i n amintirea sotiei m k 3L.rta cu care ampknuit, am scrk si am trciit aceasti carte.

Tentru nepotii mi Sandra-Mark ;/Matei-~eli

Cartea este intocm'tci pentru a fi ut& (wmultatci)nu dintr-o datci, ci infunctie de vdrsta sipro6kmk wp&ului +a se unek ripetitii si su6(inieri.
I I

ebli

,Jk6am $i cop&uC"a t e cea mi aprecktci carte romineascci despre dezvoltarea, Qrijirea, a k n t a t k si educaf k cop &ului.
I I

Nota autorului
Fata de editiile anterioare s-a adaugat capitolul8. Sa se previna! Este cel mai bine. Copilul cue nevoie de dragoste. Relatia mama-copil-tata Examene preventive. Orice copil are nevoie de medic Vaccinarile Crestere. Dezvoltare. Evaluari ~ ~ t e sublinieri despre alimentatie v a Pro$laxia rahitismului Prevenirea anemiilor carentiale Aprecierea dezvoltarii neuropsihice la copilul btre 0 si 3 ani

1 SARCINA $I NAf$TEREA .

.

1.1. fn aqeptarea unui copil .......................................... I .1.1.Precaufii pentru un copil shiitos .................. 1.1.2. Alimenta@a gravidei. Sii mh8.nce pentru doi? .............................................................. 1.1.3. Curqenia $i ingrijirea corpului ..................... 1.1.4. Mici problem de shiitate ............................ 1.1.5. Igiena psihicii ................................................ 1.1.6. C&va indica$i generale ............................... 1.l.7. Gimnastica gravidei ....................................... 1.2. fngrijiri in maternitate ............................................ 1.2.1. Atitudinea mamei $i a tamui fa@de nqterea copilului .................................................. ..... 1.2.2. Ce trebuie sii se $tiedespre nou-n%cut ......... 1.2.2.1. Nou-&cu&~ S ~ % O S ..................... 1.2.2.2. Prematurul ......................................
;

1223Ds ....i&

1.2.3. hgrijirile nou-niiscutului En matesnitate ....... 1.2.4. Inci&nfe fiziologice ..................................... 1.2.5. Aliment+ ........, ......................................... . 1.3. Lriuzia ...................................................................... 1.3.1. Modificwe wrpului .................................... 1.3.2. Dupg revenirea acasii .................................... 1.3.3. Gimnastica liiuzei ......................................... 1.3.4. Masuri anticoncepfionaledupl naqtere .........
2. O U - N ~ C U T U L N (0-28 ZILE) 2.1. lnstalarea copiluhi in fanilie ................................. 2.1.1. Cadrul vie@ .................................................. 2.1.1.1. Camera copilului ............................ 2.1.1.2. fnbriichintea (trusoul, laieta) ....... 2.1.1.3. Purtarea in brap ............................. 2.2. fngnjirile mu-lKiscutului tnfamilie ........................ 2.2.1. Revenirea i familie ...................................... n 2.3. NOU-ruiscutul normal ............................................. 2.3.1 .Primul e m e n medical ................................. 2.3.2. Dezvoltarea fizicl ......................................... 2.3.3. Greutatea ....................................................... 2.3.4. Talia .............................................................. 2.3.5. Perimetre ......... : ............................................. 2.3.6. Pielea .................... :....................................... 2.3.7. Craniul ......................................................... 2.3.7.1. Bosa serosangainl .......................... 2.3.7.2. Cefalhematomul ............................. 2.3.8. Fap.Ochii .....-....................... ...................... 2.3.9. Gura .............................................................. 2.3.10. Urechile ...................................................... 2.3.11. GWl .......................................................... 2.3.12.Tomcele'........................ .1. ............................. 2.5.13. Abdomenul ................................................. 2.3.14. Organele genitale ........................................ 2.3.15. Membrele ............... :................. : .................. 2.3.15.1. Luxa6a congenital& ?old.......... de 2.3.16. Boli metabolice ........................................... 2.3.17. Evaiuarea st&5 & s h b t e ......................... ... 2.3.18. Dezvolma psihomotorie ..................... .....

.................. :....................

2.4. fngrijirea pielii ~i anexelor fp&r,unghii) ............... 77 2.4.1. Obiecte w s a r e ........................................... 77 2.4.2. Mijloace de ingrijire. Cosmetice ................... 78 2.4.3. Spiilatul ....................................................... 79 2.4.4. Baia general5 zilnicii ..................................... 81 2.4.5. Scutecele ...................................................... 85 2.4.6. Alte obiecte din trusoug sugarului ................. 88 2.4.7. Schimbatul scutecelor ................................... 89 2.4.8. Pentru imbriicat ............................................. 92 93 2.4.9. Pentru dormit ............................................ 2.4.10. htrefinerea scutecelor................................. 93 2.5. Alimeitta[ia .............................................................. 94 2.5.1. Atimentafia matern5 (la shin, naturall) .......... 95 97 2.5.1.1. Tehnica alaptkii ............................. 99 2.5.1.2. Orarul meselor ................................ 2.5.1.3. Rafia alimentarl in prima lung ....... 101 2.5.1.4. Dificultilfi de al5ptare din partea 102 m e i .......................................... 2.5.1.5. Dificultgfi de alsptare din partea sugarului ........................................ 104 2.5.1.6. Contraindica$ile alimentafiei la s8.n .................................................. 106 2.5.2. Regimul de via@$i alimenta$ia mami ......... 107 2.5.3. AlimentaGa zisg "&ficialP' cu lapte de vaca ....................................... ....................... 109 2.5.3.1. Fierberea laptelui ............................ 110 2.5.3.2. Obiecte necesaxe in alimnta$a aitificiall ........................................ 110 2.5.3.3. ConsiderQi generale asupra alimentafieiartikiale .................... 113

3 SUGARUL @E LA 1 LUNA LA 12 L1UIYf) 3.1.Delalba2Ismi ....................................................... 3.2. Dela2la3t2mi ....................................................... 3.3. D e l a 3 l a 4 i m i ....................................................... 3.4. De la 4 la 5 luni ....................................................... 3.5. De la 5 l 6 Zuni ....................................................... a 3.6.Dela6la7luni ....................................................... 3.7.Dela7la8luni ....................................................... 3.8. De la 8 la 9 luni ....................................................... .............................. 3.9. De la 9 la 10 luni ..................... : 3.10.Dela10laIIluai ................................................ 3.11. De la 11 la 12 G ................................................ i 3.12. Gimnastica sugamlui ............................................ 3.13. J m l si jucdn'ile ....................................................
4 COPEUL DE LA 1 LA 6 ANT

.

123 135 142 147 157 163 167 172 174 177 180 184 187 191 191 191 192 194 196 197 199

.

4.1. Copilul mic (1-3 ani) ............................................... 4.1.1. Relafiile dintre p%nfi ?i cop5 ...................... 4.1.2.Dezvoitarea fizicg (mqterea) ........................ 4.1.3. Dezvoltarea psihomotorie ............................. 4.1.3.1. Motricitatea genemi5 yi fin& ........... 4.1.3.2. Dezvoltarea psihicii ........................ 4.1.4. Gomportamentul ........................................... 4.1.5. Limbajul $i ~ensibi~tateanomale 1 ai in= 3arri ...................................................... T

4.1.6. Alimentatia .................................................... 4.1.7. Supraveghere ~i ihgrijiri ............................... 4.1.8. fngrijirea in cre$ .......................................... 4.1.9. Controlul sfincterelor .................................... 4.2.Pre~colarul(3-6 uni) ................................................ 4.2.1. Cre~terea greutztii. taliei $i perimetrului toracic .......................................................... 4.2.2. Dezvoltarea psihic5 $i social5. Limbajul ...... 4.2.3. Alimentatia .................................................... 4.2.4.Probleme de somn ......................................... 4.2.5. ingrijiri. deprinderi. performante .................. 4.2.6. Sportul .......................................................... 4.2.7. Mici probleme de educatie ...........................

5. R E P T E CULINARE 5.1. Produse industriale pentru alimentafia sugarului .. 5.2. Refete pentru sugar ................................................. 5.3. Refete pentru copilul mai mare ...............................
6. SCOLARUL MIC.ADOLESCENTUL 6.1. Scolarul mic ............................................................ 6.1 .1. Pkintii fa@in fat5 cu ~colarul mic ............... 6.2. Adolescentul ........................................................... 6.2.1. Dezvoltarea fizic5 ......................................... 6.2.2. Dezvoltarea psihosocial5 .............................. 6.2.3. Alegerea profesiei ......................................... 6.2.4. Dezvoltarea functiei de cunoqtere (cognitivg) ................................................... 6.2.5. Dezvoltarea moral5 ....................................... 6.3. Alimenta@a(~colar adolescent)....................... mic, ... 6.4. fngrllrri.................................................................... 6.5. Aer, soare, sport ....................................................... 6.6. Sexualitatea la copil ................................................

l.7.4. Hipertrofia amigdalelor $i vegetatiilor 294 adenoide ...................................................... 7.7.5. Vegetatiile adenoide ...................................... 7.7.6. Otitele ........................................................... 7.7.7. Laringita acuti .............................................. 7.7.8. Bron~ita acud ............................................... 7.7.9. Pneumonia .................................................... 7.7.10. Alergia respiratorie ..................................... 7.7.1 1. Astmul bron~ic ............................................ 7.7.12. Bron~iolita.................................................. 7.8. Boli ale pielii ~i mucoaselor .................................... 7.9. Obezitatea ............................................................... 7.10. Convulsiile ............................................................. 7.11. Accidente ~i intoxicafii ..........................................

7.COPILUL BOLNAV 7.1. fngrijirea copilului bolnav in familie ...................... 7.2. Rolul pZrinfilor ca ajutoare ale medicului ............. 7.3. Elemente de apreciere a stiirii de boalii .................. 7.4. Infonnatii ce trebuiefurnizate medicului ................ 7.4.1 . Examenul medical la domiciliu .................... 7.4.2. C2teva reguli de baz2 pentru ingrijirea copilului la domiciliu .................................. 7.4.3. Regimul alimentar a1 copilului bolnav ......... 7.5. Boli contagioase ...................................................... 7.5.1. Rujeola (pojar. con) ...................................... 7.5.2. Ruheola (pojfirelul) ....................................... 7.5.3. Varicela (vLsatul de v b t ) ............................ 7.5.4. Scarlatina ...................................................... 7.5.5.Tusea convulsivl (tusea rnZgikeasc5) ............ 7.5.6. Oreionul (parotidita epidemic5 sau infectia urlian5) ........................................................ 7.5.7. Hepatitele virale ............................................ 7.5.8 Tuberculoza ................................................... 7.5.9. Gripa ............................................................. 7.6. Boala diareicii acutii ............................................... 7.6.1. Supravegherea unui copil cu diaree .............. 7.7. Boli ale aparatului respirator ................................. 7.7.1. R5ceala .......................................................... 7.7.2. Rinofaringita acutli ....................................... 7.7.3. Anginele acute (amigdalitele acute) ..............

8. SA SE PREVINA! ESTE CEL MA1 BINE ............ 8.1. Copilul are nevoie de dragoste. Relafia manziicopil-tat5 ............................................................ 8.1.1. Medicul de familie $i/sau pediatrul ......... 8.2. Examene preventive ........................................... 8.2.1. Examenul nou-nzscutului in maternitate 8.2.2. Exarnenul clinic in perioada de noungscut in familie ................................................. 8.2.3. Examenul clinic la v2rsta de o lung ........ 8.2.4. Examenul clinic la v2rsta de 2 luni ......... 8.2.5. Examenul clinic la v2rsta de 4 luni ......... 8.2.6. Examenul clinic la v2rsta de 6 luni ......... 8.2.7. Examenul clinic la v2rsta de 9 luni ......... 8.2.8. Examenul clinic la v2rsta de un an ......... 8.3. VaccinZrile ......................................................... 8.3.1 Vaccinul BCG sau vaccinul contra tuberculozei ............................................ 8.3.2. Difterie. fuse convulsiv5 (vaccinul DTP) 8.3.3. Tetanus .................................................... 8.3.4. Poliomielita (paralizia infantil5) ............. 8.3.5. Haernophilus influenzae tip b ................. 8.3.6. Vaccinul antirujeolos ............................... 8.3.7. Vaccinul contra hepatitei B ..................... 8.4. Crestere. Dezvoltare. Evaluiiri ........................... 8.4.1. Dezvoltarea somatic2 (corporal5 fuic5) .. 8.4.2. Curbele de cre~tere .................................. 8.5. Criteva sublinieri despre alimentafie.................. 8.5.1. Primele 4 luni: perioada laptelui ............. 8.5.2. Din a 5-a lung: diversificarea .................. 8.5.3. Grupe de alimente ................................... 8 S.4. Reguli de alimentatie .............................. 8.5.5. Repartizarea meselor principale ~i gusdrilor ......................................................... 8.6. Projilaxia rahitismului ....................................... 8.6.1 . Medicamente ........................................... 8.6.2. Prevenirea anemiei carentiale feriprive ... 8.6.3. Tratamentul profilactic din timpul sarcinii, la mam5 ............................................ 8.7. Aprecierea dezvoltiirii neuropsihice la copilul intre 0 ~i 3 ani ....................................................

10. INDEX .......................................................................

349

I

B
1 ;

1 . 1 . i asteptarea unui copil n
nu este sigur5 dac5 a suferit de rubeolii, va fi testat5 ~i dac5 rezultatul este negativ se va efectua o vaccinare antirubeolicii. i n primele luni d e sarcinii marea majoritate a vacciniirilor pot avea urm5ri nefaste asupra Etului. Sii nu se uite un control stomatologic. Medicul obstetrician va trata cu minufiozitate bolile c5ilor genitale: infecfii sau infest5ri cu ciuperci (Trichomonas etc.). Folosirea mijloacelor anticoncepfionale. Cu 3 luni inainte de sarcinii se recomandii sii nu se mai foloseascii metodele anticoncepfionale (pilula, steriletul). Nu apar malformatii la fiit prin folosirea de hormoni care impiedicii ovulafia sau de sterilete. La unele femei se obsemii ins5 o prelungire a ciclului menstrual prin folosirea indelungat5 a pilulelor anticoncepfionale. Ca urmare, la astfel de gravide, nu se poate face un calcul precis a1 termenului na~terii. Folosirea steriletului nu are nici o influen@ asupra metabolismului hormonal, dar, uneori, pot apiirea modificiiri inflamatorii ale uterului. fn cazuri rare, folosirea steriletului poate duce la riscul unei sarcini extrauterine (sarcin5 in afara uterului). De aceea, gravidele respective sunt datoare sii se supunii unui examen ginecologic temeinic. Cu ajutorul metodei de control a temperaturii (dupii renunfarea la pilulii) femeia poate urmiiri evolufia ciclului menstrual, respectiv cdnd a avut loc imperecherea spermatozoidului cu ovulul. Testele yi metodele de computerizare nu sunt la indemha oricui. 1. Modul de via@ are o mare importan@ pentru desYqurarea armonioasii a sarcinii ~i a na~teriiunui copil sh5tos. Acceptarea examenelor medicale repetate ~i alimentafia corectii sunt d e mare importanfii. C d n m r e a se face periodic; plusul ponderal trebuie redus. Alcoolul qi nicotina nu sunt lipsite de pericol. La femeile fum5toare inveterate trebuie realizat un consum redus la cel mult 5 fig5ri pe zi, dac5 nu se poate suprima total aya cum ar fi ideal. Cele care sunt obi~nuite unele medicamente (de somn, de lini~te cu etc.) trebuie sii renunfe la folosirea lor. Nu se vor folosi laxative ~i purgative.

1 . 1 . 2 . Precautii pentru un copil

sdndtos
CBnd piirinfii doresc un copil, ei trebuie s i i - ~ i plhuiascii o sarcinii, l u h d precaufiile pentru asigurarea unei n a ~ t e r i normale. Sarcina, navterea ~i unele complicafii modificii total viafa de familie. Dac5 se hotkiisc sii aducii pe lume o nouii vietate, ei sunt datori sii ofere cele mai bune Sanse pentru o dezvoltare psihicii ~i corporal5 cdt mai bunii. In aceasd hotb2re i ~ au i locul, pe l h g i i starea de siiniitate a celor doi parteneri, toate problemele de relafii farniliale in cadrul ciis5toriei (legitimitate, armonie, meserie, resurse financiare). Un rol esenfial il are dorinfa ambilor pa'rinfi de a avea copii. Copilul nu constituie o solufie de rezolvare a unor situafii grele ci, dimpotrivii, eforturi ~icomplicafii. Copilul are dreptul necondifionat la dragoste qi la asigurarea ingrijirilor din partea ambilor p5rinfi. Starea de sa'na'tate. Mai ins, p5rintii trebuie sii-qi stabileascii in mod precis starea de shiitate. Femeia este bine s5 aibii sub 35 de mi, iar partenerul siiu s5 nu fie prea "haintat" in v2rst5. Peste v2rsta de 40 de ani este necesar un "consult (sfat) genetic". Medicul de familie va face un examen clinic general pentru a depista unele "supkiiri" ale shiidfii care pot determina riscuri cu urm5ri asupra sarcinii ~i naqterii. Mama va miirturisi medicului dacii are unele tulburiiri ca, de exemplu, dureri de cap, tulbur5ri de somn, probleme digestive, nervozitate, hemoroizi, varice etc. Neapkat trebuie declarate infecwle vezicale sau urinare, hipersau hipotensiunea arterial6, migrena, anemia ori alte deregl5ri ale shiitiifii.De asemenea, unele boli cronice pot avea urmiiri asupra copilului: hepatita B, hepatita C, boala SIDA, diabetul, astmul, hipertensiunea arterialii, bolile de inimii, de rinichi sau de tiroidii. i n sfkvit, medicul trebuie sii $tie d a d mama o b i ~ n u i e ~ t e sii consume unele medicamente. Operafiile chirurgicale absolut necesare ~iinvestigafiile radiologice se vor face numai cu avizul medicului obstetrician. C h d mama

Pentru menfinerea frumusetii corporale, gravida se va m i ~ c a mult in aer liber. Pentru cele care fac sport, practicarea in continuare se va face numai cu avizul ~i sub observafia medicului obstetrician. Daci se vor pune in practici cele enunfate rnai sus, mama va oferi copilului un start bun in via@. 2. Eliminarea riscurilor - sfatul genetic. CBnd pikintii se hotk-isc s i aibi un copil, trebuie s i cunoasci daci nu au balastul unei boli ereditare (moqtenite). Daci in familie existi handicapuri sufleteqti sau corporale, malformafii, avorturi qi nou-niscuti morfi, pirinfii sunt datori s i se intrebe daci sunt apti pentru a concepe qi creqte un copil. Daci sunt qanse de a navte un copil bolnav, este mai bine s i se renunte! De asemenea, daci sarcina a survenit relativ tilrziu, cu sau fir: avorturi spontane, la o vBrsti relativ intiirziati mai ales a mamei, se poate i n t h p l a s i se nasci un copil cu probleme. in astfel de cazuri este absolut necesar un sfat genetic, pentru a inlitura teama $i nesiguranfa. Cabinetele de genetics' au luat fiinti in oraqe mari in Institute pentru ocrotirea mamei qi copilului, in Clinicile universitare (copii qi matemititi) qi pe alocuri in cadrul unor fundatii sau cabinete particulare. Se incepe cu consultarea unui obstetrician care pe lBngi un exarnen aminunlit, trateazi afectiunile ocazionale ce ar putea avea urmki asupra produsului de conceptie. Scopul cabinetelor de genetici medical5 este de a limuri pe pikinti asupra pericolelor ce le implici bolile de c a u z i genetici. Pentru unele boli genetice, malformatii qi anomalii cromozomice sunt la indemBni teoriile lui Mendel; la altele se cunoaqte handicapul in functie de repetarea cazurilor. Multe boli sunt diagnosticate azi inainte de naqtere prin unele metode moderne (chorionbiopsia, ultrasunete, amniocenteza, fetoscopia). Unele defecte survin chiar in momentul fecundatiei, altele in decursul dezvoltirii embrionare; altele vor apiirea in urrna acfiunii nocive ale unor factori din mediul extern (boli, medicamente, substante toxice, radiafii etc.). in cele mai multe cazuri, tearna pirintilor este nejustificati qi consultul genetic ii face s i nu rnai aibi griji. in cazuri rare, cBnd survine acfiunea unui factor nociv din afari, medicul este obligat s i recomande intreruperea sarcinii. Decizia de a avea un copil, de a mentine sau intrerupe sarcina rimBne a pirintilor. Ei hotirisc daci se intrerupe sarcina sau de a o pistra cu riscul de a avea un copil handicapat, cu consecintele

corespunzitoare. in ultima situatie se va consulta medicul asupra posibilitiitilor terapeutice de tratament qi vindecare. Trebuie qtiut c i progresele medicale actuale nu s-au imbunititit prea mult in ce priveqte tratamentul bolilor genetice. De obicei, sfatul genetic const5 intr-o convorbire amiinuntiti cu medicul de familie, cu obstetricianul sau cu geneticianul. De bazi este intocrnirea unei anamneze cu schifarea unui arbore genealogic, cu toate informatiile despre sex, vksti, n u m b 1 copiilor, bolile mai frecvente, urgente medicale, vBrsta qi cauza deceselor atBt in familia birbatului, cBt qi a femeii. in alte cazuri sunt necesare examene temeinice ale cuplului, c2t qi unele teste de laborator. Uneori, pentru a se da un rispuns corect, se impune efectuarea unor examene de laborator. CBnd toate investigafiile de laborator qi examenele medicale sunt normale, este foarte probabil ca produsul de conceplie s i fie sinitos In caz c i sarcina s-a constituit cu ajutorul unor metode de diagnostic existi posibilitatea (parfiali) de a diagnostica un numk- de boli moqtenite, anomalii cromozomice, malformatii sau tulburiki metabolice. Consultul genetic nu oferi un diagnostic prenatal pentru garantarea unui copil complet sinitos. Naqterea unui copil este totdeauna un risc pentru o tulburare vizibili sau ascunsi (aqa-numitul risc de bazi). impotriva neprevizutelor viefii nimic nu este sigur. Actiunea nocivi a unei infecfii cu virusuri, incircitura cu radiatii sau consumul unor medicamente in primele siptimBni de sarcini trebuie cunoscute. In urma'toarele cazuri se recontanda' coizsultul (sfatul) genetic: - bk-batul $1 femeia sunt rude de sBnge; - unul din parteneri suferi de o boali condifionati genetic de o leziune corporali; - s-a niscut un copil cu un handicap; - in familie se manifesti boli moqtenite; - femeia a avut rnai multe avorturi spontane neclarificate sau naqteri de copii morfi; - femeia sau partenerul in momentul fecundikii au fost expuqi unei influenfe nocive ca: medicamente (de exemplu, toate medicamentele citostatice - impotriva cancerului), o dozi mare de radiatii ori substante otrivitoare; - cBnd femeia are peste 35 de ani, deoarece la viirsta inaintati a mamei existi riscul unei tulburiri cromozomice, indeosebi trisomia (sindromul Down).

!

3. Teste de depistare precoce a sarcinii. C h d nu apare shge~area lunarii, orice femeie se ktreabk "sunt sau nu Xnskcinatii?". Uneori menstruatia fntiirzie. Dintre cauzele care determin2 astfel de deregliiri amintim: o ciiliitorie, modificarea climei, soiicitkile psihice (supiiriiri, emotii, examene), folosirea anticonceptionalelor, unele fmbolniiviri.Fie cii dore~te un copil, fie cii se teme de o sarcin2 f2irii voie, femeia respectivii trebuie sii primeascii repede ~i sigur un riispuns la aceastii intrebare. Testul se bazeazii pe principiul cii fn urinii exist2 un hormon care dii o reac$e specific& Acest hormon se numeSte chorion-gonadotropins urnana' sji are o importan@mare k dezvoltarea placentei. Acest test este pozitiv fn 90-99%. Un rezultat negativ nu kseamnii neapkat cii persoana respectiv3nu este kskcinad. De aceea multe firme de medicarnente vPnd preparatul fn dou2 doze pentru a putea fi repetat dupii o siiptiimih& Un rezultat fals-pozitiv poate fi dat ~i de alte Muente cum ar fi: prezenw albuminei fn urin2 din unele bofi renale. fn concluzie, orice femeie trebuie sii consulte un obstetrician sau medicul de familie fn caz c2 menstrua$a fntiirzie peste 2 siipthiln.ni.Este important ca gravida s5 noteze data precis2 a ultimei menstrua@ 1 pentru calculul corect a termenului nqterii. Odad cu confirmarea terrnenului nqterii medicul obstetrician va face un examen medical amkunGt pentnt a cunoqte starea general3 a siin2tii@i gravidei. Un medic bun va rezerva mult timp pentru o convorbire amgnuntitii asupra tuturor problemelor. Medicul trebuie s3 cunoascii bine viafa personal%, bolile mo~tenite operatiile din trecutul qi prezentul qi gravidei. De un interes deosebit sunt evolutiile sarcinilor anterioare. El va nota data primei zile a ultimei menstruatii qi informafiile furnizate de mamii despre lungimea ciclului menstrual ~i va calcula terrnenul na~terii. 4. I~vestigafii. primul examen yi la urmiitoarele La consultatii de rutinii sunt previizute urmiitoarele investigalii: - Determinarea grupului sanguin ~i al factorului Rhesus (Rh) a1 celor doi parteneri. - Ti& anticorpilor formafi - dac2 a avut sau nu rubeol& - Hemograma pentru a stabili o eventual2 anemie. - Cre~terea greut2tii fn timpul sarcinii. - Miisurarea tensiunii arteriale.

- Controlul urinei (surnar de urinii), alburninurii (boalii de rinichi), unei glicozurii (diabet). in caz de suspiciune de infectie urinarii, se va efectua o uroculturii. - Medicul va controla picioarele gravidei pentru a depista edemele (umflarea membrebr inferioare prin acumularea de apii in tesuturi) ~ivaricele. - Apoi va pip% abdomenul pentru a urm2ri dezvoltarea utedui, va asculta biitiiile inimii gtujui, iar fn ultimele siipdmilni de sarcin2 va stabili pozitia copilului. Pe lgngii aceste examene de rutinii, in ultimul timp se recomandri cel putin dou2 examene cu ultrasunete (ecografia). - La sarcinile cu risc crescut se impune o supraveghere ~i o mai mare atentie, ad2ugilndu-se alte metode de examen, cum sunt: cardiotocografia, amniocenteza (punc$ia pungii amniotice), amnioscopia (examenul lichidului amniotic) ~i analize hormonde. Toate acestea se trec in carnetal de sgn2tate a1 gravidei. in caz de ciil5torii sau de schimbare de domiciliu carnetul de sh2tate ofer5cele mai importante informagii despre evolutia sarcinii. fn caz de urgeng cu ajutorul carnetului de gravid&, medicul va fi lihnurit imediat despre stadiul sarcinii ~i va putea ajuta cu succes pe copil.

1.1.2. Alimentatia gtauidei. S& mmdnakce pentru doi?
Dezvoltarea normal2 a Btului fn uter depinde fn mare miisurii de o comportare corectii a gravidei ~ i , indeosebi, de afimentatie. =itoarea mamii nu trebuie sii-qi modifice, k general, modul de via@ qi nici si? m i n h c e pentru doi. Gravida trebuie s&m2nhce dupii cum fi este poft2. Comportamentui alimentar ~imodul de via@ sunt fixate in f u n c ~ e nevoile neobi~nuite de ale c o p l u i . Gravideje pot sii aibii unele pofte acute pentru anurnite m h c h r i , pentru dulciuri, altele pentnt acrituri. Indiferent de acestepofte, gravida va avea grijii sii consume alimente cu muld v a t w e nutritivk Cantifatea de alimente, respectiv nevoile cdorice sunt pufin crescute. 0 femeie shiitoas5, *ii a fi gravid5 are nevoie zilnic de 2 200 kilocalorii sau 9 200 kilojouk. Aceastii ratie nu se modificii i"n primele

unturi. unt. furnizoare de energie. Femeia neinsrircinati si gravida in primele patru luni de sarcini au nevoie de cel mult 70 g de grisimilzi. respectiv 25-30 procente din totalul alimentelor energetice. care sunt de importanti deosebiti pentru organismul femeii insircinate. Alimentele cu proteine vegetale trebuie consumate impreun2 cu proteine de origine animali. proteinele de origine vegetal5 trebuie s i tie si ele in alimentatia gravidei. care rezulti " urma I digestiei proteinelor animale ~i vegetale. nucile. maioneza. in naturi proteinele vegetale se giisesc in asociere cu vitaminele. De asemenea. prijit si salate se va folosi numai uleiul de plante. practic egale ca valoare. s i se controleze continutul in substante nutritive. smiintka.Mama si copilul 4 luni de sarcin2. din care trei pa'trimi trebuie sa' fie de origine animala' (carne. Cantitatea necesari de proteine la femeie este de 45 glzi. slinina. Anumiti arninoacizi sunt absolut necesari pentru cre?terea si sinitatea general2 a organismului: o parte din acizi se numesc esentiali. Proteinele de origine animal5 contin acevti importanfi aminoacizi. Acestea constau din asa-zisii acizi gmsi esentiali (de exemplu acidul linoleic). se consumi mai multe grisimi decit este necesar (cca 130 g). va minca 4--6 o u i pe siptimiini.). lintea). de germeni de cereale. frigca. in caz c i gravida nu prezinti alergie la o u i ~i nu are o crestere a colesterolului. Grisimile animale contin o mare cantitate de acizi grasi saturati. Procentul necesar de grisimi inainte si in timpul sarcinii este egal. somnul. GrZisimile sunt. Grisimile de vaci. oaie si porc sunt mai putin valoroase pentru alimentatie. brsnzi de burduf etc. necesarul zilnic de proteine se asiguri prin consumul a 125-150 g carne. orezul necorticat). Practic. Lactatele contin predominant proteine ~i calciu. Pentru gitit. iar d u p i a 4-a l u n i cca 80 g. Cea mai mare proportie de grisimi se g 2 s e ~ t e slinini. In sarcinii nevoile cresc dupn' a 4-a lunii la 75 g/zi. kefirul). in grill. salamurile slabe. in ulei. oaie. uleiul. mazirea. de importanfi vitals pentru organism. ceea ce duce la ingrovarea fesutului grisos. neindispensabili ~i mai greu digerabili de organismul uman. brinza de vaci degresati. unii pesti (heringii. de soia si de dovleac. vitaminele. Este important ca pe I i n g i aportul de calorii. ciocolata. peFte. pe I i n g i excesul de alimente cu confinut mare de grisimi. Proteinele. unele brinzeturi (telemea de oi sau bivoliti. Se va prefera carnea slab5 (giini. in acelavi timp grisimile sunt compuse din "pietre de construc$e7'. pistrivul). Dintre acestea cel mai bogat este uleiul de floarea-soarelui. in oala de presiune. pui. ingheiata. Proteinele constituie cea mai importanti substanfi de crevtere pentru corpul uman ~i indeosebi pentru organismul in crevtere a1 copilului. p e ~ t e l e slab ( ~ t i u c a . apar tulburiri in formarea proteinelor corpului. cartofii prijifi . giini). Se vor evita brinzeturile grase sau s2rate (telemea de oi. grisimile. si carnea fripti in unturi. brinzeturile degresate (20-30 procente grisimi in masa inchegatii). porc). in timp ce cele din plante nu-] confin decit paqial. deoarece in caz contrar ele deternlini anumite tulbur51-i cu urmsri asupra dezvoltirii copilului. respectiv nevoile totale cresc la 2 500 kilocalorii (10 450 kilojoule). in general. porumbul. in primul rind. crapul. minzat. un ou ~i 500 in1 lapte sau produse lactate (iaurt. laptele acru (zerul. lapte ~i derivate. 0 mare parte din grisimi sunt continute in alte alimente (ava-zisele grisimi "invizibile"): carnea grasi. fiparul). nucile vi drojdia. smintina. toc2turile cu grisimi. cerealele (ovizul. mineralele ~i lichidele trebuie s2 fie in cantitate precis2 vi in anumite propoqii. costifi afumat5. Se preferi carnea slabii (vaci. in special sunt foarte prefioase in alimentatie grisimile cu punct de topire coborbt (ulei). piinea integrali. cartofii prijiti. Se eviti. Daci lipseste numai unul din acizii esentiali. iaurtul din lapte degresat. Plantele care confin proteine sunt leguminoasele (fasole. sunca. substanfele minerale ~i fibre vegetale. . Friptura de este bine s i se pregsteasci pe griitar. salamul. deoarece sunt uvor digerabile ~i au continut crescut in vitamine ~i acizi gravi nesaturati. ele servind pentru organism numai ca sursi de energie. urmat de uleiul de porumb. unele sorturi de ca~caval). Dup2 a 4-a lung este necesar un surplus de 300 kilocalorii (1 250 kilojoule). laptele degresat (lapte normalizat cu 18-20% grisimi). gilbenu~ul ou are multi gr2sime. Alimentele cu gr2sime in cantitate mare sunt: untul. hidrocarbonatele. oua'). soia. brinz2). evitindu-se carnea grasi Si preparatele condimentate din came. cartofii. Desi cu valoare biologici mai mici. vifel.saliul. cremele pentru torturi $i pr5jituri. Carnea ~i ouile sunt sursele cele mai bogate in proteine vi fier. curcan. Proteinele constau din aga-numifii aminoacizi.

). Gravidele trebuie sii consume zarzavaturi proaspete sub form2 de salate. Pentru gravidii se recomandii alimente cu substanfe de balast ca painea neagrii. un ou. Varza. Celuloza este necesarii regl&ii activitii@itubului digestiv. acidul pantotenat. in sarcinii trebuie consumat cu cca 20 g mai mult. vitaminele C. 350 g de hidrocarbonate acoperii circa jumiitate din nevoile calorice zilnice. Din luna a 4-a de sarcina" nevoia de alimente care confin vitamine creSte. panea albii nu confin substanfe de balast. iaurtul. Unele vitamine pot fi produse de organism i n s u ~ i (vitaminaA din caroten. pciine integral6 zarzavaturi. Mtaminele sunt substan* care. De asemenea. oxigen (vitamina A. Excesul de hidrocarbonate se transformii in organism in griisimi ~i sunt acumulate sub aceast5 n form2 f corpul uman. pastele Binoase. Se deosebesc vitamine hidrosolubile (B. E ~i K). viirsiituri. Hidrocarbonatele din fmcte ~i zarzavaturi confin vitamine ~i siiruri minerale. nucile. fmcte ~i zarzavaturi. usturoiul.. ca ~i celuloza care constituie substanfa de sus@nerea plantelor. briinza Camembert. vitamina D cu ajutoml razelor ultraviolete. brcinzci. guliile. descuamiiri. fosfor qi fier sunt mai mari.Hidrocarbonatele (glucidele). tulburiiri ale stomacului ~i intestinului. vitamine ~i substanfe minerale ~ide aceea se consumii nu mai mult de o datii pe zi. Alte vitamine. B12~i vitamina C) ~i liposolubile . garnituri etc. B.. E ~i K) ~i sunt sensibile la ciildurii (prin fierbere sau coacere se distrug vitaminele B. ca~cavalul. ca qi tumefieri ale ganglionilor ~iarticulafiilor. grupul B) se eliminii prin urinii. in timpul sarcinii nevoile d e calciu. Alimente bogate in calciu sunt: telemeaua. care asigurii o protecfie foarte bung a vitaminelor ~i substanfelor minerale. Nevoile organismului in aceste substante sunt in cantitiiti mici qi de obicei se giisesc din b e l ~ u g intr-o alimentatie normalii. La masa de dimineap trebuie sii se consume ~i fructe sau zarzavaturi (tomate. in fiecare zi este bine sii se consume alimente neprelucrate. durata depozitei ~i modul de pregiitire. in cantitiifimici sunt absolut necesare pentru menfinerea siiniitiitii. care trebuie administratii sub formii medicamentoasii). a v h d grijii ca in dieta zilnicii sii fie prevkute alimente cu vitamine. ardei gras etc.). niacina. Ele regleazii transformarea alimentelor ~i funcfionarea organelor. Supradozarea vitaminei A determinii pierderea poftei de miincare. viirsiituri. oligozaharide s a u l ~polizaharide ~i prin digestie sunt i transformate in monozaharide. fmcte ~i sucuri proaspete. fructe. in acest gmp sunt cuprinse diverse dulciuri. B2. Zilnic sunt necesare '/z litru lapte. laptele. Este bine sii se foloseascii congelatoml. acidul folic.. ele constituie "pietrele de construc@eflca zaharuri simple (monozaharide) in diferite stmcturi ale organismului. Cea mai mare parte a vitaminelor sunt parpal degradate prin luminii. Pentru viitoarea mamii este foarte necesarii prevenirea "riicelilor". Hidrocarbonatele rafinate (zahbIl) nu confin s b I r i minerale ~i vitamine. felina (riidiicina) ~i piitrunjelul confin cantitiifi mici de calciu. Surplusul de vitamine hidrosolubile (C. came sau pepe. spanacul. Dacii gravida se h r b e ~ t corect ~id a d nu e are vreo boalii carenfialii.ele minerale ~i oligoelementele sunt absolut necesare pentru procesele metabolite ale organismului. Supradozarea vitaminei D duce la lipsa de p o M de mancare. complexul B. Confinutul in vitamine a1 fructelor ~i zarzavaturilor fine d e prospefimea. Supradozarea vitaminelor A ~iD (hipe~itaminozii) duce la tulburiiri grave. vitamina K prin activarea bacteriilor intestinale). Consumul crescut de dulciuri favorizeazii cariile dentare (se $tie cii gravida este predispusii la carii). crude. amidonul din tot felul de plante ~i animale. brBnza de vaci degresatii. ca vitamina C ~icomplexul B trebuie cuprinse in alimentafia zilnicii. fructozii ~i galactozii) i n t r h d in compozifia shgelui. Orezul. C ~i K). . miirirea ficatului. Hidrafii de carbon sunt definiitoriicei mai importan@ ai energiei necesare activitiifii musculare. Hidrocarbonatele din alimentafie se giisesc sub formii de dizaharide. Este posibil (dupii unii autori) sii determine malformafii ale inimii ~i ale sistemului nervos central. Calciul ~i fosfoml sunt necesare indeosebi organismului copilului pentru formarea sistemului osos ~i a dinfilor. simple sau in amestecuri (salate. in timpul sarcinii se b b u i e cii predispun la malformafii ale copilului.se dizolvii in griisimi (A. pBinea Graham. calcifieri in rinichi ~ivasele de sBnge. biotina. nu este nevoie sii se consume preparate medicamentoase de vitamine (in afar2 de vitamina D. Substan. Corpul le folose~te numai sub forma cea mai simplii de hidrocarbonate (glucozii. D. h perioadele cu boli gripale este nevoie de un surplus de vitaminii C. in lipsa lor apar o serie de tulburiiri qi de boli carenfiale.

De aceea. Astfel de diete nu asigurii rafia optima de proteine cu valoare ridicatii. dacii nu au confinut prea mare in sodiu. in sarcinii prin micile pierderi de ssnge ~i prin fierul ce este furnizat de ciitre mama Etului. formarea edemelor qi creqterea greudfii corporale. Ceaiul negru ("chinezesc". . c2nd cresc nevoile de iod ale viitoarei mame. la majoritatea femeilor nu sunt acoperite nevoile de fier printr-o alimentafie obiqnuitii. whiski-ul etc.5 llzi). fructe sau zarzavaturi uscate sau deshidratate qi in nici un caz fructe sau riidiicinoase conservate cu sare. se reduce consumul de lichide. balon&i. Dintre ba'uturile alcoolice. fier qi vitamina B. anason. fn general. fulgi de porumb etc.) sau cu fructe (suc saulqi pulpa) proaspete.Csnd gravida nu poate consuma. se va reduce la minimum numiirul de fig&i fumate zilnic. Din cauza pierderilor de s2nge prin menstruafiile lunare. miirirea volumului de sgnge. mai ales in ultimele luni de sarcinii. din diverse motive. De aceea se vor evita alimentele prea sk-ate sau finutein saramurii. dar fbii multii apii gazoasii qi nu cu multe dulciuri. varza acrii. este nevoie de cantitiifi mai mari de lichide. carnea grasii. Atenfie mare la etichetele de la apele minerale deoarece unele confin mult sodiu! Iodul. Nevoile zilnice de sare se condifioneazii de refinerea apei in corp. In ultimul timp au a p k t articole qi chiar ciiqi care preconizeazii o alimentafie exclusiv vegetalii.) indulcite cu miere sau zahiir in cantitiifi mici. in interesul copilului. se va administra calciu sub forma de medicamente. De multe ori anemia nu poate fi corectatii numai prin consumul de alimente. Dintre lichide. alunele siirate. muriiturile. De asemenea. Dacii gustul laptelui simplu nu-i place gravidei se poate adiiuga cacao sau se pot face amestecuri de lapte cu cereale (orez. mend etc. peqtele qi giilbenuqul de ou. de regulii. in unele cazuri (rare) la recomandarea medicului. ci trebuie administrat un produs medicamentos. mierea. Sunt foarte indicate ceaiurile de plante (chimen. Sodiul qi clorul favorizeazii refinerea apei in fesuturi. Dacii fumatul nu se poate opri complet. tei.5 litri. Se vor consuma alimente proaspete sau congelate.). insii. Fiecare gravida trebuie sii stie cii dieta compusii numai din vegetale nu asigurii substantele necesare pentru propriul siiu corp qi rnai ales pentru a1 Etului. priijiturile cu sare (saleurile etc. Unele temei sunt adepte convinse ale alimentafiei cu vegetale. brsnza topitii. vodca. telemeaua.. 0 alternativii o constituie extractele de drojdie de bere qi dieta cu sare =ii sodiu. ca: salamul. duc2nd la instalarea hipertensiunii arteriale. qunca. Din piicate. Rafia zilnicii de sare este de 5-7 g la femeia neinsiircinatii. griq. peqtele &at. cel mai util pentru E t este laptele (0. in ambele situafii se continua tratamentul. vinul de bung calitate qi berea pot fi consumate in cantitiifi mici. Fumtul trebuie exclus complet in cursul sarcinii qi liiuziei. Mai dificil este tratamentul c h d gravida are nepliiceri digestive: constipafii sau diaree. Ce alimente sunt contraindicate? Se vor evita alimentele bogate in griisimi: sliinina. Acestor copii trebuie sii li se administreze zilnic sare cu iod (tablete): Lichidele. excesul de macaroane sau orez. 0 atenfie deosebitii trebuie acordatii consumului sa'rii de buca'ta'rie (clorura de sodiu). Persoanele care obiqnuiesc sii mWince mai siirat ajung sii aibii mai multii apii in fesuturile corpului qi sii incarce circula@a inimii qi vaselor. Sucurile de fructe sunt foarte bune pentru digestie. Tiroida fiitului incepe sii funcfioneze dupii a treia lung de sarcinii. lapte sau derivate de lapte (brsnzii. in miezul verii. rinichii nu funcfioneazii bine la unele gravide. Mulfi autori susfin cii resorbtia fierului este favorizatii de consumul concomitent de sucuri cu vitamina C. iaurt). cartofii priijifi qi in glucide: zahiirul. la recomandarea medicului. De multe ori preparatele de fier ^hnegrescscaunele qi din@. pentru cii nici un alt aliment nu confine cantitatea de calciu necesarii acoperirii nevoilor organismului femeii insiircinate. Iodul este important in organismul uman pentru construcfia tiroidei. Problem alimentafiei cu vegetale. dulceafa. in p r a noastrii sunt zone cu populatii ce prezintii miirirea glandei tiroide (guqa = struma) qi unii nouniiscufi se nasc cu guqii. coniacul. maioneza. din cauza transpirafiei nevoile de lichide sunt mai mari. calciu. muqefel. este necesarii o dietii cu alimente bogate in fier: carnea (mai ales ficatul). fn zonele cu guqii endemicii este bine sii se foloseascii sare cu iod. Alimentafia obiqnuitii acoperii. nevoile. Frecvenfa naqterilor premature este net crescutii la marile fumiitoare. de foarte multe ori se ajunge la o anemie.. Nevoia zilnicii de lichide este de circa 1.). Ceaiul rusesc consumat la mesele principale impiedicii preluarea fierului din alimente. dureri. gemurile. Se vor evita biiuturile distilate (fuica. "rusesc") ~i cafeaua se pot consuma cu moderafie. Apele minerale fiirii dulciuri nu sunt oprite.

obezitatea. gusturi anormale si lipsa poftei de mincare. la indicafia medicului vitamina D ~i eventual un preparat din polivitamine.la masa de prcinz va consuma ~ i l s a u compoturi de prune uscate sau pere ~i salate de crudit5fi. Nesatisfacerea ''poflelor" nu prejudiciaz5 Etul ~inici nu duce la avort.un ou (dac5 gravida nu are colesterolul crescut).vegetale. adic5 acelea care confin din abundenp celuloz5 (fructe. Dacii indicafiile de mai sus nu sunt eficiente.circa 1/2 litru lapte (sau echivalentul s5u in lapte sau brinzeturi). Cum pot f i tratate va'rsa'turile ~i greaJa gravidei. pepeni. smochine). se renunffi la toate prescripiiile dietetice.ta. dar nu s5 mbBnce "pentru doi". decalcifierile. De asemenea se recornand5 ca gravida s5 se miste mult. Gr5simile ~i proteinele nu vor d e p 5 ~ i rafia normal5. lipsa apetitului. fructe (prune. . i n caz d e anemie carential5 se administreaz5 preparate de fier. alcaline. "primul servit". dup5 care va bea un pahar de ceai cu pBine neagr5. care necesit5 un tratament de specialitate. in caz c5 nici una din sugestiile de rnai sus nu au fost eficiente. inghefata. ciocolata ~i bomboanele. Se folose~te gam5 intreag5 de medicamente: o antispastice. Viitoarea mam5 trebuie s5 se sature. care se vor folosi ins5 numai la recomandarea ~i sub supravegherea strict5 a medicului. . se interneaz5 in spital. sedative. o lingur5 de ulei de miisline ~idon5 linguri de miere de albine. Uneori. Este recomandabil ca gravida s 5 . Nu se va consuma peste skat. de obicei. Mai recent s-au ad5ugat antihistarninicele de sintez5 ~iunele tranchilizante. femeia gravid5 va primi o alimentafie echilibrat5. Dac5 greap ~i v5rs5turile se prelungesc in timp. . se poate face cu doze rnici de atropin5. pentru stimularea peristaltismului intestinal. Un alt remediu este oferit de mestecarea d e dulciuri consistente sau gum5 de mestecat. va apela la medicul obstetrician. oleu de parafin5 sau lactoz5. sunt. gravida va consuma un mic amestec constituit dintr-un ou moale. Gravida va m h c a numai ce-i place ~i ce nu-i "face r5u". zarzavaturi crude ~i piine integrals). odati5 cu evolufia sarcinii. i n rezumat. . Se recornand5 regimurile bogate in substanfe zise "de lest". produse de patiserie. cu un confinut bogat in proteine animale. de fapt. gravida va primi. Foamea ~i setea pot fi comb5tute prin ingerarea de salate ~i fructe proaspete. i n caz de subalimentafie carenfele ating mai intii pe mam5 ~i numai E cazuri grave pot afecta Etul. la baza acestor simptome st5 o tulburare de ordin psihic. cariile dentare. pe nemhcate. .came sau peSte. iar dintre hidrafii de carbon se vor alege cei cu valoare biologic5 mai mare. Alimentarea gravidei poate f i stcinjenita' in primele luni de sarcina' de grefuri. . care genereaz5 o stare de nepl5cere temporar5. Pentru a o combate se vor consuma de preferin@ legume fierte sau sub formii de salate ~i vegetale crude. care insofeqte greafa qi viks5turile sau unele curiozit5fi ale apetitului. n deoarece acesta din urm5 este. ci ~i asupra uterului. Va'rsa'tura matinula' (de dimineafii) se combate cel mai eficace prin luarea micului dejun in pat. portocale. Combaterea constipafiei. *Tratamentul saliva~ieiexcesive (sialoree). Nu se va lua fik-5 aviz medical nici un laxativ (sau purgativ). iaurt.fructe. unde se impune echilibrarea hidroelectrolitic5 prin perfuzii intravenoase. se va incerca urm5torul regim: . Se vor evita excesul de dulciuri. Anemia. se instaleaz5 un apetit crescut. p u t h d provoca la femeile predispuse. De asemenea. pere) ca ~iconsumul zilnic de orice cruditsti sunt eficiente. manifest5ri ale unei alimentatii defectuoase. Eventual va lua lactozii (2-3 lingurife pe zi) dizolvat5 in ap5 sau lapte. Medicii indic5.~formeze obiceiul i de a incerca s5 aib5 scaun in fiecare dimineag dup5 micul dejun. in timpul sarcinii. . Cazurile rnai grave. care va indica un laxativ uSor. struguri. un avoa sau o naStere prematur5. deoarece aceste medicamente nu actioneaz5 numai asupra intestinului. . de obicei. vitamine ~i fier. la multe femei apare o tending la constipafie. c k i a i se asociaz5 cu timpul ~i o sete puternic5. pere.preparate din cereale integrale. Pentru a ameliora gustul alimentelor se va recurge la b o r ~ l5miiie ~i la . vks5turi.inainte de a merge la culcare va mBnca fructe. ap5rute in timpul sarcinii. in general salatele de crudit5fi cu ulei ~i unele fructe (prune. lapte bstut.pr5Jiturile. arome culinare. La unele gravide. iar sarea se va reduce in general. floricelele. oboseala. Ce alimente trebuie sa'fie prezente in fiecare zi in alimentafia gravidei: . laxative u ~ o a r e care confin lubrifiante vegetale.diminea. piine neagr5.

care astupi porii qi impiedici eliminarea secretiilor cutanate. dureri. virsiturile matinale qi gusturile anormale dispar. subsuoar$ zonele din jurul organelor genitale). de profilul sufletesc al mamei in devenire. sub s h i etc. Organele genitale externe nu se curi@ dec2t dupi ce m W l e au fost bine spaate cu api caldi qi sipun. organele sexuale sunt rnai vascularizate. spre zonele anale. toate obiectele folosite de gravid5 vor fi strict individuale. Pielea gravidei fiind mai sensibili.s i se adreseze medicului de indati ce urina este rnai inchisi la culoare. g2t. dificultate la urinat). Se vor folosi numai comprese sterilizate sau bucifi de p2nzi fini. In orice caz se va evita cu strictep contactul cu persoane care prezind pligi purulente. Nu se folosesc deodorante in regiunea axilari. spilate bine qi cilcate cu un fier bine incins. la infundarea canalelor sudoripare qi pot favoriza formarea de furuncule. libidoul qi orgasmul sunt diminuate. 1Pn ultirnele si3ptarndni de sa I gmuida va do&i oingurl in pal A 1 I . deoarece duc. Curifirea organelor genitale se face cu miqcki dinainte Enapoi. Comportarnentul sexual este diferit. Se recornan& b%le generale cu api cadu@(^mtr-ocadi bine curititi qi dezinfectati) sau duqurile cildute. Urina. care au fost spaate sau dezinfectate k prealabil. in timpul sarcinii se produce o creqtere a secretiilor vaginale. de mediul cultural-educativ in care triieqte. Igiena organelor genitale externe. ceea ce contribuie la mirirea suplepi acesteia qi la activarea circulafiei. Nu se aplici pe piele creme sau unguente. este in cantitate rnai mici sau miroase ur2t qilsau daci mictiunile se insotesc de senzafii neplicute (usturimi.s i bea in jur de 1 litru de lichide pe zi (lapte + supi + api + ceaiuri sau sucuri de fructe). Orice plagii cutanata' infectatii (eroziuni zemuinde. pielea se fricfioneazi uqor cu un prosop aspru. Duqurile vor fi frecvente. pentru c i pot declanqa contracw uterine. tiierea unghiilor qi schimbarea frecventi a lenjeriei de corp qi de pat sunt deosebit de importante. De altfel. rnai ales la inceputul gestatjei. de obicei. tjntind seama de modificWe organismului. in lipsa instalafieide baie este obligatorie spaarea zilnici cu ajutorul unui lighean insisthd asupra cutelor pielii (sub qi k jurul mamelelor. pentru a evita murdwea sau infectarea regiunii vulvare. Curiitenia s i ingrijirea corpului Curiienia qi ingrijirea corpului joaci un rol deosebit. aceste secretii provoaci uneori iritafii locale. De aceea se va face toaleta extemi cu a p i cildu@ ~i sipun zilnic qi dupii fiecare scaun. Femeile care transpiri mult se pot pudra cu talc sau cu pudri pentru copii. in general. nici la inceputul sarcinii nu se vor efectua dec2t la prescripfia strict5 a medicului. frigapde vaginale sunt complet interzise k ultimele 6-8 sipthtini ale sarcinii. este accesibili la relafii intime naturale qi o kctinti orice . vaginul este rnai umed (mai bogat in secrefii). Dupi baie. nu are nici o se&cafie patologici. dupi luna a IV-a de sarcini. Prin abundenfa lor. mama este datoare: .3. de asemenea. . Femeia care doreqte copilul accept4 cu satisfacfiestarea in care se &$ consideri c i este dernni s i fie dorid. Igiena corporals riguroasi. sipunul obiqnuit va fi inlocuit cu un s2pun neiritant (de buni calitate). in jurul organelor genitale. folosind un lighean sau o cidi@. in vederea crutiXrii rinichilor. Folosirea closetelor publice se va face cu deosebiti griji pentru a evita infectiile. D a d k ultimele siipdmhi de sarcinii gravidei 3 este greu s i intre qi s i iasi din cadi. La multe femei. putihd declanqa contractii uterine.iar s h i i devin rnai sensibili (mai dureroqi). aplicati pe fata intern2 a coapselor. indeosebi in ultima parte a sarcinii. ea se va spaa rnai bine cu un burete k afara ckii. Infecfiile pielii. intruc2t in ultima perioadi gravida transpiri mult. B%le reci sau fierbinfi sunt interzise. 1. insi. de climatul efectiv din familie. Sub influenfa homonilor sexuali (gonadici). vezicule. care. La primipare. Pentru prevenirea accidentelor (prin alunecare) se va pune in cadi o rogojini sau un prosop aspru. Examenul urinei se face la indicatia medicului. pustule) va fi semnalati medicului qi tratati cu promptitudine qi meticulozitate. fierte.Mama @ copflu1 Constipatia. dorinfa sexuali creqte. Femeia kskcinati nu va ingriji niciodad membrii de familie sau alte persoane care prezinti afecfiuni purulente.

de miere ~i de bomboane "lipicioase" dupi masa de seari. Se impune o igieni riguroasi a gurii. O d a t i cu crevterea lunilor de sarcini. Se eviti consumul excesiv de dulciuri. se spali mameloanele cu api cilduti ~i se acoperi cu tifon steril. Sbnii ~i mameloanele (vezi pag. Vergeturile de pe abdomen. Cu efecte bune sunt biile de aer ale sinilor: de 1-3 ori pe zi gravida va sta culcat5 cu sinii descoperiti ciite 2-3 ore. dorinfa sexuali scade sau inceteazi.) unele gravide devin neatractive. deformki ale corpului.Masajul sdnilor. sunt surprin~i nea~teptata de lor pasiune. incerciind s i i fie aduse afar5 (fig. Fig. in timpul sarcinii. Tratamentul stomatologic poate fi efectuat in tot cursul sarcinii. Aceasti frectie constituie pentru piele cel mai bun fortifiant si face s i se reliefeze mameloanele.manifestare afectuoasi. 1. Eventual se sectioneazi vWurile unor sutiene mai vechi pentru a evita compresiunea mameloanelor. Majoritatea biirbatilor sunt neajutorati. 1. Gravida va alege un tip de sutien care s i ridice sBnii si care s i evite comprimarea mameloanelor. Anestezicele se vor folosi numai cu avizul obstetricianului. uneori se constati singeriri ale gingiilor. care trebuie protejat. Reactiile sexuale sunt diverse. hcepind din luna a 1V-a de sarcini poate surveni o secrefie lichidi din mameloane.~ingrijeasci i dinfii in mod deosebit. 40) se spa15 in fiecare zi cu api ~i un sipun moale ~i se Sterg cu un prosop mai aspru. la unii biirbafi apare un sentiment de gelozie fati de noul "rival". apar dureri ~iro~ea@: aceea se vor spila de de mai multe ori pe zi cu a p i ciilduti. Viata de familie bazati pe iubire va continua ~i in timpul sarcinii. Daci femeia acordi o prea mare importanti fitului. Nu se poarti sutiene prea strinse pentru c i acestea sanjenesc cre~terea normali a sinului in timpul sarcinii. Daci aceasti secretie se usuci pe mameloane. majoritatea femeilor gravide devin partenere fascinante. Mameloanele indurate se ung cu cremi cu lanolini $i se acoperi cu tifon. La femeile cu antecedente obstetricale ~i la cele cu tulburiri (pierderi de s h g e . birbatii se simt mai legafi din punct de vedere erotic. Datoriti modifickilor psihice ~i a fonnelor pline.) se eviti orice contact sexual. dureri de mijloc etc. La inceputul sarcinii multe femei sunt obosite. se interzic: consumul excesiv de dulciuri rafinate. se pot declan~a contractii uterine etc. iar la altele (putine) se noteazi negativisme fati de sarcini. Este de datoria femeii si-1 faci pe sot s i inteleagi c i nu este neglijat ~i s i simti atit in timpul sarcinii c i t ~i dupi navtere c i ii este de mare ajutor. comportamentul sexual a1 multor birbafi se schimbi: dorinp de a iubi fizic se pierde at2t datoriti schimbkilor fizice ale femeii. folosirea pastei de dinti cu fluor ~i un consult stomatologic.). Spre s f i r ~ i t u l sarcinii. Daci apar fisuri. Alti biirbati simt c i in legitura sot-sotie se interpune "a1 treilea". daci gravida are griji s i nu creasci prea mult in greutate. contractii uterine. fafa pitati etc. . 1. fngrijirea dinfilor. in ultimele 46 siptimini inainte de navtere este bine s i se inceteze relafiile sexuale (orificiul uterin se l i r g e ~ t e pot ~i produce genneni. insotite de masaj zilnic de 10-15 minute.1). La unele perechi. Mameloanele mici. In astfel de cazuri se aplici comprese cu tifon in conul sutienului pentru protejarea hainelor. au greturi. La unele femei apar probleme in ceea ce prive~te rolul de "mami qi iubiti". ne~tiind cum s i se comporte. retractate sau ombilicate vor fi masate cu m i ~ c k de rotatie ~i tractiune. c i t si fricii ca actul sexual s i nu diuneze copilului. Gravida trebuie s i . Ele se pot reduce la minimum. Unii medici indic5 aplicatii de lanolin5 sau de cremi in zona vergeturii. datoriti schimbkilor fizice (cre~tere mare in greutate. dintii sunt predispu~ila carii.

cideri. Cel mai bun mijloc de circulafie este avionul. in ultimele luni de sarcini vi se datoresc creyterii aciditifii sucului gastric. Cel mai comod mijloc de transport este trenul 5u locuri rezervate din timp. felin5 etc. Lenjeria de corp va fi lejeri yi. morcovi. rbgbieli) qi de gust acru in guri. zguduirea corpului: skiturile. fn general. sauna poate fi pennisi cel mult o dati pe s i p t i h 2 n i ~i cu obligafia de sta pe treptele de jos. Daci sarcina evolueazi fir8 complicafii. urzici sau spanac. . salati de cruditifi (ardei gras. influenpazi favorabil inima ~i circulatia. dar nu se va neglija nici aspectul estetic. previn yilsau inlituri contracfiile uterine yi trombozele. a c5ei greutate cade numai pe umeri. daci se apreciazi de fiecare dati riscurile ce le implici pentru marni yi copilul neniscut. o ciliitorie este bine veniti pentru corp qi psihic. Pentru perioada de sarcini din ultimele luni. de comoditatea imbricirnintei. de obicei. sfecli. Din luna a VIII-a de sarcini. tenis. pireuri sau fierturi de ytevie. In mod o b i ~ n u i tse foloseqte automobilul propriu. Sportul ~i ca'la'toriile nu d i u n e a z i gravidei sinitoase. se recomandi bii cildufe yi tratament cu supozitoare pentru combaterea durerii. gravida nu va f i opriti s5 practice sportul cu care este obiynuiti. Dar nici cu avionul nu se permit deplasirile in ultimele 4 s8ptimiini de sarcini. unguente anestezice sau comprese reci aplicate local. siriturile la trambulini. iahting. orice cilitorie poate duce la o navtere prematuri. In cazul vizitelor ?n fki tropicale. La locul de vacanti gravida se va interesa de adresa unui cabinet de obstetrics yi a maternitifii celei mai apropiate. arsurile se Pnsotesc de eructafii (eliminhi de aer pe guri. in fiecare caz. in locuri izolate. Sunt riscante vacantele petrecute la cort. se pot administra prafuri alcaline (se va evita bicarbonatul de sodiu). Sunt pennise cu pruden@: drumetia.). alimentele piperate. f i r i leg8turi telefonice. de asemenea. industria textili pune la dispozifia pavidelor o gami intreagi de obiecte de imbrichinte. daci nu este prea obositoare. Mici probleme d e s&n&tate Arsurile de stomac (pirozis) apar. rnai ales cele cu miyciri ritmice. alpinismul. Accentuarea acestui fenomen trebuie semnalat medicului obstetrician. Se va evita imbricirnintea strbnsi. Se recomandi: plimbMe in aer liber.I fmbra'ca'mintea. schiul nautic. pe cbt posibil. Se formeazi prin compresiunea produsi de fit asupra venelor din bazin. Se exclud sau se reduc din alimentafie: biuturile alcoolice. In primele 3-4 luni.1. carnetul de urmikire a1 gravidei. chiar in cazul cilitoriilor lungi. PGni in luna a VII-a se poate merge yi la sauna (reduce din incircitura vascular& favorizeazi o buni sudorafie). in siptimbnile dintre luna a V-a yi a VII-a. in primul rbnd. In alegerea garderobei se va tine seama. de asemenea se combate constipafia prin consumul de fructe. Hemoroizii constituie o complicatie frecventii in cursul sarcinii. fn bagaj. Nu este bine ca gravida s i conduci. fusta-sarafan combinati cu mai multe bluze. vibrafiile avionului de la decolare yi aterizare putGnd declanqa contracfii. schi fond. cilkia. girnnastica vi inotul. care nu sunt inofensive pentru fit. Se prefer5 rochia sac. Se va acorda importan@ igienei locale. Mijlocul cel mai simplu de a combate arsurile const5 in a bea mici yi repetate cantit2fi de lapte. Daci aceast2 metodg nu d i rezultate. fnainte de naytere se mai poate planifica o cilitorie de vacanti. care nu are efecte nocive asupra fitului. sporturile yi cilitoriile vor fi autorizate de citre medic. Mijloace de transport. Dupi fiecare or8 de mers se va face un popas pentru ca gravida s i se poati miyca pufin la aer. schimburile metabolice. mersul pe bicicleti. cafeaua. De obicei. Ascensiupile pe munfi yi "aventurile" sunt contraindicate. popice. Se va prefera imbricirnintea cu yireturi sau cu cus5turi ce se pot desface pe misuri ce sarcina progreseazi. 1. patinajul. printre altele. pe l h g i incomodititile aduse de cildur5 qi schimbirile de 16 - mediu sunt necesare adesea unele vacciniri (febra galbeni) sau tratamente (malaria). cu drumuri neasfaltate. acriturile. Gravida nu va folosi centura de siguranfi. dar in nici un caz cele de perfoman@.4. 0 mare parte din sporturi. din bumbac. de preferat la clasa I. dar mai ales in caz de pericol de naytere prematurk se interzic toate sporturile care pot produce aluneciri. deoarece poate constitui semnul incipient a1 unei toxicoze gravidice. yoga. Nu se vor purta cordoane. mama va lua. dansurile clasice. Vacanta va fi numai de relaxare yi in locuri unde sunt asigurate conditii de igien5 yi de civilizafie. Se va purta inca'l$a'mintecu tocuri joase.

Gravida va evita s lucreze mult in picioare vi. Nu au nici o importanfa clinica qi nu trebuie s2 o neliniqteasc8 pe gravida. se pare. gleznelor sau altor regiuni ale corpului in timpul sarcinii se poate produce prin: Presiunea exercitata' asupra venelor iliace.tulburarea vederii. 2 . se vor purta ciorapi elastici sau se va aplica o fa@ elastics.2). fn prima eventualitate nu se face nimic. grefuri ~i vksiituri) pot fi semnele unei gestoze. s-a descoperit c2 f2tul poate fi . Efectul factorilor de mediu. Fig. datorita crevterii in volum a abdomenului. I /1 I in timpul noptii va dormi pe un pat cu saltea perfect orizontalii. dupa mai multe ore de stat in picioare vi dispar dupa repaus la orizontal. 1. fafa. 1. Cdrceii de la nivelul muvchilor gambei apar din cauza pozitiei corpului care modifica solicitarea grupelor musculare ale gambei vi. . 0 accentuare moderata a secrefiilor vaginale este absolut normal8.sdngeriri vaginale. Dupa navtere. Incglwntea cu tocuri inalte vi ingrijirea sugarului pe un pat sau o mas: scundi favorizeaza aparitia durerilor de mijloc. . fn aceste cazuri. Astfel de umflaturi apar. Repausul la orizontal pe o saltea perfect orizontala ~i dura poate inliitura in parte acest neajuns. se apeleaza de urgentfi la medic: .Exercitii pentru gravida cu varice ale membrelor inferioare. iar sub gambe va pune o piitura inf"vurat8 ca un sul. care studiazg efectul factorilor de mediu inconjurator asupra produsului de conceptie. Se vor evita elasticele circulare Cjartiere) pe gambe sau coapse. Durerile sacrate (de $ale) sunt determinate de modificarea pozifiei corpului in vederea schimbsrii centrului de greutate. spatele vi peretele abdominal. edemele nu se limiteaza la membrele inferioare. Varicele membrelor inferioare apar frecvent in timpul sarcinii. Se poate obtine disparifia imediati a cilrceilor prin masaj local. fiind determinate de compresiunea exercitata de uterul mirit asupra venelor bazinului.umflarea fetei. in zilele noastre ia navtere o disciplina nous. edeme. datoritg pericolului introducerii unor germeni infectiovi. ci pot cuprinde mdinile. Gravida trebuie s5 respecte urmgtoarea regula: on de cdte on exista vreun dubiu asupra nenocivitatii unui medicament este preferabil s2 nu fie hat. de obicei. va stain pozifie orizontala cu gambele ridicate mai sus (fig. in caz de hipocalcemie se vor lua preparate de calciu vi se va consuma mai mult Iapte. dimineafa inainte de scularea din pat. mdinilor sad$ picioarelor. se impune un tratament energic. Vaginitele din cursul sarcinii nu se trateaza cu spZil5turi vaginale. Astfel. din cauza unui aport insuficient de calciu. Medicamentele ~i sarcina. de cdteva B on pe zi. . Unele medicamente au efecte vatiim5toare asupra embrionului. cu perna mica.vksaturi persistente. . .Micfiunilefrecvente din timpul sarcinii se datoresc fie compresiunii f"tu1ui asupra vezicii. ridicarea in v&l picioarelor vi flectarea genunchilor sau prin sprijinirea cu putere a degetelor de la picioare de tiiblia patului sau de un perete. varicele regreseaza sau dispar in ktregime. Gravida nu va lua un medicament care nu i-a fost recomandat de catre medic. in cazul in care secretia este abundenta vi se insotevte de o eroziune a colului sau de o infectie micotica vaginala vi senzatie de mdncgrime. Concomitent se poate constata prezenta albuminei in urina vi crevterea tensiunii arteriale. Semne de alarma':daca apare una din manifestirile mai jos notate. . Amefelile ~i le~inurile intAlnesc uneori in cursul se sarcinii. Scurgerile vaginale (leucoreea).febrii. in cea de a doua se impune efectuarea unei uroculturi vi tratament corespunz2tor. ca un cerc strdns pe cap). fie unei cistite (infecfie bacterians a vezicii). EdemaGerea (umj7area)picioarelol.pierderi de lichide din vagin. Se impune un tratament medical riguros vi urgent.dureri de cap permanente ('Tn c a s c r . tulburilri de vedere. La sarcinile ulterioare varicele pot reapkea vi se pot agrava. duchd la apar3ia de malformatii. Gestoze. Daca apar in sarcina mai avansati vi daca se insotesc de alte simptome (crevterea tensiunii arteriale.

teama de implicaple de ordin material. De exemplu. profesionale) ale familiei. exisd. trebuie sii insiste familia. deoarece copilul care a fost adus pe lume h vederea atingerii unui anumit scop. comportamentul social qi intregul ansamblu de idealuri ale femeii. nu o impiedicii s2 doreascii un copil. Asupra tuturor acestor pericole. Prin manifest5ri periodice (menstruatiile).1.1. nu rezolvii nehtelegerile din ciisnicie. Aceste qtept5ri p o d in ele germenii viitoarelor dificultifi h relatiile mam2-copil. ci qi de comunitatea de idealuri (sociale. din motive de ordin personal sau moral. sperantele qi teama cu care aqteapd copilul. tr2ieqte o perioadii de aqteptare cu o multime de semne de intrebare. De fapt. Copilul ar reprezenta mijlocul prin care s-ar consolida c2snicia. inc4t nu se simt capabile de a deveni mame. organismul s h ii "reaminteqte" Erii incetare destinul siiu natural. de incomoditiitile legate de venirea copilului. morale qi chiar sociale. Aqteptarea unui copil prin prisma unor calcule reprezintii o atitudine necorespunziitoare din partea mamei. Faptul c2 femeia lucreaz2. pot fi periculoase pentru . dorinta de a avea copil qi un sim@miint de implinire. iar pe de a l d parte. 1. datoriti unei c2snicii nereuqite. t r w e sufleteqtilegate de maternitate trec pe primul plan.h viata femeii se impun in mod imperios problemele legate de relatiile sale cu sexul opus qi de instinctul de perpetuare a speciei. grupul familial nu este complet inchegat qi nu p a t e s&qi indeplineasc2 toate functiile. pe de o parte.6. iar sfera activititii sale este extrem de apropiatg de aceea a bgrbatului. medicul qi asistenta de familie in munca de educatie sanitari. Se int4lnesc qi gravide la care dorinp de a avea un copil este generad de o via@ nesatisEcud.5. se tip2 sau gravida este emotionati. Femeia se mlizeaz& pdn c h i d e deuinefdcitlii prin rnaternitati - Dup2 ce a trecut de perioada de creqtere qi de maturare sexual%. care duc la o anumid stare de neliniqte.Mama $ capflu2 influentat d e zgomotul din preajma mamei. se simte chematii mai mult pentru alte indatoriri. toate aceste atitudini se rezolv2 odatii cu naqterea copilului. etape in timpul c3rora femeia. h c2siitoria precoce. psihice. Unele regret2 c2. odatii cu venirea copilului. sperhd sii g5seascii o m h g s e r e in singurhtea lor. unele femei sunt inci at2t de copiliiroase qi au o nevoie at2t de pronunpti de fi iubite qi tratate ca un copil.Gravida va evita contactul cu persoane riicite sau bolnave de o boalii infectioasii. Un cuplu a 2 copii alc2tuieqte numai o incercare equatii d e a avea o familie: aqa-numita "familie conjugali" ~i nu o familie propriu-zis2. Unele infectii care nu produc mamei nimic deosebit. oricare ar fi pregiitirea intelectualii. Refularea dorintelor fireqti (de intemeiere a unei familii. pentru diverse ratiuni. h timpul sarcinii qi aliipt5rii. teama de dureri. Exist%. pe care le vor vizita mai des. din instinctul de conservare a speciei omeneqti. oric4t de echilibrati ar fi. c4t qi asupra stikii sufleteqti cu care aqteapti primul copil. frecvenp biitiilor inirnii Etului creqte atunci c h d in jurul gravidei este zgomot. Apare adesea deziluzia. de plusul de muncii. Igiena psihicii Dorinta de a avea copii existii la orice femeie skiitoasii qi este izvorild din natura ancestral2 a femeii. De cele mai multe ori. Medicul de familie qi asistenta de familie sunt obligati s2-qi concentreze atentia mai ales asupra primiparelor. morale. de limitarea propriei libert2ti. propria persoanii va trebui sii treacii pe un plan secundar. determinii de multe ori conflicte biologice. chiar dacii se face in numele unor afirm& pe linie profesional2. Cirteva indicatii generale . Mai tiiniu. De o importang deosebid sunt reactiile sufleteqti ale mamei in ceea ce priveqte dorinp.totuqi. insist2nd at4t asupra pregiitirilor materiale. Garantia pentru o evolutie normal2 a sarcinii qi pentru dezvoltarea unui copil sk2tos este constituit2 nu numai de s2n2tatea biologic2 a pikintilor qi de conditiile materiale oferite de societate. de maternitate). Asemenea femei doresc copilul ca un fel de compensatie. a greqelilor pe care multi le regredm din p2cate prea tiiniu. Fkii copii. copilul ar urma s2-qi insuqeascii qi s&qi duc2 la hdeplinire toate visurile nerealizate ale mamei. 1. orice gravidii.

7. deoarece gimnastica gravidei vizeazg antrenarea acelor grupe musculare $i ligamente care nu sunt incluse in antrenamentele sportive obi~nuite.Va consulta periodic medicul obstetrician. In tot tirnpul respirl linivtit (inspir5 pe nas. 3 . Sub plica genunchilor se qeaz5 un puivor de pern5. . picioarele l2sate s5 se d e p a e z e conform greut5tii lor.in ultimele 2 luni va incepe preggtirile pentru copilul avteptat. 1. Spatele rela:at urmeazi cdt trebuie aceastj rnivcare. . urmikind distensia abdominal5 in inspir $i revenirea cu relaxare in expir. ficut sul.Va evita exercitiile dificile ~i activit2tile care solicitg eforturi deosebite (ridicarea de obiecte grele. eventual ochelari.in timpul exercitiilor gravida nu va purta sutien. in raport cu viitoarea navtere. herpesul etc. . Mernbrele inferioare flectate. Fig. . Ti in acest caz.Nu va lua nici un medicament fgrg avizul medicului. va fi transferat2 la o muncg cbt rnai uvoarg. . . odat5 cu inspiratia. mai ales in primele luni de sarcing (rubeola.Nu va frecventa locurile aglomerate (sgli de spectacole. fir2 a se expune mult la soare. .in caz c2 lucreazg in mediu toxic sau in ture de noapte.1.). . . e .3 . Experienfa aratg ins2 cg nici la ele actul navterii nu se petrece mai uvor decbt la femeile complet neantrenate. cel mai bine pe podeaua acoperitg cu un pled: .Atitudinea cea mai potrivit5. expir5 pe gur5). Urnerii r5rn2n lipifi de sol.Va intra in concediu legal de natalitate. a). degetele u$or flectate. Aceeavi relaxare muscular2 total5 se poate realiza in pozifie culcat2 pe o parte. Arnbii genunchi sunt lgsafi s l "cadri" intr-o parte pdn5 ating podeaua. Nu va sta in picioare timp indelungat. 1. urcarea rapidg a sc2rilor. . Fig.Va sta cbt mai mult in aer liber. brafele lbate lejer. 3. Erg indicatie medicalg. unele virusuri gripale.I.la inceput fiecare exercitiu se repet5 numai de 2-3 ori. I . profund. .exercifiile se vor executa pe un plan dur. conform legii sau indicatiilor medicului obstetrician. 3. practicarea sporturilor violente).).). 1. Gimnastica gravidei Femeile care au practicat mult sport inainte de sarcin2 ar putea crede c5 gimnastica gravidei este inutilg pentru ele. se destinde nu nurnai rnusculatura abdominal5 antenoar5 $i lateral& ci $i plan~eul ba~inului (perineul). 6 .6).Pozifia culcat pe spate. Mernbrele inferioare u$or d e p b t e .Nu se va supune la nici o investigafie radiologicg. Fig. . care pot transmite unele boli parazitare (toxoplasmoza etc.Gimnastica gavidei.I.durata totalg pentru o vedinfg nu va depgvi 15 minute (se pot efectua 2 ~ e d i n fpe zi). Respirafi lejer $i incercafi d urm5riti cum.1.fgt. de-a lungul corpului. 1. gavida respirl linivtit. Reguli de bazg pentru gimnastic2: . Sub ceaA se aveaz5 o pem5 rnic5. . pantofi (vezi fig. 3 a). astfel incdt capul s5 atingl solul cu regiunea occipital5. . Mi~carea repet5 se de cdteva ori de fiecare parte (fig. . Urnerii se sprijinl pe sol.Gravida se culc5 pe spate. alergarea. este s2 aibg convingerea cg aceasta reprezintg un fenomen absolut fiziologic.Va evita jocul ~icontactul cu animale necunoscute (pisicg etc. .gravida nu trebuie sg oboseasc2 prin gimnasticg. 4 . localuri etc. b. Bratele vor fi u$or dep5rtate de corp.4.Va cguta s2-vi asigure un somn de 8-9 ore in fiecare noapte vi cel pufin o or5 de repaus in pozitie orizontalg in timpul zilei.). complet relaxat5 (fig. 1. 1.

iar spatele se rotunjeqte (ca pisica) yi se revine la pozifia de repaus. care ii asigurii toate conditiile ~i substantele necesare dezvoltiirii. se execut5 miycki de rotafie din glezng.5. Transferafi greutatea din regiunea lombarg (mijlocul) in regiunea coccisului (noada). inainte de a cobon^ piciorul. 1.Pozifie in genunchi. in poziGe vertical&. Atitudinea mamei si a tatrilui fat& d e n ~ t e r e a copilului h detenninarea siiniitiitii fiintei umane sunt douii evenimente importante: Primul. 1. 1. pe at& vine de repede ~i de nepreviizut. A1 doilea eveniment hotZriitor este naFterea.dacii cei doi genitori. cu palmele sprijinite pe sol.--- Mama s copT1utf Fig. procesul prin care ia fiing este un nou individ ?in m a fecundatiei ovulului de cstre spermatozoid .5. 1. brafele htinse.2. Membrul inferior drept se ridicg intins. concep@a.2.apoi se coboara incet la sol. in timpul sarcinii ~i na~terii Gtul este intr-o total% unitate cu mama sa. in urma unei hgrijiri corespunziitoare. Dupii 9 luni de sarcinii. a).5. 6 . Apoi capul se apleaca.1. UrmeazSi aceeqi miycare cu membrul inferior st2ng.---. Membrele inferioare flectate. Se repet5 de mai multe ori (fig. hgrijiri in maternitate 1. 1. Apoi. ulterior. b). Fig. i n s o ~ de atiitea speranp ~iindoieli. apoi in regiunea l o m b d (fig. respectiv tatiil ~i mama. pe cat a fost de aqteptatii. fi repaus. care. sunt s k i i t o ~~i nu transmit din patrimoniul lor i genetic vreo triisiiturii ereditarii bolnavii. PoziQe culcat pe spate. tiilpile aplicate pe sol. Se repet5 de mai multe ori. a urmeazii na~terea. capul. ceafa ~i spatele formeazg o linie dreapa.PoziGa culcat pe spate. Premisa de bazii pentru un echilibru psihic a1 mamei ~i pentru o . inzestrati corespunziitorh vederea desQur3rii normale a htregii lor existente.urma~ii au toate lor ~ a n s e l ede a deveni indivizi siiniito~i.

< > .?>e. ..:.. . mama trebuie sii fie piitrunsii de adeviirul cii naqterea este un proces fiziologic. ... <:-cp. Chiar in condifii total fiziologice. Sunt nenumiirate cazuri in care oameni celebri au prezentat o suferinfii la naqtere... m-am nkcut aproape mort qi numai prin numeroase sfor$h de tot felul am izbutit sii viid lumina zilei..: 3 . . . deopotrivi de riispunziitor de viitoarea naqtere. la intrarea in maternitate... hnprejurarea aceasta. in plus. Va fi tot aqa de interesat de evolutia fitului. mai nepregititi deciit generafiile din trecut.C<. se intLmplii. . care sg-1 permitii sii infeleagii bine gi sii urmeze prescripfiile medicului qi moaqei.. Tatiil va f i foarte emofionat qi angajat cfind reuqeqte sii "prindii" mi~c5rile fitului..'..:. . m i r e permmenti. care implineqte qi dii confinut fiinpi umane de sex feminin..v.. deoarece bunicul dinspre mamii. . femeile din moqistrhoqi. -... prin condijiile moderne din maternitifi q i prln organizarea intregii asistenfe a mamei qi copilului. . fn majoritatea cazurilor el aratii o bucurie cu totul legitimii. ins$ ca viitontl tat2 sii fie prea neliniqtit qi sii inconjure pe sofia Din "Poezie ~i adeva'r".. Naturalefea. .. c h d Etul "miqcii" prima dat& CLnd copilul este prea dorit. Dacii fgtul adus pe lume a fost zgmislit de parteneri sbiitoqi. Misiunea tata'lui fnainte de naqtere. in mgsura posibilitiifilor. .: . iar pe de altii parte complicati prin angajarea in via9 trepidanti a secolului a1 XX-lea este. chiar dacii apar situafii nepreviizute. 1967. >... . toate primejdiile de odinioarii au d i s p k t . . travaliul reprezintii o solicitare considerabilii a intregului organism.:<.:">.... . Accidentele din trecut se datorau lipsei de maternitifi qi nepriceperii moqelor empirice..-. . din punct de vedere psihic qi al inifierii...:. . : Q dezvoltare normalii a sugarului rezidii in felul cum mama recunoaqte inhntrul ei acest biosistem.. de nofiuni greqite culese de la persome neinifiate (colege de serviciu. .. Cu un obstetrician priceput qi conqtiincios. lucru care va fi folositor multor copii niiscufi dupg minem1. ? 3-: + : i. ... r r. in cursul "durerilor de facere" (travaliu).. ". in care rudele mele au dat dovadii de ingrijorare.c&:. a folosit concetifenilor mei. ntptii de tradifiile transmise altidati din gu& in gurii in orice familie de ciitre mame qi bunici. .. . .-. . > p ... rude.:. primarul Johann Wolfgang Textor. . 0 bung relaxare muscular5 a mamei nu se realizeazii intr-o stare de incordare psihicii.. Soful va trebui. . au niiscut copii =ii incidente gi accidente. % . orice mamii ar fi miindrii dacii ar navte indiferent cum. Ceea ce s-a spus despre atitudinea psihicg a marnei fa@ de copil este valabil nu numai in timpul sarcinii. inclusiv in situafiile in care au survenit unele incidente. i ? . . Ca un caz demonstrativ.. Despre evolutia unui copil care a suferit la naqtere nu se pot face afirmafii categorice decLt dupii o perioadii oarecare de timp.? . . La capitolele despre sarcinii s-a vorbit despre igiena psihicii a gravidei. de Johann Wolfgang Goethe. : 2 + . < < .. .. din f i h e qi romane de senzafie care+ condimenteazii deznodiimLntu1 cu intLmpl5ri tragice legate de naqtere etc.. . Or. este bine ca tatil.%$.:. urmiirind modul cum evolueazii indicii de dezvoltare fizics.. 7-8.:. iar ingrijirile au fost corespunziitm in timpul sarcinii.i. rnoqitul s-a 'Tinnoit" indeajuns. moaqe mediocre.: r : i . ....Goethe s-a niiscut la 28 august 1749. . .. : <.%% 2:. a angajat. femeia trebuie sii incerce s5-1 facii sii participe la triiide ei *ii ca aceasta sii devinii o obosealii.:. .: . :::'..). _ _...!Z.-. psihicii qi motorie. Bunicile qi striibunicile noastre. . prin via@lipsiti de cumpiitare triiitii piinii atunci. Pe Ihgii frici.-. Aceastii perioadii este tulburiitoare pentru femeie. un mamoq qi a pornit la introducerea qi innoirea moqitului. unitatea dintre ea ~i Et. . drept urmare a acestei intilmpliki. Editura pentru literatud.Astizi in stadiul in care a ajuns medicina...:.:.+ . Imediat dupg naqtere. citiim din opera autobiograficii "Poezie ~i adeva'r" a marelui scriitor gerrnan Goethe: "prin lipsa de dibiicie a moaqei. Trad.. sii fie un participant activ la preparative. se mai intlilneqte uneori qi lipsa dorintei de a avea copil. nu exist% motive de ingrijorare. Teama este htrefinuti de lipsa de informare privind naqterea. _ _ . . in preajma naqterii. . de Tudor Vianu.$. Femeia "modernF. La acestea putem adiiuga qi faptul cii unele femei ajung sii nascg epuizate fizic qi psihic..3. aqadar.. . Multe femei au azi o teama' in fapi actului nqterii.+. * . . care este informat asupra trecutului mamei qi asupra modului cum a decurs sarcina. firescul qi seniniitatea lor au constituit sprijinul covgrqitor in trecerea cu bine a acestui eveniment. sii-i insufle speranfii qi optimism... la riindul ei. pag.:. ..:. s-o liniqteascii. . un a1 doilea om de valoarea lui Goethe! De aceea femeia trebuie sg fie infomati qi sii posede unele notiuni despre naqtere. ci qi pentru actul nqterii... :. . mama trebuie sii aibii incredere in foqele proprii qi sii fie convinsg cii prin devotamentul ei (alimentatie la siin.:. . ingrijiri corecte) multe din urmiirile acestor incidente sau accidente se inliiturii cu timpul.. El are un rol de susfinere fa15 de mamii. Orice femeie trebuie sii porneascii de la constatarea cii la majoritatea femeilor naqterea se desfiiqoarii normal. 3 : p . acesta le rezolvii rapid qi eficient.5:e. ..

gravida nu poate s i impWveasci hdoielile. Aceasti formalitate p a t e fi indepliniti de tati. se vor schimba toate "tabieturile" de p l n i acum. viitorul tati poate propune cu gentilete: "odihnevte-te. Cum se declara' copilul la Oficiul sta'rii civile Noul cetgtean trebuie s i fie declarat in primele 14 zile dupi navtere. in astfel de cazuri.cji pe intervale scurte. Un tati in devenire se simte stlngaci. trebuie s i ne g h d i m c i vor veni vi alte persoane.cu avizul tatilui. am s i prepar eu masa". in mod traditional. se va rearanja vi completa mobilierul. Tam trebuie s i trGasci avteptuile vi speranple viitoarei mame. Pregitirea camerei se face 'Tn doi" sau. S-a vorbit multi vreme c i tatil "ajuti" pe mami in tot ce este in leggturi cu copiii. Chiar daci este singuri in cameri. Orice tat2 trebuie s i vtie ci. cici existi riscul contaminiirii mamei vi nouniiscutului. Fratii vi surorile nouniscutului. tiiniira femeie este nevoiti s i se inchisteze in singuritate din cauza dezacordurilor din familie. iar vizitele s i se faci in intervale vi conditii autorizate de conducerea maternititii. s i crevtem cu copiii novtri. cel pu@n. declaratia navterii vi a decesului se fac concomitent. obligatiile casnice gi clteodati criticile. izolarea este mai pu@ncompleti. El se teme de un gest care s i fie nefast pentru Gt. Cei care sunt " r i c i r (cu guturai) se vor abgne de la vizite. h multe farnilii gravida trebuie s i s u p r t e singuri neliniqtile. de cheltuieli. adesea. du-vi giseqte rostul vi. Nou-niscutul va purta numele tatilui in cazul unei cisitorii legale. Prin copii incepem vi noi s i triim o . sop1 este o povari suplimentari pentru femeie. nu vor fi lkati s i vini la maternitate din cauza agitatiei lor. ceea ce este rnai trist. Mica & l m i de via@ va "risturna" vi va "umple" toati casa. Aceasti participare este deosebit de pretioasi in perioada de avteptare a unui copil. rolul sofului este destul de ingrat vi de controversat. Adesea. Daci mediul familial admite pe viitorul copil. rnai ales c h d aceasta lucreazi. Este indicat ca vizitatorii s i fie cfit rnai putini. o scrisoare va face tot aGta plicere. unii nici nu incearci s i aibi vreun rol. s i redevenim tineri. Din picate. pistrlnd o atitudine distanti. atlt de angajati in societatea moderni. tatil este prezent numai fizic. El ajuti la transformiirile care sunt adesea de %cut intr-un apartament. rnai ales daci sunt vi al@vizitatori sau daci mama este internati intrun salon comun. Aceasti declaratie se face la primkia locului unde s-a produs navterea pe baza buletinelor de identitate ale ambilor piirinti. Prin copii familia capiti continutul siu ffiresc vi cel rnai de pret. El are datoria s i contribuie la crearea unui climat familial destins. de preocupiri. La noi in pi nu s-a incetiienit acest obicei. nu va putea face f a t i acestei indatoriri de bazi a o r i c h i cuplu uman. htro epoci in care ne liu& cu egalitatea sexelor. nou-niscutul va primi numele tatiilui daci acesta il sa cu o solicitudine excesivi. Rudele vi prietenii trebuie s i se arate discreti. de ^&hare la "jugul" comun a1 crevterii qi formiirii urmqilor. bucuriile ~isperantele ce le are in agteptarea copilului. el p a t e deveni acuzator vi pisiilog vi atunci sotia i se va desGnui din ce in ce rnai putin. vizitele tatilui vi ale celorlalte rude sunt permise in anumite zile . insi. un indiferentism pentru viitoarea navtere. h zilele in care o simte rnai obositi sau nelinivtiti. se va schimba programul nu numai a1 zilelor vi siptimlnilor ce urmeaz& ci a1 intregii vie@a celor doi parteneri. dintre rudele foarte apropiate (daci este posibil numai tatil). in caz c i nou-nkcutul a decedat imediat dupi naqtere. Soful poate avea un rol in treburile casnice ale sotiei sale. in cazul unei "cisitorii nelegitime". Vizitele la mtemitate h unele maternidti tatiil este autorizat s i asiste la naqtere. qcolarii pot fi pwtiitori de boli contagioase. cisitoria a intrat intr-o noui fazi: de-abia acum incepe cbitoria adevkati. in zilele de viziti mamele au putini febrri. F k i colaborare vi impirtirea eforturilor. femeia. Adesea. chiar d a c i el gisevte c i "asta nu-1 privevte". Vizitatorii vor evita d vin2 imediat dupi p r h z pentru ca mama s i se odihneasci putin. Considerim c i acest i rol de ajutor nu este nici suficient v nici echitabil. odati cu venirea primului copil in familie. din ce in ce rnai mult. Ei nu vor sta mult tirnp. a certificatului de cisitorie vi a certificatului constatator de navtere la maternitatea unde a avut loc nqterea. in maximum 3 zile.Mama copilul noui copiliirie. Nu se poate nega c i absenfa paterni influenteazi asupra stirii psihologice a femeii inskcinate. in timpul cdnd sofia este internata' in mtemitate. uneori ridicol. cu un mare adaos de griji. Clteodati. prezenfa unui tati este inconstand. Este bine ca so@a s i nu refuze acest lucru! Trebuie incetiienid concep@a c i in prezent participarea bkbatului la gospodikie s i devini o obivnuinp. Este bine s i se informeze despre starea de s b i t a t e gi oboseal2 a mamei lnainte de a se duce la maternitate. ceea ce va duce la oboseala liuzei. daci sunt nrici. Rolul tamui este de colaborare. in loc de a fi stimulant.

Declan~area imediati a respiraliei in afara uterului. fie la Primkie. Mi~cZri "Pozifie fetall". Marnele b a k e ~isolide au copiii rnai mari.iar i caz contrar . Ele sunt conditionate ereditar ~i rnai putin de alimentatia din cursul sarcinii. Coapse in abducfie Hipotonie sau dimcapul este flectat rotate extern. cu resturi de secrefii briinzoase (yemix caseosa). Dimensiunile sunt in general dependente de constitufia mamei. 28). Pete mongoliene generalizate Cutis marmorata Colectii purulente ce Nevl telangiectatici apar dupi clteva zile ("mu$cltud de (infectii) barzi") Pete~ii echimoze sau cauzate de traumatismul nasterii Icter dupii 24 ore Acrocianozi Milia Eritem toxic {rush.2. Nou-nciscutul este cdntcirit ~i mzsurat. un perimetru cranian d e circa 35 cm egal sau cu 1-2 cm rnai mult dec2t perimetrul toracic (de cele mai multe on).n h u t Dup3 ce Gtul a fost expulzat din uterul mamei. Semnele maturatiei corpului sunt: greutate ~i lungime normale.2. La fete labiile (buzele) mari MasurZtorz Lungime:45-55 cm Scade 10% din greuGreutate: 2 500. acoperg pe cele rnici. dB 3 din picioare ~i suge bine (vezi "Ingrijirile noun3scutului in sala de napere" . Este o faz3 criticgin viap o r i c h i om ~i care trebuie s3 se desf3~oarerapid qi f3r3 dificultiti. picioare potrivi extensia ex*midtilor exuberante flec. iar cele slabe au copiii rnai mici. delicat5. care in uter nu au avut nici o functie. Dorniciliul legal a1 copilului va fi domiciliul legal ~i permanent (nu flotant) al mamei. are o influent%enorm3 asupra organismului.tate in 3-4 zile. dupi 3-4 zile rnai usc a t i .1 CHID DE EVALUARE A NOU-NASCUTULUI (dups Nancy Coulter) N& o TulburS rmrmhore Varia(ii comurte TuMAlqiote 1. ro~eap difuzl) Craniu Fontanela anterioari la 5 cm. verificii organele genitale. recupereazii in 10 zile 46oog Circumferinp capului: 33-37 cm Circumferinp toracelui: 30-33 cm Circumferinp capului peste 4 cm fat5 de torace (suspiciune de hidrocefalie) Circumferinp capului cu mult suba toracelui (suspiciune de microcefalie) PoziGe.pag. incepe s3 circule siingele ~i cordonul ombilical devine inutil. adesea cu descuam~ Vemix caseosa Lanugo Turgorul este prezent Icter & primele 24 ore I Cianod centrall. generalizad Vemix caseosa excesiv (indicatie de prematuritate) Vemix caseosa absent Culoare schimbitoare (sarcini dep&jiti) Turgor cutanat slab .pe a1 mamei. medicul verific3 dac3 nou-ngscutul prezint3 vreo malformalie vizibil3. Nou-n3scutul ~ i p viguros.$i capul in extensie tate pe abdomen ("tripla flexie"). ciintiiresc intre ~i 2 800 g qi 4 000 g (in medie fetele 3 300 g ~i bgiefii 3 400 g) ~i au o lungime d e 48-54 cm (fetele in medie 50 cm. qi acoperitg pe alocuri cu un p e r i ~ o rfin (lanugo). rotundi sau rombici Fontanela posterioari: 0. s3n3to~i la termen. Nou-n3scutul la termen are o bun3 dezvoltare a tesutului gras de sub piele.arlechin P e t e ~ i ipersistente. netedl.Ce trebuie sr se stie i Probhe po&@ despre n o u . Unghiile degetelor de la m%ni ~ipicioare sunt la nivelul sau dep3~esc v2hrile. iar b3ietii 5 1 cm). Cei rnai mulp nou-nsscufi. medicul obstetrician cur%@ ajutorul unei sonde c3ile cu respiratorii superioare de mucozit3?i qi de resturile de lichid amniotic. In corpul sgu c3ile respiratorii ~i alveolele."recunoa~te". se desf3~oar3. ascult3 inima ~i p l h h i i . Recun noavterea se poate face fie la maternitate.5-1 cm (triunghiulari) Fontanele: plate. testeaz3 unele reflexe (supt). finl. La blieti testiculele sunt man ~i se pot pip% in scrot. La examenul clinic rapid din sala de nagere. Dezvoltare ~i pozitie simetrici a membrelor omoloage Piele Culoare rozl Epiderma este mode. o piele rozi. fn ace1 moment c ~ p i l utip3 puternic l qi respir3 aer pentru prima dati. moi I Fontanela a 111-a ( Fontanele bombate sagitati Capul succedaneum Cefalhematom sau deprimate Suturi lipite . TABELUL 1.

lucios. cade h 7. normal p h a t Anus imperforat . uscat. dup% 24 ore galben-brun.coastelor Splina s e simte uneori subcostal s&kg Rinichii se palpeazti la 1-2 cm supra qi lateral de ombilic Pulsul femural este vrezent - Sufluri Bgtgile inimii: 100120 pe minut 140-180 b%&/minut in activitate VMul inimii plasat in alazonl Cardiomegalie Tahicardie Bradicardie Nus Fose nazale prezente Secrefie mucoas5 alb%.Mama $i capitut Ochi Ochi de regul5 sunt hchiqi Pleoapele frecvent edemafiate Culoarea este gri-albastrg sau gri-cilprui - - TABELUL 1. tahipnee.superioG la semne de prematunivelul ochilor ritate Cartilaj palpabil Insertie joas5 (ca semn de anomalie cromosomic% qilsau renal5 Narine neperforate Secreee anormal5 Inim" 120-140 b5t%i/ minut Ritm regulat VMul este in spatiul IV intercostal stdng.14 zile Ficatul este palpabil2-3 cm submargin.Murmurul vezicular este asimetric cunde R e s p w i e periodic% Apneea dep5qeqte Raluri la auscultaGe 15 secunde Dispnee. lateral de linia medioclavicula1-5 Zgomotele I qi II net auzibil Abdomen Cilindric. prufuz5 SalivaGe in exces Cute excesive ale pielii Mi@ri limitate Hiperextensie Distensie Balonare pe flancuri Bont ombilical inflarnat. protruzic (iese h afar5) Bontul ombilical la nqtere este albalbgstrui. greu de Hemie inghinal5 Erectie retractat Organe genitale feminine Labiile mici mai 1 mari decdt cele Pseudomenstruafie mari I Vernix caseosa fntre labii Labiile qi clitorisul sunt edematiate Meatul urinar este greu vizibil I I Labii fuzionate I Impenetrarevaginalii I Apnee de 6-15 se. geadt H i e n prezent Anus Orificiul anal prezent.subtjre Cur& Faringe Palat intact Salivatie minim% Hernie ombilicalg M i ~ c g r iperistaltice vizibile Distensie vezicalg glob vezical in zona suprapubianl Inclusiuni chistice Despicgtura buzei Sisau palatului (perle Epstein) Dinfi congenitali Nu trece tubul nasogastric Limb%mare.1. (contiruulre) Conjunctivitg chimic% (dupg medicamente) Hemoragie subconjunctivalg Pseudostrabism Secrepe purulent2 Cataraca congenital% Pliu mongolian Nu urm&e$te Urechi Inserfie cu mar. inegal Gat G3tul este scurt ~i gros Miqclirile laterale de ambele p%@.Lipsa cartilajului ca gin. anterioare $i posterioare sunt posibile Torace Coaste flexibile Mameloane supraApendice xifoid numerare observabil Glande marnare m5rite Secrepe lactat2 ("lapte de vr%jitoarem) Pectus excavatus (torace in panie) Pliimcini Murmurul vezicular se aude Numgrul de respirafii: 40-601 minut Respirafia abdominal5 este prezena Respiratiile sunt neregulate - Tiraj intercostal Expansiune asimetric5 Eritem perimamelonar Stem infundat Mameloane lateralizate Organe genitale masculine Testicule nepalpabile Ambele testicule palpabile Testicule palpabile in Hipospadias Orificiul uretral h canalul inghinal Epispadias capul penisului Preput neretractabil Smegmg prezend Hidrocel Preput aderent la Scrot mic gland. infectat Formatiuni abdominale anormale Distensie abdominal5 gi dup%mictjune Puls femural absent.

Gradd nematuraNei se recunoavte dupii anurnite semne exterioare: Lungimea corpului de 47 cm ~i mai mica'. o anumitii miditate (50-60 procente) vi un anumit confinut in oxigen in a m 1 derespirat (21 procente). vasele de shnge se v5d prin piele. Babinski. aproape tot corpul este acoperit cu o piele cu un perf~or foarte fin (lanugo). Circa 20% din cei care supraviefuiesc riimiin cu. digestia. "ochi de pilpuya" Spina bifida Polidactilie Sindactibe Luxa$e de $old 1 .RZLspunsuri variabile pucare. in proportie de 40-50 procente. dezvoltat sau este foarte subfire. Greutatea la navtere este de 2 500 g qi/sau mai pufin. Piele zba^~&a'. pupilar. Pavilioanele urechilor sunt moi. unde p a t e fi supravegheat. se dezvolt2 f5r5 complicaNi qi vor-fi normali. fa@ de 118 cht este la adult).socotitii in intervalul dintre sf2rvitul celei de a 28-a dptiimlni de sarcinl qi i a 7-a zi de via@). cutele pielii Mpilor sunt slab pronknpte.indeosebi cei cu o greutate de 800 phnii la 1 000 g. p h i i c h d se ajunge la o oarecare maturaNe. Lu ba'ie~i sacd scrota1 este mic. El constiidintr-o construcfre special& cu un inveliq de plastic. Sliibiciunea vi tulbur5rile funcfiilor organice fac ca viap qi shiitatea prematurului sii fie prirnejduite. . mioclonii din 100 nou-nkcuti puteau fi salvafi.micile labii (buze) nu sunt acoperite de mange Zabii. Cei care se nasc cu greutate sub 750 g prezintii riscul unor leziuni neurologice grave. reglarea temperatrvii corpului qi ap5areaAmpotriva infec@lor sunt deficitare. este de regulii un prematur. a. Se aude un ''clic'' la abducpe (semnul Ortolrtni) 3. testiculele nu sunt coborlte vi nu pot fi pipiiite in scrot. De aceea. Pentru a putea ~ipotonie Reflexe asimetrice sau absente Extensia (hipertonia) extremiti'ifilor C h d un nou-niiscut vine pe lume inainte de a 37-a siiptiimiinii de sarcinii. Limitarea abducfiei 2. Pliuri gluteale inegale Hipotonie Paralizii TremurBturi. unghiile de la degetele miiinilor vi picioarelor sunt subfiri vi nu ajung la vhrfuri. Supraviepirea acestor prernaturi este In&e 70 vi 90 procente. Lu feti~e. . plasatiiintr-o secgie de terapie intensivii.Tremor ocazional tuate. ci in abdomen sau pe canaJ.Sistem muscular schelebic Coloana vertebralg intact& ffirg Pliu simian in palm5 curburi accen. Sansele pentru acevti prematuri depind de gradul de dotare a aparaturii medicde qi de calificarea personalului de la terapia intensivii. dar cu un cap neobivnuit de mare (raportul inslfimea craniului f a g de lungimea corpului 1 la 3. Prematurii din aceasti3 grupii supraviefuiesc. Cu cht greutatea la na~tereeste mai micii. nouniiscutul cu prematuritate de gradul LI qi LII este pus htr-un fel de E&@ (incztbator). Lungirne inegdii 4. 95% dintre a c e ~ t nou-niIscu$i supraviefuiesc in prezent.Greutate la naqtere sub 1 000 g sau maipufin de 27 sZpta'mt2ni ak sarcind. cu atiit dificultii$ile sunt mai mari. Prematurii se impart in diferite grupe: . in timp ce cu 15 ani in urms numai circa 30 . ca urmare a neform"& cartilajelor. cu proporfii mici. Instalapi speciale asigurii o ternperaturii constantii (la inceput 36"C. f8rB deschideri Motricitate nor malg a membtelor inclusiv ale $01durilor Plante ("pidoare") plate ExtremiGti sirnetrice Nu tine capul (oblic) posterior Tripla flexie a membrelor Sistem nentos Reflexe prezente: clipit. Datoritii marilor progrese surverri-tein ultimul timp in medicing nou-niiscutul (perinatologie . mai &ziu se coboar5 la 32OC). Functiile*sale vitale ca: respiraNa.Greutatea la naFtere tntre 1 500 ~i 2 500 g sau cu navtere dupii a 30-a siiptiimiinii de sarcinii. g2t tonic.tulburgri de dezvoltare a corpului ~i psihicuiui.Greutate la naFtere intre 1 000 $1 1 500 g sau naqtere din a 27-a plnii in a 30-a siIptgmiin5de sarcinii. pB$it (mers automat). &ire. Moro. Incubatorul a t e un fel de uter h artificial 5 care cu rnijloace medicale se inceard s5 se asigrure pentru o perioadii lungs condifiile oferite f"atu1ui in corpul mamei.r o ~ i eTesutul de sub piele nu este . La 10-15 procente d~ntre copiii care supraviefuiau apiireau in cursul evoluNei tu1burk-i neurologice.

1. (fibroplazie retroletalii). Multi prematuri nu au incii reflexul de supt $i inghitit. Ace@ prematuri vor fi alimentati prin sondii gastricii. la diferite v k t e (picioare in " 0 . 7. Ei primesc laptele in mici porpi printr-o son& de cauciuc care il duce de la nas p h i i in stomac. cu sisteme automate de alarmii. fie prirntr-o imbolniivire a plhlnilor. Se observii "ascensiunea"ombilicului ~i a simfizei. Nici un microb nu trebuie sii ajungii in corpul copilului. Folosirea acestor 1/6 Ii7 lnalJimea capului 1/8 nou-nascut 2 ani 5 ani 12 ani adult Fig. cu monitorizare ce reasigurii $i regleazii biit5ile inirnii. Pe de alt5 park stomacul solufii nutritive se va face cu piistrarea riguroasii a misurilor de igienii. infectiile rinichilor (pielonefrita).intubatie endotrahealii .dupii P. Pe de alt3 parte.. Compozitia substantelor nutritive $i a mineralelor importante pentru via@ trebuie calculate cu grijii. Instalatia unui incubator este destul de complicatii.Bolile infectioase ca infectiile pliimlnilor (pneumonia). nu au putere sii bea. nevoile de oxigen se vor asigura prin intubatie (un tub de cauciuc care se introduce prin nas piing la trahee . in caz de tulbur&i grave ale respirafiei(respiratieneregulaa stop respirator) fie prin imaturitatea centrului respirator. Grossmann. Mama s coPltui-i . Uneori se adaugii o ciiciuli* tricotat5 $i botoqei pentru a fi mai bine apilrat de riicire. in functie de nevoile copilului qi pe baza examenelor zilnice ale slngelui. mi$c&ilerespiratorii. . La prematurii cei mai mici este necesarii alimentatia artificial& care constii in introducerea de substante nutritive sub form5 de infuzii printr-o venii direct in slnge.- - - - -- fi mai bine observat. continutul in oxigen al shgelui.Propoqiile corpului in funcfie de v2rstii.$i care este legat cu mici tuburi de aparatul pentru respiratie). inflamatia intestinelor (diareea). deoarece lipsa de oxigen duce la leziuni ale creierului. nou-niiscutul este acoperit numai cu un scutec.. precum $i conformafia picioarelor respectiv in " X ) . deoarece se pot produce infectii grave. indeosebi concentratia oxigenului in s h g e trebuie controlat5 sub monitor. Prematurii nu sunt incii apti pentru a lupta impotriva imbolniivirilor. trecerea microbilor P slnge (septicemie) $i inflamatia n inveliqurilor creierului (meningitii) pun in pericol mare viap copilului. prea mult oxigen ln s h g e (hiperoxie) constituie un pericol pentru ochi cu lezarea retinei are o capacitate mic5 iar intestinul nu poate prelucra hrana.

d e ~sunt a d u ~pe lume la termen (dup5 40 i i s5ptiimiini de sarcinii). Ei se numesc dismaturi sau hipotrofici ("Small-for-date-babies". o sarcing la o primipar5 in vdrst5 etc. travaliul prelungit ~i dificil. pielea nou-niiscutului are o colorafie r o ~ i e intens5 ~i este acoperit5.2. asa c5 . . s5-1 alimenteze. . r5cirea corpului. hematomul retroplacentar. ci trebuie s5 viziteze zilnic pe copil. cu anoxia (lipsa de oxigen). respecdnd strict prevederile igienice. tabagismul. Adesea.2. aplicarea de forceps etc. La unele sarcini cu risc medicii se a~teapt5bs5 survin5 "probleme". acidoza. in cea rnai mare parte a cazurilor (90%) na~terile nu pun probleme de ingrijiri deosebite (reanimare etc. este important pentru dezvoltarea prematurului ~i participarea fizic5 ~i psihic5 a mamei. dacii acesta are putere s5 sug5. poate fi lisat acas5. infecfia @sau colapsul). expulsia prelungitg. contra cronometru.unele boli ale mamei (diabet etc. acesti nou-n5scufi au parametri normali ai dezvoltiixii psihomotorii.bolile Etului suspectate prin semne clinice sau prin examenul ecografic.b5di ale inimii sau rni~ciixi respiratorii anormale etc. La reanimarea nou-nliscutului. 1.2. cu un strat gros de gr5sime (vemix caseosa). intkzierea primei respirafii. circulara sau proccidenta de cordon. Acum mama poate al5pta singur5 pe sugar. Suferinfa fstului poate fi depistatg in timpul na~terii prin incetinirea ritmului cardiac sau culoarea anorma15 a lichidului amniotic.sarcinile gemelare. Orice nou-n5scut poate s5 se nasc5 cu unele deficienfe neaSteptate (malformatii. va fi scos din incubator ~iplasat in pat (uneori inciilzit). . Cu mijloacele tehnice specializate ~i cuno~tinfele moderne despre diagnostic ~i tratament se pot asigura nevoile corporale ale organismului nematurat.). Mortalitatea perinatal5 este mai mare decdt la copiii eutrofici. Mangelgeburt) Unii nou-n5scufi cdntikesc la nagere chiar rnai pufin de 2 000 g.3. circular5 de cordon. in unele maternit5fi pediatrul asist5 la naStere. Acesta se potrive~tecel rnai bine nevoilor alimentare ale prematurului. iar materialul de reanimare este preg5tit). alcoolismul. Dis maturul (Small-for-datebabies. Aspectul nou-nGscutului in momentul na~terii."Mangelgeburt"). .). Cdnd prematurul a ajuns sii cdnt5reasc5 circa 1 800 g.Cdnd prematurul a ajuns s5 nu mai aib5 nevoie de sond5 gastric5 ~i poate s5 bea singur din biberon sau chiar s5 sug5 la sdn. Dintre numeroasele situafii care necesit5 prezenfa pediatrului amintim: . o hipertensiune arterial& infecfiile. La astfel s5 de situatii este necesarii o echipii specializatii. trebuie s5 primeasc5 cel mai bun aliment ~i anume laptele mamei sale.3. ci s5-1ingrijeasc5. Dismaturii sunt copii fragili ~i la ei survin adesea hipoglicemii ~ilsau hipocalcemii (sc5derea brusc5 a glucozei ~i calciului in sdngele lor).). Dac5 ~ i . c5ldur5 ~i hran5 (mese rnai dese cu alimente corespunz5toare). mama va participa la ingrijirile ce se impun. are o temperatur5 constant5 ~i poate s5 respire normal. rnai ales ciind este vorba de o sarcin5 cu risc crescut.sarcinile premature ~i postmature. Pe ldng5 acestea. rnai mult sau rnai pufin. Atunci cdnd prematurul a ajuns la gradul de maturitate incdt s5 renunte la incubator. il va pune la sdn. Ea poate de acum nu numai s5-1 vad5. Ei nu necesid ingrijiri intensive. 2 Cdnd prematurul cdnt5re~te 500 sau 3 000 g. Mama nu numai c5 are voie. gata s5 intervin5 (medicii reanimatori au deja mdinile dezinfectate.dificult5ti obstetricale: placenta praevia. s5-1 mdngdie. nu se poate descoperi nici o cauz5. Dezvoltarea sistemului nervos central este legat5 de vhsta gestafiei ~i nu de greutatea corporal5.putut p5stra laptele (prin a muls sau extragere cu pompa). natural. s5-i vorbeasci. 1 . medicii se vor lupta cu timpul. Factorii de risc. ci numai rnai muld dragoste. Cauzele dismaturit5fii sunt foarte diferite: o proasd funcfie a placentei datorit5 unei toxemii gravidice.ingrijirile nou-nhcutului in maternitate Activitatea pediatrului incepe in sala de navtere. este s5niitos ~i suge bine.

prin lichidul amniotic qi tesuturile materne. e) Bratele ~i gambele sunt scurte qi ghemuite. traumatisme. precum qi unele boli ale mamei (toxicoza. Prirnul tipit intikzie la fitul la care a intervenit un factor vidmitor in timpul naqterii sau sarcinii: hemoragii ale creierului. Se remarci adesea. chiar de la incept. amintind de pozitia din uterul mamei. Primele tipete impresioneaz3. ca m%nilede "sp~itoreasi". in mare misuri. in general. ulterior se destinde). gelatinos) surprinde. furniziind oxigenul indispensabil vietii. el nu ar fi in stare s i faci f a g singur conditiilor grele de adaptare la viap extrauterini. de culoare inchid. . lucru ce p a t e fi definit ca una dintre rninunile viefii. Alteori capul este complet chel. lucios. malformatiile pulmonare. totuqi. Scorul Apgar (in unele manuale "indicele" sau "cifra") permite o informare rapidi qi cuprinzitoare asupra adaptirii functiilor vitale la condipile de viati extrauterin3. in organismul mamei qi evacuate prin organele excretorii ( p l b h i . prin aspirarea cu ajutorul unei sonde sterile a mucozidfilor ~ilichidului amniotic din gur$ faringe qi nas. gros. diabetul etc. o asemhare mai mici sau rnai mare cu p&intii. deoarece acesta constituie un criteriu major de depistare a unei suferinte la naqtere. dezvoltAndu-se la o t e m p e r m i constand. Nou-niscutul. Expresia fefei poate s i se schirnbe. Ochii au o tent3 cenuqiu inchisi. apoi sectionarea qi ligaturarea cordonului ombilical qi profilaxia conjunctivitei (oftalmiei) gonococice (vezi pag. adaptarea la noile solicitixi se face %inici o dificultate. extractia prin vacuum. Cu toate acestea. Aportul substantelor necesare vietii era asigurat de citre placenti. plimiinii se destind qi aerul niv3leqte iniuntru. b) Ochii. unele medicamente (anestezice. aplicarea de forceps. ele declanqeaz3 prima respiratie.). 29). unele infecfii. piele). dac3 nu se iau m3surile necesare in timp util. chiar la nou-niscutii care vor avea mai tkziu ochii albastru-deschis. spre deosebire de adult la care reprezind numai o optime din lungime. starea de shitate din tot restul vietii. Odati debarasati de stratul de grisime. se p a t e afirma c i puiul de om este mai vulnerabil qi mai neputincios deciit puii tuturor celorlalte marnifere. f&r3 ingrijiri cu totul speciale. depiqirea termenului de gestafie. Produsele de metabolism erau i n d e p b t e din organismul fetal. rinichi) ale acesteia. d) Gdtul este scurt. impestript de puncte albegilbui . pozifie vicioasi a fitului in uter. abdomenul uqor scobit (in momentul naqterii. ce cad in seama unor organe care nu funcfionau inainte de venirea sa pe lume ( p l b h i . P W acum el era protejat. turtit. funcfiile diferitelor organe. care sunt in stare de nematurare in momentul naqterii.glande care secreti grisime qi a1 c&or canal excretor este astupat (milium). Cu patrimoniul ereditar transmis de pikinti. Daci prima respirafie nu se declanqeazii. obstruarea c5ilor respiratorii cu lichid amniotic sau secretii din ciile genitale ale mamei. Ciiteodatti p h l este destul de lung. ficat. incretid. pe aceeaqi cale. Adaptarea nou-miscutului dupa' naqtere De felul cum decurge nqterea qi de capacitatea de adaptare a func$nlor vitale ale organismului depinde. tipetele din primele secunde constituie primul semn c i nou-venitul pe lume este sinitos. trezit din somn. incacit. imaturitate a centrilor respiratori. s d cu ochii inchiqi qi prezinti adesea o tumefiere (urnflare) a pleoapelor. Vederea cordonului ombilical (lung. Ulterior mama va fi intrebad adeseori de citre medicii care vor ingriji copilul despre momentul aparitiei primului tipit. La unii nou-niscuti (mai ales la cei n3scufi dupi termen) pielea este lucioas3 sau uscat$ zbkcid. care reprezintti un sfert din lungimea corpului. descuamati. a) Pa'rul este. asiguriind omului independenla ~ipozitia sa dominant5 in natur3. Aspectul nou-niiscutului surprinde qi prin miirimea capului. circulari s t r h s i de cordon. La cei mai mulfi dintre nou-nkcufi.Mama s cupilut i Acest prim aspect insp%mhtti pe unele mame. Este fal& opinia c i toti nou-niscutii se aseamhi gi c i nu exisd nici o deosebire intre ei. $ minutele care urmeazi se face rapid evaluarea stirii nou-n3scutului (scorul Apgar). lipsa de oxigenare este urmad de suferinp creierului qi adesea. c) Nasul este mic. narcotice) administrate in timpul nagterii. se vor dezvolta sub actiunea diferiiilor factori ai mediului exterior. pielea nouniscutului este moale qi catifelaa. iar palmele qi dlpile au pielea umedii. Nqterea supune pe fit la o probi extraordinari. el evid lumina qi de aceea liuza cu greu poate aprecia culoarea lor. fngrijiri in sala de nqtere Imediat dupi expulsie se efectueaz3 dezobstruarea c3ilor respiratorii superioare. angajare anormali qi expulsie dificili. pieptul bombat. nou-nkcutul intri intr-un mediu nou de via@ impunhdu-i-se dintr-o dad un vir intreg de sarcini. de toate traumele mecanice. de perturbiiri grave ale funcfiilor vitale ale organismului. Dupi nqtere. stufos. piini la deplina lor Pnflorire.

slabe Rare. miqciirile respiratorii (funcfia respiratorie). care a imaginat acest test in 1953.SCORUL APGAR N u h l punctelar Colora?ia tegumentelor Mi$cririle respiratorii Ba'ta'ile inimii Tonusul muscular Reflectivitatea (se cerceteaza prin reacfia nou nhcutului la excitanri: reacpa la sonda de dez obstruare sau de administrare a oxigenului) 0 1 4 2 Colorafie roz-umfomli Regulate. Cordonul ombilical se compune din vase de siinge $i vase lirnfatice. dar care pun teoretic riscul sensibilizKi alergice. Boala era produsii de gonococ. sterilii. mi$c5ri active Tipat. asculti inima qi (orkare ar f i starea nou-niiscutului). absenta biit5ilor inimii este cotatii cu 0. cu atBt starea nou-nikcutului este mai rea. imediat se dii drumul unui cronometru. Asepsia cordonului ombilical este primordialii. Cleqtele are avantajul simplit5fii de folosire. extremit?i$le se flecseaza incomplet StrhbB fafa (grimasli) S-au propus diferite metode pentru a se aprecia starea s5niitiifii unui nou-niiscut imediat dupii naqtere. Totuqi. inregistrarea scorului Apgar se face la 1 minut cu note de la 0 la 2 pentru fiecare parametru mentionat. Dupii naqtere. Este util ca mama sii cunoasd ce "not5" a obfinut nou-nhcutul la naqtere. se folose~te des mai solufia proaspiti de nitrat de argint 1%. aceasd boalii atingea 12-15% din nouniiscufi qi 20-70% din copiii orbi. dezobstmeazii ciiile aeriene superioare prin aspirarea secrefiilordin faringe. 5 qi 10 minute. Scoml normal este egal cu 10. microb descoperit de Neisser in 1883. numit astfel dupii numele doctoritei Virginia Apgar.ligatura cu pensa Ban: fie pens5 metalic5 qi refolosibilii dupS sterilizare. Ligatura cordonului se poate efectua in douii feluri: . tuse sau strbut Albastre sau palide Absente Absente Flasc Absentii Tmnchiul rozat.2). Wilhelm CrCdC (Leipzig) a instaurat in 1834 tehnica cu instilarea de piciituri de nitrat de argint cu scopul de a evita imbolniivirea de conjunctiviti neonatalii datoritii blenoragiei mamei. Metoda cea rnai riispBnditii la ora actualii este determinarea scorului Apgar. reflectivitatea (riispunsul la anumiti excitanfi) (tabelul 1. Fiecare din aceste elemente este cotat de la 0 la 2. de aceea. La nou-niiscufii cu probleme se face qi la 2. . Materialul plastic ar constitui dupii unii medici un mediu de culturii favorabil creqterii microbilor. fie pens8 din material plastic. Parametrii de urmiirire sunt: culoarea pielii. membrele se flecteaz5 complet. Dezobstruarea (permeabilizarea) ca'ilor respiratorii superioare. care impun douii gesturi: legarea qi asepsia. in timpurile acelea. gata de folosit qi cu folosinF unid. in SUA. in prezent se foloseqte in multe maternidfi colire cu tri-antibiotice. La nou-niiscutul normal. alcoolul 70-90% este un bun dezinfectant. b5Gle inirnii (funcfia circulatorie). Cu d t scorul este mai rnic. CrMC preconiza instilarea unei singure piciituri de nitrat d e argint 2%. De exemplu. Aceastii metodii poate antrena o conjunctiviti chimicii qi. Cordonul secfionat expune nou-niiscutul la douii riscuri: hemoragia qi infecfia. greutatea sa favorizeazii tracfiunile pe inelul ombilical. inglobate intr-o substan@ gelatinoasii. p l h s viguros Peste 100/minut Tonus bun. Sunt absolut necesare: o surs5 de dldurii qi un material de aspirafie steril. in acelaqi timp este dus repede pe masa de reanimare unde se asigurii ingrijirile. extremitiili albastre Nmegulate. Imediat dupii naqtere medicul sau asistenta de obstetricii dupii ce s-au spillat pe mitini. fngrijirile cordonului ombilical. gurii qi niirile nasului cu ajutorul unor sonde sterile din polietilen. sub 100 pe rninut Tonus moderat. f~z~rijirea ochilor. tonusul muscular.ligatura cu o afii (nylon sau m5tase) cu un nod solid. in timp ce tahicardia fiziologicii de 100lminut este cotati cu 2. dar este . care sunt tot aqa de eficace.

c) instalarea secretiei lactate la mamk d) ingrijirile acordate in primele zile (cantitatea de lichid administrat. in a 2-a . mentinerea temperaturii corporale se realizeazii cu ajutorul unui radiator plasat in apropierea nou-niiscutului qi prin invelirea acestuia in scutece inciilzite in prealabil. deosebid la nou-niiscut. aliituri de impactul psihologic. Trecerea nou-niiscutului in salonul de nou-niiscufi se face imediat dupii efectuarea ingrijirilor arnintite rnai sus. permite sii ne diim seama dacii s-a Ecut dezinfectia. Culoarea roqie. peste 3 siiptiimiini. Dupii termometrizare. Aqa cum s-a viizut rnai sus. va fi inregistrat h registrul sectiei de nou-niiscuti. de reanimare incdzid electric. Proporfia sciiderii in greutate este tn functie de: a) momentul c h d incepe aliiptarea. De asemenea.. Ultima solutie. Aceasd atitudine are avantajul de a preveni orice maceratie qi de a favoriza o desicatie rapid% Este necesarii ins. Incidentefuiologice Scderea "j?ziologica'"sau "initials'" in greutate. e) starea de siiniitate (cei bolnavi pierd rnai mult in greutate). se vor aspira din nou. se fixeazii o briitarii de identificare (pe care se inscrie acelqi numir ca la mamii). ingrijirile qi observatia asistentei de copii din sectia de nou-niiscufi trebuie sii se bazeze pe o scheml pentru a nu se trece cu vederea nici un amkunt. la naqtere pielea este acoperid cu un strat rnai mult sau rnai putin important de vemix caseosa. sticle cu apii caldii).a 4-a zi de via@poate apirea o ingiilbenire a pielii qi a mucoaselor (ochi) . care este un fel de unsoare protectoare bogad in vitamine. cu lenjerie curad qi schimbatii la timp. qi mai natural%pare cea rnai bun% Baia precoce prezindriscul riicirii corpului. de aceea se preparii eozinii alcoolicii 2%.2. rnai logic. Icterulfiziologic. Dacii greutatea nu se recupereazii p h i i la v k t a de 2 siiptiimani. . 1. S-a constatat o corelafie sigurii intre sciiderea temperaturii rectale in decurs de o orii qi mortalitate. a t e vorba de o bod5 ce necesid un tratament de urgeng. Unii pediatri il inliiturii printr-o spaare rapid. C h d colorafia galbenii este pronunfad. Dacii maternitatea nu este dotad cu o mas. Se recomandii aplicarea unei simple comprese sterile menfinutii printr-un adeziv neiritant. dacii icterul persist. care se accentueazii paniitn ziua a 4-a . Nou-niiscutul prezind o sciidere in greutate h t r e prima qi a cincea zi de via@. aceasta este eliberad prin distrugerea globulelor roqii (hemolizii) qi nu poate fi prelucrad decat foarte incet de ciitre ficatul nou-niiscutului. Dacii rnai are incii secre* h ccfile respiratorii superioare. Dacii bontui este zemuind. care este in medie de 6% din greutatea initial& cu limite extreme intre 3% qi 10%. este intens qi rapid progresiv. C2nd icterul apare din prima zi. nouniiscutul este somnolent qi suge rnai greu. fngrijirile pielii. temperatura mediului inconjuriitor. Se vor verifica din nou sexul. iar folosirea siipunului ar fi responsabilii de eritemul toxi-alergic ce apare h primele 24-48 ore. se curiitii in prealabil cu alcool70" sau cu eozinii 2%. o igienii riguroasii. altii ii giisesc virtuti bineEciitoare. inseamnii cii nou-niiscutul este subalimentat sau bolnav. Aici va fi instalat intr-un piitut incdzit in prealabil (scutece incdzite. va fi chemat medicul. Icterul fiziologic este un fenomen absolut normal. Culoarea ictericii este detenninatii de creqterea bilirubinei din serul sanguin. Evitarea pierderii de ciildurii are o important.icterul nuclear). respectarea repausului nou-niiscutului). b) greutatea initial. aqeztindu-1 cu capul in pozitie declivii intr-un unghi de circa 15". intrucat leucoplastul ce se gkeqte la noi este iritant. se prefer2 legarea clasicL Se foloseqte o compresii sterill aplicad pe bontul ombilical.a 5-a qi dispare in 1-3 siiptiimhi.4. deoarece poate fi vorba de o stare patologicii (boli de ficat. Icterul este rnai intens pe fat. sciiderea este rnai mare). identitatea qi greutatea. incii insuficient maturat. & tkile anglo-saxone se abtin de la orice pansament. de s h g e sau foarte rar un icter cu urmki neurologice grave . Sciiderea fiziologicii in greutate este un fenomen natural. multumindu-se sii se aplice un antiseptic la fiecare schimb. qi torace. Pansamentul ombilical constituie obiectul multor controverse. fiind socotid de neinliiturat.incolor. care se manifesd cu intensitate diferid la majoritatea (85%) nou-niiscutilor. qi i se face un examen clinic rapid de ciitre medicul pediatru. a nou-niiscutului (la cei cu greutate rnai mare la naqtere. preferand sii-1 lase sii fie resorbit de piele. Tot in sala de naqteri nou-niiscutul este c h t k i t . La noi in prii banda ombilicalii a intrat in traditie.

regiunea interesatil se va tampona cu infuzie de muqefel sau cu ulei fiert. 1. ele dispiirlnd spontan. Eritemul alergic apare in primele zile de via@. atinghd uneori 3-4 cm in diametru. C l n d veziculele se usuc$ se formeazii cruste. se produce o desprindere de scuame din straturile superliciale (stratul cornos) ale epidermului. eruptiile localizate pe fa@ imbracii aspectul unor placarde mari. 6) in cazurile grave. Aceast5 descuamatie poate fi discretil. exteriorizatii prin modificki ale glandelor mamare qi ale organelor genitale. mici elemente proeminente (papule) sau mici biiqici (vezicule). se aplicii sub ciimiiquw sugarului tampoane mici de vat5 sterilii. perne electrice) qi cantitatea insuficient5 de lichide primitii de nou-niiscut (lapte. la aproximativ 40% dintre nou-niiscutii de ambele sexe. nu se vor folosi unguente cu antibiotice (ce predispun la micoze!) qi nu se va spiila cu apii caldii qi siipun (irit5). ciiutiind slnul sau biberonul cu ceai. Este suficientii o toalet5 zilnicii a regiunii vulvare. infundati in orbite qi cu miros special al aerului expirat qi al gurii. sticle cu apii caldl. Trecerea unor hormoni materni in organismul fetal explicii unele mici modificiiri treciitoare observate la nou-niiscut. fncii din viata intrauterinii qi continuhd cu primele siiptiimlni de via@. Este constituit din eruptii variate. Cea mai frecventii este criza genital%. La 3-4 zile dupii naqtere. Acelaqi substrat este la baza micilor shgeriri vaginale sau a aparitiei unor simple secretii vaginale formate din mucus. maxim 39°C qi adesea dureaz5 24-48 ore.Criza hormonalZi mamelonar2. care se fixeazii cu o bandii de tifon asemkiitoare cu cea folositii la ombilic (nu se fixeazii cu leucoplast. fn cazurile de eruptii mai intense qi mai persistente. efectuat5 cu comprese sterile (nu vat2 din care r h h fire!) inmuiate in apii f i d qi riicitii. Erupfiile cutanate nu necesitii nici un tratament special. Fig. asociate cu umflarea (edemul) pleoapelor qi chiar cu secrefii ale conjunctivelor. pe palme qi plante (tillpi). mai ales pe trunchi. 8 . sub formii de scuame mici. sugarii devin palizi. care iriti pielea qi favorizeazii extinderea inflamafiei). 4) sugarii iqi plimbii limba in gurii sau o scot uneori afarii. Mameloanele se hgrijesc cu delicatete. Sugarii reactioneazii diferit la aceast5 febrii: 1) unii sunt agitati qi prezint5 un p l h s riigugit. in clteva ore sau clteva zile. Excesul de cadur$ prin greqeli de ingrijire (sobii sau calorifer supraincazit. Dacii nou-niiscutul nu este bolnav .Criza genitals'. ceaiuri) constituie un factor favorizant intllnit adesea in producerea febrei de sete.8). b) Sdngera'ri ~i secregi vaginale. descuamafie lateral%). zonele descuamate reprezintii poqi de intrare pentru diferiti germeni qi de aceea se vor lua miisuri riguroase de igienii. la apiisare. in condifii de sterilitate. la unii dintre nou-niiscuti. 2) alfii sunt somnolenti qi &ii vlagii. eritrocite qi celule epiteliale ("vulvovaginitii descuamativk). glandele mamare se htikesc. M W e a de volurn a glandelor mamare atinge maximum la sfkqitul primei siipt5mlni de via@ qi se p a t e mentine de la ckeva zile ping la clteva siipt5miini sau luni (fig. Modifickile acestea nu necesit5 nici un tratament special. c) Ma'rirea testiculelor. Febra de sete corespunde in timp cu punctul maxim al sciiderii greut5fii. dar dacii se stoarce glanda mamar$ aceasta se mkeqte qi rnai mult. La biiieti poate apkea o ma'rire a testiculelor qi chiar un inceput de spermatogenezk Descuamatia fiziologica'. Aceastii modificare este lipsit5 de pericol. Este cu totul inutilii aplicarea de unguente cu antibiotice. Se ^megistreaziicreqteri ale temperaturii corporale p h i i la 38". Dacii descuamafia este foarte pronuntatii. asemiiniitor cu acetona ("mere putrede"). asemiiniitoare cu t k l t a (furfuracee) sau extrem de pronuntat& in f%ii (larnbouri. 5) micfiunile se rkesc (sub 5 h 24 de ore). Dacii roqeaw este vie qi din mameloane se scurge un lichid liiptos. 3) buzele sunt uscate. riscii sii se infecteze qi sii devinii sediul unui proces purulent. cu ochii incerc&afi. Starea general% este bung qi nu se constat5 alte tulburki generale (febrk lipsii de poft2 de mlncare etc. Apare indeosebi in sezonul cald. se aplicii pulberi inerte (talc). a) Glandele mamare. 1. roqii. ca pete rogii (macule).). Uneori. se scurge un lichid liiptos asemiiniitor colostrului.

in decurs de ciiteva ore. Scaunele (materiilefecale) De multe ori. si o erupfie si o implantare f i r i anomalii ale dintilor. Germenii saprofifi au o mare importanfi in digestia alimentelor si in sinteza unor vitamine (vitamina K). Este o mare greseali de a considera drept patologice aceste scaune. iar mirosul lor rimiine acid. Aceasti alimentafie constituie forma cea mai ieftini si cea rnai econornici in ce priveste timpul si efortul depus. vksiituri. cele ciiteva reguli fiind usor invifate sau insusite prin instinct. Sugarii alimentafi la s2n isi sug degetul rnai rar sau mai pufin. i n cazul unei alimentafii exclusiv la siin. uSor digerabil si utilizat in intregime de ciitre organism. Rezervele de grisime acumulate in timpul sarcinii se vor reduce mai repede asiguriind revenirea la greutatea normal5. apar asa-zisele scaune de tranzifie. care ocrotesc pe copil impotriva bolilor si ii conferi o mare putere de apirare. de culoare verzuie. chiar si mai tiirziu in cursul viefii. Dup5 aliptare se intiilnesc rnai rar incidente ca: regurgitatii. sughifuri. si-si reglementeze ritmul meselor si sii inceapi si-si prelungeasci pauza de noapte. se menfine in continuare un numir rnai mare de scaune. acrisor (fetid) nu se va lua nici o misuri de tratament. Fafi de alimentafia "artificialii" unde este nevoie de api fiarti. riscul imbolngvirii de cancer (de ma. b) Scaunele de tranzitie. alimentafia la siin nu este numai cea rnai buns. anason sau mu~etel) 5% zahir cu previn aparitia febrei de sete si determini disparifia ei. digestive. Aliptarea face ca siinii s i capete piins la urmi forma inifialii. Suptul la s2n asiguri o buni dezvoltare a maxilarelor ~i dintilor. cutanate).Mama si c pZ Z oi u (infecfii. colici. lapte praf. Laptele matern constituie . aportul insuficient de lichide). o comuniune puternici intre mami si copil.Dupi naytere. metabolismului si rinichilor. in flora intestinali domini bacilul bifidus. care se pot dezvolta. Pe liingi substanfele necesare cresterii si intrefinerii corpului. respirafie) si prin greseli de ingrijire (supraincilzirea salonului sau incubatorului. a) Colonizarea itztestinului. traumatisme obstetricale). cel pufin intiirzierea aparitiei diferitelor alergii (respiratorii. copilul alimentat la siin rar devine supraponderal. uneori cu mucus. Natura a prev5zut pentru sugar cea rnai buni alimentafie: laptele de m m .lipsit de microbi si cu temperaturi potriviti. La sugarii alimentafi natural. Copilul alimentat natural este scutit de reacfiile de sensibilitate. coli. nou-n5scutul trebuie s i invefe s i sugi. uneori verzi si explozive. Prin aliptare sinitatea mamei este favorizati. intre a 3-a . Pe liingi potolirea foamei. tiirziu) este mai mic deciit la celelalte femei. Aceste scaune sunt in numir de 5-6 in 24 de ore. Aliptarea are importanfi nu numai ca hrani. se lipesc de scutece. grunjoase. primul scaun are loc chiar in momentul expulsiei. tractul gastrointestinal se umple cu aer. rezultate din digestia primelor mese. alimentafia "la cerere" (inclusiv noaptea) si la nevoie. sudafie. Contactul pielii qi legitura striinsi. administrarea corecti de lichide sub form5 de solufie de glucozi 5% sau ceai de plante (chlmen. tulburiiri de sornn. se produce colonizarea cu microbi a diferitelor segmente ale tubului digestiv. Secrefia hormonului oxitocina asiguri o revenire mai rapids a formei si dimensiunilor uterului matern. F k i multe pregitiri si/sau complicafii copilul suge dupi nevoi. urmitoarele la 1-2 zile dupi aceea. vitaminele importante pentru v i a f i si substantele minerale. laptele de m a m i are o importanfi deosebiti in prevenirea sau. Mai ales in prima sipt5miini de viafi. urini. Miscirile ce le impune suptul la siin favorizeazi o formare corecti a maxilarului superior ~iinferior. Laptele de mami este totdeauna pro_aspit. cu urmiiri pentru educatie din cursul intregii copilirii. In alimentafia naturals mama nu poate gresi. modificiri ale stgrii generale. Cu laptele de mami nu este posibili supraalimentafia. dar si cea rnai comodi. neliniste.Nici un alt aliment nu u " contine substante energetice si de constructie ce se potrivesc perfect funcfiilor tractusului gastro-intestinal. Pornind de la guri si nas si mergiind citre anus. dup5 eliminarea meconiului. Daci nu se insofesc de deshidratare. febra se explici prin pierderea de lichide ce are loc dupi nastere (meconiu. iar la cei hrinifi artificial. febri. un aliment unic.a 5-a zi de viafi. Scaunele din primele zile p o d numele de meconiu. La copiii provenifi din familii cu alergii. iar culoarea lor variazi de la negru (ca gudronul) la maroniu sau verde-misliniu. Punerea la siin ciit mai repede dupi naStere (la 3-6 ore!). Sunt dense. La mamele care alipteazi. laptele de mami conpne substanfe de apkare. biberoane si tetine sterile.

se formeazii ~i cresc in volum tesuturile glandulare. Acum acfioneazii doi hormoni: prolactina vi oqtocina. Partea griisoasii si conjunctivii determinii miirimea. griisos si de legiiturii (conjunctiv). care sub influenta unui hormon (oxytocina) se contract5 ~i imping laptele in canale (reflexul fluxului laptelui). substantele nutritive din s h g e se transforma in lapte. F o m r e a laptelui. 1. din care pornesc canale p r h care se scurge laptele direct in mamelon. aceste modificki sunt Encheiate. Cdnd incepe ultimul trimestru al sarcinii. Sdnul femeii este constituit din tesut glandular.Factorii care intervin in mecanismul secretiei lactate.Conformafia shului cgnd ferneia nu este gravid& Fig. 11 . 12 . sub influenta hormonilor placentari. in zona mameloanelor fiecare canal se 15rgevteintr-un fel de lac cu lapte. foqa sa psihicii se dezvoltii si calea viefii de mai tiirziu va fi influentat5 pozitiv. La unele femei in ultimele siiptiimdni de sarcinii dinaintea navterii se scurge din glandele mamare un lapte deschis la culoare. 1. Fig. forma si duritatea mamelelor. in fiecare sdn se giisesc corpi glandulari cu c8te 1520 lobi glandulari.{inerea la piept ii aduce contact nemijlocit. care servevte ca rezervor pentru laptele format. Fig. Alveolele sunt infi~uratein fibre musculare foarte fine. 9 . 10 . Formarea laptelui depinde de prolactina secretatii de hipofizii vi care este reviirsati in sdnge in cantitiiti crescfinde. 1.in timpul sarcinii tesutul glandular se schimbs. 1. i n timpul sarcinii. copilul capiitii incredere in mediul inconjuriltor. griisoase vi conjunctive. Capacitatea de a face lapte tine de tesutul glandular. . Sdnii se m5resc vi devin mai grei prin aportul suplimentar de siinge. venele devin mai evidente. in fiecare acin glandular se giisesc 10-100 vezicule (alveole) in ale ciiror celule secretorii. canalele laptelui se Iiirgesc $i fomeazg rnici bazine care servesc ca rezervoare pentru laptele format. ciildurii vi sigurantii. Fig. Secretia de lapte adeviirat survine c h d se navte copilul vi placenta este elirninati.fn timpul perioadei de alsptare tesutul glandular care produce laptele se dezvoltil $i mai mult.

ceea . Scurgerea laptelui este rnai rapidii vi rnai bung cu cdt s u g m l este pus rnai repede la s h . fntre a 2-a qi a 4-a zi dupii nastere incepe secretia lactat5 propriu-zis$ incet sau bmsc. cu tentii giilbuie. Reflexul de scurgere a1 laptelui (Let-down-Reflex) provocat de suptul nou-nikcutului pus la s2n detenninii dupii 1-3 minute instalarea secretiei hormonului oxytociniide ciitre hipofis. Cu cdt sugarul este pus rnai tiirziu. de asemenea. Producfia de lapte incepe c b d copilul este pus la s b . De aceea in maternitiI+le moderne sunt conditii ca mama sii fie plasatii imediat in aceeaqi came& cu s u g m l (sistemul rooming-in). cu atiit reflexul de supt devine mai slab. Simpla atingere sau mici tractiuni ale sbului fac ca sii picure lapte din mameloane. Pe calea sbgelui. griisimi. netinistea. nesiguranta s i : a mam rei Refrexu2 de scul telui 6zste inhibat '1 actti s:i nu rnai tasd 1 s6 se srurg6 luptele.Colostrul.ce duce la rnastitiz (inflarnatia Acest j c o este tulbrrr / 1 Unele femei au nevoie de o perioad5 rnai lung5 pbii cdnd se scurge laptele ("furia laptelui" este intiirziat. subfire qi devine apos ~ialburiu ca laptele degresat. 1. dar cu continut sciizut in griisimi. Dupii aceea el d o m e mult qi se reface dupii efortul venirii pe lume. el iqi potoleqte foamea cu cantiCi$ mici de lapte de tranzi$e. Spre v%sta de 2-3 sZpt5rnhi apare laptele matur de femeie. privirea qi tipetele acestuia. Prin supt fiecvent qi golirea sdnilor este provocat reflexul de formare a laptelui. cu lapte format proaspiit qi rnai bogat in griisirni. hidrocarbonate (lactozii) qi valoare energetic%(kilocalorii). fntre a 5-a qi a 15-a zi se forrneazii aqa-numitul lapte de tranzifie. care n trece i canalele galactofore de unde este supt de sugar. asupra utemlui. Suptul copilului din mamelon detenninii impulsuri spre hipofizii care secret5prolactinii.Rooming-irt: mama $i nou-n&cutul r h b frnpreun5 tn salon. un lichid vdscos. dar acesta nu ajunge la sugar. dimpotrivii. care are un continut rnai mare in proteine qi minerale (calciu. nou-niiscutul resimte o mare dorinp de a suge qi atunci este bine sii fie pus pentru prima dat5 sii sugii. care nu impiedicii pliicerea de a suge. Revksarea laptelui dinspre celulele secretorii prin canalele de scurgere se lnsoteqte de intkkea vi umflarea sdnilor. Oxytocina actioneazii.5). se adunase lapte liber. Irnediat se deschid canalele laptelui (galactofore) in care. cel rnai bine este ca nou-nkcutul sii sugii imediat dupii naqtere. potasiu. transparent. agr tatia. care fqi revine mult rnai repede la volumul inifial qi rnai ales firii contractii dureroase. El este alb. fn primele zile. Uneori este nevoie sii i se adauge o soluHe cu glucozii. pielea se roqegte uneori $i devine caldii. fluid. fn primele zile glandele mamelonare secret. 13 . intre timp. Aceasta este influentats de punerea tardivii sau la intervale mari a sugarului la sdn. el este un aliment viu al c h i continut in proteine. hidrafi de carbon. aceasta ajunge qi stimuleazii formarea de lapte de ciitre alveole. La alte mame. Cu toate acestea el con$ne tot ce trebuie ca sugarul sii aibii o creqtere normal&Mai mult. 1 ~licat l hormontlor r a qurintii de stresul. Alveolele continuii sii producii qi sii se umple Fig. clor). de dorit in decursul primelor 6 ore. La circa o jumiitate de or3 dupii navtere. . sodiu. fac sii intervinii actiunea oxytocinei. M a m a m l ppp 1 att. Doi hormoni regleazii reflexul de formare qi livrare a laptelui. Dar. In 1 aceastd situagie laptele stagneazti. cu o tentii galbenii-cremoas5. gkdurile la copil. vitamine qi minerale se modificii in perioada aliipttirii in funcgie de nevoile organismului sugamlui "in crevtere.

