i n amintirea sotiei m k 3L.rta cu care ampknuit, am scrk si am trciit aceasti carte.

Tentru nepotii mi Sandra-Mark ;/Matei-~eli

Cartea este intocm'tci pentru a fi ut& (wmultatci)nu dintr-o datci, ci infunctie de vdrsta sipro6kmk wp&ului +a se unek ripetitii si su6(inieri.
I I

ebli

,Jk6am $i cop&uC"a t e cea mi aprecktci carte romineascci despre dezvoltarea, Qrijirea, a k n t a t k si educaf k cop &ului.
I I

Nota autorului
Fata de editiile anterioare s-a adaugat capitolul8. Sa se previna! Este cel mai bine. Copilul cue nevoie de dragoste. Relatia mama-copil-tata Examene preventive. Orice copil are nevoie de medic Vaccinarile Crestere. Dezvoltare. Evaluari ~ ~ t e sublinieri despre alimentatie v a Pro$laxia rahitismului Prevenirea anemiilor carentiale Aprecierea dezvoltarii neuropsihice la copilul btre 0 si 3 ani

1 SARCINA $I NAf$TEREA .

.

1.1. fn aqeptarea unui copil .......................................... I .1.1.Precaufii pentru un copil shiitos .................. 1.1.2. Alimenta@a gravidei. Sii mh8.nce pentru doi? .............................................................. 1.1.3. Curqenia $i ingrijirea corpului ..................... 1.1.4. Mici problem de shiitate ............................ 1.1.5. Igiena psihicii ................................................ 1.1.6. C&va indica$i generale ............................... 1.l.7. Gimnastica gravidei ....................................... 1.2. fngrijiri in maternitate ............................................ 1.2.1. Atitudinea mamei $i a tamui fa@de nqterea copilului .................................................. ..... 1.2.2. Ce trebuie sii se $tiedespre nou-n%cut ......... 1.2.2.1. Nou-&cu&~ S ~ % O S ..................... 1.2.2.2. Prematurul ......................................
;

1223Ds ....i&

1.2.3. hgrijirile nou-niiscutului En matesnitate ....... 1.2.4. Inci&nfe fiziologice ..................................... 1.2.5. Aliment+ ........, ......................................... . 1.3. Lriuzia ...................................................................... 1.3.1. Modificwe wrpului .................................... 1.3.2. Dupg revenirea acasii .................................... 1.3.3. Gimnastica liiuzei ......................................... 1.3.4. Masuri anticoncepfionaledupl naqtere .........
2. O U - N ~ C U T U L N (0-28 ZILE) 2.1. lnstalarea copiluhi in fanilie ................................. 2.1.1. Cadrul vie@ .................................................. 2.1.1.1. Camera copilului ............................ 2.1.1.2. fnbriichintea (trusoul, laieta) ....... 2.1.1.3. Purtarea in brap ............................. 2.2. fngnjirile mu-lKiscutului tnfamilie ........................ 2.2.1. Revenirea i familie ...................................... n 2.3. NOU-ruiscutul normal ............................................. 2.3.1 .Primul e m e n medical ................................. 2.3.2. Dezvoltarea fizicl ......................................... 2.3.3. Greutatea ....................................................... 2.3.4. Talia .............................................................. 2.3.5. Perimetre ......... : ............................................. 2.3.6. Pielea .................... :....................................... 2.3.7. Craniul ......................................................... 2.3.7.1. Bosa serosangainl .......................... 2.3.7.2. Cefalhematomul ............................. 2.3.8. Fap.Ochii .....-....................... ...................... 2.3.9. Gura .............................................................. 2.3.10. Urechile ...................................................... 2.3.11. GWl .......................................................... 2.3.12.Tomcele'........................ .1. ............................. 2.5.13. Abdomenul ................................................. 2.3.14. Organele genitale ........................................ 2.3.15. Membrele ............... :................. : .................. 2.3.15.1. Luxa6a congenital& ?old.......... de 2.3.16. Boli metabolice ........................................... 2.3.17. Evaiuarea st&5 & s h b t e ......................... ... 2.3.18. Dezvolma psihomotorie ..................... .....

.................. :....................

2.4. fngrijirea pielii ~i anexelor fp&r,unghii) ............... 77 2.4.1. Obiecte w s a r e ........................................... 77 2.4.2. Mijloace de ingrijire. Cosmetice ................... 78 2.4.3. Spiilatul ....................................................... 79 2.4.4. Baia general5 zilnicii ..................................... 81 2.4.5. Scutecele ...................................................... 85 2.4.6. Alte obiecte din trusoug sugarului ................. 88 2.4.7. Schimbatul scutecelor ................................... 89 2.4.8. Pentru imbriicat ............................................. 92 93 2.4.9. Pentru dormit ............................................ 2.4.10. htrefinerea scutecelor................................. 93 2.5. Alimeitta[ia .............................................................. 94 2.5.1. Atimentafia matern5 (la shin, naturall) .......... 95 97 2.5.1.1. Tehnica alaptkii ............................. 99 2.5.1.2. Orarul meselor ................................ 2.5.1.3. Rafia alimentarl in prima lung ....... 101 2.5.1.4. Dificultilfi de al5ptare din partea 102 m e i .......................................... 2.5.1.5. Dificultgfi de alsptare din partea sugarului ........................................ 104 2.5.1.6. Contraindica$ile alimentafiei la s8.n .................................................. 106 2.5.2. Regimul de via@$i alimenta$ia mami ......... 107 2.5.3. AlimentaGa zisg "&ficialP' cu lapte de vaca ....................................... ....................... 109 2.5.3.1. Fierberea laptelui ............................ 110 2.5.3.2. Obiecte necesaxe in alimnta$a aitificiall ........................................ 110 2.5.3.3. ConsiderQi generale asupra alimentafieiartikiale .................... 113

3 SUGARUL @E LA 1 LUNA LA 12 L1UIYf) 3.1.Delalba2Ismi ....................................................... 3.2. Dela2la3t2mi ....................................................... 3.3. D e l a 3 l a 4 i m i ....................................................... 3.4. De la 4 la 5 luni ....................................................... 3.5. De la 5 l 6 Zuni ....................................................... a 3.6.Dela6la7luni ....................................................... 3.7.Dela7la8luni ....................................................... 3.8. De la 8 la 9 luni ....................................................... .............................. 3.9. De la 9 la 10 luni ..................... : 3.10.Dela10laIIluai ................................................ 3.11. De la 11 la 12 G ................................................ i 3.12. Gimnastica sugamlui ............................................ 3.13. J m l si jucdn'ile ....................................................
4 COPEUL DE LA 1 LA 6 ANT

.

123 135 142 147 157 163 167 172 174 177 180 184 187 191 191 191 192 194 196 197 199

.

4.1. Copilul mic (1-3 ani) ............................................... 4.1.1. Relafiile dintre p%nfi ?i cop5 ...................... 4.1.2.Dezvoitarea fizicg (mqterea) ........................ 4.1.3. Dezvoltarea psihomotorie ............................. 4.1.3.1. Motricitatea genemi5 yi fin& ........... 4.1.3.2. Dezvoltarea psihicii ........................ 4.1.4. Gomportamentul ........................................... 4.1.5. Limbajul $i ~ensibi~tateanomale 1 ai in= 3arri ...................................................... T

4.1.6. Alimentatia .................................................... 4.1.7. Supraveghere ~i ihgrijiri ............................... 4.1.8. fngrijirea in cre$ .......................................... 4.1.9. Controlul sfincterelor .................................... 4.2.Pre~colarul(3-6 uni) ................................................ 4.2.1. Cre~terea greutztii. taliei $i perimetrului toracic .......................................................... 4.2.2. Dezvoltarea psihic5 $i social5. Limbajul ...... 4.2.3. Alimentatia .................................................... 4.2.4.Probleme de somn ......................................... 4.2.5. ingrijiri. deprinderi. performante .................. 4.2.6. Sportul .......................................................... 4.2.7. Mici probleme de educatie ...........................

5. R E P T E CULINARE 5.1. Produse industriale pentru alimentafia sugarului .. 5.2. Refete pentru sugar ................................................. 5.3. Refete pentru copilul mai mare ...............................
6. SCOLARUL MIC.ADOLESCENTUL 6.1. Scolarul mic ............................................................ 6.1 .1. Pkintii fa@in fat5 cu ~colarul mic ............... 6.2. Adolescentul ........................................................... 6.2.1. Dezvoltarea fizic5 ......................................... 6.2.2. Dezvoltarea psihosocial5 .............................. 6.2.3. Alegerea profesiei ......................................... 6.2.4. Dezvoltarea functiei de cunoqtere (cognitivg) ................................................... 6.2.5. Dezvoltarea moral5 ....................................... 6.3. Alimenta@a(~colar adolescent)....................... mic, ... 6.4. fngrllrri.................................................................... 6.5. Aer, soare, sport ....................................................... 6.6. Sexualitatea la copil ................................................

l.7.4. Hipertrofia amigdalelor $i vegetatiilor 294 adenoide ...................................................... 7.7.5. Vegetatiile adenoide ...................................... 7.7.6. Otitele ........................................................... 7.7.7. Laringita acuti .............................................. 7.7.8. Bron~ita acud ............................................... 7.7.9. Pneumonia .................................................... 7.7.10. Alergia respiratorie ..................................... 7.7.1 1. Astmul bron~ic ............................................ 7.7.12. Bron~iolita.................................................. 7.8. Boli ale pielii ~i mucoaselor .................................... 7.9. Obezitatea ............................................................... 7.10. Convulsiile ............................................................. 7.11. Accidente ~i intoxicafii ..........................................

7.COPILUL BOLNAV 7.1. fngrijirea copilului bolnav in familie ...................... 7.2. Rolul pZrinfilor ca ajutoare ale medicului ............. 7.3. Elemente de apreciere a stiirii de boalii .................. 7.4. Infonnatii ce trebuiefurnizate medicului ................ 7.4.1 . Examenul medical la domiciliu .................... 7.4.2. C2teva reguli de baz2 pentru ingrijirea copilului la domiciliu .................................. 7.4.3. Regimul alimentar a1 copilului bolnav ......... 7.5. Boli contagioase ...................................................... 7.5.1. Rujeola (pojar. con) ...................................... 7.5.2. Ruheola (pojfirelul) ....................................... 7.5.3. Varicela (vLsatul de v b t ) ............................ 7.5.4. Scarlatina ...................................................... 7.5.5.Tusea convulsivl (tusea rnZgikeasc5) ............ 7.5.6. Oreionul (parotidita epidemic5 sau infectia urlian5) ........................................................ 7.5.7. Hepatitele virale ............................................ 7.5.8 Tuberculoza ................................................... 7.5.9. Gripa ............................................................. 7.6. Boala diareicii acutii ............................................... 7.6.1. Supravegherea unui copil cu diaree .............. 7.7. Boli ale aparatului respirator ................................. 7.7.1. R5ceala .......................................................... 7.7.2. Rinofaringita acutli ....................................... 7.7.3. Anginele acute (amigdalitele acute) ..............

