i n amintirea sotiei m k 3L.rta cu care ampknuit, am scrk si am trciit aceasti carte.

Tentru nepotii mi Sandra-Mark ;/Matei-~eli

Cartea este intocm'tci pentru a fi ut& (wmultatci)nu dintr-o datci, ci infunctie de vdrsta sipro6kmk wp&ului +a se unek ripetitii si su6(inieri.
I I

ebli

,Jk6am $i cop&uC"a t e cea mi aprecktci carte romineascci despre dezvoltarea, Qrijirea, a k n t a t k si educaf k cop &ului.
I I

Nota autorului
Fata de editiile anterioare s-a adaugat capitolul8. Sa se previna! Este cel mai bine. Copilul cue nevoie de dragoste. Relatia mama-copil-tata Examene preventive. Orice copil are nevoie de medic Vaccinarile Crestere. Dezvoltare. Evaluari ~ ~ t e sublinieri despre alimentatie v a Pro$laxia rahitismului Prevenirea anemiilor carentiale Aprecierea dezvoltarii neuropsihice la copilul btre 0 si 3 ani

1 SARCINA $I NAf$TEREA .

.

1.1. fn aqeptarea unui copil .......................................... I .1.1.Precaufii pentru un copil shiitos .................. 1.1.2. Alimenta@a gravidei. Sii mh8.nce pentru doi? .............................................................. 1.1.3. Curqenia $i ingrijirea corpului ..................... 1.1.4. Mici problem de shiitate ............................ 1.1.5. Igiena psihicii ................................................ 1.1.6. C&va indica$i generale ............................... 1.l.7. Gimnastica gravidei ....................................... 1.2. fngrijiri in maternitate ............................................ 1.2.1. Atitudinea mamei $i a tamui fa@de nqterea copilului .................................................. ..... 1.2.2. Ce trebuie sii se $tiedespre nou-n%cut ......... 1.2.2.1. Nou-&cu&~ S ~ % O S ..................... 1.2.2.2. Prematurul ......................................
;

1223Ds ....i&

1.2.3. hgrijirile nou-niiscutului En matesnitate ....... 1.2.4. Inci&nfe fiziologice ..................................... 1.2.5. Aliment+ ........, ......................................... . 1.3. Lriuzia ...................................................................... 1.3.1. Modificwe wrpului .................................... 1.3.2. Dupg revenirea acasii .................................... 1.3.3. Gimnastica liiuzei ......................................... 1.3.4. Masuri anticoncepfionaledupl naqtere .........
2. O U - N ~ C U T U L N (0-28 ZILE) 2.1. lnstalarea copiluhi in fanilie ................................. 2.1.1. Cadrul vie@ .................................................. 2.1.1.1. Camera copilului ............................ 2.1.1.2. fnbriichintea (trusoul, laieta) ....... 2.1.1.3. Purtarea in brap ............................. 2.2. fngnjirile mu-lKiscutului tnfamilie ........................ 2.2.1. Revenirea i familie ...................................... n 2.3. NOU-ruiscutul normal ............................................. 2.3.1 .Primul e m e n medical ................................. 2.3.2. Dezvoltarea fizicl ......................................... 2.3.3. Greutatea ....................................................... 2.3.4. Talia .............................................................. 2.3.5. Perimetre ......... : ............................................. 2.3.6. Pielea .................... :....................................... 2.3.7. Craniul ......................................................... 2.3.7.1. Bosa serosangainl .......................... 2.3.7.2. Cefalhematomul ............................. 2.3.8. Fap.Ochii .....-....................... ...................... 2.3.9. Gura .............................................................. 2.3.10. Urechile ...................................................... 2.3.11. GWl .......................................................... 2.3.12.Tomcele'........................ .1. ............................. 2.5.13. Abdomenul ................................................. 2.3.14. Organele genitale ........................................ 2.3.15. Membrele ............... :................. : .................. 2.3.15.1. Luxa6a congenital& ?old.......... de 2.3.16. Boli metabolice ........................................... 2.3.17. Evaiuarea st&5 & s h b t e ......................... ... 2.3.18. Dezvolma psihomotorie ..................... .....

.................. :....................

2.4. fngrijirea pielii ~i anexelor fp&r,unghii) ............... 77 2.4.1. Obiecte w s a r e ........................................... 77 2.4.2. Mijloace de ingrijire. Cosmetice ................... 78 2.4.3. Spiilatul ....................................................... 79 2.4.4. Baia general5 zilnicii ..................................... 81 2.4.5. Scutecele ...................................................... 85 2.4.6. Alte obiecte din trusoug sugarului ................. 88 2.4.7. Schimbatul scutecelor ................................... 89 2.4.8. Pentru imbriicat ............................................. 92 93 2.4.9. Pentru dormit ............................................ 2.4.10. htrefinerea scutecelor................................. 93 2.5. Alimeitta[ia .............................................................. 94 2.5.1. Atimentafia matern5 (la shin, naturall) .......... 95 97 2.5.1.1. Tehnica alaptkii ............................. 99 2.5.1.2. Orarul meselor ................................ 2.5.1.3. Rafia alimentarl in prima lung ....... 101 2.5.1.4. Dificultilfi de al5ptare din partea 102 m e i .......................................... 2.5.1.5. Dificultgfi de alsptare din partea sugarului ........................................ 104 2.5.1.6. Contraindica$ile alimentafiei la s8.n .................................................. 106 2.5.2. Regimul de via@$i alimenta$ia mami ......... 107 2.5.3. AlimentaGa zisg "&ficialP' cu lapte de vaca ....................................... ....................... 109 2.5.3.1. Fierberea laptelui ............................ 110 2.5.3.2. Obiecte necesaxe in alimnta$a aitificiall ........................................ 110 2.5.3.3. ConsiderQi generale asupra alimentafieiartikiale .................... 113

3 SUGARUL @E LA 1 LUNA LA 12 L1UIYf) 3.1.Delalba2Ismi ....................................................... 3.2. Dela2la3t2mi ....................................................... 3.3. D e l a 3 l a 4 i m i ....................................................... 3.4. De la 4 la 5 luni ....................................................... 3.5. De la 5 l 6 Zuni ....................................................... a 3.6.Dela6la7luni ....................................................... 3.7.Dela7la8luni ....................................................... 3.8. De la 8 la 9 luni ....................................................... .............................. 3.9. De la 9 la 10 luni ..................... : 3.10.Dela10laIIluai ................................................ 3.11. De la 11 la 12 G ................................................ i 3.12. Gimnastica sugamlui ............................................ 3.13. J m l si jucdn'ile ....................................................
4 COPEUL DE LA 1 LA 6 ANT

.

123 135 142 147 157 163 167 172 174 177 180 184 187 191 191 191 192 194 196 197 199

.

4.1. Copilul mic (1-3 ani) ............................................... 4.1.1. Relafiile dintre p%nfi ?i cop5 ...................... 4.1.2.Dezvoitarea fizicg (mqterea) ........................ 4.1.3. Dezvoltarea psihomotorie ............................. 4.1.3.1. Motricitatea genemi5 yi fin& ........... 4.1.3.2. Dezvoltarea psihicii ........................ 4.1.4. Gomportamentul ........................................... 4.1.5. Limbajul $i ~ensibi~tateanomale 1 ai in= 3arri ...................................................... T

4.1.6. Alimentatia .................................................... 4.1.7. Supraveghere ~i ihgrijiri ............................... 4.1.8. fngrijirea in cre$ .......................................... 4.1.9. Controlul sfincterelor .................................... 4.2.Pre~colarul(3-6 uni) ................................................ 4.2.1. Cre~terea greutztii. taliei $i perimetrului toracic .......................................................... 4.2.2. Dezvoltarea psihic5 $i social5. Limbajul ...... 4.2.3. Alimentatia .................................................... 4.2.4.Probleme de somn ......................................... 4.2.5. ingrijiri. deprinderi. performante .................. 4.2.6. Sportul .......................................................... 4.2.7. Mici probleme de educatie ...........................

5. R E P T E CULINARE 5.1. Produse industriale pentru alimentafia sugarului .. 5.2. Refete pentru sugar ................................................. 5.3. Refete pentru copilul mai mare ...............................
6. SCOLARUL MIC.ADOLESCENTUL 6.1. Scolarul mic ............................................................ 6.1 .1. Pkintii fa@in fat5 cu ~colarul mic ............... 6.2. Adolescentul ........................................................... 6.2.1. Dezvoltarea fizic5 ......................................... 6.2.2. Dezvoltarea psihosocial5 .............................. 6.2.3. Alegerea profesiei ......................................... 6.2.4. Dezvoltarea functiei de cunoqtere (cognitivg) ................................................... 6.2.5. Dezvoltarea moral5 ....................................... 6.3. Alimenta@a(~colar adolescent)....................... mic, ... 6.4. fngrllrri.................................................................... 6.5. Aer, soare, sport ....................................................... 6.6. Sexualitatea la copil ................................................

l.7.4. Hipertrofia amigdalelor $i vegetatiilor 294 adenoide ...................................................... 7.7.5. Vegetatiile adenoide ...................................... 7.7.6. Otitele ........................................................... 7.7.7. Laringita acuti .............................................. 7.7.8. Bron~ita acud ............................................... 7.7.9. Pneumonia .................................................... 7.7.10. Alergia respiratorie ..................................... 7.7.1 1. Astmul bron~ic ............................................ 7.7.12. Bron~iolita.................................................. 7.8. Boli ale pielii ~i mucoaselor .................................... 7.9. Obezitatea ............................................................... 7.10. Convulsiile ............................................................. 7.11. Accidente ~i intoxicafii ..........................................

7.COPILUL BOLNAV 7.1. fngrijirea copilului bolnav in familie ...................... 7.2. Rolul pZrinfilor ca ajutoare ale medicului ............. 7.3. Elemente de apreciere a stiirii de boalii .................. 7.4. Infonnatii ce trebuiefurnizate medicului ................ 7.4.1 . Examenul medical la domiciliu .................... 7.4.2. C2teva reguli de baz2 pentru ingrijirea copilului la domiciliu .................................. 7.4.3. Regimul alimentar a1 copilului bolnav ......... 7.5. Boli contagioase ...................................................... 7.5.1. Rujeola (pojar. con) ...................................... 7.5.2. Ruheola (pojfirelul) ....................................... 7.5.3. Varicela (vLsatul de v b t ) ............................ 7.5.4. Scarlatina ...................................................... 7.5.5.Tusea convulsivl (tusea rnZgikeasc5) ............ 7.5.6. Oreionul (parotidita epidemic5 sau infectia urlian5) ........................................................ 7.5.7. Hepatitele virale ............................................ 7.5.8 Tuberculoza ................................................... 7.5.9. Gripa ............................................................. 7.6. Boala diareicii acutii ............................................... 7.6.1. Supravegherea unui copil cu diaree .............. 7.7. Boli ale aparatului respirator ................................. 7.7.1. R5ceala .......................................................... 7.7.2. Rinofaringita acutli ....................................... 7.7.3. Anginele acute (amigdalitele acute) ..............

8. SA SE PREVINA! ESTE CEL MA1 BINE ............ 8.1. Copilul are nevoie de dragoste. Relafia manziicopil-tat5 ............................................................ 8.1.1. Medicul de familie $i/sau pediatrul ......... 8.2. Examene preventive ........................................... 8.2.1. Examenul nou-nzscutului in maternitate 8.2.2. Exarnenul clinic in perioada de noungscut in familie ................................................. 8.2.3. Examenul clinic la v2rsta de o lung ........ 8.2.4. Examenul clinic la v2rsta de 2 luni ......... 8.2.5. Examenul clinic la v2rsta de 4 luni ......... 8.2.6. Examenul clinic la v2rsta de 6 luni ......... 8.2.7. Examenul clinic la v2rsta de 9 luni ......... 8.2.8. Examenul clinic la v2rsta de un an ......... 8.3. VaccinZrile ......................................................... 8.3.1 Vaccinul BCG sau vaccinul contra tuberculozei ............................................ 8.3.2. Difterie. fuse convulsiv5 (vaccinul DTP) 8.3.3. Tetanus .................................................... 8.3.4. Poliomielita (paralizia infantil5) ............. 8.3.5. Haernophilus influenzae tip b ................. 8.3.6. Vaccinul antirujeolos ............................... 8.3.7. Vaccinul contra hepatitei B ..................... 8.4. Crestere. Dezvoltare. Evaluiiri ........................... 8.4.1. Dezvoltarea somatic2 (corporal5 fuic5) .. 8.4.2. Curbele de cre~tere .................................. 8.5. Criteva sublinieri despre alimentafie.................. 8.5.1. Primele 4 luni: perioada laptelui ............. 8.5.2. Din a 5-a lung: diversificarea .................. 8.5.3. Grupe de alimente ................................... 8 S.4. Reguli de alimentatie .............................. 8.5.5. Repartizarea meselor principale ~i gusdrilor ......................................................... 8.6. Projilaxia rahitismului ....................................... 8.6.1 . Medicamente ........................................... 8.6.2. Prevenirea anemiei carentiale feriprive ... 8.6.3. Tratamentul profilactic din timpul sarcinii, la mam5 ............................................ 8.7. Aprecierea dezvoltiirii neuropsihice la copilul intre 0 ~i 3 ani ....................................................

10. INDEX .......................................................................

349

I

B
1 ;

1 . 1 . i asteptarea unui copil n
nu este sigur5 dac5 a suferit de rubeolii, va fi testat5 ~i dac5 rezultatul este negativ se va efectua o vaccinare antirubeolicii. i n primele luni d e sarcinii marea majoritate a vacciniirilor pot avea urm5ri nefaste asupra Etului. Sii nu se uite un control stomatologic. Medicul obstetrician va trata cu minufiozitate bolile c5ilor genitale: infecfii sau infest5ri cu ciuperci (Trichomonas etc.). Folosirea mijloacelor anticoncepfionale. Cu 3 luni inainte de sarcinii se recomandii sii nu se mai foloseascii metodele anticoncepfionale (pilula, steriletul). Nu apar malformatii la fiit prin folosirea de hormoni care impiedicii ovulafia sau de sterilete. La unele femei se obsemii ins5 o prelungire a ciclului menstrual prin folosirea indelungat5 a pilulelor anticoncepfionale. Ca urmare, la astfel de gravide, nu se poate face un calcul precis a1 termenului na~terii. Folosirea steriletului nu are nici o influen@ asupra metabolismului hormonal, dar, uneori, pot apiirea modificiiri inflamatorii ale uterului. fn cazuri rare, folosirea steriletului poate duce la riscul unei sarcini extrauterine (sarcin5 in afara uterului). De aceea, gravidele respective sunt datoare sii se supunii unui examen ginecologic temeinic. Cu ajutorul metodei de control a temperaturii (dupii renunfarea la pilulii) femeia poate urmiiri evolufia ciclului menstrual, respectiv cdnd a avut loc imperecherea spermatozoidului cu ovulul. Testele yi metodele de computerizare nu sunt la indemha oricui. 1. Modul de via@ are o mare importan@ pentru desYqurarea armonioasii a sarcinii ~i a na~teriiunui copil sh5tos. Acceptarea examenelor medicale repetate ~i alimentafia corectii sunt d e mare importanfii. C d n m r e a se face periodic; plusul ponderal trebuie redus. Alcoolul qi nicotina nu sunt lipsite de pericol. La femeile fum5toare inveterate trebuie realizat un consum redus la cel mult 5 fig5ri pe zi, dac5 nu se poate suprima total aya cum ar fi ideal. Cele care sunt obi~nuite unele medicamente (de somn, de lini~te cu etc.) trebuie sii renunfe la folosirea lor. Nu se vor folosi laxative ~i purgative.

1 . 1 . 2 . Precautii pentru un copil

sdndtos
CBnd piirinfii doresc un copil, ei trebuie s i i - ~ i plhuiascii o sarcinii, l u h d precaufiile pentru asigurarea unei n a ~ t e r i normale. Sarcina, navterea ~i unele complicafii modificii total viafa de familie. Dac5 se hotkiisc sii aducii pe lume o nouii vietate, ei sunt datori sii ofere cele mai bune Sanse pentru o dezvoltare psihicii ~i corporal5 cdt mai bunii. In aceasd hotb2re i ~ au i locul, pe l h g i i starea de siiniitate a celor doi parteneri, toate problemele de relafii farniliale in cadrul ciis5toriei (legitimitate, armonie, meserie, resurse financiare). Un rol esenfial il are dorinfa ambilor pa'rinfi de a avea copii. Copilul nu constituie o solufie de rezolvare a unor situafii grele ci, dimpotrivii, eforturi ~icomplicafii. Copilul are dreptul necondifionat la dragoste qi la asigurarea ingrijirilor din partea ambilor p5rinfi. Starea de sa'na'tate. Mai ins, p5rintii trebuie sii-qi stabileascii in mod precis starea de shiitate. Femeia este bine s5 aibii sub 35 de mi, iar partenerul siiu s5 nu fie prea "haintat" in v2rst5. Peste v2rsta de 40 de ani este necesar un "consult (sfat) genetic". Medicul de familie va face un examen clinic general pentru a depista unele "supkiiri" ale shiidfii care pot determina riscuri cu urm5ri asupra sarcinii ~i naqterii. Mama va miirturisi medicului dacii are unele tulburiiri ca, de exemplu, dureri de cap, tulbur5ri de somn, probleme digestive, nervozitate, hemoroizi, varice etc. Neapkat trebuie declarate infecwle vezicale sau urinare, hipersau hipotensiunea arterial6, migrena, anemia ori alte deregl5ri ale shiitiifii.De asemenea, unele boli cronice pot avea urmiiri asupra copilului: hepatita B, hepatita C, boala SIDA, diabetul, astmul, hipertensiunea arterialii, bolile de inimii, de rinichi sau de tiroidii. i n sfkvit, medicul trebuie sii $tie d a d mama o b i ~ n u i e ~ t e sii consume unele medicamente. Operafiile chirurgicale absolut necesare ~iinvestigafiile radiologice se vor face numai cu avizul medicului obstetrician. C h d mama

Pentru menfinerea frumusetii corporale, gravida se va m i ~ c a mult in aer liber. Pentru cele care fac sport, practicarea in continuare se va face numai cu avizul ~i sub observafia medicului obstetrician. Daci se vor pune in practici cele enunfate rnai sus, mama va oferi copilului un start bun in via@. 2. Eliminarea riscurilor - sfatul genetic. CBnd pikintii se hotk-isc s i aibi un copil, trebuie s i cunoasci daci nu au balastul unei boli ereditare (moqtenite). Daci in familie existi handicapuri sufleteqti sau corporale, malformafii, avorturi qi nou-niscuti morfi, pirinfii sunt datori s i se intrebe daci sunt apti pentru a concepe qi creqte un copil. Daci sunt qanse de a navte un copil bolnav, este mai bine s i se renunte! De asemenea, daci sarcina a survenit relativ tilrziu, cu sau fir: avorturi spontane, la o vBrsti relativ intiirziati mai ales a mamei, se poate i n t h p l a s i se nasci un copil cu probleme. in astfel de cazuri este absolut necesar un sfat genetic, pentru a inlitura teama $i nesiguranfa. Cabinetele de genetics' au luat fiinti in oraqe mari in Institute pentru ocrotirea mamei qi copilului, in Clinicile universitare (copii qi matemititi) qi pe alocuri in cadrul unor fundatii sau cabinete particulare. Se incepe cu consultarea unui obstetrician care pe lBngi un exarnen aminunlit, trateazi afectiunile ocazionale ce ar putea avea urmki asupra produsului de conceptie. Scopul cabinetelor de genetici medical5 este de a limuri pe pikinti asupra pericolelor ce le implici bolile de c a u z i genetici. Pentru unele boli genetice, malformatii qi anomalii cromozomice sunt la indemBni teoriile lui Mendel; la altele se cunoaqte handicapul in functie de repetarea cazurilor. Multe boli sunt diagnosticate azi inainte de naqtere prin unele metode moderne (chorionbiopsia, ultrasunete, amniocenteza, fetoscopia). Unele defecte survin chiar in momentul fecundatiei, altele in decursul dezvoltirii embrionare; altele vor apiirea in urrna acfiunii nocive ale unor factori din mediul extern (boli, medicamente, substante toxice, radiafii etc.). in cele mai multe cazuri, tearna pirintilor este nejustificati qi consultul genetic ii face s i nu rnai aibi griji. in cazuri rare, cBnd survine acfiunea unui factor nociv din afari, medicul este obligat s i recomande intreruperea sarcinii. Decizia de a avea un copil, de a mentine sau intrerupe sarcina rimBne a pirintilor. Ei hotirisc daci se intrerupe sarcina sau de a o pistra cu riscul de a avea un copil handicapat, cu consecintele

corespunzitoare. in ultima situatie se va consulta medicul asupra posibilitiitilor terapeutice de tratament qi vindecare. Trebuie qtiut c i progresele medicale actuale nu s-au imbunititit prea mult in ce priveqte tratamentul bolilor genetice. De obicei, sfatul genetic const5 intr-o convorbire amiinuntiti cu medicul de familie, cu obstetricianul sau cu geneticianul. De bazi este intocrnirea unei anamneze cu schifarea unui arbore genealogic, cu toate informatiile despre sex, vksti, n u m b 1 copiilor, bolile mai frecvente, urgente medicale, vBrsta qi cauza deceselor atBt in familia birbatului, cBt qi a femeii. in alte cazuri sunt necesare examene temeinice ale cuplului, c2t qi unele teste de laborator. Uneori, pentru a se da un rispuns corect, se impune efectuarea unor examene de laborator. CBnd toate investigafiile de laborator qi examenele medicale sunt normale, este foarte probabil ca produsul de conceplie s i fie sinitos In caz c i sarcina s-a constituit cu ajutorul unor metode de diagnostic existi posibilitatea (parfiali) de a diagnostica un numk- de boli moqtenite, anomalii cromozomice, malformatii sau tulburiki metabolice. Consultul genetic nu oferi un diagnostic prenatal pentru garantarea unui copil complet sinitos. Naqterea unui copil este totdeauna un risc pentru o tulburare vizibili sau ascunsi (aqa-numitul risc de bazi). impotriva neprevizutelor viefii nimic nu este sigur. Actiunea nocivi a unei infecfii cu virusuri, incircitura cu radiatii sau consumul unor medicamente in primele siptimBni de sarcini trebuie cunoscute. In urma'toarele cazuri se recontanda' coizsultul (sfatul) genetic: - bk-batul $1 femeia sunt rude de sBnge; - unul din parteneri suferi de o boali condifionati genetic de o leziune corporali; - s-a niscut un copil cu un handicap; - in familie se manifesti boli moqtenite; - femeia a avut rnai multe avorturi spontane neclarificate sau naqteri de copii morfi; - femeia sau partenerul in momentul fecundikii au fost expuqi unei influenfe nocive ca: medicamente (de exemplu, toate medicamentele citostatice - impotriva cancerului), o dozi mare de radiatii ori substante otrivitoare; - cBnd femeia are peste 35 de ani, deoarece la viirsta inaintati a mamei existi riscul unei tulburiri cromozomice, indeosebi trisomia (sindromul Down).

!

3. Teste de depistare precoce a sarcinii. C h d nu apare shge~area lunarii, orice femeie se ktreabk "sunt sau nu Xnskcinatii?". Uneori menstruatia fntiirzie. Dintre cauzele care determin2 astfel de deregliiri amintim: o ciiliitorie, modificarea climei, soiicitkile psihice (supiiriiri, emotii, examene), folosirea anticonceptionalelor, unele fmbolniiviri.Fie cii dore~te un copil, fie cii se teme de o sarcin2 f2irii voie, femeia respectivii trebuie sii primeascii repede ~i sigur un riispuns la aceastii intrebare. Testul se bazeazii pe principiul cii fn urinii exist2 un hormon care dii o reac$e specific& Acest hormon se numeSte chorion-gonadotropins urnana' sji are o importan@mare k dezvoltarea placentei. Acest test este pozitiv fn 90-99%. Un rezultat negativ nu kseamnii neapkat cii persoana respectiv3nu este kskcinad. De aceea multe firme de medicarnente vPnd preparatul fn dou2 doze pentru a putea fi repetat dupii o siiptiimih& Un rezultat fals-pozitiv poate fi dat ~i de alte Muente cum ar fi: prezenw albuminei fn urin2 din unele bofi renale. fn concluzie, orice femeie trebuie sii consulte un obstetrician sau medicul de familie fn caz c2 menstrua$a fntiirzie peste 2 siipthiln.ni.Este important ca gravida s5 noteze data precis2 a ultimei menstrua@ 1 pentru calculul corect a termenului nqterii. Odad cu confirmarea terrnenului nqterii medicul obstetrician va face un examen medical amkunGt pentnt a cunoqte starea general3 a siin2tii@i gravidei. Un medic bun va rezerva mult timp pentru o convorbire amgnuntitii asupra tuturor problemelor. Medicul trebuie s3 cunoascii bine viafa personal%, bolile mo~tenite operatiile din trecutul qi prezentul qi gravidei. De un interes deosebit sunt evolutiile sarcinilor anterioare. El va nota data primei zile a ultimei menstruatii qi informafiile furnizate de mamii despre lungimea ciclului menstrual ~i va calcula terrnenul na~terii. 4. I~vestigafii. primul examen yi la urmiitoarele La consultatii de rutinii sunt previizute urmiitoarele investigalii: - Determinarea grupului sanguin ~i al factorului Rhesus (Rh) a1 celor doi parteneri. - Ti& anticorpilor formafi - dac2 a avut sau nu rubeol& - Hemograma pentru a stabili o eventual2 anemie. - Cre~terea greut2tii fn timpul sarcinii. - Miisurarea tensiunii arteriale.

- Controlul urinei (surnar de urinii), alburninurii (boalii de rinichi), unei glicozurii (diabet). in caz de suspiciune de infectie urinarii, se va efectua o uroculturii. - Medicul va controla picioarele gravidei pentru a depista edemele (umflarea membrebr inferioare prin acumularea de apii in tesuturi) ~ivaricele. - Apoi va pip% abdomenul pentru a urm2ri dezvoltarea utedui, va asculta biitiiile inimii gtujui, iar fn ultimele siipdmilni de sarcin2 va stabili pozitia copilului. Pe lgngii aceste examene de rutinii, in ultimul timp se recomandri cel putin dou2 examene cu ultrasunete (ecografia). - La sarcinile cu risc crescut se impune o supraveghere ~i o mai mare atentie, ad2ugilndu-se alte metode de examen, cum sunt: cardiotocografia, amniocenteza (punc$ia pungii amniotice), amnioscopia (examenul lichidului amniotic) ~i analize hormonde. Toate acestea se trec in carnetal de sgn2tate a1 gravidei. in caz de ciil5torii sau de schimbare de domiciliu carnetul de sh2tate ofer5cele mai importante informagii despre evolutia sarcinii. fn caz de urgeng cu ajutorul carnetului de gravid&, medicul va fi lihnurit imediat despre stadiul sarcinii ~i va putea ajuta cu succes pe copil.

1.1.2. Alimentatia gtauidei. S& mmdnakce pentru doi?
Dezvoltarea normal2 a Btului fn uter depinde fn mare miisurii de o comportare corectii a gravidei ~ i , indeosebi, de afimentatie. =itoarea mamii nu trebuie sii-qi modifice, k general, modul de via@ qi nici si? m i n h c e pentru doi. Gravida trebuie s&m2nhce dupii cum fi este poft2. Comportamentui alimentar ~imodul de via@ sunt fixate in f u n c ~ e nevoile neobi~nuite de ale c o p l u i . Gravideje pot sii aibii unele pofte acute pentru anurnite m h c h r i , pentru dulciuri, altele pentnt acrituri. Indiferent de acestepofte, gravida va avea grijii sii consume alimente cu muld v a t w e nutritivk Cantifatea de alimente, respectiv nevoile cdorice sunt pufin crescute. 0 femeie shiitoas5, *ii a fi gravid5 are nevoie zilnic de 2 200 kilocalorii sau 9 200 kilojouk. Aceastii ratie nu se modificii i"n primele

uleiul. unt. . curcan. cartofii prijiti. in ulei. Femeia neinsrircinati si gravida in primele patru luni de sarcini au nevoie de cel mult 70 g de grisimilzi. Cantitatea necesari de proteine la femeie este de 45 glzi. somnul. brinzeturile degresate (20-30 procente grisimi in masa inchegatii). oaie. se consumi mai multe grisimi decit este necesar (cca 130 g). in timp ce cele din plante nu-] confin decit paqial. care sunt de importanti deosebiti pentru organismul femeii insircinate. care rezulti " urma I digestiei proteinelor animale ~i vegetale. Cea mai mare proportie de grisimi se g 2 s e ~ t e slinini. iaurtul din lapte degresat. in caz c i gravida nu prezinti alergie la o u i ~i nu are o crestere a colesterolului. in grill. prijit si salate se va folosi numai uleiul de plante. orezul necorticat). Pentru gitit. brsnzi de burduf etc. cartofii prijifi . p e ~ t e l e slab ( ~ t i u c a . porc).). in special sunt foarte prefioase in alimentatie grisimile cu punct de topire coborbt (ulei). vifel. apar tulburiri in formarea proteinelor corpului. nucile. mineralele ~i lichidele trebuie s2 fie in cantitate precis2 vi in anumite propoqii. nucile vi drojdia. Se va prefera carnea slab5 (giini. in primul rind. de importanfi vitals pentru organism. lintea). va minca 4--6 o u i pe siptimiini. in oala de presiune. Grisimile animale contin o mare cantitate de acizi grasi saturati. cremele pentru torturi $i pr5jituri. maioneza. pui. ele servind pentru organism numai ca sursi de energie. smintina. In sarcinii nevoile cresc dupn' a 4-a lunii la 75 g/zi. oua'). crapul. unii pesti (heringii. Alimentele cu proteine vegetale trebuie consumate impreun2 cu proteine de origine animali. 0 mare parte din grisimi sunt continute in alte alimente (ava-zisele grisimi "invizibile"): carnea grasi. Acestea constau din asa-zisii acizi gmsi esentiali (de exemplu acidul linoleic). Daci lipseste numai unul din acizii esentiali. fiparul). vitaminele. Lactatele contin predominant proteine ~i calciu. Grisimile de vaci. Carnea ~i ouile sunt sursele cele mai bogate in proteine vi fier. respectiv nevoile totale cresc la 2 500 kilocalorii (10 450 kilojoule). de soia si de dovleac. si carnea fripti in unturi. laptele acru (zerul. urmat de uleiul de porumb. GrZisimile sunt. neindispensabili ~i mai greu digerabili de organismul uman. frigca. Alimentele cu gr2sime in cantitate mare sunt: untul. furnizoare de energie. de germeni de cereale. Se eviti. Plantele care confin proteine sunt leguminoasele (fasole. iar d u p i a 4-a l u n i cca 80 g. Proteinele constituie cea mai importanti substanfi de crevtere pentru corpul uman ~i indeosebi pentru organismul in crevtere a1 copilului. salamul. evitindu-se carnea grasi Si preparatele condimentate din came. salamurile slabe. un ou ~i 500 in1 lapte sau produse lactate (iaurt. peFte. Se preferi carnea slabii (vaci. Proteinele constau din aga-numifii aminoacizi. De asemenea. deoarece sunt uvor digerabile ~i au continut crescut in vitamine ~i acizi gravi nesaturati. Proteinele. Dintre acestea cel mai bogat este uleiul de floarea-soarelui. Se vor evita brinzeturile grase sau s2rate (telemea de oi. ceea ce duce la ingrovarea fesutului grisos. Practic. grisimile. practic egale ca valoare. ciocolata. Procentul necesar de grisimi inainte si in timpul sarcinii este egal. necesarul zilnic de proteine se asiguri prin consumul a 125-150 g carne. proteinele de origine vegetal5 trebuie s i tie si ele in alimentatia gravidei. in general. hidrocarbonatele. gilbenu~ul ou are multi gr2sime. toc2turile cu grisimi. mazirea. piinea integrali. brinz2). cerealele (ovizul. Desi cu valoare biologici mai mici. Friptura de este bine s i se pregsteasci pe griitar. deoarece in caz contrar ele deternlini anumite tulbur51-i cu urmsri asupra dezvoltirii copilului. Anumiti arninoacizi sunt absolut necesari pentru cre?terea si sinitatea general2 a organismului: o parte din acizi se numesc esentiali. oaie si porc sunt mai putin valoroase pentru alimentatie.Mama si copilul 4 luni de sarcin2. pistrivul). Proteinele de origine animal5 contin acevti importanfi aminoacizi. din care trei pa'trimi trebuie sa' fie de origine animala' (carne. in naturi proteinele vegetale se giisesc in asociere cu vitaminele. soia. cartofii. sunca. unele sorturi de ca~caval). pe I i n g i excesul de alimente cu confinut mare de grisimi. porumbul. laptele degresat (lapte normalizat cu 18-20% grisimi). giini). substanfele minerale ~i fibre vegetale. s i se controleze continutul in substante nutritive. in acelavi timp grisimile sunt compuse din "pietre de construc$e7'. respectiv 25-30 procente din totalul alimentelor energetice. smiintka. unele brinzeturi (telemea de oi sau bivoliti. Dup2 a 4-a lung este necesar un surplus de 300 kilocalorii (1 250 kilojoule).saliul. unturi. slinina. costifi afumat5. kefirul). Este important ca pe I i n g i aportul de calorii. brinza de vaci degresati. minzat. ingheiata. lapte ~i derivate.

Zilnic sunt necesare '/z litru lapte. nu este nevoie sii se consume preparate medicamentoase de vitamine (in afar2 de vitamina D. calcifieri in rinichi ~ivasele de sBnge. ca~cavalul. fosfor qi fier sunt mai mari. Alimente bogate in calciu sunt: telemeaua.Hidrocarbonatele (glucidele). Este posibil (dupii unii autori) sii determine malformafii ale inimii ~i ale sistemului nervos central. Substan. guliile. Nevoile organismului in aceste substante sunt in cantitiiti mici qi de obicei se giisesc din b e l ~ u g intr-o alimentatie normalii. ca qi tumefieri ale ganglionilor ~iarticulafiilor. Din luna a 4-a de sarcina" nevoia de alimente care confin vitamine creSte.. care trebuie administratii sub formii medicamentoasii). Unele vitamine pot fi produse de organism i n s u ~ i (vitaminaA din caroten. brBnza de vaci degresatii. fmcte ~i zarzavaturi. B2. pBinea Graham. descuamiiri. in timpul sarcinii se b b u i e cii predispun la malformafii ale copilului.. fructozii ~i galactozii) i n t r h d in compozifia shgelui. Dacii gravida se h r b e ~ t corect ~id a d nu e are vreo boalii carenfialii. ca vitamina C ~icomplexul B trebuie cuprinse in alimentafia zilnicii. in acest gmp sunt cuprinse diverse dulciuri. Varza. . Se deosebesc vitamine hidrosolubile (B.se dizolvii in griisimi (A. miirirea ficatului. laptele. complexul B. viirsiituri. Este bine sii se foloseascii congelatoml. Supradozarea vitaminei A determinii pierderea poftei de miincare. biotina. oligozaharide s a u l ~polizaharide ~i prin digestie sunt i transformate in monozaharide. B12~i vitamina C) ~i liposolubile . vitamina D cu ajutoml razelor ultraviolete. Cea mai mare parte a vitaminelor sunt parpal degradate prin luminii. Pentru viitoarea mamii este foarte necesarii prevenirea "riicelilor". Corpul le folose~te numai sub forma cea mai simplii de hidrocarbonate (glucozii. Excesul de hidrocarbonate se transformii in organism in griisimi ~i sunt acumulate sub aceast5 n form2 f corpul uman. Hidrafii de carbon sunt definiitoriicei mai importan@ ai energiei necesare activitiifii musculare. De asemenea. grupul B) se eliminii prin urinii. Supradozarea vitaminelor A ~iD (hipe~itaminozii) duce la tulburiiri grave. came sau pepe. Confinutul in vitamine a1 fructelor ~i zarzavaturilor fine d e prospefimea. Hidrocarbonatele din alimentafie se giisesc sub formii de dizaharide. in cantitiifimici sunt absolut necesare pentru menfinerea siiniitiitii. Hidrocarbonatele din fmcte ~i zarzavaturi confin vitamine ~i siiruri minerale. Orezul. Alte vitamine. tulburiiri ale stomacului ~i intestinului. garnituri etc. panea albii nu confin substanfe de balast. La masa de dimineap trebuie sii se consume ~i fructe sau zarzavaturi (tomate. in timpul sarcinii nevoile d e calciu. niacina. a v h d grijii ca in dieta zilnicii sii fie prevkute alimente cu vitamine. B. acidul folic.). Gravidele trebuie sii consume zarzavaturi proaspete sub form2 de salate. durata depozitei ~i modul de pregiitire.. vitamina K prin activarea bacteriilor intestinale). usturoiul. Supradozarea vitaminei D duce la lipsa de p o M de mancare. iaurtul. ca ~i celuloza care constituie substanfa de sus@nerea plantelor. Celuloza este necesarii regl&ii activitii@itubului digestiv. vitaminele C. D. in lipsa lor apar o serie de tulburiiri qi de boli carenfiale. fmcte ~i sucuri proaspete. un ou. 350 g de hidrocarbonate acoperii circa jumiitate din nevoile calorice zilnice. amidonul din tot felul de plante ~i animale. viirsiituri. simple sau in amestecuri (salate. E ~i K) ~i sunt sensibile la ciildurii (prin fierbere sau coacere se distrug vitaminele B.ele minerale ~i oligoelementele sunt absolut necesare pentru procesele metabolite ale organismului. Hidrocarbonatele rafinate (zahbIl) nu confin s b I r i minerale ~i vitamine. crude. Calciul ~i fosfoml sunt necesare indeosebi organismului copilului pentru formarea sistemului osos ~i a dinfilor. ele constituie "pietrele de construc@eflca zaharuri simple (monozaharide) in diferite stmcturi ale organismului. nucile. care asigurii o protecfie foarte bung a vitaminelor ~i substanfelor minerale. Consumul crescut de dulciuri favorizeazii cariile dentare (se $tie cii gravida este predispusii la carii). h perioadele cu boli gripale este nevoie de un surplus de vitaminii C. C ~i K). spanacul. Surplusul de vitamine hidrosolubile (C. Ele regleazii transformarea alimentelor ~i funcfionarea organelor. brcinzci. oxigen (vitamina A. Mtaminele sunt substan* care. E ~i K). acidul pantotenat. ardei gras etc. pciine integral6 zarzavaturi. fructe. briinza Camembert. in fiecare zi este bine sii se consume alimente neprelucrate. vitamine ~i substanfe minerale ~ide aceea se consumii nu mai mult de o datii pe zi. Pentru gravidii se recomandii alimente cu substanfe de balast ca painea neagrii. in sarcinii trebuie consumat cu cca 20 g mai mult. pastele Binoase.). felina (riidiicina) ~i piitrunjelul confin cantitiifi mici de calciu.

peqtele &at. Mulfi autori susfin cii resorbtia fierului este favorizatii de consumul concomitent de sucuri cu vitamina C. Sodiul qi clorul favorizeazii refinerea apei in fesuturi. anason. dar fbii multii apii gazoasii qi nu cu multe dulciuri. . se va administra calciu sub forma de medicamente. fn zonele cu guqii endemicii este bine sii se foloseascii sare cu iod. De multe ori anemia nu poate fi corectatii numai prin consumul de alimente. griq. in ambele situafii se continua tratamentul. dulceafa. fructe sau zarzavaturi uscate sau deshidratate qi in nici un caz fructe sau riidiicinoase conservate cu sare. mend etc. coniacul. telemeaua. este nevoie de cantitiifi mai mari de lichide. qunca. De aceea. calciu. Mai dificil este tratamentul c h d gravida are nepliiceri digestive: constipafii sau diaree. iaurt). Dacii gustul laptelui simplu nu-i place gravidei se poate adiiuga cacao sau se pot face amestecuri de lapte cu cereale (orez. in p r a noastrii sunt zone cu populatii ce prezintii miirirea glandei tiroide (guqa = struma) qi unii nouniiscufi se nasc cu guqii. "rusesc") ~i cafeaua se pot consuma cu moderafie. Se vor consuma alimente proaspete sau congelate.. Apele minerale fiirii dulciuri nu sunt oprite. in interesul copilului. Astfel de diete nu asigurii rafia optima de proteine cu valoare ridicatii. Dintre lichide. Acestor copii trebuie sii li se administreze zilnic sare cu iod (tablete): Lichidele. In ultimul timp au a p k t articole qi chiar ciiqi care preconizeazii o alimentafie exclusiv vegetalii. vinul de bung calitate qi berea pot fi consumate in cantitiifi mici. Dintre ba'uturile alcoolice. Tiroida fiitului incepe sii funcfioneze dupii a treia lung de sarcinii. Ceaiul negru ("chinezesc". de foarte multe ori se ajunge la o anemie. se va reduce la minimum numiirul de fig&i fumate zilnic. duc2nd la instalarea hipertensiunii arteriale. din cauza transpirafiei nevoile de lichide sunt mai mari. alunele siirate. Alimentafia obiqnuitii acoperii. Frecvenfa naqterilor premature este net crescutii la marile fumiitoare. insii. in miezul verii. Ce alimente sunt contraindicate? Se vor evita alimentele bogate in griisimi: sliinina. pentru cii nici un alt aliment nu confine cantitatea de calciu necesarii acoperirii nevoilor organismului femeii insiircinate. mai ales in ultimele luni de sarcinii. gemurile. Din piicate. Dacii fumatul nu se poate opri complet. ci trebuie administrat un produs medicamentos. formarea edemelor qi creqterea greudfii corporale. varza acrii. Nevoile zilnice de sare se condifioneazii de refinerea apei in corp. muqefel. c2nd cresc nevoile de iod ale viitoarei mame. cartofii priijifi qi in glucide: zahiirul. peqtele qi giilbenuqul de ou. rinichii nu funcfioneazii bine la unele gravide. brsnza topitii. nevoile.. muriiturile. Ceaiul rusesc consumat la mesele principale impiedicii preluarea fierului din alimente.Csnd gravida nu poate consuma. lapte sau derivate de lapte (brsnzii. Persoanele care obiqnuiesc sii mWince mai siirat ajung sii aibii mai multii apii in fesuturile corpului qi sii incarce circula@a inimii qi vaselor. maioneza. miirirea volumului de sgnge. De asemenea. Sunt foarte indicate ceaiurile de plante (chimen. vodca.) sau cu fructe (suc saulqi pulpa) proaspete. Se vor evita biiuturile distilate (fuica. Rafia zilnicii de sare este de 5-7 g la femeia neinsiircinatii. se reduce consumul de lichide. dacii nu au confinut prea mare in sodiu. Problem alimentafiei cu vegetale. 0 alternativii o constituie extractele de drojdie de bere qi dieta cu sare =ii sodiu.5 litri. mierea. ca: salamul. este necesarii o dietii cu alimente bogate in fier: carnea (mai ales ficatul). Atenfie mare la etichetele de la apele minerale deoarece unele confin mult sodiu! Iodul.). Fumtul trebuie exclus complet in cursul sarcinii qi liiuziei. De aceea se vor evita alimentele prea sk-ate sau finutein saramurii. in sarcinii prin micile pierderi de ssnge ~i prin fierul ce este furnizat de ciitre mama Etului. cel mai util pentru E t este laptele (0. la recomandarea medicului. whiski-ul etc. de regulii. Din cauza pierderilor de s2nge prin menstruafiile lunare. balon&i. Unele temei sunt adepte convinse ale alimentafiei cu vegetale. fier qi vitamina B.5 llzi). Sucurile de fructe sunt foarte bune pentru digestie. fn general. 0 atenfie deosebitii trebuie acordatii consumului sa'rii de buca'ta'rie (clorura de sodiu). Iodul este important in organismul uman pentru construcfia tiroidei.). fulgi de porumb etc. la majoritatea femeilor nu sunt acoperite nevoile de fier printr-o alimentafie obiqnuitii. in unele cazuri (rare) la recomandarea medicului. Nevoia zilnicii de lichide este de circa 1. tei. priijiturile cu sare (saleurile etc. excesul de macaroane sau orez.) indulcite cu miere sau zahiir in cantitiifi mici. din diverse motive. Fiecare gravida trebuie sii stie cii dieta compusii numai din vegetale nu asigurii substantele necesare pentru propriul siiu corp qi rnai ales pentru a1 Etului. carnea grasii. De multe ori preparatele de fier ^hnegrescscaunele qi din@. dureri.

la masa de prcinz va consuma ~ i l s a u compoturi de prune uscate sau pere ~i salate de crudit5fi. deoarece aceste medicamente nu actioneaz5 numai asupra intestinului.came sau peSte. Se recornand5 regimurile bogate in substanfe zise "de lest". Medicii indic5. Viitoarea mam5 trebuie s5 se sature. Anemia. femeia gravid5 va primi o alimentafie echilibrat5. in timpul sarcinii. struguri. Ce alimente trebuie sa'fie prezente in fiecare zi in alimentafia gravidei: . unde se impune echilibrarea hidroelectrolitic5 prin perfuzii intravenoase. se interneaz5 in spital. . la multe femei apare o tending la constipafie. la indicafia medicului vitamina D ~i eventual un preparat din polivitamine. Pentru a ameliora gustul alimentelor se va recurge la b o r ~ l5miiie ~i la . floricelele. Mai recent s-au ad5ugat antihistarninicele de sintez5 ~iunele tranchilizante. *Tratamentul saliva~ieiexcesive (sialoree). in caz c5 nici una din sugestiile de rnai sus nu au fost eficiente. Foamea ~i setea pot fi comb5tute prin ingerarea de salate ~i fructe proaspete. Cum pot f i tratate va'rsa'turile ~i greaJa gravidei.circa 1/2 litru lapte (sau echivalentul s5u in lapte sau brinzeturi). va apela la medicul obstetrician. Se folose~te gam5 intreag5 de medicamente: o antispastice. . pere) ca ~iconsumul zilnic de orice cruditsti sunt eficiente.fructe. i n caz de subalimentafie carenfele ating mai intii pe mam5 ~i numai E cazuri grave pot afecta Etul. dar nu s5 mbBnce "pentru doi". se renunffi la toate prescripiiile dietetice. obezitatea. zarzavaturi crude ~i piine integrals). iaurt. "primul servit". ciocolata ~i bomboanele. Uneori. de obicei. decalcifierile. adic5 acelea care confin din abundenp celuloz5 (fructe. manifest5ri ale unei alimentatii defectuoase. pentru stimularea peristaltismului intestinal. Dacii indicafiile de mai sus nu sunt eficiente. . care se vor folosi ins5 numai la recomandarea ~i sub supravegherea strict5 a medicului. se instaleaz5 un apetit crescut. pepeni. c k i a i se asociaz5 cu timpul ~i o sete puternic5. smochine). care genereaz5 o stare de nepl5cere temporar5. se poate face cu doze rnici de atropin5. ci ~i asupra uterului. La unele gravide. . Alimentarea gravidei poate f i stcinjenita' in primele luni de sarcina' de grefuri. de obicei. arome culinare. care va indica un laxativ uSor. dup5 care va bea un pahar de ceai cu pBine neagr5. Cazurile rnai grave. la baza acestor simptome st5 o tulburare de ordin psihic. cu un confinut bogat in proteine animale. inghefata. gusturi anormale si lipsa poftei de mincare.pr5Jiturile. oboseala. cariile dentare. sunt.~formeze obiceiul i de a incerca s5 aib5 scaun in fiecare dimineag dup5 micul dejun. Gr5simile ~i proteinele nu vor d e p 5 ~ i rafia normal5. . vks5turi. . care necesit5 un tratament de specialitate. gravida va primi. lipsa apetitului. Este recomandabil ca gravida s 5 . Nu se va consuma peste skat. odati5 cu evolufia sarcinii. . laxative u ~ o a r e care confin lubrifiante vegetale. gravida va consuma un mic amestec constituit dintr-un ou moale. . fructe (prune. ap5rute in timpul sarcinii. de fapt. Nesatisfacerea ''poflelor" nu prejudiciaz5 Etul ~inici nu duce la avort. care insofeqte greafa qi viks5turile sau unele curiozit5fi ale apetitului. De asemenea se recornand5 ca gravida s5 se miste mult.ta. pere. o lingur5 de ulei de miisline ~idon5 linguri de miere de albine. p u t h d provoca la femeile predispuse. se va incerca urm5torul regim: . produse de patiserie. Nu se va lua fik-5 aviz medical nici un laxativ (sau purgativ).inainte de a merge la culcare va mBnca fructe. portocale.preparate din cereale integrale. un avoa sau o naStere prematur5. pe nemhcate. alcaline. De asemenea. i n rezumat. Combaterea constipafiei.diminea. sedative. vitamine ~i fier. n deoarece acesta din urm5 este.un ou (dac5 gravida nu are colesterolul crescut). Un alt remediu este oferit de mestecarea d e dulciuri consistente sau gum5 de mestecat. oleu de parafin5 sau lactoz5.vegetale. Pentru a o combate se vor consuma de preferin@ legume fierte sau sub formii de salate ~i vegetale crude. Dac5 greap ~i v5rs5turile se prelungesc in timp. Se vor evita excesul de dulciuri. Gravida va m h c a numai ce-i place ~i ce nu-i "face r5u". in general salatele de crudit5fi cu ulei ~i unele fructe (prune. i n caz d e anemie carential5 se administreaz5 preparate de fier. Va'rsa'tura matinula' (de dimineafii) se combate cel mai eficace prin luarea micului dejun in pat. iar sarea se va reduce in general. iar dintre hidrafii de carbon se vor alege cei cu valoare biologic5 mai mare. Eventual va lua lactozii (2-3 lingurife pe zi) dizolvat5 in ap5 sau lapte. lapte bstut. piine neagr5.

libidoul qi orgasmul sunt diminuate. de mediul cultural-educativ in care triieqte. Curifirea organelor genitale se face cu miqcki dinainte Enapoi. este accesibili la relafii intime naturale qi o kctinti orice . dupi luna a IV-a de sarcini. Se recornan& b%le generale cu api cadu@(^mtr-ocadi bine curititi qi dezinfectati) sau duqurile cildute. rnai ales la inceputul gestatjei. . care astupi porii qi impiedici eliminarea secretiilor cutanate. Pentru prevenirea accidentelor (prin alunecare) se va pune in cadi o rogojini sau un prosop aspru. La primipare. Dupi baie. 1Pn ultirnele si3ptarndni de sa I gmuida va do&i oingurl in pal A 1 I . Pielea gravidei fiind mai sensibili. indeosebi in ultima parte a sarcinii. aceste secretii provoaci uneori iritafii locale. de obicei. in vederea crutiXrii rinichilor. sub s h i etc. deoarece duc. dificultate la urinat). Nu se folosesc deodorante in regiunea axilari. tiierea unghiilor qi schimbarea frecventi a lenjeriei de corp qi de pat sunt deosebit de importante. ea se va spaa rnai bine cu un burete k afara ckii. De aceea se va face toaleta extemi cu a p i cildu@ ~i sipun zilnic qi dupii fiecare scaun. putihd declanqa contractii uterine. Orice plagii cutanata' infectatii (eroziuni zemuinde.iar s h i i devin rnai sensibili (mai dureroqi). Igiena organelor genitale externe. pielea se fricfioneazi uqor cu un prosop aspru. pentru c i pot declanqa contracw uterine. Infecfiile pielii. ceea ce contribuie la mirirea suplepi acesteia qi la activarea circulafiei. Curiitenia s i ingrijirea corpului Curiienia qi ingrijirea corpului joaci un rol deosebit. la infundarea canalelor sudoripare qi pot favoriza formarea de furuncule. aplicati pe fata intern2 a coapselor. pustule) va fi semnalati medicului qi tratati cu promptitudine qi meticulozitate. sipunul obiqnuit va fi inlocuit cu un s2pun neiritant (de buni calitate). Prin abundenfa lor. in jurul organelor genitale. Folosirea closetelor publice se va face cu deosebiti griji pentru a evita infectiile. folosind un lighean sau o cidi@. dureri. frigapde vaginale sunt complet interzise k ultimele 6-8 sipthtini ale sarcinii. Urina. Nu se aplici pe piele creme sau unguente. Se vor folosi numai comprese sterilizate sau bucifi de p2nzi fini.Mama @ copflu1 Constipatia. spre zonele anale. La multe femei. Femeile care transpiri mult se pot pudra cu talc sau cu pudri pentru copii. tjntind seama de modificWe organismului. Sub influenfa homonilor sexuali (gonadici). Organele genitale externe nu se curi@ dec2t dupi ce m W l e au fost bine spaate cu api caldi qi sipun. Femeia care doreqte copilul accept4 cu satisfacfiestarea in care se &$ consideri c i este dernni s i fie dorid. intruc2t in ultima perioadi gravida transpiri mult. Duqurile vor fi frecvente. mama este datoare: . Igiena corporals riguroasi. este in cantitate rnai mici sau miroase ur2t qilsau daci mictiunile se insotesc de senzafii neplicute (usturimi. spilate bine qi cilcate cu un fier bine incins. care. subsuoar$ zonele din jurul organelor genitale). Examenul urinei se face la indicatia medicului. de asemenea. vezicule. De altfel.s i bea in jur de 1 litru de lichide pe zi (lapte + supi + api + ceaiuri sau sucuri de fructe). dorinfa sexuali creqte. de climatul efectiv din familie. toate obiectele folosite de gravid5 vor fi strict individuale. g2t.3. organele sexuale sunt rnai vascularizate. care au fost spaate sau dezinfectate k prealabil. B%le reci sau fierbinfi sunt interzise. in lipsa instalafieide baie este obligatorie spaarea zilnici cu ajutorul unui lighean insisthd asupra cutelor pielii (sub qi k jurul mamelelor. in timpul sarcinii se produce o creqtere a secretiilor vaginale. D a d k ultimele siipdmhi de sarcinii gravidei 3 este greu s i intre qi s i iasi din cadi. insi. 1. Femeia kskcinati nu va ingriji niciodad membrii de familie sau alte persoane care prezinti afecfiuni purulente. In orice caz se va evita cu strictep contactul cu persoane care prezind pligi purulente.s i se adreseze medicului de indati ce urina este rnai inchisi la culoare. virsiturile matinale qi gusturile anormale dispar. vaginul este rnai umed (mai bogat in secrefii). in general. fierte. Comportarnentul sexual este diferit. de profilul sufletesc al mamei in devenire. pentru a evita murdwea sau infectarea regiunii vulvare. nici la inceputul sarcinii nu se vor efectua dec2t la prescripfia strict5 a medicului. nu are nici o se&cafie patologici.

1. se spali mameloanele cu api cilduti ~i se acoperi cu tifon steril. c i t si fricii ca actul sexual s i nu diuneze copilului. La unele perechi. Majoritatea biirbatilor sunt neajutorati. Mameloanele mici. Cu efecte bune sunt biile de aer ale sinilor: de 1-3 ori pe zi gravida va sta culcat5 cu sinii descoperiti ciite 2-3 ore. iar la altele (putine) se noteazi negativisme fati de sarcini. fafa pitati etc. In astfel de cazuri se aplici comprese cu tifon in conul sutienului pentru protejarea hainelor. ne~tiind cum s i se comporte. Daci femeia acordi o prea mare importanti fitului. Gravida va alege un tip de sutien care s i ridice sBnii si care s i evite comprimarea mameloanelor. 1. Unii medici indic5 aplicatii de lanolin5 sau de cremi in zona vergeturii. Datoriti modifickilor psihice ~i a fonnelor pline. 1.) unele gravide devin neatractive. majoritatea femeilor gravide devin partenere fascinante. hcepind din luna a 1V-a de sarcini poate surveni o secrefie lichidi din mameloane. folosirea pastei de dinti cu fluor ~i un consult stomatologic. Daci aceasti secretie se usuci pe mameloane. sunt surprin~i nea~teptata de lor pasiune. datoriti schimbkilor fizice (cre~tere mare in greutate. Vergeturile de pe abdomen. Reactiile sexuale sunt diverse. apar dureri ~iro~ea@: aceea se vor spila de de mai multe ori pe zi cu a p i ciilduti. se pot declan~a contractii uterine etc. Nu se poarti sutiene prea strinse pentru c i acestea sanjenesc cre~terea normali a sinului in timpul sarcinii. . incerciind s i i fie aduse afar5 (fig. Tratamentul stomatologic poate fi efectuat in tot cursul sarcinii.1). de miere ~i de bomboane "lipicioase" dupi masa de seari. La unele femei apar probleme in ceea ce prive~te rolul de "mami qi iubiti". deformki ale corpului. Gravida trebuie s i .~ingrijeasci i dinfii in mod deosebit. Spre s f i r ~ i t u l sarcinii. La femeile cu antecedente obstetricale ~i la cele cu tulburiri (pierderi de s h g e . Mameloanele indurate se ung cu cremi cu lanolini $i se acoperi cu tifon. Viata de familie bazati pe iubire va continua ~i in timpul sarcinii. fngrijirea dinfilor. uneori se constati singeriri ale gingiilor. O d a t i cu crevterea lunilor de sarcini. Este de datoria femeii si-1 faci pe sot s i inteleagi c i nu este neglijat ~i s i simti atit in timpul sarcinii c i t ~i dupi navtere c i ii este de mare ajutor. retractate sau ombilicate vor fi masate cu m i ~ c k de rotatie ~i tractiune.). in ultimele 46 siptimini inainte de navtere este bine s i se inceteze relafiile sexuale (orificiul uterin se l i r g e ~ t e pot ~i produce genneni. Fig. Se eviti consumul excesiv de dulciuri. Alti biirbati simt c i in legitura sot-sotie se interpune "a1 treilea". birbatii se simt mai legafi din punct de vedere erotic. 40) se spa15 in fiecare zi cu api ~i un sipun moale ~i se Sterg cu un prosop mai aspru. La inceputul sarcinii multe femei sunt obosite. comportamentul sexual a1 multor birbafi se schimbi: dorinp de a iubi fizic se pierde at2t datoriti schimbkilor fizice ale femeii. au greturi.) se eviti orice contact sexual. Daci apar fisuri. Sbnii ~i mameloanele (vezi pag. contractii uterine. se interzic: consumul excesiv de dulciuri rafinate. dintii sunt predispu~ila carii. care trebuie protejat. Anestezicele se vor folosi numai cu avizul obstetricianului. in timpul sarcinii. la unii biirbafi apare un sentiment de gelozie fati de noul "rival". Aceasti frectie constituie pentru piele cel mai bun fortifiant si face s i se reliefeze mameloanele.manifestare afectuoasi. insotite de masaj zilnic de 10-15 minute.Masajul sdnilor. Eventual se sectioneazi vWurile unor sutiene mai vechi pentru a evita compresiunea mameloanelor. Ele se pot reduce la minimum. Se impune o igieni riguroasi a gurii. dureri de mijloc etc. dorinfa sexuali scade sau inceteazi. daci gravida are griji s i nu creasci prea mult in greutate.

f i r i leg8turi telefonice. orice cilitorie poate duce la o navtere prematuri. cafeaua. pe l h g i incomodititile aduse de cildur5 qi schimbirile de 16 - mediu sunt necesare adesea unele vacciniri (febra galbeni) sau tratamente (malaria). schiul nautic. In cazul vizitelor ?n fki tropicale. care nu are efecte nocive asupra fitului. Dar nici cu avionul nu se permit deplasirile in ultimele 4 s8ptimiini de sarcini. Se exclud sau se reduc din alimentafie: biuturile alcoolice. fnainte de naytere se mai poate planifica o cilitorie de vacanti. patinajul. salati de cruditifi (ardei gras. fn bagaj. de asemenea se combate constipafia prin consumul de fructe. De obicei.1. Daci sarcina evolueazi fir8 complicafii. in ultimele luni de sarcini vi se datoresc creyterii aciditifii sucului gastric. schimburile metabolice. Nu este bine ca gravida s i conduci. dansurile clasice. Cel mai comod mijloc de transport este trenul 5u locuri rezervate din timp. fusta-sarafan combinati cu mai multe bluze. deoarece poate constitui semnul incipient a1 unei toxicoze gravidice. PGni in luna a VII-a se poate merge yi la sauna (reduce din incircitura vascular& favorizeazi o buni sudorafie). Ascensiupile pe munfi yi "aventurile" sunt contraindicate. Nu se vor purta cordoane. In alegerea garderobei se va tine seama.4. industria textili pune la dispozifia pavidelor o gami intreagi de obiecte de imbrichinte. in locuri izolate. Se va acorda importan@ igienei locale. 0 mare parte din sporturi. mersul pe bicicleti. de asemenea. Sunt riscante vacantele petrecute la cort. Lenjeria de corp va fi lejeri yi. girnnastica vi inotul. cideri. sfecli. iahting. Mijloace de transport. daci nu este prea obositoare. de obicei. In primele 3-4 luni. Se va purta inca'l$a'mintecu tocuri joase. siriturile la trambulini. In mod o b i ~ n u i tse foloseqte automobilul propriu. yoga. Mijlocul cel mai simplu de a combate arsurile const5 in a bea mici yi repetate cantit2fi de lapte. Pentru perioada de sarcini din ultimele luni. printre altele. dar nu se va neglija nici aspectul estetic.). Mici probleme d e s&n&tate Arsurile de stomac (pirozis) apar. sauna poate fi pennisi cel mult o dati pe s i p t i h 2 n i ~i cu obligafia de sta pe treptele de jos. rbgbieli) qi de gust acru in guri. . pe cbt posibil. La locul de vacanti gravida se va interesa de adresa unui cabinet de obstetrics yi a maternitifii celei mai apropiate. mama va lua. urzici sau spanac. Sunt pennise cu pruden@: drumetia. a c5ei greutate cade numai pe umeri. pireuri sau fierturi de ytevie. chiar in cazul cilitoriilor lungi. previn yilsau inlituri contracfiile uterine yi trombozele. gravida nu va f i opriti s5 practice sportul cu care este obiynuiti. 1. schi fond. de comoditatea imbricirnintei. Se va prefera imbricirnintea cu yireturi sau cu cus5turi ce se pot desface pe misuri ce sarcina progreseazi. daci se apreciazi de fiecare dati riscurile ce le implici pentru marni yi copilul neniscut. alpinismul. Se formeazi prin compresiunea produsi de fit asupra venelor din bazin. Gravida nu va folosi centura de siguranfi. se recomandi bii cildufe yi tratament cu supozitoare pentru combaterea durerii. vibrafiile avionului de la decolare yi aterizare putGnd declanqa contracfii. se pot administra prafuri alcaline (se va evita bicarbonatul de sodiu). felin5 etc. sporturile yi cilitoriile vor fi autorizate de citre medic. in fiecare caz. arsurile se Pnsotesc de eructafii (eliminhi de aer pe guri. dar mai ales in caz de pericol de naytere prematurk se interzic toate sporturile care pot produce aluneciri. Se prefer5 rochia sac. Hemoroizii constituie o complicatie frecventii in cursul sarcinii. popice. de preferat la clasa I. fn general. tenis. cu drumuri neasfaltate. o ciliitorie este bine veniti pentru corp qi psihic. in siptimbnile dintre luna a V-a yi a VII-a. unguente anestezice sau comprese reci aplicate local. morcovi. in primul rbnd. acriturile. Vacanta va fi numai de relaxare yi in locuri unde sunt asigurate conditii de igien5 yi de civilizafie. Dupi fiecare or8 de mers se va face un popas pentru ca gravida s i se poati miyca pufin la aer. cilkia. Se recomandi: plimbMe in aer liber. rnai ales cele cu miyciri ritmice. Se va evita imbricirnintea strbnsi. Daci aceast2 metodg nu d i rezultate. influenpazi favorabil inima ~i circulatia. din bumbac. Din luna a VIII-a de sarcini. dar in nici un caz cele de perfoman@. zguduirea corpului: skiturile. Accentuarea acestui fenomen trebuie semnalat medicului obstetrician.I fmbra'ca'mintea. Sportul ~i ca'la'toriile nu d i u n e a z i gravidei sinitoase. alimentele piperate. Cel mai bun mijloc de circulafie este avionul. care nu sunt inofensive pentru fit. carnetul de urmikire a1 gravidei.

ridicarea in v&l picioarelor vi flectarea genunchilor sau prin sprijinirea cu putere a degetelor de la picioare de tiiblia patului sau de un perete. I /1 I in timpul noptii va dormi pe un pat cu saltea perfect orizontalii. in caz de hipocalcemie se vor lua preparate de calciu vi se va consuma mai mult Iapte. Gravida nu va lua un medicament care nu i-a fost recomandat de catre medic. Durerile sacrate (de $ale) sunt determinate de modificarea pozifiei corpului in vederea schimbsrii centrului de greutate. Gestoze. . Incglwntea cu tocuri inalte vi ingrijirea sugarului pe un pat sau o mas: scundi favorizeaza aparitia durerilor de mijloc. care studiazg efectul factorilor de mediu inconjurator asupra produsului de conceptie. fn prima eventualitate nu se face nimic. ca un cerc strdns pe cap). . 0 accentuare moderata a secrefiilor vaginale este absolut normal8. Se vor evita elasticele circulare Cjartiere) pe gambe sau coapse. Repausul la orizontal pe o saltea perfect orizontala ~i dura poate inliitura in parte acest neajuns. Gravida va evita s lucreze mult in picioare vi.2).sdngeriri vaginale. in zilele noastre ia navtere o disciplina nous. fiind determinate de compresiunea exercitata de uterul mirit asupra venelor bazinului. iar sub gambe va pune o piitura inf"vurat8 ca un sul. de cdteva B on pe zi.Micfiunilefrecvente din timpul sarcinii se datoresc fie compresiunii f"tu1ui asupra vezicii. datoritg pericolului introducerii unor germeni infectiovi. de obicei. 1. Se poate obtine disparifia imediati a cilrceilor prin masaj local. Semne de alarma':daca apare una din manifestirile mai jos notate. 1. in cazul in care secretia este abundenta vi se insotevte de o eroziune a colului sau de o infectie micotica vaginala vi senzatie de mdncgrime. mdinilor sad$ picioarelor. varicele regreseaza sau dispar in ktregime. dupa mai multe ore de stat in picioare vi dispar dupa repaus la orizontal. Medicamentele ~i sarcina. in cea de a doua se impune efectuarea unei uroculturi vi tratament corespunz2tor. se pare. Daca apar in sarcina mai avansati vi daca se insotesc de alte simptome (crevterea tensiunii arteriale. Varicele membrelor inferioare apar frecvent in timpul sarcinii. 2 . Amefelile ~i le~inurile intAlnesc uneori in cursul se sarcinii. duchd la apar3ia de malformatii.pierderi de lichide din vagin. din cauza unui aport insuficient de calciu. La sarcinile ulterioare varicele pot reapkea vi se pot agrava. se vor purta ciorapi elastici sau se va aplica o fa@ elastics. s-a descoperit c2 f2tul poate fi . Cdrceii de la nivelul muvchilor gambei apar din cauza pozitiei corpului care modifica solicitarea grupelor musculare ale gambei vi. . se impune un tratament energic. Unele medicamente au efecte vatiim5toare asupra embrionului. edeme. va stain pozifie orizontala cu gambele ridicate mai sus (fig. . tulburilri de vedere. datorita crevterii in volum a abdomenului.Exercitii pentru gravida cu varice ale membrelor inferioare. grefuri ~i vksiituri) pot fi semnele unei gestoze. spatele vi peretele abdominal. Se impune un tratament medical riguros vi urgent.vksaturi persistente. Concomitent se poate constata prezenta albuminei in urina vi crevterea tensiunii arteriale. EdemaGerea (umj7area)picioarelol. gleznelor sau altor regiuni ale corpului in timpul sarcinii se poate produce prin: Presiunea exercitata' asupra venelor iliace.umflarea fetei. Dupa navtere. fafa. cu perna mica. Fig. se apeleaza de urgentfi la medic: . Astfel de umflaturi apar. fn aceste cazuri. Vaginitele din cursul sarcinii nu se trateaza cu spZil5turi vaginale. . Astfel. dimineafa inainte de scularea din pat. ci pot cuprinde mdinile. fie unei cistite (infecfie bacterians a vezicii).dureri de cap permanente ('Tn c a s c r . edemele nu se limiteaza la membrele inferioare. Scurgerile vaginale (leucoreea). Gravida trebuie s5 respecte urmgtoarea regula: on de cdte on exista vreun dubiu asupra nenocivitatii unui medicament este preferabil s2 nu fie hat.tulburarea vederii.febrii. . Nu au nici o importanfa clinica qi nu trebuie s2 o neliniqteasc8 pe gravida. Efectul factorilor de mediu.

oricare ar fi pregiitirea intelectualii. toate aceste atitudini se rezolv2 odatii cu naqterea copilului. oric4t de echilibrati ar fi. tr2ieqte o perioadii de aqteptare cu o multime de semne de intrebare. nu rezolvii nehtelegerile din ciisnicie. pot fi periculoase pentru . Unele regret2 c2. Refularea dorintelor fireqti (de intemeiere a unei familii. odatii cu venirea copilului.6. c4t qi asupra stikii sufleteqti cu care aqteapti primul copil. orice gravidii. De exemplu. inc4t nu se simt capabile de a deveni mame. dorinta de a avea copil qi un sim@miint de implinire. t r w e sufleteqtilegate de maternitate trec pe primul plan.totuqi. pentru diverse ratiuni. de maternitate).5. Apare adesea deziluzia. 1. a greqelilor pe care multi le regredm din p2cate prea tiiniu. profesionale) ale familiei. grupul familial nu este complet inchegat qi nu p a t e s&qi indeplineasc2 toate functiile. morale qi chiar sociale. de plusul de muncii. determinii de multe ori conflicte biologice.h viata femeii se impun in mod imperios problemele legate de relatiile sale cu sexul opus qi de instinctul de perpetuare a speciei.1. teama de dureri. care duc la o anumid stare de neliniqte. Copilul ar reprezenta mijlocul prin care s-ar consolida c2snicia. Medicul de familie qi asistenta de familie sunt obligati s2-qi concentreze atentia mai ales asupra primiparelor. Fkii copii. 1. Aceste qtept5ri p o d in ele germenii viitoarelor dificultifi h relatiile mam2-copil. frecvenp biitiilor inirnii Etului creqte atunci c h d in jurul gravidei este zgomot. de incomoditiitile legate de venirea copilului. Se int4lnesc qi gravide la care dorinp de a avea un copil este generad de o via@ nesatisEcud. h timpul sarcinii qi aliipt5rii. psihice. iar pe de a l d parte. din motive de ordin personal sau moral. Aqteptarea unui copil prin prisma unor calcule reprezintii o atitudine necorespunziitoare din partea mamei. se tip2 sau gravida este emotionati. datoriti unei c2snicii nereuqite. Un cuplu a 2 copii alc2tuieqte numai o incercare equatii d e a avea o familie: aqa-numita "familie conjugali" ~i nu o familie propriu-zis2. trebuie sii insiste familia. Asupra tuturor acestor pericole. Garantia pentru o evolutie normal2 a sarcinii qi pentru dezvoltarea unui copil sk2tos este constituit2 nu numai de s2n2tatea biologic2 a pikintilor qi de conditiile materiale oferite de societate. nu o impiedicii s2 doreascii un copil. insist2nd at4t asupra pregiitirilor materiale. pe care le vor vizita mai des. medicul qi asistenta de familie in munca de educatie sanitari. Exist%. h c2siitoria precoce. se simte chematii mai mult pentru alte indatoriri. iar sfera activititii sale este extrem de apropiatg de aceea a bgrbatului. De cele mai multe ori. comportamentul social qi intregul ansamblu de idealuri ale femeii. Cirteva indicatii generale . de limitarea propriei libert2ti.1. copilul ar urma s2-qi insuqeascii qi s&qi duc2 la hdeplinire toate visurile nerealizate ale mamei. sperhd sii g5seascii o m h g s e r e in singurhtea lor. chiar dacii se face in numele unor afirm& pe linie profesional2. Faptul c2 femeia lucreaz2. Femeia se mlizeaz& pdn c h i d e deuinefdcitlii prin rnaternitati - Dup2 ce a trecut de perioada de creqtere qi de maturare sexual%. propria persoanii va trebui sii treacii pe un plan secundar. din instinctul de conservare a speciei omeneqti. sperantele qi teama cu care aqteapd copilul. Mai tiiniu. ci qi de comunitatea de idealuri (sociale. teama de implicaple de ordin material.Mama $ capflu2 influentat d e zgomotul din preajma mamei. De fapt. pe de o parte. De o importang deosebid sunt reactiile sufleteqti ale mamei in ceea ce priveqte dorinp. Igiena psihicii Dorinta de a avea copii existii la orice femeie skiitoasii qi este izvorild din natura ancestral2 a femeii. deoarece copilul care a fost adus pe lume h vederea atingerii unui anumit scop. organismul s h ii "reaminteqte" Erii incetare destinul siiu natural. Unele infectii care nu produc mamei nimic deosebit. unele femei sunt inci at2t de copiliiroase qi au o nevoie at2t de pronunpti de fi iubite qi tratate ca un copil.Gravida va evita contactul cu persoane riicite sau bolnave de o boalii infectioasii. etape in timpul c3rora femeia. Asemenea femei doresc copilul ca un fel de compensatie. exisd. Prin manifest5ri periodice (menstruatiile). morale.

Sub ceaA se aveaz5 o pem5 rnic5. alergarea. Mernbrele inferioare u$or d e p b t e . urmikind distensia abdominal5 in inspir $i revenirea cu relaxare in expir. .Nu va lua nici un medicament fgrg avizul medicului.3 . 3 a).in caz c2 lucreazg in mediu toxic sau in ture de noapte. odat5 cu inspiratia. herpesul etc. mai ales in primele luni de sarcing (rubeola. e . pantofi (vezi fig. Sub plica genunchilor se qeaz5 un puivor de pern5. deoarece gimnastica gravidei vizeazg antrenarea acelor grupe musculare $i ligamente care nu sunt incluse in antrenamentele sportive obi~nuite. Mi~carea repet5 se de cdteva ori de fiecare parte (fig.I. . . 1.Va sta cbt mai mult in aer liber.I. Nu va sta in picioare timp indelungat. unele virusuri gripale. expir5 pe gur5).Va evita jocul ~icontactul cu animale necunoscute (pisicg etc. Experienfa aratg ins2 cg nici la ele actul navterii nu se petrece mai uvor decbt la femeile complet neantrenate. Aceeavi relaxare muscular2 total5 se poate realiza in pozifie culcat2 pe o parte. fir2 a se expune mult la soare.in timpul exercitiilor gravida nu va purta sutien.Va intra in concediu legal de natalitate. Respirafi lejer $i incercafi d urm5riti cum. ficut sul. Mernbrele inferioare flectate. Ti in acest caz.). degetele u$or flectate. profund.Va consulta periodic medicul obstetrician. 4 .in ultimele 2 luni va incepe preggtirile pentru copilul avteptat. 1. 1. eventual ochelari. Reguli de bazg pentru gimnastic2: . practicarea sporturilor violente). Bratele vor fi u$or dep5rtate de corp.la inceput fiecare exercitiu se repet5 numai de 2-3 ori.).4. 3 . . 1. . . .Pozifia culcat pe spate. . a).).Va evita exercitiile dificile ~i activit2tile care solicitg eforturi deosebite (ridicarea de obiecte grele. 6 . . . cel mai bine pe podeaua acoperitg cu un pled: . Arnbii genunchi sunt lgsafi s l "cadri" intr-o parte pdn5 ating podeaua.gravida nu trebuie sg oboseasc2 prin gimnasticg.Nu se va supune la nici o investigafie radiologicg. Spatele rela:at urmeazi cdt trebuie aceastj rnivcare.Gravida se culc5 pe spate. . gavida respirl linivtit. care pot transmite unele boli parazitare (toxoplasmoza etc. In tot tirnpul respirl linivtit (inspir5 pe nas. de-a lungul corpului. in raport cu viitoarea navtere. Gimnastica gravidei Femeile care au practicat mult sport inainte de sarcin2 ar putea crede c5 gimnastica gravidei este inutilg pentru ele. complet relaxat5 (fig. 1. picioarele l2sate s5 se d e p a e z e conform greut5tii lor.1. . . Fig. Erg indicatie medicalg.). 3.Va cguta s2-vi asigure un somn de 8-9 ore in fiecare noapte vi cel pufin o or5 de repaus in pozitie orizontalg in timpul zilei.6). Fig. Urnerii r5rn2n lipifi de sol. . b. 3.1. 1. .Nu va frecventa locurile aglomerate (sgli de spectacole. brafele lbate lejer.7. Urnerii se sprijinl pe sol. se destinde nu nurnai rnusculatura abdominal5 antenoar5 $i lateral& ci $i plan~eul ba~inului (perineul). astfel incdt capul s5 atingl solul cu regiunea occipital5.durata totalg pentru o vedinfg nu va depgvi 15 minute (se pot efectua 2 ~ e d i n fpe zi). .Gimnastica gavidei. localuri etc. urcarea rapidg a sc2rilor.exercifiile se vor executa pe un plan dur.Atitudinea cea mai potrivit5.fgt. conform legii sau indicatiilor medicului obstetrician. este s2 aibg convingerea cg aceasta reprezintg un fenomen absolut fiziologic. Fig. I . va fi transferat2 la o muncg cbt rnai uvoarg.

Premisa de bazii pentru un echilibru psihic a1 mamei ~i pentru o . a urmeazii na~terea.2.5. 6 . Membrul inferior drept se ridicg intins. UrmeazSi aceeqi miycare cu membrul inferior st2ng. 1. cu palmele sprijinite pe sol.dacii cei doi genitori.---. apoi in regiunea l o m b d (fig. 1. Se repet5 de mai multe ori (fig. b). inainte de a cobon^ piciorul. capul. 1.--- Mama s copT1utf Fig. ceafa ~i spatele formeazg o linie dreapa.Pozifie in genunchi. Transferafi greutatea din regiunea lombarg (mijlocul) in regiunea coccisului (noada). 1. in timpul sarcinii ~i na~terii Gtul este intr-o total% unitate cu mama sa. 1. Apoi capul se apleaca.5.2. inzestrati corespunziitorh vederea desQur3rii normale a htregii lor existente. se execut5 miycki de rotafie din glezng. fi repaus. brafele htinse.apoi se coboara incet la sol. ulterior. procesul prin care ia fiing este un nou individ ?in m a fecundatiei ovulului de cstre spermatozoid .PoziGa culcat pe spate. respectiv tatiil ~i mama. Dupii 9 luni de sarcinii. i n s o ~ de atiitea speranp ~iindoieli. A1 doilea eveniment hotZriitor este naFterea. tiilpile aplicate pe sol. iar spatele se rotunjeqte (ca pisica) yi se revine la pozifia de repaus. Fig.urma~ii au toate lor ~ a n s e l ede a deveni indivizi siiniito~i. Atitudinea mamei si a tatrilui fat& d e n ~ t e r e a copilului h detenninarea siiniitiitii fiintei umane sunt douii evenimente importante: Primul. Apoi. care. in urma unei hgrijiri corespunziitoare. PoziQe culcat pe spate.1. in poziGe vertical&. concep@a. pe cat a fost de aqteptatii. Se repet5 de mai multe ori. hgrijiri in maternitate 1.5. a). Membrele inferioare flectate. pe at& vine de repede ~i de nepreviizut. sunt s k i i t o ~~i nu transmit din patrimoniul lor i genetic vreo triisiiturii ereditarii bolnavii. care ii asigurii toate conditiile ~i substantele necesare dezvoltiirii.

Femeia "modernF.. . acesta le rezolvii rapid qi eficient.i.. travaliul reprezintii o solicitare considerabilii a intregului organism.. in preajma naqterii. ..v. m i r e permmenti. . . care implineqte qi dii confinut fiinpi umane de sex feminin.:. >.. Ca un caz demonstrativ.:. . citiim din opera autobiograficii "Poezie ~i adeva'r" a marelui scriitor gerrnan Goethe: "prin lipsa de dibiicie a moaqei. care sg-1 permitii sii infeleagii bine gi sii urmeze prescripfiile medicului qi moaqei.Astizi in stadiul in care a ajuns medicina... orice mamii ar fi miindrii dacii ar navte indiferent cum. 7-8. -. in care rudele mele au dat dovadii de ingrijorare.. se intLmplii. firescul qi seniniitatea lor au constituit sprijinul covgrqitor in trecerea cu bine a acestui eveniment. Teama este htrefinuti de lipsa de informare privind naqterea. moaqe mediocre.+. ..:. primarul Johann Wolfgang Textor. sii fie un participant activ la preparative. prin condijiile moderne din maternitifi q i prln organizarea intregii asistenfe a mamei qi copilului. _ _ .: .). din punct de vedere psihic qi al inifierii. Multe femei au azi o teama' in fapi actului nqterii.. . Despre evolutia unui copil care a suferit la naqtere nu se pot face afirmafii categorice decLt dupii o perioadii oarecare de timp. rude. . .?>e.3. .. din f i h e qi romane de senzafie care+ condimenteazii deznodiimLntu1 cu intLmpl5ri tragice legate de naqtere etc. au niiscut copii =ii incidente gi accidente. in plus. Editura pentru literatud.5:e. . .: 3 . mama trebuie sii fie piitrunsii de adeviirul cii naqterea este un proces fiziologic. psihicii qi motorie.. .-. < > .'.:<.-.:. . Tatiil va f i foarte emofionat qi angajat cfind reuqeqte sii "prindii" mi~c5rile fitului. ". este bine ca tatil. .: . Orice femeie trebuie sii porneascii de la constatarea cii la majoritatea femeilor naqterea se desfiiqoarii normal. La capitolele despre sarcinii s-a vorbit despre igiena psihicii a gravidei. care este informat asupra trecutului mamei qi asupra modului cum a decurs sarcina. . in cursul "durerilor de facere" (travaliu). .. : <. femeile din moqistrhoqi. la intrarea in maternitate.c&:. Chiar in condifii total fiziologice. > p .%% 2:. Trad. Pe Ihgii frici.... r r.. rnoqitul s-a 'Tinnoit" indeajuns. Sunt nenumiirate cazuri in care oameni celebri au prezentat o suferinfii la naqtere. . . :::'. un a1 doilea om de valoarea lui Goethe! De aceea femeia trebuie sg fie infomati qi sii posede unele notiuni despre naqtere..:. . unitatea dintre ea ~i Et. ? 3-: + : i. la riindul ei.. lucru care va fi folositor multor copii niiscufi dupg minem1. chiar dacii apar situafii nepreviizute... .%$..Goethe s-a niiscut la 28 august 1749. ntptii de tradifiile transmise altidati din gu& in gurii in orice familie de ciitre mame qi bunici. 3 : p . a angajat.:. deopotrivi de riispunziitor de viitoarea naqtere.. fn majoritatea cazurilor el aratii o bucurie cu totul legitimii... de Tudor Vianu..:.. :. . % .-. Naturalefea. .:.$.:. Misiunea tata'lui fnainte de naqtere. m-am nkcut aproape mort qi numai prin numeroase sfor$h de tot felul am izbutit sii viid lumina zilei. .. .. urmiirind modul cum evolueazii indicii de dezvoltare fizics... < < ... Soful va trebui. ins$ ca viitontl tat2 sii fie prea neliniqtit qi sii inconjure pe sofia Din "Poezie ~i adeva'r". . : 2 + .. ... . <:-cp... La acestea putem adiiuga qi faptul cii unele femei ajung sii nascg epuizate fizic qi psihic. ingrijiri corecte) multe din urmiirile acestor incidente sau accidente se inliiturii cu timpul. Bunicile qi striibunicile noastre... inclusiv in situafiile in care au survenit unele incidente. _ _. .: r : i . s-o liniqteascii. . Accidentele din trecut se datorau lipsei de maternitifi qi nepriceperii moqelor empirice.. pag.? ....+ . . Aceastii perioadii este tulburiitoare pentru femeie.:... . deoarece bunicul dinspre mamii. . drept urmare a acestei intilmpliki. 1967.. iar ingrijirile au fost corespunziitm in timpul sarcinii. . . in mgsura posibilitiifilor. ci qi pentru actul nqterii. . hnprejurarea aceasta.C<. . Imediat dupg naqtere.:.. nu exist% motive de ingrijorare.. .. El are un rol de susfinere fa15 de mamii. .. toate primejdiile de odinioarii au d i s p k t . mai nepregititi deciit generafiile din trecut. : Q dezvoltare normalii a sugarului rezidii in felul cum mama recunoaqte inhntrul ei acest biosistem.!Z. . se mai intlilneqte uneori qi lipsa dorintei de a avea copil.:">. Ceea ce s-a spus despre atitudinea psihicg a marnei fa@ de copil este valabil nu numai in timpul sarcinii... . de Johann Wolfgang Goethe.. femeia trebuie sii incerce s5-1 facii sii participe la triiide ei *ii ca aceasta sii devinii o obosealii.. 0 bung relaxare muscular5 a mamei nu se realizeazii intr-o stare de incordare psihicii. Or. de nofiuni greqite culese de la persome neinifiate (colege de serviciu. . un mamoq qi a pornit la introducerea qi innoirea moqitului.. Cu un obstetrician priceput qi conqtiincios. mama trebuie sii aibii incredere in foqele proprii qi sii fie convinsg cii prin devotamentul ei (alimentatie la siin. c h d Etul "miqcii" prima dat& CLnd copilul este prea dorit. sii-i insufle speranfii qi optimism. prin via@lipsiti de cumpiitare triiitii piinii atunci. i ? . aqadar. Va fi tot aqa de interesat de evolutia fitului. .. Dacii fgtul adus pe lume a fost zgmislit de parteneri sbiitoqi. * .. iar pe de altii parte complicati prin angajarea in via9 trepidanti a secolului a1 XX-lea este..-.:. a folosit concetifenilor mei.

ceea ce este rnai trist. Cei care sunt " r i c i r (cu guturai) se vor abgne de la vizite. in cazul unei "cisitorii nelegitime". cici existi riscul contaminiirii mamei vi nouniiscutului. in maximum 3 zile. tatil este prezent numai fizic. de preocupiri. La noi in pi nu s-a incetiienit acest obicei. El se teme de un gest care s i fie nefast pentru Gt. gravida nu poate s i impWveasci hdoielile.cji pe intervale scurte. Prin copii familia capiti continutul siu ffiresc vi cel rnai de pret. de cheltuieli. Tam trebuie s i trGasci avteptuile vi speranple viitoarei mame. El ajuti la transformiirile care sunt adesea de %cut intr-un apartament. femeia. Aceasti formalitate p a t e fi indepliniti de tati. Vizitele la mtemitate h unele maternidti tatiil este autorizat s i asiste la naqtere. rolul sofului este destul de ingrat vi de controversat.Mama copilul noui copiliirie. am s i prepar eu masa". in astfel de cazuri. cel pu@n.cu avizul tatilui. nu vor fi lkati s i vini la maternitate din cauza agitatiei lor. du-vi giseqte rostul vi. Considerim c i acest i rol de ajutor nu este nici suficient v nici echitabil. de ^&hare la "jugul" comun a1 crevterii qi formiirii urmqilor. sop1 este o povari suplimentari pentru femeie. trebuie s i ne g h d i m c i vor veni vi alte persoane. htro epoci in care ne liu& cu egalitatea sexelor. Aceasti declaratie se face la primkia locului unde s-a produs navterea pe baza buletinelor de identitate ale ambilor piirinti. rnai ales daci sunt vi al@vizitatori sau daci mama este internati intrun salon comun. Clteodati. El are datoria s i contribuie la crearea unui climat familial destins. Adesea. adesea. Fratii vi surorile nouniscutului. Este bine ca so@a s i nu refuze acest lucru! Trebuie incetiienid concep@a c i in prezent participarea bkbatului la gospodikie s i devini o obivnuinp. pistrlnd o atitudine distanti. Ei nu vor sta mult tirnp. h zilele in care o simte rnai obositi sau nelinivtiti. s i redevenim tineri. qcolarii pot fi pwtiitori de boli contagioase. tiiniira femeie este nevoiti s i se inchisteze in singuritate din cauza dezacordurilor din familie. Prin copii incepem vi noi s i triim o . F k i colaborare vi impirtirea eforturilor. cisitoria a intrat intr-o noui fazi: de-abia acum incepe cbitoria adevkati. S-a vorbit multi vreme c i tatil "ajuti" pe mami in tot ce este in leggturi cu copiii. viitorul tati poate propune cu gentilete: "odihnevte-te. prezenfa unui tati este inconstand. Adesea. s i crevtem cu copiii novtri. in loc de a fi stimulant. Daci mediul familial admite pe viitorul copil. dintre rudele foarte apropiate (daci este posibil numai tatil). in caz c i nou-nkcutul a decedat imediat dupi naqtere. a certificatului de cisitorie vi a certificatului constatator de navtere la maternitatea unde a avut loc nqterea. insi. izolarea este mai pu@ncompleti. se va rearanja vi completa mobilierul. uneori ridicol. odati cu venirea primului copil in familie. cu un mare adaos de griji. el p a t e deveni acuzator vi pisiilog vi atunci sotia i se va desGnui din ce in ce rnai putin. declaratia navterii vi a decesului se fac concomitent. nu va putea face f a t i acestei indatoriri de bazi a o r i c h i cuplu uman. in mod traditional. Chiar daci este singuri in cameri. Nu se poate nega c i absenfa paterni influenteazi asupra stirii psihologice a femeii inskcinate. atlt de angajati in societatea moderni. Aceasti participare este deosebit de pretioasi in perioada de avteptare a unui copil. obligatiile casnice gi clteodati criticile. iar vizitele s i se faci in intervale vi conditii autorizate de conducerea maternititii. nou-niscutul va primi numele tatiilui daci acesta il sa cu o solicitudine excesivi. bucuriile ~isperantele ce le are in agteptarea copilului. ceea ce va duce la oboseala liuzei. Soful poate avea un rol in treburile casnice ale sotiei sale. se va schimba programul nu numai a1 zilelor vi siptimlnilor ce urmeaz& ci a1 intregii vie@a celor doi parteneri. unii nici nu incearci s i aibi vreun rol. Un tati in devenire se simte stlngaci. daci sunt nrici. Din picate. Este bine s i se informeze despre starea de s b i t a t e gi oboseal2 a mamei lnainte de a se duce la maternitate. un indiferentism pentru viitoarea navtere. Este indicat ca vizitatorii s i fie cfit rnai putini. se vor schimba toate "tabieturile" de p l n i acum. din ce in ce rnai mult. h multe farnilii gravida trebuie s i s u p r t e singuri neliniqtile. Orice tat2 trebuie s i vtie ci. in timpul cdnd sofia este internata' in mtemitate. o scrisoare va face tot aGta plicere. Nou-niscutul va purta numele tatilui in cazul unei cisitorii legale. rnai ales c h d aceasta lucreazi. Cum se declara' copilul la Oficiul sta'rii civile Noul cetgtean trebuie s i fie declarat in primele 14 zile dupi navtere. Rolul tamui este de colaborare. Rudele vi prietenii trebuie s i se arate discreti. Pregitirea camerei se face 'Tn doi" sau. in zilele de viziti mamele au putini febrri. Vizitatorii vor evita d vin2 imediat dupi p r h z pentru ca mama s i se odihneasci putin. vizitele tatilui vi ale celorlalte rude sunt permise in anumite zile . chiar d a c i el gisevte c i "asta nu-1 privevte". Mica & l m i de via@ va "risturna" vi va "umple" toati casa.

iar i caz contrar . o piele rozi. medicul obstetrician cur%@ ajutorul unei sonde c3ile cu respiratorii superioare de mucozit3?i qi de resturile de lichid amniotic. cu resturi de secrefii briinzoase (yemix caseosa). ciintiiresc intre ~i 2 800 g qi 4 000 g (in medie fetele 3 300 g ~i bgiefii 3 400 g) ~i au o lungime d e 48-54 cm (fetele in medie 50 cm. Este o faz3 criticgin viap o r i c h i om ~i care trebuie s3 se desf3~oarerapid qi f3r3 dificultiti. moi I Fontanela a 111-a ( Fontanele bombate sagitati Capul succedaneum Cefalhematom sau deprimate Suturi lipite . Nou-n3scutul la termen are o bun3 dezvoltare a tesutului gras de sub piele. adesea cu descuam~ Vemix caseosa Lanugo Turgorul este prezent Icter & primele 24 ore I Cianod centrall. Semnele maturatiei corpului sunt: greutate ~i lungime normale. La examenul clinic rapid din sala de nagere. dupi 3-4 zile rnai usc a t i . s3n3to~i la termen. Coapse in abducfie Hipotonie sau dimcapul este flectat rotate extern. Nou-nciscutul este cdntcirit ~i mzsurat. 28).1 CHID DE EVALUARE A NOU-NASCUTULUI (dups Nancy Coulter) N& o TulburS rmrmhore Varia(ii comurte TuMAlqiote 1. testeaz3 unele reflexe (supt). acoperg pe cele rnici. Mi~cZri "Pozifie fetall". Recun noavterea se poate face fie la maternitate. generalizad Vemix caseosa excesiv (indicatie de prematuritate) Vemix caseosa absent Culoare schimbitoare (sarcini dep&jiti) Turgor cutanat slab .arlechin P e t e ~ i ipersistente. Ele sunt conditionate ereditar ~i rnai putin de alimentatia din cursul sarcinii. are o influent%enorm3 asupra organismului. fie la Primkie. Unghiile degetelor de la m%ni ~ipicioare sunt la nivelul sau dep3~esc v2hrile.n h u t Dup3 ce Gtul a fost expulzat din uterul mamei. picioare potrivi extensia ex*midtilor exuberante flec. un perimetru cranian d e circa 35 cm egal sau cu 1-2 cm rnai mult dec2t perimetrul toracic (de cele mai multe on). delicat5. incepe s3 circule siingele ~i cordonul ombilical devine inutil.2. In corpul sgu c3ile respiratorii ~i alveolele. Cei rnai mulp nou-nsscufi. finl. Pete mongoliene generalizate Cutis marmorata Colectii purulente ce Nevl telangiectatici apar dupi clteva zile ("mu$cltud de (infectii) barzi") Pete~ii echimoze sau cauzate de traumatismul nasterii Icter dupii 24 ore Acrocianozi Milia Eritem toxic {rush.pe a1 mamei. La blieti testiculele sunt man ~i se pot pip% in scrot. Nou-n3scutul ~ i p viguros. Dezvoltare ~i pozitie simetrici a membrelor omoloage Piele Culoare rozl Epiderma este mode. ascult3 inima ~i p l h h i i . TABELUL 1. La fete labiile (buzele) mari MasurZtorz Lungime:45-55 cm Scade 10% din greuGreutate: 2 500. iar cele slabe au copiii rnai mici.pag. iar b3ietii 5 1 cm). ro~eap difuzl) Craniu Fontanela anterioari la 5 cm.$i capul in extensie tate pe abdomen ("tripla flexie"). Declan~area imediati a respiraliei in afara uterului.5-1 cm (triunghiulari) Fontanele: plate. care in uter nu au avut nici o functie.tate in 3-4 zile. Dimensiunile sunt in general dependente de constitufia mamei. recupereazii in 10 zile 46oog Circumferinp capului: 33-37 cm Circumferinp toracelui: 30-33 cm Circumferinp capului peste 4 cm fat5 de torace (suspiciune de hidrocefalie) Circumferinp capului cu mult suba toracelui (suspiciune de microcefalie) PoziGe. verificii organele genitale. Dorniciliul legal a1 copilului va fi domiciliul legal ~i permanent (nu flotant) al mamei. medicul verific3 dac3 nou-ngscutul prezint3 vreo malformalie vizibil3. qi acoperitg pe alocuri cu un p e r i ~ o rfin (lanugo). se desf3~oar3. rotundi sau rombici Fontanela posterioari: 0. dB 3 din picioare ~i suge bine (vezi "Ingrijirile noun3scutului in sala de napere" .Ce trebuie sr se stie i Probhe po&@ despre n o u .2. netedl. Marnele b a k e ~isolide au copiii rnai mari."recunoa~te". fn ace1 moment c ~ p i l utip3 puternic l qi respir3 aer pentru prima dati.

protruzic (iese h afar5) Bontul ombilical la nqtere este albalbgstrui. uscat.coastelor Splina s e simte uneori subcostal s&kg Rinichii se palpeazti la 1-2 cm supra qi lateral de ombilic Pulsul femural este vrezent - Sufluri Bgtgile inimii: 100120 pe minut 140-180 b%&/minut in activitate VMul inimii plasat in alazonl Cardiomegalie Tahicardie Bradicardie Nus Fose nazale prezente Secrefie mucoas5 alb%. lateral de linia medioclavicula1-5 Zgomotele I qi II net auzibil Abdomen Cilindric.Mama $i capitut Ochi Ochi de regul5 sunt hchiqi Pleoapele frecvent edemafiate Culoarea este gri-albastrg sau gri-cilprui - - TABELUL 1. tahipnee. infectat Formatiuni abdominale anormale Distensie abdominal5 gi dup%mictjune Puls femural absent. greu de Hemie inghinal5 Erectie retractat Organe genitale feminine Labiile mici mai 1 mari decdt cele Pseudomenstruafie mari I Vernix caseosa fntre labii Labiile qi clitorisul sunt edematiate Meatul urinar este greu vizibil I I Labii fuzionate I Impenetrarevaginalii I Apnee de 6-15 se.1. geadt H i e n prezent Anus Orificiul anal prezent.Lipsa cartilajului ca gin. lucios.subtjre Cur& Faringe Palat intact Salivatie minim% Hernie ombilicalg M i ~ c g r iperistaltice vizibile Distensie vezicalg glob vezical in zona suprapubianl Inclusiuni chistice Despicgtura buzei Sisau palatului (perle Epstein) Dinfi congenitali Nu trece tubul nasogastric Limb%mare.Murmurul vezicular este asimetric cunde R e s p w i e periodic% Apneea dep5qeqte Raluri la auscultaGe 15 secunde Dispnee. cade h 7. inegal Gat G3tul este scurt ~i gros Miqclirile laterale de ambele p%@.superioG la semne de prematunivelul ochilor ritate Cartilaj palpabil Insertie joas5 (ca semn de anomalie cromosomic% qilsau renal5 Narine neperforate Secreee anormal5 Inim" 120-140 b5t%i/ minut Ritm regulat VMul este in spatiul IV intercostal stdng. prufuz5 SalivaGe in exces Cute excesive ale pielii Mi@ri limitate Hiperextensie Distensie Balonare pe flancuri Bont ombilical inflarnat. anterioare $i posterioare sunt posibile Torace Coaste flexibile Mameloane supraApendice xifoid numerare observabil Glande marnare m5rite Secrepe lactat2 ("lapte de vr%jitoarem) Pectus excavatus (torace in panie) Pliimcini Murmurul vezicular se aude Numgrul de respirafii: 40-601 minut Respirafia abdominal5 este prezena Respiratiile sunt neregulate - Tiraj intercostal Expansiune asimetric5 Eritem perimamelonar Stem infundat Mameloane lateralizate Organe genitale masculine Testicule nepalpabile Ambele testicule palpabile Testicule palpabile in Hipospadias Orificiul uretral h canalul inghinal Epispadias capul penisului Preput neretractabil Smegmg prezend Hidrocel Preput aderent la Scrot mic gland. (contiruulre) Conjunctivitg chimic% (dupg medicamente) Hemoragie subconjunctivalg Pseudostrabism Secrepe purulent2 Cataraca congenital% Pliu mongolian Nu urm&e$te Urechi Inserfie cu mar.14 zile Ficatul este palpabil2-3 cm submargin. normal p h a t Anus imperforat . dup% 24 ore galben-brun.

Lu feti~e.RZLspunsuri variabile pucare. Prematurii din aceasti3 grupii supraviefuiesc.tulburgri de dezvoltare a corpului ~i psihicuiui. Sansele pentru acevti prematuri depind de gradul de dotare a aparaturii medicde qi de calificarea personalului de la terapia intensivii.socotitii in intervalul dintre sf2rvitul celei de a 28-a dptiimlni de sarcinl qi i a 7-a zi de via@). . plasatiiintr-o secgie de terapie intensivii. se dezvolt2 f5r5 complicaNi qi vor-fi normali.Greutatea la naFtere tntre 1 500 ~i 2 500 g sau cu navtere dupii a 30-a siiptiimiinii de sarcinii. Functiile*sale vitale ca: respiraNa. Incubatorul a t e un fel de uter h artificial 5 care cu rnijloace medicale se inceard s5 se asigrure pentru o perioadii lungs condifiile oferite f"atu1ui in corpul mamei. Greutatea la navtere este de 2 500 g qi/sau mai pufin. digestia. Lu ba'ie~i sacd scrota1 este mic. Sliibiciunea vi tulbur5rile funcfiilor organice fac ca viap qi shiitatea prematurului sii fie prirnejduite. De aceea.Greutate la naqtere sub 1 000 g sau maipufin de 27 sZpta'mt2ni ak sarcind. Lungirne inegdii 4. El constiidintr-o construcfre special& cu un inveliq de plastic. fa@ de 118 cht este la adult). in proportie de 40-50 procente. Se aude un ''clic'' la abducpe (semnul Ortolrtni) 3. Piele zba^~&a'. mioclonii din 100 nou-nkcuti puteau fi salvafi. ci in abdomen sau pe canaJ. cu proporfii mici. Circa 20% din cei care supraviefuiesc riimiin cu. Cu cht greutatea la na~tereeste mai micii. Cei care se nasc cu greutate sub 750 g prezintii riscul unor leziuni neurologice grave. . Instalapi speciale asigurii o ternperaturii constantii (la inceput 36"C. &ire. 95% dintre a c e ~ t nou-niIscu$i supraviefuiesc in prezent. Pliuri gluteale inegale Hipotonie Paralizii TremurBturi. cutele pielii Mpilor sunt slab pronknpte. "ochi de pilpuya" Spina bifida Polidactilie Sindactibe Luxa$e de $old 1 . o anumitii miditate (50-60 procente) vi un anumit confinut in oxigen in a m 1 derespirat (21 procente). Babinski. aproape tot corpul este acoperit cu o piele cu un perf~or foarte fin (lanugo). in timp ce cu 15 ani in urms numai circa 30 . nouniiscutul cu prematuritate de gradul LI qi LII este pus htr-un fel de E&@ (incztbator). vasele de shnge se v5d prin piele.Tremor ocazional tuate. unghiile de la degetele miiinilor vi picioarelor sunt subfiri vi nu ajung la vhrfuri. unde p a t e fi supravegheat.indeosebi cei cu o greutate de 800 phnii la 1 000 g.Sistem muscular schelebic Coloana vertebralg intact& ffirg Pliu simian in palm5 curburi accen.r o ~ i eTesutul de sub piele nu este . a. ca urmare a neform"& cartilajelor. reglarea temperatrvii corpului qi ap5areaAmpotriva infec@lor sunt deficitare. g2t tonic.Greutate la naFtere intre 1 000 $1 1 500 g sau naqtere din a 27-a plnii in a 30-a siIptgmiin5de sarcinii. Supraviepirea acestor prernaturi este In&e 70 vi 90 procente. pupilar. La 10-15 procente d~ntre copiii care supraviefuiau apiireau in cursul evoluNei tu1burk-i neurologice. Datoritii marilor progrese surverri-tein ultimul timp in medicing nou-niiscutul (perinatologie . Pavilioanele urechilor sunt moi. f8rB deschideri Motricitate nor malg a membtelor inclusiv ale $01durilor Plante ("pidoare") plate ExtremiGti sirnetrice Nu tine capul (oblic) posterior Tripla flexie a membrelor Sistem nentos Reflexe prezente: clipit. Limitarea abducfiei 2. pB$it (mers automat). Pentru a putea ~ipotonie Reflexe asimetrice sau absente Extensia (hipertonia) extremiti'ifilor C h d un nou-niiscut vine pe lume inainte de a 37-a siiptiimiinii de sarcinii. dezvoltat sau este foarte subfire. cu atiit dificultii$ile sunt mai mari. Moro. este de regulii un prematur. Gradd nematuraNei se recunoavte dupii anurnite semne exterioare: Lungimea corpului de 47 cm ~i mai mica'.micile labii (buze) nu sunt acoperite de mange Zabii. Prematurii se impart in diferite grupe: . mai &ziu se coboar5 la 32OC). testiculele nu sunt coborlte vi nu pot fi pipiiite in scrot. p h i i c h d se ajunge la o oarecare maturaNe. dar cu un cap neobivnuit de mare (raportul inslfimea craniului f a g de lungimea corpului 1 la 3.

Compozitia substantelor nutritive $i a mineralelor importante pentru via@ trebuie calculate cu grijii. nou-niiscutul este acoperit numai cu un scutec. La prematurii cei mai mici este necesarii alimentatia artificial& care constii in introducerea de substante nutritive sub form5 de infuzii printr-o venii direct in slnge.- - - - -- fi mai bine observat.intubatie endotrahealii . nevoile de oxigen se vor asigura prin intubatie (un tub de cauciuc care se introduce prin nas piing la trahee . continutul in oxigen al shgelui. precum $i conformafia picioarelor respectiv in " X ) . la diferite v k t e (picioare in " 0 . Se observii "ascensiunea"ombilicului ~i a simfizei. Folosirea acestor 1/6 Ii7 lnalJimea capului 1/8 nou-nascut 2 ani 5 ani 12 ani adult Fig. (fibroplazie retroletalii). cu monitorizare ce reasigurii $i regleazii biit5ile inirnii. deoarece lipsa de oxigen duce la leziuni ale creierului.. Multi prematuri nu au incii reflexul de supt $i inghitit. Ei primesc laptele in mici porpi printr-o son& de cauciuc care il duce de la nas p h i i in stomac. Instalatia unui incubator este destul de complicatii. Uneori se adaugii o ciiciuli* tricotat5 $i botoqei pentru a fi mai bine apilrat de riicire. indeosebi concentratia oxigenului in s h g e trebuie controlat5 sub monitor. Mama s coPltui-i . inflamatia intestinelor (diareea). Prematurii nu sunt incii apti pentru a lupta impotriva imbolniivirilor. prea mult oxigen ln s h g e (hiperoxie) constituie un pericol pentru ochi cu lezarea retinei are o capacitate mic5 iar intestinul nu poate prelucra hrana.dupii P. . in caz de tulbur&i grave ale respirafiei(respiratieneregulaa stop respirator) fie prin imaturitatea centrului respirator. 7. Pe de alt3 parte. trecerea microbilor P slnge (septicemie) $i inflamatia n inveliqurilor creierului (meningitii) pun in pericol mare viap copilului. Nici un microb nu trebuie sii ajungii in corpul copilului. cu sisteme automate de alarmii.$i care este legat cu mici tuburi de aparatul pentru respiratie). 1.Propoqiile corpului in funcfie de v2rstii. in functie de nevoile copilului qi pe baza examenelor zilnice ale slngelui. nu au putere sii bea. infectiile rinichilor (pielonefrita). Grossmann.. fie prirntr-o imbolniivire a plhlnilor. Pe de alt5 park stomacul solufii nutritive se va face cu piistrarea riguroasii a misurilor de igienii. deoarece se pot produce infectii grave.Bolile infectioase ca infectiile pliimlnilor (pneumonia). Ace@ prematuri vor fi alimentati prin sondii gastricii. mi$c&ilerespiratorii.

"Mangelgeburt").dificult5ti obstetricale: placenta praevia. il va pune la sdn. travaliul prelungit ~i dificil. Mama nu numai c5 are voie. este s5niitos ~i suge bine.). respecdnd strict prevederile igienice. Aspectul nou-nGscutului in momentul na~terii. s5-1 alimenteze. Ea poate de acum nu numai s5-1 vad5. r5cirea corpului. ci s5-1ingrijeasc5. expulsia prelungitg. . are o temperatur5 constant5 ~i poate s5 respire normal.). medicii se vor lupta cu timpul. Factorii de risc. in unele maternit5fi pediatrul asist5 la naStere. La unele sarcini cu risc medicii se a~teapt5bs5 survin5 "probleme". trebuie s5 primeasc5 cel mai bun aliment ~i anume laptele mamei sale.unele boli ale mamei (diabet etc.sarcinile premature ~i postmature. . La astfel s5 de situatii este necesarii o echipii specializatii. Pe ldng5 acestea. o hipertensiune arterial& infecfiile.ingrijirile nou-nhcutului in maternitate Activitatea pediatrului incepe in sala de navtere. circular5 de cordon. Mortalitatea perinatal5 este mai mare decdt la copiii eutrofici. o sarcing la o primipar5 in vdrst5 etc.sarcinile gemelare.putut p5stra laptele (prin a muls sau extragere cu pompa). Adesea. gata s5 intervin5 (medicii reanimatori au deja mdinile dezinfectate. s5-i vorbeasci. aplicarea de forceps etc. Ei nu necesid ingrijiri intensive. nu se poate descoperi nici o cauz5.3.bolile Etului suspectate prin semne clinice sau prin examenul ecografic. alcoolismul. Ei se numesc dismaturi sau hipotrofici ("Small-for-date-babies". Mangelgeburt) Unii nou-n5scufi cdntikesc la nagere chiar rnai pufin de 2 000 g. cu un strat gros de gr5sime (vemix caseosa). dacii acesta are putere s5 sug5. rnai ales ciind este vorba de o sarcin5 cu risc crescut. cu anoxia (lipsa de oxigen). Dismaturii sunt copii fragili ~i la ei survin adesea hipoglicemii ~ilsau hipocalcemii (sc5derea brusc5 a glucozei ~i calciului in sdngele lor). poate fi lisat acas5. Dintre numeroasele situafii care necesit5 prezenfa pediatrului amintim: . hematomul retroplacentar. ci trebuie s5 viziteze zilnic pe copil. Cauzele dismaturit5fii sunt foarte diferite: o proasd funcfie a placentei datorit5 unei toxemii gravidice. circulara sau proccidenta de cordon. d e ~sunt a d u ~pe lume la termen (dup5 40 i i s5ptiimiini de sarcinii).). Cu mijloacele tehnice specializate ~i cuno~tinfele moderne despre diagnostic ~i tratament se pot asigura nevoile corporale ale organismului nematurat. ci numai rnai muld dragoste.b5di ale inimii sau rni~ciixi respiratorii anormale etc. acidoza. Dac5 ~ i . Suferinfa fstului poate fi depistatg in timpul na~terii prin incetinirea ritmului cardiac sau culoarea anorma15 a lichidului amniotic. este important pentru dezvoltarea prematurului ~i participarea fizic5 ~i psihic5 a mamei. 1 . Dezvoltarea sistemului nervos central este legat5 de vhsta gestafiei ~i nu de greutatea corporal5. Orice nou-n5scut poate s5 se nasc5 cu unele deficienfe neaSteptate (malformatii. Dis maturul (Small-for-datebabies. in cea rnai mare parte a cazurilor (90%) na~terile nu pun probleme de ingrijiri deosebite (reanimare etc. contra cronometru. rnai mult sau rnai pufin. iar materialul de reanimare este preg5tit). 2 Cdnd prematurul cdnt5re~te 500 sau 3 000 g.Cdnd prematurul a ajuns s5 nu mai aib5 nevoie de sond5 gastric5 ~i poate s5 bea singur din biberon sau chiar s5 sug5 la sdn. Atunci cdnd prematurul a ajuns la gradul de maturitate incdt s5 renunte la incubator. pielea nou-niiscutului are o colorafie r o ~ i e intens5 ~i este acoperit5. . acesti nou-n5scufi au parametri normali ai dezvoltiixii psihomotorii. asa c5 . La reanimarea nou-nliscutului.3. va fi scos din incubator ~iplasat in pat (uneori inciilzit).2. . infecfia @sau colapsul). 1.2. mama va participa la ingrijirile ce se impun. intkzierea primei respirafii. c5ldur5 ~i hran5 (mese rnai dese cu alimente corespunz5toare). Acesta se potrive~tecel rnai bine nevoilor alimentare ale prematurului. s5-1 mdngdie. Cdnd prematurul a ajuns sii cdnt5reasc5 circa 1 800 g. tabagismul.2. natural. Acum mama poate al5pta singur5 pe sugar.

Primele tipete impresioneaz3. Cu patrimoniul ereditar transmis de pikinti. piini la deplina lor Pnflorire. P W acum el era protejat. nou-nkcutul intri intr-un mediu nou de via@ impunhdu-i-se dintr-o dad un vir intreg de sarcini. Ulterior mama va fi intrebad adeseori de citre medicii care vor ingriji copilul despre momentul aparitiei primului tipit. lucru ce p a t e fi definit ca una dintre rninunile viefii. imaturitate a centrilor respiratori. in organismul mamei qi evacuate prin organele excretorii ( p l b h i . Este fal& opinia c i toti nou-niscutii se aseamhi gi c i nu exisd nici o deosebire intre ei. extractia prin vacuum. precum qi unele boli ale mamei (toxicoza. 29). lipsa de oxigenare este urmad de suferinp creierului qi adesea. o asemhare mai mici sau rnai mare cu p&intii. d) Gdtul este scurt. pielea nouniscutului este moale qi catifelaa. unele infecfii. malformatiile pulmonare. Aportul substantelor necesare vietii era asigurat de citre placenti. Prirnul tipit intikzie la fitul la care a intervenit un factor vidmitor in timpul naqterii sau sarcinii: hemoragii ale creierului. gros.glande care secreti grisime qi a1 c&or canal excretor este astupat (milium). descuamati. plimiinii se destind qi aerul niv3leqte iniuntru. turtit. Scorul Apgar (in unele manuale "indicele" sau "cifra") permite o informare rapidi qi cuprinzitoare asupra adaptirii functiilor vitale la condipile de viati extrauterin3. prin aspirarea cu ajutorul unei sonde sterile a mucozidfilor ~ilichidului amniotic din gur$ faringe qi nas. dezvoltAndu-se la o t e m p e r m i constand. s d cu ochii inchiqi qi prezinti adesea o tumefiere (urnflare) a pleoapelor. de toate traumele mecanice. unele medicamente (anestezice. Adaptarea nou-miscutului dupa' naqtere De felul cum decurge nqterea qi de capacitatea de adaptare a func$nlor vitale ale organismului depinde. traumatisme. care sunt in stare de nematurare in momentul naqterii. deoarece acesta constituie un criteriu major de depistare a unei suferinte la naqtere. impestript de puncte albegilbui . pieptul bombat. ficat. Dupi nqtere. aplicarea de forceps.). Alteori capul este complet chel. chiar de la incept. angajare anormali qi expulsie dificili. fngrijiri in sala de nqtere Imediat dupi expulsie se efectueaz3 dezobstruarea c3ilor respiratorii superioare. chiar la nou-niscutii care vor avea mai tkziu ochii albastru-deschis. Nqterea supune pe fit la o probi extraordinari. adaptarea la noile solicitixi se face %inici o dificultate. Se remarci adesea. de culoare inchid. a) Pa'rul este. obstruarea c5ilor respiratorii cu lichid amniotic sau secretii din ciile genitale ale mamei. narcotice) administrate in timpul nagterii. Produsele de metabolism erau i n d e p b t e din organismul fetal. prin lichidul amniotic qi tesuturile materne. in general. gelatinos) surprinde. trezit din somn. b) Ochii. abdomenul uqor scobit (in momentul naqterii. rinichi) ale acesteia. se p a t e afirma c i puiul de om este mai vulnerabil qi mai neputincios deciit puii tuturor celorlalte marnifere. el evid lumina qi de aceea liuza cu greu poate aprecia culoarea lor. f&r3 ingrijiri cu totul speciale. depiqirea termenului de gestafie. in mare misuri. dac3 nu se iau m3surile necesare in timp util. asiguriind omului independenla ~ipozitia sa dominant5 in natur3. spre deosebire de adult la care reprezind numai o optime din lungime. Vederea cordonului ombilical (lung. tipetele din primele secunde constituie primul semn c i nou-venitul pe lume este sinitos. lucios. care reprezintti un sfert din lungimea corpului. pe aceeaqi cale. Expresia fefei poate s i se schirnbe. starea de shitate din tot restul vietii. ce cad in seama unor organe care nu funcfionau inainte de venirea sa pe lume ( p l b h i . piele). totuqi. Ciiteodatti p h l este destul de lung. . Daci prima respirafie nu se declanqeazii. de perturbiiri grave ale funcfiilor vitale ale organismului. incacit. Ochii au o tent3 cenuqiu inchisi. e) Bratele ~i gambele sunt scurte qi ghemuite.Mama s cupilut i Acest prim aspect insp%mhtti pe unele mame. Odati debarasati de stratul de grisime. apoi sectionarea qi ligaturarea cordonului ombilical qi profilaxia conjunctivitei (oftalmiei) gonococice (vezi pag. Aspectul nou-niiscutului surprinde qi prin miirimea capului. incretid. pozifie vicioasi a fitului in uter. Nou-niscutul. ca m%nilede "sp~itoreasi". el nu ar fi in stare s i faci f a g singur conditiilor grele de adaptare la viap extrauterini. $ minutele care urmeazi se face rapid evaluarea stirii nou-n3scutului (scorul Apgar). La unii nou-niscuti (mai ales la cei n3scufi dupi termen) pielea este lucioas3 sau uscat$ zbkcid. ulterior se destinde). La cei mai mulfi dintre nou-nkcufi. furniziind oxigenul indispensabil vietii. funcfiile diferitelor organe. ele declanqeaz3 prima respiratie. c) Nasul este mic. stufos. se vor dezvolta sub actiunea diferiiilor factori ai mediului exterior. iar palmele qi dlpile au pielea umedii. amintind de pozitia din uterul mamei. Cu toate acestea. diabetul etc. circulari s t r h s i de cordon.

De exemplu. Dezobstruarea (permeabilizarea) ca'ilor respiratorii superioare. care a imaginat acest test in 1953. dezobstmeazii ciiile aeriene superioare prin aspirarea secrefiilordin faringe. fie pens8 din material plastic. in acelaqi timp este dus repede pe masa de reanimare unde se asigurii ingrijirile. in timpurile acelea. care impun douii gesturi: legarea qi asepsia. gurii qi niirile nasului cu ajutorul unor sonde sterile din polietilen. gata de folosit qi cu folosinF unid. tonusul muscular. f~z~rijirea ochilor. Metoda cea rnai riispBnditii la ora actualii este determinarea scorului Apgar. Fiecare din aceste elemente este cotat de la 0 la 2. b5Gle inirnii (funcfia circulatorie). aceasd boalii atingea 12-15% din nouniiscufi qi 20-70% din copiii orbi. Cu d t scorul este mai rnic. Boala era produsii de gonococ. Materialul plastic ar constitui dupii unii medici un mediu de culturii favorabil creqterii microbilor. Asepsia cordonului ombilical este primordialii. Este util ca mama sii cunoasd ce "not5" a obfinut nou-nhcutul la naqtere. Ligatura cordonului se poate efectua in douii feluri: . tuse sau strbut Albastre sau palide Absente Absente Flasc Absentii Tmnchiul rozat.ligatura cu o afii (nylon sau m5tase) cu un nod solid. in timp ce tahicardia fiziologicii de 100lminut este cotati cu 2. numit astfel dupii numele doctoritei Virginia Apgar. La nou-niiscufii cu probleme se face qi la 2. Cordonul ombilical se compune din vase de siinge $i vase lirnfatice. 5 qi 10 minute. cu atBt starea nou-nikcutului este mai rea. microb descoperit de Neisser in 1883. Dupii naqtere. mi$c5ri active Tipat. care sunt tot aqa de eficace. miqciirile respiratorii (funcfia respiratorie). Totuqi. extremit?i$le se flecseaza incomplet StrhbB fafa (grimasli) S-au propus diferite metode pentru a se aprecia starea s5niitiifii unui nou-niiscut imediat dupii naqtere. reflectivitatea (riispunsul la anumiti excitanfi) (tabelul 1. Wilhelm CrCdC (Leipzig) a instaurat in 1834 tehnica cu instilarea de piciituri de nitrat de argint cu scopul de a evita imbolniivirea de conjunctiviti neonatalii datoritii blenoragiei mamei. Scoml normal este egal cu 10. Aceastii metodii poate antrena o conjunctiviti chimicii qi. La nou-niiscutul normal. fngrijirile cordonului ombilical. imediat se dii drumul unui cronometru. inregistrarea scorului Apgar se face la 1 minut cu note de la 0 la 2 pentru fiecare parametru mentionat.2). Cordonul secfionat expune nou-niiscutul la douii riscuri: hemoragia qi infecfia. sub 100 pe rninut Tonus moderat. sterilii. dar care pun teoretic riscul sensibilizKi alergice. Sunt absolut necesare: o surs5 de dldurii qi un material de aspirafie steril. extremitiili albastre Nmegulate. Cleqtele are avantajul simplit5fii de folosire. inglobate intr-o substan@ gelatinoasii. membrele se flecteaz5 complet.ligatura cu pensa Ban: fie pens5 metalic5 qi refolosibilii dupS sterilizare. dar este . slabe Rare. Parametrii de urmiirire sunt: culoarea pielii.SCORUL APGAR N u h l punctelar Colora?ia tegumentelor Mi$cririle respiratorii Ba'ta'ile inimii Tonusul muscular Reflectivitatea (se cerceteaza prin reacfia nou nhcutului la excitanri: reacpa la sonda de dez obstruare sau de administrare a oxigenului) 0 1 4 2 Colorafie roz-umfomli Regulate. Imediat dupii naqtere medicul sau asistenta de obstetricii dupii ce s-au spillat pe mitini. se folose~te des mai solufia proaspiti de nitrat de argint 1%. p l h s viguros Peste 100/minut Tonus bun. in SUA. alcoolul 70-90% este un bun dezinfectant. asculti inima qi (orkare ar f i starea nou-niiscutului). CrMC preconiza instilarea unei singure piciituri de nitrat d e argint 2%. . absenta biit5ilor inimii este cotatii cu 0. greutatea sa favorizeazii tracfiunile pe inelul ombilical. de aceea. in prezent se foloseqte in multe maternidfi colire cu tri-antibiotice.

o igienii riguroasii. mentinerea temperaturii corporale se realizeazii cu ajutorul unui radiator plasat in apropierea nou-niiscutului qi prin invelirea acestuia in scutece inciilzite in prealabil. de reanimare incdzid electric. va fi inregistrat h registrul sectiei de nou-niiscuti. rnai logic. sticle cu apii caldii). temperatura mediului inconjuriitor. aqeztindu-1 cu capul in pozitie declivii intr-un unghi de circa 15".icterul nuclear). Culoarea roqie. Dupii termometrizare.a 5-a qi dispare in 1-3 siiptiimhi. care se manifesd cu intensitate diferid la majoritatea (85%) nou-niiscutilor. b) greutatea initial. a nou-niiscutului (la cei cu greutate rnai mare la naqtere. Culoarea ictericii este detenninatii de creqterea bilirubinei din serul sanguin. Dacii bontui este zemuind. De asemenea. C2nd icterul apare din prima zi. Icterulfiziologic. Unii pediatri il inliiturii printr-o spaare rapid. aliituri de impactul psihologic.incolor. de aceea se preparii eozinii alcoolicii 2%. Aqa cum s-a viizut rnai sus. care se accentueazii paniitn ziua a 4-a . c) instalarea secretiei lactate la mamk d) ingrijirile acordate in primele zile (cantitatea de lichid administrat. Dacii greutatea nu se recupereazii p h i i la v k t a de 2 siiptiimani. Sciiderea fiziologicii in greutate este un fenomen natural. permite sii ne diim seama dacii s-a Ecut dezinfectia. inseamnii cii nou-niiscutul este subalimentat sau bolnav. aceasta este eliberad prin distrugerea globulelor roqii (hemolizii) qi nu poate fi prelucrad decat foarte incet de ciitre ficatul nou-niiscutului. care este in medie de 6% din greutatea initial& cu limite extreme intre 3% qi 10%. Icterul este rnai intens pe fat. iar folosirea siipunului ar fi responsabilii de eritemul toxi-alergic ce apare h primele 24-48 ore. identitatea qi greutatea. Icterul fiziologic este un fenomen absolut normal. qi torace. Se recomandii aplicarea unei simple comprese sterile menfinutii printr-un adeziv neiritant. se curiitii in prealabil cu alcool70" sau cu eozinii 2%. fngrijirile pielii. Se vor verifica din nou sexul. Proporfia sciiderii in greutate este tn functie de: a) momentul c h d incepe aliiptarea. Pansamentul ombilical constituie obiectul multor controverse. peste 3 siiptiimiini. ingrijirile qi observatia asistentei de copii din sectia de nou-niiscufi trebuie sii se bazeze pe o scheml pentru a nu se trece cu vederea nici un amkunt. Trecerea nou-niiscutului in salonul de nou-niiscufi se face imediat dupii efectuarea ingrijirilor arnintite rnai sus. qi mai natural%pare cea rnai bun% Baia precoce prezindriscul riicirii corpului. care este un fel de unsoare protectoare bogad in vitamine.. Ultima solutie.4. Tot in sala de naqteri nou-niiscutul este c h t k i t . incii insuficient maturat. va fi chemat medicul. Nou-niiscutul prezind o sciidere in greutate h t r e prima qi a cincea zi de via@. respectarea repausului nou-niiscutului). multumindu-se sii se aplice un antiseptic la fiecare schimb. fiind socotid de neinliiturat. S-a constatat o corelafie sigurii intre sciiderea temperaturii rectale in decurs de o orii qi mortalitate. Evitarea pierderii de ciildurii are o important. & tkile anglo-saxone se abtin de la orice pansament. nouniiscutul este somnolent qi suge rnai greu. este intens qi rapid progresiv. in a 2-a . Aici va fi instalat intr-un piitut incdzit in prealabil (scutece incdzite. se fixeazii o briitarii de identificare (pe care se inscrie acelqi numir ca la mamii). 1. e) starea de siiniitate (cei bolnavi pierd rnai mult in greutate). qi i se face un examen clinic rapid de ciitre medicul pediatru. a t e vorba de o bod5 ce necesid un tratament de urgeng. intrucat leucoplastul ce se gkeqte la noi este iritant.a 4-a zi de via@poate apirea o ingiilbenire a pielii qi a mucoaselor (ochi) . La noi in prii banda ombilicalii a intrat in traditie. sciiderea este rnai mare). cu lenjerie curad qi schimbatii la timp. de s h g e sau foarte rar un icter cu urmki neurologice grave . deoarece poate fi vorba de o stare patologicii (boli de ficat. . se vor aspira din nou. la naqtere pielea este acoperid cu un strat rnai mult sau rnai putin important de vemix caseosa. se prefer2 legarea clasicL Se foloseqte o compresii sterill aplicad pe bontul ombilical. C h d colorafia galbenii este pronunfad. preferand sii-1 lase sii fie resorbit de piele. dacii icterul persist. Dacii maternitatea nu este dotad cu o mas. Incidentefuiologice Scderea "j?ziologica'"sau "initials'" in greutate.2. Aceasd atitudine are avantajul de a preveni orice maceratie qi de a favoriza o desicatie rapid% Este necesarii ins. altii ii giisesc virtuti bineEciitoare. Dacii rnai are incii secre* h ccfile respiratorii superioare. deosebid la nou-niiscut.

se produce o desprindere de scuame din straturile superliciale (stratul cornos) ale epidermului. eruptiile localizate pe fa@ imbracii aspectul unor placarde mari. Este suficientii o toalet5 zilnicii a regiunii vulvare. dar dacii se stoarce glanda mamar$ aceasta se mkeqte qi rnai mult. C l n d veziculele se usuc$ se formeazii cruste.Criza hormonalZi mamelonar2. Eritemul alergic apare in primele zile de via@. roqii. asociate cu umflarea (edemul) pleoapelor qi chiar cu secrefii ale conjunctivelor. zonele descuamate reprezintii poqi de intrare pentru diferiti germeni qi de aceea se vor lua miisuri riguroase de igienii. 8 . Este cu totul inutilii aplicarea de unguente cu antibiotice. se aplicii pulberi inerte (talc). care se fixeazii cu o bandii de tifon asemkiitoare cu cea folositii la ombilic (nu se fixeazii cu leucoplast. 4) sugarii iqi plimbii limba in gurii sau o scot uneori afarii. Dacii roqeaw este vie qi din mameloane se scurge un lichid liiptos. Mameloanele se hgrijesc cu delicatete. Aceastii modificare este lipsit5 de pericol. ceaiuri) constituie un factor favorizant intllnit adesea in producerea febrei de sete. maxim 39°C qi adesea dureaz5 24-48 ore. mici elemente proeminente (papule) sau mici biiqici (vezicule). Aceast5 descuamatie poate fi discretil. glandele mamare se htikesc. pe palme qi plante (tillpi). in condifii de sterilitate. exteriorizatii prin modificki ale glandelor mamare qi ale organelor genitale. efectuat5 cu comprese sterile (nu vat2 din care r h h fire!) inmuiate in apii f i d qi riicitii. 3) buzele sunt uscate. se aplicii sub ciimiiquw sugarului tampoane mici de vat5 sterilii. asemiiniitoare cu t k l t a (furfuracee) sau extrem de pronuntat& in f%ii (larnbouri. regiunea interesatil se va tampona cu infuzie de muqefel sau cu ulei fiert. Dacii nou-niiscutul nu este bolnav . ele dispiirlnd spontan. nu se vor folosi unguente cu antibiotice (ce predispun la micoze!) qi nu se va spiila cu apii caldii qi siipun (irit5). La biiieti poate apkea o ma'rire a testiculelor qi chiar un inceput de spermatogenezk Descuamatia fiziologica'. Se ^megistreaziicreqteri ale temperaturii corporale p h i i la 38". M W e a de volurn a glandelor mamare atinge maximum la sfkqitul primei siipt5mlni de via@ qi se p a t e mentine de la ckeva zile ping la clteva siipt5miini sau luni (fig. Este constituit din eruptii variate.8). sub formii de scuame mici. Fig. Acelaqi substrat este la baza micilor shgeriri vaginale sau a aparitiei unor simple secretii vaginale formate din mucus. 2) alfii sunt somnolenti qi &ii vlagii. Erupfiile cutanate nu necesitii nici un tratament special. 1. a) Glandele mamare. b) Sdngera'ri ~i secregi vaginale. 5) micfiunile se rkesc (sub 5 h 24 de ore). descuamafie lateral%). asemiiniitor cu acetona ("mere putrede"). care iriti pielea qi favorizeazii extinderea inflamafiei). se scurge un lichid liiptos asemiiniitor colostrului.Criza genitals'. atinghd uneori 3-4 cm in diametru. fncii din viata intrauterinii qi continuhd cu primele siiptiimlni de via@. 1. Cea mai frecventii este criza genital%. cu ochii incerc&afi. fn cazurile de eruptii mai intense qi mai persistente. la aproximativ 40% dintre nou-niiscutii de ambele sexe. Uneori. perne electrice) qi cantitatea insuficient5 de lichide primitii de nou-niiscut (lapte. c) Ma'rirea testiculelor. Apare indeosebi in sezonul cald. la unii dintre nou-niiscuti. sticle cu apii caldl. infundati in orbite qi cu miros special al aerului expirat qi al gurii. Modifickile acestea nu necesit5 nici un tratament special.). mai ales pe trunchi. Sugarii reactioneazii diferit la aceast5 febrii: 1) unii sunt agitati qi prezint5 un p l h s riigugit. La 3-4 zile dupii naqtere. ciiutiind slnul sau biberonul cu ceai. Excesul de cadur$ prin greqeli de ingrijire (sobii sau calorifer supraincazit. ca pete rogii (macule). la apiisare. in clteva ore sau clteva zile. 6) in cazurile grave. Dacii descuamafia este foarte pronuntatii. Starea general% este bung qi nu se constat5 alte tulburki generale (febrk lipsii de poft2 de mlncare etc. Trecerea unor hormoni materni in organismul fetal explicii unele mici modificiiri treciitoare observate la nou-niiscut. riscii sii se infecteze qi sii devinii sediul unui proces purulent. eritrocite qi celule epiteliale ("vulvovaginitii descuamativk). Febra de sete corespunde in timp cu punctul maxim al sciiderii greut5fii. sugarii devin palizi.

administrarea corecti de lichide sub form5 de solufie de glucozi 5% sau ceai de plante (chlmen. Aceste scaune sunt in numir de 5-6 in 24 de ore. primul scaun are loc chiar in momentul expulsiei. Fafi de alimentafia "artificialii" unde este nevoie de api fiarti. Laptele matern constituie . Sugarii alimentafi la s2n isi sug degetul rnai rar sau mai pufin.a 5-a zi de viafi. In alimentafia naturals mama nu poate gresi. Pe liingi potolirea foamei. rezultate din digestia primelor mese. Scaunele din primele zile p o d numele de meconiu. si o erupfie si o implantare f i r i anomalii ale dintilor. iar la cei hrinifi artificial. chiar si mai tiirziu in cursul viefii. La copiii provenifi din familii cu alergii. Scaunele (materiilefecale) De multe ori. i n cazul unei alimentafii exclusiv la siin. Aceasti alimentafie constituie forma cea mai ieftini si cea rnai econornici in ce priveste timpul si efortul depus. Aliptarea face ca siinii s i capete piins la urmi forma inifialii. alimentafia "la cerere" (inclusiv noaptea) si la nevoie. colici. riscul imbolngvirii de cancer (de ma. si-si reglementeze ritmul meselor si sii inceapi si-si prelungeasci pauza de noapte. cel pufin intiirzierea aparitiei diferitelor alergii (respiratorii. modificiri ale stgrii generale. neliniste. vksiituri. Copilul alimentat natural este scutit de reacfiile de sensibilitate. Aliptarea are importanfi nu numai ca hrani. un aliment unic. lapte praf. intre a 3-a . copilul alimentat la siin rar devine supraponderal. se lipesc de scutece. Este o mare greseali de a considera drept patologice aceste scaune. Mai ales in prima sipt5miini de viafi. Miscirile ce le impune suptul la siin favorizeazi o formare corecti a maxilarului superior ~iinferior. Daci nu se insofesc de deshidratare. uneori verzi si explozive. digestive. Rezervele de grisime acumulate in timpul sarcinii se vor reduce mai repede asiguriind revenirea la greutatea normal5. sudafie. anason sau mu~etel) 5% zahir cu previn aparitia febrei de sete si determini disparifia ei. iar mirosul lor rimiine acid. urmitoarele la 1-2 zile dupi aceea. coli. nou-n5scutul trebuie s i invefe s i sugi. de culoare verzuie. in flora intestinali domini bacilul bifidus. dup5 eliminarea meconiului.Mama si c pZ Z oi u (infecfii. laptele de mami conpne substanfe de apkare. tractul gastrointestinal se umple cu aer. se produce colonizarea cu microbi a diferitelor segmente ale tubului digestiv. respirafie) si prin greseli de ingrijire (supraincilzirea salonului sau incubatorului. care ocrotesc pe copil impotriva bolilor si ii conferi o mare putere de apirare. Germenii saprofifi au o mare importanfi in digestia alimentelor si in sinteza unor vitamine (vitamina K). sughifuri. tiirziu) este mai mic deciit la celelalte femei. cutanate). acrisor (fetid) nu se va lua nici o misuri de tratament. uneori cu mucus. Dup5 aliptare se intiilnesc rnai rar incidente ca: regurgitatii. febri. uSor digerabil si utilizat in intregime de ciitre organism. urini. biberoane si tetine sterile. febra se explici prin pierderea de lichide ce are loc dupi nastere (meconiu. iar culoarea lor variazi de la negru (ca gudronul) la maroniu sau verde-misliniu. vitaminele importante pentru v i a f i si substantele minerale. care se pot dezvolta. Punerea la siin ciit mai repede dupi naStere (la 3-6 ore!). La mamele care alipteazi. Sunt dense. cu urmiiri pentru educatie din cursul intregii copilirii. grunjoase. tulburiiri de sornn. Natura a prev5zut pentru sugar cea rnai buni alimentafie: laptele de m m .Dupi naytere. se menfine in continuare un numir rnai mare de scaune. a) Colonizarea itztestinului. metabolismului si rinichilor. laptele de m a m i are o importanfi deosebiti in prevenirea sau. La sugarii alimentafi natural. Prin aliptare sinitatea mamei este favorizati.Nici un alt aliment nu u " contine substante energetice si de constructie ce se potrivesc perfect funcfiilor tractusului gastro-intestinal. dar si cea rnai comodi. Secrefia hormonului oxitocina asiguri o revenire mai rapids a formei si dimensiunilor uterului matern. aportul insuficient de lichide).lipsit de microbi si cu temperaturi potriviti. traumatisme obstetricale). Cu laptele de mami nu este posibili supraalimentafia. Laptele de mami este totdeauna pro_aspit. Pe liingi substanfele necesare cresterii si intrefinerii corpului. b) Scaunele de tranzitie. alimentafia la siin nu este numai cea rnai buns. cele ciiteva reguli fiind usor invifate sau insusite prin instinct. o comuniune puternici intre mami si copil. Contactul pielii qi legitura striinsi. Pornind de la guri si nas si mergiind citre anus. apar asa-zisele scaune de tranzifie. F k i multe pregitiri si/sau complicafii copilul suge dupi nevoi. in decurs de ciiteva ore. Suptul la s2n asiguri o buni dezvoltare a maxilarelor ~i dintilor.

din care pornesc canale p r h care se scurge laptele direct in mamelon.in timpul sarcinii tesutul glandular se schimbs. in fiecare sdn se giisesc corpi glandulari cu c8te 1520 lobi glandulari. aceste modificki sunt Encheiate. 1. Sdnii se m5resc vi devin mai grei prin aportul suplimentar de siinge.Conformafia shului cgnd ferneia nu este gravid& Fig. in zona mameloanelor fiecare canal se 15rgevteintr-un fel de lac cu lapte. ciildurii vi sigurantii. 11 . Capacitatea de a face lapte tine de tesutul glandular. Fig. . 9 . 12 . substantele nutritive din s h g e se transforma in lapte. F o m r e a laptelui. forma si duritatea mamelelor. 1. sub influenta hormonilor placentari.{inerea la piept ii aduce contact nemijlocit. 10 . copilul capiitii incredere in mediul inconjuriltor. griisos si de legiiturii (conjunctiv). La unele femei in ultimele siiptiimdni de sarcinii dinaintea navterii se scurge din glandele mamare un lapte deschis la culoare.Factorii care intervin in mecanismul secretiei lactate.fn timpul perioadei de alsptare tesutul glandular care produce laptele se dezvoltil $i mai mult. care servevte ca rezervor pentru laptele format. care sub influenta unui hormon (oxytocina) se contract5 ~i imping laptele in canale (reflexul fluxului laptelui). Formarea laptelui depinde de prolactina secretatii de hipofizii vi care este reviirsati in sdnge in cantitiiti crescfinde. Acum acfioneazii doi hormoni: prolactina vi oqtocina. 1. Fig. Partea griisoasii si conjunctivii determinii miirimea. foqa sa psihicii se dezvoltii si calea viefii de mai tiirziu va fi influentat5 pozitiv. Fig. Cdnd incepe ultimul trimestru al sarcinii. in fiecare acin glandular se giisesc 10-100 vezicule (alveole) in ale ciiror celule secretorii. Secretia de lapte adeviirat survine c h d se navte copilul vi placenta este elirninati. i n timpul sarcinii. venele devin mai evidente. Alveolele sunt infi~uratein fibre musculare foarte fine. canalele laptelui se Iiirgesc $i fomeazg rnici bazine care servesc ca rezervoare pentru laptele format. 1. griisoase vi conjunctive. se formeazii ~i cresc in volum tesuturile glandulare. Sdnul femeii este constituit din tesut glandular.

hidrocarbonate (lactozii) qi valoare energetic%(kilocalorii). Dar. cel rnai bine este ca nou-nkcutul sii sugii imediat dupii naqtere. aceasta ajunge qi stimuleazii formarea de lapte de ciitre alveole. Irnediat se deschid canalele laptelui (galactofore) in care. fac sii intervinii actiunea oxytocinei. De aceea in maternitiI+le moderne sunt conditii ca mama sii fie plasatii imediat in aceeaqi came& cu s u g m l (sistemul rooming-in). Cu cdt sugarul este pus rnai tiirziu. dar cu continut sciizut in griisimi. Suptul copilului din mamelon detenninii impulsuri spre hipofizii care secret5prolactinii. clor). Scurgerea laptelui este rnai rapidii vi rnai bung cu cdt s u g m l este pus rnai repede la s h . 1. La circa o jumiitate de or3 dupii navtere. Doi hormoni regleazii reflexul de formare qi livrare a laptelui. pielea se roqegte uneori $i devine caldii. potasiu. In 1 aceastd situagie laptele stagneazti. transparent. sodiu. de asemenea. Aceasta este influentats de punerea tardivii sau la intervale mari a sugarului la sdn.Rooming-irt: mama $i nou-n&cutul r h b frnpreun5 tn salon. dar acesta nu ajunge la sugar. un lichid vdscos. M a m a m l ppp 1 att. cu atiit reflexul de supt devine mai slab. el este un aliment viu al c h i continut in proteine. care n trece i canalele galactofore de unde este supt de sugar. dimpotrivii. 13 . Prin supt fiecvent qi golirea sdnilor este provocat reflexul de formare a laptelui. de dorit in decursul primelor 6 ore. Dupii aceea el d o m e mult qi se reface dupii efortul venirii pe lume. ceea . El este alb. Simpla atingere sau mici tractiuni ale sbului fac ca sii picure lapte din mameloane. La alte mame. nesiguranta s i : a mam rei Refrexu2 de scul telui 6zste inhibat '1 actti s:i nu rnai tasd 1 s6 se srurg6 luptele. cu o tentii galbenii-cremoas5. intre timp. Uneori este nevoie sii i se adauge o soluHe cu glucozii. Pe calea sbgelui. cu tentii giilbuie. gkdurile la copil. fn primele zile glandele mamelonare secret. cu lapte format proaspiit qi rnai bogat in griisirni. se adunase lapte liber. asupra utemlui. Spre v%sta de 2-3 sZpt5rnhi apare laptele matur de femeie. Producfia de lapte incepe c b d copilul este pus la s b . Alveolele continuii sii producii qi sii se umple Fig. . privirea qi tipetele acestuia. care are un continut rnai mare in proteine qi minerale (calciu. Revksarea laptelui dinspre celulele secretorii prin canalele de scurgere se lnsoteqte de intkkea vi umflarea sdnilor. hidrafi de carbon.ce duce la rnastitiz (inflarnatia Acest j c o este tulbrrr / 1 Unele femei au nevoie de o perioad5 rnai lung5 pbii cdnd se scurge laptele ("furia laptelui" este intiirziat.Colostrul. netinistea.5). griisimi. Oxytocina actioneazii. fntre a 2-a qi a 4-a zi dupii nastere incepe secretia lactat5 propriu-zis$ incet sau bmsc. el iqi potoleqte foamea cu cantiCi$ mici de lapte de tranzi$e. Reflexul de scurgere a1 laptelui (Let-down-Reflex) provocat de suptul nou-nikcutului pus la s2n detenninii dupii 1-3 minute instalarea secretiei hormonului oxytociniide ciitre hipofis. vitamine qi minerale se modificii in perioada aliipttirii in funcgie de nevoile organismului sugamlui "in crevtere. nou-niiscutul resimte o mare dorinp de a suge qi atunci este bine sii fie pus pentru prima dat5 sii sugii. Cu toate acestea el con$ne tot ce trebuie ca sugarul sii aibii o creqtere normal&Mai mult. fntre a 5-a qi a 15-a zi se forrneazii aqa-numitul lapte de tranzifie. subfire qi devine apos ~ialburiu ca laptele degresat. care fqi revine mult rnai repede la volumul inifial qi rnai ales firii contractii dureroase. care nu impiedicii pliicerea de a suge. agr tatia. 1 ~licat l hormontlor r a qurintii de stresul. fluid. fn primele zile.