De obicei. . Reflexul de scurgere a laptelui este tulburat: scurgerea liberg a laptelui este dereglatii. c&t pi acasd. in pdmele 2 s@t&i.Iapasi fntre degetul arititor ~i cel mijlociu la marginea areolei mamelonare. care de cele mai multe ori consti in misuri simple. pe sBni apar noduli. pe o durati de 15-30 minute de 2-3 ori pe zi. "Rcinile " mameloanelor in general sunt incidente trecitoare. Uneori apar crcipa'turi (ragade) ale mameloanelor ~i chiar ale sgnilor. Cu expuneri la aer ~iradiatii de soare se obtine. Daci se formeazi mici cruste gilbui sau alburii vor fi inliturate cu bliindefe. - AtZit &n matemitate. ducind u$or la infectie. Dupi citeva s i p t i h b j s h i i nu rnai sunt q a umflafi. singurul care are priceperea necesari pentru ingrijirile corespunzitoare. cu sensibilitate rnai mare. in ultimele 4-2 siptimini dinaintea n a ~ t e r i i incepe formarea prelaptelui ~i deschiderea canalelor prin care se scurge laptele (galactofore). va inlitura laptele ~i va apisa mameloanele cu mina ficuti ghemotoc pentru a reduce scurgerea de lapte. sugarul va f i aliptat rnai des. va ciuta s i se aqeze pe o parte. apucind sinul intre degetul mare ~i arititor. Mama se va culca cu sgnii descoperiti ("goi"). La unele mame din mameloane se scurge laptele. Mama va masa s h i i kainte de aliiptare: se apuc5 sBnii cu mina. siipunul usuc&psegetz st' On&pres&:e marmeloanele. in timp ce impinge mamelonul ~i . ca apkare se vor pune comprese sterile ~i pe deasupra un tifon impiturit in rnai multe straturi. Cu mina liberi. Z &ii ma& @ grei mama m f w un a i e su$i. Picioarele trebuie sprijinite pe un sciunel sau pe o perni. care survin destul de des. devin mai moi ~i se mic~oreazi. mama v a auea gdj& sii spele siini4 : zilnic. de obicei atunci cdnd se apropie sau chiar numai cind se g i n d e ~ t e sugar. C2nd sugarul este pus la s2n ~i laptele se scurge. Cind mama alipteazi culcati in pat. Tehnica alciptcirii. Daci mama are senzatia de minc&me $sau usturime. la combaterea stagniirii cu golirea s2nilor. iritnfii ~i chiar sdngera'ri ale mameloanelor. cu degetul mare deasupra si cu celelalte dedesubt. Dupi internarea in maternitate. ci se lasi sinii descoperifi. ci s i apeleze la medic. iar cu degetul mare comprimi sinul. s h i i revin la mirimea normali. dac5 este posibil. Sugarul nu va fi prea flimind qi nu va stoarce prea brutal mameloanele. Compresiunea $i masajul nodulilor se va face cu atentie ~i cu ribdare pentru c5 sunt deosebit de durero~i. dar numai cu a @ 'ttmpede. Capul sugarului se sprijini pe cotul mamei. Unele mame. cu fereastra deschisi. vindecarea. unele mame. in la aceste cazuri reflexul de scurgere a laptelui funcfioneazi prea bine. mama va face m i ~ domoale de tracfiune ~i rotafie de la bazi c ~ spre mameloane. ceea ce face ca sugarul s i apuce mai bine mamelonul ~isuptul s i nu rnai fie aqa puternic. Dupi aliptare nu se acopers qi nici nu se pune sutienul. avind ca rezultat prevenirea inflamatiei. in astfel de situafii se va refolosi sutienul. mama prinde sinul ~ i . Este bine ca mama s i nu aplice orice stil de remedii. in unele maternititi se pune la dispozifia mamei o e~arEa speciali cu care se susfine ~i se acoperi paqial s2nii. in cele mai multe cazuri. Se recomandi ca mama s i stoarci putin lapte. mama va invifa ~i va respecta cele mai severe misuri de igieni. lanolin2 pur5. s i se usuce la aer ("bii de aer"). Durenle. Stagnarea laptelui p infarnarea scinilor. E n strat foarte subtire o crem5 moale (vaselinii.fngrijirea scinilor.en vech2 la care i se sec$Wetrzii eon&&. eucerinii fjrG apii). Prin mici i cripituri ale sinilor microbii din secrefiile nasului $1 faringelui sugarului de pe lenjeria sau de pe miinile murdare ale mamei pot p5trunde prin intermediul mameloanelor ?ncorpul rnamei. prin stagnarea laptelui se poate ajunge la infecfia shului (mastiti). Microbii gkesc in lapte o hranii ideal5. mamele alipteazi st2nd pe un scaun cu rezemitoare. Din cind in cind gravida va apisa mamelonul intre doui degete pentru a elimina citeva picituri din laptele preformat. capul rnai sus. Aceste manevre duc la inmuierea nodulilor. mameloanele sunt curifate cu api simpli sau cu substante dezinfectante speciale ~i se acoperi cu comprese sterile. Curjtenia personal5 este prima condifie a a l i i p t ~ iDe asemenea. de obicei. dar va fi lisat rnai putin (ca durati) s i tragi la sin. apar dureri vii. d e ~ i La alipteazi. in tot timpul resturile de lapte ~i de salivi ale sugarului se inlituri qi la nevoie se spali mameloanele pentru a preveni infecfia pielii. pot avea dureri. Pentru a proteja mameloanele. fiindci in maternitate pot fi microbi producitori de infecfii grave. fjr5 medicamente ~i f5ri intreruperea aliptiirii. De la bazi pin5 la mameloane se intind si se freaci sBnii cu degetul mare. in primele zile dupi naqtere. Se poate aplica seara.

sugarul va fi l&at sii sugii la fiecare supt la un singur s h . In continuare. Lahceput suptul este adesea dureros. se formeazi rnai mult lapte decBt este nevoie. de obicei prematuri sau cei care au avut o naqtere mai greoaie (dar adesea qi unii cu greutatea normali qi &5 vreo cauzi aparentii) adorm la s h . Acesta cuprinde mamelonul qi incepe sii sugi. La aceqtia se recomandi fie sii fie ciupiti de obraz. s i se faci miqcarea de "du-te . mama cuprinde mamela fntre ariiator $i median ~i apasii cu degetul mare. rnai ales c h d sugarul apuci qi trage v a o s de mamelon. cea rnai eficienti ni se pare miqcarea de "du-te . Dintre toate aceste mici tehnici. La aceqtia.vino" cu mamelonul h gura sugarului (mijlocul cel rnai eficient). Unii sugari intrerup suptul sau chiar adorm cu mamelonul in gurii. sugarul htrerupe suptul. La al doilea s h .Aliiptarea nou-ngscutului . cu burta lipitii de corpul mamei ("piele la piele"). De multe ori. in primele zile dupii nqtere mama va alGpta pe sugar numai cBte 5 minute la fiecare s h . Durrsta suptului. fn circa 10-20 minute un sugar suge cantitatea de lapte care-1 satur5. cu schimbarea ordinii cu care se fncepe. sugarul poate fi deja situl qi atunci nu rnai vrea s5 sugi.Mama @ copil~~l mama va indrepta capul sugarului in pozitie corectii ~i acesta deschide gura qi incepe s i sugi. mama va continua s i comprime s h u l pentru a l&a libere niirile sugarului pentru respirafie. Copilul se naqte cu reflexul de c h t a r e qi de supt. 1. Unii nou-niscufi. d ti De h ai ce formarea laptelui s-a instalat. fie s i se stoarc5 putin lapte (mirosul qi gustul il stimuleazi). La hceput sugarul va fi alimentat la ambii h i . Nevoile alimentare sunt mici qi mameloanele se obiqnuiesc h c e t cu suptul. fie. obosesc sau sug prost. In mod normal. deoarece prin excita$a suptului.vino" a mamelonului. fie s i se excite buzele copilului cu sfkcul sBnului. CBnd sugarul scapi mamelonul qi ajunge pe obraz. h sfkqit. miqciiri uqoare de rotatie ale degetului mare a1 mamei in palma sugarului sau flectarea qi apisarea picioarelor pe partea de jos a corpului s5u. aceasta se explid prin dimensiunile qi forma mamelonului (cele rnai mici qi/ sau turtite sunt evitate).pozi@aIiiuzei. fosele nazale sunt libere. C h d s h i i contin lapte din abundenp.15.Algptarea nou-ngscutului: mamelonul este cuprins b h e btre buzele sugarului. aqa c i nu trebuie inviipt cum s i tragi singur din sBn. se poate face o m i d intrerupere a suptului cu ridicarea qi tinerea nouniscutului in bra@. I Fig. sugarul prefer5 unul dintre s&i. deoarece laptele cald. Dacii nu primeqte aer. La cei care obosesc. care stagneaz5 in canalele s h u l u i constituie un mediu ideal pentru microbi. Daci este prea mult lapte. pe lBngi "remediile" rnai sus arnintite. d a d s W sunt prea voluminoqi qi/sau inciircati. 1. se va extrage cu pompa sau prin muls o park din surplusul de lapte. 14 . fund de ajuns. q I k I . La hceputul suptului laptele este rnai sub@e qi devine rnai bogat qi rnai hriinitor spre sfkqitul al5ptirii. areola in gura s u g y l u i . Fig. sugarul va fi pus la fiecare s h cBte 10-20 minute pentru a goli bine s W . se pot incerca: percutii pe fese sau pe spate.

sunt emofionate. pentru a nu rini mameloanele. divizati la numirul de mese. inainte qi dupi fiecare supt qi se noteazi diferenfa dintre cele doui c8ntiiriri in decurs de 24 ore. Apoi in primele siptim2ni. dar de obicei aceasti perioadi este scurti ~i sugarul ajunge la un anumit ritm. rafia la o masi qi pe 24 de ore este in funcfie de foamea. Alteori. sugarul in primele luni de viati primeqte 115 p8ni la 116 din grsutatea sa corporali. La inceput. inseamni cii laptele ii este de ajuns. fn primele 5-8 minute sugarul trage 75% din pr2nzul respectiv. Mama. Cantitatea de lapte. respectiv qi noaptea. Daci este tinut mult l a s h . rnai in&i renunt8nd (de obicei) la masa de la miezul nopfii qi apoi la cea de la orele 2-3 noaptea. determin8nd in ziua respectivi sciderea secrefiei lactate. Daci au fost aduqi pe lume gemeni. in jur de 140-175 mllkg corp124 de ore. in general. cu at8t se miresc intervalele intre mese. Repetiim. Intervalele intre mese. Mama il va indepirta cu blhdefe. S b i i nu produc prea mult lapte qi acesta este uqor de digerat. mamele mai anxioase se tem c i sugarul nu primeqte lapte suficient. Sugarii infometati sug uqor qi inghit mult aer. administrarea c8toma lingurite de ceai sau suc de lim8ie duce la incetarea sughitului. Dupi aliptare sugarul va fi ridicat in sus cu capul sprijinit de u m k l mamei (de preferat) sau va fi aqezat pe poala acesteia. el poate s i fie din nou infometat dupi 2 ore. stresate. Sugarul va fi hrinit la "cerere". Se folosesc rnai multe formule de calcul. un sugar de 4 500 g trebuie s i sugi de la 4 500:6 = 750 ml la 4500:5 = 900 ml. S8nii se adapteazi la o producfie de lapte rnai mare. ceea ce face ca sugarul s i flim8nzeasci repede. alimentatia la s2n a ambilor nou-niiscuti se poate face concomitent. intervalele intre supturi sunt de circa 2-3 ore. intr-o pozifie qez2ndi comodii. sugarul va fi c8ndrit infiqat. sugarul este mulfumit. fmbricimintea sugarului va fi apirati de laptele regurgitat cu o bucati de tifon. Cu timpul numirul de mese ajunge la 7-5 in 24 ore. Mama va bitea uqor qi va scirpina spatele sugarului p8ni ce acesta dii afarii aerul. Fie c i stoarce mamelonul. nu recomand proba suptului! N-azk! Cantitatea de lapte in 24 de ore este. fie c i doarme. rnai ales c b d se face incorect nu este demonstrativi qi poate duce la nevrozarea mamei. va fi finut in brafe. Aceasta inseamni c i mama trebuie s i alipteze de 8-10 ori in 24 ore. Sugarul iqi anunfi foamea la circa 3-4 ore. la intervale de 5 ore. Nu se pune la s8n dupi un orar fix. trebuie s i se faci pauze pentru a da aerul afari. sugarul adoarme si nu se rnai mi@ p b i i la masa urmiitoare. in caz cii sughite sau are colici. Rapa zilnkci utfld poate varia de la 120-130 mVkg c01p/ 24 ore la 180 mVkg corpf24 me. criteriul mqfor pentru aprecierea corectitudfnii ragiei este progresul greutiifii. cu abdomenul lipit de pieptul (pielea) mamei. Nu se trezeqte din somn. sugarul nu va suge mai mult lapte. Uneori. Nu este utilii cantiirirea inainte si dupi supturi. un scutec sau o babefici. Apoi ii ridicii mai . Cu c8t sporeqte producfia de lapte. De exemplu. Dupi cea mai simpli. Formarea laptelui fine in primul r8nd de frecvenfa supturilor. DacB are probleme cu mameloane sensibile. Daci el trage la una din mese foarte mult lapte. Este. iar in familie sop1 sau o bunicii) pentru hriinirea ~i ingrijirea nouniscufilor. Personal. Copilul nu va fi lisat s i tipe de foame. de corectitudinea finerii la s8n qi de nevoia sa de supt.i 1 C8nd mameloanele s-au cilit. in astfel de situafii se va face "proba suptului". lateral pe 12ngi corp in dreapta si in st2nga a coapselor sale. in primele 2-3 zile. C8nd este situl. De subliniat c i se pot trage concluzii utile numai daci proba suptului se face la toate mesele. poate s i nu rnai ceari s i sugi 5 ore. el suge de circa 5 ori in 24 ore. il comprimi intre maxilare qi-1 morfoleste in continuare. Repetareaprobei suptului. mama trebuie s i fini sugarul la s8n cel mult 10 minute la fiecare s2n qi apoi s i intrerupi suptul. Unele mame. liniqtit qi doarme bine. progres8nd cu c8te 140-210 g pe siptim8ni mama nu trebuie si-qi faci probleme. fiind puse in situafia de verificare a performanfei secrefiei lactate. Cantitatea de lapte nu este aceeasi la fiecare mass. Daci sugarul creqte bine. zi qi noapte. intr-adeviir. cu pauze de 3-4 ore. iar rnai &ziu 117. Uneori. Pentru aceasta. nu se face pauza de noapte. pune pe fiecare sugar pe c8te o perni. Dacii suge destul. I Al6ptarea gemenilor. sugarul va fi lisat s i hotiirasci c2t sii sugi. Cantitatea de lapte supt pe zi este variabili. Daci urineazi des. Mama are nevoie de un ajutor (in maternitate o asistenti. el fine str8ns mamelonul. nu se aqteapti "ora mesei". obositor pentru mami.

Procesul de involuiie are riisunet asupra intregului organism. l h z a beneficiazii de asistenfa calificati a obstetricianului qi a moaqei. a p h t e in cursul sarcinii (4 siiptkn2ni). Involufiauterinii mai depinde qi de contractiile uterului (ciind sunt dureroase se numesc "rburi"). Prevenirea $i tratamentul lor sunt de o importang deosebit2 pentru revenirea femeii la starea de siiniitate dinaintea sarcinii qi naqterii. liiuza simte nevoia sg ia copilul in brate. de tratament (prezenp pliigilor riimase dupii naqtere) $i de noua posturii a mamei (aliiptarea) etc. l h z a se va striidui sii aliipteze copilul. Liiuzia este perioada care incepe odati cu expulsia placentei qi se intinde piing la vindecarea pliigilor produse de nqtere $i involutia modific&ilor genitale qi extragenitale.5.n este posibilB dacii. Ala'ptarea dupa' cezariana'. fnainte de externare. Dupii aceea. Prin aceasta. Desigur.pag. Starea de satisfac$ie face ca unele suferinfe proprii sii treacii pe plan secundar. spaime generate de starea copilului. va Pncerca sii-1 algpteze. Din cauza medicamentelor folosite pentru anestezie. bineinteles. starea corpului mamei este bung. Prin for@lucrurilor. de vitamina D (D2 sau Dg fiecare aviind aceeaqi eficacitate). cel de a1 doilea sugar primind lapte de mamii. se administreazii dou5 vaccinuri: BCG (impotriva tuberculozei) qi antihepatita B. Se produce sub influenta unor factori endocrini. Dupii nqtere liiuza r k b e . Multe dintre ele sunt Pncii atit de agitate qi de pline de fericirea lor. in caz cii se opteazii pentru profilaxia rahitismului cu doze-qoc ("Stosstherapie") se administreaziio primii injectie cu 200 000u. iar la celdalt i se & o dilufie de lapte praf (formula. deja dupii 6-8 ore se poate ridica. In maternitate. Cu fiecare m2. la fiecare masii aliipteazii numai un sugar. Dacii naqterea a decurs *ii incidente. Femeile se comportii foarte diferit imediat dupii nqtere. ele riim2. dar de multe ori miqckile ei sunt stingherite de durerile de la locul opera$iei ~i din zona unde s-au injectat solutiile cu seruri qi medicamente. Vezi 2. Pentru Pndeplinirea rolului de mamii qi in primul riind acela de a-qi aliipta copilul. h timpul internkii P n maternitate. Dupii o anestezie generalii. productia de lapte creqte treptat piing c b d gemenii sunt duqi acasii. Dacii mama nu are lapte suficient.nii cuprinde capetele ~i le sprijinii corpul pe antebrate. De aceea este necesarii o kitelegere cuprinziltoare privind transform&ile biologice din aceasti fazii a procrea$iei. marea majoritate nu mai fin legiiturl striinsii cu cabinetul de obstetricii. 94-122. nou-niiscutul poate fi somnoros qi nu este deloc interesat sii sug& De altminteri. kimaternitate 4-7 zile. Dupg rahianestezie (prin infepiiturii P miiduva spiniirii) mama poate alipta n pentru prima datB la scurt timp de la scoaterea Etului. Lguza "rezolvii" problemele de ingrijire personalii dupii nivelul siiu de instrucfie qi in functie de conditiile materiale qi de civilizatia in care triiieqte. ca qi sarcina. Mama nu trebuie d descurajeze. aceasta fiind mai comod. Pentru aceasti treabii este nevoie de incii o persoanii.Mama 9 cbpitul sus.i. la domiciliu. lapte adaptat) cu biberonul. Si dupg cezarianii. care se ocupii de obicei numai de sugar. fn majoritatea canuilor.n aproape exclusiv in grija pediatrului qi a asistentei de ocrotire. laptele va fi reglementat prin muls (de dorit cu ajutorul unei pompe electrice). Este de datoria asistentei de obstetricii s-o fereascii de tot ce o poate deranja (vizite inoportune. La masa urmiitoare se schimbii ordinea. Liiuza ridicii numeroase probleme de profilaxie (de ingrijire). de obicei. Ciind gemenii riimgn mai mult timp in maternitate (~2nd s-au niiscut prematuri sau/qi cu greutate micii). mama p a t e lua qi tine nouniiscutul in brate in primele ore qi dacii nu este prea obositii qi epuizat2.leg* de expulsia placentei. De asemenea. Alimentaga nou-niiscutuluihfat~lilie. ceea ce va face sii se declanqeze scurgerea laptelui. mama p a t e aliipta pe fiecare sugar in parte. Dupii 3-4 zile. alimentarea la s2. Pe de alti parte. lipsa de confort qi igienii). este necesarii o evolutie normalii a perioadei de lhzie. dar ceriind mai mult timp. Este de . fnciit nu realize& epuizarea fizicii ~i nevoia de repaus. liiuzia comport5 o serie de perturbiiri functionale sau chiar imbolniiviri organice.

Pe llingli splillituri cu apli caldli ~i slipun. . corpul lliuzei va reactions ca si clind ar fi avut o naStere normalii. Tranzitul intestinal si urinar sunt mai lente fat2 de o naStere pe cale joasli. Uupu'cezuriuna'. In primele 8-10 zile dupli nastere. Vezicu urinuru' are inc5 un tonus muscular sclizut. La unele femei persistli incli multli vreme. in general se recomandli ca lliuza ce a nliscut prin cezarianli sli se ridice din pat chiar din a doua zi pentru a evita orice complicatie venoasli.domeniul miraculosului cum natura tine sli recompenseze pefemeie pentru durerile pe care le-a suportat. Ea are nevoie de liniste gi relaxare. Pe fondul de modificliri vezicale din timpul sarcinii (stagnarea urinei) se explicli tendinta la infectii a cliilor urinare. caracterizad prin griji insuficient motivate. Scremetele nu pot sli redeschidli o cicatrice de episiotomie (vezi rnai sus tratalnentul constipatiei. functiile vezicii se normalizeazli. Slingerlirile numite "lohii" sunt la inceput abundente. a 5-a zi. ceea ce explicli faptul cli lliuza percepe rnai greu nevoia de a urina ("senzatia de mictiune"). la tulburliri mictionale cu retentie de urinli. in rest. De aceea uneori este nevoie sli se sondeze vezica pentru a elimina urina in primele zile dupli nqtere. lliuza are nevoie de supraveghere medical5 special5 si de ingrijire calificatli. iar din a 2-a . Odatli cu revenirea tonusului muscular. Medicul va prescrie un tratament local (pomadli antihemoroidalli) sau general (antiinfamator). Se poate aplica local o pungli cu gheatli. tot rnai reduse $i se opresc dupli circa 2-3 sliptlimlini. cezariana poate fi cauza unei mari oboseli. Ava-numitele "zile cu lacrimi" reprezintli o tulburare sufleteascli treclitoare.a 5-a de lliuzie favorizeazli uneori o stare depresivli. devin seroase. Modificlirile hormonale din ziua a 3-a . Pentru cele rnai agitate se vor rezerva saloane mici cu anturaj reconfortant. Uterul revine la normal dupli 6 sliptlimlini. Mirosul lohiilor trebuie verificat in fiecare zi. dar ~i uitarea extraordinar de rapid5 a crelor de suferintli sterge din amintire tot ce ar putea sli o apese. Ele pot surveni foarte repede dupli nastere ~i se datoresc retractiei uterine. La nivelul colului vezical se semnaleazli un edem care predispune. Prezenta ~i cantitatea de slinge din lohii nu depind de alliptare. Dacli s-a flicut o episiotomie. in prima zi dupli nastere fundul uterului se palpeazli la nivelul ombilicului si coboarli in fiecare zi cu un lat de deget. nu numai bucuria cli are un copil. Dacli este constipatii. Vulvu rlimine clitva timp mai mult sau mai putin mliritli dupli naStere. Dispar cam dupli 48 ore. Este necesarli "reluarea" chirurgicalli pentru ca femeia sli nu mai sufere. mama va simti contractii. Firele qi agrafele vor fi scoase intre a 6-a ~i a 10-a zi. Eforturile scremetelor din timpul na~terii provoacli uneori formarea de hemoroizi durerogi. A Revenireu uterului la normul Uterul incepe sli-~i reia volumul normal chiar din primele ore de dupli nastere. in asociere cu scliderea tonusului muscular. D u ~ u nu este permis declit in a 5-a l sau a 6-a zi.a 3-a zi se va deplasa aproape normal. Apar contractii dureroase. gravida nu va aStepta 1-2 zile pentru a merge la closet. care se fac zilnic in prima sliptlimlinli. inainte de a se ajunge la sondaj. legate de copil sau de restul familiei. Un miros fetid constituie un semn de infectie. Muschii ubdomenului necesitli timp rnai indelungat (peste 6 sliptlimlini) plinli i5i recaplitli tonusul.Ca orice interventie chirurgicalli. in ziua a 10-a de lliuzie se aflli la nivelul simfizei pubiene sau cu 1-2 laturi de deget deasupra acesteia. eventual. Firele se "scot'. jenli sau dureri la nivelul cusliturii. Diureza este crescutli. Mucoasa care a inconjurat flitul se eliminli putin clite putin si se cicatrizeazli. se va tampona cu o compresli sterilli ~ i . Familia va f i avertizatii sli menajeze aceastli stare de instabilitate psihicli a mamei. Ideale sunt saloanele in care mama st5 cu nou-nliscutul (rooming-in). atunci clind mama urineazli. Medicul va prescrie medicamente impotriva durerii pentru contractiile ~i durerile de la nivelul cicatricei. La femeile care allipteazli sunt rnai puternice ~i mai dureroase. va usca plaga cu un usclitor de plir pentru a grlibi cicatrizarea. Capacitatea vezicii este crescutli. in a 4-a. sub form5 de cheaguri de slinge. Tonicitatea lor este influentatli favorabil de exercitiile fizice. Uupa' episiotomie. Na~terea cezarianli prin nu impiedicli alliptarea. el trebuie sli fie fad. se vor incerca toate mijloacele pentru a ajuta lliuza sli urineze spontan. Dacli durerea la locul episiotomiei persistli dincolo de 3 sau 4 luni trebuie neaplirat consultat medicul.

Compresele sterilizate se schimbB in funcfie de cantitatea pierderilor de singe. Pielea. Durata absentei menstruatiei (amenoreea) depinde de lactatie. Temperaturacorpului. 3. De aceea. La unele femei apare o pierdere de singe la circa 3 s5ptBmhi dupB navtere. fapt ce se concretizeazB in secretia de estrogeni ~i in reluarea procesului de maturare folicularB (ovulatie). in virful mamelei se gBseste mamelonul ("sfrircul"). Pentru evitarea m u r d e saltelei. derivate ale laptelui. Cu toate acestea. came.16). Pigmentatia fefei ~i a mameloanelor dispare treptat. areola mamar2. care se desf2qoarB sub controlul unor substanfe secretate de hipofizB (fig. precum ~i de modul de fixare pe torace. f3r5 crevterea temperaturii.Conformafia s2nului.Mama $i copilul LBuza urineaz5 mai mult. se acoper5 plusul de calorii.5-37°C). care vor persista in tot e cursul viefii. Prin consumarea de ?4 . Funcfia ovariana'. o nouB conceptie (sarcing nouB!) nu poate avea loc decit in jurul acestui termen. 1. Imediat dupB naStere. care.% 1 lapte pe zi. Trebuie sB se evite sB fie atinsB cu mina partea care se aplic5 pe pBqile genitale. Adesea l5uza este indemnat2 la consumarea unor cantitiifi mari de lapte de vacB. 1 . 16 . Fig. hormonii placentari se gBsesc in concentrafie mare in shgele lguzei. Imediat dupB naqtere poate apiirea frison. 1. q a cum este scris in unele drfi de vulgarizare. numitii "mica menstruatie". 2. in timp ce linia albB abdominal2 rBmine inc5 multii vreme pigmentad. ea poate primi lichide dup5 4 ore. Forma qi miirimea sinilor sunt variabile de la o persoan2 la alta ~i depind de repartifia tesutului glandular. deoarece se elimini excesul de apB acumulat in tesuturi in timpul sarcinii. grBsos ~i de leggturB. frisonul se explicB prin r5cirea corpului ~i prin hemoragie. iar dupB 12 ore se trece la un regim normal. Transforma'ri hormonale. a inlBtura simplismul cu care se "imagineazr procesul de formare a laptelui. inconjurat de o suprafat5 circular2 numitB areolB. dacB ajung pe mameloane. temperatura lBuzei este cea obi~nuitii (36. in faza de furie a laptelui. care i ~ reiau functia de i stimulare asupra ovarelor. Facem aceastB precizare pentru . de la roz ping la brun inchis (fig. fngrijiri. singele ~i secretiile care se elimin5 dupB na~tere confin microbi. grupate in n u m b e variabil. Alimentatia va confine lichide din abundenF.12). ouB) ~i vegetale. in locul vergeturilor violacee din timpul sarcinii riimin n i ~ t dungi albe. Fomzarea laptelui este un proces complicat. temperatura axilar5 poate fi temporar mai ridicatii. glanda sebacee. aceastii concentrafie scade simtitor ~i dispare efectul inhibitor asupra hormonilor hipofizari (FSH ~i LH). 1. este nevoie de 6 s5ptBmini pin5 la prima menstruatie. proteine (lapte. i Alimentafia. in mod normal. Glandele areolare (glandele Montgomery) se inf5ti~eazBca nivte glande sebacee (de grBsime) modificate. de alaptarea nu reprezint5 o protec@etotala ^mpotriva unei noi concepfii. La 80% din mamele care alBpteaz8 exist2 o amenoree de lactafie. pigmentat. necesare in l5uzie. sunt n i ~ t mici ridicgturi. dar in mare mBsurB ~i de factori individuali. Dup5 naStere. 33). ca urmare a unei inhibitii a funcfiei gonadotrope a lobului anterior a1 hipofizei. mamelon. Srinii femeii sunt situati pe suprafafa mu~chiului pectoral. Chiar la lBuze care nu alBpteaz8. Amenoreea de lactafie este semnul unei hipofuncfii ovariene ~i se insofe~te sterilitate temporarg. Chiar la lBuza sBnBtoas8. in dorinta de a ajuta "suirea laptelui" (vezi pag. se va pune o alezB de cauciuc sau de material plastic sub cearceaf. pigmentat2 viu. citeva zile. Lenjeria de pat ~i de corp se schimbB des. Temperatura se va m5sura de 2 ori pe zi. Opinia dupB care l5uza trebuie sB mBnince c i t mai mult ~i orice pentru a favoriza o rapid% recuperare a fortelor este eronatg. pot produce inflamatia glandelor mamare s a u l ~pot infecta nou-nBscutu1.

fructe. se recomandi un regim care s i contin2 vegetale din abundentii: salate de cruditgti. medicul va da alte prescriptii. Dupii revenirea la dorniciliu. De fiecare dat5 cind femeia urineazi sau are scaun.17). dacii se mentine tendinta la constipatie. coborirea precoce din pat si miqcarea sunt eficace pentru stimularea diurezei. de aceea obstetricianul recomandi. este recomandabil ca regiunea vulvarii s5 fie spiilatii cu a p i ciilduti. Orice ascensiune peste 37. Dupii revenirea acasii. iar alimentatia este constituitii in aceste zile predominant din lichide. sub saltea. Shnii liuzei trebuie ingrijiti cu multii atentie. este bine ca liiuza s i se culce de mai multe ori pe zi pe o parte si pe burtii. in general. Reglarea tranzitului intestinal (scaunele). Murdiria qi microbii de pe comprese. curat qi confortabil. Eventual va lua 1-2 lingurite de lactozii dupii mese. favorizarea tranzitului intestinal ~i restabilirea capacititii de munci. I7 . chiar dacii nasterea a comportat o interventie operatorie A b Fig. este bine s i se controleze in continuare temperatura timp de 2 siiptimini. de obicei.Pozitia in pat a Iiuzei. Pentru a evita aceasta se recomandi exercitii de gimnastick aplicafii de comprese ciildute in regiunea vezicii. in continuare. i n acelasi timp. bandaje sau alte obiecte de lenjerie sunt la originea infectiei mameloanelor (mastite). care a fost fiarti P prealabil. piline neagrii sau Graham. clisma Ecutiinainte de nastere a golit intestinul. Se ajunge uneori la retentie urinarii. pentru a goli indeajuns venele profunde ale membrelor inferioare ~i ale bazinului. femeia nu are scaun. Gimnastica are efecte favorabile. cilcate qi tinute in dulap intr-un compartiment special. compot de prune. n (cezarianii. in a 3-a dimineafii. Bandajele vor f i bine spilate. closet civilizat.Pulsul ~i temperatura se controleazi de 2 ori pe zi. daci Mobilizarea precoce reprezinti una din misurile pentru profilaxia trombozelor. fn unele cazuri particulare. La picioarele patului. vor fi tinuti in pozirie ridicatii. fn multe maternitiifi s-a incetiitenit sistemul de a mobiliza liiuza la 2-3 ore dupii naqtere (prima datii pentru scurt timp). un laxativ. cu umplerea qi inciircarea excesivli a vezicii (chiar 1 9 ' 2 litri). in ziua a 2-a d u p i naqtere. P spital qi mai ales n acasii. 41 . Aceasta nu este insii suficientj. fn . chiar dacii are suturi a perineului. se face o clisrnii. fie printr-un bandaj. I. Dacii liiuza nu are scaun nici cu acesta.4"C va fi anuntatii medicului familiei. sutiene. se pune o piiturii ficutii sul. suturi). fie printr-un sutien mai mare (folosit din luna a Sasea de sarcini) la care se secfioneazi conurile. Intestinul are tendinta de ineqie. a) pozitie corespunz5toare. inveliri in d o u i buciiti de pgnzii. La femeile care au varice mobilizarea precoce este importanti. 1. se recomandii o pozitie corespunziitoare in pat (fig. fie printr-o eqarfi. Silnii. timpul primelor 2-3 zile. Evacuarea urirzei este uneori dificili in primele zile d u p i nastere. miere de albine. pentru a usura revenirea singelui dinspre gambe si coapse spre inimi. b) pozitie necorespunzLoare acesta nu a avut efect se introduce un supozitor.

roveafii) sau a slnilor (mastita!) impune anunprea medicului. fn caz de dureri mari se va anunp medicul obstetrician. Dup& revenirea acas& Dupii intoarcerea acasii mama se simte incii obositii. p h z a triunghiularii. pudre sau lotiuni recomandate de medic. fiirl exces de grkimi. dar e bine ca. dupg 2-3 sgptiimhi. Se incepe cu ridicarea bandajului yi a micilor comprese sterile ce acoperii mameloanele. Lenjeria de pat vi de corp se schimbii des.M a m a @ copilu2 Toate manipulikile obiectelor de rnai sus se fac cu mlinile spaate in prealabil.cji rnai tilrziu. ingrijirea vi aliiptarea sugarului. L h z a este rnai receptivii la infecfii. care vor fi @nu@ descoperiti timp de 20-30 minute de 2-3 ori pe zi. Mama nu va c h t a sii "scape" prea repede de acest plus ponderal. came) vi multe vegetale. fisuri. din punct de vedere organic. in primul rlnd este de datoria soplui vi a restului familiei de a ajuta pe mamg. baia general5 se face . c) Nu va face irigafii vaginale. Nu se vor aplica declt pomezi. f) Munca in gospodiirie se reia treptat. constituie motiwl pentru care se recomandz 1. Odatii cu navterea. acumulate in timpul internikii in maternitate. bandajul se strhge corect vi se pun ambele sub pernii. in decurs de clteva luni se ajunge la greutatea de dinaintea sarcinii. a) Igiena corporala'. pe lhgii repausul de noapte d . nu aibii incii stabilitatea necesar5. Sii-vi programeze mici plimbiiri. va fi ridicat vi s t r h s cu un batic. infepiituri etc. c h d face duv va piivi in cad%cu atenfie qi se vor lua urmiitoarele miisuri: pentru evitarea aluneckilor sau ciiderilor. 0 veche zicalii sung astfel: "0femeie are nevoie de 9 luni pentru a deveni mamk o mamii are nevoie de alte 9 luni pentru a redeveni femeie. De clteva ori pe zi se recomandii "biii de aer" ale shilor. h) Dupii 2 Zuni poate avea. Organele nu revin perfect la locul lor declt ddupii circa 4 siiptiimlni. Oprirea lohiilor se considerii ca semn al inchiderii colului uterin. e) L h z a poate ieyi din casii la o siiptgmlnii dupii externare. g) Lguza nu trebuie sii stea tot timpul in pat dupii externare. Ceea ce r h l n e din plusul de greutate inregistrat in timpul sarcinii scade incet. Compresele sterile se schimbii zilnic. Mameloanele se vor menaja cu grij& Closetele murdare. iar in cad%o bucat5 de rogojinii sau de postav vechi. cada necorespunziitoare. . furuncule.). d) Dupii revenirea acasii. cu proteine. ceea ce permite baia. Totul va decurge cu bine dacii l h z a se organizeazii in ava fel inclt sii se poatii odihni.3. iar imbiiierea in cad5 este permisii dupii 2 siiptrSm2ni. fier vi vitamine. care va face recomandiirile necesare. in ambele ciiliitorii trebuie ajutatg!". o nouii sarcinii Solicitareamamei prin sarcin5. Baia nu trebuie sii fie nici prea caldii vi nici prea lungii. A v h d in vedere cii s-ar putea sii . fuainoase vi dulciuri.2. Orice modificare a mameloanelor (shgeriki. Cu o alimentatie variat2 ecbilibratii. va fi examinat5 inc5 o d a d de medicul obstetrician (la 4-6 siiptiimhi). Pro$laxia infecfiilor. compresele se indoaie cu fafa dinspre mameloane in interior. ce cade pe umeri. Liiuza poate face d u imediat ~ dupii navtere. lenjeria incorect spiilatii (Eirii sg fie fiarti vi Brii sii fie ciilcatii!). mai ales dupl episiotomie. lhgii cada de baie se va pune un griitar de lemn sau un prev rnai gros. Dacii lohiile rnai shgereazii sau dacii nouniiscutul a fost scos prin cezaxianii. P W l lung. dar cu proteine (lapte. in afar2 de cazul c h d sunt in mod special recomandate de medic. fructele vi zarzavaturile consumate =ii sii fie bine spaate etc. Mama care aliipteazl are nevoie de un plus de energie. prosoapele comune. mama iqi va spas cu grijii miiinile. iar intreg organismul are nevoie de rnai multe luni pentru a se termina cu toate solicitkile din timpul sarcinii qi navterii. greutatea scade cu circa 6 kg. chiar in caz de scurgeri. sutienul vi/sau bandajul se schimbiide indatii ce se murd2resc de lapte. Unghiile vor fi Gate scurt.~ i asigure un repaus la orizontalii de rnai multe ori pe zi. calciu. Mama va face pauze dese in tirnpul intregii zile vi dacii este posibil o siest5 dupii amiaz& Nu este bine d se griibeascii sii rezolve treburile gospodiire~ti. b) Greutatea. gros. care va trebui sii constate revenirea la pozifie normal2 a organelor genitale interne vi vindecarea totalii a riinilor cauzate de navtere. sunt o parte din cauzele favorizante ale imbolniivirilor. riini. fntr-o primii perioadii se va evita masajul abdomenului. murdikia de sub unghiile lungi. fnainte de fiecare supt. De aceea va fi ferit5 de orice sursii de infectii (persoane cu guturai.

abdomenul. toate cute!e pieliij. femeia poate reiua repede vista sexual5 (la 3-5 sZpt5m2ni). Se consider5 optim intcrvalui de 2 ani intre prima ~i a doua sarcin5.Girnnastica liiuzei Se face in scopul de a ajuta organisniul in procesul de revenire la normal. Miisuri anticonceptionale dupii ncqtere Dac5 n u m a se simte bine. 18 -. . menstruatiile apar dup5 6-8 slipt5msni la femeile care nu algpteaz5. Oboseala. S e incepe cu exercitii de respiratie abdominalj. Aparatul muscuio-ligamentar relaxat si destins trebuie s5 revin5 la dimensiunile gi pozitia normals. Cu atst mai mult nu se poate $ti sigur ciind poate reveni capacitatea de conceptie. av2nd grijj ca in expiratie s5 se mLlschii peretelLli Apoi dac5 lgLlza nu are perineotomie. 1.18). Trunspircltiilr uhutzdente se observli la majoritatea Iburclor.3. in urma ~nodificririlorsi \oiicitiirilor la care a fost supus in cursul sarcinii ~i nasterii. I . sub5oar3. Persistenta relax5rii musculare.3.4. micile incidente de dup5 na$tere nu sunt propice pentru reluarea relatiilor sexuaie prea curiind. incepilnd din ziua a 5-a poate face si alte exercitii (fig. abdominal5 si perineal5. Lenjcria inti m i se va schimba des si cu un burete sau un tifon se vor s p d a cu ap5 c5ldutS zonele rndi predispuse (regiunea genitals. Din primele zile dup5 n a ~ t e r epot fi fgcute uneie exercitii de gimnastic5.Sarcina s i nqterea intervale mai mari intre sarcini. siinii.3. Fig. 1. 1 . Asa cum s-a amintit mai sus.Girnnastica 15uzei. poate avea repercusiuni asupra pozitiei ~i filnctiei organclor interne.

trebuie sii se evite orice toaletii intimg timp de douii ore inainte ~i dupii raporturile sexuale pentru a nu distruge actiunea spermicidelor . pentru femeie se pot folosi: . chiar ~i inainte de a reap&-eamenstruatia. medicul va putea. de ovule sau de bureti ce se pot plasa cu 10 minute inainte de raporturile sexuale. Ea poate declan~amici sdngeriki vulvare.Mama s copilul i iar la celelalte ceva mai tiirziu.sterilet. Pentru a evita o nouii sarcinii prea apropiad trebuie. 0 ovulafie p a t e surveni la 25 de zile dupii nqtere. de asemenea. intrucdt este compatibilii cu aliiptarea. Dacii mama aliipteazii. care riscii sii fie eliminat ~i care nu poate fi aplicat decdt dupii 2 luni de la naqere. sii o prescrie. Mijloace anticoncepfionale recorndate. Mijloacele anticoncepfionale sunt excluse. . Aliituri de prezewativul pentru bFirbat. sii se ia miisuri anticonceptionale. survine o hipercoagulabilitate a s8ngelui care persisd cam 3 siiptiim8ni dupii naStere ~i de aceea nu se vor recomanda pilule prea putemic dozate. Absenfa menstruatiilor nu inseamnii cii femeia nu este fecundabilii. inaplicabilii adta vreme c8t nu a avut loc prima ovulatie.pilula progestativii microdozatii va putea fi utilizatii la 10 zile dupii naStere dacii mama nu aliipteazii ~idacii nu exisd nici o contraindicafie. . in schimb. deci. . Imediat dupii naStere nu se poate recurge la: . uneori numai dupii ce hceteazii sii aliipteze. Aliiptarea nu este in nici un caz un mijloc sigur anticonceptional.metoda urmikirii temperaturii.spermicidele sub formii de creme.

uvor de aerisit. La ferestre. bibelouri. u ~~is& se vor fixa gratii de securitate.1). 2. dupii vh-sta de un an. este absolut necesarii o aerisire susrinutii. Este un sacrificiu pe care piirinrii trebuie si4-l accepte in avantajul copilului.1.1.1. sau accidentele pot fi evitate. deoarece suprainciilzirea ~i aburii predispun la imbolniiviri. fn camera copilului sunt necesare urmiitoarele mobile: patul. un scaun inalt pentru . pot sii-~i satisfacii setea de mi~care de joc. Cadrul vietii Ava cum s-a rnai spus. intrerinerea i trebuie sii fie uqoari4 (hiirtii pictate. draperii). Perew. Perdelele. lavabile) pentru cii. evitarea accidentelor etc. apropiere prea mare de copil. Parchetul prezinti4 riscul aluneckii ~iintrefinerea nu este u~oar& Pardoseala cu ciment sau mozaic este rece pentru copilul care se tArii~te.1. masa de iflavat. ~i in stilul siiu personal. Culorile pastel sunt mai odihnitoare. constituie soluriile cele rnai bune. dar se poate imbiba cu praf. schdurile. Ideal este ca inciiperea copilului sii comunice direct cu camera pkinrilor. Paturile vor fi plasate rnai departe de perdele.parchetul.). iar aerisirea se face in mod corespunziitor. Mobilele trebuie sii fie stabile ~iuvor de intrefinut. prima problemii este fixarea spariului unde va fi instalat copilul ~imama la intoarcerea de la maternitate. In acela~i timp. La inceput camera separat5 pentru sugar cu sau ft51-g mami4 prezinti avantajul cii sugarul este rnai lini~tit. trebuie sii fie solid agi4rate pentru a nu ciidea ~ia sufoca copilul. Prizele electrice trebuie prevkute cu dispozitive de siguranrii sau acoperite cu leucoplast. toate ingrijirile se fac in condirii . infecrii ale pielii prin contact direct etc. Se indicii inciiperile cu expunere spre sud ~i sud-vest. Mocheta este pliicutii. Se evitii oglinzile ~i tablourile din cauza accidentelor pe care le provoacii . se va alege camera cea rnai luminoasii. aspiratorul trebuie folosit zilnic. Pardoseala. care sunt excitante. copilul le mikgiile~te. Daci4 familia nu are la dispozirie deciit camera care semevte ~ide buciitkie. fnveliSurilelavabile din plastic (linoleum). fn familiile in care copilul locuie~te aceea~i in cameri4 cu adulfii. Amenajarea interioarii. far: de cele r o ~ isau verzi. de preferat spre griidinii. trebuie insistat cii aceasti4 sosire implicii o mare responsabilitate a pkinrilor. care predispune la alergie. Se pot forma deprinderile de ordine.1. Se evit5 sursele de praf (covoare. lucioase. Acolo unde exist5 posibilitatea amenajci unui spafiu separat pentru copil (in majoritatea cazurilor mama locuie~te cu copilul in aceea~i camerii). scutit de contactul prea striins cu ceilalri membri ai familiei (care-i pot transmite diferite infecrii prin s k t . tuse. camera respectivii nu va semi nici de camerii pentru musafiri ~i nici pentru televizor. Pre~urile covoarele sunt responsabile de numeroase ~i ciideri daci4 nu sunt fixate. nu spre strad5. de comoditate. care si4 impiedice pe copil si4 introduci4 degetele. Cordoanele de la perdele pot fi cauza moqilor prin sphzurare la copiii mici. scaunul pe care st3 mama ciind aliipteazii. Camera copilului Indiferent de dimensiunile locuinrei.1. ici 2. din resiituri neinflamabile. un dulap pentru lenjeria ~i juciiriile copilului ~ i rnai tiirziu. insoritii. copilul poate sii-~i organizeze studiul in lini~te independen@. in timpul ~colarizkii. alimentarea sugarului mare (fig. Folosirea locuinrei ~i a modului de via@ trebuie regiindite pentru a asigura conditiile corespunziitoare desfii~uri4riinormale a vierii (dezvoltare fizici4 ~i psihomotorie. venirea unui copil intr-o casii este un prilej de satisfacrii ~ide fericire.). de preferat cele opace. Instalarea copilului i familie n 2. Pe mi4sura cre~terii copilului apar ~i alte motive ca el qi frarii siii sii aibi4 camere separate.2. lucrurile lui sunt separate ~ila indemhii.

In timpul verii este necesarg o atenfie deosebiti in zilele de caniculil. in jur de 18-22°C la copilul mai mare. Se va u m k i tot timpul dacii m2inile ~ipicioarele copilului sunt ciildute ~i bine colorate. unde sii r%m2n% intregi. isi inchipuie c%. Aerisirea. La copiii o b i ~ n u i t is% stea in camere prea inciilzite. In timpul imbgierii este suficientg o temperaturg de 24°C in camerg. scoaterea la aer ~i ciilirea. Multi parinti. Este interzis s%se arunce scutecele murdare pe du~umea sau s%se "str2ngii" intr-un colt a1 camerei.invelite intr-un scutec (pericol de arsuri). insomnia. aerul ~i lumina care p%trundprin fereastra deschiss nu pot inlocui efectele favorabile pe care le are in cglirea sugarului scoaterea lui afar% in aer liber.2. este mai bine pentru copil. in lips%de radiatoare electrice. Un termometru de camerg este indispensabil. & orice anotimp. Temperatura ideal% trebuie s% fie uniform3 (in timpul noptii qi a somnului de 17-20°C. temperatura ideal% este de: 22-24°C pentru nou-niiscut ~i sugari in primele luni. pentru c%sugarii fac uneori un sindrom de suprainciilzire ( ~ o caloric). iar in perioadele de veghe 22-24°C). . Temperatura locuintei constituie un element important in ingrijirea corecta ~i pgstrarea s%n%t%!ii noun%scutului~i sugarului.printr-o fereastrs intredeschisi copilul fiind ferit de curentul aerului direct. Credem c%pentru obiceiurile noastre (teama de "curent" $i de "frig" fac parte din folclorul nostru). Este de dorit sii nu se spele ~i nici ore este mai cald in casii. i n zilele excesiv de ciilduroase ferestrele se deschid numai dimineata ~i spre sear%. de dorit in timpul zilei. care s%atenueze ~ocurile.dac% prost utilizatg. In timpul iernii. Curifenia carnerei trebuie Ecut%zilnic. pentru ca in camerg s%fie rgcoare. curentii de aer qi fumul de tigar%exercitii o actiune nefasti asupra sk%titii~i somnului copilului.1 - Camera copilului.Colturile mobilelor vor fi invelite cu adezive. c intr-o camera suprainc%lzit% (peste 2527°C) sau prin infqurarea copilului in prea multe scutece sau piituri se poate ajunge la aceleqi accidente. Temperatura nu trebuie s%coboare niciodat2 sub 16°C. in timpul verii se va asigura o ventilatie permanent%. Iarna.in restul zilei se coboar%perdelele sau jaluzelele. Vara se pun site la ferestre sau se intinde un tifon deasupra patului. inthpinii uneori riscul imbolnilvirii. prin intermediul unei camere vecine. Variapile mari ~ib r u ~ t e ale temperaturii sunt prost resimtite pentru sugar. aerul umed. Aerul poluat.Boneta este inutila' in timpul cat copilul sta' in camera'. camera se aerise~te de mai multe ori pe zi. Agitatia. mai ales cei care triiiesc in apartamente moderne. Multi copii au mucoasa nazala uscat%printr-o incglzire central% Fig. ascensiunile febrile sunt determinate frecvent de suprainc%lzire. se vor folosi sticle cu ap3 cald3 la 50°C. cu o c&p%umed%(nu cu mztura!) sau cu aspiratorul. inchise emetic qi pusein p%tut. in general. liJ s%nu se usuce lenjeria in camera in care locuie~te sugarul.

2.cu foi de ~tiulefi porumb). cu un echilibru perfect. nu prezinti nici un avantaj practic.5 cm pentru ca sugarul s i nu-qi strecoare capul printre ele. c2nd copilul creqte. care se prinde de l . Sunt vitimitoare pentru copil: incilzirea cu petrol (Iimpi.) care. grilajul lateral $i adfincimea se regleazg dupg talia copilului. va fi acoperit. coqul se schimbi cu un pat prevkut cu pereli laterali suficient de inalti.2. b) Patul. sobe speciale). . 47 . Mobilierul. in schimb. este ieftin. Distanla dintre doui gratii s i fie sub 7. la nevoie (pentru a feri copilul de insecte). stabile (si nu poati fi impinse de copil) uvor de deplasat de citre adulli. Materialul din care este Fig. Paturile cu rotile sunt practice. Cosul de nuiele prezinti avantajul c i permite manipularea cu uqurinli. Se vor evita accesoriile decorative (perdele. C2nd sugarul incepe s i se rostogoleasci si/sau s i se ridice la qezut. bine fixat. av2nd griji s i se confeclioneze 2-3 schimburi. Paturile trebuie s i fie robuste (mai ales grilajele qi somierele) pentru a rezista la zbenguielile copiilor mai mari. sobe de fier ( ~ 2 n d ajung la rovu permit emanaliile de gaze toxice). iar la tar5 . C2nd coqul este in gridini sau pe de balcon. din metal sau din material plastic). Doui dintre aceste gratii este bine s i fie deta~abile pentru ca rnai tilrziu. special confectionat pentru copii. sobele de cirimidi). l marginile acestuia cu ajutorul unor qireturi. fir5 pericolul de a cidea.2 . incilzirea cu cirbuni (emanalii de oxid de carbon) aragaze. coquri cu tot felul de adaosuri (podoabe etc. 2. s i poati cobori singur din pat. volinaqe etc. pe I h g i prep1 ridicat.la o r q e . cu un coviltir de tifon.Patul pentru copii: a) Pat cu bare. Este neigienic $i periculos obiceiul ca acesta s i doarmi in patul mamei sau cu fralii mai mari. b) Pat de sugar transformabil mai tkziu in pat de copil.C o ~ ude nuiele.2).cu iarbg de mare. in apropierea sursei de cilduri (pe sobe sau I2ngi radiatoare) se vor pune recipiente (castroane.). C o ~ use ciptuqeqte cu p2nzi simpli.3 . uqor deplasabil (fig. in ultimul timp au apimt leagine. prezinti inconvenientul c i nu poate fi folosit peste vksta de 4-5 luni. in primele luni de vial5 este mai practic coqul simplu de nuiele. Pe fundul coqului se aqazi o salteluli confeclionati tot din p2nzi (umpluti Fig. a) C o ~ u lFiecare copil trebuie si-si aibi patul lui. p u t h d fi deplasate uSor. Recomandim patul de dimensiuni mai mari (70 x 140 cm) in care copilul poate dormi p2ni la v h t a qcolari. Nu este indicati ciptu~ireaco~ului muqama sau material plastic. farfurii intinse) pline cu api. Este bine ca grilajul patului s i fie Pnalt (iar somiera solid5 perfect orizontali) s i fie previzut cu dispozitive de reglare a fixiirii somierei ~i grilajelor in funclie de inillimea mamei qi v2rsta copilului. Mobilele din camera copilului vor fi reduse la strictul necesar qi vor fi simple. caloriferele cu dispozitiv de reglare.Sistemul de indlzire ideal este cel care poate fi reglat qi In acelaqi timp nu usuci aerul (soba de teracoti. cu deoarece impiedici ventilafia. ocupi loc pulin qi se transport5 uqor. uqor de spilat (din lernn. intrucilt favorizeazi acumularea prafului.

confectionat va fi lucios, atractiv colorat. Fixarea p w l o r componente (indeosebi grilajele) se realizeazii cu vuruburi vi/sau balamale care sii nu poad fi desacute de copil. Paturile de fier sunt rnai rezistente, se cur&@ rnai uvor vi rnai bine. Patul se plaseaziihtr-un loc luminos lipsit de curenfi de aer, rnai departe de soba incdzid, niciodatii sub perdele, draperii sau tablouri, oglinzi, la care sii ajungii copilul. c) Masa de infa'fat.Servevte la imbiiierea, isavatul vi schimbatul copilului. Este foarte practicii dacii este previizud cu rafturi sau sertare, h care se pktreazii lenjeria vi obiectele necesare copilului (fig.2.1). in familie, aceasta se poate improviza, ciiut2ndu-se solufiile cele rnai economicoase: o masii, un birou, un dulap rabatabil. Pe masa de infivat se pune o saltea mic$ iar h lipsa acesteia o piiturii indoitA de rnai multe ori. Cele rnai bune sunt mesele de infivat cu sertare vi acoperite cu o dblie ''in covat8" (fig. 2.4).

d) Ca'miorul pentru sugari trebuie sii indeplineascii unniitoarele condiiii: sii fie suficient de inciipiitor, sii aibii arcuri bune; sii nu fie prea a&c, pentru a se putea asigura aerisirea; sii fie uvor de spiilat; sii fie c2t rnai uvor pentru a putea fi deplasat cu uvurinp. Coviltirul se ridicii numai h caz de ploaie. in rest, c%xciorul se tine deschis, pentru a se asigura o bun5 ventilaiie. Accesoriile decorative (perdelufe, funde etc.) sunt inutile vi neigienice. C2nd pikintii locuiesc la etajele superioare ale unui bloc se alege un c%xcior pliant care poate fi transportat cu liftul. In ultimul timp se v h d multe modele. Unele din ele sunt complicate vi greoaie. Se vor alege cele rnai simple, uvoare, reglabile h funcfie i de v2rsta copilului v de nevoi (locuing la etaj, transport in mavin8 avezarea sugarului in diferite poziiii: culcat, semiqezhd, vez2nd etc.). CPntarul pentru sugari este necesar pentru m M e a crevterii greudiii in primul an de via@ (in primele luni, c2ntiirirea se face siiptiknhal, iar dupii 8 luni, in fiecare lung).

Fig.2.4 - Masa de i n e a t cu tliblia in "covatli".

Este obositor vi chiar &uniitor pentru liiuz5 sii se aplece intr-o pozi@eincomodii pentru a ingriji nouniiscutul vi sugarul. Pe mas%se pot pktra la indemhii scutece de schimb, mici obiecte necesare h orice moment; se realizeazii astfel o economie mare de timp vi de eforturi pentru mamii, iar pentru sugar un plus de securitate (nu va fi liisat go1 pentru chtarea unui obiect; dacii este rnai mare se poate riisuci vi ciidea jos). Masa de hfivat se avazii in apropierea covului (patului) copilului, intr-un loc ferit de curenfi.

Pregiitirea obiectelor pentru infiivat vi acoperit sugarul ar trebui acute sau procurate de gravida pe indelete, cu c2teva siipth2ni inainte de navtere. In situatia in care nu s-au Bcut nici un fel de pregiitiri, tatid trebuie sii injghebeze un trusou necesar la ievirea din maternitate. Cumpkiiturile se vor face in funcfie de anotimpul in care se navte copilul (vara, iarna). Se aleg obiecte din bumbac $i din l h k Pentru nou-n5scu~ cu keutate mic5 vi mijlocie la navtere, se cumpikii obiecte cu mikimea de 0-3 luni. La nou-niiscuiii cu greutate mare (peste 3 500 g) se procurii de la inceput obiecte cu mikime de sugar de 3-6 luni. Este bine sii se cumpere un n u m k mic de obiecte pentru cii sugarul crevte repede: 10 cm in primele trei luni. Pentru familiile hstiirite sugerikn unniitorul trusou: - un set de chilog scuqi, absorbanti, denumifi vi la noi h prii "Pampers" (vezi "Scutecele"); - 6 "bodys", folosit vi la noi in prii tot cu denumirea englezeascii vi care consd dintr-o chiivu@ cu m2necii scurtii (rar cu mhecii lungii) care face corp comun cu un chilot scurt, acoperii trunchiul vi chilotul

absorbant, fiind fixat intre coapse cu 2-4 capse sau nasturi; - 2 bonete de bumbac; - 2 perechi de boto~ei; - 3-6 ciimqute; - o piiturii pentru acopent; - o ciiciulitii de 1Bnii ~i o "canadianii" cu glugii in anotimpurile riicoroase; - pentru donnit: o c h a $ i cu mBnecii lung5 ~i cu deschidere in fat; sau un sac de dormit din material subtire (vara) sau matlasat (iarna). De asemenea, se vor procura obiecte pentru baie (vezi pag. 77) ~i pentru alimentatie (vezi pag. 110). in siiptiimBnile urmiitoare trusoul se va completa cu obiecte necesare plimbiirii (^mbriiciimintemai groasii etc.), e ~ a r f e saci "port-bebe" (fig. 2.5) ~i scaune sau pentru ma~inii (pentru detiniitorii de masinii).

Dacii pikintii nu pot sii-qi cumpere vreun dispozitiv sau scaun pentru maqinii, mama va tine sugarul fn brate. La cobor%e, mama va i e ~pe uva dinspre bordura striizii i ~i niciodati pe partea dinspre carosabil. Indiferent de vkstii, copilul nu va fi tinut pe scaunul din fa$ si nici chiar pe genunchii mamei.

2.1.1.3. Purtarea in brate
Sugarul mic trebuie culcat intr-o pozitie comodii pe spate sau pe o parte (nu pe burtii!). CBnd este luat si purtat in brate, mama trebuie sii fie atentii pentru c5 ii cade capul. El i ~va tine capul intre a 2-a ~i a 3-a lung i si va sta pe Sezut de abia la vBrsta de 6-8 luni.

in figurile 2.6 - 2.9 sunt schifateciiteva variante de h ridicare, de luare qi de iinut sugarul 5 brafele mamei.

Fig.2.6 - Ridicarea ~i luarea sugarului mic in brafe in 3 variante. Se observa grija pentru a-i sprijini capul (a, b, c).

Fig.2.7. - Purtarea in brafe a sugarului mic in 3 variante (1, 2, 3).

50

I

Fig. 2.8. - fntoarcerea sugarului mic. Mama cuprinde cu m2na sGngii u m h l sGng al sugarului, iar cu dreapta fixat5 sub ceafa acestuia tl intoarce pe o parte sau pe bu&.

Fig. 2.9 - Purtarea gi $nerea In brate a sugarului mare (3 variante).

2.2. ingrijirile nou-niiscutului in familie (data iesirii

din maternitate - a 28-a zi de viatg)

Perioada de nou-nhcut (0-28 zile) constituie etapa de adaptare la viala extrauterin5. Este perioada cea mai grea in ceea ce priveqte ingrijirile care se cer din partea mamei, medicului qi asistentei de familie.

Alimentafia, ingrijirea pielii qi crearea unor condifii corespunziitoare ale mediului extern (imbriichinte, camerii corect incdzitli qi aerisitii, adaptarea vie@ de familie la sosirea noului venit, deprinderea mamei sii

observe qi sii ingrijeascii nou-ngscutul) sunt de o importang considerabilii. Mama trebuie sii invefe sii deosebeascii limitele normalului privind starea qi manifestiirile nou-niiscutului. Acest deziderat se impune din primele zile, deoarece in aceastii perioadii au loc o serie de incidente fiziologice (icter, scidere in greutate, erupfii cutanate etc.), iar imbolniivirile au tendintii de generalizare si evolutie rapids. Pe Ilngii acestea, de o important5 mare este cunoaqterea caracterelor neuromotorii ale nou-niiscutului. De la o fiing care d o m e tot timpul, cu o f a g inexpresivii, cu pleoape strlnse, nou-niiscutul ajunge (dupii 3-4 sgptiimlni) sii "vadii", sii fixeze qi sii urmiireascii cu ochii pe mamii sau un obiect care este m i ~ c ala 30-40 t cm de fata lui. Din primele zile se intoarce clnd simte mirosul shului mamei sale sau, uneori, vocea. Puterea de perceptie este inaintea posibilitiitilor motorii. Nou-niiscutul trebuie sii fie urmiirit de ciitre asistenta de familie cu ajutorul mamei, care fiind tot timpul cu el este mai in miisurii sii descopere progresele sau anomaliile de dezvoltare ale sugarului. Numai mama are posibilitatea de "a descoperi" la copil clnd qi cum geme, sclnce~te, {ips, strhutii, se intinde, suge ~i inghite.

Externarea mamei qi nou-niiscutului la termen siiniitos din maternitate, se face intre a 3-a qi a 7-a zi de la naqtere. Laplecare, mama se va informa de la medicul pediatru care a ingrijit nou-niiscutul despre urmiitoarele: a) greutatea ~i lungimea nou-na"scutu1uila nagere si la plecarea din maternitate; b) ama"nunte despre alimentatie (orarul; dacii nouniiscutul a primit qi altceva in afar2 de laptele de mamii; d a d s-au intlmplat dificultiiti de alimentatie etc.); c) daca' s-au aplicat tratamente medicale noun6scutului (ce medicamente, ce doze, durad, de ce ); d) ce scor Apgar a obfinut nou-niiscutui in momentul nqterii; e) daca' nou-na'scutul a necesitat manevre de reanimare (administrare de oxigen, internare in sectia de reanimare) sau dacii a prezentat vreun semn de alarms (convulsii etc.); f) daca' afost vaccinat B.C.G. si cu vaccin impotriva hepatitei B;

g) daca' s-a administrat vitamina D3 (sau Dl) in si ce doza'; h) dacii in perioada respectivii au fost infectii (diarei, infecfii stafilococice cutanate, infecfii respiratorii etc.); i) dac2 s-au efectuat testele pentru depistarea fenilcetonuriei ~ i l s a u mixedemului. a in vederea primirii acasii a sofiei qi copilului, tat21 mai are de Ecut urmiitoarele: - Se va sEtui cu medicul de familie qi cu asistenta de ocrotire de la dispensarul teritorial de copii asupra urmiitoarelor probleme: a) pregiitirile necesare pentru transportul mamei qi nou-niiscutului acasii (mijloc de transport, obiecte necesare inE~2riiqi invelirii nouniiscutului); b) obiecte necesare pentru ingrijirea nouniiscutului la domiciliu ( c o ~ scutece etc.); c) fixarea , locului unde va fi instalat copilul in locuing; d) modul cum trebuie sii se comporte cu mama ~icu nou-niiscutul; e) indicatii despre alimentafia sugarului qi Iiiuzei. - Va apela la o rudii apropiat2 care sii o ajute pe Iiiuzii in primele s2pt2imlni dupg naqtere. Practic qi psihologic, dupii experienta noastrii, mama sotiei este persoana cea mai indicatii. - Paqnic, dar hoGrlt, va lua toate miisurile pentru excluderea oric5ror vizite inoportune f primele zile n dupii reintoarcerea sotiei ~i sugarului din maternitate. - Chiar d a d p h i i acum nu a Ecut-o, tatiil este dator ca, de acum inainte, cel pufin in primele luni de via@ ale sugarului, s2 se ocupe de toate problemele de aprovizionare ale familiei ~i sii se integreze in toate treburile de gospodiirie interioarii. Primele zile dupa' venirea din maternitate. Dacii totul a decurs normal, mama ~i nou-niiscutul sunt externati din maternitate clt mai repede, de obicei inceplnd din a 3-a zi dupii naqtere. Este un mare avantaj clnd mama qi nou-niiscutul sunt aduqi clt mai repede in familie, unde este locul cel mai potrivit pentru adaptarea nou-nibcutului ~i pentru noua misiune a mamei. Instalarea secretiei lactate, legiitura permanents mamiicopil, uniformitatea mediului inconjuriitor, ingrijirile fiicute de aceeaqi persoan2 qi evitarea infecfiilor intraspitaliceqti sunt clteva din avantajele aducerii precoce a mamei ~i copilului in mediul familial.

Z i l e l e si s ~ p t b m 6 n i l e care umeaz& sunt cele rnai grele.
fn prezent, in fara noastrii, toti copiii se nasc in maternitate. Datoritii acestui fapt, primejdiile care
, .

phndeau pe mam5 ~i nou-n5scut in momentul naqterii, prin lipsa de asistent5 medical5 ~ide conditii de igienb, au d i s p b t . Ceea ce face statul pentru asistenla na~terii trebuie continuat ~i in familie in ingrijirea copilului. in trecut, experienfa ~i superstitiile se transmiteau de la o generatie la alta, iar mortalitatea nou-n5scutilor qi a mamelor era mare. in conditiile vietii moderne cresterea unui copil nu rnai poate fi l5sat5 pe seama "instinctului matern". Cei doi parteneri, tat51 ~imama, trebuie s5 fie constienti c5 "misiunea de p c n t i " este cea rnai important5 din cadrul existenlei fiec5ruia dintre noi. Dac5 nu a Ecut-o phn5 acum, tat51 copilului este dator s5 anunfe medicul de familie de la care mama va primi indrumikile necesare. Chiar din a doua zi, mama si nou-ngscutul vor fi vizitafi de c5tre medicul de familie sau medicul particular qi de asistenta de ocrotire. Medicul de familie examineaz5 in mod periodic sugarul. Chiar dac5 este s5n5tos, once copil trebuie urmilrit de medic. Nou-n5scutii s5n5tosi sunt examinafi la domiciliu, sugarii s h 5 t o ~ vor f i d u ~ la cabinetul i i medicului de familie. Acesta va urm5ri greutatea, dezvoltarea motorie qi psihic5, va fixa alimentatia qi va elabora un plan de prevenire a imbolniivirilor (administrare de vitamine, vaccinilri, d i r e prin aer, soare si exercitii fizice etc.). Caietul copilului 0 muma' tdna'ra' are o multime de intreba'ri de pus medicului ~iasistentei de ocrotire. Acestiu vor da, verbul $.i in scris (intr-un caieb special), indicutiile corespunza'toare; in acela~i caiet mumu vu nota toute intrebu'rile,pe mu'suru' ce-i vin in minte. Pe copertu caietului se vor nota: numele si prenumele copilului, evolutia sarcinii, data naqterii qi a ertaminkii din maternitate, greutatea ~i lungimea la navtere, perimetrul cranian, scorul Apgar, maternitatea in care s-a nsscut, data vaccinzi cu B.C.G. qi impotriva hepatitei B, precum ~i administrci primei doze de vitamina D. Ambii p5rinti vor nota observatiile lor despre sugar, iar lunar vor face un bilanf a1 progreselor observate ( c h d a plAns cu lacrimi, primul zAmbet, ziua in care a "finut" capul, cAnd a stat in Sezut, primele silabe si cuvinte pronunpte, eruptia primilor dinti etc.), datele la care s-a administrat vitamina D, vaccin5rile, internilrile in spital etc. Recomandiirile medicului ~i asistentei de ocrotire se fac in scris. Cel rnai bun medic a1 unui copil este

acela care-1 vede tot timpul. Experienta a demonstrat c5 urm5rirea medical5 regulat5 asigur5 depistarea precoce a devierilo~ la dezvoltarea normal5 a de sugarului. in acelasi timp luarea de m5suri la primele semne de imboln5vire evit5 catastrofele ce pot surveni in existents unui sugar. Modific5rile continutului alimentatiei, orarul meselor , modalit5lile de ingrijire ~i de educatie se vor stabili impreun5 cu medicul de familie. fncrederea in medic. Mama nu trebuie s5 se jeneze s5 pun5 orice intrebare medicului, chiar dac5 unele par simple sau ridicole. Cadrele medicale sunt obligate s& o ajute pe mam5 ~i s5 l5mureasc5 orice nedumerire. Teama de a nu indispune pe medic nu trebuie s5 retin5 pe p5rinti de a solicita asistenta medical& dac5 in starea sugarului a ap5rut ceva nelini~titor. Sh5tatea copilului este mai presus de orice. Rolul usistentei de ocrotire. De la asistenta de ocrotire mama va cere toate sfaturile practice de care are nevoie. Asistenta de ocrotire va indruma asupra felului cum s5 "instaleze" pe noul venit, va r5spunde la toate nedumeririle mamei, ii va demonstra cum se ingrije~te ;cum se alimenteaz5 sugarul. Observatiile ~ i ~i sfaturile se consemneaz5 in caietul copilului. Va tine leg5tura cu medicul de familie ~i va pune in practic5 recomandgrile acestuia. Pe lhng5 sfaturile medicale propriu-zise, asistenta de ocrotire va inv5fa pe mamele tinere cum s5 organizeze munca, cum s5 foloseasc5 bugetul familiei, cum s 5 - ~ i aranjeze casa, pe scurt va deveni chiar un element de civilizare acolo unde este cazul. Asistenta de ocrotire va indica familiei tot ce este necesar, de la "trusoul" sugarului pAn5 la alimente ce trebuie procurate pentru mam5 ~i sugar. Toate acestea se vor discuta de la om la om, cu toat5 sinceritatea, avhnd grij5 de a nu jigni. Ghndurile ~i griijile intregii familii vor fi indreptate in primul rhnd c5tre mam5. De luni ~i luni de zile, organismul mamei a fost adaptat la prezenta Etului. in momentul naqterii intervine o schimbare brusc5. Aceastii modificare biologic5 (hormonal5 etc.) intens5 se produce ca un ~ o cUrmarea cea rnai pregnant5 este . aparitia a~a-numitelor "lacrimi de l5uzie". Este suficient ca nou-n5scutul s5 sug5 rnai putin, ca sotul s5-si exprime cine ?tie ce indoieli despre mam5 sau noun5scut sau ca mama s5 constate c5 nici o fust5 nu-i rnai vine bine, pentru ca s5 verse ~iroaie lacrimi. Acum de

incepe rolul sofului-tat5, care trebuie sii arate inlelegere pentru aceste manifestki de depresiune. Gdnduri pentru ca'snicie. TBnk-a femeie riimdne solia bk-batului ei, chiar dacii a devenit ~i mamii. D e ~ i dominat5 de instinctul matern, ea este datoare sii vegheze, ca ~i pdnii acum, la drepturile solului, sii manifeste a c e l a ~ i interes ~i afecliune pentru el. 0 planificare corect5 a timpului permite mamei sii se ocupe de copil, de sol ~i de ea insii~i. Pentru aceasta este nevoie de putinii incredere in sine; orice marnii se descurcii cu propriul copil. Civiliza$iaa pus la indemha mamei numeroase inlesniri: lapte adaptat, imbriichinte gata confeclionat5 pentru sugar, frigider, ma~inii pentru spiilat rufe, preparate alimentare industriale, mixer, presa de fructe etc., cu ajutorul ck-ora realizeazii economie de timp. Primirea nou-na'scutului de ca'tre frati ~i surori. Pentru un copil sensibil, venirea unui frate sau a unei surori este o sursii de emolie profun&. El este fericit s5 proclame aceastii naStere la toate persoanele pe care le i n t a n e ~ t e la micii sili prieteni (la griidinig sau la ~i ~coalii). Dacii "bebe" este de acela~i copilul rnai sex, mare se socoteqte superior fa@ de acest nou-niiscut. Un frate rnai mic pentru o "sorii mare" (sau invers) provoacii pulinii teamii fa@ de necunoscutul pe care-1 intruchipeazii. Cdnd fratii sunt rnai mari, surpriza dublat5 de pu$inii anxietate nu mai este atilt de profun& rnai ales dacii sunt deja rnai multi copii in casii. Naqterea p a t e antrena o mare tulburare la copii foarte sensibili ~i timizi. Se intdmplii ca in timpul internkii mamei in maternitate, copilul (copii) s5 fie dus in alt5 familie; dacii este dus la bunici sau alte rude apropiate (unde este de obicei riisfifat), reacliile vor fi rnai putin importante; d a d plasamentul se va face la striiini (prieteni), este posibil ca aceasd f n d e p W e sii fie interpretat5 ca o excludere ~i sii-1 tulbure pentru mai multii vreme, chiar dacii tat51 siiu il aduce seara acasii. Copiii intre 2 ~i 5 ani dovedesc o multitudine de sentimente complexe ~i contradictorii (curiozitate ~i interes, gelozie ~i nelini~te, decepjie, chiar ostilitate) care pot fi la originea unor conflicte psihologice. Ei le traduc prin atitudini multiple; rnai intdi, ei se apropie mereu de "bebe", pe care-1 privesc, il ating, il gddil& il ciupesc, din nevoia de a-i provoca reacw. Cel rnai "mic" devine centrul de interes a1celui "mare" care incearcii sKi atragii atentja ariitiindu-i juckiile ~i cwile sale; el lip& cbnd, ceea ce atrage adesea, din partea adul$ilor, o atitudine violent5, de neinleles pentru copil. in aceste

zile ~i in siiptiimBnile care urmeazii, copiii se pot manifesta variat: a) b5ielii care p h i i atunci foloseau olifa incep din nou "sii facg in pantaloni"; b) fetifele (mai ales) cer sii-qi bea laptele numai cu "biberonul", aSa cum i se dii lui "bebe"; in astfel de situalii, pentru a nu le priva de lapte qi pentru a nu l&gi gama de reaclii negative, suntem de piirere sii se accepte temporar aceastii dorint5 de circumstanfii; c) apare sau se accentueazii nevoia de a - ~ suge degetul; d) fn timpul i aliiptkii sugarului, copilul rnai mare vrea sii stea lipit sau chiar pe unul din genunchii mamei; e) alteori (rnai rar, este adevk-at) copilul intre 2 ~i 5 ani are atitudini agresive ~i ostile, ce au loc chiar in prezenfa pkinlilor; . sunt impulsuri imposibil de controlat. La copiii m man' (6-12 ani) pot apk-ea: sciiderea i randamentului ~colar, tendinta de izolare sau de a pleca de acas5, ciiutilnd societate in afara familiei (alti copii de v k t a lor, bunici etc.). & familiile unde copilul unic la pikin9 qteapt5 un friijior, fetifele, pe I h g 5 o mhdrie declaratii peste tot, sunt preocupate ~i grijulii, cu atitudini ~igesturi ce imid pe ale mamei. Chiar in astfel de situa$ii,pentru c5 un copil mic nu are d i s c e r n h h t u l ca de la un gest de mhgdiere sau de fngrijire sii nu ajungii la un act de agresiune pentru cel mic, nouniiscutul nu va fi Iiisat singur in societatea lui (pericol de sufocare, r5sturnarea co~ului, ciidere, administrare de alimente necorespunziitoare, aplicarea de substante cosmetice etc.). Aceste reaclii normale pot fi atenuate printr-o atitudine infelegiitoare din partea pkinlilor. inainte de naStere, se va vorbi copilului cu moderatie, despre viitorul "bebe", ariitihdu-i cii ~i el a fost qteptat la fel in urmii cu cdliva ani ~i ajutiindu-1 la pregiitirea camerei sau colfului pentru cel aSteptat. Un rnie dar, in momentul reintoarcerii din maternitate, m k ~ t &ii e indoialii bucuria de a revedea mama cu un pui de om adormit ~i pldngk-et. Este bine, de asemenea, de a-i cere ajutorul (spunhdu-i cii "este mare") antrenhdu1la mici servicii care il fac sii creascii in ochii lui. A se ocupa de nou-niiscut este o mare bucurie pe care i-o acordii mama sa: s-o anunle cdnd plhge, s-o ajute c h d pregiite~te biberonul sau cBnd fl infa~ii. Mhdria ~i atitudinea lui sunt de-a dreptul induio~iitoare. Din partea tata'lui, ca gesturi de afecliune fa@ de copilul rnai mare, recomandh: a) sK1 mhg2ie rnai mult decdt pe cel mic; b) sii-~i giiseascii timp pentru joc ~i plimbare; c) sii-1 asigure tot tirnpul cii el nu a pierdut nirnic din dragostea p5rinlilor; d) sii-1 felicite

pentru o initiativi rnai mult sau mai pugin fericiti, dar care izvorii~te dintr-o intentie bun$ e) sii tolereze ( ~ i aceasta este mai dificil) chiar regresiunea in dezvoltarea psihomotorie (care este trechoare) qi in comportsmentul general al copilului. In cconcluzie, indiferent de v2rsta fratilor (surorilor) rnai mari, familia trebuie s i faci totul pentru ca ace~tia s i nu aibi impresia c i sunt trecuti pe un plan secundar ~i s i nu adopte fa@de cel mic atitudini preferenfiale. Ajutorul bunicilor. Prima luni dupi navterea copilului este cea rnai inckcatii din viap mamei. Pe I h g i asistenta de ocrotire ~itaGl copilului, este necesar ~iajutorul unei a treia persoane. Oboseala qi surmenajul din perioada de Iiuzie pot avea urm5ri nefaste pentru sinitatea sugarului qi mamei. Este de dorit s5 existe o buni intelegere intre cele doui bunici ale copilului. Acestea se vor sfxiidui sii menajeze pe mama copilului, at& fizic, c8t qi psihic. in primul find, bunicile nu trebuie sii incerce s i dirijeze totul ~i s i o trateze pe mami ca pe un copil. Mama simte c i nou-niscutul este in prirnul rand copilul ei, ci-i aparfine exclusiv ~i c5 este in stare s2-I creascii singurii. Bunicile sunt obligate s3-~i struneasd pomide de posesiune ~i de diriguire, oferindu-~inumai expenenla qi o participare activ2 la treburile casnice, printr-o prezenti discreti ~i agreabili. Tinerii pkinfi, la rhdul lor, trebuie sii tie cii bunicii copilului sunt persoanele care, datoriti dragostei pe care o p o d , oferii acestuia o iilgrijire de care nu este in stare nici cea rnai harnicii persoani s t r h i . & iipsa bunicilor se p a t e apela la o prieteni a mamei pentru ajutor in gospodiirie. fn oricare eventualitate ajutorul cel rnai eficient este asigurat de t t .La epukmea a5 concediului mamei, in locul cre~ei al unei persoane sau strGne, este de preferat ca micul copil s i fie incredinpt bunicilor, chiar accepthd unele compromisuri; ar fi iluzoriu de a se a~tepta bunicii s i respecte toate ca normele stabilite de p5rinti. Dar, oricdt de gre~ite fi ar unele conceptii ale bunicilor in ceea ce prive~te ingrijirea copiilor, ei o fac intotdeauna cu dragoste qi pasiune. De altfel, mul@bunici, dupi pensionare, se obi~nuiesc greu cu inactivitatea; creqterea nepoGlor le dii prilejul de a fi iar folositori, existenla lor cipitiind un continut nou qi un stimul de viati. Ezitele. in prirnele zile dupi intoarcerea in familie, mama ~i nou-niscutul au nevoie de liniqte. Vizitele, oric8t de bine intentionate, nu sunt bine venite inainte de 4-5 zile. Mama qi mu-niscutul nu sunt obiqnuiti cu

noul program a1 zilei, deosebit de cel din maternitate. Mama este noui in rol, adesea suprasolicitati de aliiptare, de ingrijirile nou-niscutului qi de treburile gospodiire~ti. de alti parte, are un psihic labil, este Pe susceptibili de a fi contrariatii de unii nepoftiti sau de discutii ~i interpretki neavenite; cea rnai mici ironie sau critici o rineqte profund. Agitatia produsi de "du-te - vino" a1 vizitatorilor duce la incircarea atrnosferei, cu enervarea mamei, ceea ce face ca nouniscutul s i plangi, sii sugi rnai greu, s i regurgiteze ~i s i doarmi rnai putin. Nou-n2scutul va fi privit de la distang; este interzis orickei persoane (in prirnele zile, inclusiv tatilui qi bunicilor) de a-1 lua in brap, de a-1 s h t a , de a se "juca" cu el, de a-i "vorbi" din apropiere qi chiar de a-1 atinge. Mama trebuie s i fie fermi pentru a interzice un astfel de comportarnent, care, pe l h g 5 inconvenientul de a crea st&i de agitatie, poate duce la transmiterea unor infecjii. Trebuie evitate conversafiile cu vucea prea tare, ceea ce este obositor pentru mamii ~ip a t e trezi pe sugar dacii ora alip&ii se apropie. Aceasti precautie este qi rnai necesarii htimpul alimentatiei sugarului. Convorbirile la telefon, rnai ales daci sunt lungi ~ila ore nepotrivite, pot fi sthjenitoare. De altfel nu este pennis marnei s i intrerupi alimentatia copilului; once bruscare poate declan~a ulterior dificultiji de alimentatie. Darurile. O nqtere este un prilej de a se oferi daruri. Un vechi obicei romdnesc este ca la nqterea unui nepot, bunicii s i ofere bijuterii sau alte obiecte de pret de familie (podoabe, covoare, s c o w , costume nationale etc.). Mai recent, taGl copilului oferi marnei bijuterii (o b r w i i , un colier, un ceas etc.); toate acestea dovedesc afectiunea ce existi intre cei doi soti pe de o parte, iar pe de alti parte legiturile trainice ktre generatii, in cadrul unor tradifii ce dau conpnut qi f m e c vie$ de familie. Acestea nu trebuie s i fie nici obligatii, dar nici singurele manifestiri de bun venit qi de tandrete. Vizitatorii pot aduce flori, dar cu conditia ca rnirosul lor s i nu fie prea putemic. Este bine ca florile s i nu fie prea numeroase sau prea mari, pentru a nu deveni supkitoare. O vazg cu flori la o familie tdniirii este binevenitii. De asemenea, obiecte de *mbriiciimintetricotate cu mdna, jachete, bonete, cticiulite, boto~ei, scutece absorbante, prosoape, truse de toale6 (perie, siipunuri, creme, pudri, forfecuti de unghii), biberoane, tetine etc., fac pliicere ~i sunt foarte utile.

Astfel. Am intillnit situafii in care rudele vi/sau prietenii se grupeaz2 pentru a oferi un obiect mai important. cMi@. Astfel i se asigud nou-niiscutului un culcw asem5nEtor cu uterul mamei. rareori pe spate cu fa@ in sus. AceastA formu12 (pentru moment pupn r&phditA) are avantajul c2 evit2 acumularea unor daruri in mai multe exemplare. se contraindic2 culcarea nou-n&cutului vi sugarului pe burti4. de respectarea programului de somn. mixer. De la inceput se va vorbi cu el intr-un limbaj natural. este bine ca el s2 aib2 c2t mai devreme o camer2 in care s2 doarm5 singur sau cel mult cu mama. botovei $i "body" cu mlneca lung8 este qezat pe priturri (forma ptitraa) P diagonal% n B) Col$ul din dreapta al priturii se indoaie ~i se aduce peste corp pikg sub spatele sugarului: C) Apoi se intoarce col$ul din dreapta al p h r i i in q a fel ca picioarele s5 poat5 sri se mivte. iar pentru rudele mai inst&ite: frigider. luminos vi linivtit. D) Pentru somn col$ul s t h g al piiturii se trage spre dreapta $i se bag5 dedesubt. va fi ingrijit cu calm vi. imbr. sunt d2un2toare pentru s2n2tatea vi sornnul sugarului. mavin2 de spaat. de aceeavi persoan2. b) Patul copilului (vezi pag. uvor de spaat. p2turi. rudele apropiate se informeaz2 reciproc vi aduc daruri pentru a completa trusoul necesar copilului: o garnitur2 cu scutece. Fig.10 . Este bine ca familia s2 se obiqnuiasc2 de la inceput motiv de sugar. cu atmosfera de umezeal2 vi cu temperatura inconstant2. pres2 de fructe. c b c i o r . familiile in care nou-n&cutul locuievte in aceeqi camer2 cu adultii se va alege pentru cov sau pat un loc ferit de curent. ca vi inc2perile cu fum de tigar2. ceas de perete. Ava cum pe alocuri se face o "listA de mariaj" se poate intocmi o "List2 de nagere". Buc2t2ria. Sugarul are nevoie de uniformitate in ingrijire. iflqatului vi alimentaGei. cfintar. care are avantajul c2 familia primevte daruri in funcfie de necesitAli. 47) c) Aqezarea nou-ndscutului si sugamlui in pat Nou-n2scutul s2n2tos va fi culcat pe partea pe care o accept2. pe c5t posibil. "convorbirile" se materializeaz. A) Sugarul 'Tn&at" cu "pampers". sri pedaleze. numai prin contactul impus cu prilejul b2ii zilnice. 2. Este suficient dac2 s2 nu se ocupe m2ng2ierile. de linivte absolutA. in ultimul tirnp. incep2nd de la vksta de 2-4 s2ptAmhi. considerhdu-se ca fiind una din cauzele moqii subite. vi adeseori capul este sprijinit pe unul din obraji.fiv2rile. tl are r. cu o voce cald5.hvelirea $i avezarea nou-nriscutului in pat.in ultimul timp s-a incetAtenit moda "coordonkii". Nou-n2scutul nu va f i instalat intr-o camer2 in care s2 locuiasc2 numai cu fratele mai mkivor. Somnul a) Unde doarme mu-ndscutul? Dac2 este posibil. . Nou-n2scutul la termen este in stare s2 intoarc2 capul. Cum se invele~te copilul in timpul somnului? Se va folosi o p2turic2 uvoar2 din I h 2 invelitA intr-o hus2 de p h z 2 de culoare deschis2.

fn timpul cdt a discutat cu mama. fie prin intermediul unei camere vecine). greqelile de plasare a mobilierului in vederea instalikii mamei yi sugarului etc.Primul examen medical La venirea din maternitate. orar. se inchid ferestrele. starea de s5n5tate a p&infilor $i eventual a rudelor apropiate. Este un adev5rat interogatoriu. Aya cum s-a mai spus. matlasat5 cu un material sintetic.2. cu marginile ridicate. se va aerisi hc5perea (fie mutsndu-1 in alt? camerg.1. sugarul va fi scos la aer. Totul se desEyoar5 grab5. Ca orice &n@. In plus. Aprecierile medicului yi asistentei de ocrotire despre s3n5tatea nou-n5scutului. numai cdnd este frig (in camera sau la plimbare) se acoper5 capul in funcrie de anotimp yi de vksta copilului. pe o mas$ un birou. cu calm deplin. la care particip3 toat5 lumea stdnd pe scaun. iar peste aceasta un cearyaf mare imp5turit in dou5 sau in patru. Pe paturile scunde ale adulpor. deasupra cgreia se intinde o bucat5 de muyama sau de material plastic. pikinlii au pe buze ca prim5 intrebare: este sa'na'tos copilul nostru? La marea majoritate rbpunsul este da. nivelul de civilizalie yi igien5 a1 familiei. r5bd5tori yi convinyi c5 mulfimea de intreb5ri ce se pun este in interesul copilului lor. . Medicul sau asistenta de ocrotire. c yi d.3. h funcfie de starea de sGn5tate. ~ c e a i t a acoper5 cu o b5tur5 se obiynuit5. un sac de dormit. In timpul iernii. mai ales in cursul noptii.3. deplasabil3. persoane etc. d a d in familie exist5 annonie yi inielegere. organizarea ingrijirilor (dotare. iar mama yi examinatorul iyi spa15 yi inciilzesc m&nile. lavabil. Nou-niiscutul normal 2. ceag dens& pplaie. istoria sarcinilor $i nayterilor anterioare. Nu se vor folosi nici un fel de ynururi sau yireturi. observarea yi ingrijirile sugarului se fac intr-un mod comod pentru mam3 $i medic. Aer ~i luminti. in uItimul timp au a p h t in comeq o "miniaturii" de mas5 de inEyat. cu prilejul primei vizite medicale. De abia cdnd creyte yi incepe s5 "pedaleze" (2 luni) el se poate dezveli. Mama este impresionad cum medicul examinator cerceteaz5 toate p3qile corpului acestei mici viet5li.10 a. exacri in r5spunsuri. Const3 dintr-o pies5 lung$. gradul de educafie sanitar5 yi de preg5tire pentru rolul de p5rinfi. Organismul inc5 fragil se deprinde Feptat s5-qi pastreze yi s5-yi autoregleze temperatura. astfel incdt s5 acopere toat5 suprafap mesei. metodic. topografia locuintei. ingrijirile se fac incomod qi obositor pentru mam5. ce s-a i n t h p l a t cu noun5scutul dup5 naqtere'. sugar@ are nevoie de aer $i lurnini pentru a trG yi a se dezvolta. de starea vremii (nu va f i scos afar5 dac5 este ger. viscol) yi de condifiile in care locuieyte farnilia. Se recomanda' sacul de dormit? Copilul doarme liniytit atdt ziua. de anotimp.Pentru nou-n5scut yi sugarul rnic socotim c5 meto* cea mai bun5 este cea schipt5 in fig. indoitii. ca o covat5. Acesta va fi incheiat cu nasturi. impreun5 cu familia. din care s5 nu scape nimic. vor alege unde s5 plaseze masa de inf3sat sau "inlocuitorul%i. in cadrul unei convorbiri Gcute pe indelete. circulafia sdngelui yi toate procesele vitale. a v h d in vedere pericolul de strangulare. medicul sesizeaz5: starea psihic5 a mamei. b. Cum ajunge medicul la concluzia c?i noun5scutul este intr-adeviir normal yi sk5tos? Examenul medical al unui nou-n5scut incepe cu o convorbire care are ca subiecte evolufia sarcinii yi desfgqurarea nayterii actuale. de 70-80 cm. hainte de a dezbr5ca nou-ngscutul. yi de aceea se poate folosi. cdt yi in timpul noptii. atdt medicul cdt si mama se spala' pe nzciini. peste p5tura cu care se inveleyte dup5 metoda de mai inainte se poate ad5uga o pl5pumioar5 matlasat5 sau cu puf. mai inalt5 yi cu o suprafag corespunz5toare pentru ayezarea sugarului yi a obiectelor necesare pentru ingrijirea lor. fnainte de a incepe examenul propriu-zis. Boneta yi c5ciulip nu sunt necesare. in care p&in{ii trebuie s5 fie sinceri. inzestrarea sugarului. un scrin sau o mas3 de inEyat. Inainte de a se culca sugarul. Examenul clinic se face dup5 un plan precis.) vor fi adaptate parti- ' Toate aceste date sunt de obicei consemate in biletul de externare a1 marnei ~iin fi$a de leggtur5 a nou-ngscutului. scobit5 la mijloc. cu gesturi sigure. 2. acestea stimuleaz3 activitatea pielii. cu manevre simple yi corecte. Un bun observator sesizeaz5 foarte multe elemente de diagnostic inainte de a fidezbr5cat nou-n5scutul.

medicul. acestei pierderi se face in primele 7-15 zile de via@. Dacti e :ne ca u FrrurerrrrLure. prima lung in creqterea este de 500-550 g. pozifia in care st2 in pat. condifiilor maieriale ale locuinfei. absolut necesar celei mai fire@ misiuni a unei existente umane: cqterea ~i educafia urmqilor. medicul a fost atent la nou-n5scut care urmeaz5 s5 fie examinat (dac5 d o m e . A?a cum s-a ar5tat anterior. credem d se poate pretinde d piirinfii & dewii un bagaj de nofiuni de un nivel mai halt.2. manevrele rnai brutale (ascultafia regiunii spatelui. Este suficient un singur control pe s5ptiitnin8. in primele zile dup5 naqtere. mcut totdeauna la aceeqi or5 ~i cu acelaqi cintar. Aceasta inseamn5 c5. mamele ?i asistentele de ocrotire nu se vor a l m a dac5 sporul ponderal a1 sugarului nu atinge 750 g in prima lung de via@. 2. in mod obi~nuit.Greutatea La na~tere greutatea medie a unui nou-nsscut este de 3 000-3 500 g. .Csntar pentru sugari. adulfii in &fie *mrmaficu cunqtinfe temeinice. Este normal copilul? Aceasta este intrebarea pe care a pus-o mama inc5 din maternitate.Mama @ capiluf cularidfilor familiei. unele manevre in cadrul investigafiilor neurologice ~i examenul gurii) se fac la urmg. in paginile care urmeaz5 se va da o serie de nofiuni (unele mai complicate. a c d e m de progres. subponderal sau bolnav. h practica de toate zilele acest salt ponderal este rareori intillnit: de aceea. asistenta de ocrotire ~i pikinfii (indeosebi mama) au condifii optime pentru a obsewa ~icunoaSte noul venit. in manuale se scrie c5 noun5scufii cresc cu 750 g in prima lung. Ordinea examenului nou-n&cutului nu este aceea~i ca la adult.----m ce inire I ' Vezi Tabelul 1.Dezvoltarea fizicti1 2. cu circa 5. pag 23. de tradifie sau de mqtqugiirism ^mgust. C&nd orice h i i r are atiitea cunqtinp din toate domeniile. Indiferent de asigurgrile date de obstetrician ~i de pediatrul din maternitate. 2.3. gradului de instrucfie. Micile neregularitgfi se compenseazg de la sine. Bineinfeles cB progresul ponderal depinde a d t de greutatea de la naStere.3. sunt necesare cintikiri mai frecvente. aprbfundate. adic5 la o lung sugarul cint5re~te3 600-4 000 g. Fig. Recuperarea Dac5 este vorba de un nou-n5scut prematur. b) Cdt de des se cdnta're~te? Nou-n5scutul nu trebuie cint5rit zilnic. este adeviirat) ce pot fi utilizate pentru cunoqterea general5 a sugarului ~ipentru depistareaunor manifest% anormale. Din motive didactice. Acum.3. Este nevoie ca. Cre~terea de a) Cre~terea 30 glzi reprezint5 numai o medie cdculad din totalul greudfilor din mai multe zile. I 1 . se face totul pentru ca el s5 nu fipe. zilnica' este neregulata'. familia r5mine mult5 vreme cu aceast5 intrebare obsesiv5 exprimat5 fafg de orice medic ce examineaz5 copilul in cadrul familiei. c i t si de sc5derea fiziologic5 in greutate. manifest2ri anormale).10% din greutatea inifial5.1. Greutatea nou-n5scutului variaz5 mult de la o zi la alta. &d instruirea de ba& in faranoastrti d d 12 ani de volarizare. Oscilafiile in greutate pot declan~a probleme nejustificate in familiile anxioase. h t r e timp. 58 Cifrele consratare ranecare cantridre s note' e caietul: intocn aamd 4rLupci i tiile rnted icui u ale Izsisten ocrotire . nou-n5scutul este I5sat c i t mai mult nemi~cat. in familie. prima sosirii uc: r d t i ir ciintan 4 ziua . privind atribuwe lor de pkinfi. Crqterea unui copil nu mai constituie o problemii de instinct. majoritatea noun&cufilor scad in greutate. dac5 este agitat. fap.

Pielea Fig.3. in medie este de 34 cm.13 .coccis este rnai precis5 dec2t lungimea vertex-c5lc2i. b) Perimetrul toracic este egal sau mai mic cu 2-3 cm dec2t perimetrul cranian (in medie 32 cm). 2. DistanFa vertex (cre~tetul capului) . in institutii se m5soar5 cu pediometrul. elastic. la sugarii cu diaree gravii.5.3. cu extreme intre 32 qi 36 cm. Cifrele obtinute sunt rnai putin precise din cauz5 c6 extensia membrelor inferioare nu se poate face perfect. la distrofici turgorul este mult dirninuat sau . Talia (lungimea) Talia (lungimea)medie este de 50 cm. 2. 2.3.% - - 2. C2nd se pip5ie sau se apucaintre degete pielea impreun6 cu tesutul grasos de sub piele.4. I Fig.6. tonusul mu~chilor membrelor inferioare fiind crescut. ce revine repede la starea inifialg. perfect orizontal qi fix2ndu-i lirnitele lntre cap qi t5lpi cu dou5 c%i copertate. a) La nou-nriscutii prematuri. avem o senzatie plZcut5 de tesut in stare de tensiune. cu extreme intre 46 qi 54 cm. in medie este de 34 cm (egal5 cu perimetrul cranian). Pefimetre a) Perimetrul cranian se misoar5 la nivelul cel mai mare a1 circumferintei capului.Mdsurarea lungimii sugarului in familie (cu doug carfl ~i cu o panglicl metricl). Pielea este catifelat5 $i elastics.12 . Este ceea ce medicii numesc "turgor". iar in familie se poate m5sura cu o panglic5 metric5 prin intinderea sugarului culcat pe spate pe un plan dur.Mgsurarea lungimii sugarului cu podiometru $i la nevoie cu o panglic5 metrick 2.

Ro~eafa este Limitat5 ctiteodat5 la regiunea anali. dar se poate fntinde la regiunea genitali ~i la partea superioari a coapselor. una sau multiple. Pirinfii trebuie s i se obi~nuiasc5 aceste cu erupfii. o pomadi izolanti care s i protejeze pielea sugarului. nou-niscutul este de obicei rnai palid decht in starea de veghe. Poarti numele de hemangioame. se d a t o r e ~ t e acumulirii de transpirafie.Mama copiluf e) Petele ro~ii formi de "fragi r o ~ i de pidure". se observi uneori pete r o ~ i neproeminente date i de aglomeriki ~i dilat5ri de vase capilare sanguine. flasck daci se apuci o cut5 ("plic5") de piele. riu suportatii. Confinutul excesiv in api. pag. alte zone ale corpului (pe fese fn caz de prezentafie pelviani). Uneori. dar r i m h toati viata. la apisare rimtine urma degetului. rnai rnici (uneori ca tiirhple). manevre obstetricale speciale. poate sugera in mod g r e ~ i t . Singurul tratament este evitarea cildurii fn exces qi. sub e de diferite dimensiuni. f) Pefrunte. semilichide. in general. mama este mirat5 c i nou-niscutul are o "iritafie la fundulef". naevusflammens. rnai tiirziu pot fi tratate cu succes de dermatolog.Folosirea. Este g bine s i nu fie tratati. in special in jurul gurii. ci numai c5 pielea lui are nevoie de o atenfie deosebiti. un turgor bun. fie pentru c5 nu se face corect toaleta pielii. Numai in mod exceptional cele care sunt la nivelul ridicinii nasului sau pe frunte se Sterg aparent. De regulri dispar in primul an de viata'. Chnd revine de la maternitate. poate. Aceast5 r o ~ e a f este produsi de cele mai i multe ori de cauze locale: . iar pielea poate fi zbhrciti. h) Sudamina sau " r o ~ e a p cilduri" apare rnai ales de dimineap ~idispare dupi-amiaza. la prematur. d) Culoarea albristruie (cianoza) a fefei ~i uneori si a extremitritilor (mhinilor ~ipicioarelor). dupi revenirea din maternitate. utilizarea de detergenfi prea energici la spilarea scutecelor ~ i / s a u"limpezirea" insuficient5 dupi spilare ~i fierbere (trebuie "trecute" prin rnai multe "ape limpezi"). La cei la care navterea a fost dificili (prelungit5. rnici abcese sau chiar furuncule. turgorul este de asemenea diminuat. Aceste zone r o ~ i ("pete vasculare". accentuati dupi fipete. Sugarul este rnai pufin afectat decht pirinfii. La prematuri poate fi rnai pronunfati ~i se meniine mai mult5 vreme. se descuameazi in lamele rnai mari sau . 31). de chiloti de cauciuc sau din plastic. care necesiti ingrijiri corecte qi tratament medical prompt. in timpul somnului. i) Eritemulfesier ("opa'reala" sau iritaGa) este pe departe "incidentul" cel mai frecvent ~i rnai supitritor in primele s i p t i m h i de via@. fag. dispare in chteva luni. se intiilnesc relativ frecvent. pune unele probleme in ceea ce prive~te sinitatea copilului. Medicul pediatru va indica. fie in urma contagiunii de la al@copii. cel mult. necrozi de presiune) pe cap. ceafri. vom face ~i aici mici sublinieri. . Pielea nou-niscutului reacfioneazi foarte uqor la excitanfii externi. culoarea roz sau r o ~ i e (eritrodermia nou-niscutului) dispare dupi primele zile de viafi. mai rar pe nas. fie prin folosirea de lenjerie murdari.Scaune acide . sub forma unor mici ridicituri roqii cu vgrful albicios. Aceasta nu inseammi cri nu a fost ingrijit cum trebuie. aceasta "persist$' ctiteva secunde (dispare lent) in caz de deshidratare. dar acestea trec in chteva zile. aplicarea de forceps) se pot constata leziuni superficiale ale pielii (ro~eaf5. pudraj cu talc simplu. pielea este moale. g) Descuama'ri (vezi capitolul 1.vi dese. Poate duce la inflamatia pielii cu r o ~ e a difuzi. rnai ales de pe abdomen. la cei care au suferit in perioada intrauterini. Aceast5 reac@e cutanati exagerati se datore~te probabil unor deficienfe ale regliirii circulafiei sanguine. Daci se exciti cu degetele examinatorului o zoni oarecare a pielii pot apiirea Pete mari ro$i pe o parte a corpului rnai mult decht pe cealalti. b) Dupi disparifia stratului umed-grisos (vernix caseosa) pielea sufer5 un proces de desicafie (uscare) ~ ica urmare. i "ciupitura berzei") se accentueazi c h d nou-niscutul fipi. Aplicafia de creme agraveazi acumularea de sudoare in canalele sudoripare ~i fenomenul se accentueazi. rnai ales pe la cutele pielii. C) Culoarea ga'lbuie a tegumentelordin primele zile de via@este expresia icterului fiziologic (vezi capitolul anterior). S-ar putea s%recomande ~i un medicament care s i fie dat pe guri pentru a corecta tendinp la scaune acide. . apar infecfii ale pielii sub formi de pustule. vinefeali. La nou-na'scufii din sarcinri depdsitri. increfiti. chnd se congestioneazi. dar suprafafa cutanat5 este lucioasi. aqa c i trebuie inytiinfat de indat5 medicul. devenind abia vizibile in timpul emofiilor sau eforturilor. pleoape superioare. dispare cu totul. mergtind p h i la aparitia de edeme. fesutul de sub piele este moale.

.

Craniul creSte nu numai in funcfie de fontanele. consideratii ca normalii. dimensiunile craniului.).5 plnii la 3-4 cm (in cele douii sensuri). la nivelul c2reia creierul este acoperit de inveli~urile sale ~i apoi direct de piele. De obicei. iar suturile ~ifontanelele suficient de suple pentru a permite inciileciiri importante. in cursul nasterii. Prin palparea craniului se pot simfi douii fontanele (fig. inapoi se poate urm5ri sutura sagitalii. de obicei intre 6 luni ~i 24 luni. simetrice sau nu. a) La locul de intillnire a1 osului frontal cu cele doug parietale: fontanela mare sau anterioara'. o consisten@ rnai elastic%. Dupii ce medicul noteazii dimensiunile ~i starea de tensiune a fontanelelor. deprimarea fontanelei asociatii cu diminuarea turgorului se intllne~te situafii cu pierderi mari de in c lichide: diaree. Fontanela anterioarii deprimatii ~i asociatii cu diminuarea turgorului constituie un semn de sarcina' depa'Jita'(supramaturare) sau de distro$e intrauterind La sugar. care in majoritatea lor sunt banale. Oasele. Modelarea craniului. Este rnai micii. Aceste ~anfuri poartii numele de suturi. Pornind de la fontanela anterioarii. Din cele douii unghiuri laterale ale fontanelei anterioare se simte sutura coronark Dacii fontanela anterioarii este minusculii (clt pulpa unui deget) sau foarte largii (4-5 cm) in ambele sensuri. Fontanela anterioarii are in general form2 rombicii. Nou-niiscutul extras prin cezarianii. pot surveni numeroase mici incidente mecanice la nivelul craniului. 2. va'rsa'turi. craniul este rnai mult sau mai putin alungit.2. fontanela posterioarl. ci ~i de suturile craniene. in special la prematuri ~i la hidrocefali. Aceste spafii sunt numite fontanele. la nivelul suturii sagitale sau a parietalelor pe frontal sau occipital. Se vor urmiiri in dinarnic2. Fig.16 . Dacii fontanela anterioarii se inchide timpuriu (3 luni) ~i dacii dimensiunile craniului sunt normale.Consistenp prea moale sau lipsa de consolidare la nivelul suturilor se intane~te exceptional de rar. fn mod normal. Cei care se nasc in prezentatie cefalicii ("cu capul inainte") au totdeauna la nqtere un oarecare grad de modelaj a1 craniului ("craniu configurat"). se n a ~ t e cu un cap rotund.Oasele craniului nou-niiscutului nu sunt complet sudate. fontanela lateral% 3. momentul inchiderii fontanelei anterioare este uneori un motiv de nelini~te. Capiitii dimensiuni ~i rnai mari in hidrocefalie ~i in unele tulbura'ri de osificare. 2.Craniul nou-nLcutului: I . acestea au ca efect diferite deformiiri sau leziuni traumatice. Dacii fontanela mare este sub tensiune (clnd sugarul este in repaus) ~i bombeaz2. oasele craniului prezind spre margini (uneori ~iin zona boltitii). inciilecarea cea rnai banalii este cea a unui parietal pe celiilalt. Oasele craniului sunt destul de maleabile. fontanela anterioarg. fontanela mica' sau triunghiulara'. foarte simetric.16). Fontanela mare se inchide rnai tlrziu. Adeviirul este cii momentul inchiderii fontanelei este foarte variabil. ~ o caloric. dureazii adesea de la clteva ore la clteva zile. Deformarea craniului este mai accentuatii la nou-niiscutii cu greutate mare. De fapt este vorba de o parte neosificatii a craniului. nu sunt motive de ingrijorare ~inu este indicatii suprimarea profilaxiei rahitismului cu vitamina D. cu diametre variate de l . inaintea o r i c h i inceput de travaliu. apreciazii consistenta ~i elasticitatea oaselor craniului. Aceste deform5ri dispar intr-o perioadii destul de scurt2 ~i nu necesitii tratament. Se inchide foarte repede. Clnd nou-niiscutul fipii. b) La locul de intllnire a1 oaselor parietale cu osul occipital se poate simti fontanela posterioara'. Fontanelele nelini~tesc adesea pe mamele tinere. iar spre frunte sutura metopicii. clnd medicul aplicii pulpa degetelor sale. ea se socoteSte tot normalii. deformareaintr-o zonii anumitii este in funcfie de "prezentafia" craniului la naStere. se biinuie o creStere a presiunii intracraniene (hidrocefalie. Adesea aceste oase au marginile aSa de apropiate. fontanela bombeazii putin (fenomen normal). La locul de intllnire a1 oaselor craniului nou-niiscutului riimlne clte o micii zonii fuarii substan$ osoasii. cii intre ele nu lasii nici un spatiu. dupii care craniul i ~reia rapid forma qi suprafafa i . Aceastii membranii are soliditatea unei plnze de cort. se simt care la palpare. ci sunt despqite prin niste ~anturi. Aceste inciileciiri sunt frecvente. numitii popular moalele capului. meningitii etc. De asemenea. ambele nu sunt inchise la naStere.

La lurninii vie. de rnai multe s5pt5miini (6-12).3. Este o malformafie grav5. la nivelul oaselor patietale. In mod obi~nuit.cu o margine bine conturatii la periferia sa. Uneori se giisesc. Sensibilitatea la lurninii este prezentii chiar din primele zile de via@. Perirnetrul cranian este mai mic deciit in mod normal. Reflexul fotomotor Datoritii compresiunii exercitate in cursul trecerii prin canalul pelvigenital s a u f ~ i manevrelor a1 obstetricale. dupii infecfiiintrauterine sau &ii o cauzii decelabilii. o presiune puternicii ~i prelungitii a capului pe um5r antreneaz5 o paralizie facialii. adicii ?n regiunea care a suferit cea rnai mare presiune in cursul naqterii. Zona fluctuend este foarte bine limitat%. contrar bosei sanguine. Se fntillneqtefn malforma$i ale creierului. CBnd este foarte mare se poate insofi cu hemoragie sub piele importantii. Ochii sunt de culoare cenuqie sau ciiprui $i nu se acomodeazii. Deformafia cea rnai obiqnuitii a craniului in prezentafie cefalic5 este o alungire a bolfii craniului ("dolicocefalie") foarte accentuad.1. duciind la constituirea unui cefalhernatom. Umfliitura este situatii. percepfla acestei colecfii lichidiene poate fi jenatii in primele ore de bosa serosanguini. circumferinfa craniului mult crescutii. Dacii este ca o contuzie (hemoragicii) se resoarbe rnai incet. In general nu necesitii tratarnent. de regul5. congestie vascularii (aflux de siinge) ~i uneori insotiti de echimoze (pat5 neagr5viin5tii la hceput. pe de o parte. care reprezintii zona de dezlipire a periostului. Este produsii prin edem (infiltrafie cu un lichid seros a pielii capului ~i a fesutului de sub piele). ci se aqteaptii sii se resoarbii spontan. dar cu o consistenfii rnai pufin fermii deciit bosa serosanguini.8. care o fnsofeyte frecvent. . fn cBteva zile. Rareori. Rareori. Se pare cii aceastii deformare se datoreqk mai mult pozifiei in uter qi nu modelajului na~terii.realii. Umfliitura este fluctuentii. Ochii Fafa este rotundii. 2. deoarece. Dacii umfliitura este moderat5 ~ifiicud din edem simplu dispare in 24-48 de ore. iar pe de altii parte. Este o anomalie grav5. Din con&%.3. cefalhematomul nu poate inciileca o suturii cranianii. creqtetul capului ("vertexul") este turtit. apoi galbenii) ~ide pete~ii (mici pete hemoragice). Bosa serosanguiniiiqi are sediul la nivelul "prezentafiei". fontanele mari. Tratamentul chirurgical preconizat de unii nu este lipsit de riscuri (infecfie etc. piin5 la resorbfia completii a colecfieide siinge.7. cefalhematomul este insofit de fisuri osoase. Astfel. douii yi chiar trei cefalhematoame. se poate produce o ruptur5 a vaselor sanguine subperiostale ale oaselor craniului.Nou-niiscutul poate fixa qi urmiiri un obiect colorat sau o lentil5 de ochelati "plimbate" la o distanp de 20-30 cm prin f a p ochilor. cu semnificafie serioasii: Microcefalia (craniul mic). 2. Hidrocefalia (excesul de lichid din craniu) se caracterizeazii prin miirirea vizibilii a regiunii frontoparietale. Bosa serosanguind Este o umfliiturii a pielii capului. Amintim aici ciiteva modificiiri patologice de form5 a capului. prin definifie. revksatul sanguin subperiostal creqte in cursul primelor 24 de ore. Ciind deformide sunt foarte accentuate ~i se asociazii cu o istorie obstetrical5 kc&-catiinecesitii o observa$e neurologicii din partea medicului.).Fata. Evolufia este prelungitii. suturi larg deschise qi accentuarea desenului venos epicranian. cursrtl prezenta$iei in pelviene. aceast5 deformare este fkii importanf5 qi dispare in ciiteva s i i p h h i sau luni. h d capul nou-n5scutului a fost C flectat multii vreme pe un um5r se constad pozifia asimetricii a maxilarului (sau chiar a nasului). Constatarea unui astfel de cefalhematom ne oblig5 (medic. Diagnosticul se face cu oarecare intikziere. rnai rar la occipital. cu un craniu "In ciipiifgnii de zahWr". concomitent. iar protuberanfa occipitalii (ieqitura osoasii a oaselor occipitale) este proeminentii. pleoapele se inchid. intinziindu-se spre gat (in caz de bosii occipitalii). asistenta de ocrotire ~i pikinti) sii supraveghem dimensiunea qi consistenp tumefacfiei rnai ales in primele siiptiimiini de via@.

Ludovic al XIV-lea. Dac5 existi. Conjunctivita (inroqirea mucoasei conjunctive. implantafia. de culoare gabuie. ca: trisomia 21 (mongolismul). simetria. Ba'rbia este inapoi (retrognatism). Impiedic5 adeseori alimentatia la s h . o jum5tate de frunte nu se increteqte. Iulius Cezar. ceea ce determina' o oprire a scurgeA~i lacrimilor ~i secundar influmafia conjunctivelor In general. La un zgomot puternic qi brusc nou-n5scutul inchide ochii (reflexul cohleopalpebral). sectionarea se va face de c5tre un otorinolaringolog. nu am indicat vreodatil sectionarea fr4ului limbii. Este sesizabil5 c h d sugarul tip2 pleoapa se inchide. Medicul recornand5 Stergerea cu comprese sterile inmuiate in ap5 fi& qi r5citi (nu muqetel care contine impurititi) qi procurarea de solutii cu antibiotice. Frau1 limbii este un fel de band5 de tesut situat sub limb5. Se impune depistarea surdita'tii. Se mitreqte progresiv p4n5 la 2 luni qi apoi se micqoreaz5 qi dispare spre 7 luni. in prealabil se recolteaz5 secretia ocular5pentru decelarea germenilor microbieni qi testarea la antibiotic. cu lipirea pleoapelor) este mai des i n a i t i .3. Strabismul (se uit5 "cruci$"' este frecvent qi nu trebuie s5 neliniqteascg pe pikinti. pentru a se incepe o educa6e specializat5.10. de icter intens. Dispare dup5 vksta de 6-9 luni. gura este "strhbii". in trecut se practica relativ frecvent secfionareafr4ului limbii.9. in caz de antecedente farniliale de surditate. La palparea muqchilor sternomastoidieni se p a t e constata un hematom (o ingroqare de mikimea unei miisline). Sunt normale. glaucom congenital etc. Tremur5 la cei rnai mici stimuli (plhs. Richard a1 In-lea s-ar fi nhcut cu dinti. roqii. Este inutil s5 fie scoqi. testul se repeti timp de rnai multe zile. care se simte in grosimea muqchiului sternocleidomastoidian. Acest hematom este descoperit intre a 8-a qi a 15-a zi de via@. Persistenfa anormala' a unei secredii conjunctivale oblig5 pe medic s5 cerceteze dac5 nu este vorba de o impe$orare a canalului lacrimal. aer rece). Pediatrul caua in mod sistematic unele boli ale viizului (microftalmie. cu tratament local susfinut in decurs de c4teva s5ptiImhi (rar luni) se ajunge la permeabilizarea canalului lacrimal. cartilajele pavilioanelor. De cele rnai multe ori imperforarea canalului lacrimal este la un singur ochi. Ele regresea5 spontan fa'ra' tratament. Aceste pete de s h g e . Napoleon. Richelieu. scurgerea unor secretii purulente. Hannibal. Diagnosticul de surditate trebuie pus c4t rnai timpuriu.Mama copt'Iu1 Parakizia faciala' survine dup5 o naqtere dificil5 $i traumatic5 (forceps). hipotiroidismul. Personal. forma. Rar se impune o mica interven6e chirurgicalg (destul de laborioas5) care are ca scop desfundarea canalelor lacrimale. vizibile pe albul ochilor sunt frecvente qifa'ra' gravitate. Limba mare sugereaz5 boli moqtenite.3. Mazarin. Sunt dinti de lapte normali care cad in perioada neonatal5 sau persisti p h 5 la vksta c5derii normale. medicul poate descoperi ofisura' a boltii palatine (fant5 care str5bate "cerul gurii"). Fata este asimetric5. deoarece este un gest chirurgical care poate declanqa o s4ngerare prin r5nirea arterei linguale sau leziuni ale canalelor Wharton. Variaz5 mult de la un copil la altul. de anoxie (lips5 de oxigenare a creierului). Chiar dac5 se rnai indic5 de vreun medic. in jur de 2-4 luni. in caz de indoial5.). Urechile Se controleaz5 m5rimea. de boli ale embrionului qi fitului. i este prezent: pupilele se retracti la proiectarea unor raze de luminL Henwragiile subconjunctivale neliniqtesc pe marn5. Globii oculari nu urmeaz5 rota6a capului (ochi de p5puq5). Exceptional de rar se pot descoperi unul sau doi dinti incisivi mediani inferiori. pliurile. Gatul pare scurt. 2. Pe marginea gingiilor se v5d c4teodat5 niqte ridicgturi mici perlate (chisturi epidermoide sauperlele Epstein). Gura Dinfii. 2. in general dispare in c4teva s5ptiIm4ni. Este greqiti pkerea c5 fr4ul scurt al limbii int2rzie aparifia limbajului activ. Medicul va instrui pe mam5 .

3. Circumferinp. Rareori apare surpriza de a se palpa o gyg. in general congenital. De cele mai multe ori.3. Toracele Clasic. Vindecarea spontan5 se face odat5 cu dezvoltarea musculaturii abdominale. Pielea r k 2 n e . Inima se ascultii cu atenfie pentru a depista un eventual suflu. toracele se examineaz5 dup5 ce s-a terminat cu capul qi g2tul.3. dup5 c5derea cordonului r h h e un mugure care se arde cu un creion de nitrat de argint. care evocii o bod5 moqtenitii a inimii. Se vindec5 f2r5 a necesita vreun tratament. deoarece la vksta adolescentei sau la cea adultii se poate canceriza. Diverse metode de corectare (moneda'mtalica' fiat6 cu o ban& de leucoplast etc.a 10-a (vezi capitolul I). aceasta se poate practica. Restul cordonului ombilical cade spre ziua a 7-a . in practicii se incepe cu frecvenp respiratorie (in jur de 30-40 pe minut) qi numikarea biiWor inirnii (120-140 pe minut). laterale sau mediane. Abdomenul Abdomenul este suplu. foarte des se constatii o umflare a mameloanelor la ambele sexe. anomalia regreseazii spontan. care constituie mu~chii abdominali. in general dispare in c4teva luni.) sunt inutile. este mai mic5 sau egalii cu a toracelui. herniae inghinale cu dimensiuni mici sunt greu d e diagnosticat.13. Ectopia testiculara' sau criptorhidia. Circa 1% dintre b ~ e tsunt purtgtori ai i acestei anomalii. 2. D a c i piirinfii solicit5 interventia chirurgical2 (din grabii. acest interstifiu este. Circumferinta toracelui se m5soari la nivelul mameloanelor.1 4. Un hidrocel este responsabil de o pun@ voluminoas5. din care in 70-80% din cazuri este unilateral%. Palparea claviculei permite sii se depisteze o eventual2 fracturii survenitii in cursul unei na~teri acrobatice. Locul de joncfiune a cordonului ombilical cu abdomenul trebuie examinat cu atenfie de c5tre medic qi asistenta de ocrotire pentru a verifica dac5 o poqiune a intestinului nu apare la baza cordonului (omfalocel). Tennenul desemneazii faptul cii unul sau ambele testicule au sediul permanent in afara pungii scrotale. Preputul aderii la gland. Hidrocelul regreseaz5 fkii tratament in marea majoritate a cazurilor. 3 1. Tratamentul este chirurgical qi se efectueazii in jurul viirstei de un an. Acest gen de hernie nu se stranguleazii niciodaa. iar biirbia este intoarsii spre partea opus5). rar persist2 piing la 4-5 ani. starea preputului (pielea care acoperii glandul). Se cautii fistule sau chisturi congenitale ale gStului. Puncga este interzisii. Nu se storc. deseori inchisii la culoare timp de c2teva zile. CiiteodatA. de multe ori insii le depiiqeqte cu 1-2 cm. 2. Coboriirea testiculului nu se poate realiza decQ pentru un moment sau deloc.Dacii nu este reductibil5 va trebui operatii spre 3-4 ani. Organele genitale Organele genitale externe la btiiefi. C2teodat5 se pot observa mameloane supranumerare. 2.8. Hernia ombilicala" este destul de fiecvent5. Radiografia toracelui poate pune in evident5 un timus mare. din team5 sau din motive estetice). in continuare cicatricea se retract5 qi se invagineazg. Dimensiunile penisului qi ale pielii scrotale variazii mult. Aqa cum s-a ariitat la pag. La nou-nGscut. Nu necesitii vreun tratament. Sub acest tennen se intelege ieqirea unui organ intraabdominal (intestin etc. Este relativ frecventii. vreo manevrii. fig. mai ales dac5 mama a absorbit iod. Herniile inghinale. La copil. Dispare spontan in c2teva siptikiki. miisuratii la nivelul ombilicului. C2teodatii se 1 simte polul inferior a splinei.) sub piele printre fasciculele musculare. 1. Ombiicul. Se va controla pozifia orificiului prin care se scurge urina.asupra manevrelor ce se fac de mai multe ori pe zi pentru a evita formarea torticolisului (capul este kclinat pe o parte.1 2. Ficatul se palpeazii la marginea coastelor.

Labiile mari sunt putin dezvoltate vi nu acoper5 vulva. se impune consult chirurgical vi eventual circumcizie. fiind vorba de un fenomen normal. Perna grikoas5 a picioarelor & impresia fals5 c5 picioarele sunt plate. Aceste manevre pot fi acute de rnai multe ori pe zi. Organele genitale la feti~e. &5 efort si fii1-5dureri. Degetele par scurte. fn Statele Unite vi Germania. se poate constata c5 picioarele sunt 'Yntoarse in5untru" ( m t a tarsus varus). lucioase. se insist5 asupra necesiti~iicircumciziei.Buzele (labiile) mici sunt voluminoase vi clitorisul ievit in afar5. Datoriti transmiterii hormonilor materni apare criza genital5 care const5 intr-o secretie vaginal5 alburie sau slngerlnd5 asociat5 cu umflarea mameloanelor din care rareori se scurge un lichid l5ptos ("lapte de vr5jitoare"). Pentru prevenirea piciorului plat vi stimularea mi~cirilor picioarelor vi gleznelor este bine ca mama s5 "gldile" (nu masaj ap5sat) tiilpile sugarului. uneori. prepupl penisului este in majoritatea cazurilor fixat pe gland vi nu se las5 tras inapoi. fn Anglia nu se face nimic in primii 2-3 ani de via@. care poate fi unilateral5 (de o singur5 parte) sau bilateral5. &5 risc de infectie cu conditia unei igiene corecte. Cu aceste unghii. Dup5 al treilea an de via@. penisul va fi sp5lat de 1-2 ori pe s5ptimln5. Mama va fric6ona uvor marginea extern5 a picioarelor cu o perie cu peri uzati pentru a stirnula*muvchii laterali vi a redresa activ pozifia picioarelor. cicatrice vicioase). Cu toate c5 sunt clteva semne clinice pre~ioase(manevra . dac5 p3rintii nu mai reuvesc s5 acopere glandul. Mamele nu au motive s5 se nelinivteascii.1. * 2. i n Franta se evit5 decalotarea prepuplui pln5 la 4 luni. La naStere. Aceasti pozitie este reductibilri: Se datorevte unei hipotonii (tonus scizut) ligamentare care favorizeaz5 men~nerea piciorului in pozifia fetal5.15. agitafie sau jet urinar de discontinuu. intre 1 vi 4 ani. In lipsa periei in acelqi scop se maseaz5 marginea extern5 a picioarelor vi gambelor insotite de mivc5ri de flexie ~i rotatie a gleznelor. pllnsetele mamei vi. urletele sugarului. destul de des. in condifii civilizate. gr5sute vi cu pumnii inchivi. Dup5 aceea. zona respectiv5 va fi bine uscat5 qi eventual cremuit5.Anomalia este mai frecventi la fetite. picioarele ajung pe axul gambei. deoarece am asistat la infectii vi slnger5ri dup5 interventia chlrurgical5. nou-n5scutul se poate zg2ria. Nu suntem de acord cu tentative viguroase de decapsulare avlnd in vedere datele anatomice vi observa6a c5 decalotarea se face uvor. infecfii.fimoul. L w i a congenitala d e sold Anomalia cea mai de temut este o luxa$ie congenitala' de fold. Pielea de sub penis vi scrot necesit5 o cur5tire atent5. Numai atunci c h d exist5 suspiciunea de infectie urinar5 sau mictiunile sunt inso~ite durere. lungi. medicul examineaz5 membrele. deoarece in aceste zone se produc uvor r h i . De subliniat atdt mdinile cdt ~i picioarele sunt reci. dep5vind vlrfurile degetelor. Este important s5 fie descoperit5 clt mai precoce. In continuare. Soldul este "luxabil" datorita intkierii dezvoltkii capului femural. Decalotarea prea timpurie p a t e declanva shgerarea mucoasei. dac5 nu sunt t5iate. Prin mivcare.3. Dup5 aceea se incearc5 s5 se retrag5 prepupl hapoi cu scopul de a sp5la prepupl cu ap5. eviandu-se rnai t k i u folosirea inc51@mintei ortopedice. cu unghii moi. cu prepupl retras. La membrele inferioare. cu experien@. Mlinile sunt durdulii.dup5 ce s-a ajuns treptat la decalotare total5. estefiziologicri: Dac5jetul urinar se proiecteaz5 la distant5 qi este continuu nu este necesar5 vreo tentativii de eliberare a prepuplui.Mama @ copilul La bdieti necircumciqi. acest gest este insotit de riscul de parafimoz5. "Picioarele plate" constituie un lucru normal la sugar. Din contr5. Clteodati este nevoie s5 se plaseze o band5 de leucoplast pe piele cu scopul de a menfine picioarele timp de clteva ore in pozitie corectii. La evrei vi arabi. circumcizia este obligatorie (face parte din practicile religioase). La noi in tar5 mulei medici recornand5 decalotarea precoce vi dac5 nu se reuqevte apeleaz5 la chirurg pentru circumcizie. De subliniat c5 circumcizia trebuie Ecuti de un chirurg de copii. laxit5tii articulare qi obliciti~ii bolfii cotiloidului. Unii sugari circumciqi de persoane incompetente r i r n h cu o oarecare invaliditate (preputiu zdrenpit.

sumenit2 in cursul unei naqteri dificile. c8t mai curhd. . . Descoperirea unui qold luxabil impune un tratarnent imediat. Am insistat asupra acestei anomalii. Dacii mama observii diferente fn modul cum sugarul iqi miqd membrele inferioare in articulaiia yoldului. Paralizia plexului brahial este legat2 de o alungire a acestui plex nervos. iar degetul mare este acoperit de celelalte. Se vor incepe. ortopedic qi adesea chirurgical. sindactilie (lipirea degetelor). pe lhgii strgmbarea piciorului. Uneon. exercirii de recuperare.numai urma'rirea in timp ~i radiograjia ~oldului precizeaza' diagnosticul. ap5irhd oric8nd in primele 6 luni de via@. intins qi rotat spre interior. Piciorul strdmb varus equin este o rnalformatie gravii care constg.pentru a verifica poziGa bung a capului femural h scobitura articularii. dacii este posibil prin rnijloace uyoare qi bine supartate: .. in lipsa acestora. dificultiiti ~ 2 n d incearcg sii roteze sau sii h d e p a e z e membrul inferior. Copilul se sprijinii pe degete qi pe marginea externii a piciorului. qoldul fiind in extensie continug. Aceast2 aparaturg trebuie piistrat2 cel pu@n 3-6 luni. in rotirea spre spate. astfel inc8t coapsele sii fie in abduclie (dep-te). timp de rnai multe luni.at8t inainte c8t vi dupii hceputul mersului . asimetrii de pozitie qi de flexie ale coapselor.vi greu de convins ca' diagnosticul luxafiei congenitale de $OM implica' dificulta'6 de diagnostic clinic. deoarece am intdlnitpa'rin@ care sunt nedumeri@. m$na este in pronatie. Piciorul a fost prins fntre fesele fiitului gi peretele uterin intr-o pozitie anormalii de extensie qi s-a dezvoltat prost. iar rezultatele r h h nesigure.Sistem special de irnobilizat fn displazia de $old qoarl. Aceastg deformare se datoreqte. grosime. de-a lungul cel corpului. 2. Normalizarea deformibilor inniiscute ale qoldului este cu atfit rnai rapidii. unei pozi@i proaste a Btului fn uter. fn 90% din cazuri. Trebuie sii se facg o radiogrxfie . Radiografiile pot preciza diferite anomalii ale falangelor sau oaselor mici de la mhii sau picior. . tratamentul devine mult mai delicat. Malformavie degetelor de la mdini sau de la picioare capgtii din ce in ce rnai mult interes din punct de vedere genetic: poliaizctilie (mai multe degete). asimetrii ale cutelor (pliurilor) coapsei. cu tonus crescut a1 tuturor muqchilor qi cu retractia tendonului lui Ahile. mobilitate) nu au semnificatii deosebite genetic qi nu necesit2 vreun tratament.Acesta const2 fn indephkrea (abducfieforfat2) a coapselor la 90°.17 . Mai tiirziu. in timp ce brawl sbiitos se mi~c$ bolnav riimhe imobil. 0 acfiune de prevenire qi de corectare a defectelor uqoare ("displazii fi-uste") se obtine prin utilizarea corectii qi permanents a scutecelor de tip "Pampers" sau.in cazurile mai grave sau in care pgrintii nu respect2 tehnicile rnai sus-amintite.17). radiografii repetate ~i mai ales colaborarea lor pentru a pune in practica' un tratament aFa de lung ~i de chinuitor pentru copil. uneori.o pemii speciall fixat2 de un chilot prevrlzut cu bretele (fig. Cgteodat2 trebuie presupusii vi o origine genetic% Tratamentul trebuie sii fie precoce: el este complex qi prelungit cu exercifii de recuperare.Ortolani). apoi numai noaptea. Micile anomalii (degete inegale ca lungime. mai intgi ziua c8t qi noaptea. Semnele clinice pot lipsi la naqtere.diverse alte dispozitive sau "aparate" care asigurii poziriile corespunzgtoixre. luxaria necesit2 un tratament lung qi complex: 6-10 siipt2mhi de irnobilizare completg. . Cgnd diagnosticul este Bcut rnai tbziu (6-10 luni). o corecrie chirurgicalii. va consulta medicul pediatru qi un ortoped de copii. 2. se aplicg aparate gipsate ce se schimbii periodic in pozilii care sii corecteze deformarea in mod definitiv. cu cfit depistarea qi tratamentul survin rnai precoce. La 4 luni semnele clinice sunt rnai bine conturate.o atelii cu inele care cuprinde str8ns coapsele qi le reunevte printr-o tijii de lungime variabilg. Diagnosticul este evident chiar de la naqtere: miqccle bratelor sunt asimetrice. Fig. anomalii ale dermatoglifelor (amprente palmare) intrii uneori irr descrierea multor aberarii cromosomice. apoi 4-6 luni de imobilizare in aparat gipsat qi. prin hfiiqare cu un scutec lat intre picioare. aceastg deformare poate scgpa chiar unor medici experimentati. tot timpul ("24 de ore din 24 de ore").

se observii adesea o agravare qi apoi o recuperare dinamicii evolutivii. grafie efectuiirii testului Guthrie tuturor nou-niiscufilor la v2rsta de 4-5 zile. ingrijind ~i supraveghind in permanent2 copilul. Boli metabolice Detectarea bolilor metabolice fine aproape in exclusivitate de resortul medicului. Evaluarea sttirii de stintitate 1) Vcirsta gestafionala' va fi calculatii in siipdm2ni. avorturi spontane. Primul examen clinic se va face imediat dupii naStere ~i comportii indeosebi o apreciere neurologicii. instituit c2t mai cur2nd posibil (chiar din primele zile de viatii) qi care trebuie urmat ani ~i ani de zile. in decursul primelor luni de via@ de ciitre medic. r cu colaborarea unorpa'rinfi con~tienfi ~iperseverenfi). o vigilenfii cu crescutii. grabii. b) exist5 posibilitatea (pentru unele dintre ele) de a se preveni urmikile nefaste printr-un regim dietetic corespunziitor. Urma'rirea dezvolta'rii newoase ~ipsihice constituie partea cea rnai important6 F rnai spectaculoasa' a i urma'ririi medicale a fiinfei umane din momentul na~terii pcina' la adolescenfa'.3. dominatii de int2rziere mintalii gravii. care uneori este greu sii fie stabilitii cu certitudine.3. Tratamentul consdin instituirea unei alimentatii sikace in fenilalaninii. care. ei vor fi urmiirifi. b) mixedemul congenital. hipotrofc (prea mic). cu un scor Apgar normal sau sciizut (vezi pag. . Dupa' naFtere mama va relata medicului orice manifestare anormala' ce apare la nou-na'scut. Copiii se nasc normali. asemenea. mai ales atunci c2nd s-au constatat unele tulburiiri. Este evident ~i demonstrat cii stbile de suferinfii cerebral2 gravii continua de cele mai multe ori o suferinfii fetalii acutii. pediatrul va orienta depistarea ~i tratamentul dificuldfilor proprii fieciirui grup de nou-niiscufi: la termen.1 7. Testele se realizeazii corect dacii sugarul este treaz. incep2nd din prima zi a ultimei menstruafii. care de c2fiva ani capiitii un loc tot mai important in bolile nouniiscutului. Amintim despre aceastii problem5 $i intr-o carte adresatii piirinfilor din douii motive: a) din cauza numiirului mare a1 acestor boli. nu fipii imediat dupii naStere etc. Diferite manifestiiri ale nounascutului Examenul neurologic se face cu riibdare. din contra. Dupii v b t a gestafiei. Diim ca exemple: a)fenilcetonuria care este o boalii metabolic2 decelabilii. dar ulterior urmeazii o deteriorare progresivii. depistat prin teste de laborator specifice. Durata total5 a Sistemul nervos. asistenta de ocrotire ~i piirinfi. Examenele succesive vor permite sii se distingii d a d sernnele de suferinfii sunt fixe sau. Trebuie ~tiut. Examenul va fi repetat in zilelele urmiitoare. Din contra. de la cele newoase (cele mai grave ~i mai frecvente) pcina' la cele digestive (in general mai u ~ ode corectat. Pa'rinfii sunt datori sa' relateze medicului toate antecedentele deosebite dinfamilie (decese neexplicate de nou-na'scufi. se schimbii. surprind toate manifestirile acestuia. La acesti copii. icter prelungit etc. 2) Depistarea anomaliilor cerebrale va fi fiicutii cu atenfie la tofi nou-niiscufii. iminte de termen (prematur).) pot sii nu prezinte nici un fel de suferinfa nervoasii la examenele efectuate in perioada de nou-niiscut. in caz de suferinfii veche. care la examenele clinice incearcii sii depisteze orice manifestare anormalii (discretii sau care apare cu timpul).16. t o t u ~ i . dupii ce diagnosticul este sugerat clinic (limb5 mare.).Mama s copilul i 2. de obicei. ~i in continuare evolufia va fi favorabilii. si Descoperirea timpurie a anumitor anomalii ca qi dezvoltarea psihomotorie sunt ficute ~ide ciitre pbin@. Starea de siiniitate ~i de perfecfiune a infiifi~ikii fizice aduce liniqtea piirinfilor: o minte deosebitii la un copil umple de m2ndrie intreaga familie ~i constituie premisa cii urma~ul va cuceri un loc r2vnit in societate. simptomele variazii pufin in cursul primelor 10 zile. rude cu boli mo~tenite etc. in caz de suferinfii acutii (legatii de navtere). 29). constatbile nu au nici o valoare. Este de subliniat ca' medicamentele primite de mama' in timpul na~teriipot modifica mult ra'spunsurile la stimuli ale nou-na'scutului in primele ore.). cii unii nou-niiscufi de care au suferit la naStere in cursul dilatafiei ~iexpulsiei (se nasc vinefi. Acest examen pennite sii se aprecieze eventuale tulburbi. indiferent de greutate. lor 2. Copilul este bine dezvoltat mintal P Aceastii intrebare vine in mintea oriciiror piirinfi din momentul naqterii ~i persist2 luni ~i ani de-a r2ndul. hipertrofc (prea mare). Dacii pl2nge sau este somnolent.dupa' termen (postmatur). cu bl2ndefe.

cu toate c5 somnul este mai u p . cerebrala' sau metabolica' (sc5derea calciului sau glucomi). malformatii).buze. neasociate cu alte manifestgri nervoase. Cu fiecare s5pt5miin5 de via@. nu trebuie d fac5 mari griji marnei. pentru a prevedea. singurul in m5sur5 s5 le interpretem corect qi s5 ia. Nqterea grea sau uqoar5 poate avea. nou-n5scutul pare c5 d o m e tot timpul. respiratorie (infectie. b) ammalii ale travaliulni. eventual. in consult cu neuropsihiatrul $i eventual cu psihologul. Orarul meselol. Naqterea dificil5 poate avea o influent5 nefastii asupra somnului. Studiul dezvoltruii nervoase la nou-n5scut nu poate fi desprins de ceilalti parametri de fixare a s W de sk5tate. fn mediul rural. Agitatia din familie are influente nefaste asupra somnului qi comportamentului nou-n5scutului. Tulburhile legate de administrarea unor medicamente mamei fn tirnpul naqterii dispar de obicei repede. La un noun5scut la termen reflexele de supt qi de inghitit pot prezenta unele tulburik-i. baia. Rihnul somn-veghe tine qi de starea psihica' a mamei. tipiit) o discreti% invinetie In j m l gurli. manifestat5clinic prin alb5strirea pie& Suptul ~i iagh$itul trebuie s5 fie premnte imediat dup5 naqtere qi s5 se desrqoare normal. Ele sunt intterupte de faze de veghe mai lungi. setea. e) vdrsta copilului in momentul in care este e m i n a t sau cdnd mama observa' ceva. suprasolicitarea fizic5 qi/sau psihic5. via@complicatii de familie. intens qi prelungit. Cianoza (invinetirea) poate tr5da o suferintg cardiaca' (boii congenitale ale inimii). C h d este accentuat&localizatii la fa@. daci mama este fn tensiune qi anxioas5.a 10-a zi. Dac5 sunt treciitoare. de asemenea. rigiditatea orarului rneselor. Se iau in seam& 3) Date privind trecutul copilului: a ) anomalii a2 gestafie. mu-n&scutul are qansa de a fi liniqtit. Verdictul definitiv R da' medicul pediatru. Majoritatea nou-n5scugilor la termen prezint5 icter intre a 3-a qi a 10-zi de via15 (icter fiziologic). la nivejtul extremid{ilor.Ele trebuie sernnalate medicului. Icterul. sornnul nou-nbcutului devine mai pupn addnc qi apar perioade de veghe. fn primele zile.apare intoxicafiaprin nitri$i. El nu are tnc5 ritmul somn-veghe bine precizat. d h d totdeauna mesele %n fazele de veghe. "orele" de somn din tirnpul zdei devin mai bine delimitate. sau generalizad qi permanentg. C5tre a 7-a . oreintregi. in funcfie de acest ritm. s5n5tatea psihic5 a mamei care al5pteaz5) detwmin6 tulburik-i de somn la nou-nbcut. dizarmonii in relatiile de familie. singure. mult mai rar 31/24 ore (de obicei intre primul qi al doilea supt in cursul zilei qi in a doua parte a noptii). Tulbura'rile de somn. Dimpotrivk dificultatea de a adormi ~i sornnul foarte agitat din primele zile pot constitui motive de ingrijorare. subalimenta$ia. nu prezint5 o semnificatie patologic& Pldnsul. aceste tulburik-i nu au nici o importan@. cianoza este determinatii de obicei de o bod5 grav5.anomaliilor neonatale au deci o vabare de diagnostic qi prognostic. nou-ngscutul va fi nervos qi agitat. 4 ) Interpretarea unor manifesta'ri fizice ~ i / s a u psihice. Este de o importanpi esentiada' respectarea ritmului propriu alJieca'rui sugar. Consumul de cafea qi/sau ceai "rusesc" de c5tre mam5. in jurul vcirstei de 10-12 Zuni.Cei care dommult. Este un semn important prin care sugaml iqi manifest5foamea. RespectAnd aceste perioade. Perioadele de somn dureazg 2-2%-3 me. anumite m5suri. Dac5 mama este calm5 qi odihnid. in timpul cdt prezind icter fiziologic toti nou-n5scutii sunt mai somnolenfi. . mama contribuie la organizarea somnului sugamlui. c h d la prepararea laptelui t$ ceaiului se foloseqte "apa de fiintAniX". celelalte ingrijiri nu se fixeaza' in mod arbitrar a2 ca'tre m sau medic. c ) starea noua nciscutului la nqtere. lipsa de confort (frig. Un icter apkut precoce. cald. h propoqie de 95% noun5scu@ la termen (socotiii normdi) nu au tulburhi de somn. La unii nou-n5scufi apare dupii efort (supt. excesul de impresii (vizite. d ) termenul l care trebuia sa' se nasca' (exprimat in Gptiimdni). care se aIungesc pufin d t e putin. Tulburikile de sornn. & mod normal nu trebuie s5 apar5 la un nou-n5scut la termen. s&d peste una din mese. la nou-n5scutii aliment* artificial cu lapte praf. p a t e l b a complicatii neurologice grave (icter nuclear) (vezi capitolul anterior). Mama va nota perioadele de veghe. o influen@ pasager5 asupra s e i nou-n5scutului. Somnul. la ce or5 trebuie s5 fie preg5tit5 pentru al5ptare. circa 5% dintre ei prezint5 totuqi o stare de somnolen@mai accentuatk dar nu profund5. Cianoza care apare in crize qi in repaus poate fi expresia unei suferinfe nervoase. ci dupa' nevoile " ce convin structuri biologice ~i temperamentului sugartclui.

s i foloseasci plBnsul pentru a ob$ne s5 fie {inut in brate qi legiinat. Geamcitul nu se intdneqte la nou-nbcutul srin5tos. evidentiind eventualele asimetrii. reprezinti un fenomen normal. . pozitie incomodi.). in modul cum se manifesti. ins5. diaree sau alte tulbur3ri. zgomote in cameri. aer viciat. succesive. durati. dar pot surveni qi in repaus). emisiune de win5 sau scaun. Dup5 ce s-a indepWt motivul suferinlei va fi liniqtit 2nd pum qi va fi culcat din nou in patul lui. O W u l de a lua 2 &ratesau de a n a l i nten ta gar ca inge n uie cul In sugr voie"s k &cin g repezi Pl2nsul este mijlocul prin care s u g m l sernnaleaz5 mamei o necesitate sau o suferinp.). de tonalitate mijlocie. pentrn c5 nu antreneazi nici tulburarea ritmului respirator qi nici fenomene vasomotorii (cianoz&paloare etc. nou-n5scutul $pi qi iqi miqci mBinile qi picioarele. Mama este datoare s i observe. s i g5seasci solutii pentru a-1 liniqti. chiar de scurt5 durat5 qi intermitent. Sindromul iritativ al nou-nhcutului are o semnifieape patologic5 minor&f i urrniki. Unii nou-nbculi normali au un @pit ascutit (nu strident. Daci va fi purtat in continuare in brale. chiar daci se rep&. solutie de glucoz& calciu. daci indeplineqte % doui condilii: este izolat qi nu progreseazi in intensitate. cute sau noduri de la scutece.). Cei care plcing ~i dupcr'luarea in bra{e ~i dupd imercarea de a-i alimnta au alte motive rnai serioase de a plinge. in timp ce vioiciunea se stinge. Tipitul de suferinp cerebrali este ritmat. nici grav) la care este greu d giseqti cauza. TresQ'n'rileizolate pmvocate sau spontane nu au nici o semn$ica$e patologiccr'. dar iqi p k W vioiciunea qi o bun5 reactivitate. duc la distensia plimrinului cu aer. culoarea nou-nkcutului vireaz5 de la roz-deschis spre roqu (culoarea sfeclei roqii). un nou-n5scut la termen. Cei care tac dupi luarea in brate nu sunt flhsnzi. Nou-n5scutul sin5tos are un tipit viguros. CBnd apare. cBnd este ingrijit de o persoani neindemsnatici sau nervoasi. daci tremudturile se transform5 ulterior in valuri de contracturi musculare din ce in ce rnai ritmate. cu o naqtere rnai dificili sau un hipotrofic (nou-nhcut cu greutate rnai mic5) poate prezenta trepida* ale membrelor inferioare. De multe ori apar cBnd sugarul este dezbecat sau in tirnpul biii. Din contr5. care furnizeazii date despre: puterea generali a nou-niscutului. intre reaciiile suspecte. cBteva % zile. fenomenul fiind foarte probabil datorat unei tulburiri metabolice trec5toare (hipocalcemie sau hipoglicemie). El poate f i numai de origine digestivi. Ori de cBte ori s u g m l plBnge trebuie ciutat de la inceput daci este infometat. strident sau slab (de abia auzit) qi nu p a t e fi potolit prin declanqarea reflexului de supt sau prin luarea in brale a nou-niscutului sau sugarului. luat in brale) sau inliturarea unor disconforhui (prea strrins sau prea gros i-at. ud. respiratie nazal5 dificili datoriti unui guturai etc. ne putem qtepta la o crizc de convulsii.). TipQ'tul. paralizii. defecte *m5scute. ciscatul trebuie urm%it aparte. Iritabilitatea gemmla' a nou-nkutului se manifesti prin tremueturi izolate (ce i n s o w o miqcare s p o n W . sau periferic5 (boli de inim$ pl5mhi etc. daci-i este frig sau daci il chinuie o cut2 de la scutece. Dupi partida de plrins respectivz nou-Gscutul adoarme sau are o vioiciune normali. Medicul unnireqte vigoarea qi calitatea tipitului. nu prezintii febe. stare de agita$e sau de nervozitate in familie. el va deveni r5sfifat qi va invita. Credinfa c5 plrinsul fortific5 plhBnii este falsL Ea iqi are probabil originea in faptul c5 primele respiralii profunde. bine suportat. pozifie incomodi in pat etc. Ca manifestiiri izolate. cBnd este infometat). ceea ce alarrneazli pe multe mame. care insopsc lip5tul imediat dupi naqtere. corzile vocale qi ciile respiratorii superioare. TremurQ'turilebQ'rbieise intiilnesc relativ frecvent la nou-nkculi qi la sugari in primele 2-3 luni. Dupi aceea. durabil. Se recornand5 mese rnai dese. Ccr'scatul. f i alte tulbur2ri neurologice. asociat cu absenfa vioiciunii.). dovedeqte o suferinp de origine nervoas5 central. Se supravegheaz. medicul iqi poate da seama de integritatea miqcikilor. astfel. este neschimbaf etc. Unii p l h g pentru c5 vor rnai multi atentie qi vor s i fie mai mult in brale. Crind tipi tare qi prelungit. s i urmireasci o r m l qi durata plhsului. Tipitul determini o contractie a muqchilor fetei. durere din cauza opirelii. o suferinf5 sau o *mbolnivire ("colici abdominale". De obicei se calmeazi prin satisfacerea unor nevoi (supt. s5-1 asocieze cu alte manifestiki. currind.Mama @ copilul prea strBns infiqat. CBnd este provocat (de o inlepitur5. plBnsul nu rnai contribuie la dezvoltarea plhBnilor.

picioarele in flexie dorsal% degetele in flexie plantar5 ("cvadruplg flexie"). la marii prematuri. Pa'rinfii sunt datori sa'-~i cunoasca' sugarul! La venirea pe lume. Dupg ciiteva zile. Capul este de obicei intors intr-o parte. Compresiunea qi cgldura local%fac s3 se schimbe pozitia bulei de aer care declanqeazg excitagia nervului frenic. La acest grup de copii. de exemplu ceai de anason.Anterior am descris cum araG ~icum evolueazg corpul. fn primele zile principa'ta sa ocupaiie este s3 doarm5 qi s3 sug3. reacfioneazg la vocea mamei. La nou-ngscufii la termen. se datoreqte tonusului crescut al rnuychilor flexori ai membrelor (fig. schiteaz3suptul. Sufletul nou-niiscutului este greu de inieles. capul trebuie susginut bine. degetul mare fiind adus spre palm%. in paginile care urmeazg. Eventual sugarul va fi frecat sau b5tut uqor pe spate. Ele sunt fapte in care conqtienp nu ia parte deloc. riispunziltor de reflexul de sugh~t. increteqte fruntea. Brafele sunt ayezate liing%corp. Membrele inferiuare sunt flectate ("strhse") qi rotate extern din articulafia qoldului. cel mult de 1-3 ori in decurs de 10-15 minute (aer viciat etc. SI nu se uite cg tonusul muqchilor giitului este incg slab. prin frecvenfa sa anormalk poate fi un semn evocator de suferinfg cerebral%. emite mici zgomote sau bombiineli. Pozitia corpului yi a membrelor a) Culcatpespate ( "decubitdorsal"). deschide gura. 2. sugarul va fi luat in braie qi @nutcu abdomenul lui lipit de corpul mamei ("piele la piele"). asemiingtoare parfial cu pzitia din uter. Pentru combaterea sughqului. in stare de flexie (pufin indoite din articulafia cotului). iar in timpul suptului trebuie sprijinit pe cotul mamei. C h d este vorba de dezvoltareaneuromotmie a nou-nbcutului. bcetul cu incetul el devine mai indemhatic in a apuca s h u l sau tetina. Nu este posibil sa' se afirme ducd un nou-&cut este sau va deveni inteligent. pielea qi uaele organe ale nou-ngcutului. nou-nbcutul este o fiing cu totul dependentg. vom ar3ta cum se urmikesc functiile sistemului nervos. in poziiie de pronage (cu palmain jos. F~ecventse observli o reacfie "in . coboriit . multe mici s m n e care dovedesc d are loc o "trezire": iyi mi@i uyor din c k d in ciind braiele ~i gambele. mama va nota 2n cursul primelor s i p t h h i . se intinde pugin. Sughipl. Corpul urmeazg intoarcerii capului ("in bloc"). adicg miqc5ri care au ca scop conservareavie@ (de exemplu. uqor deschisg). Imediat dup6 netere. cel pufin in grimele zile de via@ sunt miqcki reflexe.ti intins de mam3 revine prompt la prima pozi$ie (flectati). Dacg s-a udat va fi schimbat in scutece uscate qi va fi culcat. gambele pe coapse (prin flexia genunchilor). Toate miqcfile sunt automate qi par necoordonate. spre v&sta de 36-37 sgptimhi fetale. Degetele miiinilor sunt partial striinse. Stra'nutul. normali. cgscatul poate fi declanpt la cea rnai micg excitatie in juntl gurii. miqc5rile de supt). afar& Tr&a'turile mo~tenite Ele determina' dezvoltarea s ~ g a r u l u ichiar de la inceput. MuIti copii sughit3 in primele s 5 p t h h i de via!& Aceasta nu trebuie sg constituie un motiv de ingrijorare. oricare din aceste segmente. el intoarce deja capul spre lumin5. h cazuri mai rebele se p a t e adrninistra putin ceai ciildut.18).In afar3 de orice imbolngvire. Urm5rind nounilscutul. Ele suat kdoite: coapsele pe abdomen. nou-&cutul la termen are o pozifie tipica' cu cele patru membre indoite f "flectate") ~i sirnetrice. Capacit3tile corpului yi mintii sale se dezvolt5 lent F dupg o ordine bine stabilitg Aceastg i dezvoltare este determinati de patrimoniul moqtenit de copil qi de influengie care se exercitg asupra lui din sunt cele mai importante. el dispare odat5 cu desgviirqirea maturafiei.dar. cgscatul se inwneqte rar.). unii susfin cii esG vorba de o fiing care nu are deciit reflexe. nau-nkutul nu manifest5 vreun interes pentru ceva. Se verificg orificiile de la tetin3 qi se corecteazg tehnica alimentagiei. Unele mame sunt impresionate de rezistengi pe care o inthpinii c h d kcearcg sg intin& (s3 deflectem) antebraful sau gamba. cgscatd este prelungit qi frecvent. Atitudinea de flexie a mernbrelor. Ciind un nou-nibcut sau un sugar in primele dou3 luni este mai desEqat qi vine in contact cu aerul proasp34 strgnut5 qi/sau urineazg. pe care la inceput o evitii. in eontinuare. indulcit cu o linguritg de zah* qi cu ciiteva piclituri de suc de lhiiie. Strgnutul nu are nici o semnificagie patologic3 BIastfel de situa$ii qi deci mamele nu trebuie s2 se alarmeze considerhd c3 sugarul "a r3cit9'. rezemat de planul patului cu obrazul drept.