8. SA SE PREVINA! ESTE CEL MA1 BINE ............ 8.1. Copilul are nevoie de dragoste. Relafia manziicopil-tat5 ............................................................ 8.1.1. Medicul de familie $i/sau pediatrul ......... 8.2. Examene preventive ........................................... 8.2.1. Examenul nou-nzscutului in maternitate 8.2.2. Exarnenul clinic in perioada de noungscut in familie ................................................. 8.2.3. Examenul clinic la v2rsta de o lung ........ 8.2.4. Examenul clinic la v2rsta de 2 luni ......... 8.2.5. Examenul clinic la v2rsta de 4 luni ......... 8.2.6. Examenul clinic la v2rsta de 6 luni ......... 8.2.7. Examenul clinic la v2rsta de 9 luni ......... 8.2.8. Examenul clinic la v2rsta de un an ......... 8.3. VaccinZrile ......................................................... 8.3.1 Vaccinul BCG sau vaccinul contra tuberculozei ............................................ 8.3.2. Difterie. fuse convulsiv5 (vaccinul DTP) 8.3.3. Tetanus .................................................... 8.3.4. Poliomielita (paralizia infantil5) ............. 8.3.5. Haernophilus influenzae tip b ................. 8.3.6. Vaccinul antirujeolos ............................... 8.3.7. Vaccinul contra hepatitei B ..................... 8.4. Crestere. Dezvoltare. Evaluiiri ........................... 8.4.1. Dezvoltarea somatic2 (corporal5 fuic5) .. 8.4.2. Curbele de cre~tere .................................. 8.5. Criteva sublinieri despre alimentafie.................. 8.5.1. Primele 4 luni: perioada laptelui ............. 8.5.2. Din a 5-a lung: diversificarea .................. 8.5.3. Grupe de alimente ................................... 8 S.4. Reguli de alimentatie .............................. 8.5.5. Repartizarea meselor principale ~i gusdrilor ......................................................... 8.6. Projilaxia rahitismului ....................................... 8.6.1 . Medicamente ........................................... 8.6.2. Prevenirea anemiei carentiale feriprive ... 8.6.3. Tratamentul profilactic din timpul sarcinii, la mam5 ............................................ 8.7. Aprecierea dezvoltiirii neuropsihice la copilul intre 0 ~i 3 ani ....................................................

10. INDEX .......................................................................

349

I

B
1 ;

1 . 1 . i asteptarea unui copil n
nu este sigur5 dac5 a suferit de rubeolii, va fi testat5 ~i dac5 rezultatul este negativ se va efectua o vaccinare antirubeolicii. i n primele luni d e sarcinii marea majoritate a vacciniirilor pot avea urm5ri nefaste asupra Etului. Sii nu se uite un control stomatologic. Medicul obstetrician va trata cu minufiozitate bolile c5ilor genitale: infecfii sau infest5ri cu ciuperci (Trichomonas etc.). Folosirea mijloacelor anticoncepfionale. Cu 3 luni inainte de sarcinii se recomandii sii nu se mai foloseascii metodele anticoncepfionale (pilula, steriletul). Nu apar malformatii la fiit prin folosirea de hormoni care impiedicii ovulafia sau de sterilete. La unele femei se obsemii ins5 o prelungire a ciclului menstrual prin folosirea indelungat5 a pilulelor anticoncepfionale. Ca urmare, la astfel de gravide, nu se poate face un calcul precis a1 termenului na~terii. Folosirea steriletului nu are nici o influen@ asupra metabolismului hormonal, dar, uneori, pot apiirea modificiiri inflamatorii ale uterului. fn cazuri rare, folosirea steriletului poate duce la riscul unei sarcini extrauterine (sarcin5 in afara uterului). De aceea, gravidele respective sunt datoare sii se supunii unui examen ginecologic temeinic. Cu ajutorul metodei de control a temperaturii (dupii renunfarea la pilulii) femeia poate urmiiri evolufia ciclului menstrual, respectiv cdnd a avut loc imperecherea spermatozoidului cu ovulul. Testele yi metodele de computerizare nu sunt la indemha oricui. 1. Modul de via@ are o mare importan@ pentru desYqurarea armonioasii a sarcinii ~i a na~teriiunui copil sh5tos. Acceptarea examenelor medicale repetate ~i alimentafia corectii sunt d e mare importanfii. C d n m r e a se face periodic; plusul ponderal trebuie redus. Alcoolul qi nicotina nu sunt lipsite de pericol. La femeile fum5toare inveterate trebuie realizat un consum redus la cel mult 5 fig5ri pe zi, dac5 nu se poate suprima total aya cum ar fi ideal. Cele care sunt obi~nuite unele medicamente (de somn, de lini~te cu etc.) trebuie sii renunfe la folosirea lor. Nu se vor folosi laxative ~i purgative.

1 . 1 . 2 . Precautii pentru un copil

sdndtos
CBnd piirinfii doresc un copil, ei trebuie s i i - ~ i plhuiascii o sarcinii, l u h d precaufiile pentru asigurarea unei n a ~ t e r i normale. Sarcina, navterea ~i unele complicafii modificii total viafa de familie. Dac5 se hotkiisc sii aducii pe lume o nouii vietate, ei sunt datori sii ofere cele mai bune Sanse pentru o dezvoltare psihicii ~i corporal5 cdt mai bunii. In aceasd hotb2re i ~ au i locul, pe l h g i i starea de siiniitate a celor doi parteneri, toate problemele de relafii farniliale in cadrul ciis5toriei (legitimitate, armonie, meserie, resurse financiare). Un rol esenfial il are dorinfa ambilor pa'rinfi de a avea copii. Copilul nu constituie o solufie de rezolvare a unor situafii grele ci, dimpotrivii, eforturi ~icomplicafii. Copilul are dreptul necondifionat la dragoste qi la asigurarea ingrijirilor din partea ambilor p5rinfi. Starea de sa'na'tate. Mai ins, p5rintii trebuie sii-qi stabileascii in mod precis starea de shiitate. Femeia este bine s5 aibii sub 35 de mi, iar partenerul siiu s5 nu fie prea "haintat" in v2rst5. Peste v2rsta de 40 de ani este necesar un "consult (sfat) genetic". Medicul de familie va face un examen clinic general pentru a depista unele "supkiiri" ale shiidfii care pot determina riscuri cu urm5ri asupra sarcinii ~i naqterii. Mama va miirturisi medicului dacii are unele tulburiiri ca, de exemplu, dureri de cap, tulbur5ri de somn, probleme digestive, nervozitate, hemoroizi, varice etc. Neapkat trebuie declarate infecwle vezicale sau urinare, hipersau hipotensiunea arterial6, migrena, anemia ori alte deregl5ri ale shiitiifii.De asemenea, unele boli cronice pot avea urmiiri asupra copilului: hepatita B, hepatita C, boala SIDA, diabetul, astmul, hipertensiunea arterialii, bolile de inimii, de rinichi sau de tiroidii. i n sfkvit, medicul trebuie sii $tie d a d mama o b i ~ n u i e ~ t e sii consume unele medicamente. Operafiile chirurgicale absolut necesare ~iinvestigafiile radiologice se vor face numai cu avizul medicului obstetrician. C h d mama

Pentru menfinerea frumusetii corporale, gravida se va m i ~ c a mult in aer liber. Pentru cele care fac sport, practicarea in continuare se va face numai cu avizul ~i sub observafia medicului obstetrician. Daci se vor pune in practici cele enunfate rnai sus, mama va oferi copilului un start bun in via@. 2. Eliminarea riscurilor - sfatul genetic. CBnd pikintii se hotk-isc s i aibi un copil, trebuie s i cunoasci daci nu au balastul unei boli ereditare (moqtenite). Daci in familie existi handicapuri sufleteqti sau corporale, malformafii, avorturi qi nou-niscuti morfi, pirinfii sunt datori s i se intrebe daci sunt apti pentru a concepe qi creqte un copil. Daci sunt qanse de a navte un copil bolnav, este mai bine s i se renunte! De asemenea, daci sarcina a survenit relativ tilrziu, cu sau fir: avorturi spontane, la o vBrsti relativ intiirziati mai ales a mamei, se poate i n t h p l a s i se nasci un copil cu probleme. in astfel de cazuri este absolut necesar un sfat genetic, pentru a inlitura teama $i nesiguranfa. Cabinetele de genetics' au luat fiinti in oraqe mari in Institute pentru ocrotirea mamei qi copilului, in Clinicile universitare (copii qi matemititi) qi pe alocuri in cadrul unor fundatii sau cabinete particulare. Se incepe cu consultarea unui obstetrician care pe lBngi un exarnen aminunlit, trateazi afectiunile ocazionale ce ar putea avea urmki asupra produsului de conceptie. Scopul cabinetelor de genetici medical5 este de a limuri pe pikinti asupra pericolelor ce le implici bolile de c a u z i genetici. Pentru unele boli genetice, malformatii qi anomalii cromozomice sunt la indemBni teoriile lui Mendel; la altele se cunoaqte handicapul in functie de repetarea cazurilor. Multe boli sunt diagnosticate azi inainte de naqtere prin unele metode moderne (chorionbiopsia, ultrasunete, amniocenteza, fetoscopia). Unele defecte survin chiar in momentul fecundatiei, altele in decursul dezvoltirii embrionare; altele vor apiirea in urrna acfiunii nocive ale unor factori din mediul extern (boli, medicamente, substante toxice, radiafii etc.). in cele mai multe cazuri, tearna pirintilor este nejustificati qi consultul genetic ii face s i nu rnai aibi griji. in cazuri rare, cBnd survine acfiunea unui factor nociv din afari, medicul este obligat s i recomande intreruperea sarcinii. Decizia de a avea un copil, de a mentine sau intrerupe sarcina rimBne a pirintilor. Ei hotirisc daci se intrerupe sarcina sau de a o pistra cu riscul de a avea un copil handicapat, cu consecintele