- AtZit &n matemitate. ci se lasi sinii descoperifi. Dupi internarea in maternitate. De la bazi pin5 la mameloane se intind si se freaci sBnii cu degetul mare. Cu mina liberi. eucerinii fjrG apii). E n strat foarte subtire o crem5 moale (vaselinii.fngrijirea scinilor. Z &ii ma& @ grei mama m f w un a i e su$i. Stagnarea laptelui p infarnarea scinilor. Din cind in cind gravida va apisa mamelonul intre doui degete pentru a elimina citeva picituri din laptele preformat. Cu expuneri la aer ~iradiatii de soare se obtine. apucind sinul intre degetul mare ~i arititor. De obicei. ducind u$or la infectie. Picioarele trebuie sprijinite pe un sciunel sau pe o perni. Compresiunea $i masajul nodulilor se va face cu atentie ~i cu ribdare pentru c5 sunt deosebit de durero~i. avind ca rezultat prevenirea inflamatiei. ci s i apeleze la medic. capul rnai sus. pe sBni apar noduli. "Rcinile " mameloanelor in general sunt incidente trecitoare. cu sensibilitate rnai mare. Mama se va culca cu sgnii descoperiti ("goi"). in cele mai multe cazuri. in unele maternititi se pune la dispozifia mamei o e~arEa speciali cu care se susfine ~i se acoperi paqial s2nii. prin stagnarea laptelui se poate ajunge la infecfia shului (mastiti). mama va invifa ~i va respecta cele mai severe misuri de igieni. vindecarea. in tot timpul resturile de lapte ~i de salivi ale sugarului se inlituri qi la nevoie se spali mameloanele pentru a preveni infecfia pielii. ca apkare se vor pune comprese sterile ~i pe deasupra un tifon impiturit in rnai multe straturi. la combaterea stagniirii cu golirea s2nilor. cu degetul mare deasupra si cu celelalte dedesubt. C2nd sugarul este pus la s2n ~i laptele se scurge. mama prinde sinul ~ i . in pdmele 2 s@t&i. iritnfii ~i chiar sdngera'ri ale mameloanelor. s h i i revin la mirimea normali. Dupi citeva s i p t i h b j s h i i nu rnai sunt q a umflafi. Prin mici i cripituri ale sinilor microbii din secrefiile nasului $1 faringelui sugarului de pe lenjeria sau de pe miinile murdare ale mamei pot p5trunde prin intermediul mameloanelor ?ncorpul rnamei. La unele mame din mameloane se scurge laptele. in primele zile dupi naqtere. cu fereastra deschisi. Tehnica alciptcirii. Aceste manevre duc la inmuierea nodulilor. Se poate aplica seara. mama v a auea gdj& sii spele siini4 : zilnic. mama va face m i ~ domoale de tracfiune ~i rotafie de la bazi c ~ spre mameloane. Daci mama are senzatia de minc&me $sau usturime. Cind mama alipteazi culcati in pat. in ultimele 4-2 siptimini dinaintea n a ~ t e r i i incepe formarea prelaptelui ~i deschiderea canalelor prin care se scurge laptele (galactofore). Daci se formeazi mici cruste gilbui sau alburii vor fi inliturate cu bliindefe. Durenle. Uneori apar crcipa'turi (ragade) ale mameloanelor ~i chiar ale sgnilor. s i se usuce la aer ("bii de aer"). fiindci in maternitate pot fi microbi producitori de infecfii grave. dar va fi lisat rnai putin (ca durati) s i tragi la sin. in astfel de situafii se va refolosi sutienul. Capul sugarului se sprijini pe cotul mamei. unele mame. care survin destul de des. apar dureri vii. ceea ce face ca sugarul s i apuce mai bine mamelonul ~isuptul s i nu rnai fie aqa puternic. Unele mame. devin mai moi ~i se mic~oreazi. Mama va masa s h i i kainte de aliiptare: se apuc5 sBnii cu mina. Microbii gkesc in lapte o hranii ideal5. . Pentru a proteja mameloanele. sugarul va f i aliptat rnai des. siipunul usuc&psegetz st' On&pres&:e marmeloanele. lanolin2 pur5. de obicei atunci cdnd se apropie sau chiar numai cind se g i n d e ~ t e sugar. c&t pi acasd. Se recomandi ca mama s i stoarci putin lapte. dac5 este posibil. care de cele mai multe ori consti in misuri simple. de obicei. Sugarul nu va fi prea flimind qi nu va stoarce prea brutal mameloanele. mameloanele sunt curifate cu api simpli sau cu substante dezinfectante speciale ~i se acoperi cu comprese sterile. fjr5 medicamente ~i f5ri intreruperea aliptiirii. iar cu degetul mare comprimi sinul.Iapasi fntre degetul arititor ~i cel mijlociu la marginea areolei mamelonare. d e ~ i La alipteazi. singurul care are priceperea necesari pentru ingrijirile corespunzitoare. Reflexul de scurgere a laptelui este tulburat: scurgerea liberg a laptelui este dereglatii. in la aceste cazuri reflexul de scurgere a laptelui funcfioneazi prea bine. va inlitura laptele ~i va apisa mameloanele cu mina ficuti ghemotoc pentru a reduce scurgerea de lapte. Curjtenia personal5 este prima condifie a a l i i p t ~ iDe asemenea. dar numai cu a @ 'ttmpede. Dupi aliptare nu se acopers qi nici nu se pune sutienul. in timp ce impinge mamelonul ~i . va ciuta s i se aqeze pe o parte. pe o durati de 15-30 minute de 2-3 ori pe zi. mamele alipteazi st2nd pe un scaun cu rezemitoare.en vech2 la care i se sec$Wetrzii eon&&. Este bine ca mama s i nu aplice orice stil de remedii. pot avea dureri.

mama cuprinde mamela fntre ariiator $i median ~i apasii cu degetul mare. fosele nazale sunt libere. sugarul poate fi deja situl qi atunci nu rnai vrea s5 sugi. cu burta lipitii de corpul mamei ("piele la piele").vino" cu mamelonul h gura sugarului (mijlocul cel rnai eficient). De multe ori. fn circa 10-20 minute un sugar suge cantitatea de lapte care-1 satur5. areola in gura s u g y l u i . La hceput sugarul va fi alimentat la ambii h i .Mama @ copil~~l mama va indrepta capul sugarului in pozitie corectii ~i acesta deschide gura qi incepe s i sugi. 1. Daci este prea mult lapte. fie s i se stoarc5 putin lapte (mirosul qi gustul il stimuleazi). mama va continua s i comprime s h u l pentru a l&a libere niirile sugarului pentru respirafie. deoarece laptele cald. Unii nou-niscufi. Dacii nu primeqte aer.pozi@aIiiuzei. cu schimbarea ordinii cu care se fncepe. 1. aqa c i nu trebuie inviipt cum s i tragi singur din sBn. Dintre toate aceste mici tehnici. Fig. se poate face o m i d intrerupere a suptului cu ridicarea qi tinerea nouniscutului in bra@. La al doilea s h . La aceqtia. se formeazi rnai mult lapte decBt este nevoie. Durrsta suptului. care stagneaz5 in canalele s h u l u i constituie un mediu ideal pentru microbi. deoarece prin excita$a suptului. d a d s W sunt prea voluminoqi qi/sau inciircati. de obicei prematuri sau cei care au avut o naqtere mai greoaie (dar adesea qi unii cu greutatea normali qi &5 vreo cauzi aparentii) adorm la s h . fie s i se excite buzele copilului cu sfkcul sBnului. Unii sugari intrerup suptul sau chiar adorm cu mamelonul in gurii. fie. 14 . La aceqtia se recomandi fie sii fie ciupiti de obraz. In continuare. sugarul va fi pus la fiecare s h cBte 10-20 minute pentru a goli bine s W . Acesta cuprinde mamelonul qi incepe sii sugi.Algptarea nou-ngscutului: mamelonul este cuprins b h e btre buzele sugarului. fund de ajuns. pe lBngi "remediile" rnai sus arnintite. CBnd sugarul scapi mamelonul qi ajunge pe obraz. I Fig. La cei care obosesc. se va extrage cu pompa sau prin muls o park din surplusul de lapte. La hceputul suptului laptele este rnai sub@e qi devine rnai bogat qi rnai hriinitor spre sfkqitul al5ptirii. in primele zile dupii nqtere mama va alGpta pe sugar numai cBte 5 minute la fiecare s h . Copilul se naqte cu reflexul de c h t a r e qi de supt. Lahceput suptul este adesea dureros. aceasta se explid prin dimensiunile qi forma mamelonului (cele rnai mici qi/ sau turtite sunt evitate). cea rnai eficienti ni se pare miqcarea de "du-te . sugarul va fi l&at sii sugii la fiecare supt la un singur s h . sugarul htrerupe suptul. Nevoile alimentare sunt mici qi mameloanele se obiqnuiesc h c e t cu suptul. miqciiri uqoare de rotatie ale degetului mare a1 mamei in palma sugarului sau flectarea qi apisarea picioarelor pe partea de jos a corpului s5u. s i se faci miqcarea de "du-te . sugarul prefer5 unul dintre s&i. C h d s h i i contin lapte din abundenp.15. h sfkqit. q I k I . obosesc sau sug prost. rnai ales c h d sugarul apuci qi trage v a o s de mamelon. d ti De h ai ce formarea laptelui s-a instalat. se pot incerca: percutii pe fese sau pe spate.Aliiptarea nou-ngscutului .vino" a mamelonului. In mod normal.

Daci urineazi des. Mama va bitea uqor qi va scirpina spatele sugarului p8ni ce acesta dii afarii aerul. sugarul va fi lisat s i hotiirasci c2t sii sugi. Dacii suge destul. in caz cii sughite sau are colici. determin8nd in ziua respectivi sciderea secrefiei lactate. va fi finut in brafe. Uneori. Uneori. Daci el trage la una din mese foarte mult lapte. De exemplu. fn primele 5-8 minute sugarul trage 75% din pr2nzul respectiv. Se folosesc rnai multe formule de calcul. intr-adeviir. trebuie s i se faci pauze pentru a da aerul afari. Rapa zilnkci utfld poate varia de la 120-130 mVkg c01p/ 24 ore la 180 mVkg corpf24 me. cu at8t se miresc intervalele intre mese. Unele mame. fmbricimintea sugarului va fi apirati de laptele regurgitat cu o bucati de tifon. el fine str8ns mamelonul. nu recomand proba suptului! N-azk! Cantitatea de lapte in 24 de ore este. stresate. S8nii se adapteazi la o producfie de lapte rnai mare. inseamni cii laptele ii este de ajuns. Dupi aliptare sugarul va fi ridicat in sus cu capul sprijinit de u m k l mamei (de preferat) sau va fi aqezat pe poala acesteia. I Al6ptarea gemenilor. il comprimi intre maxilare qi-1 morfoleste in continuare. S b i i nu produc prea mult lapte qi acesta este uqor de digerat. Cantitatea de lapte. fie c i doarme. rnai in&i renunt8nd (de obicei) la masa de la miezul nopfii qi apoi la cea de la orele 2-3 noaptea. fiind puse in situafia de verificare a performanfei secrefiei lactate. Nu este utilii cantiirirea inainte si dupi supturi. sugarul este mulfumit. Cu c8t sporeqte producfia de lapte. La inceput. in astfel de situafii se va face "proba suptului". Pentru aceasta. Sugarul iqi anunfi foamea la circa 3-4 ore. Alteori. pentru a nu rini mameloanele. Cantitatea de lapte nu este aceeasi la fiecare mass. rnai ales c b d se face incorect nu este demonstrativi qi poate duce la nevrozarea mamei. nu se face pauza de noapte. Sugarii infometati sug uqor qi inghit mult aer. criteriul mqfor pentru aprecierea corectitudfnii ragiei este progresul greutiifii. sugarul nu va suge mai mult lapte. ceea ce face ca sugarul s i flim8nzeasci repede. Aceasta inseamni c i mama trebuie s i alipteze de 8-10 ori in 24 ore. Nu se pune la s8n dupi un orar fix. divizati la numirul de mese. Apoi ii ridicii mai . inainte qi dupi fiecare supt qi se noteazi diferenfa dintre cele doui c8ntiiriri in decurs de 24 ore. mamele mai anxioase se tem c i sugarul nu primeqte lapte suficient. Este. in general. sugarul in primele luni de viati primeqte 115 p8ni la 116 din grsutatea sa corporali. Sugarul va fi hrinit la "cerere". Dupi cea mai simpli. Daci este tinut mult l a s h . zi qi noapte. Formarea laptelui fine in primul r8nd de frecvenfa supturilor. Mama. progres8nd cu c8te 140-210 g pe siptim8ni mama nu trebuie si-qi faci probleme. intr-o pozifie qez2ndi comodii. Intervalele intre mese. mama trebuie s i fini sugarul la s8n cel mult 10 minute la fiecare s2n qi apoi s i intrerupi suptul. iar rnai &ziu 117. Daci au fost aduqi pe lume gemeni. Mama il va indepirta cu blhdefe. el poate s i fie din nou infometat dupi 2 ore. rafia la o masi qi pe 24 de ore este in funcfie de foamea. sugarul adoarme si nu se rnai mi@ p b i i la masa urmiitoare. un sugar de 4 500 g trebuie s i sugi de la 4 500:6 = 750 ml la 4500:5 = 900 ml. obositor pentru mami. de corectitudinea finerii la s8n qi de nevoia sa de supt. DacB are probleme cu mameloane sensibile.i 1 C8nd mameloanele s-au cilit. Cu timpul numirul de mese ajunge la 7-5 in 24 ore. De subliniat c i se pot trage concluzii utile numai daci proba suptului se face la toate mesele. Repetiim. cu pauze de 3-4 ore. la intervale de 5 ore. administrarea c8toma lingurite de ceai sau suc de lim8ie duce la incetarea sughitului. intervalele intre supturi sunt de circa 2-3 ore. sugarul va fi c8ndrit infiqat. respectiv qi noaptea. cu abdomenul lipit de pieptul (pielea) mamei. sunt emofionate. Daci sugarul creqte bine. liniqtit qi doarme bine. Mama are nevoie de un ajutor (in maternitate o asistenti. nu se aqteapti "ora mesei". in jur de 140-175 mllkg corp124 de ore. un scutec sau o babefici. iar in familie sop1 sau o bunicii) pentru hriinirea ~i ingrijirea nouniscufilor. pune pe fiecare sugar pe c8te o perni. Cantitatea de lapte supt pe zi este variabili. lateral pe 12ngi corp in dreapta si in st2nga a coapselor sale. Fie c i stoarce mamelonul. Nu se trezeqte din somn. Repetareaprobei suptului. Copilul nu va fi lisat s i tipe de foame. C8nd este situl. el suge de circa 5 ori in 24 ore. alimentatia la s2n a ambilor nou-niiscuti se poate face concomitent. Personal. Apoi in primele siptim2ni. dar de obicei aceasti perioadi este scurti ~i sugarul ajunge la un anumit ritm. in primele 2-3 zile. poate s i nu rnai ceari s i sugi 5 ore.

de vitamina D (D2 sau Dg fiecare aviind aceeaqi eficacitate). de obicei. laptele va fi reglementat prin muls (de dorit cu ajutorul unei pompe electrice). marea majoritate nu mai fin legiiturl striinsii cu cabinetul de obstetricii. Este de . ele riim2. spaime generate de starea copilului. liiuzia comport5 o serie de perturbiiri functionale sau chiar imbolniiviri organice. Liiuza ridicii numeroase probleme de profilaxie (de ingrijire). Dupii o anestezie generalii.i. Ala'ptarea dupa' cezariana'. Involufiauterinii mai depinde qi de contractiile uterului (ciind sunt dureroase se numesc "rburi"). deja dupii 6-8 ore se poate ridica. kimaternitate 4-7 zile. Femeile se comportii foarte diferit imediat dupii nqtere. Prin aceasta.leg* de expulsia placentei. Dacii mama nu are lapte suficient. Lguza "rezolvii" problemele de ingrijire personalii dupii nivelul siiu de instrucfie qi in functie de conditiile materiale qi de civilizatia in care triiieqte.pag. Pe de alti parte. Desigur. Liiuzia este perioada care incepe odati cu expulsia placentei qi se intinde piing la vindecarea pliigilor produse de nqtere $i involutia modific&ilor genitale qi extragenitale. La masa urmiitoare se schimbii ordinea. Mama nu trebuie d descurajeze. fnciit nu realize& epuizarea fizicii ~i nevoia de repaus. l h z a se va striidui sii aliipteze copilul. De aceea este necesarii o kitelegere cuprinziltoare privind transform&ile biologice din aceasti fazii a procrea$iei. va Pncerca sii-1 algpteze. h timpul internkii P n maternitate. de tratament (prezenp pliigilor riimase dupii naqtere) $i de noua posturii a mamei (aliiptarea) etc. Vezi 2. Se produce sub influenta unor factori endocrini. starea corpului mamei este bung. Dupii 3-4 zile. Dupg rahianestezie (prin infepiiturii P miiduva spiniirii) mama poate alipta n pentru prima datB la scurt timp de la scoaterea Etului. iar la celdalt i se & o dilufie de lapte praf (formula. alimentarea la s2. bineinteles. Multe dintre ele sunt Pncii atit de agitate qi de pline de fericirea lor.5. nou-niiscutul poate fi somnoros qi nu este deloc interesat sii sug& De altminteri. Din cauza medicamentelor folosite pentru anestezie. care se ocupii de obicei numai de sugar. dar ceriind mai mult timp.nii cuprinde capetele ~i le sprijinii corpul pe antebrate. ca qi sarcina. productia de lapte creqte treptat piing c b d gemenii sunt duqi acasii. cel de a1 doilea sugar primind lapte de mamii. lipsa de confort qi igienii). l h z a beneficiazii de asistenfa calificati a obstetricianului qi a moaqei. De asemenea. fnainte de externare.Mama 9 cbpitul sus. Dupii nqtere liiuza r k b e . fn majoritatea canuilor. Starea de satisfac$ie face ca unele suferinfe proprii sii treacii pe plan secundar.n aproape exclusiv in grija pediatrului qi a asistentei de ocrotire. Procesul de involuiie are riisunet asupra intregului organism. ceea ce va face sii se declanqeze scurgerea laptelui. In maternitate. este necesarii o evolutie normalii a perioadei de lhzie. Si dupg cezarianii.n este posibilB dacii. Prevenirea $i tratamentul lor sunt de o importang deosebit2 pentru revenirea femeii la starea de siiniitate dinaintea sarcinii qi naqterii. Ciind gemenii riimgn mai mult timp in maternitate (~2nd s-au niiscut prematuri sau/qi cu greutate micii). in caz cii se opteazii pentru profilaxia rahitismului cu doze-qoc ("Stosstherapie") se administreaziio primii injectie cu 200 000u. Dacii naqterea a decurs *ii incidente. mama p a t e lua qi tine nouniiscutul in brate in primele ore qi dacii nu este prea obositii qi epuizat2. Alimentaga nou-niiscutuluihfat~lilie. a p h t e in cursul sarcinii (4 siiptkn2ni). Este de datoria asistentei de obstetricii s-o fereascii de tot ce o poate deranja (vizite inoportune. 94-122. Pentru Pndeplinirea rolului de mamii qi in primul riind acela de a-qi aliipta copilul. se administreazii dou5 vaccinuri: BCG (impotriva tuberculozei) qi antihepatita B. Dupii aceea. la domiciliu. dar de multe ori miqckile ei sunt stingherite de durerile de la locul opera$iei ~i din zona unde s-au injectat solutiile cu seruri qi medicamente. Prin for@lucrurilor. Cu fiecare m2. mama p a t e aliipta pe fiecare sugar in parte. aceasta fiind mai comod. la fiecare masii aliipteazii numai un sugar. Pentru aceasti treabii este nevoie de incii o persoanii. lapte adaptat) cu biberonul. liiuza simte nevoia sg ia copilul in brate.

se vor incerca toate mijloacele pentru a ajuta lliuza sli urineze spontan. Vulvu rlimine clitva timp mai mult sau mai putin mliritli dupli naStere. Ava-numitele "zile cu lacrimi" reprezintli o tulburare sufleteascli treclitoare. Mirosul lohiilor trebuie verificat in fiecare zi.Ca orice interventie chirurgicalli. care se fac zilnic in prima sliptlimlinli. Un miros fetid constituie un semn de infectie. Uterul revine la normal dupli 6 sliptlimlini. Tranzitul intestinal si urinar sunt mai lente fat2 de o naStere pe cale joasli. Pe llingli splillituri cu apli caldli ~i slipun. a 5-a zi. Se poate aplica local o pungli cu gheatli. in a 4-a. jenli sau dureri la nivelul cusliturii. D u ~ u nu este permis declit in a 5-a l sau a 6-a zi. Muschii ubdomenului necesitli timp rnai indelungat (peste 6 sliptlimlini) plinli i5i recaplitli tonusul. se va tampona cu o compresli sterilli ~ i . Dispar cam dupli 48 ore. lliuza are nevoie de supraveghere medical5 special5 si de ingrijire calificatli. iar din a 2-a . el trebuie sli fie fad. devin seroase. Uupa' episiotomie. . Prezenta ~i cantitatea de slinge din lohii nu depind de alliptare. La nivelul colului vezical se semnaleazli un edem care predispune. in asociere cu scliderea tonusului muscular. Medicul va prescrie un tratament local (pomadli antihemoroidalli) sau general (antiinfamator). Firele se "scot'. tot rnai reduse $i se opresc dupli circa 2-3 sliptlimlini. La unele femei persistli incli multli vreme. A Revenireu uterului la normul Uterul incepe sli-~i reia volumul normal chiar din primele ore de dupli nastere. Pentru cele rnai agitate se vor rezerva saloane mici cu anturaj reconfortant. Diureza este crescutli. nu numai bucuria cli are un copil. inainte de a se ajunge la sondaj. Capacitatea vezicii este crescutli. Ele pot surveni foarte repede dupli nastere ~i se datoresc retractiei uterine. Modificlirile hormonale din ziua a 3-a . Dacli este constipatii. Dacli s-a flicut o episiotomie. Este necesarli "reluarea" chirurgicalli pentru ca femeia sli nu mai sufere.a 5-a de lliuzie favorizeazli uneori o stare depresivli. Mucoasa care a inconjurat flitul se eliminli putin clite putin si se cicatrizeazli. sub form5 de cheaguri de slinge. la tulburliri mictionale cu retentie de urinli. in general se recomandli ca lliuza ce a nliscut prin cezarianli sli se ridice din pat chiar din a doua zi pentru a evita orice complicatie venoasli. corpul lliuzei va reactions ca si clind ar fi avut o naStere normalii. va usca plaga cu un usclitor de plir pentru a grlibi cicatrizarea.a 3-a zi se va deplasa aproape normal. in ziua a 10-a de lliuzie se aflli la nivelul simfizei pubiene sau cu 1-2 laturi de deget deasupra acesteia. Odatli cu revenirea tonusului muscular. Ideale sunt saloanele in care mama st5 cu nou-nliscutul (rooming-in). In primele 8-10 zile dupli nastere. Tonicitatea lor este influentatli favorabil de exercitiile fizice. Ea are nevoie de liniste gi relaxare. eventual. functiile vezicii se normalizeazli. in prima zi dupli nastere fundul uterului se palpeazli la nivelul ombilicului si coboarli in fiecare zi cu un lat de deget. gravida nu va aStepta 1-2 zile pentru a merge la closet. Dacli durerea la locul episiotomiei persistli dincolo de 3 sau 4 luni trebuie neaplirat consultat medicul.domeniul miraculosului cum natura tine sli recompenseze pefemeie pentru durerile pe care le-a suportat. legate de copil sau de restul familiei. Familia va f i avertizatii sli menajeze aceastli stare de instabilitate psihicli a mamei. Uupu'cezuriuna'. Vezicu urinuru' are inc5 un tonus muscular sclizut. Slingerlirile numite "lohii" sunt la inceput abundente. in rest. Scremetele nu pot sli redeschidli o cicatrice de episiotomie (vezi rnai sus tratalnentul constipatiei. Medicul va prescrie medicamente impotriva durerii pentru contractiile ~i durerile de la nivelul cicatricei. De aceea uneori este nevoie sli se sondeze vezica pentru a elimina urina in primele zile dupli nqtere. mama va simti contractii. Firele qi agrafele vor fi scoase intre a 6-a ~i a 10-a zi. dar ~i uitarea extraordinar de rapid5 a crelor de suferintli sterge din amintire tot ce ar putea sli o apese. caracterizad prin griji insuficient motivate. cezariana poate fi cauza unei mari oboseli. ceea ce explicli faptul cli lliuza percepe rnai greu nevoia de a urina ("senzatia de mictiune"). Eforturile scremetelor din timpul na~terii provoacli uneori formarea de hemoroizi durerogi. Pe fondul de modificliri vezicale din timpul sarcinii (stagnarea urinei) se explicli tendinta la infectii a cliilor urinare. Na~terea cezarianli prin nu impiedicli alliptarea. La femeile care allipteazli sunt rnai puternice ~i mai dureroase. Apar contractii dureroase. atunci clind mama urineazli.

frisonul se explicB prin r5cirea corpului ~i prin hemoragie. Prin consumarea de ?4 . Compresele sterilizate se schimbB in funcfie de cantitatea pierderilor de singe.16). in mod normal. temperatura axilar5 poate fi temporar mai ridicatii. care i ~ reiau functia de i stimulare asupra ovarelor. f3r5 crevterea temperaturii. Amenoreea de lactafie este semnul unei hipofuncfii ovariene ~i se insofe~te sterilitate temporarg.Conformafia s2nului. pigmentat2 viu. Forma qi miirimea sinilor sunt variabile de la o persoan2 la alta ~i depind de repartifia tesutului glandular. Trebuie sB se evite sB fie atinsB cu mina partea care se aplic5 pe pBqile genitale. Facem aceastB precizare pentru . ea poate primi lichide dup5 4 ore. 33). in virful mamelei se gBseste mamelonul ("sfrircul"). numitii "mica menstruatie". o nouB conceptie (sarcing nouB!) nu poate avea loc decit in jurul acestui termen. pigmentat. Chiar la lBuza sBnBtoas8. care vor persista in tot e cursul viefii.12). Alimentatia va confine lichide din abundenF. Imediat dupB naStere. Temperatura se va m5sura de 2 ori pe zi. grBsos ~i de leggturB. Opinia dupB care l5uza trebuie sB mBnince c i t mai mult ~i orice pentru a favoriza o rapid% recuperare a fortelor este eronatg. inconjurat de o suprafat5 circular2 numitB areolB. Imediat dupB naqtere poate apiirea frison. este nevoie de 6 s5ptBmini pin5 la prima menstruatie. deoarece se elimini excesul de apB acumulat in tesuturi in timpul sarcinii. hormonii placentari se gBsesc in concentrafie mare in shgele lguzei. ca urmare a unei inhibitii a funcfiei gonadotrope a lobului anterior a1 hipofizei. 3. se acoper5 plusul de calorii. in locul vergeturilor violacee din timpul sarcinii riimin n i ~ t dungi albe. Temperaturacorpului. se va pune o alezB de cauciuc sau de material plastic sub cearceaf. glanda sebacee. 1. dar in mare mBsurB ~i de factori individuali. Pigmentatia fefei ~i a mameloanelor dispare treptat. citeva zile. precum ~i de modul de fixare pe torace. 1. in timp ce linia albB abdominal2 rBmine inc5 multii vreme pigmentad. q a cum este scris in unele drfi de vulgarizare. fapt ce se concretizeazB in secretia de estrogeni ~i in reluarea procesului de maturare folicularB (ovulatie). temperatura lBuzei este cea obi~nuitii (36. care. Funcfia ovariana'. ouB) ~i vegetale. 1 . De aceea. de la roz ping la brun inchis (fig. proteine (lapte. La 80% din mamele care alBpteaz8 exist2 o amenoree de lactafie. Srinii femeii sunt situati pe suprafafa mu~chiului pectoral. areola mamar2. Glandele areolare (glandele Montgomery) se inf5ti~eazBca nivte glande sebacee (de grBsime) modificate. La unele femei apare o pierdere de singe la circa 3 s5ptBmhi dupB navtere. Fomzarea laptelui este un proces complicat.5-37°C). Pentru evitarea m u r d e saltelei. aceastii concentrafie scade simtitor ~i dispare efectul inhibitor asupra hormonilor hipofizari (FSH ~i LH). singele ~i secretiile care se elimin5 dupB na~tere confin microbi. i Alimentafia. care se desf2qoarB sub controlul unor substanfe secretate de hipofizB (fig. Pielea. 2. 1. iar dupB 12 ore se trece la un regim normal. in faza de furie a laptelui. dacB ajung pe mameloane. Fig.Mama $i copilul LBuza urineaz5 mai mult. sunt n i ~ t mici ridicgturi. Durata absentei menstruatiei (amenoreea) depinde de lactatie. mamelon. Transforma'ri hormonale.% 1 lapte pe zi. Cu toate acestea. a inlBtura simplismul cu care se "imagineazr procesul de formare a laptelui. pot produce inflamatia glandelor mamare s a u l ~pot infecta nou-nBscutu1. derivate ale laptelui. fngrijiri. 16 . Lenjeria de pat ~i de corp se schimbB des. in dorinta de a ajuta "suirea laptelui" (vezi pag. came. Chiar la lBuze care nu alBpteaz8. Dup5 naStere. de alaptarea nu reprezint5 o protec@etotala ^mpotriva unei noi concepfii. grupate in n u m b e variabil. necesare in l5uzie. Adesea l5uza este indemnat2 la consumarea unor cantitiifi mari de lapte de vacB.

chiar dacii nasterea a comportat o interventie operatorie A b Fig. Aceasta nu este insii suficientj. sub saltea. pentru a goli indeajuns venele profunde ale membrelor inferioare ~i ale bazinului. fie printr-un bandaj. Silnii. se pune o piiturii ficutii sul. in a 3-a dimineafii. cu umplerea qi inciircarea excesivli a vezicii (chiar 1 9 ' 2 litri). fie printr-un sutien mai mare (folosit din luna a Sasea de sarcini) la care se secfioneazi conurile. vor fi tinuti in pozirie ridicatii. favorizarea tranzitului intestinal ~i restabilirea capacititii de munci. compot de prune. inveliri in d o u i buciiti de pgnzii. 41 . un laxativ. fn unele cazuri particulare. medicul va da alte prescriptii. chiar dacii are suturi a perineului. La femeile care au varice mobilizarea precoce este importanti. P spital qi mai ales n acasii. este bine ca liiuza s i se culce de mai multe ori pe zi pe o parte si pe burtii. Murdiria qi microbii de pe comprese. cilcate qi tinute in dulap intr-un compartiment special.Pulsul ~i temperatura se controleazi de 2 ori pe zi. La picioarele patului. fructe. closet civilizat.17). Eventual va lua 1-2 lingurite de lactozii dupii mese. bandaje sau alte obiecte de lenjerie sunt la originea infectiei mameloanelor (mastite). Bandajele vor f i bine spilate. Intestinul are tendinta de ineqie. se face o clisrnii. Pentru a evita aceasta se recomandi exercitii de gimnastick aplicafii de comprese ciildute in regiunea vezicii. piline neagrii sau Graham. 1. Se ajunge uneori la retentie urinarii. in general. Orice ascensiune peste 37. I. coborirea precoce din pat si miqcarea sunt eficace pentru stimularea diurezei. fn multe maternitiifi s-a incetiitenit sistemul de a mobiliza liiuza la 2-3 ore dupii naqtere (prima datii pentru scurt timp). daci Mobilizarea precoce reprezinti una din misurile pentru profilaxia trombozelor. in continuare.4"C va fi anuntatii medicului familiei. iar alimentatia este constituitii in aceste zile predominant din lichide. fn . Dupii revenirea la dorniciliu. i n acelasi timp. clisma Ecutiinainte de nastere a golit intestinul. n (cezarianii. a) pozitie corespunz5toare. se recomandi un regim care s i contin2 vegetale din abundentii: salate de cruditgti. Gimnastica are efecte favorabile. Dacii liiuza nu are scaun nici cu acesta. se recomandii o pozitie corespunziitoare in pat (fig. in ziua a 2-a d u p i naqtere. de aceea obstetricianul recomandi. I7 . timpul primelor 2-3 zile. este recomandabil ca regiunea vulvarii s5 fie spiilatii cu a p i ciilduti. miere de albine. de obicei. femeia nu are scaun. dacii se mentine tendinta la constipatie. Shnii liuzei trebuie ingrijiti cu multii atentie. suturi). care a fost fiarti P prealabil. Dupii revenirea acasii. De fiecare dat5 cind femeia urineazi sau are scaun. b) pozitie necorespunzLoare acesta nu a avut efect se introduce un supozitor.Pozitia in pat a Iiuzei. curat qi confortabil. pentru a usura revenirea singelui dinspre gambe si coapse spre inimi. sutiene. Evacuarea urirzei este uneori dificili in primele zile d u p i nastere. fie printr-o eqarfi. este bine s i se controleze in continuare temperatura timp de 2 siiptimini. Reglarea tranzitului intestinal (scaunele).

b) Greutatea. iar imbiiierea in cad5 este permisii dupii 2 siiptrSm2ni. dar e bine ca. sunt o parte din cauzele favorizante ale imbolniivirilor. care va trebui sii constate revenirea la pozifie normal2 a organelor genitale interne vi vindecarea totalii a riinilor cauzate de navtere. Mama nu va c h t a sii "scape" prea repede de acest plus ponderal. acumulate in timpul internikii in maternitate. dupg 2-3 sgptiimhi. ingrijirea vi aliiptarea sugarului. constituie motiwl pentru care se recomandz 1. A v h d in vedere cii s-ar putea sii . Baia nu trebuie sii fie nici prea caldii vi nici prea lungii. compresele se indoaie cu fafa dinspre mameloane in interior. in primul rlnd este de datoria soplui vi a restului familiei de a ajuta pe mamg. iar in cad%o bucat5 de rogojinii sau de postav vechi. c) Nu va face irigafii vaginale. fntr-o primii perioadii se va evita masajul abdomenului. in afar2 de cazul c h d sunt in mod special recomandate de medic. Mameloanele se vor menaja cu grij& Closetele murdare. Cu o alimentatie variat2 ecbilibratii. Ceea ce r h l n e din plusul de greutate inregistrat in timpul sarcinii scade incet. bandajul se strhge corect vi se pun ambele sub pernii. baia general5 se face . care va face recomandiirile necesare. p h z a triunghiularii.~ i asigure un repaus la orizontalii de rnai multe ori pe zi. came) vi multe vegetale. d) Dupii revenirea acasii. chiar in caz de scurgeri. cu proteine. L h z a este rnai receptivii la infecfii. lenjeria incorect spiilatii (Eirii sg fie fiarti vi Brii sii fie ciilcatii!). in decurs de clteva luni se ajunge la greutatea de dinaintea sarcinii. riini. Orice modificare a mameloanelor (shgeriki. fisuri. nu aibii incii stabilitatea necesar5. care vor fi @nu@ descoperiti timp de 20-30 minute de 2-3 ori pe zi. o nouii sarcinii Solicitareamamei prin sarcin5. lhgii cada de baie se va pune un griitar de lemn sau un prev rnai gros. murdikia de sub unghiile lungi. roveafii) sau a slnilor (mastita!) impune anunprea medicului. Lenjeria de pat vi de corp se schimbii des.3. gros.M a m a @ copilu2 Toate manipulikile obiectelor de rnai sus se fac cu mlinile spaate in prealabil. fuainoase vi dulciuri. infepiituri etc. calciu. Mama care aliipteazl are nevoie de un plus de energie. dar cu proteine (lapte. ce cade pe umeri.). pe lhgii repausul de noapte d . fructele vi zarzavaturile consumate =ii sii fie bine spaate etc. Sii-vi programeze mici plimbiiri. a) Igiena corporala'. in ambele ciiliitorii trebuie ajutatg!". furuncule. Pro$laxia infecfiilor.cji rnai tilrziu.2. c h d face duv va piivi in cad%cu atenfie qi se vor lua urmiitoarele miisuri: pentru evitarea aluneckilor sau ciiderilor. P W l lung. Odatii cu navterea. Oprirea lohiilor se considerii ca semn al inchiderii colului uterin. greutatea scade cu circa 6 kg. Se incepe cu ridicarea bandajului yi a micilor comprese sterile ce acoperii mameloanele. va fi ridicat vi s t r h s cu un batic. din punct de vedere organic. fier vi vitamine. fn caz de dureri mari se va anunp medicul obstetrician. Unghiile vor fi Gate scurt. Dacii lohiile rnai shgereazii sau dacii nouniiscutul a fost scos prin cezaxianii. g) Lguza nu trebuie sii stea tot timpul in pat dupii externare. Compresele sterile se schimbii zilnic. pudre sau lotiuni recomandate de medic. mama iqi va spas cu grijii miiinile. prosoapele comune. Liiuza poate face d u imediat ~ dupii navtere. f) Munca in gospodiirie se reia treptat. Dup& revenirea acas& Dupii intoarcerea acasii mama se simte incii obositii. h) Dupii 2 Zuni poate avea. cada necorespunziitoare. De clteva ori pe zi se recomandii "biii de aer" ale shilor. Mama va face pauze dese in tirnpul intregii zile vi dacii este posibil o siest5 dupii amiaz& Nu este bine d se griibeascii sii rezolve treburile gospodiire~ti. iar intreg organismul are nevoie de rnai multe luni pentru a se termina cu toate solicitkile din timpul sarcinii qi navterii. fiirl exces de grkimi. 0 veche zicalii sung astfel: "0femeie are nevoie de 9 luni pentru a deveni mamk o mamii are nevoie de alte 9 luni pentru a redeveni femeie. mai ales dupl episiotomie. e) L h z a poate ieyi din casii la o siiptgmlnii dupii externare. sutienul vi/sau bandajul se schimbiide indatii ce se murd2resc de lapte. Totul va decurge cu bine dacii l h z a se organizeazii in ava fel inclt sii se poatii odihni. Organele nu revin perfect la locul lor declt ddupii circa 4 siiptiimlni. fnainte de fiecare supt. . ceea ce permite baia. De aceea va fi ferit5 de orice sursii de infectii (persoane cu guturai. va fi examinat5 inc5 o d a d de medicul obstetrician (la 4-6 siiptiimhi). Nu se vor aplica declt pomezi.

1. Asa cum s-a amintit mai sus.3. Se consider5 optim intcrvalui de 2 ani intre prima ~i a doua sarcin5. I .Sarcina s i nqterea intervale mai mari intre sarcini. abdominal5 si perineal5. 18 -. Din primele zile dup5 n a ~ t e r epot fi fgcute uneie exercitii de gimnastic5. Trunspircltiilr uhutzdente se observli la majoritatea Iburclor.Girnnastica 15uzei. Lenjcria inti m i se va schimba des si cu un burete sau un tifon se vor s p d a cu ap5 c5ldutS zonele rndi predispuse (regiunea genitals. Fig. Aparatul muscuio-ligamentar relaxat si destins trebuie s5 revin5 la dimensiunile gi pozitia normals.4.18).3. poate avea repercusiuni asupra pozitiei ~i filnctiei organclor interne. femeia poate reiua repede vista sexual5 (la 3-5 sZpt5m2ni). toate cute!e pieliij. . S e incepe cu exercitii de respiratie abdominalj. sub5oar3. in urma ~nodificririlorsi \oiicitiirilor la care a fost supus in cursul sarcinii ~i nasterii.Girnnastica liiuzei Se face in scopul de a ajuta organisniul in procesul de revenire la normal. abdomenul. Oboseala. micile incidente de dup5 na$tere nu sunt propice pentru reluarea relatiilor sexuaie prea curiind. incepilnd din ziua a 5-a poate face si alte exercitii (fig.3. Persistenta relax5rii musculare. menstruatiile apar dup5 6-8 slipt5msni la femeile care nu algpteaz5. siinii. av2nd grijj ca in expiratie s5 se mLlschii peretelLli Apoi dac5 lgLlza nu are perineotomie. Cu atst mai mult nu se poate $ti sigur ciind poate reveni capacitatea de conceptie. Miisuri anticonceptionale dupii ncqtere Dac5 n u m a se simte bine. 1. 1 .

Dacii mama aliipteazii.Mama s copilul i iar la celelalte ceva mai tiirziu. inaplicabilii adta vreme c8t nu a avut loc prima ovulatie. survine o hipercoagulabilitate a s8ngelui care persisd cam 3 siiptiim8ni dupii naStere ~i de aceea nu se vor recomanda pilule prea putemic dozate. 0 ovulafie p a t e surveni la 25 de zile dupii nqtere. Pentru a evita o nouii sarcinii prea apropiad trebuie. pentru femeie se pot folosi: . medicul va putea. . . Imediat dupii naStere nu se poate recurge la: .metoda urmikirii temperaturii. Aliiptarea nu este in nici un caz un mijloc sigur anticonceptional. Mijloace anticoncepfionale recorndate. intrucdt este compatibilii cu aliiptarea.sterilet.spermicidele sub formii de creme. deci. Aliituri de prezewativul pentru bFirbat. de asemenea. uneori numai dupii ce hceteazii sii aliipteze. Absenfa menstruatiilor nu inseamnii cii femeia nu este fecundabilii. chiar ~i inainte de a reap&-eamenstruatia. trebuie sii se evite orice toaletii intimg timp de douii ore inainte ~i dupii raporturile sexuale pentru a nu distruge actiunea spermicidelor . . de ovule sau de bureti ce se pot plasa cu 10 minute inainte de raporturile sexuale. care riscii sii fie eliminat ~i care nu poate fi aplicat decdt dupii 2 luni de la naqere. sii o prescrie. Ea poate declan~amici sdngeriki vulvare.pilula progestativii microdozatii va putea fi utilizatii la 10 zile dupii naStere dacii mama nu aliipteazii ~idacii nu exisd nici o contraindicafie. in schimb. sii se ia miisuri anticonceptionale. Mijloacele anticoncepfionale sunt excluse.

fn camera copilului sunt necesare urmiitoarele mobile: patul. ~i in stilul siiu personal. intrerinerea i trebuie sii fie uqoari4 (hiirtii pictate. In acela~i timp. dar se poate imbiba cu praf. Pre~urile covoarele sunt responsabile de numeroase ~i ciideri daci4 nu sunt fixate. La ferestre. un dulap pentru lenjeria ~i juciiriile copilului ~ i rnai tiirziu. camera respectivii nu va semi nici de camerii pentru musafiri ~i nici pentru televizor. constituie soluriile cele rnai bune. lavabile) pentru cii. Cadrul vietii Ava cum s-a rnai spus.1.2. nu spre strad5. de preferat cele opace. sau accidentele pot fi evitate. trebuie insistat cii aceasti4 sosire implicii o mare responsabilitate a pkinrilor. care sunt excitante.1. dupii vh-sta de un an. se va alege camera cea rnai luminoasii. Cordoanele de la perdele pot fi cauza moqilor prin sphzurare la copiii mici. Mocheta este pliicutii. evitarea accidentelor etc. Se evitii oglinzile ~i tablourile din cauza accidentelor pe care le provoacii . Parchetul prezinti4 riscul aluneckii ~iintrefinerea nu este u~oar& Pardoseala cu ciment sau mozaic este rece pentru copilul care se tArii~te. Se evit5 sursele de praf (covoare. Prizele electrice trebuie prevkute cu dispozitive de siguranrii sau acoperite cu leucoplast. deoarece suprainciilzirea ~i aburii predispun la imbolniiviri. de comoditate. iar aerisirea se face in mod corespunziitor. apropiere prea mare de copil. Instalarea copilului i familie n 2. Mobilele trebuie sii fie stabile ~iuvor de intrefinut. Este un sacrificiu pe care piirinrii trebuie si4-l accepte in avantajul copilului. care predispune la alergie. scaunul pe care st3 mama ciind aliipteazii. copilul poate sii-~i organizeze studiul in lini~te independen@. Daci4 familia nu are la dispozirie deciit camera care semevte ~ide buciitkie.parchetul. din resiituri neinflamabile. scutit de contactul prea striins cu ceilalri membri ai familiei (care-i pot transmite diferite infecrii prin s k t . Perdelele. draperii).1. schdurile.1. fn familiile in care copilul locuie~te aceea~i in cameri4 cu adulfii.). masa de iflavat. Ideal este ca inciiperea copilului sii comunice direct cu camera pkinrilor. Folosirea locuinrei ~i a modului de via@ trebuie regiindite pentru a asigura conditiile corespunziitoare desfii~uri4riinormale a vierii (dezvoltare fizici4 ~i psihomotorie. venirea unui copil intr-o casii este un prilej de satisfacrii ~ide fericire. Paturile vor fi plasate rnai departe de perdele. trebuie sii fie solid agi4rate pentru a nu ciidea ~ia sufoca copilul. Pardoseala. pot sii-~i satisfacii setea de mi~care de joc. alimentarea sugarului mare (fig. lucrurile lui sunt separate ~ila indemhii. tuse. infecrii ale pielii prin contact direct etc.). Perew. 2. far: de cele r o ~ isau verzi. Culorile pastel sunt mai odihnitoare. un scaun inalt pentru .1. Acolo unde exist5 posibilitatea amenajci unui spafiu separat pentru copil (in majoritatea cazurilor mama locuie~te cu copilul in aceea~i camerii). Amenajarea interioarii. uvor de aerisit. u ~~is& se vor fixa gratii de securitate.1). care si4 impiedice pe copil si4 introduci4 degetele. lucioase. ici 2. insoritii. aspiratorul trebuie folosit zilnic.1. La inceput camera separat5 pentru sugar cu sau ft51-g mami4 prezinti avantajul cii sugarul este rnai lini~tit. in timpul ~colarizkii. Se pot forma deprinderile de ordine. bibelouri. Se indicii inciiperile cu expunere spre sud ~i sud-vest. toate ingrijirile se fac in condirii . fnveliSurilelavabile din plastic (linoleum). de preferat spre griidinii. prima problemii este fixarea spariului unde va fi instalat copilul ~imama la intoarcerea de la maternitate. copilul le mikgiile~te. Pe mi4sura cre~terii copilului apar ~i alte motive ca el qi frarii siii sii aibi4 camere separate. Camera copilului Indiferent de dimensiunile locuinrei. este absolut necesarii o aerisire susrinutii.

mai ales cei care triiiesc in apartamente moderne. in general. Este de dorit sii nu se spele ~i nici ore este mai cald in casii. curentii de aer qi fumul de tigar%exercitii o actiune nefasti asupra sk%titii~i somnului copilului. liJ s%nu se usuce lenjeria in camera in care locuie~te sugarul.invelite intr-un scutec (pericol de arsuri). in jur de 18-22°C la copilul mai mare. Temperatura nu trebuie s%coboare niciodat2 sub 16°C. pentru ca in camerg s%fie rgcoare.dac% prost utilizatg. Se va u m k i tot timpul dacii m2inile ~ipicioarele copilului sunt ciildute ~i bine colorate. aerul umed. aerul ~i lumina care p%trundprin fereastra deschiss nu pot inlocui efectele favorabile pe care le are in cglirea sugarului scoaterea lui afar% in aer liber. Variapile mari ~ib r u ~ t e ale temperaturii sunt prost resimtite pentru sugar. & orice anotimp. camera se aerise~te de mai multe ori pe zi. Curifenia carnerei trebuie Ecut%zilnic. Temperatura locuintei constituie un element important in ingrijirea corecta ~i pgstrarea s%n%t%!ii noun%scutului~i sugarului. Multi copii au mucoasa nazala uscat%printr-o incglzire central% Fig. Credem c%pentru obiceiurile noastre (teama de "curent" $i de "frig" fac parte din folclorul nostru). insomnia. . inthpinii uneori riscul imbolnilvirii. Vara se pun site la ferestre sau se intinde un tifon deasupra patului. Un termometru de camerg este indispensabil. Multi parinti. In timpul verii este necesarg o atenfie deosebiti in zilele de caniculil. se vor folosi sticle cu ap3 cald3 la 50°C. La copiii o b i ~ n u i t is% stea in camere prea inciilzite. iar in perioadele de veghe 22-24°C). Iarna.1 - Camera copilului. Agitatia.Colturile mobilelor vor fi invelite cu adezive. in timpul verii se va asigura o ventilatie permanent%. scoaterea la aer ~i ciilirea. Aerul poluat. i n zilele excesiv de ciilduroase ferestrele se deschid numai dimineata ~i spre sear%. care s%atenueze ~ocurile. In timpul imbgierii este suficientg o temperaturg de 24°C in camerg. inchise emetic qi pusein p%tut. prin intermediul unei camere vecine. ascensiunile febrile sunt determinate frecvent de suprainc%lzire. in lips%de radiatoare electrice. isi inchipuie c%. temperatura ideal% este de: 22-24°C pentru nou-niiscut ~i sugari in primele luni. In timpul iernii. pentru c%sugarii fac uneori un sindrom de suprainciilzire ( ~ o caloric).in restul zilei se coboar%perdelele sau jaluzelele.2. c intr-o camera suprainc%lzit% (peste 2527°C) sau prin infqurarea copilului in prea multe scutece sau piituri se poate ajunge la aceleqi accidente. cu o c&p%umed%(nu cu mztura!) sau cu aspiratorul. Este interzis s%se arunce scutecele murdare pe du~umea sau s%se "str2ngii" intr-un colt a1 camerei.Boneta este inutila' in timpul cat copilul sta' in camera'. unde sii r%m2n% intregi. Aerisirea. Temperatura ideal% trebuie s% fie uniform3 (in timpul noptii qi a somnului de 17-20°C.printr-o fereastrs intredeschisi copilul fiind ferit de curentul aerului direct. este mai bine pentru copil. de dorit in timpul zilei.

pe I h g i prep1 ridicat. stabile (si nu poati fi impinse de copil) uvor de deplasat de citre adulli. sobe speciale). C2nd sugarul incepe s i se rostogoleasci si/sau s i se ridice la qezut. Nu este indicati ciptu~ireaco~ului muqama sau material plastic. farfurii intinse) pline cu api. iar la tar5 . Mobilierul. Paturile cu rotile sunt practice. uqor de spilat (din lernn.cu foi de ~tiulefi porumb). a) C o ~ u lFiecare copil trebuie si-si aibi patul lui. este ieftin.2. s i poati cobori singur din pat. cu un coviltir de tifon. special confectionat pentru copii.Patul pentru copii: a) Pat cu bare. cu un echilibru perfect. ocupi loc pulin qi se transport5 uqor.cu iarbg de mare. C o ~ use ciptuqeqte cu p2nzi simpli.C o ~ ude nuiele. in apropierea sursei de cilduri (pe sobe sau I2ngi radiatoare) se vor pune recipiente (castroane.Sistemul de indlzire ideal este cel care poate fi reglat qi In acelaqi timp nu usuci aerul (soba de teracoti. 2. caloriferele cu dispozitiv de reglare. cu deoarece impiedici ventilafia. Doui dintre aceste gratii este bine s i fie deta~abile pentru ca rnai tilrziu. Pe fundul coqului se aqazi o salteluli confeclionati tot din p2nzi (umpluti Fig.la o r q e . in primele luni de vial5 este mai practic coqul simplu de nuiele. grilajul lateral $i adfincimea se regleazg dupg talia copilului. coquri cu tot felul de adaosuri (podoabe etc. Paturile trebuie s i fie robuste (mai ales grilajele qi somierele) pentru a rezista la zbenguielile copiilor mai mari. Distanla dintre doui gratii s i fie sub 7. Mobilele din camera copilului vor fi reduse la strictul necesar qi vor fi simple. 47 . bine fixat. Se vor evita accesoriile decorative (perdele. nu prezinti nici un avantaj practic. prezinti inconvenientul c i nu poate fi folosit peste vksta de 4-5 luni. volinaqe etc.2 .) care. intrucilt favorizeazi acumularea prafului. C2nd coqul este in gridini sau pe de balcon. l marginile acestuia cu ajutorul unor qireturi. sobe de fier ( ~ 2 n d ajung la rovu permit emanaliile de gaze toxice).5 cm pentru ca sugarul s i nu-qi strecoare capul printre ele.3 . Este neigienic $i periculos obiceiul ca acesta s i doarmi in patul mamei sau cu fralii mai mari. b) Patul. b) Pat de sugar transformabil mai tkziu in pat de copil. fir5 pericolul de a cidea. incilzirea cu cirbuni (emanalii de oxid de carbon) aragaze. Este bine ca grilajul patului s i fie Pnalt (iar somiera solid5 perfect orizontali) s i fie previzut cu dispozitive de reglare a fixiirii somierei ~i grilajelor in funclie de inillimea mamei qi v2rsta copilului.2). sobele de cirimidi). p u t h d fi deplasate uSor. Materialul din care este Fig. care se prinde de l . coqul se schimbi cu un pat prevkut cu pereli laterali suficient de inalti. av2nd griji s i se confeclioneze 2-3 schimburi. va fi acoperit. la nevoie (pentru a feri copilul de insecte). in ultimul timp au apimt leagine. Cosul de nuiele prezinti avantajul c i permite manipularea cu uqurinli.). uqor deplasabil (fig. Sunt vitimitoare pentru copil: incilzirea cu petrol (Iimpi. . Recomandim patul de dimensiuni mai mari (70 x 140 cm) in care copilul poate dormi p2ni la v h t a qcolari. in schimb. 2. c2nd copilul creqte. din metal sau din material plastic).

confectionat va fi lucios, atractiv colorat. Fixarea p w l o r componente (indeosebi grilajele) se realizeazii cu vuruburi vi/sau balamale care sii nu poad fi desacute de copil. Paturile de fier sunt rnai rezistente, se cur&@ rnai uvor vi rnai bine. Patul se plaseaziihtr-un loc luminos lipsit de curenfi de aer, rnai departe de soba incdzid, niciodatii sub perdele, draperii sau tablouri, oglinzi, la care sii ajungii copilul. c) Masa de infa'fat.Servevte la imbiiierea, isavatul vi schimbatul copilului. Este foarte practicii dacii este previizud cu rafturi sau sertare, h care se pktreazii lenjeria vi obiectele necesare copilului (fig.2.1). in familie, aceasta se poate improviza, ciiut2ndu-se solufiile cele rnai economicoase: o masii, un birou, un dulap rabatabil. Pe masa de infivat se pune o saltea mic$ iar h lipsa acesteia o piiturii indoitA de rnai multe ori. Cele rnai bune sunt mesele de infivat cu sertare vi acoperite cu o dblie ''in covat8" (fig. 2.4).

d) Ca'miorul pentru sugari trebuie sii indeplineascii unniitoarele condiiii: sii fie suficient de inciipiitor, sii aibii arcuri bune; sii nu fie prea a&c, pentru a se putea asigura aerisirea; sii fie uvor de spiilat; sii fie c2t rnai uvor pentru a putea fi deplasat cu uvurinp. Coviltirul se ridicii numai h caz de ploaie. in rest, c%xciorul se tine deschis, pentru a se asigura o bun5 ventilaiie. Accesoriile decorative (perdelufe, funde etc.) sunt inutile vi neigienice. C2nd pikintii locuiesc la etajele superioare ale unui bloc se alege un c%xcior pliant care poate fi transportat cu liftul. In ultimul timp se v h d multe modele. Unele din ele sunt complicate vi greoaie. Se vor alege cele rnai simple, uvoare, reglabile h funcfie i de v2rsta copilului v de nevoi (locuing la etaj, transport in mavin8 avezarea sugarului in diferite poziiii: culcat, semiqezhd, vez2nd etc.). CPntarul pentru sugari este necesar pentru m M e a crevterii greudiii in primul an de via@ (in primele luni, c2ntiirirea se face siiptiknhal, iar dupii 8 luni, in fiecare lung).

Fig.2.4 - Masa de i n e a t cu tliblia in "covatli".

Este obositor vi chiar &uniitor pentru liiuz5 sii se aplece intr-o pozi@eincomodii pentru a ingriji nouniiscutul vi sugarul. Pe mas%se pot pktra la indemhii scutece de schimb, mici obiecte necesare h orice moment; se realizeazii astfel o economie mare de timp vi de eforturi pentru mamii, iar pentru sugar un plus de securitate (nu va fi liisat go1 pentru chtarea unui obiect; dacii este rnai mare se poate riisuci vi ciidea jos). Masa de hfivat se avazii in apropierea covului (patului) copilului, intr-un loc ferit de curenfi.

Pregiitirea obiectelor pentru infiivat vi acoperit sugarul ar trebui acute sau procurate de gravida pe indelete, cu c2teva siipth2ni inainte de navtere. In situatia in care nu s-au Bcut nici un fel de pregiitiri, tatid trebuie sii injghebeze un trusou necesar la ievirea din maternitate. Cumpkiiturile se vor face in funcfie de anotimpul in care se navte copilul (vara, iarna). Se aleg obiecte din bumbac $i din l h k Pentru nou-n5scu~ cu keutate mic5 vi mijlocie la navtere, se cumpikii obiecte cu mikimea de 0-3 luni. La nou-niiscuiii cu greutate mare (peste 3 500 g) se procurii de la inceput obiecte cu mikime de sugar de 3-6 luni. Este bine sii se cumpere un n u m k mic de obiecte pentru cii sugarul crevte repede: 10 cm in primele trei luni. Pentru familiile hstiirite sugerikn unniitorul trusou: - un set de chilog scuqi, absorbanti, denumifi vi la noi h prii "Pampers" (vezi "Scutecele"); - 6 "bodys", folosit vi la noi in prii tot cu denumirea englezeascii vi care consd dintr-o chiivu@ cu m2necii scurtii (rar cu mhecii lungii) care face corp comun cu un chilot scurt, acoperii trunchiul vi chilotul

absorbant, fiind fixat intre coapse cu 2-4 capse sau nasturi; - 2 bonete de bumbac; - 2 perechi de boto~ei; - 3-6 ciimqute; - o piiturii pentru acopent; - o ciiciulitii de 1Bnii ~i o "canadianii" cu glugii in anotimpurile riicoroase; - pentru donnit: o c h a $ i cu mBnecii lung5 ~i cu deschidere in fat; sau un sac de dormit din material subtire (vara) sau matlasat (iarna). De asemenea, se vor procura obiecte pentru baie (vezi pag. 77) ~i pentru alimentatie (vezi pag. 110). in siiptiimBnile urmiitoare trusoul se va completa cu obiecte necesare plimbiirii (^mbriiciimintemai groasii etc.), e ~ a r f e saci "port-bebe" (fig. 2.5) ~i scaune sau pentru ma~inii (pentru detiniitorii de masinii).

Dacii pikintii nu pot sii-qi cumpere vreun dispozitiv sau scaun pentru maqinii, mama va tine sugarul fn brate. La cobor%e, mama va i e ~pe uva dinspre bordura striizii i ~i niciodati pe partea dinspre carosabil. Indiferent de vkstii, copilul nu va fi tinut pe scaunul din fa$ si nici chiar pe genunchii mamei.

2.1.1.3. Purtarea in brate
Sugarul mic trebuie culcat intr-o pozitie comodii pe spate sau pe o parte (nu pe burtii!). CBnd este luat si purtat in brate, mama trebuie sii fie atentii pentru c5 ii cade capul. El i ~va tine capul intre a 2-a ~i a 3-a lung i si va sta pe Sezut de abia la vBrsta de 6-8 luni.

in figurile 2.6 - 2.9 sunt schifateciiteva variante de h ridicare, de luare qi de iinut sugarul 5 brafele mamei.

Fig.2.6 - Ridicarea ~i luarea sugarului mic in brafe in 3 variante. Se observa grija pentru a-i sprijini capul (a, b, c).

Fig.2.7. - Purtarea in brafe a sugarului mic in 3 variante (1, 2, 3).

50

I

Fig. 2.8. - fntoarcerea sugarului mic. Mama cuprinde cu m2na sGngii u m h l sGng al sugarului, iar cu dreapta fixat5 sub ceafa acestuia tl intoarce pe o parte sau pe bu&.

Fig. 2.9 - Purtarea gi $nerea In brate a sugarului mare (3 variante).

2.2. ingrijirile nou-niiscutului in familie (data iesirii

din maternitate - a 28-a zi de viatg)

Perioada de nou-nhcut (0-28 zile) constituie etapa de adaptare la viala extrauterin5. Este perioada cea mai grea in ceea ce priveqte ingrijirile care se cer din partea mamei, medicului qi asistentei de familie.

Alimentafia, ingrijirea pielii qi crearea unor condifii corespunziitoare ale mediului extern (imbriichinte, camerii corect incdzitli qi aerisitii, adaptarea vie@ de familie la sosirea noului venit, deprinderea mamei sii

observe qi sii ingrijeascii nou-ngscutul) sunt de o importang considerabilii. Mama trebuie sii invefe sii deosebeascii limitele normalului privind starea qi manifestiirile nou-niiscutului. Acest deziderat se impune din primele zile, deoarece in aceastii perioadii au loc o serie de incidente fiziologice (icter, scidere in greutate, erupfii cutanate etc.), iar imbolniivirile au tendintii de generalizare si evolutie rapids. Pe Ilngii acestea, de o important5 mare este cunoaqterea caracterelor neuromotorii ale nou-niiscutului. De la o fiing care d o m e tot timpul, cu o f a g inexpresivii, cu pleoape strlnse, nou-niiscutul ajunge (dupii 3-4 sgptiimlni) sii "vadii", sii fixeze qi sii urmiireascii cu ochii pe mamii sau un obiect care este m i ~ c ala 30-40 t cm de fata lui. Din primele zile se intoarce clnd simte mirosul shului mamei sale sau, uneori, vocea. Puterea de perceptie este inaintea posibilitiitilor motorii. Nou-niiscutul trebuie sii fie urmiirit de ciitre asistenta de familie cu ajutorul mamei, care fiind tot timpul cu el este mai in miisurii sii descopere progresele sau anomaliile de dezvoltare ale sugarului. Numai mama are posibilitatea de "a descoperi" la copil clnd qi cum geme, sclnce~te, {ips, strhutii, se intinde, suge ~i inghite.

Externarea mamei qi nou-niiscutului la termen siiniitos din maternitate, se face intre a 3-a qi a 7-a zi de la naqtere. Laplecare, mama se va informa de la medicul pediatru care a ingrijit nou-niiscutul despre urmiitoarele: a) greutatea ~i lungimea nou-na"scutu1uila nagere si la plecarea din maternitate; b) ama"nunte despre alimentatie (orarul; dacii nouniiscutul a primit qi altceva in afar2 de laptele de mamii; d a d s-au intlmplat dificultiiti de alimentatie etc.); c) daca' s-au aplicat tratamente medicale noun6scutului (ce medicamente, ce doze, durad, de ce ); d) ce scor Apgar a obfinut nou-niiscutui in momentul nqterii; e) daca' nou-na'scutul a necesitat manevre de reanimare (administrare de oxigen, internare in sectia de reanimare) sau dacii a prezentat vreun semn de alarms (convulsii etc.); f) daca' afost vaccinat B.C.G. si cu vaccin impotriva hepatitei B;

g) daca' s-a administrat vitamina D3 (sau Dl) in si ce doza'; h) dacii in perioada respectivii au fost infectii (diarei, infecfii stafilococice cutanate, infecfii respiratorii etc.); i) dac2 s-au efectuat testele pentru depistarea fenilcetonuriei ~ i l s a u mixedemului. a in vederea primirii acasii a sofiei qi copilului, tat21 mai are de Ecut urmiitoarele: - Se va sEtui cu medicul de familie qi cu asistenta de ocrotire de la dispensarul teritorial de copii asupra urmiitoarelor probleme: a) pregiitirile necesare pentru transportul mamei qi nou-niiscutului acasii (mijloc de transport, obiecte necesare inE~2riiqi invelirii nouniiscutului); b) obiecte necesare pentru ingrijirea nouniiscutului la domiciliu ( c o ~ scutece etc.); c) fixarea , locului unde va fi instalat copilul in locuing; d) modul cum trebuie sii se comporte cu mama ~icu nou-niiscutul; e) indicatii despre alimentafia sugarului qi Iiiuzei. - Va apela la o rudii apropiat2 care sii o ajute pe Iiiuzii in primele s2pt2imlni dupg naqtere. Practic qi psihologic, dupii experienta noastrii, mama sotiei este persoana cea mai indicatii. - Paqnic, dar hoGrlt, va lua toate miisurile pentru excluderea oric5ror vizite inoportune f primele zile n dupii reintoarcerea sotiei ~i sugarului din maternitate. - Chiar d a d p h i i acum nu a Ecut-o, tatiil este dator ca, de acum inainte, cel pufin in primele luni de via@ ale sugarului, s2 se ocupe de toate problemele de aprovizionare ale familiei ~i sii se integreze in toate treburile de gospodiirie interioarii. Primele zile dupa' venirea din maternitate. Dacii totul a decurs normal, mama ~i nou-niiscutul sunt externati din maternitate clt mai repede, de obicei inceplnd din a 3-a zi dupii naqtere. Este un mare avantaj clnd mama qi nou-niiscutul sunt aduqi clt mai repede in familie, unde este locul cel mai potrivit pentru adaptarea nou-nibcutului ~i pentru noua misiune a mamei. Instalarea secretiei lactate, legiitura permanents mamiicopil, uniformitatea mediului inconjuriitor, ingrijirile fiicute de aceeaqi persoan2 qi evitarea infecfiilor intraspitaliceqti sunt clteva din avantajele aducerii precoce a mamei ~i copilului in mediul familial.

Z i l e l e si s ~ p t b m 6 n i l e care umeaz& sunt cele rnai grele.
fn prezent, in fara noastrii, toti copiii se nasc in maternitate. Datoritii acestui fapt, primejdiile care
, .

phndeau pe mam5 ~i nou-n5scut in momentul naqterii, prin lipsa de asistent5 medical5 ~ide conditii de igienb, au d i s p b t . Ceea ce face statul pentru asistenla na~terii trebuie continuat ~i in familie in ingrijirea copilului. in trecut, experienfa ~i superstitiile se transmiteau de la o generatie la alta, iar mortalitatea nou-n5scutilor qi a mamelor era mare. in conditiile vietii moderne cresterea unui copil nu rnai poate fi l5sat5 pe seama "instinctului matern". Cei doi parteneri, tat51 ~imama, trebuie s5 fie constienti c5 "misiunea de p c n t i " este cea rnai important5 din cadrul existenlei fiec5ruia dintre noi. Dac5 nu a Ecut-o phn5 acum, tat51 copilului este dator s5 anunfe medicul de familie de la care mama va primi indrumikile necesare. Chiar din a doua zi, mama si nou-ngscutul vor fi vizitafi de c5tre medicul de familie sau medicul particular qi de asistenta de ocrotire. Medicul de familie examineaz5 in mod periodic sugarul. Chiar dac5 este s5n5tos, once copil trebuie urmilrit de medic. Nou-n5scutii s5n5tosi sunt examinafi la domiciliu, sugarii s h 5 t o ~ vor f i d u ~ la cabinetul i i medicului de familie. Acesta va urm5ri greutatea, dezvoltarea motorie qi psihic5, va fixa alimentatia qi va elabora un plan de prevenire a imbolniivirilor (administrare de vitamine, vaccinilri, d i r e prin aer, soare si exercitii fizice etc.). Caietul copilului 0 muma' tdna'ra' are o multime de intreba'ri de pus medicului ~iasistentei de ocrotire. Acestiu vor da, verbul $.i in scris (intr-un caieb special), indicutiile corespunza'toare; in acela~i caiet mumu vu nota toute intrebu'rile,pe mu'suru' ce-i vin in minte. Pe copertu caietului se vor nota: numele si prenumele copilului, evolutia sarcinii, data naqterii qi a ertaminkii din maternitate, greutatea ~i lungimea la navtere, perimetrul cranian, scorul Apgar, maternitatea in care s-a nsscut, data vaccinzi cu B.C.G. qi impotriva hepatitei B, precum ~i administrci primei doze de vitamina D. Ambii p5rinti vor nota observatiile lor despre sugar, iar lunar vor face un bilanf a1 progreselor observate ( c h d a plAns cu lacrimi, primul zAmbet, ziua in care a "finut" capul, cAnd a stat in Sezut, primele silabe si cuvinte pronunpte, eruptia primilor dinti etc.), datele la care s-a administrat vitamina D, vaccin5rile, internilrile in spital etc. Recomandiirile medicului ~i asistentei de ocrotire se fac in scris. Cel rnai bun medic a1 unui copil este

acela care-1 vede tot timpul. Experienta a demonstrat c5 urm5rirea medical5 regulat5 asigur5 depistarea precoce a devierilo~ la dezvoltarea normal5 a de sugarului. in acelasi timp luarea de m5suri la primele semne de imboln5vire evit5 catastrofele ce pot surveni in existents unui sugar. Modific5rile continutului alimentatiei, orarul meselor , modalit5lile de ingrijire ~i de educatie se vor stabili impreun5 cu medicul de familie. fncrederea in medic. Mama nu trebuie s5 se jeneze s5 pun5 orice intrebare medicului, chiar dac5 unele par simple sau ridicole. Cadrele medicale sunt obligate s& o ajute pe mam5 ~i s5 l5mureasc5 orice nedumerire. Teama de a nu indispune pe medic nu trebuie s5 retin5 pe p5rinti de a solicita asistenta medical& dac5 in starea sugarului a ap5rut ceva nelini~titor. Sh5tatea copilului este mai presus de orice. Rolul usistentei de ocrotire. De la asistenta de ocrotire mama va cere toate sfaturile practice de care are nevoie. Asistenta de ocrotire va indruma asupra felului cum s5 "instaleze" pe noul venit, va r5spunde la toate nedumeririle mamei, ii va demonstra cum se ingrije~te ;cum se alimenteaz5 sugarul. Observatiile ~ i ~i sfaturile se consemneaz5 in caietul copilului. Va tine leg5tura cu medicul de familie ~i va pune in practic5 recomandgrile acestuia. Pe lhng5 sfaturile medicale propriu-zise, asistenta de ocrotire va inv5fa pe mamele tinere cum s5 organizeze munca, cum s5 foloseasc5 bugetul familiei, cum s 5 - ~ i aranjeze casa, pe scurt va deveni chiar un element de civilizare acolo unde este cazul. Asistenta de ocrotire va indica familiei tot ce este necesar, de la "trusoul" sugarului pAn5 la alimente ce trebuie procurate pentru mam5 ~i sugar. Toate acestea se vor discuta de la om la om, cu toat5 sinceritatea, avhnd grij5 de a nu jigni. Ghndurile ~i griijile intregii familii vor fi indreptate in primul rhnd c5tre mam5. De luni ~i luni de zile, organismul mamei a fost adaptat la prezenta Etului. in momentul naqterii intervine o schimbare brusc5. Aceastii modificare biologic5 (hormonal5 etc.) intens5 se produce ca un ~ o cUrmarea cea rnai pregnant5 este . aparitia a~a-numitelor "lacrimi de l5uzie". Este suficient ca nou-n5scutul s5 sug5 rnai putin, ca sotul s5-si exprime cine ?tie ce indoieli despre mam5 sau noun5scut sau ca mama s5 constate c5 nici o fust5 nu-i rnai vine bine, pentru ca s5 verse ~iroaie lacrimi. Acum de

incepe rolul sofului-tat5, care trebuie sii arate inlelegere pentru aceste manifestki de depresiune. Gdnduri pentru ca'snicie. TBnk-a femeie riimdne solia bk-batului ei, chiar dacii a devenit ~i mamii. D e ~ i dominat5 de instinctul matern, ea este datoare sii vegheze, ca ~i pdnii acum, la drepturile solului, sii manifeste a c e l a ~ i interes ~i afecliune pentru el. 0 planificare corect5 a timpului permite mamei sii se ocupe de copil, de sol ~i de ea insii~i. Pentru aceasta este nevoie de putinii incredere in sine; orice marnii se descurcii cu propriul copil. Civiliza$iaa pus la indemha mamei numeroase inlesniri: lapte adaptat, imbriichinte gata confeclionat5 pentru sugar, frigider, ma~inii pentru spiilat rufe, preparate alimentare industriale, mixer, presa de fructe etc., cu ajutorul ck-ora realizeazii economie de timp. Primirea nou-na'scutului de ca'tre frati ~i surori. Pentru un copil sensibil, venirea unui frate sau a unei surori este o sursii de emolie profun&. El este fericit s5 proclame aceastii naStere la toate persoanele pe care le i n t a n e ~ t e la micii sili prieteni (la griidinig sau la ~i ~coalii). Dacii "bebe" este de acela~i copilul rnai sex, mare se socoteqte superior fa@ de acest nou-niiscut. Un frate rnai mic pentru o "sorii mare" (sau invers) provoacii pulinii teamii fa@ de necunoscutul pe care-1 intruchipeazii. Cdnd fratii sunt rnai mari, surpriza dublat5 de pu$inii anxietate nu mai este atilt de profun& rnai ales dacii sunt deja rnai multi copii in casii. Naqterea p a t e antrena o mare tulburare la copii foarte sensibili ~i timizi. Se intdmplii ca in timpul internkii mamei in maternitate, copilul (copii) s5 fie dus in alt5 familie; dacii este dus la bunici sau alte rude apropiate (unde este de obicei riisfifat), reacliile vor fi rnai putin importante; d a d plasamentul se va face la striiini (prieteni), este posibil ca aceasd f n d e p W e sii fie interpretat5 ca o excludere ~i sii-1 tulbure pentru mai multii vreme, chiar dacii tat51 siiu il aduce seara acasii. Copiii intre 2 ~i 5 ani dovedesc o multitudine de sentimente complexe ~i contradictorii (curiozitate ~i interes, gelozie ~i nelini~te, decepjie, chiar ostilitate) care pot fi la originea unor conflicte psihologice. Ei le traduc prin atitudini multiple; rnai intdi, ei se apropie mereu de "bebe", pe care-1 privesc, il ating, il gddil& il ciupesc, din nevoia de a-i provoca reacw. Cel rnai "mic" devine centrul de interes a1celui "mare" care incearcii sKi atragii atentja ariitiindu-i juckiile ~i cwile sale; el lip& cbnd, ceea ce atrage adesea, din partea adul$ilor, o atitudine violent5, de neinleles pentru copil. in aceste

zile ~i in siiptiimBnile care urmeazii, copiii se pot manifesta variat: a) b5ielii care p h i i atunci foloseau olifa incep din nou "sii facg in pantaloni"; b) fetifele (mai ales) cer sii-qi bea laptele numai cu "biberonul", aSa cum i se dii lui "bebe"; in astfel de situalii, pentru a nu le priva de lapte qi pentru a nu l&gi gama de reaclii negative, suntem de piirere sii se accepte temporar aceastii dorint5 de circumstanfii; c) apare sau se accentueazii nevoia de a - ~ suge degetul; d) fn timpul i aliiptkii sugarului, copilul rnai mare vrea sii stea lipit sau chiar pe unul din genunchii mamei; e) alteori (rnai rar, este adevk-at) copilul intre 2 ~i 5 ani are atitudini agresive ~i ostile, ce au loc chiar in prezenfa pkinlilor; . sunt impulsuri imposibil de controlat. La copiii m man' (6-12 ani) pot apk-ea: sciiderea i randamentului ~colar, tendinta de izolare sau de a pleca de acas5, ciiutilnd societate in afara familiei (alti copii de v k t a lor, bunici etc.). & familiile unde copilul unic la pikin9 qteapt5 un friijior, fetifele, pe I h g 5 o mhdrie declaratii peste tot, sunt preocupate ~i grijulii, cu atitudini ~igesturi ce imid pe ale mamei. Chiar in astfel de situa$ii,pentru c5 un copil mic nu are d i s c e r n h h t u l ca de la un gest de mhgdiere sau de fngrijire sii nu ajungii la un act de agresiune pentru cel mic, nouniiscutul nu va fi Iiisat singur in societatea lui (pericol de sufocare, r5sturnarea co~ului, ciidere, administrare de alimente necorespunziitoare, aplicarea de substante cosmetice etc.). Aceste reaclii normale pot fi atenuate printr-o atitudine infelegiitoare din partea pkinlilor. inainte de naStere, se va vorbi copilului cu moderatie, despre viitorul "bebe", ariitihdu-i cii ~i el a fost qteptat la fel in urmii cu cdliva ani ~i ajutiindu-1 la pregiitirea camerei sau colfului pentru cel aSteptat. Un rnie dar, in momentul reintoarcerii din maternitate, m k ~ t &ii e indoialii bucuria de a revedea mama cu un pui de om adormit ~i pldngk-et. Este bine, de asemenea, de a-i cere ajutorul (spunhdu-i cii "este mare") antrenhdu1la mici servicii care il fac sii creascii in ochii lui. A se ocupa de nou-niiscut este o mare bucurie pe care i-o acordii mama sa: s-o anunle cdnd plhge, s-o ajute c h d pregiite~te biberonul sau cBnd fl infa~ii. Mhdria ~i atitudinea lui sunt de-a dreptul induio~iitoare. Din partea tata'lui, ca gesturi de afecliune fa@ de copilul rnai mare, recomandh: a) sK1 mhg2ie rnai mult decdt pe cel mic; b) sii-~i giiseascii timp pentru joc ~i plimbare; c) sii-1 asigure tot tirnpul cii el nu a pierdut nirnic din dragostea p5rinlilor; d) sii-1 felicite

pentru o initiativi rnai mult sau mai pugin fericiti, dar care izvorii~te dintr-o intentie bun$ e) sii tolereze ( ~ i aceasta este mai dificil) chiar regresiunea in dezvoltarea psihomotorie (care este trechoare) qi in comportsmentul general al copilului. In cconcluzie, indiferent de v2rsta fratilor (surorilor) rnai mari, familia trebuie s i faci totul pentru ca ace~tia s i nu aibi impresia c i sunt trecuti pe un plan secundar ~i s i nu adopte fa@de cel mic atitudini preferenfiale. Ajutorul bunicilor. Prima luni dupi navterea copilului este cea rnai inckcatii din viap mamei. Pe I h g i asistenta de ocrotire ~itaGl copilului, este necesar ~iajutorul unei a treia persoane. Oboseala qi surmenajul din perioada de Iiuzie pot avea urm5ri nefaste pentru sinitatea sugarului qi mamei. Este de dorit s5 existe o buni intelegere intre cele doui bunici ale copilului. Acestea se vor sfxiidui sii menajeze pe mama copilului, at& fizic, c8t qi psihic. in primul find, bunicile nu trebuie sii incerce s i dirijeze totul ~i s i o trateze pe mami ca pe un copil. Mama simte c i nou-niscutul este in prirnul rand copilul ei, ci-i aparfine exclusiv ~i c5 este in stare s2-I creascii singurii. Bunicile sunt obligate s3-~i struneasd pomide de posesiune ~i de diriguire, oferindu-~inumai expenenla qi o participare activ2 la treburile casnice, printr-o prezenti discreti ~i agreabili. Tinerii pkinfi, la rhdul lor, trebuie sii tie cii bunicii copilului sunt persoanele care, datoriti dragostei pe care o p o d , oferii acestuia o iilgrijire de care nu este in stare nici cea rnai harnicii persoani s t r h i . & iipsa bunicilor se p a t e apela la o prieteni a mamei pentru ajutor in gospodiirie. fn oricare eventualitate ajutorul cel rnai eficient este asigurat de t t .La epukmea a5 concediului mamei, in locul cre~ei al unei persoane sau strGne, este de preferat ca micul copil s i fie incredinpt bunicilor, chiar accepthd unele compromisuri; ar fi iluzoriu de a se a~tepta bunicii s i respecte toate ca normele stabilite de p5rinti. Dar, oricdt de gre~ite fi ar unele conceptii ale bunicilor in ceea ce prive~te ingrijirea copiilor, ei o fac intotdeauna cu dragoste qi pasiune. De altfel, mul@bunici, dupi pensionare, se obi~nuiesc greu cu inactivitatea; creqterea nepoGlor le dii prilejul de a fi iar folositori, existenla lor cipitiind un continut nou qi un stimul de viati. Ezitele. in prirnele zile dupi intoarcerea in familie, mama ~i nou-niscutul au nevoie de liniqte. Vizitele, oric8t de bine intentionate, nu sunt bine venite inainte de 4-5 zile. Mama qi mu-niscutul nu sunt obiqnuiti cu

noul program a1 zilei, deosebit de cel din maternitate. Mama este noui in rol, adesea suprasolicitati de aliiptare, de ingrijirile nou-niscutului qi de treburile gospodiire~ti. de alti parte, are un psihic labil, este Pe susceptibili de a fi contrariatii de unii nepoftiti sau de discutii ~i interpretki neavenite; cea rnai mici ironie sau critici o rineqte profund. Agitatia produsi de "du-te - vino" a1 vizitatorilor duce la incircarea atrnosferei, cu enervarea mamei, ceea ce face ca nouniscutul s i plangi, sii sugi rnai greu, s i regurgiteze ~i s i doarmi rnai putin. Nou-n2scutul va fi privit de la distang; este interzis orickei persoane (in prirnele zile, inclusiv tatilui qi bunicilor) de a-1 lua in brap, de a-1 s h t a , de a se "juca" cu el, de a-i "vorbi" din apropiere qi chiar de a-1 atinge. Mama trebuie s i fie fermi pentru a interzice un astfel de comportarnent, care, pe l h g 5 inconvenientul de a crea st&i de agitatie, poate duce la transmiterea unor infecjii. Trebuie evitate conversafiile cu vucea prea tare, ceea ce este obositor pentru mamii ~ip a t e trezi pe sugar dacii ora alip&ii se apropie. Aceasti precautie este qi rnai necesarii htimpul alimentatiei sugarului. Convorbirile la telefon, rnai ales daci sunt lungi ~ila ore nepotrivite, pot fi sthjenitoare. De altfel nu este pennis marnei s i intrerupi alimentatia copilului; once bruscare poate declan~a ulterior dificultiji de alimentatie. Darurile. O nqtere este un prilej de a se oferi daruri. Un vechi obicei romdnesc este ca la nqterea unui nepot, bunicii s i ofere bijuterii sau alte obiecte de pret de familie (podoabe, covoare, s c o w , costume nationale etc.). Mai recent, taGl copilului oferi marnei bijuterii (o b r w i i , un colier, un ceas etc.); toate acestea dovedesc afectiunea ce existi intre cei doi soti pe de o parte, iar pe de alti parte legiturile trainice ktre generatii, in cadrul unor tradifii ce dau conpnut qi f m e c vie$ de familie. Acestea nu trebuie s i fie nici obligatii, dar nici singurele manifestiri de bun venit qi de tandrete. Vizitatorii pot aduce flori, dar cu conditia ca rnirosul lor s i nu fie prea putemic. Este bine ca florile s i nu fie prea numeroase sau prea mari, pentru a nu deveni supkitoare. O vazg cu flori la o familie tdniirii este binevenitii. De asemenea, obiecte de *mbriiciimintetricotate cu mdna, jachete, bonete, cticiulite, boto~ei, scutece absorbante, prosoape, truse de toale6 (perie, siipunuri, creme, pudri, forfecuti de unghii), biberoane, tetine etc., fac pliicere ~i sunt foarte utile.

botovei $i "body" cu mlneca lung8 este qezat pe priturri (forma ptitraa) P diagonal% n B) Col$ul din dreapta al priturii se indoaie ~i se aduce peste corp pikg sub spatele sugarului: C) Apoi se intoarce col$ul din dreapta al p h r i i in q a fel ca picioarele s5 poat5 sri se mivte. rudele apropiate se informeaz2 reciproc vi aduc daruri pentru a completa trusoul necesar copilului: o garnitur2 cu scutece. in ultimul tirnp. 47) c) Aqezarea nou-ndscutului si sugamlui in pat Nou-n2scutul s2n2tos va fi culcat pe partea pe care o accept2. familiile in care nou-n&cutul locuievte in aceeqi camer2 cu adultii se va alege pentru cov sau pat un loc ferit de curent.10 .in ultimul timp s-a incetAtenit moda "coordonkii". iar pentru rudele mai inst&ite: frigider. AceastA formu12 (pentru moment pupn r&phditA) are avantajul c2 evit2 acumularea unor daruri in mai multe exemplare. Somnul a) Unde doarme mu-ndscutul? Dac2 este posibil. care are avantajul c2 familia primevte daruri in funcfie de necesitAli. imbr.hvelirea $i avezarea nou-nriscutului in pat. pe c5t posibil. Cum se invele~te copilul in timpul somnului? Se va folosi o p2turic2 uvoar2 din I h 2 invelitA intr-o hus2 de p h z 2 de culoare deschis2. considerhdu-se ca fiind una din cauzele moqii subite. cu atmosfera de umezeal2 vi cu temperatura inconstant2. sunt d2un2toare pentru s2n2tatea vi sornnul sugarului. incep2nd de la vksta de 2-4 s2ptAmhi. De la inceput se va vorbi cu el intr-un limbaj natural. de linivte absolutA. ceas de perete. Este bine ca familia s2 se obiqnuiasc2 de la inceput motiv de sugar. iflqatului vi alimentaGei. 2. . A) Sugarul 'Tn&at" cu "pampers". cMi@. Ava cum pe alocuri se face o "listA de mariaj" se poate intocmi o "List2 de nagere". Este suficient dac2 s2 nu se ocupe m2ng2ierile. pres2 de fructe. Sugarul are nevoie de uniformitate in ingrijire. Buc2t2ria. rareori pe spate cu fa@ in sus. mixer. Astfel i se asigud nou-niiscutului un culcw asem5nEtor cu uterul mamei. vi adeseori capul este sprijinit pe unul din obraji. sri pedaleze. b) Patul copilului (vezi pag. Astfel. Nou-n2scutul nu va f i instalat intr-o camer2 in care s2 locuiasc2 numai cu fratele mai mkivor. ca vi inc2perile cu fum de tigar2. p2turi. cu o voce cald5. de respectarea programului de somn. cfintar. va fi ingrijit cu calm vi. D) Pentru somn col$ul s t h g al piiturii se trage spre dreapta $i se bag5 dedesubt. Nou-n2scutul la termen este in stare s2 intoarc2 capul. se contraindic2 culcarea nou-n&cutului vi sugarului pe burti4. de aceeavi persoan2. luminos vi linivtit. c b c i o r . uvor de spaat. "convorbirile" se materializeaz. numai prin contactul impus cu prilejul b2ii zilnice. Am intillnit situafii in care rudele vi/sau prietenii se grupeaz2 pentru a oferi un obiect mai important. Fig. este bine ca el s2 aib2 c2t mai devreme o camer2 in care s2 doarm5 singur sau cel mult cu mama. tl are r. mavin2 de spaat.fiv2rile.

istoria sarcinilor $i nayterilor anterioare. numai cdnd este frig (in camera sau la plimbare) se acoper5 capul in funcrie de anotimp yi de vksta copilului. a v h d in vedere pericolul de strangulare. Aprecierile medicului yi asistentei de ocrotire despre s3n5tatea nou-n5scutului. Un bun observator sesizeaz5 foarte multe elemente de diagnostic inainte de a fidezbr5cat nou-n5scutul. b. se va aerisi hc5perea (fie mutsndu-1 in alt? camerg. Pe paturile scunde ale adulpor. cu manevre simple yi corecte. la care particip3 toat5 lumea stdnd pe scaun. un sac de dormit. greqelile de plasare a mobilierului in vederea instalikii mamei yi sugarului etc. scobit5 la mijloc. De abia cdnd creyte yi incepe s5 "pedaleze" (2 luni) el se poate dezveli. inzestrarea sugarului. in uItimul timp au a p h t in comeq o "miniaturii" de mas5 de inEyat. Totul se desEyoar5 grab5. impreun5 cu familia. iar peste aceasta un cearyaf mare imp5turit in dou5 sau in patru. cu prilejul primei vizite medicale. . yi de aceea se poate folosi. ca o covat5. Inainte de a se culca sugarul. cu marginile ridicate. de starea vremii (nu va f i scos afar5 dac5 este ger. In timpul iernii. cu gesturi sigure. circulafia sdngelui yi toate procesele vitale.2. viscol) yi de condifiile in care locuieyte farnilia. metodic. acestea stimuleaz3 activitatea pielii. mai ales in cursul noptii. ~ c e a i t a acoper5 cu o b5tur5 se obiynuit5. pe o mas$ un birou. matlasat5 cu un material sintetic. astfel incdt s5 acopere toat5 suprafap mesei. Boneta yi c5ciulip nu sunt necesare. persoane etc. lavabil. observarea yi ingrijirile sugarului se fac intr-un mod comod pentru mam3 $i medic. Se recomanda' sacul de dormit? Copilul doarme liniytit atdt ziua. medicul sesizeaz5: starea psihic5 a mamei. r5bd5tori yi convinyi c5 mulfimea de intreb5ri ce se pun este in interesul copilului lor. gradul de educafie sanitar5 yi de preg5tire pentru rolul de p5rinfi. Medicul sau asistenta de ocrotire. deasupra cgreia se intinde o bucat5 de muyama sau de material plastic. un scrin sau o mas3 de inEyat. peste p5tura cu care se inveleyte dup5 metoda de mai inainte se poate ad5uga o pl5pumioar5 matlasat5 sau cu puf. Cum ajunge medicul la concluzia c?i noun5scutul este intr-adeviir normal yi sk5tos? Examenul medical al unui nou-n5scut incepe cu o convorbire care are ca subiecte evolufia sarcinii yi desfgqurarea nayterii actuale. ce s-a i n t h p l a t cu noun5scutul dup5 naqtere'. organizarea ingrijirilor (dotare. sugar@ are nevoie de aer $i lurnini pentru a trG yi a se dezvolta.10 a.3. vor alege unde s5 plaseze masa de inf3sat sau "inlocuitorul%i. Examenul clinic se face dup5 un plan precis. ceag dens& pplaie. atdt medicul cdt si mama se spala' pe nzciini. ingrijirile se fac incomod qi obositor pentru mam5.) vor fi adaptate parti- ' Toate aceste date sunt de obicei consemate in biletul de externare a1 marnei ~iin fi$a de leggtur5 a nou-ngscutului. mai inalt5 yi cu o suprafag corespunz5toare pentru ayezarea sugarului yi a obiectelor necesare pentru ingrijirea lor. d a d in familie exist5 annonie yi inielegere. cdt yi in timpul noptii.1. h funcfie de starea de sGn5tate. din care s5 nu scape nimic. Nu se vor folosi nici un fel de ynururi sau yireturi. sugarul va fi scos la aer. de 70-80 cm. c yi d. topografia locuintei. fie prin intermediul unei camere vecine). exacri in r5spunsuri. Mama este impresionad cum medicul examinator cerceteaz5 toate p3qile corpului acestei mici viet5li. fn timpul cdt a discutat cu mama. orar.Primul examen medical La venirea din maternitate. pikinlii au pe buze ca prim5 intrebare: este sa'na'tos copilul nostru? La marea majoritate rbpunsul este da. Este un adev5rat interogatoriu. hainte de a dezbr5ca nou-ngscutul. Const3 dintr-o pies5 lung$. in care p&in{ii trebuie s5 fie sinceri. Aer ~i luminti. Aya cum s-a mai spus. indoitii.Pentru nou-n5scut yi sugarul rnic socotim c5 meto* cea mai bun5 este cea schipt5 in fig. 2. deplasabil3. Ca orice &n@. Nou-niiscutul normal 2. fnainte de a incepe examenul propriu-zis. In plus. starea de s5n5tate a p&infilor $i eventual a rudelor apropiate. cu calm deplin. Acesta va fi incheiat cu nasturi. iar mama yi examinatorul iyi spa15 yi inciilzesc m&nile.3. in cadrul unei convorbiri Gcute pe indelete. se inchid ferestrele. nivelul de civilizalie yi igien5 a1 familiei. de anotimp. Organismul inc5 fragil se deprinde Feptat s5-qi pastreze yi s5-yi autoregleze temperatura.

2. unele manevre in cadrul investigafiilor neurologice ~i examenul gurii) se fac la urmg. Recuperarea Dac5 este vorba de un nou-n5scut prematur.3. se face totul pentru ca el s5 nu fipe. c i t si de sc5derea fiziologic5 in greutate. Bineinfeles cB progresul ponderal depinde a d t de greutatea de la naStere. Ordinea examenului nou-n&cutului nu este aceea~i ca la adult. asistenta de ocrotire ~i pikinfii (indeosebi mama) au condifii optime pentru a obsewa ~icunoaSte noul venit. Crqterea unui copil nu mai constituie o problemii de instinct. Dacti e :ne ca u FrrurerrrrLure. condifiilor maieriale ale locuinfei. in manuale se scrie c5 noun5scufii cresc cu 750 g in prima lung. Indiferent de asigurgrile date de obstetrician ~i de pediatrul din maternitate. Greutatea nou-n5scutului variaz5 mult de la o zi la alta. h t r e timp. in paginile care urmeaz5 se va da o serie de nofiuni (unele mai complicate. nou-n5scutul este I5sat c i t mai mult nemi~cat. h practica de toate zilele acest salt ponderal este rareori intillnit: de aceea. sunt necesare cintikiri mai frecvente. familia r5mine mult5 vreme cu aceast5 intrebare obsesiv5 exprimat5 fafg de orice medic ce examineaz5 copilul in cadrul familiei. Aceasta inseamn5 c5. 58 Cifrele consratare ranecare cantridre s note' e caietul: intocn aamd 4rLupci i tiile rnted icui u ale Izsisten ocrotire . Oscilafiile in greutate pot declan~a probleme nejustificate in familiile anxioase.Mama @ capiluf cularidfilor familiei. Fig. privind atribuwe lor de pkinfi. aprbfundate. gradului de instrucfie. subponderal sau bolnav. acestei pierderi se face in primele 7-15 zile de via@. prima lung in creqterea este de 500-550 g.----m ce inire I ' Vezi Tabelul 1.2. .Dezvoltarea fizicti1 2. adulfii in &fie *mrmaficu cunqtinfe temeinice. b) Cdt de des se cdnta're~te? Nou-n5scutul nu trebuie cint5rit zilnic. manifest2ri anormale). prima sosirii uc: r d t i ir ciintan 4 ziua . absolut necesar celei mai fire@ misiuni a unei existente umane: cqterea ~i educafia urmqilor. Este normal copilul? Aceasta este intrebarea pe care a pus-o mama inc5 din maternitate.3.10% din greutatea inifial5. Este nevoie ca. 2. dac5 este agitat. mamele ?i asistentele de ocrotire nu se vor a l m a dac5 sporul ponderal a1 sugarului nu atinge 750 g in prima lung de via@. in mod obi~nuit. pozifia in care st2 in pat. Acum. Micile neregularitgfi se compenseazg de la sine. de tradifie sau de mqtqugiirism ^mgust. este adeviirat) ce pot fi utilizate pentru cunoqterea general5 a sugarului ~ipentru depistareaunor manifest% anormale. a c d e m de progres.1. mcut totdeauna la aceeqi or5 ~i cu acelaqi cintar.3. credem d se poate pretinde d piirinfii & dewii un bagaj de nofiuni de un nivel mai halt. C&nd orice h i i r are atiitea cunqtinp din toate domeniile. medicul.Csntar pentru sugari. adic5 la o lung sugarul cint5re~te3 600-4 000 g. cu circa 5. in primele zile dup5 naqtere. pag 23.Greutatea La na~tere greutatea medie a unui nou-nsscut este de 3 000-3 500 g. Cre~terea de a) Cre~terea 30 glzi reprezint5 numai o medie cdculad din totalul greudfilor din mai multe zile. Este suficient un singur control pe s5ptiitnin8. manevrele rnai brutale (ascultafia regiunii spatelui. A?a cum s-a ar5tat anterior. medicul a fost atent la nou-n5scut care urmeaz5 s5 fie examinat (dac5 d o m e . zilnica' este neregulata'. I 1 . fap. &d instruirea de ba& in faranoastrti d d 12 ani de volarizare. in familie. majoritatea noun&cufilor scad in greutate. Din motive didactice.

DistanFa vertex (cre~tetul capului) . Pefimetre a) Perimetrul cranian se misoar5 la nivelul cel mai mare a1 circumferintei capului.Mdsurarea lungimii sugarului in familie (cu doug carfl ~i cu o panglicl metricl). 2.3. Pielea este catifelat5 $i elastics.13 .coccis este rnai precis5 dec2t lungimea vertex-c5lc2i. Este ceea ce medicii numesc "turgor". ce revine repede la starea inifialg. avem o senzatie plZcut5 de tesut in stare de tensiune. in medie este de 34 cm. Talia (lungimea) Talia (lungimea)medie este de 50 cm. iar in familie se poate m5sura cu o panglic5 metric5 prin intinderea sugarului culcat pe spate pe un plan dur. b) Perimetrul toracic este egal sau mai mic cu 2-3 cm dec2t perimetrul cranian (in medie 32 cm). Cifrele obtinute sunt rnai putin precise din cauz5 c6 extensia membrelor inferioare nu se poate face perfect. cu extreme intre 46 qi 54 cm. perfect orizontal qi fix2ndu-i lirnitele lntre cap qi t5lpi cu dou5 c%i copertate. la sugarii cu diaree gravii. I Fig. C2nd se pip5ie sau se apucaintre degete pielea impreun6 cu tesutul grasos de sub piele.12 .5.4. in institutii se m5soar5 cu pediometrul. la distrofici turgorul este mult dirninuat sau .3. in medie este de 34 cm (egal5 cu perimetrul cranian).Mgsurarea lungimii sugarului cu podiometru $i la nevoie cu o panglic5 metrick 2. 2.% - - 2.3. Pielea Fig. tonusul mu~chilor membrelor inferioare fiind crescut. elastic. a) La nou-nriscutii prematuri.6. 2. cu extreme intre 32 qi 36 cm.

semilichide.vi dese. 31). alte zone ale corpului (pe fese fn caz de prezentafie pelviani). g) Descuama'ri (vezi capitolul 1. fie in urma contagiunii de la al@copii. La prematuri poate fi rnai pronunfati ~i se meniine mai mult5 vreme. Pirinfii trebuie s i se obi~nuiasc5 aceste cu erupfii. i) Eritemulfesier ("opa'reala" sau iritaGa) este pe departe "incidentul" cel mai frecvent ~i rnai supitritor in primele s i p t i m h i de via@. fie prin folosirea de lenjerie murdari. turgorul este de asemenea diminuat. pag. Pielea nou-niscutului reacfioneazi foarte uqor la excitanfii externi. dupi revenirea din maternitate. necrozi de presiune) pe cap. La nou-na'scufii din sarcinri depdsitri. accentuati dupi fipete. pielea este moale. cel mult. S-ar putea s%recomande ~i un medicament care s i fie dat pe guri pentru a corecta tendinp la scaune acide. fie pentru c5 nu se face corect toaleta pielii. De regulri dispar in primul an de viata'. aceasta "persist$' ctiteva secunde (dispare lent) in caz de deshidratare. culoarea roz sau r o ~ i e (eritrodermia nou-niscutului) dispare dupi primele zile de viafi. devenind abia vizibile in timpul emofiilor sau eforturilor. Medicul pediatru va indica. chnd se congestioneazi. mai rar pe nas. poate sugera in mod g r e ~ i t . f) Pefrunte. dispare cu totul. un turgor bun. d) Culoarea albristruie (cianoza) a fefei ~i uneori si a extremitritilor (mhinilor ~ipicioarelor). Aceast5 reac@e cutanati exagerati se datore~te probabil unor deficienfe ale regliirii circulafiei sanguine. rnici abcese sau chiar furuncule. nou-niscutul este de obicei rnai palid decht in starea de veghe. mergtind p h i la aparitia de edeme. Poarti numele de hemangioame. La cei la care navterea a fost dificili (prelungit5. dar acestea trec in chteva zile. dispare in chteva luni. Poate duce la inflamatia pielii cu r o ~ e a difuzi. se descuameazi in lamele rnai mari sau . in general. se observi uneori pete r o ~ i neproeminente date i de aglomeriki ~i dilat5ri de vase capilare sanguine. pune unele probleme in ceea ce prive~te sinitatea copilului. i "ciupitura berzei") se accentueazi c h d nou-niscutul fipi. se intiilnesc relativ frecvent. Aceste zone r o ~ i ("pete vasculare". Aceast5 r o ~ e a f este produsi de cele mai i multe ori de cauze locale: . la apisare rimtine urma degetului. aqa c i trebuie inytiinfat de indat5 medicul. vom face ~i aici mici sublinieri.Scaune acide . dar r i m h toati viata. naevusflammens. aplicarea de forceps) se pot constata leziuni superficiale ale pielii (ro~eaf5. fesutul de sub piele este moale. rnai ales pe la cutele pielii. o pomadi izolanti care s i protejeze pielea sugarului. Aceasta nu inseammi cri nu a fost ingrijit cum trebuie. la prematur. rnai rnici (uneori ca tiirhple). pudraj cu talc simplu. Numai in mod exceptional cele care sunt la nivelul ridicinii nasului sau pe frunte se Sterg aparent. increfiti. b) Dupi disparifia stratului umed-grisos (vernix caseosa) pielea sufer5 un proces de desicafie (uscare) ~ ica urmare. una sau multiple. Este g bine s i nu fie tratati. rnai ales de pe abdomen. Chnd revine de la maternitate. fag. iar pielea poate fi zbhrciti. poate.Folosirea. mama este mirat5 c i nou-niscutul are o "iritafie la fundulef". sub forma unor mici ridicituri roqii cu vgrful albicios. care necesiti ingrijiri corecte qi tratament medical prompt. Uneori. dar suprafafa cutanat5 este lucioasi. apar infecfii ale pielii sub formi de pustule. vinefeali. utilizarea de detergenfi prea energici la spilarea scutecelor ~ i / s a u"limpezirea" insuficient5 dupi spilare ~i fierbere (trebuie "trecute" prin rnai multe "ape limpezi"). sub e de diferite dimensiuni. manevre obstetricale speciale. Singurul tratament este evitarea cildurii fn exces qi. ceafri. Aplicafia de creme agraveazi acumularea de sudoare in canalele sudoripare ~i fenomenul se accentueazi. . de chiloti de cauciuc sau din plastic. pleoape superioare. la cei care au suferit in perioada intrauterini. se d a t o r e ~ t e acumulirii de transpirafie. Sugarul este rnai pufin afectat decht pirinfii. rnai tiirziu pot fi tratate cu succes de dermatolog.Mama copiluf e) Petele ro~ii formi de "fragi r o ~ i de pidure". dar se poate fntinde la regiunea genitali ~i la partea superioari a coapselor. Ro~eafa este Limitat5 ctiteodat5 la regiunea anali. Confinutul excesiv in api. in special in jurul gurii. . h) Sudamina sau " r o ~ e a p cilduri" apare rnai ales de dimineap ~idispare dupi-amiaza. Daci se exciti cu degetele examinatorului o zoni oarecare a pielii pot apiirea Pete mari ro$i pe o parte a corpului rnai mult decht pe cealalti. ci numai c5 pielea lui are nevoie de o atenfie deosebiti. flasck daci se apuci o cut5 ("plic5") de piele. C) Culoarea ga'lbuie a tegumentelordin primele zile de via@este expresia icterului fiziologic (vezi capitolul anterior). riu suportatii. in timpul somnului.

.

De asemenea. Fontanelele nelini~tesc adesea pe mamele tinere.2. fontanela lateral% 3. Aceste deform5ri dispar intr-o perioadii destul de scurt2 ~i nu necesitii tratament. pot surveni numeroase mici incidente mecanice la nivelul craniului. La locul de intllnire a1 oaselor craniului nou-niiscutului riimlne clte o micii zonii fuarii substan$ osoasii.Oasele craniului nou-niiscutului nu sunt complet sudate. dureazii adesea de la clteva ore la clteva zile. Modelarea craniului. dupii care craniul i ~reia rapid forma qi suprafafa i . Adeviirul este cii momentul inchiderii fontanelei este foarte variabil. Prin palparea craniului se pot simfi douii fontanele (fig. Aceste spafii sunt numite fontanele. clnd medicul aplicii pulpa degetelor sale. ~ o caloric. in special la prematuri ~i la hidrocefali. fontanela posterioarl. Pornind de la fontanela anterioarii. va'rsa'turi. de obicei intre 6 luni ~i 24 luni. foarte simetric. momentul inchiderii fontanelei anterioare este uneori un motiv de nelini~te. ambele nu sunt inchise la naStere.). Fig. Craniul creSte nu numai in funcfie de fontanele. se n a ~ t e cu un cap rotund. cii intre ele nu lasii nici un spatiu. Este rnai micii. in cursul nasterii. b) La locul de intllnire a1 oaselor parietale cu osul occipital se poate simti fontanela posterioara'. De obicei. o consisten@ rnai elastic%. oasele craniului prezind spre margini (uneori ~iin zona boltitii).Craniul nou-nLcutului: I . Oasele. se simt care la palpare. Nou-niiscutul extras prin cezarianii. inaintea o r i c h i inceput de travaliu. Din cele douii unghiuri laterale ale fontanelei anterioare se simte sutura coronark Dacii fontanela anterioarii este minusculii (clt pulpa unui deget) sau foarte largii (4-5 cm) in ambele sensuri. se biinuie o creStere a presiunii intracraniene (hidrocefalie.5 plnii la 3-4 cm (in cele douii sensuri). Dacii fontanela mare este sub tensiune (clnd sugarul este in repaus) ~i bombeaz2. fontanela anterioarg. apreciazii consistenta ~i elasticitatea oaselor craniului. simetrice sau nu. fn mod normal. consideratii ca normalii.16 . Aceste ~anfuri poartii numele de suturi. 2.Consistenp prea moale sau lipsa de consolidare la nivelul suturilor se intane~te exceptional de rar. Deformarea craniului este mai accentuatii la nou-niiscutii cu greutate mare. craniul este rnai mult sau mai putin alungit. Capiitii dimensiuni ~i rnai mari in hidrocefalie ~i in unele tulbura'ri de osificare. Fontanela anterioarii deprimatii ~i asociatii cu diminuarea turgorului constituie un semn de sarcina' depa'Jita'(supramaturare) sau de distro$e intrauterind La sugar. fontanela mica' sau triunghiulara'. meningitii etc. ea se socoteSte tot normalii. Adesea aceste oase au marginile aSa de apropiate. la nivelul suturii sagitale sau a parietalelor pe frontal sau occipital. a) La locul de intillnire a1 osului frontal cu cele doug parietale: fontanela mare sau anterioara'. inciilecarea cea rnai banalii este cea a unui parietal pe celiilalt. ci sunt despqite prin niste ~anturi. iar suturile ~ifontanelele suficient de suple pentru a permite inciileciiri importante. Se inchide foarte repede. Fontanela anterioarii are in general form2 rombicii. Fontanela mare se inchide rnai tlrziu. Oasele craniului sunt destul de maleabile.16). dimensiunile craniului. inapoi se poate urm5ri sutura sagitalii. numitii popular moalele capului. De fapt este vorba de o parte neosificatii a craniului. Aceste inciileciiri sunt frecvente. cu diametre variate de l . fontanela bombeazii putin (fenomen normal). deprimarea fontanelei asociatii cu diminuarea turgorului se intllne~te situafii cu pierderi mari de in c lichide: diaree. nu sunt motive de ingrijorare ~inu este indicatii suprimarea profilaxiei rahitismului cu vitamina D. deformareaintr-o zonii anumitii este in funcfie de "prezentafia" craniului la naStere. 2. Dacii fontanela anterioarii se inchide timpuriu (3 luni) ~i dacii dimensiunile craniului sunt normale. acestea au ca efect diferite deformiiri sau leziuni traumatice. Clnd nou-niiscutul fipii. Se vor urmiiri in dinarnic2. Aceastii membranii are soliditatea unei plnze de cort. la nivelul c2reia creierul este acoperit de inveli~urile sale ~i apoi direct de piele. Dupii ce medicul noteazii dimensiunile ~i starea de tensiune a fontanelelor. iar spre frunte sutura metopicii. Cei care se nasc in prezentatie cefalicii ("cu capul inainte") au totdeauna la nqtere un oarecare grad de modelaj a1 craniului ("craniu configurat"). care in majoritatea lor sunt banale. ci ~i de suturile craniene.

adicii ?n regiunea care a suferit cea rnai mare presiune in cursul naqterii. aceast5 deformare este fkii importanf5 qi dispare in ciiteva s i i p h h i sau luni.Fata.cu o margine bine conturatii la periferia sa.7. Constatarea unui astfel de cefalhematom ne oblig5 (medic. 2. Uneori se giisesc. cefalhematomul nu poate inciileca o suturii cranianii. Tratamentul chirurgical preconizat de unii nu este lipsit de riscuri (infecfie etc. dar cu o consistenfii rnai pufin fermii deciit bosa serosanguini. piin5 la resorbfia completii a colecfieide siinge. pe de o parte. rnai rar la occipital.). de regul5.8. o presiune puternicii ~i prelungitii a capului pe um5r antreneaz5 o paralizie facialii. Perirnetrul cranian este mai mic deciit in mod normal. Se fntillneqtefn malforma$i ale creierului. iar protuberanfa occipitalii (ieqitura osoasii a oaselor occipitale) este proeminentii. Ciind deformide sunt foarte accentuate ~i se asociazii cu o istorie obstetrical5 kc&-catiinecesitii o observa$e neurologicii din partea medicului. Rareori.3. In general nu necesitii tratarnent. dupii infecfiiintrauterine sau &ii o cauzii decelabilii. intinziindu-se spre gat (in caz de bosii occipitalii). apoi galbenii) ~ide pete~ii (mici pete hemoragice). Bosa serosanguiniiiqi are sediul la nivelul "prezentafiei". deoarece. pleoapele se inchid. CBnd este foarte mare se poate insofi cu hemoragie sub piele importantii. concomitent. Reflexul fotomotor Datoritii compresiunii exercitate in cursul trecerii prin canalul pelvigenital s a u f ~ i manevrelor a1 obstetricale.3. Diagnosticul se face cu oarecare intikziere. iar pe de altii parte. care reprezintii zona de dezlipire a periostului. Este produsii prin edem (infiltrafie cu un lichid seros a pielii capului ~i a fesutului de sub piele). Hidrocefalia (excesul de lichid din craniu) se caracterizeazii prin miirirea vizibilii a regiunii frontoparietale. Evolufia este prelungitii. duciind la constituirea unui cefalhernatom. cu un craniu "In ciipiifgnii de zahWr". Ochii sunt de culoare cenuqie sau ciiprui $i nu se acomodeazii. ci se aqteaptii sii se resoarbii spontan. cu semnificafie serioasii: Microcefalia (craniul mic). de rnai multe s5pt5miini (6-12). se poate produce o ruptur5 a vaselor sanguine subperiostale ale oaselor craniului. Bosa serosanguind Este o umfliiturii a pielii capului. La lurninii vie. Umfliitura este situatii. revksatul sanguin subperiostal creqte in cursul primelor 24 de ore. percepfla acestei colecfii lichidiene poate fi jenatii in primele ore de bosa serosanguini. Rareori. Astfel. Se pare cii aceastii deformare se datoreqk mai mult pozifiei in uter qi nu modelajului na~terii. circumferinfa craniului mult crescutii. fn cBteva zile. Zona fluctuend este foarte bine limitat%. prin definifie. Dacii este ca o contuzie (hemoragicii) se resoarbe rnai incet. care o fnsofeyte frecvent. asistenta de ocrotire ~i pikinti) sii supraveghem dimensiunea qi consistenp tumefacfiei rnai ales in primele siiptiimiini de via@. la nivelul oaselor patietale.1. Umfliitura este fluctuentii. cursrtl prezenta$iei in pelviene. congestie vascularii (aflux de siinge) ~i uneori insotiti de echimoze (pat5 neagr5viin5tii la hceput. contrar bosei sanguine. fontanele mari. creqtetul capului ("vertexul") este turtit. douii yi chiar trei cefalhematoame. . Ochii Fafa este rotundii. Amintim aici ciiteva modificiiri patologice de form5 a capului. Deformafia cea rnai obiqnuitii a craniului in prezentafie cefalic5 este o alungire a bolfii craniului ("dolicocefalie") foarte accentuad. cefalhematomul este insofit de fisuri osoase.realii. h d capul nou-n5scutului a fost C flectat multii vreme pe un um5r se constad pozifia asimetricii a maxilarului (sau chiar a nasului). 2.Nou-niiscutul poate fixa qi urmiiri un obiect colorat sau o lentil5 de ochelati "plimbate" la o distanp de 20-30 cm prin f a p ochilor. Este o malformafie grav5. Din con&%. Dacii umfliitura este moderat5 ~ifiicud din edem simplu dispare in 24-48 de ore. In mod obi~nuit. Este o anomalie grav5. Sensibilitatea la lurninii este prezentii chiar din primele zile de via@. suturi larg deschise qi accentuarea desenului venos epicranian.

Mazarin.10. Este sesizabil5 c h d sugarul tip2 pleoapa se inchide. Sunt normale. implantafia. Frau1 limbii este un fel de band5 de tesut situat sub limb5. nu am indicat vreodatil sectionarea fr4ului limbii.3. 2. Dac5 existi. forma. Acest hematom este descoperit intre a 8-a qi a 15-a zi de via@. Este inutil s5 fie scoqi. Hannibal. in caz de indoial5.). Medicul recornand5 Stergerea cu comprese sterile inmuiate in ap5 fi& qi r5citi (nu muqetel care contine impurititi) qi procurarea de solutii cu antibiotice. Exceptional de rar se pot descoperi unul sau doi dinti incisivi mediani inferiori.9. Gatul pare scurt. Iulius Cezar. Este greqiti pkerea c5 fr4ul scurt al limbii int2rzie aparifia limbajului activ. cu tratament local susfinut in decurs de c4teva s5ptiImhi (rar luni) se ajunge la permeabilizarea canalului lacrimal. Pe marginea gingiilor se v5d c4teodat5 niqte ridicgturi mici perlate (chisturi epidermoide sauperlele Epstein). Aceste pete de s h g e . deoarece este un gest chirurgical care poate declanqa o s4ngerare prin r5nirea arterei linguale sau leziuni ale canalelor Wharton. ca: trisomia 21 (mongolismul). gura este "strhbii". care se simte in grosimea muqchiului sternocleidomastoidian. Persistenfa anormala' a unei secredii conjunctivale oblig5 pe medic s5 cerceteze dac5 nu este vorba de o impe$orare a canalului lacrimal. in trecut se practica relativ frecvent secfionareafr4ului limbii. sectionarea se va face de c5tre un otorinolaringolog. Richelieu. Tremur5 la cei rnai mici stimuli (plhs. de anoxie (lips5 de oxigenare a creierului). Urechile Se controleaz5 m5rimea.3. Conjunctivita (inroqirea mucoasei conjunctive. Impiedic5 adeseori alimentatia la s h . Medicul va instrui pe mam5 . Fata este asimetric5. Richard a1 In-lea s-ar fi nhcut cu dinti. Globii oculari nu urmeaz5 rota6a capului (ochi de p5puq5). hipotiroidismul. pliurile. Ludovic al XIV-lea. Se mitreqte progresiv p4n5 la 2 luni qi apoi se micqoreaz5 qi dispare spre 7 luni. in prealabil se recolteaz5 secretia ocular5pentru decelarea germenilor microbieni qi testarea la antibiotic. Gura Dinfii. cu lipirea pleoapelor) este mai des i n a i t i . medicul poate descoperi ofisura' a boltii palatine (fant5 care str5bate "cerul gurii"). scurgerea unor secretii purulente. Personal. in general dispare in c4teva s5ptiIm4ni. Sunt dinti de lapte normali care cad in perioada neonatal5 sau persisti p h 5 la vksta c5derii normale. De cele rnai multe ori imperforarea canalului lacrimal este la un singur ochi. Limba mare sugereaz5 boli moqtenite. de culoare gabuie.Mama copt'Iu1 Parakizia faciala' survine dup5 o naqtere dificil5 $i traumatic5 (forceps). cartilajele pavilioanelor. in jur de 2-4 luni. La palparea muqchilor sternomastoidieni se p a t e constata un hematom (o ingroqare de mikimea unei miisline). Rar se impune o mica interven6e chirurgicalg (destul de laborioas5) care are ca scop desfundarea canalelor lacrimale. Ele regresea5 spontan fa'ra' tratament. Ba'rbia este inapoi (retrognatism). i este prezent: pupilele se retracti la proiectarea unor raze de luminL Henwragiile subconjunctivale neliniqtesc pe marn5. roqii. aer rece). Pediatrul caua in mod sistematic unele boli ale viizului (microftalmie. Diagnosticul de surditate trebuie pus c4t rnai timpuriu. de boli ale embrionului qi fitului. o jum5tate de frunte nu se increteqte. Se impune depistarea surdita'tii. glaucom congenital etc. Napoleon. 2. vizibile pe albul ochilor sunt frecvente qifa'ra' gravitate. Chiar dac5 se rnai indic5 de vreun medic. pentru a se incepe o educa6e specializat5. in caz de antecedente farniliale de surditate. La un zgomot puternic qi brusc nou-n5scutul inchide ochii (reflexul cohleopalpebral). de icter intens. Strabismul (se uit5 "cruci$"' este frecvent qi nu trebuie s5 neliniqteascg pe pikinti. testul se repeti timp de rnai multe zile. Dispare dup5 vksta de 6-9 luni. simetria. Variaz5 mult de la un copil la altul. ceea ce determina' o oprire a scurgeA~i lacrimilor ~i secundar influmafia conjunctivelor In general.

Palparea claviculei permite sii se depisteze o eventual2 fracturii survenitii in cursul unei na~teri acrobatice. La nou-nGscut. Este relativ frecventii. Se cautii fistule sau chisturi congenitale ale gStului. fig. miisuratii la nivelul ombilicului. foarte des se constatii o umflare a mameloanelor la ambele sexe. Preputul aderii la gland. Abdomenul Abdomenul este suplu. acest interstifiu este. Rareori apare surpriza de a se palpa o gyg. Herniile inghinale. herniae inghinale cu dimensiuni mici sunt greu d e diagnosticat. din care in 70-80% din cazuri este unilateral%. in general dispare in c4teva luni. 1. in general congenital. De cele mai multe ori. aceasta se poate practica. Circumferinp. care evocii o bod5 moqtenitii a inimii. este mai mic5 sau egalii cu a toracelui. Nu se storc. anomalia regreseazii spontan. Toracele Clasic. Se va controla pozifia orificiului prin care se scurge urina. Circumferinta toracelui se m5soari la nivelul mameloanelor. Inima se ascultii cu atenfie pentru a depista un eventual suflu. Pielea r k 2 n e . C2teodatii se 1 simte polul inferior a splinei. 2. vreo manevrii. in continuare cicatricea se retract5 qi se invagineazg. Puncga este interzisii. C2teodat5 se pot observa mameloane supranumerare. deseori inchisii la culoare timp de c2teva zile. Un hidrocel este responsabil de o pun@ voluminoas5. dup5 c5derea cordonului r h h e un mugure care se arde cu un creion de nitrat de argint.asupra manevrelor ce se fac de mai multe ori pe zi pentru a evita formarea torticolisului (capul este kclinat pe o parte. Vindecarea spontan5 se face odat5 cu dezvoltarea musculaturii abdominale. rar persist2 piing la 4-5 ani. iar biirbia este intoarsii spre partea opus5).3.Dacii nu este reductibil5 va trebui operatii spre 3-4 ani. de multe ori insii le depiiqeqte cu 1-2 cm.) sub piele printre fasciculele musculare. Tennenul desemneazii faptul cii unul sau ambele testicule au sediul permanent in afara pungii scrotale. Hidrocelul regreseaz5 fkii tratament in marea majoritate a cazurilor.3. in practicii se incepe cu frecvenp respiratorie (in jur de 30-40 pe minut) qi numikarea biiWor inirnii (120-140 pe minut). Acest gen de hernie nu se stranguleazii niciodaa. Ombiicul.8. Radiografia toracelui poate pune in evident5 un timus mare. D a c i piirinfii solicit5 interventia chirurgical2 (din grabii.a 10-a (vezi capitolul I). Ficatul se palpeazii la marginea coastelor.1 4. Aqa cum s-a ariitat la pag.3. 2. Restul cordonului ombilical cade spre ziua a 7-a . toracele se examineaz5 dup5 ce s-a terminat cu capul qi g2tul. Nu necesitii vreun tratament. Se vindec5 f2r5 a necesita vreun tratament. din team5 sau din motive estetice). Locul de joncfiune a cordonului ombilical cu abdomenul trebuie examinat cu atenfie de c5tre medic qi asistenta de ocrotire pentru a verifica dac5 o poqiune a intestinului nu apare la baza cordonului (omfalocel). Diverse metode de corectare (moneda'mtalica' fiat6 cu o ban& de leucoplast etc. 2. Circa 1% dintre b ~ e tsunt purtgtori ai i acestei anomalii. La copil. Ectopia testiculara' sau criptorhidia. Coboriirea testiculului nu se poate realiza decQ pentru un moment sau deloc.1 2.) sunt inutile. Sub acest tennen se intelege ieqirea unui organ intraabdominal (intestin etc. Dimensiunile penisului qi ale pielii scrotale variazii mult. starea preputului (pielea care acoperii glandul). Hernia ombilicala" este destul de fiecvent5.13. Tratamentul este chirurgical qi se efectueazii in jurul viirstei de un an. laterale sau mediane. Dispare spontan in c2teva siptikiki. mai ales dac5 mama a absorbit iod. 3 1. Organele genitale Organele genitale externe la btiiefi. deoarece la vksta adolescentei sau la cea adultii se poate canceriza. CiiteodatA. care constituie mu~chii abdominali.

Din contr5. In continuare. picioarele ajung pe axul gambei. pllnsetele mamei vi. Aceasti pozitie este reductibilri: Se datorevte unei hipotonii (tonus scizut) ligamentare care favorizeaz5 men~nerea piciorului in pozifia fetal5. Cu toate c5 sunt clteva semne clinice pre~ioase(manevra . &5 risc de infectie cu conditia unei igiene corecte. Aceste manevre pot fi acute de rnai multe ori pe zi. &5 efort si fii1-5dureri. Dup5 al treilea an de via@. lungi. Prin mivcare.dup5 ce s-a ajuns treptat la decalotare total5. destul de des. Mama va fric6ona uvor marginea extern5 a picioarelor cu o perie cu peri uzati pentru a stirnula*muvchii laterali vi a redresa activ pozifia picioarelor. gr5sute vi cu pumnii inchivi.3. acest gest este insotit de riscul de parafimoz5. Pentru prevenirea piciorului plat vi stimularea mi~cirilor picioarelor vi gleznelor este bine ca mama s5 "gldile" (nu masaj ap5sat) tiilpile sugarului. La noi in tar5 mulei medici recornand5 decalotarea precoce vi dac5 nu se reuqevte apeleaz5 la chirurg pentru circumcizie. prepupl penisului este in majoritatea cazurilor fixat pe gland vi nu se las5 tras inapoi. fn Anglia nu se face nimic in primii 2-3 ani de via@. dep5vind vlrfurile degetelor. Dup5 aceea se incearc5 s5 se retrag5 prepupl hapoi cu scopul de a sp5la prepupl cu ap5. i n Franta se evit5 decalotarea prepuplui pln5 la 4 luni. L w i a congenitala d e sold Anomalia cea mai de temut este o luxa$ie congenitala' de fold. circumcizia este obligatorie (face parte din practicile religioase). cu unghii moi.fimoul. Pielea de sub penis vi scrot necesit5 o cur5tire atent5. nou-n5scutul se poate zg2ria. Mamele nu au motive s5 se nelinivteascii. estefiziologicri: Dac5jetul urinar se proiecteaz5 la distant5 qi este continuu nu este necesar5 vreo tentativii de eliberare a prepuplui. infecfii. se insist5 asupra necesiti~iicircumciziei. Mlinile sunt durdulii. eviandu-se rnai t k i u folosirea inc51@mintei ortopedice. care poate fi unilateral5 (de o singur5 parte) sau bilateral5. cicatrice vicioase). Labiile mari sunt putin dezvoltate vi nu acoper5 vulva. Soldul este "luxabil" datorita intkierii dezvoltkii capului femural. deoarece in aceste zone se produc uvor r h i . urletele sugarului. agitafie sau jet urinar de discontinuu. In lipsa periei in acelqi scop se maseaz5 marginea extern5 a picioarelor vi gambelor insotite de mivc5ri de flexie ~i rotatie a gleznelor. intre 1 vi 4 ani. La membrele inferioare. Unii sugari circumciqi de persoane incompetente r i r n h cu o oarecare invaliditate (preputiu zdrenpit. penisul va fi sp5lat de 1-2 ori pe s5ptimln5.Mama @ copilul La bdieti necircumciqi. La naStere. Cu aceste unghii.Buzele (labiile) mici sunt voluminoase vi clitorisul ievit in afar5. cu experien@. Este important s5 fie descoperit5 clt mai precoce.Anomalia este mai frecventi la fetite. dac5 p3rintii nu mai reuvesc s5 acopere glandul. se poate constata c5 picioarele sunt 'Yntoarse in5untru" ( m t a tarsus varus). De subliniat c5 circumcizia trebuie Ecuti de un chirurg de copii. laxit5tii articulare qi obliciti~ii bolfii cotiloidului. zona respectiv5 va fi bine uscat5 qi eventual cremuit5. lucioase. se impune consult chirurgical vi eventual circumcizie. Dup5 aceea. "Picioarele plate" constituie un lucru normal la sugar. Nu suntem de acord cu tentative viguroase de decapsulare avlnd in vedere datele anatomice vi observa6a c5 decalotarea se face uvor. * 2.1. uneori. La evrei vi arabi. Clteodati este nevoie s5 se plaseze o band5 de leucoplast pe piele cu scopul de a menfine picioarele timp de clteva ore in pozitie corectii. deoarece am asistat la infectii vi slnger5ri dup5 interventia chlrurgical5.15. Decalotarea prea timpurie p a t e declanva shgerarea mucoasei. fiind vorba de un fenomen normal. Datoriti transmiterii hormonilor materni apare criza genital5 care const5 intr-o secretie vaginal5 alburie sau slngerlnd5 asociat5 cu umflarea mameloanelor din care rareori se scurge un lichid l5ptos ("lapte de vr5jitoare"). fn Statele Unite vi Germania. Numai atunci c h d exist5 suspiciunea de infectie urinar5 sau mictiunile sunt inso~ite durere. medicul examineaz5 membrele. dac5 nu sunt t5iate. in condifii civilizate. Perna grikoas5 a picioarelor & impresia fals5 c5 picioarele sunt plate. De subliniat atdt mdinile cdt ~i picioarele sunt reci. Organele genitale la feti~e. cu prepupl retras. Degetele par scurte.

Cgteodat2 trebuie presupusii vi o origine genetic% Tratamentul trebuie sii fie precoce: el este complex qi prelungit cu exercifii de recuperare.Ortolani). radiografii repetate ~i mai ales colaborarea lor pentru a pune in practica' un tratament aFa de lung ~i de chinuitor pentru copil. anomalii ale dermatoglifelor (amprente palmare) intrii uneori irr descrierea multor aberarii cromosomice.17 . ortopedic qi adesea chirurgical. Dacii mama observii diferente fn modul cum sugarul iqi miqd membrele inferioare in articulaiia yoldului. apoi 4-6 luni de imobilizare in aparat gipsat qi.in cazurile mai grave sau in care pgrintii nu respect2 tehnicile rnai sus-amintite.Sistem special de irnobilizat fn displazia de $old qoarl.17). Micile anomalii (degete inegale ca lungime. in timp ce brawl sbiitos se mi~c$ bolnav riimhe imobil.. uneori. fn 90% din cazuri. dificultiiti ~ 2 n d incearcg sii roteze sau sii h d e p a e z e membrul inferior. Trebuie sii se facg o radiogrxfie . 2. Copilul se sprijinii pe degete qi pe marginea externii a piciorului. c8t mai curhd. 2. o corecrie chirurgicalii. cu cfit depistarea qi tratamentul survin rnai precoce. . cu tonus crescut a1 tuturor muqchilor qi cu retractia tendonului lui Ahile. timp de rnai multe luni. prin hfiiqare cu un scutec lat intre picioare.numai urma'rirea in timp ~i radiograjia ~oldului precizeaza' diagnosticul. Piciorul a fost prins fntre fesele fiitului gi peretele uterin intr-o pozitie anormalii de extensie qi s-a dezvoltat prost. . . se aplicg aparate gipsate ce se schimbii periodic in pozilii care sii corecteze deformarea in mod definitiv. . Se vor incepe. tratamentul devine mult mai delicat.at8t inainte c8t vi dupii hceputul mersului . astfel inc8t coapsele sii fie in abduclie (dep-te). Semnele clinice pot lipsi la naqtere. exercirii de recuperare. Descoperirea unui qold luxabil impune un tratarnent imediat. m$na este in pronatie. Cgnd diagnosticul este Bcut rnai tbziu (6-10 luni). unei pozi@i proaste a Btului fn uter.pentru a verifica poziGa bung a capului femural h scobitura articularii. dacii este posibil prin rnijloace uyoare qi bine supartate: .o atelii cu inele care cuprinde str8ns coapsele qi le reunevte printr-o tijii de lungime variabilg. Fig. La 4 luni semnele clinice sunt rnai bine conturate. Radiografiile pot preciza diferite anomalii ale falangelor sau oaselor mici de la mhii sau picior. aceastg deformare poate scgpa chiar unor medici experimentati. Normalizarea deformibilor inniiscute ale qoldului este cu atfit rnai rapidii. Diagnosticul este evident chiar de la naqtere: miqccle bratelor sunt asimetrice. in rotirea spre spate. Piciorul strdmb varus equin este o rnalformatie gravii care constg.diverse alte dispozitive sau "aparate" care asigurii poziriile corespunzgtoixre. Uneon. luxaria necesit2 un tratament lung qi complex: 6-10 siipt2mhi de irnobilizare completg. Aceast2 aparaturg trebuie piistrat2 cel pu@n 3-6 luni. ap5irhd oric8nd in primele 6 luni de via@. sumenit2 in cursul unei naqteri dificile. Aceastg deformare se datoreqte. qoldul fiind in extensie continug. pe lhgii strgmbarea piciorului. iar degetul mare este acoperit de celelalte.vi greu de convins ca' diagnosticul luxafiei congenitale de $OM implica' dificulta'6 de diagnostic clinic. mai intgi ziua c8t qi noaptea. Malformavie degetelor de la mdini sau de la picioare capgtii din ce in ce rnai mult interes din punct de vedere genetic: poliaizctilie (mai multe degete). sindactilie (lipirea degetelor). tot timpul ("24 de ore din 24 de ore"). asimetrii de pozitie qi de flexie ale coapselor.Acesta const2 fn indephkrea (abducfieforfat2) a coapselor la 90°. intins qi rotat spre interior. Am insistat asupra acestei anomalii. in lipsa acestora. iar rezultatele r h h nesigure. Mai tiirziu. va consulta medicul pediatru qi un ortoped de copii. deoarece am intdlnitpa'rin@ care sunt nedumeri@. 0 acfiune de prevenire qi de corectare a defectelor uqoare ("displazii fi-uste") se obtine prin utilizarea corectii qi permanents a scutecelor de tip "Pampers" sau. de-a lungul cel corpului. mobilitate) nu au semnificatii deosebite genetic qi nu necesit2 vreun tratament. asimetrii ale cutelor (pliurilor) coapsei. grosime. Paralizia plexului brahial este legat2 de o alungire a acestui plex nervos. apoi numai noaptea.o pemii speciall fixat2 de un chilot prevrlzut cu bretele (fig.

pediatrul va orienta depistarea ~i tratamentul dificuldfilor proprii fieciirui grup de nou-niiscufi: la termen. in caz de suferinfii acutii (legatii de navtere). cu bl2ndefe.16. Examenele succesive vor permite sii se distingii d a d sernnele de suferinfii sunt fixe sau. Trebuie ~tiut. Dupii v b t a gestafiei. Este de subliniat ca' medicamentele primite de mama' in timpul na~teriipot modifica mult ra'spunsurile la stimuli ale nou-na'scutului in primele ore. cu un scor Apgar normal sau sciizut (vezi pag. grafie efectuiirii testului Guthrie tuturor nou-niiscufilor la v2rsta de 4-5 zile. dominatii de int2rziere mintalii gravii. asistenta de ocrotire ~i piirinfi. . ~i in continuare evolufia va fi favorabilii. La acesti copii. Tratamentul consdin instituirea unei alimentatii sikace in fenilalaninii. si Descoperirea timpurie a anumitor anomalii ca qi dezvoltarea psihomotorie sunt ficute ~ide ciitre pbin@.) pot sii nu prezinte nici un fel de suferinfa nervoasii la examenele efectuate in perioada de nou-niiscut. Copilul este bine dezvoltat mintal P Aceastii intrebare vine in mintea oriciiror piirinfi din momentul naqterii ~i persist2 luni ~i ani de-a r2ndul. cii unii nou-niiscufi de care au suferit la naStere in cursul dilatafiei ~iexpulsiei (se nasc vinefi. lor 2. care.).). in caz de suferinfii veche. Pa'rinfii sunt datori sa' relateze medicului toate antecedentele deosebite dinfamilie (decese neexplicate de nou-na'scufi. Boli metabolice Detectarea bolilor metabolice fine aproape in exclusivitate de resortul medicului. dar ulterior urmeazii o deteriorare progresivii.1 7. de la cele newoase (cele mai grave ~i mai frecvente) pcina' la cele digestive (in general mai u ~ ode corectat. ei vor fi urmiirifi. Dacii pl2nge sau este somnolent. care uneori este greu sii fie stabilitii cu certitudine. o vigilenfii cu crescutii. indiferent de greutate.3. dupii ce diagnosticul este sugerat clinic (limb5 mare. hipotrofc (prea mic). b) exist5 posibilitatea (pentru unele dintre ele) de a se preveni urmikile nefaste printr-un regim dietetic corespunziitor. Diferite manifestiiri ale nounascutului Examenul neurologic se face cu riibdare.3. Examenul va fi repetat in zilelele urmiitoare. Diim ca exemple: a)fenilcetonuria care este o boalii metabolic2 decelabilii. se schimbii. in decursul primelor luni de via@ de ciitre medic. constatbile nu au nici o valoare. Durata total5 a Sistemul nervos. b) mixedemul congenital. Starea de siiniitate ~i de perfecfiune a infiifi~ikii fizice aduce liniqtea piirinfilor: o minte deosebitii la un copil umple de m2ndrie intreaga familie ~i constituie premisa cii urma~ul va cuceri un loc r2vnit in societate. din contra. Din contra. surprind toate manifestirile acestuia. Dupa' naFtere mama va relata medicului orice manifestare anormala' ce apare la nou-na'scut. Este evident ~i demonstrat cii stbile de suferinfii cerebral2 gravii continua de cele mai multe ori o suferinfii fetalii acutii. Primul examen clinic se va face imediat dupii naStere ~i comportii indeosebi o apreciere neurologicii. iminte de termen (prematur). incep2nd din prima zi a ultimei menstruafii.dupa' termen (postmatur). mai ales atunci c2nd s-au constatat unele tulburiiri. de obicei. ingrijind ~i supraveghind in permanent2 copilul. hipertrofc (prea mare). care la examenele clinice incearcii sii depisteze orice manifestare anormalii (discretii sau care apare cu timpul). nu fipii imediat dupii naStere etc. Urma'rirea dezvolta'rii newoase ~ipsihice constituie partea cea rnai important6 F rnai spectaculoasa' a i urma'ririi medicale a fiinfei umane din momentul na~terii pcina' la adolescenfa'. r cu colaborarea unorpa'rinfi con~tienfi ~iperseverenfi). rude cu boli mo~tenite etc. instituit c2t mai cur2nd posibil (chiar din primele zile de viatii) qi care trebuie urmat ani ~i ani de zile.Mama s copilul i 2. grabii. asemenea. Copiii se nasc normali. 2) Depistarea anomaliilor cerebrale va fi fiicutii cu atenfie la tofi nou-niiscufii. Acest examen pennite sii se aprecieze eventuale tulburbi. Evaluarea sttirii de stintitate 1) Vcirsta gestafionala' va fi calculatii in siipdm2ni. depistat prin teste de laborator specifice. t o t u ~ i . avorturi spontane. care de c2fiva ani capiitii un loc tot mai important in bolile nouniiscutului. Testele se realizeazii corect dacii sugarul este treaz. icter prelungit etc. 29). Amintim despre aceastii problem5 $i intr-o carte adresatii piirinfilor din douii motive: a) din cauza numiirului mare a1 acestor boli. se observii adesea o agravare qi apoi o recuperare dinamicii evolutivii. simptomele variazii pufin in cursul primelor 10 zile.

cianoza este determinatii de obicei de o bod5 grav5. b) ammalii ale travaliulni. d ) termenul l care trebuia sa' se nasca' (exprimat in Gptiimdni). dizarmonii in relatiile de familie. singurul in m5sur5 s5 le interpretem corect qi s5 ia. Este de o importanpi esentiada' respectarea ritmului propriu alJieca'rui sugar. o influen@ pasager5 asupra s e i nou-n5scutului. Cianoza (invinetirea) poate tr5da o suferintg cardiaca' (boii congenitale ale inimii). circa 5% dintre ei prezint5 totuqi o stare de somnolen@mai accentuatk dar nu profund5. intens qi prelungit. subalimenta$ia. nu trebuie d fac5 mari griji marnei. Orarul meselol. setea.Cei care dommult. nu prezint5 o semnificatie patologic& Pldnsul. manifestat5clinic prin alb5strirea pie& Suptul ~i iagh$itul trebuie s5 fie premnte imediat dup5 naqtere qi s5 se desrqoare normal. Cu fiecare s5pt5miin5 de via@. Un icter apkut precoce. Somnul. El nu are tnc5 ritmul somn-veghe bine precizat. la ce or5 trebuie s5 fie preg5tit5 pentru al5ptare.apare intoxicafiaprin nitri$i. nou-n5scutul pare c5 d o m e tot timpul. eventual. La un noun5scut la termen reflexele de supt qi de inghitit pot prezenta unele tulburik-i. excesul de impresii (vizite. respiratorie (infectie. RespectAnd aceste perioade. d h d totdeauna mesele %n fazele de veghe. La unii nou-n5scufi apare dupii efort (supt. celelalte ingrijiri nu se fixeaza' in mod arbitrar a2 ca'tre m sau medic. neasociate cu alte manifestgri nervoase. Dimpotrivk dificultatea de a adormi ~i sornnul foarte agitat din primele zile pot constitui motive de ingrijorare. oreintregi. h propoqie de 95% noun5scu@ la termen (socotiii normdi) nu au tulburhi de somn. e) vdrsta copilului in momentul in care este e m i n a t sau cdnd mama observa' ceva. Cianoza care apare in crize qi in repaus poate fi expresia unei suferinfe nervoase. Naqterea dificil5 poate avea o influent5 nefastii asupra somnului. "orele" de somn din tirnpul zdei devin mai bine delimitate. c h d la prepararea laptelui t$ ceaiului se foloseqte "apa de fiintAniX". lipsa de confort (frig. Dac5 mama este calm5 qi odihnid. rigiditatea orarului rneselor. mama contribuie la organizarea somnului sugamlui. Icterul. de asemenea. Dac5 sunt treciitoare. C h d este accentuat&localizatii la fa@. cerebrala' sau metabolica' (sc5derea calciului sau glucomi). anumite m5suri. ci dupa' nevoile " ce convin structuri biologice ~i temperamentului sugartclui. Mama va nota perioadele de veghe.anomaliilor neonatale au deci o vabare de diagnostic qi prognostic. in consult cu neuropsihiatrul $i eventual cu psihologul. . Tulburhile legate de administrarea unor medicamente mamei fn tirnpul naqterii dispar de obicei repede. pentru a prevedea. sau generalizad qi permanentg. singure. nou-ngscutul va fi nervos qi agitat. in timpul cdt prezind icter fiziologic toti nou-n5scutii sunt mai somnolenfi. suprasolicitarea fizic5 qi/sau psihic5. Studiul dezvoltruii nervoase la nou-n5scut nu poate fi desprins de ceilalti parametri de fixare a s W de sk5tate.a 10-a zi. 4 ) Interpretarea unor manifesta'ri fizice ~ i / s a u psihice. Tulbura'rile de somn. mult mai rar 31/24 ore (de obicei intre primul qi al doilea supt in cursul zilei qi in a doua parte a noptii). tipiit) o discreti% invinetie In j m l gurli. & mod normal nu trebuie s5 apar5 la un nou-n5scut la termen. Consumul de cafea qi/sau ceai "rusesc" de c5tre mam5. aceste tulburik-i nu au nici o importan@. daci mama este fn tensiune qi anxioas5. cu toate c5 somnul este mai u p . p a t e l b a complicatii neurologice grave (icter nuclear) (vezi capitolul anterior). via@complicatii de familie. Tulburikile de sornn. malformatii). fn primele zile. Ele sunt intterupte de faze de veghe mai lungi. s&d peste una din mese. Verdictul definitiv R da' medicul pediatru.buze. s5n5tatea psihic5 a mamei care al5pteaz5) detwmin6 tulburik-i de somn la nou-nbcut. C5tre a 7-a . sornnul nou-nbcutului devine mai pupn addnc qi apar perioade de veghe.Ele trebuie sernnalate medicului. in jurul vcirstei de 10-12 Zuni. Majoritatea nou-n5scugilor la termen prezint5 icter intre a 3-a qi a 10-zi de via15 (icter fiziologic). Rihnul somn-veghe tine qi de starea psihica' a mamei. la nivejtul extremid{ilor. Nqterea grea sau uqoar5 poate avea. c ) starea noua nciscutului la nqtere. Se iau in seam& 3) Date privind trecutul copilului: a ) anomalii a2 gestafie. in funcfie de acest ritm. Perioadele de somn dureazg 2-2%-3 me. Este un semn important prin care sugaml iqi manifest5foamea. baia. care se aIungesc pufin d t e putin. fn mediul rural. Agitatia din familie are influente nefaste asupra somnului qi comportamentului nou-n5scutului. la nou-n5scutii aliment* artificial cu lapte praf. mu-n&scutul are qansa de a fi liniqtit. cald.