2. Fig. iar miqciirile voluntare de abia incep sii aparii. Genunchii sunt indoi@ coapse. La unii se observii o slabii miqcare a capului spre "partea preferat?$'.19). Din a 2-a .19 . reaclii automate la modificikile de mediu. nediferenliat3. brafele se men+ in flexie (indoite). Unele din aceste reflexe sunt de protecfie. picioarele pe pe gambe ("in flexie dorsalii"). ca o "tresikire" bruscii $i generalii. Dacii o pisicii cade de la Sniil@me. El atinge aceasta' etapa' cdnd itcepe sa' doreasca' gi sa' poata' sa' "$aca' ceva" singur. membrele sunt flectate.Fig. fie c3 este vorba de cele superioare. pe miisurii ce locul lor este luat de mi$c&le voluntare. altele reflect3 comportarea care ar putea fi asemuit3 cu stadiile timpurii din evolu@aomului.20 . Genunchii sunt situali sub trunchi sau llngii acesta. masF. nou-niiscutul reuqeqte sii-$iaqeze capul pe o parte $i il poate ridica pentru scurt timp pentru a-1 culca pe cealalt3. Copilul se naqte cu anumite reflexe primitive (arhaice). la un stimul oarecare. iar capul a t h 2 pe spate (fig. capul cade inapi sau lateral (mu~chii hipotoni) .Culcat pe spate: capul este intors pe o parte. b) Culcatpe burta' ( "&cubit ventral "). ce duce la intinderea trunchiului $i membrelor.a riisfrhge. Termenul de reflex provine din cuvhtul latin reflexus (de la reflectare . degetele sunt partial strbse. Soldurile sunt ridicate l & h d intre planul patului $i unghiul format de torace $i coapse un spaliu inalt de 3-4 cm. Aceste reflexe dispar ciitre vksta de clteva luni. a$a cum se intlmplii prin reacfia Moro (fig. care este vdrsta cdnd sugarul incepe sa' faca' miqca'ri voluntare.Poziiia in decubit ventral (culcat pe bud): doming flexia membrelor. este o modificare a modelului in flexie prin cedarea temporarii a tonicitiilii fiziologice crescute. Reflexele prezente la naqtere. clt mai ales de cele inferioare. . aterizeazii pe cele ea patru picioare. prin intermediul c&ora excitafiile senzitive (senzoriale) deterrninI un r&puns efector. d) Simetria.a 3-a siipt&nhi=i. nou-nhcutul p a t e schip mi$c&i de Wire. braiele sunt V z a t e l b g 5 corp.20). 2. c) Tracgunea din pozifia culcat pe spate. Simetria atitudinii intre membrul drept $i cel stPng este aproape permanent3. Nou-niiscutul este dotat cu reflexe ce fac ca majoritatea mi$cikilor lui sii fie automate. Reflexele (actele-reflexe) sunt procese de baz3 ale activit3w nervoase. 2. Apuchd nou-niiscutul de mlini $i triiglndu-1 uqor in sus $i inainte. Pozifia $imi$cMe nou-niiscutului sunt aproape simetrice. capul este sprijinit pe o parte. motor sau secretor. 2. In juml vkstei de 3 luni exist3 o acalmie in activitatea motorie a sugarului deoarece miqc3rile automate se sting. din poziiia sunt culcat pe spate.18 . 2. datoritii reflexelor primitive de "redresare". In caz cii se observii o asimetrie dintre douii membre omoloage (respectiv dreptul cu st2ngul) aceasta poate avea o sernnifica@e patologicii. Exist6 o tendinpi generala' ca aceste reflexe primitive sa' dispara' ca'tre vdrsta & 3 luni. Din clnd in clnd incearcii s I facii mi~ciki &ke $isprijinul se face cu ajutorul degetelor de mari de la picioare. Si ?naceasti situafiedoming pozifiain flexie. aceste miqciki se produc sau sunt mai active clnd sunt atinse tiilpile picioarelor nouniiscutului. Fig. a intoarce).Dac2 nou-nhcutul este tras de brafe in sus. fiind necesare supraviepirii.

acestea nu sunt deck schile de reflexe normale. Se vor expune numai cdteva: Reacfia Mom (dupl numele pediatrului german care 1-a descris in anul 1917) se produce dacl nou-nlscutul este treaz. Mama aude mereu pe medici "are reflexe normale" sau "Moro este prezent". 2. complet. Mersul automat. Reflexul de agcifare. R&punsul la durerea vie. 2. Nou-nbcutul este $nut de trunchi. dacl trage brusc de scutecele pe care e culcat sau trage mdna cu care Z susGnea capul. cu mncKul q o r aplecat inainte. el are un reflex de urcare.23). C h d reflexul punctelor cardinale este perfect. 2. astfel inciit picioarele s l atingl un suport solid. 2. Limba $i buzele se mi@ spre ' punctul atins.Cercetarea reflexelor se face aS2t la matemitate cdt h de $i acasl i primele s~ptikitni via@. extensie $i rota$e ale gdtului. ale declan~hd astfel mi$c&i de flexie. se simte cum degetele picioarelor se flecteazl. uneori lipl.Reflexul de apucare (aggpre) palmar ~i plantar. iar vrimul se intinde. deschide degetele. de apucare a degetelor. rezula care sugereaze rnersul denurnit amersul (fig. se flecteazl. Fig. 2. cdnd se trage brusc scutecul de sub nou-nlscut. membrul respectiv se f l e c t e d .22 . depmeazl bralele de torace. nou-nlscutul tresare. antrendnd uneori $i capul in aceast2 mivcare. Dacl este tinut in continuare de axile $i dus la marginea unei mese. aplicate ?n locuri situate conform punctelor cardinale. 21). Din &east2 succesiune de indoire $hntindere a membrelor ideferioare. Nou-nlscutul i$i intinde tot corpul. Dacl medicul izbe~te violent masa pe care este culcat nou-nlscutuf. vertical. S-au descris zeci de reflexe. Esenp rbpunsului rezidl fn faptul c l aceste mi~ciiri corpului se fac in acelqi sens ca $i stimulul. nou-ngscutul suge $i inghite corect.Reacfia (reflexul) Moro. c h d acesta este d e s a ~ a t . i se declan~eazl reflexul Moro (fig. 3n stimuliiri (atingeri) succesive. degetele acestuia se inchid brusc $i cu aS2ta f o e . al ciirei . apoi la pwile din mijloc deasupra $i dedesubtul buzelor. Dacl se trece degetul pe sub talpa piciorului nounlscutului. 22). le intinde. Fig. intinde membrele inferioare! in timpul al U-lea se produce revenirea in poziGa de repaus cu bralele flectate $i cu pumnii strh$i. Cdnd acesta din urml atinge planul mesei. Refaexul punctelor cardinale se numevte astfel. De altminteri nu se trag concluzii deciit dupl ce se c e r c e t e d mai multe reflexe.21 . deoarece modul slu de cercetare const2 in mai multe jurul gurii. el intinde brusc bratele $i uneori desface degetele. Ea i n s l ~ i observl c l dacl izbeqte c o ~ u l (patul). la colprile buzelor (drept $i stdng). Medicul este singurul in mlsurl s5 aprecieze dacl reflexul Moro este prezent. La nou-n&cutul mai pu$n vioi. iar celiilalt se intinde. incilt nou-nkcutul poate fi ridicat uneori deasupra planului patului sau mesei pe care este examinat (fig. simetric. sub bra@. Dacl medicul (sau mama) trece degetul prin palma nounlscutului. cu reactivitate redus$ este indispensabil s l se mgsoare atingerea eventual5 a sensibiliGGi. Rcispunsul este cu atdt mai rapid cu cdt nou-n&cutul este l interval mai mare a fafci a ultima aaptare. La contactul plantei (talpa) cu suprafala mesei de examinare.

incerclnd astfel s5 se inspecteze globii oculari. Nou-n%cutul poate emite pu$ne sunete involuntare. laringiene sau guturale. Pentru aceasta se ciupeqte prelungit (1-3 secunde) talpa piciorului. Dac5 un stimul dureros viu nu declanqeaz5 declt retragerea imediatii a piciorului cu trip15 contrac#e. Inflamafia unilateral5 este determinat5 de Fig. inchide qi deschide ritmic gura. cu ochii deschiqi. din c h d in c h d apare un "&bet". face ca examinarea ochilor s5 fie dificil5 2n primele zile. c h d este ridicat in pozi#e vertical$ nou-n5scutul p a t e deschide ochii.2-T . Activitatea motorie qi ' I miqckile % mas5" sunt diminuate c h d atenfia este deviatL Nou-n5scutul p a t e fi calmat prin ridicare in braie. pa'rinlii trebuie sa'-~i infrcinga' neliniptea. ' Clnd plhge. produc uneori umflarea pleoapelor. asociat2 cu tendinp nou-n5scu#lor de a #ne ochii inchiqi. Pic5turile antiseptice care se pun in ochi (solu#e de nitrat de argint 1% sau cu antibiotice). De abia dup5 clteva zile. poate fi examinat in bune condifii de c5tre medic. V i k d Ochii sunt complet formafi la naqtere. dup5 unii autori "piele pe piele". Sclerele (albul ochilor) pot fi roqii. "lipit" cu burta de pieptul m m e i (contactul strhs. Nou-niscutul pare atent. rnn de Contactul social. ca ~i #p5tul. f5r5 s5 aib5 vreo semnificatie patologic5 qi f3r5 s5 lase urme. Nou-n5scutul are un facies (expresie a feiei) aproape imobil (f5. Aceast5 inflamaiie. pleoapele sunt lipite qi tumefiate. Aceast5 miqcare poate fi oprit5.1-5 iip5t qi f k 5 miqcare global5. iar conjunctivele sunt inflamate. prin miinglieri uqoare qi ritmice ale frunp sau ale toracelui anterior. Organele de simt Ochii. urmat2 de flexiuni ("indoiri") succesive ale gambei qi ale coapsei (tripla contrac#e). la auzirea unei voci cunoscute. Dac5 din ochi se scurge puroi. a p i apare iip5tul (viguros qi prelungit. mai ales noaptea. la majoritatea nou-n%cu#lor ochii sunt inchiqi. C h d este liniqtit. s i t q i i l e confictuale din familie ~i m i ales starea de tensiune a m m e i au un rol important in comportamentul nou-na'scutului ~i sugarului. d a d nou-n5scutul este in stare de veghe qi este liniqtit. La nevoie se indepihteazi cele dou5 pleoape printr-o miqcare bllnd5. la c5ldura contactului corporal qi la al5ptare. car: trebuie tratat5 cu grij5. Daca' nou-na'scutulplinge. Se sperie uqor la zgomote. prag poate fi foarte ridicat sau foarte coborlt. hemoragiile trec dup5 clteva s5pt5mlni. in mod obiqnuit nou-n5scutul r5spunde prin retragere aproape imediat2 a piciorului excitat. este vorba de un caz patologic.1-5 mimicg). pentru a preveni eventualele infecp generate de microbii din canalul pelvigenital al mamei. fi. in timpul suptului. Tip5 inaintea meselor. dar se liniqteqte de indati ce a fost hrihit. inseamn5 c5 s-a ad5ugat o infec$e (conjunctivit2). peste care t r e e intermitent un "zlmbet" f3r5 motiv vizibil. nou-n5scutul poate fi liniptit daca' este luat in brafe ~i "strcins la piept". m&g%ere. are efect sedativ prompt) ~i d n g i i i a t pe h n t e . Unii dintre ei se intrec parc5 pe ei inqiqi clnd se "cauti?" de c5tre medic reflexele arhaice (vezi mai sus!). Nervozismul pa'rinfilol. proporfional cu intensitatea durerii) qi miqcarea global5 cu agita#e care se instaleaz5 imediat. Comportamentul emofional.Mama $I captlul Uneori pare c5-qi privegte mama sau pe examinator. Toate ingrijirile se fac cu calm. in 3-5 secunde. datoriti unei hemoragii subconjunctivale din timpul travaliului. "vorbindu-i" cu voce calda". Limbajul. odat2 cu iip5tul.Mcrsul automat. pentru a se stinge progresiv. Dup5 7-10 zile de via@. . 2.

.

s-ar # frt prezent se socoteste c2i sugarul folose~te mirosul pen] notiunea de " a p r ~ c r p e " ia . sitrat). o parte importanta o are expresia fetei. Timp de c2teva secunde. nou-niscutul risc5 de a fi mare prin excesul de aport sanguin de zahir. este imbrgcat. simtul tactil este foarte important dar greu de demonstrat. Gustul Organul gustului (mugurii gustativi localizati pe Iimbi) se constituie foarte timpuriu in cursul vie@ intrauterine. prefer2nd-o fa@ de persoane striine.Mama gi copilul Pe l2nga voce. cu atAt fitul inghite din el mai mult. mic. Gustul este relativ bine dezvoltat la nou-ngscut. marele naturalist englez Charles Darwin a observat cB nou-n&cutul percepea mirosul sbului mamei sale p h i la 30 cm. s8-i vorbeascg tot timpul. ea recunoaqte mirosul cknitqutelor purtate de copilul s8u. infiqat qi desf@at. a deosebi "departe". hgrijirile corpului (tinut in brate. Cu ochii legafi. bruschetea qi/sau sthgscia gesturilor. Pete alb-giilbui (milium albicans). . ultimele declanqeazg o salivatie abundentg qi grimase. acru. inainte de a-1 fi atins. Unele tulburitri ale comportamentului copilului. ochii. pe suprafafa sa. El deosebeqte substanfele cu gust placut (dulce) de cele cu gust neplicut (amar. La Leaghul de copii qi in creqe. se liniqteqte c2nd o aude vorbind sau c2nt2nd. Unul din mijloacele cele rnai eficiente de combatere a colicilor abdominale la sugar este ca in timpul alimentaf. Dac3 mama este diabetics. devine amorf. Simtul tactil apare foarte devreme in viafa fetal%. alaturi de alte f u n c p senzoriale ca vederea qi auzul. apoi viz2nd c i nu se rnai intiimp12 nimic. ceapit. m2ng2iatul qi luatul in brate sunt suficiente pentru a opri tipetele sugarului. un "miros de familie". Este cunoscut faptul c i . baie etc. nu se mai miqci. o fixeazi qi o urmireqte. Chiar de la aceasa v&st& fitul prefera gustul dulce.). cu fata intepenitit.se alini. schimbat. Amintirile olfactive impregneaz6 viafa afectivg in mod inconqtient. unii sugari primesc s2 sugi numai de la mama lor. Simtul olfactiv (mirosul) Nasul este. El este asociat cu comunicarea prin auz qi vedere. dar tenace. La ribdul siu. regurgitafiile qi chiar virs5turile sugarului. Simful tactil (pipstul) Pielea este organul senzorial cel mai intins qi sugarul are nevoie s i fie luat qi finut in brate. Dac2 sunt despiirpti pentru c2teva zile de mams. in timp ce alimentele cu gust plicut declanqeazg reflexul de supt qi inghitit.SUA) a arittat experimental cum copiii de 5-6 ani recunosc incg mirosul mamelor lor. i se curata urechile. Richard Porter (Tennesse . sugarul refuzg sa suga. Mulfi nou-nascufi intorc capul spre s h u l mamei. desEqat. Acelaqi cercetator sustine c i membrii unei familii degajeaza un "miros de bazi identic". in perioada de nou-niiscut qi de sugar mai mare se socoteqte c2 simtul pipsitului constituie o formi de limbaj. unii o recunosc numai dupi ce sunt luati in brate qi ii simt mirosul qi formele corpului. Este bine ca mama. Mirosul este prezent la nqtere. se opreqte. Cu c2t lichidul amniotic este rnai dulce. i se dB s2 m%n2nce. spilat. dar inceteazs orice joc a1 mimicii. se reculca etc. acesta este in permanenti ingrijit pentru c i nu poate face nimic el insuqi: este luat in brate. amplific5 ritspunsurile interactive. Ea este prima care va observa c2nd sugarul aude. "Fafa impasibil8" face ca vocea mamei sB nu rnai fie "interesantit" pentru copil."piele la piele". care ingrijeqte copilul. in majoritatea cazurilor se constati c2 qi mamele respective recunosc mirosul copiilor lor. De altfel. dupa mirosul laptelui qilsau corpului. sit-i csnte dacg are voce. Contactul strsns. Adesea. Daci o mami continua s i vorbeascg. acesta refuz3 s2nul qi chiar nu rnai accepti sB stea fn brafele ei. mama recunoqte foarte tirnpuriu mirosul copilului siu. Contactul cu pielea qi citldura corpului mamei sunt stimulgri foarte puternice. ciildura corpului qi compresiunea local2 exercitate asupra corpului copilului ("piele la piele") previn qi/sau calmeazi colicile. qters. h c a din anul1877. leganat qi mhg%at. survenite rnai tibziu. in general. ardei. Daca mama consumi alimente care modificg gustul qilsau mirosul laptelui mamei (piper. nasul. prezenthd rareori. nu mai fixeazg fafa mamei.iei sa' fie in contact nemijlocit cu corpul mamei sale . Sugarul simte blhdetea. usturoi etc.) Ecute agreabil qi adaptat a fost numit "dialog tonic" de Ajuriaguerra. gura. daci o mama schimbg apa de colonie cu care era obiqnuit sugarul. copilul este dezorientat.

La noi se gkesc cidife din material plastic. Unii fipi continuu. prima alternativi creeaz5 ingrijorare in familie ~i determini prezentarea la medic.1.) ~i mijloacele de ingrijire (sspun. Spre sf2qitul primei luni de via@. Luatul ~i finutul in brafe. cu o capacitate de 32 litri. a l ~ i sau nu pl2ng deloc. condamnate decenii in ~i ~ i ltrebuie reconsiderate. blhdefe. deoarece excitafiile nu sunt prelucrate la nivel central.) trebuie alese cu mult d i s c e r n h h t . alimente regurgitate. Pielea sugarului este rnai subfire ~imai fin8 deck a adultului. Senzafiile cele rnai numeroase ~i rnai prompte. Manifestid anormale Motricitatea generalii a) Decubitus dorsal (culcat pe spate). iar imbriicirnintea (scutece etc. sunt simfite rnai ales prin piele.4. sugarul nu poate respira liber (pericol de inibu~ire). contact social ~i afectiv permanente. in cazul unor u m & i dupi suferinte din timpul sarcinii sau naqterii. ingrijirile ce se acordi pielii sunt de mare importan@. De aceea. chiar daci sunt respectate condifiile optime de examinare. La acesti v k s d se poate trece cu vederea c i sugarul are un contact limitat cu lumea inconjuritoare. sugarul nu poate deplasa deloc capul. De asemenea se poate constata c8 sugarul anormal nu reacfioneazi adecvat la incerciide de a fi calmat prin mhg%eri. durere ~i lini~tire. 2. & ultimul timp au a p k t cidifemontate pe un picior pliant. Cidifa se a ~ e a zintr-o pozitie stabila ~i comodi pentru mami. aer cald ~i uscat ~i imbrichinte adesea nepermeabil8 la aer. C i d i p se rnai poate aSeza pe dou8 scaune sau pe o m8suf8 rnai joas8. Nou-niscutul este prea lini~tit exagerat de agitat. regurgitiki.explica prin lipsa de contacte cutanate intre mama ~i sugar. Nu este exclus ca aceasd dificultate s3 aib8 la bazi un deficit senzorial (de vedere sau de auz). Motn'citateafina' +siadaptarea. uSor deplasabili. impersonale ~i unele brutale sau cu st2ngicie au consecinfe negative asupra comportamentului acestuia: colici. inert "infepenit" (corpul intins. Obiecte necesare a) Ca'dita (albia. tulbur5ri de somn. fie absente. fie asimetrice. f ngrijirea pielii si anexelor Pielea sugarului este cel mai important organ de simf pentru pipiit. dificultifi la supt. RefZexe ~i reacfii. schimbat la alimentafie. care r h h e "cu biirbia c8zuti pe piept". mhgiiieri ~i ribdare. De aceea el pierde mult mai repede cildura ~i lichidele (prin transpirafie) din cauza suprafefei relativ mari a corpului ~i a subfirimii fesuturilor pielii. vana) din material plastic este cea rnai avantajoasi: este ieftina'. sugarul are nevoie de dragoste. Pielea sugarului este suprasolicitat2 de eliminarea de urini ~i materii fecale. rezistena ~ise poate cur8@uSor. ba'iJa. i Sugerim s8 se confecfioneze o planqeti de lernn (cum sunt cele de desen sau cele pentru gospodhie) de dimensiuni ceva rnai mari dec2t lifimea cazii din camera de baie. pe care o prime~te prin luat in brafe. c i l d u r i qi frig. cgdur8. Limbajul ~i contactul social. In mediul rural se rnai folose~te alocuri albia de pe lemn. D a c i nou-n8scutul s d intr-o pozifie de flexie prea accentuati sau de extensie. b) Decubitus ventral (culcat pe burta'). episoade de agitatie sau de p l h s etc. "convorbiri" in timpul oriciirei manevre de ingrijire. sugarul respectiv creeazi impresia c i nu vede sau c i este surd. de plicere sau de neplkere. =i vreo indoire a membrelor inferioare sau superioare) inseamn8 c i este vorba de o pozifie anormal8. Orice marnii care-~i iube~te copilul are un "simf" special pentru aceasti "dificultate" de contact. fn aceasti pozifie. Toate reflexele ~i reacfiile sunt fie exagerate. luat in brafe. Capul nu poate fi Tntors intr-o parte. mediu inconjuritor poluat. corporale corecte. Pe I h g i alimenta~e ingrijiri . cidife in hamac de susfinere etc. Manevrele de ingrijire trebuie s i fie deosebit de bl2nde. hgrijirile nou-n8scutului acordate &isuflet. creme etc. care are dezavantajul c i nu se poate dezinfecta .

b) Termometrul de h i e c) Un vas mic din material plastic.11~5 mode (confec~onat3 ruf"arie veche). plasat3 la indemiink . Fig. "Pampers". a1 adultilor. roqeap. d) Un prosop mic dintr-un material mode pentru fa@. i) 0 fo~$ecufa' pentru unghii. stors $i limpezit de mai multe ori deoarece se *mbib5 cu spurn5 de sspun. "body". g) Lenjeria pentru sugar (scutece. Dac5 se foloseqte un din burete. cu acest colt se "usucil" regiunea superioar5 a corpului.2. m) Un ca'za'nel pentru fierberea lenjeriei. pe patul sugarului sau sau. Vasul se spa15 cu detergenti qi eventual se d e z i n f e c t d . 2. n) 0 para' mica' de cauciuc sau o pipeta' speciala' pentru aspirarea secrefiilor din nas. tampoanele se ard ulterior. Amintim ciiteva dintre ele cu precizarea c5 nu toate sunt necesare. Mijloace tie tngrijire. unele dintre acestea. iar iarna pe un calorifer cald sau liing5 sob& Scutecele se q a z 5 in ordinea folosirii.Obiecte pentm ingrijire. acesta trebuie spaat. fabricate de firme improvizate.4. h) Comprese sterile (un pachetel) qi betiqoare cu vat3 puse intr-o cutie de plastic. k ) Un vas de metal in care se pun tampoanele intrebuinfate. pot produce efecte nedorite (iritatii.Mama gi copilul qi dac5 este uzat5 prezint3 riscul r h i r i i prin aqchiile care se desprind. Mai mult. Cosmetice in ultimul timp au a p h t o multime de produse comertiale. insotite de o reclam5 excesiv5. i) 0 ga'leata' cu pedala' pentru ruf"aria murdarii a sugarului. cu murdikie saulqi rnicrobi. fie o c k p 5 din pi3. cu ap5 cald5 curat3 pentru spaat fata. 2. jacheticq b o t o ~ iscufip). . e) Fie o mhuq5 pluyatil. pe o mas5 obi~nuit3 in lipsa acestora.24 . j) Un pieptene ~i o perie pentru cap (cu peri fini qi moi). Dac5 sugarul sufer5 de o infectie a pielii. Prosopul se intinde pe o mas5 de irdiipt. agitatie). f) Un prosop mare de baie cu un colf insemnat.

Servetelele impregnate cu ulei sunt ambalate in cutii speciale. Nu modifici stratul de proteciie al pielii.3. Constituie un obiect de lux. deoarece aspirarea norului de p u d r i de c i t r e sugar este periculoasi (sufocare. criprituri). frig. Ultimele se adaugi in funciie de forma clinic5 a reac@ilor cutanate. Se folose~te indicaiia medicului. la spuma nu iriti conjunctivele. Nu conline aditivi ~i rezisti mult timp. de dorit cu numai la sipunirea organelor genitale. Se poate aplica ~i pe restul corpului. De obicei cutia de pudri are un capac de siguranii. totu~i. 79 . glicerini ~i api in anumite propoqii cu sau fiiri adaosuri. un ~ervefel sau o bucati de tifon inmuiat sau nu in api este tot aSa de bun. Produsele romdne~tiau aceleGi efecte. previne paqial formarea de cruste). Are o reaciie acidi. Nu este recomandati sipunirea excesivi. 2. la cutele pielii. vih-stila care spuma este perceputii ca neplicutii. Apa caldi de baie degreseazi deja pielea aSa c i nu este necesari la sugari. Pentru pielea cu rini. pielea. Sipunul "de casi" qi sipunul de rufe fiind alcaline ataci stratul protector acid a1 pielii. uscare etc. Se va evita excesul de pudri.) si de aceea sunt indicate la sugarii mari si la copii cu piele uscati.4. ceea ce le contraindici la sugari. Unele uleiuri coniin vitamine qi substanie protectoare.). nu-i modifici aciditatea ~imentine pielea moale qi catifelati. coapse). SpEilatul (baia partiald din primele zile) Daci bontul ombilical nu s-a detasat sau daci sugarul este bolnav ~iare febri mare. Baby Soap. atunci va fi numai spilat p q i a l . $amponul pentru copii Baby Shampoo se prefer5 in locul sipunului obi~nuit spilarea capului (pH acid. vdnt) mai ales la sugarii care prezinti unele reaciii ale pielii cdnd sunt s c o ~afari (roveag. materiilor fecale. cilitoriilor qi in orice imprejurare cdnd copilul ~i familia sunt in afara locuintei. Nu usuci la . Este absolut necesar pentru baie. in locul . la subsori ~ila cutele pielii. la cutele pielii (gdt. Baia devine mai plicuti. Mixturile sunt suspensii pe bazi de talc. unele lotiuni. Sipunurile de toaleti pentru adulii coniin aditive ~i unele au reactii alcaline. Sapunul lichid pentru copii se apreciazi c i ar fi inofensiv ~i mai eficient la curiiirea pielii sensibile la sugarii predispu~i r o ~ e a gcojiye. cripituri. Nu lisati in nici un caz cutia cu pudri la indemdni sugarului mai mare ~i a copilului mic. Uleiul inmoaie crustele.). transpiraiiei $i ale resturilor alimentare. recomandati tot pentru curiiire. vaselini ~ilanolini. deschide la un moment dat. pur ~i bine rafinat. generalizati. Cremele medicinale sau unguentele pentru copii (de obicei pe bazi de talc ~ioxid de zinc. Se folosesc pentru curiiirea gurii qi mdinilor copilului in timpul plimbiirilor. care protejeazi pielea delicati a sugarului de efectele nocive ale urinii. Uleiul pentru copii este un ulei vegetal. "laptele pentru piele" se folosesc pentru proteciia corpului qi a feiei in caz de intemperii (cilduri prea mare. Cremele. Baby savon). pudra de talc. fn plus costa' mult mai pufin! De obicei se folose~te curitirea zonelor din jurul la anusului qi organelor genitale. in prezent nu se mai folosesc. Se vor aplica in strat uniform ~i foarte sublire pentru a f i uqor de indepirtat. Este un sipun bogat in grisimi. absoarbe secretiile ~i favorizeazi cicatrizarea rinilor. Aceste adaosuri coniin de obicei uleiuri de plante (aloes etc. subsoari. avdnd un pH acid aseminitor cu cel a1 pielii sugarului. Puneii puiini pudri intr-o mdni ~i cu degetele de la cealalti mdni rispdndiii-o uniform in strat subtire pe la toate cutele. Crema sau ingredientul se folose~te la recomandarea medicului. Uleiul de floarea-soareluifiert se folose~tecu acelea~i efecte favorabile. la care firmele producitoare adaugi diferite ingrediente) au ca scop s i protejeze pielea impotriva aciiunii iritante a urinii ~i fecalelor. oxid de zinc. cu pete.Sapunul pentru copii (Baby Seife. i Pudra se f o l o s e ~ t ecu scopul de a absorbi umezeala qi transpiraiia. Majoritatea coniin qi substanie alcaline. misuri. seboree (cruste) ~i cu sensibilitate mare pe vremuri se recomandau tiirdtele care nu sunt iritante. bine purificat. la Lotiunea pentru sugari este o suspensie fir5 substante alcaline. uleiului qi loiiunilor se poate folosi. de a ricori ~i a vindeca unele leziuni ale pielii ( r o ~ e a i i pete. Adaosurile spumante pentru baie asiguri o curitire eficienti la nivelul porilor pielii. dar acesta s-ar putea. ale zonei din jurul anusului. Se folose~te. crizi de apnee etc. Sunt indicate indeosebi in eruptiile cu leziuni umede.

2. strlng pumnii.Cu &a s&gl mama ridicii in sus picioarele sugarului. Fig. ace de sigurang. Fig. i Se Sterge pavilionul p impoia urechilor cu vat2 hidrofilii. Cu apa din a1 doilea lighean se spalii burta. resturile de lapte . bratele ~i miiinile. membrele inferioare. pentru fese se folose~te~i siipunul sau lotiunea special2 pentru sugari. unul pentru partea de sus a corpului ~i celiilalt pentru piirtile de jos (apa trebuie sii aibii temperatura de 36. vat2.Pentru a imbilia sugarul se vor preggti toate obiectele. Ulterior se ung cu ulei fiert sau cu cremii in special zonele cu cute ale pielii.537"). Sugarul este intins cu fa@ in sus. Mai b3 se pune prosopul ceva mai sus sub capul ~i sub ti trunchiul sugarului. La sf&$ se spa12 organele genitale ~i ~ezutul.27 .25 . dacii se usucii. fnainte de a incepe ungerea cu ulei puneti un scutec pentru a nu murd3ri prosopul. se va Sterge (de fapt "se usuc8" prin tamponare) pielea spilat2. degetele intinse pentru a curiifi palmele. Urmeazii fa~a. iritii pielea. Lucrurile folosite se pun in alt2 parte.26 .Se incepe spllatul ochilor. iar cu cealalt5 li yterge popoul cu scutecul murdar. Urmeazii uscarea temeinicii (~tergerea prin tamponare cu un prosop moale) a intregii pieli. 2. sugarul fiind i culcat pe o parte. Unor sugari nu le plac aceste manevre. o gilleatii pentru scutecele folosite. o m h u ~ isau o c Q i i i pentru spiilat. siipun sau lotiune. ce se folose~te pentru fa$%. hliiturati scutecul ~i Fig. Pe fat2 ~i corp nou-niiscutul este spillat numai cu apii. uneori plhg. Miiinile trebuie desacute. picioarele p spatele. Nu kcercati sii curiipti interiorul urechilor.peste f a g treceti cu un tampon de vat2 pentru a ridica saliva ~ ieventual. fnainte de a spila jumiitatea inferioarii a corpului. iar scutecele intr-o gileatii. Se incepe cu ochii sugarului.Mama gi capizut Pentru aceasta sunt necesare: douii vase de plastic cu apii caldii. un prosop. Temperatura camerei in care este spiilat nouniiscutul trebuie sii fie in jur de 24°C. continuati cu giitul. Se schimbii vata la fiecare ochi. scutece curate. Cu c2te o compresii sterila hmuiat5 in ap5 lirnpede (nu in infuzie de muyetel care contine impuriafi) se yterge fiecare ochi dinspre unghiul extern spre unghiul intern. pieptul. Nu uitafi sii vii ~tergeti miiinile inainte de a atinge banda adezivii . Vasele se a~azii apropierea in mesei de inEqat pe care se af2ii un prosop care sii aibii un desen ("sernn") ?n partea de sus. Nu se aruncii pe podea! fnainte de "spillarea" propriu-zisii se curiig popoul murdar de materii fecale cu un scutec sau cu o c Q $ ambele curate. care. 2. Cu vatii sau cu o compresii umedii se Sterge fiecare ochi cu mi~ciiri dinspre unghlul extern spre nasul sugarului.

unii copii prefer5 temperaturi mai joase. Scutecele. Credem c i intervalul cel mai potrivit pentru baia zilnici ar fi seara inainte de ultima masi (18. cu capacele deschise. temperatura camerei poate s3 fie de 22°C. Protejati-vii impotriva stropirii cu apii printr-un ~ o impermeabil qi punefi-vi pe un umir un q prosop de baie care v i va acoperi chnd copilul este scos din api. Baia general&zilnic& Prin spilarea zilnici a intregului corp se asiguri pe lfingi igiena pielii (inliturarea murdikiei. qosetele. Daci nici aqa nu se rezolvi problema se va da copilului s i m h h c e inainte de baie.4. Atenfie la sugarii mai mari. de educatie ~ide civilizafie. biberonul va fi pregitit inaintea biii si pus la incilzit. Nu este recomandabili o or. la sugarul rnai mare. cilitorii. Prosopul va fi intins cu insemnul corespunzitor la locul adecvat. ceva mai sus. Pregiitiri Temperatura camerei. Franfa). Este important ca sugarul s i nu simt5 frigul. Reduceti la minimum intervalul de timp cht copilul este ud. camera in care se face baie trebuie s i fie bine incilzit3. Baia efectuati dimineafa tulburi insi. Cu toate c i la noi in pit-i multe mame susfin cii apa pentru imbiiere trebuie s i fie mai caldi (peste 37"C). Este bine ca baia de curilenie s i se faci la aceeaqi ori. Sugarul fipi. pentru a se evita curenfii de aer. iar copilul rnai mare va fi deprins s i .) se poate face numai baie paqiali. inclusiv vara. se a ~ a z ordonat i pentru a f i folosite rapid. Baia de sear2 se prefer5 qi pentru a oferi posibilitatea ca mama s i fie . Pielea lui sub*e percepe cildura rnai intens. mhinile ~i picioarele. ulterior.5-37°C. va fi inf3~at. Unele mame aleg pentru baie perioada dinaintea celui de-a1 doilea supt. Cosmeticele sunt puse la indemhni pe masa de inasat. mai tkzie deoarece se amhni atht somnul sugarului c3t ~i a1 pikinfilor. Unii copii se sperie ~ 2 n d le ajunge pin5 la git. Nu suntem de acord cu asemenea opinie. Temperatura apei din baie se controleazi cu un termometru de baie qi se situeazi la 36. 0 m5surii de mare prudeng este de a nu lisa copilul singur in cidifi (pericol de inec) sau pe masa de inf3~at (pericol de cidere). rimhne unul din mijloacele de igieni corporal3. Temperatura apei se poate aprecia introduchnd cotul in a p i . Pentru nou-niscut. Marele pediatru german Adalbert Czerny afirma c i 'yinta umanii trebuie sii facii baie zilnic din ziua ccind cade bontul ombilical si pan6 la 96 de ani".30-20). Apa prea fierbinte sau prea rece strici plicerea copilului. la sugarul mai mare ~i la copil. Daci este ricoare in cameri se incepe cu imbricarea c i m i ~ u i e irespectiv cu "body". scoaterea la plimbare. La sugarii hriiniti artificial.a "Pampers"-ului. 2. iar rnai tkziu cu simful ordinii. body sau chiiqutele. Este recomandat un termometru de cameri.i api rece qi apoi api cald3 pentru a evita riscul opikirii. Unii pediatri propun ca baia generali s5 se faci de 2-3 ori pe siptimhn$ motiviind c i spilarea zilnici ar duce la uscarea pielii (Statele Unite. sub capul qi trunchiul sugarului. dupg uscarea jumgtifii superioare a corpului sugarul va fi invelit repede cu un prosop ~ i imediat . temperatura convenabili este in jur de 24°C. Dac5 nu putefi amesteca apa cu ajutorul robinetelor (de apii rece ~ide api caldi) turnati in cad5 rnai int2. mhncicioqi.5-38" i ~ retrage speriat i picioarele. care este o b i ~ n u i t icu temperaturi rnai joase. .4. la introducerea in apa de 37. Cada se umple numai pan5 la jumiitate. Orarul biiii. Cand apa mama nu este prea indemhnatici. chilotii absorbanti (Pampers). dupi aceea. sugarul este spilat mai greu intr-o cadi plini. Cei mai mici resimt frigul foarte repede. sp42ndu-1 insi cu miqciri blhnde qi in mai puling api. La astfel de sugari ~i de copii rnici. anurnite boli etc. cu formarea deprinderii pentru curitenie ~i civilizafie. de d i r e . dar nu cu mhna. Baia general.~ spele i zilnic fa@. respectiv intre 9 qi 10 dimineata. baia se programeazi intr-un moment a1 zilei chnd respectivul este rnai pufin infometat. Uqile $i ferestrele se inchid. Numai in condiiii necorespunzitoare (frig in c a d . Ass s-ar explica motivul pentru care copilul. mama transpiri ~iceilalii membri ai familiei se enerveazg. boneta. ghtul. prevenirea infectiilor ~i cilirea generali). Daci inciperea este insuficient incilziti. obi~nuirea copilului cu un anumit program. pieptul (phn3 la "brhu"). care cind vid biberonul nu mai sunt dispu~i i faci baie ~itot "ceremonialul" imbiierii s se transformi in supliciu.

Nu se foloseqte sipunul. pentru a evita trecerea unei eventuale infecfii de la un ochi la celilalt. gura. se pun picituri de ser fiziologic in nas (inrnoaie qi spali mucozidfile) qi. puncte de plecare pentru infecfii. ~i o m5nuqi (alta deciit pentru restul corpului) sau o bucati de panzi moale (de preferinfi o bucati de tifon steril) sau vati. pentru c i poate viirsa. dezbricafi-1. deoarece devine mai agitat prin manevrele de spilare qi infiqat. Ochiul se qterge cu miqciiri ce merg dinspre unghiul extern spre nas. . Cu m h a dreapti ii sprijinifi funduleful sau ii cuprindefi cu policele (degetul mare) qi mediusul voastre picioarele fie in dreptul gleznelor. sipunirea se poate face direct in api. Spatele urechii este un loc foarte fragil unde umezeala qi sudoarea produc cripituri. scobitori. 2. Stabilirea momentului imbiierii sugarului trebuie s i f i n i seama de unnitoarele: .s i nu fie nici prea flimiind. Dupi ce picioarele qi trunchiul au ajuns in api. Numai in caz de secrefii (apoase sau vascoase) sau de cruste. 84). D a c i este murdirit cu materii fecale. P h l se spali la u n n i (pag. Nu folositi la curifirea urechilor befiqoare cu vati deoarece la o miqcare brusci a copilului se poate rini. stoarsi qi rkuciti (rulad). Sugarul este apoi introdus in baie. astfel de spilituri. s i sipuneasci trunchiul qi capul cu miina sau cu o minuqi moale in afara cizii. =i experienti. la excitatia aerului sugarul urineazi spontan. m h a dreapd a mamei este liberi pentru spilat. D a c i s-a lucrat cu bliindefe qi indemanare.26). Piirerile sunt i m p q i t e in ceea ce priveqte ingrijirile gurii. fie cu o bucati de . in nici un caz nu se vor folosi chibrituri. Nu suntem de acord cu medicii care preconizeazi spilarea sistematici a gurii cu comprese imbibate in solufie de bicarbonat de sodiu. Se foloseqte un tampon de vati sau o compresi sterili. Luafi sugarul din pat. Se folosesc tampoane separate pentru fiecare ochi. ci fie cu mana neinveliti. aviind qi rol de ricorire. Tehnica b5ii La inceput se spali fata. Daci unul din ochii sugarului licrimeazi tot timpul s-ar putea ca motivul s i fie obstrucfia (imperforarea) canalului lacrimal. Daci mama este precauti qi tine bine sugarul. Ceafa qi capul se sprijini pe antebraf. la nevoie se aspiri cu o pari de cauciuc mici. Dupi ce introducefi incet sugarul in api lisafi libere picioarele. sugarul se bucuri qi incepe s i dea din picioare. Nu este bine s i se umble la conductul auditiv extern. baia se poate face la pranz. Este bine ca la fiecare toaleti s i se cerceteze daci pe mucoasa gurii existi muguet (produs de o ciuperci . in zilele foarte cilduroase. Daci exisd secretii oculare purulente se fac spilituri cu a p i fiarti qi riciti sau cu ser fiziologic (nu cu muqefel. Miina dreapti r i m b e liberi pentru a spila sugarul. dintr-un vas pregitit in acest scop. nasul. cuprinzand cu m h a stilngi subsuoara s t h g i a sugarului (patru degete ajung in subsuoari.Mama si copitul ajutati de tati.nu imediat dupi masi. iar degetul mare inconjoari u m h l ) . Prin strinut sugarul indepib-teazi particulele de praf din nas. fie a1 gambelor. urechile. Se incepe cu ochii. Ungerea cu vaselini simpli sau o pomadi cu cortizon qi stamicini (Nidoflor) sunt adesea utile. befiqoarele cu vati infundi cerumenul in interiorul conductului auditiv. Cutele trebuie s i fie bine uscate. pe masa de infiqat.se alege un moment ciind este in stare de veghe sau se trezeqte uqor. Nici pentru fafi nu se recomandi folosirea buretelui. ace de piir sau alte obiecte ascufite infiqurate fn vati. respectiv ochii. pentru a evita contaminarea pielii din jur (vezi fig. Unii medici propun mamei tinere. fie cu o minuqi. in timp ce sprijini in continuare capul qi trunchiul pe antebraful s t h g . mai intiii il qtergeti cu vati inmuiati in ulei qi apoi cu colful unui scutec (fig. fafa sugarului fiind intoarsi spre ochiul ce se spali. risci s i provoace eroziuni bucale. .in timpul verii. De amintit c i atunci ciind este dezbricat. Pentru fafi se foloseqte a p i cildufi. Umerii trebuie s i fie acoperifi de a p i ca s i nu-i fie frig. Urechile. in mod obiqnuit sipunirea se face cu copilul bigat in api. Nasul nu necesiti o curifire speciali. .Candida alhicans) manifestat prin depozite alburii. Sipunirea gatului nu se face direct cu bucata de sipun. 2. in momentul in care este introdus in api (cu temperatura corespunzhoare). care poate confine impuritifi) inainte de baia generali. efectuate de miiini neexperimentate. inmuiati in api cildufi. 27). De aceea se va pune pentru ciiteva secunde un scutec mic intre picioare pentru a absorbi urina. Partea externi a urechilor este curifiti cu o c@i umedi. Gura.

il scoatefi din apii cu spatele ciitre dumneavoastrii qi-1 infiiquraii in prosopul pregiitit. sugarul incepe sii dea din picioare. Avefi grijii ca fafa sii nu se scufunde in apii. iar cu m h a dreapt5 il tine de glezne. il fine@pe spate. Nu trebuie insii foqatii nota cu duquri reci. circulare. Unele avangardisme de a pune pe sugar sii fnoate sau de a-i aplica cine qtie ce experiment pot duce la refuzul copilului de a mai face baie (iipii. pielea copilului. Eventual. Colpl prosopului de sub bkbia mamei acoperii capul copilului.Apoi fie se spall intorcfindu-I cu fata in jos. copilul va fi "qters" . Fig. adicii apucbd subsuoara stdngii a sugarului cu mdna dreaptii. se simt bine fn apii qi fac baie cu voioqie. fie pe o parte. Fig. Fig. Se cliitesc irnediat regiunile siipunite.).Spllarea capului se face cel mai bine cu o c5nu@ cu apl caldg. se intinde un strat subfire de siipun pe tot corpul. Sugarii mai mari incep sii se joace cu apa. Cu mdna stilngii iineii braful stdng a1 copilului.30 .phzii. Acum apucaii copilul cu amhdouii mdinile. Fig.Apoi prindefi un colf a1 prosopului intre cotul qi qoldul stdng.28 . Cu m i q c c fine.$i phi necesits o ingrijire special%. Luafi prosopul qi biigafi unul din colpri sub bilrbia durnneavoastrii. Aveti grijii s5 nu intre siipun in ochi sau apii in urechi. organele genitale r b b d n d la urmii. spatele sugarului se poate spiila tin2ndu-1 qi pe o parte. Mama il apucl cu mfina stfingl de subsoara sthgri sprijinindu-i pe antebrat ceafa.Spllarea fetei anterioare a corpului. Dacii atilt mama cdt qi tatiil sunt siiniitoqi qi nu suferii de vreo boalii de piele (infecGi microbiene sau infestiiri cu ciuperci microscopice).29 . capiitii curaj. 2. de la cap p h i i la picioare. se zbate etc.Sugarul se introduce in baie. cu acelaqi mod de apucare. 2. Prindefi copilul de subsuori. cu tentative de a inviifa copilul sii inoate sau de a-1 scufunda in apii. dar cei mai mul6. m h a stdng5 va riimdne liberii pentru a siipuni qi limpezi. 2. in timp ce apucati cu m b a dreaptii subsuoara sthgii a sugarului. pieptul qi biirbia lui sprijinindu-se de cotul vostru. Ajuns pe masa de inrqat.31 . fingndu-1 de subsuoarii sau de braf. Copilul p a t e fi iinut qi invers. Unii copii sunt temiitori. il inv2rtifi pufin prin apii qi apoi. 2. Scoaterea copilului din up6 nu este simplii. vkdndu-se aliituri de unul dintre piirinii. care se imbibii in prealabil cu spurn5 de siipun. dupii v b t a de un an copilul poate fi biigat in cad3 impreunii cu unul dintre pkinfi. pentru cii nu avefi decdt douii mani. fntoarcefi sugarul pe burtii. Cdnd se simte in aceastii pozifie.

Daca' totul decurge perfect. pus la inceput sub capul gi trunchiul copilului. dac8 este riicoare in camer8 va fi ^mbr5cat cu o ch8quf3 qi dup8 aceea se face toaleta zonelor din jurul anusului qi organelor genitale. sugarul ud se inf8qoar8 intr-un prosop gros (frotee) qi apoi.2. Mai &iu.Unghiile nu trebuie s8 dep5qeasc5v W degetelor de la m h i qi de la picioare. Cel care face baie sugarului trebuie sa' dovedeasca' hdemiinare. intruclt nou-n8scutii qi sugarii $inmembrele superioare qi inferioare indoite (flectate puternic). Orick de mic qi de r& este p h l sugarului. La nou-n5scutul trecut de termen unghiile dep8qesc vlrfurile degetelor.33 . urechilor. Unghiile. insistkd la nivelul cutelor (in jurul organelor genitale. Periajul favorizeaz8 vascularizatia pielii.Cercurile indid zonele predispuse la formarea de intertrigo (leziuni rogii. Dup5 ce 1-ati i n w a t (fie dup8 metoda clasick fie cu mjloace moderne . jocul cu apa constituind un prilej de mare bucurie. cutele gltului. se va insista mai ales la qanprile din spatele urechilor qi la cutele ggtului. Tentativele de extensie se fac lent p k 8 c k d membrele se destind: Durata. se zbat. se contract& La aceqtia.ochilor.''Stergeream sugantlui dupg baie se face cu prosopul mare plugat. indeosebi pe fa@. Chiar dac8 plkge. Dac8 baia qi infiqatul se fac in camere diferite. 2. in timpul transferului. Fig. aceste pliuri sunt greu de qters. subsuori. Ce inseamna' daca' sugarul pldnge in apa'? La inceput unii sugari nu primesc baia cu plkere: plkg.prin tamponare (uscat) cu atentie. dup8 vksta de 6 luni. ci Fig. 2 i m b k a t i cu "body" sau cu c5m8guf3 qi jache$ic& La sugarul bolnav la care nu este pennis s8 se fac8 baie general8 este necesar s8 se curep cu atentie pielea capului. copilul poate fi finut in ap5 circa 10 minute. C k d sugarul este imb&at qi cu toaleta fefei. orice sugar agreeaza' cu timpul baia. c k d p a t e sta pe qezut.spafiiledintre degetele mihilor qi picioarelor). se svhtZi prin tamponament. spatiul popliteu . Periatul se face cu miqc& bllnde in direcfia liniei (orient%%) p h l u i p k 5 c k d acesta devine neted qi lucios.32 . sugarul tot trebuie scadat. La urm5 se qterge excesul de umezeal5 (prin tamponare) qi se piaptAn8 sau se perie capul. Toata imbGerea trebuie s8 s8 termine in 3-5 minute la nou-n5scut qi la sugarul mic. temperatura necorespunz3itoare a apei. Nu se "~terge". Daca unghiile sunt prea mari. In unele sate exist5 supersti#ia c8 t&erea unghiilor ar d5una sugarului. durata imbzerii se va scurta. TGerea unghiilor constituie o operatie delicat5 din cauza fine@ pielii qi a dimensiunilor mici ale unghiilor. nervozitatea sau disputele celor ce partkip8 la baie. sugarul se poate zghia. cu peri fini qi moi) care se poate spas uqor.sub genunchi -. bldndete. fmbra'catul.Pampers). sistematizare. zemui?de ale cutelor pielii). nasului qi unghiilor ficut5 se trece la ultima etap8 a igienei corporale zilnice: ingrijirea pa'rului. calm. in grab8. S-ar putea ca sugarul s5 fi fost incomodat de vreo greqeal5: sthg8cia qi teama mamei incep8toare. cu o compres8 umed5. pentru a se indepilrta transpirafia gi mur&a din p5r. el se perie zilnic cu o perie de cap (cel mai bine cu o perie cu coad2. . El p a t e sP se ba8ceasc8.

Unghiile nu se taie prea scurt pentru a evita fonnarea de unghii "Incarnate" qi ciupirea pielii.4. . se pot confecfionaniqte mbuqi k g degete din piinzii moale. s-ar putea forma cocoloaqe care s5 irite pielea. De asernenea. tradiiia $i de modul de infuaqat.Cu toate acestea. Spre 2% mi. c h d este obosit qi destins. scutecele de unicg folosing se ajusteazg mult mai bine copilului pentru c i ele nu cer nici hdoiri savante. Efectul scontat al scutecelor moderne de a menline qezutul uscat se pierde. Scutecele fn prezent se folosesc tot felul de scutece de toate mgrirnile. Operaria respectivg nu se face dupg baie c k d sugarul este agitat qi-qi rniqcg m W e qi picioarele. 2. in general in cursul celui de a1 treilea an de vial% fn primele luni. crema trebuie din nou i n d e p h t i . organele genitale nu necesitg ingrijiri speciale. care se spal& Scutecele defolosinpi unica' se aruncg dupg fiecare utilizare. mama freac2 ~i kit5 pielea. dupg mas5 sau chiar in somn. evacuarea intestinului qi vezicii se regularizeaz5. Unii sugari au o piele sensibilg qi reaclioneazg rapid prin roqealg difuz$ insoliti uneori de crgpiituri qilsau secre@e zemuindii. Chiar dacg sunt mai scumpe. Waqatul unui sugar nu este numai o problem3 de igien$ ci qi un prilej de miingiiiere. o pilg nemetalicii sau altg forfecutg din trusa de manechiurg a mamei. de cunoaqtere qi de stimulare a dezvoltkii sale fizice qi psihice.5. fn plus. Tentaliile de decalotare sunt inutile (vezi fimoza la dezvoltarea fizicg). care se zgbie pe fag. fn funciie de bugetul. Organele genitale La fetile. Capul se fntoarce spre partea opus3 m%niila care se taie unghiile pentru ca fragmentele mici de unghii s5 nu sari3h gura. La urmiitoarea schimbare a scutecelor. intervalul dintre scaune qi micliuni se prelungeqte qi. Tzierea unghiilor se face rotund la mbini ~i drept hpicioare (pentru a evita incarnarea). fiind mai mult chiar deciit util. La sugarii nervoqi. infikjatul Prin i m a t se inlelege cur@rea feselor qi inlocuirea scutecelor murdare cu altele curate qi uscate. Se recomandg sg se faci bgi de aer (se lasg sugarul cu fundul qi organele genitale descoperite de 2-3 ori pe zi) cu durata de 15-30 minute. uscat. marea majoritate a copiilor folosesc olifa sau chiar WC-ul. Chiar dacii optali pentru scutece lavabile din les3turi este bine sg vg asigurali qi de o provizie de scutece cu unicg folosintk Ele constituie o rezervg Fig. umezeala rgmiine pe piele. mama va opta intrescutecele de folosinlg unicg qi scutecele din lesiituri. La bgieli. nefiind nevoie de inmuiat. Scutecele se folosesc zi qi noapte. o piele robusti qi s5nZitoasg a qezutului nu necesitg crem$ cel mult pu@ng pudr3 (talc) pentru a absorbi umezeal5. hgrijirea qezutului este important$ dar obiceiul de a proteja zona respectiv2 cu straturi groase de crem5 este greqit. toaleta genital% fi Ecutli cu grij3 p h g va la cele mai mici cute. cglcat.34 . Se folosesc foarfeca cu v&l rotund. ci mai tiirziu. De fapt. bineinleles. Nu se ImprZiqtie ins3 pudrg pe deasupra. ta'ierea unghiilor se face in jiecare sa'pta'dna'. 2. nici cine qtie ce indemkare din partea mamei. numgrul schimbgrii scutecelor va descreqte. p h g ce copilul se deprinde cu curglenia. ochii sau nasul sugarului. mama are uneori impresia c5 nu poate sg facg f a g "la toate". crerna in exces reduce capacitatea de absorblie a scutecului. aceste scutece aduc o mullime de inlesniri pentru mamii. Se foloseqte o compresii sau vat5 inmuiatg f&5 sZipun qi se spal3 cu miqcgri dinainte inapoi pentru a nu aduce impuritiili anale spre vulv3. sp2lat. in astfel de cazuri este bine s i se aplice in strat sublire o crem3 protecZ toare pe piele.Dacl este rficoare in camerl se imbracfi sugarul cu o c ~ ~ u dup5 aceea se face toaleta regiunii dm juml anusului $i f l ~i organelor genitale. nici Z ace de sigurang. Nu trebuie s i dispere! Pe mgsurg Z ce copilul creqte.

in acela~i timp. Chilofii impermeabili (6 perechi). spilare in mai multe ape. la invelirea sau acoperirea sugarului. Alegeri pe cele de buni calitate deoarece sunt mai rezistente. uscare. Scutecele p6trate din fesut-buret (8. Scutece pstrate din tesut-buret. clitit.35 . cilcat. materiile fecale s i se rispindeasci qi s i murdiireasci scutecul. Chilot dublat. ceea ce micqoreazi riscul de a se dezvolta roqeafa (dermatita de scutece) datorati umiditifii qi freciturilor. momentul schimbiirii. Se plaseazi sub fundul qi intre coapsele sugarului. Acest scutec a primit numele de Fig. prin tradifie qi posibilitifi se folosesc scutece "clasice". scutece superabsorbante qi care lasi pielea s i respire. Sunt uqoare. impotriva scurgenlor. din fesituri din bumbac sau din finet. 4. scutece previzute cu balsam pentru ingrijirea pielii copilului sau scutece de prindere cu "arici" care pot fi inchjse si deschise de mai mu1te on. a risfifa. Necesiti multe eforturi pentru a le intrefine: colectat in gilefi. moi qi tolerate bine de pielea delicati a sugarilor. care filtreazi urina qi r h i n uscate pe piele. 2. Alegefi pe cele tivite pentru c i nu se destrami. Ele sunt de forme qi dimensiuni variate. Ace de sigurang.12 bucifi) sunt groase qi absorbante. a mdngdia. Scutecele "clasice" din fesiituri i n mediul rural. Existi mai multe modele de scutece de unici folosinti: cele previzute cu elastic la picioare. Scutec din finet (museling). se poarti pe deasupra scutecelor fesute pentru a impiedica pitarea imbrPcMntei qi a rufkiei de pat. 7. 6. Scutece absorbante de unit5 folosinfi Zstoria scutecelor de unica'folosinfa'. scutecul de protecfie se arunci. Pentru nou-niscut sunt prea voluminoase. de forme diferite. Cele mai bune sunt din voal.Necesar minim de scutece: 1. Primul scutec de unici folosinp a fost inventat de citre Vic Mills de la marea companie Procter & Gamble. Sunt utile chiar qi in condifiile folosirii de scutece de unici folosinfi. 3. Trebuind s i fie spilate dupi fiecare folosire este necesar un num& mare de scutece. sipunire sau inmuiere in detergenfi. intirite la mijloc (trei straturi) au o buni putere absorbanti. Scutecele de protecfie sau batiste din celuloza' se pun pe scutecul care este in contact cu pielea sugarului.Mama si copilul absolut necesarii. Se pot indoi ("chiti") in diferite moduri qi dimensiuni dupi talia copilului. Granularea fesiturii-burete a acestor scutece este deosebit de fini qi de moale. 2. Scutec triunghiular. Deqi testele de piafi au inceput inci din 1957. Scutecele triunghiulare (18-24 bucifi). Chilot impermeabil. Scutecele "mari" din bumbac sau finet (18-24 bucifi) au dimensiuni de 60160 cm sau 80180 cm. de asemenea. Pampers. 5. Scutec de protectie sau "batiste" din celulozg. Ele impiedici. infiinpti in 1837 in Cincinnati. in limba englezi "to pamper" insernndnd a alinta. succesul a venit abia in 1961 cdnd Pampers a fost introdus pentru prima oari in Statele Unite ale Americii devenind primul scutec de .

Acest nou tip de scutec de unic5 folosint5 a fost lansat pe piata romiineasci P 2001. De asemenea. deoarece urina era retinutii ?n interiorul scutecului chiar q i atunci ciind sugarul st5tea ?n sezut. Stratul superior are suprafafa extrem de finii. Era vorba de un scutec de hiirtie care confinea P principal celulozii n ca material absorbant. Datoritii mi~ciirii.i retentie format din dous straturi. s-a obse~liat 1 o imbun8t8tire semnificativs a catifellirii pielii prin reducerea considerabils a aspelit2tii.. balsamul este transferat pe pielea copilului sub forma unui strat protector uniform. Proprietlitile absorbante erau sirnilare cu cele ale scutecelor de pSlnzii. Astiizi folosirea scutecelor cu material superabsorbant este considerat5 cea mai eficientii modalitate de prevenire a dermatitei de scutec. protejeazii pielea sugarului Tmpotriva umezelii refiniind o cantitate de 16 on mai mare deciit greutatea scutecului. Balsamul este non-ocluziv (nu impiedicii pielea "sli respire"j. De-a lungul timpului scutecele de unicii folosintii au devenit tot mai subfiri.care ]as5 pielea s5 respire. h t r e timp si alte companii au Pnceput sii produc5 cu succes scutece de unicii folosinfii. El Pndepiirteazii de pe pielea sugarului urina care este absorbiti P stratul imediat urmgtor. Stratul de absorbfie care posed5 o structur5 special5 permifiind absorbtia urinei pe toat5 suprafala scutecului ~i transmiterea stratului de retenlie. Cu noul Pampers s-au constatat reduceri semnificative ale iritatiilor $i en'temelor pielii la nitelul feselor si a organelor genitale.. Acest compus dintr-un amestec superabsorbant (poliacrilat reticulat netoxic care absoarbe urina si o aduce la o valoare aproape neutrli a pH-ului) si celulozii. ce a crescut semnificativ viteza de absorbtie a urinei P cazul n scutecelor Pampers. form2nd o barier2tmpotriva umezelii.unicii folosinfii r5spiindit pe scarii largii. . iar polimerul superabsorbant poate reline o cantitate de lichid de ciiteva ori mai mare deciit propria-i masii.straturi interioare. c . De asemenea. piistriind urina P n interiorul scutecului (fig.banda adezivj de kchidere. Aceste scutece nu permiteau scurgerile ~i piistrau pielea sugarului mai uscatli deciit scutecele simple cu ce:ulozii sau cele de piinz5. avantajul cel mai important constituindu-1confortul atiit pentru sugar ciit ~ipentru mame. n Scutecul "Pamnpers" posetl5 astfel un sistem de absorbtie . de asemenea.37).36). impermeabil. Pampers.banda moale pentru talie: b . Schimbarea la timp a scutecului si hgrijirea pielii vor duce la reducerea riscului aparifiei dermatitei de scutec. Primele scutece care au introdus un astfel de polimer au fost Pampers. rezistent la ap5. fn anii '80 Pampers se vindea deja P 75 de f c . Procter & Gamble a patentat o celuloz5 tratatii special.. Stratul exterior constii dintr-un material pol ietilenic moale. Ultima inovace majorgin materie de scutece de unic5 folosintS o reprezintj introducerea scutecelor Pampers Extra Dry. Stratul exterior a1 scutecelor n Pampers are milioane de micropori. iar Pncepiind din anul1995 a inceput sii se n foloseascli qi ?n tara noastr5. noi Pmbuniitiifiri au fost aduse scutecelor de unicii folosinfii. cu o putere mare de absorblie. Un scutec ciint5reste astiizi aproximativ 50 g. care las5 a e n ~ sB l circule. 2. Fig. astfel Pnciit pielea copilului este P permanent5 n aerisit5.i puteau reline lichidul chiar ~i sub presiune. previizute si cu benzi cu balsam (pe baz5 de petrolatum ai Aloe Vera).36 . Pentru a veni P n Pntampinarea consumatorilor.i csldurii corpului.a . Scutecele Extra Dry sunt. 2.pliurile din jurul picioluelor. Scutecele Pampers EXTRA-DRY detin o serie de caracteristici unice (fig. 6 . mai uqoare si mai eficiente. Un progres uriaq 1-a constituit introducerea P anii '80 a polin merilor superabsorbanfi P amestec cu celuloza care n aveau capacitatea de a absorbi mult mai mult lichid dec2t aceea~icantitate de celulozii . 2.

timpul iernii. ci o piil&u@ de soare. d .4. d) se giisesc in m z m i diferite care se ajusteazii perfect corpului sugarului. pentru a-1 apka de aerul rece. .strat de retentie. Midi . fie in fatii (copilul mai mare) cu capse sau cu nasturi imbriicati in phzii. Pe ambalaj este imprimat modul de folosire vi in limba romhii. i n timpul verii. in anotimpurile calde se folosesc numai salopete din fesiituri cu bumbac mercerizat (mai subtire) sau pantalonavi scuqi.Fig. Dacii sunt prea mari nu tin de cald.a . Junior .36 vi 2. iar in c a u l cii sunt mici stsnjenesc libertatea de rnivcare vi confortul sugarului. Sunt necesare 4-6 buciiti. Maxi Plus . sugarul poate fi "imbriicat" numai cu "Pampers" vi cu bodys fiirii m h e c i sau cel mult cu m h e c i scurte. b) reduc frecventa infectiilor cglor urinare (mai ales la fetite). Pentru sugarul mare vi copilul mic se aleg materiale colorate. Pieptiira~ele(in numiir egal cu ciimiivutele). c) previn vi corecteazti formele uqoare de displazie congenitalii de vold.37 . Maxi . Scutecele de unicii folosin$?i EXTRA-DRY sunt accesibilein mkimi care variazii in funcfie de greutatea sugarului si copilului mic: Mini . Bodys (din limba englezii "carp") constii dintr-o combinatie de ciimavii (de cele mai multe ori cu mhecii scurtii) cu chiloti scuqi. iar pieptkavele in spate.6.pentru greutate 9-20 kg. Se procurii o duzin& Chilo@ intermediari.pentru greutate de 3-6 kg. Practice in lunile de iarna' sunt: un sac sau un costumq pendru ca'rucior sau o salopetG. in zilele ciilduroase de varii copilul nu va purta boned. b . Au un dispozitiv care impiedicii orice deschidere accidentalii.pentru greutate de 4-9 kg. au forme diferite. Se preferii cele din bumbac.Trebuie sii se potriveascii la forma vi dimensiunile corpului. e . 0 bonetii din bumbac sau diftinii. Ace de siguranp. Boto~ei. Boneta din garnitura pentru plimbare nu trebuie sii fie nici prea mare vi nici groasii.pentru greutate de 12-25 kg. frotir. in casii nu este necesarii boneta. plnzii albii din bumbac). Sunt foarte practici. c . Ciimii~ufele mQneci scurte. e) economisesc timpul mamelor alocat schimbzi vi isavatului sugarului vi copilului mic. se adaugii hcii o bonetii de bumbac sau o ciiciulip de lhii. finet.stratul superior. Se pun pe deasupra scutecelor din tesiituri pentru a *mpiedica murdikirea imbriichintei vi a lenjeriei. Chiivufele se incheie tn fa@ sau pe unul din umeri. 0 pereche de miinuqi fiirii deget sunt necesare numai toamna vi iarna. care se incheie fie intre coapse (sugarul mic).37.sistem dublu. Ca dezavantaje putem arninti: costul de cumpkare mai ridicat comparativ cu scutecele de phzii. Trei perechi de salopetii-pantaloni ("Strampi" de la Strarnpelhosen). A 2. Alte obiecte din trusoul sugarului Pe langii scutecele amintite rnai sus sugeriim ca trusoul copilului sii fie completat cu: 6 ciim*ufe cu mPneci din material moale ~i subfire (indian. Aceste ace se folosesc la scutecele din tesiituri.pentru greutate de 7-18 kg. CAnd sunt confecfionate din material frotir (ca prosopul pluvat) sunt prea ciilduroase. Sunt necesare vase buciiti. 2. . tricourile ~i cu bluzele cu mheci scurte se folosesc vara.strat exterior.strat de absorbtie. in ava fel ca pieptul vi spatele sii fie acoperite. scutecele de unicii folosintii tip "Pampers" indeplinesc unele deziderate ca: a)-previn unele din bolile pielii din zonele organelor genitale vi feselor in primul rand a "dermatitei" de scutece. La cei rnai mari se poate folosi o canadiana' imbla'nita' vi cu glugti. Datorid caracteristicilor amintite mai sus vi schipte in figurile 2.

210 74 21 (/ Spasmofilie (/ in formarea I)cll)orrt n ~ t l d r r . Sector 2. importator unic Vintila. Reprezentanfa MERCK HSEE pcbntru produse farmaceutice. Bucure~ti TEL 211 85 68 210 '76 87 FIU. agent.R.L. nr 7." VigantolQOel * VieantolettenQ500 w v Rofllaxia 81 tratamentul ' rahitisrnului a Tratamentul de sustinere 0 al osteoporozei VigantolettenQ1000 (/ Osteomalacie 3 1 Fluor) oaselor (/ Osteopatii metabolice FluorVigantolettenQ 1000 (/ Profilaxia cariilor dentare la copii VigantolettenQ500 C:HIMIMPORTEXPORT-PLURIMEX S. ~ ~ n c Str t I h n u ~i~ t~ .

.

3.scutd. deoarece simiul tactil esteprimul siml care se dezuoltd. . Apoi o izoleazii in interiorul Ultra a1 scutecului. un scutec bun trebuie s2 aibi ~i un strat de retentie care mentine lichidul la distantii. chiar ~i atunci ciind greutatea copilului preseazii scutecul.Noile Pampers Extra Dry folosesc cea rnai nou2 tehnologie pentru protejarea pielii nou-n2scutului. nou-ndscutul comunicd cu mediul z^nconjurdtor. asigurzndu-i in acelagi timp si o protectie suplimentar5. astfel inc2t retin rapid gi eficient urina de pe pielea bebelugului ~i o izoleazii definitiv in miezul din interior.. * /'- ( 2. De aceea z^ngrijireapielii nozl-ndscutului este foarte importantd: 1. le ua primi prin piele. Pentru cii amoniacul din urinii d2 senzatie de usturime copilului. c) Noul scutec Pampers Extra Dry absoarbe urina aproape de 2 ori mai repede dec2t alt scutec. piistrind-o uimitor de uscatii. De asemenea. Acest lucru face ca pielea sii se poatii irita ~i nici sii nu respire. d) Mai mult.. care va pliinge ~i va fi nefericit. Ce scutec phtreaza' pielea copilului uscata'? a) Un scutec bun trebuie sii aibj un strat de protectie care absoarbe umezeala. Scutecele din gama Pampers sunt super-absorbante. pielea pe bebelugului. chiar d a d greutatea copilului preseazg scutecul.Pampers bine) actioneazii ca o compresii cu urinii .Aproape toate tnesajele pe care leprime5te de la aceasta' lume noud si neeqbloratd. Pielea unui nou-nsscut este atiit de delicatii inciit este important ca ea sii riimiini ciit mai uscatii.e mni . J Recornandat d e Societatea Romjnii de Pediatrir . departe de pielea bebelu~ului. prevenind intrarea acesteia in contact cu pielea copilului.tA .rllLi es. c. [ . Evitarea contactului prelungit a1 pielii cu umezeala are ca rezultat o piele mai putin fragilii ~i rnai putin expus3 la iritatii si la dermatita de scutec.fncd din prima z i dupd nastere. Asfel copilul simte c2nd miimica z^l str2nge ?n brale. Cum a9 putea sa' protejez mai bine pielea copilului meu? Av-2nd grijii ca ea s5 r5miins uscatii gi silniitoasii.LPampas pielea copi. De ce este important ca pielea copilului sa' ra'dna' z^ntotdeaunauscata'? Pentru c5 o piele uscat5 reprezintii primul pas citre o piele siiniitoas5. c2nd z^l m2ngZie usor si z^l ocroteste. b) Un scutec de calitate mai slabs (care nu absoarbe foarte - Scutec ohisnuit -. -1 . scutecele Pampers lass pielea s2 respire $i sunt dotate cu un strat subtire de balsam aloe care ajut5 la protejarea ~i ingrijirea pielii bebelu~ului.

' .Y. .

iar pielea nu este iritat3. pentru ca umezeala s3 se usuce.mai inchis etc. De aceea. dupti baie ~icPnd este pus in pat. in prezent se folosesc. fnfa'qatul corect. schimbarea scutecelor se face dupti masti. spdari-1 cu apti ctildur& deoarece la sugarii sensibili. nu se schimbti scutecele. Sugarii care sunt hriniri cu preparate adaptate (cele europene au prefixul pre-). numtirul schimbirilor variazti dupti sugari ~i nu este acela~i fiecare zi. Dacti fundul este deja rap. ins& va fi schimbat des. o past$ bine formate. la fiecare schimbare. compactii. In mod o b i ~ n u i t . Similac (SUA) etc. Nu rnai trebuie sti dari din nou cu ulei ~i nici sti aplicari la s f k ~ io crem3.4. constituind unul din criteriile de bazti in urmirirea strvii de sintitate a sugarului. scaunele sunt rnai inchise la culoare.in cilrbiziu. in general. metodele care asigurti o pozifie naturalti ~i o mi~care liberti a picioarelor. La sugarii care regurgiteazti. primele s t i p t h h i ~i chiar luni de via@. crtiptituri etc. 3 ltisa$ cgteva minute gol. Erti reziduuri. Pe de altti parte.7. La aceastii categorie ~i la cei care au scaun in timpul altiptirii. se preferti schimbarea inainte de a fi alimentaii. t h t r e mese ~i in timpul noprii sugarul trebuie $nut in scutece curate. inainte de a-1 i n m a cu scutece curate puteri sti-i pudrari popoul. Ccind qi cum se schimba' scutecele? Sugarul va f i schimbat la fiecare mas$ de cinci pPnti la Sase ori pe zi. in orice caz. Este cea rnai bunti m3sur3 de a preveni opilreala. care duc la rtini ale pielii. apoi puneri fundul copilului intr-un vas cu apti cddu@qi sptilari-1cu m2na sau cu o cPrpti de sptilat curati. se m i ~ c t i sau adorm dupti supt.Un scutec bun trebuie sti aibti putere de absorbrie a umezelii ~i sti asigure o aerisire a pielii. aplicari in strat subrire o cremti calmants. inseamnti cti laptele de mamti este digerat ~i folosit la maximum. spanac . In caz cti este "curat". Dacti este ud sau murdar. la aer. au materii fecale asemintitoare cu cele emise de sugarii alimentari la s h . galben-fumuriu p h t i la clarcenu~iu. La sugarul alimentat natural mama nu trebuie sti-~i probleme facti in ceea ce p r i v e ~ t en_umtirul. scaunele se coloreazti in funcrie de fructele sau zarzavaturile introduse (morcovi . controls$ dacti pielea are nevoie de o curtirire ~i de ingrijiri speciale. Uneori sugarul inftiyat plPnge. La schimbarea ulterioarti curtifafi fundul sugarului cu o vati inmuiatii in ulei obi~nuit (de floarea-soarelui) sau cu un Serverel de celulozti de resturile de crem3 ~iItisari sugarul sti dea din picioare ) ("sti pedaleze") o perioadti mai lungti &ti scutece sau chilo$ ("btii de aer"). t Dacti sugarul s-a murd3rit rtiu cu materii fecale. nu dupti fiecare miciiune.2. nu rareori se intiimplti ca un sugar sti nu aib3 in decursul unei intregi zile nici un scaun. cu scutece curate ~iuscate. Dacti sugarul este predispus la rtini (ro~ea@. spre deoseboire de trecut. Ast3zi averi posibilitatea de a alege orice fel de scutece pentru oricare metodti de infti~at. Aspectul ~iculoarea ca sunt in funcrie de felul alimentariei. urina p a t e sti irite pielea. Digestia bunti este insotitti de emisia de scaune omogene. de cel pu$n trei on: c h d sugarul se trezeSte dimineara. parcurs Pe se va putea schimba metoda de inESat pentru a re- . La sugarii infti~afi scutece "superabsorbante" (Pampers). cu miros acri~or. Schirnbatul scutecelor Emisia materiilor fecale (scaunelor) trebuie urmiriti cu atenrie de ctitre pirinri. Ctildura ~i umezeala favorizeazti dezvoltarea microbilor. La fiecare altiptare mama a ! controla dacti scutecele sunt murdare sau umede. consisten@ foarte variatti cu de la grunjoasg p h t i la o pasti consistentti. dacti are o ranti in zona ~ezutului ~ilsau organelor genitale ~i dacti se simte un miros suspect. la intervale de 3-4 ore. Morinaga (Japonia). mama gtise~te scutece o pastti galben-aurie sau pe verzuie. rnai ales cPnd are o piele sensibilti (blonzii rnai ales). banane . Scaunele sugarului alimentat la s h se deosebesc de cele ale celui alimentat cu biberonul.). in timpul inE~atului mama poate descoperi unele anomalii ale ~oldurilor. Sugarul hriinit cu biberonul ("artificial") "murdilre~te" scutecul de 2-3 ori pe zi.in verde inchis.Mama va folosi metoda care i se pare rnai u~oarti. Sugarul trebuie i n E ~ ain stare de veghe. Dacti scutecele sunt numai umede ~i pielea copilului este stintitoas& roG.). hdep&tari la inceput murdibia cu un C O I ~ scutec de sau cu un Serverel de celulozti. iflqatul postprandial (dupti supt) nu provoacti vilrstituri dacti sugarul nu este brutalizat. se zbate ~i schimbarea scutecelor devine dificils. consistenra ~i chiar in culoarea scaunelor. regulate. La schimbarea scutecelor. spdari zona respectivti cu apti ~i stipun ~i nu cu ulei. scutecele trebuie in schimbate in fiecare zi. cu schimbarea se poate face mai rar. in momentul in care se introduc ~i alte alimente pe I h g 3 lapte.

fndoirea (plierea) scutecului cu "trip18 grosime". I . 2 . . Fig. 10 .Rezultfi un pgtrat cu 4 straturi. 3 .fndoiti scutecul patrat in dou8 aduchd jum8tatea de jos peste cea de sus. 7 .De la dreapta spre centm suprapunefl dou8 foi pe jum8tatea bazei. nevoia de mi~care etc.). 8 . 6 .zolva situafiile ce apar (roveag.Marginile libere ale acestui pgtrat sunt la stiinga.Trageti colpl de sus din st3nga al primei foi ~i o duce$ la dreapta.Ad8ugati un scutec de protecfle ~i preg8titi un ac de siguran@.Redublati acest plan. 4 . 5 . 2.Rezultfi un triunghi cu vMul fnjos ~i cu o intikiturg la mijloc. Al5turat sunt schifate dou5 metode de f f l a ~ a t .38 . cr5p5turi.Dreptunghiul cu 2 foi se indoaie spre sGnga.Rezultii un scutec cu 4 foi in dreapta . 9 . Se fixeazg cu ace de siguran@.sus qi 2 foi la st3nga cu coltul in triunghiuri.

2. I . C . R .39 .40 . incheiatii cu capse). legate cu deasupra buric!lui.Cu o salopets pe deasupra este bine imbr5cat.). Urcafi colful de jos printre coapsele copilului lui. 2. 2. cu mai mult folos. fie c" un ac de siguran@ special (la copilul mai mare cu 2 ace). chilotul absorbant (Pampers) sau un scutec-pantalon cu material absorbant (celuloz5 etc.38) piin5 la centura sugarului.In locul foliei din plastic se pot folosi chilofi impermeabili. A. Folia se ti-age mai sus plnj.n.Pentru a p h e a impotriva ume<ii sepune o folie subfire din plastic care se fixeazj. cu o funds. 2. .La n. clte o funds.inaSatul nou-n5scutului (n. pe burt5 ~i in timp ce-l fixafj cu miina indoifi p a i l e laterale una peste alta: 2 .2. A .41 .h m a t u l cu scutece fesute. sub spate. 4 . Dacj. partea de sus a scutecului se va fixa inapoi.Marginile de sus ale foliei se trag in fa@ peste bun5 ~i se face fund5. se fixeaz5 cu ace puneti degetele voastre intre scutec ~ipiele.) la mijloc. 3 .Fig.40 Fig. iarin loc de c h q s va fi imbrac5t cu "body" (combinafie de cam5su@ si chilofi. Fig. Colprile foliei se fixeaz5 lateral. In loc de folie se poate folosi.Colturile de sus ale scutecului se vor fixa cu o band5 de lipit. R. Fig.n.infigatul sugarului mare.Strecurafi incet marginea de sus a scutecului triunghiular indoit (fig.

. I . 7 . 4 .ChiI~ute. imbriiciimintea are ca scop esential sii evite riicirea. anirnala' (lhii).Mlnuqi din 10 .nu se folosesc c h i i ~ u t e l ~ipieptiira~ele c b o r e al giit este impodobit cu panglici sau ~nururi. . Fig. Ciimii~utele. pantalonii ~i batistele se confec$oneazii din tesiituri de bumbac. .ChiloH sau pantalona~i frotir.9 .bonetele. 1 92 .se evid l h a cu fire lungi de angora deoarece copilul poate inhala p b l . se spalii =ii a se fierbe ~i nu se calcii.care pot strangula copilul.Sac de dormit. Necazurile mamei vor fi evitate dacii se folosesc obiectele cu spatele mai lat ~icu miineci largi. potriviti cu condi$ile climaterice ~isii asigure mi~carea liberii a articulafiilor. Trebuie sii fie practicii.Garniturl pentru plimbare cu clc~uli@. 3 .celulozii.Obiectele de fmbriic-te pentru sugar ~i copilul mic trebuie sii fie uvor de imbriicat ~i dezbriicat.Costumq. 1 . 2. miitase artificial%. 8 .Mama $i c@ul 2. . . Se procedeazii in acela~i cu miineca sthgii. 5 .imbriiciimintea din l h i i purii este iritantii pentm pielea copilului.4. arti$ciala' (fibre de lemn .CiImql de noapte cu cordelwe. Din piicate.pe timp cald. Textilele sintetice sunt practice. Ciimii~utelecu mhecii se bag5 unele in altele. crylor. Pentru imbriicat Foarte influentad de modii. adesea ele sunt prost tolerate de pielea fragilii a sugarilor. sugarul va fi imbriicat cu "body" sau cu o c h q i i de bumbac cu miinecii scurtii ~i cu un chilot de bumbac absorbant (Pampers). in). Este important sii se consulte eticheta care precizeazii condiiiile de spitlare ~i de ktretinere. Reamintim cii temperatura ~i climatul influenteazii modul de imbriicat al copilului: .Clciuli@ (bonetl) de bumbac. In acest mod se eviti fel sii se rkuceascii degetele sugarului.).se va verifica dacii obiectele de imbriiciiminte nu sunt inflamabile.pieptiira~ele. nylon etc. Se evitii imbriiciimintea care se bag5 pe cap pentru cii nu este practicii. 6 .Obiecte pentru bnbrlcat.se vor folosi fesa'turi de origine vegetala' (bumbac. sintetice (tergal.nl. fn alegerea lucrurilor de imbriiciiminte se vor respecta ciiteva reguli: .Salopeta-pantalon.8.Botovei de 12n. fibre artificiale). apoi se bag5 trei degete in miineca dreapti ~ise apucii cu ele m h a copilului.42 . 2 deget.Jacheta.

sau in primele luni de via@ sugarul poartii a c e e a ~ i imbriiciirninte atiit ziua ciit ~i noaptea. cu un scutec-chilot (de preferat Pampers). la care se mi~cii mai mult. 2. Peste c e a r ~ a fse pune un material impermeabil. In funcfie de temperatura din camerii se pot confecfiona din finet. Doi saci de dormit pentru noapte. de miirimea saltelei. in prezent se viind produse bactericide care u~ureaziimult munca mamei. Cearqafurile pentru patul copilului se confecfioneazii din bumbac. una pentru co~ulef pat sau ~i una pentru ciirucior. din material moale ~i usor. Trebuie s5 fie perfect orizontalii ~is5 se adapteze perfect la contururile patului pentru a se evita crearea unui intersti@upericulos. care nu fac cute ~i nu se cocolo~esc. care ar irita pielea. Scutecele imbibate cu urinii se cliitesc cu apii rece. dacii este posibil.10. fntretinerea scutecelor Scutecele trebuie spaate foarte bine pentru a elimina orice urmii de amoniac ~ia distruge microbii din scaune. scutecele ( ~lenjeria i in general) se vor cliiti bine. molton sau prosop-frotir.4. se folose~te numai ciind copilul este expus frigului (camere riicoroase. sii fie previizutii cu ~ireturi panglicufe sau cu care se fixeazii la marginea patului. dar nici prea mari. se zvfintii ~i apoi se scufundii intr-unul din recipiente. Sugarul ~i copilul mic se mi~cii fiirii sii aibii o perfectionare a motricitiifii.pe timp rece va fi imbriicat cu "body" sau cu o ciima~ii bumbac fin incheiatii la spate. Ciorapul-pantalon din liinii va fi inlocuit cu o imbriiciiminte identicii dintr-un amestec de liinii cu bumbac sau din doc subtire. Repetim. iar cu vksta incepe sii se deplaseze prin tot patul. piir de animale. de m5rime potrivitii (80 x 80 cm la inceput). Mai intfii scutecele se cliitesc intr-o baie sterilizantii pe o duratii de timp precizatii in modul de intrebuinfare. Atenfie la folosirea a~a-ziselor "piituri de siguranfii" sau de dormit care se leagii de marginile patului.se alege cu multii grijii. . acestea se folosesc mai ales dupii ce copilul se deplaseazii de-a bu~ilea in patru labe.pe timp intermediar se suprimii jacheta din finet. . surse de iritafii si de infecfii ale pielii. Sunt recomandabile fesiiturile din molton de diferite miisuri. bumbac tricotat. care se aruncii. anotimp rece). se cliitesc ~i se scufundii intr-un alt Lighean (altul deciit pentru scutecele cu urinii) sau in m a ~ i n a spiilat de unde se scot dupii ce se scurg in de timpul previizut.9. Pentru var5 se folosesc numai saci confecfionafidin materiale subfiri. frotir sau jerseu. Sacul permite libertatea mi~ciirilor~i acoperirea corpului. sau este plimbat in anotimpul friguros. se intoarce. La inceput sau este nevoie de trei buca'fi. Scutecele murdare se curiifii de materii fecale. Sacul de dormit matlasat este indicat ciind copilul doarme afar. cu imprimeuri viu colorate si. un chilot lung cu picior (ciorap-pantalon) din liinii sau cu salopetii. Saltelele din nylon prezinti avantajul de a putea fi sp5late cu o solufie dezinfectanti4. Perna nu este indicatii la sugar ~i copilul mic. deoarece aceste substante. Pentru dormit Somiera trebuie sii fie perfect orizontalii ~i solid construitii. fire de cocos. Dacii se folose~te produs care sii inmoaie un fesiiturile care au devenit aspre. Pentru copilul care se navte in timpul verii se folose~te piiturii din bumbac sau din liinii subfire. 2.4. Sunt necesare douii piituri. 0 pliipumioarii .. tot lavabil. de culoare albii. La o inceput sunt suficiente trei buciifi. Sunt practice cear~afurile-plic. Salteaua trebuie sii fie relativ solid& dar nu prea tare pentru a asigura o crevtere ~i o formii normal5 a coloanei vertebrale a copilului. i ~ i schimbii pozifia. Copilul are nevoie de mi~care:dii din picioare. Saltelele invelite in intregime cu plastic miiresc transpirafia copilului ~i predispun la alergii ale pielii. Se va acorda o atentie deosebitii in ce prive~te dimensiunile care sii nu fie nici prea striimte. S-a ~i intiimplat ca folosirea incorectii si nesupravegheatii a copilului introdus in sacul de dormit sii-i perrnitii sii se incurce ?n ~nururi panglici ~i sii se sufoce. Trebuie sii i se asigure libertatea de mi~care sii nu fie foaat sii stea intins in pat.Copilul mic mai ales trebuie sii fie imbriicat corect. peste care se de pune o jachetii (ciimii~ufii sau Brii miinecii) din finet. Pentru spiilat se folosesc de preferingfilgi de s&pun pul: Se evitii detergenfii de proasti4 calitate. Poate fi umpluti cu Seegras (iarbii de mare). Se folose~te sugarul mare ~i copilul mic.

inclusiv ambalajul de plastic. Lenjeria presati este mai moale deciit cea c5lcatg cu fierul. inainte de a trece la cdcat se verific5 lenjeria ~i se repar5 obiectele care sunt rupte. Apoi se intind la aer. Scutecele de unic5 folosint5 nu se arunc5 niciodat5 in closete pentru c5 sifonul le-ar opri ~i WC-ul s-ar infunda. Ruf5ria bine stoars5 este intins5 la uscat. ins5 nu direct la soare sau I h g 5 sobs. se spa15 bine cu ap5 qi s5pun sau cu detergen$i qi se usucL 2. in casele in care nu se poate beneficia de un spa$iu cu expunere la aer se vor usca dup5 posibilit5iiiti. deoarece orice neglijeng poate s5 aib5 urmiri grave pentru sugari (diarei de origine infectioas5. cearqafuri. pot provoca inroqirea pielii. Cilcatul. Alimentatia in ultimele decenii s-au inregistrat progrese mari in dietetica infanti12 S-au dobiindit no$iuni noi asupra fiziologiei nutritiei qi s-au realizat progrese extraordinare in industria alimentar5 (indeosebi in ceea ce priveqte produsele dietetice pentru diferite vkste).indiferent ce spun fabricantii. Dac5 nu se g5sesc articolele dorite. nu trebuie frecate qi nici stoarse. De asemenea. Fierberea se recornand5 numai dac5 s u g m l are o infectie a pielii sau scutecele sunt p5tate qi/sau au devenit cenuqii. De aceea. cel putin qase scutece. Planijicare. Uscarea lenjeriei. Pulberea bactericia sau de detergent se pune in lighean inainte de a turna apa. hepatit5 epidemic5 etc. dup5 ce se cur5t5 de materii fecale. aceast5 operatie poate fi inlocuit5 prin presare. ad5ugiind in ap5 putin din lichidul folosit pentru vesel5. fntrefinerea chilotilor impermeabili. salopete etc. Cum se inla'tura' scutecele de unica'folosinta'. Se aleg ligheane sau galeti solide. pieptsraqe. Scutecele colorate nu se inmoaie in baie bactericid5. Dup5 cel de-a1 doilea cl5tit tes5tura de Iiin5 se pune intr-o c@5 de bumbac qi se stoarce uqor striingiind totul in form5 de sul. se va recurge la g5leti obiqnuite. de preferin@ la aer qi soare. greu de transportat. altfel aceasta se va dispersa qi va fi inhalat5 de mam5. rufele se spa15 qi se cl5tesc cu ap5 cald5. Mugamalele. Sacul se leag5 bine. CPteva sfaturi: Mirosurile dezagreabile se inl5tur5 a t b i i n d cu o panglic5 un bloc deodorant la fiecare vas in care se inmoaie rufele. h caz de portscutece sau scutec-chilot se arunc5 numai pernita. au survenit schimbiri mari in modul cum se abordeaz5 problema alimentatiei. Celelalte rufe (ciimgqute. pe s h e montate special pentru acest scop. se zviint5 ~i se kchid intr-un sac-pubel5. in timp ce radiatorul le ingspreqte. Presatul. C5lcatul asigur5 sterilizarea rufi?ariei qi ii d5 un aspect pl5cut. Se pun apoi intre dou5 rufe uscate. pe Iiing5 ap5. cu capac $i miinere qi suficient de adiinci pentru a contine.5. La dou5 zile muqamaua se schimb5. in primele . Obiectele de l h i se spal5 separat. bonete. Scutecele de unic5 folosint5 provenite de la sugari cu diaree sau cu infectii cutanate se ard. Se m n c 5 schimbul complet. Uscarea in aer liber inmoaie rufele. La fiecare schimbat se qterg cu un scutec umed curat qi apoi uscat. nu trebuie s5 devin5 superficial5 in aceast5 problems. cu ap5 cddut5 qi sapun. Cum s-a spus mai sus este bine s5 se asigure o bun5 aprovizionare cu scutece qi celelalte obiecte de inf5qat sau imbr5cat. Dac5 se folosesc bactericide. dar niciodati in camera copilului. la domiciliu. piodermite. care se qterg inainte de a se aqeza rufele.). cl5tindu-se tot cu ap5 c5ldut5. Nici o infinnier5 de spital sau de colectivitate de copii s5n5toqi qi nici o mama.) se spa15 normal. i n colectivitiifi. Pentru a le face suple se trec printr-un storc5tor impreun5 cu prosoape din tesut spongios (burete). Se procur5 dou5 recipiente din material plastic. Se evit5 obiectele de dimensiuni mari qi/sau grele. ingrijirea lenjeriei trebuie %cut5 intotdeauna cu minutiozitate. in schimb c5lcatul prezinti avantajul c5 sterilizeaz5. deoarece s-ar decolora. Plasticul devine inutilizabil dac5 se foloseqte o ap5 prea cald5 sau prea rece. Ciind sunt uzi sau p5ta$i se spa15 cu ap5 cald5.

.

a1 unui sugar furios. conferindu-i sentimentul ~i satisfacfia deplin5 de a fi mam5. orarii fixe). h noianul de griji.~procure lapte praf sau s5 i controleze temperatura inainte de a-1 da copilului. parte din lapte ra'mcine neevacuat. iar i secretia lactata' nu este complet instalatri.duce aproape in toate cazurile la infa'rcarea precoce (nou-nriscutul nu este pus regulat la srin. Pe plan psihoemofional.). nu calculeaz5 dilufii. fntri adevilr. de incertitudini. Dintre alte cauze depistate in diverse anchete ~idin observafiile practicienilor se citeaz5: . tennin5 al5ptarea. . emofiile ~i eforturile din fizice pe care le implic5 revenirea acas5.cdnd nou-na'scutul nu are putere p nu "?tie " sa' suga'. s5-i organizeze programul.Dificult5ti din partea copilului. turtit. pgstrarea repausului la pat.Jeliffe. mereu modificat5 de progresele actuale ale medicinii. mama care al5pteaz5 economise~te multe ore de lucm. De asemenea este foarte important sa' nu se treaca' nejustificat la completa'ri cu alte preparate de lapte p nici la folosirea biberonului i pentru a se da completa'rile de lapte sau de ceai.). retractat etc. probleme de estetic5 a sdnilor. o de energie p de bani. Folosirea biberonului in primele sa'pta'muAni. pe l h g 5 indemdnare. optim pentru produsul de concepfie. Emofiile ~igrijile legate de fiecare supt. La ie~irea maternitate. cdt ."Laptele meu este prea tare". Aceasd impresie pe care o resimt numeroase mame se datore~te comparafiei pe care o fac cu culoarea ~i vdscozitatea laptelui de vac5 (mai muld cazein5 etc. alimentaiia corect5 ~ i mai . de speranp gi de tr&ri atilt de intense ~i de i m p w t e . anxiet5fii ~i numeroaselor ocupafii ale femeilor moderne.ti in cursul intemkii in maternitate. algptarea creeaz5 o lega'tura' trainica' cu copilul. Mama care hr5ne~te copilul la s h u l s5u simte 31striifundul fiinfei sale c5-i d5 ceva ce nu-i poate oferi nici o a l d persoan5 ~iacesta este un simf5mdnt unic pentru femeie. Ala'ptarea constituie. vor pretinde. griji p cheltuieli. cr5p5turi sau abcese ale shilor. Limitarea eforturilor fizice. a~adar. . de dureri. mare sacrificiu din un partea mamei. Una din cauze o constituie lipsa de informare a femeilor atilt in timpul sarcinii. Cea mai frecvend explicafie a mamelor care nu al5pteaz5: insuficienfa secrefiei lactate. impresia de inutilitate de la perfecfionarea 15pturilor moderne. Aceast5 explicafie este adesea regkit5 in caz de vilrs5turi alimentare provocate in realitate de alte cauze (stenoza pilorului. permifand spatierea rqterilor la un interval de 2 ani. ea nu sterilizeaz5 biberoane. nu m i "vrea sa' traga' din o sdn ". Volumul fesutului glandular se va mic~ora nou dup5 ce se din . algptarea devine pentru o mama echilibrad o adevf a d plgcere.Tulbur5rile de instalare a lactafiei normale provocate de gre~eli grosolane (introducerea biberonului.). fire~te. evitarea sup55rilor qi a exceselor de impresii."Laptele meu nu convine copilului!". gre~eli tehnica al5pdrii etc. s5 o sf5tuiasc5 in toate problemele.Mama $ copiluf cancerului de sdn ~i are actiune contraceptiv5 (menstruafia survine rnai tArziu). angajarea fntregiifamilii in ajutorarea mumei sunt mijloacele cu care se poate corecta aceast5 sc5dere a secrefiei de lapte. infometat ~i o mam5 traumatizad ~i speriad c5 nu are destul lapte.Nou-n5scutul nu este pus s5 sug5 imediat ce a fost n5scut. refuzul nou-n5scutului de a suge (mamelon ombilicat. afirm5 c5 insuccesul al5pt5rii la sdn se datore~te mai ales lipsei de convingere. de-a lungul multor luni. i Cea mai neinifiat5 mam5 invaf5 in cdteva minute pufinele reguli ale aliiptkii. pe cdnd pentru insuqirea tehnicii alimentafiei artificiale. Se ajunge atunci la cercul vicios a1 unei suiri insuficiente a laptelui. pot detennina adesea o sca'dere temporara' a secrefiei lactate. Ea nu prepar5 ~i nu fierbe nimic. mama se va m5rgini doar s5 dea nou- . Apoi vin urm5toarele motive: contraindicafiile medicale. c5ntkit-i frecvente ~i anxiogene. .B. toate cauzele care se interfereazg cu elementul psihosomatic a1 evacufii ~ireflexului de ejecfie a laptelui. mure economie de timp. ."Laptele meu este ap5tos ~i nehrhitor". ales. Temerile de ordin estetic nu trebuie s5 fie niciodad un motiv de a renunp la al5ptare. secretia de lapte scade). . ea va fi obligat5 s5 renunfe la distracfii ~i la o mare parte din libertatea de mi~care afara in farniliei. in . este necesar5 o intreag5 tiin in@". in astfel de situafii. Medicul saulsi asistenta de familie sunt datori s5 viziteze frecvent 15uza. specialist american in alimentafia copilului. concentrafii ~i adaosuri. J.Sfaturi stupide. Din punct de vedere practic. nu are grij5 s 5 .

care este datoare s-o ajute pe mami in acest scop) este ci. Fiecare copil are de pe acum particularitifile sale qi mama recunoaqte unele manifestiri ale "personalititii". punerea regulata' a sugarului la sdn. in perioadele c h d este treaz. cei rnai importanfi sunt: . Orice nou-niscut normal executi. Acasi va alipta singuri in cameri. altern2nd ordinea cu care se alipteazii de la o mas2 la alta. zile in qir qi la toate supturile. sistemul se numeSte "rooming-in ". Ceea ce este sigur qi trebuie intipirit in mintea oriciirei mame (qi a intregii familii. se spali mameloanele. Sugarul va fi pus des la sin. o necijesc qi il tulburi pe sugar. e) Mirosul parfumurilor qi deodorantelor folosite de unele mame face pe unii sugari s i refuze s2nul. Pirul lung ce cade pe umeri va fi ridicat qi str2ns cu un batic. sugarul vafi pus la ambii scini. prega'tirea profesionala' si energia asistentei de familie. creSterea si menfinerea secrefiei lactate. nu va prinde bine mamelonul. fn continuare. f) Pregitirea mamei pentru aliptare se face inainte de trezirea sugarului. Unii sugari nu vor s i sugi dacii sunt trezifi din somn.5. rni~cirile normale de supt. iar pe de alti parte.vigoarea si "priceperea " nou-vuiscutului la . imediat dupi fiecare supt. Solufia de acid boric. Regula generali este de a oferi un singur s i n la o masi. mama se vii spila cu griji pe m2ini. care o sustrag. daci temperatura sugarului este sub 37. 2. este un copil care poate pune probleme in viitor qi care probabil a suferit in timpul sarcinii qilsau naqterii. . sii nu i se faci observafii.1. . areola qi pielea din jur. duc2nd la formarea de c r i p i t u r i (fisuri mamelonare).1. Pentru ca tehnica aliptirii s i se efectueze corect socotim c i trebuie s i insisdm asupra c2torva puncte. . daci secrefia de lapte nu este suficienti. recomandati at2ta vreme. . in prealabil tiiate scurt.starea sujleteasca' ~i echilibrul nervos a1 mamei.6"C (rectal). Se inlituri sutienul cu care sunt susfinuti s2nii. va inghifi mult aer. Dacil sugarul este liniqtit. d) fnainte de a pune nou-ngscutul la s2n. pentru a evita aparitia "febrei de sete". el va deveni nervos. inmuiate in a p i cildufi. dupi un orar elastic.s6fie culcat imediat dupa' aceea. din timp in timp iqi va c u r i p unghiile. mama este datoare si-1 'Tnvete s i m%2nceM. Conversafiile in timpul aliptiirii sunt interzise. buzele qi mucoasa gurii nu se usuci.infeleghd prin aceasta: .alimentafia la cerere. . apoi se indepkteazi compresele sterile de pe mameloane.con~tiinciozitatea. nu este necesar adaosul de lichide. . - . Daci acesta nu are putere sau "nu qtie" s i sugi. .armonia viefii de familie. intre mese. toxici pentru sugar. pentru a fi complet golit. valabile de altminteri at2t la maternitate. Tehnica alaptarii Mama qi nou-niscutul trebuie s i invefe. .starea de sa'na'tate a mamei si nou-n&cutului: . dorinta si voinfa de a ala'pta. gurii si nasului. cu greutatc normali.~upt.sa' "termine repede " cufiecare mas6 ~i . daci urineazi rnai mult de 5 ori in 24 de ore. iar temperatura din cameri nu dep+e~te22-24". Nu se ung s2nii cu substanfe grase qi nu se aplici substanfe dezinfectante. Uqor de spus. fiecare in felul lui. Cu alte comprese sterilizate sau cu o batisti curati. Dupi opinia noastri. Tar8 "asistenfi" qi "consilieri". s-a dovedit pe de o parte iritanti pentru piele. Daci este nevoit s i aqtepte p2ni ce mama este gata de aliptat. va suge cu intreruperi. in primele zile qi chiar rnai tikziu. b) Un nou-niscut la termen.unele medicamente administrate mamei si nouna'scutului.instalarea mamei ~i nou-na'scutuluiin acela~i salon ~i punerea cdt rnai tirnpurie la scin (2-4 ore dupa' na~tere). "tehnica" corecti a aliptikii. . liuza trebuie s i fie calmi. c2t si la domiciliu: a) Ca orice lucru nou. in timp ce alfii au nevoie de c2teva zile sau s i p t h 2 n i p h i reuqesc s i sugi corect. se vor goli s h i i prin muls corect. f&i vigoare sau chiar va adormi la s2n.sa'-~i ga'seasca' singur pozi@acorecta' a capului. la nevoie.sa' nu adoarma' la scin.sa' prinda' mamelonul ~i areola. c) fn timpul c2t alipteazi.niscutului c2teva lingurite de ceai indulcit cu zahar i112 lingurifi la 100 ml). intre alfi mulfi factori care influenfeazi instalarea. . care s-au dovedit inutile qi uneori vitilmitoare.sa' nu inghita' aer. dar greu de pus in practici de multe ori! Unii nou-niscufi par s i se f i niscut cu foame qi cu "lecfia invifad". inclusiv noaptea. dupii c2teva zile de viati. dar care nu suge qi nu inghite c2nd este pus la s2n. tehnica aliptirii trebuie 'Tnvifatii" bine de citre mami.

introducPnd mamelonul in gura nou-n5scutului. compresiunea exercitad cu policele (degetul mare) ceva mai sus pe sPn ajud la evacuarea laptelui din canalele galactofore. sprijinind picioarele pe un scaunel. pe un scaun comod.44). . Mama va prinde sPnul la marginea areolei strPngPndu-1 intre degetul ariit5tor qi cel mijlociu. intrucPt aceastii pozifie il impiedicii la supt (fig. Este unul din motivele care a dus la "alirnentafia la cerere". iar nou-niiscutul va fi aqezat cu f a p spre mamii.Algptarea in pozitie culcatti. Cu cealald mPnii mama va fine shul. in aqa fel ca partea de sus a trunchiului sii fie pufin ridicad. in primele n zile. pe unghiul format intre bra@ ~i antebrapl de partea sinului din care aliipteazi (tig. 2. Mama va sta culcat5 pe o parte.2. numai aqa presiunea exercitatiiQemiqcikile de supt ale sugarului face s5 vin2 laptele prin canalele de scurgere a laptelui (canale galactofore). pentru ca nasul sugarului s2 r5mPn5 liber pentru respirafie (fig.43). care determid durere localii. cu o pern5 sau o piiturii fiicutii sul sub cap. cu sp2tar (nu pe marginea patului).45). Fig.Ataptarea in pozi$e $ez&nd pe un scaun cu spatar. in acelaqi timp. g) Pentru supt se va alege pozifia cea mai confortabilii aGt penhv mamii. se pot produce eroziuni sau criip5turi la nivelul mamelonului. sciiderea secreriei lactate ~ichiar infecfii. Dacii presiunea buzelor ~i gingiilor se exercitii numai pe mamelon. cPt qi penhv sugar. 2. cu capul in unghiul format de brat si antebrat. Capul sugarului nu trebuie I5sat prea mult pe spate. 2.44 . Mai tkziu.45 . h) Mama va introduce in gura nou-n5scutului mamelonul qi areola (dacii aceasta este ingustii. aliiptarea se face in pozifie qeziind.43 . c h d mama s-a restabilit. W Fig.Mama ofera sugaiului s3nul cuprins intre degetul adf3tor qi rnij!miu. 2. sprijinind picioarele pe un sciiunel. Sugarul va fi $nut pufin intors pe o parte. liiuza va aliipta sGnd i pat. el cuprinde chiar qi o parte din pielea de dincolo de areolii). pe lhgii faptul cii este in mare parte ineficiend ("nu vine lapte"). Fig. 2.Mama lyi c@fuf probabil nu au senza@a foame qi nu qi-au satisscut de nevoia de somn. singura pe care noi o recomand5m la sugarul skiitos. la domiciliu. a v h d grija d nu hpiedice respirafia nazalg.

.

mjoritatea vor don' 6-8 mese in primle 4-6 sGptGmdni de via@. Unele mame se p l h g uneori c i dupl masa .ticopil. din 1942. rnai comod ~i rnai util este s i se puni nou-niscutul la sln. Cu timpul. La sosirea un din maternitate. ci de a aStepta s i se vadl dacl el soliciti aceastl masl. fn mod sigur. cu o pauzi de noapte mai prelungia.). cei rnai mulfi dintre nou-nlscufi i ~ i anung foamea din 3 in 3 ore ~inumai foarte puflni la 4 ore. 9. el nu d o m e . Au existat yi vor exista insl rebeli la orice reglementare: sugari al c&or stomac nu poate s i contini o rafie care s i ajungi pentru patru ore. Spre v&sta de 10 s i p t i h h i a ajuns singur s i ia un prlnz la aproximativ 4 ore". 9. S-a mers p h l acolo inck s-a susfinut c l in afara orelor de supt.30. D. h primele zile nou-niscutul s-a culcat la ore destul de neregulate. gisind motiviki psihologicel. de aproximativ 10 ori pe zi.La noi. 13. sugari care adorm in timpul suptului. fo@du-se s i . La tnceput se va fncerca alimentafia dupi orarul din maternitate. Majoritatea sugarilor s-au acomodat foarte bine la aceste ore stricte. A. 0 mare parte se trezesc la miezul nopfii ~ila ora 2 noaptea. 18. in ultimii ani unii pediatri susfin s i se administreze numai 5 supturi fn 24 de ore (la intervale de 3%-4 ore ~i o pauzi de noapte de 8 ore). la formarea de copii rlsfitafl.ascultihd de i sfaturile medicale . fnsii. Rusescu. h loc s i se foloseasci ceaiul (biberon. sugari nenro~i care sau suferi de dureri ("colici") intestinale. Sugarul trebuie s i hvefe s l se sti4pheasc&Cu ajutorul unui program rigid de ingrijire fji alimentafie. a fost tot timpul adeptul unui orar elastic in alimentaGa natural& ~i tneGn3nd in primele s%pt+n2ni suptul de noapte. El nu mibiincl. 12. spre marea uSurare a pikintilor ~icopiilor. ci diminearn. cu stomac ce se evacueazl rnai repede. ea t n s i ~proaspiti maml. noastrG. orarul strict de aliptare. Este bun acest sfat? Nu cumva fn aceastl alimentatie rigid5 se gisesc rWcinile inapetenfei fji reactiile de negativism ale multor copii? Cu un astfel de program fix ~inefiresc nu intrim h conflict cu bunul simf ~iobserva$iile multor mame? in invlfim&ntul medical de toate gradele vi in practica pediatricl de toate zilele multi au aplicat aceasti concepfie. 20. fn general. el este ajutat pe aceasti linie. Ei au i vrut s i ?tie ce fel de orar ar adopta Simsarian-junior. 15. fixat de medicul sectiei de nou-nlscuyi (deci dupi proDupa' experienta gramul cu care este obi~nuit). spre v&sta de 3-4 sipt%nhi. doresc s l m l n h c e la circa 3 ore. Rigiditatea orarului era altidati o dogmi. Unii nou-niscuti renung rnai intAi la masa de la ora 23-24 ~irnai &ziu la cea de la ora 2. Aceasti4 met& a luat numele de "regim liber" (sau "la cerere"). dr. contrar opiniei generale. nici un medic sau asistenti de ocrotire nu ar fi avut hdr2zneala s l susfini s i se dea sugarului s i bea. la intervale neregulate. 21. Printre altele se sustinea c i supturile la ore neregulate conduc. Dupi noi.30 fji o pauzi de noapte de 6% ore). sugarul va suge tot rnai rar la aceasti ori fji. Sunt puflni nou-nlscufi care nu mai doresc inci o masl dupl miezul nop@i. Cei rnai mici. cu 7 mese fn 24 de ore (6. Rolul sugarului este pur pasiv. Cum se stabile~te orar de alimentafie. incllzire etc. nici s i sEtuiasci pe mam5 si-1 ia h brafe pentru clteva minute fn afara orelor de supt cu toate fipetele acestuia. in timpul zilei. fn cursul ultirnilor 50 de ani. h momentul "suirii" laptelui (in a doua jumltate a primei siptkniini) s-a trezit ~i rnai des. Situafia era dramatici pentru mama con~tiincioasi. Noroc c i multe din ele Iislndu-se conduse de instinctnl matern ~iobservhd ' De subliniat cB marele nostru maestru prof. s-a respectat. conducfindu-sedupB lunga sa experieng. fn Statele Unite. disciplinati. ea a fost din ce in ce rnai larg adoptatl. de obicei de 6-7 ori h 24 de ore. incacau acest program &inici o autorizare. ci este alimentat. ajunge singur s i nu se rnai trezeasci noaptea.30. pauza cea mai lungi este htre prima ~i a doua masl (mama are lapte din abundeng). La doui sZiptknhi. Iati ce spunea pediatrul german Degwitz in jurul anilor 1940: "Mamele nu trebuie s5 devini sclavele sugarului. care . Simsarian. Nou-nbcutul sinltos i ~instaleazi rapid un interi val de 3-4 ore htre mese ziua.16.se chinuia. daci ar fi hribit la sin de fiecare dati c h d 5 este foame. chiar dacl pllnge tot timpul. caracteristicile propriull. 24 ~i o pauzl de noapte de 6 ore) sau cu 6 mese (6.~invingi dorinp de a-1 liniqti pe sugar. De atunci. 23. In deceniul al 5-lea al acestui secol.hcerclnd s l insufle mamelor teama de orare libere. aceasti concepfie rigidi a hceput s i fie treptat pkirbiti. P h i la instaurarea unei concepp liberale ?nprivinp regimului alimentar. sugarul s i nu fie luat in seaml. cea mai bunl atitudine ar fi de a nu trezi nou-niscutul la ora 24. el nu rnai pretindea declt 6-7 supturi pe zi. Iati ce scrie medicul american Benjamin Spock in celebra sa carte 'The common sense book of baby and child: "primele incerciki au fost Ecute de medicul Preston Mc Lendon in colaborare cu psiholoaga Frances P. ci este culcat".

iar la alfii dup5 3-4 luni. dar cu mici variafii.1. stagnik-ile in greutate in unele zile nu au nici o semnificatie dac5 nou-n5scutul arat5 bine.-ia ca' mama are lupte pzrtin trehuie excluse unele posibilita'ti ca: a) erorile in tehnica alimentafiei. Ceaiul prea dulce il face pe sugar s5-1 prefere in detrimentul laptelui de mam5 care nu este deloc dulce. si mai sigul. pan5 la instalarea complet5 a secretiei de lapte si rnai ales piing cbnd curba greutgfii incepe s5 creasc5 ritmic. . b) oboseala fizic5 si suprasolicitarea psihic5 (emotii. Aceste reactii nu au nimic comun cu ra'sfa'!ul sau cu inca'pii#cinarea. Acest program o ajutii pe mam5 la impQirea timpului. -. intre aceste dou5 mese. impus obligatoriu dup5 o opinie care qi-a f5cut adepfi in ultimul timp la noi. se liniste~te dac5 este luat in brafe si este pus la sbn etc. diferentele cantitative ale rafiei de lapte de la o zi la alta. Pentru nou-n5scufii care nu dorm f51-5intrerupere 8 ore in timpul noptii se recornand5 ca. G n t W r e a zikicti $/saupmbasuptului nevrozeazti pe unele mame. Un alt semn. sup5rZri) a mamei. Invers. chiar dac5 i se asigur5 condifii perfecte de liniste. Dac5 este vorba de un nou-niiscut dup5 vsrsta de 21 de zile sau de un sugar care suge viguros ~i gole~te ambii sbni. agitatie. c) factori ' Cift. ccit ~ihauproha suptului dupa' jifiecare mas6 pot duce lu scciderea secretiei lactate crecind o stare de ingrijorare a mamei. Avantajul programului jix de ala'ptare const5 in faptul c5 ofer5 mamei un indicator practic pentru orele de alimentatie. .La sfiirqitul primei s5pt5mbni de via@ noun5scutul suge in medie 200-400 mVzi. Credem c5 atitudinea cea rnai bun5 este ca.18-22. aqa c5 ea iqi poate planifica alte treburi sau se poate odihni in timp ce sugarul doarme. isi suge degetele.e valabile dupli ce a "incetat" sckleren IlziologicS. dar el tace de indat5 ce qi-a potolit foamea. Sugestia noastr5 este de a avea ca obiectiv s5 ajungeti s5 hr5niti sugarul aproximativ la orele 6. dac5 este sub 2% ore trebuie consultat medicul de copii. ea poate constata mai usor dac5 sugarul plange de foame sau din alte motive. in primele luni sugarul inregistreaz5 foamea ca pe o senzafie dezagreabil5.la sfarqitul s5pt5mbnii a treia suge 450600 mVzi.10-14. se va continua cu acest ritm mai mult5 vreme.la sf2qitul celei de a patra s5pt5mbni suge 500650 mllzi. in perioada de nou-niiscut. Agitafia. indulcirea s5 se fac5 cu 5 g la 200 ml. Ca reac~ieimediatii se va completa alimentafia cu biberonul. 2. Concluzia c5 nu are lapte suficient nu trebuie tras5 numai de c5tre mam5. cat si programul ei zilnic de activitate. Ritmul de 4 ore. la care el reacfioneazg automat prin plans. dac5 sugarul se trezeqte rnai devreme. dar nu adoarme dup5 aceea sau se trezeqte dup5 o or5.). iar curba greutgfii este global ascenden6 At& cbntiirirea zilnic2 a sugarului. timp de rnai multe zile.3. s5 se rnai dea 1-2 supturi intermediare (la orele 24. Faptul cii unii nou-niiscufi sau sugari sunt rnai putin somnoro~i stau rnai mult treji nu inseamn5 si c5 nu le ajunge laptele. num5rul scaunelor. Cotztr~l~ll greutiifii se t7tr f i c c siiptcimcinal. nou-n5scutul s5 fie 15sat s5 doarm5 cat vrea intre prima si a doua mas5. ceea ce duce. este fliimand ~i nu creyte in greutate.la sfirqitul celei de a doua sgptgrnani suge aproximativ 400-550 mllzi. in timpul noptii se poate da ceai de anason sau de chimen indulcit cu glucoz5 (un pachetel de 5 g la 100 ml ceai) sau zah5r (o lingurig ras5 la 200 ml). inseamn5 cii laptele mamei nu este suficient. colicile. de la inceput. in funcfie de reacfiile sugarului dup5 mese (plans. dac5 sugarul creste bine (peste 800 g pe lung). Dup5 circa 3 luni. ori la 2 sau 3 noaptea). Mama trebuie s5 aib5 in vedere atat comportarea sugarului. . este cresterea constantu in greutate cu aproximativ 170210 g ptJ ~iipt~il?~(in(i. nu poate fi util la sugarul care este fl5mbnd din 3 in 3 ore.Nou-niiscutul(0-28 zile) de dimineat5 sugarul doarme dus qi nu se rnai scoal5 deloc. La multi sugari acest orar se stabileqte c5tre vbrsta de 6 siiptiimiini. la i n f k a r e a precoce. de aceea la sugarii care primesc mult ceai. 0 impQire ordonat%.Dup5 ce sugarul creqte va avea mai rar senzatia de foame. in plus.5. Cum se determinu dacii mama are lupte sujicient. Zicala "copilul creste qi cu somn" confine o realitate cert5. insearnn5 c5 rafia de lapte este suficient5 numai pentru intervalul respectiv. Ratia alimentara iil prima luna . dac5 intervalul este de 3 ore. a orarului corespunde necesitgtilor sugarului. Nou-niiscutii si sugarii s5tui sunt liniytiti qi dorm 3-4 ore sup5 supt. inainte de a ajunge la conclu. caut5 sbnul.

cind mama este obositii vi secre~ia lactatii scade. $ . 0 compresii cildu@cu alcool diluat (113 alcool de 70" vi 2/3 apii). Completarea se va face numai la 1-2 mese din mjlocul zilei (la supturile III vilsau IV). de o serie de dificultiiti din partea mamei. Mai sus am recomandat aplicarea de comprese. se p a t e ajunge la evec total. cu alimente gustoase vi consistente vi rnai ales printr-un consum mai mare de lichide sau fructe) vi punerea nou-niiscutului sii sugii ori de cite ori cere. dacii incepe sii plingii incii de la prima tentativk mama il va tine in brate vi va avtepta sii se calmeze. ceea ce duce la sciiderea tensiunii lor.Mama @ coflluf care fin de nou-nkcut vi care impiedicii crevterea lui: boli etc. . Dacii nou-niiscutul suge slab vi s h u l nu este golit se va evacua laptele manual sau cu pompa. rezultate bune. aduce citeodatA o oarecare uprare. Cum se administreaza' completarea. p h i i cind nouniiscutul devine rnai viguros. Medicul va hotk* preparatul cu care se va completa alimentatia.. Miisurile recomandate pentru calmarea durerii vi a senzatiei de apiisare a sinului se vor aplica cu prudent%vi pentru scurt timp. Aceastii stare poate dura rnai multe zile la primipare. 0 sciidere temporarii a secreriei de lapte poate fi observad la revenirea mamei din maternitate. Instalarea secretiei lactate. ava se explicii faptul cii mul@sugari sug mai bine dintr-unul din sini. o dar rnai ales aspira~iei puternice exercitad de pompii. apoi va stoarce cu mina citeva piciituri i 0 I . sii nu se foloseascii lapte de vack ci un preparat de lapte praf. aliiptarea se izbevte. dar nu reuvevte nici sii-1 giiseascii vi nici sii-1 prindii. d5 de asemenea. Odihna ce se asigurii prin inlocuirea acestor supturi face o secretie suficientii pentru celelalte mese (din cursul dimine~ii serii). chiar duca' nou-na'scutul suge bine. aqa-numita "suire" sau "furia laptelui". Mama are datoria s I se menajeze in mod deosebit atit fizic. Dzficultati d e alaptare din partea mamei In unele cazuri. h prima zi. P > t e 2. h i astfel de situarii. Aceasd suire a laptelui constituie un semn sigur cii va exista lapte din abundentii. uneori. expunerea s&ilor la lampa de raze ultraviolete timp de douii minute. De multe ori. la ambii s&i. Ce cantitate se adauga'? Medicul pediatru este singurul care va f x a cantidtile. Nou-nkcutul va fi pus la s h imediat ce se trezevte. mamelonul poate deveni apt pentru aliiptare. din piicate. La femeile pe care sarcina le-a epuizat vi care sunt sliibite ca urmare a travaliului. Sugarul caud sii apuce mamelonul. Datoritii m i ~ c ~ l de rmasaj. S h i i in&@ inckcati cu lapte vor fi sustinuti cu un bandaj suspensor. Se continuii in zilele urmiitoare cu vi aceeqi cantitate vi se face bilanpl curbei ponderale dupii 7. mama va incerca sii stimuleze lactaria prin corectarea propriei alimentarii (mese rnai dese. rnai ales d a d este vorba de un sugar neputincios sau capricios. Adesea la primipare laptele nu curge deccit incet ~i greu. la disparifia durerilor vi la crevterea secretiei lactate. la unele prsnzuri. Este de dorit ca. aplicatii pe sini cu o orii inainte de supt. consistenta vi forma. se vor mulge s h i i (cu mina sau cu pompa).4. inainte de a-1 pune din nou la s h . pentru a dorrni in timpul noptii. inainte de a avea timp sii se enerveze. se enerveazk incepe sii p ~ h g i vi sii intoarcii capul. Dacii s&ii r h h mici vi moi vi dacii laptele este in cantitate m i d . de rnai multe ori pe zi.in caz cii sugarul nu se saturii cu simple completiiri. Dacii sugarul stagneaziiin greutate vi ?n siipdmina a 3-a de via@sau d a d progresul ponderal s i i p t h h a l (dupii 3 siipthini de via@) este sub 150 g.1. poate provoca o tumefiere (umflare) dureroasii vi durii a celor doi s h i . De cele mai multe ori. secretia lactad normal5 se poate instala complet de abia dupii 1-2 siipdm&i. Mama va inviifa corect tehnica golirii sinului: manual sau cu pompa. se vor inlocui 1-2 mese de s h cu un preparat de lapte. iar perseveren#a tn ala'ptare poate duce la succes chiar dupa' 10-15 zile. in zilele urmiitoare cantitatea se creqte tot cu cite 30 ml. mameloanele sunt inegale in ce privevte volumul. suntem nevoiti sii introducem un preparat de lapte. .in caz de mameloane mici. Fiecarepica'tura'de lapte matem este de mare pref pentru sugar. la mesele respective se adaugii cite 30 ml dupii ce a fost tinut 15 minute la sin. pe cit posibil. d) interpretarea rigidii a cifrelor de crevtere in greutate. de dorit un produs industrial de lapte "de inceput" sau "de start" [lapte adaptat ("formula") sau parfial adaptat]. La nevoie mama p a t e lua la recomandarea medicului un calmant uvor.5. dupii fiecare supt. nou-niiscutul kcepe sii tragii viguros din sini vi sii-i goleascii. cat vi psihic. Cantitatea de lapte produsii de glandele mamare este incii destul de redusii.10 zile.

Mai mult. Multe mame aplici g h e a f i pe mameloanele dureroase. nu se intAmpl5 nirnic riu sugarului. hidrocortizon silsau antibiotice. Este vorba de obstrucfia unui canal lactifer. durerea va fi atfit de vie. Expunerea la aer liber sau la raze ultraviolete contribuie la vindecarea mameloanelor dureroase. Cra'pa'turile sunt frecvente. Supturile devin dureroase si provoacd sciderea secrefiei lactate. incfit va determina pe mami s i inceteze aliptarea. frecarea de citre imbr5cMnte.2. In stadiul de abces febra este foarte ridicati qi se insofevte de frisoane qi de transpirafii. o pozifie incorecti a sugarului. Este indispensabil s i se usuce bine mameloanele dupi fiecare supt. Este vorba de mameloane turtite sau scobite. responsabili de mastite sau abcese ale shilor. in Romfinia qi Franfa existi obiceiul de a mulge laptele qi de a-1 arunca. acest procedeu alini instantaneu durerea. 0 tehnicii bun5 le poate evita. in cazul In care rnama prirneqte antibiotice. Supturile. dar nu sunt intotdeauna eficace. se incepe aliptarea printr-o extracfie manual2 p h i la obfinerea reflexului de ejecfie qi atunci sugarul este pus la s h . Astupnrea ~i/sau umjlarea mamara' cu limfangita' este cu totul diferitii. Antibioticele folosite nu trebuie s i provoace sugarului vreun efect secundar. Daci mama nu este speriati de aceasti mici anomalie qi daci sugarul este viguros se poate ajunge repede la o aliptare . dar in general este adesea preferati de mame. infofolirea. de trei ori pe zi. apare febri. Ele servesc de poarti de intrare pentru stafilococi. survenind in 20% din cazuri. htreruperea temporari a alipt5rii nu este obligatorie. glicerina qi apa de colonie) ca qi talcul. Se pare c i durerile dispar in cfiteva minute cfind se declanqeazi reflexul de ejecfie a laptelui. qi punerea frecventi qi pentru mai multi vreme a sugarului la sfin sunt suficiente pentru a rezolva astfel de incidente. inainte de fiecare supt. Unii medici recomandi pomezi cu estrogeni. Este de ajuns sa' se sfa'rdme buca'!i de gheafa' care . se obfine o vindecare mai rapidi a infecfiei. care se datoreqte frecvent unei goliri neregulate a unuia sau mai multor canale sau unui sutien prea strhs. Pielea este r o ~ i ecald5. mai ales in primele zile. folosirea prea frecventi a apei ~i siipunului. va comprima areola intre degetul mare qi arititor. Se incepe cu sfinul nedureros sau mai pufin dureros qi. sipunul. suptul aplicat exclusiv pe mamelon.de lapte pentru a umezi mamelonul qi areola. De indati ce se constati o cripituri este mai bine s i se suprime supturile la sfinul dureros qi s i se stoarci laptele la intervale regulate (cu mfina sau cu pompa) qi s i se dea sugarului.puse intr-o ma'nupa' de toaleta' sau intr-o punga' de plastic . la nevoie cu un uscitor de pir ("foenul") suflant. De asemenea este bine s i se evite compresele dublate cu plastic care pistreaz6 urniditatea pe mameloane. nu trebuie s i dureze mai mult de 10-20 de minute. Gura sugarului trebuie s i fie la inilfimea mamelonului. in SUA qi Germania s-a demonstrat c i daci se continui aliptarea. Mameloanele ombilicate. S h u l se umple repede. Antibioticele ~i antitermicele sunt indispensabile. Nodulii. Daci sugarul continui s i sugi. Se pare c i sunt favorizate de supturile prea lungi. devine dureros. Din experienfa noastri reiese c i unele mame nu au dureri atfit de vii qi continui s i alipteze chiar daci mameloanele sunt cripate. Tratamentul consti in golirea in totalitate a glandei mamare cu ajutorul unei pompe electrice. cu scopul de a evita orice umiditate reziduald ce favorizeazi macerafia. sugarul este hrinit cfiteva zile cu un preparat de lapte adaptat. Cataplasmele cu api rece sau pungile cu gheaii se folosesc ca tratament local. eventual. deodorante qi substanie care usuci (alcoolul. Sugarul nu trebuie s5 "morfoleasci" vfirful sfinului.sa' jie aplicate pe zona dureroa 1. Mamele constati cfiteodati "noduli" dureroqi in sfin. Este necesar un medicament impotriva febrei (Paracetamol) qi daci febra persisti peste 24-48 de ore medicul va prescrie antibiotice. Simpla inmuiere (scufundare) a slinului in api caldi prin aplecarea deasupra unui vas mare timp de 10 minute. se umfl5. un sfin golit se vindeci mai repede qi cel mai bun mod de a goli sfinul este alliptatul. iar In general . Mama trebuie s i evite folosirea de dezinfectante puternice. anomalie destul de frecventi qi care duce adesea la infscarea precoce a sugarului. De asemenea se va incerca s i se schimbe pozitiile de aliptare cu scopul de a repartiza intr-un mod mai echilibrat presiunea de supt pe diferite p w i ale mamelonului. S h u l trebuie golit pentru a se evita astuparea. daci se continui aliptarea. pentru a uqura introducerea mamelonului in gura sugarului (Vezi qi "Mameloane ombilicate"). insornnie qi neliniqte. Expunerea direct6 ( ~nu printr-un geam) posed6 i excelente capacita'fi cicatrizante.

se recomanda' de asemenea. tare. la fiecare supt se va incepe cu mamelonul rnai pufin tentant (mic. Se stoarce slnul la nivelul zonei pigmentate pentru ca mamelonul sii devinl rnai suplu qi sii fie cuprins intre buzele sugarului fii1-5 dificultate.) qi. Simplul fapt de a suge formeazii vMurile shilor pentru a face sii iasii in afarii mamelonul.5. consistenpi mode. uneori roqeapi) apar de obicei spre sfilr~itul primei siipth2ni. "tari"). in astfel de situafii este rnai bine ca. Ea nu constituie ins5 un motiv de ingrijorare. timp de 10-15 minute. galben-aurii. c) Hipergalactia ("am prea mult lapte") impresioneazl qi neliniqteqte pe multe femei. Alteori insii. in rezumat. Slnii se vor spila cu apii rece. turtit sau scobit). fn cazul h care numai unul dintre mameloane este plat sau scobit. tulbura'ri digestive importante. nu o recomandiim.) sunt rodul imaginafiei celor ce le concep qi de cele rnai multe ori sunt ineficace qi nu au ca rezultat palpabil declt oboseala sugarului. culoarea (verzi. Durerea $sau umflarea scinului. Unele mame dau o interpretare greqiti unor fenomene fiziologice. a) Aqa-zisa calitate necorespunziitoare a laptelui (vezi rnai sus la cauzele in@rc?irii precoce).1. implstarea nu se limiteazii numai la areolii. ci cuprinde intregul sln. folosirea de lenjerie de bumbac si de rochii subgri cu deschiza'tura' in fa[& cura'tirea mameloanelor de resturile d e lapte. treaz qi sbiitos. Trebuie sii se qtie cii sugarul hr&t la s h poate avea scaune foarte variate in ceea ce priveqte n u m b l (de la 0 la 7-8 pe zi). intiirirea sfinului. adorm dupii clteva inghifituri qi lasii s h u l din gur& in acest caz este necesar mulsul sau utilizarea unei pompe. chiar dacii mamelonul este turtit sau invaginat. poate apuca areola intre buze. False dificulta'fi.Mama $I copilul normal& Un sugar infometat. Dzficultati de alaptare din partea sugarului Nou-niiscufii prea slabi sau prematurii nu pot sii sugii. mai cald qi incepe sii se inroqeascl. ungerea cu lanolirxi. Dacii laptele se scurge spontan se vor line mameloanele invelite in vat5 sterill. evitarea sa'punurilor tan. iar prin aceasta lezarea mamelonului se poate accentua. Sugarii "leneqi" la supt au suferit adesea la naqtere (scorul Apgar sub 8). 2. personal. Aceasta o face pe mamii (din piicate adesea cu aviz medical) sii rnai adauge ceva preparate adaptate. Astfel de tulburiki (umfIarea. pentru a nu se ajunge la Jisuri si inflamatii se indica' urma'toarele: expunerea la aer de mai multe o n pe zi. durerea. consumare psihicii etc. n u m b l rnai mare sau culoarea verde a scaunelor nou-n&cutului alimentat natural constituie motivul care deterrninii aprecierea cii laptele matern "nu prieqte" copilului. Dupii golirea sa rlmfin incii noduli de dimensiuni variate. alburii) qi consistenpi (grunjoase. v&slturi sau diaree se va extrage o parte din lapte inainte de a pune sugarul la sln sau se va reduce durata suptului. dar poate determina intiirirea qi turtirea areolei in aqa fel inclt sugarul sii nu rnai reuqeascii sii cuprindii mamelonul in g u r l pentru a-1 comprima cu eficacitate. dupii suptul copilului. Solufia ca mama sii se mulgl la fiecare supt este chinuitoare pentru mamii (efort fizic. Dacl sugarul suge prea mult qi apar regurgitafii frecvente. De rnai multe ori pe zi se vor face "b% de aer" (mama va sta cu s h i i descoperifi). qi adesea se ajunge la in@rcare. Aceasta nu o deranjeazii intotdeauna pe mamii. durere localii. sii se foloseascl o pomp5 cu care sii se evacueze laptele riimas dupii suptul copilului. lapte de vacii. in loc de stoarcerea shilor. Se lasii sugarul sii sugl p l n l c h d se saturl qi apoi se goleqte s h u l (cu pompa sau prin muls). care devine umflat. Un sugar infa'rcat din cauza scaunelor moi va face cu siguranfci: mai tcirziu. Dacii nu se iau miisuri impotriva stagniirii laptelui qi persistentei nodulilor se ajunge la inflama* redutabile (mastite). Criteriul major a1 aprecierii valorii alimentafiei naturale (la scin) este creSterea corespunza'toare in greutate. care se schimii des.5. apii de orez halimentafie. de obicei. expunerea 1-3 minute la raze ultraviolete.folosirea unui sutien larg cu conurile sec#ionate sau fnlocuirea cu un suspensor sub fonna' de esa$a' care se trece peste umallzaml opus. pentru a inliitura resturile de lapte care iriti qi macereazii mameloanele qi predispun la infec$ii. pus la s l n . semilichide. a alcoolului pur. b) Alteori. ei sunt foarte somno- . Remediile prezentate de unele f m e (tetine intermediare etc. ceai. ala'ptarea mai frecventa' (la 2-3 ore) deoarece infometarea sugarului il vaface sa' suga' mai viguros. schimbarea frecventa' a compreselor ce se pun pe mameloane. De obicei sfinii se intiresc clnd lobulii glandulari care confin lapte se umplu prea mult. Se va purta lenjerie uqoarl.

v5rs5turile survin la noun5scufii care sug repede. diferenfe prea mari intre temperatura de noapte $i cea din timpul zilei etc. care se deschid direct in afar5. Viirs5turile se deosebesc de regurgitafii prin faptul cii laptele este adesea modificat (Pnchegat sub form5 de grunji mici) $i proiectat la distanf5. ca orice fiinf5 uman$ are tending la comoditate. noun5scutul fip5 sau pur ~i simplu refuz5 s5 sug5. Dac5 v5rsSturile nu se insotesc de alte tulbur5ri generale. forfarea nou-na'scutului sa' suga' trezindu-1 din somn. Refuzul de a suge. administrarea in exces de ceai intre mese. Dac5 nou-n5scutul a supt cdteva zile mai mult sau mai pufin bine. Adesea este vorba de o obstructie nazal5 printr-un guturai sau de o infecfie a mucoasei bucale (muguet sau "rna'rga'rita're2"). noun5scutul va fi pus la repaus total.). Sugarul.lenti. in timpul icterului fiziologic o mare parte dintre nou-n5scuti sunt rnai somnolenfi $i se alimenteaz5 mai greu. La nevoie se recurge la alimentatia prin gavaj (laptele este introdus cu seringa printr-o sond5 in stomac). Cur5firea cu vat5 sau comprese irit5 mucoasa nazalii ~i poate determina infectarea ei. proba suptului. Potiunile antivomitive ~i sedative se vor administra numai la indicatia medicului. ei incep s5 sug5 in decurs de cdteva zile. graba sau nervozitatea mamei in timpul suptului. bruscarea acestuia in timpul suptului. or efortul depus pentru u trage din biberon este de Sapte ori mai mic deccit eel depus pentru supt!. greseli dcc tehniicb a 4zldptcrii. Mamei nu-i r5mdne decdt solufia de a . cdnd la biberon. Dintre greqelile mamei care pot duce la dificultiifi de supt din partea nou-n5scutului amintim: rigiditatea orarului. sunt rare. cu lingurip ~i apoi cu biberonul.De aceea. Se va urmiiri ~i se va corecta tehnica aliiptiirii.. chiar cu pipeta. La aparifia brusc5 a unor vlrs5turi mai numeroase se suspend5 o mas5 de lapte ~i se inlocuie~te ceai. Alirnentafia lor necesitii indemhare qi riibdare. mult $i inghit mult aer (aerofagie). Va'rsa'turile pot f i manifestarea unei boli. cdnd este pus la sdn. nervozitatea ~i nepriceperea mamei. Regurgitafiile sunt f"ar5 nici o semnificafie patologic5. iar dup5 aceea refuz5 dintr-o dat5 sdnul. Cauzele cele mai frecvente ale infbrctirii precoce l nou-ndtscutul a siinittos sunt: lipsa de dotint& si de mint&de a albg[ta din partea mame£. Dac5 lezarea creierului nu a fost prea grav5. a c e ~ t nou-n5scufi trag de cdteva ori i din sdn. Cu timpul. acestea se aspir5 cu o par5 mic5 de cauciuc. ace@ nou-n5scufi vor fi p u ~ regulat la shn. Ca atare. utiliZ-Q b i b t r ~ u r r u r . Se va incerca alimentafia cu lapte muls. i Dac5 in creier s-au produs deregliiri mari. evitdndu-se orice efort ~i f5cdndu-se minimum de manevr5ri. chiar dac5 au o greutate normal5.~ mulge laptele ~i de i a-1 da nou-n5scutului cu biberonul. inseamn5 c5 a intervenit ceva deosebit: imbolna'vire sau o gre$eala' din partea mamei. a mdinilor $i a picioarelor). Dupii disparitia manifestsrilor patologice. nu se va folosi biberonul concornitent cu alimentafia la sdn. mulgdndu-se apoi laptele r5mas. La noun5scufii care au contractat un guturai se picur5 in nas cu o pipet5 ser fiziologic. . cu pentru a pune in repaus tubul digestiv. manevrele brutale de ingrijire dup5 ce nou-n5scutul este alsptat. Nou-n5scufii la care navterea a fost prelungit5. Prin regurgitafie se intelege eliminareape gura' de aer ~i de cantita'ti mici d e lapte nemodificat.. ur Biberonul este du. in caz de secrefii. apoi se opresc ~i adorm. vor fi ferifi de contactul cu persoane cu guturai vi in general de orice contact direct cu persoanele adulte (nu se vor siiruta sugarii!). la scurt timp dupii supt.manul nl:1 a al5ptikii pentru nou1 n5scufii care din primele zile sunt hr5nifi cdnd la sdn. dar $i dovada unei greqeli in tehnica de al5ptare: supraalimentatia. Orificiul tetinei nu va fi prea mare! Regurgitatiile Ti va'rsa'turile. De obicei. starea de tensiune nervoas5 in familie. in cantit5fi mici ~i nu se insofescde sc5dere in greutate se continu5 al5ptarea. sunt mai abundente ~i survin de cele mai multe ori la un interval mai mare dup5 mas5 (cu excepfia celor din stenoza hipertrofic5 de pilor sau din malformafiile esofagului). la venirea din maternitate nou-n5scutul va fi protejat de varia~iile prea mari de temperatur5 (camere suprainc5lzite. decdt pentru un motiv major. Alteori. manifestate in primele zile prin convulsii (infepenirea total5 sau tresiiriri ale mu~chilor) $i/sau cianoz5 (invinefire in jurul gurii sau a fefei. neregulate. cei care s-au n5scut in stare de asfixie (vinefi) sau nu au tipat dup5 navtere (ca semn c5 au suferit) refuz5 s5 sug5 in primele zile.