corespunzitoare. in ultima situatie se va consulta medicul asupra posibilitiitilor terapeutice de tratament qi vindecare. Trebuie qtiut c i progresele medicale actuale nu s-au imbunititit prea mult in ce priveqte tratamentul bolilor genetice. De obicei, sfatul genetic const5 intr-o convorbire amiinuntiti cu medicul de familie, cu obstetricianul sau cu geneticianul. De bazi este intocrnirea unei anamneze cu schifarea unui arbore genealogic, cu toate informatiile despre sex, vksti, n u m b 1 copiilor, bolile mai frecvente, urgente medicale, vBrsta qi cauza deceselor atBt in familia birbatului, cBt qi a femeii. in alte cazuri sunt necesare examene temeinice ale cuplului, c2t qi unele teste de laborator. Uneori, pentru a se da un rispuns corect, se impune efectuarea unor examene de laborator. CBnd toate investigafiile de laborator qi examenele medicale sunt normale, este foarte probabil ca produsul de conceplie s i fie sinitos In caz c i sarcina s-a constituit cu ajutorul unor metode de diagnostic existi posibilitatea (parfiali) de a diagnostica un numk- de boli moqtenite, anomalii cromozomice, malformatii sau tulburiki metabolice. Consultul genetic nu oferi un diagnostic prenatal pentru garantarea unui copil complet sinitos. Naqterea unui copil este totdeauna un risc pentru o tulburare vizibili sau ascunsi (aqa-numitul risc de bazi). impotriva neprevizutelor viefii nimic nu este sigur. Actiunea nocivi a unei infecfii cu virusuri, incircitura cu radiatii sau consumul unor medicamente in primele siptimBni de sarcini trebuie cunoscute. In urma'toarele cazuri se recontanda' coizsultul (sfatul) genetic: - bk-batul $1 femeia sunt rude de sBnge; - unul din parteneri suferi de o boali condifionati genetic de o leziune corporali; - s-a niscut un copil cu un handicap; - in familie se manifesti boli moqtenite; - femeia a avut rnai multe avorturi spontane neclarificate sau naqteri de copii morfi; - femeia sau partenerul in momentul fecundikii au fost expuqi unei influenfe nocive ca: medicamente (de exemplu, toate medicamentele citostatice - impotriva cancerului), o dozi mare de radiatii ori substante otrivitoare; - cBnd femeia are peste 35 de ani, deoarece la viirsta inaintati a mamei existi riscul unei tulburiri cromozomice, indeosebi trisomia (sindromul Down).

!

3. Teste de depistare precoce a sarcinii. C h d nu apare shge~area lunarii, orice femeie se ktreabk "sunt sau nu Xnskcinatii?". Uneori menstruatia fntiirzie. Dintre cauzele care determin2 astfel de deregliiri amintim: o ciiliitorie, modificarea climei, soiicitkile psihice (supiiriiri, emotii, examene), folosirea anticonceptionalelor, unele fmbolniiviri.Fie cii dore~te un copil, fie cii se teme de o sarcin2 f2irii voie, femeia respectivii trebuie sii primeascii repede ~i sigur un riispuns la aceastii intrebare. Testul se bazeazii pe principiul cii fn urinii exist2 un hormon care dii o reac$e specific& Acest hormon se numeSte chorion-gonadotropins urnana' sji are o importan@mare k dezvoltarea placentei. Acest test este pozitiv fn 90-99%. Un rezultat negativ nu kseamnii neapkat cii persoana respectiv3nu este kskcinad. De aceea multe firme de medicarnente vPnd preparatul fn dou2 doze pentru a putea fi repetat dupii o siiptiimih& Un rezultat fals-pozitiv poate fi dat ~i de alte Muente cum ar fi: prezenw albuminei fn urin2 din unele bofi renale. fn concluzie, orice femeie trebuie sii consulte un obstetrician sau medicul de familie fn caz c2 menstrua$a fntiirzie peste 2 siipthiln.ni.Este important ca gravida s5 noteze data precis2 a ultimei menstrua@ 1 pentru calculul corect a termenului nqterii. Odad cu confirmarea terrnenului nqterii medicul obstetrician va face un examen medical amkunGt pentnt a cunoqte starea general3 a siin2tii@i gravidei. Un medic bun va rezerva mult timp pentru o convorbire amgnuntitii asupra tuturor problemelor. Medicul trebuie s3 cunoascii bine viafa personal%, bolile mo~tenite operatiile din trecutul qi prezentul qi gravidei. De un interes deosebit sunt evolutiile sarcinilor anterioare. El va nota data primei zile a ultimei menstruatii qi informafiile furnizate de mamii despre lungimea ciclului menstrual ~i va calcula terrnenul na~terii. 4. I~vestigafii. primul examen yi la urmiitoarele La consultatii de rutinii sunt previizute urmiitoarele investigalii: - Determinarea grupului sanguin ~i al factorului Rhesus (Rh) a1 celor doi parteneri. - Ti& anticorpilor formafi - dac2 a avut sau nu rubeol& - Hemograma pentru a stabili o eventual2 anemie. - Cre~terea greut2tii fn timpul sarcinii. - Miisurarea tensiunii arteriale.

- Controlul urinei (surnar de urinii), alburninurii (boalii de rinichi), unei glicozurii (diabet). in caz de suspiciune de infectie urinarii, se va efectua o uroculturii. - Medicul va controla picioarele gravidei pentru a depista edemele (umflarea membrebr inferioare prin acumularea de apii in tesuturi) ~ivaricele. - Apoi va pip% abdomenul pentru a urm2ri dezvoltarea utedui, va asculta biitiiile inimii gtujui, iar fn ultimele siipdmilni de sarcin2 va stabili pozitia copilului. Pe lgngii aceste examene de rutinii, in ultimul timp se recomandri cel putin dou2 examene cu ultrasunete (ecografia). - La sarcinile cu risc crescut se impune o supraveghere ~i o mai mare atentie, ad2ugilndu-se alte metode de examen, cum sunt: cardiotocografia, amniocenteza (punc$ia pungii amniotice), amnioscopia (examenul lichidului amniotic) ~i analize hormonde. Toate acestea se trec in carnetal de sgn2tate a1 gravidei. in caz de ciil5torii sau de schimbare de domiciliu carnetul de sh2tate ofer5cele mai importante informagii despre evolutia sarcinii. fn caz de urgeng cu ajutorul carnetului de gravid&, medicul va fi lihnurit imediat despre stadiul sarcinii ~i va putea ajuta cu succes pe copil.

1.1.2. Alimentatia gtauidei. S& mmdnakce pentru doi?
Dezvoltarea normal2 a Btului fn uter depinde fn mare miisurii de o comportare corectii a gravidei ~ i , indeosebi, de afimentatie. =itoarea mamii nu trebuie sii-qi modifice, k general, modul de via@ qi nici si? m i n h c e pentru doi. Gravida trebuie s&m2nhce dupii cum fi este poft2. Comportamentui alimentar ~imodul de via@ sunt fixate in f u n c ~ e nevoile neobi~nuite de ale c o p l u i . Gravideje pot sii aibii unele pofte acute pentru anurnite m h c h r i , pentru dulciuri, altele pentnt acrituri. Indiferent de acestepofte, gravida va avea grijii sii consume alimente cu muld v a t w e nutritivk Cantifatea de alimente, respectiv nevoile cdorice sunt pufin crescute. 0 femeie shiitoas5, *ii a fi gravid5 are nevoie zilnic de 2 200 kilocalorii sau 9 200 kilojouk. Aceastii ratie nu se modificii i"n primele

oaie. porumbul. nucile. In sarcinii nevoile cresc dupn' a 4-a lunii la 75 g/zi. Cea mai mare proportie de grisimi se g 2 s e ~ t e slinini. uleiul. in naturi proteinele vegetale se giisesc in asociere cu vitaminele. unii pesti (heringii. oua'). 0 mare parte din grisimi sunt continute in alte alimente (ava-zisele grisimi "invizibile"): carnea grasi. Lactatele contin predominant proteine ~i calciu. iaurtul din lapte degresat. nucile vi drojdia. hidrocarbonatele. mazirea. laptele acru (zerul. in oala de presiune. brinz2). Se eviti. sunca. Dintre acestea cel mai bogat este uleiul de floarea-soarelui. brinzeturile degresate (20-30 procente grisimi in masa inchegatii). gilbenu~ul ou are multi gr2sime. cartofii prijiti. evitindu-se carnea grasi Si preparatele condimentate din came. Friptura de este bine s i se pregsteasci pe griitar. p e ~ t e l e slab ( ~ t i u c a . Grisimile animale contin o mare cantitate de acizi grasi saturati. din care trei pa'trimi trebuie sa' fie de origine animala' (carne. crapul. in caz c i gravida nu prezinti alergie la o u i ~i nu are o crestere a colesterolului. deoarece in caz contrar ele deternlini anumite tulbur51-i cu urmsri asupra dezvoltirii copilului. piinea integrali. practic egale ca valoare. unturi. in timp ce cele din plante nu-] confin decit paqial. respectiv 25-30 procente din totalul alimentelor energetice. vitaminele. care sunt de importanti deosebiti pentru organismul femeii insircinate. de germeni de cereale. substanfele minerale ~i fibre vegetale. giini). de importanfi vitals pentru organism. frigca. Proteinele constituie cea mai importanti substanfi de crevtere pentru corpul uman ~i indeosebi pentru organismul in crevtere a1 copilului. Proteinele constau din aga-numifii aminoacizi. prijit si salate se va folosi numai uleiul de plante. respectiv nevoile totale cresc la 2 500 kilocalorii (10 450 kilojoule). cremele pentru torturi $i pr5jituri. salamurile slabe. s i se controleze continutul in substante nutritive. Acestea constau din asa-zisii acizi gmsi esentiali (de exemplu acidul linoleic). de soia si de dovleac.). cartofii. furnizoare de energie. apar tulburiri in formarea proteinelor corpului. necesarul zilnic de proteine se asiguri prin consumul a 125-150 g carne. costifi afumat5. smintina. curcan. in primul rind. si carnea fripti in unturi. in acelavi timp grisimile sunt compuse din "pietre de construc$e7'. orezul necorticat). Pentru gitit. ciocolata. somnul. laptele degresat (lapte normalizat cu 18-20% grisimi). oaie si porc sunt mai putin valoroase pentru alimentatie. lintea). Desi cu valoare biologici mai mici. mineralele ~i lichidele trebuie s2 fie in cantitate precis2 vi in anumite propoqii. fiparul).Mama si copilul 4 luni de sarcin2. iar d u p i a 4-a l u n i cca 80 g. Cantitatea necesari de proteine la femeie este de 45 glzi. Proteinele de origine animal5 contin acevti importanfi aminoacizi. unele brinzeturi (telemea de oi sau bivoliti. care rezulti " urma I digestiei proteinelor animale ~i vegetale. brsnzi de burduf etc. va minca 4--6 o u i pe siptimiini. Anumiti arninoacizi sunt absolut necesari pentru cre?terea si sinitatea general2 a organismului: o parte din acizi se numesc esentiali. porc). vifel.saliul. Practic. pistrivul). maioneza. proteinele de origine vegetal5 trebuie s i tie si ele in alimentatia gravidei. in general. Se va prefera carnea slab5 (giini. in ulei. se consumi mai multe grisimi decit este necesar (cca 130 g). Proteinele. Plantele care confin proteine sunt leguminoasele (fasole. GrZisimile sunt. Grisimile de vaci. . toc2turile cu grisimi. urmat de uleiul de porumb. Alimentele cu proteine vegetale trebuie consumate impreun2 cu proteine de origine animali. grisimile. brinza de vaci degresati. minzat. unele sorturi de ca~caval). ingheiata. deoarece sunt uvor digerabile ~i au continut crescut in vitamine ~i acizi gravi nesaturati. kefirul). Daci lipseste numai unul din acizii esentiali. ceea ce duce la ingrovarea fesutului grisos. pe I i n g i excesul de alimente cu confinut mare de grisimi. soia. Se preferi carnea slabii (vaci. in grill. Este important ca pe I i n g i aportul de calorii. salamul. unt. Dup2 a 4-a lung este necesar un surplus de 300 kilocalorii (1 250 kilojoule). slinina. cartofii prijifi . Carnea ~i ouile sunt sursele cele mai bogate in proteine vi fier. in special sunt foarte prefioase in alimentatie grisimile cu punct de topire coborbt (ulei). cerealele (ovizul. lapte ~i derivate. Procentul necesar de grisimi inainte si in timpul sarcinii este egal. Femeia neinsrircinati si gravida in primele patru luni de sarcini au nevoie de cel mult 70 g de grisimilzi. ele servind pentru organism numai ca sursi de energie. un ou ~i 500 in1 lapte sau produse lactate (iaurt. De asemenea. smiintka. pui. neindispensabili ~i mai greu digerabili de organismul uman. Alimentele cu gr2sime in cantitate mare sunt: untul. peFte. Se vor evita brinzeturile grase sau s2rate (telemea de oi.

