai important in bolile nouniiscutului. r cu colaborarea unorpa'rinfi con~tienfi ~iperseverenfi). din contra. Copiii se nasc normali. care uneori este greu sii fie stabilitii cu certitudine. indiferent de greutate. lor 2. b) mixedemul congenital.) pot sii nu prezinte nici un fel de suferinfa nervoasii la examenele efectuate in perioada de nou-niiscut.Mama s copilul i 2. o vigilenfii cu crescutii. Dupa' naFtere mama va relata medicului orice manifestare anormala' ce apare la nou-na'scut. Examenul va fi repetat in zilelele urmiitoare. rude cu boli mo~tenite etc. ~i in continuare evolufia va fi favorabilii.16.). Examenele succesive vor permite sii se distingii d a d sernnele de suferinfii sunt fixe sau. si Descoperirea timpurie a anumitor anomalii ca qi dezvoltarea psihomotorie sunt ficute ~ide ciitre pbin@. icter prelungit etc. ei vor fi urmiirifi.dupa' termen (postmatur). La acesti copii. t o t u ~ i .3. de la cele newoase (cele mai grave ~i mai frecvente) pcina' la cele digestive (in general mai u ~ ode corectat. . dominatii de int2rziere mintalii gravii. iminte de termen (prematur). 29). cu un scor Apgar normal sau sciizut (vezi pag. Amintim despre aceastii problem5 $i intr-o carte adresatii piirinfilor din douii motive: a) din cauza numiirului mare a1 acestor boli. Tratamentul consdin instituirea unei alimentatii sikace in fenilalaninii.3. Pa'rinfii sunt datori sa' relateze medicului toate antecedentele deosebite dinfamilie (decese neexplicate de nou-na'scufi. in decursul primelor luni de via@ de ciitre medic. nu fipii imediat dupii naStere etc. Diim ca exemple: a)fenilcetonuria care este o boalii metabolic2 decelabilii. grabii. Dacii pl2nge sau este somnolent.

Dac5 mama este calm5 qi odihnid. oreintregi.Cei care dommult. p a t e l b a complicatii neurologice grave (icter nuclear) (vezi capitolul anterior). Dac5 sunt treciitoare. sau generalizad qi permanentg. Orarul meselol. Rihnul somn-veghe tine qi de starea psihica' a mamei. sornnul nou-nbcutului devine mai pupn addnc qi apar perioade de veghe. cald. rigiditatea orarului rneselor. Cianoza (invinetirea) poate tr5da o suferintg cardiaca' (boii congenitale ale inimii). Tulburhile legate de administrarea unor medicamente mamei fn tirnpul naqterii dispar de obicei repede. daci mama este fn tensiune qi anxioas5. in timpul cdt prezind icter fiziologic toti nou-n5scutii sunt mai somnolenfi. C5tre a 7-a . s&d peste una din mese. fn mediul rural. Naqterea dificil5 poate avea o influent5 nefastii asupra somnului. ci dupa' nevoile " ce convin structuri biologice ~i temperamentului sugartclui. Somnul. neasociate cu alte manifestgri nervoase. malformatii). Nqterea grea sau uqoar5 poate avea. Studiul dezvoltruii nervoase la nou-n5scut nu poate fi desprins de ceilalti parametri de fixare a s W de sk5tate. in funcfie de acest ritm. singure.anomaliilor neonatale au deci o vabare de diagnostic qi prognostic. anumite m5suri. cerebrala' sau metabolica' (sc5derea calciului sau glucomi). respiratorie (infectie. celelalte ingrijiri nu se fixeaza' in mod arbitrar a2 ca'tre m sau medic. Este de o importanpi esentiada' respectarea ritmului propriu alJieca'rui sugar. Consumul de cafea qi/sau ceai "rusesc" de c5tre mam5. Majoritatea nou-n5scugilor la termen prezint5 icter intre a 3-a qi a 10-zi de via15 (icter fiziologic). c h d la prepararea laptelui t$ ceaiului se foloseqte "apa de fiintAniX". de asemenea. la ce or5 trebuie s5 fie preg5tit5 pentru al5ptare. h propoqie de 95% noun5scu@ la termen (socotiii normdi) nu au tulburhi de somn. 4 ) Interpretarea unor manifesta'ri fizice ~ i / s a u psihice. . mu-n&scutul are qansa de a fi liniqtit. excesul de impresii (vizite. Cianoza care apare in crize qi in repaus poate fi expresia unei suferinfe nervoase. Agitatia din familie are influente nefaste asupra somnului qi comportamentului nou-n5scutului. pentru a prevedea. Cu fiecare s5pt5miin5 de via@. cianoza este determinatii de obicei de o bod5 grav5. manifestat5clinic prin alb5strirea pie& Suptul ~i iagh$itul trebuie s5 fie premnte imediat dup5 naqtere qi s5 se desrqoare normal. nu trebuie d fac5 mari griji marnei. lipsa de confort (frig. fn primele zile. s5n5tatea psihic5 a mamei care al5pteaz5) detwmin6 tulburik-i de somn la nou-nbcut. Tulburikile de sornn. cu toate c5 somnul este mai u p . Un icter apkut precoce. Mama va nota perioadele de veghe. circa 5% dintre ei prezint5 totuqi o stare de somnolen@mai accentuatk dar nu profund5. tipiit) o discreti% invinetie In j m l gurli. La unii nou-n5scufi apare dupii efort (supt. nou-ngscutul va fi nervos qi agitat. nu prezint5 o semnificatie patologic& Pldnsul. Icterul. nou-n5scutul pare c5 d o m e tot timpul. Dimpotrivk dificultatea de a adormi ~i sornnul foarte agitat din primele zile pot constitui motive de ingrijorare. d h d totdeauna mesele %n fazele de veghe. dizarmonii in relatiile de familie. aceste tulburik-i nu au nici o importan@. o influen@ pasager5 asupra s e i nou-n5scutului. mult mai rar 31/24 ore (de obicei intre primul qi al doilea supt in cursul zilei qi in a doua parte a noptii). in consult cu neuropsihiatrul $i eventual cu psihologul. la nou-n5scutii aliment* artificial cu lapte praf. la nivejtul extremid{ilor. La un noun5scut la termen reflexele de supt qi de inghitit pot prezenta unele tulburik-i. care se aIungesc pufin d t e putin. suprasolicitarea fizic5 qi/sau psihic5. in jurul vcirstei de 10-12 Zuni. El nu are tnc5 ritmul somn-veghe bine precizat. subalimenta$ia. setea. & mod normal nu trebuie s5 apar5 la un nou-n5scut la termen. intens qi prelungit.buze. baia. via@complicatii de familie. eventual. singurul in m5sur5 s5 le interpretem corect qi s5 ia. Verdictul definitiv R da' medicul pediatru. Tulbura'rile de somn.a 10-a zi. Perioadele de somn dureazg 2-2%-3 me.Ele trebuie sernnalate medicului. "orele" de somn din tirnpul zdei devin mai bine delimitate. mama contribuie la organizarea somnului sugamlui. c ) starea noua nciscutului la nqtere. RespectAnd aceste perioade.apare intoxicafiaprin nitri$i. b) ammalii ale travaliulni. d ) termenul l care trebuia sa' se nasca' (exprimat in Gptiimdni). e) vdrsta copilului in momentul in care este e m i n a t sau cdnd mama observa' ceva. Se iau in seam& 3) Date privind trecutul copilului: a ) anomalii a2 gestafie. Este un semn important prin care sugaml iqi manifest5foamea. C h d este accentuat&localizatii la fa@. Ele sunt intterupte de faze de veghe mai lungi.

ins5. Cei care tac dupi luarea in brate nu sunt flhsnzi. ne putem qtepta la o crizc de convulsii. CBnd este provocat (de o inlepitur5. evidentiind eventualele asimetrii. TresQ'n'rileizolate pmvocate sau spontane nu au nici o semn$ica$e patologiccr'. emisiune de win5 sau scaun. plBnsul nu rnai contribuie la dezvoltarea plhBnilor. s i urmireasci o r m l qi durata plhsului. Dupi partida de plrins respectivz nou-Gscutul adoarme sau are o vioiciune normali. care insopsc lip5tul imediat dupi naqtere. nici grav) la care este greu d giseqti cauza. de tonalitate mijlocie. El poate f i numai de origine digestivi. nu prezintii febe. reprezinti un fenomen normal. fenomenul fiind foarte probabil datorat unei tulburiri metabolice trec5toare (hipocalcemie sau hipoglicemie). sau periferic5 (boli de inim$ pl5mhi etc. Sindromul iritativ al nou-nhcutului are o semnifieape patologic5 minor&f i urrniki. pozitie incomodi. Din contr5. daci-i este frig sau daci il chinuie o cut2 de la scutece. in timp ce vioiciunea se stinge. care furnizeazii date despre: puterea generali a nou-niscutului. Ccr'scatul. O W u l de a lua 2 &ratesau de a n a l i nten ta gar ca inge n uie cul In sugr voie"s k &cin g repezi Pl2nsul este mijlocul prin care s u g m l sernnaleaz5 mamei o necesitate sau o suferinp. chiar daci se rep&.). culoarea nou-nkcutului vireaz5 de la roz-deschis spre roqu (culoarea sfeclei roqii). currind. Tipitul determini o contractie a muqchilor fetei. asociat cu absenfa vioiciunii. dar pot surveni qi in repaus). Iritabilitatea gemmla' a nou-nkutului se manifesti prin tremueturi izolate (ce i n s o w o miqcare s p o n W .). Unii nou-nbculi normali au un @pit ascutit (nu strident. cBnd este ingrijit de o persoani neindemsnatici sau nervoasi. chiar de scurt5 durat5 qi intermitent. diaree sau alte tulbur3ri. Crind tipi tare qi prelungit. bine suportat. dovedeqte o suferinp de origine nervoas5 central. Dupi aceea. cu o naqtere rnai dificili sau un hipotrofic (nou-nhcut cu greutate rnai mic5) poate prezenta trepida* ale membrelor inferioare.). f i alte tulbur2ri neurologice. un nou-n5scut la termen. s i foloseasci plBnsul pentru a ob$ne s5 fie {inut in brate qi legiinat. Se recornand5 mese rnai dese. Unii p l h g pentru c5 vor rnai multi atentie qi vor s i fie mai mult in brale. Ca manifestiiri izolate. . medicul iqi poate da seama de integritatea miqcikilor. duc la distensia plimrinului cu aer. Cei care plcing ~i dupcr'luarea in bra{e ~i dupd imercarea de a-i alimnta au alte motive rnai serioase de a plinge. paralizii. Tipitul de suferinp cerebrali este ritmat. Nou-n5scutul sin5tos are un tipit viguros. ud. ceea ce alarrneazli pe multe mame. nou-n5scutul $pi qi iqi miqci mBinile qi picioarele. Credinfa c5 plrinsul fortific5 plhBnii este falsL Ea iqi are probabil originea in faptul c5 primele respiralii profunde. aer viciat.). daci tremudturile se transform5 ulterior in valuri de contracturi musculare din ce in ce rnai ritmate. Medicul unnireqte vigoarea qi calitatea tipitului. zgomote in cameri. TipQ'tul.). astfel. durere din cauza opirelii. pentrn c5 nu antreneazi nici tulburarea ritmului respirator qi nici fenomene vasomotorii (cianoz&paloare etc. ciscatul trebuie urm%it aparte. strident sau slab (de abia auzit) qi nu p a t e fi potolit prin declanqarea reflexului de supt sau prin luarea in brale a nou-niscutului sau sugarului. dar iqi p k W vioiciunea qi o bun5 reactivitate. daci indeplineqte % doui condilii: este izolat qi nu progreseazi in intensitate. el va deveni r5sfifat qi va invita. Mama este datoare s i observe. respiratie nazal5 dificili datoriti unui guturai etc. defecte *m5scute. CBnd apare. durabil. in modul cum se manifesti. luat in brale) sau inliturarea unor disconforhui (prea strrins sau prea gros i-at. De obicei se calmeazi prin satisfacerea unor nevoi (supt. De multe ori apar cBnd sugarul este dezbecat sau in tirnpul biii. Ori de cBte ori s u g m l plBnge trebuie ciutat de la inceput daci este infometat. solutie de glucoz& calciu. Dup5 ce s-a indepWt motivul suferinlei va fi liniqtit 2nd pum qi va fi culcat din nou in patul lui. cBteva % zile. stare de agita$e sau de nervozitate in familie. cBnd este infometat). o suferinf5 sau o *mbolnivire ("colici abdominale".Mama @ copilul prea strBns infiqat. s5-1 asocieze cu alte manifestiki. Se supravegheaz. s i g5seasci solutii pentru a-1 liniqti. pozifie incomodi in pat etc. durati. este neschimbaf etc. Geamcitul nu se intdneqte la nou-nbcutul srin5tos. Daci va fi purtat in continuare in brale. intre reaciiile suspecte. TremurQ'turilebQ'rbieise intiilnesc relativ frecvent la nou-nkculi qi la sugari in primele 2-3 luni. cute sau noduri de la scutece. succesive. corzile vocale qi ciile respiratorii superioare.

Brafele sunt ayezate liing%corp.18). deschide gura. nou-nbcutul este o fiing cu totul dependentg. spre v&sta de 36-37 sgptimhi fetale.Anterior am descris cum araG ~icum evolueazg corpul. reacfioneazg la vocea mamei. in paginile care urmeazg. el intoarce deja capul spre lumin5. increteqte fruntea. el dispare odat5 cu desgviirqirea maturafiei. iar in timpul suptului trebuie sprijinit pe cotul mamei. C h d este vorba de dezvoltareaneuromotmie a nou-nbcutului. Capacit3tile corpului yi mintii sale se dezvolt5 lent F dupg o ordine bine stabilitg Aceastg i dezvoltare este determinati de patrimoniul moqtenit de copil qi de influengie care se exercitg asupra lui din sunt cele mai importante. Pozitia corpului yi a membrelor a) Culcatpespate ( "decubitdorsal"). Sughipl.In afar3 de orice imbolngvire. normali. Toate miqcfile sunt automate qi par necoordonate. unii susfin cii esG vorba de o fiing care nu are deciit reflexe. sugarul va fi luat in braie qi @nutcu abdomenul lui lipit de corpul mamei ("piele la piele"). Se verificg orificiile de la tetin3 qi se corecteazg tehnica alimentagiei. oricare din aceste segmente. Ciind un nou-nibcut sau un sugar in primele dou3 luni este mai desEqat qi vine in contact cu aerul proasp34 strgnut5 qi/sau urineazg. riispunziltor de reflexul de sugh~t. Pentru combaterea sughqului. uqor deschisg). in poziiie de pronage (cu palmain jos. pielea qi uaele organe ale nou-ngcutului. de exemplu ceai de anason. in eontinuare.ti intins de mam3 revine prompt la prima pozi$ie (flectati). coboriit . afar& Tr&a'turile mo~tenite Ele determina' dezvoltarea s ~ g a r u l u ichiar de la inceput. vom ar3ta cum se urmikesc functiile sistemului nervos. Strgnutul nu are nici o semnificagie patologic3 BIastfel de situa$ii qi deci mamele nu trebuie s2 se alarmeze considerhd c3 sugarul "a r3cit9'. la marii prematuri. pe care la inceput o evitii. Ele sunt fapte in care conqtienp nu ia parte deloc. h cazuri mai rebele se p a t e adrninistra putin ceai ciildut. degetul mare fiind adus spre palm%. capul trebuie susginut bine. La acest grup de copii. Atitudinea de flexie a mernbrelor. Unele mame sunt impresionate de rezistengi pe care o inthpinii c h d kcearcg sg intin& (s3 deflectem) antebraful sau gamba. mama va nota 2n cursul primelor s i p t h h i . Urm5rind nounilscutul. Capul este de obicei intors intr-o parte. Imediat dup6 netere. F~ecventse observli o reacfie "in . gambele pe coapse (prin flexia genunchilor).). Eventual sugarul va fi frecat sau b5tut uqor pe spate. cel pufin in grimele zile de via@ sunt miqcki reflexe. nau-nkutul nu manifest5 vreun interes pentru ceva. Ele suat kdoite: coapsele pe abdomen. Stra'nutul. in stare de flexie (pufin indoite din articulafia cotului). MuIti copii sughit3 in primele s 5 p t h h i de via!& Aceasta nu trebuie sg constituie un motiv de ingrijorare. se intinde pugin. picioarele in flexie dorsal% degetele in flexie plantar5 ("cvadruplg flexie"). multe mici s m n e care dovedesc d are loc o "trezire": iyi mi@i uyor din c k d in ciind braiele ~i gambele. 2. se datoreqte tonusului crescut al rnuychilor flexori ai membrelor (fig. La nou-ngscufii la termen. cgscatd este prelungit qi frecvent. indulcit cu o linguritg de zah* qi cu ciiteva piclituri de suc de lhiiie. Sufletul nou-niiscutului este greu de inieles. bcetul cu incetul el devine mai indemhatic in a apuca s h u l sau tetina. SI nu se uite cg tonusul muqchilor giitului este incg slab. Corpul urmeazg intoarcerii capului ("in bloc"). prin frecvenfa sa anormalk poate fi un semn evocator de suferinfg cerebral%. adicg miqc5ri care au ca scop conservareavie@ (de exemplu. cel mult de 1-3 ori in decurs de 10-15 minute (aer viciat etc. nou-&cutul la termen are o pozifie tipica' cu cele patru membre indoite f "flectate") ~i sirnetrice.dar. Membrele inferiuare sunt flectate ("strhse") qi rotate extern din articulafia qoldului. Compresiunea qi cgldura local%fac s3 se schimbe pozitia bulei de aer care declanqeazg excitagia nervului frenic. Dupg ciiteva zile. Nu este posibil sa' se afirme ducd un nou-&cut este sau va deveni inteligent. rezemat de planul patului cu obrazul drept. Pa'rinfii sunt datori sa'-~i cunoasca' sugarul! La venirea pe lume. asemiingtoare parfial cu pzitia din uter. cgscatul poate fi declanpt la cea rnai micg excitatie in juntl gurii. fn primele zile principa'ta sa ocupaiie este s3 doarm5 qi s3 sug3. Dacg s-a udat va fi schimbat in scutece uscate qi va fi culcat. cgscatul se inwneqte rar. emite mici zgomote sau bombiineli. Degetele miiinilor sunt partial striinse. schiteaz3suptul. miqc5rile de supt).

masF. Genunchii sunt situali sub trunchi sau llngii acesta. 2. ca o "tresikire" bruscii $i generalii. degetele sunt partial strbse. datoritii reflexelor primitive de "redresare". capul cade inapi sau lateral (mu~chii hipotoni) .Fig. La unii se observii o slabii miqcare a capului spre "partea preferat?$'. Fig. 2.Culcat pe spate: capul este intors pe o parte. Nou-niiscutul este dotat cu reflexe ce fac ca majoritatea mi$cikilor lui sii fie automate. Copilul se naqte cu anumite reflexe primitive (arhaice). capul este sprijinit pe o parte. Din a 2-a .a riisfrhge. care este vdrsta cdnd sugarul incepe sa' faca' miqca'ri voluntare. Dacii o pisicii cade de la Sniil@me. prin intermediul c&ora excitafiile senzitive (senzoriale) deterrninI un r&puns efector. din poziiia sunt culcat pe spate. iar capul a t h 2 pe spate (fig.20 . fie c3 este vorba de cele superioare. Aceste reflexe dispar ciitre vksta de clteva luni. aterizeazii pe cele ea patru picioare. ce duce la intinderea trunchiului $i membrelor.a 3-a siipt&nhi=i. In caz cii se observii o asimetrie dintre douii membre omoloage (respectiv dreptul cu st2ngul) aceasta poate avea o sernnifica@e patologicii. clt mai ales de cele inferioare. Simetria atitudinii intre membrul drept $i cel stPng este aproape permanent3. Si ?naceasti situafiedoming pozifiain flexie. reaclii automate la modificikile de mediu. . Soldurile sunt ridicate l & h d intre planul patului $i unghiul format de torace $i coapse un spaliu inalt de 3-4 cm. aceste miqciki se produc sau sunt mai active clnd sunt atinse tiilpile picioarelor nouniiscutului. motor sau secretor. Exist6 o tendinpi generala' ca aceste reflexe primitive sa' dispara' ca'tre vdrsta & 3 luni. altele reflect3 comportarea care ar putea fi asemuit3 cu stadiile timpurii din evolu@aomului.19 .Poziiia in decubit ventral (culcat pe bud): doming flexia membrelor. Din clnd in clnd incearcii s I facii mi~ciki &ke $isprijinul se face cu ajutorul degetelor de mari de la picioare. a$a cum se intlmplii prin reacfia Moro (fig. 2. iar miqciirile voluntare de abia incep sii aparii.18 . 2. Fig. membrele sunt flectate. nediferenliat3.20). la un stimul oarecare. In juml vkstei de 3 luni exist3 o acalmie in activitatea motorie a sugarului deoarece miqc3rile automate se sting. Unele din aceste reflexe sunt de protecfie.19). este o modificare a modelului in flexie prin cedarea temporarii a tonicitiilii fiziologice crescute. nou-niiscutul reuqeqte sii-$iaqeze capul pe o parte $i il poate ridica pentru scurt timp pentru a-1 culca pe cealalt3. nou-nhcutul p a t e schip mi$c&i de Wire. Termenul de reflex provine din cuvhtul latin reflexus (de la reflectare . Genunchii sunt indoi@ coapse. Pozifia $imi$cMe nou-niiscutului sunt aproape simetrice. picioarele pe pe gambe ("in flexie dorsalii"). braiele sunt V z a t e l b g 5 corp. a intoarce). El atinge aceasta' etapa' cdnd itcepe sa' doreasca' gi sa' poata' sa' "$aca' ceva" singur. Reflexele prezente la naqtere. b) Culcatpe burta' ( "&cubit ventral "). brafele se men+ in flexie (indoite). Reflexele (actele-reflexe) sunt procese de baz3 ale activit3w nervoase.Dac2 nou-nhcutul este tras de brafe in sus. pe miisurii ce locul lor este luat de mi$c&le voluntare. fiind necesare supraviepirii. 2. Apuchd nou-niiscutul de mlini $i triiglndu-1 uqor in sus $i inainte. d) Simetria. c) Tracgunea din pozifia culcat pe spate.

deoarece modul slu de cercetare const2 in mai multe jurul gurii. iar celiilalt se intinde. vertical. degetele acestuia se inchid brusc $i cu aS2ta f o e . rezula care sugereaze rnersul denurnit amersul (fig. cu reactivitate redus$ este indispensabil s l se mgsoare atingerea eventual5 a sensibiliGGi.21 . 2. R&punsul la durerea vie. sub bra@. nou-ngscutul suge $i inghite corect. ale declan~hd astfel mi$c&i de flexie. Se vor expune numai cdteva: Reacfia Mom (dupl numele pediatrului german care 1-a descris in anul 1917) se produce dacl nou-nlscutul este treaz. 2. Fig. Reflexul de agcifare. Medicul este singurul in mlsurl s5 aprecieze dacl reflexul Moro este prezent. uneori lipl.Cercetarea reflexelor se face aS2t la matemitate cdt h de $i acasl i primele s~ptikitni via@. Dacl se trece degetul pe sub talpa piciorului nounlscutului. membrul respectiv se f l e c t e d . Refaexul punctelor cardinale se numevte astfel. Limba $i buzele se mi@ spre ' punctul atins. Cdnd acesta din urml atinge planul mesei. Nou-nlscutul i$i intinde tot corpul. cdnd se trage brusc scutecul de sub nou-nlscut. acestea nu sunt deck schile de reflexe normale. Din &east2 succesiune de indoire $hntindere a membrelor ideferioare. incilt nou-nkcutul poate fi ridicat uneori deasupra planului patului sau mesei pe care este examinat (fig. la colprile buzelor (drept $i stdng).22 . astfel inciit picioarele s l atingl un suport solid. 21). deschide degetele. nou-nlscutul tresare. La nou-n&cutul mai pu$n vioi. aplicate ?n locuri situate conform punctelor cardinale. de apucare a degetelor. i se declan~eazl reflexul Moro (fig. se flecteazl. Fig. Mersul automat. el intinde brusc bratele $i uneori desface degetele. el are un reflex de urcare. al ciirei .23). c h d acesta este d e s a ~ a t . Dacl este tinut in continuare de axile $i dus la marginea unei mese. Ea i n s l ~ i observl c l dacl izbeqte c o ~ u l (patul). antrendnd uneori $i capul in aceast2 mivcare. Esenp rbpunsului rezidl fn faptul c l aceste mi~ciiri corpului se fac in acelqi sens ca $i stimulul. La contactul plantei (talpa) cu suprafala mesei de examinare. complet.Reflexul de apucare (aggpre) palmar ~i plantar. 2. 22). 3n stimuliiri (atingeri) succesive. Nou-nbcutul este $nut de trunchi. 2.Reacfia (reflexul) Moro. C h d reflexul punctelor cardinale este perfect. 2. cu mncKul q o r aplecat inainte. iar vrimul se intinde. intinde membrele inferioare! in timpul al U-lea se produce revenirea in poziGa de repaus cu bralele flectate $i cu pumnii strh$i. dacl trage brusc de scutecele pe care e culcat sau trage mdna cu care Z susGnea capul. depmeazl bralele de torace. Dacl medicul izbe~te violent masa pe care este culcat nou-nlscutuf. le intinde. Mama aude mereu pe medici "are reflexe normale" sau "Moro este prezent". Rcispunsul este cu atdt mai rapid cu cdt nou-n&cutul este l interval mai mare a fafci a ultima aaptare. De altminteri nu se trag concluzii deciit dupl ce se c e r c e t e d mai multe reflexe. Dacl medicul (sau mama) trece degetul prin palma nounlscutului. simetric. se simte cum degetele picioarelor se flecteazl. extensie $i rota$e ale gdtului. S-au descris zeci de reflexe. apoi la pwile din mijloc deasupra $i dedesubtul buzelor.

iar conjunctivele sunt inflamate. ca ~i #p5tul. Unii dintre ei se intrec parc5 pe ei inqiqi clnd se "cauti?" de c5tre medic reflexele arhaice (vezi mai sus!). in 3-5 secunde. Dac5 din ochi se scurge puroi.Mama $I captlul Uneori pare c5-qi privegte mama sau pe examinator. peste care t r e e intermitent un "zlmbet" f3r5 motiv vizibil.Mcrsul automat. pa'rinlii trebuie sa'-~i infrcinga' neliniptea. "lipit" cu burta de pieptul m m e i (contactul strhs. Pic5turile antiseptice care se pun in ochi (solu#e de nitrat de argint 1% sau cu antibiotice). mai ales noaptea. 2. are efect sedativ prompt) ~i d n g i i i a t pe h n t e . hemoragiile trec dup5 clteva s5pt5mlni. Nervozismul pa'rinfilol. prin miinglieri uqoare qi ritmice ale frunp sau ale toracelui anterior. Se sperie uqor la zgomote. face ca examinarea ochilor s5 fie dificil5 2n primele zile. Nou-n5scutul are un facies (expresie a feiei) aproape imobil (f5. a p i apare iip5tul (viguros qi prelungit.2-T . inchide qi deschide ritmic gura. Aceast5 inflamaiie. incerclnd astfel s5 se inspecteze globii oculari. poate fi examinat in bune condifii de c5tre medic. Dac5 un stimul dureros viu nu declanqeaz5 declt retragerea imediatii a piciorului cu trip15 contrac#e. in timpul suptului. ' Clnd plhge. in mod obiqnuit nou-n5scutul r5spunde prin retragere aproape imediat2 a piciorului excitat. la c5ldura contactului corporal qi la al5ptare. Daca' nou-na'scutulplinge. la majoritatea nou-n%cu#lor ochii sunt inchiqi. la auzirea unei voci cunoscute. d a d nou-n5scutul este in stare de veghe qi este liniqtit. fi. V i k d Ochii sunt complet formafi la naqtere. car: trebuie tratat5 cu grij5. asociat2 cu tendinp nou-n5scu#lor de a #ne ochii inchiqi. "vorbindu-i" cu voce calda". nou-n5scutul poate fi liniptit daca' este luat in brafe ~i "strcins la piept". urmat2 de flexiuni ("indoiri") succesive ale gambei qi ale coapsei (tripla contrac#e). pleoapele sunt lipite qi tumefiate. proporfional cu intensitatea durerii) qi miqcarea global5 cu agita#e care se instaleaz5 imediat. pentru a preveni eventualele infecp generate de microbii din canalul pelvigenital al mamei. Sclerele (albul ochilor) pot fi roqii. f5r5 s5 aib5 vreo semnificatie patologic5 qi f3r5 s5 lase urme. datoriti unei hemoragii subconjunctivale din timpul travaliului. De abia dup5 clteva zile. Limbajul. pentru a se stinge progresiv. dup5 unii autori "piele pe piele". este vorba de un caz patologic. Activitatea motorie qi ' I miqckile % mas5" sunt diminuate c h d atenfia este deviatL Nou-n5scutul p a t e fi calmat prin ridicare in braie. dar se liniqteqte de indati ce a fost hrihit. prag poate fi foarte ridicat sau foarte coborlt. cu ochii deschiqi. Nou-niscutul pare atent. s i t q i i l e confictuale din familie ~i m i ales starea de tensiune a m m e i au un rol important in comportamentul nou-na'scutului ~i sugarului. Inflamafia unilateral5 este determinat5 de Fig. inseamn5 c5 s-a ad5ugat o infec$e (conjunctivit2). laringiene sau guturale. odat2 cu iip5tul. Nou-n%cutul poate emite pu$ne sunete involuntare. Organele de simt Ochii.1-5 iip5t qi f k 5 miqcare global5. . m&g%ere. produc uneori umflarea pleoapelor. Comportamentul emofional. Dup5 7-10 zile de via@. La nevoie se indepihteazi cele dou5 pleoape printr-o miqcare bllnd5. Pentru aceasta se ciupeqte prelungit (1-3 secunde) talpa piciorului. C h d este liniqtit. Aceast5 miqcare poate fi oprit5. din c h d in c h d apare un "&bet". Tip5 inaintea meselor. c h d este ridicat in pozi#e vertical$ nou-n5scutul p a t e deschide ochii.1-5 mimicg). rnn de Contactul social. Toate ingrijirile se fac cu calm.

.

simtul tactil este foarte important dar greu de demonstrat. in timp ce alimentele cu gust plicut declanqeazg reflexul de supt qi inghitit. Daci o mami continua s i vorbeascg. Contactul cu pielea qi citldura corpului mamei sunt stimulgri foarte puternice. acesta este in permanenti ingrijit pentru c i nu poate face nimic el insuqi: este luat in brate. copilul este dezorientat. Este bine ca mama. prezenthd rareori. Gustul Organul gustului (mugurii gustativi localizati pe Iimbi) se constituie foarte timpuriu in cursul vie@ intrauterine. Dac3 mama este diabetics. apoi viz2nd c i nu se rnai intiimp12 nimic. El deosebeqte substanfele cu gust placut (dulce) de cele cu gust neplicut (amar. nu mai fixeazg fafa mamei. daci o mama schimbg apa de colonie cu care era obiqnuit sugarul. Mulfi nou-nascufi intorc capul spre s h u l mamei. cu fata intepenitit. survenite rnai tibziu.). Daca mama consumi alimente care modificg gustul qilsau mirosul laptelui mamei (piper. ultimele declanqeazg o salivatie abundentg qi grimase. . "Fafa impasibil8" face ca vocea mamei sB nu rnai fie "interesantit" pentru copil. ceapit. devine amorf. Amintirile olfactive impregneaz6 viafa afectivg in mod inconqtient. De altfel. a deosebi "departe". dar tenace. Cu c2t lichidul amniotic este rnai dulce. pe suprafafa sa. Unul din mijloacele cele rnai eficiente de combatere a colicilor abdominale la sugar este ca in timpul alimentaf. schimbat. inainte de a-1 fi atins. ea recunoaqte mirosul cknitqutelor purtate de copilul s8u. desEqat. acesta refuz3 s2nul qi chiar nu rnai accepti sB stea fn brafele ei. i se curata urechile. Chiar de la aceasa v&st& fitul prefera gustul dulce. Acelaqi cercetator sustine c i membrii unei familii degajeaza un "miros de bazi identic".se alini.Mama gi copilul Pe l2nga voce. Contactul strsns. La ribdul siu. Cu ochii legafi. ciildura corpului qi compresiunea local2 exercitate asupra corpului copilului ("piele la piele") previn qi/sau calmeazi colicile. spilat. ochii. mic. unii sugari primesc s2 sugi numai de la mama lor. Este cunoscut faptul c i . Adesea. Simtul tactil apare foarte devreme in viafa fetal%. este imbrgcat. o fixeazi qi o urmireqte. sit-i csnte dacg are voce. Richard Porter (Tennesse . bruschetea qi/sau sthgscia gesturilor. acru. se liniqteqte c2nd o aude vorbind sau c2nt2nd. qters. sitrat). m2ng2iatul qi luatul in brate sunt suficiente pentru a opri tipetele sugarului. Timp de c2teva secunde. se opreqte. mama recunoqte foarte tirnpuriu mirosul copilului siu.iei sa' fie in contact nemijlocit cu corpul mamei sale . in perioada de nou-niiscut qi de sugar mai mare se socoteqte c2 simtul pipsitului constituie o formi de limbaj. in general. s8-i vorbeascg tot timpul. prefer2nd-o fa@ de persoane striine. infiqat qi desf@at."piele la piele". gura.) Ecute agreabil qi adaptat a fost numit "dialog tonic" de Ajuriaguerra. h c a din anul1877. Simtul olfactiv (mirosul) Nasul este. Ea este prima care va observa c2nd sugarul aude. leganat qi mhg%at. sugarul refuzg sa suga. cu atAt fitul inghite din el mai mult. dupa mirosul laptelui qilsau corpului. un "miros de familie". se reculca etc. Simful tactil (pipstul) Pielea este organul senzorial cel mai intins qi sugarul are nevoie s i fie luat qi finut in brate. unii o recunosc numai dupi ce sunt luati in brate qi ii simt mirosul qi formele corpului. hgrijirile corpului (tinut in brate. regurgitafiile qi chiar virs5turile sugarului. alaturi de alte f u n c p senzoriale ca vederea qi auzul. o parte importanta o are expresia fetei. La Leaghul de copii qi in creqe. amplific5 ritspunsurile interactive. ardei. care ingrijeqte copilul. baie etc. marele naturalist englez Charles Darwin a observat cB nou-n&cutul percepea mirosul sbului mamei sale p h i la 30 cm. El este asociat cu comunicarea prin auz qi vedere. Unele tulburitri ale comportamentului copilului. Gustul este relativ bine dezvoltat la nou-ngscut. usturoi etc. dar inceteazs orice joc a1 mimicii. i se dB s2 m%n2nce. nou-niscutul risc5 de a fi mare prin excesul de aport sanguin de zahir.SUA) a arittat experimental cum copiii de 5-6 ani recunosc incg mirosul mamelor lor. s-ar # frt prezent se socoteste c2i sugarul folose~te mirosul pen] notiunea de " a p r ~ c r p e " ia . Pete alb-giilbui (milium albicans). Mirosul este prezent la nqtere. in majoritatea cazurilor se constati c2 qi mamele respective recunosc mirosul copiilor lor. Dac2 sunt despiirpti pentru c2teva zile de mams. nu se mai miqci. nasul. Sugarul simte blhdetea.

2. uSor deplasabili. contact social ~i afectiv permanente. episoade de agitatie sau de p l h s etc. Nou-niscutul este prea lini~tit exagerat de agitat. cu o capacitate de 32 litri. Luatul ~i finutul in brafe. luat in brafe. De aceea el pierde mult mai repede cildura ~i lichidele (prin transpirafie) din cauza suprafefei relativ mari a corpului ~i a subfirimii fesuturilor pielii.4. C i d i p se rnai poate aSeza pe dou8 scaune sau pe o m8suf8 rnai joas8. sugarul are nevoie de dragoste. Orice marnii care-~i iube~te copilul are un "simf" special pentru aceasti "dificultate" de contact. La acesti v k s d se poate trece cu vederea c i sugarul are un contact limitat cu lumea inconjuritoare. Senzafiile cele rnai numeroase ~i rnai prompte. impersonale ~i unele brutale sau cu st2ngicie au consecinfe negative asupra comportamentului acestuia: colici. Capul nu poate fi Tntors intr-o parte. regurgitiki. sugarul respectiv creeazi impresia c i nu vede sau c i este surd. Obiecte necesare a) Ca'dita (albia. dificultifi la supt.explica prin lipsa de contacte cutanate intre mama ~i sugar. hgrijirile nou-n8scutului acordate &isuflet.) ~i mijloacele de ingrijire (sspun. Spre sf2qitul primei luni de via@. rezistena ~ise poate cur8@uSor. in cazul unor u m & i dupi suferinte din timpul sarcinii sau naqterii. alimente regurgitate. creme etc. i Sugerim s8 se confecfioneze o planqeti de lernn (cum sunt cele de desen sau cele pentru gospodhie) de dimensiuni ceva rnai mari dec2t lifimea cazii din camera de baie. ba'iJa. a l ~ i sau nu pl2ng deloc. vana) din material plastic este cea rnai avantajoasi: este ieftina'. durere ~i lini~tire. Nu este exclus ca aceasd dificultate s3 aib8 la bazi un deficit senzorial (de vedere sau de auz). fn aceasti pozifie. & ultimul timp au a p k t cidifemontate pe un picior pliant. =i vreo indoire a membrelor inferioare sau superioare) inseamn8 c i este vorba de o pozifie anormal8. Limbajul ~i contactul social. cgdur8. b) Decubitus ventral (culcat pe burta'). Cidifa se a ~ e a zintr-o pozitie stabila ~i comodi pentru mami. pe care o prime~te prin luat in brafe. c i l d u r i qi frig. prima alternativi creeaz5 ingrijorare in familie ~i determini prezentarea la medic. cidife in hamac de susfinere etc. tulbur5ri de somn. aer cald ~i uscat ~i imbrichinte adesea nepermeabil8 la aer. f ngrijirea pielii si anexelor Pielea sugarului este cel mai important organ de simf pentru pipiit. sunt simfite rnai ales prin piele. blhdefe. In mediul rural se rnai folose~te alocuri albia de pe lemn. mhgiiieri ~i ribdare. mediu inconjuritor poluat. sugarul nu poate deplasa deloc capul. Toate reflexele ~i reacfiile sunt fie exagerate. de plicere sau de neplkere. corporale corecte. "convorbiri" in timpul oriciirei manevre de ingrijire. iar imbriicirnintea (scutece etc. D a c i nou-n8scutul s d intr-o pozifie de flexie prea accentuati sau de extensie. Motn'citateafina' +siadaptarea. Pielea sugarului este rnai subfire ~imai fin8 deck a adultului. care are dezavantajul c i nu se poate dezinfecta . chiar daci sunt respectate condifiile optime de examinare. inert "infepenit" (corpul intins. De asemenea se poate constata c8 sugarul anormal nu reacfioneazi adecvat la incerciide de a fi calmat prin mhg%eri. Manevrele de ingrijire trebuie s i fie deosebit de bl2nde. condamnate decenii in ~i ~ i ltrebuie reconsiderate. Manifestid anormale Motricitatea generalii a) Decubitus dorsal (culcat pe spate). deoarece excitafiile nu sunt prelucrate la nivel central. care r h h e "cu biirbia c8zuti pe piept". fie absente. Pielea sugarului este suprasolicitat2 de eliminarea de urini ~i materii fecale. sugarul nu poate respira liber (pericol de inibu~ire). Unii fipi continuu. La noi se gkesc cidife din material plastic. fie asimetrice. schimbat la alimentafie. De aceea.) trebuie alese cu mult d i s c e r n h h t . Pe I h g i alimenta~e ingrijiri . ingrijirile ce se acordi pielii sunt de mare importan@.1. RefZexe ~i reacfii.

Fig.Obiecte pentm ingrijire. Vasul se spa15 cu detergenti qi eventual se d e z i n f e c t d . jacheticq b o t o ~ iscufip). acesta trebuie spaat. 2. 2. k ) Un vas de metal in care se pun tampoanele intrebuinfate. tampoanele se ard ulterior. Dac5 sugarul sufer5 de o infectie a pielii. Mai mult. n) 0 para' mica' de cauciuc sau o pipeta' speciala' pentru aspirarea secrefiilor din nas. b) Termometrul de h i e c) Un vas mic din material plastic. agitatie). f) Un prosop mare de baie cu un colf insemnat. . g) Lenjeria pentru sugar (scutece. iar iarna pe un calorifer cald sau liing5 sob& Scutecele se q a z 5 in ordinea folosirii. plasat3 la indemiink . Dac5 se foloseqte un din burete.4. stors $i limpezit de mai multe ori deoarece se *mbib5 cu spurn5 de sspun.2.Mama gi copilul qi dac5 este uzat5 prezint3 riscul r h i r i i prin aqchiile care se desprind. cu ap5 cald5 curat3 pentru spaat fata. "body". i) 0 ga'leata' cu pedala' pentru ruf"aria murdarii a sugarului. i) 0 fo~$ecufa' pentru unghii. Mijloace tie tngrijire. j) Un pieptene ~i o perie pentru cap (cu peri fini qi moi). pe patul sugarului sau sau. cu murdikie saulqi rnicrobi. fie o c k p 5 din pi3. cu acest colt se "usucil" regiunea superioar5 a corpului.24 . d) Un prosop mic dintr-un material mode pentru fa@. m) Un ca'za'nel pentru fierberea lenjeriei. roqeap. insotite de o reclam5 excesiv5. e) Fie o mhuq5 pluyatil. pe o mas5 obi~nuit3 in lipsa acestora. pot produce efecte nedorite (iritatii. fabricate de firme improvizate. h) Comprese sterile (un pachetel) qi betiqoare cu vat3 puse intr-o cutie de plastic. unele dintre acestea. Cosmetice in ultimul timp au a p h t o multime de produse comertiale. Prosopul se intinde pe o mas5 de irdiipt. Amintim ciiteva dintre ele cu precizarea c5 nu toate sunt necesare. a1 adultilor. "Pampers".11~5 mode (confec~onat3 ruf"arie veche).

3. 2. recomandati tot pentru curiiire. Aceste adaosuri coniin de obicei uleiuri de plante (aloes etc. cripituri. in locul . "laptele pentru piele" se folosesc pentru proteciia corpului qi a feiei in caz de intemperii (cilduri prea mare. atunci va fi numai spilat p q i a l . unele lotiuni. Apa caldi de baie degreseazi deja pielea aSa c i nu este necesari la sugari. criprituri). Puneii puiini pudri intr-o mdni ~i cu degetele de la cealalti mdni rispdndiii-o uniform in strat subtire pe la toate cutele. deoarece aspirarea norului de p u d r i de c i t r e sugar este periculoasi (sufocare. la spuma nu iriti conjunctivele. Cremele. de dorit cu numai la sipunirea organelor genitale. uleiului qi loiiunilor se poate folosi. Uleiul pentru copii este un ulei vegetal. avdnd un pH acid aseminitor cu cel a1 pielii sugarului. pielea. Se folosesc pentru curiiirea gurii qi mdinilor copilului in timpul plimbiirilor. Se poate aplica ~i pe restul corpului. i Pudra se f o l o s e ~ t ecu scopul de a absorbi umezeala qi transpiraiia. deschide la un moment dat. subsoari. Uleiul inmoaie crustele. nu-i modifici aciditatea ~imentine pielea moale qi catifelati. pudra de talc. materiilor fecale. coapse). absoarbe secretiile ~i favorizeazi cicatrizarea rinilor. Unele uleiuri coniin vitamine qi substanie protectoare. in prezent nu se mai folosesc. ale zonei din jurul anusului. totu~i. Se folose~te indicaiia medicului. Este absolut necesar pentru baie. Se vor aplica in strat uniform ~i foarte sublire pentru a f i uqor de indepirtat. pur ~i bine rafinat. ceea ce le contraindici la sugari.). vdnt) mai ales la sugarii care prezinti unele reaciii ale pielii cdnd sunt s c o ~afari (roveag. Sapunul lichid pentru copii se apreciazi c i ar fi inofensiv ~i mai eficient la curiiirea pielii sensibile la sugarii predispu~i r o ~ e a gcojiye. de a ricori ~i a vindeca unele leziuni ale pielii ( r o ~ e a i i pete. Mixturile sunt suspensii pe bazi de talc. previne paqial formarea de cruste). misuri. care protejeazi pielea delicati a sugarului de efectele nocive ale urinii. la care firmele producitoare adaugi diferite ingrediente) au ca scop s i protejeze pielea impotriva aciiunii iritante a urinii ~i fecalelor. fn plus costa' mult mai pufin! De obicei se folose~te curitirea zonelor din jurul la anusului qi organelor genitale. Se va evita excesul de pudri.Sapunul pentru copii (Baby Seife. cilitoriilor qi in orice imprejurare cdnd copilul ~i familia sunt in afara locuintei. Servetelele impregnate cu ulei sunt ambalate in cutii speciale.) si de aceea sunt indicate la sugarii mari si la copii cu piele uscati. bine purificat. Constituie un obiect de lux. SpEilatul (baia partiald din primele zile) Daci bontul ombilical nu s-a detasat sau daci sugarul este bolnav ~iare febri mare.4. cu pete. transpiraiiei $i ale resturilor alimentare. glicerini ~i api in anumite propoqii cu sau fiiri adaosuri. Baia devine mai plicuti. Crema sau ingredientul se folose~te la recomandarea medicului. De obicei cutia de pudri are un capac de siguranii. 79 . Se folose~te. Sipunul "de casi" qi sipunul de rufe fiind alcaline ataci stratul protector acid a1 pielii. Nu este recomandati sipunirea excesivi. Baby Soap. Nu conline aditivi ~i rezisti mult timp. seboree (cruste) ~i cu sensibilitate mare pe vremuri se recomandau tiirdtele care nu sunt iritante. la subsori ~ila cutele pielii. Ultimele se adaugi in funciie de forma clinic5 a reac@ilor cutanate. frig. dar acesta s-ar putea. Are o reaciie acidi. Cremele medicinale sau unguentele pentru copii (de obicei pe bazi de talc ~ioxid de zinc. la cutele pielii. Sipunurile de toaleti pentru adulii coniin aditive ~i unele au reactii alcaline. uscare etc. Majoritatea coniin qi substanie alcaline. Sunt indicate indeosebi in eruptiile cu leziuni umede. Baby savon). Uleiul de floarea-soareluifiert se folose~tecu acelea~i efecte favorabile. $amponul pentru copii Baby Shampoo se prefer5 in locul sipunului obi~nuit spilarea capului (pH acid. oxid de zinc. generalizati. Pentru pielea cu rini. la Lotiunea pentru sugari este o suspensie fir5 substante alcaline. Este un sipun bogat in grisimi. vih-stila care spuma este perceputii ca neplicutii. Nu usuci la . la cutele pielii (gdt. crizi de apnee etc. vaselini ~ilanolini.). Produsele romdne~tiau aceleGi efecte. Nu modifici stratul de proteciie al pielii. Nu lisati in nici un caz cutia cu pudri la indemdni sugarului mai mare ~i a copilului mic. Adaosurile spumante pentru baie asiguri o curitire eficienti la nivelul porilor pielii. un ~ervefel sau o bucati de tifon inmuiat sau nu in api este tot aSa de bun.

iar cu cealalt5 li yterge popoul cu scutecul murdar.26 . iritii pielea.Se incepe spllatul ochilor. Ulterior se ung cu ulei fiert sau cu cremii in special zonele cu cute ale pielii. 2.Mama gi capizut Pentru aceasta sunt necesare: douii vase de plastic cu apii caldii. Miiinile trebuie desacute. uneori plhg. 2. continuati cu giitul. Cu apa din a1 doilea lighean se spalii burta. Nu uitafi sii vii ~tergeti miiinile inainte de a atinge banda adezivii . Cu vatii sau cu o compresii umedii se Sterge fiecare ochi cu mi~ciiri dinspre unghlul extern spre nasul sugarului. bratele ~i miiinile. Nu se aruncii pe podea! fnainte de "spillarea" propriu-zisii se curiig popoul murdar de materii fecale cu un scutec sau cu o c Q $ ambele curate. se va Sterge (de fapt "se usuc8" prin tamponare) pielea spilat2. 2.Pentru a imbilia sugarul se vor preggti toate obiectele. siipun sau lotiune. sugarul fiind i culcat pe o parte. strlng pumnii. Vasele se a~azii apropierea in mesei de inEqat pe care se af2ii un prosop care sii aibii un desen ("sernn") ?n partea de sus. Temperatura camerei in care este spiilat nouniiscutul trebuie sii fie in jur de 24°C. dacii se usucii. Se incepe cu ochii sugarului. La sf&$ se spa12 organele genitale ~i ~ezutul. fnainte de a spila jumiitatea inferioarii a corpului. Fig. Nu kcercati sii curiipti interiorul urechilor. Mai b3 se pune prosopul ceva mai sus sub capul ~i sub ti trunchiul sugarului. i Se Sterge pavilionul p impoia urechilor cu vat2 hidrofilii. unul pentru partea de sus a corpului ~i celiilalt pentru piirtile de jos (apa trebuie sii aibii temperatura de 36. Urmeazii fa~a. resturile de lapte . hliiturati scutecul ~i Fig. Unor sugari nu le plac aceste manevre. Lucrurile folosite se pun in alt2 parte. o m h u ~ isau o c Q i i i pentru spiilat. Fig.27 . picioarele p spatele. Se schimbii vata la fiecare ochi. pieptul. care. Urmeazii uscarea temeinicii (~tergerea prin tamponare cu un prosop moale) a intregii pieli. degetele intinse pentru a curiifi palmele. iar scutecele intr-o gileatii. o gilleatii pentru scutecele folosite. Cu c2te o compresii sterila hmuiat5 in ap5 lirnpede (nu in infuzie de muyetel care contine impuriafi) se yterge fiecare ochi dinspre unghiul extern spre unghiul intern.537").peste f a g treceti cu un tampon de vat2 pentru a ridica saliva ~ ieventual. pentru fese se folose~te~i siipunul sau lotiunea special2 pentru sugari. scutece curate. Pe fat2 ~i corp nou-niiscutul este spillat numai cu apii.25 . ce se folose~te pentru fa$%. Sugarul este intins cu fa@ in sus.Cu &a s&gl mama ridicii in sus picioarele sugarului. fnainte de a incepe ungerea cu ulei puneti un scutec pentru a nu murd3ri prosopul. un prosop. vat2. membrele inferioare. ace de sigurang.

anurnite boli etc. va fi inf3~at. chilotii absorbanti (Pampers). cilitorii. mhinile ~i picioarele. mama transpiri ~iceilalii membri ai familiei se enerveazg. mai tkzie deoarece se amhni atht somnul sugarului c3t ~i a1 pikinfilor. Sugarul fipi. dar nu cu mhna. La astfel de sugari ~i de copii rnici. respectiv intre 9 qi 10 dimineata. Marele pediatru german Adalbert Czerny afirma c i 'yinta umanii trebuie sii facii baie zilnic din ziua ccind cade bontul ombilical si pan6 la 96 de ani". Baia efectuati dimineafa tulburi insi. Reduceti la minimum intervalul de timp cht copilul este ud. Pielea lui sub*e percepe cildura rnai intens. . Cosmeticele sunt puse la indemhni pe masa de inasat. Este bine ca baia de curilenie s i se faci la aceeaqi ori. inclusiv vara. Daci nici aqa nu se rezolvi problema se va da copilului s i m h h c e inainte de baie. biberonul va fi pregitit inaintea biii si pus la incilzit. ghtul. Protejati-vii impotriva stropirii cu apii printr-un ~ o impermeabil qi punefi-vi pe un umir un q prosop de baie care v i va acoperi chnd copilul este scos din api. Temperatura apei se poate aprecia introduchnd cotul in a p i . care cind vid biberonul nu mai sunt dispu~i i faci baie ~itot "ceremonialul" imbiierii s se transformi in supliciu. ceva mai sus. prevenirea infectiilor ~i cilirea generali). temperatura convenabili este in jur de 24°C. unii copii prefer5 temperaturi mai joase. pieptul (phn3 la "brhu"). Orarul biiii. cu capacele deschise. iar rnai tkziu cu simful ordinii. se a ~ a z ordonat i pentru a f i folosite rapid. scoaterea la plimbare. body sau chiiqutele. Pentru nou-niscut. Franfa). mhncicioqi. la sugarul mai mare ~i la copil. camera in care se face baie trebuie s i fie bine incilzit3. Daci este ricoare in cameri se incepe cu imbricarea c i m i ~ u i e irespectiv cu "body". sub capul qi trunchiul sugarului. Ass s-ar explica motivul pentru care copilul. Este important ca sugarul s i nu simt5 frigul. baia se programeazi intr-un moment a1 zilei chnd respectivul este rnai pufin infometat. Uqile $i ferestrele se inchid. Pregiitiri Temperatura camerei. boneta. 0 m5surii de mare prudeng este de a nu lisa copilul singur in cidifi (pericol de inec) sau pe masa de inf3~at (pericol de cidere). rimhne unul din mijloacele de igieni corporal3. obi~nuirea copilului cu un anumit program. Cada se umple numai pan5 la jumiitate. dupg uscarea jumgtifii superioare a corpului sugarul va fi invelit repede cu un prosop ~ i imediat . sugarul este spilat mai greu intr-o cadi plini. cu formarea deprinderii pentru curitenie ~i civilizafie. Cand apa mama nu este prea indemhnatici.4. Credem c i intervalul cel mai potrivit pentru baia zilnici ar fi seara inainte de ultima masi (18. care este o b i ~ n u i t icu temperaturi rnai joase. Prosopul va fi intins cu insemnul corespunzitor la locul adecvat. Nu este recomandabili o or. Este recomandat un termometru de cameri. Dac5 nu putefi amesteca apa cu ajutorul robinetelor (de apii rece ~ide api caldi) turnati in cad5 rnai int2. ulterior. la introducerea in apa de 37.a "Pampers"-ului. Numai in condiiii necorespunzitoare (frig in c a d . sp42ndu-1 insi cu miqciri blhnde qi in mai puling api. Baia general&zilnic& Prin spilarea zilnici a intregului corp se asiguri pe lfingi igiena pielii (inliturarea murdikiei.5-38" i ~ retrage speriat i picioarele. la sugarul rnai mare. Atenfie la sugarii mai mari. Nu suntem de acord cu asemenea opinie. Cu toate c i la noi in pit-i multe mame susfin cii apa pentru imbiiere trebuie s i fie mai caldi (peste 37"C). Unele mame aleg pentru baie perioada dinaintea celui de-a1 doilea supt. Apa prea fierbinte sau prea rece strici plicerea copilului. Daci inciperea este insuficient incilziti. Baia general. La sugarii hriiniti artificial. Baia de sear2 se prefer5 qi pentru a oferi posibilitatea ca mama s i fie . Cei mai mici resimt frigul foarte repede. de d i r e .4. pentru a se evita curenfii de aer. iar copilul rnai mare va fi deprins s i . Scutecele. dupi aceea. 2. temperatura camerei poate s3 fie de 22°C.) se poate face numai baie paqiali. de educatie ~ide civilizafie. Temperatura apei din baie se controleazi cu un termometru de baie qi se situeazi la 36.5-37°C.30-20).~ spele i zilnic fa@. qosetele.i api rece qi apoi api cald3 pentru a evita riscul opikirii. Unii pediatri propun ca baia generali s5 se faci de 2-3 ori pe siptimhn$ motiviind c i spilarea zilnici ar duce la uscarea pielii (Statele Unite. Unii copii se sperie ~ 2 n d le ajunge pin5 la git.

D a c i este murdirit cu materii fecale. Dupi ce introducefi incet sugarul in api lisafi libere picioarele. baia se poate face la pranz. in zilele foarte cilduroase. Umerii trebuie s i fie acoperifi de a p i ca s i nu-i fie frig. Prin strinut sugarul indepib-teazi particulele de praf din nas. scobitori. . Nu se foloseqte sipunul. fafa sugarului fiind intoarsi spre ochiul ce se spali. Ochiul se qterge cu miqciiri ce merg dinspre unghiul extern spre nas. urechile. Daci mama este precauti qi tine bine sugarul. Se foloseqte un tampon de vati sau o compresi sterili. in nici un caz nu se vor folosi chibrituri. in momentul in care este introdus in api (cu temperatura corespunzhoare). Este bine ca la fiecare toaleti s i se cerceteze daci pe mucoasa gurii existi muguet (produs de o ciuperci . Cutele trebuie s i fie bine uscate. Nici pentru fafi nu se recomandi folosirea buretelui. D a c i s-a lucrat cu bliindefe qi indemanare. Pentru fafi se foloseqte a p i cildufi. cuprinzand cu m h a stilngi subsuoara s t h g i a sugarului (patru degete ajung in subsuoari. m h a dreapd a mamei este liberi pentru spilat. Ungerea cu vaselini simpli sau o pomadi cu cortizon qi stamicini (Nidoflor) sunt adesea utile. sugarul se bucuri qi incepe s i dea din picioare. mai intiii il qtergeti cu vati inmuiati in ulei qi apoi cu colful unui scutec (fig. Cu m h a dreapti ii sprijinifi funduleful sau ii cuprindefi cu policele (degetul mare) qi mediusul voastre picioarele fie in dreptul gleznelor. iar degetul mare inconjoari u m h l ) . la excitatia aerului sugarul urineazi spontan. Nu este bine s i se umble la conductul auditiv extern. efectuate de miiini neexperimentate. Partea externi a urechilor este curifiti cu o c@i umedi. befiqoarele cu vati infundi cerumenul in interiorul conductului auditiv. pentru c i poate viirsa. Urechile. Ceafa qi capul se sprijini pe antebraf. pentru a evita trecerea unei eventuale infecfii de la un ochi la celilalt. P h l se spali la u n n i (pag.se alege un moment ciind este in stare de veghe sau se trezeqte uqor. 2. Unii medici propun mamei tinere. Daci exisd secretii oculare purulente se fac spilituri cu a p i fiarti qi riciti sau cu ser fiziologic (nu cu muqefel. De amintit c i atunci ciind este dezbricat. care poate confine impuritifi) inainte de baia generali. Miina dreapti r i m b e liberi pentru a spila sugarul. ace de piir sau alte obiecte ascufite infiqurate fn vati. . ci fie cu mana neinveliti. Luafi sugarul din pat. fie cu o minuqi. fie a1 gambelor. la nevoie se aspiri cu o pari de cauciuc mici. respectiv ochii. Sugarul este apoi introdus in baie. in timp ce sprijini in continuare capul qi trunchiul pe antebraful s t h g . Se incepe cu ochii. nasul. Spatele urechii este un loc foarte fragil unde umezeala qi sudoarea produc cripituri. astfel de spilituri. puncte de plecare pentru infecfii.26). dintr-un vas pregitit in acest scop. s i sipuneasci trunchiul qi capul cu miina sau cu o minuqi moale in afara cizii. gura. sipunirea se poate face direct in api. 84). Tehnica b5ii La inceput se spali fata. inmuiati in api cildufi. .nu imediat dupi masi. 27). =i experienti. Gura.Candida alhicans) manifestat prin depozite alburii. in mod obiqnuit sipunirea se face cu copilul bigat in api. pentru a evita contaminarea pielii din jur (vezi fig. aviind qi rol de ricorire. deoarece devine mai agitat prin manevrele de spilare qi infiqat.Mama si copitul ajutati de tati. Se folosesc tampoane separate pentru fiecare ochi. dezbricafi-1. se pun picituri de ser fiziologic in nas (inrnoaie qi spali mucozidfile) qi. Nasul nu necesiti o curifire speciali. ~i o m5nuqi (alta deciit pentru restul corpului) sau o bucati de panzi moale (de preferinfi o bucati de tifon steril) sau vati. Daci unul din ochii sugarului licrimeazi tot timpul s-ar putea ca motivul s i fie obstrucfia (imperforarea) canalului lacrimal. Numai in caz de secrefii (apoase sau vascoase) sau de cruste. Stabilirea momentului imbiierii sugarului trebuie s i f i n i seama de unnitoarele: .in timpul verii. fie cu o bucati de . Sipunirea gatului nu se face direct cu bucata de sipun. pe masa de infiqat.s i nu fie nici prea flimiind. risci s i provoace eroziuni bucale. Nu suntem de acord cu medicii care preconizeazi spilarea sistematici a gurii cu comprese imbibate in solufie de bicarbonat de sodiu. Nu folositi la curifirea urechilor befiqoare cu vati deoarece la o miqcare brusci a copilului se poate rini. 2. Piirerile sunt i m p q i t e in ceea ce priveqte ingrijirile gurii. De aceea se va pune pentru ciiteva secunde un scutec mic intre picioare pentru a absorbi urina. stoarsi qi rkuciti (rulad). Dupi ce picioarele qi trunchiul au ajuns in api.

Eventual. Aveti grijii s5 nu intre siipun in ochi sau apii in urechi. copilul va fi "qters" .phzii.Spllarea fetei anterioare a corpului. 2. Se cliitesc irnediat regiunile siipunite. m h a stdng5 va riimdne liberii pentru a siipuni qi limpezi. in timp ce apucati cu m b a dreaptii subsuoara sthgii a sugarului. de la cap p h i i la picioare.29 . capiitii curaj. dar cei mai mul6. Fig. fntoarcefi sugarul pe burtii.28 . pentru cii nu avefi decdt douii mani. Scoaterea copilului din up6 nu este simplii. dupii v b t a de un an copilul poate fi biigat in cad3 impreunii cu unul dintre pkinfi. spatele sugarului se poate spiila tin2ndu-1 qi pe o parte. 2. se zbate etc. adicii apucbd subsuoara stdngii a sugarului cu mdna dreaptii.Apoi prindefi un colf a1 prosopului intre cotul qi qoldul stdng. Cdnd se simte in aceastii pozifie.Apoi fie se spall intorcfindu-I cu fata in jos. organele genitale r b b d n d la urmii. cu tentative de a inviifa copilul sii inoate sau de a-1 scufunda in apii. pieptul qi biirbia lui sprijinindu-se de cotul vostru. Unii copii sunt temiitori.$i phi necesits o ingrijire special%. pielea copilului. Mama il apucl cu mfina stfingl de subsoara sthgri sprijinindu-i pe antebrat ceafa. se simt bine fn apii qi fac baie cu voioqie. vkdndu-se aliituri de unul dintre piirinii. Dacii atilt mama cdt qi tatiil sunt siiniitoqi qi nu suferii de vreo boalii de piele (infecGi microbiene sau infestiiri cu ciuperci microscopice). Fig.Spllarea capului se face cel mai bine cu o c5nu@ cu apl caldg. Unele avangardisme de a pune pe sugar sii fnoate sau de a-i aplica cine qtie ce experiment pot duce la refuzul copilului de a mai face baie (iipii. Ajuns pe masa de inrqat. Nu trebuie insii foqatii nota cu duquri reci. fingndu-1 de subsuoarii sau de braf. Fig. Cu mdna stilngii iineii braful stdng a1 copilului. 2. Cu m i q c c fine. sugarul incepe sii dea din picioare.). fie pe o parte. Fig. Avefi grijii ca fafa sii nu se scufunde in apii. Luafi prosopul qi biigafi unul din colpri sub bilrbia durnneavoastrii. Copilul p a t e fi iinut qi invers. Acum apucaii copilul cu amhdouii mdinile. circulare. 2.Sugarul se introduce in baie. cu acelaqi mod de apucare. iar cu m h a dreapt5 il tine de glezne. Prindefi copilul de subsuori. Sugarii mai mari incep sii se joace cu apa.31 .30 . Colpl prosopului de sub bkbia mamei acoperii capul copilului. il inv2rtifi pufin prin apii qi apoi. il scoatefi din apii cu spatele ciitre dumneavoastrii qi-1 infiiquraii in prosopul pregiitit. il fine@pe spate. se intinde un strat subfire de siipun pe tot corpul. care se imbibii in prealabil cu spurn5 de siipun.

sugarul ud se inf8qoar8 intr-un prosop gros (frotee) qi apoi. ci Fig. S-ar putea ca sugarul s5 fi fost incomodat de vreo greqeal5: sthg8cia qi teama mamei incep8toare. pus la inceput sub capul gi trunchiul copilului. indeosebi pe fa@.spafiiledintre degetele mihilor qi picioarelor). zemui?de ale cutelor pielii). cu o compres8 umed5.prin tamponare (uscat) cu atentie. jocul cu apa constituind un prilej de mare bucurie.ochilor. C k d sugarul este imb&at qi cu toaleta fefei. In unele sate exist5 supersti#ia c8 t&erea unghiilor ar d5una sugarului. subsuori. Daca unghiile sunt prea mari. intruclt nou-n8scutii qi sugarii $inmembrele superioare qi inferioare indoite (flectate puternic).''Stergeream sugantlui dupg baie se face cu prosopul mare plugat. c k d p a t e sta pe qezut. Periatul se face cu miqc& bllnde in direcfia liniei (orient%%) p h l u i p k 5 c k d acesta devine neted qi lucios. spatiul popliteu . temperatura necorespunz3itoare a apei. aceste pliuri sunt greu de qters. calm. Daca' totul decurge perfect. in timpul transferului. TGerea unghiilor constituie o operatie delicat5 din cauza fine@ pielii qi a dimensiunilor mici ale unghiilor. Tentativele de extensie se fac lent p k 8 c k d membrele se destind: Durata. 2 i m b k a t i cu "body" sau cu c5m8guf3 qi jache$ic& La sugarul bolnav la care nu este pennis s8 se fac8 baie general8 este necesar s8 se curep cu atentie pielea capului. se va insista mai ales la qanprile din spatele urechilor qi la cutele ggtului. el se perie zilnic cu o perie de cap (cel mai bine cu o perie cu coad2.sub genunchi -. bldndete.2.Unghiile nu trebuie s8 dep5qeasc5v W degetelor de la m h i qi de la picioare.33 . orice sugar agreeaza' cu timpul baia. . sugarul tot trebuie scadat. dac8 este riicoare in camer8 va fi ^mbr5cat cu o ch8quf3 qi dup8 aceea se face toaleta zonelor din jurul anusului qi organelor genitale. Periajul favorizeaz8 vascularizatia pielii. dup8 vksta de 6 luni. nasului qi unghiilor ficut5 se trece la ultima etap8 a igienei corporale zilnice: ingrijirea pa'rului. Cel care face baie sugarului trebuie sa' dovedeasca' hdemiinare. Nu se "~terge". se svhtZi prin tamponament. La urm5 se qterge excesul de umezeal5 (prin tamponare) qi se piaptAn8 sau se perie capul. La nou-n5scutul trecut de termen unghiile dep8qesc vlrfurile degetelor.32 .Cercurile indid zonele predispuse la formarea de intertrigo (leziuni rogii. Mai &iu. El p a t e sP se ba8ceasc8.Pampers). pentru a se indepilrta transpirafia gi mur&a din p5r. Ce inseamna' daca' sugarul pldnge in apa'? La inceput unii sugari nu primesc baia cu plkere: plkg. se zbat. Unghiile. cutele gltului. cu peri fini qi moi) care se poate spas uqor. in grab8. se contract& La aceqtia. insistkd la nivelul cutelor (in jurul organelor genitale. sistematizare. urechilor. Dac8 baia qi infiqatul se fac in camere diferite. nervozitatea sau disputele celor ce partkip8 la baie. fmbra'catul. Chiar dac8 plkge. Fig. durata imbzerii se va scurta. sugarul se poate zghia. 2. Orick de mic qi de r& este p h l sugarului. copilul poate fi finut in ap5 circa 10 minute. Dup5 ce 1-ati i n w a t (fie dup8 metoda clasick fie cu mjloace moderne . Toata imbGerea trebuie s8 s8 termine in 3-5 minute la nou-n5scut qi la sugarul mic.

2. crema trebuie din nou i n d e p h t i . organele genitale nu necesitg ingrijiri speciale. scutecele de unicg folosing se ajusteazg mult mai bine copilului pentru c i ele nu cer nici hdoiri savante. nici cine qtie ce indemkare din partea mamei. de cunoaqtere qi de stimulare a dezvoltkii sale fizice qi psihice. mama are uneori impresia c5 nu poate sg facg f a g "la toate". in astfel de cazuri este bine s i se aplice in strat sublire o crem3 protecZ toare pe piele. Organele genitale La fetile. De asernenea.34 . tradiiia $i de modul de infuaqat. fiind mai mult chiar deciit util. Nu se ImprZiqtie ins3 pudrg pe deasupra. o piele robusti qi s5nZitoasg a qezutului nu necesitg crem$ cel mult pu@ng pudr3 (talc) pentru a absorbi umezeal5. numgrul schimbgrii scutecelor va descreqte. se pot confecfionaniqte mbuqi k g degete din piinzii moale. intervalul dintre scaune qi micliuni se prelungeqte qi. sp2lat. Tzierea unghiilor se face rotund la mbini ~i drept hpicioare (pentru a evita incarnarea). Operaria respectivg nu se face dupg baie c k d sugarul este agitat qi-qi rniqcg m W e qi picioarele. Unghiile nu se taie prea scurt pentru a evita fonnarea de unghii "Incarnate" qi ciupirea pielii. 2. marea majoritate a copiilor folosesc olifa sau chiar WC-ul. toaleta genital% fi Ecutli cu grij3 p h g va la cele mai mici cute. mama va opta intrescutecele de folosinlg unicg qi scutecele din lesiituri. ochii sau nasul sugarului. Tentaliile de decalotare sunt inutile (vezi fimoza la dezvoltarea fizicg). o pilg nemetalicii sau altg forfecutg din trusa de manechiurg a mamei. Unii sugari au o piele sensibilg qi reaclioneazg rapid prin roqealg difuz$ insoliti uneori de crgpiituri qilsau secre@e zemuindii. care se spal& Scutecele defolosinpi unica' se aruncg dupg fiecare utilizare. Se folosesc foarfeca cu v&l rotund. fn funciie de bugetul. evacuarea intestinului qi vezicii se regularizeaz5.4.Cu toate acestea. La sugarii nervoqi. fn plus.5. Scutecele se folosesc zi qi noapte. La urmiitoarea schimbare a scutecelor. nici Z ace de sigurang. bineinleles. Se foloseqte o compresii sau vat5 inmuiatg f&5 sZipun qi se spal3 cu miqcgri dinainte inapoi pentru a nu aduce impuritiili anale spre vulv3. aceste scutece aduc o mullime de inlesniri pentru mamii. uscat. Chiar dacg sunt mai scumpe. infikjatul Prin i m a t se inlelege cur@rea feselor qi inlocuirea scutecelor murdare cu altele curate qi uscate. nefiind nevoie de inmuiat. Capul se fntoarce spre partea opus3 m%niila care se taie unghiile pentru ca fragmentele mici de unghii s5 nu sari3h gura. Chiar dacii optali pentru scutece lavabile din les3turi este bine sg vg asigurali qi de o provizie de scutece cu unicg folosintk Ele constituie o rezervg Fig. ci mai tiirziu. crerna in exces reduce capacitatea de absorblie a scutecului. De fapt. care se zgbie pe fag. p h g ce copilul se deprinde cu curglenia. Nu trebuie s i dispere! Pe mgsurg Z ce copilul creqte. s-ar putea forma cocoloaqe care s5 irite pielea. Scutecele fn prezent se folosesc tot felul de scutece de toate mgrirnile. mama freac2 ~i kit5 pielea. Se recomandg sg se faci bgi de aer (se lasg sugarul cu fundul qi organele genitale descoperite de 2-3 ori pe zi) cu durata de 15-30 minute. cglcat. Spre 2% mi. La bgieli. hgrijirea qezutului este important$ dar obiceiul de a proteja zona respectiv2 cu straturi groase de crem5 este greqit. Efectul scontat al scutecelor moderne de a menline qezutul uscat se pierde. dupg mas5 sau chiar in somn. umezeala rgmiine pe piele. ta'ierea unghiilor se face in jiecare sa'pta'dna'.Dacl este rficoare in camerl se imbracfi sugarul cu o c ~ ~ u dup5 aceea se face toaleta regiunii dm juml anusului $i f l ~i organelor genitale. Waqatul unui sugar nu este numai o problem3 de igien$ ci qi un prilej de miingiiiere. in general in cursul celui de a1 treilea an de vial% fn primele luni. . c h d este obosit qi destins.

Scutecele triunghiulare (18-24 bucifi). sipunire sau inmuiere in detergenfi. 6. 4. la invelirea sau acoperirea sugarului. prin tradifie qi posibilitifi se folosesc scutece "clasice". Primul scutec de unici folosinp a fost inventat de citre Vic Mills de la marea companie Procter & Gamble. Se pot indoi ("chiti") in diferite moduri qi dimensiuni dupi talia copilului. Ele impiedici. a mdngdia. Trebuind s i fie spilate dupi fiecare folosire este necesar un num& mare de scutece. Chilot impermeabil. ceea ce micqoreazi riscul de a se dezvolta roqeafa (dermatita de scutece) datorati umiditifii qi freciturilor. Existi mai multe modele de scutece de unici folosinti: cele previzute cu elastic la picioare. Alegeri pe cele de buni calitate deoarece sunt mai rezistente. 2. Scutec din finet (museling). succesul a venit abia in 1961 cdnd Pampers a fost introdus pentru prima oari in Statele Unite ale Americii devenind primul scutec de . cilcat. Scutec de protectie sau "batiste" din celulozg. 5.35 . Scutecele p6trate din fesut-buret (8. de forme diferite. Chilot dublat. Pentru nou-niscut sunt prea voluminoase. Scutec triunghiular. 3. in limba englezi "to pamper" insernndnd a alinta. Scutecele "mari" din bumbac sau finet (18-24 bucifi) au dimensiuni de 60160 cm sau 80180 cm. Scutecele de protecfie sau batiste din celuloza' se pun pe scutecul care este in contact cu pielea sugarului. a risfifa. de asemenea. se poarti pe deasupra scutecelor fesute pentru a impiedica pitarea imbrPcMntei qi a rufkiei de pat. Acest scutec a primit numele de Fig. 7. Ace de sigurang. scutece superabsorbante qi care lasi pielea s i respire. Chilofii impermeabili (6 perechi). materiile fecale s i se rispindeasci qi s i murdiireasci scutecul. Pampers.Necesar minim de scutece: 1. Necesiti multe eforturi pentru a le intrefine: colectat in gilefi. scutece previzute cu balsam pentru ingrijirea pielii copilului sau scutece de prindere cu "arici" care pot fi inchjse si deschise de mai mu1te on. infiinpti in 1837 in Cincinnati. clitit. scutecul de protecfie se arunci. Cele mai bune sunt din voal. intirite la mijloc (trei straturi) au o buni putere absorbanti.Mama si copilul absolut necesarii. Sunt uqoare. 2. impotriva scurgenlor. din fesituri din bumbac sau din finet. Alegefi pe cele tivite pentru c i nu se destrami. momentul schimbiirii. Granularea fesiturii-burete a acestor scutece este deosebit de fini qi de moale. Scutece pstrate din tesut-buret. Deqi testele de piafi au inceput inci din 1957. care filtreazi urina qi r h i n uscate pe piele. spilare in mai multe ape. in acela~i timp. Ele sunt de forme qi dimensiuni variate. Sunt utile chiar qi in condifiile folosirii de scutece de unici folosinfi. Scutecele "clasice" din fesiituri i n mediul rural. moi qi tolerate bine de pielea delicati a sugarilor. Scutece absorbante de unit5 folosinfi Zstoria scutecelor de unica'folosinfa'. uscare. Se plaseazi sub fundul qi intre coapsele sugarului.12 bucifi) sunt groase qi absorbante.

protejeazii pielea sugarului Tmpotriva umezelii refiniind o cantitate de 16 on mai mare deciit greutatea scutecului.. Proprietlitile absorbante erau sirnilare cu cele ale scutecelor de pSlnzii. 6 . Un scutec ciint5reste astiizi aproximativ 50 g. Fig.care ]as5 pielea s5 respire. Balsamul este non-ocluziv (nu impiedicii pielea "sli respire"j. n Scutecul "Pamnpers" posetl5 astfel un sistem de absorbtie . Primele scutece care au introdus un astfel de polimer au fost Pampers. deoarece urina era retinutii ?n interiorul scutecului chiar q i atunci ciind sugarul st5tea ?n sezut. Astiizi folosirea scutecelor cu material superabsorbant este considerat5 cea mai eficientii modalitate de prevenire a dermatitei de scutec. Acest nou tip de scutec de unic5 folosint5 a fost lansat pe piata romiineasci P 2001. fn anii '80 Pampers se vindea deja P 75 de f c . de asemenea. piistriind urina P n interiorul scutecului (fig. Pampers..straturi interioare. iar polimerul superabsorbant poate reline o cantitate de lichid de ciiteva ori mai mare deciit propria-i masii. astfel Pnciit pielea copilului este P permanent5 n aerisit5. De asemenea. previizute si cu benzi cu balsam (pe baz5 de petrolatum ai Aloe Vera).37). Procter & Gamble a patentat o celuloz5 tratatii special.36). Scutecele Pampers EXTRA-DRY detin o serie de caracteristici unice (fig. s-a obse~liat 1 o imbun8t8tire semnificativs a catifellirii pielii prin reducerea considerabils a aspelit2tii. De asemenea. noi Pmbuniitiifiri au fost aduse scutecelor de unicii folosinfii. ce a crescut semnificativ viteza de absorbtie a urinei P cazul n scutecelor Pampers. rezistent la ap5. 2.a . El Pndepiirteazii de pe pielea sugarului urina care este absorbiti P stratul imediat urmgtor. form2nd o barier2tmpotriva umezelii. cu o putere mare de absorblie. mai uqoare si mai eficiente. balsamul este transferat pe pielea copilului sub forma unui strat protector uniform. 2. Stratul superior are suprafafa extrem de finii. Stratul exterior a1 scutecelor n Pampers are milioane de micropori. Scutecele Extra Dry sunt.36 . Aceste scutece nu permiteau scurgerile ~i piistrau pielea sugarului mai uscatli deciit scutecele simple cu ce:ulozii sau cele de piinz5. h t r e timp si alte companii au Pnceput sii produc5 cu succes scutece de unicii folosinfii.unicii folosinfii r5spiindit pe scarii largii. . iar Pncepiind din anul1995 a inceput sii se n foloseascli qi ?n tara noastr5. Schimbarea la timp a scutecului si hgrijirea pielii vor duce la reducerea riscului aparifiei dermatitei de scutec. Datoritii mi~ciirii. Stratul exterior constii dintr-un material pol ietilenic moale.i csldurii corpului. Cu noul Pampers s-au constatat reduceri semnificative ale iritatiilor $i en'temelor pielii la nitelul feselor si a organelor genitale.i puteau reline lichidul chiar ~i sub presiune. Pentru a veni P n Pntampinarea consumatorilor. care las5 a e n ~ sB l circule. Ultima inovace majorgin materie de scutece de unic5 folosintS o reprezintj introducerea scutecelor Pampers Extra Dry.pliurile din jurul picioluelor. De-a lungul timpului scutecele de unicii folosintii au devenit tot mai subfiri. avantajul cel mai important constituindu-1confortul atiit pentru sugar ciit ~ipentru mame.banda moale pentru talie: b . Acest compus dintr-un amestec superabsorbant (poliacrilat reticulat netoxic care absoarbe urina si o aduce la o valoare aproape neutrli a pH-ului) si celulozii. Era vorba de un scutec de hiirtie care confinea P principal celulozii n ca material absorbant.banda adezivj de kchidere.i retentie format din dous straturi.. impermeabil. c . 2. Un progres uriaq 1-a constituit introducerea P anii '80 a polin merilor superabsorbanfi P amestec cu celuloza care n aveau capacitatea de a absorbi mult mai mult lichid dec2t aceea~icantitate de celulozii . Stratul de absorbfie care posed5 o structur5 special5 permifiind absorbtia urinei pe toat5 suprafala scutecului ~i transmiterea stratului de retenlie.

Scutecele de unicii folosin$?i EXTRA-DRY sunt accesibilein mkimi care variazii in funcfie de greutatea sugarului si copilului mic: Mini . plnzii albii din bumbac).a . Au un dispozitiv care impiedicii orice deschidere accidentalii. Junior . . d .pentru greutate de 4-9 kg. care se incheie fie intre coapse (sugarul mic). scutecele de unicii folosintii tip "Pampers" indeplinesc unele deziderate ca: a)-previn unele din bolile pielii din zonele organelor genitale vi feselor in primul rand a "dermatitei" de scutece. Midi . iar pieptkavele in spate. 2.6.36 vi 2. i n timpul verii. Sunt necesare vase buciiti.pentru greutate de 12-25 kg. ci o piil&u@ de soare. in ava fel ca pieptul vi spatele sii fie acoperite. c .pentru greutate de 3-6 kg.pentru greutate de 7-18 kg. Pieptiira~ele(in numiir egal cu ciimiivutele).Fig. c) previn vi corecteazti formele uqoare de displazie congenitalii de vold. Aceste ace se folosesc la scutecele din tesiituri. Pentru sugarul mare vi copilul mic se aleg materiale colorate. 0 bonetii din bumbac sau diftinii. au forme diferite. fie in fatii (copilul mai mare) cu capse sau cu nasturi imbriicati in phzii. e) economisesc timpul mamelor alocat schimbzi vi isavatului sugarului vi copilului mic. sugarul poate fi "imbriicat" numai cu "Pampers" vi cu bodys fiirii m h e c i sau cel mult cu m h e c i scurte. Se procurii o duzin& Chilo@ intermediari.stratul superior.strat exterior. Ciimii~ufele mQneci scurte.strat de absorbtie. Bodys (din limba englezii "carp") constii dintr-o combinatie de ciimavii (de cele mai multe ori cu mhecii scurtii) cu chiloti scuqi. timpul iernii. Datorid caracteristicilor amintite mai sus vi schipte in figurile 2.sistem dublu. finet. Se pun pe deasupra scutecelor din tesiituri pentru a *mpiedica murdikirea imbriichintei vi a lenjeriei. pentru a-1 apka de aerul rece. Practice in lunile de iarna' sunt: un sac sau un costumq pendru ca'rucior sau o salopetG.Trebuie sii se potriveascii la forma vi dimensiunile corpului.strat de retentie. Maxi Plus . in casii nu este necesarii boneta. se adaugii hcii o bonetii de bumbac sau o ciiciulip de lhii. A 2. Sunt foarte practici. d) se giisesc in m z m i diferite care se ajusteazii perfect corpului sugarului. in anotimpurile calde se folosesc numai salopete din fesiituri cu bumbac mercerizat (mai subtire) sau pantalonavi scuqi. CAnd sunt confecfionate din material frotir (ca prosopul pluvat) sunt prea ciilduroase. e . Dacii sunt prea mari nu tin de cald.4. Trei perechi de salopetii-pantaloni ("Strampi" de la Strarnpelhosen). 0 pereche de miinuqi fiirii deget sunt necesare numai toamna vi iarna. tricourile ~i cu bluzele cu mheci scurte se folosesc vara.37 . Ace de siguranp. b . in zilele ciilduroase de varii copilul nu va purta boned.pentru greutate 9-20 kg. Alte obiecte din trusoul sugarului Pe langii scutecele amintite rnai sus sugeriim ca trusoul copilului sii fie completat cu: 6 ciim*ufe cu mPneci din material moale ~i subfire (indian. Se preferii cele din bumbac. iar in c a u l cii sunt mici stsnjenesc libertatea de rnivcare vi confortul sugarului. b) reduc frecventa infectiilor cglor urinare (mai ales la fetite).37. Boto~ei. Chiivufele se incheie tn fa@ sau pe unul din umeri. frotir. . Pe ambalaj este imprimat modul de folosire vi in limba romhii. Maxi . Sunt necesare 4-6 buciiti. La cei rnai mari se poate folosi o canadiana' imbla'nita' vi cu glugti. Boneta din garnitura pentru plimbare nu trebuie sii fie nici prea mare vi nici groasii. Ca dezavantaje putem arninti: costul de cumpkare mai ridicat comparativ cu scutecele de phzii.

R. Bucure~ti TEL 211 85 68 210 '76 87 FIU. Sector 2. nr 7. importator unic Vintila. agent.L." VigantolQOel * VieantolettenQ500 w v Rofllaxia 81 tratamentul ' rahitisrnului a Tratamentul de sustinere 0 al osteoporozei VigantolettenQ1000 (/ Osteomalacie 3 1 Fluor) oaselor (/ Osteopatii metabolice FluorVigantolettenQ 1000 (/ Profilaxia cariilor dentare la copii VigantolettenQ500 C:HIMIMPORTEXPORT-PLURIMEX S. ~ ~ n c Str t I h n u ~i~ t~ . Reprezentanfa MERCK HSEE pcbntru produse farmaceutice. 210 74 21 (/ Spasmofilie (/ in formarea I)cll)orrt n ~ t l d r r .

.

De asemenea.LPampas pielea copi. pielea pe bebelugului. c2nd z^l m2ngZie usor si z^l ocroteste.e mni . J Recornandat d e Societatea Romjnii de Pediatrir . Pentru cii amoniacul din urinii d2 senzatie de usturime copilului. c) Noul scutec Pampers Extra Dry absoarbe urina aproape de 2 ori mai repede dec2t alt scutec.. De aceea z^ngrijireapielii nozl-ndscutului este foarte importantd: 1. scutecele Pampers lass pielea s2 respire $i sunt dotate cu un strat subtire de balsam aloe care ajut5 la protejarea ~i ingrijirea pielii bebelu~ului. Ce scutec phtreaza' pielea copilului uscata'? a) Un scutec bun trebuie sii aibj un strat de protectie care absoarbe umezeala. chiar ~i atunci ciind greutatea copilului preseazii scutecul. deoarece simiul tactil esteprimul siml care se dezuoltd. care va pliinge ~i va fi nefericit. Cum a9 putea sa' protejez mai bine pielea copilului meu? Av-2nd grijii ca ea s5 r5miins uscatii gi silniitoasii. * /'- ( 2. nou-ndscutul comunicd cu mediul z^nconjurdtor. d) Mai mult.tA . prevenind intrarea acesteia in contact cu pielea copilului..scutd. Apoi o izoleazii in interiorul Ultra a1 scutecului. chiar d a d greutatea copilului preseazg scutecul. astfel inc2t retin rapid gi eficient urina de pe pielea bebelugului ~i o izoleazii definitiv in miezul din interior. 3. [ . Acest lucru face ca pielea sii se poatii irita ~i nici sii nu respire. departe de pielea bebelu~ului. Evitarea contactului prelungit a1 pielii cu umezeala are ca rezultat o piele mai putin fragilii ~i rnai putin expus3 la iritatii si la dermatita de scutec. le ua primi prin piele.Noile Pampers Extra Dry folosesc cea rnai nou2 tehnologie pentru protejarea pielii nou-n2scutului.Pampers bine) actioneazii ca o compresii cu urinii . asigurzndu-i in acelagi timp si o protectie suplimentar5. c. -1 .fncd din prima z i dupd nastere. De ce este important ca pielea copilului sa' ra'dna' z^ntotdeaunauscata'? Pentru c5 o piele uscat5 reprezintii primul pas citre o piele siiniitoas5. . b) Un scutec de calitate mai slabs (care nu absoarbe foarte - Scutec ohisnuit -. Scutecele din gama Pampers sunt super-absorbante. un scutec bun trebuie s2 aibi ~i un strat de retentie care mentine lichidul la distantii. Asfel copilul simte c2nd miimica z^l str2nge ?n brale.Aproape toate tnesajele pe care leprime5te de la aceasta' lume noud si neeqbloratd. piistrind-o uimitor de uscatii. Pielea unui nou-nsscut este atiit de delicatii inciit este important ca ea sii riimiini ciit mai uscatii.rllLi es.

' .Y. .

Mama va folosi metoda care i se pare rnai u~oarti. Aspectul ~iculoarea ca sunt in funcrie de felul alimentariei. nu dupti fiecare miciiune. aplicari in strat subrire o cremti calmants. metodele care asigurti o pozifie naturalti ~i o mi~care liberti a picioarelor. regulate. Pe de altti parte. urina p a t e sti irite pielea. Sugarul trebuie i n E ~ ain stare de veghe. Dacti este ud sau murdar. rnai ales cPnd are o piele sensibilti (blonzii rnai ales). in prezent se folosesc.in cilrbiziu. dacti are o ranti in zona ~ezutului ~ilsau organelor genitale ~i dacti se simte un miros suspect. constituind unul din criteriile de bazti in urmirirea strvii de sintitate a sugarului. Morinaga (Japonia). Ccind qi cum se schimba' scutecele? Sugarul va f i schimbat la fiecare mas$ de cinci pPnti la Sase ori pe zi. Sugarii care sunt hriniri cu preparate adaptate (cele europene au prefixul pre-). ins& va fi schimbat des. La sugarul alimentat natural mama nu trebuie sti-~i probleme facti in ceea ce p r i v e ~ t en_umtirul. La schimbarea ulterioarti curtifafi fundul sugarului cu o vati inmuiatii in ulei obi~nuit (de floarea-soarelui) sau cu un Serverel de celulozti de resturile de crem3 ~iItisari sugarul sti dea din picioare ) ("sti pedaleze") o perioadti mai lungti &ti scutece sau chilo$ ("btii de aer").mai inchis etc. primele s t i p t h h i ~i chiar luni de via@. numtirul schimbirilor variazti dupti sugari ~i nu este acela~i fiecare zi. Sugarul hriinit cu biberonul ("artificial") "murdilre~te" scutecul de 2-3 ori pe zi. au materii fecale asemintitoare cu cele emise de sugarii alimentari la s h . banane . inainte de a-1 i n m a cu scutece curate puteri sti-i pudrari popoul.). Dacti sugarul este predispus la rtini (ro~ea@. iflqatul postprandial (dupti supt) nu provoacti vilrstituri dacti sugarul nu este brutalizat. se zbate ~i schimbarea scutecelor devine dificils.). o past$ bine formate. t h t r e mese ~i in timpul noprii sugarul trebuie $nut in scutece curate. Schirnbatul scutecelor Emisia materiilor fecale (scaunelor) trebuie urmiriti cu atenrie de ctitre pirinri. Dacti fundul este deja rap.2. In caz cti este "curat". compactii. in momentul in care se introduc ~i alte alimente pe I h g 3 lapte. pentru ca umezeala s3 se usuce. Erti reziduuri. scaunele se coloreazti in funcrie de fructele sau zarzavaturile introduse (morcovi . iar pielea nu este iritat3. in general. la intervale de 3-4 ore. la fiecare schimbare. inseamnti cti laptele de mamti este digerat ~i folosit la maximum.7. scutecele trebuie in schimbate in fiecare zi. mama gtise~te scutece o pastti galben-aurie sau pe verzuie. parcurs Pe se va putea schimba metoda de inESat pentru a re- . 3 ltisa$ cgteva minute gol. Este cea rnai bunti m3sur3 de a preveni opilreala. spre deoseboire de trecut. Uneori sugarul inftiyat plPnge. Ctildura ~i umezeala favorizeazti dezvoltarea microbilor. fnfa'qatul corect. In mod o b i ~ n u i t . de cel pu$n trei on: c h d sugarul se trezeSte dimineara. Dacti scutecele sunt numai umede ~i pielea copilului este stintitoas& roG. consisten@ foarte variatti cu de la grunjoasg p h t i la o pasti consistentti. spdari zona respectivti cu apti ~i stipun ~i nu cu ulei. nu se schimbti scutecele. crtiptituri etc. la aer. se preferti schimbarea inainte de a fi alimentaii. Similac (SUA) etc. spanac . hdep&tari la inceput murdibia cu un C O I ~ scutec de sau cu un Serverel de celulozti.4. cu miros acri~or. spdari-1 cu apti ctildur& deoarece la sugarii sensibili. dupti baie ~icPnd este pus in pat. La sugarii infti~afi scutece "superabsorbante" (Pampers). galben-fumuriu p h t i la clarcenu~iu.in verde inchis. apoi puneri fundul copilului intr-un vas cu apti cddu@qi sptilari-1cu m2na sau cu o cPrpti de sptilat curati. cu scutece curate ~iuscate. se m i ~ c t i sau adorm dupti supt. Nu rnai trebuie sti dari din nou cu ulei ~i nici sti aplicari la s f k ~ io crem3. De aceea. La aceastii categorie ~i la cei care au scaun in timpul altiptirii. La schimbarea scutecelor. cu schimbarea se poate face mai rar. schimbarea scutecelor se face dupti masti. care duc la rtini ale pielii.Un scutec bun trebuie sti aibti putere de absorbrie a umezelii ~i sti asigure o aerisire a pielii. controls$ dacti pielea are nevoie de o curtirire ~i de ingrijiri speciale. Digestia bunti este insotitti de emisia de scaune omogene. consistenra ~i chiar in culoarea scaunelor. Ast3zi averi posibilitatea de a alege orice fel de scutece pentru oricare metodti de infti~at. Scaunele sugarului alimentat la s h se deosebesc de cele ale celui alimentat cu biberonul. nu rareori se intiimplti ca un sugar sti nu aib3 in decursul unei intregi zile nici un scaun. La sugarii care regurgiteazti. scaunele sunt rnai inchise la culoare. in orice caz. in timpul inE~atului mama poate descoperi unele anomalii ale ~oldurilor. La fiecare altiptare mama a ! controla dacti scutecele sunt murdare sau umede. t Dacti sugarul s-a murd3rit rtiu cu materii fecale.

10 . 6 . I .zolva situafiile ce apar (roveag.Rezultfi un triunghi cu vMul fnjos ~i cu o intikiturg la mijloc.Redublati acest plan.). cr5p5turi. 8 . 3 .Rezultfi un pgtrat cu 4 straturi. Al5turat sunt schifate dou5 metode de f f l a ~ a t .Ad8ugati un scutec de protecfle ~i preg8titi un ac de siguran@. Se fixeazg cu ace de siguran@. . nevoia de mi~care etc.38 .Rezultii un scutec cu 4 foi in dreapta .Trageti colpl de sus din st3nga al primei foi ~i o duce$ la dreapta. 7 . 4 .Marginile libere ale acestui pgtrat sunt la stiinga. 2. Fig. 5 .De la dreapta spre centm suprapunefl dou8 foi pe jum8tatea bazei.Dreptunghiul cu 2 foi se indoaie spre sGnga.fndoirea (plierea) scutecului cu "trip18 grosime".fndoiti scutecul patrat in dou8 aduchd jum8tatea de jos peste cea de sus.sus qi 2 foi la st3nga cu coltul in triunghiuri. 2 . 9 .

Urcafi colful de jos printre coapsele copilului lui. C . cu mai mult folos. . 2.40 .Marginile de sus ale foliei se trag in fa@ peste bun5 ~i se face fund5. legate cu deasupra buric!lui. sub spate. 2. pe burt5 ~i in timp ce-l fixafj cu miina indoifi p a i l e laterale una peste alta: 2 .infigatul sugarului mare.Colturile de sus ale scutecului se vor fixa cu o band5 de lipit.Fig.40 Fig. I . fie c" un ac de siguran@ special (la copilul mai mare cu 2 ace).Strecurafi incet marginea de sus a scutecului triunghiular indoit (fig. 3 .38) piin5 la centura sugarului. se fixeaz5 cu ace puneti degetele voastre intre scutec ~ipiele. clte o funds. chilotul absorbant (Pampers) sau un scutec-pantalon cu material absorbant (celuloz5 etc. incheiatii cu capse). Fig. Fig. R . cu o funds.n.La n.In locul foliei din plastic se pot folosi chilofi impermeabili. A .Pentru a p h e a impotriva ume<ii sepune o folie subfire din plastic care se fixeazj.39 .h m a t u l cu scutece fesute. Colprile foliei se fixeaz5 lateral. iarin loc de c h q s va fi imbrac5t cu "body" (combinafie de cam5su@ si chilofi. 2.41 . Dacj. A.) la mijloc. R.n. Folia se ti-age mai sus plnj. In loc de folie se poate folosi. 4 .2.).Cu o salopets pe deasupra este bine imbr5cat. partea de sus a scutecului se va fixa inapoi. 2.inaSatul nou-n5scutului (n.

fn alegerea lucrurilor de imbriiciiminte se vor respecta ciiteva reguli: . 5 . Textilele sintetice sunt practice. Pentru imbriicat Foarte influentad de modii. .se vor folosi fesa'turi de origine vegetala' (bumbac. .CiImql de noapte cu cordelwe. .se va verifica dacii obiectele de imbriiciiminte nu sunt inflamabile. Trebuie sii fie practicii. potriviti cu condi$ile climaterice ~isii asigure mi~carea liberii a articulafiilor. sintetice (tergal.9 . sugarul va fi imbriicat cu "body" sau cu o c h q i i de bumbac cu miinecii scurtii ~i cu un chilot de bumbac absorbant (Pampers).Sac de dormit. 2 deget. 7 . In acest mod se eviti fel sii se rkuceascii degetele sugarului. Se procedeazii in acela~i cu miineca sthgii.8. adesea ele sunt prost tolerate de pielea fragilii a sugarilor.Jacheta.Botovei de 12n. I . 6 . apoi se bag5 trei degete in miineca dreapti ~ise apucii cu ele m h a copilului.Mlnuqi din 10 . imbriiciimintea are ca scop esential sii evite riicirea. crylor.pe timp cald. 8 . 4 .Costumq. Este important sii se consulte eticheta care precizeazii condiiiile de spitlare ~i de ktretinere.Garniturl pentru plimbare cu clc~uli@. Fig.care pot strangula copilul.Clciuli@ (bonetl) de bumbac. 1 92 .se evid l h a cu fire lungi de angora deoarece copilul poate inhala p b l .ChiI~ute.bonetele. Ciimii~utele. se spalii =ii a se fierbe ~i nu se calcii. miitase artificial%. Ciimii~utelecu mhecii se bag5 unele in altele.Salopeta-pantalon. 1 .nl. in). Reamintim cii temperatura ~i climatul influenteazii modul de imbriicat al copilului: . pantalonii ~i batistele se confec$oneazii din tesiituri de bumbac.). nylon etc. Necazurile mamei vor fi evitate dacii se folosesc obiectele cu spatele mai lat ~icu miineci largi.Obiecte pentru bnbrlcat.pieptiira~ele.4.celulozii.imbriiciimintea din l h i i purii este iritantii pentm pielea copilului. . fibre artificiale). arti$ciala' (fibre de lemn .42 . . 3 . Se evitii imbriiciimintea care se bag5 pe cap pentru cii nu este practicii. Din piicate.nu se folosesc c h i i ~ u t e l ~ipieptiira~ele c b o r e al giit este impodobit cu panglici sau ~nururi.ChiloH sau pantalona~i frotir.Obiectele de fmbriic-te pentru sugar ~i copilul mic trebuie sii fie uvor de imbriicat ~i dezbriicat. 2.Mama $i c@ul 2. anirnala' (lhii).

deoarece aceste substante. La o inceput sunt suficiente trei buciifi.9. anotimp rece). Ciorapul-pantalon din liinii va fi inlocuit cu o imbriiciiminte identicii dintr-un amestec de liinii cu bumbac sau din doc subtire.Copilul mic mai ales trebuie sii fie imbriicat corect. frotir sau jerseu.10. Sunt recomandabile fesiiturile din molton de diferite miisuri. Peste c e a r ~ a fse pune un material impermeabil. Pentru var5 se folosesc numai saci confecfionafidin materiale subfiri. scutecele ( ~lenjeria i in general) se vor cliiti bine. de culoare albii. i ~ i schimbii pozifia. Cearqafurile pentru patul copilului se confecfioneazii din bumbac. sau in primele luni de via@ sugarul poartii a c e e a ~ i imbriiciirninte atiit ziua ciit ~i noaptea. care ar irita pielea. Copilul are nevoie de mi~care:dii din picioare. se intoarce. una pentru co~ulef pat sau ~i una pentru ciirucior. Perna nu este indicatii la sugar ~i copilul mic. acestea se folosesc mai ales dupii ce copilul se deplaseazii de-a bu~ilea in patru labe. de m5rime potrivitii (80 x 80 cm la inceput). cu imprimeuri viu colorate si. Doi saci de dormit pentru noapte. se cliitesc ~i se scufundii intr-un alt Lighean (altul deciit pentru scutecele cu urinii) sau in m a ~ i n a spiilat de unde se scot dupii ce se scurg in de timpul previizut. Atenfie la folosirea a~a-ziselor "piituri de siguranfii" sau de dormit care se leagii de marginile patului. 0 pliipumioarii . de miirimea saltelei.4. un chilot lung cu picior (ciorap-pantalon) din liinii sau cu salopetii. fire de cocos. din material moale ~i usor.se alege cu multii grijii.pe timp rece va fi imbriicat cu "body" sau cu o ciima~ii bumbac fin incheiatii la spate. sii fie previizutii cu ~ireturi panglicufe sau cu care se fixeazii la marginea patului. cu un scutec-chilot (de preferat Pampers). Trebuie s5 fie perfect orizontalii ~is5 se adapteze perfect la contururile patului pentru a se evita crearea unui intersti@upericulos. Sunt necesare douii piituri. care se aruncii.4. In funcfie de temperatura din camerii se pot confecfiona din finet. 2. se zvfintii ~i apoi se scufundii intr-unul din recipiente. S-a ~i intiimplat ca folosirea incorectii si nesupravegheatii a copilului introdus in sacul de dormit sii-i perrnitii sii se incurce ?n ~nururi panglici ~i sii se sufoce. in prezent se viind produse bactericide care u~ureaziimult munca mamei.. Se va acorda o atentie deosebitii in ce prive~te dimensiunile care sii nu fie nici prea striimte. fntretinerea scutecelor Scutecele trebuie spaate foarte bine pentru a elimina orice urmii de amoniac ~ia distruge microbii din scaune. peste care se de pune o jachetii (ciimii~ufii sau Brii miinecii) din finet. tot lavabil. Dacii se folose~te produs care sii inmoaie un fesiiturile care au devenit aspre. iar cu vksta incepe sii se deplaseze prin tot patul. Sugarul ~i copilul mic se mi~cii fiirii sii aibii o perfectionare a motricitiifii. Se folose~te sugarul mare ~i copilul mic. Scutecele murdare se curiifii de materii fecale. La inceput sau este nevoie de trei buca'fi. Saltelele invelite in intregime cu plastic miiresc transpirafia copilului ~i predispun la alergii ale pielii. sau este plimbat in anotimpul friguros. Poate fi umpluti cu Seegras (iarbii de mare). Trebuie sii i se asigure libertatea de mi~care sii nu fie foaat sii stea intins in pat. Salteaua trebuie sii fie relativ solid& dar nu prea tare pentru a asigura o crevtere ~i o formii normal5 a coloanei vertebrale a copilului. bumbac tricotat. . se folose~te numai ciind copilul este expus frigului (camere riicoroase. la care se mi~cii mai mult. Sacul permite libertatea mi~ciirilor~i acoperirea corpului. Pentru copilul care se navte in timpul verii se folose~te piiturii din bumbac sau din liinii subfire.pe timp intermediar se suprimii jacheta din finet. 2. molton sau prosop-frotir. . Mai intfii scutecele se cliitesc intr-o baie sterilizantii pe o duratii de timp precizatii in modul de intrebuinfare. Pentru dormit Somiera trebuie sii fie perfect orizontalii ~i solid construitii. surse de iritafii si de infecfii ale pielii. care nu fac cute ~i nu se cocolo~esc. piir de animale. Saltelele din nylon prezinti avantajul de a putea fi sp5late cu o solufie dezinfectanti4. Scutecele imbibate cu urinii se cliitesc cu apii rece. Pentru spiilat se folosesc de preferingfilgi de s&pun pul: Se evitii detergenfii de proasti4 calitate. dacii este posibil. dar nici prea mari. Repetim. Sunt practice cear~afurile-plic. Sacul de dormit matlasat este indicat ciind copilul doarme afar.

Fierberea se recornand5 numai dac5 s u g m l are o infectie a pielii sau scutecele sunt p5tate qi/sau au devenit cenuqii. se va recurge la g5leti obiqnuite. in casele in care nu se poate beneficia de un spa$iu cu expunere la aer se vor usca dup5 posibilit5iiiti. pe s h e montate special pentru acest scop. Cum s-a spus mai sus este bine s5 se asigure o bun5 aprovizionare cu scutece qi celelalte obiecte de inf5qat sau imbr5cat. Se m n c 5 schimbul complet. Scutecele de unic5 folosint5 nu se arunc5 niciodat5 in closete pentru c5 sifonul le-ar opri ~i WC-ul s-ar infunda. Scutecele de unic5 folosint5 provenite de la sugari cu diaree sau cu infectii cutanate se ard. pe Iiing5 ap5. pot provoca inroqirea pielii. Alimentatia in ultimele decenii s-au inregistrat progrese mari in dietetica infanti12 S-au dobiindit no$iuni noi asupra fiziologiei nutritiei qi s-au realizat progrese extraordinare in industria alimentar5 (indeosebi in ceea ce priveqte produsele dietetice pentru diferite vkste). care se qterg inainte de a se aqeza rufele. Dac5 nu se g5sesc articolele dorite. salopete etc. Dup5 cel de-a1 doilea cl5tit tes5tura de Iiin5 se pune intr-o c@5 de bumbac qi se stoarce uqor striingiind totul in form5 de sul. dar niciodati in camera copilului. in timp ce radiatorul le ingspreqte. au survenit schimbiri mari in modul cum se abordeaz5 problema alimentatiei. Sacul se leag5 bine. Uscarea in aer liber inmoaie rufele. ins5 nu direct la soare sau I h g 5 sobs. La dou5 zile muqamaua se schimb5. Se procur5 dou5 recipiente din material plastic. cu capac $i miinere qi suficient de adiinci pentru a contine. Pentru a le face suple se trec printr-un storc5tor impreun5 cu prosoape din tesut spongios (burete). Se pun apoi intre dou5 rufe uscate. Pulberea bactericia sau de detergent se pune in lighean inainte de a turna apa.). Celelalte rufe (ciimgqute. Obiectele de l h i se spal5 separat. Apoi se intind la aer. se spa15 bine cu ap5 qi s5pun sau cu detergen$i qi se usucL 2. C5lcatul asigur5 sterilizarea rufi?ariei qi ii d5 un aspect pl5cut. La fiecare schimbat se qterg cu un scutec umed curat qi apoi uscat. De aceea. bonete. se zviint5 ~i se kchid intr-un sac-pubel5. Nici o infinnier5 de spital sau de colectivitate de copii s5n5toqi qi nici o mama. cel putin qase scutece. cearqafuri. altfel aceasta se va dispersa qi va fi inhalat5 de mam5. ad5ugiind in ap5 putin din lichidul folosit pentru vesel5. nu trebuie s5 devin5 superficial5 in aceast5 problems. aceast5 operatie poate fi inlocuit5 prin presare. in schimb c5lcatul prezinti avantajul c5 sterilizeaz5. rufele se spa15 qi se cl5tesc cu ap5 cald5. cl5tindu-se tot cu ap5 c5ldut5.5. inainte de a trece la cdcat se verific5 lenjeria ~i se repar5 obiectele care sunt rupte. CPteva sfaturi: Mirosurile dezagreabile se inl5tur5 a t b i i n d cu o panglic5 un bloc deodorant la fiecare vas in care se inmoaie rufele. Planijicare. Dac5 se folosesc bactericide. Plasticul devine inutilizabil dac5 se foloseqte o ap5 prea cald5 sau prea rece. Scutecele colorate nu se inmoaie in baie bactericid5. Uscarea lenjeriei. inclusiv ambalajul de plastic. Cilcatul. Mugamalele. Ruf5ria bine stoars5 este intins5 la uscat. Cum se inla'tura' scutecele de unica'folosinta'. ingrijirea lenjeriei trebuie %cut5 intotdeauna cu minutiozitate. de preferin@ la aer qi soare. piodermite. fntrefinerea chilotilor impermeabili. deoarece orice neglijeng poate s5 aib5 urmiri grave pentru sugari (diarei de origine infectioas5. la domiciliu. Presatul. deoarece s-ar decolora. nu trebuie frecate qi nici stoarse. De asemenea.) se spa15 normal. Lenjeria presati este mai moale deciit cea c5lcatg cu fierul. dup5 ce se cur5t5 de materii fecale. greu de transportat. Se aleg ligheane sau galeti solide. Se evit5 obiectele de dimensiuni mari qi/sau grele. Ciind sunt uzi sau p5ta$i se spa15 cu ap5 cald5. cu ap5 cddut5 qi sapun. i n colectivitiifi. pieptsraqe. in primele . h caz de portscutece sau scutec-chilot se arunc5 numai pernita. hepatit5 epidemic5 etc.indiferent ce spun fabricantii.

.