Dac2 sugarul crevte qi are o stare general2 bun2 nu se va lua nici o m2sur5 dietetic2 sau de tratament medicamentos.5. Alimentafia natural2 este primejduit2 in caz de tulburik-i digestive (diaree-boal5). ap5 de orez. moi sau lichide. Nu vefi reuvi niciodaa acest lucru dac5-1vefi tine in brate rnai mult de o jum5tate de or&la fiecare mas5. in incheiere insist5m cu afirmatia ca' orice nou&cut i ~arefelul sa'upmpriu de a primi . c2teodat2 explozive. el sirnte imediat. Menfinerea prelungiti a sugarului la s h il face s2-vi formeze un reflex de somn la s h vi ori de c k e ori va fi pus s5 sug2 va adormi imediat. SB nu uitati c2 este bine ca orice sugar s5 ajungg de la inceput sau cu timpul. incearc5 din nou ssnul. i ca' mama ji nou-nanascutul trebuie sa' "inve/e"ca acest act de importanfa' deosebita' sa' se desfa'qoare comenabil pentru amcindoi. se va evacua regulat laptele din s2n (prin muls).meningitir etc. Alfii. Dac2 sugarul se enerveaz5 incercati s5-1 punefi dup2 c2teva minute la celidalt s h . encefalopatiile. mai vigurovi vor reactions cu vehement5 dac5 nu g2sesc lapte suficient. Partida este pierduti vi pentru sugar (care se va subnutri) vi pentru familie (care ivi va disttvge tot programul. Sdi 1 - Falsa diaree. cu lingurip sau . fiind pus la s2n numai c2nd este linivtit. se enerveazs vi reincep s5 urle. iritatk predispus2 la infectii. caI d c &in supratnc&lzire a camemil. deoarece anticorpii care se gisesc . ivi sucesc capul in toate p w e . Aplicatiile locale de pudre sau creme se vor face cu d i s c e r n k h t la indicatia medicului. ci vor deveni ore de somn pentru sugar. E astfel de situatii. Contraindicarea al5pt5rii este eronatg. Aceste scaune apar de obicei la fiecare mas&. se trezevte. rnai infometali. unde laptele p a t e c2 vine rnai uvor. Mama este obligati s5-vi extrag2 laptele vi s2-1dea nou-nbcutului cu pipeta. Foamea ii trezevte ins2 in momentul in care sunt qezafi in pat (mai pufin cald ~imai pufin mode dec2t in bratele mamei).. el poate fi al5ptat de c5tre mama sa.1. dac5 adoarme. Unguentele cu antibiotice au indica/ii rare. Nu se intrerupe algptarea.).ci folosi scinul. vdrs&tutllt fl Prim tn a unei imbolnaui 2 3 ? gmve: alspepsiegtavb insolatie. Este rnai bine ca un astfel de sugar s5 fie lbat s2 p l h g 5 ( p h 2 la 1-2 ore pe zi). Mama este datoare sa' observe reacgile sugarului ~i sa' $tie ca' de echilibrul . ei fip&se zbat. Ava cum am amintit. Acestea nu vor fi ore de supt. D a d noun5scutul prezint2 o form2 de boa12 hemoliticg prin incompatibilitate Rh sau grup sanguin. pentru a mentine secte$ia lactat5 vi se va continua alimentatia la s h .rnai W u . Se va p2stra o igien5 riguroas5 a pielii.cu biberonul. dietele instituite uneori pentru diarei uvoare sau chiar false diarei sunt la originea multor ?n@rcik-iprecoce. infestarea cu SIDA.6. Secundar. insuficienple renale. c h d prin dietele de tranzitie (ceai. ii induioveaz5 pe tofi vi trece altcineva la r h d s2-1 fin5 in braQ. anemiile grave. Unele malforma@iale gurii (gura de lup vi buza de iepure) sau encefalopatii grave fac imposibil2 al5ptarea. multi sugari alimentafi la s2n prezint5 in primele s5pt2m2ni. Un sugar enervat vi obosit de pl2ns nu va suge niciodati cum trebuie. verzi. devenind sclava acestui mic tiran). Din pgcate. rnai vioi. Unii nou-na'scufi adorn cdnd sunt p u ~ ila sdn. sau va bate uvor cu un deget obrazul sau nasul acestuia.in lapte sunt distruqi de sucurile digestive. psihozele grave etc. cu timpul. mama va mivca incet mamelonul in gura nou-niiscutului cu tractiuni de "du-te-vino".Mama # @lul uite cd. n Milupa HN 25 etc. cu sonda.). insuficienp cardiac$ ciroza. Pus in pat. plhge. sup2 de morcovi) ~i realimentare cu unele preparate de lapte (Humana H. toat5 familia (adulfi vi copil) va ajunge la o stare de nervozitate greu de depBvit. Se va cerceta dac5 nu este vorba de o supraalimentafie prin supturi prea prelungite sau prea dese. s5 sug5 la intervale de 3-4 ore. sau a unei rnalforrnatii congenitale (stenoza hipertroflcrli a pilomlui etc. scaune dese. pielea din jurul anusului vi organelor genitale devine roqie. h nici un caz nou-nilscutul nu va fi menfinut la s2n mai mult de 20-30 de minute. Boala hemolitica a nou-na'scutului. 2. cancerele.in cantitate mic2 . intoxicatie. Contraindicatiile alimen- tapei l S&I a Dintre acestea amintim unele boli grave ale mamei: tuberculoza.

came sau peyte. cartofii priijifi.5litri/zi. dulciuri. Grijile . un aport de lichide de cel pufin I. d e ~mama are lapte suficient. De asemenea. fiinoasele. zarzavaturi) constituie o greyealii. leguminoasele (fasolea.i u~urinfa care vine laptele cbnd nou-niscutul este cu pus la sbn.rea uscatii). Al6ptarea decurge nonnal. Igiena de viafii' trebuie sii fie simplii: mers pe jos.un aport glucidic de 340 g (50-55% din nevoile energetice) sub formii de zarzavaturi.5 litri. mama va consuma lichide (lapte.r insernnat de medicamente sunt contraindicate in caz de aliiptare. usturoi.i nervozitatea mic~oreazii secrefia lactatii. acesta plfinge cu disperare . Toate acestea "trecute" in laptele de mamii. Este nevoie numai de o rafie alimentarii echilibrat5. usciiciunii mucoasei bucale yi senzafiei de obosealii. pentru ca laptele sii se scurgii singur din sbn. un pahar mic de vin natural sau de bere sunt binevenite). Relafiile - ' Vezi qi capitolul "Lehuzia" . Alimentaga m a m i care nu aliipteazii este obi~nuid. . Trebuie insistat asupra cgtorva recomandki: .ei sufietesc depinde nu numai secrefia lactatii. in unele cazuri.5. de obiceiuri.in timpul aliiptirii.femeia care alGpteaza' poate sii mcinbnce ce vrea! Singurele restrictii sunt: excesul de alcool (sunt interzise toate bhturile rafinate. un num5. ceai. scaune rnai moi?). yunca. dupii cbteva siiptiimaAni. Regimul d e viatEi si ali- mentatia mamei Alimentafia mamei care aliipteazd Sfaturile ce se dau mamei care aliipteazii sunt adesea un amestec pitoresc de fapte. piitrunjelul . dac6 mama este psihic echilibratk riibdzitoam $ dac6 toat6 familia este coqtientb c6 mama-lauzzi are absolutd n& de o aimoqfiisenin&defamifie $ de ajutor efectb pentru evitarea suprasolidtiirii Bite si psihice. iar atunci cbnd nou-niiscutul este pus la piept. colici. pe IhgZt lactate (de trei ori pe zi) se va recomanda un medicament cu calciu qi magneziu. apii etc. brgnzeturi. Nu se impune un regim alimentar special a1 marnei. cu o cantitate de lichide ceva rnai mare. cafeaua yi ceaiul agitii.) dupii astfel de alimente. unele alimente care dau un gust pronunpt laptelui: conopida. sarea. varza. de cel pufin 1. lapte sau iaurt. i Pe de altii parte. peyte. Din experienfa noastrii sunt pufini sugari care se manifest5 (refuzul de a suge. ci . somn 8-10 ore cu o siesta dupii-amiazii. Unii (nu toti !) sugari refuzii sii sugii dacii mama consumii alimente iufi (ardei. lnterzicerea vegetalelor (fructe. De asemenea. in schimb. . maz5. scaune mai numeroase. prazul. Rafia alimentarg idealii este de 2 500 calorii (cu 500 de calorii rnai mult decgt in perioada sarcinii): .unele mame observii cii este suficient ca sugarul sii plfingii de foame. modul de a suge yi scaunele sugarului sunt influenpte ~ 2 n mama prezintii o colit5 d sau intolerantii la anumite alimente. un aport lactat de 750 ml pe zi. uleiul. piper) sau cu miros intepiitor (ceapii. vinul in cantitate mare. In unele c w i sunt diverse interdicfii. de niiscociri. cafeaua ~i ceaiul "chinezesc" (agit5 sugarul) yi tutunul. compot. dintre care citiim: ciocolata (agitii. lintea. fiiinoase. laptele curge din mameloane intre supturi. diaree etc. Eventual medicul va recomanda un medicament cu fier. La mamele care au prezentat o anemie feriprivii in timpul sarcinii se va recomanda un regim alimentar cu came de douii ori pe zi (ficatul confine mult fier). muriiturile pot provoca unele tu1burk-i ca: agitafie. ouii. La cele cu lipsii de calciu ~ i l s a u magneziu. unele condimente sau salate). ciocolata. care sii cuprindii indeosebi lapte ~i derivate. .2. 2. alcoolul ii face somnolenki. margarina). sub formii de lapte sau derivate. ouii. sunt viitbiitoare pentru sugar.i trage fiirii sii se goleascii sbnul.). L a unele mame. La ceie care au crescut in timpul sarcinii cu peste 12 kg este bine sii se reducii aportul de alimente bogate in griisimi (untul. biiuturile alcoolice. de fantezii destul de derutante. sliinina. tutunul are efecte de duratii! Mai degrabii.un aport lipidic de 60-80 g (30-35% din nevoile energetice) sub formii de ulei vegetal (floarea-soarelui).un aport protidic constituit din 60-80 g (10-1 5% din bilanful energetic). necesare combaterii setei. unt sau margarinii. dulciurile. in propoqii diferite. fructe.

perele. care se pune in doui ~i se coase ca un buzunar. Siinul (manzelonul. chiarin cantitate mici. va . frotir etc. fmbrdca'minten mamei. determin2nd scaune moi la sugar. lipsa de odihni de noapte. l2ngi cadi se plaseazi un covora? sau un gritar de lemn. mama poate hra'ni si Pngriji sugarul? C2nd mama are guturai. ci va consulta medicul pediatru care Pngrije~te sugarul. Girnnastica are un efect favorabil. Vafi evitata' oboseala. cordoanelc. zonele ce transpiri mult). . sunt dispuse s i dea crezare afirmatiei c i laptele este insuficient cantitativ sau calitativ. Daca' este ra'cita'. Este sigur c i aliptarea joaci un rol statistic in distanfarea nasterilor. lipsa de colaborare a sofului la problemele de gospodirie qi de ingrijire a sugarului etc. sau doze mari pe o durati de c9teva ssptimiini). daci in familie sunt persoane cu infecfii cutanate este necesari ~i dezinfecfia cu cloramini 1%. Am mai scris acest lucru si-1 repetim. Adaosul de pulbere de lactozi (se procuri de la farmacie) in lapte are efecte favorabile.Mama si copilul sexuale sunt.). La cele patru colfuri se coase c2te un siret cu care masca se leagi in jurul capului. sutienele str2nse. cutele de sub siini) vafi spa'lat cu atentie deosebitci: Daca' exista' tendinta la injlamatii. care trebuie luati de mami. schimbati zilnic. tratarea cariilor. iar in cadi se pune o bucati dintr-un covora? vechi sau de stofi. manza va sta cu siinul descoperit. Daci alimentatia este echilibrati. Nu se folosesc deodorante (obstrueazi porii pielii) si nici parfumuri cu miros fipitor. Mama nu va lua nici un medicament din proprie initiativi. p2inea neagri. regiunile inghinale. . trec in lapte. Constipatia mamei va fi combituti cu fructe. Munca fizici excesivi. axile.dupi baie se folose~te lenjerie curad. administrarea de preparate cu calciu ~i fluor).cada se spali bine cu a p i si sipun inainte de folosire. deoarece la aceasti v k s t i este foarte receptiv la orice b o a l i . Lenjeria va f i curati. strinuti sau regurgiteazi.imbsierea se va face cu dus. este somnolent. . Ce medicamente se elimim" prin lapte. . rochiile. face un masaj. Factorii psihologici sunt foarte importanti: necazurile. in afari de vitamina D. Mama va face d u ~ zilnic. ingrijirea copiilor mai mari. Igiena corporala'. oul moale. care s i nu fie imbricat ~ 2 n face alte treburi gospodiire~ti. unghiile se taie la douci' zile ~i se spala' o data' pe zi cu periuta de unghii. in interiorul c k i a se introduce o bucad de material plastic. bineinfeles. Vitamine. Mulfi medici recomandi mamelor care alipteazi vitamine sub formi de tablete. Liuza nu este i n c i restabiliti aqa c i in timpul imbiierii sunt utile c2teva misuri de prevedere: . Dintre alimentele care combat constipafia amintim: mierea de albine. aportul de vitamine pe aceasti cale este suficient. colici sau refuzul s2nului (laptele capriti gustul purgativului).i. mama se va spci'la bine pe miiini. Masca s e confecfioneazi dintr-o bucati de p2nzi sau de tifon. purta d Va cimisi de bumbac ~i rochii care se incheie in fafi. este r i g u ~ i t i sau simte o jeni in g2t se anunfriinceputul unei "rriceli". nu in cads. ea va purta o masci la guri ~i la nas ori de c2te ori se apropie de sugar. va insista va indeosebi la plicile (cutele pielii): sub s2ni. cutele de la g2t (in general. in timpul du~ului folosi sipunuri neiritante. posibile dupi cca 45 de zile dupi naStere. drajeuri sau picituri. Mamele sunt foarte ingrijorate c2nd sugarul pl2nge. starea de tensiune din familie pot determina oprirea secretiei lactate. daci este posibil. vegetale (crude sau gitite) ~i cu p2ine neagri. . sfituindu-se orice mami c i sarcina poate surveni ~i in cazul in care alipteazi. Trebuie acordati o griji deosebiti igienei dinglor (spilarea zilnici.) cu care se va "usca" orice urmi de umezeali. Cu ocazia tuturor manevrelor de ingrijire a sugarului este bine ca mama s i poarte un halat curat de culoare deschisi. de 2-3 ori pe zi ckte 1/2 de or& fnainte defiecare nzanevra' de ingrijire a sugarului.prosoapele ~i cear~afurile de baie vor f i strict individuale. dar cu misuri anticoncepfionale.apa de la dus nu va fi nici fierbinte si nici prea rece: .dupi baie se va folosi un prosop mai aspru (in. cu consecinte serioase asupra srinitifii sale. ava cum s-a recomandat mai cus.pentru a evita ciderile prin alunecare. dar la nivel individual este prudent s i nu se acorde prea multi incredere cifrelor. Purgativele. viafa complicad de familie (vizite etc. Nu sunt recomandate fustele. sunt c2fiva din factorii care duc la epuizarea fizicii a mamei. la recomandarea medicului (in doze zilnice de circa 1 000 u. daci mama are obi~nuinp. prunele. salatele de crudititi. Nu se poarti lenjerie din fire sintetice. Unele mame nu pot alipta sugarul cu altcineva de fa$. vegetalele in general. in acest caz. la ael.

pusi intr-o pBlnie steril5. in momenhll in care medicul ii perrnite mamei s5 fac5 plimbgri. deoarece el are stocati o anumit5 cantitate inc5 din timpul sarcinii. in conditiile unei familii inst%ite ~iinstruite. hormoni) continute in laptele uman. traditie etc. educativ etc. Un astfel de lapte trebuie trecut printr-o strecurgtoare cu sit5 fini.5. Asemenea treburi se amBni sau. Ei sunt numai privati de o anumit5 securitate biologic5 daG de natur5. intr-un colt a1 camerei sugarului se va plasa o masi obi~nuitd in5lfime convenabil5 pe care se va pune o de p5tur5 ce se acoperi cu un plastic ~i un cear~af un sau scutec mare. cel pufin aparent. Se va face tot posibilul ca s5 intre in obi~nuinti somn dup5 masa un de prdnz ~inu se vor executa munci grele in gospodkie (sp5latul rufelor pentru toat5 familia. respectiv "adaptate si partial adaptate" se apropie mult de laptele uman.). se fac intr-un ritm lent. chiar dac5 mama are impresia c5 $-a redobdndit puterea necesai. consemare. pe colfurile mesei (situate la perete) se pun obiectele de uz curent: scutece. nou-niscutii s5n5to~ialimentati artificial se dezvolti.frigidel. spoitul peretilor. de germenii fennentatiei lactice care. obligatii sociale). Szlgantl poate . mama se va simti rnai in putere ~i se va ocupa cu un elan crescut de copil ~i de restul familiei. mama nu trebuie de obligatii s5 se aplece sau s5 se ocupe de sugar in pozifie incomodi. se vor putea inlocui nu substantele de apkare (anticorpi. Este vorba. Trebuie reamintit c i in s5n5tatea sugarului intemin ~i alti factori (copil dorit. La prematuri ~i dismaturi rezervele in acevti constituenti sunt mai mici. tot la fel ca sugarii hri. c5m5qute.O d a t i cu reluarea activitgfii d e toate zilele (gospod&ie. indeoyebi. prepararea gi administrarea laptelui. a Produsele de lapte denumite "formule pentru sugari".5.ni@la sin. Pe de alt5 parte. Totu~i. secretia lactat5 poate s5 scadi.) care trebuie luati in seam5 atunci cBnd este vorba de alegerea laptelui.) au fvacut ca riscurile ce le implica pe vremuri alimentaiia artificial% sugarului s5 scad2 mult. unguente etc. Exist5 ins5 multe situafii in care alimentatia la sdn nu este posibil5 qi atunci este nevoie ca de la inceput s5 se treaci la alimentatia cu preparate de lapte. ereditate. Pentru u7urarea muncii. Absolut necesar arfi cu orice fumilie cu copil m c sa' aiba'. . planul orizontal ~i dur a1 mesei permite o ingrijire mult rnai eficient5. in familiile nefavorizate (economic. Laptele de vaci este expus la inurdirie sau la infectare inainte de a ajunge la sugar.) riscurile sunt rnai mari pentru sugarul hr5nit artificial. Dup5 o plimbare sau o viziti la o familie de prieteni. Sugarii hriniti cu produse de lapte praf nu vor fi rnai putin inteligenti. oasele bazinului ~i organele abdominde vor veni rnai repede la pozitia dinaintea sarcinii.fi Itisat singur? Sugarul nu trebuie 15sat niciadata' singur in casi. cBnd se aplicii bine recomandkile in ceea ce prive~te concentratiile laptelui si se respect5 riguros o igieni corecti in pistrarea. ambalare etc. curiitenia generals. cu conditii optime pentru pozitia corpului qi mi~cirile sugmlui. jn stadiul actual a1 cuno~tinfelor bi progreselor industriei pentru produse lactate. Uneori. se va apela la o rudi sau alti persoan5 de incredere. civilizatie. se g5sesc impuritgfi vizibile cu ochiul liber. Oriciit de corect ar fi fost recoltat ~i manipulat. A 2. educatie. Alimentafia artificial5 cu lapte de vaci modificat sau preparate industriale este incununat5 de succes. Este necesari rnai mult5 odihn5. iar ideal ar j? SZ se foloseascn' i produse aclaptate sau par!ial adaptate. De asemenea. Progresele extraordinare survenite in elaborarea unor produse industriale de lactate pentru copii cBt ~i a mijloacelor puse la dispozitie de civilizafie (refrigerare. Se pare c i nou-n5scutul la termen nu are nevoie absolut5 de anticorpii. Aceqti microbi ajung in lapte inci din timpul mulsului ~i se inmulfesc extrem de repede in orele care urmeaz5. In orice familie se va improviza o "mas5 de infqat". mai putin precoce sau mai greu de crescut ~ieducat. Pe aceasti mas% se vor face toate ~nanevrele ingrijire ale sugarului. Y evit5 e durerile de ale".3. de hormonii ~i de celulele vii continute de laptele de mam5. Este un adeviir recunoscut de toat5 lumea. cu simtul rgspunderii. igien5. cel putin. Alimentatia zisii "artifz- cialii" eu lapte de vacii (preparate industriale de lapte pra3 Cel rnai bun aliment pentru puiul de om este laptele de mami. laptele contine un mare num5r de microbi. ridicarea de greutiifi etc. Mama va fi rnai pufin solicitat5. mediu rural sau urban. chiar intr-un lapte foarte proaspiit.

cu capacitatea de 3-4 1.2 perii pentru spa'larea biberoanelor. preg5tirea dilufiei laptelui etc.1sita' deasa'. 2. Laptele p a t e fi utilizat cel mult 24 ore de la fierbere. dupi care se qterg cu un prosop curat. . inainte de muls. el nu rnai poate fi dat sugarului. Cei mai frecventi sunt microbii care provoac5 diaree (grupul Salmonella. se imbrad un halat curat. 1 pentru sucul de fructe.3. laptele se amestec5 cu o lingur5 pentru ca s5 nu se formeze pojghit5 la suprafar5 (laptele se "umflii"). P5strarea laptelui in condi@ile cele mai bune se face. pentru a evita scurgerea lichidului de sp515tur5in lapte. aceia care provoac5 bolile. m2inile se spal5 p h 5 la coate cu ap5 cald5 qi s5pun. fireqte. Aceasta se intiimp15 in special in timpul verii. Ugerul vacii se spali cu ap5 qi sgpun. Este nevoie de 10-12 tetine. ferite de praf.1 pcilnie pentru turnarea laptelui h biberoane. Lmediat dup5 ce este muls. inainte de folosire se opiiresc. bacili coli ~i bacilii dizenterici). Este de preferat laptele amestecat (provenit de la rnai multe vaci).o cratita' cupereti dubli perrtrufierberea laptelui. Se cump5r5 de la inceput 8-10 biberoane.2-3 vase emailate mai mici pentru p5strarea linguritei. Cu cit temperatura la care se pbtr& laptele este mai ridicat8 qi cu cit se ht&zie consumul.5. Laptele de wdi nu vafi dat nidodata neftert sugamlui. . Zilnic se utilizeaz5 6-8 biberoane: 5-6 pentru lapte. de carton sau de sticl5. pe suporturi speciale. Pntr-un frigider care func@oneaz5bine. Obiecte necesare h alimen- ta* artzficialzi Pentru alimentafia artificial5 a sugarului ingrijit in farnilie sunt necesare: . s5 se p5streze la frigider qi s5 se consume cit rnai repede. fie c5 este prosp5t. ambalat in recipiente de plastic.2..Tetine. dup5 depi~irea acestui termen.1. deoarece compoziiia sa este rnai constand. Al5turi de aceyti germeni (care nu sunt periculoqi prin ei inqiqi). in lapte p a t e s5 se gbeasc5 yi o alt5 categorie de germeni. De aceea. in lips$ o pivnig rece este suficient8. avind grij5 a o cl5ti cu ap5 rece inainte de a pune laptele la fiert. in gospo&ile individuale Wheqti se pot folosi oalele de p b h t smapite.Biberoane. Vezi pagina urm5toare. 2.3. este foarte important ca laptele s5 se fiarb5imediat dup5 ce a fost muls. iar cel de seara la mesele de dupi ora 19). Fierberea laptelui Fie c5 este pasteurizat. . cu capac. Vasele se p5streaz5 in dulapuri hchise. Fierberea omoar5 microbii patogeni (produe5tori de boli) qi microbii fermentatiei lactice. 1 pentru lichidul de dilu$e (vezi qi punctul urmitor). laptele se riceqte brusc (se pune vasul fntr-o cilldare cu ap5 rece sau direct h frigider). Pentru recoltat se folosesc numai vase din metal inoxidabil sau emailate. Laptele va fi ridicat seara qi dimineafa (imediat dup5 muls) qi va fi folosit in mod obligatoriu in decurs de 12-24 ore (laptele muls dimineata se foloseqte la mesele din timpul zilei. In timp ce fierbe. Laptele trebuie fiert 10 minute. in dulapuri. Dup5 intrebuintare se cl5tesc imediat cu un jet de ap5 rece. . laptele se fierbe imediat dup5 ce a fost procurat. . unde se vinde lapte pasteurizat. in care se fierb qi se p5streaz5 biberoanele qi un altul de 1-2 Iitri pentru sterilizarea qi p5strarea tetinelor qi suzetelor.atunci c h d sunt numeroqi fac s5 se acreasc5 laptele. Se pot folosi vase de aluminiu sau de ofel cu perete dublu ~i cu un dispozitiv care sernnalizeas Tnceputul fierberii. se limpezeqte qi se qterge cu o p h z 5 curat5.). se cl5tesc qi se pun la uscat cu gura in jos. 1 pentru ceai.1 vas emailat sau din ole1 special (Zepter etc. cu atiit rnai mare va fi n u m h l de germeni pe care ii va conpne. . Se r5ceqte apoi brusc. in pra noastr5 laptele de vac5 p a t e fi obfinut sub diferite forme: direct de la produdtor sau de la magazine. Un lapte bun pentru copii trebuie s5 provin5 de la vaci sh5toase qi curate. Se procur5 rnai multe. . apoi se spal5 cu ap5 cald5 qi sod5 sau detergenfi. Este necesar ca persoana care mulge vaca s5 fie sin5toas$ s5 nu prezinte infec@iale pielii. curate. Se va folosi totdeauna aceeaqi cratip. . Fierberea se face h vase de ofel sau emailate'. deoarece se sparg destul de repede h tirnpul manipuliirii qi fierberii.yentru ca acesta s5 nu se lipeasc5 de fundul cratifei.5. De asemenea.

. pe un prosop curat sau pe un portsticlii (rastel) special. iar altele rnai mici pentru miisurarea zahiirului $i siropului).I pensii inare sau I "cleste" cu care se scot tetinele $i biberoanele din vasul in care se plistreazli stenlizate (fierte). Nu este permis sii se lase biberonul plin cu apii. Mai tkziu.I fiigider (de mare important. untului sau uleiului. .. fabricat din sticlii transparentii. pentru a fi cliitit ulterior. . lingorip. tetine.46 ..2 cutii din plastic cu capac.I termns necesar pentru ciiliitorii sau plimbilri rnai lungi. insistiind in special in regiunea de sub g2t ~i la sanful circular care separ5 fundul de peretii laterali. biberonul se cliiteqte de mai multe ori cu a p i rece.1-3 lingurife (una cu coada lungii pentru folosirea la amestec. cu capacitate de 250 ml. . Fig.I cutie cu bucci{i de tifon sterile. recipient gradat. Biberoanele din sticlii de Jena ingrijirea $i minuirea corect2 a biberonului ~itetinei constituie condifii de bazii pentru piistrarea igienei alimentafiei $i evitarea imbolniivirii sugarului de diaree. unde pot riimhne grunji de lapte. 2. dar sunt rnai scumpe. resturile de lapte se indepiirteazii foarte greu. cind va avea timp. Pe peretele exterior al biberonului sunt gradate citef linii care indicii diviziunile de 10 ml.I recipient gradat pentru miisurat anumite alimente. . Biberonul este o sticlutii de formi cilindricii. . mama va spila biberonul cu api caldj ~i siipun sau detergenti.Biberoanele cu g5tul larg $i cu ghivent sunt rnai practice. care rezistii la fierbere. . . cu care se acoperii vasele $i obiectele sterile. pentru a se inliitura toate resturile de lapte lipite pe perefii lui. Apoi se va cliiti de rnai multe ori cu apii fierbinte ~i il va pune cu gura in jos la uscat.!).47 .I cufit pentru a nivela zahiirul vi praful de lapte din lingurifii. . sunt rnai rezistente la schimbikile bruqte de temperaturii. cu git rnai larg $i cu un dispozitiv special de h ~ u r u b a r pentru e fixarea unui capac sau a tetinei.2.I tel pentru amestecul pireului. suficient de mari pentru a cuprinde comod jumiitate din inventarul pentru "buciit&ian copilului. pglnie. cutie din plastic cu capac. din materiale speciale.CLteva obiecte necesare pentru alimentatia sugarulu~: biberoane. cutit. de . Dacii biberoanele nu se cliitesc imediat. Dupii fiecare masii.I mixer. cu ajutorul unei perii speciale.I mamasurii 5 g. in ultimul timp au a p h t noi tipuri de biberoane. .I rciziitoare de sticlci. intrucit eventualele bacterii aflate in apii se inmultesc repede. perie pentru sticlii. capace pentru biberoane. Fig. . iar din 50 in 50 ml sunt gravate $i cifrele corespunzlitoare.

). Se cliteqte bine. respectiv. de preferat sau "ncruce"). daci dupi prima perforare orificiul este str2mt qi laptele nu se scurge ?nmod mulpmitor. Daci orificiul este prea larg. Cele rnai bune sunt cele care se fixeazi pe biberon prin inqurubare. I 112 . in familie sterilizarea se face prin fierbere. deoarece se degradeazi destul de uqor (prin spilare.Mama copifrrl Tetinele noi de cauciuc se freaci cu sare qi se fierb invelite in tifon. I - Fig. nu se arunci tetina respectivi.48 . Dupi folosire. Sunt necesare in permanen13 10-12 tetine. ci va fi folositi rnai a z i u c h d sugarul va primi alimente rnai consistente (supa mixati. se infelege un grup de substante analoage cu corpii organici in care siliciul inlocuieate carbonul. Daci laptele continui s i curgi in jet continuu inseamni c i orificul este prea larg. De altminteri. iar pe pereiii biberoanelor se formeazi depozite de calcar. lapte cu adaosuri etc. cele rnai largi risci s i se detqeze uyor. Se intoarce ca un deget de m k u q i qi se freaci cu o perie p h i se inlituri gi ultimele resturi de aliment. Puiine mame au ribdarea de a prelungi atiit de mult fierberea qi cea mai mare parte se mulpmesc s i se opreasci la primul clocot. Pentru creqterea durabilitiliii. iar sugarul. Daci orificiul rezultat este prea I larg. fie tntr-un vas cu un dispozitiv perforat (dublu fund. se scuturi pentru a se scurge toati apa. Tetinele sunt confeciionate din cauciuc. din care 5 minute in clocot pentru a distruge microbii cei rnai periculoqi. Apa clocotiti emani vapori fierbinti care sterilizeazi tetinele puse pe dispozitivul perforat situat la treimea inferioari a vasului. se aqeazi pe un platou de sticli qi se acoperi cu un capac sterilizat sub formi de con pentru a se feri de praf. 2.daci este posibil . &iputere. acul se inroqeqte la o flacki ~iapoi se inleapi in conul tetinei. se z v h t i .Spillarea biberonului. Se folosesc modele care se pot intoarce. Sterilizarea se face prin fierbere sau prin metode chimice.caldi. sunt sthjeniti la supt ~ 2 n d folosesc tetine cu un singur orificiu. Tetinele din silicon sunt mai scumpe dar rezisti mai bine la sterilizarel. pentru ca s i le dispari mirosul. cel de sus situat la jumiitatea vasului) yi acoperit cu un capac. laptele se scurge cu vitezi. tetinele se pun la fiert intr-o bucatil de p2nzi sau se opkesc fie intr-o strecuritoare. perforarea se va face de citre mami cu ajutorul unui ac de cusut. Tetinele. i ' Sub numele generic de silicon. Pentru a evita formarea acestor straturi alburii pe pereiii de sticli ai biberoanelor se pun c2teva picituri de otet in api. rlisturn2nd &u gura in jos biberonul umplut. foarte sub@e qi apoi curge picituri cu picituri. Nu se folosegte niciodatii un ac prea gros. Aceasta trebuie s i dureze circa 25 minute. cu tetina fixat& laptele se scurge c2teva secunde in jet continuu. cu timpul. lipicioase. care se fixeazi pe un dop de plutil. ca un deget de minuqi pentru a fi curipte. tetina se spali imediat sub jet de api rnai inti3 rece qi apoi . se inroqe~te nou acul ~i se liirgeyte din orificiul cu prudenp. Se aleg mirimile care se aplici perfect la g2tul biberonului. la se aceste tetine se va face un orificiu suplimentar sau se vor folosi tetine cu rnai multe orificii ('Tn triunghi". fierbere sau chiar de la perforare). din material plastic sau silicon. s i permiti scurgerea laptelui sau pitrunderea aerului in biberon. Daci se procuri tetine =i giuri. in ultimul timp au a p h t tot felul de modele. Sugarii prea mici. tetinele devin moi. Dimensiunile orificiilor sunt potrivite atunci d n d .

. Vesela copilului se depoziteazi in dulapul de vesel5.15 g Win5 de orez 10 g boabe de orez . Celelalte ustensile necesare in alimentatia artificia15 se spal5. uSor de minuit qi mai ales cel mai ieftin.10 g pesmefi pisati 10 g griv . in jet de ap5 vi se op%-esc inainte de folosire. Aviind in vedere aceste deosebiri si neajunsuri. Recent au a p h t tetine gata perforate cu una. 314) scade cantitatea de proteine qi de s h r i minerale. Nemodificat. Mikurarea cu lingura sau cu o can5 nu este niciodad precisg. 2. ciint5rirea alimentelor.3.5 on). Prin adaosul de ap5 (112. fn lipsa unor vase de m5surat lichidele. 1 lingur5 mare (de sup5) ras5 contine: 10 g Win5 de griiu . ceea ce uqureaz5 sarcinile de digestie. Dilutia este prima tentativi de corectare a laptelui de vac5. De aceea s-a impus corectarea acestui neajuns prin adaos de zahir sau glucoz5 ("primul hidrocarbonat") si de arnidonuri (orez. dar nu este inc5 folosit5 la nivel casnic. Prin diluare se reduc vi rnai mult hidrocarbonatele (48 gll in laptele de vac5 fa15 de 68 gll in laptele uman). Pentru orientarea aproximativ5 se pot folosi. urmgtoarele unit5fi de m5sur5: 1 linguri@ de ceai = aproximativ 5 ml 1 lingur5 mare (sup5) = aproximativ 15 ml 1 pahar vin = aproximativ 90-80 ml 1 lingur5 mijlocie = aproximativ 10 ml 1 ceasc5 de cafea = aproximativ 100 ml 1 farfurie de sup5 = aproximativ 200 ml in medie.3. Zahararea. Preparatele industriale sunt de bun5 calitate.5. Dextrin-maltoza este rnai bine tolerati deciit zahgrul. grgsimi). asimilafie vi excrefie ale organismului noun5scutului atunci cand este alimentat cu lapte de vac5. la nevoie. sau de capr5 la nevoile sugarului mic.neputiind inghiti repede. iar hidrocarbonatele (lactoza) in cantitate prea rnic5. sunt mari deosebiri in ce priveste structura. excrefie) nou-n5scutului qi sugarului rnic. dispuse in "triunghi" par cele rnai practice vi se potrivesc la majoritatea sugarilor. metabolism. au compozifie constant5 qi pot fi procurate in cantitgfi man. Cantitativ are trei dezavantaje man: proteinele (cazeina) si s h r i l e minerale sunt E n cantitate prea mare (de 3. II si 111). De asemenea.z a h h l s-a dovedit ca fiind cel rnai bine tolerat dintre hidrocarbonate. Folosirea laptelui de vacg sau de capri (nemodificat) sau a unor produse industriale de lapte integral ar duce la suprasolicitarea organismului (digestie. denumite convenfional "cel de a1 doilea hidrocarbonat"). intr-un loc anume destinat. cu o cantitate prea mic5 de hidrocarbonate (care sunt sursa de energie cea rnai important5 ~i cea rnai uvor de utilizat de c5tre organism). Altele au dispozitive care regleaz5 dimensiunile vi ritmul pic5turilor (cu 2 sau 3 trepte: I. 213. la nevoie. 0 dat5 in 24 de ore se spal5 cu solufie de s5pun sau cu detergenfi speciali limpezindu-se bine dup5 aceea cu ap5 cald5. in dietetica traditional5 clasici s-a impus qi a r5mas zahararea. Pentru preghirea diferitelor preparate dietetice este necesarii misurarea qi. la indemhi. Obiecte de mkurat ~i dntiirit. zeamil etc. nu se va amesteca cu vesela restului familiei. se va folosi un biberon. uneori. dup5 utilizare. Tetinele cu trei giiuri.10 g m5lai 10 g fulgi ov5z . proprietifile si calit5file biologice ale unor principii nutritive de baz5 (proteine. Pentru aceasti3 suplimentare in hidrocarbonate a laptelui de vacg. dou5. "in cruce" sau 'Yn linie dreaptii". dar se reduc procentual hidrocarbonatele (lactoza) ~i grisimile.20 g zah%Produsele de lapte pentru sugari sunt insofite de o lingurif5-m5sur5cu care se prepar5 dilufia de lapte. ci rnai mult ca adaos la . Amintim ciiteva din modificirile ce s-au impus pentru a transforma laptele de vac5 in vederea adapt%% la posibilidfile ~inevoile nou-n5scutului qi sugarului mic. trei sau chiar patru orificii dispuse variat in "triunghi". pediatrii au preconizat de-a lungul timpului diferite modific5ri pentru realizarea unor preparate in care laptele de vac5 s5 se apropie de laptele uman. htr-adev%. ceea ce duce la obfinerea unui preparat dezechilibrat. laptele de vac5 prezint5 mari deosebiri fa15 de laptele uman. precum si in proporfia dintre diferite minerale. Consideratii generale asupra alimentatiei arttJciale Eforturile pediatrilor dintotdeauna au tins s5 realizeze prin alimentafia artificial5 cresterea si dezvoltarea sugarului la fel de bun5 ca si cu laptele de mami. pentru ca mama s5 nu piad5 vremea c5utAndo. poate s5 se sufoce prin "falsi cale" (laptele pgtrunde in trahee). cu riscul unor tulburilri grave. se va adopta. numai ca o solufie de compromis.

. obiecte de preparare a alimentelor pentru sugar. trebuie sii se fin5 seama de: . Acidifierea (acid lactic. fie din comeq. cele mai potrivite pentru nevoile nutritive ale sugarului. iar porumbul este uvor laxativ.apetitul . Alegereapreparatelor de hpte pentru nou-&cut A. singurul hidrocarbonat admis fiind lactoza. Preparatele acidifiate se folosesc mai putin. preparatele adaptate sau paqial adaptate din laptele de vacii se inlocuiesc parfial cu griisimi vegetale (floarea-soarelui). Dintre preparatele de lapte praf sunt de preferat cele adaptate silsau parfial adaptate (Aptatnil'. Aceasta nu inseamnii cg normele de dietetic5 a sugarului. . fn mediul rural se va hcerca instituirea i i prelungirea alimentafiei la s h . rafia medie alimentar5 fixati de medicul sugarului constituie singura cale de urrnat! rea ctiiie' Jndivid nale. In prezent. Nici chiar apetitul sau greutatea nu sunt criterii absolut obligatorii. Dimpotrivg. cu respectarea riguroasii a regulilor de igieng. pe hfelesul ei.). care se aseamSinii h ceea ce prive~te compozi?ia chimicii vi digestibilitatea cu cele din laptele uman. de stares de sgdgfate a sugmfui s de standardrcl f de via$&al f d i i e i . Numite fn literatura anglo-saxong "formule". Acestea sunt rnai pufin consistente (mai "apiitoase") $1 de aceea unele mame cred cii sugarul nu se saturii. mama este datoare sg tie sii-~i observe copilul ~i sii nu aplice totul orbe~te.posibilitifile de aprovizionare alefamiliei (venit. traditii ~i observafii empirice. mediu rural sau urban etc. Cercetiirile ~tiinfifice bazate pe studiul fiziologiei copilului.) avea ca scop modificarea cazeinei ~i emulsionarea !ipidelor. a1 diverselor alimente folosibile la sugar ~i copilul mic. Dacii nu este posibil nici aceasa ultimii solutie. acid citric etc. Mama trebuie " sii-qi hsupiscii o tehnicg ?n pregiitirea ~iadrninistrarea alimentelor sugarilor. fn preparatele adaptate1s-a renunpt la adaosul de zahk ~i amidonuri.). laptele de vacii se dilueazii ~i se zahareazii dupg sfatul medicului. sezon. de v h t i ~igreutate.gradul & instrucfie a1 pa'rinfilor. Degresarea s-a folosit. frigider. S-a dovedit cii folosirea laptelui de vacii procurat fie de la produciitori. socotindu-se $3 griisimile din laptele de vacii sunt viititmgtoare. in funcfie de nevoile personale ale ci acestuia. porumb. Orezul este constipant. Dialog intre m~icadrele medicale. precum ~i progresele tehnice ale industriei alimentare au dus la schimb5ri dramatice in alimentafia copilului ~i rnai ales a sugarului. Similac. Nu existii un regim standard valabil pentru tofi copiii de aceea~i v&stii sau cu aceea~i greutate. Ca linie general5 de conduit&pe lhgii criteriile clasice. obiceiuri culinare). Pe l h g g insu~irea tehnicii alimentapei. griisimile din lapt? de vacii sunt deosebite fa@de cele din laptele uman. In ultimul timp au apiirut unele produse adaptate sau partial adaptate (mai ales). cum trebuie sii p r d z e . Beba 1. Intr-adeviir. Pentru a fi folosit &ii riscuri. Aponti etc. Este absolut necesar un dialog permanent h care medicul sii aib3 timp sg "asculte pe copil" prin reacple descrise de mam%Medicul de familie ajutat de asistenta de familie trebuie sii discute hdelung cu mama ~i s-o facii sii priceapii.gradul de civilizatie gi igiena' (spafiu locativ.vi prefei-infele sugarului. laptele praf capiiti o serie de insuqiri care fi confer5 o superioritate net5 fafii de laptele de vacii. ideal ar fi ca h primele luni sg se asigure un produs adaptat. . implicii mult rnai multe riscuri decfit celelalte preparate industriale de lapte. fn lipsa acesteia. rezultate dintr-o experientii indelungatg ~i din cercetgri ~tiintificesg fie substituite cu fantezia. Acest adaos s-a f k u t prin orez (combate tendinp la diaree). Adaptarea individuali. Nutrilon. Adaosul celui de al doilea hidrocarbonat s-a Ecut pentru ca unele componente ale laptelui de vacii sii fie mai uvor de digerat. fiind lipsite de gluten. Prin diferitele procedee industriale. acidifiate. Milumil 1. S-a ajuns astfel la producerea .produsele industriale. Trebuie amintit ins5 cii hidrocarbonatele din lapte sunt reprezentate de lactozii. Superioritatea "formulelor"pentru sugari (preparatele adaptate yi partial adaptate) fa@ de alte produse industriale ~i rnai ales fa@ de laptele de vacg proaspgt este nea. se va apela (forfat) la laptele de vacii in dilufii progresive cu adaos de zahk (inaul hidrocarbonat) ~i apa de orez (a1 II-lea). Nan. curiifenia in casii. Folosirea produselor denumite "formula" la nou-niiscutul la termen yi la sugar Multi vreme alimentafia sugarului s-a sprijinit pe intuifii. pe lhgii sterilitatea garantati ~i compozifie constanti. la nouniiscut ~i sugar.

~ a) La fel ca intre 5 ~i I 2 luni h ) h. Folgen-Wlch. din diverse fiiinuri de cereale sau de fructe \i zarzavaturi) la formulele partial-adaptate ~i la cele hipoalergice/hipoantigenice si de continuare (Follow-up formula).Directives of 14 May. Beba (Nestle).unor I5pturi care sunt mai apropiate calitativ de laptele uman. Nutrilon plus b) INFANT FORMULA (simple sau cu adaosuri) ."partially adapted .liln~nil2 si xpoi Milumil ? c) L. 126 +i 3.2 se adreseaz5 medicilor si asistentelor de familie. Humana 1. deuxiemc age): a) Formule partial -adaptate de continuare: Milumil 2.1. 1990) (formule de Ulterior s-a hot&% ca aceste produse sg fie folosite continuare) numai la sugari in v2rst5 de 5. Xiorinaga (Japoniai. 125."antigen-reduced (h~poallergenic/hypountigenicj formula" (formule hipoalergice/ hipoantigenice). z a h k fierte impreunii.apte praf "clasic" sau laptc de vaci d) Lipturi cu adaos de cereale Intre 8 $i 12 luni TIPURI DE INFANT FORMULA INFANT FORMULA (formule pentru supari) I Aceast5 denumire este fixat% de "the Scientific Commitee for Food of the Com~nissionof the European Communities (199 1 . Humana baby fit (Humana). Humana 2. Practic aceste produse se folosesc pan2 la v2rsta de un an. Liipturi de inceput ("start") folosite in primele 4 luni de viati: a) Formule udaptate (europene): Pre-Aptamil (Milupa). Beba (Nestle).2 FORMULE (PRODUSE) DE LAPTE DIN GRUPUL "INFANT FORMULA" (FORMULE PENTRU SCGARI) FOLOSITE IN ALIMENTATIA SUGARULUl(0-1 AN) IN TARA NOASTRA.formula " (formule sau produse par. ' Vezi ~i tabelele 3.Formula. se poate folosi: a) nou-niiscut: lapte de vacZ 112 cu 5% z a h k (jurnztate lapte + jun15tate ap5 + 1 lingurifZ de zahZr r a d la fiecare sutii de grame fierte impreunii) b) intre 1 lurid ~i 4 luni: 213 lapte + 113 apii + 5%.1. in mediul rural unde prin traditie ~i din motive econumice se folose~te laplele de vac5. si 2. FOLLOW-IJP .acizi grasi nesaturati ~i polinesaturati.2. 111 Lafel si IV B.1993)" $i de "the ESPAGN Coinmitee in Nutrition (1990-1993)" (formule pentru sugari).) care confin .2 sunt sintetizate denumirile $irecomandiirile acestor produse. Nan. Pre-Humana (Humans) b) Formule partial-adaptate europene: Aptamil I. . TABELUL 2."adapted forniula" (formule sau produse adaptate) .12 luni (European Communities Conunission . B e h e l . Cercet5rile $i experientele diferitelor institutii nationale si internationale au fost analizate si apoi cnmunicate de ciitre foruri.1 $i 2.4% cereale instant. Se recomandii in primu1 an de via12 si includ in Europa produsele denulnite: . pag. Milumil 1 (Milupa). Tabelele 2.3.adaosul de lactoz5 (En formulele adaptate) sau cit: lactoz3 si alte hidrocarbonate (glucozii. pag 127. se va trece la alimentalia "artificialii" cu lapte de vac5 sau cu produse industriale de lapte de vac5 ("formule" pentru sugari etc.112 linguritii de ulei de floarea-soarelui bine rafinat. dextrinmaltozii. Nutlicare Special. Bcbelac (Numicia) Lunile 11. pag. Humana baby pt2 (Humana).tiul nduptute) . fn tabelele 2. Rernedia.fnlocuirea partial5 a griisimilor din laptele de vacii (compuse din acizi grasi saturati ~i polinesaturati) cu gr5simi vegetale (ulei de floarea-soarelui etc.3.pentru sugari $i copii in v2rstZ de 5 luni F O R m A 3 ani ("ESPAGN". LA CARE N U ESTE POSIBILA ALJILIENTATIALA SAN' Luna 11-a 1 De la 5 la 12 luni A. .ca si laptele uman . Repet5m cii numai fn situafiile fn care nu este posibi15 alimentafia la sgn.reducerea siin~rilor minerale: . Aceste "formule" pentru nou-n5scuti ~i sugari se caracterizeazfi prin urmrtoarele modificki: . NOTA. 1991j. Nan. Morinapa. c) intre 5 ~i 7-8 luni: lapte de vaci 314 + 114 a p i iunii recomandii lapte de vacz nemodificat) + 5% z a h k + 5 g ulei: d) Bztf-e9 si 12 luni: lapte de vat% integral + 5 % z&gr +/.denumire SUA: Similac.reducerea proteinelor (fndeosebi a cazeinei) si completarea lor cu proteine din zer (lactalbumine qi lactoglobuline).2. la care ideal ar fi sii se adauge la urmii dupZ fierbere 114. Liipttlri de continuare (Follow-up . NIJTRICARE pecial (Israel). . Nutrilon premium C ) Infant formula idenumirea americanii): Sinulac (SUA). Aptamil 2.). congrese ~i conferinfe internationale sub form5 de recomandiri. (Milupa).

Humana 1. Aceste produse in Europa sunt notate cu 0 sau litera F (Aletemil 0.. Austria) sau "de prima v2rstF (Franfa) ~i care in Occident sunt notate in general cu cifra 1 (Milumil 1. Beba 0. Alfare). Formulele complet hidrolizate constituie baza tratamentului intoleranplor la proteinele laptelui de vaci dar ~ia unor forme clinice de enteropatie sau de malabsorbtie cronici. 8 g hidrafi de carbon. de litera H (de la cuviintul german heilen = a vindeca. fn acest grup sunt cuprinse. Cu aproximafie.6 g gr&imi. Aceste l5pturi sunt insofite in Europa.9 proteine. Dintre aceste produse. Humana 2. Nutrilon Premium. fn realitate. Formele complet hidrolizate pot f i incadrate in "lipturi terapeutice" (Alfare. Acelea~i firme pun la dispozitie pentru sugarul peste 4-5 luni preparate notate cu cifra 2 (Milumil 2. fn Europa (Germania. Elvepa. Ideal ar fi s i se inceapi cu un produs (formuli) adaptat "de inceput". Aceste produse confin la 100 d lapte in jur de 2 g proteine.6 hidrafi de carbon ~iin jur de 70 kilocalorii (300 kilojoule).12 mese. la noi in fari se comercializeazi ~i se gsesc in permanent5 Milumil 1.). a tknidui). Beba etc. Numirul de mese corect ar G urmitorul: sub 1 000 g . iar intre 2 000-2 500 g: 8-6 mese.SUA). Formule terapeutice. Morinaga (Japonia). intoleranfi la unele componente ale laptelui (lactoza) sau alte dizaharide ~ipolkaharide precum ~i unele malabsorbfii. kuphrilefa'ra' lactoza' se folosesc in unele cazuri de intoleran@la lactozi sau de galactozemie. La noi in pi aceste preparate s-au gisit periodic. Nutrilon premium. ISOmil . fn acest grup s-ar incadra produsele Milupa HN25 (Heilnahrung) ~iHumana H. Franfa. Humana baby fit etc. Nutrilon.. h functie de gradul de hidrolizi a formulei sunt disponibile dou5 tipuri. Nutricare-soja .All 10. 3. La prematuri capacitatea gastrici este limitati ~ide aceea trebuie s i se dea m s e mici gi dese. Sunt formule hidrolizate.43. Humana 1. lzpturile pe bazd de soia care au ca indicafie vegetarismul ~i unele boli metabolice. 2. Prematurul hipotrofic (cu greutate mici) are nevoi crescute de hran5 fafi de nou-niscutul la termen. Eventual se poate da un aliment hidrolizat (de exemplu. Nutricare (Israel). 1 000-1 500 g: 10-12 mese. Austria) aceste produse sunt notate cu prefixul Pre (Pre-Aptamil. Aptamil2. Formule pentru sugari adaptate gi parfial adaptate (de inceput ~i de continuare). 1 5002 000 g: 8 mese.8 grisimi. Humana baby fit.).4 substante minerale ~i 70 kilocalorii (293 Kilojoule). Beba 1. 4.3-3. . Laptele de mami nu acoperi nevoile nutritive ale prematurului in ceea ce prive~te caloriile. fn general. 8. Pre-Beba. Pepti-Junior). Pe misuri ce tolereazi bine laptele.Silnilac. formulele complet hidrolizate ~ipreparatele zise "hipoantigenice" sau "hipoalergenice". concentratiile diferitelor componente ale laptelui sunt urmitoarele (procente la 100 d ) : 1. Se folosesc in caz de diaree. proteinele ~i substanfeleminerale ~i de aceea se va da ~i un produs de lapte special pentru prematuri.). Humana baby fit. c5ci este vorba adesea de o alergie dubli la laptele de vaci ~ila soia. in caz c i familia are un standard de viafi corespunzitor ("formulele" de lapte sunt scumpe). Se incepe cu 5% solufie de glucoz5 sau de dextrin maltozii ("solufii izotone"). se vor alege nici o ezitare formulele adaptate sau partial-adaptate. Elvetia.7-1. Respectgnd normele americane. produsele respective sunt fabricate cu un confinut care trebuie s5 se incadreze in recomandiirile fixate de forurile internafionale(ESPAGN etc. Nan. eutrofic. fn familie se va continua cu produsul folosit in maternitate. fn practica obi~nuiti folosesc formulele pwialse adaptate "de duratii" (Germania. Nutrilon plus.2-8. Ele pot fi folosite ca supliment la aliptarea materni. in general. se crevte mai departe piing se ajunge la rafia completi (117-116 din greutatea corporal5). "Formule" pentru nou-nriscufi prernaturi ~i/sau greutate micz la napere.Dintre produsele de lapte praf. Formule (produse hipoalergenice/hipoantigenice) Preparatele respective nu sunt decit l5pturi de prevenire in cadrul unui risc alergic crescut ~i nu produse terapeutice. Pre-Humana etc. pe durate scurte. Folosirea laptelui de soia in cazuri de intolerang la proteinele laptelui de vaci nu mai este retinuti ca in trecut. (Nestle). pe piafa romC neasc5 pentru alimentafia sugarului se g5sesc urmH toarele produse: Bebelac (Nutricia).3-0. Lactana F (litera F provine de la termenul german Fruhgeborenen = prematur). printre altele. 2530% din copiii alergici la proteinele laptelui de vac5 sunt sensibili qi la soia (Nutrilon-Soja .Olanda). 3.Israel. Huma OF. care sunt recornandate ca fom~ule generale pentru primele 12 luni de via. 0. 3.). Ciind tolereaz5 i se d5 lapte de mami sau un produs de lapte pentru prematuri. daci acesta se g i s e ~ t e timpul in come$ tot 1.

indulcit cu z a h k qi imbogifit cu ulei de floareasoarelui. practic revenind 1% miisuri lapte praf la 100 ml ap5. Adaosul de pudrii de lapte in biberonul cu apii face sii se urce nivelul de lapte deasupra gradaiiei dorite.1-3 g ulei de floarea-soarelui. Nediluat se poate folosi dupi vksta de 7-8 luni. Laptele de vacii fn mediul rural procurarea de produse industriale de lapte (adaptat sau chiar lapte praf obi~nuit) multe in familii este greu de folosit. ceea ce provoacii unele tulburiiri ("febra de sete". Se ia biberonul apa din crati#a in care a fost sterilizat ~i se gole~te a-i atinge interiorul. Adaosul de zahiir. in 1973. Este nevoie de lapte de vacii recoltat ~imanipulat in condiiii de curiienie perfecti. greqelile de reconstituire sunt rare qi toleranfa este bung. Laptele praf semiecremat este mai ieftin. Shaw.6 misuri de 5 g rase) resuspendate in apii sau in apa de orez rezultii un preparat cu o concentratie aproximativl de 213 lapte + 113 apii. Pentru a-i corecta confinutul mic in hidrocarbonate (laptele de vacii coniine 48 g%o hidrocarbonate. Liipturile industriale ecremate au fost folosite in hrilnirea multor generaiii de sugari sub viirsta de 5 luni. de f i i n i de orez sau de dextrinmaltozii qi de ulei de floarea-soarelui corecteazl numai partial difereniele fa@ de laptele uman. Sunt folosite inc5 in familiile care nu pot cumpiira produse adaptate sau partial adaptate (mult mai scumpe). acest lapte va fi dat diluat corespunzbd laptelui de vaci indoit cu apii Gumitate lapte ~ijumiitate apii) fn primele 3 s 5 p t h h i . Pentru a se "corecta" cht de cdt compoziiia cu totul diferitii a laptelui de vacii fat5 de laptele uman ar trebui ca resuspendarea pulberii de lapte sii se faci in apa de orez.L. se preparii uqor. Lichidul de dilutie este in mod obi~nuit care se fierbe in prealabil. de cereale qi de ulei duce la miirirea valorii calorice care deterrninii o cre~tere greutiiiii a prin acumularea de iesut griisos. de corectitudine in prepararea dilufiilor. adaosul de zahiir. iar proteinele qi s5rurile minerale riimdn ridicate. colici). fais de 68-70%0 c k conline laptele uman) se adaugii z a h k 5% (1 lingurig rasii la 100 ml) si 2-3% filing de orez sau dextrin maltozii. la care se adaugii 5 g zahiir. Dupii vksta de 3 siiptilmdni se creqte concentraGa (douii p q i lapte qi o parte ap5). ecremat). Laptelepraf integral (26-28% grlsime) se obfine din laptele praf integral. fie in oalii de Fie fierbere se riice~te brusc qi se piistreazii la frigider. . Cu 130 g (2.C. C. viirsiituri. procurat direct de la produciitor. Laptele de vaci diluat (500 ml lapte + 500 ml apii sau 500 ml api de orez) la care se adaugii 10 linguriie de zahir (rase) se fierb impreuni. Prin degresare se scad prea mult griisimile. in schimb. respectiv 2% miisuri a 5 g la 100 rnl ap5.112 lapte de vaci + 1/2 apii simplii (sau dupii 3 siptiimdni apii de orez). Unele mame au tendinla de a forfa doza. Se foloseqte linguriia-misurii oferitii de fabricant qi se adaugii cantitatea previizutii pe cutie "la modul de preparare". "regurgitafii".5 g zahiir (0 linguriiii rasii). T o t u ~ i compoziiia este dezechilibratii. mama iyi spal5 mdinile cu a p l ~i sipun. ci numai sii fie ras$ adicii sii se treacii lama unui cutit pe deasupra pentru a elimina prea-plinul. fntr-o miisurii de 3 g de pudrii de lapte indeshd se poate creSte . porfionat in biberoane. . Pentru corectarea parfialii a laptelui de vacii se recornand4 in prima lung de via$: . Cu toate riscurile medicul de familie este nevoit sii foloseascii laptele de vacii. Reconstituirea se face prin "diluarea" (resuspendarea) a 130 g de pulbere la 1 000ml apii. respectiv 6-7 g pulbere de lapte la 100 ml. fnainte de a incepe. iar uleiul se adaugii la sfdr~it.B. J. un medic englez. a ariitat cum cantitatea de lapte-pudrii poate sii varieze de la simplu la dublu pentru aceeaqi miisurii cdnd ea este preparatii de persoane diferite. in biberon se apa pune mai i n a i apa (inciilzit5 la 40-50" Celsius) p h i la gradaiia corespunziitoare pentru masa respectivii. nediluat (34-36%0grisimi). Nu este perrnis sii se indese miisura. care contine 18-20% griisimi (fn loc de 26-28% griisimi). Produse industriale de lapte praf "clasice" 1. La nou-niiscutul la termen. Laptele praf ecremat (degresat) sau semiecremat se produce industrial din laptele de vaci degresat (desm8ntdnit. 2. La noi in tars se comercializeazii un produs denumit "lapte praf normalizat". apoi le qterge cu un prosop curat. de mdini qi vase bine spaate qi de frigider! Folosirea biberonului Se vor respecta dozajele qi o curiiienie riguroasii.

laptele pentru sugar trebuie incilkit la temperatura de 40" cel mult 50". in multe farnilii (mai ales de la ?i laptele nu este incilkit qi se x ) preg3tegte cu api la temperatura camerei. Fig.51). Unii pediatri au fncercat s i dea laptele scos direct de la fiigider noun3scutilor la termen qi la prematuri qi au comparat somnul. laptele nu trebuie misurat cu lingurita de cafea. responsabili de suprasolicitare_afuncfiei rinichilor qi de enterocolita necrozant3. Este i n t d r n d pentru a verifica nutului bibemnulu~ Nu se va incerca incidzirea biberonului la flacka aragazului (pericol de accident) qi nici introducerea lui intr-o oal3 cu ap3 clocotiti. fncdzirea biberonului. h caz de deplasilri cu ma~ina plimbiiri se folosesc biberoane-termos sau termosuri simple. biberonul va fi Pncilzit pfini la temperatura de 50" inainte de administrare. se sparge biberonul! fn ultimul timp mul@medici susen c3 laptele p a t e fi oferit la temperatura fnconjurfitoare. fn momentul alirnentatiei. regurgita@le.49 .2.fncillzirea biberoanelor.50 . La nevoie. materiile fecale. cici miirimile sunt foarte variate. produsul la 5 g. h&ia fiind un bun izolant termic. biberonul se poate incilzi.51 . De fapt. pentru omogenizarea confinutului. lini~tit. dar mai ales o inckcare excesiv3 in sodiu. in lips3 de t m o s biberonul pregitit cu lapte se bfiiqoar3cu ziare fn mai multe straturi. fX . iar de dorit =i martori qi cfit mai calm&. 2. Prezenp bulelor care i 13 Fig.hcglzirea biberonului. Daci alirnentafias-a pregitit pentru mai multe mese. Nu se intrerupe alimentafia pentru alte preocupilri. 2. Lipturile prea concentrate fac s3 apari riscul de obezitate.Testarea temperaturii laptelui. luarea fn greutate. fie se va scufunda fntr-o oal3 118 .Mama copilul cu api caldi sau intr-un incilkitor electric cu termostat sau se scurge api caldi de la un robinet (49°C) qi apoi se testeaz3 temperatura virsand cateva pic3turi din continutul biberonului pe fafa interni a antebrafului sau mamei (fig. LJ - Fig. Dup3 ce se agit3 bine. h timpul fntregii durate a suptului. In aceea~i ordine de idei. 2. h mod obi~nuit. p l ~ s u l . mama s&se instaleze comod.Unele produse ("formule") necesiti cfiteodati scuhirituri viguroase pentru a fi bine dizolvate. sugarul trebuie s i fie fn stare de veghe. Cutia de lapte este apoi inchis3 emetic qi biberonul va fi agitat pentru a nu se forma cocoloa~e. modul de a bea.Nu se foqeazi sugarul s i consume toat3 rafia. biberonul trebuie s i fie astfel inclinat pentru ca gfitul biberonului qi tetinei s i fie pline cu lichid. Pentru aceasta biberonul gata pregitit fie se va incilzi pe soba sau caloriferul bine fnc3lzit.aer.

Rafia teoretica'. Nou-nascutul i ~ stabile~tetreptat intervalul. fn primele zile nou-nascufii se satura cu circa 160-200 ml in 24 ore (H. D a c i el nu d o r e ~ t e .Ewerbeck ~i E. fiind bkuitii c5 ar sta la originea unor cazuri de moarte subitii. Lgpturile pentru sugari (dupa germani . Unii sugari . Un supt dureaza' in mod obi~nuit pcina' la 20 minute. rnai pufini . Dupa supt. Cildura ~icompresiunea locals realizate prin contactul cu corpul mamei favorizeazs eliminarea gazelor din stomac. Pe de o parte el poate scapa tetina ~i sa nu poata s-o repuna in gura sa. c2t mai pufin i f l a ~ asau chiar go1 "piele t la piele". ale ckei orificii se astupa cu u~urinfs. De la un sugar la altul ~i de la o zi la cealaltii pentru acela~i sugar. dupa eliminarea gazelor ~i a c e ~ tsugari vor fi intor~i parfea dreapta. RaGile sunt deci teoretice ~inu reprezintii dec2t media. ceea ce este frustrant. calmeaza colicile. dupa francezi . Unii sugari care elirnina greu aerul prefers s5 fie p u ~rnai int2i pe partea st2nga pentru a u p r a trecerea i gazelor din stomac spre intestin. Laptele ramas in biberon se arunca ~i se curafa materialul folosit. dup5 americani . normalizeaza peristaltismul.~ manifesta personalitatea cu i care s-a nascut. elimin2nd riscul de inhalare ~i de falsa cale. Inainte de a-1introduce din nou in gura. divizat la numarul de mese pe 24 ore. sugarul va f i culcat in pat pe partea dreapta. permit o mare suplete in ce prive~te orarul ~inumarul meselor. lichidul se va scurge in afara.1) x 70 g. Ideal este s5 se aStepte cel pufin 3 ore intre doua supturi.adaptate. ~i mai bine. de a .Schmidt). Cantitatea (rafia)de lapte. dar mai ales.52 . Trezirea spontana este cel rnai bun indicator al orarului.se poate ajunge la inapetents rebela. fiecare sugar are ritmul sau.se satura ~i cresc in greutate cu rafii mult mai mici (de circa 100-120 mVkg corplzi). A5a cum am arnintit mai sus. Pozitia de "culcat pe burti%"a fost contraindicata in ultimul timp. sugarul va fi finut in pozifie verticals sau culcat pe b u d pe genunchi sau. De exemplu (8 zile-l)x 70 = 490 ml.prima v2rstii. produsele europene se prepara cu o rniisur5 de 30 ml apa (multiplul lui 30). Dupa ce elimina "aerul". pentru acoperirea nevoilor medii. iar cele americane cu o masura la 50 sau 60 ml la 100 ml. Niciodata nu trebuie sa se instaleze un sugar ca sa trag5 singur din biberon. Pozifia mai mult sau rnai putin str2ns3 a inelului care fixeaza ~i menfine tetina pennite sa se regleze debitul scurgerii laptelui in funcfie de energia suptului qi de marimea orificiului (sau 10 orificiilor) tetinei. 2. debitul laptelui se poate accelera ~i ajunge pe o cale falsa (pe trahee) cu riscul de a-1 sufoca. n u m h l de mese ~i i ra$a de lapte. Fig.formula). data nu datoria. Tot ce se spune in r2ndurile urmgtoare constituie o orientare generala. Nu trebuie niciodata s5 se forfeze un sugar s5 termine laptele dintr-un biberon.Biberonul trebuie [inut in a$a fel ca tetina sji fie plinji. intervalele dintre mese pot f i inegale ~i cantitiifile luate la fiecare biberon variabile.este adevarat.urea la suprafafa in biberon constituie proba ca tetina este corect gaurita ~ica laptele se scurge bine. fntre a 10-a zi ~i a 28-a zi de viafa 116 din greutatea corpului sau c2t vrea nou-nascutul. Din timp in timp se retrage inceti~or tetina din gura sugarului pentru a evita ca suptul s nu creeze un go1 ce 1-ar : impiedica sii aspire laptele. finut fn brafe in pozifie verticals lipit de corpul mamei. fiecare sugar av2nd dreptul. ca ~iin alimentafia naturals. Cantitatea de lichide ca ~in u m h l de mese variaza in limite foarte largi. In general. Mai inainte se fixa ca rafie-standard 150 mllkg ~i pe zi. rafiile consumate sunt variabile. Rafia teoretica in primele zile de viafa se face dup5 formula Finkelstein: (numarul de zile de viafa . aceastii pozitie laptele trece rnai uSor prin pilor din stomac in duoden ~i daca sugarul regurgiteaza. se verifica permeabilitatea tetinei. . i pe Fiecare sugar este diferit ~iparinfii i ~vor da seama i foarte repede ce convine mai bine copilului.

in general. alimentafia la cerere genereaz6 adesea mari dificultiti.pulbere granulat.pmdusele de lapte . . Copilul ia "la cerere" cantitatea de lapte pe care o vrea qi in momentele pe care le doreqte. . alte obligagi gospoda're~ti . . Din contr6. fntre masa inti3 yi a doua intervalul este adesea rnai mare. el este nervos. Dac6 b s 6 se ia in seam6 activitatea femeii moderne in lumea noastr6 civilizati. rnilioane de sugari au fost alimentafi la ore fixe qi nu s-au observat tulbur5ri psihice sau corporale.nu se schimba' preparatul de lapte cu un altul decdt la sfatul medicului. . nici o jen6 in via@ zilnici?(sau dac6 ea accepti in numele a ceea ce ea crede c6 este interesul superior al copilului). diaree. . . timpul noptii. sugarul ajunge s6-qi reglementeze un orar fix. La noi in 1x6. Suprimarea biberonului de noapte nu tine nici de medic qi nici de p5rinfi.creSterea greuta'#ii la nou-nciscu#i se inregistreaza' dupa' 2 sa'pta'mcini de vista'. intdrziindu-1 pe cel de seara' sau prepardndu-1 cu o concentrare mai mare nu sunt unnate de succesul dorit. de ceea ce are pofti s6 fac6. Daca' este nevoie de schimbare.Mama fl ccpcopilul Fortarea constituie r inapetente. bainte de 3 luni majoritatea sugarilor rnai cer s6 m6ndnce qi in timpul noptii. Partizanii disciplinei fixe se opun adepplor libertiipi totale. ea face o alegere bun6 (L. alimentatia Liberg este cea mai fiziologic6. Majoritatea sugarilor nu se supun orariilor fixe. b trecut nu se recomanda un biberon de noapte. -ului cea m e a Dac6 sugarul este trezit dintr-un somn a d h c ca s6 m h h c e . la noi in far6 sugarul este alimentat "la cerere"). sunt de subliniat qi in alimentatia artificial6: . este in interesul s3u de a planifica ore aproape fixe (&6 a fi ins6 draconice!). cu cantita'fi mici. iar dup6 aceea in cursul urm6toarelor 6-8 s 6 p t h d n i de 5-7 mese. Prima mas6 se d6 in momentul in care se trezeqte noun6scutul qi apoi i se va da s6 mgnhce atunci c h d d6 semne c6-i este foame.). va'rsa'turi etc. moroc6nos qi va suge prost. Unele mame care o incearc6 se extenueaz6 repede. pentru ca' unii nou-nuwscu[i primesc mai greu un lapte mai vdscos. ci de nevoile copilului. Dac6 ne referim la comportamentul spontan a1 mamiferelor qi a1 femeii in unele societ6p (la sate. de gospodiirie. Pdn6 la urm6 se ajunge la un compromis Entre nevoile sugarului qi dorintele mamei.nu se foqeaza' sugarul sa' consume o anumita' rafie. in general. . nici o frustrare. Personal sunt adeptul alimenta#iei (la sdn sau cu preparate adaptate sau paqial adaptate) la cerere. De multe ori. . .nu se a~teapta' ora mesei. Dac6 ea nu resimte nici o oboseal6.nu se alimenteaza' sugarul cu martori ~i mai ales cu consilieri. b trecut. de prieteni. biberonul de noapte va j? prega'tit de seara. Numa'rul de mese in prima s6ptAmdn6 este de 6-8 mese b 2 4 de ore.tentativele de a "sca'pa" de biberonul de noapte. De altfel.ceaiul este necesar numai in situafii speciale. 0 deviere de o jum6tate de or6 in plus sau in minus este cel rnai firesc. Atunci cdnd se administreaza' se va indulci cu 5 g ( o linguri[a' rasa') la 200 ml ~i nu cu 5 g la 100ml cum se fa'cea inuinte. nimeni nu o impiedic6. Aceast2 practic6 impiedic6 pe mam6 s6 aib6 un repaus a1 ei sau de a-qi programa folosirea timpului. aceasta se vaface treptat. de sot. in primele zile se prepara' cu 2 ma'suri la 90 ml apa' ~i nu cu 3 miisuri. . sugarii mhdnc6 din 3 in 3 ore.Rossant). mama care-qi d6 seama c6 alimenand un sugar "la cerere" nu rnai poate s6 se ocupe in acelaqi timp de ceilalti copii. . testand reacfiile sugarului (modul cum il prime~te. El nu poate fi calmat cu ceai pentru c6 el pldnge de foame qi nu de sete. sugarul renunp rnai inti3 la suptul de la orele 23-24 qi rnai & z i u la cel de la ora 2. eventual un biberon in . cu timpul.). pentru ca' produsele adaptate nu sunt indulcite ~i sugarul va prefera ceaiul indulcit excesiv. Se va tine seama rnai intdi de ce convine sugarului qi in a1 doilea r h d a1 mamei.nu se face pauza' intre mese. a p ca' progresul ponderal "ca la carte" (de 170-210 g pe sa'pta'mdna') se inregistreaza' in sa'pta'maAnile viitoare.nu se trezeqe sugarul din somn. Biberonul se da' la oreflxe sau la cerere? Pe aceasti problem6 s-a discutat multi vreme. Ar fi crud qi absurd s6 se lase un sugar s6 pldng6 de foame in timpul noptii. pa'strat infrigider la temperatura' injur de 4" C ~i dour se inca'lze~te inuinte de administrare.nu se intrempe administrarea laptelui pentru (telefon etc. decenii in qir s-a sustinut in toate formele de inv3fknht medical qi s-a incercat punerea in practic6 a orarului fix. cu variafii de orar de un sfert de or6. 0 mamg care este convins6 (trebuie s6 se qtie c6 acest simf6mdnt este mai mult intelectual decdt instinctiv) c6 este preferabil s6 asculte de copilul s6u qi s6-i dea biberonul cdnd el il cere.

spre deosebire de laptele de vaca' (inclusiv celpasteurizat) sau celelalte produse de laptepulbere. Produsele industriale de lapte ("formulele". s5rurile minerale qi apa sunt suficiente in laptele uman ~i in produsele adaptate ~ipartjal adaptate ("formulele" dupii terminologia americanii) sunt suficiente. 2 . de organismul sugarului.). in piele se giise~te derivat de cholesun terol (7-dehidrocholesterol). iar munca mamelor mult u~urati. . nu au suplimente suficiente de vitamina D. contrar prescrip$iilor medicale.vitamina D2: 2 piciituri pe zi. Administrarea zilnic2 este metoda care se potrive~te functiilor organismului copilului. ci numai doza pe o zi. Vigantol (Merck): 1-2 piciituri pe zi (500.). La sugarul normal acestea sunt intre 400 ~i 1 000 unitiiti internationale de vitaminii D pe zi. unt. dacii se folose~te laptele de vac2 fiert. Suplimentkile de vitamine functioneazii in functie de v2rsta sugarului ~i de tipul de alimentatie (tipul de formule. Dac2 in maternitate s-a administrat doza-~oc sub form2 injectabilii (200 000 unititi interna@onale)nu se rnai administreazii deloc vitamina D in cursul primei luni de via@ Schema profilaxiei rahitismului cu vitamina D recomandati la noi de Ministerul Sbiitiifii sub form2 de injec@ieste urmiitoarea in primul an de via@: cite o injectie de vitaminii D2 sau D j de 200 000 unit2ti internafionale la naStere. care trebuie administrate separat. La nou-nbcut. nu va dubla doza.) ~i modificarea conceptiilor pediatrilor au dus la o etap2 in care sbiitatea sugarilor este rnai putin periclitati. in familiile rnai putin evoluate (educatie. in marea lor majoritate. care are c unele avantaje: . parfial adaptate. alti sursii de vitamina D se obtine prin expunerea pielii la radiatiile ultraviolete din lumina soarelui. Vitaminele.sa' nu se uite ca' biberoanele si tetinele se spala' cu apa' rece imediat dupa'folosire. Produsele europene. Insistim asupra faptului cii "formulele" americane au adaosuri de vitamine (inclusiv vitamina D!) vi siiruri minerale (fier). smPntAnii ~i de 0 "untura de pe~te". de fier si fluor. Dozele sunt fixate de medic. dacii produsul lactat este bine ales. dacii se respecti regulile de igienii. flancate de 10 zile (5 inainte ~i5 dupii injectie) de administrarea de calciu (fiole sau tablete) pe gurii. . . de continuare). 9 ~i 12 luni. de bung calitate ~iriguros preparat. reprezinti un risc. civilizatie). nu se Pnthplii nimic riiu. flora microbianii intestinalii nefiind suficient dezvoltati.profilaxia se poate planifica ~i controla de ciitre medic ~i asistenta de ocrotire. care poate fi individualizat2 qi care nu se insote~tede efectele secundare produse de supradozare ~ide injectarea unor doze de ~ o cAdministrarea zilnicl nu se poate aplica .urma'rirea progresului ponderal se face sa'pta'mdnal ~i nu zilnic si in nici un caz mai rar de 1 luna'. Spre deosebire de trecut. Un sugar alimentat corect cu un preparat de lapte de vacii.1 000 u. 4 . mineralele ~i apa Vitaminele (cu exceptia vitaminei D). se dezvolt5 foarte bine (fizic ~ineuromotor) este mulpmit. - Concluzii Alimentatia artificialii reprezinti o formii eficientii de hriinire a nou-niiscutului ~i sugarului. in ultimii ani la noi in tarii s-au folosit: preparatul romPnesc . Dac2 aportul de vitaminii D se intrerupe 1 zi. Sterogyl . La noi in prii se preferii de unii medici administrkile sub forms de terapie de ~ o (Stosstherapie). beneficiile civilizatiei moderne (frigider etc. din diferite motive. se injecteaz5 intramuscular vitamina K imediat dupl naStere pentru a preveni hemoragiile. Laptele de mamii confine toate mineralele ~i vitaminele (in afarii de D) aSa cii la aceqtia nu este nevoie de introducerea precoce de sucuri sau pulp2 de fructe. Dacii intr-o zi. mama nu a dat vitamina D. i n fixarea dozelor zilnice se va fine seama de recomandiirile forurilor ~tiinfifice internationale ~i nationale. Iiipturi adaptate. sugarii se imbolniivesc rnai des. produse de lapte-pulbere "clasic" etc.i. sindroame de malabsorbtie etc. Vitamina D (cholecalciferol sau vitamina D) se g5se~te natur5 numai in cPteva alimente ~iin cantititi in foarte mici: ficat. de eventuale semne de rahitism ce survin ~i de cele scrise in prospectele fixate de firma produciitoare.se evit5 apari@ade rahitism la copiii cu mame nedisciplinate ~i la cei care prezinti unele boli (diarei rebele. decPt dac2 mama este foarte con~tiincioasiiqi disciplinatii pentru a respecta doza prescrisii.). Nevoile de vitaminii D sunt rnai mari la prematuri ~i la gemeni. 6 . dar riirirea frecvent2 ~i nerespectarea dozelor prescrise.produsele de lapte adaptat sau partial adaptat nu sefierb. mortalitatea nu rnai este ridicat5. g5lbenu~ ou.

i. Unii autori recomandi t o t u ~ chiar din primele luni ~i suplimente de i vitamini C ~iA. Apa.). Daci nou-niscutul ~i sugarul este alimentat natural sau cu "formule" de lapte nu este nevoie s i se "completeze" cu ceai.751mg. in zilele prea calde de varii. VI .viirsituri. care indiferent de preparatul comercial continutul in vitamina D fiind de 400 u. Intoxicarea sau dozele excesive de vitamina D poate determina unele efecte adverse ca: Tulbura'ri gastrointestinale (inapeten@. Sumin excepfional de rar. oboseali. La noi in pri s-a folosit produsul Zymafluor sub formi de mici tablete (0-2 ani: 0.i. buzele sunt uscate.50 mg. Fluorul. pe zi. in contrast cu 213 la adult. peste 6 ani: 1 mg). ci rnai tiiniu. Produsul Vigantol se g i s e ~ t e sub forma de tablete de 500 u.i.251 mg. Nivelul suplimentiirii este ajustat in functie de vhsta copilului ~i de concentrafia fluorului in apa de biut. cu sau fiiri fluor (F-Vigantoletten). hepatice sau renale pot reduce activarea vitaminei D ~i poate determina aparitia semnelor osoase de rahitism.i. deoarece apa corporali reprezinti 314. daci se face cu preparate adaptate. Setea apare la nou-n&cutii ~i sugarii hrinifi cu lapte adaptat cfind mama pregite~te biberonul cu lapte in concentrafie rnai mare declt cea indicatii pe cutie. Un sugar insetat se comporti adesea ca unul infometat. sugarul este insetat (urineazi rar. Daci i se d i lapte in loc de api. Poliurie (urineazi des). sciderea greutiitii. VI-Daylin (SUA): 400 u.. Copiii bruneti sunt mai susceptibili la rahitism. deshidratare. Calcifica'ri in fesuturi ca: rinichi. vasele sanguine. p l h l n i . in anumite situatii cum ar fi cameri prea hcilziti. fontanela se deprimi) ~ieste nevoie s i se dea ~iapi fiat6 ~iricitii sau ceai de plante indulcit cu glucozi sau cu zahiir. Disfunctiile digestive. q a c i mama nu va administra fluorul in lapte. prin alimentatia naturali ~i artificiali. Suprafata corporali (mai mare) ~i imaturitatea functiei renale fac ca apa s i nu fie refinuti in mod adecvat. Apa folositii in metabolismul organismului copilului este rnai mare. La sugarii alimentati natural nu este nevoie de introducerea de sucuri de fructe in primele luni de viati ~i nu cum se ficea p l n i acum (la 6-8 siptimlni).DE . indispozitie. Fierul (ca adaos) nu este necesar in prima luni. Vitamina C. inima. .i. polidipsie (sete). 2-4 ani: 0.i. sau de ~i 1000 u. constipatie sau diaree). Calciul poate inhiba absorbtia fluorului. Ultimul preparat este o polivitamini. Necesarul de a p i a1 sugarului este satiEcut. Administrarea de fluor sub formi de picituri sau tablete trebuie s i inceapi imediat dupi naStere (a 7-a p h i la a 14-a zi de viati) ~i s i continue p h i clnd mineralizarea ~i maturizarea dentari este completi (la pubertate). Mod$ca'ri de comportament tulburiiri de somn. pierderi mari de lichide (viirsituri. deoarece pigmentul melanic inhibi partial formarea vitaminei D in piele. este nevoie s i se dea api (ceai de chimen s a u l ~anason). atunci dezechilibrul se accentueazi ~i apare toad constelafia de manifestiiri rnai mult amintite rnai sus. Ratia medie de a p i este de 150-175 mvkg COT. limba este lipicioasi. 4-6 mi: 0. diaree).3 Wander (Elvetia): 1 picituri 400 u. in general. Continutul in fluor a1 tuturor tipurilor de lapte este s c k u t ~i trebuie adus din api (acolo unde are o concentratie corespunziitoare) sau suplimentar.(Franp): 3 picituri pe zi (1 200 u. C h d se i bea lapte cu prea multe proteine (laptele de vaci integral sau prea putin diluat). Cantitatea necesari sugarului pe kgcorp este rnai mare declt cea utilizati de adult. in perioada de nou-niscut nu este necesar adaosul de vitamina C.

Mulfi sugari nu au inci un orar regulat a1 meselor. Numai q a se vor obiqnui qi se vor cunoavte reciproc. iar dupi-amiaza . Multe mame fntreabi ciind trebuie s3 d o m i un sugar neintrerupt noaptea. de asemenea. fat:I ~i va rniyitile mamei. adici s3 fie fngrijit de aceeqi persoan3. iar dup3 amiaza . in jurul orei 20. mama . a) Alimenta@ain timpul nopfii. aceasta coincide cu inceputul activitifii in casi. se va obiqnui cu modul ei de a-l aliments. iqi va va fixa un anumit program. El a "propus" un orar. o va deosebi In cur2nd de alte persoane. in nici un caz dupi orele 22. Numai mama (sau. reafirmgm c i fiecare sugar iqi are ritmul qi nevoile sale alimentare. Sugarul va fi lini~tit.1. cel pufin dupi 5-6 s i p t h h i . Iarna prima ieqire va fi dupi ora 10 sau chiar 11 (masa a 11-a). s u g h d rnai mult qi rnai viguros. Mama il observi fn permanen@qi-l ajud in acest sens. Orarul meselor. %i mai cere o masi. somrnu1 devine mai organizat. Daci. Cu fiecare &ptiimfinii el este tot rnai vioi. Sugarul infkcat necesid. ingrijit numai de ea. fngrijirile sugarului o blocheazi aproape toati ziua. iar mama s i se ocupe de sugar. cei rnai mul@sugari s-au obiqnuit cu orarul de 6 mese (chiar 5 mese). ciit qi de programul intregii familii. treptat. Nu se poate spune cu certitudine a daci acest lucru se poate obfine piini la sfkqitul celei de a doua luni.care a avut atiitea perioade de indoieli in primele siptimiini . Psihomotor la circa 6-8& p t h f ni sugaml i $ !?ine capul. cu mirosul corpului. cu mhggerile ei. dimpotrivi.va incepe s i fie antrenati qi stimulati de progresele sugarului. Orarul zilnic trebuie s i se reglementeze. Este necesar ca preocuparea mamei s i fie concentrad asupra sugarului. La 6-8 siptimiini cei rnai mulfi sugari nu se rnai trezesc noaptea. inainte de penultima masi. 0 parte dintre ei renunti I I . care are nevoie de uniformitate. prima mas5 este primiti la ora 7. miinca bine. independenti de nevoile lui fiziologice. De la 1 la 2 luni Sugarul iqi stabileqte treptat un ritm propriu a1 funcGilor vitale. de incredere. este prima manifestare umani. Rolul mamei qi al asistentei este de a le dezvilui qi de a adapta regimul. Daci sugarul primeqte prima masi intre 5.. Nu exist3 o regul3 stricti in ce priveqte numirul qi importanfa meselor. ALimentatia AlimentaGa naturals' A. cu imaginea figurii. uneori treburile casnice trechd pe pripul plan. el iqi creqte treptat cantitatea de supt (pe mas3). Baia se va face mai devreme. Aceasta nu trebuie si-qi faci planuri prea mati: vizitele la rude qi la prieteni nu pot fi reluate. urmiire~te rcea.spre sear.30-6 dimineap este bine ca mama qi sugarul s i se cuke din nou. cu tonalitatea vocii. de a-l fine in brate. De multe ori este vina mamei.in jurul orei 15. Daci sugarul este aliptat. La 4-6 sip&2ni. i I . personalitatea incepe s5 se dezvolte. iar in perioadele de veghe va incepe si-qi imbog3pasci "repertoriul" manifestikilor motorii qi psihice. Nu este obligatoriu ca intervalele dintre mese s3 fie perfect egale. de preferat de citre mami. de a-l schimba. La 6-8 s i p d m h i . Se va fine seama atiit de dorinfele sugarului.3. Sugarul se va familiariza In primul riind cu mama. dar ar trebui s i apari o schemi qi o oarecare regularitate in ceea ce priveqte orele de supt. greutate qi Si lungime este tea rnai Cr-rea acceleratg in lunile a XI-a si a 111-a de via$&. La riindul ei. la nevoie. cantit3fi rnai mari de lapte. Subliniem aceasd recomandare pentru c3 qtim din experien* c i multe mame au tendinp de a munci prea mult in aceasd perioadi. sugarul zbmbe~te pentru prima dad. uqurhd astfel munca mamei: numai p q i a l fns$ deoarece el continui s i o solicite k c i foarte mult. cu care se "incadred in viap de familie. Daci are un ajutor in gospodkie este bine ca muncile casnice s i fie Iisate pe seama acelei persoane. Organizarea zilei. iar cu timpul. persoana care-l ingrijeqte multi vreme qi corect) ii d i sentimentul de siguran*. Plimb&ile se fac in funcfie de anotimp: vara intre prima qi a doua masi.

crescute progresiv cu un lapte adaptat sau partial adaptat. mama nu va incerca s5 le impuni sugarului s5u. se anunii medicul de familie pentru a se cunoaqte precis cantitatea de lapte supt in 24 de ore. La masa urmitoare. La primele doui supturi sugarul este mai infometat. Srinii se golesc la fiecare supt. CBnd. Humana 1. Ce se face duca' mama lipsegte de acasa'? in luna a doua.vino" ale mamelonului. La aceste mese din mijlocul zilei poate fi necesar s5 faci completiiri cu cantitilii mici. incercBnd prin mici manevre (miqciri d e "du-te . Dac5 este retras de la s h u l mamei se "trezeqte" qi incepe s i pldngi. B. De H obicei. mama este datoare si-i dea s5 sug$ chiar daci laptele supt nu reprezinti decdt o treime din rafie. s h u l nu este golit la un supt. cdnd. Dac5 sugarul a golit un sdn qi continui s i tragi din primul sdn cu vigoare va fi pus qi la celilalt. Pan2 la normalizarea secreiiei lactate este bine ca s b i i s i fie goliii de cdteva ori pe zi. dac5 sugarul nu protesteazi qi daci dupi aceea continui s i sug5. "ciupituri" fine de obraz etc. Similac. datoriti solicit5dor din cursul dimineiii o ajunge oboseala sau se pierde cu firea. qi rnai &ziu orele de masi. pistrat la frigider qi fiert inainte de a fi dat sugarului. E Varia$a apetitului. in cazul in care. Nan. Senzaiia de confort qi plicerea pe care o oferi contactul qi ciildura corpului mamei il fac s i prefere s5 fie iinut qi s i adoarmi in bratele mamei. Sugarul a prins gustul sdnului. care va stabili daci este utili o completare. fie cu pompa. are putere s i sug5. iar la sate cu lapte de vaci diluat (vezi 1 15-118 qi 127). Pus din nou la sdn trage din mamelon de cdteva ori qi incepe s i picoteasc5. shnii vor fi oferiii in ordine inversi. Al5ptarea.). dimpotrivi. cu plicere. pe Idngi aceste manifest5ri. Mama care-qi al5pteazi sugarul este de acum iniiiatii. Comportamentul respectiv este consecinia iinerii in braie a sugarului in mod nemotivat. C.) si-l faceii s i sugi continuu. ea iqi d5 seama care din supturi este deficitar. dupi ce a primit raiia prescris5. b) Cum se poate desJiinta masa de rzoapte. Nu se renung la aliptare decdt la sfatul medicului qi dupi indicawle lui asupra modului cum se procedeazi practic. c) Ce inseamna' daca' un sugar suge la o masa' numai cdteva minute gi apoi pldnge din nou dupa' 2-3 ore. din rniezul zilei. Sugarul trebuie s i mindnce cu pofti. De multe ori este nevoie de rnai multe intreruperi. nu este nici o raiiune de a-i refuza completarea pe care o cere: daci. Ratiile prescrise de pediatru sau menfionate in aceasti carte servesc numai ca reper. La rdndul ei. Cildura ~i compresiunea local5 reduc eructaiiile qi calmeaz5 durerile. sunt momente cdnd sugarul simte ~i incepe s i savureze contactul cu mama qi grija ce i-o acordi. restul de lapte trebuie s i fie muls fie cu mdna. contrar aqteptiirilor. Cei rnai mul@sugari renunfi de la sine la masa de noapte. la chtiirirea siptilmrinal5 se constati c i sugarul nu creqte sau chiar scade in greutate. iindnd sugarul in braie. Completarea se va face dup5 consultul cu medicul. fie o mas5 de lapte de mami. Din experienia c i la . in cazul in care nu are lapte suficient. mama il va retrage de la sdn. repetat qi prelungit. La tentativele de aliptare trage de cBteva ori din sdn qi apoi adoarme.rnai intiii la masa de la ora 23-24 qi numai dupi aceea la masa de la ora 2. E. D. F i r i a-l foqa. in locul suptului respectiv. il va Iisa s i eructeze qi apoi il va alipta in continuare. aqa incdt el nu se rnai inprci. va fi repus mereu la sdn. Sugarul adoarme la srin. Variabilitatea apetitului nu numai c5 este normali. va consulta medicul. fie un preparat de lapte paqial adaptat (Milupa 1. muls in condiiii de cur5ienie perfecti. Dac5 este hrinit la sdn i se va da s i sugi din ambii sdni. daci mama lipseqte o dati de acasi se poate da. "piele la piele". mama are rnai puiin lapte la supturile I qi IV. in felul acesta. Mama se va ingriji ca ultima mas5 de seari s i fie substaniiali. glanda mamar5 va fi stimulatii pentru o buni secretie. Pe l h g i valoarea biologic$ laptele de mami are ~i o importang psihologici. Cum poate Ji fimpiedicat sugarul sa' inghita' prea mult aer? C h d incepe s i sugi rnai incet. fie ceai. ci constituie qi o dovadi c i sugarul are ritmul siu personal de alimentare. Se poate intrerupe suptul de 2-3 ori pentru eructaiii. cu burta lipiti de corpul mamei. Cantitatea luatii la fiecare masi este variabili. el nu vrea toati cantitatea propus$ este inutil de a-l contrazice. f3ari s5 fie nevoie s i cdntiireasci sugarul inainte ~idupi fiecare masi. Dac5 un sugar este insi infometat. Daci mama are impresia c i la aceasti masi sugarul ar putea m h c a mai mult. Beba etc. chiar daci primeqte 1-2 completiri cu biberonul. S-ar putea s i fi inghitit mult aer (simiindu-se situl pentru moment) sau s i nu se fi siturat de supt. in unele cazuri sugarul s-a obiqnuit s i fie tinut in braie. G. fir2 a mai adormi.

.

c) pentru . grciu si mere (Bebelac. 8 luni sugari cu scaune normale A. f%5 zahL) Cereale cu lapte. TABELUL 3 . compot. respectiv 650-800 ml. furnizate de f m e l e "Milupa" si "Nutricia".7 cereale 16 luni Milupa . "Nutricia ") Milubrei Fruchte (Cereale cu lapte.NUTRICIA PENTRU SUGARI $1 COPII MICI PRODUSE DE CEREALE FW LAPTE (MILUPA. orez 4 luni ~i banane (Bebelac Nutricia) * Miluvit "Mit" Cereale cu lapte. 2 PRODUSE DE LAFTE CU CEREALE. iar cele de grlu (cu miere sau fructe) dupi vilrsta de 6 luni. NUTRICIA) PENTRU SUGARI $1 COPII MICI Milupa .2 se prezinti produsele de lapte cu cereale. orez. Fiecare sugar iyi individualizeazi "rafia". bis in tabelul 3.4 cereale (Bebelac "Nutricia ") Cereale cu lupte . gr2u dup5 8 $i ov5z) luni masa de dimineat5 ~i sear5 sugari $i copii mici * Nu confin gluten TABELUL 3. daci se dau 6 mese. orez. In sipdmlna a 5-a a 8-a. orez $i zmeura* (Bebelac. gr2u ~i fulgi de orez) 1 4 luni 4 luni 1 1 masa de seG masa de sear5 masa de sear5 / 1 tendinfii la constipafie sugari cu scaunemoi sugari cu scaune normale sugari cu scaune normale sugari cu scaune normale Bebelac orez $i mere 4 luni Bebelac gr2u qi banane 6 luni 1 i 1 I 1 4 luni 6 luni masa de sears 6 luni 6 luni masa de sear5 masa de sear5 masa de sear5 masa de sear5 masa de sear5 sau ora 18 masa de la ora 18 sugari cu scaune normale sugari cu scaune normale sugari cu scaune normale sugari cu scaune normale scaune normale 6 luni 6 luni 8 luni in tabelu13. GASIBILE LA FARMACII RECOMANDATE DE FIRMELE "MLLUPA" $I . daci se dau 5 mese yi 110-140 mllmasi. orez 4 luni ~i porumb lNumLmesel Observafii scaune mai moi I I I 1 la masa de I Sugari cu sear5 I Milupa . orez. in primele luni de via@: l a) la 8 s i p d m h i se dau copilului 800 m laptel24 ore.2. Produsele de cereale (simple sau cu fructe) se folosesc incephd de la vPsta de 3 luni.7 cereale cu 6 luni pesmet 4 luni Bebelac orez I 1 I 1 1 sugari $i copii mici cu scaune mai moi sugari si copii mici cu tending la constipatie sugari $i copii mici cu scaune rnai moi la mays de sear5 sugari cu scaune mai moi Bebelac porumb 4 luni Milubrei cu mar $i morcovi. deci 130-160 d masi. prgjitur5 de cas5. morcovi zah5r Cereale cu lapte. grciu ~i fructe (Bebelac. ratia de lapte pentru 24 de ore este de 150175 mlikglzi. "Nutricia") Milubrei YoghurtFruchte (Cereale cu iaurt. grsu. h c t e . iar la alfii nu este suficienti nici ratia de 160-180 mllkglzi. orez ~i caise (Bebelac. Existi o reguli simpli preconizati de medicul rus $carin. Cifrele sunt pur orientative. cu ceaqca sau cu lingurip Milubrei "Junior Muslin (Cereale cu lapte. biscuifi) Milubrei Vollkorn ($apte cereale cu lapte) Cereale cu lapte. criteriul major este modul zilnici cum progreseazi hgreutate: unii cresc cu o ra@e de 60-70 mVkglzi. fructe cu cereale) $i/sau br2nz5 de vaci.g r i ~ 16luni I Produs I V2rsG Milubrei Barzane* 14 luni (Cereale cu lapte.prcinz: piure de zarzavat (variate) f cereale + came sau gsbenuq de ou ap5. "Nutricia ") Cereale cu lapte . gri$ $i fructe) Milubrei Butterkeks (Cereale cu lapte. suc de fructe sau ceaiuri gustare: orice produs "Brei" variat (iaurt. b) pentru fiecare siptimlni in minus se scad cPte 50 ml lapte din cantitatea pentru 24 ore. creme seara: un prcdus de lapte plus cereale date cu biberonul. orez. banane. Nutricia) Cereale cu lapte . Cantitatea de lapte se calculeazi In modul urmitor.. Rafia medie zilnica'.3 sunt prezentate produsele de cereale instant furnizate de firma "NestlC" yi care se folosesc ca adaos la produsele de lapte de vaci sau praf "clasic" @ la imbogitirea piureurilor de zarzavat sau de fructe.

s 83.38 0.5% (114 de linguri* de ulei de floarea-soarelui).2 0.Sugarul (de l lpZundil 12 luniJ a a TABELUL3 . cu plus de greutate.70 1.32 0.6 0.9 2. miere sau unele fiiinoase ar duce la un exces de hidrocarbonate. la sugarii cu tendin@ la diaree.35 2.6 10 81 120 270 130 222 90 170 3. FURNIZATE DE FIRMA " E T P N s L Prodnsul Energie Gr&imi Proteine Hidro-carbonati Flbr5 dietetlc5 Minerale (Ash) Sodlu Potasiu Calciu Fosfor Urniditate Vitamina A Vitamina D Vitamina E Vitamina C Vitamina BI Vitamina Bz Niacin5 %tamina B6 Acld folk Acid pantotenic Vitamina BIZ Biotin5 Fier KcallKJ g g g g i3 mi? mi? mg mg mg RE . Comparati cu laptele de mami $i cu produsele comerciale moderne.38 1.24 47 9. 3 PRODUSE DE CEREALE INSTANT.7 6. daci familia nu poate s i procure un produs de lapte modern. fiert imediat $ipbtrat in frigider).5 33.72 81 410 265 210 160 97 IS 18 0.7 37 15 12 3. aceasd solufie nu corespunde tuturor nevoilor biologice $i funcfiilor digestive ale ! I .50 98 0.95 0.7 7.O 360 380 5.l 1.4 32 22 10 680 300 250 4.l 1.100s 37Z1550 0. lactozi $i alte =nuri la produsele partialadaptate) in cantititi suficiente.nediluat $inedegresat (teoretic laptele de vaci integral confine 34-40% grisimi).o 10 550 340 290 4.95 8. Nu se indulcesc. Se pot folosi cereale "instant".3 84. dilufia se poate face cu decoct ("apf de orez). B.95 53 23.230 0. sau la temperatura carnerei (la sugarul mai mare). &i gluten (orez. Pentru toate "produsele de inceput" (lapte adaptat sau partial adaptat) se foloseqte ca lichid de dilutie numai apa fiarti? $i adusi la "cilduf" (40-50"C). a v h d griji s i nu se depi$easci 1 000 ml pe zi. fn cazuri rare.l 11 Ctslu miere 100 g ! Po* 39611650 2001860 6. Prepararea se face in luna a doua $i a treia cu l 70 ml lapte + 30 m api.92 48 7.63 2.o Iu Iu mi? mi? mi? mi? mg mi? mg mg mi? mg lOOg 36611530 0. Lichidul de dilufie. Uttimele dou5 ingrediente (%na de orez $i uleiul) se vor folosi cgnd exisd infelegere. Nu este nevoie de adaos de cereale. Aceste produse comerciale confin hidrocarbonatele necesare (lactozi la produsele adaptate. Adaosul de zahk.75 13 25 33 7. colaborare gi posibilitiiti din partea familiei). Remedia etc.15 0.2 0.30 11 22 0. porumb) NestlC.6 18 0.35 66 305 222 178 130 78 12 14 0.78 15.75 1. recoltat in vase curate.035 1.30 2.60 32 75 150 380 760 235 470 190 380 2.O 65 0. In mdiul rural.5% a i n i de orez de dorit "instant" $i 1.6 28.6 67.5 0.3 81.80 1.4 8.O 160 360 97 380 1.5 fiecare luni in plus se adaugi 50 ml lapte. o linguri* ras3 de zahk $i eventual 2.15 0.95 88 19 O m Cereale fid Iapte O m 3 fmcc Cerealem Iapte Po* 1601670 4.7 1. se va folosi laptele de vaci de bung calitate (vaci sibitoasi.30 8.5 58 18 65 0.o 4.lO 69 28.7 Grfiu 3 tmcte Pt~rtie O g lO 41111720 2101860 4.s 1.5 160 310 100 200 3.1 11 37 15 10 50 37 15 12 3.O 19 2.30 2.4 0. determingnd creqteri in greutate pe seama tesutului grisos.O 19 PoMe 2001820 6.o 360 380 50 65 0.o 0.

Pozifia biberonului in timpul mesei. Dac5 sugarul continu5 s5 tipe.i.1 200 u. tip5 intre mese. Nu trebuie s5 ne bizuirn nici in lunile de var5 pe lumina solar5 ca unic5 surs5 de vitamina D. dac5 laptele este de bun5 calitate qi dac5 este preg5tit qi p5strat in conditii perfecte de igienk Frigiderul este absolut necesar. p h 5 in momentul c h d qi-au potolit foamea.i. La noi in far5 s-au folosit i n ultimul timp Vigantol (2 pic5turi pe zi . pe zi. Ei se opresc atunci din supt. Nu este necesar5 asocierea de preparate de calciu. are colici. regurgiteaz5 sau vars5. Se vor administra 200 000 u. intr-o asemenea eventualitate.i. rnai ales numai la sugarul alimentat numai la s h la care nu este necesar adaosul de sucuri de fructe dec2t dup5 luna a W-a sau chiar a V-a. Pozitia de "culcat pe burtii" se contraindic5 in ultimul timp din cauza pericolului de "moarte subid". sau 1 000 u. Se poate la'sa sugarul singur sa' "traga'" din biberon? Acest lucru nu este permis.i. deoarece adaosurile de vitamin5 D din aceste produse acoper5 numai partial nevoile de vitamin5 D. Medicul pediatru calculeaz5 doza de vitamina D primid din produsul de lapte qi completeaz5 doza necesar5. Beba.Nutricare special. cu toate c5 nu au b h t dec2t jum5tate din ratia lor normal& Ca remediu se recomand5 ca sugarul s5 fie ridicat. De altfel. "pe burti".1 000u. de preferat pe partea dreapt5. sprijinit de u m h l ei qi s5 fie b5tut uqor pe spate. s5 fie pus cu abdomenul lipit de toracele mamei. Vitaminele VitaminaD. Este bine s5 se intocmeasc5 un grafic. C.i. Sterogyl (3 pic5turi pe zi . pentru a-qi proteja imbr5ciknhtea in cazul in care sugarul regurgiteazii. este agitat dup5 mas%).i. excepthd prematurii $i cei cu manifestki anterioare de spasmofilie. pentru a evita supradozarea.Mama gi copftuI sugarului.i. in caz c5 sugarul a primit in matemitate prima doz5 de vitamina D injectabilii. Mama nu trebuie s5 se mire dac5 sugarul ia mai mult sau mai pupn dec2t scrie in c q i (750 gtlun5). La noi in far5 se pare c5 sunt eficiente doze ceva rnai mari fat5 de str5in5tate (400 u.i. in general. Gustul nepl5cut a1 vitarninei D se pierde in mare mkurL Nu se recornand5 adhgarea solufiei uleioase in biberon. Aptamil. in primele Iuni de via@ mesele reprezint5 principalele ocazii c2nd sugarul poate fi apropiat de marn& D. inclusiv vara. Nu este necesar s5 se adauge alte vitamine in alimentafia sugarului in luna a doua. nimeni nu-i scoate tetina din gur5 (se poate ineca qi asfixia). h plus. Preparatele americane (Similac sau similare . Dac5 se face profilaxia rahitismului cu vitamina D zilnic sub form5 de picgturi.). sugarul nu are posibilitatea s5 fac5 nici o pauz5 in supt. sugarul este frustrat de sentimentul de protecfie. in @rile anglo-saxone. in cazul hrbirii sugarului cu produse ale firmelor europene (Milupa 1. f6rii intrerupere! Organismul uman sintetizeaz5 vitamina D sub influenfa razelor ultraviolete solare. 800-1200 u. Biberonul se tine kclinat. deoarece ader5 la peretii interni ai biberonului. dar nu se poate qti cu exactitate cantitatea produs5in acest fel. Doza zilnic5 de vitamina D va fi individualizatii de medicul sugarului.intre mese sugarul va fi culcat pe o parte. Nu este voie s5 se sprijine biberonul pe o pern5 sau pe un pled impgturit. Vi-De-3 "Wander" (1-2 pic5turi pe zi . acestea se administreaz5 Creqterea qi dezvoltarea Greutatea. Nutrilon. mama il va culca cu fafa in jos. urmarea este c5 inghite prea repede (cu mult aer). intr-o LinguriF cu lapte sau ceai. in Franfa). dar.800 u. Nan etc. pentru c2teva minute. fracfiunea de radiapi ultraviolete este scikud din cauza poluirii atmosferei.i. nu doanne liniqtit. sau tablete de 500 u. Bula de aer care se formeaz5 astfel in stomac le d5 o fals5 satietate sau le provoac5 colici. Spre deosebire de trecut nu se rnai recornand5 adaosul de sucuri de fructe aGt la sugarul alimentat artificial. Morinaga) cu adaos de vitamina D in general de 400 u. Unii inghit o cantitate mare de aer in timpul c2t sug. se obfine o alimentafie incidente qi cu creqterea normalgin greutate a sugarului.). h luna a 11-a sugarul creqte cu circa 800-900 g/lun$ respectiv 25-30 g/zi sau 175-210 g pe s5pt5m2n5. Toate aceste manevre nu sunt necesare dec2t dac5 sugarul inghite aer (are colici. in multe oraqe. in q a fel inc2t g2tul biberonului qi tetina s5 fie tot timpul pline cu lapte.i. 5001 000 u. Humana 1. Cea rnai mare parte a sugarilor trag din biberon %5 oprire.). intre 6 s5pthiini qi 2 luni se va administra a doua d o z l sub form5 de injectie.) se continu5 profilaxia rahitismului cu vitamina D i n doze o b i ~ n u i t e . in Germania.zilnic. pe ! . Vttamina D se dii ?n tot clrrsul anului. apoi il va ridica in sus qi-l va sprijini pe umerii s5i. Mama va pune o c@5 pe umeri.

Se menfine flexiunea ~oldului~i aceasti tendinfi fiziologici la flexiune face ca sezutul (regiunea fesieri) s i fie intr-o pozifie uvor ridicati (la 3-4 laturi de deget). Fig. sugarul nu rnai s d indoit. sipthniini incepe sii stea tot rnai mult intins. sprijinul se face pe antebrate. Gleznele ~i tilpile sunt intinse (fig. Progresele se fac totdeauna de la mu~chii capului spre cei ai extremitifilor. Fiecare sugar i ~are ritmul siu de crevtere. El c a p i d treptat controlul asupra mu~chilor fefei. Umerii sunt i inci t r a ~ inapoi. sacadat ("ca un cosmonaut"). Picioarele sunt indepirtate ~i inclinate in afari fa@ de $old. nu insi in mod i stabil. sugarul ridica capul p h 5 la 60"-90". P h i la inceputul celei de a doua luni. a) Culcatpe spate.2 . 1). alituri de aceasta in fiecare luni se va trasa curba ponderali real5 a sugarului. el reacfioneazi diferit in funcfie de cum i se vorbe~te. a celor motori ai globilor oculari (cei care participi la mi~carea globilor oculari) ~i ai cefei. cu unghiul format din articula$a genunchiului (de ciitre coapsi ~i gambi) tot rnai larg. Numai spre s f k ~ i t ulunii a l doua ~i inceputul celei de a treia sugarul culcat pe spate sti intr-o pozifie simetrici ~i incepe sii pedaleze ("si dea din picioare") concomitent cu ambele picioare (fig. iar cele de partea cealalti flectate. d) Susfinut de axile (subsuoari) sugarul fine capul ~i p i ~ e ~ "automat". cu cele inferioare in flexie. c) Mu~chii bratelor ~idinilor. Daci r k h e orizontali va fi consultat medicul. D a d traseul curbei sugarului este sub curba teoretici ("ideali") nu este un motiv de ingrijorare. sprijinit adesea pe viirful te de picioarelor sau pe toati talpa. 3. mi~cirile vor deveni mai coordonate ("coordonare motorie"). inseamni c i totul merge bine. cu membrele superioare ~ i rnai ales. unii demareazi rnai i devreme. Lungimea sugarului se miire~te 3 cm in aceasd cu luni de viafi (luna I: 4 cm. privirea sugarului de o luni nu "prinde" un obiect deciit daci el este situat pe linia medie vizuali ~i la oarecare distan@ (la 20-30 cm). iar picioarele sunt i n d e p b t e $i inclinate in afar5. Foarte incet. nereusind s i d e p i ~ e a s cun unghi de 45". rareori concomitent cu amiindoui. cu brafele dezdoite. membrele inferioare sunt flectate "tripla flexie". Dezvoltarea psihomotorie Sugarul incepe s i aibi mai mult control asupra muschilor sii. degetele . el strhge ~imai tare pumnul. sugarul are inci tendinfa de a sta hdoit. sunt adesea desfiicute. in tot cursul lunii a doua. avezat pe b u d . 3.1 . sugarul s d aproape tot timpul cu pumnii s t r h s h c h i ~ iDaci un adult introduce un deget . esenfial este ca ea s i r k b i aproape paraleli cu prima. Modul de dezvoltare a tonusului muscular arati c i este rnai bine ca sugarul s i fie culcat pe o parte.in luna a 2-a. Bratele sunt htinse. in miina sugarului. alfii rnai tkziu. iar in lunile a 11-a ~i a LU-a cu ciite 3 cm). incepe si3 pedaleze. Motricitatea generalz. Curba ponderali constituie indicele esential al cre~terii sugarului. 3. Ochii. degetele sugarului se desfac ~ ispre inceputul celei de a treia luni. Capul are tendinfa s i stea inclinat de partea membrelor intinse. e) Pozi!ia in pat. Fa!a sugarului incepe s i devini rnai expresivii. cu mi~ciiri amplitudine mare. cu capul ridicat nu prea sus.Sugarul (de l 1 lun&l 12 luni] a a care s i se traseze o curbi normali ("ideali") de crevtere pe tot anul. Datoriti controlului nervos redus asupra mu~chilor fefei ~i ochilor. incepe s i se intindi ~is i ridice brafele de-a lungul capului. din ciind in ciind pedaleazii alternativ. se sprijin5 stabil pe antebrafe.Culcat pe spate. 3. b) A~ezat b u d . Pedaleazi ciind cu un picior. D a d aceastii curbi este ascendend. Cu fiecare . Fig.2). ci sti pe cu toracele intins. La inceputul lunii a doua sti culcat pe spate intr-o pozifie asimetrici: braful ~i gamba de o parte intinse. indepirtate de trunchi ~i membrele inferioare rnai intinse. ciind cu altul. .

Dacl i se trece un obiect rogu-striducitor prin f a p ochilor la o distang de circa 20 cm. De altminteri strabismul este trec5tor la aceasti vksti. a) Tipa'tul de foame este imperativ. pentru a nu inceta decdt dac5 mama il allpteaz5. Sugarul mic privegte rnai "atent" o figurl umanl decdt un obiect colorat. in general. care putin clte putin se organizeazl sub form5 de gGngurit. suride. Dacl scaunele sunt normale. sl-gi cunoasc5 mama. b) Tipa'tul de indispozifie este aproape continuu gi are un ton diferit. 5) in sfkgit se poate incerca rnanevra care este trecut5 in toate ckple noastre: aplicarea pe abdomen a unei comprese inmuiate in apl caldl (nu fierbinte) gi stropit2 cu putin spirt (alcoolul in cantitate mare p a t e fi aspirat de sugar sau absorbit prin piele. 2) h tirnpul alimentatiei mama va fi calm5. destinsL 3) Dup5 ce este alimentat. dac5 este posibil "piele pe piele". la un sfert sau o jumgtate de orl inainte de ora prevkuti pentru mad. Spre sfkgitul lunii leag5 aceste vocale cu un " h (ha. . A tipa este inc5 modul s5u de comunicare. bhturi alcoolice.% jos pe flancul s t h g d abdomenului) in directia acelor de ceasornic. fasole uscati etc. se insotegte de agitape gi nu se calmeazl decdt dacl mama descoperl cauza nepl5cerii: sugarul este infZigat prea strhs. Ingestia anumitor alimente (cafea. he. Pentru calmarea colicilor recomandh. sprijinit cu capul pe u m k l mamei. u. El simte global (cu tot corpul) gi se exprim5 incl global: dac3 se simte bine. se apeleaz5 la medic care va stabili dacl nu este vorba de o manifestare a vreunei boli rnai serioase. dac5 are o oarecare indispozipe se In timp ce in prima lun5 mama nu poate distinge deloc ce vrea sugarul s5-i comunice prin pp5tul s5u. ii este prea cald sau il jeneaz5 o luminl prea puternicl.) sau consumul unor medicamente (cofein5. incephd din partea dreapti gi de jos a abdomenului qi inainthd sub forma unui arc in sus. a fost obignuit s6 fie @nutin brate. invat5 &-gi inteleagl sugarul. ceai "rusesc". urmltoarele mici artificii de tehnicl: 1) Sugarul va fi alimentat (la s h sau cu biberonul) ceva rnai incet. Dac5 sugarul este dus cu c%uciorul in gr5din5 el este inchtat de jocul luminii gi de migc2rile ramurilor. m h g g a t pe frunte gi cu abdomenul s t r h s lipit la pieptul mamei. este ud. spasmele intestinale cedeazl. o. fn cazul in care nu este vorba de tipete declangate de o boall unii medici recomandl o popune calmanti. Apoi va fi culcat in patul lui pe o parte. permitdnd sugarului s5-gi imboglteascl experienta qi. Sugarul "scoate" rnai multe sunete (a. ee). se insotesc de migc&i de indoire ale gambelor. Ciddura gi compresiunea locall calmeaz5 colicile. sugarul "se plictisegte" sau incepe s l "se uite crucig". astfel incdt spre vksta de 3 luni el va putea urm2ri obiectele situate in tot cdmpul vizual.). in primul rind. in momentele de multumire gi de veselie sugarul emite cdteva zgomote din gdt. 4) Dupl ce va fi culcat pe o parte gi mama va aplsa incetigor cu mdna dreapti pe abdomenul sugarului. c) Tipetele declan~atede colici sunt acute. d) Tipetele care anunfa' somnul sunt rnai monotone gi survin dupl o perioadi de veghe in timpul ckeia sugarul a fost tulburat de persoanele din jur Cmgrijiri. & acest fel bulele de aer se indepilrteazl. spre s t h g a gi in jos (spre ficat sub coaste. purgative etc. 7) C h d colicile sau crizele de p l h s (f3r5 motiv precizat) se repeti se va folosi la nevoie metoda "tradiponal8" atit de mult discutati: i se va da suzeta. nu sunt motive de nelinigte. sugarul il va urm&i doar pentru cdteva secunde. ehe).P u p cite putin ins5. el este destins. Acest progres este important. diareea. rnai penibil poate. in ordinea eficientei. apoi reincepe mai intens. Dac5 se repeti experienp pe o durati rnai lung5 de timp. miofilin. A. El se linigtegte putin. G2nguritul. sugarul va fi $nut 2-5 minute in pozitie vertical%. e. varzii. Limbajul. 6) Se va interoga mama asupra regimului dimentar gi asupra tranzitului intestinal propriu. R h h e unul din remediile cele mai eficiente! Nu uitati s5 fierbeti suzeta in fiecare zi gi s5 o sp5lap cdnd cade jos! 8) Dacl nu se reugegte cu nici una din aceste metode. se insotegte de migc&i de supt ale buzelor. Rdsul este incl gutural gi insotit de mip%ile mugchilor mimicii. acum ea incepe s5 perceap5 nuantele cele mai fine. & emisie de gaze. ghgureqte. B . de rotapi ale capului in c5utarea shului sau biberonului. d u c h d la intoxicatie!). continutul intestinal igi schimbl pozitia gi poate progresa spre segmentele terminale ale colonului. aceste crize sunt frecvente in lunile 2 gi 3 (dispar treptat dup5 3-4 luni). Tipetele. de agitape. dacl nu se adaug5 vkslturi gi dac5 sugarul are un aspect normal. "crizele" de coliti sau de ficat gi nervozismul mamei declanqeaz2 a&sea colici abdominale la sugarul allptat. sugarul va fi capabil s l wdireascl cu privirea. unghiul superior s t h g din zona splinei . Survine.

fn timp ce toate celelalte miqcilri sunt anarhice qi incapabile de a atinge un scop precis. de fipete ce impiedicl continuarea suptului. labirintice qi interoceptive sunt foarte dezvoltate. a) Sensibilitatea pielii este demonstrat2 prin ppetele qi agitafia sugarului care este murdar. dacl este pus in c h c i o r . de aici nou-niiscutul qi sugarii din primele luni au principalele nepllceri. Perceptia. r h h f'51-l iar aspectul sugarului este modificat fail de zilele precedente. Sugarul va fi dus intr-un loc liniqtit vi va fi culcat. Din prima zi de via@ a nou-nlscutului s h l t o s . Comportamentul sugarului in primele qase slptlmlni de via@ nu reflect2 deciit doul st&i principale: a) pldcerea (mai degrabl liniqtea). antrenhd f r h h t i i r i . Sugarul pare satisEcut qi totuqi Gpetele sale au tendinpi slrevinl fn fiecare zi la aceeqi orl. plimbare) in funcfie de caracteristicile qi nevoile individuale. baie. cum este senzafia de "posturii" (pozifie). b) nemul#umirea. Zrimbetul. Este esential ca mama sl-1 ingrijeascl cu i'ndemhare qi calm. aceste tipete sunt un semn de for@ qi de dorin@ de comunicare. survin seara. imbrlfiqarea. schimbat. senzafia de indispozitie pe care o antreneazl se traduce prin tipete. de inconfort sunt numeroase. micile manevre paliative amintite mai sus rezultat. Dacl mama se plimb3 incetiqor cu el prin camerl qi dacl ii vorbeqte cu o voce bllndii. senzafiile cutanate. Toate aceste senzatii sunt percepute de sugar incl global (este cuprins de ele fn intregime.Sugarul are numai senzafii simple. La nevoie vor fi sllbite scutecele cu care sugarul este prea stdins W q a t . mult mai mult deciit la copilul mai mare. Dacl fipiitul este acut qi persistent. Va nota pe un caiet orele la care sugarul rni?in2ncil. sugarul nu se calmeazl deciit atunci c h d d l afar5 gazele. de obicei. S t 2 pielea. Somnul a d h c sau aspectul s3u de bun3 stare c h d este trezit sunt oglindirea unei st&i de echilibru satisfiicltor. c) Foamea ~i setea sunt sursele cele mai importante de nepllcere ale sugarului mic. neliniqti. materiile fecale qi urina macereazl. Eventual. La inceput sunt numai schite de z h b e t . fericit. declanqeazii clteodatii senzafii extrem de penibile. este sediul unui reflex dirijat. va fi plimbat pufin (chiar numai prin apartament). ciind m h h c l ) . e) Tipetele care exprimama numai bucuria de a face zgomot qi de a ariita o oarecare putere: mama invag s l le recunoascl pentru cl. Astfel. sugarul rlspunde la ingrijirile qi miinglierile mamei cu primul slu zlmbet. nu-i place s l fie deranjat ( c h d d o m e . b) Senza$ile interoceptive (cu punct de plecare in interiorul corpului) nepllcute sunt numai cele digestive. gura. indispoziGile. sii-1 asculte. priveqte numai la mama sa. se va calma imediat. Excitatiile luminoase. B place s l simtii ciddura corpuluimamei. atinghd cu precizie scopul slu qi permigndu-i s l se alimenteze. mama are s l ajungl s l invefe un lucru esenfial: cum il poate infelege pe sugarul care nu are Pncl limbaj vorbit pentru a-qi exprima dorintele. Gazele din stomac. qtiind sl-1 priveascl. suptul este singurul gest perfect coordonat vi perfect adaptat. El este total satisacut sau total nemulpmit. satisfactia pe care o are c h d suge merit2 o atenfie dwsebit2. De indatl ce este luat fn brate el se liniqtevte. se va chema medicul. La inceput orice mama are e z i t c . Cauzele de nemulpmire.miingiiieri excesive. dar cur2nd va fi miindrii s l qtie s2 interpreteze "apelurile" sugarului. . El reactioneazl violent in contact cu un obiect rece sau fierbinte. cu tot corpul). Putin clte pufin sugarul o cunoavte pe mama sa: chiar de la sfkjitul celei de a doua 1mi vocea mamei produce reacfii pe care celelalte voci nu le provoacii. "o soarbe din ochi". Este foarte important ca mama sl-i u r m k e a s d bine nevoile qi ritmul slu de viafl. Mama nu trebuie sii se sperie. ciind este treaz. La jumltatea lunii a doua. auditive. f) Tipdtul ca semnal de alamri survine fib% cauz5 o aparent2. sugarul se liniqteqte. Se pare c l la aceastl v k s t l pragul perceptiei este foarte ridicat. este intim legat de ea. adoarme. fix qi cu intensitate. chiar de la navtere. Comportamentul sugarului in timpul suptului este cu totul particular: este calm. Dimpotrivl. dimpotrivl. suferintele. fipetele sale sunt adesea calmate prin mhgiiieri care 9 1 bucurl qi-1 satisfac ca pe un mic animal. Ensotite de s t r h b l t u r i ale fetei. st2 fn stare de veghe etc. ii mlnglie fruntea. Afectivitatea. durerile qi inapetenfa aparent2 se calmeazl de la o zi la alta prin corectarea tehnicii de alimentafie. contactul moale qi cald a1 pielii unei alte persoane ii face o mare pliicere qi pare chiar indispensabil pentru el. vizite ale prietenilor familiei). mirosul corpului ei. gustative sau de miros trebuie s l fie foarte violente pentru a fi percepute in mod penibil. qi-i va fixa programul zilnic (mese. in cea de a doua lunl. Din contr3. mhgiiierea fruntii. bine organizat. inghitite in timpul suptului.

in jur de 10 in 24 de ore. fmbra'cdmintea. pampers qi o jachefica' sau salopeta'. cel care consti din: body (o combinafie de chilofi scuqi cu c h i q u @ cu m h e c i scurti fixat2 cu capse intre coapsele sugarului). in general. Trebuie s i fie confectionate insi dintr-un material absorbant. in decurs de 2-3 siptimihi.grimase ce apar aproape spontan qi corespund probabil . Lumina de la ora prlnzului se va reduce (perdele). Cei la care se foIosesc chilofi absorbanti ("Pampers") nu mai prezinti agitafie sau eritem fesier. Adta timp c l t nu este excesiv de frig sau de cald. De altfel. cu pielea foarte fini). DebrC. bineinfeles. in ritmul siu propriu. in perioadele de ticere qi de animalie din jurul siu (R. Dac2 num5ml de micfiuni scade sub 5 in 24 de ore. de abia in a qasea siptimlni va apirea un surb adresat mamei. Scaunele. Sugarul nu va f i schimbat de c2te ori urineazi. Din luna a doua. rnai numeroase ~irnai moi. ca rkpuns la vocea sa. Starea de veghe devine rnai neti. mama descoperi doui sau trei perioade de veghe rnai nete: una dimineap. dar rnai voluminoase. sugarul incepe s i se integreze in viap de familie. Pantalona~ul fi bine fixat (incheiat pe umeri). dar qi rnai variabil. Fac excepfie sugarii care nu "se suferi" s i stea uzi (se agiti. pentru ca somnul s i fie rnai adiinc. toate. Sugarul alimentat natural are un numir de scaune care variazi intre 1 qi 5-6 pe zi. Educafia somnului. Chiar de la inceputul lunii a doua. Dar in mod limpede. Se preferi doui scutece din tifon. care reprezinta' un paramtru de umuirire a matura'rii psihice a sugarului si in acela~i timp o data'fericita' in viafa de familie. plhg) sau cei care sunt predispuqi la eritem fesier (in general cei blonzi. Nici un copil nu se naqte cu teama de intuneric qi nu trebuie Ecut nimic (nici acum. Alice Doumiec-Girard).& Romhia majoritatea familiilor tind si-qi ling locuinla la temperaturi rnai ridicate (22-24°C). Temperatura camerei. dar rnai ales masa qi baia trebuie programate c h d sugarul este treaz. Mic#iunile sunt inci destul de numeroase. in cursul celei de a doua luni de via@. de aceea nu se intreprinde nimic daci scaunele sunt rnai reduse ca numir. Este rnai adhc. C h d sugarul este prea gros imbricat. Se lasi de o parte scutecul mare qi scutecul mic dreptunghiular. fazele de somn au tendinp de a se suda: sugarul d o m e cinci-sase ore f intrerupere qi i rZ renun@la masa de la ora 24 uneori la ambele. se va da sugarului s i bea rnai mult. inclt scutecele "nu rnai stau" pe ei. La sugarul alimentat la s h constipalia adevirati este rar8. plimbare qi. Normal. Se va nota aceasta'data'. La sugarul alimentat artificial. camera este prea incilziti qi in lunile de vari micfiunile sunt rnai rare qi cu urini in cantitate mici. decalat. se recomandi 18-20"C. Supraveghere qi ingrijiri Somnul. astfel va inck s i nu se deplaseze la miqc&i. Produc adesea roqeap pielii qi iritafie. Trebuie qtiut insi c i sugarii dorm rnai bine qi se cilesc mai uqor atunci c h d sunt tinuti in camere nu excesiv de incilzite. & perioadele de veghe. pentru alimentare. in cwile striine. dupi introducerea sucurilor de fructe scaunele devin. una dupi-amiazi qi una seara. Vocile obiqnuite nu-1 deranjeazi pe sugar. Mama va exploata orele de veghe pentru baie. . c) Scutecele din celulozi sunt foarte practice. b) Cel rnai comod icaqat este. iar noaptea qi rnai putin (16. "vorbeqte" singur ~i priveqte in jur. sugarul se va adapta la temperatura care pare mai plicutii adullilor. Pentru a preveni "desfiqarea" qi pentru a avea libertate de miqcare pot fi imbricafi in pantalonaqi cu botoqei (salopetii). nu dorm. a) Pantalona~ii. d) Chilofii din cauciuc sau din material plastic sunt impermeabili. privirea rnai vie. mama va gisi locul cel rnai liniqtit qi rnai ferit de curenti din casi. impiediclnd respiralia pielii. in camera sugarului se va menfine temperatura in care se simte bine toati farnilia. in timpul nopfii. dupi opinia noastri. in timpul noplii se va stinge lumina in camera unde d o m e sugarul. nici rnai tiirziu) ce i-ar putea crea aceasti team& in primele luni sugarul a d o m e repede. scaunele sunt rnai rare (1-3 pe zi).). ci numai inainte de masi. la unii sugari chi1o)ii din material plastic produc boli alergice ale pielii. La aceasti v k s t i trebuie Ecut mai mult pentru educalia somnului. sugarul este rnai activ. Se pot folosi numai in situafii speciale (excursii mici etc. Daci nu existi spaliu pentru o camera separati pentru sugar. Somnul ocupi ihci 1718 ore din 24 de ore. Mai tiirziu sti cltva timp treaz. deoarece se economiseqte rums gi nu sunt iritante. Se folosesc o singur2 daa. somnul ~i veghea se modifici.18°C).unor senzalii plicute. Unii sugari incep s i dea din picioare. mama ii va vorbi qi (daci are voce qi buni dispozilie) ii va c h t a .

c2nd este in stare sii-~icontroleze msinile. Cu vArsta. La palpare nu se simte nici o lipsii de substan@in peretele abdominal (ceea ce se int2mplii de regulii E caz de n hernie). Dacii sugarul este scos la plimbare sau este finut afarii (balcon. in cazul in care nu este posibilii baia generalii zilnic. se folose~te imbriicihinte din bumbac. insorite. Se va urmiiri ca salteaua sii fie fermii ~i sii aibii o suprafafii perfect orizontalii. in ultimul timp se recomandii tot mai pufin acest lucru. mu~chiise fortificii $i aproape toate aceste hernii dispar in decurs de csteva luni. fiirii neregularitiifi sau inclinafii. suzeta! Ombilicul mai ridicii probleme qi in luna a 2-a la unii sugari. atilt la pavilioanele urechii. fie pozifia patului. Nu are nici o legiiturii cu modul cum a fost legat ombilicul la naStere. se insisti mai mult la cuta de dupii urechi. Vara. . jnca'lfa'mintea la aceastii v%sti se reduce la botoqei. Se vor procura ins5 chilofi "Pampers" adaptafi la dimensiunile corpului ~i de bung calitate. denumifi "Pampers". Se va urmiiri de asemenea evitarea deformiirii pavilioanelor urechilor. Nu se ia nici o miisurii: nu sunt motive de ingrijorare! fn caz de hemie ombilicala'. Recomandiirile de a schimba pozifia capului sugarului c2nd pe o parte. se va face totu~i "baie par$alii". Baia se face zilnic. in zilele calde.dimpotrivii . Cu at2t rnai mult este o mare gre~ealii a se folosi chibrituri sau alte de obiecte dure. regiunea occipitalii se turteSte putin. pentru a curiifa nasul in ~i urechile. un obiect striilucitor etc. dacii ins5 il suge numai dupii fi mas%s-ar putea sii nu se fi siiturat sau sii-~i format deprinderea aceasta de pe acum pentru a adormi. c2nd timpul este rece se imbracii cu o jachetii de l2nB ~io ciiciulirii. Numai E foarte rare cazuri este necesarii intenenria n chirurgicalii (la cele care persists dupii vhsta de 3 ani). deoarece leucoplastul nu ajutii la rezolvarea herniei ci . corpul trebuie protejat de acfiunea direct5 a razelor solare. cu ~i eroziuni ~i zemuiri ("intertrigo retroauricular". regiunea occipitalii este rnai proeminentii c2nd sugarul doarme pe o parte. Suptul degetului. infii~urate vatii. put2nd deveni o problemii. Dimpotrivii. peretele abdominal este proeminent. Umezeala de la orice cutii a pielii duce la iritafii. pentru a-1 stimula sii intoarcii privirea spre partea de camerii care prezint5 interes (membrii familiei care vorbesc qi se mi@. e~ueazii de regulii.singurul efect cert este iritafia localii a pielii de care aderii leucoplastul. turtirea craniltlui asociatii cu inmuierea zonei parietoodpitale poate constitui un semn precoce de rahitism. Dacii sugarul stii culcat rnai mult pe spate. Unii medici recomandii ins%aplicarea unui pansament cu leucoplast. e) fmbra'carea sugarului pentru plimbare. care-1 fac pe sugar sii alunece mereu in aceea~i parte. capul revine la forma normalii dupii vhsta de 9 luni. Este o greqealii de a se umbla zilnic in nasul sugarilor cu tampoane de vat2 sau cu comprese. Mai multe succese se obtin dacii in perioadele de veghe se schimbii fie pozifia sugarului. stergerea cu prosopul va fi foarte minufioasg. de exemplu). Numai dupii tuna a IU-a . au adus o imensii imbuniit5tire a ingrijirii corporale a sugarului. c2nd pe alta.a N-a. c2t si la zonele din jurul lor. suptul degetului este rnai frecvent. Chllo$i absorbanti. de preferat tip (vezi capitolul anterior). Se invele~te o piiturii cu sau cu o plapumii. deoarece sugarul (ca qi adultul de altfel) preferii sii doarmii pe o anumiti parte. griidinii). Turtirea capului nu este un semn patologic la aceastii viirstii. fntre deget ~i suzeta' se prefer. Dacii nu este prea accentuati. Este suficient dacii nasul se curiifii pe deasupra c2nd se spa15 fafa cu mhusa. h luna a 2-a sugarul incepe sii-~i sugii degetul. Dacii sugarul i ~ suge degetul numai inainte de masii. iar spiilarea capului poate fi Gcutii ~i numai de 2-3 ori pe siiptiimsnii. La spiilarea (curiitirea)urechilor. ro~eatii chiar la infecfii secundare. Hernia se datore~te unei laxit5ti tranzitorii a fesutului dintre mu~chii peretelui abdominal (pe linia medianii). Din luna a 3-a ~i rnai ales din luna a 4-a. Este vorba de a~a-numitul ombilic cutanat. Revenim cu indicafia de a nu se curiifa zilnic orificiile nazale ~iale conductului urechii. Ombilicul poate f i proeminent. i insearnnii cii este fliimhd. deformarea este tranzitorie.). Se va consulta pediatrul! Cura'fenia corporala'. putiind duce la sufocarea sugarului. Deformarea se datore~te faptului cii la sugar oasele sunt rnai moi.SugaruI (de Ia I Iunii Ia 12 Zuni) in caz de eritem fesier sunt strict contraindicati. Tentativa de a-i fixa capul intre perne este periculoasii.

Se poate apela eventual la o vecin5. i se uqureazii respira$a punhd de rnai multe ori pe zi piciituri de ser fiziologic in nas.Chiar dac2 un sugar este s&iitos qi creqte bine. Persoana care ingrijepte copilul fa lipsa mamei care-qi reia serviciul va fi aleasii cu mult d i s c e r n h h t . depisteaz2 la timp unele boli. zgomotoase. Dacii este scos la plimbare se vor evita str2zile aglomerate. Persoana care se ocup2 de ingrijirea sugarului trebuie s2 indeplineasd urm2toarele condi$i: . Mama va avea grijii s2 nu se apropie striiini ?n de c h c i o r u l sugarului.s2 fie siiniitoas2: se va face in prealabil microradiografia pulmonar8. dup2 care se aspir2 mucozita$le inmuiate de acest "ser" cu ajutorul unei pompile sau a unei pere mici de cauciuc cu extremitatea efilata (foarte subtire). dac2 programul de lucru a1 acestora o perrnite. acest lucru trebuie Ecut neapkat imediat ce sugarul a implinit o lun2. & luna a LI-a mama iqi programeazii zilnic o s c u d perioadii de "joc". fixeazg alimenta$a. in care sugarul sii poatii simli qi savura atenlia. ingrijirile. pentru a avea posibilitatea s2 se miqte in voie. legisla$a prevede un concediu pl2tit timp de 2 ani pentru ingrijirea copilului. Scoaterea pe balcon sau in gr2din2 cer mai pu$n timp din partea mamei. sugarul trebuie scos la aer 1-3 ore in fiecare zi. Pe l h g g o alimenta$e qi o ingrijire corecta. De la medicul de farnilie mama se informeaz2 asupra ambuntelor privind alimenta$a. iar dac2 obiectul este miqcat. tulburiri de somn. el trebuie v2zut periodic de medicul de familie. neliniqte. pe un balcon sau intr-o gr2dinii. copilul s2 fie ingrijit conform indica~iilorpiirinlilor. ferit de v h t . Serul fiziologic cu adaos de efedrinii folosit prea des poate produce agita$a sugarului.D a d sugarul are guturai. aerul poluat de maqini. Mamele care lucreaz2in schimburi pot l k a copiii acas2 in grija talilor. c2ldura qi afecliunea mamei. Dacii din cauza conditiilor meteorologice nu s-a putut face nici o plimbare pe afar2 in primele siiptihhi de via@. . Neglijenlele din primele luni de via* ale sugarului pot avea ca urmare tratamente medicale ulterioare prelungite.s2 aibii Buletin de identitate cu viza "la zi" la Circa de poli$e de care apwine (adresa va fi notata bine de pirin$). Este bine ca mama s2-gi noteze din timp problemele care o preocup2 qi sii le clarifice cu medicul sau cu asistenta de ocrotire in cursul vizitelor la domiciliu sau la cabinetul medical. Vizita medicala'. Medicul poate controla astfel stadiul lui de dezvoltare.s2 fie o persoanii de incredere. fncii de acum incepe infiriparea "comunit8liim MAMA-COPIL-TATA. . D a d lucreaz2 in schimburi. Chiar qi mamei ii prinde bine o astfel de pauz2 pentru destindere qi miqcare. in fiecare lung. Nu se qterge gura sugarului. praful. in absenla mamei. Rudele sunt cele rnai bune inlocuitoare. Reluarea activitgfl profesionale de ciitre mam5 & prezent. Dacii este posibil. . Suprainc2lzirea camerei in care este @ut sugarul duce la uscarea mucoasei nazale. cu condi$a ca. D a d vremea este favorabilii.s2 fie cinstitii. ce constituie poqi de intrare pentru microbi. Plimbarea sugarului nu inseam2 ins: scoaterea 'i lume". care este dator s2 invele sii se poarte cu sugarul. In timpul acestui joc. dacii i se trec p r k f a p ochilor lentilele unor ochelari sau un obiect str2lucitor intoarce privirea spre el. de zgomotul unei juciirii. Jocul.sii aibii experienp in ingrijirea copilului. Pentru sugar cel mai bine este sii fie aqezat intr-un loc liniqtit. deoarece se pot produce leziuni ale mucoasei bucale. medicului qi asistentei de ocrotire. cu dificultiili in respiralia nazalii. cele dou2 vecine vor ingriji alternativ pe cei doi sugari. mijloacele de transport in comun. Dacii este posibil este bine sii asiste qi chiar sii participe tam. Scoaterea afara' la aer ~i soare. incearc2 s&l urmkeascii clteva momente. . in caz c2 vremea este urlta sau in zilele prea friguroase de iam5 se poate apropia patul de fereastra deschis$ timp de 1-2 ore. care are de asemenea un sugar.sii iubeasd copilul qi s2 se poarte frumos cu el. nou-nkcutul p a t e fi scos la aer de la vksta de 2 siiptfimlni. . sugarul va fi imbriicat mai ugor. cregterea sugarului. Totuqi sunt mame care din diferite motive incep s I lucreze cu mult inainte de epuizarea concediului previizut de lege. imbriiciimintea va fi la fel ca pentru plimbare. sugarul are nevoie de aer qi soare suficient pentru ca sii se dezvolte bine. reaclia BordetWassermann (pentru depistarea sifilisului). examen . Sugarul se bucur2 de vocea mamei.

numkul de telefon a1 medicului de familie $i adresa spitalului de copii. sugarii . care duce la . jocul este un adevikat evenirnent pentru sugar. nu se va enema. Unii sugari rnai primesc 6 mese pe zi. pag. dac5 el trebuie trezit pentru a i se da ultima mas& mama p a t e s5 incerce s5-1 treac5 la 5 mese in 24 de ore. va l5sa sugarul s5 goleasc5 bine sdnul etc. Nutrilon premium. Sugarii 'Ynapoiati" nu sunt interesati de oamenii din jur. Beba. vocile yi miyc&ile umane. adresa yi n u m h l de telefon al persoanelor la care eventual p&tii merg in vizit2.in marea lor majoritate ajung s5 se mulfumeasc5cu 5 mese in 24 de ore. folosirea trusei medicale in caz de urgent%. indulcit cu o lingurip ras5 de zahik. Unii iyi descoper5miinile. La sugarii hrlnifi cu lapte de vac5 nemodificat. totul indulcit cu 5% zahik. 125). fierte impreunii Teoretic este necesar ca s5 se adauge $i ulei de floareasoarelui (114 lingurip).) sau pat$aladaptate (Milupa 1. care nu se vor impune dup5 reguli teoretice. Nu suntem de p5rere s5 se practice "proba suptului". Ratia alimentara' este rnai mare. Orarul ~inumaWrul meselor. dacl picioarele sunt descoperite sau dac5 part5 pantalonqi. Cu mult2 curiozitate yi nevoie de cunoqtere cerceteaz5 tot ce-1inconjoatfi. La sugarii alimentafi cu produse adaptate (Sirnilac. Dragostea yi atenfia care i se acord5acum vor fi r5splGtite din plin. h luna a treia sugarulia aspectul caracteristic: capul devine mai rotund. Din luna a treia ingrijirea sugarului permite mamei destul de mult2 libertate. Urmgreyte fetele. Indiferent de felul alimentatiei (natural%. Sugarul yi-a fixat un program de alimentatie yi de somn.genital in vederea depist&ii unei boli venerice. foarte pufini rnai sug de 7 ori in 24 de ore. unii sugari sunt nemulfumiti la sfiirgitul unor mese. Medicul va adapta raple. .). ci se vor individualiza la apetitul yi nevoile nutritive ale f i e c h i sugar. s5 nu sufere de vreo afectiune nemoas5 sau psihic5. numai o parte dintre sugari rnai au inc5 nevoie de 6 mese pe zi la 3 luni.2. 13pturile respective avdnd o cantitate suficient2 de hidrocarbmate.) se va folosi concentratia recornandat2 pe cutie. le privesc yi se joac5 cu ele minute in yir (majoritatea cap5t2 aceast2 capacitate spre sfiryitul lunii a IV-a). . se va verifica s5 nu aib5 vreo bod5 de piele (infectioas5 sau micotic5).s5 nu aib5 tulburk-i de comportament. Nan etc. Nu rnai d o m e at2t de mult yi in perioadele de veghe plhge rnai pu*. Ce infonnafii se dau femeii care & h e singur3in cas5 cu sugarul: denumirea. totuyi. La sugarii care nu cresc qi care au o toleran@digestivl bun5 se va creyte concentratia la 314 (3 p&p lapte yi o parte ap5). privirea vie. dar cu variafii importante de la un sugar la altul. Mama va face totul pentru a ameliora secretia lactat2: se va odihni yi va dormi indeajuns. 3. La cei cu tendin@la diaree dilutia se va face cu decoct ("ap5") de orez 3%. Pedaleaz5 mult. respectiv 110-120 rnl in medie la fiecare mas%. buzele roze. adresa yi num5rul de telefon ale institu$ilor unde lucre& cei doi p&fi. numele. Remedia. mix& artificial5). Se bucur5 de societatea mamei yi 33 comunic5 prin semne c5 se simte bine.4 ore. se schirnb5 treptat culoarea p h l u i yi a ochilor. Unii se mulfumesc yi cresc cu 650-700 ml in 24 de ore. mk-ind intervalele dintre mese la 3% . fn cazul alirnentafiei naturale. Ea va folosi acest timp liber pentru a sejuca cu el. Morinaga. De la 2 la 3 luni % urm5toarele patru s5ptihlbi incepe un stadiu de I dezvoltare ce ar putea fi numit "s5ptknhile de aur" ale viirstei de sugar.s5 aib5 istefimea necesarl pentru a se descurca in situatii neprevihte. nedegresat (34-40% gr5simi) se va mentine concentrafia de 213 (2 p w i lapte qi 1 parte ap5). Nu sunt necesare adaosuri de Ginoase (cereale-instant. Aptamil 1.1. Obsesia c5 nu are lapte suficient sau c5-i piere laptele are un efect negativ asupra secretiei lactate. griy etc. (Vezi tabelu12. Nutricare special etc.iar alti tip5 yi dup5 ce primesc 850-1 000 ml in 24 de ore (6 mese x 150 ml sau 180 ml x 5 mese in 24 de ore). va bea lichide suficiente. Humana 1. hcep s5 se schifeze primele semne ale personalit2tii.

D a c i s-a niscut cu 3 200 g. degetele se deschid qi se intind.. Dezvoltarea motorie qi psihid Motricitatea. Sucurile pot fi preparate casnic sau gata preparate qi manufacturate in sticle mici (Bebelac). inghitire. 144. digestie) qi nu are nevoie de ele deciit mult rnai tarziu (vezi pag. "Descoperi" rniiinile qi iqi petrece mult timp privindu-1e qi observhdo-le in miqcare. Crqterea Creqterea in greutate este de 25-30 g pe zi. pe Linia median. unt etc. ciind organismul matern nu poate face fati la ambii "paraziti". dar nu rnai tLziu de luna a V-a de sarcini. nu acoperi nevoile copilului. Vitamina D nu se giseqte in cantitifi suficiente in nici un aliment. rniros). dar frecvent il intoarce qi-1 tine intr-o parte sau alta. a) Aqezatpe spate ("decubit dorsal"). Multi vreme medicii de copii au afirmat c5. sub forma indicatti de medic. Nu se intrerupe aliptarea! Daci a survenit o noua' sarcina' in perioada de aliptare. Capul poate fi +nut pe linia median. atunci c h d atmosfera este plini de praf. daci sugarul este finut mult la soare nu rnai este mvoie s i i se administreze un preparat cu vitamina D. gemeni qi la sugarii care s-au niscut cu greutate mici ~i apoi au crescut rapid. Sugarul primeqte din lapte cantitifile necesare de vitamina A. iar sugarul continui s i p l h g i dupi unele mese qi cere s i miniince rnai des. in afar5 de ficatul de morun. in cursul lunii a treia. hlocuirea unei mese asiguri mamei un repaus fizic qi posibilitatea ca secrefia lactati s i fie suficienti la celelalte mese. incepiind cu cantitifi mici (30 m ) crescute progresiv p h i la inlocuirea unei mese intregi. M h i l e sunt primele pi@ ale corpului pe care sugarul le descoperii ci-i aparpn. uneori incearci s i se intoarc5 spre ambele p w i . medicul va decide momentul in+rc&ii. foliculii ovarieni nu se matureazi. Sugarul poate sta culcat pe spate in pozide simetrici. fum sau ceatL De aceea. h timpul c h d se inlocuieqte o mass la s h cu un preparat de lapte nu se mai fac alte modificiri in alimenta$e qi se urmkesc cu atenfie mai mare scaunele (numk.in perioadele de crevtere maximi. menstruafia nu revine deciit dupi intircarea copilului. la sfkqitul lunii a 3-a va avea cu 10 cm rnai mult! Menstruatia qi aliiptarea. in primul an de via@ trebuie sii se administreze vitamina D in dozi suficien6 tot timpul anului. 148). La multe altele insi. Cantiti$le mici din gabenuqul de ou. unii sugari sunt rnai agitafi. spre deosebire de Iaptele obiqnuit. cu degetele numai uqor indoite. Daci s-a niscut cu 50-52 cm. Nimeni nu se poate baza numai pe soare. la inceputul lunii a 3-a c h t i r e $ e 4 700 g. Cercetriii recente au dus la concluzia c i sugarul nu este dezvoltat fiziologic (masticatie. sug rnai prost qi pot avea scaune grunjoase. iar la fnceputul celei de a 4-a luni 5 300-5 750 g. d u p i recomandirile medicului. Nu se qtie sigur ciit trebuie expns la soare un sugar pentru a-i acoperi necesitidle de vitamini D. Vitamine. sunitoare) o apuci qi o fine s t r h s . Lungimea. in caz contrar vor apkea semne de rahitism. 128). pentru a f i privite. lapte. Mciinile pot fi aduse. se poate introduce un preparat de lapte din produsele adaptate sau paqialadaptate. ovarele iqi reiau activitatea rnai devreme. Se pare c i prin lapte se elimini unele substante (menotoxine). h p r a noastri se obiqnuieqte s i se introduci sucurile qi/sau pulpade fructe sau de zarzavaturi foarte devreme. consisten@. Farmele grave de rahitism apar indeosebi la prematuri. care se instaleazi din luna a W-a de via@. a 111-a sau a W-a. Zntroducerea sucurilor defructe sau de zarzavaturi. la masa l. La o parte din mamele care alipteazi. partea trunchiului de latura respectivi p k h d mai scurti qi sugeriind o pozitie asimetrici. care ar f i cauza tulburirilor mai sus-amintite.nevrozarea mamei qi la concluzii eronate. precum qi vitamine din grupul B. respectiv 750-900 g pe luni. Daci la c h t k k e a de la sfkqitul s i p t h h i i creqterea este sub 150 g. inseamni c i sugarul a crexut normal. spre trei luni palma este aproape complet desfScut5. Dovada arconstitui-o observatia c i frumele de mu~catAse ofilesc repede d n d se pun intr-un pahar cu lapte de mami din timpul menstruafiei. in timpul menstruafiei mamei. (Vezi pag. de la aceasti v k s t i apare pericolul de cidere de pe masa de inrqat. in care ele i ~ i menfin prospetimea qi culoarea. Daci i se pune in miini o j u c k e (uqoar& viu coloratii. de aceea. Treptat. spre sfkqitul lunii a 3-a.