grupul B) se eliminii prin urinii. nucile. iaurtul. miirirea ficatului. Hidrocarbonatele rafinate (zahbIl) nu confin s b I r i minerale ~i vitamine. in lipsa lor apar o serie de tulburiiri qi de boli carenfiale. fructe. usturoiul. Pentru viitoarea mamii este foarte necesarii prevenirea "riicelilor". biotina. fructozii ~i galactozii) i n t r h d in compozifia shgelui. Excesul de hidrocarbonate se transformii in organism in griisimi ~i sunt acumulate sub aceast5 n form2 f corpul uman. pciine integral6 zarzavaturi. oligozaharide s a u l ~polizaharide ~i prin digestie sunt i transformate in monozaharide. ardei gras etc. pBinea Graham. h perioadele cu boli gripale este nevoie de un surplus de vitaminii C.Hidrocarbonatele (glucidele). Gravidele trebuie sii consume zarzavaturi proaspete sub form2 de salate. 350 g de hidrocarbonate acoperii circa jumiitate din nevoile calorice zilnice. Este posibil (dupii unii autori) sii determine malformafii ale inimii ~i ale sistemului nervos central. simple sau in amestecuri (salate. C ~i K). Confinutul in vitamine a1 fructelor ~i zarzavaturilor fine d e prospefimea. in sarcinii trebuie consumat cu cca 20 g mai mult. laptele. felina (riidiicina) ~i piitrunjelul confin cantitiifi mici de calciu. . in fiecare zi este bine sii se consume alimente neprelucrate. Alimente bogate in calciu sunt: telemeaua. guliile. nu este nevoie sii se consume preparate medicamentoase de vitamine (in afar2 de vitamina D. pastele Binoase.se dizolvii in griisimi (A. B2.). Nevoile organismului in aceste substante sunt in cantitiiti mici qi de obicei se giisesc din b e l ~ u g intr-o alimentatie normalii. ele constituie "pietrele de construc@eflca zaharuri simple (monozaharide) in diferite stmcturi ale organismului. niacina. complexul B. tulburiiri ale stomacului ~i intestinului. ca qi tumefieri ale ganglionilor ~iarticulafiilor. crude. a v h d grijii ca in dieta zilnicii sii fie prevkute alimente cu vitamine. ca~cavalul. vitaminele C. Supradozarea vitaminelor A ~iD (hipe~itaminozii) duce la tulburiiri grave. garnituri etc. brcinzci. brBnza de vaci degresatii.. La masa de dimineap trebuie sii se consume ~i fructe sau zarzavaturi (tomate. B. Mtaminele sunt substan* care. fosfor qi fier sunt mai mari. durata depozitei ~i modul de pregiitire. Dacii gravida se h r b e ~ t corect ~id a d nu e are vreo boalii carenfialii. fmcte ~i zarzavaturi. Zilnic sunt necesare '/z litru lapte. spanacul. vitamina D cu ajutoml razelor ultraviolete. in timpul sarcinii nevoile d e calciu. Ele regleazii transformarea alimentelor ~i funcfionarea organelor. ca vitamina C ~icomplexul B trebuie cuprinse in alimentafia zilnicii. Alte vitamine. care asigurii o protecfie foarte bung a vitaminelor ~i substanfelor minerale. briinza Camembert. care trebuie administratii sub formii medicamentoasii). E ~i K) ~i sunt sensibile la ciildurii (prin fierbere sau coacere se distrug vitaminele B. Hidrocarbonatele din alimentafie se giisesc sub formii de dizaharide. B12~i vitamina C) ~i liposolubile . Se deosebesc vitamine hidrosolubile (B. Cea mai mare parte a vitaminelor sunt parpal degradate prin luminii. in timpul sarcinii se b b u i e cii predispun la malformafii ale copilului. Supradozarea vitaminei A determinii pierderea poftei de miincare. ca ~i celuloza care constituie substanfa de sus@nerea plantelor. vitamina K prin activarea bacteriilor intestinale). Pentru gravidii se recomandii alimente cu substanfe de balast ca painea neagrii. Hidrafii de carbon sunt definiitoriicei mai importan@ ai energiei necesare activitiifii musculare. came sau pepe. viirsiituri.ele minerale ~i oligoelementele sunt absolut necesare pentru procesele metabolite ale organismului.. Corpul le folose~te numai sub forma cea mai simplii de hidrocarbonate (glucozii.). amidonul din tot felul de plante ~i animale. un ou. Surplusul de vitamine hidrosolubile (C. Celuloza este necesarii regl&ii activitii@itubului digestiv. Consumul crescut de dulciuri favorizeazii cariile dentare (se $tie cii gravida este predispusii la carii). calcifieri in rinichi ~ivasele de sBnge. acidul folic. viirsiituri. D. Este bine sii se foloseascii congelatoml. vitamine ~i substanfe minerale ~ide aceea se consumii nu mai mult de o datii pe zi. oxigen (vitamina A.. Unele vitamine pot fi produse de organism i n s u ~ i (vitaminaA din caroten. Orezul. Calciul ~i fosfoml sunt necesare indeosebi organismului copilului pentru formarea sistemului osos ~i a dinfilor. in acest gmp sunt cuprinse diverse dulciuri. Hidrocarbonatele din fmcte ~i zarzavaturi confin vitamine ~i siiruri minerale. panea albii nu confin substanfe de balast. descuamiiri. Din luna a 4-a de sarcina" nevoia de alimente care confin vitamine creSte. Substan. Supradozarea vitaminei D duce la lipsa de p o M de mancare. De asemenea. acidul pantotenat. E ~i K). in cantitiifimici sunt absolut necesare pentru menfinerea siiniitiitii. fmcte ~i sucuri proaspete. Varza.

c2nd cresc nevoile de iod ale viitoarei mame. dar fbii multii apii gazoasii qi nu cu multe dulciuri. de regulii.5 litri. "rusesc") ~i cafeaua se pot consuma cu moderafie. Sucurile de fructe sunt foarte bune pentru digestie. Nevoia zilnicii de lichide este de circa 1. Problem alimentafiei cu vegetale. gemurile. mai ales in ultimele luni de sarcinii.) indulcite cu miere sau zahiir in cantitiifi mici. fructe sau zarzavaturi uscate sau deshidratate qi in nici un caz fructe sau riidiicinoase conservate cu sare. insii. este nevoie de cantitiifi mai mari de lichide. excesul de macaroane sau orez. Dacii fumatul nu se poate opri complet. muqefel. varza acrii. la recomandarea medicului.5 llzi). Astfel de diete nu asigurii rafia optima de proteine cu valoare ridicatii. formarea edemelor qi creqterea greudfii corporale. Mulfi autori susfin cii resorbtia fierului este favorizatii de consumul concomitent de sucuri cu vitamina C. carnea grasii. din diverse motive. In ultimul timp au a p k t articole qi chiar ciiqi care preconizeazii o alimentafie exclusiv vegetalii. Nevoile zilnice de sare se condifioneazii de refinerea apei in corp. Dacii gustul laptelui simplu nu-i place gravidei se poate adiiuga cacao sau se pot face amestecuri de lapte cu cereale (orez. se va reduce la minimum numiirul de fig&i fumate zilnic. Se vor consuma alimente proaspete sau congelate. duc2nd la instalarea hipertensiunii arteriale. in miezul verii. De aceea. Din piicate. Frecvenfa naqterilor premature este net crescutii la marile fumiitoare. rinichii nu funcfioneazii bine la unele gravide. griq. din cauza transpirafiei nevoile de lichide sunt mai mari. ci trebuie administrat un produs medicamentos. Ceaiul rusesc consumat la mesele principale impiedicii preluarea fierului din alimente. Dintre lichide.). dacii nu au confinut prea mare in sodiu. se reduce consumul de lichide. brsnza topitii. Rafia zilnicii de sare este de 5-7 g la femeia neinsiircinatii. priijiturile cu sare (saleurile etc. Sunt foarte indicate ceaiurile de plante (chimen. in interesul copilului. la majoritatea femeilor nu sunt acoperite nevoile de fier printr-o alimentafie obiqnuitii. Ceaiul negru ("chinezesc". Se vor evita biiuturile distilate (fuica.. in ambele situafii se continua tratamentul. Persoanele care obiqnuiesc sii mWince mai siirat ajung sii aibii mai multii apii in fesuturile corpului qi sii incarce circula@a inimii qi vaselor.. Din cauza pierderilor de s2nge prin menstruafiile lunare. in p r a noastrii sunt zone cu populatii ce prezintii miirirea glandei tiroide (guqa = struma) qi unii nouniiscufi se nasc cu guqii. De aceea se vor evita alimentele prea sk-ate sau finutein saramurii. iaurt).) sau cu fructe (suc saulqi pulpa) proaspete. mierea. whiski-ul etc. in sarcinii prin micile pierderi de ssnge ~i prin fierul ce este furnizat de ciitre mama Etului. Mai dificil este tratamentul c h d gravida are nepliiceri digestive: constipafii sau diaree. fn zonele cu guqii endemicii este bine sii se foloseascii sare cu iod. miirirea volumului de sgnge. Acestor copii trebuie sii li se administreze zilnic sare cu iod (tablete): Lichidele. Apele minerale fiirii dulciuri nu sunt oprite. maioneza. cartofii priijifi qi in glucide: zahiirul. Sodiul qi clorul favorizeazii refinerea apei in fesuturi. De multe ori anemia nu poate fi corectatii numai prin consumul de alimente. vodca. Ce alimente sunt contraindicate? Se vor evita alimentele bogate in griisimi: sliinina. Dintre ba'uturile alcoolice. lapte sau derivate de lapte (brsnzii. peqtele qi giilbenuqul de ou. cel mai util pentru E t este laptele (0. in unele cazuri (rare) la recomandarea medicului. anason. ca: salamul. mend etc. muriiturile. fulgi de porumb etc. calciu. Fumtul trebuie exclus complet in cursul sarcinii qi liiuziei. fier qi vitamina B. alunele siirate. dulceafa. vinul de bung calitate qi berea pot fi consumate in cantitiifi mici. Unele temei sunt adepte convinse ale alimentafiei cu vegetale.). tei. Fiecare gravida trebuie sii stie cii dieta compusii numai din vegetale nu asigurii substantele necesare pentru propriul siiu corp qi rnai ales pentru a1 Etului. qunca. peqtele &at. fn general. 0 alternativii o constituie extractele de drojdie de bere qi dieta cu sare =ii sodiu. . pentru cii nici un alt aliment nu confine cantitatea de calciu necesarii acoperirii nevoilor organismului femeii insiircinate. se va administra calciu sub forma de medicamente. nevoile. Alimentafia obiqnuitii acoperii.Csnd gravida nu poate consuma. este necesarii o dietii cu alimente bogate in fier: carnea (mai ales ficatul). Atenfie mare la etichetele de la apele minerale deoarece unele confin mult sodiu! Iodul. Tiroida fiitului incepe sii funcfioneze dupii a treia lung de sarcinii. balon&i. De asemenea. De multe ori preparatele de fier ^hnegrescscaunele qi din@. coniacul. de foarte multe ori se ajunge la o anemie. telemeaua. 0 atenfie deosebitii trebuie acordatii consumului sa'rii de buca'ta'rie (clorura de sodiu). Iodul este important in organismul uman pentru construcfia tiroidei. dureri.