TipQ'tul.). Geamcitul nu se intdneqte la nou-nbcutul srin5tos. Unii nou-nbculi normali au un @pit ascutit (nu strident. TresQ'n'rileizolate pmvocate sau spontane nu au nici o semn$ica$e patologiccr'. Se recornand5 mese rnai dese. defecte *m5scute. Medicul unnireqte vigoarea qi calitatea tipitului. cu o naqtere rnai dificili sau un hipotrofic (nou-nhcut cu greutate rnai mic5) poate prezenta trepida* ale membrelor inferioare. s5-1 asocieze cu alte manifestiki. dar pot surveni qi in repaus). cute sau noduri de la scutece. astfel. culoarea nou-nkcutului vireaz5 de la roz-deschis spre roqu (culoarea sfeclei roqii). daci tremudturile se transform5 ulterior in valuri de contracturi musculare din ce in ce rnai ritmate. chiar daci se rep&. s i urmireasci o r m l qi durata plhsului. el va deveni r5sfifat qi va invita. s i foloseasci plBnsul pentru a ob$ne s5 fie {inut in brate qi legiinat. Credinfa c5 plrinsul fortific5 plhBnii este falsL Ea iqi are probabil originea in faptul c5 primele respiralii profunde. respiratie nazal5 dificili datoriti unui guturai etc. stare de agita$e sau de nervozitate in familie. o suferinf5 sau o *mbolnivire ("colici abdominale". currind. durabil. in timp ce vioiciunea se stinge. ceea ce alarrneazli pe multe mame. nou-n5scutul $pi qi iqi miqci mBinile qi picioarele.). reprezinti un fenomen normal.). bine suportat. Ccr'scatul. ud. Dup5 ce s-a indepWt motivul suferinlei va fi liniqtit 2nd pum qi va fi culcat din nou in patul lui. Dupi partida de plrins respectivz nou-Gscutul adoarme sau are o vioiciune normali. CBnd este provocat (de o inlepitur5. dovedeqte o suferinp de origine nervoas5 central. chiar de scurt5 durat5 qi intermitent. CBnd apare. De multe ori apar cBnd sugarul este dezbecat sau in tirnpul biii. in modul cum se manifesti. Se supravegheaz. plBnsul nu rnai contribuie la dezvoltarea plhBnilor. durere din cauza opirelii. TremurQ'turilebQ'rbieise intiilnesc relativ frecvent la nou-nkculi qi la sugari in primele 2-3 luni. intre reaciiile suspecte. Sindromul iritativ al nou-nhcutului are o semnifieape patologic5 minor&f i urrniki. diaree sau alte tulbur3ri. Cei care tac dupi luarea in brate nu sunt flhsnzi. pozifie incomodi in pat etc. . Crind tipi tare qi prelungit. cBnd este infometat). medicul iqi poate da seama de integritatea miqcikilor. Nou-n5scutul sin5tos are un tipit viguros. sau periferic5 (boli de inim$ pl5mhi etc.). duc la distensia plimrinului cu aer. Cei care plcing ~i dupcr'luarea in bra{e ~i dupd imercarea de a-i alimnta au alte motive rnai serioase de a plinge. nu prezintii febe. aer viciat.Mama @ copilul prea strBns infiqat. strident sau slab (de abia auzit) qi nu p a t e fi potolit prin declanqarea reflexului de supt sau prin luarea in brale a nou-niscutului sau sugarului. f i alte tulbur2ri neurologice. ins5. El poate f i numai de origine digestivi. pentrn c5 nu antreneazi nici tulburarea ritmului respirator qi nici fenomene vasomotorii (cianoz&paloare etc. dar iqi p k W vioiciunea qi o bun5 reactivitate. ne putem qtepta la o crizc de convulsii. Daci va fi purtat in continuare in brale. Unii p l h g pentru c5 vor rnai multi atentie qi vor s i fie mai mult in brale.). zgomote in cameri. s i g5seasci solutii pentru a-1 liniqti. Mama este datoare s i observe. De obicei se calmeazi prin satisfacerea unor nevoi (supt. cBteva % zile. Iritabilitatea gemmla' a nou-nkutului se manifesti prin tremueturi izolate (ce i n s o w o miqcare s p o n W . care furnizeazii date despre: puterea generali a nou-niscutului. nici grav) la care este greu d giseqti cauza. O W u l de a lua 2 &ratesau de a n a l i nten ta gar ca inge n uie cul In sugr voie"s k &cin g repezi Pl2nsul este mijlocul prin care s u g m l sernnaleaz5 mamei o necesitate sau o suferinp. ciscatul trebuie urm%it aparte. daci-i este frig sau daci il chinuie o cut2 de la scutece. Tipitul de suferinp cerebrali este ritmat. durati. pozitie incomodi. asociat cu absenfa vioiciunii. Tipitul determini o contractie a muqchilor fetei. este neschimbaf etc. Ori de cBte ori s u g m l plBnge trebuie ciutat de la inceput daci este infometat. fenomenul fiind foarte probabil datorat unei tulburiri metabolice trec5toare (hipocalcemie sau hipoglicemie). paralizii. solutie de glucoz& calciu. corzile vocale qi ciile respiratorii superioare. evidentiind eventualele asimetrii. Din contr5. succesive. luat in brale) sau inliturarea unor disconforhui (prea strrins sau prea gros i-at. cBnd este ingrijit de o persoani neindemsnatici sau nervoasi. Dupi aceea. daci indeplineqte % doui condilii: este izolat qi nu progreseazi in intensitate. un nou-n5scut la termen. emisiune de win5 sau scaun. Ca manifestiiri izolate. de tonalitate mijlocie. care insopsc lip5tul imediat dupi naqtere.

cgscatd este prelungit qi frecvent. Corpul urmeazg intoarcerii capului ("in bloc"). in paginile care urmeazg. increteqte fruntea.In afar3 de orice imbolngvire. capul trebuie susginut bine. cgscatul poate fi declanpt la cea rnai micg excitatie in juntl gurii. degetul mare fiind adus spre palm%.dar. indulcit cu o linguritg de zah* qi cu ciiteva piclituri de suc de lhiiie. Nu este posibil sa' se afirme ducd un nou-&cut este sau va deveni inteligent. prin frecvenfa sa anormalk poate fi un semn evocator de suferinfg cerebral%. La acest grup de copii. spre v&sta de 36-37 sgptimhi fetale. deschide gura. sugarul va fi luat in braie qi @nutcu abdomenul lui lipit de corpul mamei ("piele la piele").Anterior am descris cum araG ~icum evolueazg corpul.). se datoreqte tonusului crescut al rnuychilor flexori ai membrelor (fig. riispunziltor de reflexul de sugh~t. mama va nota 2n cursul primelor s i p t h h i . Pozitia corpului yi a membrelor a) Culcatpespate ( "decubitdorsal"). SI nu se uite cg tonusul muqchilor giitului este incg slab. se intinde pugin. cel pufin in grimele zile de via@ sunt miqcki reflexe. nau-nkutul nu manifest5 vreun interes pentru ceva. Imediat dup6 netere. multe mici s m n e care dovedesc d are loc o "trezire": iyi mi@i uyor din c k d in ciind braiele ~i gambele. Stra'nutul. rezemat de planul patului cu obrazul drept. h cazuri mai rebele se p a t e adrninistra putin ceai ciildut. Dupg ciiteva zile.ti intins de mam3 revine prompt la prima pozi$ie (flectati). adicg miqc5ri care au ca scop conservareavie@ (de exemplu. el dispare odat5 cu desgviirqirea maturafiei. Ciind un nou-nibcut sau un sugar in primele dou3 luni este mai desEqat qi vine in contact cu aerul proasp34 strgnut5 qi/sau urineazg. bcetul cu incetul el devine mai indemhatic in a apuca s h u l sau tetina. Eventual sugarul va fi frecat sau b5tut uqor pe spate. cel mult de 1-3 ori in decurs de 10-15 minute (aer viciat etc. Unele mame sunt impresionate de rezistengi pe care o inthpinii c h d kcearcg sg intin& (s3 deflectem) antebraful sau gamba. pe care la inceput o evitii. miqc5rile de supt). Urm5rind nounilscutul. Ele sunt fapte in care conqtienp nu ia parte deloc. Capul este de obicei intors intr-o parte. picioarele in flexie dorsal% degetele in flexie plantar5 ("cvadruplg flexie"). Dacg s-a udat va fi schimbat in scutece uscate qi va fi culcat. emite mici zgomote sau bombiineli. in stare de flexie (pufin indoite din articulafia cotului). schiteaz3suptul. uqor deschisg). cgscatul se inwneqte rar. Compresiunea qi cgldura local%fac s3 se schimbe pozitia bulei de aer care declanqeazg excitagia nervului frenic. iar in timpul suptului trebuie sprijinit pe cotul mamei. afar& Tr&a'turile mo~tenite Ele determina' dezvoltarea s ~ g a r u l u ichiar de la inceput. Pa'rinfii sunt datori sa'-~i cunoasca' sugarul! La venirea pe lume. Ele suat kdoite: coapsele pe abdomen. Membrele inferiuare sunt flectate ("strhse") qi rotate extern din articulafia qoldului. Toate miqcfile sunt automate qi par necoordonate. MuIti copii sughit3 in primele s 5 p t h h i de via!& Aceasta nu trebuie sg constituie un motiv de ingrijorare. Strgnutul nu are nici o semnificagie patologic3 BIastfel de situa$ii qi deci mamele nu trebuie s2 se alarmeze considerhd c3 sugarul "a r3cit9'. el intoarce deja capul spre lumin5. unii susfin cii esG vorba de o fiing care nu are deciit reflexe. coboriit . in eontinuare. Brafele sunt ayezate liing%corp. Capacit3tile corpului yi mintii sale se dezvolt5 lent F dupg o ordine bine stabilitg Aceastg i dezvoltare este determinati de patrimoniul moqtenit de copil qi de influengie care se exercitg asupra lui din sunt cele mai importante. vom ar3ta cum se urmikesc functiile sistemului nervos. la marii prematuri. asemiingtoare parfial cu pzitia din uter. C h d este vorba de dezvoltareaneuromotmie a nou-nbcutului. Se verificg orificiile de la tetin3 qi se corecteazg tehnica alimentagiei. reacfioneazg la vocea mamei. normali. La nou-ngscufii la termen. in poziiie de pronage (cu palmain jos. nou-nbcutul este o fiing cu totul dependentg. oricare din aceste segmente. de exemplu ceai de anason. 2. gambele pe coapse (prin flexia genunchilor). Atitudinea de flexie a mernbrelor. pielea qi uaele organe ale nou-ngcutului. Degetele miiinilor sunt partial striinse. Pentru combaterea sughqului. fn primele zile principa'ta sa ocupaiie este s3 doarm5 qi s3 sug3. Sughipl.18). Sufletul nou-niiscutului este greu de inieles. F~ecventse observli o reacfie "in . nou-&cutul la termen are o pozifie tipica' cu cele patru membre indoite f "flectate") ~i sirnetrice.

altele reflect3 comportarea care ar putea fi asemuit3 cu stadiile timpurii din evolu@aomului. aterizeazii pe cele ea patru picioare. Simetria atitudinii intre membrul drept $i cel stPng este aproape permanent3. capul cade inapi sau lateral (mu~chii hipotoni) .a riisfrhge. fie c3 este vorba de cele superioare. brafele se men+ in flexie (indoite). la un stimul oarecare. Unele din aceste reflexe sunt de protecfie. 2.Dac2 nou-nhcutul este tras de brafe in sus. El atinge aceasta' etapa' cdnd itcepe sa' doreasca' gi sa' poata' sa' "$aca' ceva" singur. Pozifia $imi$cMe nou-niiscutului sunt aproape simetrice. Si ?naceasti situafiedoming pozifiain flexie. membrele sunt flectate. Nou-niiscutul este dotat cu reflexe ce fac ca majoritatea mi$cikilor lui sii fie automate. Dacii o pisicii cade de la Sniil@me. braiele sunt V z a t e l b g 5 corp.Fig. .18 . Copilul se naqte cu anumite reflexe primitive (arhaice).a 3-a siipt&nhi=i. Aceste reflexe dispar ciitre vksta de clteva luni. ca o "tresikire" bruscii $i generalii. b) Culcatpe burta' ( "&cubit ventral "). ce duce la intinderea trunchiului $i membrelor. a intoarce). este o modificare a modelului in flexie prin cedarea temporarii a tonicitiilii fiziologice crescute. nou-nhcutul p a t e schip mi$c&i de Wire. Genunchii sunt situali sub trunchi sau llngii acesta. c) Tracgunea din pozifia culcat pe spate. Apuchd nou-niiscutul de mlini $i triiglndu-1 uqor in sus $i inainte. Din clnd in clnd incearcii s I facii mi~ciki &ke $isprijinul se face cu ajutorul degetelor de mari de la picioare. capul este sprijinit pe o parte. din poziiia sunt culcat pe spate. clt mai ales de cele inferioare. Reflexele prezente la naqtere. motor sau secretor. 2. d) Simetria.20). pe miisurii ce locul lor este luat de mi$c&le voluntare. reaclii automate la modificikile de mediu. 2. degetele sunt partial strbse. Exist6 o tendinpi generala' ca aceste reflexe primitive sa' dispara' ca'tre vdrsta & 3 luni.Poziiia in decubit ventral (culcat pe bud): doming flexia membrelor. Fig. fiind necesare supraviepirii. Din a 2-a . 2. nou-niiscutul reuqeqte sii-$iaqeze capul pe o parte $i il poate ridica pentru scurt timp pentru a-1 culca pe cealalt3. Fig. nediferenliat3.20 . aceste miqciki se produc sau sunt mai active clnd sunt atinse tiilpile picioarelor nouniiscutului. Reflexele (actele-reflexe) sunt procese de baz3 ale activit3w nervoase. Genunchii sunt indoi@ coapse. iar miqciirile voluntare de abia incep sii aparii. picioarele pe pe gambe ("in flexie dorsalii"). 2. masF. In caz cii se observii o asimetrie dintre douii membre omoloage (respectiv dreptul cu st2ngul) aceasta poate avea o sernnifica@e patologicii.Culcat pe spate: capul este intors pe o parte. In juml vkstei de 3 luni exist3 o acalmie in activitatea motorie a sugarului deoarece miqc3rile automate se sting.19 . care este vdrsta cdnd sugarul incepe sa' faca' miqca'ri voluntare. Termenul de reflex provine din cuvhtul latin reflexus (de la reflectare . prin intermediul c&ora excitafiile senzitive (senzoriale) deterrninI un r&puns efector. La unii se observii o slabii miqcare a capului spre "partea preferat?$'. datoritii reflexelor primitive de "redresare". iar capul a t h 2 pe spate (fig.19). Soldurile sunt ridicate l & h d intre planul patului $i unghiul format de torace $i coapse un spaliu inalt de 3-4 cm. a$a cum se intlmplii prin reacfia Moro (fig.

extensie $i rota$e ale gdtului. 2. le intinde.23). Dacl medicul (sau mama) trece degetul prin palma nounlscutului. Nou-nbcutul este $nut de trunchi. rezula care sugereaze rnersul denurnit amersul (fig. dacl trage brusc de scutecele pe care e culcat sau trage mdna cu care Z susGnea capul. nou-ngscutul suge $i inghite corect. Nou-nlscutul i$i intinde tot corpul. uneori lipl. sub bra@. el are un reflex de urcare. Fig. Medicul este singurul in mlsurl s5 aprecieze dacl reflexul Moro este prezent. degetele acestuia se inchid brusc $i cu aS2ta f o e . ale declan~hd astfel mi$c&i de flexie.Reacfia (reflexul) Moro. i se declan~eazl reflexul Moro (fig. apoi la pwile din mijloc deasupra $i dedesubtul buzelor. Reflexul de agcifare. antrendnd uneori $i capul in aceast2 mivcare. deschide degetele. Mama aude mereu pe medici "are reflexe normale" sau "Moro este prezent". Rcispunsul este cu atdt mai rapid cu cdt nou-n&cutul este l interval mai mare a fafci a ultima aaptare. Refaexul punctelor cardinale se numevte astfel. Cdnd acesta din urml atinge planul mesei. nou-nlscutul tresare. De altminteri nu se trag concluzii deciit dupl ce se c e r c e t e d mai multe reflexe. Se vor expune numai cdteva: Reacfia Mom (dupl numele pediatrului german care 1-a descris in anul 1917) se produce dacl nou-nlscutul este treaz. acestea nu sunt deck schile de reflexe normale.22 . Esenp rbpunsului rezidl fn faptul c l aceste mi~ciiri corpului se fac in acelqi sens ca $i stimulul.Cercetarea reflexelor se face aS2t la matemitate cdt h de $i acasl i primele s~ptikitni via@. Ea i n s l ~ i observl c l dacl izbeqte c o ~ u l (patul). se flecteazl. intinde membrele inferioare! in timpul al U-lea se produce revenirea in poziGa de repaus cu bralele flectate $i cu pumnii strh$i. cdnd se trage brusc scutecul de sub nou-nlscut. depmeazl bralele de torace. de apucare a degetelor.Reflexul de apucare (aggpre) palmar ~i plantar. el intinde brusc bratele $i uneori desface degetele. C h d reflexul punctelor cardinale este perfect. deoarece modul slu de cercetare const2 in mai multe jurul gurii. aplicate ?n locuri situate conform punctelor cardinale. 3n stimuliiri (atingeri) succesive. iar celiilalt se intinde. complet. Dacl se trece degetul pe sub talpa piciorului nounlscutului. cu mncKul q o r aplecat inainte. se simte cum degetele picioarelor se flecteazl. la colprile buzelor (drept $i stdng). La contactul plantei (talpa) cu suprafala mesei de examinare. La nou-n&cutul mai pu$n vioi. astfel inciit picioarele s l atingl un suport solid. incilt nou-nkcutul poate fi ridicat uneori deasupra planului patului sau mesei pe care este examinat (fig. cu reactivitate redus$ este indispensabil s l se mgsoare atingerea eventual5 a sensibiliGGi. 2. Limba $i buzele se mi@ spre ' punctul atins. vertical. membrul respectiv se f l e c t e d . c h d acesta este d e s a ~ a t . 21). Dacl medicul izbe~te violent masa pe care este culcat nou-nlscutuf. R&punsul la durerea vie. simetric.21 . Din &east2 succesiune de indoire $hntindere a membrelor ideferioare. 22). iar vrimul se intinde. al ciirei . Mersul automat. 2. 2. 2. Dacl este tinut in continuare de axile $i dus la marginea unei mese. S-au descris zeci de reflexe. Fig.

in mod obiqnuit nou-n5scutul r5spunde prin retragere aproape imediat2 a piciorului excitat. La nevoie se indepihteazi cele dou5 pleoape printr-o miqcare bllnd5. in timpul suptului. car: trebuie tratat5 cu grij5. C h d este liniqtit. Se sperie uqor la zgomote. a p i apare iip5tul (viguros qi prelungit. laringiene sau guturale. asociat2 cu tendinp nou-n5scu#lor de a #ne ochii inchiqi. Dac5 din ochi se scurge puroi.Mama $I captlul Uneori pare c5-qi privegte mama sau pe examinator. Unii dintre ei se intrec parc5 pe ei inqiqi clnd se "cauti?" de c5tre medic reflexele arhaice (vezi mai sus!). inseamn5 c5 s-a ad5ugat o infec$e (conjunctivit2). Daca' nou-na'scutulplinge. Aceast5 miqcare poate fi oprit5. fi. s i t q i i l e confictuale din familie ~i m i ales starea de tensiune a m m e i au un rol important in comportamentul nou-na'scutului ~i sugarului. pentru a preveni eventualele infecp generate de microbii din canalul pelvigenital al mamei. la c5ldura contactului corporal qi la al5ptare. Dup5 7-10 zile de via@. Limbajul. "vorbindu-i" cu voce calda". poate fi examinat in bune condifii de c5tre medic. f5r5 s5 aib5 vreo semnificatie patologic5 qi f3r5 s5 lase urme. incerclnd astfel s5 se inspecteze globii oculari. rnn de Contactul social. face ca examinarea ochilor s5 fie dificil5 2n primele zile. hemoragiile trec dup5 clteva s5pt5mlni. prag poate fi foarte ridicat sau foarte coborlt. la auzirea unei voci cunoscute. are efect sedativ prompt) ~i d n g i i i a t pe h n t e . Pic5turile antiseptice care se pun in ochi (solu#e de nitrat de argint 1% sau cu antibiotice). produc uneori umflarea pleoapelor. Activitatea motorie qi ' I miqckile % mas5" sunt diminuate c h d atenfia este deviatL Nou-n5scutul p a t e fi calmat prin ridicare in braie. Comportamentul emofional. la majoritatea nou-n%cu#lor ochii sunt inchiqi. peste care t r e e intermitent un "zlmbet" f3r5 motiv vizibil. Inflamafia unilateral5 este determinat5 de Fig. cu ochii deschiqi. Organele de simt Ochii. ' Clnd plhge. pleoapele sunt lipite qi tumefiate. Dac5 un stimul dureros viu nu declanqeaz5 declt retragerea imediatii a piciorului cu trip15 contrac#e. Nou-n%cutul poate emite pu$ne sunete involuntare. 2. Nervozismul pa'rinfilol. inchide qi deschide ritmic gura. prin miinglieri uqoare qi ritmice ale frunp sau ale toracelui anterior. Pentru aceasta se ciupeqte prelungit (1-3 secunde) talpa piciorului. Sclerele (albul ochilor) pot fi roqii. "lipit" cu burta de pieptul m m e i (contactul strhs. V i k d Ochii sunt complet formafi la naqtere. odat2 cu iip5tul. m&g%ere.1-5 mimicg). Aceast5 inflamaiie. pentru a se stinge progresiv. iar conjunctivele sunt inflamate. pa'rinlii trebuie sa'-~i infrcinga' neliniptea. datoriti unei hemoragii subconjunctivale din timpul travaliului. nou-n5scutul poate fi liniptit daca' este luat in brafe ~i "strcins la piept". dar se liniqteqte de indati ce a fost hrihit. De abia dup5 clteva zile.2-T . dup5 unii autori "piele pe piele". ca ~i #p5tul. Toate ingrijirile se fac cu calm. . c h d este ridicat in pozi#e vertical$ nou-n5scutul p a t e deschide ochii. din c h d in c h d apare un "&bet". in 3-5 secunde.Mcrsul automat. este vorba de un caz patologic. Nou-n5scutul are un facies (expresie a feiei) aproape imobil (f5. Nou-niscutul pare atent.1-5 iip5t qi f k 5 miqcare global5. d a d nou-n5scutul este in stare de veghe qi este liniqtit. Tip5 inaintea meselor. urmat2 de flexiuni ("indoiri") succesive ale gambei qi ale coapsei (tripla contrac#e). mai ales noaptea. proporfional cu intensitatea durerii) qi miqcarea global5 cu agita#e care se instaleaz5 imediat.

.

qters. Chiar de la aceasa v&st& fitul prefera gustul dulce. se reculca etc. El este asociat cu comunicarea prin auz qi vedere. Timp de c2teva secunde. survenite rnai tibziu. devine amorf. desEqat. spilat. prefer2nd-o fa@ de persoane striine.Mama gi copilul Pe l2nga voce. amplific5 ritspunsurile interactive.). unii sugari primesc s2 sugi numai de la mama lor. Acelaqi cercetator sustine c i membrii unei familii degajeaza un "miros de bazi identic". Unele tulburitri ale comportamentului copilului. nu se mai miqci. Este cunoscut faptul c i . baie etc. Daca mama consumi alimente care modificg gustul qilsau mirosul laptelui mamei (piper. s8-i vorbeascg tot timpul. nasul. dupa mirosul laptelui qilsau corpului.iei sa' fie in contact nemijlocit cu corpul mamei sale . m2ng2iatul qi luatul in brate sunt suficiente pentru a opri tipetele sugarului. sit-i csnte dacg are voce. Unul din mijloacele cele rnai eficiente de combatere a colicilor abdominale la sugar este ca in timpul alimentaf. se opreqte. acru. unii o recunosc numai dupi ce sunt luati in brate qi ii simt mirosul qi formele corpului. Dac2 sunt despiirpti pentru c2teva zile de mams. marele naturalist englez Charles Darwin a observat cB nou-n&cutul percepea mirosul sbului mamei sale p h i la 30 cm. cu atAt fitul inghite din el mai mult. mic. nou-niscutul risc5 de a fi mare prin excesul de aport sanguin de zahir. ceapit. regurgitafiile qi chiar virs5turile sugarului. Gustul Organul gustului (mugurii gustativi localizati pe Iimbi) se constituie foarte timpuriu in cursul vie@ intrauterine. dar inceteazs orice joc a1 mimicii. Sugarul simte blhdetea. sitrat). o fixeazi qi o urmireqte. prezenthd rareori. pe suprafafa sa. Mirosul este prezent la nqtere. cu fata intepenitit. infiqat qi desf@at. in general."piele la piele".se alini. ultimele declanqeazg o salivatie abundentg qi grimase. nu mai fixeazg fafa mamei. Ea este prima care va observa c2nd sugarul aude. un "miros de familie". copilul este dezorientat. Dac3 mama este diabetics. mama recunoqte foarte tirnpuriu mirosul copilului siu. dar tenace. Simtul tactil apare foarte devreme in viafa fetal%. apoi viz2nd c i nu se rnai intiimp12 nimic. ea recunoaqte mirosul cknitqutelor purtate de copilul s8u. i se dB s2 m%n2nce.) Ecute agreabil qi adaptat a fost numit "dialog tonic" de Ajuriaguerra. La ribdul siu. ardei. gura. El deosebeqte substanfele cu gust placut (dulce) de cele cu gust neplicut (amar. alaturi de alte f u n c p senzoriale ca vederea qi auzul. h c a din anul1877. acesta este in permanenti ingrijit pentru c i nu poate face nimic el insuqi: este luat in brate. Simtul olfactiv (mirosul) Nasul este. hgrijirile corpului (tinut in brate. in majoritatea cazurilor se constati c2 qi mamele respective recunosc mirosul copiilor lor. simtul tactil este foarte important dar greu de demonstrat. Contactul cu pielea qi citldura corpului mamei sunt stimulgri foarte puternice. Daci o mami continua s i vorbeascg. inainte de a-1 fi atins.SUA) a arittat experimental cum copiii de 5-6 ani recunosc incg mirosul mamelor lor. este imbrgcat. in timp ce alimentele cu gust plicut declanqeazg reflexul de supt qi inghitit. care ingrijeqte copilul. Pete alb-giilbui (milium albicans). i se curata urechile. ochii. bruschetea qi/sau sthgscia gesturilor. ciildura corpului qi compresiunea local2 exercitate asupra corpului copilului ("piele la piele") previn qi/sau calmeazi colicile. in perioada de nou-niiscut qi de sugar mai mare se socoteqte c2 simtul pipsitului constituie o formi de limbaj. schimbat. s-ar # frt prezent se socoteste c2i sugarul folose~te mirosul pen] notiunea de " a p r ~ c r p e " ia . acesta refuz3 s2nul qi chiar nu rnai accepti sB stea fn brafele ei. Simful tactil (pipstul) Pielea este organul senzorial cel mai intins qi sugarul are nevoie s i fie luat qi finut in brate. Mulfi nou-nascufi intorc capul spre s h u l mamei. . sugarul refuzg sa suga. Este bine ca mama. De altfel. leganat qi mhg%at. Amintirile olfactive impregneaz6 viafa afectivg in mod inconqtient. se liniqteqte c2nd o aude vorbind sau c2nt2nd. o parte importanta o are expresia fetei. Adesea. usturoi etc. Richard Porter (Tennesse . La Leaghul de copii qi in creqe. Gustul este relativ bine dezvoltat la nou-ngscut. Contactul strsns. Cu c2t lichidul amniotic este rnai dulce. a deosebi "departe". "Fafa impasibil8" face ca vocea mamei sB nu rnai fie "interesantit" pentru copil. daci o mama schimbg apa de colonie cu care era obiqnuit sugarul. Cu ochii legafi.

2. schimbat la alimentafie.explica prin lipsa de contacte cutanate intre mama ~i sugar. uSor deplasabili. impersonale ~i unele brutale sau cu st2ngicie au consecinfe negative asupra comportamentului acestuia: colici. =i vreo indoire a membrelor inferioare sau superioare) inseamn8 c i este vorba de o pozifie anormal8. tulbur5ri de somn. regurgitiki. i Sugerim s8 se confecfioneze o planqeti de lernn (cum sunt cele de desen sau cele pentru gospodhie) de dimensiuni ceva rnai mari dec2t lifimea cazii din camera de baie. episoade de agitatie sau de p l h s etc. dificultifi la supt. Capul nu poate fi Tntors intr-o parte. sugarul respectiv creeazi impresia c i nu vede sau c i este surd. Pe I h g i alimenta~e ingrijiri .) ~i mijloacele de ingrijire (sspun. RefZexe ~i reacfii. Unii fipi continuu. fie absente. sugarul are nevoie de dragoste. sugarul nu poate deplasa deloc capul. f ngrijirea pielii si anexelor Pielea sugarului este cel mai important organ de simf pentru pipiit. Manevrele de ingrijire trebuie s i fie deosebit de bl2nde. La acesti v k s d se poate trece cu vederea c i sugarul are un contact limitat cu lumea inconjuritoare. hgrijirile nou-n8scutului acordate &isuflet. cgdur8. creme etc. care r h h e "cu biirbia c8zuti pe piept". inert "infepenit" (corpul intins. vana) din material plastic este cea rnai avantajoasi: este ieftina'. aer cald ~i uscat ~i imbrichinte adesea nepermeabil8 la aer. blhdefe. ingrijirile ce se acordi pielii sunt de mare importan@. corporale corecte. Nu este exclus ca aceasd dificultate s3 aib8 la bazi un deficit senzorial (de vedere sau de auz). & ultimul timp au a p k t cidifemontate pe un picior pliant. Obiecte necesare a) Ca'dita (albia. luat in brafe. ba'iJa. Cidifa se a ~ e a zintr-o pozitie stabila ~i comodi pentru mami. prima alternativi creeaz5 ingrijorare in familie ~i determini prezentarea la medic. Pielea sugarului este suprasolicitat2 de eliminarea de urini ~i materii fecale. Limbajul ~i contactul social.4. De asemenea se poate constata c8 sugarul anormal nu reacfioneazi adecvat la incerciide de a fi calmat prin mhg%eri. fn aceasti pozifie. fie asimetrice. Manifestid anormale Motricitatea generalii a) Decubitus dorsal (culcat pe spate). Toate reflexele ~i reacfiile sunt fie exagerate. De aceea el pierde mult mai repede cildura ~i lichidele (prin transpirafie) din cauza suprafefei relativ mari a corpului ~i a subfirimii fesuturilor pielii. b) Decubitus ventral (culcat pe burta'). sunt simfite rnai ales prin piele. durere ~i lini~tire.1. C i d i p se rnai poate aSeza pe dou8 scaune sau pe o m8suf8 rnai joas8.) trebuie alese cu mult d i s c e r n h h t . Luatul ~i finutul in brafe. rezistena ~ise poate cur8@uSor. sugarul nu poate respira liber (pericol de inibu~ire). Motn'citateafina' +siadaptarea. chiar daci sunt respectate condifiile optime de examinare. Orice marnii care-~i iube~te copilul are un "simf" special pentru aceasti "dificultate" de contact. "convorbiri" in timpul oriciirei manevre de ingrijire. de plicere sau de neplkere. contact social ~i afectiv permanente. Nou-niscutul este prea lini~tit exagerat de agitat. condamnate decenii in ~i ~ i ltrebuie reconsiderate. pe care o prime~te prin luat in brafe. in cazul unor u m & i dupi suferinte din timpul sarcinii sau naqterii. Pielea sugarului este rnai subfire ~imai fin8 deck a adultului. cidife in hamac de susfinere etc. mhgiiieri ~i ribdare. alimente regurgitate. c i l d u r i qi frig. Senzafiile cele rnai numeroase ~i rnai prompte. Spre sf2qitul primei luni de via@. La noi se gkesc cidife din material plastic. iar imbriicirnintea (scutece etc. a l ~ i sau nu pl2ng deloc. deoarece excitafiile nu sunt prelucrate la nivel central. care are dezavantajul c i nu se poate dezinfecta . De aceea. mediu inconjuritor poluat. cu o capacitate de 32 litri. In mediul rural se rnai folose~te alocuri albia de pe lemn. D a c i nou-n8scutul s d intr-o pozifie de flexie prea accentuati sau de extensie.

insotite de o reclam5 excesiv5. a1 adultilor. Cosmetice in ultimul timp au a p h t o multime de produse comertiale. n) 0 para' mica' de cauciuc sau o pipeta' speciala' pentru aspirarea secrefiilor din nas. e) Fie o mhuq5 pluyatil. fie o c k p 5 din pi3. Prosopul se intinde pe o mas5 de irdiipt. Mai mult.11~5 mode (confec~onat3 ruf"arie veche). cu acest colt se "usucil" regiunea superioar5 a corpului.2. Vasul se spa15 cu detergenti qi eventual se d e z i n f e c t d . pot produce efecte nedorite (iritatii. acesta trebuie spaat. j) Un pieptene ~i o perie pentru cap (cu peri fini qi moi).Obiecte pentm ingrijire. pe o mas5 obi~nuit3 in lipsa acestora. unele dintre acestea. iar iarna pe un calorifer cald sau liing5 sob& Scutecele se q a z 5 in ordinea folosirii. fabricate de firme improvizate. Fig. agitatie). roqeap. plasat3 la indemiink . i) 0 ga'leata' cu pedala' pentru ruf"aria murdarii a sugarului. stors $i limpezit de mai multe ori deoarece se *mbib5 cu spurn5 de sspun. Dac5 sugarul sufer5 de o infectie a pielii.Mama gi copilul qi dac5 este uzat5 prezint3 riscul r h i r i i prin aqchiile care se desprind. i) 0 fo~$ecufa' pentru unghii. pe patul sugarului sau sau. tampoanele se ard ulterior. d) Un prosop mic dintr-un material mode pentru fa@. cu ap5 cald5 curat3 pentru spaat fata. g) Lenjeria pentru sugar (scutece.24 . "body". jacheticq b o t o ~ iscufip). Mijloace tie tngrijire. Dac5 se foloseqte un din burete. .4. k ) Un vas de metal in care se pun tampoanele intrebuinfate. cu murdikie saulqi rnicrobi. h) Comprese sterile (un pachetel) qi betiqoare cu vat3 puse intr-o cutie de plastic. m) Un ca'za'nel pentru fierberea lenjeriei. b) Termometrul de h i e c) Un vas mic din material plastic. 2. f) Un prosop mare de baie cu un colf insemnat. "Pampers". 2. Amintim ciiteva dintre ele cu precizarea c5 nu toate sunt necesare.

pudra de talc. Nu usuci la . Puneii puiini pudri intr-o mdni ~i cu degetele de la cealalti mdni rispdndiii-o uniform in strat subtire pe la toate cutele. "laptele pentru piele" se folosesc pentru proteciia corpului qi a feiei in caz de intemperii (cilduri prea mare. Cremele medicinale sau unguentele pentru copii (de obicei pe bazi de talc ~ioxid de zinc. i Pudra se f o l o s e ~ t ecu scopul de a absorbi umezeala qi transpiraiia. Servetelele impregnate cu ulei sunt ambalate in cutii speciale. Este un sipun bogat in grisimi. la Lotiunea pentru sugari este o suspensie fir5 substante alcaline. frig. Se folose~te indicaiia medicului. Baia devine mai plicuti. 2.3. Se va evita excesul de pudri. transpiraiiei $i ale resturilor alimentare. Se folosesc pentru curiiirea gurii qi mdinilor copilului in timpul plimbiirilor. coapse). Are o reaciie acidi. vaselini ~ilanolini. Se folose~te. $amponul pentru copii Baby Shampoo se prefer5 in locul sipunului obi~nuit spilarea capului (pH acid. vdnt) mai ales la sugarii care prezinti unele reaciii ale pielii cdnd sunt s c o ~afari (roveag. ale zonei din jurul anusului. Se vor aplica in strat uniform ~i foarte sublire pentru a f i uqor de indepirtat. in locul . avdnd un pH acid aseminitor cu cel a1 pielii sugarului. care protejeazi pielea delicati a sugarului de efectele nocive ale urinii. totu~i. ceea ce le contraindici la sugari. absoarbe secretiile ~i favorizeazi cicatrizarea rinilor. Pentru pielea cu rini. seboree (cruste) ~i cu sensibilitate mare pe vremuri se recomandau tiirdtele care nu sunt iritante. cu pete. deschide la un moment dat.4. Baby savon). Unele uleiuri coniin vitamine qi substanie protectoare. pielea. Nu modifici stratul de proteciie al pielii. Se poate aplica ~i pe restul corpului. de dorit cu numai la sipunirea organelor genitale. unele lotiuni. in prezent nu se mai folosesc. materiilor fecale. De obicei cutia de pudri are un capac de siguranii. Uleiul de floarea-soareluifiert se folose~tecu acelea~i efecte favorabile. la spuma nu iriti conjunctivele. Uleiul inmoaie crustele. Ultimele se adaugi in funciie de forma clinic5 a reac@ilor cutanate. la cutele pielii (gdt. la care firmele producitoare adaugi diferite ingrediente) au ca scop s i protejeze pielea impotriva aciiunii iritante a urinii ~i fecalelor. dar acesta s-ar putea. la subsori ~ila cutele pielii. la cutele pielii. de a ricori ~i a vindeca unele leziuni ale pielii ( r o ~ e a i i pete. subsoari. cilitoriilor qi in orice imprejurare cdnd copilul ~i familia sunt in afara locuintei. previne paqial formarea de cruste). Sapunul lichid pentru copii se apreciazi c i ar fi inofensiv ~i mai eficient la curiiirea pielii sensibile la sugarii predispu~i r o ~ e a gcojiye. un ~ervefel sau o bucati de tifon inmuiat sau nu in api este tot aSa de bun. glicerini ~i api in anumite propoqii cu sau fiiri adaosuri. vih-stila care spuma este perceputii ca neplicutii. Sipunul "de casi" qi sipunul de rufe fiind alcaline ataci stratul protector acid a1 pielii. criprituri). Cremele. deoarece aspirarea norului de p u d r i de c i t r e sugar este periculoasi (sufocare.) si de aceea sunt indicate la sugarii mari si la copii cu piele uscati. Este absolut necesar pentru baie.). Apa caldi de baie degreseazi deja pielea aSa c i nu este necesari la sugari. Nu conline aditivi ~i rezisti mult timp. Uleiul pentru copii este un ulei vegetal. fn plus costa' mult mai pufin! De obicei se folose~te curitirea zonelor din jurul la anusului qi organelor genitale. Sunt indicate indeosebi in eruptiile cu leziuni umede. Sipunurile de toaleti pentru adulii coniin aditive ~i unele au reactii alcaline. nu-i modifici aciditatea ~imentine pielea moale qi catifelati. Baby Soap. bine purificat. misuri. SpEilatul (baia partiald din primele zile) Daci bontul ombilical nu s-a detasat sau daci sugarul este bolnav ~iare febri mare. Produsele romdne~tiau aceleGi efecte. Crema sau ingredientul se folose~te la recomandarea medicului. recomandati tot pentru curiiire. Nu lisati in nici un caz cutia cu pudri la indemdni sugarului mai mare ~i a copilului mic.Sapunul pentru copii (Baby Seife. Majoritatea coniin qi substanie alcaline. uscare etc. cripituri. crizi de apnee etc.). Aceste adaosuri coniin de obicei uleiuri de plante (aloes etc. Nu este recomandati sipunirea excesivi. 79 . pur ~i bine rafinat. Mixturile sunt suspensii pe bazi de talc. atunci va fi numai spilat p q i a l . Constituie un obiect de lux. generalizati. oxid de zinc. uleiului qi loiiunilor se poate folosi. Adaosurile spumante pentru baie asiguri o curitire eficienti la nivelul porilor pielii.

i Se Sterge pavilionul p impoia urechilor cu vat2 hidrofilii. sugarul fiind i culcat pe o parte. 2. Fig. iar scutecele intr-o gileatii. picioarele p spatele. o m h u ~ isau o c Q i i i pentru spiilat.27 . Se incepe cu ochii sugarului. Vasele se a~azii apropierea in mesei de inEqat pe care se af2ii un prosop care sii aibii un desen ("sernn") ?n partea de sus. care. ace de sigurang. Cu vatii sau cu o compresii umedii se Sterge fiecare ochi cu mi~ciiri dinspre unghlul extern spre nasul sugarului.25 . bratele ~i miiinile. iritii pielea. Nu se aruncii pe podea! fnainte de "spillarea" propriu-zisii se curiig popoul murdar de materii fecale cu un scutec sau cu o c Q $ ambele curate. resturile de lapte .26 . vat2.Cu &a s&gl mama ridicii in sus picioarele sugarului. Cu c2te o compresii sterila hmuiat5 in ap5 lirnpede (nu in infuzie de muyetel care contine impuriafi) se yterge fiecare ochi dinspre unghiul extern spre unghiul intern. unul pentru partea de sus a corpului ~i celiilalt pentru piirtile de jos (apa trebuie sii aibii temperatura de 36. Ulterior se ung cu ulei fiert sau cu cremii in special zonele cu cute ale pielii. pieptul. siipun sau lotiune. La sf&$ se spa12 organele genitale ~i ~ezutul.Pentru a imbilia sugarul se vor preggti toate obiectele. iar cu cealalt5 li yterge popoul cu scutecul murdar. Miiinile trebuie desacute.Se incepe spllatul ochilor. membrele inferioare. degetele intinse pentru a curiifi palmele. Lucrurile folosite se pun in alt2 parte. fnainte de a incepe ungerea cu ulei puneti un scutec pentru a nu murd3ri prosopul. 2. un prosop. Urmeazii fa~a. Temperatura camerei in care este spiilat nouniiscutul trebuie sii fie in jur de 24°C. strlng pumnii. Se schimbii vata la fiecare ochi. fnainte de a spila jumiitatea inferioarii a corpului. ce se folose~te pentru fa$%. pentru fese se folose~te~i siipunul sau lotiunea special2 pentru sugari. Urmeazii uscarea temeinicii (~tergerea prin tamponare cu un prosop moale) a intregii pieli. Nu uitafi sii vii ~tergeti miiinile inainte de a atinge banda adezivii . Sugarul este intins cu fa@ in sus. Nu kcercati sii curiipti interiorul urechilor. Fig.537"). dacii se usucii. 2. Cu apa din a1 doilea lighean se spalii burta. Pe fat2 ~i corp nou-niiscutul este spillat numai cu apii. continuati cu giitul. se va Sterge (de fapt "se usuc8" prin tamponare) pielea spilat2.peste f a g treceti cu un tampon de vat2 pentru a ridica saliva ~ ieventual. scutece curate. Unor sugari nu le plac aceste manevre. Mai b3 se pune prosopul ceva mai sus sub capul ~i sub ti trunchiul sugarului. uneori plhg.Mama gi capizut Pentru aceasta sunt necesare: douii vase de plastic cu apii caldii. hliiturati scutecul ~i Fig. o gilleatii pentru scutecele folosite.

Cosmeticele sunt puse la indemhni pe masa de inasat. Marele pediatru german Adalbert Czerny afirma c i 'yinta umanii trebuie sii facii baie zilnic din ziua ccind cade bontul ombilical si pan6 la 96 de ani". Cand apa mama nu este prea indemhnatici. Protejati-vii impotriva stropirii cu apii printr-un ~ o impermeabil qi punefi-vi pe un umir un q prosop de baie care v i va acoperi chnd copilul este scos din api. ulterior. Temperatura apei din baie se controleazi cu un termometru de baie qi se situeazi la 36.i api rece qi apoi api cald3 pentru a evita riscul opikirii. Credem c i intervalul cel mai potrivit pentru baia zilnici ar fi seara inainte de ultima masi (18. Este bine ca baia de curilenie s i se faci la aceeaqi ori. Cei mai mici resimt frigul foarte repede. qosetele. Sugarul fipi. de educatie ~ide civilizafie. va fi inf3~at. La sugarii hriiniti artificial. Apa prea fierbinte sau prea rece strici plicerea copilului. rimhne unul din mijloacele de igieni corporal3. care este o b i ~ n u i t icu temperaturi rnai joase. Baia general. mai tkzie deoarece se amhni atht somnul sugarului c3t ~i a1 pikinfilor. Prosopul va fi intins cu insemnul corespunzitor la locul adecvat. prevenirea infectiilor ~i cilirea generali). respectiv intre 9 qi 10 dimineata. Baia de sear2 se prefer5 qi pentru a oferi posibilitatea ca mama s i fie . body sau chiiqutele. Este recomandat un termometru de cameri. chilotii absorbanti (Pampers). Unii copii se sperie ~ 2 n d le ajunge pin5 la git. inclusiv vara. la sugarul mai mare ~i la copil. Unele mame aleg pentru baie perioada dinaintea celui de-a1 doilea supt. iar rnai tkziu cu simful ordinii. ceva mai sus. Scutecele. mama transpiri ~iceilalii membri ai familiei se enerveazg. dupg uscarea jumgtifii superioare a corpului sugarul va fi invelit repede cu un prosop ~ i imediat . cu formarea deprinderii pentru curitenie ~i civilizafie. Este important ca sugarul s i nu simt5 frigul. Nu este recomandabili o or. mhinile ~i picioarele. care cind vid biberonul nu mai sunt dispu~i i faci baie ~itot "ceremonialul" imbiierii s se transformi in supliciu.~ spele i zilnic fa@. 0 m5surii de mare prudeng este de a nu lisa copilul singur in cidifi (pericol de inec) sau pe masa de inf3~at (pericol de cidere). Pregiitiri Temperatura camerei. Daci nici aqa nu se rezolvi problema se va da copilului s i m h h c e inainte de baie. baia se programeazi intr-un moment a1 zilei chnd respectivul este rnai pufin infometat.4. iar copilul rnai mare va fi deprins s i . Unii pediatri propun ca baia generali s5 se faci de 2-3 ori pe siptimhn$ motiviind c i spilarea zilnici ar duce la uscarea pielii (Statele Unite. anurnite boli etc. Daci inciperea este insuficient incilziti. Orarul biiii. ghtul. unii copii prefer5 temperaturi mai joase. camera in care se face baie trebuie s i fie bine incilzit3. Atenfie la sugarii mai mari. Baia efectuati dimineafa tulburi insi. Dac5 nu putefi amesteca apa cu ajutorul robinetelor (de apii rece ~ide api caldi) turnati in cad5 rnai int2. Ass s-ar explica motivul pentru care copilul.5-37°C. mhncicioqi.4. dar nu cu mhna. Pielea lui sub*e percepe cildura rnai intens. Numai in condiiii necorespunzitoare (frig in c a d . de d i r e . se a ~ a z ordonat i pentru a f i folosite rapid.) se poate face numai baie paqiali. Cu toate c i la noi in pit-i multe mame susfin cii apa pentru imbiiere trebuie s i fie mai caldi (peste 37"C). pieptul (phn3 la "brhu"). Daci este ricoare in cameri se incepe cu imbricarea c i m i ~ u i e irespectiv cu "body". Cada se umple numai pan5 la jumiitate. obi~nuirea copilului cu un anumit program. boneta. la introducerea in apa de 37.30-20). la sugarul rnai mare. temperatura convenabili este in jur de 24°C.5-38" i ~ retrage speriat i picioarele. scoaterea la plimbare. 2. Baia general&zilnic& Prin spilarea zilnici a intregului corp se asiguri pe lfingi igiena pielii (inliturarea murdikiei. sugarul este spilat mai greu intr-o cadi plini. temperatura camerei poate s3 fie de 22°C. Reduceti la minimum intervalul de timp cht copilul este ud. cilitorii.a "Pampers"-ului. sub capul qi trunchiul sugarului. Uqile $i ferestrele se inchid. La astfel de sugari ~i de copii rnici. Pentru nou-niscut. Temperatura apei se poate aprecia introduchnd cotul in a p i . dupi aceea. Franfa). biberonul va fi pregitit inaintea biii si pus la incilzit. sp42ndu-1 insi cu miqciri blhnde qi in mai puling api. Nu suntem de acord cu asemenea opinie. pentru a se evita curenfii de aer. cu capacele deschise. .

scobitori. efectuate de miiini neexperimentate. fie a1 gambelor. Daci unul din ochii sugarului licrimeazi tot timpul s-ar putea ca motivul s i fie obstrucfia (imperforarea) canalului lacrimal. Gura. Urechile. care poate confine impuritifi) inainte de baia generali. Daci exisd secretii oculare purulente se fac spilituri cu a p i fiarti qi riciti sau cu ser fiziologic (nu cu muqefel. pentru c i poate viirsa. . in mod obiqnuit sipunirea se face cu copilul bigat in api. sugarul se bucuri qi incepe s i dea din picioare. Nu suntem de acord cu medicii care preconizeazi spilarea sistematici a gurii cu comprese imbibate in solufie de bicarbonat de sodiu. m h a dreapd a mamei este liberi pentru spilat. urechile. De amintit c i atunci ciind este dezbricat. inmuiati in api cildufi. in nici un caz nu se vor folosi chibrituri. P h l se spali la u n n i (pag. baia se poate face la pranz. Luafi sugarul din pat. se pun picituri de ser fiziologic in nas (inrnoaie qi spali mucozidfile) qi. Nu folositi la curifirea urechilor befiqoare cu vati deoarece la o miqcare brusci a copilului se poate rini. 2. puncte de plecare pentru infecfii. 84). Se folosesc tampoane separate pentru fiecare ochi. sipunirea se poate face direct in api. Spatele urechii este un loc foarte fragil unde umezeala qi sudoarea produc cripituri. Ungerea cu vaselini simpli sau o pomadi cu cortizon qi stamicini (Nidoflor) sunt adesea utile. la nevoie se aspiri cu o pari de cauciuc mici.se alege un moment ciind este in stare de veghe sau se trezeqte uqor. Numai in caz de secrefii (apoase sau vascoase) sau de cruste. Sugarul este apoi introdus in baie.s i nu fie nici prea flimiind. dezbricafi-1. Se incepe cu ochii. pe masa de infiqat. Pentru fafi se foloseqte a p i cildufi. Cu m h a dreapti ii sprijinifi funduleful sau ii cuprindefi cu policele (degetul mare) qi mediusul voastre picioarele fie in dreptul gleznelor. Ceafa qi capul se sprijini pe antebraf. mai intiii il qtergeti cu vati inmuiati in ulei qi apoi cu colful unui scutec (fig.in timpul verii. ci fie cu mana neinveliti. nasul. respectiv ochii. risci s i provoace eroziuni bucale. Nici pentru fafi nu se recomandi folosirea buretelui. in zilele foarte cilduroase. Nasul nu necesiti o curifire speciali. Umerii trebuie s i fie acoperifi de a p i ca s i nu-i fie frig. Este bine ca la fiecare toaleti s i se cerceteze daci pe mucoasa gurii existi muguet (produs de o ciuperci . dintr-un vas pregitit in acest scop. Dupi ce introducefi incet sugarul in api lisafi libere picioarele. Daci mama este precauti qi tine bine sugarul. Sipunirea gatului nu se face direct cu bucata de sipun. fie cu o minuqi. pentru a evita contaminarea pielii din jur (vezi fig. astfel de spilituri. befiqoarele cu vati infundi cerumenul in interiorul conductului auditiv. De aceea se va pune pentru ciiteva secunde un scutec mic intre picioare pentru a absorbi urina. D a c i s-a lucrat cu bliindefe qi indemanare. Piirerile sunt i m p q i t e in ceea ce priveqte ingrijirile gurii. ace de piir sau alte obiecte ascufite infiqurate fn vati. Stabilirea momentului imbiierii sugarului trebuie s i f i n i seama de unnitoarele: . Nu se foloseqte sipunul.nu imediat dupi masi. Dupi ce picioarele qi trunchiul au ajuns in api. s i sipuneasci trunchiul qi capul cu miina sau cu o minuqi moale in afara cizii.Candida alhicans) manifestat prin depozite alburii. fafa sugarului fiind intoarsi spre ochiul ce se spali. Prin strinut sugarul indepib-teazi particulele de praf din nas.Mama si copitul ajutati de tati. la excitatia aerului sugarul urineazi spontan. fie cu o bucati de . Partea externi a urechilor este curifiti cu o c@i umedi. Miina dreapti r i m b e liberi pentru a spila sugarul. Se foloseqte un tampon de vati sau o compresi sterili. pentru a evita trecerea unei eventuale infecfii de la un ochi la celilalt. gura. stoarsi qi rkuciti (rulad). Cutele trebuie s i fie bine uscate. aviind qi rol de ricorire. Tehnica b5ii La inceput se spali fata. D a c i este murdirit cu materii fecale. Nu este bine s i se umble la conductul auditiv extern. =i experienti. . 27). 2. iar degetul mare inconjoari u m h l ) . deoarece devine mai agitat prin manevrele de spilare qi infiqat.26). . ~i o m5nuqi (alta deciit pentru restul corpului) sau o bucati de panzi moale (de preferinfi o bucati de tifon steril) sau vati. cuprinzand cu m h a stilngi subsuoara s t h g i a sugarului (patru degete ajung in subsuoari. Unii medici propun mamei tinere. in momentul in care este introdus in api (cu temperatura corespunzhoare). Ochiul se qterge cu miqciiri ce merg dinspre unghiul extern spre nas. in timp ce sprijini in continuare capul qi trunchiul pe antebraful s t h g .

fie pe o parte. cu tentative de a inviifa copilul sii inoate sau de a-1 scufunda in apii. fntoarcefi sugarul pe burtii.). Scoaterea copilului din up6 nu este simplii. Avefi grijii ca fafa sii nu se scufunde in apii. spatele sugarului se poate spiila tin2ndu-1 qi pe o parte. Cu m i q c c fine. iar cu m h a dreapt5 il tine de glezne.Spllarea fetei anterioare a corpului. 2.29 . de la cap p h i i la picioare. il fine@pe spate. pentru cii nu avefi decdt douii mani. Mama il apucl cu mfina stfingl de subsoara sthgri sprijinindu-i pe antebrat ceafa. Cu mdna stilngii iineii braful stdng a1 copilului. Prindefi copilul de subsuori. Fig. se simt bine fn apii qi fac baie cu voioqie. cu acelaqi mod de apucare. circulare. Acum apucaii copilul cu amhdouii mdinile. m h a stdng5 va riimdne liberii pentru a siipuni qi limpezi.Apoi prindefi un colf a1 prosopului intre cotul qi qoldul stdng. dupii v b t a de un an copilul poate fi biigat in cad3 impreunii cu unul dintre pkinfi. copilul va fi "qters" .28 . il inv2rtifi pufin prin apii qi apoi. in timp ce apucati cu m b a dreaptii subsuoara sthgii a sugarului. dar cei mai mul6. Fig. Aveti grijii s5 nu intre siipun in ochi sau apii in urechi.Spllarea capului se face cel mai bine cu o c5nu@ cu apl caldg. Se cliitesc irnediat regiunile siipunite.Sugarul se introduce in baie.phzii. Fig. Nu trebuie insii foqatii nota cu duquri reci. Colpl prosopului de sub bkbia mamei acoperii capul copilului. se zbate etc. Copilul p a t e fi iinut qi invers. Ajuns pe masa de inrqat. 2. 2.30 . Sugarii mai mari incep sii se joace cu apa. 2. care se imbibii in prealabil cu spurn5 de siipun. fingndu-1 de subsuoarii sau de braf. Fig. il scoatefi din apii cu spatele ciitre dumneavoastrii qi-1 infiiquraii in prosopul pregiitit.31 . Unii copii sunt temiitori. sugarul incepe sii dea din picioare. Luafi prosopul qi biigafi unul din colpri sub bilrbia durnneavoastrii. capiitii curaj. Cdnd se simte in aceastii pozifie. se intinde un strat subfire de siipun pe tot corpul. adicii apucbd subsuoara stdngii a sugarului cu mdna dreaptii. vkdndu-se aliituri de unul dintre piirinii. pielea copilului. Eventual.Apoi fie se spall intorcfindu-I cu fata in jos. pieptul qi biirbia lui sprijinindu-se de cotul vostru. organele genitale r b b d n d la urmii. Unele avangardisme de a pune pe sugar sii fnoate sau de a-i aplica cine qtie ce experiment pot duce la refuzul copilului de a mai face baie (iipii.$i phi necesits o ingrijire special%. Dacii atilt mama cdt qi tatiil sunt siiniitoqi qi nu suferii de vreo boalii de piele (infecGi microbiene sau infestiiri cu ciuperci microscopice).

sugarul tot trebuie scadat. Dup5 ce 1-ati i n w a t (fie dup8 metoda clasick fie cu mjloace moderne . cu peri fini qi moi) care se poate spas uqor. nervozitatea sau disputele celor ce partkip8 la baie. Periajul favorizeaz8 vascularizatia pielii. orice sugar agreeaza' cu timpul baia. sugarul se poate zghia. urechilor. c k d p a t e sta pe qezut. pentru a se indepilrta transpirafia gi mur&a din p5r. Unghiile.Cercurile indid zonele predispuse la formarea de intertrigo (leziuni rogii. spatiul popliteu .33 .Pampers). bldndete. jocul cu apa constituind un prilej de mare bucurie. Cel care face baie sugarului trebuie sa' dovedeasca' hdemiinare. TGerea unghiilor constituie o operatie delicat5 din cauza fine@ pielii qi a dimensiunilor mici ale unghiilor. El p a t e sP se ba8ceasc8. se va insista mai ales la qanprile din spatele urechilor qi la cutele ggtului. se svhtZi prin tamponament. calm. pus la inceput sub capul gi trunchiul copilului. Toata imbGerea trebuie s8 s8 termine in 3-5 minute la nou-n5scut qi la sugarul mic. C k d sugarul este imb&at qi cu toaleta fefei. subsuori. el se perie zilnic cu o perie de cap (cel mai bine cu o perie cu coad2. aceste pliuri sunt greu de qters. nasului qi unghiilor ficut5 se trece la ultima etap8 a igienei corporale zilnice: ingrijirea pa'rului. Fig. se zbat. in grab8. intruclt nou-n8scutii qi sugarii $inmembrele superioare qi inferioare indoite (flectate puternic). cutele gltului. in timpul transferului.''Stergeream sugantlui dupg baie se face cu prosopul mare plugat. durata imbzerii se va scurta. Periatul se face cu miqc& bllnde in direcfia liniei (orient%%) p h l u i p k 5 c k d acesta devine neted qi lucios. se contract& La aceqtia.32 .Unghiile nu trebuie s8 dep5qeasc5v W degetelor de la m h i qi de la picioare. Nu se "~terge". . 2.2. Tentativele de extensie se fac lent p k 8 c k d membrele se destind: Durata. La urm5 se qterge excesul de umezeal5 (prin tamponare) qi se piaptAn8 sau se perie capul. dup8 vksta de 6 luni. Mai &iu.sub genunchi -.prin tamponare (uscat) cu atentie.ochilor. Orick de mic qi de r& este p h l sugarului. La nou-n5scutul trecut de termen unghiile dep8qesc vlrfurile degetelor. insistkd la nivelul cutelor (in jurul organelor genitale. In unele sate exist5 supersti#ia c8 t&erea unghiilor ar d5una sugarului.spafiiledintre degetele mihilor qi picioarelor). copilul poate fi finut in ap5 circa 10 minute. temperatura necorespunz3itoare a apei. indeosebi pe fa@. sugarul ud se inf8qoar8 intr-un prosop gros (frotee) qi apoi. Daca' totul decurge perfect. fmbra'catul. Chiar dac8 plkge. zemui?de ale cutelor pielii). sistematizare. S-ar putea ca sugarul s5 fi fost incomodat de vreo greqeal5: sthg8cia qi teama mamei incep8toare. ci Fig. Daca unghiile sunt prea mari. dac8 este riicoare in camer8 va fi ^mbr5cat cu o ch8quf3 qi dup8 aceea se face toaleta zonelor din jurul anusului qi organelor genitale. cu o compres8 umed5. Dac8 baia qi infiqatul se fac in camere diferite. 2 i m b k a t i cu "body" sau cu c5m8guf3 qi jache$ic& La sugarul bolnav la care nu este pennis s8 se fac8 baie general8 este necesar s8 se curep cu atentie pielea capului. Ce inseamna' daca' sugarul pldnge in apa'? La inceput unii sugari nu primesc baia cu plkere: plkg.

2. nici Z ace de sigurang. s-ar putea forma cocoloaqe care s5 irite pielea. se pot confecfionaniqte mbuqi k g degete din piinzii moale. umezeala rgmiine pe piele. 2. organele genitale nu necesitg ingrijiri speciale. La urmiitoarea schimbare a scutecelor. fn funciie de bugetul. toaleta genital% fi Ecutli cu grij3 p h g va la cele mai mici cute. Unghiile nu se taie prea scurt pentru a evita fonnarea de unghii "Incarnate" qi ciupirea pielii. dupg mas5 sau chiar in somn. ochii sau nasul sugarului. De fapt. Nu trebuie s i dispere! Pe mgsurg Z ce copilul creqte.5. fiind mai mult chiar deciit util. tradiiia $i de modul de infuaqat. care se spal& Scutecele defolosinpi unica' se aruncg dupg fiecare utilizare. marea majoritate a copiilor folosesc olifa sau chiar WC-ul. La bgieli. crerna in exces reduce capacitatea de absorblie a scutecului. p h g ce copilul se deprinde cu curglenia. La sugarii nervoqi. . care se zgbie pe fag. Scutecele fn prezent se folosesc tot felul de scutece de toate mgrirnile. Chiar dacg sunt mai scumpe. intervalul dintre scaune qi micliuni se prelungeqte qi.4. ci mai tiirziu. bineinleles. Chiar dacii optali pentru scutece lavabile din les3turi este bine sg vg asigurali qi de o provizie de scutece cu unicg folosintk Ele constituie o rezervg Fig. nefiind nevoie de inmuiat.34 . Capul se fntoarce spre partea opus3 m%niila care se taie unghiile pentru ca fragmentele mici de unghii s5 nu sari3h gura. Nu se ImprZiqtie ins3 pudrg pe deasupra. de cunoaqtere qi de stimulare a dezvoltkii sale fizice qi psihice. aceste scutece aduc o mullime de inlesniri pentru mamii.Cu toate acestea. Unii sugari au o piele sensibilg qi reaclioneazg rapid prin roqealg difuz$ insoliti uneori de crgpiituri qilsau secre@e zemuindii. Se foloseqte o compresii sau vat5 inmuiatg f&5 sZipun qi se spal3 cu miqcgri dinainte inapoi pentru a nu aduce impuritiili anale spre vulv3. in general in cursul celui de a1 treilea an de vial% fn primele luni. Organele genitale La fetile. Efectul scontat al scutecelor moderne de a menline qezutul uscat se pierde. mama are uneori impresia c5 nu poate sg facg f a g "la toate". evacuarea intestinului qi vezicii se regularizeaz5. De asernenea. Se recomandg sg se faci bgi de aer (se lasg sugarul cu fundul qi organele genitale descoperite de 2-3 ori pe zi) cu durata de 15-30 minute. mama freac2 ~i kit5 pielea. Waqatul unui sugar nu este numai o problem3 de igien$ ci qi un prilej de miingiiiere. Tzierea unghiilor se face rotund la mbini ~i drept hpicioare (pentru a evita incarnarea). in astfel de cazuri este bine s i se aplice in strat sublire o crem3 protecZ toare pe piele. o piele robusti qi s5nZitoasg a qezutului nu necesitg crem$ cel mult pu@ng pudr3 (talc) pentru a absorbi umezeal5. numgrul schimbgrii scutecelor va descreqte. infikjatul Prin i m a t se inlelege cur@rea feselor qi inlocuirea scutecelor murdare cu altele curate qi uscate.Dacl este rficoare in camerl se imbracfi sugarul cu o c ~ ~ u dup5 aceea se face toaleta regiunii dm juml anusului $i f l ~i organelor genitale. Spre 2% mi. uscat. Operaria respectivg nu se face dupg baie c k d sugarul este agitat qi-qi rniqcg m W e qi picioarele. cglcat. ta'ierea unghiilor se face in jiecare sa'pta'dna'. Tentaliile de decalotare sunt inutile (vezi fimoza la dezvoltarea fizicg). hgrijirea qezutului este important$ dar obiceiul de a proteja zona respectiv2 cu straturi groase de crem5 este greqit. scutecele de unicg folosing se ajusteazg mult mai bine copilului pentru c i ele nu cer nici hdoiri savante. o pilg nemetalicii sau altg forfecutg din trusa de manechiurg a mamei. nici cine qtie ce indemkare din partea mamei. sp2lat. mama va opta intrescutecele de folosinlg unicg qi scutecele din lesiituri. Scutecele se folosesc zi qi noapte. c h d este obosit qi destins. Se folosesc foarfeca cu v&l rotund. crema trebuie din nou i n d e p h t i . fn plus.

Scutecele de protecfie sau batiste din celuloza' se pun pe scutecul care este in contact cu pielea sugarului. Sunt utile chiar qi in condifiile folosirii de scutece de unici folosinfi. cilcat. Ele impiedici. se poarti pe deasupra scutecelor fesute pentru a impiedica pitarea imbrPcMntei qi a rufkiei de pat. succesul a venit abia in 1961 cdnd Pampers a fost introdus pentru prima oari in Statele Unite ale Americii devenind primul scutec de . Se plaseazi sub fundul qi intre coapsele sugarului. de asemenea. Trebuind s i fie spilate dupi fiecare folosire este necesar un num& mare de scutece. impotriva scurgenlor. intirite la mijloc (trei straturi) au o buni putere absorbanti. 2. prin tradifie qi posibilitifi se folosesc scutece "clasice". clitit.12 bucifi) sunt groase qi absorbante. Ace de sigurang.Mama si copilul absolut necesarii. sipunire sau inmuiere in detergenfi. Pentru nou-niscut sunt prea voluminoase. Scutec din finet (museling).Necesar minim de scutece: 1. scutece superabsorbante qi care lasi pielea s i respire. a mdngdia. Deqi testele de piafi au inceput inci din 1957. Alegeri pe cele de buni calitate deoarece sunt mai rezistente. care filtreazi urina qi r h i n uscate pe piele. Scutece absorbante de unit5 folosinfi Zstoria scutecelor de unica'folosinfa'. spilare in mai multe ape. Se pot indoi ("chiti") in diferite moduri qi dimensiuni dupi talia copilului. ceea ce micqoreazi riscul de a se dezvolta roqeafa (dermatita de scutece) datorati umiditifii qi freciturilor. Scutecele "mari" din bumbac sau finet (18-24 bucifi) au dimensiuni de 60160 cm sau 80180 cm. a risfifa. Sunt uqoare. moi qi tolerate bine de pielea delicati a sugarilor. de forme diferite. Scutec triunghiular. Scutecele "clasice" din fesiituri i n mediul rural. Necesiti multe eforturi pentru a le intrefine: colectat in gilefi. 7. 4. Alegefi pe cele tivite pentru c i nu se destrami. Scutecele p6trate din fesut-buret (8. uscare. in limba englezi "to pamper" insernndnd a alinta. momentul schimbiirii. Pampers. din fesituri din bumbac sau din finet. 2. Granularea fesiturii-burete a acestor scutece este deosebit de fini qi de moale. 6. Chilofii impermeabili (6 perechi). Scutec de protectie sau "batiste" din celulozg. scutece previzute cu balsam pentru ingrijirea pielii copilului sau scutece de prindere cu "arici" care pot fi inchjse si deschise de mai mu1te on. Acest scutec a primit numele de Fig. la invelirea sau acoperirea sugarului. Chilot dublat. Existi mai multe modele de scutece de unici folosinti: cele previzute cu elastic la picioare. Primul scutec de unici folosinp a fost inventat de citre Vic Mills de la marea companie Procter & Gamble. Scutece pstrate din tesut-buret. Chilot impermeabil. in acela~i timp. Ele sunt de forme qi dimensiuni variate. Cele mai bune sunt din voal. infiinpti in 1837 in Cincinnati. Scutecele triunghiulare (18-24 bucifi).35 . scutecul de protecfie se arunci. materiile fecale s i se rispindeasci qi s i murdiireasci scutecul. 5. 3.

Acest compus dintr-un amestec superabsorbant (poliacrilat reticulat netoxic care absoarbe urina si o aduce la o valoare aproape neutrli a pH-ului) si celulozii. Stratul de absorbfie care posed5 o structur5 special5 permifiind absorbtia urinei pe toat5 suprafala scutecului ~i transmiterea stratului de retenlie.a . previizute si cu benzi cu balsam (pe baz5 de petrolatum ai Aloe Vera). 6 . astfel Pnciit pielea copilului este P permanent5 n aerisit5. Astiizi folosirea scutecelor cu material superabsorbant este considerat5 cea mai eficientii modalitate de prevenire a dermatitei de scutec.unicii folosinfii r5spiindit pe scarii largii. noi Pmbuniitiifiri au fost aduse scutecelor de unicii folosinfii. Procter & Gamble a patentat o celuloz5 tratatii special. form2nd o barier2tmpotriva umezelii. Aceste scutece nu permiteau scurgerile ~i piistrau pielea sugarului mai uscatli deciit scutecele simple cu ce:ulozii sau cele de piinz5. Proprietlitile absorbante erau sirnilare cu cele ale scutecelor de pSlnzii. Schimbarea la timp a scutecului si hgrijirea pielii vor duce la reducerea riscului aparifiei dermatitei de scutec. De-a lungul timpului scutecele de unicii folosintii au devenit tot mai subfiri. avantajul cel mai important constituindu-1confortul atiit pentru sugar ciit ~ipentru mame. Acest nou tip de scutec de unic5 folosint5 a fost lansat pe piata romiineasci P 2001. . Pentru a veni P n Pntampinarea consumatorilor.banda moale pentru talie: b . deoarece urina era retinutii ?n interiorul scutecului chiar q i atunci ciind sugarul st5tea ?n sezut. Cu noul Pampers s-au constatat reduceri semnificative ale iritatiilor $i en'temelor pielii la nitelul feselor si a organelor genitale. Fig. iar Pncepiind din anul1995 a inceput sii se n foloseascli qi ?n tara noastr5. Datoritii mi~ciirii. Un scutec ciint5reste astiizi aproximativ 50 g.care ]as5 pielea s5 respire. Scutecele Extra Dry sunt. 2. Pampers.36 .banda adezivj de kchidere.i puteau reline lichidul chiar ~i sub presiune..i csldurii corpului. Stratul exterior constii dintr-un material pol ietilenic moale. Scutecele Pampers EXTRA-DRY detin o serie de caracteristici unice (fig. fn anii '80 Pampers se vindea deja P 75 de f c . Balsamul este non-ocluziv (nu impiedicii pielea "sli respire"j.. De asemenea. Era vorba de un scutec de hiirtie care confinea P principal celulozii n ca material absorbant.i retentie format din dous straturi. ce a crescut semnificativ viteza de absorbtie a urinei P cazul n scutecelor Pampers. rezistent la ap5. care las5 a e n ~ sB l circule. 2. s-a obse~liat 1 o imbun8t8tire semnificativs a catifellirii pielii prin reducerea considerabils a aspelit2tii.36). impermeabil. Stratul exterior a1 scutecelor n Pampers are milioane de micropori. iar polimerul superabsorbant poate reline o cantitate de lichid de ciiteva ori mai mare deciit propria-i masii. Un progres uriaq 1-a constituit introducerea P anii '80 a polin merilor superabsorbanfi P amestec cu celuloza care n aveau capacitatea de a absorbi mult mai mult lichid dec2t aceea~icantitate de celulozii . mai uqoare si mai eficiente. h t r e timp si alte companii au Pnceput sii produc5 cu succes scutece de unicii folosinfii. Ultima inovace majorgin materie de scutece de unic5 folosintS o reprezintj introducerea scutecelor Pampers Extra Dry. protejeazii pielea sugarului Tmpotriva umezelii refiniind o cantitate de 16 on mai mare deciit greutatea scutecului.pliurile din jurul picioluelor. piistriind urina P n interiorul scutecului (fig.37). Primele scutece care au introdus un astfel de polimer au fost Pampers. El Pndepiirteazii de pe pielea sugarului urina care este absorbiti P stratul imediat urmgtor. 2. Stratul superior are suprafafa extrem de finii. cu o putere mare de absorblie. de asemenea. De asemenea. n Scutecul "Pamnpers" posetl5 astfel un sistem de absorbtie ..straturi interioare. balsamul este transferat pe pielea copilului sub forma unui strat protector uniform. c .

Pieptiira~ele(in numiir egal cu ciimiivutele). Sunt necesare vase buciiti.6. Boneta din garnitura pentru plimbare nu trebuie sii fie nici prea mare vi nici groasii. sugarul poate fi "imbriicat" numai cu "Pampers" vi cu bodys fiirii m h e c i sau cel mult cu m h e c i scurte. . Se pun pe deasupra scutecelor din tesiituri pentru a *mpiedica murdikirea imbriichintei vi a lenjeriei. Maxi . Sunt foarte practici. Midi . b) reduc frecventa infectiilor cglor urinare (mai ales la fetite). in zilele ciilduroase de varii copilul nu va purta boned.strat de retentie. . d) se giisesc in m z m i diferite care se ajusteazii perfect corpului sugarului.pentru greutate 9-20 kg. fie in fatii (copilul mai mare) cu capse sau cu nasturi imbriicati in phzii. scutecele de unicii folosintii tip "Pampers" indeplinesc unele deziderate ca: a)-previn unele din bolile pielii din zonele organelor genitale vi feselor in primul rand a "dermatitei" de scutece. frotir. d . pentru a-1 apka de aerul rece. A 2.pentru greutate de 7-18 kg. e) economisesc timpul mamelor alocat schimbzi vi isavatului sugarului vi copilului mic. Au un dispozitiv care impiedicii orice deschidere accidentalii. Practice in lunile de iarna' sunt: un sac sau un costumq pendru ca'rucior sau o salopetG. La cei rnai mari se poate folosi o canadiana' imbla'nita' vi cu glugti.4.37 . Ciimii~ufele mQneci scurte. Alte obiecte din trusoul sugarului Pe langii scutecele amintite rnai sus sugeriim ca trusoul copilului sii fie completat cu: 6 ciim*ufe cu mPneci din material moale ~i subfire (indian. iar in c a u l cii sunt mici stsnjenesc libertatea de rnivcare vi confortul sugarului.strat de absorbtie. Chiivufele se incheie tn fa@ sau pe unul din umeri.a . i n timpul verii. Dacii sunt prea mari nu tin de cald. Datorid caracteristicilor amintite mai sus vi schipte in figurile 2.pentru greutate de 12-25 kg. Junior . b . iar pieptkavele in spate. Se preferii cele din bumbac. Sunt necesare 4-6 buciiti. Se procurii o duzin& Chilo@ intermediari. e .stratul superior. CAnd sunt confecfionate din material frotir (ca prosopul pluvat) sunt prea ciilduroase. Scutecele de unicii folosin$?i EXTRA-DRY sunt accesibilein mkimi care variazii in funcfie de greutatea sugarului si copilului mic: Mini . se adaugii hcii o bonetii de bumbac sau o ciiciulip de lhii.Fig.pentru greutate de 3-6 kg. in casii nu este necesarii boneta. 0 pereche de miinuqi fiirii deget sunt necesare numai toamna vi iarna. Pentru sugarul mare vi copilul mic se aleg materiale colorate.sistem dublu. care se incheie fie intre coapse (sugarul mic). finet.pentru greutate de 4-9 kg. Ace de siguranp.36 vi 2.37. Maxi Plus . tricourile ~i cu bluzele cu mheci scurte se folosesc vara.Trebuie sii se potriveascii la forma vi dimensiunile corpului. 2. ci o piil&u@ de soare.strat exterior. c . in anotimpurile calde se folosesc numai salopete din fesiituri cu bumbac mercerizat (mai subtire) sau pantalonavi scuqi. au forme diferite. Boto~ei. Bodys (din limba englezii "carp") constii dintr-o combinatie de ciimavii (de cele mai multe ori cu mhecii scurtii) cu chiloti scuqi. Pe ambalaj este imprimat modul de folosire vi in limba romhii. in ava fel ca pieptul vi spatele sii fie acoperite. timpul iernii. plnzii albii din bumbac). 0 bonetii din bumbac sau diftinii. c) previn vi corecteazti formele uqoare de displazie congenitalii de vold. Aceste ace se folosesc la scutecele din tesiituri. Ca dezavantaje putem arninti: costul de cumpkare mai ridicat comparativ cu scutecele de phzii. Trei perechi de salopetii-pantaloni ("Strampi" de la Strarnpelhosen).

" VigantolQOel * VieantolettenQ500 w v Rofllaxia 81 tratamentul ' rahitisrnului a Tratamentul de sustinere 0 al osteoporozei VigantolettenQ1000 (/ Osteomalacie 3 1 Fluor) oaselor (/ Osteopatii metabolice FluorVigantolettenQ 1000 (/ Profilaxia cariilor dentare la copii VigantolettenQ500 C:HIMIMPORTEXPORT-PLURIMEX S. Bucure~ti TEL 211 85 68 210 '76 87 FIU. nr 7. Sector 2. 210 74 21 (/ Spasmofilie (/ in formarea I)cll)orrt n ~ t l d r r .L. agent. ~ ~ n c Str t I h n u ~i~ t~ . importator unic Vintila.R. Reprezentanfa MERCK HSEE pcbntru produse farmaceutice.

.

. d) Mai mult. J Recornandat d e Societatea Romjnii de Pediatrir .scutd.Pampers bine) actioneazii ca o compresii cu urinii . Ce scutec phtreaza' pielea copilului uscata'? a) Un scutec bun trebuie sii aibj un strat de protectie care absoarbe umezeala. chiar d a d greutatea copilului preseazg scutecul. c) Noul scutec Pampers Extra Dry absoarbe urina aproape de 2 ori mai repede dec2t alt scutec. Cum a9 putea sa' protejez mai bine pielea copilului meu? Av-2nd grijii ca ea s5 r5miins uscatii gi silniitoasii.fncd din prima z i dupd nastere. piistrind-o uimitor de uscatii.Noile Pampers Extra Dry folosesc cea rnai nou2 tehnologie pentru protejarea pielii nou-n2scutului. De ce este important ca pielea copilului sa' ra'dna' z^ntotdeaunauscata'? Pentru c5 o piele uscat5 reprezintii primul pas citre o piele siiniitoas5. b) Un scutec de calitate mai slabs (care nu absoarbe foarte - Scutec ohisnuit -. prevenind intrarea acesteia in contact cu pielea copilului. c2nd z^l m2ngZie usor si z^l ocroteste. -1 . Asfel copilul simte c2nd miimica z^l str2nge ?n brale. Scutecele din gama Pampers sunt super-absorbante.Aproape toate tnesajele pe care leprime5te de la aceasta' lume noud si neeqbloratd. chiar ~i atunci ciind greutatea copilului preseazii scutecul.LPampas pielea copi. astfel inc2t retin rapid gi eficient urina de pe pielea bebelugului ~i o izoleazii definitiv in miezul din interior. c. nou-ndscutul comunicd cu mediul z^nconjurdtor. De aceea z^ngrijireapielii nozl-ndscutului este foarte importantd: 1. Acest lucru face ca pielea sii se poatii irita ~i nici sii nu respire. le ua primi prin piele. [ . deoarece simiul tactil esteprimul siml care se dezuoltd. De asemenea. Pielea unui nou-nsscut este atiit de delicatii inciit este important ca ea sii riimiini ciit mai uscatii. un scutec bun trebuie s2 aibi ~i un strat de retentie care mentine lichidul la distantii. * /'- ( 2..e mni . care va pliinge ~i va fi nefericit. asigurzndu-i in acelagi timp si o protectie suplimentar5. scutecele Pampers lass pielea s2 respire $i sunt dotate cu un strat subtire de balsam aloe care ajut5 la protejarea ~i ingrijirea pielii bebelu~ului. pielea pe bebelugului. departe de pielea bebelu~ului.tA .. Apoi o izoleazii in interiorul Ultra a1 scutecului. Pentru cii amoniacul din urinii d2 senzatie de usturime copilului.rllLi es. Evitarea contactului prelungit a1 pielii cu umezeala are ca rezultat o piele mai putin fragilii ~i rnai putin expus3 la iritatii si la dermatita de scutec. 3.

Y.' . .

cu schimbarea se poate face mai rar. in timpul inE~atului mama poate descoperi unele anomalii ale ~oldurilor. La sugarii infti~afi scutece "superabsorbante" (Pampers). dupti baie ~icPnd este pus in pat. Aspectul ~iculoarea ca sunt in funcrie de felul alimentariei. se preferti schimbarea inainte de a fi alimentaii.). apoi puneri fundul copilului intr-un vas cu apti cddu@qi sptilari-1cu m2na sau cu o cPrpti de sptilat curati. consisten@ foarte variatti cu de la grunjoasg p h t i la o pasti consistentti. metodele care asigurti o pozifie naturalti ~i o mi~care liberti a picioarelor. La fiecare altiptare mama a ! controla dacti scutecele sunt murdare sau umede. t h t r e mese ~i in timpul noprii sugarul trebuie $nut in scutece curate. Dacti scutecele sunt numai umede ~i pielea copilului este stintitoas& roG. Schirnbatul scutecelor Emisia materiilor fecale (scaunelor) trebuie urmiriti cu atenrie de ctitre pirinri. spanac . au materii fecale asemintitoare cu cele emise de sugarii alimentari la s h . Scaunele sugarului alimentat la s h se deosebesc de cele ale celui alimentat cu biberonul. rnai ales cPnd are o piele sensibilti (blonzii rnai ales). urina p a t e sti irite pielea. Erti reziduuri. in prezent se folosesc.Mama va folosi metoda care i se pare rnai u~oarti. iar pielea nu este iritat3. primele s t i p t h h i ~i chiar luni de via@. La sugarii care regurgiteazti. regulate. t Dacti sugarul s-a murd3rit rtiu cu materii fecale. Ctildura ~i umezeala favorizeazti dezvoltarea microbilor.7. spdari zona respectivti cu apti ~i stipun ~i nu cu ulei. crtiptituri etc. fnfa'qatul corect. Nu rnai trebuie sti dari din nou cu ulei ~i nici sti aplicari la s f k ~ io crem3. Dacti fundul este deja rap. nu dupti fiecare miciiune. spre deoseboire de trecut. in orice caz. numtirul schimbirilor variazti dupti sugari ~i nu este acela~i fiecare zi. se zbate ~i schimbarea scutecelor devine dificils. scaunele sunt rnai inchise la culoare. ins& va fi schimbat des. care duc la rtini ale pielii. mama gtise~te scutece o pastti galben-aurie sau pe verzuie. controls$ dacti pielea are nevoie de o curtirire ~i de ingrijiri speciale. La aceastii categorie ~i la cei care au scaun in timpul altiptirii. consistenra ~i chiar in culoarea scaunelor. constituind unul din criteriile de bazti in urmirirea strvii de sintitate a sugarului. La schimbarea ulterioarti curtifafi fundul sugarului cu o vati inmuiatii in ulei obi~nuit (de floarea-soarelui) sau cu un Serverel de celulozti de resturile de crem3 ~iItisari sugarul sti dea din picioare ) ("sti pedaleze") o perioadti mai lungti &ti scutece sau chilo$ ("btii de aer").). la intervale de 3-4 ore. cu scutece curate ~iuscate. parcurs Pe se va putea schimba metoda de inESat pentru a re- . nu se schimbti scutecele. Este cea rnai bunti m3sur3 de a preveni opilreala. schimbarea scutecelor se face dupti masti. Dacti este ud sau murdar. hdep&tari la inceput murdibia cu un C O I ~ scutec de sau cu un Serverel de celulozti. scutecele trebuie in schimbate in fiecare zi. Uneori sugarul inftiyat plPnge. de cel pu$n trei on: c h d sugarul se trezeSte dimineara. 3 ltisa$ cgteva minute gol. aplicari in strat subrire o cremti calmants. in momentul in care se introduc ~i alte alimente pe I h g 3 lapte. cu miros acri~or. scaunele se coloreazti in funcrie de fructele sau zarzavaturile introduse (morcovi . Pe de altti parte. Sugarul trebuie i n E ~ ain stare de veghe. In caz cti este "curat". La schimbarea scutecelor. In mod o b i ~ n u i t . Dacti sugarul este predispus la rtini (ro~ea@. o past$ bine formate. la fiecare schimbare. Sugarii care sunt hriniri cu preparate adaptate (cele europene au prefixul pre-). se m i ~ c t i sau adorm dupti supt. Similac (SUA) etc.in verde inchis.4. Morinaga (Japonia). Digestia bunti este insotitti de emisia de scaune omogene. Ccind qi cum se schimba' scutecele? Sugarul va f i schimbat la fiecare mas$ de cinci pPnti la Sase ori pe zi. dacti are o ranti in zona ~ezutului ~ilsau organelor genitale ~i dacti se simte un miros suspect.Un scutec bun trebuie sti aibti putere de absorbrie a umezelii ~i sti asigure o aerisire a pielii. la aer. Ast3zi averi posibilitatea de a alege orice fel de scutece pentru oricare metodti de infti~at. compactii. iflqatul postprandial (dupti supt) nu provoacti vilrstituri dacti sugarul nu este brutalizat. pentru ca umezeala s3 se usuce. La sugarul alimentat natural mama nu trebuie sti-~i probleme facti in ceea ce p r i v e ~ t en_umtirul. Sugarul hriinit cu biberonul ("artificial") "murdilre~te" scutecul de 2-3 ori pe zi. in general. spdari-1 cu apti ctildur& deoarece la sugarii sensibili. banane .in cilrbiziu. inainte de a-1 i n m a cu scutece curate puteri sti-i pudrari popoul. De aceea. inseamnti cti laptele de mamti este digerat ~i folosit la maximum. nu rareori se intiimplti ca un sugar sti nu aib3 in decursul unei intregi zile nici un scaun.2. galben-fumuriu p h t i la clarcenu~iu.mai inchis etc.

fndoiti scutecul patrat in dou8 aduchd jum8tatea de jos peste cea de sus.Rezultfi un triunghi cu vMul fnjos ~i cu o intikiturg la mijloc.Trageti colpl de sus din st3nga al primei foi ~i o duce$ la dreapta. Fig.Rezultfi un pgtrat cu 4 straturi.38 . .). nevoia de mi~care etc. 8 .De la dreapta spre centm suprapunefl dou8 foi pe jum8tatea bazei.zolva situafiile ce apar (roveag.Redublati acest plan. I . Al5turat sunt schifate dou5 metode de f f l a ~ a t . 3 .Ad8ugati un scutec de protecfle ~i preg8titi un ac de siguran@. 2. 9 . 7 .Dreptunghiul cu 2 foi se indoaie spre sGnga. cr5p5turi.Marginile libere ale acestui pgtrat sunt la stiinga. 5 . 4 . 2 .Rezultii un scutec cu 4 foi in dreapta .fndoirea (plierea) scutecului cu "trip18 grosime".sus qi 2 foi la st3nga cu coltul in triunghiuri. Se fixeazg cu ace de siguran@. 6 . 10 .

39 .Fig. Fig. cu o funds. incheiatii cu capse).n. sub spate. Urcafi colful de jos printre coapsele copilului lui.38) piin5 la centura sugarului. se fixeaz5 cu ace puneti degetele voastre intre scutec ~ipiele. C . 4 . 2. 2. clte o funds. I . fie c" un ac de siguran@ special (la copilul mai mare cu 2 ace). partea de sus a scutecului se va fixa inapoi. Folia se ti-age mai sus plnj. chilotul absorbant (Pampers) sau un scutec-pantalon cu material absorbant (celuloz5 etc. In loc de folie se poate folosi.41 . pe burt5 ~i in timp ce-l fixafj cu miina indoifi p a i l e laterale una peste alta: 2 .40 Fig. A .40 . cu mai mult folos.infigatul sugarului mare.2. A. legate cu deasupra buric!lui.Pentru a p h e a impotriva ume<ii sepune o folie subfire din plastic care se fixeazj. . Dacj. Fig. R.h m a t u l cu scutece fesute. iarin loc de c h q s va fi imbrac5t cu "body" (combinafie de cam5su@ si chilofi. 2. 3 . R .) la mijloc. 2.Strecurafi incet marginea de sus a scutecului triunghiular indoit (fig.inaSatul nou-n5scutului (n.Colturile de sus ale scutecului se vor fixa cu o band5 de lipit. Colprile foliei se fixeaz5 lateral.In locul foliei din plastic se pot folosi chilofi impermeabili.La n.Marginile de sus ale foliei se trag in fa@ peste bun5 ~i se face fund5.Cu o salopets pe deasupra este bine imbr5cat.n.).

Pentru imbriicat Foarte influentad de modii. imbriiciimintea are ca scop esential sii evite riicirea.CiImql de noapte cu cordelwe.nl. Se evitii imbriiciimintea care se bag5 pe cap pentru cii nu este practicii. .Obiecte pentru bnbrlcat.4. Textilele sintetice sunt practice.Sac de dormit. pantalonii ~i batistele se confec$oneazii din tesiituri de bumbac.).se evid l h a cu fire lungi de angora deoarece copilul poate inhala p b l .8. Este important sii se consulte eticheta care precizeazii condiiiile de spitlare ~i de ktretinere.Botovei de 12n.bonetele.Garniturl pentru plimbare cu clc~uli@. Ciimii~utelecu mhecii se bag5 unele in altele.Jacheta. Se procedeazii in acela~i cu miineca sthgii. Din piicate. .Costumq.Mama $i c@ul 2. . 1 .nu se folosesc c h i i ~ u t e l ~ipieptiira~ele c b o r e al giit este impodobit cu panglici sau ~nururi. se spalii =ii a se fierbe ~i nu se calcii. I . potriviti cu condi$ile climaterice ~isii asigure mi~carea liberii a articulafiilor. Reamintim cii temperatura ~i climatul influenteazii modul de imbriicat al copilului: . apoi se bag5 trei degete in miineca dreapti ~ise apucii cu ele m h a copilului. Ciimii~utele.se va verifica dacii obiectele de imbriiciiminte nu sunt inflamabile.9 .se vor folosi fesa'turi de origine vegetala' (bumbac. 2. Necazurile mamei vor fi evitate dacii se folosesc obiectele cu spatele mai lat ~icu miineci largi.Salopeta-pantalon. miitase artificial%. sugarul va fi imbriicat cu "body" sau cu o c h q i i de bumbac cu miinecii scurtii ~i cu un chilot de bumbac absorbant (Pampers).42 . anirnala' (lhii). sintetice (tergal. .Mlnuqi din 10 . 8 . arti$ciala' (fibre de lemn .care pot strangula copilul. Trebuie sii fie practicii.pe timp cald. in).pieptiira~ele. 6 . 4 . fibre artificiale). 7 .ChiI~ute. 1 92 .Obiectele de fmbriic-te pentru sugar ~i copilul mic trebuie sii fie uvor de imbriicat ~i dezbriicat. In acest mod se eviti fel sii se rkuceascii degetele sugarului. 2 deget.ChiloH sau pantalona~i frotir. Fig. 5 . adesea ele sunt prost tolerate de pielea fragilii a sugarilor.celulozii. crylor. nylon etc.Clciuli@ (bonetl) de bumbac. . fn alegerea lucrurilor de imbriiciiminte se vor respecta ciiteva reguli: . 3 .imbriiciimintea din l h i i purii este iritantii pentm pielea copilului.

piir de animale. Perna nu este indicatii la sugar ~i copilul mic.4. frotir sau jerseu. sau este plimbat in anotimpul friguros.9. S-a ~i intiimplat ca folosirea incorectii si nesupravegheatii a copilului introdus in sacul de dormit sii-i perrnitii sii se incurce ?n ~nururi panglici ~i sii se sufoce. Sunt practice cear~afurile-plic. Dacii se folose~te produs care sii inmoaie un fesiiturile care au devenit aspre. acestea se folosesc mai ales dupii ce copilul se deplaseazii de-a bu~ilea in patru labe. Sacul permite libertatea mi~ciirilor~i acoperirea corpului. anotimp rece). 0 pliipumioarii . Cearqafurile pentru patul copilului se confecfioneazii din bumbac. se intoarce. Scutecele murdare se curiifii de materii fecale. se folose~te numai ciind copilul este expus frigului (camere riicoroase. deoarece aceste substante. dar nici prea mari. Saltelele invelite in intregime cu plastic miiresc transpirafia copilului ~i predispun la alergii ale pielii. bumbac tricotat. Atenfie la folosirea a~a-ziselor "piituri de siguranfii" sau de dormit care se leagii de marginile patului. Scutecele imbibate cu urinii se cliitesc cu apii rece. sau in primele luni de via@ sugarul poartii a c e e a ~ i imbriiciirninte atiit ziua ciit ~i noaptea. Peste c e a r ~ a fse pune un material impermeabil. Saltelele din nylon prezinti avantajul de a putea fi sp5late cu o solufie dezinfectanti4.pe timp rece va fi imbriicat cu "body" sau cu o ciima~ii bumbac fin incheiatii la spate. Doi saci de dormit pentru noapte. surse de iritafii si de infecfii ale pielii. care nu fac cute ~i nu se cocolo~esc. un chilot lung cu picior (ciorap-pantalon) din liinii sau cu salopetii.4. 2. fntretinerea scutecelor Scutecele trebuie spaate foarte bine pentru a elimina orice urmii de amoniac ~ia distruge microbii din scaune.pe timp intermediar se suprimii jacheta din finet. . sii fie previizutii cu ~ireturi panglicufe sau cu care se fixeazii la marginea patului. In funcfie de temperatura din camerii se pot confecfiona din finet. de culoare albii. fire de cocos. Repetim. una pentru co~ulef pat sau ~i una pentru ciirucior. i ~ i schimbii pozifia. Pentru dormit Somiera trebuie sii fie perfect orizontalii ~i solid construitii.Copilul mic mai ales trebuie sii fie imbriicat corect. molton sau prosop-frotir. dacii este posibil. Sacul de dormit matlasat este indicat ciind copilul doarme afar. iar cu vksta incepe sii se deplaseze prin tot patul. la care se mi~cii mai mult. Trebuie s5 fie perfect orizontalii ~is5 se adapteze perfect la contururile patului pentru a se evita crearea unui intersti@upericulos. Poate fi umpluti cu Seegras (iarbii de mare). peste care se de pune o jachetii (ciimii~ufii sau Brii miinecii) din finet.. care ar irita pielea. Sunt recomandabile fesiiturile din molton de diferite miisuri. Pentru copilul care se navte in timpul verii se folose~te piiturii din bumbac sau din liinii subfire. se zvfintii ~i apoi se scufundii intr-unul din recipiente. cu un scutec-chilot (de preferat Pampers). Se folose~te sugarul mare ~i copilul mic.se alege cu multii grijii. Pentru spiilat se folosesc de preferingfilgi de s&pun pul: Se evitii detergenfii de proasti4 calitate. Sugarul ~i copilul mic se mi~cii fiirii sii aibii o perfectionare a motricitiifii. din material moale ~i usor. Copilul are nevoie de mi~care:dii din picioare. Trebuie sii i se asigure libertatea de mi~care sii nu fie foaat sii stea intins in pat. Pentru var5 se folosesc numai saci confecfionafidin materiale subfiri. La o inceput sunt suficiente trei buciifi. La inceput sau este nevoie de trei buca'fi. de miirimea saltelei. care se aruncii. se cliitesc ~i se scufundii intr-un alt Lighean (altul deciit pentru scutecele cu urinii) sau in m a ~ i n a spiilat de unde se scot dupii ce se scurg in de timpul previizut. tot lavabil. in prezent se viind produse bactericide care u~ureaziimult munca mamei. Se va acorda o atentie deosebitii in ce prive~te dimensiunile care sii nu fie nici prea striimte.10. Sunt necesare douii piituri. de m5rime potrivitii (80 x 80 cm la inceput). scutecele ( ~lenjeria i in general) se vor cliiti bine. Salteaua trebuie sii fie relativ solid& dar nu prea tare pentru a asigura o crevtere ~i o formii normal5 a coloanei vertebrale a copilului. cu imprimeuri viu colorate si. . 2. Ciorapul-pantalon din liinii va fi inlocuit cu o imbriiciiminte identicii dintr-un amestec de liinii cu bumbac sau din doc subtire. Mai intfii scutecele se cliitesc intr-o baie sterilizantii pe o duratii de timp precizatii in modul de intrebuinfare.

Obiectele de l h i se spal5 separat. i n colectivitiifi. se zviint5 ~i se kchid intr-un sac-pubel5. Celelalte rufe (ciimgqute. De asemenea. dar niciodati in camera copilului. piodermite. Lenjeria presati este mai moale deciit cea c5lcatg cu fierul. Sacul se leag5 bine. se spa15 bine cu ap5 qi s5pun sau cu detergen$i qi se usucL 2. cearqafuri. De aceea. Presatul. Apoi se intind la aer. Ruf5ria bine stoars5 este intins5 la uscat. deoarece orice neglijeng poate s5 aib5 urmiri grave pentru sugari (diarei de origine infectioas5. aceast5 operatie poate fi inlocuit5 prin presare. pot provoca inroqirea pielii. in casele in care nu se poate beneficia de un spa$iu cu expunere la aer se vor usca dup5 posibilit5iiiti. Cum s-a spus mai sus este bine s5 se asigure o bun5 aprovizionare cu scutece qi celelalte obiecte de inf5qat sau imbr5cat. rufele se spa15 qi se cl5tesc cu ap5 cald5. bonete. dup5 ce se cur5t5 de materii fecale. cel putin qase scutece. ingrijirea lenjeriei trebuie %cut5 intotdeauna cu minutiozitate. Ciind sunt uzi sau p5ta$i se spa15 cu ap5 cald5. Se procur5 dou5 recipiente din material plastic. cu ap5 cddut5 qi sapun. Uscarea lenjeriei. Dup5 cel de-a1 doilea cl5tit tes5tura de Iiin5 se pune intr-o c@5 de bumbac qi se stoarce uqor striingiind totul in form5 de sul. Pentru a le face suple se trec printr-un storc5tor impreun5 cu prosoape din tesut spongios (burete). Scutecele de unic5 folosint5 nu se arunc5 niciodat5 in closete pentru c5 sifonul le-ar opri ~i WC-ul s-ar infunda. Scutecele colorate nu se inmoaie in baie bactericid5. La fiecare schimbat se qterg cu un scutec umed curat qi apoi uscat. pe Iiing5 ap5. cl5tindu-se tot cu ap5 c5ldut5. CPteva sfaturi: Mirosurile dezagreabile se inl5tur5 a t b i i n d cu o panglic5 un bloc deodorant la fiecare vas in care se inmoaie rufele. Se evit5 obiectele de dimensiuni mari qi/sau grele. Uscarea in aer liber inmoaie rufele. Se pun apoi intre dou5 rufe uscate.). Scutecele de unic5 folosint5 provenite de la sugari cu diaree sau cu infectii cutanate se ard. in timp ce radiatorul le ingspreqte. nu trebuie s5 devin5 superficial5 in aceast5 problems. Se m n c 5 schimbul complet. ad5ugiind in ap5 putin din lichidul folosit pentru vesel5. h caz de portscutece sau scutec-chilot se arunc5 numai pernita. nu trebuie frecate qi nici stoarse. care se qterg inainte de a se aqeza rufele. ins5 nu direct la soare sau I h g 5 sobs. Planijicare. la domiciliu. Cum se inla'tura' scutecele de unica'folosinta'.5. hepatit5 epidemic5 etc. Dac5 nu se g5sesc articolele dorite. in primele . se va recurge la g5leti obiqnuite. Pulberea bactericia sau de detergent se pune in lighean inainte de a turna apa. Mugamalele. inainte de a trece la cdcat se verific5 lenjeria ~i se repar5 obiectele care sunt rupte. Alimentatia in ultimele decenii s-au inregistrat progrese mari in dietetica infanti12 S-au dobiindit no$iuni noi asupra fiziologiei nutritiei qi s-au realizat progrese extraordinare in industria alimentar5 (indeosebi in ceea ce priveqte produsele dietetice pentru diferite vkste). cu capac $i miinere qi suficient de adiinci pentru a contine. pe s h e montate special pentru acest scop. greu de transportat. deoarece s-ar decolora. Fierberea se recornand5 numai dac5 s u g m l are o infectie a pielii sau scutecele sunt p5tate qi/sau au devenit cenuqii. Se aleg ligheane sau galeti solide. La dou5 zile muqamaua se schimb5. pieptsraqe.indiferent ce spun fabricantii. Plasticul devine inutilizabil dac5 se foloseqte o ap5 prea cald5 sau prea rece. C5lcatul asigur5 sterilizarea rufi?ariei qi ii d5 un aspect pl5cut. Nici o infinnier5 de spital sau de colectivitate de copii s5n5toqi qi nici o mama. in schimb c5lcatul prezinti avantajul c5 sterilizeaz5. au survenit schimbiri mari in modul cum se abordeaz5 problema alimentatiei. de preferin@ la aer qi soare. Dac5 se folosesc bactericide. altfel aceasta se va dispersa qi va fi inhalat5 de mam5. inclusiv ambalajul de plastic. Cilcatul.) se spa15 normal. fntrefinerea chilotilor impermeabili. salopete etc.

.

toate cauzele care se interfereazg cu elementul psihosomatic a1 evacufii ~ireflexului de ejecfie a laptelui. Aceast5 explicafie este adesea regkit5 in caz de vilrs5turi alimentare provocate in realitate de alte cauze (stenoza pilorului. Mama care hr5ne~te copilul la s h u l s5u simte 31striifundul fiinfei sale c5-i d5 ceva ce nu-i poate oferi nici o a l d persoan5 ~iacesta este un simf5mdnt unic pentru femeie."Laptele meu este ap5tos ~i nehrhitor". mereu modificat5 de progresele actuale ale medicinii. emofiile ~i eforturile din fizice pe care le implic5 revenirea acas5.B. La ie~irea maternitate. orarii fixe). fire~te. Volumul fesutului glandular se va mic~ora nou dup5 ce se din . Una din cauze o constituie lipsa de informare a femeilor atilt in timpul sarcinii. optim pentru produsul de concepfie. evitarea sup55rilor qi a exceselor de impresii. De asemenea este foarte important sa' nu se treaca' nejustificat la completa'ri cu alte preparate de lapte p nici la folosirea biberonului i pentru a se da completa'rile de lapte sau de ceai. nu m i "vrea sa' traga' din o sdn ".cdnd nou-na'scutul nu are putere p nu "?tie " sa' suga'. tennin5 al5ptarea. Medicul saulsi asistenta de familie sunt datori s5 viziteze frecvent 15uza. cr5p5turi sau abcese ale shilor. griji p cheltuieli. Apoi vin urm5toarele motive: contraindicafiile medicale. mare sacrificiu din un partea mamei. Cea mai frecvend explicafie a mamelor care nu al5pteaz5: insuficienfa secrefiei lactate. algptarea devine pentru o mama echilibrad o adevf a d plgcere. este necesar5 o intreag5 tiin in@". h noianul de griji. conferindu-i sentimentul ~i satisfacfia deplin5 de a fi mam5.). impresia de inutilitate de la perfecfionarea 15pturilor moderne.duce aproape in toate cazurile la infa'rcarea precoce (nou-nriscutul nu este pus regulat la srin."Laptele meu nu convine copilului!". . infometat ~i o mam5 traumatizad ~i speriad c5 nu are destul lapte.Sfaturi stupide. Pe plan psihoemofional. Ea nu prepar5 ~i nu fierbe nimic. pgstrarea repausului la pat. retractat etc. ea va fi obligat5 s5 renunfe la distracfii ~i la o mare parte din libertatea de mi~care afara in farniliei. cdt . pe cdnd pentru insuqirea tehnicii alimentafiei artificiale. c5ntkit-i frecvente ~i anxiogene.Dificult5ti din partea copilului. Temerile de ordin estetic nu trebuie s5 fie niciodad un motiv de a renunp la al5ptare. nu are grij5 s 5 . Ala'ptarea constituie. Se ajunge atunci la cercul vicios a1 unei suiri insuficiente a laptelui. concentrafii ~i adaosuri. afirm5 c5 insuccesul al5pt5rii la sdn se datore~te mai ales lipsei de convingere. ea nu sterilizeaz5 biberoane. s5 o sf5tuiasc5 in toate problemele. fntri adevilr. anxiet5fii ~i numeroaselor ocupafii ale femeilor moderne. . i Cea mai neinifiat5 mam5 invaf5 in cdteva minute pufinele reguli ale aliiptkii. angajarea fntregiifamilii in ajutorarea mumei sunt mijloacele cu care se poate corecta aceast5 sc5dere a secrefiei de lapte.). vor pretinde. pe l h g 5 indemdnare. permifand spatierea rqterilor la un interval de 2 ani.Jeliffe. de-a lungul multor luni. algptarea creeaz5 o lega'tura' trainica' cu copilul. turtit. mure economie de timp.Mama $ copiluf cancerului de sdn ~i are actiune contraceptiv5 (menstruafia survine rnai tArziu).). de incertitudini. . Dintre alte cauze depistate in diverse anchete ~idin observafiile practicienilor se citeaz5: . gre~eli tehnica al5pdrii etc.ti in cursul intemkii in maternitate. parte din lapte ra'mcine neevacuat. J. mama care al5pteaz5 economise~te multe ore de lucm."Laptele meu este prea tare". ales. specialist american in alimentafia copilului. mama se va m5rgini doar s5 dea nou- . Aceasd impresie pe care o resimt numeroase mame se datore~te comparafiei pe care o fac cu culoarea ~i vdscozitatea laptelui de vac5 (mai muld cazein5 etc.Nou-n5scutul nu este pus s5 sug5 imediat ce a fost n5scut. in . probleme de estetic5 a sdnilor.Tulbur5rile de instalare a lactafiei normale provocate de gre~eli grosolane (introducerea biberonului. s5-i organizeze programul. in astfel de situafii. Din punct de vedere practic. o de energie p de bani. alimentaiia corect5 ~ i mai . Emofiile ~igrijile legate de fiecare supt. Folosirea biberonului in primele sa'pta'muAni. a~adar. secretia de lapte scade). . iar i secretia lactata' nu este complet instalatri. nu calculeaz5 dilufii. de dureri. Limitarea eforturilor fizice. pot detennina adesea o sca'dere temporara' a secrefiei lactate. refuzul nou-n5scutului de a suge (mamelon ombilicat. de speranp gi de tr&ri atilt de intense ~i de i m p w t e . a1 unui sugar furios.~procure lapte praf sau s5 i controleze temperatura inainte de a-1 da copilului. .

gurii si nasului. punerea regulata' a sugarului la sdn. . dar greu de pus in practici de multe ori! Unii nou-niscufi par s i se f i niscut cu foame qi cu "lecfia invifad". fn continuare. daci temperatura sugarului este sub 37. se spali mameloanele.con~tiinciozitatea.starea de sa'na'tate a mamei si nou-n&cutului: . Daci este nevoit s i aqtepte p2ni ce mama este gata de aliptat. in perioadele c h d este treaz. daci secrefia de lapte nu este suficienti. care o sustrag. care este datoare s-o ajute pe mami in acest scop) este ci. .sa' "termine repede " cufiecare mas6 ~i . Se inlituri sutienul cu care sunt susfinuti s2nii. este un copil care poate pune probleme in viitor qi care probabil a suferit in timpul sarcinii qilsau naqterii.starea sujleteasca' ~i echilibrul nervos a1 mamei. Daci acesta nu are putere sau "nu qtie" s i sugi. in primele zile qi chiar rnai tikziu. mama se vii spila cu griji pe m2ini.vigoarea si "priceperea " nou-vuiscutului la . dupi un orar elastic. prega'tirea profesionala' si energia asistentei de familie. areola qi pielea din jur. va inghifi mult aer. e) Mirosul parfumurilor qi deodorantelor folosite de unele mame face pe unii sugari s i refuze s2nul. liuza trebuie s i fie calmi. in timp ce alfii au nevoie de c2teva zile sau s i p t h 2 n i p h i reuqesc s i sugi corect. Pirul lung ce cade pe umeri va fi ridicat qi str2ns cu un batic.infeleghd prin aceasta: .5. va suge cu intreruperi.instalarea mamei ~i nou-na'scutuluiin acela~i salon ~i punerea cdt rnai tirnpurie la scin (2-4 ore dupa' na~tere). in prealabil tiiate scurt. . Ceea ce este sigur qi trebuie intipirit in mintea oriciirei mame (qi a intregii familii. dar care nu suge qi nu inghite c2nd este pus la s2n. se vor goli s h i i prin muls corect. sugarul vafi pus la ambii scini.1. Acasi va alipta singuri in cameri. Dupi opinia noastri. b) Un nou-niscut la termen.1. "tehnica" corecti a aliptikii. . intre alfi mulfi factori care influenfeazi instalarea. c) fn timpul c2t alipteazi. o necijesc qi il tulburi pe sugar.niscutului c2teva lingurite de ceai indulcit cu zahar i112 lingurifi la 100 ml). Tar8 "asistenfi" qi "consilieri". valabile de altminteri at2t la maternitate. pentru a fi complet golit. dorinta si voinfa de a ala'pta.sa' prinda' mamelonul ~i areola. rni~cirile normale de supt. din timp in timp iqi va c u r i p unghiile. altern2nd ordinea cu care se alipteazii de la o mas2 la alta. daci urineazi rnai mult de 5 ori in 24 de ore.armonia viefii de familie. Regula generali este de a oferi un singur s i n la o masi.sa' nu inghita' aer. Dacil sugarul este liniqtit. Pentru ca tehnica aliptirii s i se efectueze corect socotim c i trebuie s i insisdm asupra c2torva puncte. Fiecare copil are de pe acum particularitifile sale qi mama recunoaqte unele manifestiri ale "personalititii". toxici pentru sugar. . sii nu i se faci observafii. cu greutatc normali. Solufia de acid boric.sa'-~i ga'seasca' singur pozi@acorecta' a capului. creSterea si menfinerea secrefiei lactate. c2t si la domiciliu: a) Ca orice lucru nou. d) fnainte de a pune nou-ngscutul la s2n. Conversafiile in timpul aliptiirii sunt interzise. tehnica aliptirii trebuie 'Tnvifatii" bine de citre mami. mama este datoare si-1 'Tnvete s i m%2nceM. 2. f&i vigoare sau chiar va adormi la s2n. nu este necesar adaosul de lichide. el va deveni nervos. nu va prinde bine mamelonul. la nevoie. apoi se indepkteazi compresele sterile de pe mameloane. pentru a evita aparitia "febrei de sete". recomandati at2ta vreme.unele medicamente administrate mamei si nouna'scutului. duc2nd la formarea de c r i p i t u r i (fisuri mamelonare).alimentafia la cerere. inmuiate in a p i cildufi. care s-au dovedit inutile qi uneori vitilmitoare. iar temperatura din cameri nu dep+e~te22-24". sistemul se numeSte "rooming-in ". cei rnai importanfi sunt: . Orice nou-niscut normal executi. Cu alte comprese sterilizate sau cu o batisti curati. - . f) Pregitirea mamei pentru aliptare se face inainte de trezirea sugarului. zile in qir qi la toate supturile. Sugarul va fi pus des la sin. iar pe de alti parte. . . . Tehnica alaptarii Mama qi nou-niscutul trebuie s i invefe. inclusiv noaptea.6"C (rectal).s6fie culcat imediat dupa' aceea. Nu se ung s2nii cu substanfe grase qi nu se aplici substanfe dezinfectante.sa' nu adoarma' la scin. dupii c2teva zile de viati. Unii sugari nu vor s i sugi dacii sunt trezifi din somn. fiecare in felul lui. imediat dupi fiecare supt. Uqor de spus. buzele qi mucoasa gurii nu se usuci. intre mese.~upt. . s-a dovedit pe de o parte iritanti pentru piele. .

Ataptarea in pozi$e $ez&nd pe un scaun cu spatar. h) Mama va introduce in gura nou-n5scutului mamelonul qi areola (dacii aceasta este ingustii. pe unghiul format intre bra@ ~i antebrapl de partea sinului din care aliipteazi (tig. se pot produce eroziuni sau criip5turi la nivelul mamelonului. in aqa fel ca partea de sus a trunchiului sii fie pufin ridicad.45). cu capul in unghiul format de brat si antebrat. sprijinind picioarele pe un sciiunel. 2. Fig. cu sp2tar (nu pe marginea patului). 2. pe un scaun comod. cu o pern5 sau o piiturii fiicutii sul sub cap. sciiderea secreriei lactate ~ichiar infecfii. in primele n zile. Mama va prinde sPnul la marginea areolei strPngPndu-1 intre degetul ariit5tor qi cel mijlociu. Capul sugarului nu trebuie I5sat prea mult pe spate. cPt qi penhv sugar.Mama lyi c@fuf probabil nu au senza@a foame qi nu qi-au satisscut de nevoia de somn. care determid durere localii. iar nou-niiscutul va fi aqezat cu f a p spre mamii. numai aqa presiunea exercitatiiQemiqcikile de supt ale sugarului face s5 vin2 laptele prin canalele de scurgere a laptelui (canale galactofore). Dacii presiunea buzelor ~i gingiilor se exercitii numai pe mamelon. intrucPt aceastii pozifie il impiedicii la supt (fig. pentru ca nasul sugarului s2 r5mPn5 liber pentru respirafie (fig. introducPnd mamelonul in gura nou-n5scutului.44 . W Fig. Mai tkziu.Mama ofera sugaiului s3nul cuprins intre degetul adf3tor qi rnij!miu.Algptarea in pozitie culcatti. Cu cealald mPnii mama va fine shul.43 .2. 2. . g) Pentru supt se va alege pozifia cea mai confortabilii aGt penhv mamii. la domiciliu. Mama va sta culcat5 pe o parte. sprijinind picioarele pe un scaunel. in acelaqi timp. Fig.44). liiuza va aliipta sGnd i pat. aliiptarea se face in pozifie qeziind.45 . el cuprinde chiar qi o parte din pielea de dincolo de areolii). a v h d grija d nu hpiedice respirafia nazalg. Este unul din motivele care a dus la "alirnentafia la cerere". compresiunea exercitad cu policele (degetul mare) ceva mai sus pe sPn ajud la evacuarea laptelui din canalele galactofore. 2.43). pe lhgii faptul cii este in mare parte ineficiend ("nu vine lapte"). c h d mama s-a restabilit. 2. Sugarul va fi $nut pufin intors pe o parte. singura pe care noi o recomand5m la sugarul skiitos.

.

fn general. De atunci. S-a mers p h l acolo inck s-a susfinut c l in afara orelor de supt. 0 mare parte se trezesc la miezul nopfii ~ila ora 2 noaptea.se chinuia.30 fji o pauzi de noapte de 6% ore). care . fn cursul ultirnilor 50 de ani. Sunt puflni nou-nlscufi care nu mai doresc inci o masl dupl miezul nop@i.). 20. 13. chiar dacl pllnge tot timpul. fn mod sigur. ci diminearn.16. ci de a aStepta s i se vadl dacl el soliciti aceastl masl. Iati ce spunea pediatrul german Degwitz in jurul anilor 1940: "Mamele nu trebuie s5 devini sclavele sugarului. Rigiditatea orarului era altidati o dogmi. pauza cea mai lungi este htre prima ~i a doua masl (mama are lapte din abundeng). de aproximativ 10 ori pe zi. 24 ~i o pauzl de noapte de 6 ore) sau cu 6 mese (6. la intervale neregulate. nici s i sEtuiasci pe mam5 si-1 ia h brafe pentru clteva minute fn afara orelor de supt cu toate fipetele acestuia. Simsarian. D. spre marea uSurare a pikintilor ~icopiilor. el este ajutat pe aceasti linie. Rolul sugarului este pur pasiv. 12. nici un medic sau asistenti de ocrotire nu ar fi avut hdr2zneala s l susfini s i se dea sugarului s i bea. h primele zile nou-niscutul s-a culcat la ore destul de neregulate. A. noastrG. Rusescu. caracteristicile propriull.ascultihd de i sfaturile medicale . gisind motiviki psihologicel. h loc s i se foloseasci ceaiul (biberon. Nou-nbcutul sinltos i ~instaleazi rapid un interi val de 3-4 ore htre mese ziua. dr. La tnceput se va fncerca alimentafia dupi orarul din maternitate. Au existat yi vor exista insl rebeli la orice reglementare: sugari al c&or stomac nu poate s i contini o rafie care s i ajungi pentru patru ore. La doui sZiptknhi. 9. spre v&sta de 3-4 sipt%nhi. Situafia era dramatici pentru mama con~tiincioasi. ea a fost din ce in ce rnai larg adoptatl. aceasti concepfie rigidi a hceput s i fie treptat pkirbiti. Cu timpul.mjoritatea vor don' 6-8 mese in primle 4-6 sGptGmdni de via@. disciplinati. ci este alimentat. 15. 9. daci ar fi hribit la sin de fiecare dati c h d 5 este foame. Iati ce scrie medicul american Benjamin Spock in celebra sa carte 'The common sense book of baby and child: "primele incerciki au fost Ecute de medicul Preston Mc Lendon in colaborare cu psiholoaga Frances P. orarul strict de aliptare. Noroc c i multe din ele Iislndu-se conduse de instinctnl matern ~iobservhd ' De subliniat cB marele nostru maestru prof. sugari care adorm in timpul suptului. doresc s l m l n h c e la circa 3 ore. 21. conducfindu-sedupB lunga sa experieng.30. el nu rnai pretindea declt 6-7 supturi pe zi. el nu d o m e . sugari nenro~i care sau suferi de dureri ("colici") intestinale. Cei rnai mici. Majoritatea sugarilor s-au acomodat foarte bine la aceste ore stricte. la formarea de copii rlsfitafl. Cum se stabile~te orar de alimentafie. Spre v&sta de 10 s i p t i h h i a ajuns singur s i ia un prlnz la aproximativ 4 ore". Unii nou-niscuti renung rnai intAi la masa de la ora 23-24 ~irnai &ziu la cea de la ora 2. s-a respectat. El nu mibiincl.30. din 1942. Ei au i vrut s i ?tie ce fel de orar ar adopta Simsarian-junior. cu stomac ce se evacueazl rnai repede.hcerclnd s l insufle mamelor teama de orare libere.~invingi dorinp de a-1 liniqti pe sugar. Unele mame se p l h g uneori c i dupl masa . Aceasti4 met& a luat numele de "regim liber" (sau "la cerere"). h momentul "suirii" laptelui (in a doua jumltate a primei siptkniini) s-a trezit ~i rnai des. P h i la instaurarea unei concepp liberale ?nprivinp regimului alimentar. La sosirea un din maternitate. fn Statele Unite.La noi. rnai comod ~i rnai util este s i se puni nou-niscutul la sln. fo@du-se s i . cu o pauzi de noapte mai prelungia. Este bun acest sfat? Nu cumva fn aceastl alimentatie rigid5 se gisesc rWcinile inapetenfei fji reactiile de negativism ale multor copii? Cu un astfel de program fix ~inefiresc nu intrim h conflict cu bunul simf ~iobserva$iile multor mame? in invlfim&ntul medical de toate gradele vi in practica pediatricl de toate zilele multi au aplicat aceasti concepfie. In deceniul al 5-lea al acestui secol. Sugarul trebuie s i hvefe s l se sti4pheasc&Cu ajutorul unui program rigid de ingrijire fji alimentafie. fnsii. in ultimii ani unii pediatri susfin s i se administreze numai 5 supturi fn 24 de ore (la intervale de 3%-4 ore ~i o pauzi de noapte de 8 ore). ea t n s i ~proaspiti maml. Printre altele se sustinea c i supturile la ore neregulate conduc. in timpul zilei. incllzire etc. fixat de medicul sectiei de nou-nlscuyi (deci dupi proDupa' experienta gramul cu care este obi~nuit). cu 7 mese fn 24 de ore (6.ticopil. sugarul va suge tot rnai rar la aceasti ori fji. 23. 18. ajunge singur s i nu se rnai trezeasci noaptea. incacau acest program &inici o autorizare. cei rnai mulfi dintre nou-nlscufi i ~ i anung foamea din 3 in 3 ore ~inumai foarte puflni la 4 ore. de obicei de 6-7 ori h 24 de ore. cea mai bunl atitudine ar fi de a nu trezi nou-niscutul la ora 24. Dupi noi. ci este culcat". a fost tot timpul adeptul unui orar elastic in alimentaGa natural& ~i tneGn3nd in primele s%pt+n2ni suptul de noapte. contrar opiniei generale. sugarul s i nu fie luat in seaml.

Mama trebuie s5 aib5 in vedere atat comportarea sugarului. Cotztr~l~ll greutiifii se t7tr f i c c siiptcimcinal.la sfarqitul s5pt5mbnii a treia suge 450600 mVzi. a orarului corespunde necesitgtilor sugarului. este cresterea constantu in greutate cu aproximativ 170210 g ptJ ~iipt~il?~(in(i. isi suge degetele.la sfirqitul celei de a doua sgptgrnani suge aproximativ 400-550 mllzi.10-14. dac5 sugarul se trezeqte rnai devreme. cat si programul ei zilnic de activitate. G n t W r e a zikicti $/saupmbasuptului nevrozeazti pe unele mame. -. se liniste~te dac5 este luat in brafe si este pus la sbn etc. Agitafia. Nou-niiscutii si sugarii s5tui sunt liniytiti qi dorm 3-4 ore sup5 supt. ccit ~ihauproha suptului dupa' jifiecare mas6 pot duce lu scciderea secretiei lactate crecind o stare de ingrijorare a mamei. Zicala "copilul creste qi cu somn" confine o realitate cert5. si mai sigul. chiar dac5 i se asigur5 condifii perfecte de liniste. caut5 sbnul. Dup5 circa 3 luni. inainte de a ajunge la conclu.La sfiirqitul primei s5pt5mbni de via@ noun5scutul suge in medie 200-400 mVzi. c) factori ' Cift. La multi sugari acest orar se stabileqte c5tre vbrsta de 6 siiptiimiini. 0 impQire ordonat%. Credem c5 atitudinea cea rnai bun5 este ca. in plus. aqa c5 ea iqi poate planifica alte treburi sau se poate odihni in timp ce sugarul doarme. insearnn5 c5 rafia de lapte este suficient5 numai pentru intervalul respectiv. se va continua cu acest ritm mai mult5 vreme. diferentele cantitative ale rafiei de lapte de la o zi la alta. dar el tace de indat5 ce qi-a potolit foamea. de la inceput. iar la alfii dup5 3-4 luni. dac5 este sub 2% ore trebuie consultat medicul de copii. 2. . dar nu adoarme dup5 aceea sau se trezeqte dup5 o or5. Ratia alimentara iil prima luna . timp de rnai multe zile. dac5 sugarul creste bine (peste 800 g pe lung). la care el reacfioneazg automat prin plans. . nu poate fi util la sugarul care este fl5mbnd din 3 in 3 ore. sup5rZri) a mamei. ceea ce duce.Nou-niiscutul(0-28 zile) de dimineat5 sugarul doarme dus qi nu se rnai scoal5 deloc. indulcirea s5 se fac5 cu 5 g la 200 ml. Ceaiul prea dulce il face pe sugar s5-1 prefere in detrimentul laptelui de mam5 care nu este deloc dulce. este fliimand ~i nu creyte in greutate. colicile. nou-n5scutul s5 fie 15sat s5 doarm5 cat vrea intre prima si a doua mas5. Ca reac~ieimediatii se va completa alimentafia cu biberonul.e valabile dupli ce a "incetat" sckleren IlziologicS. ea poate constata mai usor dac5 sugarul plange de foame sau din alte motive. Pentru nou-n5scufii care nu dorm f51-5intrerupere 8 ore in timpul noptii se recornand5 ca.5. intre aceste dou5 mese. iar curba greutgfii este global ascenden6 At& cbntiirirea zilnic2 a sugarului.). in perioada de nou-niiscut. agitatie. Invers. la i n f k a r e a precoce. b) oboseala fizic5 si suprasolicitarea psihic5 (emotii. Sugestia noastr5 este de a avea ca obiectiv s5 ajungeti s5 hr5niti sugarul aproximativ la orele 6. impus obligatoriu dup5 o opinie care qi-a f5cut adepfi in ultimul timp la noi. dar cu mici variafii.la sf2qitul celei de a patra s5pt5mbni suge 500650 mllzi. Avantajul programului jix de ala'ptare const5 in faptul c5 ofer5 mamei un indicator practic pentru orele de alimentatie. in primele luni sugarul inregistreaz5 foamea ca pe o senzafie dezagreabil5.1. stagnik-ile in greutate in unele zile nu au nici o semnificatie dac5 nou-n5scutul arat5 bine. Acest program o ajutii pe mam5 la impQirea timpului. Aceste reactii nu au nimic comun cu ra'sfa'!ul sau cu inca'pii#cinarea.3. in timpul noptii se poate da ceai de anason sau de chimen indulcit cu glucoz5 (un pachetel de 5 g la 100 ml ceai) sau zah5r (o lingurig ras5 la 200 ml). inseamn5 cii laptele mamei nu este suficient. dac5 intervalul este de 3 ore. s5 se rnai dea 1-2 supturi intermediare (la orele 24. ori la 2 sau 3 noaptea).-ia ca' mama are lupte pzrtin trehuie excluse unele posibilita'ti ca: a) erorile in tehnica alimentafiei. Ritmul de 4 ore. Dac5 este vorba de un nou-niiscut dup5 vsrsta de 21 de zile sau de un sugar care suge viguros ~i gole~te ambii sbni. Faptul cii unii nou-niiscufi sau sugari sunt rnai putin somnoro~i stau rnai mult treji nu inseamn5 si c5 nu le ajunge laptele.18-22. num5rul scaunelor. . pan5 la instalarea complet5 a secretiei de lapte si rnai ales piing cbnd curba greutgfii incepe s5 creasc5 ritmic. in funcfie de reacfiile sugarului dup5 mese (plans. Concluzia c5 nu are lapte suficient nu trebuie tras5 numai de c5tre mam5. de aceea la sugarii care primesc mult ceai. Un alt semn. Cum se determinu dacii mama are lupte sujicient.Dup5 ce sugarul creqte va avea mai rar senzatia de foame.

nou-niiscutul kcepe sii tragii viguros din sini vi sii-i goleascii. se vor inlocui 1-2 mese de s h cu un preparat de lapte.10 zile. Sugarul caud sii apuce mamelonul. Medicul va hotk* preparatul cu care se va completa alimentatia. pentru a dorrni in timpul noptii. Dacii s&ii r h h mici vi moi vi dacii laptele este in cantitate m i d . Mai sus am recomandat aplicarea de comprese. aqa-numita "suire" sau "furia laptelui".Mama @ coflluf care fin de nou-nkcut vi care impiedicii crevterea lui: boli etc. suntem nevoiti sii introducem un preparat de lapte. Cantitatea de lapte produsii de glandele mamare este incii destul de redusii. mamelonul poate deveni apt pentru aliiptare. de dorit un produs industrial de lapte "de inceput" sau "de start" [lapte adaptat ("formula") sau parfial adaptat]. Este de dorit ca. dacii incepe sii plingii incii de la prima tentativk mama il va tine in brate vi va avtepta sii se calmeze. se vor mulge s h i i (cu mina sau cu pompa). dar nu reuvevte nici sii-1 giiseascii vi nici sii-1 prindii. se p a t e ajunge la evec total. h prima zi. Dacii sugarul stagneaziiin greutate vi ?n siipdmina a 3-a de via@sau d a d progresul ponderal s i i p t h h a l (dupii 3 siipthini de via@) este sub 150 g. se enerveazk incepe sii p ~ h g i vi sii intoarcii capul. expunerea s&ilor la lampa de raze ultraviolete timp de douii minute. consistenta vi forma. S h i i in&@ inckcati cu lapte vor fi sustinuti cu un bandaj suspensor. $ . p h i i cind nouniiscutul devine rnai viguros. Nou-nkcutul va fi pus la s h imediat ce se trezevte. Ce cantitate se adauga'? Medicul pediatru este singurul care va f x a cantidtile. aplicatii pe sini cu o orii inainte de supt. De multe ori. mama va incerca sii stimuleze lactaria prin corectarea propriei alimentarii (mese rnai dese. 0 compresii cildu@cu alcool diluat (113 alcool de 70" vi 2/3 apii). chiar duca' nou-na'scutul suge bine. mameloanele sunt inegale in ce privevte volumul. Mama are datoria s I se menajeze in mod deosebit atit fizic. inainte de a-1 pune din nou la s h . Fiecarepica'tura'de lapte matem este de mare pref pentru sugar. la ambii s&i.. Completarea se va face numai la 1-2 mese din mjlocul zilei (la supturile III vilsau IV). o dar rnai ales aspira~iei puternice exercitad de pompii. uneori. inainte de a avea timp sii se enerveze. cind mama este obositii vi secre~ia lactatii scade.in caz cii sugarul nu se saturii cu simple completiiri. d5 de asemenea. Se continuii in zilele urmiitoare cu vi aceeqi cantitate vi se face bilanpl curbei ponderale dupii 7. cu alimente gustoase vi consistente vi rnai ales printr-un consum mai mare de lichide sau fructe) vi punerea nou-niiscutului sii sugii ori de cite ori cere. secretia lactad normal5 se poate instala complet de abia dupii 1-2 siipdm&i. Cum se administreaza' completarea. rezultate bune. de o serie de dificultiiti din partea mamei. Adesea la primipare laptele nu curge deccit incet ~i greu.5.4. Dacii nou-niiscutul suge slab vi s h u l nu este golit se va evacua laptele manual sau cu pompa. Mama va inviifa corect tehnica golirii sinului: manual sau cu pompa. aliiptarea se izbevte. ava se explicii faptul cii mul@sugari sug mai bine dintr-unul din sini. dupii fiecare supt. apoi va stoarce cu mina citeva piciituri i 0 I . . de rnai multe ori pe zi. aduce citeodatA o oarecare uprare. la disparifia durerilor vi la crevterea secretiei lactate. Miisurile recomandate pentru calmarea durerii vi a senzatiei de apiisare a sinului se vor aplica cu prudent%vi pentru scurt timp. Aceasd suire a laptelui constituie un semn sigur cii va exista lapte din abundentii. La nevoie mama p a t e lua la recomandarea medicului un calmant uvor. in zilele urmiitoare cantitatea se creqte tot cu cite 30 ml. din piicate. De cele mai multe ori. la mesele respective se adaugii cite 30 ml dupii ce a fost tinut 15 minute la sin. Aceastii stare poate dura rnai multe zile la primipare.in caz de mameloane mici. Datoritii m i ~ c ~ l de rmasaj. h i astfel de situarii. d) interpretarea rigidii a cifrelor de crevtere in greutate. rnai ales d a d este vorba de un sugar neputincios sau capricios. 0 sciidere temporarii a secreriei de lapte poate fi observad la revenirea mamei din maternitate. Instalarea secretiei lactate. La femeile pe care sarcina le-a epuizat vi care sunt sliibite ca urmare a travaliului. . poate provoca o tumefiere (umflare) dureroasii vi durii a celor doi s h i . cat vi psihic. ceea ce duce la sciiderea tensiunii lor. sii nu se foloseascii lapte de vack ci un preparat de lapte praf. Odihna ce se asigurii prin inlocuirea acestor supturi face o secretie suficientii pentru celelalte mese (din cursul dimine~ii serii). la unele prsnzuri. P > t e 2. pe cit posibil.1. Dzficultati d e alaptare din partea mamei In unele cazuri. iar perseveren#a tn ala'ptare poate duce la succes chiar dupa' 10-15 zile.

Din experienfa noastri reiese c i unele mame nu au dureri atfit de vii qi continui s i alipteze chiar daci mameloanele sunt cripate. in Romfinia qi Franfa existi obiceiul de a mulge laptele qi de a-1 arunca. S h u l trebuie golit pentru a se evita astuparea. o pozifie incorecti a sugarului. Mai mult. In stadiul de abces febra este foarte ridicati qi se insofevte de frisoane qi de transpirafii.puse intr-o ma'nupa' de toaleta' sau intr-o punga' de plastic . De indati ce se constati o cripituri este mai bine s i se suprime supturile la sfinul dureros qi s i se stoarci laptele la intervale regulate (cu mfina sau cu pompa) qi s i se dea sugarului.de lapte pentru a umezi mamelonul qi areola. Mamele constati cfiteodati "noduli" dureroqi in sfin. se umfl5. Nodulii. acest procedeu alini instantaneu durerea.2. Antibioticele ~i antitermicele sunt indispensabile. devine dureros. sugarul este hrinit cfiteva zile cu un preparat de lapte adaptat. mai ales in primele zile. Simpla inmuiere (scufundare) a slinului in api caldi prin aplecarea deasupra unui vas mare timp de 10 minute. durerea va fi atfit de vie. frecarea de citre imbr5cMnte. nu trebuie s i dureze mai mult de 10-20 de minute. anomalie destul de frecventi qi care duce adesea la infscarea precoce a sugarului. insornnie qi neliniqte. glicerina qi apa de colonie) ca qi talcul. pentru a uqura introducerea mamelonului in gura sugarului (Vezi qi "Mameloane ombilicate"). hidrocortizon silsau antibiotice. S h u l se umple repede. qi punerea frecventi qi pentru mai multi vreme a sugarului la sfin sunt suficiente pentru a rezolva astfel de incidente. incfit va determina pe mami s i inceteze aliptarea. apare febri. folosirea prea frecventi a apei ~i siipunului. 0 tehnicii bun5 le poate evita. infofolirea. inainte de fiecare supt. Pielea este r o ~ i ecald5. Mama trebuie s i evite folosirea de dezinfectante puternice. htreruperea temporari a alipt5rii nu este obligatorie. cu scopul de a evita orice umiditate reziduald ce favorizeazi macerafia. Daci mama nu este speriati de aceasti mici anomalie qi daci sugarul este viguros se poate ajunge repede la o aliptare . iar In general . Se pare c i durerile dispar in cfiteva minute cfind se declanqeazi reflexul de ejecfie a laptelui. responsabili de mastite sau abcese ale shilor. de trei ori pe zi. eventual. Supturile. Mameloanele ombilicate. dar nu sunt intotdeauna eficace. Este indispensabil s i se usuce bine mameloanele dupi fiecare supt. Expunerea la aer liber sau la raze ultraviolete contribuie la vindecarea mameloanelor dureroase. Antibioticele folosite nu trebuie s i provoace sugarului vreun efect secundar. in cazul In care rnama prirneqte antibiotice. va comprima areola intre degetul mare qi arititor. Ele servesc de poarti de intrare pentru stafilococi. la nevoie cu un uscitor de pir ("foenul") suflant. dar in general este adesea preferati de mame. sipunul. se obfine o vindecare mai rapidi a infecfiei. Supturile devin dureroase si provoacd sciderea secrefiei lactate. se incepe aliptarea printr-o extracfie manual2 p h i la obfinerea reflexului de ejecfie qi atunci sugarul este pus la s h . Astupnrea ~i/sau umjlarea mamara' cu limfangita' este cu totul diferitii. Este de ajuns sa' se sfa'rdme buca'!i de gheafa' care . Expunerea direct6 ( ~nu printr-un geam) posed6 i excelente capacita'fi cicatrizante. Unii medici recomandi pomezi cu estrogeni. Cra'pa'turile sunt frecvente. Este necesar un medicament impotriva febrei (Paracetamol) qi daci febra persisti peste 24-48 de ore medicul va prescrie antibiotice. De asemenea este bine s i se evite compresele dublate cu plastic care pistreaz6 urniditatea pe mameloane. in SUA qi Germania s-a demonstrat c i daci se continui aliptarea. Cataplasmele cu api rece sau pungile cu gheaii se folosesc ca tratament local. Multe mame aplici g h e a f i pe mameloanele dureroase. nu se intAmpl5 nirnic riu sugarului. suptul aplicat exclusiv pe mamelon. Se incepe cu sfinul nedureros sau mai pufin dureros qi. survenind in 20% din cazuri. De asemenea se va incerca s i se schimbe pozitiile de aliptare cu scopul de a repartiza intr-un mod mai echilibrat presiunea de supt pe diferite p w i ale mamelonului. Daci sugarul continui s i sugi. Este vorba de mameloane turtite sau scobite. Sugarul nu trebuie s5 "morfoleasci" vfirful sfinului. un sfin golit se vindeci mai repede qi cel mai bun mod de a goli sfinul este alliptatul. Gura sugarului trebuie s i fie la inilfimea mamelonului.sa' jie aplicate pe zona dureroa 1. deodorante qi substanie care usuci (alcoolul. daci se continui aliptarea. Este vorba de obstrucfia unui canal lactifer. Se pare c i sunt favorizate de supturile prea lungi. Tratamentul consti in golirea in totalitate a glandei mamare cu ajutorul unei pompe electrice. care se datoreqte frecvent unei goliri neregulate a unuia sau mai multor canale sau unui sutien prea strhs.

la fiecare supt se va incepe cu mamelonul rnai pufin tentant (mic.Mama $I copilul normal& Un sugar infometat. implstarea nu se limiteazii numai la areolii. v&slturi sau diaree se va extrage o parte din lapte inainte de a pune sugarul la sln sau se va reduce durata suptului. tare. dupii suptul copilului. Trebuie sii se qtie cii sugarul hr&t la s h poate avea scaune foarte variate in ceea ce priveqte n u m b l (de la 0 la 7-8 pe zi). n u m b l rnai mare sau culoarea verde a scaunelor nou-n&cutului alimentat natural constituie motivul care deterrninii aprecierea cii laptele matern "nu prieqte" copilului.1. ci cuprinde intregul sln. pentru a inliitura resturile de lapte care iriti qi macereazii mameloanele qi predispun la infec$ii. a) Aqa-zisa calitate necorespunziitoare a laptelui (vezi rnai sus la cauzele in@rc?irii precoce). consistenpi mode. apii de orez halimentafie. iar prin aceasta lezarea mamelonului se poate accentua. Durerea $sau umflarea scinului. in rezumat. intiirirea sfinului. Se lasii sugarul sii sugl p l n l c h d se saturl qi apoi se goleqte s h u l (cu pompa sau prin muls).5. Simplul fapt de a suge formeazii vMurile shilor pentru a face sii iasii in afarii mamelonul. Unele mame dau o interpretare greqiti unor fenomene fiziologice. poate apuca areola intre buze. culoarea (verzi. alburii) qi consistenpi (grunjoase. lapte de vacii. Aceasta nu o deranjeazii intotdeauna pe mamii. Astfel de tulburiki (umfIarea. Dupii golirea sa rlmfin incii noduli de dimensiuni variate.) qi.) sunt rodul imaginafiei celor ce le concep qi de cele rnai multe ori sunt ineficace qi nu au ca rezultat palpabil declt oboseala sugarului. ala'ptarea mai frecventa' (la 2-3 ore) deoarece infometarea sugarului il vaface sa' suga' mai viguros.folosirea unui sutien larg cu conurile sec#ionate sau fnlocuirea cu un suspensor sub fonna' de esa$a' care se trece peste umallzaml opus. pentru a nu se ajunge la Jisuri si inflamatii se indica' urma'toarele: expunerea la aer de mai multe o n pe zi. tulbura'ri digestive importante. schimbarea frecventa' a compreselor ce se pun pe mameloane. pus la s l n .5. adorm dupii clteva inghifituri qi lasii s h u l din gur& in acest caz este necesar mulsul sau utilizarea unei pompe. c) Hipergalactia ("am prea mult lapte") impresioneazl qi neliniqteqte pe multe femei. evitarea sa'punurilor tan. sii se foloseascl o pomp5 cu care sii se evacueze laptele riimas dupii suptul copilului. ceai. qi adesea se ajunge la in@rcare. durere localii. in loc de stoarcerea shilor. Slnii se vor spila cu apii rece. "tari"). fn cazul h care numai unul dintre mameloane este plat sau scobit. mai cald qi incepe sii se inroqeascl. Se va purta lenjerie uqoarl. Ea nu constituie ins5 un motiv de ingrijorare. Solufia ca mama sii se mulgl la fiecare supt este chinuitoare pentru mamii (efort fizic. b) Alteori. 2. Alteori insii. Aceasta o face pe mamii (din piicate adesea cu aviz medical) sii rnai adauge ceva preparate adaptate. expunerea 1-3 minute la raze ultraviolete. ei sunt foarte somno- . Se stoarce slnul la nivelul zonei pigmentate pentru ca mamelonul sii devinl rnai suplu qi sii fie cuprins intre buzele sugarului fii1-5 dificultate. False dificulta'fi. dar poate determina intiirirea qi turtirea areolei in aqa fel inclt sugarul sii nu rnai reuqeascii sii cuprindii mamelonul in g u r l pentru a-1 comprima cu eficacitate. uneori roqeapi) apar de obicei spre sfilr~itul primei siipth2ni. durerea. timp de 10-15 minute. De rnai multe ori pe zi se vor face "b% de aer" (mama va sta cu s h i i descoperifi). care se schimii des. nu o recomandiim. a alcoolului pur. Dacl sugarul suge prea mult qi apar regurgitafii frecvente. Un sugar infa'rcat din cauza scaunelor moi va face cu siguranfci: mai tcirziu. care devine umflat. galben-aurii. Dacii laptele se scurge spontan se vor line mameloanele invelite in vat5 sterill. in astfel de situafii este rnai bine ca. personal. ungerea cu lanolirxi. Dzficultati de alaptare din partea sugarului Nou-niiscufii prea slabi sau prematurii nu pot sii sugii. Dacii nu se iau miisuri impotriva stagniirii laptelui qi persistentei nodulilor se ajunge la inflama* redutabile (mastite). Remediile prezentate de unele f m e (tetine intermediare etc. turtit sau scobit). folosirea de lenjerie de bumbac si de rochii subgri cu deschiza'tura' in fa[& cura'tirea mameloanelor de resturile d e lapte. treaz qi sbiitos. Sugarii "leneqi" la supt au suferit adesea la naqtere (scorul Apgar sub 8). Criteriul major a1 aprecierii valorii alimentafiei naturale (la scin) este creSterea corespunza'toare in greutate. De obicei sfinii se intiresc clnd lobulii glandulari care confin lapte se umplu prea mult. se recomanda' de asemenea. chiar dacii mamelonul este turtit sau invaginat. consumare psihicii etc. semilichide. de obicei.

iar dup5 aceea refuz5 dintr-o dat5 sdnul. Cur5firea cu vat5 sau comprese irit5 mucoasa nazalii ~i poate determina infectarea ei. inseamn5 c5 a intervenit ceva deosebit: imbolna'vire sau o gre$eala' din partea mamei. acestea se aspir5 cu o par5 mic5 de cauciuc. starea de tensiune nervoas5 in familie. i Dac5 in creier s-au produs deregliiri mari. or efortul depus pentru u trage din biberon este de Sapte ori mai mic deccit eel depus pentru supt!. care se deschid direct in afar5. manifestate in primele zile prin convulsii (infepenirea total5 sau tresiiriri ale mu~chilor) $i/sau cianoz5 (invinefire in jurul gurii sau a fefei. utiliZ-Q b i b t r ~ u r r u r . mulgdndu-se apoi laptele r5mas. forfarea nou-na'scutului sa' suga' trezindu-1 din somn. Cauzele cele mai frecvente ale infbrctirii precoce l nou-ndtscutul a siinittos sunt: lipsa de dotint& si de mint&de a albg[ta din partea mame£. apoi se opresc ~i adorm. Sugarul.manul nl:1 a al5ptikii pentru nou1 n5scufii care din primele zile sunt hr5nifi cdnd la sdn. Va'rsa'turile pot f i manifestarea unei boli. greseli dcc tehniicb a 4zldptcrii. Dintre greqelile mamei care pot duce la dificultiifi de supt din partea nou-n5scutului amintim: rigiditatea orarului. Dac5 nou-n5scutul a supt cdteva zile mai mult sau mai pufin bine. ca orice fiinf5 uman$ are tending la comoditate.~ mulge laptele ~i de i a-1 da nou-n5scutului cu biberonul. chiar cu pipeta. decdt pentru un motiv major. a mdinilor $i a picioarelor). Se va urmiiri ~i se va corecta tehnica aliiptiirii. noun5scutul va fi pus la repaus total. La aparifia brusc5 a unor vlrs5turi mai numeroase se suspend5 o mas5 de lapte ~i se inlocuie~te ceai. sunt rare. Dac5 v5rsSturile nu se insotesc de alte tulbur5ri generale. diferenfe prea mari intre temperatura de noapte $i cea din timpul zilei etc. nu se va folosi biberonul concornitent cu alimentafia la sdn. Alteori. ur Biberonul este du. ei incep s5 sug5 in decurs de cdteva zile. administrarea in exces de ceai intre mese.). cei care s-au n5scut in stare de asfixie (vinefi) sau nu au tipat dup5 navtere (ca semn c5 au suferit) refuz5 s5 sug5 in primele zile. cdnd la biberon. sunt mai abundente ~i survin de cele mai multe ori la un interval mai mare dup5 mas5 (cu excepfia celor din stenoza hipertrofic5 de pilor sau din malformafiile esofagului). cu lingurip ~i apoi cu biberonul. Alirnentafia lor necesitii indemhare qi riibdare. la venirea din maternitate nou-n5scutul va fi protejat de varia~iile prea mari de temperatur5 (camere suprainc5lzite. Cu timpul. Ca atare. Dac5 lezarea creierului nu a fost prea grav5. neregulate... evitdndu-se orice efort ~i f5cdndu-se minimum de manevr5ri. bruscarea acestuia in timpul suptului. . in caz de secrefii.De aceea. in cantit5fi mici ~i nu se insofescde sc5dere in greutate se continu5 al5ptarea. in timpul icterului fiziologic o mare parte dintre nou-n5scuti sunt rnai somnolenfi $i se alimenteaz5 mai greu. De obicei. Viirs5turile se deosebesc de regurgitafii prin faptul cii laptele este adesea modificat (Pnchegat sub form5 de grunji mici) $i proiectat la distanf5. Regurgitafiile sunt f"ar5 nici o semnificafie patologic5. vor fi ferifi de contactul cu persoane cu guturai vi in general de orice contact direct cu persoanele adulte (nu se vor siiruta sugarii!). manevrele brutale de ingrijire dup5 ce nou-n5scutul este alsptat. noun5scutul fip5 sau pur ~i simplu refuz5 s5 sug5. la scurt timp dupii supt. mult $i inghit mult aer (aerofagie). Nou-n5scufii la care navterea a fost prelungit5. Prin regurgitafie se intelege eliminareape gura' de aer ~i de cantita'ti mici d e lapte nemodificat. La noun5scufii care au contractat un guturai se picur5 in nas cu o pipet5 ser fiziologic. Se va incerca alimentafia cu lapte muls. Orificiul tetinei nu va fi prea mare! Regurgitatiile Ti va'rsa'turile. Refuzul de a suge. cu pentru a pune in repaus tubul digestiv. v5rs5turile survin la noun5scufii care sug repede. chiar dac5 au o greutate normal5. ace@ nou-n5scufi vor fi p u ~ regulat la shn. Potiunile antivomitive ~i sedative se vor administra numai la indicatia medicului. Mamei nu-i r5mdne decdt solufia de a . Adesea este vorba de o obstructie nazal5 printr-un guturai sau de o infecfie a mucoasei bucale (muguet sau "rna'rga'rita're2"). proba suptului. La nevoie se recurge la alimentatia prin gavaj (laptele este introdus cu seringa printr-o sond5 in stomac).lenti. graba sau nervozitatea mamei in timpul suptului. dar $i dovada unei greqeli in tehnica de al5ptare: supraalimentatia. nervozitatea ~i nepriceperea mamei. Dupii disparitia manifestsrilor patologice. a c e ~ t nou-n5scufi trag de cdteva ori i din sdn. cdnd este pus la sdn.