Urmitreqte cu privirea persoanele qi fixeaz3 figurile care se apropie de el. sprijinit pe antebrafe situate in fa@. S u g d iqi priveqte msnile qi le ridic$ cu brarele uqor flectate deasupra capului. s sau th englezesc. mAngPiere. Nu rnai introduce toati mPna in gur$ ci un singur deget. sugarul ridicl $i fine capul. . Urmikeqte vocile. 3. b) Culcat pe burtd ("decubit ventral"). Dac3 zgomotul este puternic.4 . membrele inferioare sunt yi ele duse in faf3. capul este bine controlat $i se pozitioneazs in spafiu. Sugarul cunoaqte qi "cuprinde" lumea din jur rnai int2i cu ochii.de maimuts) qi rnai mult cu degetele mici ("cubito-palmarF). Vede obiecte la distanp de 30-40 cm qi le urmikeqte cu ochii qi prin miqcarea capului. v. Nu poate s2-i dea drumul voluntar. Miqci&le globilor oculari sunt coordonate. se intoarce spre sursa de zgomote. Sugarul se opreqte din miqcare qi. Membrele inferioare par contractate cu genunchii in extensie (intinqi) qi cu flexie (indoire) in articulafia qaldului. ciildur5 corporal2 ~i vorbire. Apucarea este k c 5 palmars (prindere "simian%". Sugarul poate apuca degetul mamei sau un obiect care i se ofer5. Motricitatea fina" ~i apucarea. muzic3 etc. fn timpul tracfiunii. din contra este agitat. agitatia din jur) qi reacfioneaz3 corespunztitor.). Daci sugarul este apucat de m%ni reuqeqte sii-$i ridice capul. Face progrese in folosirea ochilor. Sugarul de 2-3 luni comunics totdeauna cu mama sa T mod global: destins. Poate s5 fins capul ridicat timp de un minut p h g la un unghi de 60-90". voce inceaG. Membrele inferioare se g5sesc in rotatie externii. a) Limbajul. d) Ridicarea in picioare cu susGnerea de subsuoara' (axile).4). calm. se liniqteqte prin luarea in brate. Apucarea. Sugarul execud uneori miqc&i de &fire. Juc5ria este tinut5 strPns ~i muqcat5 apoi cade neintenfionat. Incepe ~i s5 emid mici zgomote (sunete) care seamsns cu f.3 . 3. Auzul ~ilocalizarea zgomotelor. Priveqte fix pe mam5 qi zrimbeqte cPnd i se vorbeqte. c h d pe alta. Fig. fefele qi miqc&ile umane. plPngiiref.Sugarul (de l I Iun&l 12 luni] a a cPteva minute. 3. dar persists indoirea in articulafia genunchilor (fig. surPzstor dacii este n fericit. Dac5 mama susfine pe sugar de subsuoari acesta se sprijins pe picioare pentru scurt timp.in tracfiunea din culcat pe spate. Vederea gi mi~ca'rileglobilor oculari. Trunchiul este in extensie. dac5 are o indispozitie oarecare. c) Tracfiunea din pozitia culcat pe spate. Sugarul rPde zgomotos dac3 i se vorbeqte. Capul poate fi miqcat qi culcat c h d pe o parte. Este un inceput a1 coordoni&i miqcikii intre simp1 tactil (pipsit) qi vsz. fP$iiit de hwie.3). P l h s u l are nuante variate. sugarul tips "nemulpmit". chiar dac5 miqcarea este inc3 necoordonati. Limbajul ~i contactul social.Sugar i'n tuna a 3-a. b) Contactul social. din c h d in c h d se rnai uiti "cruciq". capul nu rnai cade inainte sau inapoi. indoite qi uqor f n d e p h t e . Dac3 plhge. Fig. Du@ ce ins5 a fost bine ridicat. La cercetarea auzului se recornand5 ca zgomotele s5 aibg calitsti diferite (clopofel. uneori. Sugarul sti in pozifie sirnetrid. CPteodati "cuprinde" obiectul cu ochii ~i incearci $5-1 ducs la gurii. f31-5a reuqi sii se deplaseze. Sprijinul pe antebrafe este inc3 instabil. intoarce capul spre persoana care-i vorbe~te gPngureqte spontan. 3. fn stare de veghe pedaleazs ("d3 din picioare") tot timpul (fig. Este dependent de reacfiile celor din jur (anxietatea mamei. dar acesta in timpul ridickii rnai penduleazs htr-o parte sau in alta.

dupii luna a 3-a. .se vor lua miisuri de prevedere (se va interzice copiilor mari sii coboare peretele mobil a1 patului. in general. lipsitii de curent si lini~titii. Adaosul de 1-2 vMuri de lactozii dizolvatii in ceai este solufia bunii. Mama va verifica dacii sugarul miinlncii suficient seara ~i dacii se saturii. Unii sugari se trezesc incii foarte devreme. Din fericire. nu se consider5 constipafie. il face sii zlmbeascii. ferestrele se pot fine deschise toatii ziua. Sugarul se va deprinde sii doarmii bine cu toate zgomotele obi~nuite dintr-o casii. Dacii nu pllnge. Dacii devin agitafi. intllnitii indeosebi la biiiefi. acest lucru este rnai uSor de realizat. Se consider5 cii sugarul este constipat atunci clnd materiile fecale sunt tari. fie prin intilrzierea orei de trezire dimineafa (6-7.30) la sugarii care miinlncii seara rnai tlrziu. acesta va fi schimbat cu un pat. in tot lungul viefii. Supraveghere yi ingrijiri Scaunele. care-1 inclntii. aspectul si consistenfa lor diferii. c) Perioada de somn din timpul nopfii continuii sii se prelungeascii ~i sii fie mult rnai bine delimitatii de perioadele de veghe. vMul picioarelor ~i sii se vorbeascii in ~oaptii. este suficient sii se aeriseascii bine camera inainte de a culca sugarul. sii radieze de bucurie. devine dependent de ele ~iajunge sii nu rnai aibii scaune spontane. sugarul nu va fi schimbat dupii fiecare micfiune. Se menfine. fereastra poate fi liisati intredeschisii ~i in timpul nopfii. Dacii plnii acum foarte multe mame nu concepeau sii doarmii declt cu sugarul in camerii. Sugarul este calmat de prezenfa marnei sau dacii este luat in brate cu capul sprijinit pe umerii mamei. b) Fereastra. De asemenea poate incerca sii-i deplaseze ultima mas2 cu o orii rnai tlrziu. in plus. uneori sunt rnai grunjoase. orele de somn ale sugarului ~i copiilor rnai mari nu coincid. un copil nu deranjeazii pe frafii mai mari. ainviifat cum sii-1 linisteascii. Niciodatci sugarul nu trebuie sci doarmci cu mama Zntr-un pat! Dacii sugarul doarme neintrerupt toatii noaptea ~i dacii are patul siiu propriu poate impwi camera cu 1-2 frafi. n u m h l scaunelor este rnai pufin important. Multe mame folosesc din proprie inifiativii supozitoare cu glicerinii. la stimulkile mamei. Dacii s-a folosit plnii acum un c o ~ pentru dormit. in funcfie de alimentafie. Nu se va folosi termometrul (sau coada de mu~catii!) pentru a provoca scaunul sugarului. Iarna. in camera' separata'. chiar dacii are 2-3 scaune pe siiptiimlnk h condifiile unei alimentafii corecte. Asta nu inseamnii cii trebuie sii se meargiiin . Dupii vilrsta de 5-6 ani sunt rnai pufin primejdio~i.). Dacii un sugar nu are colici ~idacii emisiunea de materii fecale se face fiirii dificultiifi. Somnul de noapte se prelunge~te fie prin renunfarea de ciitre sugar la ambele mese de noapte (la orele 23-24 ~i 2-3). Cdnd se schimba' sugarul? Spre sfilr~itul lunii a treia mulfi sugari nu "se mai suferii" murdari ~i nici chiar uzi. deoarece sugarul este rnai simplu infii~at. a) Patul. n u m h l zilnic de scaune din cursul lunii precedente. cu condifia sii nu se formeze curent. E posibil sii nu se realizeze mare lucru. in lunile calde. acest lucru nu este indicat. avlnd aceea~i grijii de a nu se produce curent. dar merit5 * incercarea. in cazuri rare constipafia poate fi semnul unei boli congenitale denumite megadolicocolon. Se trateazii chirurgical. ei vor dormi rnai mult pe miisurii ce vor cre~te. micfiunile iar sunt rnai rare. Se poate menfine ins5 o fereastrii deschisii in camera invecinati. Vara. Un copil de 2-3 ani nu are suficient5 minte pentru a fi liisat singur cu un sugar. Dacii se abuzeazii de supozitoare. impotriva acestui lucru nu se va face ins5 nimic.Mama si copilul Afectivitatea. pllng sau nu adorm vor fi schimbafirnai des. sugarul se obi~nuie~te. in astfel de cazuri este rnai bine ca sugarul sii doarmii in alti camerii. Somn-veghe. Nu este ins5 recomandabil sii doarmii cu un alt copil mic (plnii la 4 ani). Gr5 sii constituie un pericol pentru acesta. care-1 pot face sii surldii. de la implinirea vcirstei de 3 luni este bine ca sugarul sa' doarma' singul. inciiperea in care doarme trebuie sii fie bine aerisitii.~iin aceste dar cazuri . vocea mamei va riimlne unic& Mama $tie acum sii-i infeleagiiprivirea. Folosirea de chilofi absorbanfi ("Pampers") previne astfel de nepliiceri. la vorbele. incepe sii riispundii mai prompt la prezenfa. fereastra se deschide in funcfie de anotimp. in camera in care d o m e sugarul. uscate ~i sunt eliminate cu greutate. Sugarul devine foarte sensibil la vocea mamei. constipafia este rarii ~i de obicei se rezolvii cu o micii modificare a alimentafiei. numai dupii vArsta de 2-3 ani. nu se vor liisa medicamentele la indemlna lor etc.

in regiunea occipital5 qi/sau regiunile parietale se formeazii zone de alopecie (chelie). sugarul se poate imbolniivi de urm2toarele boli infecfioase: varicelii (vksat de viint). care se rnai numevte $i pertussis (Per). adesea cu o culoare rnai inchisii. Muqchii care coordoneazii miqcikile globilor oculari lucreazii incii deficitar la aceastii v h s d . Medicul de dispensar (de familie) este singurul care decide am2narea vaccin&ii. are dificuldfi in a-qi intoarce capul intr-o anumid parte.Pozifia ii~sornn a sugarului. & formele obi~nuite. ~ u l fsugari au un strabism (se uitii i "cruciq") intermitent. febrii bruscii). fn zonele cu "chelie" va creqte un p k nou. de exemplu fafii de rujeol2 (pojar). Se va u r n h i sugarul qi va fi culcat qi pe viitor in pozifia ce pare cii ii place mai mult. astfel bcAt el sii priveascii in direcfii diferite atunci c h d e i urmiireqte ce se indmplii " jurul lui. inseamnii cii el are motive intemeiate $i mama este datoare sii aplice conqtiincios tratamentul. Vaccina'ri'. e) Pozitie in somn. D a d se pierde o anumid vaccinare. streptococice qi diverse "riiceli". Pe Iiingii pozifia culcat pe o parte este tipicii qi pozifia in decubit dorsal (cu f a p in sus). iar vaccinarea qi rapelurile respective sunt perturbate. cAnd la cealaltii a patului. se va cerceta cu grijii pentru a se depista qi inliitura cauzele care au dus la tulburiiri de somn. ca urmare. Pa'rul. fnainte de a se administra calmantele. Mama este obligat2 s2 meargii la dispensar. Simptomele dispar in maximum 24 de ore. Vaccinarea DTP poate fi urmatii de reacfii locale (inro~ire umflare la locul injecfiei.d) Utilizarea de calmante s e face numai la prescripfia medicului. precum qi vaccinarea antipoliomielitica' (impotriva paraliziei infantile). tuberculozii. . difterie. in campanii dinainte planificate. f) Tinerea capului intr-o singura'parte. Strabismul. Independent de v2rsd. Unii sugari pierd tot piiml fin cu care s-au niiscut. creqterea altui p k are loc in ciiteva siipdmki (mai rar). paralizie infantilii. fn primele 2-3 luni de via@ sugarul este de obicei imun fa@ de unele boli (se naqte cu capacitate de apkare impotriva infecfiei. atunci c2nd este culcat in aceeaqi pozifie qi sii urmkeascii ceea ce se petrece in jurul lui. deoarece vaccinul se face in zile precise. fenomene ce pot dura chiar ' Vezi pag. Uneori iqi i menfine aceeqi pozifie qi c h d este finut " brafe sau c h d este culcat diferit. La aceastii v h s d se recomandi exercifii zilnice pe perioade foarte scurte. in ultimul timp la noi in far%se face qi vaccinarea impotriva hepatitei B. in funcfie de siiniitatea sugarului. sugarul este periclitat. la sugarii niiscufi in prezentafie pelvianii. infecfii stafilococice. Boli infecfioase. culciindu-l cu capul c h d la o extremitate. Se vor aqtepta ciiteva luni inainte de a intreprinde ceva (dup2 9 luni). Pierderea acestui piir este normal% nu se poate face nimic pentru evitarea acestui fenomen sau pentru grgbirea creqterii p h l u i . pentru administrarea vaccinului. fn caz cii familia este plecadin alti localitate (sau sector) in perioada de vaccinare se p a t e adresa dispensarului teritorial respectiv. Se aplicii local comprese reci qi se administreazii antitennice (paracetamol) $i sedative (fenobarbital). de obicei. Mama va schimba des pozifia sugarului. d a d vine in contact cu un bolnav. Nu inseamnii cii sugarul va riimAne cu privirea "cruci@". Acest defect poarti numele de torticolis qi apare. in ciiteva luni sau piing la un an. "plimbiind" prin fafa ochilor sugarului la o distanp de 20-30 cm un obiect viu colorat sau o lentilii de ochelari. gimnastica medical5 este eficiend. Dupii vaccinarea antipoliomieliticii se remarcii uneori sciiderea poftei de miincare qi modificarea scaunelor (mai pufin legate). cu miinufele ridicate pe 7 liingii-capf ( -*i Fig. Dacii medicul ajunge sii recomande un calmant sau un sornnifer. tetanosului (Te-) qi tusei convulsive.5 . Din luna a 111-a incep vacciniirile obligatorii in perioada de sugar: trivaccinul (DTP) impotriva difteriei (Di-). Sugarul iqi formeazg deprinderea sii priveascii mereu intr-o parte. moqtenid de la m a d ) . atunci ciind este convocatii pentru vaccinare. chiar dupii rnai multe s i i p t h h i . 3. respectiv p i h l fin cu care se naqte cade c2nd sugarul iqi freacii rnai mult capul pe saltea. Se rezolvii treptat rnai k i u . 130. care constau din trei administriki la interval de o lung. care este dureros) qi ~i generale (agitafie. Foarte rar sugarul are unul din muqchii giitului prea scurt qi. tuse convulsivii.

finerea rnai mult la sln. De subliniat cii timp de o lung de la adrninistrarea vaccinului antipoliomielitic trebuie evitate tratamentele sub formii de injecfii. . Dupii Benjamin Spock. Va fi consultat medicul fn privinla modificiirii alimentaliei. mamele qi chiar medicii consider2 d un copil care-qi suge degetul a ciipiitat o obiqnuing proast5.Nu se lasii sugarul singur in casii cu frafii de vkst5 m i d (2-6 ani) ! .Temperatura apei din cadii se miisoar2 numai cu termometrul (nu cu coal!). bleu) qi care fac zgomot. in sfhqit. David Levy.Nu se expune patul copilului l2ngii uqa sobei de teracot5 sau 12ngii o sobii de fier inciilzit5 (pericol de incendiu). Sugarul este prea mic pentru a produce singur un accident.Nu se lasii sugarul singur in cadii! . "din lips2 de ocupafie". Deasupra patului se poate agiip un trapez cu juciirii suspendate. Doumic-Girard.Nu se aplicii comprese cu alcool sau cu puc2! . Un clopofel sau o juciirie suniitoare ii fac multii pliicere. Am ar&t anterior cii o parte din sugari h c e p s2-qi sugii degetul. astfel fnclt intreaga familie ajunge sii caute modalit5lile prin care s f 1impiedice s2 Fin2 degetul in gurii. Schneider qi Miiller) presupun c2 factorii care-i fac pe copii s2-qi sugii degetul ar fi: un fond de sensibilitate aparte.Sugarul va fi qezat fntotdeauna perpendicular pe lungimea mesei de infqat qi nu de-a lungul ei! (dac2 se intoarce de pe o parte pe alta sau se rostogoleqte. luatul in brate. Alfi autori (Hofmeier. acesta se i n t h p l i i numai din vina adulwor. prlnzurile sale sunt rnai scurte qi deci suptul rnai scurt. Nu exist2 ins2 o unanimitate de vederi asupra motivelor care B fac pe copil sii-qi sug2 degetul. fie prin "completare" cu suptul degetului.Nu se fine sugarul "la soare" sau afarii cu capul descoperit in zilele prea ciilduroase. . iar perioadele de veghe se prelungesc in detrimentul somnului din primele s i i p t h l n i de vial2. Suptul degetuhi. alfi autori cred cii sugarul iqi suge degetul clnd este treaz. &I aceast5 perioadii profilaxia rahitismului se poate continua cu preparate de vitarnina D pe cale bucalii. fn pat. riscurile de a c a e a sunt rnai mici). Un alt american. Nevoia de supt . fie in timpul meselor. se sufocii cu perna sau plapuma) ! .) au efect trec2tor. .Nu @efi sugarull2ngii dv. Mozziconacci qi A.Nu se inciilzqte camera prea mult (peste 24°C).Mama gi copltul qi dou2 siipth2ni. scoaterea degetului din gur2 de fiecare d a d etc.La fiecare culcare a sugarului in pat se controleazii dacii perefii laterali ai patului sunt bine fixafi! . Ca miisur2 de prevedere se recomandii urmiitoarele: . Prevenirea accidentelor. insii. Ceea ce este sigur. in primele luni sugarul cautii cu orice prel s2-qi satisfacii instinctul de sugere. motivul principal care 3 face pe sugar sii-qi sug2 degetul este faptul ci3 alimentarea la sln sau la biberon nu au satisEcut suficient nevoia sa de supt. Dacii are loc vreun accident. . chiar dacii ii cad din mlnii. lipsa de afecfiune qi de duioqie din partea piirinlilor.Nu se pun reqouri in apropierea patului sugarului! . miinuqa. Interesul pentru joc s-a trezit. a constatat cii sugarii hr2nifi din trei in trei ore sugeau relativ rnai rar degetul declt cei hrhili din patru in patru ore. In primuI an de viati&suptut degetului trebuie considerat ca m a normal. este c3 toate "reletele" impotriva suptului degetului (substanle cu gust neplicut. &I general aceastii deprindere se manifest5 intre 2 qi 3 luni.Nu se pun pe acela~i raft medicamentele de "uz extern" cu cele de "uz intern" pentru a nu le confunda! .Nu se pun sticle calde direct pe pielea sugarului! . Adesea. c2nd sugarul suge mai viguros.De la vksta de 3 luni nu se lasii sugarul singur fn patul mare al piirinwor (cade jos. galben. Mai mult de jumiitate din sugari iqi sug degetele sau numai degetul mare.Nu se toarnii ap2 fierbinte fn ciidig! . Dup2 P. deoarece sugarul a inceput s3 apuce diferite obiecte cu m h i l e . relag necorespunziitoare in viap de farnilie. Juca'riile.Nu se las2 sugarul singur pe masa de fnEqat! . A suge este cel rnai bun calmant. putefi adormi qi la o riisucire involuntarii il sufocafi! . b bucurii obiectele colorate (roqu-deschis. sugarii care-qi goleau biberonul in 10 minute (ceea ce se intiimp12 clnd orificiile tetinei sunt foarte largi) iqi sugeau degetul rnai mult declt cei care sugeau timp de 20 de minute. sugarul iqi suge degetul pentru cii incearc2 s2 reg2seascii pliicerea totalii pe care o are c2nd este absorbit de sugerea la sln qi este ghemuit in bralele mamei.

deoarece se va ajunge la efecte qi rnai rele. consultbnd un medic q eventual i un psiholog. inmuierea degetului in&-o soluiie amari sau iute. iar dintre aceqtia. pericolul deform2rilor boliii palatine qi a dinillor este mai mic. printr-o frecvenii rnai mare a meselor. riscul de a o inghiG. dar rnai eficienti qi rnai lipsiti de riscuri este aceea de a se da suzeti sugarilor care incep si-qi sugi degetul cu "1icomie7'. efectele negative pe eare le-ar avea asupra empfiei dentare. Dimpotrivi. conformatiei maxilarelor. in ultimii ani. individual.0 solutie de compromis. Sugarul poate suge viguros tetina. Se vor alege suzete cu inele sau discuri mari. incbt iqi provoaci virsituri. copilul exprimhdu-~i prin aceasta niqte relaiii "conflictuale" cu pkinGi s 2 . daca' este practicat numai inainte de a adormi. Unii rimiin cu obiceiul de a . . s-au adus ca argumente impotriva folosirii ei. Cea mai mare parte a sugarilor care iqi sug degetul incep s-o faci inainte de 3 luni. eczeme. Se intiimpla ca unii copii si-qi introduci at2t de profund degetul in guri. totuqi. MulG medici. ea diminueazi progresiv. ca qi m l t e asistente de ocrotire qi de pediatrie din p r a noastri. rari sunt cei care continuii acest obicei dupi viirsta de doi ani. ataqaa la un disc sau inel de plastic. secre@ilor digestive ~i comportamentului general a1 copilului. Daci acest obicei se piistreazi qi dupa' 12-18 luni existi pericolul deformiidor palatine (''bolt5 ogivalii"). Este rnai uqor s i se mentini curati o suzeti decL un deget. iar dezobi~nuirea suzet5 se face rnai uqor. din plictiseali.). eventual. favorizat de unele g r e ~ e l i fngrijire qi rnai ales carente de de afeciiune. Majoritatea medicilor stomatologi admit c i inclinarea defectuoasi a dintilor de lapte nu are nici o urmare asupra dentiiiei definitive. cearta etc. aplicarea de manSete din carton. Nu se va perfora suzeta.Dupi viirsta de un an suptul . acestea ar 6 urmitoarele: . ~ 2 n d copilul inceteazi si-qi sugi degetul inaintea erupiiei celei de a doua dentiiii. Unii ~ i . trebuie fixti. cel rnai adesea intre 8 qi 18 luni. deoarece inghiiirea aerului poate duce la balonarea stomacului. Daci sugarul iqi suge degetul numai inainte de masi insearnni ci-i este foame. intr-o ciniii curati. care detennini prelungirea perioadei de supt a degetului. cu aspect verucos. mama va ciuta si-i satisfaci instinctul de sugere printr-un orar a1 meselor rnai puiin rigid qi. degetul mare devine sediul unor cr5p5turi ad2nci. fn plus. diferite "incurcituri". nervozitate.degetuIui este fa'ra' importanfi. Se va spila cu api caldi de mai multe ori pe zi ~ise va fierbe o dati pe zi.Rigiditatea orarelor. Pentru a evita orice confuzie trebuie ~ t i uc i aproape t toii copiii iqi sug degetul sau chiar tot pumnul in perioadele de erupiie dentari. dispir2nd complet. Dup5 ce cade Sos. Adesea. . Suzeta va f i pistrati c4t mai curati. pkintii vor convinge pe copil s i renunie la acest obicei. continua b c i s i se opuni cu ind4rjire la folosirea suzetei. mulfi medici infrunti opinia de rnai sus ~iapreciazi c i suzeta este un mijloc excelent de "consolare". & lumea pkin@lordin toate straturile sociale @ din toate @rile. Daci ar fi s i tragem c4teva concluzii in ceea ce priveqte suptul degetului (o preocupare permanenti pentru aproape toate marnele). A . fn prima jumitate a secolului al XX-lea.Existi un factor de teren.o procuri inci inainte de venirea nou-niscutului din maternitate. Daci o face regulat. in secolul trecut se didea o suzeti copiilor care sufereau de colici. In incerckile de a impiedica suptul degetului nu se va folosi forfa (legarea bratelor. Dupi aceasti viirsti. Nu se inmoaie in rniere sau sirop. acoperiti.~ suge degetul i la culcare qi c2nd ajung la v2rsti qcolari. trebuie ciutate toate mijloacele de a-1 impiedica pe copil si-qi sugi degetul in orice moment a1 zilei. deoarece inelul o reiine intre buzele sale. cei inferiori se deplaseazi spre spate.este maximi in primele 6 luni. . suzeta a fost considerati drept murdari qi neigienici. durata prea scurti a meselor qi careniele de ingrijire sunt factorii favorizanii ai suptului degetului. imobilizarea coatelor. suzeta qi-a pistrat totdeauna o largi intrebuiniare. De asemenea. Daci incep rnai &iu i n s e m i c i a intervenit o caren@ de ingrijire. ingroqiri sau excrescenie ale pielii. . Cu vorba buni qi verific4ndu-qi propriile atitudini. cei superiori se deplaseazi in f a f i . pentru a nu risca s i alunece in gura copilului.Sugarii alimentaii la s4n iqi sug mai rar qi rnai puiin degetul. Este o tetini fXri orificiu. imediat dupi fiecare masi sau chiar intre mese. diniii pot capita pozitii vicioase. intervalele prea maxi intre mese. C4nd nu este folositi se pistreazi ca qi tetinele. c h d s-ainceput o campanie susNut5pentru o igieni riguroasi. de Dintre doui rele se va alege cel rnai mic! Suzeta.

nesuporthd s5 stea nici un singur minut &5 suzeti. h aceasti4 situatie se va proceda cu tact. in cursul lunii a IV-a. sucul de zarzavaturi (morcovi) sau fructe (mere. se poate face spontan. Numai k ? motive serioase se poate trece la intreruperea alimentafiei naturale. copilul poate fi traumatizat pentru multi vreme. fructe de p2dure etc. Nici la sugarii alimentafi artXcial nu se mai recornand5 introducerea sucurilor decft h sau dup5 luna a IV-a. bag5 degetul mare in guri qi-1 sug cu iqi l5comie timp de ore intregi. el ajunge cu uqurinf3 s5 fie un r5sEpt. precum qi la cei care. cfnd el pare rnai satisfkut. se pot procura in toate lunile anului. Spre v&sta de un an. fip5 de fiecare dati c h d o pierde din gur5. C M p o a t e f i in@rcat sugarul? Nu existi un termen cexist6 fix pentru inwcare. Organizatia Mondial5 a S5n5t5tii (OMS) qi pediatrii de mare . 144. Acelqi regim alimentar al mamei qi aceeqi tehnic5 alimentar2 fac posibil5 adaptarea secretiei lactate. ajung s5 adoarm5 cu suzeta pin5 la anii de qcoal5. majoritatea copiilor renun@ la suzea.Pentru a evita astfel de situapi. intre 6 qi 8 luni. evitfndu-se mijloacele brutale. Se va proceda gradat. agitati.Aproximativ jum5tate din copii nu au nevoie de suzea. h funcfie de sezon qilsau regiune. sunt greqite. Nu companati copilul drrrnneauaastr& un altul de -a@ ctl viirstlIiI Odce ftintii umanii este un unicat! Alimentapa fn cursul acestor luni h alimentafie nu se produc schimbhi semnificative dac5 sugarul este alimentat exclusiv la s h . ironia. suzeta se va folosi cft rnai de timpuriu.4 ore. refuz5 adesea suzeta. asistente de ocrotire qi p&fi sus* qi introduc sucurile de fructe mult mai devreme (6-8 s5pthiini). la sugarii care m h h c 5 inc5 de 6 ori pe zi. Acfionhd prea iute sau cu asprime. maturatia neuropsihic5. sup5 sau pireuri inainte de luna a 6-a. pentru a-1 calma pe "micul tiran". Nu se va da copilului suzeta in scopuri " preventive". este de ajuns s5 se r5reasc2 mesele de la 3 ore la 3 $4 . omimdu-se s5 i se dea rnai ht5i dupl o singur5 mask apoi dup5 a doua. 3.in trecut sugarul era al5ptat cel putin un an. indeosebi la cei alimentati artificial. iar supa (pireul) de zarzavat cu came se introduce deabia spre sf&qitul lunii a V-a qi mijlocul lunii a VI-a (vezi tabelul 3. dac5 nu s-a f5cut p2n5 acum se va introduce. piersici. De aceea. suzeta va fi retras5 din gur5 imediat ce sugarul se calmeaz5 sau de indaa ce adoarme. cearta. La al+i. (Vezi pag. batjocura. nu-qi sug degetul. fn prezent qcolile pediatrice din Occident au ajuns la concluzia c5 la sugarii alimentafi natural nu este nevoie de sucuri. Tentativele unor p&fi de a 'Yncadra" neapirat pe copilul lor in scheme "standard" in ce priveqte greutatea. De la 3 la 4 luni h dezvoltarea sugarului se semnaleaz5 momente de oprire qi de reluare. cu colici. h astfel de situatii. Sucurile de morcovi sau de mere sunt bine tolerate. sugarul nu se rnai trezeqte la ultima mas5. At5ta timp cft sugarul este m u l w t . Mama va avea ins5 ca obiectiv ca folosirea suzetei s5 fie redus5 la minimum. dup5 fiecare mas%. rnai ales fetitele.3. h c e r c h d cft de precoce qi revenind mereu pentru a-1 face pe sugar s5 piard5 obiqnuinp suzetei.) Alimentafia natural& Multe mame intreab5 cum se procedeaz5 pentru a adapta secretia lactat5 cerintei mereu creschde a sugarului. nu au crize de agitatie. Unii. alimentatia etc. Nu trebuie Ecut nimic at& timp cft sugarul este mulpmit qi creqte bine. iar manla este obligaa s5 se scoale de rnai multe ori qi s5-i dea suzeta.) in cantit5ti crescfnde de 4-12-18 Lingurite inainte de masa a 11-a sau a IV-a. ins5. Se permite folosirea suzetei la copiii nervoqi. [lent sau rapid). La noi in p 5 o parte din medici. mama nu va face nimic. Rafia alimentarc?in 24 de ore r h h e aceeaqi in ceea ce priveqte nevoia de lichide (circa 150 mVkg carp). in caz contrar. Trecerea la 5 mese. sugarul arati tot rnai pu* interes pentru suzea. nu au colici.1). Sugarul care a avut timpul s5 se obiqnuiasc5 s5-qi sug5 degetul.

Concomitent se pun comprese reci pe s h de mai multe ori pe zi. Dacii se sisteazii brusc qi total aliiptarea se procedeazii in modul urm5tor: . Altiidat5 al5ptarea era o necesitate.Nutrilon premium. in zilele urm5toare se inlocuie~te fiecare zi cbte o mas5 sau cu cantitiifi in mici la fiecare masii. Fiecare biberon se va pregiiti. Morinaga. nelini~te. . Mama se resimte rnai pufin. trebuie fiert imediat. inlocuirea shului se face in primele 4 luni de via$ cu produse de lapte "de inceput": Adaptat (Re-Aptamil.). ci numai o corectare a tehnicii de alimentare (gbtul biberonului sii fie plin cu aer.rani este integral (35% gr5simi). Re-Beba. folosirii adaosurilor. nu se taseaz5.Sugarul (de la 1 lunii la 12 luni) prestigiu recomandii menfinerea al5ptirii cbt rnai mult ( ~peste un an!). deoarece n e c u n o a ~ t e r e aunei alimentafii corecte f5cea periculoasii infircarea timpurie. fkii incidente majore. Nu se crevte concentrafia. sugarul va fi complet izolat de mam5. supturi cu intreruperi). uneori cu liicomie.ia art$ciala'. fir5 gluten ~i cu ulei de floarea-soarelui se poate face din luna a IV-a. Humana baby fit. Beba. Unele mame preferii s5 Este de dorit ca orice mamii sii alZipteze cel putin 3-4 luni.mama va pune comprese reci pe s h i . fntkcarea treptati duce la disparifia secretiei lactate f5rii tulburiiri pentru mamii. laptele nu mai trebuie diluat. iar sugarul se o b i ~ n u i e ~ rnai uSor cu te biberonul.) sau de durat5 (Milupa 1. Milumil 1 etc. comprese reci. In comeq se giisesc diferite feluri de lapte.se va intrerupe punerea la sbn. inainte de supt. ce rnai pufin lapte. Nu se intrerupe alimentafia pentru cii spuma se formeaz5 din nou. Acordarea de concediu pl5tit timp de doi ani pentru creSterea copilului favorizeaz5. Obi~nuirea sugarului cu biberonul. dac5 este posibil. indembnare etc. Se va folosi numai lapte pasteurizat integral ( 3 3 g la 100 ml lapte). diaree) sunt reduse printr-un astfel de procedeu. Pre-Humana). Remedia. accidentele digestive posibile ale sugarului (vksiituri. . in aceasd lung sugarul suge cu putere. va lua cbte 3-6 tablete de antipirini pe zi. iar dacii este posibil chiar 6-9 Zuni. va reduce consumul de lichide. constituind un mijloc sigur pentru o i dezvoltare normal5 ~i pentru evitarea imbolniivirilor la sugarii din familii rnai pufin favorizate social ~i economic. pe cbt posibil. Se constat5 cii in a 2-a . pbnii se inlocuie~te respectiv5. deoarece mama are din ce in . cu o "formul5" de lapte (Similac. printre altele. Cuno~tinfele actuale privind proprietatea diverselor produse dietetice au redus motivele de ingrijorare. Este mult mai pufin costisitoare. la nevoie. Alimentatia cu lapte de vaca' diluat ~iimbogiifit cu zahk ~i de dorit cu fin5 de cereale. in mod intermitent. temperatura laptelui constanti la toate mesele. dac5 mama are timp s5 al5pteze la toate mesele. inapetenfii). Se preparii dupii recomandirile imprimate pe cutie. in luna a IV-a persist5 adesea colicile (manifestate prin plbnsete. refuzbnd biberonul.medicul poate indica un tratament hormonal. va lua intr-o sear5 un purgativ salin. calm. Nan. La sugarul care c-te bine sep a t e piistra aliiptarea la unele mese piinii si chiar dupii viirsta de un an. i . in biberon apar bii~icide spumii. Erii a-1 goli complet sau i ~ i stoarce sbnul putin cu mbna. In prima zi se introduc la una din mese. Laptele procurat direct de la @. de fiecare dat5 inainte de folosire. in zilele urmiitoare se cre9te cantitatea inlocuiti tot cu cbte 30complet suptul de la ora 60 ml.). mensurile vor fi rase cu cutitul.renunfarea la sbn se face mai lent sau se ambnii.a 3-a siiptimbnii sugarul nici nu mai dore~te sbnul. Dac5 aceasta simte o tensiune in s h qi putinii durere poate sii pun5 sugarul s5 tragii pufin din sbn. Criteriile pentru trecerea mai tardiv5 la infkcare sunt: dacii sugarul se declarii mulfumit cu s h u l ~idacii creSte. Dac5. Aptamill. se va folosi lapte degresat (I$%). prelungirea duratei alimentafiei naturale. Dac5 sugarul a primit 9i tolerat laptele din biberon la o masii de lapte. lips5 de pofti de mbncare. 30 ml din unul din preparatele de mai sus. A1imenta. Alfi sugari renun@ ins5 rnai greu la s h 9i sug viguros chiar chnd giisesc rnai putin lapte. Se recomandii ca renunprea la aliiptare sii se facii treptat in decurs de 1-3 s5pthbni. dar sunt obligatorii o cur5fenie perfectii ~i o corectitudine riguroasii in pregiitirea dilufiilor ~i a . agitafie. Nutricare special etc. timp de cbteva zile ~ii ~va strhge pieptul cu un bandaj compresiv. Dacii apar tulburiiri digestive (diaree. riicit brusc ~i piistrat la frigider. incidente care nu necesitii schimbarea laptelui.dac5 s h i i se inro~esc aplicii de cdteva ori pe se zi. vksiituri. Este bine sii nu se schimbe produsul de lapte cu care s-a inceput.

Este sigur c3 de abia in a doua jumstate a primului an de via$ functiile aparatului digestiv qi metabolismului sunt maturizate pentru digestia qi transformarile metabolite ale altor alimente. came etc. in prezent. Laptele. lapte (213) qi z a h h l (cLe o lingurig la fiecare sutA de grarne). tulburiri & somn qi chiar o oarecare lentoare E dezvoltarea motricitii$i. care au ca efect scaune moi qi mai numeroase. deoarece predispun sau chiar se fnsotescde reacpi alergice. D a c i sugarul nu este obiqnuit cu gustul dulce (laptele de mama qi preparatele adaptate nu contin zahik. Sunt necesare o cratifa pentru fierberea laptelui (de dorit cratifa special%. Cerealele detennina crevterea sugarului prin tngro~area fesutului grssos (nu prin creqterea muqchilor qi a vaselor!). porumb qilsau tapioca.). de incetinirea creqterii in greutate qi de tulbur&-i digestive. predispune la carii ~iuneori este p d t o a r e de microbi. imediat dup3 implinirea viirstei de 3 luni. diferite de cele din laptele de mama qi din produsele adaptate) s3 fie rnai bine tolerate qi digerate. de a regla functiile tubului digestiv qi de a stimula treptat sugarul s3 mestece. sucul de fructe. fntr-o crati@ se pune putin5 ap3 c&ldup.f%na de cereale (orez sau porumb). De aceea se foloseqte cu prudent%. Diversificarea prea timpurie se insoteqte la mul$ sugari de reactii alergice. Se prepard astfel: 2 p%{i lapte integral (3. frigider. biberoane microbi qi vase foarte curate folosite numai pentru alimentatia sugarului. porumb).4 g% (o linguri@ rasi) z a h 5 qi eventual 2. s k r i minerale qi substanfe de balast ("fibre" sau celulozii). Biberoanele se pun intr-un vas cu ap8 qi cu cuburi de gheata. Nest16 etc.cu dublu perete de o p l sau sm&lilfuit5). Dupa aceea se lass 6 se raceasca qi se adaug2 uleiul.). Sistemul s h digestiv nu este h c 8 pregitit pentru sarcina de a primi qi folosi alte alimente. ci va fi aruncat sau va fi consumat imediat de un alt membru a1 familiei. a altor nutrimente (fructe. adaosul unor cereale se insoteqte de o creqtere supraponderalii.cu o lingurs. in primele luni de via@organismul sugarului este capabil sB se hriineasca numai cu lapte. Uleiul se pune la sfkqit. Totul se pune la un foc mode qi fn 'nmp ce fierbe se amesteca bine cu un tel sau cu o lingurg. & general. Aqa cum am ariitat mai inainte se prefer5 sucul de morcovi sau de mere. sugarul are nevoie qi de alte substante. in jgheabul rkiitoarei fn care se colecteazii sucul de mere. Subliniem inca o dat5: adaosul de zahiir nu se pune direct in ap3 fierbinte. se amesteca bine cu o lingurita qi se pune la foc mic piing se resuspend%totul. care se pastreazs in frigider. ceea ce constituie un risc daca laptele respectiv nu se pastreaza in frigider. Nu se recomanda mierea de albine care poate produce scaune moi. pentru c3 rnicrobii se inmultesc. Subliniem din nou cB pregiitirea laptelui pentru sugar trebuie s i se faci cu deosebiti atenfie: miiinile se spala bine cu siipun. cocoloa~e.5 g% ulei (floarea-soarelui. zahiml qi Bina se fierb impreunri. focui s i fie moale. Prin diversificare se Entelege introdueerea ?n k a n a sugarului. Cu v&sta. nu se rnai recomanda piing la v s s t a de 6 luni decL Binurile gluten . Hrana sugarului. ci numai lactozii) se renunla la zahiir sau se poate adiiuga in loc de zahiir Iactoz3 ( " z a h h l laptelui") sau dexh-in-maltoz8. o o lingurip cu coada Iunga ~i 6 biberoane qi accesorii (dulap. numai la sugarii alimentati "artificial" se poate introduce. mas5. Ultimele au rolul.pregateasca dintr-o data pentru 2-4 mese.orez. cratip rnai mica un tel. zarzamturi.5% fain% de cereale far8 gluten (orez. aragaz etc. piin3 mama capat5 ulei indemiinare. Daca nu se respect5 curiifenia qi nu se preggteqte laptele corect se ajunge la diaree. o mensurs. De asemenea. De subliniat cB lactoza produce fermenta$i in intestinul sugarului. pregstite din timp. fn dulap se va fixa un spa$u special pentru toate vasele copilului. care va fi amestecat bine timp de o jumiitate de minut. Diversiflcarea alirnentafiei. Acest amestec gata preparat se imparte in atiitea porfii ciite mese primeqte sugarul in 24 de ore qi se pun in tot atiitea biberoane curate.5%0 grgsimi). iar masa pe care se pregsteqte biberonul va fi spZat5 de rnai multe ori pe zi. porumb) qi 1. Peste acest amestec se adauga ap2 (113). se poate prepara ciitva timp $i sau Sing. nu trebuie tinut5 mai mult timp in camera. rar qi rnai ales la sugarii cu constipatie. Cum se prega'te~te. De subliniat ca in primele luni de viala sugarul nu trebuie sB fie alimentat cu cereale cu gluten (numai orezul ~i porumbul nu contin gluten). Pe de altA parte. In spe@laptele preparat. iar in timpul fierberii s i se amestece bine cu un tel sau. printre altele. in lips%. Aceasta face ca gr%similedin laptele de vacg (fiind gr&imi saturate qi polinesaturate. La inceput. o parte ap8. laptele r h a s in biberon nu se rnai pastreaza pentru a fi dat sugarului la masa urmiitoare. n Aqadar. treptat se lass qi pulpa de mere ajungiindu-se la "mere rase" qi . pe liinga lapte (matern sau alt lapte). h special vitamine.

Pentru evitarea infecfiilor qi a intoxicafiei cu substanfe insectofungicide (se ?tie c i plantele se trateaz5 cu substanfe chimice. Rkiitoarea de sticl$ presa electrid. E tot cursul n anului se poate incerca sucul de Iimiiie vi de portocale (ultimul poate provoca alergii cutanate. Dupi adrninistrarea de sucuri de fructe mulfi sugari fac un eritem fesier rnai mult sau rnai putin persistent (mai ales dupi portocale). intr-o strecuritoare care se scufundi. La sfilrqitul lunii a patra poate sta in qezut . viqine. Participi la manevra de ridicare. impresioneazi pe unele mame. Degetele de la miiini sunt deschise. ci de uniformitate in alimentatie). Se adrninistreazi inainte de masa a 11-a saulqi a IV-a. bine destins. zmeuri. colici. struguri sunt rnai laxative. inainte de preparare. ca o c o c o a ~ i care . S i nu se uite niciodati cii progresele greutiifii sunt foarte diferite de la un sugar la celilalt.pentru o durati scurt2 de timp. citricele. chiar de struguri sau pere. fie cu biberonul. La sugarul care primeqte greu sucul de fructe se dilueazi cu a p i cildufi vi se d i in poqii rnai mici. prune. Dezvoltareu motorie continu2 s i progreseze de la cap spre extremititi. pere. fructele se spali in mai multe ape qi se opiiresc. efectele secundare survenite dupi folosirea sucului de portocale sunt eritemul fesier qi/sau inrnulfirea scaunelor. sugarul il vi intoarce de la dreapta la stiinga. Autorii americani contraindid sucul de portocale. b) gustul (daci-1 primevte cu pl5cere). Din cele observate la noi in far5. coacize.de cipquni. La sugarul alimentat natural. la cei cu tendinti la diaree: merele. Pe Iiingi faptul ci-vi fine capul. in mod coordonat. Zncidentele legate de administrarea sucurilor de fiucte. htr-o cratiF cu ap3 fierbinte. El se @ne singur. pentru ciiteva secunde.uvor sprijinit de un umiir . Morcovii. Daci sugarul primevte greu sucul respectiv se va impiirti in porfii rnai mici ~i se va da inaintea meselor. cand este purtat in brafe. scaune moi. dar se intoarce preferenfial spre una din p Q i . Opiirirea se poate efectua puniind fructele. Insistiim asupra faptului c i in prezent se socotevte c i introducerea altor alimente este necesari mult rnai trirziu. La cei anemici sunt foarte indicate sucul vi pulpa de piersici. . La noi in m i . e) educatia sanitarii a mamei (o mami certat5 cu legile curifeniei va determina odati cu administrarea sucurilor de fructe vi imbolnivirea sugarului). Creqterea in lungime este de 2. Sucul de cipquni produce urticarie la unii copii. h) confinutul in vitamine. morcovii. Sucurile de cireve. Criteriile de alegere a sucurilor defiucte la sugari sunt: a ) toleranpdigestivii (diaree. vasele in care se colecteazi sucul de fructe vor fi intr-o stare de perfecti curitenie. laptele de mami acoperi toate nevoile piini la 6 luni. merele vi bananele prezinti avantajul c i se pot da treptat vi cu pulpa (mere sau morcovi rase sau mixate) ~i se gisesc in toate anotimpurile. dar cu o curburi a spatelui. b) Mdinile sunt aduse pe linia mediani yi sunt urmk-ite cu privirea. afinele. mama se va spiila pe m2ini cu apii vi s5pun. deoarece sugarii nu au nevoie de diversitate. c) anotimpul. Nu se va foqa sugarul s i primeasci un anumit suc. d) starea economic5 vi regiunea unde domiciliazii familia. caise. Se apuci cu destuli siguranfi de miiinile adultului qi participii la ridicarea pe qezut. Sugarul poate sta pe spate in pozifie sirnetrid. g) tendinta la diaree sau la constipafie: la cei constipati se prefer5 sucul de portocale. a) Culcat pe spate. sugarul ivi poate schimba pozitia cu u p r i n p . piersici. este de 140-175 g. merele. fiind alergogen. Sucul se va prepara din fructe sau zarzavaturi proaspete. tomatele. care au o cantitate rnai mare de fier. respectiv 600-750 g pe lung. de obicei din grupul parationului. in strat subfire. banane). in lunile de var5 se dau ~i alte sucuri . eritem fesier intens). pentru distrugerea insectelor). tifonul. rar 3 cm. La nevoie se dilueaz5 cu a p i fiarti vi riciti. Cre~terea incepe s5 incetineasci media s i p t h 2 n a l i . tomate. eriteme). Treptat sucurile se inlocuiesc cu pulpa de fructe (mere. La introducerea supei sau pireului de morcovi se reduce sau chiar se suprimi sucul de morcovi pentru a nu se produce carotinemie (ingiilbenirea pielii). Este bine ca sucurile s i nu se indulceasci cu zahiir sau miere deoarece scad resorbtia qi utilizarea vitaminelor. f) durata cat se gisevte pe piafii un fruct (la noi sunt de preferat morcovii. Se administreazi fie cu lingurifa. Cbtiirirea se va face tot s5ptimiinal. tinand capul aproape vertical. Tine capul pe linia medianit. Creyterea yi dezvoltarea psihomotorie Cre~terea. sucul de portocale se insofevte rar de reacfii alergice.apoi la pulpa de banane.

Examinarea se face cu sugarul culcat pe spate.A~ezat burt5. d) Ajezatpe burta'. Cfiteodad se disting schitiiri ale vocalelor "e". cu genunchii usor indoiti. dupii sentimentele pe care le exprimii.Mama $i copitul de sunete ~ i . Dacii mama plimbii un obiect lucios (ochelari) la o distantii de 20-30 cm sugarul il urmiire~tecu privirea in toate directiile: la dreapta. vocea mamei. insii. Poate fi lini~tit vorbit. aceasta constituie un stimul important. c) Membrele inferioare sunt in rotatie externii. Sugarul poate fixa bine cu privirea obiecte ~i le urmiire~te dincolo de linia median5 mi~cfind capul. care are o bun5 mobilitate. Dacii este luat de mfiini sau de picioare. Incepe sii deosebeascii diferite cditii$ Supraveghere ~i ingrijiri Prezenp tata'lui trebuie sii se facii simfid in mod treptat in via@ sugarului. mai ales prin prin luat in brate (contactul cu pielea mamei. Se manifest3 rnai rapid ~i rnai "dirijat" la prezenta mamei. este Schiteazii mi~ctiride tfir2re. neintentionat. i ~ va manifesta i bucuria sau neriibdarea. dar de cele rnai multe ori. Sugarul zfimbe~te h d i se vorbe~te. Personalitatea sugarului se dezvoltii.manifesd preferinta pentru unele din ~ i ele (cfintece. sugarul i ~exprimii bucuria mai mult i decfit prin zfimbet. i i dii drumul indmpliitor. F'rive~te. Observii cu atentie fefele celor care-1 privesc. Membrele inferioare se mi@ mult. Limbajul. Picioarele sunt indoite din articulatia gleznei. tad1 va sta rnai mult 18ngii sugar. Sugarul poate apuca un obiect. h g u r e ~ t echiuie spontan. deoarece stie din "experientii" ce inseamnii aceste pregitiri. il tine strfins ~i il miscii odatii cu mfina. 3.yi mi~carea globilor oculari. Modularea vocii este bine diferentiat5. mdngfiieri. mfingfiieri pe frunte). fixate in fa@. Gcfindu-1 pe sugar con~tientde corpul siiu ~i de el insu~i. "s" ori englezescul "th". la sdnga. Se bucurii de propriu-i "ciripit". cu atentie ce se i n t h p l i i cu mfina lui ~i cu obiectul ~i incearcii sii repete "figura" cu ajutorul mamei. muzicii). Mi~ciirilede apucare sunt incii necoordonate. genunchii sunt incii in flexie. Dacii i se vorbe~te bine ~i este mfingfiiat. Scoate sunete care seamiin3cu rfisul. Gfinguritul devine din ce in ce mai expresiv ~i rnai variat. Contactul social. Rfide zgomotos cfind este gfidilat. sugarul participii la aceastii m i ~ c a r e~i controleazii bine capul. devine lini~tit atent. Rfide prietenos si nu face deosebire intre persoanele striiine ~i rude. Vederea . se rnai uit5 intermitent cruci~. Apucarea. Auzul ~i loc~lizat-ea zgomotelor. Fig. inclinate in afarii. observfind-o si gfingurind de multe ori. c g . Participii cu vioiciune la tot ce se mi~cii se hdmplii ~i in jur. il repetii. acest progres apare rnai tfirziu. Urmiirind cum ii pregiite~temasa. Sugsrul iqi introduce degetele in gurii ~i le suge. Cu buzele ~i cu limba el cerceteazii alciituirea obiectelor. va inviita . Mi~ca'rile ~i globilor oculari sunt coordonate. Sugarul devine atent la zgoinote. intinderea trunchiului ~i ~oldului rnai avansad. se sprijinl pe antebrate situate in fa@ pe ~i poate privi lateral. "f'. Recunoa~te pe mamii. ~i mamii). incearcii ~i sii obfinii ce vrea prin plfins. care devin organ de cunoqtere. Reactioneazii negativ cfind este liisat singur. Se intoarce spre sursa de zgomote.7 . pedalrind. De acum sugarul se sprijinii cu sigurantii pe antebrate. 3. in acela~i timp ridicii qi intinde membrele inferioare. Sugarul se joacii cu sunetele. inaltii capul Brii efort ~i priveqte inainte sau lateral. pedaleazii alternant. "a" sau care s e a m h i cu "u". dar din cfind in cfind ii tine ~i intin~i. sugaml trecut de 3 luni se joacg cu mhinile ("le-a descoperit"). e) A~ezatpe spate. Fig. Dacii este apucat ~i tras in sus de mfiini.Culcat pe spate. Observii. Se joacii cu mfiinile ~iincearcii sii ducii totul la gurii. urmiire~te fixeazii pe examinator (medic. cgdura ~i compresiunea corpului. Respecdnd somnul ~ilini~tea sugarului. in sus ~iin jos.6 .

3.). Pentru sugarii din mediul urban cea rnai convenabili formuli in acest moment este menfinerea chilofilor impermeabili ("Pampers") ~iimbricarea cu pantalonqi special confecfionafi sau salopeti. Nu trebuie s i se uite cii fiecare sugar se dezvolti diferit. Ce seface dacci sugarul se dezvoltci mai incet decdt i normal. Prematurii ~i sugarii bolnivicio~i se dezvolti rnai incet. diferiti de tofi ceilalfi sugari. Cu numeroase incerciki. Unii sugari se dezvolti mai rapid ~i alfii rnai incet. se schimba tehnica de infiqat. Perioadele de veghe sunt rnai lungi ~i rnai active. Fiecare fiinfi umani este o individualitate aparte. Pikinfii nu trebuie s i devini neribditori daci sugarul nu a realizat una sau alta din treptele de dezvoltare expuse. . aSa cum am mai spus.si-l fini in brafe. La cei hrinifi artificial se pot produce produse de continuare (Milu147 . regula ~inu excepfia. De asemenea. copilul "normal" sau "mediu" (~ablon) nu exists in realitate. Medicul pediatru care a urmikit sugarul de la na9tere este cel rnai in m i s u r i s i se pronunfe in aceste probleme. precum ~i de modul cum $tie familia s5 se ocupe de copil. SomnuZ de noapte este acum mai ad2nc ~i far2 intrerupere. va incerca si-1 cunoasci. daci nu li s-ar atrage atentia. nu mai este necesar ca sugarul s i fie imbricat prea gros. s-a pus la dispozifia mamelor un chilot ce face corp cu o c k i ~ u fcu mineci scurti i v2nduti sub denumirea englezeasci BODYS. s i intindi m2na qi s i apuce o jucirie. deoarece corpul lui.sugarul poate fi imbrgcat cu o salopet?i. Pentru sugar este ins5 o a d e v ~ a t performanfi daca i reuSeSte. Fiecare copil i ~are propriul siu ritm de maturafie. Fig. fnfciFatulsugarului mare. Particip5 la baia zilnici. cu mkirni corespunzitoare. progresele sugarului par at2t de simple. in ultimul timp. plimbarea de sears cu c b c i o r u l este bine s5 fie %cut5 de tat5. Daci pirinfii i ~ fac probleme de acest fel se va consulta medicul. scutecele incep si-1 incomodeze: sugarul are nevoie de libertate in rni~ciki. 3. dupi siptimiini de incercare. temperaturi sau prilej (stat in casi. usor de imbricat. Unele modificiri in dezvoltarea nervoasi a sugarului nici nu ar fi sesizate de pirinfi. Se vor alege cele din fesituri de bumbac. I se va lisa timpul necesar pentru evolufie. Pe de o parte. pe de alti parte. inc2t le consider5 de la sine infelese. Pentru un adult. ce nu se poate pune in tiparul unei scheme de dezvoltare normali. Dupi cum am rnai spus.4. f i r i diversificare. dezvoltarea este in funcfie de factorul ereditar. Familia are datoria si-1 stimuleze cu dragoste $i ribdare. unele e~ecuri mici succese ~i se ajunge s i se inregistreze trepte noi de dezvoltare. nu mai este ameninfat at2t de mult de ricire. plimbare etc. De la 4 la 5 luni Una din cele mai mari bucurii tr5iti de pirinfi este urmirirea dezvoltirii sugarului. fiiri a tinde s i obfini cu foqa ce consideri a fi normal. Dupci vdrsta de 3-4 luni. Abaterile de la mediu sunt. c h d sugarul incepe sii pedaleze.Deasupra scutecului absorbant ("Pampers") ~i peste c?imq2i. Alimentatia La sugarii alimentafi natural se continua cu acela~i numir de mese. in timpul zilei sugarul are i n c i patru perioade de sornn: doui dirnineap ~idoui dupi-amiaza. La scurt timp dupi naStere. i performanfe sau "rSm2neri in urmi". durabile ~i adaptate la sezon. Peste aceasta se adaugi obiecte de imbric5minte in funcfie de anotimp. de fapt. care are loc continuu. perfecfion2ndu-~i treptat capacitatea de termoreglare. sugarul devine o mic8 personalitate. $i toati viafa va fi astfel.8 A. caracteristice temperamentului ~i structurii lui. Fiecare copil are propriile sale "performanfe" ~i"schema sa personali" de dezvoltare.

De obicei insi. anason etc. La vksta de 3-4 luni se pot da "pireurile" de nlorcovi.mere rase sau banane.). majoritatea sugarilor nu agreeazi varia$iile de fructe $i de mediu. . se . Oztroducerea supei bireului) de zarznvat cu came.. acesta poate fi dat alternativ cu altele pentru care s-a stabilit anterior toleranta. De aceea. in afar5 de mere care se rad. strugurii (diaree) $i cip. Dintre zarzavaturi. coacize. Se da' inaintea mesei propriu-zise. fragi. menfinbdu-se numai laptele $i adaosul de fructe sub formi de pireuri (mere rase. Se pot folosi banane bine coapte (cu coaja galbeni). La sugarii debili. toate fructele. Ma'rul pas se dilueazi la inceput cu sucul care se scurge in jgheabul de la marginea rizitoarei de sticli. laptele de vaci diluat qi cu adaosuri. Fructe care nu se dau l sugal: Nu sunt recomandate a prunele. Pe cutiile conservelor respective este obligatolie precizarea: "pentru sugari" yi viirsta de la care se pot da %i riscuri. cu api fiarti $i riciti sau cu suc de portocale pentru a u p r a mestecatul $i inghititul. Se vor folosi numai mere de bung calitate (de preferat mere Jonathan. care au celulozi rnai putin5 gi aciditate redusi. presii de fructe sau un 0 mixer simplifici mult munca mamei. a ) Numa'rul meselor. cu La inceput. Dupi ce se stabile~te toleranpi fati de noul fruct. se p a t e trece la lapte cu ccreale ("Brei"). c) Di~er~iJicarea alimentafiei. Se crevte treptat cantitatea ~i se d i acelasi fruct timp de 4-5 zile. banane. zja cum fac multe mame) pentni ca sugarul s i primeasci rnai bine masa de priinz. Unii medici recomandi s i se introduci o mas6 de zarzavaturi. Sepot folosi conserve deji-ucre? Pireurile de fructe special preparate pentru sugari sunt foarte comod de folosit. De asemenea. de brei. Nutrilon plus etc. fie se adaugh cereale la lapte la Tnceput de consistent5 fluidZ vi apoi rnai vgscos.junile (urticarie). Golden sau deliciosul de Voineqti) bine coapte. Adaosul de fructe se fixeazz in functie de: a ) ora la care sugarul cste flimiind. Aceasti masii va ti rnai pu@nconsistenti t%d adaosuri (de biscuiti sau de br%z5 de vaci. caise. nu se indulce~te sirop de zahir. pentru inceput. Cu piudenti se pot da perele. trezind sugarul noaptea sau diindu-i s5 tragi din biberon in somn sunt gre~ite. dar sunt rnai scumpe. pireul de ma"r crud ras sau mn'r copt este ce! rnai potrivit. in timp ce la masa a III-a f"pr2nz") se incepe lntroducerea de supi. spre nedumerirea $i chiar nelini~tea unor mame. foqtii prematuri. In rezumat: rnasa de dimineafa' vi cea de seara' r i m h in continuare de lapte praf de durati partial adaptat sau. fini. la "miincicio~ii"s i n h o ~ idaci doresc. poate fi inceputii la bfiirqitul lunii a 5-a vi nu mai devreme la sugarii alimentati artificial si care cresc bine in greutate. distrofici $i convalescenfi se pot da 6 sau chiar 7 mese pe zi. care se dilueazA la incepat cu ceai de plante neindulcit (chimen. Tentativele rigide de a menGne orarul de 5 mese. deoarece pot declan~a dureri abdominale silsau diaree. La sugarii s i n i t o ~ i care se dezvold bine se menfin cinci mese pe zi. ora cea rnai potriviti este ora 10 dimineafa (a doua masi) $i mai pufin orele 16-17. determini aparitia de scaune mai moi. Mulfi sugari renun@ spontan la una din mese. fie c:u un produs diri comeq de lapte cu cereale $sau fructe. Nan etc. Din practici.). folosind o linguriti de material plastic sau de metal inoxidabil cu viirful rotund. pepenii qi cireqele. Sugarul a dobindit capacitatea I L.a una din mesele de lapte. daci sugarul primeste 5 mese in 24 de ore $i de circa 200 ml daci primeqte numai 4 mese.mil 2. Se incepe cu o lingurith qi se creste in ciiteva zile la 8-20 de lingurite (40-100 g). mentin tot 6 mese in 24 de ore. in afari Be mere $i de banane. altfel. de la sucurile de fructe se poate trece la pulpa de h c t e (mere. la noi in fari se folosesc morcovii $i ro~iile. La sugarul alimentat artificial la aceasti v k s t i . pulpa de banane se sfiriimj $i se bate cu o lingurifi piing se formeazi o pasti omogeni. noul aliment se d i ca adaos la masa de lapte de la ora 10. b) timpul pe care mama il are la dispozifie pentru a se ocupa de preghirea acestei mese. Preferi uniformitatea! La multi sugari. piersici. la cei g r a ~ i ( p i s t o ~ icu t e n d i n f i la obezitate) se va evita introducerea de Ginoase. la nevoie.' La masa a doua se va trece la pulpa de fructe . banane). Bananele sunt tot atiit de bune ca $i merele. Dupi ce un sugar a invifat s i inghitii este important ca alimentul oferit s i fie primit cu plicere. pe Iiing3 lapte. b) Ratia va fi de 150-180 ml la fiecare m a g . banane). Dacii se incepe cu un fruct nou se ofer3 la inceput o cantitate mici (o lingurifi). Daci sugarul este maturat pentru a inghiti alimente mai consistente $i daci este flimiind il prime~te mai bine. La mesele de dupi-amiazi se continui cu laptele. mere sau banane. Se pot da Er3 nici o teami. fructele se taie $i se paseazi printr-o siti sau prin mixer.) sau in formulele folosite anterior (Similac. dts consiste~tta ciulamalei. C e j h c t e noi se pot da sugarului ~i sub ce forma'? h functie de sezon $i de toleranfa digestivi a sugarului se pot da: mere. zmeurk &ne.

Se bcepe cu o consisteny5 foarte m i d . D a d se incearc5 cu r5bdare vi se repet5 mereu acest lucru. sugarul va reuvi in curdnd s5 refin5 ceva din noul aliment. sugarul s5 scoati aproape totul din gur5. Sugarul va f i ajutat s5 se obivnuiasc5 cu gustul qi consistenla noului aliment. pe care o folose~te pentru supt) vi devine ca ner5bd5tor. Prin consistenfa lo1 sunt mai "s5~ioase". a c k e i consistenf5 va crevte treptat ajungbd la aceea de pireu. La sugarul alimentat natural diversijicarea nu e necesara' decdt dupa' vdrsta de 5-6 luni. se renun@ vi se reincepe dup5 2-3 s5ptimdni. pdn5 se obivnuie~te cu noul mod de a m b c a . De asemenea.zahr.8 B . consistenfa primului aliment se adapteaz5 vdrstei. 2 . Zarzavaturile aduc vitamine. Fig. sugarul se obivnuievte s5 m b b c e cu lingurip. Introducerea unei mese cu alimente solide reprezint5 pentru mam5 vi sugar o schimbare substanfial5. capacitigi lui de a transports spre baza lirnbii ~ia inghifi alimente solide. ci se d5 dintr-odati supa de legume mixati sau trecud prin sit5 (la fnceput numai morcov.~ u g m(de l 1 run&l 12 lung l a a Lapte adaptat I"""' i Lapte papal adaptat Lapte de contmuare Lapte de vacl . Mama nu trebuie s5-vi piard5 curajul! Insist5m. la inceput.Plan de alimentatie pentru copilul in@cat in primul an de via@ Dupg recomandSirile Comisiei de alimentarie a SocieGtii elvefiene de Pediatrie (Schweizensche Geselschaft fiir Pgiatrie. El invaf5 numai treptat s5 duc5 alimentul de la v&ful c5tre baza limbii. gradului de maturalie a sugarului. Mama se poate aqtepta ca. Nu se incepe ca pe vrernuri cdnd se da supa "strecurat?.3. La inceput este foarte neindembatic (il proiecteaz5 afar5 cu limba. Alimentul nou se d5 incet qi cu r5bdare. Dac5 dup5 cdteva tentative nu se obfine nici un progres.fn plus. s5ruri minerale vi celuloz5 ("fibre"). apoi alimentul respectiv se ingroav5 treptat. . la sugarii care au o crevtere in greutate necorespunziitoare nu se introduce "supa" pentru c5 are o valoare caloric5 mai m i d decdt orice produs lactat. apoi vi cartof).) de a le inghiti $i digera. Pdn5 atunci va primi doar suc sau pulp5 de fructe. 3. amestec de cereale 1.

. alimentar qi acest lucru va fi respectat. 1 ridicini de p5trunje1. Daci se d i sugarului sansa de a . Daci apa scade prea mult.~descoperi acum unele preferinte i i alimentare.8 C se desprind urm5toarele: in Europa (Germania. daci sugarul refuzi un anumit pireu de zarzavaturi sau fructe el nu va fi foqat. in timp ce in SUA ordinea introducerii de alimente noi este: cereale. finindu-se seama de gusturile qi modul cum accept5 fiecare sugar modificikile alimentafiei. cind va f mai mare.care combat diareea . legume. galbenu$ de ou qi iaurt sau brgnza de vaci. piure de zarzavat. Se va avea in vedere c i anumite preferinte sau repulsii sunt posibile in cadrul unui comportament I Din figurile 3. came ~i ou. deoarece confin pectine .Mama $I capiluf Fig. Se trec printr-o sit5 deasi sau se mixeazi numai morcovii ~i ceva rnai tirziu cartofii.: Manual of Pediatric Nutrition. pentru a nu fierbe in sec. La cei cu tendinG la constipafie se introduc de la inceput ~i cartofii. ci pentru c i astfel se impline~te sarcini educativi importanti: se reso pecti individualitatea f i e c h i copil.. 3. se completeazi mereu. Boston. Little. Se resuspend5 morcovii ~i cartofii in apa de fierbere. 1 Dup5 Frarnkelts D. Joiies E.8 C . La inceput se fierb numai morcovii (foarte bine tolerafi de orice sugar. Rigiditatea dogmatic5 ~i forfarea sugarului au dus la cele mai multe anorexii (lipsi de pofti de mdncare) psihice la virsta de sugar si la tulburiki de comportament la copilul mai mare. came. se spa15 si se curifi bine. Nu intimplitor.~i multe siruri minerale ~i vitamine) ~i foarte putini albituri (pitrunjel sau felini).) diversificarea se face cu introducerea in ordine de fructe. c i alimentafia lui ii este specific5 lui qi acest lucru este valabil qi in alte domenii de educafie. Deci. 2-3 cartofi. se va constata. Brown and Co. Trecerea se va face treptat. Mama trebuie s i aibi ribdarea qi indeminarea necesare atunci cind aduce ceva nou in alimentafia sugarului si in viafa lui in general. Elvetia etc. Se aleg 4-5 morcovi de buni calitate de mikime mijlocie. se adaugii nu prea multi a p i si se fierbe pin5 ce zarzavatul se s f i r h i i usor. fructe. 1985.8 B $i 3.Introducerea alimentelor solide la sugar. La sugarii care au tendin@ la constipafie sau la obezitate. supa de zarzavat se va introduce mai timpuriu. Supa se prepari pornind de la fiertura de legume. La . Familia este poate mirati de faptul c5 acordim aGta importanti gusturilor ~i reacfiilor individuale ale sugarului.

Suntem de phere ca la inceput supa s i se prepare cu mai multe zarzavaturi. daci sugarul a ajuns s i minsnce ~i alte zarzavaturi. Nu se pun alimente fierte alituri de cele crude. microbi existi ~i pericolul infestirii cu substante insectofungicide.8 C pag. . unii sugari nu agree& insi zarzavahlrile cu anumite arome. eventual ~i cartofi . albiturii. sau ulei. Nu este necesar s i se introduci de la inceput supa de came ("bulionul"). fn siptimsna a treia. tomate. d a c i sugarul tolereazi si m5niinci mai bine. in a doua ~i in a treia zi un gilbenuq Entreg.inceput se adaugi numai 10 lingurite de morcovi pasati 150 g). apoi 112 ~i la de sf%@ 1 gilbenuq intreg).de 4 ori pe s5ptim9n& ciite 2 . zb&cite. .eventual 1 . 3.113 api de fierbere . de buns calitate) se transeazi in poqii mici.7 ori pe siptimiin5 came sau 4 ori carne qi 1.Acest adaos face ca sugarul s i primease5 mai usor supa qi in acela~i timp s i crease5 valoarea caloric5 a mesei respective. Este important ca zarzavatul s i fie trecut prin siti sau mixat. La inceput carnea se fierbe separat. telin5 sau pistiirnac). de obicei. fn loc de pireu de zarzavat la sugarii cu crestere ponderali subnormali se p a t e kcepe cu lapte cu cereale: vezi fig. La cei care primesc "supa" cu lingtirifa (de preferat!) se va da de la inceput sub formi de pireu. 150. gulii. Carnea crud2 qi pe~telese pun pe o farfurie pentru ca zeama s i nu se scurgi pe raftul inferior. se inveleqte fiecare in pungi mici de plastic qi se pistreazi in congelator. Alimentele se pa'streaza' in ambalaje curate qi inchise in frigider sau congelator. De la inceput aceasti sup: poate fi imbogititi cu 1-2 misuri rase din laptele praf cu care este alimentat sugarul.1. in "pireu" se pun si albituri (ridicinoase de pitrunjel. Se folosesc numai o u i proaspete. consistenta supei va fi preg2titii in asa fel ca s5 treaci prin orificiile tetinei. alterate. sugarii ii primesc cu plicere mai mare decst pe alte zarzavaturi. Obiectivul permanent in prepararea si administrarea acestei mese este s i se treaci cst de cursnd de la sup2 lapireu. acestea se pol pasa amestecate in sup: (cartofi.4 . in traditia romiineasc5.112 morcovi trecufi prin sits. boabe de maz&-e verde. ci supa de zarzavat la care se adaugi carnea fiartii qi mixati.112 a p i de fierbere . pitate. Pentru iarni eel mai bun procedeu de conservare a alimentelor il constituie congelatorul.2 misuri rase de lapte instant (adaptat sail partial adaptat) sau de cereale f5rS gluten.2 misuri de lapte adaptat sau partial adaptat. "pireul" poate fi predominant de cartofi sau numai de cartofi pe care. ceapi. Durata pistriirii se fixeazi confonn indicatiilor din prospectul congelatorului. dar s i se treac5 prin sit2 numai cartofi si/sau morcovi. singurul care acoperi nevoile nutritive ale sugarului inai mare. La sugarii care prefer2 s i miniince numai din biberon. foi verzi). sau cereale fir2 gluten (orez). - Nu se sareaza Sa'pta'mcina a 11-a: 100-150 ml: . Este bine s i se faci. Carnea procurat5 (proaspiti. cartofi (114) eventual se imbogzfe~te 1-2 m2suri de lapte cu instant sau cu 112 linguritii de ulei sau cu f5in5 de cereale fiiri gluten. Carnea se fierbe si se mixeazi. Ulterior. Cumpirarea alimentelor.3 ori gilbenu~ ou (la inceput 114. mai ales cele care nu se cojesc (pe liingi murdiirie. cumpirituri dese qi s i nu se pistreze prea multi vreme. Piini la 4%-5% luni se recomandi s5 predomine morcovii. De dorit c2t mai repede s i se ajungi la consistenfa pireului qi s i se dea cu lingurita. care sunt toxice!). Se spali bine. fierte bine qi se ia numai gilbenuqul. dovlecei. morcovi. Se eviti fiuctele qi zarzavaturile ofilite. d u p i aceea. . La inceput sunt suficiente 2-3 lingurite care se introduc de 4 ori pe siptimiini. pe ciit posibil.3 lingurife de came mixati sau fin tocat5 de pas5re sau m2nzat Sriptrimrina a Ill-a: 150-180 ml: . in prima zi se va adiuga un sfert. din doui in doui zile. in decurs de qapte zile se va introduce carnea de pasire sau de viti tiiniri (miinzat). E celelalte trei zile ale n siptimiinii se introduce tot came sau gilbenu~ul de ou. Sugarul nu va fi fortat s5 primeasci un amestec care contine un zarzavat care nu-i place. Alimentele nu se pistreazi peste termenul recomandat de fabricant.112 .213 zarzavat pasat (morcovi ~ilsau cartofi) . in rezumat: Prima sa'pta'mcina': 100 ml ap5 de fierbere 50-100 g pulps de morcovi (314).112 . Dupi ce in decurs de 1-2 sgptiimiini prime~te supa (pireul) de zarzavat (morcovi qi cartofi) se poate renunta la imbogitirea cu lapte praf instant (adaptat sau parfial adaptat) si se trece la adaosul de ulei de floarea-soarelui (112 linguritii).

tapioca). in loc de zahir sau rniere se poate folosi cel mult dextrozB sau suc natural de fructe. Criticioara se dezgheafi ~i se incilze~te numai inainte de folosire. iar carnea se va toca de doui ori prin mavins de tocat sau se va tiia cst mai fin. capacele de lemn pentm t%at (carne. Singura reguli simp15 in ce privevte alimentafia sugarilor $i copiilor mici const5 in fierberea alimentelor. GBleata ("pubela") se fine curatB. se tranveazi in porfii mici care se invelesc in pungi mici de plastic $i se p i s t r e a z i in congelator. in general. psine. inainte de folosire. alimentele pregitite se acoperi si se introduc de-a dreptul in frigider sau congelator. ci numai carnea. Pe cst posibil se eviti reincilzirea resturilor. Insistiim asupra faptului de a nu se adiuga sare. conopida. se poate adiuga pufini f z n i de cereale instant. SpBlati-vi mainile cu sipun ~i cu api caldi inainte de a atinge alimentele. inainte de fierbere se taie in felii subfiri. Se folosesc pe cst posibil legume proaspete sau. mazirea. La sugarii care primesc deja pireuri qi le doresc ceva rnai ingrovate. se prepari cantitatea pentm o singuri zi. Alimentele care nu se pistreazi in frigider (biscuifi. Buretele se spa15 $i se stoarce in mod regulat. de asemenea. in loc de came se poate da peqte. iar spre 89 luni ca o pasti. adiug2nd putin lapte de mami sau 1-2 misuri din pudra laptelui adaptat sau p q i a l adaptat. inchisi $i se gole~te Vasele trebuie s i fie de buni calitate: des. Mixajul sau trecerea prin sit5 (pasajul) se fac in ultimele minute.) vor fi tot timpul acoperite. Insistim asupra obligatiei ca alimentele decongelate s i fie incilzite o singur2 dati. Daci preparafi o cantitate mai mare se poate pistra porfia pentru a doua zi intr-o criticioari care se pune imediat in congelatorul frigiderului. pe timp de iarni. D a c i nu aveli mixer se va trece zarzavatul prin siti. Preparare. Csnd ieqifi de la closet $i dupi ce a$ schimbat sugarul. carnea $i ouile. Rinichii sugarului nu suporti excesul de sare. in primele luni toate alimentele trebuie s i fie lichide sau sub formi de past2 chiar foarte fini. la 6-7 luni se prepari ca o cremi. indeosebi laptele de vaci. deoarece in felul acesta se las5 timp bacteriilor s i se inmulteasci. ceea ce este de preferat. La inceput nu este folositi supa de came (bulionul). zarzavat) qi obiectele ce servesc la prepararea alimentelor. Numai dupB vsrsta de 7-10 luni unii sugari accept5 pireul de zarzavaturi sau pasta de fructe in fragmente ceva rnai mari. Carnea se poate da zilnic daci nu avefi siguranfa prospefimii oului. O d a t i dezghefati trebuie folositi. Psni la 6-7 luni se recomandi cerealele B r i gluten (orez. Pentru ca sugarul s i primeasci supa. resturile se arunc5 Alimentele preparate inainte de folosire nu se lasi s i se riceasci inainte de a le pune in frigider. care dupi ce este mixati se amesteci bine in zarzavatul pasat. Se aleg morcovi rnai tineri. porumb. spanacul). La inceput. Vegheati ca intreaga familie si-si spele. zarzavaturile $i fructele se spa15 bine cu a p i limpede pentru a inlitura murdiria $i resturile de substanfe insectofungicide care se folosesc in prezent in agriculturi $i in pomiculturi. morcovii) sau congelate (dovleceii. ca $i atunci ~ 2 n d v-afi jucat cu csinele sau cu pisica. Se prefers camea "albi" (dc giini). rnai tsrziu carnea "ro$ie" de viti $i de preferat cea de vita t2nirB (msnzat). sfirsmate cu furculifa. Consistenta supei se fixeazi in funcfie de vsrsta $i de preferinfele sugarului. la 4-5 luni. fasolea verde. BucBtiiria se pistreazi perfect curatii. pistrate corect (cartofii. ficatul de giinB. alfii chiar de la inceput cu lingurifa. . msinile (nu in chiuveti sau in lighean!). La inceput. Fierberea (coacerea) ~i refnca'lzirea alimentelor. Pulberea de lapte fiind "instant" se dizolvi imediat in amestecul din apa de fierbere $i zarzavatul pasat. Supa (pireul) se subfiazs cu apa in care s-au fiert zarzavaturile. din otel sau emailate. Cgteva sfaturi (unele se repetB!) lgierza in buca'ta'rie. Carnea se poate procura in cantititi rnai man. dupi ce se limpezesc bine cu api caldi. se d i fluidi. inainte de folosire. ea se poate "drege" la inceput. Apoi se d i sugarului respectiv. zahiir etc.Mama @ copilul Produsele supracongelate trebuie s i fie complet dezghefate inainte de preparare qi in nici un caz nu se recongeleazi. rnai ales masa de lucru. spilarea msinilor este obligatorie. Farfuriile se Sterg cu o c h p i curati sau se lasi s i se usuce pe un suport pentru scurs. unii sugari o primesc 'numai din biberon (tetina va avea orificii rnai largi). Sunt toxice! La cartofi se inlituri "colfii" $i punctele negre. Carnea se fierbe $i se reduce la un pireu fin.

precum ~i a unor proteine ~i griisimi foarte valoroase. le amestecafi inainte de folosire. de legume se poate da ~i rnai rar. deoarece se pierd o parte din vitamine ~i din minerale. Nu este bine sii se dea copiilor sirop diluat sau ceaiuri indulcite.nu cumpiirafi produse care confin un adaos de zahiir. in mediul rural lapte de vacii diluat (2/3 lapte + apii qi apoi 314 lapte + 114 apii). scad pofta de miincare si predispun la carii dentare. . ins. 153 . Unii sugari accept. . Mama este scutitii de efortul de a le pregiiti personal. Se prefer. iar adaosurile de carne sau giilbenu~ ou asigurii aportul de de fier (combate anemia). Prcinz: 1 20. dacii bombeazii ~i dacii nu a piitruns aer in borcan. I De indatii ce sugarul prime~te alimente solide i se d5 ~i apii (fiartii ~i riiciti). Trebuie ins. . odati cu vksta. Masa de la priinz. Seam: ca dimineata sau lapte cu cereale (Brei). La sugarii care nu cresc in greutate saulsi primesc greu "supa" numai din zarzavat se pot ad5uga 1 -2 miisuri rase de pudrii din laptele folosit pentru copil sau ~i rnai bine cu cereale instant. De altfel. Humana 2. Evitafi sucurile de fructe concentrate. Nan etc. Apa simplii ~i sucul de fructe presat inainte de folosire sunt cele mai bune ! I I I 1 I & rezumat: Diminea. . cartofi etc. in locul apei se poate da suc de fructe diluat. Atunci c h d vii hotkiifi sii folosifi astfel de borciina~etrebuie sii vii conformaii urmiitoarelor indicafii: . Dacii sugarul este hra'nit inca' la scin se vor mentine 5 mese. la una din ele se vor da fructe. Nu este necesarii incii "supa". restul ar putea sii fermenteze sub influenfa salivei adus5 prin lingurifii.verificafi capacul borcanului: dacii este bine inchis. Zarzavatunle nu se @nmula vreme in ap$ inainte de fierbere. Din acest grup cel rnai prefios estejicatul. de ciiteva ori pe siiptkiinii. La cei hriinifi artificial.studiafi compozilia indicatii pe etichet5. dupii acest interval se aruncii. biiuturile pe bazii de coca si cele care contin zahiir rafinat. . eventual completat cu fructe cu sau fZ~ii cereale f%ii gluten (orez. Beba. Guigoz 2. Gustare: incii un biberon d e lapte. "Supa" sau "pireurile" sunt valoroase prin aportul de fibre (celulozii). acestea. amidon sau glutamat. este pudtoare de infecfii).). care au te efecte nefaste asupra apetitului. Se incearcii ~i se incepe cu circa 25-50 ml(5-10 lingurife) dupii masa respectivii. uleiul de floarea-soarelui sau de porumb. minerale ~i vitamine. dentifiei $i cre~terii.).) cu 10-30 g carne (giiinii sau miinzat). Ora 10: nimic sau fructe (suc. dacii nu suntefi sigurii cii va fi consumat la o singurii mas. dup5 care i se poate oferi siinul. Nu cumpiirali produse in care apa figureazii in capul listei.borcanul inceput nu se piistreazii rnai mult de douii zile la frigider. Vara nevoia de lichide este ~i mai mare. o b i ~ n u i e ~pe copil cu dulciurile. . sare. s5 fie proaspiit! Alimentafia cu pireuri gata preparate (borcane mici). preparate industrial ~i manufacturate in mici borcane. Nutrilon plus. miere. "pentru vksta a 11-a"): Milumil 2. Unele confin substanfe care le ingroa~ii.Sugarut (de l 1 lun&l 12 luni] a a Nici zaha'rul nu este necesar.atenfie la cutiile cu preparate "carne ~i legume". rnai bine untul. Dup5 fierbere alimentele se riicesc brusc (se pun in frigider sau in congelator) pentru a impiedica inrnulfirea microbilor. La sfiir~it de suc fructe diluat. porumb) .Ciind cumpiira@carne ~i legume in borciina~eseparate. Nativa 2. in ultimii ani au a p b t ~i la noi pireuri de fructe sau zarzavaturi.~: 180 ml lapte ("de durag'.. pulp. sugarul se mi@ din ce in ce mai mult.verificafi data expiriirii.1 80 g legume trecute prin sit5 sau mixate (~norcovi. repetiim. i n general sunt utile in timpul ciil5toriilor. un sfert de linguritii de ulei. Autorii americani interzic complet mierea in perioada de sugar (predispune la carii dentare. Predispune la obezitate. miere sau zaharinii. ceea ce duce la pierderea de apii prin transpirafie ~i ca urmare la sete.nu inciilzifi un borc5na~ de sticl$ pentru cii ar putea sii se spargk . prezintii dezavantajul cii sunt foarte scumpe.nu lua@ cu lingurip direct din borciina~ pentru a alimenta sugarul. Componentele sunt notate in ordinea cantitiifii descresciinde. introducerea supei este facultativii ~i numai la sugarii care au crescut bine ~i care sunt maturati sg mestece ~i s5 inghitii alimente rnai consistente! La cei cu greutate mic$ in loc de sup5 se va da lapte cu f5inii de cereale ~ i l s a u fructe. se imbogiife~te cu 112-1 lingurifii de ulei de floarea-soarelui. sau adaptat (Similac etc.

La 5 luni sugarul normal vi-a dublat greutatea de la navtere. controleaz3 bine mi~c5rile capului. ei ivi dubleazi greutatea mai devreme deciit cei cu greutate rnai mare. De cele rnai multe ori pedaleazi succesiv c h d cu un picior. sugarul ivi tine bine capul. Fig.Crevterea va fi rnai mici in luna a cincea: 600-700 g pe luni. dar il tine bine striins.9 . culcat pe spate. dar nu reuvevte si-vi deplaseze intreg corpul. Circa 25% dintre ei nu reuvesc aceasti performant$ devi sunt normali in ceea ce privevte alte capacidti neuromotorii. iSi apuci picioarele vi le duce la guri. Bratele sunt flectate in articula9ile cotului.Dup5 4 luni. b b) A~ezatpe u d . D a c i i se intinde un obiect i l apuci. ridic3 singur capul de pe planul patului. 3. place s i agate piturica vi s-o tragi p h i la guri pentru a o suge. Dupi ce este ridicat in vezut vi sustinut in aceasd pozitie. 3. cu toate degetele. Exceptie fac sugarii cu greutate mici la navtere. genunchii pot fi bine i n m i . Fig. dar adesea intinde vi indoaie simultan ambele membre inferioare. Dimpotrivi.Ridicat de m%ni in pozifie yez2nd5. Nu se fac consideratii asupra iniltimii definitive a unei fiinte umane dupi modul cum crevte in primul an de via@. iar picioarele sunt mobile ?narticulafia gleznelor.9). in timp ce ridici vezutul. Alteori ridici capul vi in acelavi timp ?ntinde restul corpului (fig. sugarul ivi pipiie propriul corp cu mainile. De acum ?nainte va crevte vi rnai putin: circa 1 cm pe luni. Stilnd culcat. dand impresia c i face "'puntea". Unii reuvesc s i se intoarci vi de pe spate pe burti. o mare parte din sugari se pot intoarce de pe o parte pe alta. cu capul ridicat pan3 la 90". fi d i drumul singur. Ridici miiinile vi picioarele simultan ca intr-o mivcare de inot. Membrele inferioare sunt in rotatie externi vi uvor indepMate.10). il duce in f a g vi-1 roteazi lateral. ti Trunchiul este in pozitie simetrici fa@ de cap. . in timp ce este ridicat. S d in pozitie simetrici. Spre sfilrvitul lunii a V-a. Lungimea. Sugarul se a g a p strans cu toate degetele de ciite un deget de la miiinile adultului vi se ridici din pozitia culcat pe spate in cea de avezat cu controlul perfect al capului (fig. il scuturk il izbevte de gratiile patului. Sugarul a crescut cu 13-15 cm de la nastere [(4 + 3 + 3 + 2 sau 3) + 21. ciind cu celQalt. in medie 20 glzi sau 140 g pe siptimiini. cei niscu9 cu greutate mare (peste 3 500 g) vi-o dubleazi rnai tilrziu. Bazinul este aplicat pe planul patului. nu are puterea de a se tine de acest deget saulvi nu incearci si-vi ridice capul vi toracele) va fi sesizat medicul. Uneori ivi intinde la maximum coloana vertebral$ se sprijini pe cap vi pe tilpi.Mama gi @fuf Creqterea $i dezvoltarea psihomotorie Greutatea. in ultima luni a crescut cu 2 cm. in caz c i sugarul nu participi la aceasd mivcare (nu se aga@ de degetul adultului. sugarul se redreseazi cu u~urin@ sprijinindu-se pe antebrate. acum deschise. il "cuprinde" cu ochii vi apoi il duce la guri. Schiteazi tilrilrea. i n c i cu sangicie. sugarul. c) Ridicarea de brafe din pozifia culcat pe spate. Se pivoteazi pe un singur brat. Ava cum am a f m t vi in alte p w ale acestei c w i "saltul" definitiv al inilltimii s w i n e la pubertate intre 11 vi 16 ani. membrele inferioare se intind. a) A~ezatpe spate (decubit dorsal). Motricitatea generala'. 3.10 . Toate mi~ciirile devin rnai coordonate vi rnai variate. greutatea fiind transferati de partea brafului pe care se sprijink vi astfel ivi elibereazi celilalt brat pe care il intinde inainte. 3.

Mama va oferi numai obiecte pe care sugarul le poate b5ga in gur5 f51-5 pericol.Sugarul (de l 1 Zunlr l 12 Zuni) a a d) Pozifia in sezut. Fig. iar gleznele sunt mobile. fntinde m2na spre o juckie. Vorbe~te singur. gu) qi le uneSte progresiv in lanpri de silabe ritmice. .11. realizate Er5 a folosi mult limba sau buzele. "fredoneaz5". c3m5qufa. 3. acest mod de a apuca il face s5-i dea drumul f5r5 vreun scop qi f21-5s-o mai poat5 recupera. intinde brafele inainte pentru a se sprijini. A . Sugarul fqi impinge picioarele spre planul patului ~i preia greutatea corpului. juciirii din cauciuc. 11 a qi 6). dar nu reuqeqte s5-qi fin5 trunchiul. Tinut de umeri. e) Ridicarea tn picioare. foarte probabil. Articulafiile qoldului se flecteazk membrele inferioare se roteaz5 qi se incling spre pwile iaterale. Spatele nu este drept. genunchii sunt flectafi. Este o modalitate de ale cunoqte. Dac5 sugarul este intr-o pozifie stabil5 poate apuca cu ambele m2ini prin prindere palmar5 cu toat5 palma (prindere "simianii"). f) Reacfii de pozifie. are tendinfa de a se "balansa" sau de a face "hopa-Mitics'. 3. dar in lunile unngtoare va fi n urm5rit modul cum se produce. C2nd este in stare de veghe ~i "vorbeqte" mult "pe limba lui". Sugarul giingure~te "vocalizeazii". capul se pozifioneaz5 bine. se apleac5 in faf5. Se vor sp5la ori de c2te ori cad jos qi nu se va perrnite celorlalfi frari s5 se joace cu ele (pericol de infecfie). reacfioneaz5 bine la orice pozirie a capului fat5 de trunchi ~i a corpului fat5 de cap (fig. Aceast5 reacfie este cunoscut5 de pediatri sub numele de reacfia Landau. Sunetele emise sunt tot guturale. Dac5 nu i se dau jucgrii. de. Sugarii foarte bine dezvoltafi neuromotor. se sprijin5 discret ~ipentru scurt timp pe vMul picioarelor. incepe s5 emit5 silabe (da. satisfactia sugarului creqte ~ iparc5 incurajat. Ridicat in qezut qi sprijinit de un adult urm5reqte cu interes obiectele care sunt l5sate sZi cad5 lateral de corp. dar poate fi adus pentru scurt timp in extensie. incepe stabilitatea trunchiului. iqi flecteaz5 articulafia qoldului.Reactie de pozitie. indoaie qi intinde genunchii. in orice pozifie. Guru devine un organ de cunoastere. C2nd mama imit5 aceste sunete. Fig. Sunt indicate: inele de plastic. MotricitateaJna' si apucarea. marginea patului etc. 3. sustinut de subsuoara' (axile). juckia este apucat5 cu m2na deschisk cu toate degetele. angajeaz5 . Limbajul. Nu reuSeSte inc5 s5 se sprijine pe picioare. d tace pentru c2teva secunde sau minute qi le repet5 ca ~i c2nd ar vrea s5 se asculte. Sugarul simte nevoia de a duce toate obiectele la gur5. dar f5r5 preluarea integral5 a greut5rii. dup5 ce o apuc$ se opune c2nd mama incearc5 s5 i-o ia.Reactie de pozitie Preciz5m c5 aceast5 reacrie nu se constat5 la toti sugarii E luna a V-a.piiturica.11. leag5 sunetele. Buzele qi limba sunt organe bune de "pip5it". Din c2nd in ~ 2 n pronun@ clar un "a" sau un "e" bine conturate. sugarul va morfoli. Se vor pune la indem2na sugarului numai obiecte cu dimensiuni ~i forme care s5 nu permit5 inghifirea sau alt accident. B . se opreqte qi reincepe mereu. sugarul incearc5 s5 stea pe qezut: iqi pozifioneaz5 bine capul in spafiu.

Repeti qi schimbi-repertoriul de sunete. De indati ce s-a instalat aceasti schip de dialog. funcfie de organismul sugarului. c6 unii p l h g la orice voce care se ridici. Repeti propriile sunete. Exercitiul se face de mai multe ori pe zi. iar altii sunt indiferen$ De indati ce se trezesc. in continuare.comparat cu altii de vksta lui . Vederea ~i mi~ca'rileglobilor oculari. Este important ca atunci c h d se testeazi auzul sugarului. fata). tentativele de a-1 fixa qi forfa s i stea in qezut. Este normal ca in scaune s i apari resturi de fructe qilsau legume nedigerate. tuse convulsivi). plictiseali. mijloacele lui de manifestare se imbogitesc: bucurie. in toate planurile (le examineazi in pozifie qez2nd qi culcat pe spate). numirul qi culoarea materiilor fecale qi caracterul urinei. Se va folosi o "mixtur8" simp15 sau o pomadi izolanti prescrisi de medic qi se va lisa sugarul de mai multe ori pe zi cu coapsele qi zonele fesiere descoperite. Introducerea de alimente noi (fructe. se intorc in toate pwile. fie rnai rare qi rnai consistente. Materiile fecale se mod$ca' mult. pentru a gribi aceasti capacitate a sugarului. sugarul r2de cu hohote. Vaccina'ri. Sugarul aude bine qi se intoarce spre sursa de sunete. Unii se opresc din p l h s ~ 2 n d se li vorbeqte. expunerea la aer constituie un bun remediu pentru prevenirea qi tratamentul eritemului fesier.uneori apar cripituri qilsau 'descuamiri. iar Injurul lui s i fie liniqte. constituie o greqeal5. Din ce in ce rnai mult 'Ti place societatea". La cei cu tendinti la diaree se vor folosi numai morcovii qi eventual se va adiuga o E i n i instant de orez la mesele de lapte ~i la pireul de la p r h z . sugarul de 5 luni mai are strabism (se rnai uiti "cruci~"). g2tu1. banane). "visitor"). De exemplu. refuz2nd pe cele prea zgomotoase sau cu care nu este obiqnuit. loc de reacfii globale (tresruiri. simte nevoia s i fie cineva l h g i el ori de c2te ori este treaz.La cei care nu-qi coordoneazi inci bine miqckile globilor oculari sau se mai uit5 din c2nd in c2nd cruci~ recomandi. Emite sunete nuanpte. Stimularea dezvolta'rii sugarului. Nu suntem de acord cu reluarea imbiierii de 1-2 ori pe siptim2ni. mere. Bineinfeles se vor face corectkile necesare in alimentatie. Eritemul fesier (opireala) apare adesea dupi introducerea sucului de portocale sau de limiiie. tetanos. Normal. Nu se pot trage concluzii definitive. Spilarea pe cap se poate face de 2-3 ori pe siptim2ni. "leneq". Sugarul deosebeqte c a l i t i ~ l e sunetelor. P. La sugarii cu tendinti la constipatie. Urmireyte o "zdringinici" la 90" peste linia mediani. m2nie. Sugarul fixeazi obiectele qi coordoneazi miqcirile globilor oculari cu ale capului in pozitie adecvati. indemnhd parci qi pe mama lui s i le repete. incerc2nd cu alte sucuri sau pulpe de fructe sau zarzavaturi. Se va adiuga Bin5 instant de porumb ~i se va crevte cantitatea de ulei. pireul de la masa de pr2nz va fi predominant sau numai de cartofi. in general rnai bine tolerate (morcovi.) qi antivirusul hepatitei B. zarzavaturi. Baia zilnica' este obligatorie. sentimentele se nuanteazi. de vaccin antipoliomielitic (A. "activ". Toli cei ce ingrijim sugari suntem izbiti de faptul c i unii sugari sunt "leneqi" qi refuzi s i primeasci orice aliment rnai consistent sau s i "participe" la m2ncare.un fel de "conversafie". carne. Pe zi ce trece se remarci o mare variafie in nuantele qi tonalitatea pl2nsului. "sensibil". Urina capiti un miros de amoniac. In situatiile in care baia "generalf nu este posibili. tipete). daci i se vorbeqte este fericit. Pentru stimularea corespunzitoare necesari achizitiilor motorii vezi "Gimnastica sugarului". acesta s i fie calm. intinde bratele qi reia vocalizele. Tipi cu putere c h d are anumite nevoi sau doreqte s i atragi atentia. Contactul social. consistenta. incepe s i se contureze din ce in ce rnai mult personalitatea sugarului ("vesel". incearci s6 "prindi" miqckile qi vocile adulfilor. care . ca mama s i se "plimbe" un obiect strilucitor la 20-30 cm de fata sugarului. se bucuri d e ele.De obicei in aceasti luni este planificati administrarea celei de a doua doze de trivaccin asociat DTP (difterie. Auzul ~i localizarea zgomotelor. teami. Pielea din jurul orificiului anal qi organelor genitale se pot ^moqi. . unii gilnguresc. ulei) in alimentatie schimbi con~nutul. Unii pkinfi sunt preocupati s i aibi un copil precoce. aqa cum am mai spus. se risuceqte. Se opreqte din p l h s c2nd aude muzici. Recunoaqte sunete qi se bucuri de unele. Eritemul fesier. picioarele. miiinile.s i realizeze diverse performante. se va efectua seara o "baie pmiali" simplificati (organele genitale. Materiile fecale ~i urina. incep s i deosebeasci persoanele apropiate de cele striine. scaunele pot deveni fie mai moi qi rnai numeroase.

trecute sunt aparent f5r5 importantii.1 "studieze". Piirintii \'or alege un obiect usor. amintirea exprrienjelo. sa cunoascli Pnt2i P mod concret.. fructe dc sezoll ?n tinlpul veri~j pciate introduce sup" de zarLavat (treci~tiiprin sit5 sau mixatti). n Sugarul ?I apucii P palms.digeratr si eficient folosite. pe ]&fig3fivctele introduse la masa a 11-n sau a 1'.2 pa?. De aceea crwbiipcirinyi. Ass curn :IW m:~i sp!~. p5tn1njel. hlotii ul cste cli in primul an de viatii dezvoltarea psihicg depinde de dezvoltarea fizic5 si de "experientele" pe care le cap5t5 sugarul in raport cu mediul Pnco~~juriitor (dragostea $i calitatea ingrijirii nlamei. iar P restul zilelor n c$te un giilbenus de ou fiert tare sau tot carne. s5 cunoascii.1:i . Pe~itru I-runoaste" si a a '-Pnvtita" ce se poatc face cu orice obieel. Hipp .-. Carnea este cel rnai important furnizor de i fier (tabelul 3. s5 se joace cu copilul. 13 aceast3 v2rst5. 149 se observ5 recomandikile Societdtii elvetiene de pediatrie. 3.nu nunlai mama. zarzavaturile. P luna a sasea la o parte n din ei se poate da sup2 zilnic si se Plllocuie~te complet laptele. P pipsie. Alimentatia A / ~ ~ / ) [ L ILa P L I . imbog5titri cu czrrle (g51benus dti ou) si ulei dup3 i~llllica arjtatii anterior. va reusi 1 n sli-1 tin5 rnai mult Pntr-o msnti. se adaugli c$te putin din apa de Ikrbere. la obezitate ~i face pt' sugar sti prefere dulciurile P locul Iaptelui. 9n a doua jurnjtate a primului an de via@cantitatea de came creste la 30--40g. s5-1 "curioasc5" ~i prin gust.8.borcalle este miti bun5 din 1 nu necesit. cvpilul le prirne?te bine si ele cotiti~lcall1 tot ce trehuir organismului P ce priarste frucrel~. Sugarul nu poate efcctua un proces de gsndire n abstract5. Se col~tin~l. in n schinlb.plistiirnac. predispune la carii delltare. Pireul se "drege" cu ceva unt ( 5 g) sau si rnai bine cu ulei (112 . Acesta are un simt a: mirosului fin si selectiv.sugari.ictrti. elc imbogiitcsc bagajul de expcriente.(piurcuri si sucuri). fn lunile unn5toare se incearc5 de abia s5 se descopere momentul P care sugarul va primi n pireul sf5iiimat cu furculita. majoritatea societriiilor de pediatrie recornand5 pireul de zarzavat din luna a VII-a. C2t desprc zahar (s-a nlai vorbit in aceast5 carte). Lu sugurii hrcnifi urti$cial. . sli Enccrce s5-1 recupercze etc. "fizic". D e l 5 la 6 luni a hledicul de familie. parintii sunt dstori s5-1 pun5 P m$nd.sugarul Psi n va perfections ~nodul cum P prinde P m$nti. Majoritatca nu accepth r5dlici1lile de telin5.2 lingurite mici). Treptat. in prezent. recomandliri care sunt preconizate de toate t5rile Emopei Occidentale. n sau Produscle Ecbelac. sii-si foloscascri degetele. R. care reprctilltri haza de~voltiirii sale psihice si motorii. s5-1 "plimbe" prin fata ochilor. pag.Sugarul (de la 1 lunii la 1 2 luni) 3. La supa ipireul) de zarzavat se adaugri zilnic sau de 4-6 o n pe s5ptrvlm2n5 carnea. 1. s5-1 azvirle. sri Pngrijeascii. R5diicinoasele preferate de nlame ~i specificate in majoritatea tailor de dietetic5 de la noi n u sunt pe placul multor sugari. programul zilnic.~ preg5ti1-i. continutu? urlui borcan se i1lc5lzesteo singurS dat5. Produscir fiinil foarte fin f5rrirnitatc si omugenizrtte sunr usoi. Nu se adauga sare sau zahar.50).5.-a (mere J-ase sau banane P roanin2 si n : e ilirnii. P siiptrimiinile 1lrm5toare. Din fig. La clistant5. sZ ss "converseze'-. P priveqte. Dacd sugarul nu-l vrca consistent. armonia vietii de fiimiliei. Sugarul va acun~ula serie de expcriente o Pn !egitur5 cu obiectul respectiv. Q ' pa?. Alirricrltnticl cu prodirsr gut~z . s-a constatat cii alimentele s5rate predispun la hipertensiune hrterial5. Kestul poate fi foiosit de crvltre . De 1-egill.2 Fag.\. utilizarea pernlanentri a tuturor cimturilor sale. E! trebuie.firbr. asistenta de ocrotire si manla insist5 mai mult asupra dezvoltiirii fizice (cre~terea greutlitii si a lungimii corpului) si rnai putin asupra dezvolt5rii psihnmotorii (maturatia psihicri si nlotorie). Multiplele contacrc corporale directe cu obiectele din jur. duciindu-1 ia gur& 6 . alimentati nunlai la siin p2ni I . 126 xi t i ? 3.re:~lc ivezi tabcilul 3.~ a l i t 9 t ~ i 1 j~ireurilo~.8."Jest16 ?unr cele mi~i consacrate si se g5sesc tot timpul. nlai t2rziu.i. o jucrrie. unii autori (ainericani Pndeosebi) la acest pireu adaugii cereale. Dac5 suganll se satur5 c11 mai .-~piii mari si de adallti.r). Si P n luna a 6-a pireul se va da sub form5 fin5 (trecut prirl sit&sau mixat).i produsele dc cu iiipturi fciiosite si i r ~ luna anterioarti (i'ormule p~c:i!usc iiiptulilr cu aclao-. clt. Portionarea esrz usoarii. i-econ-iand5 Rrtr c. cle co~ltil~uli~. 126). alimentatia. Pncurajarea qi stimularca achizitiilor motor-ii aprrute spontan la sugar. Rezervele de fier depozitate in timpul sarcinii la copil se epuizeazk iar copilul are nevoie de un aport zilnic de 3-6 mg la sugar si 8 nlglzi de la 6 l i l l ~ la 6 ani. de exemplu. sa-1 treac5 dintr-o m9n5 in alta. PI aude n 1 1 suniinc!. in rea!itate.. sunt datori sli Pnvete s5 studieze.5.

Totul se bate cu un tel yi se pune la fiert la un foc moale. de consistenla ciulamalei. Masa se serveyte cu lingurip direct din borcinay c2nd sugarul consumi intreaga cantitate. Daci yi la aceasd vilrsti lingurifa nu este acceptad se va da sub formi de "supi" cu biberonul. predispune la c a i i dentare. pentru c i alimentele fierb repede. i. ceapi. La sfilryit se adaugi uleiul de floarea. Prevenirea cariilor denture.25 mg pe zi (sub formi de tablete de Zymafluor sau de alt produs comercial). cereale). Mhcarea se poate pregiti in cantitate mica pentru 1-2 zile sau in cantititi mari care se pun in poQii mici $i se pistreazi in pahare de iaurt sau de material plastic care se tin in congelator pe o d u r a t i de p 2 n i la d o u i luni.). Fierberea in oala-minune sau in vase tip "Zepter". mazire verde fini. Confinutul se trece intr-o criticioari care se pune intr-un vas mai mare ce se incilzeyte la foc moale. AtenNe ~ 2 n d folosifi microundele. Unii medici recomandi ca la fiola de vitamina D s i se asocieze yi calciu pe guri (sub forma de calciu gluconic fiole de 5 ml sau tablete de calciu lactic pisate yi dizolvate in ceai). in timp ce se incilzeyte. Este important insi ca foarte cur2nd. Ficatul are un confinut ridicat de fier. carne. anason. alimentele nu se incilzesc in borcan. Cu c2t o came este mai inchisi la culoare ("royie") cu at2t con$ne mai mult fier. mere. in timp ce borcanul r i m h e relativ rece. La !ara'. La sugarii cu o funcfie digestivri buni. fn luna a 6-a sugarul poate primi la unul din biberoane un produs industrial de lapte p q i a l adaptat imbogifit cu cereale sau cu fructe ("Brei" cu banane. La aceasti vilrsd. Am vorbit anterior despre nevoile qi prevenirea anemiei feriprive la sugar. Cu ribdare incercafi in siptimhile urmitoare s i preparafi un pireu mai "atractiv" fie prin adaos de spumi de banane. D a c i sugarul primeyte la pr2nz o poqie mare de pireu s-ar putea s i ajungi s i primeasci numai 4 mese in 24 de ore: dimineata yi seara c2te un biberon cu lapte. La sugarii care primesc vitamina D sub formi de terapie de yoc (Stoss-Therapie) in luna a 6-a se administreazi sub form5 de injecfie intramusculari (o fioli de vitamina D. in afar2 de vitamina D care trebuie s i se administreze in tot cursul primului yi celui de a1 doilea an de via@ (inclusiv vara!) sub formi de medicamente. daci nu s-a realizat in luna a 5-a. Etaminele necesare organismului sugarului se asiguri prin alimentafie (lapte. Borcanul desmcut se inchide din nou yi se pistreazi in frigider cel mult doui zile. fructe tropicale etc.poqii mai mici. indeosebi.soarelui. Mierea de albine. Se poate da yi peyte "slab". sau D. de 200 000 u. Daci medicul a recomandat ~i pikinfii sunt disciplinafi qi hotir2fi se va administra fluor 0. unde sugarii se hrinesc cu lapte de vaci. ulei. conopidi. bineinfeles se i n l i t u r i capacul yi confinutul se amesteci cu o lingurig p h i se ajunge la temperatura corespunzitoare. Meniurile cu adaos de carne se folosesc numai in a doua zi. Mulfi sugari preferi laptele fir5 adaosuri (zahiir. intr-o baie de a p i caldi pe un foc moale sau la microunde dar niciodati la flacira aragazului (se sparge!). Carnea se amesteci cu pireul de zarzavat. Zarzavaturile culese proaspete se pot congela pentru lunile de iarni. gulie. fir2 completare cu biberonul cu lapte. la pr2nz pireu de zarzavat cu carne yi dupi-amiaza o "gustare" de fructe cu completare de lapte. d i m urmitorul exemplu (2 p i q i lapte + 1 parte api). Carnea se fierbe yi cu un cu$t bine ascufit se taie intr-un pireu fin. De la aceasd vilrsd se pot da la masa de pr2nz yi alte zarzavaturi: dovlecei. Pentru prepararea unui litru de lapte de vaci in concentrafie 213 sunt necesare: 700 ml lapte + circa 300 ml a p i + 50 g zahiir (10 lingurife rase de zahir) + 20-30 g cereale de orez) (4-6 misuri) yi 8. s i se ajungi in luna a 6-a ca masa de pr2nz s i fie numai din zarzavat cu carne. . fie cu 1-2 misuri din pulberea de lapte din preparatul pe care sugarul il primeyte la mesele de lapte yi cereale instant. La apa rece se adaugi &na de orez sau de porumb "instant" yi se amesteci p2ni se resuspend2 bine yi se toarni peste lapte. Daci se foloseyte carne de buni calitate (proaspiti sau bine congelati) se poate folosi la prepararea pireului yi zeama (bulionul) de carne. tomate. Ulterior. ci le impwifi in poqii mici. borcanul de sticli il puteti inciilzi intr-un fierbitor special. Se eviti indulcirea excesivi a alimentelor.10 lingurife de ulei. Prohlema anemiei feriprive. fn primul an de viati se d i numai carne de viti sau de giini. a c k i tetini are orificii liirgite. ori la focul de microunde economiseyte timp yi cruti vitaminele.). din comeq se vor prefera produsele de pireuri de zarzavat imbogifite cu carne. fiola respectivi se poate da pe guri. fructe yi zarzavaturi). varzi de Bruxelles (verziyoari). spanac.

.

dar i ~tine bine capul. s c h i w d mersul de-a i bu~ilea. C2nd sugarul invatii sii ~ a d i nu se poate mentine i intr-o pozitie stabilii dec2t c2teva secunde. i ~ indoaie i spatele. Unii. dupii ce au participat la ridicarea in Sezut.fiind mai subtire . prinderea devine palmarii. pentru a vedea tot ce se i n t h p l i i in jurul siiu.Susfinut de axile. iar cu celelalte patru degete i "asigurf finhdu-le in jurul antebrafului l deasupra pumnului. chiar dacii este plasat intre perne. tind sii se ridice in picioare ~iaccepti cu greu ca din aceasti pozitie sii fie readu~i decubit dorsal (culcat pe spate). Sugarul va sta bine cdnd mu. o scuturii cu energie. apucarea unui cub este precarii. prelu2nd destul de s a g a c i greutatea. Dacii mama introduce un deget in m2na sugarului (dupii experienta noastrii degetul mic pe care . in&i trebuie sii invete sii stea in Sezut (mult ~i sigur) ~isii se obi~nuiascii sii-~i men$nii trunchiul drept. Dacii i se dii o jucZirioar5 in mhii.i p o a t controls. Pus pe un plan orizontal ~i dur (!arc.poate privi lateral. I . in timp ce i i ~ indreaptii ~i coboarii capul. Dacii este "pus sii stea in ~ezut" c) Pozi~ia sprijinit de mamii ~i aceasta i ~retrage m2inile care-1 i sprijinii. Cei cu o dezvoltare foarte bun2 pot sta 1-5 minute. sugarul tine m2inile in fa@. Apucii bine un inel in mhii. intregul corp este in pozitie simetricii (capul pe aceea~i cu restul corpului) (fig. . f&ii a obosi. mama il poate aveza zilnic timp de 15-30 minute intr-un scaun pentru sugari'. deoarece poate sii foloseascii ambele m2ini pentru joc. C2nd cade sau dii semne de obosealii va fi culcat in pozi$ia preferati (pe o parte sau pe spate). masii) incearcii sii se deplaseze: indoaie ~ii ~impinge picioarele. cubul este tinut in palm2 cu degetele inchise pe deasupra. ridicdndu-1 mai des sau pundndu-1 intrepeme. sugarul inalp capul ~iapoi intinde trunchiul ~i se ridicii sprijinindu-se pe Sezut. 3. qezat in acest scaun.Nu este cazul sa'Jie incurajat sa' stea in picioare.chii spatelui sunt suJicient de dezvoltafi fi ~ i . La inceputul lunii. Va mai trece incii mult timp p2nii c h d va sta in picioare ~i va merge. Poate prinde c2te o jucZirioarii sau c2te un cubulet in fiecare mhii. apoi. in Ulterior va mhca. d) Tracfiunea de pe spate in pozifia pe fezut. ridicii sus capul ~ i . Nu se e vor impune exercifii care-1 obosesc sau irita'! (vezi "Gimnastica sugarului"). dar genunchii sunt incii in flexie ( u ~ o ~i r inegal indoiti). r2z2nd zgomotos. Apucarea cu d i n i l e devine din ce in ce mai abilii. necesit2nd incii o perioadii variabilii de timp p2nii reuvesc sii stea bine.ezdPld. acesta se sprijinii nesigur la inceput pe v&l picioarelor. Motricitatea Jim". dacii i se pune cubul in m2nii il tine intre palm2 ~i v&l degetelor.13). inainte de a se ridica singur in picioare pe marginea patului.13 . Folose~te intreaga m2nii ca un ciiq (fig. Dupii ce a inviipt sii stea in Sezut ~i dacii sugarului ii face pliicere. intre 5 ~i 6 luni o mare parte din sugari pot sta in Sezut pentru scurt timp. 3. iar dacii fac zgomot le poate ciocbi una de alta.sugarul il cuprinde mai bine). Dacii mama sprijinii pe sugar tin2ndu-1 de axile. il intoarce in i toate pwile. indoaie genunchii ~i apoi intinde membrele inferioare ~i se pivoteazii pe "fundulef'. &ii nici un sprijin. 3.1 intoarce in toate p q i l e . La 6 luni el se sprijinii pe oricare din segmentele membrelor superioare.14) cu intreaga suprafat2 palmarii (tip palmar). Nu i se poate da drumul pentru cii ar putea ciidea. o tine mai mult. Pozitia aceasta il bucurii. e) Pozifia ridicata' ("in picioare"). dar treptat cu o opozitie paqialii a policelui (degetul mare). la sfkvitul lunii a VI-a ~i inceputul celei de a VII-a luni. se sprijinl cu picioarele tndepStrtate. axii Aceasta nu i n s e a m 5 cii va merge in cur2nd. il pozitioneazii foarte bine in spatiu. fncerca'rile unor mame de a-1 face pe sugar sa' stea in Sezut. in jur de 6 luni se sprijinii ceva mai bine cu picioarele indepktate. inainte de a se incumeta sii se ridice pe picioarele sale "~ubrede". nu sunt umuzte de succes. + Fig.

incepind din luna a S. incearcii sii se apropie de ea. inregistreazii expresia fefei malnei ~i reacfioneazii la aceasta.iprenume. in curdnd va sti sii deosebeascii persoanele pe care le vede zilnic de alte persoane strliine. Sugarul "poveste~te"si cind este singur. olfactive (de miros). Limbajul. Cu fiecare siipt5minii vii dafi seama cii sunetelc emise de sugar sunt tot rnai variate. "ma-ma pa-pii". miinilor si picioarelor sale. Pufin cite pufin. Acest lucru se remarcii dupii faptul cii devine mai linistit si intrerupe jocul cdnd apare un striiin in apropiere. Prezenfa giiliigioasii a acestuia il deranjeazri ~i incepe sii plingii. jucgrioara cade. Totu~i. simfind preZenFa familiei. formeazii treptat un limbaj in care vii povestifi amindoi evenimentele fericite. i se vu permite i~nei Nu persoune strGine sZ-1 ia in brufe c&ndcopilul_seteme.i ceea ce nu era el. dar nu $tie sii-i dea drumul (de abia pe la 10 luni va ajunge la aceastii performantii). repetind vocalele si silabele pe care acesta le pronuntii. agitii bratele. a fost ud sau prea strins infiiqat etc.tiinfu de sine. intrebati-1 unde sunt fratii. decepfionat. de ceilalti membri ai familiei. diferentierea anturajului reprezinta o etapii in evolutia sugarului. la micii distant5 de m2n2. ea ii va fi striiinii. de vocea. ghe-ghe. bratele si mirosul corpului dumneavoastrii.Ekolutia Iuncliei de apucare. Formeazii silabe din ce in ce rnai numeroase: da. tresaltii de bucurie. Mama sau alt5 persoan5 bine cunoscutii va riimine in apropierea lui. Dupii succes se agitii. sever. Unele senzatii mai . Treptat. piirintii nu trebuie sii se ingrijoreze. La inceput stringe bine juciiria. rece. "pa-pa7'. s2nii. pe miisurii ce se dezvolt5. chiar dacii inainte de aceasta au locuit impreunii. dupii mai multe incerc&i. la baie. ge-ge). face misciiri de supt ca ~i cind ar gusta-o. cum strinsoarea se sliibe~te pufin cite putin. in acela~itimp datoritii perceptiilor sale vizuale. dee. de mama sa. miinile. sugarul capstii coiz. tonta'familia il va clzema cu ace1a. Se intoarce spre sursa de zgomote si reacfioneazii adecvat fat5 de situafii pliicute sau nepliicute. el a ciipiitat cuno~tintii cei din jur. Contuctul social. incepefi sii-i spunefi propozitii simple cu cuvinte cu 1-2 silabe: "ta-ta vi-ne". Cind rivneste la o juciirie o fixeazii mai intii cu privirea. mingiiat. De refinut cii sugarul uitii repede. in acelasi timp a dobindit constiinta gurii. bunicii. Ambii pdrinti sunt datori sii-~igiiseascd timp pentru a "dialoga" cu sugarul. scoate tipete triumfale. apoi deschide qi inchide alternativ degetele. la toate stimuliirile pliicute si nepliicute percepute prin pielea sa: i-a fost frig sau prea cald. 3. izbeqte cu putere gratiile patului sau ale tarcului. decepfiile. ee. moduldnd tonul vocii. ceasurilor lungi petrecute la aliiptat. reuvevte sii apuce obiectul dorit. incearcii sii se deplaseze. oo. Dacii este a ~ e z ape burtli si i se pune un t obiect striilucitor in fa@. vii cnnoaste si recunoavte fafa. el invatii sii capete con$iinta corpului s5u de care isi dii seama multumitii ming8ierilor mamei. cald etc. dacii nu-$ vede bunica timp de trei siiptiimini. pentru a-i ariita cucerirea prefioasii. le unevte in lanturi si le pronunfii ritmic (da-da-da. ciici o astfel de reactie este un qemn de dezvoltare absolut normalii. . cutanate (de pipiiit. apoi i$i reia incerciirile.14 . durere. avanseazii putin pe burtii si. Deosebe~te tonul cald. in primele luni sugarul era probabil incapabil de a deosebi ceea ce era el S. la inEsat. il chemati cu prenumele siiu. ca si cind ar prinde-o de la distanfii.Sugarul (de la 1 lunii la 1 2 Zuni) Fig. surorile. sugarul se va lini~ti. Atunci incepe sii fipe. isi cheamii mama "pe limba lui". a) La 6 luni suganil folose~teintreaga palm2 ca un c 2 u ~b) la 8-9 luni apucll un cub intre toate degetele cu opozitia degetului mare: c) la un an folosegte pentru apucare degetul arftlltor si degetul mare ("pensa police-index"). auditive. in aceastli ultimii eventualitate. goo. incepe sii participe cu tot corpul la apucarea unei juckii. driigiistos de cel ferm.asea. Se bucurii cdnd i$i vede imaginea in oglindii.).

. Controlul capului este bun. sugarul capiti interes pentru societatea din jur. acustice ~i tactile care se edifici pe functiile motorii. le pipiie. prin balansarea ciruciorului. Astfel in jocul cu copilul. s i i-1 luati din nou. Sugarul se intoarce spre sursa unui zgomot ~i deosebe~te caliti{ile sunetului. le regise~te.~foloseasci mu~chii e i dacii-i face plicere. Contactul cu mediul inconjuritor creSte. putin cfite putin. integrfind in fiecare zi rnai bine aceste senza*. Prive~te orice in jur. si-1 "asiste" in timpul cfit se joaci. ii place s i stea mereu c2te cineva pe lfingi el. De acum inainte stimulii sociali trebuie lirgiti. mama trebuie s i fie prezenti si si-i dea cfit mai mult din timpul ei. Vederea. Scoaterea afari se face dupi anotimp: vara. s i i-1 dati. in diferite planuri. iarna. Aceasti luni pare s i fie de importan@deosebiti. le vede. ajutorul p&intilor. dar ~i ca un mijloc de distractie ~i de lini~tire. cu toate c i au o inteligenti normali. va fi capabil s i faci din aceste senza@i sintezi o ~i s i se cunoasci in ansamblu. vocea mereu auziti. Sugarul rim2ne tot rnai mult treaz. Prin persoanele din preajma lui. Zgomotele stridente ii d e c l a n ~ e a z i nemultumirea ~i chiar plfinsul. comunicSrile ~ischirnburile se fac prin intermediulunui obiect: juca'ria. fi place cum de la aceasti v b s t i ~i pentru multi vreme. se dezvolti rnai greu. contactul social. s i se "intretin5" cu el.~perfections functia i motorie. sunteti figura mereu regisiti. nu consti in a i n v i p pe sugar lucruri noi. Incepe s i prelucreze percepfiile vizuale. echilibrul se perfectioneazi in pozitiile culcat pe spate ~i pe o anumiti parte. indeosebi a1 mamei.' Din interiorul corpului. daci-i reped gfinguritul ~ivocalizele. afectivitatea sunt dependente de calitatea ~i evolutia sistemului nervos ~i muscular. in i prezenta mamei. La aceasti vhsti. Mama trebuie si-i dea prilejul s i se m i ~ t in voie. ikf profundel il fac s i perceapi pozitia membrelor sale ~ i . daci-i vorbe~te. s i vorbeasci nimeni cu ei. ii place ca si-i luati ursuletul (sau juc&ioara) s i i-1 aritati. . i n aceasti evolutie i n cunoaSterea de sine. elemente permanente care-i pennit s i accepte in chip fericit fiecare experienti ~i si-i dea astfel adevkata sa valoare. atunci cfind p r i v e ~ t eobiectele pe care le tine in mfini. Supraveghere qi hgrijiri Organizarea zilei. iar prin ac!asta ~icapacitatea de a . se mi@ rnai mult. Persoanele care vorbesc tare il sperie. in ~i cu vocatie de p&inti ~icu via@ de familie armonioasi. Trebuie s i aveti h c i gesturi lente ~i calme cici sugarul se sperie de zgomote prea tari sau de m i ~ c i r prea bru~te. Obiectele din imediata lui apropiere participi la aceasti dobhdire a con~tiiqei de ceea ce este el ~i de ceea ce nu este el. 0 etapi n o u i incepe aproape pe nea~teptate. Coordonarea mhi-ochi este buni. mai de dimineat5 ~i spre seari. In familiile in care rnai sunt copii. mama va obsema cu surprizi cum sugarul se bucuri rnai mult decfit de orice de "societatea" celorlalti frati.~giseasci timp i pentru a fi in prezenp sugarului. Pirintii cu ini@ere probleme de cre~tere dezvoltare a copilului. ci in a-i crea cele rnai bune conditii de mediu. Mama ajuti dezvoltarea sugarului in miisura in care este prezenti ~ i -oferi c k rnai mult din timpul siu. Schimbarea pozitiei l i r g e ~ t e orizontul copilului.. Auzul. Sugarii lisati in pat tot timpul.tot atfitea experiente de sute de ori reinnoite care contribuie la aceasti lenti cuprindere a lumii. si-1 scoati la aer. Pozitia ~ e z h d devine mai stabilii. ca mami. s i . maturarea simturilor. U r m k e ~ t e persoane ~i obiecte. durnneavoastri. de program "de via@''. de acum inainte se va folosi un obiect care va semi de intermediar. btr-o familie se ivesc prilejuri deosebite pentru acest deziderat. rotatia se imbuniti{e~te. Dimpotriv& asculti atent pe cele agreabile. De aceea. in dezvoltarea $i comportamentul sugarului. Aude sunetele proprii ~i le repeti. Este obligatoriu ca tatid s i . echilibratii sunt cei care reuSesc s i depisteze c2t mai de timpuriu ~i in toate aminuntele orice tulburare in starea de sinitate. Concluzii asupra dezvolta'rii neuromotorii. Rezulti c i dezvoltarea psihici. le apuci. Urmire~te orice. rnai trece cfiteva i Vor s i p t i m h i (intre 8 ~i 10 luni) pfini cfind p&intii vor r e u ~ i i recunoasci ce jocuri preferi ~i care sunt s juc&iile sau culorile care-i plac rnai mult. Nu rnai are strabism. orice schimb devine joc: daci-1 apuci de mGni sau de picioare. ii place s i fie dus cfit rnai mult la plimbare. Examenul se face in conditiile culcat pe spate ~i ~ e z h d . Plimbirile sunt ficute nu numai in scopul de a "lua aer". Ii place ca mama sau tata s i izbeasci intr-o cutie de tabli. spre prfinz ~i la inceputul dupi-amiezii. le scapi. s i repetati acelea~i jocuri.

dar nu se va angaja vreo "convorbire" si nici nu va fi luat in brate.Sugarul (de la 1 lunii la 1 2 luni) 1i 8 1 i 1 i i I migcarea frunzelor din copaci. 3.6. va firn8nggiat si va fi culcat din nou in pat. Uime~te toat5 lumea cu pe energia gi bucuria pe care o manifest5 in leg5tur5 cu cea mai mic5 activitate. S-a obisnuit sii miingnce bine. S-ar putea ca sugarul s5 se multumeasc5 s5 stea si singur. Tarcul ii oferii posibilitatea s5 priveasc5 in toate p e i l e . Unii sugari doresc s5 aib5 "societate". eventual. in timpul ingrijirii sugarului in pat. Se interzice f i i a r e a sugarului cu hamuri in timpul noptii! Tarcul. Este sensibil la mgnggierile si laudele celor din jur. Aceasta poate fi numai o situatie trecgtoare. sugarul va fi tinut ciit mai mult in parc. . pentru a nu-1 zg%a pe sugar. strigiind si chiuind de bucurie. Baia devine un prilej de bucurie. Ca m5suri preventive sau de corectare a t u l b u r ~ l o r banale de somn vii indic5m urmgtoarele: a) Sugarul v a j scos zilnic afara'. bineinteles nu pentru a merge. se verific5 dacii nu-1 jeneazii imbriiciimintea. St5 singur in Sezut ~i mi~c5 miinutele in toate piioile. pe un teren usor accidentat (leg5natul vi trepidafiile c5ruciorului au un efect calmant). eventual i se va da biberonul. ritmul zilnic se desf5soar5 mai regulat. e "Modulul" (premergiitorul) se reconland5 numai dup5 ce sugarul se ridic5 singur pe marginea patului. dar dac5 se repet5 frecvent vi pe perioade lungi se va consulta medicul. Cel mai important progres este sii-gi capete control asupra propriilor tnivciirtri. Multe din miqciiri sunt incii neindemiinatice. Somnul. dar . ca sii nu cad5 din pat ciind se r5suceqte. pentru a o putea prinde ciind se trezesc noaptea. Dac5 se trezevte gi plsnge a~teptafi putin s5 vedeti dac5 nu se rgzgiindeste ~i adoarme din nou. cgnd este mai r5coare. s5 se m i ~ t in voie. c) Masa de sear5 va fi mai consistent5 ~i cu o cantitate mai mare de lichide. televizo~~ deschis etc. musafiri in propria familie. ggngure~te se mai mivc5 prin pat. Gratiile care s-au deplasat din dispozitivul unde sunt fixate se vor repara de urgenf5. in apropierea lor. strangulare). e ) Baia general5 se va face zilnic. sii bea putin ceai. Salteaua va fi fixat5 la o in5ltime care sii evite cjderea sugarului din pat. bunicii sau frafii mai mari. De la sfiirvitul lunii a VI-a sugarul poate fi pus in !arc. va f i Ecutii rnai spre searii. ci si vorbind pe "limba lui". Ciind st5 bine in Sezut se poate juca cu o riituscii sau cu un vaporav. s5 se agite. h) Dac5 se trezeste in cursul nopfii va fi mgnggiat. isi manifest5 bucuria nu numai prin mimicii. Se intiimp15 ca sugarul sii se trezeascii noaptea din somn. Patzil. De la 6 la 7 luni Sugarul aratii mult mai matur. acesta va fi asezat totdeauna perpendicular pe latura mare a patului.in general . dar vtiind c5-vi poate trezi u ~ opikinfii. Li se va pune de cu seara o juciirie in pat. tabloul oferit de gr5din5 si de strad5. J)imbriiciimintea de noapte va fi comodii si nu prea ciilduroasii.). pentru a se evita accidentele (fractuii. Nu v5 sesizati dac5 sugarul se trezeqte in timpul noptii. Ciind sugarul incepe s5 se ridice in qezut cosul devine periculos. Sugarul simte nevoia s5 urm5reasc5 ce se petrece in jurul lui. g) Se va evita suprainc5lzirea camerei. prefers r desigur societatea lor. Se prelungeste la 5-10 minute ~i sugarul va fi 15sat s5 se bucure. Siirmele de la plasele marginilor patului vor fi controlate vi reparate. Dacii nu sau pliinge gi nu este nemulfumit va fi 15sat in pace.sunt Ecute cu un anumit scop. Se joac5 cu poft5 ~i se sup5r5 dac5 este deranjat. Dac5 timpul este favorabil. Mulfi sugari se mulfumesc cu o suzet5. Nu se va 15sa niciodatii marginea patului coborhti. in acest caz i se va da s5-vi consume biberonul afarii. 6 ) Se va evita excesul de impresii seara (jocuri prelungite cu tat51. vizite in alte familii. 4Se va respecta acelaqi program in fiecare sears. Plimbarea de dup5amiaz5 va fi rnai lung5. in cazul in care nu inceteaz5 s5 pliing5 va fi schimbat ~i i se va da.

atunci c h d ii ies dintii. g2lbenuq de ou. La sugarii hrkiti numai cu lapte de vac6. m h z a t ) se fierb qi se toac6 foarte m6runt sau se mixeaz6. carne. Cu timpul. a) Poqtiile de miincare consistenta' vor fi de 150175 g la inceput. pentru a recomanda tehnica adecvati pentru a "p6c6li" pe sugar ca s6 primeasc2 aceste alimente foarte pretioase pentru combatefea anemiei. rag. pasiire.. Dup6 piirerea noastr6. C h d coaja de piiine se inmoaie sau fi cade jos se inlocuieqte cu alta.dimineafa: un biberon de lapte "de durati". zarzavaturile se toac6 &nt. seara qi la inc6 una sau chiar dou2 mese in cursul zilei). Carnea de vitk de pasiire sau ficatul (gfin6. cu gust plgcut. pe care sugarul le primeqte cu pl6cere. C h d sugarii incep s6 aib6 miqcki de masticafie se va incerca s2 li se ofere qi alimente de consisten@ rnai crescuti. Apa in care s-au fiert carnea qi zarzavatul se d6 la aceast6 v2rsti. scaunele devin de culoare alb-fumurie ("chitoase"). Din c h d in c h d i se poate oferi pupn6 p h e cu unt.8. deoarece cei care continu6 s6 fie hriiniti cu alimente pasate. pag. dar ca urmare a alimentafiei unilaterale pot apiirea semne de carenp. La nevoie se recurge la un medicament care contine fier sau cereale "fortificate" cu fier. Dac6 sugarul nu vrea s6 primeasc6 came se renung timp de cdteva zile qi se reia cu alt sortiment de came sau cu ficat. la care se rnai pot ad6uga de 4 ori pe s2pt6mdn2 carnea (mdnzat. . apoi vor creqte la 200-220 g. Mai W u . Este un exercifiu excelent in vederea folosirii ulterioare a linguripi. 126 ~i fig. ci se incearc6 s5 fie date zdrobite bine cu furculip. obiectele din jur. Alimente consisteate. deqi ar putea s6 le mestece. fn conditii normale. dar se qtie c6 orice inceput este greu. s u g m l are la naqtere depozite de fier suficiente pentru 3-5 luni. Nativa 2 etc. Milumil2. Este foarte important s6 se adauge alimente consistente de indat6 ce sugarul este dispus s6 le prirneasc6. un sugar refuz6 cu inc2p6mare s6 primeasc2 pireul. camea qi g2lbenuqul de ou se va consulta medicul. Zarzavaturile nu se rnai trec prin siti. gdsc6. =nuri de cereale. sub controlul medicului qi a1 asistentei de familie. &6 sau cu adaosuri (glucozii. vor ajunge sii refuze vreme indelungat6 tot ce nu este mixt sau trecut prin siti. La inceput iqi va murdiki p miiinile. 150).4-4% e s i m i . Tot la aceasti v k s t i se permite autoalimentarea. fierte impreun5. gr6simea de la qunc6). C pag. la far6 lapte de vac6 diluat (314 lapte + 114 ap2) qi la cei care tolereaz6 sau progreseaz2 in greutate lapte integral. La sugarii sk6toqi se recomandi lapte de vac2 nedegresat (integral). pentru a le suge qi a le morfoli. La sfiiqitul lunii a 7-a. dac6 sugarul creqte bine. Nutrilon plus. fn luna a VII-a este important ca sugarul s2 primeasc2 ficat.2. Pentru sugar este o nou2 etap6 in cucerirea mediului inconjur6tor qi a independentei. Incepdnd de la aceasti4 v&st6. Mama va avea grij6 ca mdncarea s6 fie frumos prezentati4. vitamine). . Sugarul care bea mult lapte creqte in general bine in greutate. cu miros urdtl. I se poate da din c h d in c h d un biscuit sau o coaj6 de pdine. urm6torul meniu: . 3. &6 ca acestea s6 inlocuiasc6 o mas& Scopul este s5 aib6 ceva de ronwt. se va folosi lapte de vac5 213 sau chiar 314 1 3 p w i lapte + 1 parte ap5. prin came qi giilbenuq de ou. Acum rezervele sunt ins2 epuizate qi este necesar aportul de fier. 6) Cantitatea de lapte in 24 de ore este de 400-600 ml. Nu se d6 sugarului came mai g a s 6 (porc. deoarece aceasta se diger6 rnai greu. in acest fel se uqureaz2 trecerea spre o alimentafie normals. Este rnai bine s6 se inceap6 cu porpi mici. Dup6 aceea primeqte putin fier din fructe ~i zarzavaturi. pentru aportul de fier care-1 fereqte de anemie. La pireul de zarzavat. Se poate introduce o mas2 de lapte cu cereale (vezi tabelul 3. b) Mi~ca'rik rnasticajie apar la cei rnai mu16 sugari de intre 6 qi 10 luni. Se adaug6 cdte 3-5 lingurip la pireul de zarzavat. "de continuare" dup6 nomenclatura francez6 sau cu "formule" dup6 nomenclatura american6: Humana 2. ficat) fin tocat6 qi de 2-3 ori pe s6ptimdn2 un g2lbenuq intreg de ou. sau alt preparat comercial de lapte pulbere cu 3.Alimentatia Alimenta@anaturals' se mentine pe cdt posibil. se vor da 2-3 supturi (dirnineap. sugarii savureaz6 masa qi cu ochii. in general. Dac2 ' h mediul urban se vor folosi produse adaptate (. La pr&la nevoie. Un copil c h i a nu i se permite s6 m2ndnce cu degetele nu va avea niciodati d o ~ de a le folosi. dextrin-malted. Se poate continua cu preparate de lapte "de duraW' dup6 nomenclatura german6. s6 fie s e n i t i dintr-o ceaqc6 totdeauna aceeaqi. fap. creschdu-se apoi p h 6 la 6 qi apoi la 6-8 lingurite.formule"). sugarid va avea. aceqti sugari devin anemici qi receptivi la infecfii. a ) Laptele degresat sau diluat se mentine numai la sugarii problem6. Unii incep s6 apuce singuri alimentele cu degetele. p h l .

.