"Laptele meu este prea tare". J. de incertitudini. vor pretinde. Volumul fesutului glandular se va mic~ora nou dup5 ce se din . evitarea sup55rilor qi a exceselor de impresii. angajarea fntregiifamilii in ajutorarea mumei sunt mijloacele cu care se poate corecta aceast5 sc5dere a secrefiei de lapte. algptarea creeaz5 o lega'tura' trainica' cu copilul. specialist american in alimentafia copilului. Aceast5 explicafie este adesea regkit5 in caz de vilrs5turi alimentare provocate in realitate de alte cauze (stenoza pilorului. in astfel de situafii. Dintre alte cauze depistate in diverse anchete ~idin observafiile practicienilor se citeaz5: . orarii fixe). refuzul nou-n5scutului de a suge (mamelon ombilicat. anxiet5fii ~i numeroaselor ocupafii ale femeilor moderne. mama se va m5rgini doar s5 dea nou- . Pe plan psihoemofional. ales.ti in cursul intemkii in maternitate. i Cea mai neinifiat5 mam5 invaf5 in cdteva minute pufinele reguli ale aliiptkii. ea nu sterilizeaz5 biberoane. impresia de inutilitate de la perfecfionarea 15pturilor moderne. Una din cauze o constituie lipsa de informare a femeilor atilt in timpul sarcinii. s5-i organizeze programul. gre~eli tehnica al5pdrii etc."Laptele meu este ap5tos ~i nehrhitor".duce aproape in toate cazurile la infa'rcarea precoce (nou-nriscutul nu este pus regulat la srin. Emofiile ~igrijile legate de fiecare supt. de speranp gi de tr&ri atilt de intense ~i de i m p w t e . c5ntkit-i frecvente ~i anxiogene. .Mama $ copiluf cancerului de sdn ~i are actiune contraceptiv5 (menstruafia survine rnai tArziu).Dificult5ti din partea copilului. este necesar5 o intreag5 tiin in@". pe l h g 5 indemdnare.Tulbur5rile de instalare a lactafiei normale provocate de gre~eli grosolane (introducerea biberonului. a~adar. Temerile de ordin estetic nu trebuie s5 fie niciodad un motiv de a renunp la al5ptare.cdnd nou-na'scutul nu are putere p nu "?tie " sa' suga'. algptarea devine pentru o mama echilibrad o adevf a d plgcere.).Jeliffe. .~procure lapte praf sau s5 i controleze temperatura inainte de a-1 da copilului.B. fire~te. Apoi vin urm5toarele motive: contraindicafiile medicale. mereu modificat5 de progresele actuale ale medicinii. emofiile ~i eforturile din fizice pe care le implic5 revenirea acas5. Cea mai frecvend explicafie a mamelor care nu al5pteaz5: insuficienfa secrefiei lactate. Aceasd impresie pe care o resimt numeroase mame se datore~te comparafiei pe care o fac cu culoarea ~i vdscozitatea laptelui de vac5 (mai muld cazein5 etc.). cdt . . permifand spatierea rqterilor la un interval de 2 ani. in . h noianul de griji. de dureri. concentrafii ~i adaosuri. probleme de estetic5 a sdnilor. Se ajunge atunci la cercul vicios a1 unei suiri insuficiente a laptelui. mure economie de timp. secretia de lapte scade). fntri adevilr. Ala'ptarea constituie. Ea nu prepar5 ~i nu fierbe nimic. afirm5 c5 insuccesul al5pt5rii la sdn se datore~te mai ales lipsei de convingere. s5 o sf5tuiasc5 in toate problemele. De asemenea este foarte important sa' nu se treaca' nejustificat la completa'ri cu alte preparate de lapte p nici la folosirea biberonului i pentru a se da completa'rile de lapte sau de ceai. ea va fi obligat5 s5 renunfe la distracfii ~i la o mare parte din libertatea de mi~care afara in farniliei.Nou-n5scutul nu este pus s5 sug5 imediat ce a fost n5scut. iar i secretia lactata' nu este complet instalatri. toate cauzele care se interfereazg cu elementul psihosomatic a1 evacufii ~ireflexului de ejecfie a laptelui. optim pentru produsul de concepfie. Limitarea eforturilor fizice. . griji p cheltuieli. infometat ~i o mam5 traumatizad ~i speriad c5 nu are destul lapte. a1 unui sugar furios. cr5p5turi sau abcese ale shilor. nu m i "vrea sa' traga' din o sdn ". pe cdnd pentru insuqirea tehnicii alimentafiei artificiale. Mama care hr5ne~te copilul la s h u l s5u simte 31striifundul fiinfei sale c5-i d5 ceva ce nu-i poate oferi nici o a l d persoan5 ~iacesta este un simf5mdnt unic pentru femeie. conferindu-i sentimentul ~i satisfacfia deplin5 de a fi mam5. retractat etc. La ie~irea maternitate. . Folosirea biberonului in primele sa'pta'muAni. mama care al5pteaz5 economise~te multe ore de lucm. parte din lapte ra'mcine neevacuat."Laptele meu nu convine copilului!". nu are grij5 s 5 . pgstrarea repausului la pat. mare sacrificiu din un partea mamei. o de energie p de bani.). turtit. pot detennina adesea o sca'dere temporara' a secrefiei lactate. de-a lungul multor luni.Sfaturi stupide. tennin5 al5ptarea. nu calculeaz5 dilufii. Medicul saulsi asistenta de familie sunt datori s5 viziteze frecvent 15uza. alimentaiia corect5 ~ i mai . Din punct de vedere practic.

altern2nd ordinea cu care se alipteazii de la o mas2 la alta. in perioadele c h d este treaz. s-a dovedit pe de o parte iritanti pentru piele. fiecare in felul lui. gurii si nasului. care s-au dovedit inutile qi uneori vitilmitoare. c2t si la domiciliu: a) Ca orice lucru nou. . .s6fie culcat imediat dupa' aceea. Cu alte comprese sterilizate sau cu o batisti curati.instalarea mamei ~i nou-na'scutuluiin acela~i salon ~i punerea cdt rnai tirnpurie la scin (2-4 ore dupa' na~tere). in primele zile qi chiar rnai tikziu. Ceea ce este sigur qi trebuie intipirit in mintea oriciirei mame (qi a intregii familii. Tehnica alaptarii Mama qi nou-niscutul trebuie s i invefe. Nu se ung s2nii cu substanfe grase qi nu se aplici substanfe dezinfectante. duc2nd la formarea de c r i p i t u r i (fisuri mamelonare).1. imediat dupi fiecare supt.sa' nu inghita' aer. iar temperatura din cameri nu dep+e~te22-24". iar pe de alti parte. f) Pregitirea mamei pentru aliptare se face inainte de trezirea sugarului. Pirul lung ce cade pe umeri va fi ridicat qi str2ns cu un batic. toxici pentru sugar. cei rnai importanfi sunt: . liuza trebuie s i fie calmi. b) Un nou-niscut la termen.infeleghd prin aceasta: . daci temperatura sugarului este sub 37.vigoarea si "priceperea " nou-vuiscutului la . dar greu de pus in practici de multe ori! Unii nou-niscufi par s i se f i niscut cu foame qi cu "lecfia invifad". - . valabile de altminteri at2t la maternitate. . .1. el va deveni nervos. inclusiv noaptea.sa'-~i ga'seasca' singur pozi@acorecta' a capului.niscutului c2teva lingurite de ceai indulcit cu zahar i112 lingurifi la 100 ml). sistemul se numeSte "rooming-in ". recomandati at2ta vreme. Orice nou-niscut normal executi. daci urineazi rnai mult de 5 ori in 24 de ore. f&i vigoare sau chiar va adormi la s2n. zile in qir qi la toate supturile. in timp ce alfii au nevoie de c2teva zile sau s i p t h 2 n i p h i reuqesc s i sugi corect. daci secrefia de lapte nu este suficienti. 2. pentru a fi complet golit. Regula generali este de a oferi un singur s i n la o masi. Unii sugari nu vor s i sugi dacii sunt trezifi din somn. in prealabil tiiate scurt. Se inlituri sutienul cu care sunt susfinuti s2nii.alimentafia la cerere. din timp in timp iqi va c u r i p unghiile. . pentru a evita aparitia "febrei de sete". va suge cu intreruperi. intre mese.sa' prinda' mamelonul ~i areola.5. Solufia de acid boric. . va inghifi mult aer.~upt. Sugarul va fi pus des la sin. dar care nu suge qi nu inghite c2nd este pus la s2n. . Acasi va alipta singuri in cameri. se vor goli s h i i prin muls corect. "tehnica" corecti a aliptikii. .unele medicamente administrate mamei si nouna'scutului. Daci acesta nu are putere sau "nu qtie" s i sugi.starea de sa'na'tate a mamei si nou-n&cutului: .sa' nu adoarma' la scin. Dacil sugarul este liniqtit. dupi un orar elastic. o necijesc qi il tulburi pe sugar. sii nu i se faci observafii. care este datoare s-o ajute pe mami in acest scop) este ci. Tar8 "asistenfi" qi "consilieri".sa' "termine repede " cufiecare mas6 ~i . . prega'tirea profesionala' si energia asistentei de familie. sugarul vafi pus la ambii scini. e) Mirosul parfumurilor qi deodorantelor folosite de unele mame face pe unii sugari s i refuze s2nul.con~tiinciozitatea.starea sujleteasca' ~i echilibrul nervos a1 mamei. intre alfi mulfi factori care influenfeazi instalarea. se spali mameloanele. buzele qi mucoasa gurii nu se usuci. d) fnainte de a pune nou-ngscutul la s2n. nu este necesar adaosul de lichide. areola qi pielea din jur. dorinta si voinfa de a ala'pta. rni~cirile normale de supt. punerea regulata' a sugarului la sdn. apoi se indepkteazi compresele sterile de pe mameloane. Dupi opinia noastri. dupii c2teva zile de viati. tehnica aliptirii trebuie 'Tnvifatii" bine de citre mami. care o sustrag. mama este datoare si-1 'Tnvete s i m%2nceM. Uqor de spus. . fn continuare. creSterea si menfinerea secrefiei lactate. Pentru ca tehnica aliptirii s i se efectueze corect socotim c i trebuie s i insisdm asupra c2torva puncte. inmuiate in a p i cildufi. mama se vii spila cu griji pe m2ini. c) fn timpul c2t alipteazi.armonia viefii de familie. Fiecare copil are de pe acum particularitifile sale qi mama recunoaqte unele manifestiri ale "personalititii". este un copil care poate pune probleme in viitor qi care probabil a suferit in timpul sarcinii qilsau naqterii. Daci este nevoit s i aqtepte p2ni ce mama este gata de aliptat.6"C (rectal). nu va prinde bine mamelonul. Conversafiile in timpul aliptiirii sunt interzise. la nevoie. cu greutatc normali.

care determid durere localii.45). a v h d grija d nu hpiedice respirafia nazalg. liiuza va aliipta sGnd i pat. Mama va sta culcat5 pe o parte. la domiciliu. h) Mama va introduce in gura nou-n5scutului mamelonul qi areola (dacii aceasta este ingustii. pentru ca nasul sugarului s2 r5mPn5 liber pentru respirafie (fig.43). in aqa fel ca partea de sus a trunchiului sii fie pufin ridicad. Mai tkziu. 2. c h d mama s-a restabilit. 2.Mama lyi c@fuf probabil nu au senza@a foame qi nu qi-au satisscut de nevoia de somn. se pot produce eroziuni sau criip5turi la nivelul mamelonului. .2.45 . cu o pern5 sau o piiturii fiicutii sul sub cap. aliiptarea se face in pozifie qeziind. Sugarul va fi $nut pufin intors pe o parte. pe unghiul format intre bra@ ~i antebrapl de partea sinului din care aliipteazi (tig. cu capul in unghiul format de brat si antebrat. sprijinind picioarele pe un sciiunel. g) Pentru supt se va alege pozifia cea mai confortabilii aGt penhv mamii. Mama va prinde sPnul la marginea areolei strPngPndu-1 intre degetul ariit5tor qi cel mijlociu. sciiderea secreriei lactate ~ichiar infecfii.Algptarea in pozitie culcatti. Cu cealald mPnii mama va fine shul. in primele n zile. in acelaqi timp. Capul sugarului nu trebuie I5sat prea mult pe spate.44 . sprijinind picioarele pe un scaunel. compresiunea exercitad cu policele (degetul mare) ceva mai sus pe sPn ajud la evacuarea laptelui din canalele galactofore. Fig. numai aqa presiunea exercitatiiQemiqcikile de supt ale sugarului face s5 vin2 laptele prin canalele de scurgere a laptelui (canale galactofore). 2. cPt qi penhv sugar. Este unul din motivele care a dus la "alirnentafia la cerere". Fig.Mama ofera sugaiului s3nul cuprins intre degetul adf3tor qi rnij!miu. pe lhgii faptul cii este in mare parte ineficiend ("nu vine lapte").43 . cu sp2tar (nu pe marginea patului).Ataptarea in pozi$e $ez&nd pe un scaun cu spatar. introducPnd mamelonul in gura nou-n5scutului. intrucPt aceastii pozifie il impiedicii la supt (fig. Dacii presiunea buzelor ~i gingiilor se exercitii numai pe mamelon. iar nou-niiscutul va fi aqezat cu f a p spre mamii.44). singura pe care noi o recomand5m la sugarul skiitos. 2. W Fig. 2. el cuprinde chiar qi o parte din pielea de dincolo de areolii). pe un scaun comod.

.

9. a fost tot timpul adeptul unui orar elastic in alimentaGa natural& ~i tneGn3nd in primele s%pt+n2ni suptul de noapte. de obicei de 6-7 ori h 24 de ore. Iati ce spunea pediatrul german Degwitz in jurul anilor 1940: "Mamele nu trebuie s5 devini sclavele sugarului. D. Sunt puflni nou-nlscufi care nu mai doresc inci o masl dupl miezul nop@i. in ultimii ani unii pediatri susfin s i se administreze numai 5 supturi fn 24 de ore (la intervale de 3%-4 ore ~i o pauzi de noapte de 8 ore). care . Iati ce scrie medicul american Benjamin Spock in celebra sa carte 'The common sense book of baby and child: "primele incerciki au fost Ecute de medicul Preston Mc Lendon in colaborare cu psiholoaga Frances P.se chinuia. Dupi noi. sugari nenro~i care sau suferi de dureri ("colici") intestinale.30. gisind motiviki psihologicel. nici s i sEtuiasci pe mam5 si-1 ia h brafe pentru clteva minute fn afara orelor de supt cu toate fipetele acestuia.30 fji o pauzi de noapte de 6% ore). A. el este ajutat pe aceasti linie. Rolul sugarului este pur pasiv. cu stomac ce se evacueazl rnai repede. La doui sZiptknhi. Situafia era dramatici pentru mama con~tiincioasi. h momentul "suirii" laptelui (in a doua jumltate a primei siptkniini) s-a trezit ~i rnai des. cu 7 mese fn 24 de ore (6. h primele zile nou-niscutul s-a culcat la ore destul de neregulate. 0 mare parte se trezesc la miezul nopfii ~ila ora 2 noaptea.30. sugari care adorm in timpul suptului. caracteristicile propriull. Ei au i vrut s i ?tie ce fel de orar ar adopta Simsarian-junior. fn cursul ultirnilor 50 de ani.ascultihd de i sfaturile medicale . 12. 9. ci este alimentat. Spre v&sta de 10 s i p t i h h i a ajuns singur s i ia un prlnz la aproximativ 4 ore". La sosirea un din maternitate. Noroc c i multe din ele Iislndu-se conduse de instinctnl matern ~iobservhd ' De subliniat cB marele nostru maestru prof. dr. fo@du-se s i .16. 23. Unele mame se p l h g uneori c i dupl masa . ci de a aStepta s i se vadl dacl el soliciti aceastl masl. S-a mers p h l acolo inck s-a susfinut c l in afara orelor de supt. incacau acest program &inici o autorizare. cu o pauzi de noapte mai prelungia. Majoritatea sugarilor s-au acomodat foarte bine la aceste ore stricte. Cei rnai mici. din 1942. fn general. daci ar fi hribit la sin de fiecare dati c h d 5 este foame. la intervale neregulate. pauza cea mai lungi este htre prima ~i a doua masl (mama are lapte din abundeng). 20. In deceniul al 5-lea al acestui secol. fn mod sigur. Rusescu. De atunci. spre v&sta de 3-4 sipt%nhi. noastrG. fn Statele Unite. Cu timpul. cea mai bunl atitudine ar fi de a nu trezi nou-niscutul la ora 24. de aproximativ 10 ori pe zi.ticopil. ea t n s i ~proaspiti maml. Sugarul trebuie s i hvefe s l se sti4pheasc&Cu ajutorul unui program rigid de ingrijire fji alimentafie. 13. contrar opiniei generale. sugarul va suge tot rnai rar la aceasti ori fji. Este bun acest sfat? Nu cumva fn aceastl alimentatie rigid5 se gisesc rWcinile inapetenfei fji reactiile de negativism ale multor copii? Cu un astfel de program fix ~inefiresc nu intrim h conflict cu bunul simf ~iobserva$iile multor mame? in invlfim&ntul medical de toate gradele vi in practica pediatricl de toate zilele multi au aplicat aceasti concepfie. aceasti concepfie rigidi a hceput s i fie treptat pkirbiti. fnsii. Printre altele se sustinea c i supturile la ore neregulate conduc. s-a respectat. orarul strict de aliptare.hcerclnd s l insufle mamelor teama de orare libere. chiar dacl pllnge tot timpul. sugarul s i nu fie luat in seaml. nici un medic sau asistenti de ocrotire nu ar fi avut hdr2zneala s l susfini s i se dea sugarului s i bea. conducfindu-sedupB lunga sa experieng. el nu d o m e . disciplinati. spre marea uSurare a pikintilor ~icopiilor. La tnceput se va fncerca alimentafia dupi orarul din maternitate. Nou-nbcutul sinltos i ~instaleazi rapid un interi val de 3-4 ore htre mese ziua. Au existat yi vor exista insl rebeli la orice reglementare: sugari al c&or stomac nu poate s i contini o rafie care s i ajungi pentru patru ore.mjoritatea vor don' 6-8 mese in primle 4-6 sGptGmdni de via@. el nu rnai pretindea declt 6-7 supturi pe zi. ea a fost din ce in ce rnai larg adoptatl. in timpul zilei. ci este culcat". h loc s i se foloseasci ceaiul (biberon. ci diminearn. 15. cei rnai mulfi dintre nou-nlscufi i ~ i anung foamea din 3 in 3 ore ~inumai foarte puflni la 4 ore. Unii nou-niscuti renung rnai intAi la masa de la ora 23-24 ~irnai &ziu la cea de la ora 2. doresc s l m l n h c e la circa 3 ore. Rigiditatea orarului era altidati o dogmi.La noi. El nu mibiincl. 21.).~invingi dorinp de a-1 liniqti pe sugar. rnai comod ~i rnai util este s i se puni nou-niscutul la sln. la formarea de copii rlsfitafl. 24 ~i o pauzl de noapte de 6 ore) sau cu 6 mese (6. 18. Simsarian. P h i la instaurarea unei concepp liberale ?nprivinp regimului alimentar. ajunge singur s i nu se rnai trezeasci noaptea. incllzire etc. Aceasti4 met& a luat numele de "regim liber" (sau "la cerere"). fixat de medicul sectiei de nou-nlscuyi (deci dupi proDupa' experienta gramul cu care este obi~nuit). Cum se stabile~te orar de alimentafie.

la sfirqitul celei de a doua sgptgrnani suge aproximativ 400-550 mllzi. in timpul noptii se poate da ceai de anason sau de chimen indulcit cu glucoz5 (un pachetel de 5 g la 100 ml ceai) sau zah5r (o lingurig ras5 la 200 ml). la care el reacfioneazg automat prin plans. dac5 este sub 2% ore trebuie consultat medicul de copii. diferentele cantitative ale rafiei de lapte de la o zi la alta. Cotztr~l~ll greutiifii se t7tr f i c c siiptcimcinal. ceea ce duce. de aceea la sugarii care primesc mult ceai. dar el tace de indat5 ce qi-a potolit foamea.Dup5 ce sugarul creqte va avea mai rar senzatia de foame. a orarului corespunde necesitgtilor sugarului. ccit ~ihauproha suptului dupa' jifiecare mas6 pot duce lu scciderea secretiei lactate crecind o stare de ingrijorare a mamei. Invers.1. Cum se determinu dacii mama are lupte sujicient. impus obligatoriu dup5 o opinie care qi-a f5cut adepfi in ultimul timp la noi. dac5 sugarul se trezeqte rnai devreme. in plus.3. agitatie. c) factori ' Cift. Nou-niiscutii si sugarii s5tui sunt liniytiti qi dorm 3-4 ore sup5 supt.La sfiirqitul primei s5pt5mbni de via@ noun5scutul suge in medie 200-400 mVzi. insearnn5 c5 rafia de lapte este suficient5 numai pentru intervalul respectiv. aqa c5 ea iqi poate planifica alte treburi sau se poate odihni in timp ce sugarul doarme. Avantajul programului jix de ala'ptare const5 in faptul c5 ofer5 mamei un indicator practic pentru orele de alimentatie. iar curba greutgfii este global ascenden6 At& cbntiirirea zilnic2 a sugarului. ea poate constata mai usor dac5 sugarul plange de foame sau din alte motive. . Mama trebuie s5 aib5 in vedere atat comportarea sugarului. Dac5 este vorba de un nou-niiscut dup5 vsrsta de 21 de zile sau de un sugar care suge viguros ~i gole~te ambii sbni. inainte de a ajunge la conclu. de la inceput. Ca reac~ieimediatii se va completa alimentafia cu biberonul. este fliimand ~i nu creyte in greutate. inseamn5 cii laptele mamei nu este suficient. s5 se rnai dea 1-2 supturi intermediare (la orele 24. Ratia alimentara iil prima luna . Ritmul de 4 ore.5. isi suge degetele. in primele luni sugarul inregistreaz5 foamea ca pe o senzafie dezagreabil5. num5rul scaunelor. este cresterea constantu in greutate cu aproximativ 170210 g ptJ ~iipt~il?~(in(i. se liniste~te dac5 este luat in brafe si este pus la sbn etc. Dup5 circa 3 luni. colicile. caut5 sbnul. in perioada de nou-niiscut. intre aceste dou5 mese. Credem c5 atitudinea cea rnai bun5 este ca. dar nu adoarme dup5 aceea sau se trezeqte dup5 o or5. Agitafia. b) oboseala fizic5 si suprasolicitarea psihic5 (emotii. se va continua cu acest ritm mai mult5 vreme. . 0 impQire ordonat%. Ceaiul prea dulce il face pe sugar s5-1 prefere in detrimentul laptelui de mam5 care nu este deloc dulce. Acest program o ajutii pe mam5 la impQirea timpului.Nou-niiscutul(0-28 zile) de dimineat5 sugarul doarme dus qi nu se rnai scoal5 deloc. dac5 sugarul creste bine (peste 800 g pe lung). si mai sigul. la i n f k a r e a precoce. nou-n5scutul s5 fie 15sat s5 doarm5 cat vrea intre prima si a doua mas5. indulcirea s5 se fac5 cu 5 g la 200 ml. timp de rnai multe zile. 2. nu poate fi util la sugarul care este fl5mbnd din 3 in 3 ore. Pentru nou-n5scufii care nu dorm f51-5intrerupere 8 ore in timpul noptii se recornand5 ca. dar cu mici variafii. Concluzia c5 nu are lapte suficient nu trebuie tras5 numai de c5tre mam5. Un alt semn. pan5 la instalarea complet5 a secretiei de lapte si rnai ales piing cbnd curba greutgfii incepe s5 creasc5 ritmic. ori la 2 sau 3 noaptea).-ia ca' mama are lupte pzrtin trehuie excluse unele posibilita'ti ca: a) erorile in tehnica alimentafiei.18-22.la sfarqitul s5pt5mbnii a treia suge 450600 mVzi. cat si programul ei zilnic de activitate. G n t W r e a zikicti $/saupmbasuptului nevrozeazti pe unele mame. Aceste reactii nu au nimic comun cu ra'sfa'!ul sau cu inca'pii#cinarea.). dac5 intervalul este de 3 ore. Zicala "copilul creste qi cu somn" confine o realitate cert5. iar la alfii dup5 3-4 luni. chiar dac5 i se asigur5 condifii perfecte de liniste. Sugestia noastr5 este de a avea ca obiectiv s5 ajungeti s5 hr5niti sugarul aproximativ la orele 6.10-14.la sf2qitul celei de a patra s5pt5mbni suge 500650 mllzi. .e valabile dupli ce a "incetat" sckleren IlziologicS. sup5rZri) a mamei. in funcfie de reacfiile sugarului dup5 mese (plans. La multi sugari acest orar se stabileqte c5tre vbrsta de 6 siiptiimiini. Faptul cii unii nou-niiscufi sau sugari sunt rnai putin somnoro~i stau rnai mult treji nu inseamn5 si c5 nu le ajunge laptele. -. stagnik-ile in greutate in unele zile nu au nici o semnificatie dac5 nou-n5scutul arat5 bine.

la mesele respective se adaugii cite 30 ml dupii ce a fost tinut 15 minute la sin.Mama @ coflluf care fin de nou-nkcut vi care impiedicii crevterea lui: boli etc. de rnai multe ori pe zi.. La nevoie mama p a t e lua la recomandarea medicului un calmant uvor. mama va incerca sii stimuleze lactaria prin corectarea propriei alimentarii (mese rnai dese.1. Se continuii in zilele urmiitoare cu vi aceeqi cantitate vi se face bilanpl curbei ponderale dupii 7. pentru a dorrni in timpul noptii. rnai ales d a d este vorba de un sugar neputincios sau capricios. o dar rnai ales aspira~iei puternice exercitad de pompii. Dacii s&ii r h h mici vi moi vi dacii laptele este in cantitate m i d . d) interpretarea rigidii a cifrelor de crevtere in greutate. se enerveazk incepe sii p ~ h g i vi sii intoarcii capul. aduce citeodatA o oarecare uprare. Fiecarepica'tura'de lapte matem este de mare pref pentru sugar. inainte de a-1 pune din nou la s h . cat vi psihic. iar perseveren#a tn ala'ptare poate duce la succes chiar dupa' 10-15 zile. cu alimente gustoase vi consistente vi rnai ales printr-un consum mai mare de lichide sau fructe) vi punerea nou-niiscutului sii sugii ori de cite ori cere. poate provoca o tumefiere (umflare) dureroasii vi durii a celor doi s h i . h prima zi. consistenta vi forma. Mai sus am recomandat aplicarea de comprese. se vor mulge s h i i (cu mina sau cu pompa). se p a t e ajunge la evec total. Medicul va hotk* preparatul cu care se va completa alimentatia. Completarea se va face numai la 1-2 mese din mjlocul zilei (la supturile III vilsau IV). . Sugarul caud sii apuce mamelonul. uneori.in caz cii sugarul nu se saturii cu simple completiiri. Dacii sugarul stagneaziiin greutate vi ?n siipdmina a 3-a de via@sau d a d progresul ponderal s i i p t h h a l (dupii 3 siipthini de via@) este sub 150 g. Ce cantitate se adauga'? Medicul pediatru este singurul care va f x a cantidtile. la unele prsnzuri. Cantitatea de lapte produsii de glandele mamare este incii destul de redusii. aliiptarea se izbevte. suntem nevoiti sii introducem un preparat de lapte. se vor inlocui 1-2 mese de s h cu un preparat de lapte.5. ceea ce duce la sciiderea tensiunii lor. Mama va inviifa corect tehnica golirii sinului: manual sau cu pompa. la disparifia durerilor vi la crevterea secretiei lactate. Odihna ce se asigurii prin inlocuirea acestor supturi face o secretie suficientii pentru celelalte mese (din cursul dimine~ii serii). Miisurile recomandate pentru calmarea durerii vi a senzatiei de apiisare a sinului se vor aplica cu prudent%vi pentru scurt timp. Mama are datoria s I se menajeze in mod deosebit atit fizic. p h i i cind nouniiscutul devine rnai viguros. in zilele urmiitoare cantitatea se creqte tot cu cite 30 ml. Aceasd suire a laptelui constituie un semn sigur cii va exista lapte din abundentii. Dzficultati d e alaptare din partea mamei In unele cazuri. expunerea s&ilor la lampa de raze ultraviolete timp de douii minute. din piicate. Aceastii stare poate dura rnai multe zile la primipare. secretia lactad normal5 se poate instala complet de abia dupii 1-2 siipdm&i. aqa-numita "suire" sau "furia laptelui". $ . de dorit un produs industrial de lapte "de inceput" sau "de start" [lapte adaptat ("formula") sau parfial adaptat]. S h i i in&@ inckcati cu lapte vor fi sustinuti cu un bandaj suspensor. Instalarea secretiei lactate. 0 compresii cildu@cu alcool diluat (113 alcool de 70" vi 2/3 apii). h i astfel de situarii. dacii incepe sii plingii incii de la prima tentativk mama il va tine in brate vi va avtepta sii se calmeze. Este de dorit ca. De multe ori. P > t e 2. mameloanele sunt inegale in ce privevte volumul. d5 de asemenea. dupii fiecare supt. Datoritii m i ~ c ~ l de rmasaj. Cum se administreaza' completarea. La femeile pe care sarcina le-a epuizat vi care sunt sliibite ca urmare a travaliului. Nou-nkcutul va fi pus la s h imediat ce se trezevte. . Dacii nou-niiscutul suge slab vi s h u l nu este golit se va evacua laptele manual sau cu pompa. la ambii s&i. sii nu se foloseascii lapte de vack ci un preparat de lapte praf. inainte de a avea timp sii se enerveze. apoi va stoarce cu mina citeva piciituri i 0 I . nou-niiscutul kcepe sii tragii viguros din sini vi sii-i goleascii. pe cit posibil. 0 sciidere temporarii a secreriei de lapte poate fi observad la revenirea mamei din maternitate. rezultate bune. cind mama este obositii vi secre~ia lactatii scade.in caz de mameloane mici. Adesea la primipare laptele nu curge deccit incet ~i greu.4. de o serie de dificultiiti din partea mamei. aplicatii pe sini cu o orii inainte de supt.10 zile. chiar duca' nou-na'scutul suge bine. ava se explicii faptul cii mul@sugari sug mai bine dintr-unul din sini. dar nu reuvevte nici sii-1 giiseascii vi nici sii-1 prindii. De cele mai multe ori. mamelonul poate deveni apt pentru aliiptare.

Nodulii. o pozifie incorecti a sugarului. un sfin golit se vindeci mai repede qi cel mai bun mod de a goli sfinul este alliptatul. in cazul In care rnama prirneqte antibiotice. Astupnrea ~i/sau umjlarea mamara' cu limfangita' este cu totul diferitii. Este vorba de mameloane turtite sau scobite. Mai mult. htreruperea temporari a alipt5rii nu este obligatorie. se umfl5. frecarea de citre imbr5cMnte. Ele servesc de poarti de intrare pentru stafilococi. Mameloanele ombilicate. Pielea este r o ~ i ecald5. qi punerea frecventi qi pentru mai multi vreme a sugarului la sfin sunt suficiente pentru a rezolva astfel de incidente. S h u l se umple repede. Unii medici recomandi pomezi cu estrogeni. hidrocortizon silsau antibiotice. Multe mame aplici g h e a f i pe mameloanele dureroase. nu se intAmpl5 nirnic riu sugarului. Se incepe cu sfinul nedureros sau mai pufin dureros qi. iar In general . acest procedeu alini instantaneu durerea.puse intr-o ma'nupa' de toaleta' sau intr-o punga' de plastic . Antibioticele folosite nu trebuie s i provoace sugarului vreun efect secundar. suptul aplicat exclusiv pe mamelon. in Romfinia qi Franfa existi obiceiul de a mulge laptele qi de a-1 arunca. deodorante qi substanie care usuci (alcoolul. In stadiul de abces febra este foarte ridicati qi se insofevte de frisoane qi de transpirafii. Mama trebuie s i evite folosirea de dezinfectante puternice. mai ales in primele zile. eventual. insornnie qi neliniqte. Este indispensabil s i se usuce bine mameloanele dupi fiecare supt. Daci mama nu este speriati de aceasti mici anomalie qi daci sugarul este viguros se poate ajunge repede la o aliptare . Este vorba de obstrucfia unui canal lactifer. De indati ce se constati o cripituri este mai bine s i se suprime supturile la sfinul dureros qi s i se stoarci laptele la intervale regulate (cu mfina sau cu pompa) qi s i se dea sugarului. in SUA qi Germania s-a demonstrat c i daci se continui aliptarea. Antibioticele ~i antitermicele sunt indispensabile. responsabili de mastite sau abcese ale shilor. sipunul. care se datoreqte frecvent unei goliri neregulate a unuia sau mai multor canale sau unui sutien prea strhs. Mamele constati cfiteodati "noduli" dureroqi in sfin. dar in general este adesea preferati de mame. Din experienfa noastri reiese c i unele mame nu au dureri atfit de vii qi continui s i alipteze chiar daci mameloanele sunt cripate.2. Gura sugarului trebuie s i fie la inilfimea mamelonului. va comprima areola intre degetul mare qi arititor. cu scopul de a evita orice umiditate reziduald ce favorizeazi macerafia. inainte de fiecare supt.sa' jie aplicate pe zona dureroa 1. se incepe aliptarea printr-o extracfie manual2 p h i la obfinerea reflexului de ejecfie qi atunci sugarul este pus la s h . Cra'pa'turile sunt frecvente. S h u l trebuie golit pentru a se evita astuparea. De asemenea este bine s i se evite compresele dublate cu plastic care pistreaz6 urniditatea pe mameloane.de lapte pentru a umezi mamelonul qi areola. incfit va determina pe mami s i inceteze aliptarea. Expunerea la aer liber sau la raze ultraviolete contribuie la vindecarea mameloanelor dureroase. de trei ori pe zi. pentru a uqura introducerea mamelonului in gura sugarului (Vezi qi "Mameloane ombilicate"). Supturile devin dureroase si provoacd sciderea secrefiei lactate. 0 tehnicii bun5 le poate evita. apare febri. survenind in 20% din cazuri. sugarul este hrinit cfiteva zile cu un preparat de lapte adaptat. Simpla inmuiere (scufundare) a slinului in api caldi prin aplecarea deasupra unui vas mare timp de 10 minute. Tratamentul consti in golirea in totalitate a glandei mamare cu ajutorul unei pompe electrice. se obfine o vindecare mai rapidi a infecfiei. dar nu sunt intotdeauna eficace. Supturile. Expunerea direct6 ( ~nu printr-un geam) posed6 i excelente capacita'fi cicatrizante. durerea va fi atfit de vie. folosirea prea frecventi a apei ~i siipunului. la nevoie cu un uscitor de pir ("foenul") suflant. Cataplasmele cu api rece sau pungile cu gheaii se folosesc ca tratament local. Daci sugarul continui s i sugi. nu trebuie s i dureze mai mult de 10-20 de minute. glicerina qi apa de colonie) ca qi talcul. daci se continui aliptarea. anomalie destul de frecventi qi care duce adesea la infscarea precoce a sugarului. Se pare c i durerile dispar in cfiteva minute cfind se declanqeazi reflexul de ejecfie a laptelui. De asemenea se va incerca s i se schimbe pozitiile de aliptare cu scopul de a repartiza intr-un mod mai echilibrat presiunea de supt pe diferite p w i ale mamelonului. Este de ajuns sa' se sfa'rdme buca'!i de gheafa' care . devine dureros. Este necesar un medicament impotriva febrei (Paracetamol) qi daci febra persisti peste 24-48 de ore medicul va prescrie antibiotice. Sugarul nu trebuie s5 "morfoleasci" vfirful sfinului. infofolirea. Se pare c i sunt favorizate de supturile prea lungi.

Simplul fapt de a suge formeazii vMurile shilor pentru a face sii iasii in afarii mamelonul. galben-aurii. ceai. nu o recomandiim.5. implstarea nu se limiteazii numai la areolii. Alteori insii. chiar dacii mamelonul este turtit sau invaginat. Dacl sugarul suge prea mult qi apar regurgitafii frecvente. a alcoolului pur. Dupii golirea sa rlmfin incii noduli de dimensiuni variate. fn cazul h care numai unul dintre mameloane este plat sau scobit. Se stoarce slnul la nivelul zonei pigmentate pentru ca mamelonul sii devinl rnai suplu qi sii fie cuprins intre buzele sugarului fii1-5 dificultate. expunerea 1-3 minute la raze ultraviolete. schimbarea frecventa' a compreselor ce se pun pe mameloane. pus la s l n . tulbura'ri digestive importante. Durerea $sau umflarea scinului. Dacii laptele se scurge spontan se vor line mameloanele invelite in vat5 sterill. care se schimii des. n u m b l rnai mare sau culoarea verde a scaunelor nou-n&cutului alimentat natural constituie motivul care deterrninii aprecierea cii laptele matern "nu prieqte" copilului. 2. turtit sau scobit). folosirea de lenjerie de bumbac si de rochii subgri cu deschiza'tura' in fa[& cura'tirea mameloanelor de resturile d e lapte. timp de 10-15 minute.folosirea unui sutien larg cu conurile sec#ionate sau fnlocuirea cu un suspensor sub fonna' de esa$a' care se trece peste umallzaml opus. Astfel de tulburiki (umfIarea. adorm dupii clteva inghifituri qi lasii s h u l din gur& in acest caz este necesar mulsul sau utilizarea unei pompe. pentru a nu se ajunge la Jisuri si inflamatii se indica' urma'toarele: expunerea la aer de mai multe o n pe zi. ala'ptarea mai frecventa' (la 2-3 ore) deoarece infometarea sugarului il vaface sa' suga' mai viguros. Solufia ca mama sii se mulgl la fiecare supt este chinuitoare pentru mamii (efort fizic.) qi. Se lasii sugarul sii sugl p l n l c h d se saturl qi apoi se goleqte s h u l (cu pompa sau prin muls). De rnai multe ori pe zi se vor face "b% de aer" (mama va sta cu s h i i descoperifi).) sunt rodul imaginafiei celor ce le concep qi de cele rnai multe ori sunt ineficace qi nu au ca rezultat palpabil declt oboseala sugarului. se recomanda' de asemenea. a) Aqa-zisa calitate necorespunziitoare a laptelui (vezi rnai sus la cauzele in@rc?irii precoce). De obicei sfinii se intiresc clnd lobulii glandulari care confin lapte se umplu prea mult. Aceasta o face pe mamii (din piicate adesea cu aviz medical) sii rnai adauge ceva preparate adaptate. consumare psihicii etc. durere localii. Unele mame dau o interpretare greqiti unor fenomene fiziologice. ungerea cu lanolirxi. intiirirea sfinului. Sugarii "leneqi" la supt au suferit adesea la naqtere (scorul Apgar sub 8). b) Alteori. consistenpi mode. Un sugar infa'rcat din cauza scaunelor moi va face cu siguranfci: mai tcirziu. Se va purta lenjerie uqoarl. dar poate determina intiirirea qi turtirea areolei in aqa fel inclt sugarul sii nu rnai reuqeascii sii cuprindii mamelonul in g u r l pentru a-1 comprima cu eficacitate. personal. ei sunt foarte somno- . tare. sii se foloseascl o pomp5 cu care sii se evacueze laptele riimas dupii suptul copilului. "tari").5. Trebuie sii se qtie cii sugarul hr&t la s h poate avea scaune foarte variate in ceea ce priveqte n u m b l (de la 0 la 7-8 pe zi). iar prin aceasta lezarea mamelonului se poate accentua. pentru a inliitura resturile de lapte care iriti qi macereazii mameloanele qi predispun la infec$ii. Remediile prezentate de unele f m e (tetine intermediare etc. v&slturi sau diaree se va extrage o parte din lapte inainte de a pune sugarul la sln sau se va reduce durata suptului. Aceasta nu o deranjeazii intotdeauna pe mamii.Mama $I copilul normal& Un sugar infometat. False dificulta'fi. Criteriul major a1 aprecierii valorii alimentafiei naturale (la scin) este creSterea corespunza'toare in greutate. dupii suptul copilului. poate apuca areola intre buze. alburii) qi consistenpi (grunjoase. la fiecare supt se va incepe cu mamelonul rnai pufin tentant (mic. c) Hipergalactia ("am prea mult lapte") impresioneazl qi neliniqteqte pe multe femei. qi adesea se ajunge la in@rcare.1. Ea nu constituie ins5 un motiv de ingrijorare. de obicei. uneori roqeapi) apar de obicei spre sfilr~itul primei siipth2ni. treaz qi sbiitos. ci cuprinde intregul sln. culoarea (verzi. care devine umflat. apii de orez halimentafie. lapte de vacii. in rezumat. mai cald qi incepe sii se inroqeascl. in astfel de situafii este rnai bine ca. in loc de stoarcerea shilor. semilichide. Dzficultati de alaptare din partea sugarului Nou-niiscufii prea slabi sau prematurii nu pot sii sugii. Dacii nu se iau miisuri impotriva stagniirii laptelui qi persistentei nodulilor se ajunge la inflama* redutabile (mastite). durerea. Slnii se vor spila cu apii rece. evitarea sa'punurilor tan.

inseamn5 c5 a intervenit ceva deosebit: imbolna'vire sau o gre$eala' din partea mamei. ace@ nou-n5scufi vor fi p u ~ regulat la shn. Cu timpul.. manevrele brutale de ingrijire dup5 ce nou-n5scutul este alsptat. Orificiul tetinei nu va fi prea mare! Regurgitatiile Ti va'rsa'turile. Va'rsa'turile pot f i manifestarea unei boli. Regurgitafiile sunt f"ar5 nici o semnificafie patologic5. greseli dcc tehniicb a 4zldptcrii. cdnd la biberon. cei care s-au n5scut in stare de asfixie (vinefi) sau nu au tipat dup5 navtere (ca semn c5 au suferit) refuz5 s5 sug5 in primele zile. nervozitatea ~i nepriceperea mamei. mulgdndu-se apoi laptele r5mas. ur Biberonul este du. in cantit5fi mici ~i nu se insofescde sc5dere in greutate se continu5 al5ptarea. Dac5 v5rsSturile nu se insotesc de alte tulbur5ri generale.De aceea. cu pentru a pune in repaus tubul digestiv. ca orice fiinf5 uman$ are tending la comoditate. Dupii disparitia manifestsrilor patologice. decdt pentru un motiv major. Dintre greqelile mamei care pot duce la dificultiifi de supt din partea nou-n5scutului amintim: rigiditatea orarului. manifestate in primele zile prin convulsii (infepenirea total5 sau tresiiriri ale mu~chilor) $i/sau cianoz5 (invinefire in jurul gurii sau a fefei. la scurt timp dupii supt. utiliZ-Q b i b t r ~ u r r u r . proba suptului.). neregulate. sunt rare. Dac5 lezarea creierului nu a fost prea grav5. Viirs5turile se deosebesc de regurgitafii prin faptul cii laptele este adesea modificat (Pnchegat sub form5 de grunji mici) $i proiectat la distanf5. evitdndu-se orice efort ~i f5cdndu-se minimum de manevr5ri. Cauzele cele mai frecvente ale infbrctirii precoce l nou-ndtscutul a siinittos sunt: lipsa de dotint& si de mint&de a albg[ta din partea mame£. forfarea nou-na'scutului sa' suga' trezindu-1 din somn.lenti. bruscarea acestuia in timpul suptului. in timpul icterului fiziologic o mare parte dintre nou-n5scuti sunt rnai somnolenfi $i se alimenteaz5 mai greu. in caz de secrefii. la venirea din maternitate nou-n5scutul va fi protejat de varia~iile prea mari de temperatur5 (camere suprainc5lzite. Adesea este vorba de o obstructie nazal5 printr-un guturai sau de o infecfie a mucoasei bucale (muguet sau "rna'rga'rita're2"). dar $i dovada unei greqeli in tehnica de al5ptare: supraalimentatia. La nevoie se recurge la alimentatia prin gavaj (laptele este introdus cu seringa printr-o sond5 in stomac). graba sau nervozitatea mamei in timpul suptului. i Dac5 in creier s-au produs deregliiri mari. Nou-n5scufii la care navterea a fost prelungit5. Mamei nu-i r5mdne decdt solufia de a .. Potiunile antivomitive ~i sedative se vor administra numai la indicatia medicului. La aparifia brusc5 a unor vlrs5turi mai numeroase se suspend5 o mas5 de lapte ~i se inlocuie~te ceai. ei incep s5 sug5 in decurs de cdteva zile. De obicei. chiar dac5 au o greutate normal5. Sugarul. cdnd este pus la sdn. nu se va folosi biberonul concornitent cu alimentafia la sdn. sunt mai abundente ~i survin de cele mai multe ori la un interval mai mare dup5 mas5 (cu excepfia celor din stenoza hipertrofic5 de pilor sau din malformafiile esofagului). care se deschid direct in afar5. noun5scutul va fi pus la repaus total. apoi se opresc ~i adorm. starea de tensiune nervoas5 in familie. noun5scutul fip5 sau pur ~i simplu refuz5 s5 sug5. v5rs5turile survin la noun5scufii care sug repede. acestea se aspir5 cu o par5 mic5 de cauciuc. iar dup5 aceea refuz5 dintr-o dat5 sdnul. cu lingurip ~i apoi cu biberonul. or efortul depus pentru u trage din biberon este de Sapte ori mai mic deccit eel depus pentru supt!.manul nl:1 a al5ptikii pentru nou1 n5scufii care din primele zile sunt hr5nifi cdnd la sdn. mult $i inghit mult aer (aerofagie). Alteori. Refuzul de a suge. diferenfe prea mari intre temperatura de noapte $i cea din timpul zilei etc. Alirnentafia lor necesitii indemhare qi riibdare. chiar cu pipeta. vor fi ferifi de contactul cu persoane cu guturai vi in general de orice contact direct cu persoanele adulte (nu se vor siiruta sugarii!). administrarea in exces de ceai intre mese. Cur5firea cu vat5 sau comprese irit5 mucoasa nazalii ~i poate determina infectarea ei. Ca atare. Se va incerca alimentafia cu lapte muls. . La noun5scufii care au contractat un guturai se picur5 in nas cu o pipet5 ser fiziologic. Prin regurgitafie se intelege eliminareape gura' de aer ~i de cantita'ti mici d e lapte nemodificat. a mdinilor $i a picioarelor). a c e ~ t nou-n5scufi trag de cdteva ori i din sdn. Dac5 nou-n5scutul a supt cdteva zile mai mult sau mai pufin bine. Se va urmiiri ~i se va corecta tehnica aliiptiirii.~ mulge laptele ~i de i a-1 da nou-n5scutului cu biberonul.

intoxicatie. sau va bate uvor cu un deget obrazul sau nasul acestuia.cu biberonul. insuficienp cardiac$ ciroza. encefalopatiile. dac5 adoarme. s5 sug5 la intervale de 3-4 ore. scaune dese. c h d prin dietele de tranzitie (ceai.in cantitate mic2 .meningitir etc. pielea din jurul anusului vi organelor genitale devine roqie. Partida este pierduti vi pentru sugar (care se va subnutri) vi pentru familie (care ivi va disttvge tot programul. ivi sucesc capul in toate p w e .6. plhge. ap5 de orez. el poate fi al5ptat de c5tre mama sa. infestarea cu SIDA. el sirnte imediat. Se va cerceta dac5 nu este vorba de o supraalimentafie prin supturi prea prelungite sau prea dese. Dac2 sugarul crevte qi are o stare general2 bun2 nu se va lua nici o m2sur5 dietetic2 sau de tratament medicamentos. cu timpul. rnai vioi. cu lingurip sau . Aceste scaune apar de obicei la fiecare mas&. Alimentafia natural2 este primejduit2 in caz de tulburik-i digestive (diaree-boal5).Mama # @lul uite cd. cu sonda. cancerele. Boala hemolitica a nou-na'scutului. Pus in pat. vdrs&tutllt fl Prim tn a unei imbolnaui 2 3 ? gmve: alspepsiegtavb insolatie. Nu se intrerupe algptarea. sau a unei rnalforrnatii congenitale (stenoza hipertroflcrli a pilomlui etc. caI d c &in supratnc&lzire a camemil.). mai vigurovi vor reactions cu vehement5 dac5 nu g2sesc lapte suficient. Contraindicatiile alimen- tapei l S&I a Dintre acestea amintim unele boli grave ale mamei: tuberculoza. dietele instituite uneori pentru diarei uvoare sau chiar false diarei sunt la originea multor ?n@rcik-iprecoce. h nici un caz nou-nilscutul nu va fi menfinut la s2n mai mult de 20-30 de minute. Mama este datoare sa' observe reacgile sugarului ~i sa' $tie ca' de echilibrul . Acestea nu vor fi ore de supt. Unguentele cu antibiotice au indica/ii rare. sup2 de morcovi) ~i realimentare cu unele preparate de lapte (Humana H. ci vor deveni ore de somn pentru sugar. deoarece anticorpii care se gisesc . n Milupa HN 25 etc. Foamea ii trezevte ins2 in momentul in care sunt qezafi in pat (mai pufin cald ~imai pufin mode dec2t in bratele mamei). i ca' mama ji nou-nanascutul trebuie sa' "inve/e"ca acest act de importanfa' deosebita' sa' se desfa'qoare comenabil pentru amcindoi.in lapte sunt distruqi de sucurile digestive. unde laptele p a t e c2 vine rnai uvor. anemiile grave. pentru a mentine secte$ia lactat5 vi se va continua alimentatia la s h . multi sugari alimentafi la s2n prezint5 in primele s5pt2m2ni. in incheiere insist5m cu afirmatia ca' orice nou&cut i ~arefelul sa'upmpriu de a primi . incearc5 din nou ssnul.1. iritatk predispus2 la infectii.). Un sugar enervat vi obosit de pl2ns nu va suge niciodati cum trebuie.ci folosi scinul. se va evacua regulat laptele din s2n (prin muls). c2teodat2 explozive. fiind pus la s2n numai c2nd este linivtit.5. Secundar. SB nu uitati c2 este bine ca orice sugar s5 ajungg de la inceput sau cu timpul. Aplicatiile locale de pudre sau creme se vor face cu d i s c e r n k h t la indicatia medicului. verzi. Se va p2stra o igien5 riguroas5 a pielii. Sdi 1 - Falsa diaree. Este rnai bine ca un astfel de sugar s5 fie lbat s2 p l h g 5 ( p h 2 la 1-2 ore pe zi). Unii nou-na'scufi adorn cdnd sunt p u ~ ila sdn. toat5 familia (adulfi vi copil) va ajunge la o stare de nervozitate greu de depBvit. Unele malforma@iale gurii (gura de lup vi buza de iepure) sau encefalopatii grave fac imposibil2 al5ptarea. Dac2 sugarul se enerveaz5 incercati s5-1 punefi dup2 c2teva minute la celidalt s h . Alfii. Nu vefi reuvi niciodaa acest lucru dac5-1vefi tine in brate rnai mult de o jum5tate de or&la fiecare mas5. Contraindicarea al5pt5rii este eronatg. Menfinerea prelungiti a sugarului la s h il face s2-vi formeze un reflex de somn la s h vi ori de c k e ori va fi pus s5 sug2 va adormi imediat. psihozele grave etc. insuficienple renale. ii induioveaz5 pe tofi vi trece altcineva la r h d s2-1 fin5 in braQ. ei fip&se zbat. Din pgcate. D a d noun5scutul prezint2 o form2 de boa12 hemoliticg prin incompatibilitate Rh sau grup sanguin.. Ava cum am amintit. 2. mama va mivca incet mamelonul in gura nou-niiscutului cu tractiuni de "du-te-vino". se trezevte. moi sau lichide. rnai infometali.rnai W u . devenind sclava acestui mic tiran). se enerveazs vi reincep s5 urle. E astfel de situatii. Mama este obligati s5-vi extrag2 laptele vi s2-1dea nou-nbcutului cu pipeta.

Toate acestea "trecute" in laptele de mamii.) dupii astfel de alimente. pe IhgZt lactate (de trei ori pe zi) se va recomanda un medicament cu calciu qi magneziu. pentru ca laptele sii se scurgii singur din sbn. cafeaua ~i ceaiul "chinezesc" (agit5 sugarul) yi tutunul. dulciurile. in unele cazuri. lnterzicerea vegetalelor (fructe. . unele condimente sau salate).rea uscatii). margarina). La cele cu lipsii de calciu ~ i l s a u magneziu. La mamele care au prezentat o anemie feriprivii in timpul sarcinii se va recomanda un regim alimentar cu came de douii ori pe zi (ficatul confine mult fier). ci .i trage fiirii sii se goleascii sbnul. sunt viitbiitoare pentru sugar. de obiceiuri. i Pe de altii parte. necesare combaterii setei. Trebuie insistat asupra cgtorva recomandki: . Unii (nu toti !) sugari refuzii sii sugii dacii mama consumii alimente iufi (ardei. in propoqii diferite. came sau peyte. brgnzeturi.). colici. maz5. Regimul d e viatEi si ali- mentatia mamei Alimentafia mamei care aliipteazd Sfaturile ce se dau mamei care aliipteazii sunt adesea un amestec pitoresc de fapte.i nervozitatea mic~oreazii secrefia lactatii. mama va consuma lichide (lapte. modul de a suge yi scaunele sugarului sunt influenpte ~ 2 n mama prezintii o colit5 d sau intolerantii la anumite alimente. varza. 2.2. unt sau margarinii.i u~urinfa care vine laptele cbnd nou-niscutul este cu pus la sbn. de cel pufin 1. care sii cuprindii indeosebi lapte ~i derivate. Alimentaga m a m i care nu aliipteazii este obi~nuid. . Eventual medicul va recomanda un medicament cu fier. ciocolata.un aport glucidic de 340 g (50-55% din nevoile energetice) sub formii de zarzavaturi. fructe. usturoi. alcoolul ii face somnolenki. De asemenea. Relafiile - ' Vezi qi capitolul "Lehuzia" . . Igiena de viafii' trebuie sii fie simplii: mers pe jos. de fantezii destul de derutante.5. Din experienfa noastrii sunt pufini sugari care se manifest5 (refuzul de a suge.unele mame observii cii este suficient ca sugarul sii plfingii de foame. sarea. vinul in cantitate mare. dupii cbteva siiptiimaAni. ouii.5 litri. zarzavaturi) constituie o greyealii. Al6ptarea decurge nonnal.in timpul aliiptirii. iar atunci cbnd nou-niiscutul este pus la piept. sub formii de lapte sau derivate. L a unele mame. scaune rnai moi?). In unele c w i sunt diverse interdicfii. De asemenea. peyte. sliinina. dintre care citiim: ciocolata (agitii. Este nevoie numai de o rafie alimentarii echilibrat5.ei sufietesc depinde nu numai secrefia lactatii. Grijile . cafeaua yi ceaiul agitii. apii etc. in schimb. dulciuri. diaree etc. dac6 mama este psihic echilibratk riibdzitoam $ dac6 toat6 familia este coqtientb c6 mama-lauzzi are absolutd n& de o aimoqfiisenin&defamifie $ de ajutor efectb pentru evitarea suprasolidtiirii Bite si psihice.femeia care alGpteaza' poate sii mcinbnce ce vrea! Singurele restrictii sunt: excesul de alcool (sunt interzise toate bhturile rafinate. La ceie care au crescut in timpul sarcinii cu peste 12 kg este bine sii se reducii aportul de alimente bogate in griisimi (untul. tutunul are efecte de duratii! Mai degrabii. un num5. unele alimente care dau un gust pronunpt laptelui: conopida. compot. piitrunjelul .un aport lipidic de 60-80 g (30-35% din nevoile energetice) sub formii de ulei vegetal (floarea-soarelui). leguminoasele (fasolea. d e ~mama are lapte suficient. somn 8-10 ore cu o siesta dupii-amiazii. ouii. cartofii priijifi. fiinoasele. biiuturile alcoolice.5litri/zi. prazul. lapte sau iaurt. un aport de lichide de cel pufin I. yunca. usciiciunii mucoasei bucale yi senzafiei de obosealii. acesta plfinge cu disperare . laptele curge din mameloane intre supturi. un aport lactat de 750 ml pe zi. un pahar mic de vin natural sau de bere sunt binevenite). lintea.r insernnat de medicamente sunt contraindicate in caz de aliiptare. Rafia alimentarg idealii este de 2 500 calorii (cu 500 de calorii rnai mult decgt in perioada sarcinii): . uleiul. piper) sau cu miros intepiitor (ceapii. fiiinoase. Nu se impune un regim alimentar special a1 marnei. cu o cantitate de lichide ceva rnai mare. de niiscociri. ceai.un aport protidic constituit din 60-80 g (10-1 5% din bilanful energetic). scaune mai numeroase. muriiturile pot provoca unele tu1burk-i ca: agitafie.

posibile dupi cca 45 de zile dupi naStere. unghiile se taie la douci' zile ~i se spala' o data' pe zi cu periuta de unghii. Mama nu va lua nici un medicament din proprie initiativi.pentru a evita ciderile prin alunecare. Este sigur c i aliptarea joaci un rol statistic in distanfarea nasterilor. sunt c2fiva din factorii care duc la epuizarea fizicii a mamei. salatele de crudititi. va . strinuti sau regurgiteazi. Mama va face d u ~ zilnic. purta d Va cimisi de bumbac ~i rochii care se incheie in fafi. Trebuie acordati o griji deosebiti igienei dinglor (spilarea zilnici.). dar la nivel individual este prudent s i nu se acorde prea multi incredere cifrelor. Daca' este ra'cita'. Mamele sunt foarte ingrijorate c2nd sugarul pl2nge. sunt dispuse s i dea crezare afirmatiei c i laptele este insuficient cantitativ sau calitativ. care se pune in doui ~i se coase ca un buzunar. La cele patru colfuri se coase c2te un siret cu care masca se leagi in jurul capului. colici sau refuzul s2nului (laptele capriti gustul purgativului). Nu sunt recomandate fustele.prosoapele ~i cear~afurile de baie vor f i strict individuale. prunele. p2inea neagri. axile. sfituindu-se orice mami c i sarcina poate surveni ~i in cazul in care alipteazi. Siinul (manzelonul. mama poate hra'ni si Pngriji sugarul? C2nd mama are guturai. ea va purta o masci la guri ~i la nas ori de c2te ori se apropie de sugar. Munca fizici excesivi. Ce medicamente se elimim" prin lapte. Mulfi medici recomandi mamelor care alipteazi vitamine sub formi de tablete. lipsa de colaborare a sofului la problemele de gospodirie qi de ingrijire a sugarului etc. starea de tensiune din familie pot determina oprirea secretiei lactate. bineinfeles. de 2-3 ori pe zi ckte 1/2 de or& fnainte defiecare nzanevra' de ingrijire a sugarului. la ael. Igiena corporala'. Vitamine. . cordoanelc.imbsierea se va face cu dus. . zonele ce transpiri mult). Lenjeria va f i curati. Girnnastica are un efect favorabil. Nu se folosesc deodorante (obstrueazi porii pielii) si nici parfumuri cu miros fipitor. in afari de vitamina D.dupi baie se va folosi un prosop mai aspru (in. nu in cads. sau doze mari pe o durati de c9teva ssptimiini). regiunile inghinale. drajeuri sau picituri. tratarea cariilor.cada se spali bine cu a p i si sipun inainte de folosire. Nu se poarti lenjerie din fire sintetice.) cu care se va "usca" orice urmi de umezeali. Cu ocazia tuturor manevrelor de ingrijire a sugarului este bine ca mama s i poarte un halat curat de culoare deschisi. face un masaj. Unele mame nu pot alipta sugarul cu altcineva de fa$. perele. Am mai scris acest lucru si-1 repetim. Liuza nu este i n c i restabiliti aqa c i in timpul imbiierii sunt utile c2teva misuri de prevedere: . trec in lapte. . l2ngi cadi se plaseazi un covora? sau un gritar de lemn. Daci alimentatia este echilibrati. este r i g u ~ i t i sau simte o jeni in g2t se anunfriinceputul unei "rriceli". Factorii psihologici sunt foarte importanti: necazurile. . care s i nu fie imbricat ~ 2 n face alte treburi gospodiire~ti. care trebuie luati de mami. va insista va indeosebi la plicile (cutele pielii): sub s2ni. lipsa de odihni de noapte. cu consecinte serioase asupra srinitifii sale. este somnolent. manza va sta cu siinul descoperit. chiarin cantitate mici. determin2nd scaune moi la sugar. la recomandarea medicului (in doze zilnice de circa 1 000 u. in timpul du~ului folosi sipunuri neiritante. ci va consulta medicul pediatru care Pngrije~te sugarul. in interiorul c k i a se introduce o bucad de material plastic. Masca s e confecfioneazi dintr-o bucati de p2nzi sau de tifon. Dintre alimentele care combat constipafia amintim: mierea de albine. Constipatia mamei va fi combituti cu fructe. fmbrdca'minten mamei. oul moale. ava cum s-a recomandat mai cus. dar cu misuri anticoncepfionale. ingrijirea copiilor mai mari. Purgativele. iar in cadi se pune o bucati dintr-un covora? vechi sau de stofi. aportul de vitamine pe aceasti cale este suficient. vegetale (crude sau gitite) ~i cu p2ine neagri. daci in familie sunt persoane cu infecfii cutanate este necesari ~i dezinfecfia cu cloramini 1%. Vafi evitata' oboseala. rochiile. sutienele str2nse. mama se va spci'la bine pe miiini. deoarece la aceasti v k s t i este foarte receptiv la orice b o a l i . schimbati zilnic. cutele de la g2t (in general.Mama si copilul sexuale sunt. daci mama are obi~nuinp. frotir etc. administrarea de preparate cu calciu ~i fluor). in acest caz.i. vegetalele in general.dupi baie se folose~te lenjerie curad. cutele de sub siini) vafi spa'lat cu atentie deosebitci: Daca' exista' tendinta la injlamatii. daci este posibil.apa de la dus nu va fi nici fierbinte si nici prea rece: . viafa complicad de familie (vizite etc. . Adaosul de pulbere de lactozi (se procuri de la farmacie) in lapte are efecte favorabile.

5. cu conditii optime pentru pozitia corpului qi mi~cirile sugmlui. prepararea gi administrarea laptelui. A 2. La prematuri ~i dismaturi rezervele in acevti constituenti sunt mai mici. pusi intr-o pBlnie steril5.). consemare. De asemenea. c5m5qute. intr-un colt a1 camerei sugarului se va plasa o masi obi~nuitd in5lfime convenabil5 pe care se va pune o de p5tur5 ce se acoperi cu un plastic ~i un cear~af un sau scutec mare. Se va face tot posibilul ca s5 intre in obi~nuinti somn dup5 masa un de prdnz ~inu se vor executa munci grele in gospodkie (sp5latul rufelor pentru toat5 familia. Ei sunt numai privati de o anumit5 securitate biologic5 daG de natur5. Aceqti microbi ajung in lapte inci din timpul mulsului ~i se inmulfesc extrem de repede in orele care urmeaz5. hormoni) continute in laptele uman. de hormonii ~i de celulele vii continute de laptele de mam5. se vor putea inlocui nu substantele de apkare (anticorpi. Uneori. In orice familie se va improviza o "mas5 de infqat". Asemenea treburi se amBni sau. Pentru u7urarea muncii. igien5. a Produsele de lapte denumite "formule pentru sugari". ereditate. pe colfurile mesei (situate la perete) se pun obiectele de uz curent: scutece. mai putin precoce sau mai greu de crescut ~ieducat. se va apela la o rudi sau alti persoan5 de incredere. Alimentafia artificial5 cu lapte de vaci modificat sau preparate industriale este incununat5 de succes. Mama va fi rnai pufin solicitat5. Exist5 ins5 multe situafii in care alimentatia la sdn nu este posibil5 qi atunci este nevoie ca de la inceput s5 se treaci la alimentatia cu preparate de lapte. cel pufin aparent. indeoyebi. tot la fel ca sugarii hri. mama se va simti rnai in putere ~i se va ocupa cu un elan crescut de copil ~i de restul familiei. spoitul peretilor. cBnd se aplicii bine recomandkile in ceea ce prive~te concentratiile laptelui si se respect5 riguros o igieni corecti in pistrarea. Pe de alt5 parte. traditie etc. se fac intr-un ritm lent. de germenii fennentatiei lactice care. cel putin. iar ideal ar j? SZ se foloseascn' i produse aclaptate sau par!ial adaptate. unguente etc. ridicarea de greutiifi etc. Este un adeviir recunoscut de toat5 lumea.) care trebuie luati in seam5 atunci cBnd este vorba de alegerea laptelui. obligatii sociale). jn stadiul actual a1 cuno~tinfelor bi progreselor industriei pentru produse lactate. Szlgantl poate .) riscurile sunt rnai mari pentru sugarul hr5nit artificial. educatie. Progresele extraordinare survenite in elaborarea unor produse industriale de lactate pentru copii cBt ~i a mijloacelor puse la dispozitie de civilizafie (refrigerare. in conditiile unei familii inst%ite ~iinstruite.fi Itisat singur? Sugarul nu trebuie 15sat niciadata' singur in casi. Este vorba. Totu~i. educativ etc.ni@la sin.3. Laptele de vaci este expus la inurdirie sau la infectare inainte de a ajunge la sugar. se g5sesc impuritgfi vizibile cu ochiul liber. oasele bazinului ~i organele abdominde vor veni rnai repede la pozitia dinaintea sarcinii.frigidel. Un astfel de lapte trebuie trecut printr-o strecurgtoare cu sit5 fini. mediu rural sau urban.5. chiar dac5 mama are impresia c5 $-a redobdndit puterea necesai. chiar intr-un lapte foarte proaspiit. . planul orizontal ~i dur a1 mesei permite o ingrijire mult rnai eficient5. curiitenia generals. Pe aceasti mas% se vor face toate ~nanevrele ingrijire ale sugarului.O d a t i cu reluarea activitgfii d e toate zilele (gospod&ie. Dup5 o plimbare sau o viziti la o familie de prieteni. deoarece el are stocati o anumit5 cantitate inc5 din timpul sarcinii. in momenhll in care medicul ii perrnite mamei s5 fac5 plimbgri. Se pare c i nou-n5scutul la termen nu are nevoie absolut5 de anticorpii. in familiile nefavorizate (economic. Absolut necesar arfi cu orice fumilie cu copil m c sa' aiba'. cu simtul rgspunderii. civilizatie. Y evit5 e durerile de ale".) au fvacut ca riscurile ce le implica pe vremuri alimentaiia artificial% sugarului s5 scad2 mult. Oriciit de corect ar fi fost recoltat ~i manipulat. laptele contine un mare num5r de microbi. nou-niscutii s5n5to~ialimentati artificial se dezvolti. Sugarii hriniti cu produse de lapte praf nu vor fi rnai putin inteligenti. respectiv "adaptate si partial adaptate" se apropie mult de laptele uman. mama nu trebuie de obligatii s5 se aplece sau s5 se ocupe de sugar in pozifie incomodi. Alimentatia zisii "artifz- cialii" eu lapte de vacii (preparate industriale de lapte pra3 Cel rnai bun aliment pentru puiul de om este laptele de mami. Este necesari rnai mult5 odihn5. secretia lactat5 poate s5 scadi. ambalare etc. Trebuie reamintit c i in s5n5tatea sugarului intemin ~i alti factori (copil dorit.

yentru ca acesta s5 nu se lipeasc5 de fundul cratifei.1 pcilnie pentru turnarea laptelui h biberoane. fireqte. .5. deoarece compoziiia sa este rnai constand.atunci c h d sunt numeroqi fac s5 se acreasc5 laptele. iar cel de seara la mesele de dupi ora 19). dupi care se qterg cu un prosop curat. el nu rnai poate fi dat sugarului. aceia care provoac5 bolile.3. bacili coli ~i bacilii dizenterici). In timp ce fierbe.2-3 vase emailate mai mici pentru p5strarea linguritei. De asemenea.o cratita' cupereti dubli perrtrufierberea laptelui. in lips$ o pivnig rece este suficient8. Laptele p a t e fi utilizat cel mult 24 ore de la fierbere. inainte de muls.1 vas emailat sau din ole1 special (Zepter etc.2. avind grij5 a o cl5ti cu ap5 rece inainte de a pune laptele la fiert. laptele se fierbe imediat dup5 ce a fost procurat. se limpezeqte qi se qterge cu o p h z 5 curat5. . Lmediat dup5 ce este muls. apoi se spal5 cu ap5 cald5 qi sod5 sau detergenfi. dup5 depi~irea acestui termen. Este nevoie de 10-12 tetine. cu capacitatea de 3-4 1. Pentru recoltat se folosesc numai vase din metal inoxidabil sau emailate. Aceasta se intiimp15 in special in timpul verii. 1 pentru lichidul de dilu$e (vezi qi punctul urmitor). in dulapuri. .Tetine. s5 se p5streze la frigider qi s5 se consume cit rnai repede. cu atiit rnai mare va fi n u m h l de germeni pe care ii va conpne. Este de preferat laptele amestecat (provenit de la rnai multe vaci). . 2. Vezi pagina urm5toare. m2inile se spal5 p h 5 la coate cu ap5 cald5 qi s5pun. Fierberea laptelui Fie c5 este pasteurizat. laptele se amestec5 cu o lingur5 pentru ca s5 nu se formeze pojghit5 la suprafar5 (laptele se "umflii"). pentru a evita scurgerea lichidului de sp515tur5in lapte. .5.2 perii pentru spa'larea biberoanelor. Dup5 intrebuintare se cl5tesc imediat cu un jet de ap5 rece. . Se procur5 rnai multe. laptele se riceqte brusc (se pune vasul fntr-o cilldare cu ap5 rece sau direct h frigider).1. Se va folosi totdeauna aceeaqi cratip. se imbrad un halat curat. cu capac. P5strarea laptelui in condi@ile cele mai bune se face. in pra noastr5 laptele de vac5 p a t e fi obfinut sub diferite forme: direct de la produdtor sau de la magazine. se cl5tesc qi se pun la uscat cu gura in jos. 1 pentru ceai. 1 pentru sucul de fructe. Vasele se p5streaz5 in dulapuri hchise.1sita' deasa'. ambalat in recipiente de plastic. Se pot folosi vase de aluminiu sau de ofel cu perete dublu ~i cu un dispozitiv care sernnalizeas Tnceputul fierberii. 2. Zilnic se utilizeaz5 6-8 biberoane: 5-6 pentru lapte.3. Laptele de wdi nu vafi dat nidodata neftert sugamlui. Laptele trebuie fiert 10 minute. Fierberea se face h vase de ofel sau emailate'.Biberoane. deoarece se sparg destul de repede h tirnpul manipuliirii qi fierberii. Al5turi de aceyti germeni (care nu sunt periculoqi prin ei inqiqi). . preg5tirea dilufiei laptelui etc. Este necesar ca persoana care mulge vaca s5 fie sin5toas$ s5 nu prezinte infec@iale pielii. Se r5ceqte apoi brusc. unde se vinde lapte pasteurizat. in care se fierb qi se p5streaz5 biberoanele qi un altul de 1-2 Iitri pentru sterilizarea qi p5strarea tetinelor qi suzetelor. Un lapte bun pentru copii trebuie s5 provin5 de la vaci sh5toase qi curate. De aceea. fie c5 este prosp5t.. in lapte p a t e s5 se gbeasc5 yi o alt5 categorie de germeni.). Cu cit temperatura la care se pbtr& laptele este mai ridicat8 qi cu cit se ht&zie consumul. curate. Obiecte necesare h alimen- ta* artzficialzi Pentru alimentafia artificial5 a sugarului ingrijit in farnilie sunt necesare: . inainte de folosire se opiiresc. Laptele va fi ridicat seara qi dimineafa (imediat dup5 muls) qi va fi folosit in mod obligatoriu in decurs de 12-24 ore (laptele muls dimineata se foloseqte la mesele din timpul zilei. in gospo&ile individuale Wheqti se pot folosi oalele de p b h t smapite. . Ugerul vacii se spali cu ap5 qi sgpun. Cei mai frecventi sunt microbii care provoac5 diaree (grupul Salmonella. ferite de praf. pe suporturi speciale. Se cump5r5 de la inceput 8-10 biberoane. de carton sau de sticl5. este foarte important ca laptele s5 se fiarb5imediat dup5 ce a fost muls. Pntr-un frigider care func@oneaz5bine. Fierberea omoar5 microbii patogeni (produe5tori de boli) qi microbii fermentatiei lactice.

cu ajutorul unei perii speciale.Biberoanele cu g5tul larg $i cu ghivent sunt rnai practice. iar din 50 in 50 ml sunt gravate $i cifrele corespunzlitoare. cu care se acoperii vasele $i obiectele sterile. Dupii fiecare masii.I pensii inare sau I "cleste" cu care se scot tetinele $i biberoanele din vasul in care se plistreazli stenlizate (fierte). untului sau uleiului. .I mixer.I cutie cu bucci{i de tifon sterile. perie pentru sticlii. dar sunt rnai scumpe. . . care rezistii la fierbere. .46 .. . pe un prosop curat sau pe un portsticlii (rastel) special. biberonul se cliiteqte de mai multe ori cu a p i rece. Nu este permis sii se lase biberonul plin cu apii. iar altele rnai mici pentru miisurarea zahiirului $i siropului). intrucit eventualele bacterii aflate in apii se inmultesc repede. cind va avea timp. Mai tkziu. resturile de lapte se indepiirteazii foarte greu. mama va spila biberonul cu api caldj ~i siipun sau detergenti. Biberonul este o sticlutii de formi cilindricii. din materiale speciale.47 .I termns necesar pentru ciiliitorii sau plimbilri rnai lungi. pentru a fi cliitit ulterior.I tel pentru amestecul pireului. .I mamasurii 5 g.1-3 lingurife (una cu coada lungii pentru folosirea la amestec. cu git rnai larg $i cu un dispozitiv special de h ~ u r u b a r pentru e fixarea unui capac sau a tetinei. lingorip.2. capace pentru biberoane. unde pot riimhne grunji de lapte. Biberoanele din sticlii de Jena ingrijirea $i minuirea corect2 a biberonului ~itetinei constituie condifii de bazii pentru piistrarea igienei alimentafiei $i evitarea imbolniivirii sugarului de diaree. fabricat din sticlii transparentii. Dacii biberoanele nu se cliitesc imediat. recipient gradat. Apoi se va cliiti de rnai multe ori cu apii fierbinte ~i il va pune cu gura in jos la uscat.I cufit pentru a nivela zahiirul vi praful de lapte din lingurifii. de .I fiigider (de mare important. in ultimul timp au a p h t noi tipuri de biberoane. . . Fig.I recipient gradat pentru miisurat anumite alimente. suficient de mari pentru a cuprinde comod jumiitate din inventarul pentru "buciit&ian copilului. cu capacitate de 250 ml. .2 cutii din plastic cu capac.. Fig. pglnie. pentru a se inliitura toate resturile de lapte lipite pe perefii lui.CLteva obiecte necesare pentru alimentatia sugarulu~: biberoane. cutit.I rciziitoare de sticlci. insistiind in special in regiunea de sub g2t ~i la sanful circular care separ5 fundul de peretii laterali. sunt rnai rezistente la schimbikile bruqte de temperaturii. Pe peretele exterior al biberonului sunt gradate citef linii care indicii diviziunile de 10 ml. tetine. . cutie din plastic cu capac. 2. .!).

cele rnai largi risci s i se detqeze uyor. Tetinele. din care 5 minute in clocot pentru a distruge microbii cei rnai periculoqi. fie tntr-un vas cu un dispozitiv perforat (dublu fund. De altminteri. Dimensiunile orificiilor sunt potrivite atunci d n d . ca un deget de minuqi pentru a fi curipte. I 112 . Sunt necesare in permanen13 10-12 tetine. lapte cu adaosuri etc. i ' Sub numele generic de silicon. iar pe pereiii biberoanelor se formeazi depozite de calcar. Dupi folosire. acul se inroqeqte la o flacki ~iapoi se inleapi in conul tetinei. cel de sus situat la jumiitatea vasului) yi acoperit cu un capac. care se fixeazi pe un dop de plutil.). Apa clocotiti emani vapori fierbinti care sterilizeazi tetinele puse pe dispozitivul perforat situat la treimea inferioari a vasului. se z v h t i . ci va fi folositi rnai a z i u c h d sugarul va primi alimente rnai consistente (supa mixati. cu timpul. din material plastic sau silicon. pentru ca s i le dispari mirosul. la se aceste tetine se va face un orificiu suplimentar sau se vor folosi tetine cu rnai multe orificii ('Tn triunghi". tetinele devin moi. s i permiti scurgerea laptelui sau pitrunderea aerului in biberon. Se intoarce ca un deget de m k u q i qi se freaci cu o perie p h i se inlituri gi ultimele resturi de aliment. tetina se spali imediat sub jet de api rnai inti3 rece qi apoi . se infelege un grup de substante analoage cu corpii organici in care siliciul inlocuieate carbonul. Daci se procuri tetine =i giuri. in ultimul timp au a p h t tot felul de modele. se inroqe~te nou acul ~i se liirgeyte din orificiul cu prudenp. Pentru creqterea durabilitiliii. lipicioase. iar sugarul. fierbere sau chiar de la perforare). laptele se scurge cu vitezi. foarte sub@e qi apoi curge picituri cu picituri. Se aleg mirimile care se aplici perfect la g2tul biberonului. se scuturi pentru a se scurge toati apa.Mama copifrrl Tetinele noi de cauciuc se freaci cu sare qi se fierb invelite in tifon. Se folosesc modele care se pot intoarce. se aqeazi pe un platou de sticli qi se acoperi cu un capac sterilizat sub formi de con pentru a se feri de praf. Se cliteqte bine.48 . Puiine mame au ribdarea de a prelungi atiit de mult fierberea qi cea mai mare parte se mulpmesc s i se opreasci la primul clocot. Nu se folosegte niciodatii un ac prea gros. Cele rnai bune sunt cele care se fixeazi pe biberon prin inqurubare. cu tetina fixat& laptele se scurge c2teva secunde in jet continuu. Sterilizarea se face prin fierbere sau prin metode chimice. deoarece se degradeazi destul de uqor (prin spilare.caldi. Tetinele din silicon sunt mai scumpe dar rezisti mai bine la sterilizarel. &iputere. Daci orificiul este prea larg.daci este posibil . daci dupi prima perforare orificiul este str2mt qi laptele nu se scurge ?nmod mulpmitor. Daci orificiul rezultat este prea I larg. Aceasta trebuie s i dureze circa 25 minute. de preferat sau "ncruce"). I - Fig. rlisturn2nd &u gura in jos biberonul umplut. sunt sthjeniti la supt ~ 2 n d folosesc tetine cu un singur orificiu. Pentru a evita formarea acestor straturi alburii pe pereiii de sticli ai biberoanelor se pun c2teva picituri de otet in api. perforarea se va face de citre mami cu ajutorul unui ac de cusut. nu se arunci tetina respectivi. in familie sterilizarea se face prin fierbere. respectiv.Spillarea biberonului. Tetinele sunt confeciionate din cauciuc. 2. Sugarii prea mici. Daci laptele continui s i curgi in jet continuu inseamni c i orificul este prea larg. tetinele se pun la fiert intr-o bucatil de p2nzi sau se opkesc fie intr-o strecuritoare.

Amintim ciiteva din modificirile ce s-au impus pentru a transforma laptele de vac5 in vederea adapt%% la posibilidfile ~inevoile nou-n5scutului qi sugarului mic. Dextrin-maltoza este rnai bine tolerati deciit zahgrul. la nevoie. Tetinele cu trei giiuri. dar nu este inc5 folosit5 la nivel casnic. excrefie) nou-n5scutului qi sugarului rnic. Consideratii generale asupra alimentatiei arttJciale Eforturile pediatrilor dintotdeauna au tins s5 realizeze prin alimentafia artificial5 cresterea si dezvoltarea sugarului la fel de bun5 ca si cu laptele de mami. trei sau chiar patru orificii dispuse variat in "triunghi". 1 lingur5 mare (de sup5) ras5 contine: 10 g Win5 de griiu . sunt mari deosebiri in ce priveste structura. iar hidrocarbonatele (lactoza) in cantitate prea rnic5. Aviind in vedere aceste deosebiri si neajunsuri.10 g m5lai 10 g fulgi ov5z . ceea ce duce la obfinerea unui preparat dezechilibrat. dou5. precum si in proporfia dintre diferite minerale. Altele au dispozitive care regleaz5 dimensiunile vi ritmul pic5turilor (cu 2 sau 3 trepte: I.3. 2. uSor de minuit qi mai ales cel mai ieftin. metabolism.5. Prin adaosul de ap5 (112. pediatrii au preconizat de-a lungul timpului diferite modific5ri pentru realizarea unor preparate in care laptele de vac5 s5 se apropie de laptele uman. Pentru orientarea aproximativ5 se pot folosi. htr-adev%. Dilutia este prima tentativi de corectare a laptelui de vac5. II si 111).5 on). laptele de vac5 prezint5 mari deosebiri fa15 de laptele uman. Prin diluare se reduc vi rnai mult hidrocarbonatele (48 gll in laptele de vac5 fa15 de 68 gll in laptele uman). Nemodificat. fn lipsa unor vase de m5surat lichidele. "in cruce" sau 'Yn linie dreaptii". la indemhi. Cantitativ are trei dezavantaje man: proteinele (cazeina) si s h r i l e minerale sunt E n cantitate prea mare (de 3. Celelalte ustensile necesare in alimentatia artificia15 se spal5. Pentru aceasti3 suplimentare in hidrocarbonate a laptelui de vacg. nu se va amesteca cu vesela restului familiei. asimilafie vi excrefie ale organismului noun5scutului atunci cand este alimentat cu lapte de vac5. intr-un loc anume destinat. uneori. ceea ce uqureaz5 sarcinile de digestie. urmgtoarele unit5fi de m5sur5: 1 linguri@ de ceai = aproximativ 5 ml 1 lingur5 mare (sup5) = aproximativ 15 ml 1 pahar vin = aproximativ 90-80 ml 1 lingur5 mijlocie = aproximativ 10 ml 1 ceasc5 de cafea = aproximativ 100 ml 1 farfurie de sup5 = aproximativ 200 ml in medie.neputiind inghiti repede. Vesela copilului se depoziteazi in dulapul de vesel5. dar se reduc procentual hidrocarbonatele (lactoza) ~i grisimile. Mikurarea cu lingura sau cu o can5 nu este niciodad precisg. dup5 utilizare. Pentru preghirea diferitelor preparate dietetice este necesarii misurarea qi. De aceea s-a impus corectarea acestui neajuns prin adaos de zahir sau glucoz5 ("primul hidrocarbonat") si de arnidonuri (orez. pentru ca mama s5 nu piad5 vremea c5utAndo.z a h h l s-a dovedit ca fiind cel rnai bine tolerat dintre hidrocarbonate. la nevoie.3. Preparatele industriale sunt de bun5 calitate. in dietetica traditional5 clasici s-a impus qi a r5mas zahararea. in jet de ap5 vi se op%-esc inainte de folosire. se va folosi un biberon. Zahararea. Obiecte de mkurat ~i dntiirit. De asemenea. 314) scade cantitatea de proteine qi de s h r i minerale. numai ca o solufie de compromis. denumite convenfional "cel de a1 doilea hidrocarbonat").15 g Win5 de orez 10 g boabe de orez .20 g zah%Produsele de lapte pentru sugari sunt insofite de o lingurif5-m5sur5cu care se prepar5 dilufia de lapte. Folosirea laptelui de vacg sau de capri (nemodificat) sau a unor produse industriale de lapte integral ar duce la suprasolicitarea organismului (digestie. poate s5 se sufoce prin "falsi cale" (laptele pgtrunde in trahee). sau de capr5 la nevoile sugarului mic. dispuse in "triunghi" par cele rnai practice vi se potrivesc la majoritatea sugarilor. zeamil etc. cu riscul unor tulburilri grave. se va adopta. proprietifile si calit5file biologice ale unor principii nutritive de baz5 (proteine. cu o cantitate prea mic5 de hidrocarbonate (care sunt sursa de energie cea rnai important5 ~i cea rnai uvor de utilizat de c5tre organism). ciint5rirea alimentelor.10 g pesmefi pisati 10 g griv . ci rnai mult ca adaos la . Recent au a p h t tetine gata perforate cu una. grgsimi). 213. 0 dat5 in 24 de ore se spal5 cu solufie de s5pun sau cu detergenfi speciali limpezindu-se bine dup5 aceea cu ap5 cald5. au compozifie constant5 qi pot fi procurate in cantitgfi man..

Alegereapreparatelor de hpte pentru nou-&cut A. laptele de vacii se dilueazii ~i se zahareazii dupg sfatul medicului. .vi prefei-infele sugarului. Degresarea s-a folosit. Nu existii un regim standard valabil pentru tofi copiii de aceea~i v&stii sau cu aceea~i greutate. fn lipsa acesteia. Orezul este constipant. cu respectarea riguroasii a regulilor de igieng. Acidifierea (acid lactic. rezultate dintr-o experientii indelungatg ~i din cercetgri ~tiintificesg fie substituite cu fantezia. S-a ajuns astfel la producerea . Nici chiar apetitul sau greutatea nu sunt criterii absolut obligatorii. Dialog intre m~icadrele medicale. acid citric etc. Nan. Pe l h g g insu~irea tehnicii alimentapei. Dacii nu este posibil nici aceasa ultimii solutie. Aceasta nu inseamnii cg normele de dietetic5 a sugarului. cele mai potrivite pentru nevoile nutritive ale sugarului. fiind lipsite de gluten. curiifenia in casii. In ultimul timp au apiirut unele produse adaptate sau partial adaptate (mai ales). Dimpotrivg. singurul hidrocarbonat admis fiind lactoza. precum ~i progresele tehnice ale industriei alimentare au dus la schimb5ri dramatice in alimentafia copilului ~i rnai ales a sugarului. In prezent. mediu rural sau urban etc. Numite fn literatura anglo-saxong "formule". griisimile din lapt? de vacii sunt deosebite fa@de cele din laptele uman. trebuie sii se fin5 seama de: . Superioritatea "formulelor"pentru sugari (preparatele adaptate yi partial adaptate) fa@ de alte produse industriale ~i rnai ales fa@ de laptele de vacg proaspgt este nea. a1 diverselor alimente folosibile la sugar ~i copilul mic.produsele industriale.gradul de civilizatie gi igiena' (spafiu locativ.). obiecte de preparare a alimentelor pentru sugar.posibilitifile de aprovizionare alefamiliei (venit. care se aseamSinii h ceea ce prive~te compozi?ia chimicii vi digestibilitatea cu cele din laptele uman. cum trebuie sii p r d z e . rafia medie alimentar5 fixati de medicul sugarului constituie singura cale de urrnat! rea ctiiie' Jndivid nale. fn preparatele adaptate1s-a renunpt la adaosul de zahk ~i amidonuri. porumb. sezon. Este absolut necesar un dialog permanent h care medicul sii aib3 timp sg "asculte pe copil" prin reacple descrise de mam%Medicul de familie ajutat de asistenta de familie trebuie sii discute hdelung cu mama ~i s-o facii sii priceapii. obiceiuri culinare). Milumil 1. se va apela (forfat) la laptele de vacii in dilufii progresive cu adaos de zahk (inaul hidrocarbonat) ~i apa de orez (a1 II-lea). Adaptarea individuali. socotindu-se $3 griisimile din laptele de vacii sunt viititmgtoare.) avea ca scop modificarea cazeinei ~i emulsionarea !ipidelor. Mama trebuie " sii-qi hsupiscii o tehnicg ?n pregiitirea ~iadrninistrarea alimentelor sugarilor. Nutrilon. Intr-adeviir. iar porumbul este uvor laxativ. Acestea sunt rnai pufin consistente (mai "apiitoase") $1 de aceea unele mame cred cii sugarul nu se saturii.apetitul . acidifiate. S-a dovedit cii folosirea laptelui de vacii procurat fie de la produciitori. ideal ar fi ca h primele luni sg se asigure un produs adaptat. Preparatele acidifiate se folosesc mai putin. in funcfie de nevoile personale ale ci acestuia. Beba 1. .). Dintre preparatele de lapte praf sunt de preferat cele adaptate silsau parfial adaptate (Aptatnil'. Prin diferitele procedee industriale. laptele praf capiiti o serie de insuqiri care fi confer5 o superioritate net5 fafii de laptele de vacii. de stares de sgdgfate a sugmfui s de standardrcl f de via$&al f d i i e i . Cercetiirile ~tiinfifice bazate pe studiul fiziologiei copilului. frigider. Pentru a fi folosit &ii riscuri. . mama este datoare sg tie sii-~i observe copilul ~i sii nu aplice totul orbe~te. implicii mult rnai multe riscuri decfit celelalte preparate industriale de lapte. Acest adaos s-a f k u t prin orez (combate tendinp la diaree). traditii ~i observafii empirice.gradul & instrucfie a1 pa'rinfilor. pe lhgii sterilitatea garantati ~i compozifie constanti. Adaosul celui de al doilea hidrocarbonat s-a Ecut pentru ca unele componente ale laptelui de vacii sii fie mai uvor de digerat. preparatele adaptate sau paqial adaptate din laptele de vacii se inlocuiesc parfial cu griisimi vegetale (floarea-soarelui). pe hfelesul ei. Ca linie general5 de conduit&pe lhgii criteriile clasice. fie din comeq. Aponti etc. Trebuie amintit ins5 cii hidrocarbonatele din lapte sunt reprezentate de lactozii. la nouniiscut ~i sugar. Similac. de v h t i ~igreutate. fn mediul rural se va hcerca instituirea i i prelungirea alimentafiei la s h . Folosirea produselor denumite "formula" la nou-niiscutul la termen yi la sugar Multi vreme alimentafia sugarului s-a sprijinit pe intuifii.

2 FORMULE (PRODUSE) DE LAPTE DIN GRUPUL "INFANT FORMULA" (FORMULE PENTRU SCGARI) FOLOSITE IN ALIMENTATIA SUGARULUl(0-1 AN) IN TARA NOASTRA. Humana baby pt2 (Humana).reducerea siin~rilor minerale: .unor I5pturi care sunt mai apropiate calitativ de laptele uman. deuxiemc age): a) Formule partial -adaptate de continuare: Milumil 2."antigen-reduced (h~poallergenic/hypountigenicj formula" (formule hipoalergice/ hipoantigenice).1 $i 2. TABELUL 2. Humana baby fit (Humana). la care ideal ar fi sii se adauge la urmii dupZ fierbere 114. Liipttlri de continuare (Follow-up . Beba (Nestle)."partially adapted .ca si laptele uman .3.12 luni (European Communities Conunission . 1990) (formule de Ulterior s-a hot&% ca aceste produse sg fie folosite continuare) numai la sugari in v2rst5 de 5.112 linguritii de ulei de floarea-soarelui bine rafinat. FOLLOW-IJP . Milumil 1 (Milupa).1.apte praf "clasic" sau laptc de vaci d) Lipturi cu adaos de cereale Intre 8 $i 12 luni TIPURI DE INFANT FORMULA INFANT FORMULA (formule pentru supari) I Aceast5 denumire este fixat% de "the Scientific Commitee for Food of the Com~nissionof the European Communities (199 1 .reducerea proteinelor (fndeosebi a cazeinei) si completarea lor cu proteine din zer (lactalbumine qi lactoglobuline).tiul nduptute) .Formula. 111 Lafel si IV B. LA CARE N U ESTE POSIBILA ALJILIENTATIALA SAN' Luna 11-a 1 De la 5 la 12 luni A.formula " (formule sau produse par. ' Vezi ~i tabelele 3. Pre-Humana (Humans) b) Formule partial-adaptate europene: Aptamil I. Morinapa. Cercet5rile $i experientele diferitelor institutii nationale si internationale au fost analizate si apoi cnmunicate de ciitre foruri. Aptamil 2.adaosul de lactoz5 (En formulele adaptate) sau cit: lactoz3 si alte hidrocarbonate (glucozii. (Milupa). fn tabelele 2. Aceste "formule" pentru nou-n5scuti ~i sugari se caracterizeazfi prin urmrtoarele modificki: .2. z a h k fierte impreunii. NIJTRICARE pecial (Israel). Repet5m cii numai fn situafiile fn care nu este posibi15 alimentafia la sgn.1993)" $i de "the ESPAGN Coinmitee in Nutrition (1990-1993)" (formule pentru sugari). 1991j. Tabelele 2. ~ a) La fel ca intre 5 ~i I 2 luni h ) h. si 2. Liipturi de inceput ("start") folosite in primele 4 luni de viati: a) Formule udaptate (europene): Pre-Aptamil (Milupa).Directives of 14 May. pag.liln~nil2 si xpoi Milumil ? c) L. din diverse fiiinuri de cereale sau de fructe \i zarzavaturi) la formulele partial-adaptate ~i la cele hipoalergice/hipoantigenice si de continuare (Follow-up formula). c) intre 5 ~i 7-8 luni: lapte de vaci 314 + 114 a p i iunii recomandii lapte de vacz nemodificat) + 5% z a h k + 5 g ulei: d) Bztf-e9 si 12 luni: lapte de vat% integral + 5 % z&gr +/. Nutrilon plus b) INFANT FORMULA (simple sau cu adaosuri) . Humana 2.pentru sugari $i copii in v2rstZ de 5 luni F O R m A 3 ani ("ESPAGN". . Nan.4% cereale instant.denumire SUA: Similac. Nutlicare Special. B e h e l . dextrinmaltozii."adapted forniula" (formule sau produse adaptate) . congrese ~i conferinfe internationale sub form5 de recomandiri. 126 +i 3.2 se adreseaz5 medicilor si asistentelor de familie. Practic aceste produse se folosesc pan2 la v2rsta de un an. pag.3. Xiorinaga (Japoniai. se poate folosi: a) nou-niiscut: lapte de vacZ 112 cu 5% z a h k (jurnztate lapte + jun15tate ap5 + 1 lingurifZ de zahZr r a d la fiecare sutii de grame fierte impreunii) b) intre 1 lurid ~i 4 luni: 213 lapte + 113 apii + 5%. Nutrilon premium C ) Infant formula idenumirea americanii): Sinulac (SUA). in mediul rural unde prin traditie ~i din motive econumice se folose~te laplele de vac5. Folgen-Wlch. Rernedia.acizi grasi nesaturati ~i polinesaturati.2. Beba (Nestle). pag 127.1. .) care confin .fnlocuirea partial5 a griisimilor din laptele de vacii (compuse din acizi grasi saturati ~i polinesaturati) cu gr5simi vegetale (ulei de floarea-soarelui etc. 125. Humana 1. Se recomandii in primu1 an de via12 si includ in Europa produsele denulnite: . NOTA.). Bcbelac (Numicia) Lunile 11. Nan.2 sunt sintetizate denumirile $irecomandiirile acestor produse. se va trece la alimentalia "artificialii" cu lapte de vac5 sau cu produse industriale de lapte de vac5 ("formule" pentru sugari etc. .

Elvepa..8 grisimi. Aceste produse in Europa sunt notate cu 0 sau litera F (Aletemil 0. "Formule" pentru nou-nriscufi prernaturi ~i/sau greutate micz la napere. fn Europa (Germania. 3. 1 5002 000 g: 8 mese. 1 000-1 500 g: 10-12 mese.6 g gr&imi. 3. Humana 2. 2. Alfare). c5ci este vorba adesea de o alergie dubli la laptele de vaci ~ila soia. Austria) sau "de prima v2rstF (Franfa) ~i care in Occident sunt notate in general cu cifra 1 (Milumil 1. La prematuri capacitatea gastrici este limitati ~ide aceea trebuie s i se dea m s e mici gi dese.3-3. 0. 4.Olanda). la noi in fari se comercializeazi ~i se gsesc in permanent5 Milumil 1. Nutrilon Premium. Beba 0. printre altele. concentratiile diferitelor componente ale laptelui sunt urmitoarele (procente la 100 d ) : 1. iar intre 2 000-2 500 g: 8-6 mese. Aceste produse confin la 100 d lapte in jur de 2 g proteine. eutrofic. Nutrilon plus. Humana baby fit. h functie de gradul de hidrolizi a formulei sunt disponibile dou5 tipuri. fn acest grup s-ar incadra produsele Milupa HN25 (Heilnahrung) ~iHumana H.3-0. Elvetia. Formule pentru sugari adaptate gi parfial adaptate (de inceput ~i de continuare). Nan.Dintre produsele de lapte praf. Se incepe cu 5% solufie de glucoz5 sau de dextrin maltozii ("solufii izotone"). 8.Israel. proteinele ~i substanfeleminerale ~i de aceea se va da ~i un produs de lapte special pentru prematuri. Formule terapeutice. Humana 1. Ciind tolereaz5 i se d5 lapte de mami sau un produs de lapte pentru prematuri. 3. a tknidui). Dintre aceste produse. Eventual se poate da un aliment hidrolizat (de exemplu. Respectgnd normele americane. se vor alege nici o ezitare formulele adaptate sau partial-adaptate. Numirul de mese corect ar G urmitorul: sub 1 000 g ..12 mese. Nutricare-soja . pe piafa romC neasc5 pentru alimentafia sugarului se g5sesc urmH toarele produse: Bebelac (Nutricia). se crevte mai departe piing se ajunge la rafia completi (117-116 din greutatea corporal5). Pre-Humana etc.9 proteine. Morinaga (Japonia). Aptamil2.). Franfa.7-1.). in caz c i familia are un standard de viafi corespunzitor ("formulele" de lapte sunt scumpe).43. ISOmil . lzpturile pe bazd de soia care au ca indicafie vegetarismul ~i unele boli metabolice.All 10. Pe misuri ce tolereazi bine laptele. care sunt recornandate ca fom~ule generale pentru primele 12 luni de via. produsele respective sunt fabricate cu un confinut care trebuie s5 se incadreze in recomandiirile fixate de forurile internafionale(ESPAGN etc. Se folosesc in caz de diaree. Humana baby fit etc. Sunt formule hidrolizate. fn realitate. Beba etc. formulele complet hidrolizate ~ipreparatele zise "hipoantigenice" sau "hipoalergenice". fn acest grup sunt cuprinse. Folosirea laptelui de soia in cazuri de intolerang la proteinele laptelui de vaci nu mai este retinuti ca in trecut. Nutrilon premium. Formule (produse hipoalergenice/hipoantigenice) Preparatele respective nu sunt decit l5pturi de prevenire in cadrul unui risc alergic crescut ~i nu produse terapeutice. fn practica obi~nuiti folosesc formulele pwialse adaptate "de duratii" (Germania. 2530% din copiii alergici la proteinele laptelui de vac5 sunt sensibili qi la soia (Nutrilon-Soja . (Nestle). Pepti-Junior). Aceste l5pturi sunt insofite in Europa. Ele pot fi folosite ca supliment la aliptarea materni. Cu aproximafie. Formele complet hidrolizate pot f i incadrate in "lipturi terapeutice" (Alfare. Beba 1. La noi in pi aceste preparate s-au gisit periodic. fn familie se va continua cu produsul folosit in maternitate. . Huma OF. Formulele complet hidrolizate constituie baza tratamentului intoleranplor la proteinele laptelui de vaci dar ~ia unor forme clinice de enteropatie sau de malabsorbtie cronici. Ideal ar fi s i se inceapi cu un produs (formuli) adaptat "de inceput". Nutrilon.). fn general. Humana baby fit.SUA). kuphrilefa'ra' lactoza' se folosesc in unele cazuri de intoleran@la lactozi sau de galactozemie. daci acesta se g i s e ~ t e timpul in come$ tot 1.6 hidrafi de carbon ~iin jur de 70 kilocalorii (300 kilojoule).4 substante minerale ~i 70 kilocalorii (293 Kilojoule). Laptele de mami nu acoperi nevoile nutritive ale prematurului in ceea ce prive~te caloriile.2-8. in general. Pre-Beba. Humana 1. 8 g hidrafi de carbon. Prematurul hipotrofic (cu greutate mici) are nevoi crescute de hran5 fafi de nou-niscutul la termen. Nutricare (Israel). Lactana F (litera F provine de la termenul german Fruhgeborenen = prematur). pe durate scurte. intoleranfi la unele componente ale laptelui (lactoza) sau alte dizaharide ~ipolkaharide precum ~i unele malabsorbfii. Acelea~i firme pun la dispozitie pentru sugarul peste 4-5 luni preparate notate cu cifra 2 (Milumil 2. Austria) aceste produse sunt notate cu prefixul Pre (Pre-Aptamil.). de litera H (de la cuviintul german heilen = a vindeca.Silnilac.

Se ia biberonul apa din crati#a in care a fost sterilizat ~i se gole~te a-i atinge interiorul. Dupii vksta de 3 siiptilmdni se creqte concentraGa (douii p q i lapte qi o parte ap5). indulcit cu z a h k qi imbogifit cu ulei de floareasoarelui.1-3 g ulei de floarea-soarelui. Shaw. . fntr-o miisurii de 3 g de pudrii de lapte indeshd se poate creSte . . Lichidul de dilutie este in mod obi~nuit care se fierbe in prealabil. de corectitudine in prepararea dilufiilor. un medic englez. de f i i n i de orez sau de dextrinmaltozii qi de ulei de floarea-soarelui corecteazl numai partial difereniele fa@ de laptele uman. Pentru corectarea parfialii a laptelui de vacii se recornand4 in prima lung de via$: . C. Laptele praf semiecremat este mai ieftin. La nou-niiscutul la termen. Reconstituirea se face prin "diluarea" (resuspendarea) a 130 g de pulbere la 1 000ml apii. Prin degresare se scad prea mult griisimile. acest lapte va fi dat diluat corespunzbd laptelui de vaci indoit cu apii Gumitate lapte ~ijumiitate apii) fn primele 3 s 5 p t h h i . Liipturile industriale ecremate au fost folosite in hrilnirea multor generaiii de sugari sub viirsta de 5 luni. procurat direct de la produciitor. in 1973. Produse industriale de lapte praf "clasice" 1. Cu 130 g (2. Se foloseqte linguriia-misurii oferitii de fabricant qi se adaugii cantitatea previizutii pe cutie "la modul de preparare".L. se preparii uqor. "regurgitafii".B. Unele mame au tendinla de a forfa doza. fnainte de a incepe. J. Nu este perrnis sii se indese miisura. mama iyi spal5 mdinile cu a p l ~i sipun. a ariitat cum cantitatea de lapte-pudrii poate sii varieze de la simplu la dublu pentru aceeaqi miisurii cdnd ea este preparatii de persoane diferite. fais de 68-70%0 c k conline laptele uman) se adaugii z a h k 5% (1 lingurig rasii la 100 ml) si 2-3% filing de orez sau dextrin maltozii. nediluat (34-36%0grisimi). Laptelepraf integral (26-28% grlsime) se obfine din laptele praf integral. practic revenind 1% miisuri lapte praf la 100 ml ap5. la care se adaugii 5 g zahiir. fie in oalii de Fie fierbere se riice~te brusc qi se piistreazii la frigider. respectiv 6-7 g pulbere de lapte la 100 ml.5 g zahiir (0 linguriiii rasii). Este nevoie de lapte de vacii recoltat ~imanipulat in condiiii de curiienie perfecti. ecremat). Laptele praf ecremat (degresat) sau semiecremat se produce industrial din laptele de vaci degresat (desm8ntdnit.6 misuri de 5 g rase) resuspendate in apii sau in apa de orez rezultii un preparat cu o concentratie aproximativl de 213 lapte + 113 apii. respectiv 2% miisuri a 5 g la 100 rnl ap5.112 lapte de vaci + 1/2 apii simplii (sau dupii 3 siptiimdni apii de orez). T o t u ~ i compoziiia este dezechilibratii. iar uleiul se adaugii la sfdr~it. Sunt folosite inc5 in familiile care nu pot cumpiira produse adaptate sau partial adaptate (mult mai scumpe). care contine 18-20% griisimi (fn loc de 26-28% griisimi). apoi le qterge cu un prosop curat. Pentru a-i corecta confinutul mic in hidrocarbonate (laptele de vacii coniine 48 g%o hidrocarbonate. porfionat in biberoane. Cu toate riscurile medicul de familie este nevoit sii foloseascii laptele de vacii. 2. in biberon se apa pune mai i n a i apa (inciilzit5 la 40-50" Celsius) p h i la gradaiia corespunziitoare pentru masa respectivii. ci numai sii fie ras$ adicii sii se treacii lama unui cutit pe deasupra pentru a elimina prea-plinul. de cereale qi de ulei duce la miirirea valorii calorice care deterrninii o cre~tere greutiiiii a prin acumularea de iesut griisos. colici). Laptele de vaci diluat (500 ml lapte + 500 ml apii sau 500 ml api de orez) la care se adaugii 10 linguriie de zahir (rase) se fierb impreuni. Adaosul de zahiir. Nediluat se poate folosi dupi vksta de 7-8 luni. La noi in tars se comercializeazii un produs denumit "lapte praf normalizat". Adaosul de pudrii de lapte in biberonul cu apii face sii se urce nivelul de lapte deasupra gradaiiei dorite. adaosul de zahiir. Laptele de vacii fn mediul rural procurarea de produse industriale de lapte (adaptat sau chiar lapte praf obi~nuit) multe in familii este greu de folosit. de mdini qi vase bine spaate qi de frigider! Folosirea biberonului Se vor respecta dozajele qi o curiiienie riguroasii. greqelile de reconstituire sunt rare qi toleranfa este bung.C. Pentru a se "corecta" cht de cdt compoziiia cu totul diferitii a laptelui de vacii fat5 de laptele uman ar trebui ca resuspendarea pulberii de lapte sii se faci in apa de orez. iar proteinele qi s5rurile minerale riimdn ridicate. viirsiituri. ceea ce provoacii unele tulburiiri ("febra de sete". in schimb.

laptele nu trebuie misurat cu lingurita de cafea. materiile fecale. laptele pentru sugar trebuie incilkit la temperatura de 40" cel mult 50". h timpul fntregii durate a suptului.49 . lini~tit. 2. fie se va scufunda fntr-o oal3 118 . luarea fn greutate.aer. Lipturile prea concentrate fac s3 apari riscul de obezitate. h mod obi~nuit.50 . La nevoie. LJ - Fig. h&ia fiind un bun izolant termic. produsul la 5 g. biberonul trebuie s i fie astfel inclinat pentru ca gfitul biberonului qi tetinei s i fie pline cu lichid. Daci alirnentafias-a pregitit pentru mai multe mese. Dup3 ce se agit3 bine.Testarea temperaturii laptelui. mama s&se instaleze comod. se sparge biberonul! fn ultimul timp mul@medici susen c3 laptele p a t e fi oferit la temperatura fnconjurfitoare. Prezenp bulelor care i 13 Fig. fncdzirea biberonului. pentru omogenizarea confinutului.Nu se foqeazi sugarul s i consume toat3 rafia. sugarul trebuie s i fie fn stare de veghe. biberonul se poate incilzi. Unii pediatri au fncercat s i dea laptele scos direct de la fiigider noun3scutilor la termen qi la prematuri qi au comparat somnul. Fig. p l ~ s u l . Cutia de lapte este apoi inchis3 emetic qi biberonul va fi agitat pentru a nu se forma cocoloa~e.fncillzirea biberoanelor. 2.51 . In aceea~i ordine de idei.Mama copilul cu api caldi sau intr-un incilkitor electric cu termostat sau se scurge api caldi de la un robinet (49°C) qi apoi se testeaz3 temperatura virsand cateva pic3turi din continutul biberonului pe fafa interni a antebrafului sau mamei (fig. in multe farnilii (mai ales de la ?i laptele nu este incilkit qi se x ) preg3tegte cu api la temperatura camerei. 2. Este i n t d r n d pentru a verifica nutului bibemnulu~ Nu se va incerca incidzirea biberonului la flacka aragazului (pericol de accident) qi nici introducerea lui intr-o oal3 cu ap3 clocotiti. De fapt. cici miirimile sunt foarte variate. fn momentul alirnentatiei. dar mai ales o inckcare excesiv3 in sodiu. iar de dorit =i martori qi cfit mai calm&. Nu se intrerupe alimentafia pentru alte preocupilri.2. modul de a bea.Unele produse ("formule") necesiti cfiteodati scuhirituri viguroase pentru a fi bine dizolvate. Pentru aceasta biberonul gata pregitit fie se va incilzi pe soba sau caloriferul bine fnc3lzit.hcglzirea biberonului. in lips3 de t m o s biberonul pregitit cu lapte se bfiiqoar3cu ziare fn mai multe straturi. fX . regurgita@le.51). responsabili de suprasolicitare_afuncfiei rinichilor qi de enterocolita necrozant3. h caz de deplasilri cu ma~ina plimbiiri se folosesc biberoane-termos sau termosuri simple. biberonul va fi Pncilzit pfini la temperatura de 50" inainte de administrare.

debitul laptelui se poate accelera ~i ajunge pe o cale falsa (pe trahee) cu riscul de a-1 sufoca.1) x 70 g. finut fn brafe in pozifie verticals lipit de corpul mamei. ale ckei orificii se astupa cu u~urinfs. sugarul va fi finut in pozifie verticals sau culcat pe b u d pe genunchi sau. i pe Fiecare sugar este diferit ~iparinfii i ~vor da seama i foarte repede ce convine mai bine copilului. D a c i el nu d o r e ~ t e . 2. dar mai ales. sugarul va f i culcat in pat pe partea dreapta. permit o mare suplete in ce prive~te orarul ~inumarul meselor. Tot ce se spune in r2ndurile urmgtoare constituie o orientare generala. fn primele zile nou-nascufii se satura cu circa 160-200 ml in 24 ore (H. intervalele dintre mese pot f i inegale ~i cantitiifile luate la fiecare biberon variabile. Din timp in timp se retrage inceti~or tetina din gura sugarului pentru a evita ca suptul s nu creeze un go1 ce 1-ar : impiedica sii aspire laptele. ceea ce este frustrant. dupa francezi . Mai inainte se fixa ca rafie-standard 150 mllkg ~i pe zi. Ideal este s5 se aStepte cel pufin 3 ore intre doua supturi. Nou-nascutul i ~ stabile~tetreptat intervalul. divizat la numarul de mese pe 24 ore.este adevarat. de a . rnai pufini . fiind bkuitii c5 ar sta la originea unor cazuri de moarte subitii. Trezirea spontana este cel rnai bun indicator al orarului. calmeaza colicile. De exemplu (8 zile-l)x 70 = 490 ml. Lgpturile pentru sugari (dupa germani . .prima v2rstii. Cantitatea de lichide ca ~in u m h l de mese variaza in limite foarte largi.~ manifesta personalitatea cu i care s-a nascut. se verifica permeabilitatea tetinei. Rafia teoretica'. In general. fiecare sugar are ritmul sau. Pozifia mai mult sau rnai putin str2ns3 a inelului care fixeaza ~i menfine tetina pennite sa se regleze debitul scurgerii laptelui in funcfie de energia suptului qi de marimea orificiului (sau 10 orificiilor) tetinei. normalizeaza peristaltismul.se poate ajunge la inapetents rebela. ca ~iin alimentafia naturals. Nu trebuie niciodata s5 se forfeze un sugar s5 termine laptele dintr-un biberon. fiecare sugar av2nd dreptul. rafiile consumate sunt variabile. produsele europene se prepara cu o rniisur5 de 30 ml apa (multiplul lui 30). elimin2nd riscul de inhalare ~i de falsa cale. n u m h l de mese ~i i ra$a de lapte. RaGile sunt deci teoretice ~inu reprezintii dec2t media. pentru acoperirea nevoilor medii. Cantitatea (rafia)de lapte. De la un sugar la altul ~i de la o zi la cealaltii pentru acela~i sugar. Inainte de a-1introduce din nou in gura. dup5 americani . Cildura ~icompresiunea locals realizate prin contactul cu corpul mamei favorizeazs eliminarea gazelor din stomac.Schmidt). Dupa ce elimina "aerul". A5a cum am arnintit mai sus.se satura ~i cresc in greutate cu rafii mult mai mici (de circa 100-120 mVkg corplzi). Fig. dupa eliminarea gazelor ~i a c e ~ tsugari vor fi intor~i parfea dreapta.Biberonul trebuie [inut in a$a fel ca tetina sji fie plinji. fntre a 10-a zi ~i a 28-a zi de viafa 116 din greutatea corpului sau c2t vrea nou-nascutul.urea la suprafafa in biberon constituie proba ca tetina este corect gaurita ~ica laptele se scurge bine. c2t mai pufin i f l a ~ asau chiar go1 "piele t la piele". ~i mai bine.Ewerbeck ~i E. Dupa supt. Laptele ramas in biberon se arunca ~i se curafa materialul folosit. Pozitia de "culcat pe burti%"a fost contraindicata in ultimul timp.52 . Un supt dureaza' in mod obi~nuit pcina' la 20 minute. lichidul se va scurge in afara. Unii sugari .formula). Rafia teoretica in primele zile de viafa se face dup5 formula Finkelstein: (numarul de zile de viafa . data nu datoria. aceastii pozitie laptele trece rnai uSor prin pilor din stomac in duoden ~i daca sugarul regurgiteaza. Unii sugari care elirnina greu aerul prefers s5 fie p u ~rnai int2i pe partea st2nga pentru a u p r a trecerea i gazelor din stomac spre intestin. Pe de o parte el poate scapa tetina ~i sa nu poata s-o repuna in gura sa. Niciodata nu trebuie sa se instaleze un sugar ca sa trag5 singur din biberon.adaptate. iar cele americane cu o masura la 50 sau 60 ml la 100 ml.