Pentru a o combate se vor consuma de preferin@ legume fierte sau sub formii de salate ~i vegetale crude. lipsa apetitului. in timpul sarcinii. lapte bstut.fructe. . gusturi anormale si lipsa poftei de mincare. de fapt. oboseala. Se folose~te gam5 intreag5 de medicamente: o antispastice.ta. iar sarea se va reduce in general. laxative u ~ o a r e care confin lubrifiante vegetale. ciocolata ~i bomboanele. cariile dentare. cu un confinut bogat in proteine animale. ci ~i asupra uterului. manifest5ri ale unei alimentatii defectuoase. . va apela la medicul obstetrician. ap5rute in timpul sarcinii. care va indica un laxativ uSor. oleu de parafin5 sau lactoz5. Pentru a ameliora gustul alimentelor se va recurge la b o r ~ l5miiie ~i la .un ou (dac5 gravida nu are colesterolul crescut). Dac5 greap ~i v5rs5turile se prelungesc in timp. Eventual va lua lactozii (2-3 lingurife pe zi) dizolvat5 in ap5 sau lapte. De asemenea se recornand5 ca gravida s5 se miste mult. dar nu s5 mbBnce "pentru doi". La unele gravide. femeia gravid5 va primi o alimentafie echilibrat5. adic5 acelea care confin din abundenp celuloz5 (fructe. portocale. Nesatisfacerea ''poflelor" nu prejudiciaz5 Etul ~inici nu duce la avort. . Viitoarea mam5 trebuie s5 se sature. arome culinare. la multe femei apare o tending la constipafie. n deoarece acesta din urm5 este. zarzavaturi crude ~i piine integrals). Un alt remediu este oferit de mestecarea d e dulciuri consistente sau gum5 de mestecat.vegetale. Gr5simile ~i proteinele nu vor d e p 5 ~ i rafia normal5. se va incerca urm5torul regim: . Este recomandabil ca gravida s 5 . la baza acestor simptome st5 o tulburare de ordin psihic. vks5turi. Uneori. Gravida va m h c a numai ce-i place ~i ce nu-i "face r5u". *Tratamentul saliva~ieiexcesive (sialoree). obezitatea. pepeni. piine neagr5. dup5 care va bea un pahar de ceai cu pBine neagr5. Alimentarea gravidei poate f i stcinjenita' in primele luni de sarcina' de grefuri. . Cum pot f i tratate va'rsa'turile ~i greaJa gravidei. Nu se va lua fik-5 aviz medical nici un laxativ (sau purgativ). Se recornand5 regimurile bogate in substanfe zise "de lest". care insofeqte greafa qi viks5turile sau unele curiozit5fi ale apetitului. care se vor folosi ins5 numai la recomandarea ~i sub supravegherea strict5 a medicului. . deoarece aceste medicamente nu actioneaz5 numai asupra intestinului.came sau peSte. . odati5 cu evolufia sarcinii. "primul servit". care necesit5 un tratament de specialitate. Foamea ~i setea pot fi comb5tute prin ingerarea de salate ~i fructe proaspete. Va'rsa'tura matinula' (de dimineafii) se combate cel mai eficace prin luarea micului dejun in pat.diminea. se interneaz5 in spital. i n caz d e anemie carential5 se administreaz5 preparate de fier. iar dintre hidrafii de carbon se vor alege cei cu valoare biologic5 mai mare. pentru stimularea peristaltismului intestinal. gravida va consuma un mic amestec constituit dintr-un ou moale. decalcifierile. pere. gravida va primi. unde se impune echilibrarea hidroelectrolitic5 prin perfuzii intravenoase. Cazurile rnai grave. Combaterea constipafiei. struguri. pe nemhcate. i n caz de subalimentafie carenfele ating mai intii pe mam5 ~i numai E cazuri grave pot afecta Etul. . Medicii indic5. in general salatele de crudit5fi cu ulei ~i unele fructe (prune. Anemia. in caz c5 nici una din sugestiile de rnai sus nu au fost eficiente. la indicafia medicului vitamina D ~i eventual un preparat din polivitamine. c k i a i se asociaz5 cu timpul ~i o sete puternic5. i n rezumat. produse de patiserie.inainte de a merge la culcare va mBnca fructe. de obicei. Ce alimente trebuie sa'fie prezente in fiecare zi in alimentafia gravidei: .circa 1/2 litru lapte (sau echivalentul s5u in lapte sau brinzeturi). un avoa sau o naStere prematur5. sunt. p u t h d provoca la femeile predispuse.la masa de prcinz va consuma ~ i l s a u compoturi de prune uscate sau pere ~i salate de crudit5fi. iaurt.pr5Jiturile. fructe (prune. Mai recent s-au ad5ugat antihistarninicele de sintez5 ~iunele tranchilizante. smochine). . se renunffi la toate prescripiiile dietetice. vitamine ~i fier. Se vor evita excesul de dulciuri. se poate face cu doze rnici de atropin5. de obicei. Nu se va consuma peste skat. alcaline. se instaleaz5 un apetit crescut. sedative. inghefata.~formeze obiceiul i de a incerca s5 aib5 scaun in fiecare dimineag dup5 micul dejun.preparate din cereale integrale. floricelele. Dacii indicafiile de mai sus nu sunt eficiente. pere) ca ~iconsumul zilnic de orice cruditsti sunt eficiente. o lingur5 de ulei de miisline ~idon5 linguri de miere de albine. De asemenea. care genereaz5 o stare de nepl5cere temporar5.

in general. vezicule. De altfel. sub s h i etc. B%le reci sau fierbinfi sunt interzise.iar s h i i devin rnai sensibili (mai dureroqi). dureri. care au fost spaate sau dezinfectate k prealabil. Curiitenia s i ingrijirea corpului Curiienia qi ingrijirea corpului joaci un rol deosebit. La primipare. este accesibili la relafii intime naturale qi o kctinti orice . Igiena corporals riguroasi. Se recornan& b%le generale cu api cadu@(^mtr-ocadi bine curititi qi dezinfectati) sau duqurile cildute. Pielea gravidei fiind mai sensibili. nu are nici o se&cafie patologici. virsiturile matinale qi gusturile anormale dispar. In orice caz se va evita cu strictep contactul cu persoane care prezind pligi purulente. toate obiectele folosite de gravid5 vor fi strict individuale.3. D a d k ultimele siipdmhi de sarcinii gravidei 3 este greu s i intre qi s i iasi din cadi.Mama @ copflu1 Constipatia. . in timpul sarcinii se produce o creqtere a secretiilor vaginale. de profilul sufletesc al mamei in devenire. care astupi porii qi impiedici eliminarea secretiilor cutanate. 1Pn ultirnele si3ptarndni de sa I gmuida va do&i oingurl in pal A 1 I . putihd declanqa contractii uterine. mama este datoare: . aplicati pe fata intern2 a coapselor. dificultate la urinat). Prin abundenfa lor. ea se va spaa rnai bine cu un burete k afara ckii. Duqurile vor fi frecvente. pentru a evita murdwea sau infectarea regiunii vulvare. este in cantitate rnai mici sau miroase ur2t qilsau daci mictiunile se insotesc de senzafii neplicute (usturimi. insi.s i bea in jur de 1 litru de lichide pe zi (lapte + supi + api + ceaiuri sau sucuri de fructe). sipunul obiqnuit va fi inlocuit cu un s2pun neiritant (de buni calitate). folosind un lighean sau o cidi@. g2t. Sub influenfa homonilor sexuali (gonadici). Curifirea organelor genitale se face cu miqcki dinainte Enapoi. Nu se folosesc deodorante in regiunea axilari. deoarece duc. Folosirea closetelor publice se va face cu deosebiti griji pentru a evita infectiile. fierte. Examenul urinei se face la indicatia medicului. ceea ce contribuie la mirirea suplepi acesteia qi la activarea circulafiei. Femeia care doreqte copilul accept4 cu satisfacfiestarea in care se &$ consideri c i este dernni s i fie dorid. de asemenea. in lipsa instalafieide baie este obligatorie spaarea zilnici cu ajutorul unui lighean insisthd asupra cutelor pielii (sub qi k jurul mamelelor. aceste secretii provoaci uneori iritafii locale. in vederea crutiXrii rinichilor. Nu se aplici pe piele creme sau unguente. tiierea unghiilor qi schimbarea frecventi a lenjeriei de corp qi de pat sunt deosebit de importante. subsuoar$ zonele din jurul organelor genitale). De aceea se va face toaleta extemi cu a p i cildu@ ~i sipun zilnic qi dupii fiecare scaun. La multe femei.s i se adreseze medicului de indati ce urina este rnai inchisi la culoare. Femeia kskcinati nu va ingriji niciodad membrii de familie sau alte persoane care prezinti afecfiuni purulente. Urina. de mediul cultural-educativ in care triieqte. libidoul qi orgasmul sunt diminuate. in jurul organelor genitale. 1. Igiena organelor genitale externe. care. dorinfa sexuali creqte. rnai ales la inceputul gestatjei. tjntind seama de modificWe organismului. la infundarea canalelor sudoripare qi pot favoriza formarea de furuncule. Comportarnentul sexual este diferit. pentru c i pot declanqa contracw uterine. nici la inceputul sarcinii nu se vor efectua dec2t la prescripfia strict5 a medicului. organele sexuale sunt rnai vascularizate. de climatul efectiv din familie. dupi luna a IV-a de sarcini. pustule) va fi semnalati medicului qi tratati cu promptitudine qi meticulozitate. Infecfiile pielii. intruc2t in ultima perioadi gravida transpiri mult. Orice plagii cutanata' infectatii (eroziuni zemuinde. Pentru prevenirea accidentelor (prin alunecare) se va pune in cadi o rogojini sau un prosop aspru. de obicei. Organele genitale externe nu se curi@ dec2t dupi ce m W l e au fost bine spaate cu api caldi qi sipun. spilate bine qi cilcate cu un fier bine incins. Dupi baie. indeosebi in ultima parte a sarcinii. frigapde vaginale sunt complet interzise k ultimele 6-8 sipthtini ale sarcinii. spre zonele anale. pielea se fricfioneazi uqor cu un prosop aspru. Femeile care transpiri mult se pot pudra cu talc sau cu pudri pentru copii. vaginul este rnai umed (mai bogat in secrefii). Se vor folosi numai comprese sterilizate sau bucifi de p2nzi fini.