Se va constata cii va trece uvor peste aceasti timiditate. ambevte prietenos persoanelor pe care le cunoavte bine. sugarul le privevte ("le cucerevte cu ochii"). glezne). este foarte pufin probabil ca sugarul sii devinii rnai tfirziu un anxios.Mama # copilul d) Rota*. incearcii sii preia eficient greutatea corporalii ~ idin aceasti pozifie. Reacfiile sunt de pliicere. Imitii zgomote din afarii. ma-ma. Contactul social. Cea rnai mare parte a sugarilor nu sunt capabili de a adopta pozifia in "patru labe" nici in luna a VII-a. Alfi sugari nu reuvesc declt sii se 'Tnv2rteasc3" in jurul lor. plhge cu disperare. Se observii o bung capacitate de extensie. Dacii este respectat3 vi nu i se dii proporpi neobi~nuite. pe care o face insii cu m i ~ c k din ce in ce rnai coordonate. Apucii obiecte rnai mari vi rnai mici. Nu insneapiirat cii le este team& Aceasta constituie un semn cii sugarul incepe sii sesizeze deosebirea dintre persoanele apropiate vi cele strike. Se intoarce spre sursa zgomotului. Dacii mama apucii pe sugar de subsuoarii vi-1 ridicii in picioare. Privirea incepe sii fie "griiitoare". dacii va veni in contact rnai des cu persoane strike. intinde succesiv articulafiile membrelor inferioare (genunchi. Unii sugari par sii nu treacii printr-o astfel de perioadii de timiditate. adicii prin bucurie sau disconfort. La dezvoltarea generalii trebuie urmkite qi alte achizitii motorii: "rotafia" sau 'Tntoarcerea" (pe una din pwile laterale. in "patru labe" qi "Tn picioare". Se joacii cu mginile qi picioarele. Ei incearcii sii se deplaseze prin rotafie. Prinderea obiectelor este incii de tip clevte-patent. htinde i mlna pentru apucare vi in afara razei lui de acfiune. Aceasta are semnificafiastabilirii de contacte cu lumea din jur prin intermediul privirii. pe c h d la al* ea este izbitoare. ta-ta. prin &fire sau de-a buvilea (de exemplu pentru a ajunge sii apuce un obiect). indoaie vi . La aceasti vfirsti. "ca racul"). tdrdrea. Pipiiie obiectele vi invafiisii deosebeascii materiale ori suprafete pliicute de cele dezagreabile. Motricitatea find. Este bine sii se respecte aceste sentimente. . de pe spate pe burtii) vi 'Tnvlrtirea". Emite sunete nuanfate. Sugarul pronunfii primele silabe izolate ca: da-da. h tenteazii mai ales obiectele viu colorate. Copilul nu va fi obligat sii se lase luat in brap de striiini. dar predominii incii apucarea de tip palmar. de pe burti pe spate. volduri. Auzul. pe ambele. dar efectul este de cele rnai multe ori de deplasare inapoi. Asculti cu atenfie vi reacfioneaziiadecvat la tonul unei voci (prietenoasii sau seveCi). Fa@ de strGni este rezervat. sugarul pivotlndu-se pentru aceastii mivcare pe unul sau pe ambele membre superioare. care este o rotafie in jurul unui ax. de preferat cu un cerc restrhs vi la intervale scurte. Sugarul nu va fi pus d se spnjine singur d d t dup4 ce hcearci qi re-te singur s4 se apuce de plasa patului qi s4 n se ridice i picioare. se insotesc de bucurie. Se bucurii clnd recunoavte persoane. pa-pa. Dupii ce le apucii.Am vrea sii preciziim cii in dezvoltarea motorie a sugarului trebuie diferentiate patru stadii: "tlrlrea". este o tentativii de deplasare de la stadiul "de-a buvilea" la cel in "patru labe". se bucurii de imaginea lui din oglindii. e) Ridicarea in picioare susfinut de axile. sugarul incearcii sii se mivte vi s&vi echilibreze trunchiul vi membrele (=ii sii reuveascii declt rareori) pentru a apuca obiecte care sunt avezate in apropierea vi la indemlna sa. Limbajul. unii sugari reuvesc sii se sprijine pe m%ni (cu braple intinse) qi sii aducii membrele inferioare sub abdomen. Fie cii este avezat pe spate. Sugarii sunt "fericifi" de aceasti achizifie vi o repeti phii la exasperarea vi ingrijorarea intregii familii. "de-a buvilea". reacfionhd corespunziitor. Din orice pozifie. Ochii par sii doreascii mai mult declt poate realiza din punct de vedere motor. reprezentlnd ceea ce s-ar putea numi "sociabilitate selectivii". Apucarea. Adesea. C$nd este vorba de medicul sau de asistenta de ocrotire. unii sugari devin timizi vi rnai p u p prietenovi. Aude vi repetii sunetele proprii. repeti vi modificii sunete. uneori de chiote. Mlinile se unesc pe linia medianii. sugarul se intinde cu fiecare segment a1 corpului pentru a se deplasa inainte sau inapoi. Atragem atentia p4rinPor de a nu l b a f4r4 sprijin pe sugar qi nici de a face exercitii pentru a forpa perfecfionarea acestei capacit5fi neuromotorii. fie pe bu&i (mai ales). Mulfi p&infi se sperie de aceasti deplasare inapoi (dea-ndkatelea. M W l e sunt deschise vi degetele pregiitite pentru activitatea finii. dacii el aratii cii nu B face pliicere. Sugarul reuvevte sii preia numai pentru scurt timp greutatea corpului. "mersul"de-a buqilea. "povestevte pe limba lui" multe vi cu pliicere. care i-a %cut recent o injecfie. acesta se sprijinii pe vWul sau (mai rar) pe tiilpile ambelor picioare. Timiditatea constituie o etapii in dezvoltarea copilului. in cadrul tentativelor de deplasare. Imitii.

in aSa fel ca spatele sii formeze cu membrele inferioare un unghi obtuz sau drept (vezi ~i"Gimnastica sugarului"). dar adorm singuri dacii sunt liisafi in pace cu juc&ia lor. Controlul mi~ciirilor~i pozifiei capului este bun. baia este o pliicere pentru sugari. cand prive~te lateral. datoritii nevoii de mi~care de ~i cunoaStere. Siipunirea ~i curiifirea cu apii se fac in cadii. pantalona~i boto~ei) in cu ~i camerii este cald (peste 22°C) nu sunt motive de ingrijorare dacii sugarul se dezvele~te. De la 7 la 8 luni Din aceastii lunii. dacii stii nesprijinit pe Sezut. Dacii unii p&in@ fin la aceste d u ~ u r ise recomandii sii fie fiicute cu ajutorul unei stropitoare. Nu suntem de acord sii se facii d u ~ u r cu jet de apii i puternic. Chilofii din plastic favorizeazii opiireala. Poate fi plasat pe qezut pe un fotoliu. Dupii piirerea noastrii.mulfi sugari i ~ schimbii pozifia ~i se dezvelesc in cursul nopfii. Supraveghere qi ingrijiri Somnul. biiuturi alcoolice. Dacii se face cu indembare. sugarul capiitii noi capacitiifi pentru cercetarea mediului inconjuriitor. este 12 lung bine s nu-1 acoperifi de la inceput cu piitura mai H ciilduroasii. Fiecare familie este datoare sii ia de acum inainte toate miisurile de prevedere pentru a feri sugarul de primejdii. de starea de spirit ~ide agita@a celor ce-1 supravegheazii. fiind incii nevoie de sprijin.Calitatea recepfiilor vizuale. griiunfe. Sugarul va fi liisat. cosmetice. tactile (pipiiit) ~i auditive este integralii. se va folosi sacul de dormit. "cad" dupii 1-2 minute. Prin progresele motorii. unii incep sii se deplaseze de-a bu~ilea. La imbriiciimintea obi~nuitii poate adiiuga un tricou se sub c i i m a ~ a noapte sau o jacheficii subfire pe de deasupra. La aceastii varstii. Sunt prea mici pentru a infelege interdicfiile. in apii cu temperatura d e 36-37°C (temperamra corpului). odatii cu inmulfirea posibilitiifilor i de mi~care. 0 mare parte din sugari stau bine pe ~ e z u tdar rnai sunt unii care "se clatinii" sau . cateodati ii mai "riimane un ochi in urma celuilalt". care sperie pe unii sugari. 3. Se va menfine o temperaturii cat rnai constant2 in camerii. Mai intai trebuie sii vii convinge@dacii sugarul nu este imbriicat prea c5lduros sau invelit prea gros. Dacii imbriiciimintea d e noapte ii acoperii ~i picioarele (sac de dormit. in luna a VJI-a continuii procesul de stabilizare ~isocializare.i ~ i pierd echilibrul sau chiar con~tienfa). de pe o parte pe alta. cu calm. in timpul noptii. Rar se uitii cruci~. se intoarce din ce in ce mai bine. sau Baia nu trebuie sii se prelungeascii peste 10-15 minute.fntre coapse se pun scutece absorbante ("Pampers"). Pentru a nu-i fi prea cald. un sugar mai d o m e de 2-3 ori in cursul zilei. N u m h l ~i durata perioadelor de somn din timpul zilei depind de structura sugarului.S u g m l (del 1 Zwrii a Vederea ~imisca'rile globilor oculari. fn concluzie. pentru copiii care se mi@ mult ~i se dezvelesc sunt mai bune pijarnalele cu boto~ei. fierul de c5lcat incins. Baia (general2 sau la nevoie paqialii) se face. Coordonarea mu~chilsr globilor oculari ~icoordonarea mans-ochi sunt bune. Sugarul ~icopilul mic nu pot fi inviipfi sii nu puns maria pe tot ce se aflii in apropierea lor. sugarul este expus la tot felul de accidente ~i ~iintoxicafii. s% de hipotermie (devin palizi sau vine@. Gura a devenit un organ de cunoa~tere tot ce-i cade la indemanii este dus la gurii. medicamente) . intr-o camerii inciilziti la circa 22°C ~ifiirii curenfi de aer. cu minufiozitate peste tot ~i indeosebi la cutele pielii. cu apii la temperatura cu care este obiqnuit sugarul(36-37°C). Din luna a VII-a. fn locuinfele friguroase sau cu variafii mari de temperaturii. Cei mai mulfi sugari dorm acum noaptea fit1-2 intrerupere.7. bile. Pentru 1-2 ore poate fi aSezat intr-un scaun pentru copii. in continuare. h locuinfele care se riicesc mult in cursul nop@i (sub 17°C) este bine ca sugarul sii fie imbriicat rnai gros. Sugarul prive~teindelung un obiect ~i urmiire~te persoane. de programul general al familiei sau colectivitifii in care este ingrijit. nasturi) sau substanfele otriivitoare (detergenfi. sii se joace in apii cu o riifu~cii cu o biircup de plastic. insecticide. Apa prea caldii sau prea rece sperie pe sugar ~inu este lipsiti de pericole: arsuri. Al@ise trezesc. zilnic. Este mai simplu sii se fins obiectele periculoase (ace. riiceli.

fn lunile urmgtoare. scaunele con@nceluloz5 nedigerad. procurarea unui scaun in inalt prevkut pentru alimenta@asugarului ~icopilului este de mare folos. Va primi tot produsul de lapte pe care 1-a primit in luna antenoar5 cum sunt Milupa 2. Dac5 sugarul vrea s5 tin5 sau s5 ating5 biberonul in timp ce bea. el va fi tentat s5 se ridice in picioare. mobilierul se va reduce la minimum. La prdnz va primi pireu de zarzavat (in general de cartofi ~i morcovi cu unt sau ulei) ~i cu came sau g5lbenu~ ou. periqoare. mazke verde. Pe llng5 cartofi qi morcovi se pot ad5uga: dovlecei. va sprijini ~i va inclina biberonul pentru ca sugarul s5 nu inghid aer. Dac5 nu avep siguranp prospetimii de oului dafi came in fiecare zi. . poate fi l5sat s5 bea singur. scaune moi ~i urlt rnirositoare. La prizele electrice se vor pune dispozitive de sigurang. fiind nedigerabile. de preferat cu lapte simplu sau.h a t i sau cu cereale instant. Seara. Atbu~ul ou p a t e pricinui o "alergie" (erup@i de ale pielii. Eventual se amestec5 cu pesmet de piline. cu biscuiti opi2-iti ~i bine s f & . Mu16 sugari accept3 de la aceast3 vkst5 s5 bea din cea~c5. conopid2. D a d sugarul este avezat pe podea.) de la f m e ca Hipp. Poate fi luat in brate sau. cu adaosuri (f5in5 de cereale sau cereale cu fructe . Dimineata sugarul va primi un biberon. Scaulaele defructe ySi zarzavatslri. La aceasd v k s d numai giilbenu~ul un element este nutritiv esen@alpentru conpnutul s5u in fier. Dac5 familia are fructe congelate sau conservate in cas5 (fructe "proaspete". papana~i. dac5 nu este culcat perpendicular pe latura lung5 a patului. stiind culcat sau ~ e z h dAtunci c h d sugarul incearc5 s5 bea . h practic5. ins%. Brlnza de vaci intrad in tradi$a culinat-5a sugarului la noi in p r 5 nu este absolut necesar5. mama va sta 1 h g 5el. dar d a d se agag de colful fetei de mas5 pe care se g5sesc vase cu m h c h r i fierbin~. a v h d culoarea ~i aspectul modificate f a g de scaunele de lapte. Gustarea de dup2-amiaz2. se pot da fructe proaspete fierte. Nuhilon plus. C h d apuc5 de fusta mamei este rnai pu@n r h . a l b u ~ u l o l o s e ~ t ela f prepararea unor creme. Milupa etc.facultativ.Mama gi q i f u l la distant5 de ei. RaJiade lupte este in jur de 400-600 ml in 24 de ore. pasd de mgceve. Nestle. singur din biberon.gSlu~ti. familiile instikite. Humana 2. biberonul de lapte poate fi imbog5tit cu fiGn5 de cereale ~ilsau fructe ("Brei") sau se alege un produs din comeq de lapte cu adaosuri (mere. adgughdu-se ~i brlnz5 de vaci preparad in cas5. Multe mame se nelini~tesc. La s f k ~ i t umesei se va incerca d a d sugarul nu dore~te l ~i putin suc de fructe sau ap5 simpl5. La sugarii care nu au prezentat nici un episod de eruptii ale pielii in trecut se va introduce albu~ul inglobat in "zdrenje de o u F in sup%. U ~ i l e fier de la sobele de de teracot5 ~i sobele de fond se vor "apka" cu pl5ci de azbest. ajutiindu-1s5 aib5 o pozitie clt mai stabil5 (cea rnai pl5cud ~i rnai comod5 pozifie clnd este @nutin brate). iar d a d se dau fructe. bhuind c5 sugarul nu p a t e mistui unele alimente sau c5 fructele sau zarzavaturile respective ar fi %5 valoare. se Pe masa de i n E ~ asau pe patul adultilor sugarul se t rostogole~te~i poate s5 cad%. ar trebui s5 fie constituit5 dintr-un amestec de fructe strivite (sau la nevoie pasate fin) cu cereale-instant. proteine ~i gr5simi cu valoare biologic5 mare. pasd de mere. agitajie etc. va fi ajutat s-o f a d . la acestea se poate ad5uga b r h z 5 de vaci preparad in cas5 ~ibiscuiti. la cei cu greutate rnai m i d sau la "mofturo~i". indulcite cu sirop de zahk. la marginile ascutite de la elementii caloriferului se vor pune placaje de azbest. Se prinde de orice obiect intiilnit in apropiere. rnai mare parte a sugarilor nu "~tiu"s5 mestece cea ~i primesc numai zarzavatul mixat sau trecut prin sit5. Beba 2 sau "fomule" ca Similac etc. cereale. Reamintim c5 in cazul alimentatiei cu fructe sau zarzavaturi. . shivite ~ i la nevoie. Fructe conservate.budinci. vitamine. Nan. in multe ck$ se recornand5 ca pireul s5 fie dat in fragrnente rnai mari ( s E r h a t cu furculip). fasole verde. in principiu. La ora 10 se dau fructe strivite sau nu se d5 nimic.Milchbrei). compot de mere. Trebuie s5 se $tie c5 organismul reline ~i utilizeaz5 toate substantele cu Alimentafia Nici in luna a 8-a nu sunt necesare modificgri importante in alimentatie. fructe tropicale etc. c o m p t de gutui. banane. d a d prefer%.) la sugarii care au aceasd tending. la masa de dup5-amiaz5 se va da iaurt cu sau Er5 cereale (sau biscuiti "miiruntiti"). gulii etc. gem de caise) se pot da strivite ~i omogenizate cu o lingur5 de lemn. La sugarii care primesc ins5 la ora 10fructe. p a t e opi2-i. De asemenea. In functie de anotimp ~i de modul cum prime~tesugarul pireul poate fi rnai variat.

daci scaunele sunt consistente ~i nu sunt in num& mai mare de 3 in 24 de ore. trunchiul ~i membrele inferioare. 3. cre~tere) este laptele. grisimi) ~i accesoriile necesare (siruri minerale. minant in meniul zilnic a1 sugarului. care nu le primesc din diferite motive. cu sau mii adaosuri). i ~ i i intinde bine braiele. glucide. devin anemici. Fructele. zarzavaturile ~i cerealele confin fier in cantitate mici. Numai la recomandarea medicului se poate renunfa la mesele de lapte. Simplul adaos de celuloz5 fin divizati determini restabilirea curbei ponderale ~i revenirea la un aspect normal a1 pis5rilor sau animalelor de experienfg. aSa c5 sugarii. alimentul care corespunde nevoilor biologice (digestie. Nu este un motiv de alarms.17 . metabolism. va r e u ~ i nu aceastii performan@ intre 8 ~i 10 luni. Revenim cu recomandarea de a nu se uita c i in primul an de viaf5. i ~ controleaz5 bine capul. Dup5 ce se introduc mai multe fructe ~izarzavaturi. Celuloza indeplineqte $i alte funcfii in digestie.Sugarul (de la 1 lunti la 1 2 lunil valoare biologici (vitamine. Greutatea medie este la biiefi de 8 000-8 500 g. Sugarul crevte cu 400-500 g. sugarul nu mai riimdne in aceast5 pozifie. numirul de scaune poate s5 creasc5 ~i s i apari un eritem fesier. iar la fete 7 8008 000 g. a) Culcatpe spate. Cel pufin doui mese (dimineafa ~i seara) trebuie s5 fie de lapte (complet. vitamine. fete = 67 cm. Unii se inviirtesc incii P jurul propriului ax. Celuloza este importanti pentru sinitatea copiilor. . Perimetrul cranian = 43-44 cm. lichide) prezentau deficienfe mari in cre~tere. ci se intoarce pe ambele p Q i ~i se poate rostogoli. nici un sprijin. proteine). la inceput i n c i nesigur n fnainthd numai "de-a buqilea". siruri minerale. Celuloza ~i alte materii similare poarti numele de "substanfe de lest" sau mai recent de "fibre vegetale". b) Aqezat pe burta'. Din pozifia "pe bud?'. excrefie. tnvitthnd st5 s e ridice direct in picioare i jurul viirstei de n 1 an! c) Pozitia ~ezcind. Dezvoltarea fizicg ~i psihomotorie Greutatea. constituind o component5 obligatorie intr-o alimentafie corecti. De subliniat cdi unii sugari sar peste etapeIe mersului "de-a b-ilea" si in "patru tube". In ultimul trimestru a1 primului an de vial$ oul ~i carnea sunt principalii furnizori de fier. care contribuie la formarea globulelor roqii. Lungimea medie: biiefi = 69 cm. Experimental s-a dovedit c i p5s5rile sau animalele care primeau o hrani confindnd toate principiile alimentare de baz5 (proteine. glucide. Sugarul se fine bine pe ~ e z u tfii1-5 . Printre altele constituie un mijloc eficient impotriva constipafiei.La 8 Iuni unii sugari incep sri meargri in patru labe. dar nu poate inci s i treac5 din pozifia culcat in aceea d e a ~ e z a t . Motricitatea generala'. sugarul trece in pozifia de "mers Fig.17). 3. iar altii se deplaseaz5 de-an ndiiratelea. care trebuie s i rimdni permanent ~i predo- E patru labe" (fig.

cu baz5 mare de susfinere. Incearc5 s5 ajung5 la obiecte in afara sfer~i asiste la activiti4file familiei. ca: "tata". repet5 operatiunea de atiitea ori p h 5 c h d Putefi s5-i procurafi un scaun inalt. nerWare sau chiar de m h i e . Un nou progres persoana cu care vrea s5 comunice. il tine in a$a fel incdt rnai poate apuca unul provoace situaw pe care le doreqte.Mama copilul Fig. Descoper5 sliibiciunile p. fn aceast5 lun5 se incearc5 s5 constate ce se intiknpl5 dac5 le mivc5 sau mentin reacliile de negativism fa@ de str5ini. hva@ s5 cunoasca axului propriu.18 . "mama". Apuc5 cu tot rnai b) Contactul social. fn schimb. Pipiiie $i atinge obiecte.3rinfilor. Motricitatea fin& Apucarea. Este curios $i toate juciriile din jurul lui. Deoarece in aceast5 pozifie nu are pl5cere. Se ofer5 o m h 5 de ajutor h realizarea dorinfelor. Mi$c. mult5 u$urin@:"se n5puste$te" cu m h a cu rnai mult5 zhbetului. se joac5 cu mdinile $i control bun al trunchiului $i capului.a. a) Limbajul.Cei rnai mu]$ sugari stau la aceasti4 viirsti4 foarte sigur in vzut $i se intorc in toate p&@le pentru a apuca diferite obiecte. Se amplific5 contactul cu mediul inconjur5tor prin intermediul: privirii. joac5 la mas5 cu obiecte de diferite dimensiuni $i Teama de persoane stra'ine. D5 drumul intenfionat la obiecte. picioare. fncearc5 s5 un cub. Le urmiire~tecu privirea ii face pl5cere s5 fac5 descoperiri. Reflexul de joac5 de-a "cucu-bau". PC). B trece dintr-o singura persoan5 de referinf5. La aceste silabisiri se amestec5 accente de un echilibru stabil. "papa". Nu este le arunc5. prin manevre tactice (apuc5 dou5 cuburi htr-o mh5!). Se mivc5 in jurul picioarele. Primul cuyht sugarul pkjevte. cu un prosop trecut ca o ching5 in jurul corpului pentru Din orice pozifie stabil5 (culcat pe spate sau pe a-1 susfine. Este fericit cdnd i se dac5 au ckut. emiterii de sunete cu coloratur5 afectiv5. C h d este avezat pe un plan perfect orizontal (mas5 s lui de acliune. $ez?nd) intinde mdna pentru aruncarea mare. podea. 3. el fine spatele drept $i are un se intiilnesc pe Linia median5. Instalafi-1. cu u$oar5balansare. la aceasti4 v k s a sugarul normal Limbajul ~i contactul social se prinde de mdinile mamei $i se ridic5 in picioare. Bate din palme $i/sau se uneori deplasdnd hainte acelqi picior. linhd "dada". Imiti4 propriile sunete emise degetele de la picioare indoite ca $i c h d ar vrea s5 $i pe cele pe care le aude. diferite materiale. intr-un fotoliu burt5. b . "cu adres5" nu este departe. nesigur. Se intinde s5 apuce abile.3rilesunt bine coordonate. pe care il fixali mama renun@ la joc. de asemenea. s5 deosebeasc5 suprafefe pl5cute $i d) Ridicarea in picioare. Sugarul i$i alege $i degetul mare (mai rar cel mic). Reacfioneaz5 la m h 5 h alta $i-1 "cuprinde" cu privirea! Cdnd apuc5 interdicfii sau la aprecieri afirmative. precizie asupra unui obiect dorit $iB prinde htre palm5 Comportamentul emofionul. el va fi incdntat de aceasti4 favoare $i va putea s5 obiectelor. Dac5 arunc5 un obiect pe duvumea $i mama . apoi st5 in aceasti4 pozifie. mama il apuc5 de axile $i atunci triumf. Numai o mica parte din dezagreabile. apucare al mpilor se menfine. "Poveste$te" mult $i cu apuce cearceaful. il ridic5. fa@de care reacfioneaza prin pl5cere sau sugari apuc5 de gratiile patului $i se ridic5 singuri in disconfort. MBinile sunt "deschise" $i degetele preg5tite pentru activitatea motorie rnai fin% M%nile de i&i$at. Mama nu rnai este important: apucl obiectul cu degetele. Pronun@ primele bisilabe.

casele. va ziimbi yi "vorbi" cu un striin atiita timp ciit acesta pistreazi distanp cuveniti'. le priveyte fafa. copilul va ajunge s i se imprieteneasci rnai uyor cu striiinii. ii aude vocea i n d e p h t i yi apropiatii. se creeazi modele de ritrnuri percepute atAt prin senzapi interioare. copilul "simte" c i dimineap sau seara este "ora" mesei. rnai rare (1-2 pe zi) yi survin la ore aproape regulate. Puneii-i la i n d e m h i juciirii. se face royu la fa!& se screme. este numai felul siu de a-yi anunia mama c i pentru el s-a produs acest mic eveniment. se "concentreazii". daci i se d3 prilejul s i se joace "cucu" pe 14ngi fusta mamei. de greutatea (greu-uyor). P c n f i i observi c i in aceste luni sugarul accepti cu greu feiele severe. apoi se uiti la ai sii ca yi ciind ar vrea s i se asigure c i feiele familiare lui sunt prezente. de indati ce a trecut de ~ase-yapte luni. Vederea ~imi~carea globilor oculari. Nu trebuie dus la petreceri cu persoane multe.t-eytein toate r planurile. ' Se accept5 existenfa unui "perimetru tabu" cu raza de aproximativ 80 cm. Cum poate percepe timpul? Este dificil s i pricepem cum copilul prinde nofiunea de timp. Se pare c i sugarul nu este yocat de persoana striiini in sine. Teama de persoane striine se manifest2 mai zgomotos ciind se combing cu imprejuriri in care mama absenteazi (este Iisat singur intr-o cameri cu o persoani complet striini sau mama dispare intr-un magazin yi un striin se apropie de c h c i o r u l lui yi-i vorbeyte). protesteazi. util pentru copilul mic. de consistenp (taremode). el incepe s i devini conytient de momentul in care intestinul s h funciioneazi: inceteazi s i se joace. le regbeyte impreuni cu dvs. dar il invali s i cunoasci yi lumea. obiectele. in ciiteva luni. phupl. i-a vorbit yi s-a jucat cu el. care permit s i separe ceea ce este el de ceea ce nu este el. suspicios. I-a miingiiiat. automobilele. care va deveni increzitor yi va manifesta interes pentru "feie noi". Va fi schimbat. se contract5 apoi se uyureazi. ciit yi prin excitaiii exterioare. timid cu striinii. ci de ceea ce aceasta face.peste umirul mamei . yi astfel puiin ciite puiin isi d i seama de contururile. Spaiiul copilului se construieyte in raport cu mama pe care o vede yi o aude cum se deplaseazi. camera. h plus. activitate-repaus.Astfel se exerseazi contactul social. Majoritatea nu se mai uiti "cruciy". vederea de fete noi poate fi cauzi de neliniyte. Uneori. prin alternanp zi-noapte. ii vede faia de aproape yi de departe. in care sunt llsate s l pltrund5 doar persoanele apropiate. Asculti zgomote yi se intoarce spre sursa sonor& La zgomote neplicute reaciioneazi cu disconfort. Mama nu trebuie s i creadi c i are un rol de "lnviiitoare". o pierde yi o regiseyte mereu. Daci un striin vrea s i se apropie prea mult de copil acesta se sperie. Voind cu orice pref s i i se . le pierde. dorinp de hrani) la orarul siu exterior (venirea mesei) yi c i aceasti coincidenii este fericiti. a lumii insufletite yi neinsufleiite va surveni la copil pentru c i mama 1-a hriinit. Aceasti cunoaytere trece pe ciii foarte profunde. Coordonarea m i y c ~ l oglobilor oculari este bun& Urm5. veghe-sornn. Daci este Iisat s i priveasci feie striine . intoarce capul. Astfel. se ghemuieyte in brafele mamei sau ale tatilui. apoi de culoarea lor yi. triste yi rnai ales persoanele zgomotoase.in autobuz sau pe stradi. Piriniii observi c i sugarul devine rezervat. scoate un chiot c h d a avut un scaun.admis de tofi pediatrii yi psihologii daci aceasti reacfie reprezinti o anumiti etapa in procesul de dezvoltare psihici sau daci nu este o particularitate a unora din copii. ii d i copilului nu numai limitele personale. obiecte mici pe care el le apuci. i n timp ce este plimbat cu ciruciorul descoperi animalele. zgomotticere. daci i se permite s i se apropie singur de persoane striiine care-1 atrag (curiozitatea fiind mai tare deciit teama). Auzul ~i localizarea sunetelor. Cunoayterea de sine. a plimbirii sau a reintoarcerii tatilui s i u . Timpul copilului se construieyte cu atiit mai bine cu ciit mama ytie s i se adapteze ritmului siu interior (de exemplu. Supraveghere yi ingrijiri Scaunele. mult mai apropiate de instinct deciit de rafiune. strizile. dar este foarte probabil c i o realizeazi prin derularea celor 24 de ore. Cum se construie~te spa@? Pentru copil spaiiul pare s i se elaboreze pornind de la senzaiia yi perceperea corpului. 1-a schimbat. mai intiii mama lui. $i la acest punct mama este cea care. Aceasti reaciie este pe deplin justificatk $i un adult ar fi yocat daci un striin i-ar siri de giit! fnainte de a accepta dovezi de simpatie de ordin fizic. va putea s i le dea un nume. scaunele sugarului sunt mai bine formate. Cei din jur cred c i "nu-i place s i fie murdar". prin prezenia ei. Astfel. dorim s i cunoaytem ciit de ciit o persoani. apoi celelalte fiinie apropiate. dar f2ari grabi. daci il atinge. Din cauza maturirii sale yi a alimentaiiei mai variate. foame-salietate.

Orizontul lui s-a l5rgit mult. Cuviintul romiinesc "dezmierdare" are la origine cuvktul latinesc care insemna qtergerea copilului de materiile fecale ("merda").2 ore. fie fructe. fnca'lfa'mintea. daci i s-a satisficut nevoia de "societate". Toate acestea modifici unele dintre obiceiurile sugarului. De la 8 la 9 luni $i in aceasti luni se observi o serie de schimb%i la sugar.mama nu va face deciit s i i-o i n k i e . imbiiierea zilnici qi o atmosferi de calm in familie sunt unele dintre remediile recomandate. Daci reuqeqte. la inceput se va da diluat (314 lapte qi 114 api). Dupi ricire se amesteci uleiul cu un tel sau o linguriti timp de o jumitate de minut pentru c i acizii graqi esenfiali s i fie mai bine folositi. . pikinfii vor verifica daci sugarul sau copilul mic are o ocupatie suficient de interesanti in cursul zilei. si-qi foloseasci miiinile intr-un scop anumit sau s i pronunte "cuvinte noi". in paturi cu margini f5ri vizibilitate. supraingrijire a copilului. Recunoaqte pregitiri ce se fac pentru plimbare qi se bucuri zgomotos. incearcii s5 se agate de marginile patului sau tarcului ji cerceteazi lumea din jur. De exemplu. fir5 asperititi.8. Jocurile agitate. care nu este utili nici pentru sprijinul picioarelor qi nici pentru invitarea mersului. pag. pentru a evita aparitia v2nitiilor qi rinirile. sunt lisafi singuri (careng de "societate" qi de dragoste). Laptele de vaci se d i integral. ca qi la cei care stau multi vreme in casi (carenti de miqcare). Scoaterea copilului ciit mai mult afari.12 luni copilul nu are nevoie de i n c i l w n t e . iar seara se vor incerca lipturile cu adaosuri ("Brei") care sunt fie cereale. Daci mama are talent. Revenim cu indica@aca taM s i fie prezent in familie in timpul imbiiierii. Uneori este neliniqtit ~ineribd5tor E r i motiv. Daci umbli mereu pe o suprafag plani caldi. Devine rnai activ. nu are nevoie deloc de inciltiminte. Dupi masa de seari. Este una din miqckile ritmice ("miqcikile calmante"). Copilul trebuie s i simti zilnic comunitatea mami-copil-tati. de miqcare qi daci este suficient de obosit. copilul va fi pregitit de culcare. La oraqe se folosesc preparate de lapte praf: lipturi paqial-adaptate sau de continuare folosite in luna anterioar5 sau lapte praf "clasic" cu 26% grisimi. Pentru inliturarea cauzei. la care se adaugi f i i n i de cereale instant qi se amesteci bine aviind griji s i nu se formeze cocoloaqe. o plimbare mai prelungiti inainte de masa qi culcarea de seari. Invafi s i mestece alimentele. jocuri liniqtite. sugarul se culci in jur de ora 20 qi se scoali dupi 10-12 ore. inainte de 11. se adaugi laptele integral (sau diluat cu 114 api) qi se pune totul la fiert la un foc moale.2. La unii sugari se int2lneqte obiceiul de a se l e g b a sau de a . sau in familie existi o stare de anxietate. daci este posibil intr-o baie cu cuburi de gheat5. Uleiul nu se fierbe. ficute din sciinduri compacte (careng de spatiu). excesul de impresii duc la tulburiri de somn. Somnul. care se observ5 la mulfi copii inainte de a adormi. Daci sugarul va continua s5-qi loveasci capul de peretii patului. Departe de a-i favoriza educatia curi@niei. La sugarii la care se folosesc chilofii absorbanti ("Pampers") nu se constat2 astfel de reactii. Amestecul realizat se portioneazi in biberoane curate qi se pistreazi intr-un frigider. 3.~lovi capul i de perefii patului. se vor confectiona pernite de protectie. i se va da impresia c i a avea un scaun este o treabi care o dezgust2 pe mama sa. in caz c i se introduce de abia acum. Reamintim c i laptele de vaci se d5 in mod obiqnuit cu adaosuri. mesei de seari qi a1 culc%ii. in ciiteva zile se va liniqti. ciind sunt obosifi sau ciind se plictisesc. S-ar putea s i doreasci s i faci un lucru pentru care nu este inci apt. Nu suntem de pirere ca dupi mas5 familia s i inceap5 s i se joace cu copilul mai mic de 3 ani. 126). eventual qi in cursul dupi-amiezii. Alimentatia Laptele rimiine alimentul de bazi in meniul zilnic. jn conditiile unui progres normal. fie zarzavaturi (vezi tabelul 3. se tiiriqte in toate psqile. in&-o cratiti se pune o cantitate mici de api rece. La deschiderea uqii face semne c i vrea s i fie dus afari. Dimineata se va da laptele fk-5 adaosuri. A Leg6mtul (miqciki de calmare?). il liniqteqte qi-1 adoarme printr-un ciintec. Spre sfiir~itul fierberii se adaugii zahirul (10 lingurife rase la 1 000 ml). incearci s i stea in picioare. timp de 1 Y2 . S-au observat aceste manifestki la sugari care au fost tinufi multi vreme in coq. In cursul zilei mai d o m e o dati la priinz.inliture scutecul sau chilo@i murdari.

dlnd indicafii amiinunfite de regim. de fructe sau apii fiartd vi riiciti. Motricitatea generala'. sii-i dafi sii bea din ceaqcii. C2ntarele noastre pentru sugari inregistreazii greutatea p%n% maximum la 9 kg. Unii sugari au tendinp de a se ingrii~a excesiv. Dac2 un sugar are un plus de greutate. se culcii singur vi se ridicii f"ariidificultate. Striiduifi-vii ca din timp sii-i dafi sii miin2nce la un loc cu ceilalfi frafi. dupii ce stau pufin in picioare. ci vi de tipul constitufional. rnai consistente. deoarece imobilizarea ~i intinderea sugarului pe o mas2 ca vi utilizarea panglicii metrice implicii de multe ori erori de tehnicii ~i interpretare. ficatul (pasiire. de fructe sau de legume. in nici un caz. Nu reuvevte ins5 sii stea E picioare n nesprijinit. unui aport excesiv de calorii. i Nu-1 dojenifi vi. Nu se poate vorbi despre obezitate dacii un sugar este rotunjor. dezvoltarea psihomotorie. in mod obi~nuit. in general de cartofi $i/sau morcovi. sii-i dafi o bucatii rnicii de p2ine. Gustiirile vor fi constituite din fructe. Putefi sii 15safi sii ducii pireul la gur2 cu degetele. Se poate completa cu fructe proaspete sau chiar din compot (sfiir2mate qi omogenizate). Mama nu va pune un copil la "curd" de sliibire din proprie inifiativii. imbolniiviri.de lungime vi de alimentafie (cantitate. cu mult peste "media" scris2 in diferite ciirfi. La sfsvit se va da zeamii de compot. medicul este singurul care decide dacii trebuie sii sliibeascii pufin. 0 cifrii cu clteva sute de grame rnai putin dec2t "cifra nonnalii". Acevtia au inviifat s5 se . Este suficienti o clntkire bilunarii sau chiar lunarii. cu "tonus" muscular bun. La cei care doresc se vor da alimente mai pulin bogate in calorii (fructe. cum sunt: carnea de m2nzat sau vifel (carnea rovie are rnai mult fier). in loc de cereale se incearcii griqul. dimpotrivii. fulgi de porumb. Se incearcii sii se dea pireu s f i r k a t cu furculip. Va fi liisat sii ia micul dejun vi gustarea cu biberonul pe genunchii mamei sau plasat intr-un scaun inalt. qi copilul rnai mare. Unii copii. nu trebuie categorisitd ca "distrofie" sau "malnutrifie". inaintea unui aliment nou prin aspectul. Ca qi adultul. sugarul p a t e umbla '%I patru labe". iaurt sau chiar un biberon de lapte. nu". contact social. culoarea sau consistenfa sa. Va mlnca rnai bine vi va trece rnai repede la alimente noi. Masa de la ora 10 nu mai este necesarii la majoritatea sugarilor dupii v&-stade 8-9 luni. Foarte des. dulciurile. trebuie sii se fin5bine cu ambele m2ini pentru a-vi men@neechilibrul. incep s5 pllng5. comportament emofional etc. Pireul va fi imbogiilit cu unt sau ulei de floarea-soarelui. sarea. giilbenuvul de ou. de oviiz sau de tapioca. rezult2nd o medie lunar5 de 250-300 g. Seara se dii lapte cu adaos de fiiinii de cereale. un biscuit pe care sii le morfoleascii singur. Hrana luatii singur il va face mai "binevoitor" cu alimentele qi ii va permite rnai curiind s5 mestece ~i s5 se hriineascii singur. Cre~terea lungime intre 6 qi 12 luni este de 6in 10 cm. nu. de m 2 . pe~tele slab. Dac2 tofi membrii unei familii sunt obezi. annonic conformat. untul. vifel). au o rezistenlii rnai sciizutii la infecfii vi fac forrne rnai grave de boli. intre 8 in qi 12 luni creqterea siiptiim%nalii este de 60-85 g. sugarul nu trebuie s5 fie prea gras. La sugarii care refuzii laptele se va incerca o budincd sau papanavi fie$ cu brlnzii de vaci. M2surarea lungimii sugarului se va face si cu ajutorul medicului sau asistentei de ocrotire. in aceastii lunii. Cei rnai mulfi oameni (adulfi vi copii) au un plus de greutate pentru cii miin2ncii rnai mult declt necesit2 organismul. la un sugar mare. dar cu lungime rnai mare. sugarul mare intoarce capul qi zice "nu. Greutatea sugarului este un parametru care trebuie apreciat in contextul altor criterii de apreciere a s&i de siiniitate: lungime. dacii-vi dii drumul de m2nufe cade. Este absolut necesar ca la aceasti mas5 sii se dea proteine de origine animal5 (altele dec2t laptele). Sugarii cu greutate prea mare. La gustarea de dupa'-amiaza' se pot da mere rase. Nu credeli cii nu-i place. nu-1 forpfi! Dezvoltarea fizicii qi psihomotorie Cre~terea greutate este tot rnai inceatii. Cei rnai mulfi aratii ava in primul an de viafii. cu brlnzii de vaci.La sugarii constipafi z a h h l se poate inlocui cu lactozii. de exemplu de gratiile patului. Curba greutiifii sugarului nu se potriveste totdeauna cu curba din diagramele cu crevtere medie a "sugarului normal".~exprima mirarea. sugarii gravi. Fifi foarte atenti pentru cii s-ar putea sii se sufoce cu o bucat5 rnai mare. apoi "sliibesc" vi se lungesc c2nd incep sii se rniqte rnai mult. Greutatea sugarului nu depinde numai de v2rst5. Griisimea nu confer5 o stare de siiniitate mai b u d .La astfel de sugari se vor evita fiinoasele. aceasta se datorevte de cele rnai multe ori unor obiceiuri culinare greqite. banane cu sau f21-5biscuifi vi eventual. creierul. Uneori reuvevte sii se ridice in picioare dacii se poate apuca de ceva. piistoqi se imbolniivesc rnai uqor. este numai un mod de a . calitate). stiiin qezut. La masa deprhnz se d5 pireu de zarzavat. sucuri).

somnul nocturn dureazii 10-12 ore &ii intrerupere. Dacii i se asigurii ingrijirea cea mai bung a corpului. sugarul este vesel qi activ. se obiqnuieqte caintre 9 luni qi 15luni sii se administreze vaccinul vaccinul antirujeolic. Aceste "reintlilniri" matinale vesele. Copilul invatii miqcarea de opozitie a policelui (degetului mare). La trezirea din somn. Supraveghere qi ingrijiri Somnul devine tot rnai bine organizat. Contactul social p comportamentul emotional. Se va combate febra qi agitafia. sunt mulfumiti. Reactia dispare in 1-5 zile. dacii este alimentat corect. Cei care au biiieti nu vor uita cii fetele sunt rnai precoce. De la 9 la 10 luni De la aceastii vkstii sugarul cu un sistem nervos normal qi cu o ingrijire corespunziitoare se manifestii zilnic cu ceva nou. la trezirea sugarului mare qi copilului mic reprezind un mod sigur de a evita dificuldfile de a adonni. i. dar nu qtiu incii sii se q e z e singuri. inclusiv in afara sferei lui de acfiune. apoi il schirnbii qi-i d5 sii miinhce. La aceastii v k s d se miqcii mult in pat. . Striiinii sunt priviti cu rezervii. De aceea nu i se va pune decgt un singur cearqaf pe dedesubt (ceqafurile-husii sunt cele rnai practice pentru cii r h l n intinse tot timpul) qi va fi acoperit cu o singurl piiturii. Orice interventie in dorintele lui declanqeazii pr9este. perioadele de somn devin rnai scurte. apoi incep jocul de la capiit. antirujeolic (simplu sau asociat cu cel antirubeolic qi antioreion) se administreazii la 14 luni. bile. iqi moduleazii vocea. pe care le-ar putea introduce in gur$ rischd sii se "inece" (sii se sufoce). "guturai". Uneori. Unii copii rnai dorm de 3 ori h cursul zilei. 3. dozele fiind fixate de medic. ii arad cgt este de mulfumid cii 1-a reg&it. ins&. atentie qi calm din partea piirinfilor. se continuii profilaxia.intinde m h a pentru a apuca obiecte. In general. ap o sin@ dat& dar mai prelungit. mama fl ia in bra@. l Problerne de profiEaxie: a) La 9 luni vitamina D se p a t e administra pe gurii (200 000 u. in timp ce in alte @n. Ca qi in luna precedent& pronunti3 "mama" qi bisilabe gi imid sunete pe care le aude sau le pronun@ qi singur. Nu-i place sii fie atins de unele persoane striiine. care pot surveni rnai &iu.T vorbeqte. C h d i se trezeqte. Adoarme relativ repede. Din orice pozifie se afliih echilibru. Sugarul nu se rnai trezeqte rnai devreme decgt restul familiei. poate folosi degetul ariidtor. Normal.9. Dezvoltarea fireascii nu trebuie fortad. $-a stabilit tactica proprie qi a inviitat sii descopere punctele slabe ale adulfilor. Se joacii cu mginile.intregu1 siiu corp. In timpul zilei. i Sugarul zhbeqte qi priveqte prietenos.ridice. htre a 6-a zi qi a 9-a zi de la vaccinare copilul p a t e prezenta reacfievaccinalii: f e b a agitafie. indep-d din jurul copilului toate obiectele mici (nasturi. Reactioneazii la interdictii ("nu!") qi aprobiiri ("da!"). dar uneori se dezveleqte imediat dupii ce a adonnit. dar rnai ales de dragoste. fn@legeintrebiki simple: "unde este mama?' qi priveqte in direcfia respectivii. incepe sii vorbeascii goptit. Nu-1 comparati cu alti sugari. Motricitatea find. Priveqte obiectele pe care le are in d n i i . picioarele qi. curhd va inviiw sii mate cu el ceva. Dacii sunt ajutati sii se aqeze. chiar o erupfie asemihiitoare celei din rujeolii. Iqi exprimii dorintele clar qi categoric. Somboane). un sugar niiscut shiitos qi fiirii imbolniiviri grave va avea o evolutie normalii.vorbirea la aceasd v k s d este &ii adresii. nu-i va rnai fi teamii. dacii este asiprat cii la trezire iqi vede mama. nu deveniti anxioqi la insuccesele lui. La cei care primesc vitamina D h administriki zilnice. &ii nici un s o p . Toad familia va deveni ordonatii in aceastii perioadil. fncearcii sii piiqeascii sprijinindu-se de ceva. nu-1 supraingrijiti. nu-1 socotiti anormal dacii el nu a realizat toate "posibilitiitile" vgrstei. Va fi imbriicat cu o pijama cu botoqei. Aceasd achizibe este la baza multor acfiuni. astfel incgt se poate incurca in piituri qi cearqafuri. Limbajul. Reuqeqte astfel sii apuce obiectele intre police qi celelalte degete. Va rnai trece ins2 un timp piing va merge singur (ciitre vksta de un an). dacii se bucurii de plimbiiri in aer liber qi juciirii corespunzhoare. Capacitatea de a folosi separat degetele qi de a armoniza miqcMe lor reprezind un progres apreciabil fa@ de perioada in care iqi miqcii pumnii striinqi. Pentru a atinge unele obiecte.). b) La noi in Wii.

apa c2t $i c2nd vrea 4 mese dimineata: . dacii prefer$ laptele cu cereale (fiinii. Unele familii prefera incti laptele de continuare (notat cu cifra 2. miel) sau pevte slab . Se poate evita viirsarea unei cantit5ti prea mari de lapte.3) Se continuti cu vitamina D-pictituri $i cu fluor .in mod facultativ 10: nimic sau cel mult suc de fmcte la pranz: . 2. dezvoltarea aptitudinilor in mod spontan. viirsiind o mare parte din alimentul pus in pahar. moale sau "ochi") cu legume proaspete (tomate) sau fierte . fmcte sau zarzavaturi Multi copii la vbsta de un an se "servesc" din menu-ul adultilor ' Vezi tabelele 2.carne (vita. ciu- ~ 7 : k t i de vaci. In prima perioadii.came de m k a t sau de pasike sau pevte slab sau ficat sau creier sau ou . multor sugari nu le mai place' laptele.br2nza de vaci cu fmcte strivite seara: . cacao (dimineata) sau sub form5 de budinci. simplu sau cu fain.banana sau mere rase . Spre sf2r~itul primului an de via@.br2nza (de vaci. Cei mai mulii prirnesc laptele numai din biberon. Dupii cAteva incercki nereu~jte renuntii qi se reia tentativa se dupii 1-2 siiptiimiini.) . iaurt.sau un iaurt cu sau frti biscuiti 1 1 I dimineafa': lapte $i tartin5 cu unt $i ceva duke .sau morcovi sau sfeclti sau salati de tomate . sau topitli) .2 $i 3. brhz. regimul alimentar este identic cu cel de la 9 luni.fie un "Brei" (lapte plus pulbere de cereale).Iln biberon de lavte .2 pag.pireu de legume variate sau de cartofi.sau b h a de vaci cu biscuiG $icu fructe strivite - fntre 9 $i 10 luni fntre 9 $i 12 luni se trece la lapte de vacti integral sau lapte praf cu 28% grasimi (%%a reconstituit).Sugarul (de la 1 lunt3 la 1 2 luni) La un copil intereseazii mai mult siiniitatea qi multumirea lui.3 pag.se poate adtiuga o cantitate mica de Ein5 de cereale "instant" de 2-3 ori pe stip&n2nii. mtimtiliguta.sau paste Gnoase fine. in continuare biberonul.sau un biberon de lapte . care dispare de la sine dupii cAtva timp.1. 126 $i 3. in mare parte la menu-ul familiei. recent s-a lansat ~i Milumil 3) sau Formula cu adaosuri (Similacgain) sau lapte cu cereale (vezi tabelele 3. av2nd grijfi ca in menu sa fie prezente: .lapte + adaosuri .sau omleti . 4 SUGESTU PENTRU ALIMENTATIA SUGARULUI h l X E 9 $1 12 LUNI' I fntre 10 ~i 11 luni fntre 11 $i 12 luni Ca intre 9 $i 10 luni Se trece.pireu de cartofi sau de diferite zarzavaturi . de cereale . copilul va "pierde pe drum".fmcte $i zarzavaturi o pr%jitur% casti (crede mti.fie un biberon cu M m l lapte de continuare . 115. fulgi). 127 Majoritatea sugarilor prefer. Practic. 3. Se va incerca. chiar pentru alimente pasate.fie un ou (fiert tare. deciit momentul c h d a inviipt sii meargii sau sii cearii olita. budinck c h e ~ etc. De asemenea.intre mese se poate da suc de fmcte sau . .fmcte strivite cu biscuifi sau brhzti . exist5 copii care refuzii s3 primeascii qi in aceastii lunii.priijiturti de casti seara: .5 unt cu miimiiliguF gustare: . orez. briinzii sau lapte acidifiat cu suc de liimiiie. Nu se va insista qi mai ales nu va fi foqat sii-1 bea.2 pag.came . alimentafia din ceaqcii sau pahar. Este o parte din procesul de inv3tare. TABELUL 3 . sau paste fiinoase fine .lapte ~itsau derivate de lapte . pastire.sau lapte cu cacao sau cu fulgi de cereale prenz: .fie un biberon de lapte (simplu sau cu adaosuri) .fie lapte de vaca integral cu 5% zahar $i 3% cereale . S-ar putea sii fie numai o repulsie treciitoare.fie legume fierte ~i strivite cu br2nza "alba" . turnhd in pahar o cantitate micii.sau iaurt cu biscuiti .compot de fructe si%hate gustare: .sau i a m biscu* cu gem .fie lapte de continuare (denumit de francezi "de a 2-a viirstli") .

19 . apuc4ndu-se de gratiile patului. fn general. cei mai multi sugari incep sii indriigeascii. 3. Ciirpa saulqi juciiria par sii reprezinte o deosebitii sursii de satisfactie. sugarul se intoarce pe o parte sau pe alta. Unele mame sunt neliniqtite ciind copilul lor acordii atiita important2 unui obiect neinsemnat.21 . c) Ridicarea in picioare. Nu se inregistreazii progrese remarcabile.Sugarul apuc3 la 10-1 1 luni obiecte foarte mici htre degetul mare $i argtiitor. se poate ridica in qezut qi uneori o "porneqte" in patru labe. Fig. Cu timpul a ajuns ca in aceastii pozitie sii stea liber. Dacii aceasti5 curburii este mxi accentuatii.19) sau finiindu-se de marginea patului (fig. se sprijinii in fa@. in timp ce al~ii (mai putini. b) Statul in sezut. judeciind dupii reacfia nefericitii a copiilor ciind li se ia obiectul adorat. Dobiindirea acestei capacit5fi are loc intre a IX-a qi a XI-a lunii. cu o miqcare grafioasii.20).20 . fncepilnd cu aceastii vArst5. In ceea ce priveqte mersul sprijinit. altii nu se griibesc deloc sii vorbeascii. 3. mai devreme sau mai tiirziu. De la 6 luni ( c h d rniqckile mbufelor erau atilt de neajutorate ciind vroia sii apuce un obiect rnic) p b i i la 10 luni (ciind.). Cuvintele sunt fZuii adresii. Fig.Dezvoltarea psihomotorie Motricitatea generala': a) Culcat pe spate sau pe burtii. reuqeqte sii ridice intre degetul mare qi ariitiitor o firimiturii de piline) a intervenit un progres uriaq in coordonarea nervoasii (fig. se rostogole$te. sti5 destul de stabil qi se deplaseazii lateral de-a lungul unor mobile (fig. Motricitateafina'. pu{ini reuqesc sii se ridice ~i singuri (uneori).La 10 luni se ridic&in picioare $i poate pQi tin4ndu-se de diferite mobile. . cu echilibru bun. Obiceiul se intillneqte atiit de des la copii siiniitoqi. 3. 21). Fig. de calm qi de securitate. care stabileqte dacii nu este vorba de o manifestare de rahitism. se va aviza medicul. pe care tin s-o ia cu ei in pat qi sii adoarmi cu ea.b . p b i i c h d musculatura se dezvoltii mxi bine.lateral qi In spate cu usuring. copilul va practica qi iqi va desiivkqi achizitiile din luna precedent5. 3. Cei mai multi se ridicii {iniindu-se de obiecte. Somnul. nu exist5 o regulii generalii: unii reuqesc destul de bine. o anumitii juciirie sau o bucatii de tesiiturii coloratii. Alte progrese ale dezvolta'rii motorii. Se deplaseazii qezbd inainte qi in jurul axului corpului. 3. Unii copii continuii sii-qi liirgeascii "vocabularul" cu alte cuvinte bisilabice. 3. meqtequguri etc. Capacitatea de a opune degetul mare degetului ariitiitor este una dintre marile cuceriri ale omului care pennite folosirea m%nilor la oper@uni fine (scris. este adevirat) nici nu incearcii! Limbajul. Dupii ce sugarul s-a ridicat qi se sprijinii. ca intr-o pens&.a. Majoritatea sugarilor au la aceastii vBrstii o astfel de deformare a membrelor inferioare. Supraveghere yi ingrijiri Picioarele in "0".fn luna a 9-a sugarul se p a t e ridica in picioare.

Copilul nu trebuie certat. 0 alimentafie predominant lactatii fir2 pireul de zarzavat cu came in trimestrul a1 IV-lea a1 primului an de viafi duce la anemie marcati qi la receptivitate crescuti la infectii. va deschide un robinet de apii. Senzatia de rece qi de apisare a marginii olifei. mereu aceleaqi. mama ddnd dovadi de riibdare qi calm. Normal. 3. cici i s-ar stimula qi rnai mult interesul pentru aceste manevre.23 . s i nu incercim sii obiqnuim pe copil s i .deoarece se poate ajunge la prolaps rectal (ieqirea in afari a mucoasei din porfiunea terminalii a intestinului gros). fn schimb. 3. se intrerup aceste striidanii qi se reiau dupii vdrsta de 18-24 luni. pozifia de stat pe vine". va pune sugarul pe olifii qi va pronunfa in acelaqi timp cdteva sunete.Sugarul d o m e cu juciiria preferat5. nu se va pierde prilejul de a-1 liuda. Mamele incearcii foarte devreme si-1 deprindii pe sugar sii "facii" la olifii (de foarte multe ori din luna a 8-a). Dificultiifile apar numai atunci cdnd. Este necesar s i fie cunoscute funcfiilecopilului. Se va procura o olifii din material plastic qi un dispozitiv suplimentar ("sciunel") cu ajutorul c h i a se fixeazii olifa. Copilul atinge organele genitale qi se j o a c i uneori cu ele ("le manipuleazi"). Formarea deprinderii de a fi curat. au o preferinfii deosebid pentru organele genitale. de exemplu. in special. degetele qi urechile. sunetele din jurul lui contribuie adesea LL sii-1 obiqnuiascii pe copil sii "faci pe olifi" (fig. Momentul potrivit pentru obiqnuirea copilului la olifi este foarte controversat. trecerea la o alimentafie .~ stiipdneascii i muqchii ce intervin in acest act fiziologic. q a cum iqi pipiie. copilul devine curat abia in a1 111-lea an de viafi. Nu este bine ca sugarul s i fie liisat mult timp (peste 10 minute) pe oli@. Pe de a l d parte este greu pentru mame qi chiar pentru noi. deoarece el nu este inci responsabil de actele sale. cu a d t va fi rnai bine.10. Concomitent. 3. 3.23). pediatrii. Sunt p w i ale corpului siiu qi vrea s i le cunoascii. Copilul are fafii de corpul siiu aceeaqi curiozitate pe care o manifest3 fafii de jucirii ~i de intregul mediu inconjuriitor. Se va repeta d incercarea in fiecare zi la aceeaqi 01-8. Or. controlul sfincterului ani. De la 10 la 11 luni Alimentafia Cantitatea de lapte poate f i redusii la 400-500 ml. "Jocul" cu organele genitale. Olifa. Cu cdt pirinfii ii acordi importan@ mai mici. Fig. atunci ~ 2 n are succes. anal se instaleazii dupi 1 ?h iar cel a1 vezicii urinare qi mai tkziu (vezi capitolul urmitor). mai ales la copiii cu diarei repetate qilsau prelungite. calmi. Fig. Dupi ce mama sesizeazii care sunt aceste ore.echilibrafi. prin comportamentul pirinfilor. Insistenpi inciipiifdnati ~i certarea copilului pot duce la reactii de negativism qi tulburiri de comportament mai grave.22 . incdt poate fi apreciat ca ceva perfect normal. fn plus. Acest joc nu are nici o importanfii qi nu duce in nici un caz la masturbare.La 10 luni se poate incepe desprinderea sugarului de a face la olitii. Biiiefii. sugarul are scaunele la aproximativ aceleaqi ore. Este important ca sugarul sii nu fie certat dacii stridaniile mamei sunt fir2 rezultat. fn caz de insucces timp de 2-3 siptiimdni. Aqa cum s-a amintit mai sus. copilul capiitii impresia c i face un lucru interzis.

M a m a sf copilul
corespunziitoare dupii 3ntAiul an de via@ se face cu mare dificultate. 0 alimentaiie rnai consistenti permite, la aceastii vbrstii, adaptarea coniinutului ~i orarului meselor copilului la programul familiei. & anotimpul cald qi in caz de febrii se creqte aportul de lichide (nu lapte!) cu ceaiuri slabe (simplu sau anason, chimen, mentii, muqeiel), apii fiartii sau fructe. De la 10 la 12 luni se oferii alimente consistente. Se incearcii sii se ^docuiascii treptat biberonul cu ceqca sau cu lingurip. in practicii insii, in continuare qi chiar in a1 doilea an de via@, copiii preferii sii bea laptele din biberon. Dimineata: lapte simplu sau cu fulgi de cereale sau un produs p a ~ i a adaptat (Milupa 2 sau 3, Nutrilon 2, l Nan etc.). sau o formulii cu adaos (Similac); pbine cu unt ~igem. La oru 10: fructe, sucuri de fructe, morcovi sau nimic. La ora 12-13 (14!): se renuniii progresiv la pireul foarte fin pasat pentru a-i da legume zdrobite cu furculip. in functie de sezon ~i posibilittifi, algturi de cartofi, legume variate: morcovi, dovlecei. spanac, salat5 fiartii, fasole verde, mazire verde, conopidii, rece se pot da din c h d in cbnd paste sfeclii. h se~onul fiinoase sau orez bine fiert (pilaf). La zarzavat se adaugii unt, de 1-2 ori pe siiptiimbnii cbte un giilbenyg de ou, iar de 4-5 ori pe siptimbnii came (ficat) sau peqte in cantitate de 60-70 g sau peqte slab de ap5 dulce. Se poate incheia cu un desert (fructe, compot). Dupa"crmiura: fructe strivite, fulgi de cereale cu fructe salt biscuiti sau prijituri de casi; la sfsrqit, se poate da lapte. iaurt sau br8nzii de vaci. Seara (in jur de ora 20): budinci, papann~i lapte cu cereale instant, fulgi de cu cereale, gris sau p i n e cu unt + br2nzi de vaci sau ~uncii slabii + un biberon cu lapte (sau ceaiuri slabe cu zahiir), mimilig5 cu unt ~i br2nzii de vaci. Ye mkurii ce copilul va deveni mai indemhatic, el va dori sii miinbnce singur. Tendinia lui va fi sii apuce direct cu degetele sale. Liisali-1 s-o facii. Este important de a-1 liisa sii aibii un rol activ in alimentarea sa. Acum, sau in luna urmgtoare, se poate incepe sg i se dea sugarului, din cbnd in cbnd, din mbncarea care se pregiite~te pentru restul familiei. La aceastii vkstii, copiilor le plac mAnciirurile pe care le pot duce singuri la gurii: legume fierte, cum ar fi morcovii, cartofii, fasolea piistii. Se pot da $i fructe crude: mere, zmeurii, piersici decojite, afine, tomate etc., pasate, strivite, tocate fin sau sub formi de compot. Pireurile nu se siireazi ~i nu se condimenteazii. Este permisii incii meniinerea alimentaiiei la sbn la 1-3 mese in 24 ore. De subliniat cii sugarii hriiniii la sbn, accept5 greu altfel de lapte. Laptele (produse industriale sau de vacii) qilsau derivate (iaurt, brhzii de vaci) r b b n alimente de bazii, prezente in "meniul" zilnic. Unele "progrese" St6 in picioare. Un alt progres remarcabii este cg sugarul sti in picioare. El reuqeqte sg se agaie de gnlajul patului sau prcului, hcearcii sii se ridice, qi dupii multe eforturi qi ciideri, triumfeazil: sti drept 3n picioare. Statul in picioare ("stafiunea biped8") este proprie omului. Este progresul cel mai important in dezvoltarea motorie a sugarului. Acest triumf il simte ~i sugarul: f a p lui este veselii, se uit2 cu mhdrie in jur, se simte cumva la fel cu tatiil, cu mama, cu fraiii sili mai mari. Nici n-a reuqit bine sii stea in picioare qi de bucurie chiuie, incearcii sg iopgie, ridicg braiele. Bucuria qi miqciirile cu miiinile sunt peste mgsura fortelor sale. El poate ciidea; lovirea ii frheazii qi ambnii incerckile. Nu-1 liisaii sii stea prea mult in picioare; dacii se clatinii, sprijiniii-1; mhgsiaii-1 dacii nu a reuqit; luaii-1 in braie; jucali-vg pugn cu el, nu-1 liisaii tot timpul in pat, ci punep-1 htr-un scaun inalt. Garnbele lui sunt incg slabe pentru a putea susfine mult2 vreme greutatea corpului. Tinut la inceput de axile, iar dupii 2-3 siiptimhi numai de vbrful mbinilor, sugarul poate piiqi (fig. 3.24). C u r h d h a @ sg se deplaseze sprijinindu-se de-a lungul patului, prcului, apoi se iine de un fotoliu qi reuqeqte

Fig. 3.24 - Susfinut de rniiini, sugarul poate p@i.

Sugaruf (de fa 1 Zunti fa 12 Zuni)
Se contureaza'personulitutea. Copilul devine din ce in ce mai mult o mic5 personalitate. Preferintele ~i repulsiile se exprim5 prin manifestbi din ce in ce mai pregnante. Este dibaci in anumite actiuni ~i rim8ne st8ngaci in unele gesturi, care par simple, dar care lui nu-i reugesc. P5rinfii sunt datori s5 urm5reasc5 toate componentele fizice, spirituale gi emofionale, care contureazi o personalitate. Trassturile de comportament care nu sunt pe placul pirintilor nu se vor combate prea repede; se incearci mai int8i s i se inl5ture ceea ce a aparut in mod nedorit. Daci un copil este vioi, nu se va incerca s i se faci din el un copil lini~tit, oblig8ndu-1 s i stea cuminte; se reuseste -- mult mai sigur - dandu-i-se o jucririe sau cre8ndu-i o alta preocupare. Contactul social. incepe s5 ingeleagi daca este liudat sau certat; inventeaza trucuri. Reacfioneazg conform firii lui la mici "ordine" date de adulti. Striinii sunt priviti (selectiv) cu suspiciune. R8de tare sau z8mbe~te. exprimi pllicerea sau disconfortul, dar isi atenfia poate fi abitutii. incepe s5 se joace cu altii, nu nurnai al5turi de ei. Simte nevoia de societaie. La sf8rsitul primului an de viat5, copilul i ~ manifest5 evident nevoia de i companie. Vrea sa se joace in incriperea in care se afl5 ceilalti membri ai familiei si asteapti s i i se vorbeasci, iar daci este liisat singur, reactioneaz5 - deseori - prin pldns. Limbajul. Spune bisilabein lanturi: "ma-ma", "papa", "ta-ta" f i r i adresi. Reacfioneazi c8nd este strigat pe nume ~i c8nd i se soliciti sri dea un obiect. Imitii zgomote auzite sau pe care le emite el singur. Moduleazi vocea tare, incet ~i soptit. Se joac5 cu limba, cu saliva pentru a produce zgomot.

Fig. 3.25.

s i meargi de la o mobili la alta. Toate aceste incerciri sunt insofite de multe cideri. C8nd cade de la o in5lfime mici, nu se int8mplii nimic; dac5 insi c5derea s-a fiicut de la o iniilfime mare sau daci a cizut pe un plan tare cu un segment a1 corpului mai sensibil (capul, risucirea m8inii etc.), sugarul fipi, nu se rnai "opre~te pl8ns" din ~iam2n5 incercirile cu c8teva siiptim8ni sau chiar luni. Statul in picioare si deplasarea dau copilului prima triire a spafiului. Apucarea. S-a amintit c8t de mult timp ii trebuie sugarului pentru a r e u ~ i i apuce obiectele. De abia s acum el ajunge s5 prind5 obiectele cu degetul mare (policele) ~i ar5titorul (indexul). Datoriti acestui progres, el apuci obiectele usoare cu precizie ~ ;finete i ~ i -face pliicere s5 le arunce. Aceasta ii d i ~io senzafie i de putere. A ~ e z a t intr-un scaun inalt, el apuci un cub ~ i -d5 drumul. Apucii succesiv toate obiectele din i jurul siiu ~i se distreazi privindu-le cum cad. A~teapti laudele ~i aplauzele mamei pentru noua lui reu~iti: se necaje~te daci nu i se dau inapoi obiectele cizute. C2nd i se redau, le pipiie, le duce la gur5, le priveste ~i apoi le arunci din nou (fig. 3.25). intre mami ~i copil, aceastii mic5 manevr5 este un joc; adesea cei din jur se irit5, i ~pierd rsbdarea, il apostrofeazi, ii indepiirteazi i juciiriile ~ i - p5r5sesc. Este o gre~ealii. 1 (Vezi ~ifig. 3.14, pag. 161). Memoriu continu5 s i se dezvolte. Copilul recunoaste persoanele din anturajul imediat si i ~cauti i obiectele pierdute. Inteligenfa prncticn' se manifesti prin aceea c5 poate deschide o cutie; poate executa unele ordine simple: deschide gura sau intinde m8nufa la comand5.

Supraveghere si ingrijiri Somnul. Ca ~i la adult, nevoia de somn prezintii mari variafii individuale. Unii copii sunt foarte vioi, dorm mult, pentru a-si reface energia. Alfii, rnai lini$tifi, au nevoie de mai pufin somn. in inedie, spre v8rsta de un an, sugarul d o m e 10-12 ore noaptea si circa 2 ore ziua. Unii sugari mari si copii mici refuzii s5 rnai doarm5 dup5-amiaz5. Dac5 dorm in cursul nopfii 1 1- 12 ore sau dacii dorm rnai mult in cursul diminefii, nu mai este nevoie s5 doarm5 dup5-amiazi. Chiar dac5 seara sunt foarte obosifi ~i mai iritabili, inseamn5 c5 fac parte din

Mama Sf capilul
categoria de copii care nu au nevoie decilt de un singur somn. D a d adorm seara greu, mai &iu se va scoate copilul la plimbare spre searii qi, in continuare, in familie se va evita excesul de impresii (jocuri,musafiri, agitatie). fnccr'l{ii~nintea. la aceasd vkstii, sugarul nu Nici are nevoie de inciil@mhte de protecfie pentru picioare. Numai in cazurile in careeste dus in curte sau s d pe o podea rece qi cu asperidti are nevoie de i n c a t h i n t e . Se procurii ghetufe de dimensiuni mai mari, cu v M larg, cu talpa flexibil2. fnciiltiimintea cu talpa tare accentueazii tendinta la picior plat, cu care, de fapt, sugarul se naqte qi care se menfine fiziologic qi la copilul mic. Pentru cei rnai multi copii, ghetele nu reprezind un ajutor, dar nici nu le stricii, cu conditia ca pielea sii fie foarte moale qi cu talpii flexibilii. Cum se ridiccr' sugarul mare in braye. Petreceti milinile in jurul toracelui sau pe sub axile (subsuoarii) qi ridicati-1 astfel incilt greutatea corpului sii fie purtad de ambele articulafii ale umerilor; nu-1 ridicafi niciodatii qi nu-1 i n v a i t i de milini, bratele lui trebuind sii susfinii in acest caz intreaga greutate a corpului. Ce se face dacii sugarul se serveqte cu predilecfie de manu stcingz! Chiar dacii pkintii au impresia cii va deveni stilngaci, nu-i vor interzice folosirea milinii s t h g i , obligkdu-1 sii foloseascii m b a dreapd. Folosirea preferential5 a unei m%ni este dictad de conformafia qi dezvoltarea creierului yi reprezind o particularitate biologic5 ce nu trebuie interpretad ca un defect qi de aceea nu se combate prin pedepsirea copilului. Este greqit qi dificil sii fie obligat sii se foloseascii de milna dreapd, cilnd pentru el este mult rnai natural sii o foloseascii pe cea stbgii. Forfarea pentru folosirea m W i drepte poate determina o form5 de nevrozii la copilul mare. Majoritatea indivizilor stilngaci nu au dificultiti serioase in via@ qi in meserie.

3.11.D e l 11 l 12 luni a a
Copilul Tmplineqte in c u r b d un an. Dupii aceea nu se rnai discuti despre copil in luni, ci in ani. Ajuns2 la acest moment, orice mam2 priveqte inapoi asupra anului scurs. Copilul a ficut progrese uria~e, a devenit o mica personalitate, ce poate face multe lucruri cu corpul siiu qi care are o vointii proprie. in acelaqi timp, mama a inviipt "meseria" de mam2. Satisfactia cea rnai mare a unei mame este de a fi conqtientii de increderea copilului in ea qi de faptul cii el o "cunoaste". Orice mama ia o mulfime de hot&&, din instinct, fiirii a reflecta prea mult. Cilnd este nesigurii, copilul ii aratii prin reactiile lui d a d solutia adoptad este cea rnai nimerid. hcerciirile qi gre~elile fac parte din viata piirinfilor qi nici o carte sau nici un medic nu o pot scuti pe mam2 de emofii sau de situafii nepreviizute. Medicul ~i c w i l e sunt totuqi ajutoare obligatorii in creqterea qi educafia copilului. Nu se mai concepe, in viafa modernii, o familie care sii nu se initieze in problemele de s2n2tate care constituie bunul cel rnai de pret a1 omului! in pragul trecerii in a1 doilea an de via12 al copilului, mama simte cii nu mai este singurii, cii sop1 siiu a intrat tot mai mult in rolul de tad. De acum ambii piirinfi vor avea ca scop permanent ingrijirea sbiitiifii fizice qi educafiei copilului; cu acesta vor deveni yi ei copii, vor tr& din nou etapele copilkiei, vor incerca sii facii din copil mai mult decilt au fost ei qi vor visa ca acesta sii nu repete greqelile lor. Pentru aceasta este nevoie de devotament, de W i r e permanend, de striidania de a fi aqa cum ar vrea sii devinii copilul lor, prin puterea exemplului lor. in vederea acestui deziderat, este nevoie de instruire permanentii. Azi, copiii nu rnai pot fi crescuti din instinct, in cadrul ciltorva norme moqtenite prin tradifie, ci prin documentare continua asupra psiho-sociologiei copilului din societatea modernii, i n continua transformare. Alimentafia La un an (qi nu rnai inainte) se pot da o mare parte din milnchrile ce se giitesc pentru frafii rnai mari. Atilta timp cGt prime~te zilnic legume, fructe, came qi lapte, se poate tine seama de preferinfele copilului. Bineinfeles cii se va intocmi un mediu echilibrat. Majoritatea copiilor prefer2 o alimentafie simpl2, bine pregiititii, necondimentatii, apetitul devine capricios, inegal, cu preferinfe.

Sugarul (de la 1 lunci la 1 2 luni)
in multe c a i se recornand5 s5 se renunfe la biberon. in realitate, marea majoritate a copiilor chiar ~i dup5 vsrsta de un an prefer5 s5 primeasc5 laptele (cu sau f5r5 adaosuri) cu biberonul. Dimineata se d5 lapte simplu, iar seara imbog5fit cu f5ini de fructe sau cereale. Unii p5rinfi prefer5 s5 dea inc5 lapte paqialadaptat (Milumil 2 sau 3, Humana 2, Nutrilon plus, Beba, Nan etc.). Organismul copilului de un an este ins5 maturat s5 primeasc5 lapte praf integral sau lapte de vac5 de bun5 calitate. La masa de pra^nz, potrivit traditiei culinare romiinesti, multe mame dau mai intiii copilului sup5 sau ciorb5 cu multe zarzavaturi ~iapoi pireul cu came. Dac5 se fine mult qi la sup$ se va incepe cu pireul cu came ~i "supa" va fi "felul a1 doilea". Pireul este de preferat din cartofi sau morcovi cu unt. Se pot da ~i alte zarzavaturi (dovlecei, conopid5, sfecl5, albituri etc.). Se prefer5 camea "rosie" de vifel sau miinzat. Se poate da si came de vac5, pevte slab; oul se poate da ~i ca ochi sau chiar ornletii. Ca variafie se poate da mkiiligufi cu br2nz5 de vaci sau iaurt, ciulama, pilaf, paste f5inoase fine. Se poate da ~i briinz5 topits. Masa se poate incheia cu compot, suc de fructe sau o pr5jitur5 de cas5. La gustarea de la ora 10 nimic sau numai fructe. La gustarea de dupi-amiazi: iaurt, briinz5 de vaci sau briinz5 topit5, fructe strivite (mere, banane, piersici etc.) simple sau cu biscuifi ~i briinz5 de vaci. Mamele care au timp pot da creme, budinci, prgjiturele de cas5 etc. seara cereale cu lapte ("Brei". terci). Alimente interiise. Nu se dau copilului cafea natural$ ceai rusesc concentrat, miinc5ruri condimentate, salamuri afumate, sl5nin5, peste afumat, b5uturi alcoolice, mur5turi. De asemenea nu sunt indicate leguminoasele uscate (lintea, fasolea, maziirea), varza acr5. Excesul de sare. in mod fiziologic sugarul ~icopilul mic nu au nevoie de "s5rarea" miinc5rii. Excesul de sare favorizeaz5 aparifia hipertensiunii la adult. in unele (S.U.A., Anglia, T5rile Scandinave, Germania) este interzis adaosul de sare la fabricarea conservelor pentru copiii mici. Sandvi~urile 11-12 luni. Sugarilor care au inv5fat la s5 mestece bine, li se poate da dimineafa, la masa cu lapte, o tartin5 cu unt sau cu o past5 moale de fructe (mgceqe, mere, gutui). Este important s5 li se deapiiine proasp5t5, alb5, t5iat5 in felii subfiri. Spre sfiiqitul lunii a XII-a, se incearc5 ~i piiinea neagr5. Pe piiine se poate da, pe ldng5 unt, briinz5 de vac5, briinz5 topit5, partea slab5 din qunca presat5, parizer de bun5 calitate. crenwur~ti. acum inainte, unii copii prefer5 variatia De in alimentafie. Se va evita excesul de dulciuri. Adaosul de zahiir nu mai este obligatoriu la laptele de vac5. Dulciurile ~i pr5jiturile se vor da numai dup5 mese, nu intre mese. La masa de sear5 este bine s5 nu se dea deloc dulciuri. Excesul de dulciuri (zahiir, miere, dulceat5, bomboane, gemuri, pr5jituri) au un rol incontestabil in aparifia cariilor dentare.

~

Dezvoltarea fizica yi psihomotorie Creutatea se tripleaz5 fat5 de cea de la naStere; la cei niiscufi cu greutate mic5. se tripleazg mai devreme. B5iefi: mediul urban = 9 100 - 9 900 g; mediul rural = 9 200 - 9 800 g; Fete: mediul urban = 9 100 - 9 300 g; mediul rural = 9 000 - 9 300 g: Sunt cifre medii. Deviafiile de plus sau minus 700900 g se apreciaz5 ca normale. frzdlfimea (talia) $i pel-imetre Talia B5iefi: mediul urban = 75,32 cm (+I- 3 , l l ) ; mediul rural = 74,88 cm (+I- 3,37); fete: mediul urban = 73,91 cm (+I- 3,Ol); mediul rural = 73,28 cm (+I- 3,23). Perimetrul cranian B5iefi: mediul urban = 46,23 cm (+I- 1,54); mediul rural = 45,96 cm (+I- 1,66); fete: mediul urban = 45,24 cm (+I- 135): mediul rural = 4 4 3 1 cm (+I- 1,74). Perimetrul toracic B5iefi: mediul urban = 47,26 cm (+I- 2,22); mediul rural = 47,30 cm (+I- 2,44); fete: mediul urban = 46,29 cm (+I- 2,04); mediul rural = 4 6 0 6 cm (+I- 2,39). Dentitia. La un an copilul are in medie 6 dinfi (4 sus qi 2 jos). Exist5 foarte multi copii perfect normali la care primul dinte apare de-abia acum sau chiar mai t8rziu. Dezvoltarea motorie. Aceast5 virst5 este treapta intermediar5 dintre pozifia orizontala si cea verticals, inc5 instabil5. Perfecfionarea se face treptat. Astfel, dac5 in primele luni pozifia obisnuit5 era cea culcat pe spate sau pe burt5, la 12 luni aceast5 pozi~ie adopt5 se numai in somn. Se intoarce spre ambele p5qi qi ajunge s5 ?ad5 atiit prin tracfiune (se apuc5 de degetele adultului), ciit si singur.

Mama $i mpilul
a) Pozifia "sezbnd" este liberi, cu un echilibru stabil (at& pe un plan orizontal, ciit qi in bratele mamei), se poate sprijini qi intoarce spre toate piqile. b) Ridicarea in picioare. Am vizut c i i-au trebuit 3-4 luni piini ciind s i se ridice qi s i se aSeze singur. La 12 luni majoritatea copiilor se ridici numai cu sprijin qi doar o mici parte liber. Unii dintre ei reuqesc s i fac5 singuri ciitiva pqi. Tinhdu-se de mobili "merg" relativ repede. Apoi trec in "patru labe" qi se deplaseazi cu vitezi. c) Mersul in patru labe. De la poziiia orizontali piin5 la mersul nesprijinit, sugarul a exersat luni qi luni de zile; rnai inGi s-a "tikiit", apoi a mers "de-a buqilea" qi, in sfiirqit, inainte de a ajunge la stafiunea biped$ "a mers in patru labe, ca un urs", mers care este inci preferat de citre unii qi la aceasd viirsd, datorid vitezei rnai mari de deplasare. Din aceasti poziiie poate sta in qezut sau se ridici in picioare. Aqa cum am rnai aritat, unii sugari trec direct de la tiiriire la pozitia "in qezut" qi apoi in picioare. d) Pozitia in picioare si mersul. in general, un copil de un an s t i in picioare nesprijinit, dar inci f i r i echilibru qi &iposibilitatea de a se deplasa. Mersul se invag foarte hcet: rnai hA este nevoie t i ca sugarul s i fie "copt" pentru a incerca spontan s i se ridice qi s i incerce s i se deplaseze, sprijinindu-se singur; numai dupi aceea adultul il va ajuta (la inceput sustiniindu-1 de subsuoare qi apoi de v W l miiinilor) s i pgqeasci. Mersul de unul singur se r e a l i z e d , la majoritatea copiilor, intre 12 qi 14 luni. Dac5 intikzie prea mult, se va consulta medicul. La inceput, copilul merge leginat, cu baza de sustinere lirgiti (fig. 3.26). Adesea, cade pe qezut dupi 3-4 paqi. Copiii sunt foarte perseverenti in a invip s i meargi, luiind-o mereu de la inceput. Cu timpul devin siguri pe ei. Ei merg sprijinindu-se de pereti; inainteaz5 din mobili in mobili, de care se tin cu o m h i . Din pozitia bine in picioare, se pot q e z a =i ajutor. Poate tine un creion cu care miizg5leyte o foaie de hiirtie. Poate aduna firimituri de p%ne qi le duce la gurL incearci s i bea din ceaqci. Cospereazi din ce h ce rnai mult qi rnai ales la dezbricat qi descilpt. Unii dintre copii, care incep s i meargi devreme, dupi ciiteva incerciki inceteazi brusc s i rnai meargi qi timp de 1-2 luni nu rnai incearci deloc (s-au speriat de nesiguranta lor qi de cideri). Ei divin rnai prudenti qi 182

Fig. 3.26 - La un an, rnulfi copii fac prirnii pa$, nesusfinufi.

fac o noui incercare abia dupi ce uiti primul qoc. Nu vor fi foqati! Daci face progrese qi in vorbire, mersul dobhdit poate s i dispari temporar, ca qi cum qi-ar concentra toate eforturile pentru noua achizitie. La fel, dup5 o boal$ ii trebuie un timp pentru a merge la fel de bine ca inaintea bolii. e) Ce poate face un copil la 12 luni. St5 liber in qezut, s d singur in picioare qi face, sustinut, primii pqi. Se urc5 pe s& in 4 labe. Este captivat de dorinp de a ci invita s i meargi. Dac5 qtie s i meargi, va umbla prin casi in majoritatea timpului. Daci ajunge piin5 la mas$ qtie si-qi hsuqeasci diverse obiecte. Poate tine o bili mic5 cu degetele ~id i drumul in mod voit unor obiecte pe care le fine in miin5 (cu ciiteva luni h urm5 le sc5pa din m h i ciind obosea prea tare sau c h d voia s5 apuce un alt obiect). Acum qi in lunile urm5toare p h i spre 18 luni, ocupaiia lui favorit5 va fi s i arunce diferite jucikii peste marginea patului sau tarcului, sau le va arunca intr-un recipient, pentru a le scoate apoi. Este pasionat s i descopere, s5 apuce cu "pensa" (degetul mare - degetul aridtor) gunoaie, firimituri, nasturi, mirgele etc. ~is i le duci la guri ("le gusti"). incepe s i devini ingrijoritor pentru cei din jur. Nu rnai poate fi l i s a t singur, deoarece este expus accidentelor atunci ciind apuc5 qi trage spre el tot ce atinge. Aceasta este insi modalitatea lui de a cunoaqte mediul hconjuritor. Cei din jur il invati mereu ciite ceva, deoarece el ii solicid. La aceasd vhst5 invag mult qi repede. Pregitirile pentru mers qi pentru vorbire

Sugarul (de la 1 lun&la 12 luni)
A

;i

sunt incheiate. tncepe s5 exerseze si aplic5 ceea ce a i11v5tat in materie de limbaj. Ascults cu atenfie si sporo\~liieste mult. Spre marea lui pliicere devine tot mai independent. contactele cu mediul devin mai diferentiate. le alege. Lirnhajul. Afar5 de "ta-ta", "pa-pa", "ma-ma" (singurele cuvinte cu adresii) majoritatea copiilor nu n1ai pot spune declit c2teva silabe sau unele cuvinte fom~ate 2 silabe. Vorbirea incepe ins5 s5 devin5 din ~nijloc comunicare: dorinfele ~i sentimentele proprii de vor fi exprimate prin silabe simple. Repet5 lucruri de care adultii se amuz5. Multi copii incep s5 vorbeascii rnai tlirziu. Ei sesizeazi multe situatii din mediul lor, ~ t i u arate s5 diferitele p5qi ale corpului si multe obiecte din camerg, diferentiaz5 dup5 nume persoanele din jur, executi mici ordine. dar nu articuleazi nici un cuviint. Au ceea ce se cheamj. un "limbaj pasiv", dar nu au trecut inc5 la treapta de "limbaj activ". Am intiilnit foarte multi copii care intelegeau foarte multe notiuni, dar care nu au articulat nici un cuviint p2n5 in jurul viirstei de 3 ani. Toti acesti copii s-au dovedit ulterior foarte dotafi. Dacii nu exist5 leziuni nervoase sau defecte ale auzului. lipsa limbajului activ nu constituie un motiv dc ingrijorare. Contactul social. in aceast5 perioadi se intensificii diferentierea psihicii. Spre sf2~itul primului an de viat5, se ubserv5 rnanifestc de simpatie sau preferint5. refuz sau protest fat5 de persoane, juc5rii sau miincare. Manifest5 de asemenea acte de msnie, invidie, gelozie. La ceea ce ii provoacli nepbcere, copilul reacfioneaz5 nctiv. cu protest sau furie, sau pasiv, cu team5, reacfie de evadare. Tip5 pentru a atrage atentia asupra persoanei sale. in accastii perioadii copilul devine un "partener", incepe s5 rostogoleasc5 mingea, inm2neaz5 cu pllicere obiecte ~i ayteapti s5-i fie restituite, ii place jocul in colectiv. Mama devine tot rnai mult model pentru propria conduitii. Copilul imit5 tot ce face mama, gesturile ei, p2ni $i dispozifia, starea de spirit. Din punct de vedere stiintific, nu s-a r5spuns inc5 hotBlit la intrebarea: i n ce m5surii copilul se adapteaz5 la aceast5 vlirst5 caracterului si particularitlifilor mamei? Copilul are posibilit5ti de inregistrare mult mai sensibile dec2t isi pot imagina adultii. Activitatea motorie, posibilitatea de a-si controla gcsturile miiinilor, de a apuca si I5sa. de a pip%. posibi-

litatea de a vedea. de a misca, de a se apropia de ceea ceI tenteazli. de a se indeplirta de ceca ce nu-l intereseazri. toate ii permit s5 cunoascii lumca din jur: spatiul, obiectele neinsuflefite. conturul, consistenta moalc sau durii, fes5tura lucioas5 sau aspr5. formele, dimensiunile. Paralel cu acestea, copilul cunoaste propriul corp. Psihologii insist5 asupra a ceea ce ei numesc "schema corporal$' i n cunoa~tere'a sine. Aceastli cunoastere derivli de din sinteza inconstient5 a unor senzafii: miingsierile, contactul cu msinile care-i fac baie, senzatiile de cald si de rece. rniscikile ~i pozitia membreior. Cei din jur sunt datori s5 arate si s5 pronunte in fata copilului termenii ce denumesc diferite piirti ale corpului: nasul, gura. ochii etc. (atlit la adulti. c2t si la copil). La inceput va Si inviitat sii pronunte numai cuvinte mono- ~i bisilabice ca: ta-ta, ma-ma. pa-pa, pa. apa etc.). Mama este prima si cea lnai bun5 oglindii. Din clind in c2nd copilul este dus in fata ogl~nzii. il bucurli mult, dar nu se va recunoage, se pare. declit dupa vlirsta de 14-15 luni.

Supraveghere si ingrijiri
Se contureaz5 din ce in ce rnai mult personalitatca si caracterul copilului. in functie de acest caracter se vor adopta yi atitudinile adulfilor. Timidul are nevoie de o protecfie mai mare, de mgng2ieri. de vorbe dulci. de blgndete. in schimb. nu se vor executa ordinele celui pretentios. Cei care incep sii "speculeze" dragostea mamei prin crize de pl2ns trebuie s5 simtii cd cei din jur nu se supun manifestiirilor lor de mlinie. Au drept la rn2ngiiiere. dar in limite rezo~~abile pe bazi de si reciprocitate. Vom repeta cii latlil trebuie s i fie prerent zilnic i n viap copilului ca sii-l simtii aliiluri de el si s&participc la toate activitiitile lui. Oriciit ar fi de ocupat trebuie s5-~i g5seascli tinlp pentru familie ~i cu atat rnai mult pentru copil. Prezenp tatlilui este necesarii la plimbarea de sear5 yi absolut obligatorie in zilele de siirb5toare ~i de vacanfii. Sli fie prezentii comunitatea: M A M A COPIL-TATA. Consultzil ~nrdiculrsre ohligatoriu. Chiar dacli sugarul este sjngtos, la sfgrsitul anului are ncvoie dc un consult medical amlinuntit. care sii facri bilanlul dezvolt5rii fizice si psihice din pcsrioada de sugar si s5 fixeze jaloarlele pentru etapa uim5toare. La un an se administreax5 700 000 u. 1. vita~nina I) pe gurli i n cazul in cnrc nu s-a fiicut profilaxia rahitismului prin administrare zilnicli. Se continuri. la cei la care s-a inceput. administrarca de fluor.

'I
I !

,
!I
, ,

'

'II
I
I

'

i

1

I

!
I

1
I

Mama si copilul

3.12. Gimnastica sugarului
Orice copil are nevoie, in afari de o alimentafie corectii qi de ingrijiri corespunziitoare, de multii miscare. Sugarul siiniitos face "gimnasticii" din proprie inifiativii: d i din picioare si din miiini etc., cu condifia ca misciirile s i nu-i fie ingriidite de o imbriiciiminte incomodii (prea strgmti, prea largi, prea groasii etc.). Cu ciit sugarul se mi@ mai de timpuriu ~i mai mult, cu atiit el se dezvoltii mai bine. Mama poate executa cu sugarul diferite exercitii de gimnastici, incurajiind nevoia lui fueasci de mi~care. Va avea grijii sii solicite in mod uniform toate grupele musculare, altemiind diferitele tipuri de exercifii. Gimnastica sugarului se va incepe numai dupii ce a implinit 3 luni. Se va practica numai cu copii niscufi la termen. Pentru prematuri se va cere sfatul medicului. Se infelege cii la sugarul bolnav, febril, gimnastica este contraindicatii. Momentul cel mai potrivit pentru gimnastici este inainte de baia zilnicii de curifenie sau inaintea uneia dintre mese. Camera trebuie s i fie bine inciilzitii. in anotimpul rece se poate pune in apropierea sugarului un radiator electric. in zilele cilduroase de varii, gimnastica se poate face afari sau in fafa unei ferestre larg deschise. Exercifiile se executi cel mai bine pe un plan dur (masa de infii~at; mas2 oarecare, acoperiti cu o piturii o care s i nu alunece, deasupra c ~ e i se intinde un scutec a sau un cear~afcurat). Copilul nu va fi lisat nici un moment nesupravegheat. Mi~ciirilevor fi executate cu bliindefe, cresciind treptat in intensitate ~i amploare. Nu se va incerca s i se invingi cu bruschefe opozifia sugarului. Articulatiile, aparatul ligamentar ~i musculatura copilului sunt inci fragile. in principiu, gimnastica urmiire~tesii favorizeze trecerea de la motricitatea necoordonati, descrisi in primele luni de viafi, la motricitatea voluntarii corespunzitoare maturirii treptate a sistemului nervos. Se va avea griji sii nu se exagereze din dorinfa de a face bine copilului. Se recomandi ca inainte de inceperea "~edinfelor" gimnasticii, s i fie cerut sfatul de unui medic sau unui cadru calificat in acest sens. Nu tofi sugarii beneficiazi de gimnastici. 184

Fig. 3.27 - Miqcarea de rotalie. Mama cuprinde cu msna stsngri gamba sugarului, cu cealaltri. apucri piciorul $i executri. mi$cZri de rotalie in ambele sensuri (8- 10 mi$cZri pentru fiecare picior).

Fig. 3.28 - Se executri flexia $i extensia succesivti a membrelor inferioare, in&-un ritm lent. Se poate vorbi sau csnta cu copilul, pentru a sublinia ritmul m i ~ c k i $i a spori plricerea de a participa i la exercitiu.

Fig. 3.29 - Aceea~i miqcare (flexie-extensie) se executil concomitent cu ambele picioare, exercitsnd $i o uvoarri presiune asupra abdomenului.

b .30 . Fig.31 .Sugarul (de la 1 lunti la 1 2 Zuni) Fig. apoi in sus. 3.32 .Mivcarea de rotalie a m2inii se face la fel ca cea a piciorului.Mama apuc5 mlinile sugarului punlnd degetul mare in palma acestuia. 3.34 . 3. 185 . RepetH mi~cikile 6-8 ori (incephd din luna a VI-a). p2n5 in pozilia ~ e z h dEste menlinut 1-2 secunde in aceast5 pozilie. 3. 3. in pozilie vertical5 fa[%de planul mesei $i le aduce de-a lungul corpului.33 . de Fig.Tractiune din pozilia culcat pe spate. Duce bralele lateral pe llng5 cap. Fig. apoi culcat . a v h d grijj s5 nu se loveasc5 la cap.Bratele sugarului se intind lateral pe linia umerilor.Flexia $i extensia din articulalia ~oldului.a. Apoi se aduc in fala. incruci~lndu-se deasupra pieptului copilului. incet la loc. Fig.

37 .chiar efectuati de cadre de specialitate.35 . deaarece sugarul se miqcl qi singur. h aceeaqi secveng. Se va observa c2 prin stimularea pllcerii de miqcare. apoi se readuce ugor in pozifia initial& La inceput ridicarea trunchiului sugarului se face cuprinzlnd articulafiile u m h l u i sau rtidticiniie bra~elor. apoi poate creqte treptat p l n l la 15 minute. gimnastica va fi indrumatl sau.Mama gi copittit Exercitiile descrise qi ilustrate h acest capitol sunt exclusiv mijloace de prevenire a unor deficiente de creqtere qi posturale (de pozitie). . Dupl clteva qedinte. 3. dupl care se poate face o micl pauzl. Brafele se dep&e& lateral. Durata unei qedinte este la kceput de 3 minute.Mersul in picioare cu bra~ele intinse. fie aplickd ambele plante. Fig. pentru a nu rlci. copilul va participa "activ". care a inceput sti umble in patru labe. 3. Aceasti durati nu va fi depgqit5. Se va vorbi tot timpul cu sugarul. 3. Exerciple de gimnasticl pe care le recomandiim pentru sugarul s5nltos vor fi efectuate de mama sau de persoana care ingrije~te sugarul. motricitatea spontan5 a copilului se va accelera.Exercifii care s t i m u M ridicarea in picioare (pentru sugarul intre 9 $i 12 luni). Un exercifiu nu va dura mai mult de 1-3 minute.Pentru i n w e a mu~chilorspatelui (dupg 5 luni) se cuprind articulafiile pumnului sugarului care este culcat pe abdomen. hcurajiindu-1. p&$e$te fie pe vlrfuri.36 . apoi se ridici trunchiul sugarului la 20-25 cm deasupra planului mesei. 3. in timpul ciireia copilul va fi invelit cu un scutec moale. Fig. Fig.38 . Fig. Pentru copiii care prezinti unele defecte de motricitate (hipotonii sau spasticitifi inniscute sau a p h t e h urma unor boli). se mentine clteva momente in aceastii pozifie. prin exercitiile sistematic efectuate. chiar dacl la inceput opune oarecare rezistenp ~i plhge. Se va hcepe cu cele mai simple.Exercifiul "roaba" pentru sugarul trecut de 9 luni.

cdnd sugarii se trezesc din somn sau dupg ce mgndnc5. bucurie. fncdt copilul s5 nu se poat5 rgni. fqi privesc mdna sau desenele de pe perefi. Perioada 2-4 luni. Trage spre el un animal pe rotife qi-1 lasg s2 plece iar. fn casg. La vksta de 8-9 luni ne putem da seama cel mai uqor cg nu numai excesul de energie sau plgcerea de a acfiona sunt foqele motrice ale jocului. le place s2 observe obiecte care se miqcg qi obiecte de culoare vie. . joac5 cu un adult jocul "cucu-bau".13. flacoane sau sticle cu medicamente. fn general. Cuburile compacte sau goale. mai ales in orele de dupg amiazg. dar nu deasupra nasului. Perseverenfa. le strdnge in mdini. obiectele foarte simple fi oferg noi posibilitafi de a se juca. obiecte t%oase sau ascufite (ace. cutii bine fnchise. 3. Ocupafia preferat5 r5mdne golirea qi "rearanjarea" sertarelor. Pentru protejarea dezvoltgrii psihice. ggleatg etc. intereseazg fn mod preponderent: o juciirie sungtoare. In leggturg cu sensul jocului. fi plac unele obiecte mari. sgngtos. Perioada 4-9 Zuni. befe. dar bgnuim ceva din ceea ce il satisface qi pe omul matur. fncg din luna a 11-a. De o simpatie deosebitg se bucurg juciiriile pe care le poate trage dupg el.jocul este qi mai interesant ~ 2 n are la indem2ng d cdteva obiecte simple (sit& lopgficg. seriozitatea qi participarea afectivg a sugarului ne fac s2 presupunem c2 este vorba de trgiri de o importanfs fundamentals. solnife. ~ermipindu-i meargg qi s2 s5 se joace in acelaqi timp. risckd s2 se sufoce (fig. furculife. bile de sticlg.). sugarul se ocupg tot mai mult de ele. ca qi munca pentru adult. Cdnd sunt afar& se uitg la frunzele qi umbrele copacilor. precum qi juciirii adecvate. le pipgie.39). Jocurile de "apucare" ale sugarului de 9. nasturi. a t h a t e pe o sfoar2 de marginile patului. juciirii ale frafilor mai mari (pericol de infecfie). Nu se vor lgsa la fndemdna sugarului obiecte acoperite cu vopsea care confin plumb. pe care se poate urca sau pe care le poate deplasa. Jocul si juchiile Jocul nu este o pierdere de vreme. de a cultiva imagina~ia puterea de concentrare a copilului. c2 mai important2 este trsirea decdt exersarea. De mult succes se bucur5 unele obiecte din material plastic sau din cauciuc colorate (ceqti. le aruncg qi fncearcg s2 le apuce din nou. Astfel. au apgrut numeroase teorii. anume c2 activitatea qi faptul c5 e farniliarizat cu ceea ce face ii oferg plgcere. Obiectele sunt miqcate incoace qi fncolo. A Perioada 9-12 Zuni. Sezdnd. Apuc5 obiecte.Sugarut (de ta 1 tun&ta 12 Zuni) 3. o rgfuqcg. lingurife). Suprafnzestrarea cu juciirii este la fel de dgungtoare ca supraalimentafia. Cu multi pasiune introduce obiecte mai mici in altele mai mari. latura formativ5 a jocului. se bucurg de "hopa Mitic$' qi de zgomotul pe care-1 face. Este fascinat de posibilitatea de a introduce un obiect in altul. Juca'rii adecvate sugarului. Nu se ?tie sigur ce se petrece fn mica fspturii. cuie. fntre luna a 11-a qi a IV-a. La aceasti vkstg. Cu multg plgcere. Jocul fnseamng un prilej de a mgri fndemdnarea.10 luni arat5 fndemdnarea sa crescdndg. ci fn dreptul mdinilor sugarului. se vor da juciirii simple qi nu mai mult de 1-2 buciiti deodatg. mgrimea qi materialul). de o sfoars. La un an. cu animale frumos colorate. Se recornand5 aqa-numitele "piramide din cuburi". el poate urmiiri ce se f n t h p l g cu jucgriile. ei fncep s2 dea dovadg de atenfie qi de doring de societate. Mama fnsgqi poate inqira pe o sfoar2 diferite cartonaqe colorate. cuburi. ii fac plgcere. orice juciirii care nu se pot spgla. Psrintii sunt datori s2 asigure sugarului timp ~i liniqte pentru joc. rulmenfi de metal. In a1 11-lea an de viafa' copilul va f i captivat de apg qi nisip. oricdt de emetic ar pgrea inchise. pgpuqi sau obiecte de fmbr5cgminte din ldng de angora. ci are semnificatia unei preocupiiri serioase. sugarul poate intinde fn jurul lui o mulfime de obiecte. care sg-i ofere satisfacfii sporite. De acum incolo el cautg forme de joacg noi. jucgrii de celuloid care se pot sparge in bucgli mici tgioase cdnd sugarul le bag2 fn gurg. Juciiriile trebuie s2 fie totdeauna curate qi cu discerngmdnt selecfionate (forma. qi jocul contribuie la dezvoltarea global2 a copilului. ca qi diverse obiecte de bucgtgrie. Incep sg-1 intereseze cQile simple. animale care c2nti. fiind tot atdt de important pentru copil. greblg. "Prelucreaz5" o cutie metalicg cu o lingurg de lemn. "juciirii" pe care copilul le poate inhala. jucdndu-se pe rand cu ele. Capacitatea de a se juca se lgrgeqte de fndatg ce sugarul fnvaf5 s5 apuce. Se vor suspenda obiecte colorate de marginea de sus a laturilor patului. cufite).

b) incuiat singur in casii cu focul aprins in sob: sau la aragaz. plnii la vhsta scolarii. existenja unei "expozijii" de juciirii sau de p5pusi.3. pericole: a) imobilizarea in hamuri sau "legat" de pat (pericol de strangulare) (vezi fig.40 . are efecte negative asupra comportamentului si caracterului copiilor. prizele electrice vor avea dispozitive de siguranjii (fig. nu-1 vor purta pe sc5ri. Dacii frafii sunt cu cljiva ani mai mari. copiii nu vor avea acces la balcon. incearcii sii escaladeze patul) si duce totul la gurii. Atragem atenjia asupra unor greseli qi Fig. Mai ales dup5 un an. pungi de plastic. insecticide. ducgnd la sufocare) (fig. podeaua nu va fi alunecoasii. de elaborare si de a fi iubite. nu-i vor biiga nimic in gur5. c5 un copil are nevoie. se fine seama.Fig. Nu vor riimlne la dispozifia copiilor obiecte ascufite. De aceea este bine sii primeascii in curlnd o piipus5 sau un urs.41). Copiii sub 3 ani se vor juca cu cel mai mic numai sub directa supraveghere a piirinfilor.41 . in care copilul sii simtii si sii savureze atenfia si ciildura afectiunii.35 .3. potential toxice (detergenti. Din luna a 11-a.40).Pericol de op&ire cu lichide fierbinti. le poate aspira pe trahee. o perioad5 scurtii pentru joc. 3.3. 3. d) coji de . Jocul cu frafii. a chi mama se ocupii de gospodiirie si de alfi copii. bilele ajung la dispozifia copilului. jocul este permis. la o anurnitii or8 din zi.Prizele electrice accesibile sugamlui sunt periculoase. c) obiecte de joc "sun5toare" (dacii se sparg. de juciirii care trebuie sii realizeze trei condifii: de miscare. asa cum se obisnuieste in unele familii. biiuturi alcoolice). substante de uz casnic. Copilul incepe sii se miste (de-a busilea. Tarcul constituie cadrul cel mai comod si mai sigur pentru un sugar de 7-12 luni. dar cu urmiitoarele preciziiri: nu-1 vor lua in brafe. 3. sprijinit de mobilii. Rolul pdrinfilor.Juc5rii pentm sugarul mare $i copilul rnic. de acum incolo.42). fncciperea in care se joacii copiii va indeplini urmiitoarele condifii: ferestrele vor fi bine inchise. Fig. in camera respectivii sii nu fie vase cu apii clocotitii (vezi fig. piirinjii isi pot programa.42). mobilierul va fi redus la minimum necesar. Accidente. care le duce la gurii. Dacii se cumpkii juciirii. 33.

3. am asistat la decesul unor copii care s-au inecat cu coji de piiine sau fragmente de cornuri.sau pungi de plastic . 3.42 . l~ Fig. Fig. cornuri sau buciiti mari de mere.Strangularea. e) perne de puf .Pericol de asfixie. actul masticatiei ~iinghitirii nu sunt maturate.in patul copiilor. .43 .Sugarul (de la 1 lunii la 12 Zuni) piiine.

.

Nu are importang prea mare greutatea in cazul in care copiii respectivi sunt siiniitosi. mai ales pentru dezvoltarea unor noi activitiifi proprii (mers. Fiirii sii-qi dea seama. copilul . cu mucoase . tocmai acum copilul are nevoie de afecfiunea qi de prezenta pikintilor. certurile. el este mereu activ. de sentimentul de libertate. nu rnai are nevoie de aten~ie ingrijiri deosebite. lipsindu-1 de posibilitatea de a-qi dezvolta forfele pentru cucerirea mediului inconjuriitor. Mersul qi miqciirile miiinilor sunt rnai sigure. pentru ca dupii reuqit5 sii inceapii altceva. Mai ales la copiii vioi.1. nu corespund nevoilor lui naturale. sii le satisfacii nevoia de miqcare ~i de explorare a lumii inconjuriitoare.1. Unii pgrinfi se neliniqtesc de faptul cii trec uneori luni de zile qi greutatea "rhiine pe loc". Trebuie infeleasii prin prisma dorintei de a-qi folosi $i stiiphi muychii in toate felurile.) qi pentru cunoaqterea lumii inconjuriitoare. miingiiieri.1. sii-qi perfectioneze mersul. Copilul mic ( 1 3ani) 4. Unii medici se ocupii. Consecinfele psihologice ale acestei frh5ri sunt importante. copilul are nevoie de spatiu interior qi exterior. incurajiiri.). copii Pentru dezvoltarea posibilitiitilor fizice qi suflete$ti. pikintii a v h d numai grija imbriiciirnintei qi a miincikii. grafioase. apoi sunt domoale. pentru c5 piirinfii nu se pot both* sii-i lase sii se desfiiqoare. Mulfi copii sunt insuficient pregiitifi pentru viafii. b) A doua extremii este oferitii de mama care nu reuqeqte nici la 3-4 ani sii se dezlipeascii de copil. indemiinare. in primii 3 ani de via@ biitaia. Chiar dacii se intiimp15 sii cadii. se cafjrii peste tot. treptat devin coordonate. 4. Chiar in mentalitatea corpului medical se observii uneori o oarecare subestimare in privinta importantei pe care o are urmiirirea continuii a dezvoltiirii copilului mic. dar absolut necesare sunt: incurajarea. Piin2 acum raporturile dintre mamii $i copil se limitau la ingrijiri. juciiuyi. vorbire etc. indeosebi P prima etapii copilul este n "umbra marnei". Relatiile dintre pdrinti si reincepe mereu ce qi-a propus. La sfiirsitul perioadei de copil mic. Nevoia de m i ~ c a r e dominii Entreaga perioadii a copilului mic. apucarea. refuz etc.5-3 kg intr-un an. capacitatea de a explora qi cunoaqte rnai mult. antreneazii o schimbare in relatiile cu adulfii qi indeosebi cu mama. Dezvoltarea fwicd (crestere4 Greutatea.1.4. lauda. Impresioneazii vioiciunea qi vitalitatea lui. joc. brutalitiitile sunt interzise. Este liisat pufin de "capul qi lui prin casii". Este necesar ca un copil sii cunoascii limitele desfiiquriirii personalitiifii sale (miqcare. neindemiinatice. Maturarea creierului $i a ciiilor nervoase duce la o mai bun5 stiipiinire a miqciirilor corpului. de obicei. plimbkile rnai lungi il obosesc. La inceput misciirile sunt stiingace. Trebuie combiitute cele douii tendinre extreme: a) Unii pikinti cred cii. urmeazii dictonul cii "exercifiul face pe maestru".Crevterea este de circa 200-250 g pe lun& respectiv 2. Ei aleargii. Pentru educatia copilului este necesarii multii riibdare. Aceastii mobilitate. creqterea este rnai lentii. Reuqeqte sii "dea gata" toatii familia. Cu toate acestea. dupii implinirea viirstei de un an "copilul s-a fricut mare". Pkinfii sunt datori sii foloseasc5 cu tact qi discerniimiint orice interdicfie. disponibilitatea de a-1 inielege $i de a-1 sprijini in tot ce face.2. Or. cotrobiiiesc. prin primejdiile pe care le implicii. ceea ce il face sii se miqte tot timpul. de copilul mic numai in perioadele vaccinikilor ~icu prilejul imbolniivirilor. Dintr-o nevoie interioarii. el este in stare sii execute la comandii miqciiri sistematice. De acum inainte p5rintii adaugii in raporturile lor cu copilul interdicfia: NU.

80) mediul rural = 13.82 kg (+ 1.34 cm (+ 3.40 cm (+ 3. Ordinea de eruptie poate fi neregulatii.28 kg (+ 1.39) mediul rural = 14.bgieti: mediul urban = 10.biiieti: mediul urban = 80.93 cm (+ 334) mediul rural = 80. Este ins2 o gre~ealii se pun5 pe sii seama eruptiei dentare tulburhi mai serioase ca: febra.20 kg (+ 1.33 cm (+ 4.43) Talie: .fete: mediul urban = 10.urban = 78.61) La 18 luni Greutate: .751) . de iritabilitate.fete: mediul urban = 13.biiieti: mediul urban = 86.33) Dentitia.93 cm (+ 4. Mai multe probleme se pun la copiii prea g r a ~deciit la cei slabi.fete: mediul urban = 12.50 kg (+ 1. in a1 11-lea an el cre~te 2 cm.81 cm (+ 4.18) mediul rural = 10.30) .bgieti: mediul urban = 94.95) mediul rural = 10.13) .12 cm (+ 3.46) k .71 cm (+ 4. de vitamine ~i s h r i minerale (fructe ~i zarzavaturi) influenteazii crevterea.fete: mediul urban = 80. Iatii in rezumat.32 kg (+ 1.fete: mediul urban = 11. 192 .67 kg (+ 1.24 kg (+ 1.42 cm (+ 3. Cre~terea in este din ce in ce mai inceatii. De abia la prepubertate ~ipubertate va reapiirea un salt a1cre~terii.bgieti: mediul urban = 12.1.28) La 24 luni (2 ani) Greutate: . cu obrajii ro~ii. Cifrele' de mai jos sunt orientative. cu m i ~ c h suple.510) Talie (imiiltime): . Dezvoltarea psihomotorie Cre~terea creierului este mai lend. diareile.08 kg (+ 1. evolutia dezvoltiirii fizice ~i psihomotorii: La 15 luni: Greutate: .03 cm (+ 3.21) Talie (iniil@me): .fete: mediul urban = 14.33 kg (+ 1. iar la s f k ~ i t ucelui de a1 II-lea an 415 l din volumul creierului adultului.bine colorate.47 cm (+ 4.80) mediul rural = 78.02) mediul rural = 10.29) .80) mediul rural = 88.7 1) mediul rural = 76.biiieti: mediul urban = 11.251) mediul rural = 12.12 kg ( 1.37) I Talie (iniiltime): .70 kg (+ 3. i Cre~terea ina'lfimeeste de 12 cm.31 kg (+ 1.89 kg (+ 1.751) .3.90) mediul rural = 88. imbolniivirile mai grave.511) .fete: mediul urban = 89.513cm (+ 3.de durere localii.fete: mediul urban = 93.26) mediul rural = 9335 cm (+ 4.fete: mediul urban = 84.051) Talie (indtime): . privirea vie.47) mediul rural = 85.19 cm (+ 3.biiieti: mediul urban = 14. La s f k ~ i t uprimului an creierul are cu l aproximativ 315.86 cm (+ 3.Ol kg (+ 1.14 kg (+ 0. dar rolul ereditiitii este covk~itor! Cre~terea taliei este mai importantii. de sciiderea apetitului. Consumul de proteine animale. Phintii sunt datori sg consemneze in caietul copilului cifrele greutiitii (uneori nu se schimbii ciiteva luni in Sir!) ~i ale taliei la 15 luni.74 kg (+ 1. uneori stationeazii luni intregi.70 kg (+ 1.fete: mediul urban = 76. cu mu~chi cu bine intin~i ("carnea tare"). Dupti Institutul de Igienti $i Stingtate Publicti din Bucurevti.84 cm (+ 4.78) mediul rural = 83.48) .68) La 36 luni (3 ani) Greutatea: .512kg (+ 1. Incisivii laterali apar intre 10 luni ~i 1 an. veseli.biiieti: mediul urban = 90. intre 1 an ~i 18 luni apar primii 4 premolari.14) .08 cm (+ 4. i cu poftii de miincare ~i somn lini~tit.27) ani) L a 30 luni (2 ?h Greutate: . $i la aceastg vkstii eruplia dentarii se poate insoti . insornniile.516cm (+ 4. cu mari variatii de la un copil la altul.15) mediul rural = 11. Dacg perimetrul cranian a crescut cu 12 cm in primul an.051) mediul rural = 11.biiieti: mediul.Ol) mediul rural = 92. 4.08) mediul rural = 12.35 cm (+ 4. de o secretie salivarii mai abundentii. intre 16 ~i 24 de luni apar caninii. medicul este singurulin miisurii sii le interpreteze.biiieti: mediul urban = 13.37) .67 kg (+ 1.75 kg (+ 1. in s f k ~ i t .87 cm (+ 3.26) mediul rural = 13.72) mediul rural = 77.la unii copii . 18 luni ~i la 24 de luni.

Gura r5mdne inc5 un organ de cunoaStere! Fig. se clatin5. Paralel cu perfecfionarea motricit5tii generale (globale) se dezvolt5 si motricitatea fin5. Intre 10 luni ~i 14 luni. Dac5 intervin incidente. intre 2 ~i 3 ani prinde si arunc5 mingea spre mam5. Orice progres trebuie s5 vin5 de la sine. ajutat de un adult etc. fie cu degetele. stagniiri. copilul va fi calmat. sov5ie. Copilul se tdrsste. Copilul devine din ce in ce mai indemdnatic! Am v5zut c5 la sfiir~itul primului an de viai5 reu~eSte apuce obiectele s5 mici cu vdrful degetelor. in eel de a1 11-lea an. flectdnd picioarele.). copilul poate lovi un balon cu piciorul. Reacfiile p5rintilor sunt foarte importante in elaborarea personalitiitii lui. merge de-a bu~ilea. 4. la 18 luni poate chiar s5 fug5 greoi. La 24 de luni poate fugi bine. i deplasdndu-se in 4 labe.. copilul se apleac5 ~i cu cealalt5 mdn5 ridic5 o juciirie f5r5 sii-~i piard5 echilibrul. o reactie catastrofic5 a mamei la insuccesele copilului amdn5 cucerirea posibilitztii de a merge.1 . treapt5 cu treapt5.) Cei mai multi au inc5 un mers nesigur ~i de aceea i ~ satisfac nevoia de mi~care. Timp de cdteva luni. susiinut de cineva. reusefjte s5 ridice un obiect. Nevoia de mi ?care s-a manifestat inc5 din perioada de sugar. avdnd ins5 tendinta de a c5dea des. Se incurnet5 s5 se deplaseze singur de la o mobil5 la alta. (La 1 '/2 ani i incepe s5 alerge cdte putin. La fiecare csdere. sprijinindu-se cu o mdn5 (de gratiile patului. fie cu toat5 mdna. Este momentul in care trebuie inv5pt s5 mearg5. Copilul poate fi sprijinit tindndu-1 la inceput de umeri sau axile.Cltre v2rsta de 2 ani mersul este mai sigur. incurajat. Nici o maturaiie nu urmeaz5 un ritm absolut regulat. din pozitia verticals. Cztre viirsta de 1 an qi in trimestrul a1 V-lea de via@ face primele incerciiri de a pQi.incepe sl-i facl pllcere sB tragl o juc5rie dupl el.uneori cu bratele intinse pentru a . la 12-15 luni copilul este capabil s5 meargd singur. apoi de mdini. Execut5 mici ordine ~i reuveste s5 aduc5 un pahar cu ap5 fgr5 s5-1 verse. dorinia de a merge este amdnat5 pentru cdtva timp. scurte perioade de regresiune. Spre 15 luni. Dup5 cdteva s5pt5mdni de "antrenament" reu~eqtes5 mearg5 singur. pjrinfii nu vor intra in panic& nu-1 vor foqa. La 20 de luni poate s5 coboare tinut de o mdn5 qi chiar s5 se urce tindndu-se de balustrad5. La 18 luni poate urea pe sczri. de cele mai multe ori. dac5 se love~te mai violent. intre 18 si 24 luni este vdrsta de "umblat de colo pdn5 C O ~ O " ~i de aceea necesit5 o supraveghere permanent% . la 2 ani alearg5 cu u~urint5. f5r5 s5 se mai sprijine. cu braiele intinse in sus. ~i adesea il duce la gur5.Motricitatea. iar dup5 aceea.se "plimb5" prin toat5 camera. 193 . in general.~ mentine echilibrul. tinut numai de o mdn5. Fig. tinut de o mdn5. aceast5 nevoie se accentueaz5. il apuc5. Cade des. 0 c5dere violent& o "ceartii" a tatiilui. se agaf5.2 . intre 1 1/2 ti 2 ani apuc5 ~i arunc5 mingea cu ambele mdini ~i apoi o rostogole~tecu piciorul.4. se amuz5 chiar s5 se sprijine pe ambele picioare ~i s5 r5mdn5 astfel cdteva momente. Acum se apropie de orice obiect. el merge cu picioarele d e p k t e (cu baz5 larg5 de susfinere). poate fi ajutat.

"zugr5ve$te" zidurile cu noroi. nasturi).Merge singur. La 15 Zuni Se ridic5 singur.Scotocegte peste tot. c o ~ u de h M i etc. Alteori. scotocevte peste tot. . Prefer5 s5 se deplaseze in "4 labe". Urc5 $i coboar5 mereu clteva sc&i.Ridic5 $i muti4 dintr-un loc in altul obiecte din came&. . . Intemenfia lor pentru a-1 struni. dar rnai cade c h d terenul este denivelat. dulapuri.4 . nu a l t e r n e d picioarele. Fig. de a fncerca prin cuvinte $i mijloace mai viguroase. Scotoceqte prin sertare. .Apucl obiecte mici (bile. . de exersare continu& resimfit5 de c5tre adulfi ca obositoare $i chiar sup5rItoare. . dup5 ce apuc5 un obiect. sprijinindu-se de ramp5. gunoaie. ?I arunc5 sau il aqeaz5in alt3parte.Se murdilreqte cu noroi. Are nevoie de aceast3 perioadit de c h a . cu dou5 degete le adun5 $i le aruncg . juc&ii). ?I las5 din nou s5 cadit. . de a-1 "face cuminte" au ca efect nu frharea. pentru a-$i menpne echilibrul i$i fine gamble i n d e p h t e . cu materii fecale etc. .f n g e n u n c h d singur. susfinut de o mln$ urc5 pe sc5ri cu un singur picior (nu le alterneaz5).Construieqte un turn cu dou5 cuburi. l scoflnd obiectele. indeosebi inci5lf&nintea.fi tentativele de a merge. firimituri. pentru a avea mai &iu o indemhare corespunz5toare $i o dorin* siin5toasl de a munci. .intr-un mod supk5tor pentru adulfi. incearc5chiar dac5 scaunul este disproporponat de halt fa@ de puterea lui. Este mai bine ca. B Fig. La I 8 Zuni .Se urc5 pe un scaun.Urc5 s c w e f k 5 ajutor.Apare pericolul accidentelor $iintoxicafiilor! Se afi5 htr-o faA de cercetare.4. deseori se dezechilibreaz5$i cade. .Deschide cutii. . le ridic5 sus $i face paqi inegali.3 .Face jocuri cu m&le in oglind3.Urc5 singur pe sc&i '31 patru labe". 4. cade foarte rar. in aceastii faz5 in care copilul cucerevte spatiul din jurul lui . . m5turi. "activitatea" lui s5 fie canalizat3 spre jocuri sau acouni comune. love~te obiectele. . uneori $i zidurile. loveqte cu el.Execut3 ordine simple.Merge singur. incearc5 s5 deschid5 uqile. precum $i de timp pentru a inv5fa s5 infeleag5 ordinea din lumea adulolor.Pune degetul h orificii. . obiecte mici.Face zgomot. Descoper5 scame. se aga* de el $i se qeaz5. ci accentuarea reactiilor de negativism. pietre. impinge mobile uqoare prin camer&"plimb5" prin curte orice-i vine h cale (pietre.Se lupt5 $i fncearc5 s5 cucereasc5 mediul fizic: se agaf5 de mobile.

Pasiunea lui este s i m i ~ t mereu. Fig. Folose~te clanla u ~ iqi intoarce cheia in broasci. . s i exploreze e peste tot prin dulapuri.5 . . . rostogole~tesau trage de sfoari juciiriile.in general il intereseazi numai performanfele motorii. Atenfia trece rapid de la un obiect la altul. ~ .Se spali pe maini singur. rostogoliri de obiecte mari. construie~teun turn de 4-6 cuburi in echilibru.Tine creionul cu toatl mlna. punand un picior dupi altul pe fiecare treapti ~i susfinsndu-se de balustradi. daci i se cere. . plini.Merge de-a indiiratelea. - Fig. cideri. Fig. la gur5. i imbraci cu ajutor din partea pirinfilor: ciorapi. o p i p u ~sau un "fleac" ca o c2rpi colorati. s i descopere cele mai mici obiecte (scame.Aduni obiecte de pe jos Fari a cidea.Urci qi coboari sciirile. 4.Copilul de l a 1 l a 6 mi . . pantalonii. La 24 Zuni (2 ani) -Aleargi fiiri s i se mai impiedice. gunoaie etc.incepe s i aibi preferinfi pentru o anumiti juciirie: un ursulef. in pozifie vertical2 $i traseazl linii nesigure. plinl. cimfe. Este o perioadi de mari pericole pentru accidente (prize electrice.6 .ii place s i se joace in nisip ~i folose~te bine lopifica. strichini.). "Nu st5 locului". Deschide ~i inchide poarta.7 . produse de uz casnic etc.Poate siiri in mod rudimentar. aruncand sau IisAnd s i cadi juckii sau obiecte pe jos. intoxicafii (medicamente. cotloane."Experimenteazi". Nu-i plac jocurile statice sau cat de cat "organizate" de adulfi. una cdte una. tiieturi).Are instabilitate motorie ~i de preocupiri. . 4. cosmetice. 4. La 30 Zuni ( 2 '/2 ani) . .Merge pe vMurile picioarelor. Vrea s i nu se desparti de ele ~i uneori adoarme cu ele. Anticipeazi mi~cirile (poate utiliza un baston pentru a . .).intoarce foile unei c i a i una cate una. . i o cutie de chibrituri.intoarce foile unei c a i .~i in s u ~un obiect sau trage o fa@de masi pe care se i g i s e ~ t e juciirie).incearci s i se foloseasci de lingurifi.Aleargi ~i love~te rninge Fari a cidea. . o umple dar nu reuvevte s i o duci la guri. corpul siu fiind propulsat inainte. cimaqa. . a p i fiarti. prin iarbi. Bea dintr-o cani finuti cu o singuri mani.$tie s5 finl lingurip: o umple dar nu reu$e$tes l o d u d . incilfimintea. impinge.i n v a s i manuiasci obiecte din ce in ce mai mici. dar se Sterge cu ajutorul pirinfilor. De altfel nu pune pref pe ceea ce "scrie" $i vifoneazl h a i a cu aceeavi pllcere cu care a mhgllit-o. - . o . o . Nu reuveqte s i miinhce cu lingurip fTui a "viirsa" ~i pe jos. infepituri.Combini jocuri. grebla. dar adesea cade.

e c31!/3 5.apt8 >:I!-e.: . efe(. L I ~ Ifel~de "rrsajor:it" curn \pune Gexeli.1-erne.3i13 ir?ti.ir:..P. f. - .l!ira o minge marc usoar5 ili (!istanla J c i-? met.fmbi-ac5 ~i se dezbracii singur: la inchcierev nasturilor trri7uiu inc9 aji~tat.. majoritatc.A~trt'l.P ~ t l i e duce un pahnr plin f5ri a-l r5sturna.y!)ir/lt2 . este capabil s5 privt-.lLi.. tiin cnpii nllerneaz8 picioarelc si la cc. I J. Gidi_. . $3 ~. .-i: c i juacl'i cu picioi-ul. = ( 1 ) 13 3 a n i nu pi-onunt5 Ii3cF1 3 ~ru\!n!e >r I j i i ! nu i i e s 2..imei-I" .3 ani B place sii alerge.i. ::-.di tdrzii-ii s / t.'Tine iln ci-cior: cu d c ~ e t c l c .-::tc prirl zcsti~ridouG pcrso:mi.siGc vGr. ai~umiteccinditii: organizai.lditii. f'lce lir? fgcmot rtlereu :lcels>i:el h~atii!e\te~t'.I.: pc am2ndoi!2 pe o singurz tre.c yiirnb5 pe triciclet. prin ter:ta!i\e dirijate in mod di\zret tic cXrre 1narl1. incerciirile reusite iniotivc de pliicere).t:i~i3.?.. hiect care cadc.dpabil priveasc..j introdxrcc \:I]-iantc pc ~ c i i ~ iLC: In ce inai djIe~-e~~eiatc.us de . incaltg singur si unii Sc r!intre si reubesc sli-si lep.ciricepe er:)erientele care i-au r-e:~sit h i le el~ininli cele!altc: msi 1 ~ 1 1 1 1 2. cr ihr.)rizontalc i l i ~4.:~le d e i l e s ~ l si:iziil.t':3. : ~ 7 r 1 t ~ . -. I! : - Progresele din ul 2-lea . -.ertic.ea condeii~eiin functie ds rerultate.S:\!-c cu picioarele !ipite. I (. ! .:rij>ilulpoate fi dus la gc-idinit5! Se titic \ertiz. Ac'tivitatea st: face cru un scop ?i ir. copilul isi 13e 115 '. estt. ..Cnilstrt.viat5 s-a[! preggtil $ 3 ~ inillth 7.o~i:<!c 6 silii .~l intr-un sing~ur piclor pcritru \curt 1l::lp Povte dcsernna un serc.: ?iretuiilc. intr-o cr5pZt~1r~i~111t:i ~ 5 ~ i 1 ~ 1 r j .:iie c. creionul cste t i n ~ i :..8 Spre \ 2rsta ilz 2 % .i.ii place sii fuga.Mama $i copilul Fig.-2 sc%-iiealtemdrd picioarelc 5i cohclnr-1:tiup3 i :uiii:.i de ii ~. I :I sitin. nu ma1 cade. Bat ctr ciocanul si I-cuszsc $5 bat5 cuie n ~ r i ii~ti--c:~ orificiu.l~ur.t.ascii1:1 Jreaptn si la stingu.C'o:iti. 255. a 5 -- t'r.i la dl-sapta $i la htkga.~.~ I I ~ T ~ . - incearcii sii danseze (cu osrecare lips. Copilul i.A:i~niic.5.a p!in~!~arc. de echilibru). 4. Construieste un turn de 8-1 0 cuburi. cum o va face 111. cn' i..(~ 36 ( 3Ll?17) F. .ii7a c5 un .np?'ltGsicrtllcj/-ritrf? Ciitzd rc.st.r.:.r:izS linii ~ert.G:~uyi "c2te ccva". i.a.IncZ din ulrirnele itirli alz pnrnul:li :in a p x c la cop11 pljcerea cle a ti lu.i ic). -.'trd nu indr:plii~cstc chit'v. Deasebesc inc5lt9mintes s12ngf5de i cea crli-captii.c\emplu.:c:\r9 jutfeiata i::Ci: s~~!ec~i~)ne. fiir5 3 o "1..~ltr111 inclinat.iic~te iln tu: 11de 6-8 cubriri.ap~.7) sau .u in <caul5 ..~ptZ: c nucl:ii cIl-. Sc.

culoarea. fgri agresivitate ~i numai incepsnd din a doua jumitate a celui de a1 doilea an. d) Imaginatia devine rnai vie ~i rnai colorati. fantezie. Pentru copil. S-ar putea vorbi mai degrabg de o perioadi de incercare sau de perseverare pentru consolidarea vointei care se trezeste. Cu mersul lui inci nesigur. Unii pkinfi se sperie v i z i n d in acestea o predispozitie la "minciuni". Dupi alri autori. sau interdicfia folosite cu discerngmint.1. abia indrgznesc s i piirgseasci terenul realitiifilor sigure. f) Spiritul "conservator". copilul i ~ manifestg foarte des incgpifinarea fiiri un motiv i precis. Este prima idee abstractg care se cristalizeazg in gindirea copilului. Unii par sg aibi o imaginafie siiraci.Copilul de l a 1 la 6 ani 3-4 obiecte din camerg.j)in timpul alimentafiei nu se stabileste nici un contact cu persoana care-1 hriineste. este". este real. De aceea s-a qi vorbit despre o fazg distructivg. Formarea eului se intiire~te din frustriri. scoate cgrfi din biblioteci. d) nu urmiireste obiectele situate sau purtate lateral qi nu incearcg sii le apuce. "de ce" etc. Refuzul mamei. Mama trebuie s i puni lucrurile la loc. cu acelaqi ritual. deoarece "incgpifinarea" este adesea asociati cu o semnificafie negativg. C ) Vhrstn intrehn'rilor. de o "vkstg a distrugerii" sau "vksta fiiridelegilor". sunt binevenite pentru copil. in realitate. clgtinsnd capul. pgrinfii vor contribui la crearea echilibrului sgu interior. Reacfiile negative ale copilului devin rnai frecvente. incepind din luna 15-a se anunfg dobsndirea lui "nu". g ) copilul consumg numai alimente lichide. cercetind ~icucerind treptat lumea inconjuritoare. h) nu urmgreqte vorbele. capitale pentru dezvoltarea mintalg a copilului. S-ar piirea c i atunci cind nu cedeazg si nu se supune altora. ~i acest gest de refuz c a p i t i valoarea unui sens a1 vorbirii (valoare semanticg). Masa. La ace~tia urmi existi o strinsi legiituri intre din lumea simfurilor qi lumea dorinfelor. curitenia "trebuie'' s i se desfi~oare intr-un anumit fel. h) nu se poate aseza ~i ridica singur. el cauti sg vadg dacg mai este iubit. copilul riistoarni sau distruge obiecte. adormirea si deprinderea de a fi curat. s i refuze de a face ceea ce i se cere. incep reprosurile si unele mame il transformg intr-un obiect a1 interdicfiilor. Povestea care se spune la culcare trebuie reprodusg 4. copilul poate fi educat. Comportamentul a) Vhrsta lui NU ("Neinalter"). "nu". din refuzuri. s i spung nu. deqi el insuqi nu arati tendinti marcati spre ordine. Copilul o irnitg. fnaintind in vkstg. . De acum inainte. care poate imbrica forme hazlii sau de incgpiiGnare. copilul se convinge cg povestirile qi relatgrile lui trebuie sg fie adevgrate. tot ce il preocupi in interior. c ) contactul social q i afectiv cu lumea inconjurgtoare este atit de slab incit copilul nu poate diferentia o vorbi blsndi de un "nu"! categoric.dnare (numitg astfel pentru a o deosebi de a doua perioadi conflictualg situati la 12-13 ani). Trebuie insg subliniat cg la copil nu s-a conturat notiunea de stricgciune ~i de distrugere: el se bucurg de toate actiunile lui. rupe ziare. Cerinfele copilului se adreseazi celor din jurul lui. mkggleqte perefii etc. Vgzute prin prisma adulfilor. Copilul manifesti o grijg exageratg ca totul s i fie fgcut la fel. in functie de inzestrare ~i de mediu. b) Vdrsta distrugerii ( "Zerbrechenalter" dupg pediatrii germani).. fncepind din a1 3-lea an de via@ qi continuind si in anii urmgtori. fefele si activitifile persoanelor din jur. acestea sunt actiuni distructive. e) Prima fazn' de inc6pa'. aparenfi ~i adevgr. le incearcg neincetat. Se contureazg diferenfe individuale. invenfii etc. altii dau drumul fanteziei intr-un mod plastic ~i viu. putind duce la tot felul de povesti. rnai ales in ceea ce priveqte mincarea.4. Dar pentru moment el nu poate face deosebire intre realitate. subliniindu-se rnai mult aspectul pozitiv a1 achizifiei pentru dezvoltarea generalg a copilului. e ) nu trgieste situafii "de asteptare" (jocul "de-a cucu7'). devine mai independent qi citeodatg prea curajos. Mama ii spune mereu "nu". siguranfei de sine ~i a unor programe vizibile in capacititile de comunicare si cunoastere. pentru copil este o problemg serioasi de afirmare a propriei personalitgli. S-ar pgrea cg incearcg doar sg constate cit de mult poate sg se opung. Unii autori se intreabi daci denumirea este fericit aleasi. imbricarea. progresele limbajului sunt favorizate de a~a-numita virsti a lui "de ce"? Prin rgspunsuri ribdgtoare la intrebgrile "ce 2 . Acest negativism se datoreste greselilor qi rnai ales rigiditiifii pkinfilor. Copilul se deplaseazg "in 4 labe" sau chiar merge nesprijinit. Strins legati de perioada aceasta a "nu7'-ului este tendinfa conservatoare foarte marcatg a copilului.

inciit nu este de mirare c i dificultitile enumerate rnai sus nu pot fi dep&jite cu u~urin@. il cere sau se deplaseazl vi-1 aduce mamei. d l un nume obiectelor vi fiintelor care populeazl aceastl lume. Pentru el. ca . iar cuvintele auzite sunt asociate cu sentimente negative. ivi exprimau dorinte sau proteste prin semne. dezvoltarea vorbirii este favorizatil Dimpotrivl. 0 alti premisl obligatorie este ca auzul s l fie normal. o persoanl sau un obiect prezent. de exclamatii. Existi ins5 o mare variabilitate in ceea ce privevte momentul c h d copilul pronun@cuvintele ~ji rnai ales vksta la care incepe s l vorbeascl curgltor. Este necesarl o mare rlbdare vi intelegere din partea adultilor. Trebuie subliniat c i la aceasti vksti copilul triiievte intr-un mod particular denumirile vi numele. dacl un adult ii spune denumirea unui obiect. dar sunetele nu transmit ceva ce poate fi inples de cei din jur. b astfel de cazuri. Trebuie precizat. fn felul acesta. Amintim c l unele personalititi ale lumii au vorbit foarte t2rziu (Lucian Blaga. prezinti un viu interes pentru tot ceea ce este nou. Orice copil care ?tie s l arate (in jurul v h t e i de un an) persoanele din anturajul apropiat sau aduce un obiect cunoscut c2nd i se cere (executi un ordin). pentru a avea "notiuni". c i mutenia nu se intiilnevte deciit in cazurile de surditate. Thomas Edison etc. intoxicatii cu unele medicamente). intiilnim foarte multi copii care nu au "inceput s l vorbeascii". Ei auzeau vi vtiau tot ce se vorbevte. hainte de a apiirea cuvintele conventionale. de cuvinte izolate. Limbajul. copilul va trece la elaborarea de propozitii cu 2-3 sau chiar rnai multe cuvinte. scandalul. ciind copilul este inconjurat de o atmosfex-3 de calm. "ma-ma". serviciile de audiometrie din clinicile O. h cazurile de suspiciune de surditate. Etapa de cercetare vi cucerire a lumii din jurul lui favorizeazl mult dezvoltarea limbajului. tipetele. executau mici ordine. dupl piirerea noastrl. se observl intikzieri de vorbire.Mama gi c&ilul identic cu textul din ziua precedenti. de cuduri vi de confort sufletesc. devi sunt conservatori. Adesea medicul. acest jargon ("pe limba lui") are adesea intonaoile vi nuantele vorbirii umane. spre 18-24 de luni survine o schimbare bruscl.L. urmati de un exarnen clinic competent. Pentru a numi un obiect. cu ajutorul c h i a s l comunice vreun g h d . adesea afirml "pot vi singur". Dorinp de a actiona independent cu orice prilej este din ce in ce rnai net5. Dacl este denumit un animal. Tandretea vi increderea se succedl cu momente de refuz total de colaborare. Unifonnitatea acestor acte reprezinti pentru copil un punct. La a doua probleml. atunci aceasti prezentl devine rnai vie. fn dezvoltarea vorbirii se inregistreazi progrese mari. In practica medicall. La copiii normali. unii copii au o intikziere in dezvoltarea vorbirii inteligibile. Am intAlnit copii care piing la 2448 de luni pronunpu pupne cuvinte sau chiar nici mkar un cuvht. va fi considerat. cu deformiri vi inventii originale. copilul verificl "corectitudinea" altora vi savureazl propriile sale cunovtinte. pentru variatie. infectii grave ale sistemului nervos. medicul rlspunde cu toatl circumspectia dupl o discutie ambuntiti asupra dezvoltlirii frzice vi maturrlrii psihice a copilului. copilul trebuie rnai in& s l inpleagl. "me-me". fntdrzierea vorbirii. in familie sau in crev%. copilul ivi creeazl lumea care-1 inconjoad. chiar de duvmibie. in general mono. la care vorbirea este in intikziere. Thomas Carlyle. iar la 18 luni are un vocabular de circa 18-20 cuvinte. De la pronuntarea de sunete. dacl intiirzierea aparitiei limbajului este un semn de inapoiere mintall. au un jargon propriu bogat. el il recunoavte. p u p ciite putin. cele auzite reprezintl un stimul.R. Mai tiirziu. precizeazl diagnosticul. de suferinte grave ale sistemului nervos (hemoragii ale creierului la navtere sau d u p l traumatisme. Cei rnai multi copii se dovedesc receptivi la laude sau critici. Poate fi repetati la nesfiirvit. numele reprezintl inslvi persoana sau obiectul. de la inceput. apoi. Normal un sugar pronun@ 3-5 cuvinte bisilabice ("ta-taw. ca normal. inc& i i ajung d pronunfe cuvinte v s l exprime inplesuri.de siguranp. "scenele" fac pe copil s l nu inteleagfi. afectiune vi hielegere. Astfel. Exist3 un limbaj pasiv (copilul intelege vi a s o c i d ) vi unul activ (exprimarea prin cuvinte). De asemenea. Albert Einstein. "pa-pa") in luna a XII-a. g)€el de a1 treilea an de viapi este adt de plin de contradictii. ~2nd auzeau ceva ce nu-i privea. psihologul sau logopedul sunt consultati daci nu este vorba de un copil mut sau inapoiat.vi bisilabice. vorbirea este o verigl permanenti de leglturl dintre diferitii membri. care-i conferi o posibilitate rnai largl de exprimare vi de a pune intrebrlri. Apare un limbaj particular copilului.). unele boli ereditare. C h d .

ale mamei: nas. calul. 1 I I t 1 I t . Copilul face "greyeli" in ceea ce priveyte succesiunea cuvintelor. . care este impresionant de variat. . copilul se va obiynui din timp s2 se adreseze yi s2 raspunda ptkintelui respectiv.yi copiii cu vorbire neintkziad. iar tatid in limba pe care o cunoa~te.Arat2 obiecte simple: inc2lt2mintea.&cepe s2 se "alinte" yi s2 fac2 "mofturi" la mas. mayini. totodati adul$i nu vor irnita pe copil. Limbajul si sensibilitatea normale intre I $ 3 ani (schemcJ La I 5 luni . Aproape in toate cwile de specialitate se atrage atentia cl. p2stki etc.Arad animale (la inceput pe cele cunoscute yi in mediul lui inconjur2tor: pisica. nu pronunf2 prepozi$i yi conjunc$i. Un copil de care se ocup2 p&in$ii yi care aude cuvinte multe yi variate in farnilie (fra$!) posed5 un bagaj lexical rnai bogat dec2t cei care sunt indenma$ s2 invete.Scufund2 lingurip in castronay. care de fapt erau copii normali. I 1 1 i .Reacfioneaz2 c b d se face "pa-pa". .Execut2 ordine simple: "adu mayina la mama" etc. . este primul semn al controlului sfincterelor. Dup2 ce sorb numai putin.Duce bine ceayca la gur2 yi reuyeyte sa bea dintr-odati sau in etape tot con$nutul.Bagajul de cuvinte este de 10-20 de cuvinte. Reped cuvinte cu 2 silabe. Astfel. nu le uneyte.Bagajul de cuvinte 'Tntelese" este de c2teva zeci. se leagh2. .$tie s2 arate obiecte ~ipersoane cunoscute. indeosebi mayinife. 4. singuratatea yi-o manifest2 prin suptul degetului sau a suzetei. dau ceayca mamei. La 24 luni (2 ani) . Likgirea vocabularului se face pe seama numelor concrete. . Are memoria a circa 200 cuvinte (le intelege. Cei rnai mul$ nu reuyesc s2 duc2 lingurip la gura.. Propozi$ile se structureaz2 putin c2te putin.Subliniazii cuvintele prin gesturi. ceea ce prezinti mare irnportanfi in lumea modem2.La cerere p a t e atinge organe ale corpului s2u.Formeaz2 propozi$i cu 3 cuvinte. Foarte des o inclin2 yi o vars2. Pronunti4 numai cuvinte concrete (c2teva p w ale corpului. Spre v b t a de 3 ani posibilidf.htelegerea se dezvold rnai rapid dec2t expresia. . c b d o apropie de gur2. dup2 ce "yi-au dat drumul". c2inele. dar pronun* numai c2teva!). Bagajul de cuvinte este de 100-200 de cuvinte. Dac2 i se cere "aduce" obiectele pe care le poate duce. La 18 luni (1 % ani) .5.Foloseyte propozi$i compuse numai din adjective qi nume (fir2 predicat). Adesea o vars2 inainte de a o duce la gur2. Ca o compensatie. dar sunt inc2 "agramaticale". aceyti copii vorbesc toati ziua. obiecte din camer$ *mbr2c&ninte). Apare intrebarea: de ce? ' .) yi obiecte. dar nu o umple bine. unii "mu$". Propozifde sunt scurte. cu conditia ca aceea~i persoan2 s2 vorbeascl in permanen* in limba respectiv2.1. Copilul inva* de la inceput dou2 limbi. reuyesc ca la a doua aniversare a zilei de naytere sa exprime propozi$i din trei cuvinte. I m i q a este supenoar2 tuturor celorlalte "metode" de a-1 face pe copil s5 fie curat! .de de exprimare se perfec$oneaz& rnai inti%lirnbajul triples yi apoi cel vorbit (fonetic). . . Apare inceputul vkstei lui "nu". intrebuinwd limbajul lui infantil. gur2. . . in timp ce Limbajul vorbit (lexical) nu dep2yeyte la unii copii 10 cuvinte. german5 s2rb2). o intorc yi r5stoarn2 continutul. p5puyi etc. . somnul. Tine ceayca inconjurad-o cu degetele de la ambele miini.Oboseala. incearc2 s2 m2n2nce singur. . este bine s2 se vorbeasca o singur2 limb& fn ultimul timp se susme (opinie acceptad yi de autorul acestei c w ) ca unui copil i se poate vorbi de la inceput in ambele limbi.Unii incep s5 spun2 c b d "s-au udat". Recomandkn s2 nu se fac2 observa$i yi s5 nu se corecteze cuvintele deformate de copil. pentru a nu intfirzia progresele limbajului la copil. . mama in limba matem2 (de exemplu: limba romh& maghiara. Sit&$ in care se vorbesc doua' limbi intr-ofamilie. Cei care au h t i mai mari se vor deprinde rnai repede s2 foloseasc2 olip. baloane. prelungind-o. majoritatea o las2 sti cadti jos. In acest fel. Subiectul acestor propozitii este adesea "eu" sau numele siu. ochi. in limba pe care acesta a folosit-o initial.Este foarte tandru cu mama: este "umbra" mamei I pe care doreqte s2 o aib2 mereu I? "societatea" lui.

se apropie de ei dar nu qtie cum sii-i ia. - . dar singur.ii place sii i se povesteascii istorioare qi sii priveascii in c Q i cu poze. "tu".Nu-i place c h d piirin* il p%-isesc. La 30 Zuni (2 4 ani) 4 .. .Afecliunea se manifestii cu ceremonialul shtului. de a-i lovi cu jucikia sau cu piciorul.Se recunoaqte in oglindk .Face propozitii interogative. incearcii sii-qi facii prieteni printre alfi copii.in continuare ii place d "zugriiveascii" perelii.Foloseqte cuvintele pentru a vorbi singur. . . d a d este cuhndat in joc. Singura interac$iune(frecventi) este de a apuca juciiria celorlalfi (lopiifid etc.Foloseqte sistematic "nu".Ajutii la aranjarea obiectelor.Afecfiune marcat2 (vizibilii) pentru mamL . fi place sii stea rnai mult go1 qi desculf.Identificii 3 imagini c h d i se cere "ce este asta?' qi 5 imagini clnd i se cere "unde este . Se comporti ca qi cum ceilalfi copii ar fi obiecte pentru a-i strhge in brafele lui sau pentru a-i respinge.fi place sii se joace cu maqini.fncepe sii povesteasck Ascult2 cel putin 4 ordine elementare. necesitiind o conqtienp clarii a nofiunii "meu". Aparifia lui "eu" intre 2 $4 qi 3 ani constituie o etapii importanti. "uitii" qi anung c5 este " u d prea tikziu. Unii sunt deosebit de agresivi f a g de striini sau de alfi copii. s h t u l mamei etc. dar nu este conqtient de ceea ce este al altora.Aratii obiecte indicate verbal sau definite prin folosire (cu ce?). Este gelos pe frafii rnai mici.incepe sii aibii un anumit "ritual la culcat": juciirie preferat2. ii imbriitiqeazii (uneori prea s&s!) sau dintr-o dat2 incepe sii-i bat2. nu poate sii se qteargii singur. o curte cu piis& etc.incepe sii fie curat qi noaptea.. . sii-i imbrlnceascii sau sii-i muqte! Este stadiul "jocului paralel". c h d urmeazii un pod.Se joacii aproape de copii. .). Exceptie fac frafii. fiecare copil se joacii singur).Nu deosebevte "binele" de "rh". . . sii introducii bile sau pietricele intr-o cutie pentru a o riisturna apoi. rostogolirea rofilor qi a mingiilor. . impingerea ciiruciorului.Imit2 pe pikhfi. sii-qi "murdilreascii" m&le cu mlncare. fetele preferii piipuqile. . hcepe sii foloseascii "eu". riisturnarea mobilelor etc. nu exist2 interacfiune cu ceilal$i copii chiar dacii au activitate identicii (imtr-o groapii cu nisip. datorit2 reprezentihii mintale. tu. El incepe sii devinii conqtient de el insuqi ca individ qi incepe sii controleze unele aspecte ale comportamentului siiu cu scopul de a se conforma exigenfelor sociale. La noi in Wii. . transportul sau rostogolirea unor obiecte rnai grele. .Nu vrea sii 'Tmpartii" cu nimeni. Copilul hcepe sii dezvolte conceptul "a1 meu".Deosebeqte culorile. pornind de la comportamentul persoanelor care au o semnificafie pentru el (mai ales piirinfii).iqi suge din ce in ce rnai pufin degetul.Se desernneazii prin prenumele s h la persoana a 3-a. iar dupii Pierre Debray-Ritzen de 1 000 cuvinte. fqi anung ins%in continuare oboseala sau nevoia de somn prin suptul degetului. . majoritatea copiilor de 2 $4 ani folosesc olip. dacii scaunul closetului este situat rnai jos se urcii pe el. lumina aprinsii. Are un simf foarte bine conturat a ceea ce este al lui. aruncatul cu pietre. sii intre prin biilfi qi noroi. . Un copil anung dinainte.?' . . . "mie". o statuie. sii tragii trenuri cu vagoane sau cu cuburi de gheap.Merge la closet. fetele rnai repede deck biiiefii. pufini folosesc: "eu. in cursul zilei.ii place sii invefe sii se dezbrace.El devine curat c h d incepe sii cearii "olifa". fn aceste conflicte. Doming intrebiirile de ce? qi rnai rar: unde? d n d ? . . al meu".).Este m2ndru de performanfele sale motorii (alergare.Bagajul de cuvinte este dupii Hellbriigge de 500 cuvinte. in schimb. . . . .$tie c5 obiectele exist5inc& chiar dac5 nu le vede.iqi spune prenumele qi numele. rar cere ajutorul adul@lor. . qi de aceea nu infelege sensul ameninfiirilor qi/sau a1 pedepselor corporale. Nu este gelos pe juciiriile altor copii. . chiar la interval de 2-4 siipth5ni. . de a-i trage de p%-sau de a-i mwca.Vorbirea este incii de "bebe". prezenfa unui adult. rnai ales cei mari pe care ii caut2 qi-i imit2. . . ceea ce ii permite sii se opunii la anturaj. protesteazii adesea c2nd este imbriicat qi nu vrea sii colaboreze. in timpul unei plimbiiri.

rnic). Debray-Ritzen de circa 1 500 cuvinte. pag. . 4. Fig.0 mare parte nu se mai "udii" noaptea.Alirnentatia la pre~colar"(pag. . avioane. Rafia caloric5 scade acum la 70-80 caloriilkg corp in 24 ore. . . . Observii activitatea mamei la buciitiirie qi a tatiilui in curte. qtie sii le arate (fig. . ii imitii. . ..12 . sunt rari copiii care infeleg notiunile de trecut. iniiuntru) qi adjective la dimensiuni (mare. pronumele qi adverbele. Alimentafia sa tinde sii se apropie de cea a adulfilor. .Intreabii f&ii incetare (De ce?).Alimentatia' Rntia nlirnentara'.Se joacii cu alti copii ~i se socializeazii progresiv.Recunoqte pe un desen diferite animale sau obiecte $i $tie s2 le arate.Cunoaqte ciiteva csntecele pentru copii.incearcii sii deseneze o imagine. 4.Piizeste cu strii~nicie ritualul culcik-ii.Este in plinii crizii de personalitate qi se opune viguros altora pentru a se afirma. Recunoa~te animale ~i anumite lucruri pe un drum cunoscut lui.Alimentatia (~colar adolescent)". piisiiri. iar dupii P.Numiirii piing la 10. Poate avea fricii de intuneric yi de animale.Poate fi dirijat prin cuvinte. Lu 30 luni ( 2 ?h ani) Observii de departe ma~ini. statui. Imitii bine animalele ~i zgomotul ma~inilor. . fixiindu-qi hiirtia cu cealalta miinii. Tine creionul mai corect. . . 248-252 mic.Recunoa~te imagini dacii i se cere. 8 . Este inceputul desenului "omulefului". $i . maqini. Accept5 sii-qi aqtepte riindul.incepe sii foloseascii substantive abstracte (culoare). copilul devine capabil sii miin2nce si sii digere cea mai mare parte a alimentelor.Foloseqte pluralul.incepe sii foloseascii articolele. prezent qi viitor. . . in cursul celui de a1 11-lea an. 212-214).Fixeaza hlrtia cu o m2n2 $i incearca s5 traseze linii mai drepte $i/sau sB copieze un cerc. A Fig.$tie bine numele de familie. .Vorbe~te curgiitor ~i cu incredere fiirii sii se sinchiseascii dacii-1 ascultii cineva. La 36 luni ( 3 ani) Poate "citi" poza dintr-o carte.1. Tine la o anumitii ordine qi la unele ceremoniale. Traseazii linii ordonate. Din hrana zilnicii ' Vezi ~i .11 . in griidinii sau in garaj. Urmiire~te la fereastrii persoane. incearcii sii le imite. . 4. ca raza unui cerc. notiuni spafiale (afarii. le imitii.Copilul de la 1 la 6 ani Demonteazii sau stricii obiecte.$tie care este sexul siiu. cliidiri mai deosebite. ii place "sii participe" ("sii facii treabii") ca qi adulfii. La 36 luni ( 3 ani) . cuqile cu animale. . Regiiseqte intr-o carte qi recunoaqte pe un desen diferite animale si obiecte.Reproduce construcfia unui pod cu 3-5 cuburi. 4.6. .Bagajul de cuvinte este dup5 Hellbriigge in jur de 1 000 de cuvinte. trenul. Perceptia lumii inconjuratoare Lu 18 luni ( I '/z ani) Observii activitiitile adultilor. animale etc..1 1).Se intereseazii de cuvinte noi. La 24 luni ( 2 ani) Se bucurii de un obiect in miscare. La plimbare il "pasioneazii" sii "descopere" ~i sii priveascii animale sau piisiiri.