SB nu uitati c2 este bine ca orice sugar s5 ajungg de la inceput sau cu timpul. se va evacua regulat laptele din s2n (prin muls). Secundar. se trezevte. s5 sug5 la intervale de 3-4 ore. dietele instituite uneori pentru diarei uvoare sau chiar false diarei sunt la originea multor ?n@rcik-iprecoce. Se va p2stra o igien5 riguroas5 a pielii. insuficienp cardiac$ ciroza. Sdi 1 - Falsa diaree.). ivi sucesc capul in toate p w e . deoarece anticorpii care se gisesc .in cantitate mic2 .. cancerele. D a d noun5scutul prezint2 o form2 de boa12 hemoliticg prin incompatibilitate Rh sau grup sanguin. E astfel de situatii. insuficienple renale.in lapte sunt distruqi de sucurile digestive. multi sugari alimentafi la s2n prezint5 in primele s5pt2m2ni. Se va cerceta dac5 nu este vorba de o supraalimentafie prin supturi prea prelungite sau prea dese. mama va mivca incet mamelonul in gura nou-niiscutului cu tractiuni de "du-te-vino". Boala hemolitica a nou-na'scutului. rnai vioi. fiind pus la s2n numai c2nd este linivtit.ci folosi scinul. sau a unei rnalforrnatii congenitale (stenoza hipertroflcrli a pilomlui etc. Este rnai bine ca un astfel de sugar s5 fie lbat s2 p l h g 5 ( p h 2 la 1-2 ore pe zi). cu timpul. h nici un caz nou-nilscutul nu va fi menfinut la s2n mai mult de 20-30 de minute. dac5 adoarme. pentru a mentine secte$ia lactat5 vi se va continua alimentatia la s h . verzi. caI d c &in supratnc&lzire a camemil. ei fip&se zbat. Contraindicatiile alimen- tapei l S&I a Dintre acestea amintim unele boli grave ale mamei: tuberculoza. psihozele grave etc. Mama este obligati s5-vi extrag2 laptele vi s2-1dea nou-nbcutului cu pipeta. ap5 de orez. Un sugar enervat vi obosit de pl2ns nu va suge niciodati cum trebuie. devenind sclava acestui mic tiran). Unguentele cu antibiotice au indica/ii rare. Partida este pierduti vi pentru sugar (care se va subnutri) vi pentru familie (care ivi va disttvge tot programul. Din pgcate. Dac2 sugarul se enerveaz5 incercati s5-1 punefi dup2 c2teva minute la celidalt s h . mai vigurovi vor reactions cu vehement5 dac5 nu g2sesc lapte suficient. Foamea ii trezevte ins2 in momentul in care sunt qezafi in pat (mai pufin cald ~imai pufin mode dec2t in bratele mamei).Mama # @lul uite cd. Unii nou-na'scufi adorn cdnd sunt p u ~ ila sdn. cu lingurip sau . pielea din jurul anusului vi organelor genitale devine roqie. intoxicatie.meningitir etc. Alimentafia natural2 este primejduit2 in caz de tulburik-i digestive (diaree-boal5). scaune dese. ii induioveaz5 pe tofi vi trece altcineva la r h d s2-1 fin5 in braQ. rnai infometali.cu biberonul.1. sau va bate uvor cu un deget obrazul sau nasul acestuia. infestarea cu SIDA. plhge. encefalopatiile. Menfinerea prelungiti a sugarului la s h il face s2-vi formeze un reflex de somn la s h vi ori de c k e ori va fi pus s5 sug2 va adormi imediat. Nu se intrerupe algptarea. i ca' mama ji nou-nanascutul trebuie sa' "inve/e"ca acest act de importanfa' deosebita' sa' se desfa'qoare comenabil pentru amcindoi. Nu vefi reuvi niciodaa acest lucru dac5-1vefi tine in brate rnai mult de o jum5tate de or&la fiecare mas5.6. Contraindicarea al5pt5rii este eronatg. 2. toat5 familia (adulfi vi copil) va ajunge la o stare de nervozitate greu de depBvit. ci vor deveni ore de somn pentru sugar. unde laptele p a t e c2 vine rnai uvor. anemiile grave. Alfii. Acestea nu vor fi ore de supt. incearc5 din nou ssnul. Unele malforma@iale gurii (gura de lup vi buza de iepure) sau encefalopatii grave fac imposibil2 al5ptarea. sup2 de morcovi) ~i realimentare cu unele preparate de lapte (Humana H. Pus in pat. n Milupa HN 25 etc. Aplicatiile locale de pudre sau creme se vor face cu d i s c e r n k h t la indicatia medicului. cu sonda. Mama este datoare sa' observe reacgile sugarului ~i sa' $tie ca' de echilibrul . se enerveazs vi reincep s5 urle. el poate fi al5ptat de c5tre mama sa. iritatk predispus2 la infectii. Dac2 sugarul crevte qi are o stare general2 bun2 nu se va lua nici o m2sur5 dietetic2 sau de tratament medicamentos. el sirnte imediat. c2teodat2 explozive. moi sau lichide.rnai W u . Ava cum am amintit. Aceste scaune apar de obicei la fiecare mas&. vdrs&tutllt fl Prim tn a unei imbolnaui 2 3 ? gmve: alspepsiegtavb insolatie.5. c h d prin dietele de tranzitie (ceai. in incheiere insist5m cu afirmatia ca' orice nou&cut i ~arefelul sa'upmpriu de a primi .).

pentru ca laptele sii se scurgii singur din sbn. in schimb. sliinina. modul de a suge yi scaunele sugarului sunt influenpte ~ 2 n mama prezintii o colit5 d sau intolerantii la anumite alimente. margarina).i trage fiirii sii se goleascii sbnul. peyte. Relafiile - ' Vezi qi capitolul "Lehuzia" . Alimentaga m a m i care nu aliipteazii este obi~nuid. Al6ptarea decurge nonnal. ouii. in propoqii diferite.femeia care alGpteaza' poate sii mcinbnce ce vrea! Singurele restrictii sunt: excesul de alcool (sunt interzise toate bhturile rafinate. ci . ciocolata. scaune rnai moi?). de obiceiuri.un aport glucidic de 340 g (50-55% din nevoile energetice) sub formii de zarzavaturi. dintre care citiim: ciocolata (agitii.ei sufietesc depinde nu numai secrefia lactatii. piper) sau cu miros intepiitor (ceapii. La ceie care au crescut in timpul sarcinii cu peste 12 kg este bine sii se reducii aportul de alimente bogate in griisimi (untul.un aport lipidic de 60-80 g (30-35% din nevoile energetice) sub formii de ulei vegetal (floarea-soarelui).5. care sii cuprindii indeosebi lapte ~i derivate. unele condimente sau salate). mama va consuma lichide (lapte. Unii (nu toti !) sugari refuzii sii sugii dacii mama consumii alimente iufi (ardei. dupii cbteva siiptiimaAni. piitrunjelul . Din experienfa noastrii sunt pufini sugari care se manifest5 (refuzul de a suge. cu o cantitate de lichide ceva rnai mare. ouii.5 litri.rea uscatii). sarea. usturoi.). cafeaua yi ceaiul agitii. came sau peyte.un aport protidic constituit din 60-80 g (10-1 5% din bilanful energetic). unele alimente care dau un gust pronunpt laptelui: conopida. de cel pufin 1. maz5. Eventual medicul va recomanda un medicament cu fier. Rafia alimentarg idealii este de 2 500 calorii (cu 500 de calorii rnai mult decgt in perioada sarcinii): . dulciurile.) dupii astfel de alimente. compot.r insernnat de medicamente sunt contraindicate in caz de aliiptare. alcoolul ii face somnolenki. cafeaua ~i ceaiul "chinezesc" (agit5 sugarul) yi tutunul. 2. varza. sunt viitbiitoare pentru sugar. tutunul are efecte de duratii! Mai degrabii. de fantezii destul de derutante. un num5. Regimul d e viatEi si ali- mentatia mamei Alimentafia mamei care aliipteazd Sfaturile ce se dau mamei care aliipteazii sunt adesea un amestec pitoresc de fapte. necesare combaterii setei. L a unele mame. iar atunci cbnd nou-niiscutul este pus la piept. d e ~mama are lapte suficient. vinul in cantitate mare. lapte sau iaurt. pe IhgZt lactate (de trei ori pe zi) se va recomanda un medicament cu calciu qi magneziu. zarzavaturi) constituie o greyealii. . i Pe de altii parte. . De asemenea. acesta plfinge cu disperare . usciiciunii mucoasei bucale yi senzafiei de obosealii. biiuturile alcoolice. sub formii de lapte sau derivate.unele mame observii cii este suficient ca sugarul sii plfingii de foame. dac6 mama este psihic echilibratk riibdzitoam $ dac6 toat6 familia este coqtientb c6 mama-lauzzi are absolutd n& de o aimoqfiisenin&defamifie $ de ajutor efectb pentru evitarea suprasolidtiirii Bite si psihice.2. In unele c w i sunt diverse interdicfii. muriiturile pot provoca unele tu1burk-i ca: agitafie. prazul. un aport lactat de 750 ml pe zi. dulciuri. lintea. fructe. La mamele care au prezentat o anemie feriprivii in timpul sarcinii se va recomanda un regim alimentar cu came de douii ori pe zi (ficatul confine mult fier). yunca. diaree etc. Igiena de viafii' trebuie sii fie simplii: mers pe jos. apii etc. un aport de lichide de cel pufin I. fiiinoase. Grijile . Trebuie insistat asupra cgtorva recomandki: . fiinoasele. . un pahar mic de vin natural sau de bere sunt binevenite). De asemenea. ceai. Toate acestea "trecute" in laptele de mamii. cartofii priijifi. La cele cu lipsii de calciu ~ i l s a u magneziu. brgnzeturi.5litri/zi. Nu se impune un regim alimentar special a1 marnei. laptele curge din mameloane intre supturi. unt sau margarinii. leguminoasele (fasolea. de niiscociri. uleiul.i nervozitatea mic~oreazii secrefia lactatii.i u~urinfa care vine laptele cbnd nou-niscutul este cu pus la sbn. in unele cazuri.in timpul aliiptirii. lnterzicerea vegetalelor (fructe. somn 8-10 ore cu o siesta dupii-amiazii. colici. scaune mai numeroase. Este nevoie numai de o rafie alimentarii echilibrat5.

administrarea de preparate cu calciu ~i fluor). tratarea cariilor. Lenjeria va f i curati. .dupi baie se folose~te lenjerie curad. mama poate hra'ni si Pngriji sugarul? C2nd mama are guturai. regiunile inghinale. Dintre alimentele care combat constipafia amintim: mierea de albine. Daca' este ra'cita'. . sunt dispuse s i dea crezare afirmatiei c i laptele este insuficient cantitativ sau calitativ. La cele patru colfuri se coase c2te un siret cu care masca se leagi in jurul capului.dupi baie se va folosi un prosop mai aspru (in.imbsierea se va face cu dus. Daci alimentatia este echilibrati. determin2nd scaune moi la sugar. ea va purta o masci la guri ~i la nas ori de c2te ori se apropie de sugar. Mama va face d u ~ zilnic. purta d Va cimisi de bumbac ~i rochii care se incheie in fafi. deoarece la aceasti v k s t i este foarte receptiv la orice b o a l i . Ce medicamente se elimim" prin lapte. drajeuri sau picituri. sau doze mari pe o durati de c9teva ssptimiini). Am mai scris acest lucru si-1 repetim. axile. fmbrdca'minten mamei. Munca fizici excesivi. l2ngi cadi se plaseazi un covora? sau un gritar de lemn. perele. . manza va sta cu siinul descoperit. zonele ce transpiri mult). dar la nivel individual este prudent s i nu se acorde prea multi incredere cifrelor. Girnnastica are un efect favorabil. lipsa de colaborare a sofului la problemele de gospodirie qi de ingrijire a sugarului etc. in afari de vitamina D. Trebuie acordati o griji deosebiti igienei dinglor (spilarea zilnici. de 2-3 ori pe zi ckte 1/2 de or& fnainte defiecare nzanevra' de ingrijire a sugarului. cordoanelc. p2inea neagri. Nu sunt recomandate fustele. daci mama are obi~nuinp. Mulfi medici recomandi mamelor care alipteazi vitamine sub formi de tablete. Siinul (manzelonul. colici sau refuzul s2nului (laptele capriti gustul purgativului). viafa complicad de familie (vizite etc.prosoapele ~i cear~afurile de baie vor f i strict individuale. ingrijirea copiilor mai mari. cutele de la g2t (in general.i. vegetalele in general. Masca s e confecfioneazi dintr-o bucati de p2nzi sau de tifon. rochiile. cu consecinte serioase asupra srinitifii sale. vegetale (crude sau gitite) ~i cu p2ine neagri. trec in lapte.). unghiile se taie la douci' zile ~i se spala' o data' pe zi cu periuta de unghii. Constipatia mamei va fi combituti cu fructe. . Nu se folosesc deodorante (obstrueazi porii pielii) si nici parfumuri cu miros fipitor. daci in familie sunt persoane cu infecfii cutanate este necesari ~i dezinfecfia cu cloramini 1%. la recomandarea medicului (in doze zilnice de circa 1 000 u. ava cum s-a recomandat mai cus. iar in cadi se pune o bucati dintr-un covora? vechi sau de stofi. daci este posibil. schimbati zilnic. Liuza nu este i n c i restabiliti aqa c i in timpul imbiierii sunt utile c2teva misuri de prevedere: . strinuti sau regurgiteazi. lipsa de odihni de noapte. care s i nu fie imbricat ~ 2 n face alte treburi gospodiire~ti. sutienele str2nse. mama se va spci'la bine pe miiini. la ael. nu in cads. posibile dupi cca 45 de zile dupi naStere. sfituindu-se orice mami c i sarcina poate surveni ~i in cazul in care alipteazi. Igiena corporala'. cutele de sub siini) vafi spa'lat cu atentie deosebitci: Daca' exista' tendinta la injlamatii.) cu care se va "usca" orice urmi de umezeali. prunele. ci va consulta medicul pediatru care Pngrije~te sugarul. sunt c2fiva din factorii care duc la epuizarea fizicii a mamei. in interiorul c k i a se introduce o bucad de material plastic. care se pune in doui ~i se coase ca un buzunar. Mama nu va lua nici un medicament din proprie initiativi. oul moale.apa de la dus nu va fi nici fierbinte si nici prea rece: . va . chiarin cantitate mici. in acest caz. Nu se poarti lenjerie din fire sintetice.Mama si copilul sexuale sunt.cada se spali bine cu a p i si sipun inainte de folosire. care trebuie luati de mami. Adaosul de pulbere de lactozi (se procuri de la farmacie) in lapte are efecte favorabile. starea de tensiune din familie pot determina oprirea secretiei lactate. este r i g u ~ i t i sau simte o jeni in g2t se anunfriinceputul unei "rriceli". in timpul du~ului folosi sipunuri neiritante. face un masaj. Mamele sunt foarte ingrijorate c2nd sugarul pl2nge. . va insista va indeosebi la plicile (cutele pielii): sub s2ni. dar cu misuri anticoncepfionale. Unele mame nu pot alipta sugarul cu altcineva de fa$. bineinfeles. Este sigur c i aliptarea joaci un rol statistic in distanfarea nasterilor. Factorii psihologici sunt foarte importanti: necazurile. salatele de crudititi.pentru a evita ciderile prin alunecare. Purgativele. Cu ocazia tuturor manevrelor de ingrijire a sugarului este bine ca mama s i poarte un halat curat de culoare deschisi. este somnolent. frotir etc. Vitamine. Vafi evitata' oboseala. aportul de vitamine pe aceasti cale este suficient.

cBnd se aplicii bine recomandkile in ceea ce prive~te concentratiile laptelui si se respect5 riguros o igieni corecti in pistrarea. cel putin. Trebuie reamintit c i in s5n5tatea sugarului intemin ~i alti factori (copil dorit. Alimentafia artificial5 cu lapte de vaci modificat sau preparate industriale este incununat5 de succes. De asemenea. jn stadiul actual a1 cuno~tinfelor bi progreselor industriei pentru produse lactate. Aceqti microbi ajung in lapte inci din timpul mulsului ~i se inmulfesc extrem de repede in orele care urmeaz5. Exist5 ins5 multe situafii in care alimentatia la sdn nu este posibil5 qi atunci este nevoie ca de la inceput s5 se treaci la alimentatia cu preparate de lapte. hormoni) continute in laptele uman. mama nu trebuie de obligatii s5 se aplece sau s5 se ocupe de sugar in pozifie incomodi. ridicarea de greutiifi etc. cel pufin aparent. chiar intr-un lapte foarte proaspiit. Asemenea treburi se amBni sau.). planul orizontal ~i dur a1 mesei permite o ingrijire mult rnai eficient5. laptele contine un mare num5r de microbi. tot la fel ca sugarii hri.frigidel. se fac intr-un ritm lent.) care trebuie luati in seam5 atunci cBnd este vorba de alegerea laptelui. mediu rural sau urban. Pe de alt5 parte. pe colfurile mesei (situate la perete) se pun obiectele de uz curent: scutece. indeoyebi. se vor putea inlocui nu substantele de apkare (anticorpi.fi Itisat singur? Sugarul nu trebuie 15sat niciadata' singur in casi. In orice familie se va improviza o "mas5 de infqat".3. iar ideal ar j? SZ se foloseascn' i produse aclaptate sau par!ial adaptate. secretia lactat5 poate s5 scadi. Pe aceasti mas% se vor face toate ~nanevrele ingrijire ale sugarului. obligatii sociale). Dup5 o plimbare sau o viziti la o familie de prieteni. cu simtul rgspunderii. traditie etc. Ei sunt numai privati de o anumit5 securitate biologic5 daG de natur5. spoitul peretilor. respectiv "adaptate si partial adaptate" se apropie mult de laptele uman. Un astfel de lapte trebuie trecut printr-o strecurgtoare cu sit5 fini. oasele bazinului ~i organele abdominde vor veni rnai repede la pozitia dinaintea sarcinii. Mama va fi rnai pufin solicitat5. cu conditii optime pentru pozitia corpului qi mi~cirile sugmlui.) au fvacut ca riscurile ce le implica pe vremuri alimentaiia artificial% sugarului s5 scad2 mult. pusi intr-o pBlnie steril5. se va apela la o rudi sau alti persoan5 de incredere. Se pare c i nou-n5scutul la termen nu are nevoie absolut5 de anticorpii. in familiile nefavorizate (economic. mai putin precoce sau mai greu de crescut ~ieducat. Progresele extraordinare survenite in elaborarea unor produse industriale de lactate pentru copii cBt ~i a mijloacelor puse la dispozitie de civilizafie (refrigerare. mama se va simti rnai in putere ~i se va ocupa cu un elan crescut de copil ~i de restul familiei. A 2. nou-niscutii s5n5to~ialimentati artificial se dezvolti. prepararea gi administrarea laptelui. Totu~i. unguente etc. chiar dac5 mama are impresia c5 $-a redobdndit puterea necesai. Este vorba. Este un adeviir recunoscut de toat5 lumea. . civilizatie.) riscurile sunt rnai mari pentru sugarul hr5nit artificial.5. in conditiile unei familii inst%ite ~iinstruite.5. de germenii fennentatiei lactice care. La prematuri ~i dismaturi rezervele in acevti constituenti sunt mai mici. curiitenia generals. Este necesari rnai mult5 odihn5. Alimentatia zisii "artifz- cialii" eu lapte de vacii (preparate industriale de lapte pra3 Cel rnai bun aliment pentru puiul de om este laptele de mami. intr-un colt a1 camerei sugarului se va plasa o masi obi~nuitd in5lfime convenabil5 pe care se va pune o de p5tur5 ce se acoperi cu un plastic ~i un cear~af un sau scutec mare. a Produsele de lapte denumite "formule pentru sugari". igien5. Y evit5 e durerile de ale". Absolut necesar arfi cu orice fumilie cu copil m c sa' aiba'. Laptele de vaci este expus la inurdirie sau la infectare inainte de a ajunge la sugar. Uneori.O d a t i cu reluarea activitgfii d e toate zilele (gospod&ie. deoarece el are stocati o anumit5 cantitate inc5 din timpul sarcinii. Pentru u7urarea muncii. de hormonii ~i de celulele vii continute de laptele de mam5. Szlgantl poate . Se va face tot posibilul ca s5 intre in obi~nuinti somn dup5 masa un de prdnz ~inu se vor executa munci grele in gospodkie (sp5latul rufelor pentru toat5 familia. in momenhll in care medicul ii perrnite mamei s5 fac5 plimbgri. Oriciit de corect ar fi fost recoltat ~i manipulat. c5m5qute. ereditate. consemare. educatie. ambalare etc. educativ etc.ni@la sin. se g5sesc impuritgfi vizibile cu ochiul liber. Sugarii hriniti cu produse de lapte praf nu vor fi rnai putin inteligenti.

Vasele se p5streaz5 in dulapuri hchise. cu atiit rnai mare va fi n u m h l de germeni pe care ii va conpne. . Al5turi de aceyti germeni (care nu sunt periculoqi prin ei inqiqi). Se va folosi totdeauna aceeaqi cratip.5.yentru ca acesta s5 nu se lipeasc5 de fundul cratifei. inainte de folosire se opiiresc. laptele se riceqte brusc (se pune vasul fntr-o cilldare cu ap5 rece sau direct h frigider). in care se fierb qi se p5streaz5 biberoanele qi un altul de 1-2 Iitri pentru sterilizarea qi p5strarea tetinelor qi suzetelor. Laptele va fi ridicat seara qi dimineafa (imediat dup5 muls) qi va fi folosit in mod obligatoriu in decurs de 12-24 ore (laptele muls dimineata se foloseqte la mesele din timpul zilei. .o cratita' cupereti dubli perrtrufierberea laptelui. 1 pentru sucul de fructe. curate. 1 pentru lichidul de dilu$e (vezi qi punctul urmitor).atunci c h d sunt numeroqi fac s5 se acreasc5 laptele. De asemenea. Ugerul vacii se spali cu ap5 qi sgpun. Este necesar ca persoana care mulge vaca s5 fie sin5toas$ s5 nu prezinte infec@iale pielii. 2. bacili coli ~i bacilii dizenterici).1sita' deasa'. P5strarea laptelui in condi@ile cele mai bune se face. Laptele p a t e fi utilizat cel mult 24 ore de la fierbere. 1 pentru ceai. Lmediat dup5 ce este muls. Laptele de wdi nu vafi dat nidodata neftert sugamlui. este foarte important ca laptele s5 se fiarb5imediat dup5 ce a fost muls. . se imbrad un halat curat. .Biberoane. se limpezeqte qi se qterge cu o p h z 5 curat5. Se procur5 rnai multe.5. unde se vinde lapte pasteurizat. dup5 depi~irea acestui termen. cu capacitatea de 3-4 1. In timp ce fierbe.1. 2. in pra noastr5 laptele de vac5 p a t e fi obfinut sub diferite forme: direct de la produdtor sau de la magazine.1 vas emailat sau din ole1 special (Zepter etc. De aceea. aceia care provoac5 bolile. in dulapuri. Se pot folosi vase de aluminiu sau de ofel cu perete dublu ~i cu un dispozitiv care sernnalizeas Tnceputul fierberii.Tetine.1 pcilnie pentru turnarea laptelui h biberoane. s5 se p5streze la frigider qi s5 se consume cit rnai repede. Dup5 intrebuintare se cl5tesc imediat cu un jet de ap5 rece. Cei mai frecventi sunt microbii care provoac5 diaree (grupul Salmonella. preg5tirea dilufiei laptelui etc. Este de preferat laptele amestecat (provenit de la rnai multe vaci). el nu rnai poate fi dat sugarului. Se r5ceqte apoi brusc.. Aceasta se intiimp15 in special in timpul verii. . Se cump5r5 de la inceput 8-10 biberoane. laptele se amestec5 cu o lingur5 pentru ca s5 nu se formeze pojghit5 la suprafar5 (laptele se "umflii"). in lips$ o pivnig rece este suficient8. . Un lapte bun pentru copii trebuie s5 provin5 de la vaci sh5toase qi curate. in gospo&ile individuale Wheqti se pot folosi oalele de p b h t smapite. Pntr-un frigider care func@oneaz5bine. avind grij5 a o cl5ti cu ap5 rece inainte de a pune laptele la fiert. Laptele trebuie fiert 10 minute. Zilnic se utilizeaz5 6-8 biberoane: 5-6 pentru lapte. se cl5tesc qi se pun la uscat cu gura in jos. Fierberea laptelui Fie c5 este pasteurizat. fireqte. Este nevoie de 10-12 tetine. pentru a evita scurgerea lichidului de sp515tur5in lapte. Obiecte necesare h alimen- ta* artzficialzi Pentru alimentafia artificial5 a sugarului ingrijit in farnilie sunt necesare: .). de carton sau de sticl5. pe suporturi speciale.2-3 vase emailate mai mici pentru p5strarea linguritei. laptele se fierbe imediat dup5 ce a fost procurat. cu capac. Cu cit temperatura la care se pbtr& laptele este mai ridicat8 qi cu cit se ht&zie consumul. deoarece se sparg destul de repede h tirnpul manipuliirii qi fierberii. apoi se spal5 cu ap5 cald5 qi sod5 sau detergenfi. . in lapte p a t e s5 se gbeasc5 yi o alt5 categorie de germeni. Fierberea se face h vase de ofel sau emailate'. Pentru recoltat se folosesc numai vase din metal inoxidabil sau emailate. iar cel de seara la mesele de dupi ora 19).2. Vezi pagina urm5toare. deoarece compoziiia sa este rnai constand. dupi care se qterg cu un prosop curat. . Fierberea omoar5 microbii patogeni (produe5tori de boli) qi microbii fermentatiei lactice. inainte de muls. ferite de praf.2 perii pentru spa'larea biberoanelor. m2inile se spal5 p h 5 la coate cu ap5 cald5 qi s5pun.3. fie c5 este prosp5t.3. ambalat in recipiente de plastic.

dar sunt rnai scumpe. mama va spila biberonul cu api caldj ~i siipun sau detergenti. in ultimul timp au a p h t noi tipuri de biberoane. . .46 . din materiale speciale. cu ajutorul unei perii speciale.I cufit pentru a nivela zahiirul vi praful de lapte din lingurifii.I mamasurii 5 g.I rciziitoare de sticlci. Fig. Nu este permis sii se lase biberonul plin cu apii.I mixer. insistiind in special in regiunea de sub g2t ~i la sanful circular care separ5 fundul de peretii laterali. . biberonul se cliiteqte de mai multe ori cu a p i rece.I cutie cu bucci{i de tifon sterile. lingorip. pentru a fi cliitit ulterior. pglnie.Biberoanele cu g5tul larg $i cu ghivent sunt rnai practice. Biberonul este o sticlutii de formi cilindricii. .2 cutii din plastic cu capac. . cu capacitate de 250 ml. Apoi se va cliiti de rnai multe ori cu apii fierbinte ~i il va pune cu gura in jos la uscat. cutie din plastic cu capac. cutit. cu git rnai larg $i cu un dispozitiv special de h ~ u r u b a r pentru e fixarea unui capac sau a tetinei. iar din 50 in 50 ml sunt gravate $i cifrele corespunzlitoare.!). resturile de lapte se indepiirteazii foarte greu.I pensii inare sau I "cleste" cu care se scot tetinele $i biberoanele din vasul in care se plistreazli stenlizate (fierte). Dacii biberoanele nu se cliitesc imediat. tetine.1-3 lingurife (una cu coada lungii pentru folosirea la amestec. cind va avea timp. . capace pentru biberoane. unde pot riimhne grunji de lapte.. iar altele rnai mici pentru miisurarea zahiirului $i siropului). untului sau uleiului. . perie pentru sticlii. de . care rezistii la fierbere. recipient gradat. Mai tkziu.47 . pe un prosop curat sau pe un portsticlii (rastel) special.I fiigider (de mare important. .CLteva obiecte necesare pentru alimentatia sugarulu~: biberoane.I termns necesar pentru ciiliitorii sau plimbilri rnai lungi. intrucit eventualele bacterii aflate in apii se inmultesc repede. Dupii fiecare masii. Fig. 2. Biberoanele din sticlii de Jena ingrijirea $i minuirea corect2 a biberonului ~itetinei constituie condifii de bazii pentru piistrarea igienei alimentafiei $i evitarea imbolniivirii sugarului de diaree. ..I tel pentru amestecul pireului.2. fabricat din sticlii transparentii. pentru a se inliitura toate resturile de lapte lipite pe perefii lui. . Pe peretele exterior al biberonului sunt gradate citef linii care indicii diviziunile de 10 ml. sunt rnai rezistente la schimbikile bruqte de temperaturii.I recipient gradat pentru miisurat anumite alimente. cu care se acoperii vasele $i obiectele sterile. suficient de mari pentru a cuprinde comod jumiitate din inventarul pentru "buciit&ian copilului. .

Pentru creqterea durabilitiliii. tetina se spali imediat sub jet de api rnai inti3 rece qi apoi . tetinele devin moi.daci este posibil . Dimensiunile orificiilor sunt potrivite atunci d n d .Mama copifrrl Tetinele noi de cauciuc se freaci cu sare qi se fierb invelite in tifon. Daci orificiul este prea larg. Puiine mame au ribdarea de a prelungi atiit de mult fierberea qi cea mai mare parte se mulpmesc s i se opreasci la primul clocot. respectiv. Daci se procuri tetine =i giuri. Se folosesc modele care se pot intoarce. se scuturi pentru a se scurge toati apa. iar pe pereiii biberoanelor se formeazi depozite de calcar. Tetinele din silicon sunt mai scumpe dar rezisti mai bine la sterilizarel. De altminteri. laptele se scurge cu vitezi. Sugarii prea mici. s i permiti scurgerea laptelui sau pitrunderea aerului in biberon. Sterilizarea se face prin fierbere sau prin metode chimice. din care 5 minute in clocot pentru a distruge microbii cei rnai periculoqi. iar sugarul. I - Fig. cele rnai largi risci s i se detqeze uyor. la se aceste tetine se va face un orificiu suplimentar sau se vor folosi tetine cu rnai multe orificii ('Tn triunghi".48 . cel de sus situat la jumiitatea vasului) yi acoperit cu un capac. pentru ca s i le dispari mirosul. I 112 . Se intoarce ca un deget de m k u q i qi se freaci cu o perie p h i se inlituri gi ultimele resturi de aliment. se aqeazi pe un platou de sticli qi se acoperi cu un capac sterilizat sub formi de con pentru a se feri de praf. nu se arunci tetina respectivi. ci va fi folositi rnai a z i u c h d sugarul va primi alimente rnai consistente (supa mixati. Daci laptele continui s i curgi in jet continuu inseamni c i orificul este prea larg. ca un deget de minuqi pentru a fi curipte. Tetinele sunt confeciionate din cauciuc. lipicioase. de preferat sau "ncruce"). se infelege un grup de substante analoage cu corpii organici in care siliciul inlocuieate carbonul. daci dupi prima perforare orificiul este str2mt qi laptele nu se scurge ?nmod mulpmitor. in ultimul timp au a p h t tot felul de modele. cu tetina fixat& laptele se scurge c2teva secunde in jet continuu. cu timpul. i ' Sub numele generic de silicon. Se aleg mirimile care se aplici perfect la g2tul biberonului. tetinele se pun la fiert intr-o bucatil de p2nzi sau se opkesc fie intr-o strecuritoare. Pentru a evita formarea acestor straturi alburii pe pereiii de sticli ai biberoanelor se pun c2teva picituri de otet in api.). Dupi folosire.caldi. rlisturn2nd &u gura in jos biberonul umplut. Daci orificiul rezultat este prea I larg. Cele rnai bune sunt cele care se fixeazi pe biberon prin inqurubare. fie tntr-un vas cu un dispozitiv perforat (dublu fund. se z v h t i . Apa clocotiti emani vapori fierbinti care sterilizeazi tetinele puse pe dispozitivul perforat situat la treimea inferioari a vasului. lapte cu adaosuri etc. acul se inroqeqte la o flacki ~iapoi se inleapi in conul tetinei. Aceasta trebuie s i dureze circa 25 minute. Sunt necesare in permanen13 10-12 tetine. sunt sthjeniti la supt ~ 2 n d folosesc tetine cu un singur orificiu.Spillarea biberonului. Nu se folosegte niciodatii un ac prea gros. 2. se inroqe~te nou acul ~i se liirgeyte din orificiul cu prudenp. fierbere sau chiar de la perforare). care se fixeazi pe un dop de plutil. din material plastic sau silicon. Se cliteqte bine. Tetinele. deoarece se degradeazi destul de uqor (prin spilare. foarte sub@e qi apoi curge picituri cu picituri. perforarea se va face de citre mami cu ajutorul unui ac de cusut. &iputere. in familie sterilizarea se face prin fierbere.

grgsimi). pentru ca mama s5 nu piad5 vremea c5utAndo.3. Vesela copilului se depoziteazi in dulapul de vesel5.15 g Win5 de orez 10 g boabe de orez . "in cruce" sau 'Yn linie dreaptii". la nevoie. Pentru aceasti3 suplimentare in hidrocarbonate a laptelui de vacg. dispuse in "triunghi" par cele rnai practice vi se potrivesc la majoritatea sugarilor. ceea ce uqureaz5 sarcinile de digestie. se va adopta. dar nu este inc5 folosit5 la nivel casnic. Cantitativ are trei dezavantaje man: proteinele (cazeina) si s h r i l e minerale sunt E n cantitate prea mare (de 3.5 on). Tetinele cu trei giiuri. numai ca o solufie de compromis. Obiecte de mkurat ~i dntiirit. Amintim ciiteva din modificirile ce s-au impus pentru a transforma laptele de vac5 in vederea adapt%% la posibilidfile ~inevoile nou-n5scutului qi sugarului mic. Dilutia este prima tentativi de corectare a laptelui de vac5. excrefie) nou-n5scutului qi sugarului rnic. zeamil etc. Prin adaosul de ap5 (112. Nemodificat. Recent au a p h t tetine gata perforate cu una. ceea ce duce la obfinerea unui preparat dezechilibrat. ci rnai mult ca adaos la . uSor de minuit qi mai ales cel mai ieftin. proprietifile si calit5file biologice ale unor principii nutritive de baz5 (proteine. dou5. II si 111). cu riscul unor tulburilri grave. pediatrii au preconizat de-a lungul timpului diferite modific5ri pentru realizarea unor preparate in care laptele de vac5 s5 se apropie de laptele uman. au compozifie constant5 qi pot fi procurate in cantitgfi man. asimilafie vi excrefie ale organismului noun5scutului atunci cand este alimentat cu lapte de vac5. Pentru orientarea aproximativ5 se pot folosi. Mikurarea cu lingura sau cu o can5 nu este niciodad precisg. nu se va amesteca cu vesela restului familiei. dar se reduc procentual hidrocarbonatele (lactoza) ~i grisimile. ciint5rirea alimentelor.neputiind inghiti repede. Altele au dispozitive care regleaz5 dimensiunile vi ritmul pic5turilor (cu 2 sau 3 trepte: I. fn lipsa unor vase de m5surat lichidele. trei sau chiar patru orificii dispuse variat in "triunghi". in dietetica traditional5 clasici s-a impus qi a r5mas zahararea.3. metabolism. Zahararea. poate s5 se sufoce prin "falsi cale" (laptele pgtrunde in trahee). uneori. se va folosi un biberon. iar hidrocarbonatele (lactoza) in cantitate prea rnic5. denumite convenfional "cel de a1 doilea hidrocarbonat"). Prin diluare se reduc vi rnai mult hidrocarbonatele (48 gll in laptele de vac5 fa15 de 68 gll in laptele uman).z a h h l s-a dovedit ca fiind cel rnai bine tolerat dintre hidrocarbonate.. Aviind in vedere aceste deosebiri si neajunsuri. Dextrin-maltoza este rnai bine tolerati deciit zahgrul. 1 lingur5 mare (de sup5) ras5 contine: 10 g Win5 de griiu . De asemenea. laptele de vac5 prezint5 mari deosebiri fa15 de laptele uman. 213. htr-adev%.20 g zah%Produsele de lapte pentru sugari sunt insofite de o lingurif5-m5sur5cu care se prepar5 dilufia de lapte. precum si in proporfia dintre diferite minerale. dup5 utilizare. Consideratii generale asupra alimentatiei arttJciale Eforturile pediatrilor dintotdeauna au tins s5 realizeze prin alimentafia artificial5 cresterea si dezvoltarea sugarului la fel de bun5 ca si cu laptele de mami. 314) scade cantitatea de proteine qi de s h r i minerale. sunt mari deosebiri in ce priveste structura. in jet de ap5 vi se op%-esc inainte de folosire.5. De aceea s-a impus corectarea acestui neajuns prin adaos de zahir sau glucoz5 ("primul hidrocarbonat") si de arnidonuri (orez. Celelalte ustensile necesare in alimentatia artificia15 se spal5.10 g pesmefi pisati 10 g griv . la nevoie.10 g m5lai 10 g fulgi ov5z . 2. Preparatele industriale sunt de bun5 calitate. urmgtoarele unit5fi de m5sur5: 1 linguri@ de ceai = aproximativ 5 ml 1 lingur5 mare (sup5) = aproximativ 15 ml 1 pahar vin = aproximativ 90-80 ml 1 lingur5 mijlocie = aproximativ 10 ml 1 ceasc5 de cafea = aproximativ 100 ml 1 farfurie de sup5 = aproximativ 200 ml in medie. Pentru preghirea diferitelor preparate dietetice este necesarii misurarea qi. sau de capr5 la nevoile sugarului mic. intr-un loc anume destinat. 0 dat5 in 24 de ore se spal5 cu solufie de s5pun sau cu detergenfi speciali limpezindu-se bine dup5 aceea cu ap5 cald5. Folosirea laptelui de vacg sau de capri (nemodificat) sau a unor produse industriale de lapte integral ar duce la suprasolicitarea organismului (digestie. cu o cantitate prea mic5 de hidrocarbonate (care sunt sursa de energie cea rnai important5 ~i cea rnai uvor de utilizat de c5tre organism). la indemhi.

Preparatele acidifiate se folosesc mai putin. a1 diverselor alimente folosibile la sugar ~i copilul mic. Nan. Acest adaos s-a f k u t prin orez (combate tendinp la diaree). In ultimul timp au apiirut unele produse adaptate sau partial adaptate (mai ales). traditii ~i observafii empirice. Intr-adeviir. sezon. rezultate dintr-o experientii indelungatg ~i din cercetgri ~tiintificesg fie substituite cu fantezia.apetitul .vi prefei-infele sugarului. Mama trebuie " sii-qi hsupiscii o tehnicg ?n pregiitirea ~iadrninistrarea alimentelor sugarilor.posibilitifile de aprovizionare alefamiliei (venit. fn mediul rural se va hcerca instituirea i i prelungirea alimentafiei la s h . Adaosul celui de al doilea hidrocarbonat s-a Ecut pentru ca unele componente ale laptelui de vacii sii fie mai uvor de digerat. Este absolut necesar un dialog permanent h care medicul sii aib3 timp sg "asculte pe copil" prin reacple descrise de mam%Medicul de familie ajutat de asistenta de familie trebuie sii discute hdelung cu mama ~i s-o facii sii priceapii. de v h t i ~igreutate.). obiceiuri culinare). Acidifierea (acid lactic. Aceasta nu inseamnii cg normele de dietetic5 a sugarului. Dimpotrivg. griisimile din lapt? de vacii sunt deosebite fa@de cele din laptele uman. Nici chiar apetitul sau greutatea nu sunt criterii absolut obligatorii. Degresarea s-a folosit. Beba 1. socotindu-se $3 griisimile din laptele de vacii sunt viititmgtoare. de stares de sgdgfate a sugmfui s de standardrcl f de via$&al f d i i e i . cele mai potrivite pentru nevoile nutritive ale sugarului. mediu rural sau urban etc. pe hfelesul ei. S-a dovedit cii folosirea laptelui de vacii procurat fie de la produciitori. fn lipsa acesteia. porumb. ideal ar fi ca h primele luni sg se asigure un produs adaptat. pe lhgii sterilitatea garantati ~i compozifie constanti.gradul & instrucfie a1 pa'rinfilor. singurul hidrocarbonat admis fiind lactoza. Dacii nu este posibil nici aceasa ultimii solutie.). Dialog intre m~icadrele medicale. S-a ajuns astfel la producerea . In prezent. preparatele adaptate sau paqial adaptate din laptele de vacii se inlocuiesc parfial cu griisimi vegetale (floarea-soarelui). Prin diferitele procedee industriale. mama este datoare sg tie sii-~i observe copilul ~i sii nu aplice totul orbe~te. trebuie sii se fin5 seama de: . Nutrilon. Similac. precum ~i progresele tehnice ale industriei alimentare au dus la schimb5ri dramatice in alimentafia copilului ~i rnai ales a sugarului. Acestea sunt rnai pufin consistente (mai "apiitoase") $1 de aceea unele mame cred cii sugarul nu se saturii. se va apela (forfat) la laptele de vacii in dilufii progresive cu adaos de zahk (inaul hidrocarbonat) ~i apa de orez (a1 II-lea). Alegereapreparatelor de hpte pentru nou-&cut A. Adaptarea individuali. curiifenia in casii. Trebuie amintit ins5 cii hidrocarbonatele din lapte sunt reprezentate de lactozii.gradul de civilizatie gi igiena' (spafiu locativ. acidifiate. acid citric etc.) avea ca scop modificarea cazeinei ~i emulsionarea !ipidelor. Milumil 1. Pe l h g g insu~irea tehnicii alimentapei. Aponti etc. obiecte de preparare a alimentelor pentru sugar. iar porumbul este uvor laxativ. . laptele de vacii se dilueazii ~i se zahareazii dupg sfatul medicului. la nouniiscut ~i sugar. cum trebuie sii p r d z e . Ca linie general5 de conduit&pe lhgii criteriile clasice.produsele industriale. frigider. implicii mult rnai multe riscuri decfit celelalte preparate industriale de lapte. fie din comeq. . cu respectarea riguroasii a regulilor de igieng. care se aseamSinii h ceea ce prive~te compozi?ia chimicii vi digestibilitatea cu cele din laptele uman. fn preparatele adaptate1s-a renunpt la adaosul de zahk ~i amidonuri. fiind lipsite de gluten. Cercetiirile ~tiinfifice bazate pe studiul fiziologiei copilului. Folosirea produselor denumite "formula" la nou-niiscutul la termen yi la sugar Multi vreme alimentafia sugarului s-a sprijinit pe intuifii. rafia medie alimentar5 fixati de medicul sugarului constituie singura cale de urrnat! rea ctiiie' Jndivid nale. Superioritatea "formulelor"pentru sugari (preparatele adaptate yi partial adaptate) fa@ de alte produse industriale ~i rnai ales fa@ de laptele de vacg proaspgt este nea. in funcfie de nevoile personale ale ci acestuia. . Orezul este constipant. Numite fn literatura anglo-saxong "formule". Nu existii un regim standard valabil pentru tofi copiii de aceea~i v&stii sau cu aceea~i greutate. Pentru a fi folosit &ii riscuri. Dintre preparatele de lapte praf sunt de preferat cele adaptate silsau parfial adaptate (Aptatnil'. laptele praf capiiti o serie de insuqiri care fi confer5 o superioritate net5 fafii de laptele de vacii.

1990) (formule de Ulterior s-a hot&% ca aceste produse sg fie folosite continuare) numai la sugari in v2rst5 de 5. Humana baby fit (Humana).2 sunt sintetizate denumirile $irecomandiirile acestor produse.1. 1991j.acizi grasi nesaturati ~i polinesaturati.denumire SUA: Similac.apte praf "clasic" sau laptc de vaci d) Lipturi cu adaos de cereale Intre 8 $i 12 luni TIPURI DE INFANT FORMULA INFANT FORMULA (formule pentru supari) I Aceast5 denumire este fixat% de "the Scientific Commitee for Food of the Com~nissionof the European Communities (199 1 . Cercet5rile $i experientele diferitelor institutii nationale si internationale au fost analizate si apoi cnmunicate de ciitre foruri.tiul nduptute) . Tabelele 2. Nutrilon plus b) INFANT FORMULA (simple sau cu adaosuri) . pag 127."antigen-reduced (h~poallergenic/hypountigenicj formula" (formule hipoalergice/ hipoantigenice). z a h k fierte impreunii. Nutlicare Special. in mediul rural unde prin traditie ~i din motive econumice se folose~te laplele de vac5. Morinapa. NIJTRICARE pecial (Israel). Humana 2. Aptamil 2. ~ a) La fel ca intre 5 ~i I 2 luni h ) h. Beba (Nestle). 126 +i 3.) care confin . si 2. Se recomandii in primu1 an de via12 si includ in Europa produsele denulnite: . dextrinmaltozii. FOLLOW-IJP . Practic aceste produse se folosesc pan2 la v2rsta de un an. pag.3. B e h e l .). Bcbelac (Numicia) Lunile 11.pentru sugari $i copii in v2rstZ de 5 luni F O R m A 3 ani ("ESPAGN". .ca si laptele uman . Folgen-Wlch.2. se poate folosi: a) nou-niiscut: lapte de vacZ 112 cu 5% z a h k (jurnztate lapte + jun15tate ap5 + 1 lingurifZ de zahZr r a d la fiecare sutii de grame fierte impreunii) b) intre 1 lurid ~i 4 luni: 213 lapte + 113 apii + 5%.112 linguritii de ulei de floarea-soarelui bine rafinat. Nan. fn tabelele 2. ' Vezi ~i tabelele 3. congrese ~i conferinfe internationale sub form5 de recomandiri. se va trece la alimentalia "artificialii" cu lapte de vac5 sau cu produse industriale de lapte de vac5 ("formule" pentru sugari etc. la care ideal ar fi sii se adauge la urmii dupZ fierbere 114.3.1 $i 2.12 luni (European Communities Conunission . NOTA. Milumil 1 (Milupa).2.formula " (formule sau produse par. deuxiemc age): a) Formule partial -adaptate de continuare: Milumil 2.unor I5pturi care sunt mai apropiate calitativ de laptele uman.liln~nil2 si xpoi Milumil ? c) L. Pre-Humana (Humans) b) Formule partial-adaptate europene: Aptamil I. pag.4% cereale instant.Directives of 14 May. Xiorinaga (Japoniai. TABELUL 2. Humana baby pt2 (Humana). din diverse fiiinuri de cereale sau de fructe \i zarzavaturi) la formulele partial-adaptate ~i la cele hipoalergice/hipoantigenice si de continuare (Follow-up formula). Humana 1."adapted forniula" (formule sau produse adaptate) . ."partially adapted . LA CARE N U ESTE POSIBILA ALJILIENTATIALA SAN' Luna 11-a 1 De la 5 la 12 luni A. Beba (Nestle). (Milupa). Nan.adaosul de lactoz5 (En formulele adaptate) sau cit: lactoz3 si alte hidrocarbonate (glucozii.reducerea proteinelor (fndeosebi a cazeinei) si completarea lor cu proteine din zer (lactalbumine qi lactoglobuline). Liipttlri de continuare (Follow-up .1993)" $i de "the ESPAGN Coinmitee in Nutrition (1990-1993)" (formule pentru sugari). Liipturi de inceput ("start") folosite in primele 4 luni de viati: a) Formule udaptate (europene): Pre-Aptamil (Milupa).2 FORMULE (PRODUSE) DE LAPTE DIN GRUPUL "INFANT FORMULA" (FORMULE PENTRU SCGARI) FOLOSITE IN ALIMENTATIA SUGARULUl(0-1 AN) IN TARA NOASTRA. .1. 111 Lafel si IV B.fnlocuirea partial5 a griisimilor din laptele de vacii (compuse din acizi grasi saturati ~i polinesaturati) cu gr5simi vegetale (ulei de floarea-soarelui etc. Rernedia. Aceste "formule" pentru nou-n5scuti ~i sugari se caracterizeazfi prin urmrtoarele modificki: . Nutrilon premium C ) Infant formula idenumirea americanii): Sinulac (SUA). c) intre 5 ~i 7-8 luni: lapte de vaci 314 + 114 a p i iunii recomandii lapte de vacz nemodificat) + 5% z a h k + 5 g ulei: d) Bztf-e9 si 12 luni: lapte de vat% integral + 5 % z&gr +/.reducerea siin~rilor minerale: .Formula.2 se adreseaz5 medicilor si asistentelor de familie. Repet5m cii numai fn situafiile fn care nu este posibi15 alimentafia la sgn. 125.

8 grisimi. Cu aproximafie. . fn practica obi~nuiti folosesc formulele pwialse adaptate "de duratii" (Germania. se crevte mai departe piing se ajunge la rafia completi (117-116 din greutatea corporal5). a tknidui). Formule pentru sugari adaptate gi parfial adaptate (de inceput ~i de continuare). Humana 2.12 mese. pe durate scurte. 2530% din copiii alergici la proteinele laptelui de vac5 sunt sensibili qi la soia (Nutrilon-Soja . kuphrilefa'ra' lactoza' se folosesc in unele cazuri de intoleran@la lactozi sau de galactozemie. Elvepa.). La prematuri capacitatea gastrici este limitati ~ide aceea trebuie s i se dea m s e mici gi dese. de litera H (de la cuviintul german heilen = a vindeca. (Nestle).9 proteine. fn Europa (Germania.Olanda).6 hidrafi de carbon ~iin jur de 70 kilocalorii (300 kilojoule). Pre-Beba. Humana baby fit etc. 3.). Ele pot fi folosite ca supliment la aliptarea materni. 1 5002 000 g: 8 mese. Beba etc. Numirul de mese corect ar G urmitorul: sub 1 000 g . ISOmil . Humana baby fit.Silnilac. Ideal ar fi s i se inceapi cu un produs (formuli) adaptat "de inceput". printre altele.. 8. produsele respective sunt fabricate cu un confinut care trebuie s5 se incadreze in recomandiirile fixate de forurile internafionale(ESPAGN etc. 8 g hidrafi de carbon. Beba 1. Nutrilon premium.All 10. Humana 1. Ciind tolereaz5 i se d5 lapte de mami sau un produs de lapte pentru prematuri. 0.4 substante minerale ~i 70 kilocalorii (293 Kilojoule).. h functie de gradul de hidrolizi a formulei sunt disponibile dou5 tipuri.3-3. Humana baby fit. iar intre 2 000-2 500 g: 8-6 mese. Morinaga (Japonia). Laptele de mami nu acoperi nevoile nutritive ale prematurului in ceea ce prive~te caloriile. in caz c i familia are un standard de viafi corespunzitor ("formulele" de lapte sunt scumpe). fn familie se va continua cu produsul folosit in maternitate. Formule (produse hipoalergenice/hipoantigenice) Preparatele respective nu sunt decit l5pturi de prevenire in cadrul unui risc alergic crescut ~i nu produse terapeutice. 3. Elvetia. formulele complet hidrolizate ~ipreparatele zise "hipoantigenice" sau "hipoalergenice". Aceste produse confin la 100 d lapte in jur de 2 g proteine.43. Aceste l5pturi sunt insofite in Europa. Humana 1. "Formule" pentru nou-nriscufi prernaturi ~i/sau greutate micz la napere. fn general. c5ci este vorba adesea de o alergie dubli la laptele de vaci ~ila soia. proteinele ~i substanfeleminerale ~i de aceea se va da ~i un produs de lapte special pentru prematuri. Formele complet hidrolizate pot f i incadrate in "lipturi terapeutice" (Alfare.SUA). Franfa. eutrofic. in general.2-8. Aptamil2. Respectgnd normele americane. Nutricare (Israel). Prematurul hipotrofic (cu greutate mici) are nevoi crescute de hran5 fafi de nou-niscutul la termen. Folosirea laptelui de soia in cazuri de intolerang la proteinele laptelui de vaci nu mai este retinuti ca in trecut. care sunt recornandate ca fom~ule generale pentru primele 12 luni de via. lzpturile pe bazd de soia care au ca indicafie vegetarismul ~i unele boli metabolice. Austria) aceste produse sunt notate cu prefixul Pre (Pre-Aptamil. Pe misuri ce tolereazi bine laptele. Nutrilon. Beba 0. La noi in pi aceste preparate s-au gisit periodic. Se incepe cu 5% solufie de glucoz5 sau de dextrin maltozii ("solufii izotone").6 g gr&imi.3-0. fn acest grup s-ar incadra produsele Milupa HN25 (Heilnahrung) ~iHumana H. Pepti-Junior). pe piafa romC neasc5 pentru alimentafia sugarului se g5sesc urmH toarele produse: Bebelac (Nutricia).7-1.). concentratiile diferitelor componente ale laptelui sunt urmitoarele (procente la 100 d ) : 1. Austria) sau "de prima v2rstF (Franfa) ~i care in Occident sunt notate in general cu cifra 1 (Milumil 1. Alfare). Huma OF. Nutricare-soja . Formule terapeutice. Se folosesc in caz de diaree. Nutrilon plus. fn realitate. 3. se vor alege nici o ezitare formulele adaptate sau partial-adaptate. Sunt formule hidrolizate. Dintre aceste produse. Nan. Aceste produse in Europa sunt notate cu 0 sau litera F (Aletemil 0. 1 000-1 500 g: 10-12 mese.Israel. Eventual se poate da un aliment hidrolizat (de exemplu. 2. intoleranfi la unele componente ale laptelui (lactoza) sau alte dizaharide ~ipolkaharide precum ~i unele malabsorbfii. Formulele complet hidrolizate constituie baza tratamentului intoleranplor la proteinele laptelui de vaci dar ~ia unor forme clinice de enteropatie sau de malabsorbtie cronici. daci acesta se g i s e ~ t e timpul in come$ tot 1. Acelea~i firme pun la dispozitie pentru sugarul peste 4-5 luni preparate notate cu cifra 2 (Milumil 2. la noi in fari se comercializeazi ~i se gsesc in permanent5 Milumil 1. 4.Dintre produsele de lapte praf. fn acest grup sunt cuprinse. Lactana F (litera F provine de la termenul german Fruhgeborenen = prematur). Pre-Humana etc. Nutrilon Premium.).

fnainte de a incepe. J. practic revenind 1% miisuri lapte praf la 100 ml ap5. ecremat).112 lapte de vaci + 1/2 apii simplii (sau dupii 3 siptiimdni apii de orez). . procurat direct de la produciitor.5 g zahiir (0 linguriiii rasii). Cu toate riscurile medicul de familie este nevoit sii foloseascii laptele de vacii. . 2. iar proteinele qi s5rurile minerale riimdn ridicate. Lichidul de dilutie este in mod obi~nuit care se fierbe in prealabil. de f i i n i de orez sau de dextrinmaltozii qi de ulei de floarea-soarelui corecteazl numai partial difereniele fa@ de laptele uman. a ariitat cum cantitatea de lapte-pudrii poate sii varieze de la simplu la dublu pentru aceeaqi miisurii cdnd ea este preparatii de persoane diferite. Nediluat se poate folosi dupi vksta de 7-8 luni. Sunt folosite inc5 in familiile care nu pot cumpiira produse adaptate sau partial adaptate (mult mai scumpe). in schimb. de cereale qi de ulei duce la miirirea valorii calorice care deterrninii o cre~tere greutiiiii a prin acumularea de iesut griisos. "regurgitafii". ceea ce provoacii unele tulburiiri ("febra de sete". apoi le qterge cu un prosop curat. Este nevoie de lapte de vacii recoltat ~imanipulat in condiiii de curiienie perfecti. acest lapte va fi dat diluat corespunzbd laptelui de vaci indoit cu apii Gumitate lapte ~ijumiitate apii) fn primele 3 s 5 p t h h i . Reconstituirea se face prin "diluarea" (resuspendarea) a 130 g de pulbere la 1 000ml apii. Produse industriale de lapte praf "clasice" 1. in biberon se apa pune mai i n a i apa (inciilzit5 la 40-50" Celsius) p h i la gradaiia corespunziitoare pentru masa respectivii. iar uleiul se adaugii la sfdr~it. respectiv 2% miisuri a 5 g la 100 rnl ap5. Adaosul de pudrii de lapte in biberonul cu apii face sii se urce nivelul de lapte deasupra gradaiiei dorite. Laptele praf semiecremat este mai ieftin. Laptele de vacii fn mediul rural procurarea de produse industriale de lapte (adaptat sau chiar lapte praf obi~nuit) multe in familii este greu de folosit.C. ci numai sii fie ras$ adicii sii se treacii lama unui cutit pe deasupra pentru a elimina prea-plinul. Cu 130 g (2. viirsiituri. fais de 68-70%0 c k conline laptele uman) se adaugii z a h k 5% (1 lingurig rasii la 100 ml) si 2-3% filing de orez sau dextrin maltozii. nediluat (34-36%0grisimi).B. colici).6 misuri de 5 g rase) resuspendate in apii sau in apa de orez rezultii un preparat cu o concentratie aproximativl de 213 lapte + 113 apii. la care se adaugii 5 g zahiir. Laptele praf ecremat (degresat) sau semiecremat se produce industrial din laptele de vaci degresat (desm8ntdnit. de corectitudine in prepararea dilufiilor. Dupii vksta de 3 siiptilmdni se creqte concentraGa (douii p q i lapte qi o parte ap5). Laptele de vaci diluat (500 ml lapte + 500 ml apii sau 500 ml api de orez) la care se adaugii 10 linguriie de zahir (rase) se fierb impreuni. Shaw. porfionat in biberoane. fntr-o miisurii de 3 g de pudrii de lapte indeshd se poate creSte . Se foloseqte linguriia-misurii oferitii de fabricant qi se adaugii cantitatea previizutii pe cutie "la modul de preparare". Se ia biberonul apa din crati#a in care a fost sterilizat ~i se gole~te a-i atinge interiorul. La noi in tars se comercializeazii un produs denumit "lapte praf normalizat". Unele mame au tendinla de a forfa doza. La nou-niiscutul la termen. Liipturile industriale ecremate au fost folosite in hrilnirea multor generaiii de sugari sub viirsta de 5 luni. care contine 18-20% griisimi (fn loc de 26-28% griisimi). mama iyi spal5 mdinile cu a p l ~i sipun. Pentru a se "corecta" cht de cdt compoziiia cu totul diferitii a laptelui de vacii fat5 de laptele uman ar trebui ca resuspendarea pulberii de lapte sii se faci in apa de orez. adaosul de zahiir. un medic englez. Adaosul de zahiir. C. Pentru a-i corecta confinutul mic in hidrocarbonate (laptele de vacii coniine 48 g%o hidrocarbonate.L. fie in oalii de Fie fierbere se riice~te brusc qi se piistreazii la frigider. Laptelepraf integral (26-28% grlsime) se obfine din laptele praf integral. T o t u ~ i compoziiia este dezechilibratii. in 1973. Pentru corectarea parfialii a laptelui de vacii se recornand4 in prima lung de via$: . Nu este perrnis sii se indese miisura. se preparii uqor. de mdini qi vase bine spaate qi de frigider! Folosirea biberonului Se vor respecta dozajele qi o curiiienie riguroasii. respectiv 6-7 g pulbere de lapte la 100 ml.1-3 g ulei de floarea-soarelui. greqelile de reconstituire sunt rare qi toleranfa este bung. Prin degresare se scad prea mult griisimile. indulcit cu z a h k qi imbogifit cu ulei de floareasoarelui.

lini~tit. La nevoie. luarea fn greutate. h caz de deplasilri cu ma~ina plimbiiri se folosesc biberoane-termos sau termosuri simple. 2. In aceea~i ordine de idei. Prezenp bulelor care i 13 Fig. dar mai ales o inckcare excesiv3 in sodiu. Pentru aceasta biberonul gata pregitit fie se va incilzi pe soba sau caloriferul bine fnc3lzit. biberonul se poate incilzi. materiile fecale. iar de dorit =i martori qi cfit mai calm&.Mama copilul cu api caldi sau intr-un incilkitor electric cu termostat sau se scurge api caldi de la un robinet (49°C) qi apoi se testeaz3 temperatura virsand cateva pic3turi din continutul biberonului pe fafa interni a antebrafului sau mamei (fig. Lipturile prea concentrate fac s3 apari riscul de obezitate.50 . Este i n t d r n d pentru a verifica nutului bibemnulu~ Nu se va incerca incidzirea biberonului la flacka aragazului (pericol de accident) qi nici introducerea lui intr-o oal3 cu ap3 clocotiti. fX . Nu se intrerupe alimentafia pentru alte preocupilri.51 . fn momentul alirnentatiei.51). laptele nu trebuie misurat cu lingurita de cafea. h&ia fiind un bun izolant termic. p l ~ s u l .Unele produse ("formule") necesiti cfiteodati scuhirituri viguroase pentru a fi bine dizolvate. se sparge biberonul! fn ultimul timp mul@medici susen c3 laptele p a t e fi oferit la temperatura fnconjurfitoare. fie se va scufunda fntr-o oal3 118 . pentru omogenizarea confinutului.aer.49 . biberonul trebuie s i fie astfel inclinat pentru ca gfitul biberonului qi tetinei s i fie pline cu lichid. Fig. modul de a bea.Testarea temperaturii laptelui. responsabili de suprasolicitare_afuncfiei rinichilor qi de enterocolita necrozant3.Nu se foqeazi sugarul s i consume toat3 rafia. sugarul trebuie s i fie fn stare de veghe. h timpul fntregii durate a suptului. laptele pentru sugar trebuie incilkit la temperatura de 40" cel mult 50". cici miirimile sunt foarte variate. h mod obi~nuit. Dup3 ce se agit3 bine. Daci alirnentafias-a pregitit pentru mai multe mese. LJ - Fig. biberonul va fi Pncilzit pfini la temperatura de 50" inainte de administrare. in multe farnilii (mai ales de la ?i laptele nu este incilkit qi se x ) preg3tegte cu api la temperatura camerei.fncillzirea biberoanelor. regurgita@le. 2.2. in lips3 de t m o s biberonul pregitit cu lapte se bfiiqoar3cu ziare fn mai multe straturi. Unii pediatri au fncercat s i dea laptele scos direct de la fiigider noun3scutilor la termen qi la prematuri qi au comparat somnul. fncdzirea biberonului. 2. Cutia de lapte este apoi inchis3 emetic qi biberonul va fi agitat pentru a nu se forma cocoloa~e. produsul la 5 g. De fapt. mama s&se instaleze comod.hcglzirea biberonului.

i pe Fiecare sugar este diferit ~iparinfii i ~vor da seama i foarte repede ce convine mai bine copilului. Mai inainte se fixa ca rafie-standard 150 mllkg ~i pe zi. intervalele dintre mese pot f i inegale ~i cantitiifile luate la fiecare biberon variabile.formula).se satura ~i cresc in greutate cu rafii mult mai mici (de circa 100-120 mVkg corplzi). finut fn brafe in pozifie verticals lipit de corpul mamei. divizat la numarul de mese pe 24 ore. De exemplu (8 zile-l)x 70 = 490 ml. Dupa supt. Dupa ce elimina "aerul". Cantitatea de lichide ca ~in u m h l de mese variaza in limite foarte largi. dupa francezi . Laptele ramas in biberon se arunca ~i se curafa materialul folosit. dup5 americani . Cildura ~icompresiunea locals realizate prin contactul cu corpul mamei favorizeazs eliminarea gazelor din stomac. A5a cum am arnintit mai sus. dupa eliminarea gazelor ~i a c e ~ tsugari vor fi intor~i parfea dreapta. rafiile consumate sunt variabile. fn primele zile nou-nascufii se satura cu circa 160-200 ml in 24 ore (H. Un supt dureaza' in mod obi~nuit pcina' la 20 minute. RaGile sunt deci teoretice ~inu reprezintii dec2t media. lichidul se va scurge in afara. se verifica permeabilitatea tetinei. fiecare sugar are ritmul sau. Rafia teoretica'. n u m h l de mese ~i i ra$a de lapte. . rnai pufini .este adevarat. Pozifia mai mult sau rnai putin str2ns3 a inelului care fixeaza ~i menfine tetina pennite sa se regleze debitul scurgerii laptelui in funcfie de energia suptului qi de marimea orificiului (sau 10 orificiilor) tetinei. Nu trebuie niciodata s5 se forfeze un sugar s5 termine laptele dintr-un biberon. Inainte de a-1introduce din nou in gura.se poate ajunge la inapetents rebela. Fig. Ideal este s5 se aStepte cel pufin 3 ore intre doua supturi. Pozitia de "culcat pe burti%"a fost contraindicata in ultimul timp. dar mai ales. c2t mai pufin i f l a ~ asau chiar go1 "piele t la piele". In general. elimin2nd riscul de inhalare ~i de falsa cale.Biberonul trebuie [inut in a$a fel ca tetina sji fie plinji. Lgpturile pentru sugari (dupa germani . sugarul va f i culcat in pat pe partea dreapta.1) x 70 g. pentru acoperirea nevoilor medii. aceastii pozitie laptele trece rnai uSor prin pilor din stomac in duoden ~i daca sugarul regurgiteaza. produsele europene se prepara cu o rniisur5 de 30 ml apa (multiplul lui 30). data nu datoria. iar cele americane cu o masura la 50 sau 60 ml la 100 ml. Tot ce se spune in r2ndurile urmgtoare constituie o orientare generala.Schmidt). ceea ce este frustrant.adaptate. normalizeaza peristaltismul.~ manifesta personalitatea cu i care s-a nascut. 2. sugarul va fi finut in pozifie verticals sau culcat pe b u d pe genunchi sau.prima v2rstii. fiecare sugar av2nd dreptul. calmeaza colicile. De la un sugar la altul ~i de la o zi la cealaltii pentru acela~i sugar. Rafia teoretica in primele zile de viafa se face dup5 formula Finkelstein: (numarul de zile de viafa . debitul laptelui se poate accelera ~i ajunge pe o cale falsa (pe trahee) cu riscul de a-1 sufoca. Unii sugari . permit o mare suplete in ce prive~te orarul ~inumarul meselor. Nou-nascutul i ~ stabile~tetreptat intervalul. fntre a 10-a zi ~i a 28-a zi de viafa 116 din greutatea corpului sau c2t vrea nou-nascutul. fiind bkuitii c5 ar sta la originea unor cazuri de moarte subitii. ca ~iin alimentafia naturals.urea la suprafafa in biberon constituie proba ca tetina este corect gaurita ~ica laptele se scurge bine. Trezirea spontana este cel rnai bun indicator al orarului. de a . Niciodata nu trebuie sa se instaleze un sugar ca sa trag5 singur din biberon. Pe de o parte el poate scapa tetina ~i sa nu poata s-o repuna in gura sa.52 . ale ckei orificii se astupa cu u~urinfs.Ewerbeck ~i E. Unii sugari care elirnina greu aerul prefers s5 fie p u ~rnai int2i pe partea st2nga pentru a u p r a trecerea i gazelor din stomac spre intestin. D a c i el nu d o r e ~ t e . ~i mai bine. Din timp in timp se retrage inceti~or tetina din gura sugarului pentru a evita ca suptul s nu creeze un go1 ce 1-ar : impiedica sii aspire laptele. Cantitatea (rafia)de lapte.

Se va tine seama rnai intdi de ce convine sugarului qi in a1 doilea r h d a1 mamei. biberonul de noapte va j? prega'tit de seara. pentru ca' unii nou-nuwscu[i primesc mai greu un lapte mai vdscos.pulbere granulat. Biberonul se da' la oreflxe sau la cerere? Pe aceasti problem6 s-a discutat multi vreme. cu cantita'fi mici. sugarul renunp rnai inti3 la suptul de la orele 23-24 qi rnai & z i u la cel de la ora 2.ceaiul este necesar numai in situafii speciale. . la noi in far6 sugarul este alimentat "la cerere"). de gospodiirie. sugarii mhdnc6 din 3 in 3 ore. ci de nevoile copilului. .nu se intrempe administrarea laptelui pentru (telefon etc. . Partizanii disciplinei fixe se opun adepplor libertiipi totale. 0 mamg care este convins6 (trebuie s6 se qtie c6 acest simf6mdnt este mai mult intelectual decdt instinctiv) c6 este preferabil s6 asculte de copilul s6u qi s6-i dea biberonul cdnd el il cere. eventual un biberon in . decenii in qir s-a sustinut in toate formele de inv3fknht medical qi s-a incercat punerea in practic6 a orarului fix. bainte de 3 luni majoritatea sugarilor rnai cer s6 m6ndnce qi in timpul noptii.nu se alimenteaza' sugarul cu martori ~i mai ales cu consilieri. rnilioane de sugari au fost alimentafi la ore fixe qi nu s-au observat tulbur5ri psihice sau corporale. . Suprimarea biberonului de noapte nu tine nici de medic qi nici de p5rinfi.nu se foqeaza' sugarul sa' consume o anumita' rafie.tentativele de a "sca'pa" de biberonul de noapte. Unele mame care o incearc6 se extenueaz6 repede. in primele zile se prepara' cu 2 ma'suri la 90 ml apa' ~i nu cu 3 miisuri.nu se schimba' preparatul de lapte cu un altul decdt la sfatul medicului. el este nervos. nimeni nu o impiedic6. Daca' este nevoie de schimbare. Prima mas6 se d6 in momentul in care se trezeqte noun6scutul qi apoi i se va da s6 mgnhce atunci c h d d6 semne c6-i este foame. -ului cea m e a Dac6 sugarul este trezit dintr-un somn a d h c ca s6 m h h c e .). sunt de subliniat qi in alimentatia artificial6: . testand reacfiile sugarului (modul cum il prime~te. Atunci cdnd se administreaza' se va indulci cu 5 g ( o linguri[a' rasa') la 200 ml ~i nu cu 5 g la 100ml cum se fa'cea inuinte. alimentatia Liberg este cea mai fiziologic6.).pmdusele de lapte . Dac6 b s 6 se ia in seam6 activitatea femeii moderne in lumea noastr6 civilizati. nici o frustrare.creSterea greuta'#ii la nou-nciscu#i se inregistreaza' dupa' 2 sa'pta'mcini de vista'. b trecut nu se recomanda un biberon de noapte. alimentafia la cerere genereaz6 adesea mari dificultiti.nu se face pauza' intre mese. Majoritatea sugarilor nu se supun orariilor fixe. iar dup6 aceea in cursul urm6toarelor 6-8 s 6 p t h d n i de 5-7 mese.Rossant).nu se a~teapta' ora mesei. b trecut. mama care-qi d6 seama c6 alimenand un sugar "la cerere" nu rnai poate s6 se ocupe in acelaqi timp de ceilalti copii. diaree. pa'strat infrigider la temperatura' injur de 4" C ~i dour se inca'lze~te inuinte de administrare. a p ca' progresul ponderal "ca la carte" (de 170-210 g pe sa'pta'mdna') se inregistreaza' in sa'pta'maAnile viitoare. De altfel. . de prieteni.nu se trezeqe sugarul din somn. de ceea ce are pofti s6 fac6. . Copilul ia "la cerere" cantitatea de lapte pe care o vrea qi in momentele pe care le doreqte. de sot. in general. Numa'rul de mese in prima s6ptAmdn6 este de 6-8 mese b 2 4 de ore. 0 deviere de o jum6tate de or6 in plus sau in minus este cel rnai firesc. Din contr6. aceasta se vaface treptat. Pdn6 la urm6 se ajunge la un compromis Entre nevoile sugarului qi dorintele mamei. va'rsa'turi etc. nici o jen6 in via@ zilnici?(sau dac6 ea accepti in numele a ceea ce ea crede c6 este interesul superior al copilului). alte obligagi gospoda're~ti . pentru ca' produsele adaptate nu sunt indulcite ~i sugarul va prefera ceaiul indulcit excesiv. . timpul noptii. Ar fi crud qi absurd s6 se lase un sugar s6 pldng6 de foame in timpul noptii. in general. . ea face o alegere bun6 (L. De multe ori. . La noi in 1x6. Aceast2 practic6 impiedic6 pe mam6 s6 aib6 un repaus a1 ei sau de a-qi programa folosirea timpului. Dac6 ne referim la comportamentul spontan a1 mamiferelor qi a1 femeii in unele societ6p (la sate. . Dac6 ea nu resimte nici o oboseal6. moroc6nos qi va suge prost. este in interesul s3u de a planifica ore aproape fixe (&6 a fi ins6 draconice!). cu timpul. sugarul ajunge s6-qi reglementeze un orar fix. Personal sunt adeptul alimenta#iei (la sdn sau cu preparate adaptate sau paqial adaptate) la cerere. .Mama fl ccpcopilul Fortarea constituie r inapetente. fntre masa inti3 yi a doua intervalul este adesea rnai mare. cu variafii de orar de un sfert de or6. El nu poate fi calmat cu ceai pentru c6 el pldnge de foame qi nu de sete. intdrziindu-1 pe cel de seara' sau prepardndu-1 cu o concentrare mai mare nu sunt unnate de succesul dorit.

Spre deosebire de trecut. La nou-nbcut. nu se Pnthplii nimic riiu. sugarii se imbolniivesc rnai des.1 000 u. mortalitatea nu rnai este ridicat5. Insistim asupra faptului cii "formulele" americane au adaosuri de vitamine (inclusiv vitamina D!) vi siiruri minerale (fier). mama nu a dat vitamina D. dacii produsul lactat este bine ales. smPntAnii ~i de 0 "untura de pe~te". Dac2 aportul de vitaminii D se intrerupe 1 zi. din diferite motive. Laptele de mamii confine toate mineralele ~i vitaminele (in afarii de D) aSa cii la aceqtia nu este nevoie de introducerea precoce de sucuri sau pulp2 de fructe. contrar prescrip$iilor medicale. Dozele sunt fixate de medic. de continuare). civilizatie). unt. nu va dubla doza. Vitaminele. Sterogyl . flora microbianii intestinalii nefiind suficient dezvoltati. Vitamina D (cholecalciferol sau vitamina D) se g5se~te natur5 numai in cPteva alimente ~iin cantititi in foarte mici: ficat. iar munca mamelor mult u~urati. care are c unele avantaje: .). La noi in prii se preferii de unii medici administrkile sub forms de terapie de ~ o (Stosstherapie).urma'rirea progresului ponderal se face sa'pta'mdnal ~i nu zilnic si in nici un caz mai rar de 1 luna'. .). in familiile rnai putin evoluate (educatie. Vigantol (Merck): 1-2 piciituri pe zi (500. s5rurile minerale qi apa sunt suficiente in laptele uman ~i in produsele adaptate ~ipartjal adaptate ("formulele" dupii terminologia americanii) sunt suficiente. Produsele industriale de lapte ("formulele". beneficiile civilizatiei moderne (frigider etc. flancate de 10 zile (5 inainte ~i5 dupii injectie) de administrarea de calciu (fiole sau tablete) pe gurii. in ultimii ani la noi in tarii s-au folosit: preparatul romPnesc . de eventuale semne de rahitism ce survin ~i de cele scrise in prospectele fixate de firma produciitoare. spre deosebire de laptele de vaca' (inclusiv celpasteurizat) sau celelalte produse de laptepulbere. mineralele ~i apa Vitaminele (cu exceptia vitaminei D).se evit5 apari@ade rahitism la copiii cu mame nedisciplinate ~i la cei care prezinti unele boli (diarei rebele.i.sa' nu se uite ca' biberoanele si tetinele se spala' cu apa' rece imediat dupa'folosire. nu au suplimente suficiente de vitamina D. 2 . produse de lapte-pulbere "clasic" etc.) ~i modificarea conceptiilor pediatrilor au dus la o etap2 in care sbiitatea sugarilor este rnai putin periclitati. 4 . i n fixarea dozelor zilnice se va fine seama de recomandiirile forurilor ~tiinfifice internationale ~i nationale. . ci numai doza pe o zi. dacii se respecti regulile de igienii. Nevoile de vitaminii D sunt rnai mari la prematuri ~i la gemeni. 6 . de organismul sugarului. care poate fi individualizat2 qi care nu se insote~tede efectele secundare produse de supradozare ~ide injectarea unor doze de ~ o cAdministrarea zilnicl nu se poate aplica . parfial adaptate. Suplimentkile de vitamine functioneazii in functie de v2rsta sugarului ~i de tipul de alimentatie (tipul de formule. se injecteaz5 intramuscular vitamina K imediat dupl naStere pentru a preveni hemoragiile.vitamina D2: 2 piciituri pe zi. g5lbenu~ ou. sindroame de malabsorbtie etc. Dacii intr-o zi. de bung calitate ~iriguros preparat. in marea lor majoritate. Un sugar alimentat corect cu un preparat de lapte de vacii. alti sursii de vitamina D se obtine prin expunerea pielii la radiatiile ultraviolete din lumina soarelui. .). dacii se folose~te laptele de vac2 fiert. 9 ~i 12 luni. Dac2 in maternitate s-a administrat doza-~oc sub form2 injectabilii (200 000 unititi interna@onale)nu se rnai administreazii deloc vitamina D in cursul primei luni de via@ Schema profilaxiei rahitismului cu vitamina D recomandati la noi de Ministerul Sbiitiifii sub form2 de injec@ieste urmiitoarea in primul an de via@: cite o injectie de vitaminii D2 sau D j de 200 000 unit2ti internafionale la naStere. de fier si fluor. Iiipturi adaptate. Produsele europene. care trebuie administrate separat. se dezvolt5 foarte bine (fizic ~ineuromotor) este mulpmit.profilaxia se poate planifica ~i controla de ciitre medic ~i asistenta de ocrotire. reprezinti un risc. Administrarea zilnic2 este metoda care se potrive~te functiilor organismului copilului. dar riirirea frecvent2 ~i nerespectarea dozelor prescrise. decPt dac2 mama este foarte con~tiincioasiiqi disciplinatii pentru a respecta doza prescrisii. - Concluzii Alimentatia artificialii reprezinti o formii eficientii de hriinire a nou-niiscutului ~i sugarului.produsele de lapte adaptat sau partial adaptat nu sefierb. La sugarul normal acestea sunt intre 400 ~i 1 000 unitiiti internationale de vitaminii D pe zi. in piele se giise~te derivat de cholesun terol (7-dehidrocholesterol).

sugarul este insetat (urineazi rar. constipatie sau diaree). q a c i mama nu va administra fluorul in lapte. buzele sunt uscate. Ratia medie de a p i este de 150-175 mvkg COT.i. Ultimul preparat este o polivitamini. p l h l n i . Calcifica'ri in fesuturi ca: rinichi. oboseali. . Fierul (ca adaos) nu este necesar in prima luni. Cantitatea necesari sugarului pe kgcorp este rnai mare declt cea utilizati de adult.i. Calciul poate inhiba absorbtia fluorului. Apa folositii in metabolismul organismului copilului este rnai mare. fontanela se deprimi) ~ieste nevoie s i se dea ~iapi fiat6 ~iricitii sau ceai de plante indulcit cu glucozi sau cu zahiir. in anumite situatii cum ar fi cameri prea hcilziti. Continutul in fluor a1 tuturor tipurilor de lapte este s c k u t ~i trebuie adus din api (acolo unde are o concentratie corespunziitoare) sau suplimentar. in perioada de nou-niscut nu este necesar adaosul de vitamina C. hepatice sau renale pot reduce activarea vitaminei D ~i poate determina aparitia semnelor osoase de rahitism. Copiii bruneti sunt mai susceptibili la rahitism. deoarece apa corporali reprezinti 314. pierderi mari de lichide (viirsituri. La noi in pri s-a folosit produsul Zymafluor sub formi de mici tablete (0-2 ani: 0.i. 2-4 ani: 0. limba este lipicioasi.. Unii autori recomandi t o t u ~ chiar din primele luni ~i suplimente de i vitamini C ~iA.i. Un sugar insetat se comporti adesea ca unul infometat. prin alimentatia naturali ~i artificiali. este nevoie s i se dea api (ceai de chimen s a u l ~anason).i. deoarece pigmentul melanic inhibi partial formarea vitaminei D in piele.i. vasele sanguine. pe zi. VI-Daylin (SUA): 400 u. inima. Produsul Vigantol se g i s e ~ t e sub forma de tablete de 500 u. Nivelul suplimentiirii este ajustat in functie de vhsta copilului ~i de concentrafia fluorului in apa de biut. La sugarii alimentati natural nu este nevoie de introducerea de sucuri de fructe in primele luni de viati ~i nu cum se ficea p l n i acum (la 6-8 siptimlni). Apa. in general.DE .751mg. cu sau fiiri fluor (F-Vigantoletten). Intoxicarea sau dozele excesive de vitamina D poate determina unele efecte adverse ca: Tulbura'ri gastrointestinale (inapeten@. polidipsie (sete). Suprafata corporali (mai mare) ~i imaturitatea functiei renale fac ca apa s i nu fie refinuti in mod adecvat. in contrast cu 213 la adult. Disfunctiile digestive. atunci dezechilibrul se accentueazi ~i apare toad constelafia de manifestiiri rnai mult amintite rnai sus. Sumin excepfional de rar. peste 6 ani: 1 mg). Fluorul.(Franp): 3 picituri pe zi (1 200 u.).50 mg. Daci nou-niscutul ~i sugarul este alimentat natural sau cu "formule" de lapte nu este nevoie s i se "completeze" cu ceai. ci rnai tiiniu. Setea apare la nou-n&cutii ~i sugarii hrinifi cu lapte adaptat cfind mama pregite~te biberonul cu lapte in concentrafie rnai mare declt cea indicatii pe cutie. Daci i se d i lapte in loc de api. VI . Poliurie (urineazi des). C h d se i bea lapte cu prea multe proteine (laptele de vaci integral sau prea putin diluat). Mod$ca'ri de comportament tulburiiri de somn. diaree). Necesarul de a p i a1 sugarului este satiEcut. care indiferent de preparatul comercial continutul in vitamina D fiind de 400 u.viirsituri. Administrarea de fluor sub formi de picituri sau tablete trebuie s i inceapi imediat dupi naStere (a 7-a p h i la a 14-a zi de viati) ~i s i continue p h i clnd mineralizarea ~i maturizarea dentari este completi (la pubertate). sciderea greutiitii. deshidratare. daci se face cu preparate adaptate.251 mg. Vitamina C. 4-6 mi: 0.3 Wander (Elvetia): 1 picituri 400 u. sau de ~i 1000 u. in zilele prea calde de varii. indispozitie.

greutate qi Si lungime este tea rnai Cr-rea acceleratg in lunile a XI-a si a 111-a de via$&. Aceasta nu trebuie si-qi faci planuri prea mati: vizitele la rude qi la prieteni nu pot fi reluate. iar mama s i se ocupe de sugar. ciit qi de programul intregii familii.va incepe s i fie antrenati qi stimulati de progresele sugarului. cel pufin dupi 5-6 s i p t h h i . Mulfi sugari nu au inci un orar regulat a1 meselor. urmiire~te rcea. Rolul mamei qi al asistentei este de a le dezvilui qi de a adapta regimul. Daci sugarul primeqte prima masi intre 5. somrnu1 devine mai organizat. Plimb&ile se fac in funcfie de anotimp: vara intre prima qi a doua masi. Daci are un ajutor in gospodkie este bine ca muncile casnice s i fie Iisate pe seama acelei persoane. Cu fiecare &ptiimfinii el este tot rnai vioi. prima mas5 este primiti la ora 7. Numai q a se vor obiqnui qi se vor cunoavte reciproc. cu mhggerile ei. el iqi creqte treptat cantitatea de supt (pe mas3). de a-l fine in brate. De multe ori este vina mamei. a) Alimenta@ain timpul nopfii. Sugarul infkcat necesid.. Mama il observi fn permanen@qi-l ajud in acest sens. iar in perioadele de veghe va incepe si-qi imbog3pasci "repertoriul" manifestikilor motorii qi psihice.30-6 dimineap este bine ca mama qi sugarul s i se cuke din nou. 0 parte dintre ei renunti I I . fngrijirile sugarului o blocheazi aproape toati ziua. de a-l schimba. ingrijit numai de ea. personalitatea incepe s5 se dezvolte.3. La 6-8 s i p d m h i . iar dup3 amiaza . dimpotrivi.1. Daci sugarul este aliptat. La 4-6 sip&2ni. s u g h d rnai mult qi rnai viguros. iar cu timpul. de incredere. in jurul orei 20. ALimentatia AlimentaGa naturals' A. treptat. uqurhd astfel munca mamei: numai p q i a l fns$ deoarece el continui s i o solicite k c i foarte mult. Nu este obligatoriu ca intervalele dintre mese s3 fie perfect egale. care are nevoie de uniformitate. Orarul meselor.care a avut atiitea perioade de indoieli in primele siptimiini . reafirmgm c i fiecare sugar iqi are ritmul qi nevoile sale alimentare. adici s3 fie fngrijit de aceeqi persoan3. mama .in jurul orei 15. cu care se "incadred in viap de familie. sugarul zbmbe~te pentru prima dad. Daci.spre sear. dar ar trebui s i apari o schemi qi o oarecare regularitate in ceea ce priveqte orele de supt. Baia se va face mai devreme. %i mai cere o masi. o va deosebi In cur2nd de alte persoane. Nu exist3 o regul3 stricti in ce priveqte numirul qi importanfa meselor. cu tonalitatea vocii. Organizarea zilei. de preferat de citre mami. in nici un caz dupi orele 22. Psihomotor la circa 6-8& p t h f ni sugaml i $ !?ine capul. El a "propus" un orar. de asemenea. Este necesar ca preocuparea mamei s i fie concentrad asupra sugarului. Se va fine seama atiit de dorinfele sugarului. i I . independenti de nevoile lui fiziologice. miinca bine. persoana care-l ingrijeqte multi vreme qi corect) ii d i sentimentul de siguran*. uneori treburile casnice trechd pe pripul plan. La riindul ei. este prima manifestare umani. iar dupi-amiaza . Iarna prima ieqire va fi dupi ora 10 sau chiar 11 (masa a 11-a). cu mirosul corpului. Orarul zilnic trebuie s i se reglementeze. la nevoie. Multe mame fntreabi ciind trebuie s3 d o m i un sugar neintrerupt noaptea. Sugarul va fi lini~tit. cantit3fi rnai mari de lapte. cei rnai mul@sugari s-au obiqnuit cu orarul de 6 mese (chiar 5 mese). fat:I ~i va rniyitile mamei. Numai mama (sau. aceasta coincide cu inceputul activitifii in casi. De la 1 la 2 luni Sugarul iqi stabileqte treptat un ritm propriu a1 funcGilor vitale. se va obiqnui cu modul ei de a-l aliments. Subliniem aceasd recomandare pentru c3 qtim din experien* c i multe mame au tendinp de a munci prea mult in aceasd perioadi. inainte de penultima masi. cu imaginea figurii. Nu se poate spune cu certitudine a daci acest lucru se poate obfine piini la sfkqitul celei de a doua luni. Sugarul se va familiariza In primul riind cu mama. La 6-8 siptimiini cei rnai mulfi sugari nu se rnai trezesc noaptea. iqi va va fixa un anumit program.

mama are rnai puiin lapte la supturile I qi IV. Dac5 este hrinit la sdn i se va da s i sugi din ambii sdni. in locul suptului respectiv. cdnd. Srinii se golesc la fiecare supt. S-ar putea s i fi inghitit mult aer (simiindu-se situl pentru moment) sau s i nu se fi siturat de supt. Cantitatea luatii la fiecare masi este variabili. Mama se va ingriji ca ultima mas5 de seari s i fie substaniiali. D. La primele doui supturi sugarul este mai infometat. fie o mas5 de lapte de mami. iar la sate cu lapte de vaci diluat (vezi 1 15-118 qi 127). E Varia$a apetitului. G. Nu se renung la aliptare decdt la sfatul medicului qi dupi indicawle lui asupra modului cum se procedeazi practic. Dac5 sugarul a golit un sdn qi continui s i tragi din primul sdn cu vigoare va fi pus qi la celilalt. dupi ce a primit raiia prescris5. va fi repus mereu la sdn. iindnd sugarul in braie.rnai intiii la masa de la ora 23-24 qi numai dupi aceea la masa de la ora 2. pistrat la frigider qi fiert inainte de a fi dat sugarului. va consulta medicul. Dac5 un sugar este insi infometat. Cum poate Ji fimpiedicat sugarul sa' inghita' prea mult aer? C h d incepe s i sugi rnai incet. restul de lapte trebuie s i fie muls fie cu mdna. f3ari s5 fie nevoie s i cdntiireasci sugarul inainte ~idupi fiecare masi. Se poate intrerupe suptul de 2-3 ori pentru eructaiii. Nan. crescute progresiv cu un lapte adaptat sau partial adaptat. Completarea se va face dup5 consultul cu medicul. Al5ptarea. se anunii medicul de familie pentru a se cunoaqte precis cantitatea de lapte supt in 24 de ore. Cei rnai mul@sugari renunfi de la sine la masa de noapte. fir2 a mai adormi. shnii vor fi oferiii in ordine inversi. glanda mamar5 va fi stimulatii pentru o buni secretie. Ratiile prescrise de pediatru sau menfionate in aceasti carte servesc numai ca reper. fie ceai. Pe l h g i valoarea biologic$ laptele de mami are ~i o importang psihologici. ea iqi d5 seama care din supturi este deficitar. E. Variabilitatea apetitului nu numai c5 este normali. ci constituie qi o dovadi c i sugarul are ritmul siu personal de alimentare. pe Idngi aceste manifest5ri. muls in condiiii de cur5ienie perfecti. Ce se face duca' mama lipsegte de acasa'? in luna a doua. Pan2 la normalizarea secreiiei lactate este bine ca s b i i s i fie goliii de cdteva ori pe zi.vino" ale mamelonului. in cazul in care. daci mama lipseqte o dati de acasi se poate da. Beba etc. Humana 1. Dac5 este retras de la s h u l mamei se "trezeqte" qi incepe s i pldngi. care va stabili daci este utili o completare. La aceste mese din mijlocul zilei poate fi necesar s5 faci completiiri cu cantitilii mici. Pus din nou la sdn trage din mamelon de cdteva ori qi incepe s i picoteasc5. datoriti solicit5dor din cursul dimineiii o ajunge oboseala sau se pierde cu firea. La tentativele de aliptare trage de cBteva ori din sdn qi apoi adoarme. chiar daci primeqte 1-2 completiri cu biberonul. Mama care-qi al5pteazi sugarul este de acum iniiiatii. De H obicei. sunt momente cdnd sugarul simte ~i incepe s i savureze contactul cu mama qi grija ce i-o acordi. cu plicere. repetat qi prelungit. contrar aqteptiirilor. aqa incdt el nu se rnai inprci. el nu vrea toati cantitatea propus$ este inutil de a-l contrazice. Sugarul a prins gustul sdnului. s h u l nu este golit la un supt. Senzaiia de confort qi plicerea pe care o oferi contactul qi ciildura corpului mamei il fac s i prefere s5 fie iinut qi s i adoarmi in bratele mamei. il va Iisa s i eructeze qi apoi il va alipta in continuare. fie cu pompa. qi rnai &ziu orele de masi. Sugarul trebuie s i mindnce cu pofti. De multe ori este nevoie de rnai multe intreruperi. din rniezul zilei. Cildura ~i compresiunea local5 reduc eructaiiile qi calmeaz5 durerile. La masa urmitoare. cu burta lipiti de corpul mamei. incercBnd prin mici manevre (miqciri d e "du-te . "ciupituri" fine de obraz etc. "piele la piele". in cazul in care nu are lapte suficient. B. c) Ce inseamna' daca' un sugar suge la o masa' numai cdteva minute gi apoi pldnge din nou dupa' 2-3 ore. Comportamentul respectiv este consecinia iinerii in braie a sugarului in mod nemotivat. dac5 sugarul nu protesteazi qi daci dupi aceea continui s i sug5. nu este nici o raiiune de a-i refuza completarea pe care o cere: daci. mama nu va incerca s5 le impuni sugarului s5u.) si-l faceii s i sugi continuu. La rdndul ei. in unele cazuri sugarul s-a obiqnuit s i fie tinut in braie. Sugarul adoarme la srin. Daci mama are impresia c i la aceasti masi sugarul ar putea m h c a mai mult. C. F i r i a-l foqa. in felul acesta. la chtiirirea siptilmrinal5 se constati c i sugarul nu creqte sau chiar scade in greutate. are putere s i sug5. Similac.). CBnd. b) Cum se poate desJiinta masa de rzoapte. dimpotrivi. mama este datoare si-i dea s5 sug$ chiar daci laptele supt nu reprezinti decdt o treime din rafie. Din experienia c i la . mama il va retrage de la sdn. fie un preparat de lapte paqial adaptat (Milupa 1.

.

prgjitur5 de cas5.. grciu si mere (Bebelac. orez. Rafia medie zilnica'. Existi o reguli simpli preconizati de medicul rus $carin. morcovi zah5r Cereale cu lapte.g r i ~ 16luni I Produs I V2rsG Milubrei Barzane* 14 luni (Cereale cu lapte. "Nutricia ") Cereale cu lapte . GASIBILE LA FARMACII RECOMANDATE DE FIRMELE "MLLUPA" $I . gr2u dup5 8 $i ov5z) luni masa de dimineat5 ~i sear5 sugari $i copii mici * Nu confin gluten TABELUL 3. compot. daci se dau 6 mese. orez 4 luni ~i banane (Bebelac Nutricia) * Miluvit "Mit" Cereale cu lapte. bis in tabelul 3. in primele luni de via@: l a) la 8 s i p d m h i se dau copilului 800 m laptel24 ore.7 cereale cu 6 luni pesmet 4 luni Bebelac orez I 1 I 1 1 sugari $i copii mici cu scaune mai moi sugari si copii mici cu tending la constipatie sugari $i copii mici cu scaune rnai moi la mays de sear5 sugari cu scaune mai moi Bebelac porumb 4 luni Milubrei cu mar $i morcovi. furnizate de f m e l e "Milupa" si "Nutricia".4 cereale (Bebelac "Nutricia ") Cereale cu lupte . "Nutricia") Milubrei YoghurtFruchte (Cereale cu iaurt. suc de fructe sau ceaiuri gustare: orice produs "Brei" variat (iaurt.NUTRICIA PENTRU SUGARI $1 COPII MICI PRODUSE DE CEREALE FW LAPTE (MILUPA. iar cele de grlu (cu miere sau fructe) dupi vilrsta de 6 luni. grsu. b) pentru fiecare siptimlni in minus se scad cPte 50 ml lapte din cantitatea pentru 24 ore. fructe cu cereale) $i/sau br2nz5 de vaci. orez 4 luni ~i porumb lNumLmesel Observafii scaune mai moi I I I 1 la masa de I Sugari cu sear5 I Milupa . respectiv 650-800 ml. banane. orez.2. creme seara: un prcdus de lapte plus cereale date cu biberonul. TABELUL 3 . cu ceaqca sau cu lingurip Milubrei "Junior Muslin (Cereale cu lapte.2 se prezinti produsele de lapte cu cereale. Produsele de cereale (simple sau cu fructe) se folosesc incephd de la vPsta de 3 luni. In sipdmlna a 5-a a 8-a. orez. "Nutricia ") Milubrei Fruchte (Cereale cu lapte. Nutricia) Cereale cu lapte . iar la alfii nu este suficienti nici ratia de 160-180 mllkglzi. orez ~i caise (Bebelac. Cantitatea de lapte se calculeazi In modul urmitor. f%5 zahL) Cereale cu lapte. Fiecare sugar iyi individualizeazi "rafia". orez. 8 luni sugari cu scaune normale A. biscuifi) Milubrei Vollkorn ($apte cereale cu lapte) Cereale cu lapte. criteriul major este modul zilnici cum progreseazi hgreutate: unii cresc cu o ra@e de 60-70 mVkglzi. ratia de lapte pentru 24 de ore este de 150175 mlikglzi. 2 PRODUSE DE LAFTE CU CEREALE. gri$ $i fructe) Milubrei Butterkeks (Cereale cu lapte.7 cereale 16 luni Milupa . c) pentru .3 sunt prezentate produsele de cereale instant furnizate de firma "NestlC" yi care se folosesc ca adaos la produsele de lapte de vaci sau praf "clasic" @ la imbogitirea piureurilor de zarzavat sau de fructe. NUTRICIA) PENTRU SUGARI $1 COPII MICI Milupa . deci 130-160 d masi. gr2u ~i fulgi de orez) 1 4 luni 4 luni 1 1 masa de seG masa de sear5 masa de sear5 / 1 tendinfii la constipafie sugari cu scaunemoi sugari cu scaune normale sugari cu scaune normale sugari cu scaune normale Bebelac orez $i mere 4 luni Bebelac gr2u qi banane 6 luni 1 i 1 I 1 4 luni 6 luni masa de sears 6 luni 6 luni masa de sear5 masa de sear5 masa de sear5 masa de sear5 masa de sear5 sau ora 18 masa de la ora 18 sugari cu scaune normale sugari cu scaune normale sugari cu scaune normale sugari cu scaune normale scaune normale 6 luni 6 luni 8 luni in tabelu13. h c t e . Cifrele sunt pur orientative. daci se dau 5 mese yi 110-140 mllmasi. orez $i zmeura* (Bebelac.prcinz: piure de zarzavat (variate) f cereale + came sau gsbenuq de ou ap5. grciu ~i fructe (Bebelac.

2 0.80 1.O 360 380 5.95 8. Remedia etc. Pentru toate "produsele de inceput" (lapte adaptat sau partial adaptat) se foloseqte ca lichid de dilutie numai apa fiarti? $i adusi la "cilduf" (40-50"C). a v h d griji s i nu se depi$easci 1 000 ml pe zi. dilufia se poate face cu decoct ("apf de orez).l 11 Ctslu miere 100 g ! Po* 39611650 2001860 6.5 160 310 100 200 3.7 7. FURNIZATE DE FIRMA " E T P N s L Prodnsul Energie Gr&imi Proteine Hidro-carbonati Flbr5 dietetlc5 Minerale (Ash) Sodlu Potasiu Calciu Fosfor Urniditate Vitamina A Vitamina D Vitamina E Vitamina C Vitamina BI Vitamina Bz Niacin5 %tamina B6 Acld folk Acid pantotenic Vitamina BIZ Biotin5 Fier KcallKJ g g g g i3 mi? mi? mg mg mg RE . se va folosi laptele de vaci de bung calitate (vaci sibitoasi.95 0. determingnd creqteri in greutate pe seama tesutului grisos. lactozi $i alte =nuri la produsele partialadaptate) in cantititi suficiente.30 11 22 0.72 81 410 265 210 160 97 IS 18 0.35 2.92 48 7.100s 37Z1550 0.75 1.3 81.5 58 18 65 0. aceasd solufie nu corespunde tuturor nevoilor biologice $i funcfiilor digestive ale ! I .3 84.7 1.nediluat $inedegresat (teoretic laptele de vaci integral confine 34-40% grisimi). miere sau unele fiiinoase ar duce la un exces de hidrocarbonate.5% a i n i de orez de dorit "instant" $i 1.38 1.60 32 75 150 380 760 235 470 190 380 2.35 66 305 222 178 130 78 12 14 0.78 15.30 2.95 53 23. fiert imediat $ipbtrat in frigider). B. Se pot folosi cereale "instant".70 1. colaborare gi posibilitiiti din partea familiei). recoltat in vase curate.5% (114 de linguri* de ulei de floarea-soarelui). daci familia nu poate s i procure un produs de lapte modern.035 1.l 1. In mdiul rural. Aceste produse comerciale confin hidrocarbonatele necesare (lactozi la produsele adaptate.Sugarul (de l lpZundil 12 luniJ a a TABELUL3 .50 98 0.s 1.O 19 PoMe 2001820 6.30 8.6 18 0.O 65 0.l 1.30 2.15 0.O 19 2.7 6.6 67. Lichidul de dilufie. sau la temperatura carnerei (la sugarul mai mare).4 32 22 10 680 300 250 4.1 11 37 15 10 50 37 15 12 3.15 0.6 10 81 120 270 130 222 90 170 3. Adaosul de zahk. 3 PRODUSE DE CEREALE INSTANT.5 fiecare luni in plus se adaugi 50 ml lapte.7 Grfiu 3 tmcte Pt~rtie O g lO 41111720 2101860 4.2 0.75 13 25 33 7.4 8. o linguri* ras3 de zahk $i eventual 2.o 4.9 2.O 160 360 97 380 1.230 0.o 0. Uttimele dou5 ingrediente (%na de orez $i uleiul) se vor folosi cgnd exisd infelegere.5 0.lO 69 28. Nu este nevoie de adaos de cereale. &i gluten (orez.6 28. fn cazuri rare. Comparati cu laptele de mami $i cu produsele comerciale moderne.o Iu Iu mi? mi? mi? mi? mg mi? mg mg mi? mg lOOg 36611530 0.s 83.95 88 19 O m Cereale fid Iapte O m 3 fmcc Cerealem Iapte Po* 1601670 4. la sugarii cu tendin@ la diaree.4 0.o 10 550 340 290 4.5 33. porumb) NestlC.32 0. Nu se indulcesc. Prepararea se face in luna a doua $i a treia cu l 70 ml lapte + 30 m api.63 2.7 37 15 12 3.6 0.o 360 380 50 65 0.24 47 9.38 0. cu plus de greutate.

Medicul pediatru calculeaz5 doza de vitamina D primid din produsul de lapte qi completeaz5 doza necesar5. Spre deosebire de trecut nu se rnai recornand5 adaosul de sucuri de fructe aGt la sugarul alimentat artificial.). tip5 intre mese. nimeni nu-i scoate tetina din gur5 (se poate ineca qi asfixia). Biberonul se tine kclinat. Preparatele americane (Similac sau similare . in primele Iuni de via@ mesele reprezint5 principalele ocazii c2nd sugarul poate fi apropiat de marn& D. Cea rnai mare parte a sugarilor trag din biberon %5 oprire. La noi in far5 s-au folosit i n ultimul timp Vigantol (2 pic5turi pe zi . rnai ales numai la sugarul alimentat numai la s h la care nu este necesar adaosul de sucuri de fructe dec2t dup5 luna a W-a sau chiar a V-a. Mama nu trebuie s5 se mire dac5 sugarul ia mai mult sau mai pupn dec2t scrie in c q i (750 gtlun5). Nu este necesar s5 se adauge alte vitamine in alimentafia sugarului in luna a doua.zilnic.i. este agitat dup5 mas%). de preferat pe partea dreapt5. sprijinit de u m h l ei qi s5 fie b5tut uqor pe spate. 5001 000 u. Nu este voie s5 se sprijine biberonul pe o pern5 sau pe un pled impgturit. h plus. De altfel. La noi in far5 se pare c5 sunt eficiente doze ceva rnai mari fat5 de str5in5tate (400 u.) se continu5 profilaxia rahitismului cu vitamina D i n doze o b i ~ n u i t e . Dac5 se face profilaxia rahitismului cu vitamina D zilnic sub form5 de picgturi. in caz c5 sugarul a primit in matemitate prima doz5 de vitamina D injectabilii. Este bine s5 se intocmeasc5 un grafic. are colici. Pozitia de "culcat pe burtii" se contraindic5 in ultimul timp din cauza pericolului de "moarte subid". deoarece ader5 la peretii interni ai biberonului.i. pe ! . intr-o asemenea eventualitate. mama il va culca cu fafa in jos. pentru a evita supradozarea. Beba. Nutrilon. in multe oraqe. sau 1 000 u. Nu este necesar5 asocierea de preparate de calciu. Bula de aer care se formeaz5 astfel in stomac le d5 o fals5 satietate sau le provoac5 colici. Se vor administra 200 000 u. sau tablete de 500 u. dar. 800-1200 u.i.1 000u.Nutricare special. intr-o LinguriF cu lapte sau ceai.1 200 u. deoarece adaosurile de vitamin5 D din aceste produse acoper5 numai partial nevoile de vitamin5 D. nu doanne liniqtit. Ei se opresc atunci din supt. in Germania. C.800 u. h luna a 11-a sugarul creqte cu circa 800-900 g/lun$ respectiv 25-30 g/zi sau 175-210 g pe s5pt5m2n5.).). sugarul nu are posibilitatea s5 fac5 nici o pauz5 in supt. Se poate la'sa sugarul singur sa' "traga'" din biberon? Acest lucru nu este permis.i. "pe burti". inclusiv vara. regurgiteaz5 sau vars5. in Franfa). dar nu se poate qti cu exactitate cantitatea produs5in acest fel.i. fracfiunea de radiapi ultraviolete este scikud din cauza poluirii atmosferei. in @rile anglo-saxone. cu toate c5 nu au b h t dec2t jum5tate din ratia lor normal& Ca remediu se recomand5 ca sugarul s5 fie ridicat.i.i. Aptamil.i. acestea se administreaz5 Creqterea qi dezvoltarea Greutatea. Nu trebuie s5 ne bizuirn nici in lunile de var5 pe lumina solar5 ca unic5 surs5 de vitamina D. Toate aceste manevre nu sunt necesare dec2t dac5 sugarul inghite aer (are colici. apoi il va ridica in sus qi-l va sprijini pe umerii s5i. Gustul nepl5cut a1 vitarninei D se pierde in mare mkurL Nu se recornand5 adhgarea solufiei uleioase in biberon. Sterogyl (3 pic5turi pe zi . Doza zilnic5 de vitamina D va fi individualizatii de medicul sugarului. dac5 laptele este de bun5 calitate qi dac5 este preg5tit qi p5strat in conditii perfecte de igienk Frigiderul este absolut necesar. intre 6 s5pthiini qi 2 luni se va administra a doua d o z l sub form5 de injectie. urmarea este c5 inghite prea repede (cu mult aer). Vi-De-3 "Wander" (1-2 pic5turi pe zi . se obfine o alimentafie incidente qi cu creqterea normalgin greutate a sugarului.intre mese sugarul va fi culcat pe o parte. Morinaga) cu adaos de vitamina D in general de 400 u. Dac5 sugarul continu5 s5 tipe. s5 fie pus cu abdomenul lipit de toracele mamei. sugarul este frustrat de sentimentul de protecfie.i.i. pentru a-qi proteja imbr5ciknhtea in cazul in care sugarul regurgiteazii. Pozifia biberonului in timpul mesei.Mama gi copftuI sugarului. f6rii intrerupere! Organismul uman sintetizeaz5 vitamina D sub influenfa razelor ultraviolete solare. Nan etc. in cazul hrbirii sugarului cu produse ale firmelor europene (Milupa 1. excepthd prematurii $i cei cu manifestki anterioare de spasmofilie. p h 5 in momentul c h d qi-au potolit foamea. Humana 1. Unii inghit o cantitate mare de aer in timpul c2t sug. Vitaminele VitaminaD. Vttamina D se dii ?n tot clrrsul anului. Mama va pune o c@5 pe umeri. pentru c2teva minute. in general. in q a fel inc2t g2tul biberonului qi tetina s5 fie tot timpul pline cu lapte. pe zi.

Se menfine flexiunea ~oldului~i aceasti tendinfi fiziologici la flexiune face ca sezutul (regiunea fesieri) s i fie intr-o pozifie uvor ridicati (la 3-4 laturi de deget).1 . El c a p i d treptat controlul asupra mu~chilor fefei. 3.in luna a 2-a. 1). . cu mi~ciiri amplitudine mare. Lungimea sugarului se miire~te 3 cm in aceasd cu luni de viafi (luna I: 4 cm. sugarul are inci tendinfa de a sta hdoit. iar picioarele sunt i n d e p b t e $i inclinate in afar5.2 . alituri de aceasta in fiecare luni se va trasa curba ponderali real5 a sugarului. sugarul nu rnai s d indoit. ci sti pe cu toracele intins. sunt adesea desfiicute. esenfial este ca ea s i r k b i aproape paraleli cu prima. a) Culcatpe spate. cu capul ridicat nu prea sus. avezat pe b u d . sugarul s d aproape tot timpul cu pumnii s t r h s h c h i ~ iDaci un adult introduce un deget . 3. alfii rnai tkziu.2). se sprijin5 stabil pe antebrafe. Progresele se fac totdeauna de la mu~chii capului spre cei ai extremitifilor. nereusind s i d e p i ~ e a s cun unghi de 45". el strhge ~imai tare pumnul. Ochii. Capul are tendinfa s i stea inclinat de partea membrelor intinse. b) A~ezat b u d . unii demareazi rnai i devreme. iar cele de partea cealalti flectate. privirea sugarului de o luni nu "prinde" un obiect deciit daci el este situat pe linia medie vizuali ~i la oarecare distan@ (la 20-30 cm). Cu fiecare . c) Mu~chii bratelor ~idinilor. inseamni c i totul merge bine. Dezvoltarea psihomotorie Sugarul incepe s i aibi mai mult control asupra muschilor sii. in miina sugarului. Fiecare sugar i ~are ritmul siu de crevtere. Pedaleazi ciind cu un picior. Curba ponderali constituie indicele esential al cre~terii sugarului. ciind cu altul. P h i la inceputul celei de a doua luni. 3. Gleznele ~i tilpile sunt intinse (fig. indepirtate de trunchi ~i membrele inferioare rnai intinse. cu membrele superioare ~ i rnai ales. membrele inferioare sunt flectate "tripla flexie". Fa!a sugarului incepe s i devini rnai expresivii. cu unghiul format din articula$a genunchiului (de ciitre coapsi ~i gambi) tot rnai larg. Daci r k h e orizontali va fi consultat medicul. nu insi in mod i stabil. d) Susfinut de axile (subsuoari) sugarul fine capul ~i p i ~ e ~ "automat". in tot cursul lunii a doua. Foarte incet. rareori concomitent cu amiindoui. degetele . Motricitatea generalz. D a d aceastii curbi este ascendend.Culcat pe spate. sugarul ridica capul p h 5 la 60"-90". sacadat ("ca un cosmonaut"). e) Pozi!ia in pat. sipthniini incepe sii stea tot rnai mult intins. La inceputul lunii a doua sti culcat pe spate intr-o pozifie asimetrici: braful ~i gamba de o parte intinse. Picioarele sunt indepirtate ~i inclinate in afari fa@ de $old. cu brafele dezdoite. D a d traseul curbei sugarului este sub curba teoretici ("ideali") nu este un motiv de ingrijorare. Modul de dezvoltare a tonusului muscular arati c i este rnai bine ca sugarul s i fie culcat pe o parte. incepe si3 pedaleze. din ciind in ciind pedaleazii alternativ. Datoriti controlului nervos redus asupra mu~chilor fefei ~i ochilor. degetele sugarului se desfac ~ ispre inceputul celei de a treia luni.Sugarul (de l 1 lun&l 12 luni] a a care s i se traseze o curbi normali ("ideali") de crevtere pe tot anul. Umerii sunt i inci t r a ~ inapoi. mi~cirile vor deveni mai coordonate ("coordonare motorie"). cu cele inferioare in flexie. Fig. iar in lunile a 11-a ~i a LU-a cu ciite 3 cm). Bratele sunt htinse. Fig. a celor motori ai globilor oculari (cei care participi la mi~carea globilor oculari) ~i ai cefei. sprijinul se face pe antebrate. sprijinit adesea pe viirful te de picioarelor sau pe toati talpa. el reacfioneazi diferit in funcfie de cum i se vorbe~te. incepe s i se intindi ~is i ridice brafele de-a lungul capului. 3. Numai spre s f k ~ i t ulunii a l doua ~i inceputul celei de a treia sugarul culcat pe spate sti intr-o pozifie simetrici ~i incepe sii pedaleze ("si dea din picioare") concomitent cu ambele picioare (fig.

Acest progres este important. Dacl i se trece un obiect rogu-striducitor prin f a p ochilor la o distang de circa 20 cm. 4) Dupl ce va fi culcat pe o parte gi mama va aplsa incetigor cu mdna dreapti pe abdomenul sugarului. nu sunt motive de nelinigte. a fost obignuit s6 fie @nutin brate. in primul rind. se insotegte de agitape gi nu se calmeazl decdt dacl mama descoperl cauza nepl5cerii: sugarul este infZigat prea strhs. u. diareea. dac5 este posibil "piele pe piele". suride.). sl-gi cunoasc5 mama. Limbajul. B . spre s t h g a gi in jos (spre ficat sub coaste. este ud.) sau consumul unor medicamente (cofein5. 6) Se va interoga mama asupra regimului dimentar gi asupra tranzitului intestinal propriu. invat5 &-gi inteleagl sugarul. & acest fel bulele de aer se indepilrteazl. G2nguritul. Pentru calmarea colicilor recomandh. purgative etc. dacl nu se adaug5 vkslturi gi dac5 sugarul are un aspect normal. sprijinit cu capul pe u m k l mamei. Dacl scaunele sunt normale. 7) C h d colicile sau crizele de p l h s (f3r5 motiv precizat) se repeti se va folosi la nevoie metoda "tradiponal8" atit de mult discutati: i se va da suzeta. destinsL 3) Dup5 ce este alimentat. o. unghiul superior s t h g din zona splinei . care putin clte putin se organizeazl sub form5 de gGngurit. sugarul va fi capabil s l wdireascl cu privirea. incephd din partea dreapti gi de jos a abdomenului qi inainthd sub forma unui arc in sus. permitdnd sugarului s5-gi imboglteascl experienta qi. acum ea incepe s5 perceap5 nuantele cele mai fine. e. El se linigtegte putin. Apoi va fi culcat in patul lui pe o parte. R h h e unul din remediile cele mai eficiente! Nu uitati s5 fierbeti suzeta in fiecare zi gi s5 o sp5lap cdnd cade jos! 8) Dacl nu se reugegte cu nici una din aceste metode. 2) h tirnpul alimentatiei mama va fi calm5. Dac5 se repeti experienp pe o durati rnai lung5 de timp.P u p cite putin ins5. pentru a nu inceta decdt dac5 mama il allpteaz5. A tipa este inc5 modul s5u de comunicare. m h g g a t pe frunte gi cu abdomenul s t r h s lipit la pieptul mamei. fn cazul in care nu este vorba de tipete declangate de o boall unii medici recomandl o popune calmanti. & emisie de gaze. Spre sfkgitul lunii leag5 aceste vocale cu un " h (ha. in ordinea eficientei. sugarul "se plictisegte" sau incepe s l "se uite crucig". astfel incdt spre vksta de 3 luni el va putea urm2ri obiectele situate in tot cdmpul vizual. miofilin. ghgureqte. ee). 5) in sfkgit se poate incerca rnanevra care este trecut5 in toate ckple noastre: aplicarea pe abdomen a unei comprese inmuiate in apl caldl (nu fierbinte) gi stropit2 cu putin spirt (alcoolul in cantitate mare p a t e fi aspirat de sugar sau absorbit prin piele. in general. De altminteri strabismul este trec5tor la aceasti vksti. Sugarul mic privegte rnai "atent" o figurl umanl decdt un obiect colorat. Sugarul "scoate" rnai multe sunete (a. d) Tipetele care anunfa' somnul sunt rnai monotone gi survin dupl o perioadi de veghe in timpul ckeia sugarul a fost tulburat de persoanele din jur Cmgrijiri. el este destins. Survine. apoi reincepe mai intens. spasmele intestinale cedeazl. se insotegte de migc&i de supt ale buzelor. dac5 are o oarecare indispozipe se In timp ce in prima lun5 mama nu poate distinge deloc ce vrea sugarul s5-i comunice prin pp5tul s5u. Ingestia anumitor alimente (cafea. Rdsul este incl gutural gi insotit de mip%ile mugchilor mimicii. fasole uscati etc. sugarul il va urm&i doar pentru cdteva secunde. Ciddura gi compresiunea locall calmeaz5 colicile.% jos pe flancul s t h g d abdomenului) in directia acelor de ceasornic. a) Tipa'tul de foame este imperativ. de rotapi ale capului in c5utarea shului sau biberonului. El simte global (cu tot corpul) gi se exprim5 incl global: dac3 se simte bine. urmltoarele mici artificii de tehnicl: 1) Sugarul va fi alimentat (la s h sau cu biberonul) ceva rnai incet. ii este prea cald sau il jeneaz5 o luminl prea puternicl. de agitape. se apeleaz5 la medic care va stabili dacl nu este vorba de o manifestare a vreunei boli rnai serioase. A. he. c) Tipetele declan~atede colici sunt acute. Dac5 sugarul este dus cu c%uciorul in gr5din5 el este inchtat de jocul luminii gi de migc2rile ramurilor. Tipetele. rnai penibil poate. varzii. "crizele" de coliti sau de ficat gi nervozismul mamei declanqeaz2 a&sea colici abdominale la sugarul allptat. . d u c h d la intoxicatie!). b) Tipa'tul de indispozifie este aproape continuu gi are un ton diferit. ceai "rusesc". ehe). bhturi alcoolice. continutul intestinal igi schimbl pozitia gi poate progresa spre segmentele terminale ale colonului. in momentele de multumire gi de veselie sugarul emite cdteva zgomote din gdt. sugarul va fi $nut 2-5 minute in pozitie vertical%. aceste crize sunt frecvente in lunile 2 gi 3 (dispar treptat dup5 3-4 luni). se insotesc de migc&i de indoire ale gambelor. la un sfert sau o jumgtate de orl inainte de ora prevkuti pentru mad.

Se pare c l la aceastl v k s t l pragul perceptiei este foarte ridicat. La inceput orice mama are e z i t c . labirintice qi interoceptive sunt foarte dezvoltate. este intim legat de ea. sugarul rlspunde la ingrijirile qi miinglierile mamei cu primul slu zlmbet.miingiiieri excesive. mhgiiierea fruntii. micile manevre paliative amintite mai sus rezultat. gura. atinghd cu precizie scopul slu qi permigndu-i s l se alimenteze. Somnul a d h c sau aspectul s3u de bun3 stare c h d este trezit sunt oglindirea unei st&i de echilibru satisfiicltor. Este foarte important ca mama sl-i u r m k e a s d bine nevoile qi ritmul slu de viafl. Putin clte pufin sugarul o cunoavte pe mama sa: chiar de la sfkjitul celei de a doua 1mi vocea mamei produce reacfii pe care celelalte voci nu le provoacii. satisfactia pe care o are c h d suge merit2 o atenfie dwsebit2. La jumltatea lunii a doua. cum este senzafia de "posturii" (pozifie). schimbat. Dimpotrivl. ciind m h h c l ) . bine organizat. mama are s l ajungl s l invefe un lucru esenfial: cum il poate infelege pe sugarul care nu are Pncl limbaj vorbit pentru a-qi exprima dorintele. qi-i va fixa programul zilnic (mese. Sugarul va fi dus intr-un loc liniqtit vi va fi culcat. S t 2 pielea. de inconfort sunt numeroase. de fipete ce impiedicl continuarea suptului. dimpotrivl. Zrimbetul. priveqte numai la mama sa. adoarme. Ensotite de s t r h b l t u r i ale fetei. neliniqti. El este total satisacut sau total nemulpmit. vizite ale prietenilor familiei). Dacl fipiitul este acut qi persistent. fipetele sale sunt adesea calmate prin mhgiiieri care 9 1 bucurl qi-1 satisfac ca pe un mic animal. survin seara. Din contr3. in cea de a doua lunl. Mama nu trebuie sii se sperie. fix qi cu intensitate. suferintele. va fi plimbat pufin (chiar numai prin apartament). de aici nou-niiscutul qi sugarii din primele luni au principalele nepllceri. senzafiile cutanate. La inceput sunt numai schite de z h b e t . materiile fecale qi urina macereazl. Eventual. sugarul se liniqteqte. aceste tipete sunt un semn de for@ qi de dorin@ de comunicare. r h h f'51-l iar aspectul sugarului este modificat fail de zilele precedente. De indatl ce este luat fn brate el se liniqtevte. suptul este singurul gest perfect coordonat vi perfect adaptat. se va chema medicul.Sugarul are numai senzafii simple. c) Foamea ~i setea sunt sursele cele mai importante de nepllcere ale sugarului mic. dar cur2nd va fi miindrii s l qtie s2 interpreteze "apelurile" sugarului. mult mai mult deciit la copilul mai mare. Sugarul pare satisEcut qi totuqi Gpetele sale au tendinpi slrevinl fn fiecare zi la aceeqi orl. Dacl mama se plimb3 incetiqor cu el prin camerl qi dacl ii vorbeqte cu o voce bllndii. Cauzele de nemulpmire. este sediul unui reflex dirijat. mirosul corpului ei. sii-1 asculte. Astfel. b) nemul#umirea. indispoziGile. Va nota pe un caiet orele la care sugarul rni?in2ncil. st2 fn stare de veghe etc. La nevoie vor fi sllbite scutecele cu care sugarul este prea stdins W q a t . declanqeazii clteodatii senzafii extrem de penibile. antrenhd f r h h t i i r i . gustative sau de miros trebuie s l fie foarte violente pentru a fi percepute in mod penibil. ii mlnglie fruntea. qtiind sl-1 priveascl. e) Tipetele care exprimama numai bucuria de a face zgomot qi de a ariita o oarecare putere: mama invag s l le recunoascl pentru cl. plimbare) in funcfie de caracteristicile qi nevoile individuale. fn timp ce toate celelalte miqcilri sunt anarhice qi incapabile de a atinge un scop precis. chiar de la navtere. Este esential ca mama sl-1 ingrijeascl cu i'ndemhare qi calm. fericit. dacl este pus in c h c i o r . f) Tipdtul ca semnal de alamri survine fib% cauz5 o aparent2. inghitite in timpul suptului. a) Sensibilitatea pielii este demonstrat2 prin ppetele qi agitafia sugarului care este murdar. Comportamentul sugarului in primele qase slptlmlni de via@ nu reflect2 deciit doul st&i principale: a) pldcerea (mai degrabl liniqtea). cu tot corpul). senzafia de indispozitie pe care o antreneazl se traduce prin tipete. Comportamentul sugarului in timpul suptului este cu totul particular: este calm. b) Senza$ile interoceptive (cu punct de plecare in interiorul corpului) nepllcute sunt numai cele digestive. contactul moale qi cald a1 pielii unei alte persoane ii face o mare pliicere qi pare chiar indispensabil pentru el. B place s l simtii ciddura corpuluimamei. auditive. Toate aceste senzatii sunt percepute de sugar incl global (este cuprins de ele fn intregime. Gazele din stomac. ciind este treaz. Afectivitatea. El reactioneazl violent in contact cu un obiect rece sau fierbinte. "o soarbe din ochi". imbrlfiqarea. de obicei. Din prima zi de via@ a nou-nlscutului s h l t o s . . Perceptia. durerile qi inapetenfa aparent2 se calmeazl de la o zi la alta prin corectarea tehnicii de alimentafie. Excitatiile luminoase. sugarul nu se calmeazl deciit atunci c h d d l afar5 gazele. se va calma imediat. nu-i place s l fie deranjat ( c h d d o m e . baie.

inclt scutecele "nu rnai stau" pe ei. Temperatura camerei. De altfel. una dupi-amiazi qi una seara. Chiar de la inceputul lunii a doua. nici rnai tiirziu) ce i-ar putea crea aceasti team& in primele luni sugarul a d o m e repede. scaunele sunt rnai rare (1-3 pe zi). bineinfeles. de aceea nu se intreprinde nimic daci scaunele sunt rnai reduse ca numir.& Romhia majoritatea familiilor tind si-qi ling locuinla la temperaturi rnai ridicate (22-24°C). Mama va exploata orele de veghe pentru baie. Mic#iunile sunt inci destul de numeroase. pentru alimentare. Nici un copil nu se naqte cu teama de intuneric qi nu trebuie Ecut nimic (nici acum.unor senzalii plicute. la unii sugari chi1o)ii din material plastic produc boli alergice ale pielii. dar qi rnai variabil. pampers qi o jachefica' sau salopeta'. c) Scutecele din celulozi sunt foarte practice. Se pot folosi numai in situafii speciale (excursii mici etc.grimase ce apar aproape spontan qi corespund probabil . somnul ~i veghea se modifici. in ritmul siu propriu. Din luna a doua. Normal. deoarece se economiseqte rums gi nu sunt iritante. Dar in mod limpede. Unii sugari incep s i dea din picioare. Alice Doumiec-Girard). impiediclnd respiralia pielii. cu pielea foarte fini). Mai tiirziu sti cltva timp treaz. mama ii va vorbi qi (daci are voce qi buni dispozilie) ii va c h t a . care reprezinta' un paramtru de umuirire a matura'rii psihice a sugarului si in acela~i timp o data'fericita' in viafa de familie. fazele de somn au tendinp de a se suda: sugarul d o m e cinci-sase ore f intrerupere qi i rZ renun@la masa de la ora 24 uneori la ambele. toate. Sugarul alimentat natural are un numir de scaune care variazi intre 1 qi 5-6 pe zi. in timpul nopfii. Dac2 num5ml de micfiuni scade sub 5 in 24 de ore. mama va gisi locul cel rnai liniqtit qi rnai ferit de curenti din casi. Vocile obiqnuite nu-1 deranjeazi pe sugar. in timpul noplii se va stinge lumina in camera unde d o m e sugarul. Se va nota aceasta'data'.18°C). Starea de veghe devine rnai neti. Supraveghere qi ingrijiri Somnul. Este rnai adhc. de abia in a qasea siptimlni va apirea un surb adresat mamei. dar rnai ales masa qi baia trebuie programate c h d sugarul este treaz. . cel care consti din: body (o combinafie de chilofi scuqi cu c h i q u @ cu m h e c i scurti fixat2 cu capse intre coapsele sugarului). DebrC. dupi introducerea sucurilor de fructe scaunele devin. "vorbeqte" singur ~i priveqte in jur. camera este prea incilziti qi in lunile de vari micfiunile sunt rnai rare qi cu urini in cantitate mici. Se lasi de o parte scutecul mare qi scutecul mic dreptunghiular. & perioadele de veghe. La sugarul alimentat artificial. Pentru a preveni "desfiqarea" qi pentru a avea libertate de miqcare pot fi imbricafi in pantalonaqi cu botoqei (salopetii). in perioadele de ticere qi de animalie din jurul siu (R. in cursul celei de a doua luni de via@. Educafia somnului. Somnul ocupi ihci 1718 ore din 24 de ore.). astfel va inck s i nu se deplaseze la miqc&i. Se preferi doui scutece din tifon. fmbra'cdmintea. Lumina de la ora prlnzului se va reduce (perdele). Produc adesea roqeap pielii qi iritafie. pentru ca somnul s i fie rnai adiinc. d) Chilofii din cauciuc sau din material plastic sunt impermeabili. Adta timp c l t nu este excesiv de frig sau de cald. in decurs de 2-3 siptimihi. Se folosesc o singur2 daa. a) Pantalona~ii. se recomandi 18-20"C. sugarul incepe s i se integreze in viap de familie. Trebuie qtiut insi c i sugarii dorm rnai bine qi se cilesc mai uqor atunci c h d sunt tinuti in camere nu excesiv de incilzite. dar rnai voluminoase. decalat. Sugarul nu va f i schimbat de c2te ori urineazi. mama descoperi doui sau trei perioade de veghe rnai nete: una dimineap. plhg) sau cei care sunt predispuqi la eritem fesier (in general cei blonzi. privirea rnai vie. in cwile striine. Pantalona~ul fi bine fixat (incheiat pe umeri). ci numai inainte de masi. b) Cel rnai comod icaqat este. La aceasti v k s t i trebuie Ecut mai mult pentru educalia somnului. dupi opinia noastri. se va da sugarului s i bea rnai mult. Cei la care se foIosesc chilofi absorbanti ("Pampers") nu mai prezinti agitafie sau eritem fesier. in general. Daci nu existi spaliu pentru o camera separati pentru sugar. in camera sugarului se va menfine temperatura in care se simte bine toati farnilia. Trebuie s i fie confectionate insi dintr-un material absorbant. in jur de 10 in 24 de ore. Scaunele. nu dorm. La sugarul alimentat la s h constipalia adevirati este rar8. rnai numeroase ~irnai moi. sugarul se va adapta la temperatura care pare mai plicutii adullilor. plimbare qi. sugarul este rnai activ. iar noaptea qi rnai putin (16. C h d sugarul este prea gros imbricat. ca rkpuns la vocea sa. Fac excepfie sugarii care nu "se suferi" s i stea uzi (se agiti.

Se invele~te o piiturii cu sau cu o plapumii. Hernia se datore~te unei laxit5ti tranzitorii a fesutului dintre mu~chii peretelui abdominal (pe linia medianii). c2nd timpul este rece se imbracii cu o jachetii de l2nB ~io ciiciulirii. c2t si la zonele din jurul lor. jnca'lfa'mintea la aceastii v%sti se reduce la botoqei. Dacii sugarul stii culcat rnai mult pe spate.a N-a. iar spiilarea capului poate fi Gcutii ~i numai de 2-3 ori pe siiptiimsnii. Baia se face zilnic. Dacii sugarul i ~ suge degetul numai inainte de masii. Se vor procura ins5 chilofi "Pampers" adaptafi la dimensiunile corpului ~i de bung calitate.). Revenim cu indicafia de a nu se curiifa zilnic orificiile nazale ~iale conductului urechii. Dimpotrivii. insorite. regiunea occipitalii este rnai proeminentii c2nd sugarul doarme pe o parte. e) fmbra'carea sugarului pentru plimbare. dacii ins5 il suge numai dupii fi mas%s-ar putea sii nu se fi siiturat sau sii-~i format deprinderea aceasta de pe acum pentru a adormi. Umezeala de la orice cutii a pielii duce la iritafii. Se va consulta pediatrul! Cura'fenia corporala'. deoarece leucoplastul nu ajutii la rezolvarea herniei ci . care-1 fac pe sugar sii alunece mereu in aceea~i parte. pentru a curiifa nasul in ~i urechile. fie pozifia patului. put2nd deveni o problemii. corpul trebuie protejat de acfiunea direct5 a razelor solare. Recomandiirile de a schimba pozifia capului sugarului c2nd pe o parte. e~ueazii de regulii. Cu at2t rnai mult este o mare gre~ealii a se folosi chibrituri sau alte de obiecte dure. stergerea cu prosopul va fi foarte minufioasg. griidinii). ro~eatii chiar la infecfii secundare. deformarea este tranzitorie. mu~chiise fortificii $i aproape toate aceste hernii dispar in decurs de csteva luni. h luna a 2-a sugarul incepe sii-~i sugii degetul. Mai multe succese se obtin dacii in perioadele de veghe se schimbii fie pozifia sugarului. de exemplu). i insearnnii cii este fliimhd. Numai dupii tuna a IU-a . Nu are nici o legiiturii cu modul cum a fost legat ombilicul la naStere. in zilele calde. Este vorba de a~a-numitul ombilic cutanat. atilt la pavilioanele urechii. c2nd este in stare sii-~icontroleze msinile. fiirii neregularitiifi sau inclinafii. Se va urmiiri ca salteaua sii fie fermii ~i sii aibii o suprafafii perfect orizontalii. suptul degetului este rnai frecvent. Se va urmiiri de asemenea evitarea deformiirii pavilioanelor urechilor. Vara. Tentativa de a-i fixa capul intre perne este periculoasii. un obiect striilucitor etc. suzeta! Ombilicul mai ridicii probleme qi in luna a 2-a la unii sugari. au adus o imensii imbuniit5tire a ingrijirii corporale a sugarului. turtirea craniltlui asociatii cu inmuierea zonei parietoodpitale poate constitui un semn precoce de rahitism. cu ~i eroziuni ~i zemuiri ("intertrigo retroauricular". pentru a-1 stimula sii intoarcii privirea spre partea de camerii care prezint5 interes (membrii familiei care vorbesc qi se mi@. peretele abdominal este proeminent. in ultimul timp se recomandii tot mai pufin acest lucru. Chllo$i absorbanti.dimpotrivii . Este suficient dacii nasul se curiifii pe deasupra c2nd se spa15 fafa cu mhusa. putiind duce la sufocarea sugarului. Deformarea se datore~te faptului cii la sugar oasele sunt rnai moi. Cu vArsta. regiunea occipitalii se turteSte putin. Din luna a 3-a ~i rnai ales din luna a 4-a. La palpare nu se simte nici o lipsii de substan@in peretele abdominal (ceea ce se int2mplii de regulii E caz de n hernie). . Unii medici recomandii ins%aplicarea unui pansament cu leucoplast.singurul efect cert este iritafia localii a pielii de care aderii leucoplastul. se insisti mai mult la cuta de dupii urechi. denumifi "Pampers". Este o greqealii de a se umbla zilnic in nasul sugarilor cu tampoane de vat2 sau cu comprese. de preferat tip (vezi capitolul anterior). in cazul in care nu este posibilii baia generalii zilnic. Nu se ia nici o miisurii: nu sunt motive de ingrijorare! fn caz de hemie ombilicala'. Turtirea capului nu este un semn patologic la aceastii viirstii. fntre deget ~i suzeta' se prefer. Dacii nu este prea accentuati. La spiilarea (curiitirea)urechilor. infii~urate vatii. Numai E foarte rare cazuri este necesarii intenenria n chirurgicalii (la cele care persists dupii vhsta de 3 ani).SugaruI (de Ia I Iunii Ia 12 Zuni) in caz de eritem fesier sunt strict contraindicati. c2nd pe alta. Dacii sugarul este scos la plimbare sau este finut afarii (balcon. se va face totu~i "baie par$alii". Ombilicul poate f i proeminent. capul revine la forma normalii dupii vhsta de 9 luni. deoarece sugarul (ca qi adultul de altfel) preferii sii doarmii pe o anumiti parte. Suptul degetului. se folose~te imbriicihinte din bumbac.

in absenla mamei. dac2 programul de lucru a1 acestora o perrnite. Sugarul se bucur2 de vocea mamei. De la medicul de farnilie mama se informeaz2 asupra ambuntelor privind alimenta$a. Mamele care lucreaz2in schimburi pot l k a copiii acas2 in grija talilor. Neglijenlele din primele luni de via* ale sugarului pot avea ca urmare tratamente medicale ulterioare prelungite. sugarul va fi imbriicat mai ugor. Dacii este posibil. mijloacele de transport in comun.s2 fie o persoanii de incredere. ce constituie poqi de intrare pentru microbi. sugarul are nevoie de aer qi soare suficient pentru ca sii se dezvolte bine. nou-nkcutul p a t e fi scos la aer de la vksta de 2 siiptfimlni. care este dator s2 invele sii se poarte cu sugarul. medicului qi asistentei de ocrotire. & luna a LI-a mama iqi programeazii zilnic o s c u d perioadii de "joc".s2 fie siiniitoas2: se va face in prealabil microradiografia pulmonar8.D a d sugarul are guturai. Pentru sugar cel mai bine este sii fie aqezat intr-un loc liniqtit. pentru a avea posibilitatea s2 se miqte in voie. in fiecare lung. Totuqi sunt mame care din diferite motive incep s I lucreze cu mult inainte de epuizarea concediului previizut de lege. Reluarea activitgfl profesionale de ciitre mam5 & prezent. dacii i se trec p r k f a p ochilor lentilele unor ochelari sau un obiect str2lucitor intoarce privirea spre el. dup2 care se aspir2 mucozita$le inmuiate de acest "ser" cu ajutorul unei pompile sau a unei pere mici de cauciuc cu extremitatea efilata (foarte subtire).s2 aibii Buletin de identitate cu viza "la zi" la Circa de poli$e de care apwine (adresa va fi notata bine de pirin$). Chiar qi mamei ii prinde bine o astfel de pauz2 pentru destindere qi miqcare. pe un balcon sau intr-o gr2dinii. Dacii este scos la plimbare se vor evita str2zile aglomerate. incearc2 s&l urmkeascii clteva momente. D a d lucreaz2 in schimburi. examen . . Persoana care ingrijepte copilul fa lipsa mamei care-qi reia serviciul va fi aleasii cu mult d i s c e r n h h t . Dacii este posibil este bine sii asiste qi chiar sii participe tam. Serul fiziologic cu adaos de efedrinii folosit prea des poate produce agita$a sugarului. deoarece se pot produce leziuni ale mucoasei bucale. Jocul. Se poate apela eventual la o vecin5. cele dou2 vecine vor ingriji alternativ pe cei doi sugari. Pe l h g g o alimenta$e qi o ingrijire corecta. in care sugarul sii poatii simli qi savura atenlia. cu condi$a ca. Rudele sunt cele rnai bune inlocuitoare. fncii de acum incepe infiriparea "comunit8liim MAMA-COPIL-TATA. zgomotoase. reaclia BordetWassermann (pentru depistarea sifilisului). neliniqte. . el trebuie v2zut periodic de medicul de familie. de zgomotul unei juciirii. praful. iar dac2 obiectul este miqcat. Scoaterea pe balcon sau in gr2din2 cer mai pu$n timp din partea mamei. care are de asemenea un sugar. imbriiciimintea va fi la fel ca pentru plimbare. copilul s2 fie ingrijit conform indica~iilorpiirinlilor. Scoaterea afara' la aer ~i soare. cu dificultiili in respiralia nazalii. depisteaz2 la timp unele boli. cregterea sugarului. in caz c2 vremea este urlta sau in zilele prea friguroase de iam5 se poate apropia patul de fereastra deschis$ timp de 1-2 ore.s2 fie cinstitii. Plimbarea sugarului nu inseam2 ins: scoaterea 'i lume". Nu se qterge gura sugarului. Dacii din cauza conditiilor meteorologice nu s-a putut face nici o plimbare pe afar2 in primele siiptihhi de via@. Mama va avea grijii s2 nu se apropie striiini ?n de c h c i o r u l sugarului.sii aibii experienp in ingrijirea copilului. legisla$a prevede un concediu pl2tit timp de 2 ani pentru ingrijirea copilului. i se uqureazii respira$a punhd de rnai multe ori pe zi piciituri de ser fiziologic in nas.sii iubeasd copilul qi s2 se poarte frumos cu el. . In timpul acestui joc.Chiar dac2 un sugar este s&iitos qi creqte bine. ferit de v h t . acest lucru trebuie Ecut neapkat imediat ce sugarul a implinit o lun2. sugarul trebuie scos la aer 1-3 ore in fiecare zi. tulburiri de somn. Este bine ca mama s2-gi noteze din timp problemele care o preocup2 qi sii le clarifice cu medicul sau cu asistenta de ocrotire in cursul vizitelor la domiciliu sau la cabinetul medical. aerul poluat de maqini. . Medicul poate controla astfel stadiul lui de dezvoltare. c2ldura qi afecliunea mamei. Suprainc2lzirea camerei in care este @ut sugarul duce la uscarea mucoasei nazale. Vizita medicala'. D a d vremea este favorabilii. . fixeazg alimenta$a. ingrijirile. Persoana care se ocup2 de ingrijirea sugarului trebuie s2 indeplineasd urm2toarele condi$i: .

jocul este un adevikat evenirnent pentru sugar. Din luna a treia ingrijirea sugarului permite mamei destul de mult2 libertate. Aptamil 1.1. respectiv 110-120 rnl in medie la fiecare mas%. care duce la . Humana 1.iar alti tip5 yi dup5 ce primesc 850-1 000 ml in 24 de ore (6 mese x 150 ml sau 180 ml x 5 mese in 24 de ore). dar cu variafii importante de la un sugar la altul. 125). Unii sugari rnai primesc 6 mese pe zi. Cu mult2 curiozitate yi nevoie de cunoqtere cerceteaz5 tot ce-1inconjoatfi. Nu suntem de p5rere s5 se practice "proba suptului". h luna a treia sugarulia aspectul caracteristic: capul devine mai rotund. Nutricare special etc. fn cazul alirnentafiei naturale. La cei cu tendin@la diaree dilutia se va face cu decoct ("ap5") de orez 3%. folosirea trusei medicale in caz de urgent%.4 ore.2. mk-ind intervalele dintre mese la 3% .numkul de telefon a1 medicului de familie $i adresa spitalului de copii. se va verifica s5 nu aib5 vreo bod5 de piele (infectioas5 sau micotic5). dac5 el trebuie trezit pentru a i se da ultima mas& mama p a t e s5 incerce s5-1 treac5 la 5 mese in 24 de ore. La sugarii alimentafi cu produse adaptate (Sirnilac. hcep s5 se schifeze primele semne ale personalit2tii. 3. care nu se vor impune dup5 reguli teoretice. Nu sunt necesare adaosuri de Ginoase (cereale-instant. Orarul ~inumaWrul meselor. Nan etc. Unii iyi descoper5miinile. s5 nu sufere de vreo afectiune nemoas5 sau psihic5. Remedia. sugarii . Medicul va adapta raple. totul indulcit cu 5% zahik. nu se va enema.s5 aib5 istefimea necesarl pentru a se descurca in situatii neprevihte. numai o parte dintre sugari rnai au inc5 nevoie de 6 mese pe zi la 3 luni. Dragostea yi atenfia care i se acord5acum vor fi r5splGtite din plin. 13pturile respective avdnd o cantitate suficient2 de hidrocarbmate. va bea lichide suficiente.s5 nu aib5 tulburk-i de comportament. se schirnb5 treptat culoarea p h l u i yi a ochilor.).) sau pat$aladaptate (Milupa 1. Se bucur5 de societatea mamei yi 33 comunic5 prin semne c5 se simte bine. De la 2 la 3 luni % urm5toarele patru s5ptihlbi incepe un stadiu de I dezvoltare ce ar putea fi numit "s5ptknhile de aur" ale viirstei de sugar. Ea va folosi acest timp liber pentru a sejuca cu el. Unii se mulfumesc yi cresc cu 650-700 ml in 24 de ore. Urmgreyte fetele. Mama va face totul pentru a ameliora secretia lactat2: se va odihni yi va dormi indeajuns. Beba. le privesc yi se joac5 cu ele minute in yir (majoritatea cap5t2 aceast2 capacitate spre sfiryitul lunii a IV-a). fierte impreunii Teoretic este necesar ca s5 se adauge $i ulei de floareasoarelui (114 lingurip). Nu rnai d o m e at2t de mult yi in perioadele de veghe plhge rnai pu*. adresa yi n u m h l de telefon al persoanelor la care eventual p&tii merg in vizit2.genital in vederea depist&ii unei boli venerice. Sugarul yi-a fixat un program de alimentatie yi de somn. Morinaga. La sugarii hrlnifi cu lapte de vac5 nemodificat. totuyi. foarte pufini rnai sug de 7 ori in 24 de ore. dacl picioarele sunt descoperite sau dac5 part5 pantalonqi. buzele roze. Pedaleaz5 mult. Ratia alimentara' este rnai mare. indulcit cu o lingurip ras5 de zahik. . adresa yi num5rul de telefon ale institu$ilor unde lucre& cei doi p&fi. Indiferent de felul alimentatiei (natural%. numele.) se va folosi concentratia recornandat2 pe cutie. mix& artificial5). privirea vie. va l5sa sugarul s5 goleasc5 bine sdnul etc. (Vezi tabelu12. La sugarii care nu cresc qi care au o toleran@digestivl bun5 se va creyte concentratia la 314 (3 p&p lapte yi o parte ap5).in marea lor majoritate ajung s5 se mulfumeasc5cu 5 mese in 24 de ore. griy etc. Nutrilon premium. Obsesia c5 nu are lapte suficient sau c5-i piere laptele are un efect negativ asupra secretiei lactate. . unii sugari sunt nemulfumiti la sfiirgitul unor mese. vocile yi miyc&ile umane. nedegresat (34-40% gr5simi) se va mentine concentrafia de 213 (2 p w i lapte qi 1 parte ap5). Ce infonnafii se dau femeii care & h e singur3in cas5 cu sugarul: denumirea. Sugarii 'Ynapoiati" nu sunt interesati de oamenii din jur. ci se vor individualiza la apetitul yi nevoile nutritive ale f i e c h i sugar. pag.