In astfel de cazuri se aplici comprese cu tifon in conul sutienului pentru protejarea hainelor. daci gravida are griji s i nu creasci prea mult in greutate. Datoriti modifickilor psihice ~i a fonnelor pline. majoritatea femeilor gravide devin partenere fascinante. dorinfa sexuali scade sau inceteazi. fafa pitati etc. Alti biirbati simt c i in legitura sot-sotie se interpune "a1 treilea". Reactiile sexuale sunt diverse. Daci aceasti secretie se usuci pe mameloane. . Gravida trebuie s i . Eventual se sectioneazi vWurile unor sutiene mai vechi pentru a evita compresiunea mameloanelor. comportamentul sexual a1 multor birbafi se schimbi: dorinp de a iubi fizic se pierde at2t datoriti schimbkilor fizice ale femeii. iar la altele (putine) se noteazi negativisme fati de sarcini.). datoriti schimbkilor fizice (cre~tere mare in greutate. uneori se constati singeriri ale gingiilor. se spali mameloanele cu api cilduti ~i se acoperi cu tifon steril. Se impune o igieni riguroasi a gurii. Nu se poarti sutiene prea strinse pentru c i acestea sanjenesc cre~terea normali a sinului in timpul sarcinii. la unii biirbafi apare un sentiment de gelozie fati de noul "rival". La unele perechi.1). 1. in timpul sarcinii. dintii sunt predispu~ila carii. La unele femei apar probleme in ceea ce prive~te rolul de "mami qi iubiti".manifestare afectuoasi.) se eviti orice contact sexual. birbatii se simt mai legafi din punct de vedere erotic. apar dureri ~iro~ea@: aceea se vor spila de de mai multe ori pe zi cu a p i ciilduti. Mameloanele mici. au greturi. Unii medici indic5 aplicatii de lanolin5 sau de cremi in zona vergeturii. c i t si fricii ca actul sexual s i nu diuneze copilului. Este de datoria femeii si-1 faci pe sot s i inteleagi c i nu este neglijat ~i s i simti atit in timpul sarcinii c i t ~i dupi navtere c i ii este de mare ajutor. Ele se pot reduce la minimum. deformki ale corpului. hcepind din luna a 1V-a de sarcini poate surveni o secrefie lichidi din mameloane. ne~tiind cum s i se comporte. sunt surprin~i nea~teptata de lor pasiune. Vergeturile de pe abdomen. Fig. contractii uterine. Daci femeia acordi o prea mare importanti fitului.) unele gravide devin neatractive. retractate sau ombilicate vor fi masate cu m i ~ c k de rotatie ~i tractiune. Tratamentul stomatologic poate fi efectuat in tot cursul sarcinii.Masajul sdnilor. Daci apar fisuri. Viata de familie bazati pe iubire va continua ~i in timpul sarcinii. 1. Mameloanele indurate se ung cu cremi cu lanolini $i se acoperi cu tifon. Cu efecte bune sunt biile de aer ale sinilor: de 1-3 ori pe zi gravida va sta culcat5 cu sinii descoperiti ciite 2-3 ore. Se eviti consumul excesiv de dulciuri.~ingrijeasci i dinfii in mod deosebit. dureri de mijloc etc. se interzic: consumul excesiv de dulciuri rafinate. La femeile cu antecedente obstetricale ~i la cele cu tulburiri (pierderi de s h g e . de miere ~i de bomboane "lipicioase" dupi masa de seari. Spre s f i r ~ i t u l sarcinii. care trebuie protejat. Sbnii ~i mameloanele (vezi pag. se pot declan~a contractii uterine etc. in ultimele 46 siptimini inainte de navtere este bine s i se inceteze relafiile sexuale (orificiul uterin se l i r g e ~ t e pot ~i produce genneni. Majoritatea biirbatilor sunt neajutorati. incerciind s i i fie aduse afar5 (fig. La inceputul sarcinii multe femei sunt obosite. O d a t i cu crevterea lunilor de sarcini. Anestezicele se vor folosi numai cu avizul obstetricianului. Aceasti frectie constituie pentru piele cel mai bun fortifiant si face s i se reliefeze mameloanele. fngrijirea dinfilor. folosirea pastei de dinti cu fluor ~i un consult stomatologic. 40) se spa15 in fiecare zi cu api ~i un sipun moale ~i se Sterg cu un prosop mai aspru. Gravida va alege un tip de sutien care s i ridice sBnii si care s i evite comprimarea mameloanelor. 1. insotite de masaj zilnic de 10-15 minute.

Se va acorda importan@ igienei locale. Sunt riscante vacantele petrecute la cort. cilkia. in siptimbnile dintre luna a V-a yi a VII-a. urzici sau spanac. De obicei. printre altele. influenpazi favorabil inima ~i circulatia. Se va evita imbricirnintea strbnsi. industria textili pune la dispozifia pavidelor o gami intreagi de obiecte de imbrichinte. sporturile yi cilitoriile vor fi autorizate de citre medic. Daci aceast2 metodg nu d i rezultate. schiul nautic. iahting. siriturile la trambulini. se pot administra prafuri alcaline (se va evita bicarbonatul de sodiu). a c5ei greutate cade numai pe umeri. dar mai ales in caz de pericol de naytere prematurk se interzic toate sporturile care pot produce aluneciri. o ciliitorie este bine veniti pentru corp qi psihic. sauna poate fi pennisi cel mult o dati pe s i p t i h 2 n i ~i cu obligafia de sta pe treptele de jos. de asemenea se combate constipafia prin consumul de fructe. schi fond. cideri. Pentru perioada de sarcini din ultimele luni. cafeaua. f i r i leg8turi telefonice. dar in nici un caz cele de perfoman@. Dupi fiecare or8 de mers se va face un popas pentru ca gravida s i se poati miyca pufin la aer. Nu se vor purta cordoane. orice cilitorie poate duce la o navtere prematuri. alpinismul. Hemoroizii constituie o complicatie frecventii in cursul sarcinii. din bumbac. Accentuarea acestui fenomen trebuie semnalat medicului obstetrician. Ascensiupile pe munfi yi "aventurile" sunt contraindicate. popice. In cazul vizitelor ?n fki tropicale. schimburile metabolice. gravida nu va f i opriti s5 practice sportul cu care este obiynuiti. dar nu se va neglija nici aspectul estetic. de comoditatea imbricirnintei. chiar in cazul cilitoriilor lungi. in primul rbnd. fn bagaj. Sportul ~i ca'la'toriile nu d i u n e a z i gravidei sinitoase. In primele 3-4 luni. fusta-sarafan combinati cu mai multe bluze. Vacanta va fi numai de relaxare yi in locuri unde sunt asigurate conditii de igien5 yi de civilizafie. pe cbt posibil. in locuri izolate. Se va purta inca'l$a'mintecu tocuri joase. pe l h g i incomodititile aduse de cildur5 qi schimbirile de 16 - mediu sunt necesare adesea unele vacciniri (febra galbeni) sau tratamente (malaria). yoga. vibrafiile avionului de la decolare yi aterizare putGnd declanqa contracfii.1. 1. in ultimele luni de sarcini vi se datoresc creyterii aciditifii sucului gastric. carnetul de urmikire a1 gravidei. salati de cruditifi (ardei gras. Mijlocul cel mai simplu de a combate arsurile const5 in a bea mici yi repetate cantit2fi de lapte. deoarece poate constitui semnul incipient a1 unei toxicoze gravidice. acriturile. arsurile se Pnsotesc de eructafii (eliminhi de aer pe guri. fn general. girnnastica vi inotul. daci se apreciazi de fiecare dati riscurile ce le implici pentru marni yi copilul neniscut. zguduirea corpului: skiturile. Nu este bine ca gravida s i conduci. de obicei. cu drumuri neasfaltate. In mod o b i ~ n u i tse foloseqte automobilul propriu. rbgbieli) qi de gust acru in guri. Cel mai bun mijloc de circulafie este avionul. tenis. de preferat la clasa I. Se exclud sau se reduc din alimentafie: biuturile alcoolice. care nu sunt inofensive pentru fit. Dar nici cu avionul nu se permit deplasirile in ultimele 4 s8ptimiini de sarcini. Sunt pennise cu pruden@: drumetia. se recomandi bii cildufe yi tratament cu supozitoare pentru combaterea durerii. Daci sarcina evolueazi fir8 complicafii. Din luna a VIII-a de sarcini. morcovi. in fiecare caz. In alegerea garderobei se va tine seama. Se va prefera imbricirnintea cu yireturi sau cu cus5turi ce se pot desface pe misuri ce sarcina progreseazi. mama va lua. Mijloace de transport. La locul de vacanti gravida se va interesa de adresa unui cabinet de obstetrics yi a maternitifii celei mai apropiate. de asemenea. sfecli. Se prefer5 rochia sac.4. alimentele piperate. fnainte de naytere se mai poate planifica o cilitorie de vacanti. mersul pe bicicleti. Se recomandi: plimbMe in aer liber. Gravida nu va folosi centura de siguranfi. felin5 etc. .I fmbra'ca'mintea. pireuri sau fierturi de ytevie. rnai ales cele cu miyciri ritmice. patinajul. Lenjeria de corp va fi lejeri yi. PGni in luna a VII-a se poate merge yi la sauna (reduce din incircitura vascular& favorizeazi o buni sudorafie). dansurile clasice. Se formeazi prin compresiunea produsi de fit asupra venelor din bazin. previn yilsau inlituri contracfiile uterine yi trombozele. Cel mai comod mijloc de transport este trenul 5u locuri rezervate din timp. 0 mare parte din sporturi. unguente anestezice sau comprese reci aplicate local. care nu are efecte nocive asupra fitului.). daci nu este prea obositoare. Mici probleme d e s&n&tate Arsurile de stomac (pirozis) apar.