vinul. biscuiti mkinati. Laptele nu va fi indulcit prea mult. Spre s f k ~ i t u l anului a1 11-lea incepe s5 aprecieze consistenta ~i gustul cartofilor pr5jiti (se evid la copiii cu tendinp la obezitate. pot fi diluate cu lapte sau amestecate cu unt sau cu cereale instant. un ou. Dac5 insisd sHl primeasc2 cu biberonul. Se va da fie ca dimineap. zah5rul poate fi inlocuit cu miere (inclusiv la indulcirea laptelui). se e n e r v e d sau se preocup5 de altceva ~i apoi refuz5 sB m k h c e . in locul acesteia. iaurt.Masa de dimineata' se d5 imediat ce se trezeqte copilul. apetitul implic5 o participare sufleteasca. spanac. mierea se poate da.La copiii cu tendint5 la constipatie. Hidrocarbonatele (cereale. Prgjiturile de cofetkie. La ora 10 se pot da fructe. fulgi de porumb). tuica. Ciocolata se va da cu prudenp. cartofii etc. o pr3jitur3 de cas5. Orarul meselor. Mierea este la mare mod2 in tara naastr5. li se poate da ceai ~i tartine cu b r h z 5 (de vaci. Lichidele se vor da ori de clte ori dore~te copilul. Ra@ de lupte este de circa 400-500 ml pe zi. pulp2 ras2 ~idiluad cu sucurile. produsele de brutkie preparate din cereale complete (ca f2ina integral2). b5tut sub form5 de omled. cu cafea de malt etc. Se d2 ap5 sau ceai neindulcit c k ~i cum vrea (inclusiv in timpul meselor). Sucurile preparate industrial se dau cu circumspecfie. crenwur~ti. morcovi. Dac5 este l5sat s2 qtepte. vitamine. grilsimi. q t e a p d s5 m k k c e . dovlecei). ceaiul rusesc sunt contraindicate. Zilnic. Este bine s5 se dea zilnic came la masa de p r h z .). bomboane. gemuri. Oul poate fi fierttare. se poate da peqte. pr5jituri de c a s i biscuifi. Masa de prdnz cuprinde un pireu de legume (cartofi. DupG-amiaza' (gustarea): lapte. Se ofer5 in cantit5ti reduse dulciurile rafinate (zahilr. brlnz2 proasp5t5. h pninul an de via@ sugarul tip5 de foame. Copilul peste v h t a de un an poate prirni ca desert: fructe. in anotimpurile calde se va m5ri cantitatea de fructe (sucuri. fulgii de porumb. duce la aparitia de urticarie ~ i l s a u tulburiki digestive. Se prefer5 hidrapi de carbon in forma lor natural5 (fulgii de o v k . compoturi sau fructe (ultimele sunt de preferat). felul inti%p a t e fi o ciorbip cu came de pasilre sau peri~oare. compoturi. compot. pr5jituri de casH Cafeaua. nu toate fundamentate ~tiintific. brhzeturi). Pentru variatie. Dup2 un an. fructe de sezon bine coapte). pot fi consumate ca desert (nu intre mese!). pr2jituri etc. De altminteri.) sunt folosite zilnic. se va incerca inlocuirea cu alte derivate de lapte (iaurt.pe tartine de piiine cu unt. paste fiinoase). lapte b5tut. a v h d o mare valoare caloric5). o tartin5 mic2 sau nu se va da nimic. cacao. la ace~tia fructele se vor da sub form2 de sucuri ~ipulp5 ras5 sau terciuid. dac2 e veche. m5m5ligup cu unt ~i brhz5. Prlnzul se poate incheia cu o c e a ~ c 5 sup5 de came strecurad ~i ca desert fructe. unii nutritioni~ti recornand5 numai 2-3 ou5 pe s2ptknh5. ii place o mlncare pentru c2 i ~ i aminte~te mirosul. fibre vegetale. mode cu albu~.trebuie s5 fac5 parte toate principiile alimentare: proteine. topit5 etc. Este indicat s5 se asocieze zilaic gr5simi de origine animal2 (unt) cu gr5simi vegetale (ulei de floareasoarelui sau ulei de porumb) sau cu margarin2. 50% din proteine trebuie s5 fie de origine animal2. Masa de p r h este bine s3 se dea pe la ora 11. hidrocarbonate. La copiii care refuz2 s3 primeasc5 laptele. in cantidti mici ~i numai in prima jurn5tate a ziIei (poate produce agitape). Se folose~te =nosul preferat de copii. Se d2 lapte sirnplu sau lapte fiert cu un &os (gri~.30. Seara se va servi masa pe la orele 19-19. cereale instant. Exisd o mare variabilitate a apetitului la copiii . Agetitul. De teama excesului de colesterol (la originea aterosclerozei de mai tikziu). fasole verde. de bun2 calitate ~i proaspete. pireul va fi asociat cu came sau un ou proaspiit. de asemenea. Se p a t e da parizer. m e verde. g r i ~ . sau preparate cu sos alb. laptele se fierbe in mod obligatoriu. sau la gustarea de dup5-amiazH F r i ~ c a se altereazi foarte uqor ~ieste un mediu de cultur)b excelent pentru microbi. berea. Unii copii mici au inc5 dificuldti de masticatie. zeamil. de cstdrul de p l k u t in care i-a dat mama s5 m k h c e . unii copii il prefer3 neindulcit. Se pot da b5uturi rilcoritoare. eventual un ou moale. biscuiti. gri~ul). aceasta fiind manifestarea unei necesitilfi a corpului.). ~ u n c 2 Praga sau alte preparate de came de bun5 de calitate. s5ruri minerale. Fructele ~i zarzavaturile sunt absolut necesare in alimentatia de fiecare zi. de aspectul de gustul ei. conopid5. Celor care r e f u d laptele. fructele ~i zarzavaturile fierte se strivesc cu o furculiF. atribuindu-i-se efecte miraculoase. unt ~i miere sau gemuri. dulceap. fie o budinc5 (orez. li se va satisface aceast2 comoditate. inclusiv ape carbogazoase (ap5 de mas& sifon).30-12. Unii copii prefer3 & fie serviti numai de o anumid persoan5 din familie. chiar dac5 se prepar2 din lapte praf. sau cu conditia s2 fie proaspst. de compot sau o pr5jitur5 de cas5. felul doi legume sotC.

s i minince zarzavaturi strivite cu furculifa. Unii copii refuzi s i minance daci alimentul nu este servit in ceaqci sau in farfuria cu desenul preferat. Fixarea alimentafiei se face in funcfie de ritmul propriu a1 f i e c h i copil. copilul nu mininci bine. Acum are de-a face cu o mici personalitate. i se va da in m i n i o linguriti. educatori. tulburiri mai grave de comportament (crize de minie. are tulburiri de somn. daci el nu a fost scos afari. Punerea in practici este mai greu de realizat. din contri. deoarece in condifiile viefii moderne de emancipare pe toate liniile. Se vor pune poqii mici fn cinifii sau farfurie. cu preferinie ~i pofte. copilul capiti tot mai multi indeminare si participi in mod activ la alimentafie. tartine (piine cu unt qi cu miere sau dulceag). Consistenia. alfii de abia gusti. . Folosirea mdinilor. cartofi prijiti. Pe misura inaintirii in virsti. ci este apetitul normal a1 fiecirei fiinfe umane. in plus. de diruire inegale. s i "mu~te"din fructe. tulburiki de somn. se adaugii acum instabilitatea psihici ~i motorie a vPstei. Dupi virsta de un an. b c i de la 8-10 luni. trebuie s i porneasci de la realitatea c i la aceasti virsti apetitul este foarte diferit de la un copil la altul. pasivitate si anxietate). bucili mici de parizer. Ava cum respecti preferinfele culinare ale adulfilor din familie. el incepe s i prefere alimentele crustoase: biscuifi. Nu trebuie impus nimic! Orice hrani mincati in sili sau luati numai pasiv este prost asimilatii. jucindu-se cu ele. cu ribdare ~i putere . fulgi de cereale etc. A foqa un copil s i minince este o g r e ~ e a lgravi. deoarece crevterea se incetine~te nevoile lui ~i nutritive sunt mai mici. Dimpotrivi. iar tendinfa naturali la independenfi friinati. deprinderea de a minca singuri este intirziati. apetitul copilului este tot mai mult legat d e elemente "psihologice". Mama era deprinsi cu sugarul c a r e . un biscuit. obiecte de bucitikie. daci a fost contrariat sau daci atmosfera din familie este de tensiune (certuri.~ i primea biberonul obi~nuit ora potriviti. cu stiluri ~i idei diferite ~ irnai ales. coaji de piine. Daci sunt hrinifi mereu de cei din jur. Comentariile ce se fac adesea ii accentueazi si mai mult sentimentul de vinovitie. care s i deschidi pofta de mincare copilului.s i creasci bine. tigijfe. este nervos. Spre sfir~itul perioadei de sugar ~i P n prima jumitate a anului a1 TI-lea alimentele se dau sub formi de lichide. Cind i se servevte pireul. o felie de mir. Unii sunt mari mincicio~i. tot aqa trebuie s i fini seama ~i d e poftele micii personalitifi. Printre jucirii. in sfirsit. intre mese. Pikinfii cer medicului s i indice medicamente sau alimente minune. Ca si in alte piqi ale acestei c w i . el va lisa o parte din poqie in farfurie ~i astfel se va simfi slab ~i oarecum vinovat. s i fie mereu activ $i si-qi satisfaci nevoia de mi~care~i cunoastere. miniaturi de comportament a celor ce 1-au procreat. cratife.~ i compare copilul cu alti copii. unii doresc s i minance din c e a ~ c sau i chiar s i se "serveasci" singuri cu lingurita. in loc s i se creeze o atmosferi de familie care si-1 faci si-i placi mincarea oferiti. s i nu se uite c i rafia zilnici a copilului peste virsta de 1 an scade. in colaborare cu un medic experimentat. La acelasi copil se observi $i variatii in modul cum mininci. P timp ce n altii se despart cu greu de biberon. trebuie s i figureze lingurife de plastic. alfi frati). unii mininci acela~i meniu luni de zile. Se pot face o multime de considerafii asupra acestar variafii: o mami cu discernimint psihologic. unii mininci mult de 2-3 ori pe zi. pireuri sau ~i mai bine fie sfiramat cu furculifa. reacfii de opozifie sau. pot descoperi cauzele ~i gisi solufiile la fiecare caz in parte. alfii cer s i "ciuguleasci" de 4-6 ori cate ceva. Un copil care mininci bine are toate ~ansele i fie s sin%tos. de la o zi la alta $i chiar de la o masi la alta. iritabilitate. daci este activ ~i satisficut in relafiile cu cei din jur (pirinfi. copilul este ingrijit adesea de mai multe persoane. fie tocate m h n t . Nu este vorba de un copil dificil ~i nici de un apetit capricios. asistentele pediatre. vizite. Pirinfii. educatoarele. Masa trebuie s i fie un prilej de plicere $i destindere. i se poate da s i rontiie o coaji de piine. Cu vbsta. fulgi de porumb. unii copii incep s i ia cu degetele pireul de la prinz ~i s i incerce si-1 duci la guri. alfii au nevoie de variafie zilnici.Copilul de la 1 la 6 ani mici. el va rninca bine. Porfii mici. bunici. cu acelaqi ritual si cu acela~i la preparat timp de siptimini ~i chiar luni de zile. indeminarea copilului creste. inapetenfa i la sugarul mare ~i copilul mic este determinati cel mai frecvent de foqarea copilului s i minance! Ulterior se adaugi dureri abdominale. rugim pe pirinfi s i n u . Consumarea cu usurinti a unei poqii ii d i copilului senzafia de victorie ~i de multe ori va mai cere. oboseali). daci i se oferi o cantitate prea mare. Dimpotrivi. Daci un copil este bine dispus.

copilul cauti din ce h ce rnai mult societatea altor copii. J O C U ~este reflectarea. qi cere s5-i fie repetate. se cam$ se tiv5leqte. lnedicamentepe care le ia drept bomboane). Piir&vara. h zilele de sM5toare. la jocurile hsofite de muzic5. florile. ei nu pot deveni un partener de joc potrivit copilului. atunci c5nd copilul nu asculti. variatia peisajului sunt elemente stirnulatoarepentru copil. unde copiii tr5iesc in apartamente. Vacantele vor fi petrecute *mpreun5cu p&in@. fn oraqele mari. medicul va recomanda zona climatic5 ce convine rnai bine copilului: mare. plirnb&ile se vor face in g* ra cea rnai apropiati. se r5suceqte h toate p @ . Pirintii trebuie s5 incerce s5 participe ca simpli tovar5qi de joc.). copilul va fi dus htr-un loc rnai h d e p h t . cu vreme favorabilii. opirirea (r5stoarn5 oala cu sup5. conform indicatiilor de la dispensarul medical teritorial. Nu se vor face c%5torii obositoare. Oridt ar incerca adultii. scrie. curtea. Cu timpul. de preferat o p5dure neaglomera* unde se p a t e bucura din plin de natur5. s5 nu se erijeze in conduc5tori. Asistenja medic&". Pgrintii trebuie s5-qi pun5 problema dac5 vor s5 creasc5 un copil cuminte. Se impune din partea tuturor adultilor din familie o atitudine unitar5. Supraveghere s i ingrijiri Educafia. hteparea cu diferite obiem ascufite. h activitatea de joc a copilului se inregistreazi trecerea de la activitatea de joc-mlnuire la jocurile de imaginafie. arderea cu fierul de cslcat. dar ~i stimulentul tuturor achizi&ilornoi. r5bd5toare. este "inc5p5tlnat.1. Camera in care era obiqnuit (chiar ~i apartamentul) nu-i rnai satisface nevoia de miqcare qi de spatiu.4. simprile (auz. Toti ai casei sunt datori s5 "fac5 cu schimbul" la insowea sau supravegherea lui. Este h c h t a t c h d este dus de &5 sau purtat pe umeri. comod sau vor s5-1 ajute s5 se dezvolte qi s5 se maturizeze corespunziitor. nu rnai d o m e ca hainte face zgomot. un vas cu ap5 fierbinte). Terenurile de joc. Plimbarea zilnica' a copilului de 1-3 ani este absolut necesar5. bhaie). Parcul. dar nici toleranp excesiv5 qi alintarea nu-1 pot ajuta. dup5 ce intr5. unde sunt spatii amenajate pentru copii. se h v b e in jurul s5u p b 5 amepqte). ferm5. la chtece pentru copii. Wici severitatea exagerati. incendii produse cu chibriturile h a t e la dispozitia lor. Dintre accidentele intllnite la aceast5 viirst5 cit5m: electrocutarea. binevoitoare. h al doilea r h d copilul se identific5 cu o persoan5 adult& sau cu un frate sau cu o s o d rnai mare. m a n i f e s u e inc5p5Pnate (greqit etichetate ca egoiste sau anormale) nu sunt adresate pirintilor qi nu ilustreaz5 o lips5 de afectiune. in5l?ime. Este un stadiu nou. Se verifk5 dentifia. Copilul se preface c5 telefoneaz5. deal. Un copil se dezvolti armonios qi se educ5 in contact cu alfi copii. hchiderea in dulapuri sau frigidere (accident mortal prin sufocare). Dup5 verificarea sZn5titii corporale (greutate.se vor discutak ambunt probleme legate de crearea cadrului material qi psihic pe care-1p a t e oferi familia qi care se potriveqte copilului respectiv. gr5dina ii ofer5 conditii pentru a se desfiqura (aleargii. Are preferinfe pentru unele povestiri. ceqc5 etc. sau la graina zoologic5 pentru a vedea "pe viu" animalele. Accepthd c5 reacfiile negative. inhalarea de corpi strzni in c%le . Este ideal ca aceste "scoateri af&' s5 se fac5 in gr5dini qi parcuri. Iarna. Pericolul accidentelor gi intoxicafiilor. vedere). bea cu ceqca de cafea. Tentativele de & e a-1 obliga s5 stea liniqtit sunt un fel de pedeapsg. achizi$i motorii qi intelectuale). fnainte de vacanfe. Multi pirinti nu inteleg adeviirata problematic5 a vkstei qi intervin cu brutalitate (ceart5. inecul (cada de baie la care. deoarece compod mai mult declt o simp15 imitatie. Devine sensibil la muzic& la ritrn. arborii. pic$ articole cosmetice. pirinfii au Gcut primul pas spre intelegerea particularitifilor acestei v h t e . este o obligafie elementxi? qi zilnic5 de a scoate copilul "la aer". Totu~i. docil. Dac5 este finut h unele zile in cas$ devine ages.7. Copilul s%n5tostrebuie exarninat de patru ori pe an de c5tre medicul de familie. precum qi utilizarea sa: telefon. munte. Chtafi qi dansafi cu el (vezi qi-hgrijireah creq5). Jocul poate fi colectiv. Mai inti%copilul este capabil s5 recunoasc5 simbolul pe care il reprezint5 obiectul. Se continua administrarea de vitamina D h perioada septembrie-aprilie. la melodie. Prezenp animalelor constituie o bucurie permanenti. Se vor face vaccin&ile (rapeluri etc. adoarme ursuleful. Aqezat pe un scam mai inalt. carte. h care intervin sirnboluri elementare qi se incorporeazi scheme de conduid. piscine). deschide robinetele qi nu mai p a t e 95 ias5. face injecfii mamei etc. brutal. iqi leagh5 mereu picioarele. conformafia scheletului(coloana vertebral& membre inferioare). Cel de a1 3-lea an cu contradicfiile sale solicit5 mult talentul pedagogic a1 adultilor. intoxicafii (vin. majoritatea copiilor de 2-3 ani prefer5 s5 se joace singuri sau cu adultii. p a t e avea crize de plhs. JOCUZ. citeqte.

dec2t accidental spre 2 ?h Fetifele dobiindesc mai devreme deciit biiiefii deprinderea de a fi curate. "Ne pregiitim pentru masii". in general. Controlul eliminiirii materiilor fecale se dobiindeqte in general inaintea celui a1 vezicii. C ) Jocurile de cunoagere. o floare. in sala grupei. pisica are cap. intoxica#i cu gaze de eqaparnent etc. uiti de fratele mai rnic. adultii ce ingrijesc copiii din creqii trebuie sii aibii multii riibdare qi dragoste pentru copii. Dupii terminarea jocului. Enurezisul' se regiiseste in mod obi~nuit qi I Emisiune involuntar5 ~i inconstienti5 de urin5. . La aceastii v2rstii copilul nu inielege abstract cum aratii obiectul descris. acum mergem la baie". atenti la jocul cu alfi copii. o broscufii. skitura cu mingea. sticlufe sau figuri geometrice. picioare. 4. Se prezintii un pom cu fructe. mers sau vorbit. pe o planqii intr-un singur plan.9. sii-1 pipiiie (in caz cii se prezintii fructe vor f i gustate de tofi. tobogan etc. frigider. sortare de mozaic pe culori. al pericolelor. care. Orice ac@unece se desfilqoarii sub ochii copiilor va fi insofiti de explicafii. in~irare mkgele pe o tijii semirigidii. se intrerupe jocul. rostogolirea pe saltea.1. sobe cu gaze. prize. Controlul sfincterelor la sugar nu poate fi voluntar.). "Ne juciim cu mingea". copilul nu poate folosi "conqtient" olita dec2t incephd de la 15 sau 18 luni. &&e prin tune1 de scaune. sii fie calmi. La fiecare prezentare va riispunde la intrebki in ordine: ce este? cum este? ce are? (este un pom. diferite aranjamente de castane. Cea mai mare parte a copiilor nu se rnai udii ani. indemhare). Jocurile organizate in colectivitate sunt de trei categorii: a) Jocurile de mipcare sunt foarte iubite de copii (mers prin tune1 de mese. desene etc. De abia intre 18 qi 24 de luni copilul previne la timp pe cei din jur $i poate sii aqtepte rnai mult piinii este pus pe olifii.aeriene. coadii. la indemiina lor. Este posibil de a-l "dresa" sii stea pe olifiide la 6-8 luni. La plimbkile prin era$. in sf&$it. inqurubarea qi dequrubarea capacului unei sticle. ciind este prezentat Sugarul i ~ gole~te i vezica si intestinul de obicei imediat dupii ce a miincat. Se pregiiteqte din tirnp materialul didactic. orichd p u t h d sii "o zbugheascii" pe partea carosabilii a strkii. un copil de 3 ani nu va fi Iiisat niciodati singur ?n casii cu un frate rnai mic deciit el. rotund. radioul. sii-1 vadii in trei dimensiuni. televizorul. cu o bun5 siiniitate fizicii ~ipsihicii. de aqezarea cuburilor unul peste altul in echilibru. Se va ariita obiectul natural sau animalul viu. existii o componentii familialii: unii copii sunt rnai precoce sau rnai lenfi deciit alfii in deprinderea curiiieniei ~i pentru statul pe qezut. El nu are k c 5 bine conturat sensul binelui qi al riiului. Copilul nu va fi liisat sii se joace cu chibrituri. o pisicii. urechi). Acest reflex poate dispkea in cursul erupfiei dentare. florile vor f i mirosite). fiind miindri de "performanfii". alergare cu stegulefe. Se alterneaziijocurile intre ele (miqcare. roqu. este un mir. pe care copiii sii-1 cunoascii indeaproape. un brad impodobit. "Ne spiiliim pe m%ni cu apii qi siipun". cu bricheta. instabilitatea psihicii qi motorie il pot face sii ajungii la acte ce pun in pericol via@ celui rnai mic. a schimbkii unor obiceiuri qi mai ales ciind incepe sii meargii nesprijinit (1 2. lipituri. "Copii. corp. Controlul si$ncterelor lforrnarea deprinderii de afi curat) Aqa cum s-a rnai spus. Primul semn a1 unui control voluntar se observii ciind copilul care vrea sii urineze aratii cu degetul olifa. introducerea de bobife de staniol intr-o sticlii. in momentul in care copiii se plictisesc. La 2 ?hani unii ifi lasii singuri pantalonii in jos $i se aqeazii fir3 ajutor pe oli@. mere etc.Mecanismul controlului sfincterian este foarte complex qi depinde de maturafia sistemului nervos.16 luni). dulce. copiii vor pune j u c z i l e pe etajere. Lipsa de control. nu are voie sii umble la aragaz. Sub supravegherea pkinfilor poate f i Iiisat sii sting5 lumina. o portocalii. cunoaqtere. copilul nu va f i sciipat niciodati din ochi. El iqi avertizeazii mama fkii a-i Iiisa timpul de a interveni. mai ales in cursul primelor 8 luni de via@. un porumbel. Factorii care intervin in deprinderea curiiieniei sunt: a) Matura~ia. un animal. Jocul se anunfii dinainte. Nu va fi Iiisat in casii singur sau in "grija" fraplor rnai mari (sub 7-8 mi). b) Jocurile de irzdemdnare manuals se incep incii din anul al doilea de viafii. o paske. mers pe sciindurii dreaptii sau inclinati.

a unei intern&i h spital. Orice copil trece prin stadii succesive: evacuarea automat3 a vezicii (sugarul mic). pot duce -h . pedepsirea copilului.La copiii la care se folosesc scutece sau chilo@absorban@(Pampers). iar acesta reacfioneazg refuziind olip sau "udiindu-se". de 2 '/Z ani este dub12 fa@de cea a unui copil de 2 a i b) Educap. care nu se simte in sigurang. il miing%e. asociind formarea deprinderii cu o idee de pedeapsg. lingu~e~te I ~i Mama se qeazg Iiingg el. este un alt mijloc de a atrage atenfia. Capacitatea vezicalg a unui copil n. nivel instructiv-educativ sckut al pikintilor. Unii susfin (medici ~i p&inti) cg o parte din copiii care "fac" noaptea in pat au un somn adiinc. Copilului ii place ~i se amuzg cum toat3 casa se preocupg ca el s i facg pe oali. la fiecare cinci minute. dificult3G materiale. Cea mai mare parte a t u l b u r ~ l o r sfincteriene se datoresc faptului cg se foqeazg copilul. "curentului" sau dacg toaleta este prea departe. c) fmbrcr'ccr'mintea. ? incearcg sg-l convingg de a emite materii fecale in timp ce el este inciintat s-o refuze. fncepiind de la un an copilul este in pling perioadg negativg ~iorice incercare de a-l face sg execute un act impotriva dorintei lui (indeosebi "sg facii" pe oalg) se va solda cu un evec. Aceste mame nu inteleg secvenp normal2 a proceselor (punctul a) ~i repro~eazg copilului de a fi prevenit prea t2rziu. con~tienp plenitudinii vezicii (copilul de 18 luni i ~ i a v e r t i d mama). Controlul intestinal. j) Factorii sociali. e) Formarea eului ~i caracterului copilului. d) Conditionarea. g) Stresul psihologic. Un copil p a t e sg-~i satisfacg eul s h ~i nevoia de a atrage atentia ~i prin alte mijloace deciit refuzul olitei. Ea pedepse~te pe copil. Unii copii sunt mai voluntari deciit altii ~i seamhg cu p&intii lor. V2rsta deprinderii de a elimina materiile fecale numai la olig este foarte variat3. h) Lenea. mama lasg totul pentru a se ocupa de el. Copilul nefericit. va fi consultat medicul. ultimul stadiu este ciind copilul poate expulza urina sau intrerupe debitul. Este adeviirat cB la aceast3 v b t 3 o mictiune este urgent3 ~i copilul va fi curat dacg se are grijii de aceasta. el va h t k z i a h obi~nuirea i olifa. p a t e reveni la vechile obiceiuri din cauza unei gelozii. Cererea olitei. el va fi "conditionat" sg se *mptriveascg olipi. Mama nu indrkne~te refuze. copilul prefer%sg "facg pe el" deciit sg iasg din pat.~ i seama de variatiile normale ale dg achizifiilor curgteniei ~i este dezolat3 sfi constate cg copilul s h este in int2rziere fa@de alfii. El reincepe s-o tear. in timp ce a l p "fac pe ei" ~i la 2-3 ani. Un sugar poate fi conditionat (provocat) sg urineze prin contactul feselor cu marginile olipi. Ace$ factori se asociazg frecvent. Teama sau nelini~teapot int2rzia dobiindirea curiifeniei ~ iin plus. sg-1 socotind cfi are nevoie intr-adeviir de olip ~i nu se va deprinde cu olita dacg ea nu aleargg imediat. fTtrg sfi aibg nevoie. Aceasta const3 mai ales in a-l ajuta ciind permite dezvoltarea. dar este uvor sg ~ t idacg nevoia este real2 sau dacg nu reprezinti i deciit o manevrg de a atrage atentia. timpul perioadelor critice .la pierderea controlului recent dobiindit. dacg mama nu-i dg ocazia de a urina de prima dat3 cu ciind i ~anung dorinp. Este o greqealg din partea unor mame de a crede cg reflexul conditionat al sugarului (contactul cu marginea olitei. Dacg un copil urineazg prea des. f) Personalitatea mumei gi lipsa de cunogtinte. de Mama n u . anxietatea pikintilor etc. Factorii care intervin in controlul sfincterului anal sunt aceeiqi ca h controlul vezicii. fn ultimul caz. Mama care este decisi s5 "dreseze" copilul prea devreme are toate ~ansele a-1 vedea refuziind olita.) este echivalent cu un control voluntar. Unii copii o psedg foarte devreme ~io pktreazi apoi. Dacg se pedepse~te copil cg nu a folosit olip un sau dacg este feet sg se aveze in timp ce vrea sg alerge. Momentul dobiindirii curgteniei coincide din nenorocire exact cu cel al contestiltii. Copilul de 18 luni trece printr-o fazg de "coprofdie" (atractie fa@ de materii fecale) ~i manifest3un interes considerabilpentru eliminilrile sale ~ipentru toaleti. mama nu va lua in seam2 cererea ~i nu se va deranja deciit la intervale socotite convenabile. lips2 de preocupare pentru formarea deprinderilor igienice la copil. olip ii servevte ca mijloc de locomofie. stadiul ciind el poate controla presiunea intraabdominalg datoriti diafragmului ~i mu~chilor abdominali. De frica frigului. Mictiunile involuntare la unii copii peste v2rsta de 2 4i a i tjn ~i de mediul familial n nefavorabil: certuri sau delincvenp la pikinG.deprinderea de a folosi olita se formeazcr' m i tcirziu.Mama $I copiIut la alfi membri ai familiei. iar el refuzg sg fie obligat. Copilul descoperg repede cg atunci ciind cere olip. de juc&ie sau de pa&ie. antagonizeaza:contracGa m u ~ h i l o r vezicii ~i repne urina datorit3 mu~chiuluiridicgtor al anusului. a unei dificult3fi familiale sau a unui rigorism excesiv. Copilul invap sg-~i controleze vezica in parte prin imitatie ~iin parte prin educaGe. Copilul este hciintat sfi vad5 interesul . i) Somnul adcinc. zgomotul apei care curge etc. oricare ar'fi plenitudinea vezicii.

nu va fi retinut. pentru ca un copil s i fie nu numai con~tient nevoia de a urina. Clt timp se u d i inci noaptea. Practic. ~i atunci c h d apar sernne c i dore~te i urineze. spre 12 luni.familiei "centrhdu-se" pe fecalele lui ~i descoperi c i pilrinfii sunt neputincio~inu numai in fata refuzului lui de a mlnca.2. Preventiv. Perimetrul toracic: . declt s i fie apostrofat clnd udi cearceafurile. Este rnai bine s i se pun2 scutece. Pe de alti parte. Talie (ina'ltime): . nedorind s i pitriseasci jucikiile sau s3-$ intrerupi "ocupafia".1. poate uda patul chiar 3n timpul unui somn scurt. Factorii sociali joaci un mare rol in controlul sfincterelor qi. La putin timp dupi ce s-au deprins cu curitenia. In timpul noptii copilul nu poate i n c i s i se controleze.taliei s i perirnetru~ui toracicl La 4 ani: Greutate: . el va putea avtepta momentul propice (dezbricarea. mediul rural = 9 9 3 cm (+ 5.O cm (+ 4. Cresterea greut&tii. Daci el vrea s i plece de pe oli@.5). copiii i ~ i retin voluntar urina ~i scaunul.5 cm (+ 5 3 ) .3 ani (unii copii se scoali singuri noaptea ~i urineazi %iajutor). mediul rural = 52. C h d poarti pantalona~i. dar ~i in f a p refuzului lui de a face pe oli@. i se pun scutece curate absorbante la culcare.~ i f r h a voluntar micfiunile. mediul rural = 14. El nu poate s i se pistreze curat noaptea. din mediul urban = 15.Capitii plicerea unui "accident" sau i ~ i murdilre~te mod voit chilofii de indati ce este lisat in s i se ridice de pe oali.8 cm (+ 2. copiii cu frati rnai milri~ori copiii de c r e ~kva@ rnai repede s i se ~i i serveasci d e oliti. El are un moral excelent. p h 3 nu a ajuns la un control complet al sfincterelor in timpul zilei.0).l kg (+ 1. Impresia c i este 2 n d "mic" p a t e constitui un factor de i n t k i e r e in a deveni curat.8). P h i atunci. mediul rural = 1 5 7 kg (+ 1.biieti: mediul urban = 16. La inceput se cere atenfie ~ipromptitudine i actiune n clnd copilul semnaleazii nevoia de a urina sau a emite scaun (prin urlet). copilul are o satisfacfie pe care niciodatii nu ar fi resimfit-o dacd ar fi fost pus constant pe oli@ Aceasti satisfacfie este cel rnai bun element de r e u ~ i tin obtinerea deprinderii de a fi i curat. Poate fi ajutat dacii este pus pe oliti inainte de a fi dus s i se culce. .fete: mediul urban = 100. pentru c i el este mereu "cl~tigitor".biieti: mediul urban = 54. 4. . Nu va fi trezit in cursul noptii pentru a fi pus pe oli@.7 kg (+ 1.8 kg (+ 2. dar de s i fie capabil de a cere sii meargi la oli@ (spre 2 ani).3 cm (+ 2. in aceste situatii se pot produce "accidente" de scipare.O cm (+ 4.9). Controlul vezicii urinare este mai tardiv declt controlul sfincterului anal. Este de dorit ca el s i ?tie c i existii oliia ~i c i pdrintii sunt b u c u r o ~ i a c i el o d In folose~te. scutecele ii dau senzafia c i este tot rnic.fete: . in dobhdirea tuturor deprinderilor igienice. dirnineap c h d se treze~te dupi sornnul de dupi amiazd se va pune ~i copilul pe oli@ la "ore regulate". deoarece nu p a t e s i avtepte. De obicei. Prescol&rul (3-6 ani) 4. mama va avea griji ca atunci clnd copilul este cufundat 3n joc>i-i sugereze s i meargi la olig. familiile unde existi frati rnai mari. 3n general. De abia dupi 18-20 de luni se ajunge la stadiul in care copilul este capabil de a . copilul devine curat ~i noaptea h la 2 ? . .9).2). .2. aducerea olitei). I Dup% tabelele intocrnite de Institutu1 de Igieng $i Shltate Public% Bucureyti. Va trebui s i se qtepte inci 4-5 luni.senzatia de scurgere a urinei in jos pe picioare este neplicuti. mediul rural = 98. pilrinfii ii vor pune olifa l h g i pat ~ i .9). vor explichdu-i la ce folose~te.9).biieti: mediul urban = 101.1 aveza pe oli@ pentru cel mult 10 minute. Copilul care poarti scutece absorbante multii vreme realize& rnai greu c h d este ud sau uscat. fn ambele cazuri el provoaci discufii ~i nelini~ti. se va folosi o l i p concomitent.Aceasti "urgen@" diminueazi apoi rapid.7). "U~udndu-se"numai atunci s c h d apar micile semne de dorin@. Prin imitatie.

9 cm (+ 5.biiefi: mediul urban = 18. privi poze. deseneazi un omulet din 3 p w i . copiazi o cruce.intre 3 ~i6 ani piirintii pot supune pe copii. Reamintim c i talia unui copil depinde de factori complec~imo~teniti~i de mediul inconjuritor.2 kg (+ 2. independent (de exemplu. a pieptenului. GU diferite segmente ale corpului. Talie: .9).6). mediul rural = 54. face un pod din 3 cuburi.2). La 6 ani: Greutate: .biieti: mediul urban = 54. mediul rural = 16. mediul rural = 52. aleargi. la 4 ani face acela~i lucru ~i la coborike. mediul rural = 19.biiefi: mediul urban = 108. . liniile ~i figurile desenate sunt tot mai bine ficute. iSi propune singur m i ~ c i r i dificultate cu creschdi: siirituri. mediul rural = 18. numai o parte dintre copii pot sta un timp scurt intr-un picior. mediul rural = 110. prinderea unei mingi in mi~care. . La 4-5 ani copilul mic a atins un grad de dezvoltare motorie care-i permite executarea de m i ~ c i r i izolate. se spali pe din^.l kg (+ 2.biieti: mediul urban = 56.3). a ustensilelor pentru cusut.7).biieti: mediul urban = 20. 4. Medicul este singurul in misuri s i aprecieze daci existi o corelatie corespunzitoare intre diferifi parametri de apreciere la cre~teriarmonioase.O). (fig.fete: mediul urban = 17.2 kg (+ 1. Motricitatea.3 kg (+ 2.9).4).9 cm (+ 2. deseneazi un omulef din 6 pwi. Nevoia de mi~care mare.O cm (+2.8). n mediul rural = 111.5). Majoritatea copiilor apuci ~i msnuiesc bine un creion. Este capabil s i taie cu foarfeca urmilnd o linie dreapti. urci ~i coboari scirile etc. mediul rural = 5 1.7 kg (-t 2.8 cm (+ 2. La 3 ani.Poate cobor? o scar& tinhdu-se de ramp% .Mama $i copilul - fete: mediul urban = 52.7 a (+ 5. Aceste cifre sunt pur orientative.l).8).fete: mediul urban = 110. de abia la 5 ani reuvesc s i sari intr-un picior ~i s i sari coarda.fete: mediul urban = 107. a urm& a televizorul.7 cm (+ 53). este "neasthpiirat".fete: mediul urban = 55. cifiirat.5). Pentru urmkirea motricitifii.9). Perirnetrul toracic: . Fig. Treptat.btiieti: mediul urban = 114.13 . .2).9 cm (+ 2. copiazi un cerc. copilul este in v e ~ n i c i este mi~care.7 cm (+ 2. mediul rural = 54. ti place uneori s i faci treburi care-i soliciti puterea ~i este foarte inchtat c h d ridici sau p o d un obiect mai greu.7 cm (+ 3.9 cm (+ 2.7).3 cm (+ 5. mediul rural = 104. Talie (ina'lfime): .3 cm (+ 2. a asculta pove~ti.2). copiazi un pitrat. Perimetrul toracic: . La 3 ani.O). mediul rural = 55. apare ~icapacitatea de a sta lini~tit pentru a colora.2 cm (+ 5. La 5 ani: Greutate: . . .fete: mediul urban = 20. mersul pe tricicled). mediul rural = 18. merge pe cilcsie sau pe viirfuri inainte ~i inapoi. face zgomot.O kg (+ 2.O kg (+ 2. copilul urci sciirile alternsnd picioarele.9).3).8).3 cm (+ 2.9).9 cm (+ 5. 4.fete: mediul urban = 54. sub formi de joc.7 cm (-t 5. sare intr-un picior. mediul rural = 105.3).8). la probe ca: a) motricitate generala': aruncarea unei mingi.7). daci ~i d t se poate fine pe un picior. La sf3r~itulperioadei de copil mic a deprins indemhiiri ca: folosirea periutei de din^. trage o Linie verticali. .6 cm (+ 5. 13). poate turna api intr-un pahar.O kg (+ 2. b) rnotricitatea fina': face un turn din 8 cuburi. balans etc. a modela din plastilini.4 cm (+ 2.

Pentru el este accesibil numai ceea ce este concret.Poate turna ap5 fntr-un pahar. de cei doi psrinfi. el va folosi femininul qi masculinul. LucrBnd cu plastilin5 sau cu cretii coloratii.15 . Poate "citi" poze dintr-o carte. "trage cu urechea". Fig. Copilul priveqte activ qi critic lumea inconjur5toare. De indat5 ce devine constient de el. La 5-6 ani experienfele tactile (pipsit) ~i motorii (miqcare) trec pe a1 doilea plan.4. Limbajul Perceptia. cum interpre- teaz5 pkinfii) etc. ca un individ separat faf5 de ceilalti. "spioneazii". La 3 ani un copil se exprim5 suficient pentru a fi bine infeles. schimburile verbale cu toat5 familia se imbogi{esc prin lHgirea relafiilor cu alfi copii qi cu educatoarele din gr5diniid. Notiunea de timp este perceput5 incet. repet5 expresii auzite de la adulfi. fredoneaz5 cBntece simple qi le insofeqte de miqc5ri ritmice.2. le sorteaz5 dup5 form2 sau culoare. Spre sf2r~itul perioadei de copil mic apare diferenfierea din ce in ce mai bun5 intre imaginafie si realitate. Dezvol tarea psihic& s i social&. Treptat pre~colarulva infelege ce este timpul devenind capabil s5 foloseasci verbele nu numai la prezent. realizeaz5 forme simple. Pe lBng5 impresiile vizuale ("vede tot"). le demonteaz5 ("le distruge". Limbajul.Se spa15 pe dinti 4. Are noiiunea timpului ~i a cantitgtii. face planuri. dar qi propriile lui performanie. d5 mlncare la p5pugS1. Poate num5ra p2n5 la 10-15. Recunoa~te litere izolate. iqi fixeazi obiective si le urm5reqte consecvent. le pune unele peste altele. Deosebeqte mai multe culori. f&B a vS1rsa. La 3-4 ani copilul se intereseaz5 de capacitatea funcfionaliia obiectelor.Imitlnd pe rnarng. Incepe s5 deseneze qi s5 modeleze. fSi ?tie vBrsta. persoane sau animale. copii etc. Substantivele si adjectivele se inmulfesc paralel cu progresele pe care le face in contact cu realitatea inconjur5toare. incercBnd s5 reproduc5 obiecte ~i acfiuni. Recunoaqte succesiunea logic5 a anurnitor acfiuni din desf5~urarea programului zilnic. Progresele intelectuale continu5 cu o mare rapiditate. Fig. Am v5zut cd la circa 3 ani copilul spune EU. in acelasi timp apar in vocabularul lui cuvintele TU qi EL. pe care le denumeqte apoi dup5 aspectul lor exterior. "demascii" tot. Dezvoltii spirit creator. cap5t5 important5 cele acustice (este tot timpul "pe receptie".Fig. chiar numele unui obiect ii apare ca una din proprietiitile sale.4. Poate desena un piitrat. fntre 3 ~i 6 ani.14 .16 .2. pe care le compar5. Deosebeqte sunete de tot felul. Fantezia in folosirea culorilor qi desenarea "formelor" unor obiecte. joac5 (incii) un rol mai mare decBt adaptarea la realitate. Cunoa~te culori ~i cBteva 5-6 (2) monede. Curiozitatea amestecatd cu dorinfa de . se recunoaqte deci la persoana intBi. precum ~ileg5tura logic5 intre obiecte qi cuvinte. ci yi la viitor qi trecut.4.). de sexul de care aparfine.

ii oferg jocuii. Dezaprobarea copilului se va face cu tact. . Dificulta'fi de limbaj. r5sfoirea in comun a c5qilor cu figuri. el invat5 s5 deosebeascg nofiunile de eu ~i tu. injur5 si o continu5 cu toate grosol5niile culese de la copiii mai mari. . mai variate ~i pe intelesul lor. La copiii din familiile cu rnai multi copii.comunicare manifestat5. in general. surditatea preteari la multe discutii. Trebuie qtiut de toat5 lumea c5 tulburkile de vorbire au cauze numeroase. ii dau ordin s5 porneascii.R. Dezvoltarea limbajului depinde de asemenea ~i de interactiunea permanent5 ce se stabile~te intre copil ~i adultii care-1 inconjur5. lipsa de timp ~i surrnenajul piringilor sunt factori care contribuie la multe int2rzieri de vorbire. copilul devine capabil s5-si exprime prin vorbe giindurile ~i impresiile sale. statuilor. le mustri. acesta va ti lipsit de elementele fonice si afective ce-i permit s5-9i construiasc5 qi s5-qi imbog5teasc5 limbajul. care nu poate s5 comunice deciit cu p z n t i i si ci~ bunicii. Griidiuita are un rol important in corectarea unor deficiente precoce de liinbaj. un oto-rinofaringofog familiarizat cu problemele de audiometrie infantilg. gro!. jocului. Altii. Toate aceste "verbaliziiri" (cum sunt numite de psihologi) sunt semne de multumire.. cliidirilor rnai importante.u astfel dz rxpresii. Dacg aceqtia. se poate stabili cu precizie gradul de rulburare organic5 a auzului. sfi meargii. Adultii sunt datori ca. Diagnosticul precis necesit5 de obicei colaborarea rnai multor speciali~ti:un neuropsihiatru. are impreGa c5 a trec~tt Gndul in sunt celor mdri. in jurul viirstej de 3 ani intercsul copilului este concentrat in mod evident asupra adultilor care ii sunt parteneri ~i Pi servesc de model.eliminare ("caca". in contactul permanent cu acegtia. incit creeaz5 in copil un sentiment de vinoviitie. Grgdinita este institu~ia care corecteazg aceasri carent5 a mediului psiho-social a1 copiluiui. le instruiesc. . ajunge ca la 6 ani sii invete sii citeasc5 si s5 scrie limba pe care o vorbe~te. Conditiile de viat5 moderne. dificult5ti de pronuntare si bilbiiala. . la clinicile de O. prin lirnhqul person21 c2 nu sunt de acord i. De fuarte multe ori. un pediatru ~i un logoped. s5-i r5spund5 cu cuvinte simple. . Povestirea unor istorioare simple. dintre cuvintele care desemneazg functiile de. arborilor. ~ 2 n d este titrioc san nu i se indepline~te dorinq.i copilt~luiprin cuvinle simple. in timpul plimb5rilor ii vor spune numele florilor. deoarece adultii ii usurea25 posibilitatea de a fi activ. Bgietii tip5 la camion. miincare. Astfel. treptar Ins5 tinde la dobiindirea independentei. F5r5 a minimaliza rolul factorilor neurologici qi senzoriali.L.olriniile se explic2 prin tendinp de irnitatii. Se va cere sfatul medicului. in momentul de fag. Copilul le pronunt5 cu o catisfacrie provocatoare. Arrfesea. La Inceput este in& foarte ascult5tor.. este important s5 se retin5 influenta capital5 a conditiilor afective si relationale. cu ajutorul unor aparaturi moderne.~ ~ ~ . exprimindu-se ~i fipind exact ca ei ~ 2 n d sup'v'ra~i. Fetitele vorbesc cu p5pusile: le mingbie. incurajiind astfel "progresele" copilului pe aceast5 linie. Copilul unic la pririnti. ~ . Uneori. prin lips5 de educatie. cu prognosticuri foarte diferite. de skgtate psihic5. PGrir?$ii su~lt alannati. Dragostea si spontaneitatea sa reprezintii un stimul indispensabil in aparitia qi irnboggtirea limbajului copilului. s5 se opreasc5. ~ ~ . Adultii ii vor ar5t. are dificultliei de adaptare la limbajul adultului.Toti membrii tarniliei trebuie s5-$ ctln'crole~e ttonul $i expresiile atunci cind sunt supgrati. Dintre ruiburirile uyoare de limbaj la vBrsta de 3-6 ani se int2lnesc: o oarecare intbrziere in vorbire. incearcg sii-si . ce-1 complexeaz5 qi-1 pun intr-un stadiu de inferioritate at2t fa@de p e n t i i perfecti. Pufin cite putin. diagnosticul nu poate fi precizat dup5 un singur consult. inainte de 3 ani. "pipi") ~i ale reproducerii umane (injurgturi etc. ~ . Este bine cii p5rincii sii nu dramatizeze explnziije verbale ale copilu:l~i. pe m5sura intelegerii copilului. cit qi in fafa unor copii rnai agresivi.). Dup5 unii autori. "Cum?". copiii nu mai sunt t5cuti. triviale. ~ .. comunic5rile verbale sunt mult rnai bogate. unele jocuri educative contribuie la m5rirea bagajului de cuvinte. personaje v5zute in filme sau pe tovarsqii de joc mai mari. in timpul .. Copilul nu cunoaSte scnsul real ai cuvintelor grosolane: dimpotrivk el are un sentiment dc putcre. Aceste cuvinte sunt imprumutate. prin expresia fetei. imbog5iindu-i vocabularul. prin intrebgrile: "De ce?'. din con@& dramatizeaz5 at2t de mult. de spontaneitate. in conduits-lor general5 ~ i mai ales. Conmportamentul sociali. - % . de timp (acordat copilului) sau din alte motive restring stimularea verbal5 qi "schimburile de vorbe" cu copilul. "Pentru ce?" qi r5spunsurile primite contribuie la imbog5tirea bagajului de cuvinte.. intrr -7 ~i 6 crrli incepe ~i pel-ioada cuvintelor si expresiilor grosolane. cu o limb% slobod5. Rolul mamei este esential. E35ietii in special fac zgomot irnitind rrnele animale. Astfel de situatii se observ5 in unele familii dezorganizate sau cu certuri intrafmliliale. unii p5rinti "se distreazii" qi sunt mindri de "cuceririle" verbale ale progeniturilor. 1 . cum s-a mai spus.

qerpi. Nu-1 rnai potolesc laudele. Uneori. Este nevoie de explicatii simple. Pe de altii parte. Alfi piirinfi se enerveazi de intrebirile "plictisitoare" ale copiilor. Imagineazi poveqti noi. Ceea ce dore~te copilul nu este cunoavterea in sensul intelectual. Spre sfkvitul celui de a1 patrulea an de via@. La 4 ani vi-a stabilit in mare misuri o anumiti independenfi vi se adapteazi (ajutat mult prin intermediul vorbirii) la programul zilnic. Crevte interesul vi dorinfa de a se juca cu alfi copii ti de a misura in mici competifiicapacitiifile vi puterea. Este milndru de piirinfii sii vi este in stare s i plfingi sau s i se bati daci cineva ar spune ceva riu despre ei. S-ar pirea c i este mulfumit. juciindu-se cu un cal sau cu o m a ~ i n u f iivi . d a c i propriile dorinfe vin in conflict cu hotiiriirile luate sau impuse de adulfi. reapare mereu nevoia de a se intoarce la protecfia adultului (de exemplu. inventeazii peripefii. c i sunt verosimile. cu toati dorinfa de a deveni independent. care reprezinti pentru un observator mai atent . duc la spaime. la mult timp dupi ce asculti un basm. Aceasta corespunde intru totul dorinfei lui de a se comporta in ava fel incfit s i fie pe placul pirinfilor. Conflictele care apar pot fi I h u r i t e prin intermediul vorbirii. trebuie s i caracterizeze personajele iubite de copil. Din a1 5-lea an. somn agitat. creSte vi rafionamentul siu. incearci sii-~i domine anturajul. Copilul participi cu plicere la activiti@leadultului ~ise bucuri cfind este incurajat c i a Gcut un lucru bun. Preferi 1-2 pove~ti repetate mereu ~iin aceeaqi variantii. El imiti pe adulfi in jocurile sale "de-a mama vi de-a tata". alteori. modestia si. La copilul singur la piirinfi se observi uneori o adeviirati "lupti pentru hegemonie" cu bunicii. Povevtile cu stiigoi. f i plac povevtile in care eroii sunt animale. prin victoria binelui asupra riiului. "de-a polifistul" etc. Acum incearci si-vi inchipuie ce ar vrea s i devini. din cauza nevoii lui imperioase de miqcare. Receptivitate qi posibilititi noi de cunoqtere. ora copiilor etc.~aleagii drept ideal pe cei din imediata i apropiere. pe i'nfelesul copilului. Emisiunile de la televiziune din viafa animalelor. trisiturile pozitive. A doua perioadi a intrebirilor ilustreazi marea curiozitate. se observi o transformare a preferintelor copiilor. cu extinderea televiziunii vi cinematografiei. educatoarei. Se infurie cfind nu i se fac poftele sau cfind este dominat in joc de alfi copii. "pentru ce?". preferi parteneri de joc de acelqi sex.cheia "lumii dorinfelor" copiilor. cu revolufia tehnici extraordinari. fn acest context apar cunoscutele reacfii de incipitfinare. modificiri. lupi etc. Binele. curajul. creeazi cuvinte etc.i satisfaci curiozitatea cu logica lor de adulfi (cu abstractiziiri de neinfeles pentru copil). Pe pufini ii rnai incfintii pove~tide felul "Alice in Tara Minunilor". "de-a doctorul". "cum se face?". Unii adulfi nu vtiu ce s i rispundi la unele dintre intrebirile copilului. odatii cu receptivitatea crescsndi a copilului. copiilor mai mari. incercfind s i . s i respecte dorinfele vi chiar s i caute societatea altor copii: formeazi grupuri restrfinse de joc. Copilul a constatat cii este o fiinfi independenti. in general. c h d se ive~te vreo dificultate sau c h d este obosit). aviditatea dupi ceea ce este nou. are crize de mfinie vi tendinte la negativism. izolare sau maternodependenfi. fncearci s i placii celor din jur. Povevtile inventate de piirinfi trebuie spuse la fel. fn epoca actuali. de ciliuzire in lumea incfilcitii care i se deschide in fafi. este si mai grav. La 5-6 ani comportamentul fafi de adulfi este mai pufin grevat de conflicte decfit la 3-4 ani. Cfiteodati. au luat in mare misuri locul povevtilor de odinioarii. Copilul are tendinfa s i inliture toate indoielile. desenele animate. cu timpul reuvevte s i treacii propriile dorinfe pe plan secundar. cfind constati c i i se rispunde cu ribdare ~i c i nevoia de a intreba vi de a ?ti este luati in serios. coqmaruri. Incepe s i accepte reguli simple de comportare. La aceasti vfirsti copilul nu este uvor de dirijat. a putea ~ia hotkAel singur. El se gfinde~tela cele auzite $i invitate. pornind de la evocarea unui fapt real. ci sentimentul de certitudine. mama sau educatoarea se trezesc cu diferite intrebiri legate de acesta. . Gustul pentru poveytile cu zfine ~i pentru fantastic vine dupi vksta de 5 ani. copilul simfindu-se singur vi frustrat in dorinfa lui de a deveni "mare". face uSoare rime. cirora le atribuie propriile lui sentimente. presupunfind c i pirinfii nu se comporti atAt . copiii ating apogeul activitifii imaginative. Rafionamentul qi fantezia. pove~tile pentru copii trebuie s i aibi garanfia c i sunt sau pot fi reale. Avteapti totdeauna consimfimfintul $sau lauda pirinfilor. de la gridinig ~i pfini la vcoali.verifice capacitatea de a voi. cu nofiuni vi exemple din lumea ce cade sub simfurile lui. Sub influenfa indeosebi a televiziunii vi a modului de viafi a1 familiei din zilele noastre. fi place yi incearci s i imite zgomotele animalelor. inchipuie tot felul de aventuri. Acum copilul se gfindevte mult vi incearci s i se exprime. Imitarea adulwor. Repeti tot timpul "de ce?". Este logic s i . in fantezia sa se vede adult ~i erou.

Aceastii fazii de identificare care d u r e d cl@va ani vi este in continuii schimbare. fi place s5 se costumeze. copilul clvtigii un nou sistem de referinte. Dar la aceastii vlrstii devine posibilii o adeviiratii glndire cauzalii care-1 ajutii sii inteleagii motivatia vi felul actiunilor. 201-203). Pikinfii nu trebuie sii urmkeasci+i sii menfin3 cu orice pret credinp in "Mov CrBciun". pe cine?" "cine este cel rnai puternic?'. prevede de exemplu cum vor reactions parintii: cu laude. IdentBcarea cu alte roluri. el poate actiona rational. fntelege justificarea unor ordine. ivi programeazii ce vrea sB deseneze. copilul de 3-6 ani p a t e mlnca aproape de toate. Treclnd dincolo de identificarea cu p&ing. "zlna din poveste" etc. Incearcii sii facii totul la fel sau rnai bine declt ei. Adesea se intiimpla ca ascultlnd o poveste sii intervinii cu remarci critice ca: "nu este posibil sii alergi pe apii. Copilul kclinii sB accepte ca sigur valabile fndrumikile date de piirinfi sau de educatoare. Cu exceptia bauturilor alcoolice. sB meargii in vizite. pentru desBv&rqiri. Se simte ca un adult vi ar vrea sB beneficieze de toate privilegiile acestuia: sii nu se culce devreme.). dar copilul nu trebuie suprasolicitat. literele alfabetului vi cifrele. Teatrul. Copilul poate executa voluntar toate mivc&ile. apreciat?') sau de personaje din unele filrne (Tarzan etc. Dupii 4-5 ani vrea sii joace ~i alte roluri (de animale. (pag. imaginea sa despre lume devine rnai realistii. folose~tecuvinte mari. Aleargii cu ei vi se bucurii dacii-i intrece. Dorevte sii hvete sii citeascri ceasul. incepe sii manifeste un interes creschd pentru toate rolurile. care se va manifesta pozitiv odata cu vcolarizarea. juclnd roluri potrivite. sB modeleze sau sB construiasc8. chiar vi pe cele rnai fine vi rnai complicate. aceasta face parte din realitatea nou descoperitii vi ii confer3 sigurantg vi sprijin. De la jocul "de-a mama vi de-a tata" copilul trece la altele experimenthd tot ce poate fi vi face un om. a mlnciirurilor ardeiate sau piperate si a unor conserve. hcepe sii-vi manifeste unele indoieli vi sii exprime critici fa@de lucruri considerate p h i i nu de mult ca fiind "bune".Mama Sf Gpif ul - . Cel a) Gdndirea logica' ~iplarziJficarea. cu sii m b h c e cu lingura mare. de urlt Pnclt sii nu poate fi accepta6 de copil ca ideal de via@. devi continua sB intrebe mult "de ce". Este bine ca aceastii dorin@sii fie Tncurajatii. Gusturile sunt limitate. cu critici sau cu pedeapsi Jaloanele de interdicfii date de p&inti vi educatori. hcepe sii infeleagiivaloarea vi posibilitii@le banului. copilul ivi apreciazii actiunile. Rolurile importante ~i costumele sclipitoare sunt cele rnai agreate. Descoperii necontenit fapte qi legi chse vin i contradictie cu tendinple impulsive vi vointa lui. sii se intereseze de urm&ile ~i consecintele posibile. fncepe sii se manifeste vi spiritul autocrititc. Cel rnai bine se evidentiaziiactiunile planificate in activitatea creatoare. c h d copilul lor a Pnceput sii se indoiascii de ele. Multi copii cer la aceastii vhstii sii li se Pncredinpze mici sarcini vi se bucurii mult de aprecierea vi lauda ce li se aduce dacii au dat dovadB de inventivitate. Unii nu sunt ins5 in stare s-o facii. de-al vaselea an ar putea fi denumit faza de experimentare a actiunilor planificate. c) fndoieli gi critici. fn desenele lui vrea s5 reproduca lucruri "care exist5". Toate acestea sunt incerc&i de a f i ca adultii. La aceasti v k t i i . "cine este iubit. ivi cautii rnijloacele cele rnai bune pentru a face un lucru c l t rnai perfect. unele ' Vezi $i capitolul despre ~colar 248-252) ~i cnpilul mic (pag. pe care le privevtg prin prisma propriilor sale vederi vi dorinfe: "cine miinhci. ca vi tot ce vede el la p&in?i. Pe plan psihic vi spiritual se anun@ o perioada de stabilizare vi annonie. La 3-3 ?4ani copilul $-a insuvit notiunile de "trebuie" vi "este permis". Uneori se lauds. . dezvoltarea copilului mic s-a des5vQrqit. Acum descoperii cii multe lucruri sunt inaccesibile vi imposibile. Copilul se ghdeqte inainte. Se fntlmplii des ca un copil sii spunii: "trebuie mai intli sii t r e a d asta". b) Obligafii gi responsabilitcifi. fn cursul celui de a1 qaselea an de viaf5. sii bea din ceqcii. I d e n t i f i ~ e a cu piking intirevte increderea in sine a copilului. incepe sB glndeasck sii aleagti vi sii plbuiasc2. n Cu putin timp inainte. increderea pe care o ariitiim copilului reprezinti un stimulent puternic pentru dezvoltarea sa. inplepciune etc. Copilul inva@ sii-~i dirijeze voinp. fixeazii primele schip de convtiin$i vi devin linii directoare interioare ale propriilor sale actiuni.Toate functiile motorii sunt stiiphite *ii dificultate. exagereazii. el credea cii obfine lucrul dorit Pndatii ce vi-1 dorevte.. sii priveascii la televizorAmpreun5 toatii familia. prezinta interes pentru constructii. Astfel. problematica rnai palpabilii. te heci!" etc.

.

moralizki. Insistentele prea mari declanqeazii opozitia bruscii a copilului. 4. Nu este deloc greu dacii o fac qi adultii din anturajul apropiat. Razele de luminii. Copilul nu va fi trezit din somn. prea 2nvelit etc. cu respirafia regulati. rigiditate in "manierele" pkinwor etc. Copilul se trezeqte rnai tkziu. ci qi cu recuperarea pieselor. Multe tulburilri ale apetitului copilului de la aceasti vkstii se explicii prin greqelile ce se fac in legiiturii cu "ceremonialul" mesei: a) tensiune nervoasL b) proasta dispozifie care transformii in corvoadii alimentarii ceea ce ar trebui sii fie o reuniune fericitii.fi tentativa de a se purta discuiii pe care copilul sii nu le audii. Hrihirea are qi un rol social. Comparhdu-1 cu o mqinii. somnul ar echivala nu numai cu oprirea mqinii. Culcarea inseamnii despwirea de pkinti. Trebuie sii se facii totul pentru ca aceasti despwire sii aibii loc intr-o atmosferii paqnicii. se refuzii sii i se dea apii la mas. dar totdeauna repede. oscilatii ale globilor oculari. Trezirea bruscii declanqeazii aproape intotdeauna o stare de indispozifie . Cei rnai mul@ copii dorm in timpul noptii 11 sau chiar 12 ore. &ii ironii. cu membrele relaxate. somnul copilului de la 3 la 6 ani este un test foarte bun. Se va respecta. g) mustrilri ficute copilului pentru cii "nu rniinsncii frumos" sau "nu a fost cuminte in timpul zilei" etc. nemiqcat. Probleme de somn Programul zilei ~i somnul. precum ~ide a se spiila pe dinti dupii fiecare masii. Dacii pilriniii (qi indeosebi bunicii) iqi vor schimba "metodele". Somnul din timpul noptii este in general rnai profund. Pentru aceasta i se vor pune 1-2 jucilrii preferate. Orele de masii in familie sunt ocazii de intiilnire qi de revedere a tuturor membrilor ei. Unii copii au un somn agitat.30 qi 21. in continuare. pliicuti. cu timpul aceste reacfii vor deveni din ce in ce rnai rare. Este foarte important ca toti membrii familiei sii m i h h c e cu grijii: "bunele maniere" nu se invaiii prin sfaturi. rnai ales iarna. La vksta de 3 ani copilul adoarme repede qi uqor. in cursul ciiruia se observii cii Qi schimbii locul qi pozifia in pat. destins. de strsngere a legiiturilor sufleteqti. Toate succesele copilului vor fi liiudate.4. unii copii (mai ales copilul unic la piirinti) doresc sii adoarmii cu uqa intredeschisii. Trebuie sii i se formeze copilului obiqnuinta de a se spiila totdeauna inainte qi dupii fiecare masii. "Somnul este un proces biologic prin care se realizeazii o inactivitate care asigurii capacitatea de a redeveni activ" (Gesell) . cu faia seninii. culcarea copilului se va face obligatoriu intre orele 19. Dupii 4 ani copilul vrea sii adoarmii cu tat51 sau cu mama sa.2. Programul zilnic al copilului de 4-5 ani este bine sii fie adaptat la programul familiei qi/sau griidiniiei. prilej de schimburi de impresii. Pentru piirinti. cere sii i se spunii o poveste.de o schimbare bruscii de atitudine. sii nu le inieleagii. vrea sii vad5 neapZrat emisiunea preferati la televiziune sau sii i se aducii juciiria sau obiectul de imbriichinte primit recent. Durata somnului este variabilii. Va fi deprins sii qtepte sii se trezeascii qi restul familiei. masa prelungit5. c ) la masa comunii i se dii copilului sii miinhce altceva decst miinsncii piirintii. cu care sii se joace in pat. d) forfarea copilului d e a msnca dupii "prescriptiile" medicale (de exemplu. de unele incomoditiii (prea cald. P h i i la 5-6 ani. sii soarbii zgomot qi cum sii mestece cu gura inchisii. Copilul d o m e "dus". cum sii bea. fac diferite strsmbiituri ale fetei. ci numai prin exemple. Cu calm. Aqa se intelege cii somnul nu poate fi inlocuit cu nici o altii situatie (care permite influente exterioare). Unii se strecoarii in patul fraiilor rnai mari sau al piiriniilor de indati ce se trezesc. eqecurile nu vor fi prea sever condamnate. discursuri sau observaiii.) sau de perioadele de vis. e ) lipsa de confort a copilului (scaun prea scund sau prea inalt. "ritualul" cu care este obiqnuit sii adoarmii: cu o juc2rie preferati. de descoperire reciprocii. atAt pentru starea de siiniitate. Dorinp de imitaiie a copilului il ajuti sii-qi insuqeascii indicaiiile celor vkstnici. i se va ariita cum sii tin2 lingura qi sii apuce ceaqca. Manifestiirile de rnai sus tin d e temperamentul copilului. miqciiri de supt. zgomotul vocilor p2rintilor ii dau un sentiment de siguan@. Dupii vksta de 3 ani. c2t qi pentru satisfaciia produsii de conditiile materiale qi sufleteqti oferite de mediul familial sau de griidini@. Este de subliniat incadrarea treptati in colectivitate (prin intermediul jocului) qi marea importan@a jocului qi somnului la aceast5 v k s t i (ca de altfel in intreaga copil2rie). Astfel de incidente nu vor fi dramatizate. cu un mic c h t e c .).). fiind o reuniune qi o comuniune intre cei care o impart.

comentariile despre evenimente neobi7nuite. vizite). refuzul de a mCnca. strigoi etc.). inainte de culcare. Abe gi M. din d) ~ c r k ~ n z r e u dinti si vorbireu in tirnpul somnului se intiilnesc adesea asociate. copilul incepe s i relateze vise ocazionale. Dupi 3 ?h la unii copii apare frica de animale silbatice. Aceste tipuri de vise se gisesc aproape la toti copiii ~i au o valoare simbolic5: de team%. c i nu se pot ap5ra. se poate ajunge la tulburiri permanente. nu se mai ani sperie. Spre 3 ani. pune probleme nu la aceasti v8rsti. luati tCrziu. Convorbirile i necontrolate. conflicte intre adulti.5. performante Din cele expuse mai sus la de~voltarea motricitgtii globale si fine. ci gi imagini fantastice create de inchipuirea lui. de anxietatea copilului. expunerea viselor este amestecati cu istorioare ~ . Ames. La copiii la care este necesari trezirea mai de dimineati si la ore fixe (gridiniti etc. visul ar incepe la copil spre vArsta de 2 ani. in unna unui studiu aprofundat. inchiderea copilului intr-o camer5 au o contributie insemnati in geneza acestor fenomene. B. Aceste dezordini apar inainte de vCrsta de 3 ani ~i pot persista foarte multi vreme. Visele urCte rare si cosmarurile izolate nu trebu~e s i nelinisteasci pe pirinti: daci se repet5. de pir5sire sau de despirfire. ingrijiri. Temele sunt foarte variate. La circa 4 ani.2. Pirintii consulti adesea medicul. fiind descrise si la elevi sau studenti. a) Somnambulismul este o stare de automatism incon~tient. Dupi L. Somnul de amiazi (siesta) nu mai este indispensabil dupi vCrsta de 4 ani. spaimele nocturne ale copilului sunt trecitoare. atacati si "mincati". de pedepsire. unul din pirinti o prezenta si la vArsta adulti. Copiii au de obicei vise cu animale fioroase ce-i urmgresc. Foarte des viseazi c i nu pot s i alerge. hoti. Este bine s i se asigure la once copil. atunci cCnd copiii scrCsnesc din dinti. crize de furie. b) Spaimele incep adesea la 2-3 ani. uciga~i. 0 mare parte dintre copii nu simt nevoia s i doarm5 in timpul zilei. adesea. La copiii normali. prescolariil trebuie s2 fie capabil de un minimurn de "performante" care se risfrCng asupra organizgrii programului si ingrijirii: . face migcki sau actiuni fir5 participarea vointei (incon~tiente). tristete. starea de tensiune in familie. c) Visele. Se pot amplifica si persista pAni la 5-6 ani. CAnd sunt persistente. La 6 ani copiii incep s i se teami de "umbre" sau fantome interpretate ca spioni. Se consider2 ca fidele numai visele povestite de copil spontan ~iimediat ce s-a trezit din somn. Multi autori consideri c i relatarea viselor nu are baze solide decCt spre 7 ani. limbajului ~i sociabilititii. Shimakawa au aritat c i la copiii care prezentau una sau alta din aceste tulburiri. cel putin o o r i de repaus in pat chiar daci nu doarme. amenintare cu internarea in spital. iar familia va evita tot ce intArzie somnul copilului: excesul de impresii (joc. se va consulta pediatrul si psihologul. vizioniri prelungite gitsau scene violente la televizor. rnai ales dac5 revin cu a c e e a ~ itemg. Ei se viseazi pirisiti in pidure. lumina prea vie. Se pare cli scr8~nirea dintilor tine cAteodati de unele caracteristici ale oaselor maxilare. pentru a indica mijloacele de a le corija. care se ascund d u p i o u ~ sau un paravan. Vorbirea in timpul somnului este legat5 ds starea de neliniqte. iar alteori de unele tulburiri cerebrale. manifestate prin: tipete. corespund unei revendicki din partea copilului (carenti de sentimente sau lipsa fizici a mamei sau/qi a tatilui).evenimente reale sau i imaginare. spre 5-6 ani (mai ales fetitele) se tem ca sub pat s i nu se ascundi vreun individ periculos. lacrimi. cu teama de intuneric gi de singuritate. cu femei sau b5rbati ursti si deformati ("baba-cloanta"). daci i se pune un intrerupitor la indemCni (care-i permite s i stingi lumina). Ele dispar de obicei spontan sau se amelioreazi prin corectarea unor deficiente in mediul de familie. Nu se cunoaste cauza: ar fi in legituri cu un sentiment de insecuritate sau cu o masi copioasi. cu pirinti echilibrati. Nu este necesar vreun tratament. 4. deprinderi.CopiIul de l I l 6 ani a a si chiar de nervozitate. povestile de groazi. c i sunt prinsi de citre cineva. Daci se va provoca in mod repetat scularea brusci a copilului. ora culcirii de seari va fi cCt rnai devreme (ora 19). Copilul cere ca lumina s i rimAni aprinsi. K.. care se manifest2 prin acte coordonate in timpul somnului: merge. zgomotele. Tulbur5rile de somn sunt rare ~iputin importante la pregcolar. se pare ins5 cii el povesteste imagini nu numai din vise. care vor cerceta cauzele profunde.

iqi qtie sexul. . "oboseali"). un copil trebuie s i p a t 5 s i se spele singur.). prenumele. si-qi desfaci qireturile. Spaarea de dimineap trebuie sP d e v d o pl3cere. Noaptea. se tine pe un picior 10 secunde.spaarea dupi folosirea closetului qi dup3 joac3. . sare pe un picior. . are o contribu@e maimare de c%re qi a copilului qi infrumusepre a pielii. trebuie s3 se stabileasc3intre copil qi ap3 o "prietenie" care b-ebuie s i dureze toat5 viapi. unii copii ajung s i fac3 un dug "de dimineap' care. "frig". copilul va participa la deschiderea robinetelor qi-qi va fixa el singur temperatura qi cantitatea apei din c d . Pentru a ajunge la chiuvet5 se va pune la indemha copilului un mic sciunel.s3 aqeze in ordine hainele. "inhntru". unii mai au nevoie de ajutorul unui adult. se tine pe un picior timp de o secundi.5"C iarna gi de 35"-33" C vara). pe 1 h g 3 cur3tirea mai eficace a corpului.a) b c e p h d de la 3 mi: se imbraci cu ajutor. b) k p h d de la 3 95 ani: se desparte uqor de mama sa. Cu tact qi calm se va instrui copilul ca incephd de la 3 ani s i p a t 5 face urmitoarele: . exemplul lor. dupi "ce-qi fac nevoile" (mai ales dupi scaun). sare pe loc qi sare inainte. sub supraveghere. condime de confort pentru spaare (temperatura din came* cur3pnia qi ordinea din baie. "in afar%'. viirsta. este bine s i se faci zilnic. cremii. inapoi etc. deqi ei ar dori s i rezolve singuri qi aceast3 "problemF. . inplege qi merge in trei direc@i @ainte. Obiectele personale de toalet5 (sgpun. este adevkat. Apa rece qi "duqurile" (cu ap3 rece s&ucaldii) se utilized cu acordul qi plicerea copilului. care nu trebuie s l fie prea caldi (in jur de 363-38. Spaarea pe din@qi pieptiinatul p W u i sunt obligatorii. Copilul va fi indemnat s i pbtreze ordine intre obiectele personale de toalet5 qi imbrkhinte. in apartarnentele modeme. Daci trebuie s i plece dimineap devreme este bine s i fie trezit cu b l h d e p din timp pentru a incepe in tihni ziua qi a avea timp sii m i n h c e liniqtit. Vezi $i"Copilul mic (1-3 ani)".fn conditiile vietii moderne. deseneazi un omulet din 6 psi. lbarea in pat il predispune la lene. Este bine . Toaleta de &mine@ include nu numai spaarea miiinilor qi a fetei. . e ) bceplnd de la 5 mi: se imbrac3 f5ri ajutor. Deprinderile igienicel reprezint5 o component5de bazi in educarea qi phtrarea sinitiltii. inplege cuvinte cu opozifi-1("foame". burete. deosebeqte m h a dreapt5 de cea din sthga. arunci o minge. intr-un lighenaq pus pe o misup scundi sau pe o liditi in camera de baie sau in bucitiirie. cutele gatului). Dintre acestea. Baia de sear5 general&. Pentru ca aceast5 bak s$ fie f i a t 5 cu p l k r e . Tonul folosit de p&in@.s i se *mbrace singur (performan@ pe care el o doregte). se @nepe un picior 5 secunde. face un pod din 3 cuburi. piepthat etc. arat5 linia cea mailung%c o p i d o cruce. Bunele deprinderi se cap3t5 acum. punerea de o parte a veselei cu care a mhcat. Este bine s$ se creeze premise (corespunzitoare vkstei) prin care ac@unilede igieni s i capete sens qi plicere. dupi 4-5 ani va fi invitat s i mlnuiasc3 robinetele qi s i se spele la chiuveti. past5 de din@) se aqeazi pe o policioari corespunzitoare taliei copilului. d) inceplnd de la 4 95 ani: copiaz3 un pitrat. dup3 ce se trezegte. deseneazii un chip de om (^m mod grosolan) din 3 p a i . . . temperatura apei. prosop.s i mearg3 singur la closet.5 ani. Dimineata.) se va face cu ajutor p h i l a 4 Y i . se joaci in grup. . copilul se va scula din pat.) qi evitarea pisdogelii sunt elemente care trebuie luate in seam3 pentru a stimula pe copil ca toaleta de dimineap s3 devini o deprindere pl3cut5 gi permanent5. obiecte de toalet5 qi spaat la inde-3 etc. iqi spune numele qi prenumele. b c e p h d de la 5 mi. intelege "pe". fqi cunoaqte numele.s i se spele singur. Personalitatea lui va fi submind daci mama sau bunica ii preg3teqte singurg sub c u v h t c3 nu este timp sau c3 este i n d mic.) si-qi desiviirqeasc3 cunoqterea schemei corporale qi s i se bucure de aspectul s3u ingrijit. calitatea s3punului.s3 se dezbrace singur . scoaterea imbric3mintei de corp (tricouri etc.el poate s3-qi descheie nasturii. ci qi a jum3t5p superioare a corpului ("de la b&u in sus") insisthd mai ales ?nzonele cu transpiratie abundent5 (sub@oa&. unii copii se scoali singuri pentru a merge la "oliF' sau la closet. care s i aibi stabilitate.spaarea pe mlini qi pe din@inainte qi respectiv dup3 masi. Oglinda plasati la iniltimea potrivit3 2 permite s i se priveasci in timpul efectukii deprinderilor igienice (spaat. c ) b c e p h d de la 4 ani: iqi incheie nasturii.folosirea apei ~i sipunului din abundenp.golirea complet5 a farfuriei. copiazi un cerc. Spre 5-6 ani.

asa cum cred unele mame. praf sau murd5rii acumulate in timpul jocurilor. Se va incepe incetisor. niciodat5 cu brutalitate. o va face el insusi). virsta cind copilul isi face el insusi toaleta ~i cind pe fat5 apar pete de cerneal5. prea decapant. ar avea efecte nefaste.in sfirsit .Copilul de la 1 la 6 ani ca baia sii se fac5 inainte de culcare. pix: creioane colorate. niciodatii prea ridicat5. Cu o perie de unghii se vor cur5ti bine unghiile de la msini si picioare. picioarele. obraji. Nu se tunde p b l "psn5 la piele" cu ma~ina de tuns pe ceaf5 ~i inapoia urechilor. Stergerea se face cu un prosop cald qi uscat. Toaleta fefei. fie . De indati ce copilul iese din ap& va fi infiisurat cu un prosop mare uscat bine inc5lzit si putin aspru (in. curat5 si moale. dar in acelaqi timp si de potolire pentru cei nervosi. gitul. Dup5 baie pielea copilului trebuie sii fie roz5. degajarea colturilor poate antrena formarea de unghii incarnate. Este interzis5 pieptiin5turain "coadii de cal" pentru c5 firele de plir str5nse si trase de un elastic devin din ce in ce rnai rare. Pentru bgieti. flirii frictiuni viguroase ~iflirii a-si introduce spuma in ochi. cu minutiozitate ~i insistent5 pielea copiilor care la aceast5 v5rst5 este plinii de praf. cu sau f5r5 siipunire fin5. Se prefer5 s5punurile "grase" care cur5t5 flir5 a dizolva stratul fin de gr5sime care protejeazii pielea. PBrul copilului se periaz5 P n fiecare sear5. lngrijirea parului. suvit5 cu suvig. cinep5. Temperatura apei de spjlare trebuie sii fie potrivit de cald5. genunchi qi spate care sunt zonele cele rnai putin sensibile. Pgrul in va fi sp5lat ~i apoi cl5tit de rnai multe ori ~i cu nlultii grijii. iar folosirea unui sampon prost. . baia general5 se va face s5ptiiminal. Periajul. cu lesie. este un lucru ce se intelege de la sine. Apoi va fi s5punit peste tot (sau dacii este destul de mare. La fiecare pieptgniitut-5. Aceste fire mai subtiri nu sunt. Dup5 ce copilul a "intrat" in cad5 va fi 15sat s5 se destind5 in ap5. Uscarea se poate face cu ' CZderea piirului. efilind vSrfurile si 15sind ceafa liberii. care nu iniispreste pielea. subsuoarele. c515torii etc. fie cu o mgnuqii. Nu se va folosi s5pun iritant. Multe mame cred c5 pentru cur5tirea fetei trebuie s5 s5puneasc5. La multi copii obrajii sunt uvor crgpati. Se poate folosi la sp5larea s5pt5minal5 a p5rului un sampon. iar la urn5 se piaptiiniiin sensul cre~terii naturale a p5rului. apoi se limpezeste de rnai multe ori cu apii mult5. f5r5 frictiune (frunte. 0 bun5 frictiune (in ap5 qi dup5 baie) constituie si un tratament care este stimulant pentru copiii lipsiti de vigoare. nici uscat). semn a1 unei boli numiti "alopecia"' cozii de cal. Pin5 la vksta de 4 ani este bine ca p5rul s5 nu fie ljsat lung. Dup5 6 ani se poate folosi peria din p5r de cal. flirii a t5ia deloc din colturi. La fetitele pieptjnate cu cgrare. Se periaz5 in oval prin miqc5ri circulare pentru a activa circulatia singelui. iarna se poate aplica seara o crem5 cu lanolin5 in strat foartc fin. Cei rnai multi copii au p5rul normal (nici gras.) copilul va fi obisnuit s5-si spele cu ap5 curent5: miinile. Pentru fete poate reprezenta un mic sacrificiu. Tuns~ll pu'rului. Spa'larea pa'rului. pentru a-1 cursti de praful acumulat P n cursul zilei. uneori s2-i ungii. nas si b5rbie). frotir). Enviitati-1 cum sii s5puneasc5 fata. De la 5-6 ani. Se periaz5 in toate sensurile. Unghiile miinilor se taie rotund. Se aleg de preferintii perii din p5r de porc sau de cal (nu de nylon). curatii. f5r5 a freca qi f5r5 a ciufuli p5rul. dup5 fiecare sp5lare. cu mi~c5ri fine. Va fi sters de umezeal5 rnai intii prin tamponare qi apoi prin frictionare riguroasg si rapidi. fire de piir care se regenereaz5. Nu-1 certati dac5 la inceput se spa15 ca "un pisoi" (gura. Cind copilul ajunge s5 se spele singur. Pin5 la 4 ani p5rul este foarte fin. b5rbia). se va avea grij5 ca. nasul. Fie c5 se spa15 prin simp15 sspunire.cu o perie. se smulge o parte din firele p5rului. pentru a nu da p5rului bucla definitiv5. Samponul se dilueazii intr-un pahar cu apii si se folose~te doi timpi. Dac5 nu sunt conditiile necesare unei b5i generale (lipse~te instalatia de baie. s2 se schimbe locul c5riirii. Apoi se cur515 cu vat5 pavilioanele urechilor. Utilizarea prea frecvent5 a qamponului riscii s5-1 usuce si s5-1 fac5 mai friabil. aspri. fine ca un puf in jurul fruntii si timplelor. s5punirea este necesar5 o dat5 pe zi. ci p5r bolnav. parttalii sau total5: chelic. Se porneste de la gambe. Tehnica ba'ii. cele de la degetele picioarelor se taie (cu foarfeca sau cu cleqtele) drept. Dup5 virsta de 4 ani copilul va fi obi~nuit foloseascii peria de baie care c5le~tesi face s5 pielea moale. Este necesar ca tunsul p5rului sii fie f5cut in directia cresterii. dar cu un s5pun de bun5 calitate sau cremii de ras. fragil si se incslceste uvor. mama are datoria de a spiila bine. Pin5 la 5 ani fafa copilului se spa15 cu ap5 obiqnuit5. din m5tase sau plastic fin. Se va folosi o perie moale din p5r fin. frig in cask excursii. in astfel de conditii. s5 frece ~i s5-i fac5 s5 luceasc5. a detergentilor sau a unor siipunuri cu sod5 multii.

Clnd soarele este puternic va purta o pil&ie. fn lipsa gridinii qi pentru locuitorii oraqelor mari trebuie ciutate posibilidfi de a pune pe copil in contact cu natura (parcuri. Se aleg fesituri moi. Elasticul nu va fi prea strlns. Va fi dojenit clnd calci pufin cu vlrfurile piciorului iniuntru qi va fi indernnat s i faci unele exercifii ca: mersul pe vlrfurile picioarelor. p8siiri de curte). se adaugi cele din fibre sintetice. Pentru un copil intre 3 qi 6 ani o gridini este o comoari de neprefuit. De aceea. copilul va fi lisat tot timpul afari. locuri de joaci. iar fetitele . copilul s i nu stea in cask ci si-qi duci viafa in aer liber. Cizmele din cauciuc sunt contraindicate (nu tin cald. La familiile care au curte. deoarece corpul pierde o cantitate mare de cilduri la mlini qi cap. Este important5 perrneabilitateahainelor pentru aer qi lumini. Pantofii "balerini" nu sunt corespunzitori deoarece sunt ascufiji qi prea decoltafi in fa@.fustife. Pantoful prea mic este la fel de diunitor ca qi cel prea mare. crengute care se rup. gara. favorizeazi transpiraga. pisici. Igiena picioarelor. precum qi de exerciliu de . oferi copilului plicerea de a se bilici. ferind corpul de ricire. nu din plastic. Hainele care se poarti pe deasupra. umezeali sau radiafii solare excesive. aeroportul. Copilul in repaus riceqte mai repede declt cel care se miqci. cochiliile de melci. Se vor folosi numai obiecte de ?mbrichinte cu croieli simple pentru a fi uqor imbricate qi dezbricate. flnanile arteziene. Imbr5eibintea trebuie adaptat5 mobilit2fii mari a copiilor qi anotimpului. copilul p o d pantaloni scurfi cu bretele. copilul va sta complet dezbricat qi desculf. dar rnai ales la vksta de preqcolar. Timpul petrecut in aer liber are pentru copil qi avantajul miqcirii permanente. Piepdraqele pot fi fotosite pentru fixarea ciorapilor lungi. Se recomandi s i poarte pantofi solizi (nu ghete) cu talpa flexibilk cu fixitate suficiend pentru ca vihful piciorului s i nu alunece in v&l pantofului. in zilele cilduroase. Hainele nu trebuie sg impiedice miqc3rile corpului: vor fi croite ~ilucrate lejer pe piept. alergare pe iarb$ exercifii de apucat cu degetele picioarelor. Iarna. paltona~ stofi. canadiani (din fibre sintetice sau doc) ciptuqit5 cu blani. Vara. il preocupi ~ i . ceva rnai s t r h s e pe spate. in anotimpul rece: pulover din llni. Piciorul copilului se dezvolti cel mai bine clnd aleargi pe un teren neregulat. pentru somn se preferi pijamaua. bazine de inot etc.un uscitor de m l n i reglat la temperaturi medie. fesiturile cele rnai potrivite sunt cele din bumbac qi l2ni. Iarna se recomandi pantaloni lungi care se fixeazi cu un elastic trecut pe sub talpi. Jocul qi jucgriiIe fac parte din nevoile fundamentale ale copilului. copilul va purta ghete sau cizme. pentru a nu rici. Orice pantof are un plus de lungime la v M (de un deget) pentru creqterea piciorului qi pentru miqcarea in fa@. Pietrele. Tesiturile din in qi fibre sintetice sunt mai putin permeabile. daci se dezveleqte.). RuFaria de corp va f i din bumbac (se eviti contactul direct a1 fesiturilor din fibre sintetice cu pielea).1 impiedici s i se plictiseasck Jocul are qi valoare intelectuali. Adesea copiii cer inso{itorilor s i meargi prin fafa unei curfi in care qtiu c i sunt animale (c2ine. incilziti la soare. castanele. urmati de fortificarea musculaturii. 0 curte cu gridini care s i satisfaci nevoile de joc qi de miqcare ale copilului trebuie s i aibi un teren liber qi un colf cu umbr$ unde se aqeazi o masi mici qi un sciunel. florile qi crengile cu frunze pe care le poate pipii au o putere de atracfie q dau o satisfactie care nu pot fi explicate. i dar se simt din plin. Importante sunt din ciciula qi mhuqile. imperisabilk spre deosebire de flori. 0 atracfie deosebiti o constituie pentru copii gridina zoologici. Pentru copii. soarele q mi~careasunt factori de o i importang capital5 in ciilirea organismului copilului. Trebuie %cut tot posibilul ca la orice v k s d . ghindele au pentru copil un sens profund. se ofilesc. Pentru prevenirea piciorului plat copilul va fi lisat si-qi petreaci zilnic clteva ore desculf sau in papuci cu talpi subfire. Aerul. in timpul mersului. iar piciorul transgiri). pentru tr%nicie. Pentru a descurca p m l dupi spilare se va folosi de preferin$ un piepten din os. sikituri. un lighean mare intins) care se umple zilnic cu a p i proaspiti. intr-un loc insorit se instaleazi un vas (cadi din plastic. Vegetalele exercid o actiune bine%citoare. care se spali uqor. Foarte buni sunt ciorapii-pantalon. dar nu se va pierde din vedere elementul estetic. Thiilirea prin iarbi constituie o mare destindere. Pentru un copil mic sunt necesare 6 tricouri qi 6-10 perechi d e chilofi. de valoare stabilg. o grimadi de nisip. ii procuri o satisfactie afectivi. de descoperire qi stimulare a talentelor. Pentru pistrarea unei culori frumoase a p m l u i se recomandi o limpezire finali cu a p i limpede. Dragostea pentru animale nu este totdeauna u$or de satisficut.

mod discret. s5 joace cinstit. s5 i'n iniete s5 se joace singuri. Desf5surat in aer liber. tractoare. ilustreaz5 dimensiunea importantei jocului la aceastii vlirstii. de interesele si capacit5tile sale. Spre 6 ani se introduc jocuri cu cifre ~i litere. cu veselii. "cercetate". lucru inanua!). C5nd practicii un sport copilul se va dezvolta mai bine. pentru fetite). ajut5 la miiturat. cei mai multi copii iubesc i'nc5 jocurile de miscare (alergare.Copilul de la 1 la 6 ani indemiinare. imaginatia. le striing5 si s5 le pun5 la loc. ~i iubitii mai bine. lucru manual (de cusut si tesut. Aceast5 tendint5 trebuie i'ncilrajatli. lSi esersea~ii deprinderea de a imbr2ca si dezbr5ca p5pusa. Pentru ocupatiile "statice" se vor alege. tricicleta. L. Nu trebuie evitate a zilele rnai reci sau chiar ploioase. avioane. de modelare: deprind plscerea de a decupa. Trebuie i'ncurajat jocul i'n societatea altor copii. mozaic din plastic. lipi si colora. 0 p5pusii mare si scumpz nu va place i'n mod obligatoriu mai mult declit una comun5. sportul estr o asigurare itnpotriva pericolelor civilizatiei (defonnsri ale coloanei vertebrale. jocul dB prilej copilului s5si descarce surplusul de energie si contribuie la cBlirea si dezvoltarea arn~onioasli corpului. o roabli etc. de viirstii apropiat5. spa15 "rufele" si ~iasele Pentru etc. rnai bune le@ti~l-i altii si va fi cu rnai i'n largul s5u i n viata de toate zilele.a sfatul medici~lui pediatru. b5ieti modele simple de automobile. balansare. Nu sc vor dlirui copilului multe juciirii deodatli. Din chnd in ciind poate primi o recompenss.). constituie un "parc 3e kehicule" cu care imaginatia lui i'si poate da frBu liber. cu conditia s5 fie bine i'mbr5cat. codite de la fructe. La aceastii vfirst5. Trebuie stiut i'nsli cli un ai~trenament excesiv si condus intr-un mod inconstient poate avea consecinte nefaste asupra dezvolt5rii copilului. pan5 la uitarea de sine. pentru c5 ii confers iln sentiment de i'mplinire si mfindrie si canalizeaz5 'Ijocul" spre activitate practics "util5". Spre 5-6 ani i se pot repartiza mici sarcini "cu r5spundere". isi pune v i a ~ a in pericol. S-a dovedit cli exercitiul fizic corect fiici~t permite o mai bun2 dezvoltare a aparatului cardiovascular si a celui inspirator. jocul cu alti copii i'l formeazli ca personalitate: pe de o parte invats s5 coopereze. deoarece il plictisesc. aterosclerozli etc. relationarea cu alti copii se face cel mai bine prin joc. dar in acelasi tirnp capiit5 gustul c5qilor cu ilustratii. din nestiintli.tot atht de bine ca altii de 6 ani. Romanii au spus-o i'naintea noastr5: "Mens sana in corpore sano" (Minte s5n5toas5 711 corp s5nstos). Juc2riile complicate retin atentia pentru putin timp. Contribuie la dezvoltarea arn~onioaslia corpului qi a miiltii. Va fi i'ndemnat ( ~supravegheat) ca dup5 ce s-a ji~catsri. Unii copii trebuie dirija~i. loto cu imagini. apoi sunt p5r5site sau demontate. iln cuEr. Va f i lasat s5-si caute singur jocul dup5 preferinte ~i dispozitii. sli nu triseze. Pe tern~enlung. Trotineta. Nu toate jucjriile au valoare educativ5 (cele rnai scumpe nu sunt si cele inai potrivite!). rochite de schimb si resturi de tesiituri pentru piipuqi sunt preferate de cele mai millte fetite. fac pr5jituri impreun5 scot cu mama. s5 spun5 adevirul. care poate fi manuit. ar putea produce pagube. jocuri cu m5rgele. obezitate. 0 mobil5 i'n miniatur5. copilul poate fi dirijat spre anun~ite sporturi pe care si5 le practice sub form5 de exercitii '-de i'ncep5tor". i DupZ viirsta de 3 ani multi copii i ~manifest2 dorinta de a participa la treburile gospod5resti (fetitele cur512 n~azk-e. jocuri de constructie simple. Copilul are nevoie de libertate in joc. va avea mai mult5 Cncredere i'n el. initiativa. Gimnastica este un sport complet care se poate practica i'n toate anotiinpurile si care se poate i'ncepe . in timp ce altii. sterg praful: iar b5ietii la activitliti in aer liber. DacB apeleaz5 mereu la insotirea si supravegherea excesivii a unui adult. spiritul creator nu se dezvoltB. Unii copii de 4 ani deseneazri. a jocurilor de constructie. de care copilul va profita toat5 viata. Nu se va interveni cu fr5niiri deciit atunci chnd. Concentrarea si ardoarea cu care copilul se poate cufunda in joc. mingea sunt potrivite pentru jocul in aer liber. Alegerea jucjriilor pentru un copil trebi~ie tin5 s5 seama de viirsta sa 111ental5hraport cu vhrsta realli. Se poate oferi un sertar dintr-o comod5. iln raft dintr-un dulap unde s5-si i p5streze jucsriile.egalii. i'ngrijirea animalelor. cum an1 mai spus: c5qi de colorat. Pe IhngB faptul cB este rnai "interesant" pentru el. tobogan). de sexul. pe de altii parte. intrarea i'n colectivitate fiind astfel preg5titB (rol social). nu qtiu s5 deseneze si nici nu manifest5 interes pentru desen. cu inteligentri.

Aerul din jurul bazinului trebuie s i fie curat ~i cu temperaturi corespunz. jucikiile ~i pirintii il ajuti pe copil s i . Bogilia de senzatii. perceptiile senzoriale.iitoare. Unul din scopurile procedeului este de a duce pe copil la o autonomie compled in api ~i de a-i uSura dezvoltarea psihomotorie prin m i ~ c i r i in mediul acvatic. are un efect bineEcitor asupra copiilor timizi. plimbarea) este o activitate a timpului liber din familie. Spre 5-6 ani copilul poate merge la cursuri de inot organizate in grup ~i conduse de un specialist. b l m i . constituie un mijloc de a creSte faculdtile sale fizice ~i psihice.vara. . Natafia (inotul) este sportul cel mai complet ~i cel mai adaptat pentru o dezvoltare armonioasi a corpului (mu~chilor). intre 3 ~i 4 ani se poate trece la bicicleta cu roti mici. este considerat ca un joc. la marginea rlurilor etc. instabili. bineinteles cu "asistenla" atenti a mamei. . Desigur nu se poate invita crawl (craul) sau brass la 6 luni! Pentru a se ajunge la coordonarea miy2irilor ~i respiratiei trebuie aSteptat 5-6 ani. De cele mai multe ori. gratia. frumusetea corpului.Mama sf copilut chiar din perioada de sugar.~structureze spatiul siu i ~i s i cunoasci propriul corp.Pikintii in$$ trebuie s i fie obi~nuiti s i le placi ~i apa.de la cada mici se va trece la cada mare a familiei.Tofi copiii ar trebui s i invefe s i inoate ~i s i se antreneze in mod regulat. in jurul vkstei de un an. Pe Ilngi efectele de gimnastici "corectivi" (picior plat.).2 ?4 ani) copilul este in stare s i meargi pe tricicled. instruirea nu se improvizeazi. jubilarea motorie constituie prilejuri de plicere unici pentru copil. de climat ~ide relief. inele) ~i dezvolti supletea. . Este vorba de o motricitate adaptati pentru mentinerea la suprafati ("inotul clinelui mic"). in practici. copilul s i nu aibi senzafia de frig. cu jocuri in api ~i cu "bilicealii". Dansul clasic sau ritmic este foarte apreciat. Gimnastica imbini elemente de dans ~i acrobatic cu exercitii la aparate (bari fixi. Sedintele sunt progresive. modul cum este acceptad apa de citre mami (teami. un rol important il au relatiile "mami-copil" ~i "tati-copil". deformiki ale coloanei vertebrale etc. . Trebuie ~ t i uc i autonomia completi a copilului in api t apare h t r e 24 ~i 36 luni. se contribuie la stimularea ~i transformarea unui "bebe-asistat" intr-un "bebeautonom". Mersul (drumefia. La familiarizarea cu apa. Undele mediului acvatic. Singurul inconvenient a1 acestui sport este c i se practici mai mult in sali. plicere) ~i indemlnarea celui ce introduce ~iasisd pe copil in api. deoarece copilul simte uSor anxietatea lor ~i nu progreseazi. ci este bine codificad. f51-i prezenp pikintilor. . de cfiteva ore in fiecare zi. negativi~ti. . abdomen mare. S-a spus c i scotlndu-1 din scutece. Contactul cu apa. Nu se pe incep ~edin{ele inot daci pikintii nu pot merge la de bazin declt o d a d pe luni (ar trebui s i fie luat totul de la inceput).Se previd ~ e d i n t e regulate ~i suficient de apropiate (una sau doui ~edinte siptiimlni). paralele. respiratiei ~icirculafiei. Bicicleta se practici devreme. Numai dupi aceste pregitiri prealabile se va trece la ceea ce preconizeazi unele cercuri de pirinti: la adevk-atele exercitii de "bebe-inotitori". Introducerea precoce a copiilor in bazine ar perrnite o obi~nuire precoce ~i originali cu apa. plicuti. in ultimii ani s-a ficut mult zgomot prin mijloacele de informatie pentru marele public despre "sugarii-inodtori". inainte de a lansa un copil mic in api ar trebui: .pe m i s u r i ce copilul crevte s i se acorde o perioadi mai prelungiti imbiierii. cal. Se poate practica de la 3 ani. Am vrea s i precizim c i tentativele de a i n v i p pe copil s i ''?noaten sub vksta de 3 ani trebuie E c u t i in bazine speciale de citre adulfi priceputi.).Se verifici starea apei (curitenie.baia zilnici s i fie primid cu plicere de citre copil. Este un sport excelent pentru dezvoltarea aparatului cardiovascular ~i a musculaturii membrelor inferioare. se fac sub supravegherea antrenorului ~i se adapteazi la fiecare copil. agilitatea. de plastic gonflabili. mai ales de fetite. de tabli galvanizad. La inceput (^m jur de 1 ?4 . de stimuliri care intervin in aceasd experieng. Se ?tie c i fiinp umani nu f o l o s e ~ t ed e c l t o parte din posibilititile sale psihomotorii. . in curte se va improviza un "bazin" in care copilul s i se biliceasci toati ziua (cada de plastic. temperaturi): este de mare importang ca in api.Se alege o piscini cu antrenori (monitori) special formati pentru copiii mici. . in fiecare zi copilul va fi dus la plimbare (1-2 ore pe zi) iar in vacanfe "drumefia" va fi in functie de v h t a copilului.

La copiii mici este un excelent exercifiu de pregitire pentru schi. Antrenasea copilului in activit5file gospoditresti constituie un mijloc excelent de c5lire ~i de inseqie social5. parazitoze ale pielii ~i intestinale. canarii. broasca. echilibrul. este ca acesta s5 re potriveascli particularititilor climinului si situatiei ian~iliei. a unei atmosfere agreabile. corbul. mai rar pot transmite boli ca: boala ghearelor de pisic5. dar greul si munca responsabili si constant5 va ciidea tot pe umerii adulfilor. alergii respiratorii. Animale si pis5ri neobisnuite tinute in casi: g k a . ornitoza.Copilul de l a Patinajul este un sport tehnic nu totdeauna accesibil. patincle cu rotile. hamster. iepurii. pestisorii etc. Pentru copilul de la o r q schiul este un bun mijloc de a profita de altitudine si de un climat s5niitos. Poate fi fnceput la 3 ani. cobaiul. Copiilor rnai mari le place adesea s i simt5 responsabilitatea depling pentru protejatul si prietenul i lor. mic cum ar fi: o pisic5. diferite insecte etc. dezvolt2nd simtul de rispundere. copilul trebuie s5 fi beneticiat de odihnii ~i de o mas5 consistent5 (dar nu copioas5). porumbeii. experienfa pierderii sau a decesului prietenuluianimal ar putea fi un ajutor in trecerca peste durerea provocatii pri~t pierderea celor dragi . Jocul de-a v-ati ascunselea. si In foarte rare c a ~ u r i . bicicleta. Tot inainte de alegerea animalului se va cere sfatul medicului pediatru care va avea in vedere criteriul v2rstei potrivite a copilului. nu sunt suficiente.peste ani.si sunt inc2ntati dac5 piirin~iile permit psezenta in cas5. O alegere potrivitli pentru astfel de conditii o constituie un allimal . Instruirea se face la inceput sub formi de jocuri. colibaciloze. schiul. ce trebuie respectati la alegerea unui animal de ctlsii. Un animal oferg copilului o alternativ5 de investirie afectiv5 ~i se supune unei nevoi instinctive de societate. un cobai.Un considerent major trebuie s5 fie talia animalului ales si necesitjtile sale de miscare: un c2ine foar-te mare este evident nepotrivit pentru un apartament sau o locuint5 de oras cu gr5din5 micli. Pieptsnatul. cioara. urafia. ggina.I constituie costul de intretinere: un d i n e mare poaLe ti o problem5. un c2ine de aparta. psittacoza. inaintea alegerii trebuie verificat dac5 exist5 posibilitatea c a p e durata vacanfei "odorul" poate s5 fie liisat in grija cuiva. are influent5 asupra muschilor gambelor si s coapselor si asupra siluetei. patinajul. hamsterul. Jar mil~chii bratelor si ai spatelui nu se \lor intiri. . dansul ritmic. dresarea. asigurarea unui culcus. un criine mic sau o pisiciirezolv5 parkial nevoia de joc. Patinele cu rotile reprezint5 o formu15 de sport foarte r5sp2ndit5 a tuturor copiilor.animalele crescute in cas5 r e p r e ~ i n to amenintare pentru copil. de rni~care de contact social. gimnastica. protectia ! I I 1 I ! i I I 1 . soricelul. in cresterea. Se recomandli ca i animalul s5 fie exarninat la achizifionare si periodic de un medic veterinar. curajul. De aceea. zbenguiala sunt necesare. Vacantele pot f problematice daci animalul nu poate insofi familia. Schiul este un sport care poate fi practicat foarte devreme si care face parte din viafa zilnici din regiunile munroase inz5pezite. eventual cu casci pe cap ~i cu ochelari fmpotriva reflectiei rx~elorsolare. Animale ~ip5sliri de cas5 cu r5spAndire 1arg5 sunt: csinele. turbarea. vor duce la gambe putenlice.I 4. pisicn. a Patinajul dezvoltii detenta. Problema care se pune inainte de alegerea si achizitionarea unui animal de casi este responsabilitatea pe care o poart5 intreaga familie fat5 de acest animal. un iepure de cask Un alt cnL. Pentru copilul unic la p5rinti.2. inrudit cu dansul si care dezvolti echilibrul. D u p j 3 ani si p2n5 la 5-6 ani. papagalii mici. Mai mult. Sedintele nu trebuie s5 fie prea lungi. supleyea. Gtija de zi cu zi fati de animal contribuie la educarea copilului. Copilul trebuie s5 tie imbriicat cilduros. Copiii iubesc animalele . papagalii mari. i n incheiere. toxoplasmoza. st5p2nirea uesturilor.al na~terii i puilor. inainte de a schia. Mici problerne de educatie Alegerea unui animal de casii. plimbarea. ~i eventuale st5ri patologice (alergii). am vrea s5 preciz5m c5 jocurile obi~nuite oric2t ar fi de indispensabile ~i de pl5cute. Dintre bolile transmise dc animale cele rnai frecvente sunt unele urticarii. Copiii sunt inc2ntati in a coopera la ingrijirea animalului si trebuie incurajati s5 vegheze asupra tuturor necesitritilor lui. Copilul poate fi martorul (intr-un mod foarte natural) a1 ritualurilor nuptiale ~ . la jocuri trebuie sii se adauge una sau dou5 activitjti din urmjtoarele sporturi: natatia. ingrijire. crestere.7. cu ameliorarea echilibrului si motricitiitii. Prima conditie. 1 I . in timp ce fntrefinerea unui animal rnic este mai lesnicioas5. salmonelo7a.

va ciipiita o priijiturii). Pot f i descoperite acum unele tulburiiri uvoare trecute cu vederea piing la frecventarea griidinifei: dificultifi de atenfie. fapt pentru care instruirea animalului de casii pentru curiifenie este esentialii. Conduita corectii este la mijloc: copilul trebuie. Principalul sfat dat de psihologi vizeazii formularea ordinelor: ele trebuie sii fie totdeauna clare ~i precise. reprezinti cel rnai bun stimul pentru comportarea "corespunziitoare" a copilului. precum ~i orice act de nedreptate. c ) mediul familial. copiii trebuie instruifi sii nu se "tutuiasc4' cu ele. Sunt interzise: a ) ameninwea cu biitaia. de concentrare. b) interdictia sii m b h c e (ca misurii de disciplinarii). Pedeapsa este indispensabilii pentru unii copii care au comis o fapti interzisii. Atmosfera skiitoasii. neindemharea. ao aplica vreodatii. Copilul care frecventeazii griidinip se deprinde sii se scoale la ore fixe. ciipu~e) preveni in pot mare miisurii aparifia unor afecfiuni la copil. Pe de altii parte. tulburiiri ale auzului sau viizului.Mama si mpitul impotriva parazifilor (purici. b) starea de skiitate. sii nu fie retrase. Recompense yi pedepse. Pedeapsa dreaptii ~i adaptatii g r e ~ e l i iil elibereazii pe copil de sentimentul de vinoviige. cu mici festivitifi vesele. Vksta la care un copil poate frecventa griidinifa se va stabili dupii un consult cu medicul pediatru ~i. Nu sunt necesare pedepsele corporale. Recompensa nu trebuie infeleasiiintr-un sens restriins (dacii va face un anumit lucru sau va fi "cuminte".cu psihologul de la dispensarul policlinic. pedepsele inutile. Unele din aceste deficienfe pot fi corectate p h i i la intrarea in ?coal% . memoria deficitark dificultifi de infelegere. a deveni disciplinat in vederea unei inseqii sociale eficiente. pentru cii ar duce la un comportament condifionat. copilul resimte mult mai dureros retragerea afecfiunii ~i indiferenfa piirinfilor. "desc&carea" nervilor unui adult. zilele noastre. dar in acelqi timp este necesarii o autoritate vigilentii pentru a-1 inviifa limitele puterii sale. Autoritatea parintilor se miirginea altidati la a da ordine care nu tineau seama de personalitatea copilului. Fa@ de animalele care mu~cii. defecte de vorbire. sii aibii un program ordonat a1 zilei. c ) a speria copilul cu pove~ti groazk d ) a promite o pedeapsii pentru mai t k i u (copilul uiti delictul!). Gradinip. Admiterea la griidinip se va face in funcfie de: a) gradul de maturitate fizicii ~i neuropsihicii. nu sunt uitate niciodati de copil. destinsii in farnilie. revendiciirile unor psihologi in favoarea copilului au fost adesea g r e ~ iinterpretate. d ) adaptarea cu colegii de griidinifii ~i cu educatoarea. sii mbiince. timiditate. Mai periculoase sunt contactele copilului cu excrementele animalului. disciplina ~i iar viap in colectivul de copii acfioneaziipozitiv in sensul socializiirii lui. Animalele trebuie vaccinate conform legilor in vigoare. sii se spele pe miiini. Prograrnul de instruire ("lecfiile") il pregiite~tein vederea ~colariziirii. t inciit unii educatori au considerat cii nu trebuie nimic poruncit ~i nici interzis copilului (s-a creat chiar un curent d e "educafie antiautoritarii").eventual . sii se imbrace ~i sii se dezbrace singur. respectat in nevoile lui esenfiale.fl contradicfiile ~i lipsa de unitate a adulfilor in probleme de educafie. e ) a promite o recompensii ~ia nu respecta promisiunea ficutii. organizate spontan. sii fie pe infelesul copilului. intr-adeviir.

i iII!rO. trei i ~ L r~i:ccsiit^: I /al~ar:i~.iilol:dl nu se ii>lo.LI si c311tit2ti 11. 1l!i1ll5 vrcnic: C ) Pc:1!Li.I.ire p::rro. t. ~.~ril din !.ilc.liodal Gc preprare 11 pi~od.ii:~i~lisil^.e~lti:~t~a 11>di~8i:i .i~tuic c'!c.t>du<ului :pc!hl-:.:rli in .)c <.i:i31cp~~C 2! pot bor. (L:C :. B0ic~il1~1 15 .jit'>t. c 21~ ~ I C C .i [ ~ i i i ~ .: ..ld5 :..ll i)r%.rcspunzriros (in inciperi uscatr 1'5coroasej sc pot c\cept~.~::~ 3~c\lc.1ir5 L.I I ~ ~ < : L I ~ I I ! I~\ .r::.II.I !::c p n~ 1'1 .!?qui proJu!.po/iti~ ? : s ~ e r i l i l a ! ..~..~iblin:i[5T i .CLLzal6r i n concc~~tr:~~it: .jlosirc~. Il2ilnii ile orrL....I I:! vlirs:a it. i ~ i cc11itniirz n1.ialc dcstlnalc. Si aczstca din ~ ~ r i ~ l f icontinc: un singul. LI!.:!l. 223 . i a i ~ iicntr:! ~ ~ 1 g sc +orfscc Id itidlc:.itc. rrl5-caihui::.i!sau legu:nc (Innrcov cu . l ~d c c s t ~ .iI . la fii.1( i\irc. .i \c p!. .I-.. Produse industride pentru alimentatia sugarului G(':ic~i-c:iiiri.. .exc.~'~i.u i t ~ ~ ~ ~ l i amcalal nu prvvrid alt!ii)<i u !Jc pc l c c.i cbte \':il.1!if'elat5 !a p:~!parc.i U L I I . s i . c-oinpozit i:. clocot (ae poatc !olosi Gropui dc ?:~har). pun$ :c piastic.lI.:./.i !~~-e~~.:~nc.yc.: dial Saptr (ic.. rc.jipcsti~ ~ 2 G. . t-'! cc\mpoi. -'ju.c:lc c ~ ? tc..c~x-c in parti.r.i.L!f:~ z..t..f51..lio\~rc se impun r2titt.~salul dlii \. t i i s 1t G . !.-< .iikir Int..:~t.nesr~:c)care neccsits :!~fi.!r:i l ~ i l dc l.c sc recoina~?dii . .r!jogcilS.i. c L ' ~ c ~~ s ~ .)pil~~lca1-. 1:) 1 .!h: . v21-stade ia c31'e se poate aclniinixtra all f(3ii D ~ C ~ C I . dup5 Fc arnb.lu li:X~il(':) :.!i. Ijhrlc:itici ?i dut'at:~ clarit va1al~iiIt.l.: \'I 17ik ctlrcparsrc inst:unt). r j ~ ! fi PCI : : I c ~ c ~ ~ !i~.ci:ornalldat).4 lc.ipi. f.. i ~ ~ g .Lnelc.??..ids>. .ului indust] ia! trcbuic s2 tic.o:~:~nu~:~lui.l!-5 pcnti-Ll 24 de OX: )i \e P~S~~.hl!cit~c. S ~ L xub io11i~5 pircuri lu I de . . F'tociu .ik: . frr~cte IL. r:ilr.:'l ~?o:it.5 sru!lji.!5I hc*~ . ap5 (dccucl) dc ol-cz 2-3% sau mucilagiu dc .. birn?.c):li:~::. . Prc~dustle iaplc destinate alimentatiei cugarului de :.~l?iic:!.r.u hi. 1:iptclc ~ n a trcbuie b::t o dat2 in i . !iil. :.~:~i't::~ ~ 2 : p~ ~ ~ P C I I L I I ~ I ! ..3..71cl .:!. avantaijul cB ..lnctrcil-ih.ri :)!ij.!:':I.:tlqjc crmeiic.ii.: prcikl'at SFI ! ic cn~~hulir.?k)il5.va precautii: 3 ) se \lerilicII Sc p ~ preLcrItc:> L I ~ ~ ' r ~de 5 t f 1 pulbere (de esrrnplu t~. IILI c\lc :.p~-odusc. ? u:!c...~!:.11 ALI Lln . I"ICI:LI~.1-. iLsi.1... sau pot avva adaosuri icel-calr.::L%:L .~l?ilita:cal produsului: b) se con11-oleaz2 tic f5inu:i c!c ccrcalc. sj11gur."/~.I:! *..:~l: la1 dc:~?r:!~..a ~cl:ll~gurt~lliorti011c~i~5 ~l:t.~:~-zi~:':.ca zahrlr~llui.-s dc: !:.ir.xu ~ m5r.I.). :~-i.: c. in:!intc dc ti~lo>irc.-c x rc>s~:>pe. !~liiir~te f. pulbcrca es?? ~ i L: 5 ~ m5r cu :.li. cai.::~c j .>tz 're.!/ .-~:ri i u 3' calJ5.i inc.:. ! I I I C anterior.tnticiiugarului si copilul~~i i c ~ n sunt prcicntatc adaptate). . de i ~ l ~ ~ r i r .li ?nck.itre f:lbric.t~anutic~!iui.. c r ~ ~ i i.i!)?i>. ~ Eiic it.al:lbilitulc..: :!.i~ii. !.i.. ~ ~ ~ s c r iI: s t111 lirnb:~ion1Ln2: compo7itia F:epa!*a.:~LI gust .i xc i'ii\t~CI-C: i .p~~:it:_~lu~ c.3ei tabid. garantat3.lc.c:r.fatS cie n~cciic i (care a:.c:~. tirtlcstec 3e li~!(:te . niol-" (pcitwi.xt: w u zilc. .\c:.ic.:txi-. c1~stiii.t* I ..clc.irl!a]-. ~td.. zcamil) sau i:~.la.! . p u n ~ dc: hl!rtic : i i i 1-1 f~iy tclcr.-i..Li <.t>(iit\r~ li nlc~~tiori.L f 2 f ~ i ' ~t'r)?tl'~l.o(. G.5.~iC. h2:-tit wi: ~la:. L.:.c pc 4c : ..t.l. ~i.d (c~liiilc tie 4 a li iic~~t..iB L.::ic 53 fie ~.-!. d~ili-~:~!:ya u i:ca i-. :t.c I Iai r c ~ t . I\:-L. pungiic (I. i.B .iInpl:~ fi:1!?5(pcnt~-11) L I .epccla c%nc.c.ia:nha!ai~~l e:tc in m r e pcrfcc.'.L. S\.t d.\acst%.i:3 C. gu-. (: ~ 1 .I ~ I I ! ~ I ~ :''L3~ib\~".tor.! 1.>> i:~nccJ :.itelr?r adnpt:ttc i p311iai adaptntt.i~!!iui. ~ r a l u i ~ :: iupil3ri. jn t ~ n I !.lcl-mt:i .is\pcctl\I .. . ~dc ~ \. r t i l ~ ! ~ 13iodul clt prepayarc. c. ! ~ l ( j . TrcL~uicsuh!iniat cli. ) ..:~a~guG pl.l?icnlul car' i . i>!.). l i I t I :nc!it.:ii 111ici.. c ~ ! ..... i ~ ~ i . ProJuxcle indu\ri.I I I~~.i~! r.ic rill ti. Inaintc Produsc ilin cereale.c.:lrne ctc..!-rnc:llrl i.~/LII ill c:irt: c ~ ) p i ~>c s. D i p ~ r ~ t : ~ i c I r ~ s t ~ . plcrcic.(::! ~na:\tic::-0:-i~: pre/c~!t:~ ~~~clitiilnca c. Pircl!rilc.~ l :~I I ~1 !!i1.i ..I-kU 5ij pis~rcn/:i1n:li 1 ~ i 1 iJc: 24 c1.< i.r.ii~gal. Kc! (1s 1'1~11ctc l e c ~ ~ r n e~ n o r c o v . 5'k idac2 !r7..1 c(!!>il~tii!i ~1.::.ilc p~-oduc?:oarc i n amt. in p!imclc: 2 s5ptiirnGni d:: 1-iit5 si pentru prepalatclc ~iiin?::l.od.e \:a :. si 'clume 2c i.> ~i-ii.a scrvit (sa-ifin . (si cantilatea de p~-i)dus .

iar apa n i scade la un litru ( timpul fierberii se amesteci pentru ca orezul s i nu se prindi de fundul vasului). .persoana care prepari alimentele se va spas pe rniiini cu a p i qi sipun. Se frimbntfi un aluat. Brbnza astfel ob$inutA se trece eventual printr-o s i d deasi. 2-3 biscuiti (pesmet) se opkesc cu 100-150 ml api. in cantitate mici de a p i qi in vase acoperite cu capac. Se lasi s2i se riceasci. portocale) sau de roqii. Se prepari at2t din lapte nefiert. Apa (decoctul) de orez.alimentele se fierb cbt rnai scurt timp posibil.se folosesc numai cu@e inoxidabile. Aten$ie la calitatea laptelui! b) B r k a de vaci din lapte fiert. 50 g zahk (10 lingurife). Se alege orezul de impuridti. Brcinza' de vaci. Pentru prepararea apei de orez sunt necesare: 30 g orez (6 lingurife sau 2 linguri cu v w . d) Brbnza de vaci preparati cu cheag. Este necesari o cantitate de lapte de 4-5 ori rnai mare deciit cantitatea de b r h z i pe care dorim s i o pregitim (pentru 200 g brbnzi este necesar circa 1 litru de lapte). apoi se scurge zerul (in siculet de tifon). piersici. apoi se pune intr-un siculet de tifon. sau se trece printr-o sitA d e a d pentru ca s i se scurgi zerul. Dupi ce se riceqte putin se adaugi 8-10 comprimate de lactat de calciu (4 g) pisate in prealabil.2. apoi se pune la scurs intr-un siculel de tifon. pentru a se obtine grunji fini. Alimentul preparat se serveqte cbt rnai repede dupi fierbere. se taie biscuiti de formi dreptunghiulari qi se coc la foc potrivit in tava tapetatA cu =ni. Se fierbe 1 litru de lapte qi se lasi s i se riceasci la temperatura corpului. r k i r e ) se face cu putin timp inainte de fierbere pentru a nu fi phtrate prea mult in api. 60 g unt. 250 ml lapte. un virf de cutit de bicarbonat. 3 linguri de orez spaat sau 3 linguri de griq. Biscuifi pentm sugaa': 530 g E i n i . Se adaugi 10 g (2 lingurite) de cheag. Se foloseqte ca lichid de diluge pentru preparatele din lapte praf sau ca aliment de tranzitie in boala diareici. pentru a se separa b r b z a de zer. Se folosesc (opikiti in prealabil) cu suc de fructe sau cu m k ras (4 lingurite de pesmet pentru un m k mare ras) sau alte fructe strivite qi ca adaos la lapte sau iaurt. iar vasele qi ustensilele folosite se vor spas cu detergent qi se vor op&i inci o datA inainte de intrebuinwe. amestecbnd mereu. a ) B r h de vaci din lapte nefiert. &ere. p h i c h d se formeazi cheaguri mari de brbnzi. Se strecoarii printr-o siti sau prin tifon. c) B r h z a de vaci preparati rapid cu lactat de calciu. 250 g zahk pudri. Se indulceqte cu zahk 5%. . fn continuare. Poate fi preparatA qi din de orez sau din "cereale de orez" instant. in caz contrar. Dupi 12-24 de ore se ia smbntha qi se pune laptele la foc mode. Laptele fiert se i n s h h t e a z i cu maia. un litru de api. Se fierbe 1 litru de lapte de vaci sau lapte praf integral.vasele de bucitirie pentru copii vor fi din material special (oteluri speciale) sau smapite. Se lasi s i se riceasci. cbt qi din lapte fiert. Biscuiti cu brdnza' de vaca'. .prepararea (curitire. fiert bine 1 d I . Pentru sugari se recomandi prepararea numai din lapte fiert. Se rnai p a t e adiuga suc proaspit de fructe (mere. Pentru phtrarea valorii nutritive a alimentelor (in special a vitaminelor) qi evitarea imbolnivirii copilului (contaminarea cu diferiti germeni patogeni sau cu substante toxice). se vor respecta urmitoarele reguli: . se riceqte imediat qi se phtreazi la frigider sau congelator. Budinca' de fa'inoase cu lapte cu sau Far2 b r b z i .5. Se lasi s i stea timp de 12 ore. Dupi ricire se adaugi 50 g b r b d de vaci qi 1-2 lingurite sirop de zahk. Laptele este l h a t s i se prindi la temperatura unei camere incilzite sau qi rnai bine pe o plitA caldi. Apoi se completeazi apa in care a stat orezul pbni la 1 112 litru qi se fierbe la foc domol aproximativ o o r i pbni cbnd bobul de orez "fnfloreqte" qi se zdrobeqte uqor. modul de preparare este acelqi ca pentru b r b z a de vaci din lapte nefiert. se spa12 cu rnai multe ape qi se lasi s i se inrnoaie aproximativ 112-2 ore in a p i rece. apa de fierbere nu se arunci (contine vitamine qi stiruri minerale). se adaugi z a h h l qi se rnai di in fiert cbteva clocote. Dupi ricire se trec prin maqina de tocat (ca pesmetul de pbine) ~i se pistreazi intr-o cutie bine inchisi. Retete pentru sugar Reguli generale pentm prega'tirea preparatelor din fructe sau zarzavaturi.fructele qi legumele crude se aleg cu griji qi se spali din abundenti cu a p i sub jet. . . speciali sau cu iaurt preparat cu o zi inainte (2-3 lingurife la 200 ml lapte) ~i se pune la prins la temperatura camerei sau qi rnai bine pe o plid sau pe un calorifer cald.

.

cu alte sucuri de fructe (portocale. in timpul fierberii st adaug5 ap5 p h 5 la 1 litru. inl5turhdu-se coditele. se poate lua grhimea. compozifia se amestec5cu oul b5tut qi cu fructele rase (mere) sau bine zdrobite (zmeuril). Spanacul preparat cu rhtaq este rnai gustos. adhghdu-se o lingurip de unt sau de margarin5 qi pufin5 Bin5 de pesmet. Se spal5 in rnai multe ape reci. Sucul obfinut din fructele i proaspete cu ajutorul unei prese do fructe poate f administrat ca atare din a 10-a . morcovii st paseazi5 de dou5 ori printr-o sitii &as5 sau se mixeaz5 se completeaz5 cu ap5 p h 5 la 1 litru se pun din nou pt I I I . Se fierb 1 112-2 ore la foc mode. amestecat sau alternativ. 1 ou. Se fierbe 1-1 112 ore la foc domol. Apoi roqiile se zvhtii qi se taie in buc5fi rnai mici. Sucul de tomate. 2-3 linguri lapte qi se amestec5. Dac5 se adaug2 pu@~ lapte sau pireu de cartofi. lapte proasp%. Diluat cu ap5 simpl5. curat%. alte fructe de sezon). mai tinere. Se fierbe laptele cu z a h h l qi se adaug5 cerealele dizolvate in pufin lapte rece. Este un suc pe primesc cu multii pl5cere. iar la copilul peste un an se s & h 2 cu furculip qi se mixeaz2. Zeama rezultatii se trece printr-o sitii deas5 sau printr-o bucatii de tifon. dispare gustul a m h i . In loc de unt qi pesmet se poate adhga la copilul rnai mare q puM rhtaq din unt qi i f i n 2 (o lingurip de f i n 5 se pr5jeqte ktr-o tigaie p h 5 se rumeneqte f i n a . potoleqte setea. Sucul se trece printr-o sitii. de sear5. 500 g morcovi pentru sugarii mai rnari. nu este acceptat de toti sugarii. 30 g zahk. fructe. Apoi se r h i e qi se storc printr-un tifon curat. stinghdu-se cu apa in care a fiert spanacul. Unii sugari refuz2 supele cu miros de p5trunjel sau de ?elin5.se spal5 qi se taie in rondele s u w . suc de fructe (de l h % e sau de portocal5. se pun intr-o strecur5toare care se scufund5timp de un minut in ap5 clocotitii. btr-un litru de ap5 rece se pun: 250 g came (gEn& m h a t ) . Din cauza gustului a m h i . 50 g zahk sau 50 g glucoz5 qi un v W de cutit de sare. Fructele citrice (portocale. Din aceleaqi motive spanacul r h a s de la o mas5 nu se reinc2ilzeqte pentru a fi dat copilului. Supa de came. verzi. 112 telin5. Utilizarea este multipl5. l care copiii ? Sucul de citrice proaspete se obtine prin presare. sau se adaug5 la pireul de fructe sau la masa de fiinoase cu lapte. Important. Se pune pe sob5 qi se bate cu telul p h 5 aratii ca friqca. care sunt d2un5tori. care se trec prin maqina de tocat came sau prin presa de fructe. Pireul de cartofi se poate imbog5ti cu o lingurip de unt sau margarin5 sau circa 20 g caimac ori smhtiin5 de bun2 calitate. Se strecoar2 printr-o sitii. Tomatele (roqiile) se spal5 bine sub jet de ap5 rece. Dup5 fierbere. iar cartofii se cur5@de coaj2. timp de 5-10 minute. zmeur& c2pquni etc. acizi organici (1-2% acid citric) qi vitamine (50 mg vitamina C b 100 g). Sufleu de cereale (porumb etc. Se pregbqte bainte de mas5.a 12-a s 5 p k h 5 de via@. deoarece anumite substank continute in spanac (nitrafii) se pot transforma in intestinul copilului b nitriti. dac2 sugarul refuz5 s5 primeasc5 preparate nebdulcite. se paseaz5. Pentru a-qi p5stra s h r i l e minerale qi vitaminele. prin confinutul lor in zahk (10-13%). sau 1-2 linguri b r h 5 de vac2.lingur2 de lapte wndensat. se pune intr-o tav5 uns5 qi se coace la cuptor circa 4 C de minute. Dup5 ce s-au fiert se strecoar5 apa. se scurg bine de ap5. Sucul de morcovi se poate da. 300 g morcovi tineri sau carote. Se aleg frunze fragede. se pune putin2 sare. p h i se inmoaie foarte bine. Apoi se fierbe in ap2 pufin2. Se pun la fiert intr-un litru de ap5 rece. pentru sugarii prematuri qi sugarii sub vksta de 2 luni. Sarea se adaug5 mai ales in caz de diaree cu vks5turi. Se poate bcerca qi bdulcirea cu zahk. Se spa15 qi se cur5t5 bine morcovii. Pireul de cartoj?.) cufructe. Pireul de spanac este folosit dup5 vksta de 8 luni. dac5 este c a u l . Se t o a d m h n t qi se pune din nou in pufing ap5 in care a fiert. Sucul de morcovi. Se fierb p h 5 se b g r o q & Dup5 ce se rkeqte. Se aleg 200 g cartofi de bun5 calitate. ir momentul k care se serveqte copilului. 250 ml lapte. 2 morcovi. l5mdi. l h % ) reprezintii alimente de mare valoare nutritiv2.). Sufleul poate fi preparat qi &I fructe urmdnd ca acesta s5 se adauge ca garnitur5. p h 5 c h d morcovii se sfiMim5 cu uqurin@. Boabele de zmeur2 se aqaz5 in strat subfire btr-o strecur5toare care se scufundti de rnai multe ori btr-un vas cu ap&Apoi se zdrobesc bine cu furculip. 40 g cereale instant. se apal5 qi se fierb. I . se opkesc cu ap5 fierbinte inainte de a fi pus la fiert. 1 p5trunje1. apoi cu api cald5. 1 litru ap5. Sucul de zmeura'. Se aleg morcovii mai tineri. fi primele 8 luni de via@nu este recomandabil s5 se dea sugarului spanac. Se poate folosi presa de stors fructe. se cur5@. Supa de morcovi. Spanacul proasp5t nu se depoziteaz5 timp prea kdelungat. qi.

creme. se completeazi apa evaporati. Se prepari din legume variate. se indepirteazi spunla ~i impurititile. salate de fructe. Se taie in bucifi mari qi se pune in apa care a inceput s i clocoteasci. Pentru a indulci 5% 1 litru de lapte de v a c i se a d a u g i 60 ml din a c e a s t i solufie. fie ca garnituri la carne (salate de tot felul. foi de salati verde. maghiran etc. Supa de zarzavat. ciulama. ciorba de r o ~ i ide b o r ~ . mirar. Dupi fierbere. Se fierbe acoperit. se zdrobesc usor cu furculifa.). la Siropul de zaha'r. 500 ml api. 0 lingurifi confine 4 g zahir. se rgcevte. cu chiftele. Condimentele se adaugi la mincare pentru a-i conferi un plus de savoare qi a-i varia aspectul. 5. leustean. Pentru orientare: Supele recomandate in alimentafia copilului mic sunt: supa limpede sau de carne cu giluste sau tiiefei. La copilul mare ~i adolescent pot fi folosite ~i condimentele traditionale (boia. supa de morcovi se amesteci pentiu omogenizare. fripturi. clitite. ajungind p h i la consistenfa de pireu. in timp ce fierbe. Sosurile nu vor fi prea grase. Pentru perioada de copil mic ~ipre~colar se va veghea ca felurile de mincare alese s i fie uqor de digerat (firi ceapi prijiti. Cu refetele pe care le diiin mai jos am urmirit s i oferim citeva jaloane. Este alimentul de alegere in caz de diaree! inainte de a se turna in biberon sau cinifi. in 50 rnl api se dizolvi 1. se d i din ce in ce rnai concentrat5. cartofi sub toate formele). in alimentatia copilului mic se vor folosi predominant vegetale (pitrunjel. se adaugi grip1 turnat in ploaie.Retete culinare foc ~i rnai dau in clocot de 2-3 ori. La 200 ml api se adaugi 100 g zah%rsi tot amestecul se fierbe p i n i ce volumul final este de 200 ml. 1-2 pistii de fasole verde.Amestecul rezultat se fierbe p i n i la volumul final de 100 ml. existi numeroase posibilitifi de a oferi copilului dulciuri: budinci pe bazii de fiinoase sau fructe. Cind legumele sunt fierte. dupi sezon: morcovi. n u c ~ n a r i . Se rnai fierbe 15 minute. ~nifele. . punindu-se vasul cu supa de morcovi intr-un vas rnai mare. Dulciurile constituie o componenti importanti si foarte agreati de copii. budinci cu legume. Retete pentru copilul mai mare Modul de pregitire a diferitelor minciruri se apropie. Se pistreazi la rece ~i se folose~te numai 24 de ore. maioneza se poate servi la cele rnai variate salate. corespunzhd cu 50 g zah%r. Pentru a preintiimpina zaharisirea. . Se servesc fie separat (ghiveci de legume. fie numai morcovi la copiii cu plus ponderal. in general in propooie de 5% (0 linguriti la 100 ml de preparat). McincLirurile cu legume ~i carne nu trebuie s i lipseasci nici o zi din alimentafia copilului. privind modul de preparare a alimentafiei copilului si sugestii pe baza cirora mama poate crea. ceapi. sau dispu~i diaree. sot6 de legume) sau cu o u i (spanac etc.5 g acid citric qi se adaugi 80 g zah%r. creme de legume. se adaugii 3 lingurife de zeami de limiie.2 pe bazi de unt sau margarini. Pentru 2 pooii de 250 ml supi de legume sunt necesare: 200-250 g zarzavat curifat. imbogifit cu unt sau ulei. budinci cu carne. tarhon).). rintasuri groase) ~i s3 nu contini condimente. dupi 6 luni se poate folosi cu tot zarzavatul pasat. La inceput se paseazi numai morcovii cu sau fari cartofi. Mdnca'rurile cu carne se servesc de 4-7 ori pe sipt5mini: peri~oare diferite sosuri. Zarzavatul se curifi ~i se spali bine de rnai multe ori. cimbru. Rezulti un sirop car%confine5 g zahiir la o lingurig. se va fierbe in baie de api. gulie. in api rece (sub jet). vara se adaugi ardei gras. fie numai cartofi (copiii slabi. In caz de zaharisire. 10 g g r i ~ (doui lingurife). dovlecel. pitrunjel. piper. sufleuri. dupi plac. pe misuri ce copilul inainteazi in virsti. Se strecoari. de cel a1 adultilor. un mare num5r de variante. cartof.3. Zaha'rul invertit. tomate. Se foloseste la indulcirea tuturor preparatelor pentru sugari. Dintre sosurile reci. h continuare se va da fie amestecat. f i i n i si lapte (sos alb) sau smintini. cu api rece. Se prepari de preferint. telini. cu tendinfi la constipafie). Pe l i n g i priijiturile de casi care se pot pistra rnai multe zile. Se pistreazi la frigider. in cantitatea cea rnai mare.

pitrunjel verde. Se adaugl un sos alb. Supa' din came de vita' sau pasa're. se toaci m h n t . 100 g fXni4. F%na se rumeneyte putin in unt yi se stinge cu lapte. pitrunjel verde. p2trunjel verde. un ardei gas. C h d sunt fierfi se paseazl prin sid yi se amestec2 in zeama in care au fiert. doui royii sau o lingurip de bulion. 2 linguri iaurt. se paseaz2 prin sid. in ap2 rece. &ar verde. hainte de a fi servid se adaugi iaurt yi mikar tocat. fie cu bulion de came. Se fierb dovleceii 15-30minute in sup2 de zarzavat.20 g unt. apoi se inglobeaz2 in sup& Sare dup2 gust. Se strecoari supa. o lingurip de zahik. ti%iadin buc2Wle de 2 cm. Sup6 de cart08 pasatri: 112 1 ap$ 100 ml lapte. preparat din f i n 2 yi lapte yi se clocotesc impreunk amestechnd tot timpul. 600ml ap$ 300 g royii. bine spaate. unt. frunze de !elink o lingur2 de orez. 20 g conopidi sau mazke verde. supa poate fi serviti cu tiiefei (fierfi separat). tocat. o ceap$ 30 g unt sau ulei. 200 g cartofi. Sosul se amestec2 cu supa yi se mai fierb 10 minute. Supa se poate acri cu zeam2 de l b i i i e sau cu oiet diluat de fructe. C h d zarzavatul este aproape fiert. un morcov. pltrunjel tocat (smhthl). unt proasp2t. Separat se leag2 m a cu laptele rece. o ceap2. Zarzavaturile se spal2 bine. 25 g a n $ 100 ml lapte. t%ap in cuburi mici sau in felii sub@ri se fierb in ap2 cu sare. C h d se serveyte se pune unt proaspit gi p2trunjel verde. Se pune din nou la fiert cu orezul. un gabenug. fierbdndu-se bine. SupZ-crema' de felinc?: 200 g cartofi. 600 ml api. Se prepari separat un sos din f i i yi zeami de sup&care se toam2 in oala cu zarzavaturi. Se cur2g morcovul yi ceapa.Pasta obfinud se toam2 cu lingurip in supa care clocoteyte. Apoi se paseaz2 totul prin sit2. sau 250 g came de pasike. iar zarzavatul se paseazi prin sid. se pun lafiert. Supa' de fasole verde (pentru patru POI@): 114 kg fasole verde. 1 gabenu?. Se lasl s2 mai dea cdteva clocote. 112 gabenuy. Cartofii cur2pfi yi bine spaafi. sare. 600 ml ap2. apoi se ia de pe foc yi se adaug2 g2lbhuyul yi p2trunjel tocat. La copiii mari se poate servi cu crutoane. 500 ml sup2 de legume sau bulion de came. o r2d?icin2 de p2trunje1. C h d sunt fierte. o lingurip unt. o lingurit2 a n $ sare. Se in2buy2 telina qi cartofii ti%iati m h n t . un morcov. se adaug2 fasolea. dou2 linguriie de mini. iar la urn2 se adaug2 smdntha yi pitrunjel verde tocat. Se adaug2 apa clocotid yi se fierbe. Sups'-crema' de conopida'. Se poate subfia yi cu 200 ml lapte sau chiar cu apL Se poate ska. 150 g zarzavat de sup2 (dup2 sezon. cu lapte. p2trunjel verde tocat. 50 ml lapte. o lingurip unt. sare. apoi se pun s2 fiarbi in api. se pune ceapa (intreagi) apoi ~i celelalte zarzavaturi. Supa' de ro8ii. un morcov. doui lingurife de s m h t h i . La copiii mai mari se poate servi cu crutoane. Se paseazi prin sit2 yi se subfiaz2fie cu sup2 de legume. cu unt y i cu api. Royiile. p2trunjel verde. o ceapi m i d . Se adaug2 puling sare yi p2trunjel verde tocat. in supa fi& se pune conopida bine spaad yi desmcud hbudple mici yi sare. pitrunjel tocat yi untul. doi cartofi yi dup2 sezon. Separat. se rnai clocoteyte. 112 1 ap$ 150 g maz2re verde. o royie). sare. Dup2 2 ore se scoate camea yi se strecoar2 supa (camea poate fi folosit2 la prepararea de chiftele sau Supa de legume pasatri. Zarzavatul spaat yi cur2pt se pune in apa clocotid yi se fierbe p h i se inmoaie. 600 ml ap$ 150 g came de vid. Se trec prin sid. se face un sos alb din unt ~iZ n i ~ise stinge cu lapte. in loc de orez. 20 g =n2. ti%iepi. 200 g dovlecei. sare. o ielin$20 g unt. sare. se adaug2 sare yi gabenuyul bitut cu lapte. Sups'-crema' de dovlecei. Apa se pune la fiert intr-o oali s m a p i d . cur2pd. pitrunjel. C h d acesta s-a fiert se adaug2 la supi pufin2 sare. Se mai fierbe 15 minute. se fierbe acoperit la foc domol. Poate fi servid cu crutoane. Se adaug2 laptele (sau s m h t h a ) b2tut cu gilbenuyul. cur2pte de pielife yi s h b u r i . Camea yi oasele. sau cu "zdrente". Apoi se adaug2 royiile yi ardeiul yi se fierbe impreun2 p h 2 se *mmoaieyi royiile. 10 g &n$500 ml sup2 de zarzavat.Mama Supe copilul M-ea c u G p d yi bine s p a a d se fierbe in apL F%na se rumeneyte pufin in untul incins yi se stinge cu zeam2 de sup& Se adaug2 la sup2 yi se fierb impreun2. o rldicini de pitrunjel. se mai adaug2 mazke verde. Se fierbe in continuare in vasul acoperit. 50 ml lapte. . 100 ml lapte. Sups'-crema' de muza're. un litru de ap2. 100 ml lapte. conopidii. sare. se taie in felii subfiri ~i se pun in sup& odad cu sarea. unt. acute intr-un ou intreg cu o lingur2 de rain%. se cud@ de coaj$ se taie. C h d clocoteyte. 150 g conopid2.

un ou. curiifat gi tiiat mirunt (inthi ceapa. miirar. care este frumos colorat. 600 ml api. se adaugi oul. o lingurifi unt. continuhnd s i se amestece cu lingura pentru a nu se produce cocoloage. Pentru copilul trecut de un an se adaugi verdeafii tocati. mugtar. Se amesteci neintrerupt. poate fi adiiugati la supi. se adaugi fiina. 10 g hrean. impreunii cu zarzavatul fiert ~i tiiat. Untul se topeste la foc tare.Retete culinare ca umpluturi la omleti sau. 200 g carne fkii os. Se servegte cu peste alb fiert sau legume fierte (dovlecei. tiiiati bucifi mici. D u p i dorinti se poate adiuga suc de limhie. Se face un sos alb (vezi mai sus) la care se adaugi suc de morcov crud preparat din morcovii rasi si storsi prin tifon. piper. Se servegte ca adaos la carne fiart5 sau fripti. phn5 se ingroasi ca o cremii. in supa limpede pot fi pugi tiiefei (fieqi separat) sau giiluste din pesmet (112 chifli. 10-20 g pesmet. phni cBnd se coloreazii sosul. Pentru sos de mere: 300 g mere. sare. 0 linguri de Gin5 rumenitii pe uscat. 200 ml lapte. peste care se adaugi tarhonul tocat foarte fin. se amesteci cu putin lapte rece si se fierbe amestechnd tot timpul. acesta capiti culoare roz gi este vitaminizat. 114 kg spanac curifat. sare. Chnd fierbe din nou in clocot se adaugi zarzavatul spilat. se pune la fiert. 200 ml lapte. Sos roz. o ceapi. amestecsnd tot timpul pentru a nu se rumeni. se toacii miirunt gi se amesteci cu untdelemn. un vhrf de cutit de unt. 2 lingurife de orez. Sos tomat. sare. carne fiartii. 5-6 linguri de ulei. apoi morcovul si pitrunjelul). liimhie sau b o r ~ . in caz c i se folosegte ofet. Laptele. 10 g Ginii. Sos alb "be'chamel". Se acreste cu borg proaspit sau cu limhie. 4-5 linguri de untdelemn. cu mhna inmuiatii in a p i gi se introduc pe rhnd in zeama care fierbe. Osul se fierbe in a p i cu sare phni scade apa la jumitate. conopidii. ales gi spilat. Spanacul se fierbe cinci minute. adiughnd chte pufin untdelemn. 10 g fiini. f k i a mai fierbe. mirar. 200 ml lapte. splilate. piper. o lingurifi de mustar. piitrunjel. douii linguri de zeami de limhie. sare). puthnd fi servit la orice fel de salati crudi. . Se fac bile de miirimea unor nuci. se adaugi zeamii de limhie sau ofet slab de fructe. La sfiirgit se adaugi m k a r gi pitrunjel fin tocat. hrean gi unt ~i se amesteci bine. la legume fierte sau paste fiinoase. Se formeazi gilugte rotunde care se fierb in supii. 5 g unt. piper gi se bat bine. ofet. pitrunjel verde. Acest sos se toarni peste salad. se trece prin masina de tocat si apoi se stoarce bine printr-un tifon. Sos de fructe. Se fierbe la foc moale 5 minute. 0 lingurii de fiini. sare. 112 ou. Se stinge cu lapte rece. sare. sare. sare. Carnea se toaci de douii ori prin maqini. Se freacii gilbenu~urilede ou. piitrunjel. Compozifia se freaci in continuare cu o linguri de lemn. Ciorba' de perisoare. Se adaugii sare. 10 g zahir. d o u i linguri de zeamii de limiiie sau otet de fructe. amestechnd bine. apoi se sfirhmi cu lingura. piper ~i o lingurifi de api. 150-200 g os "cu sit$'. Sucul. 10 g unt. Sosuri Sos alb. felini). Se adaugii sare. Se amesteci smhnthna cu fiiini ~i se toarniin laptele fiert. 50 g fiini. care a fost fiert in prealabil in putinii a p i cu ofet. 5 g unt. untul qi la sfiirsit mkarul. Apoi se adaugi gi orezul. un morcov. se toarni in sosul alb. 4 linguri smhnthni. sare. 4 linguri de untdelemn. carne fiarti sau cu perigoare. Se fierbe totul phnii chnd orezul gi perigoarele sunt fierte. sare. Sos de ma'ral: 250 ml lapte. zahk. sare. Chifla tiiiati in cuburi mici se inmoaie in lapte phnii absoarbe tot laptele. liimhie. la orez etc. chteva linguri de lapte. o linguri de apii. 20 g unt. un gilbenug. Sos de hrean (pentru copilul mare). tarhon. unt si se ingroasii cu pesmet. peste care se adaugi zeama rece de spanac. sare. Se serveste cu legume fierte. apoi se completeazi cantitatea de a p i scikuti. fasole verde). sare. o linguri de unt. La urmii. Se servegte cu oug fierte tari. Sos de tarhon. Acest sos se servevte la salate de legume fierte. Sos verde. in cuptor sau la foc moale. Se adaugi gilbenugul. se adaugii pufin miez de pBine albi ~i sare. Se trece totul prin siti ~i se adaugi sare. Se ia de pe foc ~i se adaugi 1 linguri cu unt proaspiit. Se face o maionezii o b i ~ n u i t i . Frunzele de tarhon. 12 frunzulite de tarhon. Se servegte cu rasol de carne sau de pegte. Rogiile proaspete se fierb impreunii cu zarzavatul de sup5 (morcov. Se mai poate prepara sosul de tarhon si cu gilbenug de ou i n felul urmitor: d o u i gilbenuguri riscoapte. creier. acesta se indulcegte cu zahir sau miere. amestecat cu f i i n i gi cu sare. 15 g fiini. 112 lingurifii de miere sau de zahk.