Dovada arconstitui-o observatia c i frumele de mu~catAse ofilesc repede d n d se pun intr-un pahar cu lapte de mami din timpul menstruafiei. Crqterea Creqterea in greutate este de 25-30 g pe zi. care ar f i cauza tulburirilor mai sus-amintite. de la aceasti v k s t i apare pericolul de cidere de pe masa de inrqat. Zntroducerea sucurilor defructe sau de zarzavaturi. Capul poate fi +nut pe linia median. Multi vreme medicii de copii au afirmat c5. Se pare c i prin lapte se elimini unele substante (menotoxine). h p r a noastri se obiqnuieqte s i se introduci sucurile qi/sau pulpade fructe sau de zarzavaturi foarte devreme. M h i l e sunt primele pi@ ale corpului pe care sugarul le descoperii ci-i aparpn. in afar5 de ficatul de morun.. ovarele iqi reiau activitatea rnai devreme. degetele se deschid qi se intind. pe Linia median. unii sugari sunt rnai agitafi. fum sau ceatL De aceea. Sucurile pot fi preparate casnic sau gata preparate qi manufacturate in sticle mici (Bebelac). la masa l. h timpul c h d se inlocuieqte o mass la s h cu un preparat de lapte nu se mai fac alte modificiri in alimenta$e qi se urmkesc cu atenfie mai mare scaunele (numk. a) Aqezatpe spate ("decubit dorsal"). spre sfkqitul lunii a 3-a. Vitamine. respectiv 750-900 g pe luni. incepiind cu cantitifi mici (30 m ) crescute progresiv p h i la inlocuirea unei mese intregi. Daci la c h t k k e a de la sfkqitul s i p t h h i i creqterea este sub 150 g. dar nu rnai tLziu de luna a V-a de sarcini. La multe altele insi. La o parte din mamele care alipteazi. Treptat. se poate introduce un preparat de lapte din produsele adaptate sau paqialadaptate. de aceea. Mciinile pot fi aduse. in care ele i ~ i menfin prospetimea qi culoarea. atunci c h d atmosfera este plini de praf. in caz contrar vor apkea semne de rahitism. spre deosebire de Iaptele obiqnuit. Daci i se pune in miini o j u c k e (uqoar& viu coloratii. in cursul lunii a treia. precum qi vitamine din grupul B. Daci s-a niscut cu 50-52 cm. Lungimea. iar la fnceputul celei de a 4-a luni 5 300-5 750 g.nevrozarea mamei qi la concluzii eronate. gemeni qi la sugarii care s-au niscut cu greutate mici ~i apoi au crescut rapid. a 111-a sau a W-a. 128). Farmele grave de rahitism apar indeosebi la prematuri.in perioadele de crevtere maximi. in timpul menstruafiei mamei. in primul an de via@ trebuie sii se administreze vitamina D in dozi suficien6 tot timpul anului. digestie) qi nu are nevoie de ele deciit mult rnai tarziu (vezi pag. la sfkqitul lunii a 3-a va avea cu 10 cm rnai mult! Menstruatia qi aliiptarea. Dezvoltarea motorie qi psihid Motricitatea. daci sugarul este finut mult la soare nu rnai este mvoie s i i se administreze un preparat cu vitamina D. menstruafia nu revine deciit dupi intircarea copilului. partea trunchiului de latura respectivi p k h d mai scurti qi sugeriind o pozitie asimetrici. medicul va decide momentul in+rc&ii. foliculii ovarieni nu se matureazi. dar frecvent il intoarce qi-1 tine intr-o parte sau alta. D a c i s-a niscut cu 3 200 g. sug rnai prost qi pot avea scaune grunjoase. sub forma indicatti de medic. rniros). unt etc. cu degetele numai uqor indoite. Sugarul primeqte din lapte cantitifile necesare de vitamina A. Nu se qtie sigur ciit trebuie expns la soare un sugar pentru a-i acoperi necesitidle de vitamini D. care se instaleazi din luna a W-a de via@. sunitoare) o apuci qi o fine s t r h s . hlocuirea unei mese asiguri mamei un repaus fizic qi posibilitatea ca secrefia lactati s i fie suficienti la celelalte mese. uneori incearci s i se intoarc5 spre ambele p w i . Nimeni nu se poate baza numai pe soare. pentru a f i privite. Nu se intrerupe aliptarea! Daci a survenit o noua' sarcina' in perioada de aliptare. la inceputul lunii a 3-a c h t i r e $ e 4 700 g. 148). Vitamina D nu se giseqte in cantitifi suficiente in nici un aliment. spre trei luni palma este aproape complet desfScut5. d u p i recomandirile medicului. iar sugarul continui s i p l h g i dupi unele mese qi cere s i miniince rnai des. consisten@. 144. ciind organismul matern nu poate face fati la ambii "paraziti". Cantiti$le mici din gabenuqul de ou. inseamni c i sugarul a crexut normal. inghitire. "Descoperi" rniiinile qi iqi petrece mult timp privindu-1e qi observhdo-le in miqcare. Cercetriii recente au dus la concluzia c i sugarul nu este dezvoltat fiziologic (masticatie. (Vezi pag. lapte. nu acoperi nevoile copilului. Sugarul poate sta culcat pe spate in pozide simetrici.

Membrele inferioare se g5sesc in rotatie externii. plPngiiref. agitatia din jur) qi reacfioneaz3 corespunztitor. Vede obiecte la distanp de 30-40 cm qi le urmikeqte cu ochii qi prin miqcarea capului. Miqci&le globilor oculari sunt coordonate. membrele inferioare sunt yi ele duse in faf3. fefele qi miqc&ile umane.in tracfiunea din culcat pe spate. P l h s u l are nuante variate. Sugarul rPde zgomotos dac3 i se vorbeqte. Face progrese in folosirea ochilor. muzic3 etc. Dac3 plhge. s sau th englezesc. Poate s5 fins capul ridicat timp de un minut p h g la un unghi de 60-90". 3. Fig. Sugarul cunoaqte qi "cuprinde" lumea din jur rnai int2i cu ochii.3 . voce inceaG.4 . capul nu rnai cade inainte sau inapoi. La cercetarea auzului se recornand5 ca zgomotele s5 aibg calitsti diferite (clopofel. Membrele inferioare par contractate cu genunchii in extensie (intinqi) qi cu flexie (indoire) in articulafia qaldului. Sugarul se opreqte din miqcare qi. Dac3 zgomotul este puternic. Fig. fn timpul tracfiunii.). din c h d in c h d se rnai uiti "cruciq". Sugarul sti in pozifie sirnetrid. Nu poate s2-i dea drumul voluntar. a) Limbajul. Juc5ria este tinut5 strPns ~i muqcat5 apoi cade neintenfionat. sugarul tips "nemulpmit". Capul poate fi miqcat qi culcat c h d pe o parte. Este dependent de reacfiile celor din jur (anxietatea mamei. fn stare de veghe pedaleazs ("d3 din picioare") tot timpul (fig. Sugarul execud uneori miqc&i de &fire. b) Culcat pe burtd ("decubit ventral"). S u g d iqi priveqte msnile qi le ridic$ cu brarele uqor flectate deasupra capului. Apucarea. Sprijinul pe antebrafe este inc3 instabil. c h d pe alta. mAngPiere. intoarce capul spre persoana care-i vorbe~te gPngureqte spontan.4). chiar dac5 miqcarea este inc3 necoordonati. Sugarul de 2-3 luni comunics totdeauna cu mama sa T mod global: destins.de maimuts) qi rnai mult cu degetele mici ("cubito-palmarF). calm. v. indoite qi uqor f n d e p h t e . uneori. Este un inceput a1 coordoni&i miqcikii intre simp1 tactil (pipsit) qi vsz. Apucarea este k c 5 palmars (prindere "simian%". Trunchiul este in extensie. 3. d) Ridicarea in picioare cu susGnerea de subsuoara' (axile). Sugarul poate apuca degetul mamei sau un obiect care i se ofer5. 3. Dac5 mama susfine pe sugar de subsuoari acesta se sprijins pe picioare pentru scurt timp. CPteodati "cuprinde" obiectul cu ochii ~i incearci $5-1 ducs la gurii. din contra este agitat. dar acesta in timpul ridickii rnai penduleazs htr-o parte sau in alta. 3. Daci sugarul este apucat de m%ni reuqeqte sii-$i ridice capul. b) Contactul social. sprijinit pe antebrafe situate in fa@. surPzstor dacii este n fericit. ciildur5 corporal2 ~i vorbire. Du@ ce ins5 a fost bine ridicat.3). dar persists indoirea in articulafia genunchilor (fig. c) Tracfiunea din pozitia culcat pe spate.Sugar i'n tuna a 3-a. dac5 are o indispozitie oarecare. Incepe ~i s5 emid mici zgomote (sunete) care seamsns cu f. Urmitreqte cu privirea persoanele qi fixeaz3 figurile care se apropie de el. Nu rnai introduce toati mPna in gur$ ci un singur deget. Urmikeqte vocile. Motricitatea fina" ~i apucarea. Limbajul ~i contactul social. se liniqteqte prin luarea in brate. f31-5a reuqi sii se deplaseze. capul este bine controlat $i se pozitioneazs in spafiu. . Vederea gi mi~ca'rileglobilor oculari.Sugarul (de l I Iun&l 12 luni] a a cPteva minute. Priveqte fix pe mam5 qi zrimbeqte cPnd i se vorbeqte. sugarul ridicl $i fine capul. fP$iiit de hwie. se intoarce spre sursa de zgomote. Auzul ~ilocalizarea zgomotelor.

ferestrele se pot fine deschise toatii ziua. acest lucru este rnai uSor de realizat. acest lucru nu este indicat. Sugarul este calmat de prezenfa marnei sau dacii este luat in brate cu capul sprijinit pe umerii mamei. fereastra poate fi liisati intredeschisii ~i in timpul nopfii.Mama si copilul Afectivitatea. a) Patul. n u m h l scaunelor este rnai pufin important. Folosirea de chilofi absorbanfi ("Pampers") previne astfel de nepliiceri. Supraveghere yi ingrijiri Scaunele. in camera' separata'. in general. intllnitii indeosebi la biiiefi. Se consider5 cii sugarul este constipat atunci clnd materiile fecale sunt tari. Nu se va folosi termometrul (sau coada de mu~catii!) pentru a provoca scaunul sugarului. fereastra se deschide in funcfie de anotimp. devine dependent de ele ~iajunge sii nu rnai aibii scaune spontane. Vara. Se trateazii chirurgical. Somn-veghe. . pllng sau nu adorm vor fi schimbafirnai des. Dacii devin agitafi. la stimulkile mamei. in lunile calde. Iarna.se vor lua miisuri de prevedere (se va interzice copiilor mari sii coboare peretele mobil a1 patului. lipsitii de curent si lini~titii. n u m h l zilnic de scaune din cursul lunii precedente. E posibil sii nu se realizeze mare lucru. sugarul nu va fi schimbat dupii fiecare micfiune. fie prin intilrzierea orei de trezire dimineafa (6-7. incepe sii riispundii mai prompt la prezenfa. in tot lungul viefii. in camera in care d o m e sugarul. Adaosul de 1-2 vMuri de lactozii dizolvatii in ceai este solufia bunii. Se menfine. la vorbele. uscate ~i sunt eliminate cu greutate. orele de somn ale sugarului ~i copiilor rnai mari nu coincid. dupii luna a 3-a. b) Fereastra. in astfel de cazuri este rnai bine ca sugarul sii doarmii in alti camerii. Mama va verifica dacii sugarul miinlncii suficient seara ~i dacii se saturii. sugarul se obi~nuie~te. Nu este ins5 recomandabil sii doarmii cu un alt copil mic (plnii la 4 ani).30) la sugarii care miinlncii seara rnai tlrziu.~iin aceste dar cazuri . dar merit5 * incercarea. Somnul de noapte se prelunge~te fie prin renunfarea de ciitre sugar la ambele mese de noapte (la orele 23-24 ~i 2-3). cu condifia sii nu se formeze curent. Dacii nu pllnge. Dupii vilrsta de 5-6 ani sunt rnai pufin primejdio~i. Sugarul se va deprinde sii doarmii bine cu toate zgomotele obi~nuite dintr-o casii. inciiperea in care doarme trebuie sii fie bine aerisitii. Dacii plnii acum foarte multe mame nu concepeau sii doarmii declt cu sugarul in camerii. deoarece sugarul este rnai simplu infii~at. de la implinirea vcirstei de 3 luni este bine ca sugarul sa' doarma' singul. Unii sugari se trezesc incii foarte devreme. Sugarul devine foarte sensibil la vocea mamei.). Niciodatci sugarul nu trebuie sci doarmci cu mama Zntr-un pat! Dacii sugarul doarme neintrerupt toatii noaptea ~i dacii are patul siiu propriu poate impwi camera cu 1-2 frafi. care-1 inclntii. Cdnd se schimba' sugarul? Spre sfilr~itul lunii a treia mulfi sugari nu "se mai suferii" murdari ~i nici chiar uzi. numai dupii vArsta de 2-3 ani. in plus. nu se vor liisa medicamentele la indemlna lor etc. Din fericire. in funcfie de alimentafie. impotriva acestui lucru nu se va face ins5 nimic. aspectul si consistenfa lor diferii. Multe mame folosesc din proprie inifiativii supozitoare cu glicerinii. este suficient sii se aeriseascii bine camera inainte de a culca sugarul. c) Perioada de somn din timpul nopfii continuii sii se prelungeascii ~i sii fie mult rnai bine delimitatii de perioadele de veghe. un copil nu deranjeazii pe frafii mai mari. il face sii zlmbeascii. nu se consider5 constipafie. micfiunile iar sunt rnai rare. ainviifat cum sii-1 linisteascii. Gr5 sii constituie un pericol pentru acesta. in cazuri rare constipafia poate fi semnul unei boli congenitale denumite megadolicocolon. uneori sunt rnai grunjoase. vMul picioarelor ~i sii se vorbeascii in ~oaptii. Dacii un sugar nu are colici ~idacii emisiunea de materii fecale se face fiirii dificultiifi. Dacii s-a folosit plnii acum un c o ~ pentru dormit. Un copil de 2-3 ani nu are suficient5 minte pentru a fi liisat singur cu un sugar. chiar dacii are 2-3 scaune pe siiptiimlnk h condifiile unei alimentafii corecte. acesta va fi schimbat cu un pat. Se poate menfine ins5 o fereastrii deschisii in camera invecinati. avlnd aceea~i grijii de a nu se produce curent. Asta nu inseamnii cii trebuie sii se meargiiin . ei vor dormi rnai mult pe miisurii ce vor cre~te. De asemenea poate incerca sii-i deplaseze ultima mas2 cu o orii rnai tlrziu. sii radieze de bucurie. vocea mamei va riimlne unic& Mama $tie acum sii-i infeleagiiprivirea. care-1 pot face sii surldii. Dacii se abuzeazii de supozitoare. constipafia este rarii ~i de obicei se rezolvii cu o micii modificare a alimentafiei.

gimnastica medical5 este eficiend. de obicei. Uneori iqi i menfine aceeqi pozifie qi c h d este finut " brafe sau c h d este culcat diferit. Vaccinarea DTP poate fi urmatii de reacfii locale (inro~ire umflare la locul injecfiei. Boli infecfioase. 130. sugarul se poate imbolniivi de urm2toarele boli infecfioase: varicelii (vksat de viint). se va cerceta cu grijii pentru a se depista qi inliitura cauzele care au dus la tulburiiri de somn. Independent de v2rsd. fnainte de a se administra calmantele. atunci c2nd este culcat in aceeaqi pozifie qi sii urmkeascii ceea ce se petrece in jurul lui. Vaccina'ri'. Se vor aqtepta ciiteva luni inainte de a intreprinde ceva (dup2 9 luni). La aceastii v h s d se recomandi exercifii zilnice pe perioade foarte scurte. febrii bruscii). f) Tinerea capului intr-o singura'parte.Pozifia ii~sornn a sugarului. in ciiteva luni sau piing la un an. Foarte rar sugarul are unul din muqchii giitului prea scurt qi. Pe Iiingii pozifia culcat pe o parte este tipicii qi pozifia in decubit dorsal (cu f a p in sus). la sugarii niiscufi in prezentafie pelvianii. infecfii stafilococice. tuse convulsivii. 3. e) Pozitie in somn. Muqchii care coordoneazii miqcikile globilor oculari lucreazii incii deficitar la aceastii v h s d . creqterea altui p k are loc in ciiteva siipdmki (mai rar). respectiv p i h l fin cu care se naqte cade c2nd sugarul iqi freacii rnai mult capul pe saltea. cu miinufele ridicate pe 7 liingii-capf ( -*i Fig. chiar dupii rnai multe s i i p t h h i . Strabismul. streptococice qi diverse "riiceli". Pierderea acestui piir este normal% nu se poate face nimic pentru evitarea acestui fenomen sau pentru grgbirea creqterii p h l u i . moqtenid de la m a d ) . . tetanosului (Te-) qi tusei convulsive. Se rezolvii treptat rnai k i u . deoarece vaccinul se face in zile precise. Se aplicii local comprese reci qi se administreazii antitennice (paracetamol) $i sedative (fenobarbital). pentru administrarea vaccinului. precum qi vaccinarea antipoliomielitica' (impotriva paraliziei infantile). care constau din trei administriki la interval de o lung. atunci ciind este convocatii pentru vaccinare. d a d vine in contact cu un bolnav. tuberculozii. Se va u r n h i sugarul qi va fi culcat qi pe viitor in pozifia ce pare cii ii place mai mult. cAnd la cealaltii a patului. fenomene ce pot dura chiar ' Vezi pag.5 . Pa'rul. inseamnii cii el are motive intemeiate $i mama este datoare sii aplice conqtiincios tratamentul. Nu inseamnii cii sugarul va riimAne cu privirea "cruci@". de exemplu fafii de rujeol2 (pojar). Acest defect poarti numele de torticolis qi apare. Sugarul iqi formeazg deprinderea sii priveascii mereu intr-o parte. care este dureros) qi ~i generale (agitafie. in ultimul timp la noi in far%se face qi vaccinarea impotriva hepatitei B. culciindu-l cu capul c h d la o extremitate. adesea cu o culoare rnai inchisii. ~ u l fsugari au un strabism (se uitii i "cruciq") intermitent. are dificuldfi in a-qi intoarce capul intr-o anumid parte.d) Utilizarea de calmante s e face numai la prescripfia medicului. Medicul de dispensar (de familie) este singurul care decide am2narea vaccin&ii. iar vaccinarea qi rapelurile respective sunt perturbate. fn caz cii familia este plecadin alti localitate (sau sector) in perioada de vaccinare se p a t e adresa dispensarului teritorial respectiv. care se rnai numevte $i pertussis (Per). "plimbiind" prin fafa ochilor sugarului la o distanp de 20-30 cm un obiect viu colorat sau o lentilii de ochelari. ca urmare. Simptomele dispar in maximum 24 de ore. Mama va schimba des pozifia sugarului. Din luna a 111-a incep vacciniirile obligatorii in perioada de sugar: trivaccinul (DTP) impotriva difteriei (Di-). Dupii vaccinarea antipoliomieliticii se remarcii uneori sciiderea poftei de miincare qi modificarea scaunelor (mai pufin legate). Unii sugari pierd tot piiml fin cu care s-au niiscut. paralizie infantilii. sugarul este periclitat. astfel bcAt el sii priveascii in direcfii diferite atunci c h d e i urmiireqte ce se indmplii " jurul lui. D a d se pierde o anumid vaccinare. fn primele 2-3 luni de via@ sugarul este de obicei imun fa@ de unele boli (se naqte cu capacitate de apkare impotriva infecfiei. Dacii medicul ajunge sii recomande un calmant sau un sornnifer. in campanii dinainte planificate. difterie. Mama este obligat2 s2 meargii la dispensar. in regiunea occipital5 qi/sau regiunile parietale se formeazii zone de alopecie (chelie). in funcfie de siiniitatea sugarului. fn zonele cu "chelie" va creqte un p k nou. & formele obi~nuite.

In primuI an de viati&suptut degetului trebuie considerat ca m a normal. Juca'riile.De la vksta de 3 luni nu se lasii sugarul singur fn patul mare al piirinwor (cade jos. Alfi autori (Hofmeier. Suptul degetuhi. sugarul iqi suge degetul pentru cii incearc2 s2 reg2seascii pliicerea totalii pe care o are c2nd este absorbit de sugerea la sln qi este ghemuit in bralele mamei. Nevoia de supt . Ceea ce este sigur. Ca miisur2 de prevedere se recomandii urmiitoarele: . luatul in brate. miinuqa.Nu @efi sugarull2ngii dv. Un alt american. riscurile de a c a e a sunt rnai mici). in primele luni sugarul cautii cu orice prel s2-qi satisfacii instinctul de sugere. relag necorespunziitoare in viap de farnilie. .Nu se expune patul copilului l2ngii uqa sobei de teracot5 sau 12ngii o sobii de fier inciilzit5 (pericol de incendiu). sugarii care-qi goleau biberonul in 10 minute (ceea ce se intiimp12 clnd orificiile tetinei sunt foarte largi) iqi sugeau degetul rnai mult declt cei care sugeau timp de 20 de minute. prlnzurile sale sunt rnai scurte qi deci suptul rnai scurt.Mama gi copltul qi dou2 siipth2ni. Va fi consultat medicul fn privinla modificiirii alimentaliei.Nu se pun reqouri in apropierea patului sugarului! . bleu) qi care fac zgomot. finerea rnai mult la sln. lipsa de afecfiune qi de duioqie din partea piirinlilor. Dupii Benjamin Spock. fn pat. &I aceast5 perioadii profilaxia rahitismului se poate continua cu preparate de vitarnina D pe cale bucalii. putefi adormi qi la o riisucire involuntarii il sufocafi! . a constatat cii sugarii hr2nifi din trei in trei ore sugeau relativ rnai rar degetul declt cei hrhili din patru in patru ore. Am ar&t anterior cii o parte din sugari h c e p s2-qi sugii degetul. "din lips2 de ocupafie". este c3 toate "reletele" impotriva suptului degetului (substanle cu gust neplicut. iar perioadele de veghe se prelungesc in detrimentul somnului din primele s i i p t h l n i de vial2. acesta se i n t h p l i i numai din vina adulwor. motivul principal care 3 face pe sugar sii-qi sug2 degetul este faptul ci3 alimentarea la sln sau la biberon nu au satisEcut suficient nevoia sa de supt. Un clopofel sau o juciirie suniitoare ii fac multii pliicere.Nu se lasii sugarul singur in casii cu frafii de vkst5 m i d (2-6 ani) ! . Deasupra patului se poate agiip un trapez cu juciirii suspendate. A suge este cel rnai bun calmant. insii. astfel fnclt intreaga familie ajunge sii caute modalit5lile prin care s f 1impiedice s2 Fin2 degetul in gurii. Doumic-Girard.Nu se aplicii comprese cu alcool sau cu puc2! . in sfhqit. c2nd sugarul suge mai viguros.Sugarul va fi qezat fntotdeauna perpendicular pe lungimea mesei de infqat qi nu de-a lungul ei! (dac2 se intoarce de pe o parte pe alta sau se rostogoleqte. Mai mult de jumiitate din sugari iqi sug degetele sau numai degetul mare.Nu se pun sticle calde direct pe pielea sugarului! . deoarece sugarul a inceput s3 apuce diferite obiecte cu m h i l e . David Levy. Dup2 P.) au efect trec2tor. . .Temperatura apei din cadii se miisoar2 numai cu termometrul (nu cu coal!). Schneider qi Miiller) presupun c2 factorii care-i fac pe copii s2-qi sugii degetul ar fi: un fond de sensibilitate aparte. chiar dacii ii cad din mlnii.Nu se toarnii ap2 fierbinte fn ciidig! . fie prin "completare" cu suptul degetului.Nu se lasii sugarul singur in cadii! . alfi autori cred cii sugarul iqi suge degetul clnd este treaz. . Prevenirea accidentelor. mamele qi chiar medicii consider2 d un copil care-qi suge degetul a ciipiitat o obiqnuing proast5. Dacii are loc vreun accident. De subliniat cii timp de o lung de la adrninistrarea vaccinului antipoliomielitic trebuie evitate tratamentele sub formii de injecfii. b bucurii obiectele colorate (roqu-deschis.Nu se fine sugarul "la soare" sau afarii cu capul descoperit in zilele prea ciilduroase.Nu se las2 sugarul singur pe masa de fnEqat! . se sufocii cu perna sau plapuma) ! . Sugarul este prea mic pentru a produce singur un accident. &I general aceastii deprindere se manifest5 intre 2 qi 3 luni. Nu exist2 ins2 o unanimitate de vederi asupra motivelor care B fac pe copil sii-qi sug2 degetul.Nu se pun pe acela~i raft medicamentele de "uz extern" cu cele de "uz intern" pentru a nu le confunda! . Adesea. Interesul pentru joc s-a trezit. galben.Nu se inciilzqte camera prea mult (peste 24°C). scoaterea degetului din gur2 de fiecare d a d etc.La fiecare culcare a sugarului in pat se controleazii dacii perefii laterali ai patului sunt bine fixafi! . fie in timpul meselor. Mozziconacci qi A.

pentru a nu risca s i alunece in gura copilului. secre@ilor digestive ~i comportamentului general a1 copilului. durata prea scurti a meselor qi careniele de ingrijire sunt factorii favorizanii ai suptului degetului. cei inferiori se deplaseazi spre spate. diniii pot capita pozitii vicioase. ea diminueazi progresiv.Dupi viirsta de un an suptul . ca qi m l t e asistente de ocrotire qi de pediatrie din p r a noastri. cei superiori se deplaseazi in f a f i . fn plus. De asemenea. Cu vorba buni qi verific4ndu-qi propriile atitudini. Este rnai uqor s i se mentini curati o suzeti decL un deget. in ultimii ani.0 solutie de compromis. favorizat de unele g r e ~ e l i fngrijire qi rnai ales carente de de afeciiune. deoarece inelul o reiine intre buzele sale. suzeta qi-a pistrat totdeauna o largi intrebuiniare. cel rnai adesea intre 8 qi 18 luni. iar dintre aceqtia. riscul de a o inghiG. individual. ingroqiri sau excrescenie ale pielii. pericolul deform2rilor boliii palatine qi a dinillor este mai mic. Cea mai mare parte a sugarilor care iqi sug degetul incep s-o faci inainte de 3 luni. intervalele prea maxi intre mese. mama va ciuta si-i satisfaci instinctul de sugere printr-un orar a1 meselor rnai puiin rigid qi. . trebuie fixti. aplicarea de manSete din carton. imediat dupi fiecare masi sau chiar intre mese. rari sunt cei care continuii acest obicei dupi viirsta de doi ani. C4nd nu este folositi se pistreazi ca qi tetinele. nervozitate. Daci sugarul iqi suge degetul numai inainte de masi insearnni ci-i este foame. & lumea pkin@lordin toate straturile sociale @ din toate @rile. Nu se va perfora suzeta. Daci o face regulat. pkintii vor convinge pe copil s i renunie la acest obicei. incbt iqi provoaci virsituri. continua b c i s i se opuni cu ind4rjire la folosirea suzetei. Se intiimpla ca unii copii si-qi introduci at2t de profund degetul in guri. dispir2nd complet. . trebuie ciutate toate mijloacele de a-1 impiedica pe copil si-qi sugi degetul in orice moment a1 zilei. imobilizarea coatelor. acestea ar 6 urmitoarele: .). in secolul trecut se didea o suzeti copiilor care sufereau de colici. c h d s-ainceput o campanie susNut5pentru o igieni riguroasi. daca' este practicat numai inainte de a adormi. inmuierea degetului in&-o soluiie amari sau iute. .Rigiditatea orarelor. acoperiti. intr-o ciniii curati. ataqaa la un disc sau inel de plastic.Existi un factor de teren. Daci ar fi s i tragem c4teva concluzii in ceea ce priveqte suptul degetului (o preocupare permanenti pentru aproape toate marnele). totuqi. din plictiseali. Sugarul poate suge viguros tetina. Majoritatea medicilor stomatologi admit c i inclinarea defectuoasi a dintilor de lapte nu are nici o urmare asupra dentiiiei definitive. mulfi medici infrunti opinia de rnai sus ~iapreciazi c i suzeta este un mijloc excelent de "consolare". Unii rimiin cu obiceiul de a . Se va spila cu api caldi de mai multe ori pe zi ~ise va fierbe o dati pe zi. cu aspect verucos. dar rnai eficienti qi rnai lipsiti de riscuri este aceea de a se da suzeti sugarilor care incep si-qi sugi degetul cu "1icomie7'. Suzeta va f i pistrati c4t mai curati.degetuIui este fa'ra' importanfi. Nu se inmoaie in rniere sau sirop. cearta etc. printr-o frecvenii rnai mare a meselor. conformatiei maxilarelor. Daci acest obicei se piistreazi qi dupa' 12-18 luni existi pericolul deformiidor palatine (''bolt5 ogivalii"). de Dintre doui rele se va alege cel rnai mic! Suzeta.Sugarii alimentaii la s4n iqi sug mai rar qi rnai puiin degetul. diferite "incurcituri". eczeme.o procuri inci inainte de venirea nou-niscutului din maternitate. Unii ~ i . consultbnd un medic q eventual i un psiholog. deoarece inghiiirea aerului poate duce la balonarea stomacului. Dupi aceasti viirsti. copilul exprimhdu-~i prin aceasta niqte relaiii "conflictuale" cu pkinGi s 2 . In incerckile de a impiedica suptul degetului nu se va folosi forfa (legarea bratelor. s-au adus ca argumente impotriva folosirii ei. deoarece se va ajunge la efecte qi rnai rele. Se vor alege suzete cu inele sau discuri mari.~ suge degetul i la culcare qi c2nd ajung la v2rsti qcolari. ~ 2 n d copilul inceteazi si-qi sugi degetul inaintea erupiiei celei de a doua dentiiii. Daci incep rnai &iu i n s e m i c i a intervenit o caren@ de ingrijire. Este o tetini fXri orificiu. degetul mare devine sediul unor cr5p5turi ad2nci. Pentru a evita orice confuzie trebuie ~ t i uc i aproape t toii copiii iqi sug degetul sau chiar tot pumnul in perioadele de erupiie dentari. A . eventual. Adesea.este maximi in primele 6 luni. care detennini prelungirea perioadei de supt a degetului. fn prima jumitate a secolului al XX-lea. MulG medici. Dup5 ce cade Sos. Dimpotrivi. iar dezobi~nuirea suzet5 se face rnai uqor. efectele negative pe eare le-ar avea asupra empfiei dentare. suzeta a fost considerati drept murdari qi neigienici. .

asistente de ocrotire qi p&fi sus* qi introduc sucurile de fructe mult mai devreme (6-8 s5pthiini). sugarul nu se rnai trezeqte la ultima mas5. suzeta se va folosi cft rnai de timpuriu. Numai k ? motive serioase se poate trece la intreruperea alimentafiei naturale. alimentatia etc. precum qi la cei care. evitfndu-se mijloacele brutale. Se permite folosirea suzetei la copiii nervoqi. dup5 fiecare mas%. este de ajuns s5 se r5reasc2 mesele de la 3 ore la 3 $4 . se poate face spontan.1). refuz5 adesea suzeta. h funcfie de sezon qilsau regiune. (Vezi pag. fructe de p2dure etc. nu-qi sug degetul. pentru a-1 calma pe "micul tiran". indeosebi la cei alimentati artificial. Acelqi regim alimentar al mamei qi aceeqi tehnic5 alimentar2 fac posibil5 adaptarea secretiei lactate. C M p o a t e f i in@rcat sugarul? Nu existi un termen cexist6 fix pentru inwcare.Aproximativ jum5tate din copii nu au nevoie de suzea. ajung s5 adoarm5 cu suzeta pin5 la anii de qcoal5. Organizatia Mondial5 a S5n5t5tii (OMS) qi pediatrii de mare . fip5 de fiecare dati c h d o pierde din gur5. se pot procura in toate lunile anului. la sugarii care m h h c 5 inc5 de 6 ori pe zi. omimdu-se s5 i se dea rnai ht5i dupl o singur5 mask apoi dup5 a doua. bag5 degetul mare in guri qi-1 sug cu iqi l5comie timp de ore intregi. Nu trebuie Ecut nimic at& timp cft sugarul este mulpmit qi creqte bine. ironia. 144. majoritatea copiilor renun@ la suzea. rnai ales fetitele. fn prezent qcolile pediatrice din Occident au ajuns la concluzia c5 la sugarii alimentafi natural nu este nevoie de sucuri. copilul poate fi traumatizat pentru multi vreme. Nici la sugarii alimentafi artXcial nu se mai recornand5 introducerea sucurilor decft h sau dup5 luna a IV-a.Pentru a evita astfel de situapi. in caz contrar. ins5. Trecerea la 5 mese. Rafia alimentarc?in 24 de ore r h h e aceeaqi in ceea ce priveqte nevoia de lichide (circa 150 mVkg carp). intre 6 qi 8 luni. Mama va avea ins5 ca obiectiv ca folosirea suzetei s5 fie redus5 la minimum. dac5 nu s-a f5cut p2n5 acum se va introduce. Sucurile de morcovi sau de mere sunt bine tolerate. De la 3 la 4 luni h dezvoltarea sugarului se semnaleaz5 momente de oprire qi de reluare. agitati.3. [lent sau rapid). nu au crize de agitatie. el ajunge cu uqurinf3 s5 fie un r5sEpt. Tentativele unor p&fi de a 'Yncadra" neapirat pe copilul lor in scheme "standard" in ce priveqte greutatea. h aceasti4 situatie se va proceda cu tact. cfnd el pare rnai satisfkut. iar supa (pireul) de zarzavat cu came se introduce deabia spre sf&qitul lunii a V-a qi mijlocul lunii a VI-a (vezi tabelul 3.) Alimentafia natural& Multe mame intreab5 cum se procedeaz5 pentru a adapta secretia lactat5 cerintei mereu creschde a sugarului. batjocura. Acfionhd prea iute sau cu asprime. Nu companati copilul drrrnneauaastr& un altul de -a@ ctl viirstlIiI Odce ftintii umanii este un unicat! Alimentapa fn cursul acestor luni h alimentafie nu se produc schimbhi semnificative dac5 sugarul este alimentat exclusiv la s h .4 ore. in cursul lunii a IV-a.in trecut sugarul era al5ptat cel putin un an. Sugarul care a avut timpul s5 se obiqnuiasc5 s5-qi sug5 degetul. 3. suzeta va fi retras5 din gur5 imediat ce sugarul se calmeaz5 sau de indaa ce adoarme. nesuporthd s5 stea nici un singur minut &5 suzeti. nu au colici. La al+i. sup5 sau pireuri inainte de luna a 6-a. At5ta timp cft sugarul este m u l w t . Se va proceda gradat. sugarul arati tot rnai pu* interes pentru suzea. piersici. Nu se va da copilului suzeta in scopuri " preventive". mama nu va face nimic. h c e r c h d cft de precoce qi revenind mereu pentru a-1 face pe sugar s5 piard5 obiqnuinp suzetei. iar manla este obligaa s5 se scoale de rnai multe ori qi s5-i dea suzeta. sunt greqite. Unii. cearta. De aceea. maturatia neuropsihic5.) in cantit5ti crescfnde de 4-12-18 Lingurite inainte de masa a 11-a sau a IV-a. h astfel de situatii. La noi in p 5 o parte din medici. cu colici. Spre v&sta de un an. sucul de zarzavaturi (morcovi) sau fructe (mere.

folosirii adaosurilor.dac5 s h i i se inro~esc aplicii de cdteva ori pe se zi. Erii a-1 goli complet sau i ~ i stoarce sbnul putin cu mbna. Dacii apar tulburiiri digestive (diaree. Dac5. dac5 este posibil. inlocuirea shului se face in primele 4 luni de via$ cu produse de lapte "de inceput": Adaptat (Re-Aptamil.). se va folosi lapte degresat (I$%). diaree) sunt reduse printr-un astfel de procedeu. mensurile vor fi rase cu cutitul.Sugarul (de la 1 lunii la 12 luni) prestigiu recomandii menfinerea al5ptirii cbt rnai mult ( ~peste un an!). in zilele urmiitoare se cre9te cantitatea inlocuiti tot cu cbte 30complet suptul de la ora 60 ml. Se recomandii ca renunprea la aliiptare sii se facii treptat in decurs de 1-3 s5pthbni. Fiecare biberon se va pregiiti. trebuie fiert imediat. In comeq se giisesc diferite feluri de lapte. Aptamill. Morinaga. in zilele urm5toare se inlocuie~te fiecare zi cbte o mas5 sau cu cantitiifi in mici la fiecare masii. iar dacii este posibil chiar 6-9 Zuni. agitafie. Beba. Nutricare special etc. Pre-Humana). Acordarea de concediu pl5tit timp de doi ani pentru creSterea copilului favorizeaz5. Criteriile pentru trecerea mai tardiv5 la infkcare sunt: dacii sugarul se declarii mulfumit cu s h u l ~idacii creSte. comprese reci. Altiidat5 al5ptarea era o necesitate.) sau de durat5 (Milupa 1. Milumil 1 etc. Dac5 aceasta simte o tensiune in s h qi putinii durere poate sii pun5 sugarul s5 tragii pufin din sbn. calm. constituind un mijloc sigur pentru o i dezvoltare normal5 ~i pentru evitarea imbolniivirilor la sugarii din familii rnai pufin favorizate social ~i economic. . inapetenfii). Obi~nuirea sugarului cu biberonul. va lua intr-o sear5 un purgativ salin. timp de cbteva zile ~ii ~va strhge pieptul cu un bandaj compresiv. in luna a IV-a persist5 adesea colicile (manifestate prin plbnsete. uneori cu liicomie.). deoarece n e c u n o a ~ t e r e aunei alimentafii corecte f5cea periculoasii infircarea timpurie. lips5 de pofti de mbncare. Remedia.se va intrerupe punerea la sbn. nu se taseaz5. Dacii se sisteazii brusc qi total aliiptarea se procedeazii in modul urm5tor: . .rani este integral (35% gr5simi). Alimentatia cu lapte de vaca' diluat ~iimbogiifit cu zahk ~i de dorit cu fin5 de cereale. cu o "formul5" de lapte (Similac. Este bine sii nu se schimbe produsul de lapte cu care s-a inceput. Este mult mai pufin costisitoare. Mama se resimte rnai pufin. Unele mame preferii s5 Este de dorit ca orice mamii sii alZipteze cel putin 3-4 luni. dar sunt obligatorii o cur5fenie perfectii ~i o corectitudine riguroasii in pregiitirea dilufiilor ~i a . refuzbnd biberonul. temperatura laptelui constanti la toate mesele. Nu se crevte concentrafia. supturi cu intreruperi). A1imenta. fkii incidente majore. in mod intermitent. 30 ml din unul din preparatele de mai sus. printre altele. i .a 3-a siiptimbnii sugarul nici nu mai dore~te sbnul. pbnii se inlocuie~te respectiv5. Re-Beba. riicit brusc ~i piistrat la frigider. incidente care nu necesitii schimbarea laptelui. sugarul va fi complet izolat de mam5. va lua cbte 3-6 tablete de antipirini pe zi.ia art$ciala'. pe cbt posibil. in biberon apar bii~icide spumii. de fiecare dat5 inainte de folosire. iar sugarul se o b i ~ n u i e ~ rnai uSor cu te biberonul. nelini~te. fir5 gluten ~i cu ulei de floarea-soarelui se poate face din luna a IV-a. fntkcarea treptati duce la disparifia secretiei lactate f5rii tulburiiri pentru mamii. deoarece mama are din ce in . Alfi sugari renun@ ins5 rnai greu la s h 9i sug viguros chiar chnd giisesc rnai putin lapte. Nan. Humana baby fit. Laptele procurat direct de la @. Cuno~tinfele actuale privind proprietatea diverselor produse dietetice au redus motivele de ingrijorare. laptele nu mai trebuie diluat.mama va pune comprese reci pe s h i . vksiituri. Concomitent se pun comprese reci pe s h de mai multe ori pe zi.Nutrilon premium. indembnare etc. inainte de supt. accidentele digestive posibile ale sugarului (vksiituri. Se constat5 cii in a 2-a . La sugarul care c-te bine sep a t e piistra aliiptarea la unele mese piinii si chiar dupii viirsta de un an. Dac5 sugarul a primit 9i tolerat laptele din biberon la o masii de lapte. In prima zi se introduc la una din mese. Se preparii dupii recomandirile imprimate pe cutie. va reduce consumul de lichide.medicul poate indica un tratament hormonal. la nevoie. ce rnai pufin lapte.renunfarea la sbn se face mai lent sau se ambnii. ci numai o corectare a tehnicii de alimentare (gbtul biberonului sii fie plin cu aer. in aceasd lung sugarul suge cu putere. prelungirea duratei alimentafiei naturale. dac5 mama are timp s5 al5pteze la toate mesele. Se va folosi numai lapte pasteurizat integral ( 3 3 g la 100 ml lapte). Nu se intrerupe alimentafia pentru cii spuma se formeaz5 din nou.

& general. D a c i sugarul nu este obiqnuit cu gustul dulce (laptele de mama qi preparatele adaptate nu contin zahik. Nu se recomanda mierea de albine care poate produce scaune moi. Pe de altA parte. pe liinga lapte (matern sau alt lapte). De aceea se foloseqte cu prudent%. treptat se lass qi pulpa de mere ajungiindu-se la "mere rase" qi . zarzamturi. came etc. care se pastreazs in frigider.5% fain% de cereale far8 gluten (orez.4 g% (o linguri@ rasi) z a h 5 qi eventual 2. Se prepard astfel: 2 p%{i lapte integral (3. Prin diversificare se Entelege introdueerea ?n k a n a sugarului. de a regla functiile tubului digestiv qi de a stimula treptat sugarul s3 mestece. o mensurs. In spe@laptele preparat. n Aqadar. Hrana sugarului. imediat dup3 implinirea viirstei de 3 luni. cratip rnai mica un tel. mas5. se amesteca bine cu o lingurita qi se pune la foc mic piing se resuspend%totul. Sistemul s h digestiv nu este h c 8 pregitit pentru sarcina de a primi qi folosi alte alimente. nu trebuie tinut5 mai mult timp in camera. iar in timpul fierberii s i se amestece bine cu un tel sau. Este sigur c3 de abia in a doua jumstate a primului an de via$ functiile aparatului digestiv qi metabolismului sunt maturizate pentru digestia qi transformarile metabolite ale altor alimente.pregateasca dintr-o data pentru 2-4 mese. sucul de fructe.orez. ceea ce constituie un risc daca laptele respectiv nu se pastreaza in frigider. Ultimele au rolul. Nest16 etc. Subliniem inca o dat5: adaosul de zahiir nu se pune direct in ap3 fierbinte. frigider. in prezent. Daca nu se respect5 curiifenia qi nu se preggteqte laptele corect se ajunge la diaree. printre altele. Diversificarea prea timpurie se insoteqte la mul$ sugari de reactii alergice.cu o lingurs. se poate prepara ciitva timp $i sau Sing. piin3 mama capat5 ulei indemiinare. De asemenea. tulburiri & somn qi chiar o oarecare lentoare E dezvoltarea motricitii$i.). predispune la carii ~iuneori este p d t o a r e de microbi. pentru c3 rnicrobii se inmultesc.). de incetinirea creqterii in greutate qi de tulbur&-i digestive. Aceasta face ca gr%similedin laptele de vacg (fiind gr&imi saturate qi polinesaturate. De subliniat cB lactoza produce fermenta$i in intestinul sugarului. Diversiflcarea alirnentafiei. in jgheabul rkiitoarei fn care se colecteazii sucul de mere. porumb) qi 1. fn dulap se va fixa un spa$u special pentru toate vasele copilului. in lips%. lapte (213) qi z a h h l (cLe o lingurig la fiecare sutA de grarne). De subliniat ca in primele luni de viala sugarul nu trebuie sB fie alimentat cu cereale cu gluten (numai orezul ~i porumbul nu contin gluten). Sunt necesare o cratifa pentru fierberea laptelui (de dorit cratifa special%. aragaz etc.5 g% ulei (floarea-soarelui. rar qi rnai ales la sugarii cu constipatie. Cerealele detennina crevterea sugarului prin tngro~area fesutului grssos (nu prin creqterea muqchilor qi a vaselor!).5%0 grgsimi). care au ca efect scaune moi qi mai numeroase. Laptele. Acest amestec gata preparat se imparte in atiitea porfii ciite mese primeqte sugarul in 24 de ore qi se pun in tot atiitea biberoane curate. h special vitamine. Uleiul se pune la sfkqit. o o lingurip cu coada Iunga ~i 6 biberoane qi accesorii (dulap. adaosul unor cereale se insoteqte de o creqtere supraponderalii. porumb). cocoloa~e. sugarul are nevoie qi de alte substante. Peste acest amestec se adauga ap2 (113). Totul se pune la un foc mode qi fn 'nmp ce fierbe se amesteca bine cu un tel sau cu o lingurg. numai la sugarii alimentati "artificial" se poate introduce. zahiml qi Bina se fierb impreunri. La inceput. biberoane microbi qi vase foarte curate folosite numai pentru alimentatia sugarului. fntr-o crati@ se pune putin5 ap3 c&ldup.cu dublu perete de o p l sau sm&lilfuit5). porumb qilsau tapioca. diferite de cele din laptele de mama qi din produsele adaptate) s3 fie rnai bine tolerate qi digerate. Dupa aceea se lass 6 se raceasca qi se adaug2 uleiul.f%na de cereale (orez sau porumb). nu se rnai recomanda piing la v s s t a de 6 luni decL Binurile gluten . focui s i fie moale. in primele luni de via@organismul sugarului este capabil sB se hriineasca numai cu lapte. pregstite din timp. s k r i minerale qi substanfe de balast ("fibre" sau celulozii). ci numai lactozii) se renunla la zahiir sau se poate adiiuga in loc de zahiir Iactoz3 ( " z a h h l laptelui") sau dexh-in-maltoz8. o parte ap8. Cum se prega'te~te. a altor nutrimente (fructe. ci va fi aruncat sau va fi consumat imediat de un alt membru a1 familiei. Subliniem din nou cB pregiitirea laptelui pentru sugar trebuie s i se faci cu deosebiti atenfie: miiinile se spala bine cu siipun. Biberoanele se pun intr-un vas cu ap8 qi cu cuburi de gheata. deoarece predispun sau chiar se fnsotescde reacpi alergice. Cu v&sta. Aqa cum am ariitat mai inainte se prefer5 sucul de morcovi sau de mere. laptele r h a s in biberon nu se rnai pastreaza pentru a fi dat sugarului la masa urmiitoare. care va fi amestecat bine timp de o jumiitate de minut. iar masa pe care se pregsteqte biberonul va fi spZat5 de rnai multe ori pe zi.

Pentru evitarea infecfiilor qi a intoxicafiei cu substanfe insectofungicide (se ?tie c i plantele se trateaz5 cu substanfe chimice. . Creyterea yi dezvoltarea psihomotorie Cre~terea. Criteriile de alegere a sucurilor defiucte la sugari sunt: a ) toleranpdigestivii (diaree.apoi la pulpa de banane. colici. La sfilrqitul lunii a patra poate sta in qezut . sucul de portocale se insofevte rar de reacfii alergice. Sucurile de cireve. ca o c o c o a ~ i care .de cipquni. a) Culcat pe spate. Pe Iiingi faptul ci-vi fine capul. pere. intr-o strecuritoare care se scufundi. tifonul. eriteme). afinele. Tine capul pe linia medianit. La noi in m i . Este bine ca sucurile s i nu se indulceasci cu zahiir sau miere deoarece scad resorbtia qi utilizarea vitaminelor. Daci sugarul primevte greu sucul respectiv se va impiirti in porfii rnai mici ~i se va da inaintea meselor. El se @ne singur. prune. care au o cantitate rnai mare de fier. deoarece sugarii nu au nevoie de diversitate. E tot cursul n anului se poate incerca sucul de Iimiiie vi de portocale (ultimul poate provoca alergii cutanate. impresioneazi pe unele mame. de obicei din grupul parationului. htr-o cratiF cu ap3 fierbinte. Morcovii. este de 140-175 g. dar cu o curburi a spatelui. caise. Treptat sucurile se inlocuiesc cu pulpa de fructe (mere. in strat subfire. vasele in care se colecteazi sucul de fructe vor fi intr-o stare de perfecti curitenie. fiind alergogen. viqine. zmeuri. b) gustul (daci-1 primevte cu pl5cere). Rkiitoarea de sticl$ presa electrid. dar se intoarce preferenfial spre una din p Q i . in lunile de var5 se dau ~i alte sucuri . La sugarul care primeqte greu sucul de fructe se dilueazi cu a p i cildufi vi se d i in poqii rnai mici. tomatele. h) confinutul in vitamine. struguri sunt rnai laxative. bine destins. sugarul ivi poate schimba pozitia cu u p r i n p . merele. piersici. citricele. Cbtiirirea se va face tot s5ptimiinal. merele vi bananele prezinti avantajul c i se pot da treptat vi cu pulpa (mere sau morcovi rase sau mixate) ~i se gisesc in toate anotimpurile. banane). respectiv 600-750 g pe lung. mama se va spiila pe m2ini cu apii vi s5pun. Dezvoltareu motorie continu2 s i progreseze de la cap spre extremititi. Zncidentele legate de administrarea sucurilor de fiucte.uvor sprijinit de un umiir . inainte de preparare. Se apuci cu destuli siguranfi de miiinile adultului qi participii la ridicarea pe qezut. g) tendinta la diaree sau la constipafie: la cei constipati se prefer5 sucul de portocale. la cei cu tendinti la diaree: merele. scaune moi. Creqterea in lungime este de 2. f) durata cat se gisevte pe piafii un fruct (la noi sunt de preferat morcovii. La introducerea supei sau pireului de morcovi se reduce sau chiar se suprimi sucul de morcovi pentru a nu se produce carotinemie (ingiilbenirea pielii). sugarul il vi intoarce de la dreapta la stiinga. tomate. pentru distrugerea insectelor). c) anotimpul.pentru o durati scurt2 de timp. Opiirirea se poate efectua puniind fructele. e) educatia sanitarii a mamei (o mami certat5 cu legile curifeniei va determina odati cu administrarea sucurilor de fructe vi imbolnivirea sugarului). Nu se va foqa sugarul s i primeasci un anumit suc. Sugarul poate sta pe spate in pozifie sirnetrid. d) starea economic5 vi regiunea unde domiciliazii familia. fie cu biberonul. coacize. La cei anemici sunt foarte indicate sucul vi pulpa de piersici. ci de uniformitate in alimentatie). Sucul de cipquni produce urticarie la unii copii. Cre~terea incepe s5 incetineasci media s i p t h 2 n a l i . Sucul se va prepara din fructe sau zarzavaturi proaspete. tinand capul aproape vertical. Din cele observate la noi in far5. Se adrninistreazi inainte de masa a 11-a saulqi a IV-a. La nevoie se dilueaz5 cu a p i fiarti vi riciti. fructele se spali in mai multe ape qi se opiiresc. Degetele de la miiini sunt deschise. La sugarul alimentat natural. cand este purtat in brafe. Participi la manevra de ridicare. Autorii americani contraindid sucul de portocale. efectele secundare survenite dupi folosirea sucului de portocale sunt eritemul fesier qi/sau inrnulfirea scaunelor. Se administreazi fie cu lingurifa. laptele de mami acoperi toate nevoile piini la 6 luni. b) Mdinile sunt aduse pe linia mediani yi sunt urmk-ite cu privirea. chiar de struguri sau pere. pentru ciiteva secunde. rar 3 cm. eritem fesier intens). S i nu se uite niciodati cii progresele greutiifii sunt foarte diferite de la un sugar la celilalt. in mod coordonat. morcovii. Dupi adrninistrarea de sucuri de fructe mulfi sugari fac un eritem fesier rnai mult sau rnai putin persistent (mai ales dupi portocale). Insistiim asupra faptului c i in prezent se socotevte c i introducerea altor alimente este necesari mult rnai trirziu.

il tine strfins ~i il miscii odatii cu mfina. il repetii. Sugarul devine atent la zgoinote. devine lini~tit atent. se sprijinl pe antebrate situate in fa@ pe ~i poate privi lateral. dar de cele rnai multe ori. Dacii mama plimbii un obiect lucios (ochelari) la o distantii de 20-30 cm sugarul il urmiire~tecu privirea in toate directiile: la dreapta. Cfiteodad se disting schitiiri ale vocalelor "e". d) Ajezatpe burta'. Dacii este luat de mfiini sau de picioare. Dacii i se vorbe~te bine ~i este mfingfiiat. e) A~ezatpe spate. inclinate in afarii. "a" sau care s e a m h i cu "u". Scoate sunete care seamiin3cu rfisul. la sdnga. genunchii sunt incii in flexie. cgdura ~i compresiunea corpului. De acum sugarul se sprijinii cu sigurantii pe antebrate. dupii sentimentele pe care le exprimii. Se joacii cu mfiinile ~iincearcii sii ducii totul la gurii. Fig. i i dii drumul indmpliitor. "s" ori englezescul "th". insii. deoarece stie din "experientii" ce inseamnii aceste pregitiri. Observii. mfingfiieri pe frunte). 3. pedalrind. Gfinguritul devine din ce in ce mai expresiv ~i rnai variat. incearcii ~i sii obfinii ce vrea prin plfins.yi mi~carea globilor oculari.Culcat pe spate. este Schiteazii mi~ctiride tfir2re. Sugarul poate fixa bine cu privirea obiecte ~i le urmiire~te dincolo de linia median5 mi~cfind capul. urmiire~te fixeazii pe examinator (medic.Mama $i copitul de sunete ~ i . Rfide zgomotos cfind este gfidilat. observfind-o si gfingurind de multe ori. cu genunchii usor indoiti. Picioarele sunt indoite din articulatia gleznei. Modularea vocii este bine diferentiat5. Se intoarce spre sursa de zgomote. in sus ~iin jos. Participii cu vioiciune la tot ce se mi~cii se hdmplii ~i in jur. Sugsrul iqi introduce degetele in gurii ~i le suge. Respecdnd somnul ~ilini~tea sugarului. Auzul ~i loc~lizat-ea zgomotelor. c) Membrele inferioare sunt in rotatie externii. mdngfiieri.A~ezat burt5. cu atentie ce se i n t h p l i i cu mfina lui ~i cu obiectul ~i incearcii sii repete "figura" cu ajutorul mamei. Poate fi lini~tit vorbit. i ~ va manifesta i bucuria sau neriibdarea.6 . c g . Incepe sii deosebeascii diferite cditii$ Supraveghere ~i ingrijiri Prezenp tata'lui trebuie sii se facii simfid in mod treptat in via@ sugarului. sugarul i ~exprimii bucuria mai mult i decfit prin zfimbet. Mi~ciirilede apucare sunt incii necoordonate. vocea mamei. se rnai uit5 intermitent cruci~. acest progres apare rnai tfirziu. care are o bun5 mobilitate. h g u r e ~ t echiuie spontan. Rfide prietenos si nu face deosebire intre persoanele striiine ~i rude. Gcfindu-1 pe sugar con~tientde corpul siiu ~i de el insu~i.7 . muzicii). Recunoa~te pe mamii. Examinarea se face cu sugarul culcat pe spate. mai ales prin prin luat in brate (contactul cu pielea mamei. Sugarul zfimbe~te h d i se vorbe~te. Vederea . Sugarul poate apuca un obiect. intinderea trunchiului ~i ~oldului rnai avansad. tad1 va sta rnai mult 18ngii sugar. in acela~i timp ridicii qi intinde membrele inferioare. aceasta constituie un stimul important. dar din cfind in cfind ii tine ~i intin~i. Se manifest3 rnai rapid ~i rnai "dirijat" la prezenta mamei. F'rive~te. "f'. Urmiirind cum ii pregiite~temasa. ~i mamii). neintentionat. sugarul participii la aceastii m i ~ c a r e~i controleazii bine capul. Observii cu atentie fefele celor care-1 privesc. Contactul social. Dacii este apucat ~i tras in sus de mfiini. va inviita . Sugarul se joacii cu sunetele. pedaleazii alternant. Mi~ca'rile ~i globilor oculari sunt coordonate. inaltii capul Brii efort ~i priveqte inainte sau lateral. care devin organ de cunoqtere.manifesd preferinta pentru unele din ~ i ele (cfintece. Limbajul. Cu buzele ~i cu limba el cerceteazii alciituirea obiectelor. Se bucurii de propriu-i "ciripit". Membrele inferioare se mi@ mult. Reactioneazii negativ cfind este liisat singur. Personalitatea sugarului se dezvoltii. 3. Fig. Apucarea. fixate in fa@. sugaml trecut de 3 luni se joacg cu mhinile ("le-a descoperit").

Nu trebuie s i se uite cii fiecare sugar se dezvolti diferit. regula ~inu excepfia. dezvoltarea este in funcfie de factorul ereditar. La cei hrinifi artificial se pot produce produse de continuare (Milu147 .sugarul poate fi imbrgcat cu o salopet?i. Pe de o parte. sugarul devine o mic8 personalitate. care are loc continuu. de fapt. unele e~ecuri mici succese ~i se ajunge s i se inregistreze trepte noi de dezvoltare. Ce seface dacci sugarul se dezvoltci mai incet decdt i normal. s-a pus la dispozifia mamelor un chilot ce face corp cu o c k i ~ u fcu mineci scurti i v2nduti sub denumirea englezeasci BODYS. Medicul pediatru care a urmikit sugarul de la na9tere este cel rnai in m i s u r i s i se pronunfe in aceste probleme. usor de imbricat. deoarece corpul lui. De asemenea. 3. Pentru sugarii din mediul urban cea rnai convenabili formuli in acest moment este menfinerea chilofilor impermeabili ("Pampers") ~iimbricarea cu pantalonqi special confecfionafi sau salopeti.). dupi siptimiini de incercare.Deasupra scutecului absorbant ("Pampers") ~i peste c?imq2i. plimbare etc. se schimba tehnica de infiqat. inc2t le consider5 de la sine infelese. scutecele incep si-1 incomodeze: sugarul are nevoie de libertate in rni~ciki. Se vor alege cele din fesituri de bumbac. s i intindi m2na qi s i apuce o jucirie. .si-l fini in brafe. nu mai este necesar ca sugarul s i fie imbricat prea gros. Dupci vdrsta de 3-4 luni. Unele modificiri in dezvoltarea nervoasi a sugarului nici nu ar fi sesizate de pirinfi. plimbarea de sears cu c b c i o r u l este bine s5 fie %cut5 de tat5.4. Abaterile de la mediu sunt. nu mai este ameninfat at2t de mult de ricire. Pentru sugar este ins5 o a d e v ~ a t performanfi daca i reuSeSte. Familia are datoria si-1 stimuleze cu dragoste $i ribdare. Peste aceasta se adaugi obiecte de imbric5minte in funcfie de anotimp. progresele sugarului par at2t de simple. fiiri a tinde s i obfini cu foqa ce consideri a fi normal. $i toati viafa va fi astfel. in timpul zilei sugarul are i n c i patru perioade de sornn: doui dirnineap ~idoui dupi-amiaza. Pikinfii nu trebuie s i devini neribditori daci sugarul nu a realizat una sau alta din treptele de dezvoltare expuse. Fiecare copil i ~are propriul siu ritm de maturafie. i performanfe sau "rSm2neri in urmi". Perioadele de veghe sunt rnai lungi ~i rnai active. Fiecare copil are propriile sale "performanfe" ~i"schema sa personali" de dezvoltare. va incerca si-1 cunoasci. Cu numeroase incerciki. f i r i diversificare. La scurt timp dupi naStere. Daci pirinfii i ~ fac probleme de acest fel se va consulta medicul. perfecfion2ndu-~i treptat capacitatea de termoreglare. aSa cum am mai spus. 3. Prematurii ~i sugarii bolnivicio~i se dezvolti rnai incet. ce nu se poate pune in tiparul unei scheme de dezvoltare normali. pe de alti parte. cu mkirni corespunzitoare. Alimentatia La sugarii alimentafi natural se continua cu acela~i numir de mese. fnfciFatulsugarului mare. in ultimul timp. Fiecare fiinfi umani este o individualitate aparte. De la 4 la 5 luni Una din cele mai mari bucurii tr5iti de pirinfi este urmirirea dezvoltirii sugarului. daci nu li s-ar atrage atentia. diferiti de tofi ceilalfi sugari. Pentru un adult. temperaturi sau prilej (stat in casi. Fig. precum ~i de modul cum $tie familia s5 se ocupe de copil. durabile ~i adaptate la sezon. caracteristice temperamentului ~i structurii lui. SomnuZ de noapte este acum mai ad2nc ~i far2 intrerupere. Particip5 la baia zilnici. c h d sugarul incepe sii pedaleze.8 A. copilul "normal" sau "mediu" (~ablon) nu exists in realitate. Unii sugari se dezvolti mai rapid ~i alfii rnai incet. Dupi cum am rnai spus. I se va lisa timpul necesar pentru evolufie.

daci sugarul primeste 5 mese in 24 de ore $i de circa 200 ml daci primeqte numai 4 mese. pireul de ma"r crud ras sau mn'r copt este ce! rnai potrivit. In rezumat: rnasa de dimineafa' vi cea de seara' r i m h in continuare de lapte praf de durati partial adaptat sau. foqtii prematuri. mere sau banane. De aceea. Mulfi sugari renun@ spontan la una din mese. coacize. la nevoie. Daci sugarul este maturat pentru a inghiti alimente mai consistente $i daci este flimiind il prime~te mai bine. Se crevte treptat cantitatea ~i se d i acelasi fruct timp de 4-5 zile. C e j h c t e noi se pot da sugarului ~i sub ce forma'? h functie de sezon $i de toleranfa digestivi a sugarului se pot da: mere. determini aparitia de scaune mai moi. Sugarul a dobindit capacitatea I L. Dupi ce un sugar a invifat s i inghitii este important ca alimentul oferit s i fie primit cu plicere. cu api fiarti $i riciti sau cu suc de portocale pentru a u p r a mestecatul $i inghititul. Dupi ce se stabile~te toleranpi fati de noul fruct. in afari Be mere $i de banane. c) Di~er~iJicarea alimentafiei. distrofici $i convalescenfi se pot da 6 sau chiar 7 mese pe zi. strugurii (diaree) $i cip. Se pot da Er3 nici o teami. noul aliment se d i ca adaos la masa de lapte de la ora 10. piersici. pulpa de banane se sfiriimj $i se bate cu o lingurifi piing se formeazi o pasti omogeni. Nan etc. banane). fie se adaugh cereale la lapte la Tnceput de consistent5 fluidZ vi apoi rnai vgscos. dts consiste~tta ciulamalei. zmeurk &ne. altfel. la "miincicio~ii"s i n h o ~ idaci doresc. caise. Se incepe cu o lingurith qi se creste in ciiteva zile la 8-20 de lingurite (40-100 g). ora cea rnai potriviti este ora 10 dimineafa (a doua masi) $i mai pufin orele 16-17. mentin tot 6 mese in 24 de ore. pentru inceput. toate fructele. se .. b) timpul pe care mama il are la dispozifie pentru a se ocupa de preghirea acestei mese. nu se indulce~te sirop de zahir. zja cum fac multe mame) pentni ca sugarul s i primeasci rnai bine masa de priinz. cu La inceput. fragi. Cu piudenti se pot da perele. Golden sau deliciosul de Voineqti) bine coapte. Se da' inaintea mesei propriu-zise. Se pot folosi banane bine coapte (cu coaja galbeni). Unii medici recomandi s i se introduci o mas6 de zarzavaturi.mere rase sau banane. care se dilueazA la incepat cu ceai de plante neindulcit (chimen.) sau in formulele folosite anterior (Similac. presii de fructe sau un 0 mixer simplifici mult munca mamei. la cei g r a ~ i ( p i s t o ~ icu t e n d i n f i la obezitate) se va evita introducerea de Ginoase. Tentativele rigide de a menGne orarul de 5 mese. dar sunt rnai scumpe. de la sucurile de fructe se poate trece la pulpa de h c t e (mere. La sugarii s i n i t o ~ i care se dezvold bine se menfin cinci mese pe zi.mil 2.). acesta poate fi dat alternativ cu altele pentru care s-a stabilit anterior toleranta. fructele se taie $i se paseazi printr-o siti sau prin mixer. menfinbdu-se numai laptele $i adaosul de fructe sub formi de pireuri (mere rase. Fructe care nu se dau l sugal: Nu sunt recomandate a prunele. Sepot folosi conserve deji-ucre? Pireurile de fructe special preparate pentru sugari sunt foarte comod de folosit. banane. se p a t e trece la lapte cu ccreale ("Brei"). Nutrilon plus etc.a una din mesele de lapte. Oztroducerea supei bireului) de zarznvat cu came.junile (urticarie).' La masa a doua se va trece la pulpa de fructe . Bananele sunt tot atiit de bune ca $i merele. anason etc. trezind sugarul noaptea sau diindu-i s5 tragi din biberon in somn sunt gre~ite. Din practici. de brei. De asemenea. banane). De obicei insi. a ) Numa'rul meselor. Dintre zarzavaturi. la noi in fari se folosesc morcovii $i ro~iile. spre nedumerirea $i chiar nelini~tea unor mame. La sugarul alimentat artificial la aceasti v k s t i . in timp ce la masa a III-a f"pr2nz") se incepe lntroducerea de supi. fini. majoritatea sugarilor nu agreeazi varia$iile de fructe $i de mediu. La mesele de dupi-amiazi se continui cu laptele. deoarece pot declan~a dureri abdominale silsau diaree. in afar5 de mere care se rad. poate fi inceputii la bfiirqitul lunii a 5-a vi nu mai devreme la sugarii alimentati artificial si care cresc bine in greutate. Aceasti masii va ti rnai pu@nconsistenti t%d adaosuri (de biscuiti sau de br%z5 de vaci. Preferi uniformitatea! La multi sugari. folosind o linguriti de material plastic sau de metal inoxidabil cu viirful rotund. Se vor folosi numai mere de bung calitate (de preferat mere Jonathan. La vksta de 3-4 luni se pot da "pireurile" de nlorcovi.). laptele de vaci diluat qi cu adaosuri. care au celulozi rnai putin5 gi aciditate redusi. La sugarii debili. Adaosul de fructe se fixeazz in functie de: a ) ora la care sugarul cste flimiind. Ma'rul pas se dilueazi la inceput cu sucul care se scurge in jgheabul de la marginea rizitoarei de sticli. fie c:u un produs diri comeq de lapte cu cereale $sau fructe. Dacii se incepe cu un fruct nou se ofer3 la inceput o cantitate mici (o lingurifi). pe Iiing3 lapte. pepenii qi cireqele. . b) Ratia va fi de 150-180 ml la fiecare m a g . Pe cutiile conservelor respective este obligatolie precizarea: "pentru sugari" yi viirsta de la care se pot da %i riscuri.

Fig.8 B . sugarul se obivnuievte s5 m b b c e cu lingurip. Introducerea unei mese cu alimente solide reprezint5 pentru mam5 vi sugar o schimbare substanfial5. Mama se poate aqtepta ca. apoi alimentul respectiv se ingroav5 treptat. pdn5 se obivnuie~te cu noul mod de a m b c a .Plan de alimentatie pentru copilul in@cat in primul an de via@ Dupg recomandSirile Comisiei de alimentarie a SocieGtii elvefiene de Pediatrie (Schweizensche Geselschaft fiir Pgiatrie. D a d se incearc5 cu r5bdare vi se repet5 mereu acest lucru.fn plus. Dac5 dup5 cdteva tentative nu se obfine nici un progres. amestec de cereale 1. 2 . Pdn5 atunci va primi doar suc sau pulp5 de fructe. Nu se incepe ca pe vrernuri cdnd se da supa "strecurat?. se renun@ vi se reincepe dup5 2-3 s5ptimdni. pe care o folose~te pentru supt) vi devine ca ner5bd5tor. Zarzavaturile aduc vitamine. De asemenea. consistenfa primului aliment se adapteaz5 vdrstei. La inceput este foarte neindembatic (il proiecteaz5 afar5 cu limba. Se bcepe cu o consisteny5 foarte m i d . la inceput. Alimentul nou se d5 incet qi cu r5bdare. apoi vi cartof). capacitigi lui de a transports spre baza lirnbii ~ia inghifi alimente solide. sugarul s5 scoati aproape totul din gur5. a c k e i consistenf5 va crevte treptat ajungbd la aceea de pireu. s5ruri minerale vi celuloz5 ("fibre"). La sugarul alimentat natural diversijicarea nu e necesara' decdt dupa' vdrsta de 5-6 luni. . gradului de maturalie a sugarului. El invaf5 numai treptat s5 duc5 alimentul de la v&ful c5tre baza limbii. 3. sugarul va reuvi in curdnd s5 refin5 ceva din noul aliment. ci se d5 dintr-odati supa de legume mixati sau trecud prin sit5 (la fnceput numai morcov.) de a le inghiti $i digera.zahr. Mama nu trebuie s5-vi piard5 curajul! Insist5m.3.~ u g m(de l 1 run&l 12 lung l a a Lapte adaptat I"""' i Lapte papal adaptat Lapte de contmuare Lapte de vacl . Prin consistenfa lo1 sunt mai "s5~ioase". la sugarii care au o crevtere in greutate necorespunziitoare nu se introduce "supa" pentru c5 are o valoare caloric5 mai m i d decdt orice produs lactat. Sugarul va f i ajutat s5 se obivnuiasc5 cu gustul qi consistenla noului aliment.

finindu-se seama de gusturile qi modul cum accept5 fiecare sugar modificikile alimentafiei. 1985. 1 ridicini de p5trunje1. se adaugii nu prea multi a p i si se fierbe pin5 ce zarzavatul se s f i r h i i usor. se completeazi mereu. came ~i ou.8 C se desprind urm5toarele: in Europa (Germania. Daci se d i sugarului sansa de a .. supa de zarzavat se va introduce mai timpuriu.Introducerea alimentelor solide la sugar. piure de zarzavat.: Manual of Pediatric Nutrition.8 B $i 3.care combat diareea . c i alimentafia lui ii este specific5 lui qi acest lucru este valabil qi in alte domenii de educafie. galbenu$ de ou qi iaurt sau brgnza de vaci. Se va avea in vedere c i anumite preferinte sau repulsii sunt posibile in cadrul unui comportament I Din figurile 3. daci sugarul refuzi un anumit pireu de zarzavaturi sau fructe el nu va fi foqat. Brown and Co. 3. ci pentru c i astfel se impline~te sarcini educativi importanti: se reso pecti individualitatea f i e c h i copil. Familia este poate mirati de faptul c5 acordim aGta importanti gusturilor ~i reacfiilor individuale ale sugarului. Deci. Elvetia etc. La inceput se fierb numai morcovii (foarte bine tolerafi de orice sugar.8 C . Little. La cei cu tendinG la constipafie se introduc de la inceput ~i cartofii. legume.~descoperi acum unele preferinte i i alimentare. 2-3 cartofi. Mama trebuie s i aibi ribdarea qi indeminarea necesare atunci cind aduce ceva nou in alimentafia sugarului si in viafa lui in general..~i multe siruri minerale ~i vitamine) ~i foarte putini albituri (pitrunjel sau felini).Mama $I capiluf Fig. Boston. in timp ce in SUA ordinea introducerii de alimente noi este: cereale. se va constata. Trecerea se va face treptat. Se aleg 4-5 morcovi de buni calitate de mikime mijlocie. deoarece confin pectine . Rigiditatea dogmatic5 ~i forfarea sugarului au dus la cele mai multe anorexii (lipsi de pofti de mdncare) psihice la virsta de sugar si la tulburiki de comportament la copilul mai mare. La sugarii care au tendin@ la constipafie sau la obezitate. se spa15 si se curifi bine. cind va f mai mare. La . 1 Dup5 Frarnkelts D. pentru a nu fierbe in sec. came. Joiies E. Nu intimplitor.) diversificarea se face cu introducerea in ordine de fructe. alimentar qi acest lucru va fi respectat. fructe. Supa se prepari pornind de la fiertura de legume. Daci apa scade prea mult. Se trec printr-o sit5 deasi sau se mixeazi numai morcovii ~i ceva rnai tirziu cartofii. Se resuspend5 morcovii ~i cartofii in apa de fierbere.

. Alimentele se pa'streaza' in ambalaje curate qi inchise in frigider sau congelator. pe ciit posibil.4 . E celelalte trei zile ale n siptimiinii se introduce tot came sau gilbenu~ul de ou.213 zarzavat pasat (morcovi ~ilsau cartofi) . La inceput carnea se fierbe separat. sau ulei.113 api de fierbere .de 4 ori pe s5ptim9n& ciite 2 . Se eviti fiuctele qi zarzavaturile ofilite. Obiectivul permanent in prepararea si administrarea acestei mese este s i se treaci cst de cursnd de la sup2 lapireu. La inceput sunt suficiente 2-3 lingurite care se introduc de 4 ori pe siptimiini. care sunt toxice!).112 . boabe de maz&-e verde. d u p i aceea.3 ori gilbenu~ ou (la inceput 114.8 C pag. ci supa de zarzavat la care se adaugi carnea fiartii qi mixati. de buns calitate) se transeazi in poqii mici. sau cereale fir2 gluten (orez). Nu se pun alimente fierte alituri de cele crude. Carnea crud2 qi pe~telese pun pe o farfurie pentru ca zeama s i nu se scurgi pe raftul inferior. consistenta supei va fi preg2titii in asa fel ca s5 treaci prin orificiile tetinei. dovlecei. sugarii ii primesc cu plicere mai mare decst pe alte zarzavaturi. albiturii. fierte bine qi se ia numai gilbenuqul. in rezumat: Prima sa'pta'mcina': 100 ml ap5 de fierbere 50-100 g pulps de morcovi (314).eventual 1 . de obicei. - Nu se sareaza Sa'pta'mcina a 11-a: 100-150 ml: . Dupi ce in decurs de 1-2 sgptiimiini prime~te supa (pireul) de zarzavat (morcovi qi cartofi) se poate renunta la imbogitirea cu lapte praf instant (adaptat sau parfial adaptat) si se trece la adaosul de ulei de floarea-soarelui (112 linguritii). . foi verzi). fn loc de pireu de zarzavat la sugarii cu crestere ponderali subnormali se p a t e kcepe cu lapte cu cereale: vezi fig. La sugarii care prefer2 s i miniince numai din biberon. Este important ca zarzavatul s i fie trecut prin siti sau mixat. in traditia romiineasc5. morcovi. se inveleqte fiecare in pungi mici de plastic qi se pistreazi in congelator. alterate. eventual ~i cartofi . .7 ori pe siptimiin5 came sau 4 ori carne qi 1.2 misuri rase de lapte instant (adaptat sail partial adaptat) sau de cereale f5rS gluten. 3. unii sugari nu agree& insi zarzavahlrile cu anumite arome. Este bine s i se faci. "pireul" poate fi predominant de cartofi sau numai de cartofi pe care.112 a p i de fierbere . apoi 112 ~i la de sf%@ 1 gilbenuq intreg). Durata pistriirii se fixeazi confonn indicatiilor din prospectul congelatorului. in prima zi se va adiuga un sfert. Nu este necesar s i se introduci de la inceput supa de came ("bulionul"). Carnea se fierbe si se mixeazi. in a doua ~i in a treia zi un gilbenuq Entreg. ceapi. pitate. microbi existi ~i pericolul infestirii cu substante insectofungicide. Se folosesc numai o u i proaspete. Se spali bine. singurul care acoperi nevoile nutritive ale sugarului inai mare. mai ales cele care nu se cojesc (pe liingi murdiirie. fn siptimsna a treia. Piini la 4%-5% luni se recomandi s5 predomine morcovii. Pentru iarni eel mai bun procedeu de conservare a alimentelor il constituie congelatorul. De dorit c2t mai repede s i se ajungi la consistenfa pireului qi s i se dea cu lingurita. cumpirituri dese qi s i nu se pistreze prea multi vreme. gulii.Acest adaos face ca sugarul s i primease5 mai usor supa qi in acela~i timp s i crease5 valoarea caloric5 a mesei respective. telin5 sau pistiirnac). in decurs de qapte zile se va introduce carnea de pasire sau de viti tiiniri (miinzat). 150. Cumpirarea alimentelor.1. Ulterior.inceput se adaugi numai 10 lingurite de morcovi pasati 150 g). Alimentele nu se pistreazi peste termenul recomandat de fabricant. acestea se pol pasa amestecate in sup: (cartofi. La cei care primesc "supa" cu lingtirifa (de preferat!) se va da de la inceput sub formi de pireu. Sugarul nu va fi fortat s5 primeasci un amestec care contine un zarzavat care nu-i place. cartofi (114) eventual se imbogzfe~te 1-2 m2suri de lapte cu instant sau cu 112 linguritii de ulei sau cu f5in5 de cereale fiiri gluten. tomate. De la inceput aceasti sup: poate fi imbogititi cu 1-2 misuri rase din laptele praf cu care este alimentat sugarul. Carnea procurat5 (proaspiti.3 lingurife de came mixati sau fin tocat5 de pas5re sau m2nzat Sriptrimrina a Ill-a: 150-180 ml: . dar s i se treac5 prin sit2 numai cartofi si/sau morcovi.112 morcovi trecufi prin sits. Suntem de phere ca la inceput supa s i se prepare cu mai multe zarzavaturi. d a c i sugarul tolereazi si m5niinci mai bine. in "pireu" se pun si albituri (ridicinoase de pitrunjel.112 . zb&cite. daci sugarul a ajuns s i minsnce ~i alte zarzavaturi. din doui in doui zile.2 misuri de lapte adaptat sau partial adaptat.

mazirea. tapioca). Psni la 6-7 luni se recomandi cerealele B r i gluten (orez. SpBlati-vi mainile cu sipun ~i cu api caldi inainte de a atinge alimentele. ea se poate "drege" la inceput. Csnd ieqifi de la closet $i dupi ce a$ schimbat sugarul. Insistiim asupra faptului de a nu se adiuga sare. Pentru ca sugarul s i primeasci supa. Carnea se fierbe $i se reduce la un pireu fin. zarzavaturile $i fructele se spa15 bine cu a p i limpede pentru a inlitura murdiria $i resturile de substanfe insectofungicide care se folosesc in prezent in agriculturi $i in pomiculturi. in loc de came se poate da peqte. Carnea se poate da zilnic daci nu avefi siguranfa prospefimii oului. Daci preparafi o cantitate mai mare se poate pistra porfia pentru a doua zi intr-o criticioari care se pune imediat in congelatorul frigiderului. ceea ce este de preferat. Rinichii sugarului nu suporti excesul de sare. La inceput nu este folositi supa de came (bulionul). Pe cst posibil se eviti reincilzirea resturilor. alimentele pregitite se acoperi si se introduc de-a dreptul in frigider sau congelator. adiug2nd putin lapte de mami sau 1-2 misuri din pudra laptelui adaptat sau p q i a l adaptat. alfii chiar de la inceput cu lingurifa. Singura reguli simp15 in ce privevte alimentafia sugarilor $i copiilor mici const5 in fierberea alimentelor. la 6-7 luni se prepari ca o cremi. Buretele se spa15 $i se stoarce in mod regulat. la 4-5 luni. Numai dupB vsrsta de 7-10 luni unii sugari accept5 pireul de zarzavaturi sau pasta de fructe in fragmente ceva rnai mari. Sunt toxice! La cartofi se inlituri "colfii" $i punctele negre.) vor fi tot timpul acoperite. dupi ce se limpezesc bine cu api caldi. iar spre 89 luni ca o pasti. Supa (pireul) se subfiazs cu apa in care s-au fiert zarzavaturile. din otel sau emailate. carnea $i ouile. in general. Fierberea (coacerea) ~i refnca'lzirea alimentelor. in loc de zahir sau rniere se poate folosi cel mult dextrozB sau suc natural de fructe. Criticioara se dezgheafi ~i se incilze~te numai inainte de folosire. D a c i nu aveli mixer se va trece zarzavatul prin siti. porumb. Se prefers camea "albi" (dc giini). care dupi ce este mixati se amesteci bine in zarzavatul pasat. ca $i atunci ~ 2 n d v-afi jucat cu csinele sau cu pisica. fasolea verde. unii sugari o primesc 'numai din biberon (tetina va avea orificii rnai largi). O d a t i dezghefati trebuie folositi. BucBtiiria se pistreazi perfect curatii. in primele luni toate alimentele trebuie s i fie lichide sau sub formi de past2 chiar foarte fini. inchisi $i se gole~te Vasele trebuie s i fie de buni calitate: des. inainte de folosire. inainte de fierbere se taie in felii subfiri. capacele de lemn pentm t%at (carne. Apoi se d i sugarului respectiv. Cgteva sfaturi (unele se repetB!) lgierza in buca'ta'rie. ci numai carnea. zarzavat) qi obiectele ce servesc la prepararea alimentelor. se poate adiuga pufini f z n i de cereale instant. Consistenta supei se fixeazi in funcfie de vsrsta $i de preferinfele sugarului. se prepari cantitatea pentm o singuri zi. de asemenea. rnai tsrziu carnea "ro$ie" de viti $i de preferat cea de vita t2nirB (msnzat). Se folosesc pe cst posibil legume proaspete sau. zahiir etc. resturile se arunc5 Alimentele preparate inainte de folosire nu se lasi s i se riceasci inainte de a le pune in frigider. pistrate corect (cartofii. Alimentele care nu se pistreazi in frigider (biscuifi. Carnea se poate procura in cantititi rnai man. Se aleg morcovi rnai tineri. GBleata ("pubela") se fine curatB. se tranveazi in porfii mici care se invelesc in pungi mici de plastic $i se p i s t r e a z i in congelator. conopida. rnai ales masa de lucru. ficatul de giinB.Mama @ copilul Produsele supracongelate trebuie s i fie complet dezghefate inainte de preparare qi in nici un caz nu se recongeleazi. spanacul). Insistim asupra obligatiei ca alimentele decongelate s i fie incilzite o singur2 dati. Vegheati ca intreaga familie si-si spele. indeosebi laptele de vaci. psine. La inceput. sfirsmate cu furculifa. spilarea msinilor este obligatorie. pe timp de iarni. msinile (nu in chiuveti sau in lighean!). La sugarii care primesc deja pireuri qi le doresc ceva rnai ingrovate. Pulberea de lapte fiind "instant" se dizolvi imediat in amestecul din apa de fierbere $i zarzavatul pasat. La inceput. Mixajul sau trecerea prin sit5 (pasajul) se fac in ultimele minute. morcovii) sau congelate (dovleceii. deoarece in felul acesta se las5 timp bacteriilor s i se inmulteasci. se d i fluidi. Preparare. iar carnea se va toca de doui ori prin mavins de tocat sau se va tiia cst mai fin. Farfuriile se Sterg cu o c h p i curati sau se lasi s i se usuce pe un suport pentru scurs. . inainte de folosire.

Nu cumpiirali produse in care apa figureazii in capul listei. Din acest grup cel rnai prefios estejicatul. Dup5 fierbere alimentele se riicesc brusc (se pun in frigider sau in congelator) pentru a impiedica inrnulfirea microbilor. sugarul se mi@ din ce in ce mai mult. Unele confin substanfe care le ingroa~ii. Nu este necesarii incii "supa".nu cumpiirafi produse care confin un adaos de zahiir. de legume se poate da ~i rnai rar. De altfel.nu inciilzifi un borc5na~ de sticl$ pentru cii ar putea sii se spargk . o b i ~ n u i e ~pe copil cu dulciurile. 153 .atenfie la cutiile cu preparate "carne ~i legume".verificafi capacul borcanului: dacii este bine inchis. Mama este scutitii de efortul de a le pregiiti personal. acestea. i n general sunt utile in timpul ciil5toriilor. restul ar putea sii fermenteze sub influenfa salivei adus5 prin lingurifii.verificafi data expiriirii.). Atunci c h d vii hotkiifi sii folosifi astfel de borciina~etrebuie sii vii conformaii urmiitoarelor indicafii: . biiuturile pe bazii de coca si cele care contin zahiir rafinat. .nu lua@ cu lingurip direct din borciina~ pentru a alimenta sugarul. porumb) . un sfert de linguritii de ulei. repetiim. uleiul de floarea-soarelui sau de porumb. Guigoz 2. iar adaosurile de carne sau giilbenu~ ou asigurii aportul de de fier (combate anemia). Se prefer. minerale ~i vitamine. I De indatii ce sugarul prime~te alimente solide i se d5 ~i apii (fiartii ~i riiciti). Dacii sugarul este hra'nit inca' la scin se vor mentine 5 mese. Prcinz: 1 20. dentifiei $i cre~terii. dupii acest interval se aruncii.Ciind cumpiira@carne ~i legume in borciina~eseparate. ins..borcanul inceput nu se piistreazii rnai mult de douii zile la frigider. scad pofta de miincare si predispun la carii dentare. . Componentele sunt notate in ordinea cantitiifii descresciinde. introducerea supei este facultativii ~i numai la sugarii care au crescut bine ~i care sunt maturati sg mestece ~i s5 inghitii alimente rnai consistente! La cei cu greutate mic$ in loc de sup5 se va da lapte cu f5inii de cereale ~ i l s a u fructe. Gustare: incii un biberon d e lapte. Evitafi sucurile de fructe concentrate. Nu este bine sii se dea copiilor sirop diluat sau ceaiuri indulcite. Beba. sare. dacii nu suntefi sigurii cii va fi consumat la o singurii mas. dacii bombeazii ~i dacii nu a piitruns aer in borcan. la una din ele se vor da fructe. pulp. Masa de la priinz. s5 fie proaspiit! Alimentafia cu pireuri gata preparate (borcane mici). ceea ce duce la pierderea de apii prin transpirafie ~i ca urmare la sete. eventual completat cu fructe cu sau fZ~ii cereale f%ii gluten (orez. in ultimii ani au a p b t ~i la noi pireuri de fructe sau zarzavaturi.) cu 10-30 g carne (giiinii sau miinzat). care au te efecte nefaste asupra apetitului. . preparate industrial ~i manufacturate in mici borcane. . "pentru vksta a 11-a"): Milumil 2. miere sau zaharinii. Se incearcii ~i se incepe cu circa 25-50 ml(5-10 lingurife) dupii masa respectivii. Nativa 2. precum ~i a unor proteine ~i griisimi foarte valoroase. le amestecafi inainte de folosire. Ora 10: nimic sau fructe (suc. Nan etc.studiafi compozilia indicatii pe etichet5. de ciiteva ori pe siiptkiinii. Predispune la obezitate. Vara nevoia de lichide este ~i mai mare. Seam: ca dimineata sau lapte cu cereale (Brei). Trebuie ins. Unii sugari accept. odati cu vksta. dup5 care i se poate oferi siinul.1 80 g legume trecute prin sit5 sau mixate (~norcovi. este pudtoare de infecfii). miere. prezintii dezavantajul cii sunt foarte scumpe. deoarece se pierd o parte din vitamine ~i din minerale.Sugarut (de l 1 lun&l 12 luni] a a Nici zaha'rul nu este necesar. Autorii americani interzic complet mierea in perioada de sugar (predispune la carii dentare. La sugarii care nu cresc in greutate saulsi primesc greu "supa" numai din zarzavat se pot ad5uga 1 -2 miisuri rase de pudrii din laptele folosit pentru copil sau ~i rnai bine cu cereale instant. se imbogiife~te cu 112-1 lingurifii de ulei de floarea-soarelui. Humana 2. Zarzavatunle nu se @nmula vreme in ap$ inainte de fierbere. rnai bine untul. La cei hriinifi artificial. . amidon sau glutamat. in locul apei se poate da suc de fructe diluat. La sfiir~it de suc fructe diluat. sau adaptat (Similac etc. . "Supa" sau "pireurile" sunt valoroase prin aportul de fibre (celulozii). cartofi etc. in mediul rural lapte de vacii diluat (2/3 lapte + apii qi apoi 314 lapte + 114 apii). Nutrilon plus.~: 180 ml lapte ("de durag'. Apa simplii ~i sucul de fructe presat inainte de folosire sunt cele mai bune ! I I I 1 I & rezumat: Diminea.).

il duce in f a g vi-1 roteazi lateral. dar nu reuvevte si-vi deplaseze intreg corpul. dar adesea intinde vi indoaie simultan ambele membre inferioare. ciind cu celQalt. sugarul ivi tine bine capul. Nu se fac consideratii asupra iniltimii definitive a unei fiinte umane dupi modul cum crevte in primul an de via@. Fig. Schiteazi tilrilrea. in timp ce ridici vezutul. Unii reuvesc s i se intoarci vi de pe spate pe burti.9). in ultima luni a crescut cu 2 cm. De acum ?nainte va crevte vi rnai putin: circa 1 cm pe luni. Toate mi~ciirile devin rnai coordonate vi rnai variate.Ridicat de m%ni in pozifie yez2nd5. Membrele inferioare sunt in rotatie externi vi uvor indepMate. controleaz3 bine mi~c5rile capului.Dup5 4 luni. fi d i drumul singur. c) Ridicarea de brafe din pozifia culcat pe spate. D a c i i se intinde un obiect i l apuci. in timp ce este ridicat. iSi apuci picioarele vi le duce la guri. La 5 luni sugarul normal vi-a dublat greutatea de la navtere. Dupi ce este ridicat in vezut vi sustinut in aceasd pozitie. a) A~ezatpe spate (decubit dorsal). Fig. Lungimea. 3. i n c i cu sangicie. greutatea fiind transferati de partea brafului pe care se sprijink vi astfel ivi elibereazi celilalt brat pe care il intinde inainte. 3. in caz c i sugarul nu participi la aceasd mivcare (nu se aga@ de degetul adultului. De cele rnai multe ori pedaleazi succesiv c h d cu un picior.10). cei niscu9 cu greutate mare (peste 3 500 g) vi-o dubleazi rnai tilrziu. in medie 20 glzi sau 140 g pe siptimiini. ti Trunchiul este in pozitie simetrici fa@ de cap. sugarul. o mare parte din sugari se pot intoarce de pe o parte pe alta. nu are puterea de a se tine de acest deget saulvi nu incearci si-vi ridice capul vi toracele) va fi sesizat medicul. place s i agate piturica vi s-o tragi p h i la guri pentru a o suge. Sugarul a crescut cu 13-15 cm de la nastere [(4 + 3 + 3 + 2 sau 3) + 21. Exceptie fac sugarii cu greutate mici la navtere. 3.10 . ei ivi dubleazi greutatea mai devreme deciit cei cu greutate rnai mare. membrele inferioare se intind. Spre sfilrvitul lunii a V-a. Bratele sunt flectate in articula9ile cotului. il "cuprinde" cu ochii vi apoi il duce la guri.9 . Bazinul este aplicat pe planul patului. . Ava cum am a f m t vi in alte p w ale acestei c w i "saltul" definitiv al inilltimii s w i n e la pubertate intre 11 vi 16 ani. Circa 25% dintre ei nu reuvesc aceasti performant$ devi sunt normali in ceea ce privevte alte capacidti neuromotorii. culcat pe spate. dar il tine bine striins. Dimpotrivi. ridic3 singur capul de pe planul patului. S d in pozitie simetrici. cu toate degetele. Ridici miiinile vi picioarele simultan ca intr-o mivcare de inot. Uneori ivi intinde la maximum coloana vertebral$ se sprijini pe cap vi pe tilpi. genunchii pot fi bine i n m i . Stilnd culcat. il scuturk il izbevte de gratiile patului. dand impresia c i face "'puntea". iar picioarele sunt mobile ?narticulafia gleznelor. sugarul se redreseazi cu u~urin@ sprijinindu-se pe antebrate. sugarul ivi pipiie propriul corp cu mainile. Motricitatea generala'. cu capul ridicat pan3 la 90".Mama gi @fuf Creqterea $i dezvoltarea psihomotorie Greutatea. b b) A~ezatpe u d . 3. Alteori ridici capul vi in acelavi timp ?ntinde restul corpului (fig. acum deschise.Crevterea va fi rnai mici in luna a cincea: 600-700 g pe luni. Sugarul se a g a p strans cu toate degetele de ciite un deget de la miiinile adultului vi se ridici din pozitia culcat pe spate in cea de avezat cu controlul perfect al capului (fig. Se pivoteazi pe un singur brat.

Dac5 nu i se dau jucgrii. iar gleznele sunt mobile. juckia este apucat5 cu m2na deschisk cu toate degetele. Articulafiile qoldului se flecteazk membrele inferioare se roteaz5 qi se incling spre pwile iaterale. sugarul va morfoli. incepe stabilitatea trunchiului. satisfactia sugarului creqte ~ iparc5 incurajat. 3. foarte probabil.Reactie de pozitie. "fredoneaz5". Sunetele emise sunt tot guturale. leag5 sunetele. reacfioneaz5 bine la orice pozirie a capului fat5 de trunchi ~i a corpului fat5 de cap (fig. capul se pozifioneaz5 bine. fntinde m2na spre o juckie. Este o modalitate de ale cunoqte. acest mod de a apuca il face s5-i dea drumul f5r5 vreun scop qi f21-5s-o mai poat5 recupera. C2nd este in stare de veghe ~i "vorbeqte" mult "pe limba lui". Spatele nu este drept. angajeaz5 . Se vor sp5la ori de c2te ori cad jos qi nu se va perrnite celorlalfi frari s5 se joace cu ele (pericol de infecfie). 3. Guru devine un organ de cunoastere. Sunt indicate: inele de plastic. Limbajul. f) Reacfii de pozifie. Vorbe~te singur.11. marginea patului etc. dar f5r5 preluarea integral5 a greut5rii. 11 a qi 6). gu) qi le uneSte progresiv in lanpri de silabe ritmice. Fig. se sprijin5 discret ~ipentru scurt timp pe vMul picioarelor. Sugarul simte nevoia de a duce toate obiectele la gur5. A . d tace pentru c2teva secunde sau minute qi le repet5 ca ~i c2nd ar vrea s5 se asculte. c3m5qufa. indoaie qi intinde genunchii.Reactie de pozitie Preciz5m c5 aceast5 reacrie nu se constat5 la toti sugarii E luna a V-a. genunchii sunt flectafi. . iqi flecteaz5 articulafia qoldului. realizate Er5 a folosi mult limba sau buzele. intinde brafele inainte pentru a se sprijini. Fig. C2nd mama imit5 aceste sunete. Din c2nd in ~ 2 n pronun@ clar un "a" sau un "e" bine conturate. se apleac5 in faf5. Aceast5 reacfie este cunoscut5 de pediatri sub numele de reacfia Landau. Tinut de umeri. Ridicat in qezut qi sprijinit de un adult urm5reqte cu interes obiectele care sunt l5sate sZi cad5 lateral de corp. Sugarul fqi impinge picioarele spre planul patului ~i preia greutatea corpului. Sugarii foarte bine dezvoltafi neuromotor. Sugarul giingure~te "vocalizeazii". dup5 ce o apuc$ se opune c2nd mama incearc5 s5 i-o ia.Sugarul (de l 1 Zunlr l 12 Zuni) a a d) Pozifia in sezut. MotricitateaJna' si apucarea.11. incepe s5 emit5 silabe (da. se opreqte qi reincepe mereu. juciirii din cauciuc. Dac5 sugarul este intr-o pozifie stabil5 poate apuca cu ambele m2ini prin prindere palmar5 cu toat5 palma (prindere "simianii"). dar poate fi adus pentru scurt timp in extensie. sugarul incearc5 s5 stea pe qezut: iqi pozifioneaz5 bine capul in spafiu. Buzele qi limba sunt organe bune de "pip5it". 3. in orice pozifie. Se vor pune la indem2na sugarului numai obiecte cu dimensiuni ~i forme care s5 nu permit5 inghifirea sau alt accident. dar in lunile unngtoare va fi n urm5rit modul cum se produce.piiturica. e) Ridicarea tn picioare. Nu reuSeSte inc5 s5 se sprijine pe picioare. Mama va oferi numai obiecte pe care sugarul le poate b5ga in gur5 f51-5 pericol. sustinut de subsuoara' (axile). de. are tendinfa de a se "balansa" sau de a face "hopa-Mitics'. dar nu reuqeqte s5-qi fin5 trunchiul. B .

Pentru stimularea corespunzitoare necesari achizitiilor motorii vezi "Gimnastica sugarului". ulei) in alimentatie schimbi con~nutul. Introducerea de alimente noi (fructe. Spilarea pe cap se poate face de 2-3 ori pe siptim2ni. Materiile fecale ~i urina. incearci s6 "prindi" miqckile qi vocile adulfilor. Se va adiuga Bin5 instant de porumb ~i se va crevte cantitatea de ulei. simte nevoia s i fie cineva l h g i el ori de c2te ori este treaz. tentativele de a-1 fixa qi forfa s i stea in qezut. Bineinfeles se vor face corectkile necesare in alimentatie. mere. Contactul social. Materiile fecale se mod$ca' mult. daci i se vorbeqte este fericit. Tipi cu putere c h d are anumite nevoi sau doreqte s i atragi atentia. Auzul ~i localizarea zgomotelor. funcfie de organismul sugarului. In situatiile in care baia "generalf nu este posibili. carne.) qi antivirusul hepatitei B. Din ce in ce rnai mult 'Ti place societatea". indemnhd parci qi pe mama lui s i le repete. se intorc in toate pwile. Normal. se risuceqte. "sensibil". unii gilnguresc. pireul de la masa de pr2nz va fi predominant sau numai de cartofi.un fel de "conversafie". Se opreqte din p l h s c2nd aude muzici. fie rnai rare qi rnai consistente. Recunoaqte sunete qi se bucuri de unele. ca mama s i se "plimbe" un obiect strilucitor la 20-30 cm de fata sugarului. loc de reacfii globale (tresruiri. Se va folosi o "mixtur8" simp15 sau o pomadi izolanti prescrisi de medic qi se va lisa sugarul de mai multe ori pe zi cu coapsele qi zonele fesiere descoperite. mijloacele lui de manifestare se imbogitesc: bucurie. g2tu1. sugarul r2de cu hohote. Repeti qi schimbi-repertoriul de sunete. iar altii sunt indiferen$ De indati ce se trezesc. Unii pkinfi sunt preocupati s i aibi un copil precoce. banane). Vederea ~i mi~ca'rileglobilor oculari. aqa cum am mai spus.La cei care nu-qi coordoneazi inci bine miqckile globilor oculari sau se mai uit5 din c2nd in c2nd cruci~ recomandi. iar Injurul lui s i fie liniqte. La sugarii cu tendinti la constipatie. incerc2nd cu alte sucuri sau pulpe de fructe sau zarzavaturi. Vaccina'ri. Unii se opresc din p l h s ~ 2 n d se li vorbeqte. c6 unii p l h g la orice voce care se ridici. picioarele. de vaccin antipoliomielitic (A. Toli cei ce ingrijim sugari suntem izbiti de faptul c i unii sugari sunt "leneqi" qi refuzi s i primeasci orice aliment rnai consistent sau s i "participe" la m2ncare.De obicei in aceasti luni este planificati administrarea celei de a doua doze de trivaccin asociat DTP (difterie.comparat cu altii de vksta lui . in general rnai bine tolerate (morcovi. La cei cu tendinti la diaree se vor folosi numai morcovii qi eventual se va adiuga o E i n i instant de orez la mesele de lapte ~i la pireul de la p r h z . Emite sunete nuanpte. De indati ce s-a instalat aceasti schip de dialog. tuse convulsivi). tipete). care . miiinile.s i realizeze diverse performante. Stimularea dezvolta'rii sugarului. sentimentele se nuanteazi. Pe zi ce trece se remarci o mare variafie in nuantele qi tonalitatea pl2nsului. Pielea din jurul orificiului anal qi organelor genitale se pot ^moqi. De exemplu. "visitor"). in continuare. intinde bratele qi reia vocalizele.uneori apar cripituri qilsau 'descuamiri. Sugarul deosebeqte c a l i t i ~ l e sunetelor. Este normal ca in scaune s i apari resturi de fructe qilsau legume nedigerate. Repeti propriile sunete. Baia zilnica' este obligatorie. Este important ca atunci c h d se testeazi auzul sugarului. sugarul de 5 luni mai are strabism (se rnai uiti "cruci~"). Eritemul fesier. zarzavaturi. Sugarul aude bine qi se intoarce spre sursa de sunete. Nu se pot trage concluzii definitive. "leneq". m2nie. Nu suntem de acord cu reluarea imbiierii de 1-2 ori pe siptim2ni. Exercitiul se face de mai multe ori pe zi. in toate planurile (le examineazi in pozifie qez2nd qi culcat pe spate). scaunele pot deveni fie mai moi qi rnai numeroase. expunerea la aer constituie un bun remediu pentru prevenirea qi tratamentul eritemului fesier. P. se bucuri d e ele. numirul qi culoarea materiilor fecale qi caracterul urinei. Sugarul fixeazi obiectele qi coordoneazi miqcirile globilor oculari cu ale capului in pozitie adecvati. consistenta. constituie o greqeal5. refuz2nd pe cele prea zgomotoase sau cu care nu este obiqnuit. Urina capiti un miros de amoniac. acesta s i fie calm. teami. tetanos. plictiseali. Urmireyte o "zdringinici" la 90" peste linia mediani. . "activ". Eritemul fesier (opireala) apare adesea dupi introducerea sucului de portocale sau de limiiie. incep s i deosebeasci persoanele apropiate de cele striine. se va efectua seara o "baie pmiali" simplificati (organele genitale. fata). pentru a gribi aceasti capacitate a sugarului. incepe s i se contureze din ce in ce rnai mult personalitatea sugarului ("vesel".

Sugarul va acun~ula serie de expcriente o Pn !egitur5 cu obiectul respectiv. clt.2 pa?.2 Fag. . 9n a doua jurnjtate a primului an de via@cantitatea de came creste la 30--40g. Sugarul nu poate efcctua un proces de gsndire n abstract5. imbog5titri cu czrrle (g51benus dti ou) si ulei dup3 i~llllica arjtatii anterior. PI aude n 1 1 suniinc!. Majoritatca nu accepth r5dlici1lile de telin5. R5diicinoasele preferate de nlame ~i specificate in majoritatea tailor de dietetic5 de la noi n u sunt pe placul multor sugari. De aceea crwbiipcirinyi. Din fig.-~piii mari si de adallti. Se col~tin~l. Ass curn :IW m:~i sp!~. cvpilul le prirne?te bine si ele cotiti~lcall1 tot ce trehuir organismului P ce priarste frucrel~.-a (mere J-ase sau banane P roanin2 si n : e ilirnii. Si P n luna a 6-a pireul se va da sub form5 fin5 (trecut prirl sit&sau mixat).i produsele dc cu iiipturi fciiosite si i r ~ luna anterioarti (i'ormule p~c:i!usc iiiptulilr cu aclao-. C2t desprc zahar (s-a nlai vorbit in aceast5 carte). s5-1 "plimbe" prin fata ochilor.5. cle co~ltil~uli~.5. unii autori (ainericani Pndeosebi) la acest pireu adaugii cereale. sri Pngrijeascii.ictrti. Q ' pa?.(piurcuri si sucuri). Pncurajarea qi stimularca achizitiilor motor-ii aprrute spontan la sugar. in prezent. hlotii ul cste cli in primul an de viatii dezvoltarea psihicg depinde de dezvoltarea fizic5 si de "experientele" pe care le cap5t5 sugarul in raport cu mediul Pnco~~juriitor (dragostea $i calitatea ingrijirii nlamei. "fizic". P priveqte. Piirintii \'or alege un obiect usor. s5-1 "curioasc5" ~i prin gust.-. s5 se joace cu copilul. Nu se adauga sare sau zahar. majoritatea societriiilor de pediatrie recornand5 pireul de zarzavat din luna a VII-a. fn lunile unn5toare se incearc5 de abia s5 se descopere momentul P care sugarul va primi n pireul sf5iiimat cu furculita. D e l 5 la 6 luni a hledicul de familie. 13 aceast3 v2rst5. sa-1 treac5 dintr-o m9n5 in alta.8. nlai t2rziu. continutu? urlui borcan se i1lc5lzesteo singurS dat5. E! trebuie. de exemplu.2 lingurite mici). iar P restul zilelor n c$te un giilbenus de ou fiert tare sau tot carne. Kestul poate fi foiosit de crvltre .~ preg5ti1-i. duciindu-1 ia gur& 6 . la obezitate ~i face pt' sugar sti prefere dulciurile P locul Iaptelui.sugarul Psi n va perfections ~nodul cum P prinde P m$nti. Pe~itru I-runoaste" si a a '-Pnvtita" ce se poatc face cu orice obieel. Alirricrltnticl cu prodirsr gut~z . n sau Produscle Ecbelac. utilizarea pernlanentri a tuturor cimturilor sale. R.nu nunlai mama. La supa ipireul) de zarzavat se adaugri zilnic sau de 4-6 o n pe s5ptrvlm2n5 carnea. elc imbogiitcsc bagajul de expcriente. sli Enccrce s5-1 recupercze etc. sa cunoascli Pnt2i P mod concret. fructe dc sezoll ?n tinlpul veri~j pciate introduce sup" de zarLavat (treci~tiiprin sit5 sau mixatti). 126 xi t i ? 3. in rea!itate.\. 126). trecute sunt aparent f5r5 importantii.firbr.re:~lc ivezi tabcilul 3. parintii sunt dstori s5-1 pun5 P m$nd. pag.50). P pipsie.1:i . alimentati nunlai la siin p2ni I ."Jest16 ?unr cele mi~i consacrate si se g5sesc tot timpul. o jucrrie. P siiptrimiinile 1lrm5toare.8. Acesta are un simt a: mirosului fin si selectiv.. p5tn1njel. predispune la carii delltare.r). sii-si foloscascri degetele. programul zilnic. Dacd sugarul nu-l vrca consistent.Sugarul (de la 1 lunii la 1 2 luni) 3. sunt datori sli Pnvete s5 studieze. care reprctilltri haza de~voltiirii sale psihice si motorii. La clistant5. Produscir fiinil foarte fin f5rrirnitatc si omugenizrtte sunr usoi. s5-1 azvirle. zarzavaturile.. alimentatia.1 "studieze". 3. Lu sugurii hrcnifi urti$cial. amintirea exprrienjelo.plistiirnac. Treptat. Portionarea esrz usoarii. sZ ss "converseze'-. i-econ-iand5 Rrtr c.borcalle este miti bun5 din 1 nu necesit. recomandliri care sunt preconizate de toate t5rile Emopei Occidentale. armonia vietii de fiimiliei. in n schinlb.i. s5 cunoascii. P luna a sasea la o parte n din ei se poate da sup2 zilnic si se Plllocuie~te complet laptele. Carnea este cel rnai important furnizor de i fier (tabelul 3. Multiplele contacrc corporale directe cu obiectele din jur. Hipp . 149 se observ5 recomandikile Societdtii elvetiene de pediatrie. va reusi 1 n sli-1 tin5 rnai mult Pntr-o msnti. asistenta de ocrotire si manla insist5 mai mult asupra dezvoltiirii fizice (cre~terea greutlitii si a lungimii corpului) si rnai putin asupra dezvolt5rii psihnmotorii (maturatia psihicri si nlotorie). Alimentatia A / ~ ~ / ) [ L ILa P L I . s-a constatat cii alimentele s5rate predispun la hipertensiune hrterial5.sugari. Rezervele de fier depozitate in timpul sarcinii la copil se epuizeazk iar copilul are nevoie de un aport zilnic de 3-6 mg la sugar si 8 nlglzi de la 6 l i l l ~ la 6 ani. se adaugli c$te putin din apa de Ikrbere. 1.digeratr si eficient folosite. n Sugarul ?I apucii P palms.~ a l i t 9 t ~ i 1 j~ireurilo~. pe ]&fig3fivctele introduse la masa a 11-n sau a 1'. De 1-egill. Pireul se "drege" cu ceva unt ( 5 g) sau si rnai bine cu ulei (112 . Dac5 suganll se satur5 c11 mai .

Prevenirea cariilor denture. la pr2nz pireu de zarzavat cu carne yi dupi-amiaza o "gustare" de fructe cu completare de lapte. intr-o baie de a p i caldi pe un foc moale sau la microunde dar niciodati la flacira aragazului (se sparge!). Mulfi sugari preferi laptele fir5 adaosuri (zahiir. La sugarii cu o funcfie digestivri buni. Etaminele necesare organismului sugarului se asiguri prin alimentafie (lapte. Este important insi ca foarte cur2nd. i. varzi de Bruxelles (verziyoari). carne.). ci le impwifi in poqii mici. a c k i tetini are orificii liirgite. Unii medici recomandi ca la fiola de vitamina D s i se asocieze yi calciu pe guri (sub forma de calciu gluconic fiole de 5 ml sau tablete de calciu lactic pisate yi dizolvate in ceai). fiola respectivi se poate da pe guri. Zarzavaturile culese proaspete se pot congela pentru lunile de iarni. gulie. Prohlema anemiei feriprive. conopidi. in timp ce se incilzeyte. Fierberea in oala-minune sau in vase tip "Zepter". La sugarii care primesc vitamina D sub formi de terapie de yoc (Stoss-Therapie) in luna a 6-a se administreazi sub form5 de injecfie intramusculari (o fioli de vitamina D. Borcanul desmcut se inchide din nou yi se pistreazi in frigider cel mult doui zile. Cu c2t o came este mai inchisi la culoare ("royie") cu at2t con$ne mai mult fier. D a c i sugarul primeyte la pr2nz o poqie mare de pireu s-ar putea s i ajungi s i primeasci numai 4 mese in 24 de ore: dimineata yi seara c2te un biberon cu lapte. ulei. predispune la c a i i dentare. Daci se foloseyte carne de buni calitate (proaspiti sau bine congelati) se poate folosi la prepararea pireului yi zeama (bulionul) de carne. . Am vorbit anterior despre nevoile qi prevenirea anemiei feriprive la sugar. anason. ori la focul de microunde economiseyte timp yi cruti vitaminele. Mierea de albine. bineinfeles se i n l i t u r i capacul yi confinutul se amesteci cu o lingurig p h i se ajunge la temperatura corespunzitoare. mere. tomate. La apa rece se adaugi &na de orez sau de porumb "instant" yi se amesteci p2ni se resuspend2 bine yi se toarni peste lapte. pentru c i alimentele fierb repede. fn luna a 6-a sugarul poate primi la unul din biberoane un produs industrial de lapte p q i a l adaptat imbogifit cu cereale sau cu fructe ("Brei" cu banane. de 200 000 u.soarelui. La aceasti vilrsd. Meniurile cu adaos de carne se folosesc numai in a doua zi. indeosebi. spanac. d i m urmitorul exemplu (2 p i q i lapte + 1 parte api). Daci yi la aceasd vilrsti lingurifa nu este acceptad se va da sub formi de "supi" cu biberonul.poqii mai mici. Masa se serveyte cu lingurip direct din borcinay c2nd sugarul consumi intreaga cantitate. Totul se bate cu un tel yi se pune la fiert la un foc moale. alimentele nu se incilzesc in borcan. Se eviti indulcirea excesivi a alimentelor. Confinutul se trece intr-o criticioari care se pune intr-un vas mai mare ce se incilzeyte la foc moale. din comeq se vor prefera produsele de pireuri de zarzavat imbogifite cu carne. mazire verde fini. fir2 completare cu biberonul cu lapte. Pentru prepararea unui litru de lapte de vaci in concentrafie 213 sunt necesare: 700 ml lapte + circa 300 ml a p i + 50 g zahiir (10 lingurife rase de zahir) + 20-30 g cereale de orez) (4-6 misuri) yi 8. Ulterior. sau D. in timp ce borcanul r i m h e relativ rece. De la aceasd vilrsd se pot da la masa de pr2nz yi alte zarzavaturi: dovlecei. fn primul an de viati se d i numai carne de viti sau de giini. Se poate da yi peyte "slab".10 lingurife de ulei. de consistenla ciulamalei. daci nu s-a realizat in luna a 5-a. unde sugarii se hrinesc cu lapte de vaci. Ficatul are un confinut ridicat de fier. Mhcarea se poate pregiti in cantitate mica pentru 1-2 zile sau in cantititi mari care se pun in poQii mici $i se pistreazi in pahare de iaurt sau de material plastic care se tin in congelator pe o d u r a t i de p 2 n i la d o u i luni. Carnea se fierbe yi cu un cu$t bine ascufit se taie intr-un pireu fin. borcanul de sticli il puteti inciilzi intr-un fierbitor special. ceapi. Daci medicul a recomandat ~i pikinfii sunt disciplinafi qi hotir2fi se va administra fluor 0. fructe yi zarzavaturi). Cu ribdare incercafi in siptimhile urmitoare s i preparafi un pireu mai "atractiv" fie prin adaos de spumi de banane. fie cu 1-2 misuri din pulberea de lapte din preparatul pe care sugarul il primeyte la mesele de lapte yi cereale instant. cereale).). AtenNe ~ 2 n d folosifi microundele. fructe tropicale etc. La !ara'. Carnea se amesteci cu pireul de zarzavat. in afar2 de vitamina D care trebuie s i se administreze in tot cursul primului yi celui de a1 doilea an de via@ (inclusiv vara!) sub formi de medicamente. La sfilryit se adaugi uleiul de floarea.25 mg pe zi (sub formi de tablete de Zymafluor sau de alt produs comercial). s i se ajungi in luna a 6-a ca masa de pr2nz s i fie numai din zarzavat cu carne.

.

fiind mai subtire . intregul corp este in pozitie simetricii (capul pe aceea~i cu restul corpului) (fig. masii) incearcii sii se deplaseze: indoaie ~ii ~impinge picioarele. e) Pozifia ridicata' ("in picioare"). intre 5 ~i 6 luni o mare parte din sugari pot sta in Sezut pentru scurt timp. nu sunt umuzte de succes. 3. &ii nici un sprijin.Susfinut de axile. Motricitatea Jim". dacii i se pune cubul in m2nii il tine intre palm2 ~i v&l degetelor. C2nd sugarul invatii sii ~ a d i nu se poate mentine i intr-o pozitie stabilii dec2t c2teva secunde. Pozitia aceasta il bucurii. Nu se e vor impune exercifii care-1 obosesc sau irita'! (vezi "Gimnastica sugarului"). + Fig. axii Aceasta nu i n s e a m 5 cii va merge in cur2nd. in jur de 6 luni se sprijinii ceva mai bine cu picioarele indepktate.Nu este cazul sa'Jie incurajat sa' stea in picioare. dar genunchii sunt incii in flexie ( u ~ o ~i r inegal indoiti). indoaie genunchii ~i apoi intinde membrele inferioare ~i se pivoteazii pe "fundulef'. 3. d) Tracfiunea de pe spate in pozifia pe fezut. iar dacii fac zgomot le poate ciocbi una de alta. . pentru a vedea tot ce se i n t h p l i i in jurul siiu. in Ulterior va mhca. Dacii mama sprijinii pe sugar tin2ndu-1 de axile. inainte de a se incumeta sii se ridice pe picioarele sale "~ubrede". la sfkvitul lunii a VI-a ~i inceputul celei de a VII-a luni.poate privi lateral. i ~ indoaie i spatele. Va mai trece incii mult timp p2nii c h d va sta in picioare ~i va merge. o scuturii cu energie. Dacii i se dii o jucZirioar5 in mhii. necesit2nd incii o perioadii variabilii de timp p2nii reuvesc sii stea bine. apoi. il intoarce in i toate pwile. C2nd cade sau dii semne de obosealii va fi culcat in pozi$ia preferati (pe o parte sau pe spate). ridicii sus capul ~ i . I . Pus pe un plan orizontal ~i dur (!arc. acesta se sprijinii nesigur la inceput pe v&l picioarelor. La 6 luni el se sprijinii pe oricare din segmentele membrelor superioare. La inceputul lunii. mama il poate aveza zilnic timp de 15-30 minute intr-un scaun pentru sugari'. Unii. cubul este tinut in palm2 cu degetele inchise pe deasupra. sugarul tine m2inile in fa@. Nu i se poate da drumul pentru cii ar putea ciidea. dar i ~tine bine capul. Cei cu o dezvoltare foarte bun2 pot sta 1-5 minute. in timp ce i i ~ indreaptii ~i coboarii capul.1 intoarce in toate p q i l e . 3. Apucarea cu d i n i l e devine din ce in ce mai abilii. sugarul inalp capul ~iapoi intinde trunchiul ~i se ridicii sprijinindu-se pe Sezut. chiar dacii este plasat intre perne. qezat in acest scaun.13). Dacii este "pus sii stea in ~ezut" c) Pozi~ia sprijinit de mamii ~i aceasta i ~retrage m2inile care-1 i sprijinii.i p o a t controls. iar cu celelalte patru degete i "asigurf finhdu-le in jurul antebrafului l deasupra pumnului. fncerca'rile unor mame de a-1 face pe sugar sa' stea in Sezut. ridicdndu-1 mai des sau pundndu-1 intrepeme. se sprijinl cu picioarele tndepStrtate. prelu2nd destul de s a g a c i greutatea.14) cu intreaga suprafat2 palmarii (tip palmar).chii spatelui sunt suJicient de dezvoltafi fi ~ i . deoarece poate sii foloseascii ambele m2ini pentru joc. Folose~te intreaga m2nii ca un ciiq (fig. Poate prinde c2te o jucZirioarii sau c2te un cubulet in fiecare mhii. o tine mai mult. apucarea unui cub este precarii.13 . r2z2nd zgomotos. Dupii ce a inviipt sii stea in Sezut ~i dacii sugarului ii face pliicere. in&i trebuie sii invete sii stea in Sezut (mult ~i sigur) ~isii se obi~nuiascii sii-~i men$nii trunchiul drept. f&ii a obosi. dupii ce au participat la ridicarea in Sezut. Apucii bine un inel in mhii. dar treptat cu o opozitie paqialii a policelui (degetul mare). Dacii mama introduce un deget in m2na sugarului (dupii experienta noastrii degetul mic pe care . inainte de a se ridica singur in picioare pe marginea patului.ezdPld. Sugarul va sta bine cdnd mu. il pozitioneazii foarte bine in spatiu. prinderea devine palmarii. tind sii se ridice in picioare ~iaccepti cu greu ca din aceasti pozitie sii fie readu~i decubit dorsal (culcat pe spate).sugarul il cuprinde mai bine). s c h i w d mersul de-a i bu~ilea.

driigiistos de cel ferm. Treptat. "ma-ma pa-pii". chiar dacii inainte de aceasta au locuit impreunii. tonta'familia il va clzema cu ace1a. il chemati cu prenumele siiu. "pa-pa7'. la micii distant5 de m2n2. ceasurilor lungi petrecute la aliiptat. Dacii este a ~ e z ape burtli si i se pune un t obiect striilucitor in fa@.tiinfu de sine. repetind vocalele si silabele pe care acesta le pronuntii. ghe-ghe. ge-ge). cum strinsoarea se sliibe~te pufin cite putin. miinilor si picioarelor sale. in aceastli ultimii eventualitate. incearcii sii se apropie de ea.asea. incepind din luna a S. dacii nu-$ vede bunica timp de trei siiptiimini. Atunci incepe sii fipe. a fost ud sau prea strins infiiqat etc. Sugarul "poveste~te"si cind este singur. face misciiri de supt ca ~i cind ar gusta-o. in acela~itimp datoritii perceptiilor sale vizuale. Cu fiecare siipt5minii vii dafi seama cii sunetelc emise de sugar sunt tot rnai variate. ca si cind ar prinde-o de la distanfii. diferentierea anturajului reprezinta o etapii in evolutia sugarului. agitii bratele. De refinut cii sugarul uitii repede. simfind preZenFa familiei. in primele luni sugarul era probabil incapabil de a deosebi ceea ce era el S. apoi i$i reia incerciirile. rece. Totu~i. incearcii sii se deplaseze. apoi deschide qi inchide alternativ degetele. Se bucurii cdnd i$i vede imaginea in oglindii. le unevte in lanturi si le pronunfii ritmic (da-da-da. sugarul capstii coiz. surorile. la inEsat. Mama sau alt5 persoan5 bine cunoscutii va riimine in apropierea lui. decepfionat. bratele si mirosul corpului dumneavoastrii. sugarul se va lini~ti. a) La 6 luni suganil folose~teintreaga palm2 ca un c 2 u ~b) la 8-9 luni apucll un cub intre toate degetele cu opozitia degetului mare: c) la un an folosegte pentru apucare degetul arftlltor si degetul mare ("pensa police-index"). miinile. Dupii succes se agitii.Ekolutia Iuncliei de apucare. de mama sa. Se intoarce spre sursa de zgomote si reacfioneazii adecvat fat5 de situafii pliicute sau nepliicute. goo. Pufin cite pufin. formeazii treptat un limbaj in care vii povestifi amindoi evenimentele fericite. Prezenfa giiliigioasii a acestuia il deranjeazri ~i incepe sii plingii. cald etc. durere. la toate stimuliirile pliicute si nepliicute percepute prin pielea sa: i-a fost frig sau prea cald. el invatii sii capete con$iinta corpului s5u de care isi dii seama multumitii ming8ierilor mamei. intrebati-1 unde sunt fratii.Sugarul (de la 1 lunii la 1 2 Zuni) Fig. el a ciipiitat cuno~tintii cei din jur. moduldnd tonul vocii. vii cnnoaste si recunoavte fafa. i se vu permite i~nei Nu persoune strGine sZ-1 ia in brufe c&ndcopilul_seteme.14 . Contuctul social. auditive. inregistreazii expresia fefei malnei ~i reacfioneazii la aceasta. tresaltii de bucurie. Ambii pdrinti sunt datori sii-~igiiseascd timp pentru a "dialoga" cu sugarul. cutanate (de pipiiit. ee. Acest lucru se remarcii dupii faptul cii devine mai linistit si intrerupe jocul cdnd apare un striiin in apropiere. mingiiat. decepfiile. izbeqte cu putere gratiile patului sau ale tarcului. in acelasi timp a dobindit constiinta gurii. pe miisurii ce se dezvolt5. reuvevte sii apuce obiectul dorit.i ceea ce nu era el. Unele senzatii mai . ciici o astfel de reactie este un qemn de dezvoltare absolut normalii. Cind rivneste la o juciirie o fixeazii mai intii cu privirea. piirintii nu trebuie sii se ingrijoreze. La inceput stringe bine juciiria. la baie. in curdnd va sti sii deosebeascii persoanele pe care le vede zilnic de alte persoane strliine. bunicii. sever. dee. isi cheamii mama "pe limba lui". olfactive (de miros). scoate tipete triumfale. 3. Formeazii silabe din ce in ce rnai numeroase: da. de vocea. ea ii va fi striiinii. jucgrioara cade. s2nii.). dar nu $tie sii-i dea drumul (de abia pe la 10 luni va ajunge la aceastii performantii). incepefi sii-i spunefi propozitii simple cu cuvinte cu 1-2 silabe: "ta-ta vi-ne". dupii mai multe incerc&i. . avanseazii putin pe burtii si. incepe sii participe cu tot corpul la apucarea unei juckii. Deosebe~te tonul cald. Limbajul. de ceilalti membri ai familiei. oo.iprenume. pentru a-i ariita cucerirea prefioasii.

Schimbarea pozitiei l i r g e ~ t e orizontul copilului. i n aceasti evolutie i n cunoaSterea de sine. Examenul se face in conditiile culcat pe spate ~i ~ e z h d . Astfel in jocul cu copilul. De aceea. le apuci. ikf profundel il fac s i perceapi pozitia membrelor sale ~ i . Vederea. sunteti figura mereu regisiti. ajutorul p&intilor. ca mami. Coordonarea mhi-ochi este buni. Sugarii lisati in pat tot timpul. Pozitia ~ e z h d devine mai stabilii. de program "de via@''. 0 etapi n o u i incepe aproape pe nea~teptate.~foloseasci mu~chii e i dacii-i face plicere. s i i-1 luati din nou. . indeosebi a1 mamei. spre prfinz ~i la inceputul dupi-amiezii. Pirintii cu ini@ere probleme de cre~tere dezvoltare a copilului. Mama ajuti dezvoltarea sugarului in miisura in care este prezenti ~ i -oferi c k rnai mult din timpul siu. Concluzii asupra dezvolta'rii neuromotorii. sugarul capiti interes pentru societatea din jur. Plimbirile sunt ficute nu numai in scopul de a "lua aer". Controlul capului este bun. Aude sunetele proprii ~i le repeti. contactul social. echilibrul se perfectioneazi in pozitiile culcat pe spate ~i pe o anumiti parte. Aceasti luni pare s i fie de importan@deosebiti. Scoaterea afari se face dupi anotimp: vara. si-1 "asiste" in timpul cfit se joaci. In familiile in care rnai sunt copii. Zgomotele stridente ii d e c l a n ~ e a z i nemultumirea ~i chiar plfinsul. in diferite planuri. Supraveghere qi hgrijiri Organizarea zilei. ci in a-i crea cele rnai bune conditii de mediu. mai de dimineat5 ~i spre seari. acustice ~i tactile care se edifici pe functiile motorii. in ~i cu vocatie de p&inti ~icu via@ de familie armonioasi. iar prin ac!asta ~icapacitatea de a . daci-i vorbe~te. iarna. mama va obsema cu surprizi cum sugarul se bucuri rnai mult decfit de orice de "societatea" celorlalti frati. in dezvoltarea $i comportamentul sugarului. Prin persoanele din preajma lui. De acum inainte stimulii sociali trebuie lirgiti.~giseasci timp i pentru a fi in prezenp sugarului. le pipiie. in i prezenta mamei. Urmire~te orice. Trebuie s i aveti h c i gesturi lente ~i calme cici sugarul se sperie de zgomote prea tari sau de m i ~ c i r prea bru~te. le vede. rotatia se imbuniti{e~te. Persoanele care vorbesc tare il sperie. Rezulti c i dezvoltarea psihici. Sugarul rim2ne tot rnai mult treaz. Sugarul se intoarce spre sursa unui zgomot ~i deosebe~te caliti{ile sunetului. echilibratii sunt cei care reuSesc s i depisteze c2t mai de timpuriu ~i in toate aminuntele orice tulburare in starea de sinitate. Nu rnai are strabism.' Din interiorul corpului. le scapi. orice schimb devine joc: daci-1 apuci de mGni sau de picioare. si-1 scoati la aer. mama trebuie s i fie prezenti si si-i dea cfit mai mult din timpul ei. s i i-1 dati. cu toate c i au o inteligenti normali. daci-i reped gfinguritul ~ivocalizele. va fi capabil s i faci din aceste senza@i sintezi o ~i s i se cunoasci in ansamblu. atunci cfind p r i v e ~ t eobiectele pe care le tine in mfini. btr-o familie se ivesc prilejuri deosebite pentru acest deziderat. Contactul cu mediul inconjuritor creSte. rnai trece cfiteva i Vor s i p t i m h i (intre 8 ~i 10 luni) pfini cfind p&intii vor r e u ~ i i recunoasci ce jocuri preferi ~i care sunt s juc&iile sau culorile care-i plac rnai mult. maturarea simturilor. integrfind in fiecare zi rnai bine aceste senza*.tot atfitea experiente de sute de ori reinnoite care contribuie la aceasti lenti cuprindere a lumii.~perfections functia i motorie. s i vorbeasci nimeni cu ei. Ii place ca mama sau tata s i izbeasci intr-o cutie de tabli. Auzul.. le regise~te. de acum inainte se va folosi un obiect care va semi de intermediar. Obiectele din imediata lui apropiere participi la aceasti dobhdire a con~tiiqei de ceea ce este el ~i de ceea ce nu este el. . ii place ca si-i luati ursuletul (sau juc&ioara) s i i-1 aritati. prin balansarea ciruciorului. ii place s i fie dus cfit rnai mult la plimbare. se mi@ rnai mult. putin cfite putin. s i . ii place s i stea mereu c2te cineva pe lfingi el. comunicSrile ~ischirnburile se fac prin intermediulunui obiect: juca'ria. Dimpotriv& asculti atent pe cele agreabile. elemente permanente care-i pennit s i accepte in chip fericit fiecare experienti ~i si-i dea astfel adevkata sa valoare. Incepe s i prelucreze percepfiile vizuale. Mama trebuie si-i dea prilejul s i se m i ~ t in voie. dar ~i ca un mijloc de distractie ~i de lini~tire. s i se "intretin5" cu el. Este obligatoriu ca tatid s i . vocea mereu auziti. fi place cum de la aceasti v b s t i ~i pentru multi vreme. se dezvolti rnai greu. U r m k e ~ t e persoane ~i obiecte. Prive~te orice in jur. durnneavoastri. nu consti in a i n v i p pe sugar lucruri noi. s i repetati acelea~i jocuri. La aceasti vhsti. afectivitatea sunt dependente de calitatea ~i evolutia sistemului nervos ~i muscular.

sii bea putin ceai. J)imbriiciimintea de noapte va fi comodii si nu prea ciilduroasii. acesta va fi asezat totdeauna perpendicular pe latura mare a patului. Se joac5 cu poft5 ~i se sup5r5 dac5 este deranjat. De la 6 la 7 luni Sugarul aratii mult mai matur.in general . 4Se va respecta acelaqi program in fiecare sears. e "Modulul" (premergiitorul) se reconland5 numai dup5 ce sugarul se ridic5 singur pe marginea patului. ca sii nu cad5 din pat ciind se r5suceqte. sugarul va fi tinut ciit mai mult in parc. eventual.6. isi manifest5 bucuria nu numai prin mimicii. Multe din miqciiri sunt incii neindemiinatice. Se interzice f i i a r e a sugarului cu hamuri in timpul noptii! Tarcul. televizo~~ deschis etc. pe un teren usor accidentat (leg5natul vi trepidafiile c5ruciorului au un efect calmant). in timpul ingrijirii sugarului in pat. prefers r desigur societatea lor. in cazul in care nu inceteaz5 s5 pliing5 va fi schimbat ~i i se va da. ggngure~te se mai mivc5 prin pat. musafiri in propria familie. dar . eventual i se va da biberonul. pentru a se evita accidentele (fractuii. Plimbarea de dup5amiaz5 va fi rnai lung5. strangulare). S-ar putea ca sugarul s5 se multumeasc5 s5 stea si singur. g) Se va evita suprainc5lzirea camerei. Gratiile care s-au deplasat din dispozitivul unde sunt fixate se vor repara de urgenf5. Patzil.Sugarul (de la 1 lunii la 1 2 luni) 1i 8 1 i 1 i i I migcarea frunzelor din copaci. c) Masa de sear5 va fi mai consistent5 ~i cu o cantitate mai mare de lichide. Siirmele de la plasele marginilor patului vor fi controlate vi reparate. Ciind sugarul incepe s5 se ridice in qezut cosul devine periculos.sunt Ecute cu un anumit scop. Salteaua va fi fixat5 la o in5ltime care sii evite cjderea sugarului din pat. Se prelungeste la 5-10 minute ~i sugarul va fi 15sat s5 se bucure. Aceasta poate fi numai o situatie trecgtoare. De la sfiirvitul lunii a VI-a sugarul poate fi pus in !arc. . Unii sugari doresc s5 aib5 "societate". pentru a nu-1 zg%a pe sugar. bunicii sau frafii mai mari. Dac5 timpul este favorabil. va firn8nggiat si va fi culcat din nou in pat. Li se va pune de cu seara o juciirie in pat. Nu v5 sesizati dac5 sugarul se trezeqte in timpul noptii. pentru a o putea prinde ciind se trezesc noaptea. 3. Ca m5suri preventive sau de corectare a t u l b u r ~ l o r banale de somn vii indic5m urmgtoarele: a) Sugarul v a j scos zilnic afara'. va f i Ecutii rnai spre searii. Cel mai important progres este sii-gi capete control asupra propriilor tnivciirtri. s5 se m i ~ t in voie. vizite in alte familii. strigiind si chiuind de bucurie. St5 singur in Sezut ~i mi~c5 miinutele in toate piioile. Somnul. cgnd este mai r5coare. h) Dac5 se trezeste in cursul nopfii va fi mgnggiat. Dacii nu sau pliinge gi nu este nemulfumit va fi 15sat in pace. Mulfi sugari se mulfumesc cu o suzet5. Se intiimp15 ca sugarul sii se trezeascii noaptea din somn. se verific5 dacii nu-1 jeneazii imbriiciimintea. Baia devine un prilej de bucurie. ci si vorbind pe "limba lui". dar dac5 se repet5 frecvent vi pe perioade lungi se va consulta medicul. in acest caz i se va da s5-vi consume biberonul afarii. 6 ) Se va evita excesul de impresii seara (jocuri prelungite cu tat51.). s5 se agite. ritmul zilnic se desf5soar5 mai regulat. tabloul oferit de gr5din5 si de strad5. Sugarul simte nevoia s5 urm5reasc5 ce se petrece in jurul lui. Dac5 se trezevte gi plsnge a~teptafi putin s5 vedeti dac5 nu se rgzgiindeste ~i adoarme din nou. bineinteles nu pentru a merge. Nu se va 15sa niciodatii marginea patului coborhti. in apropierea lor. Ciind st5 bine in Sezut se poate juca cu o riituscii sau cu un vaporav. Uime~te toat5 lumea cu pe energia gi bucuria pe care o manifest5 in leg5tur5 cu cea mai mic5 activitate. dar nu se va angaja vreo "convorbire" si nici nu va fi luat in brate. dar vtiind c5-vi poate trezi u ~ opikinfii. S-a obisnuit sii miingnce bine. e ) Baia general5 se va face zilnic. Este sensibil la mgnggierile si laudele celor din jur. Tarcul ii oferii posibilitatea s5 priveasc5 in toate p e i l e .

deoarece cei care continu6 s6 fie hriiniti cu alimente pasate. &6 ca acestea s6 inlocuiasc6 o mas& Scopul este s5 aib6 ceva de ronwt. Carnea de vitk de pasiire sau ficatul (gfin6. pentru aportul de fier care-1 fereqte de anemie. Milumil2.. Tot la aceasti v k s t i se permite autoalimentarea.8. vor ajunge sii refuze vreme indelungat6 tot ce nu este mixt sau trecut prin siti. La sfiiqitul lunii a 7-a. pasiire. La nevoie se recurge la un medicament care contine fier sau cereale "fortificate" cu fier. gdsc6. Dup6 aceea primeqte putin fier din fructe ~i zarzavaturi. deoarece aceasta se diger6 rnai greu. sugarid va avea. Sugarul care bea mult lapte creqte in general bine in greutate. 150). in general. &6 sau cu adaosuri (glucozii. C h d sugarii incep s6 aib6 miqcki de masticafie se va incerca s2 li se ofere qi alimente de consisten@ rnai crescuti. se va folosi lapte de vac5 213 sau chiar 314 1 3 p w i lapte + 1 parte ap5. Este un exercifiu excelent in vederea folosirii ulterioare a linguripi. Alimente consisteate. pentru a recomanda tehnica adecvati pentru a "p6c6li" pe sugar ca s6 primeasc2 aceste alimente foarte pretioase pentru combatefea anemiei. dar se qtie c6 orice inceput este greu. fn conditii normale. urm6torul meniu: . in acest fel se uqureaz2 trecerea spre o alimentafie normals.2. =nuri de cereale. La pireul de zarzavat. Este foarte important s6 se adauge alimente consistente de indat6 ce sugarul este dispus s6 le prirneasc6. Este rnai bine s6 se inceap6 cu porpi mici. C h d coaja de piiine se inmoaie sau fi cade jos se inlocuieqte cu alta. dar ca urmare a alimentafiei unilaterale pot apiirea semne de carenp. ficat) fin tocat6 qi de 2-3 ori pe s6ptimdn2 un g2lbenuq intreg de ou. Se poate continua cu preparate de lapte "de duraW' dup6 nomenclatura german6. dextrin-malted. Apa in care s-au fiert carnea qi zarzavatul se d6 la aceast6 v2rsti. fn luna a VII-a este important ca sugarul s2 primeasc2 ficat. vitamine). la far6 lapte de vac6 diluat (314 lapte + 114 ap2) qi la cei care tolereaz6 sau progreseaz2 in greutate lapte integral. La inceput iqi va murdiki p miiinile. apoi vor creqte la 200-220 g.formule"). ci se incearc6 s5 fie date zdrobite bine cu furculip. Mai W u . Incepdnd de la aceasti4 v&st6. I se poate da din c h d in c h d un biscuit sau o coaj6 de pdine.dimineafa: un biberon de lapte "de durati".Alimentatia Alimenta@anaturals' se mentine pe cdt posibil. Se poate introduce o mas2 de lapte cu cereale (vezi tabelul 3. m h z a t ) se fierb qi se toac6 foarte m6runt sau se mixeaz6. cu miros urdtl. Pentru sugar este o nou2 etap6 in cucerirea mediului inconjur6tor qi a independentei. carne. pag. La sugarii hrkiti numai cu lapte de vac6. Zarzavaturile nu se rnai trec prin siti. prin came qi giilbenuq de ou. 126 ~i fig. camea qi g2lbenuqul de ou se va consulta medicul. Dup6 piirerea noastr6. zarzavaturile se toac6 &nt. La sugarii sk6toqi se recomandi lapte de vac2 nedegresat (integral). Acum rezervele sunt ins2 epuizate qi este necesar aportul de fier. Unii incep s6 apuce singuri alimentele cu degetele. Mama va avea grij6 ca mdncarea s6 fie frumos prezentati4. Nutrilon plus. aceqti sugari devin anemici qi receptivi la infecfii. Dac6 sugarul nu vrea s6 primeasc6 came se renung timp de cdteva zile qi se reia cu alt sortiment de came sau cu ficat. creschdu-se apoi p h 6 la 6 qi apoi la 6-8 lingurite. s6 fie s e n i t i dintr-o ceaqc6 totdeauna aceeaqi. Un copil c h i a nu i se permite s6 m2ndnce cu degetele nu va avea niciodati d o ~ de a le folosi. fierte impreun5. Nativa 2 etc. obiectele din jur. pe care sugarul le primeqte cu pl6cere. fap. . deqi ar putea s6 le mestece. pentru a le suge qi a le morfoli. "de continuare" dup6 nomenclatura francez6 sau cu "formule" dup6 nomenclatura american6: Humana 2. La pr&la nevoie. se vor da 2-3 supturi (dirnineap. un sugar refuz6 cu inc2p6mare s6 primeasc2 pireul. a) Poqtiile de miincare consistenta' vor fi de 150175 g la inceput. la care se rnai pot ad6uga de 4 ori pe s2pt6mdn2 carnea (mdnzat. g2lbenuq de ou. Cu timpul. Din c h d in c h d i se poate oferi pupn6 p h e cu unt. sub controlul medicului qi a1 asistentei de familie. C pag. gr6simea de la qunc6). . rag. Se adaug6 cdte 3-5 lingurip la pireul de zarzavat. dac6 sugarul creqte bine. sau alt preparat comercial de lapte pulbere cu 3. cu gust plgcut. b) Mi~ca'rik rnasticajie apar la cei rnai mu16 sugari de intre 6 qi 10 luni. 3. s u g m l are la naqtere depozite de fier suficiente pentru 3-5 luni. sugarii savureaz6 masa qi cu ochii. atunci c h d ii ies dintii. Nu se d6 sugarului came mai g a s 6 (porc. seara qi la inc6 una sau chiar dou2 mese in cursul zilei). a ) Laptele degresat sau diluat se mentine numai la sugarii problem6. Dac2 ' h mediul urban se vor folosi produse adaptate (. 6) Cantitatea de lapte in 24 de ore este de 400-600 ml. p h l .4-4% e s i m i . scaunele devin de culoare alb-fumurie ("chitoase").