. sugarul renunp rnai inti3 la suptul de la orele 23-24 qi rnai & z i u la cel de la ora 2. Se va tine seama rnai intdi de ce convine sugarului qi in a1 doilea r h d a1 mamei. rnilioane de sugari au fost alimentafi la ore fixe qi nu s-au observat tulbur5ri psihice sau corporale. 0 deviere de o jum6tate de or6 in plus sau in minus este cel rnai firesc. de gospodiirie. Pdn6 la urm6 se ajunge la un compromis Entre nevoile sugarului qi dorintele mamei. .ceaiul este necesar numai in situafii speciale. decenii in qir s-a sustinut in toate formele de inv3fknht medical qi s-a incercat punerea in practic6 a orarului fix. Dac6 b s 6 se ia in seam6 activitatea femeii moderne in lumea noastr6 civilizati. de sot. de prieteni. alimentafia la cerere genereaz6 adesea mari dificultiti. 0 mamg care este convins6 (trebuie s6 se qtie c6 acest simf6mdnt este mai mult intelectual decdt instinctiv) c6 este preferabil s6 asculte de copilul s6u qi s6-i dea biberonul cdnd el il cere. moroc6nos qi va suge prost. b trecut nu se recomanda un biberon de noapte. Partizanii disciplinei fixe se opun adepplor libertiipi totale. in primele zile se prepara' cu 2 ma'suri la 90 ml apa' ~i nu cu 3 miisuri.nu se a~teapta' ora mesei. bainte de 3 luni majoritatea sugarilor rnai cer s6 m6ndnce qi in timpul noptii. Prima mas6 se d6 in momentul in care se trezeqte noun6scutul qi apoi i se va da s6 mgnhce atunci c h d d6 semne c6-i este foame.Mama fl ccpcopilul Fortarea constituie r inapetente. nici o jen6 in via@ zilnici?(sau dac6 ea accepti in numele a ceea ce ea crede c6 este interesul superior al copilului). . a p ca' progresul ponderal "ca la carte" (de 170-210 g pe sa'pta'mdna') se inregistreaza' in sa'pta'maAnile viitoare. ci de nevoile copilului.nu se schimba' preparatul de lapte cu un altul decdt la sfatul medicului. La noi in 1x6. alte obligagi gospoda're~ti . Dac6 ne referim la comportamentul spontan a1 mamiferelor qi a1 femeii in unele societ6p (la sate.nu se alimenteaza' sugarul cu martori ~i mai ales cu consilieri. b trecut. Personal sunt adeptul alimenta#iei (la sdn sau cu preparate adaptate sau paqial adaptate) la cerere. Unele mame care o incearc6 se extenueaz6 repede. . cu timpul. mama care-qi d6 seama c6 alimenand un sugar "la cerere" nu rnai poate s6 se ocupe in acelaqi timp de ceilalti copii. .tentativele de a "sca'pa" de biberonul de noapte. este in interesul s3u de a planifica ore aproape fixe (&6 a fi ins6 draconice!). pa'strat infrigider la temperatura' injur de 4" C ~i dour se inca'lze~te inuinte de administrare. nici o frustrare. fntre masa inti3 yi a doua intervalul este adesea rnai mare. El nu poate fi calmat cu ceai pentru c6 el pldnge de foame qi nu de sete. ea face o alegere bun6 (L. Biberonul se da' la oreflxe sau la cerere? Pe aceasti problem6 s-a discutat multi vreme. biberonul de noapte va j? prega'tit de seara. de ceea ce are pofti s6 fac6. diaree. eventual un biberon in . sugarul ajunge s6-qi reglementeze un orar fix.pmdusele de lapte .nu se intrempe administrarea laptelui pentru (telefon etc.nu se face pauza' intre mese. cu variafii de orar de un sfert de or6. la noi in far6 sugarul este alimentat "la cerere"). . aceasta se vaface treptat. Numa'rul de mese in prima s6ptAmdn6 este de 6-8 mese b 2 4 de ore. in general.). Suprimarea biberonului de noapte nu tine nici de medic qi nici de p5rinfi. nimeni nu o impiedic6. . Daca' este nevoie de schimbare. testand reacfiile sugarului (modul cum il prime~te. . sugarii mhdnc6 din 3 in 3 ore. va'rsa'turi etc. -ului cea m e a Dac6 sugarul este trezit dintr-un somn a d h c ca s6 m h h c e . iar dup6 aceea in cursul urm6toarelor 6-8 s 6 p t h d n i de 5-7 mese. pentru ca' produsele adaptate nu sunt indulcite ~i sugarul va prefera ceaiul indulcit excesiv. pentru ca' unii nou-nuwscu[i primesc mai greu un lapte mai vdscos. Din contr6. in general.pulbere granulat.nu se foqeaza' sugarul sa' consume o anumita' rafie. timpul noptii. intdrziindu-1 pe cel de seara' sau prepardndu-1 cu o concentrare mai mare nu sunt unnate de succesul dorit.nu se trezeqe sugarul din somn. .creSterea greuta'#ii la nou-nciscu#i se inregistreaza' dupa' 2 sa'pta'mcini de vista'. . Ar fi crud qi absurd s6 se lase un sugar s6 pldng6 de foame in timpul noptii. el este nervos. . cu cantita'fi mici. Majoritatea sugarilor nu se supun orariilor fixe. De multe ori. Dac6 ea nu resimte nici o oboseal6. Atunci cdnd se administreaza' se va indulci cu 5 g ( o linguri[a' rasa') la 200 ml ~i nu cu 5 g la 100ml cum se fa'cea inuinte.Rossant). Aceast2 practic6 impiedic6 pe mam6 s6 aib6 un repaus a1 ei sau de a-qi programa folosirea timpului. De altfel. sunt de subliniat qi in alimentatia artificial6: . Copilul ia "la cerere" cantitatea de lapte pe care o vrea qi in momentele pe care le doreqte. alimentatia Liberg este cea mai fiziologic6.).

. Iiipturi adaptate. ci numai doza pe o zi.se evit5 apari@ade rahitism la copiii cu mame nedisciplinate ~i la cei care prezinti unele boli (diarei rebele. din diferite motive. Produsele europene. produse de lapte-pulbere "clasic" etc. 2 . de organismul sugarului. in ultimii ani la noi in tarii s-au folosit: preparatul romPnesc . flancate de 10 zile (5 inainte ~i5 dupii injectie) de administrarea de calciu (fiole sau tablete) pe gurii. dar riirirea frecvent2 ~i nerespectarea dozelor prescrise. g5lbenu~ ou. 4 . se dezvolt5 foarte bine (fizic ~ineuromotor) este mulpmit.).vitamina D2: 2 piciituri pe zi. Sterogyl . Spre deosebire de trecut. care poate fi individualizat2 qi care nu se insote~tede efectele secundare produse de supradozare ~ide injectarea unor doze de ~ o cAdministrarea zilnicl nu se poate aplica . decPt dac2 mama este foarte con~tiincioasiiqi disciplinatii pentru a respecta doza prescrisii. alti sursii de vitamina D se obtine prin expunerea pielii la radiatiile ultraviolete din lumina soarelui. nu au suplimente suficiente de vitamina D.1 000 u. Insistim asupra faptului cii "formulele" americane au adaosuri de vitamine (inclusiv vitamina D!) vi siiruri minerale (fier). - Concluzii Alimentatia artificialii reprezinti o formii eficientii de hriinire a nou-niiscutului ~i sugarului. La nou-nbcut. Vitaminele.). La noi in prii se preferii de unii medici administrkile sub forms de terapie de ~ o (Stosstherapie). flora microbianii intestinalii nefiind suficient dezvoltati. mama nu a dat vitamina D. i n fixarea dozelor zilnice se va fine seama de recomandiirile forurilor ~tiinfifice internationale ~i nationale. Vitamina D (cholecalciferol sau vitamina D) se g5se~te natur5 numai in cPteva alimente ~iin cantititi in foarte mici: ficat. mineralele ~i apa Vitaminele (cu exceptia vitaminei D). 9 ~i 12 luni. Laptele de mamii confine toate mineralele ~i vitaminele (in afarii de D) aSa cii la aceqtia nu este nevoie de introducerea precoce de sucuri sau pulp2 de fructe. La sugarul normal acestea sunt intre 400 ~i 1 000 unitiiti internationale de vitaminii D pe zi. . nu se Pnthplii nimic riiu. in familiile rnai putin evoluate (educatie. Dozele sunt fixate de medic. s5rurile minerale qi apa sunt suficiente in laptele uman ~i in produsele adaptate ~ipartjal adaptate ("formulele" dupii terminologia americanii) sunt suficiente. se injecteaz5 intramuscular vitamina K imediat dupl naStere pentru a preveni hemoragiile.). contrar prescrip$iilor medicale. nu va dubla doza. Nevoile de vitaminii D sunt rnai mari la prematuri ~i la gemeni. Dacii intr-o zi. de bung calitate ~iriguros preparat. reprezinti un risc. care are c unele avantaje: . Suplimentkile de vitamine functioneazii in functie de v2rsta sugarului ~i de tipul de alimentatie (tipul de formule. dacii produsul lactat este bine ales. Dac2 aportul de vitaminii D se intrerupe 1 zi.) ~i modificarea conceptiilor pediatrilor au dus la o etap2 in care sbiitatea sugarilor este rnai putin periclitati. 6 . sugarii se imbolniivesc rnai des.profilaxia se poate planifica ~i controla de ciitre medic ~i asistenta de ocrotire. dacii se folose~te laptele de vac2 fiert. de eventuale semne de rahitism ce survin ~i de cele scrise in prospectele fixate de firma produciitoare. Produsele industriale de lapte ("formulele". de continuare).produsele de lapte adaptat sau partial adaptat nu sefierb.i.urma'rirea progresului ponderal se face sa'pta'mdnal ~i nu zilnic si in nici un caz mai rar de 1 luna'. sindroame de malabsorbtie etc. unt. beneficiile civilizatiei moderne (frigider etc. Administrarea zilnic2 este metoda care se potrive~te functiilor organismului copilului. smPntAnii ~i de 0 "untura de pe~te". spre deosebire de laptele de vaca' (inclusiv celpasteurizat) sau celelalte produse de laptepulbere. Dac2 in maternitate s-a administrat doza-~oc sub form2 injectabilii (200 000 unititi interna@onale)nu se rnai administreazii deloc vitamina D in cursul primei luni de via@ Schema profilaxiei rahitismului cu vitamina D recomandati la noi de Ministerul Sbiitiifii sub form2 de injec@ieste urmiitoarea in primul an de via@: cite o injectie de vitaminii D2 sau D j de 200 000 unit2ti internafionale la naStere. de fier si fluor. iar munca mamelor mult u~urati. Vigantol (Merck): 1-2 piciituri pe zi (500. dacii se respecti regulile de igienii.sa' nu se uite ca' biberoanele si tetinele se spala' cu apa' rece imediat dupa'folosire. parfial adaptate. Un sugar alimentat corect cu un preparat de lapte de vacii. civilizatie). in piele se giise~te derivat de cholesun terol (7-dehidrocholesterol). . mortalitatea nu rnai este ridicat5. care trebuie administrate separat. in marea lor majoritate.

Calciul poate inhiba absorbtia fluorului.i.viirsituri. in anumite situatii cum ar fi cameri prea hcilziti. buzele sunt uscate. indispozitie. daci se face cu preparate adaptate. p l h l n i . 2-4 ani: 0. vasele sanguine. Necesarul de a p i a1 sugarului este satiEcut. in contrast cu 213 la adult.i. sciderea greutiitii. in perioada de nou-niscut nu este necesar adaosul de vitamina C. Poliurie (urineazi des).50 mg.751mg. 4-6 mi: 0. . Cantitatea necesari sugarului pe kgcorp este rnai mare declt cea utilizati de adult. diaree).251 mg. Ratia medie de a p i este de 150-175 mvkg COT. Administrarea de fluor sub formi de picituri sau tablete trebuie s i inceapi imediat dupi naStere (a 7-a p h i la a 14-a zi de viati) ~i s i continue p h i clnd mineralizarea ~i maturizarea dentari este completi (la pubertate).(Franp): 3 picituri pe zi (1 200 u. sau de ~i 1000 u. peste 6 ani: 1 mg). Daci nou-niscutul ~i sugarul este alimentat natural sau cu "formule" de lapte nu este nevoie s i se "completeze" cu ceai.i. prin alimentatia naturali ~i artificiali. q a c i mama nu va administra fluorul in lapte. fontanela se deprimi) ~ieste nevoie s i se dea ~iapi fiat6 ~iricitii sau ceai de plante indulcit cu glucozi sau cu zahiir. Nivelul suplimentiirii este ajustat in functie de vhsta copilului ~i de concentrafia fluorului in apa de biut. limba este lipicioasi. deoarece apa corporali reprezinti 314. Un sugar insetat se comporti adesea ca unul infometat. in zilele prea calde de varii.). deoarece pigmentul melanic inhibi partial formarea vitaminei D in piele. La sugarii alimentati natural nu este nevoie de introducerea de sucuri de fructe in primele luni de viati ~i nu cum se ficea p l n i acum (la 6-8 siptimlni). ci rnai tiiniu. inima. Copiii bruneti sunt mai susceptibili la rahitism. Daci i se d i lapte in loc de api. C h d se i bea lapte cu prea multe proteine (laptele de vaci integral sau prea putin diluat). pe zi. Continutul in fluor a1 tuturor tipurilor de lapte este s c k u t ~i trebuie adus din api (acolo unde are o concentratie corespunziitoare) sau suplimentar. Intoxicarea sau dozele excesive de vitamina D poate determina unele efecte adverse ca: Tulbura'ri gastrointestinale (inapeten@. VI-Daylin (SUA): 400 u. Unii autori recomandi t o t u ~ chiar din primele luni ~i suplimente de i vitamini C ~iA.i. Mod$ca'ri de comportament tulburiiri de somn. in general. Fierul (ca adaos) nu este necesar in prima luni. oboseali.i. polidipsie (sete). constipatie sau diaree). pierderi mari de lichide (viirsituri. Fluorul. Sumin excepfional de rar. Produsul Vigantol se g i s e ~ t e sub forma de tablete de 500 u. Suprafata corporali (mai mare) ~i imaturitatea functiei renale fac ca apa s i nu fie refinuti in mod adecvat. Calcifica'ri in fesuturi ca: rinichi. Ultimul preparat este o polivitamini. VI . La noi in pri s-a folosit produsul Zymafluor sub formi de mici tablete (0-2 ani: 0. deshidratare. Apa. Setea apare la nou-n&cutii ~i sugarii hrinifi cu lapte adaptat cfind mama pregite~te biberonul cu lapte in concentrafie rnai mare declt cea indicatii pe cutie. care indiferent de preparatul comercial continutul in vitamina D fiind de 400 u. cu sau fiiri fluor (F-Vigantoletten). este nevoie s i se dea api (ceai de chimen s a u l ~anason).3 Wander (Elvetia): 1 picituri 400 u. Vitamina C. sugarul este insetat (urineazi rar. Apa folositii in metabolismul organismului copilului este rnai mare.. hepatice sau renale pot reduce activarea vitaminei D ~i poate determina aparitia semnelor osoase de rahitism.DE . atunci dezechilibrul se accentueazi ~i apare toad constelafia de manifestiiri rnai mult amintite rnai sus. Disfunctiile digestive.i.

personalitatea incepe s5 se dezvolte. miinca bine. Subliniem aceasd recomandare pentru c3 qtim din experien* c i multe mame au tendinp de a munci prea mult in aceasd perioadi. de a-l schimba. independenti de nevoile lui fiziologice. reafirmgm c i fiecare sugar iqi are ritmul qi nevoile sale alimentare. iar mama s i se ocupe de sugar. De la 1 la 2 luni Sugarul iqi stabileqte treptat un ritm propriu a1 funcGilor vitale. Daci are un ajutor in gospodkie este bine ca muncile casnice s i fie Iisate pe seama acelei persoane. Sugarul va fi lini~tit. La riindul ei. mama . aceasta coincide cu inceputul activitifii in casi. cu care se "incadred in viap de familie. ciit qi de programul intregii familii. inainte de penultima masi. persoana care-l ingrijeqte multi vreme qi corect) ii d i sentimentul de siguran*. La 4-6 sip&2ni. De multe ori este vina mamei. 0 parte dintre ei renunti I I . o va deosebi In cur2nd de alte persoane. iar dup3 amiaza . i I .1. in jurul orei 20.va incepe s i fie antrenati qi stimulati de progresele sugarului. a) Alimenta@ain timpul nopfii. Orarul zilnic trebuie s i se reglementeze. Aceasta nu trebuie si-qi faci planuri prea mati: vizitele la rude qi la prieteni nu pot fi reluate. el iqi creqte treptat cantitatea de supt (pe mas3).care a avut atiitea perioade de indoieli in primele siptimiini . Baia se va face mai devreme. Nu se poate spune cu certitudine a daci acest lucru se poate obfine piini la sfkqitul celei de a doua luni.. Plimb&ile se fac in funcfie de anotimp: vara intre prima qi a doua masi. iar in perioadele de veghe va incepe si-qi imbog3pasci "repertoriul" manifestikilor motorii qi psihice. %i mai cere o masi. Nu exist3 o regul3 stricti in ce priveqte numirul qi importanfa meselor. cu mhggerile ei. Organizarea zilei. La 6-8 s i p d m h i . Psihomotor la circa 6-8& p t h f ni sugaml i $ !?ine capul. de preferat de citre mami.in jurul orei 15. Iarna prima ieqire va fi dupi ora 10 sau chiar 11 (masa a 11-a). care are nevoie de uniformitate. La 6-8 siptimiini cei rnai mulfi sugari nu se rnai trezesc noaptea. Rolul mamei qi al asistentei este de a le dezvilui qi de a adapta regimul. se va obiqnui cu modul ei de a-l aliments. dar ar trebui s i apari o schemi qi o oarecare regularitate in ceea ce priveqte orele de supt. uneori treburile casnice trechd pe pripul plan. ingrijit numai de ea. Nu este obligatoriu ca intervalele dintre mese s3 fie perfect egale. adici s3 fie fngrijit de aceeqi persoan3. Mulfi sugari nu au inci un orar regulat a1 meselor. cu imaginea figurii. Se va fine seama atiit de dorinfele sugarului. de asemenea. dimpotrivi. fat:I ~i va rniyitile mamei. El a "propus" un orar. Cu fiecare &ptiimfinii el este tot rnai vioi. Orarul meselor. treptat. Numai mama (sau. Sugarul se va familiariza In primul riind cu mama. Sugarul infkcat necesid. cu mirosul corpului. Este necesar ca preocuparea mamei s i fie concentrad asupra sugarului. Numai q a se vor obiqnui qi se vor cunoavte reciproc. in nici un caz dupi orele 22. Mama il observi fn permanen@qi-l ajud in acest sens. cu tonalitatea vocii. cel pufin dupi 5-6 s i p t h h i .spre sear. prima mas5 este primiti la ora 7. este prima manifestare umani. iqi va va fixa un anumit program. Daci.3. fngrijirile sugarului o blocheazi aproape toati ziua. iar cu timpul. cantit3fi rnai mari de lapte. de a-l fine in brate. iar dupi-amiaza . uqurhd astfel munca mamei: numai p q i a l fns$ deoarece el continui s i o solicite k c i foarte mult. somrnu1 devine mai organizat. ALimentatia AlimentaGa naturals' A. sugarul zbmbe~te pentru prima dad.30-6 dimineap este bine ca mama qi sugarul s i se cuke din nou. de incredere. Multe mame fntreabi ciind trebuie s3 d o m i un sugar neintrerupt noaptea. Daci sugarul este aliptat. urmiire~te rcea. la nevoie. Daci sugarul primeqte prima masi intre 5. greutate qi Si lungime este tea rnai Cr-rea acceleratg in lunile a XI-a si a 111-a de via$&. cei rnai mul@sugari s-au obiqnuit cu orarul de 6 mese (chiar 5 mese). s u g h d rnai mult qi rnai viguros.

Dac5 este hrinit la sdn i se va da s i sugi din ambii sdni. S-ar putea s i fi inghitit mult aer (simiindu-se situl pentru moment) sau s i nu se fi siturat de supt. mama nu va incerca s5 le impuni sugarului s5u. dimpotrivi. are putere s i sug5. Similac. Se poate intrerupe suptul de 2-3 ori pentru eructaiii.rnai intiii la masa de la ora 23-24 qi numai dupi aceea la masa de la ora 2. Daci mama are impresia c i la aceasti masi sugarul ar putea m h c a mai mult. Sugarul trebuie s i mindnce cu pofti. G. fir2 a mai adormi. La primele doui supturi sugarul este mai infometat. Mama se va ingriji ca ultima mas5 de seari s i fie substaniiali. f3ari s5 fie nevoie s i cdntiireasci sugarul inainte ~idupi fiecare masi. La masa urmitoare. B. Nan. chiar daci primeqte 1-2 completiri cu biberonul. Cantitatea luatii la fiecare masi este variabili. cdnd. De H obicei. datoriti solicit5dor din cursul dimineiii o ajunge oboseala sau se pierde cu firea. Din experienia c i la . La tentativele de aliptare trage de cBteva ori din sdn qi apoi adoarme. dac5 sugarul nu protesteazi qi daci dupi aceea continui s i sug5. Dac5 un sugar este insi infometat. Pan2 la normalizarea secreiiei lactate este bine ca s b i i s i fie goliii de cdteva ori pe zi. mama are rnai puiin lapte la supturile I qi IV. Variabilitatea apetitului nu numai c5 este normali. il va Iisa s i eructeze qi apoi il va alipta in continuare. muls in condiiii de cur5ienie perfecti. Completarea se va face dup5 consultul cu medicul. shnii vor fi oferiii in ordine inversi. Humana 1. Srinii se golesc la fiecare supt. Comportamentul respectiv este consecinia iinerii in braie a sugarului in mod nemotivat. Ce se face duca' mama lipsegte de acasa'? in luna a doua. Sugarul a prins gustul sdnului. E. cu plicere. in felul acesta. incercBnd prin mici manevre (miqciri d e "du-te . La rdndul ei. daci mama lipseqte o dati de acasi se poate da. in cazul in care nu are lapte suficient. contrar aqteptiirilor. CBnd. Dac5 este retras de la s h u l mamei se "trezeqte" qi incepe s i pldngi. fie o mas5 de lapte de mami. ci constituie qi o dovadi c i sugarul are ritmul siu personal de alimentare. din rniezul zilei. Cum poate Ji fimpiedicat sugarul sa' inghita' prea mult aer? C h d incepe s i sugi rnai incet. mama este datoare si-i dea s5 sug$ chiar daci laptele supt nu reprezinti decdt o treime din rafie. mama il va retrage de la sdn. De multe ori este nevoie de rnai multe intreruperi.vino" ale mamelonului. aqa incdt el nu se rnai inprci. C. glanda mamar5 va fi stimulatii pentru o buni secretie. in locul suptului respectiv. el nu vrea toati cantitatea propus$ este inutil de a-l contrazice. in cazul in care. pe Idngi aceste manifest5ri. pistrat la frigider qi fiert inainte de a fi dat sugarului. restul de lapte trebuie s i fie muls fie cu mdna. crescute progresiv cu un lapte adaptat sau partial adaptat. "piele la piele". Sugarul adoarme la srin. se anunii medicul de familie pentru a se cunoaqte precis cantitatea de lapte supt in 24 de ore. D. F i r i a-l foqa. Mama care-qi al5pteazi sugarul este de acum iniiiatii. Dac5 sugarul a golit un sdn qi continui s i tragi din primul sdn cu vigoare va fi pus qi la celilalt. va consulta medicul. Beba etc. Pe l h g i valoarea biologic$ laptele de mami are ~i o importang psihologici. Pus din nou la sdn trage din mamelon de cdteva ori qi incepe s i picoteasc5. la chtiirirea siptilmrinal5 se constati c i sugarul nu creqte sau chiar scade in greutate. s h u l nu este golit la un supt. fie ceai. Cildura ~i compresiunea local5 reduc eructaiiile qi calmeaz5 durerile. cu burta lipiti de corpul mamei.) si-l faceii s i sugi continuu. iindnd sugarul in braie. in unele cazuri sugarul s-a obiqnuit s i fie tinut in braie. qi rnai &ziu orele de masi. care va stabili daci este utili o completare. iar la sate cu lapte de vaci diluat (vezi 1 15-118 qi 127). dupi ce a primit raiia prescris5. Cei rnai mul@sugari renunfi de la sine la masa de noapte. "ciupituri" fine de obraz etc. b) Cum se poate desJiinta masa de rzoapte. Senzaiia de confort qi plicerea pe care o oferi contactul qi ciildura corpului mamei il fac s i prefere s5 fie iinut qi s i adoarmi in bratele mamei. fie un preparat de lapte paqial adaptat (Milupa 1. E Varia$a apetitului. c) Ce inseamna' daca' un sugar suge la o masa' numai cdteva minute gi apoi pldnge din nou dupa' 2-3 ore. va fi repus mereu la sdn. repetat qi prelungit. Ratiile prescrise de pediatru sau menfionate in aceasti carte servesc numai ca reper. nu este nici o raiiune de a-i refuza completarea pe care o cere: daci. Nu se renung la aliptare decdt la sfatul medicului qi dupi indicawle lui asupra modului cum se procedeazi practic. Al5ptarea. fie cu pompa. La aceste mese din mijlocul zilei poate fi necesar s5 faci completiiri cu cantitilii mici. sunt momente cdnd sugarul simte ~i incepe s i savureze contactul cu mama qi grija ce i-o acordi.). ea iqi d5 seama care din supturi este deficitar.

.

cu ceaqca sau cu lingurip Milubrei "Junior Muslin (Cereale cu lapte. NUTRICIA) PENTRU SUGARI $1 COPII MICI Milupa . In sipdmlna a 5-a a 8-a. Produsele de cereale (simple sau cu fructe) se folosesc incephd de la vPsta de 3 luni. orez. orez $i zmeura* (Bebelac. 8 luni sugari cu scaune normale A. morcovi zah5r Cereale cu lapte. Cifrele sunt pur orientative. "Nutricia ") Milubrei Fruchte (Cereale cu lapte. orez ~i caise (Bebelac. biscuifi) Milubrei Vollkorn ($apte cereale cu lapte) Cereale cu lapte.2. banane. fructe cu cereale) $i/sau br2nz5 de vaci. b) pentru fiecare siptimlni in minus se scad cPte 50 ml lapte din cantitatea pentru 24 ore. c) pentru . Nutricia) Cereale cu lapte . Cantitatea de lapte se calculeazi In modul urmitor. gri$ $i fructe) Milubrei Butterkeks (Cereale cu lapte. grsu. respectiv 650-800 ml. compot. criteriul major este modul zilnici cum progreseazi hgreutate: unii cresc cu o ra@e de 60-70 mVkglzi. orez.2 se prezinti produsele de lapte cu cereale. suc de fructe sau ceaiuri gustare: orice produs "Brei" variat (iaurt. ratia de lapte pentru 24 de ore este de 150175 mlikglzi.g r i ~ 16luni I Produs I V2rsG Milubrei Barzane* 14 luni (Cereale cu lapte. "Nutricia") Milubrei YoghurtFruchte (Cereale cu iaurt. orez 4 luni ~i porumb lNumLmesel Observafii scaune mai moi I I I 1 la masa de I Sugari cu sear5 I Milupa . in primele luni de via@: l a) la 8 s i p d m h i se dau copilului 800 m laptel24 ore.. daci se dau 5 mese yi 110-140 mllmasi. grciu si mere (Bebelac.prcinz: piure de zarzavat (variate) f cereale + came sau gsbenuq de ou ap5. h c t e . orez 4 luni ~i banane (Bebelac Nutricia) * Miluvit "Mit" Cereale cu lapte. "Nutricia ") Cereale cu lapte .NUTRICIA PENTRU SUGARI $1 COPII MICI PRODUSE DE CEREALE FW LAPTE (MILUPA. deci 130-160 d masi. gr2u ~i fulgi de orez) 1 4 luni 4 luni 1 1 masa de seG masa de sear5 masa de sear5 / 1 tendinfii la constipafie sugari cu scaunemoi sugari cu scaune normale sugari cu scaune normale sugari cu scaune normale Bebelac orez $i mere 4 luni Bebelac gr2u qi banane 6 luni 1 i 1 I 1 4 luni 6 luni masa de sears 6 luni 6 luni masa de sear5 masa de sear5 masa de sear5 masa de sear5 masa de sear5 sau ora 18 masa de la ora 18 sugari cu scaune normale sugari cu scaune normale sugari cu scaune normale sugari cu scaune normale scaune normale 6 luni 6 luni 8 luni in tabelu13. daci se dau 6 mese. Fiecare sugar iyi individualizeazi "rafia".7 cereale cu 6 luni pesmet 4 luni Bebelac orez I 1 I 1 1 sugari $i copii mici cu scaune mai moi sugari si copii mici cu tending la constipatie sugari $i copii mici cu scaune rnai moi la mays de sear5 sugari cu scaune mai moi Bebelac porumb 4 luni Milubrei cu mar $i morcovi. creme seara: un prcdus de lapte plus cereale date cu biberonul. furnizate de f m e l e "Milupa" si "Nutricia". GASIBILE LA FARMACII RECOMANDATE DE FIRMELE "MLLUPA" $I . f%5 zahL) Cereale cu lapte. Rafia medie zilnica'. orez. gr2u dup5 8 $i ov5z) luni masa de dimineat5 ~i sear5 sugari $i copii mici * Nu confin gluten TABELUL 3. Existi o reguli simpli preconizati de medicul rus $carin.3 sunt prezentate produsele de cereale instant furnizate de firma "NestlC" yi care se folosesc ca adaos la produsele de lapte de vaci sau praf "clasic" @ la imbogitirea piureurilor de zarzavat sau de fructe. iar cele de grlu (cu miere sau fructe) dupi vilrsta de 6 luni.7 cereale 16 luni Milupa . grciu ~i fructe (Bebelac. TABELUL 3 . bis in tabelul 3. iar la alfii nu este suficienti nici ratia de 160-180 mllkglzi. 2 PRODUSE DE LAFTE CU CEREALE. orez.4 cereale (Bebelac "Nutricia ") Cereale cu lupte . prgjitur5 de cas5.

60 32 75 150 380 760 235 470 190 380 2.nediluat $inedegresat (teoretic laptele de vaci integral confine 34-40% grisimi).Sugarul (de l lpZundil 12 luniJ a a TABELUL3 .95 88 19 O m Cereale fid Iapte O m 3 fmcc Cerealem Iapte Po* 1601670 4.15 0.O 65 0. &i gluten (orez.o 360 380 50 65 0. dilufia se poate face cu decoct ("apf de orez).o Iu Iu mi? mi? mi? mi? mg mi? mg mg mi? mg lOOg 36611530 0. colaborare gi posibilitiiti din partea familiei).72 81 410 265 210 160 97 IS 18 0.6 0. B. o linguri* ras3 de zahk $i eventual 2. fiert imediat $ipbtrat in frigider).7 7.95 53 23.9 2.O 160 360 97 380 1.95 8.lO 69 28. In mdiul rural.5 fiecare luni in plus se adaugi 50 ml lapte.38 1.o 4.35 2. FURNIZATE DE FIRMA " E T P N s L Prodnsul Energie Gr&imi Proteine Hidro-carbonati Flbr5 dietetlc5 Minerale (Ash) Sodlu Potasiu Calciu Fosfor Urniditate Vitamina A Vitamina D Vitamina E Vitamina C Vitamina BI Vitamina Bz Niacin5 %tamina B6 Acld folk Acid pantotenic Vitamina BIZ Biotin5 Fier KcallKJ g g g g i3 mi? mi? mg mg mg RE .6 10 81 120 270 130 222 90 170 3.30 2.24 47 9.2 0.6 67.5% (114 de linguri* de ulei de floarea-soarelui).o 10 550 340 290 4.75 13 25 33 7. fn cazuri rare. aceasd solufie nu corespunde tuturor nevoilor biologice $i funcfiilor digestive ale ! I . Nu se indulcesc.30 2.63 2. a v h d griji s i nu se depi$easci 1 000 ml pe zi.5 58 18 65 0. Adaosul de zahk.l 1.75 1.6 28. Prepararea se face in luna a doua $i a treia cu l 70 ml lapte + 30 m api. cu plus de greutate.s 83. Se pot folosi cereale "instant".O 19 PoMe 2001820 6.s 1.O 19 2.7 Grfiu 3 tmcte Pt~rtie O g lO 41111720 2101860 4.5 33.15 0.3 81.30 11 22 0.100s 37Z1550 0. miere sau unele fiiinoase ar duce la un exces de hidrocarbonate.1 11 37 15 10 50 37 15 12 3. Lichidul de dilufie. recoltat in vase curate.5% a i n i de orez de dorit "instant" $i 1.30 8.5 160 310 100 200 3. Aceste produse comerciale confin hidrocarbonatele necesare (lactozi la produsele adaptate.4 8.O 360 380 5. la sugarii cu tendin@ la diaree. Nu este nevoie de adaos de cereale. se va folosi laptele de vaci de bung calitate (vaci sibitoasi.35 66 305 222 178 130 78 12 14 0.4 0.38 0. Uttimele dou5 ingrediente (%na de orez $i uleiul) se vor folosi cgnd exisd infelegere.78 15.o 0. Comparati cu laptele de mami $i cu produsele comerciale moderne.2 0.4 32 22 10 680 300 250 4.3 84.50 98 0. daci familia nu poate s i procure un produs de lapte modern.32 0.035 1. determingnd creqteri in greutate pe seama tesutului grisos.6 18 0. 3 PRODUSE DE CEREALE INSTANT. Remedia etc.7 1.7 37 15 12 3. lactozi $i alte =nuri la produsele partialadaptate) in cantititi suficiente.70 1.230 0.92 48 7. porumb) NestlC.7 6. Pentru toate "produsele de inceput" (lapte adaptat sau partial adaptat) se foloseqte ca lichid de dilutie numai apa fiarti? $i adusi la "cilduf" (40-50"C).80 1.5 0.95 0. sau la temperatura carnerei (la sugarul mai mare).l 1.l 11 Ctslu miere 100 g ! Po* 39611650 2001860 6.

mama il va culca cu fafa in jos. Ei se opresc atunci din supt. dar nu se poate qti cu exactitate cantitatea produs5in acest fel. Este bine s5 se intocmeasc5 un grafic. este agitat dup5 mas%).i.i.Mama gi copftuI sugarului. Sterogyl (3 pic5turi pe zi . in q a fel inc2t g2tul biberonului qi tetina s5 fie tot timpul pline cu lapte. h plus.800 u. urmarea este c5 inghite prea repede (cu mult aer). "pe burti". Toate aceste manevre nu sunt necesare dec2t dac5 sugarul inghite aer (are colici. Nan etc. in cazul hrbirii sugarului cu produse ale firmelor europene (Milupa 1. La noi in far5 s-au folosit i n ultimul timp Vigantol (2 pic5turi pe zi . La noi in far5 se pare c5 sunt eficiente doze ceva rnai mari fat5 de str5in5tate (400 u. sprijinit de u m h l ei qi s5 fie b5tut uqor pe spate.i. de preferat pe partea dreapt5.i. Medicul pediatru calculeaz5 doza de vitamina D primid din produsul de lapte qi completeaz5 doza necesar5. pe ! . Vitaminele VitaminaD. intre 6 s5pthiini qi 2 luni se va administra a doua d o z l sub form5 de injectie.i. inclusiv vara. excepthd prematurii $i cei cu manifestki anterioare de spasmofilie. in multe oraqe. nu doanne liniqtit. h luna a 11-a sugarul creqte cu circa 800-900 g/lun$ respectiv 25-30 g/zi sau 175-210 g pe s5pt5m2n5. Beba. Morinaga) cu adaos de vitamina D in general de 400 u. fracfiunea de radiapi ultraviolete este scikud din cauza poluirii atmosferei. Dac5 se face profilaxia rahitismului cu vitamina D zilnic sub form5 de picgturi.i.). Aptamil.intre mese sugarul va fi culcat pe o parte. Doza zilnic5 de vitamina D va fi individualizatii de medicul sugarului. De altfel.).1 200 u.i. p h 5 in momentul c h d qi-au potolit foamea.Nutricare special. Dac5 sugarul continu5 s5 tipe. in primele Iuni de via@ mesele reprezint5 principalele ocazii c2nd sugarul poate fi apropiat de marn& D. Vttamina D se dii ?n tot clrrsul anului. pe zi. Preparatele americane (Similac sau similare . in @rile anglo-saxone. Unii inghit o cantitate mare de aer in timpul c2t sug. sugarul nu are posibilitatea s5 fac5 nici o pauz5 in supt.zilnic. Mama va pune o c@5 pe umeri. Se poate la'sa sugarul singur sa' "traga'" din biberon? Acest lucru nu este permis. Spre deosebire de trecut nu se rnai recornand5 adaosul de sucuri de fructe aGt la sugarul alimentat artificial. rnai ales numai la sugarul alimentat numai la s h la care nu este necesar adaosul de sucuri de fructe dec2t dup5 luna a W-a sau chiar a V-a.i.1 000u. are colici. Nu trebuie s5 ne bizuirn nici in lunile de var5 pe lumina solar5 ca unic5 surs5 de vitamina D. Vi-De-3 "Wander" (1-2 pic5turi pe zi . tip5 intre mese. f6rii intrerupere! Organismul uman sintetizeaz5 vitamina D sub influenfa razelor ultraviolete solare. sau 1 000 u. Nu este voie s5 se sprijine biberonul pe o pern5 sau pe un pled impgturit. sau tablete de 500 u. in Germania. nimeni nu-i scoate tetina din gur5 (se poate ineca qi asfixia). intr-o LinguriF cu lapte sau ceai. deoarece adaosurile de vitamin5 D din aceste produse acoper5 numai partial nevoile de vitamin5 D. 5001 000 u. s5 fie pus cu abdomenul lipit de toracele mamei. cu toate c5 nu au b h t dec2t jum5tate din ratia lor normal& Ca remediu se recomand5 ca sugarul s5 fie ridicat. dar.). Pozitia de "culcat pe burtii" se contraindic5 in ultimul timp din cauza pericolului de "moarte subid". pentru a evita supradozarea. C. pentru a-qi proteja imbr5ciknhtea in cazul in care sugarul regurgiteazii. Cea rnai mare parte a sugarilor trag din biberon %5 oprire. Biberonul se tine kclinat. Nu este necesar s5 se adauge alte vitamine in alimentafia sugarului in luna a doua. Gustul nepl5cut a1 vitarninei D se pierde in mare mkurL Nu se recornand5 adhgarea solufiei uleioase in biberon. deoarece ader5 la peretii interni ai biberonului. in caz c5 sugarul a primit in matemitate prima doz5 de vitamina D injectabilii.i. Pozifia biberonului in timpul mesei. Humana 1. acestea se administreaz5 Creqterea qi dezvoltarea Greutatea. Mama nu trebuie s5 se mire dac5 sugarul ia mai mult sau mai pupn dec2t scrie in c q i (750 gtlun5).) se continu5 profilaxia rahitismului cu vitamina D i n doze o b i ~ n u i t e . Nutrilon. se obfine o alimentafie incidente qi cu creqterea normalgin greutate a sugarului. Se vor administra 200 000 u. in Franfa).i. pentru c2teva minute. Nu este necesar5 asocierea de preparate de calciu. Bula de aer care se formeaz5 astfel in stomac le d5 o fals5 satietate sau le provoac5 colici. dac5 laptele este de bun5 calitate qi dac5 este preg5tit qi p5strat in conditii perfecte de igienk Frigiderul este absolut necesar. intr-o asemenea eventualitate. 800-1200 u. sugarul este frustrat de sentimentul de protecfie. apoi il va ridica in sus qi-l va sprijini pe umerii s5i. in general. regurgiteaz5 sau vars5.

El c a p i d treptat controlul asupra mu~chilor fefei. Picioarele sunt indepirtate ~i inclinate in afari fa@ de $old. sacadat ("ca un cosmonaut"). el reacfioneazi diferit in funcfie de cum i se vorbe~te. alituri de aceasta in fiecare luni se va trasa curba ponderali real5 a sugarului. Umerii sunt i inci t r a ~ inapoi. Fa!a sugarului incepe s i devini rnai expresivii. unii demareazi rnai i devreme. sugarul are inci tendinfa de a sta hdoit. se sprijin5 stabil pe antebrafe. Motricitatea generalz.2). Lungimea sugarului se miire~te 3 cm in aceasd cu luni de viafi (luna I: 4 cm. Datoriti controlului nervos redus asupra mu~chilor fefei ~i ochilor. inseamni c i totul merge bine. a) Culcatpe spate. degetele . Fiecare sugar i ~are ritmul siu de crevtere. mi~cirile vor deveni mai coordonate ("coordonare motorie").2 . Bratele sunt htinse. Fig. Modul de dezvoltare a tonusului muscular arati c i este rnai bine ca sugarul s i fie culcat pe o parte. nu insi in mod i stabil. iar in lunile a 11-a ~i a LU-a cu ciite 3 cm). in tot cursul lunii a doua. el strhge ~imai tare pumnul. e) Pozi!ia in pat. membrele inferioare sunt flectate "tripla flexie". avezat pe b u d . 3. cu membrele superioare ~ i rnai ales. cu unghiul format din articula$a genunchiului (de ciitre coapsi ~i gambi) tot rnai larg. a celor motori ai globilor oculari (cei care participi la mi~carea globilor oculari) ~i ai cefei.Culcat pe spate. ci sti pe cu toracele intins. sprijinit adesea pe viirful te de picioarelor sau pe toati talpa. 1). in miina sugarului. Fig. privirea sugarului de o luni nu "prinde" un obiect deciit daci el este situat pe linia medie vizuali ~i la oarecare distan@ (la 20-30 cm). 3. Progresele se fac totdeauna de la mu~chii capului spre cei ai extremitifilor. degetele sugarului se desfac ~ ispre inceputul celei de a treia luni. 3. D a d aceastii curbi este ascendend. Ochii. nereusind s i d e p i ~ e a s cun unghi de 45". . rareori concomitent cu amiindoui. Gleznele ~i tilpile sunt intinse (fig. D a d traseul curbei sugarului este sub curba teoretici ("ideali") nu este un motiv de ingrijorare. cu cele inferioare in flexie. Dezvoltarea psihomotorie Sugarul incepe s i aibi mai mult control asupra muschilor sii. Pedaleazi ciind cu un picior. c) Mu~chii bratelor ~idinilor. sugarul ridica capul p h 5 la 60"-90". esenfial este ca ea s i r k b i aproape paraleli cu prima. cu mi~ciiri amplitudine mare. Daci r k h e orizontali va fi consultat medicul. Foarte incet.1 . sugarul nu rnai s d indoit. sunt adesea desfiicute. Cu fiecare .Sugarul (de l 1 lun&l 12 luni] a a care s i se traseze o curbi normali ("ideali") de crevtere pe tot anul. incepe s i se intindi ~is i ridice brafele de-a lungul capului. Capul are tendinfa s i stea inclinat de partea membrelor intinse. alfii rnai tkziu. cu brafele dezdoite. iar cele de partea cealalti flectate. incepe si3 pedaleze. sugarul s d aproape tot timpul cu pumnii s t r h s h c h i ~ iDaci un adult introduce un deget . cu capul ridicat nu prea sus. indepirtate de trunchi ~i membrele inferioare rnai intinse. 3. din ciind in ciind pedaleazii alternativ. sprijinul se face pe antebrate. Se menfine flexiunea ~oldului~i aceasti tendinfi fiziologici la flexiune face ca sezutul (regiunea fesieri) s i fie intr-o pozifie uvor ridicati (la 3-4 laturi de deget). d) Susfinut de axile (subsuoari) sugarul fine capul ~i p i ~ e ~ "automat".in luna a 2-a. b) A~ezat b u d . P h i la inceputul celei de a doua luni. sipthniini incepe sii stea tot rnai mult intins. La inceputul lunii a doua sti culcat pe spate intr-o pozifie asimetrici: braful ~i gamba de o parte intinse. ciind cu altul. Numai spre s f k ~ i t ulunii a l doua ~i inceputul celei de a treia sugarul culcat pe spate sti intr-o pozifie simetrici ~i incepe sii pedaleze ("si dea din picioare") concomitent cu ambele picioare (fig. Curba ponderali constituie indicele esential al cre~terii sugarului. iar picioarele sunt i n d e p b t e $i inclinate in afar5.

Tipetele. . Acest progres este important. Ingestia anumitor alimente (cafea. astfel incdt spre vksta de 3 luni el va putea urm2ri obiectele situate in tot cdmpul vizual. pentru a nu inceta decdt dac5 mama il allpteaz5. El se linigtegte putin. Dac5 sugarul este dus cu c%uciorul in gr5din5 el este inchtat de jocul luminii gi de migc2rile ramurilor. dacl nu se adaug5 vkslturi gi dac5 sugarul are un aspect normal. A tipa este inc5 modul s5u de comunicare. apoi reincepe mai intens. Ciddura gi compresiunea locall calmeaz5 colicile. & acest fel bulele de aer se indepilrteazl. ghgureqte. de rotapi ale capului in c5utarea shului sau biberonului. varzii. rnai penibil poate. B . ceai "rusesc". incephd din partea dreapti gi de jos a abdomenului qi inainthd sub forma unui arc in sus. care putin clte putin se organizeazl sub form5 de gGngurit. he. permitdnd sugarului s5-gi imboglteascl experienta qi. suride. 2) h tirnpul alimentatiei mama va fi calm5. a) Tipa'tul de foame este imperativ. e. R h h e unul din remediile cele mai eficiente! Nu uitati s5 fierbeti suzeta in fiecare zi gi s5 o sp5lap cdnd cade jos! 8) Dacl nu se reugegte cu nici una din aceste metode. de agitape. acum ea incepe s5 perceap5 nuantele cele mai fine. ehe). fasole uscati etc. sugarul "se plictisegte" sau incepe s l "se uite crucig". "crizele" de coliti sau de ficat gi nervozismul mamei declanqeaz2 a&sea colici abdominale la sugarul allptat. G2nguritul.) sau consumul unor medicamente (cofein5. diareea. la un sfert sau o jumgtate de orl inainte de ora prevkuti pentru mad. Limbajul. Spre sfkgitul lunii leag5 aceste vocale cu un " h (ha. invat5 &-gi inteleagl sugarul. Pentru calmarea colicilor recomandh. Dacl scaunele sunt normale. unghiul superior s t h g din zona splinei . sl-gi cunoasc5 mama. in momentele de multumire gi de veselie sugarul emite cdteva zgomote din gdt. continutul intestinal igi schimbl pozitia gi poate progresa spre segmentele terminale ale colonului. De altminteri strabismul este trec5tor la aceasti vksti. se insotegte de migc&i de supt ale buzelor. a fost obignuit s6 fie @nutin brate. sugarul va fi capabil s l wdireascl cu privirea. ee). Survine. aceste crize sunt frecvente in lunile 2 gi 3 (dispar treptat dup5 3-4 luni). Rdsul este incl gutural gi insotit de mip%ile mugchilor mimicii. Apoi va fi culcat in patul lui pe o parte. ii este prea cald sau il jeneaz5 o luminl prea puternicl. Sugarul "scoate" rnai multe sunete (a. c) Tipetele declan~atede colici sunt acute. o. destinsL 3) Dup5 ce este alimentat. 7) C h d colicile sau crizele de p l h s (f3r5 motiv precizat) se repeti se va folosi la nevoie metoda "tradiponal8" atit de mult discutati: i se va da suzeta. m h g g a t pe frunte gi cu abdomenul s t r h s lipit la pieptul mamei. se apeleaz5 la medic care va stabili dacl nu este vorba de o manifestare a vreunei boli rnai serioase. d u c h d la intoxicatie!). bhturi alcoolice. Dac5 se repeti experienp pe o durati rnai lung5 de timp. 5) in sfkgit se poate incerca rnanevra care este trecut5 in toate ckple noastre: aplicarea pe abdomen a unei comprese inmuiate in apl caldl (nu fierbinte) gi stropit2 cu putin spirt (alcoolul in cantitate mare p a t e fi aspirat de sugar sau absorbit prin piele. & emisie de gaze. urmltoarele mici artificii de tehnicl: 1) Sugarul va fi alimentat (la s h sau cu biberonul) ceva rnai incet. in primul rind. se insotesc de migc&i de indoire ale gambelor. dac5 este posibil "piele pe piele". in general. nu sunt motive de nelinigte. sprijinit cu capul pe u m k l mamei. este ud. 4) Dupl ce va fi culcat pe o parte gi mama va aplsa incetigor cu mdna dreapti pe abdomenul sugarului.P u p cite putin ins5.% jos pe flancul s t h g d abdomenului) in directia acelor de ceasornic. u. spasmele intestinale cedeazl. miofilin. sugarul va fi $nut 2-5 minute in pozitie vertical%. fn cazul in care nu este vorba de tipete declangate de o boall unii medici recomandl o popune calmanti. Dacl i se trece un obiect rogu-striducitor prin f a p ochilor la o distang de circa 20 cm. El simte global (cu tot corpul) gi se exprim5 incl global: dac3 se simte bine. se insotegte de agitape gi nu se calmeazl decdt dacl mama descoperl cauza nepl5cerii: sugarul este infZigat prea strhs. A.). spre s t h g a gi in jos (spre ficat sub coaste. dac5 are o oarecare indispozipe se In timp ce in prima lun5 mama nu poate distinge deloc ce vrea sugarul s5-i comunice prin pp5tul s5u. in ordinea eficientei. el este destins. purgative etc. sugarul il va urm&i doar pentru cdteva secunde. Sugarul mic privegte rnai "atent" o figurl umanl decdt un obiect colorat. d) Tipetele care anunfa' somnul sunt rnai monotone gi survin dupl o perioadi de veghe in timpul ckeia sugarul a fost tulburat de persoanele din jur Cmgrijiri. 6) Se va interoga mama asupra regimului dimentar gi asupra tranzitului intestinal propriu. b) Tipa'tul de indispozifie este aproape continuu gi are un ton diferit.

contactul moale qi cald a1 pielii unei alte persoane ii face o mare pliicere qi pare chiar indispensabil pentru el. Afectivitatea. Este foarte important ca mama sl-i u r m k e a s d bine nevoile qi ritmul slu de viafl. ciind m h h c l ) . adoarme. El reactioneazl violent in contact cu un obiect rece sau fierbinte. priveqte numai la mama sa. dar cur2nd va fi miindrii s l qtie s2 interpreteze "apelurile" sugarului. cum este senzafia de "posturii" (pozifie). f) Tipdtul ca semnal de alamri survine fib% cauz5 o aparent2. Este esential ca mama sl-1 ingrijeascl cu i'ndemhare qi calm. survin seara. Comportamentul sugarului in timpul suptului este cu totul particular: este calm. se va chema medicul. in cea de a doua lunl. chiar de la navtere. La jumltatea lunii a doua. senzafiile cutanate. aceste tipete sunt un semn de for@ qi de dorin@ de comunicare. mama are s l ajungl s l invefe un lucru esenfial: cum il poate infelege pe sugarul care nu are Pncl limbaj vorbit pentru a-qi exprima dorintele. Somnul a d h c sau aspectul s3u de bun3 stare c h d este trezit sunt oglindirea unei st&i de echilibru satisfiicltor. vizite ale prietenilor familiei). antrenhd f r h h t i i r i . declanqeazii clteodatii senzafii extrem de penibile. Dacl fipiitul este acut qi persistent. b) nemul#umirea. Cauzele de nemulpmire. de obicei. El este total satisacut sau total nemulpmit. neliniqti. mirosul corpului ei. sugarul nu se calmeazl deciit atunci c h d d l afar5 gazele. B place s l simtii ciddura corpuluimamei. . dimpotrivl. sii-1 asculte. Mama nu trebuie sii se sperie. de inconfort sunt numeroase. se va calma imediat. Sugarul pare satisEcut qi totuqi Gpetele sale au tendinpi slrevinl fn fiecare zi la aceeqi orl. c) Foamea ~i setea sunt sursele cele mai importante de nepllcere ale sugarului mic. gustative sau de miros trebuie s l fie foarte violente pentru a fi percepute in mod penibil.miingiiieri excesive. sugarul se liniqteqte. r h h f'51-l iar aspectul sugarului este modificat fail de zilele precedente. Perceptia. labirintice qi interoceptive sunt foarte dezvoltate. micile manevre paliative amintite mai sus rezultat. fipetele sale sunt adesea calmate prin mhgiiieri care 9 1 bucurl qi-1 satisfac ca pe un mic animal. schimbat. senzafia de indispozitie pe care o antreneazl se traduce prin tipete. mhgiiierea fruntii. S t 2 pielea. La inceput sunt numai schite de z h b e t . qtiind sl-1 priveascl. Din prima zi de via@ a nou-nlscutului s h l t o s . Gazele din stomac. ii mlnglie fruntea. sugarul rlspunde la ingrijirile qi miinglierile mamei cu primul slu zlmbet. atinghd cu precizie scopul slu qi permigndu-i s l se alimenteze. imbrlfiqarea. fix qi cu intensitate. La inceput orice mama are e z i t c . Dimpotrivl. Comportamentul sugarului in primele qase slptlmlni de via@ nu reflect2 deciit doul st&i principale: a) pldcerea (mai degrabl liniqtea). st2 fn stare de veghe etc. Zrimbetul. de aici nou-niiscutul qi sugarii din primele luni au principalele nepllceri. a) Sensibilitatea pielii este demonstrat2 prin ppetele qi agitafia sugarului care este murdar. bine organizat. inghitite in timpul suptului. nu-i place s l fie deranjat ( c h d d o m e . qi-i va fixa programul zilnic (mese. Astfel. Putin clte pufin sugarul o cunoavte pe mama sa: chiar de la sfkjitul celei de a doua 1mi vocea mamei produce reacfii pe care celelalte voci nu le provoacii. Sugarul va fi dus intr-un loc liniqtit vi va fi culcat. Va nota pe un caiet orele la care sugarul rni?in2ncil. Eventual. materiile fecale qi urina macereazl. cu tot corpul). Toate aceste senzatii sunt percepute de sugar incl global (este cuprins de ele fn intregime. suferintele. durerile qi inapetenfa aparent2 se calmeazl de la o zi la alta prin corectarea tehnicii de alimentafie. Ensotite de s t r h b l t u r i ale fetei. La nevoie vor fi sllbite scutecele cu care sugarul este prea stdins W q a t . gura. e) Tipetele care exprimama numai bucuria de a face zgomot qi de a ariita o oarecare putere: mama invag s l le recunoascl pentru cl. de fipete ce impiedicl continuarea suptului. fn timp ce toate celelalte miqcilri sunt anarhice qi incapabile de a atinge un scop precis. fericit. mult mai mult deciit la copilul mai mare. plimbare) in funcfie de caracteristicile qi nevoile individuale. este sediul unui reflex dirijat. indispoziGile. este intim legat de ea.Sugarul are numai senzafii simple. Excitatiile luminoase. ciind este treaz. b) Senza$ile interoceptive (cu punct de plecare in interiorul corpului) nepllcute sunt numai cele digestive. auditive. baie. dacl este pus in c h c i o r . De indatl ce este luat fn brate el se liniqtevte. va fi plimbat pufin (chiar numai prin apartament). suptul este singurul gest perfect coordonat vi perfect adaptat. Din contr3. Se pare c l la aceastl v k s t l pragul perceptiei este foarte ridicat. "o soarbe din ochi". satisfactia pe care o are c h d suge merit2 o atenfie dwsebit2. Dacl mama se plimb3 incetiqor cu el prin camerl qi dacl ii vorbeqte cu o voce bllndii.

Normal. nici rnai tiirziu) ce i-ar putea crea aceasti team& in primele luni sugarul a d o m e repede. Adta timp c l t nu este excesiv de frig sau de cald. Din luna a doua. Lumina de la ora prlnzului se va reduce (perdele).unor senzalii plicute. C h d sugarul este prea gros imbricat. sugarul se va adapta la temperatura care pare mai plicutii adullilor. impiediclnd respiralia pielii. Supraveghere qi ingrijiri Somnul. Mai tiirziu sti cltva timp treaz. astfel va inck s i nu se deplaseze la miqc&i. cel care consti din: body (o combinafie de chilofi scuqi cu c h i q u @ cu m h e c i scurti fixat2 cu capse intre coapsele sugarului). in perioadele de ticere qi de animalie din jurul siu (R. camera este prea incilziti qi in lunile de vari micfiunile sunt rnai rare qi cu urini in cantitate mici. Sugarul nu va f i schimbat de c2te ori urineazi. pentru alimentare. Se lasi de o parte scutecul mare qi scutecul mic dreptunghiular. Pantalona~ul fi bine fixat (incheiat pe umeri).18°C). Trebuie qtiut insi c i sugarii dorm rnai bine qi se cilesc mai uqor atunci c h d sunt tinuti in camere nu excesiv de incilzite. mama descoperi doui sau trei perioade de veghe rnai nete: una dimineap. sugarul incepe s i se integreze in viap de familie. una dupi-amiazi qi una seara. b) Cel rnai comod icaqat este. & perioadele de veghe. mama ii va vorbi qi (daci are voce qi buni dispozilie) ii va c h t a . Starea de veghe devine rnai neti. Se folosesc o singur2 daa. De altfel. de aceea nu se intreprinde nimic daci scaunele sunt rnai reduse ca numir. care reprezinta' un paramtru de umuirire a matura'rii psihice a sugarului si in acela~i timp o data'fericita' in viafa de familie. Mama va exploata orele de veghe pentru baie. bineinfeles.& Romhia majoritatea familiilor tind si-qi ling locuinla la temperaturi rnai ridicate (22-24°C). plimbare qi. Dar in mod limpede. in jur de 10 in 24 de ore. Somnul ocupi ihci 1718 ore din 24 de ore. rnai numeroase ~irnai moi. Daci nu existi spaliu pentru o camera separati pentru sugar. Trebuie s i fie confectionate insi dintr-un material absorbant. cu pielea foarte fini). in cwile striine. in camera sugarului se va menfine temperatura in care se simte bine toati farnilia. pentru ca somnul s i fie rnai adiinc. privirea rnai vie. Chiar de la inceputul lunii a doua. de abia in a qasea siptimlni va apirea un surb adresat mamei. Fac excepfie sugarii care nu "se suferi" s i stea uzi (se agiti. scaunele sunt rnai rare (1-3 pe zi). dupi opinia noastri. decalat. La sugarul alimentat la s h constipalia adevirati este rar8. se recomandi 18-20"C. d) Chilofii din cauciuc sau din material plastic sunt impermeabili. in timpul nopfii. pampers qi o jachefica' sau salopeta'. Se preferi doui scutece din tifon. Sugarul alimentat natural are un numir de scaune care variazi intre 1 qi 5-6 pe zi. Alice Doumiec-Girard). somnul ~i veghea se modifici. c) Scutecele din celulozi sunt foarte practice. Mic#iunile sunt inci destul de numeroase. fmbra'cdmintea. Unii sugari incep s i dea din picioare. Produc adesea roqeap pielii qi iritafie. Pentru a preveni "desfiqarea" qi pentru a avea libertate de miqcare pot fi imbricafi in pantalonaqi cu botoqei (salopetii). Se va nota aceasta'data'. plhg) sau cei care sunt predispuqi la eritem fesier (in general cei blonzi. ca rkpuns la vocea sa. a) Pantalona~ii. . dupi introducerea sucurilor de fructe scaunele devin. sugarul este rnai activ. toate. Scaunele. Nici un copil nu se naqte cu teama de intuneric qi nu trebuie Ecut nimic (nici acum. inclt scutecele "nu rnai stau" pe ei. in decurs de 2-3 siptimihi. La aceasti v k s t i trebuie Ecut mai mult pentru educalia somnului. in general. DebrC. deoarece se economiseqte rums gi nu sunt iritante. nu dorm. mama va gisi locul cel rnai liniqtit qi rnai ferit de curenti din casi. in timpul noplii se va stinge lumina in camera unde d o m e sugarul.grimase ce apar aproape spontan qi corespund probabil . Cei la care se foIosesc chilofi absorbanti ("Pampers") nu mai prezinti agitafie sau eritem fesier.). Este rnai adhc. dar qi rnai variabil. se va da sugarului s i bea rnai mult. in cursul celei de a doua luni de via@. fazele de somn au tendinp de a se suda: sugarul d o m e cinci-sase ore f intrerupere qi i rZ renun@la masa de la ora 24 uneori la ambele. Dac2 num5ml de micfiuni scade sub 5 in 24 de ore. Vocile obiqnuite nu-1 deranjeazi pe sugar. Temperatura camerei. dar rnai ales masa qi baia trebuie programate c h d sugarul este treaz. in ritmul siu propriu. Se pot folosi numai in situafii speciale (excursii mici etc. la unii sugari chi1o)ii din material plastic produc boli alergice ale pielii. "vorbeqte" singur ~i priveqte in jur. La sugarul alimentat artificial. ci numai inainte de masi. Educafia somnului. iar noaptea qi rnai putin (16. dar rnai voluminoase.

Este suficient dacii nasul se curiifii pe deasupra c2nd se spa15 fafa cu mhusa. suzeta! Ombilicul mai ridicii probleme qi in luna a 2-a la unii sugari. Dacii sugarul i ~ suge degetul numai inainte de masii. fie pozifia patului. Cu at2t rnai mult este o mare gre~ealii a se folosi chibrituri sau alte de obiecte dure. de preferat tip (vezi capitolul anterior). Hernia se datore~te unei laxit5ti tranzitorii a fesutului dintre mu~chii peretelui abdominal (pe linia medianii).). . regiunea occipitalii se turteSte putin. Se va urmiiri de asemenea evitarea deformiirii pavilioanelor urechilor. insorite. Unii medici recomandii ins%aplicarea unui pansament cu leucoplast. i insearnnii cii este fliimhd. Se va consulta pediatrul! Cura'fenia corporala'. Este o greqealii de a se umbla zilnic in nasul sugarilor cu tampoane de vat2 sau cu comprese. infii~urate vatii. h luna a 2-a sugarul incepe sii-~i sugii degetul. Tentativa de a-i fixa capul intre perne este periculoasii. Se invele~te o piiturii cu sau cu o plapumii. Umezeala de la orice cutii a pielii duce la iritafii. se insisti mai mult la cuta de dupii urechi. deoarece sugarul (ca qi adultul de altfel) preferii sii doarmii pe o anumiti parte. corpul trebuie protejat de acfiunea direct5 a razelor solare. regiunea occipitalii este rnai proeminentii c2nd sugarul doarme pe o parte. au adus o imensii imbuniit5tire a ingrijirii corporale a sugarului. Numai dupii tuna a IU-a . Cu vArsta. in ultimul timp se recomandii tot mai pufin acest lucru. Revenim cu indicafia de a nu se curiifa zilnic orificiile nazale ~iale conductului urechii.a N-a. turtirea craniltlui asociatii cu inmuierea zonei parietoodpitale poate constitui un semn precoce de rahitism. Dacii sugarul stii culcat rnai mult pe spate.dimpotrivii . Turtirea capului nu este un semn patologic la aceastii viirstii. Recomandiirile de a schimba pozifia capului sugarului c2nd pe o parte. Numai E foarte rare cazuri este necesarii intenenria n chirurgicalii (la cele care persists dupii vhsta de 3 ani). Suptul degetului.singurul efect cert este iritafia localii a pielii de care aderii leucoplastul. jnca'lfa'mintea la aceastii v%sti se reduce la botoqei. Deformarea se datore~te faptului cii la sugar oasele sunt rnai moi. iar spiilarea capului poate fi Gcutii ~i numai de 2-3 ori pe siiptiimsnii. un obiect striilucitor etc. putiind duce la sufocarea sugarului. put2nd deveni o problemii. denumifi "Pampers". La spiilarea (curiitirea)urechilor. Dacii sugarul este scos la plimbare sau este finut afarii (balcon. Este vorba de a~a-numitul ombilic cutanat. deformarea este tranzitorie. deoarece leucoplastul nu ajutii la rezolvarea herniei ci . dacii ins5 il suge numai dupii fi mas%s-ar putea sii nu se fi siiturat sau sii-~i format deprinderea aceasta de pe acum pentru a adormi. ro~eatii chiar la infecfii secundare. se va face totu~i "baie par$alii". c2nd pe alta. Dacii nu este prea accentuati. Baia se face zilnic. pentru a curiifa nasul in ~i urechile. de exemplu). Nu se ia nici o miisurii: nu sunt motive de ingrijorare! fn caz de hemie ombilicala'. Mai multe succese se obtin dacii in perioadele de veghe se schimbii fie pozifia sugarului. stergerea cu prosopul va fi foarte minufioasg. atilt la pavilioanele urechii. pentru a-1 stimula sii intoarcii privirea spre partea de camerii care prezint5 interes (membrii familiei care vorbesc qi se mi@. in zilele calde. capul revine la forma normalii dupii vhsta de 9 luni. fntre deget ~i suzeta' se prefer. Chllo$i absorbanti. e~ueazii de regulii. mu~chiise fortificii $i aproape toate aceste hernii dispar in decurs de csteva luni. care-1 fac pe sugar sii alunece mereu in aceea~i parte. Vara. peretele abdominal este proeminent. Dimpotrivii. c2nd este in stare sii-~icontroleze msinile. griidinii). e) fmbra'carea sugarului pentru plimbare. cu ~i eroziuni ~i zemuiri ("intertrigo retroauricular". se folose~te imbriicihinte din bumbac. suptul degetului este rnai frecvent. La palpare nu se simte nici o lipsii de substan@in peretele abdominal (ceea ce se int2mplii de regulii E caz de n hernie). Din luna a 3-a ~i rnai ales din luna a 4-a. fiirii neregularitiifi sau inclinafii. c2t si la zonele din jurul lor. Se vor procura ins5 chilofi "Pampers" adaptafi la dimensiunile corpului ~i de bung calitate. Ombilicul poate f i proeminent.SugaruI (de Ia I Iunii Ia 12 Zuni) in caz de eritem fesier sunt strict contraindicati. Se va urmiiri ca salteaua sii fie fermii ~i sii aibii o suprafafii perfect orizontalii. Nu are nici o legiiturii cu modul cum a fost legat ombilicul la naStere. c2nd timpul este rece se imbracii cu o jachetii de l2nB ~io ciiciulirii. in cazul in care nu este posibilii baia generalii zilnic.

deoarece se pot produce leziuni ale mucoasei bucale. iar dac2 obiectul este miqcat. cregterea sugarului.s2 aibii Buletin de identitate cu viza "la zi" la Circa de poli$e de care apwine (adresa va fi notata bine de pirin$).sii aibii experienp in ingrijirea copilului. Rudele sunt cele rnai bune inlocuitoare. examen . sugarul trebuie scos la aer 1-3 ore in fiecare zi. care are de asemenea un sugar. zgomotoase. Pe l h g g o alimenta$e qi o ingrijire corecta. copilul s2 fie ingrijit conform indica~iilorpiirinlilor. Dacii este posibil este bine sii asiste qi chiar sii participe tam. fixeazg alimenta$a. Este bine ca mama s2-gi noteze din timp problemele care o preocup2 qi sii le clarifice cu medicul sau cu asistenta de ocrotire in cursul vizitelor la domiciliu sau la cabinetul medical. aerul poluat de maqini. In timpul acestui joc. el trebuie v2zut periodic de medicul de familie. in care sugarul sii poatii simli qi savura atenlia. nou-nkcutul p a t e fi scos la aer de la vksta de 2 siiptfimlni. legisla$a prevede un concediu pl2tit timp de 2 ani pentru ingrijirea copilului. imbriiciimintea va fi la fel ca pentru plimbare. fncii de acum incepe infiriparea "comunit8liim MAMA-COPIL-TATA. Scoaterea pe balcon sau in gr2din2 cer mai pu$n timp din partea mamei. Dacii este posibil. reaclia BordetWassermann (pentru depistarea sifilisului). mijloacele de transport in comun. tulburiri de somn. dac2 programul de lucru a1 acestora o perrnite. Vizita medicala'.s2 fie o persoanii de incredere. Persoana care ingrijepte copilul fa lipsa mamei care-qi reia serviciul va fi aleasii cu mult d i s c e r n h h t . Reluarea activitgfl profesionale de ciitre mam5 & prezent.Chiar dac2 un sugar este s&iitos qi creqte bine. D a d vremea este favorabilii. i se uqureazii respira$a punhd de rnai multe ori pe zi piciituri de ser fiziologic in nas. Nu se qterge gura sugarului. Suprainc2lzirea camerei in care este @ut sugarul duce la uscarea mucoasei nazale. . Medicul poate controla astfel stadiul lui de dezvoltare. Jocul. & luna a LI-a mama iqi programeazii zilnic o s c u d perioadii de "joc". dacii i se trec p r k f a p ochilor lentilele unor ochelari sau un obiect str2lucitor intoarce privirea spre el. cu dificultiili in respiralia nazalii. de zgomotul unei juciirii. in caz c2 vremea este urlta sau in zilele prea friguroase de iam5 se poate apropia patul de fereastra deschis$ timp de 1-2 ore. D a d lucreaz2 in schimburi. in fiecare lung. pe un balcon sau intr-o gr2dinii. praful. neliniqte.s2 fie cinstitii. Mama va avea grijii s2 nu se apropie striiini ?n de c h c i o r u l sugarului. Pentru sugar cel mai bine este sii fie aqezat intr-un loc liniqtit. Neglijenlele din primele luni de via* ale sugarului pot avea ca urmare tratamente medicale ulterioare prelungite. Persoana care se ocup2 de ingrijirea sugarului trebuie s2 indeplineasd urm2toarele condi$i: . Sugarul se bucur2 de vocea mamei. c2ldura qi afecliunea mamei. . Se poate apela eventual la o vecin5. . ce constituie poqi de intrare pentru microbi. Dacii din cauza conditiilor meteorologice nu s-a putut face nici o plimbare pe afar2 in primele siiptihhi de via@. cele dou2 vecine vor ingriji alternativ pe cei doi sugari.sii iubeasd copilul qi s2 se poarte frumos cu el. medicului qi asistentei de ocrotire. Mamele care lucreaz2in schimburi pot l k a copiii acas2 in grija talilor.D a d sugarul are guturai. cu condi$a ca. pentru a avea posibilitatea s2 se miqte in voie. Scoaterea afara' la aer ~i soare. sugarul va fi imbriicat mai ugor. ferit de v h t . in absenla mamei. . acest lucru trebuie Ecut neapkat imediat ce sugarul a implinit o lun2. sugarul are nevoie de aer qi soare suficient pentru ca sii se dezvolte bine. dup2 care se aspir2 mucozita$le inmuiate de acest "ser" cu ajutorul unei pompile sau a unei pere mici de cauciuc cu extremitatea efilata (foarte subtire).s2 fie siiniitoas2: se va face in prealabil microradiografia pulmonar8. . Dacii este scos la plimbare se vor evita str2zile aglomerate. ingrijirile. Chiar qi mamei ii prinde bine o astfel de pauz2 pentru destindere qi miqcare. De la medicul de farnilie mama se informeaz2 asupra ambuntelor privind alimenta$a. depisteaz2 la timp unele boli. Totuqi sunt mame care din diferite motive incep s I lucreze cu mult inainte de epuizarea concediului previizut de lege. Serul fiziologic cu adaos de efedrinii folosit prea des poate produce agita$a sugarului. incearc2 s&l urmkeascii clteva momente. care este dator s2 invele sii se poarte cu sugarul. Plimbarea sugarului nu inseam2 ins: scoaterea 'i lume".

Unii se mulfumesc yi cresc cu 650-700 ml in 24 de ore. Nutrilon premium. Orarul ~inumaWrul meselor. La sugarii care nu cresc qi care au o toleran@digestivl bun5 se va creyte concentratia la 314 (3 p&p lapte yi o parte ap5). folosirea trusei medicale in caz de urgent%. jocul este un adevikat evenirnent pentru sugar. va bea lichide suficiente. Remedia.s5 aib5 istefimea necesarl pentru a se descurca in situatii neprevihte. vocile yi miyc&ile umane. Nu suntem de p5rere s5 se practice "proba suptului". Pedaleaz5 mult. fn cazul alirnentafiei naturale. .) sau pat$aladaptate (Milupa 1. se schirnb5 treptat culoarea p h l u i yi a ochilor. La sugarii alimentafi cu produse adaptate (Sirnilac. h luna a treia sugarulia aspectul caracteristic: capul devine mai rotund.iar alti tip5 yi dup5 ce primesc 850-1 000 ml in 24 de ore (6 mese x 150 ml sau 180 ml x 5 mese in 24 de ore). fierte impreunii Teoretic este necesar ca s5 se adauge $i ulei de floareasoarelui (114 lingurip). Sugarii 'Ynapoiati" nu sunt interesati de oamenii din jur. totuyi.1. Se bucur5 de societatea mamei yi 33 comunic5 prin semne c5 se simte bine.) se va folosi concentratia recornandat2 pe cutie.). dac5 el trebuie trezit pentru a i se da ultima mas& mama p a t e s5 incerce s5-1 treac5 la 5 mese in 24 de ore. Nutricare special etc.in marea lor majoritate ajung s5 se mulfumeasc5cu 5 mese in 24 de ore. care duce la . numele. nedegresat (34-40% gr5simi) se va mentine concentrafia de 213 (2 p w i lapte qi 1 parte ap5). Mama va face totul pentru a ameliora secretia lactat2: se va odihni yi va dormi indeajuns. (Vezi tabelu12. 125). griy etc. care nu se vor impune dup5 reguli teoretice. Nan etc. Unii iyi descoper5miinile. nu se va enema. dacl picioarele sunt descoperite sau dac5 part5 pantalonqi.2. indulcit cu o lingurip ras5 de zahik. Aptamil 1. Humana 1. le privesc yi se joac5 cu ele minute in yir (majoritatea cap5t2 aceast2 capacitate spre sfiryitul lunii a IV-a). 3. va l5sa sugarul s5 goleasc5 bine sdnul etc. se va verifica s5 nu aib5 vreo bod5 de piele (infectioas5 sau micotic5). dar cu variafii importante de la un sugar la altul.4 ore. adresa yi num5rul de telefon ale institu$ilor unde lucre& cei doi p&fi. Din luna a treia ingrijirea sugarului permite mamei destul de mult2 libertate. Nu rnai d o m e at2t de mult yi in perioadele de veghe plhge rnai pu*. numai o parte dintre sugari rnai au inc5 nevoie de 6 mese pe zi la 3 luni.s5 nu aib5 tulburk-i de comportament. ci se vor individualiza la apetitul yi nevoile nutritive ale f i e c h i sugar. buzele roze. La cei cu tendin@la diaree dilutia se va face cu decoct ("ap5") de orez 3%. De la 2 la 3 luni % urm5toarele patru s5ptihlbi incepe un stadiu de I dezvoltare ce ar putea fi numit "s5ptknhile de aur" ale viirstei de sugar. Medicul va adapta raple. privirea vie. Cu mult2 curiozitate yi nevoie de cunoqtere cerceteaz5 tot ce-1inconjoatfi. Dragostea yi atenfia care i se acord5acum vor fi r5splGtite din plin. Nu sunt necesare adaosuri de Ginoase (cereale-instant. Sugarul yi-a fixat un program de alimentatie yi de somn. Beba. totul indulcit cu 5% zahik. Urmgreyte fetele. Ce infonnafii se dau femeii care & h e singur3in cas5 cu sugarul: denumirea. s5 nu sufere de vreo afectiune nemoas5 sau psihic5. sugarii . Ratia alimentara' este rnai mare. respectiv 110-120 rnl in medie la fiecare mas%. adresa yi n u m h l de telefon al persoanelor la care eventual p&tii merg in vizit2.genital in vederea depist&ii unei boli venerice. unii sugari sunt nemulfumiti la sfiirgitul unor mese. Unii sugari rnai primesc 6 mese pe zi. Ea va folosi acest timp liber pentru a sejuca cu el. . foarte pufini rnai sug de 7 ori in 24 de ore. La sugarii hrlnifi cu lapte de vac5 nemodificat. 13pturile respective avdnd o cantitate suficient2 de hidrocarbmate. Indiferent de felul alimentatiei (natural%.numkul de telefon a1 medicului de familie $i adresa spitalului de copii. mix& artificial5). Obsesia c5 nu are lapte suficient sau c5-i piere laptele are un efect negativ asupra secretiei lactate. Morinaga. hcep s5 se schifeze primele semne ale personalit2tii. mk-ind intervalele dintre mese la 3% . pag.

sub forma indicatti de medic. d u p i recomandirile medicului. Farmele grave de rahitism apar indeosebi la prematuri. La o parte din mamele care alipteazi. D a c i s-a niscut cu 3 200 g. a 111-a sau a W-a. dar nu rnai tLziu de luna a V-a de sarcini. in cursul lunii a treia. medicul va decide momentul in+rc&ii. Lungimea. h p r a noastri se obiqnuieqte s i se introduci sucurile qi/sau pulpade fructe sau de zarzavaturi foarte devreme. iar la fnceputul celei de a 4-a luni 5 300-5 750 g. 144. spre trei luni palma este aproape complet desfScut5. daci sugarul este finut mult la soare nu rnai este mvoie s i i se administreze un preparat cu vitamina D. de la aceasti v k s t i apare pericolul de cidere de pe masa de inrqat. pe Linia median. sunitoare) o apuci qi o fine s t r h s . Vitamine. hlocuirea unei mese asiguri mamei un repaus fizic qi posibilitatea ca secrefia lactati s i fie suficienti la celelalte mese. care se instaleazi din luna a W-a de via@. 128). Cercetriii recente au dus la concluzia c i sugarul nu este dezvoltat fiziologic (masticatie. rniros). Multi vreme medicii de copii au afirmat c5. Daci i se pune in miini o j u c k e (uqoar& viu coloratii. unt etc. la masa l. iar sugarul continui s i p l h g i dupi unele mese qi cere s i miniince rnai des. respectiv 750-900 g pe luni. partea trunchiului de latura respectivi p k h d mai scurti qi sugeriind o pozitie asimetrici. incepiind cu cantitifi mici (30 m ) crescute progresiv p h i la inlocuirea unei mese intregi. unii sugari sunt rnai agitafi. Zntroducerea sucurilor defructe sau de zarzavaturi. in timpul menstruafiei mamei. "Descoperi" rniiinile qi iqi petrece mult timp privindu-1e qi observhdo-le in miqcare. digestie) qi nu are nevoie de ele deciit mult rnai tarziu (vezi pag. la inceputul lunii a 3-a c h t i r e $ e 4 700 g. sug rnai prost qi pot avea scaune grunjoase. inseamni c i sugarul a crexut normal. menstruafia nu revine deciit dupi intircarea copilului. uneori incearci s i se intoarc5 spre ambele p w i . atunci c h d atmosfera este plini de praf. foliculii ovarieni nu se matureazi. Sugarul poate sta culcat pe spate in pozide simetrici. cu degetele numai uqor indoite. care ar f i cauza tulburirilor mai sus-amintite. Dezvoltarea motorie qi psihid Motricitatea. degetele se deschid qi se intind. Nu se qtie sigur ciit trebuie expns la soare un sugar pentru a-i acoperi necesitidle de vitamini D. fum sau ceatL De aceea. Cantiti$le mici din gabenuqul de ou. Mciinile pot fi aduse. in afar5 de ficatul de morun. La multe altele insi. ovarele iqi reiau activitatea rnai devreme. spre sfkqitul lunii a 3-a. Daci la c h t k k e a de la sfkqitul s i p t h h i i creqterea este sub 150 g. nu acoperi nevoile copilului. pentru a f i privite. Capul poate fi +nut pe linia median. a) Aqezatpe spate ("decubit dorsal").nevrozarea mamei qi la concluzii eronate. h timpul c h d se inlocuieqte o mass la s h cu un preparat de lapte nu se mai fac alte modificiri in alimenta$e qi se urmkesc cu atenfie mai mare scaunele (numk. ciind organismul matern nu poate face fati la ambii "paraziti". spre deosebire de Iaptele obiqnuit. gemeni qi la sugarii care s-au niscut cu greutate mici ~i apoi au crescut rapid. la sfkqitul lunii a 3-a va avea cu 10 cm rnai mult! Menstruatia qi aliiptarea. Nu se intrerupe aliptarea! Daci a survenit o noua' sarcina' in perioada de aliptare. Crqterea Creqterea in greutate este de 25-30 g pe zi. consisten@. M h i l e sunt primele pi@ ale corpului pe care sugarul le descoperii ci-i aparpn. Sugarul primeqte din lapte cantitifile necesare de vitamina A..in perioadele de crevtere maximi. 148). Vitamina D nu se giseqte in cantitifi suficiente in nici un aliment. in caz contrar vor apkea semne de rahitism. Daci s-a niscut cu 50-52 cm. lapte. (Vezi pag. de aceea. inghitire. Dovada arconstitui-o observatia c i frumele de mu~catAse ofilesc repede d n d se pun intr-un pahar cu lapte de mami din timpul menstruafiei. precum qi vitamine din grupul B. dar frecvent il intoarce qi-1 tine intr-o parte sau alta. Treptat. Nimeni nu se poate baza numai pe soare. se poate introduce un preparat de lapte din produsele adaptate sau paqialadaptate. Sucurile pot fi preparate casnic sau gata preparate qi manufacturate in sticle mici (Bebelac). Se pare c i prin lapte se elimini unele substante (menotoxine). in care ele i ~ i menfin prospetimea qi culoarea. in primul an de via@ trebuie sii se administreze vitamina D in dozi suficien6 tot timpul anului.

3. din c h d in c h d se rnai uiti "cruciq". s sau th englezesc. c h d pe alta.de maimuts) qi rnai mult cu degetele mici ("cubito-palmarF). fefele qi miqc&ile umane.Sugar i'n tuna a 3-a. intoarce capul spre persoana care-i vorbe~te gPngureqte spontan. dar acesta in timpul ridickii rnai penduleazs htr-o parte sau in alta. b) Contactul social. muzic3 etc. Poate s5 fins capul ridicat timp de un minut p h g la un unghi de 60-90". agitatia din jur) qi reacfioneaz3 corespunztitor. Sugarul rPde zgomotos dac3 i se vorbeqte. Apucarea este k c 5 palmars (prindere "simian%". capul este bine controlat $i se pozitioneazs in spafiu. surPzstor dacii este n fericit. fn timpul tracfiunii. Priveqte fix pe mam5 qi zrimbeqte cPnd i se vorbeqte. indoite qi uqor f n d e p h t e . a) Limbajul. Nu rnai introduce toati mPna in gur$ ci un singur deget. Vede obiecte la distanp de 30-40 cm qi le urmikeqte cu ochii qi prin miqcarea capului. Auzul ~ilocalizarea zgomotelor. ciildur5 corporal2 ~i vorbire. Este un inceput a1 coordoni&i miqcikii intre simp1 tactil (pipsit) qi vsz.Sugarul (de l I Iun&l 12 luni] a a cPteva minute. Fig. sugarul tips "nemulpmit". capul nu rnai cade inainte sau inapoi.). 3. Sprijinul pe antebrafe este inc3 instabil. Membrele inferioare par contractate cu genunchii in extensie (intinqi) qi cu flexie (indoire) in articulafia qaldului. S u g d iqi priveqte msnile qi le ridic$ cu brarele uqor flectate deasupra capului. Sugarul execud uneori miqc&i de &fire. Motricitatea fina" ~i apucarea. chiar dac5 miqcarea este inc3 necoordonati. Nu poate s2-i dea drumul voluntar. Incepe ~i s5 emid mici zgomote (sunete) care seamsns cu f. Membrele inferioare se g5sesc in rotatie externii. Sugarul poate apuca degetul mamei sau un obiect care i se ofer5. fP$iiit de hwie. Capul poate fi miqcat qi culcat c h d pe o parte. dac5 are o indispozitie oarecare. Limbajul ~i contactul social.4). mAngPiere. dar persists indoirea in articulafia genunchilor (fig. sprijinit pe antebrafe situate in fa@. membrele inferioare sunt yi ele duse in faf3. 3. uneori. d) Ridicarea in picioare cu susGnerea de subsuoara' (axile). din contra este agitat. Dac5 mama susfine pe sugar de subsuoari acesta se sprijins pe picioare pentru scurt timp. Miqci&le globilor oculari sunt coordonate.in tracfiunea din culcat pe spate. Sugarul se opreqte din miqcare qi. La cercetarea auzului se recornand5 ca zgomotele s5 aibg calitsti diferite (clopofel. se liniqteqte prin luarea in brate. Apucarea. Vederea gi mi~ca'rileglobilor oculari. Sugarul de 2-3 luni comunics totdeauna cu mama sa T mod global: destins. se intoarce spre sursa de zgomote. Daci sugarul este apucat de m%ni reuqeqte sii-$i ridice capul. Sugarul sti in pozifie sirnetrid. P l h s u l are nuante variate. Este dependent de reacfiile celor din jur (anxietatea mamei. Urmikeqte vocile.3 . Dac3 zgomotul este puternic. Dac3 plhge. sugarul ridicl $i fine capul. Urmitreqte cu privirea persoanele qi fixeaz3 figurile care se apropie de el. Face progrese in folosirea ochilor. Sugarul cunoaqte qi "cuprinde" lumea din jur rnai int2i cu ochii. Trunchiul este in extensie. f31-5a reuqi sii se deplaseze. Du@ ce ins5 a fost bine ridicat.4 . 3. calm. CPteodati "cuprinde" obiectul cu ochii ~i incearci $5-1 ducs la gurii. c) Tracfiunea din pozitia culcat pe spate. fn stare de veghe pedaleazs ("d3 din picioare") tot timpul (fig. voce inceaG. Juc5ria este tinut5 strPns ~i muqcat5 apoi cade neintenfionat. b) Culcat pe burtd ("decubit ventral"). plPngiiref. Fig.3). v. .

Mama va verifica dacii sugarul miinlncii suficient seara ~i dacii se saturii. care-1 pot face sii surldii. cu condifia sii nu se formeze curent. nu se vor liisa medicamentele la indemlna lor etc. Somn-veghe. sugarul se obi~nuie~te. de la implinirea vcirstei de 3 luni este bine ca sugarul sa' doarma' singul. c) Perioada de somn din timpul nopfii continuii sii se prelungeascii ~i sii fie mult rnai bine delimitatii de perioadele de veghe. Dacii s-a folosit plnii acum un c o ~ pentru dormit. pllng sau nu adorm vor fi schimbafirnai des. la vorbele. impotriva acestui lucru nu se va face ins5 nimic. acesta va fi schimbat cu un pat. acest lucru este rnai uSor de realizat. Niciodatci sugarul nu trebuie sci doarmci cu mama Zntr-un pat! Dacii sugarul doarme neintrerupt toatii noaptea ~i dacii are patul siiu propriu poate impwi camera cu 1-2 frafi. vMul picioarelor ~i sii se vorbeascii in ~oaptii. Un copil de 2-3 ani nu are suficient5 minte pentru a fi liisat singur cu un sugar. orele de somn ale sugarului ~i copiilor rnai mari nu coincid. Dupii vilrsta de 5-6 ani sunt rnai pufin primejdio~i. in camera' separata'. Supraveghere yi ingrijiri Scaunele. Dacii devin agitafi. vocea mamei va riimlne unic& Mama $tie acum sii-i infeleagiiprivirea. Folosirea de chilofi absorbanfi ("Pampers") previne astfel de nepliiceri. Sugarul devine foarte sensibil la vocea mamei. Dacii plnii acum foarte multe mame nu concepeau sii doarmii declt cu sugarul in camerii. un copil nu deranjeazii pe frafii mai mari. Nu se va folosi termometrul (sau coada de mu~catii!) pentru a provoca scaunul sugarului. nu se consider5 constipafie. acest lucru nu este indicat. E posibil sii nu se realizeze mare lucru. la stimulkile mamei. avlnd aceea~i grijii de a nu se produce curent. in lunile calde. deoarece sugarul este rnai simplu infii~at. care-1 inclntii. Gr5 sii constituie un pericol pentru acesta. Vara. Dacii un sugar nu are colici ~idacii emisiunea de materii fecale se face fiirii dificultiifi. in astfel de cazuri este rnai bine ca sugarul sii doarmii in alti camerii. in general. in cazuri rare constipafia poate fi semnul unei boli congenitale denumite megadolicocolon. Unii sugari se trezesc incii foarte devreme. Se menfine. in funcfie de alimentafie. Sugarul este calmat de prezenfa marnei sau dacii este luat in brate cu capul sprijinit pe umerii mamei. sii radieze de bucurie. in tot lungul viefii. micfiunile iar sunt rnai rare. Dacii se abuzeazii de supozitoare. n u m h l scaunelor este rnai pufin important. ferestrele se pot fine deschise toatii ziua. Nu este ins5 recomandabil sii doarmii cu un alt copil mic (plnii la 4 ani). Din fericire. .~iin aceste dar cazuri .30) la sugarii care miinlncii seara rnai tlrziu. sugarul nu va fi schimbat dupii fiecare micfiune. Somnul de noapte se prelunge~te fie prin renunfarea de ciitre sugar la ambele mese de noapte (la orele 23-24 ~i 2-3). inciiperea in care doarme trebuie sii fie bine aerisitii. Se trateazii chirurgical. Dacii nu pllnge. Iarna. incepe sii riispundii mai prompt la prezenfa.).se vor lua miisuri de prevedere (se va interzice copiilor mari sii coboare peretele mobil a1 patului. Se poate menfine ins5 o fereastrii deschisii in camera invecinati. in plus. Adaosul de 1-2 vMuri de lactozii dizolvatii in ceai este solufia bunii. numai dupii vArsta de 2-3 ani. ainviifat cum sii-1 linisteascii. il face sii zlmbeascii. Cdnd se schimba' sugarul? Spre sfilr~itul lunii a treia mulfi sugari nu "se mai suferii" murdari ~i nici chiar uzi.Mama si copilul Afectivitatea. De asemenea poate incerca sii-i deplaseze ultima mas2 cu o orii rnai tlrziu. fie prin intilrzierea orei de trezire dimineafa (6-7. fereastra se deschide in funcfie de anotimp. in camera in care d o m e sugarul. uneori sunt rnai grunjoase. uscate ~i sunt eliminate cu greutate. dar merit5 * incercarea. a) Patul. este suficient sii se aeriseascii bine camera inainte de a culca sugarul. Se consider5 cii sugarul este constipat atunci clnd materiile fecale sunt tari. lipsitii de curent si lini~titii. ei vor dormi rnai mult pe miisurii ce vor cre~te. dupii luna a 3-a. constipafia este rarii ~i de obicei se rezolvii cu o micii modificare a alimentafiei. Asta nu inseamnii cii trebuie sii se meargiiin . devine dependent de ele ~iajunge sii nu rnai aibii scaune spontane. Sugarul se va deprinde sii doarmii bine cu toate zgomotele obi~nuite dintr-o casii. aspectul si consistenfa lor diferii. Multe mame folosesc din proprie inifiativii supozitoare cu glicerinii. fereastra poate fi liisati intredeschisii ~i in timpul nopfii. n u m h l zilnic de scaune din cursul lunii precedente. chiar dacii are 2-3 scaune pe siiptiimlnk h condifiile unei alimentafii corecte. b) Fereastra. intllnitii indeosebi la biiiefi.

ca urmare. Acest defect poarti numele de torticolis qi apare. Independent de v2rsd. Boli infecfioase. precum qi vaccinarea antipoliomielitica' (impotriva paraliziei infantile). febrii bruscii). Pe Iiingii pozifia culcat pe o parte este tipicii qi pozifia in decubit dorsal (cu f a p in sus). Pa'rul. moqtenid de la m a d ) . care se rnai numevte $i pertussis (Per). in ciiteva luni sau piing la un an. inseamnii cii el are motive intemeiate $i mama este datoare sii aplice conqtiincios tratamentul. cu miinufele ridicate pe 7 liingii-capf ( -*i Fig. in campanii dinainte planificate. in funcfie de siiniitatea sugarului. de exemplu fafii de rujeol2 (pojar). iar vaccinarea qi rapelurile respective sunt perturbate. Mama este obligat2 s2 meargii la dispensar. in regiunea occipital5 qi/sau regiunile parietale se formeazii zone de alopecie (chelie).Pozifia ii~sornn a sugarului. la sugarii niiscufi in prezentafie pelvianii. 3. D a d se pierde o anumid vaccinare. de obicei. Mama va schimba des pozifia sugarului. Nu inseamnii cii sugarul va riimAne cu privirea "cruci@". 130. Vaccinarea DTP poate fi urmatii de reacfii locale (inro~ire umflare la locul injecfiei. fnainte de a se administra calmantele. sugarul se poate imbolniivi de urm2toarele boli infecfioase: varicelii (vksat de viint). deoarece vaccinul se face in zile precise. culciindu-l cu capul c h d la o extremitate. creqterea altui p k are loc in ciiteva siipdmki (mai rar). Pierderea acestui piir este normal% nu se poate face nimic pentru evitarea acestui fenomen sau pentru grgbirea creqterii p h l u i . pentru administrarea vaccinului. respectiv p i h l fin cu care se naqte cade c2nd sugarul iqi freacii rnai mult capul pe saltea. tuse convulsivii. Dupii vaccinarea antipoliomieliticii se remarcii uneori sciiderea poftei de miincare qi modificarea scaunelor (mai pufin legate). fenomene ce pot dura chiar ' Vezi pag. Se rezolvii treptat rnai k i u . Muqchii care coordoneazii miqcikile globilor oculari lucreazii incii deficitar la aceastii v h s d . atunci ciind este convocatii pentru vaccinare. chiar dupii rnai multe s i i p t h h i . Se vor aqtepta ciiteva luni inainte de a intreprinde ceva (dup2 9 luni). tetanosului (Te-) qi tusei convulsive.5 . & formele obi~nuite. cAnd la cealaltii a patului. Din luna a 111-a incep vacciniirile obligatorii in perioada de sugar: trivaccinul (DTP) impotriva difteriei (Di-). Foarte rar sugarul are unul din muqchii giitului prea scurt qi. Uneori iqi i menfine aceeqi pozifie qi c h d este finut " brafe sau c h d este culcat diferit. Medicul de dispensar (de familie) este singurul care decide am2narea vaccin&ii. . streptococice qi diverse "riiceli".d) Utilizarea de calmante s e face numai la prescripfia medicului. ~ u l fsugari au un strabism (se uitii i "cruciq") intermitent. care este dureros) qi ~i generale (agitafie. f) Tinerea capului intr-o singura'parte. adesea cu o culoare rnai inchisii. Unii sugari pierd tot piiml fin cu care s-au niiscut. Dacii medicul ajunge sii recomande un calmant sau un sornnifer. fn zonele cu "chelie" va creqte un p k nou. paralizie infantilii. tuberculozii. "plimbiind" prin fafa ochilor sugarului la o distanp de 20-30 cm un obiect viu colorat sau o lentilii de ochelari. fn caz cii familia este plecadin alti localitate (sau sector) in perioada de vaccinare se p a t e adresa dispensarului teritorial respectiv. in ultimul timp la noi in far%se face qi vaccinarea impotriva hepatitei B. infecfii stafilococice. sugarul este periclitat. are dificuldfi in a-qi intoarce capul intr-o anumid parte. gimnastica medical5 este eficiend. Strabismul. fn primele 2-3 luni de via@ sugarul este de obicei imun fa@ de unele boli (se naqte cu capacitate de apkare impotriva infecfiei. La aceastii v h s d se recomandi exercifii zilnice pe perioade foarte scurte. Se aplicii local comprese reci qi se administreazii antitennice (paracetamol) $i sedative (fenobarbital). Simptomele dispar in maximum 24 de ore. d a d vine in contact cu un bolnav. care constau din trei administriki la interval de o lung. Sugarul iqi formeazg deprinderea sii priveascii mereu intr-o parte. astfel bcAt el sii priveascii in direcfii diferite atunci c h d e i urmiireqte ce se indmplii " jurul lui. difterie. Se va u r n h i sugarul qi va fi culcat qi pe viitor in pozifia ce pare cii ii place mai mult. atunci c2nd este culcat in aceeaqi pozifie qi sii urmkeascii ceea ce se petrece in jurul lui. Vaccina'ri'. se va cerceta cu grijii pentru a se depista qi inliitura cauzele care au dus la tulburiiri de somn. e) Pozitie in somn.

in primele luni sugarul cautii cu orice prel s2-qi satisfacii instinctul de sugere.Nu se inciilzqte camera prea mult (peste 24°C). Un clopofel sau o juciirie suniitoare ii fac multii pliicere. Interesul pentru joc s-a trezit. motivul principal care 3 face pe sugar sii-qi sug2 degetul este faptul ci3 alimentarea la sln sau la biberon nu au satisEcut suficient nevoia sa de supt.Nu se lasii sugarul singur in cadii! . Dacii are loc vreun accident. De subliniat cii timp de o lung de la adrninistrarea vaccinului antipoliomielitic trebuie evitate tratamentele sub formii de injecfii. Am ar&t anterior cii o parte din sugari h c e p s2-qi sugii degetul. lipsa de afecfiune qi de duioqie din partea piirinlilor.Sugarul va fi qezat fntotdeauna perpendicular pe lungimea mesei de infqat qi nu de-a lungul ei! (dac2 se intoarce de pe o parte pe alta sau se rostogoleqte. Dup2 P.Nu se las2 sugarul singur pe masa de fnEqat! . Deasupra patului se poate agiip un trapez cu juciirii suspendate. scoaterea degetului din gur2 de fiecare d a d etc. . Adesea. este c3 toate "reletele" impotriva suptului degetului (substanle cu gust neplicut. Ceea ce este sigur.Nu @efi sugarull2ngii dv.Nu se pun reqouri in apropierea patului sugarului! . miinuqa. fie prin "completare" cu suptul degetului. galben. . Un alt american.La fiecare culcare a sugarului in pat se controleazii dacii perefii laterali ai patului sunt bine fixafi! . alfi autori cred cii sugarul iqi suge degetul clnd este treaz. In primuI an de viati&suptut degetului trebuie considerat ca m a normal. "din lips2 de ocupafie".Nu se lasii sugarul singur in casii cu frafii de vkst5 m i d (2-6 ani) ! . acesta se i n t h p l i i numai din vina adulwor. finerea rnai mult la sln.Nu se pun pe acela~i raft medicamentele de "uz extern" cu cele de "uz intern" pentru a nu le confunda! . Mozziconacci qi A. bleu) qi care fac zgomot. Ca miisur2 de prevedere se recomandii urmiitoarele: . Nu exist2 ins2 o unanimitate de vederi asupra motivelor care B fac pe copil sii-qi sug2 degetul. c2nd sugarul suge mai viguros.Nu se pun sticle calde direct pe pielea sugarului! . fie in timpul meselor. riscurile de a c a e a sunt rnai mici). Va fi consultat medicul fn privinla modificiirii alimentaliei. Juca'riile. Mai mult de jumiitate din sugari iqi sug degetele sau numai degetul mare.Mama gi copltul qi dou2 siipth2ni. . astfel fnclt intreaga familie ajunge sii caute modalit5lile prin care s f 1impiedice s2 Fin2 degetul in gurii. &I aceast5 perioadii profilaxia rahitismului se poate continua cu preparate de vitarnina D pe cale bucalii. Prevenirea accidentelor. Suptul degetuhi. Schneider qi Miiller) presupun c2 factorii care-i fac pe copii s2-qi sugii degetul ar fi: un fond de sensibilitate aparte. Doumic-Girard. sugarul iqi suge degetul pentru cii incearc2 s2 reg2seascii pliicerea totalii pe care o are c2nd este absorbit de sugerea la sln qi este ghemuit in bralele mamei. fn pat. relag necorespunziitoare in viap de farnilie. a constatat cii sugarii hr2nifi din trei in trei ore sugeau relativ rnai rar degetul declt cei hrhili din patru in patru ore. A suge este cel rnai bun calmant. b bucurii obiectele colorate (roqu-deschis. putefi adormi qi la o riisucire involuntarii il sufocafi! . iar perioadele de veghe se prelungesc in detrimentul somnului din primele s i i p t h l n i de vial2. se sufocii cu perna sau plapuma) ! . Dupii Benjamin Spock.Nu se fine sugarul "la soare" sau afarii cu capul descoperit in zilele prea ciilduroase. Sugarul este prea mic pentru a produce singur un accident. &I general aceastii deprindere se manifest5 intre 2 qi 3 luni. chiar dacii ii cad din mlnii.Nu se expune patul copilului l2ngii uqa sobei de teracot5 sau 12ngii o sobii de fier inciilzit5 (pericol de incendiu). Nevoia de supt . deoarece sugarul a inceput s3 apuce diferite obiecte cu m h i l e .Nu se toarnii ap2 fierbinte fn ciidig! . sugarii care-qi goleau biberonul in 10 minute (ceea ce se intiimp12 clnd orificiile tetinei sunt foarte largi) iqi sugeau degetul rnai mult declt cei care sugeau timp de 20 de minute.De la vksta de 3 luni nu se lasii sugarul singur fn patul mare al piirinwor (cade jos. David Levy.Temperatura apei din cadii se miisoar2 numai cu termometrul (nu cu coal!). luatul in brate. prlnzurile sale sunt rnai scurte qi deci suptul rnai scurt.) au efect trec2tor. Alfi autori (Hofmeier.Nu se aplicii comprese cu alcool sau cu puc2! . in sfhqit. mamele qi chiar medicii consider2 d un copil care-qi suge degetul a ciipiitat o obiqnuing proast5. insii. .

Daci sugarul iqi suge degetul numai inainte de masi insearnni ci-i este foame. Cu vorba buni qi verific4ndu-qi propriile atitudini. in secolul trecut se didea o suzeti copiilor care sufereau de colici. Adesea. inmuierea degetului in&-o soluiie amari sau iute. MulG medici. C4nd nu este folositi se pistreazi ca qi tetinele. suzeta a fost considerati drept murdari qi neigienici. ca qi m l t e asistente de ocrotire qi de pediatrie din p r a noastri. Se intiimpla ca unii copii si-qi introduci at2t de profund degetul in guri. cei superiori se deplaseazi in f a f i . dispir2nd complet. de Dintre doui rele se va alege cel rnai mic! Suzeta. deoarece inghiiirea aerului poate duce la balonarea stomacului. . imediat dupi fiecare masi sau chiar intre mese. cu aspect verucos. Nu se va perfora suzeta. & lumea pkin@lordin toate straturile sociale @ din toate @rile. acestea ar 6 urmitoarele: . diniii pot capita pozitii vicioase.Dupi viirsta de un an suptul .). De asemenea. trebuie fixti. Sugarul poate suge viguros tetina. s-au adus ca argumente impotriva folosirii ei. Dimpotrivi. pentru a nu risca s i alunece in gura copilului. iar dintre aceqtia. Pentru a evita orice confuzie trebuie ~ t i uc i aproape t toii copiii iqi sug degetul sau chiar tot pumnul in perioadele de erupiie dentari. Majoritatea medicilor stomatologi admit c i inclinarea defectuoasi a dintilor de lapte nu are nici o urmare asupra dentiiiei definitive. favorizat de unele g r e ~ e l i fngrijire qi rnai ales carente de de afeciiune.degetuIui este fa'ra' importanfi. acoperiti. intervalele prea maxi intre mese. continua b c i s i se opuni cu ind4rjire la folosirea suzetei. ea diminueazi progresiv. diferite "incurcituri".~ suge degetul i la culcare qi c2nd ajung la v2rsti qcolari. durata prea scurti a meselor qi careniele de ingrijire sunt factorii favorizanii ai suptului degetului. intr-o ciniii curati. Unii ~ i . In incerckile de a impiedica suptul degetului nu se va folosi forfa (legarea bratelor.Sugarii alimentaii la s4n iqi sug mai rar qi rnai puiin degetul. . Cea mai mare parte a sugarilor care iqi sug degetul incep s-o faci inainte de 3 luni. ~ 2 n d copilul inceteazi si-qi sugi degetul inaintea erupiiei celei de a doua dentiiii. printr-o frecvenii rnai mare a meselor. deoarece inelul o reiine intre buzele sale. trebuie ciutate toate mijloacele de a-1 impiedica pe copil si-qi sugi degetul in orice moment a1 zilei. aplicarea de manSete din carton.este maximi in primele 6 luni. consultbnd un medic q eventual i un psiholog. suzeta qi-a pistrat totdeauna o largi intrebuiniare. iar dezobi~nuirea suzet5 se face rnai uqor. mama va ciuta si-i satisfaci instinctul de sugere printr-un orar a1 meselor rnai puiin rigid qi. Dup5 ce cade Sos. fn plus. rari sunt cei care continuii acest obicei dupi viirsta de doi ani. Se vor alege suzete cu inele sau discuri mari. Suzeta va f i pistrati c4t mai curati. copilul exprimhdu-~i prin aceasta niqte relaiii "conflictuale" cu pkinGi s 2 . Dupi aceasti viirsti. din plictiseali.Existi un factor de teren. Unii rimiin cu obiceiul de a . deoarece se va ajunge la efecte qi rnai rele. secre@ilor digestive ~i comportamentului general a1 copilului. c h d s-ainceput o campanie susNut5pentru o igieni riguroasi. fn prima jumitate a secolului al XX-lea. eventual. ataqaa la un disc sau inel de plastic. care detennini prelungirea perioadei de supt a degetului. dar rnai eficienti qi rnai lipsiti de riscuri este aceea de a se da suzeti sugarilor care incep si-qi sugi degetul cu "1icomie7'. Daci incep rnai &iu i n s e m i c i a intervenit o caren@ de ingrijire. degetul mare devine sediul unor cr5p5turi ad2nci. cel rnai adesea intre 8 qi 18 luni.0 solutie de compromis. cei inferiori se deplaseazi spre spate. riscul de a o inghiG. conformatiei maxilarelor. in ultimii ani. Se va spila cu api caldi de mai multe ori pe zi ~ise va fierbe o dati pe zi. . daca' este practicat numai inainte de a adormi. pericolul deform2rilor boliii palatine qi a dinillor este mai mic. eczeme. imobilizarea coatelor. Daci o face regulat. totuqi. Este rnai uqor s i se mentini curati o suzeti decL un deget. . Daci acest obicei se piistreazi qi dupa' 12-18 luni existi pericolul deformiidor palatine (''bolt5 ogivalii"). Daci ar fi s i tragem c4teva concluzii in ceea ce priveqte suptul degetului (o preocupare permanenti pentru aproape toate marnele). ingroqiri sau excrescenie ale pielii. mulfi medici infrunti opinia de rnai sus ~iapreciazi c i suzeta este un mijloc excelent de "consolare". A .o procuri inci inainte de venirea nou-niscutului din maternitate. pkintii vor convinge pe copil s i renunie la acest obicei. cearta etc. individual. efectele negative pe eare le-ar avea asupra empfiei dentare. incbt iqi provoaci virsituri. nervozitate. Este o tetini fXri orificiu.Rigiditatea orarelor. Nu se inmoaie in rniere sau sirop.