Gestoze. Vaginitele din cursul sarcinii nu se trateaza cu spZil5turi vaginale. fie unei cistite (infecfie bacterians a vezicii).sdngeriri vaginale. se vor purta ciorapi elastici sau se va aplica o fa@ elastics. Astfel de umflaturi apar. Astfel. Daca apar in sarcina mai avansati vi daca se insotesc de alte simptome (crevterea tensiunii arteriale. .Exercitii pentru gravida cu varice ale membrelor inferioare. Gravida va evita s lucreze mult in picioare vi. edeme. Durerile sacrate (de $ale) sunt determinate de modificarea pozifiei corpului in vederea schimbsrii centrului de greutate. datoritg pericolului introducerii unor germeni infectiovi. . dimineafa inainte de scularea din pat. 2 . in cazul in care secretia este abundenta vi se insotevte de o eroziune a colului sau de o infectie micotica vaginala vi senzatie de mdncgrime. se pare. Fig.Micfiunilefrecvente din timpul sarcinii se datoresc fie compresiunii f"tu1ui asupra vezicii. Se vor evita elasticele circulare Cjartiere) pe gambe sau coapse. fiind determinate de compresiunea exercitata de uterul mirit asupra venelor bazinului. datorita crevterii in volum a abdomenului. Se impune un tratament medical riguros vi urgent. 1. Dupa navtere. de obicei.vksaturi persistente. s-a descoperit c2 f2tul poate fi . care studiazg efectul factorilor de mediu inconjurator asupra produsului de conceptie. duchd la apar3ia de malformatii. ca un cerc strdns pe cap). se impune un tratament energic. ci pot cuprinde mdinile. . varicele regreseaza sau dispar in ktregime. La sarcinile ulterioare varicele pot reapkea vi se pot agrava. . EdemaGerea (umj7area)picioarelol. grefuri ~i vksiituri) pot fi semnele unei gestoze. spatele vi peretele abdominal. mdinilor sad$ picioarelor.tulburarea vederii. cu perna mica. I /1 I in timpul noptii va dormi pe un pat cu saltea perfect orizontalii. din cauza unui aport insuficient de calciu. Scurgerile vaginale (leucoreea). Amefelile ~i le~inurile intAlnesc uneori in cursul se sarcinii. Unele medicamente au efecte vatiim5toare asupra embrionului. in cea de a doua se impune efectuarea unei uroculturi vi tratament corespunz2tor. Repausul la orizontal pe o saltea perfect orizontala ~i dura poate inliitura in parte acest neajuns. va stain pozifie orizontala cu gambele ridicate mai sus (fig. fafa.2). Nu au nici o importanfa clinica qi nu trebuie s2 o neliniqteasc8 pe gravida. edemele nu se limiteaza la membrele inferioare.umflarea fetei. ridicarea in v&l picioarelor vi flectarea genunchilor sau prin sprijinirea cu putere a degetelor de la picioare de tiiblia patului sau de un perete. fn prima eventualitate nu se face nimic. 1. dupa mai multe ore de stat in picioare vi dispar dupa repaus la orizontal. 0 accentuare moderata a secrefiilor vaginale este absolut normal8. . Gravida nu va lua un medicament care nu i-a fost recomandat de catre medic. Efectul factorilor de mediu. de cdteva B on pe zi. Se poate obtine disparifia imediati a cilrceilor prin masaj local.pierderi de lichide din vagin. iar sub gambe va pune o piitura inf"vurat8 ca un sul. se apeleaza de urgentfi la medic: . gleznelor sau altor regiuni ale corpului in timpul sarcinii se poate produce prin: Presiunea exercitata' asupra venelor iliace. Medicamentele ~i sarcina. Varicele membrelor inferioare apar frecvent in timpul sarcinii. Semne de alarma':daca apare una din manifestirile mai jos notate. Incglwntea cu tocuri inalte vi ingrijirea sugarului pe un pat sau o mas: scundi favorizeaza aparitia durerilor de mijloc.dureri de cap permanente ('Tn c a s c r . Gravida trebuie s5 respecte urmgtoarea regula: on de cdte on exista vreun dubiu asupra nenocivitatii unui medicament este preferabil s2 nu fie hat. . tulburilri de vedere. in zilele noastre ia navtere o disciplina nous. fn aceste cazuri. in caz de hipocalcemie se vor lua preparate de calciu vi se va consuma mai mult Iapte. Cdrceii de la nivelul muvchilor gambei apar din cauza pozitiei corpului care modifica solicitarea grupelor musculare ale gambei vi.febrii. Concomitent se poate constata prezenta albuminei in urina vi crevterea tensiunii arteriale.

trebuie sii insiste familia. Mai tiiniu.5. ci qi de comunitatea de idealuri (sociale. 1. iar sfera activititii sale este extrem de apropiatg de aceea a bgrbatului. Faptul c2 femeia lucreaz2. Exist%. De exemplu. deoarece copilul care a fost adus pe lume h vederea atingerii unui anumit scop. De o importang deosebid sunt reactiile sufleteqti ale mamei in ceea ce priveqte dorinp. Aceste qtept5ri p o d in ele germenii viitoarelor dificultifi h relatiile mam2-copil. Prin manifest5ri periodice (menstruatiile). nu o impiedicii s2 doreascii un copil. Fkii copii. teama de dureri. din motive de ordin personal sau moral. psihice. De fapt. Cirteva indicatii generale . etape in timpul c3rora femeia. oricare ar fi pregiitirea intelectualii. exisd. de incomoditiitile legate de venirea copilului. Medicul de familie qi asistenta de familie sunt obligati s2-qi concentreze atentia mai ales asupra primiparelor. comportamentul social qi intregul ansamblu de idealuri ale femeii. nu rezolvii nehtelegerile din ciisnicie.totuqi. de plusul de muncii.Mama $ capflu2 influentat d e zgomotul din preajma mamei.h viata femeii se impun in mod imperios problemele legate de relatiile sale cu sexul opus qi de instinctul de perpetuare a speciei. se simte chematii mai mult pentru alte indatoriri. din instinctul de conservare a speciei omeneqti. iar pe de a l d parte. Refularea dorintelor fireqti (de intemeiere a unei familii. organismul s h ii "reaminteqte" Erii incetare destinul siiu natural. sperantele qi teama cu care aqteapd copilul. morale. pe care le vor vizita mai des. sperhd sii g5seascii o m h g s e r e in singurhtea lor. determinii de multe ori conflicte biologice. pe de o parte. se tip2 sau gravida este emotionati. medicul qi asistenta de familie in munca de educatie sanitari. orice gravidii. Femeia se mlizeaz& pdn c h i d e deuinefdcitlii prin rnaternitati - Dup2 ce a trecut de perioada de creqtere qi de maturare sexual%. morale qi chiar sociale. inc4t nu se simt capabile de a deveni mame. insist2nd at4t asupra pregiitirilor materiale. pentru diverse ratiuni. toate aceste atitudini se rezolv2 odatii cu naqterea copilului. Apare adesea deziluzia. a greqelilor pe care multi le regredm din p2cate prea tiiniu. care duc la o anumid stare de neliniqte.1. propria persoanii va trebui sii treacii pe un plan secundar. Igiena psihicii Dorinta de a avea copii existii la orice femeie skiitoasii qi este izvorild din natura ancestral2 a femeii. grupul familial nu este complet inchegat qi nu p a t e s&qi indeplineasc2 toate functiile. teama de implicaple de ordin material. de limitarea propriei libert2ti. pot fi periculoase pentru .Gravida va evita contactul cu persoane riicite sau bolnave de o boalii infectioasii. Garantia pentru o evolutie normal2 a sarcinii qi pentru dezvoltarea unui copil sk2tos este constituit2 nu numai de s2n2tatea biologic2 a pikintilor qi de conditiile materiale oferite de societate.6. profesionale) ale familiei. chiar dacii se face in numele unor afirm& pe linie profesional2. copilul ar urma s2-qi insuqeascii qi s&qi duc2 la hdeplinire toate visurile nerealizate ale mamei. Asemenea femei doresc copilul ca un fel de compensatie. Aqteptarea unui copil prin prisma unor calcule reprezintii o atitudine necorespunziitoare din partea mamei. c4t qi asupra stikii sufleteqti cu care aqteapti primul copil. Un cuplu a 2 copii alc2tuieqte numai o incercare equatii d e a avea o familie: aqa-numita "familie conjugali" ~i nu o familie propriu-zis2. Copilul ar reprezenta mijlocul prin care s-ar consolida c2snicia. datoriti unei c2snicii nereuqite. unele femei sunt inci at2t de copiliiroase qi au o nevoie at2t de pronunpti de fi iubite qi tratate ca un copil. oric4t de echilibrati ar fi. t r w e sufleteqtilegate de maternitate trec pe primul plan. Unele regret2 c2. odatii cu venirea copilului. de maternitate). tr2ieqte o perioadii de aqteptare cu o multime de semne de intrebare. frecvenp biitiilor inirnii Etului creqte atunci c h d in jurul gravidei este zgomot. h timpul sarcinii qi aliipt5rii. h c2siitoria precoce. Se int4lnesc qi gravide la care dorinp de a avea un copil este generad de o via@ nesatisEcud. De cele mai multe ori. dorinta de a avea copil qi un sim@miint de implinire.1. Unele infectii care nu produc mamei nimic deosebit. Asupra tuturor acestor pericole. 1.