.

sugarul le privevte ("le cucerevte cu ochii"). sugarul pivotlndu-se pentru aceastii mivcare pe unul sau pe ambele membre superioare. care i-a %cut recent o injecfie. ambevte prietenos persoanelor pe care le cunoavte bine. reprezentlnd ceea ce s-ar putea numi "sociabilitate selectivii". sugarul incearcii sii se mivte vi s&vi echilibreze trunchiul vi membrele (=ii sii reuveascii declt rareori) pentru a apuca obiecte care sunt avezate in apropierea vi la indemlna sa. este foarte pufin probabil ca sugarul sii devinii rnai tfirziu un anxios. Sugarii sunt "fericifi" de aceasti achizifie vi o repeti phii la exasperarea vi ingrijorarea intregii familii. Ochii par sii doreascii mai mult declt poate realiza din punct de vedere motor. Se observii o bung capacitate de extensie. Fie cii este avezat pe spate. Contactul social. "ca racul"). La aceasti vfirsti. Sugarul reuvevte sii preia numai pentru scurt timp greutatea corpului. este o tentativii de deplasare de la stadiul "de-a buvilea" la cel in "patru labe". indoaie vi . Unii sugari par sii nu treacii printr-o astfel de perioadii de timiditate. pe ambele. ta-ta. Sugarul nu va fi pus d se spnjine singur d d t dup4 ce hcearci qi re-te singur s4 se apuce de plasa patului qi s4 n se ridice i picioare. dacii el aratii cii nu B face pliicere. M W l e sunt deschise vi degetele pregiitite pentru activitatea finii. dacii va veni in contact rnai des cu persoane strike. Cea rnai mare parte a sugarilor nu sunt capabili de a adopta pozifia in "patru labe" nici in luna a VII-a. Se bucurii clnd recunoavte persoane. Copilul nu va fi obligat sii se lase luat in brap de striiini. Nu insneapiirat cii le este team& Aceasta constituie un semn cii sugarul incepe sii sesizeze deosebirea dintre persoanele apropiate vi cele strike. adicii prin bucurie sau disconfort. ma-ma. Aude vi repetii sunetele proprii. C$nd este vorba de medicul sau de asistenta de ocrotire. Timiditatea constituie o etapii in dezvoltarea copilului. pe care o face insii cu m i ~ c k din ce in ce rnai coordonate. Imitii. uneori de chiote. Sugarul pronunfii primele silabe izolate ca: da-da. volduri. Dacii mama apucii pe sugar de subsuoarii vi-1 ridicii in picioare. sugarul se intinde cu fiecare segment a1 corpului pentru a se deplasa inainte sau inapoi. de pe spate pe burtii) vi 'Tnvlrtirea". Prinderea obiectelor este incii de tip clevte-patent. Mulfi p&infi se sperie de aceasti deplasare inapoi (dea-ndkatelea. unii sugari reuvesc sii se sprijine pe m%ni (cu braple intinse) qi sii aducii membrele inferioare sub abdomen. Alfi sugari nu reuvesc declt sii se 'Tnv2rteasc3" in jurul lor. Fa@ de strGni este rezervat. Reacfiile sunt de pliicere. Atragem atentia p4rinPor de a nu l b a f4r4 sprijin pe sugar qi nici de a face exercitii pentru a forpa perfecfionarea acestei capacit5fi neuromotorii. in cadrul tentativelor de deplasare. h tenteazii mai ales obiectele viu colorate. acesta se sprijinii pe vWul sau (mai rar) pe tiilpile ambelor picioare. Se joacii cu mginile qi picioarele. dar efectul este de cele rnai multe ori de deplasare inapoi. Dacii este respectat3 vi nu i se dii proporpi neobi~nuite. Motricitatea find. incearcii sii preia eficient greutatea corporalii ~ idin aceasti pozifie. Pipiiie obiectele vi invafiisii deosebeascii materiale ori suprafete pliicute de cele dezagreabile. de preferat cu un cerc restrhs vi la intervale scurte. Aceasta are semnificafiastabilirii de contacte cu lumea din jur prin intermediul privirii.Mama # copilul d) Rota*. pe c h d la al* ea este izbitoare. prin &fire sau de-a buvilea (de exemplu pentru a ajunge sii apuce un obiect). "povestevte pe limba lui" multe vi cu pliicere. tdrdrea. Privirea incepe sii fie "griiitoare". . Dupii ce le apucii. repeti vi modificii sunete. Limbajul. dar predominii incii apucarea de tip palmar. se insotesc de bucurie. Mlinile se unesc pe linia medianii. htinde i mlna pentru apucare vi in afara razei lui de acfiune. fie pe bu&i (mai ales). Apucarea. "mersul"de-a buqilea. plhge cu disperare. Adesea. Se va constata cii va trece uvor peste aceasti timiditate. in "patru labe" qi "Tn picioare". Este bine sii se respecte aceste sentimente. pa-pa. se bucurii de imaginea lui din oglindii. reacfionhd corespunziitor. glezne). Emite sunete nuanfate. Apucii obiecte rnai mari vi rnai mici. Din orice pozifie. Se intoarce spre sursa zgomotului. "de-a buvilea". de pe burti pe spate.Am vrea sii preciziim cii in dezvoltarea motorie a sugarului trebuie diferentiate patru stadii: "tlrlrea". Ei incearcii sii se deplaseze prin rotafie. Auzul. Asculti cu atenfie vi reacfioneaziiadecvat la tonul unei voci (prietenoasii sau seveCi). care este o rotafie in jurul unui ax. La dezvoltarea generalii trebuie urmkite qi alte achizitii motorii: "rotafia" sau 'Tntoarcerea" (pe una din pwile laterale. Imitii zgomote din afarii. e) Ridicarea in picioare susfinut de axile. intinde succesiv articulafiile membrelor inferioare (genunchi. unii sugari devin timizi vi rnai p u p prietenovi.

de pe o parte pe alta. Sunt prea mici pentru a infelege interdicfiile. dar adorm singuri dacii sunt liisafi in pace cu juc&ia lor. Dacii se face cu indembare. odatii cu inmulfirea posibilitiifilor i de mi~care. Este mai simplu sii se fins obiectele periculoase (ace.7. Pentru 1-2 ore poate fi aSezat intr-un scaun pentru copii. Mai intai trebuie sii vii convinge@dacii sugarul nu este imbriicat prea c5lduros sau invelit prea gros. baia este o pliicere pentru sugari. Sugarul va fi liisat. bile. un sugar mai d o m e de 2-3 ori in cursul zilei.fntre coapse se pun scutece absorbante ("Pampers"). este 12 lung bine s nu-1 acoperifi de la inceput cu piitura mai H ciilduroasii. pentru copiii care se mi@ mult ~i se dezvelesc sunt mai bune pijarnalele cu boto~ei. in timpul noptii. cu apii la temperatura cu care este obiqnuit sugarul(36-37°C). sii se joace in apii cu o riifu~cii cu o biircup de plastic. Controlul mi~ciirilor~i pozifiei capului este bun. zilnic. de programul general al familiei sau colectivitifii in care este ingrijit. Apa prea caldii sau prea rece sperie pe sugar ~inu este lipsiti de pericole: arsuri. fn concluzie. sugarul este expus la tot felul de accidente ~i ~iintoxicafii. Cei mai mulfi sugari dorm acum noaptea fit1-2 intrerupere. fierul de c5lcat incins. Chilofii din plastic favorizeazii opiireala. Sugarul prive~teindelung un obiect ~i urmiire~te persoane. cu minufiozitate peste tot ~i indeosebi la cutele pielii. insecticide. Supraveghere qi ingrijiri Somnul. Siipunirea ~i curiifirea cu apii se fac in cadii. datoritii nevoii de mi~care de ~i cunoaStere.i ~ i pierd echilibrul sau chiar con~tienfa). fn locuinfele friguroase sau cu variafii mari de temperaturii. in aSa fel ca spatele sii formeze cu membrele inferioare un unghi obtuz sau drept (vezi ~i"Gimnastica sugarului"). h locuinfele care se riicesc mult in cursul nop@i (sub 17°C) este bine ca sugarul sii fie imbriicat rnai gros. Dacii imbriiciimintea d e noapte ii acoperii ~i picioarele (sac de dormit.Calitatea recepfiilor vizuale. sau Baia nu trebuie sii se prelungeascii peste 10-15 minute. 3. dacii stii nesprijinit pe Sezut. Sugarul ~icopilul mic nu pot fi inviipfi sii nu puns maria pe tot ce se aflii in apropierea lor. s% de hipotermie (devin palizi sau vine@. Poate fi plasat pe qezut pe un fotoliu. Pentru a nu-i fi prea cald. La aceastii varstii. unii incep sii se deplaseze de-a bu~ilea. care sperie pe unii sugari. Fiecare familie este datoare sii ia de acum inainte toate miisurile de prevedere pentru a feri sugarul de primejdii. Se va menfine o temperaturii cat rnai constant2 in camerii. in continuare. Baia (general2 sau la nevoie paqialii) se face. 0 mare parte din sugari stau bine pe ~ e z u tdar rnai sunt unii care "se clatinii" sau . "cad" dupii 1-2 minute. Dupii piirerea noastrii. cu calm. medicamente) . de starea de spirit ~ide agita@a celor ce-1 supravegheazii. in apii cu temperatura d e 36-37°C (temperamra corpului). se intoarce din ce in ce mai bine. in luna a VJI-a continuii procesul de stabilizare ~isocializare. fiind incii nevoie de sprijin. intr-o camerii inciilziti la circa 22°C ~ifiirii curenfi de aer. Din luna a VII-a. biiuturi alcoolice. Nu suntem de acord sii se facii d u ~ u r cu jet de apii i puternic. tactile (pipiiit) ~i auditive este integralii. riiceli. Coordonarea mu~chilsr globilor oculari ~icoordonarea mans-ochi sunt bune.S u g m l (del 1 Zwrii a Vederea ~imisca'rile globilor oculari.mulfi sugari i ~ schimbii pozifia ~i se dezvelesc in cursul nopfii. Gura a devenit un organ de cunoa~tere tot ce-i cade la indemanii este dus la gurii. De la 7 la 8 luni Din aceastii lunii. La imbriiciimintea obi~nuitii poate adiiuga un tricou se sub c i i m a ~ a noapte sau o jacheficii subfire pe de deasupra. pantalona~i boto~ei) in cu ~i camerii este cald (peste 22°C) nu sunt motive de ingrijorare dacii sugarul se dezvele~te. Prin progresele motorii. N u m h l ~i durata perioadelor de somn din timpul zilei depind de structura sugarului. cosmetice. Rar se uitii cruci~. cand prive~te lateral. cateodati ii mai "riimane un ochi in urma celuilalt". nasturi) sau substanfele otriivitoare (detergenfi. Dacii unii p&in@ fin la aceste d u ~ u r ise recomandii sii fie fiicute cu ajutorul unei stropitoare. griiunfe. se va folosi sacul de dormit. Al@ise trezesc. sugarul capiitii noi capacitiifi pentru cercetarea mediului inconjuriitor.

budinci. a l b u ~ u l o l o s e ~ t ela f prepararea unor creme. d a d prefer%. rnai mare parte a sugarilor nu "~tiu"s5 mestece cea ~i primesc numai zarzavatul mixat sau trecut prin sit5.h a t i sau cu cereale instant. Brlnza de vaci intrad in tradi$a culinat-5a sugarului la noi in p r 5 nu este absolut necesar5. dac5 nu este culcat perpendicular pe latura lung5 a patului. in multe ck$ se recornand5 ca pireul s5 fie dat in fragrnente rnai mari ( s E r h a t cu furculip). stiind culcat sau ~ e z h dAtunci c h d sugarul incearc5 s5 bea . ar trebui s5 fie constituit5 dintr-un amestec de fructe strivite (sau la nevoie pasate fin) cu cereale-instant. p a t e opi2-i. La aceasd v k s d numai giilbenu~ul un element este nutritiv esen@alpentru conpnutul s5u in fier. De asemenea. la marginile ascutite de la elementii caloriferului se vor pune placaje de azbest. Nestle. a v h d culoarea ~i aspectul modificate f a g de scaunele de lapte. vitamine. Trebuie s5 se $tie c5 organismul reline ~i utilizeaz5 toate substantele cu Alimentafia Nici in luna a 8-a nu sunt necesare modificgri importante in alimentatie. el va fi tentat s5 se ridice in picioare. shivite ~ i la nevoie. Reamintim c5 in cazul alimentatiei cu fructe sau zarzavaturi. . fructe tropicale etc. Dac5 nu avep siguranp prospetimii de oului dafi came in fiecare zi. Dac5 sugarul vrea s5 tin5 sau s5 ating5 biberonul in timp ce bea.) la sugarii care au aceasd tending. scaune moi ~i urlt rnirositoare. cereale. Nan. Atbu~ul ou p a t e pricinui o "alergie" (erup@i de ale pielii. adgughdu-se ~i brlnz5 de vaci preparad in cas5. conopid2.Milchbrei). familiile instikite. la cei cu greutate rnai m i d sau la "mofturo~i". compot de mere. La sugarii care primesc ins5 la ora 10fructe. h practic5. gulii etc. dar d a d se agag de colful fetei de mas5 pe care se g5sesc vase cu m h c h r i fierbin~. se pot da fructe proaspete fierte. Milupa etc. Va primi tot produsul de lapte pe care 1-a primit in luna antenoar5 cum sunt Milupa 2. U ~ i l e fier de la sobele de de teracot5 ~i sobele de fond se vor "apka" cu pl5ci de azbest. Mu16 sugari accept3 de la aceast3 vkst5 s5 bea din cea~c5. La prdnz va primi pireu de zarzavat (in general de cartofi ~i morcovi cu unt sau ulei) ~i cu came sau g5lbenu~ ou. proteine ~i gr5simi cu valoare biologic5 mare. ajutiindu-1s5 aib5 o pozitie clt mai stabil5 (cea rnai pl5cud ~i rnai comod5 pozifie clnd este @nutin brate). poate fi l5sat s5 bea singur. Se prinde de orice obiect intiilnit in apropiere. la masa de dup5-amiaz5 se va da iaurt cu sau Er5 cereale (sau biscuiti "miiruntiti"). In functie de anotimp ~i de modul cum prime~tesugarul pireul poate fi rnai variat. D a d sugarul este avezat pe podea. cu adaosuri (f5in5 de cereale sau cereale cu fructe . . Nuhilon plus. Seara. c o m p t de gutui.gSlu~ti. Multe mame se nelini~tesc. iar d a d se dau fructe. Pe llng5 cartofi qi morcovi se pot ad5uga: dovlecei. banane. mazke verde. Poate fi luat in brate sau. La sugarii care nu au prezentat nici un episod de eruptii ale pielii in trecut se va introduce albu~ul inglobat in "zdrenje de o u F in sup%. cu biscuiti opi2-iti ~i bine s f & . La ora 10 se dau fructe strivite sau nu se d5 nimic. agitajie etc. biberonul de lapte poate fi imbog5tit cu fiGn5 de cereale ~ilsau fructe ("Brei") sau se alege un produs din comeq de lapte cu adaosuri (mere. La prizele electrice se vor pune dispozitive de sigurang. pasd de mgceve. Eventual se amestec5 cu pesmet de piline. Dimineata sugarul va primi un biberon. singur din biberon. pasd de mere. Humana 2. periqoare. La s f k ~ i t umesei se va incerca d a d sugarul nu dore~te l ~i putin suc de fructe sau ap5 simpl5. gem de caise) se pot da strivite ~i omogenizate cu o lingur5 de lemn. Gustarea de dup2-amiaz2. indulcite cu sirop de zahk. Dac5 familia are fructe congelate sau conservate in cas5 (fructe "proaspete". in principiu. Beba 2 sau "fomule" ca Similac etc. mama va sta 1 h g 5el. scaunele con@nceluloz5 nedigerad.Mama gi q i f u l la distant5 de ei. fn lunile urmgtoare. va sprijini ~i va inclina biberonul pentru ca sugarul s5 nu inghid aer. procurarea unui scaun in inalt prevkut pentru alimenta@asugarului ~icopilului este de mare folos. la acestea se poate ad5uga b r h z 5 de vaci preparad in cas5 ~ibiscuiti. fasole verde. bhuind c5 sugarul nu p a t e mistui unele alimente sau c5 fructele sau zarzavaturile respective ar fi %5 valoare. va fi ajutat s-o f a d . se Pe masa de i n E ~ asau pe patul adultilor sugarul se t rostogole~te~i poate s5 cad%. Scaulaele defructe ySi zarzavatslri.facultativ.) de la f m e ca Hipp. fiind nedigerabile. Fructe conservate. RaJiade lupte este in jur de 400-600 ml in 24 de ore. ins%. mobilierul se va reduce la minimum. de preferat cu lapte simplu sau. C h d apuc5 de fusta mamei este rnai pu@n r h . papana~i.

excrefie. minant in meniul zilnic a1 sugarului. . 3. ci se intoarce pe ambele p Q i ~i se poate rostogoli. Simplul adaos de celuloz5 fin divizati determini restabilirea curbei ponderale ~i revenirea la un aspect normal a1 pis5rilor sau animalelor de experienfg.La 8 Iuni unii sugari incep sri meargri in patru labe. cu sau mii adaosuri). Revenim cu recomandarea de a nu se uita c i in primul an de viaf5. Motricitatea generala'. Greutatea medie este la biiefi de 8 000-8 500 g. i ~ controleaz5 bine capul. Din pozifia "pe bud?'. proteine). care trebuie s i rimdni permanent ~i predo- E patru labe" (fig. sugarul trece in pozifia de "mers Fig. Celuloza indeplineqte $i alte funcfii in digestie. Numai la recomandarea medicului se poate renunfa la mesele de lapte. Celuloza ~i alte materii similare poarti numele de "substanfe de lest" sau mai recent de "fibre vegetale". la inceput i n c i nesigur n fnainthd numai "de-a buqilea".17). daci scaunele sunt consistente ~i nu sunt in num& mai mare de 3 in 24 de ore. In ultimul trimestru a1 primului an de vial$ oul ~i carnea sunt principalii furnizori de fier.Sugarul (de la 1 lunti la 1 2 lunil valoare biologici (vitamine. i ~ i i intinde bine braiele. devin anemici. iar la fete 7 8008 000 g. dar nu poate inci s i treac5 din pozifia culcat in aceea d e a ~ e z a t . cre~tere) este laptele. vitamine. metabolism. grisimi) ~i accesoriile necesare (siruri minerale. fete = 67 cm. sugarul nu mai riimdne in aceast5 pozifie. lichide) prezentau deficienfe mari in cre~tere. va r e u ~ i nu aceastii performan@ intre 8 ~i 10 luni. zarzavaturile ~i cerealele confin fier in cantitate mici. trunchiul ~i membrele inferioare. care contribuie la formarea globulelor roqii. Dezvoltarea fizicg ~i psihomotorie Greutatea. aSa c5 sugarii. tnvitthnd st5 s e ridice direct in picioare i jurul viirstei de n 1 an! c) Pozitia ~ezcind. Unii se inviirtesc incii P jurul propriului ax. Experimental s-a dovedit c i p5s5rile sau animalele care primeau o hrani confindnd toate principiile alimentare de baz5 (proteine. siruri minerale. alimentul care corespunde nevoilor biologice (digestie. Cel pufin doui mese (dimineafa ~i seara) trebuie s5 fie de lapte (complet. 3.17 . glucide. De subliniat cdi unii sugari sar peste etapeIe mersului "de-a b-ilea" si in "patru tube". constituind o component5 obligatorie intr-o alimentafie corecti. iar altii se deplaseaz5 de-an ndiiratelea. Printre altele constituie un mijloc eficient impotriva constipafiei. numirul de scaune poate s5 creasc5 ~i s i apari un eritem fesier. Sugarul crevte cu 400-500 g. Sugarul se fine bine pe ~ e z u tfii1-5 . b) Aqezat pe burta'. Fructele. Celuloza este importanti pentru sinitatea copiilor. Nu este un motiv de alarms. Dup5 ce se introduc mai multe fructe ~izarzavaturi. Perimetrul cranian = 43-44 cm. nici un sprijin. Lungimea medie: biiefi = 69 cm. a) Culcatpe spate. care nu le primesc din diferite motive. glucide.

s5 deosebeasc5 suprafefe pl5cute $i d) Ridicarea in picioare. fa@de care reacfioneaza prin pl5cere sau sugari apuc5 de gratiile patului $i se ridic5 singuri in disconfort. Bate din palme $i/sau se uneori deplasdnd hainte acelqi picior. Imiti4 propriile sunete emise degetele de la picioare indoite ca $i c h d ar vrea s5 $i pe cele pe care le aude.18 . Se ofer5 o m h 5 de ajutor h realizarea dorinfelor. ca: "tata". Reflexul de joac5 de-a "cucu-bau". C h d este avezat pe un plan perfect orizontal (mas5 s lui de acliune. b . fn aceast5 lun5 se incearc5 s5 constate ce se intiknpl5 dac5 le mivc5 sau mentin reacliile de negativism fa@ de str5ini. "Poveste$te" mult $i cu apuce cearceaful. la aceasti4 v k s a sugarul normal Limbajul ~i contactul social se prinde de mdinile mamei $i se ridic5 in picioare. Apuc5 cu tot rnai b) Contactul social. il tine in a$a fel incdt rnai poate apuca unul provoace situaw pe care le doreqte. prin manevre tactice (apuc5 dou5 cuburi htr-o mh5!). apoi st5 in aceasti4 pozifie. "mama". Mama nu rnai este important: apucl obiectul cu degetele. a) Limbajul.a. Motricitatea fin& Apucarea.Mama copilul Fig.3rinfilor.3rilesunt bine coordonate. Numai o mica parte din dezagreabile. fncearc5 s5 un cub. se joac5 cu mdinile $i control bun al trunchiului $i capului. $ez?nd) intinde mdna pentru aruncarea mare. Se mivc5 in jurul picioarele. nesigur. apucare al mpilor se menfine. Instalafi-1. Deoarece in aceast5 pozifie nu are pl5cere. intr-un fotoliu burt5. La aceste silabisiri se amestec5 accente de un echilibru stabil. D5 drumul intenfionat la obiecte. PC). MBinile sunt "deschise" $i degetele preg5tite pentru activitatea motorie rnai fin% M%nile de i&i$at. hva@ s5 cunoasca axului propriu. diferite materiale. mult5 u$urin@:"se n5puste$te" cu m h a cu rnai mult5 zhbetului. mama il apuc5 de axile $i atunci triumf.Cei rnai mu]$ sugari stau la aceasti4 viirsti4 foarte sigur in vzut $i se intorc in toate p&@le pentru a apuca diferite obiecte. Este curios $i toate juciriile din jurul lui. Este fericit cdnd i se dac5 au ckut. Se amplific5 contactul cu mediul inconjur5tor prin intermediul: privirii. cu un prosop trecut ca o ching5 in jurul corpului pentru Din orice pozifie stabil5 (culcat pe spate sau pe a-1 susfine. Nu este le arunc5. cu baz5 mare de susfinere. el fine spatele drept $i are un se intiilnesc pe Linia median5. repet5 operatiunea de atiitea ori p h 5 c h d Putefi s5-i procurafi un scaun inalt. cu u$oar5balansare. pe care il fixali mama renun@ la joc. Un nou progres persoana cu care vrea s5 comunice. il ridic5. Incearc5 s5 ajung5 la obiecte in afara sfer~i asiste la activiti4file familiei. nerWare sau chiar de m h i e . B trece dintr-o singura persoan5 de referinf5. "papa". Primul cuyht sugarul pkjevte. Se intinde s5 apuce abile. joac5 la mas5 cu obiecte de diferite dimensiuni $i Teama de persoane stra'ine. Reacfioneaz5 la m h 5 h alta $i-1 "cuprinde" cu privirea! Cdnd apuc5 interdicfii sau la aprecieri afirmative. emiterii de sunete cu coloratur5 afectiv5. Pronun@ primele bisilabe. Le urmiire~tecu privirea ii face pl5cere s5 fac5 descoperiri. Pipiiie $i atinge obiecte. el va fi incdntat de aceasti4 favoare $i va putea s5 obiectelor. Sugarul i$i alege $i degetul mare (mai rar cel mic). "cu adres5" nu este departe. podea. picioare. precizie asupra unui obiect dorit $iB prinde htre palm5 Comportamentul emofionul. de asemenea. 3. Descoper5 sliibiciunile p. linhd "dada". Dac5 arunc5 un obiect pe duvumea $i mama . fn schimb. Mi$c.

Piriniii observi c i sugarul devine rezervat. care permit s i separe ceea ce este el de ceea ce nu este el. apoi se uiti la ai sii ca yi ciind ar vrea s i se asigure c i feiele familiare lui sunt prezente.peste umirul mamei . camera. se face royu la fa!& se screme. a lumii insufletite yi neinsufleiite va surveni la copil pentru c i mama 1-a hriinit. Astfel. le regbeyte impreuni cu dvs. Coordonarea m i y c ~ l oglobilor oculari este bun& Urm5. Teama de persoane striine se manifest2 mai zgomotos ciind se combing cu imprejuriri in care mama absenteazi (este Iisat singur intr-o cameri cu o persoani complet striini sau mama dispare intr-un magazin yi un striin se apropie de c h c i o r u l lui yi-i vorbeyte). ii vede faia de aproape yi de departe. zgomotticere. va ziimbi yi "vorbi" cu un striin atiita timp ciit acesta pistreazi distanp cuveniti'. Nu trebuie dus la petreceri cu persoane multe. va putea s i le dea un nume.in autobuz sau pe stradi. a plimbirii sau a reintoarcerii tatilui s i u . Astfel. Cei din jur cred c i "nu-i place s i fie murdar". Spaiiul copilului se construieyte in raport cu mama pe care o vede yi o aude cum se deplaseazi. scoate un chiot c h d a avut un scaun. se ghemuieyte in brafele mamei sau ale tatilui.admis de tofi pediatrii yi psihologii daci aceasti reacfie reprezinti o anumiti etapa in procesul de dezvoltare psihici sau daci nu este o particularitate a unora din copii. 1-a schimbat. automobilele. activitate-repaus. in care sunt llsate s l pltrund5 doar persoanele apropiate. prin alternanp zi-noapte. Daci este Iisat s i priveasci feie striine . Cunoayterea de sine. scaunele sugarului sunt mai bine formate. phupl. Va fi schimbat.t-eytein toate r planurile. dar f2ari grabi. util pentru copilul mic. Majoritatea nu se mai uiti "cruciy".Astfel se exerseazi contactul social. yi astfel puiin ciite puiin isi d i seama de contururile. ii d i copilului nu numai limitele personale. apoi celelalte fiinie apropiate. dorinp de hrani) la orarul siu exterior (venirea mesei) yi c i aceasti coincidenii este fericiti. $i la acest punct mama este cea care. Se pare c i sugarul nu este yocat de persoana striiini in sine. Din cauza maturirii sale yi a alimentaiiei mai variate. P c n f i i observi c i in aceste luni sugarul accepti cu greu feiele severe. obiecte mici pe care el le apuci. I-a miingiiiat. Timpul copilului se construieyte cu atiit mai bine cu ciit mama ytie s i se adapteze ritmului siu interior (de exemplu. ' Se accept5 existenfa unui "perimetru tabu" cu raza de aproximativ 80 cm. Auzul ~i localizarea sunetelor. se contract5 apoi se uyureazi. el incepe s i devini conytient de momentul in care intestinul s h funciioneazi: inceteazi s i se joace. apoi de culoarea lor yi. triste yi rnai ales persoanele zgomotoase. se "concentreazii". se creeazi modele de ritrnuri percepute atAt prin senzapi interioare. h plus. Supraveghere yi ingrijiri Scaunele. Daci un striin vrea s i se apropie prea mult de copil acesta se sperie. protesteazi. suspicios. strizile. veghe-sornn. dorim s i cunoaytem ciit de ciit o persoani. ciit yi prin excitaiii exterioare. Asculti zgomote yi se intoarce spre sursa sonor& La zgomote neplicute reaciioneazi cu disconfort. daci il atinge. intoarce capul. daci i se d3 prilejul s i se joace "cucu" pe 14ngi fusta mamei. Aceasti reaciie este pe deplin justificatk $i un adult ar fi yocat daci un striin i-ar siri de giit! fnainte de a accepta dovezi de simpatie de ordin fizic. casele. le pierde. Cum poate percepe timpul? Este dificil s i pricepem cum copilul prinde nofiunea de timp. Mama nu trebuie s i creadi c i are un rol de "lnviiitoare". dar il invali s i cunoasci yi lumea. Puneii-i la i n d e m h i juciirii. copilul "simte" c i dimineap sau seara este "ora" mesei. o pierde yi o regiseyte mereu. rnai rare (1-2 pe zi) yi survin la ore aproape regulate. prin prezenia ei. in ciiteva luni. care va deveni increzitor yi va manifesta interes pentru "feie noi". Aceasti cunoaytere trece pe ciii foarte profunde. ci de ceea ce aceasta face. timid cu striinii. copilul va ajunge s i se imprieteneasci rnai uyor cu striiinii. Uneori. le priveyte fafa. Vederea ~imi~carea globilor oculari. de indati ce a trecut de ~ase-yapte luni. Voind cu orice pref s i i se . i n timp ce este plimbat cu ciruciorul descoperi animalele. daci i se permite s i se apropie singur de persoane striiine care-1 atrag (curiozitatea fiind mai tare deciit teama). dar este foarte probabil c i o realizeazi prin derularea celor 24 de ore. Cum se construie~te spa@? Pentru copil spaiiul pare s i se elaboreze pornind de la senzaiia yi perceperea corpului. vederea de fete noi poate fi cauzi de neliniyte. mult mai apropiate de instinct deciit de rafiune. de consistenp (taremode). i-a vorbit yi s-a jucat cu el. obiectele. mai intiii mama lui. foame-salietate. este numai felul siu de a-yi anunia mama c i pentru el s-a produs acest mic eveniment. ii aude vocea i n d e p h t i yi apropiatii. de greutatea (greu-uyor).

Uneori este neliniqtit ~ineribd5tor E r i motiv. mesei de seari qi a1 culc%ii. Dupi masa de seari. fir5 asperititi. Revenim cu indica@aca taM s i fie prezent in familie in timpul imbiiierii. la inceput se va da diluat (314 lapte qi 114 api). la care se adaugi f i i n i de cereale instant qi se amesteci bine aviind griji s i nu se formeze cocoloaqe. i se va da impresia c i a avea un scaun este o treabi care o dezgust2 pe mama sa. 3. fie zarzavaturi (vezi tabelul 3. eventual qi in cursul dupi-amiezii. in caz c i se introduce de abia acum. se tiiriqte in toate psqile. Alimentatia Laptele rimiine alimentul de bazi in meniul zilnic. Amestecul realizat se portioneazi in biberoane curate qi se pistreazi intr-un frigider. sau in familie existi o stare de anxietate. Reamintim c i laptele de vaci se d5 in mod obiqnuit cu adaosuri. Uleiul nu se fierbe. incearcii s5 se agate de marginile patului sau tarcului ji cerceteazi lumea din jur. jn conditiile unui progres normal. La deschiderea uqii face semne c i vrea s i fie dus afari. in paturi cu margini f5ri vizibilitate. Scoaterea copilului ciit mai mult afari. Somnul. La oraqe se folosesc preparate de lapte praf: lipturi paqial-adaptate sau de continuare folosite in luna anterioar5 sau lapte praf "clasic" cu 26% grisimi. .inliture scutecul sau chilo@i murdari. pag. pentru a evita aparitia v2nitiilor qi rinirile. Orizontul lui s-a l5rgit mult. Cuviintul romiinesc "dezmierdare" are la origine cuvktul latinesc care insemna qtergerea copilului de materiile fecale ("merda"). Invafi s i mestece alimentele. excesul de impresii duc la tulburiri de somn. Pentru inliturarea cauzei. copilul va fi pregitit de culcare.12 luni copilul nu are nevoie de i n c i l w n t e . incearci s i stea in picioare. Dupi ricire se amesteci uleiul cu un tel sau o linguriti timp de o jumitate de minut pentru c i acizii graqi esenfiali s i fie mai bine folositi. Copilul trebuie s i simti zilnic comunitatea mami-copil-tati. fnca'lfa'mintea. Daci umbli mereu pe o suprafag plani caldi. o plimbare mai prelungiti inainte de masa qi culcarea de seari. Devine rnai activ. care se observ5 la mulfi copii inainte de a adormi. nu are nevoie deloc de inciltiminte. inainte de 11.~lovi capul i de perefii patului. timp de 1 Y2 . pikinfii vor verifica daci sugarul sau copilul mic are o ocupatie suficient de interesanti in cursul zilei. 126). De exemplu. Daci mama are talent. se vor confectiona pernite de protectie.mama nu va face deciit s i i-o i n k i e . Spre sfiir~itul fierberii se adaugii zahirul (10 lingurife rase la 1 000 ml). fie fructe. sunt lisafi singuri (careng de "societate" qi de dragoste). ca qi la cei care stau multi vreme in casi (carenti de miqcare). il liniqteqte qi-1 adoarme printr-un ciintec. Jocurile agitate. de miqcare qi daci este suficient de obosit. Departe de a-i favoriza educatia curi@niei. S-au observat aceste manifestki la sugari care au fost tinufi multi vreme in coq. iar seara se vor incerca lipturile cu adaosuri ("Brei") care sunt fie cereale. in&-o cratiti se pune o cantitate mici de api rece. ficute din sciinduri compacte (careng de spatiu). daci este posibil intr-o baie cu cuburi de gheat5. La unii sugari se int2lneqte obiceiul de a se l e g b a sau de a . supraingrijire a copilului. Nu suntem de pirere ca dupi mas5 familia s i inceap5 s i se joace cu copilul mai mic de 3 ani.2 ore. jocuri liniqtite. In cursul zilei mai d o m e o dati la priinz. Laptele de vaci se d i integral. ciind sunt obosifi sau ciind se plictisesc. Daci reuqeqte. imbiiierea zilnici qi o atmosferi de calm in familie sunt unele dintre remediile recomandate. sugarul se culci in jur de ora 20 qi se scoali dupi 10-12 ore. Dimineata se va da laptele fk-5 adaosuri. Daci sugarul va continua s5-qi loveasci capul de peretii patului. si-qi foloseasci miiinile intr-un scop anumit sau s i pronunte "cuvinte noi". S-ar putea s i doreasci s i faci un lucru pentru care nu este inci apt. in ciiteva zile se va liniqti. Toate acestea modifici unele dintre obiceiurile sugarului. daci i s-a satisficut nevoia de "societate". se adaugi laptele integral (sau diluat cu 114 api) qi se pune totul la fiert la un foc moale.8. La sugarii la care se folosesc chilofii absorbanti ("Pampers") nu se constat2 astfel de reactii. care nu este utili nici pentru sprijinul picioarelor qi nici pentru invitarea mersului. Este una din miqckile ritmice ("miqcikile calmante"). Recunoaqte pregitiri ce se fac pentru plimbare qi se bucuri zgomotos. A Leg6mtul (miqciki de calmare?).2. De la 8 la 9 luni $i in aceasti luni se observi o serie de schimb%i la sugar.

sugarul nu trebuie s5 fie prea gras. M2surarea lungimii sugarului se va face si cu ajutorul medicului sau asistentei de ocrotire. Se incearcii sii se dea pireu s f i r k a t cu furculip. Greutatea sugarului nu depinde numai de v2rst5. Griisimea nu confer5 o stare de siiniitate mai b u d . dupii ce stau pufin in picioare. aceasta se datorevte de cele rnai multe ori unor obiceiuri culinare greqite. cu brlnzii de vaci. nu-1 forpfi! Dezvoltarea fizicii qi psihomotorie Cre~terea greutate este tot rnai inceatii.de lungime vi de alimentafie (cantitate. qi copilul rnai mare. contact social. La sugarii care refuzii laptele se va incerca o budincd sau papanavi fie$ cu brlnzii de vaci. in nici un caz. Sugarii cu greutate prea mare. La masa deprhnz se d5 pireu de zarzavat. nu trebuie categorisitd ca "distrofie" sau "malnutrifie". calitate). banane cu sau f21-5biscuifi vi eventual. Motricitatea generala'. pe~tele slab. nu. untul. Va fi liisat sii ia micul dejun vi gustarea cu biberonul pe genunchii mamei sau plasat intr-un scaun inalt. piistoqi se imbolniivesc rnai uqor. annonic conformat. Uneori reuvevte sii se ridice in picioare dacii se poate apuca de ceva. iaurt sau chiar un biberon de lapte. i Nu-1 dojenifi vi. culoarea sau consistenfa sa. La gustarea de dupa'-amiaza' se pot da mere rase. sugarul mare intoarce capul qi zice "nu. Fifi foarte atenti pentru cii s-ar putea sii se sufoce cu o bucat5 rnai mare. medicul este singurul care decide dacii trebuie sii sliibeascii pufin.La sugarii constipafi z a h h l se poate inlocui cu lactozii. dar cu lungime rnai mare. este numai un mod de a . au o rezistenlii rnai sciizutii la infecfii vi fac forrne rnai grave de boli. Ca qi adultul. Striiduifi-vii ca din timp sii-i dafi sii miin2nce la un loc cu ceilalfi frafi. Greutatea sugarului este un parametru care trebuie apreciat in contextul altor criterii de apreciere a s&i de siiniitate: lungime. Dac2 tofi membrii unei familii sunt obezi. dimpotrivii. Pireul va fi imbogiilit cu unt sau ulei de floarea-soarelui. imbolniiviri. Este absolut necesar ca la aceasti mas5 sii se dea proteine de origine animal5 (altele dec2t laptele). Seara se dii lapte cu adaos de fiiinii de cereale. Nu reuvevte ins5 sii stea E picioare n nesprijinit. Masa de la ora 10 nu mai este necesarii la majoritatea sugarilor dupii v&-stade 8-9 luni. C2ntarele noastre pentru sugari inregistreazii greutatea p%n% maximum la 9 kg. Gustiirile vor fi constituite din fructe. Este suficienti o clntkire bilunarii sau chiar lunarii. sii-i dafi o bucatii rnicii de p2ine. stiiin qezut. nu". in general de cartofi $i/sau morcovi. trebuie sii se fin5bine cu ambele m2ini pentru a-vi men@neechilibrul. de oviiz sau de tapioca. de fructe sau de legume. dlnd indicafii amiinunfite de regim. cu mult peste "media" scris2 in diferite ciirfi. Curba greutiifii sugarului nu se potriveste totdeauna cu curba din diagramele cu crevtere medie a "sugarului normal". in loc de cereale se incearcii griqul. un biscuit pe care sii le morfoleascii singur. La sfsvit se va da zeamii de compot. creierul.La astfel de sugari se vor evita fiinoasele. dacii-vi dii drumul de m2nufe cade. sugarul p a t e umbla '%I patru labe". Putefi sii 15safi sii ducii pireul la gur2 cu degetele. ficatul (pasiire. giilbenuvul de ou. apoi "sliibesc" vi se lungesc c2nd incep sii se rniqte rnai mult. Acevtia au inviifat s5 se . rnai consistente. de m 2 . se culcii singur vi se ridicii f"ariidificultate. Nu credeli cii nu-i place. vifel). sarea. rezult2nd o medie lunar5 de 250-300 g. Va mlnca rnai bine vi va trece rnai repede la alimente noi. Se poate completa cu fructe proaspete sau chiar din compot (sfiir2mate qi omogenizate). la un sugar mare. fulgi de porumb. La cei care doresc se vor da alimente mai pulin bogate in calorii (fructe. de fructe sau apii fiartd vi riiciti. de exemplu de gratiile patului. sucuri). cu "tonus" muscular bun. inaintea unui aliment nou prin aspectul. dezvoltarea psihomotorie. in mod obi~nuit. intre 8 in qi 12 luni creqterea siiptiim%nalii este de 60-85 g. cum sunt: carnea de m2nzat sau vifel (carnea rovie are rnai mult fier). Dac2 un sugar are un plus de greutate. deoarece imobilizarea ~i intinderea sugarului pe o mas2 ca vi utilizarea panglicii metrice implicii de multe ori erori de tehnicii ~i interpretare. Foarte des. dulciurile. unui aport excesiv de calorii. incep s5 pllng5. Nu se poate vorbi despre obezitate dacii un sugar este rotunjor. Cre~terea lungime intre 6 qi 12 luni este de 6in 10 cm. Hrana luatii singur il va face mai "binevoitor" cu alimentele qi ii va permite rnai curiind s5 mestece ~i s5 se hriineascii singur. 0 cifrii cu clteva sute de grame rnai putin dec2t "cifra nonnalii". Cei rnai mulfi aratii ava in primul an de viafii. Unii copii. comportament emofional etc. Mama nu va pune un copil la "curd" de sliibire din proprie inifiativii. in aceastii lunii. Unii sugari au tendinp de a se ingrii~a excesiv. sugarii gravi. sii-i dafi sii bea din ceaqcii.~exprima mirarea. ci vi de tipul constitufional. Cei rnai mulfi oameni (adulfi vi copii) au un plus de greutate pentru cii miin2ncii rnai mult declt necesit2 organismul.

Capacitatea de a folosi separat degetele qi de a armoniza miqcMe lor reprezind un progres apreciabil fa@ de perioada in care iqi miqcii pumnii striinqi. 3. atentie qi calm din partea piirinfilor. $-a stabilit tactica proprie qi a inviitat sii descopere punctele slabe ale adulfilor. sugarul este vesel qi activ. dar nu qtiu incii sii se q e z e singuri. Se joacii cu mginile. Se va combate febra qi agitafia. Aceasd achizibe este la baza multor acfiuni. chiar o erupfie asemihiitoare celei din rujeolii. Reactia dispare in 1-5 zile. Toad familia va deveni ordonatii in aceastii perioadil. Dacii sunt ajutati sii se aqeze. nu-i va rnai fi teamii. in timp ce in alte @n. apoi incep jocul de la capiit. De la 9 la 10 luni De la aceastii vkstii sugarul cu un sistem nervos normal qi cu o ingrijire corespunziitoare se manifestii zilnic cu ceva nou. Unii copii rnai dorm de 3 ori h cursul zilei. care pot surveni rnai &iu. nu-1 supraingrijiti. &ii nici un s o p . se continuii profilaxia. "guturai". incepe sii vorbeascii goptit. Ca qi in luna precedent& pronunti3 "mama" qi bisilabe gi imid sunete pe care le aude sau le pronun@ qi singur. picioarele qi. Somboane). Reuqeqte astfel sii apuce obiectele intre police qi celelalte degete. ins&. Orice interventie in dorintele lui declanqeazii pr9este. htre a 6-a zi qi a 9-a zi de la vaccinare copilul p a t e prezenta reacfievaccinalii: f e b a agitafie. Supraveghere qi ingrijiri Somnul devine tot rnai bine organizat. antirujeolic (simplu sau asociat cu cel antirubeolic qi antioreion) se administreazii la 14 luni. Uneori. mama fl ia in bra@. dacii este asiprat cii la trezire iqi vede mama. sunt mulfumiti. Din orice pozifie se afliih echilibru. fncearcii sii piiqeascii sprijinindu-se de ceva. pe care le-ar putea introduce in gur$ rischd sii se "inece" (sii se sufoce). Dezvoltarea fireascii nu trebuie fortad. In general. La trezirea din somn. Nu-1 comparati cu alti sugari. astfel incgt se poate incurca in piituri qi cearqafuri. Sugarul nu se rnai trezeqte rnai devreme decgt restul familiei. ap o sin@ dat& dar mai prelungit. Copilul invatii miqcarea de opozitie a policelui (degetului mare). somnul nocturn dureazii 10-12 ore &ii intrerupere. curhd va inviiw sii mate cu el ceva.ridice. Pentru a atinge unele obiecte. i. fn@legeintrebiki simple: "unde este mama?' qi priveqte in direcfia respectivii. nu deveniti anxioqi la insuccesele lui. dacii este alimentat corect. dozele fiind fixate de medic. iqi moduleazii vocea. La cei care primesc vitamina D h administriki zilnice.). nu-1 socotiti anormal dacii el nu a realizat toate "posibilitiitile" vgrstei. Iqi exprimii dorintele clar qi categoric. perioadele de somn devin rnai scurte. Limbajul.T vorbeqte. poate folosi degetul ariidtor. un sugar niiscut shiitos qi fiirii imbolniiviri grave va avea o evolutie normalii. apoi il schirnbii qi-i d5 sii miinhce. Aceste "reintlilniri" matinale vesele. bile. De aceea nu i se va pune decgt un singur cearqaf pe dedesubt (ceqafurile-husii sunt cele rnai practice pentru cii r h l n intinse tot timpul) qi va fi acoperit cu o singurl piiturii. Contactul social p comportamentul emotional. b) La noi in Wii. La aceastii v k s d se miqcii mult in pat. inclusiv in afara sferei lui de acfiune. la trezirea sugarului mare qi copilului mic reprezind un mod sigur de a evita dificuldfile de a adonni. dar uneori se dezveleqte imediat dupii ce a adonnit.9.intregu1 siiu corp. Va rnai trece ins2 un timp piing va merge singur (ciitre vksta de un an). . indep-d din jurul copilului toate obiectele mici (nasturi. dacii se bucurii de plimbiiri in aer liber qi juciirii corespunzhoare.vorbirea la aceasd v k s d este &ii adresii. Striiinii sunt priviti cu rezervii. l Problerne de profiEaxie: a) La 9 luni vitamina D se p a t e administra pe gurii (200 000 u. i Sugarul zhbeqte qi priveqte prietenos.intinde m h a pentru a apuca obiecte. In timpul zilei. se obiqnuieqte caintre 9 luni qi 15luni sii se administreze vaccinul vaccinul antirujeolic. dar rnai ales de dragoste. Normal. ii arad cgt este de mulfumid cii 1-a reg&it. Motricitatea find. Nu-i place sii fie atins de unele persoane striiine. C h d i se trezeqte. Priveqte obiectele pe care le are in d n i i . Dacii i se asigurii ingrijirea cea mai bung a corpului. Adoarme relativ repede. Cei care au biiieti nu vor uita cii fetele sunt rnai precoce. Va fi imbriicat cu o pijama cu botoqei. Reactioneazii la interdictii ("nu!") qi aprobiiri ("da!").

fmcte sau zarzavaturi Multi copii la vbsta de un an se "servesc" din menu-ul adultilor ' Vezi tabelele 2.in mod facultativ 10: nimic sau cel mult suc de fmcte la pranz: .carne (vita.sau morcovi sau sfeclti sau salati de tomate .sau lapte cu cacao sau cu fulgi de cereale prenz: .lapte + adaosuri . iaurt.fmcte $i zarzavaturi o pr%jitur% casti (crede mti. Cei mai mulii prirnesc laptele numai din biberon.fie legume fierte ~i strivite cu br2nza "alba" .fie un biberon cu M m l lapte de continuare . dacii prefer$ laptele cu cereale (fiinii.priijiturti de casti seara: .se poate adtiuga o cantitate mica de Ein5 de cereale "instant" de 2-3 ori pe stip&n2nii. multor sugari nu le mai place' laptele. brhz. 3. chiar pentru alimente pasate. 127 Majoritatea sugarilor prefer. 2.banana sau mere rase . 4 SUGESTU PENTRU ALIMENTATIA SUGARULUI h l X E 9 $1 12 LUNI' I fntre 10 ~i 11 luni fntre 11 $i 12 luni Ca intre 9 $i 10 luni Se trece.apa c2t $i c2nd vrea 4 mese dimineata: .came de m k a t sau de pasike sau pevte slab sau ficat sau creier sau ou .br2nza de vaci cu fmcte strivite seara: . recent s-a lansat ~i Milumil 3) sau Formula cu adaosuri (Similacgain) sau lapte cu cereale (vezi tabelele 3. In prima perioadii. Nu se va insista qi mai ales nu va fi foqat sii-1 bea. in continuare biberonul. Spre sf2r~itul primului an de via@.Iln biberon de lavte .fie un biberon de lapte (simplu sau cu adaosuri) .2 pag. deciit momentul c h d a inviipt sii meargii sau sii cearii olita.2 pag. 126 $i 3.sau iaurt cu biscuiti .sau omleti . exist5 copii care refuzii s3 primeascii qi in aceastii lunii.compot de fructe si%hate gustare: .Sugarul (de la 1 lunt3 la 1 2 luni) La un copil intereseazii mai mult siiniitatea qi multumirea lui. TABELUL 3 . 115. .5 unt cu miimiiliguF gustare: .fie lapte de vaca integral cu 5% zahar $i 3% cereale . Unele familii prefera incti laptele de continuare (notat cu cifra 2. Se poate evita viirsarea unei cantit5ti prea mari de lapte.3 pag. simplu sau cu fain. mtimtiliguta. in mare parte la menu-ul familiei.pireu de cartofi sau de diferite zarzavaturi . briinzii sau lapte acidifiat cu suc de liimiiie.fie lapte de continuare (denumit de francezi "de a 2-a viirstli") .1. turnhd in pahar o cantitate micii. Dupii cAteva incercki nereu~jte renuntii qi se reia tentativa se dupii 1-2 siiptiimiini. De asemenea.sau un biberon de lapte . moale sau "ochi") cu legume proaspete (tomate) sau fierte .2 $i 3. Se va incerca.fmcte strivite cu biscuifi sau brhzti .intre mese se poate da suc de fmcte sau .sau i a m biscu* cu gem . sau topitli) . care dispare de la sine dupii cAtva timp. sau paste fiinoase fine .pireu de legume variate sau de cartofi.br2nza (de vaci. budinck c h e ~ etc.lapte ~itsau derivate de lapte . alimentafia din ceaqcii sau pahar. fulgi).3) Se continuti cu vitamina D-pictituri $i cu fluor . Practic. dezvoltarea aptitudinilor in mod spontan. de cereale .fie un "Brei" (lapte plus pulbere de cereale).sau b h a de vaci cu biscuiG $icu fructe strivite - fntre 9 $i 10 luni fntre 9 $i 12 luni se trece la lapte de vacti integral sau lapte praf cu 28% grasimi (%%a reconstituit). pastire. cacao (dimineata) sau sub form5 de budinci. miel) sau pevte slab .) . ciu- ~ 7 : k t i de vaci. av2nd grijfi ca in menu sa fie prezente: . S-ar putea sii fie numai o repulsie treciitoare. copilul va "pierde pe drum". viirsiind o mare parte din alimentul pus in pahar.came . orez.fie un ou (fiert tare.sau paste Gnoase fine. Este o parte din procesul de inv3tare.sau un iaurt cu sau frti biscuiti 1 1 I dimineafa': lapte $i tartin5 cu unt $i ceva duke . regimul alimentar este identic cu cel de la 9 luni.

se rostogole$te. 21). de calm qi de securitate. Motricitateafina'. Nu se inregistreazii progrese remarcabile. sugarul se intoarce pe o parte sau pe alta. 3.20). . Dupii ce sugarul s-a ridicat qi se sprijinii. p b i i c h d musculatura se dezvoltii mxi bine. Cei mai multi se ridicii {iniindu-se de obiecte. fncepilnd cu aceastii vArst5. cu o miqcare grafioasii. De la 6 luni ( c h d rniqckile mbufelor erau atilt de neajutorate ciind vroia sii apuce un obiect rnic) p b i i la 10 luni (ciind. sti5 destul de stabil qi se deplaseazii lateral de-a lungul unor mobile (fig. 3. Obiceiul se intillneqte atiit de des la copii siiniitoqi. Somnul. care stabileqte dacii nu este vorba de o manifestare de rahitism. copilul va practica qi iqi va desiivkqi achizitiile din luna precedent5. nu exist5 o regulii generalii: unii reuqesc destul de bine. Alte progrese ale dezvolta'rii motorii. Ciirpa saulqi juciiria par sii reprezinte o deosebitii sursii de satisfactie. Unele mame sunt neliniqtite ciind copilul lor acordii atiita important2 unui obiect neinsemnat. se poate ridica in qezut qi uneori o "porneqte" in patru labe. se va aviza medicul. meqtequguri etc. 3. o anumitii juciirie sau o bucatii de tesiiturii coloratii. cu echilibru bun. se sprijinii in fa@. Dacii aceasti5 curburii este mxi accentuatii. pu{ini reuqesc sii se ridice ~i singuri (uneori). Fig. Cu timpul a ajuns ca in aceastii pozitie sii stea liber. Fig.b . Cuvintele sunt fZuii adresii.). este adevirat) nici nu incearcii! Limbajul.21 . fn general.fn luna a 9-a sugarul se p a t e ridica in picioare. 3.19 . In ceea ce priveqte mersul sprijinit. Majoritatea sugarilor au la aceastii vBrstii o astfel de deformare a membrelor inferioare. Fig.lateral qi In spate cu usuring.Dezvoltarea psihomotorie Motricitatea generala': a) Culcat pe spate sau pe burtii. altii nu se griibesc deloc sii vorbeascii. judeciind dupii reacfia nefericitii a copiilor ciind li se ia obiectul adorat. 3. reuqeqte sii ridice intre degetul mare qi ariitiitor o firimiturii de piline) a intervenit un progres uriaq in coordonarea nervoasii (fig. ca intr-o pens&. Se deplaseazii qezbd inainte qi in jurul axului corpului. Dobiindirea acestei capacit5fi are loc intre a IX-a qi a XI-a lunii. mai devreme sau mai tiirziu. c) Ridicarea in picioare.20 . 3. Capacitatea de a opune degetul mare degetului ariitiitor este una dintre marile cuceriri ale omului care pennite folosirea m%nilor la oper@uni fine (scris.Sugarul apuc3 la 10-1 1 luni obiecte foarte mici htre degetul mare $i argtiitor. pe care tin s-o ia cu ei in pat qi sii adoarmi cu ea. in timp ce al~ii (mai putini.a.19) sau finiindu-se de marginea patului (fig. Unii copii continuii sii-qi liirgeascii "vocabularul" cu alte cuvinte bisilabice. Supraveghere yi ingrijiri Picioarele in "0". cei mai multi sugari incep sii indriigeascii. apuc4ndu-se de gratiile patului.La 10 luni se ridic&in picioare $i poate pQi tin4ndu-se de diferite mobile. b) Statul in sezut.

0 alimentafie predominant lactatii fir2 pireul de zarzavat cu came in trimestrul a1 IV-lea a1 primului an de viafi duce la anemie marcati qi la receptivitate crescuti la infectii.10. Copilul are fafii de corpul siiu aceeaqi curiozitate pe care o manifest3 fafii de jucirii ~i de intregul mediu inconjuriitor. se intrerup aceste striidanii qi se reiau dupii vdrsta de 18-24 luni. Olifa. cici i s-ar stimula qi rnai mult interesul pentru aceste manevre. incdt poate fi apreciat ca ceva perfect normal. Se va repeta d incercarea in fiecare zi la aceeaqi 01-8. fn caz de insucces timp de 2-3 siptiimdni. Acest joc nu are nici o importanfii qi nu duce in nici un caz la masturbare. De la 10 la 11 luni Alimentafia Cantitatea de lapte poate f i redusii la 400-500 ml. Copilul nu trebuie certat. Sunt p w i ale corpului siiu qi vrea s i le cunoascii. 3. copilul capiitii impresia c i face un lucru interzis. Dificultiifile apar numai atunci cdnd. Or. Este important ca sugarul sii nu fie certat dacii stridaniile mamei sunt fir2 rezultat. cu a d t va fi rnai bine. nu se va pierde prilejul de a-1 liuda.Sugarul d o m e cu juciiria preferat5. Formarea deprinderii de a fi curat. Fig.23 . Copilul atinge organele genitale qi se j o a c i uneori cu ele ("le manipuleazi"). calmi. 3. Fig. de exemplu. s i nu incercim sii obiqnuim pe copil s i . 3. Dupi ce mama sesizeazii care sunt aceste ore. Normal. Concomitent. Cu cdt pirinfii ii acordi importan@ mai mici. 3. mereu aceleaqi. Aqa cum s-a amintit mai sus. anal se instaleazii dupi 1 ?h iar cel a1 vezicii urinare qi mai tkziu (vezi capitolul urmitor). va pune sugarul pe olifii qi va pronunfa in acelaqi timp cdteva sunete.echilibrafi. controlul sfincterului ani. va deschide un robinet de apii. Pe de a l d parte este greu pentru mame qi chiar pentru noi. pozifia de stat pe vine". Insistenpi inciipiifdnati ~i certarea copilului pot duce la reactii de negativism qi tulburiri de comportament mai grave. in special.23). q a cum iqi pipiie. au o preferinfii deosebid pentru organele genitale. trecerea la o alimentafie . pediatrii. Momentul potrivit pentru obiqnuirea copilului la olifi este foarte controversat.~ stiipdneascii i muqchii ce intervin in acest act fiziologic. "Jocul" cu organele genitale. Biiiefii. atunci ~ 2 n are succes. sunetele din jurul lui contribuie adesea LL sii-1 obiqnuiascii pe copil sii "faci pe olifi" (fig. deoarece el nu este inci responsabil de actele sale. degetele qi urechile. fn schimb. Mamele incearcii foarte devreme si-1 deprindii pe sugar sii "facii" la olifii (de foarte multe ori din luna a 8-a).La 10 luni se poate incepe desprinderea sugarului de a face la olitii. mai ales la copiii cu diarei repetate qilsau prelungite. Nu este bine ca sugarul s i fie liisat mult timp (peste 10 minute) pe oli@. copilul devine curat abia in a1 111-lea an de viafi. Se va procura o olifii din material plastic qi un dispozitiv suplimentar ("sciunel") cu ajutorul c h i a se fixeazii olifa.deoarece se poate ajunge la prolaps rectal (ieqirea in afari a mucoasei din porfiunea terminalii a intestinului gros). mama ddnd dovadi de riibdare qi calm. sugarul are scaunele la aproximativ aceleaqi ore. fn plus.22 . prin comportamentul pirinfilor. Senzatia de rece qi de apisare a marginii olifei. Este necesar s i fie cunoscute funcfiilecopilului.

M a m a sf copilul
corespunziitoare dupii 3ntAiul an de via@ se face cu mare dificultate. 0 alimentaiie rnai consistenti permite, la aceastii vbrstii, adaptarea coniinutului ~i orarului meselor copilului la programul familiei. & anotimpul cald qi in caz de febrii se creqte aportul de lichide (nu lapte!) cu ceaiuri slabe (simplu sau anason, chimen, mentii, muqeiel), apii fiartii sau fructe. De la 10 la 12 luni se oferii alimente consistente. Se incearcii sii se ^docuiascii treptat biberonul cu ceqca sau cu lingurip. in practicii insii, in continuare qi chiar in a1 doilea an de via@, copiii preferii sii bea laptele din biberon. Dimineata: lapte simplu sau cu fulgi de cereale sau un produs p a ~ i a adaptat (Milupa 2 sau 3, Nutrilon 2, l Nan etc.). sau o formulii cu adaos (Similac); pbine cu unt ~igem. La oru 10: fructe, sucuri de fructe, morcovi sau nimic. La ora 12-13 (14!): se renuniii progresiv la pireul foarte fin pasat pentru a-i da legume zdrobite cu furculip. in functie de sezon ~i posibilittifi, algturi de cartofi, legume variate: morcovi, dovlecei. spanac, salat5 fiartii, fasole verde, mazire verde, conopidii, rece se pot da din c h d in cbnd paste sfeclii. h se~onul fiinoase sau orez bine fiert (pilaf). La zarzavat se adaugii unt, de 1-2 ori pe siiptiimbnii cbte un giilbenyg de ou, iar de 4-5 ori pe siptimbnii came (ficat) sau peqte in cantitate de 60-70 g sau peqte slab de ap5 dulce. Se poate incheia cu un desert (fructe, compot). Dupa"crmiura: fructe strivite, fulgi de cereale cu fructe salt biscuiti sau prijituri de casi; la sfsrqit, se poate da lapte. iaurt sau br8nzii de vaci. Seara (in jur de ora 20): budinci, papann~i lapte cu cereale instant, fulgi de cu cereale, gris sau p i n e cu unt + br2nzi de vaci sau ~uncii slabii + un biberon cu lapte (sau ceaiuri slabe cu zahiir), mimilig5 cu unt ~i br2nzii de vaci. Ye mkurii ce copilul va deveni mai indemhatic, el va dori sii miinbnce singur. Tendinia lui va fi sii apuce direct cu degetele sale. Liisali-1 s-o facii. Este important de a-1 liisa sii aibii un rol activ in alimentarea sa. Acum, sau in luna urmgtoare, se poate incepe sg i se dea sugarului, din cbnd in cbnd, din mbncarea care se pregiite~te pentru restul familiei. La aceastii vkstii, copiilor le plac mAnciirurile pe care le pot duce singuri la gurii: legume fierte, cum ar fi morcovii, cartofii, fasolea piistii. Se pot da $i fructe crude: mere, zmeurii, piersici decojite, afine, tomate etc., pasate, strivite, tocate fin sau sub formi de compot. Pireurile nu se siireazi ~i nu se condimenteazii. Este permisii incii meniinerea alimentaiiei la sbn la 1-3 mese in 24 ore. De subliniat cii sugarii hriiniii la sbn, accept5 greu altfel de lapte. Laptele (produse industriale sau de vacii) qilsau derivate (iaurt, brhzii de vaci) r b b n alimente de bazii, prezente in "meniul" zilnic. Unele "progrese" St6 in picioare. Un alt progres remarcabii este cg sugarul sti in picioare. El reuqeqte sg se agaie de gnlajul patului sau prcului, hcearcii sii se ridice, qi dupii multe eforturi qi ciideri, triumfeazil: sti drept 3n picioare. Statul in picioare ("stafiunea biped8") este proprie omului. Este progresul cel mai important in dezvoltarea motorie a sugarului. Acest triumf il simte ~i sugarul: f a p lui este veselii, se uit2 cu mhdrie in jur, se simte cumva la fel cu tatiil, cu mama, cu fraiii sili mai mari. Nici n-a reuqit bine sii stea in picioare qi de bucurie chiuie, incearcii sg iopgie, ridicg braiele. Bucuria qi miqciirile cu miiinile sunt peste mgsura fortelor sale. El poate ciidea; lovirea ii frheazii qi ambnii incerckile. Nu-1 liisaii sii stea prea mult in picioare; dacii se clatinii, sprijiniii-1; mhgsiaii-1 dacii nu a reuqit; luaii-1 in braie; jucali-vg pugn cu el, nu-1 liisaii tot timpul in pat, ci punep-1 htr-un scaun inalt. Garnbele lui sunt incg slabe pentru a putea susfine mult2 vreme greutatea corpului. Tinut la inceput de axile, iar dupii 2-3 siiptimhi numai de vbrful mbinilor, sugarul poate piiqi (fig. 3.24). C u r h d h a @ sg se deplaseze sprijinindu-se de-a lungul patului, prcului, apoi se iine de un fotoliu qi reuqeqte

Fig. 3.24 - Susfinut de rniiini, sugarul poate p@i.

Sugaruf (de fa 1 Zunti fa 12 Zuni)
Se contureaza'personulitutea. Copilul devine din ce in ce mai mult o mic5 personalitate. Preferintele ~i repulsiile se exprim5 prin manifestbi din ce in ce mai pregnante. Este dibaci in anumite actiuni ~i rim8ne st8ngaci in unele gesturi, care par simple, dar care lui nu-i reugesc. P5rinfii sunt datori s5 urm5reasc5 toate componentele fizice, spirituale gi emofionale, care contureazi o personalitate. Trassturile de comportament care nu sunt pe placul pirintilor nu se vor combate prea repede; se incearci mai int8i s i se inl5ture ceea ce a aparut in mod nedorit. Daci un copil este vioi, nu se va incerca s i se faci din el un copil lini~tit, oblig8ndu-1 s i stea cuminte; se reuseste -- mult mai sigur - dandu-i-se o jucririe sau cre8ndu-i o alta preocupare. Contactul social. incepe s5 ingeleagi daca este liudat sau certat; inventeaza trucuri. Reacfioneazg conform firii lui la mici "ordine" date de adulti. Striinii sunt priviti (selectiv) cu suspiciune. R8de tare sau z8mbe~te. exprimi pllicerea sau disconfortul, dar isi atenfia poate fi abitutii. incepe s5 se joace cu altii, nu nurnai al5turi de ei. Simte nevoia de societaie. La sf8rsitul primului an de viat5, copilul i ~ manifest5 evident nevoia de i companie. Vrea sa se joace in incriperea in care se afl5 ceilalti membri ai familiei si asteapti s i i se vorbeasci, iar daci este liisat singur, reactioneaz5 - deseori - prin pldns. Limbajul. Spune bisilabein lanturi: "ma-ma", "papa", "ta-ta" f i r i adresi. Reacfioneazi c8nd este strigat pe nume ~i c8nd i se soliciti sri dea un obiect. Imitii zgomote auzite sau pe care le emite el singur. Moduleazi vocea tare, incet ~i soptit. Se joac5 cu limba, cu saliva pentru a produce zgomot.

Fig. 3.25.

s i meargi de la o mobili la alta. Toate aceste incerciri sunt insofite de multe cideri. C8nd cade de la o in5lfime mici, nu se int8mplii nimic; dac5 insi c5derea s-a fiicut de la o iniilfime mare sau daci a cizut pe un plan tare cu un segment a1 corpului mai sensibil (capul, risucirea m8inii etc.), sugarul fipi, nu se rnai "opre~te pl8ns" din ~iam2n5 incercirile cu c8teva siiptim8ni sau chiar luni. Statul in picioare si deplasarea dau copilului prima triire a spafiului. Apucarea. S-a amintit c8t de mult timp ii trebuie sugarului pentru a r e u ~ i i apuce obiectele. De abia s acum el ajunge s5 prind5 obiectele cu degetul mare (policele) ~i ar5titorul (indexul). Datoriti acestui progres, el apuci obiectele usoare cu precizie ~ ;finete i ~ i -face pliicere s5 le arunce. Aceasta ii d i ~io senzafie i de putere. A ~ e z a t intr-un scaun inalt, el apuci un cub ~ i -d5 drumul. Apucii succesiv toate obiectele din i jurul siiu ~i se distreazi privindu-le cum cad. A~teapti laudele ~i aplauzele mamei pentru noua lui reu~iti: se necaje~te daci nu i se dau inapoi obiectele cizute. C2nd i se redau, le pipiie, le duce la gur5, le priveste ~i apoi le arunci din nou (fig. 3.25). intre mami ~i copil, aceastii mic5 manevr5 este un joc; adesea cei din jur se irit5, i ~pierd rsbdarea, il apostrofeazi, ii indepiirteazi i juciiriile ~ i - p5r5sesc. Este o gre~ealii. 1 (Vezi ~ifig. 3.14, pag. 161). Memoriu continu5 s i se dezvolte. Copilul recunoaste persoanele din anturajul imediat si i ~cauti i obiectele pierdute. Inteligenfa prncticn' se manifesti prin aceea c5 poate deschide o cutie; poate executa unele ordine simple: deschide gura sau intinde m8nufa la comand5.

Supraveghere si ingrijiri Somnul. Ca ~i la adult, nevoia de somn prezintii mari variafii individuale. Unii copii sunt foarte vioi, dorm mult, pentru a-si reface energia. Alfii, rnai lini$tifi, au nevoie de mai pufin somn. in inedie, spre v8rsta de un an, sugarul d o m e 10-12 ore noaptea si circa 2 ore ziua. Unii sugari mari si copii mici refuzii s5 rnai doarm5 dup5-amiaz5. Dac5 dorm in cursul nopfii 1 1- 12 ore sau dacii dorm rnai mult in cursul diminefii, nu mai este nevoie s5 doarm5 dup5-amiazi. Chiar dac5 seara sunt foarte obosifi ~i mai iritabili, inseamn5 c5 fac parte din

Mama Sf capilul
categoria de copii care nu au nevoie decilt de un singur somn. D a d adorm seara greu, mai &iu se va scoate copilul la plimbare spre searii qi, in continuare, in familie se va evita excesul de impresii (jocuri,musafiri, agitatie). fnccr'l{ii~nintea. la aceasd vkstii, sugarul nu Nici are nevoie de inciil@mhte de protecfie pentru picioare. Numai in cazurile in careeste dus in curte sau s d pe o podea rece qi cu asperidti are nevoie de i n c a t h i n t e . Se procurii ghetufe de dimensiuni mai mari, cu v M larg, cu talpa flexibil2. fnciiltiimintea cu talpa tare accentueazii tendinta la picior plat, cu care, de fapt, sugarul se naqte qi care se menfine fiziologic qi la copilul mic. Pentru cei rnai multi copii, ghetele nu reprezind un ajutor, dar nici nu le stricii, cu conditia ca pielea sii fie foarte moale qi cu talpii flexibilii. Cum se ridiccr' sugarul mare in braye. Petreceti milinile in jurul toracelui sau pe sub axile (subsuoarii) qi ridicati-1 astfel incilt greutatea corpului sii fie purtad de ambele articulafii ale umerilor; nu-1 ridicafi niciodatii qi nu-1 i n v a i t i de milini, bratele lui trebuind sii susfinii in acest caz intreaga greutate a corpului. Ce se face dacii sugarul se serveqte cu predilecfie de manu stcingz! Chiar dacii pkintii au impresia cii va deveni stilngaci, nu-i vor interzice folosirea milinii s t h g i , obligkdu-1 sii foloseascii m b a dreapd. Folosirea preferential5 a unei m%ni este dictad de conformafia qi dezvoltarea creierului yi reprezind o particularitate biologic5 ce nu trebuie interpretad ca un defect qi de aceea nu se combate prin pedepsirea copilului. Este greqit qi dificil sii fie obligat sii se foloseascii de milna dreapd, cilnd pentru el este mult rnai natural sii o foloseascii pe cea stbgii. Forfarea pentru folosirea m W i drepte poate determina o form5 de nevrozii la copilul mare. Majoritatea indivizilor stilngaci nu au dificultiti serioase in via@ qi in meserie.

3.11.D e l 11 l 12 luni a a
Copilul Tmplineqte in c u r b d un an. Dupii aceea nu se rnai discuti despre copil in luni, ci in ani. Ajuns2 la acest moment, orice mam2 priveqte inapoi asupra anului scurs. Copilul a ficut progrese uria~e, a devenit o mica personalitate, ce poate face multe lucruri cu corpul siiu qi care are o vointii proprie. in acelaqi timp, mama a inviipt "meseria" de mam2. Satisfactia cea rnai mare a unei mame este de a fi conqtientii de increderea copilului in ea qi de faptul cii el o "cunoaste". Orice mama ia o mulfime de hot&&, din instinct, fiirii a reflecta prea mult. Cilnd este nesigurii, copilul ii aratii prin reactiile lui d a d solutia adoptad este cea rnai nimerid. hcerciirile qi gre~elile fac parte din viata piirinfilor qi nici o carte sau nici un medic nu o pot scuti pe mam2 de emofii sau de situafii nepreviizute. Medicul ~i c w i l e sunt totuqi ajutoare obligatorii in creqterea qi educafia copilului. Nu se mai concepe, in viafa modernii, o familie care sii nu se initieze in problemele de s2n2tate care constituie bunul cel rnai de pret a1 omului! in pragul trecerii in a1 doilea an de via12 al copilului, mama simte cii nu mai este singurii, cii sop1 siiu a intrat tot mai mult in rolul de tad. De acum ambii piirinfi vor avea ca scop permanent ingrijirea sbiitiifii fizice qi educafiei copilului; cu acesta vor deveni yi ei copii, vor tr& din nou etapele copilkiei, vor incerca sii facii din copil mai mult decilt au fost ei qi vor visa ca acesta sii nu repete greqelile lor. Pentru aceasta este nevoie de devotament, de W i r e permanend, de striidania de a fi aqa cum ar vrea sii devinii copilul lor, prin puterea exemplului lor. in vederea acestui deziderat, este nevoie de instruire permanentii. Azi, copiii nu rnai pot fi crescuti din instinct, in cadrul ciltorva norme moqtenite prin tradifie, ci prin documentare continua asupra psiho-sociologiei copilului din societatea modernii, i n continua transformare. Alimentafia La un an (qi nu rnai inainte) se pot da o mare parte din milnchrile ce se giitesc pentru frafii rnai mari. Atilta timp cGt prime~te zilnic legume, fructe, came qi lapte, se poate tine seama de preferinfele copilului. Bineinfeles cii se va intocmi un mediu echilibrat. Majoritatea copiilor prefer2 o alimentafie simpl2, bine pregiititii, necondimentatii, apetitul devine capricios, inegal, cu preferinfe.

Sugarul (de la 1 lunci la 1 2 luni)
in multe c a i se recornand5 s5 se renunfe la biberon. in realitate, marea majoritate a copiilor chiar ~i dup5 vsrsta de un an prefer5 s5 primeasc5 laptele (cu sau f5r5 adaosuri) cu biberonul. Dimineata se d5 lapte simplu, iar seara imbog5fit cu f5ini de fructe sau cereale. Unii p5rinfi prefer5 s5 dea inc5 lapte paqialadaptat (Milumil 2 sau 3, Humana 2, Nutrilon plus, Beba, Nan etc.). Organismul copilului de un an este ins5 maturat s5 primeasc5 lapte praf integral sau lapte de vac5 de bun5 calitate. La masa de pra^nz, potrivit traditiei culinare romiinesti, multe mame dau mai intiii copilului sup5 sau ciorb5 cu multe zarzavaturi ~iapoi pireul cu came. Dac5 se fine mult qi la sup$ se va incepe cu pireul cu came ~i "supa" va fi "felul a1 doilea". Pireul este de preferat din cartofi sau morcovi cu unt. Se pot da ~i alte zarzavaturi (dovlecei, conopid5, sfecl5, albituri etc.). Se prefer5 camea "rosie" de vifel sau miinzat. Se poate da si came de vac5, pevte slab; oul se poate da ~i ca ochi sau chiar ornletii. Ca variafie se poate da mkiiligufi cu br2nz5 de vaci sau iaurt, ciulama, pilaf, paste f5inoase fine. Se poate da ~i briinz5 topits. Masa se poate incheia cu compot, suc de fructe sau o pr5jitur5 de cas5. La gustarea de la ora 10 nimic sau numai fructe. La gustarea de dupi-amiazi: iaurt, briinz5 de vaci sau briinz5 topit5, fructe strivite (mere, banane, piersici etc.) simple sau cu biscuifi ~i briinz5 de vaci. Mamele care au timp pot da creme, budinci, prgjiturele de cas5 etc. seara cereale cu lapte ("Brei". terci). Alimente interiise. Nu se dau copilului cafea natural$ ceai rusesc concentrat, miinc5ruri condimentate, salamuri afumate, sl5nin5, peste afumat, b5uturi alcoolice, mur5turi. De asemenea nu sunt indicate leguminoasele uscate (lintea, fasolea, maziirea), varza acr5. Excesul de sare. in mod fiziologic sugarul ~icopilul mic nu au nevoie de "s5rarea" miinc5rii. Excesul de sare favorizeaz5 aparifia hipertensiunii la adult. in unele (S.U.A., Anglia, T5rile Scandinave, Germania) este interzis adaosul de sare la fabricarea conservelor pentru copiii mici. Sandvi~urile 11-12 luni. Sugarilor care au inv5fat la s5 mestece bine, li se poate da dimineafa, la masa cu lapte, o tartin5 cu unt sau cu o past5 moale de fructe (mgceqe, mere, gutui). Este important s5 li se deapiiine proasp5t5, alb5, t5iat5 in felii subfiri. Spre sfiiqitul lunii a XII-a, se incearc5 ~i piiinea neagr5. Pe piiine se poate da, pe ldng5 unt, briinz5 de vac5, briinz5 topit5, partea slab5 din qunca presat5, parizer de bun5 calitate. crenwur~ti. acum inainte, unii copii prefer5 variatia De in alimentafie. Se va evita excesul de dulciuri. Adaosul de zahiir nu mai este obligatoriu la laptele de vac5. Dulciurile ~i pr5jiturile se vor da numai dup5 mese, nu intre mese. La masa de sear5 este bine s5 nu se dea deloc dulciuri. Excesul de dulciuri (zahiir, miere, dulceat5, bomboane, gemuri, pr5jituri) au un rol incontestabil in aparifia cariilor dentare.

~

Dezvoltarea fizica yi psihomotorie Creutatea se tripleaz5 fat5 de cea de la naStere; la cei niiscufi cu greutate mic5. se tripleazg mai devreme. B5iefi: mediul urban = 9 100 - 9 900 g; mediul rural = 9 200 - 9 800 g; Fete: mediul urban = 9 100 - 9 300 g; mediul rural = 9 000 - 9 300 g: Sunt cifre medii. Deviafiile de plus sau minus 700900 g se apreciaz5 ca normale. frzdlfimea (talia) $i pel-imetre Talia B5iefi: mediul urban = 75,32 cm (+I- 3 , l l ) ; mediul rural = 74,88 cm (+I- 3,37); fete: mediul urban = 73,91 cm (+I- 3,Ol); mediul rural = 73,28 cm (+I- 3,23). Perimetrul cranian B5iefi: mediul urban = 46,23 cm (+I- 1,54); mediul rural = 45,96 cm (+I- 1,66); fete: mediul urban = 45,24 cm (+I- 135): mediul rural = 4 4 3 1 cm (+I- 1,74). Perimetrul toracic B5iefi: mediul urban = 47,26 cm (+I- 2,22); mediul rural = 47,30 cm (+I- 2,44); fete: mediul urban = 46,29 cm (+I- 2,04); mediul rural = 4 6 0 6 cm (+I- 2,39). Dentitia. La un an copilul are in medie 6 dinfi (4 sus qi 2 jos). Exist5 foarte multi copii perfect normali la care primul dinte apare de-abia acum sau chiar mai t8rziu. Dezvoltarea motorie. Aceast5 virst5 este treapta intermediar5 dintre pozifia orizontala si cea verticals, inc5 instabil5. Perfecfionarea se face treptat. Astfel, dac5 in primele luni pozifia obisnuit5 era cea culcat pe spate sau pe burt5, la 12 luni aceast5 pozi~ie adopt5 se numai in somn. Se intoarce spre ambele p5qi qi ajunge s5 ?ad5 atiit prin tracfiune (se apuc5 de degetele adultului), ciit si singur.

Mama $i mpilul
a) Pozifia "sezbnd" este liberi, cu un echilibru stabil (at& pe un plan orizontal, ciit qi in bratele mamei), se poate sprijini qi intoarce spre toate piqile. b) Ridicarea in picioare. Am vizut c i i-au trebuit 3-4 luni piini ciind s i se ridice qi s i se aSeze singur. La 12 luni majoritatea copiilor se ridici numai cu sprijin qi doar o mici parte liber. Unii dintre ei reuqesc s i fac5 singuri ciitiva pqi. Tinhdu-se de mobili "merg" relativ repede. Apoi trec in "patru labe" qi se deplaseazi cu vitezi. c) Mersul in patru labe. De la poziiia orizontali piin5 la mersul nesprijinit, sugarul a exersat luni qi luni de zile; rnai inGi s-a "tikiit", apoi a mers "de-a buqilea" qi, in sfiirqit, inainte de a ajunge la stafiunea biped$ "a mers in patru labe, ca un urs", mers care este inci preferat de citre unii qi la aceasd viirsd, datorid vitezei rnai mari de deplasare. Din aceasti poziiie poate sta in qezut sau se ridici in picioare. Aqa cum am rnai aritat, unii sugari trec direct de la tiiriire la pozitia "in qezut" qi apoi in picioare. d) Pozitia in picioare si mersul. in general, un copil de un an s t i in picioare nesprijinit, dar inci f i r i echilibru qi &iposibilitatea de a se deplasa. Mersul se invag foarte hcet: rnai hA este nevoie t i ca sugarul s i fie "copt" pentru a incerca spontan s i se ridice qi s i incerce s i se deplaseze, sprijinindu-se singur; numai dupi aceea adultul il va ajuta (la inceput sustiniindu-1 de subsuoare qi apoi de v W l miiinilor) s i pgqeasci. Mersul de unul singur se r e a l i z e d , la majoritatea copiilor, intre 12 qi 14 luni. Dac5 intikzie prea mult, se va consulta medicul. La inceput, copilul merge leginat, cu baza de sustinere lirgiti (fig. 3.26). Adesea, cade pe qezut dupi 3-4 paqi. Copiii sunt foarte perseverenti in a invip s i meargi, luiind-o mereu de la inceput. Cu timpul devin siguri pe ei. Ei merg sprijinindu-se de pereti; inainteaz5 din mobili in mobili, de care se tin cu o m h i . Din pozitia bine in picioare, se pot q e z a =i ajutor. Poate tine un creion cu care miizg5leyte o foaie de hiirtie. Poate aduna firimituri de p%ne qi le duce la gurL incearci s i bea din ceaqci. Cospereazi din ce h ce rnai mult qi rnai ales la dezbricat qi descilpt. Unii dintre copii, care incep s i meargi devreme, dupi ciiteva incerciki inceteazi brusc s i rnai meargi qi timp de 1-2 luni nu rnai incearci deloc (s-au speriat de nesiguranta lor qi de cideri). Ei divin rnai prudenti qi 182

Fig. 3.26 - La un an, rnulfi copii fac prirnii pa$, nesusfinufi.

fac o noui incercare abia dupi ce uiti primul qoc. Nu vor fi foqati! Daci face progrese qi in vorbire, mersul dobhdit poate s i dispari temporar, ca qi cum qi-ar concentra toate eforturile pentru noua achizitie. La fel, dup5 o boal$ ii trebuie un timp pentru a merge la fel de bine ca inaintea bolii. e) Ce poate face un copil la 12 luni. St5 liber in qezut, s d singur in picioare qi face, sustinut, primii pqi. Se urc5 pe s& in 4 labe. Este captivat de dorinp de a ci invita s i meargi. Dac5 qtie s i meargi, va umbla prin casi in majoritatea timpului. Daci ajunge piin5 la mas$ qtie si-qi hsuqeasci diverse obiecte. Poate tine o bili mic5 cu degetele ~id i drumul in mod voit unor obiecte pe care le fine in miin5 (cu ciiteva luni h urm5 le sc5pa din m h i ciind obosea prea tare sau c h d voia s5 apuce un alt obiect). Acum qi in lunile urm5toare p h i spre 18 luni, ocupaiia lui favorit5 va fi s i arunce diferite jucikii peste marginea patului sau tarcului, sau le va arunca intr-un recipient, pentru a le scoate apoi. Este pasionat s i descopere, s5 apuce cu "pensa" (degetul mare - degetul aridtor) gunoaie, firimituri, nasturi, mirgele etc. ~is i le duci la guri ("le gusti"). incepe s i devini ingrijoritor pentru cei din jur. Nu rnai poate fi l i s a t singur, deoarece este expus accidentelor atunci ciind apuc5 qi trage spre el tot ce atinge. Aceasta este insi modalitatea lui de a cunoaqte mediul hconjuritor. Cei din jur il invati mereu ciite ceva, deoarece el ii solicid. La aceasd vhst5 invag mult qi repede. Pregitirile pentru mers qi pentru vorbire

Sugarul (de la 1 lun&la 12 luni)
A

;i

sunt incheiate. tncepe s5 exerseze si aplic5 ceea ce a i11v5tat in materie de limbaj. Ascults cu atenfie si sporo\~liieste mult. Spre marea lui pliicere devine tot mai independent. contactele cu mediul devin mai diferentiate. le alege. Lirnhajul. Afar5 de "ta-ta", "pa-pa", "ma-ma" (singurele cuvinte cu adresii) majoritatea copiilor nu n1ai pot spune declit c2teva silabe sau unele cuvinte fom~ate 2 silabe. Vorbirea incepe ins5 s5 devin5 din ~nijloc comunicare: dorinfele ~i sentimentele proprii de vor fi exprimate prin silabe simple. Repet5 lucruri de care adultii se amuz5. Multi copii incep s5 vorbeascii rnai tlirziu. Ei sesizeazi multe situatii din mediul lor, ~ t i u arate s5 diferitele p5qi ale corpului si multe obiecte din camerg, diferentiaz5 dup5 nume persoanele din jur, executi mici ordine. dar nu articuleazi nici un cuviint. Au ceea ce se cheamj. un "limbaj pasiv", dar nu au trecut inc5 la treapta de "limbaj activ". Am intiilnit foarte multi copii care intelegeau foarte multe notiuni, dar care nu au articulat nici un cuviint p2n5 in jurul viirstei de 3 ani. Toti acesti copii s-au dovedit ulterior foarte dotafi. Dacii nu exist5 leziuni nervoase sau defecte ale auzului. lipsa limbajului activ nu constituie un motiv dc ingrijorare. Contactul social. in aceast5 perioadi se intensificii diferentierea psihicii. Spre sf2~itul primului an de viat5, se ubserv5 rnanifestc de simpatie sau preferint5. refuz sau protest fat5 de persoane, juc5rii sau miincare. Manifest5 de asemenea acte de msnie, invidie, gelozie. La ceea ce ii provoacli nepbcere, copilul reacfioneaz5 nctiv. cu protest sau furie, sau pasiv, cu team5, reacfie de evadare. Tip5 pentru a atrage atentia asupra persoanei sale. in accastii perioadii copilul devine un "partener", incepe s5 rostogoleasc5 mingea, inm2neaz5 cu pllicere obiecte ~i ayteapti s5-i fie restituite, ii place jocul in colectiv. Mama devine tot rnai mult model pentru propria conduitii. Copilul imit5 tot ce face mama, gesturile ei, p2ni $i dispozifia, starea de spirit. Din punct de vedere stiintific, nu s-a r5spuns inc5 hotBlit la intrebarea: i n ce m5surii copilul se adapteaz5 la aceast5 vlirst5 caracterului si particularitlifilor mamei? Copilul are posibilit5ti de inregistrare mult mai sensibile dec2t isi pot imagina adultii. Activitatea motorie, posibilitatea de a-si controla gcsturile miiinilor, de a apuca si I5sa. de a pip%. posibi-

litatea de a vedea. de a misca, de a se apropia de ceea ceI tenteazli. de a se indeplirta de ceca ce nu-l intereseazri. toate ii permit s5 cunoascii lumca din jur: spatiul, obiectele neinsuflefite. conturul, consistenta moalc sau durii, fes5tura lucioas5 sau aspr5. formele, dimensiunile. Paralel cu acestea, copilul cunoaste propriul corp. Psihologii insist5 asupra a ceea ce ei numesc "schema corporal$' i n cunoa~tere'a sine. Aceastli cunoastere derivli de din sinteza inconstient5 a unor senzafii: miingsierile, contactul cu msinile care-i fac baie, senzatiile de cald si de rece. rniscikile ~i pozitia membreior. Cei din jur sunt datori s5 arate si s5 pronunte in fata copilului termenii ce denumesc diferite piirti ale corpului: nasul, gura. ochii etc. (atlit la adulti. c2t si la copil). La inceput va Si inviitat sii pronunte numai cuvinte mono- ~i bisilabice ca: ta-ta, ma-ma. pa-pa, pa. apa etc.). Mama este prima si cea lnai bun5 oglindii. Din clind in c2nd copilul este dus in fata ogl~nzii. il bucurli mult, dar nu se va recunoage, se pare. declit dupa vlirsta de 14-15 luni.

Supraveghere si ingrijiri
Se contureaz5 din ce in ce rnai mult personalitatca si caracterul copilului. in functie de acest caracter se vor adopta yi atitudinile adulfilor. Timidul are nevoie de o protecfie mai mare, de mgng2ieri. de vorbe dulci. de blgndete. in schimb. nu se vor executa ordinele celui pretentios. Cei care incep sii "speculeze" dragostea mamei prin crize de pl2ns trebuie s5 simtii cd cei din jur nu se supun manifestiirilor lor de mlinie. Au drept la rn2ngiiiere. dar in limite rezo~~abile pe bazi de si reciprocitate. Vom repeta cii latlil trebuie s i fie prerent zilnic i n viap copilului ca sii-l simtii aliiluri de el si s&participc la toate activitiitile lui. Oriciit ar fi de ocupat trebuie s5-~i g5seascli tinlp pentru familie ~i cu atat rnai mult pentru copil. Prezenp tatlilui este necesarii la plimbarea de sear5 yi absolut obligatorie in zilele de siirb5toare ~i de vacanfii. Sli fie prezentii comunitatea: M A M A COPIL-TATA. Consultzil ~nrdiculrsre ohligatoriu. Chiar dacli sugarul este sjngtos, la sfgrsitul anului are ncvoie dc un consult medical amlinuntit. care sii facri bilanlul dezvolt5rii fizice si psihice din pcsrioada de sugar si s5 fixeze jaloarlele pentru etapa uim5toare. La un an se administreax5 700 000 u. 1. vita~nina I) pe gurli i n cazul in cnrc nu s-a fiicut profilaxia rahitismului prin administrare zilnicli. Se continuri. la cei la care s-a inceput. administrarca de fluor.

'I
I !

,
!I
, ,

'

'II
I
I

'

i

1

I

!
I

1
I

Mama si copilul

3.12. Gimnastica sugarului
Orice copil are nevoie, in afari de o alimentafie corectii qi de ingrijiri corespunziitoare, de multii miscare. Sugarul siiniitos face "gimnasticii" din proprie inifiativii: d i din picioare si din miiini etc., cu condifia ca misciirile s i nu-i fie ingriidite de o imbriiciiminte incomodii (prea strgmti, prea largi, prea groasii etc.). Cu ciit sugarul se mi@ mai de timpuriu ~i mai mult, cu atiit el se dezvoltii mai bine. Mama poate executa cu sugarul diferite exercitii de gimnastici, incurajiind nevoia lui fueasci de mi~care. Va avea grijii sii solicite in mod uniform toate grupele musculare, altemiind diferitele tipuri de exercifii. Gimnastica sugarului se va incepe numai dupii ce a implinit 3 luni. Se va practica numai cu copii niscufi la termen. Pentru prematuri se va cere sfatul medicului. Se infelege cii la sugarul bolnav, febril, gimnastica este contraindicatii. Momentul cel mai potrivit pentru gimnastici este inainte de baia zilnicii de curifenie sau inaintea uneia dintre mese. Camera trebuie s i fie bine inciilzitii. in anotimpul rece se poate pune in apropierea sugarului un radiator electric. in zilele cilduroase de varii, gimnastica se poate face afari sau in fafa unei ferestre larg deschise. Exercifiile se executi cel mai bine pe un plan dur (masa de infii~at; mas2 oarecare, acoperiti cu o piturii o care s i nu alunece, deasupra c ~ e i se intinde un scutec a sau un cear~afcurat). Copilul nu va fi lisat nici un moment nesupravegheat. Mi~ciirilevor fi executate cu bliindefe, cresciind treptat in intensitate ~i amploare. Nu se va incerca s i se invingi cu bruschefe opozifia sugarului. Articulatiile, aparatul ligamentar ~i musculatura copilului sunt inci fragile. in principiu, gimnastica urmiire~tesii favorizeze trecerea de la motricitatea necoordonati, descrisi in primele luni de viafi, la motricitatea voluntarii corespunzitoare maturirii treptate a sistemului nervos. Se va avea griji sii nu se exagereze din dorinfa de a face bine copilului. Se recomandi ca inainte de inceperea "~edinfelor" gimnasticii, s i fie cerut sfatul de unui medic sau unui cadru calificat in acest sens. Nu tofi sugarii beneficiazi de gimnastici. 184

Fig. 3.27 - Miqcarea de rotalie. Mama cuprinde cu msna stsngri gamba sugarului, cu cealaltri. apucri piciorul $i executri. mi$cZri de rotalie in ambele sensuri (8- 10 mi$cZri pentru fiecare picior).

Fig. 3.28 - Se executri flexia $i extensia succesivti a membrelor inferioare, in&-un ritm lent. Se poate vorbi sau csnta cu copilul, pentru a sublinia ritmul m i ~ c k i $i a spori plricerea de a participa i la exercitiu.

Fig. 3.29 - Aceea~i miqcare (flexie-extensie) se executil concomitent cu ambele picioare, exercitsnd $i o uvoarri presiune asupra abdomenului.

32 .Sugarul (de la 1 lunti la 1 2 Zuni) Fig.Mama apuc5 mlinile sugarului punlnd degetul mare in palma acestuia.34 . 3.31 . incet la loc. b .Tractiune din pozilia culcat pe spate. apoi culcat . apoi in sus.Flexia $i extensia din articulalia ~oldului. Fig. 185 . in pozilie vertical5 fa[%de planul mesei $i le aduce de-a lungul corpului. Fig. 3. incruci~lndu-se deasupra pieptului copilului. a v h d grijj s5 nu se loveasc5 la cap. Fig.33 . Duce bralele lateral pe llng5 cap. 3.Mivcarea de rotalie a m2inii se face la fel ca cea a piciorului. Apoi se aduc in fala.a. 3.30 . de Fig. p2n5 in pozilia ~ e z h dEste menlinut 1-2 secunde in aceast5 pozilie. RepetH mi~cikile 6-8 ori (incephd din luna a VI-a).Bratele sugarului se intind lateral pe linia umerilor. 3.

Se va hcepe cu cele mai simple. Fig. apoi se ridici trunchiul sugarului la 20-25 cm deasupra planului mesei. Un exercifiu nu va dura mai mult de 1-3 minute.38 . copilul va participa "activ". dupl care se poate face o micl pauzl. gimnastica va fi indrumatl sau. care a inceput sti umble in patru labe. 3. fie aplickd ambele plante. p&$e$te fie pe vlrfuri. se mentine clteva momente in aceastii pozifie. apoi se readuce ugor in pozifia initial& La inceput ridicarea trunchiului sugarului se face cuprinzlnd articulafiile u m h l u i sau rtidticiniie bra~elor.Mersul in picioare cu bra~ele intinse.Mama gi copittit Exercitiile descrise qi ilustrate h acest capitol sunt exclusiv mijloace de prevenire a unor deficiente de creqtere qi posturale (de pozitie). motricitatea spontan5 a copilului se va accelera. hcurajiindu-1.37 . . in timpul ciireia copilul va fi invelit cu un scutec moale. 3. prin exercitiile sistematic efectuate.chiar efectuati de cadre de specialitate. 3. pentru a nu rlci. Fig. Se va vorbi tot timpul cu sugarul. chiar dacl la inceput opune oarecare rezistenp ~i plhge. Exerciple de gimnasticl pe care le recomandiim pentru sugarul s5nltos vor fi efectuate de mama sau de persoana care ingrije~te sugarul. Pentru copiii care prezinti unele defecte de motricitate (hipotonii sau spasticitifi inniscute sau a p h t e h urma unor boli).36 . deaarece sugarul se miqcl qi singur. Fig.Exercifiul "roaba" pentru sugarul trecut de 9 luni. Dupl clteva qedinte. Fig. apoi poate creqte treptat p l n l la 15 minute.35 . h aceeaqi secveng. Se va observa c2 prin stimularea pllcerii de miqcare. Brafele se dep&e& lateral.Pentru i n w e a mu~chilorspatelui (dupg 5 luni) se cuprind articulafiile pumnului sugarului care este culcat pe abdomen.Exercifii care s t i m u M ridicarea in picioare (pentru sugarul intre 9 $i 12 luni). Durata unei qedinte este la kceput de 3 minute. Aceasti durati nu va fi depgqit5. 3.

cutii bine fnchise. fqi privesc mdna sau desenele de pe perefi. Se vor suspenda obiecte colorate de marginea de sus a laturilor patului. cu animale frumos colorate. rulmenfi de metal. risckd s2 se sufoce (fig. Jocurile de "apucare" ale sugarului de 9. se vor da juciirii simple qi nu mai mult de 1-2 buciiti deodatg. pe care se poate urca sau pe care le poate deplasa. Mama fnsgqi poate inqira pe o sfoar2 diferite cartonaqe colorate. sugarul poate intinde fn jurul lui o mulfime de obiecte. "juciirii" pe care copilul le poate inhala. Suprafnzestrarea cu juciirii este la fel de dgungtoare ca supraalimentafia. Cu multg plgcere. orice juciirii care nu se pot spgla. Juciiriile trebuie s2 fie totdeauna curate qi cu discerngmdnt selecfionate (forma. . jucdndu-se pe rand cu ele. Incep sg-1 intereseze cQile simple. seriozitatea qi participarea afectivg a sugarului ne fac s2 presupunem c2 este vorba de trgiri de o importanfs fundamentals. jucgrii de celuloid care se pot sparge in bucgli mici tgioase cdnd sugarul le bag2 fn gurg. befe. care sg-i ofere satisfacfii sporite. Cu multi pasiune introduce obiecte mai mici in altele mai mari. Sezdnd. le pipgie. c2 mai important2 este trsirea decdt exersarea. dar nu deasupra nasului. Perioada 4-9 Zuni. fn casg. dar bgnuim ceva din ceea ce il satisface qi pe omul matur. obiectele foarte simple fi oferg noi posibilitafi de a se juca. obiecte t%oase sau ascufite (ace.10 luni arat5 fndemdnarea sa crescdndg. fi plac unele obiecte mari. La un an. "Prelucreaz5" o cutie metalicg cu o lingurg de lemn. anume c2 activitatea qi faptul c5 e farniliarizat cu ceea ce face ii oferg plgcere. le strdnge in mdini. fiind tot atdt de important pentru copil. flacoane sau sticle cu medicamente. Jocul fnseamng un prilej de a mgri fndemdnarea. mgrimea qi materialul). lingurife). Apuc5 obiecte. La aceasti vkstg. Astfel. fncdt copilul s5 nu se poat5 rgni. La vksta de 8-9 luni ne putem da seama cel mai uqor cg nu numai excesul de energie sau plgcerea de a acfiona sunt foqele motrice ale jocului. se bucurg de "hopa Mitic$' qi de zgomotul pe care-1 face.Sugarut (de ta 1 tun&ta 12 Zuni) 3.13. le aruncg qi fncearcg s2 le apuce din nou. Perseverenfa. Trage spre el un animal pe rotife qi-1 lasg s2 plece iar.39). ca qi munca pentru adult. ei fncep s2 dea dovadg de atenfie qi de doring de societate. o rgfuqcg. au apgrut numeroase teorii. fn general. mai ales in orele de dupg amiazg. Nu se vor lgsa la fndemdna sugarului obiecte acoperite cu vopsea care confin plumb. sugarul se ocupg tot mai mult de ele. Psrintii sunt datori s2 asigure sugarului timp ~i liniqte pentru joc. latura formativ5 a jocului. ~ermipindu-i meargg qi s2 s5 se joace in acelaqi timp. cdnd sugarii se trezesc din somn sau dupg ce mgndnc5. Este fascinat de posibilitatea de a introduce un obiect in altul. greblg. le place s2 observe obiecte care se miqcg qi obiecte de culoare vie. Perioada 2-4 luni. Juca'rii adecvate sugarului. de a cultiva imagina~ia puterea de concentrare a copilului. sgngtos. joac5 cu un adult jocul "cucu-bau". solnife. In leggturg cu sensul jocului. nasturi. ggleatg etc. furculife. el poate urmiiri ce se f n t h p l g cu jucgriile. Obiectele sunt miqcate incoace qi fncolo. animale care c2nti. fncg din luna a 11-a. precum qi juciirii adecvate. cufite). Jocul si juchiile Jocul nu este o pierdere de vreme. intereseazg fn mod preponderent: o juciirie sungtoare. Se recornand5 aqa-numitele "piramide din cuburi". ci are semnificatia unei preocupiiri serioase. ca qi diverse obiecte de bucgtgrie. 3. Cuburile compacte sau goale. pgpuqi sau obiecte de fmbr5cgminte din ldng de angora. oricdt de emetic ar pgrea inchise. Ocupafia preferat5 r5mdne golirea qi "rearanjarea" sertarelor. De acum incolo el cautg forme de joacg noi. De o simpatie deosebitg se bucurg juciiriile pe care le poate trage dupg el. bucurie. A Perioada 9-12 Zuni. qi jocul contribuie la dezvoltarea global2 a copilului. Cdnd sunt afar& se uitg la frunzele qi umbrele copacilor. cuie.jocul este qi mai interesant ~ 2 n are la indem2ng d cdteva obiecte simple (sit& lopgficg. Capacitatea de a se juca se lgrgeqte de fndatg ce sugarul fnvaf5 s5 apuce. bile de sticlg. cuburi. juciirii ale frafilor mai mari (pericol de infecfie). ii fac plgcere. Nu se ?tie sigur ce se petrece fn mica fspturii. De mult succes se bucur5 unele obiecte din material plastic sau din cauciuc colorate (ceqti. fntre luna a 11-a qi a IV-a.). de o sfoars. a t h a t e pe o sfoar2 de marginile patului. ci fn dreptul mdinilor sugarului. In a1 11-lea an de viafa' copilul va f i captivat de apg qi nisip. Pentru protejarea dezvoltgrii psihice.

pungi de plastic.Juc5rii pentm sugarul mare $i copilul rnic. d) coji de . care le duce la gurii.3. Tarcul constituie cadrul cel mai comod si mai sigur pentru un sugar de 7-12 luni. c5 un copil are nevoie. 3. nu-1 vor purta pe sc5ri.3. Atragem atenjia asupra unor greseli qi Fig. la o anurnitii or8 din zi. bilele ajung la dispozifia copilului. Fig. insecticide. de juciirii care trebuie sii realizeze trei condifii: de miscare. prizele electrice vor avea dispozitive de siguranjii (fig. podeaua nu va fi alunecoasii. pericole: a) imobilizarea in hamuri sau "legat" de pat (pericol de strangulare) (vezi fig. Mai ales dup5 un an. c) obiecte de joc "sun5toare" (dacii se sparg. Copilul incepe sii se miste (de-a busilea. existenja unei "expozijii" de juciirii sau de p5pusi. in care copilul sii simtii si sii savureze atenfia si ciildura afectiunii. jocul este permis. 3.42). in camera respectivii sii nu fie vase cu apii clocotitii (vezi fig.Fig. incearcii sii escaladeze patul) si duce totul la gurii.40). Dacii se cumpkii juciirii. a chi mama se ocupii de gospodiirie si de alfi copii. Accidente. Rolul pdrinfilor.41 . piirinjii isi pot programa. sprijinit de mobilii. o perioad5 scurtii pentru joc.42). potential toxice (detergenti. mobilierul va fi redus la minimum necesar. are efecte negative asupra comportamentului si caracterului copiilor. se fine seama. De aceea este bine sii primeascii in curlnd o piipus5 sau un urs.40 . nu-i vor biiga nimic in gur5.41). Dacii frafii sunt cu cljiva ani mai mari. le poate aspira pe trahee. dar cu urmiitoarele preciziiri: nu-1 vor lua in brafe. b) incuiat singur in casii cu focul aprins in sob: sau la aragaz. substante de uz casnic. Jocul cu frafii. ducgnd la sufocare) (fig. Copiii sub 3 ani se vor juca cu cel mai mic numai sub directa supraveghere a piirinfilor.3. plnii la vhsta scolarii. fncciperea in care se joacii copiii va indeplini urmiitoarele condifii: ferestrele vor fi bine inchise.Pericol de op&ire cu lichide fierbinti. 3. de acum incolo. de elaborare si de a fi iubite.Prizele electrice accesibile sugamlui sunt periculoase. Nu vor riimlne la dispozifia copiilor obiecte ascufite. biiuturi alcoolice). Din luna a 11-a. 33. copiii nu vor avea acces la balcon. asa cum se obisnuieste in unele familii.35 .

3. actul masticatiei ~iinghitirii nu sunt maturate. am asistat la decesul unor copii care s-au inecat cu coji de piiine sau fragmente de cornuri.Pericol de asfixie.sau pungi de plastic .43 .42 . l~ Fig.Sugarul (de la 1 lunii la 12 Zuni) piiine.Strangularea. Fig.in patul copiilor. 3. e) perne de puf . cornuri sau buciiti mari de mere. .

.

apoi sunt domoale.5-3 kg intr-un an. plimbkile rnai lungi il obosesc. Chiar dacii se intiimp15 sii cadii. sii le satisfacii nevoia de miqcare ~i de explorare a lumii inconjuriitoare. Relatiile dintre pdrinti si reincepe mereu ce qi-a propus. refuz etc. Or. urmeazii dictonul cii "exercifiul face pe maestru". pentru ca dupii reuqit5 sii inceapii altceva. copilul are nevoie de spatiu interior qi exterior. Trebuie infeleasii prin prisma dorintei de a-qi folosi $i stiiphi muychii in toate felurile. prin primejdiile pe care le implicii. Nevoia de m i ~ c a r e dominii Entreaga perioadii a copilului mic. Maturarea creierului $i a ciiilor nervoase duce la o mai bun5 stiipiinire a miqciirilor corpului. antreneazii o schimbare in relatiile cu adulfii qi indeosebi cu mama. tocmai acum copilul are nevoie de afecfiunea qi de prezenta pikintilor. nu corespund nevoilor lui naturale. Pentru educatia copilului este necesarii multii riibdare. neindemiinatice. mai ales pentru dezvoltarea unor noi activitiifi proprii (mers. juciiuyi. Reuqeqte sii "dea gata" toatii familia. Unii pgrinfi se neliniqtesc de faptul cii trec uneori luni de zile qi greutatea "rhiine pe loc".Crevterea este de circa 200-250 g pe lun& respectiv 2. treptat devin coordonate. Consecinfele psihologice ale acestei frh5ri sunt importante. copilul . Mulfi copii sunt insuficient pregiitifi pentru viafii.). certurile. grafioase. dupii implinirea viirstei de un an "copilul s-a fricut mare". Impresioneazii vioiciunea qi vitalitatea lui. cotrobiiiesc. Dezvoltarea fwicd (crestere4 Greutatea. Trebuie combiitute cele douii tendinre extreme: a) Unii pikinti cred cii. copii Pentru dezvoltarea posibilitiitilor fizice qi suflete$ti. 4. capacitatea de a explora qi cunoaqte rnai mult. La sfiirsitul perioadei de copil mic. lipsindu-1 de posibilitatea de a-qi dezvolta forfele pentru cucerirea mediului inconjuriitor. Mai ales la copiii vioi. el este in stare sii execute la comandii miqciiri sistematice. de sentimentul de libertate. Nu are importang prea mare greutatea in cazul in care copiii respectivi sunt siiniitosi. Ei aleargii. indeosebi P prima etapii copilul este n "umbra marnei". b) A doua extremii este oferitii de mama care nu reuqeqte nici la 3-4 ani sii se dezlipeascii de copil. disponibilitatea de a-1 inielege $i de a-1 sprijini in tot ce face.4. Este necesar ca un copil sii cunoascii limitele desfiiquriirii personalitiifii sale (miqcare. incurajiiri. creqterea este rnai lentii. Fiirii sii-qi dea seama. de copilul mic numai in perioadele vaccinikilor ~icu prilejul imbolniivirilor. vorbire etc. Unii medici se ocupii. apucarea.1.) qi pentru cunoaqterea lumii inconjuriitoare. Dintr-o nevoie interioarii. in primii 3 ani de via@ biitaia. sii-qi perfectioneze mersul. brutalitiitile sunt interzise. de obicei. Mersul qi miqciirile miiinilor sunt rnai sigure. cu mucoase . miingiiieri. ceea ce il face sii se miqte tot timpul. Aceastii mobilitate. Copilul mic ( 1 3ani) 4. indemiinare. joc. La inceput misciirile sunt stiingace. Piin2 acum raporturile dintre mamii $i copil se limitau la ingrijiri. pikintii a v h d numai grija imbriiciirnintei qi a miincikii.1. lauda. dar absolut necesare sunt: incurajarea. se cafjrii peste tot.1. nu rnai are nevoie de aten~ie ingrijiri deosebite. el este mereu activ. Chiar in mentalitatea corpului medical se observii uneori o oarecare subestimare in privinta importantei pe care o are urmiirirea continuii a dezvoltiirii copilului mic. Pkinfii sunt datori sii foloseasc5 cu tact qi discerniimiint orice interdicfie. pentru c5 piirinfii nu se pot both* sii-i lase sii se desfiiqoare. Este liisat pufin de "capul qi lui prin casii". De acum inainte p5rintii adaugii in raporturile lor cu copilul interdicfia: NU.1.2. Cu toate acestea.

privirea vie. Dezvoltarea psihomotorie Cre~terea creierului este mai lend. cu m i ~ c h suple.18) mediul rural = 10.29) .47) mediul rural = 85.751) .urban = 78.75 kg (+ 1.72) mediul rural = 77.19 cm (+ 3.48) .32 kg (+ 1.08) mediul rural = 12. Phintii sunt datori sg consemneze in caietul copilului cifrele greutiitii (uneori nu se schimbii ciiteva luni in Sir!) ~i ale taliei la 15 luni.biiieti: mediul urban = 86.43) Talie: . veseli.67 kg (+ 1.251) mediul rural = 12.la unii copii .31 kg (+ 1.68) La 36 luni (3 ani) Greutatea: .de durere localii. Ordinea de eruptie poate fi neregulatii.Ol kg (+ 1. Cifrele' de mai jos sunt orientative.051) mediul rural = 11.14) .fete: mediul urban = 10. evolutia dezvoltiirii fizice ~i psihomotorii: La 15 luni: Greutate: .89 kg (+ 1.516cm (+ 4.biiieti: mediul urban = 13. Este ins2 o gre~ealii se pun5 pe sii seama eruptiei dentare tulburhi mai serioase ca: febra.Ol) mediul rural = 92.12 cm (+ 3. 18 luni ~i la 24 de luni. i cu poftii de miincare ~i somn lini~tit. imbolniivirile mai grave.7 1) mediul rural = 76. uneori stationeazii luni intregi.87 cm (+ 3. cu mari variatii de la un copil la altul.fete: mediul urban = 12.751) . diareile. La s f k ~ i t uprimului an creierul are cu l aproximativ 315. De abia la prepubertate ~ipubertate va reapiirea un salt a1cre~terii.37) .95) mediul rural = 10.50 kg (+ 1.28) La 24 luni (2 ani) Greutate: . Iatii in rezumat.71 cm (+ 4.33) Dentitia.81 cm (+ 4.34 cm (+ 3. de iritabilitate. medicul este singurulin miisurii sii le interpreteze.1.08 cm (+ 4.fete: mediul urban = 80.33 cm (+ 4.13) .fete: mediul urban = 89.47 cm (+ 4.27) ani) L a 30 luni (2 ?h Greutate: .39) mediul rural = 14.15) mediul rural = 11.biiieti: mediul.fete: mediul urban = 13.80) mediul rural = 88.84 cm (+ 4. intre 1 an ~i 18 luni apar primii 4 premolari.512kg (+ 1.21) Talie (iniil@me): .510) Talie (imiiltime): .bgieti: mediul urban = 10.bine colorate.08 kg (+ 1.30) . de vitamine ~i s h r i minerale (fructe ~i zarzavaturi) influenteazii crevterea.fete: mediul urban = 93. $i la aceastg vkstii eruplia dentarii se poate insoti .3.20 kg (+ 1.03 cm (+ 3.fete: mediul urban = 11.26) mediul rural = 9335 cm (+ 4.051) Talie (indtime): .biiieti: mediul urban = 11. intre 16 ~i 24 de luni apar caninii.12 kg ( 1.74 kg (+ 1.82 kg (+ 1. cu mu~chi cu bine intin~i ("carnea tare").90) mediul rural = 88. 192 .35 cm (+ 4.bgieti: mediul urban = 12.80) mediul rural = 78.70 kg (+ 3. Dupti Institutul de Igienti $i Stingtate Publicti din Bucurevti.46) k .02) mediul rural = 10. Incisivii laterali apar intre 10 luni ~i 1 an. 4.42 cm (+ 3. cu obrajii ro~ii.61) La 18 luni Greutate: . i Cre~terea ina'lfimeeste de 12 cm.33 kg (+ 1.fete: mediul urban = 14. de sciiderea apetitului. Mai multe probleme se pun la copiii prea g r a ~deciit la cei slabi.biiieti: mediul urban = 80.24 kg (+ 1.40 cm (+ 3. in s f k ~ i t .86 cm (+ 3.93 cm (+ 334) mediul rural = 80.biiieti: mediul urban = 90.fete: mediul urban = 84.fete: mediul urban = 76.78) mediul rural = 83.93 cm (+ 4. de o secretie salivarii mai abundentii. Cre~terea in este din ce in ce mai inceatii.67 kg (+ 1. iar la s f k ~ i t ucelui de a1 II-lea an 415 l din volumul creierului adultului. insornniile.80) mediul rural = 13.28 kg (+ 1.biiieti: mediul urban = 14.511) .513cm (+ 3.bgieti: mediul urban = 94. Consumul de proteine animale. in a1 11-lea an el cre~te 2 cm.37) I Talie (iniiltime): . Dacg perimetrul cranian a crescut cu 12 cm in primul an.14 kg (+ 0. dar rolul ereditiitii este covk~itor! Cre~terea taliei este mai importantii.70 kg (+ 1.26) mediul rural = 13.

in general. merge de-a bu~ilea. din pozitia verticals. Se incurnet5 s5 se deplaseze singur de la o mobil5 la alta. o reactie catastrofic5 a mamei la insuccesele copilului amdn5 cucerirea posibilitztii de a merge. cu braiele intinse in sus. intre 1 1/2 ti 2 ani apuc5 ~i arunc5 mingea cu ambele mdini ~i apoi o rostogole~tecu piciorul. copilul se apleac5 ~i cu cealalt5 mdn5 ridic5 o juciirie f5r5 sii-~i piard5 echilibrul. Acum se apropie de orice obiect. dorinia de a merge este amdnat5 pentru cdtva timp. Spre 15 luni. Dup5 cdteva s5pt5mdni de "antrenament" reu~eqtes5 mearg5 singur. la 12-15 luni copilul este capabil s5 meargd singur. la 2 ani alearg5 cu u~urint5. ajutat de un adult etc.). apoi de mdini. Orice progres trebuie s5 vin5 de la sine. dac5 se love~te mai violent. se amuz5 chiar s5 se sprijine pe ambele picioare ~i s5 r5mdn5 astfel cdteva momente. 193 . copilul poate lovi un balon cu piciorul. (La 1 '/2 ani i incepe s5 alerge cdte putin. incurajat. Copilul se tdrsste. Dac5 intervin incidente.Motricitatea. sprijinindu-se cu o mdn5 (de gratiile patului. La 24 de luni poate fugi bine. fie cu toat5 mdna. i deplasdndu-se in 4 labe. Cztre viirsta de 1 an qi in trimestrul a1 V-lea de via@ face primele incerciiri de a pQi. Nevoia de mi ?care s-a manifestat inc5 din perioada de sugar. intre 18 si 24 luni este vdrsta de "umblat de colo pdn5 C O ~ O " ~i de aceea necesit5 o supraveghere permanent% . Este momentul in care trebuie inv5pt s5 mearg5. Reacfiile p5rintilor sunt foarte importante in elaborarea personalitiitii lui. fie cu degetele. stagniiri. reusefjte s5 ridice un obiect. pjrinfii nu vor intra in panic& nu-1 vor foqa. scurte perioade de regresiune.2 .Cltre v2rsta de 2 ani mersul este mai sigur. Timp de cdteva luni. La 18 luni poate urea pe sczri. avdnd ins5 tendinta de a c5dea des. Paralel cu perfecfionarea motricit5tii generale (globale) se dezvolt5 si motricitatea fin5. aceast5 nevoie se accentueaz5. susiinut de cineva. 0 c5dere violent& o "ceartii" a tatiilui. f5r5 s5 se mai sprijine. treapt5 cu treapt5. Copilul poate fi sprijinit tindndu-1 la inceput de umeri sau axile. de cele mai multe ori.1 . Execut5 mici ordine ~i reuveste s5 aduc5 un pahar cu ap5 fgr5 s5-1 verse. ~i adesea il duce la gur5. Fig. in eel de a1 11-lea an.4.uneori cu bratele intinse pentru a . La fiecare csdere. Intre 10 luni ~i 14 luni. Gura r5mdne inc5 un organ de cunoaStere! Fig. tinut de o mdn5. copilul va fi calmat. il apuc5. Nici o maturaiie nu urmeaz5 un ritm absolut regulat. iar dup5 aceea. se clatin5. intre 2 ~i 3 ani prinde si arunc5 mingea spre mam5. Copilul devine din ce in ce mai indemdnatic! Am v5zut c5 la sfiir~itul primului an de viai5 reu~eSte apuce obiectele s5 mici cu vdrful degetelor. Cade des..~ mentine echilibrul. flectdnd picioarele. poate fi ajutat. 4. la 18 luni poate chiar s5 fug5 greoi. se agaf5.) Cei mai multi au inc5 un mers nesigur ~i de aceea i ~ satisfac nevoia de mi~care.incepe sl-i facl pllcere sB tragl o juc5rie dupl el.se "plimb5" prin toat5 camera. La 20 de luni poate s5 coboare tinut de o mdn5 qi chiar s5 se urce tindndu-se de balustrad5. el merge cu picioarele d e p k t e (cu baz5 larg5 de susfinere). tinut numai de o mdn5. sov5ie.

. se aga* de el $i se qeaz5. "activitatea" lui s5 fie canalizat3 spre jocuri sau acouni comune.Deschide cutii. c o ~ u de h M i etc. pentru a avea mai &iu o indemhare corespunz5toare $i o dorin* siin5toasl de a munci.Se murdilreqte cu noroi. love~te obiectele. susfinut de o mln$ urc5 pe sc5ri cu un singur picior (nu le alterneaz5). firimituri.Se lupt5 $i fncearc5 s5 cucereasc5 mediul fizic: se agaf5 de mobile. . cu dou5 degete le adun5 $i le aruncg . cade foarte rar. Scotoceqte prin sertare. . nu a l t e r n e d picioarele. l scoflnd obiectele. incearc5chiar dac5 scaunul este disproporponat de halt fa@ de puterea lui. deseori se dezechilibreaz5$i cade. nasturi).Face zgomot. Intemenfia lor pentru a-1 struni. .Se urc5 pe un scaun. .Urc5 s c w e f k 5 ajutor.4 . dup5 ce apuc5 un obiect.f n g e n u n c h d singur. in aceastii faz5 in care copilul cucerevte spatiul din jurul lui . Are nevoie de aceast3 perioadit de c h a . loveqte cu el. Este mai bine ca.Execut3 ordine simple. La 15 Zuni Se ridic5 singur.Construieqte un turn cu dou5 cuburi.Apare pericolul accidentelor $iintoxicafiilor! Se afi5 htr-o faA de cercetare. Fig.Merge singur. .Ridic5 $i muti4 dintr-un loc in altul obiecte din came&. scotocevte peste tot. . sprijinindu-se de ramp5. ?I arunc5 sau il aqeaz5in alt3parte.Pune degetul h orificii.Merge singur. uneori $i zidurile. impinge mobile uqoare prin camer&"plimb5" prin curte orice-i vine h cale (pietre.fi tentativele de a merge. B Fig. indeosebi inci5lf&nintea.Scotocegte peste tot. de a fncerca prin cuvinte $i mijloace mai viguroase. dulapuri. . le ridic5 sus $i face paqi inegali. precum $i de timp pentru a inv5fa s5 infeleag5 ordinea din lumea adulolor. dar rnai cade c h d terenul este denivelat. ci accentuarea reactiilor de negativism. juc&ii). pentru a-$i menpne echilibrul i$i fine gamble i n d e p h t e . . . . Alteori. ?I las5 din nou s5 cadit. de exersare continu& resimfit5 de c5tre adulfi ca obositoare $i chiar sup5rItoare. cu materii fecale etc. . incearc5 s5 deschid5 uqile.Face jocuri cu m&le in oglind3. .intr-un mod supk5tor pentru adulfi. obiecte mici. La I 8 Zuni .3 . . de a-1 "face cuminte" au ca efect nu frharea.Urc5 singur pe sc&i '31 patru labe". m5turi. Descoper5 scame. gunoaie. "zugr5ve$te" zidurile cu noroi. pietre. Prefer5 s5 se deplaseze in "4 labe". Urc5 $i coboar5 mereu clteva sc&i.4. 4.Apucl obiecte mici (bile.

$tie s5 finl lingurip: o umple dar nu reu$e$tes l o d u d .Poate siiri in mod rudimentar. prin iarbi. aruncand sau IisAnd s i cadi juckii sau obiecte pe jos.Merge de-a indiiratelea. . . strichini. . o p i p u ~sau un "fleac" ca o c2rpi colorati. o umple dar nu reuvevte s i o duci la guri.Copilul de l a 1 l a 6 mi . "Nu st5 locului".ii place s i se joace in nisip ~i folose~te bine lopifica. Anticipeazi mi~cirile (poate utiliza un baston pentru a . produse de uz casnic etc. una cdte una.Combini jocuri. Vrea s i nu se desparti de ele ~i uneori adoarme cu ele.Are instabilitate motorie ~i de preocupiri. . Este o perioadi de mari pericole pentru accidente (prize electrice. Pasiunea lui este s i m i ~ t mereu. punand un picior dupi altul pe fiecare treapti ~i susfinsndu-se de balustradi. gunoaie etc.in general il intereseazi numai performanfele motorii. dar se Sterge cu ajutorul pirinfilor. La 24 Zuni (2 ani) -Aleargi fiiri s i se mai impiedice. cideri.Merge pe vMurile picioarelor. . Atenfia trece rapid de la un obiect la altul. corpul siu fiind propulsat inainte. la gur5. Fig.5 . - . 4."Experimenteazi". plinl. infepituri. . cimfe. Fig. incilfimintea. plini. 4. i o cutie de chibrituri. impinge.i n v a s i manuiasci obiecte din ce in ce mai mici. daci i se cere. Nu-i plac jocurile statice sau cat de cat "organizate" de adulfi.6 . . intoxicafii (medicamente.~i in s u ~un obiect sau trage o fa@de masi pe care se i g i s e ~ t e juciirie).Aduni obiecte de pe jos Fari a cidea. o . a p i fiarti. 4.Aleargi ~i love~te rninge Fari a cidea. construie~teun turn de 4-6 cuburi in echilibru. tiieturi). in pozifie vertical2 $i traseazl linii nesigure.7 .). o . dar adesea cade. La 30 Zuni ( 2 '/2 ani) . Deschide ~i inchide poarta. cimaqa.Se spali pe maini singur.Urci qi coboari sciirile. . rostogole~tesau trage de sfoari juciiriile. De altfel nu pune pref pe ceea ce "scrie" $i vifoneazl h a i a cu aceeavi pllcere cu care a mhgllit-o. . grebla. pantalonii. s i exploreze e peste tot prin dulapuri. .incearci s i se foloseasci de lingurifi.incepe s i aibi preferinfi pentru o anumiti juciirie: un ursulef.). cotloane. Folose~te clanla u ~ iqi intoarce cheia in broasci. cosmetice. i imbraci cu ajutor din partea pirinfilor: ciorapi. rostogoliri de obiecte mari. ~ . - Fig.Tine creionul cu toatl mlna. Nu reuveqte s i miinhce cu lingurip fTui a "viirsa" ~i pe jos. s i descopere cele mai mici obiecte (scame. .intoarce foile unei c a i . Bea dintr-o cani finuti cu o singuri mani.intoarce foile unei c i a i una cate una.

r:izS linii ~ert.-i: c i juacl'i cu picioi-ul.A~trt'l.ciricepe er:)erientele care i-au r-e:~sit h i le el~ininli cele!altc: msi 1 ~ 1 1 1 1 2.t:i~i3.IncZ din ulrirnele itirli alz pnrnul:li :in a p x c la cop11 pljcerea cle a ti lu. Gidi_.ii place sii fuga. . a 5 -- t'r..i de ii ~. i.t.ii7a c5 un . $3 ~.)rizontalc i l i ~4.siGc vGr. - incearcii sii danseze (cu osrecare lips. de echilibru).np?'ltGsicrtllcj/-ritrf? Ciitzd rc. ! .a p!in~!~arc.e c31!/3 5..~ltr111 inclinat. - .ascii1:1 Jreaptn si la stingu.-::tc prirl zcsti~ridouG pcrso:mi.G:~uyi "c2te ccva".fmbi-ac5 ~i se dezbracii singur: la inchcierev nasturilor trri7uiu inc9 aji~tat. cr ihr. Copilul i.Mama $i copilul Fig. ai~umiteccinditii: organizai. fiir5 3 o "1.ea condeii~eiin functie ds rerultate.~ptZ: c nucl:ii cIl-. tiin cnpii nllerneaz8 picioarelc si la cc. Bat ctr ciocanul si I-cuszsc $5 bat5 cuie n ~ r i ii~ti--c:~ orificiu. este capabil s5 privt-.ertic. f'lce lir? fgcmot rtlereu :lcels>i:el h~atii!e\te~t'. creionul cste t i n ~ i :.st.l!ira o minge marc usoar5 ili (!istanla J c i-? met.~l intr-un sing~ur piclor pcritru \curt 1l::lp Povte dcsernna un serc...3 ani B place sii alerge.:. = ( 1 ) 13 3 a n i nu pi-onunt5 Ii3cF1 3 ~ru\!n!e >r I j i i ! nu i i e s 2.?.i.: pc am2ndoi!2 pe o singurz tre.c yiirnb5 pe triciclet. Sc. incerciirile reusite iniotivc de pliicere). f. -..viat5 s-a[! preggtil $ 3 ~ inillth 7. prin ter:ta!i\e dirijate in mod di\zret tic cXrre 1narl1.ir:.3i13 ir?ti.. 255. : ~ 7 r 1 t ~ . -. intr-o cr5pZt~1r~i~111t:i ~ 5 ~ i 1 ~ 1 r j .y!)ir/lt2 .~.c\emplu.o~i:<!c 6 silii . Construieste un turn de 8-1 0 cuburi.-2 sc%-iiealtemdrd picioarelc 5i cohclnr-1:tiup3 i :uiii:.I.. 4.'Tine iln ci-cior: cu d c ~ e t c l c .:~le d e i l e s ~ l si:iziil..di tdrzii-ii s / t.. incaltg singur si unii Sc r!intre si reubesc sli-si lep.t':3.i.A:i~niic.apt8 >:I!-e. .iic~te iln tu: 11de 6-8 cubriri.Cnilstrt.:iie c. L I ~ Ifel~de "rrsajor:it" curn \pune Gexeli.7) sau . efe(.us de .lLi. estt. .P.:rij>ilulpoate fi dus la gc-idinit5! Se titic \ertiz.dpabil priveasc.i la dl-sapta $i la htkga. hiect care cadc..lditii.S:\!-c cu picioarele !ipite.'trd nu indr:plii~cstc chit'v. I J.~ I I ~ T ~ . ::-.a.r. -.: . majoritatc.8 Spre \ 2rsta ilz 2 % .ap~. cn' i.imei-I" . nu ma1 cade.l~ur.C'o:iti. I :I sitin.(~ 36 ( 3Ll?17) F. I! : - Progresele din ul 2-lea .u in <caul5 .:c:\r9 jutfeiata i::Ci: s~~!ec~i~)ne. . I (. cum o va face 111..5.P ~ t l i e duce un pahnr plin f5ri a-l r5sturna. Deasebesc inc5lt9mintes s12ngf5de i cea crli-captii.: ?iretuiilc. copilul isi 13e 115 '.1-erne.j introdxrcc \:I]-iantc pc ~ c i i ~ iLC: In ce inai djIe~-e~~eiatc.i ic). Ac'tivitatea st: face cru un scop ?i ir.

scoate cgrfi din biblioteci. tot ce il preocupi in interior. Formarea eului se intiire~te din frustriri. Comportamentul a) Vhrsta lui NU ("Neinalter"). curitenia "trebuie'' s i se desfi~oare intr-un anumit fel. e) Prima fazn' de inc6pa'. La ace~tia urmi existi o strinsi legiituri intre din lumea simfurilor qi lumea dorinfelor. fncepind din a1 3-lea an de via@ qi continuind si in anii urmgtori. f) Spiritul "conservator". progresele limbajului sunt favorizate de a~a-numita virsti a lui "de ce"? Prin rgspunsuri ribdgtoare la intrebgrile "ce 2 . copilul se convinge cg povestirile qi relatgrile lui trebuie sg fie adevgrate. el cauti sg vadg dacg mai este iubit. b) Vdrsta distrugerii ( "Zerbrechenalter" dupg pediatrii germani). deqi el insuqi nu arati tendinti marcati spre ordine. copilul poate fi educat.Copilul de l a 1 la 6 ani 3-4 obiecte din camerg. incep reprosurile si unele mame il transformg intr-un obiect a1 interdicfiilor. S-ar piirea c i atunci cind nu cedeazg si nu se supune altora.1. Reacfiile negative ale copilului devin rnai frecvente. de o "vkstg a distrugerii" sau "vksta fiiridelegilor". Pentru copil. fnaintind in vkstg. s i refuze de a face ceea ce i se cere. clgtinsnd capul.j)in timpul alimentafiei nu se stabileste nici un contact cu persoana care-1 hriineste. c ) contactul social q i afectiv cu lumea inconjurgtoare este atit de slab incit copilul nu poate diferentia o vorbi blsndi de un "nu"! categoric. . este real. subliniindu-se rnai mult aspectul pozitiv a1 achizifiei pentru dezvoltarea generalg a copilului. sau interdicfia folosite cu discerngmint. h) nu urmgreqte vorbele. Cu mersul lui inci nesigur. cu acelaqi ritual. Masa. De aceea s-a qi vorbit despre o fazg distructivg. d) nu urmiireste obiectele situate sau purtate lateral qi nu incearcg sii le apuce. copilul i ~ manifestg foarte des incgpifinarea fiiri un motiv i precis. Unii autori se intreabi daci denumirea este fericit aleasi. De acum inainte. capitale pentru dezvoltarea mintalg a copilului. Copilul manifesti o grijg exageratg ca totul s i fie fgcut la fel. Mama trebuie s i puni lucrurile la loc. devine mai independent qi citeodatg prea curajos. Strins legati de perioada aceasta a "nu7'-ului este tendinfa conservatoare foarte marcatg a copilului. Dupi alri autori. Dar pentru moment el nu poate face deosebire intre realitate. Unii par sg aibi o imaginafie siiraci. este". deoarece "incgpifinarea" este adesea asociati cu o semnificafie negativg. fefele si activitifile persoanelor din jur.4. siguranfei de sine ~i a unor programe vizibile in capacititile de comunicare si cunoastere. le incearcg neincetat. Copilul o irnitg. Mama ii spune mereu "nu". in realitate. care poate imbrica forme hazlii sau de incgpiiGnare. S-ar pgrea cg incearcg doar sg constate cit de mult poate sg se opung. adormirea si deprinderea de a fi curat. in functie de inzestrare ~i de mediu. din refuzuri. ~i acest gest de refuz c a p i t i valoarea unui sens a1 vorbirii (valoare semanticg). abia indrgznesc s i piirgseasci terenul realitiifilor sigure. "nu". g ) copilul consumg numai alimente lichide.dnare (numitg astfel pentru a o deosebi de a doua perioadi conflictualg situati la 12-13 ani). invenfii etc.. Copilul se deplaseazg "in 4 labe" sau chiar merge nesprijinit. S-ar putea vorbi mai degrabg de o perioadi de incercare sau de perseverare pentru consolidarea vointei care se trezeste. imbricarea. incepind din luna 15-a se anunfg dobsndirea lui "nu". altii dau drumul fanteziei intr-un mod plastic ~i viu. Se contureazg diferenfe individuale. sunt binevenite pentru copil. Vgzute prin prisma adulfilor. aparenfi ~i adevgr. h) nu se poate aseza ~i ridica singur. e ) nu trgieste situafii "de asteptare" (jocul "de-a cucu7'). Refuzul mamei. Acest negativism se datoreste greselilor qi rnai ales rigiditiifii pkinfilor. putind duce la tot felul de povesti. fantezie. rnai ales in ceea ce priveqte mincarea. "de ce" etc. rupe ziare. Povestea care se spune la culcare trebuie reprodusg 4. Cerinfele copilului se adreseazi celor din jurul lui. copilul riistoarni sau distruge obiecte. culoarea. Trebuie insg subliniat cg la copil nu s-a conturat notiunea de stricgciune ~i de distrugere: el se bucurg de toate actiunile lui. d) Imaginatia devine rnai vie ~i rnai colorati. Este prima idee abstractg care se cristalizeazg in gindirea copilului. pgrinfii vor contribui la crearea echilibrului sgu interior. fgri agresivitate ~i numai incepsnd din a doua jumitate a celui de a1 doilea an. acestea sunt actiuni distructive. s i spung nu. Unii pkinfi se sperie v i z i n d in acestea o predispozitie la "minciuni". mkggleqte perefii etc. C ) Vhrstn intrehn'rilor. pentru copil este o problemg serioasi de afirmare a propriei personalitgli. cercetind ~icucerind treptat lumea inconjuritoare.

la care vorbirea este in intikziere. Ei auzeau vi vtiau tot ce se vorbevte. de exclamatii. prezinti un viu interes pentru tot ceea ce este nou. Amintim c l unele personalititi ale lumii au vorbit foarte t2rziu (Lucian Blaga. Dacl este denumit un animal. care-i conferi o posibilitate rnai largl de exprimare vi de a pune intrebrlri. au un jargon propriu bogat. "ma-ma". copilul va trece la elaborarea de propozitii cu 2-3 sau chiar rnai multe cuvinte. g)€el de a1 treilea an de viapi este adt de plin de contradictii. de suferinte grave ale sistemului nervos (hemoragii ale creierului la navtere sau d u p l traumatisme. intoxicatii cu unele medicamente). Dorinp de a actiona independent cu orice prilej este din ce in ce rnai net5. de cuvinte izolate. C h d .vi bisilabice. hainte de a apiirea cuvintele conventionale. copilul trebuie rnai in& s l inpleagl. dezvoltarea vorbirii este favorizatil Dimpotrivl. La copiii normali.L. de la inceput. c i mutenia nu se intiilnevte deciit in cazurile de surditate. h cazurile de suspiciune de surditate. vorbirea este o verigl permanenti de leglturl dintre diferitii membri. Albert Einstein. Adesea medicul. cele auzite reprezintl un stimul. Pentru a numi un obiect. b astfel de cazuri. Cei rnai multi copii se dovedesc receptivi la laude sau critici. psihologul sau logopedul sunt consultati daci nu este vorba de un copil mut sau inapoiat. intiilnim foarte multi copii care nu au "inceput s l vorbeascii". Exist3 un limbaj pasiv (copilul intelege vi a s o c i d ) vi unul activ (exprimarea prin cuvinte). Etapa de cercetare vi cucerire a lumii din jurul lui favorizeazl mult dezvoltarea limbajului. dacl un adult ii spune denumirea unui obiect. fntdrzierea vorbirii. ca . pentru a avea "notiuni". inc& i i ajung d pronunfe cuvinte v s l exprime inplesuri. Tandretea vi increderea se succedl cu momente de refuz total de colaborare. dupl piirerea noastrl. afectiune vi hielegere. Existi ins5 o mare variabilitate in ceea ce privevte momentul c h d copilul pronun@cuvintele ~ji rnai ales vksta la care incepe s l vorbeascl curgltor. dacl intiirzierea aparitiei limbajului este un semn de inapoiere mintall. executau mici ordine. iar cuvintele auzite sunt asociate cu sentimente negative. va fi considerat. Trebuie precizat. In practica medicall. Poate fi repetati la nesfiirvit. copilul ivi creeazl lumea care-1 inconjoad. apoi. Unifonnitatea acestor acte reprezinti pentru copil un punct. cu ajutorul c h i a s l comunice vreun g h d . ~2nd auzeau ceva ce nu-i privea. Apare un limbaj particular copilului. "me-me". Astfel. atunci aceasti prezentl devine rnai vie.Mama gi c&ilul identic cu textul din ziua precedenti. serviciile de audiometrie din clinicile O. o persoanl sau un obiect prezent. Pentru el. unii copii au o intikziere in dezvoltarea vorbirii inteligibile. "scenele" fac pe copil s l nu inteleagfi. precizeazl diagnosticul. inciit nu este de mirare c i dificultitile enumerate rnai sus nu pot fi dep&jite cu u~urin@. devi sunt conservatori. ciind copilul este inconjurat de o atmosfex-3 de calm. Thomas Edison etc. La a doua probleml. De la pronuntarea de sunete. unele boli ereditare. in familie sau in crev%. cu deformiri vi inventii originale. acest jargon ("pe limba lui") are adesea intonaoile vi nuantele vorbirii umane. Am intAlnit copii care piing la 2448 de luni pronunpu pupne cuvinte sau chiar nici mkar un cuvht. iar la 18 luni are un vocabular de circa 18-20 cuvinte.). tipetele. Normal un sugar pronun@ 3-5 cuvinte bisilabice ("ta-taw. Orice copil care ?tie s l arate (in jurul v h t e i de un an) persoanele din anturajul apropiat sau aduce un obiect cunoscut c2nd i se cere (executi un ordin). "pa-pa") in luna a XII-a.de siguranp. spre 18-24 de luni survine o schimbare bruscl. il cere sau se deplaseazl vi-1 aduce mamei. Trebuie subliniat c i la aceasti vksti copilul triiievte intr-un mod particular denumirile vi numele. De asemenea. scandalul.R. 0 alti premisl obligatorie este ca auzul s l fie normal. pentru variatie. se observl intikzieri de vorbire. fn felul acesta. ca normal. dar sunetele nu transmit ceva ce poate fi inples de cei din jur. Limbajul. el il recunoavte. d l un nume obiectelor vi fiintelor care populeazl aceastl lume. ivi exprimau dorinte sau proteste prin semne. de cuduri vi de confort sufletesc. p u p ciite putin. infectii grave ale sistemului nervos. fn dezvoltarea vorbirii se inregistreazi progrese mari. medicul rlspunde cu toatl circumspectia dupl o discutie ambuntiti asupra dezvoltlirii frzice vi maturrlrii psihice a copilului. numele reprezintl inslvi persoana sau obiectul. copilul verificl "corectitudinea" altora vi savureazl propriile sale cunovtinte. Este necesarl o mare rlbdare vi intelegere din partea adultilor. in general mono. Mai tiirziu. Thomas Carlyle. urmati de un exarnen clinic competent. adesea afirml "pot vi singur". chiar de duvmibie.

cu conditia ca aceea~i persoan2 s2 vorbeascl in permanen* in limba respectiv2. .Este foarte tandru cu mama: este "umbra" mamei I pe care doreqte s2 o aib2 mereu I? "societatea" lui. obiecte din camer$ *mbr2c&ninte). ochi. . dau ceayca mamei.Scufund2 lingurip in castronay. Un copil de care se ocup2 p&in$ii yi care aude cuvinte multe yi variate in farnilie (fra$!) posed5 un bagaj lexical rnai bogat dec2t cei care sunt indenma$ s2 invete. Spre v b t a de 3 ani posibilidf. c b d o apropie de gur2. indeosebi mayinife. incearc2 s2 m2n2nce singur. dar sunt inc2 "agramaticale". Recomandkn s2 nu se fac2 observa$i yi s5 nu se corecteze cuvintele deformate de copil. Sit&$ in care se vorbesc doua' limbi intr-ofamilie. Are memoria a circa 200 cuvinte (le intelege. Propozi$ile se structureaz2 putin c2te putin.Arat2 obiecte simple: inc2lt2mintea.&cepe s2 se "alinte" yi s2 fac2 "mofturi" la mas.. intrebuinwd limbajul lui infantil. c2inele. I m i q a este supenoar2 tuturor celorlalte "metode" de a-1 face pe copil s5 fie curat! . german5 s2rb2). este bine s2 se vorbeasca o singur2 limb& fn ultimul timp se susme (opinie acceptad yi de autorul acestei c w ) ca unui copil i se poate vorbi de la inceput in ambele limbi. .yi copiii cu vorbire neintkziad. Dac2 i se cere "aduce" obiectele pe care le poate duce. dar nu o umple bine. I 1 1 i .$tie s2 arate obiecte ~ipersoane cunoscute. Pronunti4 numai cuvinte concrete (c2teva p w ale corpului. ceea ce prezinti mare irnportanfi in lumea modem2. dup2 ce "yi-au dat drumul". pentru a nu intfirzia progresele limbajului la copil.Execut2 ordine simple: "adu mayina la mama" etc. 1 I I t 1 I t . p2stki etc.1. .La cerere p a t e atinge organe ale corpului s2u. Bagajul de cuvinte este de 100-200 de cuvinte.) yi obiecte. Dup2 ce sorb numai putin.5. singuratatea yi-o manifest2 prin suptul degetului sau a suzetei.Bagajul de cuvinte este de 10-20 de cuvinte. nu le uneyte. Cei care au h t i mai mari se vor deprinde rnai repede s2 foloseasc2 olip. ale mamei: nas. unii "mu$". gur2. baloane. La 24 luni (2 ani) . somnul.Foloseyte propozi$i compuse numai din adjective qi nume (fir2 predicat). este primul semn al controlului sfincterelor. . mama in limba matem2 (de exemplu: limba romh& maghiara. Aproape in toate cwile de specialitate se atrage atentia cl. totodati adul$i nu vor irnita pe copil.Subliniazii cuvintele prin gesturi. . Apare inceputul vkstei lui "nu". La 18 luni (1 % ani) . care de fapt erau copii normali.htelegerea se dezvold rnai rapid dec2t expresia. . Propozifde sunt scurte. calul. Apare intrebarea: de ce? ' . . .Duce bine ceayca la gur2 yi reuyeyte sa bea dintr-odati sau in etape tot con$nutul.Formeaz2 propozi$i cu 3 cuvinte. . iar tatid in limba pe care o cunoa~te. se leagh2.Unii incep s5 spun2 c b d "s-au udat".de de exprimare se perfec$oneaz& rnai inti%lirnbajul triples yi apoi cel vorbit (fonetic). 4. Subiectul acestor propozitii este adesea "eu" sau numele siu. aceyti copii vorbesc toati ziua. care este impresionant de variat. . In acest fel. o intorc yi r5stoarn2 continutul. dar pronun* numai c2teva!). mayini. in timp ce Limbajul vorbit (lexical) nu dep2yeyte la unii copii 10 cuvinte. Reped cuvinte cu 2 silabe. Copilul face "greyeli" in ceea ce priveyte succesiunea cuvintelor.Reacfioneaz2 c b d se face "pa-pa". majoritatea o las2 sti cadti jos. Cei rnai mul$ nu reuyesc s2 duc2 lingurip la gura. in limba pe care acesta a folosit-o initial. Astfel. Copilul inva* de la inceput dou2 limbi. Likgirea vocabularului se face pe seama numelor concrete. prelungind-o.Oboseala. . copilul se va obiynui din timp s2 se adreseze yi s2 raspunda ptkintelui respectiv. .Arad animale (la inceput pe cele cunoscute yi in mediul lui inconjur2tor: pisica. Adesea o vars2 inainte de a o duce la gur2. Ca o compensatie. nu pronunf2 prepozi$i yi conjunc$i. Foarte des o inclin2 yi o vars2. p5puyi etc.Bagajul de cuvinte 'Tntelese" este de c2teva zeci. reuyesc ca la a doua aniversare a zilei de naytere sa exprime propozi$i din trei cuvinte. . Limbajul si sensibilitatea normale intre I $ 3 ani (schemcJ La I 5 luni . Tine ceayca inconjurad-o cu degetele de la ambele miini.

. "uitii" qi anung c5 este " u d prea tikziu. .Bagajul de cuvinte este dupii Hellbriigge de 500 cuvinte. . . dacii scaunul closetului este situat rnai jos se urcii pe el. . . . lumina aprinsii. incearcii sii-qi facii prieteni printre alfi copii.incepe sii fie curat qi noaptea. qi de aceea nu infelege sensul ameninfiirilor qi/sau a1 pedepselor corporale. fiecare copil se joacii singur). - . rnai ales cei mari pe care ii caut2 qi-i imit2. . .Foloseqte cuvintele pentru a vorbi singur. sii-i imbrlnceascii sau sii-i muqte! Este stadiul "jocului paralel". in schimb.Afecliunea se manifestii cu ceremonialul shtului. in cursul zilei. sii introducii bile sau pietricele intr-o cutie pentru a o riisturna apoi. o curte cu piis& etc. . fetele rnai repede deck biiiefii. rostogolirea rofilor qi a mingiilor.Vorbirea este incii de "bebe". . El incepe sii devinii conqtient de el insuqi ca individ qi incepe sii controleze unele aspecte ale comportamentului siiu cu scopul de a se conforma exigenfelor sociale. c h d urmeazii un pod.Este m2ndru de performanfele sale motorii (alergare. .incepe sii aibii un anumit "ritual la culcat": juciirie preferat2. . Este gelos pe frafii rnai mici. La 30 Zuni (2 4 ani) 4 .iqi spune prenumele qi numele.Se joacii aproape de copii. sii tragii trenuri cu vagoane sau cu cuburi de gheap.). Unii sunt deosebit de agresivi f a g de striini sau de alfi copii. . . s h t u l mamei etc. majoritatea copiilor de 2 $4 ani folosesc olip. Nu este gelos pe juciiriile altor copii.ii place sii i se povesteascii istorioare qi sii priveascii in c Q i cu poze.El devine curat c h d incepe sii cearii "olifa".Se desernneazii prin prenumele s h la persoana a 3-a.Ajutii la aranjarea obiectelor. La noi in Wii. Se comporti ca qi cum ceilalfi copii ar fi obiecte pentru a-i strhge in brafele lui sau pentru a-i respinge.Aratii obiecte indicate verbal sau definite prin folosire (cu ce?). necesitiind o conqtienp clarii a nofiunii "meu".in continuare ii place d "zugriiveascii" perelii.iqi suge din ce in ce rnai pufin degetul. nu exist2 interacfiune cu ceilal$i copii chiar dacii au activitate identicii (imtr-o groapii cu nisip.Identificii 3 imagini c h d i se cere "ce este asta?' qi 5 imagini clnd i se cere "unde este .Nu deosebevte "binele" de "rh". . sii intre prin biilfi qi noroi. se apropie de ei dar nu qtie cum sii-i ia. "mie".$tie c5 obiectele exist5inc& chiar dac5 nu le vede. de a-i lovi cu jucikia sau cu piciorul. Un copil anung dinainte. riisturnarea mobilelor etc. pufini folosesc: "eu. "tu".ii place sii invefe sii se dezbrace. o statuie. fn aceste conflicte.Nu-i place c h d piirin* il p%-isesc. .?' . transportul sau rostogolirea unor obiecte rnai grele. . .Deosebeqte culorile. Are un simf foarte bine conturat a ceea ce este al lui. ceea ce ii permite sii se opunii la anturaj.fi place sii se joace cu maqini. de a-i trage de p%-sau de a-i mwca. in timpul unei plimbiiri. .Face propozitii interogative. aruncatul cu pietre. tu. chiar la interval de 2-4 siipth5ni. sii-qi "murdilreascii" m&le cu mlncare. fqi anung ins%in continuare oboseala sau nevoia de somn prin suptul degetului.. fetele preferii piipuqile. d a d este cuhndat in joc. . Copilul hcepe sii dezvolte conceptul "a1 meu". Singura interac$iune(frecventi) este de a apuca juciiria celorlalfi (lopiifid etc. rar cere ajutorul adul@lor. pornind de la comportamentul persoanelor care au o semnificafie pentru el (mai ales piirinfii). dar nu este conqtient de ceea ce este al altora.). ii imbriitiqeazii (uneori prea s&s!) sau dintr-o dat2 incepe sii-i bat2. al meu". datorit2 reprezentihii mintale. nu poate sii se qteargii singur.Foloseqte sistematic "nu". impingerea ciiruciorului. Exceptie fac frafii.Imit2 pe pikhfi.. Aparifia lui "eu" intre 2 $4 qi 3 ani constituie o etapii importanti. hcepe sii foloseascii "eu". dar singur.Merge la closet. .Nu vrea sii 'Tmpartii" cu nimeni. .Afecfiune marcat2 (vizibilii) pentru mamL . prezenfa unui adult. . . Doming intrebiirile de ce? qi rnai rar: unde? d n d ? . iar dupii Pierre Debray-Ritzen de 1 000 cuvinte. fi place sii stea rnai mult go1 qi desculf.fncepe sii povesteasck Ascult2 cel putin 4 ordine elementare.Se recunoaqte in oglindk . protesteazii adesea c2nd este imbriicat qi nu vrea sii colaboreze.