Se amestec3 brinza cu g3lbenuqul. 2 felii de carne. un ou. salatli verde. un ou. o l i n w de &$ un ou. o jum3tate de chifl3. Carnea se taie felii. Se pune la in&u$it. 50 g n unt. apoi se priijesc in untul sau uleiul bine incins. Se introduce umplutura qi se coase. se adaug3 putin3 ap3 qi se in3buqe. pieptul sau pulpele de pui. se adaug3 uleiul. Se adaug3 gillbenuqurile. Se scot pe o farfurie inc%zitli. verdeap qi 112 ou crud. 100 ml lapte. un v&f de cutit de i%n& ap& pltrunjel verde tocat m h n t . Un pui de g&& 80 g unt. sue. caise. 50 g unt.50 g unt. Se serveqte cu crochete de cartofi. un giQbenuq. ou.150 g roqii. Se amestec3 cu s u e . RulaaZ cu came tocata'. . aceasti3maionezi este indicaa la copiii mici. zeam3 de la jum3tate de lbiiie. 2-3 linguri de s m i n W . restul se pun la fiert cu coaj3 qi miez. se scot oasele qi carnea se pune din nou in crati* Din smfintiin3 amestecatli cu pupn3 &$ se face un sos. o lingurip &$I00 g smhtih3 sau lapte. salatli de cartofi. un g2lbenu$. 1 l h i i e . 50 g unt. Pui umplut. Se unge pe deasupra cu ulei (sau unt) fierbinte. fi 3540 de minute carnea este moale. Carnea cur3ptli de pielip se trece de dou3 ori prin mqina de tocat. Cind qi zarzavatul este fiert se Tngroaq3 sosul c3 filing qi lapte sau s m h t h 3 . Se rurneneqte in unt $i se stropeqte cu unt fierbinte. Cind carnea este aproape moale. Se introduce intr-un vas cu pufin ulei qi zeam3 de zarzavat. sare qi apa qi se amestec3 neintrerupt pin3 se ingroqi crema. pentru a nu se usca. diluatli separat in putin3 apl rece. Se fierb in citeva clocote. sot6 de morcovi sau de dovlecei. Se p a t e semi cu mhiiligu@. 50 ml untdelemn. care se fierbe 20 de minute. z a h h l qi untul. sare qi lapte se prepar3 un aluat (mai gros decit aluatul de cltitite). se pune sare qi se prijesc repede pe ambele p w . Franzela se taie in cuburi mici. Dup3 gust. sue. Feliile se introduc in acest aluat. C h d carnea este fiartil. p3trunjel tocat qi se amestec3bine. & acelqi ulei se rumeneqte pufin ceapa t%atli m h n t . Apoi se incorporeaz3 restul de unt in sosul fierbinte qi se adaug3 zeam3 de 13miiie dup3 gust. se bate putin. se bat. o ceap3 mic$ 20 g sue. Carne de pui. se adaug3 p3trunjel verde tocat. salatli verde etc. glluqte de chifle sau cartofi fie@. Zeama obtinut3 se adaug3 in sos in rnomentul servirii pentru a-i p3stra vitaminele. s u e . sue. Maioneza' cu brdnza' de vaci. Se serveqte cu salati verde. $nip2 in aluat. Se taie felii qi se serve9te cu cartofi pireu. 250 ml ap3. pin3 se obtine un sos de consistenp doria. sue. in ulei bine incins.Jum3tate din cantitatea de mere se p h t r e d crude. Se servesc cu cartofi priljiti. sue. sue. Se r u l e d pe un fund tji se presar3 cu pesmet alb. Se adaug3 untul topit. in unt incins. legume fierte. impreuni cu un cartof crud $i cu chifla inmuiat3 in lapte qi stoars3. Treptat. Se serveqte cu peqte rasol. amestecind continuu. Se adaug3in sos pufin3 ap3 qi se rnai iniibuqe pufin. Din unt qi &$ stinse cu lapte qi sup$ se preparl un sos alb. Carne de p a e (300 g). Se topeqte jum3tatea din cantitatea de unt pe baie de aps. 200 g carne de viti. verdeap tocatli m h n t . 100 rnl lapte. sare. o ceap3 mic3. se coace p h 3 se rumeneqte la cuptor. fiind uqor digerabil3. Carnea spaat2 se taie b w i t i $i se fierbe cu zarzavatul in apl silratli. Se serveqte la peqte pr3jit sau la conopia fiart5. Pasilrea se spal& se freac3 pe din3untru qi pe dinafar3 cu pufinl sue. care se barn3 peste came $i se lasH s i mai dea citeva clocote. dou3 gulioare. se ^ m o d ein laptele in care s-a bltut oul. Sos cu ga'lbenuq. La fel se prepar3 sosurile de viqine. o jum3tate tefin3 mic3. La aceast3 zeam3 se adaug3 Bins. Aceste sosuri se pot servi la orice friptur3 sau la rasol. 100 g b r k 3 de vaci. 50 g unt. Merele crude p3strate se rad pe r&3toarea de sticll. se adaug3 gdbenuqul. Se ia de pe foc. Din filing. 40. Pentru umplutur3: 80 g franzel3. 200 carne de vitel sau carne slab3 de porc. Pui cu smcintdna'. 60 g zanavat. Buc3we de came se c r e s t e d pe margini. Pasa're Z sos alb. Se picurli cite putin3 ap$ ca s3 nu se prind4 qi se pune sare dup3 gust. Se acreqte dup3 gust cu zeam3 de lhiiie. qi restul de lapte &3 s3 se mai fiarb& Se pune carnea in sos. iar pulpa se stoarce prin tifon. dou3 linguri de lapte. 100 g unt sau ulei.5 Zinguri lapte. pstrunjel. un cartof crud. 2 gdbenuquri. se adaugl zarzavatul qi roqiile cur3tate de pielite qi t&ate felii. MQndiruricu came Friptura' cu zarzavat. iar zeama obtinut3 se strecoari. apoi se pune carnea inapoi. se pune sare qi se presarl cu a n 3 .

mkar. Zarzavatul spilat qi curifat se taie in bucifele egale ~i se inibuqe pe r h d . Fasolea. smiintiini. Se toaci ceapa mkunt qi se fierbe in putin5 api. Cartofi umplufi. Se ristoarni. o linguri de pesmet rumenit. o gulie. ca~caval ras. 50 g qunci. . ras. dup5 ce totul s-a ricit. Mazkea se fierbe 10 minute in a p i pufini. Se presari cu sare. se taie cuburi mici qi se fierb in a p i cu sare 10 minute. albuqul spumi. se trece prin maqina de tocat carne. ca qi roqiile tiiate in felii. 100 ml lapte. 2 dovlecei. 0 conopidi mici. se stropeqte cu smiinthi. de 3-4 cm lungime. 500 g fasole verde crudi. 112 linguri de fiini. caqcavalul. amestecat cu qunca tiiati cuburi mici. cimbru. Dovlecei cu smcintdnii (pentru 4 poqii): 4 dovlecei potrivit de mari.50 g ca~caval un ou. Se arunci apa in care a fiert. sare. Morcovii se pun la fiert in api cu sare. Se cur5ti cartofii de coaj5 qi. 250 g cartofi fie$. pesmetul. Un morcov. se curifi. 2 lingurite de unt. Se serveqte cu pufini smhtiini sau sos de roqii. 50 g unt. sare. se serveqte caldi. o ceapi. se presari cu ca~caval. cu gilbenuqul. zahir qi zeama in care a fiert mazkea se fierbe un sos subfire.se ung cu unt topit qi se dau la cuptor. La fel se prepari dovleceii la cuptor cu sos alb. o linguriti de fgini. 2 lingurite de unt. la baie de api. 4 cartofi. verdeafi tocati. Se fac cu lingura chiftelute. 2 linguri de smPntiini. sare. Se coace la foc potrivit 20-30 minute. 2 linguri caqcaval ras. 20 g caqcaval. apoi se scurge apa printr-o strecuritoare. 500 g roqii. Se serveqte cu omlea sau cu orez. caqcaval ras. Se adaugi mazkea qi se fierbe putin. 100 g qunck 100 g caqcaval. Se servesc cu salati verde. verdeati. se scurge. verdeafi. 1-2 dovlecei. Maziire verde iniibugitii. sare. iar ceapa se pune pe fundul cratitei. gilbenuqul. Eina. cu putin sos de roqii sau cu ciiteva pic5turi de zearni de limiiie. o linguri rasi de Eini. in care se prepari mancarea. verdeaf5 tocati. s m h a n a . se a ~ a zpe o farfurie i qi se presari cu pesmet rumenit in unt. Mdlzcare de fasole verde (pentru patru poqii). iniibugite. spilati bine in prealabil se fierbe in api cu sare. curipte qi spflate. Se clocotesc pufin in api cu sare. Deasupra se aqeaz5 pistiile de fasole. f i i n i qi gilbenuqul qi se frimiinti. Cartofii bine spilafi. 80 ml lapte.MBnciruri de legume Legume combinate. se reaqeazi in cratiti. Budincii de conopida'. sare. Se acoperi cratifa qi se lasi s i fiarbi la foc rnic. Compozifia se pune intr-o formi unsi cu unt sau margarin5 qi preskati cu pesmet. Dovlecei la tava'. Fasole verde. 250 g fasole verde. o linguri de pesmet. 200 g mazke verde. Se fierbe conopida in a p i cu sare. sare. Se spali bine morcovii qi cartofii. Se pot prepara qi din mai multe zarzavaturi. qunca t5iati bucifele rnici. iar cartofii se fierb separat in coaji. Se leagi cu un sos alb ~i se pune sare dupi gust. sare qi la urmi albuqul b5tut spumi. un ou. Se coace in form5 unsi cu unt 20-30 minute. Se pun la cuptor cu untul. se zdrobeqte. o lingurifi de pesmet alb. p h i ciind se inmoaie fasolea. apoi se ristoarni qi se serveqte cu caqcaval ras $i $unci tocati preskate deasupra. 100 rnl untdelemn. sare (piper). Se servesc calde. C h d este moale se strecoari. 50 g unt. Budincii de dovlecei. Budincii de cart03 cu guncii. o conopidi mic$ o m&$i de boabe de mazke verde. se toarni untdelemn qi o ceaqi de api. curitati de coaj5. 6 cartofi mari. apoi in lat. sare. fiini. 20 g unt sau ulei. 50 g unt. 20 g unt. 30 g unt. Smantiina se ingroaqi cu putini Gini qi se toarni peste dovlecei ciind ace~tia s-au inmuiat. 10 g Gin5. putin zahk. 10 g fini. sare. Se adaugi verdeata tocati m b n t . sare. 2 roqii. Cartofii fieqi qi preskaii se amesteci cu untul frecat spumi. un ou. pitrunjel. 2 morcovi. se spali qi se taie in bucifi in lung. Se toarni compozitia intr-o form5 unsi cu unt qi preskat5 cu pesmet yi se coace timp de 30 de minute sau se fierbe . o linguri de unt. in loc de smhtiini. Se mai las5 la cuptor inci 20 de minute. Miezul de cartofi se amesteci cu un sos alb bCchamel (pag. o linguri de smantiini. sare. se adaugi untul frecat spumi. Separat. sare. Se spali dovleceii. Se ristoarni in strecuritoare. 0 jumitate felini. Apoi se adaugi albuqul bitut spumi. un fir de praz. se dau prin E i n i qi se prijesc in unt incins. Ciind s-au scurs bine se amesteci dovleceii cu gilbenuqul. un ou. apoi se taie un cipicel qi se scobeqte miezul cu o lingurip. Chifelu!e de legume. Se poate servi cu friganele. Se amesteci cu pufini sare. untul qi verdeata tocat5. pesmetul qi albu~ul spumi. Se curiti dovleceii. Cu aceasti compozitie se umplu cartofii. f i i n i sau pesmet fin. se coc la cuptor. unt. 100 g smhtiini. 229). Se lasi s i se riceasci putin. 30 g unt. din unt. un cite1 de usturoi. pitrunjel.

Deasupra se pune iar un strat de p h e muiat2. dupg gust. Se scoate pe o farfurie caldg . Se umple fiecare jumgtate de ou .yi iar un strat de chifle muiate.yoarg. Cartofii bine spglap se fierb in coajg.yi cdteva bucgtele de unt. Budincii de orez cu mere.yi sarea. 200 g cartofi. bgtut2 cu 50 ml lapte). Se face un de aluat din a n t i . Se umplu dovleceii.yor. 112 ou. apoi se adaugi pastele @noase. 40 g unt. inibuvite cu zah&). se scot g2lbenu.yi ulei.yii . r k i t e . Se amestecg cu orezul.yi se scurg bine. unt.ye cu pu$ni apg .yi o linguri@ de unt) . Budincii de pdine albii cu juncii. ceapg verde). Spaghetele se fierb in apg s&at2. scoqi. sare. s m h t h g .yi cu ceavca de apg caldg in care se poate pune putin zah&. cu z a h h l . Se servesc l h g g friptus sau zarzavaturi sot& Mhcliruri cu ou5 Ochiuri in cuib (pentru 2 poqii). 50 g nuci mgcinate. sare.yi se formeazg cu m h a crochete alungite. Se fierbe orezul cu apg. 2-3 linguri de verdea@ tocat2. apoi umplutura (vunci t5iatg cuburi mici amestecatg cu gi%hnu. o Lingur3 b&zA de vaci. se fierbe.yi s-a rumenit budinca. 20 g unt sau margarinti.yi se ingbu. Se coace la foc potrivit pdng s-a absorbit laptele . 100 ml ulei. dupi ce au fost curipp de coajg. Se fierb ougle tari. se adaugg sosul de ro. 25 g stafide. Se q a z g in crgticioara unsg un strat de felii de pdine apoi un strat de mere (curipte de coajti. sare. pesmet. 40 g . 2 chifle sau cdteva felii de franzeli. separat se fierb merele curgpte de coaji . 150 ml lapte. 1 linguri@de unt. Se dg la cuptor p h g se rumenevte.yi&ate felii.Se freacg br2m.yazg in tavg. Cartofii se fierb in apg cu sare. in care s-au inmuiat chiflele .yi se toarng in tigaia cu untul incins. se lasg pu@ s i se scurgg. Se servevte cu s m h t h i sau cu sosuri diverse. Se strecoari. G a p in doug . Se pe frunze de salat2 verde.yi tapetat2 cu pesmet se q e & un strat de p%ne. fntr-o crati@ mici unsg cu unt . 114 or%. zeami de lgmtiie . se c u s @ . 1 lingurg de orez. . Budincii de N i n e albii cu mere. sare. albuvul spurn5 . Oua' cu verdepri pe salatii verde.yi cartofi. Se servevte cu cavcaval ras pres&at deasupra. sare. se presari putin2 scoqi. 2 oug. pupng sare.yi cur+Ji se rad pe rkitoare.yi se toarng deasupra un sos obivnuit pentru salat2 din ulei. Deasupra se taie roviile curgpte de coajg . verdeap . o lingurip de unt. 2 oug proaspete. 100 g fainti.yurile. Se fierb la cuptor. m&ar. 3 mere mari.yi se mai lasg in cuptor. 50 ml lapte. 150 ml lapte.yoarg. se s & W cu furculip. Chiflele G a t e felii subtiri se inmoaie in lapte . Se pune in cuptor 10 minute.yul. 2 ou& 2 lingurite de verdepri tocate ( p h n j e l . o lingus past2 de rovii. 10 g unt. se amestecg cu verdepile .yi se pun ckeva buciple de unt. praf de copt. 50 ml lapte. Fiecare se introduce in ou (cealalt2 jumgtate.yi puling sare. se amestecg cu laptele fierbinte p h i se face un pireu fin. C h d sunt fie*.yi se taie in lung. Se coace la foc domol. Dovleceii pot fi umpluti . Dovleceii umplup se a. 2 mere potrivite.yi cu brdnzg de vaci (100 g) amestecat2 cu un ou.yi se stinge cu o cea. 150 g spaghete. Separat se amestecg &a cu untul topit . Crochete de carfofi. 2 chifle. avdnd grijg sg se rumeneascg numai marginile. sare. apoi in pesmet .200 ml sos de ro.yii.Dovleceii spglati . se adaugi pasta de rovii. o lingurg rasg de unt proaspilt. o prizg praf de copt. un r h d de orez. un r h d de nuci . zah&.yi se pun la cuptor pdng se rumenevte u. Se a$& intr-o form2 unsg cu unt $i pres&at2 cu pesmet. Dupg ce s-a ingbu~it foc mode se d5 la la cuptor p h i scade zeama. 112 ou . in care se sparge oui.yi se indoaie pentru a permite . 2 linguri zah&. 4 dovlecei.ycg de apii. Spaghete in sos de rojii.a de vacg (sau u&) cu untul. Dovlecei umplufi cu orez (pentru 4 po*i). pe ambele p w . apoi se pun intr-o crgticioarg in care s-a incins grgsimea. 15 g orez. ca un compot sckut. salat2 verde.yideasupra un r h d de orez amestecat cu stafide. Dupi ce se ricesc. 2 linguri apg. 10 g unt.yi untdelemn. &at2 cu uleiul . se cur%@ coajg .yi se presarg cavcaval ras. se scurg . m&ar tocat. 200 g cartofi.yi se preseazi. sare qi zeamg de lgmdie.yi scobifi de seminp. sare. un r h d de mere. La mijloc se face cu lingura o gropi@.yi se limpezesc. Omletii. se adaugg condimentele. 25 g s m h t h g . Se pun deasupra bucgfi mici de unt . Se toarni intr-un vas uns cu unt. Se p r o c e d e d cu p%nea ca la repta anterioarg. un ou. Ouae se bat cu apa qi sare .yi se psjesc in ulei bine incins. un ou. Se toarng laptele in care s-a bitut oul . Se t o a d ceapa .yunci slabi. Deasupra se toarng laptele. ceapg. o linguri@@n$30 g cavcaval ras. 10 g unt. sare.

apoi se pune ceapa tiiiatii rnikunt. tocat m h n t . r o ~ isau ardei (acestainiibu~it puling ceapii priijitii). o ceapii. 100 g ficat crud. La s f & ~ ise adaugii oul t fiert tare qi tocat fin. 2-3 linguri smPntPnii proaspiia. Cu aceastii compozifie se umplu roqiile qi se servesc crude. pufinii boia dulce. Conopida se fierbe in apii cu sare. sare. un ou. 2 lingurife unt. Fructele mici se pun intregi. Se amestecii cu stafidele inmuiate in ap$ nuci t5iate qi zahiir. Ficatul crud se trece prin maqina de tocat carne. l k 2 i e . Salate Salate de fructe ~i zarzavaturi. zeamii de carne sau de zarzavat. 25-30 g zahiir pudrii. Amestecul se face cPnd ceapa este incii fierbinte. se taie in cuburi qi se iniibuqe in unt pPnii scade toaa zeama pe un foc mic. creier. Roqiile se curiifii de coajii. La prepararea salatelor avem in vedere ca aspectul lor.sii fie umplua mai uqor. se poate prepara cu suc de roqii sau cu ketchup. sare. cPteva fire de coajii de l h % e . 100 ml iaurt sau smPntAnii. 150 g came slab$ 50 g zarzavat. Pasta' deficat (pentru copii peste 2 mi). s5 stimuleze apetitul copiilor. zeamii de l h 2 i e . cireqe. suc de l5m2ie sau otet diluat. ceapii tocatii m h n t . l&n2ie. Aperitive . o u l 2 roqii. Sucul de la 112 IiimPie. variat colorat. portocale. se amestecii cu 2 ouii fierte tari qi tocate.carne aproximativ 50 g (pentru o omlea): ~unc$ ficat. Carnea se taie in buciiti mici qi se iniibuqe in unt. suc de l k 2 i e sau ofet. apii. Pentru sos: 4 linguri de ap& 4-5 buciifi de zahiir. ulei. Camea qi zarzavatul se fierb fntr-o cantitate micii de ap& Se trece carnea de dou5 ori prin mavins de tocat. Salata' de conopidri 400 g conopidii. La sfPrqit se adaugii oul fiert. o salatii verde. pufin untdelemn. caise. coajii qi zeamii de Iiimze. sare. Sucul de la 114 liimse. 4 linguri zeamii de carne (sau zeamii de conopidii). 3. 2 linguri sirop de zahiir sau apii fiart?i. Salata' de mere. piitrunjel cu 2 tocat. pere. cu pufin untdelemn. se adaugii ceapa tocatii m h n t . Se adaugii ouiile biitute. foarte proaspiit. piitrunjel verde tocat. Pentru salata de fructe: 1. 10 g ceapii. ouii. pasiire sau peqte. 2-3 r o ~ i i . Se curiitii roqiile de pielif2 qi sPmburi. Se poate presiira cu nuci tocate m h n t qi cu stafide. Se picurii sucul de l h % e qi se t o m 2 deasupra siropul (in care s-a fiert qi scorfiqoarii) dupii ce s-a riicit. 300 g fructe. i cu . 2 linguri de suc de fructe. sare sau pufin zahiir. BrPnza de vacii se freacii cu untul. sare qi liim2ie.gust5ri R o ~ i iumplute. carne de vifel. zmeurii. Aceastii salatii poate fi preparatii din: banane. 100 g pulpii de fructe. Pentru salate de zarzavat: 1. 3 lingurife de unt. Iama c h d nu sunt roqii proaspete. cele mari se taie felii foarte subtiri. 20 g stafide. amestecate cu puling sare qi verdeafi tocat$ amestecPnd tot timpul p b i i se obfineconsistenp doritii a jum5rilor. se adaugii untul frecat bine. Merele bine spsate se curiifi ~ise taie in felii subfin. mere. Se taie felii groase de 1-1 112 cm qi se aranjeazii frumos pe farfurie. 2. 2. o lingurip de pastii de tomate. scor@qoarii. un ou fiert tare. Zeama (sosulj pentru salsa se poate prepara dupii rnai multe formule. 100 g brPnzii de vac$ sare. ciipquni. 250-300 g mere. Salata' din amestec de fructe. cu sau verdeafi tocatii. Ardei gras cu brdnza' de vaci. 30 g unt. suc de l h s e . conopid5. dupii riicire se desfac floricele mici qi se toarnii deasupra sosul preparat din zeama de carne (sau de conopidii). 3. 112 ceapii mic$ boia dulce. struguri. Salata este cu atPt rnai gustoasii cu c2t fructele folosite sunt rnai numeroase. Se poate prepara qi cu banane qi stafide. o 2 lingurii maionezii. Suc de la 112 liimPie. liim2ie qi maionezii ca sii se lege umplutura. sare. Se toarnii deasupra unul din sosurile enumerate rnai sus. pastii de tomate. 2 ardei graqi. Compozifia se introduce fn ardeii bine spsafi qi scobifi. Se serveqte uns pe felioare de pPine priijitii.100 g unt. Jumamari verdeafa' ~i ro~ii. Pasta' cu came de vita'. 0 salatii verde bine spaatii se taie fn f@ii foarte subfiri. parmezan. Se amestecii apoi cu ceapa ~i se iniibu~e unt bine incins in impreunii cu piitrunjelul verde tocat. se taie capacul qi se scobesc. Se rnai poate acLTuga pufinii quncii slab2 tocaa. o lingurii de ulei. in locul siropului se pot pune 3-4 linguri de lapte sau s m k t b i i . piersici. Umplutura poate fi din: zarzavat: morcov qi maziire fniibuqite in unt. . 30 g nuci sau migdale.

Gdbenuqurile se freacl spumii cu zahiirul. caise sau piersici) se spalii. se toarnl deasupra laptele fierbinte. c2te incap intr-o crlticioarii de 1 litru. Se amestecii totul cu un sos cu liim2ie sau cu maionezii qi br2nzii de vaci. zahib. mkar. gem acriqor. 400 ml lapte. Laptele se pune la fiert. Se lasl s l fiarbii pentru ca z a h h l sii se dizolve. coajl de l h % e . un morcov ras. se adaugl zahk vanilat qi se toarnii printre gduqte. 4 ouii. Crema' de zaha'r ars (pentru cinci po$i). Apoi se riiceqte. la cuptor. nucl mlcinat5 qi se presarl putin zahib. 112litru lapte. Se amestecii cu oul fiert G a t felii. mere de mbimea unui ou. qi se adaugl incet laptele. se face un aluat con- Deserturi dulciuri Mere imbra'cate. budinca este coaptL h t r e timp se fierbe laptele cu vanilia qi cu o lingurl de zahk. se unge cu gem sau dulceap. Se spalii. un ou fiert tare. Se inmoaie in albuq. 150 g morcovi raqi. o ceapii micii. 112 1lapte. Coca se intinde ca o foaie groasii de 2-3 mm. cliititi cu apl rece qi se pune la rece. Fructele proaspete (ciip~uni. Se serveqte cu friqcii. Se lasii s l tragii 15 minute. Se aleg mere shiitoase. 200 g varzii alb$ tocatii. 2 linguri g zahib. - . albuqurile biitute spuml qi sarea. Apoi se adaugl gelatina dizolvat5 in apii fierbinte qi albuqurile bltute spuml tare. 200 g Ginii. unt. Se pune aceastl creml la fiert la foc slab. Se servesc calde. Se aqazl merele in crlticioara unsl cu unt qi se d l la cuptor la foc potrivit p2nl se coc merele. Se ia de pe foc. Se adaugii roqiile tiiiate. creme. Se freacii bine oulle intregi cu z a h h l .Mama # eiopilul Salata' de cartofi cu r o ~ i i . Salata' portocalie-alba'. ins2 nu mai mult de un minut. 250 g fructe. sirop de zmeurii sau dulceatl finii. Budincd de g+ (4 po$i). sare. se toarnl deasupra sosul preparat din ulei. apoi aria in care s-a amestecat restul de zahib qi praful de copt. l/2 telinii ras$ un gogoqar tiiat felii mici. 4 linguri de miere caldii. suc de l h % e . 100 g {elinii rasii. Se aleg merele. 2 roqii. doul ouii. Se poate folosi la griq cu lapte sau orez cu lapte. suc de llm%e. se bate albuqul spumii. Se riktoarnl pe farfurie in momentul servirii. 50 g mere rase. sare. 6 albuquri. Apoi se toarnl compozitia intr-o forml tapetatl cu zahlr ars qi se aqeazl forma in baie de apii. Dupl ce au fiert toate glluqtele. se curltii de coajl. amestec2nd mereu p2n5 incepe s l se ingroaqe. fn scobiturii se pune dulceap de viqine sau de alte fructe. & n l c2t cuprinde. Se coace la foc potrivit in forma unsii qi presibati cu griq. se taie piitrate. vanilie. se &2mii cu lingura (sau cu mixer-ul) se storc prin tifon sau siti qi se freacii spumii cu z a h h l . C h d se desprinde de marginea formei. Se pune la rece. Mere coapte umplute cu dulceafa'. Jumltate din z a h k se freacii bine cu ouiile intregi. sare. se adaugl in ploaie o lingurii de zahib. Din Ginii. Se lasii in form5 p h l se absoarbe tot laptele. sare. Lapte de pasa're. C2nd se scoate budinca din cuptor. 4 ou5 fntregi. 140 g unt. 3 0 ~ 5 . Se fierb cartofii. coaja de llm2ie. se curiip de coajii qi se taie felii. p2n5 c h d se Gne singur de tel. 2 linguri ulei. Se freacl bine gllbenuqul cu restul de zahk. 2-3 linguri s m h t i h l (sau maionezii). mkarul tocat qi smhtiinl sau maionezl.4 foi de gelatinii. zmeurk mure. Giiluqtele formate astfel se scot cu o spumierl qi se pun intr-un castron. bltihd incet. se adauga mierea caldii. Se servesc calde. se spall bine. turnat putin c2te putin. gdbenuq qi putinl sare se face o cocii pe care o l i i s h sii stea o orl. apoi se riistoarnl. &la le acoperi. p2nii se incheagii. Salata' de crudita'fi. apoi se adaugl griqul in ploaie. 1 2 0 griq. Se arde zahk intr-o tigaie. se scobesc qi se umplu cu gem. p h i i c a p l d culoarea galbenl-roqiaticii qi se stinge cu apii. Fursecuri cu miere. Poate fi serviti qi cu sirop de zmeurii sau friqc& Sos caramel. Se fierbe intorchd albuqul pe o parte qi pe cealalti. 250 g cartofi. friqcii. 70 g zahk. se strecoarl laptele rlmas. doul linguri de zahib. Se amestecii toate zarzavaturile. Se amestecl totul bine. o linguritii de %n$ z a h k vanilat. Budinca' cu fructe (4 po$i). Se imbracl fiecare mib in cocl adun2nd cele patru colturi in partea de sus. Se ia c2te o lingurl de albuq qi se pune ?nlaptele clocotind. se dvllesc in zahib qi se dau la cuptor la foc potrivit p i n 3 se rumenesc uvor. Se lasii 20-30 de minute. amestec2nd mereu. vanilie. un ou. sare. se pot presiba nuci sau migdale tiliate. 4 linguri de zahib pentru cremii qi 2-3 linguri pentru ars. se curltl qi se scobesc. Se toarnii intr-o forml. 250 g zahk pudrl. la budinci. tocad. se adaugl fiina qi se subtiazii laptele strecurat. Dupl gust. 500 g z a h k tos. 112 pachetel praf de copt.

piersici. Diferite fructe proaspete. 1 lingurig de amoniac. se coc la foc potrivit. iar la sfiirqit zeama qi coaja de liim2ie ras8. 2 g8lbenu~uri. Se pot piistra mult timp (se friigezesc dupii 2-3 zile). Se freacii zahikul cu untul. Se amestecii totul bine qi se pune la frigider. zeama qi coaja de la o liimsie. Ba'utura' ra'coritoare pentru "petreceri". apoi qi o d e . se taie in cuburi mici ~i se aqeazii intr-un castron (de sticlii) adgnc. 1 lingur5 fiiinii qi 100 ml lapte.ananas din compot).Retete culinare sistent. Separat se amestecii Eina cu laptele rece qi se pune pe baie de ap& amestec4nd continuu. 100 ml lapte. Pentru cremii se freacii untul cu zahkul pudrii. portocale). piin5 se ingroaqe. Se ung foile. ciipSuni. 250 g zahilr pudrii. Pentru cremii: 250 g unt. zmeur8. bine coapte. Se coc trei foi. 100 g unt. de asemenea zeamii de liimsie qi ceai rusesc tare.5-2 cm diametru. arnoniacul qi laptele. i ~ i n e . . Se v presarii cu zahk ~ise toarnii deasupra apii f i d qi riicitii. Se spa18 bine. suculente (cake. C4nd se serveqte se adaugii cuburi de ghea@ sau pufin sifon. proasp8t preparat qi riicit. se adaugii treptat untul frecat cu zahk. se adaugii fzna. 140 g zahk. Pentru aluat: 500 g fiiinii. Dupii ce se riiceSte. Se taie a doua zi dupii ce priijitura a fost pudrat5 cu zahiir. Se formeazii bilufe de 1. Prcijitura' cu crema" de la'mdie. 2 o u l z a h k vanilat. Se adaugii fructe conservate (cire~e.

Sunt incii unele necunoscute in procesele hormonale care se desE~oarii cursul pubertiitii. droguri.12 ani) continuat2 de adolescenta subirnpiiqitii conventional in douii sau rnai multe subperioade.5 kglan ~i cu 6 cmlan.14 ani). epoca actual2 adolescentii i ~duc in i viata in cadrul unor grupuri. Se "schimbii" dintii de lapte. Dintre acestea amintim: 1) Sii urmleascii ~i sii consemneze schimbikile in ce prive~te:iniiltimea. carentele alimentare. inec. hihicia. Survin mari progrese in functiile mi~cikii (motricitatea generalii ~i finii).sunt influentate de o serie de factori din care amintim: ereditatea. iSi fixeazii anumite comportamente obligatorii pentru fiecare membru al grupului. jocuri in pe locuri periculoase. armonia dezvoltiirii unor segmente ale corpului ca ~ o l d u r i l e . ciideri) ~iadolescenfii (turismul la munte. I I I I %tre 6-12 ani Dezvoltarea fizica'. etapele pubertiitii. 4) Sii depisteze ~i sii previnii toate riscurile la care se expun copiii (accidente: bicicleta. Toate in aceste procese. 3) Sii fie la curent cu grupul de prieteni din ~coalii ~idin afara ~colii. Trebuie subliniat cii se observii foarte mari diferente in ce prive~te aparitia in timp. adolescenta mijlocie (14-16 ani) ~i adolescenp tLzie (intre 16 ~i 21-22 ani).1. unele boli. VLsta intre 12 ~i 20 de ani reprezintii etapa cea mai activii in ce prive~te dezvoltarea fizicii. boli venerice. Copilul devine adult. rolele. 6) Sii se asigure consultatii medicale periodice pentru a urmiiri dezvoltarea fizicii ~i psihomotorie. erupiind cei definitivi. traditii etc. devin membri sau "fani" ai unor ciintiketi ori formatii muzicale. 2) Sii urm5reascii modul cum se inserii social: ~coala ~i apoi initierea intr-o meserie. 237 i ? . sii le discearnii bine pentru a depista orice turnurii spre activititi antisociale. modul de viatii ~i indeosebi alimentatia. Piirintii ~ i l s a uadultii care se intricii in viata ~colarului~ilsau adolescentului trebuie sii incerce sii fie capabili sii facii fa@ multor cerinte. incephd de la vLsta de 10 ani ~i p h i i la 20 de ani se vor mbura bianual (ziua de nqtere ~ijumiitatea anului) greutatea ~i iniillimea: ultima este bine sii fie consemnatii pe tocul unei u ~ i . potentialul intelectual ~i fizic. sii le accepte dar. aparitia ~imodul cum decurge ciclul menstrual. b) ba'iefi: organele genitale. ca ~i gradul de inserpe social%. ai anumitor personalitiiti sau vedete din teatru. care au ciipiitat o importang ~io sernnifica$e tot rnai mari in adolesceng. nevrozele. inotul in mare ~i ape curgiitoare adsnci. prefer2 anumite activit2$. Nevoile nutritive sunt mai mari in perioadele de crevtere. obezitatea. Cre~terea face inegal cu alternante de perioade cu se crevtere ciind in inilltime (perioade de 'Tnillpre"). bustul. randamentul ~colar.-r SCOLAUUL I I . uneori greu de rezolvat. Noi am ales divizarea ei in trei etape: adolescenp timpurie (12. anomalii sexuale. durata ~i manifestikile fizice ~i psihice in procesul de maturatie biologicii. televiziune etc. dar in primul riind trunchiul ~imembrele. greutatea. csnd in greutate (perioade de 'Tmplinire") care afecteazii toate segmentele corpului. ai unor grupuri sportive. traversarea strbilor. psihicii ~i socialii. participare la actiuni antisociale. alcoolism. intre 6 ~i 12 ani copilul crevte in medie in greutate cu 3-3. anomaliile ~iboli ale sistemului osos. cariile dentare.ADOLESCENTUZ MC 6. alunecu~ ape inghepte. Piirintii trebuie sii inteleagii toate aceste mutatii in comportamentele tinerilor. probleme de igienii mentalii. in acela~i timp.-. pilozitate.membrele inferioare. acneea juvenilii. perversiuni sexuale). momentul ~i modul cum survin modificiirile determinate de pubertate: a) fete: ssni. 5) Legiitura sustinut2 cu corpul profesoral. pilozitatea etc. Scolarul mic Cu a1 7-lea an de via@ incepe vLsta de ~ c o l a mic r (6% . psihomotorie $i socialii a fiintei umane.

cuptoarele cu microunde sunt cele mai bune 7.~ i interiorizeze ghdurile. Uudafi copilul pentru succese 11. Transferul fivi medicale la cabinetul medical velar 4. gustarea). speranple. Competiga este importantli. Dezvoltarea socio-emofionala'. Recomandafi-i ce are de f k u t ciind este singur acas% 10.. folosirea closetului public. Precautii la deschiderea garajului Dezvoltarea psihica'. pan% de electricitate. inundatie) 6. numele p&in@or Las* n& de telefon de la serviciu hcuiafi sursele de foc Organizafi o trus% prim ajutor de Avertizafi copilul asupra str5inilor la intoarcerea de la $coal%. cititul etc. adresa. sil Se teme de mutilarea fizicil qi de modificarea imaginii corporaIe. Instruificopilul unde s% mearg% situatii de urgen@survenite tn a& (vecini. $colarul trebuie s%pun%in practica singur urmgtoarele deprinderi: imbrkat. R%spunsulla telefon este "Pgrintii sunt ocupati!" ($i nu "plecati") 4. S% se joace cu cheile. Obivnuifi-1s5 se culce devreme pentru ca trezirea de diminea@ s5 se f a d spontan sau u$or 12. Informafi inv%@torul despre schimbme dm viap copilului TABELUL 6 . in schimb. Vizionih-ile la televiziune nu trebuie s%inlocuiasc%alte activitafi:jocul in aer liber. aranjarea cgrfilor in ghiozdan 6. La mul* apar co~maruri. ForrnuleaA fraze complexe. Dore~te fie ca prietenii. Sfaturi pentru prepararea mesei.) 5. de bloc. Lirnbajul creSte la 3 000 de cuvinte (sau mai mult). Vizitafi ycoala impreung cu copilul 7. Lasafi mesaje pe band3 pentru copil. sp&larea &nilor inainte de a m k a . emofiile. spiilarea dinflor. hvgtafi copiii s%fie critici cu d i s c e r n h h t la continutul 6. Se evita programele nocturne $i filmele de groazii cu confinut antisocial etc. avid de orice emisiune SF- PENTRU FAMlLIILE CU $COLARI . Pricepe cB nu are totdeauna dreptate. TABELUL6 . 4. Venifi ac& la t h p .TABELUL 6. Instruifi copilul cum s%se comporte in intiilnirile cu str%nii 11. Luafi leggtura cu educatoarea de la gr&W@pentru a fi informat asupra maturafiei copilului pentru $coal% 2. grindins. 7. Vrea sil facil qi altceva decdt ceea ce realizeazil p h i l acum. Precaufii in caz de perturb&+metwrologice: furtuni. sunafi in prealabil 9. hvgpfi copilul s%ytie bine adresa $i nu& de telefon de a& c 9. s%nu s%nu urce cu liftul dac% sunt persoane se deschidg u p persoanelor se de familie 8. Se preocupil din ce Se . ploi torenfiale. telefonul. 3 SFATURI PENTRU VIZIONAREA PROGRAMELOR DE TELEVIZlIJNE 1. 3. Se stabilescore de vizionare in anumite limite (filme $i anumite emisiuni s%p&nhale) 2. Cwile se a r a n j e d in ghiozdan seam 13. Sunt rare cazurile in care copiii rnai fac gre~eli pronunpre (indeosebi litera R plasatli lhgil de o consoanil). cu 17. frogramelor nvgtafi copilul s5 diferenfieze emisiunile propriu-zise de reclame 7. e m o p ~i ghduri. incepe s B . 5. Televiziunea nu reprezinta un premiu sau o pedeapsg 4. Copihl nu & h i e s5 "za9 in fap televizorului. Se stabilesc cendi$iile de vizionare (la mad.Pot sil revinil unele fobii anterioare. 8. Fixarea programelor ce vor fi vizionate se face printr-un schimb de &eri cu copiii 5. in d o d t o r . nu zgomotos) 3. D e s p w e a de pkinfi s% prietenod fie 14. teme de moarte. Averti* vecinii asupra s c h i m w o r survenite 1. miincat. incapt. rude) 15. inundatii 9. Se exprim5 prin vorbe. Fixafi intAlniri cu copii care vor merge la aceeqi $coal% 8. Sfaturi pentru modul cum procedeaz5 in caz de foc ("cz de evacuare") sau alte neprevhte (conductede apg defecte. 2 Sfaturi pentm pdrinfi Notarea num&ruluide telefon l h g 3 aparatul de te Alegefi un vein(%)care este de obicei a& p e n h urgen(e hviipfi pe copil: numele. S5 nu intre F cas%dac% p este cr%pata sau s e s i z e d ceva n u suspect 2. h primele zile insofifi copilul piin3 inva@traseul yi stawe in deplasarea spre veal% 16. h v % mcopilul cum s%traverseze strada yi cum s5 circule cu mijloacele de transport in comun 10. Este mai pufin egocentric. fncercati s% "convingefi" pe copil s% renunp la unele tu1burk-i care-1 pun in situatii de inferioritate (suptul degetului. Consultarea medicului de familie asupra st&i de sb%tate$i a dezvolt&i fizice $i neuromotorii 3. Tineti leggtura cu inv%t%torul urrngriti viata $colar% $i (randarnent la i n v % @ d inser@asocial% colegii etc. pot surveni temporar alte tulbu&i ca billbiiiala.CU CHEIA DE GAT' Sfaturi pentm copii 1. U$a s5 fie totdeauna incuiata nu 3. Tehnica primului ajutor 5. incontinenp urinar5 etc. 6. imbracat $i incatat. 9. Se ^megistreazil modific&i ^memnate.1 GHID PENTRU P - c ~ COPIII ~ C E $COALA D P 1. 2. Dimineap s%aib%timp suficient pentru a preggti plecarea la $coal%(spaat.) . Mkuri de sipran@la baie (&% instrumente electrice!) 8.

Este interesat de dans. skitul corzii. Motricitatea fini nu s-a maturizat. Imuniza'ri. Dezvoltarea psihica'. Jocul. transformkile in natur$ anotimpurile. literele nu rnai sunt trasate perfect. Jocul In aer liber in timpul iernii va fi fixat in fbnctie de comportamentul copilului la frig.). argumentativ. incepe s i colectioneze cantitativ. insolatie etc. V e ~ i pas. Ii plac jocurfle active (v-ati ascunselea. Necesit3 inci supravegherea adulfilor la joaci. in comparatie cu trunchiul. Vizionarea televizorului trebuie limitati la 1-2 ore pe zi. in familie ii plac jocurile "de societate" ( c q i de joc etc. Foloseqte telefonul. urcuqul in copaci qi pe stilpi de inalt3 tensiune. Desenele devin tot mai detaliate. Pe Iingi faptul c3 scrie qi se pronunt3 fiki greqeli de gramatici iqi exprim3 verbal sentimentele. drogurile. in maqini trebuie plasat numai pe scaunul din spate qi s i poarte centur3 de siguranti.). Persisti inapetenp selectivi din perioada de preqcolar. Avertizati-1 de pericolul noxelor: fbmatul. cintecele . Gitul devine mai subtire qi mai lung.maqinutele. Prin consumul redus de came apare riscul anemiei. skate. vremea. deocarndati de ambele sexe. estetic. jocurile cu balonul). Poate apiirea miopia. apar greqeli. Siguranfa. Mersul pe biciclet3 este permis numai in curtea casei. uneori cu alur3 de $ef. incepe multe. educatia fizici qi anxietatea qcolari au un mare rol in modul cum qi ce mininci. ti plac ghicitorile. camioanele.). Incepe s i fie interesat cum se desf2iqoari lumea oamenilor. Apa este permisi cit vrea qi c h d vrea (inclusiv in tirnpul mesei!). refuzul laptelui poate duce la incetinirea creqterii qi la hipocalcemie. Litimea umerilor incepe s i depiqeasc3 pe cea a qoldurilor. incepe s i fie interesat de c q i pentru toate viirstele. Abilitatea de a scrie il oboseqte: dupi scrierea a 1-2 pagini. Daci nu s-au ficut rapelurile la 5 ani este obligatorie vaccinarea in primul an de qcoali. Vrea s3 "faci". intre 8 ~i 10 ani Se miqci qi se joaci mult. se schiteaz3 talia. Abdomenul prea mare la copilul mic se turteqte de asemenea. Pkintii ar trebui s3 se retragi din lupta pentru afirmare.preferi qi unele melodii. Limbajul devine tot rnai fluent qi mai "colorat". Se continui vaccin3rile d u p i "calendarul" fixat de Inspectia sanitari de stat. membrele inferioare qi superioare devin rnai lungi qi mai musculoase. Devine expansiv. Fata este supusi de asemenea unor modific3ri: fruntea inalti qi bombati de preqcolar nu mai este atit de dominanti la qcolar. Este foarte sensibil. Este apt pentru a i n v i p s3 foloseasci bicicleta. dar qi viap animalelor.). jocurile de cuvinte. la alte preferinre cu risc (jocuri cu echipamente mecanice. cu greqeli rnai rare. nu calitativ. I I I ~l I I I I I 1 I . 248 Jocurile. Prevenirea accidentelor. NU in zone cu trafic. Maturarea musculaturii miinilor este foarte lenti. de obicei cu copii de acelaqi sex. btelege clasificarea. AdoZescentul in ce rnai mult de aspectele sexuale. reflecteazi. alcoolul.$koZaruZ mic. este bine s i se inceapi educatia sexual3 progresivi. devine ordonat. Motricitatea fin5 este deplini. Dezvoltareapsihica'. seara. int%ifi prevederile pentru evitarea accidentelor de circulatie (joc pe stradi. La multe fete apar primele sernne secundare sexuale (puf genital. apucarea inceputi de la 2 luni se va definitiva de abia dup3 7 ani. Nu-qi consumi nici "gustarea" la scoal5. Nutrifia. inot i in ape curgitoare qi la mare. Perioadele de creqtere. De altfel toate miqc%ile devin coordonate. Vocabularul este de circa 2 500 de cuvinte. serializarea. Agreeazi inc3 p i p u ~ i l e . La 7 ani devine ginditor. Se joac3 inci singur. intre 6 ~i 7 ani Dezvoltarea fizica'. Sunt frecvente ticurile nervoase. Dezvoltarea socio-emofionala'. incep unele modificiri in propoqiile diferitelor segmente ale corpului. uneori p h i la epuizare fizici. invati s3 citeasci qi s i scrie. Instruiti-1 s3 evite striinii qi oferta darurilor de la necunoscufi. dupi-amiaza. dar incepe s i prefere grupul. (Vezi aminunte rnai departe la "alimentatie" pag. dar finalizeazi putine. bancurile. Nutrifia. alpinism f Z ~ echipament corespunzitor qi pe trasee cu risc. Diferentiazi stinga de dreapta. Atentie la mersul pe bicicleti. Dupi 7 ani incepe s3 prefere grupul de acelqi sex. gimnastici. insotite de un salt in creqterea staturali. Maxilarul inferior incepe s i creasci. devine mai suplu. I se pot incredinp treburi in gospodkie. De subliniat tendinp de a nu m h c a dimineap din cauza grabei qi grijilor qcolare. "Ratia" de ap5 in 24 de ore este in jur de 100 ml/kg/colp. Limbajul devine rnai agresiv. muzic3. lipsa de vegetale duce la unele avitaminoze qi la constipatie. traversare etc. Nasul se subtiazi. scrisul nu-1 rnai oboseqte. "qtie tot!". sinii devin proeminenti etc. Toracele se turteqte anteroposterior. 248). conceptul de spatiu qi timp. Prefera jocurile in grup. dimineata. Se constati mari variatii de apetit.

Dac5 nu s-au %cut senile anterioare de vaccin2ri este cazul s5 se completeze. Ia in considerare qi alte puncte de vedere declt cele vehiculate in farnilie qi qcoalH i i plac lecturile despre mistere qi poveqtile de dragoste. Nutrifia. W r i n t i i fat& in fat& cu Scolahl mic Conditia indispensabila a "implinirii copilului este sentimentul de a fi in securitate qi iubit. Atenfie la pericolul apei (inot supravegheat). fi place societatea. fier. 1 . tiaminii. Este mare amator de muzick radio. 1 . Jocurile. dans. cu diferente importante intre cele dou5 sexe. Se informeaz5 despre evenimente dincolo de familie qi qcoalii. lucrul manual. zarzavaturi) qi hidrocarbonate. neliniqte. Imuniza'ri. cii se acceptii . indiferent de sex trebuie s5 se deprind5 sii-qi pregiiteascii singur sandviqul pentru qcoalii (vezi qi mai departe despre "alimentatie"). Nevoile calorice sunt rnai mari la biiefi (circa 2 500 calorii pe zi) declt la fete (2 250 calorii pe zi). Nu "are timp" sii mMince. Este apt qi trebuie indemnat sii participe la prepararea mesei. ascensiuni pe munti. La multe fete apare menstruatia. Creqterea i n inilltime este acceleratii. Dezvoltarea socio-emofionala'.) sunt adesea riscante. excursiile. Intelege qi respect5 miisurile de igienii qi de ingrijire corporalii. telefonat. Ii place actoria. El trebuie sii simtii cii i se oferii tandrete consecvent5. P z n t i i trebuie sii exercite un control permanent al prietenilor. La biiiefi forfa fizicii este rnai mare. La ambele sexe se instaleazii o stare de tensiune permanent& de friimlntiiri cu sperante. Este interesat de modul de reproducere uman5. Frecventarea discotecilor qi altor forme de distractii (jocuri mecanice etc. Preferii_copiii de acelaqi sex. AtAt biietii c l t qi fetele au nevoie pentru creqtere de circa 2 g de proteine pe zi sub form5 de lactate (proteine qi calciu) qi de carne sau peqte (proteine plus fier). Este nevoie de mese mai dese. P z n t i i sunt datori ca toate relatiile sii se desf2qoare prin dialog. Apare tentatia pentru consumul de alcool qilsau droguri! 6 . Incepe sii se indoiascii de valoarea p2rintilor. Spiritul de bandii atinge apogeul. Din cauza capriciilor de apetit survin tendinte de deficit de calciu. Siguranfa. In familie este din ce in ce mai sigur pe el. Foloseqte bine ideile abstract:. carne). La b%e@apare masturbafia. Este manierat cu adul@i. La biiieti apar caracteristicile celui de al doilea stadiu a1 pubert5tii (vezi rnai departe). Este nevoie de consum mare de lichide (75 ml pe kg/corp/zi). giititul. Dezvoltarea psihica'. indoieli. Maturizarea este mai precoce la fete. Atilt fetele clt qi biiietii nu mai accept5 tutela familiei qi doresc o independent5 nelimitat5. De la 11 la 12 ani Dezvoltareafizica'. P2rintii sunt datori s5 cunoasc5 prietenii copilului qi sii facii o selec@e discret5. De altminteri. Nutrifia. Timpul liber. discuri. Fetele sunt rnai "evoluate" I ce priveqte relatiile cu baietii. Munceqte pentru bani. Sunt necesare circa 2 100 calorii pe zi. uneori cu unele brutalitilti de limbaj. in ultimele decenii se constatii aparitia mult rnai de timpuriu a pubertiitii. Elementele esentiale se apropie de adult. Phintii trebuie sii insiste pentru un meniu zilnic echilibrat cu proteine (lactate. vegetale (fructe. Atentie la mersul pe bicicletii. Rbpunde mai bine la sugestii declt la ordine. Judec5 probleme sociale. flirteazii. Se inregistreazii mari variatii afective. Colectiile devin calitative. Dentitia definitiv5 este completii cu exceptia celui de a1 3-lea molar. Dominii ritualurile qi codurile secrete. Sunt refractari la rutinii. Diferente mari intre n fete qi b5iefi. inot i n ape necontrolate. Atenfie la armele de foc (piistrate in siguranp qi folosite in prezenta adultilor). Crizele respective se manifest5 prin sc5derea randamentului intelectual qil sau fizic. organiziirile in grup. fn familie simt nevoia sii aibii conditii (timp. Este interesat de sport. La sedentaxi qilsau la gurmanzi sau cu preferinte exagerate pentru dulciuri apare problema obezitiitii. preferii spectacolele qi filmele cu drarne. Devine conqtient de diferenple de sex. nervozism qi lipotimii (pierderea conqtientei. incepe ins5 cea rnai induioq5toare perioadii de prietenie. Biiietii sunt incii "mai copii". refuzii micul dejun qi gustarea din recrea@e). caden). Face tot felul de planuri. proiecte.Dezvoltarea socio-emofionala'. Agreeazii sportul. Antagonizeazii cu s_exulopus. pentru cii pot surveni crize de hipocalcemie (consum redus de lactate) sau de hipoglicernie (meniu &ii dulciuri. Simp1 umorului este dezvoltat. spatiu) pentru o intimitate individual% Devin autocritici cu munca personalii. Siguranfa. le tachineazii. oboseal5. Aten@eindeosebi la vaccinarea antitetanicii. lucreazii manual.

h ) familia s i impirtiseasci si sg triiasci atit "necazurile" cit si satisfactiile copilului. respectiv adolescentul. il incurajeazi cu afectiune (niciodatg nu va fi mustrat cu minie!) si ii atribuie progresiv independenti. dar foarte hanlic $i disciplinat are note bune.~i. de a-1 culpabiliza pentru orice insucces. Lenea se poate intilni la copiii care "prind prea uvor" $i care nu rnai cred c5 este nevoie s i invete. cauze si efecte. Conditii de lzicl. s i caute explicafii. Pirintii si cadrele didactice le pot gisi cauza vi le pot . rezultatul influentei unor colegi sau lipsei de stimulare din familie. Daci parinfii ~colaruluimic dau dovadi de intelegere. g) s i se evite contradictiile dintre pirinti in problemele copiilor. Criticile aspre. Trebuie s i se cultive la ~ c o l a bucuria de a invita. r de a descoperi. Asemenea relatii se r i s f r i n g favorabil asupra atmosferei din familie c i t si asupra randamentului ~colar. diferente. ea poate fi ins2 si u trisituri de exacter. Dintre factorii care influenteazi randamentul scolar amintim: n ) armonia dintre membrii familiei. a invita inseamni s i a i b i o activitate dirijati. batjocura. putea lucra concentrat se vor evita: intreruperea lectiilor pentru treburi casnice. scolarul va dobindi gindirea logici. Va deveni capabil s i gindeascg critic despre ceea ce citevte sau vede in jur. . Un copil inteligent. Copilul va fi indemnat sri-si faci lectiile intr-un anumit interval de timp pentru a se putea dedica ~i altor ocupafii (jocul este inci o necesitate la qcolar!). DIficziltrifile scolare sunt consecintele fie unui handicap fizic. mai putin dotat. Copiii care stau mult deasupra caietelor de teme si csrtilor nu sunt si cci rnai buni elevi! Ei nu s-au deprins s i invete sistematizat. fin pasul cu achizitiile lui. Copiii din familii bine inchegate ~i cu nivel intelectual corespunzitor invati ~nai bine dec2t colegii cu aceea~i dotare intelectuali dar care provin din familii "cu probleme". trebuie controlafi si indrumafi de pirinti. Amhinnfa familiala'. Ambifiile pirintilor pentru copilul lor trebuie s i fie in limite rezonabile. se vor evita laudele excesive care pot duce la teama de evec. dar nefericit. Copilul trebuie "invitat s i invefe". prea autoritar. s i capete gustul lucrului bine ficut. Aceasti trisituri existi in el. direct si natural in discutiile cu copilul. comparatiile defavorabile sau pedepsele nu stimuleazi pe copil in a invita. Dc cele rnai multe ori se datoreazi neglijentei familiei. Va fi incurajat s i incerce mereu $i s i repete. e) in orice discutie cu scolarul. pentru a se plilnba sau pentru a ajuta in gospodirie.~ i Pentru a aseze c s f i l e $i si-si faca lectiilc in lini~te. fn aceasti perioadi pirintii se vor abfine de a-1 trata de sus. sau lene~i.uneori . de a crea. pisilogeala. a exersat-o in primii 6 ani ai copiliriei sub forma jocului. s i accepte "dialogul" si s i aibi curajul s i recunoasca eventualele gre~e1i.remedia. c ) interesul familiei pentru instructia scolari. Randameatzil ~ c o l a r e intotdeauna egal cu nu gradul de inzestrare a copilului. s5 amine satisfacfia propriilor dorinfe $i s i lucreze pentru scopuri rnai indepirtate. Solicitikile la care el nu face fati ii dau un sentiment de insecuritate.Folarul mic. Altul. chiar daci rationeazi bine. zgomote de fond (radio) sau vizionarea concomitentii a programelor TV. se autoizoleazi si devin timizi. Sunt $i copii neastimpgrati sau visitori. Pe misuri ce se desiviiqe~te maturafia. lucreazi greu la scoali. Pe de alti parte. s i stabileasci analogii.fl prin fapte s i constituie un exemplu pentru scolar silsau adolescent. Este important ca pirintii s i tini legitura cu scoala pentru a fi la curent cum se d e s f i s o a r i copilul la ycoal5 si pentru a evita absenteismul. Copiii cu infirmititi sau cei cu boli cronice care-i "exclud" partial din colectivul clasei sunt adesea tinta ironiilor colegilor. misura in care este posibil in se va asigura copilului o camera sau un loc unde s 5 . inainte de a mustra pe copil "ci ar putea face rnai mult". despre ceea ce spun si fac piirintii. in raporturile dintre pikinti $i copii este bine s i fie un "dialog" permanent. pentru a evita insuccesul. va invita s i aprofundeze un subiect. alfii nu se pot exprima. ajutat de pirinti in mod discret. adesea de la egal la egal. fie ale unor dezordini afective. d ) s i fie accesibil. Absenteismul "nemedical" creste cu virsta. Dincolo de a deprinde s i citeasci si s i socoteasci. La scolarul mic este inca foarte pronuntati dorinta de a fi pe placul celor mari (pirinfi si dascili). Unii copii gindesc mai incet si se blocheazi daci profesorii ii "iau rnai repede". pentru a nu-i cere mai mult decit ii permite nivelul lui intelectual. vor constata c i el va accepta cu usurinfi normele de disciplini ale procesului de invitimint. Copilul trebuie siinvete sS fie perseverent. Adolescentul rezultatele de la scoali (chiar daci nu sunt intotdeauna strilucite) si caracterul siu (oricit de dificil ar fi).

Dintre geniile romhesti am vrea s i amintitn pe George Enescu. prin lentoare la hcru. d ) o gelozie fat6 de o sori sau un frate.). greutate. El se p a t e lenevi pentru c i invititura de la $coal5nu-1 mai intereseazg sau i se pare prea uvoari.2. 110-120: Cromwell. Tulburirile afective pot exista intr-un ansamblu de tulburiri de comportament.f) lipsa de preocupare a familiei pentru cgqi qi ocazii de a se instrui (o familie care se intereseazi numai de fotbal qi ciintikefiila modi nu inciti deloc pe copif la invgtitul-i etc. Adolescentul Adolescents incepe cu pubertatea $i se termini cu maturitatea (spadiul de adult). Fiecare dintre ei a tr5t intr-un mediu extrem de activ. c ) preocuparea inegali a celor doi p&in[i: unul autoritar.M a m a $ copilu2 Handicapurile fizice care impiedici qcolarizarea sunt numeroase. Lev Tolstoi (nu putea si nici nu voia s i invefe). realizhdu-se maturaGa complexi a fiinfei umane in devenire pentru perioada adulffi. ai c h i pvarinti s-au ocupat de el inci din perioada de preqcolar $i qi-au dedicat intreaga existen@ cregrii de conditii optime de studiu pentru desiv2rqirea acestui geniu innkcut. autoarea a evaluat coeficientul lor de inteligeng (QI). variabile la pirinfi. In incheiere am tine totu~i i d h cdteva exemple s de copii etichetafi ca "int$rzia. celilalt Sters. p&in@i acestor genii au exersat inzestrarea de la naturi a urmaqilor lor de la o v h t i fragedii. propoqii) si mai ales prin cregterea si maturafia organelor genitale $i aparitia caracterelor sexuale secundare. Charles Darwin (putin istet si recunostea singur c5 g2ndeste lent). Pkintii trebuie s5 duci un astfel de copil la medic qi psiholog care stabilesc daci dificultifile ~ c o l a r esunt consecintele unei infirmititi fizice sau sunt pur psihologice. "inexistent". iar mai Grziu in ~coala militari cu acte grave de indisciplini $i de conformism se poate cita cazul lui Winston Churchill. Pe baza performantelor intelectuale $i a aptitudinilor manifestate de aceste genii in timpul copilkiei lor. Subliniem c i qi un copil dotat poate pune probleme la invigturi. 160-170: William Pitt. 120-130: Bach. instabilitatea psihomotorie. nedisciplinati cu ~colarizare care au in fnst repetenti. e) schimbarea frecventi a ?colilor. prin scris de rnilntuiali. preferhd s5 se ocuge de subiecte din afara programei ~colare. cu unii profesori poate avea contacte dificile din cauza originalititii sau a spiritului siu creator care il fac s i refuze si-qi faci temele obiqnuite. El se simte izolat pentru c i nu g i s e ~ t e colegii pe lui interesanG. prin teme neficute sau neterminate. Unii copii inzestrafi pentru o anumiti materie de hvi@m2nt sunt mai putin competitivi la altele. Copilul supradotat.htr-o lucrare recenti "~tudes gknktiques sur le gknie". se plictise~te viseazi qi sf&$e$teprin a obtine note sau mici. lipsa de unitate de vederi sau inconsecveng. 150-160: Tennyson. 170-180: Voltaire. societatea ("g2qca") de copii cu care-~i petrece timpul liber. 180-190: Goethe. 6. Se caracterizeazi printr-un salt in dezvoltarea fizic2 general% (?niltime. prim-ministrul Angliei in cel de a1 11-lea rkboi mondial. ei reuSesc mai putin bine dec2t ceilalti colegi in exercitii fizice ?i au un comportament social dificil. in loc s i stea cu mgnile incrucivate aqtepthd ca un astfel de copil "si se coacf. Din biografiile acestor genii rezulti c i to@au primit din partea farniliei si apoi a profesorilor lor un invigmint intensiv qi precoce. Ele pot coexista ca o motiva~ie reacfionali la un copil care prezinti unul din handicapurile precedente. Exemplificarea cuprinde printre al@i:100-110: Copernic. Dintre cazusile de copii-problemi cu tulburiiri de comportament. 190-200: John Stuart Mill. caiete prost intrefinute si m2zgilite cu Pete de cerneali. care ulterior au devenit celebri: Louis Pasteur (elev mediocru care invifa lent). James Watt (considerat mirginit qi stupid). posesiv. 130-140: Rousseau. . Aceste modifictiii determini concomitent adapt& psihosociale. 140-150: Keppler. Dintre numeroasele probleme afective ce pot duce la eqec ?cola enumerim numai c2teva: a)atitudini educative contradictorii. Opozitia fafi de qcoali se manifest5prin dezinteres (adesea asociat cu turbuleng). Catherine Morris Fox schiteaz5 biografiile a 300 genii istorice.i". Faraday. incoerente. Dintre acestea amintim: debilitatea mintali. h) neintelegeri grave in familie cu pkisirea brusc5 a cikinului de citre unul din pirinti. cu dificultifi la invitituri. depreciat. insuficienta auditivi.

j~c a(f1111:-5. I ~. dc capacitate:i tle etivturi Gzice.17 ani:.ho13:1!1!. s5rutril. ~ . La r.). L3 inciput bunt unt:ori inseparabilc si tint1 42 se . cu conditin s& nu &\in5 ohisnuintk durilc ccle n~::i :i>consc In ju~-n:tI~!l rilr~i(:.4dol~.? I I I [ ~ I . Je bsicti ia dar . Isi con-~parGintrc d i ~ l ~ c n s i u ~ ~fi ocr ~ ~ ~ adin co~npo~-tnn!e~itul ele r\i l . CFitre sflir~it~il u l c ~ ~ ~ ~tci ~ i t~ p i ~ r i i ...~~~!l. fr8mrint5 dcc: p i collcura la o conipctitie tle !'! Lllnusete. c2 este Adesadafetclt: sunt cre:~ti\e > i 75: i~~~.)istr.i p.. tare:^ ~nainelelorice po:~tc aprirca la ur~iibriieti a Irecut si adolcscentul be concc1ltrca~5 111. Perioada c.c. Ilel~~11~t9ndu-sefamilie I~ de explicc briiatului cZ emisiuilile semir~alesau "viscle g3sesc o nou5 orientarc in apar:crlcnt:l cle grup. Ii11it5 iombinat cu fluctu.rlt&~.nf~r tilripurir (la fete de la I 1 la 13 ani: la pent1.tcni.'l I. inloc~tit.i\.?. Tatii sunt adcsca stli~~jcniti ilc tiicelc lor ~.ca\tli relatie cst:. coinparinciu-si 1nusc~11atu1. ictele sunt cu doi a ~ ~ i pri\.~~. rachinati in glum. :111alij.I~ijieti~ ad ? c i . in :?d~:. in ace:~str? periostl. preci~rnsi ai atit!~tliniioi-lor.l. i111aginativ:i. prcoc..rste PI ictc. 11cc3.i(' ! I'CLC:13. ~lllisci~linitatca lor.c. .1e1e ma11il'cst5i-i dc a t a ? a ~ n e n t L. Psrintii trebuir: s3 de critrc' ~ I . ~ ldc. ~ ~ ~ c .5 . d:tc5 n u . s u i ~ ta d e ~ e a n ~ i j l o i adolescentei ac.!ICC I . 1 1 1 1 I .i~-i sri hormonnlc temporarc >i nu trebu~c se indoiascz de absorbit de identitate:: pet-sonalri: "cine au~. L .:.c to.rc. . p . d.I!$: <:it Riiciii ir\i ctalucazci initi:rl 1na5culinitatea 711 cornparatie cu alti bsisti.'i de frusrrare.!<i 2:^111nornlal5. dexordon:lti $i lipsiti de interes in ce grupul dc prieteni. usor atunci crind sunt cxtrcm dc scnsihili si sc.inllnliti p ~ e t e n cle ilceeL~>i. hsieti dc la 1 2 la 13 ani ). Sihi131bkile ::tp:kr dc cele 111ai millti: ori biuw bi evolueazri .16 ~ ~ ibjicli i .:enitale si cap:~citateatle a ejacula. j o . crit si pentru par-inti.c~s~ I ~ I ? ~ ~ I . din cauza crcsterii rapide. Adolescentul Se deosctsesc trci stadii: timpurilr. 1L.o:~r!r.hi1nh3rifiiici.rintl fat3 Estc o pcrioadil fo:u-tc ~nriabilri moment de aparitie ca la aicstca se dc~\/oit.j~~!plicatin ~ I .4c. 5c.i cu proastri dispo~itic si ie ~ .t un sex la altul.c. si s5nilnr. I . I s ~. sa acistc trZs5turi sunt oscildntc.rporale si d e I:IL ~ asupracrcsterii bi a :~ltorsch:i~~b.grincjirea abstract$. I I . L:! \ $i rcli~tiiIc .!t~. L Ii ~-L . I ilc.+olarul mic.i::t. Stresul adolesccntclor f n d c v c ~ ~ i r e dc pric.ntl nurnai ca 111ercude neccsitatea pSstr3rii igienei. Fete1e pret cor11port3 "c0pil5restc". cstc prscticntil de aproape toti adolescentii.ile ])roduse in sfera genitalrl..prc iiltii.cste mo3~1I cum arat5. I n general.il.c..l$tintel'ig11ri p ~ ~ h l i ~ .i ctc. lencsi. adopCind . firic si i' pcndcnta dc t ~ n i i i c in intct~. i~rnc:de" sunt fcnomcne normale si nu lrebuie s5 se Adoiprc.jeasc5 sri se ru>incze.lrc sc' d e n tilt: [?er.1 i Ji \c. h p\ihic.! ~ ~ I L IL.ni fenne vorhedsc. sc t'oloscsc. I ~ L ~ ~ ~ ~ ! k i opi~~i:lcc ~ ~ t c . caracterelor sesualc ?i ale compo~xamentuluigeneral. dar ele vor de\c. I ~ C cletel-min3 o lahil~tart i. ~nijloc-ill tlirL:irr.i')". ~ f a r a f'amil ici.~cceasi~rirstd.th\olut 1.cntirr!cntefatri dc "criticismul prir-i~~t~sc". L I ~ Itie prieteni. ~ t i i ~ ~:onstituico con. fetc. ai Ir~ccp anxictate."c.a.i.!</ ~ l ( ~ isunt l.2nd cele ~ n a ~nici c ~ .rebuil. Trebuie sri li se :~minteascri Er~ainteabiiietilor de . Sc intjrcsc t'r~~o~ncn .i..lpid Constituie un obicct de prcocupare intensr't atrit schimbririle f i ~ i c c apal in tinlpul p u h c ~ cc pcntlv scdar.Gineconlastia ( d e y ~ o l sau 1-1.1na1 nt! ncc.1o1. \ face c i ~ ialn ~nca'!'.i.ic3..nc. sri >ti#: c. L)cclar:ir~ilu h i ill. fiir5 vrco modificare a :~dolcscentc intcleg modificliri Ic comportitn3entuIui nu tatilor si I<: atribuic unecil-i unor v i m \ ritii ~?ropri Ci? i.~tiilc?i dc~echilibr-clc o r m o ~ ~ a l e colcgii de gi-a!. ?i tktele incep sri pnrtrcipe pienar in grup::l de prietc~li.irint_i sc intreabli dacri totul decur~i) "normal". rncnstr~ua!iae L t ~ un 11larnri ~i fiicri si re5pccti~intre tat5 ? i fiu. deprin~ri Dc\ in critic1 ai p5ri:>tilo1. iiar ?i in cc ~ : i .cli ctc.iccint3 norn1:115 a r1creglZriior d cc.!nbr:lCc. r ~ p c ~ .1~ ata?c'a~Li \c intcn\ ifc o prielcn5 tic inccarcr? uneori cS J e a deoparte pc p3rinti > i au :~ccla>i ~ L care al-dol.~ifi cu adul.tbiljtarc:t dc a pcscepc Au ne\ oie s2 tie asigurati si reasigurati ca nlasturharea ientimentelc :~ltorr!> i to!c'ra!!ra 1'. adcrri dc: h11ti.clc)r 111ai I-apidcsc.-i bjietii. cctrilportament. fctcle ail nc\ oie dc informatii corecte Je. Ele t. 1'1 ccli: inirji~\i . ~':.ir si in cadri~l acseluiasi ale sri rcspingl? i11..u a-si c ~ a l u a t'eininitiitca. .ai :illor ailtor-I[:ti': adk~ltc.1!. in timp ce ~c plri~g restrictiilc. : ~ l t cc.). i \ ~ > t t ' ctlpaciraLca cor!stieoti (1~' trar~sfor~nri~.i sli glindea\i.a b5ieli apnre n ~ a tiir~iu: i fo:~rtemulti dintre ci se acestor3 ( l u ~ t in hrate.upatc dc cui71arat.oic.ar:. diinensiunile organelor de imp~~sri piirinti. f u ~ ~ c t nlensl?-ui~lli. La i d ii HZiclii. Sunt acut rnaturitatca fij..i cnractcrcle \ccu!~Jare i inctbp h 1111numai de 1. Slibcl51e i n ~ p l i c : i r ~ ~ t k~rnilic. din .) JY e.i cu i activ~tatii. ill b i r ~ ill adoiescrllta mi~locic.cntr: inijlo(.I fe1.>ilnt i n f ~ r n ~ a i?i por tc .l acesstri vrirst5 atrit feti:lc cri! si hgictii surit [ Este perioada in c. l i e\te irnagina ~ ~slin~eriu-en o boa13 care Ic pune \ i:lt:r Relatiile cu t'amilia se tens~o!ie:i/r? n ~ a iales intre in pcricol.~ i sclnene.dc ~l stringaci. Fiecarc (~ldolesce~:( p r i ~ ~ ~ a mcnstruatie.:~~bci~ltura :~doles~:entjlor..

Grupul larg de prieteni din perioada anterioarg este inlocuit cu unul rnai restrhs.~face i planuri de viitor. Multi (cei ce nu urmeazi forme superioare de h v i @ m h t ) se cgsgtoresc sau iyi stabilesc o relatie de iubire (cu o "prieteni"). api) yi ingrijiti medicale rnai bune.soare.11 Y mi. 257-262. iar aitii scnt aproape la inatimea ~i greutatea adultilor. Tinde sg aparg rnai devreme decdt in trecut ceea ce s-ar explica prin alimentatie. autocontrolul. Trebuie si-yi aleagg meseria yi sg meargi spre independenp financiarii. Dezwltarea fizic2i1 Creqterea in in%$me se opreyte la fete la aproximativ 17 ani. elibereazg anxietatea acumulat5. i n general atitudinea adolescen~iloroscileaz3 intre contestarea total2 a autorit5p pkintilor yi nevoia de a fi trata$ uneori tot ca niyte copii. Dacg medicul ycolar obsemi un grup de qcolari de 13 ani (biie$ yi fete) constat5 cg unii sunt h stadiul prepuberal. dar yi la 10 sau 16 mi.Mama @ cop€ lut si-yi aureasci anumite planuri despre carieri 0 mare parte din adolescen$ sunt interesati de sexualitate. Dacg nu au ajuns s i aibi o identitate pot trgi un timp un sentiment de anxietate. De regulg la 12. 244 . folosirea factorilor naturali .aud c h d altii le vorbesc.2. Schimbikle pubertare incep cu dezvoltarea sdnilor. Sfaturile adullilor nu le mai amenin@ independenp. Diferentele individuale sunt mari. rnai &ziu la b%e$ . Adolescen/a tdrzie (16 sau 17 ani . inconsecven~ele qi sg evite sg-i critice imediat. pornirile. spre 6. Apoi se simt vinova$. Pentru aceasta au nevoie sg se cunoascg bine pe ei inyiyi. fn Statele Unite ale Americii prima menstruatie apare la o iniiltime de 158.6-12. descoperirile tehnice etc. Triiesc cu entuziasm prezentul yi imediat pot deveni posomo&ti ~ideprima$.spre r 17-21 de ani). 6. in medie 10 '/2 . Cdnd iyi recapiti controlul trebuie lguda$.1. Adolescentii de azi au acces la tot ce poate oferi societatea modern$ fiind tentati prin reclame. in rezumat. unii sunt chiar la inceputul pubertiitii.s cm yi o greutate de 43 kg (in medie).2. Doming relafiile preferentiale cu pkintele de sex opus ~i criticarea celui de acelayi sex. Leggturile cu pirinfii stabilite in copilirie sunt reduse drastic. Tinerii se pregitesc pentru a t& ca adul$. se tem cg-yi vor rnai pierde controlul yi se retrag pentru a-yi reevalua comportamentul. Dezvoltarea fizica' a ba'ie~ilorse apreciazi prin creyterea organelor genitale yi dezvoltarea p h l u i pubian care apare h t r e 11 '/2 yi 12 ani. de a pune binele general haintea celui personal. Se insoteyte de o creytere a musculaturii yi a puterii acesteia. Dezvoltarea independenfei .Sexuditateala copil". Mecanismul declanyator prin care apare pubertatea nu este complet elucidat. nu trebuie ridiculizat. Sunt satisficuti cg in orice dialog sunt apreciati ca parteneri egali.pe de o parte pib-intii..21 de ani). iar la bgieti la 18-21 de ani. in adolescenti are loc preggtirea spre via@ de adult. Viseazi profund in timpul zilei yi nu. Dezwltarea psihosocial2i Adolescentii se caracterizeazi printr-o emotivitate exagerati neprevkut2 yi labili.2.sunt stresate. Evenimente minore pentru pib-inti pot fi interpretate yi triite drept crize majore de citre adolescenti.11 ani yi 2 aparitia p h l u i pubian la 11 . care constituie secventele yi vkstele medii ale masculului. Trebuie s i le accepte s i m w n t e l e . modul de via12 (miycare. de a . Comportamentul instabil. Aparifia primei Vezi . Adesea iyi pierd controlul in ribufniri emotionale care. pag. adolescenp k i e se caracterizeazi prin capacitatea de a se interesa yi a iubi yi pe altii. Doresc yi plinuiesc sg-yi mentin$ pe viitor.relatiile cu pa'rintii. dar este clar cg schimbgrile hormonale joaci un rol central in a produce creyterea qi diferentele sexuale care au loc in adolescenp. dominat de emotii. menstrua@ se leagg de momentul in care inil$mea este a 3-a sau a 4-a parte din iniil$mea adult2.9 ani. de fapt. aer. pe & de alta copiii . Se intereseazi de unele probleme ale timpului: poluarea mediului. Este bine ca pkintii s3 asigure adolescentilor spa$u yi timp pentru a fi singuri. Relatiile cu pib-intii nu rnai sunt at2t de furtunoase. Demoltareafizica' a fetelor. armonia nationalitiitilor. injghebarea unei relafii intime cu o persoani d e sex opus constituie o tint2 a adolescenpi k i i . Arnbele p$ . rnai ht2i la fete (in jur de 16 ani yi ceva. Procesul de creqtere in h a t i m e se incheie.

boli etc. Uilii p5rinti pretind copiilor performante care nu pot fi realizate de Scolar. P5rinfii care au avut conflicte nerezolvate in propria lor adolescenf5 vor avea rnai multe momente dificile in a-si creste copiii. Adolescentul pleac5 de acas5 pentru a fi independent. vizionarea televizorului. Izolarea impus5 de grupul de prieteni le permite sii joace roluri de adulti. P5rinfii sunt datori. In adolescenfa tirzie. se complic5 si se extinde. pentru p5rinti este greu s5 decid5 c i t de mare responsabilitate sii le acorde. Violurile s-au inmulfit. p5strhd un dialog permanent. P5rinfii si adolescentii tr5iesc cel rnai bine intr-o atinosferi de incredere reciprocj. iar in perioada adolescenfei tiirzii relatia este cea de cuplu. relafia p5rinte-adolescent se imbuniitiifeste. La noi ins5 este vorba de inlocuirea total5 a unei lumi cu alt5 luine. La noi in tar$ schimbgrile survenite dup5 anul 1989 su evidentiat faptul c5 intreaga societate romineasc5 a suferit o schimbare a mentalitgfii care se deosebe~te mult de mentalitgfile societ5fii in care intr5m acum. in mod justificat. cu traumatisme sociale si e~ecuri generale $i personale. Cei virstnici se schimb5 mai greu. Adolescentul doreste s5 plece din familie. Comportarea sa devine inacceptabil5 ~i foqeaz5 familia s5-i ordone s5-7i fac5 bagajul si s5 plece. adesea. de adaptare si de inseqie social-economic5. in aceste cazuri. $i in aceastli direcfie pikintii trebuie s5 tin5 deschis un canal de comunicare. Incidenp sarcinilor la adolescente este "m cre9tere. crevte increderea reciproc5. frecventarea discotecilor etc. fardurile. discuri. cu o relafie deschisk apropiatii. i Atitudinea p5rinfilor are un efect semnificativ asupra comportamentului adolescentului. fn general p5rintii doresc ca urmasii lor s5 nu duc5 lipsurile tr5ite de ei. in astfel de situafii lupta pentru separare. Precocitateapubertiifii ~iinfluenp exercitatii de unele programe de la televiziune ~ iin general. adesea. printre altele. Asteptikile pikintilor sunt adesea rnai mari decit pot realiza. s5 ocupe un loc in societate superior celui definut de ei si s5 nu repete gre~elile lor. Se pot schematiza patru modalit5ti prin care adolescentii i ~dobindesc emanciparea fat5 de p5rinti: i 1. Constiinta apartenenfei de grup determin5 comportamente adecvate si trece in revist5 judeciiti A . 0 disciplin5 consistent5 si consecvent5 ii face s5 se simt5 in siguranf5. Pin5 in acest moment p5rintii trebuie s5 incerce s5 fie calmi.La inceputul adolescenfei relafiile se stabilesc cu acelasi sex. imbrgcgminte. 4. chiar atunci c h d survin unele "furtuni".+olarul mic. Situafia de fapt este ins5 invers5: doresc $i au nevoie de limite ca o expresie a iubirii qi grijii p5rinte~ti. banii de buzunar. in afara casei pkintesti. 3. s5-1 sanctioneze cu pedepse corporale. p5rintii doresc s5 fie cfistigate printr-un comportament responsabil. Adolescentii pot pleca brusc de acas5 si sunt rev5zuti ca adulti (situatii rare!). Adolescentul cosmetice. Rareori pikintii consider5 c5 adolescentul are dreptul de a . ora de retragere la odihn5. Pe ling5 aceste conflicte care tin de specificul societ5fii romine~ti actuale apar conflictele obisnuite ale familiei pe diverse "teme": orele de studiu. intre cel a1 adultului si cel a1 unui copil mic ~ i de aceea.). imbriiciirnintea. modul . telefonie fiir5 fir etc. cei care au crescut in ~nedii excesiv de permisive pot controla excesiv. Se ajunge la situatii dramatice. in timpul adolescentei rnijlocii relatiile sunt fie cu cei de ambele sexe. sri consulte pe dirigintele clasei. I5sind impresia. si rnai grav. Cei care au crescut in medii care i-au controlat excesiv pot ti prea largi cu proprii copii ~iinvers. pediatrul de familie si un psiholog. Adolescentii testeaz5 constant limitele impuse de pikinti. $i aceasta se face uneori fiir5 discern5m8nt. Amenint5 si piseaz5 pe aceast5 tem5 dar nu este in stare s5 o facii. cei tineri sunt mult mai accesibili transform5rilor de mentalitate. sentimentale ~i de comuniciiri variate cu sexul opus. Relatiile cu cei de nceeasi ~tirsta'. uneori. grupul de prieteni. apoi simte nevoia unit5fii familiei si se intoarce. in ce prive~te privilegiile acordate. ajungiind s5-i impun5 anumite restrictii sau. Comportamentul adolescenfilor oscileaz5. c5 viata sexual5 va incepe cind copiii nu sunt in stare s5 se descurce cu ea. . Trist este ~5 unii din acesti p5rinti culpabilizeazii pe copil. s5 stabileasc5 relatii sociale. Pikintii care nu fixeaz5 limite fac adolescenfa rnai grea. in general exist5 "conflicte intre generatii". determinind nefericire ~i frustrare pentru toti. Adolescentul evolueaz5 treptat de la copilul dependent ciitre adultul independent f5r5 a p5r5si casa p5rinfilor. ca prima relafie sexual5 s5 aib5 loc la o v%st5 tot rnai mic5 ~ip5rinfii se tem. Aceasta se repet5 pin5 sunt capabili s5 se descurce independent. Domeniul cu cea rnai mare dificultate pare s5 fie sexualitatea. pentru c5 dotarea lui nu este corespunziitoare (mostenire. permanent5. 2. cum isi petrec adolescenfii timpul liber (filmotecile s-au r5sphdit si in mediul rural!) au ca rezultat. insii. cu tact. c5 nu au limite.~fixa optiunea pentru viata proprie.

cu eforturile ~irigoarea impuse de concurenfa obligatorie in lumea capitalist& Nici absolventul scolii generale. Cei care renunfii la studii trebuie dintrodat5 sii devinii "adulfi". ceea ce le permite s 5 . in Bucure~ti in alte oraSe ale fiirii sunt constituite si astfel de grupuri. Exist5 si adolescerifi care merg pe "propriul lor drum" qi resping sau sunt respinsi de c5tre grup. sii vorbesti. Fetele petrec ore intregi la oglind5 cu coafura qi fardurile. Tnspir2ndu-se din cele v5zute ~i auzite despre tinerii din Occident. contrar planurilor qi concepfiilor familiei din care se trag. s5 "lucreze" pe timp limitat. testhdu-si astfel aptitudinile. se citeste ~i se petrece mult timp cu conversatia. Au nevoie de al[i colegi asem5n5tori lor cu care s i impiirt5qeasc5bucuriile si necazurile. in adolescents mijlocie iqi doresc telefon mobil. 6. din adolescenfi cu simf de identitate s5rac sau negativ. meqtesugarii s-au redus foarte mult fvac2ndu-~i aparifia un mare num5r de tineri cu diplome universitare sau de ~ c o ltehnice postliceale. mulfi tineri incep s5-qi ia un serviciu. Devenind membri ai unei bande dob2ndesc un statut ~i o recunoaqtere pe care. Din piicate. s5 acfionezi si s5 te imbraci. opfiunea qi trecerea la o alt5 treapt5 a activit5Iii se face in prezent cu multe friim2nt5ri. motociclet5 sau chiar automobil care le permit o independenti crescut5 fat5 de piirinfi $sau o metodi de a "creqte in ochii" colegilor. Cei mai mulfi opteaz5 pentru continuarea studiilor in cadrul unui liceu (teoretic sau industrial) si apoi o form5 de inv5fiim2nt universitar5. altfel. piln5 acum intrefinut material ~iocrotit social qi psihic de familie. evenimente cotidiene) pentru care au nevoie de aprobare. i Tofi prin planificare au fost repartizafi in "producfie".3. in mediile cu standard economic cobor2t apare activitatea in bande. nu ar avea-o. dar cea mai mare parte particip5 qi vizioneaz5 competitiile sportive in grup. in prezent exist5 inc5 o regesie in dorinfa de a intr%intr-oform5 de inv5fk2nt care sii ofere o diplom5. Prin tradifia incetgfenitii in ultimele decenii. sub forma unui argou. in toate perioadele adolescenfei se ascult5 muzic5 modern& se danseaz5.Mama 9 copttul asupra acfiunilor ce se desf5soar5. Ajuns in lumea liceului cu colegi venifi din alte cartiere sau localitiifj. Pentru a avea o independenfi financiark unii sunt tentafi s5 piiriseasc5 qcoala si s5 lucreze cu o norm5 intreag5. modul de viaf5 echilibrat ~i f5r5 zdruncin5ri nu este scutit de "cutremure". Petrec un timp enorm vorbind la telefon pe care-1 folosesc pentru a discuta subiecte care li se par interesante (imbrgciminte. Jansuri. 2. uneori la intervale de c2teva zile. Se instituie un sistem distinct de comunicare.2.~asume i atitudini de adulfi. in primul r2nd cu p5rinfii. o libertate mai mare de miycare qi de abordare a - . care le permit s5 fie distincfi: imbrgciiminte. de dinainte de anul 1990. scoli profesionale) si in foarte mare m5sur5 continuau la scoli postliceale qi la universitg~i. In rilndul tinerilor. 0 parte din ei le practic5. idei. cuprinzhd toat5 adolescenfa timpurie c2t qi o parte din cea mijlocie. Activitatea de grup ~i rnoda. astfel de situafii sunt rare. Grupul dicteaz5 cum s i mergi. informafii despre o alt5 via@ dec2t cea oferit5 de familie (alte standarde si alte concepfii de viaf5 la multi din noii colegi).Prin procesul de industrializare qi urbanizare forpt5. Subcultura are urmitoarele caracteristici: 1 . melodii. 0 band5 este alcgtuiti. de regulii. riscuri qi mai ales schimb5ri in mentalitatea qi comportamentul adolescen[ilor. licee industriale. Tndiferent de calea pe care qi-o aleg. Tinerii particip5 la diverse sporturi. trecerea adolescentului dup5 absolvirea ~colii generale de 9 ani. unele activit5fi distructive in care se angajeaz5 astfel de bande pot lovi in sansele adolescenfilor respectivi de a deveni membri competitivi ai societgfii. Ace~tia vor ajunge la independenfa nu financiar5 dec2t dupii v2rsta de 25 de ani. Se contureaz5 comportamente caracteristice. adolescenfii nu au mai imbr5fiqat profesiunile tradifionale ale familiei qi locului de basting. Alegerea profesiei inv5f5m2ntul general prevede o perioad5 de 9 ani. Aceste convorbiri constituie o surs5 de conflicte cu familia. Grupurile de adolescenfi formeaz5 o subcultur5 in interiorul unei societifi. aspect corporal ~ialte comportarnente care nu au nevoie de vorbe. intr-o lume restr2ns5 la un cerc familiar redus cu tradifiile. "eliberafi" de prezenfa si controlul familiei trec in grupul adolescenfilor care intr5 sub influenp noilor condifii sociale: studiul unor materii mai complicate. care limiteazii comunicarea cu cei din afara grupului. dm familii foarte diferite. Fiecare adolescent iqi impiirt5seqte confidenfele intime cu cel mai bun prieten. Comportamentele acceptate se schimb5 repede. coafur5. unii i ~iau i servicii pe timp limitat. biciclet5. 3. cu si &5 o utilizare eficient5. aproape toti copiii continu5 s5 studieze atilt in qcolile secundare (licee teoretice. Satele s-au depopulat.

in cdteva luni apar tineri cu aer de independen& pusi pe "nu". 6. fiinta uman. Adolescentul intri in stadiul operatiilor formale ~i dobindeste capacititile cognitive ale adultului. in acest stadiu devin capabili s i . in adolescenia tkzie. iqi imagineazi c i sunt in centrul atentiei si interesului fieciruia ~i c i ceilalti sunt impresionaii de ceea ce au bun (de la trisiturile de caracter pdni la aspectul fizic. un rol important il au cinstea. alte relatii cu sexul opus etc. s i inieleagi ~i s i utilizeze reguli ale logicii pentru a gindi atit inductiv cit si deductiv. Nu se mai muliumesc s i se gindeasci numai la lucrurile pe care le-au experimentat sau observat direct. nu Pbiniii sunt datori s i vegheze ~i pe cdt posibil. Se schimbi viap de familie din intreaga copilikie (traditii. Depinde de mentalitatea familiei din care provine. "Operatiile formale" se caracteri~eazg prin gdndire abstract. Din adolescengi timizi.~ faci propriile standarde morale.2. pe oamenii obisnuiti ~i c i se pot angaja. in care cred cu adevirat. descoperirea alcoolului ~i uneori a drogurilor. Pentru prima datg. Dezvoltarea moralti Sunt foarte atenti la standardele morale ale pikintilor. modestia. "ce sunt in realitate?". Adolesceniii se pot crede "salvatori" care vor fi capabili s.disciplinati. de atmosfera generali a scolii respective gi rnai ales de grupul ("cercul") de prieteni in care intri. cii sunt unici in intreaga umanitate ~i c i nimeni nu a iubit. s i fereasci pe adolescent de influenie nefaste. La inceputul adolescentei ~i mai pufin in cursul adolesceniei medii sunt egocentrici. . Ca o consecinti a egocentrismului se comport5 in cea rnai mare parte a timpului ca si cdnd ar fi la fel de centrali gi de importanti in gdndurile altora cum sunt pentru ei insisi.4. De asemenea au tendinta sii creadi c i nu sunt supusi probabilitgtii care afecteaz. Adolescentul vietii cotidiene. ponderea anumitor materii de studiu. forme de arti ca poezia simbolisti ~i pictura abstracti. Alituri de familie profesorii au un rol deosebit. interesele ~i sperantele adolesceniilor.5. nu a fost atdt de profund sau disperat. "ce insemn pentru altii". De asemenea. dupi o expresie populari.o%ndeasci"ipotetic". fiind in siguranfiin utilizarea de droguri. sthgaci. Condamni cdnd este neconcordanlii ~ i in general. a d e v h l ~i sobrietatea viefii de familie. Se cred "buricul pimdntului". i . nesociabili. tentatia escapadelor la discoteci sau localuri pentru tineri. in adolescents timpurie qi in cea mijlocie rolul primordial il are grupul de prieteni.. incearci s 2 . sex ~i activitiiii periculoase fir5 a suferi consecinte serioase. rezolve problemele pe care altii nu le-au putut duce la bun sfdr~it. profesorilor si adultilor in general si mai ales intre ce spun ~i ce fac ("fapte si vorbe") in realitate. rnai ales trisiturile fetei) ~i critici fati de orice defect. domeniul realititii pentru a rationa despre probleme si evenimente care sunt contrare faptelor sau dincolo de domeniul posibilului. in ultimii ani credem c i mai mult decdt familia corpul profesoral a sesizat si @-aadaptat metodele de educatie ~i instruire didactic5 la mutaiiile care au survenit in cornportamentul. cu mult tact. Dezvoltarea functiei de cunoa~tere (cognitivti) Dupi Piaget (mare psiholog elvetian) intre 11 si 12 ani are loc stadiul final. infeleg sensurile simbolice ~iastfel pot apuca ~i interpreta glume cu dublu inteles. metodologia predirii ~i a disciplinei in ~ c o l a i fost sesizati ~i adaptati (uneori) de cadrele didactice mai mult decdt de alte segmente ale societiiii romdnegti. metode de educatie. Sunt profund angajati in a gdndi intr-un mod abstract despre ei insi~i: "sunt normal".2. Capacitatea de a utiliza gdndirea abstracti influenteazi comportamentul general a1 adolescentului.+olarul mic. relacia obi~nuiti mai este formati de grup.). indiferent dacg defectele sau calititile sunt reale sau numai imaginate de ei. incepdnd cu pirintii qi termindnd cu politicienii. dintr-o familie care triiieste fnminciuni qi necinste sunt mari same sg rezulte urma~i tulburiiri de comportament care duc cu pdni la urmi la delincvenp juvenili. este capabil. Uneori au experienta unor "trGri unice". "de ce m-am comportat in acest mod?". ci pot conceptualiza dincolo de 6. nu s-a bucurat. Pot conceptualiza lumi ~i evenimente din domeniul istoriei sau viitorului. de experieniele adolescentului din via@de farnilie. precum qi despre spatiul geografic ~i celest. care impun pirintilor "dialogul de la egal la egal". armonia viefii de farnilie atiit in ce prive~te calitatea relafiilordintre pikinti cdt ~i a acestora cu copiii si celelalte rubedenii bunici etc. Planurile de invitiimdnt.

Astfel se p a t e alc2tui o hran5 consistent& gustoas2 ~i cu pret convenabil pentru ~ c o l a r . cu asigurarea nevoii de mi~care dac2 i se ofer2 o hran5 ~i variat5.Scolarul & h c 2 bine dac5 are un program de via@ corespunz5tor. Dup5 mese prea copioase sau alirnente greu digerabile copilul vats5 rnai uSor dec2t adultul. muzic2 ~ilsau 1iteratnrLAceste preferinte ~i apropieri ii fac s2 se indepkteze de familie gi de propria copilkie. loialitatea f a g de grup devine tot rnai important5.Preadolescentii ~iadolescenpi a p q i n stadiilor 3 ~i 4 dup5 Kohlberg: Stadiul a1 3-lea (concordun#a'interpersonala'). Copflu1 are neuoie s& m&ni eske obligat sii rnhancel .~dob2ndi o id6ntitate rnai puternic2 ~ipentru i a dispune de un set de reguli bine delimitate pentru creding ~icomportament. Copilul "durduliu" nu este rnai s2n2tos dec2t unul "slab. prezentat2 fn mod atr2gstor. incbt pot tolera alimenta$a adultului. Caut5 ~i abordeaz2 domenii mai vaste cu convingeri ~i standarde ce pot fi utilizate pentru a . Unii se orienteaz5spre religie pentru a . in conflict cu ale sale. introducbnd in meniu unele preparate industriale sau semipreparate. Alimentatia (scolar mic.Al$i se i n c a d r e d fn cluburi sportive. se asociaz5 cu persoane care au acelea~i valori ~i u r m e d aceleqi reguli. dar nici nu trebuie ademenit cu promisiuni ori amenintat cu pedepse ca s2 m h h c e rnai mult. Religia p a t e lua locul autoriG$i familiale ~i este agreat5 de grupul de prieteni. empatia. $nut. recui n o ~ t i n g respect. dar al unor comunit5$ din ce fn ce rnai mari (institutii de inv5@dint. Obezitatea la adult duce la imboln5viri ~iscade durata de via@. Examineaz5 preceptele morale care intr2 . Este important siI se respecte orele de mask Orarul neregulat de mas2 ~i rnai ales "gust&ile7' dintre mese impiedic2 dirijarea normal2 a poftei de mbncare. a) Comportamentulla masa'. Doresc s5-i ajute pe cei slabi. nedorit. Carenfafndelungat2 de proteine in copil5rie frbneaz5 dezvoltarea anumitor potentiale fizice ~ipsihice. Mamele salariate au posibilitatea de a oferi copiilor o alimentatie consistent5. echilibrat2 trebuie inv5pte. P b 2 P i formeaz2 propriul cod de comportament S ~i filozofie a vie* adopt5 reguli externe de conduit5 (din farnilie.3. 6.). dac2 ii este foame. Al2turi de misterele ~i austeritgtile religiei. b) Mcinca'tori buni ~i "ra'i". loialitate. adolescenw se simt a h q i de frumusefile naturii.asociaw. Maturatia deplin5 are loc ins5 abia la sfilr~itul perioadei de ~colar. Sunt de partea legii qi autorit5lii pe care le respect5. Al2turi de grup i ~ i dezvolt5 t&ia de a evita comportamentele antisociale. Excesul alimentar nu creSte capacitatea ~irandamentul fizic sau intelectual. Excesul ponderal din copil5rie persisG fn adolesceng ~ila v b t a adult5. Uneori fns2 adolescenw rnai mari mint ocazional pentru a . 305-310. condamns pe cei care le incalc5. adolescent)' Se ?tie c2 hrana influenteaz5 ho&2tor dezvoltarea fizic2 ~iintelectual5 a individului.Orientarea spre mentinerea legii ~i ordinii. Masa nu va fi luat5 in grab2. i ~ manifest2i dragoste. Odat5 cu v2rsta ~ c o l a r 2 functiile aparatului digestiv ~i metabolice sunt intr-at2t maturate. concentrat ~i lini~tit. de regulk rnai uSor. To$ doresc s5 aib5 un comportament conform regulilor ~i conventiilor "impuse" de comunitate (clask grup) ~i accept2i s5 se supun5 legilor generale. 0 condi$e pentru a avea pofG de m2ncare este s2 se m i ~ t indeajuns in aer liber e ~i s5 doam12 c2t trebuie. qcoal$ religie. to$ cei care se ocup5 de ingrijirea ~i educatia copiilor ar trebui s2 se familiarizeze cu principiile de baz5 ale alimentatiei copiilor.~proteja i un prieten. dar le inliItur2 repede ~ ide regul2. ' Vezi ~i "Obezitatea" pag. minciuna sau in~el2toria cadrul in grupului determini5 pedepsirea. natiune. Scolarul mZn2nc2 cu plgcere. Copilul suplu este mai rezistent ~i suport2 imboln2virile. forma$uni de teatru amator sau muzic5 upar2 etc. asocia$e etc. ci duce doar la formarea unui strat gr2sos excesiv. Cuno~tinteledespre alimentatia rational%. c h d adul$i consider3 c2 nu m h h c 2 suficient.~cl2di identitatea i nu numai ca membru al propriei familii. De aceea. Copilul nu trebuie l5udat sau stimulat dac5 mh2nc2 mult. ~i Dintre toate acestea. Stadiul a1 4-lea . pr5) sau chiar ai ckor membri se simt ~i se identific2.

Scolarul mic. Produsele sunt de important5 vital5 ca material de constnictie (plastic) qi aliment (valoare nutritiv5).13 b31eli I ? I4 fete -- Valoarea energetic2 n pe zi E kilocalorii 1 000 . B5ietii m5n2nc5 mai mult inc5 din perioada de copil mic fat5 de fetitele de aceeasi viirst5. Nevoile nutritionale ale copilului mic. intre 15 si 18 ani.7 560 7 140. prin 250 ml lapte.I 800 1 700 . Apa este necesar5 pentru cresterea qi regenerarea fesuturilor.8400 8 820. c) Formurea bunelor deprinderi lu nzasd. s5 dea un exemplu bun qi s5 aib5 grij5 s5 domneasc5 o atmosfer5 de bun5 dispozifie. HELGA STOLLEY) il 1. Adolescentul Copilul s5nitos stie in general ciind este situl. Gre~elile de alimentafie pot fi evitate dac5 qcolarul nu este l5sat s5 m5niince singur. ou5). DROESE. peste.2 300 2 400 . in condifii de miscare normal5 ~i la ritm de crestere corespunz5tor viirstei. Aproximativ i jum5tate din nevoile de lichide este acoperit5 prin b5uturi. leguminoase. Fetele ating maximum de consum energetic (2 200 .184 KJ. Consumul de energie pe kg de greutate corporal5 qi pe zi scade in cursul copilikiei. Acest obicei de a miinca "peste m5sur5". Copiii cu ritm accelerat de creStere m5niinc5 mai mult deciit cei care sunt mici pentru vksta lor. Consumul de energie nu este acelasi in fiecare zi. Alimentatia rational5 trebuie s5 cuprind5 cel putin jum5tate din proteine "de halt5 valoare". Adultii trebuie s5 se controleze in gesturi.2 000 2 100-2300 2 000 .9 660 10 080 . Dac5 un adult va critica tot ce i se ofer5 la mas& nu va ti de mirare ca qi copilul s5-si insuseasc5 a c e e a ~ iatitudine.9 I O 12 b3ieli l O . briinza. Un gram de proteine furnizeaz5 4. La biiieti acest maximum este atins abia la viirsta de adolescent.2 800 2 200 . ce are de indeplinit numeroase functii in organism. Proporfia de proteine in alimentafie trebuie s5 reprezinte 10. iar restul sub form5 de proteine vegetale (p8ine. 0 parte din apa ingerat5 in cursul unei zile este eliminat5 sub form5 de perspiratie insensibil5 (pe cale respiratorie si prin piele prin transpiratie). se consolideaz5 si . preqcolarului. Substantele plastice.12% din aportul energetic. odat5 cu inaintarea in v2rst5.10 920 - Conform unor intelegeri internalionale se recornandii folosirea unitiitii de m3surii Joule pentru valoarea energetic3 1 Kcal = 4. Cifrele calorice pe zi se refer5 la copiii cu greutate si talie medii. La unele fetife aportul alimentar este redus voluntar. adic5 proteine de origine animal5 (lapte. Ap-numitele "alimente solide" ca piiinea. 100 g came sau produse din came. se constat5 variafii de la o zi la alta. consumul total de energie pe 24 de ore crevte in cursul copil5riei. Consumul de alimente dincolo de sa~ietate observ5 ~i atunci c h d mesele se lungesc prea se mult. in ciuda unui apetit siniitos. Deprinderea bunelor maniere inceput5 inc5 din prima copiljrie. pestele. Restul este confinut in alimente. Nevoile de lichide sunt mari. Nevoile calorice pentru metabolismul bazal ~i pentru crestere sunt in sc5dere. :I 11 4 . El continu5 s5 m5niince numai dac5 este indemnat sau obligat s-o fac5. Cu ciit copilul este mai mic.2 600 Cifre medii fn Joule* 4 200 5 880 6 300. cu atiit sunt mai mari nevoile de lichide pe kglgreutate corporal5. Pe de alt5 parte. F 2 5 ap5 organismul nu poate produce urin5. zarzavahirile confin ap5 p8n5 la 90%. Continutul in proteine din unele alimente obisnuite este redat in tabelul 6. brhzeturi. alte produse din cereale.I I ! RECOMANDARI PENTRU LfN APORT ENERGETIC CORESPUNZ~~TOR PENTRU COPILUL MIC $I $COLAR (W. Urm5rind aportul alimentar la copilul s5n5tos. din dorinp de a-qi p5stra silueta si a corespunde "idealului de frumusete". carnea. I Vfirsta fn ani 1.11 760 9 240 .12 fete 13 . si se cifreaz5 la 3 000 3 500 kcallzi. Copilul mic are nevoie de ap5. qcolarului si adolescentului. " . ci ia masa cu familia sau in alt colectiv. confin ap5 in propoqie de 40-70%'.3 1 6 7. Apa este un aliment indispensabil. fructele.1 400 1 500 .5.10080 8 400 . fixat in copiliirie se mentine mai tkziu duciind la obezitate la varsta adult5.se fixeaz5 in timpul perioadei de ~colar.15 ani. Copilul nu trebuie educat s5 devin. consum5 mai mult5 energie.1 calorii. 20 g briinz5 uscat5 sau 40 g briinz5 de vaci. $colarul are perioade in care m5niinc5 prost: nu este un motiv de ingnjorare dac5 se simte bine ~i este sh5tos.2 400 Kcal pe zi) la viirsta de 14 . Copilul de 7-9 ani ar primi necesarul de proteine animale. Copiii qcolari care au activitate sportiv5 intens5 sau depun o munc5 fizica deosebit5. care este vehiculul esenfial pentru indepirtarea unor produsi de degradare (rezultati din metabolism) qi a unor s h r i . nliinc5cios. cartofi si zarzavaturi). raportat la greutatea corporal5 de trei ori r ~ amult deciit adultul. came. Cartofii. ougle.

G F ~ s I M I$1HIDROCARBONATE (H. "&n5 instant").& (fN CALORII $I JOULE) $I fN PROTEINE. CO VALOAREA ENERGETIC. Un gram de hidrocarbonate furnizeaz5 4.l kcalorii. Aaugarea unor cantitZ$i mici de grgsime fac miincarea rnai gustoas5. ulei. Alimentele bogate in hidrocarbonate cu valoare nutritiv5 mare sunt: psinea integral%. Ele sunt uSor de digerat.5% grlisimi) Lapte normalizat.TABELUL 6 5 . margarin5. Copiii. G&imile sunt digerate mai ^ w tdeciit proteinele ~i hidrocarbonatele qi. necesitil cel putin 50% din aportul nutritiv sub form5 de hidrocarbonate. de aceea.C. seul vor constitui o parte mic5. E ~i K. Prin ad5ugarea de gr5simi la alimente se p a t e acoperi o mare parte de nevoi nutritive in cantitate mic5 de aliment. ungerea piihii cu unt ~ig5titul cu m i m i trebuie acute cu moderatie. DORTMUND. pere Piersici Banane Portocale Ciocolati cu Iapte Bomboane Inghepti Marmela& ' Cifrele din parantez5 indici valoarea energetic5 a alimentelor calculat3 in Joule. aceste grssimi se folosesc preferenfial pentru g5tit sau pentru tartine. ce duce la depozitarealor. Nu este de dorit o cantitate mai mare..piiinea neagrii. Alte e s i m i ca untura.3 kcalorii. fn alimentatia copilului. degresat (1. intralimentatie echilibrati a copilului. vitaminele din . fn majoritatea lor. Gr5simile din alimentatia copilului indeplinesc numeroase funcw. toate alimentele contin gr5simi. confer5 mhciirii o satietate mai mare. cartofii. Printre grkimile cu mare valoare biologic5 se num5r5: untul. Grasimile cu valoare biologic5 ridicatil sunt cele care contin acizi g q i esentiali polinesaturati (mai ales acid linoleic) ~i vitaminele A. & alimentatia noastrg obi~nuitil. Tartinele cu unt ~icu b r k 5 (salam sau ~unc5) oferite uneori de 2 ori pe zi duc la dep5~irea necesarului de gr5sirni. 35-40% din calorll trebuie $5 fie funlizate de grkimi. gr5simile nu sunt ins2 vizibile ("gr5sirni invizibile") spre deosebire de cele "vizibile" din unt. Un gram de gr5simi furnizeazii 9. 1980) Lapte (3. smgntkit Iaurt (33% gr&imi) B & n d fermentat3 (40-60% gr5sirni) B&zh de vaci degresat3 OuB (1 ou de g f n5 . sl5nin& untur2 r ' seu. cu metabolismul lor alert ~i cu mobilitatea lor caracteristic5 viirstei. Din toate principiile nutritive gr5simile fmizeazii cea mai mult5 energie. gr5simile vizibil ~i invizibile se afl5 in propoqie de 4060. Aceste alimente acoper5 de asemenea nevoile de vitamina B. 250 Grkimile vizibile gi invizibile. produsele de cereale (fulgi. Dintre toate principiile nutritive hidrocarbonatele sunt cel mai uSor digerate ~icel rnai rapid transformate in energie. margarina. practic. D. Tabelul arat5 c5.) h UNELE ALIMENTE UZUALE (LA 100 G) ( D U P ~ INSTITUTUL DE C E R C E T PENTRU ALIMENTATIA ~ COPILULUI. De aceea. leguminoasele ~ifructele. Abentatia copilului &2 un aport suficient de hidrocarbonate este imposibil5 chiar pentru foarte scurt timp. Hidratii de carbon sunt surs5 principal5 de energie.circa 50 g) Unt Margarin5 Uleiuri din germeni Came de porc Va& Pas&e Ficat $unc5 fiart5 Salam uscat (Sibiu) Cremwurgti Piiine neagr5 PGne integral5 Pgine alb5 Pesmet Gri~ Fulgi de porumb Orez fiert Paste =noase fierte Cartofi Cartofi pr&ji$ Conopid5 Morcovi Spanac Maztire (conservl) Mere.8%) Lapte acru bztut. uleiurile vegetale qi sl5nina. Obiceiurile culinare din unele familii ascund primejdia de a oferi copiilor o cantitate excesiv5 de grkimi.

cirese ~i banane. ridichi. f5r5 recomandarea medicului. spanacul. b) Vitumina B. fier $i asanumitele "fibre" sau substante de lest (celuloz5. varza de Bruxelles. cartofi. 0 alimentatie variat5 si rational5 contine aceste elemente $i nu este necesar5 suplimentarea la copilul s5n5tos. Alimentele cu continut ridicat in retinol sunt: ficatul. d) Fierul este necesarpentru sinteza hemoglobinei. telemeaua. sfecl5. 0 alimentatie variat5 asigur5 cel rnai bine prevenirea deficitului de fier ~i anemia.. Nu este necesar adaosul de sare la minc5ruri. leguminoasele. pere. produsele de carne sau conservele de peste. Stomatologii recornand5 dup5 consumarea de dulciuri. b) Calciul. margarina si gabenusul de ou. pere. in alimentele de origine animal5 se g5se~te predominant sub form5 de vitamin. coac5ze. piersici. visine. praz. rinichii. prune. ficatul. tomate. morcovi. Dulciurile ~i cofeturile pot fi oferite fn cantitate mic5 dup5 mesele principale. calciu.). preparatele din carne. rinichiul). gogosari. nuga. Purt5torii de caroten sunt: morcovul. Ele mai contin ~i alte principii importante ca: proteine. Copiii care m5niinc5 fructe proaspete sunt mai bine asigurati cu vitamina C decit cei care primesc vitamin5 C din cartofi si zar~avaturi. bomboanele. Au un continut bogat in vitamina C: coacgzele. alvit5 etc. felin5. sunca. bogate fn vitamina C si fibre alimentare. Ace~tia sunt mai valoro~i punct de vedere biologic si se absorb din mai putin bine din intestin.Necesarul este acoperit prin lapte. bomboanele. Vitaminele. Dintre alimentele cu continut bogat in vitamin5 B. castraveti: toumnu: mere. fulgii de ovgz. sp5larea riguroas5 a dinfilor. cartofi. Alimentatia cu un continut optim de proteine si calciu acoper5 sigur ~i nevoile de fosfor. andivele. mezelurile. in buc5t5ria noastr5 se s5reaz5 excesiv. Vor fi evitate dulciuriie si pr5jiturile de cofet5rie intre mese. marmeladele. brinz5 de vaci. aluaturile. fasolea verde. De obicei. telemea ~i mai pufin prin came si piine. proteine). citricele. maz5re verde. mierea. precum ?i alte dulciuri sunt considerate alimente cu valoare biologic5 mai putin important5. cartofi. ceap5. Alimentatia bogat5 fn hidrocarbonate si s5rac5 in grgsirni solicit5 rnai mult vitamina B. portocale. p%trunjelul. necesare pentru peristaltismul intestinal normal. Piinea alb5. ardeiul.complexul B. pepeni. lobod5. cgp~uni. pe~tele. ceap5 si usturoi verde. mgrar. fosfor. inghetata. afine.: carnea de porc. b5ut simplu sau folosit la @tit acoper5 cu certitudine nevoia de calciu la copilul mic ~i ~colar. 112 litru de lapte (integral. Este mult mai recomandabil sii se condimenteze ~i s5 se asezoneze m2nc8rurile cu verdeturi variate (piitrunjel. Aceasta este continut5 in cantitate suficient5 in unele alimente preparate ca piinea. cascavalul. C r e ~ t e r e a copilului se face corespunz5tor numai dac5 alimentele cuprind in cantitate suficient5 s5ruri minerale ~i oligoelemente (minerale in cantitate foarte mic5). cimbru etc. Continutul in calciu a1 alimentatiei este determinat in primul rind de consumul de lapte. salata verde. A direct utilizabil5 (retinol). mandarinele ~i piersicile. in cele de origine vegetal5 se g5sesc carotenii care sunt precursorii vitaminei A. Nu este bine s% se administreze suplimentar preparate vitaminice. degresat. f5ina intermediar5. ridichi. banane. Astfel: prim6vum: salat5. iumu: cartofi. in afar5 de vitamina D. a) Natriul (sodiu). spanacul ~i piersicile. Ele vor acoperi numai o mic5 parte din nevoile de hidrocarbonate. ardei gras. Mama va avea grij5 ca in funcfie de sezon s5 ofere zilnic alimente ce contin hidrocarbonate. vitarnina C. conopid5. caise. mere. cgpsunile. Alimentele care au un continut bogat in fier sunt: viscerele (ficatul. a) Vituminu A (retinol ~i caroten) se g5seyte in alimente sub dou5 forme diferite. lgmii. toate dulciurile lipicioase (caramele. g5lbenusul de ou. varz5. vinete etc.). F5r5 fier se ajunge sigur la anemie. morcovi. Ele contin vitamine putine sau deloc ~i sunt Grace in fibre ~i alte substante asociate. iaurt) pe zi. spanac. produsele de cereale (Eina integralii. Alimentatia complex5. d) Viturnirza C (acidul ascorbic) se giiseste in fructe. fasole psstiii. carnea. urzici. indeosebi sunt periculoase pentru dinti: mierea de albine. c) Viturnirza B7 (riboflavina). varz5.caisele. struguri. cei care primesc La prea putin lapte se va da si brinz5. gutui. (tiamina). fulgii de ov5z) ~i leguminoasele. varza. decit cea cu gr5simi multe. ardeiul. variat5 contine toate vitaminele in cantitate corespunz5toare. slhina cu came. rahatul ~i "bomboana" dat2 la culcare. untul. vuru: morcovi. zarzavaturi. deoarece mentinerea vita- . zmeur5. Sursa principal5 este sarea de buc5t5rie. varza crud5. C) Fosforul. prgjiturile. zah5ru1. Sarurile minerale qi oligoelementele sunt indispensabile. Ele stric5 pofta de mgncare si predispune la carii dentare.

care va fi orientat5 in directia dorit2. untul qi margarina. Piirul. alvig etc. Hiperhidroza. incgltat. Ochii. miini qi picioare) zilnic. folosirea latrinei. lofiuni alcoolice. Cind iqi face temele se va folosi ca surs2 . preg2tirea alimentatiei (tartine pentru qcoal2. Pubertatea este v h t a critic3 pentru p L Dup3 v h t a de 10ani grija pentru piir trebuie dublat5. Procesul este gradual qi la el contribuie p&in@i.Dup2 qampon se limpezeqte cu ap2 simp12 din abundeng. Mai ales la adolescenti mirosul urk a1transpirafiei. In alirnentatia copilului trebuie s2 se g2seasc2 zilnic ulei de w m b sau de floarea-soarelui. Se vor evita dulciurile qi in special bomboanele lipicioase (caramele. git. Scoala poate sprijini educafia sanitar2. ingrijirea dinfilor constituie o problem2 de sbgtate. La mulfi qcolari pe pielea capului apar m2treaw qi cruste seboreice (coji gabui). spalarea prelungit5 qi fierberea scad simtitor continutul in vitamin2 C. ficatul. g2lbenuqu1. Este foarte nepl2cud. Atiit pe preadolescent i clt q pe adolescent aceste deprinderi il vor fen de restrbgerea de grup. este bine ca orice copil s2 doblndeasc2 obiqnuinw qi abilitatea de a se deprinde s5 fac2 singur urm2toarele: mincat. Pe ling2 deprinderileinsuqite in perioada de preqcolar se mai instaleaz2 urm2toarele obiceiuri de baz2: baia general2 (duq. prevalent5fn timpul anilor de qcoalL h Statele Unite 95% din qcolari sunt afectati de carii dentare. Deodorantele se vor folosi clt mai rar. Se alege o lamp2 de lucru cu picior mobil. e) VitaminuD (calciferolul). Insistam pentru mentinerea in continuare a deprinderii ca la once v2rst5 s2 se fac2 baia general2 (duq sau cad2) sau pqial2 (fag. al nespairii in general qi al dintilor in special ii pun pe respectivii ?n situafii penibile. se p o d incN@mmte u q o d (sandale cu barete. Prin acest termen se intelege transpirafiaexcesiv2 a m M o r . indiferent de reclame.). Este interzis s2 se foloseasc2 apa de colonie. a c5rei absent2 provoac2 uneori c5derea p h l u i qi dermatoze. unghiile se taie de dou2 on pe s2pt2mln2 (rotund la miini. nici unul dintre acestea nu asigur3nevoile copilului. cuptor. Organismul fn creqtere are nevoie de vitamin2 D pentru structura osoasL 0 parte din vitamina D este sintetizat2 in piele sub influenta radiatiilor ultraviolete solare. ciorapii qi tricourile de nylon. conformatie etc. drept la picioare). incazirea mhc&ii). Nu se va folosi inc2lt2minte cu talp2 de cauciuc. Se vor folosi produse de qampon 'Ympotriva m2treteiW. incitlgminte de cauciuc. axile. utilizarea zilnic5 a pieptenului qi a periei personale. sp2latul mlinilor qi dintilor. modificind din &d in c b d produsele comerciale. La copiii nervoqi iluminatul nu va fi violent. Atilt bgietii. fnc2 din perioada de preqcolar.). La cei care prezint5 vicii de implantare. congelator). Zonele respective se pudreaz2 cu talc. clt mai ales fetele vor fi deprinqi s2 perie. fiiqca. Deveniti qcolari. preg2tirea ghiozdanului. sunt doritori s5 se ingrijeasc2 qi s2 p2streze regulile de igien2 singur. bust.minei C in acestea depinde in mare m5sur2 de pastrare qi preparare. cad2) sau parfial2 zilnick spillarea p h l u i (1-2 on pe s2pt3min5). care confin vitarnina F. Purtgtorii principali de vitamina D sunt: untura de peqte. Din 6 in 6 luni este necesar control dentar de specialitate. S2 foloseasc2 past3 de dinfi cu fluor. pieptene qi eventual s2 maseze p h l in fiecare sear& eventual cu o lotiune special3 recornandat2 de un dermatolog. picioarelor qi a axilelor. Lluminatul va fi dozat pentru a nu obosi ochii: patul va fi astfel orientat ca lumina s2 nu bat5 in ochi. heringii. Ofilirea. Cele spuse la preqcolar sunt valabile qi la qcolar sau adolescent. folosirea mijloacelor de incazire (aragaz. Preparatele cu vitamina D vor fi administrate numai la recomandarea medicului. In fiecare sear2 se fac b3i generale sau duquri. Autoingrijirea qi igiena. profesorii qi copiii. este necesar s2 se poarte un aparat pentru corectarea anomaliilor. Nu se foloseqte iluminatul cu neon. microunde) qi de refrigerare (fiigider. imbrgcat. Spaarea pe din$ trebuie s2 se fac2 irnediat dup5 mbcat. exerci@ulfizic qi odihna alternativ2 din fiecare zi. pantofi din impletituri etc. Se intiilne~te mai ales la copiii nervoqi qi emotivi. Vara. P&in+ sunt datori s5fnvete pe copii s2 perieze ding qi s2 cl2teasc2 gura de cel putin dou2 on pe zi.

cei nu vor fi negre~it care vor reusi in mod striilucit in via$! . dacii observafi cii "nu r e u ~ e ~ t e " . obezitate. Pozitiile incorecte. Pentru a preveni rniopia (vede prost la distanfg). soare si sport La vksta ~colara permitefi copilului de a-$i nu petrece siirbiitorile vi timpul liber intre masa de lucru $i televizor. stimuleazii circulafia sdngelui. Pieptul copilului nu trebuie s5 fie in contact cu ea. dacii sdnii p5streaz5 aspectul juvenil ~i dup5 pubertate. Dac5. 1 I II b i i II I 1l . iar spatele trebuie s5 fie drept. Este de preferat o somierii cu arcuri tari sau saltea Relaxa. se va consulta un ginecolog sau un endocrinolog.). opinie total gre~it5. prin disparitia stratului de gr5sime care-i sustinea. La ~colarulmic este obligatoriu purtarea ghiozdanului pe spate. tulbursri de comportdment etc. Atdt in perioada de ~ c o l a mic (I-IV clase) cdi ~i in cea de adolescent sunt r necesare consultafiile medicului de familie in vederea urmriririi normalit5tii siin5tiitii in general. La scoalii se fac examene medicale periodice (examene de bilant) cu scopul de a supraveghea cre7terea copilului (mgsurgri. imbibat cu ap5 rece sau. Dimpotrivii. la 40 cm depktare de carte. cdntbiri) qi de a depista eventuale anomalii. Pe masa de noapte se plaseaz5 o lamp5 mic5 cu abat-jour. dezvoltiirii fizice si psihomotorii si depist5rii unor anomalii (deformiiri osoase. se va asigura un bun ilurninat in camera de lucru. Sunt manifestiiri anormale. palizi si pliipanzi. sdnii se umflii anormal de mult qi cu o mare rapiditate. Copiii care sufer5 de tulburriri de vedere vor fi obligafi sii poarte ochelari cu lentile corectoare. dupii baie sau d u ~ sdnii vor f i stropifi cu un burete mare . este periculos ca un copil s5 duc5 ghiozdanul ag5fat de acela~i umiir sau purtat cu aceeaqi mAnii (se produce scolioza. dureri) ~ i / s a u roqeat5. deoarece sdnii nu sunt sustinufi de muschii proprii. regimuri dietetice foarte severe. se va consulta un endocrinolog. Natafia ~i exercitiile respiratorii favorizeazii aceastii dezvoltare. consultati-v5 cu medicul ~i g5sifi o solufie. Aer. Se va explica qcolarului c5 este bine sii evite sii incruciqeze picioarelc sau sii citeasc5 cu nasul in carte. De aceea.I 'I I 1 6. mai bine. Adolescentul luminoas5 un bec de 100 Wafi. priinii in clasa lor. in momentul in care se instaleazii menstruafia. Nu rareori. iar copilul nu va citi cu cMile prea apropiate de ochi qi nu va sta mult la televizor. Cdnd este autorizat sii urm5reasc5 anumite transrnisiuni. Trebuie vegheat foarte devreme la formarea unui piept frumos. sutienul va avea cupa de mMme adecvat5 qi va fi bine atrPns la spate frir5 a impiedica respiratia. Uneori creqterea poate surveni unilateral sau inegal (unul din sPni este mxi voluminos). Nu se folosesc perne mari ~imoi. o curburii lateral5 a coloanei vertebrale). Dezvoltarea sPnilor poate surveni foarte tdrziu: nu este nimic alarmant. Nici cei tari la teme.+olarul mic. Din contrii. fortificii {esuturile si .5. anemii. Pentru a lupta impotriva acestor atitudini pe care le iau aproape tofi copiii de indat5 ce ating vdrsta qcolar5 sau adolescenfa este necesar sii se aleag5 o saltea bung. Copilul va f i invgtat cum s5 se aqeze la masa de lucru: scaunul trebuie s5 fie aproape de mass. Sanii ('Pieptul") fetitelor. La nevoie. iar unul din cfectele secundare este "priibuqirea" shilor. Portul sutienului este deosebit de necesar in timpul exercifiilor fizice. i din proprie initiativ5. care s5 fie umplut5 uniform ~i s5 fie tare. la unele fete sdnii incep s5 se dezvolte devreme (8-10 ani) vertiginos. acnee. elevele (preocupate de siluet5) i ~impun. T'levizorul oboseqte ochii. copilul va fi plasat la cel pufin 2-3 m de aparat iar intr-un colt a1 camerei. Examene medicale. in spatele copilului se va plasa o mic5 lamp5 aprinsii. Dupg vdrsta de 10 ani eleva va fi inviifat5 cum s5-qi ingrijeasc5 shnii care incep s5 se dezvolte: a) in fiecare zi. La unele fete cre5terea sPnilor se insofeste de senzafii nepliicute (spasm. b) va purta in mod obligatoriu (chiar dacii pieptul nu este complet format) in fiecare zi un sutien cu bretele elastice. cu jetul de ap5 de la d u ~Apa rece m5reste tonusul. copiii nu vor fi lgsafi s5 stea in zilele de ssb5toare tot timpul in fata televizorului. Se spune cii cei tari la gimnastici nu sunt i n mod obligatoriu genii. Organizati lucrul in asa fel ca temele ~i lectiile s5 nu ia mult timp. Se urmiireste efcctuarea la timp a vacciniirilor. acestea sunt deosebit de diiu115toare pentru silniitate. in stPnga (dac5 scrie cu m h a dreaptii).

lumina qi soarele sunt de neinlocuit. Pentru prevenire se recomana: . de asemenea. rnai reflexe rnai bune) qi psihic (nervi stgplniti. Desigur respirapa este un act automat. talie rnai subpre. Dac5 la qcoal5 orele de educatie fizicii se fac in aer liber. In vacang. articulatii suple. Copilul care respir5 prost are umerii ingugti. miqcarea. are pieptul qi umerii largi. fata p a l i a qi este nervos. Dac5 pikinpi n nu pot sii plece cu copilul. Exercipile fizice il fac sii transpire abundent. soarele qi razele ultraviolete au un rol important. angine. El trebuie desprins sii iubeasc5 aerul. . qcolarul are nevoie de cel pufin 114 de or5 de destindere dup5 imobilitatea din clasii cu aer poluat. Nu trebuie s5 tr5iascii inchiqi in casii. bv5@nd pe copil s5 respire pe nas. se eviti o mare parte din guturaiuri. Purtarea de pantaloni lungi de biiiefi qi mai ales de fete este o greqea15. care las5 sii circule aerul. Vara. Dac5 qcolarul are dificult5ti respiratorii.Nevoia de migcare. Din nenorocire in oraqele mari spapile de j m sunt tot rnai limitate. Drumetia prin pgdure. c ) Se alege sportul care convine copilului Nu avem intentia de a spune multe despre sport neaviind nici spatiu qi nici priceperea necesarii Pediatrul de familie. Un copil sportiv creqte rnai bine . Aerul. p5rintii nu (de recomandat tat511 vor face cel putin o dat5 pe s5pt5mln5 impreun5 cu e1. sii sarii. competitiv). exercitiile fizice. Clnd este inspirat prin nas este asanat.Repausul. s5 se cafere. medicul qcolar. Aceasffi boa15 atinge 80% dintre ei. Sportul. c l t qi iarna. inciilzit sau r5corit qi debarasat de praf care este retinut de firiqoarele de piir ale nasului. umed sau uscat intrii cu brutalitate qi p5trunde direct in pl5mlni. vor fi "scoqi" afar5 s5 se joace intr-o curte qi chiar pe o strad5 sau pe alee. nu-i facem un serviciu . b) Un copil sportiv este mai echilibrat fizic (muqchi puternici. Prin miile de pori ea absoarbe aerul qi eliminii otriivuri. Cocoloqind copilul prea mult. Dac5 ~ c o a l a a prev5zut ceva. fn timpul iernii se va purta imbr5cWnte larg5. anomalii ale dintilor qi/ sau maxilarelor. Copilul se ofileqte ciind este privat de aer. eforturile. televizorului sau unor seri inciircate ale farniliei. a) Un copil sportiv este mai siniihs. Nu se va inciilca aceasti recomandafie! . amigdale infectate.el va deveni rnai r5sGtat qi rnai fragil. echilibrat. Activitatea qcolar5 nu trebuie sii se fac5 pe seama timpului de stat in pat. "gripe" qi alte boli ale nasului qi gltului. deviatie de sept nazal. gura deschis5. chiar dac5 acestea ar contraria dorinta legitimii de ordine qi curiitenie a unor locatari. la ieqirea din clas5 este bine ca elevul s5 mearg5 pupn pe jos. Copilul care respir5 bine este calm. . d t mai mult i aer liber. ca qi baia de soare sau baia in ap5. trebuie imbriicat c l t rnai sumar. contactul cu natura sunt ade~iirate cure de relaxare qi de infrumusepre. nu trebuie "scutit" sub nici un pretext. Sportul. Este indispensabil ca un copil s5 invete sii respire bine. Baia de aer este tot aSa de bineGcgtoare. atAt vara. . Aceasta valoreaz5 de 10 ori rnai mult declt dac5 foloseqte autobuzul. apa. spate drept. chiar in lunile de iarnii. ei nu trebuie sii ezite sii-1 tabere de vacanfii sau intr-o gospod&ie rural& trimiti 2-1 la rude sau prieteni.el are pofti de miincare.Porfia de aer "sa'ptdrndnala'".Biiile de aer. condamnat s5 stea inchis in casB la o viaf5 sedentarii. Orele de somn trebuie respectate cu strictefe. El are. a) Este necesar5 o bun5 respiratie. o influen* favorabil5 asupra oxigeniirii globulelor roqii. Insuficienfa respiratorie este considerati ca o "boalii profesional5 a qcolarului". circulapei siingelui qi digestiei. Copilul respir5 r h fie dintr-o obiqnuintiifie din alte cauze ca: vegetafii adenoide. Clnd un copil respir5 pe gurii aerul rece. sii alerge. alergii. pielea va fi l5sat5 c2t rnai mult posibil in contact cu aerul. .Se alege un sport care-i educ5 respirapa. de miqcare. asimileaz5 rnai bine alimentele. mi~ciiri gratioase.o plimbare rnai lung5. Nu este pennis ca un copil s5 se culce &ziu din cauza lecfiilor. alimentafia. P2n5 la 10 ani copilul are nevoie de cel putin 10 ore de somn de noapte. piirintii se vor consulta cu medicul qi cu profesorul de educape fizicg . un copil nu trebuie infofolit. favorizlnd $i accelerlnd eliminarea toxinelor care otr5vesc organismul. de soare. abdomen plat. C l t rnai mult5 mi~care afar5 din casg! Copiii au nevoie de activitate fizic5: sii participe la "treburile" gospodiiriei. dar se poate perfecpona treptat prin exercitiu. Cum Pqi ternin5 temele."Sa' ia aer"! In fiecare zi.Medicii constati c5 salturile in talie se fac in var5 sau dup5 o vacan@ petrecuffi la munte. uscat sau urnidificat. iar strada reprezinti un loc unde pot surveni multe accidente. medicul sportiv qi profesorul . Pentru ca pielea s5 respire. toracele s t r h t . iar fa@ este rumen5. Toti piirintii qtiu ast5zi c5 sportul este bun pentru siin5tate qi mai ales c5 este indispensabil dezvolt5rii armonioase a copilului. Se qtie c5 pielea este $i un organ de respirafie.

Echilibreaza sistemul nervos. fiind necesarc gesturi prea virile. ~intrireqte rnusculatura care susTine coloana vertebralii. "b5taia7' repetatii a pisioarelor in apii este deosebit de ulilii.jloc de a lupta impotriva prejudiciilor vietii scolare. care constituie o boalri profesionalii n scolaruiui. Sportul este eel mai bun mi. De ac.itrind deplasarc bi chclti~ieli i1npo\%r5toarc. fica~i~lui.. m u ~ c h ikini si lungi. indeosebi contra deformjrii coloanei vertebrale. * Bicicleta. D o capacitate respiratorie exceptional5.rniscarea picioarelor se face in alt ritm dec2t acela a1 bratelor. f) Copilul trebuie sa se odihneascii sufieient.i in g~. la fctite favorizc:izii fonnarea unui bus[ h m o s si ingusleazd soldurile. ~cxcclenlepeiltru copiii s5niito~i. in schimb aruncarea discului le convine perfect. Cursele de alergare H constituie un foarte bun exercitiu pentru respiratie.ciaii. deoarece se favori7eazii dezvoltarea unora din pliflile corpuiui in detrimentul altora. cstc suficicnt. Atietismul. Nu trebuie suj?raincrircatcu activitiili cutrzscoiare. adicii de a-i ciili o musculaturii capabilH sii-i sustinii scheletul si de a-i ajuta dezvoltarea armonioas5 a scheletului. Dezvoltii cutia toracicii s i favoriirea7. H i redreseazii spatele .pot fi cu totul conirair!Jicatc in caz de afectiuni aie ini~nii. stilul craul (cr-oriel) . Are marele inconvenient cii se practiciiin cea rnai mare parte a anului in interior. Pentru fcte lansarea greutiitii nu sc recomandii inci l.': o tcamii de microbii din apa piscjnel(x-. Or-ele de sport nu trebule s5 anti-tneze o cboscalii exccsiv5: din cauza unor orare prea inciircate sau eforturi inari. Nu se face un singur sport. Trebuie compietat cu o activitale in aer liber.eea. Dc la 8 la 9 ani copilui poate ti Idsat s5 t c 5 plimb5ri mai lungi. practicat piing la exces la aceastii vrirstjin plinii cregere: este contrar dezvoltiirii armonioase. trebuie proscristx haltcrele si lot ce rise5 s5 facii s2 lucreze muschii in loqri sail numai anulnile grupe de muschi. o incetinesc: nu mai sunt exlensibili pentru a o insoti i:npulsul de lungire a oaselor. Scopul exercitiilor fizice nu este de a-1 face s5 dobgndeascii foci.riciini.~olarul mic. De~voltlisupletca si rezistcnla. Din contrci. rubus:e.indc2t mai inult sub apii. De la 6 la 1 1 ani este v h t a de inflorire a posibilit5[ilor fizice ale copilului.i a tuturor sporturilor. Natatia favoriyeazii cresterea in lungiine si extensia muschilor.i aceastfi viirstii. inotul Iirgeste ilmerii. se adnlite pentl-u unele individualitii{i (cu vocatie si cu rezistentii deosebitii fizic5 si psihicii) antrenament intcnsiv de competi~ie. Singi~ra prilnejdic estc din partea derinfeclantelor la copiii cu ochii ensibili: la acestia sc recoma~idiis5 peal-tc oc!lclari e t a n ~ spi. Contrar a ceea ce-si inchipuie unii piirinti. ci de a-i dezvolta "tonusul de sustinere". circula[ie. Este cxerci[iul de prepari~reideal. ele dezvoltii intens musculatura.i o bun2 rtespiratie. concentrarca 7i detenta. La h5. d) Trebuie evitata specializarea timpurie. Apare riscul dc a face din iistfel de copii mici f i i n ~ escunde. deoarece apa este supravegheat. per~nitrindorpanismului sii st: oxigeneze din plin. Saritura dezvoltri detenta. Muschii supradezvoltafi. Stilurile de inot "bras" si "spate" sunt exercitii excelente pectru corectarea unor deformgri ale spatelui. Sunt putine riscuri.. Adolescentul de educaFie fizicii sunt cei care stabilesc daca un copil este apt pentru a prdctica un anumit sport: pentru cei la care se impun exercitii pentru recuperase a unor defecte neuromotorii. se interzic exercitiile de fortl. ciileste gleznele 5i fortificri articulatiile gambelor. prea ntusculoase. parzuri sau pe trotuarelc striizilor din jurul casci. P3115 la 8 ani excrci[iilc ~icliate trebuie sii se 1n5rgincaxc5la ocolul. Natatia sc recornand5 atat la b5ieti cst si la fete. ciirora le d suplete si siluetii elegantii. in loc de a favoriza cregterea. trebuie consultat medicul. o frlinearri si pet chiar 5-0 blocheze. e ) in general. Bicicleta cste un sport cu dou5 ttiisuri. Qintrc toate spol-turile inotul este eel mai complet. La feritele cu gambc rosii si articulatii butucri~~oase. capul I-5m8n. Printre pjlinti exist. Din plicate schiul se practics numai la muntti nccc. fllilinte cie practicarea unui sport.ieti. Aruncarea dcrvoltii indcm8narea. Ulr singur sport. Practicatc prea regular. atletismul convine perfect fetelor. Un sport. Unelc spo~zuri. indicatiile se fac in colaborare cu neuropsihialr~il medicul specialist de culturi fizicii si si meciicalii.d ~i veriticatii. Prac~icat . Face sii lucreze m o n i o s toti muschii corpului. contnbuie la formarea dt. plri1n2nilor. Jar hine ales. loti muschii corpului si reprezintii unul din cei mai buni stimulanti ai cre~terii. nu estc recornandat. Numai in cazurile cu totul exceptionale. Dcabia spre 12 ani sunt pzr~nisc ci~cuitc lungi (pcstc nisi I O km). i e Patinajul si scl~iul sun1 spcrti~ri iarnz care s r de prazticri chiai dc la 3-4 ani. rinichilor sau ale coloauci \ertebrnlc. Activit5tile $colare sun1 deja acaparante. Nu trebuie Issat orice copil s5 se consacre compctitiei. oric2t ar fi de binef5cZtor.

Sunt exercifii excelente pentru mu~chiispatelui ~i dau o bun6 susfinere a coloanei vertebrale. a Fotbalul se recornand6 de la 12 ani la b6ieti. genunchi ~i glezne). Este un sport complet care duce la o saphire a corpului aproape perfecd. Sunt sporturi de elongafie. Este deosebit de util pentru fetifele complexate. canotajul este un sport complet la care particip6 toti mu~chii corpului (braie. un exercitiu foarte bun de disciplin6 respiratorie. Amelioreaz6 detenta. cu discern6m2nt. de Dansul clasic inva@pe copil s & ~cunoascg forfa fizic6 i ~i duce la o musculatur6 tip fus. ajunghd pln6 la frharea cre~terii. siguranp gesturilor. rnai ales.G c h d s6 lucreze tofi mu~chii corpului pe care ii dezvoltil in lungime. a Tenisul are inconvenientul de a fi unilateral.Ca pentru orice sport. Un copil care joac6 prea mult fotbal va avea coapse peste m6sur6 de mu~chiuloase. baschet). a Judo. este o tentafie mare pentru unii piirinfi de a hcerca s6 f a d din fetele lor gimnaste de performan@. La ambele sexe. ceea ce duce la o dezvoltare armonioas6. Aceasd disciplin6 sportiv6 d6 grafie. Pentru fete este deosebit de recomandat: este unul din sporturile care creeaz6 cele rnai frumoase tipuri de sportive. in opozitie cu cursa atletic6. s d p h i r e de sine. De asemenea. Constituie una din cele rnai bune ~ c o l i r6bdare. in general. se cere prudenp. Are inconvenientul c6 la copiii cu piele sensibil6 sau cu vase mai friabile produce vhgtili din cauza c6derilor ce survin in timpul jocului. gambe). Ciclismul d6 rezistenp ~iconstituie o gimnastic6 ideal2 pentru gambe yi coapse (inclusiv articulaiiile de la ~olduri. este bun pentru bfieiii $ifetele care se incadreaz6 rnai greu intr-un grup . Favorizeazi o silued zveld yi elegant6. grafie yi eleganp. spate. ~i dup6 succesele gimnastelor noastre. alegerea se va face de c6tre specialiqti. Acest sport dezvold mai muit partea de jos a corpului pe seama p w i superioare. handbal. Este interzis in caz de boli sau slgbiciune a coloanei vertebrale. ei numesc asta "fotbal". s6 se exteriorizeze ~is6 dobhdeasc6 incredere. Poate da incredere timizilor ~icalmeaz6 pe b2t6u~i. Se recornand6 inceplnd de la 7 ani. De aceea trebuie completat3 cu un sport in aer liber ~icu vacante petrecute in climat alpin ~imarin. dar nu prezint6 nici o contraindicaiie pentru fete. a Gimnastica se recornand6 la fete ~i b6ieti de 6-8 ani. Ultimul trebuie practicat cu moderafie. Aceste sporturi sunt deosebit de utile pentru bfiefi ~ifete htre 12 ~i 16 ani. a Jocurile cu balonul (volei. cu control medical sustinut. ~ipentru girnnastic6 in special. Nu trebuie confundatil cu simpla cultur6 fizic6. Mu~chii abdomenului nu lucre& deloc. in ultimul timp a devenit un sport la mo&. D a d se foloseqte un scaun pe rotile (schif). m16diaz6 articulaiiile. Dansul clasic d6 incredere in sine. Este practicat rnai ales de c6tre b6ieti. elegan@. abdomen. coapse subpi. ~i Constituie o ?coal6 excelent6 de disciplin6 qi de stilphire de sine. Dezvoltil o jum6tate din corp rnai mult declt pe cealaltk Trebuie practicate concomitent ~iexerciiii compensatoare care fac s6 lucreze bratul stlng (pentru un juc6tor care lucreazi cu dreapta). nervoase. Dezvoltil la maximum supletea ~i agilitatea. m k e ~ t e elasticitatea articulafiilor~ieste. In jocul de fotbal se alearg6. in jur de 3 ani pentru dansul ritmic ~i la 6-7 ani pentru dansul clasic. a Dansul. Dezvoltil u ~ u r i n p siguranta in gesturi. Trebuie amintit c6 gimnastica prezintil inconvenientul (singurul de altfel) c6 se practic6 in cea rnai mare parte ^m salk deci &6 aerisire suficient6. De la jocurile olimpice. h caz c6 se incepe rnai devreme se va face cu prudenp. dezvolt6 muvchii mai mult in forf6 declt in elongaiie. 31general. timide. voleiul se hcepe relativ devreme: pentru baschet v k t a minim6 este de 9 ani. Tofi b&efii de 6-7 ani se amuz6 b6thd cu piciorul intr-o minge. Dar practicat ca sport de performan@are ~iinconveniente: dezvolt6 excesiv gambele in detrimentul restului corpului. deoarece implic6 riscul de a se dezvolta o scolioz6 dorsal6 dreapd. glezne ~igambe fine. sigurantii. man& la copiii cu unele devieri ale coloanei vertebrale. iar capacitatea respiratorie nu se m k e ~ t eNu se reco. Contribuie la echilibrarea fizic6 ~i nervoas6. Canotajul fortifid musculatura membrelor. permiWdu-se s6 evolueze favorabil. Dezvoltil spiritul de echipk Stimuleaziicrevterea. Sunt admirabile pentru fetite: le vor forma un bust frumos. h c e p h d de la vksta de 14 ani. a Canotajul se recornand6 la fete ~i b f eii. s6 respire ~i s6 cheltuiascii energie este excelent pentru copii ~inu trebuie s6 fie interzis.ceea ce nu este favorabil alungirii membrelor inferioare (ca yi la ciclism). umeri armonio~i. Acest gen de jocuri care-i fac s6 alerge. Cultiv6 hdemharea ~irapiditatea reflexelor.ca joc este perfect. Este un sport care se incepe foarte devreme. deoarece solicid mult funciiile cardiovasculare. pe baza unei selecfionikicare s6 fin6seama de talentele fizicopsihice ~i de starea de sh6tate a copilului. dar sprinturile cu opriri bru~te. In ceea ce priveste veritabilul antrenament la fotbal. toracele nu se dezvoltil.

Masturbarea (oricare ar fi etimologia) poate fi definitii ca o autostimulare voluntarii manual5 care produce o excitafie eroticii. Devierile gambelor sau ale coloanei vertebrale sunt de temut. grafie. sau prin riidiicini grecevti. ori va 'Tnnebuni". practicarea repetatii de nenumiirate ori.hcii din prima copiliirie (0+3 ani) se constatii erecfii la atingerea organelor sexuale. Nu se va ciiuta sii se obfinii. provine de la manu $i de la stapro (a deflora cu miina). indiferent de viirstii. Orgasmul' produs printr-o autoexcitafie ocazionalii nu intrii. Comportamentul sexual a1 copilului. medicii sunt refinufiin deciziile pe care le dau in ceea ce privevte viirsta $i probele la care poate fi supus un copil inainte de 10-12 ani. Totuvi dansul poate f i viitiimiitor dac8 nu este practicat sub indrumarea unui profesor serios $i competent. pe timp scurt. 'Mai este numiti? $i onanie ( d u p j Onan. Esenfial este autostimularea voluntarii a organelor sexuale: cu miina sau cgteodatii. . nu trebuie culpabilizat5. mai uvor de reperat la sexul masculin. fie unul nevrotic. Avadar pkinfii care constatii la copiii lor erecfii (rare sau frecvente) trebuie sii fie convinqi cii acestea constituie un fenomen normal. rezultate spectaculare. apare ca naturalii. fiirii reflecfii. personaj biblic). Pe de altii parte. ameninfiiri. d2ndu-le suplefe. Mediul Cel mai inalt punct a1 excitafiei sexuale. la fetife. o activitate a$a de riispiinditii $i generalizatii nu poate fi atribuiti5 unor factori anormali. fiirii alte tulburiiri. prin contracfii musculare. care se manifest%printr-un comportament cu o gamii intreagii de pregiitiri afective. Adolescentul social ~i pentru cei care sunt rnai pufin inzestrafi fizic. h general.6. masturbarea este frecventii. in venirea pe lume a unui nou individ. Sexualitatea la copil Una din triisiiturile de bazii ale omului (ca $i la toate animalele bisexuate) este atracfia $i unirea celor douii sexe. 6. Chiar unii medici speriau familiile cii un copil care se masturbeaz5 este ori anormal. selecfionafide antrenori. in sensul precis a1 cuviintului. rearnintim cii inainte de a se practica un sport. A d e v h l este cii in toate grupele etnice umane. 8 femele din 10) au practicat cel pufin o datii masturbafia. Viirstele de la care se recomandii un anumit sport sunt numai orientative $i valabile pentru copii obi~nuifi. uvurinfii $i un minimum de cochetfirie. de la mazdo (membru viril) $i turba (tulbure). lingvistice $i sociale. Pentru sportul de performanfii selecfia este fiicutii de profesorii de educafie fizicii iar avizul medical il dau medicii specialivti in medicina sportivii care pe Ihgii examenul clinic supun copilul unor investigafii paraclinice cu aparaturii specialii cu care depisteazii orice anomalie precum $i capacitatea de efort a copiilor talentafi. Atitudinile nepotrivite (invinoviifire. umiliri) pot duce la insingurarea copilului $irespingerea sexului opus (complexe de inferioritate). Masturbarea la copil era apreciatii piing de curiind ca sernn de debilitate rnintalii sau de boli mintale severe. masturbarea ocazionalii. Dupii unii autori cea rnai mare majoritate a indivizilor umani (9 masculi din 10. Cuviintul masturbafie' a) Masturbafia i~lfantila'. Dupii statistica lui Kinsey 3 1% din indivizi au prezentat orgasme inainte de viirsta de 12 luni 50% inainte de 7 ani. Voluntarii $i deliberatii. cu orice pref $i foarte repede. Riscurile antrenate de o rea inifiere sunt grave: dezvoltarea copilului poate fi perturbatii. rezultatul se concretizeazii cu ziimislirea unei noi fiinfe umane. Indiferent de modalitate. Alteori se ajunge la actul sexual in mod brutal ~i instinctiv. $i dacii nu intervin boli sau miisuri anticoncepfionale. sau de la manu $i turbare (a tulbura cu miina). in cadrul masturbatiei. ' "Compodamentul sexual a1 b%rbatuluim(1948) $i "Comportamentul sexual a1 femeii " (1953). prin strgngerea $i frecarea coapselor. Practicarea ocazionalii. reflectii fie un substrat psihopatic.wolarul mic. rar8. Alfred Kinsey (1894-1956) biolog $i statistician american a demonstrat' c8 se pot introduce metode vtiinfifice in probleme care par rezervate morali$tilor. fn concluzie. copilul trebuie consultat de un medic care sii-$i dea avizul. ajungiind adesea la orgasm. Se alege dansul care se potrive~te fieciirui copil. fiziologicii $i poate fi acceptatii ca atare.

sociabil sau izolat. Normal in perioada pubertaril trebuie sil se ajungil la o maturitate sexuali La inceput. aceste prime manifestilri de iubire umanil au un loc qi un fannec deosebit. precum qi in unele filme se arat5 familii sumar imbrilcate lu2nd masa intr-un cadru pitoresc. conformist sau independent. Cine ajunge la astfel de exhibitii. o soril rnai mare etc. s-au dovedit eficiente. &il sii se jeneze de adulti. copilul aderil sau devine opozant la un anumit comportament in functie de temperamentul silu: flegmatic sau emotiv. dimensiunile penisului la bilieti. pilula de ciitre fete). k~ stea cgt rnai sumar imbrilcat sau go1 in zilele insorite sau calde. De aceea trebuie sil qi le satisfacil prin modalitiiti sociale acceptabile. Este vorba rnai mult de "triiire" decgt de comportament. inspirat din unele avangardisme "liberale" ale mass-media ar trebui sil se i