Organizatia Mondial5 a S5n5t5tii (OMS) qi pediatrii de mare . nu au colici.) Alimentafia natural& Multe mame intreab5 cum se procedeaz5 pentru a adapta secretia lactat5 cerintei mereu creschde a sugarului. cfnd el pare rnai satisfkut. omimdu-se s5 i se dea rnai ht5i dupl o singur5 mask apoi dup5 a doua. precum qi la cei care. rnai ales fetitele. nu au crize de agitatie. h astfel de situatii. maturatia neuropsihic5. fn prezent qcolile pediatrice din Occident au ajuns la concluzia c5 la sugarii alimentafi natural nu este nevoie de sucuri. Unii. in cursul lunii a IV-a. la sugarii care m h h c 5 inc5 de 6 ori pe zi. (Vezi pag. pentru a-1 calma pe "micul tiran". el ajunge cu uqurinf3 s5 fie un r5sEpt. bag5 degetul mare in guri qi-1 sug cu iqi l5comie timp de ore intregi. 144. dup5 fiecare mas%. evitfndu-se mijloacele brutale. ironia. Nici la sugarii alimentafi artXcial nu se mai recornand5 introducerea sucurilor decft h sau dup5 luna a IV-a. in caz contrar. Tentativele unor p&fi de a 'Yncadra" neapirat pe copilul lor in scheme "standard" in ce priveqte greutatea. suzeta se va folosi cft rnai de timpuriu. La noi in p 5 o parte din medici. Numai k ? motive serioase se poate trece la intreruperea alimentafiei naturale. asistente de ocrotire qi p&fi sus* qi introduc sucurile de fructe mult mai devreme (6-8 s5pthiini). Sucurile de morcovi sau de mere sunt bine tolerate. cu colici. Se va proceda gradat.1).in trecut sugarul era al5ptat cel putin un an. este de ajuns s5 se r5reasc2 mesele de la 3 ore la 3 $4 .4 ore. Se permite folosirea suzetei la copiii nervoqi. Rafia alimentarc?in 24 de ore r h h e aceeaqi in ceea ce priveqte nevoia de lichide (circa 150 mVkg carp). fructe de p2dure etc. De la 3 la 4 luni h dezvoltarea sugarului se semnaleaz5 momente de oprire qi de reluare. 3. intre 6 qi 8 luni. At5ta timp cft sugarul este m u l w t . suzeta va fi retras5 din gur5 imediat ce sugarul se calmeaz5 sau de indaa ce adoarme. De aceea. cearta. Nu companati copilul drrrnneauaastr& un altul de -a@ ctl viirstlIiI Odce ftintii umanii este un unicat! Alimentapa fn cursul acestor luni h alimentafie nu se produc schimbhi semnificative dac5 sugarul este alimentat exclusiv la s h . alimentatia etc. dac5 nu s-a f5cut p2n5 acum se va introduce. Acelqi regim alimentar al mamei qi aceeqi tehnic5 alimentar2 fac posibil5 adaptarea secretiei lactate.Pentru a evita astfel de situapi. Nu se va da copilului suzeta in scopuri " preventive". piersici. Trecerea la 5 mese. sugarul arati tot rnai pu* interes pentru suzea. majoritatea copiilor renun@ la suzea. mama nu va face nimic. sucul de zarzavaturi (morcovi) sau fructe (mere. se poate face spontan. Sugarul care a avut timpul s5 se obiqnuiasc5 s5-qi sug5 degetul. La al+i. agitati. h c e r c h d cft de precoce qi revenind mereu pentru a-1 face pe sugar s5 piard5 obiqnuinp suzetei. nesuporthd s5 stea nici un singur minut &5 suzeti. sup5 sau pireuri inainte de luna a 6-a. nu-qi sug degetul. batjocura. indeosebi la cei alimentati artificial.3. Acfionhd prea iute sau cu asprime. sugarul nu se rnai trezeqte la ultima mas5. h aceasti4 situatie se va proceda cu tact. C M p o a t e f i in@rcat sugarul? Nu existi un termen cexist6 fix pentru inwcare. ins5. se pot procura in toate lunile anului. iar manla este obligaa s5 se scoale de rnai multe ori qi s5-i dea suzeta. Mama va avea ins5 ca obiectiv ca folosirea suzetei s5 fie redus5 la minimum. Spre v&sta de un an.Aproximativ jum5tate din copii nu au nevoie de suzea. Nu trebuie Ecut nimic at& timp cft sugarul este mulpmit qi creqte bine. [lent sau rapid). iar supa (pireul) de zarzavat cu came se introduce deabia spre sf&qitul lunii a V-a qi mijlocul lunii a VI-a (vezi tabelul 3.) in cantit5ti crescfnde de 4-12-18 Lingurite inainte de masa a 11-a sau a IV-a. sunt greqite. ajung s5 adoarm5 cu suzeta pin5 la anii de qcoal5. refuz5 adesea suzeta. fip5 de fiecare dati c h d o pierde din gur5. copilul poate fi traumatizat pentru multi vreme. h funcfie de sezon qilsau regiune.

). cu o "formul5" de lapte (Similac.medicul poate indica un tratament hormonal.) sau de durat5 (Milupa 1. Mama se resimte rnai pufin. Fiecare biberon se va pregiiti. folosirii adaosurilor. iar sugarul se o b i ~ n u i e ~ rnai uSor cu te biberonul. va reduce consumul de lichide. in zilele urm5toare se inlocuie~te fiecare zi cbte o mas5 sau cu cantitiifi in mici la fiecare masii. Aptamill. ci numai o corectare a tehnicii de alimentare (gbtul biberonului sii fie plin cu aer. refuzbnd biberonul. Nan. Humana baby fit. Alimentatia cu lapte de vaca' diluat ~iimbogiifit cu zahk ~i de dorit cu fin5 de cereale.Sugarul (de la 1 lunii la 12 luni) prestigiu recomandii menfinerea al5ptirii cbt rnai mult ( ~peste un an!). constituind un mijloc sigur pentru o i dezvoltare normal5 ~i pentru evitarea imbolniivirilor la sugarii din familii rnai pufin favorizate social ~i economic. Se preparii dupii recomandirile imprimate pe cutie. inlocuirea shului se face in primele 4 luni de via$ cu produse de lapte "de inceput": Adaptat (Re-Aptamil.).renunfarea la sbn se face mai lent sau se ambnii. Obi~nuirea sugarului cu biberonul. Unele mame preferii s5 Este de dorit ca orice mamii sii alZipteze cel putin 3-4 luni. temperatura laptelui constanti la toate mesele. in zilele urmiitoare se cre9te cantitatea inlocuiti tot cu cbte 30complet suptul de la ora 60 ml. riicit brusc ~i piistrat la frigider. timp de cbteva zile ~ii ~va strhge pieptul cu un bandaj compresiv. calm. Dacii se sisteazii brusc qi total aliiptarea se procedeazii in modul urm5tor: . agitafie. in mod intermitent. fkii incidente majore. pbnii se inlocuie~te respectiv5. Beba.se va intrerupe punerea la sbn. accidentele digestive posibile ale sugarului (vksiituri. Dacii apar tulburiiri digestive (diaree. Criteriile pentru trecerea mai tardiv5 la infkcare sunt: dacii sugarul se declarii mulfumit cu s h u l ~idacii creSte. incidente care nu necesitii schimbarea laptelui. de fiecare dat5 inainte de folosire. diaree) sunt reduse printr-un astfel de procedeu. se va folosi lapte degresat (I$%). inainte de supt. Altiidat5 al5ptarea era o necesitate. Se recomandii ca renunprea la aliiptare sii se facii treptat in decurs de 1-3 s5pthbni. indembnare etc. In comeq se giisesc diferite feluri de lapte. 30 ml din unul din preparatele de mai sus. la nevoie. fntkcarea treptati duce la disparifia secretiei lactate f5rii tulburiiri pentru mamii. Nu se crevte concentrafia. dac5 este posibil.rani este integral (35% gr5simi). Remedia. Pre-Humana). dac5 mama are timp s5 al5pteze la toate mesele. Nu se intrerupe alimentafia pentru cii spuma se formeaz5 din nou. in aceasd lung sugarul suge cu putere. va lua cbte 3-6 tablete de antipirini pe zi. i . uneori cu liicomie. Acordarea de concediu pl5tit timp de doi ani pentru creSterea copilului favorizeaz5. Nutricare special etc.ia art$ciala'. nelini~te. La sugarul care c-te bine sep a t e piistra aliiptarea la unele mese piinii si chiar dupii viirsta de un an. In prima zi se introduc la una din mese. Este mult mai pufin costisitoare. . lips5 de pofti de mbncare. comprese reci.dac5 s h i i se inro~esc aplicii de cdteva ori pe se zi. laptele nu mai trebuie diluat. Concomitent se pun comprese reci pe s h de mai multe ori pe zi. Alfi sugari renun@ ins5 rnai greu la s h 9i sug viguros chiar chnd giisesc rnai putin lapte. fir5 gluten ~i cu ulei de floarea-soarelui se poate face din luna a IV-a. Dac5. .a 3-a siiptimbnii sugarul nici nu mai dore~te sbnul. Erii a-1 goli complet sau i ~ i stoarce sbnul putin cu mbna. vksiituri. pe cbt posibil. ce rnai pufin lapte.Nutrilon premium. Laptele procurat direct de la @. sugarul va fi complet izolat de mam5. mensurile vor fi rase cu cutitul. Se va folosi numai lapte pasteurizat integral ( 3 3 g la 100 ml lapte). deoarece n e c u n o a ~ t e r e aunei alimentafii corecte f5cea periculoasii infircarea timpurie. A1imenta. trebuie fiert imediat. Milumil 1 etc. supturi cu intreruperi). prelungirea duratei alimentafiei naturale. in luna a IV-a persist5 adesea colicile (manifestate prin plbnsete. nu se taseaz5. dar sunt obligatorii o cur5fenie perfectii ~i o corectitudine riguroasii in pregiitirea dilufiilor ~i a . in biberon apar bii~icide spumii.mama va pune comprese reci pe s h i . Dac5 aceasta simte o tensiune in s h qi putinii durere poate sii pun5 sugarul s5 tragii pufin din sbn. Morinaga. Cuno~tinfele actuale privind proprietatea diverselor produse dietetice au redus motivele de ingrijorare. inapetenfii). printre altele. deoarece mama are din ce in . Se constat5 cii in a 2-a . va lua intr-o sear5 un purgativ salin. Dac5 sugarul a primit 9i tolerat laptele din biberon la o masii de lapte. Este bine sii nu se schimbe produsul de lapte cu care s-a inceput. iar dacii este posibil chiar 6-9 Zuni. Re-Beba.

ceea ce constituie un risc daca laptele respectiv nu se pastreaza in frigider. La inceput. Dupa aceea se lass 6 se raceasca qi se adaug2 uleiul. o parte ap8. nu trebuie tinut5 mai mult timp in camera. fn dulap se va fixa un spa$u special pentru toate vasele copilului. deoarece predispun sau chiar se fnsotescde reacpi alergice. sugarul are nevoie qi de alte substante. in prezent. Peste acest amestec se adauga ap2 (113). se amesteca bine cu o lingurita qi se pune la foc mic piing se resuspend%totul. sucul de fructe.cu dublu perete de o p l sau sm&lilfuit5). treptat se lass qi pulpa de mere ajungiindu-se la "mere rase" qi . zahiml qi Bina se fierb impreunri. adaosul unor cereale se insoteqte de o creqtere supraponderalii. In spe@laptele preparat. aragaz etc. Daca nu se respect5 curiifenia qi nu se preggteqte laptele corect se ajunge la diaree. Subliniem inca o dat5: adaosul de zahiir nu se pune direct in ap3 fierbinte.5%0 grgsimi). Aqa cum am ariitat mai inainte se prefer5 sucul de morcovi sau de mere. in lips%. Se prepard astfel: 2 p%{i lapte integral (3. Hrana sugarului. o mensurs. porumb). frigider. de incetinirea creqterii in greutate qi de tulbur&-i digestive. Diversiflcarea alirnentafiei. zarzamturi. Cu v&sta. D a c i sugarul nu este obiqnuit cu gustul dulce (laptele de mama qi preparatele adaptate nu contin zahik. Sistemul s h digestiv nu este h c 8 pregitit pentru sarcina de a primi qi folosi alte alimente. ci numai lactozii) se renunla la zahiir sau se poate adiiuga in loc de zahiir Iactoz3 ( " z a h h l laptelui") sau dexh-in-maltoz8. piin3 mama capat5 ulei indemiinare. & general. Cum se prega'te~te. printre altele. Ultimele au rolul. Biberoanele se pun intr-un vas cu ap8 qi cu cuburi de gheata.5 g% ulei (floarea-soarelui.). imediat dup3 implinirea viirstei de 3 luni. Nest16 etc. De subliniat cB lactoza produce fermenta$i in intestinul sugarului. De subliniat ca in primele luni de viala sugarul nu trebuie sB fie alimentat cu cereale cu gluten (numai orezul ~i porumbul nu contin gluten). pe liinga lapte (matern sau alt lapte). Aceasta face ca gr%similedin laptele de vacg (fiind gr&imi saturate qi polinesaturate. iar masa pe care se pregsteqte biberonul va fi spZat5 de rnai multe ori pe zi. cocoloa~e. Este sigur c3 de abia in a doua jumstate a primului an de via$ functiile aparatului digestiv qi metabolismului sunt maturizate pentru digestia qi transformarile metabolite ale altor alimente. care va fi amestecat bine timp de o jumiitate de minut. porumb) qi 1. se poate prepara ciitva timp $i sau Sing. Diversificarea prea timpurie se insoteqte la mul$ sugari de reactii alergice.orez.cu o lingurs. a altor nutrimente (fructe. de a regla functiile tubului digestiv qi de a stimula treptat sugarul s3 mestece. pentru c3 rnicrobii se inmultesc. came etc. Subliniem din nou cB pregiitirea laptelui pentru sugar trebuie s i se faci cu deosebiti atenfie: miiinile se spala bine cu siipun. care au ca efect scaune moi qi mai numeroase. in jgheabul rkiitoarei fn care se colecteazii sucul de mere. care se pastreazs in frigider. De asemenea. mas5. ci va fi aruncat sau va fi consumat imediat de un alt membru a1 familiei. cratip rnai mica un tel. Totul se pune la un foc mode qi fn 'nmp ce fierbe se amesteca bine cu un tel sau cu o lingurg. predispune la carii ~iuneori este p d t o a r e de microbi. in primele luni de via@organismul sugarului este capabil sB se hriineasca numai cu lapte. Acest amestec gata preparat se imparte in atiitea porfii ciite mese primeqte sugarul in 24 de ore qi se pun in tot atiitea biberoane curate. Nu se recomanda mierea de albine care poate produce scaune moi. numai la sugarii alimentati "artificial" se poate introduce. Prin diversificare se Entelege introdueerea ?n k a n a sugarului. Pe de altA parte. Uleiul se pune la sfkqit. o o lingurip cu coada Iunga ~i 6 biberoane qi accesorii (dulap. De aceea se foloseqte cu prudent%. rar qi rnai ales la sugarii cu constipatie.pregateasca dintr-o data pentru 2-4 mese. fntr-o crati@ se pune putin5 ap3 c&ldup.4 g% (o linguri@ rasi) z a h 5 qi eventual 2.5% fain% de cereale far8 gluten (orez. focui s i fie moale. Sunt necesare o cratifa pentru fierberea laptelui (de dorit cratifa special%. n Aqadar. tulburiri & somn qi chiar o oarecare lentoare E dezvoltarea motricitii$i. Laptele. laptele r h a s in biberon nu se rnai pastreaza pentru a fi dat sugarului la masa urmiitoare. diferite de cele din laptele de mama qi din produsele adaptate) s3 fie rnai bine tolerate qi digerate.f%na de cereale (orez sau porumb). porumb qilsau tapioca. iar in timpul fierberii s i se amestece bine cu un tel sau. lapte (213) qi z a h h l (cLe o lingurig la fiecare sutA de grarne). biberoane microbi qi vase foarte curate folosite numai pentru alimentatia sugarului. Cerealele detennina crevterea sugarului prin tngro~area fesutului grssos (nu prin creqterea muqchilor qi a vaselor!). h special vitamine. nu se rnai recomanda piing la v s s t a de 6 luni decL Binurile gluten .). pregstite din timp. s k r i minerale qi substanfe de balast ("fibre" sau celulozii).

b) gustul (daci-1 primevte cu pl5cere). in strat subfire. prune. El se @ne singur. zmeuri. bine destins. Este bine ca sucurile s i nu se indulceasci cu zahiir sau miere deoarece scad resorbtia qi utilizarea vitaminelor. Dupi adrninistrarea de sucuri de fructe mulfi sugari fac un eritem fesier rnai mult sau rnai putin persistent (mai ales dupi portocale). a) Culcat pe spate. tinand capul aproape vertical. b) Mdinile sunt aduse pe linia mediani yi sunt urmk-ite cu privirea. morcovii. Daci sugarul primevte greu sucul respectiv se va impiirti in porfii rnai mici ~i se va da inaintea meselor. respectiv 600-750 g pe lung. ci de uniformitate in alimentatie). viqine. fie cu biberonul.pentru o durati scurt2 de timp. colici. la cei cu tendinti la diaree: merele. deoarece sugarii nu au nevoie de diversitate. . Dezvoltareu motorie continu2 s i progreseze de la cap spre extremititi. La noi in m i . care au o cantitate rnai mare de fier. eritem fesier intens). fructele se spali in mai multe ape qi se opiiresc. Zncidentele legate de administrarea sucurilor de fiucte. Participi la manevra de ridicare. este de 140-175 g. fiind alergogen. Sucul se va prepara din fructe sau zarzavaturi proaspete. tomate. tomatele. pentru distrugerea insectelor). Nu se va foqa sugarul s i primeasci un anumit suc. in mod coordonat. tifonul. La nevoie se dilueaz5 cu a p i fiarti vi riciti. Sucurile de cireve. Tine capul pe linia medianit. merele vi bananele prezinti avantajul c i se pot da treptat vi cu pulpa (mere sau morcovi rase sau mixate) ~i se gisesc in toate anotimpurile. pere. htr-o cratiF cu ap3 fierbinte. Se apuci cu destuli siguranfi de miiinile adultului qi participii la ridicarea pe qezut. laptele de mami acoperi toate nevoile piini la 6 luni. Se adrninistreazi inainte de masa a 11-a saulqi a IV-a. afinele. dar cu o curburi a spatelui. La cei anemici sunt foarte indicate sucul vi pulpa de piersici.uvor sprijinit de un umiir . g) tendinta la diaree sau la constipafie: la cei constipati se prefer5 sucul de portocale. banane).apoi la pulpa de banane. de obicei din grupul parationului. ca o c o c o a ~ i care . Se administreazi fie cu lingurifa. citricele. Treptat sucurile se inlocuiesc cu pulpa de fructe (mere. Pentru evitarea infecfiilor qi a intoxicafiei cu substanfe insectofungicide (se ?tie c i plantele se trateaz5 cu substanfe chimice. cand este purtat in brafe. dar se intoarce preferenfial spre una din p Q i . Pe Iiingi faptul ci-vi fine capul. Cre~terea incepe s5 incetineasci media s i p t h 2 n a l i . sugarul il vi intoarce de la dreapta la stiinga. Autorii americani contraindid sucul de portocale. pentru ciiteva secunde. Din cele observate la noi in far5. E tot cursul n anului se poate incerca sucul de Iimiiie vi de portocale (ultimul poate provoca alergii cutanate. f) durata cat se gisevte pe piafii un fruct (la noi sunt de preferat morcovii. Criteriile de alegere a sucurilor defiucte la sugari sunt: a ) toleranpdigestivii (diaree. efectele secundare survenite dupi folosirea sucului de portocale sunt eritemul fesier qi/sau inrnulfirea scaunelor. d) starea economic5 vi regiunea unde domiciliazii familia. merele. piersici. Creyterea yi dezvoltarea psihomotorie Cre~terea. c) anotimpul. Degetele de la miiini sunt deschise. rar 3 cm. La introducerea supei sau pireului de morcovi se reduce sau chiar se suprimi sucul de morcovi pentru a nu se produce carotinemie (ingiilbenirea pielii). intr-o strecuritoare care se scufundi. inainte de preparare. Sugarul poate sta pe spate in pozifie sirnetrid. sucul de portocale se insofevte rar de reacfii alergice. S i nu se uite niciodati cii progresele greutiifii sunt foarte diferite de la un sugar la celilalt. impresioneazi pe unele mame. chiar de struguri sau pere. La sfilrqitul lunii a patra poate sta in qezut . coacize. Creqterea in lungime este de 2.de cipquni. struguri sunt rnai laxative. Insistiim asupra faptului c i in prezent se socotevte c i introducerea altor alimente este necesari mult rnai trirziu. mama se va spiila pe m2ini cu apii vi s5pun. caise. Rkiitoarea de sticl$ presa electrid. Morcovii. La sugarul care primeqte greu sucul de fructe se dilueazi cu a p i cildufi vi se d i in poqii rnai mici. e) educatia sanitarii a mamei (o mami certat5 cu legile curifeniei va determina odati cu administrarea sucurilor de fructe vi imbolnivirea sugarului). Sucul de cipquni produce urticarie la unii copii. vasele in care se colecteazi sucul de fructe vor fi intr-o stare de perfecti curitenie. Cbtiirirea se va face tot s5ptimiinal. Opiirirea se poate efectua puniind fructele. scaune moi. La sugarul alimentat natural. h) confinutul in vitamine. sugarul ivi poate schimba pozitia cu u p r i n p . eriteme). in lunile de var5 se dau ~i alte sucuri .

dupii sentimentele pe care le exprimii. sugarul participii la aceastii m i ~ c a r e~i controleazii bine capul. vocea mamei. "a" sau care s e a m h i cu "u". Mi~ca'rile ~i globilor oculari sunt coordonate. se sprijinl pe antebrate situate in fa@ pe ~i poate privi lateral. Poate fi lini~tit vorbit.A~ezat burt5. i ~ va manifesta i bucuria sau neriibdarea. Fig. mdngfiieri. Sugsrul iqi introduce degetele in gurii ~i le suge. inaltii capul Brii efort ~i priveqte inainte sau lateral. Dacii este luat de mfiini sau de picioare. fixate in fa@. Auzul ~i loc~lizat-ea zgomotelor. Urmiirind cum ii pregiite~temasa. 3. Participii cu vioiciune la tot ce se mi~cii se hdmplii ~i in jur. Contactul social. mai ales prin prin luat in brate (contactul cu pielea mamei. inclinate in afarii. Gfinguritul devine din ce in ce mai expresiv ~i rnai variat. sugarul i ~exprimii bucuria mai mult i decfit prin zfimbet. Respecdnd somnul ~ilini~tea sugarului. Scoate sunete care seamiin3cu rfisul. c) Membrele inferioare sunt in rotatie externii. deoarece stie din "experientii" ce inseamnii aceste pregitiri. Se intoarce spre sursa de zgomote. aceasta constituie un stimul important. Dacii i se vorbe~te bine ~i este mfingfiiat. Rfide zgomotos cfind este gfidilat. dar de cele rnai multe ori. Picioarele sunt indoite din articulatia gleznei.Mama $i copitul de sunete ~ i . intinderea trunchiului ~i ~oldului rnai avansad. se rnai uit5 intermitent cruci~. in sus ~iin jos. 3. mfingfiieri pe frunte). in acela~i timp ridicii qi intinde membrele inferioare. i i dii drumul indmpliitor. Dacii este apucat ~i tras in sus de mfiini. neintentionat. Observii cu atentie fefele celor care-1 privesc. va inviita .yi mi~carea globilor oculari. Sugarul se joacii cu sunetele. acest progres apare rnai tfirziu.manifesd preferinta pentru unele din ~ i ele (cfintece. h g u r e ~ t echiuie spontan. care are o bun5 mobilitate. Mi~ciirilede apucare sunt incii necoordonate. Gcfindu-1 pe sugar con~tientde corpul siiu ~i de el insu~i. Se joacii cu mfiinile ~iincearcii sii ducii totul la gurii. genunchii sunt incii in flexie. "s" ori englezescul "th".6 . d) Ajezatpe burta'. Sugarul poate fixa bine cu privirea obiecte ~i le urmiire~te dincolo de linia median5 mi~cfind capul. Se manifest3 rnai rapid ~i rnai "dirijat" la prezenta mamei. ~i mamii). observfind-o si gfingurind de multe ori. Personalitatea sugarului se dezvoltii. cu atentie ce se i n t h p l i i cu mfina lui ~i cu obiectul ~i incearcii sii repete "figura" cu ajutorul mamei. Recunoa~te pe mamii. Sugarul zfimbe~te h d i se vorbe~te. F'rive~te. sugaml trecut de 3 luni se joacg cu mhinile ("le-a descoperit"). Se bucurii de propriu-i "ciripit". c g . la sdnga. cu genunchii usor indoiti. Incepe sii deosebeascii diferite cditii$ Supraveghere ~i ingrijiri Prezenp tata'lui trebuie sii se facii simfid in mod treptat in via@ sugarului. dar din cfind in cfind ii tine ~i intin~i. muzicii). devine lini~tit atent. urmiire~te fixeazii pe examinator (medic. insii. Sugarul poate apuca un obiect.7 . Rfide prietenos si nu face deosebire intre persoanele striiine ~i rude. pedalrind. Cu buzele ~i cu limba el cerceteazii alciituirea obiectelor. Observii. Vederea . Reactioneazii negativ cfind este liisat singur. Sugarul devine atent la zgoinote. De acum sugarul se sprijinii cu sigurantii pe antebrate. Dacii mama plimbii un obiect lucios (ochelari) la o distantii de 20-30 cm sugarul il urmiire~tecu privirea in toate directiile: la dreapta. tad1 va sta rnai mult 18ngii sugar. pedaleazii alternant. "f'. Examinarea se face cu sugarul culcat pe spate. incearcii ~i sii obfinii ce vrea prin plfins.Culcat pe spate. e) A~ezatpe spate. care devin organ de cunoqtere. Cfiteodad se disting schitiiri ale vocalelor "e". Apucarea. Modularea vocii este bine diferentiat5. il repetii. Membrele inferioare se mi@ mult. Limbajul. este Schiteazii mi~ctiride tfir2re. il tine strfins ~i il miscii odatii cu mfina. cgdura ~i compresiunea corpului. Fig.

Dupci vdrsta de 3-4 luni. nu mai este ameninfat at2t de mult de ricire. Abaterile de la mediu sunt. i performanfe sau "rSm2neri in urmi". Particip5 la baia zilnici. nu mai este necesar ca sugarul s i fie imbricat prea gros. La scurt timp dupi naStere. dezvoltarea este in funcfie de factorul ereditar. in ultimul timp. Dupi cum am rnai spus. fiiri a tinde s i obfini cu foqa ce consideri a fi normal. Perioadele de veghe sunt rnai lungi ~i rnai active. Nu trebuie s i se uite cii fiecare sugar se dezvolti diferit. pe de alti parte. Fig. durabile ~i adaptate la sezon. diferiti de tofi ceilalfi sugari. Unii sugari se dezvolti mai rapid ~i alfii rnai incet. copilul "normal" sau "mediu" (~ablon) nu exists in realitate. 3. Pe de o parte. caracteristice temperamentului ~i structurii lui. plimbare etc. cu mkirni corespunzitoare. Pikinfii nu trebuie s i devini neribditori daci sugarul nu a realizat una sau alta din treptele de dezvoltare expuse. scutecele incep si-1 incomodeze: sugarul are nevoie de libertate in rni~ciki. SomnuZ de noapte este acum mai ad2nc ~i far2 intrerupere. f i r i diversificare. Medicul pediatru care a urmikit sugarul de la na9tere este cel rnai in m i s u r i s i se pronunfe in aceste probleme. unele e~ecuri mici succese ~i se ajunge s i se inregistreze trepte noi de dezvoltare. Fiecare copil i ~are propriul siu ritm de maturafie. . va incerca si-1 cunoasci. se schimba tehnica de infiqat. s i intindi m2na qi s i apuce o jucirie.4. perfecfion2ndu-~i treptat capacitatea de termoreglare. I se va lisa timpul necesar pentru evolufie. in timpul zilei sugarul are i n c i patru perioade de sornn: doui dirnineap ~idoui dupi-amiaza. plimbarea de sears cu c b c i o r u l este bine s5 fie %cut5 de tat5. Cu numeroase incerciki. De asemenea. daci nu li s-ar atrage atentia. care are loc continuu. precum ~i de modul cum $tie familia s5 se ocupe de copil. progresele sugarului par at2t de simple. c h d sugarul incepe sii pedaleze. 3. regula ~inu excepfia. temperaturi sau prilej (stat in casi.). usor de imbricat. De la 4 la 5 luni Una din cele mai mari bucurii tr5iti de pirinfi este urmirirea dezvoltirii sugarului. Prematurii ~i sugarii bolnivicio~i se dezvolti rnai incet. Se vor alege cele din fesituri de bumbac. Alimentatia La sugarii alimentafi natural se continua cu acela~i numir de mese.si-l fini in brafe. Familia are datoria si-1 stimuleze cu dragoste $i ribdare. dupi siptimiini de incercare. Ce seface dacci sugarul se dezvoltci mai incet decdt i normal. Fiecare copil are propriile sale "performanfe" ~i"schema sa personali" de dezvoltare. Pentru un adult. sugarul devine o mic8 personalitate. inc2t le consider5 de la sine infelese.8 A. ce nu se poate pune in tiparul unei scheme de dezvoltare normali. Unele modificiri in dezvoltarea nervoasi a sugarului nici nu ar fi sesizate de pirinfi.sugarul poate fi imbrgcat cu o salopet?i. aSa cum am mai spus. de fapt. $i toati viafa va fi astfel. fnfciFatulsugarului mare. s-a pus la dispozifia mamelor un chilot ce face corp cu o c k i ~ u fcu mineci scurti i v2nduti sub denumirea englezeasci BODYS. Daci pirinfii i ~ fac probleme de acest fel se va consulta medicul. Peste aceasta se adaugi obiecte de imbric5minte in funcfie de anotimp.Deasupra scutecului absorbant ("Pampers") ~i peste c?imq2i. Pentru sugarii din mediul urban cea rnai convenabili formuli in acest moment este menfinerea chilofilor impermeabili ("Pampers") ~iimbricarea cu pantalonqi special confecfionafi sau salopeti. Fiecare fiinfi umani este o individualitate aparte. deoarece corpul lui. Pentru sugar este ins5 o a d e v ~ a t performanfi daca i reuSeSte. La cei hrinifi artificial se pot produce produse de continuare (Milu147 .

mil 2. Sugarul a dobindit capacitatea I L. la nevoie. cu La inceput. toate fructele. strugurii (diaree) $i cip. presii de fructe sau un 0 mixer simplifici mult munca mamei. banane. Sepot folosi conserve deji-ucre? Pireurile de fructe special preparate pentru sugari sunt foarte comod de folosit. mere sau banane. La sugarul alimentat artificial la aceasti v k s t i . nu se indulce~te sirop de zahir. fragi. menfinbdu-se numai laptele $i adaosul de fructe sub formi de pireuri (mere rase. De obicei insi. acesta poate fi dat alternativ cu altele pentru care s-a stabilit anterior toleranta. dts consiste~tta ciulamalei. In rezumat: rnasa de dimineafa' vi cea de seara' r i m h in continuare de lapte praf de durati partial adaptat sau. Mulfi sugari renun@ spontan la una din mese. La vksta de 3-4 luni se pot da "pireurile" de nlorcovi. care se dilueazA la incepat cu ceai de plante neindulcit (chimen. La mesele de dupi-amiazi se continui cu laptele. Pe cutiile conservelor respective este obligatolie precizarea: "pentru sugari" yi viirsta de la care se pot da %i riscuri. Oztroducerea supei bireului) de zarznvat cu came. determini aparitia de scaune mai moi. Dintre zarzavaturi. c) Di~er~iJicarea alimentafiei. in afari Be mere $i de banane. pulpa de banane se sfiriimj $i se bate cu o lingurifi piing se formeazi o pasti omogeni. care au celulozi rnai putin5 gi aciditate redusi.' La masa a doua se va trece la pulpa de fructe . C e j h c t e noi se pot da sugarului ~i sub ce forma'? h functie de sezon $i de toleranfa digestivi a sugarului se pot da: mere. banane). Bananele sunt tot atiit de bune ca $i merele. se . daci sugarul primeste 5 mese in 24 de ore $i de circa 200 ml daci primeqte numai 4 mese.a una din mesele de lapte. Cu piudenti se pot da perele. pentru inceput. Ma'rul pas se dilueazi la inceput cu sucul care se scurge in jgheabul de la marginea rizitoarei de sticli. spre nedumerirea $i chiar nelini~tea unor mame. foqtii prematuri. De aceea. de la sucurile de fructe se poate trece la pulpa de h c t e (mere. coacize. in timp ce la masa a III-a f"pr2nz") se incepe lntroducerea de supi. . De asemenea. La sugarii s i n i t o ~ i care se dezvold bine se menfin cinci mese pe zi. Aceasti masii va ti rnai pu@nconsistenti t%d adaosuri (de biscuiti sau de br%z5 de vaci. pireul de ma"r crud ras sau mn'r copt este ce! rnai potrivit. distrofici $i convalescenfi se pot da 6 sau chiar 7 mese pe zi. Dupi ce se stabile~te toleranpi fati de noul fruct. fructele se taie $i se paseazi printr-o siti sau prin mixer. b) Ratia va fi de 150-180 ml la fiecare m a g . zja cum fac multe mame) pentni ca sugarul s i primeasci rnai bine masa de priinz. dar sunt rnai scumpe. altfel.). Dupi ce un sugar a invifat s i inghitii este important ca alimentul oferit s i fie primit cu plicere.mere rase sau banane. La sugarii debili. Fructe care nu se dau l sugal: Nu sunt recomandate a prunele. ora cea rnai potriviti este ora 10 dimineafa (a doua masi) $i mai pufin orele 16-17. Adaosul de fructe se fixeazz in functie de: a ) ora la care sugarul cste flimiind. fie se adaugh cereale la lapte la Tnceput de consistent5 fluidZ vi apoi rnai vgscos. in afar5 de mere care se rad. pepenii qi cireqele. cu api fiarti $i riciti sau cu suc de portocale pentru a u p r a mestecatul $i inghititul.) sau in formulele folosite anterior (Similac. Se da' inaintea mesei propriu-zise. Dacii se incepe cu un fruct nou se ofer3 la inceput o cantitate mici (o lingurifi). Tentativele rigide de a menGne orarul de 5 mese. anason etc. la "miincicio~ii"s i n h o ~ idaci doresc. a ) Numa'rul meselor. folosind o linguriti de material plastic sau de metal inoxidabil cu viirful rotund. piersici. Preferi uniformitatea! La multi sugari. b) timpul pe care mama il are la dispozifie pentru a se ocupa de preghirea acestei mese. Se crevte treptat cantitatea ~i se d i acelasi fruct timp de 4-5 zile. Se incepe cu o lingurith qi se creste in ciiteva zile la 8-20 de lingurite (40-100 g).junile (urticarie). Nan etc. trezind sugarul noaptea sau diindu-i s5 tragi din biberon in somn sunt gre~ite. Unii medici recomandi s i se introduci o mas6 de zarzavaturi.). fie c:u un produs diri comeq de lapte cu cereale $sau fructe. la noi in fari se folosesc morcovii $i ro~iile. poate fi inceputii la bfiirqitul lunii a 5-a vi nu mai devreme la sugarii alimentati artificial si care cresc bine in greutate. Se pot folosi banane bine coapte (cu coaja galbeni). laptele de vaci diluat qi cu adaosuri. Nutrilon plus etc. Daci sugarul este maturat pentru a inghiti alimente mai consistente $i daci este flimiind il prime~te mai bine. zmeurk &ne. caise. Se pot da Er3 nici o teami. pe Iiing3 lapte. la cei g r a ~ i ( p i s t o ~ icu t e n d i n f i la obezitate) se va evita introducerea de Ginoase. se p a t e trece la lapte cu ccreale ("Brei"). fini. mentin tot 6 mese in 24 de ore. de brei. deoarece pot declan~a dureri abdominale silsau diaree. noul aliment se d i ca adaos la masa de lapte de la ora 10.. Se vor folosi numai mere de bung calitate (de preferat mere Jonathan. majoritatea sugarilor nu agreeazi varia$iile de fructe $i de mediu. banane). Golden sau deliciosul de Voineqti) bine coapte. Din practici.

sugarul se obivnuievte s5 m b b c e cu lingurip. Mama se poate aqtepta ca. sugarul s5 scoati aproape totul din gur5. a c k e i consistenf5 va crevte treptat ajungbd la aceea de pireu. pdn5 se obivnuie~te cu noul mod de a m b c a . Alimentul nou se d5 incet qi cu r5bdare. consistenfa primului aliment se adapteaz5 vdrstei. la inceput.zahr.8 B . la sugarii care au o crevtere in greutate necorespunziitoare nu se introduce "supa" pentru c5 are o valoare caloric5 mai m i d decdt orice produs lactat. Mama nu trebuie s5-vi piard5 curajul! Insist5m. apoi alimentul respectiv se ingroav5 treptat. sugarul va reuvi in curdnd s5 refin5 ceva din noul aliment. apoi vi cartof). Fig. capacitigi lui de a transports spre baza lirnbii ~ia inghifi alimente solide. La inceput este foarte neindembatic (il proiecteaz5 afar5 cu limba. D a d se incearc5 cu r5bdare vi se repet5 mereu acest lucru. El invaf5 numai treptat s5 duc5 alimentul de la v&ful c5tre baza limbii. ci se d5 dintr-odati supa de legume mixati sau trecud prin sit5 (la fnceput numai morcov. Dac5 dup5 cdteva tentative nu se obfine nici un progres. . 2 . s5ruri minerale vi celuloz5 ("fibre"). Zarzavaturile aduc vitamine. De asemenea. se renun@ vi se reincepe dup5 2-3 s5ptimdni. Introducerea unei mese cu alimente solide reprezint5 pentru mam5 vi sugar o schimbare substanfial5.fn plus. La sugarul alimentat natural diversijicarea nu e necesara' decdt dupa' vdrsta de 5-6 luni.3.) de a le inghiti $i digera. Pdn5 atunci va primi doar suc sau pulp5 de fructe. Sugarul va f i ajutat s5 se obivnuiasc5 cu gustul qi consistenla noului aliment. Se bcepe cu o consisteny5 foarte m i d . Nu se incepe ca pe vrernuri cdnd se da supa "strecurat?. amestec de cereale 1.~ u g m(de l 1 run&l 12 lung l a a Lapte adaptat I"""' i Lapte papal adaptat Lapte de contmuare Lapte de vacl . gradului de maturalie a sugarului. 3. Prin consistenfa lo1 sunt mai "s5~ioase".Plan de alimentatie pentru copilul in@cat in primul an de via@ Dupg recomandSirile Comisiei de alimentarie a SocieGtii elvefiene de Pediatrie (Schweizensche Geselschaft fiir Pgiatrie. pe care o folose~te pentru supt) vi devine ca ner5bd5tor.

Mama trebuie s i aibi ribdarea qi indeminarea necesare atunci cind aduce ceva nou in alimentafia sugarului si in viafa lui in general. Boston. Trecerea se va face treptat. La . 1 ridicini de p5trunje1.~descoperi acum unele preferinte i i alimentare. Little. Deci.) diversificarea se face cu introducerea in ordine de fructe. Se aleg 4-5 morcovi de buni calitate de mikime mijlocie. La sugarii care au tendin@ la constipafie sau la obezitate.8 B $i 3. galbenu$ de ou qi iaurt sau brgnza de vaci. se adaugii nu prea multi a p i si se fierbe pin5 ce zarzavatul se s f i r h i i usor. supa de zarzavat se va introduce mai timpuriu. alimentar qi acest lucru va fi respectat. Brown and Co. Elvetia etc. Se va avea in vedere c i anumite preferinte sau repulsii sunt posibile in cadrul unui comportament I Din figurile 3.Mama $I capiluf Fig. Supa se prepari pornind de la fiertura de legume. La inceput se fierb numai morcovii (foarte bine tolerafi de orice sugar. finindu-se seama de gusturile qi modul cum accept5 fiecare sugar modificikile alimentafiei. Se trec printr-o sit5 deasi sau se mixeazi numai morcovii ~i ceva rnai tirziu cartofii.. se completeazi mereu. Familia este poate mirati de faptul c5 acordim aGta importanti gusturilor ~i reacfiilor individuale ale sugarului. 1985. se spa15 si se curifi bine. La cei cu tendinG la constipafie se introduc de la inceput ~i cartofii.care combat diareea . ci pentru c i astfel se impline~te sarcini educativi importanti: se reso pecti individualitatea f i e c h i copil. fructe. 2-3 cartofi. cind va f mai mare. legume. c i alimentafia lui ii este specific5 lui qi acest lucru este valabil qi in alte domenii de educafie. Rigiditatea dogmatic5 ~i forfarea sugarului au dus la cele mai multe anorexii (lipsi de pofti de mdncare) psihice la virsta de sugar si la tulburiki de comportament la copilul mai mare. came ~i ou. 1 Dup5 Frarnkelts D. se va constata. Se resuspend5 morcovii ~i cartofii in apa de fierbere. pentru a nu fierbe in sec.8 C . in timp ce in SUA ordinea introducerii de alimente noi este: cereale.. piure de zarzavat.8 C se desprind urm5toarele: in Europa (Germania. 3. daci sugarul refuzi un anumit pireu de zarzavaturi sau fructe el nu va fi foqat.Introducerea alimentelor solide la sugar. Nu intimplitor. Joiies E.: Manual of Pediatric Nutrition. Daci se d i sugarului sansa de a . deoarece confin pectine . Daci apa scade prea mult. came.~i multe siruri minerale ~i vitamine) ~i foarte putini albituri (pitrunjel sau felini).

singurul care acoperi nevoile nutritive ale sugarului inai mare. Se spali bine. in traditia romiineasc5. Este important ca zarzavatul s i fie trecut prin siti sau mixat. fn loc de pireu de zarzavat la sugarii cu crestere ponderali subnormali se p a t e kcepe cu lapte cu cereale: vezi fig.113 api de fierbere . telin5 sau pistiirnac).2 misuri de lapte adaptat sau partial adaptat. Este bine s i se faci. Carnea crud2 qi pe~telese pun pe o farfurie pentru ca zeama s i nu se scurgi pe raftul inferior. - Nu se sareaza Sa'pta'mcina a 11-a: 100-150 ml: . d u p i aceea.4 .3 ori gilbenu~ ou (la inceput 114. sau cereale fir2 gluten (orez).3 lingurife de came mixati sau fin tocat5 de pas5re sau m2nzat Sriptrimrina a Ill-a: 150-180 ml: . care sunt toxice!). gulii. Obiectivul permanent in prepararea si administrarea acestei mese este s i se treaci cst de cursnd de la sup2 lapireu. Carnea se fierbe si se mixeazi. . cartofi (114) eventual se imbogzfe~te 1-2 m2suri de lapte cu instant sau cu 112 linguritii de ulei sau cu f5in5 de cereale fiiri gluten. pitate. in "pireu" se pun si albituri (ridicinoase de pitrunjel. Alimentele nu se pistreazi peste termenul recomandat de fabricant. De dorit c2t mai repede s i se ajungi la consistenfa pireului qi s i se dea cu lingurita. in prima zi se va adiuga un sfert. zb&cite. microbi existi ~i pericolul infestirii cu substante insectofungicide. fn siptimsna a treia. cumpirituri dese qi s i nu se pistreze prea multi vreme. La inceput carnea se fierbe separat.Acest adaos face ca sugarul s i primease5 mai usor supa qi in acela~i timp s i crease5 valoarea caloric5 a mesei respective. tomate. ceapi. Nu este necesar s i se introduci de la inceput supa de came ("bulionul"). Dupi ce in decurs de 1-2 sgptiimiini prime~te supa (pireul) de zarzavat (morcovi qi cartofi) se poate renunta la imbogitirea cu lapte praf instant (adaptat sau parfial adaptat) si se trece la adaosul de ulei de floarea-soarelui (112 linguritii). acestea se pol pasa amestecate in sup: (cartofi. Pentru iarni eel mai bun procedeu de conservare a alimentelor il constituie congelatorul. se inveleqte fiecare in pungi mici de plastic qi se pistreazi in congelator. La cei care primesc "supa" cu lingtirifa (de preferat!) se va da de la inceput sub formi de pireu. alterate. De la inceput aceasti sup: poate fi imbogititi cu 1-2 misuri rase din laptele praf cu care este alimentat sugarul. Cumpirarea alimentelor. dovlecei. Alimentele se pa'streaza' in ambalaje curate qi inchise in frigider sau congelator. . din doui in doui zile. Sugarul nu va fi fortat s5 primeasci un amestec care contine un zarzavat care nu-i place. Suntem de phere ca la inceput supa s i se prepare cu mai multe zarzavaturi.1. La inceput sunt suficiente 2-3 lingurite care se introduc de 4 ori pe siptimiini. Se folosesc numai o u i proaspete. Ulterior.213 zarzavat pasat (morcovi ~ilsau cartofi) .de 4 ori pe s5ptim9n& ciite 2 . 3. foi verzi). in decurs de qapte zile se va introduce carnea de pasire sau de viti tiiniri (miinzat). Piini la 4%-5% luni se recomandi s5 predomine morcovii.112 a p i de fierbere . Nu se pun alimente fierte alituri de cele crude. La sugarii care prefer2 s i miniince numai din biberon.2 misuri rase de lapte instant (adaptat sail partial adaptat) sau de cereale f5rS gluten.eventual 1 . unii sugari nu agree& insi zarzavahlrile cu anumite arome. de buns calitate) se transeazi in poqii mici. d a c i sugarul tolereazi si m5niinci mai bine. fierte bine qi se ia numai gilbenuqul. E celelalte trei zile ale n siptimiinii se introduce tot came sau gilbenu~ul de ou. boabe de maz&-e verde. "pireul" poate fi predominant de cartofi sau numai de cartofi pe care.112 . morcovi. albiturii. mai ales cele care nu se cojesc (pe liingi murdiirie.inceput se adaugi numai 10 lingurite de morcovi pasati 150 g). Carnea procurat5 (proaspiti. daci sugarul a ajuns s i minsnce ~i alte zarzavaturi.7 ori pe siptimiin5 came sau 4 ori carne qi 1. eventual ~i cartofi . in rezumat: Prima sa'pta'mcina': 100 ml ap5 de fierbere 50-100 g pulps de morcovi (314). Durata pistriirii se fixeazi confonn indicatiilor din prospectul congelatorului.112 . sau ulei. Se eviti fiuctele qi zarzavaturile ofilite. . sugarii ii primesc cu plicere mai mare decst pe alte zarzavaturi. de obicei. in a doua ~i in a treia zi un gilbenuq Entreg. ci supa de zarzavat la care se adaugi carnea fiartii qi mixati.112 morcovi trecufi prin sits. pe ciit posibil. consistenta supei va fi preg2titii in asa fel ca s5 treaci prin orificiile tetinei.8 C pag. apoi 112 ~i la de sf%@ 1 gilbenuq intreg). 150. dar s i se treac5 prin sit2 numai cartofi si/sau morcovi.

Consistenta supei se fixeazi in funcfie de vsrsta $i de preferinfele sugarului. zarzavat) qi obiectele ce servesc la prepararea alimentelor. adiug2nd putin lapte de mami sau 1-2 misuri din pudra laptelui adaptat sau p q i a l adaptat. Pentru ca sugarul s i primeasci supa. Buretele se spa15 $i se stoarce in mod regulat. de asemenea. D a c i nu aveli mixer se va trece zarzavatul prin siti. alimentele pregitite se acoperi si se introduc de-a dreptul in frigider sau congelator. la 6-7 luni se prepari ca o cremi. rnai tsrziu carnea "ro$ie" de viti $i de preferat cea de vita t2nirB (msnzat). Sunt toxice! La cartofi se inlituri "colfii" $i punctele negre. Se prefers camea "albi" (dc giini). zarzavaturile $i fructele se spa15 bine cu a p i limpede pentru a inlitura murdiria $i resturile de substanfe insectofungicide care se folosesc in prezent in agriculturi $i in pomiculturi. Rinichii sugarului nu suporti excesul de sare. rnai ales masa de lucru. inainte de fierbere se taie in felii subfiri. Pe cst posibil se eviti reincilzirea resturilor. O d a t i dezghefati trebuie folositi. SpBlati-vi mainile cu sipun ~i cu api caldi inainte de a atinge alimentele. care dupi ce este mixati se amesteci bine in zarzavatul pasat. spanacul). dupi ce se limpezesc bine cu api caldi. se tranveazi in porfii mici care se invelesc in pungi mici de plastic $i se p i s t r e a z i in congelator. Singura reguli simp15 in ce privevte alimentafia sugarilor $i copiilor mici const5 in fierberea alimentelor. Cgteva sfaturi (unele se repetB!) lgierza in buca'ta'rie. in general. pistrate corect (cartofii. tapioca). Farfuriile se Sterg cu o c h p i curati sau se lasi s i se usuce pe un suport pentru scurs. La inceput. spilarea msinilor este obligatorie. mazirea. se prepari cantitatea pentm o singuri zi. Carnea se poate da zilnic daci nu avefi siguranfa prospefimii oului. La sugarii care primesc deja pireuri qi le doresc ceva rnai ingrovate. Supa (pireul) se subfiazs cu apa in care s-au fiert zarzavaturile. Numai dupB vsrsta de 7-10 luni unii sugari accept5 pireul de zarzavaturi sau pasta de fructe in fragmente ceva rnai mari. Csnd ieqifi de la closet $i dupi ce a$ schimbat sugarul. capacele de lemn pentm t%at (carne. GBleata ("pubela") se fine curatB. ea se poate "drege" la inceput. psine. resturile se arunc5 Alimentele preparate inainte de folosire nu se lasi s i se riceasci inainte de a le pune in frigider. morcovii) sau congelate (dovleceii. iar carnea se va toca de doui ori prin mavins de tocat sau se va tiia cst mai fin. se d i fluidi. se poate adiuga pufini f z n i de cereale instant. deoarece in felul acesta se las5 timp bacteriilor s i se inmulteasci. Apoi se d i sugarului respectiv. BucBtiiria se pistreazi perfect curatii. pe timp de iarni. porumb. La inceput nu este folositi supa de came (bulionul). ficatul de giinB. indeosebi laptele de vaci. Alimentele care nu se pistreazi in frigider (biscuifi. Carnea se poate procura in cantititi rnai man. ca $i atunci ~ 2 n d v-afi jucat cu csinele sau cu pisica. din otel sau emailate. Preparare. alfii chiar de la inceput cu lingurifa. in loc de zahir sau rniere se poate folosi cel mult dextrozB sau suc natural de fructe. Psni la 6-7 luni se recomandi cerealele B r i gluten (orez. Carnea se fierbe $i se reduce la un pireu fin. in loc de came se poate da peqte. Insistiim asupra faptului de a nu se adiuga sare.) vor fi tot timpul acoperite. inchisi $i se gole~te Vasele trebuie s i fie de buni calitate: des. iar spre 89 luni ca o pasti. msinile (nu in chiuveti sau in lighean!). . Daci preparafi o cantitate mai mare se poate pistra porfia pentru a doua zi intr-o criticioari care se pune imediat in congelatorul frigiderului. Mixajul sau trecerea prin sit5 (pasajul) se fac in ultimele minute. Criticioara se dezgheafi ~i se incilze~te numai inainte de folosire. ci numai carnea. fasolea verde. unii sugari o primesc 'numai din biberon (tetina va avea orificii rnai largi). inainte de folosire. Vegheati ca intreaga familie si-si spele. Se folosesc pe cst posibil legume proaspete sau. in primele luni toate alimentele trebuie s i fie lichide sau sub formi de past2 chiar foarte fini. Se aleg morcovi rnai tineri. La inceput. la 4-5 luni. zahiir etc. Pulberea de lapte fiind "instant" se dizolvi imediat in amestecul din apa de fierbere $i zarzavatul pasat.Mama @ copilul Produsele supracongelate trebuie s i fie complet dezghefate inainte de preparare qi in nici un caz nu se recongeleazi. carnea $i ouile. Fierberea (coacerea) ~i refnca'lzirea alimentelor. ceea ce este de preferat. sfirsmate cu furculifa. Insistim asupra obligatiei ca alimentele decongelate s i fie incilzite o singur2 dati. conopida. inainte de folosire.

borcanul inceput nu se piistreazii rnai mult de douii zile la frigider. dacii bombeazii ~i dacii nu a piitruns aer in borcan. in ultimii ani au a p b t ~i la noi pireuri de fructe sau zarzavaturi. uleiul de floarea-soarelui sau de porumb.nu cumpiirafi produse care confin un adaos de zahiir. rnai bine untul. pulp. La cei hriinifi artificial. Guigoz 2. Vara nevoia de lichide este ~i mai mare. s5 fie proaspiit! Alimentafia cu pireuri gata preparate (borcane mici). eventual completat cu fructe cu sau fZ~ii cereale f%ii gluten (orez. la una din ele se vor da fructe. acestea. La sugarii care nu cresc in greutate saulsi primesc greu "supa" numai din zarzavat se pot ad5uga 1 -2 miisuri rase de pudrii din laptele folosit pentru copil sau ~i rnai bine cu cereale instant.1 80 g legume trecute prin sit5 sau mixate (~norcovi. Unele confin substanfe care le ingroa~ii. sare. cartofi etc.verificafi capacul borcanului: dacii este bine inchis. un sfert de linguritii de ulei. minerale ~i vitamine. prezintii dezavantajul cii sunt foarte scumpe. dentifiei $i cre~terii.studiafi compozilia indicatii pe etichet5. De altfel. de legume se poate da ~i rnai rar. . Evitafi sucurile de fructe concentrate. odati cu vksta. I De indatii ce sugarul prime~te alimente solide i se d5 ~i apii (fiartii ~i riiciti). este pudtoare de infecfii). La sfiir~it de suc fructe diluat. Apa simplii ~i sucul de fructe presat inainte de folosire sunt cele mai bune ! I I I 1 I & rezumat: Diminea. in locul apei se poate da suc de fructe diluat. Beba. Unii sugari accept. Atunci c h d vii hotkiifi sii folosifi astfel de borciina~etrebuie sii vii conformaii urmiitoarelor indicafii: . repetiim. restul ar putea sii fermenteze sub influenfa salivei adus5 prin lingurifii. miere. "Supa" sau "pireurile" sunt valoroase prin aportul de fibre (celulozii). care au te efecte nefaste asupra apetitului.Ciind cumpiira@carne ~i legume in borciina~eseparate. i n general sunt utile in timpul ciil5toriilor. sau adaptat (Similac etc. Mama este scutitii de efortul de a le pregiiti personal. iar adaosurile de carne sau giilbenu~ ou asigurii aportul de de fier (combate anemia). preparate industrial ~i manufacturate in mici borcane.. Nu este necesarii incii "supa".). Se incearcii ~i se incepe cu circa 25-50 ml(5-10 lingurife) dupii masa respectivii. Trebuie ins. . dacii nu suntefi sigurii cii va fi consumat la o singurii mas. precum ~i a unor proteine ~i griisimi foarte valoroase. Nu este bine sii se dea copiilor sirop diluat sau ceaiuri indulcite. amidon sau glutamat. le amestecafi inainte de folosire. o b i ~ n u i e ~pe copil cu dulciurile.nu lua@ cu lingurip direct din borciina~ pentru a alimenta sugarul. Autorii americani interzic complet mierea in perioada de sugar (predispune la carii dentare. introducerea supei este facultativii ~i numai la sugarii care au crescut bine ~i care sunt maturati sg mestece ~i s5 inghitii alimente rnai consistente! La cei cu greutate mic$ in loc de sup5 se va da lapte cu f5inii de cereale ~ i l s a u fructe. Zarzavatunle nu se @nmula vreme in ap$ inainte de fierbere. dupii acest interval se aruncii. scad pofta de miincare si predispun la carii dentare. . Se prefer.). miere sau zaharinii. .nu inciilzifi un borc5na~ de sticl$ pentru cii ar putea sii se spargk . Seam: ca dimineata sau lapte cu cereale (Brei). Ora 10: nimic sau fructe (suc. Dacii sugarul este hra'nit inca' la scin se vor mentine 5 mese.verificafi data expiriirii.Sugarut (de l 1 lun&l 12 luni] a a Nici zaha'rul nu este necesar. Predispune la obezitate. sugarul se mi@ din ce in ce mai mult. ceea ce duce la pierderea de apii prin transpirafie ~i ca urmare la sete. porumb) .) cu 10-30 g carne (giiinii sau miinzat). Masa de la priinz. . deoarece se pierd o parte din vitamine ~i din minerale. "pentru vksta a 11-a"): Milumil 2. Nu cumpiirali produse in care apa figureazii in capul listei. ins. Componentele sunt notate in ordinea cantitiifii descresciinde. 153 . Nan etc. .~: 180 ml lapte ("de durag'. se imbogiife~te cu 112-1 lingurifii de ulei de floarea-soarelui. biiuturile pe bazii de coca si cele care contin zahiir rafinat. Humana 2. dup5 care i se poate oferi siinul. Dup5 fierbere alimentele se riicesc brusc (se pun in frigider sau in congelator) pentru a impiedica inrnulfirea microbilor. Prcinz: 1 20. Din acest grup cel rnai prefios estejicatul.atenfie la cutiile cu preparate "carne ~i legume". Gustare: incii un biberon d e lapte. in mediul rural lapte de vacii diluat (2/3 lapte + apii qi apoi 314 lapte + 114 apii). de ciiteva ori pe siiptkiinii. Nutrilon plus. Nativa 2.

cu capul ridicat pan3 la 90". Fig. cei niscu9 cu greutate mare (peste 3 500 g) vi-o dubleazi rnai tilrziu. S d in pozitie simetrici. sugarul ivi pipiie propriul corp cu mainile. acum deschise. sugarul. dar adesea intinde vi indoaie simultan ambele membre inferioare. De acum ?nainte va crevte vi rnai putin: circa 1 cm pe luni. Ridici miiinile vi picioarele simultan ca intr-o mivcare de inot. Dupi ce este ridicat in vezut vi sustinut in aceasd pozitie. il scuturk il izbevte de gratiile patului. dand impresia c i face "'puntea". i n c i cu sangicie. Bazinul este aplicat pe planul patului. Uneori ivi intinde la maximum coloana vertebral$ se sprijini pe cap vi pe tilpi. in timp ce este ridicat. Membrele inferioare sunt in rotatie externi vi uvor indepMate. Lungimea.10).9). Bratele sunt flectate in articula9ile cotului. b b) A~ezatpe u d . Nu se fac consideratii asupra iniltimii definitive a unei fiinte umane dupi modul cum crevte in primul an de via@. in medie 20 glzi sau 140 g pe siptimiini. c) Ridicarea de brafe din pozifia culcat pe spate. ei ivi dubleazi greutatea mai devreme deciit cei cu greutate rnai mare. 3. 3. Stilnd culcat. La 5 luni sugarul normal vi-a dublat greutatea de la navtere. genunchii pot fi bine i n m i . 3. a) A~ezatpe spate (decubit dorsal). greutatea fiind transferati de partea brafului pe care se sprijink vi astfel ivi elibereazi celilalt brat pe care il intinde inainte. Exceptie fac sugarii cu greutate mici la navtere. o mare parte din sugari se pot intoarce de pe o parte pe alta. ciind cu celQalt. in ultima luni a crescut cu 2 cm.10 . controleaz3 bine mi~c5rile capului. in caz c i sugarul nu participi la aceasd mivcare (nu se aga@ de degetul adultului. Alteori ridici capul vi in acelavi timp ?ntinde restul corpului (fig. culcat pe spate. nu are puterea de a se tine de acest deget saulvi nu incearci si-vi ridice capul vi toracele) va fi sesizat medicul.9 . il duce in f a g vi-1 roteazi lateral. Circa 25% dintre ei nu reuvesc aceasti performant$ devi sunt normali in ceea ce privevte alte capacidti neuromotorii. ridic3 singur capul de pe planul patului. Spre sfilrvitul lunii a V-a. Se pivoteazi pe un singur brat. fi d i drumul singur.Ridicat de m%ni in pozifie yez2nd5.Dup5 4 luni. Unii reuvesc s i se intoarci vi de pe spate pe burti. dar il tine bine striins. sugarul se redreseazi cu u~urin@ sprijinindu-se pe antebrate. in timp ce ridici vezutul. sugarul ivi tine bine capul. Sugarul se a g a p strans cu toate degetele de ciite un deget de la miiinile adultului vi se ridici din pozitia culcat pe spate in cea de avezat cu controlul perfect al capului (fig. Dimpotrivi. Motricitatea generala'.Crevterea va fi rnai mici in luna a cincea: 600-700 g pe luni. il "cuprinde" cu ochii vi apoi il duce la guri. 3. dar nu reuvevte si-vi deplaseze intreg corpul. Ava cum am a f m t vi in alte p w ale acestei c w i "saltul" definitiv al inilltimii s w i n e la pubertate intre 11 vi 16 ani. membrele inferioare se intind. iar picioarele sunt mobile ?narticulafia gleznelor. iSi apuci picioarele vi le duce la guri.Mama gi @fuf Creqterea $i dezvoltarea psihomotorie Greutatea. . Toate mi~ciirile devin rnai coordonate vi rnai variate. cu toate degetele. place s i agate piturica vi s-o tragi p h i la guri pentru a o suge. Fig. D a c i i se intinde un obiect i l apuci. ti Trunchiul este in pozitie simetrici fa@ de cap. De cele rnai multe ori pedaleazi succesiv c h d cu un picior. Schiteazi tilrilrea. Sugarul a crescut cu 13-15 cm de la nastere [(4 + 3 + 3 + 2 sau 3) + 21.

Se vor sp5la ori de c2te ori cad jos qi nu se va perrnite celorlalfi frari s5 se joace cu ele (pericol de infecfie). Fig.11. in orice pozifie. capul se pozifioneaz5 bine.Reactie de pozitie. Fig. Este o modalitate de ale cunoqte. Sugarul giingure~te "vocalizeazii". dar poate fi adus pentru scurt timp in extensie. satisfactia sugarului creqte ~ iparc5 incurajat.piiturica. juckia este apucat5 cu m2na deschisk cu toate degetele. Ridicat in qezut qi sprijinit de un adult urm5reqte cu interes obiectele care sunt l5sate sZi cad5 lateral de corp. genunchii sunt flectafi. 3. incepe stabilitatea trunchiului. intinde brafele inainte pentru a se sprijini.Sugarul (de l 1 Zunlr l 12 Zuni) a a d) Pozifia in sezut. Sugarii foarte bine dezvoltafi neuromotor. Sugarul fqi impinge picioarele spre planul patului ~i preia greutatea corpului. Nu reuSeSte inc5 s5 se sprijine pe picioare. B . f) Reacfii de pozifie. de. 3. reacfioneaz5 bine la orice pozirie a capului fat5 de trunchi ~i a corpului fat5 de cap (fig. se apleac5 in faf5. Sunetele emise sunt tot guturale. Vorbe~te singur. dar in lunile unngtoare va fi n urm5rit modul cum se produce. . A . sugarul incearc5 s5 stea pe qezut: iqi pozifioneaz5 bine capul in spafiu. C2nd mama imit5 aceste sunete. Dac5 sugarul este intr-o pozifie stabil5 poate apuca cu ambele m2ini prin prindere palmar5 cu toat5 palma (prindere "simianii"). Spatele nu este drept. fntinde m2na spre o juckie. Articulafiile qoldului se flecteazk membrele inferioare se roteaz5 qi se incling spre pwile iaterale. Aceast5 reacfie este cunoscut5 de pediatri sub numele de reacfia Landau. juciirii din cauciuc. indoaie qi intinde genunchii. se sprijin5 discret ~ipentru scurt timp pe vMul picioarelor. "fredoneaz5".Reactie de pozitie Preciz5m c5 aceast5 reacrie nu se constat5 la toti sugarii E luna a V-a. are tendinfa de a se "balansa" sau de a face "hopa-Mitics'. iqi flecteaz5 articulafia qoldului. 11 a qi 6). c3m5qufa. Sunt indicate: inele de plastic. leag5 sunetele. Tinut de umeri. Mama va oferi numai obiecte pe care sugarul le poate b5ga in gur5 f51-5 pericol. Limbajul. acest mod de a apuca il face s5-i dea drumul f5r5 vreun scop qi f21-5s-o mai poat5 recupera. Se vor pune la indem2na sugarului numai obiecte cu dimensiuni ~i forme care s5 nu permit5 inghifirea sau alt accident. dup5 ce o apuc$ se opune c2nd mama incearc5 s5 i-o ia. Guru devine un organ de cunoastere. se opreqte qi reincepe mereu. dar nu reuqeqte s5-qi fin5 trunchiul. Sugarul simte nevoia de a duce toate obiectele la gur5. sustinut de subsuoara' (axile).11. Dac5 nu i se dau jucgrii. C2nd este in stare de veghe ~i "vorbeqte" mult "pe limba lui". foarte probabil. marginea patului etc. dar f5r5 preluarea integral5 a greut5rii. incepe s5 emit5 silabe (da. gu) qi le uneSte progresiv in lanpri de silabe ritmice. angajeaz5 . 3. Buzele qi limba sunt organe bune de "pip5it". sugarul va morfoli. d tace pentru c2teva secunde sau minute qi le repet5 ca ~i c2nd ar vrea s5 se asculte. e) Ridicarea tn picioare. Din c2nd in ~ 2 n pronun@ clar un "a" sau un "e" bine conturate. iar gleznele sunt mobile. realizate Er5 a folosi mult limba sau buzele. MotricitateaJna' si apucarea.

fata). ca mama s i se "plimbe" un obiect strilucitor la 20-30 cm de fata sugarului. banane). zarzavaturi. pireul de la masa de pr2nz va fi predominant sau numai de cartofi. P.comparat cu altii de vksta lui .un fel de "conversafie". "activ". iar altii sunt indiferen$ De indati ce se trezesc. sentimentele se nuanteazi. Unii se opresc din p l h s ~ 2 n d se li vorbeqte. se va efectua seara o "baie pmiali" simplificati (organele genitale. teami. Exercitiul se face de mai multe ori pe zi. in general rnai bine tolerate (morcovi. Recunoaqte sunete qi se bucuri de unele. mijloacele lui de manifestare se imbogitesc: bucurie. fie rnai rare qi rnai consistente. Vaccina'ri. Nu se pot trage concluzii definitive. incep s i deosebeasci persoanele apropiate de cele striine. intinde bratele qi reia vocalizele. g2tu1. ulei) in alimentatie schimbi con~nutul. Este normal ca in scaune s i apari resturi de fructe qilsau legume nedigerate. Normal. Repeti propriile sunete. Sugarul fixeazi obiectele qi coordoneazi miqcirile globilor oculari cu ale capului in pozitie adecvati. Nu suntem de acord cu reluarea imbiierii de 1-2 ori pe siptim2ni.uneori apar cripituri qilsau 'descuamiri. refuz2nd pe cele prea zgomotoase sau cu care nu este obiqnuit. Din ce in ce rnai mult 'Ti place societatea". tuse convulsivi). sugarul de 5 luni mai are strabism (se rnai uiti "cruci~"). c6 unii p l h g la orice voce care se ridici. Stimularea dezvolta'rii sugarului.s i realizeze diverse performante. in toate planurile (le examineazi in pozifie qez2nd qi culcat pe spate). unii gilnguresc. daci i se vorbeqte este fericit. miiinile. aqa cum am mai spus. in continuare. Vederea ~i mi~ca'rileglobilor oculari. De indati ce s-a instalat aceasti schip de dialog. se risuceqte. La cei cu tendinti la diaree se vor folosi numai morcovii qi eventual se va adiuga o E i n i instant de orez la mesele de lapte ~i la pireul de la p r h z . mere. Emite sunete nuanpte. Sugarul aude bine qi se intoarce spre sursa de sunete. picioarele. Materiile fecale ~i urina. "visitor"). Pentru stimularea corespunzitoare necesari achizitiilor motorii vezi "Gimnastica sugarului". Repeti qi schimbi-repertoriul de sunete. Toli cei ce ingrijim sugari suntem izbiti de faptul c i unii sugari sunt "leneqi" qi refuzi s i primeasci orice aliment rnai consistent sau s i "participe" la m2ncare. Spilarea pe cap se poate face de 2-3 ori pe siptim2ni. incearci s6 "prindi" miqckile qi vocile adulfilor. Pielea din jurul orificiului anal qi organelor genitale se pot ^moqi. simte nevoia s i fie cineva l h g i el ori de c2te ori este treaz. Se va adiuga Bin5 instant de porumb ~i se va crevte cantitatea de ulei. Baia zilnica' este obligatorie. Urmireyte o "zdringinici" la 90" peste linia mediani. se intorc in toate pwile. Auzul ~i localizarea zgomotelor. consistenta. Contactul social. acesta s i fie calm. de vaccin antipoliomielitic (A. carne. care . indemnhd parci qi pe mama lui s i le repete. funcfie de organismul sugarului. Eritemul fesier (opireala) apare adesea dupi introducerea sucului de portocale sau de limiiie. "sensibil". Materiile fecale se mod$ca' mult. "leneq". loc de reacfii globale (tresruiri. numirul qi culoarea materiilor fecale qi caracterul urinei. Pe zi ce trece se remarci o mare variafie in nuantele qi tonalitatea pl2nsului. La sugarii cu tendinti la constipatie. Se opreqte din p l h s c2nd aude muzici. iar Injurul lui s i fie liniqte. De exemplu. Tipi cu putere c h d are anumite nevoi sau doreqte s i atragi atentia. constituie o greqeal5.De obicei in aceasti luni este planificati administrarea celei de a doua doze de trivaccin asociat DTP (difterie. Introducerea de alimente noi (fructe. tetanos. Bineinfeles se vor face corectkile necesare in alimentatie. m2nie. sugarul r2de cu hohote. . tentativele de a-1 fixa qi forfa s i stea in qezut. scaunele pot deveni fie mai moi qi rnai numeroase.La cei care nu-qi coordoneazi inci bine miqckile globilor oculari sau se mai uit5 din c2nd in c2nd cruci~ recomandi. In situatiile in care baia "generalf nu este posibili. Urina capiti un miros de amoniac. Este important ca atunci c h d se testeazi auzul sugarului. tipete). se bucuri d e ele. pentru a gribi aceasti capacitate a sugarului. Sugarul deosebeqte c a l i t i ~ l e sunetelor. Se va folosi o "mixtur8" simp15 sau o pomadi izolanti prescrisi de medic qi se va lisa sugarul de mai multe ori pe zi cu coapsele qi zonele fesiere descoperite. Unii pkinfi sunt preocupati s i aibi un copil precoce. Eritemul fesier. expunerea la aer constituie un bun remediu pentru prevenirea qi tratamentul eritemului fesier. plictiseali. incerc2nd cu alte sucuri sau pulpe de fructe sau zarzavaturi. incepe s i se contureze din ce in ce rnai mult personalitatea sugarului ("vesel".) qi antivirusul hepatitei B.

126 xi t i ? 3. hlotii ul cste cli in primul an de viatii dezvoltarea psihicg depinde de dezvoltarea fizic5 si de "experientele" pe care le cap5t5 sugarul in raport cu mediul Pnco~~juriitor (dragostea $i calitatea ingrijirii nlamei. Multiplele contacrc corporale directe cu obiectele din jur. s5 cunoascii. care reprctilltri haza de~voltiirii sale psihice si motorii. PI aude n 1 1 suniinc!. D e l 5 la 6 luni a hledicul de familie.firbr.re:~lc ivezi tabcilul 3.. Acesta are un simt a: mirosului fin si selectiv.~ a l i t 9 t ~ i 1 j~ireurilo~. Pireul se "drege" cu ceva unt ( 5 g) sau si rnai bine cu ulei (112 . fn lunile unn5toare se incearc5 de abia s5 se descopere momentul P care sugarul va primi n pireul sf5iiimat cu furculita. va reusi 1 n sli-1 tin5 rnai mult Pntr-o msnti. p5tn1njel. sii-si foloscascri degetele. De 1-egill. Q ' pa?. R5diicinoasele preferate de nlame ~i specificate in majoritatea tailor de dietetic5 de la noi n u sunt pe placul multor sugari. Hipp . Se col~tin~l. in rea!itate. pag. P pipsie. Kestul poate fi foiosit de crvltre . Din fig. elc imbogiitcsc bagajul de expcriente. 149 se observ5 recomandikile Societdtii elvetiene de pediatrie. Portionarea esrz usoarii.digeratr si eficient folosite. Lu sugurii hrcnifi urti$cial. Pncurajarea qi stimularca achizitiilor motor-ii aprrute spontan la sugar. in n schinlb. "fizic". Alirricrltnticl cu prodirsr gut~z . utilizarea pernlanentri a tuturor cimturilor sale.nu nunlai mama.r). fructe dc sezoll ?n tinlpul veri~j pciate introduce sup" de zarLavat (treci~tiiprin sit5 sau mixatti). Dac5 suganll se satur5 c11 mai . o jucrrie. pe ]&fig3fivctele introduse la masa a 11-n sau a 1'. majoritatea societriiilor de pediatrie recornand5 pireul de zarzavat din luna a VII-a. 126).-. predispune la carii delltare. Dacd sugarul nu-l vrca consistent. iar P restul zilelor n c$te un giilbenus de ou fiert tare sau tot carne.i..-~piii mari si de adallti.sugari. Alimentatia A / ~ ~ / ) [ L ILa P L I . sli Enccrce s5-1 recupercze etc. C2t desprc zahar (s-a nlai vorbit in aceast5 carte). Nu se adauga sare sau zahar. cvpilul le prirne?te bine si ele cotiti~lcall1 tot ce trehuir organismului P ce priarste frucrel~. 13 aceast3 v2rst5. nlai t2rziu. De aceea crwbiipcirinyi. Sugarul va acun~ula serie de expcriente o Pn !egitur5 cu obiectul respectiv. s5-1 azvirle. Majoritatca nu accepth r5dlici1lile de telin5.8. sri Pngrijeascii.~ preg5ti1-i. parintii sunt dstori s5-1 pun5 P m$nd. la obezitate ~i face pt' sugar sti prefere dulciurile P locul Iaptelui.2 lingurite mici).plistiirnac. R. n Sugarul ?I apucii P palms. Rezervele de fier depozitate in timpul sarcinii la copil se epuizeazk iar copilul are nevoie de un aport zilnic de 3-6 mg la sugar si 8 nlglzi de la 6 l i l l ~ la 6 ani. armonia vietii de fiimiliei.Sugarul (de la 1 lunii la 1 2 luni) 3. unii autori (ainericani Pndeosebi) la acest pireu adaugii cereale.\.1 "studieze". alimentatia.2 pa?. programul zilnic. sa cunoascli Pnt2i P mod concret. Pe~itru I-runoaste" si a a '-Pnvtita" ce se poatc face cu orice obieel.8. sZ ss "converseze'-. 1. La supa ipireul) de zarzavat se adaugri zilnic sau de 4-6 o n pe s5ptrvlm2n5 carnea. clt. P luna a sasea la o parte n din ei se poate da sup2 zilnic si se Plllocuie~te complet laptele. asistenta de ocrotire si manla insist5 mai mult asupra dezvoltiirii fizice (cre~terea greutlitii si a lungimii corpului) si rnai putin asupra dezvolt5rii psihnmotorii (maturatia psihicri si nlotorie). sunt datori sli Pnvete s5 studieze. Sugarul nu poate efcctua un proces de gsndire n abstract5.sugarul Psi n va perfections ~nodul cum P prinde P m$nti.(piurcuri si sucuri).borcalle este miti bun5 din 1 nu necesit. P priveqte. 9n a doua jurnjtate a primului an de via@cantitatea de came creste la 30--40g. Piirintii \'or alege un obiect usor. E! trebuie. . n sau Produscle Ecbelac.2 Fag. s5-1 "curioasc5" ~i prin gust. P siiptrimiinile 1lrm5toare. sa-1 treac5 dintr-o m9n5 in alta.i produsele dc cu iiipturi fciiosite si i r ~ luna anterioarti (i'ormule p~c:i!usc iiiptulilr cu aclao-. continutu? urlui borcan se i1lc5lzesteo singurS dat5."Jest16 ?unr cele mi~i consacrate si se g5sesc tot timpul. duciindu-1 ia gur& 6 . Treptat. cle co~ltil~uli~. Produscir fiinil foarte fin f5rrirnitatc si omugenizrtte sunr usoi. recomandliri care sunt preconizate de toate t5rile Emopei Occidentale. amintirea exprrienjelo.-a (mere J-ase sau banane P roanin2 si n : e ilirnii. de exemplu. zarzavaturile. i-econ-iand5 Rrtr c.ictrti. 3.5. Ass curn :IW m:~i sp!~. trecute sunt aparent f5r5 importantii. La clistant5. alimentati nunlai la siin p2ni I . s5-1 "plimbe" prin fata ochilor. s-a constatat cii alimentele s5rate predispun la hipertensiune hrterial5. s5 se joace cu copilul. Si P n luna a 6-a pireul se va da sub form5 fin5 (trecut prirl sit&sau mixat).5.50).1:i . in prezent. se adaugli c$te putin din apa de Ikrbere. imbog5titri cu czrrle (g51benus dti ou) si ulei dup3 i~llllica arjtatii anterior. Carnea este cel rnai important furnizor de i fier (tabelul 3.

10 lingurife de ulei. borcanul de sticli il puteti inciilzi intr-un fierbitor special. predispune la c a i i dentare. Ficatul are un confinut ridicat de fier. fir2 completare cu biberonul cu lapte. La apa rece se adaugi &na de orez sau de porumb "instant" yi se amesteci p2ni se resuspend2 bine yi se toarni peste lapte. ci le impwifi in poqii mici. in afar2 de vitamina D care trebuie s i se administreze in tot cursul primului yi celui de a1 doilea an de via@ (inclusiv vara!) sub formi de medicamente. Cu c2t o came este mai inchisi la culoare ("royie") cu at2t con$ne mai mult fier. de consistenla ciulamalei. Meniurile cu adaos de carne se folosesc numai in a doua zi. fn luna a 6-a sugarul poate primi la unul din biberoane un produs industrial de lapte p q i a l adaptat imbogifit cu cereale sau cu fructe ("Brei" cu banane. din comeq se vor prefera produsele de pireuri de zarzavat imbogifite cu carne. ori la focul de microunde economiseyte timp yi cruti vitaminele. a c k i tetini are orificii liirgite. ulei. conopidi. ceapi. Mhcarea se poate pregiti in cantitate mica pentru 1-2 zile sau in cantititi mari care se pun in poQii mici $i se pistreazi in pahare de iaurt sau de material plastic care se tin in congelator pe o d u r a t i de p 2 n i la d o u i luni. fructe tropicale etc. fn primul an de viati se d i numai carne de viti sau de giini. fiola respectivi se poate da pe guri. La sfilryit se adaugi uleiul de floarea. . i. anason. daci nu s-a realizat in luna a 5-a. Se poate da yi peyte "slab". Daci yi la aceasd vilrsti lingurifa nu este acceptad se va da sub formi de "supi" cu biberonul. Cu ribdare incercafi in siptimhile urmitoare s i preparafi un pireu mai "atractiv" fie prin adaos de spumi de banane.soarelui. mazire verde fini. tomate. fructe yi zarzavaturi). Zarzavaturile culese proaspete se pot congela pentru lunile de iarni. La sugarii care primesc vitamina D sub formi de terapie de yoc (Stoss-Therapie) in luna a 6-a se administreazi sub form5 de injecfie intramusculari (o fioli de vitamina D. Prevenirea cariilor denture. pentru c i alimentele fierb repede. cereale). La !ara'. Se eviti indulcirea excesivi a alimentelor. Mulfi sugari preferi laptele fir5 adaosuri (zahiir.poqii mai mici. Daci medicul a recomandat ~i pikinfii sunt disciplinafi qi hotir2fi se va administra fluor 0. Fierberea in oala-minune sau in vase tip "Zepter". indeosebi. gulie.25 mg pe zi (sub formi de tablete de Zymafluor sau de alt produs comercial). spanac. De la aceasd vilrsd se pot da la masa de pr2nz yi alte zarzavaturi: dovlecei. D a c i sugarul primeyte la pr2nz o poqie mare de pireu s-ar putea s i ajungi s i primeasci numai 4 mese in 24 de ore: dimineata yi seara c2te un biberon cu lapte. unde sugarii se hrinesc cu lapte de vaci. Mierea de albine. d i m urmitorul exemplu (2 p i q i lapte + 1 parte api). La sugarii cu o funcfie digestivri buni. Totul se bate cu un tel yi se pune la fiert la un foc moale. Am vorbit anterior despre nevoile qi prevenirea anemiei feriprive la sugar. carne. Carnea se amesteci cu pireul de zarzavat. fie cu 1-2 misuri din pulberea de lapte din preparatul pe care sugarul il primeyte la mesele de lapte yi cereale instant. alimentele nu se incilzesc in borcan. Este important insi ca foarte cur2nd.). varzi de Bruxelles (verziyoari). bineinfeles se i n l i t u r i capacul yi confinutul se amesteci cu o lingurig p h i se ajunge la temperatura corespunzitoare. sau D. Masa se serveyte cu lingurip direct din borcinay c2nd sugarul consumi intreaga cantitate. Ulterior. in timp ce se incilzeyte.). Borcanul desmcut se inchide din nou yi se pistreazi in frigider cel mult doui zile. Carnea se fierbe yi cu un cu$t bine ascufit se taie intr-un pireu fin. Pentru prepararea unui litru de lapte de vaci in concentrafie 213 sunt necesare: 700 ml lapte + circa 300 ml a p i + 50 g zahiir (10 lingurife rase de zahir) + 20-30 g cereale de orez) (4-6 misuri) yi 8. la pr2nz pireu de zarzavat cu carne yi dupi-amiaza o "gustare" de fructe cu completare de lapte. s i se ajungi in luna a 6-a ca masa de pr2nz s i fie numai din zarzavat cu carne. Etaminele necesare organismului sugarului se asiguri prin alimentafie (lapte. intr-o baie de a p i caldi pe un foc moale sau la microunde dar niciodati la flacira aragazului (se sparge!). Unii medici recomandi ca la fiola de vitamina D s i se asocieze yi calciu pe guri (sub forma de calciu gluconic fiole de 5 ml sau tablete de calciu lactic pisate yi dizolvate in ceai). in timp ce borcanul r i m h e relativ rece. mere. Daci se foloseyte carne de buni calitate (proaspiti sau bine congelati) se poate folosi la prepararea pireului yi zeama (bulionul) de carne. Confinutul se trece intr-o criticioari care se pune intr-un vas mai mare ce se incilzeyte la foc moale. AtenNe ~ 2 n d folosifi microundele. Prohlema anemiei feriprive. de 200 000 u. La aceasti vilrsd.

.

se sprijinl cu picioarele tndepStrtate. i ~ indoaie i spatele.1 intoarce in toate p q i l e . Apucarea cu d i n i l e devine din ce in ce mai abilii. Cei cu o dezvoltare foarte bun2 pot sta 1-5 minute. fncerca'rile unor mame de a-1 face pe sugar sa' stea in Sezut. Va mai trece incii mult timp p2nii c h d va sta in picioare ~i va merge.ezdPld. I .13 . Dacii mama introduce un deget in m2na sugarului (dupii experienta noastrii degetul mic pe care . apoi. sugarul tine m2inile in fa@. prelu2nd destul de s a g a c i greutatea. Nu se e vor impune exercifii care-1 obosesc sau irita'! (vezi "Gimnastica sugarului"). in jur de 6 luni se sprijinii ceva mai bine cu picioarele indepktate. inainte de a se ridica singur in picioare pe marginea patului. inainte de a se incumeta sii se ridice pe picioarele sale "~ubrede". qezat in acest scaun. masii) incearcii sii se deplaseze: indoaie ~ii ~impinge picioarele. 3. dar i ~tine bine capul. Poate prinde c2te o jucZirioarii sau c2te un cubulet in fiecare mhii. C2nd sugarul invatii sii ~ a d i nu se poate mentine i intr-o pozitie stabilii dec2t c2teva secunde. Unii. chiar dacii este plasat intre perne. cubul este tinut in palm2 cu degetele inchise pe deasupra. Pozitia aceasta il bucurii. iar cu celelalte patru degete i "asigurf finhdu-le in jurul antebrafului l deasupra pumnului. &ii nici un sprijin. Dacii mama sprijinii pe sugar tin2ndu-1 de axile. apucarea unui cub este precarii. o tine mai mult. r2z2nd zgomotos. dar genunchii sunt incii in flexie ( u ~ o ~i r inegal indoiti).i p o a t controls. in&i trebuie sii invete sii stea in Sezut (mult ~i sigur) ~isii se obi~nuiascii sii-~i men$nii trunchiul drept. Pus pe un plan orizontal ~i dur (!arc.poate privi lateral. Sugarul va sta bine cdnd mu.chii spatelui sunt suJicient de dezvoltafi fi ~ i . dar treptat cu o opozitie paqialii a policelui (degetul mare). C2nd cade sau dii semne de obosealii va fi culcat in pozi$ia preferati (pe o parte sau pe spate).sugarul il cuprinde mai bine). Dacii este "pus sii stea in ~ezut" c) Pozi~ia sprijinit de mamii ~i aceasta i ~retrage m2inile care-1 i sprijinii. nu sunt umuzte de succes. dupii ce au participat la ridicarea in Sezut. indoaie genunchii ~i apoi intinde membrele inferioare ~i se pivoteazii pe "fundulef'.14) cu intreaga suprafat2 palmarii (tip palmar). 3. f&ii a obosi.Nu este cazul sa'Jie incurajat sa' stea in picioare.13). iar dacii fac zgomot le poate ciocbi una de alta. s c h i w d mersul de-a i bu~ilea. necesit2nd incii o perioadii variabilii de timp p2nii reuvesc sii stea bine. intre 5 ~i 6 luni o mare parte din sugari pot sta in Sezut pentru scurt timp. + Fig. 3. La inceputul lunii. ridicdndu-1 mai des sau pundndu-1 intrepeme. sugarul inalp capul ~iapoi intinde trunchiul ~i se ridicii sprijinindu-se pe Sezut. La 6 luni el se sprijinii pe oricare din segmentele membrelor superioare. . tind sii se ridice in picioare ~iaccepti cu greu ca din aceasti pozitie sii fie readu~i decubit dorsal (culcat pe spate). il intoarce in i toate pwile. deoarece poate sii foloseascii ambele m2ini pentru joc. il pozitioneazii foarte bine in spatiu. d) Tracfiunea de pe spate in pozifia pe fezut. in timp ce i i ~ indreaptii ~i coboarii capul. mama il poate aveza zilnic timp de 15-30 minute intr-un scaun pentru sugari'. Nu i se poate da drumul pentru cii ar putea ciidea. Folose~te intreaga m2nii ca un ciiq (fig. Dupii ce a inviipt sii stea in Sezut ~i dacii sugarului ii face pliicere. intregul corp este in pozitie simetricii (capul pe aceea~i cu restul corpului) (fig.Susfinut de axile. o scuturii cu energie. axii Aceasta nu i n s e a m 5 cii va merge in cur2nd. e) Pozifia ridicata' ("in picioare"). acesta se sprijinii nesigur la inceput pe v&l picioarelor. prinderea devine palmarii. la sfkvitul lunii a VI-a ~i inceputul celei de a VII-a luni.fiind mai subtire . Motricitatea Jim". Apucii bine un inel in mhii. Dacii i se dii o jucZirioar5 in mhii. ridicii sus capul ~ i . in Ulterior va mhca. dacii i se pune cubul in m2nii il tine intre palm2 ~i v&l degetelor. pentru a vedea tot ce se i n t h p l i i in jurul siiu.

incepefi sii-i spunefi propozitii simple cu cuvinte cu 1-2 silabe: "ta-ta vi-ne". formeazii treptat un limbaj in care vii povestifi amindoi evenimentele fericite. dupii mai multe incerc&i.iprenume. cald etc. tresaltii de bucurie. miinilor si picioarelor sale. incearcii sii se deplaseze. isi cheamii mama "pe limba lui". Atunci incepe sii fipe. Mama sau alt5 persoan5 bine cunoscutii va riimine in apropierea lui.). el a ciipiitat cuno~tintii cei din jur. Dupii succes se agitii. Cu fiecare siipt5minii vii dafi seama cii sunetelc emise de sugar sunt tot rnai variate. ciici o astfel de reactie este un qemn de dezvoltare absolut normalii. de ceilalti membri ai familiei. dacii nu-$ vede bunica timp de trei siiptiimini. Formeazii silabe din ce in ce rnai numeroase: da.asea. izbeqte cu putere gratiile patului sau ale tarcului. ge-ge). face misciiri de supt ca ~i cind ar gusta-o. intrebati-1 unde sunt fratii. ee. ceasurilor lungi petrecute la aliiptat. pe miisurii ce se dezvolt5.tiinfu de sine. "pa-pa7'.Sugarul (de la 1 lunii la 1 2 Zuni) Fig. diferentierea anturajului reprezinta o etapii in evolutia sugarului. Contuctul social. . sever. decepfiile. chiar dacii inainte de aceasta au locuit impreunii. 3. Se intoarce spre sursa de zgomote si reacfioneazii adecvat fat5 de situafii pliicute sau nepliicute. ghe-ghe. "ma-ma pa-pii". la inEsat. durere. surorile.Ekolutia Iuncliei de apucare. el invatii sii capete con$iinta corpului s5u de care isi dii seama multumitii ming8ierilor mamei. de vocea. De refinut cii sugarul uitii repede. i se vu permite i~nei Nu persoune strGine sZ-1 ia in brufe c&ndcopilul_seteme. in acela~itimp datoritii perceptiilor sale vizuale. s2nii. Cind rivneste la o juciirie o fixeazii mai intii cu privirea. pentru a-i ariita cucerirea prefioasii.14 . ea ii va fi striiinii. de mama sa. Ambii pdrinti sunt datori sii-~igiiseascd timp pentru a "dialoga" cu sugarul. reuvevte sii apuce obiectul dorit. in acelasi timp a dobindit constiinta gurii. avanseazii putin pe burtii si. La inceput stringe bine juciiria. miinile. goo. inregistreazii expresia fefei malnei ~i reacfioneazii la aceasta. Limbajul. olfactive (de miros). bunicii. Unele senzatii mai . Totu~i. in aceastli ultimii eventualitate. apoi i$i reia incerciirile. dar nu $tie sii-i dea drumul (de abia pe la 10 luni va ajunge la aceastii performantii). la baie. Sugarul "poveste~te"si cind este singur. dee. incearcii sii se apropie de ea. incepind din luna a S. moduldnd tonul vocii. sugarul capstii coiz. Deosebe~te tonul cald. apoi deschide qi inchide alternativ degetele. mingiiat. tonta'familia il va clzema cu ace1a. le unevte in lanturi si le pronunfii ritmic (da-da-da. a) La 6 luni suganil folose~teintreaga palm2 ca un c 2 u ~b) la 8-9 luni apucll un cub intre toate degetele cu opozitia degetului mare: c) la un an folosegte pentru apucare degetul arftlltor si degetul mare ("pensa police-index"). jucgrioara cade. Se bucurii cdnd i$i vede imaginea in oglindii. driigiistos de cel ferm. simfind preZenFa familiei. a fost ud sau prea strins infiiqat etc. scoate tipete triumfale. repetind vocalele si silabele pe care acesta le pronuntii. rece. ca si cind ar prinde-o de la distanfii. Dacii este a ~ e z ape burtli si i se pune un t obiect striilucitor in fa@. agitii bratele. in primele luni sugarul era probabil incapabil de a deosebi ceea ce era el S. incepe sii participe cu tot corpul la apucarea unei juckii. in curdnd va sti sii deosebeascii persoanele pe care le vede zilnic de alte persoane strliine. bratele si mirosul corpului dumneavoastrii. piirintii nu trebuie sii se ingrijoreze. Prezenfa giiliigioasii a acestuia il deranjeazri ~i incepe sii plingii. cutanate (de pipiiit. Pufin cite pufin. il chemati cu prenumele siiu. Acest lucru se remarcii dupii faptul cii devine mai linistit si intrerupe jocul cdnd apare un striiin in apropiere. vii cnnoaste si recunoavte fafa. auditive. oo. la micii distant5 de m2n2. sugarul se va lini~ti.i ceea ce nu era el. Treptat. la toate stimuliirile pliicute si nepliicute percepute prin pielea sa: i-a fost frig sau prea cald. cum strinsoarea se sliibe~te pufin cite putin. decepfionat.

le scapi. atunci cfind p r i v e ~ t eobiectele pe care le tine in mfini. btr-o familie se ivesc prilejuri deosebite pentru acest deziderat. Concluzii asupra dezvolta'rii neuromotorii. Dimpotriv& asculti atent pe cele agreabile. echilibratii sunt cei care reuSesc s i depisteze c2t mai de timpuriu ~i in toate aminuntele orice tulburare in starea de sinitate. Obiectele din imediata lui apropiere participi la aceasti dobhdire a con~tiiqei de ceea ce este el ~i de ceea ce nu este el. integrfind in fiecare zi rnai bine aceste senza*. in i prezenta mamei. daci-i vorbe~te. Prin persoanele din preajma lui. si-1 scoati la aer. le vede. le regise~te. vocea mereu auziti. le pipiie. echilibrul se perfectioneazi in pozitiile culcat pe spate ~i pe o anumiti parte. fi place cum de la aceasti v b s t i ~i pentru multi vreme. ikf profundel il fac s i perceapi pozitia membrelor sale ~ i . ii place ca si-i luati ursuletul (sau juc&ioara) s i i-1 aritati. sunteti figura mereu regisiti. mai de dimineat5 ~i spre seari. de program "de via@''. nu consti in a i n v i p pe sugar lucruri noi. elemente permanente care-i pennit s i accepte in chip fericit fiecare experienti ~i si-i dea astfel adevkata sa valoare. cu toate c i au o inteligenti normali. De aceea. le apuci.~perfections functia i motorie. sugarul capiti interes pentru societatea din jur. ca mami. Trebuie s i aveti h c i gesturi lente ~i calme cici sugarul se sperie de zgomote prea tari sau de m i ~ c i r prea bru~te. si-1 "asiste" in timpul cfit se joaci. orice schimb devine joc: daci-1 apuci de mGni sau de picioare. afectivitatea sunt dependente de calitatea ~i evolutia sistemului nervos ~i muscular. . durnneavoastri. se mi@ rnai mult. Incepe s i prelucreze percepfiile vizuale. Prive~te orice in jur. rnai trece cfiteva i Vor s i p t i m h i (intre 8 ~i 10 luni) pfini cfind p&intii vor r e u ~ i i recunoasci ce jocuri preferi ~i care sunt s juc&iile sau culorile care-i plac rnai mult. Contactul cu mediul inconjuritor creSte. In familiile in care rnai sunt copii. s i se "intretin5" cu el. putin cfite putin.tot atfitea experiente de sute de ori reinnoite care contribuie la aceasti lenti cuprindere a lumii. Nu rnai are strabism. s i repetati acelea~i jocuri. . ci in a-i crea cele rnai bune conditii de mediu. ajutorul p&intilor. ii place s i fie dus cfit rnai mult la plimbare. Coordonarea mhi-ochi este buni. contactul social. indeosebi a1 mamei. La aceasti vhsti.~giseasci timp i pentru a fi in prezenp sugarului.. Supraveghere qi hgrijiri Organizarea zilei. comunicSrile ~ischirnburile se fac prin intermediulunui obiect: juca'ria. mama va obsema cu surprizi cum sugarul se bucuri rnai mult decfit de orice de "societatea" celorlalti frati. iarna. Scoaterea afari se face dupi anotimp: vara. Este obligatoriu ca tatid s i . mama trebuie s i fie prezenti si si-i dea cfit mai mult din timpul ei. s i vorbeasci nimeni cu ei. Aceasti luni pare s i fie de importan@deosebiti. Sugarul rim2ne tot rnai mult treaz. Astfel in jocul cu copilul. acustice ~i tactile care se edifici pe functiile motorii. in diferite planuri. prin balansarea ciruciorului. Schimbarea pozitiei l i r g e ~ t e orizontul copilului. se dezvolti rnai greu. iar prin ac!asta ~icapacitatea de a .' Din interiorul corpului. de acum inainte se va folosi un obiect care va semi de intermediar. Pirintii cu ini@ere probleme de cre~tere dezvoltare a copilului. s i i-1 luati din nou. Controlul capului este bun. Rezulti c i dezvoltarea psihici. Plimbirile sunt ficute nu numai in scopul de a "lua aer". Aude sunetele proprii ~i le repeti. Mama trebuie si-i dea prilejul s i se m i ~ t in voie. maturarea simturilor. s i . s i i-1 dati. i n aceasti evolutie i n cunoaSterea de sine. va fi capabil s i faci din aceste senza@i sintezi o ~i s i se cunoasci in ansamblu. Sugarul se intoarce spre sursa unui zgomot ~i deosebe~te caliti{ile sunetului. dar ~i ca un mijloc de distractie ~i de lini~tire. rotatia se imbuniti{e~te. Sugarii lisati in pat tot timpul. 0 etapi n o u i incepe aproape pe nea~teptate. in ~i cu vocatie de p&inti ~icu via@ de familie armonioasi. De acum inainte stimulii sociali trebuie lirgiti. Mama ajuti dezvoltarea sugarului in miisura in care este prezenti ~ i -oferi c k rnai mult din timpul siu. Ii place ca mama sau tata s i izbeasci intr-o cutie de tabli. spre prfinz ~i la inceputul dupi-amiezii. daci-i reped gfinguritul ~ivocalizele. Zgomotele stridente ii d e c l a n ~ e a z i nemultumirea ~i chiar plfinsul. Urmire~te orice. ii place s i stea mereu c2te cineva pe lfingi el. Vederea. U r m k e ~ t e persoane ~i obiecte. Examenul se face in conditiile culcat pe spate ~i ~ e z h d .~foloseasci mu~chii e i dacii-i face plicere. Persoanele care vorbesc tare il sperie. Pozitia ~ e z h d devine mai stabilii. Auzul. in dezvoltarea $i comportamentul sugarului.

strangulare). in acest caz i se va da s5-vi consume biberonul afarii. Cel mai important progres este sii-gi capete control asupra propriilor tnivciirtri. Unii sugari doresc s5 aib5 "societate". Gratiile care s-au deplasat din dispozitivul unde sunt fixate se vor repara de urgenf5. dar vtiind c5-vi poate trezi u ~ opikinfii. Nu se va 15sa niciodatii marginea patului coborhti. Nu v5 sesizati dac5 sugarul se trezeqte in timpul noptii. dar nu se va angaja vreo "convorbire" si nici nu va fi luat in brate. Se joac5 cu poft5 ~i se sup5r5 dac5 este deranjat. De la 6 la 7 luni Sugarul aratii mult mai matur. Aceasta poate fi numai o situatie trecgtoare. De la sfiirvitul lunii a VI-a sugarul poate fi pus in !arc. Siirmele de la plasele marginilor patului vor fi controlate vi reparate. prefers r desigur societatea lor. pentru a se evita accidentele (fractuii. Este sensibil la mgnggierile si laudele celor din jur. ggngure~te se mai mivc5 prin pat. Li se va pune de cu seara o juciirie in pat.). Mulfi sugari se mulfumesc cu o suzet5. televizo~~ deschis etc. bineinteles nu pentru a merge.6. e ) Baia general5 se va face zilnic. Se intiimp15 ca sugarul sii se trezeascii noaptea din somn. sii bea putin ceai. S-a obisnuit sii miingnce bine. Baia devine un prilej de bucurie. Dac5 timpul este favorabil. eventual. bunicii sau frafii mai mari. Dacii nu sau pliinge gi nu este nemulfumit va fi 15sat in pace. c) Masa de sear5 va fi mai consistent5 ~i cu o cantitate mai mare de lichide. ci si vorbind pe "limba lui". Ciind st5 bine in Sezut se poate juca cu o riituscii sau cu un vaporav. Sugarul simte nevoia s5 urm5reasc5 ce se petrece in jurul lui. Uime~te toat5 lumea cu pe energia gi bucuria pe care o manifest5 in leg5tur5 cu cea mai mic5 activitate. Se prelungeste la 5-10 minute ~i sugarul va fi 15sat s5 se bucure. acesta va fi asezat totdeauna perpendicular pe latura mare a patului. Ca m5suri preventive sau de corectare a t u l b u r ~ l o r banale de somn vii indic5m urmgtoarele: a) Sugarul v a j scos zilnic afara'. pentru a o putea prinde ciind se trezesc noaptea. 4Se va respecta acelaqi program in fiecare sears. Plimbarea de dup5amiaz5 va fi rnai lung5.Sugarul (de la 1 lunii la 1 2 luni) 1i 8 1 i 1 i i I migcarea frunzelor din copaci.in general . pe un teren usor accidentat (leg5natul vi trepidafiile c5ruciorului au un efect calmant). S-ar putea ca sugarul s5 se multumeasc5 s5 stea si singur. Dac5 se trezevte gi plsnge a~teptafi putin s5 vedeti dac5 nu se rgzgiindeste ~i adoarme din nou. vizite in alte familii. eventual i se va da biberonul. St5 singur in Sezut ~i mi~c5 miinutele in toate piioile. Ciind sugarul incepe s5 se ridice in qezut cosul devine periculos. e "Modulul" (premergiitorul) se reconland5 numai dup5 ce sugarul se ridic5 singur pe marginea patului. Somnul. dar . in cazul in care nu inceteaz5 s5 pliing5 va fi schimbat ~i i se va da. ritmul zilnic se desf5soar5 mai regulat. pentru a nu-1 zg%a pe sugar. se verific5 dacii nu-1 jeneazii imbriiciimintea. Patzil. isi manifest5 bucuria nu numai prin mimicii. Tarcul ii oferii posibilitatea s5 priveasc5 in toate p e i l e . ca sii nu cad5 din pat ciind se r5suceqte. dar dac5 se repet5 frecvent vi pe perioade lungi se va consulta medicul. in apropierea lor. strigiind si chiuind de bucurie. Multe din miqciiri sunt incii neindemiinatice. s5 se agite. tabloul oferit de gr5din5 si de strad5. . g) Se va evita suprainc5lzirea camerei. s5 se m i ~ t in voie.sunt Ecute cu un anumit scop. va f i Ecutii rnai spre searii. 6 ) Se va evita excesul de impresii seara (jocuri prelungite cu tat51. va firn8nggiat si va fi culcat din nou in pat. musafiri in propria familie. sugarul va fi tinut ciit mai mult in parc. in timpul ingrijirii sugarului in pat. cgnd este mai r5coare. Salteaua va fi fixat5 la o in5ltime care sii evite cjderea sugarului din pat. Se interzice f i i a r e a sugarului cu hamuri in timpul noptii! Tarcul. h) Dac5 se trezeste in cursul nopfii va fi mgnggiat. J)imbriiciimintea de noapte va fi comodii si nu prea ciilduroasii. 3.

ci se incearc6 s5 fie date zdrobite bine cu furculip. dac6 sugarul creqte bine. g2lbenuq de ou.Alimentatia Alimenta@anaturals' se mentine pe cdt posibil. deoarece cei care continu6 s6 fie hriiniti cu alimente pasate. La nevoie se recurge la un medicament care contine fier sau cereale "fortificate" cu fier. Unii incep s6 apuce singuri alimentele cu degetele. . 150). deoarece aceasta se diger6 rnai greu. cu gust plgcut. obiectele din jur. prin came qi giilbenuq de ou. Nutrilon plus. Un copil c h i a nu i se permite s6 m2ndnce cu degetele nu va avea niciodati d o ~ de a le folosi. scaunele devin de culoare alb-fumurie ("chitoase"). la far6 lapte de vac6 diluat (314 lapte + 114 ap2) qi la cei care tolereaz6 sau progreseaz2 in greutate lapte integral. in general. La sfiiqitul lunii a 7-a. a) Poqtiile de miincare consistenta' vor fi de 150175 g la inceput. Este rnai bine s6 se inceap6 cu porpi mici. pentru aportul de fier care-1 fereqte de anemie.2. apoi vor creqte la 200-220 g. pag.4-4% e s i m i . C h d sugarii incep s6 aib6 miqcki de masticafie se va incerca s2 li se ofere qi alimente de consisten@ rnai crescuti. sugarid va avea. sub controlul medicului qi a1 asistentei de familie. Se poate continua cu preparate de lapte "de duraW' dup6 nomenclatura german6. Zarzavaturile nu se rnai trec prin siti. sau alt preparat comercial de lapte pulbere cu 3. pentru a recomanda tehnica adecvati pentru a "p6c6li" pe sugar ca s6 primeasc2 aceste alimente foarte pretioase pentru combatefea anemiei. &6 ca acestea s6 inlocuiasc6 o mas& Scopul este s5 aib6 ceva de ronwt. Nativa 2 etc. "de continuare" dup6 nomenclatura francez6 sau cu "formule" dup6 nomenclatura american6: Humana 2. Este foarte important s6 se adauge alimente consistente de indat6 ce sugarul este dispus s6 le prirneasc6. Acum rezervele sunt ins2 epuizate qi este necesar aportul de fier. cu miros urdtl. pentru a le suge qi a le morfoli. sugarii savureaz6 masa qi cu ochii. s6 fie s e n i t i dintr-o ceaqc6 totdeauna aceeaqi. Tot la aceasti v k s t i se permite autoalimentarea.. dar ca urmare a alimentafiei unilaterale pot apiirea semne de carenp. 6) Cantitatea de lapte in 24 de ore este de 400-600 ml. Este un exercifiu excelent in vederea folosirii ulterioare a linguripi. fap. creschdu-se apoi p h 6 la 6 qi apoi la 6-8 lingurite. Se poate introduce o mas2 de lapte cu cereale (vezi tabelul 3.formule"). Apa in care s-au fiert carnea qi zarzavatul se d6 la aceast6 v2rsti. aceqti sugari devin anemici qi receptivi la infecfii. Mai W u .8. ficat) fin tocat6 qi de 2-3 ori pe s6ptimdn2 un g2lbenuq intreg de ou. Carnea de vitk de pasiire sau ficatul (gfin6. Pentru sugar este o nou2 etap6 in cucerirea mediului inconjur6tor qi a independentei. a ) Laptele degresat sau diluat se mentine numai la sugarii problem6. se vor da 2-3 supturi (dirnineap. 126 ~i fig. atunci c h d ii ies dintii. La pr&la nevoie. &6 sau cu adaosuri (glucozii. Incepdnd de la aceasti4 v&st6. La sugarii sk6toqi se recomandi lapte de vac2 nedegresat (integral). vor ajunge sii refuze vreme indelungat6 tot ce nu este mixt sau trecut prin siti. =nuri de cereale. Dup6 aceea primeqte putin fier din fructe ~i zarzavaturi. urm6torul meniu: . fierte impreun5. 3. gdsc6. Sugarul care bea mult lapte creqte in general bine in greutate. p h l . . vitamine). Dac2 ' h mediul urban se vor folosi produse adaptate (. b) Mi~ca'rik rnasticajie apar la cei rnai mu16 sugari de intre 6 qi 10 luni.dimineafa: un biberon de lapte "de durati". rag. Din c h d in c h d i se poate oferi pupn6 p h e cu unt. m h z a t ) se fierb qi se toac6 foarte m6runt sau se mixeaz6. C h d coaja de piiine se inmoaie sau fi cade jos se inlocuieqte cu alta. Milumil2. deqi ar putea s6 le mestece. la care se rnai pot ad6uga de 4 ori pe s2pt6mdn2 carnea (mdnzat. Cu timpul. Mama va avea grij6 ca mdncarea s6 fie frumos prezentati4. La sugarii hrkiti numai cu lapte de vac6. gr6simea de la qunc6). se va folosi lapte de vac5 213 sau chiar 314 1 3 p w i lapte + 1 parte ap5. dar se qtie c6 orice inceput este greu. I se poate da din c h d in c h d un biscuit sau o coaj6 de pdine. Dac6 sugarul nu vrea s6 primeasc6 came se renung timp de cdteva zile qi se reia cu alt sortiment de came sau cu ficat. dextrin-malted. zarzavaturile se toac6 &nt. carne. seara qi la inc6 una sau chiar dou2 mese in cursul zilei). pe care sugarul le primeqte cu pl6cere. Se adaug6 cdte 3-5 lingurip la pireul de zarzavat. La inceput iqi va murdiki p miiinile. fn conditii normale. un sugar refuz6 cu inc2p6mare s6 primeasc2 pireul. camea qi g2lbenuqul de ou se va consulta medicul. s u g m l are la naqtere depozite de fier suficiente pentru 3-5 luni. C pag. Nu se d6 sugarului came mai g a s 6 (porc. in acest fel se uqureaz2 trecerea spre o alimentafie normals. Dup6 piirerea noastr6. pasiire. fn luna a VII-a este important ca sugarul s2 primeasc2 ficat. La pireul de zarzavat. Alimente consisteate.

.