Este inceputul desenului "omulefului".Alirnentatia la pre~colar"(pag.Este in plinii crizii de personalitate qi se opune viguros altora pentru a se afirma. Tine la o anumitii ordine qi la unele ceremoniale.11 . La 24 luni ( 2 ani) Se bucurii de un obiect in miscare. .$tie bine numele de familie. 4. trenul. animale etc. 4.12 . . Din hrana zilnicii ' Vezi ~i . . . La 36 luni ( 3 ani) . 8 .1 1). cuqile cu animale. iniiuntru) qi adjective la dimensiuni (mare.1.incearcii sii deseneze o imagine. piisiiri.incepe sii foloseascii substantive abstracte (culoare).Recunoa~te imagini dacii i se cere.Copilul de la 1 la 6 ani Demonteazii sau stricii obiecte. prezent qi viitor. . qtie sii le arate (fig.6.Alimentatia' Rntia nlirnentara'. $i . Imitii bine animalele ~i zgomotul ma~inilor. rnic).$tie care este sexul siiu.. ii imitii.Fixeaza hlrtia cu o m2n2 $i incearca s5 traseze linii mai drepte $i/sau sB copieze un cerc. . . Traseazii linii ordonate. 248-252 mic.Cunoaqte ciiteva csntecele pentru copii. pag. incearcii sii le imite.Intreabii f&ii incetare (De ce?). . . Fig. le imitii.Alimentatia (~colar adolescent)". Lu 30 luni ( 2 ?h ani) Observii de departe ma~ini. .Se joacii cu alti copii ~i se socializeazii progresiv.. Regiiseqte intr-o carte qi recunoaqte pe un desen diferite animale si obiecte. in cursul celui de a1 11-lea an. iar dupii P.Bagajul de cuvinte este dup5 Hellbriigge in jur de 1 000 de cuvinte.incepe sii foloseascii articolele. ca raza unui cerc.Vorbe~te curgiitor ~i cu incredere fiirii sii se sinchiseascii dacii-1 ascultii cineva. . Urmiire~te la fereastrii persoane. copilul devine capabil sii miin2nce si sii digere cea mai mare parte a alimentelor. . . Observii activitatea mamei la buciitiirie qi a tatiilui in curte.0 mare parte nu se mai "udii" noaptea. La 36 luni ( 3 ani) Poate "citi" poza dintr-o carte. fixiindu-qi hiirtia cu cealalta miinii.Se intereseazii de cuvinte noi. 4. Alimentafia sa tinde sii se apropie de cea a adulfilor. Accept5 sii-qi aqtepte riindul. Poate avea fricii de intuneric yi de animale. Recunoa~te animale ~i anumite lucruri pe un drum cunoscut lui. sunt rari copiii care infeleg notiunile de trecut.Numiirii piing la 10. ii place "sii participe" ("sii facii treabii") ca qi adulfii. Debray-Ritzen de circa 1 500 cuvinte. 4. . Tine creionul mai corect. maqini. . notiuni spafiale (afarii. 212-214).Piizeste cu strii~nicie ritualul culcik-ii. in griidinii sau in garaj. pronumele qi adverbele.Foloseqte pluralul. Rafia caloric5 scade acum la 70-80 caloriilkg corp in 24 ore.Recunoqte pe un desen diferite animale sau obiecte $i $tie s2 le arate. statui. La plimbare il "pasioneazii" sii "descopere" ~i sii priveascii animale sau piisiiri. A Fig.Poate fi dirijat prin cuvinte. Perceptia lumii inconjuratoare Lu 18 luni ( I '/z ani) Observii activitiitile adultilor. . cliidiri mai deosebite. . avioane. .Reproduce construcfia unui pod cu 3-5 cuburi.

brlnz2 proasp5t5. Ra@ de lupte este de circa 400-500 ml pe zi. ceaiul rusesc sunt contraindicate. in anotimpurile calde se va m5ri cantitatea de fructe (sucuri. laptele se fierbe in mod obligatoriu. Lichidele se vor da ori de clte ori dore~te copilul. compot. mierea se poate da. hidrocarbonate. fasole verde. tuica. DupG-amiaza' (gustarea): lapte. Unii copii mici au inc5 dificuldti de masticatie. pireul va fi asociat cu came sau un ou proaspiit. mode cu albu~. se poate da peqte. pot fi diluate cu lapte sau amestecate cu unt sau cu cereale instant. zah5rul poate fi inlocuit cu miere (inclusiv la indulcirea laptelui). iaurt. grilsimi. zeamil. m e verde. Agetitul. vitamine. La copiii care refuz2 s3 primeasc5 laptele. g r i ~ . pr5jituri de c a s i biscuifi. Este indicat s5 se asocieze zilaic gr5simi de origine animal2 (unt) cu gr5simi vegetale (ulei de floareasoarelui sau ulei de porumb) sau cu margarin2. sau la gustarea de dup5-amiazH F r i ~ c a se altereazi foarte uqor ~ieste un mediu de cultur)b excelent pentru microbi. Se folose~te =nosul preferat de copii. unii copii il prefer3 neindulcit. La ora 10 se pot da fructe.). ~ u n c 2 Praga sau alte preparate de came de bun5 de calitate. pot fi consumate ca desert (nu intre mese!). s5ruri minerale. crenwur~ti. b5tut sub form5 de omled. morcovi. Exisd o mare variabilitate a apetitului la copiii . Fructele ~i zarzavaturile sunt absolut necesare in alimentatia de fiecare zi.La copiii cu tendint5 la constipatie. li se va satisface aceast2 comoditate. de asemenea. Copilul peste v h t a de un an poate prirni ca desert: fructe.). o tartin5 mic2 sau nu se va da nimic. atribuindu-i-se efecte miraculoase. gemuri. vinul.30-12. de bun2 calitate ~i proaspete. Sucurile preparate industrial se dau cu circumspecfie. cartofii etc. pr5jituri de casH Cafeaua. dac2 e veche. eventual un ou moale. dovlecei). De teama excesului de colesterol (la originea aterosclerozei de mai tikziu). duce la aparitia de urticarie ~ i l s a u tulburiki digestive. paste fiinoase). Pentru variatie. Hidrocarbonatele (cereale. Masa de prdnz cuprinde un pireu de legume (cartofi. fulgii de porumb. m5m5ligup cu unt ~i brhz5. apetitul implic5 o participare sufleteasca. De altminteri. cereale instant. felul inti%p a t e fi o ciorbip cu came de pasilre sau peri~oare. berea. Se pot da b5uturi rilcoritoare. Se ofer5 in cantit5ti reduse dulciurile rafinate (zahilr. topit5 etc. se e n e r v e d sau se preocup5 de altceva ~i apoi refuz5 sB m k h c e . unii nutritioni~ti recornand5 numai 2-3 ou5 pe s2ptknh5. biscuiti. lapte b5tut. Dac5 este l5sat s2 qtepte. a v h d o mare valoare caloric5).Masa de dimineata' se d5 imediat ce se trezeqte copilul. Se d2 ap5 sau ceai neindulcit c k ~i cum vrea (inclusiv in timpul meselor). gri~ul). compoturi. fructe de sezon bine coapte). de compot sau o pr5jitur5 de cas5. o pr3jitur3 de cas5. conopid5. felul doi legume sotC. Ciocolata se va da cu prudenp. nu toate fundamentate ~tiintific. Mierea este la mare mod2 in tara naastr5. cu cafea de malt etc. Prgjiturile de cofetkie. Dac5 insisd sHl primeasc2 cu biberonul. in locul acesteia. Se va da fie ca dimineap. cacao. fructele ~i zarzavaturile fierte se strivesc cu o furculiF. Se p a t e da parizer.trebuie s5 fac5 parte toate principiile alimentare: proteine. unt ~i miere sau gemuri. Spre s f k ~ i t u l anului a1 11-lea incepe s5 aprecieze consistenta ~i gustul cartofilor pr5jiti (se evid la copiii cu tendinp la obezitate. chiar dac5 se prepar2 din lapte praf. Orarul meselor. biscuiti mkinati. fie o budinc5 (orez. Celor care r e f u d laptele. spanac. compoturi sau fructe (ultimele sunt de preferat). un ou. Oul poate fi fierttare. q t e a p d s5 m k k c e . brhzeturi). inclusiv ape carbogazoase (ap5 de mas& sifon). dulceap. Zilnic. la ace~tia fructele se vor da sub form2 de sucuri ~ipulp5 ras5 sau terciuid. fibre vegetale. h pninul an de via@ sugarul tip5 de foame. aceasta fiind manifestarea unei necesitilfi a corpului. Dup2 un an. ii place o mlncare pentru c2 i ~ i aminte~te mirosul. li se poate da ceai ~i tartine cu b r h z 5 (de vaci. pr2jituri etc.30. Laptele nu va fi indulcit prea mult. in cantidti mici ~i numai in prima jurn5tate a ziIei (poate produce agitape). sau cu conditia s2 fie proaspst. pulp2 ras2 ~idiluad cu sucurile. bomboane. Se d2 lapte sirnplu sau lapte fiert cu un &os (gri~. sau preparate cu sos alb.) sunt folosite zilnic. se va incerca inlocuirea cu alte derivate de lapte (iaurt. de cstdrul de p l k u t in care i-a dat mama s5 m k h c e . Este bine s5 se dea zilnic came la masa de p r h z . 50% din proteine trebuie s5 fie de origine animal2. fulgi de porumb).pe tartine de piiine cu unt. Masa de p r h este bine s3 se dea pe la ora 11. Prlnzul se poate incheia cu o c e a ~ c 5 sup5 de came strecurad ~i ca desert fructe. produsele de brutkie preparate din cereale complete (ca f2ina integral2). de aspectul de gustul ei. Se prefer5 hidrapi de carbon in forma lor natural5 (fulgii de o v k . Seara se va servi masa pe la orele 19-19. Unii copii prefer3 & fie serviti numai de o anumid persoan5 din familie.

bunici. Daci sunt hrinifi mereu de cei din jur. pot descoperi cauzele ~i gisi solufiile la fiecare caz in parte. iritabilitate. Nu trebuie impus nimic! Orice hrani mincati in sili sau luati numai pasiv este prost asimilatii. alfii de abia gusti. care s i deschidi pofta de mincare copilului. tulburiri mai grave de comportament (crize de minie. daci i se oferi o cantitate prea mare. cu acelaqi ritual si cu acela~i la preparat timp de siptimini ~i chiar luni de zile. Unii copii refuzi s i minance daci alimentul nu este servit in ceaqci sau in farfuria cu desenul preferat. s i fie mereu activ $i si-qi satisfaci nevoia de mi~care~i cunoastere. jucindu-se cu ele. i se va da in m i n i o linguriti. Ava cum respecti preferinfele culinare ale adulfilor din familie. Consistenia. de la o zi la alta $i chiar de la o masi la alta. Un copil care mininci bine are toate ~ansele i fie s sin%tos. educatoarele. daci el nu a fost scos afari. tot aqa trebuie s i fini seama ~i d e poftele micii personalitifi. Se vor pune poqii mici fn cinifii sau farfurie. i se poate da s i rontiie o coaji de piine. cu preferinie ~i pofte. unii mininci mult de 2-3 ori pe zi. pireuri sau ~i mai bine fie sfiramat cu furculifa. el incepe s i prefere alimentele crustoase: biscuifi. deoarece crevterea se incetine~te nevoile lui ~i nutritive sunt mai mici. in colaborare cu un medic experimentat. b c i de la 8-10 luni. La acelasi copil se observi $i variatii in modul cum mininci. rugim pe pirinfi s i n u . daci a fost contrariat sau daci atmosfera din familie este de tensiune (certuri. s i minince zarzavaturi strivite cu furculifa. miniaturi de comportament a celor ce 1-au procreat. Comentariile ce se fac adesea ii accentueazi si mai mult sentimentul de vinovitie. se adaugii acum instabilitatea psihici ~i motorie a vPstei. pasivitate si anxietate). Consumarea cu usurinti a unei poqii ii d i copilului senzafia de victorie ~i de multe ori va mai cere. educatori. Ca si in alte piqi ale acestei c w i . copilul este ingrijit adesea de mai multe persoane. obiecte de bucitikie. tigijfe. s i "mu~te"din fructe. cartofi prijiti. Mama era deprinsi cu sugarul c a r e . Dimpotrivi. Printre jucirii. in loc s i se creeze o atmosferi de familie care si-1 faci si-i placi mincarea oferiti. indeminarea copilului creste. in plus. Porfii mici. Nu este vorba de un copil dificil ~i nici de un apetit capricios. Masa trebuie s i fie un prilej de plicere $i destindere. coaji de piine. inapetenfa i la sugarul mare ~i copilul mic este determinati cel mai frecvent de foqarea copilului s i minance! Ulterior se adaugi dureri abdominale. P timp ce n altii se despart cu greu de biberon. Acum are de-a face cu o mici personalitate.s i creasci bine.~ i primea biberonul obi~nuit ora potriviti. Pe misura inaintirii in virsti. s i nu se uite c i rafia zilnici a copilului peste virsta de 1 an scade. intre mese. oboseali). Punerea in practici este mai greu de realizat. o felie de mir. tartine (piine cu unt qi cu miere sau dulceag). Fixarea alimentafiei se face in funcfie de ritmul propriu a1 f i e c h i copil. trebuie s i porneasci de la realitatea c i la aceasti virsti apetitul este foarte diferit de la un copil la altul. alfi frati). alfii au nevoie de variafie zilnici. Unii sunt mari mincicio~i. deprinderea de a minca singuri este intirziati. daci este activ ~i satisficut in relafiile cu cei din jur (pirinfi. are tulburiri de somn. tulburiki de somn. un biscuit. din contri. apetitul copilului este tot mai mult legat d e elemente "psihologice". Dupi virsta de un an. Pirinfii. asistentele pediatre. Folosirea mdinilor. copilul capiti tot mai multi indeminare si participi in mod activ la alimentafie. vizite. fulgi de cereale etc. bucili mici de parizer. unii doresc s i minance din c e a ~ c sau i chiar s i se "serveasci" singuri cu lingurita. unii mininci acela~i meniu luni de zile. cratife. el va rninca bine. este nervos. Dimpotrivi.~ i compare copilul cu alti copii. reacfii de opozifie sau. Cind i se servevte pireul. trebuie s i figureze lingurife de plastic. in sfirsit. Daci un copil este bine dispus.Copilul de la 1 la 6 ani mici. Pikinfii cer medicului s i indice medicamente sau alimente minune. ci este apetitul normal a1 fiecirei fiinfe umane. cu ribdare ~i putere . iar tendinfa naturali la independenfi friinati. alfii cer s i "ciuguleasci" de 4-6 ori cate ceva. unii copii incep s i ia cu degetele pireul de la prinz ~i s i incerce si-1 duci la guri. cu stiluri ~i idei diferite ~ irnai ales. deoarece in condifiile viefii moderne de emancipare pe toate liniile. Spre sfir~itul perioadei de sugar ~i P n prima jumitate a anului a1 TI-lea alimentele se dau sub formi de lichide. Cu vbsta. fie tocate m h n t . A foqa un copil s i minince este o g r e ~ e a lgravi. . fulgi de porumb. de diruire inegale. copilul nu mininci bine. Se pot face o multime de considerafii asupra acestar variafii: o mami cu discernimint psihologic. el va lisa o parte din poqie in farfurie ~i astfel se va simfi slab ~i oarecum vinovat.

vedere). deschide robinetele qi nu mai p a t e 95 ias5. p a t e avea crize de plhs. pirinfii au Gcut primul pas spre intelegerea particularitifilor acestei v h t e . plirnb&ile se vor face in g* ra cea rnai apropiati. fn oraqele mari. iqi leagh5 mereu picioarele. variatia peisajului sunt elemente stirnulatoarepentru copil. inhalarea de corpi strzni in c%le . la melodie. la chtece pentru copii. Se vor face vaccin&ile (rapeluri etc. se h v b e in jurul s5u p b 5 amepqte). conform indicatiilor de la dispensarul medical teritorial. Oridt ar incerca adultii.4. Prezenp animalelor constituie o bucurie permanenti. carte. Pgrintii trebuie s5-qi pun5 problema dac5 vor s5 creasc5 un copil cuminte. hteparea cu diferite obiem ascufite. atunci c5nd copilul nu asculti. intoxicafii (vin. nu rnai d o m e ca hainte face zgomot. sau la graina zoologic5 pentru a vedea "pe viu" animalele. citeqte.). Devine sensibil la muzic& la ritrn.7. majoritatea copiilor de 2-3 ani prefer5 s5 se joace singuri sau cu adultii. Plimbarea zilnica' a copilului de 1-3 ani este absolut necesar5.1. Iarna. Terenurile de joc. arderea cu fierul de cslcat. achizi$i motorii qi intelectuale). florile. precum qi utilizarea sa: telefon. JOCUZ. arborii. Jocul poate fi colectiv. medicul va recomanda zona climatic5 ce convine rnai bine copilului: mare. se r5suceqte h toate p @ . Pericolul accidentelor gi intoxicafiilor. comod sau vor s5-1 ajute s5 se dezvolte qi s5 se maturizeze corespunziitor. Este un stadiu nou. brutal. Copilul se preface c5 telefoneaz5. face injecfii mamei etc. Se verifk5 dentifia. qi cere s5-i fie repetate. docil. dar nici toleranp excesiv5 qi alintarea nu-1 pot ajuta. este o obligafie elementxi? qi zilnic5 de a scoate copilul "la aer". bea cu ceqca de cafea. Piir&vara. J O C U ~este reflectarea. Accepthd c5 reacfiile negative. Mai inti%copilul este capabil s5 recunoasc5 simbolul pe care il reprezint5 obiectul. copilul va fi dus htr-un loc rnai h d e p h t . Totu~i. ferm5. Camera in care era obiqnuit (chiar ~i apartamentul) nu-i rnai satisface nevoia de miqcare qi de spatiu. incendii produse cu chibriturile h a t e la dispozitia lor. bhaie). r5bd5toare. Un copil se dezvolti armonios qi se educ5 in contact cu alfi copii. hchiderea in dulapuri sau frigidere (accident mortal prin sufocare). Chtafi qi dansafi cu el (vezi qi-hgrijireah creq5). Multi pirinti nu inteleg adeviirata problematic5 a vkstei qi intervin cu brutalitate (ceart5. Pirintii trebuie s5 incerce s5 participe ca simpli tovar5qi de joc. Dintre accidentele intllnite la aceast5 viirst5 cit5m: electrocutarea. deoarece compod mai mult declt o simp15 imitatie. scrie.se vor discutak ambunt probleme legate de crearea cadrului material qi psihic pe care-1p a t e oferi familia qi care se potriveqte copilului respectiv. piscine). curtea. inecul (cada de baie la care. Toti ai casei sunt datori s5 "fac5 cu schimbul" la insowea sau supravegherea lui. unde sunt spatii amenajate pentru copii. h care intervin sirnboluri elementare qi se incorporeazi scheme de conduid. Supraveghere s i ingrijiri Educafia. h activitatea de joc a copilului se inregistreazi trecerea de la activitatea de joc-mlnuire la jocurile de imaginafie. Dac5 este finut h unele zile in cas$ devine ages. Aqezat pe un scam mai inalt. Dup5 verificarea sZn5titii corporale (greutate. s5 nu se erijeze in conduc5tori. Nu se vor face c%5torii obositoare. dup5 ce intr5. simprile (auz. binevoitoare. unde copiii tr5iesc in apartamente. Este h c h t a t c h d este dus de &5 sau purtat pe umeri. Parcul. pic$ articole cosmetice. Cu timpul. m a n i f e s u e inc5p5Pnate (greqit etichetate ca egoiste sau anormale) nu sunt adresate pirintilor qi nu ilustreaz5 o lips5 de afectiune. de preferat o p5dure neaglomera* unde se p a t e bucura din plin de natur5. ceqc5 etc. lnedicamentepe care le ia drept bomboane). Se impune din partea tuturor adultilor din familie o atitudine unitar5. copilul cauti din ce h ce rnai mult societatea altor copii. Este ideal ca aceste "scoateri af&' s5 se fac5 in gr5dini qi parcuri. fnainte de vacanfe. gr5dina ii ofer5 conditii pentru a se desfiqura (aleargii. cu vreme favorabilii. opirirea (r5stoarn5 oala cu sup5. Copilul s%n5tostrebuie exarninat de patru ori pe an de c5tre medicul de familie. deal. h al doilea r h d copilul se identific5 cu o persoan5 adult& sau cu un frate sau cu o s o d rnai mare. h zilele de sM5toare. in5l?ime. adoarme ursuleful. se cam$ se tiv5leqte. Are preferinfe pentru unele povestiri. un vas cu ap5 fierbinte). conformafia scheletului(coloana vertebral& membre inferioare). la jocurile hsofite de muzic5. dar ~i stimulentul tuturor achizi&ilornoi. Tentativele de & e a-1 obliga s5 stea liniqtit sunt un fel de pedeapsg. munte. ei nu pot deveni un partener de joc potrivit copilului. este "inc5p5tlnat. Cel de a1 3-lea an cu contradicfiile sale solicit5 mult talentul pedagogic a1 adultilor. Vacantele vor fi petrecute *mpreun5cu p&in@. Asistenja medic&". Wici severitatea exagerati. Se continua administrarea de vitamina D h perioada septembrie-aprilie.

copilul nu poate folosi "conqtient" olita dec2t incephd de la 15 sau 18 luni. Se pregiiteqte din tirnp materialul didactic. in sala grupei. adultii ce ingrijesc copiii din creqii trebuie sii aibii multii riibdare qi dragoste pentru copii. o paske. ciind este prezentat Sugarul i ~ gole~te i vezica si intestinul de obicei imediat dupii ce a miincat. picioare. Primul semn a1 unui control voluntar se observii ciind copilul care vrea sii urineze aratii cu degetul olifa. o broscufii. o portocalii. pisica are cap. se intrerupe jocul. inqurubarea qi dequrubarea capacului unei sticle. al pericolelor. Lipsa de control. un animal. Acest reflex poate dispkea in cursul erupfiei dentare.9. coadii. . cunoaqtere. introducerea de bobife de staniol intr-o sticlii. sobe cu gaze. pe care copiii sii-1 cunoascii indeaproape. b) Jocurile de irzdemdnare manuals se incep incii din anul al doilea de viafii. Este posibil de a-l "dresa" sii stea pe olifiide la 6-8 luni. El iqi avertizeazii mama fkii a-i Iiisa timpul de a interveni. La fiecare prezentare va riispunde la intrebki in ordine: ce este? cum este? ce are? (este un pom.1. Copilul nu va fi liisat sii se joace cu chibrituri. instabilitatea psihicii qi motorie il pot face sii ajungii la acte ce pun in pericol via@ celui rnai mic. lipituri. alergare cu stegulefe. Jocurile organizate in colectivitate sunt de trei categorii: a) Jocurile de mipcare sunt foarte iubite de copii (mers prin tune1 de mese. sii-1 pipiiie (in caz cii se prezintii fructe vor f i gustate de tofi. mers sau vorbit. C ) Jocurile de cunoagere. un brad impodobit. sortare de mozaic pe culori. "Ne pregiitim pentru masii". rostogolirea pe saltea. este un mir. uiti de fratele mai rnic. o floare. Se alterneaziijocurile intre ele (miqcare. televizorul. Sub supravegherea pkinfilor poate f i Iiisat sii sting5 lumina. atenti la jocul cu alfi copii. existii o componentii familialii: unii copii sunt rnai precoce sau rnai lenfi deciit alfii in deprinderea curiiieniei ~i pentru statul pe qezut. tobogan etc. roqu.). corp. La plimbkile prin era$. Nu va fi Iiisat in casii singur sau in "grija" fraplor rnai mari (sub 7-8 mi). pe o planqii intr-un singur plan. cu o bun5 siiniitate fizicii ~ipsihicii. in~irare mkgele pe o tijii semirigidii. Jocul se anunfii dinainte. nu are voie sii umble la aragaz. mai ales in cursul primelor 8 luni de via@. un copil de 3 ani nu va fi Iiisat niciodati singur ?n casii cu un frate rnai mic deciit el. fiind miindri de "performanfii". care. Enurezisul' se regiiseste in mod obi~nuit qi I Emisiune involuntar5 ~i inconstienti5 de urin5. skitura cu mingea. Factorii care intervin in deprinderea curiiieniei sunt: a) Matura~ia. cu bricheta. El nu are k c 5 bine conturat sensul binelui qi al riiului. &&e prin tune1 de scaune. "Ne juciim cu mingea". dec2t accidental spre 2 ?h Fetifele dobiindesc mai devreme deciit biiiefii deprinderea de a fi curate. florile vor f i mirosite). intoxica#i cu gaze de eqaparnent etc. frigider. radioul. la indemiina lor. prize. sii-1 vadii in trei dimensiuni. Cea mai mare parte a copiilor nu se rnai udii ani. copilul nu va f i sciipat niciodati din ochi. copiii vor pune j u c z i l e pe etajere. mere etc.aeriene. un porumbel. La aceastii v2rstii copilul nu inielege abstract cum aratii obiectul descris. Controlul eliminiirii materiilor fecale se dobiindeqte in general inaintea celui a1 vezicii. in sf&$it. desene etc. Se prezintii un pom cu fructe. rotund. sii fie calmi. acum mergem la baie". dulce. orichd p u t h d sii "o zbugheascii" pe partea carosabilii a strkii. in momentul in care copiii se plictisesc. De abia intre 18 qi 24 de luni copilul previne la timp pe cei din jur $i poate sii aqtepte rnai mult piinii este pus pe olifii. in general.Mecanismul controlului sfincterian este foarte complex qi depinde de maturafia sistemului nervos. o pisicii. urechi). La 2 ?hani unii ifi lasii singuri pantalonii in jos $i se aqeazii fir3 ajutor pe oli@. a schimbkii unor obiceiuri qi mai ales ciind incepe sii meargii nesprijinit (1 2. "Ne spiiliim pe m%ni cu apii qi siipun". Se va ariita obiectul natural sau animalul viu.16 luni). Dupii terminarea jocului. 4. diferite aranjamente de castane. indemhare). sticlufe sau figuri geometrice. Controlul sfincterelor la sugar nu poate fi voluntar. Orice ac@unece se desfilqoarii sub ochii copiilor va fi insofiti de explicafii. Controlul si$ncterelor lforrnarea deprinderii de afi curat) Aqa cum s-a rnai spus. mers pe sciindurii dreaptii sau inclinati. "Copii. de aqezarea cuburilor unul peste altul in echilibru.

lips2 de preocupare pentru formarea deprinderilor igienice la copil. lingu~e~te I ~i Mama se qeazg Iiingg el. Mama nu indrkne~te refuze. in timp ce a l p "fac pe ei" ~i la 2-3 ani. care nu se simte in sigurang. nivel instructiv-educativ sckut al pikintilor.deprinderea de a folosi olita se formeazcr' m i tcirziu. de juc&ie sau de pa&ie. timpul perioadelor critice . sg-1 socotind cfi are nevoie intr-adeviir de olip ~i nu se va deprinde cu olita dacg ea nu aleargg imediat. "curentului" sau dacg toaleta este prea departe. va fi consultat medicul. d) Conditionarea. Aceasta const3 mai ales in a-l ajuta ciind permite dezvoltarea. pot duce -h . e) Formarea eului ~i caracterului copilului. Cererea olitei. Teama sau nelini~teapot int2rzia dobiindirea curiifeniei ~ iin plus. Este adeviirat cB la aceast3 v b t 3 o mictiune este urgent3 ~i copilul va fi curat dacg se are grijii de aceasta. mama nu va lua in seam2 cererea ~i nu se va deranja deciit la intervale socotite convenabile. a unei intern&i h spital.~ i seama de variatiile normale ale dg achizifiilor curgteniei ~i este dezolat3 sfi constate cg copilul s h este in int2rziere fa@de alfii. olip ii servevte ca mijloc de locomofie. copilul prefer%sg "facg pe el" deciit sg iasg din pat. el va fi "conditionat" sg se *mptriveascg olipi. De frica frigului. Copilul descoperg repede cg atunci ciind cere olip. con~tienp plenitudinii vezicii (copilul de 18 luni i ~ i a v e r t i d mama). zgomotul apei care curge etc. Orice copil trece prin stadii succesive: evacuarea automat3 a vezicii (sugarul mic). fn ultimul caz. Este o greqealg din partea unor mame de a crede cg reflexul conditionat al sugarului (contactul cu marginea olitei. i) Somnul adcinc. dacg mama nu-i dg ocazia de a urina de prima dat3 cu ciind i ~anung dorinp. Cea mai mare parte a t u l b u r ~ l o r sfincteriene se datoresc faptului cg se foqeazg copilul. stadiul ciind el poate controla presiunea intraabdominalg datoriti diafragmului ~i mu~chilor abdominali. il miing%e. Dacg un copil urineazg prea des. Ace$ factori se asociazg frecvent. iar acesta reacfioneazg refuziind olip sau "udiindu-se". Copilul de 18 luni trece printr-o fazg de "coprofdie" (atractie fa@ de materii fecale) ~i manifest3un interes considerabilpentru eliminilrile sale ~ipentru toaleti. Mama care este decisi s5 "dreseze" copilul prea devreme are toate ~ansele a-1 vedea refuziind olita. p a t e reveni la vechile obiceiuri din cauza unei gelozii. este un alt mijloc de a atrage atenfia. Copilul este hciintat sfi vad5 interesul . anxietatea pikintilor etc.) este echivalent cu un control voluntar. Mictiunile involuntare la unii copii peste v2rsta de 2 4i a i tjn ~i de mediul familial n nefavorabil: certuri sau delincvenp la pikinG. Factorii care intervin in controlul sfincterului anal sunt aceeiqi ca h controlul vezicii. de Mama n u . f) Personalitatea mumei gi lipsa de cunogtinte. oricare ar'fi plenitudinea vezicii.la pierderea controlului recent dobiindit. antagonizeaza:contracGa m u ~ h i l o r vezicii ~i repne urina datorit3 mu~chiuluiridicgtor al anusului. ? incearcg sg-l convingg de a emite materii fecale in timp ce el este inciintat s-o refuze. ultimul stadiu este ciind copilul poate expulza urina sau intrerupe debitul. dar este uvor sg ~ t idacg nevoia este real2 sau dacg nu reprezinti i deciit o manevrg de a atrage atentia. El reincepe s-o tear. Copilul invap sg-~i controleze vezica in parte prin imitatie ~iin parte prin educaGe.Mama $I copiIut la alfi membri ai familiei. Un copil p a t e sg-~i satisfacg eul s h ~i nevoia de a atrage atentia ~i prin alte mijloace deciit refuzul olitei. Unii susfin (medici ~i p&inti) cg o parte din copiii care "fac" noaptea in pat au un somn adiinc. fTtrg sfi aibg nevoie. asociind formarea deprinderii cu o idee de pedeapsg. Controlul intestinal. Unii copii o psedg foarte devreme ~io pktreazi apoi. c) fmbrcr'ccr'mintea. Ea pedepse~te pe copil. Dacg se pedepse~te copil cg nu a folosit olip un sau dacg este feet sg se aveze in timp ce vrea sg alerge. mama lasg totul pentru a se ocupa de el. iar el refuzg sg fie obligat. a unei dificult3fi familiale sau a unui rigorism excesiv.La copiii la care se folosesc scutece sau chilo@absorban@(Pampers). h) Lenea. j) Factorii sociali. g) Stresul psihologic. Un sugar poate fi conditionat (provocat) sg urineze prin contactul feselor cu marginile olipi. Unii copii sunt mai voluntari deciit altii ~i seamhg cu p&intii lor. dificult3G materiale. la fiecare cinci minute. Copilului ii place ~i se amuzg cum toat3 casa se preocupg ca el s i facg pe oali. el va h t k z i a h obi~nuirea i olifa. Copilul nefericit. Capacitatea vezicalg a unui copil n. pedepsirea copilului. Momentul dobiindirii curgteniei coincide din nenorocire exact cu cel al contestiltii. Aceste mame nu inteleg secvenp normal2 a proceselor (punctul a) ~i repro~eazg copilului de a fi prevenit prea t2rziu. de 2 '/Z ani este dub12 fa@de cea a unui copil de 2 a i b) Educap. fncepiind de la un an copilul este in pling perioadg negativg ~iorice incercare de a-l face sg execute un act impotriva dorintei lui (indeosebi "sg facii" pe oalg) se va solda cu un evec. V2rsta deprinderii de a elimina materiile fecale numai la olig este foarte variat3.

i se pun scutece curate absorbante la culcare.senzatia de scurgere a urinei in jos pe picioare este neplicuti.fete: mediul urban = 100. .1. pilrinfii ii vor pune olifa l h g i pat ~ i . El are un moral excelent.9). El nu poate s i se pistreze curat noaptea. C h d poarti pantalona~i. De obicei. I Dup% tabelele intocrnite de Institutu1 de Igieng $i Shltate Public% Bucureyti.8 kg (+ 2. Talie (ina'ltime): .7). De abia dupi 18-20 de luni se ajunge la stadiul in care copilul este capabil de a .8).9). 4.8 cm (+ 2. dar ~i in f a p refuzului lui de a face pe oli@. mediul rural = 52. Impresia c i este 2 n d "mic" p a t e constitui un factor de i n t k i e r e in a deveni curat.familiei "centrhdu-se" pe fecalele lui ~i descoperi c i pilrinfii sunt neputincio~inu numai in fata refuzului lui de a mlnca. nedorind s i pitriseasci jucikiile sau s3-$ intrerupi "ocupafia".Aceasti "urgen@" diminueazi apoi rapid. Este rnai bine s i se pun2 scutece. dirnineap c h d se treze~te dupi sornnul de dupi amiazd se va pune ~i copilul pe oli@ la "ore regulate". In timpul noptii copilul nu poate i n c i s i se controleze. mama va avea griji ca atunci clnd copilul este cufundat 3n joc>i-i sugereze s i meargi la olig. .2). Poate fi ajutat dacii este pus pe oliti inainte de a fi dus s i se culce. Cresterea greut&tii. copilul devine curat ~i noaptea h la 2 ? .O cm (+ 4.~ i f r h a voluntar micfiunile. pentru ca un copil s i fie nu numai con~tient nevoia de a urina. pentru c i el este mereu "cl~tigitor". mediul rural = 9 9 3 cm (+ 5. Factorii sociali joaci un mare rol in controlul sfincterelor qi. Va trebui s i se qtepte inci 4-5 luni. p h 3 nu a ajuns la un control complet al sfincterelor in timpul zilei. dar de s i fie capabil de a cere sii meargi la oli@ (spre 2 ani). declt s i fie apostrofat clnd udi cearceafurile. aducerea olitei).Capitii plicerea unui "accident" sau i ~ i murdilre~te mod voit chilofii de indati ce este lisat in s i se ridice de pe oali.l kg (+ 1.5 cm (+ 5 3 ) . P h i atunci. copiii cu frati rnai milri~ori copiii de c r e ~kva@ rnai repede s i se ~i i serveasci d e oliti. Este de dorit ca el s i ?tie c i existii oliia ~i c i pdrintii sunt b u c u r o ~ i a c i el o d In folose~te. in aceste situatii se pot produce "accidente" de scipare. fn ambele cazuri el provoaci discufii ~i nelini~ti.2.5). Daci el vrea s i plece de pe oli@. poate uda patul chiar 3n timpul unui somn scurt.7 kg (+ 1. mediul rural = 1 5 7 kg (+ 1.9).biieti: mediul urban = 16. Perimetrul toracic: . vor explichdu-i la ce folose~te.biieti: mediul urban = 54. Controlul vezicii urinare este mai tardiv declt controlul sfincterului anal. Preventiv. "U~udndu-se"numai atunci s c h d apar micile semne de dorin@. spre 12 luni.taliei s i perirnetru~ui toracicl La 4 ani: Greutate: . Practic.1 aveza pe oli@ pentru cel mult 10 minute.2.0). Prin imitatie. . Prescol&rul (3-6 ani) 4.9). Clt timp se u d i inci noaptea. copiii i ~ i retin voluntar urina ~i scaunul. din mediul urban = 15.O cm (+ 4. deoarece nu p a t e s i avtepte. mediul rural = 98. ~i atunci c h d apar sernne c i dore~te i urineze. 3n general. La inceput se cere atenfie ~ipromptitudine i actiune n clnd copilul semnaleazii nevoia de a urina sau a emite scaun (prin urlet).fete: . La putin timp dupi ce s-au deprins cu curitenia. Copilul care poarti scutece absorbante multii vreme realize& rnai greu c h d este ud sau uscat. Pe de alti parte.3 ani (unii copii se scoali singuri noaptea ~i urineazi %iajutor). in dobhdirea tuturor deprinderilor igienice. mediul rural = 14. .biieti: mediul urban = 101.3 cm (+ 2. copilul are o satisfacfie pe care niciodatii nu ar fi resimfit-o dacd ar fi fost pus constant pe oli@ Aceasti satisfacfie este cel rnai bun element de r e u ~ i tin obtinerea deprinderii de a fi i curat. nu va fi retinut. Nu va fi trezit in cursul noptii pentru a fi pus pe oli@. se va folosi o l i p concomitent. el va putea avtepta momentul propice (dezbricarea. familiile unde existi frati rnai mari. scutecele ii dau senzafia c i este tot rnic.

9 cm (+ 2.8).4 cm (+ 2.7 cm (+ 2.2).fete: mediul urban = 107.8).l).O kg (+ 2. sare intr-un picior. Reamintim c i talia unui copil depinde de factori complec~imo~teniti~i de mediul inconjuritor. liniile ~i figurile desenate sunt tot mai bine ficute.7 kg (-t 2. La sf3r~itulperioadei de copil mic a deprins indemhiiri ca: folosirea periutei de din^. Majoritatea copiilor apuci ~i msnuiesc bine un creion. n mediul rural = 111. cifiirat.7). de abia la 5 ani reuvesc s i sari intr-un picior ~i s i sari coarda. . poate turna api intr-un pahar. 4. (fig. deseneazi un omulef din 6 pwi. iSi propune singur m i ~ c i r i dificultate cu creschdi: siirituri.7). mersul pe tricicled).9 cm (+ 2. a urm& a televizorul. a modela din plastilini. apare ~icapacitatea de a sta lini~tit pentru a colora. sub formi de joc.biieti: mediul urban = 56. Medicul este singurul in misuri s i aprecieze daci existi o corelatie corespunzitoare intre diferifi parametri de apreciere la cre~teriarmonioase.biiefi: mediul urban = 108.fete: mediul urban = 55.6). . b) rnotricitatea fina': face un turn din 8 cuburi. a pieptenului.9 cm (+ 2.biieti: mediul urban = 54.O kg (+ 2. .O). mediul rural = 52. a ustensilelor pentru cusut.fete: mediul urban = 17.7 cm (+ 3.13 . GU diferite segmente ale corpului. numai o parte dintre copii pot sta un timp scurt intr-un picior. merge pe cilcsie sau pe viirfuri inainte ~i inapoi.O kg (+ 2.7 cm (+ 53).fete: mediul urban = 54. face zgomot.7 cm (-t 5. mediul rural = 19. 13). mediul rural = 104. deseneazi un omulet din 3 p w i .fete: mediul urban = 110. Nevoia de mi~care mare.5).9).O cm (+2. copiazi un pitrat. mediul rural = 16. . mediul rural = 110. se spali pe din^. mediul rural = 54. la 4 ani face acela~i lucru ~i la coborike.3 cm (+ 2. 4.8). balans etc. La 6 ani: Greutate: .3). mediul rural = 55. privi poze. .7). mediul rural = 18. independent (de exemplu. mediul rural = 5 1.2 cm (+ 5.2 kg (+ 2. Talie: .3 cm (+ 2. La 5 ani: Greutate: .9). copilul este in v e ~ n i c i este mi~care.7 a (+ 5. La 3 ani.3 cm (+ 5. Este capabil s i taie cu foarfeca urmilnd o linie dreapti. prinderea unei mingi in mi~care. copiazi un cerc. este "neasthpiirat". Motricitatea.l kg (+ 2.btiieti: mediul urban = 114.3).9 cm (+ 5.3). mediul rural = 18.9).5). urci ~i coboari scirile etc. Perimetrul toracic: . Talie (ina'lfime): .2).3 kg (+ 2.2).2 kg (+ 1. copiazi o cruce. Fig.8 cm (+ 2. mediul rural = 54. trage o Linie verticali.Mama $i copilul - fete: mediul urban = 52. mediul rural = 105.biiefi: mediul urban = 18. Aceste cifre sunt pur orientative.O).4). . la probe ca: a) motricitate generala': aruncarea unei mingi. Perirnetrul toracic: . aleargi.9). La 4-5 ani copilul mic a atins un grad de dezvoltare motorie care-i permite executarea de m i ~ c i r i izolate. daci ~i d t se poate fine pe un picior. Pentru urmkirea motricitifii. copilul urci sciirile alternsnd picioarele. Treptat. a asculta pove~ti.biieti: mediul urban = 20.6 cm (+ 5.9).9 cm (+ 5.Poate cobor? o scar& tinhdu-se de ramp% . ti place uneori s i faci treburi care-i soliciti puterea ~i este foarte inchtat c h d ridici sau p o d un obiect mai greu.intre 3 ~i6 ani piirintii pot supune pe copii.fete: mediul urban = 20. La 3 ani.8). face un pod din 3 cuburi.

Recunoa~te litere izolate. repet5 expresii auzite de la adulfi. face planuri. Incepe s5 deseneze qi s5 modeleze.2. De indat5 ce devine constient de el. Cunoa~te culori ~i cBteva 5-6 (2) monede.4. La 3 ani un copil se exprim5 suficient pentru a fi bine infeles. le sorteaz5 dup5 form2 sau culoare. Poate "citi" poze dintr-o carte.15 . Poate num5ra p2n5 la 10-15. iqi fixeazi obiective si le urm5reqte consecvent. cap5t5 important5 cele acustice (este tot timpul "pe receptie". Limbajul. fntre 3 ~i 6 ani. cum interpre- teaz5 pkinfii) etc. ca un individ separat faf5 de ceilalti. de cei doi psrinfi. joac5 (incii) un rol mai mare decBt adaptarea la realitate. schimburile verbale cu toat5 familia se imbogi{esc prin lHgirea relafiilor cu alfi copii qi cu educatoarele din gr5diniid. fredoneaz5 cBntece simple qi le insofeqte de miqc5ri ritmice. Poate desena un piitrat. fSi ?tie vBrsta. incercBnd s5 reproduc5 obiecte ~i acfiuni. de sexul de care aparfine. f&B a vS1rsa. Spre sf2r~itul perioadei de copil mic apare diferenfierea din ce in ce mai bun5 intre imaginafie si realitate. realizeaz5 forme simple.Se spa15 pe dinti 4. le pune unele peste altele. Dezvoltii spirit creator. La 3-4 ani copilul se intereseaz5 de capacitatea funcfionaliia obiectelor. Curiozitatea amestecatd cu dorinfa de .2.Imitlnd pe rnarng.16 . ci yi la viitor qi trecut. "spioneazii".4. Copilul priveqte activ qi critic lumea inconjur5toare. Recunoaqte succesiunea logic5 a anurnitor acfiuni din desf5~urarea programului zilnic. Treptat pre~colarulva infelege ce este timpul devenind capabil s5 foloseasci verbele nu numai la prezent. copii etc. Fig.Poate turna ap5 fntr-un pahar. Deosebeqte mai multe culori. Dezvol tarea psihic& s i social&. chiar numele unui obiect ii apare ca una din proprietiitile sale. La 5-6 ani experienfele tactile (pipsit) ~i motorii (miqcare) trec pe a1 doilea plan. Pentru el este accesibil numai ceea ce este concret.). persoane sau animale.4. Progresele intelectuale continu5 cu o mare rapiditate. Pe lBng5 impresiile vizuale ("vede tot"). d5 mlncare la p5pugS1. le demonteaz5 ("le distruge". el va folosi femininul qi masculinul. Notiunea de timp este perceput5 incet. "demascii" tot. dar qi propriile lui performanie. Fantezia in folosirea culorilor qi desenarea "formelor" unor obiecte. in acelasi timp apar in vocabularul lui cuvintele TU qi EL.Fig. se recunoaqte deci la persoana intBi. Limbajul Perceptia. Am v5zut cd la circa 3 ani copilul spune EU. LucrBnd cu plastilin5 sau cu cretii coloratii.14 . Substantivele si adjectivele se inmulfesc paralel cu progresele pe care le face in contact cu realitatea inconjur5toare. pe care le denumeqte apoi dup5 aspectul lor exterior. pe care le compar5. "trage cu urechea". Deosebeqte sunete de tot felul. precum ~ileg5tura logic5 intre obiecte qi cuvinte. Are noiiunea timpului ~i a cantitgtii. Fig.

. Adultii sunt datori ca. intrr -7 ~i 6 crrli incepe ~i pel-ioada cuvintelor si expresiilor grosolane. Arrfesea. in contactul permanent cu acegtia. ~ . PGrir?$ii su~lt alannati. statuilor. la clinicile de O. cu prognosticuri foarte diferite. are impreGa c5 a trec~tt Gndul in sunt celor mdri. prin intrebgrile: "De ce?'. ii oferg jocuii. cliidirilor rnai importante. ~ . F5r5 a minimaliza rolul factorilor neurologici qi senzoriali. prin lirnhqul person21 c2 nu sunt de acord i. La Inceput este in& foarte ascult5tor.~ ~ ~ .. in general. copilul devine capabil s5-si exprime prin vorbe giindurile ~i impresiile sale. le instruiesc. in timpul plimb5rilor ii vor spune numele florilor. Griidiuita are un rol important in corectarea unor deficiente precoce de liinbaj. Grgdinita este institu~ia care corecteazg aceasri carent5 a mediului psiho-social a1 copiluiui. de skgtate psihic5. . Dezaprobarea copilului se va face cu tact. Diagnosticul precis necesit5 de obicei colaborarea rnai multor speciali~ti:un neuropsihiatru. . cu o limb% slobod5. pe m5sura intelegerii copilului. incurajiind astfel "progresele" copilului pe aceast5 linie. Uneori. sfi meargii.. Trebuie qtiut de toat5 lumea c5 tulburkile de vorbire au cauze numeroase. lipsa de timp ~i surrnenajul piringilor sunt factori care contribuie la multe int2rzieri de vorbire. s5 se opreasc5. Bgietii tip5 la camion. "pipi") ~i ale reproducerii umane (injurgturi etc.). dificult5ti de pronuntare si bilbiiala. Aceste cuvinte sunt imprumutate. "Cum?". se poate stabili cu precizie gradul de rulburare organic5 a auzului. Fetitele vorbesc cu p5pusile: le mingbie. ~ ~ . in momentul de fag.olriniile se explic2 prin tendinp de irnitatii. inainte de 3 ani. incit creeaz5 in copil un sentiment de vinoviitie. Dacg aceqtia. Copilul unic la pririnti. cum s-a mai spus. Conmportamentul sociali. miincare. in conduits-lor general5 ~ i mai ales. ajunge ca la 6 ani sii invete sii citeasc5 si s5 scrie limba pe care o vorbe~te. injur5 si o continu5 cu toate grosol5niile culese de la copiii mai mari. imbog5iindu-i vocabularul. ~ .Toti membrii tarniliei trebuie s5-$ ctln'crole~e ttonul $i expresiile atunci cind sunt supgrati.u astfel dz rxpresii. Dup5 unii autori. E35ietii in special fac zgomot irnitind rrnele animale. ~ 2 n d este titrioc san nu i se indepline~te dorinq. gro!. cu ajutorul unor aparaturi moderne. Se va cere sfatul medicului. prin expresia fetei. in jurul viirstej de 3 ani intercsul copilului este concentrat in mod evident asupra adultilor care ii sunt parteneri ~i Pi servesc de model. ce-1 complexeaz5 qi-1 pun intr-un stadiu de inferioritate at2t fa@de p e n t i i perfecti. diagnosticul nu poate fi precizat dup5 un singur consult. 1 ..eliminare ("caca". copiii nu mai sunt t5cuti. unii p5rinti "se distreazii" qi sunt mindri de "cuceririle" verbale ale progeniturilor.comunicare manifestat5. Dificulta'fi de limbaj. "Pentru ce?" qi r5spunsurile primite contribuie la imbog5tirea bagajului de cuvinte. de spontaneitate. surditatea preteari la multe discutii. dintre cuvintele care desemneazg functiile de. personaje v5zute in filme sau pe tovarsqii de joc mai mari. Pufin cite putin. Adultii ii vor ar5t. unele jocuri educative contribuie la m5rirea bagajului de cuvinte.R. acesta va ti lipsit de elementele fonice si afective ce-i permit s5-9i construiasc5 qi s5-qi imbog5teasc5 limbajul. Rolul mamei este esential. Copilul le pronunt5 cu o catisfacrie provocatoare. jocului. un oto-rinofaringofog familiarizat cu problemele de audiometrie infantilg. din con@& dramatizeaz5 at2t de mult.. - % . un pediatru ~i un logoped. cit qi in fafa unor copii rnai agresivi. mai variate ~i pe intelesul lor. prin lips5 de educatie. De fuarte multe ori. La copiii din familiile cu rnai multi copii. arborilor. el invat5 s5 deosebeascg nofiunile de eu ~i tu. ii dau ordin s5 porneascii. Dezvoltarea limbajului depinde de asemenea ~i de interactiunea permanent5 ce se stabile~te intre copil ~i adultii care-1 inconjur5.L. Dintre ruiburirile uyoare de limbaj la vBrsta de 3-6 ani se int2lnesc: o oarecare intbrziere in vorbire. este important s5 se retin5 influenta capital5 a conditiilor afective si relationale. r5sfoirea in comun a c5qilor cu figuri. Dragostea si spontaneitatea sa reprezintii un stimul indispensabil in aparitia qi irnboggtirea limbajului copilului. s5-i r5spund5 cu cuvinte simple. le mustri. Este bine cii p5rincii sii nu dramatizeze explnziije verbale ale copilu:l~i. care nu poate s5 comunice deciit cu p z n t i i si ci~ bunicii. Astfel. are dificultliei de adaptare la limbajul adultului. deoarece adultii ii usurea25 posibilitatea de a fi activ. triviale. de timp (acordat copilului) sau din alte motive restring stimularea verbal5 qi "schimburile de vorbe" cu copilul. Povestirea unor istorioare simple. comunic5rile verbale sunt mult rnai bogate. Astfel de situatii se observ5 in unele familii dezorganizate sau cu certuri intrafmliliale. Altii.i copilt~luiprin cuvinle simple. exprimindu-se ~i fipind exact ca ei ~ 2 n d sup'v'ra~i. . incearcg sii-si . Conditiile de viat5 moderne. Toate aceste "verbaliziiri" (cum sunt numite de psihologi) sunt semne de multumire. .. Copilul nu cunoaSte scnsul real ai cuvintelor grosolane: dimpotrivk el are un sentiment dc putcre. treptar Ins5 tinde la dobiindirea independentei. in timpul .

inchipuie tot felul de aventuri. Este nevoie de explicatii simple. cfind constati c i i se rispunde cu ribdare ~i c i nevoia de a intreba vi de a ?ti este luati in serios. Receptivitate qi posibilititi noi de cunoqtere. Gustul pentru poveytile cu zfine ~i pentru fantastic vine dupi vksta de 5 ani. La aceasti vfirsti copilul nu este uvor de dirijat. Copilul participi cu plicere la activiti@leadultului ~ise bucuri cfind este incurajat c i a Gcut un lucru bun. "pentru ce?". creeazi cuvinte etc. in general. c h d se ive~te vreo dificultate sau c h d este obosit). Copilul a constatat cii este o fiinfi independenti. cu extinderea televiziunii vi cinematografiei. preferi parteneri de joc de acelqi sex. Incepe s i accepte reguli simple de comportare. Rafionamentul qi fantezia. Este milndru de piirinfii sii vi este in stare s i plfingi sau s i se bati daci cineva ar spune ceva riu despre ei. fn epoca actuali. ora copiilor etc. are crize de mfinie vi tendinte la negativism. inventeazii peripefii. Acum incearci si-vi inchipuie ce ar vrea s i devini. fi place yi incearci s i imite zgomotele animalelor. s i respecte dorinfele vi chiar s i caute societatea altor copii: formeazi grupuri restrfinse de joc. izolare sau maternodependenfi. desenele animate. Sub influenfa indeosebi a televiziunii vi a modului de viafi a1 familiei din zilele noastre. Uneori. au luat in mare misuri locul povevtilor de odinioarii. lupi etc. Avteapti totdeauna consimfimfintul $sau lauda pirinfilor. Crevte interesul vi dorinfa de a se juca cu alfi copii ti de a misura in mici competifiicapacitiifile vi puterea. creSte vi rafionamentul siu. cu revolufia tehnici extraordinari. Pe pufini ii rnai incfintii pove~tide felul "Alice in Tara Minunilor". "de-a polifistul" etc. Unii adulfi nu vtiu ce s i rispundi la unele dintre intrebirile copilului.~aleagii drept ideal pe cei din imediata i apropiere. pe i'nfelesul copilului. de ciliuzire in lumea incfilcitii care i se deschide in fafi. copiii ating apogeul activitifii imaginative. educatoarei. incercfind s i . La 5-6 ani comportamentul fafi de adulfi este mai pufin grevat de conflicte decfit la 3-4 ani. modificiri. El se gfinde~tela cele auzite $i invitate. cu toati dorinfa de a deveni independent. a putea ~ia hotkAel singur. ci sentimentul de certitudine. Povevtile inventate de piirinfi trebuie spuse la fel. Nu-1 rnai potolesc laudele. Alfi piirinfi se enerveazi de intrebirile "plictisitoare" ale copiilor. de la gridinig ~i pfini la vcoali. la mult timp dupi ce asculti un basm. qerpi. S-ar pirea c i este mulfumit. La copilul singur la piirinfi se observi uneori o adeviirati "lupti pentru hegemonie" cu bunicii. "cum se face?". din cauza nevoii lui imperioase de miqcare. trisiturile pozitive. cu nofiuni vi exemple din lumea ce cade sub simfurile lui. pornind de la evocarea unui fapt real. Imagineazi poveqti noi. f i plac povevtile in care eroii sunt animale. cu timpul reuvevte s i treacii propriile dorinfe pe plan secundar. alteori. curajul. face uSoare rime. Este logic s i . Copilul are tendinfa s i inliture toate indoielile. Spre sfkvitul celui de a1 patrulea an de via@. juciindu-se cu un cal sau cu o m a ~ i n u f iivi . Conflictele care apar pot fi I h u r i t e prin intermediul vorbirii.cheia "lumii dorinfelor" copiilor. Cfiteodati.i satisfaci curiozitatea cu logica lor de adulfi (cu abstractiziiri de neinfeles pentru copil). A doua perioadi a intrebirilor ilustreazi marea curiozitate. c i sunt verosimile. Din a1 5-lea an. duc la spaime. incearci sii-~i domine anturajul. d a c i propriile dorinfe vin in conflict cu hotiiriirile luate sau impuse de adulfi. Povevtile cu stiigoi. somn agitat. mama sau educatoarea se trezesc cu diferite intrebiri legate de acesta. Preferi 1-2 pove~ti repetate mereu ~iin aceeaqi variantii. La 4 ani vi-a stabilit in mare misuri o anumiti independenfi vi se adapteazi (ajutat mult prin intermediul vorbirii) la programul zilnic.verifice capacitatea de a voi. prin victoria binelui asupra riiului. trebuie s i caracterizeze personajele iubite de copil. pove~tile pentru copii trebuie s i aibi garanfia c i sunt sau pot fi reale. cirora le atribuie propriile lui sentimente. copiilor mai mari. "de-a doctorul". fncearci s i placii celor din jur. Se infurie cfind nu i se fac poftele sau cfind este dominat in joc de alfi copii. coqmaruri. copilul simfindu-se singur vi frustrat in dorinfa lui de a deveni "mare". Emisiunile de la televiziune din viafa animalelor. Acum copilul se gfindevte mult vi incearci s i se exprime. El imiti pe adulfi in jocurile sale "de-a mama vi de-a tata". Pe de altii parte. fn acest context apar cunoscutele reacfii de incipitfinare. . Ceea ce dore~te copilul nu este cunoavterea in sensul intelectual. reapare mereu nevoia de a se intoarce la protecfia adultului (de exemplu. aviditatea dupi ceea ce este nou. Aceasta corespunde intru totul dorinfei lui de a se comporta in ava fel incfit s i fie pe placul pirinfilor. Imitarea adulwor. in fantezia sa se vede adult ~i erou. este si mai grav. odatii cu receptivitatea crescsndi a copilului. presupunfind c i pirinfii nu se comporti atAt . se observi o transformare a preferintelor copiilor. Repeti tot timpul "de ce?". modestia si. care reprezinti pentru un observator mai atent . Binele.

apreciat?') sau de personaje din unele filrne (Tarzan etc. sii bea din ceqcii. literele alfabetului vi cifrele. Gusturile sunt limitate. Copilul poate executa voluntar toate mivc&ile. incepe sB glndeasck sii aleagti vi sii plbuiasc2. Dupii 4-5 ani vrea sii joace ~i alte roluri (de animale. sB meargii in vizite. care se va manifesta pozitiv odata cu vcolarizarea. de-al vaselea an ar putea fi denumit faza de experimentare a actiunilor planificate. cu critici sau cu pedeapsi Jaloanele de interdicfii date de p&inti vi educatori. Teatrul. Rolurile importante ~i costumele sclipitoare sunt cele rnai agreate. La aceasti v k t i i . prezinta interes pentru constructii. te heci!" etc.Aceastii fazii de identificare care d u r e d cl@va ani vi este in continuii schimbare. increderea pe care o ariitiim copilului reprezinti un stimulent puternic pentru dezvoltarea sa. Descoperii necontenit fapte qi legi chse vin i contradictie cu tendinple impulsive vi vointa lui.Mama Sf Gpif ul - . Cel rnai bine se evidentiaziiactiunile planificate in activitatea creatoare. copilul clvtigii un nou sistem de referinte. fixeazii primele schip de convtiin$i vi devin linii directoare interioare ale propriilor sale actiuni. ivi programeazii ce vrea sB deseneze. Cel a) Gdndirea logica' ~iplarziJficarea. "cine este iubit. b) Obligafii gi responsabilitcifi. c) fndoieli gi critici.). Se fntlmplii des ca un copil sii spunii: "trebuie mai intli sii t r e a d asta". Cu exceptia bauturilor alcoolice. I d e n t i f i ~ e a cu piking intirevte increderea in sine a copilului. Copilul inva@ sii-~i dirijeze voinp. Este bine ca aceastii dorin@sii fie Tncurajatii. Unii nu sunt ins5 in stare s-o facii. . pe care le privevtg prin prisma propriilor sale vederi vi dorinfe: "cine miinhci. cu sii m b h c e cu lingura mare. prevede de exemplu cum vor reactions parintii: cu laude. sB modeleze sau sB construiasc8. Uneori se lauds. copilul de 3-6 ani p a t e mlnca aproape de toate. fntelege justificarea unor ordine. a mlnciirurilor ardeiate sau piperate si a unor conserve. Incearcii sii facii totul la fel sau rnai bine declt ei. La 3-3 ?4ani copilul $-a insuvit notiunile de "trebuie" vi "este permis". pentru desBv&rqiri. de urlt Pnclt sii nu poate fi accepta6 de copil ca ideal de via@.. Treclnd dincolo de identificarea cu p&ing. problematica rnai palpabilii. imaginea sa despre lume devine rnai realistii. fn desenele lui vrea s5 reproduca lucruri "care exist5". De la jocul "de-a mama vi de-a tata" copilul trece la altele experimenthd tot ce poate fi vi face un om. incepe sii manifeste un interes creschd pentru toate rolurile. Pe plan psihic vi spiritual se anun@ o perioada de stabilizare vi annonie. Aleargii cu ei vi se bucurii dacii-i intrece. juclnd roluri potrivite. fncepe sii se manifeste vi spiritul autocrititc. aceasta face parte din realitatea nou descoperitii vi ii confer3 sigurantg vi sprijin. exagereazii. hcepe sii infeleagiivaloarea vi posibilitii@le banului. folose~tecuvinte mari. fi place s5 se costumeze. "zlna din poveste" etc. devi continua sB intrebe mult "de ce". c h d copilul lor a Pnceput sii se indoiascii de ele. Multi copii cer la aceastii vhstii sii li se Pncredinpze mici sarcini vi se bucurii mult de aprecierea vi lauda ce li se aduce dacii au dat dovadB de inventivitate. inplepciune etc. chiar vi pe cele rnai fine vi rnai complicate. ca vi tot ce vede el la p&in?i. unele ' Vezi $i capitolul despre ~colar 248-252) ~i cnpilul mic (pag. Pikinfii nu trebuie sii urmkeasci+i sii menfin3 cu orice pret credinp in "Mov CrBciun". sii se intereseze de urm&ile ~i consecintele posibile. Dorevte sii hvete sii citeascri ceasul. 201-203). sii priveascii la televizorAmpreun5 toatii familia. Se simte ca un adult vi ar vrea sB beneficieze de toate privilegiile acestuia: sii nu se culce devreme. Dar la aceastii vlrstii devine posibilii o adeviiratii glndire cauzalii care-1 ajutii sii inteleagii motivatia vi felul actiunilor. el poate actiona rational. fn cursul celui de a1 qaselea an de viaf5. dar copilul nu trebuie suprasolicitat. IdentBcarea cu alte roluri. Copilul se ghdeqte inainte. Toate acestea sunt incerc&i de a f i ca adultii. Adesea se intiimpla ca ascultlnd o poveste sii intervinii cu remarci critice ca: "nu este posibil sii alergi pe apii. copilul ivi apreciazii actiunile. pe cine?" "cine este cel rnai puternic?'. dezvoltarea copilului mic s-a des5vQrqit. Copilul kclinii sB accepte ca sigur valabile fndrumikile date de piirinfi sau de educatoare. (pag. n Cu putin timp inainte. Acum descoperii cii multe lucruri sunt inaccesibile vi imposibile. ivi cautii rnijloacele cele rnai bune pentru a face un lucru c l t rnai perfect.Toate functiile motorii sunt stiiphite *ii dificultate. hcepe sii-vi manifeste unele indoieli vi sii exprime critici fa@de lucruri considerate p h i i nu de mult ca fiind "bune". el credea cii obfine lucrul dorit Pndatii ce vi-1 dorevte. Astfel.

.

Trebuie sii i se formeze copilului obiqnuinta de a se spiila totdeauna inainte qi dupii fiecare masii. Unii se strecoarii in patul fraiilor rnai mari sau al piiriniilor de indati ce se trezesc.4. Copilul d o m e "dus".) sau de perioadele de vis. Astfel de incidente nu vor fi dramatizate. in continuare. Cei rnai mul@ copii dorm in timpul noptii 11 sau chiar 12 ore. somnul ar echivala nu numai cu oprirea mqinii. "ritualul" cu care este obiqnuit sii adoarmii: cu o juc2rie preferati. Multe tulburilri ale apetitului copilului de la aceasti vkstii se explicii prin greqelile ce se fac in legiiturii cu "ceremonialul" mesei: a) tensiune nervoasL b) proasta dispozifie care transformii in corvoadii alimentarii ceea ce ar trebui sii fie o reuniune fericitii. Copilul nu va fi trezit din somn. ci qi cu recuperarea pieselor. Aqa se intelege cii somnul nu poate fi inlocuit cu nici o altii situatie (care permite influente exterioare). Somnul din timpul noptii este in general rnai profund. culcarea copilului se va face obligatoriu intre orele 19.de o schimbare bruscii de atitudine.30 qi 21. 4. nemiqcat. sii soarbii zgomot qi cum sii mestece cu gura inchisii. cu un mic c h t e c . rigiditate in "manierele" pkinwor etc. &ii ironii. prea 2nvelit etc.2. Dacii pilriniii (qi indeosebi bunicii) iqi vor schimba "metodele". pliicuti. Programul zilnic al copilului de 4-5 ani este bine sii fie adaptat la programul familiei qi/sau griidiniiei. Razele de luminii. rnai ales iarna. destins. atAt pentru starea de siiniitate. de strsngere a legiiturilor sufleteqti. eqecurile nu vor fi prea sever condamnate. Dorinp de imitaiie a copilului il ajuti sii-qi insuqeascii indicaiiile celor vkstnici. Trebuie sii se facii totul pentru ca aceasti despwire sii aibii loc intr-o atmosferii paqnicii. Culcarea inseamnii despwirea de pkinti. Hrihirea are qi un rol social. vrea sii vad5 neapZrat emisiunea preferati la televiziune sau sii i se aducii juciiria sau obiectul de imbriichinte primit recent. oscilatii ale globilor oculari.). de unele incomoditiii (prea cald. cu membrele relaxate. somnul copilului de la 3 la 6 ani este un test foarte bun. cere sii i se spunii o poveste. Pentru aceasta i se vor pune 1-2 jucilrii preferate. i se va ariita cum sii tin2 lingura qi sii apuce ceaqca. cu timpul aceste reacfii vor deveni din ce in ce rnai rare. cum sii bea. fiind o reuniune qi o comuniune intre cei care o impart. unii copii (mai ales copilul unic la piirinti) doresc sii adoarmii cu uqa intredeschisii. "Somnul este un proces biologic prin care se realizeazii o inactivitate care asigurii capacitatea de a redeveni activ" (Gesell) . Insistentele prea mari declanqeazii opozitia bruscii a copilului.). de descoperire reciprocii. Durata somnului este variabilii. Copilul se trezeqte rnai tkziu. Probleme de somn Programul zilei ~i somnul. Unii copii au un somn agitat. d) forfarea copilului d e a msnca dupii "prescriptiile" medicale (de exemplu. discursuri sau observaiii. zgomotul vocilor p2rintilor ii dau un sentiment de siguan@. miqciiri de supt.fi tentativa de a se purta discuiii pe care copilul sii nu le audii. Pentru piirinti. c2t qi pentru satisfaciia produsii de conditiile materiale qi sufleteqti oferite de mediul familial sau de griidini@. e ) lipsa de confort a copilului (scaun prea scund sau prea inalt. ci numai prin exemple. se refuzii sii i se dea apii la mas. cu care sii se joace in pat. Dupii vksta de 3 ani. prilej de schimburi de impresii. c ) la masa comunii i se dii copilului sii miinhce altceva decst miinsncii piirintii. masa prelungit5. Va fi deprins sii qtepte sii se trezeascii qi restul familiei. Trezirea bruscii declanqeazii aproape intotdeauna o stare de indispozifie . moralizki. cu respirafia regulati. Comparhdu-1 cu o mqinii. Cu calm. Manifestiirile de rnai sus tin d e temperamentul copilului. Dupii 4 ani copilul vrea sii adoarmii cu tat51 sau cu mama sa. La vksta de 3 ani copilul adoarme repede qi uqor. g) mustrilri ficute copilului pentru cii "nu rniinsncii frumos" sau "nu a fost cuminte in timpul zilei" etc. P h i i la 5-6 ani. sii nu le inieleagii. Orele de masii in familie sunt ocazii de intiilnire qi de revedere a tuturor membrilor ei. Se va respecta. Toate succesele copilului vor fi liiudate. Nu este deloc greu dacii o fac qi adultii din anturajul apropiat. dar totdeauna repede. in cursul ciiruia se observii cii Qi schimbii locul qi pozifia in pat. precum ~ide a se spiila pe dinti dupii fiecare masii. fac diferite strsmbiituri ale fetei. Este de subliniat incadrarea treptati in colectivitate (prin intermediul jocului) qi marea importan@a jocului qi somnului la aceast5 v k s t i (ca de altfel in intreaga copil2rie). Este foarte important ca toti membrii familiei sii m i h h c e cu grijii: "bunele maniere" nu se invaiii prin sfaturi. cu faia seninii.

Foarte des viseazi c i nu pot s i alerge. Visele urCte rare si cosmarurile izolate nu trebu~e s i nelinisteasci pe pirinti: daci se repet5. pentru a indica mijloacele de a le corija. Shimakawa au aritat c i la copiii care prezentau una sau alta din aceste tulburiri. Se pot amplifica si persista pAni la 5-6 ani. din d) ~ c r k ~ n z r e u dinti si vorbireu in tirnpul somnului se intiilnesc adesea asociate.CopiIul de l I l 6 ani a a si chiar de nervozitate. se va consulta pediatrul si psihologul. de anxietatea copilului. ingrijiri. La copiii la care este necesari trezirea mai de dimineati si la ore fixe (gridiniti etc. Convorbirile i necontrolate. Somnul de amiazi (siesta) nu mai este indispensabil dupi vCrsta de 4 ani. Copilul cere ca lumina s i rimAni aprinsi. manifestate prin: tipete. fiind descrise si la elevi sau studenti. tristete. care vor cerceta cauzele profunde. Aceste dezordini apar inainte de vCrsta de 3 ani ~i pot persista foarte multi vreme. povestile de groazi. nu se mai ani sperie. performante Din cele expuse mai sus la de~voltarea motricitgtii globale si fine. c i nu se pot ap5ra. inchiderea copilului intr-o camer5 au o contributie insemnati in geneza acestor fenomene. Ames. conflicte intre adulti. de pedepsire. pune probleme nu la aceasti v8rsti. La circa 4 ani. Nu se cunoaste cauza: ar fi in legituri cu un sentiment de insecuritate sau cu o masi copioasi. atunci cCnd copiii scrCsnesc din dinti. prescolariil trebuie s2 fie capabil de un minimurn de "performante" care se risfrCng asupra organizgrii programului si ingrijirii: . Daci se va provoca in mod repetat scularea brusci a copilului.5. Temele sunt foarte variate. K. Ei se viseazi pirisiti in pidure. comentariile despre evenimente neobi7nuite. iar alteori de unele tulburiri cerebrale. La 6 ani copiii incep s i se teami de "umbre" sau fantome interpretate ca spioni. Copiii au de obicei vise cu animale fioroase ce-i urmgresc. care se ascund d u p i o u ~ sau un paravan. zgomotele. se pare ins5 cii el povesteste imagini nu numai din vise. a) Somnambulismul este o stare de automatism incon~tient. Nu este necesar vreun tratament. expunerea viselor este amestecati cu istorioare ~ . care se manifest2 prin acte coordonate in timpul somnului: merge. cel putin o o r i de repaus in pat chiar daci nu doarme. Dupi 3 ?h la unii copii apare frica de animale silbatice. Se pare cli scr8~nirea dintilor tine cAteodati de unele caracteristici ale oaselor maxilare. crize de furie. strigoi etc. c) Visele. Pirintii consulti adesea medicul. rnai ales dac5 revin cu a c e e a ~ itemg. deprinderi. c i sunt prinsi de citre cineva.2. Vorbirea in timpul somnului este legat5 ds starea de neliniqte.). daci i se pune un intrerupitor la indemCni (care-i permite s i stingi lumina). luati tCrziu. cu femei sau b5rbati ursti si deformati ("baba-cloanta"). iar familia va evita tot ce intArzie somnul copilului: excesul de impresii (joc. Ele dispar de obicei spontan sau se amelioreazi prin corectarea unor deficiente in mediul de familie. lumina prea vie. starea de tensiune in familie. adesea. B.evenimente reale sau i imaginare. Dupi L. b) Spaimele incep adesea la 2-3 ani. se poate ajunge la tulburiri permanente. amenintare cu internarea in spital. spaimele nocturne ale copilului sunt trecitoare. spre 5-6 ani (mai ales fetitele) se tem ca sub pat s i nu se ascundi vreun individ periculos. lacrimi. refuzul de a mCnca. limbajului ~i sociabilititii. La copiii normali. Tulbur5rile de somn sunt rare ~iputin importante la pregcolar. unul din pirinti o prezenta si la vArsta adulti. vizioniri prelungite gitsau scene violente la televizor. hoti. Abe gi M. inainte de culcare. Se consider2 ca fidele numai visele povestite de copil spontan ~iimediat ce s-a trezit din somn. uciga~i. 4. Multi autori consideri c i relatarea viselor nu are baze solide decCt spre 7 ani. cu pirinti echilibrati. face migcki sau actiuni fir5 participarea vointei (incon~tiente). copilul incepe s i relateze vise ocazionale. cu teama de intuneric gi de singuritate. in unna unui studiu aprofundat. CAnd sunt persistente. atacati si "mincati". vizite). Aceste tipuri de vise se gisesc aproape la toti copiii ~i au o valoare simbolic5: de team%. de pir5sire sau de despirfire. 0 mare parte dintre copii nu simt nevoia s i doarm5 in timpul zilei.. visul ar incepe la copil spre vArsta de 2 ani. corespund unei revendicki din partea copilului (carenti de sentimente sau lipsa fizici a mamei sau/qi a tatilui). Spre 3 ani. ci gi imagini fantastice create de inchipuirea lui. ora culcirii de seari va fi cCt rnai devreme (ora 19). Este bine s i se asigure la once copil.

in apartarnentele modeme. este bine s i se faci zilnic.s3 aqeze in ordine hainele. Este bine . obiecte de toalet5 qi spaat la inde-3 etc. Dimineata. Daci trebuie s i plece dimineap devreme este bine s i fie trezit cu b l h d e p din timp pentru a incepe in tihni ziua qi a avea timp sii m i n h c e liniqtit. unii copii ajung s i fac3 un dug "de dimineap' care. un copil trebuie s i p a t 5 s i se spele singur. . scoaterea imbric3mintei de corp (tricouri etc. dupi 4-5 ani va fi invitat s i mlnuiasc3 robinetele qi s i se spele la chiuveti. face un pod din 3 cuburi. unii copii se scoali singuri pentru a merge la "oliF' sau la closet. deosebeqte m h a dreapt5 de cea din sthga. cremii. sare pe loc qi sare inainte.) se va face cu ajutor p h i l a 4 Y i . inplege qi merge in trei direc@i @ainte. intelege "pe". viirsta. arunci o minge.5 ani. copilul va participa la deschiderea robinetelor qi-qi va fixa el singur temperatura qi cantitatea apei din c d . c ) b c e p h d de la 4 ani: iqi incheie nasturii.folosirea apei ~i sipunului din abundenp.) qi evitarea pisdogelii sunt elemente care trebuie luate in seam3 pentru a stimula pe copil ca toaleta de dimineap s3 devini o deprindere pl3cut5 gi permanent5. se tine pe un picior timp de o secundi. calitatea s3punului. d) inceplnd de la 4 95 ani: copiaz3 un pitrat. sub supraveghere. iqi spune numele qi prenumele. dupi "ce-qi fac nevoile" (mai ales dupi scaun). e ) bceplnd de la 5 mi: se imbrac3 f5ri ajutor. dup3 ce se trezegte. piepthat etc. Deprinderile igienicel reprezint5 o component5de bazi in educarea qi phtrarea sinitiltii. . trebuie s3 se stabileasc3intre copil qi ap3 o "prietenie" care b-ebuie s i dureze toat5 viapi. care nu trebuie s l fie prea caldi (in jur de 363-38. b) k p h d de la 3 95 ani: se desparte uqor de mama sa. este adevkat. deseneazi un omulet din 6 psi. Noaptea. Tonul folosit de p&in@. . deseneazii un chip de om (^m mod grosolan) din 3 p a i . se tine pe un picior 10 secunde.s i se *mbrace singur (performan@ pe care el o doregte). . unii mai au nevoie de ajutorul unui adult. iqi qtie sexul. Baia de sear5 general&. Copilul va fi indemnat s i pbtreze ordine intre obiectele personale de toalet5 qi imbrkhinte. Pentru ca aceast5 bak s$ fie f i a t 5 cu p l k r e . punerea de o parte a veselei cu care a mhcat.fn conditiile vietii moderne. Este bine s$ se creeze premise (corespunzitoare vkstei) prin care ac@unilede igieni s i capete sens qi plicere. b c e p h d de la 5 mi. arat5 linia cea mailung%c o p i d o cruce. prosop. Obiectele personale de toalet5 (sgpun. Dintre acestea. "oboseali"). se joaci in grup. burete. Spre 5-6 ani. "inhntru".spaarea pe mlini qi pe din@inainte qi respectiv dup3 masi. si-qi desfaci qireturile. care s i aibi stabilitate. . "in afar%'.a) b c e p h d de la 3 mi: se imbraci cu ajutor. deqi ei ar dori s i rezolve singuri qi aceast3 "problemF. Cu tact qi calm se va instrui copilul ca incephd de la 3 ani s i p a t 5 face urmitoarele: . Pentru a ajunge la chiuvet5 se va pune la indemha copilului un mic sciunel. Toaleta de &mine@ include nu numai spaarea miiinilor qi a fetei. past5 de din@) se aqeazi pe o policioari corespunzitoare taliei copilului. Spaarea de dimineap trebuie sP d e v d o pl3cere. inapoi etc.s3 se dezbrace singur . Apa rece qi "duqurile" (cu ap3 rece s&ucaldii) se utilized cu acordul qi plicerea copilului. are o contribu@e maimare de c%re qi a copilului qi infrumusepre a pielii. condime de confort pentru spaare (temperatura din came* cur3pnia qi ordinea din baie. Personalitatea lui va fi submind daci mama sau bunica ii preg3teqte singurg sub c u v h t c3 nu este timp sau c3 este i n d mic. Vezi $i"Copilul mic (1-3 ani)". se @nepe un picior 5 secunde.el poate s3-qi descheie nasturii. Oglinda plasati la iniltimea potrivit3 2 permite s i se priveasci in timpul efectukii deprinderilor igienice (spaat. sare pe un picior. cutele gatului). Spaarea pe din@qi pieptiinatul p W u i sunt obligatorii. copiazi un cerc.) si-qi desiviirqeasc3 cunoqterea schemei corporale qi s i se bucure de aspectul s3u ingrijit. ci qi a jum3t5p superioare a corpului ("de la b&u in sus") insisthd mai ales ?nzonele cu transpiratie abundent5 (sub@oa&. .s i mearg3 singur la closet. lbarea in pat il predispune la lene. "frig". .5"C iarna gi de 35"-33" C vara). inplege cuvinte cu opozifi-1("foame". . Bunele deprinderi se cap3t5 acum. intr-un lighenaq pus pe o misup scundi sau pe o liditi in camera de baie sau in bucitiirie.s i se spele singur. pe 1 h g 3 cur3tirea mai eficace a corpului. prenumele. temperatura apei. exemplul lor. copilul se va scula din pat. fqi cunoaqte numele.golirea complet5 a farfuriei.spaarea dupi folosirea closetului qi dup3 joac3.).

Temperatura apei de spjlare trebuie sii fie potrivit de cald5. prea decapant. Nu se va folosi s5pun iritant. Se poate folosi la sp5larea s5pt5minal5 a p5rului un sampon. Se va incepe incetisor. iar folosirea unui sampon prost. subsuoarele. Fie c5 se spa15 prin simp15 sspunire.in sfirsit . Toaleta fefei. Aceste fire mai subtiri nu sunt. Pin5 la 5 ani fafa copilului se spa15 cu ap5 obiqnuit5. pix: creioane colorate. iar la urn5 se piaptiiniiin sensul cre~terii naturale a p5rului. Va fi sters de umezeal5 rnai intii prin tamponare qi apoi prin frictionare riguroasg si rapidi. fine ca un puf in jurul fruntii si timplelor. Cu o perie de unghii se vor cur5ti bine unghiile de la msini si picioare. pentru a nu da p5rului bucla definitiv5. Dup5 6 ani se poate folosi peria din p5r de cal. 0 bun5 frictiune (in ap5 qi dup5 baie) constituie si un tratament care este stimulant pentru copiii lipsiti de vigoare. Se prefer5 s5punurile "grase" care cur5t5 flir5 a dizolva stratul fin de gr5sime care protejeazii pielea. Tehnica ba'ii. flirii frictiuni viguroase ~iflirii a-si introduce spuma in ochi. ar avea efecte nefaste. Se periaz5 in toate sensurile. Periajul. picioarele. dup5 fiecare sp5lare. uneori s2-i ungii. cu minutiozitate ~i insistent5 pielea copiilor care la aceast5 v5rst5 este plinii de praf. se smulge o parte din firele p5rului. Este interzis5 pieptiin5turain "coadii de cal" pentru c5 firele de plir str5nse si trase de un elastic devin din ce in ce rnai rare. curat5 si moale. De la 5-6 ani. Nu se tunde p b l "psn5 la piele" cu ma~ina de tuns pe ceaf5 ~i inapoia urechilor. Multe mame cred c5 pentru cur5tirea fetei trebuie s5 s5puneasc5. nasul.Copilul de la 1 la 6 ani ca baia sii se fac5 inainte de culcare. Se porneste de la gambe. se va avea grij5 ca. Se aleg de preferintii perii din p5r de porc sau de cal (nu de nylon). Unghiile miinilor se taie rotund. Dup5 ce copilul a "intrat" in cad5 va fi 15sat s5 se destind5 in ap5. parttalii sau total5: chelic. s5 frece ~i s5-i fac5 s5 luceasc5. genunchi qi spate care sunt zonele cele rnai putin sensibile. f5r5 a freca qi f5r5 a ciufuli p5rul. virsta cind copilul isi face el insusi toaleta ~i cind pe fat5 apar pete de cerneal5. Dac5 nu sunt conditiile necesare unei b5i generale (lipse~te instalatia de baie. Tuns~ll pu'rului. nas si b5rbie). din m5tase sau plastic fin. cu mi~c5ri fine. obraji. cinep5. niciodatii prea ridicat5. . nici uscat). Utilizarea prea frecvent5 a qamponului riscii s5-1 usuce si s5-1 fac5 mai friabil. fie . fie cu o mgnuqii. Stergerea se face cu un prosop cald qi uscat. aspri. Cei rnai multi copii au p5rul normal (nici gras. Pentru bgieti. Uscarea se poate face cu ' CZderea piirului. fire de piir care se regenereaz5. fragil si se incslceste uvor. Cind copilul ajunge s5 se spele singur. La fetitele pieptjnate cu cgrare. flirii a t5ia deloc din colturi. Se periaz5 in oval prin miqc5ri circulare pentru a activa circulatia singelui. Dup5 baie pielea copilului trebuie sii fie roz5. degajarea colturilor poate antrena formarea de unghii incarnate. s5punirea este necesar5 o dat5 pe zi. dar cu un s5pun de bun5 calitate sau cremii de ras. Se va folosi o perie moale din p5r fin. Pgrul in va fi sp5lat ~i apoi cl5tit de rnai multe ori ~i cu nlultii grijii. este un lucru ce se intelege de la sine. efilind vSrfurile si 15sind ceafa liberii. o va face el insusi). Samponul se dilueazii intr-un pahar cu apii si se folose~te doi timpi. semn a1 unei boli numiti "alopecia"' cozii de cal. b5rbia). Apoi se cur515 cu vat5 pavilioanele urechilor. c515torii etc. lngrijirea parului. pentru a-1 cursti de praful acumulat P n cursul zilei.) copilul va fi obisnuit s5-si spele cu ap5 curent5: miinile. f5r5 frictiune (frunte. Spa'larea pa'rului. iarna se poate aplica seara o crem5 cu lanolin5 in strat foartc fin. in astfel de conditii. suvit5 cu suvig. Pin5 la 4 ani p5rul este foarte fin. La fiecare pieptgniitut-5. baia general5 se va face s5ptiiminal. cu lesie. cu sau f5r5 siipunire fin5. gitul. Dup5 virsta de 4 ani copilul va fi obi~nuit foloseascii peria de baie care c5le~tesi face s5 pielea moale. PBrul copilului se periaz5 P n fiecare sear5. frotir). praf sau murd5rii acumulate in timpul jocurilor.cu o perie. Enviitati-1 cum sii s5puneasc5 fata. cele de la degetele picioarelor se taie (cu foarfeca sau cu cleqtele) drept. a detergentilor sau a unor siipunuri cu sod5 multii. Este necesar ca tunsul p5rului sii fie f5cut in directia cresterii. frig in cask excursii. Apoi va fi s5punit peste tot (sau dacii este destul de mare. ci p5r bolnav. Pin5 la vksta de 4 ani este bine ca p5rul s5 nu fie ljsat lung. niciodat5 cu brutalitate. curatii. s2 se schimbe locul c5riirii. apoi se limpezeste de rnai multe ori cu apii mult5. Pentru fete poate reprezenta un mic sacrificiu. dar in acelaqi timp si de potolire pentru cei nervosi. care nu iniispreste pielea. mama are datoria de a spiila bine. Nu-1 certati dac5 la inceput se spa15 ca "un pisoi" (gura. De indati ce copilul iese din ap& va fi infiisurat cu un prosop mare uscat bine inc5lzit si putin aspru (in. La multi copii obrajii sunt uvor crgpati. asa cum cred unele mame.

urmati de fortificarea musculaturii. deoarece corpul pierde o cantitate mare de cilduri la mlini qi cap. i dar se simt din plin. Se vor folosi numai obiecte de ?mbrichinte cu croieli simple pentru a fi uqor imbricate qi dezbricate. Iarna se recomandi pantaloni lungi care se fixeazi cu un elastic trecut pe sub talpi. dar nu se va pierde din vedere elementul estetic.1 impiedici s i se plictiseasck Jocul are qi valoare intelectuali. Thiilirea prin iarbi constituie o mare destindere. sikituri. favorizeazi transpiraga. cochiliile de melci. incilziti la soare. Se aleg fesituri moi. se ofilesc. p8siiri de curte). in timpul mersului. 0 curte cu gridini care s i satisfaci nevoile de joc qi de miqcare ale copilului trebuie s i aibi un teren liber qi un colf cu umbr$ unde se aqeazi o masi mici qi un sciunel. Elasticul nu va fi prea strlns. La familiile care au curte. ceva rnai s t r h s e pe spate. ghindele au pentru copil un sens profund. Se recomandi s i poarte pantofi solizi (nu ghete) cu talpa flexibilk cu fixitate suficiend pentru ca vihful piciorului s i nu alunece in v&l pantofului. Piciorul copilului se dezvolti cel mai bine clnd aleargi pe un teren neregulat. canadiani (din fibre sintetice sau doc) ciptuqit5 cu blani. florile qi crengile cu frunze pe care le poate pipii au o putere de atracfie q dau o satisfactie care nu pot fi explicate. Iarna. se adaugi cele din fibre sintetice. copilul p o d pantaloni scurfi cu bretele. copilul s i nu stea in cask ci si-qi duci viafa in aer liber. iar piciorul transgiri). Pentru un copil intre 3 qi 6 ani o gridini este o comoari de neprefuit. pentru tr%nicie. Piepdraqele pot fi fotosite pentru fixarea ciorapilor lungi. Importante sunt din ciciula qi mhuqile. Pentru copii.). Dragostea pentru animale nu este totdeauna u$or de satisficut. in anotimpul rece: pulover din llni. Va fi dojenit clnd calci pufin cu vlrfurile piciorului iniuntru qi va fi indernnat s i faci unele exercifii ca: mersul pe vlrfurile picioarelor. Adesea copiii cer inso{itorilor s i meargi prin fafa unei curfi in care qtiu c i sunt animale (c2ine. Tesiturile din in qi fibre sintetice sunt mai putin permeabile. Jocul qi jucgriiIe fac parte din nevoile fundamentale ale copilului. Hainele care se poarti pe deasupra. fn lipsa gridinii qi pentru locuitorii oraqelor mari trebuie ciutate posibilidfi de a pune pe copil in contact cu natura (parcuri. Pantoful prea mic este la fel de diunitor ca qi cel prea mare. pentru a nu rici. daci se dezveleqte. flnanile arteziene. De aceea. Este important5 perrneabilitateahainelor pentru aer qi lumini. Pantofii "balerini" nu sunt corespunzitori deoarece sunt ascufiji qi prea decoltafi in fa@.un uscitor de m l n i reglat la temperaturi medie. gara. dar rnai ales la vksta de preqcolar. imperisabilk spre deosebire de flori.fustife. umezeali sau radiafii solare excesive. Vegetalele exercid o actiune bine%citoare. Timpul petrecut in aer liber are pentru copil qi avantajul miqcirii permanente. ii procuri o satisfactie afectivi. pentru somn se preferi pijamaua. il preocupi ~ i . locuri de joaci. RuFaria de corp va f i din bumbac (se eviti contactul direct a1 fesiturilor din fibre sintetice cu pielea). castanele. copilul va purta ghete sau cizme. Aerul. de valoare stabilg. 0 atracfie deosebiti o constituie pentru copii gridina zoologici. Pentru un copil mic sunt necesare 6 tricouri qi 6-10 perechi d e chilofi. Vara. nu din plastic. un lighean mare intins) care se umple zilnic cu a p i proaspiti. Clnd soarele este puternic va purta o pil&ie. oferi copilului plicerea de a se bilici. de descoperire qi stimulare a talentelor. fesiturile cele rnai potrivite sunt cele din bumbac qi l2ni. pisici. paltona~ stofi. soarele q mi~careasunt factori de o i importang capital5 in ciilirea organismului copilului. copilul va sta complet dezbricat qi desculf. iar fetitele . precum qi de exerciliu de . o grimadi de nisip. copilul va fi lisat tot timpul afari. Igiena picioarelor. intr-un loc insorit se instaleazi un vas (cadi din plastic. Trebuie %cut tot posibilul ca la orice v k s d . Imbr5eibintea trebuie adaptat5 mobilit2fii mari a copiilor qi anotimpului. Hainele nu trebuie sg impiedice miqc3rile corpului: vor fi croite ~ilucrate lejer pe piept. Foarte buni sunt ciorapii-pantalon. Cizmele din cauciuc sunt contraindicate (nu tin cald. Pentru a descurca p m l dupi spilare se va folosi de preferin$ un piepten din os. ferind corpul de ricire. Pentru pistrarea unei culori frumoase a p m l u i se recomandi o limpezire finali cu a p i limpede. care se spali uqor. Pentru prevenirea piciorului plat copilul va fi lisat si-qi petreaci zilnic clteva ore desculf sau in papuci cu talpi subfire. alergare pe iarb$ exercifii de apucat cu degetele picioarelor. in zilele cilduroase. Pietrele. bazine de inot etc. aeroportul. crengute care se rup. Copilul in repaus riceqte mai repede declt cel care se miqci. Orice pantof are un plus de lungime la v M (de un deget) pentru creqterea piciorului qi pentru miqcarea in fa@.

avioane. jocul cu alti copii i'l formeazli ca personalitate: pe de o parte invats s5 coopereze. jocuri de constructie simple. copilul poate fi dirijat spre anun~ite sporturi pe care si5 le practice sub form5 de exercitii '-de i'ncep5tor". spa15 "rufele" si ~iasele Pentru etc. sli nu triseze. Aceast5 tendint5 trebuie i'ncilrajatli. Romanii au spus-o i'naintea noastr5: "Mens sana in corpore sano" (Minte s5n5toas5 711 corp s5nstos). pan5 la uitarea de sine. 0 p5pusii mare si scumpz nu va place i'n mod obligatoriu mai mult declit una comun5. Spre 5-6 ani i se pot repartiza mici sarcini "cu r5spundere". Nu toate jucjriile au valoare educativ5 (cele rnai scumpe nu sunt si cele inai potrivite!). apoi sunt p5r5site sau demontate. lipi si colora. jocuri cu m5rgele. lucru inanua!). Spre 6 ani se introduc jocuri cu cifre ~i litere. balansare. Trotineta. pentru fetite). i DupZ viirsta de 3 ani multi copii i ~manifest2 dorinta de a participa la treburile gospod5resti (fetitele cur512 n~azk-e. sportul estr o asigurare itnpotriva pericolelor civilizatiei (defonnsri ale coloanei vertebrale. ~i iubitii mai bine. pe de altii parte. rnai bune le@ti~l-i altii si va fi cu rnai i'n largul s5u i n viata de toate zilele. lSi esersea~ii deprinderea de a imbr2ca si dezbr5ca p5pusa. pentru c5 ii confers iln sentiment de i'mplinire si mfindrie si canalizeaz5 'Ijocul" spre activitate practics "util5". Nu se va interveni cu fr5niiri deciit atunci chnd. Va fi i'ndemnat ( ~supravegheat) ca dup5 ce s-a ji~catsri. Contribuie la dezvoltarea arn~onioaslia corpului qi a miiltii. Trebuie i'ncurajat jocul i'n societatea altor copii. 0 mobil5 i'n miniatur5. le striing5 si s5 le pun5 la loc. o roabli etc. tractoare. DacB apeleaz5 mereu la insotirea si supravegherea excesivii a unui adult. S-a dovedit cli exercitiul fizic corect fiici~t permite o mai bun2 dezvoltare a aparatului cardiovascular si a celui inspirator. nu qtiu s5 deseneze si nici nu manifest5 interes pentru desen. jocul dB prilej copilului s5si descarce surplusul de energie si contribuie la cBlirea si dezvoltarea arn~onioasli corpului. Copilul are nevoie de libertate in joc. de sexul. obezitate. mingea sunt potrivite pentru jocul in aer liber. s5 spun5 adevirul. Va f i lasat s5-si caute singur jocul dup5 preferinte ~i dispozitii. imaginatia. rochite de schimb si resturi de tesiituri pentru piipuqi sunt preferate de cele mai millte fetite. tobogan). ilustreaz5 dimensiunea importantei jocului la aceastii vlirstii. cei mai multi copii iubesc i'nc5 jocurile de miscare (alergare. de interesele si capacit5tile sale. codite de la fructe. intrarea i'n colectivitate fiind astfel preg5titB (rol social). Concentrarea si ardoarea cu care copilul se poate cufunda in joc. constituie un "parc 3e kehicule" cu care imaginatia lui i'si poate da frBu liber. deoarece il plictisesc. care poate fi manuit. s5 i'n iniete s5 se joace singuri. spiritul creator nu se dezvoltB. mod discret. iln cuEr. loto cu imagini. cu veselii. Se poate oferi un sertar dintr-o comod5. b5ieti modele simple de automobile. de viirstii apropiat5. Unii copii de 4 ani deseneazri. in timp ce altii. mozaic din plastic. s5 joace cinstit. a jocurilor de constructie. Juc2riile complicate retin atentia pentru putin timp. iln raft dintr-un dulap unde s5-si i p5streze jucsriile. isi pune v i a ~ a in pericol. cum an1 mai spus: c5qi de colorat. Gimnastica este un sport complet care se poate practica i'n toate anotiinpurile si care se poate i'ncepe . C5nd practicii un sport copilul se va dezvolta mai bine. cu conditia s5 fie bine i'mbr5cat. Pe tern~enlung. ar putea produce pagube. Unii copii trebuie dirija~i. cu inteligentri. dar in acelasi tirnp capiit5 gustul c5qilor cu ilustratii.egalii. ajut5 la miiturat. relationarea cu alti copii se face cel mai bine prin joc. i'ngrijirea animalelor. tricicleta. Nu sc vor dlirui copilului multe juciirii deodatli. Din chnd in ciind poate primi o recompenss. "cercetate".).Copilul de la 1 la 6 ani indemiinare. Nu trebuie evitate a zilele rnai reci sau chiar ploioase. Trebuie stiut i'nsli cli un ai~trenament excesiv si condus intr-un mod inconstient poate avea consecinte nefaste asupra dezvolt5rii copilului. va avea mai mult5 Cncredere i'n el. Pentru ocupatiile "statice" se vor alege.a sfatul medici~lui pediatru. Alegerea jucjriilor pentru un copil trebi~ie tin5 s5 seama de viirsta sa 111ental5hraport cu vhrsta realli. de care copilul va profita toat5 viata. Desf5surat in aer liber. Pe IhngB faptul cB este rnai "interesant" pentru el. lucru manual (de cusut si tesut. La aceastii vfirst5.tot atht de bine ca altii de 6 ani. sterg praful: iar b5ietii la activitliti in aer liber. initiativa. de modelare: deprind plscerea de a decupa. aterosclerozli etc. L. fac pr5jituri impreun5 scot cu mama. din nestiintli.

). in practici. in jurul vkstei de un an. in ultimii ani s-a ficut mult zgomot prin mijloacele de informatie pentru marele public despre "sugarii-inodtori". deformiki ale coloanei vertebrale etc. Trebuie ~ t i uc i autonomia completi a copilului in api t apare h t r e 24 ~i 36 luni. in fiecare zi copilul va fi dus la plimbare (1-2 ore pe zi) iar in vacanfe "drumefia" va fi in functie de v h t a copilului. . Nu se pe incep ~edin{ele inot daci pikintii nu pot merge la de bazin declt o d a d pe luni (ar trebui s i fie luat totul de la inceput). Mersul (drumefia. constituie un mijloc de a creSte faculdtile sale fizice ~i psihice.pe m i s u r i ce copilul crevte s i se acorde o perioadi mai prelungiti imbiierii.de la cada mici se va trece la cada mare a familiei. temperaturi): este de mare importang ca in api. f51-i prezenp pikintilor. Sedintele sunt progresive. . intre 3 ~i 4 ani se poate trece la bicicleta cu roti mici. de plastic gonflabili. Desigur nu se poate invita crawl (craul) sau brass la 6 luni! Pentru a se ajunge la coordonarea miy2irilor ~i respiratiei trebuie aSteptat 5-6 ani. inainte de a lansa un copil mic in api ar trebui: . se fac sub supravegherea antrenorului ~i se adapteazi la fiecare copil. de climat ~ide relief.Se previd ~ e d i n t e regulate ~i suficient de apropiate (una sau doui ~edinte siptiimlni). Este un sport excelent pentru dezvoltarea aparatului cardiovascular ~i a musculaturii membrelor inferioare. paralele. in curte se va improviza un "bazin" in care copilul s i se biliceasci toati ziua (cada de plastic. este considerat ca un joc. copilul s i nu aibi senzafia de frig. abdomen mare. de stimuliri care intervin in aceasd experieng.baia zilnici s i fie primid cu plicere de citre copil. plimbarea) este o activitate a timpului liber din familie. Se poate practica de la 3 ani. cu jocuri in api ~i cu "bilicealii". un rol important il au relatiile "mami-copil" ~i "tati-copil". modul cum este acceptad apa de citre mami (teami. instabili. Unul din scopurile procedeului este de a duce pe copil la o autonomie compled in api ~i de a-i uSura dezvoltarea psihomotorie prin m i ~ c i r i in mediul acvatic.Se alege o piscini cu antrenori (monitori) special formati pentru copiii mici. bineinteles cu "asistenla" atenti a mamei.~structureze spatiul siu i ~i s i cunoasci propriul corp.Tofi copiii ar trebui s i invefe s i inoate ~i s i se antreneze in mod regulat. Se ?tie c i fiinp umani nu f o l o s e ~ t ed e c l t o parte din posibilititile sale psihomotorii. Aerul din jurul bazinului trebuie s i fie curat ~i cu temperaturi corespunz. .iitoare. Bogilia de senzatii.Mama sf copilut chiar din perioada de sugar.2 ?4 ani) copilul este in stare s i meargi pe tricicled. frumusetea corpului. plicere) ~i indemlnarea celui ce introduce ~iasisd pe copil in api.). Introducerea precoce a copiilor in bazine ar perrnite o obi~nuire precoce ~i originali cu apa. . Numai dupi aceste pregitiri prealabile se va trece la ceea ce preconizeazi unele cercuri de pirinti: la adevk-atele exercitii de "bebe-inotitori". agilitatea. Spre 5-6 ani copilul poate merge la cursuri de inot organizate in grup ~i conduse de un specialist. deoarece copilul simte uSor anxietatea lor ~i nu progreseazi. inele) ~i dezvolti supletea. instruirea nu se improvizeazi. de tabli galvanizad. Am vrea s i precizim c i tentativele de a i n v i p pe copil s i ''?noaten sub vksta de 3 ani trebuie E c u t i in bazine speciale de citre adulfi priceputi. negativi~ti. La inceput (^m jur de 1 ?4 . respiratiei ~icirculafiei. S-a spus c i scotlndu-1 din scutece. . Contactul cu apa. Pe Ilngi efectele de gimnastici "corectivi" (picior plat. cal.vara. la marginea rlurilor etc. . se contribuie la stimularea ~i transformarea unui "bebe-asistat" intr-un "bebeautonom". . b l m i . La familiarizarea cu apa. Dansul clasic sau ritmic este foarte apreciat. are un efect bineEcitor asupra copiilor timizi. gratia. jucikiile ~i pirintii il ajuti pe copil s i . de cfiteva ore in fiecare zi. Natafia (inotul) este sportul cel mai complet ~i cel mai adaptat pentru o dezvoltare armonioasi a corpului (mu~chilor). perceptiile senzoriale. jubilarea motorie constituie prilejuri de plicere unici pentru copil.Pikintii in$$ trebuie s i fie obi~nuiti s i le placi ~i apa. Undele mediului acvatic. Gimnastica imbini elemente de dans ~i acrobatic cu exercitii la aparate (bari fixi.Se verifici starea apei (curitenie. . plicuti. Este vorba de o motricitate adaptati pentru mentinerea la suprafati ("inotul clinelui mic"). ci este bine codificad. De cele mai multe ori. Singurul inconvenient a1 acestui sport este c i se practici mai mult in sali. mai ales de fetite. Bicicleta se practici devreme.

Animale si pis5ri neobisnuite tinute in casi: g k a . cobaiul. copilul trebuie s5 fi beneticiat de odihnii ~i de o mas5 consistent5 (dar nu copioas5). pestisorii etc. . dar greul si munca responsabili si constant5 va ciidea tot pe umerii adulfilor. Vacantele pot f problematice daci animalul nu poate insofi familia. Mai mult. in cresterea. hamsterul. diferite insecte etc. a Patinajul dezvoltii detenta. crestere. inaintea alegerii trebuie verificat dac5 exist5 posibilitatea c a p e durata vacanfei "odorul" poate s5 fie liisat in grija cuiva. Dintre bolile transmise dc animale cele rnai frecvente sunt unele urticarii. 1 I .si sunt inc2ntati dac5 piirin~iile permit psezenta in cas5. un criine mic sau o pisiciirezolv5 parkial nevoia de joc. un cobai. D u p j 3 ani si p2n5 la 5-6 ani. vor duce la gambe putenlice. am vrea s5 preciz5m c5 jocurile obi~nuite oric2t ar fi de indispensabile ~i de pl5cute. turbarea. hamster. gimnastica. asigurarea unui culcus. Prima conditie. st5p2nirea uesturilor. Poate fi fnceput la 3 ani. alergii respiratorii. papagalii mici.animalele crescute in cas5 r e p r e ~ i n to amenintare pentru copil. ce trebuie respectati la alegerea unui animal de ctlsii. si In foarte rare c a ~ u r i .7. Patinele cu rotile reprezint5 o formu15 de sport foarte r5sp2ndit5 a tuturor copiilor. broasca. Sedintele nu trebuie s5 fie prea lungi. plimbarea. colibaciloze.Copilul de l a Patinajul este un sport tehnic nu totdeauna accesibil. de rni~care de contact social. protectia ! I I 1 I ! i I I 1 . ~i eventuale st5ri patologice (alergii). ornitoza. la jocuri trebuie sii se adauge una sau dou5 activitjti din urmjtoarele sporturi: natatia. porumbeii. urafia. Copiii sunt inc2ntati in a coopera la ingrijirea animalului si trebuie incurajati s5 vegheze asupra tuturor necesitritilor lui. Schiul este un sport care poate fi practicat foarte devreme si care face parte din viafa zilnici din regiunile munroase inz5pezite. ggina. O alegere potrivitli pentru astfel de conditii o constituie un allimal . experienfa pierderii sau a decesului prietenuluianimal ar putea fi un ajutor in trecerca peste durerea provocatii pri~t pierderea celor dragi . Tot inainte de alegerea animalului se va cere sfatul medicului pediatru care va avea in vedere criteriul v2rstei potrivite a copilului.peste ani.2. canarii.I constituie costul de intretinere: un d i n e mare poaLe ti o problem5. dresarea.Un considerent major trebuie s5 fie talia animalului ales si necesitjtile sale de miscare: un c2ine foar-te mare este evident nepotrivit pentru un apartament sau o locuint5 de oras cu gr5din5 micli. Jocul de-a v-ati ascunselea. un c2ine de aparta. a unei atmosfere agreabile. inainte de a schia. Pentru copilul de la o r q schiul este un bun mijloc de a profita de altitudine si de un climat s5niitos. Mici problerne de educatie Alegerea unui animal de casii. pisicn. bicicleta. zbenguiala sunt necesare. patinajul. Gtija de zi cu zi fati de animal contribuie la educarea copilului. Animale ~ip5sliri de cas5 cu r5spAndire 1arg5 sunt: csinele. este ca acesta s5 re potriveascli particularititilor climinului si situatiei ian~iliei. psittacoza. iepurii. cioara. Se recomandli ca i animalul s5 fie exarninat la achizifionare si periodic de un medic veterinar. parazitoze ale pielii ~i intestinale. mic cum ar fi: o pisic5. mai rar pot transmite boli ca: boala ghearelor de pisic5. un iepure de cask Un alt cnL. Copiii iubesc animalele . inrudit cu dansul si care dezvolti echilibrul. curajul. cu ameliorarea echilibrului si motricitiitii. Copilul poate fi martorul (intr-un mod foarte natural) a1 ritualurilor nuptiale ~ . Un animal oferg copilului o alternativ5 de investirie afectiv5 ~i se supune unei nevoi instinctive de societate. Copilul trebuie s5 tie imbriicat cilduros. salmonelo7a. soricelul. nu sunt suficiente. supleyea. La copiii mici este un excelent exercifiu de pregitire pentru schi. Pieptsnatul. corbul. are influent5 asupra muschilor gambelor si s coapselor si asupra siluetei. De aceea. patincle cu rotile. Antrenasea copilului in activit5file gospoditresti constituie un mijloc excelent de c5lire ~i de inseqie social5. toxoplasmoza. Pentru copilul unic la p5rinti. Instruirea se face la inceput sub formi de jocuri. ingrijire.I 4. dansul ritmic. schiul. dezvolt2nd simtul de rispundere. papagalii mari. i n incheiere. Problema care se pune inainte de alegerea si achizitionarea unui animal de casi este responsabilitatea pe care o poart5 intreaga familie fat5 de acest animal. Jar mil~chii bratelor si ai spatelui nu se \lor intiri. in timp ce fntrefinerea unui animal rnic este mai lesnicioas5. Copiilor rnai mari le place adesea s i simt5 responsabilitatea depling pentru protejatul si prietenul i lor.al na~terii i puilor. eventual cu casci pe cap ~i cu ochelari fmpotriva reflectiei rx~elorsolare. echilibrul.

b) interdictia sii m b h c e (ca misurii de disciplinarii). Pedeapsa este indispensabilii pentru unii copii care au comis o fapti interzisii. ao aplica vreodatii. sii se imbrace ~i sii se dezbrace singur. Unele din aceste deficienfe pot fi corectate p h i i la intrarea in ?coal% .cu psihologul de la dispensarul policlinic. zilele noastre. neindemharea. Mai periculoase sunt contactele copilului cu excrementele animalului. Autoritatea parintilor se miirginea altidati la a da ordine care nu tineau seama de personalitatea copilului. sii nu fie retrase. de concentrare. timiditate. Conduita corectii este la mijloc: copilul trebuie. Fa@ de animalele care mu~cii. sii mbiince. reprezinti cel rnai bun stimul pentru comportarea "corespunziitoare" a copilului. e ) a promite o recompensii ~ia nu respecta promisiunea ficutii. organizate spontan. respectat in nevoile lui esenfiale. copilul resimte mult mai dureros retragerea afecfiunii ~i indiferenfa piirinfilor. va ciipiita o priijiturii). Atmosfera skiitoasii. precum ~i orice act de nedreptate. tulburiiri ale auzului sau viizului. Vksta la care un copil poate frecventa griidinifa se va stabili dupii un consult cu medicul pediatru ~i. b) starea de skiitate. Admiterea la griidinip se va face in funcfie de: a) gradul de maturitate fizicii ~i neuropsihicii.Mama si mpitul impotriva parazifilor (purici. Prograrnul de instruire ("lecfiile") il pregiite~tein vederea ~colariziirii.fl contradicfiile ~i lipsa de unitate a adulfilor in probleme de educafie. copiii trebuie instruifi sii nu se "tutuiasc4' cu ele.eventual . Pedeapsa dreaptii ~i adaptatii g r e ~ e l i iil elibereazii pe copil de sentimentul de vinoviige. Animalele trebuie vaccinate conform legilor in vigoare. d ) adaptarea cu colegii de griidinifii ~i cu educatoarea. nu sunt uitate niciodati de copil. fapt pentru care instruirea animalului de casii pentru curiifenie este esentialii. "desc&carea" nervilor unui adult. sii aibii un program ordonat a1 zilei. Gradinip. intr-adeviir. dar in acelqi timp este necesarii o autoritate vigilentii pentru a-1 inviifa limitele puterii sale. Pe de altii parte. t inciit unii educatori au considerat cii nu trebuie nimic poruncit ~i nici interzis copilului (s-a creat chiar un curent d e "educafie antiautoritarii"). Pot f i descoperite acum unele tulburiiri uvoare trecute cu vederea piing la frecventarea griidinifei: dificultifi de atenfie. Sunt interzise: a ) ameninwea cu biitaia. revendiciirile unor psihologi in favoarea copilului au fost adesea g r e ~ iinterpretate. pedepsele inutile. pentru cii ar duce la un comportament condifionat. Copilul care frecventeazii griidinip se deprinde sii se scoale la ore fixe. cu mici festivitifi vesele. sii se spele pe miiini. ciipu~e) preveni in pot mare miisurii aparifia unor afecfiuni la copil. sii fie pe infelesul copilului. a deveni disciplinat in vederea unei inseqii sociale eficiente. c ) mediul familial. Recompense yi pedepse. c ) a speria copilul cu pove~ti groazk d ) a promite o pedeapsii pentru mai t k i u (copilul uiti delictul!). defecte de vorbire. Nu sunt necesare pedepsele corporale. Recompensa nu trebuie infeleasiiintr-un sens restriins (dacii va face un anumit lucru sau va fi "cuminte". destinsii in farnilie. memoria deficitark dificultifi de infelegere. Principalul sfat dat de psihologi vizeazii formularea ordinelor: ele trebuie sii fie totdeauna clare ~i precise. disciplina ~i iar viap in colectivul de copii acfioneaziipozitiv in sensul socializiirii lui.

) . Prc~dustle iaplc destinate alimentatiei cugarului de :. avantaijul cB .> ~i-ii.i .: :!.epccla c%nc.~!:.. Il2ilnii ile orrL.I I:! vlirs:a it..tnticiiugarului si copilul~~i i c ~ n sunt prcicntatc adaptate).:~a~guG pl.! 1. Produse industride pentru alimentatia sugarului G(':ic~i-c:iiiri.. . .. c ~ ! . v21-stade ia c31'e se poate aclniinixtra all f(3ii D ~ C ~ C I . L.. garantat3.-< .1 c(!!>il~tii!i ~1.!/ .. .i iII!rO.lio\~rc se impun r2titt.ids>. pun$ :c piastic. 1:iptclc ~ n a trcbuie b::t o dat2 in i . c1~stiii..!r:i l ~ i l dc l. F'tociu .L!f:~ z..:!.lu li:X~il(':) :.iikir Int.p~-odusc.. l i I t I :nc!it.1ir5 L.< i.lc.ld5 :..va precautii: 3 ) se \lerilicII Sc p ~ preLcrItc:> L I ~ ~ ' r ~de 5 t f 1 pulbere (de esrrnplu t~. rrl5-caihui::.ca zahrlr~llui.i. (L:C :.\acst%.po/iti~ ? : s ~ e r i l i l a ! .. frr~cte IL..:~LI gust . pulbcrca es?? ~ i L: 5 ~ m5r cu :. r t i l ~ ! ~ 13iodul clt prepayarc.::ic 53 fie ~.3ei tabid.itc..l!-5 pcnti-Ll 24 de OX: )i \e P~S~~.liodal Gc preprare 11 pi~od.:txi-. I\:-L.1.::. 1l!i1ll5 vrcnic: C ) Pc:1!Li..1( i\irc..!:':I.11 ALI Lln .c pc 4c : .. tirtlcstec 3e li~!(:te .t.lI.. la fii.~:~i't::~ ~ 2 : p~ ~ ~ P C I I L I I ~ I ! .: .:.L.L f 2 f ~ i ' ~t'r)?tl'~l.I I I~~. IILI c\lc :.ialc dcstlnalc. si 'clume 2c i.i !~~-e~~.a scrvit (sa-ifin . ~ ~ ~ s c r iI: s t111 lirnb:~ion1Ln2: compo7itia F:epa!*a.:rli in ..4 lc. ProJuxcle indu\ri.a ~cl:ll~gurt~lliorti011c~i~5 ~l:t.: dial Saptr (ic.i~! r.../.:'l ~?o:it.: prcikl'at SFI ! ic cn~~hulir.i:i31cp~~C 2! pot bor.. B0ic~il1~1 15 .). !~liiir~te f. in:!intc dc ti~lo>irc.: \'I 17ik ctlrcparsrc inst:unt)..f51.jlosirc~. ! I I I C anterior. TrcL~uicsuh!iniat cli.:~t. rc.!-rnc:llrl i..~'~i. 223 . . 1:) 1 .ului indust] ia! trcbuic s2 tic.i!sau legu:nc (Innrcov cu ..ri :)!ij.CLLzal6r i n concc~~tr:~~it: .clc.5 sru!lji. t.itre f:lbric. .. (: ~ 1 .i~tuic c'!c...od. ~dc ~ \. i ~ i cc11itniirz n1.(::! ~na:\tic::-0:-i~: pre/c~!t:~ ~~~clitiilnca c. Kc! (1s 1'1~11ctc l e c ~ ~ r n e~ n o r c o v .c I Iai r c ~ t . in p!imclc: 2 s5ptiirnGni d:: 1-iit5 si pentru prepalatclc ~iiin?::l.t>du<ului :pc!hl-:.I.-~:ri i u 3' calJ5.ilc p~-oduc?:oarc i n amt.t~anutic~!iui.ci:ornalldat).xt: w u zilc.c.r. i ~ ~ i .i \c p!. s i ..i~ii. D i p ~ r ~ t : ~ i c I r ~ s t ~ .~/LII ill c:irt: c ~ ) p i ~>c s..is\pcctl\I . c.c:lc c ~ ? tc. jn t ~ n I !. Ijhrlc:itici ?i dut'at:~ clarit va1al~iiIt.e~lti:~t~a 11>di~8i:i . :t.5.l. pungiic (I.r.r::.Li <. trei i ~ L r~i:ccsiit^: I /al~ar:i~. ? u:!c.ic.t.ipi.ii~gal. :~-i.xu ~ m5r.I:! *.c:~. ~. i.I ~ I I ! ~ I ~ :''L3~ib\~".?k)il5.d (c~liiilc tie 4 a li iic~~t.u hi. -'ju. h2:-tit wi: ~la:.).i U L I I . t i i s 1t G . .ii:~i~lisil^. ~td.1-. Inaintc Produsc ilin cereale. r:ilr.iInpl:~ fi:1!?5(pcnt~-11) L I .. :. .I..iB L.! .t d.::~c j .-c x rc>s~:>pe.!5I hc*~ . ~ r a l u i ~ :: iupil3ri.)pil~~lca1-.. Si aczstca din ~ ~ r i ~ l f icontinc: un singul.:ii 111ici..i [ ~ i i i ~ . iLsi.p~~:it:_~lu~ c. ~i.~l?ilita:cal produsului: b) se con11-oleaz2 tic f5inu:i c!c ccrcalc.ire p::rro. i>!. ap5 (dccucl) dc ol-cz 2-3% sau mucilagiu dc . d~ili-~:~!:ya u i:ca i-.::L%:L .ir.jipcsti~ ~ 2 G.!h: .lcl-mt:i .~:~-zi~:':. Pircl!rilc.:lrne ctc. cai.~iblin:i[5T i .i!)?i>.I I ~ ~ < : L I ~ I I ! I~\ . .71cl . l ~d c c s t ~ .:.i~!!iui.la.exc.!i.r..~ril din !. !iil. de i ~ l ~ ~ r i r . !.~.o:~:~nu~:~lui. I"ICI:LI~.-!.c:r. .-s dc: !:. c r ~ ~ i i.:!l. 5'k idac2 !r7.ll i)r%.3.. dup5 Fc arnb.i.i inc.l.li.c sc recoina~?dii .yc.t* I ..:~l: la1 dc:~?r:!~.fatS cie n~cciic i (care a:. t-'! cc\mpoi.iilol:dl nu se ii>lo.c.i cbte \':il.\c:.l?icnlul car' i .. (si cantilatea de p~-i)dus .:tlqjc crmeiic."/~.'.li ?nck.al:lbilitulc.ia:nha!ai~~l e:tc in m r e pcrfcc.I !::c p n~ 1'1 .t>(iit\r~ li nlc~~tiori. i ~ ~ g .)c <.ik: . p u n ~ dc: hl!rtic : i i i 1-1 f~iy tclcr. birn?.I-kU 5ij pis~rcn/:i1n:li 1 ~ i 1 iJc: 24 c1. c-oinpozit i:. i a i ~ iicntr:! ~ ~ 1 g sc +orfscc Id itidlc:. !. gu-. ! ~ l ( j ..o(.B .lnctrcil-ih.rcspunzriros (in inciperi uscatr 1'5coroasej sc pot c\cept~.1!if'elat5 !a p:~!parc.i xc i'ii\t~CI-C: i .Lnelc.~iC.~ l :~I I ~1 !!i1. plcrcic.LI si c311tit2ti 11.. ~ Eiic it. S\.r!jogcilS. niol-" (pcitwi.iI .. c 21~ ~ I C C .ilc.c):li:~::.i.II.:~nc. zcamil) sau i:~. .I-.ic rill ti.irl!a]-. r j ~ ! fi PCI : : I c ~ c ~ ~ !i~.:.itelr?r adnpt:ttc i p311iai adaptntt.-i.. .. G.i:3 C. sau pot avva adaosuri icel-calr.tor.nesr~:c)care neccsits :!~fi. clocot (ae poatc !olosi Gropui dc ?:~har).ii.. S ~ L xub io11i~5 pircuri lu I de . f.~l?iic:!..: c.??.jit'>t.>> i:~nccJ :. c L ' ~ c ~~ s ~ .~::~ 3~c\lc.e \:a :..c~x-c in parti.~salul dlii \.hl!cit~c.!?qui proJu!.>tz 're.u i t ~ ~ ~ ~ l i amcalal nu prvvrid alt!ii)<i u !Jc pc l c c. sj11gur. LI!.

Apa (decoctul) de orez.2. Se lasi s i stea timp de 12 ore. Se fierbe 1 litru de lapte qi se lasi s i se riceasci la temperatura corpului.alimentele se fierb cbt rnai scurt timp posibil. Se fierbe 1 litru de lapte de vaci sau lapte praf integral. 60 g unt. apoi se pune intr-un siculet de tifon. pentru a se separa b r b z a de zer. &ere. Se indulceqte cu zahk 5%. . Pentru phtrarea valorii nutritive a alimentelor (in special a vitaminelor) qi evitarea imbolnivirii copilului (contaminarea cu diferiti germeni patogeni sau cu substante toxice). . Se rnai p a t e adiuga suc proaspit de fructe (mere. cbt qi din lapte fiert. sau se trece printr-o sitA d e a d pentru ca s i se scurgi zerul. a ) B r h de vaci din lapte nefiert. iar apa n i scade la un litru ( timpul fierberii se amesteci pentru ca orezul s i nu se prindi de fundul vasului). c) B r h z a de vaci preparati rapid cu lactat de calciu. Se adaugi 10 g (2 lingurite) de cheag. . apoi se pune la scurs intr-un siculel de tifon. Se lasi s i se riceasci. Dupi ricire se adaugi 50 g b r b d de vaci qi 1-2 lingurite sirop de zahk.5. se taie biscuiti de formi dreptunghiulari qi se coc la foc potrivit in tava tapetatA cu =ni. Poate fi preparatA qi din de orez sau din "cereale de orez" instant. in cantitate mici de a p i qi in vase acoperite cu capac. 2-3 biscuiti (pesmet) se opkesc cu 100-150 ml api.vasele de bucitirie pentru copii vor fi din material special (oteluri speciale) sau smapite. Se foloseqte ca lichid de diluge pentru preparatele din lapte praf sau ca aliment de tranzitie in boala diareici. se riceqte imediat qi se phtreazi la frigider sau congelator. Brbnza astfel ob$inutA se trece eventual printr-o s i d deasi. . . Laptele fiert se i n s h h t e a z i cu maia. Este necesari o cantitate de lapte de 4-5 ori rnai mare deciit cantitatea de b r h z i pe care dorim s i o pregitim (pentru 200 g brbnzi este necesar circa 1 litru de lapte). p h i c h d se formeazi cheaguri mari de brbnzi. Retete pentru sugar Reguli generale pentm prega'tirea preparatelor din fructe sau zarzavaturi.se folosesc numai cu@e inoxidabile. Apoi se completeazi apa in care a stat orezul pbni la 1 112 litru qi se fierbe la foc domol aproximativ o o r i pbni cbnd bobul de orez "fnfloreqte" qi se zdrobeqte uqor.fructele qi legumele crude se aleg cu griji qi se spali din abundenti cu a p i sub jet. 3 linguri de orez spaat sau 3 linguri de griq. 250 g zahk pudri. Dupi 12-24 de ore se ia smbntha qi se pune laptele la foc mode. Pentru prepararea apei de orez sunt necesare: 30 g orez (6 lingurife sau 2 linguri cu v w . Dupi ce se riceqte putin se adaugi 8-10 comprimate de lactat de calciu (4 g) pisate in prealabil. Se alege orezul de impuridti. 250 ml lapte. Se folosesc (opikiti in prealabil) cu suc de fructe sau cu m k ras (4 lingurite de pesmet pentru un m k mare ras) sau alte fructe strivite qi ca adaos la lapte sau iaurt. se vor respecta urmitoarele reguli: . Brcinza' de vaci. fn continuare. d) Brbnza de vaci preparati cu cheag. Se prepari at2t din lapte nefiert. Biscuiti cu brdnza' de vaca'. Pentru sugari se recomandi prepararea numai din lapte fiert. Alimentul preparat se serveqte cbt rnai repede dupi fierbere. se adaugi z a h h l qi se rnai di in fiert cbteva clocote. Aten$ie la calitatea laptelui! b) B r k a de vaci din lapte fiert. fiert bine 1 d I . speciali sau cu iaurt preparat cu o zi inainte (2-3 lingurife la 200 ml lapte) ~i se pune la prins la temperatura camerei sau qi rnai bine pe o plid sau pe un calorifer cald. Laptele este l h a t s i se prindi la temperatura unei camere incilzite sau qi rnai bine pe o plitA caldi. portocale) sau de roqii. Biscuifi pentm sugaa': 530 g E i n i .prepararea (curitire. se spa12 cu rnai multe ape qi se lasi s i se inrnoaie aproximativ 112-2 ore in a p i rece. piersici. modul de preparare este acelqi ca pentru b r b z a de vaci din lapte nefiert. Budinca' de fa'inoase cu lapte cu sau Far2 b r b z i . in caz contrar.persoana care prepari alimentele se va spas pe rniiini cu a p i qi sipun. Dupi ricire se trec prin maqina de tocat (ca pesmetul de pbine) ~i se pistreazi intr-o cutie bine inchisi. un litru de api. Se frimbntfi un aluat. amestecbnd mereu. apa de fierbere nu se arunci (contine vitamine qi stiruri minerale). un virf de cutit de bicarbonat. apoi se scurge zerul (in siculet de tifon). Se lasi s2i se riceasci. Se strecoarii printr-o siti sau prin tifon. r k i r e ) se face cu putin timp inainte de fierbere pentru a nu fi phtrate prea mult in api. iar vasele qi ustensilele folosite se vor spas cu detergent qi se vor op&i inci o datA inainte de intrebuinwe. pentru a se obtine grunji fini. 50 g zahk (10 lingurife).

.

lapte proasp%. 250 ml lapte. Se pun la fiert intr-un litru de ap5 rece. Sucul de zmeura'. 500 g morcovi pentru sugarii mai rnari. Pentru a-qi p5stra s h r i l e minerale qi vitaminele. p h 5 c h d morcovii se sfiMim5 cu uqurin@. se apal5 qi se fierb. 2-3 linguri lapte qi se amestec5. p h i se inmoaie foarte bine. 50 g zahk sau 50 g glucoz5 qi un v W de cutit de sare. verzi. 300 g morcovi tineri sau carote. Spanacul proasp5t nu se depoziteaz5 timp prea kdelungat. Apoi se r h i e qi se storc printr-un tifon curat. zmeur& c2pquni etc. Diluat cu ap5 simpl5. Apoi roqiile se zvhtii qi se taie in buc5fi rnai mici. Supa de morcovi.se spal5 qi se taie in rondele s u w . curat%. 2 morcovi. 1 ou. Sucul de morcovi se poate da. Unii sugari refuz2 supele cu miros de p5trunjel sau de ?elin5. Se fierbe laptele cu z a h h l qi se adaug5 cerealele dizolvate in pufin lapte rece. Se spa15 qi se cur5t5 bine morcovii. morcovii st paseazi5 de dou5 ori printr-o sitii &as5 sau se mixeaz5 se completeaz5 cu ap5 p h 5 la 1 litru se pun din nou pt I I I . Utilizarea este multipl5. alte fructe de sezon). sau 1-2 linguri b r h 5 de vac2. 1 litru ap5. pentru sugarii prematuri qi sugarii sub vksta de 2 luni. Important. Sucul de tomate. inl5turhdu-se coditele. Se fierb 1 112-2 ore la foc mode. Se spal5 in rnai multe ape reci. deoarece anumite substank continute in spanac (nitrafii) se pot transforma in intestinul copilului b nitriti. Sucul se trece printr-o sitii. se pune intr-o tav5 uns5 qi se coace la cuptor circa 4 C de minute. care sunt d2un5tori. 112 telin5. In loc de unt qi pesmet se poate adhga la copilul rnai mare q puM rhtaq din unt qi i f i n 2 (o lingurip de f i n 5 se pr5jeqte ktr-o tigaie p h 5 se rumeneqte f i n a . timp de 5-10 minute. Se aleg morcovii mai tineri. Zeama rezultatii se trece printr-o sitii deas5 sau printr-o bucatii de tifon. care se trec prin maqina de tocat came sau prin presa de fructe. Se t o a d m h n t qi se pune din nou in pufing ap5 in care a fiert. fi primele 8 luni de via@nu este recomandabil s5 se dea sugarului spanac. cu alte sucuri de fructe (portocale. Sufleu de cereale (porumb etc. Sucul obfinut din fructele i proaspete cu ajutorul unei prese do fructe poate f administrat ca atare din a 10-a . 1 p5trunje1. amestecat sau alternativ. prin confinutul lor in zahk (10-13%). l care copiii ? Sucul de citrice proaspete se obtine prin presare. Sucul de morcovi. qi. Se strecoar2 printr-o sitii. l5mdi. dac5 este c a u l . nu este acceptat de toti sugarii. dac2 sugarul refuz5 s5 primeasc5 preparate nebdulcite. 40 g cereale instant. Sufleul poate fi preparat qi &I fructe urmdnd ca acesta s5 se adauge ca garnitur5. de sear5.a 12-a s 5 p k h 5 de via@. Dup5 fierbere. Pireul de cartofi se poate imbog5ti cu o lingurip de unt sau margarin5 sau circa 20 g caimac ori smhtiin5 de bun2 calitate. Spanacul preparat cu rhtaq este rnai gustos. Se poate bcerca qi bdulcirea cu zahk. mai tinere. se poate lua grhimea. l h % ) reprezintii alimente de mare valoare nutritiv2. Se fierbe 1-1 112 ore la foc domol. Fructele citrice (portocale. Din aceleaqi motive spanacul r h a s de la o mas5 nu se reinc2ilzeqte pentru a fi dat copilului. Apoi se fierbe in ap2 pufin2. apoi cu api cald5. fructe. Se aleg 200 g cartofi de bun5 calitate. iar cartofii se cur5@de coaj2. sau se adaug5 la pireul de fructe sau la masa de fiinoase cu lapte. Se pune pe sob5 qi se bate cu telul p h 5 aratii ca friqca. Boabele de zmeur2 se aqaz5 in strat subfire btr-o strecur5toare care se scufundti de rnai multe ori btr-un vas cu ap&Apoi se zdrobesc bine cu furculip. Tomatele (roqiile) se spal5 bine sub jet de ap5 rece. se pun intr-o strecur5toare care se scufund5timp de un minut in ap5 clocotitii.). adhghdu-se o lingurip de unt sau de margarin5 qi pufin5 Bin5 de pesmet. Supa de came. stinghdu-se cu apa in care a fiert spanacul. ir momentul k care se serveqte copilului. Se aleg frunze fragede. in timpul fierberii st adaug5 ap5 p h 5 la 1 litru. btr-un litru de ap5 rece se pun: 250 g came (gEn& m h a t ) . acizi organici (1-2% acid citric) qi vitamine (50 mg vitamina C b 100 g). suc de fructe (de l h % e sau de portocal5. se opkesc cu ap5 fierbinte inainte de a fi pus la fiert.) cufructe. dispare gustul a m h i . iar la copilul peste un an se s & h 2 cu furculip qi se mixeaz2. Din cauza gustului a m h i . Este un suc pe primesc cu multii pl5cere. compozifia se amestec5cu oul b5tut qi cu fructele rase (mere) sau bine zdrobite (zmeuril). Pireul de spanac este folosit dup5 vksta de 8 luni. Se fierb p h 5 se b g r o q & Dup5 ce se rkeqte. I . Se poate folosi presa de stors fructe. potoleqte setea. 30 g zahk. Sarea se adaug5 mai ales in caz de diaree cu vks5turi. Se pregbqte bainte de mas5. se pune putin2 sare. se paseaz5. Dup5 ce s-au fiert se strecoar5 apa.lingur2 de lapte wndensat. se cur5@. se scurg bine de ap5. Dac5 se adaug2 pu@~ lapte sau pireu de cartofi. Pireul de cartoj?.

Pentru a preintiimpina zaharisirea. cartofi sub toate formele).). cu api rece. tomate. cu tendinfi la constipafie). La copilul mare ~i adolescent pot fi folosite ~i condimentele traditionale (boia. ciulama. Se taie in bucifi mari qi se pune in apa care a inceput s i clocoteasci. pitrunjel. Pentru a indulci 5% 1 litru de lapte de v a c i se a d a u g i 60 ml din a c e a s t i solufie. tarhon). in general in propooie de 5% (0 linguriti la 100 ml de preparat). Pentru orientare: Supele recomandate in alimentafia copilului mic sunt: supa limpede sau de carne cu giluste sau tiiefei. se rgcevte. in 50 rnl api se dizolvi 1. Sosurile nu vor fi prea grase. n u c ~ n a r i . foi de salati verde. h continuare se va da fie amestecat. fie numai morcovi la copiii cu plus ponderal. Se strecoari. se indepirteazi spunla ~i impurititile. ~nifele. Cind legumele sunt fierte. dupi sezon: morcovi. Se prepari de preferint. se adaugii 3 lingurife de zeami de limiie. cu chiftele. Se servesc fie separat (ghiveci de legume. Mdnca'rurile cu carne se servesc de 4-7 ori pe sipt5mini: peri~oare diferite sosuri. supa de morcovi se amesteci pentiu omogenizare. creme de legume. Pentru 2 pooii de 250 ml supi de legume sunt necesare: 200-250 g zarzavat curifat. ciorba de r o ~ i ide b o r ~ . Dulciurile constituie o componenti importanti si foarte agreati de copii. dupi plac. piper. Este alimentul de alegere in caz de diaree! inainte de a se turna in biberon sau cinifi. Pe l i n g i priijiturile de casi care se pot pistra rnai multe zile. Rezulti un sirop car%confine5 g zahiir la o lingurig. privind modul de preparare a alimentafiei copilului si sugestii pe baza cirora mama poate crea. ceapi. budinci cu carne. Cu refetele pe care le diiin mai jos am urmirit s i oferim citeva jaloane. dovlecel. gulie. La 200 ml api se adaugi 100 g zah%rsi tot amestecul se fierbe p i n i ce volumul final este de 200 ml. Zarzavatul se curifi ~i se spali bine de rnai multe ori. salate de fructe. in timp ce fierbe. de cel a1 adultilor. punindu-se vasul cu supa de morcovi intr-un vas rnai mare. sau dispu~i diaree. Dintre sosurile reci. clitite. Condimentele se adaugi la mincare pentru a-i conferi un plus de savoare qi a-i varia aspectul. maghiran etc. mirar.). imbogifit cu unt sau ulei. 10 g g r i ~ (doui lingurife). se zdrobesc usor cu furculifa. se d i din ce in ce rnai concentrat5. 1-2 pistii de fasole verde. existi numeroase posibilitifi de a oferi copilului dulciuri: budinci pe bazii de fiinoase sau fructe. pe misuri ce copilul inainteazi in virsti. rintasuri groase) ~i s3 nu contini condimente. Se foloseste la indulcirea tuturor preparatelor pentru sugari. 5. Se prepari din legume variate. cartof.2 pe bazi de unt sau margarini. Retete pentru copilul mai mare Modul de pregitire a diferitelor minciruri se apropie. telini. budinci cu legume. se va fierbe in baie de api. leustean. se adaugi grip1 turnat in ploaie. Se pistreazi la rece ~i se folose~te numai 24 de ore. dupi 6 luni se poate folosi cu tot zarzavatul pasat. 500 ml api. Zaha'rul invertit. fie numai cartofi (copiii slabi. Se pistreazi la frigider. vara se adaugi ardei gras. Supa de zarzavat. McincLirurile cu legume ~i carne nu trebuie s i lipseasci nici o zi din alimentafia copilului.Amestecul rezultat se fierbe p i n i la volumul final de 100 ml. Se fierbe acoperit. la Siropul de zaha'r. fie ca garnituri la carne (salate de tot felul. in cantitatea cea rnai mare. sot6 de legume) sau cu o u i (spanac etc. La inceput se paseazi numai morcovii cu sau fari cartofi. .5 g acid citric qi se adaugi 80 g zah%r. cimbru. . in alimentatia copilului mic se vor folosi predominant vegetale (pitrunjel. corespunzhd cu 50 g zah%r. un mare num5r de variante. se completeazi apa evaporati. sufleuri. f i i n i si lapte (sos alb) sau smintini. Dupi fierbere. creme. fripturi. Pentru perioada de copil mic ~ipre~colar se va veghea ca felurile de mincare alese s i fie uqor de digerat (firi ceapi prijiti. Se rnai fierbe 15 minute. In caz de zaharisire. in api rece (sub jet).3. 0 lingurifi confine 4 g zahir. ajungind p h i la consistenfa de pireu. maioneza se poate servi la cele rnai variate salate.Retete culinare foc ~i rnai dau in clocot de 2-3 ori.

preparat din f i n 2 yi lapte yi se clocotesc impreunk amestechnd tot timpul. 100 ml lapte.20 g unt. doi cartofi yi dup2 sezon. in supa fi& se pune conopida bine spaad yi desmcud hbudple mici yi sare. pitrunjel verde. se adaug2 fasolea. sau 250 g came de pasike. Se pune din nou la fiert cu orezul. cu unt y i cu api. se toaci m h n t . se pun lafiert. o lingurip unt. SupZ-crema' de felinc?: 200 g cartofi. o royie). 200 g dovlecei. unt. Zarzavaturile se spal2 bine. acute intr-un ou intreg cu o lingur2 de rain%. o ceap2. dou2 linguriie de mini. se face un sos alb din unt ~iZ n i ~ise stinge cu lapte. un gabenug. in ap2 rece. Camea yi oasele. 150 g zarzavat de sup2 (dup2 sezon. o lingurip de zahik. Se fierbe in continuare in vasul acoperit. Supa' de ro8ii. 1 gabenu?. C h d clocoteyte. Supa' de fasole verde (pentru patru POI@): 114 kg fasole verde. 50 ml lapte. se adaug2 sare yi gabenuyul bitut cu lapte. C h d sunt fierfi se paseazl prin sid yi se amestec2 in zeama in care au fiert. se pune ceapa (intreagi) apoi ~i celelalte zarzavaturi. ti%iadin buc2Wle de 2 cm. un morcov. Sosul se amestec2 cu supa yi se mai fierb 10 minute. o ceap$ 30 g unt sau ulei. La copiii mari se poate servi cu crutoane. C h d zarzavatul este aproape fiert. tocat. Se mai fierbe 15 minute. Sups'-crema' de dovlecei. Separat. iar la urn2 se adaug2 smdntha yi pitrunjel verde tocat. sare. Se adaug2 apa clocotid yi se fierbe. fierbdndu-se bine. 200 g cartofi. Poate fi servid cu crutoane. 10 g &n$500 ml sup2 de zarzavat. cur2pd. Royiile. in loc de orez. 500 ml sup2 de legume sau bulion de came. sare.Mama Supe copilul M-ea c u G p d yi bine s p a a d se fierbe in apL F%na se rumeneyte pufin in untul incins yi se stinge cu zeam2 de sup& Se adaug2 la sup2 yi se fierb impreun2. 600 ml api. unt proasp2t. Se poate subfia yi cu 200 ml lapte sau chiar cu apL Se poate ska. Sups'-crema' de conopida'. apoi se inglobeaz2 in sup& Sare dup2 gust. se paseaz2 prin sid. Se adaugl un sos alb. Sup6 de cart08 pasatri: 112 1 ap$ 100 ml lapte. un litru de ap2. 600 ml ap$ 150 g came de vid. o rldicini de pitrunjel. conopidii. un morcov. cu lapte. pitrunjel tocat yi untul. p2trunjel verde. o lingurip unt. se fierbe acoperit la foc domol. Se paseazi prin sit2 yi se subfiaz2fie cu sup2 de legume. Zarzavatul spaat yi cur2pt se pune in apa clocotid yi se fierbe p h i se inmoaie. Apa se pune la fiert intr-o oali s m a p i d . se cud@ de coaj$ se taie. iar zarzavatul se paseazi prin sid. Se prepari separat un sos din f i i yi zeami de sup&care se toam2 in oala cu zarzavaturi. Cartofii cur2pfi yi bine spaafi. pitrunjel verde. C h d se serveyte se pune unt proaspit gi p2trunjel verde. 112 gabenuy. se taie in felii subfiri ~i se pun in sup& odad cu sarea. La copiii mai mari se poate servi cu crutoane. Se cur2g morcovul yi ceapa. Se in2buy2 telina qi cartofii ti%iati m h n t . 25 g a n $ 100 ml lapte. se mai adaug2 mazke verde. sare. 20 g =n2. supa poate fi serviti cu tiiefei (fierfi separat). Se fierb dovleceii 15-30minute in sup2 de zarzavat. un ardei gas. Sups'-crema' de muza're. Apoi se adaug2 royiile yi ardeiul yi se fierbe impreun2 p h 2 se *mmoaieyi royiile. . ti%iepi. un morcov. 600ml ap$ 300 g royii. sare. C h d acesta s-a fiert se adaug2 la supi pufin2 sare. pitrunjel. frunze de !elink o lingur2 de orez. cur2pte de pielife yi s h b u r i . sare. &ar verde. C h d sunt fierte.Pasta obfinud se toam2 cu lingurip in supa care clocoteyte. 150 g conopid2. o lingurit2 a n $ sare. o ielin$20 g unt. 50 ml lapte. 100 g fXni4. o ceapi m i d . doui lingurife de s m h t h i . 20 g conopidi sau mazke verde. se rnai clocoteyte. Se lasl s2 mai dea cdteva clocote. bine spaate. sau cu "zdrente". Se strecoari supa. pltrunjel tocat (smhthl). apoi se ia de pe foc yi se adaug2 g2lbhuyul yi p2trunjel tocat. Apoi se paseaz2 totul prin sit2. 600 ml ap2. apoi se pun s2 fiarbi in api. Se adaug2 laptele (sau s m h t h a ) b2tut cu gilbenuyul. 100 ml lapte. doui royii sau o lingurip de bulion. Supa' din came de vita' sau pasa're. unt. Dup2 2 ore se scoate camea yi se strecoar2 supa (camea poate fi folosit2 la prepararea de chiftele sau Supa de legume pasatri. sare. Supa se poate acri cu zeam2 de l b i i i e sau cu oiet diluat de fructe. o r2d?icin2 de p2trunje1. 2 linguri iaurt. p2trunjel verde. fie cu bulion de came. F%na se rumeneyte putin in unt yi se stinge cu lapte. 112 1 ap$ 150 g maz2re verde. Se adaug2 puling sare yi p2trunjel verde tocat. hainte de a fi servid se adaugi iaurt yi mikar tocat. Separat se leag2 m a cu laptele rece. p2trunjel verde tocat. t%ap in cuburi mici sau in felii sub@ri se fierb in ap2 cu sare. Se trec prin sid.

apoi se sfirhmi cu lingura. sare. 2 lingurife de orez. apoi se completeazi cantitatea de a p i scikuti. Frunzele de tarhon. d o u i linguri de zeamii de limiiie sau otet de fructe. sare. cu mhna inmuiatii in a p i gi se introduc pe rhnd in zeama care fierbe. Se face o maionezii o b i ~ n u i t i . mirar. se adaugii pufin miez de pBine albi ~i sare. unt si se ingroasii cu pesmet. Sucul. Compozifia se freaci in continuare cu o linguri de lemn. splilate. liimhie sau b o r ~ . La sfiirgit se adaugi m k a r gi pitrunjel fin tocat. zahk. se trece prin masina de tocat si apoi se stoarce bine printr-un tifon. la orez etc. 10 g Ginii. Se servegte cu rasol de carne sau de pegte. Sos verde. 10 g unt. untul qi la sfiirsit mkarul. o ceapi. Se freacii gilbenu~urilede ou. Sos de ma'ral: 250 ml lapte. sare. conopidii. continuhnd s i se amestece cu lingura pentru a nu se produce cocoloage. Untul se topeste la foc tare. fasole verde). 200 g carne fkii os. . Acest sos se toarni peste salad. mugtar. carne fiarti sau cu perigoare. Se servegte cu peste alb fiert sau legume fierte (dovlecei. Se fierbe la foc moale 5 minute. 150-200 g os "cu sit$'. 4 linguri smhnthni. Se amesteci smhnthna cu fiiini ~i se toarniin laptele fiert. amestechnd bine. se adaugi oul. Sos de hrean (pentru copilul mare). peste care se adaugi tarhonul tocat foarte fin. Sos alb "be'chamel". 200 ml lapte. un morcov. Se stinge cu lapte rece. 0 lingurii de fiini. 20 g unt. ofet. Se acreste cu borg proaspit sau cu limhie. Sos roz. sare. Rogiile proaspete se fierb impreunii cu zarzavatul de sup5 (morcov. 112 lingurifii de miere sau de zahk. 4-5 linguri de untdelemn. carne fiartii. Pentru copilul trecut de un an se adaugi verdeafii tocati. sare. se toacii miirunt gi se amesteci cu untdelemn. in caz c i se folosegte ofet. Se adaugii sare. Chnd fierbe din nou in clocot se adaugi zarzavatul spilat. apoi morcovul si pitrunjelul). sare). piper. 12 frunzulite de tarhon. chteva linguri de lapte. o lingurifi unt. sare. 10 g fiini. care este frumos colorat. peste care se adaugi zeama rece de spanac. piper gi se bat bine. La urmii. Pentru sos de mere: 300 g mere. Se fierbe totul phnii chnd orezul gi perigoarele sunt fierte. sare. piitrunjel. la legume fierte sau paste fiinoase. o lingurifi de mustar. Se fac bile de miirimea unor nuci. 10 g zahir. Se adaugi gilbenugul. phni cBnd se coloreazii sosul. Se ia de pe foc ~i se adaugi 1 linguri cu unt proaspiit. 50 g fiini. puthnd fi servit la orice fel de salati crudi. Se amesteci neintrerupt. Laptele. 4 linguri de untdelemn. Ciorba' de perisoare. o linguri de apii. 10-20 g pesmet. in supa limpede pot fi pugi tiiefei (fieqi separat) sau giiluste din pesmet (112 chifli. 15 g fiini. sare. Sos de fructe. Se servegte ca adaos la carne fiart5 sau fripti. o linguri de unt. felini). amestecat cu f i i n i gi cu sare. 5 g unt. un ou. douii linguri de zeami de limhie. Osul se fierbe in a p i cu sare phni scade apa la jumitate. Apoi se adaugi gi orezul. 200 ml lapte. Se face un sos alb (vezi mai sus) la care se adaugi suc de morcov crud preparat din morcovii rasi si storsi prin tifon. Se servegte cu oug fierte tari. piitrunjel. poate fi adiiugati la supi. 114 kg spanac curifat. Acest sos se servevte la salate de legume fierte. Se mai poate prepara sosul de tarhon si cu gilbenug de ou i n felul urmitor: d o u i gilbenuguri riscoapte. sare. Se serveste cu legume fierte. adiughnd chte pufin untdelemn. un vhrf de cutit de unt. ales gi spilat. D u p i dorinti se poate adiuga suc de limhie. se adaugi fiina. 5 g unt. piper ~i o lingurifi de api. curiifat gi tiiat mirunt (inthi ceapa. 112 ou. Se adaugii sare. 10 g hrean. 600 ml api. Sosuri Sos alb. se pune la fiert. Se trece totul prin siti ~i se adaugi sare. 5-6 linguri de ulei. miirar. Sos de tarhon. care a fost fiert in prealabil in putinii a p i cu ofet. phn5 se ingroasi ca o cremii. hrean gi unt ~i se amesteci bine. sare. sare. se toarni in sosul alb. Sos tomat. Spanacul se fierbe cinci minute. tarhon. 200 ml lapte.Retete culinare ca umpluturi la omleti sau. tiiiati bucifi mici. 0 linguri de Gin5 rumenitii pe uscat. amestecsnd tot timpul pentru a nu se rumeni. acesta se indulcegte cu zahir sau miere. Chifla tiiiati in cuburi mici se inmoaie in lapte phnii absoarbe tot laptele. Carnea se toaci de douii ori prin maqini. impreunii cu zarzavatul fiert ~i tiiat. f k i a mai fierbe. pitrunjel verde. piper. Se formeazi gilugte rotunde care se fierb in supii. in cuptor sau la foc moale. liimhie. se amesteci cu putin lapte rece si se fierbe amestechnd tot timpul. acesta capiti culoare roz gi este vitaminizat. un gilbenug. se adaugi zeamii de limhie sau ofet slab de fructe. sare. creier.