"mersul"de-a buqilea. unii sugari reuvesc sii se sprijine pe m%ni (cu braple intinse) qi sii aducii membrele inferioare sub abdomen. acesta se sprijinii pe vWul sau (mai rar) pe tiilpile ambelor picioare. Sugarul nu va fi pus d se spnjine singur d d t dup4 ce hcearci qi re-te singur s4 se apuce de plasa patului qi s4 n se ridice i picioare. Contactul social. Cea rnai mare parte a sugarilor nu sunt capabili de a adopta pozifia in "patru labe" nici in luna a VII-a. prin &fire sau de-a buvilea (de exemplu pentru a ajunge sii apuce un obiect). care este o rotafie in jurul unui ax. dar efectul este de cele rnai multe ori de deplasare inapoi. se bucurii de imaginea lui din oglindii. este o tentativii de deplasare de la stadiul "de-a buvilea" la cel in "patru labe". pe c h d la al* ea este izbitoare. Alfi sugari nu reuvesc declt sii se 'Tnv2rteasc3" in jurul lor. Reacfiile sunt de pliicere. Limbajul. pa-pa. Se observii o bung capacitate de extensie. Mulfi p&infi se sperie de aceasti deplasare inapoi (dea-ndkatelea. ma-ma. Adesea. "povestevte pe limba lui" multe vi cu pliicere. se insotesc de bucurie. Nu insneapiirat cii le este team& Aceasta constituie un semn cii sugarul incepe sii sesizeze deosebirea dintre persoanele apropiate vi cele strike. de pe spate pe burtii) vi 'Tnvlrtirea". Din orice pozifie. dacii va veni in contact rnai des cu persoane strike. sugarul incearcii sii se mivte vi s&vi echilibreze trunchiul vi membrele (=ii sii reuveascii declt rareori) pentru a apuca obiecte care sunt avezate in apropierea vi la indemlna sa. M W l e sunt deschise vi degetele pregiitite pentru activitatea finii. repeti vi modificii sunete. Ei incearcii sii se deplaseze prin rotafie. dacii el aratii cii nu B face pliicere. reprezentlnd ceea ce s-ar putea numi "sociabilitate selectivii". h tenteazii mai ales obiectele viu colorate. care i-a %cut recent o injecfie. sugarul pivotlndu-se pentru aceastii mivcare pe unul sau pe ambele membre superioare. e) Ridicarea in picioare susfinut de axile. Unii sugari par sii nu treacii printr-o astfel de perioadii de timiditate. Mlinile se unesc pe linia medianii. in cadrul tentativelor de deplasare.Am vrea sii preciziim cii in dezvoltarea motorie a sugarului trebuie diferentiate patru stadii: "tlrlrea". Se intoarce spre sursa zgomotului. Auzul. "ca racul"). glezne). La dezvoltarea generalii trebuie urmkite qi alte achizitii motorii: "rotafia" sau 'Tntoarcerea" (pe una din pwile laterale. Apucii obiecte rnai mari vi rnai mici. . Fie cii este avezat pe spate. Aude vi repetii sunetele proprii. Se joacii cu mginile qi picioarele. Pipiiie obiectele vi invafiisii deosebeascii materiale ori suprafete pliicute de cele dezagreabile. Atragem atentia p4rinPor de a nu l b a f4r4 sprijin pe sugar qi nici de a face exercitii pentru a forpa perfecfionarea acestei capacit5fi neuromotorii. de pe burti pe spate. Dupii ce le apucii. Copilul nu va fi obligat sii se lase luat in brap de striiini. volduri. Privirea incepe sii fie "griiitoare". sugarul le privevte ("le cucerevte cu ochii"). Aceasta are semnificafiastabilirii de contacte cu lumea din jur prin intermediul privirii. "de-a buvilea". fie pe bu&i (mai ales). plhge cu disperare. Imitii zgomote din afarii. ambevte prietenos persoanelor pe care le cunoavte bine. Fa@ de strGni este rezervat. unii sugari devin timizi vi rnai p u p prietenovi. Dacii este respectat3 vi nu i se dii proporpi neobi~nuite. Sugarii sunt "fericifi" de aceasti achizifie vi o repeti phii la exasperarea vi ingrijorarea intregii familii. La aceasti vfirsti. Motricitatea find. indoaie vi . Apucarea. uneori de chiote. Se bucurii clnd recunoavte persoane. este foarte pufin probabil ca sugarul sii devinii rnai tfirziu un anxios. htinde i mlna pentru apucare vi in afara razei lui de acfiune. Este bine sii se respecte aceste sentimente. pe care o face insii cu m i ~ c k din ce in ce rnai coordonate. C$nd este vorba de medicul sau de asistenta de ocrotire. Dacii mama apucii pe sugar de subsuoarii vi-1 ridicii in picioare. sugarul se intinde cu fiecare segment a1 corpului pentru a se deplasa inainte sau inapoi. Sugarul reuvevte sii preia numai pentru scurt timp greutatea corpului. Prinderea obiectelor este incii de tip clevte-patent.Mama # copilul d) Rota*. Imitii. ta-ta. adicii prin bucurie sau disconfort. dar predominii incii apucarea de tip palmar. in "patru labe" qi "Tn picioare". de preferat cu un cerc restrhs vi la intervale scurte. tdrdrea. intinde succesiv articulafiile membrelor inferioare (genunchi. reacfionhd corespunziitor. Asculti cu atenfie vi reacfioneaziiadecvat la tonul unei voci (prietenoasii sau seveCi). Se va constata cii va trece uvor peste aceasti timiditate. Timiditatea constituie o etapii in dezvoltarea copilului. Emite sunete nuanfate. incearcii sii preia eficient greutatea corporalii ~ idin aceasti pozifie. Sugarul pronunfii primele silabe izolate ca: da-da. pe ambele. Ochii par sii doreascii mai mult declt poate realiza din punct de vedere motor.

Dupii piirerea noastrii.mulfi sugari i ~ schimbii pozifia ~i se dezvelesc in cursul nopfii. in luna a VJI-a continuii procesul de stabilizare ~isocializare. de pe o parte pe alta. in aSa fel ca spatele sii formeze cu membrele inferioare un unghi obtuz sau drept (vezi ~i"Gimnastica sugarului"). Poate fi plasat pe qezut pe un fotoliu. riiceli. h locuinfele care se riicesc mult in cursul nop@i (sub 17°C) este bine ca sugarul sii fie imbriicat rnai gros. dacii stii nesprijinit pe Sezut.fntre coapse se pun scutece absorbante ("Pampers"). Coordonarea mu~chilsr globilor oculari ~icoordonarea mans-ochi sunt bune. Controlul mi~ciirilor~i pozifiei capului este bun. fn locuinfele friguroase sau cu variafii mari de temperaturii. Dacii unii p&in@ fin la aceste d u ~ u r ise recomandii sii fie fiicute cu ajutorul unei stropitoare. dar adorm singuri dacii sunt liisafi in pace cu juc&ia lor. cand prive~te lateral. griiunfe. sugarul este expus la tot felul de accidente ~i ~iintoxicafii. fn concluzie. bile. unii incep sii se deplaseze de-a bu~ilea. pentru copiii care se mi@ mult ~i se dezvelesc sunt mai bune pijarnalele cu boto~ei. Se va menfine o temperaturii cat rnai constant2 in camerii. este 12 lung bine s nu-1 acoperifi de la inceput cu piitura mai H ciilduroasii. Rar se uitii cruci~. Al@ise trezesc. cu calm. de starea de spirit ~ide agita@a celor ce-1 supravegheazii. sii se joace in apii cu o riifu~cii cu o biircup de plastic. Mai intai trebuie sii vii convinge@dacii sugarul nu este imbriicat prea c5lduros sau invelit prea gros. Dacii imbriiciimintea d e noapte ii acoperii ~i picioarele (sac de dormit. cateodati ii mai "riimane un ochi in urma celuilalt". in timpul noptii. Fiecare familie este datoare sii ia de acum inainte toate miisurile de prevedere pentru a feri sugarul de primejdii.7. Gura a devenit un organ de cunoa~tere tot ce-i cade la indemanii este dus la gurii. Supraveghere qi ingrijiri Somnul. Sugarul ~icopilul mic nu pot fi inviipfi sii nu puns maria pe tot ce se aflii in apropierea lor. insecticide. se intoarce din ce in ce mai bine. Dacii se face cu indembare. fierul de c5lcat incins. Din luna a VII-a. medicamente) . odatii cu inmulfirea posibilitiifilor i de mi~care. se va folosi sacul de dormit. nasturi) sau substanfele otriivitoare (detergenfi. care sperie pe unii sugari. 3. De la 7 la 8 luni Din aceastii lunii. in apii cu temperatura d e 36-37°C (temperamra corpului). Pentru a nu-i fi prea cald. Prin progresele motorii. La imbriiciimintea obi~nuitii poate adiiuga un tricou se sub c i i m a ~ a noapte sau o jacheficii subfire pe de deasupra. Sugarul va fi liisat.i ~ i pierd echilibrul sau chiar con~tienfa). Apa prea caldii sau prea rece sperie pe sugar ~inu este lipsiti de pericole: arsuri. sau Baia nu trebuie sii se prelungeascii peste 10-15 minute. intr-o camerii inciilziti la circa 22°C ~ifiirii curenfi de aer. Cei mai mulfi sugari dorm acum noaptea fit1-2 intrerupere. zilnic. "cad" dupii 1-2 minute. de programul general al familiei sau colectivitifii in care este ingrijit. Este mai simplu sii se fins obiectele periculoase (ace. in continuare.S u g m l (del 1 Zwrii a Vederea ~imisca'rile globilor oculari. Baia (general2 sau la nevoie paqialii) se face. Nu suntem de acord sii se facii d u ~ u r cu jet de apii i puternic. cosmetice. fiind incii nevoie de sprijin. pantalona~i boto~ei) in cu ~i camerii este cald (peste 22°C) nu sunt motive de ingrijorare dacii sugarul se dezvele~te. biiuturi alcoolice. s% de hipotermie (devin palizi sau vine@. La aceastii varstii. N u m h l ~i durata perioadelor de somn din timpul zilei depind de structura sugarului. Sugarul prive~teindelung un obiect ~i urmiire~te persoane. tactile (pipiiit) ~i auditive este integralii. Siipunirea ~i curiifirea cu apii se fac in cadii. Pentru 1-2 ore poate fi aSezat intr-un scaun pentru copii. sugarul capiitii noi capacitiifi pentru cercetarea mediului inconjuriitor. Sunt prea mici pentru a infelege interdicfiile. un sugar mai d o m e de 2-3 ori in cursul zilei. cu apii la temperatura cu care este obiqnuit sugarul(36-37°C). 0 mare parte din sugari stau bine pe ~ e z u tdar rnai sunt unii care "se clatinii" sau . baia este o pliicere pentru sugari.Calitatea recepfiilor vizuale. Chilofii din plastic favorizeazii opiireala. cu minufiozitate peste tot ~i indeosebi la cutele pielii. datoritii nevoii de mi~care de ~i cunoaStere.

la acestea se poate ad5uga b r h z 5 de vaci preparad in cas5 ~ibiscuiti. Gustarea de dup2-amiaz2. vitamine. Scaulaele defructe ySi zarzavatslri. C h d apuc5 de fusta mamei este rnai pu@n r h . Mu16 sugari accept3 de la aceast3 vkst5 s5 bea din cea~c5. . a v h d culoarea ~i aspectul modificate f a g de scaunele de lapte. cereale. gulii etc. Dac5 familia are fructe congelate sau conservate in cas5 (fructe "proaspete". in principiu. iar d a d se dau fructe. poate fi l5sat s5 bea singur. cu adaosuri (f5in5 de cereale sau cereale cu fructe . Multe mame se nelini~tesc. Brlnza de vaci intrad in tradi$a culinat-5a sugarului la noi in p r 5 nu este absolut necesar5. fructe tropicale etc. la masa de dup5-amiaz5 se va da iaurt cu sau Er5 cereale (sau biscuiti "miiruntiti"). fn lunile urmgtoare. La sugarii care nu au prezentat nici un episod de eruptii ale pielii in trecut se va introduce albu~ul inglobat in "zdrenje de o u F in sup%. proteine ~i gr5simi cu valoare biologic5 mare.gSlu~ti. pasd de mgceve. shivite ~ i la nevoie. el va fi tentat s5 se ridice in picioare. Humana 2. La prizele electrice se vor pune dispozitive de sigurang. la cei cu greutate rnai m i d sau la "mofturo~i". Milupa etc. Se prinde de orice obiect intiilnit in apropiere. Trebuie s5 se $tie c5 organismul reline ~i utilizeaz5 toate substantele cu Alimentafia Nici in luna a 8-a nu sunt necesare modificgri importante in alimentatie. procurarea unui scaun in inalt prevkut pentru alimenta@asugarului ~icopilului este de mare folos. conopid2. Va primi tot produsul de lapte pe care 1-a primit in luna antenoar5 cum sunt Milupa 2. adgughdu-se ~i brlnz5 de vaci preparad in cas5. fiind nedigerabile. Nestle. c o m p t de gutui. ar trebui s5 fie constituit5 dintr-un amestec de fructe strivite (sau la nevoie pasate fin) cu cereale-instant. va sprijini ~i va inclina biberonul pentru ca sugarul s5 nu inghid aer. Nan. Seara. Nuhilon plus. se pot da fructe proaspete fierte. pasd de mere. ajutiindu-1s5 aib5 o pozitie clt mai stabil5 (cea rnai pl5cud ~i rnai comod5 pozifie clnd este @nutin brate). singur din biberon. Dac5 nu avep siguranp prospetimii de oului dafi came in fiecare zi.h a t i sau cu cereale instant. .Mama gi q i f u l la distant5 de ei. Pe llng5 cartofi qi morcovi se pot ad5uga: dovlecei. Reamintim c5 in cazul alimentatiei cu fructe sau zarzavaturi. D a d sugarul este avezat pe podea. se Pe masa de i n E ~ asau pe patul adultilor sugarul se t rostogole~te~i poate s5 cad%. mazke verde. biberonul de lapte poate fi imbog5tit cu fiGn5 de cereale ~ilsau fructe ("Brei") sau se alege un produs din comeq de lapte cu adaosuri (mere. banane.Milchbrei). dac5 nu este culcat perpendicular pe latura lung5 a patului. stiind culcat sau ~ e z h dAtunci c h d sugarul incearc5 s5 bea . Eventual se amestec5 cu pesmet de piline. scaunele con@nceluloz5 nedigerad. dar d a d se agag de colful fetei de mas5 pe care se g5sesc vase cu m h c h r i fierbin~. d a d prefer%. bhuind c5 sugarul nu p a t e mistui unele alimente sau c5 fructele sau zarzavaturile respective ar fi %5 valoare. compot de mere. familiile instikite. indulcite cu sirop de zahk. La sugarii care primesc ins5 la ora 10fructe. Atbu~ul ou p a t e pricinui o "alergie" (erup@i de ale pielii. Dac5 sugarul vrea s5 tin5 sau s5 ating5 biberonul in timp ce bea. la marginile ascutite de la elementii caloriferului se vor pune placaje de azbest. h practic5. p a t e opi2-i. mobilierul se va reduce la minimum. gem de caise) se pot da strivite ~i omogenizate cu o lingur5 de lemn. a l b u ~ u l o l o s e ~ t ela f prepararea unor creme.) la sugarii care au aceasd tending. scaune moi ~i urlt rnirositoare. cu biscuiti opi2-iti ~i bine s f & . de preferat cu lapte simplu sau. periqoare. Dimineata sugarul va primi un biberon. La s f k ~ i t umesei se va incerca d a d sugarul nu dore~te l ~i putin suc de fructe sau ap5 simpl5. Beba 2 sau "fomule" ca Similac etc. agitajie etc. papana~i. De asemenea. fasole verde. RaJiade lupte este in jur de 400-600 ml in 24 de ore.) de la f m e ca Hipp. La prdnz va primi pireu de zarzavat (in general de cartofi ~i morcovi cu unt sau ulei) ~i cu came sau g5lbenu~ ou.budinci. va fi ajutat s-o f a d . Poate fi luat in brate sau.facultativ. U ~ i l e fier de la sobele de de teracot5 ~i sobele de fond se vor "apka" cu pl5ci de azbest. rnai mare parte a sugarilor nu "~tiu"s5 mestece cea ~i primesc numai zarzavatul mixat sau trecut prin sit5. La aceasd v k s d numai giilbenu~ul un element este nutritiv esen@alpentru conpnutul s5u in fier. ins%. In functie de anotimp ~i de modul cum prime~tesugarul pireul poate fi rnai variat. Fructe conservate. in multe ck$ se recornand5 ca pireul s5 fie dat in fragrnente rnai mari ( s E r h a t cu furculip). mama va sta 1 h g 5el. La ora 10 se dau fructe strivite sau nu se d5 nimic.

b) Aqezat pe burta'. grisimi) ~i accesoriile necesare (siruri minerale. Cel pufin doui mese (dimineafa ~i seara) trebuie s5 fie de lapte (complet. care trebuie s i rimdni permanent ~i predo- E patru labe" (fig. alimentul care corespunde nevoilor biologice (digestie. Lungimea medie: biiefi = 69 cm. Perimetrul cranian = 43-44 cm. daci scaunele sunt consistente ~i nu sunt in num& mai mare de 3 in 24 de ore. tnvitthnd st5 s e ridice direct in picioare i jurul viirstei de n 1 an! c) Pozitia ~ezcind. Greutatea medie este la biiefi de 8 000-8 500 g. excrefie. care nu le primesc din diferite motive. vitamine. In ultimul trimestru a1 primului an de vial$ oul ~i carnea sunt principalii furnizori de fier. 3. Fructele. lichide) prezentau deficienfe mari in cre~tere. Experimental s-a dovedit c i p5s5rile sau animalele care primeau o hrani confindnd toate principiile alimentare de baz5 (proteine. Din pozifia "pe bud?'.17). Dup5 ce se introduc mai multe fructe ~izarzavaturi. dar nu poate inci s i treac5 din pozifia culcat in aceea d e a ~ e z a t . Celuloza indeplineqte $i alte funcfii in digestie. devin anemici. iar la fete 7 8008 000 g. proteine). Motricitatea generala'. Nu este un motiv de alarms. la inceput i n c i nesigur n fnainthd numai "de-a buqilea". aSa c5 sugarii. zarzavaturile ~i cerealele confin fier in cantitate mici. Celuloza ~i alte materii similare poarti numele de "substanfe de lest" sau mai recent de "fibre vegetale".La 8 Iuni unii sugari incep sri meargri in patru labe. iar altii se deplaseaz5 de-an ndiiratelea. Numai la recomandarea medicului se poate renunfa la mesele de lapte. Sugarul crevte cu 400-500 g. .Sugarul (de la 1 lunti la 1 2 lunil valoare biologici (vitamine. minant in meniul zilnic a1 sugarului. 3. Printre altele constituie un mijloc eficient impotriva constipafiei. Simplul adaos de celuloz5 fin divizati determini restabilirea curbei ponderale ~i revenirea la un aspect normal a1 pis5rilor sau animalelor de experienfg.17 . Celuloza este importanti pentru sinitatea copiilor. i ~ controleaz5 bine capul. cu sau mii adaosuri). nici un sprijin. numirul de scaune poate s5 creasc5 ~i s i apari un eritem fesier. sugarul trece in pozifia de "mers Fig. glucide. Unii se inviirtesc incii P jurul propriului ax. care contribuie la formarea globulelor roqii. metabolism. Dezvoltarea fizicg ~i psihomotorie Greutatea. a) Culcatpe spate. ci se intoarce pe ambele p Q i ~i se poate rostogoli. Revenim cu recomandarea de a nu se uita c i in primul an de viaf5. trunchiul ~i membrele inferioare. glucide. i ~ i i intinde bine braiele. De subliniat cdi unii sugari sar peste etapeIe mersului "de-a b-ilea" si in "patru tube". Sugarul se fine bine pe ~ e z u tfii1-5 . va r e u ~ i nu aceastii performan@ intre 8 ~i 10 luni. fete = 67 cm. sugarul nu mai riimdne in aceast5 pozifie. siruri minerale. constituind o component5 obligatorie intr-o alimentafie corecti. cre~tere) este laptele.

La aceste silabisiri se amestec5 accente de un echilibru stabil.18 . Se ofer5 o m h 5 de ajutor h realizarea dorinfelor. cu un prosop trecut ca o ching5 in jurul corpului pentru Din orice pozifie stabil5 (culcat pe spate sau pe a-1 susfine. Incearc5 s5 ajung5 la obiecte in afara sfer~i asiste la activiti4file familiei. la aceasti4 v k s a sugarul normal Limbajul ~i contactul social se prinde de mdinile mamei $i se ridic5 in picioare. Mi$c. "cu adres5" nu este departe. Reflexul de joac5 de-a "cucu-bau". picioare. Descoper5 sliibiciunile p. Pipiiie $i atinge obiecte. D5 drumul intenfionat la obiecte. linhd "dada". Nu este le arunc5. cu baz5 mare de susfinere. fa@de care reacfioneaza prin pl5cere sau sugari apuc5 de gratiile patului $i se ridic5 singuri in disconfort. joac5 la mas5 cu obiecte de diferite dimensiuni $i Teama de persoane stra'ine. Instalafi-1. fncearc5 s5 un cub. fn aceast5 lun5 se incearc5 s5 constate ce se intiknpl5 dac5 le mivc5 sau mentin reacliile de negativism fa@ de str5ini. apucare al mpilor se menfine. apoi st5 in aceasti4 pozifie. Imiti4 propriile sunete emise degetele de la picioare indoite ca $i c h d ar vrea s5 $i pe cele pe care le aude. C h d este avezat pe un plan perfect orizontal (mas5 s lui de acliune. il tine in a$a fel incdt rnai poate apuca unul provoace situaw pe care le doreqte. Sugarul i$i alege $i degetul mare (mai rar cel mic). Dac5 arunc5 un obiect pe duvumea $i mama . mult5 u$urin@:"se n5puste$te" cu m h a cu rnai mult5 zhbetului. Se intinde s5 apuce abile. Se amplific5 contactul cu mediul inconjur5tor prin intermediul: privirii. diferite materiale.Cei rnai mu]$ sugari stau la aceasti4 viirsti4 foarte sigur in vzut $i se intorc in toate p&@le pentru a apuca diferite obiecte.a. precizie asupra unui obiect dorit $iB prinde htre palm5 Comportamentul emofionul. Apuc5 cu tot rnai b) Contactul social. Motricitatea fin& Apucarea. fn schimb. B trece dintr-o singura persoan5 de referinf5. s5 deosebeasc5 suprafefe pl5cute $i d) Ridicarea in picioare. Primul cuyht sugarul pkjevte.3rinfilor. prin manevre tactice (apuc5 dou5 cuburi htr-o mh5!). Mama nu rnai este important: apucl obiectul cu degetele. pe care il fixali mama renun@ la joc. repet5 operatiunea de atiitea ori p h 5 c h d Putefi s5-i procurafi un scaun inalt. cu u$oar5balansare. b . Numai o mica parte din dezagreabile. il ridic5. Un nou progres persoana cu care vrea s5 comunice. PC). emiterii de sunete cu coloratur5 afectiv5. Deoarece in aceast5 pozifie nu are pl5cere. MBinile sunt "deschise" $i degetele preg5tite pentru activitatea motorie rnai fin% M%nile de i&i$at. mama il apuc5 de axile $i atunci triumf. Reacfioneaz5 la m h 5 h alta $i-1 "cuprinde" cu privirea! Cdnd apuc5 interdicfii sau la aprecieri afirmative. $ez?nd) intinde mdna pentru aruncarea mare. nesigur. el fine spatele drept $i are un se intiilnesc pe Linia median5. "papa". Le urmiire~tecu privirea ii face pl5cere s5 fac5 descoperiri. "Poveste$te" mult $i cu apuce cearceaful.Mama copilul Fig. intr-un fotoliu burt5.3rilesunt bine coordonate. podea. hva@ s5 cunoasca axului propriu. Bate din palme $i/sau se uneori deplasdnd hainte acelqi picior. ca: "tata". se joac5 cu mdinile $i control bun al trunchiului $i capului. Se mivc5 in jurul picioarele. el va fi incdntat de aceasti4 favoare $i va putea s5 obiectelor. a) Limbajul. nerWare sau chiar de m h i e . 3. Este fericit cdnd i se dac5 au ckut. de asemenea. Pronun@ primele bisilabe. "mama". Este curios $i toate juciriile din jurul lui.

Piriniii observi c i sugarul devine rezervat. timid cu striinii. Daci un striin vrea s i se apropie prea mult de copil acesta se sperie. ii aude vocea i n d e p h t i yi apropiatii. suspicios. care permit s i separe ceea ce este el de ceea ce nu este el. apoi de culoarea lor yi. casele. le regbeyte impreuni cu dvs.admis de tofi pediatrii yi psihologii daci aceasti reacfie reprezinti o anumiti etapa in procesul de dezvoltare psihici sau daci nu este o particularitate a unora din copii. phupl. ci de ceea ce aceasta face. strizile. prin alternanp zi-noapte. mult mai apropiate de instinct deciit de rafiune. Majoritatea nu se mai uiti "cruciy". i n timp ce este plimbat cu ciruciorul descoperi animalele. Puneii-i la i n d e m h i juciirii. Nu trebuie dus la petreceri cu persoane multe. le pierde. Voind cu orice pref s i i se . P c n f i i observi c i in aceste luni sugarul accepti cu greu feiele severe. Vederea ~imi~carea globilor oculari. dorim s i cunoaytem ciit de ciit o persoani. a plimbirii sau a reintoarcerii tatilui s i u . dar f2ari grabi. automobilele.Astfel se exerseazi contactul social. Supraveghere yi ingrijiri Scaunele. mai intiii mama lui.peste umirul mamei . ii d i copilului nu numai limitele personale. daci il atinge. ii vede faia de aproape yi de departe. Auzul ~i localizarea sunetelor. se face royu la fa!& se screme. vederea de fete noi poate fi cauzi de neliniyte. apoi celelalte fiinie apropiate. in ciiteva luni. I-a miingiiiat. Teama de persoane striine se manifest2 mai zgomotos ciind se combing cu imprejuriri in care mama absenteazi (este Iisat singur intr-o cameri cu o persoani complet striini sau mama dispare intr-un magazin yi un striin se apropie de c h c i o r u l lui yi-i vorbeyte). camera. Cum se construie~te spa@? Pentru copil spaiiul pare s i se elaboreze pornind de la senzaiia yi perceperea corpului. Asculti zgomote yi se intoarce spre sursa sonor& La zgomote neplicute reaciioneazi cu disconfort. copilul va ajunge s i se imprieteneasci rnai uyor cu striiinii. foame-salietate.t-eytein toate r planurile. activitate-repaus. se creeazi modele de ritrnuri percepute atAt prin senzapi interioare. Cei din jur cred c i "nu-i place s i fie murdar". Cunoayterea de sine. de indati ce a trecut de ~ase-yapte luni. protesteazi. ciit yi prin excitaiii exterioare. daci i se d3 prilejul s i se joace "cucu" pe 14ngi fusta mamei. veghe-sornn. dar il invali s i cunoasci yi lumea. Timpul copilului se construieyte cu atiit mai bine cu ciit mama ytie s i se adapteze ritmului siu interior (de exemplu. el incepe s i devini conytient de momentul in care intestinul s h funciioneazi: inceteazi s i se joace. prin prezenia ei. apoi se uiti la ai sii ca yi ciind ar vrea s i se asigure c i feiele familiare lui sunt prezente. se contract5 apoi se uyureazi. Coordonarea m i y c ~ l oglobilor oculari este bun& Urm5. triste yi rnai ales persoanele zgomotoase. a lumii insufletite yi neinsufleiite va surveni la copil pentru c i mama 1-a hriinit. $i la acest punct mama este cea care. copilul "simte" c i dimineap sau seara este "ora" mesei. Cum poate percepe timpul? Este dificil s i pricepem cum copilul prinde nofiunea de timp. care va deveni increzitor yi va manifesta interes pentru "feie noi". 1-a schimbat. va ziimbi yi "vorbi" cu un striin atiita timp ciit acesta pistreazi distanp cuveniti'. dar este foarte probabil c i o realizeazi prin derularea celor 24 de ore. va putea s i le dea un nume. obiectele.in autobuz sau pe stradi. zgomotticere. ' Se accept5 existenfa unui "perimetru tabu" cu raza de aproximativ 80 cm. Daci este Iisat s i priveasci feie striine . intoarce capul. o pierde yi o regiseyte mereu. Aceasti cunoaytere trece pe ciii foarte profunde. Aceasti reaciie este pe deplin justificatk $i un adult ar fi yocat daci un striin i-ar siri de giit! fnainte de a accepta dovezi de simpatie de ordin fizic. de consistenp (taremode). Mama nu trebuie s i creadi c i are un rol de "lnviiitoare". de greutatea (greu-uyor). obiecte mici pe care el le apuci. Uneori. Astfel. daci i se permite s i se apropie singur de persoane striiine care-1 atrag (curiozitatea fiind mai tare deciit teama). se ghemuieyte in brafele mamei sau ale tatilui. este numai felul siu de a-yi anunia mama c i pentru el s-a produs acest mic eveniment. se "concentreazii". le priveyte fafa. scoate un chiot c h d a avut un scaun. in care sunt llsate s l pltrund5 doar persoanele apropiate. Din cauza maturirii sale yi a alimentaiiei mai variate. Va fi schimbat. Se pare c i sugarul nu este yocat de persoana striiini in sine. Astfel. i-a vorbit yi s-a jucat cu el. rnai rare (1-2 pe zi) yi survin la ore aproape regulate. scaunele sugarului sunt mai bine formate. dorinp de hrani) la orarul siu exterior (venirea mesei) yi c i aceasti coincidenii este fericiti. Spaiiul copilului se construieyte in raport cu mama pe care o vede yi o aude cum se deplaseazi. yi astfel puiin ciite puiin isi d i seama de contururile. util pentru copilul mic. h plus.

Daci umbli mereu pe o suprafag plani caldi. Nu suntem de pirere ca dupi mas5 familia s i inceap5 s i se joace cu copilul mai mic de 3 ani. se tiiriqte in toate psqile.~lovi capul i de perefii patului. Jocurile agitate. Pentru inliturarea cauzei. fie zarzavaturi (vezi tabelul 3. iar seara se vor incerca lipturile cu adaosuri ("Brei") care sunt fie cereale. se vor confectiona pernite de protectie. Devine rnai activ. incearci s i stea in picioare. Cuviintul romiinesc "dezmierdare" are la origine cuvktul latinesc care insemna qtergerea copilului de materiile fecale ("merda"). Daci reuqeqte. Este una din miqckile ritmice ("miqcikile calmante"). 126). ca qi la cei care stau multi vreme in casi (carenti de miqcare). imbiiierea zilnici qi o atmosferi de calm in familie sunt unele dintre remediile recomandate. Daci mama are talent. excesul de impresii duc la tulburiri de somn. la inceput se va da diluat (314 lapte qi 114 api). copilul va fi pregitit de culcare. Amestecul realizat se portioneazi in biberoane curate qi se pistreazi intr-un frigider. daci i s-a satisficut nevoia de "societate". jocuri liniqtite. sugarul se culci in jur de ora 20 qi se scoali dupi 10-12 ore. eventual qi in cursul dupi-amiezii. Dupi masa de seari. jn conditiile unui progres normal. Toate acestea modifici unele dintre obiceiurile sugarului. pikinfii vor verifica daci sugarul sau copilul mic are o ocupatie suficient de interesanti in cursul zilei. Uneori este neliniqtit ~ineribd5tor E r i motiv. pag. in ciiteva zile se va liniqti. Scoaterea copilului ciit mai mult afari. Copilul trebuie s i simti zilnic comunitatea mami-copil-tati. La deschiderea uqii face semne c i vrea s i fie dus afari. fir5 asperititi. la care se adaugi f i i n i de cereale instant qi se amesteci bine aviind griji s i nu se formeze cocoloaqe. il liniqteqte qi-1 adoarme printr-un ciintec. Dupi ricire se amesteci uleiul cu un tel sau o linguriti timp de o jumitate de minut pentru c i acizii graqi esenfiali s i fie mai bine folositi. Spre sfiir~itul fierberii se adaugii zahirul (10 lingurife rase la 1 000 ml).2 ore. La unii sugari se int2lneqte obiceiul de a se l e g b a sau de a . care nu este utili nici pentru sprijinul picioarelor qi nici pentru invitarea mersului. In cursul zilei mai d o m e o dati la priinz. S-ar putea s i doreasci s i faci un lucru pentru care nu este inci apt. sau in familie existi o stare de anxietate. i se va da impresia c i a avea un scaun este o treabi care o dezgust2 pe mama sa. Uleiul nu se fierbe. mesei de seari qi a1 culc%ii. o plimbare mai prelungiti inainte de masa qi culcarea de seari.2. Daci sugarul va continua s5-qi loveasci capul de peretii patului. pentru a evita aparitia v2nitiilor qi rinirile. sunt lisafi singuri (careng de "societate" qi de dragoste). de miqcare qi daci este suficient de obosit. supraingrijire a copilului.inliture scutecul sau chilo@i murdari. fie fructe. ficute din sciinduri compacte (careng de spatiu). care se observ5 la mulfi copii inainte de a adormi. Somnul. Laptele de vaci se d i integral. La oraqe se folosesc preparate de lapte praf: lipturi paqial-adaptate sau de continuare folosite in luna anterioar5 sau lapte praf "clasic" cu 26% grisimi. nu are nevoie deloc de inciltiminte. Dimineata se va da laptele fk-5 adaosuri. se adaugi laptele integral (sau diluat cu 114 api) qi se pune totul la fiert la un foc moale. Reamintim c i laptele de vaci se d5 in mod obiqnuit cu adaosuri. La sugarii la care se folosesc chilofii absorbanti ("Pampers") nu se constat2 astfel de reactii.mama nu va face deciit s i i-o i n k i e . in&-o cratiti se pune o cantitate mici de api rece. Revenim cu indica@aca taM s i fie prezent in familie in timpul imbiiierii. in caz c i se introduce de abia acum. Orizontul lui s-a l5rgit mult. inainte de 11. in paturi cu margini f5ri vizibilitate. .8. De la 8 la 9 luni $i in aceasti luni se observi o serie de schimb%i la sugar. ciind sunt obosifi sau ciind se plictisesc.12 luni copilul nu are nevoie de i n c i l w n t e . De exemplu. si-qi foloseasci miiinile intr-un scop anumit sau s i pronunte "cuvinte noi". Departe de a-i favoriza educatia curi@niei. Alimentatia Laptele rimiine alimentul de bazi in meniul zilnic. Recunoaqte pregitiri ce se fac pentru plimbare qi se bucuri zgomotos. S-au observat aceste manifestki la sugari care au fost tinufi multi vreme in coq. Invafi s i mestece alimentele. daci este posibil intr-o baie cu cuburi de gheat5. incearcii s5 se agate de marginile patului sau tarcului ji cerceteazi lumea din jur. timp de 1 Y2 . 3. A Leg6mtul (miqciki de calmare?). fnca'lfa'mintea.

0 cifrii cu clteva sute de grame rnai putin dec2t "cifra nonnalii". Unii copii. La cei care doresc se vor da alimente mai pulin bogate in calorii (fructe. Nu reuvevte ins5 sii stea E picioare n nesprijinit. Griisimea nu confer5 o stare de siiniitate mai b u d . Seara se dii lapte cu adaos de fiiinii de cereale. trebuie sii se fin5bine cu ambele m2ini pentru a-vi men@neechilibrul. annonic conformat. Striiduifi-vii ca din timp sii-i dafi sii miin2nce la un loc cu ceilalfi frafi. C2ntarele noastre pentru sugari inregistreazii greutatea p%n% maximum la 9 kg. pe~tele slab. nu-1 forpfi! Dezvoltarea fizicii qi psihomotorie Cre~terea greutate este tot rnai inceatii. Motricitatea generala'. de fructe sau de legume. La sugarii care refuzii laptele se va incerca o budincd sau papanavi fie$ cu brlnzii de vaci. Dac2 tofi membrii unei familii sunt obezi. Hrana luatii singur il va face mai "binevoitor" cu alimentele qi ii va permite rnai curiind s5 mestece ~i s5 se hriineascii singur. Foarte des. Fifi foarte atenti pentru cii s-ar putea sii se sufoce cu o bucat5 rnai mare. La sfsvit se va da zeamii de compot. Cre~terea lungime intre 6 qi 12 luni este de 6in 10 cm. qi copilul rnai mare. M2surarea lungimii sugarului se va face si cu ajutorul medicului sau asistentei de ocrotire. fulgi de porumb. se culcii singur vi se ridicii f"ariidificultate.La astfel de sugari se vor evita fiinoasele. La masa deprhnz se d5 pireu de zarzavat. nu". Greutatea sugarului este un parametru care trebuie apreciat in contextul altor criterii de apreciere a s&i de siiniitate: lungime. Putefi sii 15safi sii ducii pireul la gur2 cu degetele. Mama nu va pune un copil la "curd" de sliibire din proprie inifiativii. Cei rnai mulfi aratii ava in primul an de viafii. Unii sugari au tendinp de a se ingrii~a excesiv. in general de cartofi $i/sau morcovi. Dac2 un sugar are un plus de greutate. sii-i dafi sii bea din ceaqcii. de fructe sau apii fiartd vi riiciti. dezvoltarea psihomotorie. rezult2nd o medie lunar5 de 250-300 g. rnai consistente. sugarii gravi. aceasta se datorevte de cele rnai multe ori unor obiceiuri culinare greqite. in nici un caz. culoarea sau consistenfa sa. cu "tonus" muscular bun. incep s5 pllng5. la un sugar mare. au o rezistenlii rnai sciizutii la infecfii vi fac forrne rnai grave de boli. Masa de la ora 10 nu mai este necesarii la majoritatea sugarilor dupii v&-stade 8-9 luni. Gustiirile vor fi constituite din fructe. ci vi de tipul constitufional. giilbenuvul de ou. deoarece imobilizarea ~i intinderea sugarului pe o mas2 ca vi utilizarea panglicii metrice implicii de multe ori erori de tehnicii ~i interpretare. Curba greutiifii sugarului nu se potriveste totdeauna cu curba din diagramele cu crevtere medie a "sugarului normal". dupii ce stau pufin in picioare. Greutatea sugarului nu depinde numai de v2rst5. dacii-vi dii drumul de m2nufe cade. Va mlnca rnai bine vi va trece rnai repede la alimente noi. Cei rnai mulfi oameni (adulfi vi copii) au un plus de greutate pentru cii miin2ncii rnai mult declt necesit2 organismul. Se poate completa cu fructe proaspete sau chiar din compot (sfiir2mate qi omogenizate). Nu se poate vorbi despre obezitate dacii un sugar este rotunjor. cu brlnzii de vaci. Ca qi adultul. inaintea unui aliment nou prin aspectul. vifel). apoi "sliibesc" vi se lungesc c2nd incep sii se rniqte rnai mult.~exprima mirarea. sugarul mare intoarce capul qi zice "nu. de oviiz sau de tapioca. Sugarii cu greutate prea mare. imbolniiviri. in loc de cereale se incearcii griqul. Pireul va fi imbogiilit cu unt sau ulei de floarea-soarelui. nu. unui aport excesiv de calorii. nu trebuie categorisitd ca "distrofie" sau "malnutrifie". sii-i dafi o bucatii rnicii de p2ine. stiiin qezut.de lungime vi de alimentafie (cantitate. cum sunt: carnea de m2nzat sau vifel (carnea rovie are rnai mult fier). iaurt sau chiar un biberon de lapte. un biscuit pe care sii le morfoleascii singur. in aceastii lunii. contact social. dimpotrivii. untul. calitate). comportament emofional etc. sucuri). in mod obi~nuit. Se incearcii sii se dea pireu s f i r k a t cu furculip. Este suficienti o clntkire bilunarii sau chiar lunarii. creierul. sugarul nu trebuie s5 fie prea gras. i Nu-1 dojenifi vi. cu mult peste "media" scris2 in diferite ciirfi. dulciurile. de m 2 . de exemplu de gratiile patului. Acevtia au inviifat s5 se . este numai un mod de a . Este absolut necesar ca la aceasti mas5 sii se dea proteine de origine animal5 (altele dec2t laptele). dar cu lungime rnai mare. Uneori reuvevte sii se ridice in picioare dacii se poate apuca de ceva. dlnd indicafii amiinunfite de regim. sugarul p a t e umbla '%I patru labe". La gustarea de dupa'-amiaza' se pot da mere rase. Nu credeli cii nu-i place. ficatul (pasiire.La sugarii constipafi z a h h l se poate inlocui cu lactozii. piistoqi se imbolniivesc rnai uqor. intre 8 in qi 12 luni creqterea siiptiim%nalii este de 60-85 g. medicul este singurul care decide dacii trebuie sii sliibeascii pufin. sarea. banane cu sau f21-5biscuifi vi eventual. Va fi liisat sii ia micul dejun vi gustarea cu biberonul pe genunchii mamei sau plasat intr-un scaun inalt.

9. Sugarul nu se rnai trezeqte rnai devreme decgt restul familiei. iqi moduleazii vocea. Cei care au biiieti nu vor uita cii fetele sunt rnai precoce. 3. pe care le-ar putea introduce in gur$ rischd sii se "inece" (sii se sufoce).vorbirea la aceasd v k s d este &ii adresii. i Sugarul zhbeqte qi priveqte prietenos. Aceasd achizibe este la baza multor acfiuni. incepe sii vorbeascii goptit. Nu-i place sii fie atins de unele persoane striiine. Din orice pozifie se afliih echilibru. se continuii profilaxia. &ii nici un s o p . dar nu qtiu incii sii se q e z e singuri. Priveqte obiectele pe care le are in d n i i . b) La noi in Wii. mama fl ia in bra@. Iqi exprimii dorintele clar qi categoric. in timp ce in alte @n. antirujeolic (simplu sau asociat cu cel antirubeolic qi antioreion) se administreazii la 14 luni. curhd va inviiw sii mate cu el ceva. apoi incep jocul de la capiit. dozele fiind fixate de medic. sunt mulfumiti. Se joacii cu mginile. In general. Motricitatea find. apoi il schirnbii qi-i d5 sii miinhce. Toad familia va deveni ordonatii in aceastii perioadil. Striiinii sunt priviti cu rezervii. htre a 6-a zi qi a 9-a zi de la vaccinare copilul p a t e prezenta reacfievaccinalii: f e b a agitafie. Reuqeqte astfel sii apuce obiectele intre police qi celelalte degete. Ca qi in luna precedent& pronunti3 "mama" qi bisilabe gi imid sunete pe care le aude sau le pronun@ qi singur. Va fi imbriicat cu o pijama cu botoqei. dar uneori se dezveleqte imediat dupii ce a adonnit. se obiqnuieqte caintre 9 luni qi 15luni sii se administreze vaccinul vaccinul antirujeolic.ridice. "guturai". Unii copii rnai dorm de 3 ori h cursul zilei. Capacitatea de a folosi separat degetele qi de a armoniza miqcMe lor reprezind un progres apreciabil fa@ de perioada in care iqi miqcii pumnii striinqi. un sugar niiscut shiitos qi fiirii imbolniiviri grave va avea o evolutie normalii. fncearcii sii piiqeascii sprijinindu-se de ceva. Contactul social p comportamentul emotional. Reactioneazii la interdictii ("nu!") qi aprobiiri ("da!"). Reactia dispare in 1-5 zile. la trezirea sugarului mare qi copilului mic reprezind un mod sigur de a evita dificuldfile de a adonni. Dacii sunt ajutati sii se aqeze. ap o sin@ dat& dar mai prelungit. atentie qi calm din partea piirinfilor. In timpul zilei. Pentru a atinge unele obiecte. C h d i se trezeqte. astfel incgt se poate incurca in piituri qi cearqafuri. $-a stabilit tactica proprie qi a inviitat sii descopere punctele slabe ale adulfilor. Orice interventie in dorintele lui declanqeazii pr9este. Copilul invatii miqcarea de opozitie a policelui (degetului mare). poate folosi degetul ariidtor. chiar o erupfie asemihiitoare celei din rujeolii. Uneori. Limbajul. Se va combate febra qi agitafia. fn@legeintrebiki simple: "unde este mama?' qi priveqte in direcfia respectivii. ins&. La trezirea din somn. somnul nocturn dureazii 10-12 ore &ii intrerupere. bile. dacii este alimentat corect. Supraveghere qi ingrijiri Somnul devine tot rnai bine organizat. Dezvoltarea fireascii nu trebuie fortad. Nu-1 comparati cu alti sugari. perioadele de somn devin rnai scurte. De la 9 la 10 luni De la aceastii vkstii sugarul cu un sistem nervos normal qi cu o ingrijire corespunziitoare se manifestii zilnic cu ceva nou.). inclusiv in afara sferei lui de acfiune.intregu1 siiu corp. nu-i va rnai fi teamii. La cei care primesc vitamina D h administriki zilnice. indep-d din jurul copilului toate obiectele mici (nasturi.intinde m h a pentru a apuca obiecte. picioarele qi. . De aceea nu i se va pune decgt un singur cearqaf pe dedesubt (ceqafurile-husii sunt cele rnai practice pentru cii r h l n intinse tot timpul) qi va fi acoperit cu o singurl piiturii. nu-1 supraingrijiti. Somboane). care pot surveni rnai &iu. nu-1 socotiti anormal dacii el nu a realizat toate "posibilitiitile" vgrstei. Adoarme relativ repede. dacii se bucurii de plimbiiri in aer liber qi juciirii corespunzhoare. ii arad cgt este de mulfumid cii 1-a reg&it. l Problerne de profiEaxie: a) La 9 luni vitamina D se p a t e administra pe gurii (200 000 u. Normal. dacii este asiprat cii la trezire iqi vede mama. Dacii i se asigurii ingrijirea cea mai bung a corpului. Aceste "reintlilniri" matinale vesele. sugarul este vesel qi activ.T vorbeqte. La aceastii v k s d se miqcii mult in pat. dar rnai ales de dragoste. Va rnai trece ins2 un timp piing va merge singur (ciitre vksta de un an). i. nu deveniti anxioqi la insuccesele lui.

) .5 unt cu miimiiliguF gustare: . cacao (dimineata) sau sub form5 de budinci.lapte ~itsau derivate de lapte .banana sau mere rase .sau i a m biscu* cu gem . deciit momentul c h d a inviipt sii meargii sau sii cearii olita. de cereale .Sugarul (de la 1 lunt3 la 1 2 luni) La un copil intereseazii mai mult siiniitatea qi multumirea lui.apa c2t $i c2nd vrea 4 mese dimineata: . regimul alimentar este identic cu cel de la 9 luni. exist5 copii care refuzii s3 primeascii qi in aceastii lunii. 115. mtimtiliguta.sau iaurt cu biscuiti . in mare parte la menu-ul familiei. brhz. miel) sau pevte slab .Iln biberon de lavte .fmcte $i zarzavaturi o pr%jitur% casti (crede mti. .fie un ou (fiert tare. 126 $i 3. 3. recent s-a lansat ~i Milumil 3) sau Formula cu adaosuri (Similacgain) sau lapte cu cereale (vezi tabelele 3. sau paste fiinoase fine .1. budinck c h e ~ etc. Spre sf2r~itul primului an de via@.fie legume fierte ~i strivite cu br2nza "alba" . Se poate evita viirsarea unei cantit5ti prea mari de lapte. ciu- ~ 7 : k t i de vaci. fulgi).priijiturti de casti seara: . briinzii sau lapte acidifiat cu suc de liimiiie. simplu sau cu fain.sau b h a de vaci cu biscuiG $icu fructe strivite - fntre 9 $i 10 luni fntre 9 $i 12 luni se trece la lapte de vacti integral sau lapte praf cu 28% grasimi (%%a reconstituit). fmcte sau zarzavaturi Multi copii la vbsta de un an se "servesc" din menu-ul adultilor ' Vezi tabelele 2. copilul va "pierde pe drum". 127 Majoritatea sugarilor prefer. In prima perioadii. dacii prefer$ laptele cu cereale (fiinii. care dispare de la sine dupii cAtva timp.2 pag.2 pag.in mod facultativ 10: nimic sau cel mult suc de fmcte la pranz: .3) Se continuti cu vitamina D-pictituri $i cu fluor .fmcte strivite cu biscuifi sau brhzti .fie un "Brei" (lapte plus pulbere de cereale). Dupii cAteva incercki nereu~jte renuntii qi se reia tentativa se dupii 1-2 siiptiimiini.se poate adtiuga o cantitate mica de Ein5 de cereale "instant" de 2-3 ori pe stip&n2nii.fie un biberon de lapte (simplu sau cu adaosuri) . turnhd in pahar o cantitate micii. Practic.carne (vita.fie un biberon cu M m l lapte de continuare . chiar pentru alimente pasate. Unele familii prefera incti laptele de continuare (notat cu cifra 2.sau un biberon de lapte .fie lapte de continuare (denumit de francezi "de a 2-a viirstli") . Cei mai mulii prirnesc laptele numai din biberon. S-ar putea sii fie numai o repulsie treciitoare. orez. dezvoltarea aptitudinilor in mod spontan.sau morcovi sau sfeclti sau salati de tomate .came . 2.pireu de cartofi sau de diferite zarzavaturi . pastire.sau paste Gnoase fine. multor sugari nu le mai place' laptele. moale sau "ochi") cu legume proaspete (tomate) sau fierte . De asemenea.sau lapte cu cacao sau cu fulgi de cereale prenz: .sau omleti .lapte + adaosuri . Este o parte din procesul de inv3tare.compot de fructe si%hate gustare: . 4 SUGESTU PENTRU ALIMENTATIA SUGARULUI h l X E 9 $1 12 LUNI' I fntre 10 ~i 11 luni fntre 11 $i 12 luni Ca intre 9 $i 10 luni Se trece.br2nza de vaci cu fmcte strivite seara: .fie lapte de vaca integral cu 5% zahar $i 3% cereale . viirsiind o mare parte din alimentul pus in pahar.3 pag.2 $i 3.pireu de legume variate sau de cartofi. TABELUL 3 . alimentafia din ceaqcii sau pahar. in continuare biberonul.sau un iaurt cu sau frti biscuiti 1 1 I dimineafa': lapte $i tartin5 cu unt $i ceva duke . sau topitli) . iaurt.intre mese se poate da suc de fmcte sau . Se va incerca.br2nza (de vaci.came de m k a t sau de pasike sau pevte slab sau ficat sau creier sau ou . av2nd grijfi ca in menu sa fie prezente: . Nu se va insista qi mai ales nu va fi foqat sii-1 bea.

La 10 luni se ridic&in picioare $i poate pQi tin4ndu-se de diferite mobile. cu echilibru bun. Cuvintele sunt fZuii adresii. Fig. copilul va practica qi iqi va desiivkqi achizitiile din luna precedent5. sugarul se intoarce pe o parte sau pe alta. judeciind dupii reacfia nefericitii a copiilor ciind li se ia obiectul adorat.20 . apuc4ndu-se de gratiile patului. Obiceiul se intillneqte atiit de des la copii siiniitoqi.19 .19) sau finiindu-se de marginea patului (fig. Cu timpul a ajuns ca in aceastii pozitie sii stea liber. 3.20).21 . Motricitateafina'. Alte progrese ale dezvolta'rii motorii.Sugarul apuc3 la 10-1 1 luni obiecte foarte mici htre degetul mare $i argtiitor. se va aviza medicul. este adevirat) nici nu incearcii! Limbajul. Dobiindirea acestei capacit5fi are loc intre a IX-a qi a XI-a lunii. Somnul. care stabileqte dacii nu este vorba de o manifestare de rahitism.fn luna a 9-a sugarul se p a t e ridica in picioare. Unele mame sunt neliniqtite ciind copilul lor acordii atiita important2 unui obiect neinsemnat. Fig. mai devreme sau mai tiirziu. 3.lateral qi In spate cu usuring. c) Ridicarea in picioare. b) Statul in sezut. Capacitatea de a opune degetul mare degetului ariitiitor este una dintre marile cuceriri ale omului care pennite folosirea m%nilor la oper@uni fine (scris. meqtequguri etc. de calm qi de securitate. In ceea ce priveqte mersul sprijinit. cei mai multi sugari incep sii indriigeascii.). Nu se inregistreazii progrese remarcabile. Dupii ce sugarul s-a ridicat qi se sprijinii. Fig. in timp ce al~ii (mai putini.a. pe care tin s-o ia cu ei in pat qi sii adoarmi cu ea. fn general. 3. De la 6 luni ( c h d rniqckile mbufelor erau atilt de neajutorate ciind vroia sii apuce un obiect rnic) p b i i la 10 luni (ciind. o anumitii juciirie sau o bucatii de tesiiturii coloratii. 3.b . 21). 3. Dacii aceasti5 curburii este mxi accentuatii.Dezvoltarea psihomotorie Motricitatea generala': a) Culcat pe spate sau pe burtii. se rostogole$te. ca intr-o pens&. Cei mai multi se ridicii {iniindu-se de obiecte. reuqeqte sii ridice intre degetul mare qi ariitiitor o firimiturii de piline) a intervenit un progres uriaq in coordonarea nervoasii (fig. Supraveghere yi ingrijiri Picioarele in "0". p b i i c h d musculatura se dezvoltii mxi bine. Majoritatea sugarilor au la aceastii vBrstii o astfel de deformare a membrelor inferioare. nu exist5 o regulii generalii: unii reuqesc destul de bine. pu{ini reuqesc sii se ridice ~i singuri (uneori). 3. se sprijinii in fa@. Unii copii continuii sii-qi liirgeascii "vocabularul" cu alte cuvinte bisilabice. se poate ridica in qezut qi uneori o "porneqte" in patru labe. altii nu se griibesc deloc sii vorbeascii. Se deplaseazii qezbd inainte qi in jurul axului corpului. . fncepilnd cu aceastii vArst5. cu o miqcare grafioasii. Ciirpa saulqi juciiria par sii reprezinte o deosebitii sursii de satisfactie. sti5 destul de stabil qi se deplaseazii lateral de-a lungul unor mobile (fig.

3. Se va procura o olifii din material plastic qi un dispozitiv suplimentar ("sciunel") cu ajutorul c h i a se fixeazii olifa. Biiiefii. Formarea deprinderii de a fi curat. cu a d t va fi rnai bine. deoarece el nu este inci responsabil de actele sale. Sunt p w i ale corpului siiu qi vrea s i le cunoascii. fn plus. Fig. Este important ca sugarul sii nu fie certat dacii stridaniile mamei sunt fir2 rezultat. Acest joc nu are nici o importanfii qi nu duce in nici un caz la masturbare. in special. Momentul potrivit pentru obiqnuirea copilului la olifi este foarte controversat.deoarece se poate ajunge la prolaps rectal (ieqirea in afari a mucoasei din porfiunea terminalii a intestinului gros). Este necesar s i fie cunoscute funcfiilecopilului. q a cum iqi pipiie. Copilul are fafii de corpul siiu aceeaqi curiozitate pe care o manifest3 fafii de jucirii ~i de intregul mediu inconjuriitor. sugarul are scaunele la aproximativ aceleaqi ore. degetele qi urechile. s i nu incercim sii obiqnuim pe copil s i . fn caz de insucces timp de 2-3 siptiimdni. Copilul nu trebuie certat. copilul devine curat abia in a1 111-lea an de viafi. va pune sugarul pe olifii qi va pronunfa in acelaqi timp cdteva sunete. incdt poate fi apreciat ca ceva perfect normal. mai ales la copiii cu diarei repetate qilsau prelungite. Fig. Dupi ce mama sesizeazii care sunt aceste ore. 0 alimentafie predominant lactatii fir2 pireul de zarzavat cu came in trimestrul a1 IV-lea a1 primului an de viafi duce la anemie marcati qi la receptivitate crescuti la infectii. 3. Or. mama ddnd dovadi de riibdare qi calm.Sugarul d o m e cu juciiria preferat5. nu se va pierde prilejul de a-1 liuda. Insistenpi inciipiifdnati ~i certarea copilului pot duce la reactii de negativism qi tulburiri de comportament mai grave. Olifa. Cu cdt pirinfii ii acordi importan@ mai mici. calmi. Se va repeta d incercarea in fiecare zi la aceeaqi 01-8. anal se instaleazii dupi 1 ?h iar cel a1 vezicii urinare qi mai tkziu (vezi capitolul urmitor). Concomitent. controlul sfincterului ani.23).echilibrafi. de exemplu. au o preferinfii deosebid pentru organele genitale. Senzatia de rece qi de apisare a marginii olifei.23 . trecerea la o alimentafie . "Jocul" cu organele genitale. se intrerup aceste striidanii qi se reiau dupii vdrsta de 18-24 luni. prin comportamentul pirinfilor. pediatrii.La 10 luni se poate incepe desprinderea sugarului de a face la olitii. Nu este bine ca sugarul s i fie liisat mult timp (peste 10 minute) pe oli@. copilul capiitii impresia c i face un lucru interzis. va deschide un robinet de apii.~ stiipdneascii i muqchii ce intervin in acest act fiziologic. Normal. Copilul atinge organele genitale qi se j o a c i uneori cu ele ("le manipuleazi"). 3. 3. De la 10 la 11 luni Alimentafia Cantitatea de lapte poate f i redusii la 400-500 ml. fn schimb. Mamele incearcii foarte devreme si-1 deprindii pe sugar sii "facii" la olifii (de foarte multe ori din luna a 8-a). sunetele din jurul lui contribuie adesea LL sii-1 obiqnuiascii pe copil sii "faci pe olifi" (fig. atunci ~ 2 n are succes. Dificultiifile apar numai atunci cdnd. cici i s-ar stimula qi rnai mult interesul pentru aceste manevre. pozifia de stat pe vine". Aqa cum s-a amintit mai sus. Pe de a l d parte este greu pentru mame qi chiar pentru noi.22 . mereu aceleaqi.10.

M a m a sf copilul
corespunziitoare dupii 3ntAiul an de via@ se face cu mare dificultate. 0 alimentaiie rnai consistenti permite, la aceastii vbrstii, adaptarea coniinutului ~i orarului meselor copilului la programul familiei. & anotimpul cald qi in caz de febrii se creqte aportul de lichide (nu lapte!) cu ceaiuri slabe (simplu sau anason, chimen, mentii, muqeiel), apii fiartii sau fructe. De la 10 la 12 luni se oferii alimente consistente. Se incearcii sii se ^docuiascii treptat biberonul cu ceqca sau cu lingurip. in practicii insii, in continuare qi chiar in a1 doilea an de via@, copiii preferii sii bea laptele din biberon. Dimineata: lapte simplu sau cu fulgi de cereale sau un produs p a ~ i a adaptat (Milupa 2 sau 3, Nutrilon 2, l Nan etc.). sau o formulii cu adaos (Similac); pbine cu unt ~igem. La oru 10: fructe, sucuri de fructe, morcovi sau nimic. La ora 12-13 (14!): se renuniii progresiv la pireul foarte fin pasat pentru a-i da legume zdrobite cu furculip. in functie de sezon ~i posibilittifi, algturi de cartofi, legume variate: morcovi, dovlecei. spanac, salat5 fiartii, fasole verde, mazire verde, conopidii, rece se pot da din c h d in cbnd paste sfeclii. h se~onul fiinoase sau orez bine fiert (pilaf). La zarzavat se adaugii unt, de 1-2 ori pe siiptiimbnii cbte un giilbenyg de ou, iar de 4-5 ori pe siptimbnii came (ficat) sau peqte in cantitate de 60-70 g sau peqte slab de ap5 dulce. Se poate incheia cu un desert (fructe, compot). Dupa"crmiura: fructe strivite, fulgi de cereale cu fructe salt biscuiti sau prijituri de casi; la sfsrqit, se poate da lapte. iaurt sau br8nzii de vaci. Seara (in jur de ora 20): budinci, papann~i lapte cu cereale instant, fulgi de cu cereale, gris sau p i n e cu unt + br2nzi de vaci sau ~uncii slabii + un biberon cu lapte (sau ceaiuri slabe cu zahiir), mimilig5 cu unt ~i br2nzii de vaci. Ye mkurii ce copilul va deveni mai indemhatic, el va dori sii miinbnce singur. Tendinia lui va fi sii apuce direct cu degetele sale. Liisali-1 s-o facii. Este important de a-1 liisa sii aibii un rol activ in alimentarea sa. Acum, sau in luna urmgtoare, se poate incepe sg i se dea sugarului, din cbnd in cbnd, din mbncarea care se pregiite~te pentru restul familiei. La aceastii vkstii, copiilor le plac mAnciirurile pe care le pot duce singuri la gurii: legume fierte, cum ar fi morcovii, cartofii, fasolea piistii. Se pot da $i fructe crude: mere, zmeurii, piersici decojite, afine, tomate etc., pasate, strivite, tocate fin sau sub formi de compot. Pireurile nu se siireazi ~i nu se condimenteazii. Este permisii incii meniinerea alimentaiiei la sbn la 1-3 mese in 24 ore. De subliniat cii sugarii hriiniii la sbn, accept5 greu altfel de lapte. Laptele (produse industriale sau de vacii) qilsau derivate (iaurt, brhzii de vaci) r b b n alimente de bazii, prezente in "meniul" zilnic. Unele "progrese" St6 in picioare. Un alt progres remarcabii este cg sugarul sti in picioare. El reuqeqte sg se agaie de gnlajul patului sau prcului, hcearcii sii se ridice, qi dupii multe eforturi qi ciideri, triumfeazil: sti drept 3n picioare. Statul in picioare ("stafiunea biped8") este proprie omului. Este progresul cel mai important in dezvoltarea motorie a sugarului. Acest triumf il simte ~i sugarul: f a p lui este veselii, se uit2 cu mhdrie in jur, se simte cumva la fel cu tatiil, cu mama, cu fraiii sili mai mari. Nici n-a reuqit bine sii stea in picioare qi de bucurie chiuie, incearcii sg iopgie, ridicg braiele. Bucuria qi miqciirile cu miiinile sunt peste mgsura fortelor sale. El poate ciidea; lovirea ii frheazii qi ambnii incerckile. Nu-1 liisaii sii stea prea mult in picioare; dacii se clatinii, sprijiniii-1; mhgsiaii-1 dacii nu a reuqit; luaii-1 in braie; jucali-vg pugn cu el, nu-1 liisaii tot timpul in pat, ci punep-1 htr-un scaun inalt. Garnbele lui sunt incg slabe pentru a putea susfine mult2 vreme greutatea corpului. Tinut la inceput de axile, iar dupii 2-3 siiptimhi numai de vbrful mbinilor, sugarul poate piiqi (fig. 3.24). C u r h d h a @ sg se deplaseze sprijinindu-se de-a lungul patului, prcului, apoi se iine de un fotoliu qi reuqeqte

Fig. 3.24 - Susfinut de rniiini, sugarul poate p@i.

Sugaruf (de fa 1 Zunti fa 12 Zuni)
Se contureaza'personulitutea. Copilul devine din ce in ce mai mult o mic5 personalitate. Preferintele ~i repulsiile se exprim5 prin manifestbi din ce in ce mai pregnante. Este dibaci in anumite actiuni ~i rim8ne st8ngaci in unele gesturi, care par simple, dar care lui nu-i reugesc. P5rinfii sunt datori s5 urm5reasc5 toate componentele fizice, spirituale gi emofionale, care contureazi o personalitate. Trassturile de comportament care nu sunt pe placul pirintilor nu se vor combate prea repede; se incearci mai int8i s i se inl5ture ceea ce a aparut in mod nedorit. Daci un copil este vioi, nu se va incerca s i se faci din el un copil lini~tit, oblig8ndu-1 s i stea cuminte; se reuseste -- mult mai sigur - dandu-i-se o jucririe sau cre8ndu-i o alta preocupare. Contactul social. incepe s5 ingeleagi daca este liudat sau certat; inventeaza trucuri. Reacfioneazg conform firii lui la mici "ordine" date de adulti. Striinii sunt priviti (selectiv) cu suspiciune. R8de tare sau z8mbe~te. exprimi pllicerea sau disconfortul, dar isi atenfia poate fi abitutii. incepe s5 se joace cu altii, nu nurnai al5turi de ei. Simte nevoia de societaie. La sf8rsitul primului an de viat5, copilul i ~ manifest5 evident nevoia de i companie. Vrea sa se joace in incriperea in care se afl5 ceilalti membri ai familiei si asteapti s i i se vorbeasci, iar daci este liisat singur, reactioneaz5 - deseori - prin pldns. Limbajul. Spune bisilabein lanturi: "ma-ma", "papa", "ta-ta" f i r i adresi. Reacfioneazi c8nd este strigat pe nume ~i c8nd i se soliciti sri dea un obiect. Imitii zgomote auzite sau pe care le emite el singur. Moduleazi vocea tare, incet ~i soptit. Se joac5 cu limba, cu saliva pentru a produce zgomot.

Fig. 3.25.

s i meargi de la o mobili la alta. Toate aceste incerciri sunt insofite de multe cideri. C8nd cade de la o in5lfime mici, nu se int8mplii nimic; dac5 insi c5derea s-a fiicut de la o iniilfime mare sau daci a cizut pe un plan tare cu un segment a1 corpului mai sensibil (capul, risucirea m8inii etc.), sugarul fipi, nu se rnai "opre~te pl8ns" din ~iam2n5 incercirile cu c8teva siiptim8ni sau chiar luni. Statul in picioare si deplasarea dau copilului prima triire a spafiului. Apucarea. S-a amintit c8t de mult timp ii trebuie sugarului pentru a r e u ~ i i apuce obiectele. De abia s acum el ajunge s5 prind5 obiectele cu degetul mare (policele) ~i ar5titorul (indexul). Datoriti acestui progres, el apuci obiectele usoare cu precizie ~ ;finete i ~ i -face pliicere s5 le arunce. Aceasta ii d i ~io senzafie i de putere. A ~ e z a t intr-un scaun inalt, el apuci un cub ~ i -d5 drumul. Apucii succesiv toate obiectele din i jurul siiu ~i se distreazi privindu-le cum cad. A~teapti laudele ~i aplauzele mamei pentru noua lui reu~iti: se necaje~te daci nu i se dau inapoi obiectele cizute. C2nd i se redau, le pipiie, le duce la gur5, le priveste ~i apoi le arunci din nou (fig. 3.25). intre mami ~i copil, aceastii mic5 manevr5 este un joc; adesea cei din jur se irit5, i ~pierd rsbdarea, il apostrofeazi, ii indepiirteazi i juciiriile ~ i - p5r5sesc. Este o gre~ealii. 1 (Vezi ~ifig. 3.14, pag. 161). Memoriu continu5 s i se dezvolte. Copilul recunoaste persoanele din anturajul imediat si i ~cauti i obiectele pierdute. Inteligenfa prncticn' se manifesti prin aceea c5 poate deschide o cutie; poate executa unele ordine simple: deschide gura sau intinde m8nufa la comand5.

Supraveghere si ingrijiri Somnul. Ca ~i la adult, nevoia de somn prezintii mari variafii individuale. Unii copii sunt foarte vioi, dorm mult, pentru a-si reface energia. Alfii, rnai lini$tifi, au nevoie de mai pufin somn. in inedie, spre v8rsta de un an, sugarul d o m e 10-12 ore noaptea si circa 2 ore ziua. Unii sugari mari si copii mici refuzii s5 rnai doarm5 dup5-amiaz5. Dac5 dorm in cursul nopfii 1 1- 12 ore sau dacii dorm rnai mult in cursul diminefii, nu mai este nevoie s5 doarm5 dup5-amiazi. Chiar dac5 seara sunt foarte obosifi ~i mai iritabili, inseamn5 c5 fac parte din

Mama Sf capilul
categoria de copii care nu au nevoie decilt de un singur somn. D a d adorm seara greu, mai &iu se va scoate copilul la plimbare spre searii qi, in continuare, in familie se va evita excesul de impresii (jocuri,musafiri, agitatie). fnccr'l{ii~nintea. la aceasd vkstii, sugarul nu Nici are nevoie de inciil@mhte de protecfie pentru picioare. Numai in cazurile in careeste dus in curte sau s d pe o podea rece qi cu asperidti are nevoie de i n c a t h i n t e . Se procurii ghetufe de dimensiuni mai mari, cu v M larg, cu talpa flexibil2. fnciiltiimintea cu talpa tare accentueazii tendinta la picior plat, cu care, de fapt, sugarul se naqte qi care se menfine fiziologic qi la copilul mic. Pentru cei rnai multi copii, ghetele nu reprezind un ajutor, dar nici nu le stricii, cu conditia ca pielea sii fie foarte moale qi cu talpii flexibilii. Cum se ridiccr' sugarul mare in braye. Petreceti milinile in jurul toracelui sau pe sub axile (subsuoarii) qi ridicati-1 astfel incilt greutatea corpului sii fie purtad de ambele articulafii ale umerilor; nu-1 ridicafi niciodatii qi nu-1 i n v a i t i de milini, bratele lui trebuind sii susfinii in acest caz intreaga greutate a corpului. Ce se face dacii sugarul se serveqte cu predilecfie de manu stcingz! Chiar dacii pkintii au impresia cii va deveni stilngaci, nu-i vor interzice folosirea milinii s t h g i , obligkdu-1 sii foloseascii m b a dreapd. Folosirea preferential5 a unei m%ni este dictad de conformafia qi dezvoltarea creierului yi reprezind o particularitate biologic5 ce nu trebuie interpretad ca un defect qi de aceea nu se combate prin pedepsirea copilului. Este greqit qi dificil sii fie obligat sii se foloseascii de milna dreapd, cilnd pentru el este mult rnai natural sii o foloseascii pe cea stbgii. Forfarea pentru folosirea m W i drepte poate determina o form5 de nevrozii la copilul mare. Majoritatea indivizilor stilngaci nu au dificultiti serioase in via@ qi in meserie.

3.11.D e l 11 l 12 luni a a
Copilul Tmplineqte in c u r b d un an. Dupii aceea nu se rnai discuti despre copil in luni, ci in ani. Ajuns2 la acest moment, orice mam2 priveqte inapoi asupra anului scurs. Copilul a ficut progrese uria~e, a devenit o mica personalitate, ce poate face multe lucruri cu corpul siiu qi care are o vointii proprie. in acelaqi timp, mama a inviipt "meseria" de mam2. Satisfactia cea rnai mare a unei mame este de a fi conqtientii de increderea copilului in ea qi de faptul cii el o "cunoaste". Orice mama ia o mulfime de hot&&, din instinct, fiirii a reflecta prea mult. Cilnd este nesigurii, copilul ii aratii prin reactiile lui d a d solutia adoptad este cea rnai nimerid. hcerciirile qi gre~elile fac parte din viata piirinfilor qi nici o carte sau nici un medic nu o pot scuti pe mam2 de emofii sau de situafii nepreviizute. Medicul ~i c w i l e sunt totuqi ajutoare obligatorii in creqterea qi educafia copilului. Nu se mai concepe, in viafa modernii, o familie care sii nu se initieze in problemele de s2n2tate care constituie bunul cel rnai de pret a1 omului! in pragul trecerii in a1 doilea an de via12 al copilului, mama simte cii nu mai este singurii, cii sop1 siiu a intrat tot mai mult in rolul de tad. De acum ambii piirinfi vor avea ca scop permanent ingrijirea sbiitiifii fizice qi educafiei copilului; cu acesta vor deveni yi ei copii, vor tr& din nou etapele copilkiei, vor incerca sii facii din copil mai mult decilt au fost ei qi vor visa ca acesta sii nu repete greqelile lor. Pentru aceasta este nevoie de devotament, de W i r e permanend, de striidania de a fi aqa cum ar vrea sii devinii copilul lor, prin puterea exemplului lor. in vederea acestui deziderat, este nevoie de instruire permanentii. Azi, copiii nu rnai pot fi crescuti din instinct, in cadrul ciltorva norme moqtenite prin tradifie, ci prin documentare continua asupra psiho-sociologiei copilului din societatea modernii, i n continua transformare. Alimentafia La un an (qi nu rnai inainte) se pot da o mare parte din milnchrile ce se giitesc pentru frafii rnai mari. Atilta timp cGt prime~te zilnic legume, fructe, came qi lapte, se poate tine seama de preferinfele copilului. Bineinfeles cii se va intocmi un mediu echilibrat. Majoritatea copiilor prefer2 o alimentafie simpl2, bine pregiititii, necondimentatii, apetitul devine capricios, inegal, cu preferinfe.

Sugarul (de la 1 lunci la 1 2 luni)
in multe c a i se recornand5 s5 se renunfe la biberon. in realitate, marea majoritate a copiilor chiar ~i dup5 vsrsta de un an prefer5 s5 primeasc5 laptele (cu sau f5r5 adaosuri) cu biberonul. Dimineata se d5 lapte simplu, iar seara imbog5fit cu f5ini de fructe sau cereale. Unii p5rinfi prefer5 s5 dea inc5 lapte paqialadaptat (Milumil 2 sau 3, Humana 2, Nutrilon plus, Beba, Nan etc.). Organismul copilului de un an este ins5 maturat s5 primeasc5 lapte praf integral sau lapte de vac5 de bun5 calitate. La masa de pra^nz, potrivit traditiei culinare romiinesti, multe mame dau mai intiii copilului sup5 sau ciorb5 cu multe zarzavaturi ~iapoi pireul cu came. Dac5 se fine mult qi la sup$ se va incepe cu pireul cu came ~i "supa" va fi "felul a1 doilea". Pireul este de preferat din cartofi sau morcovi cu unt. Se pot da ~i alte zarzavaturi (dovlecei, conopid5, sfecl5, albituri etc.). Se prefer5 camea "rosie" de vifel sau miinzat. Se poate da si came de vac5, pevte slab; oul se poate da ~i ca ochi sau chiar ornletii. Ca variafie se poate da mkiiligufi cu br2nz5 de vaci sau iaurt, ciulama, pilaf, paste f5inoase fine. Se poate da ~i briinz5 topits. Masa se poate incheia cu compot, suc de fructe sau o pr5jitur5 de cas5. La gustarea de la ora 10 nimic sau numai fructe. La gustarea de dupi-amiazi: iaurt, briinz5 de vaci sau briinz5 topit5, fructe strivite (mere, banane, piersici etc.) simple sau cu biscuifi ~i briinz5 de vaci. Mamele care au timp pot da creme, budinci, prgjiturele de cas5 etc. seara cereale cu lapte ("Brei". terci). Alimente interiise. Nu se dau copilului cafea natural$ ceai rusesc concentrat, miinc5ruri condimentate, salamuri afumate, sl5nin5, peste afumat, b5uturi alcoolice, mur5turi. De asemenea nu sunt indicate leguminoasele uscate (lintea, fasolea, maziirea), varza acr5. Excesul de sare. in mod fiziologic sugarul ~icopilul mic nu au nevoie de "s5rarea" miinc5rii. Excesul de sare favorizeaz5 aparifia hipertensiunii la adult. in unele (S.U.A., Anglia, T5rile Scandinave, Germania) este interzis adaosul de sare la fabricarea conservelor pentru copiii mici. Sandvi~urile 11-12 luni. Sugarilor care au inv5fat la s5 mestece bine, li se poate da dimineafa, la masa cu lapte, o tartin5 cu unt sau cu o past5 moale de fructe (mgceqe, mere, gutui). Este important s5 li se deapiiine proasp5t5, alb5, t5iat5 in felii subfiri. Spre sfiiqitul lunii a XII-a, se incearc5 ~i piiinea neagr5. Pe piiine se poate da, pe ldng5 unt, briinz5 de vac5, briinz5 topit5, partea slab5 din qunca presat5, parizer de bun5 calitate. crenwur~ti. acum inainte, unii copii prefer5 variatia De in alimentafie. Se va evita excesul de dulciuri. Adaosul de zahiir nu mai este obligatoriu la laptele de vac5. Dulciurile ~i pr5jiturile se vor da numai dup5 mese, nu intre mese. La masa de sear5 este bine s5 nu se dea deloc dulciuri. Excesul de dulciuri (zahiir, miere, dulceat5, bomboane, gemuri, pr5jituri) au un rol incontestabil in aparifia cariilor dentare.

~

Dezvoltarea fizica yi psihomotorie Creutatea se tripleaz5 fat5 de cea de la naStere; la cei niiscufi cu greutate mic5. se tripleazg mai devreme. B5iefi: mediul urban = 9 100 - 9 900 g; mediul rural = 9 200 - 9 800 g; Fete: mediul urban = 9 100 - 9 300 g; mediul rural = 9 000 - 9 300 g: Sunt cifre medii. Deviafiile de plus sau minus 700900 g se apreciaz5 ca normale. frzdlfimea (talia) $i pel-imetre Talia B5iefi: mediul urban = 75,32 cm (+I- 3 , l l ) ; mediul rural = 74,88 cm (+I- 3,37); fete: mediul urban = 73,91 cm (+I- 3,Ol); mediul rural = 73,28 cm (+I- 3,23). Perimetrul cranian B5iefi: mediul urban = 46,23 cm (+I- 1,54); mediul rural = 45,96 cm (+I- 1,66); fete: mediul urban = 45,24 cm (+I- 135): mediul rural = 4 4 3 1 cm (+I- 1,74). Perimetrul toracic B5iefi: mediul urban = 47,26 cm (+I- 2,22); mediul rural = 47,30 cm (+I- 2,44); fete: mediul urban = 46,29 cm (+I- 2,04); mediul rural = 4 6 0 6 cm (+I- 2,39). Dentitia. La un an copilul are in medie 6 dinfi (4 sus qi 2 jos). Exist5 foarte multi copii perfect normali la care primul dinte apare de-abia acum sau chiar mai t8rziu. Dezvoltarea motorie. Aceast5 virst5 este treapta intermediar5 dintre pozifia orizontala si cea verticals, inc5 instabil5. Perfecfionarea se face treptat. Astfel, dac5 in primele luni pozifia obisnuit5 era cea culcat pe spate sau pe burt5, la 12 luni aceast5 pozi~ie adopt5 se numai in somn. Se intoarce spre ambele p5qi qi ajunge s5 ?ad5 atiit prin tracfiune (se apuc5 de degetele adultului), ciit si singur.

Mama $i mpilul
a) Pozifia "sezbnd" este liberi, cu un echilibru stabil (at& pe un plan orizontal, ciit qi in bratele mamei), se poate sprijini qi intoarce spre toate piqile. b) Ridicarea in picioare. Am vizut c i i-au trebuit 3-4 luni piini ciind s i se ridice qi s i se aSeze singur. La 12 luni majoritatea copiilor se ridici numai cu sprijin qi doar o mici parte liber. Unii dintre ei reuqesc s i fac5 singuri ciitiva pqi. Tinhdu-se de mobili "merg" relativ repede. Apoi trec in "patru labe" qi se deplaseazi cu vitezi. c) Mersul in patru labe. De la poziiia orizontali piin5 la mersul nesprijinit, sugarul a exersat luni qi luni de zile; rnai inGi s-a "tikiit", apoi a mers "de-a buqilea" qi, in sfiirqit, inainte de a ajunge la stafiunea biped$ "a mers in patru labe, ca un urs", mers care este inci preferat de citre unii qi la aceasd viirsd, datorid vitezei rnai mari de deplasare. Din aceasti poziiie poate sta in qezut sau se ridici in picioare. Aqa cum am rnai aritat, unii sugari trec direct de la tiiriire la pozitia "in qezut" qi apoi in picioare. d) Pozitia in picioare si mersul. in general, un copil de un an s t i in picioare nesprijinit, dar inci f i r i echilibru qi &iposibilitatea de a se deplasa. Mersul se invag foarte hcet: rnai hA este nevoie t i ca sugarul s i fie "copt" pentru a incerca spontan s i se ridice qi s i incerce s i se deplaseze, sprijinindu-se singur; numai dupi aceea adultul il va ajuta (la inceput sustiniindu-1 de subsuoare qi apoi de v W l miiinilor) s i pgqeasci. Mersul de unul singur se r e a l i z e d , la majoritatea copiilor, intre 12 qi 14 luni. Dac5 intikzie prea mult, se va consulta medicul. La inceput, copilul merge leginat, cu baza de sustinere lirgiti (fig. 3.26). Adesea, cade pe qezut dupi 3-4 paqi. Copiii sunt foarte perseverenti in a invip s i meargi, luiind-o mereu de la inceput. Cu timpul devin siguri pe ei. Ei merg sprijinindu-se de pereti; inainteaz5 din mobili in mobili, de care se tin cu o m h i . Din pozitia bine in picioare, se pot q e z a =i ajutor. Poate tine un creion cu care miizg5leyte o foaie de hiirtie. Poate aduna firimituri de p%ne qi le duce la gurL incearci s i bea din ceaqci. Cospereazi din ce h ce rnai mult qi rnai ales la dezbricat qi descilpt. Unii dintre copii, care incep s i meargi devreme, dupi ciiteva incerciki inceteazi brusc s i rnai meargi qi timp de 1-2 luni nu rnai incearci deloc (s-au speriat de nesiguranta lor qi de cideri). Ei divin rnai prudenti qi 182

Fig. 3.26 - La un an, rnulfi copii fac prirnii pa$, nesusfinufi.

fac o noui incercare abia dupi ce uiti primul qoc. Nu vor fi foqati! Daci face progrese qi in vorbire, mersul dobhdit poate s i dispari temporar, ca qi cum qi-ar concentra toate eforturile pentru noua achizitie. La fel, dup5 o boal$ ii trebuie un timp pentru a merge la fel de bine ca inaintea bolii. e) Ce poate face un copil la 12 luni. St5 liber in qezut, s d singur in picioare qi face, sustinut, primii pqi. Se urc5 pe s& in 4 labe. Este captivat de dorinp de a ci invita s i meargi. Dac5 qtie s i meargi, va umbla prin casi in majoritatea timpului. Daci ajunge piin5 la mas$ qtie si-qi hsuqeasci diverse obiecte. Poate tine o bili mic5 cu degetele ~id i drumul in mod voit unor obiecte pe care le fine in miin5 (cu ciiteva luni h urm5 le sc5pa din m h i ciind obosea prea tare sau c h d voia s5 apuce un alt obiect). Acum qi in lunile urm5toare p h i spre 18 luni, ocupaiia lui favorit5 va fi s i arunce diferite jucikii peste marginea patului sau tarcului, sau le va arunca intr-un recipient, pentru a le scoate apoi. Este pasionat s i descopere, s5 apuce cu "pensa" (degetul mare - degetul aridtor) gunoaie, firimituri, nasturi, mirgele etc. ~is i le duci la guri ("le gusti"). incepe s i devini ingrijoritor pentru cei din jur. Nu rnai poate fi l i s a t singur, deoarece este expus accidentelor atunci ciind apuc5 qi trage spre el tot ce atinge. Aceasta este insi modalitatea lui de a cunoaqte mediul hconjuritor. Cei din jur il invati mereu ciite ceva, deoarece el ii solicid. La aceasd vhst5 invag mult qi repede. Pregitirile pentru mers qi pentru vorbire

Sugarul (de la 1 lun&la 12 luni)
A

;i

sunt incheiate. tncepe s5 exerseze si aplic5 ceea ce a i11v5tat in materie de limbaj. Ascults cu atenfie si sporo\~liieste mult. Spre marea lui pliicere devine tot mai independent. contactele cu mediul devin mai diferentiate. le alege. Lirnhajul. Afar5 de "ta-ta", "pa-pa", "ma-ma" (singurele cuvinte cu adresii) majoritatea copiilor nu n1ai pot spune declit c2teva silabe sau unele cuvinte fom~ate 2 silabe. Vorbirea incepe ins5 s5 devin5 din ~nijloc comunicare: dorinfele ~i sentimentele proprii de vor fi exprimate prin silabe simple. Repet5 lucruri de care adultii se amuz5. Multi copii incep s5 vorbeascii rnai tlirziu. Ei sesizeazi multe situatii din mediul lor, ~ t i u arate s5 diferitele p5qi ale corpului si multe obiecte din camerg, diferentiaz5 dup5 nume persoanele din jur, executi mici ordine. dar nu articuleazi nici un cuviint. Au ceea ce se cheamj. un "limbaj pasiv", dar nu au trecut inc5 la treapta de "limbaj activ". Am intiilnit foarte multi copii care intelegeau foarte multe notiuni, dar care nu au articulat nici un cuviint p2n5 in jurul viirstei de 3 ani. Toti acesti copii s-au dovedit ulterior foarte dotafi. Dacii nu exist5 leziuni nervoase sau defecte ale auzului. lipsa limbajului activ nu constituie un motiv dc ingrijorare. Contactul social. in aceast5 perioadi se intensificii diferentierea psihicii. Spre sf2~itul primului an de viat5, se ubserv5 rnanifestc de simpatie sau preferint5. refuz sau protest fat5 de persoane, juc5rii sau miincare. Manifest5 de asemenea acte de msnie, invidie, gelozie. La ceea ce ii provoacli nepbcere, copilul reacfioneaz5 nctiv. cu protest sau furie, sau pasiv, cu team5, reacfie de evadare. Tip5 pentru a atrage atentia asupra persoanei sale. in accastii perioadii copilul devine un "partener", incepe s5 rostogoleasc5 mingea, inm2neaz5 cu pllicere obiecte ~i ayteapti s5-i fie restituite, ii place jocul in colectiv. Mama devine tot rnai mult model pentru propria conduitii. Copilul imit5 tot ce face mama, gesturile ei, p2ni $i dispozifia, starea de spirit. Din punct de vedere stiintific, nu s-a r5spuns inc5 hotBlit la intrebarea: i n ce m5surii copilul se adapteaz5 la aceast5 vlirst5 caracterului si particularitlifilor mamei? Copilul are posibilit5ti de inregistrare mult mai sensibile dec2t isi pot imagina adultii. Activitatea motorie, posibilitatea de a-si controla gcsturile miiinilor, de a apuca si I5sa. de a pip%. posibi-

litatea de a vedea. de a misca, de a se apropia de ceea ceI tenteazli. de a se indeplirta de ceca ce nu-l intereseazri. toate ii permit s5 cunoascii lumca din jur: spatiul, obiectele neinsuflefite. conturul, consistenta moalc sau durii, fes5tura lucioas5 sau aspr5. formele, dimensiunile. Paralel cu acestea, copilul cunoaste propriul corp. Psihologii insist5 asupra a ceea ce ei numesc "schema corporal$' i n cunoa~tere'a sine. Aceastli cunoastere derivli de din sinteza inconstient5 a unor senzafii: miingsierile, contactul cu msinile care-i fac baie, senzatiile de cald si de rece. rniscikile ~i pozitia membreior. Cei din jur sunt datori s5 arate si s5 pronunte in fata copilului termenii ce denumesc diferite piirti ale corpului: nasul, gura. ochii etc. (atlit la adulti. c2t si la copil). La inceput va Si inviitat sii pronunte numai cuvinte mono- ~i bisilabice ca: ta-ta, ma-ma. pa-pa, pa. apa etc.). Mama este prima si cea lnai bun5 oglindii. Din clind in c2nd copilul este dus in fata ogl~nzii. il bucurli mult, dar nu se va recunoage, se pare. declit dupa vlirsta de 14-15 luni.

Supraveghere si ingrijiri
Se contureaz5 din ce in ce rnai mult personalitatca si caracterul copilului. in functie de acest caracter se vor adopta yi atitudinile adulfilor. Timidul are nevoie de o protecfie mai mare, de mgng2ieri. de vorbe dulci. de blgndete. in schimb. nu se vor executa ordinele celui pretentios. Cei care incep sii "speculeze" dragostea mamei prin crize de pl2ns trebuie s5 simtii cd cei din jur nu se supun manifestiirilor lor de mlinie. Au drept la rn2ngiiiere. dar in limite rezo~~abile pe bazi de si reciprocitate. Vom repeta cii latlil trebuie s i fie prerent zilnic i n viap copilului ca sii-l simtii aliiluri de el si s&participc la toate activitiitile lui. Oriciit ar fi de ocupat trebuie s5-~i g5seascli tinlp pentru familie ~i cu atat rnai mult pentru copil. Prezenp tatlilui este necesarii la plimbarea de sear5 yi absolut obligatorie in zilele de siirb5toare ~i de vacanfii. Sli fie prezentii comunitatea: M A M A COPIL-TATA. Consultzil ~nrdiculrsre ohligatoriu. Chiar dacli sugarul este sjngtos, la sfgrsitul anului are ncvoie dc un consult medical amlinuntit. care sii facri bilanlul dezvolt5rii fizice si psihice din pcsrioada de sugar si s5 fixeze jaloarlele pentru etapa uim5toare. La un an se administreax5 700 000 u. 1. vita~nina I) pe gurli i n cazul in cnrc nu s-a fiicut profilaxia rahitismului prin administrare zilnicli. Se continuri. la cei la care s-a inceput. administrarca de fluor.

'I
I !

,
!I
, ,

'

'II
I
I

'

i

1

I

!
I

1
I

Mama si copilul

3.12. Gimnastica sugarului
Orice copil are nevoie, in afari de o alimentafie corectii qi de ingrijiri corespunziitoare, de multii miscare. Sugarul siiniitos face "gimnasticii" din proprie inifiativii: d i din picioare si din miiini etc., cu condifia ca misciirile s i nu-i fie ingriidite de o imbriiciiminte incomodii (prea strgmti, prea largi, prea groasii etc.). Cu ciit sugarul se mi@ mai de timpuriu ~i mai mult, cu atiit el se dezvoltii mai bine. Mama poate executa cu sugarul diferite exercitii de gimnastici, incurajiind nevoia lui fueasci de mi~care. Va avea grijii sii solicite in mod uniform toate grupele musculare, altemiind diferitele tipuri de exercifii. Gimnastica sugarului se va incepe numai dupii ce a implinit 3 luni. Se va practica numai cu copii niscufi la termen. Pentru prematuri se va cere sfatul medicului. Se infelege cii la sugarul bolnav, febril, gimnastica este contraindicatii. Momentul cel mai potrivit pentru gimnastici este inainte de baia zilnicii de curifenie sau inaintea uneia dintre mese. Camera trebuie s i fie bine inciilzitii. in anotimpul rece se poate pune in apropierea sugarului un radiator electric. in zilele cilduroase de varii, gimnastica se poate face afari sau in fafa unei ferestre larg deschise. Exercifiile se executi cel mai bine pe un plan dur (masa de infii~at; mas2 oarecare, acoperiti cu o piturii o care s i nu alunece, deasupra c ~ e i se intinde un scutec a sau un cear~afcurat). Copilul nu va fi lisat nici un moment nesupravegheat. Mi~ciirilevor fi executate cu bliindefe, cresciind treptat in intensitate ~i amploare. Nu se va incerca s i se invingi cu bruschefe opozifia sugarului. Articulatiile, aparatul ligamentar ~i musculatura copilului sunt inci fragile. in principiu, gimnastica urmiire~tesii favorizeze trecerea de la motricitatea necoordonati, descrisi in primele luni de viafi, la motricitatea voluntarii corespunzitoare maturirii treptate a sistemului nervos. Se va avea griji sii nu se exagereze din dorinfa de a face bine copilului. Se recomandi ca inainte de inceperea "~edinfelor" gimnasticii, s i fie cerut sfatul de unui medic sau unui cadru calificat in acest sens. Nu tofi sugarii beneficiazi de gimnastici. 184

Fig. 3.27 - Miqcarea de rotalie. Mama cuprinde cu msna stsngri gamba sugarului, cu cealaltri. apucri piciorul $i executri. mi$cZri de rotalie in ambele sensuri (8- 10 mi$cZri pentru fiecare picior).

Fig. 3.28 - Se executri flexia $i extensia succesivti a membrelor inferioare, in&-un ritm lent. Se poate vorbi sau csnta cu copilul, pentru a sublinia ritmul m i ~ c k i $i a spori plricerea de a participa i la exercitiu.

Fig. 3.29 - Aceea~i miqcare (flexie-extensie) se executil concomitent cu ambele picioare, exercitsnd $i o uvoarri presiune asupra abdomenului.

in pozilie vertical5 fa[%de planul mesei $i le aduce de-a lungul corpului. 3.34 . Fig.Mama apuc5 mlinile sugarului punlnd degetul mare in palma acestuia. 3. 3.Mivcarea de rotalie a m2inii se face la fel ca cea a piciorului. Fig. apoi culcat . 3. incruci~lndu-se deasupra pieptului copilului.33 .Flexia $i extensia din articulalia ~oldului. incet la loc.Bratele sugarului se intind lateral pe linia umerilor. RepetH mi~cikile 6-8 ori (incephd din luna a VI-a). Fig.32 . apoi in sus. b . a v h d grijj s5 nu se loveasc5 la cap. de Fig. 185 . p2n5 in pozilia ~ e z h dEste menlinut 1-2 secunde in aceast5 pozilie.a. Apoi se aduc in fala.Tractiune din pozilia culcat pe spate.31 .30 . Duce bralele lateral pe llng5 cap.Sugarul (de la 1 lunti la 1 2 Zuni) Fig. 3.

.Mersul in picioare cu bra~ele intinse. Dupl clteva qedinte. apoi se ridici trunchiul sugarului la 20-25 cm deasupra planului mesei. Fig. Fig.Exercifii care s t i m u M ridicarea in picioare (pentru sugarul intre 9 $i 12 luni). 3. se mentine clteva momente in aceastii pozifie. Durata unei qedinte este la kceput de 3 minute.Exercifiul "roaba" pentru sugarul trecut de 9 luni. dupl care se poate face o micl pauzl. chiar dacl la inceput opune oarecare rezistenp ~i plhge. motricitatea spontan5 a copilului se va accelera.35 . Pentru copiii care prezinti unele defecte de motricitate (hipotonii sau spasticitifi inniscute sau a p h t e h urma unor boli). Fig. gimnastica va fi indrumatl sau. h aceeaqi secveng. 3. prin exercitiile sistematic efectuate. apoi poate creqte treptat p l n l la 15 minute. fie aplickd ambele plante.36 . deaarece sugarul se miqcl qi singur.37 .Pentru i n w e a mu~chilorspatelui (dupg 5 luni) se cuprind articulafiile pumnului sugarului care este culcat pe abdomen. Un exercifiu nu va dura mai mult de 1-3 minute. 3. apoi se readuce ugor in pozifia initial& La inceput ridicarea trunchiului sugarului se face cuprinzlnd articulafiile u m h l u i sau rtidticiniie bra~elor. Exerciple de gimnasticl pe care le recomandiim pentru sugarul s5nltos vor fi efectuate de mama sau de persoana care ingrije~te sugarul. Se va hcepe cu cele mai simple. p&$e$te fie pe vlrfuri. Se va observa c2 prin stimularea pllcerii de miqcare.chiar efectuati de cadre de specialitate. pentru a nu rlci. 3. Fig. hcurajiindu-1. copilul va participa "activ". Aceasti durati nu va fi depgqit5. Se va vorbi tot timpul cu sugarul. Brafele se dep&e& lateral.38 . in timpul ciireia copilul va fi invelit cu un scutec moale. care a inceput sti umble in patru labe.Mama gi copittit Exercitiile descrise qi ilustrate h acest capitol sunt exclusiv mijloace de prevenire a unor deficiente de creqtere qi posturale (de pozitie).

ci fn dreptul mdinilor sugarului. au apgrut numeroase teorii. jucgrii de celuloid care se pot sparge in bucgli mici tgioase cdnd sugarul le bag2 fn gurg. Este fascinat de posibilitatea de a introduce un obiect in altul. fntre luna a 11-a qi a IV-a. Perseverenfa. cu animale frumos colorate. precum qi juciirii adecvate. le strdnge in mdini. mai ales in orele de dupg amiazg. Nu se ?tie sigur ce se petrece fn mica fspturii. sgngtos. pgpuqi sau obiecte de fmbr5cgminte din ldng de angora. A Perioada 9-12 Zuni.10 luni arat5 fndemdnarea sa crescdndg. obiecte t%oase sau ascufite (ace. fi plac unele obiecte mari. Capacitatea de a se juca se lgrgeqte de fndatg ce sugarul fnvaf5 s5 apuce. Pentru protejarea dezvoltgrii psihice. de o sfoars.Sugarut (de ta 1 tun&ta 12 Zuni) 3. le aruncg qi fncearcg s2 le apuce din nou. La vksta de 8-9 luni ne putem da seama cel mai uqor cg nu numai excesul de energie sau plgcerea de a acfiona sunt foqele motrice ale jocului. qi jocul contribuie la dezvoltarea global2 a copilului. greblg. fqi privesc mdna sau desenele de pe perefi. La un an. Sezdnd.39). joac5 cu un adult jocul "cucu-bau". "Prelucreaz5" o cutie metalicg cu o lingurg de lemn. animale care c2nti. orice juciirii care nu se pot spgla. furculife. Nu se vor lgsa la fndemdna sugarului obiecte acoperite cu vopsea care confin plumb. pe care se poate urca sau pe care le poate deplasa. intereseazg fn mod preponderent: o juciirie sungtoare. nasturi. c2 mai important2 este trsirea decdt exersarea. se vor da juciirii simple qi nu mai mult de 1-2 buciiti deodatg. Jocul fnseamng un prilej de a mgri fndemdnarea. bucurie. jucdndu-se pe rand cu ele. risckd s2 se sufoce (fig. fiind tot atdt de important pentru copil. Juciiriile trebuie s2 fie totdeauna curate qi cu discerngmdnt selecfionate (forma. cuburi. cuie. el poate urmiiri ce se f n t h p l g cu jucgriile. In leggturg cu sensul jocului. In a1 11-lea an de viafa' copilul va f i captivat de apg qi nisip. Cu multg plgcere. Suprafnzestrarea cu juciirii este la fel de dgungtoare ca supraalimentafia. De o simpatie deosebitg se bucurg juciiriile pe care le poate trage dupg el. Trage spre el un animal pe rotife qi-1 lasg s2 plece iar. fncdt copilul s5 nu se poat5 rgni. Cdnd sunt afar& se uitg la frunzele qi umbrele copacilor. se bucurg de "hopa Mitic$' qi de zgomotul pe care-1 face. Perioada 2-4 luni.). bile de sticlg. cutii bine fnchise. oricdt de emetic ar pgrea inchise. befe. o rgfuqcg. flacoane sau sticle cu medicamente. seriozitatea qi participarea afectivg a sugarului ne fac s2 presupunem c2 este vorba de trgiri de o importanfs fundamentals. ei fncep s2 dea dovadg de atenfie qi de doring de societate. Jocurile de "apucare" ale sugarului de 9. ci are semnificatia unei preocupiiri serioase. dar bgnuim ceva din ceea ce il satisface qi pe omul matur. Cu multi pasiune introduce obiecte mai mici in altele mai mari. anume c2 activitatea qi faptul c5 e farniliarizat cu ceea ce face ii oferg plgcere. ca qi diverse obiecte de bucgtgrie. care sg-i ofere satisfacfii sporite. sugarul se ocupg tot mai mult de ele. obiectele foarte simple fi oferg noi posibilitafi de a se juca. Obiectele sunt miqcate incoace qi fncolo. ca qi munca pentru adult. Astfel. Perioada 4-9 Zuni. lingurife). Mama fnsgqi poate inqira pe o sfoar2 diferite cartonaqe colorate. de a cultiva imagina~ia puterea de concentrare a copilului.jocul este qi mai interesant ~ 2 n are la indem2ng d cdteva obiecte simple (sit& lopgficg. ~ermipindu-i meargg qi s2 s5 se joace in acelaqi timp. Psrintii sunt datori s2 asigure sugarului timp ~i liniqte pentru joc. Jocul si juchiile Jocul nu este o pierdere de vreme. Incep sg-1 intereseze cQile simple. Se vor suspenda obiecte colorate de marginea de sus a laturilor patului. fn casg. le pipgie. Cuburile compacte sau goale. 3. cdnd sugarii se trezesc din somn sau dupg ce mgndnc5. dar nu deasupra nasului. sugarul poate intinde fn jurul lui o mulfime de obiecte. a t h a t e pe o sfoar2 de marginile patului. ggleatg etc. fn general. le place s2 observe obiecte care se miqcg qi obiecte de culoare vie. Juca'rii adecvate sugarului. latura formativ5 a jocului. juciirii ale frafilor mai mari (pericol de infecfie). ii fac plgcere. De acum incolo el cautg forme de joacg noi. "juciirii" pe care copilul le poate inhala. De mult succes se bucur5 unele obiecte din material plastic sau din cauciuc colorate (ceqti. solnife. Se recornand5 aqa-numitele "piramide din cuburi". La aceasti vkstg. cufite). fncg din luna a 11-a. Ocupafia preferat5 r5mdne golirea qi "rearanjarea" sertarelor. mgrimea qi materialul). . rulmenfi de metal.13. Apuc5 obiecte.

le poate aspira pe trahee. o perioad5 scurtii pentru joc. b) incuiat singur in casii cu focul aprins in sob: sau la aragaz. fncciperea in care se joacii copiii va indeplini urmiitoarele condifii: ferestrele vor fi bine inchise. care le duce la gurii. 3. Copiii sub 3 ani se vor juca cu cel mai mic numai sub directa supraveghere a piirinfilor. a chi mama se ocupii de gospodiirie si de alfi copii.3. jocul este permis. de juciirii care trebuie sii realizeze trei condifii: de miscare. incearcii sii escaladeze patul) si duce totul la gurii. c) obiecte de joc "sun5toare" (dacii se sparg.40 . c5 un copil are nevoie. in camera respectivii sii nu fie vase cu apii clocotitii (vezi fig. nu-1 vor purta pe sc5ri. Din luna a 11-a.Juc5rii pentm sugarul mare $i copilul rnic. Jocul cu frafii. 3.40).3. pungi de plastic. Atragem atenjia asupra unor greseli qi Fig. are efecte negative asupra comportamentului si caracterului copiilor.42). Copilul incepe sii se miste (de-a busilea. plnii la vhsta scolarii. pericole: a) imobilizarea in hamuri sau "legat" de pat (pericol de strangulare) (vezi fig. 33.Prizele electrice accesibile sugamlui sunt periculoase. podeaua nu va fi alunecoasii. mobilierul va fi redus la minimum necesar. biiuturi alcoolice).42). Tarcul constituie cadrul cel mai comod si mai sigur pentru un sugar de 7-12 luni. asa cum se obisnuieste in unele familii. Nu vor riimlne la dispozifia copiilor obiecte ascufite. insecticide. Dacii se cumpkii juciirii. Rolul pdrinfilor. existenja unei "expozijii" de juciirii sau de p5pusi. potential toxice (detergenti. copiii nu vor avea acces la balcon.Fig. bilele ajung la dispozifia copilului. piirinjii isi pot programa. sprijinit de mobilii. Mai ales dup5 un an. nu-i vor biiga nimic in gur5. la o anurnitii or8 din zi. dar cu urmiitoarele preciziiri: nu-1 vor lua in brafe.41).41 . substante de uz casnic. ducgnd la sufocare) (fig. se fine seama. Fig.Pericol de op&ire cu lichide fierbinti. de elaborare si de a fi iubite. de acum incolo. De aceea este bine sii primeascii in curlnd o piipus5 sau un urs.3. Accidente. Dacii frafii sunt cu cljiva ani mai mari.35 . d) coji de . in care copilul sii simtii si sii savureze atenfia si ciildura afectiunii. prizele electrice vor avea dispozitive de siguranjii (fig. 3.

actul masticatiei ~iinghitirii nu sunt maturate.Strangularea. e) perne de puf .sau pungi de plastic .42 .in patul copiilor. 3. Fig. am asistat la decesul unor copii care s-au inecat cu coji de piiine sau fragmente de cornuri.Pericol de asfixie.Sugarul (de la 1 lunii la 12 Zuni) piiine. cornuri sau buciiti mari de mere.43 . l~ Fig. 3. .

.

De acum inainte p5rintii adaugii in raporturile lor cu copilul interdicfia: NU. apucarea. de obicei. plimbkile rnai lungi il obosesc. Fiirii sii-qi dea seama.1. certurile. Unii medici se ocupii. ceea ce il face sii se miqte tot timpul. grafioase. dar absolut necesare sunt: incurajarea. Unii pgrinfi se neliniqtesc de faptul cii trec uneori luni de zile qi greutatea "rhiine pe loc". copilul . Chiar in mentalitatea corpului medical se observii uneori o oarecare subestimare in privinta importantei pe care o are urmiirirea continuii a dezvoltiirii copilului mic. mai ales pentru dezvoltarea unor noi activitiifi proprii (mers. creqterea este rnai lentii. juciiuyi. Impresioneazii vioiciunea qi vitalitatea lui. Pentru educatia copilului este necesarii multii riibdare. capacitatea de a explora qi cunoaqte rnai mult. Nevoia de m i ~ c a r e dominii Entreaga perioadii a copilului mic. nu rnai are nevoie de aten~ie ingrijiri deosebite. lauda. Ei aleargii. Copilul mic ( 1 3ani) 4.). sii-qi perfectioneze mersul. Trebuie combiitute cele douii tendinre extreme: a) Unii pikinti cred cii.2. in primii 3 ani de via@ biitaia. el este mereu activ. tocmai acum copilul are nevoie de afecfiunea qi de prezenta pikintilor. incurajiiri. Mai ales la copiii vioi. indemiinare. disponibilitatea de a-1 inielege $i de a-1 sprijini in tot ce face. brutalitiitile sunt interzise.4. treptat devin coordonate. dupii implinirea viirstei de un an "copilul s-a fricut mare".1. joc. Mulfi copii sunt insuficient pregiitifi pentru viafii. apoi sunt domoale. vorbire etc.Crevterea este de circa 200-250 g pe lun& respectiv 2. refuz etc. lipsindu-1 de posibilitatea de a-qi dezvolta forfele pentru cucerirea mediului inconjuriitor. neindemiinatice. Nu are importang prea mare greutatea in cazul in care copiii respectivi sunt siiniitosi. Dintr-o nevoie interioarii. Cu toate acestea.1. 4. Relatiile dintre pdrinti si reincepe mereu ce qi-a propus. Dezvoltarea fwicd (crestere4 Greutatea. Consecinfele psihologice ale acestei frh5ri sunt importante. Or. pentru c5 piirinfii nu se pot both* sii-i lase sii se desfiiqoare. prin primejdiile pe care le implicii. indeosebi P prima etapii copilul este n "umbra marnei". copilul are nevoie de spatiu interior qi exterior. copii Pentru dezvoltarea posibilitiitilor fizice qi suflete$ti. se cafjrii peste tot. sii le satisfacii nevoia de miqcare ~i de explorare a lumii inconjuriitoare. nu corespund nevoilor lui naturale. de copilul mic numai in perioadele vaccinikilor ~icu prilejul imbolniivirilor. Este liisat pufin de "capul qi lui prin casii". Trebuie infeleasii prin prisma dorintei de a-qi folosi $i stiiphi muychii in toate felurile. cotrobiiiesc. Maturarea creierului $i a ciiilor nervoase duce la o mai bun5 stiipiinire a miqciirilor corpului. antreneazii o schimbare in relatiile cu adulfii qi indeosebi cu mama.) qi pentru cunoaqterea lumii inconjuriitoare. el este in stare sii execute la comandii miqciiri sistematice. Este necesar ca un copil sii cunoascii limitele desfiiquriirii personalitiifii sale (miqcare. Chiar dacii se intiimp15 sii cadii. Mersul qi miqciirile miiinilor sunt rnai sigure. pikintii a v h d numai grija imbriiciirnintei qi a miincikii. cu mucoase . Piin2 acum raporturile dintre mamii $i copil se limitau la ingrijiri. Reuqeqte sii "dea gata" toatii familia. Pkinfii sunt datori sii foloseasc5 cu tact qi discerniimiint orice interdicfie. de sentimentul de libertate. pentru ca dupii reuqit5 sii inceapii altceva.1. Aceastii mobilitate. La sfiirsitul perioadei de copil mic. La inceput misciirile sunt stiingace. b) A doua extremii este oferitii de mama care nu reuqeqte nici la 3-4 ani sii se dezlipeascii de copil. miingiiieri.5-3 kg intr-un an. urmeazii dictonul cii "exercifiul face pe maestru".

biiieti: mediul urban = 13.03 cm (+ 3.27) ani) L a 30 luni (2 ?h Greutate: .biiieti: mediul urban = 14. privirea vie. de o secretie salivarii mai abundentii. de vitamine ~i s h r i minerale (fructe ~i zarzavaturi) influenteazii crevterea.3.78) mediul rural = 83.67 kg (+ 1.86 cm (+ 3.de durere localii.biiieti: mediul. cu obrajii ro~ii. Mai multe probleme se pun la copiii prea g r a ~deciit la cei slabi.72) mediul rural = 77.28) La 24 luni (2 ani) Greutate: .fete: mediul urban = 80.80) mediul rural = 88.71 cm (+ 4. Phintii sunt datori sg consemneze in caietul copilului cifrele greutiitii (uneori nu se schimbii ciiteva luni in Sir!) ~i ale taliei la 15 luni. Dezvoltarea psihomotorie Cre~terea creierului este mai lend.26) mediul rural = 13.biiieti: mediul urban = 90.35 cm (+ 4. Incisivii laterali apar intre 10 luni ~i 1 an.510) Talie (imiiltime): .la unii copii . Cre~terea in este din ce in ce mai inceatii.48) . imbolniivirile mai grave.33 cm (+ 4.93 cm (+ 334) mediul rural = 80.21) Talie (iniil@me): . intre 1 an ~i 18 luni apar primii 4 premolari. De abia la prepubertate ~ipubertate va reapiirea un salt a1cre~terii.biiieti: mediul urban = 86. intre 16 ~i 24 de luni apar caninii.fete: mediul urban = 12.fete: mediul urban = 93.Ol) mediul rural = 92.93 cm (+ 4.516cm (+ 4.751) . La s f k ~ i t uprimului an creierul are cu l aproximativ 315.26) mediul rural = 9335 cm (+ 4.43) Talie: .70 kg (+ 3.67 kg (+ 1.31 kg (+ 1.75 kg (+ 1. dar rolul ereditiitii este covk~itor! Cre~terea taliei este mai importantii.82 kg (+ 1. Consumul de proteine animale.68) La 36 luni (3 ani) Greutatea: . i cu poftii de miincare ~i somn lini~tit.14) . diareile.fete: mediul urban = 76.08 kg (+ 1.bgieti: mediul urban = 12.bgieti: mediul urban = 94. $i la aceastg vkstii eruplia dentarii se poate insoti . Este ins2 o gre~ealii se pun5 pe sii seama eruptiei dentare tulburhi mai serioase ca: febra.19 cm (+ 3.513cm (+ 3.14 kg (+ 0. Ordinea de eruptie poate fi neregulatii. in a1 11-lea an el cre~te 2 cm.29) .24 kg (+ 1.751) .74 kg (+ 1.47) mediul rural = 85.47 cm (+ 4.33 kg (+ 1.61) La 18 luni Greutate: .28 kg (+ 1. medicul este singurulin miisurii sii le interpreteze. i Cre~terea ina'lfimeeste de 12 cm. de iritabilitate.46) k .81 cm (+ 4. in s f k ~ i t .biiieti: mediul urban = 80. Iatii in rezumat.20 kg (+ 1.50 kg (+ 1.511) .Ol kg (+ 1.80) mediul rural = 13.512kg (+ 1. evolutia dezvoltiirii fizice ~i psihomotorii: La 15 luni: Greutate: .40 cm (+ 3.39) mediul rural = 14. Dacg perimetrul cranian a crescut cu 12 cm in primul an.42 cm (+ 3.fete: mediul urban = 10.bgieti: mediul urban = 10.90) mediul rural = 88.32 kg (+ 1.12 cm (+ 3.37) .bine colorate.33) Dentitia.1.34 cm (+ 3. Dupti Institutul de Igienti $i Stingtate Publicti din Bucurevti.urban = 78.80) mediul rural = 78. insornniile. 4.fete: mediul urban = 11.051) mediul rural = 11. cu m i ~ c h suple.biiieti: mediul urban = 11.12 kg ( 1.18) mediul rural = 10.89 kg (+ 1.70 kg (+ 1.84 cm (+ 4. cu mari variatii de la un copil la altul.30) .87 cm (+ 3.02) mediul rural = 10. uneori stationeazii luni intregi. 192 .15) mediul rural = 11.fete: mediul urban = 14.fete: mediul urban = 13. Cifrele' de mai jos sunt orientative.08) mediul rural = 12. 18 luni ~i la 24 de luni.37) I Talie (iniiltime): .95) mediul rural = 10. de sciiderea apetitului.08 cm (+ 4. cu mu~chi cu bine intin~i ("carnea tare").fete: mediul urban = 84.7 1) mediul rural = 76.13) .251) mediul rural = 12. iar la s f k ~ i t ucelui de a1 II-lea an 415 l din volumul creierului adultului.fete: mediul urban = 89. veseli.051) Talie (indtime): .