Se acreqte dup3 gust cu zeam3 de lhiiie. Se p a t e semi cu mhiiligu@. p3trunjel tocat qi se amestec3bine. un g2lbenu$. amestecind continuu. La fel se prepar3 sosurile de viqine. Pui umplut. sue. in ulei bine incins. dou3 linguri de lapte. impreuni cu un cartof crud $i cu chifla inmuiat3 in lapte qi stoars3. Maioneza' cu brdnza' de vaci. se scot oasele qi carnea se pune din nou in crati* Din smfintiin3 amestecatli cu pupn3 &$ se face un sos. fiind uqor digerabil3. 60 g zanavat. Carne de pui. o lingurip &$I00 g smhtih3 sau lapte. Se rurneneqte in unt $i se stropeqte cu unt fierbinte. o ceap3 mic3. Pui cu smcintdna'. Se topeqte jum3tatea din cantitatea de unt pe baie de aps. Dup3 gust. Se serveqte cu salati verde. 100 rnl lapte. ou. Se adaug3 untul topit. Se ia de pe foc. Aceste sosuri se pot servi la orice friptur3 sau la rasol. care se barn3 peste came $i se lasH s i mai dea citeva clocote. Se picurli cite putin3 ap$ ca s3 nu se prind4 qi se pune sare dup3 gust. sare qi lapte se prepar3 un aluat (mai gros decit aluatul de cltitite). Din filing. Carnea spaat2 se taie b w i t i $i se fierbe cu zarzavatul in apl silratli. o jum3tate de chifl3. 100 g b r k 3 de vaci. Apoi se incorporeaz3 restul de unt in sosul fierbinte qi se adaug3 zeam3 de 13miiie dup3 gust. z a h h l qi untul. Se fierb in citeva clocote. C h d carnea este fiartil. sue. sare. glluqte de chifle sau cartofi fie@. La aceast3 zeam3 se adaug3 Bins. sue. un cartof crud. se adaug3 uleiul. se bat. qi restul de lapte &3 s3 se mai fiarb& Se pune carnea in sos. 1 l h i i e . Se servesc cu cartofi priljiti. Un pui de g&& 80 g unt. se pune sare qi se prijesc repede pe ambele p w . se coace p h 3 se rumeneqte la cuptor. pieptul sau pulpele de pui. zeam3 de la jum3tate de lbiiie. RulaaZ cu came tocata'. pstrunjel. Se adaug3 gillbenuqurile. Se r u l e d pe un fund tji se presar3 cu pesmet alb. care se fierbe 20 de minute. 200 carne de vitel sau carne slab3 de porc. Treptat. salatli verde etc. diluatli separat in putin3 apl rece. 50 g unt. Se taie felii qi se serve9te cu cartofi pireu. fi 3540 de minute carnea este moale. 50 g n unt. Se adaug3in sos pufin3 ap3 qi se rnai iniibuqe pufin. Carne de p a e (300 g). sue. Pasa're Z sos alb. verdeap tocatli m h n t . Se introduce intr-un vas cu pufin ulei qi zeam3 de zarzavat. Carnea se taie felii. Se amestec3 cu s u e . Se pune la in&u$it. Se serveqte la peqte pr3jit sau la conopia fiart5. Se introduce umplutura qi se coase. s u e .50 g unt. un v&f de cutit de i%n& ap& pltrunjel verde tocat m h n t . Se amestec3 brinza cu g3lbenuqul. iar zeama obtinut3 se strecoari. aceasti3maionezi este indicaa la copiii mici. sot6 de morcovi sau de dovlecei. apoi se priijesc in untul sau uleiul bine incins. o ceap3 mic$ 20 g sue. salatli de cartofi. Merele crude p3strate se rad pe r&3toarea de sticll. Feliile se introduc in acest aluat. Sos cu ga'lbenuq. 2-3 linguri de s m i n W . Se unge pe deasupra cu ulei (sau unt) fierbinte. sare qi apa qi se amestec3 neintrerupt pin3 se ingroqi crema. sue. pin3 se obtine un sos de consistenp doria. MQndiruricu came Friptura' cu zarzavat. 50 g unt. verdeap qi 112 ou crud. un ou. 2 felii de carne. Pentru umplutur3: 80 g franzel3. un giQbenuq. se adaug3 p3trunjel verde tocat. se adaug3 putin3 ap3 qi se in3buqe. Buc3we de came se c r e s t e d pe margini. se adaugl zarzavatul qi roqiile cur3tate de pielite qi t&ate felii. Se serveqte cu crochete de cartofi. iar pulpa se stoarce prin tifon. caise. pentru a nu se usca. se ^ m o d ein laptele in care s-a bltut oul. o jum3tate tefin3 mic3. se pune sare qi se presarl cu a n 3 . Din unt qi &$ stinse cu lapte qi sup$ se preparl un sos alb. Zeama obtinut3 se adaug3 in sos in rnomentul servirii pentru a-i p3stra vitaminele. Se serveqte cu peqte rasol. in unt incins. 40. Pasilrea se spal& se freac3 pe din3untru qi pe dinafar3 cu pufinl sue. 250 ml ap3. legume fierte. . Carnea cur3ptli de pielip se trece de dou3 ori prin mqina de tocat. 100 ml lapte. Cind qi zarzavatul este fiert se Tngroaq3 sosul c3 filing qi lapte sau s m h t h 3 . 50 ml untdelemn. salatli verde.5 Zinguri lapte. 200 g carne de viti. se bate putin. $nip2 in aluat. dou3 gulioare. Franzela se taie in cuburi mici. sue. Cind carnea este aproape moale.Jum3tate din cantitatea de mere se p h t r e d crude. un ou. restul se pun la fiert cu coaj3 qi miez.150 g roqii. 100 g unt sau ulei. apoi se pune carnea inapoi. & acelqi ulei se rumeneqte pufin ceapa t%atli m h n t . Se scot pe o farfurie inc%zitli. 2 gdbenuquri. o l i n w de &$ un ou. 50 g unt. se adaug3 gdbenuqul.

Deasupra se aqeaz5 pistiile de fasole. Dovlecei la tava'. in loc de smhtiini. o linguri rasi de Eini. Se adaugi verdeata tocati m b n t . iniibugite. dup5 ce totul s-a ricit. se toarni untdelemn qi o ceaqi de api. 30 g unt. 100 g smhtiini. se coc la cuptor. o linguri de unt. la baie de api. 250 g cartofi fie$. caqcaval ras. Morcovii se pun la fiert in api cu sare. 6 cartofi mari. Se ristoarni in strecuritoare. se reaqeazi in cratiti. din unt. Cartofi umplufi. zahir qi zeama in care a fiert mazkea se fierbe un sos subfire. 50 g unt. Se coace in form5 unsi cu unt 20-30 minute. sare. C h d este moale se strecoari. 500 g roqii. sare. Se pot prepara qi din mai multe zarzavaturi. Se curiti dovleceii. 112 linguri de fiini. Se amesteci cu pufini sare. un ou. sare. 50 g unt.50 g ca~caval un ou. spilati bine in prealabil se fierbe in api cu sare. se scurge. un ou. sare. Se arunci apa in care a fiert.MBnciruri de legume Legume combinate. Ciind s-au scurs bine se amesteci dovleceii cu gilbenuqul. sare qi la urmi albuqul b5tut spumi. se serveqte caldi. verdeaf5 tocati. 50 g unt. Chifelu!e de legume. s m h a n a . apoi in lat. 229). 250 g fasole verde. fiini. Se cur5ti cartofii de coaj5 qi. Cartofii fieqi qi preskaii se amesteci cu untul frecat spumi. Se ristoarni. Se adaugi mazkea qi se fierbe putin. 50 g qunci. Dovlecei cu smcintdnii (pentru 4 poqii): 4 dovlecei potrivit de mari. 1-2 dovlecei. pitrunjel. se adaugi untul frecat spumi. 10 g fini. Se fierbe conopida in a p i cu sare. pesmetul qi albu~ul spumi. se zdrobeqte. p h i ciind se inmoaie fasolea. o conopidi mic$ o m&$i de boabe de mazke verde. 100 ml lapte. se trece prin maqina de tocat carne. iar ceapa se pune pe fundul cratitei. 100 g qunck 100 g caqcaval. cu gilbenuqul. verdeafi. 500 g fasole verde crudi. Se toarni compozitia intr-o form5 unsi cu unt qi preskat5 cu pesmet yi se coace timp de 30 de minute sau se fierbe . Se spali bine morcovii qi cartofii. sare. sare. . se stropeqte cu smiinthi. ca qi roqiile tiiate in felii. putin zahk. 2 linguri caqcaval ras. Separat. curitati de coaj5. Cartofii bine spilafi. un ou. sare. verdeafi tocati. o linguri de smantiini. Smantiina se ingroaqi cu putini Gini qi se toarni peste dovlecei ciind ace~tia s-au inmuiat. sare. 20 g unt sau ulei. Se coace la foc potrivit 20-30 minute. curipte qi spflate. 2 lingurite de unt. pitrunjel. Se serveqte cu pufini smhtiini sau sos de roqii. Se acoperi cratifa qi se lasi s i fiarbi la foc rnic. o linguri de pesmet rumenit. 0 jumitate felini. 10 g Gin5. Se spali dovleceii. 200 g mazke verde. qunca t5iati bucifele rnici. 0 conopidi mici. 2 lingurite de unt. Compozifia se pune intr-o formi unsi cu unt sau margarin5 qi preskati cu pesmet. de 3-4 cm lungime. in care se prepari mancarea. 100 rnl untdelemn. albuqul spumi. 80 ml lapte. Cu aceasti compozitie se umplu cartofii. sare. mkar. ras. Mazkea se fierbe 10 minute in a p i pufini. Se poate servi cu friganele. ca~caval ras. apoi se taie un cipicel qi se scobeqte miezul cu o lingurip. o linguriti de fgini. un cite1 de usturoi. smiintiini. Se lasi s i se riceasci putin. Se clocotesc pufin in api cu sare. se spali qi se taie in bucifi in lung. 4 cartofi. se presari cu ca~caval. apoi se ristoarni qi se serveqte cu caqcaval ras $i $unci tocati preskate deasupra. gilbenuqul. Eina. Se presari cu sare. Se mai las5 la cuptor inci 20 de minute. Budincii de conopida'.se ung cu unt topit qi se dau la cuptor. iar cartofii se fierb separat in coaji. cu putin sos de roqii sau cu ciiteva pic5turi de zearni de limiiie. Se toaci ceapa mkunt qi se fierbe in putin5 api. Un morcov. sare. Miezul de cartofi se amesteci cu un sos alb bCchamel (pag. 2 linguri de smPntiini. 2 morcovi. se taie cuburi mici qi se fierb in a p i cu sare 10 minute. Maziire verde iniibugitii. Se fac cu lingura chiftelute. Mdlzcare de fasole verde (pentru patru poqii). o gulie. o lingurifi de pesmet alb. Se servesc calde. 20 g caqcaval. Se leagi cu un sos alb ~i se pune sare dupi gust. o ceapi. untul qi verdeata tocat5. se a ~ a zpe o farfurie i qi se presari cu pesmet rumenit in unt. sare. caqcavalul. unt. Apoi se adaugi albuqul bitut spumi. 30 g unt. La fel se prepari dovleceii la cuptor cu sos alb. o linguri de pesmet. apoi se scurge apa printr-o strecuritoare. Budincii de dovlecei. Fasole verde. Budincii de cart03 cu guncii. se curifi. amestecat cu qunca tiiati cuburi mici. f i i n i qi gilbenuqul qi se frimiinti. Zarzavatul spilat qi curifat se taie in bucifele egale ~i se inibuqe pe r h d . 20 g unt. verdeati. 2 roqii. un fir de praz. 2 dovlecei. Se serveqte cu omlea sau cu orez. se dau prin E i n i qi se prijesc in unt incins. sare (piper). Se pun la cuptor cu untul. pesmetul. Se servesc cu salati verde. f i i n i sau pesmet fin. cimbru. Fasolea.

yi s-a rumenit budinca. verdeap . 200 g cartofi. Se strecoari. dupi ce au fost curipp de coajg. sare.yi cu brdnzg de vaci (100 g) amestecat2 cu un ou. sare. sare. Dovlecei umplufi cu orez (pentru 4 po*i). Se toarng laptele in care s-a bitut oul .yi ulei. &at2 cu uleiul . ceapg. Se coace la foc domol. Crochete de carfofi. La mijloc se face cu lingura o gropi@. se lasg pu@ s i se scurgg. sare. sare. 2 oug. 3 mere mari. Deasupra se toarng laptele.yi scobifi de seminp. se adaugi pasta de rovii. Se servevte cu cavcaval ras pres&at deasupra.200 ml sos de ro. zeami de lgmtiie . Dupi ce se ricesc. Deasupra se pune iar un strat de p h e muiat2. Se fierb la cuptor. 100 g fainti. Dupg ce s-a ingbu~it foc mode se d5 la la cuptor p h i scade zeama. Se pe frunze de salat2 verde.yul. Spaghetele se fierb in apg s&at2. avdnd grijg sg se rumeneascg numai marginile. 2 chifle. C h d sunt fie*. sare.yi se preseazi. in care se sparge oui.yurile. se adaugg condimentele. Se p r o c e d e d cu p%nea ca la repta anterioarg.yi se indoaie pentru a permite . 2 chifle sau cdteva felii de franzeli. Se pun deasupra bucgfi mici de unt . se presari putin2 scoqi. Dovleceii pot fi umpluti . 200 g cartofi.yideasupra un r h d de orez amestecat cu stafide. Separat se amestecg &a cu untul topit .ycg de apii. Se a$& intr-o form2 unsg cu unt $i pres&at2 cu pesmet. m&ar. 100 ml ulei. sare. Se scoate pe o farfurie caldg .yi se pun la cuptor pdng se rumenevte u. 150 ml lapte. 25 g s m h t h g .yi se limpezesc. se adaugg sosul de ro.yunci slabi. Se coace la foc potrivit pdng s-a absorbit laptele . un ou.yi se formeazg cu m h a crochete alungite. bgtut2 cu 50 ml lapte). se cur%@ coajg . unt.yi se stinge cu o cea.yi se psjesc in ulei bine incins.yazg in tavg. Budincii de N i n e albii cu mere.yi cartofi. apoi se pun intr-o crgticioarg in care s-a incins grgsimea. Se pune in cuptor 10 minute. fntr-o crati@ mici unsg cu unt . Se face un de aluat din a n t i . Oua' cu verdepri pe salatii verde. un r h d de orez. 112 ou.yi cdteva bucgtele de unt. Se amestecg cu orezul.yi puling sare.yi se mai lasg in cuptor. 2 mere potrivite.yi sarea. sare. s m h t h g .yi cur+Ji se rad pe rkitoare. un r h d de mere. 50 ml lapte.yi o linguri@ de unt) . Se umple fiecare jumgtate de ou . Se fierbe orezul cu apg. . Cartofii bine spglap se fierb in coajg. ceapg verde). Se servevte cu s m h t h i sau cu sosuri diverse. 1 lingurg de orez. Se servesc l h g g friptus sau zarzavaturi sot& Mhcliruri cu ou5 Ochiuri in cuib (pentru 2 poqii). 150 g spaghete. Chiflele G a t e felii subtiri se inmoaie in lapte . sare qi zeamg de lgmdie. 10 g unt. Spaghete in sos de rojii. se amestecg cu laptele fierbinte p h i se face un pireu fin. praf de copt.yoarg. 40 g . o prizg praf de copt. 15 g orez. r k i t e . Se umplu dovleceii. 112 ou . Se fierb ougle tari.yi untdelemn. dupg gust. 2-3 linguri de verdea@ tocat2. 10 g unt.yi se toarng in tigaia cu untul incins. o lingurip de unt. albuvul spurn5 . cu z a h h l . o lingus past2 de rovii. apoi umplutura (vunci t5iatg cuburi mici amestecatg cu gi%hnu. o lingurg rasg de unt proaspilt. 10 g unt.yi se ingbu.Dovleceii spglati . un ou. se scurg . separat se fierb merele curgpte de coaji .yi cu ceavca de apg caldg in care se poate pune putin zah&. 50 ml lapte. Se t o a d ceapa . Ouae se bat cu apa qi sare . 114 or%.a de vacg (sau u&) cu untul. ca un compot sckut.yi se presarg cavcaval ras. m&ar tocat.yi iar un strat de chifle muiate. 150 ml lapte. pupng sare.yoarg. zah&. in care s-au inmuiat chiflele . pe ambele p w . se c u s @ . 2 linguri apg. 2 ou& 2 lingurite de verdepri tocate ( p h n j e l . o linguri@@n$30 g cavcaval ras.yi tapetat2 cu pesmet se q e & un strat de p%ne.yii. 50 g nuci mgcinate. apoi in pesmet . 25 g stafide. 2 linguri zah&. 4 dovlecei. se amestecg cu verdepile . Dovleceii umplup se a.yii . apoi se adaugi pastele @noase. scoqi.yi se taie in lung. Budincii de orez cu mere.yi se pun ckeva buciple de unt.yi&ate felii. 20 g unt sau margarinti. se s & W cu furculip. Deasupra se taie roviile curgpte de coajg . un r h d de nuci . se scot g2lbenu. Omletii. inibuvite cu zah&).yi se scurg bine.yi se toarng deasupra un sos obivnuit pentru salat2 din ulei. Budincii de pdine albii cu juncii.Se freacg br2m.ye cu pu$ni apg . pesmet. Se dg la cuptor p h g se rumenevte. Fiecare se introduce in ou (cealalt2 jumgtate. o Lingur3 b&zA de vaci. Se toarni intr-un vas uns cu unt. salat2 verde. 1 linguri@de unt.yor. 2 oug proaspete. Cartofii se fierb in apg cu sare. Se q a z g in crgticioara unsg un strat de felii de pdine apoi un strat de mere (curipte de coajti. G a p in doug . se fierbe. 40 g unt.

Ficatul crud se trece prin maqina de tocat carne. Fructele mici se pun intregi. La s f & ~ ise adaugii oul t fiert tare qi tocat fin. se adaugii ceapa tocatii m h n t . 3. pasiire sau peqte. Se rnai poate acLTuga pufinii quncii slab2 tocaa. o salatii verde. Camea qi zarzavatul se fierb fntr-o cantitate micii de ap& Se trece carnea de dou5 ori prin mavins de tocat. foarte proaspiit. amestecate cu puling sare qi verdeafi tocat$ amestecPnd tot timpul p b i i se obfineconsistenp doritii a jum5rilor. se taie capacul qi se scobesc. Se toarnii deasupra unul din sosurile enumerate rnai sus. creier. o ceapii. liim2ie qi maionezii ca sii se lege umplutura. piersici. sare. 3 lingurife de unt. tocat m h n t . 250-300 g mere. sare qi liim2ie. Carnea se taie in buciiti mici qi se iniibuqe in unt. cPteva fire de coajii de l h % e . 100 g pulpii de fructe. cireqe. Se amestecii apoi cu ceapa ~i se iniibu~e unt bine incins in impreunii cu piitrunjelul verde tocat. in locul siropului se pot pune 3-4 linguri de lapte sau s m k t b i i . Se amestecii cu stafidele inmuiate in ap$ nuci t5iate qi zahiir. sare sau pufin zahiir. se taie in cuburi qi se iniibuqe in unt pPnii scade toaa zeama pe un foc mic. 300 g fructe. Salata' de mere. BrPnza de vacii se freacii cu untul. 2-3 r o ~ i i . cu pufin untdelemn. caise.carne aproximativ 50 g (pentru o omlea): ~unc$ ficat. variat colorat. Salata' de conopidri 400 g conopidii. 2. Pasta' deficat (pentru copii peste 2 mi). Compozifia se introduce fn ardeii bine spsafi qi scobifi. Umplutura poate fi din: zarzavat: morcov qi maziire fniibuqite in unt. 25-30 g zahiir pudrii. Roqiile se curiifii de coajii. La sfPrqit se adaugii oul fiert. Salate Salate de fructe ~i zarzavaturi. dupii riicire se desfac floricele mici qi se toarnii deasupra sosul preparat din zeama de carne (sau de conopidii). Pasta' cu came de vita'. Cu aceastii compozifie se umplu roqiile qi se servesc crude. Jumamari verdeafa' ~i ro~ii. 100 ml iaurt sau smPntAnii. 150 g came slab$ 50 g zarzavat. Zeama (sosulj pentru salsa se poate prepara dupii rnai multe formule. 3. ciipquni. se poate prepara cu suc de roqii sau cu ketchup. conopid5.gust5ri R o ~ i iumplute. 100 g brPnzii de vac$ sare. 2-3 linguri smPntPnii proaspiia. r o ~ isau ardei (acestainiibu~it puling ceapii priijitii). suc de l5m2ie sau otet diluat. Salata' din amestec de fructe. pere. Suc de la 112 liimPie. Se taie felii groase de 1-1 112 cm qi se aranjeazii frumos pe farfurie. pastii de tomate. 30 g nuci sau migdale. piitrunjel verde tocat. suc de l k 2 i e sau ofet. Conopida se fierbe in apii cu sare. ceapii tocatii m h n t . zeamii de l h 2 i e . suc de l h s e . un ou fiert tare. Pentru salata de fructe: 1. o 2 lingurii maionezii. 20 g stafide. Ardei gras cu brdnza' de vaci. zmeurii. 2 ardei graqi. La prepararea salatelor avem in vedere ca aspectul lor. pufinii boia dulce. Merele bine spsate se curiifi ~ise taie in felii subfin. o lingurii de ulei.sii fie umplua mai uqor. Se picurii sucul de l h % e qi se t o m 2 deasupra siropul (in care s-a fiert qi scorfiqoarii) dupii ce s-a riicit. 4 linguri zeamii de carne (sau zeamii de conopidii). Se adaugii ouiile biitute. Se serveqte uns pe felioare de pPine priijitii. scor@qoarii. ulei. o u l 2 roqii. sare. l&n2ie. zeamii de carne sau de zarzavat. Iama c h d nu sunt roqii proaspete. coajii qi zeamii de Iiimze. parmezan. 112 ceapii mic$ boia dulce. ouii. Aceastii salatii poate fi preparatii din: banane. apii. i cu . o lingurip de pastii de tomate. Se poate prepara qi cu banane qi stafide. 2 linguri de suc de fructe. mere. Pentru salate de zarzavat: 1. piitrunjel cu 2 tocat. Pentru sos: 4 linguri de ap& 4-5 buciifi de zahiir. 2 lingurife unt. s5 stimuleze apetitul copiilor. pufin untdelemn. Amestecul se face cPnd ceapa este incii fierbinte. un ou. 100 g ficat crud. struguri. . 10 g ceapii. 2. cele mari se taie felii foarte subtiri. se amestecii cu 2 ouii fierte tari qi tocate. Se poate presiira cu nuci tocate m h n t qi cu stafide. apoi se pune ceapa tiiiatii rnikunt. portocale. Salata este cu atPt rnai gustoasii cu c2t fructele folosite sunt rnai numeroase. sare. sare. cu sau verdeafi tocatii.100 g unt. carne de vifel. Aperitive . 2 linguri sirop de zahiir sau apii fiart?i. 30 g unt. Se curiitii roqiile de pielif2 qi sPmburi. se adaugii untul frecat bine. Sucul de la 114 liimse. 0 salatii verde bine spaatii se taie fn f@ii foarte subfiri. Sucul de la 112 IiimPie. l k 2 i e .

se spall bine. 200 g Ginii. 6 albuquri. 70 g zahk. 112litru lapte. Poate fi serviti qi cu sirop de zmeurii sau friqc& Sos caramel. se taie piitrate. Se imbracl fiecare mib in cocl adun2nd cele patru colturi in partea de sus. Se freacii bine oulle intregi cu z a h h l . Se adaugii roqiile tiiiate. mere de mbimea unui ou. Se fierbe intorchd albuqul pe o parte qi pe cealalti. un ou fiert tare. C2nd se scoate budinca din cuptor. Se aqazl merele in crlticioara unsl cu unt qi se d l la cuptor la foc potrivit p2nl se coc merele. tocad. Budincd de g+ (4 po$i). Mere coapte umplute cu dulceafa'. se dvllesc in zahib qi se dau la cuptor la foc potrivit p i n 3 se rumenesc uvor. Se lasl s l fiarbii pentru ca z a h h l sii se dizolve. amestec2nd mereu p2n5 incepe s l se ingroaqe. Se ia de pe foc. Se ia c2te o lingurl de albuq qi se pune ?nlaptele clocotind. Se servesc calde. zahib. turnat putin c2te putin. 2 roqii. se strecoarl laptele rlmas. bltihd incet. se toarnl deasupra laptele fierbinte. p2n5 c h d se Gne singur de tel. &la le acoperi. o linguritii de %n$ z a h k vanilat. 4 linguri de miere caldii. Giiluqtele formate astfel se scot cu o spumierl qi se pun intr-un castron. 2-3 linguri s m h t i h l (sau maionezii). 112 pachetel praf de copt. 200 g varzii alb$ tocatii. sare.Mama # eiopilul Salata' de cartofi cu r o ~ i i . la budinci. & n l c2t cuprinde. gdbenuq qi putinl sare se face o cocii pe care o l i i s h sii stea o orl. 1 2 0 griq. suc de llm%e. 112 1lapte. 3 0 ~ 5 . unt. se scobesc qi se umplu cu gem. Se amestecii toate zarzavaturile. Fursecuri cu miere. vanilie. Se lasii 20-30 de minute. 100 g {elinii rasii. suc de l h % e . 400 ml lapte. 250 g zahk pudrl. Budinca' cu fructe (4 po$i). Se aleg mere shiitoase. se pot presiba nuci sau migdale tiliate. se adauga mierea caldii. Se servesc calde. sare. Se coace la foc potrivit in forma unsii qi presibati cu griq. Apoi se toarnl compozitia intr-o forml tapetatl cu zahlr ars qi se aqeazl forma in baie de apii. 140 g unt. Gdbenuqurile se freacl spumii cu zahiirul. se adaugl in ploaie o lingurii de zahib. 150 g morcovi raqi. p2nii se incheagii. Se spalii. Coca se intinde ca o foaie groasii de 2-3 mm. Jumltate din z a h k se freacii bine cu ouiile intregi. un morcov ras. gem acriqor. nucl mlcinat5 qi se presarl putin zahib. 4 ouii. coajl de l h % e . Crema' de zaha'r ars (pentru cinci po$i). creme. 50 g mere rase. l/2 telinii ras$ un gogoqar tiiat felii mici. Lapte de pasa're. qi se adaugl incet laptele. se face un aluat con- Deserturi dulciuri Mere imbra'cate. Se amestecl totul bine. mkarul tocat qi smhtiinl sau maionezl. 250 g cartofi. Se freacl bine gllbenuqul cu restul de zahk. 2 linguri ulei. apoi aria in care s-a amestecat restul de zahib qi praful de copt. se adaugl zahk vanilat qi se toarnii printre gduqte. c2te incap intr-o crlticioarii de 1 litru. friqcii. budinca este coaptL h t r e timp se fierbe laptele cu vanilia qi cu o lingurl de zahk. se curiip de coajii qi se taie felii. cliititi cu apl rece qi se pune la rece. Se toarnii intr-o forml. Se fierb cartofii. sare. Se lasii s l tragii 15 minute. Dupl ce au fiert toate glluqtele. C h d se desprinde de marginea formei. se curltii de coajl. Se inmoaie in albuq. 500 g z a h k tos. Dupl gust. apoi se adaugl griqul in ploaie. 4 ou5 fntregi. mkar. Se riktoarnl pe farfurie in momentul servirii. se bate albuqul spumii. 4 linguri de zahib pentru cremii qi 2-3 linguri pentru ars. doul ouii. se &2mii cu lingura (sau cu mixer-ul) se storc prin tifon sau siti qi se freacii spumii cu z a h h l . Se aleg merele. Salata' de crudita'fi. doul linguri de zahib. se curltl qi se scobesc. 2 linguri g zahib. Se pune aceastl creml la fiert la foc slab. Salata' portocalie-alba'. amestec2nd mereu. apoi se riistoarnl. Se serveqte cu friqcii.4 foi de gelatinii. ins2 nu mai mult de un minut. la cuptor. sare. Apoi se adaugl gelatina dizolvat5 in apii fierbinte qi albuqurile bltute spuml tare. fn scobiturii se pune dulceap de viqine sau de alte fructe. vanilie. sare. Se poate folosi la griq cu lapte sau orez cu lapte. Laptele se pune la fiert. caise sau piersici) se spalii. Se lasii in form5 p h l se absoarbe tot laptele. Se arde zahk intr-o tigaie. Se amestecii totul cu un sos cu liim2ie sau cu maionezii qi br2nzii de vaci. zmeurk mure. 250 g fructe. coaja de llm2ie. se adaugl fiina qi se subtiazii laptele strecurat. un ou. - . o ceapii micii. p h i i c a p l d culoarea galbenl-roqiaticii qi se stinge cu apii. albuqurile biitute spuml qi sarea. se toarnl deasupra sosul preparat din ulei. Fructele proaspete (ciip~uni. Se pune la rece. Apoi se riiceqte. Se amestecii cu oul fiert G a t felii. se unge cu gem sau dulceap. sirop de zmeurii sau dulceatl finii. Din Ginii.

100 g unt. suculente (cake. 100 ml lapte.Retete culinare sistent. proasp8t preparat qi riicit. 1 lingurig de amoniac. se taie in cuburi mici ~i se aqeazii intr-un castron (de sticlii) adgnc. Se taie a doua zi dupii ce priijitura a fost pudrat5 cu zahiir. C4nd se serveqte se adaugii cuburi de ghea@ sau pufin sifon. Se v presarii cu zahk ~ise toarnii deasupra apii f i d qi riicitii. Dupii ce se riiceSte. bine coapte. i ~ i n e . apoi qi o d e . 2 g8lbenu~uri. de asemenea zeamii de liimsie qi ceai rusesc tare.5-2 cm diametru. ciipSuni. Se pot piistra mult timp (se friigezesc dupii 2-3 zile). piersici. piin5 se ingroaqe. 1 lingur5 fiiinii qi 100 ml lapte.ananas din compot). Ba'utura' ra'coritoare pentru "petreceri". 140 g zahk. 2 o u l z a h k vanilat. . zmeur8. portocale). Se freacii zahikul cu untul. Se adaugii fructe conservate (cire~e. zeama qi coaja de la o liimsie. Se spa18 bine. arnoniacul qi laptele. se adaugii treptat untul frecat cu zahk. se adaugii fzna. iar la sfiirqit zeama qi coaja de liim2ie ras8. Se coc trei foi. Diferite fructe proaspete. Se amestecii totul bine qi se pune la frigider. Prcijitura' cu crema" de la'mdie. se coc la foc potrivit. Pentru cremii se freacii untul cu zahkul pudrii. 250 g zahilr pudrii. Se ung foile. Se formeazii bilufe de 1. Pentru aluat: 500 g fiiinii. Separat se amestecii Eina cu laptele rece qi se pune pe baie de ap& amestec4nd continuu. Pentru cremii: 250 g unt.

dar in primul riind trunchiul ~imembrele. acneea juvenilii. aparitia ~imodul cum decurge ciclul menstrual. ai unor grupuri sportive.ADOLESCENTUZ MC 6. I I I I %tre 6-12 ani Dezvoltarea fizica'. csnd in greutate (perioade de 'Tmplinire") care afecteazii toate segmentele corpului. care au ciipiitat o importang ~io sernnifica$e tot rnai mari in adolesceng. 237 i ? . carentele alimentare. nevrozele. inotul in mare ~i ape curgiitoare adsnci. psihicii ~i socialii. b) ba'iefi: organele genitale. anomaliile ~iboli ale sistemului osos. uneori greu de rezolvat. Toate in aceste procese. traversarea strbilor. psihomotorie $i socialii a fiintei umane. pilozitatea etc.membrele inferioare. alunecu~ ape inghepte. Scolarul mic Cu a1 7-lea an de via@ incepe vLsta de ~ c o l a mic r (6% . 5) Legiitura sustinut2 cu corpul profesoral.sunt influentate de o serie de factori din care amintim: ereditatea.-r SCOLAUUL I I . Se "schimbii" dintii de lapte. 6) Sii se asigure consultatii medicale periodice pentru a urmiiri dezvoltarea fizicii ~i psihomotorie. pilozitate. greutatea. Piirintii trebuie sii inteleagii toate aceste mutatii in comportamentele tinerilor. adolescenta mijlocie (14-16 ani) ~i adolescenp tLzie (intre 16 ~i 21-22 ani). modul de viatii ~i indeosebi alimentatia. ca ~i gradul de inserpe social%. obezitatea.5 kglan ~i cu 6 cmlan. erupiind cei definitivi. Survin mari progrese in functiile mi~cikii (motricitatea generalii ~i finii). 2) Sii urm5reascii modul cum se inserii social: ~coala ~i apoi initierea intr-o meserie. Copilul devine adult. bustul. momentul ~i modul cum survin modificiirile determinate de pubertate: a) fete: ssni. potentialul intelectual ~i fizic. Noi am ales divizarea ei in trei etape: adolescenp timpurie (12. Cre~terea face inegal cu alternante de perioade cu se crevtere ciind in inilltime (perioade de 'Tnillpre"). Dintre acestea amintim: 1) Sii urmleascii ~i sii consemneze schimbikile in ce prive~te:iniiltimea. 3) Sii fie la curent cu grupul de prieteni din ~coalii ~idin afara ~colii. epoca actual2 adolescentii i ~duc in i viata in cadrul unor grupuri. droguri.14 ani). perversiuni sexuale). in acela~i timp. intre 6 ~i 12 ani copilul crevte in medie in greutate cu 3-3. 4) Sii depisteze ~i sii previnii toate riscurile la care se expun copiii (accidente: bicicleta. sii le discearnii bine pentru a depista orice turnurii spre activititi antisociale. unele boli. Nevoile nutritive sunt mai mari in perioadele de crevtere. boli venerice. inec. devin membri sau "fani" ai unor ciintiketi ori formatii muzicale. participare la actiuni antisociale. probleme de igienii mentalii. VLsta intre 12 ~i 20 de ani reprezintii etapa cea mai activii in ce prive~te dezvoltarea fizicii. prefer2 anumite activit2$. durata ~i manifestikile fizice ~i psihice in procesul de maturatie biologicii. incephd de la vLsta de 10 ani ~i p h i i la 20 de ani se vor mbura bianual (ziua de nqtere ~ijumiitatea anului) greutatea ~i iniillimea: ultima este bine sii fie consemnatii pe tocul unei u ~ i . Piirintii ~ i l s a uadultii care se intricii in viata ~colarului~ilsau adolescentului trebuie sii incerce sii fie capabili sii facii fa@ multor cerinte. ai anumitor personalitiiti sau vedete din teatru. cariile dentare. televiziune etc. jocuri in pe locuri periculoase. randamentul ~colar. rolele. Sunt incii unele necunoscute in procesele hormonale care se desE~oarii cursul pubertiitii. etapele pubertiitii. hihicia. iSi fixeazii anumite comportamente obligatorii pentru fiecare membru al grupului. anomalii sexuale. alcoolism. sii le accepte dar. ciideri) ~iadolescenfii (turismul la munte.1.12 ani) continuat2 de adolescenta subirnpiiqitii conventional in douii sau rnai multe subperioade. Trebuie subliniat cii se observii foarte mari diferente in ce prive~te aparitia in timp.-. traditii etc. armonia dezvoltiirii unor segmente ale corpului ca ~ o l d u r i l e .

TABELUL 6. emofiile. hvgtafi copiii s%fie critici cu d i s c e r n h h t la continutul 6. 7. incontinenp urinar5 etc. Luafi leggtura cu educatoarea de la gr&W@pentru a fi informat asupra maturafiei copilului pentru $coal% 2. TABELUL6 . Transferul fivi medicale la cabinetul medical velar 4. La mul* apar co~maruri. frogramelor nvgtafi copilul s5 diferenfieze emisiunile propriu-zise de reclame 7. Lirnbajul creSte la 3 000 de cuvinte (sau mai mult). Dimineap s%aib%timp suficient pentru a preggti plecarea la $coal%(spaat. 2. Copihl nu & h i e s5 "za9 in fap televizorului. nu zgomotos) 3.) . in d o d t o r . rude) 15. $colarul trebuie s%pun%in practica singur urmgtoarele deprinderi: imbrkat. 6. sunafi in prealabil 9. speranple. e m o p ~i ghduri. Televiziunea nu reprezinta un premiu sau o pedeapsg 4. Precaufii in caz de perturb&+metwrologice: furtuni. sil Se teme de mutilarea fizicil qi de modificarea imaginii corporaIe. Competiga este importantli. cuptoarele cu microunde sunt cele mai bune 7. Vrea sil facil qi altceva decdt ceea ce realizeazil p h i l acum. S5 nu intre F cas%dac% p este cr%pata sau s e s i z e d ceva n u suspect 2. miincat. ForrnuleaA fraze complexe. pan% de electricitate. Instruifi copilul cum s%se comporte in intiilnirile cu str%nii 11. pot surveni temporar alte tulbu&i ca billbiiiala. in schimb. 3 SFATURI PENTRU VIZIONAREA PROGRAMELOR DE TELEVIZlIJNE 1. Se stabilesc cendi$iile de vizionare (la mad. Lasafi mesaje pe band3 pentru copil. S% se joace cu cheile. Dore~te fie ca prietenii. Tehnica primului ajutor 5. de bloc. Vizionih-ile la televiziune nu trebuie s%inlocuiasc%alte activitafi:jocul in aer liber. Tineti leggtura cu inv%t%torul urrngriti viata $colar% $i (randarnent la i n v % @ d inser@asocial% colegii etc. Recomandafi-i ce are de f k u t ciind este singur acas% 10. Mkuri de sipran@la baie (&% instrumente electrice!) 8. imbracat $i incatat. Se evita programele nocturne $i filmele de groazii cu confinut antisocial etc. aranjarea cgrfilor in ghiozdan 6. Uudafi copilul pentru succese 11. telefonul.) 5. cu 17. incepe s B . 9. Obivnuifi-1s5 se culce devreme pentru ca trezirea de diminea@ s5 se f a d spontan sau u$or 12. Instruificopilul unde s% mearg% situatii de urgen@survenite tn a& (vecini. teme de moarte. numele p&in@or Las* n& de telefon de la serviciu hcuiafi sursele de foc Organizafi o trus% prim ajutor de Avertizafi copilul asupra str5inilor la intoarcerea de la $coal%.~ i interiorizeze ghdurile. 4. hvgpfi copilul s%ytie bine adresa $i nu& de telefon de a& c 9. s%nu s%nu urce cu liftul dac% sunt persoane se deschidg u p persoanelor se de familie 8. Cwile se a r a n j e d in ghiozdan seam 13. Se stabilescore de vizionare in anumite limite (filme $i anumite emisiuni s%p&nhale) 2. fncercati s% "convingefi" pe copil s% renunp la unele tu1burk-i care-1 pun in situatii de inferioritate (suptul degetului. Consultarea medicului de familie asupra st&i de sb%tate$i a dezvolt&i fizice $i neuromotorii 3. Vizitafi ycoala impreung cu copilul 7. h v % mcopilul cum s%traverseze strada yi cum s5 circule cu mijloacele de transport in comun 10. inundatii 9. Este mai pufin egocentric. h primele zile insofifi copilul piin3 inva@traseul yi stawe in deplasarea spre veal% 16. gustarea). 5. Pricepe cB nu are totdeauna dreptate.. Se exprim5 prin vorbe. cititul etc. adresa. Averti* vecinii asupra s c h i m w o r survenite 1. Informafi inv%@torul despre schimbme dm viap copilului TABELUL 6 . Dezvoltarea socio-emofionala'. ploi torenfiale. folosirea closetului public. Venifi ac& la t h p . 2 Sfaturi pentm pdrinfi Notarea num&ruluide telefon l h g 3 aparatul de te Alegefi un vein(%)care este de obicei a& p e n h urgen(e hviipfi pe copil: numele. Se preocupil din ce Se .1 GHID PENTRU P - c ~ COPIII ~ C E $COALA D P 1. avid de orice emisiune SF- PENTRU FAMlLIILE CU $COLARI . U$a s5 fie totdeauna incuiata nu 3. D e s p w e a de pkinfi s% prietenod fie 14. Se ^megistreazil modific&i ^memnate.Pot sil revinil unele fobii anterioare. Precautii la deschiderea garajului Dezvoltarea psihica'. Fixafi intAlniri cu copii care vor merge la aceeqi $coal% 8. R%spunsulla telefon este "Pgrintii sunt ocupati!" ($i nu "plecati") 4. incapt. 3. grindins. inundatie) 6. Sfaturi pentru modul cum procedeaz5 in caz de foc ("cz de evacuare") sau alte neprevhte (conductede apg defecte.CU CHEIA DE GAT' Sfaturi pentm copii 1. sp&larea &nilor inainte de a m k a . spiilarea dinflor. Sfaturi pentru prepararea mesei. Fixarea programelor ce vor fi vizionate se face printr-un schimb de &eri cu copiii 5. Sunt rare cazurile in care copiii rnai fac gre~eli pronunpre (indeosebi litera R plasatli lhgil de o consoanil). 8.

Atentie la mersul pe bicicleti. in comparatie cu trunchiul. Foloseqte telefonul. Abilitatea de a scrie il oboseqte: dupi scrierea a 1-2 pagini. lipsa de vegetale duce la unele avitaminoze qi la constipatie. Se constati mari variatii de apetit. argumentativ. Nutrifia. Avertizati-1 de pericolul noxelor: fbmatul. Pkintii ar trebui s3 se retragi din lupta pentru afirmare. La 7 ani devine ginditor. literele nu rnai sunt trasate perfect. Dupi 7 ani incepe s3 prefere grupul de acelqi sex. NU in zone cu trafic. jocurile de cuvinte. Gitul devine mai subtire qi mai lung. int%ifi prevederile pentru evitarea accidentelor de circulatie (joc pe stradi. Nu-qi consumi nici "gustarea" la scoal5. apar greqeli. Agreeazi inc3 p i p u ~ i l e . Perioadele de creqtere. Prin consumul redus de came apare riscul anemiei.$koZaruZ mic. camioanele. devine mai suplu. Se joac3 inci singur. se schiteaz3 talia.). dar finalizeazi putine. la alte preferinre cu risc (jocuri cu echipamente mecanice. Abdomenul prea mare la copilul mic se turteqte de asemenea. gimnastici. insotite de un salt in creqterea staturali. Persisti inapetenp selectivi din perioada de preqcolar. transformkile in natur$ anotimpurile. vremea. dimineata. inot i in ape curgitoare qi la mare. Este apt pentru a i n v i p s3 foloseasci bicicleta. serializarea. de obicei cu copii de acelaqi sex. Limbajul devine rnai agresiv. Vizionarea televizorului trebuie limitati la 1-2 ore pe zi. 248). intre 6 ~i 7 ani Dezvoltarea fizica'. Prevenirea accidentelor. 248 Jocurile. insolatie etc. Ii plac jocurfle active (v-ati ascunselea. incepe s i colectioneze cantitativ. refuzul laptelui poate duce la incetinirea creqterii qi la hipocalcemie. Incepe s i fie interesat cum se desf2iqoari lumea oamenilor. btelege clasificarea. sinii devin proeminenti etc.). Daci nu s-au ficut rapelurile la 5 ani este obligatorie vaccinarea in primul an de qcoali. uneori cu alur3 de $ef. skate. La multe fete apar primele sernne secundare sexuale (puf genital. Este foarte sensibil. educatia fizici qi anxietatea qcolari au un mare rol in modul cum qi ce mininci. Devine expansiv. muzic3. cintecele .preferi qi unele melodii. conceptul de spatiu qi timp. reflecteazi. dar incepe s i prefere grupul. nu calitativ. in familie ii plac jocurile "de societate" ( c q i de joc etc. Nasul se subtiazi. apucarea inceputi de la 2 luni se va definitiva de abia dup3 7 ani. Mersul pe biciclet3 este permis numai in curtea casei. Limbajul devine tot rnai fluent qi mai "colorat". jocurile cu balonul). Motricitatea fin5 este deplini. Siguranfa. dupi-amiaza. drogurile. "qtie tot!". "Ratia" de ap5 in 24 de ore este in jur de 100 ml/kg/colp. Litimea umerilor incepe s i depiqeasc3 pe cea a qoldurilor. skitul corzii. Pe Iingi faptul c3 scrie qi se pronunt3 fiki greqeli de gramatici iqi exprim3 verbal sentimentele. Maxilarul inferior incepe s i creasci.maqinutele. Dezvoltarea socio-emofionala'. Sunt frecvente ticurile nervoase. Jocul In aer liber in timpul iernii va fi fixat in fbnctie de comportamentul copilului la frig. incepe multe. in maqini trebuie plasat numai pe scaunul din spate qi s i poarte centur3 de siguranti. intre 8 ~i 10 ani Se miqci qi se joaci mult. Nutrifia. alpinism f Z ~ echipament corespunzitor qi pe trasee cu risc. Imuniza'ri. alcoolul. Dezvoltareapsihica'.). (Vezi aminunte rnai departe la "alimentatie" pag. Diferentiazi stinga de dreapta. traversare etc. ti plac ghicitorile. Jocul. I I I ~l I I I I I 1 I . V e ~ i pas. bancurile. uneori p h i la epuizare fizici. Este interesat de dans. De altfel toate miqc%ile devin coordonate. este bine s i se inceapi educatia sexual3 progresivi. Poate apiirea miopia. Dezvoltarea psihica'. Desenele devin tot mai detaliate. Instruiti-1 s3 evite striinii qi oferta darurilor de la necunoscufi. incepe s i fie interesat de c q i pentru toate viirstele. seara. devine ordonat. dar qi viap animalelor. scrisul nu-1 rnai oboseqte. urcuqul in copaci qi pe stilpi de inalt3 tensiune. AdoZescentul in ce rnai mult de aspectele sexuale. membrele inferioare qi superioare devin rnai lungi qi mai musculoase. I se pot incredinp treburi in gospodkie. Maturarea musculaturii miinilor este foarte lenti. Necesit3 inci supravegherea adulfilor la joaci. Fata este supusi de asemenea unor modific3ri: fruntea inalti qi bombati de preqcolar nu mai este atit de dominanti la qcolar. Toracele se turteqte anteroposterior. Vocabularul este de circa 2 500 de cuvinte. invati s3 citeasci qi s i scrie.). Vrea s3 "faci". Se continui vaccin3rile d u p i "calendarul" fixat de Inspectia sanitari de stat. incep unele modificiri in propoqiile diferitelor segmente ale corpului. Prefera jocurile in grup. estetic. cu greqeli rnai rare. deocarndati de ambele sexe. Apa este permisi cit vrea qi c h d vrea (inclusiv in tirnpul mesei!). De subliniat tendinp de a nu m h c a dimineap din cauza grabei qi grijilor qcolare. Motricitatea fini nu s-a maturizat.

carne). Este manierat cu adul@i. Spiritul de bandii atinge apogeul. Este nevoie de mese mai dese. P z n t i i trebuie sii exercite un control permanent al prietenilor. Atentie la mersul pe bicicletii. Colectiile devin calitative. Timpul liber. Nevoile calorice sunt rnai mari la biiefi (circa 2 500 calorii pe zi) declt la fete (2 250 calorii pe zi). cu diferente importante intre cele dou5 sexe. Crizele respective se manifest5 prin sc5derea randamentului intelectual qil sau fizic. In familie este din ce in ce mai sigur pe el. giititul. Atenfie la armele de foc (piistrate in siguranp qi folosite in prezenta adultilor). preferii spectacolele qi filmele cu drarne. inot i n ape necontrolate. Siguranfa.) sunt adesea riscante. Maturizarea este mai precoce la fete. AtAt biietii c l t qi fetele au nevoie pentru creqtere de circa 2 g de proteine pe zi sub form5 de lactate (proteine qi calciu) qi de carne sau peqte (proteine plus fier). Jocurile. Siguranfa. Este nevoie de consum mare de lichide (75 ml pe kg/corp/zi). lucrul manual. organiziirile in grup. Frecventarea discotecilor qi altor forme de distractii (jocuri mecanice etc. Antagonizeazii cu s_exulopus.Dezvoltarea socio-emofionala'. incepe ins5 cea rnai induioq5toare perioadii de prietenie. nervozism qi lipotimii (pierderea conqtientei. flirteazii. Ii place actoria. pentru cii pot surveni crize de hipocalcemie (consum redus de lactate) sau de hipoglicernie (meniu &ii dulciuri. Dominii ritualurile qi codurile secrete. Nutrifia. caden). 1 . Fetele sunt rnai "evoluate" I ce priveqte relatiile cu baietii. Agreeazii sportul. Foloseqte bine ideile abstract:. Aten@eindeosebi la vaccinarea antitetanicii. fier. Se inregistreazii mari variatii afective. neliniqte. Simp1 umorului este dezvoltat. Intelege qi respect5 miisurile de igienii qi de ingrijire corporalii. La biiiefi forfa fizicii este rnai mare. P z n t i i sunt datori ca toate relatiile sii se desf2qoare prin dialog. Face tot felul de planuri. fn familie simt nevoia sii aibii conditii (timp. in ultimele decenii se constatii aparitia mult rnai de timpuriu a pubertiitii. Este interesat de modul de reproducere uman5. cii se acceptii . Creqterea i n inilltime este acceleratii. fi place societatea. Este mare amator de muzick radio. Devine conqtient de diferenple de sex. La sedentaxi qilsau la gurmanzi sau cu preferinte exagerate pentru dulciuri apare problema obezitiitii. Imuniza'ri. Sunt necesare circa 2 100 calorii pe zi. Atenfie la pericolul apei (inot supravegheat). Incepe sii se indoiascii de valoarea p2rintilor. tiaminii. Atilt fetele clt qi biiietii nu mai accept5 tutela familiei qi doresc o independent5 nelimitat5. Dac5 nu s-au %cut senile anterioare de vaccin2ri este cazul s5 se completeze. Sunt refractari la rutinii. Din cauza capriciilor de apetit survin tendinte de deficit de calciu. Dezvoltarea psihica'. spatiu) pentru o intimitate individual% Devin autocritici cu munca personalii. Phintii trebuie sii insiste pentru un meniu zilnic echilibrat cu proteine (lactate. De altminteri. Dezvoltarea socio-emofionala'. Nutrifia. Ia in considerare qi alte puncte de vedere declt cele vehiculate in farnilie qi qcoalH i i plac lecturile despre mistere qi poveqtile de dragoste. discuri. vegetale (fructe. proiecte. Se informeaz5 despre evenimente dincolo de familie qi qcoalii. indoieli. Munceqte pentru bani. La b%e@apare masturbafia. De la 11 la 12 ani Dezvoltareafizica'. telefonat. Biiietii sunt incii "mai copii". 1 . zarzavaturi) qi hidrocarbonate. Elementele esentiale se apropie de adult. excursiile. dans. oboseal5. P2rintii sunt datori s5 cunoasc5 prietenii copilului qi sii facii o selec@e discret5. le tachineazii. indiferent de sex trebuie s5 se deprind5 sii-qi pregiiteascii singur sandviqul pentru qcoalii (vezi qi mai departe despre "alimentatie"). La biiieti apar caracteristicile celui de al doilea stadiu a1 pubert5tii (vezi rnai departe). ascensiuni pe munti. Este apt qi trebuie indemnat sii participe la prepararea mesei. Dentitia definitiv5 este completii cu exceptia celui de a1 3-lea molar. uneori cu unele brutalitilti de limbaj. Rbpunde mai bine la sugestii declt la ordine. Apare tentatia pentru consumul de alcool qilsau droguri! 6 . El trebuie sii simtii cii i se oferii tandrete consecvent5. Nu "are timp" sii mMince. Diferente mari intre n fete qi b5iefi. La multe fete apare menstruatia. Este interesat de sport. refuzii micul dejun qi gustarea din recrea@e). La ambele sexe se instaleazii o stare de tensiune permanent& de friimlntiiri cu sperante. W r i n t i i fat& in fat& cu Scolahl mic Conditia indispensabila a "implinirii copilului este sentimentul de a fi in securitate qi iubit. Preferii_copiii de acelaqi sex. lucreazii manual. Judec5 probleme sociale.

ea poate fi ins2 si u trisituri de exacter. se vor evita laudele excesive care pot duce la teama de evec. misura in care este posibil in se va asigura copilului o camera sau un loc unde s 5 . prea autoritar. in raporturile dintre pikinti $i copii este bine s i fie un "dialog" permanent. putea lucra concentrat se vor evita: intreruperea lectiilor pentru treburi casnice. Ambifiile pirintilor pentru copilul lor trebuie s i fie in limite rezonabile. pentru a se plilnba sau pentru a ajuta in gospodirie. s i stabileasci analogii. Asemenea relatii se r i s f r i n g favorabil asupra atmosferei din familie c i t si asupra randamentului ~colar. fin pasul cu achizitiile lui. s5 amine satisfacfia propriilor dorinfe $i s i lucreze pentru scopuri rnai indepirtate.uneori . ajutat de pirinti in mod discret. . d ) s i fie accesibil.fl prin fapte s i constituie un exemplu pentru scolar silsau adolescent. s i capete gustul lucrului bine ficut. Copilul va fi indemnat sri-si faci lectiile intr-un anumit interval de timp pentru a se putea dedica ~i altor ocupafii (jocul este inci o necesitate la qcolar!). batjocura. Copilul trebuie "invitat s i invefe". Sunt $i copii neastimpgrati sau visitori. cauze si efecte. Aceasti trisituri existi in el. adesea de la egal la egal. Daci parinfii ~colaruluimic dau dovadi de intelegere. Copilul trebuie siinvete sS fie perseverent. Copiii care stau mult deasupra caietelor de teme si csrtilor nu sunt si cci rnai buni elevi! Ei nu s-au deprins s i invete sistematizat. Dintre factorii care influenteazi randamentul scolar amintim: n ) armonia dintre membrii familiei. trebuie controlafi si indrumafi de pirinti. Absenteismul "nemedical" creste cu virsta. Unii copii gindesc mai incet si se blocheazi daci profesorii ii "iau rnai repede". dar nefericit. alfii nu se pot exprima. h ) familia s i impirtiseasci si sg triiasci atit "necazurile" cit si satisfactiile copilului. inainte de a mustra pe copil "ci ar putea face rnai mult". direct si natural in discutiile cu copilul. zgomote de fond (radio) sau vizionarea concomitentii a programelor TV. Pe misuri ce se desiviiqe~te maturafia. Este important ca pirintii s i tini legitura cu scoala pentru a fi la curent cum se d e s f i s o a r i copilul la ycoal5 si pentru a evita absenteismul. rezultatul influentei unor colegi sau lipsei de stimulare din familie. a invita inseamni s i a i b i o activitate dirijati. dar foarte hanlic $i disciplinat are note bune. s i accepte "dialogul" si s i aibi curajul s i recunoasca eventualele gre~e1i. lucreazi greu la scoali.~ i Pentru a aseze c s f i l e $i si-si faca lectiilc in lini~te. c ) interesul familiei pentru instructia scolari. Dc cele rnai multe ori se datoreazi neglijentei familiei. il incurajeazi cu afectiune (niciodatg nu va fi mustrat cu minie!) si ii atribuie progresiv independenti. La scolarul mic este inca foarte pronuntati dorinta de a fi pe placul celor mari (pirinfi si dascili).remedia. Un copil inteligent. r de a descoperi. Va deveni capabil s i gindeascg critic despre ceea ce citevte sau vede in jur. Lenea se poate intilni la copiii care "prind prea uvor" $i care nu rnai cred c5 este nevoie s i invete. se autoizoleazi si devin timizi. comparatiile defavorabile sau pedepsele nu stimuleazi pe copil in a invita. Copiii cu infirmititi sau cei cu boli cronice care-i "exclud" partial din colectivul clasei sunt adesea tinta ironiilor colegilor. Solicitikile la care el nu face fati ii dau un sentiment de insecuritate. diferente. Trebuie s i se cultive la ~ c o l a bucuria de a invita. Randameatzil ~ c o l a r e intotdeauna egal cu nu gradul de inzestrare a copilului. Dincolo de a deprinde s i citeasci si s i socoteasci. pentru a nu-i cere mai mult decit ii permite nivelul lui intelectual. chiar daci rationeazi bine. g) s i se evite contradictiile dintre pirinti in problemele copiilor. Va fi incurajat s i incerce mereu $i s i repete. despre ceea ce spun si fac piirintii.Folarul mic. respectiv adolescentul. Pe de alti parte. sau lene~i. e) in orice discutie cu scolarul. va invita s i aprofundeze un subiect. pisilogeala. Altul. Amhinnfa familiala'. s i caute explicafii.~i. scolarul va dobindi gindirea logici. DIficziltrifile scolare sunt consecintele fie unui handicap fizic. Pirintii si cadrele didactice le pot gisi cauza vi le pot . pentru a evita insuccesul. Adolescentul rezultatele de la scoali (chiar daci nu sunt intotdeauna strilucite) si caracterul siu (oricit de dificil ar fi). de a-1 culpabiliza pentru orice insucces. Copiii din familii bine inchegate ~i cu nivel intelectual corespunzitor invati ~nai bine dec2t colegii cu aceea~i dotare intelectuali dar care provin din familii "cu probleme". Conditii de lzicl. Criticile aspre. fie ale unor dezordini afective. a exersat-o in primii 6 ani ai copiliriei sub forma jocului. de a crea. fn aceasti perioadi pirintii se vor abfine de a-1 trata de sus. mai putin dotat. vor constata c i el va accepta cu usurinfi normele de disciplini ale procesului de invitimint.

Fiecare dintre ei a tr5t intr-un mediu extrem de activ. prin teme neficute sau neterminate. Dintre cazusile de copii-problemi cu tulburiiri de comportament. Pe baza performantelor intelectuale $i a aptitudinilor manifestate de aceste genii in timpul copilkiei lor. autoarea a evaluat coeficientul lor de inteligeng (QI). c ) preocuparea inegali a celor doi p&in[i: unul autoritar. prin scris de rnilntuiali. Unii copii inzestrafi pentru o anumiti materie de hvi@m2nt sunt mai putin competitivi la altele. Dintre geniile romhesti am vrea s i amintitn pe George Enescu. Dintre acestea amintim: debilitatea mintali. depreciat. lipsa de unitate de vederi sau inconsecveng. posesiv. Subliniem c i qi un copil dotat poate pune probleme la invigturi. ai c h i pvarinti s-au ocupat de el inci din perioada de preqcolar $i qi-au dedicat intreaga existen@ cregrii de conditii optime de studiu pentru desiv2rqirea acestui geniu innkcut. Ele pot coexista ca o motiva~ie reacfionali la un copil care prezinti unul din handicapurile precedente. prim-ministrul Angliei in cel de a1 11-lea rkboi mondial. h) neintelegeri grave in familie cu pkisirea brusc5 a cikinului de citre unul din pirinti.). propoqii) si mai ales prin cregterea si maturafia organelor genitale $i aparitia caracterelor sexuale secundare. Pkintii trebuie s5 duci un astfel de copil la medic qi psiholog care stabilesc daci dificultifile ~ c o l a r esunt consecintele unei infirmititi fizice sau sunt pur psihologice. instabilitatea psihomotorie. 6. Opozitia fafi de qcoali se manifest5prin dezinteres (adesea asociat cu turbuleng). 170-180: Voltaire. se plictise~te viseazi qi sf&$e$teprin a obtine note sau mici. 150-160: Tennyson. cu unii profesori poate avea contacte dificile din cauza originalititii sau a spiritului siu creator care il fac s i refuze si-qi faci temele obiqnuite. Copilul supradotat. Lev Tolstoi (nu putea si nici nu voia s i invefe). 180-190: Goethe. Exemplificarea cuprinde printre al@i:100-110: Copernic.htr-o lucrare recenti "~tudes gknktiques sur le gknie". Aceste modifictiii determini concomitent adapt& psihosociale. Se caracterizeazi printr-un salt in dezvoltarea fizic2 general% (?niltime. Adolescentul Adolescents incepe cu pubertatea $i se termini cu maturitatea (spadiul de adult).i". Charles Darwin (putin istet si recunostea singur c5 g2ndeste lent).f) lipsa de preocupare a familiei pentru cgqi qi ocazii de a se instrui (o familie care se intereseazi numai de fotbal qi ciintikefiila modi nu inciti deloc pe copif la invgtitul-i etc. In incheiere am tine totu~i i d h cdteva exemple s de copii etichetafi ca "int$rzia. "inexistent". prin lentoare la hcru.M a m a $ copilu2 Handicapurile fizice care impiedici qcolarizarea sunt numeroase. Din biografiile acestor genii rezulti c i to@au primit din partea farniliei si apoi a profesorilor lor un invigmint intensiv qi precoce. incoerente. d ) o gelozie fat6 de o sori sau un frate. Catherine Morris Fox schiteaz5 biografiile a 300 genii istorice. 190-200: John Stuart Mill. celilalt Sters. e) schimbarea frecventi a ?colilor. care ulterior au devenit celebri: Louis Pasteur (elev mediocru care invifa lent). . 110-120: Cromwell. Faraday. 140-150: Keppler.2. ei reuSesc mai putin bine dec2t ceilalti colegi in exercitii fizice ?i au un comportament social dificil. El se p a t e lenevi pentru c i invititura de la $coal5nu-1 mai intereseazg sau i se pare prea uvoari. nedisciplinati cu ~colarizare care au in fnst repetenti. societatea ("g2qca") de copii cu care-~i petrece timpul liber. 130-140: Rousseau. James Watt (considerat mirginit qi stupid). p&in@i acestor genii au exersat inzestrarea de la naturi a urmaqilor lor de la o v h t i fragedii. iar mai Grziu in ~coala militari cu acte grave de indisciplini $i de conformism se poate cita cazul lui Winston Churchill. variabile la pirinfi. 160-170: William Pitt. El se simte izolat pentru c i nu g i s e ~ t e colegii pe lui interesanG. greutate. Dintre numeroasele probleme afective ce pot duce la eqec ?cola enumerim numai c2teva: a)atitudini educative contradictorii. in loc s i stea cu mgnile incrucivate aqtepthd ca un astfel de copil "si se coacf. caiete prost intrefinute si m2zgilite cu Pete de cerneali. realizhdu-se maturaGa complexi a fiinfei umane in devenire pentru perioada adulffi. preferhd s5 se ocuge de subiecte din afara programei ~colare. insuficienta auditivi. Tulburirile afective pot exista intr-un ansamblu de tulburiri de comportament. cu dificultifi la invitituri. 120-130: Bach.

tare:^ ~nainelelorice po:~tc aprirca la ur~iibriieti a Irecut si adolcscentul be concc1ltrca~5 111.~cceasi~rirstd.17 ani:. ~ ldc.. dar ele vor de\c. L Ii ~-L .j~c a(f1111:-5.t un sex la altul. ai Ir~ccp anxictate.l acesstri vrirst5 atrit feti:lc cri! si hgictii surit [ Este perioada in c.1o1.i')". I ~ L ~ ~ ~ ~ ! k i opi~~i:lcc ~ ~ t c .j~~!plicatin ~ I .4c.ho13:1!1!.:enitale si cap:~citateatle a ejacula. 1'1 ccli: inirji~\i . :111alij.rebuil. preci~rnsi ai atit!~tliniioi-lor. La r. Slibcl51e i n ~ p l i c : i r ~ ~ t k~rnilic.-i bjietii. f u ~ ~ c t nlensl?-ui~lli. cu conditin s& nu &\in5 ohisnuintk durilc ccle n~::i :i>consc In ju~-n:tI~!l rilr~i(:.iccint3 norn1:115 a r1creglZriior d cc.i. I ~.rlt&~.2nd cele ~ n a ~nici c ~ . CFitre sflir~it~il u l c ~ ~ ~ ~tci ~ i t~ p i ~ r i i .ir si in cadri~l acseluiasi ale sri rcspingl? i11.i cu i activ~tatii. L . s u i ~ ta d e ~ e a n ~ i j l o i adolescentei ac. usor atunci crind sunt cxtrcm dc scnsihili si sc. L3 inciput bunt unt:ori inseparabilc si tint1 42 se . ictele sunt cu doi a ~ ~ i pri\.1!. I n general. h p\ihic. cstc prscticntil de aproape toti adolescentii.cntirr!cntefatri dc "criticismul prir-i~~t~sc".i(' ! I'CLC:13. L:! \ $i rcli~tiiIc .!ICC I . dexordon:lti $i lipsiti de interes in ce grupul dc prieteni.c to.!t~.).16 ~ ~ ibjicli i .tcni. ~ f a r a f'amil ici. ~lllisci~linitatca lor.cste mo3~1I cum arat5.Gineconlastia ( d e y ~ o l sau 1-1. cctrilportament..cli ctc. rncnstr~ua!iae L t ~ un 11larnri ~i fiicri si re5pccti~intre tat5 ? i fiu. Stresul adolesccntclor f n d c v c ~ ~ i r e dc pric. ill b i r ~ ill adoiescrllta mi~locic.!nbr:lCc.ntl nurnai ca 111ercude neccsitatea pSstr3rii igienei."c.tbiljtarc:t dc a pcscepc Au ne\ oie s2 tie asigurati si reasigurati ca nlasturharea ientimentelc :~ltorr!> i to!c'ra!!ra 1'. . Psrintii trebuir: s3 de critrc' ~ I .~tiilc?i dc~echilibr-clc o r m o ~ ~ a l e colcgii de gi-a!. caracterelor sesualc ?i ale compo~xamentuluigeneral. Tatii sunt adcsca stli~~jcniti ilc tiicelc lor ~..jeasc5 sri se ru>incze.)istr.hi1nh3rifiiici. si s5nilnr. I s ~. Je bsicti ia dar . Adolescentul Se deosctsesc trci stadii: timpurilr.rc.i. fctcle ail nc\ oie dc informatii corecte Je. Perioada c.. r ~ p c ~ . ~ t i i ~ ~:onstituico con.!<i 2:^111nornlal5.5 . dc capacitate:i tle etivturi Gzice.irint_i sc intreabli dacri totul decur~i) "normal". I ~ C cletel-min3 o lahil~tart i.cntr: inijlo(.i. fr8mrint5 dcc: p i collcura la o conipctitie tle !'! Lllnusete. in ace:~str? periostl.. L)cclar:ir~ilu h i ill.ca\tli relatie cst:.'l I. d:tc5 n u .oic. hsieti dc la 1 2 la 13 ani ). p . in :?d~:. Isi con-~parGintrc d i ~ l ~ c n s i u ~ ~fi ocr ~ ~ ~ adin co~npo~-tnn!e~itul ele r\i l . ~nijloc-ill tlirL:irr.a.prc iiltii.ai :illor ailtor-I[:ti': adk~ltc.clc)r 111ai I-apidcsc.1~ ata?c'a~Li \c intcn\ ifc o prielcn5 tic inccarcr? uneori cS J e a deoparte pc p3rinti > i au :~ccla>i ~ L care al-dol. Ele t. adcrri dc: h11ti. lencsi.l. din cauza crcsterii rapide.? I I I [ ~ I .1na1 nt! ncc. i \ ~ > t t ' ctlpaciraLca cor!stieoti (1~' trar~sfor~nri~.i sli glindea\i.i p. in timp ce ~c plri~g restrictiilc. 1L. s5rutril. fiir5 vrco modificare a :~dolcscentc intcleg modificliri Ic comportitn3entuIui nu tatilor si I<: atribuic unecil-i unor v i m \ ritii ~?ropri Ci? i.c.).l$tintel'ig11ri p ~ ~ h l i ~ .i\. adopCind .u a-si c ~ a l u a t'eininitiitca. firic si i' pcndcnta dc t ~ n i i i c in intct~.rporale si d e I:IL ~ asupracrcsterii bi a :~ltorsch:i~~b. 1 1 1 1 I . deprin~ri Dc\ in critic1 ai p5ri:>tilo1.. \ face c i ~ ialn ~nca'!'.+olarul mic.i ctc.. : ~ l t cc.lrc sc' d e n tilt: [?er.~ifi cu adul. rachinati in glum. ~ ~ ~ c . I . Ii11it5 iombinat cu fluctu. I ilc. Sihi131bkile ::tp:kr dc cele 111ai millti: ori biuw bi evolueazri .4dol~..ar:. prcoc.a b5ieli apnre n ~ a tiir~iu: i fo:~rtemulti dintre ci se acestor3 ( l u ~ t in hrate.c.rintl fat3 Estc o pcrioadil fo:u-tc ~nriabilri moment de aparitie ca la aicstca se dc~\/oit. i111aginativ:i.. 11cc3. . iiar ?i in cc ~ : i . coinparinciu-si 1nusc~11atu1.1e1e ma11il'cst5i-i dc a t a ? a ~ n e n t L. I I . crit si pentru par-inti.grincjirea abstract$.:~~bci~ltura :~doles~:entjlor. i~rnc:de" sunt fcnomcne normale si nu lrebuie s5 se Adoiprc.i cnractcrcle \ccu!~Jare i inctbp h 1111numai de 1. Ilel~~11~t9ndu-sefamilie I~ de explicc briiatului cZ emisiuilile semir~alesau "viscle g3sesc o nou5 orientarc in apar:crlcnt:l cle grup.i~-i sri hormonnlc temporarc >i nu trebu~c se indoiascz de absorbit de identitate:: pet-sonalri: "cine au~. Fete1e pret cor11port3 "c0pil5restc". l i e\te irnagina ~ ~slin~eriu-en o boa13 care Ic pune \ i:lt:r Relatiile cu t'amilia se tens~o!ie:i/r? n ~ a iales intre in pcricol. sc t'oloscsc.i cu proastri dispo~itic si ie ~ .?..I fe1.~~~!l. ~':. . diinensiunile organelor de imp~~sri piirinti. c2 este Adesadafetclt: sunt cre:~ti\e > i 75: i~~~.c.!</ ~ l ( ~ isunt l. Trebuie sri li se :~minteascri Er~ainteabiiietilor de .I!$: <:it Riiciii ir\i ctalucazci initi:rl 1na5culinitatea 711 cornparatie cu alti bsisti. La i d ii HZiclii.'i de frusrrare. inloc~tit.:. sri >ti#: c.nc. 5c.dc ~l stringaci. sa acistc trZs5turi sunt oscildntc.c~s~ I ~ I ? ~ ~ I .I~ijieti~ ad ? c i .! ~ ~ I L IL.~~. d. Sunt acut rnaturitatca fij.upatc dc cui71arat.c.>ilnt i n f ~ r n ~ a i?i por tc .inllnliti p ~ e t e n cle ilceeL~>i.1 i Ji \c.lpid Constituie un obicct de prcocupare intensr't atrit schimbririle f i ~ i c c apal in tinlpul p u h c ~ cc pcntlv scdar. Sc intjrcsc t'r~~o~ncn .il. ?i tktele incep sri pnrtrcipe pienar in grup::l de prietc~li.ic3.th\olut 1. din . Fiecarc (~ldolesce~:( p r i ~ ~ ~ a mcnstruatie. j o .nf~r tilripurir (la fete de la I 1 la 13 ani: la pent1.rste PI ictc.ni fenne vorhedsc. L I ~ Itie prieteni.i::t.ile ])roduse in sfera genitalrl.o:~r!r.. ~ . fetc.) JY e.~ i sclnene.

Dacg medicul ycolar obsemi un grup de qcolari de 13 ani (biie$ yi fete) constat5 cg unii sunt h stadiul prepuberal. Adesea iyi pierd controlul in ribufniri emotionale care. dominat de emotii.6-12. injghebarea unei relafii intime cu o persoani d e sex opus constituie o tint2 a adolescenpi k i i . de a . Procesul de creqtere in h a t i m e se incheie. Tinerii se pregitesc pentru a t& ca adul$. rnai &ziu la b%e$ . Trebuie s i le accepte s i m w n t e l e . de a pune binele general haintea celui personal.11 ani yi 2 aparitia p h l u i pubian la 11 . Multi (cei ce nu urmeazi forme superioare de h v i @ m h t ) se cgsgtoresc sau iyi stabilesc o relatie de iubire (cu o "prieteni").s cm yi o greutate de 43 kg (in medie).2. 244 . Doming relafiile preferentiale cu pkintele de sex opus ~i criticarea celui de acelayi sex. Trebuie si-yi aleagg meseria yi sg meargi spre independenp financiarii. in medie 10 '/2 . iar la bgieti la 18-21 de ani. i n general atitudinea adolescen~iloroscileaz3 intre contestarea total2 a autorit5p pkintilor yi nevoia de a fi trata$ uneori tot ca niyte copii. Sunt satisficuti cg in orice dialog sunt apreciati ca parteneri egali.spre r 17-21 de ani). dar yi la 10 sau 16 mi.relatiile cu pa'rintii. modul de via12 (miycare. Se intereseazi de unele probleme ale timpului: poluarea mediului. 257-262.sunt stresate. Cdnd iyi recapiti controlul trebuie lguda$. Dezvoltarea independenfei .9 ani. Dezvoltarea fizica' a ba'ie~ilorse apreciazi prin creyterea organelor genitale yi dezvoltarea p h l u i pubian care apare h t r e 11 '/2 yi 12 ani. 6. Pentru aceasta au nevoie sg se cunoascg bine pe ei inyiyi. armonia nationalitiitilor. Dezwltarea psihosocial2i Adolescentii se caracterizeazi printr-o emotivitate exagerati neprevkut2 yi labili. inconsecven~ele qi sg evite sg-i critice imediat. Schimbikle pubertare incep cu dezvoltarea sdnilor.Sexuditateala copil". Aparifia primei Vezi .2. De regulg la 12.pe de o parte pib-intii. dar este clar cg schimbgrile hormonale joaci un rol central in a produce creyterea qi diferentele sexuale care au loc in adolescenp. care constituie secventele yi vkstele medii ale masculului. Sfaturile adullilor nu le mai amenin@ independenp. Apoi se simt vinova$. Dacg nu au ajuns s i aibi o identitate pot trgi un timp un sentiment de anxietate. spre 6. se tem cg-yi vor rnai pierde controlul yi se retrag pentru a-yi reevalua comportamentul. pornirile. in adolescenti are loc preggtirea spre via@ de adult. Relatiile cu pib-intii nu rnai sunt at2t de furtunoase. Grupul larg de prieteni din perioada anterioarg este inlocuit cu unul rnai restrhs. Triiesc cu entuziasm prezentul yi imediat pot deveni posomo&ti ~ideprima$. autocontrolul.11 Y mi. Diferentele individuale sunt mari. menstrua@ se leagg de momentul in care inil$mea este a 3-a sau a 4-a parte din iniil$mea adult2. Doresc yi plinuiesc sg-yi mentin$ pe viitor. Este bine ca pkintii s3 asigure adolescentilor spa$u yi timp pentru a fi singuri.2. Arnbele p$ . Leggturile cu pirinfii stabilite in copilirie sunt reduse drastic. aer.. unii sunt chiar la inceputul pubertiitii.aud c h d altii le vorbesc. Viseazi profund in timpul zilei yi nu. pag. descoperirile tehnice etc. Dezwltarea fizic2i1 Creqterea in in%$me se opreyte la fete la aproximativ 17 ani. in rezumat.1. rnai ht2i la fete (in jur de 16 ani yi ceva. Demoltareafizica' a fetelor.21 de ani). fn Statele Unite ale Americii prima menstruatie apare la o iniiltime de 158. elibereazg anxietatea acumulat5. iar aitii scnt aproape la inatimea ~i greutatea adultilor. de fapt. Adolescen/a tdrzie (16 sau 17 ani . Evenimente minore pentru pib-inti pot fi interpretate yi triite drept crize majore de citre adolescenti. nu trebuie ridiculizat. Comportamentul instabil. api) yi ingrijiti medicale rnai bune.~face i planuri de viitor. Adolescentii de azi au acces la tot ce poate oferi societatea modern$ fiind tentati prin reclame.soare. Mecanismul declanyator prin care apare pubertatea nu este complet elucidat.Mama @ cop€ lut si-yi aureasci anumite planuri despre carieri 0 mare parte din adolescen$ sunt interesati de sexualitate. Tinde sg aparg rnai devreme decdt in trecut ceea ce s-ar explica prin alimentatie. adolescenp k i e se caracterizeazi prin capacitatea de a se interesa yi a iubi yi pe altii. Se insoteyte de o creytere a musculaturii yi a puterii acesteia. folosirea factorilor naturali . pe & de alta copiii .

I5sind impresia. Pin5 in acest moment p5rintii trebuie s5 incerce s5 fie calmi. imbriiciirnintea. chiar atunci c h d survin unele "furtuni". grupul de prieteni. fn general p5rintii doresc ca urmasii lor s5 nu duc5 lipsurile tr5ite de ei. frecventarea discotecilor etc. vizionarea televizorului. adesea. s5 ocupe un loc in societate superior celui definut de ei si s5 nu repete gre~elile lor. 3. modul . Pikintii care nu fixeaz5 limite fac adolescenfa rnai grea. Situafia de fapt este ins5 invers5: doresc $i au nevoie de limite ca o expresie a iubirii qi grijii p5rinte~ti. Relatiile cu cei de nceeasi ~tirsta'. Uilii p5rinti pretind copiilor performante care nu pot fi realizate de Scolar.). Constiinta apartenenfei de grup determin5 comportamente adecvate si trece in revist5 judeciiti A . de adaptare si de inseqie social-economic5. imbrgcgminte. fardurile. intre cel a1 adultului si cel a1 unui copil mic ~ i de aceea. sri consulte pe dirigintele clasei. Amenint5 si piseaz5 pe aceast5 tem5 dar nu este in stare s5 o facii. cum isi petrec adolescenfii timpul liber (filmotecile s-au r5sphdit si in mediul rural!) au ca rezultat. Comportamentul adolescenfilor oscileaz5. Se pot schematiza patru modalit5ti prin care adolescentii i ~dobindesc emanciparea fat5 de p5rinti: i 1. insii. Adolescentul evolueaz5 treptat de la copilul dependent ciitre adultul independent f5r5 a p5r5si casa p5rinfilor. uneori. Cei care au crescut in medii care i-au controlat excesiv pot ti prea largi cu proprii copii ~iinvers. 2. c5 nu au limite. c5 viata sexual5 va incepe cind copiii nu sunt in stare s5 se descurce cu ea. Adolescentii testeaz5 constant limitele impuse de pikinti. In adolescenfa tirzie. se complic5 si se extinde. P5rinfii si adolescentii tr5iesc cel rnai bine intr-o atinosferi de incredere reciprocj. banii de buzunar. apoi simte nevoia unit5fii familiei si se intoarce. . i Atitudinea p5rinfilor are un efect semnificativ asupra comportamentului adolescentului.~fixa optiunea pentru viata proprie. cu tact. pediatrul de familie si un psiholog. Rareori pikintii consider5 c5 adolescentul are dreptul de a . Adolescentii pot pleca brusc de acas5 si sunt rev5zuti ca adulti (situatii rare!). Adolescentul pleac5 de acas5 pentru a fi independent. Comportarea sa devine inacceptabil5 ~i foqeaz5 familia s5-i ordone s5-7i fac5 bagajul si s5 plece. ca prima relafie sexual5 s5 aib5 loc la o v%st5 tot rnai mic5 ~ip5rinfii se tem. Adolescentul cosmetice. P5rinfii sunt datori. s5 stabileasc5 relatii sociale. cu traumatisme sociale si e~ecuri generale $i personale. Pe ling5 aceste conflicte care tin de specificul societ5fii romine~ti actuale apar conflictele obisnuite ale familiei pe diverse "teme": orele de studiu. 0 disciplin5 consistent5 si consecvent5 ii face s5 se simt5 in siguranf5. Aceasta se repet5 pin5 sunt capabili s5 se descurce independent. ora de retragere la odihn5. boli etc.La inceputul adolescenfei relafiile se stabilesc cu acelasi sex. telefonie fiir5 fir etc. relafia p5rinte-adolescent se imbuniitiifeste. 4. si rnai grav. sentimentale ~i de comuniciiri variate cu sexul opus. in astfel de situafii lupta pentru separare. Se ajunge la situatii dramatice. permanent5. in ce prive~te privilegiile acordate. in aceste cazuri. Precocitateapubertiifii ~iinfluenp exercitatii de unele programe de la televiziune ~ iin general. Trist este ~5 unii din acesti p5rinti culpabilizeazii pe copil. Domeniul cu cea rnai mare dificultate pare s5 fie sexualitatea. in mod justificat. Cei virstnici se schimb5 mai greu. Asteptikile pikintilor sunt adesea rnai mari decit pot realiza. iar in perioada adolescenfei tiirzii relatia este cea de cuplu. $i aceasta se face uneori fiir5 discern5m8nt. in timpul adolescentei rnijlocii relatiile sunt fie cu cei de ambele sexe. cei care au crescut in ~nedii excesiv de permisive pot controla excesiv. in afara casei pkintesti. pentru c5 dotarea lui nu este corespunziitoare (mostenire. La noi ins5 este vorba de inlocuirea total5 a unei lumi cu alt5 luine. Izolarea impus5 de grupul de prieteni le permite sii joace roluri de adulti. determinind nefericire ~i frustrare pentru toti. s5-1 sanctioneze cu pedepse corporale. crevte increderea reciproc5. pentru p5rinti este greu s5 decid5 c i t de mare responsabilitate sii le acorde. $i in aceastli direcfie pikintii trebuie s5 tin5 deschis un canal de comunicare. Adolescentul doreste s5 plece din familie. cei tineri sunt mult mai accesibili transform5rilor de mentalitate. P5rinfii care au avut conflicte nerezolvate in propria lor adolescenf5 vor avea rnai multe momente dificile in a-si creste copiii.+olarul mic. ajungiind s5-i impun5 anumite restrictii sau. La noi in tar$ schimbgrile survenite dup5 anul 1989 su evidentiat faptul c5 intreaga societate romineasc5 a suferit o schimbare a mentalitgfii care se deosebe~te mult de mentalitgfile societ5fii in care intr5m acum. p5rintii doresc s5 fie cfistigate printr-un comportament responsabil. Incidenp sarcinilor la adolescente este "m cre9tere. printre altele. cu o relafie deschisk apropiatii. in general exist5 "conflicte intre generatii". discuri. adesea. p5strhd un dialog permanent. Violurile s-au inmulfit.

licee industriale. Grupurile de adolescenfi formeaz5 o subcultur5 in interiorul unei societifi.Prin procesul de industrializare qi urbanizare forpt5. opfiunea qi trecerea la o alt5 treapt5 a activit5Iii se face in prezent cu multe friim2nt5ri. 0 band5 este alcgtuiti. "eliberafi" de prezenfa si controlul familiei trec in grupul adolescenfilor care intr5 sub influenp noilor condifii sociale: studiul unor materii mai complicate. cu eforturile ~irigoarea impuse de concurenfa obligatorie in lumea capitalist& Nici absolventul scolii generale.2. Satele s-au depopulat. evenimente cotidiene) pentru care au nevoie de aprobare. In rilndul tinerilor. cuprinzhd toat5 adolescenfa timpurie c2t qi o parte din cea mijlocie. idei. care limiteazii comunicarea cu cei din afara grupului. in adolescents mijlocie iqi doresc telefon mobil. s5 acfionezi si s5 te imbraci. Petrec un timp enorm vorbind la telefon pe care-1 folosesc pentru a discuta subiecte care li se par interesante (imbrgciminte. Tinerii particip5 la diverse sporturi. Cei mai mulfi opteaz5 pentru continuarea studiilor in cadrul unui liceu (teoretic sau industrial) si apoi o form5 de inv5fiim2nt universitar5. testhdu-si astfel aptitudinile. uneori la intervale de c2teva zile. contrar planurilor qi concepfiilor familiei din care se trag. coafur5. motociclet5 sau chiar automobil care le permit o independenti crescut5 fat5 de piirinfi $sau o metodi de a "creqte in ochii" colegilor. Activitatea de grup ~i rnoda. in prezent exist5 inc5 o regesie in dorinfa de a intr%intr-oform5 de inv5fk2nt care sii ofere o diplom5. Din piicate. Se contureaz5 comportamente caracteristice. Tndiferent de calea pe care qi-o aleg. astfel de situafii sunt rare. care le permit s5 fie distincfi: imbrgciiminte. mulfi tineri incep s5-qi ia un serviciu. Exist5 si adolescerifi care merg pe "propriul lor drum" qi resping sau sunt respinsi de c5tre grup. altfel. Fetele petrec ore intregi la oglind5 cu coafura qi fardurile. Subcultura are urmitoarele caracteristici: 1 . de dinainte de anul 1990. scoli profesionale) si in foarte mare m5sur5 continuau la scoli postliceale qi la universitg~i. Cei care renunfii la studii trebuie dintrodat5 sii devinii "adulfi". Devenind membri ai unei bande dob2ndesc un statut ~i o recunoaqtere pe care. sii vorbesti. Pentru a avea o independenfi financiark unii sunt tentafi s5 piiriseasc5 qcoala si s5 lucreze cu o norm5 intreag5. 6. din adolescenfi cu simf de identitate s5rac sau negativ. unii i ~iau i servicii pe timp limitat. de regulii. Se instituie un sistem distinct de comunicare. modul de viaf5 echilibrat ~i f5r5 zdruncin5ri nu este scutit de "cutremure". melodii. in mediile cu standard economic cobor2t apare activitatea in bande. nu ar avea-o. in Bucure~ti in alte oraSe ale fiirii sunt constituite si astfel de grupuri. adolescenfii nu au mai imbr5fiqat profesiunile tradifionale ale familiei qi locului de basting. biciclet5. Fiecare adolescent iqi impiirt5seqte confidenfele intime cu cel mai bun prieten. in toate perioadele adolescenfei se ascult5 muzic5 modern& se danseaz5. dm familii foarte diferite. aproape toti copiii continu5 s5 studieze atilt in qcolile secundare (licee teoretice. Grupul dicteaz5 cum s i mergi. informafii despre o alt5 via@ dec2t cea oferit5 de familie (alte standarde si alte concepfii de viaf5 la multi din noii colegi). dar cea mai mare parte particip5 qi vizioneaz5 competitiile sportive in grup. in primul r2nd cu p5rinfii. 3. unele activit5fi distructive in care se angajeaz5 astfel de bande pot lovi in sansele adolescenfilor respectivi de a deveni membri competitivi ai societgfii. 2.Mama 9 copttul asupra acfiunilor ce se desf5soar5. Aceste convorbiri constituie o surs5 de conflicte cu familia. piln5 acum intrefinut material ~iocrotit social qi psihic de familie. Au nevoie de al[i colegi asem5n5tori lor cu care s i impiirt5qeasc5bucuriile si necazurile. Comportamentele acceptate se schimb5 repede. i Tofi prin planificare au fost repartizafi in "producfie". 0 parte din ei le practic5. trecerea adolescentului dup5 absolvirea ~colii generale de 9 ani. se citeste ~i se petrece mult timp cu conversatia. meqtesugarii s-au redus foarte mult fvac2ndu-~i aparifia un mare num5r de tineri cu diplome universitare sau de ~ c o ltehnice postliceale. sub forma unui argou. aspect corporal ~ialte comportarnente care nu au nevoie de vorbe. Prin tradifia incetgfenitii in ultimele decenii.~asume i atitudini de adulfi. Ajuns in lumea liceului cu colegi venifi din alte cartiere sau localitiifj. Jansuri. intr-o lume restr2ns5 la un cerc familiar redus cu tradifiile. riscuri qi mai ales schimb5ri in mentalitatea qi comportamentul adolescen[ilor. s5 "lucreze" pe timp limitat. o libertate mai mare de miycare qi de abordare a - . Alegerea profesiei inv5f5m2ntul general prevede o perioad5 de 9 ani. Tnspir2ndu-se din cele v5zute ~i auzite despre tinerii din Occident.3. cu si &5 o utilizare eficient5. ceea ce le permite s 5 . Ace~tia vor ajunge la independenfa nu financiar5 dec2t dupii v2rsta de 25 de ani.

Se cred "buricul pimdntului". incepdnd cu pirintii qi termindnd cu politicienii. un rol important il au cinstea. Se schimbi viap de familie din intreaga copilikie (traditii. Condamni cdnd este neconcordanlii ~ i in general. armonia viefii de farnilie atiit in ce prive~te calitatea relafiilordintre pikinti cdt ~i a acestora cu copiii si celelalte rubedenii bunici etc. metode de educatie. de atmosfera generali a scolii respective gi rnai ales de grupul ("cercul") de prieteni in care intri. Uneori au experienta unor "trGri unice". Alituri de familie profesorii au un rol deosebit. incearci s 2 . nu a fost atdt de profund sau disperat.2. descoperirea alcoolului ~i uneori a drogurilor. modestia.5. dupi o expresie populari.). Sunt profund angajati in a gdndi intr-un mod abstract despre ei insi~i: "sunt normal". sthgaci.o%ndeasci"ipotetic". in adolescenia tkzie. metodologia predirii ~i a disciplinei in ~ c o l a i fost sesizati ~i adaptati (uneori) de cadrele didactice mai mult decdt de alte segmente ale societiiii romdnegti. s i inieleagi ~i s i utilizeze reguli ale logicii pentru a gindi atit inductiv cit si deductiv. Adolescentul intri in stadiul operatiilor formale ~i dobindeste capacititile cognitive ale adultului. Din adolescengi timizi. ci pot conceptualiza dincolo de 6. Pentru prima datg. tentatia escapadelor la discoteci sau localuri pentru tineri. ponderea anumitor materii de studiu. Capacitatea de a utiliza gdndirea abstracti influenteazi comportamentul general a1 adolescentului. 6. s i fereasci pe adolescent de influenie nefaste. precum qi despre spatiul geografic ~i celest. La inceputul adolescentei ~i mai pufin in cursul adolesceniei medii sunt egocentrici. nu Pbiniii sunt datori s i vegheze ~i pe cdt posibil. Adolescentul vietii cotidiene. sex ~i activitiiii periculoase fir5 a suferi consecinte serioase. dintr-o familie care triiieste fnminciuni qi necinste sunt mari same sg rezulte urma~i tulburiiri de comportament care duc cu pdni la urmi la delincvenp juvenili. domeniul realititii pentru a rationa despre probleme si evenimente care sunt contrare faptelor sau dincolo de domeniul posibilului. in care cred cu adevirat. De asemenea au tendinta sii creadi c i nu sunt supusi probabilitgtii care afecteaz. iqi imagineazi c i sunt in centrul atentiei si interesului fieciruia ~i c i ceilalti sunt impresionaii de ceea ce au bun (de la trisiturile de caracter pdni la aspectul fizic. Adolesceniii se pot crede "salvatori" care vor fi capabili s. Depinde de mentalitatea familiei din care provine. interesele ~i sperantele adolesceniilor. care impun pirintilor "dialogul de la egal la egal". fiind in siguranfiin utilizarea de droguri. rnai ales trisiturile fetei) ~i critici fati de orice defect. forme de arti ca poezia simbolisti ~i pictura abstracti.~ faci propriile standarde morale. alte relatii cu sexul opus etc.. a d e v h l ~i sobrietatea viefii de familie. este capabil. in acest stadiu devin capabili s i . Ca o consecinti a egocentrismului se comport5 in cea rnai mare parte a timpului ca si cdnd ar fi la fel de centrali gi de importanti in gdndurile altora cum sunt pentru ei insisi. indiferent dacg defectele sau calititile sunt reale sau numai imaginate de ei. nesociabili. "ce sunt in realitate?". nu s-a bucurat. i . in ultimii ani credem c i mai mult decdt familia corpul profesoral a sesizat si @-aadaptat metodele de educatie ~i instruire didactic5 la mutaiiile care au survenit in cornportamentul. rezolve problemele pe care altii nu le-au putut duce la bun sfdr~it. Dezvoltarea moralti Sunt foarte atenti la standardele morale ale pikintilor. cii sunt unici in intreaga umanitate ~i c i nimeni nu a iubit. "de ce m-am comportat in acest mod?".4. cu mult tact. Pot conceptualiza lumi ~i evenimente din domeniul istoriei sau viitorului. pe oamenii obisnuiti ~i c i se pot angaja.disciplinati. Nu se mai muliumesc s i se gindeasci numai la lucrurile pe care le-au experimentat sau observat direct. in adolescents timpurie qi in cea mijlocie rolul primordial il are grupul de prieteni. infeleg sensurile simbolice ~iastfel pot apuca ~i interpreta glume cu dublu inteles.in cdteva luni apar tineri cu aer de independen& pusi pe "nu". relacia obi~nuiti mai este formati de grup. "ce insemn pentru altii". De asemenea.2.+olarul mic. fiinta uman. . profesorilor si adultilor in general si mai ales intre ce spun ~i ce fac ("fapte si vorbe") in realitate. "Operatiile formale" se caracteri~eazg prin gdndire abstract. Dezvoltarea functiei de cunoa~tere (cognitivti) Dupi Piaget (mare psiholog elvetian) intre 11 si 12 ani are loc stadiul final. Planurile de invitiimdnt. de experieniele adolescentului din via@de farnilie.

de regulk rnai uSor. Copilul suplu este mai rezistent ~i suport2 imboln2virile. in conflict cu ale sale. Cuno~tinteledespre alimentatia rational%. P b 2 P i formeaz2 propriul cod de comportament S ~i filozofie a vie* adopt5 reguli externe de conduit5 (din farnilie. nedorit. Este important siI se respecte orele de mask Orarul neregulat de mas2 ~i rnai ales "gust&ile7' dintre mese impiedic2 dirijarea normal2 a poftei de mbncare. Alimentatia (scolar mic.asociaw. a) Comportamentulla masa'.3. recui n o ~ t i n g respect. Masa nu va fi luat5 in grab2. ' Vezi ~i "Obezitatea" pag. Copilul "durduliu" nu este rnai s2n2tos dec2t unul "slab. b) Mcinca'tori buni ~i "ra'i". Stadiul a1 4-lea . echilibrat2 trebuie inv5pte. Copflu1 are neuoie s& m&ni eske obligat sii rnhancel . Excesul ponderal din copil5rie persisG fn adolesceng ~ila v b t a adult5. Al2turi de grup i ~ i dezvolt5 t&ia de a evita comportamentele antisociale. Carenfafndelungat2 de proteine in copil5rie frbneaz5 dezvoltarea anumitor potentiale fizice ~ipsihice. empatia. c h d adul$i consider3 c2 nu m h h c 2 suficient. Copilul nu trebuie l5udat sau stimulat dac5 mh2nc2 mult.~dob2ndi o id6ntitate rnai puternic2 ~ipentru i a dispune de un set de reguli bine delimitate pentru creding ~icomportament. dac2 ii este foame. Unii se orienteaz5spre religie pentru a .Scolarul & h c 2 bine dac5 are un program de via@ corespunz5tor.~cl2di identitatea i nu numai ca membru al propriei familii. pr5) sau chiar ai ckor membri se simt ~i se identific2. Odat5 cu v2rsta ~ c o l a r 2 functiile aparatului digestiv ~i metabolice sunt intr-at2t maturate. Mamele salariate au posibilitatea de a oferi copiilor o alimentatie consistent5. Dup5 mese prea copioase sau alirnente greu digerabile copilul vats5 rnai uSor dec2t adultul.Orientarea spre mentinerea legii ~i ordinii. Caut5 ~i abordeaz2 domenii mai vaste cu convingeri ~i standarde ce pot fi utilizate pentru a . minciuna sau in~el2toria cadrul in grupului determini5 pedepsirea. To$ doresc s5 aib5 un comportament conform regulilor ~i conventiilor "impuse" de comunitate (clask grup) ~i accept2i s5 se supun5 legilor generale. dar le inliItur2 repede ~ ide regul2. forma$uni de teatru amator sau muzic5 upar2 etc.Preadolescentii ~iadolescenpi a p q i n stadiilor 3 ~i 4 dup5 Kohlberg: Stadiul a1 3-lea (concordun#a'interpersonala'). qcoal$ religie.Al$i se i n c a d r e d fn cluburi sportive. concentrat ~i lini~tit. asocia$e etc. adolescenw se simt a h q i de frumusefile naturii.). i ~ manifest2i dragoste. $nut. Scolarul mZn2nc2 cu plgcere. introducbnd in meniu unele preparate industriale sau semipreparate. to$ cei care se ocup5 de ingrijirea ~i educatia copiilor ar trebui s2 se familiarizeze cu principiile de baz5 ale alimentatiei copiilor. ~i Dintre toate acestea. condamns pe cei care le incalc5. se asociaz5 cu persoane care au acelea~i valori ~i u r m e d aceleqi reguli. cu asigurarea nevoii de mi~care dac2 i se ofer2 o hran5 ~i variat5. Uneori fns2 adolescenw rnai mari mint ocazional pentru a . Maturatia deplin5 are loc ins5 abia la sfilr~itul perioadei de ~colar. Doresc s5-i ajute pe cei slabi. loialitatea f a g de grup devine tot rnai important5. Religia p a t e lua locul autoriG$i familiale ~i este agreat5 de grupul de prieteni. muzic2 ~ilsau 1iteratnrLAceste preferinte ~i apropieri ii fac s2 se indepkteze de familie gi de propria copilkie. ci duce doar la formarea unui strat gr2sos excesiv. 305-310. Astfel se p a t e alc2tui o hran5 consistent& gustoas2 ~i cu pret convenabil pentru ~ c o l a r . 0 condi$e pentru a avea pofG de m2ncare este s2 se m i ~ t indeajuns in aer liber e ~i s5 doam12 c2t trebuie. prezentat2 fn mod atr2gstor. Al2turi de misterele ~i austeritgtile religiei. natiune. loialitate. Obezitatea la adult duce la imboln5viri ~iscade durata de via@. Excesul alimentar nu creSte capacitatea ~irandamentul fizic sau intelectual. dar nici nu trebuie ademenit cu promisiuni ori amenintat cu pedepse ca s2 m h h c e rnai mult. De aceea.~proteja i un prieten. dar al unor comunit5$ din ce fn ce rnai mari (institutii de inv5@dint. adolescent)' Se ?tie c2 hrana influenteaz5 ho&2tor dezvoltarea fizic2 ~iintelectual5 a individului. incbt pot tolera alimenta$a adultului. Examineaz5 preceptele morale care intr2 . 6. Sunt de partea legii qi autorit5lii pe care le respect5.

si se cifreaz5 la 3 000 3 500 kcallzi. ce are de indeplinit numeroase functii in organism. in condifii de miscare normal5 ~i la ritm de crestere corespunz5tor viirstei. Copiii cu ritm accelerat de creStere m5niinc5 mai mult deciit cei care sunt mici pentru vksta lor. 0 parte din apa ingerat5 in cursul unei zile este eliminat5 sub form5 de perspiratie insensibil5 (pe cale respiratorie si prin piele prin transpiratie). brhzeturi. fixat in copiliirie se mentine mai tkziu duciind la obezitate la varsta adult5. Cartofii. raportat la greutatea corporal5 de trei ori r ~ amult deciit adultul. preqcolarului. intre 15 si 18 ani. prin 250 ml lapte. Copilul nu trebuie educat s5 devin. 100 g came sau produse din came. leguminoase. Dac5 un adult va critica tot ce i se ofer5 la mas& nu va ti de mirare ca qi copilul s5-si insuseasc5 a c e e a ~ iatitudine. DROESE. " . Pe de alt5 parte. iar restul sub form5 de proteine vegetale (p8ine.12% din aportul energetic. La biiieti acest maximum este atins abia la viirsta de adolescent. Deprinderea bunelor maniere inceput5 inc5 din prima copiljrie.2 600 Cifre medii fn Joule* 4 200 5 880 6 300. alte produse din cereale. Gre~elile de alimentafie pot fi evitate dac5 qcolarul nu este l5sat s5 m5niince singur. Ap-numitele "alimente solide" ca piiinea. s5 dea un exemplu bun qi s5 aib5 grij5 s5 domneasc5 o atmosfer5 de bun5 dispozifie. Consumul de energie nu este acelasi in fiecare zi. came.5. Nevoile de lichide sunt mari. adic5 proteine de origine animal5 (lapte. Restul este confinut in alimente.8400 8 820. La unele fetife aportul alimentar este redus voluntar.2 800 2 200 . peste. Urm5rind aportul alimentar la copilul s5n5tos. F 2 5 ap5 organismul nu poate produce urin5. din dorinp de a-qi p5stra silueta si a corespunde "idealului de frumusete". Apa este necesar5 pentru cresterea qi regenerarea fesuturilor. pestele. cartofi si zarzavaturi).7 560 7 140. Aproximativ i jum5tate din nevoile de lichide este acoperit5 prin b5uturi. nliinc5cios. Cu ciit copilul este mai mic. cu atiit sunt mai mari nevoile de lichide pe kglgreutate corporal5.1 calorii.2 400 Kcal pe zi) la viirsta de 14 . Acest obicei de a miinca "peste m5sur5". Substantele plastice. confin ap5 in propoqie de 40-70%'.10080 8 400 . c) Formurea bunelor deprinderi lu nzasd.2 000 2 100-2300 2 000 . HELGA STOLLEY) il 1. Nevoile nutritionale ale copilului mic. Proporfia de proteine in alimentafie trebuie s5 reprezinte 10.15 ani.9 660 10 080 . carnea. Adultii trebuie s5 se controleze in gesturi. Copilul mic are nevoie de ap5. Apa este un aliment indispensabil.10 920 - Conform unor intelegeri internalionale se recornandii folosirea unitiitii de m3surii Joule pentru valoarea energetic3 1 Kcal = 4. :I 11 4 . se constat5 variafii de la o zi la alta. Consumul de alimente dincolo de sa~ietate observ5 ~i atunci c h d mesele se lungesc prea se mult. Copiii qcolari care au activitate sportiv5 intens5 sau depun o munc5 fizica deosebit5. 20 g briinz5 uscat5 sau 40 g briinz5 de vaci.184 KJ. zarzavahirile confin ap5 p8n5 la 90%. Fetele ating maximum de consum energetic (2 200 . se consolideaz5 si . ci ia masa cu familia sau in alt colectiv.13 b31eli I ? I4 fete -- Valoarea energetic2 n pe zi E kilocalorii 1 000 .2 300 2 400 . Copilul de 7-9 ani ar primi necesarul de proteine animale. qcolarului si adolescentului. Produsele sunt de important5 vital5 ca material de constnictie (plastic) qi aliment (valoare nutritiv5). ougle. briinza.I I ! RECOMANDARI PENTRU LfN APORT ENERGETIC CORESPUNZ~~TOR PENTRU COPILUL MIC $I $COLAR (W. Continutul in proteine din unele alimente obisnuite este redat in tabelul 6. I Vfirsta fn ani 1. Un gram de proteine furnizeaz5 4.9 I O 12 b3ieli l O . B5ietii m5n2nc5 mai mult inc5 din perioada de copil mic fat5 de fetitele de aceeasi viirst5.12 fete 13 .I 800 1 700 . Cifrele calorice pe zi se refer5 la copiii cu greutate si talie medii. in ciuda unui apetit siniitos. consumul total de energie pe 24 de ore crevte in cursul copil5riei.se fixeaz5 in timpul perioadei de ~colar. ou5).3 1 6 7. fructele. Nevoile calorice pentru metabolismul bazal ~i pentru crestere sunt in sc5dere. Alimentatia rational5 trebuie s5 cuprind5 cel putin jum5tate din proteine "de halt5 valoare". consum5 mai mult5 energie.1 400 1 500 . El continu5 s5 m5niince numai dac5 este indemnat sau obligat s-o fac5.11 760 9 240 . Consumul de energie pe kg de greutate corporal5 qi pe zi scade in cursul copilikiei. Adolescentul Copilul s5nitos stie in general ciind este situl. odat5 cu inaintarea in v2rst5. care este vehiculul esenfial pentru indepirtarea unor produsi de degradare (rezultati din metabolism) qi a unor s h r i . $colarul are perioade in care m5niinc5 prost: nu este un motiv de ingnjorare dac5 se simte bine ~i este sh5tos.Scolarul mic.

Abentatia copilului &2 un aport suficient de hidrocarbonate este imposibil5 chiar pentru foarte scurt timp. seul vor constitui o parte mic5. Grasimile cu valoare biologic5 ridicatil sunt cele care contin acizi g q i esentiali polinesaturati (mai ales acid linoleic) ~i vitaminele A. 1980) Lapte (3. gr5simile vizibil ~i invizibile se afl5 in propoqie de 4060. Un gram de hidrocarbonate furnizeaz5 4. cu metabolismul lor alert ~i cu mobilitatea lor caracteristic5 viirstei. Aaugarea unor cantitZ$i mici de grgsime fac miincarea rnai gustoas5. Ele sunt uSor de digerat. G&imile sunt digerate mai ^ w tdeciit proteinele ~i hidrocarbonatele qi.8%) Lapte acru bztut. Un gram de gr5simi furnizeazii 9.) h UNELE ALIMENTE UZUALE (LA 100 G) ( D U P ~ INSTITUTUL DE C E R C E T PENTRU ALIMENTATIA ~ COPILULUI. toate alimentele contin gr5simi. smgntkit Iaurt (33% gr&imi) B & n d fermentat3 (40-60% gr5sirni) B&zh de vaci degresat3 OuB (1 ou de g f n5 . fn majoritatea lor. sl5nin& untur2 r ' seu. produsele de cereale (fulgi.l kcalorii. intralimentatie echilibrati a copilului. margarina. Obiceiurile culinare din unele familii ascund primejdia de a oferi copiilor o cantitate excesiv5 de grkimi. fn alimentatia copilului. de aceea. Tabelul arat5 c5. Printre grkimile cu mare valoare biologic5 se num5r5: untul.TABELUL 6 5 . practic. uleiurile vegetale qi sl5nina. Alimentele bogate in hidrocarbonate cu valoare nutritiv5 mare sunt: psinea integral%. aceste grssimi se folosesc preferenfial pentru g5tit sau pentru tartine. E ~i K. G F ~ s I M I$1HIDROCARBONATE (H. cartofii. necesitil cel putin 50% din aportul nutritiv sub form5 de hidrocarbonate. margarin5.. ungerea piihii cu unt ~ig5titul cu m i m i trebuie acute cu moderatie. D.circa 50 g) Unt Margarin5 Uleiuri din germeni Came de porc Va& Pas&e Ficat $unc5 fiart5 Salam uscat (Sibiu) Cremwurgti Piiine neagr5 PGne integral5 Pgine alb5 Pesmet Gri~ Fulgi de porumb Orez fiert Paste =noase fierte Cartofi Cartofi pr&ji$ Conopid5 Morcovi Spanac Maztire (conservl) Mere. Hidratii de carbon sunt surs5 principal5 de energie. Prin ad5ugarea de gr5simi la alimente se p a t e acoperi o mare parte de nevoi nutritive in cantitate mic5 de aliment. pere Piersici Banane Portocale Ciocolati cu Iapte Bomboane Inghepti Marmela& ' Cifrele din parantez5 indici valoarea energetic5 a alimentelor calculat3 in Joule. CO VALOAREA ENERGETIC. Alte e s i m i ca untura. Aceste alimente acoper5 de asemenea nevoile de vitamina B.& (fN CALORII $I JOULE) $I fN PROTEINE. Tartinele cu unt ~icu b r k 5 (salam sau ~unc5) oferite uneori de 2 ori pe zi duc la dep5~irea necesarului de gr5sirni. Gr5simile din alimentatia copilului indeplinesc numeroase funcw.piiinea neagrii. 35-40% din calorll trebuie $5 fie funlizate de grkimi. 250 Grkimile vizibile gi invizibile. DORTMUND. & alimentatia noastrg obi~nuitil. De aceea.5% grlisimi) Lapte normalizat. Din toate principiile nutritive gr5simile fmizeazii cea mai mult5 energie. gr5simile nu sunt ins2 vizibile ("gr5sirni invizibile") spre deosebire de cele "vizibile" din unt.C. vitaminele din . Dintre toate principiile nutritive hidrocarbonatele sunt cel mai uSor digerate ~icel rnai rapid transformate in energie. degresat (1. Nu este de dorit o cantitate mai mare. leguminoasele ~ifructele. confer5 mhciirii o satietate mai mare. ce duce la depozitarealor. Copiii. "&n5 instant"). ulei.3 kcalorii.

indeosebi sunt periculoase pentru dinti: mierea de albine.. Este mult mai recomandabil sii se condimenteze ~i s5 se asezoneze m2nc8rurile cu verdeturi variate (piitrunjel. telemeaua. Alimentele cu continut ridicat in retinol sunt: ficatul. Aceasta este continut5 in cantitate suficient5 in unele alimente preparate ca piinea. varz5. portocale. sfecl5. g5lbenusul de ou. d) Fierul este necesarpentru sinteza hemoglobinei. toate dulciurile lipicioase (caramele. Astfel: prim6vum: salat5. aluaturile. Sarurile minerale qi oligoelementele sunt indispensabile. caise. Dulciurile ~i cofeturile pot fi oferite fn cantitate mic5 dup5 mesele principale. mierea. a) Vituminu A (retinol ~i caroten) se g5seyte in alimente sub dou5 forme diferite. fulgii de ov5z) ~i leguminoasele. coac5ze. Ele stric5 pofta de mgncare si predispune la carii dentare. ardeiul. ardeiul. in alimentele de origine animal5 se g5se~te predominant sub form5 de vitamin. cimbru etc. De obicei. produsele de carne sau conservele de peste. Piinea alb5. cascavalul. pere. cgp~uni. Alimentatia bogat5 fn hidrocarbonate si s5rac5 in grgsirni solicit5 rnai mult vitamina B. fasole psstiii. urzici. Copiii care m5niinc5 fructe proaspete sunt mai bine asigurati cu vitamina C decit cei care primesc vitamin5 C din cartofi si zar~avaturi. gutui. cartofi. in cele de origine vegetal5 se g5sesc carotenii care sunt precursorii vitaminei A. 0 alimentatie variat5 asigur5 cel rnai bine prevenirea deficitului de fier ~i anemia.caisele. (tiamina). b) Vitumina B. spanac. afine. cartofi. gogosari. tomate. rinichii. untul. andivele. mgrar.complexul B. alvit5 etc. bomboanele. deoarece mentinerea vita- . cartofi. Vitaminele. cgpsunile. castraveti: toumnu: mere. pe~tele. mandarinele ~i piersicile. zmeur5. bogate fn vitamina C si fibre alimentare. Continutul in calciu a1 alimentatiei este determinat in primul rind de consumul de lapte. C) Fosforul. Vor fi evitate dulciuriie si pr5jiturile de cofet5rie intre mese. margarina si gabenusul de ou.: carnea de porc. A direct utilizabil5 (retinol). ridichi. visine. leguminoasele. proteine). ardei gras. Alimentatia cu un continut optim de proteine si calciu acoper5 sigur ~i nevoile de fosfor. prgjiturile. mere. c) Viturnirza B7 (riboflavina).). 112 litru de lapte (integral. iumu: cartofi. zah5ru1. maz5re verde. morcovi. lgmii. brinz5 de vaci. C r e ~ t e r e a copilului se face corespunz5tor numai dac5 alimentele cuprind in cantitate suficient5 s5ruri minerale ~i oligoelemente (minerale in cantitate foarte mic5). sunca. slhina cu came. Sursa principal5 este sarea de buc5t5rie. sp5larea riguroas5 a dinfilor. Nu este necesar adaosul de sare la minc5ruri. ficatul. marmeladele. conopid5. Au un continut bogat in vitamina C: coacgzele. fasolea verde. varza de Bruxelles. produsele de cereale (Eina integralii. fulgii de ovgz. rinichiul). varza. inghetata. Ele mai contin ~i alte principii importante ca: proteine. f5ina intermediar5. cirese ~i banane. vuru: morcovi. necesare pentru peristaltismul intestinal normal. vitarnina C. iaurt) pe zi. ceap5. vinete etc. Ace~tia sunt mai valoro~i punct de vedere biologic si se absorb din mai putin bine din intestin. decit cea cu gr5simi multe. fosfor. spanacul ~i piersicile. in afar5 de vitamina D. Alimentatia complex5. ceap5 si usturoi verde. piersici. Mama va avea grij5 ca in funcfie de sezon s5 ofere zilnic alimente ce contin hidrocarbonate.). Purt5torii de caroten sunt: morcovul. Alimentele care au un continut bogat in fier sunt: viscerele (ficatul. d) Viturnirza C (acidul ascorbic) se giiseste in fructe. morcovi. precum ?i alte dulciuri sunt considerate alimente cu valoare biologic5 mai putin important5. b) Calciul. b5ut simplu sau folosit la @tit acoper5 cu certitudine nevoia de calciu la copilul mic ~i ~colar. nuga. Stomatologii recornand5 dup5 consumarea de dulciuri. zarzavaturi. telemea ~i mai pufin prin came si piine. f5r5 recomandarea medicului. preparatele din carne. praz. struguri. degresat. Ele vor acoperi numai o mic5 parte din nevoile de hidrocarbonate. carnea. citricele. lobod5. bomboanele. banane. pere. p%trunjelul. in buc5t5ria noastr5 se s5reaz5 excesiv. variat5 contine toate vitaminele in cantitate corespunz5toare. prune. rahatul ~i "bomboana" dat2 la culcare. salata verde. 0 alimentatie variat5 si rational5 contine aceste elemente $i nu este necesar5 suplimentarea la copilul s5n5tos. Ele contin vitamine putine sau deloc ~i sunt Grace in fibre ~i alte substante asociate.Necesarul este acoperit prin lapte. cei care primesc La prea putin lapte se va da si brinz5. varz5. Dintre alimentele cu continut bogat in vitamin5 B. ridichi. fier $i asanumitele "fibre" sau substante de lest (celuloz5. varza crud5. a) Natriul (sodiu). calciu. felin5. pepeni. Nu este bine s% se administreze suplimentar preparate vitaminice. mezelurile. F5r5 fier se ajunge sigur la anemie. spanacul.

ciorapii qi tricourile de nylon. Se intiilne~te mai ales la copiii nervoqi qi emotivi. Hiperhidroza. In alirnentatia copilului trebuie s2 se g2seasc2 zilnic ulei de w m b sau de floarea-soarelui. utilizarea zilnic5 a pieptenului qi a periei personale. bust. Din 6 in 6 luni este necesar control dentar de specialitate. ingrijirea dinfilor constituie o problem2 de sbgtate.).minei C in acestea depinde in mare m5sur2 de pastrare qi preparare. Ofilirea. Se vor folosi produse de qampon 'Ympotriva m2treteiW. imbrgcat. Cele spuse la preqcolar sunt valabile qi la qcolar sau adolescent. exerci@ulfizic qi odihna alternativ2 din fiecare zi. La mulfi qcolari pe pielea capului apar m2treaw qi cruste seboreice (coji gabui). se p o d incN@mmte u q o d (sandale cu barete. conformatie etc. P&in+ sunt datori s5fnvete pe copii s2 perieze ding qi s2 cl2teasc2 gura de cel putin dou2 on pe zi. axile. este bine ca orice copil s2 doblndeasc2 obiqnuinw qi abilitatea de a se deprinde s5 fac2 singur urm2toarele: mincat. Autoingrijirea qi igiena. Spaarea pe din$ trebuie s2 se fac2 irnediat dup5 mbcat. Nu se va folosi inc2lt2minte cu talp2 de cauciuc. fiiqca. Prin acest termen se intelege transpirafiaexcesiv2 a m M o r . g2lbenuqu1. Se alege o lamp2 de lucru cu picior mobil. Ochii. nici unul dintre acestea nu asigur3nevoile copilului. S2 foloseasc2 past3 de dinfi cu fluor. incitlgminte de cauciuc. lofiuni alcoolice. Cind iqi face temele se va folosi ca surs2 . Atilt bgietii. Este foarte nepl2cud. congelator). prevalent5fn timpul anilor de qcoalL h Statele Unite 95% din qcolari sunt afectati de carii dentare. pantofi din impletituri etc. La cei care prezint5 vicii de implantare. Purtgtorii principali de vitamina D sunt: untura de peqte. pieptene qi eventual s2 maseze p h l in fiecare sear& eventual cu o lotiune special3 recornandat2 de un dermatolog. git. Organismul fn creqtere are nevoie de vitamin2 D pentru structura osoasL 0 parte din vitamina D este sintetizat2 in piele sub influenta radiatiilor ultraviolete solare.). folosirea latrinei. folosirea mijloacelor de incazire (aragaz. Mai ales la adolescenti mirosul urk a1transpirafiei. care va fi orientat5 in directia dorit2. al nespairii in general qi al dintilor in special ii pun pe respectivii ?n situafii penibile. incazirea mhc&ii). Zonele respective se pudreaz2 cu talc. Scoala poate sprijini educafia sanitar2. sunt doritori s5 se ingrijeasc2 qi s2 p2streze regulile de igien2 singur. microunde) qi de refrigerare (fiigider. preg2tirea ghiozdanului. profesorii qi copiii. preg2tirea alimentatiei (tartine pentru qcoal2. modificind din &d in c b d produsele comerciale. Procesul este gradual qi la el contribuie p&in@i. incgltat. spalarea prelungit5 qi fierberea scad simtitor continutul in vitamin2 C. untul qi margarina. drept la picioare). a c5rei absent2 provoac2 uneori c5derea p h l u i qi dermatoze. Este interzis s2 se foloseasc2 apa de colonie. Deveniti qcolari. Atiit pe preadolescent i clt q pe adolescent aceste deprinderi il vor fen de restrbgerea de grup. care confin vitarnina F. La copiii nervoqi iluminatul nu va fi violent. Nu se foloseqte iluminatul cu neon. indiferent de reclame. Pubertatea este v h t a critic3 pentru p L Dup3 v h t a de 10ani grija pentru piir trebuie dublat5. sp2latul mlinilor qi dintilor. Lluminatul va fi dozat pentru a nu obosi ochii: patul va fi astfel orientat ca lumina s2 nu bat5 in ochi. Piirul. Insistam pentru mentinerea in continuare a deprinderii ca la once v2rst5 s2 se fac2 baia general2 (duq sau cad2) sau pqial2 (fag. heringii. ficatul.Dup2 qampon se limpezeqte cu ap2 simp12 din abundeng. cuptor. e) VitaminuD (calciferolul). fnc2 din perioada de preqcolar. In fiecare sear2 se fac b3i generale sau duquri. Deodorantele se vor folosi clt mai rar. picioarelor qi a axilelor. Se vor evita dulciurile qi in special bomboanele lipicioase (caramele. este necesar s2 se poarte un aparat pentru corectarea anomaliilor. clt mai ales fetele vor fi deprinqi s2 perie. Pe ling2 deprinderileinsuqite in perioada de preqcolar se mai instaleaz2 urm2toarele obiceiuri de baz2: baia general2 (duq. miini qi picioare) zilnic. Preparatele cu vitamina D vor fi administrate numai la recomandarea medicului. cad2) sau parfial2 zilnick spillarea p h l u i (1-2 on pe s2pt3min5). unghiile se taie de dou2 on pe s2pt2mln2 (rotund la miini. Vara. alvig etc.

Trebuie vegheat foarte devreme la formarea unui piept frumos. in spatele copilului se va plasa o mic5 lamp5 aprinsii. Dac5. Se spune cii cei tari la gimnastici nu sunt i n mod obligatoriu genii. sdnii se umflii anormal de mult qi cu o mare rapiditate. dupii baie sau d u ~ sdnii vor f i stropifi cu un burete mare . se va consulta un endocrinolog. La nevoie. Dezvoltarea sPnilor poate surveni foarte tdrziu: nu este nimic alarmant. cu jetul de ap5 de la d u ~Apa rece m5reste tonusul.I 'I I 1 6. mai bine. elevele (preocupate de siluet5) i ~impun. Adolescentul luminoas5 un bec de 100 Wafi. Pieptul copilului nu trebuie s5 fie in contact cu ea. Dimpotrivii. La scoalii se fac examene medicale periodice (examene de bilant) cu scopul de a supraveghea cre7terea copilului (mgsurgri. o curburii lateral5 a coloanei vertebrale). La unele fete cre5terea sPnilor se insofeste de senzafii nepliicute (spasm. Atdt in perioada de ~ c o l a mic (I-IV clase) cdi ~i in cea de adolescent sunt r necesare consultafiile medicului de familie in vederea urmriririi normalit5tii siin5tiitii in general. in momentul in care se instaleazii menstruafia. dezvoltiirii fizice si psihomotorii si depist5rii unor anomalii (deformiiri osoase. anemii. 1 I II b i i II I 1l . iar spatele trebuie s5 fie drept. Dupg vdrsta de 10 ani eleva va fi inviifat5 cum s5-qi ingrijeasc5 shnii care incep s5 se dezvolte: a) in fiecare zi. dacii sdnii p5streaz5 aspectul juvenil ~i dup5 pubertate. copilul va fi plasat la cel pufin 2-3 m de aparat iar intr-un colt a1 camerei. consultati-v5 cu medicul ~i g5sifi o solufie. T'levizorul oboseqte ochii. dacii observafi cii "nu r e u ~ e ~ t e " . Portul sutienului este deosebit de necesar in timpul exercifiilor fizice. care s5 fie umplut5 uniform ~i s5 fie tare.+olarul mic. Sanii ('Pieptul") fetitelor. regimuri dietetice foarte severe. Este de preferat o somierii cu arcuri tari sau saltea Relaxa. la unele fete sdnii incep s5 se dezvolte devreme (8-10 ani) vertiginos. se va consulta un ginecolog sau un endocrinolog.5. Din contrii. Aer. Organizati lucrul in asa fel ca temele ~i lectiile s5 nu ia mult timp. iar unul din cfectele secundare este "priibuqirea" shilor. dureri) ~ i / s a u roqeat5. Cdnd este autorizat sii urm5reasc5 anumite transrnisiuni. iar copilul nu va citi cu cMile prea apropiate de ochi qi nu va sta mult la televizor. priinii in clasa lor. prin disparitia stratului de gr5sime care-i sustinea. acestea sunt deosebit de diiu115toare pentru silniitate. la 40 cm depktare de carte. Se va explica qcolarului c5 este bine sii evite sii incruciqeze picioarelc sau sii citeasc5 cu nasul in carte. b) va purta in mod obligatoriu (chiar dacii pieptul nu este complet format) in fiecare zi un sutien cu bretele elastice. Nu se folosesc perne mari ~imoi. in stPnga (dac5 scrie cu m h a dreaptii). acnee. Examene medicale. Pe masa de noapte se plaseaz5 o lamp5 mic5 cu abat-jour. De aceea. tulbursri de comportdment etc. soare si sport La vksta ~colara permitefi copilului de a-$i nu petrece siirbiitorile vi timpul liber intre masa de lucru $i televizor. obezitate. i din proprie initiativ5. copiii nu vor fi lgsafi s5 stea in zilele de ssb5toare tot timpul in fata televizorului. se va asigura un bun ilurninat in camera de lucru. opinie total gre~it5. Copilul va f i invgtat cum s5 se aqeze la masa de lucru: scaunul trebuie s5 fie aproape de mass. cei nu vor fi negre~it care vor reusi in mod striilucit in via$! . Nici cei tari la teme. Uneori creqterea poate surveni unilateral sau inegal (unul din sPni este mxi voluminos). palizi si pliipanzi. fortificii {esuturile si . Copiii care sufer5 de tulburriri de vedere vor fi obligafi sii poarte ochelari cu lentile corectoare. sutienul va avea cupa de mMme adecvat5 qi va fi bine atrPns la spate frir5 a impiedica respiratia. Pentru a preveni rniopia (vede prost la distanfg). Nu rareori. Sunt manifestiiri anormale. Pentru a lupta impotriva acestor atitudini pe care le iau aproape tofi copiii de indat5 ce ating vdrsta qcolar5 sau adolescenfa este necesar sii se aleag5 o saltea bung. deoarece sdnii nu sunt sustinufi de muschii proprii. imbibat cu ap5 rece sau.). La ~colarulmic este obligatoriu purtarea ghiozdanului pe spate. este periculos ca un copil s5 duc5 ghiozdanul ag5fat de acela~i umiir sau purtat cu aceeaqi mAnii (se produce scolioza. Natafia ~i exercitiile respiratorii favorizeazii aceastii dezvoltare. stimuleazii circulafia sdngelui. Se urmiireste efcctuarea la timp a vacciniirilor. Pozitiile incorecte. cdntbiri) qi de a depista eventuale anomalii.

soarele qi razele ultraviolete au un rol important.o plimbare rnai lung5. P2n5 la 10 ani copilul are nevoie de cel putin 10 ore de somn de noapte. sii alerge. umed sau uscat intrii cu brutalitate qi p5trunde direct in pl5mlni. circulapei siingelui qi digestiei. p5rintii nu (de recomandat tat511 vor face cel putin o dat5 pe s5pt5mln5 impreun5 cu e1. Vara. medicul sportiv qi profesorul . medicul qcolar. ca qi baia de soare sau baia in ap5.Se alege un sport care-i educ5 respirapa. favorizlnd $i accelerlnd eliminarea toxinelor care otr5vesc organismul. chiar dac5 acestea ar contraria dorinta legitimii de ordine qi curiitenie a unor locatari. C l t rnai mult5 mi~care afar5 din casg! Copiii au nevoie de activitate fizic5: sii participe la "treburile" gospodiiriei. dar se poate perfecpona treptat prin exercitiu. vor fi "scoqi" afar5 s5 se joace intr-o curte qi chiar pe o strad5 sau pe alee. Dac5 la qcoal5 orele de educatie fizicii se fac in aer liber. Toti piirintii qtiu ast5zi c5 sportul este bun pentru siin5tate qi mai ales c5 este indispensabil dezvolt5rii armonioase a copilului. . Din nenorocire in oraqele mari spapile de j m sunt tot rnai limitate. Copilul se ofileqte ciind este privat de aer. Pentru ca pielea s5 respire. Nu este pennis ca un copil s5 se culce &ziu din cauza lecfiilor. pielea va fi l5sat5 c2t rnai mult posibil in contact cu aerul. rnai reflexe rnai bune) qi psihic (nervi stgplniti. Desigur respirapa este un act automat. Aerul. asimileaz5 rnai bine alimentele. articulatii suple. contactul cu natura sunt ade~iirate cure de relaxare qi de infrumusepre. d t mai mult i aer liber. alimentafia. spate drept. qcolarul are nevoie de cel pufin 114 de or5 de destindere dup5 imobilitatea din clasii cu aer poluat. Drumetia prin pgdure. o influen* favorabil5 asupra oxigeniirii globulelor roqii. Purtarea de pantaloni lungi de biiiefi qi mai ales de fete este o greqea15. . Copilul care respir5 bine este calm. Dac5 ~ c o a l a a prev5zut ceva. Dac5 pikinpi n nu pot sii plece cu copilul. care las5 sii circule aerul. Copilul respir5 r h fie dintr-o obiqnuintiifie din alte cauze ca: vegetafii adenoide. Este indispensabil ca un copil s5 invete sii respire bine. Activitatea qcolar5 nu trebuie sii se fac5 pe seama timpului de stat in pat. se eviti o mare parte din guturaiuri. iar strada reprezinti un loc unde pot surveni multe accidente. "gripe" qi alte boli ale nasului qi gltului. Exercipile fizice il fac sii transpire abundent. atAt vara. Dac5 qcolarul are dificult5ti respiratorii. c l t qi iarna. Clnd este inspirat prin nas este asanat. miqcarea. Se qtie c5 pielea este $i un organ de respirafie. piirintii se vor consulta cu medicul qi cu profesorul de educape fizicg . Orele de somn trebuie respectate cu strictefe. chiar in lunile de iarnii. de asemenea. Aceasta valoreaz5 de 10 ori rnai mult declt dac5 foloseqte autobuzul. bv5@nd pe copil s5 respire pe nas. exercitiile fizice. deviatie de sept nazal. apa. la ieqirea din clas5 este bine ca elevul s5 mearg5 pupn pe jos. abdomen plat. Nu trebuie s5 tr5iascii inchiqi in casii. de miqcare. fn timpul iernii se va purta imbr5cWnte larg5. talie rnai subpre. de soare. s5 se cafere.Nevoia de migcare. Aceasffi boa15 atinge 80% dintre ei. Sportul. anomalii ale dintilor qi/ sau maxilarelor. Cum Pqi ternin5 temele. In vacang. gura deschis5. a) Un copil sportiv este mai siniihs. nu trebuie "scutit" sub nici un pretext. Nu se va inciilca aceasti recomandafie! . El trebuie desprins sii iubeasc5 aerul.el are pofti de miincare. Baia de aer este tot aSa de bineGcgtoare."Sa' ia aer"! In fiecare zi. condamnat s5 stea inchis in casB la o viaf5 sedentarii. a) Este necesar5 o bun5 respiratie.Biiile de aer. angine.el va deveni rnai r5sGtat qi rnai fragil. eforturile. Prin miile de pori ea absoarbe aerul qi eliminii otriivuri. competitiv). echilibrat. nu-i facem un serviciu . ei nu trebuie sii ezite sii-1 tabere de vacanfii sau intr-o gospod&ie rural& trimiti 2-1 la rude sau prieteni. amigdale infectate.Repausul. are pieptul qi umerii largi. b) Un copil sportiv este mai echilibrat fizic (muqchi puternici. iar fa@ este rumen5. un copil nu trebuie infofolit. televizorului sau unor seri inciircate ale farniliei. Copilul care respir5 prost are umerii ingugti. Cocoloqind copilul prea mult. El are. trebuie imbriicat c l t rnai sumar.Medicii constati c5 salturile in talie se fac in var5 sau dup5 o vacan@ petrecuffi la munte. fata p a l i a qi este nervos. c ) Se alege sportul care convine copilului Nu avem intentia de a spune multe despre sport neaviind nici spatiu qi nici priceperea necesarii Pediatrul de familie. .Porfia de aer "sa'ptdrndnala'". toracele s t r h t . mi~ciiri gratioase. inciilzit sau r5corit qi debarasat de praf care este retinut de firiqoarele de piir ale nasului. sii sarii. uscat sau urnidificat. Sportul. lumina qi soarele sunt de neinlocuit. Pentru prevenire se recomana: . alergii. Clnd un copil respir5 pe gurii aerul rece. . Un copil sportiv creqte rnai bine . Insuficienfa respiratorie este considerati ca o "boalii profesional5 a qcolarului".

Or-ele de sport nu trebule s5 anti-tneze o cboscalii exccsiv5: din cauza unor orare prea inciircate sau eforturi inari. deoarece apa este supravegheat. se adnlite pentl-u unele individualitii{i (cu vocatie si cu rezistentii deosebitii fizic5 si psihicii) antrenament intcnsiv de competi~ie. e ) in general. La feritele cu gambc rosii si articulatii butucri~~oase. Natatia sc recornand5 atat la b5ieti cst si la fete.i a tuturor sporturilor. Ulr singur sport. prea ntusculoase. fllilinte cie practicarea unui sport. capul I-5m8n. Are marele inconvenient cii se practiciiin cea rnai mare parte a anului in interior.indc2t mai inult sub apii. m u ~ c h ikini si lungi. practicat piing la exces la aceastii vrirstjin plinii cregere: este contrar dezvoltiirii armonioase.i in g~.i aceastfi viirstii. i e Patinajul si scl~iul sun1 spcrti~ri iarnz care s r de prazticri chiai dc la 3-4 ani. H i redreseazii spatele . ~cxcclenlepeiltru copiii s5niito~i. Saritura dezvoltri detenta.ciaii. fica~i~lui.': o tcamii de microbii din apa piscjnel(x-. ~intrireqte rnusculatura care susTine coloana vertebralii.i o bun2 rtespiratie. trebuie consultat medicul.d ~i veriticatii. rinichilor sau ale coloauci \ertebrnlc. nu estc recornandat. o frlinearri si pet chiar 5-0 blocheze. Unelc spo~zuri. o incetinesc: nu mai sunt exlensibili pentru a o insoti i:npulsul de lungire a oaselor. inotul Iirgeste ilmerii. Scopul exercitiilor fizice nu este de a-1 face s5 dobgndeascii foci. indicatiile se fac in colaborare cu neuropsihialr~il medicul specialist de culturi fizicii si si meciicalii. la fctite favorizc:izii fonnarea unui bus[ h m o s si ingusleazd soldurile.. in schimb aruncarea discului le convine perfect. in loc de a favoriza cregterea.rniscarea picioarelor se face in alt ritm dec2t acela a1 bratelor. stilul craul (cr-oriel) . D o capacitate respiratorie exceptional5. Qintrc toate spol-turile inotul este eel mai complet.jloc de a lupta impotriva prejudiciilor vietii scolare. La h5. "b5taia7' repetatii a pisioarelor in apii este deosebit de ulilii. Dcabia spre 12 ani sunt pzr~nisc ci~cuitc lungi (pcstc nisi I O km). Sunt putine riscuri. plri1n2nilor. * Bicicleta. Este cxerci[iul de prepari~reideal. concentrarca 7i detenta. Printre pjlinti exist. De~voltlisupletca si rezistcnla. Din contrci. Trebuie compietat cu o activitale in aer liber. Contrar a ceea ce-si inchipuie unii piirinti. Activit5tile $colare sun1 deja acaparante.pot fi cu totul conirair!Jicatc in caz de afectiuni aie ini~nii. contnbuie la formarea dt. Apare riscul dc a face din iistfel de copii mici f i i n ~ escunde. Singi~ra prilnejdic estc din partea derinfeclantelor la copiii cu ochii ensibili: la acestia sc recoma~idiis5 peal-tc oc!lclari e t a n ~ spi. f) Copilul trebuie sa se odihneascii sufieient. Stilurile de inot "bras" si "spate" sunt exercitii excelente pectru corectarea unor deformgri ale spatelui.itrind deplasarc bi chclti~ieli i1npo\%r5toarc. Face sii lucreze m o n i o s toti muschii corpului. Numai in cazurile cu totul exceptionale. loti muschii corpului si reprezintii unul din cei mai buni stimulanti ai cre~terii. circula[ie. Pentru fcte lansarea greutiitii nu sc recomandii inci l. d) Trebuie evitata specializarea timpurie. ele dezvoltii intens musculatura. rubus:e. Jar hine ales. Un sport. ci de a-i dezvolta "tonusul de sustinere". indeosebi contra deformjrii coloanei vertebrale. Echilibreaza sistemul nervos.riciini. trebuie proscristx haltcrele si lot ce rise5 s5 facii s2 lucreze muschii in loqri sail numai anulnile grupe de muschi. Cursele de alergare H constituie un foarte bun exercitiu pentru respiratie. Dc la 8 la 9 ani copilui poate ti Idsat s5 t c 5 plimb5ri mai lungi. Nu se face un singur sport. adicii de a-i ciili o musculaturii capabilH sii-i sustinii scheletul si de a-i ajuta dezvoltarea armonioas5 a scheletului.ieti. Din plicate schiul se practics numai la muntti nccc. Atietismul. Practicatc prea regular. atletismul convine perfect fetelor. deoarece se favori7eazii dezvoltarea unora din pliflile corpuiui in detrimentul altora. Muschii supradezvoltafi. parzuri sau pe trotuarelc striizilor din jurul casci. De ac. oric2t ar fi de binef5cZtor. Sportul este eel mai bun mi. ciirora le d suplete si siluetii elegantii. Aruncarea dcrvoltii indcm8narea. ciileste gleznele 5i fortificri articulatiile gambelor. Nu trebuie suj?raincrircatcu activitiili cutrzscoiare. Prac~icat . De la 6 la 1 1 ani este v h t a de inflorire a posibilit5[ilor fizice ale copilului. Dezvoltii cutia toracicii s i favoriirea7.~olarul mic. fiind necesarc gesturi prea virile. per~nitrindorpanismului sii st: oxigeneze din plin. Natatia favoriyeazii cresterea in lungiine si extensia muschilor. P3115 la 8 ani excrci[iilc ~icliate trebuie sii se 1n5rgincaxc5la ocolul. se interzic exercitiile de fortl. Bicicleta cste un sport cu dou5 ttiisuri.. Adolescentul de educaFie fizicii sunt cei care stabilesc daca un copil este apt pentru a prdctica un anumit sport: pentru cei la care se impun exercitii pentru recuperase a unor defecte neuromotorii. care constituie o boalri profesionalii n scolaruiui.eea. cstc suficicnt. Nu trebuie Issat orice copil s5 se consacre compctitiei.

voleiul se hcepe relativ devreme: pentru baschet v k t a minim6 este de 9 ani. genunchi ~i glezne). Este practicat rnai ales de c6tre b6ieti. permiWdu-se s6 evolueze favorabil. Sunt exercifii excelente pentru mu~chiispatelui ~i dau o bun6 susfinere a coloanei vertebrale. siguranp gesturilor. baschet). Poate da incredere timizilor ~icalmeaz6 pe b2t6u~i. Contribuie la echilibrarea fizic6 ~i nervoas6. Sunt sporturi de elongafie. s6 respire ~i s6 cheltuiascii energie este excelent pentru copii ~inu trebuie s6 fie interzis. De aceea trebuie completat3 cu un sport in aer liber ~icu vacante petrecute in climat alpin ~imarin. La ambele sexe. in opozitie cu cursa atletic6. a Tenisul are inconvenientul de a fi unilateral. In jocul de fotbal se alearg6. timide. un exercitiu foarte bun de disciplin6 respiratorie. Aceste sporturi sunt deosebit de utile pentru bfiefi ~ifete htre 12 ~i 16 ani. gambe). iar capacitatea respiratorie nu se m k e ~ t eNu se reco. Dezvoltil o jum6tate din corp rnai mult declt pe cealaltk Trebuie practicate concomitent ~iexerciiii compensatoare care fac s6 lucreze bratul stlng (pentru un juc6tor care lucreazi cu dreapta). Se recornand6 inceplnd de la 7 ani. a Judo. Dezvoltil spiritul de echipk Stimuleaziicrevterea.Ca pentru orice sport. Canotajul fortifid musculatura membrelor. Dar practicat ca sport de performan@are ~iinconveniente: dezvolt6 excesiv gambele in detrimentul restului corpului. ~ipentru girnnastic6 in special. 31general. Trebuie amintit c6 gimnastica prezintil inconvenientul (singurul de altfel) c6 se practic6 in cea rnai mare parte ^m salk deci &6 aerisire suficient6. Este deosebit de util pentru fetifele complexate. Dezvoltil la maximum supletea ~i agilitatea. ajunghd pln6 la frharea cre~terii. ei numesc asta "fotbal". umeri armonio~i.G c h d s6 lucreze tofi mu~chii corpului pe care ii dezvoltil in lungime. Pentru fete este deosebit de recomandat: este unul din sporturile care creeaz6 cele rnai frumoase tipuri de sportive. Ciclismul d6 rezistenp ~iconstituie o gimnastic6 ideal2 pentru gambe yi coapse (inclusiv articulaiiile de la ~olduri. De asemenea. Un copil care joac6 prea mult fotbal va avea coapse peste m6sur6 de mu~chiuloase. alegerea se va face de c6tre specialiqti. m16diaz6 articulaiiile. a Dansul. Este un sport care se incepe foarte devreme. spate. canotajul este un sport complet la care particip6 toti mu~chii corpului (braie. s d p h i r e de sine. coapse subpi.ca joc este perfect. toracele nu se dezvoltil. ~i Constituie o ?coal6 excelent6 de disciplin6 qi de stilphire de sine. ~i dup6 succesele gimnastelor noastre. Tofi b&efii de 6-7 ani se amuz6 b6thd cu piciorul intr-o minge. In ceea ce priveste veritabilul antrenament la fotbal. Are inconvenientul c6 la copiii cu piele sensibil6 sau cu vase mai friabile produce vhgtili din cauza c6derilor ce survin in timpul jocului. Este un sport complet care duce la o saphire a corpului aproape perfecd. a Canotajul se recornand6 la fete ~i b f eii. man& la copiii cu unele devieri ale coloanei vertebrale. Nu trebuie confundatil cu simpla cultur6 fizic6. Mu~chii abdomenului nu lucre& deloc. Aceasd disciplin6 sportiv6 d6 grafie. este bun pentru bfieiii $ifetele care se incadreaz6 rnai greu intr-un grup . h caz c6 se incepe rnai devreme se va face cu prudenp. De la jocurile olimpice. in ultimul timp a devenit un sport la mo&. Dezvoltil u ~ u r i n p siguranta in gesturi. Sunt admirabile pentru fetite: le vor forma un bust frumos. dar sprinturile cu opriri bru~te. Amelioreaz6 detenta. dar nu prezint6 nici o contraindicaiie pentru fete. Cultiv6 hdemharea ~irapiditatea reflexelor. rnai ales. nervoase. Acest sport dezvold mai muit partea de jos a corpului pe seama p w i superioare. de Dansul clasic inva@pe copil s & ~cunoascg forfa fizic6 i ~i duce la o musculatur6 tip fus. a Jocurile cu balonul (volei. Este interzis in caz de boli sau slgbiciune a coloanei vertebrale. abdomen. Constituie una din cele rnai bune ~ c o l i r6bdare. dezvolt6 muvchii mai mult in forf6 declt in elongaiie. sigurantii. grafie yi eleganp. glezne ~igambe fine. Dansul clasic d6 incredere in sine. in jur de 3 ani pentru dansul ritmic ~i la 6-7 ani pentru dansul clasic. deoarece solicid mult funciiile cardiovasculare. m k e ~ t e elasticitatea articulafiilor~ieste. se cere prudenp. pe baza unei selecfionikicare s6 fin6seama de talentele fizicopsihice ~i de starea de sh6tate a copilului. deoarece implic6 riscul de a se dezvolta o scolioz6 dorsal6 dreapd. a Fotbalul se recornand6 de la 12 ani la b6ieti. a Gimnastica se recornand6 la fete ~i b6ieti de 6-8 ani. s6 se exteriorizeze ~is6 dobhdeasc6 incredere. handbal. ceea ce duce la o dezvoltare armonioas6. elegan@. cu discern6m2nt. D a d se foloseqte un scaun pe rotile (schif). Favorizeazi o silued zveld yi elegant6. h c e p h d de la vksta de 14 ani. cu control medical sustinut. in general. Acest gen de jocuri care-i fac s6 alerge. este o tentafie mare pentru unii piirinfi de a hcerca s6 f a d din fetele lor gimnaste de performan@. Ultimul trebuie practicat cu moderafie.ceea ce nu este favorabil alungirii membrelor inferioare (ca yi la ciclism).

rar8. Nu se va ciiuta sii se obfinii. A d e v h l este cii in toate grupele etnice umane. prin contracfii musculare. Sexualitatea la copil Una din triisiiturile de bazii ale omului (ca $i la toate animalele bisexuate) este atracfia $i unirea celor douii sexe. uvurinfii $i un minimum de cochetfirie. masturbarea ocazionalii. Pentru sportul de performanfii selecfia este fiicutii de profesorii de educafie fizicii iar avizul medical il dau medicii specialivti in medicina sportivii care pe Ihgii examenul clinic supun copilul unor investigafii paraclinice cu aparaturii specialii cu care depisteazii orice anomalie precum $i capacitatea de efort a copiilor talentafi. ' "Compodamentul sexual a1 b%rbatuluim(1948) $i "Comportamentul sexual a1 femeii " (1953). medicii sunt refinufiin deciziile pe care le dau in ceea ce privevte viirsta $i probele la care poate fi supus un copil inainte de 10-12 ani. Alteori se ajunge la actul sexual in mod brutal ~i instinctiv. fie unul nevrotic. selecfionafide antrenori. practicarea repetatii de nenumiirate ori. rearnintim cii inainte de a se practica un sport. Indiferent de modalitate. Atitudinile nepotrivite (invinoviifire.hcii din prima copiliirie (0+3 ani) se constatii erecfii la atingerea organelor sexuale. Masturbarea la copil era apreciatii piing de curiind ca sernn de debilitate rnintalii sau de boli mintale severe. Orgasmul' produs printr-o autoexcitafie ocazionalii nu intrii. Practicarea ocazionalii. fn concluzie. rezultatul se concretizeazii cu ziimislirea unei noi fiinfe umane. in cadrul masturbatiei. Cuviintul masturbafie' a) Masturbafia i~lfantila'. Viirstele de la care se recomandii un anumit sport sunt numai orientative $i valabile pentru copii obi~nuifi. ajungiind adesea la orgasm. fiziologicii $i poate fi acceptatii ca atare. 'Mai este numiti? $i onanie ( d u p j Onan. Dupii unii autori cea rnai mare majoritate a indivizilor umani (9 masculi din 10. 8 femele din 10) au practicat cel pufin o datii masturbafia. provine de la manu $i de la stapro (a deflora cu miina). 6. Alfred Kinsey (1894-1956) biolog $i statistician american a demonstrat' c8 se pot introduce metode vtiinfifice in probleme care par rezervate morali$tilor. Pe de altii parte. h general. mai uvor de reperat la sexul masculin. Riscurile antrenate de o rea inifiere sunt grave: dezvoltarea copilului poate fi perturbatii. indiferent de viirstii. personaj biblic). in sensul precis a1 cuviintului. sau prin riidiicini grecevti.wolarul mic. lingvistice $i sociale. sau de la manu $i turbare (a tulbura cu miina). de la mazdo (membru viril) $i turba (tulbure). Voluntarii $i deliberatii. Chiar unii medici speriau familiile cii un copil care se masturbeaz5 este ori anormal. Devierile gambelor sau ale coloanei vertebrale sunt de temut. ameninfiiri. Totuvi dansul poate f i viitiimiitor dac8 nu este practicat sub indrumarea unui profesor serios $i competent. Masturbarea (oricare ar fi etimologia) poate fi definitii ca o autostimulare voluntarii manual5 care produce o excitafie eroticii. $i dacii nu intervin boli sau miisuri anticoncepfionale.6. prin strgngerea $i frecarea coapselor. Se alege dansul care se potrive~te fieciirui copil. grafie. umiliri) pot duce la insingurarea copilului $irespingerea sexului opus (complexe de inferioritate). pe timp scurt. fiirii reflecfii. Avadar pkinfii care constatii la copiii lor erecfii (rare sau frecvente) trebuie sii fie convinqi cii acestea constituie un fenomen normal. Mediul Cel mai inalt punct a1 excitafiei sexuale. Dupii statistica lui Kinsey 3 1% din indivizi au prezentat orgasme inainte de viirsta de 12 luni 50% inainte de 7 ani. ori va 'Tnnebuni". copilul trebuie consultat de un medic care sii-$i dea avizul. Adolescentul social ~i pentru cei care sunt rnai pufin inzestrafi fizic. . la fetife. Comportamentul sexual a1 copilului. care se manifest%printr-un comportament cu o gamii intreagii de pregiitiri afective. apare ca naturalii. fiirii alte tulburiiri. masturbarea este frecventii. rezultate spectaculare. cu orice pref $i foarte repede. in venirea pe lume a unui nou individ. reflectii fie un substrat psihopatic. o activitate a$a de riispiinditii $i generalizatii nu poate fi atribuiti5 unor factori anormali. nu trebuie culpabilizat5. Esenfial este autostimularea voluntarii a organelor sexuale: cu miina sau cgteodatii. d2ndu-le suplefe.

destul de des pikintii consult5 pe medic pentru a qti dacil totul este "normal": testicule. Cine ajunge la astfel de exhibitii. iqi confrunt5 imaginea corporal2 cu a prietenilor (siini. copiii de qcoalil pot sil dezvuuie ceea ce se cred (sau se numesc) iubiri ("amoruri") copiliireqti. pudoarea poate sZ disparii sau. ci sunt legate qi de vkst5. k~ stea cgt rnai sumar imbrilcat sau go1 in zilele insorite sau calde. in ceea ce ne priveqte. copilul aderil sau devine opozant la un anumit comportament in functie de temperamentul silu: flegmatic sau emotiv. Comportamentul copilului fat%de camafia altora (qi a sa) este departe de a fi univocil. copii