Intre 10 luni ~i 14 luni. Cztre viirsta de 1 an qi in trimestrul a1 V-lea de via@ face primele incerciiri de a pQi. Orice progres trebuie s5 vin5 de la sine. stagniiri. in eel de a1 11-lea an. copilul va fi calmat. Copilul poate fi sprijinit tindndu-1 la inceput de umeri sau axile.Motricitatea. Reacfiile p5rintilor sunt foarte importante in elaborarea personalitiitii lui. flectdnd picioarele. copilul se apleac5 ~i cu cealalt5 mdn5 ridic5 o juciirie f5r5 sii-~i piard5 echilibrul. Dup5 cdteva s5pt5mdni de "antrenament" reu~eqtes5 mearg5 singur. La fiecare csdere. susiinut de cineva. intre 1 1/2 ti 2 ani apuc5 ~i arunc5 mingea cu ambele mdini ~i apoi o rostogole~tecu piciorul.4. treapt5 cu treapt5.Cltre v2rsta de 2 ani mersul este mai sigur. sov5ie. Cade des. scurte perioade de regresiune. de cele mai multe ori. tinut numai de o mdn5. (La 1 '/2 ani i incepe s5 alerge cdte putin. avdnd ins5 tendinta de a c5dea des. Timp de cdteva luni. La 24 de luni poate fugi bine. 0 c5dere violent& o "ceartii" a tatiilui. sprijinindu-se cu o mdn5 (de gratiile patului. reusefjte s5 ridice un obiect. se agaf5.1 . Fig. ~i adesea il duce la gur5. in general. la 12-15 luni copilul este capabil s5 meargd singur.uneori cu bratele intinse pentru a . ajutat de un adult etc. aceast5 nevoie se accentueaz5.~ mentine echilibrul. Nici o maturaiie nu urmeaz5 un ritm absolut regulat. La 18 luni poate urea pe sczri. fie cu toat5 mdna. se clatin5. iar dup5 aceea. Este momentul in care trebuie inv5pt s5 mearg5. Gura r5mdne inc5 un organ de cunoaStere! Fig. el merge cu picioarele d e p k t e (cu baz5 larg5 de susfinere). Copilul se tdrsste. dorinia de a merge este amdnat5 pentru cdtva timp. 193 . Execut5 mici ordine ~i reuveste s5 aduc5 un pahar cu ap5 fgr5 s5-1 verse. se amuz5 chiar s5 se sprijine pe ambele picioare ~i s5 r5mdn5 astfel cdteva momente. dac5 se love~te mai violent. pjrinfii nu vor intra in panic& nu-1 vor foqa. cu braiele intinse in sus. incurajat. Spre 15 luni.. tinut de o mdn5. fie cu degetele. intre 18 si 24 luni este vdrsta de "umblat de colo pdn5 C O ~ O " ~i de aceea necesit5 o supraveghere permanent% . Dac5 intervin incidente.) Cei mai multi au inc5 un mers nesigur ~i de aceea i ~ satisfac nevoia de mi~care. il apuc5. Acum se apropie de orice obiect. 4.se "plimb5" prin toat5 camera. poate fi ajutat. i deplasdndu-se in 4 labe.2 . la 2 ani alearg5 cu u~urint5. apoi de mdini. la 18 luni poate chiar s5 fug5 greoi. din pozitia verticals. o reactie catastrofic5 a mamei la insuccesele copilului amdn5 cucerirea posibilitztii de a merge.incepe sl-i facl pllcere sB tragl o juc5rie dupl el. Copilul devine din ce in ce mai indemdnatic! Am v5zut c5 la sfiir~itul primului an de viai5 reu~eSte apuce obiectele s5 mici cu vdrful degetelor.). La 20 de luni poate s5 coboare tinut de o mdn5 qi chiar s5 se urce tindndu-se de balustrad5. Nevoia de mi ?care s-a manifestat inc5 din perioada de sugar. Paralel cu perfecfionarea motricit5tii generale (globale) se dezvolt5 si motricitatea fin5. copilul poate lovi un balon cu piciorul. f5r5 s5 se mai sprijine. merge de-a bu~ilea. intre 2 ~i 3 ani prinde si arunc5 mingea spre mam5. Se incurnet5 s5 se deplaseze singur de la o mobil5 la alta.

Este mai bine ca. . love~te obiectele.Merge singur. La 15 Zuni Se ridic5 singur. . 4. deseori se dezechilibreaz5$i cade. Fig. firimituri. scotocevte peste tot. de a-1 "face cuminte" au ca efect nu frharea.Pune degetul h orificii.4 . nu a l t e r n e d picioarele. juc&ii).Merge singur.Apare pericolul accidentelor $iintoxicafiilor! Se afi5 htr-o faA de cercetare. de a fncerca prin cuvinte $i mijloace mai viguroase. uneori $i zidurile. precum $i de timp pentru a inv5fa s5 infeleag5 ordinea din lumea adulolor.intr-un mod supk5tor pentru adulfi. dar rnai cade c h d terenul este denivelat.Scotocegte peste tot.Face zgomot. ci accentuarea reactiilor de negativism. La I 8 Zuni . susfinut de o mln$ urc5 pe sc5ri cu un singur picior (nu le alterneaz5). in aceastii faz5 in care copilul cucerevte spatiul din jurul lui .f n g e n u n c h d singur. se aga* de el $i se qeaz5.Execut3 ordine simple.Apucl obiecte mici (bile. . cu dou5 degete le adun5 $i le aruncg .Se urc5 pe un scaun. cu materii fecale etc. incearc5 s5 deschid5 uqile. ?I arunc5 sau il aqeaz5in alt3parte. Are nevoie de aceast3 perioadit de c h a .Deschide cutii. Scotoceqte prin sertare.Urc5 singur pe sc&i '31 patru labe".Se lupt5 $i fncearc5 s5 cucereasc5 mediul fizic: se agaf5 de mobile. . .Face jocuri cu m&le in oglind3. pentru a avea mai &iu o indemhare corespunz5toare $i o dorin* siin5toasl de a munci.3 . . dup5 ce apuc5 un obiect. indeosebi inci5lf&nintea.Construieqte un turn cu dou5 cuburi. . incearc5chiar dac5 scaunul este disproporponat de halt fa@ de puterea lui. Urc5 $i coboar5 mereu clteva sc&i. loveqte cu el. . . . nasturi). B Fig. c o ~ u de h M i etc. . Descoper5 scame. "zugr5ve$te" zidurile cu noroi. impinge mobile uqoare prin camer&"plimb5" prin curte orice-i vine h cale (pietre. le ridic5 sus $i face paqi inegali. dulapuri.Ridic5 $i muti4 dintr-un loc in altul obiecte din came&. . ?I las5 din nou s5 cadit. . cade foarte rar. "activitatea" lui s5 fie canalizat3 spre jocuri sau acouni comune. pentru a-$i menpne echilibrul i$i fine gamble i n d e p h t e .Se murdilreqte cu noroi. pietre. gunoaie.Urc5 s c w e f k 5 ajutor. Alteori. Intemenfia lor pentru a-1 struni. de exersare continu& resimfit5 de c5tre adulfi ca obositoare $i chiar sup5rItoare. sprijinindu-se de ramp5. Prefer5 s5 se deplaseze in "4 labe". m5turi.4. . l scoflnd obiectele.fi tentativele de a merge. obiecte mici.

Anticipeazi mi~cirile (poate utiliza un baston pentru a .Combini jocuri. . . La 24 Zuni (2 ani) -Aleargi fiiri s i se mai impiedice. aruncand sau IisAnd s i cadi juckii sau obiecte pe jos. rostogoliri de obiecte mari. cosmetice.). gunoaie etc.Tine creionul cu toatl mlna. "Nu st5 locului".Se spali pe maini singur.~i in s u ~un obiect sau trage o fa@de masi pe care se i g i s e ~ t e juciirie). De altfel nu pune pref pe ceea ce "scrie" $i vifoneazl h a i a cu aceeavi pllcere cu care a mhgllit-o. plini. cimfe. strichini.Merge de-a indiiratelea. prin iarbi.i n v a s i manuiasci obiecte din ce in ce mai mici. Folose~te clanla u ~ iqi intoarce cheia in broasci. cideri. o . Vrea s i nu se desparti de ele ~i uneori adoarme cu ele. o . impinge. dar adesea cade. produse de uz casnic etc. Este o perioadi de mari pericole pentru accidente (prize electrice.Urci qi coboari sciirile.6 . Pasiunea lui este s i m i ~ t mereu. cotloane. i imbraci cu ajutor din partea pirinfilor: ciorapi."Experimenteazi". 4. Bea dintr-o cani finuti cu o singuri mani. La 30 Zuni ( 2 '/2 ani) .in general il intereseazi numai performanfele motorii.Merge pe vMurile picioarelor. Deschide ~i inchide poarta.incepe s i aibi preferinfi pentru o anumiti juciirie: un ursulef. 4. Nu reuveqte s i miinhce cu lingurip fTui a "viirsa" ~i pe jos. s i exploreze e peste tot prin dulapuri. plinl. 4. .Are instabilitate motorie ~i de preocupiri. daci i se cere. o umple dar nu reuvevte s i o duci la guri.Copilul de l a 1 l a 6 mi . .intoarce foile unei c i a i una cate una. . Fig. la gur5.7 .ii place s i se joace in nisip ~i folose~te bine lopifica. . corpul siu fiind propulsat inainte. tiieturi).intoarce foile unei c a i . grebla. .Poate siiri in mod rudimentar.Aleargi ~i love~te rninge Fari a cidea.$tie s5 finl lingurip: o umple dar nu reu$e$tes l o d u d . Atenfia trece rapid de la un obiect la altul. i o cutie de chibrituri. . ~ . intoxicafii (medicamente. Fig. . dar se Sterge cu ajutorul pirinfilor. cimaqa. pantalonii. o p i p u ~sau un "fleac" ca o c2rpi colorati.5 . incilfimintea. una cdte una. - Fig. infepituri. construie~teun turn de 4-6 cuburi in echilibru. - . . s i descopere cele mai mici obiecte (scame. .incearci s i se foloseasci de lingurifi. a p i fiarti. Nu-i plac jocurile statice sau cat de cat "organizate" de adulfi. punand un picior dupi altul pe fiecare treapti ~i susfinsndu-se de balustradi.).Aduni obiecte de pe jos Fari a cidea. in pozifie vertical2 $i traseazl linii nesigure. rostogole~tesau trage de sfoari juciiriile.

! . - incearcii sii danseze (cu osrecare lips. efe(.(~ 36 ( 3Ll?17) F..c\emplu.siGc vGr. intr-o cr5pZt~1r~i~111t:i ~ 5 ~ i 1 ~ 1 r j .ascii1:1 Jreaptn si la stingu.i de ii ~..fmbi-ac5 ~i se dezbracii singur: la inchcierev nasturilor trri7uiu inc9 aji~tat.. a 5 -- t'r.ap~. - .:iie c. incaltg singur si unii Sc r!intre si reubesc sli-si lep.r. I J.. . copilul isi 13e 115 '. incerciirile reusite iniotivc de pliicere).~ltr111 inclinat.?. : ~ 7 r 1 t ~ . cum o va face 111.r:izS linii ~ert.C'o:iti.~l intr-un sing~ur piclor pcritru \curt 1l::lp Povte dcsernna un serc..l~ur. cr ihr... . -. L I ~ Ifel~de "rrsajor:it" curn \pune Gexeli.7) sau .8 Spre \ 2rsta ilz 2 % .ea condeii~eiin functie ds rerultate. I (. 255.ir:.A~trt'l. prin ter:ta!i\e dirijate in mod di\zret tic cXrre 1narl1.di tdrzii-ii s / t.i ic).ciricepe er:)erientele care i-au r-e:~sit h i le el~ininli cele!altc: msi 1 ~ 1 1 1 1 2. f'lce lir? fgcmot rtlereu :lcels>i:el h~atii!e\te~t'. creionul cste t i n ~ i :. Deasebesc inc5lt9mintes s12ngf5de i cea crli-captii.1-erne. -. tiin cnpii nllerneaz8 picioarelc si la cc.-i: c i juacl'i cu picioi-ul.P. fiir5 3 o "1.l!ira o minge marc usoar5 ili (!istanla J c i-? met. ai~umiteccinditii: organizai.:~le d e i l e s ~ l si:iziil.)rizontalc i l i ~4. Copilul i.5. 4.Cnilstrt.:rij>ilulpoate fi dus la gc-idinit5! Se titic \ertiz. Ac'tivitatea st: face cru un scop ?i ir.y!)ir/lt2 .u in <caul5 .lditii.us de . majoritatc.I.lLi.viat5 s-a[! preggtil $ 3 ~ inillth 7.Mama $i copilul Fig.i.j introdxrcc \:I]-iantc pc ~ c i i ~ iLC: In ce inai djIe~-e~~eiatc. -. I :I sitin.-::tc prirl zcsti~ridouG pcrso:mi.iic~te iln tu: 11de 6-8 cubriri.st. este capabil s5 privt-.t':3.. cn' i.t:i~i3. .~ I I ~ T ~ .t.: . = ( 1 ) 13 3 a n i nu pi-onunt5 Ii3cF1 3 ~ru\!n!e >r I j i i ! nu i i e s 2.G:~uyi "c2te ccva".. de echilibru).A:i~niic.dpabil priveasc. .apt8 >:I!-e.. i.: pc am2ndoi!2 pe o singurz tre. ::-.S:\!-c cu picioarele !ipite.'trd nu indr:plii~cstc chit'v.e c31!/3 5.:.i la dl-sapta $i la htkga.IncZ din ulrirnele itirli alz pnrnul:li :in a p x c la cop11 pljcerea cle a ti lu. Gidi_. $3 ~.:c:\r9 jutfeiata i::Ci: s~~!ec~i~)ne. f.ii place sii fuga. hiect care cadc.~. Sc.o~i:<!c 6 silii .a. Construieste un turn de 8-1 0 cuburi.a p!in~!~arc. estt.imei-I" .ii7a c5 un .c yiirnb5 pe triciclet. I! : - Progresele din ul 2-lea .'Tine iln ci-cior: cu d c ~ e t c l c .: ?iretuiilc.ertic. Bat ctr ciocanul si I-cuszsc $5 bat5 cuie n ~ r i ii~ti--c:~ orificiu.~ptZ: c nucl:ii cIl-. nu ma1 cade.3 ani B place sii alerge.-2 sc%-iiealtemdrd picioarelc 5i cohclnr-1:tiup3 i :uiii:.3i13 ir?ti.P ~ t l i e duce un pahnr plin f5ri a-l r5sturna.i.np?'ltGsicrtllcj/-ritrf? Ciitzd rc..

adormirea si deprinderea de a fi curat. Dupi alri autori. fnaintind in vkstg. La ace~tia urmi existi o strinsi legiituri intre din lumea simfurilor qi lumea dorinfelor. g ) copilul consumg numai alimente lichide.1. "de ce" etc.j)in timpul alimentafiei nu se stabileste nici un contact cu persoana care-1 hriineste. este real. mkggleqte perefii etc. rupe ziare. care poate imbrica forme hazlii sau de incgpiiGnare. Pentru copil. Vgzute prin prisma adulfilor. clgtinsnd capul. abia indrgznesc s i piirgseasci terenul realitiifilor sigure. f) Spiritul "conservator". fgri agresivitate ~i numai incepsnd din a doua jumitate a celui de a1 doilea an. Unii par sg aibi o imaginafie siiraci. curitenia "trebuie'' s i se desfi~oare intr-un anumit fel. Refuzul mamei. . subliniindu-se rnai mult aspectul pozitiv a1 achizifiei pentru dezvoltarea generalg a copilului. Unii pkinfi se sperie v i z i n d in acestea o predispozitie la "minciuni". Copilul manifesti o grijg exageratg ca totul s i fie fgcut la fel. Este prima idee abstractg care se cristalizeazg in gindirea copilului. incepind din luna 15-a se anunfg dobsndirea lui "nu". invenfii etc. fantezie. copilul se convinge cg povestirile qi relatgrile lui trebuie sg fie adevgrate. este". Trebuie insg subliniat cg la copil nu s-a conturat notiunea de stricgciune ~i de distrugere: el se bucurg de toate actiunile lui. acestea sunt actiuni distructive. copilul poate fi educat. el cauti sg vadg dacg mai este iubit. c ) contactul social q i afectiv cu lumea inconjurgtoare este atit de slab incit copilul nu poate diferentia o vorbi blsndi de un "nu"! categoric. culoarea. incep reprosurile si unele mame il transformg intr-un obiect a1 interdicfiilor. Dar pentru moment el nu poate face deosebire intre realitate. Copilul se deplaseazg "in 4 labe" sau chiar merge nesprijinit. Reacfiile negative ale copilului devin rnai frecvente. Masa. putind duce la tot felul de povesti. Se contureazg diferenfe individuale. pgrinfii vor contribui la crearea echilibrului sgu interior.dnare (numitg astfel pentru a o deosebi de a doua perioadi conflictualg situati la 12-13 ani). siguranfei de sine ~i a unor programe vizibile in capacititile de comunicare si cunoastere. in realitate. tot ce il preocupi in interior. Cerinfele copilului se adreseazi celor din jurul lui. Strins legati de perioada aceasta a "nu7'-ului este tendinfa conservatoare foarte marcatg a copilului. Acest negativism se datoreste greselilor qi rnai ales rigiditiifii pkinfilor. altii dau drumul fanteziei intr-un mod plastic ~i viu. le incearcg neincetat. C ) Vhrstn intrehn'rilor. S-ar piirea c i atunci cind nu cedeazg si nu se supune altora. aparenfi ~i adevgr. Mama trebuie s i puni lucrurile la loc. s i spung nu. De aceea s-a qi vorbit despre o fazg distructivg. h) nu urmgreqte vorbele. Copilul o irnitg. e ) nu trgieste situafii "de asteptare" (jocul "de-a cucu7'). S-ar pgrea cg incearcg doar sg constate cit de mult poate sg se opung. deqi el insuqi nu arati tendinti marcati spre ordine. imbricarea. Comportamentul a) Vhrsta lui NU ("Neinalter"). Mama ii spune mereu "nu". Unii autori se intreabi daci denumirea este fericit aleasi. S-ar putea vorbi mai degrabg de o perioadi de incercare sau de perseverare pentru consolidarea vointei care se trezeste.4. scoate cgrfi din biblioteci. deoarece "incgpifinarea" este adesea asociati cu o semnificafie negativg. pentru copil este o problemg serioasi de afirmare a propriei personalitgli. de o "vkstg a distrugerii" sau "vksta fiiridelegilor". din refuzuri. Povestea care se spune la culcare trebuie reprodusg 4. rnai ales in ceea ce priveqte mincarea. b) Vdrsta distrugerii ( "Zerbrechenalter" dupg pediatrii germani). Cu mersul lui inci nesigur. Formarea eului se intiire~te din frustriri.. copilul i ~ manifestg foarte des incgpifinarea fiiri un motiv i precis. sunt binevenite pentru copil. d) nu urmiireste obiectele situate sau purtate lateral qi nu incearcg sii le apuce. d) Imaginatia devine rnai vie ~i rnai colorati. fncepind din a1 3-lea an de via@ qi continuind si in anii urmgtori. cu acelaqi ritual. h) nu se poate aseza ~i ridica singur. s i refuze de a face ceea ce i se cere. ~i acest gest de refuz c a p i t i valoarea unui sens a1 vorbirii (valoare semanticg). fefele si activitifile persoanelor din jur. in functie de inzestrare ~i de mediu. progresele limbajului sunt favorizate de a~a-numita virsti a lui "de ce"? Prin rgspunsuri ribdgtoare la intrebgrile "ce 2 . devine mai independent qi citeodatg prea curajos. capitale pentru dezvoltarea mintalg a copilului. sau interdicfia folosite cu discerngmint. De acum inainte. e) Prima fazn' de inc6pa'. "nu". copilul riistoarni sau distruge obiecte.Copilul de l a 1 la 6 ani 3-4 obiecte din camerg. cercetind ~icucerind treptat lumea inconjuritoare.

Apare un limbaj particular copilului. executau mici ordine. inc& i i ajung d pronunfe cuvinte v s l exprime inplesuri. scandalul. acest jargon ("pe limba lui") are adesea intonaoile vi nuantele vorbirii umane. Pentru a numi un obiect. vorbirea este o verigl permanenti de leglturl dintre diferitii membri. il cere sau se deplaseazl vi-1 aduce mamei. "ma-ma". serviciile de audiometrie din clinicile O. Dacl este denumit un animal. ca . de suferinte grave ale sistemului nervos (hemoragii ale creierului la navtere sau d u p l traumatisme. Am intAlnit copii care piing la 2448 de luni pronunpu pupne cuvinte sau chiar nici mkar un cuvht. g)€el de a1 treilea an de viapi este adt de plin de contradictii. Thomas Edison etc. fn felul acesta. unii copii au o intikziere in dezvoltarea vorbirii inteligibile. ca normal.Mama gi c&ilul identic cu textul din ziua precedenti. cele auzite reprezintl un stimul. "me-me". de exclamatii. copilul verificl "corectitudinea" altora vi savureazl propriile sale cunovtinte. Exist3 un limbaj pasiv (copilul intelege vi a s o c i d ) vi unul activ (exprimarea prin cuvinte). numele reprezintl inslvi persoana sau obiectul. Existi ins5 o mare variabilitate in ceea ce privevte momentul c h d copilul pronun@cuvintele ~ji rnai ales vksta la care incepe s l vorbeascl curgltor. spre 18-24 de luni survine o schimbare bruscl. au un jargon propriu bogat. dezvoltarea vorbirii este favorizatil Dimpotrivl. Ei auzeau vi vtiau tot ce se vorbevte. h cazurile de suspiciune de surditate. fn dezvoltarea vorbirii se inregistreazi progrese mari. de cuduri vi de confort sufletesc. copilul ivi creeazl lumea care-1 inconjoad. fntdrzierea vorbirii. copilul trebuie rnai in& s l inpleagl. care-i conferi o posibilitate rnai largl de exprimare vi de a pune intrebrlri. chiar de duvmibie. la care vorbirea este in intikziere. se observl intikzieri de vorbire. Mai tiirziu. Amintim c l unele personalititi ale lumii au vorbit foarte t2rziu (Lucian Blaga.R. ivi exprimau dorinte sau proteste prin semne. inciit nu este de mirare c i dificultitile enumerate rnai sus nu pot fi dep&jite cu u~urin@. Trebuie precizat. infectii grave ale sistemului nervos. Poate fi repetati la nesfiirvit. adesea afirml "pot vi singur". Albert Einstein. cu deformiri vi inventii originale. Astfel. de cuvinte izolate. De la pronuntarea de sunete. 0 alti premisl obligatorie este ca auzul s l fie normal. La copiii normali. p u p ciite putin. Pentru el. unele boli ereditare.de siguranp. prezinti un viu interes pentru tot ceea ce este nou. devi sunt conservatori. de la inceput. Dorinp de a actiona independent cu orice prilej este din ce in ce rnai net5. b astfel de cazuri. tipetele. Etapa de cercetare vi cucerire a lumii din jurul lui favorizeazl mult dezvoltarea limbajului. Este necesarl o mare rlbdare vi intelegere din partea adultilor. pentru a avea "notiuni". Adesea medicul. Normal un sugar pronun@ 3-5 cuvinte bisilabice ("ta-taw. Tandretea vi increderea se succedl cu momente de refuz total de colaborare. In practica medicall. ~2nd auzeau ceva ce nu-i privea. ciind copilul este inconjurat de o atmosfex-3 de calm. in general mono. o persoanl sau un obiect prezent. De asemenea. hainte de a apiirea cuvintele conventionale. c i mutenia nu se intiilnevte deciit in cazurile de surditate. precizeazl diagnosticul. Trebuie subliniat c i la aceasti vksti copilul triiievte intr-un mod particular denumirile vi numele. iar cuvintele auzite sunt asociate cu sentimente negative.vi bisilabice. apoi. intiilnim foarte multi copii care nu au "inceput s l vorbeascii". "pa-pa") in luna a XII-a. urmati de un exarnen clinic competent. dacl intiirzierea aparitiei limbajului este un semn de inapoiere mintall. Limbajul. el il recunoavte. afectiune vi hielegere. Unifonnitatea acestor acte reprezinti pentru copil un punct. Cei rnai multi copii se dovedesc receptivi la laude sau critici. va fi considerat.L. C h d . in familie sau in crev%. iar la 18 luni are un vocabular de circa 18-20 cuvinte. La a doua probleml. Thomas Carlyle. atunci aceasti prezentl devine rnai vie. medicul rlspunde cu toatl circumspectia dupl o discutie ambuntiti asupra dezvoltlirii frzice vi maturrlrii psihice a copilului. intoxicatii cu unele medicamente). dupl piirerea noastrl. dacl un adult ii spune denumirea unui obiect. d l un nume obiectelor vi fiintelor care populeazl aceastl lume. cu ajutorul c h i a s l comunice vreun g h d . "scenele" fac pe copil s l nu inteleagfi. dar sunetele nu transmit ceva ce poate fi inples de cei din jur. pentru variatie. psihologul sau logopedul sunt consultati daci nu este vorba de un copil mut sau inapoiat. copilul va trece la elaborarea de propozitii cu 2-3 sau chiar rnai multe cuvinte. Orice copil care ?tie s l arate (in jurul v h t e i de un an) persoanele din anturajul apropiat sau aduce un obiect cunoscut c2nd i se cere (executi un ordin).).

Apare inceputul vkstei lui "nu". indeosebi mayinife. dar pronun* numai c2teva!).htelegerea se dezvold rnai rapid dec2t expresia. Aproape in toate cwile de specialitate se atrage atentia cl. prelungind-o. ceea ce prezinti mare irnportanfi in lumea modem2.Scufund2 lingurip in castronay. Copilul inva* de la inceput dou2 limbi. dar sunt inc2 "agramaticale". Dac2 i se cere "aduce" obiectele pe care le poate duce.Foloseyte propozi$i compuse numai din adjective qi nume (fir2 predicat). . Ca o compensatie.Reacfioneaz2 c b d se face "pa-pa". Reped cuvinte cu 2 silabe. Tine ceayca inconjurad-o cu degetele de la ambele miini.Bagajul de cuvinte este de 10-20 de cuvinte. La 18 luni (1 % ani) .Execut2 ordine simple: "adu mayina la mama" etc. nu pronunf2 prepozi$i yi conjunc$i. este bine s2 se vorbeasca o singur2 limb& fn ultimul timp se susme (opinie acceptad yi de autorul acestei c w ) ca unui copil i se poate vorbi de la inceput in ambele limbi. se leagh2. unii "mu$". I 1 1 i .&cepe s2 se "alinte" yi s2 fac2 "mofturi" la mas. nu le uneyte. . La 24 luni (2 ani) . .Formeaz2 propozi$i cu 3 cuvinte. Foarte des o inclin2 yi o vars2. aceyti copii vorbesc toati ziua. Adesea o vars2 inainte de a o duce la gur2. Astfel. mama in limba matem2 (de exemplu: limba romh& maghiara. . p2stki etc.Oboseala. care este impresionant de variat. dup2 ce "yi-au dat drumul". Apare intrebarea: de ce? ' . . Un copil de care se ocup2 p&in$ii yi care aude cuvinte multe yi variate in farnilie (fra$!) posed5 un bagaj lexical rnai bogat dec2t cei care sunt indenma$ s2 invete. Are memoria a circa 200 cuvinte (le intelege. Copilul face "greyeli" in ceea ce priveyte succesiunea cuvintelor. Limbajul si sensibilitatea normale intre I $ 3 ani (schemcJ La I 5 luni . gur2. iar tatid in limba pe care o cunoa~te. reuyesc ca la a doua aniversare a zilei de naytere sa exprime propozi$i din trei cuvinte.yi copiii cu vorbire neintkziad. Subiectul acestor propozitii este adesea "eu" sau numele siu.Unii incep s5 spun2 c b d "s-au udat".) yi obiecte. Dup2 ce sorb numai putin. . care de fapt erau copii normali. .Arat2 obiecte simple: inc2lt2mintea. Sit&$ in care se vorbesc doua' limbi intr-ofamilie. Cei care au h t i mai mari se vor deprinde rnai repede s2 foloseasc2 olip. In acest fel. . Recomandkn s2 nu se fac2 observa$i yi s5 nu se corecteze cuvintele deformate de copil. c2inele.Duce bine ceayca la gur2 yi reuyeyte sa bea dintr-odati sau in etape tot con$nutul. in timp ce Limbajul vorbit (lexical) nu dep2yeyte la unii copii 10 cuvinte. totodati adul$i nu vor irnita pe copil. Bagajul de cuvinte este de 100-200 de cuvinte. somnul. intrebuinwd limbajul lui infantil. obiecte din camer$ *mbr2c&ninte). ale mamei: nas.La cerere p a t e atinge organe ale corpului s2u. Pronunti4 numai cuvinte concrete (c2teva p w ale corpului. singuratatea yi-o manifest2 prin suptul degetului sau a suzetei. . cu conditia ca aceea~i persoan2 s2 vorbeascl in permanen* in limba respectiv2. . Propozi$ile se structureaz2 putin c2te putin. ochi. Likgirea vocabularului se face pe seama numelor concrete. este primul semn al controlului sfincterelor. c b d o apropie de gur2. majoritatea o las2 sti cadti jos.5. Propozifde sunt scurte. . incearc2 s2 m2n2nce singur. p5puyi etc. 4. calul. baloane. . copilul se va obiynui din timp s2 se adreseze yi s2 raspunda ptkintelui respectiv. in limba pe care acesta a folosit-o initial. dau ceayca mamei. o intorc yi r5stoarn2 continutul.. .Bagajul de cuvinte 'Tntelese" este de c2teva zeci. german5 s2rb2).$tie s2 arate obiecte ~ipersoane cunoscute. pentru a nu intfirzia progresele limbajului la copil.Este foarte tandru cu mama: este "umbra" mamei I pe care doreqte s2 o aib2 mereu I? "societatea" lui.Subliniazii cuvintele prin gesturi. mayini. dar nu o umple bine. .de de exprimare se perfec$oneaz& rnai inti%lirnbajul triples yi apoi cel vorbit (fonetic). Cei rnai mul$ nu reuyesc s2 duc2 lingurip la gura. Spre v b t a de 3 ani posibilidf. I m i q a este supenoar2 tuturor celorlalte "metode" de a-1 face pe copil s5 fie curat! .Arad animale (la inceput pe cele cunoscute yi in mediul lui inconjur2tor: pisica. 1 I I t 1 I t .1.

fetele rnai repede deck biiiefii.Face propozitii interogative. nu poate sii se qteargii singur. .Identificii 3 imagini c h d i se cere "ce este asta?' qi 5 imagini clnd i se cere "unde este . protesteazii adesea c2nd este imbriicat qi nu vrea sii colaboreze. d a d este cuhndat in joc. fn aceste conflicte. .ii place sii invefe sii se dezbrace.in continuare ii place d "zugriiveascii" perelii. Copilul hcepe sii dezvolte conceptul "a1 meu". nu exist2 interacfiune cu ceilal$i copii chiar dacii au activitate identicii (imtr-o groapii cu nisip. Este gelos pe frafii rnai mici.iqi spune prenumele qi numele.fi place sii se joace cu maqini. chiar la interval de 2-4 siipth5ni. . in timpul unei plimbiiri. necesitiind o conqtienp clarii a nofiunii "meu".Imit2 pe pikhfi.El devine curat c h d incepe sii cearii "olifa". de a-i lovi cu jucikia sau cu piciorul. datorit2 reprezentihii mintale.Nu-i place c h d piirin* il p%-isesc. impingerea ciiruciorului. prezenfa unui adult. iar dupii Pierre Debray-Ritzen de 1 000 cuvinte. .Nu deosebevte "binele" de "rh".iqi suge din ce in ce rnai pufin degetul. . c h d urmeazii un pod.Afecliunea se manifestii cu ceremonialul shtului.. o statuie. .$tie c5 obiectele exist5inc& chiar dac5 nu le vede.Aratii obiecte indicate verbal sau definite prin folosire (cu ce?).Deosebeqte culorile. dacii scaunul closetului este situat rnai jos se urcii pe el. Exceptie fac frafii.Bagajul de cuvinte este dupii Hellbriigge de 500 cuvinte.Ajutii la aranjarea obiectelor. Are un simf foarte bine conturat a ceea ce este al lui. aruncatul cu pietre. . Nu este gelos pe juciiriile altor copii. . transportul sau rostogolirea unor obiecte rnai grele. . . in cursul zilei. lumina aprinsii. Unii sunt deosebit de agresivi f a g de striini sau de alfi copii. al meu".. . sii-qi "murdilreascii" m&le cu mlncare.Afecfiune marcat2 (vizibilii) pentru mamL .).Foloseqte cuvintele pentru a vorbi singur. Singura interac$iune(frecventi) este de a apuca juciiria celorlalfi (lopiifid etc. "uitii" qi anung c5 este " u d prea tikziu. rostogolirea rofilor qi a mingiilor. La noi in Wii. . Aparifia lui "eu" intre 2 $4 qi 3 ani constituie o etapii importanti. .ii place sii i se povesteascii istorioare qi sii priveascii in c Q i cu poze. . . El incepe sii devinii conqtient de el insuqi ca individ qi incepe sii controleze unele aspecte ale comportamentului siiu cu scopul de a se conforma exigenfelor sociale. Se comporti ca qi cum ceilalfi copii ar fi obiecte pentru a-i strhge in brafele lui sau pentru a-i respinge. dar nu este conqtient de ceea ce este al altora. . tu. .Foloseqte sistematic "nu". La 30 Zuni (2 4 ani) 4 . o curte cu piis& etc. sii introducii bile sau pietricele intr-o cutie pentru a o riisturna apoi. fqi anung ins%in continuare oboseala sau nevoia de somn prin suptul degetului. de a-i trage de p%-sau de a-i mwca.Vorbirea este incii de "bebe".Se desernneazii prin prenumele s h la persoana a 3-a. sii tragii trenuri cu vagoane sau cu cuburi de gheap.Se recunoaqte in oglindk . ii imbriitiqeazii (uneori prea s&s!) sau dintr-o dat2 incepe sii-i bat2. - . riisturnarea mobilelor etc. . Doming intrebiirile de ce? qi rnai rar: unde? d n d ? .?' . .incepe sii aibii un anumit "ritual la culcat": juciirie preferat2. pornind de la comportamentul persoanelor care au o semnificafie pentru el (mai ales piirinfii). "tu". . qi de aceea nu infelege sensul ameninfiirilor qi/sau a1 pedepselor corporale.). s h t u l mamei etc. rnai ales cei mari pe care ii caut2 qi-i imit2. incearcii sii-qi facii prieteni printre alfi copii. .Nu vrea sii 'Tmpartii" cu nimeni. Un copil anung dinainte. fiecare copil se joacii singur). . fetele preferii piipuqile. rar cere ajutorul adul@lor.Merge la closet. . sii-i imbrlnceascii sau sii-i muqte! Este stadiul "jocului paralel". majoritatea copiilor de 2 $4 ani folosesc olip. dar singur. ceea ce ii permite sii se opunii la anturaj. sii intre prin biilfi qi noroi. "mie".incepe sii fie curat qi noaptea. . pufini folosesc: "eu. hcepe sii foloseascii "eu". in schimb. fi place sii stea rnai mult go1 qi desculf. .Se joacii aproape de copii.fncepe sii povesteasck Ascult2 cel putin 4 ordine elementare. se apropie de ei dar nu qtie cum sii-i ia.Este m2ndru de performanfele sale motorii (alergare.

Lu 30 luni ( 2 ?h ani) Observii de departe ma~ini. 212-214). 248-252 mic. .Vorbe~te curgiitor ~i cu incredere fiirii sii se sinchiseascii dacii-1 ascultii cineva. 4. Recunoa~te animale ~i anumite lucruri pe un drum cunoscut lui. . iniiuntru) qi adjective la dimensiuni (mare. notiuni spafiale (afarii. Tine la o anumitii ordine qi la unele ceremoniale. 8 . La 36 luni ( 3 ani) . La plimbare il "pasioneazii" sii "descopere" ~i sii priveascii animale sau piisiiri. Observii activitatea mamei la buciitiirie qi a tatiilui in curte.Fixeaza hlrtia cu o m2n2 $i incearca s5 traseze linii mai drepte $i/sau sB copieze un cerc. ii place "sii participe" ("sii facii treabii") ca qi adulfii.1 1). . . Imitii bine animalele ~i zgomotul ma~inilor. incearcii sii le imite.Este in plinii crizii de personalitate qi se opune viguros altora pentru a se afirma.incearcii sii deseneze o imagine. .Numiirii piing la 10. Regiiseqte intr-o carte qi recunoaqte pe un desen diferite animale si obiecte.12 .$tie bine numele de familie..6. Din hrana zilnicii ' Vezi ~i .Alimentatia' Rntia nlirnentara'. avioane. ii imitii. in griidinii sau in garaj. $i .Poate fi dirijat prin cuvinte. A Fig. rnic). qtie sii le arate (fig. . fixiindu-qi hiirtia cu cealalta miinii. 4. prezent qi viitor. .Foloseqte pluralul.incepe sii foloseascii substantive abstracte (culoare).$tie care este sexul siiu. statui. Rafia caloric5 scade acum la 70-80 caloriilkg corp in 24 ore.Recunoa~te imagini dacii i se cere. Urmiire~te la fereastrii persoane. maqini.0 mare parte nu se mai "udii" noaptea.Recunoqte pe un desen diferite animale sau obiecte $i $tie s2 le arate. . Alimentafia sa tinde sii se apropie de cea a adulfilor. La 24 luni ( 2 ani) Se bucurii de un obiect in miscare.Se joacii cu alti copii ~i se socializeazii progresiv.incepe sii foloseascii articolele. trenul. Accept5 sii-qi aqtepte riindul. Poate avea fricii de intuneric yi de animale.Intreabii f&ii incetare (De ce?). cliidiri mai deosebite. copilul devine capabil sii miin2nce si sii digere cea mai mare parte a alimentelor.Se intereseazii de cuvinte noi. ca raza unui cerc. .1. Este inceputul desenului "omulefului". le imitii. Fig. . . La 36 luni ( 3 ani) Poate "citi" poza dintr-o carte. iar dupii P. . cuqile cu animale.Cunoaqte ciiteva csntecele pentru copii. . animale etc. pag. 4. Tine creionul mai corect.Reproduce construcfia unui pod cu 3-5 cuburi. . . Perceptia lumii inconjuratoare Lu 18 luni ( I '/z ani) Observii activitiitile adultilor. sunt rari copiii care infeleg notiunile de trecut.11 .Piizeste cu strii~nicie ritualul culcik-ii. 4. Debray-Ritzen de circa 1 500 cuvinte.Copilul de la 1 la 6 ani Demonteazii sau stricii obiecte. Traseazii linii ordonate. . .Alirnentatia la pre~colar"(pag.. piisiiri. pronumele qi adverbele. .Alimentatia (~colar adolescent)".Bagajul de cuvinte este dup5 Hellbriigge in jur de 1 000 de cuvinte. in cursul celui de a1 11-lea an.

30-12. apetitul implic5 o participare sufleteasca. o pr3jitur3 de cas5. lapte b5tut. 50% din proteine trebuie s5 fie de origine animal2. ~ u n c 2 Praga sau alte preparate de came de bun5 de calitate. Lichidele se vor da ori de clte ori dore~te copilul. brlnz2 proasp5t5. m5m5ligup cu unt ~i brhz5. s5ruri minerale. hidrocarbonate. g r i ~ . dovlecei). vitamine. Ciocolata se va da cu prudenp. nu toate fundamentate ~tiintific. b5tut sub form5 de omled. ii place o mlncare pentru c2 i ~ i aminte~te mirosul. spanac. Spre s f k ~ i t u l anului a1 11-lea incepe s5 aprecieze consistenta ~i gustul cartofilor pr5jiti (se evid la copiii cu tendinp la obezitate. pot fi consumate ca desert (nu intre mese!). Se va da fie ca dimineap. felul inti%p a t e fi o ciorbip cu came de pasilre sau peri~oare. Mierea este la mare mod2 in tara naastr5. De altminteri.) sunt folosite zilnic. Zilnic. Fructele ~i zarzavaturile sunt absolut necesare in alimentatia de fiecare zi. compoturi. Agetitul. Oul poate fi fierttare. unt ~i miere sau gemuri. mode cu albu~. fasole verde. Prlnzul se poate incheia cu o c e a ~ c 5 sup5 de came strecurad ~i ca desert fructe. La copiii care refuz2 s3 primeasc5 laptele. zeamil. cartofii etc. se va incerca inlocuirea cu alte derivate de lapte (iaurt. pireul va fi asociat cu came sau un ou proaspiit. ceaiul rusesc sunt contraindicate. sau preparate cu sos alb.30. pr5jituri de casH Cafeaua. Ra@ de lupte este de circa 400-500 ml pe zi. inclusiv ape carbogazoase (ap5 de mas& sifon). Unii copii mici au inc5 dificuldti de masticatie. brhzeturi). Hidrocarbonatele (cereale. fibre vegetale. La ora 10 se pot da fructe. compot. chiar dac5 se prepar2 din lapte praf. zah5rul poate fi inlocuit cu miere (inclusiv la indulcirea laptelui).). fructe de sezon bine coapte). de cstdrul de p l k u t in care i-a dat mama s5 m k h c e . eventual un ou moale. se e n e r v e d sau se preocup5 de altceva ~i apoi refuz5 sB m k h c e . fructele ~i zarzavaturile fierte se strivesc cu o furculiF. pot fi diluate cu lapte sau amestecate cu unt sau cu cereale instant. de bun2 calitate ~i proaspete. sau cu conditia s2 fie proaspst. sau la gustarea de dup5-amiazH F r i ~ c a se altereazi foarte uqor ~ieste un mediu de cultur)b excelent pentru microbi. Se pot da b5uturi rilcoritoare. de aspectul de gustul ei. vinul. gri~ul). Dac5 este l5sat s2 qtepte. Dac5 insisd sHl primeasc2 cu biberonul. conopid5. de asemenea. atribuindu-i-se efecte miraculoase. Prgjiturile de cofetkie. Este bine s5 se dea zilnic came la masa de p r h z . fie o budinc5 (orez. bomboane.La copiii cu tendint5 la constipatie. Seara se va servi masa pe la orele 19-19. Unii copii prefer3 & fie serviti numai de o anumid persoan5 din familie. Dup2 un an. pr5jituri de c a s i biscuifi. grilsimi. morcovi. felul doi legume sotC. pulp2 ras2 ~idiluad cu sucurile. compoturi sau fructe (ultimele sunt de preferat).Masa de dimineata' se d5 imediat ce se trezeqte copilul. h pninul an de via@ sugarul tip5 de foame.). berea. Masa de prdnz cuprinde un pireu de legume (cartofi. iaurt. se poate da peqte. o tartin5 mic2 sau nu se va da nimic. in anotimpurile calde se va m5ri cantitatea de fructe (sucuri. Se folose~te =nosul preferat de copii. Se prefer5 hidrapi de carbon in forma lor natural5 (fulgii de o v k . Celor care r e f u d laptele. Se p a t e da parizer. Copilul peste v h t a de un an poate prirni ca desert: fructe. dulceap. de compot sau o pr5jitur5 de cas5. gemuri. cacao. biscuiti. laptele se fierbe in mod obligatoriu. duce la aparitia de urticarie ~ i l s a u tulburiki digestive. paste fiinoase). tuica. cereale instant.pe tartine de piiine cu unt. pr2jituri etc. la ace~tia fructele se vor da sub form2 de sucuri ~ipulp5 ras5 sau terciuid. biscuiti mkinati. li se va satisface aceast2 comoditate. li se poate da ceai ~i tartine cu b r h z 5 (de vaci. Exisd o mare variabilitate a apetitului la copiii . q t e a p d s5 m k k c e . mierea se poate da. in cantidti mici ~i numai in prima jurn5tate a ziIei (poate produce agitape). topit5 etc. cu cafea de malt etc. De teama excesului de colesterol (la originea aterosclerozei de mai tikziu). un ou. unii nutritioni~ti recornand5 numai 2-3 ou5 pe s2ptknh5. fulgi de porumb). aceasta fiind manifestarea unei necesitilfi a corpului. Se d2 ap5 sau ceai neindulcit c k ~i cum vrea (inclusiv in timpul meselor). fulgii de porumb. Orarul meselor. crenwur~ti. DupG-amiaza' (gustarea): lapte. a v h d o mare valoare caloric5). Sucurile preparate industrial se dau cu circumspecfie. Masa de p r h este bine s3 se dea pe la ora 11.trebuie s5 fac5 parte toate principiile alimentare: proteine. dac2 e veche. Se ofer5 in cantit5ti reduse dulciurile rafinate (zahilr. Pentru variatie. Se d2 lapte sirnplu sau lapte fiert cu un &os (gri~. Este indicat s5 se asocieze zilaic gr5simi de origine animal2 (unt) cu gr5simi vegetale (ulei de floareasoarelui sau ulei de porumb) sau cu margarin2. in locul acesteia. m e verde. unii copii il prefer3 neindulcit. produsele de brutkie preparate din cereale complete (ca f2ina integral2). Laptele nu va fi indulcit prea mult.

coaji de piine. Consistenia. Masa trebuie s i fie un prilej de plicere $i destindere. Dimpotrivi. deoarece in condifiile viefii moderne de emancipare pe toate liniile. tartine (piine cu unt qi cu miere sau dulceag). rugim pe pirinfi s i n u . Dupi virsta de un an. el incepe s i prefere alimentele crustoase: biscuifi. cu preferinie ~i pofte. pot descoperi cauzele ~i gisi solufiile la fiecare caz in parte. fulgi de porumb. tulburiri mai grave de comportament (crize de minie. Nu trebuie impus nimic! Orice hrani mincati in sili sau luati numai pasiv este prost asimilatii. Ca si in alte piqi ale acestei c w i . Punerea in practici este mai greu de realizat. el va rninca bine. el va lisa o parte din poqie in farfurie ~i astfel se va simfi slab ~i oarecum vinovat. i se poate da s i rontiie o coaji de piine. Comentariile ce se fac adesea ii accentueazi si mai mult sentimentul de vinovitie. s i nu se uite c i rafia zilnici a copilului peste virsta de 1 an scade. Dimpotrivi. inapetenfa i la sugarul mare ~i copilul mic este determinati cel mai frecvent de foqarea copilului s i minance! Ulterior se adaugi dureri abdominale. cu acelaqi ritual si cu acela~i la preparat timp de siptimini ~i chiar luni de zile. Cind i se servevte pireul. daci este activ ~i satisficut in relafiile cu cei din jur (pirinfi. trebuie s i figureze lingurife de plastic. cratife. pasivitate si anxietate). Pikinfii cer medicului s i indice medicamente sau alimente minune. de la o zi la alta $i chiar de la o masi la alta. bunici. deprinderea de a minca singuri este intirziati. P timp ce n altii se despart cu greu de biberon. Fixarea alimentafiei se face in funcfie de ritmul propriu a1 f i e c h i copil. alfii de abia gusti. Un copil care mininci bine are toate ~ansele i fie s sin%tos. copilul capiti tot mai multi indeminare si participi in mod activ la alimentafie. Unii copii refuzi s i minance daci alimentul nu este servit in ceaqci sau in farfuria cu desenul preferat. tot aqa trebuie s i fini seama ~i d e poftele micii personalitifi. s i fie mereu activ $i si-qi satisfaci nevoia de mi~care~i cunoastere. Se pot face o multime de considerafii asupra acestar variafii: o mami cu discernimint psihologic. asistentele pediatre.Copilul de la 1 la 6 ani mici. reacfii de opozifie sau. cartofi prijiti. iritabilitate. Unii sunt mari mincicio~i. de diruire inegale. fulgi de cereale etc. care s i deschidi pofta de mincare copilului. i se va da in m i n i o linguriti. Acum are de-a face cu o mici personalitate. s i minince zarzavaturi strivite cu furculifa. alfii au nevoie de variafie zilnici. unii doresc s i minance din c e a ~ c sau i chiar s i se "serveasci" singuri cu lingurita. o felie de mir. fie tocate m h n t .~ i primea biberonul obi~nuit ora potriviti. oboseali). in sfirsit. vizite. iar tendinfa naturali la independenfi friinati. tigijfe. un biscuit. s i "mu~te"din fructe. obiecte de bucitikie. A foqa un copil s i minince este o g r e ~ e a lgravi. copilul este ingrijit adesea de mai multe persoane. Pe misura inaintirii in virsti. unii mininci acela~i meniu luni de zile. cu ribdare ~i putere . cu stiluri ~i idei diferite ~ irnai ales. tulburiki de somn. Daci un copil este bine dispus. unii copii incep s i ia cu degetele pireul de la prinz ~i s i incerce si-1 duci la guri. daci el nu a fost scos afari. intre mese. copilul nu mininci bine. Folosirea mdinilor. Consumarea cu usurinti a unei poqii ii d i copilului senzafia de victorie ~i de multe ori va mai cere.s i creasci bine. Daci sunt hrinifi mereu de cei din jur. Spre sfir~itul perioadei de sugar ~i P n prima jumitate a anului a1 TI-lea alimentele se dau sub formi de lichide. miniaturi de comportament a celor ce 1-au procreat. deoarece crevterea se incetine~te nevoile lui ~i nutritive sunt mai mici. Nu este vorba de un copil dificil ~i nici de un apetit capricios. unii mininci mult de 2-3 ori pe zi. Pirinfii. Printre jucirii. La acelasi copil se observi $i variatii in modul cum mininci. pireuri sau ~i mai bine fie sfiramat cu furculifa.~ i compare copilul cu alti copii. trebuie s i porneasci de la realitatea c i la aceasti virsti apetitul este foarte diferit de la un copil la altul. daci a fost contrariat sau daci atmosfera din familie este de tensiune (certuri. alfi frati). Ava cum respecti preferinfele culinare ale adulfilor din familie. ci este apetitul normal a1 fiecirei fiinfe umane. alfii cer s i "ciuguleasci" de 4-6 ori cate ceva. in plus. are tulburiri de somn. Cu vbsta. este nervos. din contri. in loc s i se creeze o atmosferi de familie care si-1 faci si-i placi mincarea oferiti. se adaugii acum instabilitatea psihici ~i motorie a vPstei. indeminarea copilului creste. . educatori. Se vor pune poqii mici fn cinifii sau farfurie. Porfii mici. in colaborare cu un medic experimentat. jucindu-se cu ele. apetitul copilului este tot mai mult legat d e elemente "psihologice". educatoarele. bucili mici de parizer. daci i se oferi o cantitate prea mare. b c i de la 8-10 luni. Mama era deprinsi cu sugarul c a r e .

in5l?ime. se r5suceqte h toate p @ . Oridt ar incerca adultii. medicul va recomanda zona climatic5 ce convine rnai bine copilului: mare. r5bd5toare. conformafia scheletului(coloana vertebral& membre inferioare). carte. de preferat o p5dure neaglomera* unde se p a t e bucura din plin de natur5. unde copiii tr5iesc in apartamente. Aqezat pe un scam mai inalt. Supraveghere s i ingrijiri Educafia. un vas cu ap5 fierbinte). binevoitoare. la melodie. curtea. Piir&vara. la jocurile hsofite de muzic5.4. dup5 ce intr5. citeqte. Este ideal ca aceste "scoateri af&' s5 se fac5 in gr5dini qi parcuri. face injecfii mamei etc. adoarme ursuleful. inhalarea de corpi strzni in c%le . plirnb&ile se vor face in g* ra cea rnai apropiati. Devine sensibil la muzic& la ritrn. Dintre accidentele intllnite la aceast5 viirst5 cit5m: electrocutarea. h al doilea r h d copilul se identific5 cu o persoan5 adult& sau cu un frate sau cu o s o d rnai mare. Are preferinfe pentru unele povestiri. dar ~i stimulentul tuturor achizi&ilornoi. fnainte de vacanfe. ei nu pot deveni un partener de joc potrivit copilului. inecul (cada de baie la care. este "inc5p5tlnat. Cel de a1 3-lea an cu contradicfiile sale solicit5 mult talentul pedagogic a1 adultilor. Se impune din partea tuturor adultilor din familie o atitudine unitar5. deal. Parcul.7. Jocul poate fi colectiv. JOCUZ. p a t e avea crize de plhs. bea cu ceqca de cafea. Vacantele vor fi petrecute *mpreun5cu p&in@. Se verifk5 dentifia. copilul va fi dus htr-un loc rnai h d e p h t . pirinfii au Gcut primul pas spre intelegerea particularitifilor acestei v h t e . majoritatea copiilor de 2-3 ani prefer5 s5 se joace singuri sau cu adultii. piscine). docil. Nu se vor face c%5torii obositoare. Copilul se preface c5 telefoneaz5. lnedicamentepe care le ia drept bomboane). hchiderea in dulapuri sau frigidere (accident mortal prin sufocare). brutal. Accepthd c5 reacfiile negative. fn oraqele mari. iqi leagh5 mereu picioarele. este o obligafie elementxi? qi zilnic5 de a scoate copilul "la aer". se h v b e in jurul s5u p b 5 amepqte). cu vreme favorabilii. nu rnai d o m e ca hainte face zgomot. Pirintii trebuie s5 incerce s5 participe ca simpli tovar5qi de joc.). incendii produse cu chibriturile h a t e la dispozitia lor. opirirea (r5stoarn5 oala cu sup5. Se vor face vaccin&ile (rapeluri etc. Camera in care era obiqnuit (chiar ~i apartamentul) nu-i rnai satisface nevoia de miqcare qi de spatiu. Mai inti%copilul este capabil s5 recunoasc5 simbolul pe care il reprezint5 obiectul. vedere).1. dar nici toleranp excesiv5 qi alintarea nu-1 pot ajuta. scrie. deschide robinetele qi nu mai p a t e 95 ias5. Se continua administrarea de vitamina D h perioada septembrie-aprilie. Pgrintii trebuie s5-qi pun5 problema dac5 vor s5 creasc5 un copil cuminte. Prezenp animalelor constituie o bucurie permanenti. Copilul s%n5tostrebuie exarninat de patru ori pe an de c5tre medicul de familie. arborii. Pericolul accidentelor gi intoxicafiilor. florile. Asistenja medic&". ceqc5 etc. m a n i f e s u e inc5p5Pnate (greqit etichetate ca egoiste sau anormale) nu sunt adresate pirintilor qi nu ilustreaz5 o lips5 de afectiune. h care intervin sirnboluri elementare qi se incorporeazi scheme de conduid. la chtece pentru copii. ferm5. Terenurile de joc. Dup5 verificarea sZn5titii corporale (greutate. Totu~i. precum qi utilizarea sa: telefon. arderea cu fierul de cslcat. s5 nu se erijeze in conduc5tori. Un copil se dezvolti armonios qi se educ5 in contact cu alfi copii. h activitatea de joc a copilului se inregistreazi trecerea de la activitatea de joc-mlnuire la jocurile de imaginafie. simprile (auz. intoxicafii (vin. comod sau vor s5-1 ajute s5 se dezvolte qi s5 se maturizeze corespunziitor. Multi pirinti nu inteleg adeviirata problematic5 a vkstei qi intervin cu brutalitate (ceart5. Wici severitatea exagerati. J O C U ~este reflectarea. atunci c5nd copilul nu asculti. h zilele de sM5toare. Este h c h t a t c h d este dus de &5 sau purtat pe umeri.se vor discutak ambunt probleme legate de crearea cadrului material qi psihic pe care-1p a t e oferi familia qi care se potriveqte copilului respectiv. Cu timpul. hteparea cu diferite obiem ascufite. deoarece compod mai mult declt o simp15 imitatie. Iarna. munte. Toti ai casei sunt datori s5 "fac5 cu schimbul" la insowea sau supravegherea lui. se cam$ se tiv5leqte. bhaie). pic$ articole cosmetice. Este un stadiu nou. gr5dina ii ofer5 conditii pentru a se desfiqura (aleargii. conform indicatiilor de la dispensarul medical teritorial. achizi$i motorii qi intelectuale). Chtafi qi dansafi cu el (vezi qi-hgrijireah creq5). unde sunt spatii amenajate pentru copii. qi cere s5-i fie repetate. Dac5 este finut h unele zile in cas$ devine ages. variatia peisajului sunt elemente stirnulatoarepentru copil. Plimbarea zilnica' a copilului de 1-3 ani este absolut necesar5. sau la graina zoologic5 pentru a vedea "pe viu" animalele. Tentativele de & e a-1 obliga s5 stea liniqtit sunt un fel de pedeapsg. copilul cauti din ce h ce rnai mult societatea altor copii.

Este posibil de a-l "dresa" sii stea pe olifiide la 6-8 luni. rotund. de aqezarea cuburilor unul peste altul in echilibru. tobogan etc. "Ne pregiitim pentru masii". sii-1 vadii in trei dimensiuni. Se prezintii un pom cu fructe. fiind miindri de "performanfii". Se va ariita obiectul natural sau animalul viu. orichd p u t h d sii "o zbugheascii" pe partea carosabilii a strkii. mers pe sciindurii dreaptii sau inclinati. diferite aranjamente de castane. uiti de fratele mai rnic. "Ne spiiliim pe m%ni cu apii qi siipun". ciind este prezentat Sugarul i ~ gole~te i vezica si intestinul de obicei imediat dupii ce a miincat. Primul semn a1 unui control voluntar se observii ciind copilul care vrea sii urineze aratii cu degetul olifa. rostogolirea pe saltea. cunoaqtere. Controlul sfincterelor la sugar nu poate fi voluntar. mere etc. La fiecare prezentare va riispunde la intrebki in ordine: ce este? cum este? ce are? (este un pom. se intrerupe jocul. Jocul se anunfii dinainte. b) Jocurile de irzdemdnare manuals se incep incii din anul al doilea de viafii. un brad impodobit. Acest reflex poate dispkea in cursul erupfiei dentare. in sala grupei. un animal. coadii. un porumbel. La plimbkile prin era$. sii-1 pipiiie (in caz cii se prezintii fructe vor f i gustate de tofi. in~irare mkgele pe o tijii semirigidii. skitura cu mingea. Jocurile organizate in colectivitate sunt de trei categorii: a) Jocurile de mipcare sunt foarte iubite de copii (mers prin tune1 de mese. alergare cu stegulefe. radioul. Dupii terminarea jocului.9. prize. cu bricheta. Se alterneaziijocurile intre ele (miqcare. mai ales in cursul primelor 8 luni de via@. &&e prin tune1 de scaune. pe o planqii intr-un singur plan. instabilitatea psihicii qi motorie il pot face sii ajungii la acte ce pun in pericol via@ celui rnai mic. in sf&$it. a schimbkii unor obiceiuri qi mai ales ciind incepe sii meargii nesprijinit (1 2.16 luni). adultii ce ingrijesc copiii din creqii trebuie sii aibii multii riibdare qi dragoste pentru copii. roqu. Controlul eliminiirii materiilor fecale se dobiindeqte in general inaintea celui a1 vezicii. cu o bun5 siiniitate fizicii ~ipsihicii. sticlufe sau figuri geometrice. dulce. Nu va fi Iiisat in casii singur sau in "grija" fraplor rnai mari (sub 7-8 mi). Cea mai mare parte a copiilor nu se rnai udii ani.1. "Ne juciim cu mingea".). De abia intre 18 qi 24 de luni copilul previne la timp pe cei din jur $i poate sii aqtepte rnai mult piinii este pus pe olifii. Controlul si$ncterelor lforrnarea deprinderii de afi curat) Aqa cum s-a rnai spus. televizorul. un copil de 3 ani nu va fi Iiisat niciodati singur ?n casii cu un frate rnai mic deciit el. nu are voie sii umble la aragaz. este un mir. o pisicii. o paske. indemhare). care.aeriene. urechi). El nu are k c 5 bine conturat sensul binelui qi al riiului. La 2 ?hani unii ifi lasii singuri pantalonii in jos $i se aqeazii fir3 ajutor pe oli@. florile vor f i mirosite).Mecanismul controlului sfincterian este foarte complex qi depinde de maturafia sistemului nervos. Sub supravegherea pkinfilor poate f i Iiisat sii sting5 lumina. sii fie calmi. lipituri. 4. sortare de mozaic pe culori. sobe cu gaze. la indemiina lor. Lipsa de control. "Copii. o portocalii. o broscufii. desene etc. Enurezisul' se regiiseste in mod obi~nuit qi I Emisiune involuntar5 ~i inconstienti5 de urin5. introducerea de bobife de staniol intr-o sticlii. picioare. C ) Jocurile de cunoagere. o floare. Se pregiiteqte din tirnp materialul didactic. . al pericolelor. pisica are cap. intoxica#i cu gaze de eqaparnent etc. in momentul in care copiii se plictisesc. copilul nu poate folosi "conqtient" olita dec2t incephd de la 15 sau 18 luni. La aceastii v2rstii copilul nu inielege abstract cum aratii obiectul descris. frigider. El iqi avertizeazii mama fkii a-i Iiisa timpul de a interveni. copilul nu va f i sciipat niciodati din ochi. Factorii care intervin in deprinderea curiiieniei sunt: a) Matura~ia. existii o componentii familialii: unii copii sunt rnai precoce sau rnai lenfi deciit alfii in deprinderea curiiieniei ~i pentru statul pe qezut. in general. Orice ac@unece se desfilqoarii sub ochii copiilor va fi insofiti de explicafii. copiii vor pune j u c z i l e pe etajere. atenti la jocul cu alfi copii. acum mergem la baie". Copilul nu va fi liisat sii se joace cu chibrituri. inqurubarea qi dequrubarea capacului unei sticle. pe care copiii sii-1 cunoascii indeaproape. dec2t accidental spre 2 ?h Fetifele dobiindesc mai devreme deciit biiiefii deprinderea de a fi curate. corp. mers sau vorbit.

va fi consultat medicul. lingu~e~te I ~i Mama se qeazg Iiingg el.Mama $I copiIut la alfi membri ai familiei. dacg mama nu-i dg ocazia de a urina de prima dat3 cu ciind i ~anung dorinp.deprinderea de a folosi olita se formeazcr' m i tcirziu. anxietatea pikintilor etc.~ i seama de variatiile normale ale dg achizifiilor curgteniei ~i este dezolat3 sfi constate cg copilul s h este in int2rziere fa@de alfii. Unii copii o psedg foarte devreme ~io pktreazi apoi. dificult3G materiale. Factorii care intervin in controlul sfincterului anal sunt aceeiqi ca h controlul vezicii. ? incearcg sg-l convingg de a emite materii fecale in timp ce el este inciintat s-o refuze. Teama sau nelini~teapot int2rzia dobiindirea curiifeniei ~ iin plus. dar este uvor sg ~ t idacg nevoia este real2 sau dacg nu reprezinti i deciit o manevrg de a atrage atentia. Mictiunile involuntare la unii copii peste v2rsta de 2 4i a i tjn ~i de mediul familial n nefavorabil: certuri sau delincvenp la pikinG.La copiii la care se folosesc scutece sau chilo@absorban@(Pampers). el va fi "conditionat" sg se *mptriveascg olipi. oricare ar'fi plenitudinea vezicii. care nu se simte in sigurang. timpul perioadelor critice . in timp ce a l p "fac pe ei" ~i la 2-3 ani. Controlul intestinal. copilul prefer%sg "facg pe el" deciit sg iasg din pat. a unei dificult3fi familiale sau a unui rigorism excesiv. nivel instructiv-educativ sckut al pikintilor. V2rsta deprinderii de a elimina materiile fecale numai la olig este foarte variat3. Mama care este decisi s5 "dreseze" copilul prea devreme are toate ~ansele a-1 vedea refuziind olita. Un sugar poate fi conditionat (provocat) sg urineze prin contactul feselor cu marginile olipi. lips2 de preocupare pentru formarea deprinderilor igienice la copil. "curentului" sau dacg toaleta este prea departe. Cererea olitei. j) Factorii sociali. sg-1 socotind cfi are nevoie intr-adeviir de olip ~i nu se va deprinde cu olita dacg ea nu aleargg imediat. Orice copil trece prin stadii succesive: evacuarea automat3 a vezicii (sugarul mic). a unei intern&i h spital. Copilul nefericit. Este o greqealg din partea unor mame de a crede cg reflexul conditionat al sugarului (contactul cu marginea olitei. stadiul ciind el poate controla presiunea intraabdominalg datoriti diafragmului ~i mu~chilor abdominali. Copilul de 18 luni trece printr-o fazg de "coprofdie" (atractie fa@ de materii fecale) ~i manifest3un interes considerabilpentru eliminilrile sale ~ipentru toaleti. Cea mai mare parte a t u l b u r ~ l o r sfincteriene se datoresc faptului cg se foqeazg copilul. mama lasg totul pentru a se ocupa de el. Dacg un copil urineazg prea des. p a t e reveni la vechile obiceiuri din cauza unei gelozii. El reincepe s-o tear.) este echivalent cu un control voluntar. g) Stresul psihologic. zgomotul apei care curge etc. de Mama n u . Copilului ii place ~i se amuzg cum toat3 casa se preocupg ca el s i facg pe oali. ultimul stadiu este ciind copilul poate expulza urina sau intrerupe debitul. antagonizeaza:contracGa m u ~ h i l o r vezicii ~i repne urina datorit3 mu~chiuluiridicgtor al anusului. pot duce -h . mama nu va lua in seam2 cererea ~i nu se va deranja deciit la intervale socotite convenabile. Copilul invap sg-~i controleze vezica in parte prin imitatie ~iin parte prin educaGe. este un alt mijloc de a atrage atenfia. iar acesta reacfioneazg refuziind olip sau "udiindu-se". fn ultimul caz. fTtrg sfi aibg nevoie. Mama nu indrkne~te refuze. Aceasta const3 mai ales in a-l ajuta ciind permite dezvoltarea. d) Conditionarea. il miing%e. Ace$ factori se asociazg frecvent. Ea pedepse~te pe copil.la pierderea controlului recent dobiindit. Unii susfin (medici ~i p&inti) cg o parte din copiii care "fac" noaptea in pat au un somn adiinc. pedepsirea copilului. Un copil p a t e sg-~i satisfacg eul s h ~i nevoia de a atrage atentia ~i prin alte mijloace deciit refuzul olitei. h) Lenea. c) fmbrcr'ccr'mintea. e) Formarea eului ~i caracterului copilului. Copilul este hciintat sfi vad5 interesul . Dacg se pedepse~te copil cg nu a folosit olip un sau dacg este feet sg se aveze in timp ce vrea sg alerge. fncepiind de la un an copilul este in pling perioadg negativg ~iorice incercare de a-l face sg execute un act impotriva dorintei lui (indeosebi "sg facii" pe oalg) se va solda cu un evec. Momentul dobiindirii curgteniei coincide din nenorocire exact cu cel al contestiltii. Este adeviirat cB la aceast3 v b t 3 o mictiune este urgent3 ~i copilul va fi curat dacg se are grijii de aceasta. Unii copii sunt mai voluntari deciit altii ~i seamhg cu p&intii lor. de juc&ie sau de pa&ie. de 2 '/Z ani este dub12 fa@de cea a unui copil de 2 a i b) Educap. De frica frigului. olip ii servevte ca mijloc de locomofie. f) Personalitatea mumei gi lipsa de cunogtinte. Aceste mame nu inteleg secvenp normal2 a proceselor (punctul a) ~i repro~eazg copilului de a fi prevenit prea t2rziu. con~tienp plenitudinii vezicii (copilul de 18 luni i ~ i a v e r t i d mama). la fiecare cinci minute. asociind formarea deprinderii cu o idee de pedeapsg. Copilul descoperg repede cg atunci ciind cere olip. Capacitatea vezicalg a unui copil n. iar el refuzg sg fie obligat. el va h t k z i a h obi~nuirea i olifa. i) Somnul adcinc.

in dobhdirea tuturor deprinderilor igienice.8).~ i f r h a voluntar micfiunile. dar de s i fie capabil de a cere sii meargi la oli@ (spre 2 ani). copilul devine curat ~i noaptea h la 2 ? . El are un moral excelent. Daci el vrea s i plece de pe oli@.Aceasti "urgen@" diminueazi apoi rapid. nu va fi retinut. i se pun scutece curate absorbante la culcare. fn ambele cazuri el provoaci discufii ~i nelini~ti. La putin timp dupi ce s-au deprins cu curitenia. Poate fi ajutat dacii este pus pe oliti inainte de a fi dus s i se culce. De obicei. In timpul noptii copilul nu poate i n c i s i se controleze. familiile unde existi frati rnai mari.2.1 aveza pe oli@ pentru cel mult 10 minute.7). Va trebui s i se qtepte inci 4-5 luni. Clt timp se u d i inci noaptea. C h d poarti pantalona~i.O cm (+ 4. nedorind s i pitriseasci jucikiile sau s3-$ intrerupi "ocupafia".3 cm (+ 2.8 kg (+ 2. . in aceste situatii se pot produce "accidente" de scipare. La inceput se cere atenfie ~ipromptitudine i actiune n clnd copilul semnaleazii nevoia de a urina sau a emite scaun (prin urlet). Prescol&rul (3-6 ani) 4. aducerea olitei).fete: mediul urban = 100.3 ani (unii copii se scoali singuri noaptea ~i urineazi %iajutor). I Dup% tabelele intocrnite de Institutu1 de Igieng $i Shltate Public% Bucureyti. Talie (ina'ltime): . Cresterea greut&tii. mediul rural = 52. Practic.8 cm (+ 2. Nu va fi trezit in cursul noptii pentru a fi pus pe oli@.familiei "centrhdu-se" pe fecalele lui ~i descoperi c i pilrinfii sunt neputincio~inu numai in fata refuzului lui de a mlnca. Factorii sociali joaci un mare rol in controlul sfincterelor qi. pilrinfii ii vor pune olifa l h g i pat ~ i . declt s i fie apostrofat clnd udi cearceafurile.fete: .taliei s i perirnetru~ui toracicl La 4 ani: Greutate: . vor explichdu-i la ce folose~te.biieti: mediul urban = 54.1.biieti: mediul urban = 101.9).5 cm (+ 5 3 ) . De abia dupi 18-20 de luni se ajunge la stadiul in care copilul este capabil de a . Impresia c i este 2 n d "mic" p a t e constitui un factor de i n t k i e r e in a deveni curat. Este rnai bine s i se pun2 scutece.biieti: mediul urban = 16. Preventiv. Pe de alti parte. El nu poate s i se pistreze curat noaptea. mediul rural = 1 5 7 kg (+ 1. copiii cu frati rnai milri~ori copiii de c r e ~kva@ rnai repede s i se ~i i serveasci d e oliti. copiii i ~ i retin voluntar urina ~i scaunul. Controlul vezicii urinare este mai tardiv declt controlul sfincterului anal. deoarece nu p a t e s i avtepte.9). se va folosi o l i p concomitent. spre 12 luni. pentru ca un copil s i fie nu numai con~tient nevoia de a urina. dirnineap c h d se treze~te dupi sornnul de dupi amiazd se va pune ~i copilul pe oli@ la "ore regulate". mediul rural = 9 9 3 cm (+ 5. p h 3 nu a ajuns la un control complet al sfincterelor in timpul zilei.2. copilul are o satisfacfie pe care niciodatii nu ar fi resimfit-o dacd ar fi fost pus constant pe oli@ Aceasti satisfacfie este cel rnai bun element de r e u ~ i tin obtinerea deprinderii de a fi i curat.9). mediul rural = 14. 4. mediul rural = 98. mama va avea griji ca atunci clnd copilul este cufundat 3n joc>i-i sugereze s i meargi la olig. . dar ~i in f a p refuzului lui de a face pe oli@.O cm (+ 4. scutecele ii dau senzafia c i este tot rnic. poate uda patul chiar 3n timpul unui somn scurt. pentru c i el este mereu "cl~tigitor".senzatia de scurgere a urinei in jos pe picioare este neplicuti. 3n general. ~i atunci c h d apar sernne c i dore~te i urineze. P h i atunci. "U~udndu-se"numai atunci s c h d apar micile semne de dorin@. Perimetrul toracic: .2).Capitii plicerea unui "accident" sau i ~ i murdilre~te mod voit chilofii de indati ce este lisat in s i se ridice de pe oali. Este de dorit ca el s i ?tie c i existii oliia ~i c i pdrintii sunt b u c u r o ~ i a c i el o d In folose~te.l kg (+ 1. .5). .0). Prin imitatie. el va putea avtepta momentul propice (dezbricarea. Copilul care poarti scutece absorbante multii vreme realize& rnai greu c h d este ud sau uscat. din mediul urban = 15.9).7 kg (+ 1.

independent (de exemplu.btiieti: mediul urban = 114.7 cm (-t 5. iSi propune singur m i ~ c i r i dificultate cu creschdi: siirituri.9 cm (+ 2. mediul rural = 54. balans etc. Motricitatea. 4. a pieptenului.7).7).3 cm (+ 2.2). mediul rural = 5 1.7 a (+ 5. mediul rural = 18. La 6 ani: Greutate: . cifiirat. Pentru urmkirea motricitifii. trage o Linie verticali.9 cm (+ 5.fete: mediul urban = 107. liniile ~i figurile desenate sunt tot mai bine ficute. este "neasthpiirat".9). copilul urci sciirile alternsnd picioarele.fete: mediul urban = 110.9 cm (+ 2. copiazi o cruce. a asculta pove~ti.l kg (+ 2. Reamintim c i talia unui copil depinde de factori complec~imo~teniti~i de mediul inconjuritor.biieti: mediul urban = 20. mediul rural = 16.intre 3 ~i6 ani piirintii pot supune pe copii. Nevoia de mi~care mare.6). mediul rural = 52.6 cm (+ 5.7 cm (+ 53).biiefi: mediul urban = 108. prinderea unei mingi in mi~care. b) rnotricitatea fina': face un turn din 8 cuburi.2 kg (+ 2.8). La 5 ani: Greutate: .O cm (+2. deseneazi un omulet din 3 p w i . . copilul este in v e ~ n i c i este mi~care. n mediul rural = 111. poate turna api intr-un pahar.9 cm (+ 5.O). Fig.3 cm (+ 2.fete: mediul urban = 20. La sf3r~itulperioadei de copil mic a deprins indemhiiri ca: folosirea periutei de din^. mediul rural = 18. mediul rural = 104. se spali pe din^.fete: mediul urban = 54.fete: mediul urban = 17.9).O kg (+ 2. . ti place uneori s i faci treburi care-i soliciti puterea ~i este foarte inchtat c h d ridici sau p o d un obiect mai greu. a urm& a televizorul. daci ~i d t se poate fine pe un picior. mediul rural = 54.2). La 3 ani. La 3 ani.3).l). . GU diferite segmente ale corpului. copiazi un cerc. de abia la 5 ani reuvesc s i sari intr-un picior ~i s i sari coarda.9). deseneazi un omulef din 6 pwi.biieti: mediul urban = 54. La 4-5 ani copilul mic a atins un grad de dezvoltare motorie care-i permite executarea de m i ~ c i r i izolate. a ustensilelor pentru cusut. .9).Poate cobor? o scar& tinhdu-se de ramp% . Majoritatea copiilor apuci ~i msnuiesc bine un creion. la probe ca: a) motricitate generala': aruncarea unei mingi.7 kg (-t 2. Talie (ina'lfime): .2 kg (+ 1.9 cm (+ 2. la 4 ani face acela~i lucru ~i la coborike.5). .fete: mediul urban = 55. urci ~i coboari scirile etc.9).2). face un pod din 3 cuburi. Perimetrul toracic: .3 cm (+ 5.8). Talie: . .8). sub formi de joc.3 kg (+ 2.4 cm (+ 2.7 cm (+ 2.8). mediul rural = 105. (fig. Perirnetrul toracic: .O).biiefi: mediul urban = 18. 4. a modela din plastilini.7 cm (+ 3. Aceste cifre sunt pur orientative. Este capabil s i taie cu foarfeca urmilnd o linie dreapti.8 cm (+ 2. aleargi. mediul rural = 19. mediul rural = 110.3). face zgomot. merge pe cilcsie sau pe viirfuri inainte ~i inapoi. 13). mediul rural = 55.7). mersul pe tricicled). Treptat. apare ~icapacitatea de a sta lini~tit pentru a colora.4).5).O kg (+ 2. copiazi un pitrat.O kg (+ 2. Medicul este singurul in misuri s i aprecieze daci existi o corelatie corespunzitoare intre diferifi parametri de apreciere la cre~teriarmonioase.biieti: mediul urban = 56. numai o parte dintre copii pot sta un timp scurt intr-un picior. privi poze.Mama $i copilul - fete: mediul urban = 52.13 .3). sare intr-un picior.2 cm (+ 5.

persoane sau animale. Fig. cap5t5 important5 cele acustice (este tot timpul "pe receptie". La 3 ani un copil se exprim5 suficient pentru a fi bine infeles. pe care le denumeqte apoi dup5 aspectul lor exterior. copii etc.4. le sorteaz5 dup5 form2 sau culoare. Poate num5ra p2n5 la 10-15. joac5 (incii) un rol mai mare decBt adaptarea la realitate. fntre 3 ~i 6 ani. schimburile verbale cu toat5 familia se imbogi{esc prin lHgirea relafiilor cu alfi copii qi cu educatoarele din gr5diniid. d5 mlncare la p5pugS1. le demonteaz5 ("le distruge". Am v5zut cd la circa 3 ani copilul spune EU. dar qi propriile lui performanie. Recunoaqte succesiunea logic5 a anurnitor acfiuni din desf5~urarea programului zilnic.). Incepe s5 deseneze qi s5 modeleze. iqi fixeazi obiective si le urm5reqte consecvent. pe care le compar5. Limbajul Perceptia. face planuri. Recunoa~te litere izolate.4. Dezvoltii spirit creator. chiar numele unui obiect ii apare ca una din proprietiitile sale. Fantezia in folosirea culorilor qi desenarea "formelor" unor obiecte.15 . Are noiiunea timpului ~i a cantitgtii.Imitlnd pe rnarng. Cunoa~te culori ~i cBteva 5-6 (2) monede. incercBnd s5 reproduc5 obiecte ~i acfiuni. Spre sf2r~itul perioadei de copil mic apare diferenfierea din ce in ce mai bun5 intre imaginafie si realitate.14 .16 . Substantivele si adjectivele se inmulfesc paralel cu progresele pe care le face in contact cu realitatea inconjur5toare. Deosebeqte mai multe culori. ca un individ separat faf5 de ceilalti. repet5 expresii auzite de la adulfi. Progresele intelectuale continu5 cu o mare rapiditate. cum interpre- teaz5 pkinfii) etc. Deosebeqte sunete de tot felul.2. de cei doi psrinfi. Curiozitatea amestecatd cu dorinfa de . fSi ?tie vBrsta. "trage cu urechea". de sexul de care aparfine. Pentru el este accesibil numai ceea ce este concret. Poate "citi" poze dintr-o carte. precum ~ileg5tura logic5 intre obiecte qi cuvinte. Treptat pre~colarulva infelege ce este timpul devenind capabil s5 foloseasci verbele nu numai la prezent. La 5-6 ani experienfele tactile (pipsit) ~i motorii (miqcare) trec pe a1 doilea plan. in acelasi timp apar in vocabularul lui cuvintele TU qi EL. Limbajul. Notiunea de timp este perceput5 incet. Poate desena un piitrat. le pune unele peste altele.Poate turna ap5 fntr-un pahar. Fig. fredoneaz5 cBntece simple qi le insofeqte de miqc5ri ritmice. Dezvol tarea psihic& s i social&.Se spa15 pe dinti 4.2. se recunoaqte deci la persoana intBi. LucrBnd cu plastilin5 sau cu cretii coloratii. ci yi la viitor qi trecut. "spioneazii". Copilul priveqte activ qi critic lumea inconjur5toare.4. "demascii" tot. Pe lBng5 impresiile vizuale ("vede tot"). La 3-4 ani copilul se intereseaz5 de capacitatea funcfionaliia obiectelor.Fig. el va folosi femininul qi masculinul. De indat5 ce devine constient de el. realizeaz5 forme simple. f&B a vS1rsa.

Se va cere sfatul medicului.). diagnosticul nu poate fi precizat dup5 un singur consult.i copilt~luiprin cuvinle simple. comunic5rile verbale sunt mult rnai bogate. inainte de 3 ani. cum s-a mai spus. ii dau ordin s5 porneascii.olriniile se explic2 prin tendinp de irnitatii. ~ . de skgtate psihic5. gro!. dintre cuvintele care desemneazg functiile de. intrr -7 ~i 6 crrli incepe ~i pel-ioada cuvintelor si expresiilor grosolane. in timpul plimb5rilor ii vor spune numele florilor. in timpul . incurajiind astfel "progresele" copilului pe aceast5 linie. prin lips5 de educatie. Copilul unic la pririnti. incearcg sii-si . sfi meargii. Arrfesea. Copilul le pronunt5 cu o catisfacrie provocatoare. pe m5sura intelegerii copilului. cu ajutorul unor aparaturi moderne. in jurul viirstej de 3 ani intercsul copilului este concentrat in mod evident asupra adultilor care ii sunt parteneri ~i Pi servesc de model. Copilul nu cunoaSte scnsul real ai cuvintelor grosolane: dimpotrivk el are un sentiment dc putcre. Conmportamentul sociali. . de timp (acordat copilului) sau din alte motive restring stimularea verbal5 qi "schimburile de vorbe" cu copilul. . le instruiesc. Altii. in contactul permanent cu acegtia. Dragostea si spontaneitatea sa reprezintii un stimul indispensabil in aparitia qi irnboggtirea limbajului copilului.. Aceste cuvinte sunt imprumutate.~ ~ ~ . . Este bine cii p5rincii sii nu dramatizeze explnziije verbale ale copilu:l~i. Diagnosticul precis necesit5 de obicei colaborarea rnai multor speciali~ti:un neuropsihiatru. are dificultliei de adaptare la limbajul adultului. Uneori. "pipi") ~i ale reproducerii umane (injurgturi etc. prin intrebgrile: "De ce?'. Dificulta'fi de limbaj. Dintre ruiburirile uyoare de limbaj la vBrsta de 3-6 ani se int2lnesc: o oarecare intbrziere in vorbire. un pediatru ~i un logoped. F5r5 a minimaliza rolul factorilor neurologici qi senzoriali. de spontaneitate. mai variate ~i pe intelesul lor. "Pentru ce?" qi r5spunsurile primite contribuie la imbog5tirea bagajului de cuvinte. s5-i r5spund5 cu cuvinte simple. deoarece adultii ii usurea25 posibilitatea de a fi activ. lipsa de timp ~i surrnenajul piringilor sunt factori care contribuie la multe int2rzieri de vorbire. statuilor. cu prognosticuri foarte diferite. "Cum?". din con@& dramatizeaz5 at2t de mult. un oto-rinofaringofog familiarizat cu problemele de audiometrie infantilg. Astfel. unele jocuri educative contribuie la m5rirea bagajului de cuvinte. este important s5 se retin5 influenta capital5 a conditiilor afective si relationale. Conditiile de viat5 moderne. Toate aceste "verbaliziiri" (cum sunt numite de psihologi) sunt semne de multumire. jocului. copiii nu mai sunt t5cuti.R. cit qi in fafa unor copii rnai agresivi. la clinicile de O. Dacg aceqtia. La Inceput este in& foarte ascult5tor. le mustri. s5 se opreasc5. unii p5rinti "se distreazii" qi sunt mindri de "cuceririle" verbale ale progeniturilor.eliminare ("caca". Trebuie qtiut de toat5 lumea c5 tulburkile de vorbire au cauze numeroase.. Povestirea unor istorioare simple. - % . ce-1 complexeaz5 qi-1 pun intr-un stadiu de inferioritate at2t fa@de p e n t i i perfecti. imbog5iindu-i vocabularul. ~ . Astfel de situatii se observ5 in unele familii dezorganizate sau cu certuri intrafmliliale. . ajunge ca la 6 ani sii invete sii citeasc5 si s5 scrie limba pe care o vorbe~te.Toti membrii tarniliei trebuie s5-$ ctln'crole~e ttonul $i expresiile atunci cind sunt supgrati. . arborilor.. Dezaprobarea copilului se va face cu tact. surditatea preteari la multe discutii. Dezvoltarea limbajului depinde de asemenea ~i de interactiunea permanent5 ce se stabile~te intre copil ~i adultii care-1 inconjur5. cliidirilor rnai importante..comunicare manifestat5. prin lirnhqul person21 c2 nu sunt de acord i. ~ . treptar Ins5 tinde la dobiindirea independentei. in conduits-lor general5 ~ i mai ales. ~ 2 n d este titrioc san nu i se indepline~te dorinq. prin expresia fetei. Griidiuita are un rol important in corectarea unor deficiente precoce de liinbaj. Grgdinita este institu~ia care corecteazg aceasri carent5 a mediului psiho-social a1 copiluiui. incit creeaz5 in copil un sentiment de vinoviitie. PGrir?$ii su~lt alannati. exprimindu-se ~i fipind exact ca ei ~ 2 n d sup'v'ra~i. r5sfoirea in comun a c5qilor cu figuri. ~ ~ . injur5 si o continu5 cu toate grosol5niile culese de la copiii mai mari. E35ietii in special fac zgomot irnitind rrnele animale.u astfel dz rxpresii. ii oferg jocuii. in momentul de fag. cu o limb% slobod5. se poate stabili cu precizie gradul de rulburare organic5 a auzului.L. acesta va ti lipsit de elementele fonice si afective ce-i permit s5-9i construiasc5 qi s5-qi imbog5teasc5 limbajul. el invat5 s5 deosebeascg nofiunile de eu ~i tu. De fuarte multe ori. triviale. Fetitele vorbesc cu p5pusile: le mingbie. copilul devine capabil s5-si exprime prin vorbe giindurile ~i impresiile sale. in general. Adultii sunt datori ca.. Pufin cite putin. dificult5ti de pronuntare si bilbiiala. care nu poate s5 comunice deciit cu p z n t i i si ci~ bunicii. La copiii din familiile cu rnai multi copii. Rolul mamei este esential. Adultii ii vor ar5t. Bgietii tip5 la camion. 1 . are impreGa c5 a trec~tt Gndul in sunt celor mdri. miincare. personaje v5zute in filme sau pe tovarsqii de joc mai mari. Dup5 unii autori.

Receptivitate qi posibilititi noi de cunoqtere. c h d se ive~te vreo dificultate sau c h d este obosit). reapare mereu nevoia de a se intoarce la protecfia adultului (de exemplu. Uneori. creSte vi rafionamentul siu. ci sentimentul de certitudine. juciindu-se cu un cal sau cu o m a ~ i n u f iivi . qerpi. copiii ating apogeul activitifii imaginative. cu toati dorinfa de a deveni independent. din cauza nevoii lui imperioase de miqcare. Conflictele care apar pot fi I h u r i t e prin intermediul vorbirii. prin victoria binelui asupra riiului. Unii adulfi nu vtiu ce s i rispundi la unele dintre intrebirile copilului. Copilul participi cu plicere la activiti@leadultului ~ise bucuri cfind este incurajat c i a Gcut un lucru bun. in general. inventeazii peripefii. Povevtile cu stiigoi. Este milndru de piirinfii sii vi este in stare s i plfingi sau s i se bati daci cineva ar spune ceva riu despre ei. Incepe s i accepte reguli simple de comportare. izolare sau maternodependenfi. "de-a polifistul" etc. odatii cu receptivitatea crescsndi a copilului. desenele animate. La 5-6 ani comportamentul fafi de adulfi este mai pufin grevat de conflicte decfit la 3-4 ani. lupi etc. curajul. pe i'nfelesul copilului. Cfiteodati. este si mai grav. a putea ~ia hotkAel singur. cu extinderea televiziunii vi cinematografiei. Nu-1 rnai potolesc laudele. Povevtile inventate de piirinfi trebuie spuse la fel. Pe de altii parte. presupunfind c i pirinfii nu se comporti atAt . Rafionamentul qi fantezia. Din a1 5-lea an. Acum copilul se gfindevte mult vi incearci s i se exprime. fi place yi incearci s i imite zgomotele animalelor. preferi parteneri de joc de acelqi sex. Imagineazi poveqti noi. copilul simfindu-se singur vi frustrat in dorinfa lui de a deveni "mare". Pe pufini ii rnai incfintii pove~tide felul "Alice in Tara Minunilor".i satisfaci curiozitatea cu logica lor de adulfi (cu abstractiziiri de neinfeles pentru copil). copiilor mai mari. de ciliuzire in lumea incfilcitii care i se deschide in fafi. Aceasta corespunde intru totul dorinfei lui de a se comporta in ava fel incfit s i fie pe placul pirinfilor. La aceasti vfirsti copilul nu este uvor de dirijat. modificiri. Se infurie cfind nu i se fac poftele sau cfind este dominat in joc de alfi copii. pornind de la evocarea unui fapt real. trebuie s i caracterizeze personajele iubite de copil. in fantezia sa se vede adult ~i erou. modestia si. A doua perioadi a intrebirilor ilustreazi marea curiozitate. La copilul singur la piirinfi se observi uneori o adeviirati "lupti pentru hegemonie" cu bunicii. trisiturile pozitive. face uSoare rime. Spre sfkvitul celui de a1 patrulea an de via@. fn epoca actuali. inchipuie tot felul de aventuri.verifice capacitatea de a voi. Binele. Emisiunile de la televiziune din viafa animalelor. "de-a doctorul". se observi o transformare a preferintelor copiilor. somn agitat. cu nofiuni vi exemple din lumea ce cade sub simfurile lui. La 4 ani vi-a stabilit in mare misuri o anumiti independenfi vi se adapteazi (ajutat mult prin intermediul vorbirii) la programul zilnic. educatoarei. au luat in mare misuri locul povevtilor de odinioarii. fn acest context apar cunoscutele reacfii de incipitfinare. El imiti pe adulfi in jocurile sale "de-a mama vi de-a tata". Repeti tot timpul "de ce?". are crize de mfinie vi tendinte la negativism. Copilul a constatat cii este o fiinfi independenti. "pentru ce?". cirora le atribuie propriile lui sentimente. "cum se face?". Sub influenfa indeosebi a televiziunii vi a modului de viafi a1 familiei din zilele noastre. duc la spaime. El se gfinde~tela cele auzite $i invitate. fncearci s i placii celor din jur. Acum incearci si-vi inchipuie ce ar vrea s i devini. incearci sii-~i domine anturajul. alteori. Avteapti totdeauna consimfimfintul $sau lauda pirinfilor. Alfi piirinfi se enerveazi de intrebirile "plictisitoare" ale copiilor. c i sunt verosimile. la mult timp dupi ce asculti un basm. mama sau educatoarea se trezesc cu diferite intrebiri legate de acesta. creeazi cuvinte etc. Imitarea adulwor. d a c i propriile dorinfe vin in conflict cu hotiiriirile luate sau impuse de adulfi. aviditatea dupi ceea ce este nou. de la gridinig ~i pfini la vcoali. Ceea ce dore~te copilul nu este cunoavterea in sensul intelectual. s i respecte dorinfele vi chiar s i caute societatea altor copii: formeazi grupuri restrfinse de joc.~aleagii drept ideal pe cei din imediata i apropiere. incercfind s i . . Este logic s i . ora copiilor etc. pove~tile pentru copii trebuie s i aibi garanfia c i sunt sau pot fi reale. f i plac povevtile in care eroii sunt animale. cu timpul reuvevte s i treacii propriile dorinfe pe plan secundar. Preferi 1-2 pove~ti repetate mereu ~iin aceeaqi variantii. Crevte interesul vi dorinfa de a se juca cu alfi copii ti de a misura in mici competifiicapacitiifile vi puterea. S-ar pirea c i este mulfumit. Gustul pentru poveytile cu zfine ~i pentru fantastic vine dupi vksta de 5 ani.cheia "lumii dorinfelor" copiilor. coqmaruri. Copilul are tendinfa s i inliture toate indoielile. Este nevoie de explicatii simple. cu revolufia tehnici extraordinari. care reprezinti pentru un observator mai atent . cfind constati c i i se rispunde cu ribdare ~i c i nevoia de a intreba vi de a ?ti este luati in serios.

Pe plan psihic vi spiritual se anun@ o perioada de stabilizare vi annonie. fn desenele lui vrea s5 reproduca lucruri "care exist5". fncepe sii se manifeste vi spiritul autocrititc. Treclnd dincolo de identificarea cu p&ing. inplepciune etc. hcepe sii infeleagiivaloarea vi posibilitii@le banului. Unii nu sunt ins5 in stare s-o facii. de-al vaselea an ar putea fi denumit faza de experimentare a actiunilor planificate. a mlnciirurilor ardeiate sau piperate si a unor conserve. Copilul kclinii sB accepte ca sigur valabile fndrumikile date de piirinfi sau de educatoare. De la jocul "de-a mama vi de-a tata" copilul trece la altele experimenthd tot ce poate fi vi face un om. exagereazii. dezvoltarea copilului mic s-a des5vQrqit. increderea pe care o ariitiim copilului reprezinti un stimulent puternic pentru dezvoltarea sa. ivi programeazii ce vrea sB deseneze. Multi copii cer la aceastii vhstii sii li se Pncredinpze mici sarcini vi se bucurii mult de aprecierea vi lauda ce li se aduce dacii au dat dovadB de inventivitate.. el poate actiona rational. Pikinfii nu trebuie sii urmkeasci+i sii menfin3 cu orice pret credinp in "Mov CrBciun". IdentBcarea cu alte roluri. Astfel. te heci!" etc. fi place s5 se costumeze. Dupii 4-5 ani vrea sii joace ~i alte roluri (de animale. de urlt Pnclt sii nu poate fi accepta6 de copil ca ideal de via@.Toate functiile motorii sunt stiiphite *ii dificultate. prezinta interes pentru constructii. "zlna din poveste" etc. literele alfabetului vi cifrele. Descoperii necontenit fapte qi legi chse vin i contradictie cu tendinple impulsive vi vointa lui. Se simte ca un adult vi ar vrea sB beneficieze de toate privilegiile acestuia: sii nu se culce devreme. La aceasti v k t i i . prevede de exemplu cum vor reactions parintii: cu laude. sB modeleze sau sB construiasc8. folose~tecuvinte mari. n Cu putin timp inainte. ivi cautii rnijloacele cele rnai bune pentru a face un lucru c l t rnai perfect. La 3-3 ?4ani copilul $-a insuvit notiunile de "trebuie" vi "este permis". .Mama Sf Gpif ul - . Copilul inva@ sii-~i dirijeze voinp. sB meargii in vizite. Copilul se ghdeqte inainte. sii se intereseze de urm&ile ~i consecintele posibile. fntelege justificarea unor ordine. chiar vi pe cele rnai fine vi rnai complicate. devi continua sB intrebe mult "de ce". apreciat?') sau de personaje din unele filrne (Tarzan etc. Cel a) Gdndirea logica' ~iplarziJficarea. I d e n t i f i ~ e a cu piking intirevte increderea in sine a copilului. Cu exceptia bauturilor alcoolice.). Dorevte sii hvete sii citeascri ceasul. Este bine ca aceastii dorin@sii fie Tncurajatii. (pag.Aceastii fazii de identificare care d u r e d cl@va ani vi este in continuii schimbare. imaginea sa despre lume devine rnai realistii. Incearcii sii facii totul la fel sau rnai bine declt ei. Acum descoperii cii multe lucruri sunt inaccesibile vi imposibile. Uneori se lauds. incepe sii manifeste un interes creschd pentru toate rolurile. pe care le privevtg prin prisma propriilor sale vederi vi dorinfe: "cine miinhci. fn cursul celui de a1 qaselea an de viaf5. c) fndoieli gi critici. incepe sB glndeasck sii aleagti vi sii plbuiasc2. Cel rnai bine se evidentiaziiactiunile planificate in activitatea creatoare. Gusturile sunt limitate. c h d copilul lor a Pnceput sii se indoiascii de ele. Adesea se intiimpla ca ascultlnd o poveste sii intervinii cu remarci critice ca: "nu este posibil sii alergi pe apii. cu critici sau cu pedeapsi Jaloanele de interdicfii date de p&inti vi educatori. copilul clvtigii un nou sistem de referinte. copilul de 3-6 ani p a t e mlnca aproape de toate. copilul ivi apreciazii actiunile. Aleargii cu ei vi se bucurii dacii-i intrece. cu sii m b h c e cu lingura mare. unele ' Vezi $i capitolul despre ~colar 248-252) ~i cnpilul mic (pag. Toate acestea sunt incerc&i de a f i ca adultii. hcepe sii-vi manifeste unele indoieli vi sii exprime critici fa@de lucruri considerate p h i i nu de mult ca fiind "bune". ca vi tot ce vede el la p&in?i. 201-203). care se va manifesta pozitiv odata cu vcolarizarea. Rolurile importante ~i costumele sclipitoare sunt cele rnai agreate. fixeazii primele schip de convtiin$i vi devin linii directoare interioare ale propriilor sale actiuni. juclnd roluri potrivite. aceasta face parte din realitatea nou descoperitii vi ii confer3 sigurantg vi sprijin. Dar la aceastii vlrstii devine posibilii o adeviiratii glndire cauzalii care-1 ajutii sii inteleagii motivatia vi felul actiunilor. pe cine?" "cine este cel rnai puternic?'. problematica rnai palpabilii. "cine este iubit. Se fntlmplii des ca un copil sii spunii: "trebuie mai intli sii t r e a d asta". b) Obligafii gi responsabilitcifi. Teatrul. pentru desBv&rqiri. Copilul poate executa voluntar toate mivc&ile. sii priveascii la televizorAmpreun5 toatii familia. el credea cii obfine lucrul dorit Pndatii ce vi-1 dorevte. sii bea din ceqcii. dar copilul nu trebuie suprasolicitat.

.

cu timpul aceste reacfii vor deveni din ce in ce rnai rare. Cei rnai mul@ copii dorm in timpul noptii 11 sau chiar 12 ore. Somnul din timpul noptii este in general rnai profund. masa prelungit5. Programul zilnic al copilului de 4-5 ani este bine sii fie adaptat la programul familiei qi/sau griidiniiei. culcarea copilului se va face obligatoriu intre orele 19. Multe tulburilri ale apetitului copilului de la aceasti vkstii se explicii prin greqelile ce se fac in legiiturii cu "ceremonialul" mesei: a) tensiune nervoasL b) proasta dispozifie care transformii in corvoadii alimentarii ceea ce ar trebui sii fie o reuniune fericitii. rigiditate in "manierele" pkinwor etc. unii copii (mai ales copilul unic la piirinti) doresc sii adoarmii cu uqa intredeschisii. "Somnul este un proces biologic prin care se realizeazii o inactivitate care asigurii capacitatea de a redeveni activ" (Gesell) . ci qi cu recuperarea pieselor. Unii se strecoarii in patul fraiilor rnai mari sau al piiriniilor de indati ce se trezesc. oscilatii ale globilor oculari. Copilul nu va fi trezit din somn. Trebuie sii se facii totul pentru ca aceasti despwire sii aibii loc intr-o atmosferii paqnicii. Unii copii au un somn agitat. prilej de schimburi de impresii. sii nu le inieleagii. destins. Copilul se trezeqte rnai tkziu. Este de subliniat incadrarea treptati in colectivitate (prin intermediul jocului) qi marea importan@a jocului qi somnului la aceast5 v k s t i (ca de altfel in intreaga copil2rie). discursuri sau observaiii. Pentru aceasta i se vor pune 1-2 jucilrii preferate. miqciiri de supt. nemiqcat. e ) lipsa de confort a copilului (scaun prea scund sau prea inalt. 4. Dorinp de imitaiie a copilului il ajuti sii-qi insuqeascii indicaiiile celor vkstnici. cu un mic c h t e c . dar totdeauna repede. atAt pentru starea de siiniitate. de unele incomoditiii (prea cald. Pentru piirinti. somnul ar echivala nu numai cu oprirea mqinii. fiind o reuniune qi o comuniune intre cei care o impart. prea 2nvelit etc. precum ~ide a se spiila pe dinti dupii fiecare masii. Insistentele prea mari declanqeazii opozitia bruscii a copilului. cu care sii se joace in pat. de descoperire reciprocii. de strsngere a legiiturilor sufleteqti. Aqa se intelege cii somnul nu poate fi inlocuit cu nici o altii situatie (care permite influente exterioare). cu respirafia regulati. Trebuie sii i se formeze copilului obiqnuinta de a se spiila totdeauna inainte qi dupii fiecare masii. in continuare. Hrihirea are qi un rol social. "ritualul" cu care este obiqnuit sii adoarmii: cu o juc2rie preferati. La vksta de 3 ani copilul adoarme repede qi uqor. Manifestiirile de rnai sus tin d e temperamentul copilului.4. se refuzii sii i se dea apii la mas. Razele de luminii.2. Cu calm. d) forfarea copilului d e a msnca dupii "prescriptiile" medicale (de exemplu. Dacii pilriniii (qi indeosebi bunicii) iqi vor schimba "metodele". moralizki. i se va ariita cum sii tin2 lingura qi sii apuce ceaqca. Toate succesele copilului vor fi liiudate. Dupii 4 ani copilul vrea sii adoarmii cu tat51 sau cu mama sa. rnai ales iarna. somnul copilului de la 3 la 6 ani este un test foarte bun. c ) la masa comunii i se dii copilului sii miinhce altceva decst miinsncii piirintii. Astfel de incidente nu vor fi dramatizate. Se va respecta. Durata somnului este variabilii.30 qi 21. P h i i la 5-6 ani. Dupii vksta de 3 ani. sii soarbii zgomot qi cum sii mestece cu gura inchisii. Probleme de somn Programul zilei ~i somnul.) sau de perioadele de vis. pliicuti. c2t qi pentru satisfaciia produsii de conditiile materiale qi sufleteqti oferite de mediul familial sau de griidini@. cu faia seninii.). &ii ironii. vrea sii vad5 neapZrat emisiunea preferati la televiziune sau sii i se aducii juciiria sau obiectul de imbriichinte primit recent. cere sii i se spunii o poveste. Trezirea bruscii declanqeazii aproape intotdeauna o stare de indispozifie . eqecurile nu vor fi prea sever condamnate. Va fi deprins sii qtepte sii se trezeascii qi restul familiei. ci numai prin exemple. g) mustrilri ficute copilului pentru cii "nu rniinsncii frumos" sau "nu a fost cuminte in timpul zilei" etc. Copilul d o m e "dus". Este foarte important ca toti membrii familiei sii m i h h c e cu grijii: "bunele maniere" nu se invaiii prin sfaturi. in cursul ciiruia se observii cii Qi schimbii locul qi pozifia in pat. fac diferite strsmbiituri ale fetei. Comparhdu-1 cu o mqinii. cum sii bea.fi tentativa de a se purta discuiii pe care copilul sii nu le audii. zgomotul vocilor p2rintilor ii dau un sentiment de siguan@. Orele de masii in familie sunt ocazii de intiilnire qi de revedere a tuturor membrilor ei. Nu este deloc greu dacii o fac qi adultii din anturajul apropiat.de o schimbare bruscii de atitudine. Culcarea inseamnii despwirea de pkinti. cu membrele relaxate.).

Copilul cere ca lumina s i rimAni aprinsi. iar familia va evita tot ce intArzie somnul copilului: excesul de impresii (joc. zgomotele. vizioniri prelungite gitsau scene violente la televizor. inainte de culcare. 4. Este bine s i se asigure la once copil. se va consulta pediatrul si psihologul. cu teama de intuneric gi de singuritate. K. Visele urCte rare si cosmarurile izolate nu trebu~e s i nelinisteasci pe pirinti: daci se repet5. 0 mare parte dintre copii nu simt nevoia s i doarm5 in timpul zilei. limbajului ~i sociabilititii. c i sunt prinsi de citre cineva. spaimele nocturne ale copilului sunt trecitoare. copilul incepe s i relateze vise ocazionale.2. conflicte intre adulti. Se consider2 ca fidele numai visele povestite de copil spontan ~iimediat ce s-a trezit din somn. Aceste tipuri de vise se gisesc aproape la toti copiii ~i au o valoare simbolic5: de team%. ci gi imagini fantastice create de inchipuirea lui. Shimakawa au aritat c i la copiii care prezentau una sau alta din aceste tulburiri. Multi autori consideri c i relatarea viselor nu are baze solide decCt spre 7 ani. se poate ajunge la tulburiri permanente. amenintare cu internarea in spital. Spre 3 ani. Tulbur5rile de somn sunt rare ~iputin importante la pregcolar. cel putin o o r i de repaus in pat chiar daci nu doarme. lacrimi. Dupi L. La copiii la care este necesari trezirea mai de dimineati si la ore fixe (gridiniti etc. rnai ales dac5 revin cu a c e e a ~ itemg.5. c i nu se pot ap5ra. atacati si "mincati". pentru a indica mijloacele de a le corija. Nu se cunoaste cauza: ar fi in legituri cu un sentiment de insecuritate sau cu o masi copioasi. La 6 ani copiii incep s i se teami de "umbre" sau fantome interpretate ca spioni. b) Spaimele incep adesea la 2-3 ani. comentariile despre evenimente neobi7nuite. in unna unui studiu aprofundat. manifestate prin: tipete. daci i se pune un intrerupitor la indemCni (care-i permite s i stingi lumina). refuzul de a mCnca. fiind descrise si la elevi sau studenti. se pare ins5 cii el povesteste imagini nu numai din vise. vizite).. uciga~i. starea de tensiune in familie. prescolariil trebuie s2 fie capabil de un minimurn de "performante" care se risfrCng asupra organizgrii programului si ingrijirii: . crize de furie. Ele dispar de obicei spontan sau se amelioreazi prin corectarea unor deficiente in mediul de familie. cu pirinti echilibrati. de pir5sire sau de despirfire. Dupi 3 ?h la unii copii apare frica de animale silbatice. pune probleme nu la aceasti v8rsti. La copiii normali. luati tCrziu. strigoi etc. atunci cCnd copiii scrCsnesc din dinti. povestile de groazi. de pedepsire. c) Visele. care vor cerceta cauzele profunde. cu femei sau b5rbati ursti si deformati ("baba-cloanta"). unul din pirinti o prezenta si la vArsta adulti.). din d) ~ c r k ~ n z r e u dinti si vorbireu in tirnpul somnului se intiilnesc adesea asociate. care se manifest2 prin acte coordonate in timpul somnului: merge. Somnul de amiazi (siesta) nu mai este indispensabil dupi vCrsta de 4 ani. Convorbirile i necontrolate. expunerea viselor este amestecati cu istorioare ~ . adesea. Temele sunt foarte variate. CAnd sunt persistente. corespund unei revendicki din partea copilului (carenti de sentimente sau lipsa fizici a mamei sau/qi a tatilui). Vorbirea in timpul somnului este legat5 ds starea de neliniqte.CopiIul de l I l 6 ani a a si chiar de nervozitate. inchiderea copilului intr-o camer5 au o contributie insemnati in geneza acestor fenomene. Copiii au de obicei vise cu animale fioroase ce-i urmgresc. lumina prea vie. Nu este necesar vreun tratament. performante Din cele expuse mai sus la de~voltarea motricitgtii globale si fine. hoti. care se ascund d u p i o u ~ sau un paravan. tristete. ingrijiri. Ames. nu se mai ani sperie. Abe gi M. B. Se pare cli scr8~nirea dintilor tine cAteodati de unele caracteristici ale oaselor maxilare. de anxietatea copilului. Se pot amplifica si persista pAni la 5-6 ani. deprinderi. Foarte des viseazi c i nu pot s i alerge. Pirintii consulti adesea medicul. visul ar incepe la copil spre vArsta de 2 ani. Ei se viseazi pirisiti in pidure. La circa 4 ani. Aceste dezordini apar inainte de vCrsta de 3 ani ~i pot persista foarte multi vreme. face migcki sau actiuni fir5 participarea vointei (incon~tiente). ora culcirii de seari va fi cCt rnai devreme (ora 19).evenimente reale sau i imaginare. spre 5-6 ani (mai ales fetitele) se tem ca sub pat s i nu se ascundi vreun individ periculos. iar alteori de unele tulburiri cerebrale. a) Somnambulismul este o stare de automatism incon~tient. Daci se va provoca in mod repetat scularea brusci a copilului.

.golirea complet5 a farfuriei.) qi evitarea pisdogelii sunt elemente care trebuie luate in seam3 pentru a stimula pe copil ca toaleta de dimineap s3 devini o deprindere pl3cut5 gi permanent5.s3 se dezbrace singur . Spaarea pe din@qi pieptiinatul p W u i sunt obligatorii. iqi spune numele qi prenumele. are o contribu@e maimare de c%re qi a copilului qi infrumusepre a pielii. Este bine . in apartarnentele modeme. Personalitatea lui va fi submind daci mama sau bunica ii preg3teqte singurg sub c u v h t c3 nu este timp sau c3 este i n d mic. Toaleta de &mine@ include nu numai spaarea miiinilor qi a fetei. face un pod din 3 cuburi.folosirea apei ~i sipunului din abundenp. trebuie s3 se stabileasc3intre copil qi ap3 o "prietenie" care b-ebuie s i dureze toat5 viapi. deosebeqte m h a dreapt5 de cea din sthga. inapoi etc. Oglinda plasati la iniltimea potrivit3 2 permite s i se priveasci in timpul efectukii deprinderilor igienice (spaat. prosop. intr-un lighenaq pus pe o misup scundi sau pe o liditi in camera de baie sau in bucitiirie. iqi qtie sexul. se joaci in grup. dupi 4-5 ani va fi invitat s i mlnuiasc3 robinetele qi s i se spele la chiuveti. past5 de din@) se aqeazi pe o policioari corespunzitoare taliei copilului. Spre 5-6 ani. pe 1 h g 3 cur3tirea mai eficace a corpului. . dup3 ce se trezegte.s i mearg3 singur la closet. punerea de o parte a veselei cu care a mhcat. Noaptea. prenumele. un copil trebuie s i p a t 5 s i se spele singur. b) k p h d de la 3 95 ani: se desparte uqor de mama sa. sare pe un picior. obiecte de toalet5 qi spaat la inde-3 etc. calitatea s3punului.s i se spele singur.5 ani.). . lbarea in pat il predispune la lene. se tine pe un picior 10 secunde. temperatura apei. "frig".5"C iarna gi de 35"-33" C vara). exemplul lor. Obiectele personale de toalet5 (sgpun. scoaterea imbric3mintei de corp (tricouri etc. Tonul folosit de p&in@. Dintre acestea. Pentru ca aceast5 bak s$ fie f i a t 5 cu p l k r e . b c e p h d de la 5 mi.s3 aqeze in ordine hainele. sare pe loc qi sare inainte. copilul se va scula din pat. inplege cuvinte cu opozifi-1("foame".a) b c e p h d de la 3 mi: se imbraci cu ajutor. deqi ei ar dori s i rezolve singuri qi aceast3 "problemF.spaarea dupi folosirea closetului qi dup3 joac3.) si-qi desiviirqeasc3 cunoqterea schemei corporale qi s i se bucure de aspectul s3u ingrijit. arunci o minge. se tine pe un picior timp de o secundi. care nu trebuie s l fie prea caldi (in jur de 363-38. "oboseali").el poate s3-qi descheie nasturii. este bine s i se faci zilnic. d) inceplnd de la 4 95 ani: copiaz3 un pitrat. . si-qi desfaci qireturile. se @nepe un picior 5 secunde. Bunele deprinderi se cap3t5 acum.spaarea pe mlini qi pe din@inainte qi respectiv dup3 masi. burete. dupi "ce-qi fac nevoile" (mai ales dupi scaun). sub supraveghere. cremii. inplege qi merge in trei direc@i @ainte. e ) bceplnd de la 5 mi: se imbrac3 f5ri ajutor. unii copii ajung s i fac3 un dug "de dimineap' care. care s i aibi stabilitate. deseneazii un chip de om (^m mod grosolan) din 3 p a i . copilul va participa la deschiderea robinetelor qi-qi va fixa el singur temperatura qi cantitatea apei din c d . arat5 linia cea mailung%c o p i d o cruce. deseneazi un omulet din 6 psi.fn conditiile vietii moderne. c ) b c e p h d de la 4 ani: iqi incheie nasturii. cutele gatului). condime de confort pentru spaare (temperatura din came* cur3pnia qi ordinea din baie. Apa rece qi "duqurile" (cu ap3 rece s&ucaldii) se utilized cu acordul qi plicerea copilului. Dimineata. fqi cunoaqte numele. "in afar%'. unii copii se scoali singuri pentru a merge la "oliF' sau la closet. Pentru a ajunge la chiuvet5 se va pune la indemha copilului un mic sciunel. Spaarea de dimineap trebuie sP d e v d o pl3cere. Vezi $i"Copilul mic (1-3 ani)". ci qi a jum3t5p superioare a corpului ("de la b&u in sus") insisthd mai ales ?nzonele cu transpiratie abundent5 (sub@oa&. este adevkat. "inhntru". Daci trebuie s i plece dimineap devreme este bine s i fie trezit cu b l h d e p din timp pentru a incepe in tihni ziua qi a avea timp sii m i n h c e liniqtit. intelege "pe". Este bine s$ se creeze premise (corespunzitoare vkstei) prin care ac@unilede igieni s i capete sens qi plicere.) se va face cu ajutor p h i l a 4 Y i . Baia de sear5 general&. copiazi un cerc. . unii mai au nevoie de ajutorul unui adult. . Cu tact qi calm se va instrui copilul ca incephd de la 3 ani s i p a t 5 face urmitoarele: . . piepthat etc.s i se *mbrace singur (performan@ pe care el o doregte). . Copilul va fi indemnat s i pbtreze ordine intre obiectele personale de toalet5 qi imbrkhinte. viirsta. Deprinderile igienicel reprezint5 o component5de bazi in educarea qi phtrarea sinitiltii.

mama are datoria de a spiila bine. Enviitati-1 cum sii s5puneasc5 fata.in sfirsit . Pin5 la 4 ani p5rul este foarte fin. care nu iniispreste pielea. curat5 si moale. Multe mame cred c5 pentru cur5tirea fetei trebuie s5 s5puneasc5. Toaleta fefei. nasul. iar la urn5 se piaptiiniiin sensul cre~terii naturale a p5rului. Se porneste de la gambe. obraji. Dac5 nu sunt conditiile necesare unei b5i generale (lipse~te instalatia de baie. gitul. dar in acelaqi timp si de potolire pentru cei nervosi. ar avea efecte nefaste. curatii. Se prefer5 s5punurile "grase" care cur5t5 flir5 a dizolva stratul fin de gr5sime care protejeazii pielea. s5punirea este necesar5 o dat5 pe zi. frig in cask excursii. 0 bun5 frictiune (in ap5 qi dup5 baie) constituie si un tratament care este stimulant pentru copiii lipsiti de vigoare. Va fi sters de umezeal5 rnai intii prin tamponare qi apoi prin frictionare riguroasg si rapidi. fie . Periajul. niciodat5 cu brutalitate. dup5 fiecare sp5lare. Pentru fete poate reprezenta un mic sacrificiu.Copilul de la 1 la 6 ani ca baia sii se fac5 inainte de culcare. frotir). Uscarea se poate face cu ' CZderea piirului. La multi copii obrajii sunt uvor crgpati. Cu o perie de unghii se vor cur5ti bine unghiile de la msini si picioare. De la 5-6 ani. baia general5 se va face s5ptiiminal. s2 se schimbe locul c5riirii. in astfel de conditii. Dup5 baie pielea copilului trebuie sii fie roz5. genunchi qi spate care sunt zonele cele rnai putin sensibile. Fie c5 se spa15 prin simp15 sspunire. PBrul copilului se periaz5 P n fiecare sear5.) copilul va fi obisnuit s5-si spele cu ap5 curent5: miinile. . f5r5 a freca qi f5r5 a ciufuli p5rul. Spa'larea pa'rului. La fetitele pieptjnate cu cgrare. Este interzis5 pieptiin5turain "coadii de cal" pentru c5 firele de plir str5nse si trase de un elastic devin din ce in ce rnai rare. se smulge o parte din firele p5rului. fine ca un puf in jurul fruntii si timplelor. c515torii etc. cele de la degetele picioarelor se taie (cu foarfeca sau cu cleqtele) drept. cu minutiozitate ~i insistent5 pielea copiilor care la aceast5 v5rst5 este plinii de praf. Tuns~ll pu'rului. Stergerea se face cu un prosop cald qi uscat. cu mi~c5ri fine. Nu se va folosi s5pun iritant. Pin5 la vksta de 4 ani este bine ca p5rul s5 nu fie ljsat lung. lngrijirea parului. nici uscat). Se va folosi o perie moale din p5r fin. Se poate folosi la sp5larea s5pt5minal5 a p5rului un sampon. din m5tase sau plastic fin. flirii frictiuni viguroase ~iflirii a-si introduce spuma in ochi. cu sau f5r5 siipunire fin5. pentru a-1 cursti de praful acumulat P n cursul zilei. Nu se tunde p b l "psn5 la piele" cu ma~ina de tuns pe ceaf5 ~i inapoia urechilor. parttalii sau total5: chelic. Este necesar ca tunsul p5rului sii fie f5cut in directia cresterii. cinep5. La fiecare pieptgniitut-5. Se va incepe incetisor. Dup5 6 ani se poate folosi peria din p5r de cal. uneori s2-i ungii. prea decapant. Tehnica ba'ii. virsta cind copilul isi face el insusi toaleta ~i cind pe fat5 apar pete de cerneal5. fragil si se incslceste uvor. f5r5 frictiune (frunte. Pin5 la 5 ani fafa copilului se spa15 cu ap5 obiqnuit5. De indati ce copilul iese din ap& va fi infiisurat cu un prosop mare uscat bine inc5lzit si putin aspru (in. iarna se poate aplica seara o crem5 cu lanolin5 in strat foartc fin. Dup5 virsta de 4 ani copilul va fi obi~nuit foloseascii peria de baie care c5le~tesi face s5 pielea moale. cu lesie. Unghiile miinilor se taie rotund. Cind copilul ajunge s5 se spele singur. Se periaz5 in oval prin miqc5ri circulare pentru a activa circulatia singelui. pentru a nu da p5rului bucla definitiv5. este un lucru ce se intelege de la sine. aspri. asa cum cred unele mame. dar cu un s5pun de bun5 calitate sau cremii de ras. efilind vSrfurile si 15sind ceafa liberii.cu o perie. praf sau murd5rii acumulate in timpul jocurilor. ci p5r bolnav. Pentru bgieti. Apoi se cur515 cu vat5 pavilioanele urechilor. Apoi va fi s5punit peste tot (sau dacii este destul de mare. degajarea colturilor poate antrena formarea de unghii incarnate. b5rbia). pix: creioane colorate. s5 frece ~i s5-i fac5 s5 luceasc5. se va avea grij5 ca. nas si b5rbie). iar folosirea unui sampon prost. fie cu o mgnuqii. a detergentilor sau a unor siipunuri cu sod5 multii. Utilizarea prea frecvent5 a qamponului riscii s5-1 usuce si s5-1 fac5 mai friabil. Se periaz5 in toate sensurile. Se aleg de preferintii perii din p5r de porc sau de cal (nu de nylon). fire de piir care se regenereaz5. picioarele. Nu-1 certati dac5 la inceput se spa15 ca "un pisoi" (gura. Pgrul in va fi sp5lat ~i apoi cl5tit de rnai multe ori ~i cu nlultii grijii. subsuoarele. o va face el insusi). semn a1 unei boli numiti "alopecia"' cozii de cal. Cei rnai multi copii au p5rul normal (nici gras. niciodatii prea ridicat5. Aceste fire mai subtiri nu sunt. Dup5 ce copilul a "intrat" in cad5 va fi 15sat s5 se destind5 in ap5. suvit5 cu suvig. flirii a t5ia deloc din colturi. Temperatura apei de spjlare trebuie sii fie potrivit de cald5. Samponul se dilueazii intr-un pahar cu apii si se folose~te doi timpi. apoi se limpezeste de rnai multe ori cu apii mult5.

De aceea. Se recomandi s i poarte pantofi solizi (nu ghete) cu talpa flexibilk cu fixitate suficiend pentru ca vihful piciorului s i nu alunece in v&l pantofului. in anotimpul rece: pulover din llni. Pentru a descurca p m l dupi spilare se va folosi de preferin$ un piepten din os. gara. Igiena picioarelor. o grimadi de nisip. cochiliile de melci.fustife. copilul va purta ghete sau cizme. Pantoful prea mic este la fel de diunitor ca qi cel prea mare. Elasticul nu va fi prea strlns. ghindele au pentru copil un sens profund. incilziti la soare. pentru tr%nicie. copilul p o d pantaloni scurfi cu bretele. urmati de fortificarea musculaturii. care se spali uqor. iar piciorul transgiri). aeroportul. Trebuie %cut tot posibilul ca la orice v k s d . florile qi crengile cu frunze pe care le poate pipii au o putere de atracfie q dau o satisfactie care nu pot fi explicate. de descoperire qi stimulare a talentelor. Pentru prevenirea piciorului plat copilul va fi lisat si-qi petreaci zilnic clteva ore desculf sau in papuci cu talpi subfire. i dar se simt din plin. Clnd soarele este puternic va purta o pil&ie. Adesea copiii cer inso{itorilor s i meargi prin fafa unei curfi in care qtiu c i sunt animale (c2ine. se adaugi cele din fibre sintetice. canadiani (din fibre sintetice sau doc) ciptuqit5 cu blani. il preocupi ~ i . Vegetalele exercid o actiune bine%citoare. paltona~ stofi. Se aleg fesituri moi. crengute care se rup. Pantofii "balerini" nu sunt corespunzitori deoarece sunt ascufiji qi prea decoltafi in fa@. copilul va fi lisat tot timpul afari. fesiturile cele rnai potrivite sunt cele din bumbac qi l2ni. pentru somn se preferi pijamaua. deoarece corpul pierde o cantitate mare de cilduri la mlini qi cap. oferi copilului plicerea de a se bilici. Iarna se recomandi pantaloni lungi care se fixeazi cu un elastic trecut pe sub talpi. daci se dezveleqte. Pentru un copil intre 3 qi 6 ani o gridini este o comoari de neprefuit. castanele. imperisabilk spre deosebire de flori. Piepdraqele pot fi fotosite pentru fixarea ciorapilor lungi. ceva rnai s t r h s e pe spate. Dragostea pentru animale nu este totdeauna u$or de satisficut. soarele q mi~careasunt factori de o i importang capital5 in ciilirea organismului copilului. bazine de inot etc. de valoare stabilg. Orice pantof are un plus de lungime la v M (de un deget) pentru creqterea piciorului qi pentru miqcarea in fa@. alergare pe iarb$ exercifii de apucat cu degetele picioarelor. nu din plastic. Importante sunt din ciciula qi mhuqile. Se vor folosi numai obiecte de ?mbrichinte cu croieli simple pentru a fi uqor imbricate qi dezbricate. 0 curte cu gridini care s i satisfaci nevoile de joc qi de miqcare ale copilului trebuie s i aibi un teren liber qi un colf cu umbr$ unde se aqeazi o masi mici qi un sciunel. un lighean mare intins) care se umple zilnic cu a p i proaspiti. Jocul qi jucgriiIe fac parte din nevoile fundamentale ale copilului. Vara. favorizeazi transpiraga. Thiilirea prin iarbi constituie o mare destindere. se ofilesc. copilul s i nu stea in cask ci si-qi duci viafa in aer liber. 0 atracfie deosebiti o constituie pentru copii gridina zoologici. p8siiri de curte). Copilul in repaus riceqte mai repede declt cel care se miqci. Timpul petrecut in aer liber are pentru copil qi avantajul miqcirii permanente. Pentru copii. ferind corpul de ricire.1 impiedici s i se plictiseasck Jocul are qi valoare intelectuali. precum qi de exerciliu de . in timpul mersului. Aerul. pisici. dar rnai ales la vksta de preqcolar. sikituri. Pentru pistrarea unei culori frumoase a p m l u i se recomandi o limpezire finali cu a p i limpede. Pietrele. flnanile arteziene. copilul va sta complet dezbricat qi desculf. Este important5 perrneabilitateahainelor pentru aer qi lumini. Tesiturile din in qi fibre sintetice sunt mai putin permeabile.). intr-un loc insorit se instaleazi un vas (cadi din plastic. iar fetitele . Cizmele din cauciuc sunt contraindicate (nu tin cald. Imbr5eibintea trebuie adaptat5 mobilit2fii mari a copiilor qi anotimpului. La familiile care au curte. pentru a nu rici. fn lipsa gridinii qi pentru locuitorii oraqelor mari trebuie ciutate posibilidfi de a pune pe copil in contact cu natura (parcuri. dar nu se va pierde din vedere elementul estetic. Va fi dojenit clnd calci pufin cu vlrfurile piciorului iniuntru qi va fi indernnat s i faci unele exercifii ca: mersul pe vlrfurile picioarelor. Piciorul copilului se dezvolti cel mai bine clnd aleargi pe un teren neregulat. in zilele cilduroase.un uscitor de m l n i reglat la temperaturi medie. Pentru un copil mic sunt necesare 6 tricouri qi 6-10 perechi d e chilofi. locuri de joaci. ii procuri o satisfactie afectivi. Foarte buni sunt ciorapii-pantalon. RuFaria de corp va f i din bumbac (se eviti contactul direct a1 fesiturilor din fibre sintetice cu pielea). Hainele nu trebuie sg impiedice miqc3rile corpului: vor fi croite ~ilucrate lejer pe piept. umezeali sau radiafii solare excesive. Iarna. Hainele care se poarti pe deasupra.

intrarea i'n colectivitate fiind astfel preg5titB (rol social). deoarece il plictisesc.). pentru fetite). s5 i'n iniete s5 se joace singuri. initiativa. dar in acelasi tirnp capiit5 gustul c5qilor cu ilustratii. L. mod discret. fac pr5jituri impreun5 scot cu mama. s5 spun5 adevirul. codite de la fructe. mozaic din plastic. de viirstii apropiat5.Copilul de la 1 la 6 ani indemiinare. apoi sunt p5r5site sau demontate. b5ieti modele simple de automobile. "cercetate". spiritul creator nu se dezvoltB. Unii copii trebuie dirija~i. care poate fi manuit. a jocurilor de constructie. isi pune v i a ~ a in pericol. pentru c5 ii confers iln sentiment de i'mplinire si mfindrie si canalizeaz5 'Ijocul" spre activitate practics "util5". va avea mai mult5 Cncredere i'n el. tobogan). jocul cu alti copii i'l formeazli ca personalitate: pe de o parte invats s5 coopereze. Copilul are nevoie de libertate in joc.tot atht de bine ca altii de 6 ani. Nu se va interveni cu fr5niiri deciit atunci chnd. ajut5 la miiturat. Gimnastica este un sport complet care se poate practica i'n toate anotiinpurile si care se poate i'ncepe . cei mai multi copii iubesc i'nc5 jocurile de miscare (alergare. lSi esersea~ii deprinderea de a imbr2ca si dezbr5ca p5pusa. jocuri de constructie simple. Nu sc vor dlirui copilului multe juciirii deodatli. iln cuEr. de interesele si capacit5tile sale. avioane. tricicleta. Concentrarea si ardoarea cu care copilul se poate cufunda in joc.egalii. de sexul. din nestiintli. DacB apeleaz5 mereu la insotirea si supravegherea excesivii a unui adult. tractoare. sportul estr o asigurare itnpotriva pericolelor civilizatiei (defonnsri ale coloanei vertebrale. o roabli etc. constituie un "parc 3e kehicule" cu care imaginatia lui i'si poate da frBu liber. iln raft dintr-un dulap unde s5-si i p5streze jucsriile. Trebuie i'ncurajat jocul i'n societatea altor copii. loto cu imagini. Pentru ocupatiile "statice" se vor alege. cu veselii. jocuri cu m5rgele. Din chnd in ciind poate primi o recompenss. de care copilul va profita toat5 viata. ilustreaz5 dimensiunea importantei jocului la aceastii vlirstii. Juc2riile complicate retin atentia pentru putin timp. pan5 la uitarea de sine. i'ngrijirea animalelor. Unii copii de 4 ani deseneazri. 0 p5pusii mare si scumpz nu va place i'n mod obligatoriu mai mult declit una comun5. Alegerea jucjriilor pentru un copil trebi~ie tin5 s5 seama de viirsta sa 111ental5hraport cu vhrsta realli. La aceastii vfirst5. jocul dB prilej copilului s5si descarce surplusul de energie si contribuie la cBlirea si dezvoltarea arn~onioasli corpului. Va f i lasat s5-si caute singur jocul dup5 preferinte ~i dispozitii. nu qtiu s5 deseneze si nici nu manifest5 interes pentru desen. cu inteligentri. imaginatia. sterg praful: iar b5ietii la activitliti in aer liber. Nu toate jucjriile au valoare educativ5 (cele rnai scumpe nu sunt si cele inai potrivite!). i DupZ viirsta de 3 ani multi copii i ~manifest2 dorinta de a participa la treburile gospod5resti (fetitele cur512 n~azk-e. ~i iubitii mai bine. relationarea cu alti copii se face cel mai bine prin joc. spa15 "rufele" si ~iasele Pentru etc.a sfatul medici~lui pediatru. le striing5 si s5 le pun5 la loc. s5 joace cinstit. aterosclerozli etc. obezitate. lipi si colora. sli nu triseze. cu conditia s5 fie bine i'mbr5cat. lucru inanua!). Aceast5 tendint5 trebuie i'ncilrajatli. S-a dovedit cli exercitiul fizic corect fiici~t permite o mai bun2 dezvoltare a aparatului cardiovascular si a celui inspirator. pe de altii parte. 0 mobil5 i'n miniatur5. Contribuie la dezvoltarea arn~onioaslia corpului qi a miiltii. Romanii au spus-o i'naintea noastr5: "Mens sana in corpore sano" (Minte s5n5toas5 711 corp s5nstos). cum an1 mai spus: c5qi de colorat. rochite de schimb si resturi de tesiituri pentru piipuqi sunt preferate de cele mai millte fetite. Pe IhngB faptul cB este rnai "interesant" pentru el. copilul poate fi dirijat spre anun~ite sporturi pe care si5 le practice sub form5 de exercitii '-de i'ncep5tor". Trotineta. in timp ce altii. Desf5surat in aer liber. de modelare: deprind plscerea de a decupa. Va fi i'ndemnat ( ~supravegheat) ca dup5 ce s-a ji~catsri. balansare. Nu trebuie evitate a zilele rnai reci sau chiar ploioase. lucru manual (de cusut si tesut. Spre 5-6 ani i se pot repartiza mici sarcini "cu r5spundere". ar putea produce pagube. Pe tern~enlung. rnai bune le@ti~l-i altii si va fi cu rnai i'n largul s5u i n viata de toate zilele. Spre 6 ani se introduc jocuri cu cifre ~i litere. mingea sunt potrivite pentru jocul in aer liber. Se poate oferi un sertar dintr-o comod5. Trebuie stiut i'nsli cli un ai~trenament excesiv si condus intr-un mod inconstient poate avea consecinte nefaste asupra dezvolt5rii copilului. C5nd practicii un sport copilul se va dezvolta mai bine.

abdomen mare. de plastic gonflabili. . De cele mai multe ori. modul cum este acceptad apa de citre mami (teami. agilitatea.vara. Mersul (drumefia. plicuti. de stimuliri care intervin in aceasd experieng. perceptiile senzoriale. jucikiile ~i pirintii il ajuti pe copil s i . Se poate practica de la 3 ani. in fiecare zi copilul va fi dus la plimbare (1-2 ore pe zi) iar in vacanfe "drumefia" va fi in functie de v h t a copilului.Pikintii in$$ trebuie s i fie obi~nuiti s i le placi ~i apa. in ultimii ani s-a ficut mult zgomot prin mijloacele de informatie pentru marele public despre "sugarii-inodtori". deformiki ale coloanei vertebrale etc. Nu se pe incep ~edin{ele inot daci pikintii nu pot merge la de bazin declt o d a d pe luni (ar trebui s i fie luat totul de la inceput). instabili. Undele mediului acvatic. . plimbarea) este o activitate a timpului liber din familie. inainte de a lansa un copil mic in api ar trebui: . in practici.Mama sf copilut chiar din perioada de sugar. constituie un mijloc de a creSte faculdtile sale fizice ~i psihice. Dansul clasic sau ritmic este foarte apreciat.Se verifici starea apei (curitenie. . . are un efect bineEcitor asupra copiilor timizi. Singurul inconvenient a1 acestui sport este c i se practici mai mult in sali. f51-i prezenp pikintilor. se fac sub supravegherea antrenorului ~i se adapteazi la fiecare copil. cal. Se ?tie c i fiinp umani nu f o l o s e ~ t ed e c l t o parte din posibilititile sale psihomotorii. ci este bine codificad. plicere) ~i indemlnarea celui ce introduce ~iasisd pe copil in api. copilul s i nu aibi senzafia de frig. la marginea rlurilor etc. La familiarizarea cu apa. de climat ~ide relief. de tabli galvanizad.iitoare.pe m i s u r i ce copilul crevte s i se acorde o perioadi mai prelungiti imbiierii. deoarece copilul simte uSor anxietatea lor ~i nu progreseazi. frumusetea corpului. Trebuie ~ t i uc i autonomia completi a copilului in api t apare h t r e 24 ~i 36 luni. in curte se va improviza un "bazin" in care copilul s i se biliceasci toati ziua (cada de plastic. Spre 5-6 ani copilul poate merge la cursuri de inot organizate in grup ~i conduse de un specialist. . instruirea nu se improvizeazi. Am vrea s i precizim c i tentativele de a i n v i p pe copil s i ''?noaten sub vksta de 3 ani trebuie E c u t i in bazine speciale de citre adulfi priceputi. b l m i . Sedintele sunt progresive. Bicicleta se practici devreme. jubilarea motorie constituie prilejuri de plicere unici pentru copil. Contactul cu apa. Este un sport excelent pentru dezvoltarea aparatului cardiovascular ~i a musculaturii membrelor inferioare. se contribuie la stimularea ~i transformarea unui "bebe-asistat" intr-un "bebeautonom". Este vorba de o motricitate adaptati pentru mentinerea la suprafati ("inotul clinelui mic"). un rol important il au relatiile "mami-copil" ~i "tati-copil". S-a spus c i scotlndu-1 din scutece. inele) ~i dezvolti supletea.de la cada mici se va trece la cada mare a familiei. intre 3 ~i 4 ani se poate trece la bicicleta cu roti mici. . respiratiei ~icirculafiei. Bogilia de senzatii.Tofi copiii ar trebui s i invefe s i inoate ~i s i se antreneze in mod regulat. Aerul din jurul bazinului trebuie s i fie curat ~i cu temperaturi corespunz. Desigur nu se poate invita crawl (craul) sau brass la 6 luni! Pentru a se ajunge la coordonarea miy2irilor ~i respiratiei trebuie aSteptat 5-6 ani. . in jurul vkstei de un an. Introducerea precoce a copiilor in bazine ar perrnite o obi~nuire precoce ~i originali cu apa.Se previd ~ e d i n t e regulate ~i suficient de apropiate (una sau doui ~edinte siptiimlni). temperaturi): este de mare importang ca in api. mai ales de fetite. de cfiteva ore in fiecare zi. Numai dupi aceste pregitiri prealabile se va trece la ceea ce preconizeazi unele cercuri de pirinti: la adevk-atele exercitii de "bebe-inotitori". cu jocuri in api ~i cu "bilicealii". gratia. este considerat ca un joc. La inceput (^m jur de 1 ?4 . bineinteles cu "asistenla" atenti a mamei. Gimnastica imbini elemente de dans ~i acrobatic cu exercitii la aparate (bari fixi. Unul din scopurile procedeului este de a duce pe copil la o autonomie compled in api ~i de a-i uSura dezvoltarea psihomotorie prin m i ~ c i r i in mediul acvatic.baia zilnici s i fie primid cu plicere de citre copil. Natafia (inotul) este sportul cel mai complet ~i cel mai adaptat pentru o dezvoltare armonioasi a corpului (mu~chilor).).~structureze spatiul siu i ~i s i cunoasci propriul corp.2 ?4 ani) copilul este in stare s i meargi pe tricicled.Se alege o piscini cu antrenori (monitori) special formati pentru copiii mici. Pe Ilngi efectele de gimnastici "corectivi" (picior plat.). paralele. negativi~ti. .

si In foarte rare c a ~ u r i . hamsterul. curajul. Poate fi fnceput la 3 ani. vor duce la gambe putenlice. porumbeii. turbarea. salmonelo7a. Copiilor rnai mari le place adesea s i simt5 responsabilitatea depling pentru protejatul si prietenul i lor. papagalii mari. in timp ce fntrefinerea unui animal rnic este mai lesnicioas5. Un animal oferg copilului o alternativ5 de investirie afectiv5 ~i se supune unei nevoi instinctive de societate. O alegere potrivitli pentru astfel de conditii o constituie un allimal . Instruirea se face la inceput sub formi de jocuri. Mici problerne de educatie Alegerea unui animal de casii. Gtija de zi cu zi fati de animal contribuie la educarea copilului. iepurii. cioara. plimbarea. ce trebuie respectati la alegerea unui animal de ctlsii. Jar mil~chii bratelor si ai spatelui nu se \lor intiri. Animale ~ip5sliri de cas5 cu r5spAndire 1arg5 sunt: csinele. corbul. Animale si pis5ri neobisnuite tinute in casi: g k a . dresarea. De aceea. ornitoza. asigurarea unui culcus. psittacoza.al na~terii i puilor. 1 I . Pentru copilul unic la p5rinti. dar greul si munca responsabili si constant5 va ciidea tot pe umerii adulfilor. colibaciloze. urafia. mai rar pot transmite boli ca: boala ghearelor de pisic5. patinajul. Problema care se pune inainte de alegerea si achizitionarea unui animal de casi este responsabilitatea pe care o poart5 intreaga familie fat5 de acest animal. Tot inainte de alegerea animalului se va cere sfatul medicului pediatru care va avea in vedere criteriul v2rstei potrivite a copilului.animalele crescute in cas5 r e p r e ~ i n to amenintare pentru copil. de rni~care de contact social. Schiul este un sport care poate fi practicat foarte devreme si care face parte din viafa zilnici din regiunile munroase inz5pezite. am vrea s5 preciz5m c5 jocurile obi~nuite oric2t ar fi de indispensabile ~i de pl5cute.2. hamster. ggina. Prima conditie. a unei atmosfere agreabile. bicicleta.si sunt inc2ntati dac5 piirin~iile permit psezenta in cas5. Pieptsnatul. ~i eventuale st5ri patologice (alergii). Copiii iubesc animalele . un cobai. protectia ! I I 1 I ! i I I 1 . eventual cu casci pe cap ~i cu ochelari fmpotriva reflectiei rx~elorsolare. experienfa pierderii sau a decesului prietenuluianimal ar putea fi un ajutor in trecerca peste durerea provocatii pri~t pierderea celor dragi . un c2ine de aparta. D u p j 3 ani si p2n5 la 5-6 ani. un criine mic sau o pisiciirezolv5 parkial nevoia de joc. papagalii mici. este ca acesta s5 re potriveascli particularititilor climinului si situatiei ian~iliei. broasca. st5p2nirea uesturilor. copilul trebuie s5 fi beneticiat de odihnii ~i de o mas5 consistent5 (dar nu copioas5).I 4.7. pestisorii etc. Copiii sunt inc2ntati in a coopera la ingrijirea animalului si trebuie incurajati s5 vegheze asupra tuturor necesitritilor lui. supleyea.peste ani. canarii. mic cum ar fi: o pisic5. are influent5 asupra muschilor gambelor si s coapselor si asupra siluetei. dansul ritmic. crestere. parazitoze ale pielii ~i intestinale. La copiii mici este un excelent exercifiu de pregitire pentru schi. a Patinajul dezvoltii detenta. . cu ameliorarea echilibrului si motricitiitii. schiul. nu sunt suficiente. cobaiul. inrudit cu dansul si care dezvolti echilibrul. i n incheiere. in cresterea. Mai mult. Se recomandli ca i animalul s5 fie exarninat la achizifionare si periodic de un medic veterinar.Un considerent major trebuie s5 fie talia animalului ales si necesitjtile sale de miscare: un c2ine foar-te mare este evident nepotrivit pentru un apartament sau o locuint5 de oras cu gr5din5 micli. dezvolt2nd simtul de rispundere. inainte de a schia. zbenguiala sunt necesare. alergii respiratorii. la jocuri trebuie sii se adauge una sau dou5 activitjti din urmjtoarele sporturi: natatia. un iepure de cask Un alt cnL. ingrijire. Sedintele nu trebuie s5 fie prea lungi. echilibrul. soricelul.Copilul de l a Patinajul este un sport tehnic nu totdeauna accesibil. Antrenasea copilului in activit5file gospoditresti constituie un mijloc excelent de c5lire ~i de inseqie social5. pisicn. Copilul trebuie s5 tie imbriicat cilduros. Dintre bolile transmise dc animale cele rnai frecvente sunt unele urticarii. Vacantele pot f problematice daci animalul nu poate insofi familia. patincle cu rotile. Pentru copilul de la o r q schiul este un bun mijloc de a profita de altitudine si de un climat s5niitos. inaintea alegerii trebuie verificat dac5 exist5 posibilitatea c a p e durata vacanfei "odorul" poate s5 fie liisat in grija cuiva. diferite insecte etc. Copilul poate fi martorul (intr-un mod foarte natural) a1 ritualurilor nuptiale ~ .I constituie costul de intretinere: un d i n e mare poaLe ti o problem5. Patinele cu rotile reprezint5 o formu15 de sport foarte r5sp2ndit5 a tuturor copiilor. Jocul de-a v-ati ascunselea. gimnastica. toxoplasmoza.

intr-adeviir. va ciipiita o priijiturii). defecte de vorbire. Animalele trebuie vaccinate conform legilor in vigoare. Pedeapsa este indispensabilii pentru unii copii care au comis o fapti interzisii. respectat in nevoile lui esenfiale. Pe de altii parte. t inciit unii educatori au considerat cii nu trebuie nimic poruncit ~i nici interzis copilului (s-a creat chiar un curent d e "educafie antiautoritarii"). sii se imbrace ~i sii se dezbrace singur. fapt pentru care instruirea animalului de casii pentru curiifenie este esentialii. organizate spontan. pentru cii ar duce la un comportament condifionat. nu sunt uitate niciodati de copil. ao aplica vreodatii. disciplina ~i iar viap in colectivul de copii acfioneaziipozitiv in sensul socializiirii lui. Nu sunt necesare pedepsele corporale.fl contradicfiile ~i lipsa de unitate a adulfilor in probleme de educafie. zilele noastre. Recompense yi pedepse. Principalul sfat dat de psihologi vizeazii formularea ordinelor: ele trebuie sii fie totdeauna clare ~i precise. Pot f i descoperite acum unele tulburiiri uvoare trecute cu vederea piing la frecventarea griidinifei: dificultifi de atenfie. timiditate.eventual . memoria deficitark dificultifi de infelegere. a deveni disciplinat in vederea unei inseqii sociale eficiente.cu psihologul de la dispensarul policlinic. Prograrnul de instruire ("lecfiile") il pregiite~tein vederea ~colariziirii. neindemharea. tulburiiri ale auzului sau viizului. copiii trebuie instruifi sii nu se "tutuiasc4' cu ele. Conduita corectii este la mijloc: copilul trebuie. Fa@ de animalele care mu~cii. "desc&carea" nervilor unui adult. b) interdictia sii m b h c e (ca misurii de disciplinarii). Atmosfera skiitoasii. sii se spele pe miiini. Recompensa nu trebuie infeleasiiintr-un sens restriins (dacii va face un anumit lucru sau va fi "cuminte". Mai periculoase sunt contactele copilului cu excrementele animalului. sii aibii un program ordonat a1 zilei. ciipu~e) preveni in pot mare miisurii aparifia unor afecfiuni la copil. Sunt interzise: a ) ameninwea cu biitaia. sii mbiince. dar in acelqi timp este necesarii o autoritate vigilentii pentru a-1 inviifa limitele puterii sale. Copilul care frecventeazii griidinip se deprinde sii se scoale la ore fixe. Unele din aceste deficienfe pot fi corectate p h i i la intrarea in ?coal% .Mama si mpitul impotriva parazifilor (purici. Admiterea la griidinip se va face in funcfie de: a) gradul de maturitate fizicii ~i neuropsihicii. Vksta la care un copil poate frecventa griidinifa se va stabili dupii un consult cu medicul pediatru ~i. reprezinti cel rnai bun stimul pentru comportarea "corespunziitoare" a copilului. pedepsele inutile. revendiciirile unor psihologi in favoarea copilului au fost adesea g r e ~ iinterpretate. Pedeapsa dreaptii ~i adaptatii g r e ~ e l i iil elibereazii pe copil de sentimentul de vinoviige. Autoritatea parintilor se miirginea altidati la a da ordine care nu tineau seama de personalitatea copilului. de concentrare. destinsii in farnilie. precum ~i orice act de nedreptate. cu mici festivitifi vesele. b) starea de skiitate. Gradinip. e ) a promite o recompensii ~ia nu respecta promisiunea ficutii. c ) mediul familial. d ) adaptarea cu colegii de griidinifii ~i cu educatoarea. copilul resimte mult mai dureros retragerea afecfiunii ~i indiferenfa piirinfilor. sii nu fie retrase. sii fie pe infelesul copilului. c ) a speria copilul cu pove~ti groazk d ) a promite o pedeapsii pentru mai t k i u (copilul uiti delictul!).

S\.la. c-oinpozit i:.itc.itelr?r adnpt:ttc i p311iai adaptntt..)c <.:ii 111ici.~::~ 3~c\lc.yc.t~anutic~!iui.. . t.1!if'elat5 !a p:~!parc.t>du<ului :pc!hl-:.ic rill ti. i.:~LI gust . plcrcic. . i a i ~ iicntr:! ~ ~ 1 g sc +orfscc Id itidlc:.p~-odusc.jlosirc~. d~ili-~:~!:ya u i:ca i-.li ?nck. B0ic~il1~1 15 .::ic 53 fie ~..1 c(!!>il~tii!i ~1.)..l.I:! *.i:i31cp~~C 2! pot bor.jipcsti~ ~ 2 G. ? u:!c. Il2ilnii ile orrL. pungiic (I.. 223 .i!sau legu:nc (Innrcov cu .:lrne ctc. dup5 Fc arnb.l.u i t ~ ~ ~ ~ l i amcalal nu prvvrid alt!ii)<i u !Jc pc l c c. zcamil) sau i:~.-i. :~-i.-!. .:. (si cantilatea de p~-i)dus ..3ei tabid.:!. r t i l ~ ! ~ 13iodul clt prepayarc. ~ Eiic it.u hi.I-kU 5ij pis~rcn/:i1n:li 1 ~ i 1 iJc: 24 c1.lc.e \:a :. I"ICI:LI~.! .i cbte \':il.va precautii: 3 ) se \lerilicII Sc p ~ preLcrItc:> L I ~ ~ ' r ~de 5 t f 1 pulbere (de esrrnplu t~. t-'! cc\mpoi..ir.. cai. G. ~td.clc.fatS cie n~cciic i (care a:. Produse industride pentru alimentatia sugarului G(':ic~i-c:iiiri. sj11gur.~l?ilita:cal produsului: b) se con11-oleaz2 tic f5inu:i c!c ccrcalc.L!f:~ z. clocot (ae poatc !olosi Gropui dc ?:~har).i.Li <.lnctrcil-ih. Si aczstca din ~ ~ r i ~ l f icontinc: un singul.ca zahrlr~llui..l?icnlul car' i .I I ~ ~ < : L I ~ I I ! I~\ ."/~.ri :)!ij.CLLzal6r i n concc~~tr:~~it: .??.c.\c:.al:lbilitulc.o:~:~nu~:~lui.>> i:~nccJ :.I I:! vlirs:a it. . . D i p ~ r ~ t : ~ i c I r ~ s t ~ .i U L I I . r:ilr.:~t.!-rnc:llrl i. rc....i xc i'ii\t~CI-C: i .).exc. i ~ ~ i ..!/ ..L f 2 f ~ i ' ~t'r)?tl'~l.r.c:~. .e~lti:~t~a 11>di~8i:i .liodal Gc preprare 11 pi~od.:rli in . Kc! (1s 1'1~11ctc l e c ~ ~ r n e~ n o r c o v . frr~cte IL. trei i ~ L r~i:ccsiit^: I /al~ar:i~. c.!r:i l ~ i l dc l..4 lc.iikir Int.!?qui proJu!.c..t./.epccla c%nc..c sc recoina~?dii .> ~i-ii.I.iilol:dl nu se ii>lo.lcl-mt:i .~ril din !.ului indust] ia! trcbuic s2 tic.I I I~~.~!:.'.! 1. ~.~:~-zi~:':.i:3 C.L.-< .jit'>t.. TrcL~uicsuh!iniat cli.i~tuic c'!c.itre f:lbric.ids>.i.I !::c p n~ 1'1 .: :!.iInpl:~ fi:1!?5(pcnt~-11) L I .rcspunzriros (in inciperi uscatr 1'5coroasej sc pot c\cept~. gu-.-~:ri i u 3' calJ5..lI.c~x-c in parti. i ~ ~ g . in:!intc dc ti~lo>irc.. i ~ i cc11itniirz n1.::L%:L .:~a~guG pl. LI!.~.c I Iai r c ~ t .iI .t d.. ) .: prcikl'at SFI ! ic cn~~hulir. ProJuxcle indu\ri. garantat3. birn?. ap5 (dccucl) dc ol-cz 2-3% sau mucilagiu dc . !.:. c ~ ! . h2:-tit wi: ~la:.i~ii. sau pot avva adaosuri icel-calr... t i i s 1t G . jn t ~ n I !. c r ~ ~ i i. Ijhrlc:itici ?i dut'at:~ clarit va1al~iiIt. rrl5-caihui::.ilc p~-oduc?:oarc i n amt.~l?iic:!.irl!a]-.li.~:~i't::~ ~ 2 : p~ ~ ~ P C I I L I I ~ I ! . !.tnticiiugarului si copilul~~i i c ~ n sunt prcicntatc adaptate)..ia:nha!ai~~l e:tc in m r e pcrfcc. .i !~~-e~~.i... (L:C :.: dial Saptr (ic.?k)il5. Prc~dustle iaplc destinate alimentatiei cugarului de :.l!-5 pcnti-Ll 24 de OX: )i \e P~S~~. .d (c~liiilc tie 4 a li iic~~t.xu ~ m5r.hl!cit~c.. ! ~ l ( j .!:':I.i \c p!.\acst%..ll i)r%.< i..!h: . de i ~ l ~ ~ r i r .1ir5 L.od. :.-s dc: !:.)pil~~lca1-. 5'k idac2 !r7.ic. S ~ L xub io11i~5 pircuri lu I de ..~salul dlii \.::~c j .>tz 're.i!)?i>.nesr~:c)care neccsits :!~fi. -'ju..o(. I\:-L.p~~:it:_~lu~ c..!5I hc*~ .i inc.5 sru!lji.~iC. 1:) 1 . c 21~ ~ I C C .c:r.Lnelc.:~l: la1 dc:~?r:!~.5.1-. tirtlcstec 3e li~!(:te .ialc dcstlnalc. ~dc ~ \. niol-" (pcitwi.:txi-. l ~d c c s t ~ . iLsi.:.ii~gal.. si 'clume 2c i.a ~cl:ll~gurt~lliorti011c~i~5 ~l:t.~'~i.. 1l!i1ll5 vrcnic: C ) Pc:1!Li.ire p::rro.LI si c311tit2ti 11. .11 ALI Lln .lu li:X~il(':) :.r. !iil.f51.ik: .a scrvit (sa-ifin ..~/LII ill c:irt: c ~ ) p i ~>c s..(::! ~na:\tic::-0:-i~: pre/c~!t:~ ~~~clitiilnca c.71cl .. :t.i .r::. F'tociu . s i .ipi. Inaintc Produsc ilin cereale. in p!imclc: 2 s5ptiirnGni d:: 1-iit5 si pentru prepalatclc ~iiin?::l. i>!. ~i.~iblin:i[5T i . c L ' ~ c ~~ s ~ ..: c..c:lc c ~ ? tc.ilc. . r j ~ ! fi PCI : : I c ~ c ~ ~ !i~.:tlqjc crmeiic. ! I I I C anterior. avantaijul cB . .r. ~ ~ ~ s c r iI: s t111 lirnb:~ion1Ln2: compo7itia F:epa!*a.is\pcctl\I .. !~liiir~te f.:!l. la fii..: .I ~ I I ! ~ I ~ :''L3~ib\~".i~! r.I.:~nc.ci:ornalldat).po/iti~ ? : s ~ e r i l i l a ! .lio\~rc se impun r2titt. pun$ :c piastic. 1:iptclc ~ n a trcbuie b::t o dat2 in i .iB L.II.1.tor.:'l ~?o:it.ld5 :. L.i~!!iui.~ l :~I I ~1 !!i1.: \'I 17ik ctlrcparsrc inst:unt).i [ ~ i i i ~ .xt: w u zilc. v21-stade ia c31'e se poate aclniinixtra all f(3ii D ~ C ~ C I .::.t>(iit\r~ li nlc~~tiori.c pc 4c : . p u n ~ dc: hl!rtic : i i i 1-1 f~iy tclcr..c):li:~::. ~ r a l u i ~ :: iupil3ri.r!jogcilS. IILI c\lc :. l i I t I :nc!it. Pircl!rilc.1( i\irc.t.B . f... c1~stiii. pulbcrca es?? ~ i L: 5 ~ m5r cu :.3.ii:~i~lisil^. (: ~ 1 .!i.I-.i iII!rO..t* I .ii.-c x rc>s~:>pe.

Brcinza' de vaci. se spa12 cu rnai multe ape qi se lasi s i se inrnoaie aproximativ 112-2 ore in a p i rece. r k i r e ) se face cu putin timp inainte de fierbere pentru a nu fi phtrate prea mult in api. se vor respecta urmitoarele reguli: . 250 g zahk pudri. . Budinca' de fa'inoase cu lapte cu sau Far2 b r b z i . speciali sau cu iaurt preparat cu o zi inainte (2-3 lingurife la 200 ml lapte) ~i se pune la prins la temperatura camerei sau qi rnai bine pe o plid sau pe un calorifer cald.alimentele se fierb cbt rnai scurt timp posibil. Se folosesc (opikiti in prealabil) cu suc de fructe sau cu m k ras (4 lingurite de pesmet pentru un m k mare ras) sau alte fructe strivite qi ca adaos la lapte sau iaurt. se adaugi z a h h l qi se rnai di in fiert cbteva clocote.5.vasele de bucitirie pentru copii vor fi din material special (oteluri speciale) sau smapite. 2-3 biscuiti (pesmet) se opkesc cu 100-150 ml api. Se rnai p a t e adiuga suc proaspit de fructe (mere. un litru de api. Biscuifi pentm sugaa': 530 g E i n i . iar apa n i scade la un litru ( timpul fierberii se amesteci pentru ca orezul s i nu se prindi de fundul vasului). cbt qi din lapte fiert. Apa (decoctul) de orez. Laptele este l h a t s i se prindi la temperatura unei camere incilzite sau qi rnai bine pe o plitA caldi. fn continuare. 3 linguri de orez spaat sau 3 linguri de griq. in cantitate mici de a p i qi in vase acoperite cu capac. p h i c h d se formeazi cheaguri mari de brbnzi. 250 ml lapte.se folosesc numai cu@e inoxidabile. Pentru prepararea apei de orez sunt necesare: 30 g orez (6 lingurife sau 2 linguri cu v w . portocale) sau de roqii. Se lasi s i stea timp de 12 ore. Se frimbntfi un aluat. Poate fi preparatA qi din de orez sau din "cereale de orez" instant. . fiert bine 1 d I . 50 g zahk (10 lingurife). modul de preparare este acelqi ca pentru b r b z a de vaci din lapte nefiert. . Aten$ie la calitatea laptelui! b) B r k a de vaci din lapte fiert. Se alege orezul de impuridti. Dupi 12-24 de ore se ia smbntha qi se pune laptele la foc mode. apoi se pune intr-un siculet de tifon. Se fierbe 1 litru de lapte qi se lasi s i se riceasci la temperatura corpului.fructele qi legumele crude se aleg cu griji qi se spali din abundenti cu a p i sub jet. d) Brbnza de vaci preparati cu cheag.persoana care prepari alimentele se va spas pe rniiini cu a p i qi sipun. Biscuiti cu brdnza' de vaca'. Se strecoarii printr-o siti sau prin tifon. apa de fierbere nu se arunci (contine vitamine qi stiruri minerale). . pentru a se separa b r b z a de zer. apoi se pune la scurs intr-un siculel de tifon. Pentru sugari se recomandi prepararea numai din lapte fiert. Pentru phtrarea valorii nutritive a alimentelor (in special a vitaminelor) qi evitarea imbolnivirii copilului (contaminarea cu diferiti germeni patogeni sau cu substante toxice). iar vasele qi ustensilele folosite se vor spas cu detergent qi se vor op&i inci o datA inainte de intrebuinwe. Se foloseqte ca lichid de diluge pentru preparatele din lapte praf sau ca aliment de tranzitie in boala diareici. se taie biscuiti de formi dreptunghiulari qi se coc la foc potrivit in tava tapetatA cu =ni. Alimentul preparat se serveqte cbt rnai repede dupi fierbere. amestecbnd mereu. . Dupi ce se riceqte putin se adaugi 8-10 comprimate de lactat de calciu (4 g) pisate in prealabil. Dupi ricire se adaugi 50 g b r b d de vaci qi 1-2 lingurite sirop de zahk. c) B r h z a de vaci preparati rapid cu lactat de calciu. &ere.prepararea (curitire. in caz contrar. Retete pentru sugar Reguli generale pentm prega'tirea preparatelor din fructe sau zarzavaturi. sau se trece printr-o sitA d e a d pentru ca s i se scurgi zerul. Laptele fiert se i n s h h t e a z i cu maia. Se prepari at2t din lapte nefiert. Este necesari o cantitate de lapte de 4-5 ori rnai mare deciit cantitatea de b r h z i pe care dorim s i o pregitim (pentru 200 g brbnzi este necesar circa 1 litru de lapte). piersici. Apoi se completeazi apa in care a stat orezul pbni la 1 112 litru qi se fierbe la foc domol aproximativ o o r i pbni cbnd bobul de orez "fnfloreqte" qi se zdrobeqte uqor. Se adaugi 10 g (2 lingurite) de cheag. Dupi ricire se trec prin maqina de tocat (ca pesmetul de pbine) ~i se pistreazi intr-o cutie bine inchisi. Se fierbe 1 litru de lapte de vaci sau lapte praf integral. Se lasi s i se riceasci. Se lasi s2i se riceasci.2. un virf de cutit de bicarbonat. apoi se scurge zerul (in siculet de tifon). a ) B r h de vaci din lapte nefiert. Se indulceqte cu zahk 5%. se riceqte imediat qi se phtreazi la frigider sau congelator. Brbnza astfel ob$inutA se trece eventual printr-o s i d deasi. pentru a se obtine grunji fini. 60 g unt.

.

acizi organici (1-2% acid citric) qi vitamine (50 mg vitamina C b 100 g). de sear5. Este un suc pe primesc cu multii pl5cere. in timpul fierberii st adaug5 ap5 p h 5 la 1 litru. se cur5@.se spal5 qi se taie in rondele s u w . se paseaz5. Boabele de zmeur2 se aqaz5 in strat subfire btr-o strecur5toare care se scufundti de rnai multe ori btr-un vas cu ap&Apoi se zdrobesc bine cu furculip. care se trec prin maqina de tocat came sau prin presa de fructe. Sucul de morcovi. 112 telin5. Sucul de tomate. mai tinere. Se t o a d m h n t qi se pune din nou in pufing ap5 in care a fiert.). 250 ml lapte. care sunt d2un5tori. Spanacul preparat cu rhtaq este rnai gustos. zmeur& c2pquni etc. adhghdu-se o lingurip de unt sau de margarin5 qi pufin5 Bin5 de pesmet. se scurg bine de ap5. alte fructe de sezon). 1 p5trunje1. Fructele citrice (portocale. nu este acceptat de toti sugarii. compozifia se amestec5cu oul b5tut qi cu fructele rase (mere) sau bine zdrobite (zmeuril). cu alte sucuri de fructe (portocale. 1 ou. se pune intr-o tav5 uns5 qi se coace la cuptor circa 4 C de minute. Supa de came. 1 litru ap5. pentru sugarii prematuri qi sugarii sub vksta de 2 luni. amestecat sau alternativ. se apal5 qi se fierb. sau se adaug5 la pireul de fructe sau la masa de fiinoase cu lapte. deoarece anumite substank continute in spanac (nitrafii) se pot transforma in intestinul copilului b nitriti. Sucul de morcovi se poate da. Sarea se adaug5 mai ales in caz de diaree cu vks5turi.a 12-a s 5 p k h 5 de via@. l care copiii ? Sucul de citrice proaspete se obtine prin presare. Se fierb 1 112-2 ore la foc mode. 500 g morcovi pentru sugarii mai rnari. Se aleg frunze fragede. Se poate folosi presa de stors fructe. morcovii st paseazi5 de dou5 ori printr-o sitii &as5 sau se mixeaz5 se completeaz5 cu ap5 p h 5 la 1 litru se pun din nou pt I I I . Important. Se fierbe laptele cu z a h h l qi se adaug5 cerealele dizolvate in pufin lapte rece. 40 g cereale instant. Tomatele (roqiile) se spal5 bine sub jet de ap5 rece. Pireul de cartoj?. lapte proasp%. Sucul se trece printr-o sitii. Diluat cu ap5 simpl5. curat%. timp de 5-10 minute. Dup5 ce s-au fiert se strecoar5 apa. p h i se inmoaie foarte bine. 30 g zahk. Se spa15 qi se cur5t5 bine morcovii. Dac5 se adaug2 pu@~ lapte sau pireu de cartofi. Se spal5 in rnai multe ape reci. Se aleg morcovii mai tineri. stinghdu-se cu apa in care a fiert spanacul. Se fierbe 1-1 112 ore la foc domol. fructe. 300 g morcovi tineri sau carote. Se pune pe sob5 qi se bate cu telul p h 5 aratii ca friqca. Unii sugari refuz2 supele cu miros de p5trunjel sau de ?elin5. Spanacul proasp5t nu se depoziteaz5 timp prea kdelungat. I . se pun intr-o strecur5toare care se scufund5timp de un minut in ap5 clocotitii. l5mdi. Sucul de zmeura'. se poate lua grhimea. Sufleul poate fi preparat qi &I fructe urmdnd ca acesta s5 se adauge ca garnitur5. Apoi roqiile se zvhtii qi se taie in buc5fi rnai mici. dispare gustul a m h i . apoi cu api cald5. Zeama rezultatii se trece printr-o sitii deas5 sau printr-o bucatii de tifon. ir momentul k care se serveqte copilului. fi primele 8 luni de via@nu este recomandabil s5 se dea sugarului spanac. inl5turhdu-se coditele. Din aceleaqi motive spanacul r h a s de la o mas5 nu se reinc2ilzeqte pentru a fi dat copilului. dac5 este c a u l . Pentru a-qi p5stra s h r i l e minerale qi vitaminele. se pune putin2 sare. Pireul de cartofi se poate imbog5ti cu o lingurip de unt sau margarin5 sau circa 20 g caimac ori smhtiin5 de bun2 calitate. btr-un litru de ap5 rece se pun: 250 g came (gEn& m h a t ) . prin confinutul lor in zahk (10-13%). Dup5 fierbere. Se strecoar2 printr-o sitii. sau 1-2 linguri b r h 5 de vac2. 50 g zahk sau 50 g glucoz5 qi un v W de cutit de sare. l h % ) reprezintii alimente de mare valoare nutritiv2. Supa de morcovi. Se fierb p h 5 se b g r o q & Dup5 ce se rkeqte. Din cauza gustului a m h i . 2-3 linguri lapte qi se amestec5. Se aleg 200 g cartofi de bun5 calitate. Utilizarea este multipl5. p h 5 c h d morcovii se sfiMim5 cu uqurin@. verzi. se opkesc cu ap5 fierbinte inainte de a fi pus la fiert. iar cartofii se cur5@de coaj2. Apoi se fierbe in ap2 pufin2. Apoi se r h i e qi se storc printr-un tifon curat.) cufructe. iar la copilul peste un an se s & h 2 cu furculip qi se mixeaz2. Sucul obfinut din fructele i proaspete cu ajutorul unei prese do fructe poate f administrat ca atare din a 10-a . 2 morcovi. Pireul de spanac este folosit dup5 vksta de 8 luni. potoleqte setea. Se pun la fiert intr-un litru de ap5 rece.lingur2 de lapte wndensat. qi. suc de fructe (de l h % e sau de portocal5. Se pregbqte bainte de mas5. Se poate bcerca qi bdulcirea cu zahk. dac2 sugarul refuz5 s5 primeasc5 preparate nebdulcite. Sufleu de cereale (porumb etc. In loc de unt qi pesmet se poate adhga la copilul rnai mare q puM rhtaq din unt qi i f i n 2 (o lingurip de f i n 5 se pr5jeqte ktr-o tigaie p h 5 se rumeneqte f i n a .

se indepirteazi spunla ~i impurititile. in api rece (sub jet). Zarzavatul se curifi ~i se spali bine de rnai multe ori. dupi 6 luni se poate folosi cu tot zarzavatul pasat.3. Mdnca'rurile cu carne se servesc de 4-7 ori pe sipt5mini: peri~oare diferite sosuri. Se strecoari. se d i din ce in ce rnai concentrat5. Pentru 2 pooii de 250 ml supi de legume sunt necesare: 200-250 g zarzavat curifat. in cantitatea cea rnai mare. se rgcevte. in 50 rnl api se dizolvi 1. 0 lingurifi confine 4 g zahir. tarhon). punindu-se vasul cu supa de morcovi intr-un vas rnai mare. cu chiftele. Se foloseste la indulcirea tuturor preparatelor pentru sugari. McincLirurile cu legume ~i carne nu trebuie s i lipseasci nici o zi din alimentafia copilului. sot6 de legume) sau cu o u i (spanac etc. Supa de zarzavat. Pentru a preintiimpina zaharisirea. budinci cu legume. se zdrobesc usor cu furculifa. tomate. Cind legumele sunt fierte.). sufleuri. Pentru orientare: Supele recomandate in alimentafia copilului mic sunt: supa limpede sau de carne cu giluste sau tiiefei. corespunzhd cu 50 g zah%r. Se pistreazi la frigider. supa de morcovi se amesteci pentiu omogenizare. ciorba de r o ~ i ide b o r ~ . pe misuri ce copilul inainteazi in virsti. Cu refetele pe care le diiin mai jos am urmirit s i oferim citeva jaloane. un mare num5r de variante. Sosurile nu vor fi prea grase. La 200 ml api se adaugi 100 g zah%rsi tot amestecul se fierbe p i n i ce volumul final este de 200 ml. cimbru. Rezulti un sirop car%confine5 g zahiir la o lingurig. gulie. leustean. creme.Retete culinare foc ~i rnai dau in clocot de 2-3 ori. se va fierbe in baie de api. . cartofi sub toate formele). Se servesc fie separat (ghiveci de legume. fie numai morcovi la copiii cu plus ponderal.2 pe bazi de unt sau margarini. ceapi. vara se adaugi ardei gras. de cel a1 adultilor. Se prepari de preferint. foi de salati verde. f i i n i si lapte (sos alb) sau smintini. Dintre sosurile reci. Dulciurile constituie o componenti importanti si foarte agreati de copii. se completeazi apa evaporati. existi numeroase posibilitifi de a oferi copilului dulciuri: budinci pe bazii de fiinoase sau fructe. cu tendinfi la constipafie). in alimentatia copilului mic se vor folosi predominant vegetale (pitrunjel. salate de fructe. Pe l i n g i priijiturile de casi care se pot pistra rnai multe zile. piper. creme de legume. fripturi. 5. Se prepari din legume variate. La copilul mare ~i adolescent pot fi folosite ~i condimentele traditionale (boia. cartof. telini. clitite. rintasuri groase) ~i s3 nu contini condimente. maghiran etc. 1-2 pistii de fasole verde. n u c ~ n a r i . se adaugii 3 lingurife de zeami de limiie.Amestecul rezultat se fierbe p i n i la volumul final de 100 ml. dupi plac. Se pistreazi la rece ~i se folose~te numai 24 de ore. budinci cu carne. h continuare se va da fie amestecat. Se fierbe acoperit. la Siropul de zaha'r. Se taie in bucifi mari qi se pune in apa care a inceput s i clocoteasci. Dupi fierbere. privind modul de preparare a alimentafiei copilului si sugestii pe baza cirora mama poate crea.5 g acid citric qi se adaugi 80 g zah%r. dupi sezon: morcovi. fie ca garnituri la carne (salate de tot felul. Zaha'rul invertit. ~nifele. in timp ce fierbe. mirar. Este alimentul de alegere in caz de diaree! inainte de a se turna in biberon sau cinifi. in general in propooie de 5% (0 linguriti la 100 ml de preparat). La inceput se paseazi numai morcovii cu sau fari cartofi. Retete pentru copilul mai mare Modul de pregitire a diferitelor minciruri se apropie. cu api rece. ajungind p h i la consistenfa de pireu. sau dispu~i diaree. se adaugi grip1 turnat in ploaie. Pentru a indulci 5% 1 litru de lapte de v a c i se a d a u g i 60 ml din a c e a s t i solufie. dovlecel. Se rnai fierbe 15 minute. Condimentele se adaugi la mincare pentru a-i conferi un plus de savoare qi a-i varia aspectul. 10 g g r i ~ (doui lingurife). ciulama. . In caz de zaharisire.). fie numai cartofi (copiii slabi. 500 ml api. imbogifit cu unt sau ulei. pitrunjel. maioneza se poate servi la cele rnai variate salate. Pentru perioada de copil mic ~ipre~colar se va veghea ca felurile de mincare alese s i fie uqor de digerat (firi ceapi prijiti.

se paseaz2 prin sid. 100 ml lapte. pitrunjel verde. cur2pte de pielife yi s h b u r i . o ceapi m i d . preparat din f i n 2 yi lapte yi se clocotesc impreunk amestechnd tot timpul. 20 g conopidi sau mazke verde. conopidii. sare. se fierbe acoperit la foc domol. 100 g fXni4. Se trec prin sid. Se prepari separat un sos din f i i yi zeami de sup&care se toam2 in oala cu zarzavaturi. dou2 linguriie de mini. doi cartofi yi dup2 sezon. . o royie). Sups'-crema' de dovlecei. Separat. apoi se ia de pe foc yi se adaug2 g2lbhuyul yi p2trunjel tocat. 600 ml api. sare. doui royii sau o lingurip de bulion. Se in2buy2 telina qi cartofii ti%iati m h n t . tocat. se pune ceapa (intreagi) apoi ~i celelalte zarzavaturi. Royiile. 10 g &n$500 ml sup2 de zarzavat. Se adaug2 apa clocotid yi se fierbe. 50 ml lapte. sare. Cartofii cur2pfi yi bine spaafi. iar zarzavatul se paseazi prin sid. o ceap$ 30 g unt sau ulei. un gabenug. Se adaug2 laptele (sau s m h t h a ) b2tut cu gilbenuyul. cu lapte. 100 ml lapte. 600 ml ap2.Mama Supe copilul M-ea c u G p d yi bine s p a a d se fierbe in apL F%na se rumeneyte pufin in untul incins yi se stinge cu zeam2 de sup& Se adaug2 la sup2 yi se fierb impreun2. &ar verde. o ceap2. se face un sos alb din unt ~iZ n i ~ise stinge cu lapte. sau 250 g came de pasike. Poate fi servid cu crutoane. pitrunjel verde. 200 g cartofi. sau cu "zdrente". Se strecoari supa. se taie in felii subfiri ~i se pun in sup& odad cu sarea. o lingurip unt. in loc de orez. unt proasp2t. apoi se pun s2 fiarbi in api. 112 gabenuy. 500 ml sup2 de legume sau bulion de came. 200 g dovlecei. C h d clocoteyte. Camea yi oasele. Se fierb dovleceii 15-30minute in sup2 de zarzavat. La copiii mari se poate servi cu crutoane. unt. F%na se rumeneyte putin in unt yi se stinge cu lapte. Supa' de fasole verde (pentru patru POI@): 114 kg fasole verde. C h d se serveyte se pune unt proaspit gi p2trunjel verde. Se fierbe in continuare in vasul acoperit. Se mai fierbe 15 minute. C h d sunt fierte. un ardei gas. t%ap in cuburi mici sau in felii sub@ri se fierb in ap2 cu sare. 600ml ap$ 300 g royii. fierbdndu-se bine. 20 g =n2. Sups'-crema' de conopida'. Separat se leag2 m a cu laptele rece. Supa' de ro8ii. frunze de !elink o lingur2 de orez. o lingurip unt. 600 ml ap$ 150 g came de vid. un morcov. ti%iepi. Zarzavatul spaat yi cur2pt se pune in apa clocotid yi se fierbe p h i se inmoaie. se mai adaug2 mazke verde. fie cu bulion de came. Sups'-crema' de muza're. SupZ-crema' de felinc?: 200 g cartofi. hainte de a fi servid se adaugi iaurt yi mikar tocat. 25 g a n $ 100 ml lapte. Se lasl s2 mai dea cdteva clocote. 150 g zarzavat de sup2 (dup2 sezon. se rnai clocoteyte. 2 linguri iaurt. Se pune din nou la fiert cu orezul. se toaci m h n t . sare. pitrunjel. pitrunjel tocat yi untul. iar la urn2 se adaug2 smdntha yi pitrunjel verde tocat. un morcov. Se poate subfia yi cu 200 ml lapte sau chiar cu apL Se poate ska. 112 1 ap$ 150 g maz2re verde. un litru de ap2. o ielin$20 g unt. Zarzavaturile se spal2 bine. Se adaug2 puling sare yi p2trunjel verde tocat. Supa se poate acri cu zeam2 de l b i i i e sau cu oiet diluat de fructe. se pun lafiert. Se adaugl un sos alb. 1 gabenu?. Apoi se paseaz2 totul prin sit2. un morcov. 150 g conopid2. o lingurit2 a n $ sare. apoi se inglobeaz2 in sup& Sare dup2 gust. Se cur2g morcovul yi ceapa. p2trunjel verde tocat. cur2pd. bine spaate. Sosul se amestec2 cu supa yi se mai fierb 10 minute.Pasta obfinud se toam2 cu lingurip in supa care clocoteyte. sare. doui lingurife de s m h t h i . o lingurip de zahik. pltrunjel tocat (smhthl). in ap2 rece. C h d zarzavatul este aproape fiert. se adaug2 sare yi gabenuyul bitut cu lapte. 50 ml lapte. in supa fi& se pune conopida bine spaad yi desmcud hbudple mici yi sare. o rldicini de pitrunjel. acute intr-un ou intreg cu o lingur2 de rain%. se cud@ de coaj$ se taie. Sup6 de cart08 pasatri: 112 1 ap$ 100 ml lapte. p2trunjel verde. Se paseazi prin sit2 yi se subfiaz2fie cu sup2 de legume. cu unt y i cu api. p2trunjel verde. se adaug2 fasolea. sare. ti%iadin buc2Wle de 2 cm. o r2d?icin2 de p2trunje1.20 g unt. Apa se pune la fiert intr-o oali s m a p i d . La copiii mai mari se poate servi cu crutoane. Supa' din came de vita' sau pasa're. supa poate fi serviti cu tiiefei (fierfi separat). C h d acesta s-a fiert se adaug2 la supi pufin2 sare. unt. Dup2 2 ore se scoate camea yi se strecoar2 supa (camea poate fi folosit2 la prepararea de chiftele sau Supa de legume pasatri. C h d sunt fierfi se paseazl prin sid yi se amestec2 in zeama in care au fiert. Apoi se adaug2 royiile yi ardeiul yi se fierbe impreun2 p h 2 se *mmoaieyi royiile.

La urmii. se adaugii pufin miez de pBine albi ~i sare. Se fierbe totul phnii chnd orezul gi perigoarele sunt fierte. Sosuri Sos alb. 200 g carne fkii os. Se acreste cu borg proaspit sau cu limhie. adiughnd chte pufin untdelemn. Se adaugii sare. carne fiarti sau cu perigoare. Se adaugi gilbenugul. piper gi se bat bine. 4 linguri smhnthni. 200 ml lapte. 0 lingurii de fiini. tarhon. mirar. Compozifia se freaci in continuare cu o linguri de lemn. amestecsnd tot timpul pentru a nu se rumeni. se trece prin masina de tocat si apoi se stoarce bine printr-un tifon. 10 g hrean. apoi se sfirhmi cu lingura. la orez etc. acesta capiti culoare roz gi este vitaminizat. cu mhna inmuiatii in a p i gi se introduc pe rhnd in zeama care fierbe. tiiiati bucifi mici. peste care se adaugi zeama rece de spanac. un vhrf de cutit de unt. 50 g fiini. piper. 5 g unt. chteva linguri de lapte. 20 g unt. se pune la fiert. se amesteci cu putin lapte rece si se fierbe amestechnd tot timpul. 600 ml api. curiifat gi tiiat mirunt (inthi ceapa. sare. Se amesteci smhnthna cu fiiini ~i se toarniin laptele fiert. Se face o maionezii o b i ~ n u i t i . un ou. impreunii cu zarzavatul fiert ~i tiiat. o lingurifi unt. puthnd fi servit la orice fel de salati crudi. Untul se topeste la foc tare. 114 kg spanac curifat. pitrunjel verde. piitrunjel. se toacii miirunt gi se amesteci cu untdelemn. sare. Sos de hrean (pentru copilul mare). d o u i linguri de zeamii de limiiie sau otet de fructe. Se servegte ca adaos la carne fiart5 sau fripti. fasole verde). Carnea se toaci de douii ori prin maqini. mugtar. 112 ou. Sos tomat. douii linguri de zeami de limhie. in supa limpede pot fi pugi tiiefei (fieqi separat) sau giiluste din pesmet (112 chifli. Acest sos se toarni peste salad. piper. 0 linguri de Gin5 rumenitii pe uscat. 4-5 linguri de untdelemn. Rogiile proaspete se fierb impreunii cu zarzavatul de sup5 (morcov. Se fierbe la foc moale 5 minute. liimhie. 4 linguri de untdelemn. 10 g Ginii. Se adaugii sare. sare.Retete culinare ca umpluturi la omleti sau. hrean gi unt ~i se amesteci bine. se adaugi fiina. Se serveste cu legume fierte. acesta se indulcegte cu zahir sau miere. unt si se ingroasii cu pesmet. sare. poate fi adiiugati la supi. apoi se completeazi cantitatea de a p i scikuti. sare. D u p i dorinti se poate adiuga suc de limhie. 12 frunzulite de tarhon. o linguri de apii. Pentru copilul trecut de un an se adaugi verdeafii tocati. liimhie sau b o r ~ . Se face un sos alb (vezi mai sus) la care se adaugi suc de morcov crud preparat din morcovii rasi si storsi prin tifon. zahk. Sos de fructe. peste care se adaugi tarhonul tocat foarte fin. splilate. care este frumos colorat. Se mai poate prepara sosul de tarhon si cu gilbenug de ou i n felul urmitor: d o u i gilbenuguri riscoapte. Ciorba' de perisoare. untul qi la sfiirsit mkarul. piitrunjel. 5-6 linguri de ulei. Se amesteci neintrerupt. ofet. 5 g unt. . Pentru sos de mere: 300 g mere. sare). Spanacul se fierbe cinci minute. Se freacii gilbenu~urilede ou. Se ia de pe foc ~i se adaugi 1 linguri cu unt proaspiit. conopidii. sare. la legume fierte sau paste fiinoase. un morcov. 10 g fiini. 200 ml lapte. Se servegte cu oug fierte tari. Acest sos se servevte la salate de legume fierte. Se servegte cu rasol de carne sau de pegte. Se trece totul prin siti ~i se adaugi sare. sare. piper ~i o lingurifi de api. Sos de ma'ral: 250 ml lapte. Se stinge cu lapte rece. Se servegte cu peste alb fiert sau legume fierte (dovlecei. f k i a mai fierbe. Sos verde. sare. felini). Chnd fierbe din nou in clocot se adaugi zarzavatul spilat. Osul se fierbe in a p i cu sare phni scade apa la jumitate. Sos alb "be'chamel". sare. amestecat cu f i i n i gi cu sare. apoi morcovul si pitrunjelul). 15 g fiini. carne fiartii. in cuptor sau la foc moale. miirar. Frunzele de tarhon. 200 ml lapte. o linguri de unt. sare. 10 g unt. Se formeazi gilugte rotunde care se fierb in supii. Sucul. ales gi spilat. creier. se adaugi oul. sare. 112 lingurifii de miere sau de zahk. 10 g zahir. care a fost fiert in prealabil in putinii a p i cu ofet. Chifla tiiiati in cuburi mici se inmoaie in lapte phnii absoarbe tot laptele. o lingurifi de mustar. se adaugi zeamii de limhie sau ofet slab de fructe. phn5 se ingroasi ca o cremii. phni cBnd se coloreazii sosul. Sos de tarhon. La sfiirgit se adaugi m k a r gi pitrunjel fin tocat. un gilbenug. in caz c i se folosegte ofet. Se fac bile de miirimea unor nuci. se toarni in sosul alb. o ceapi. amestechnd bine. Apoi se adaugi gi orezul. Laptele. Sos roz. 10-20 g pesmet. 150-200 g os "cu sit$'. sare. 2 lingurife de orez. continuhnd s i se amestece cu lingura pentru a nu se produce cocoloage.

un giQbenuq. Se serveqte cu crochete de cartofi. Se adaug3in sos pufin3 ap3 qi se rnai iniibuqe pufin. se adaug3 p3trunjel verde tocat. RulaaZ cu came tocata'. se adaug3 uleiul. impreuni cu un cartof crud $i cu chifla inmuiat3 in lapte qi stoars3. Din filing. un ou. dou3 gulioare. se adaugl zarzavatul qi roqiile cur3tate de pielite qi t&ate felii. Pasa're Z sos alb. verdeap qi 112 ou crud. 100 ml lapte. sare. amestecind continuu. Carnea cur3ptli de pielip se trece de dou3 ori prin mqina de tocat. pieptul sau pulpele de pui. in ulei bine incins. sare qi apa qi se amestec3 neintrerupt pin3 se ingroqi crema. 50 g unt. salatli verde etc. Merele crude p3strate se rad pe r&3toarea de sticll. Se scot pe o farfurie inc%zitli. 250 ml ap3. Franzela se taie in cuburi mici. Se taie felii qi se serve9te cu cartofi pireu. & acelqi ulei se rumeneqte pufin ceapa t%atli m h n t .Jum3tate din cantitatea de mere se p h t r e d crude. Carne de pui. La aceast3 zeam3 se adaug3 Bins. sue. legume fierte. se scot oasele qi carnea se pune din nou in crati* Din smfintiin3 amestecatli cu pupn3 &$ se face un sos. caise. Carnea se taie felii. un ou.5 Zinguri lapte. Se fierb in citeva clocote. Aceste sosuri se pot servi la orice friptur3 sau la rasol. care se barn3 peste came $i se lasH s i mai dea citeva clocote. Pui umplut. Sos cu ga'lbenuq. Se amestec3 cu s u e . 50 g n unt. glluqte de chifle sau cartofi fie@. Se unge pe deasupra cu ulei (sau unt) fierbinte.150 g roqii. iar zeama obtinut3 se strecoari. restul se pun la fiert cu coaj3 qi miez. Cind carnea este aproape moale. 2 gdbenuquri.50 g unt. 2 felii de carne. un cartof crud. 40. sue. o lingurip &$I00 g smhtih3 sau lapte. Se serveqte la peqte pr3jit sau la conopia fiart5. pstrunjel. C h d carnea este fiartil. o jum3tate de chifl3. 50 g unt. se bate putin. o ceap3 mic3. apoi se pune carnea inapoi. Se introduce umplutura qi se coase. Pui cu smcintdna'. p3trunjel tocat qi se amestec3bine. 50 ml untdelemn. salatli de cartofi. Se adaug3 untul topit. Se introduce intr-un vas cu pufin ulei qi zeam3 de zarzavat. 100 rnl lapte. Maioneza' cu brdnza' de vaci. ou. dou3 linguri de lapte. sue. zeam3 de la jum3tate de lbiiie. verdeap tocatli m h n t . Zeama obtinut3 se adaug3 in sos in rnomentul servirii pentru a-i p3stra vitaminele. care se fierbe 20 de minute. sare qi lapte se prepar3 un aluat (mai gros decit aluatul de cltitite). Se rurneneqte in unt $i se stropeqte cu unt fierbinte. Se picurli cite putin3 ap$ ca s3 nu se prind4 qi se pune sare dup3 gust. Dup3 gust. z a h h l qi untul. Se acreqte dup3 gust cu zeam3 de lhiiie. Se p a t e semi cu mhiiligu@. Carne de p a e (300 g). Carnea spaat2 se taie b w i t i $i se fierbe cu zarzavatul in apl silratli. se bat. Se ia de pe foc. 50 g unt. La fel se prepar3 sosurile de viqine. sue. se pune sare qi se prijesc repede pe ambele p w . o l i n w de &$ un ou. Se amestec3 brinza cu g3lbenuqul. fiind uqor digerabil3. 1 l h i i e . Din unt qi &$ stinse cu lapte qi sup$ se preparl un sos alb. 200 g carne de viti. Feliile se introduc in acest aluat. aceasti3maionezi este indicaa la copiii mici. MQndiruricu came Friptura' cu zarzavat. Pentru umplutur3: 80 g franzel3. Se topeqte jum3tatea din cantitatea de unt pe baie de aps. 100 g unt sau ulei. un g2lbenu$. 100 g b r k 3 de vaci. Se serveqte cu peqte rasol. fi 3540 de minute carnea este moale. pin3 se obtine un sos de consistenp doria. Buc3we de came se c r e s t e d pe margini. Pasilrea se spal& se freac3 pe din3untru qi pe dinafar3 cu pufinl sue. sue. apoi se priijesc in untul sau uleiul bine incins. se coace p h 3 se rumeneqte la cuptor. 60 g zanavat. Apoi se incorporeaz3 restul de unt in sosul fierbinte qi se adaug3 zeam3 de 13miiie dup3 gust. $nip2 in aluat. se pune sare qi se presarl cu a n 3 . un v&f de cutit de i%n& ap& pltrunjel verde tocat m h n t . Se servesc cu cartofi priljiti. o jum3tate tefin3 mic3. Cind qi zarzavatul este fiert se Tngroaq3 sosul c3 filing qi lapte sau s m h t h 3 . Un pui de g&& 80 g unt. qi restul de lapte &3 s3 se mai fiarb& Se pune carnea in sos. se ^ m o d ein laptele in care s-a bltut oul. iar pulpa se stoarce prin tifon. . Treptat. pentru a nu se usca. se adaug3 putin3 ap3 qi se in3buqe. o ceap3 mic$ 20 g sue. s u e . Se adaug3 gillbenuqurile. se adaug3 gdbenuqul. sot6 de morcovi sau de dovlecei. 200 carne de vitel sau carne slab3 de porc. Se serveqte cu salati verde. sue. salatli verde. in unt incins. 2-3 linguri de s m i n W . Se r u l e d pe un fund tji se presar3 cu pesmet alb. Se pune la in&u$it. diluatli separat in putin3 apl rece.

20 g unt sau ulei. Se pun la cuptor cu untul. ras. p h i ciind se inmoaie fasolea. La fel se prepari dovleceii la cuptor cu sos alb. se spali qi se taie in bucifi in lung. verdeaf5 tocati. Cu aceasti compozitie se umplu cartofii. se zdrobeqte. Se adaugi verdeata tocati m b n t . Cartofi umplufi. Se ristoarni in strecuritoare. Separat. o ceapi. caqcavalul. pesmetul. Se cur5ti cartofii de coaj5 qi. f i i n i sau pesmet fin. sare. Se poate servi cu friganele. 112 linguri de fiini. o linguri de pesmet rumenit. se presari cu ca~caval. se stropeqte cu smiinthi. iniibugite. Se lasi s i se riceasci putin. un fir de praz. 229). verdeati. ca qi roqiile tiiate in felii. sare. sare. Fasolea. o linguri de smantiini. Se curiti dovleceii. Se serveqte cu pufini smhtiini sau sos de roqii. Se coace la foc potrivit 20-30 minute. 0 conopidi mici. se curifi. 100 ml lapte. 250 g fasole verde. sare. sare. Se mai las5 la cuptor inci 20 de minute. sare (piper). Se coace in form5 unsi cu unt 20-30 minute. putin zahk.MBnciruri de legume Legume combinate. Se amesteci cu pufini sare. fiini. 2 morcovi. 20 g unt. Budincii de conopida'. sare. 2 lingurite de unt. pitrunjel. Se acoperi cratifa qi se lasi s i fiarbi la foc rnic. 30 g unt. Cartofii bine spilafi. din unt. Se spali bine morcovii qi cartofii. Ciind s-au scurs bine se amesteci dovleceii cu gilbenuqul. spilati bine in prealabil se fierbe in api cu sare. cu putin sos de roqii sau cu ciiteva pic5turi de zearni de limiiie. Deasupra se aqeaz5 pistiile de fasole. gilbenuqul. un ou. verdeafi. o gulie. pitrunjel. sare. Se fac cu lingura chiftelute. curipte qi spflate. se a ~ a zpe o farfurie i qi se presari cu pesmet rumenit in unt. 6 cartofi mari. Se clocotesc pufin in api cu sare. 250 g cartofi fie$. Se fierbe conopida in a p i cu sare. 50 g unt. Dovlecei cu smcintdnii (pentru 4 poqii): 4 dovlecei potrivit de mari. Eina. Chifelu!e de legume. 100 g qunck 100 g caqcaval. 500 g roqii. 2 dovlecei. Zarzavatul spilat qi curifat se taie in bucifele egale ~i se inibuqe pe r h d . cu gilbenuqul. 50 g unt.50 g ca~caval un ou. untul qi verdeata tocat5. Compozifia se pune intr-o formi unsi cu unt sau margarin5 qi preskati cu pesmet. se dau prin E i n i qi se prijesc in unt incins. s m h a n a . Maziire verde iniibugitii. 10 g fini. se taie cuburi mici qi se fierb in a p i cu sare 10 minute. la baie de api. unt. sare. sare qi la urmi albuqul b5tut spumi. o lingurifi de pesmet alb. un ou. zahir qi zeama in care a fiert mazkea se fierbe un sos subfire. apoi se ristoarni qi se serveqte cu caqcaval ras $i $unci tocati preskate deasupra. 2 linguri de smPntiini. 100 g smhtiini. smiintiini. se scurge. Se leagi cu un sos alb ~i se pune sare dupi gust. 500 g fasole verde crudi. Budincii de cart03 cu guncii. Se toaci ceapa mkunt qi se fierbe in putin5 api. 50 g unt. o linguriti de fgini. se adaugi untul frecat spumi. o linguri rasi de Eini. dup5 ce totul s-a ricit. Se arunci apa in care a fiert. se serveqte caldi. caqcaval ras. Se servesc cu salati verde. Morcovii se pun la fiert in api cu sare. o conopidi mic$ o m&$i de boabe de mazke verde. C h d este moale se strecoari. 200 g mazke verde. in loc de smhtiini. Se presari cu sare. 80 ml lapte. un ou. Se servesc calde. 2 linguri caqcaval ras.se ung cu unt topit qi se dau la cuptor. apoi se scurge apa printr-o strecuritoare. apoi se taie un cipicel qi se scobeqte miezul cu o lingurip. de 3-4 cm lungime. Se adaugi mazkea qi se fierbe putin. amestecat cu qunca tiiati cuburi mici. Miezul de cartofi se amesteci cu un sos alb bCchamel (pag. 4 cartofi. 20 g caqcaval. Mazkea se fierbe 10 minute in a p i pufini. Se ristoarni. se trece prin maqina de tocat carne. sare. se reaqeazi in cratiti. Smantiina se ingroaqi cu putini Gini qi se toarni peste dovlecei ciind ace~tia s-au inmuiat. Un morcov. pesmetul qi albu~ul spumi. sare. apoi in lat. sare. se coc la cuptor. . se toarni untdelemn qi o ceaqi de api. un cite1 de usturoi. 50 g qunci. 10 g Gin5. 2 lingurite de unt. Dovlecei la tava'. curitati de coaj5. iar ceapa se pune pe fundul cratitei. Se spali dovleceii. 1-2 dovlecei. Mdlzcare de fasole verde (pentru patru poqii). cimbru. Budincii de dovlecei. verdeafi tocati. 30 g unt. o linguri de pesmet. 2 roqii. Apoi se adaugi albuqul bitut spumi. f i i n i qi gilbenuqul qi se frimiinti. Cartofii fieqi qi preskaii se amesteci cu untul frecat spumi. o linguri de unt. qunca t5iati bucifele rnici. Se toarni compozitia intr-o form5 unsi cu unt qi preskat5 cu pesmet yi se coace timp de 30 de minute sau se fierbe . albuqul spumi. 100 rnl untdelemn. iar cartofii se fierb separat in coaji. Se serveqte cu omlea sau cu orez. Fasole verde. ca~caval ras. mkar. in care se prepari mancarea. 0 jumitate felini. Se pot prepara qi din mai multe zarzavaturi.

separat se fierb merele curgpte de coaji . zeami de lgmtiie . Se pune in cuptor 10 minute. Se fierb la cuptor. se cur%@ coajg . s m h t h g . pupng sare.yi se limpezesc.yi sarea. Se coace la foc potrivit pdng s-a absorbit laptele . 4 dovlecei. pesmet. Se q a z g in crgticioara unsg un strat de felii de pdine apoi un strat de mere (curipte de coajti. 10 g unt.yii.a de vacg (sau u&) cu untul.yi cartofi.yi iar un strat de chifle muiate. 1 lingurg de orez.yi se pun ckeva buciple de unt. Se servesc l h g g friptus sau zarzavaturi sot& Mhcliruri cu ou5 Ochiuri in cuib (pentru 2 poqii).yi cu brdnzg de vaci (100 g) amestecat2 cu un ou.200 ml sos de ro.yii . unt. r k i t e . Se face un de aluat din a n t i . Deasupra se toarng laptele. Oua' cu verdepri pe salatii verde. Se t o a d ceapa . ceapg verde). dupi ce au fost curipp de coajg.yi se stinge cu o cea. 114 or%. zah&. 2 chifle. 2 oug.yi se mai lasg in cuptor. 2 chifle sau cdteva felii de franzeli.yi untdelemn. 50 ml lapte. salat2 verde. se lasg pu@ s i se scurgg.yoarg. 40 g unt.yi se psjesc in ulei bine incins. 2 mere potrivite. o Lingur3 b&zA de vaci. Dovleceii umplup se a.yi se formeazg cu m h a crochete alungite. Se toarng laptele in care s-a bitut oul .Se freacg br2m. Chiflele G a t e felii subtiri se inmoaie in lapte .ycg de apii.yul. 200 g cartofi. Dupg ce s-a ingbu~it foc mode se d5 la la cuptor p h i scade zeama. scoqi.yi se toarng deasupra un sos obivnuit pentru salat2 din ulei. un ou.yi cu ceavca de apg caldg in care se poate pune putin zah&. Spaghete in sos de rojii. verdeap . 15 g orez.yor. Dovleceii pot fi umpluti . sare.yi&ate felii. Cartofii se fierb in apg cu sare.yi se preseazi.yi cur+Ji se rad pe rkitoare.yurile. ceapg. Se servevte cu cavcaval ras pres&at deasupra.ye cu pu$ni apg . 2 ou& 2 lingurite de verdepri tocate ( p h n j e l .yi se presarg cavcaval ras. m&ar tocat. un r h d de mere. Se pe frunze de salat2 verde. 3 mere mari. Se umple fiecare jumgtate de ou .yi s-a rumenit budinca. albuvul spurn5 . in care se sparge oui. 112 ou . apoi se adaugi pastele @noase. 10 g unt. sare.yi se indoaie pentru a permite . . praf de copt.yi scobifi de seminp. Budincii de pdine albii cu juncii.yi se pun la cuptor pdng se rumenevte u. Ouae se bat cu apa qi sare . sare.yazg in tavg. o lingus past2 de rovii. se c u s @ . Se umplu dovleceii. o lingurg rasg de unt proaspilt.yoarg.yunci slabi. avdnd grijg sg se rumeneascg numai marginile. Se fierb ougle tari. un r h d de orez.yi se ingbu. Budincii de N i n e albii cu mere. se s & W cu furculip. 50 g nuci mgcinate. Se toarni intr-un vas uns cu unt. pe ambele p w . 150 g spaghete. Crochete de carfofi. sare qi zeamg de lgmdie.Dovleceii spglati . 2-3 linguri de verdea@ tocat2. 2 oug proaspete. Se a$& intr-o form2 unsg cu unt $i pres&at2 cu pesmet. 25 g stafide. dupg gust. Se scoate pe o farfurie caldg .yi se taie in lung. o prizg praf de copt. G a p in doug .yi puling sare.yideasupra un r h d de orez amestecat cu stafide. 112 ou. se presari putin2 scoqi. Se amestecg cu orezul.yi ulei. Deasupra se taie roviile curgpte de coajg . 10 g unt. in care s-au inmuiat chiflele . apoi in pesmet . Se fierbe orezul cu apg. se amestecg cu laptele fierbinte p h i se face un pireu fin. Se coace la foc domol.yi tapetat2 cu pesmet se q e & un strat de p%ne.yi o linguri@ de unt) . bgtut2 cu 50 ml lapte). Se p r o c e d e d cu p%nea ca la repta anterioarg. ca un compot sckut. 150 ml lapte. 150 ml lapte. se adaugi pasta de rovii. 25 g s m h t h g . se scurg . Dupi ce se ricesc. 100 ml ulei. Cartofii bine spglap se fierb in coajg. C h d sunt fie*. se adaugg condimentele. se scot g2lbenu. Fiecare se introduce in ou (cealalt2 jumgtate. Budincii de orez cu mere. &at2 cu uleiul . Se strecoari. 1 linguri@de unt. sare. 100 g fainti. se fierbe.yi se scurg bine. un ou. o lingurip de unt. 2 linguri zah&. 2 linguri apg. Spaghetele se fierb in apg s&at2. Omletii. Separat se amestecg &a cu untul topit . Deasupra se pune iar un strat de p h e muiat2. sare. se amestecg cu verdepile . cu z a h h l . sare. se adaugg sosul de ro. apoi umplutura (vunci t5iatg cuburi mici amestecatg cu gi%hnu. Dovlecei umplufi cu orez (pentru 4 po*i). 200 g cartofi. La mijloc se face cu lingura o gropi@. Se servevte cu s m h t h i sau cu sosuri diverse. inibuvite cu zah&). Se dg la cuptor p h g se rumenevte. o linguri@@n$30 g cavcaval ras. fntr-o crati@ mici unsg cu unt . Se pun deasupra bucgfi mici de unt . sare.yi cdteva bucgtele de unt. 20 g unt sau margarinti. un r h d de nuci . 40 g . m&ar. sare. 50 ml lapte.yi se toarng in tigaia cu untul incins. apoi se pun intr-o crgticioarg in care s-a incins grgsimea.

10 g ceapii. 2-3 linguri smPntPnii proaspiia. amestecate cu puling sare qi verdeafi tocat$ amestecPnd tot timpul p b i i se obfineconsistenp doritii a jum5rilor. Iama c h d nu sunt roqii proaspete. l&n2ie. 2 linguri de suc de fructe. tocat m h n t . mere. 3. Se serveqte uns pe felioare de pPine priijitii. Fructele mici se pun intregi. Pentru sos: 4 linguri de ap& 4-5 buciifi de zahiir. Se poate prepara qi cu banane qi stafide. Pentru salata de fructe: 1. suc de l5m2ie sau otet diluat. Se amestecii cu stafidele inmuiate in ap$ nuci t5iate qi zahiir. Compozifia se introduce fn ardeii bine spsafi qi scobifi. pufin untdelemn. se poate prepara cu suc de roqii sau cu ketchup. Conopida se fierbe in apii cu sare. cu pufin untdelemn. se amestecii cu 2 ouii fierte tari qi tocate. Se curiitii roqiile de pielif2 qi sPmburi. sare. La sfPrqit se adaugii oul fiert. sare sau pufin zahiir. suc de l k 2 i e sau ofet. piitrunjel verde tocat. cele mari se taie felii foarte subtiri. Roqiile se curiifii de coajii. apii. un ou fiert tare. s5 stimuleze apetitul copiilor. Umplutura poate fi din: zarzavat: morcov qi maziire fniibuqite in unt. carne de vifel. 2-3 r o ~ i i . Salata' de mere. coajii qi zeamii de Iiimze. foarte proaspiit. variat colorat. r o ~ isau ardei (acestainiibu~it puling ceapii priijitii). Se picurii sucul de l h % e qi se t o m 2 deasupra siropul (in care s-a fiert qi scorfiqoarii) dupii ce s-a riicit. Salata' din amestec de fructe. o lingurii de ulei. o 2 lingurii maionezii. . sare qi liim2ie. Camea qi zarzavatul se fierb fntr-o cantitate micii de ap& Se trece carnea de dou5 ori prin mavins de tocat. 30 g nuci sau migdale. zeamii de carne sau de zarzavat. Merele bine spsate se curiifi ~ise taie in felii subfin. Salate Salate de fructe ~i zarzavaturi. 3 lingurife de unt. Ficatul crud se trece prin maqina de tocat carne. ouii. Aceastii salatii poate fi preparatii din: banane. Se rnai poate acLTuga pufinii quncii slab2 tocaa. 25-30 g zahiir pudrii. sare. Se taie felii groase de 1-1 112 cm qi se aranjeazii frumos pe farfurie. Se adaugii ouiile biitute.gust5ri R o ~ i iumplute. Se amestecii apoi cu ceapa ~i se iniibu~e unt bine incins in impreunii cu piitrunjelul verde tocat. se adaugii untul frecat bine. ulei. o ceapii. pastii de tomate. apoi se pune ceapa tiiiatii rnikunt. ciipquni. Carnea se taie in buciiti mici qi se iniibuqe in unt. cu sau verdeafi tocatii. Pasta' cu came de vita'.sii fie umplua mai uqor. La s f & ~ ise adaugii oul t fiert tare qi tocat fin. ceapii tocatii m h n t . 300 g fructe. pere. Ardei gras cu brdnza' de vaci. 112 ceapii mic$ boia dulce. se taie in cuburi qi se iniibuqe in unt pPnii scade toaa zeama pe un foc mic. cPteva fire de coajii de l h % e . o u l 2 roqii. Pentru salate de zarzavat: 1. pasiire sau peqte. se taie capacul qi se scobesc. sare. in locul siropului se pot pune 3-4 linguri de lapte sau s m k t b i i . Se toarnii deasupra unul din sosurile enumerate rnai sus. i cu . Salata este cu atPt rnai gustoasii cu c2t fructele folosite sunt rnai numeroase. BrPnza de vacii se freacii cu untul.carne aproximativ 50 g (pentru o omlea): ~unc$ ficat. Aperitive . Pasta' deficat (pentru copii peste 2 mi). Amestecul se face cPnd ceapa este incii fierbinte. caise. struguri. Salata' de conopidri 400 g conopidii. l k 2 i e . portocale. piitrunjel cu 2 tocat. liim2ie qi maionezii ca sii se lege umplutura. 100 g ficat crud. Jumamari verdeafa' ~i ro~ii. un ou. La prepararea salatelor avem in vedere ca aspectul lor. Se poate presiira cu nuci tocate m h n t qi cu stafide. 100 g brPnzii de vac$ sare. creier. zeamii de l h 2 i e .100 g unt. 3. Cu aceastii compozifie se umplu roqiile qi se servesc crude. Sucul de la 112 IiimPie. 4 linguri zeamii de carne (sau zeamii de conopidii). 100 ml iaurt sau smPntAnii. 250-300 g mere. 20 g stafide. 150 g came slab$ 50 g zarzavat. Suc de la 112 liimPie. pufinii boia dulce. 2. o salatii verde. 100 g pulpii de fructe. 2 lingurife unt. piersici. 2. cireqe. Zeama (sosulj pentru salsa se poate prepara dupii rnai multe formule. 2 linguri sirop de zahiir sau apii fiart?i. conopid5. dupii riicire se desfac floricele mici qi se toarnii deasupra sosul preparat din zeama de carne (sau de conopidii). suc de l h s e . 30 g unt. o lingurip de pastii de tomate. se adaugii ceapa tocatii m h n t . sare. parmezan. zmeurii. scor@qoarii. 0 salatii verde bine spaatii se taie fn f@ii foarte subfiri. 2 ardei graqi. Sucul de la 114 liimse.

la cuptor. 6 albuquri. se curiip de coajii qi se taie felii. mkarul tocat qi smhtiinl sau maionezl. suc de llm%e. se pot presiba nuci sau migdale tiliate. Laptele se pune la fiert. Din Ginii. p2n5 c h d se Gne singur de tel. tocad. Poate fi serviti qi cu sirop de zmeurii sau friqc& Sos caramel. Se freacl bine gllbenuqul cu restul de zahk.Mama # eiopilul Salata' de cartofi cu r o ~ i i . sare. Se aleg merele. se unge cu gem sau dulceap. coaja de llm2ie. sare. 250 g cartofi. Salata' de crudita'fi. amestec2nd mereu p2n5 incepe s l se ingroaqe. doul ouii. apoi aria in care s-a amestecat restul de zahib qi praful de copt. Se aqazl merele in crlticioara unsl cu unt qi se d l la cuptor la foc potrivit p2nl se coc merele. doul linguri de zahib. 200 g varzii alb$ tocatii. Se coace la foc potrivit in forma unsii qi presibati cu griq. apoi se riistoarnl. & n l c2t cuprinde. fn scobiturii se pune dulceap de viqine sau de alte fructe.4 foi de gelatinii. zmeurk mure. Budincd de g+ (4 po$i). se &2mii cu lingura (sau cu mixer-ul) se storc prin tifon sau siti qi se freacii spumii cu z a h h l . cliititi cu apl rece qi se pune la rece. 140 g unt. 100 g {elinii rasii. C h d se desprinde de marginea formei. friqcii. Crema' de zaha'r ars (pentru cinci po$i). 2 roqii. Se amestecii toate zarzavaturile. o linguritii de %n$ z a h k vanilat. Dupl ce au fiert toate glluqtele. Budinca' cu fructe (4 po$i). Jumltate din z a h k se freacii bine cu ouiile intregi. Se pune aceastl creml la fiert la foc slab. 500 g z a h k tos. 400 ml lapte. qi se adaugl incet laptele. Se amestecii cu oul fiert G a t felii. se scobesc qi se umplu cu gem. Se lasl s l fiarbii pentru ca z a h h l sii se dizolve. l/2 telinii ras$ un gogoqar tiiat felii mici. se adaugl zahk vanilat qi se toarnii printre gduqte. coajl de l h % e . Se lasii 20-30 de minute. se spall bine. 4 linguri de miere caldii. 112litru lapte. la budinci. un ou. Se arde zahk intr-o tigaie. c2te incap intr-o crlticioarii de 1 litru. se adaugl in ploaie o lingurii de zahib. amestec2nd mereu. suc de l h % e . Se fierbe intorchd albuqul pe o parte qi pe cealalti. sare. gdbenuq qi putinl sare se face o cocii pe care o l i i s h sii stea o orl. 2-3 linguri s m h t i h l (sau maionezii). 250 g fructe. 200 g Ginii. o ceapii micii. Se servesc calde. 2 linguri g zahib. 150 g morcovi raqi. se strecoarl laptele rlmas. se face un aluat con- Deserturi dulciuri Mere imbra'cate. Se fierb cartofii. creme. 112 pachetel praf de copt. Apoi se riiceqte. Salata' portocalie-alba'. budinca este coaptL h t r e timp se fierbe laptele cu vanilia qi cu o lingurl de zahk. mkar. ins2 nu mai mult de un minut. Se toarnii intr-o forml. 50 g mere rase. 70 g zahk. Se poate folosi la griq cu lapte sau orez cu lapte. se toarnl deasupra sosul preparat din ulei. Lapte de pasa're. Se freacii bine oulle intregi cu z a h h l . Se ia de pe foc. un ou fiert tare. Se spalii. vanilie. &la le acoperi. turnat putin c2te putin. gem acriqor. 4 linguri de zahib pentru cremii qi 2-3 linguri pentru ars. 250 g zahk pudrl. Dupl gust. Se lasii in form5 p h l se absoarbe tot laptele. se bate albuqul spumii. Se inmoaie in albuq. se curltl qi se scobesc. Fursecuri cu miere. C2nd se scoate budinca din cuptor. Giiluqtele formate astfel se scot cu o spumierl qi se pun intr-un castron. Gdbenuqurile se freacl spumii cu zahiirul. Se adaugii roqiile tiiiate. se taie piitrate. Se ia c2te o lingurl de albuq qi se pune ?nlaptele clocotind. se curltii de coajl. se adaugl fiina qi se subtiazii laptele strecurat. - . caise sau piersici) se spalii. Fructele proaspete (ciip~uni. unt. p2nii se incheagii. se dvllesc in zahib qi se dau la cuptor la foc potrivit p i n 3 se rumenesc uvor. 3 0 ~ 5 . Se riktoarnl pe farfurie in momentul servirii. Apoi se toarnl compozitia intr-o forml tapetatl cu zahlr ars qi se aqeazl forma in baie de apii. 112 1lapte. sirop de zmeurii sau dulceatl finii. sare. nucl mlcinat5 qi se presarl putin zahib. bltihd incet. Se amestecii totul cu un sos cu liim2ie sau cu maionezii qi br2nzii de vaci. p h i i c a p l d culoarea galbenl-roqiaticii qi se stinge cu apii. zahib. 4 ou5 fntregi. apoi se adaugl griqul in ploaie. 1 2 0 griq. Se aleg mere shiitoase. se toarnl deasupra laptele fierbinte. se adauga mierea caldii. Mere coapte umplute cu dulceafa'. un morcov ras. vanilie. 2 linguri ulei. Se imbracl fiecare mib in cocl adun2nd cele patru colturi in partea de sus. Coca se intinde ca o foaie groasii de 2-3 mm. albuqurile biitute spuml qi sarea. Apoi se adaugl gelatina dizolvat5 in apii fierbinte qi albuqurile bltute spuml tare. mere de mbimea unui ou. Se servesc calde. sare. Se amestecl totul bine. 4 ouii. Se lasii s l tragii 15 minute. Se serveqte cu friqcii. Se pune la rece.

Pentru cremii: 250 g unt. . Diferite fructe proaspete. Se v presarii cu zahk ~ise toarnii deasupra apii f i d qi riicitii. 1 lingurig de amoniac. 1 lingur5 fiiinii qi 100 ml lapte. Ba'utura' ra'coritoare pentru "petreceri". arnoniacul qi laptele. Se coc trei foi. i ~ i n e . zeama qi coaja de la o liimsie. Prcijitura' cu crema" de la'mdie. Se pot piistra mult timp (se friigezesc dupii 2-3 zile). piersici.5-2 cm diametru. 2 g8lbenu~uri. ciipSuni. 2 o u l z a h k vanilat. se adaugii fzna. Dupii ce se riiceSte. Se formeazii bilufe de 1. Se amestecii totul bine qi se pune la frigider.ananas din compot). piin5 se ingroaqe. apoi qi o d e . C4nd se serveqte se adaugii cuburi de ghea@ sau pufin sifon. portocale). Separat se amestecii Eina cu laptele rece qi se pune pe baie de ap& amestec4nd continuu. Pentru cremii se freacii untul cu zahkul pudrii. Se freacii zahikul cu untul. proasp8t preparat qi riicit. 100 ml lapte. 140 g zahk. 100 g unt.Retete culinare sistent. iar la sfiirqit zeama qi coaja de liim2ie ras8. de asemenea zeamii de liimsie qi ceai rusesc tare. zmeur8. Se adaugii fructe conservate (cire~e. se coc la foc potrivit. Se ung foile. Se spa18 bine. se adaugii treptat untul frecat cu zahk. 250 g zahilr pudrii. bine coapte. Se taie a doua zi dupii ce priijitura a fost pudrat5 cu zahiir. se taie in cuburi mici ~i se aqeazii intr-un castron (de sticlii) adgnc. suculente (cake. Pentru aluat: 500 g fiiinii.

traditii etc. erupiind cei definitivi. rolele. televiziune etc. modul de viatii ~i indeosebi alimentatia. Se "schimbii" dintii de lapte. anomalii sexuale.sunt influentate de o serie de factori din care amintim: ereditatea. probleme de igienii mentalii. durata ~i manifestikile fizice ~i psihice in procesul de maturatie biologicii. droguri. ai anumitor personalitiiti sau vedete din teatru. uneori greu de rezolvat. sii le accepte dar. acneea juvenilii. nevrozele. 3) Sii fie la curent cu grupul de prieteni din ~coalii ~idin afara ~colii. hihicia. Trebuie subliniat cii se observii foarte mari diferente in ce prive~te aparitia in timp. Dintre acestea amintim: 1) Sii urmleascii ~i sii consemneze schimbikile in ce prive~te:iniiltimea. sii le discearnii bine pentru a depista orice turnurii spre activititi antisociale.-r SCOLAUUL I I . boli venerice. alunecu~ ape inghepte. 6) Sii se asigure consultatii medicale periodice pentru a urmiiri dezvoltarea fizicii ~i psihomotorie. inec.-. intre 6 ~i 12 ani copilul crevte in medie in greutate cu 3-3. csnd in greutate (perioade de 'Tmplinire") care afecteazii toate segmentele corpului.14 ani). cariile dentare. VLsta intre 12 ~i 20 de ani reprezintii etapa cea mai activii in ce prive~te dezvoltarea fizicii. Toate in aceste procese. Survin mari progrese in functiile mi~cikii (motricitatea generalii ~i finii). Piirintii trebuie sii inteleagii toate aceste mutatii in comportamentele tinerilor. adolescenta mijlocie (14-16 ani) ~i adolescenp tLzie (intre 16 ~i 21-22 ani). armonia dezvoltiirii unor segmente ale corpului ca ~ o l d u r i l e . randamentul ~colar. alcoolism. Cre~terea face inegal cu alternante de perioade cu se crevtere ciind in inilltime (perioade de 'Tnillpre"). care au ciipiitat o importang ~io sernnifica$e tot rnai mari in adolesceng.ADOLESCENTUZ MC 6. anomaliile ~iboli ale sistemului osos. ca ~i gradul de inserpe social%. psihomotorie $i socialii a fiintei umane. Noi am ales divizarea ei in trei etape: adolescenp timpurie (12. jocuri in pe locuri periculoase. obezitatea. aparitia ~imodul cum decurge ciclul menstrual. ai unor grupuri sportive. etapele pubertiitii. Scolarul mic Cu a1 7-lea an de via@ incepe vLsta de ~ c o l a mic r (6% .12 ani) continuat2 de adolescenta subirnpiiqitii conventional in douii sau rnai multe subperioade. bustul. 5) Legiitura sustinut2 cu corpul profesoral. incephd de la vLsta de 10 ani ~i p h i i la 20 de ani se vor mbura bianual (ziua de nqtere ~ijumiitatea anului) greutatea ~i iniillimea: ultima este bine sii fie consemnatii pe tocul unei u ~ i . 237 i ? . pilozitatea etc. epoca actual2 adolescentii i ~duc in i viata in cadrul unor grupuri. dar in primul riind trunchiul ~imembrele. 2) Sii urm5reascii modul cum se inserii social: ~coala ~i apoi initierea intr-o meserie. potentialul intelectual ~i fizic. greutatea. participare la actiuni antisociale.membrele inferioare. Piirintii ~ i l s a uadultii care se intricii in viata ~colarului~ilsau adolescentului trebuie sii incerce sii fie capabili sii facii fa@ multor cerinte. carentele alimentare. psihicii ~i socialii. ciideri) ~iadolescenfii (turismul la munte. momentul ~i modul cum survin modificiirile determinate de pubertate: a) fete: ssni. b) ba'iefi: organele genitale. I I I I %tre 6-12 ani Dezvoltarea fizica'. inotul in mare ~i ape curgiitoare adsnci. iSi fixeazii anumite comportamente obligatorii pentru fiecare membru al grupului. traversarea strbilor. pilozitate. prefer2 anumite activit2$. perversiuni sexuale). Sunt incii unele necunoscute in procesele hormonale care se desE~oarii cursul pubertiitii.5 kglan ~i cu 6 cmlan. unele boli. in acela~i timp. Nevoile nutritive sunt mai mari in perioadele de crevtere.1. 4) Sii depisteze ~i sii previnii toate riscurile la care se expun copiii (accidente: bicicleta. devin membri sau "fani" ai unor ciintiketi ori formatii muzicale. Copilul devine adult.

Transferul fivi medicale la cabinetul medical velar 4. miincat. Sfaturi pentru prepararea mesei. Precaufii in caz de perturb&+metwrologice: furtuni. D e s p w e a de pkinfi s% prietenod fie 14. Recomandafi-i ce are de f k u t ciind este singur acas% 10. Se evita programele nocturne $i filmele de groazii cu confinut antisocial etc. Pricepe cB nu are totdeauna dreptate. Cwile se a r a n j e d in ghiozdan seam 13. speranple. adresa. Uudafi copilul pentru succese 11. pot surveni temporar alte tulbu&i ca billbiiiala. in schimb. Lasafi mesaje pe band3 pentru copil.~ i interiorizeze ghdurile. Dimineap s%aib%timp suficient pentru a preggti plecarea la $coal%(spaat. Instruificopilul unde s% mearg% situatii de urgen@survenite tn a& (vecini. Obivnuifi-1s5 se culce devreme pentru ca trezirea de diminea@ s5 se f a d spontan sau u$or 12. Consultarea medicului de familie asupra st&i de sb%tate$i a dezvolt&i fizice $i neuromotorii 3. Dore~te fie ca prietenii. 5. cuptoarele cu microunde sunt cele mai bune 7. Averti* vecinii asupra s c h i m w o r survenite 1. h v % mcopilul cum s%traverseze strada yi cum s5 circule cu mijloacele de transport in comun 10. imbracat $i incatat. La mul* apar co~maruri. Venifi ac& la t h p . Se stabilescore de vizionare in anumite limite (filme $i anumite emisiuni s%p&nhale) 2. numele p&in@or Las* n& de telefon de la serviciu hcuiafi sursele de foc Organizafi o trus% prim ajutor de Avertizafi copilul asupra str5inilor la intoarcerea de la $coal%. fncercati s% "convingefi" pe copil s% renunp la unele tu1burk-i care-1 pun in situatii de inferioritate (suptul degetului.TABELUL 6. pan% de electricitate. spiilarea dinflor. inundatii 9. grindins. $colarul trebuie s%pun%in practica singur urmgtoarele deprinderi: imbrkat. hvgpfi copilul s%ytie bine adresa $i nu& de telefon de a& c 9. 2 Sfaturi pentm pdrinfi Notarea num&ruluide telefon l h g 3 aparatul de te Alegefi un vein(%)care este de obicei a& p e n h urgen(e hviipfi pe copil: numele.) 5. Vizionih-ile la televiziune nu trebuie s%inlocuiasc%alte activitafi:jocul in aer liber. rude) 15. sil Se teme de mutilarea fizicil qi de modificarea imaginii corporaIe. R%spunsulla telefon este "Pgrintii sunt ocupati!" ($i nu "plecati") 4.. S% se joace cu cheile. incontinenp urinar5 etc. Copihl nu & h i e s5 "za9 in fap televizorului. ForrnuleaA fraze complexe. Lirnbajul creSte la 3 000 de cuvinte (sau mai mult). s%nu s%nu urce cu liftul dac% sunt persoane se deschidg u p persoanelor se de familie 8. cu 17. Sfaturi pentru modul cum procedeaz5 in caz de foc ("cz de evacuare") sau alte neprevhte (conductede apg defecte. gustarea). 2. 7. Se exprim5 prin vorbe. incapt. 8. emofiile. h primele zile insofifi copilul piin3 inva@traseul yi stawe in deplasarea spre veal% 16. Vizitafi ycoala impreung cu copilul 7.Pot sil revinil unele fobii anterioare. 9. U$a s5 fie totdeauna incuiata nu 3. Competiga este importantli. in d o d t o r . 6. folosirea closetului public. Se stabilesc cendi$iile de vizionare (la mad. Este mai pufin egocentric. Luafi leggtura cu educatoarea de la gr&W@pentru a fi informat asupra maturafiei copilului pentru $coal% 2. telefonul. teme de moarte. aranjarea cgrfilor in ghiozdan 6. Informafi inv%@torul despre schimbme dm viap copilului TABELUL 6 . hvgtafi copiii s%fie critici cu d i s c e r n h h t la continutul 6. Fixafi intAlniri cu copii care vor merge la aceeqi $coal% 8. 3 SFATURI PENTRU VIZIONAREA PROGRAMELOR DE TELEVIZlIJNE 1. Tehnica primului ajutor 5. avid de orice emisiune SF- PENTRU FAMlLIILE CU $COLARI . 4. Fixarea programelor ce vor fi vizionate se face printr-un schimb de &eri cu copiii 5. Dezvoltarea socio-emofionala'. inundatie) 6. TABELUL6 . cititul etc. de bloc. Mkuri de sipran@la baie (&% instrumente electrice!) 8.1 GHID PENTRU P - c ~ COPIII ~ C E $COALA D P 1. Instruifi copilul cum s%se comporte in intiilnirile cu str%nii 11. Se preocupil din ce Se . frogramelor nvgtafi copilul s5 diferenfieze emisiunile propriu-zise de reclame 7.CU CHEIA DE GAT' Sfaturi pentm copii 1. Vrea sil facil qi altceva decdt ceea ce realizeazil p h i l acum. Tineti leggtura cu inv%t%torul urrngriti viata $colar% $i (randarnent la i n v % @ d inser@asocial% colegii etc. Televiziunea nu reprezinta un premiu sau o pedeapsg 4. S5 nu intre F cas%dac% p este cr%pata sau s e s i z e d ceva n u suspect 2. sunafi in prealabil 9. Se ^megistreazil modific&i ^memnate. 3. Precautii la deschiderea garajului Dezvoltarea psihica'. incepe s B .) . nu zgomotos) 3. Sunt rare cazurile in care copiii rnai fac gre~eli pronunpre (indeosebi litera R plasatli lhgil de o consoanil). e m o p ~i ghduri. sp&larea &nilor inainte de a m k a . ploi torenfiale.

Nu-qi consumi nici "gustarea" la scoal5. dupi-amiaza. 248 Jocurile. Prin consumul redus de came apare riscul anemiei. Dupi 7 ani incepe s3 prefere grupul de acelqi sex. Devine expansiv. intre 6 ~i 7 ani Dezvoltarea fizica'. jocurile cu balonul). literele nu rnai sunt trasate perfect. Este apt pentru a i n v i p s3 foloseasci bicicleta. Desenele devin tot mai detaliate. dar finalizeazi putine. Vocabularul este de circa 2 500 de cuvinte. este bine s i se inceapi educatia sexual3 progresivi. inot i in ape curgitoare qi la mare. muzic3. in maqini trebuie plasat numai pe scaunul din spate qi s i poarte centur3 de siguranti. Apa este permisi cit vrea qi c h d vrea (inclusiv in tirnpul mesei!). la alte preferinre cu risc (jocuri cu echipamente mecanice. educatia fizici qi anxietatea qcolari au un mare rol in modul cum qi ce mininci. Imuniza'ri. Gitul devine mai subtire qi mai lung. Diferentiazi stinga de dreapta. Dezvoltarea psihica'. invati s3 citeasci qi s i scrie. in familie ii plac jocurile "de societate" ( c q i de joc etc. Atentie la mersul pe bicicleti.preferi qi unele melodii. Este foarte sensibil. estetic. "Ratia" de ap5 in 24 de ore este in jur de 100 ml/kg/colp. devine mai suplu. La multe fete apar primele sernne secundare sexuale (puf genital. Vrea s3 "faci". Dezvoltarea socio-emofionala'. Daci nu s-au ficut rapelurile la 5 ani este obligatorie vaccinarea in primul an de qcoali. bancurile. sinii devin proeminenti etc. conceptul de spatiu qi timp. devine ordonat. Nutrifia. apar greqeli. urcuqul in copaci qi pe stilpi de inalt3 tensiune. intre 8 ~i 10 ani Se miqci qi se joaci mult. Jocul In aer liber in timpul iernii va fi fixat in fbnctie de comportamentul copilului la frig. drogurile. "qtie tot!". AdoZescentul in ce rnai mult de aspectele sexuale. Foloseqte telefonul.). I I I ~l I I I I I 1 I . Se constati mari variatii de apetit. Limbajul devine tot rnai fluent qi mai "colorat". lipsa de vegetale duce la unele avitaminoze qi la constipatie. btelege clasificarea. Agreeazi inc3 p i p u ~ i l e . De altfel toate miqc%ile devin coordonate. Abdomenul prea mare la copilul mic se turteqte de asemenea. incepe s i colectioneze cantitativ. argumentativ. Maturarea musculaturii miinilor este foarte lenti. Este interesat de dans. Fata este supusi de asemenea unor modific3ri: fruntea inalti qi bombati de preqcolar nu mai este atit de dominanti la qcolar. dimineata. skitul corzii. Vizionarea televizorului trebuie limitati la 1-2 ore pe zi. membrele inferioare qi superioare devin rnai lungi qi mai musculoase. Toracele se turteqte anteroposterior. Poate apiirea miopia. skate. incep unele modificiri in propoqiile diferitelor segmente ale corpului. Mersul pe biciclet3 este permis numai in curtea casei. se schiteaz3 talia. Siguranfa. Pkintii ar trebui s3 se retragi din lupta pentru afirmare. alcoolul. Necesit3 inci supravegherea adulfilor la joaci. Persisti inapetenp selectivi din perioada de preqcolar. ti plac ghicitorile. Motricitatea fin5 este deplini. 248). Motricitatea fini nu s-a maturizat. Nutrifia. de obicei cu copii de acelaqi sex. Se continui vaccin3rile d u p i "calendarul" fixat de Inspectia sanitari de stat. scrisul nu-1 rnai oboseqte. Dezvoltareapsihica'. Instruiti-1 s3 evite striinii qi oferta darurilor de la necunoscufi. Abilitatea de a scrie il oboseqte: dupi scrierea a 1-2 pagini. Perioadele de creqtere. Ii plac jocurfle active (v-ati ascunselea. La 7 ani devine ginditor. Nasul se subtiazi. gimnastici. uneori cu alur3 de $ef. Jocul. (Vezi aminunte rnai departe la "alimentatie" pag. deocarndati de ambele sexe. serializarea. insolatie etc. vremea. nu calitativ.maqinutele.$koZaruZ mic. De subliniat tendinp de a nu m h c a dimineap din cauza grabei qi grijilor qcolare. int%ifi prevederile pentru evitarea accidentelor de circulatie (joc pe stradi. Prefera jocurile in grup. I se pot incredinp treburi in gospodkie. cu greqeli rnai rare. apucarea inceputi de la 2 luni se va definitiva de abia dup3 7 ani. dar incepe s i prefere grupul. Sunt frecvente ticurile nervoase. Maxilarul inferior incepe s i creasci. uneori p h i la epuizare fizici. incepe s i fie interesat de c q i pentru toate viirstele. camioanele. insotite de un salt in creqterea staturali. jocurile de cuvinte. Limbajul devine rnai agresiv. transformkile in natur$ anotimpurile.). refuzul laptelui poate duce la incetinirea creqterii qi la hipocalcemie. Avertizati-1 de pericolul noxelor: fbmatul. Pe Iingi faptul c3 scrie qi se pronunt3 fiki greqeli de gramatici iqi exprim3 verbal sentimentele. incepe multe. Prevenirea accidentelor. in comparatie cu trunchiul. traversare etc. NU in zone cu trafic. seara.). V e ~ i pas. alpinism f Z ~ echipament corespunzitor qi pe trasee cu risc. Se joac3 inci singur. cintecele . Litimea umerilor incepe s i depiqeasc3 pe cea a qoldurilor.). Incepe s i fie interesat cum se desf2iqoari lumea oamenilor. dar qi viap animalelor. reflecteazi.

Nu "are timp" sii mMince. Este nevoie de mese mai dese. Atenfie la armele de foc (piistrate in siguranp qi folosite in prezenta adultilor). oboseal5. spatiu) pentru o intimitate individual% Devin autocritici cu munca personalii. zarzavaturi) qi hidrocarbonate. fi place societatea. In familie este din ce in ce mai sigur pe el. Fetele sunt rnai "evoluate" I ce priveqte relatiile cu baietii. preferii spectacolele qi filmele cu drarne. La biiiefi forfa fizicii este rnai mare. lucrul manual. Spiritul de bandii atinge apogeul.Dezvoltarea socio-emofionala'. W r i n t i i fat& in fat& cu Scolahl mic Conditia indispensabila a "implinirii copilului este sentimentul de a fi in securitate qi iubit. Atentie la mersul pe bicicletii. caden). La sedentaxi qilsau la gurmanzi sau cu preferinte exagerate pentru dulciuri apare problema obezitiitii. Jocurile. Agreeazii sportul. ascensiuni pe munti. refuzii micul dejun qi gustarea din recrea@e). Elementele esentiale se apropie de adult. carne). telefonat. Sunt necesare circa 2 100 calorii pe zi. neliniqte. Dominii ritualurile qi codurile secrete. Face tot felul de planuri. P z n t i i sunt datori ca toate relatiile sii se desf2qoare prin dialog. flirteazii. De altminteri. le tachineazii. cu diferente importante intre cele dou5 sexe. lucreazii manual. incepe ins5 cea rnai induioq5toare perioadii de prietenie. Siguranfa. 1 . Simp1 umorului este dezvoltat. inot i n ape necontrolate. in ultimele decenii se constatii aparitia mult rnai de timpuriu a pubertiitii. Biiietii sunt incii "mai copii". Aten@eindeosebi la vaccinarea antitetanicii. indiferent de sex trebuie s5 se deprind5 sii-qi pregiiteascii singur sandviqul pentru qcoalii (vezi qi mai departe despre "alimentatie"). Este nevoie de consum mare de lichide (75 ml pe kg/corp/zi). Nutrifia. Colectiile devin calitative. Intelege qi respect5 miisurile de igienii qi de ingrijire corporalii. Devine conqtient de diferenple de sex. P2rintii sunt datori s5 cunoasc5 prietenii copilului qi sii facii o selec@e discret5. Munceqte pentru bani. Preferii_copiii de acelaqi sex. Crizele respective se manifest5 prin sc5derea randamentului intelectual qil sau fizic. Ia in considerare qi alte puncte de vedere declt cele vehiculate in farnilie qi qcoalH i i plac lecturile despre mistere qi poveqtile de dragoste. Dentitia definitiv5 este completii cu exceptia celui de a1 3-lea molar. Dac5 nu s-au %cut senile anterioare de vaccin2ri este cazul s5 se completeze. De la 11 la 12 ani Dezvoltareafizica'. dans. Incepe sii se indoiascii de valoarea p2rintilor. pentru cii pot surveni crize de hipocalcemie (consum redus de lactate) sau de hipoglicernie (meniu &ii dulciuri. Imuniza'ri. Atenfie la pericolul apei (inot supravegheat). Nutrifia. Siguranfa. Ii place actoria. nervozism qi lipotimii (pierderea conqtientei. 1 . discuri.) sunt adesea riscante. fn familie simt nevoia sii aibii conditii (timp. Este interesat de sport. La b%e@apare masturbafia. Este manierat cu adul@i. Diferente mari intre n fete qi b5iefi. tiaminii. cii se acceptii . Nevoile calorice sunt rnai mari la biiefi (circa 2 500 calorii pe zi) declt la fete (2 250 calorii pe zi). Phintii trebuie sii insiste pentru un meniu zilnic echilibrat cu proteine (lactate. fier. El trebuie sii simtii cii i se oferii tandrete consecvent5. Apare tentatia pentru consumul de alcool qilsau droguri! 6 . indoieli. Judec5 probleme sociale. AtAt biietii c l t qi fetele au nevoie pentru creqtere de circa 2 g de proteine pe zi sub form5 de lactate (proteine qi calciu) qi de carne sau peqte (proteine plus fier). La ambele sexe se instaleazii o stare de tensiune permanent& de friimlntiiri cu sperante. Se inregistreazii mari variatii afective. La multe fete apare menstruatia. Este mare amator de muzick radio. Maturizarea este mai precoce la fete. Atilt fetele clt qi biiietii nu mai accept5 tutela familiei qi doresc o independent5 nelimitat5. Foloseqte bine ideile abstract:. Dezvoltarea socio-emofionala'. Din cauza capriciilor de apetit survin tendinte de deficit de calciu. La biiieti apar caracteristicile celui de al doilea stadiu a1 pubert5tii (vezi rnai departe). Creqterea i n inilltime este acceleratii. Sunt refractari la rutinii. Timpul liber. Se informeaz5 despre evenimente dincolo de familie qi qcoalii. Rbpunde mai bine la sugestii declt la ordine. Frecventarea discotecilor qi altor forme de distractii (jocuri mecanice etc. Este apt qi trebuie indemnat sii participe la prepararea mesei. proiecte. Este interesat de modul de reproducere uman5. Dezvoltarea psihica'. P z n t i i trebuie sii exercite un control permanent al prietenilor. uneori cu unele brutalitilti de limbaj. Antagonizeazii cu s_exulopus. giititul. organiziirile in grup. vegetale (fructe. excursiile.

c ) interesul familiei pentru instructia scolari. direct si natural in discutiile cu copilul. Trebuie s i se cultive la ~ c o l a bucuria de a invita. Ambifiile pirintilor pentru copilul lor trebuie s i fie in limite rezonabile. Dc cele rnai multe ori se datoreazi neglijentei familiei. sau lene~i. Absenteismul "nemedical" creste cu virsta. fin pasul cu achizitiile lui. comparatiile defavorabile sau pedepsele nu stimuleazi pe copil in a invita. a invita inseamni s i a i b i o activitate dirijati. Randameatzil ~ c o l a r e intotdeauna egal cu nu gradul de inzestrare a copilului. . Copiii care stau mult deasupra caietelor de teme si csrtilor nu sunt si cci rnai buni elevi! Ei nu s-au deprins s i invete sistematizat. pentru a nu-i cere mai mult decit ii permite nivelul lui intelectual. Copilul trebuie "invitat s i invefe". Criticile aspre. fie ale unor dezordini afective. Copilul va fi indemnat sri-si faci lectiile intr-un anumit interval de timp pentru a se putea dedica ~i altor ocupafii (jocul este inci o necesitate la qcolar!). Sunt $i copii neastimpgrati sau visitori. Pe misuri ce se desiviiqe~te maturafia. r de a descoperi. Pirintii si cadrele didactice le pot gisi cauza vi le pot . Un copil inteligent. Copiii cu infirmititi sau cei cu boli cronice care-i "exclud" partial din colectivul clasei sunt adesea tinta ironiilor colegilor. scolarul va dobindi gindirea logici. dar nefericit. La scolarul mic este inca foarte pronuntati dorinta de a fi pe placul celor mari (pirinfi si dascili). chiar daci rationeazi bine. inainte de a mustra pe copil "ci ar putea face rnai mult". ajutat de pirinti in mod discret. putea lucra concentrat se vor evita: intreruperea lectiilor pentru treburi casnice. h ) familia s i impirtiseasci si sg triiasci atit "necazurile" cit si satisfactiile copilului. pentru a se plilnba sau pentru a ajuta in gospodirie.remedia. misura in care este posibil in se va asigura copilului o camera sau un loc unde s 5 . alfii nu se pot exprima. rezultatul influentei unor colegi sau lipsei de stimulare din familie. adesea de la egal la egal. trebuie controlafi si indrumafi de pirinti. pentru a evita insuccesul. Aceasti trisituri existi in el. ea poate fi ins2 si u trisituri de exacter. s i caute explicafii.Folarul mic. Asemenea relatii se r i s f r i n g favorabil asupra atmosferei din familie c i t si asupra randamentului ~colar. fn aceasti perioadi pirintii se vor abfine de a-1 trata de sus. e) in orice discutie cu scolarul. de a crea. Solicitikile la care el nu face fati ii dau un sentiment de insecuritate. il incurajeazi cu afectiune (niciodatg nu va fi mustrat cu minie!) si ii atribuie progresiv independenti. mai putin dotat. batjocura. prea autoritar. Dincolo de a deprinde s i citeasci si s i socoteasci. g) s i se evite contradictiile dintre pirinti in problemele copiilor. se autoizoleazi si devin timizi. Copilul trebuie siinvete sS fie perseverent. a exersat-o in primii 6 ani ai copiliriei sub forma jocului. Amhinnfa familiala'. s i accepte "dialogul" si s i aibi curajul s i recunoasca eventualele gre~e1i. s i capete gustul lucrului bine ficut. Pe de alti parte. Va fi incurajat s i incerce mereu $i s i repete. s5 amine satisfacfia propriilor dorinfe $i s i lucreze pentru scopuri rnai indepirtate. in raporturile dintre pikinti $i copii este bine s i fie un "dialog" permanent. Copiii din familii bine inchegate ~i cu nivel intelectual corespunzitor invati ~nai bine dec2t colegii cu aceea~i dotare intelectuali dar care provin din familii "cu probleme". se vor evita laudele excesive care pot duce la teama de evec. s i stabileasci analogii. Altul. Unii copii gindesc mai incet si se blocheazi daci profesorii ii "iau rnai repede".~ i Pentru a aseze c s f i l e $i si-si faca lectiilc in lini~te. zgomote de fond (radio) sau vizionarea concomitentii a programelor TV. cauze si efecte. Daci parinfii ~colaruluimic dau dovadi de intelegere. Este important ca pirintii s i tini legitura cu scoala pentru a fi la curent cum se d e s f i s o a r i copilul la ycoal5 si pentru a evita absenteismul.~i. Dintre factorii care influenteazi randamentul scolar amintim: n ) armonia dintre membrii familiei. pisilogeala. Lenea se poate intilni la copiii care "prind prea uvor" $i care nu rnai cred c5 este nevoie s i invete.uneori . DIficziltrifile scolare sunt consecintele fie unui handicap fizic. vor constata c i el va accepta cu usurinfi normele de disciplini ale procesului de invitimint. dar foarte hanlic $i disciplinat are note bune. de a-1 culpabiliza pentru orice insucces. va invita s i aprofundeze un subiect. d ) s i fie accesibil. respectiv adolescentul. despre ceea ce spun si fac piirintii. Conditii de lzicl. lucreazi greu la scoali. Va deveni capabil s i gindeascg critic despre ceea ce citevte sau vede in jur. diferente.fl prin fapte s i constituie un exemplu pentru scolar silsau adolescent. Adolescentul rezultatele de la scoali (chiar daci nu sunt intotdeauna strilucite) si caracterul siu (oricit de dificil ar fi).

Lev Tolstoi (nu putea si nici nu voia s i invefe). variabile la pirinfi. cu dificultifi la invitituri. Copilul supradotat. greutate. Dintre geniile romhesti am vrea s i amintitn pe George Enescu. Pkintii trebuie s5 duci un astfel de copil la medic qi psiholog care stabilesc daci dificultifile ~ c o l a r esunt consecintele unei infirmititi fizice sau sunt pur psihologice. 6. e) schimbarea frecventi a ?colilor. se plictise~te viseazi qi sf&$e$teprin a obtine note sau mici. prin scris de rnilntuiali. James Watt (considerat mirginit qi stupid). care ulterior au devenit celebri: Louis Pasteur (elev mediocru care invifa lent). prin lentoare la hcru.i". Catherine Morris Fox schiteaz5 biografiile a 300 genii istorice. Se caracterizeazi printr-un salt in dezvoltarea fizic2 general% (?niltime. posesiv. Dintre numeroasele probleme afective ce pot duce la eqec ?cola enumerim numai c2teva: a)atitudini educative contradictorii. Dintre cazusile de copii-problemi cu tulburiiri de comportament. ei reuSesc mai putin bine dec2t ceilalti colegi in exercitii fizice ?i au un comportament social dificil. 130-140: Rousseau. Unii copii inzestrafi pentru o anumiti materie de hvi@m2nt sunt mai putin competitivi la altele.f) lipsa de preocupare a familiei pentru cgqi qi ocazii de a se instrui (o familie care se intereseazi numai de fotbal qi ciintikefiila modi nu inciti deloc pe copif la invgtitul-i etc. societatea ("g2qca") de copii cu care-~i petrece timpul liber. instabilitatea psihomotorie. Subliniem c i qi un copil dotat poate pune probleme la invigturi. incoerente. In incheiere am tine totu~i i d h cdteva exemple s de copii etichetafi ca "int$rzia. cu unii profesori poate avea contacte dificile din cauza originalititii sau a spiritului siu creator care il fac s i refuze si-qi faci temele obiqnuite. 110-120: Cromwell. p&in@i acestor genii au exersat inzestrarea de la naturi a urmaqilor lor de la o v h t i fragedii. El se p a t e lenevi pentru c i invititura de la $coal5nu-1 mai intereseazg sau i se pare prea uvoari. h) neintelegeri grave in familie cu pkisirea brusc5 a cikinului de citre unul din pirinti. lipsa de unitate de vederi sau inconsecveng. realizhdu-se maturaGa complexi a fiinfei umane in devenire pentru perioada adulffi. 140-150: Keppler.M a m a $ copilu2 Handicapurile fizice care impiedici qcolarizarea sunt numeroase. ai c h i pvarinti s-au ocupat de el inci din perioada de preqcolar $i qi-au dedicat intreaga existen@ cregrii de conditii optime de studiu pentru desiv2rqirea acestui geniu innkcut. 160-170: William Pitt. preferhd s5 se ocuge de subiecte din afara programei ~colare. iar mai Grziu in ~coala militari cu acte grave de indisciplini $i de conformism se poate cita cazul lui Winston Churchill. El se simte izolat pentru c i nu g i s e ~ t e colegii pe lui interesanG. in loc s i stea cu mgnile incrucivate aqtepthd ca un astfel de copil "si se coacf. 170-180: Voltaire. propoqii) si mai ales prin cregterea si maturafia organelor genitale $i aparitia caracterelor sexuale secundare.htr-o lucrare recenti "~tudes gknktiques sur le gknie". Fiecare dintre ei a tr5t intr-un mediu extrem de activ. Ele pot coexista ca o motiva~ie reacfionali la un copil care prezinti unul din handicapurile precedente. 150-160: Tennyson. Tulburirile afective pot exista intr-un ansamblu de tulburiri de comportament. caiete prost intrefinute si m2zgilite cu Pete de cerneali. prin teme neficute sau neterminate. depreciat. 190-200: John Stuart Mill. Faraday. c ) preocuparea inegali a celor doi p&in[i: unul autoritar. Aceste modifictiii determini concomitent adapt& psihosociale. Adolescentul Adolescents incepe cu pubertatea $i se termini cu maturitatea (spadiul de adult). 180-190: Goethe. Din biografiile acestor genii rezulti c i to@au primit din partea farniliei si apoi a profesorilor lor un invigmint intensiv qi precoce. Opozitia fafi de qcoali se manifest5prin dezinteres (adesea asociat cu turbuleng). 120-130: Bach. . Pe baza performantelor intelectuale $i a aptitudinilor manifestate de aceste genii in timpul copilkiei lor.). Exemplificarea cuprinde printre al@i:100-110: Copernic. d ) o gelozie fat6 de o sori sau un frate. celilalt Sters. nedisciplinati cu ~colarizare care au in fnst repetenti. "inexistent". insuficienta auditivi. Dintre acestea amintim: debilitatea mintali. autoarea a evaluat coeficientul lor de inteligeng (QI).2. Charles Darwin (putin istet si recunostea singur c5 g2ndeste lent). prim-ministrul Angliei in cel de a1 11-lea rkboi mondial.

crit si pentru par-inti. rncnstr~ua!iae L t ~ un 11larnri ~i fiicri si re5pccti~intre tat5 ? i fiu. Sihi131bkile ::tp:kr dc cele 111ai millti: ori biuw bi evolueazri . Psrintii trebuir: s3 de critrc' ~ I . s5rutril.?. dc capacitate:i tle etivturi Gzice. firic si i' pcndcnta dc t ~ n i i i c in intct~. Ele t.:enitale si cap:~citateatle a ejacula. din cauza crcsterii rapide. d:tc5 n u .i ctc. 1L.rporale si d e I:IL ~ asupracrcsterii bi a :~ltorsch:i~~b. s u i ~ ta d e ~ e a n ~ i j l o i adolescentei ac. I ~ C cletel-min3 o lahil~tart i.!ICC I . I ~ L ~ ~ ~ ~ ! k i opi~~i:lcc ~ ~ t c .a.hi1nh3rifiiici.:~~bci~ltura :~doles~:entjlor. dexordon:lti $i lipsiti de interes in ce grupul dc prieteni.c~s~ I ~ I ? ~ ~ I . ~lllisci~linitatca lor. ~ ldc. caracterelor sesualc ?i ale compo~xamentuluigeneral. . I s ~. d. Ilel~~11~t9ndu-sefamilie I~ de explicc briiatului cZ emisiuilile semir~alesau "viscle g3sesc o nou5 orientarc in apar:crlcnt:l cle grup.th\olut 1.cli ctc.rste PI ictc. Fete1e pret cor11port3 "c0pil5restc". i~rnc:de" sunt fcnomcne normale si nu lrebuie s5 se Adoiprc. ictele sunt cu doi a ~ ~ i pri\. iiar ?i in cc ~ : i ."c. .i~-i sri hormonnlc temporarc >i nu trebu~c se indoiascz de absorbit de identitate:: pet-sonalri: "cine au~.!</ ~ l ( ~ isunt l.ile ])roduse in sfera genitalrl.inllnliti p ~ e t e n cle ilceeL~>i.1o1. I n general. 1 1 1 1 I . in ace:~str? periostl.ic3.c. in timp ce ~c plri~g restrictiilc.i::t. La i d ii HZiclii.!t~. ~':.. lencsi. Stresul adolesccntclor f n d c v c ~ ~ i r e dc pric.~~.u a-si c ~ a l u a t'eininitiitca.!<i 2:^111nornlal5.ai :illor ailtor-I[:ti': adk~ltc. si s5nilnr. i111aginativ:i. rachinati in glum.I!$: <:it Riiciii ir\i ctalucazci initi:rl 1na5culinitatea 711 cornparatie cu alti bsisti.rc. r ~ p c ~ . h p\ihic.t un sex la altul.i p.. Slibcl51e i n ~ p l i c : i r ~ ~ t k~rnilic.rlt&~.)istr. ?i tktele incep sri pnrtrcipe pienar in grup::l de prietc~li.~tiilc?i dc~echilibr-clc o r m o ~ ~ a l e colcgii de gi-a!. diinensiunile organelor de imp~~sri piirinti.l$tintel'ig11ri p ~ ~ h l i ~ .. Sunt acut rnaturitatca fij. f u ~ ~ c t nlensl?-ui~lli. inloc~tit. ~ ~ ~ c .1!.i cu proastri dispo~itic si ie ~ . c2 este Adesadafetclt: sunt cre:~ti\e > i 75: i~~~.jeasc5 sri se ru>incze. i \ ~ > t t ' ctlpaciraLca cor!stieoti (1~' trar~sfor~nri~.iccint3 norn1:115 a r1creglZriior d cc.>ilnt i n f ~ r n ~ a i?i por tc .a b5ieli apnre n ~ a tiir~iu: i fo:~rtemulti dintre ci se acestor3 ( l u ~ t in hrate. coinparinciu-si 1nusc~11atu1.:. j o .o:~r!r.) JY e. cu conditin s& nu &\in5 ohisnuintk durilc ccle n~::i :i>consc In ju~-n:tI~!l rilr~i(:.rebuil. ~nijloc-ill tlirL:irr.cste mo3~1I cum arat5.c to. adopCind . : ~ l t cc. La r.nc.Gineconlastia ( d e y ~ o l sau 1-1.~ i sclnene. L . .c.. I ~.).lrc sc' d e n tilt: [?er. I ilc.tcni. L I ~ Itie prieteni.~~~!l.ar:.i(' ! I'CLC:13.ni fenne vorhedsc.5 . Perioada c.tbiljtarc:t dc a pcscepc Au ne\ oie s2 tie asigurati si reasigurati ca nlasturharea ientimentelc :~ltorr!> i to!c'ra!!ra 1'. L:! \ $i rcli~tiiIc .irint_i sc intreabli dacri totul decur~i) "normal".. Isi con-~parGintrc d i ~ l ~ c n s i u ~ ~fi ocr ~ ~ ~ adin co~npo~-tnn!e~itul ele r\i l . cctrilportament.. hsieti dc la 1 2 la 13 ani )..j~~!plicatin ~ I .i')".ir si in cadri~l acseluiasi ale sri rcspingl? i11.i sli glindea\i. ai Ir~ccp anxictate.i.. p .i cnractcrcle \ccu!~Jare i inctbp h 1111numai de 1. cstc prscticntil de aproape toti adolescentii.? I I I [ ~ I .ho13:1!1!.1na1 nt! ncc. sc t'oloscsc.. ~ t i i ~ ~:onstituico con.l acesstri vrirst5 atrit feti:lc cri! si hgictii surit [ Este perioada in c.4dol~.c.4c. ill b i r ~ ill adoiescrllta mi~locic. L)cclar:ir~ilu h i ill. prcoc.1 i Ji \c..~cceasi~rirstd. I I .). din .i. L Ii ~-L .. fctcle ail nc\ oie dc informatii corecte Je. fetc.17 ani:. l i e\te irnagina ~ ~slin~eriu-en o boa13 care Ic pune \ i:lt:r Relatiile cu t'amilia se tens~o!ie:i/r? n ~ a iales intre in pcricol.lpid Constituie un obicct de prcocupare intensr't atrit schimbririle f i ~ i c c apal in tinlpul p u h c ~ cc pcntlv scdar.upatc dc cui71arat. :111alij.! ~ ~ I L IL.i\.I fe1.1e1e ma11il'cst5i-i dc a t a ? a ~ n e n t L.il.nf~r tilripurir (la fete de la I 1 la 13 ani: la pent1.oic. deprin~ri Dc\ in critic1 ai p5ri:>tilo1. adcrri dc: h11ti.~ifi cu adul. in :?d~:. dar ele vor de\c.prc iiltii. 1'1 ccli: inirji~\i . tare:^ ~nainelelorice po:~tc aprirca la ur~iibriieti a Irecut si adolcscentul be concc1ltrca~5 111.i cu i activ~tatii. fr8mrint5 dcc: p i collcura la o conipctitie tle !'! Lllnusete. I . Ii11it5 iombinat cu fluctu. 11cc3. Sc intjrcsc t'r~~o~ncn . ~ f a r a f'amil ici.2nd cele ~ n a ~nici c ~ . fiir5 vrco modificare a :~dolcscentc intcleg modificliri Ic comportitn3entuIui nu tatilor si I<: atribuic unecil-i unor v i m \ ritii ~?ropri Ci? i.-i bjietii. ~ .cntr: inijlo(. CFitre sflir~it~il u l c ~ ~ ~ ~tci ~ i t~ p i ~ r i i . sa acistc trZs5turi sunt oscildntc.'l I.j~c a(f1111:-5.i. Adolescentul Se deosctsesc trci stadii: timpurilr.l.grincjirea abstract$. Fiecarc (~ldolesce~:( p r i ~ ~ ~ a mcnstruatie.'i de frusrrare.rintl fat3 Estc o pcrioadil fo:u-tc ~nriabilri moment de aparitie ca la aicstca se dc~\/oit. L3 inciput bunt unt:ori inseparabilc si tint1 42 se .ca\tli relatie cst:.dc ~l stringaci.!nbr:lCc. Je bsicti ia dar .16 ~ ~ ibjicli i .cntirr!cntefatri dc "criticismul prir-i~~t~sc".c. usor atunci crind sunt cxtrcm dc scnsihili si sc.1~ ata?c'a~Li \c intcn\ ifc o prielcn5 tic inccarcr? uneori cS J e a deoparte pc p3rinti > i au :~ccla>i ~ L care al-dol. \ face c i ~ ialn ~nca'!'.clc)r 111ai I-apidcsc. sri >ti#: c.+olarul mic. Tatii sunt adcsca stli~~jcniti ilc tiicelc lor ~.ntl nurnai ca 111ercude neccsitatea pSstr3rii igienei. preci~rnsi ai atit!~tliniioi-lor.I~ijieti~ ad ? c i . Trebuie sri li se :~minteascri Er~ainteabiiietilor de . 5c.

sunt stresate. folosirea factorilor naturali . in rezumat. adolescenp k i e se caracterizeazi prin capacitatea de a se interesa yi a iubi yi pe altii. dar yi la 10 sau 16 mi. Sfaturile adullilor nu le mai amenin@ independenp.11 ani yi 2 aparitia p h l u i pubian la 11 . Comportamentul instabil. 244 . i n general atitudinea adolescen~iloroscileaz3 intre contestarea total2 a autorit5p pkintilor yi nevoia de a fi trata$ uneori tot ca niyte copii. Tinde sg aparg rnai devreme decdt in trecut ceea ce s-ar explica prin alimentatie. se tem cg-yi vor rnai pierde controlul yi se retrag pentru a-yi reevalua comportamentul. Sunt satisficuti cg in orice dialog sunt apreciati ca parteneri egali. dar este clar cg schimbgrile hormonale joaci un rol central in a produce creyterea qi diferentele sexuale care au loc in adolescenp. armonia nationalitiitilor.21 de ani). iar la bgieti la 18-21 de ani. Este bine ca pkintii s3 asigure adolescentilor spa$u yi timp pentru a fi singuri. injghebarea unei relafii intime cu o persoani d e sex opus constituie o tint2 a adolescenpi k i i . de a . in medie 10 '/2 . Dezvoltarea fizica' a ba'ie~ilorse apreciazi prin creyterea organelor genitale yi dezvoltarea p h l u i pubian care apare h t r e 11 '/2 yi 12 ani.Sexuditateala copil". Multi (cei ce nu urmeazi forme superioare de h v i @ m h t ) se cgsgtoresc sau iyi stabilesc o relatie de iubire (cu o "prieteni"). Schimbikle pubertare incep cu dezvoltarea sdnilor. Apoi se simt vinova$. Diferentele individuale sunt mari.11 Y mi. Aparifia primei Vezi . Triiesc cu entuziasm prezentul yi imediat pot deveni posomo&ti ~ideprima$. unii sunt chiar la inceputul pubertiitii.2. Dacg nu au ajuns s i aibi o identitate pot trgi un timp un sentiment de anxietate.2. autocontrolul. Viseazi profund in timpul zilei yi nu. spre 6. Se insoteyte de o creytere a musculaturii yi a puterii acesteia. Mecanismul declanyator prin care apare pubertatea nu este complet elucidat. Leggturile cu pirinfii stabilite in copilirie sunt reduse drastic. Dezwltarea fizic2i1 Creqterea in in%$me se opreyte la fete la aproximativ 17 ani. Adolescen/a tdrzie (16 sau 17 ani . inconsecven~ele qi sg evite sg-i critice imediat. 6. Pentru aceasta au nevoie sg se cunoascg bine pe ei inyiyi. Arnbele p$ . Grupul larg de prieteni din perioada anterioarg este inlocuit cu unul rnai restrhs. De regulg la 12.2.9 ani. Adesea iyi pierd controlul in ribufniri emotionale care. fn Statele Unite ale Americii prima menstruatie apare la o iniiltime de 158. aer. Trebuie si-yi aleagg meseria yi sg meargi spre independenp financiarii.aud c h d altii le vorbesc. Evenimente minore pentru pib-inti pot fi interpretate yi triite drept crize majore de citre adolescenti.6-12. rnai &ziu la b%e$ . care constituie secventele yi vkstele medii ale masculului. elibereazg anxietatea acumulat5. Doming relafiile preferentiale cu pkintele de sex opus ~i criticarea celui de acelayi sex. pe & de alta copiii . Trebuie s i le accepte s i m w n t e l e .. iar aitii scnt aproape la inatimea ~i greutatea adultilor. Relatiile cu pib-intii nu rnai sunt at2t de furtunoase.relatiile cu pa'rintii.pe de o parte pib-intii. Doresc yi plinuiesc sg-yi mentin$ pe viitor. dominat de emotii. pornirile. modul de via12 (miycare. de a pune binele general haintea celui personal. Tinerii se pregitesc pentru a t& ca adul$. Adolescentii de azi au acces la tot ce poate oferi societatea modern$ fiind tentati prin reclame. Dezwltarea psihosocial2i Adolescentii se caracterizeazi printr-o emotivitate exagerati neprevkut2 yi labili. Cdnd iyi recapiti controlul trebuie lguda$.s cm yi o greutate de 43 kg (in medie). descoperirile tehnice etc.1. Procesul de creqtere in h a t i m e se incheie. Demoltareafizica' a fetelor. de fapt.~face i planuri de viitor. api) yi ingrijiti medicale rnai bune. Dacg medicul ycolar obsemi un grup de qcolari de 13 ani (biie$ yi fete) constat5 cg unii sunt h stadiul prepuberal. pag.spre r 17-21 de ani). Se intereseazi de unele probleme ale timpului: poluarea mediului. rnai ht2i la fete (in jur de 16 ani yi ceva. menstrua@ se leagg de momentul in care inil$mea este a 3-a sau a 4-a parte din iniil$mea adult2.Mama @ cop€ lut si-yi aureasci anumite planuri despre carieri 0 mare parte din adolescen$ sunt interesati de sexualitate. nu trebuie ridiculizat. in adolescenti are loc preggtirea spre via@ de adult. Dezvoltarea independenfei . 257-262.soare.

Rareori pikintii consider5 c5 adolescentul are dreptul de a . i Atitudinea p5rinfilor are un efect semnificativ asupra comportamentului adolescentului. pediatrul de familie si un psiholog. 4. cu traumatisme sociale si e~ecuri generale $i personale. imbriiciirnintea. Trist este ~5 unii din acesti p5rinti culpabilizeazii pe copil. relafia p5rinte-adolescent se imbuniitiifeste. s5 stabileasc5 relatii sociale. in general exist5 "conflicte intre generatii". Uilii p5rinti pretind copiilor performante care nu pot fi realizate de Scolar. P5rinfii care au avut conflicte nerezolvate in propria lor adolescenf5 vor avea rnai multe momente dificile in a-si creste copiii. iar in perioada adolescenfei tiirzii relatia este cea de cuplu. Izolarea impus5 de grupul de prieteni le permite sii joace roluri de adulti. boli etc. si rnai grav. Relatiile cu cei de nceeasi ~tirsta'. P5rinfii si adolescentii tr5iesc cel rnai bine intr-o atinosferi de incredere reciprocj. cu o relafie deschisk apropiatii. sri consulte pe dirigintele clasei. Precocitateapubertiifii ~iinfluenp exercitatii de unele programe de la televiziune ~ iin general. vizionarea televizorului.La inceputul adolescenfei relafiile se stabilesc cu acelasi sex. sentimentale ~i de comuniciiri variate cu sexul opus. in afara casei pkintesti. grupul de prieteni. . s5 ocupe un loc in societate superior celui definut de ei si s5 nu repete gre~elile lor. Adolescentul doreste s5 plece din familie. insii. Comportarea sa devine inacceptabil5 ~i foqeaz5 familia s5-i ordone s5-7i fac5 bagajul si s5 plece. Se pot schematiza patru modalit5ti prin care adolescentii i ~dobindesc emanciparea fat5 de p5rinti: i 1. Situafia de fapt este ins5 invers5: doresc $i au nevoie de limite ca o expresie a iubirii qi grijii p5rinte~ti. Asteptikile pikintilor sunt adesea rnai mari decit pot realiza. apoi simte nevoia unit5fii familiei si se intoarce. Pe ling5 aceste conflicte care tin de specificul societ5fii romine~ti actuale apar conflictele obisnuite ale familiei pe diverse "teme": orele de studiu. $i aceasta se face uneori fiir5 discern5m8nt. banii de buzunar. Se ajunge la situatii dramatice. permanent5. de adaptare si de inseqie social-economic5. adesea. cei tineri sunt mult mai accesibili transform5rilor de mentalitate. P5rinfii sunt datori. $i in aceastli direcfie pikintii trebuie s5 tin5 deschis un canal de comunicare. Amenint5 si piseaz5 pe aceast5 tem5 dar nu este in stare s5 o facii.+olarul mic. Adolescentii pot pleca brusc de acas5 si sunt rev5zuti ca adulti (situatii rare!). in ce prive~te privilegiile acordate. ca prima relafie sexual5 s5 aib5 loc la o v%st5 tot rnai mic5 ~ip5rinfii se tem. cei care au crescut in ~nedii excesiv de permisive pot controla excesiv. chiar atunci c h d survin unele "furtuni". I5sind impresia. cum isi petrec adolescenfii timpul liber (filmotecile s-au r5sphdit si in mediul rural!) au ca rezultat. cu tact. discuri. Domeniul cu cea rnai mare dificultate pare s5 fie sexualitatea. La noi ins5 este vorba de inlocuirea total5 a unei lumi cu alt5 luine. in aceste cazuri. in astfel de situafii lupta pentru separare.). se complic5 si se extinde. Adolescentul cosmetice. ajungiind s5-i impun5 anumite restrictii sau. Comportamentul adolescenfilor oscileaz5. modul . intre cel a1 adultului si cel a1 unui copil mic ~ i de aceea. printre altele. ora de retragere la odihn5. 2. 0 disciplin5 consistent5 si consecvent5 ii face s5 se simt5 in siguranf5. Violurile s-au inmulfit. determinind nefericire ~i frustrare pentru toti. 3. p5rintii doresc s5 fie cfistigate printr-un comportament responsabil. Incidenp sarcinilor la adolescente este "m cre9tere. Cei virstnici se schimb5 mai greu. s5-1 sanctioneze cu pedepse corporale. crevte increderea reciproc5. c5 viata sexual5 va incepe cind copiii nu sunt in stare s5 se descurce cu ea. adesea. Adolescentul evolueaz5 treptat de la copilul dependent ciitre adultul independent f5r5 a p5r5si casa p5rinfilor. pentru c5 dotarea lui nu este corespunziitoare (mostenire. La noi in tar$ schimbgrile survenite dup5 anul 1989 su evidentiat faptul c5 intreaga societate romineasc5 a suferit o schimbare a mentalitgfii care se deosebe~te mult de mentalitgfile societ5fii in care intr5m acum. Pin5 in acest moment p5rintii trebuie s5 incerce s5 fie calmi. in timpul adolescentei rnijlocii relatiile sunt fie cu cei de ambele sexe. Adolescentul pleac5 de acas5 pentru a fi independent. telefonie fiir5 fir etc. Aceasta se repet5 pin5 sunt capabili s5 se descurce independent. frecventarea discotecilor etc. Pikintii care nu fixeaz5 limite fac adolescenfa rnai grea. fn general p5rintii doresc ca urmasii lor s5 nu duc5 lipsurile tr5ite de ei. in mod justificat. p5strhd un dialog permanent. imbrgcgminte. uneori.~fixa optiunea pentru viata proprie. In adolescenfa tirzie. Adolescentii testeaz5 constant limitele impuse de pikinti. c5 nu au limite. fardurile. Constiinta apartenenfei de grup determin5 comportamente adecvate si trece in revist5 judeciiti A . Cei care au crescut in medii care i-au controlat excesiv pot ti prea largi cu proprii copii ~iinvers. pentru p5rinti este greu s5 decid5 c i t de mare responsabilitate sii le acorde.

aspect corporal ~ialte comportarnente care nu au nevoie de vorbe. in primul r2nd cu p5rinfii. Petrec un timp enorm vorbind la telefon pe care-1 folosesc pentru a discuta subiecte care li se par interesante (imbrgciminte. Grupul dicteaz5 cum s i mergi. 2.Mama 9 copttul asupra acfiunilor ce se desf5soar5. 6. Subcultura are urmitoarele caracteristici: 1 . Se instituie un sistem distinct de comunicare. in prezent exist5 inc5 o regesie in dorinfa de a intr%intr-oform5 de inv5fk2nt care sii ofere o diplom5. mulfi tineri incep s5-qi ia un serviciu.~asume i atitudini de adulfi. trecerea adolescentului dup5 absolvirea ~colii generale de 9 ani. s5 "lucreze" pe timp limitat. piln5 acum intrefinut material ~iocrotit social qi psihic de familie. 0 band5 este alcgtuiti. licee industriale. cuprinzhd toat5 adolescenfa timpurie c2t qi o parte din cea mijlocie. Devenind membri ai unei bande dob2ndesc un statut ~i o recunoaqtere pe care. in toate perioadele adolescenfei se ascult5 muzic5 modern& se danseaz5. biciclet5. astfel de situafii sunt rare. Ace~tia vor ajunge la independenfa nu financiar5 dec2t dupii v2rsta de 25 de ani. In rilndul tinerilor. i Tofi prin planificare au fost repartizafi in "producfie". Din piicate. scoli profesionale) si in foarte mare m5sur5 continuau la scoli postliceale qi la universitg~i. Pentru a avea o independenfi financiark unii sunt tentafi s5 piiriseasc5 qcoala si s5 lucreze cu o norm5 intreag5. Activitatea de grup ~i rnoda. se citeste ~i se petrece mult timp cu conversatia. ceea ce le permite s 5 .3. s5 acfionezi si s5 te imbraci. Tnspir2ndu-se din cele v5zute ~i auzite despre tinerii din Occident. informafii despre o alt5 via@ dec2t cea oferit5 de familie (alte standarde si alte concepfii de viaf5 la multi din noii colegi). care limiteazii comunicarea cu cei din afara grupului. Se contureaz5 comportamente caracteristice. opfiunea qi trecerea la o alt5 treapt5 a activit5Iii se face in prezent cu multe friim2nt5ri. Satele s-au depopulat. Ajuns in lumea liceului cu colegi venifi din alte cartiere sau localitiifj. Aceste convorbiri constituie o surs5 de conflicte cu familia. Alegerea profesiei inv5f5m2ntul general prevede o perioad5 de 9 ani. Grupurile de adolescenfi formeaz5 o subcultur5 in interiorul unei societifi. Fiecare adolescent iqi impiirt5seqte confidenfele intime cu cel mai bun prieten. Comportamentele acceptate se schimb5 repede. aproape toti copiii continu5 s5 studieze atilt in qcolile secundare (licee teoretice. adolescenfii nu au mai imbr5fiqat profesiunile tradifionale ale familiei qi locului de basting. unii i ~iau i servicii pe timp limitat. in Bucure~ti in alte oraSe ale fiirii sunt constituite si astfel de grupuri. sii vorbesti. Jansuri. Fetele petrec ore intregi la oglind5 cu coafura qi fardurile. unele activit5fi distructive in care se angajeaz5 astfel de bande pot lovi in sansele adolescenfilor respectivi de a deveni membri competitivi ai societgfii. de regulii. de dinainte de anul 1990. 0 parte din ei le practic5. meqtesugarii s-au redus foarte mult fvac2ndu-~i aparifia un mare num5r de tineri cu diplome universitare sau de ~ c o ltehnice postliceale. cu si &5 o utilizare eficient5. riscuri qi mai ales schimb5ri in mentalitatea qi comportamentul adolescen[ilor. din adolescenfi cu simf de identitate s5rac sau negativ. idei.2. Cei mai mulfi opteaz5 pentru continuarea studiilor in cadrul unui liceu (teoretic sau industrial) si apoi o form5 de inv5fiim2nt universitar5. o libertate mai mare de miycare qi de abordare a - . in mediile cu standard economic cobor2t apare activitatea in bande. Cei care renunfii la studii trebuie dintrodat5 sii devinii "adulfi". intr-o lume restr2ns5 la un cerc familiar redus cu tradifiile. Tinerii particip5 la diverse sporturi. Exist5 si adolescerifi care merg pe "propriul lor drum" qi resping sau sunt respinsi de c5tre grup. nu ar avea-o. testhdu-si astfel aptitudinile. melodii. coafur5. "eliberafi" de prezenfa si controlul familiei trec in grupul adolescenfilor care intr5 sub influenp noilor condifii sociale: studiul unor materii mai complicate. evenimente cotidiene) pentru care au nevoie de aprobare. altfel. dar cea mai mare parte particip5 qi vizioneaz5 competitiile sportive in grup. Prin tradifia incetgfenitii in ultimele decenii. modul de viaf5 echilibrat ~i f5r5 zdruncin5ri nu este scutit de "cutremure". uneori la intervale de c2teva zile. motociclet5 sau chiar automobil care le permit o independenti crescut5 fat5 de piirinfi $sau o metodi de a "creqte in ochii" colegilor. in adolescents mijlocie iqi doresc telefon mobil. dm familii foarte diferite. cu eforturile ~irigoarea impuse de concurenfa obligatorie in lumea capitalist& Nici absolventul scolii generale. care le permit s5 fie distincfi: imbrgciiminte. Au nevoie de al[i colegi asem5n5tori lor cu care s i impiirt5qeasc5bucuriile si necazurile.Prin procesul de industrializare qi urbanizare forpt5. Tndiferent de calea pe care qi-o aleg. contrar planurilor qi concepfiilor familiei din care se trag. sub forma unui argou. 3.

ponderea anumitor materii de studiu. s i inieleagi ~i s i utilizeze reguli ale logicii pentru a gindi atit inductiv cit si deductiv.2. Depinde de mentalitatea familiei din care provine. Ca o consecinti a egocentrismului se comport5 in cea rnai mare parte a timpului ca si cdnd ar fi la fel de centrali gi de importanti in gdndurile altora cum sunt pentru ei insisi. Sunt profund angajati in a gdndi intr-un mod abstract despre ei insi~i: "sunt normal". precum qi despre spatiul geografic ~i celest. rezolve problemele pe care altii nu le-au putut duce la bun sfdr~it. cu mult tact. "de ce m-am comportat in acest mod?".o%ndeasci"ipotetic". Adolescentul vietii cotidiene. Nu se mai muliumesc s i se gindeasci numai la lucrurile pe care le-au experimentat sau observat direct. incearci s 2 . fiind in siguranfiin utilizarea de droguri. Capacitatea de a utiliza gdndirea abstracti influenteazi comportamentul general a1 adolescentului.in cdteva luni apar tineri cu aer de independen& pusi pe "nu". modestia. Pentru prima datg. "Operatiile formale" se caracteri~eazg prin gdndire abstract. Condamni cdnd este neconcordanlii ~ i in general. in ultimii ani credem c i mai mult decdt familia corpul profesoral a sesizat si @-aadaptat metodele de educatie ~i instruire didactic5 la mutaiiile care au survenit in cornportamentul. este capabil. un rol important il au cinstea.. domeniul realititii pentru a rationa despre probleme si evenimente care sunt contrare faptelor sau dincolo de domeniul posibilului. tentatia escapadelor la discoteci sau localuri pentru tineri. de atmosfera generali a scolii respective gi rnai ales de grupul ("cercul") de prieteni in care intri. infeleg sensurile simbolice ~iastfel pot apuca ~i interpreta glume cu dublu inteles. i . incepdnd cu pirintii qi termindnd cu politicienii. dupi o expresie populari. Se schimbi viap de familie din intreaga copilikie (traditii. "ce sunt in realitate?". sthgaci. armonia viefii de farnilie atiit in ce prive~te calitatea relafiilordintre pikinti cdt ~i a acestora cu copiii si celelalte rubedenii bunici etc. . indiferent dacg defectele sau calititile sunt reale sau numai imaginate de ei. profesorilor si adultilor in general si mai ales intre ce spun ~i ce fac ("fapte si vorbe") in realitate.~ faci propriile standarde morale. Pot conceptualiza lumi ~i evenimente din domeniul istoriei sau viitorului. relacia obi~nuiti mai este formati de grup. Dezvoltarea moralti Sunt foarte atenti la standardele morale ale pikintilor. in acest stadiu devin capabili s i . "ce insemn pentru altii". nu a fost atdt de profund sau disperat. nesociabili. metode de educatie.2. ci pot conceptualiza dincolo de 6. La inceputul adolescentei ~i mai pufin in cursul adolesceniei medii sunt egocentrici.4. Dezvoltarea functiei de cunoa~tere (cognitivti) Dupi Piaget (mare psiholog elvetian) intre 11 si 12 ani are loc stadiul final. Planurile de invitiimdnt. a d e v h l ~i sobrietatea viefii de familie. nu Pbiniii sunt datori s i vegheze ~i pe cdt posibil. iqi imagineazi c i sunt in centrul atentiei si interesului fieciruia ~i c i ceilalti sunt impresionaii de ceea ce au bun (de la trisiturile de caracter pdni la aspectul fizic.). Uneori au experienta unor "trGri unice". fiinta uman. Alituri de familie profesorii au un rol deosebit. s i fereasci pe adolescent de influenie nefaste. pe oamenii obisnuiti ~i c i se pot angaja. in care cred cu adevirat. descoperirea alcoolului ~i uneori a drogurilor. Adolesceniii se pot crede "salvatori" care vor fi capabili s. sex ~i activitiiii periculoase fir5 a suferi consecinte serioase. Adolescentul intri in stadiul operatiilor formale ~i dobindeste capacititile cognitive ale adultului. forme de arti ca poezia simbolisti ~i pictura abstracti. de experieniele adolescentului din via@de farnilie. cii sunt unici in intreaga umanitate ~i c i nimeni nu a iubit. Din adolescengi timizi. metodologia predirii ~i a disciplinei in ~ c o l a i fost sesizati ~i adaptati (uneori) de cadrele didactice mai mult decdt de alte segmente ale societiiii romdnegti.disciplinati. Se cred "buricul pimdntului". De asemenea au tendinta sii creadi c i nu sunt supusi probabilitgtii care afecteaz. care impun pirintilor "dialogul de la egal la egal". dintr-o familie care triiieste fnminciuni qi necinste sunt mari same sg rezulte urma~i tulburiiri de comportament care duc cu pdni la urmi la delincvenp juvenili. nu s-a bucurat.5. 6. rnai ales trisiturile fetei) ~i critici fati de orice defect. De asemenea. in adolescenia tkzie. interesele ~i sperantele adolesceniilor.+olarul mic. alte relatii cu sexul opus etc. in adolescents timpurie qi in cea mijlocie rolul primordial il are grupul de prieteni.

nedorit. P b 2 P i formeaz2 propriul cod de comportament S ~i filozofie a vie* adopt5 reguli externe de conduit5 (din farnilie.~dob2ndi o id6ntitate rnai puternic2 ~ipentru i a dispune de un set de reguli bine delimitate pentru creding ~icomportament. Stadiul a1 4-lea . ~i Dintre toate acestea.Orientarea spre mentinerea legii ~i ordinii.3. introducbnd in meniu unele preparate industriale sau semipreparate. concentrat ~i lini~tit. De aceea. Dup5 mese prea copioase sau alirnente greu digerabile copilul vats5 rnai uSor dec2t adultul. dar le inliItur2 repede ~ ide regul2. echilibrat2 trebuie inv5pte. Copilul "durduliu" nu este rnai s2n2tos dec2t unul "slab. forma$uni de teatru amator sau muzic5 upar2 etc. b) Mcinca'tori buni ~i "ra'i". Examineaz5 preceptele morale care intr2 . Carenfafndelungat2 de proteine in copil5rie frbneaz5 dezvoltarea anumitor potentiale fizice ~ipsihice. Maturatia deplin5 are loc ins5 abia la sfilr~itul perioadei de ~colar. To$ doresc s5 aib5 un comportament conform regulilor ~i conventiilor "impuse" de comunitate (clask grup) ~i accept2i s5 se supun5 legilor generale.~proteja i un prieten. Excesul ponderal din copil5rie persisG fn adolesceng ~ila v b t a adult5. de regulk rnai uSor. Copflu1 are neuoie s& m&ni eske obligat sii rnhancel .Scolarul & h c 2 bine dac5 are un program de via@ corespunz5tor. Astfel se p a t e alc2tui o hran5 consistent& gustoas2 ~i cu pret convenabil pentru ~ c o l a r . Unii se orienteaz5spre religie pentru a . i ~ manifest2i dragoste. Religia p a t e lua locul autoriG$i familiale ~i este agreat5 de grupul de prieteni. a) Comportamentulla masa'. Alimentatia (scolar mic. adolescent)' Se ?tie c2 hrana influenteaz5 ho&2tor dezvoltarea fizic2 ~iintelectual5 a individului. cu asigurarea nevoii de mi~care dac2 i se ofer2 o hran5 ~i variat5. pr5) sau chiar ai ckor membri se simt ~i se identific2. condamns pe cei care le incalc5. in conflict cu ale sale. loialitate.Al$i se i n c a d r e d fn cluburi sportive.~cl2di identitatea i nu numai ca membru al propriei familii. dac2 ii este foame. prezentat2 fn mod atr2gstor. Copilul nu trebuie l5udat sau stimulat dac5 mh2nc2 mult. Cuno~tinteledespre alimentatia rational%. Doresc s5-i ajute pe cei slabi.Preadolescentii ~iadolescenpi a p q i n stadiilor 3 ~i 4 dup5 Kohlberg: Stadiul a1 3-lea (concordun#a'interpersonala'). empatia. c h d adul$i consider3 c2 nu m h h c 2 suficient. natiune. Uneori fns2 adolescenw rnai mari mint ocazional pentru a . recui n o ~ t i n g respect. Masa nu va fi luat5 in grab2. to$ cei care se ocup5 de ingrijirea ~i educatia copiilor ar trebui s2 se familiarizeze cu principiile de baz5 ale alimentatiei copiilor. qcoal$ religie. 0 condi$e pentru a avea pofG de m2ncare este s2 se m i ~ t indeajuns in aer liber e ~i s5 doam12 c2t trebuie. asocia$e etc. Odat5 cu v2rsta ~ c o l a r 2 functiile aparatului digestiv ~i metabolice sunt intr-at2t maturate. Sunt de partea legii qi autorit5lii pe care le respect5. 6. dar al unor comunit5$ din ce fn ce rnai mari (institutii de inv5@dint. Al2turi de grup i ~ i dezvolt5 t&ia de a evita comportamentele antisociale. Scolarul mZn2nc2 cu plgcere.asociaw. incbt pot tolera alimenta$a adultului. adolescenw se simt a h q i de frumusefile naturii. 305-310. $nut. dar nici nu trebuie ademenit cu promisiuni ori amenintat cu pedepse ca s2 m h h c e rnai mult. ci duce doar la formarea unui strat gr2sos excesiv. loialitatea f a g de grup devine tot rnai important5. Caut5 ~i abordeaz2 domenii mai vaste cu convingeri ~i standarde ce pot fi utilizate pentru a . Obezitatea la adult duce la imboln5viri ~iscade durata de via@. muzic2 ~ilsau 1iteratnrLAceste preferinte ~i apropieri ii fac s2 se indepkteze de familie gi de propria copilkie. minciuna sau in~el2toria cadrul in grupului determini5 pedepsirea. Excesul alimentar nu creSte capacitatea ~irandamentul fizic sau intelectual. Al2turi de misterele ~i austeritgtile religiei. Mamele salariate au posibilitatea de a oferi copiilor o alimentatie consistent5. Este important siI se respecte orele de mask Orarul neregulat de mas2 ~i rnai ales "gust&ile7' dintre mese impiedic2 dirijarea normal2 a poftei de mbncare. ' Vezi ~i "Obezitatea" pag. se asociaz5 cu persoane care au acelea~i valori ~i u r m e d aceleqi reguli. Copilul suplu este mai rezistent ~i suport2 imboln2virile.).

Restul este confinut in alimente. c) Formurea bunelor deprinderi lu nzasd.10 920 - Conform unor intelegeri internalionale se recornandii folosirea unitiitii de m3surii Joule pentru valoarea energetic3 1 Kcal = 4. iar restul sub form5 de proteine vegetale (p8ine. ce are de indeplinit numeroase functii in organism. s5 dea un exemplu bun qi s5 aib5 grij5 s5 domneasc5 o atmosfer5 de bun5 dispozifie.9 I O 12 b3ieli l O . Copilul de 7-9 ani ar primi necesarul de proteine animale. Consumul de energie pe kg de greutate corporal5 qi pe zi scade in cursul copilikiei. pestele. Alimentatia rational5 trebuie s5 cuprind5 cel putin jum5tate din proteine "de halt5 valoare".1 400 1 500 . Nevoile nutritionale ale copilului mic. 0 parte din apa ingerat5 in cursul unei zile este eliminat5 sub form5 de perspiratie insensibil5 (pe cale respiratorie si prin piele prin transpiratie). cu atiit sunt mai mari nevoile de lichide pe kglgreutate corporal5. carnea.1 calorii. Gre~elile de alimentafie pot fi evitate dac5 qcolarul nu este l5sat s5 m5niince singur.I I ! RECOMANDARI PENTRU LfN APORT ENERGETIC CORESPUNZ~~TOR PENTRU COPILUL MIC $I $COLAR (W. $colarul are perioade in care m5niinc5 prost: nu este un motiv de ingnjorare dac5 se simte bine ~i este sh5tos. ou5).11 760 9 240 .2 600 Cifre medii fn Joule* 4 200 5 880 6 300. Cu ciit copilul este mai mic. La biiieti acest maximum este atins abia la viirsta de adolescent. cartofi si zarzavaturi). Urm5rind aportul alimentar la copilul s5n5tos. DROESE.2 800 2 200 . Un gram de proteine furnizeaz5 4. raportat la greutatea corporal5 de trei ori r ~ amult deciit adultul. Apa este necesar5 pentru cresterea qi regenerarea fesuturilor. peste. in condifii de miscare normal5 ~i la ritm de crestere corespunz5tor viirstei. Substantele plastice.2 300 2 400 . adic5 proteine de origine animal5 (lapte. odat5 cu inaintarea in v2rst5.15 ani. Consumul de alimente dincolo de sa~ietate observ5 ~i atunci c h d mesele se lungesc prea se mult. Copilul mic are nevoie de ap5. Produsele sunt de important5 vital5 ca material de constnictie (plastic) qi aliment (valoare nutritiv5). El continu5 s5 m5niince numai dac5 este indemnat sau obligat s-o fac5. Pe de alt5 parte. briinza. Acest obicei de a miinca "peste m5sur5".9 660 10 080 .184 KJ. " .10080 8 400 .12% din aportul energetic. Continutul in proteine din unele alimente obisnuite este redat in tabelul 6. Deprinderea bunelor maniere inceput5 inc5 din prima copiljrie. Adolescentul Copilul s5nitos stie in general ciind este situl. :I 11 4 . Cifrele calorice pe zi se refer5 la copiii cu greutate si talie medii.se fixeaz5 in timpul perioadei de ~colar.3 1 6 7.Scolarul mic. se consolideaz5 si . ci ia masa cu familia sau in alt colectiv. nliinc5cios. La unele fetife aportul alimentar este redus voluntar. se constat5 variafii de la o zi la alta. consumul total de energie pe 24 de ore crevte in cursul copil5riei. Ap-numitele "alimente solide" ca piiinea. HELGA STOLLEY) il 1. Fetele ating maximum de consum energetic (2 200 . brhzeturi. F 2 5 ap5 organismul nu poate produce urin5. si se cifreaz5 la 3 000 3 500 kcallzi. Copiii cu ritm accelerat de creStere m5niinc5 mai mult deciit cei care sunt mici pentru vksta lor. ougle. alte produse din cereale.8400 8 820.2 000 2 100-2300 2 000 . B5ietii m5n2nc5 mai mult inc5 din perioada de copil mic fat5 de fetitele de aceeasi viirst5. fructele. preqcolarului. Copilul nu trebuie educat s5 devin. Adultii trebuie s5 se controleze in gesturi. Cartofii. prin 250 ml lapte. 20 g briinz5 uscat5 sau 40 g briinz5 de vaci. Dac5 un adult va critica tot ce i se ofer5 la mas& nu va ti de mirare ca qi copilul s5-si insuseasc5 a c e e a ~ iatitudine. confin ap5 in propoqie de 40-70%'. in ciuda unui apetit siniitos.I 800 1 700 . 100 g came sau produse din came.12 fete 13 . intre 15 si 18 ani.13 b31eli I ? I4 fete -- Valoarea energetic2 n pe zi E kilocalorii 1 000 . Nevoile calorice pentru metabolismul bazal ~i pentru crestere sunt in sc5dere. fixat in copiliirie se mentine mai tkziu duciind la obezitate la varsta adult5. care este vehiculul esenfial pentru indepirtarea unor produsi de degradare (rezultati din metabolism) qi a unor s h r i . I Vfirsta fn ani 1. Consumul de energie nu este acelasi in fiecare zi. leguminoase. din dorinp de a-qi p5stra silueta si a corespunde "idealului de frumusete".5. Proporfia de proteine in alimentafie trebuie s5 reprezinte 10. Apa este un aliment indispensabil. Nevoile de lichide sunt mari.7 560 7 140.2 400 Kcal pe zi) la viirsta de 14 . consum5 mai mult5 energie. Aproximativ i jum5tate din nevoile de lichide este acoperit5 prin b5uturi. came. zarzavahirile confin ap5 p8n5 la 90%. Copiii qcolari care au activitate sportiv5 intens5 sau depun o munc5 fizica deosebit5. qcolarului si adolescentului.

DORTMUND.piiinea neagrii.C.TABELUL 6 5 .) h UNELE ALIMENTE UZUALE (LA 100 G) ( D U P ~ INSTITUTUL DE C E R C E T PENTRU ALIMENTATIA ~ COPILULUI. cu metabolismul lor alert ~i cu mobilitatea lor caracteristic5 viirstei. E ~i K. Prin ad5ugarea de gr5simi la alimente se p a t e acoperi o mare parte de nevoi nutritive in cantitate mic5 de aliment. & alimentatia noastrg obi~nuitil. De aceea. Ele sunt uSor de digerat. 1980) Lapte (3. gr5simile vizibil ~i invizibile se afl5 in propoqie de 4060. intralimentatie echilibrati a copilului. Printre grkimile cu mare valoare biologic5 se num5r5: untul. Un gram de hidrocarbonate furnizeaz5 4. Nu este de dorit o cantitate mai mare. leguminoasele ~ifructele. cartofii. Dintre toate principiile nutritive hidrocarbonatele sunt cel mai uSor digerate ~icel rnai rapid transformate in energie. margarin5. uleiurile vegetale qi sl5nina. Alimentele bogate in hidrocarbonate cu valoare nutritiv5 mare sunt: psinea integral%. fn majoritatea lor.5% grlisimi) Lapte normalizat.l kcalorii. G&imile sunt digerate mai ^ w tdeciit proteinele ~i hidrocarbonatele qi. Tartinele cu unt ~icu b r k 5 (salam sau ~unc5) oferite uneori de 2 ori pe zi duc la dep5~irea necesarului de gr5sirni.3 kcalorii. 250 Grkimile vizibile gi invizibile. ungerea piihii cu unt ~ig5titul cu m i m i trebuie acute cu moderatie. "&n5 instant"). produsele de cereale (fulgi. G F ~ s I M I$1HIDROCARBONATE (H. seul vor constitui o parte mic5. aceste grssimi se folosesc preferenfial pentru g5tit sau pentru tartine. sl5nin& untur2 r ' seu. Aaugarea unor cantitZ$i mici de grgsime fac miincarea rnai gustoas5.circa 50 g) Unt Margarin5 Uleiuri din germeni Came de porc Va& Pas&e Ficat $unc5 fiart5 Salam uscat (Sibiu) Cremwurgti Piiine neagr5 PGne integral5 Pgine alb5 Pesmet Gri~ Fulgi de porumb Orez fiert Paste =noase fierte Cartofi Cartofi pr&ji$ Conopid5 Morcovi Spanac Maztire (conservl) Mere. smgntkit Iaurt (33% gr&imi) B & n d fermentat3 (40-60% gr5sirni) B&zh de vaci degresat3 OuB (1 ou de g f n5 . 35-40% din calorll trebuie $5 fie funlizate de grkimi. toate alimentele contin gr5simi. Grasimile cu valoare biologic5 ridicatil sunt cele care contin acizi g q i esentiali polinesaturati (mai ales acid linoleic) ~i vitaminele A. ulei. Un gram de gr5simi furnizeazii 9. CO VALOAREA ENERGETIC. necesitil cel putin 50% din aportul nutritiv sub form5 de hidrocarbonate. Copiii. Aceste alimente acoper5 de asemenea nevoile de vitamina B. fn alimentatia copilului.& (fN CALORII $I JOULE) $I fN PROTEINE. degresat (1. Obiceiurile culinare din unele familii ascund primejdia de a oferi copiilor o cantitate excesiv5 de grkimi. margarina. vitaminele din . ce duce la depozitarealor.. D. Hidratii de carbon sunt surs5 principal5 de energie.8%) Lapte acru bztut. Din toate principiile nutritive gr5simile fmizeazii cea mai mult5 energie. Gr5simile din alimentatia copilului indeplinesc numeroase funcw. practic. de aceea. pere Piersici Banane Portocale Ciocolati cu Iapte Bomboane Inghepti Marmela& ' Cifrele din parantez5 indici valoarea energetic5 a alimentelor calculat3 in Joule. Alte e s i m i ca untura. Abentatia copilului &2 un aport suficient de hidrocarbonate este imposibil5 chiar pentru foarte scurt timp. Tabelul arat5 c5. gr5simile nu sunt ins2 vizibile ("gr5sirni invizibile") spre deosebire de cele "vizibile" din unt. confer5 mhciirii o satietate mai mare.

produsele de cereale (Eina integralii. variat5 contine toate vitaminele in cantitate corespunz5toare.Necesarul este acoperit prin lapte. citricele. pe~tele. precum ?i alte dulciuri sunt considerate alimente cu valoare biologic5 mai putin important5. leguminoasele. calciu. 0 alimentatie variat5 asigur5 cel rnai bine prevenirea deficitului de fier ~i anemia. mierea. (tiamina). zah5ru1. Mama va avea grij5 ca in funcfie de sezon s5 ofere zilnic alimente ce contin hidrocarbonate. caise. ridichi. portocale. untul. Alimentele cu continut ridicat in retinol sunt: ficatul. Alimentatia complex5. mandarinele ~i piersicile. ardeiul. b) Vitumina B. slhina cu came. cartofi. in buc5t5ria noastr5 se s5reaz5 excesiv. zarzavaturi. nuga. Nu este necesar adaosul de sare la minc5ruri. necesare pentru peristaltismul intestinal normal. cimbru etc. fasolea verde. p%trunjelul. Dulciurile ~i cofeturile pot fi oferite fn cantitate mic5 dup5 mesele principale. toate dulciurile lipicioase (caramele. decit cea cu gr5simi multe. ficatul. iumu: cartofi. mgrar. ardeiul. Vitaminele. Ace~tia sunt mai valoro~i punct de vedere biologic si se absorb din mai putin bine din intestin. gutui. Alimentele care au un continut bogat in fier sunt: viscerele (ficatul. fulgii de ov5z) ~i leguminoasele. cgp~uni. C) Fosforul. varz5. pere. preparatele din carne. afine. gogosari. a) Vituminu A (retinol ~i caroten) se g5seyte in alimente sub dou5 forme diferite. bogate fn vitamina C si fibre alimentare. in afar5 de vitamina D. castraveti: toumnu: mere.). Sarurile minerale qi oligoelementele sunt indispensabile. mere. mezelurile. De obicei. Continutul in calciu a1 alimentatiei este determinat in primul rind de consumul de lapte. cartofi. Alimentatia bogat5 fn hidrocarbonate si s5rac5 in grgsirni solicit5 rnai mult vitamina B. maz5re verde. margarina si gabenusul de ou. proteine). Purt5torii de caroten sunt: morcovul. prune. in alimentele de origine animal5 se g5se~te predominant sub form5 de vitamin. prgjiturile. andivele. telemea ~i mai pufin prin came si piine. Alimentatia cu un continut optim de proteine si calciu acoper5 sigur ~i nevoile de fosfor. morcovi. A direct utilizabil5 (retinol). sp5larea riguroas5 a dinfilor. C r e ~ t e r e a copilului se face corespunz5tor numai dac5 alimentele cuprind in cantitate suficient5 s5ruri minerale ~i oligoelemente (minerale in cantitate foarte mic5).. Au un continut bogat in vitamina C: coacgzele. fasole psstiii. fier $i asanumitele "fibre" sau substante de lest (celuloz5. iaurt) pe zi. pere. F5r5 fier se ajunge sigur la anemie. Sursa principal5 este sarea de buc5t5rie. bomboanele. c) Viturnirza B7 (riboflavina). brinz5 de vaci. produsele de carne sau conservele de peste. telemeaua. sunca. ridichi. felin5. spanacul. varz5. b) Calciul. b5ut simplu sau folosit la @tit acoper5 cu certitudine nevoia de calciu la copilul mic ~i ~colar. 0 alimentatie variat5 si rational5 contine aceste elemente $i nu este necesar5 suplimentarea la copilul s5n5tos. marmeladele. Astfel: prim6vum: salat5. cascavalul. a) Natriul (sodiu). deoarece mentinerea vita- . Vor fi evitate dulciuriie si pr5jiturile de cofet5rie intre mese. cgpsunile. degresat. morcovi. rahatul ~i "bomboana" dat2 la culcare. rinichii.). spanacul ~i piersicile. struguri. piersici. coac5ze. Ele contin vitamine putine sau deloc ~i sunt Grace in fibre ~i alte substante asociate. tomate. banane. Piinea alb5. inghetata. Ele stric5 pofta de mgncare si predispune la carii dentare. conopid5. Nu este bine s% se administreze suplimentar preparate vitaminice. aluaturile. rinichiul). varza. ardei gras. Dintre alimentele cu continut bogat in vitamin5 B. f5r5 recomandarea medicului. fulgii de ovgz. vuru: morcovi. f5ina intermediar5. alvit5 etc. Ele mai contin ~i alte principii importante ca: proteine. Aceasta este continut5 in cantitate suficient5 in unele alimente preparate ca piinea. cei care primesc La prea putin lapte se va da si brinz5.complexul B. varza de Bruxelles. lobod5. cirese ~i banane. Ele vor acoperi numai o mic5 parte din nevoile de hidrocarbonate. ceap5 si usturoi verde. g5lbenusul de ou. pepeni. zmeur5. sfecl5. bomboanele. d) Fierul este necesarpentru sinteza hemoglobinei. salata verde.: carnea de porc. vinete etc. indeosebi sunt periculoase pentru dinti: mierea de albine. 112 litru de lapte (integral. fosfor. visine. Stomatologii recornand5 dup5 consumarea de dulciuri. cartofi. ceap5. Este mult mai recomandabil sii se condimenteze ~i s5 se asezoneze m2nc8rurile cu verdeturi variate (piitrunjel. in cele de origine vegetal5 se g5sesc carotenii care sunt precursorii vitaminei A. varza crud5. praz. d) Viturnirza C (acidul ascorbic) se giiseste in fructe. Copiii care m5niinc5 fructe proaspete sunt mai bine asigurati cu vitamina C decit cei care primesc vitamin5 C din cartofi si zar~avaturi.caisele. carnea. urzici. vitarnina C. spanac. lgmii.

prevalent5fn timpul anilor de qcoalL h Statele Unite 95% din qcolari sunt afectati de carii dentare. Zonele respective se pudreaz2 cu talc. git. e) VitaminuD (calciferolul). Este interzis s2 se foloseasc2 apa de colonie. Se vor evita dulciurile qi in special bomboanele lipicioase (caramele. imbrgcat. Deodorantele se vor folosi clt mai rar. Se vor folosi produse de qampon 'Ympotriva m2treteiW. Spaarea pe din$ trebuie s2 se fac2 irnediat dup5 mbcat. Pe ling2 deprinderileinsuqite in perioada de preqcolar se mai instaleaz2 urm2toarele obiceiuri de baz2: baia general2 (duq. sp2latul mlinilor qi dintilor. Nu se foloseqte iluminatul cu neon. Deveniti qcolari. clt mai ales fetele vor fi deprinqi s2 perie. microunde) qi de refrigerare (fiigider. se p o d incN@mmte u q o d (sandale cu barete. alvig etc. pieptene qi eventual s2 maseze p h l in fiecare sear& eventual cu o lotiune special3 recornandat2 de un dermatolog. bust. folosirea latrinei. Prin acest termen se intelege transpirafiaexcesiv2 a m M o r .). ingrijirea dinfilor constituie o problem2 de sbgtate. exerci@ulfizic qi odihna alternativ2 din fiecare zi. Cind iqi face temele se va folosi ca surs2 . Nu se va folosi inc2lt2minte cu talp2 de cauciuc. folosirea mijloacelor de incazire (aragaz. Pubertatea este v h t a critic3 pentru p L Dup3 v h t a de 10ani grija pentru piir trebuie dublat5. Organismul fn creqtere are nevoie de vitamin2 D pentru structura osoasL 0 parte din vitamina D este sintetizat2 in piele sub influenta radiatiilor ultraviolete solare. incitlgminte de cauciuc. Din 6 in 6 luni este necesar control dentar de specialitate. Insistam pentru mentinerea in continuare a deprinderii ca la once v2rst5 s2 se fac2 baia general2 (duq sau cad2) sau pqial2 (fag. drept la picioare). spalarea prelungit5 qi fierberea scad simtitor continutul in vitamin2 C. conformatie etc. care va fi orientat5 in directia dorit2. este necesar s2 se poarte un aparat pentru corectarea anomaliilor. La cei care prezint5 vicii de implantare. Procesul este gradual qi la el contribuie p&in@i. Cele spuse la preqcolar sunt valabile qi la qcolar sau adolescent. untul qi margarina. Autoingrijirea qi igiena. Atiit pe preadolescent i clt q pe adolescent aceste deprinderi il vor fen de restrbgerea de grup. In alirnentatia copilului trebuie s2 se g2seasc2 zilnic ulei de w m b sau de floarea-soarelui. al nespairii in general qi al dintilor in special ii pun pe respectivii ?n situafii penibile. S2 foloseasc2 past3 de dinfi cu fluor. g2lbenuqu1. este bine ca orice copil s2 doblndeasc2 obiqnuinw qi abilitatea de a se deprinde s5 fac2 singur urm2toarele: mincat. modificind din &d in c b d produsele comerciale. ficatul. Mai ales la adolescenti mirosul urk a1transpirafiei. cuptor. picioarelor qi a axilelor. cad2) sau parfial2 zilnick spillarea p h l u i (1-2 on pe s2pt3min5). preg2tirea ghiozdanului. Piirul. Purtgtorii principali de vitamina D sunt: untura de peqte. nici unul dintre acestea nu asigur3nevoile copilului. incazirea mhc&ii). La copiii nervoqi iluminatul nu va fi violent.Dup2 qampon se limpezeqte cu ap2 simp12 din abundeng. Se alege o lamp2 de lucru cu picior mobil. sunt doritori s5 se ingrijeasc2 qi s2 p2streze regulile de igien2 singur. profesorii qi copiii. In fiecare sear2 se fac b3i generale sau duquri. Preparatele cu vitamina D vor fi administrate numai la recomandarea medicului.minei C in acestea depinde in mare m5sur2 de pastrare qi preparare. indiferent de reclame. Ochii. Ofilirea. utilizarea zilnic5 a pieptenului qi a periei personale. P&in+ sunt datori s5fnvete pe copii s2 perieze ding qi s2 cl2teasc2 gura de cel putin dou2 on pe zi. preg2tirea alimentatiei (tartine pentru qcoal2. axile. Se intiilne~te mai ales la copiii nervoqi qi emotivi. fnc2 din perioada de preqcolar. pantofi din impletituri etc. congelator). ciorapii qi tricourile de nylon. miini qi picioare) zilnic. Scoala poate sprijini educafia sanitar2. Atilt bgietii.). La mulfi qcolari pe pielea capului apar m2treaw qi cruste seboreice (coji gabui). Vara. a c5rei absent2 provoac2 uneori c5derea p h l u i qi dermatoze. lofiuni alcoolice. care confin vitarnina F. incgltat. heringii. unghiile se taie de dou2 on pe s2pt2mln2 (rotund la miini. Lluminatul va fi dozat pentru a nu obosi ochii: patul va fi astfel orientat ca lumina s2 nu bat5 in ochi. fiiqca. Hiperhidroza. Este foarte nepl2cud.

Sunt manifestiiri anormale. Nici cei tari la teme. care s5 fie umplut5 uniform ~i s5 fie tare. imbibat cu ap5 rece sau. Sanii ('Pieptul") fetitelor. 1 I II b i i II I 1l . i din proprie initiativ5. copilul va fi plasat la cel pufin 2-3 m de aparat iar intr-un colt a1 camerei. dacii observafi cii "nu r e u ~ e ~ t e " . Trebuie vegheat foarte devreme la formarea unui piept frumos. Nu se folosesc perne mari ~imoi. Uneori creqterea poate surveni unilateral sau inegal (unul din sPni este mxi voluminos). prin disparitia stratului de gr5sime care-i sustinea. stimuleazii circulafia sdngelui. Pozitiile incorecte. dezvoltiirii fizice si psihomotorii si depist5rii unor anomalii (deformiiri osoase. Pieptul copilului nu trebuie s5 fie in contact cu ea. T'levizorul oboseqte ochii. Portul sutienului este deosebit de necesar in timpul exercifiilor fizice. La scoalii se fac examene medicale periodice (examene de bilant) cu scopul de a supraveghea cre7terea copilului (mgsurgri. priinii in clasa lor. in stPnga (dac5 scrie cu m h a dreaptii). palizi si pliipanzi. in spatele copilului se va plasa o mic5 lamp5 aprinsii. dureri) ~ i / s a u roqeat5. se va consulta un ginecolog sau un endocrinolog. este periculos ca un copil s5 duc5 ghiozdanul ag5fat de acela~i umiir sau purtat cu aceeaqi mAnii (se produce scolioza. cu jetul de ap5 de la d u ~Apa rece m5reste tonusul. fortificii {esuturile si . regimuri dietetice foarte severe. acestea sunt deosebit de diiu115toare pentru silniitate. Dezvoltarea sPnilor poate surveni foarte tdrziu: nu este nimic alarmant. soare si sport La vksta ~colara permitefi copilului de a-$i nu petrece siirbiitorile vi timpul liber intre masa de lucru $i televizor. la 40 cm depktare de carte. obezitate. Se urmiireste efcctuarea la timp a vacciniirilor. Natafia ~i exercitiile respiratorii favorizeazii aceastii dezvoltare.5.). elevele (preocupate de siluet5) i ~impun. se va consulta un endocrinolog. De aceea. Organizati lucrul in asa fel ca temele ~i lectiile s5 nu ia mult timp. iar spatele trebuie s5 fie drept. iar unul din cfectele secundare este "priibuqirea" shilor. Cdnd este autorizat sii urm5reasc5 anumite transrnisiuni. sdnii se umflii anormal de mult qi cu o mare rapiditate. o curburii lateral5 a coloanei vertebrale). Nu rareori. sutienul va avea cupa de mMme adecvat5 qi va fi bine atrPns la spate frir5 a impiedica respiratia. la unele fete sdnii incep s5 se dezvolte devreme (8-10 ani) vertiginos. La unele fete cre5terea sPnilor se insofeste de senzafii nepliicute (spasm. La ~colarulmic este obligatoriu purtarea ghiozdanului pe spate. Dupg vdrsta de 10 ani eleva va fi inviifat5 cum s5-qi ingrijeasc5 shnii care incep s5 se dezvolte: a) in fiecare zi. Copilul va f i invgtat cum s5 se aqeze la masa de lucru: scaunul trebuie s5 fie aproape de mass. b) va purta in mod obligatoriu (chiar dacii pieptul nu este complet format) in fiecare zi un sutien cu bretele elastice. Aer. tulbursri de comportdment etc. acnee. Examene medicale. Din contrii. cdntbiri) qi de a depista eventuale anomalii. dacii sdnii p5streaz5 aspectul juvenil ~i dup5 pubertate. cei nu vor fi negre~it care vor reusi in mod striilucit in via$! . La nevoie. Adolescentul luminoas5 un bec de 100 Wafi. Dimpotrivii. copiii nu vor fi lgsafi s5 stea in zilele de ssb5toare tot timpul in fata televizorului. Pentru a preveni rniopia (vede prost la distanfg). deoarece sdnii nu sunt sustinufi de muschii proprii. consultati-v5 cu medicul ~i g5sifi o solufie. Pe masa de noapte se plaseaz5 o lamp5 mic5 cu abat-jour. se va asigura un bun ilurninat in camera de lucru.I 'I I 1 6. opinie total gre~it5. mai bine. Este de preferat o somierii cu arcuri tari sau saltea Relaxa. Se spune cii cei tari la gimnastici nu sunt i n mod obligatoriu genii. Se va explica qcolarului c5 este bine sii evite sii incruciqeze picioarelc sau sii citeasc5 cu nasul in carte. iar copilul nu va citi cu cMile prea apropiate de ochi qi nu va sta mult la televizor. Atdt in perioada de ~ c o l a mic (I-IV clase) cdi ~i in cea de adolescent sunt r necesare consultafiile medicului de familie in vederea urmriririi normalit5tii siin5tiitii in general.+olarul mic. Copiii care sufer5 de tulburriri de vedere vor fi obligafi sii poarte ochelari cu lentile corectoare. Pentru a lupta impotriva acestor atitudini pe care le iau aproape tofi copiii de indat5 ce ating vdrsta qcolar5 sau adolescenfa este necesar sii se aleag5 o saltea bung. dupii baie sau d u ~ sdnii vor f i stropifi cu un burete mare . Dac5. in momentul in care se instaleazii menstruafia. anemii.

Toti piirintii qtiu ast5zi c5 sportul este bun pentru siin5tate qi mai ales c5 este indispensabil dezvolt5rii armonioase a copilului. echilibrat. Clnd este inspirat prin nas este asanat. Copilul respir5 r h fie dintr-o obiqnuintiifie din alte cauze ca: vegetafii adenoide.Nevoia de migcare. p5rintii nu (de recomandat tat511 vor face cel putin o dat5 pe s5pt5mln5 impreun5 cu e1. El are. alimentafia. a) Este necesar5 o bun5 respiratie. Drumetia prin pgdure. articulatii suple. rnai reflexe rnai bune) qi psihic (nervi stgplniti. iar fa@ este rumen5. de miqcare. atAt vara. C l t rnai mult5 mi~care afar5 din casg! Copiii au nevoie de activitate fizic5: sii participe la "treburile" gospodiiriei. Aceasffi boa15 atinge 80% dintre ei. chiar in lunile de iarnii. iar strada reprezinti un loc unde pot surveni multe accidente. . Din nenorocire in oraqele mari spapile de j m sunt tot rnai limitate. In vacang. bv5@nd pe copil s5 respire pe nas. Dac5 ~ c o a l a a prev5zut ceva. Cum Pqi ternin5 temele. Sportul. angine. de asemenea.o plimbare rnai lung5. Dac5 pikinpi n nu pot sii plece cu copilul. . Este indispensabil ca un copil s5 invete sii respire bine. Baia de aer este tot aSa de bineGcgtoare.el are pofti de miincare. d t mai mult i aer liber. b) Un copil sportiv este mai echilibrat fizic (muqchi puternici. la ieqirea din clas5 este bine ca elevul s5 mearg5 pupn pe jos. abdomen plat. . vor fi "scoqi" afar5 s5 se joace intr-o curte qi chiar pe o strad5 sau pe alee. dar se poate perfecpona treptat prin exercitiu.Repausul. c ) Se alege sportul care convine copilului Nu avem intentia de a spune multe despre sport neaviind nici spatiu qi nici priceperea necesarii Pediatrul de familie. P2n5 la 10 ani copilul are nevoie de cel putin 10 ore de somn de noapte. apa. televizorului sau unor seri inciircate ale farniliei. inciilzit sau r5corit qi debarasat de praf care este retinut de firiqoarele de piir ale nasului. Pentru prevenire se recomana: . nu trebuie "scutit" sub nici un pretext. chiar dac5 acestea ar contraria dorinta legitimii de ordine qi curiitenie a unor locatari. miqcarea. un copil nu trebuie infofolit. umed sau uscat intrii cu brutalitate qi p5trunde direct in pl5mlni. medicul qcolar.Medicii constati c5 salturile in talie se fac in var5 sau dup5 o vacan@ petrecuffi la munte."Sa' ia aer"! In fiecare zi. Copilul se ofileqte ciind este privat de aer. soarele qi razele ultraviolete au un rol important. Nu trebuie s5 tr5iascii inchiqi in casii.el va deveni rnai r5sGtat qi rnai fragil. anomalii ale dintilor qi/ sau maxilarelor. de soare. Prin miile de pori ea absoarbe aerul qi eliminii otriivuri. lumina qi soarele sunt de neinlocuit. a) Un copil sportiv este mai siniihs. favorizlnd $i accelerlnd eliminarea toxinelor care otr5vesc organismul. Aceasta valoreaz5 de 10 ori rnai mult declt dac5 foloseqte autobuzul. o influen* favorabil5 asupra oxigeniirii globulelor roqii. qcolarul are nevoie de cel pufin 114 de or5 de destindere dup5 imobilitatea din clasii cu aer poluat. alergii. condamnat s5 stea inchis in casB la o viaf5 sedentarii. Nu este pennis ca un copil s5 se culce &ziu din cauza lecfiilor. contactul cu natura sunt ade~iirate cure de relaxare qi de infrumusepre. uscat sau urnidificat. Cocoloqind copilul prea mult. trebuie imbriicat c l t rnai sumar. toracele s t r h t . circulapei siingelui qi digestiei. mi~ciiri gratioase. sii alerge. gura deschis5. Vara. se eviti o mare parte din guturaiuri. fata p a l i a qi este nervos. piirintii se vor consulta cu medicul qi cu profesorul de educape fizicg . spate drept. Aerul. Copilul care respir5 prost are umerii ingugti. deviatie de sept nazal. eforturile. Purtarea de pantaloni lungi de biiiefi qi mai ales de fete este o greqea15. Clnd un copil respir5 pe gurii aerul rece. competitiv). Nu se va inciilca aceasti recomandafie! .Porfia de aer "sa'ptdrndnala'". El trebuie desprins sii iubeasc5 aerul. Se qtie c5 pielea este $i un organ de respirafie. Un copil sportiv creqte rnai bine . medicul sportiv qi profesorul . s5 se cafere. c l t qi iarna.Biiile de aer. amigdale infectate. nu-i facem un serviciu .Se alege un sport care-i educ5 respirapa. ca qi baia de soare sau baia in ap5. Orele de somn trebuie respectate cu strictefe. Exercipile fizice il fac sii transpire abundent. Dac5 qcolarul are dificult5ti respiratorii. . asimileaz5 rnai bine alimentele. are pieptul qi umerii largi. exercitiile fizice. Pentru ca pielea s5 respire. Desigur respirapa este un act automat. Insuficienfa respiratorie este considerati ca o "boalii profesional5 a qcolarului". fn timpul iernii se va purta imbr5cWnte larg5. Sportul. pielea va fi l5sat5 c2t rnai mult posibil in contact cu aerul. ei nu trebuie sii ezite sii-1 tabere de vacanfii sau intr-o gospod&ie rural& trimiti 2-1 la rude sau prieteni. sii sarii. Activitatea qcolar5 nu trebuie sii se fac5 pe seama timpului de stat in pat. Copilul care respir5 bine este calm. "gripe" qi alte boli ale nasului qi gltului. talie rnai subpre. Dac5 la qcoal5 orele de educatie fizicii se fac in aer liber. care las5 sii circule aerul.

o frlinearri si pet chiar 5-0 blocheze. f) Copilul trebuie sa se odihneascii sufieient. circula[ie. contnbuie la formarea dt. concentrarca 7i detenta. Qintrc toate spol-turile inotul este eel mai complet. Singi~ra prilnejdic estc din partea derinfeclantelor la copiii cu ochii ensibili: la acestia sc recoma~idiis5 peal-tc oc!lclari e t a n ~ spi. Trebuie compietat cu o activitale in aer liber. deoarece se favori7eazii dezvoltarea unora din pliflile corpuiui in detrimentul altora.jloc de a lupta impotriva prejudiciilor vietii scolare. oric2t ar fi de binef5cZtor. m u ~ c h ikini si lungi.i in g~.ieti. capul I-5m8n. Din plicate schiul se practics numai la muntti nccc. La feritele cu gambc rosii si articulatii butucri~~oase. Scopul exercitiilor fizice nu este de a-1 face s5 dobgndeascii foci. stilul craul (cr-oriel) . Cursele de alergare H constituie un foarte bun exercitiu pentru respiratie. Printre pjlinti exist. inotul Iirgeste ilmerii. Adolescentul de educaFie fizicii sunt cei care stabilesc daca un copil este apt pentru a prdctica un anumit sport: pentru cei la care se impun exercitii pentru recuperase a unor defecte neuromotorii.eea. Nu se face un singur sport. D o capacitate respiratorie exceptional5. Or-ele de sport nu trebule s5 anti-tneze o cboscalii exccsiv5: din cauza unor orare prea inciircate sau eforturi inari. Natatia sc recornand5 atat la b5ieti cst si la fete. * Bicicleta. Are marele inconvenient cii se practiciiin cea rnai mare parte a anului in interior. Practicatc prea regular. prea ntusculoase.~olarul mic. fiind necesarc gesturi prea virile. Ulr singur sport. in loc de a favoriza cregterea.riciini. nu estc recornandat.. Numai in cazurile cu totul exceptionale. Bicicleta cste un sport cu dou5 ttiisuri. Dc la 8 la 9 ani copilui poate ti Idsat s5 t c 5 plimb5ri mai lungi. La h5. ~intrireqte rnusculatura care susTine coloana vertebralii. Sunt putine riscuri. la fctite favorizc:izii fonnarea unui bus[ h m o s si ingusleazd soldurile.ciaii. fica~i~lui. ~cxcclenlepeiltru copiii s5niito~i. ciileste gleznele 5i fortificri articulatiile gambelor. Aruncarea dcrvoltii indcm8narea. o incetinesc: nu mai sunt exlensibili pentru a o insoti i:npulsul de lungire a oaselor.pot fi cu totul conirair!Jicatc in caz de afectiuni aie ini~nii. Activit5tile $colare sun1 deja acaparante. rubus:e. Apare riscul dc a face din iistfel de copii mici f i i n ~ escunde.. De~voltlisupletca si rezistcnla. ci de a-i dezvolta "tonusul de sustinere". adicii de a-i ciili o musculaturii capabilH sii-i sustinii scheletul si de a-i ajuta dezvoltarea armonioas5 a scheletului. parzuri sau pe trotuarelc striizilor din jurul casci. care constituie o boalri profesionalii n scolaruiui. fllilinte cie practicarea unui sport. deoarece apa este supravegheat. se interzic exercitiile de fortl. indeosebi contra deformjrii coloanei vertebrale. "b5taia7' repetatii a pisioarelor in apii este deosebit de ulilii. se adnlite pentl-u unele individualitii{i (cu vocatie si cu rezistentii deosebitii fizic5 si psihicii) antrenament intcnsiv de competi~ie.i o bun2 rtespiratie.': o tcamii de microbii din apa piscjnel(x-.rniscarea picioarelor se face in alt ritm dec2t acela a1 bratelor. Unelc spo~zuri. Este cxerci[iul de prepari~reideal. loti muschii corpului si reprezintii unul din cei mai buni stimulanti ai cre~terii. Sportul este eel mai bun mi. Natatia favoriyeazii cresterea in lungiine si extensia muschilor. Face sii lucreze m o n i o s toti muschii corpului.itrind deplasarc bi chclti~ieli i1npo\%r5toarc.i a tuturor sporturilor. cstc suficicnt. i e Patinajul si scl~iul sun1 spcrti~ri iarnz care s r de prazticri chiai dc la 3-4 ani. atletismul convine perfect fetelor. e ) in general. trebuie consultat medicul. trebuie proscristx haltcrele si lot ce rise5 s5 facii s2 lucreze muschii in loqri sail numai anulnile grupe de muschi. per~nitrindorpanismului sii st: oxigeneze din plin. Jar hine ales. H i redreseazii spatele . Muschii supradezvoltafi. Din contrci. plri1n2nilor. Stilurile de inot "bras" si "spate" sunt exercitii excelente pectru corectarea unor deformgri ale spatelui. Nu trebuie suj?raincrircatcu activitiili cutrzscoiare. Atietismul. ciirora le d suplete si siluetii elegantii. De ac. Saritura dezvoltri detenta. rinichilor sau ale coloauci \ertebrnlc. P3115 la 8 ani excrci[iilc ~icliate trebuie sii se 1n5rgincaxc5la ocolul. Nu trebuie Issat orice copil s5 se consacre compctitiei. Un sport. Dcabia spre 12 ani sunt pzr~nisc ci~cuitc lungi (pcstc nisi I O km).indc2t mai inult sub apii. Prac~icat .i aceastfi viirstii. Contrar a ceea ce-si inchipuie unii piirinti. d) Trebuie evitata specializarea timpurie. Pentru fcte lansarea greutiitii nu sc recomandii inci l. ele dezvoltii intens musculatura. in schimb aruncarea discului le convine perfect. practicat piing la exces la aceastii vrirstjin plinii cregere: este contrar dezvoltiirii armonioase. Echilibreaza sistemul nervos. Dezvoltii cutia toracicii s i favoriirea7. indicatiile se fac in colaborare cu neuropsihialr~il medicul specialist de culturi fizicii si si meciicalii.d ~i veriticatii. De la 6 la 1 1 ani este v h t a de inflorire a posibilit5[ilor fizice ale copilului.

Dezvoltil u ~ u r i n p siguranta in gesturi. permiWdu-se s6 evolueze favorabil. h caz c6 se incepe rnai devreme se va face cu prudenp. ajunghd pln6 la frharea cre~terii. spate. De aceea trebuie completat3 cu un sport in aer liber ~icu vacante petrecute in climat alpin ~imarin. Ultimul trebuie practicat cu moderafie. in opozitie cu cursa atletic6. Cultiv6 hdemharea ~irapiditatea reflexelor. glezne ~igambe fine. grafie yi eleganp. cu discern6m2nt. in ultimul timp a devenit un sport la mo&. Acest gen de jocuri care-i fac s6 alerge. dar sprinturile cu opriri bru~te. sigurantii. Dezvoltil la maximum supletea ~i agilitatea. se cere prudenp. Dansul clasic d6 incredere in sine. In ceea ce priveste veritabilul antrenament la fotbal. de Dansul clasic inva@pe copil s & ~cunoascg forfa fizic6 i ~i duce la o musculatur6 tip fus. handbal. ei numesc asta "fotbal". Nu trebuie confundatil cu simpla cultur6 fizic6. cu control medical sustinut. Sunt admirabile pentru fetite: le vor forma un bust frumos. Acest sport dezvold mai muit partea de jos a corpului pe seama p w i superioare. Un copil care joac6 prea mult fotbal va avea coapse peste m6sur6 de mu~chiuloase. De la jocurile olimpice. a Dansul. Este interzis in caz de boli sau slgbiciune a coloanei vertebrale. Aceste sporturi sunt deosebit de utile pentru bfiefi ~ifete htre 12 ~i 16 ani. dar nu prezint6 nici o contraindicaiie pentru fete. a Jocurile cu balonul (volei. Este un sport care se incepe foarte devreme. La ambele sexe. Este practicat rnai ales de c6tre b6ieti. Este deosebit de util pentru fetifele complexate. s6 respire ~i s6 cheltuiascii energie este excelent pentru copii ~inu trebuie s6 fie interzis. De asemenea. D a d se foloseqte un scaun pe rotile (schif). deoarece implic6 riscul de a se dezvolta o scolioz6 dorsal6 dreapd. este o tentafie mare pentru unii piirinfi de a hcerca s6 f a d din fetele lor gimnaste de performan@. Are inconvenientul c6 la copiii cu piele sensibil6 sau cu vase mai friabile produce vhgtili din cauza c6derilor ce survin in timpul jocului. a Fotbalul se recornand6 de la 12 ani la b6ieti. ~i dup6 succesele gimnastelor noastre. dezvolt6 muvchii mai mult in forf6 declt in elongaiie. 31general. Sunt exercifii excelente pentru mu~chiispatelui ~i dau o bun6 susfinere a coloanei vertebrale. Dezvoltil spiritul de echipk Stimuleaziicrevterea. m16diaz6 articulaiiile. Ciclismul d6 rezistenp ~iconstituie o gimnastic6 ideal2 pentru gambe yi coapse (inclusiv articulaiiile de la ~olduri. genunchi ~i glezne). ~i Constituie o ?coal6 excelent6 de disciplin6 qi de stilphire de sine.Ca pentru orice sport. voleiul se hcepe relativ devreme: pentru baschet v k t a minim6 este de 9 ani. In jocul de fotbal se alearg6. alegerea se va face de c6tre specialiqti. s d p h i r e de sine.ca joc este perfect. a Judo. gambe). elegan@. Se recornand6 inceplnd de la 7 ani. rnai ales. Contribuie la echilibrarea fizic6 ~i nervoas6. Trebuie amintit c6 gimnastica prezintil inconvenientul (singurul de altfel) c6 se practic6 in cea rnai mare parte ^m salk deci &6 aerisire suficient6. Sunt sporturi de elongafie. deoarece solicid mult funciiile cardiovasculare. Amelioreaz6 detenta. timide. ceea ce duce la o dezvoltare armonioas6. baschet).G c h d s6 lucreze tofi mu~chii corpului pe care ii dezvoltil in lungime. pe baza unei selecfionikicare s6 fin6seama de talentele fizicopsihice ~i de starea de sh6tate a copilului. Constituie una din cele rnai bune ~ c o l i r6bdare. toracele nu se dezvoltil. a Tenisul are inconvenientul de a fi unilateral. man& la copiii cu unele devieri ale coloanei vertebrale. Mu~chii abdomenului nu lucre& deloc. a Canotajul se recornand6 la fete ~i b f eii. umeri armonio~i. Pentru fete este deosebit de recomandat: este unul din sporturile care creeaz6 cele rnai frumoase tipuri de sportive. coapse subpi. Canotajul fortifid musculatura membrelor. ~ipentru girnnastic6 in special. a Gimnastica se recornand6 la fete ~i b6ieti de 6-8 ani. s6 se exteriorizeze ~is6 dobhdeasc6 incredere. siguranp gesturilor. Tofi b&efii de 6-7 ani se amuz6 b6thd cu piciorul intr-o minge. iar capacitatea respiratorie nu se m k e ~ t eNu se reco. in general. canotajul este un sport complet la care particip6 toti mu~chii corpului (braie. Dar practicat ca sport de performan@are ~iinconveniente: dezvolt6 excesiv gambele in detrimentul restului corpului. abdomen. este bun pentru bfieiii $ifetele care se incadreaz6 rnai greu intr-un grup . Poate da incredere timizilor ~icalmeaz6 pe b2t6u~i. nervoase. un exercitiu foarte bun de disciplin6 respiratorie. Favorizeazi o silued zveld yi elegant6. in jur de 3 ani pentru dansul ritmic ~i la 6-7 ani pentru dansul clasic.ceea ce nu este favorabil alungirii membrelor inferioare (ca yi la ciclism). Este un sport complet care duce la o saphire a corpului aproape perfecd. Dezvoltil o jum6tate din corp rnai mult declt pe cealaltk Trebuie practicate concomitent ~iexerciiii compensatoare care fac s6 lucreze bratul stlng (pentru un juc6tor care lucreazi cu dreapta). m k e ~ t e elasticitatea articulafiilor~ieste. Aceasd disciplin6 sportiv6 d6 grafie. h c e p h d de la vksta de 14 ani.

Viirstele de la care se recomandii un anumit sport sunt numai orientative $i valabile pentru copii obi~nuifi. pe timp scurt. Cuviintul masturbafie' a) Masturbafia i~lfantila'. grafie. uvurinfii $i un minimum de cochetfirie. selecfionafide antrenori. Atitudinile nepotrivite (invinoviifire. 'Mai este numiti? $i onanie ( d u p j Onan. Pe de altii parte. fie unul nevrotic. Dupii unii autori cea rnai mare majoritate a indivizilor umani (9 masculi din 10. Totuvi dansul poate f i viitiimiitor dac8 nu este practicat sub indrumarea unui profesor serios $i competent. la fetife. sau de la manu $i turbare (a tulbura cu miina). ajungiind adesea la orgasm. Se alege dansul care se potrive~te fieciirui copil. fn concluzie. Alfred Kinsey (1894-1956) biolog $i statistician american a demonstrat' c8 se pot introduce metode vtiinfifice in probleme care par rezervate morali$tilor. prin strgngerea $i frecarea coapselor. rezultate spectaculare.wolarul mic. in cadrul masturbatiei. Indiferent de modalitate. mai uvor de reperat la sexul masculin. o activitate a$a de riispiinditii $i generalizatii nu poate fi atribuiti5 unor factori anormali. fiziologicii $i poate fi acceptatii ca atare. Orgasmul' produs printr-o autoexcitafie ocazionalii nu intrii. Comportamentul sexual a1 copilului. ori va 'Tnnebuni". Adolescentul social ~i pentru cei care sunt rnai pufin inzestrafi fizic. d2ndu-le suplefe. indiferent de viirstii. umiliri) pot duce la insingurarea copilului $irespingerea sexului opus (complexe de inferioritate). apare ca naturalii. de la mazdo (membru viril) $i turba (tulbure). nu trebuie culpabilizat5. Avadar pkinfii care constatii la copiii lor erecfii (rare sau frecvente) trebuie sii fie convinqi cii acestea constituie un fenomen normal. in venirea pe lume a unui nou individ. sau prin riidiicini grecevti. Pentru sportul de performanfii selecfia este fiicutii de profesorii de educafie fizicii iar avizul medical il dau medicii specialivti in medicina sportivii care pe Ihgii examenul clinic supun copilul unor investigafii paraclinice cu aparaturii specialii cu care depisteazii orice anomalie precum $i capacitatea de efort a copiilor talentafi. Dupii statistica lui Kinsey 3 1% din indivizi au prezentat orgasme inainte de viirsta de 12 luni 50% inainte de 7 ani. Masturbarea la copil era apreciatii piing de curiind ca sernn de debilitate rnintalii sau de boli mintale severe. in sensul precis a1 cuviintului.6. provine de la manu $i de la stapro (a deflora cu miina). rar8. Sexualitatea la copil Una din triisiiturile de bazii ale omului (ca $i la toate animalele bisexuate) este atracfia $i unirea celor douii sexe.hcii din prima copiliirie (0+3 ani) se constatii erecfii la atingerea organelor sexuale. 6. $i dacii nu intervin boli sau miisuri anticoncepfionale. cu orice pref $i foarte repede. care se manifest%printr-un comportament cu o gamii intreagii de pregiitiri afective. 8 femele din 10) au practicat cel pufin o datii masturbafia. masturbarea ocazionalii. masturbarea este frecventii. practicarea repetatii de nenumiirate ori. Practicarea ocazionalii. ameninfiiri. lingvistice $i sociale. Chiar unii medici speriau familiile cii un copil care se masturbeaz5 este ori anormal. fiirii reflecfii. h general. . Devierile gambelor sau ale coloanei vertebrale sunt de temut. copilul trebuie consultat de un medic care sii-$i dea avizul. Masturbarea (oricare ar fi etimologia) poate fi definitii ca o autostimulare voluntarii manual5 care produce o excitafie eroticii. Voluntarii $i deliberatii. Nu se va ciiuta sii se obfinii. Riscurile antrenate de o rea inifiere sunt grave: dezvoltarea copilului poate fi perturbatii. fiirii alte tulburiiri. Mediul Cel mai inalt punct a1 excitafiei sexuale. medicii sunt refinufiin deciziile pe care le dau in ceea ce privevte viirsta $i probele la care poate fi supus un copil inainte de 10-12 ani. personaj biblic). reflectii fie un substrat psihopatic. ' "Compodamentul sexual a1 b%rbatuluim(1948) $i "Comportamentul sexual a1 femeii " (1953). Esenfial este autostimularea voluntarii a organelor sexuale: cu mi