In tot tirnpul respirl linivtit (inspir5 pe nas. Urnerii r5rn2n lipifi de sol.Va intra in concediu legal de natalitate.Va evita exercitiile dificile ~i activit2tile care solicitg eforturi deosebite (ridicarea de obiecte grele. .fgt. urcarea rapidg a sc2rilor. .Nu va frecventa locurile aglomerate (sgli de spectacole. mai ales in primele luni de sarcing (rubeola. astfel incdt capul s5 atingl solul cu regiunea occipital5. 1.Atitudinea cea mai potrivit5. . 1. I . Sub plica genunchilor se qeaz5 un puivor de pern5. Gimnastica gravidei Femeile care au practicat mult sport inainte de sarcin2 ar putea crede c5 gimnastica gravidei este inutilg pentru ele. Mernbrele inferioare flectate. ficut sul. Bratele vor fi u$or dep5rtate de corp. 1. Mernbrele inferioare u$or d e p b t e .in ultimele 2 luni va incepe preggtirile pentru copilul avteptat. profund. a).).Nu va lua nici un medicament fgrg avizul medicului. 6 .exercifiile se vor executa pe un plan dur. Sub ceaA se aveaz5 o pem5 rnic5. brafele lbate lejer. herpesul etc. 1.). . expir5 pe gur5). picioarele l2sate s5 se d e p a e z e conform greut5tii lor. Aceeavi relaxare muscular2 total5 se poate realiza in pozifie culcat2 pe o parte. care pot transmite unele boli parazitare (toxoplasmoza etc. deoarece gimnastica gravidei vizeazg antrenarea acelor grupe musculare $i ligamente care nu sunt incluse in antrenamentele sportive obi~nuite. urmikind distensia abdominal5 in inspir $i revenirea cu relaxare in expir. . .). . Experienfa aratg ins2 cg nici la ele actul navterii nu se petrece mai uvor decbt la femeile complet neantrenate. . Ti in acest caz. degetele u$or flectate. e . . se destinde nu nurnai rnusculatura abdominal5 antenoar5 $i lateral& ci $i plan~eul ba~inului (perineul). 3 . fir2 a se expune mult la soare. pantofi (vezi fig.Pozifia culcat pe spate. . Erg indicatie medicalg. localuri etc. Urnerii se sprijinl pe sol. gavida respirl linivtit. 1. de-a lungul corpului. alergarea. 3.Gravida se culc5 pe spate.4. 3 a).gravida nu trebuie sg oboseasc2 prin gimnasticg. Fig. in raport cu viitoarea navtere. Fig. 4 . .Va sta cbt mai mult in aer liber.I.Va evita jocul ~icontactul cu animale necunoscute (pisicg etc. Fig.7. Reguli de bazg pentru gimnastic2: .Gimnastica gavidei. Mi~carea repet5 se de cdteva ori de fiecare parte (fig. Nu va sta in picioare timp indelungat. va fi transferat2 la o muncg cbt rnai uvoarg. eventual ochelari.3 . complet relaxat5 (fig. unele virusuri gripale. este s2 aibg convingerea cg aceasta reprezintg un fenomen absolut fiziologic. .I. Respirafi lejer $i incercafi d urm5riti cum. conform legii sau indicatiilor medicului obstetrician. 1.1.1.la inceput fiecare exercitiu se repet5 numai de 2-3 ori.durata totalg pentru o vedinfg nu va depgvi 15 minute (se pot efectua 2 ~ e d i n fpe zi). .). . Spatele rela:at urmeazi cdt trebuie aceastj rnivcare.in caz c2 lucreazg in mediu toxic sau in ture de noapte. odat5 cu inspiratia. cel mai bine pe podeaua acoperitg cu un pled: . . practicarea sporturilor violente).Va consulta periodic medicul obstetrician. Arnbii genunchi sunt lgsafi s l "cadri" intr-o parte pdn5 ating podeaua. b.6). .in timpul exercitiilor gravida nu va purta sutien.Va cguta s2-vi asigure un somn de 8-9 ore in fiecare noapte vi cel pufin o or5 de repaus in pozitie orizontalg in timpul zilei.Nu se va supune la nici o investigafie radiologicg. 3.

i n s o ~ de atiitea speranp ~iindoieli. Apoi.5.Pozifie in genunchi.2. b). 1. inainte de a cobon^ piciorul. capul. hgrijiri in maternitate 1. inzestrati corespunziitorh vederea desQur3rii normale a htregii lor existente. 1. tiilpile aplicate pe sol. 1. iar spatele se rotunjeqte (ca pisica) yi se revine la pozifia de repaus. Transferafi greutatea din regiunea lombarg (mijlocul) in regiunea coccisului (noada). a urmeazii na~terea. in urma unei hgrijiri corespunziitoare.2.dacii cei doi genitori. 6 . Membrul inferior drept se ridicg intins.apoi se coboara incet la sol. Atitudinea mamei si a tatrilui fat& d e n ~ t e r e a copilului h detenninarea siiniitiitii fiintei umane sunt douii evenimente importante: Primul. respectiv tatiil ~i mama. a). UrmeazSi aceeqi miycare cu membrul inferior st2ng. fi repaus. 1. in poziGe vertical&. apoi in regiunea l o m b d (fig. Membrele inferioare flectate.5. PoziQe culcat pe spate. Premisa de bazii pentru un echilibru psihic a1 mamei ~i pentru o . procesul prin care ia fiing este un nou individ ?in m a fecundatiei ovulului de cstre spermatozoid . pe at& vine de repede ~i de nepreviizut. brafele htinse. cu palmele sprijinite pe sol. 1.5. Fig.---. Se repet5 de mai multe ori.1. pe cat a fost de aqteptatii. care ii asigurii toate conditiile ~i substantele necesare dezvoltiirii. Se repet5 de mai multe ori (fig. se execut5 miycki de rotafie din glezng. Dupii 9 luni de sarcinii.urma~ii au toate lor ~ a n s e l ede a deveni indivizi siiniito~i. concep@a. sunt s k i i t o ~~i nu transmit din patrimoniul lor i genetic vreo triisiiturii ereditarii bolnavii. in timpul sarcinii ~i na~terii Gtul este intr-o total% unitate cu mama sa. ceafa ~i spatele formeazg o linie dreapa. A1 doilea eveniment hotZriitor este naFterea. Apoi capul se apleaca. care.PoziGa culcat pe spate. ulterior.--- Mama s copT1utf Fig.

. Ceea ce s-a spus despre atitudinea psihicg a marnei fa@ de copil este valabil nu numai in timpul sarcinii..%$. s-o liniqteascii.v. . deopotrivi de riispunziitor de viitoarea naqtere. Bunicile qi striibunicile noastre.: . la riindul ei.:. < < . >. i ? ... mama trebuie sii fie piitrunsii de adeviirul cii naqterea este un proces fiziologic. El are un rol de susfinere fa15 de mamii. . de Tudor Vianu. : 2 + . . Cu un obstetrician priceput qi conqtiincios. La acestea putem adiiuga qi faptul cii unele femei ajung sii nascg epuizate fizic qi psihic... Chiar in condifii total fiziologice. aqadar. . din f i h e qi romane de senzafie care+ condimenteazii deznodiimLntu1 cu intLmpl5ri tragice legate de naqtere etc.i. . Or.$.. toate primejdiile de odinioarii au d i s p k t . ....:. c h d Etul "miqcii" prima dat& CLnd copilul este prea dorit.. primarul Johann Wolfgang Textor.+. in care rudele mele au dat dovadii de ingrijorare.C<. .:">. . din punct de vedere psihic qi al inifierii. . Misiunea tata'lui fnainte de naqtere.. la intrarea in maternitate. _ _ .. citiim din opera autobiograficii "Poezie ~i adeva'r" a marelui scriitor gerrnan Goethe: "prin lipsa de dibiicie a moaqei. .. m-am nkcut aproape mort qi numai prin numeroase sfor$h de tot felul am izbutit sii viid lumina zilei. . sii fie un participant activ la preparative. . ..:. . psihicii qi motorie. care sg-1 permitii sii infeleagii bine gi sii urmeze prescripfiile medicului qi moaqei. <:-cp.. rude.. ci qi pentru actul nqterii.. rnoqitul s-a 'Tinnoit" indeajuns.:<. unitatea dintre ea ~i Et. se intLmplii.5:e.:.: . . Orice femeie trebuie sii porneascii de la constatarea cii la majoritatea femeilor naqterea se desfiiqoarii normal.? . . care implineqte qi dii confinut fiinpi umane de sex feminin.). . . in plus. .. prin via@lipsiti de cumpiitare triiitii piinii atunci.: r : i . .Astizi in stadiul in care a ajuns medicina. a angajat. Tatiil va f i foarte emofionat qi angajat cfind reuqeqte sii "prindii" mi~c5rile fitului. . _ _. -. pag. ". nu exist% motive de ingrijorare. La capitolele despre sarcinii s-a vorbit despre igiena psihicii a gravidei.!Z. Soful va trebui.. inclusiv in situafiile in care au survenit unele incidente. Sunt nenumiirate cazuri in care oameni celebri au prezentat o suferinfii la naqtere. in preajma naqterii. in mgsura posibilitiifilor. Despre evolutia unui copil care a suferit la naqtere nu se pot face afirmafii categorice decLt dupii o perioadii oarecare de timp.:. orice mamii ar fi miindrii dacii ar navte indiferent cum.. .-.. Femeia "modernF. . .: 3 .. . iar ingrijirile au fost corespunziitm in timpul sarcinii.. > p .. hnprejurarea aceasta... Pe Ihgii frici. Naturalefea. : Q dezvoltare normalii a sugarului rezidii in felul cum mama recunoaqte inhntrul ei acest biosistem..-.:. Imediat dupg naqtere. * . deoarece bunicul dinspre mamii. este bine ca tatil..:.. . prin condijiile moderne din maternitifi q i prln organizarea intregii asistenfe a mamei qi copilului.'. chiar dacii apar situafii nepreviizute. . Accidentele din trecut se datorau lipsei de maternitifi qi nepriceperii moqelor empirice. travaliul reprezintii o solicitare considerabilii a intregului organism. Aceastii perioadii este tulburiitoare pentru femeie. lucru care va fi folositor multor copii niiscufi dupg minem1. Trad. ingrijiri corecte) multe din urmiirile acestor incidente sau accidente se inliiturii cu timpul.. mai nepregititi deciit generafiile din trecut. ins$ ca viitontl tat2 sii fie prea neliniqtit qi sii inconjure pe sofia Din "Poezie ~i adeva'r". in cursul "durerilor de facere" (travaliu). < > . Teama este htrefinuti de lipsa de informare privind naqterea.:. Va fi tot aqa de interesat de evolutia fitului. Multe femei au azi o teama' in fapi actului nqterii. se mai intlilneqte uneori qi lipsa dorintei de a avea copil. a folosit concetifenilor mei.+ . 3 : p . .c&:.. Editura pentru literatud.3. . :::'..-. . ? 3-: + : i. sii-i insufle speranfii qi optimism. . un a1 doilea om de valoarea lui Goethe! De aceea femeia trebuie sg fie infomati qi sii posede unele notiuni despre naqtere. femeia trebuie sii incerce s5-1 facii sii participe la triiide ei *ii ca aceasta sii devinii o obosealii. m i r e permmenti.. care este informat asupra trecutului mamei qi asupra modului cum a decurs sarcina... . ntptii de tradifiile transmise altidati din gu& in gurii in orice familie de ciitre mame qi bunici. drept urmare a acestei intilmpliki.:. . . iar pe de altii parte complicati prin angajarea in via9 trepidanti a secolului a1 XX-lea este. 1967.. .. firescul qi seniniitatea lor au constituit sprijinul covgrqitor in trecerea cu bine a acestui eveniment..?>e.. femeile din moqistrhoqi. . 7-8..Goethe s-a niiscut la 28 august 1749. .. acesta le rezolvii rapid qi eficient.... un mamoq qi a pornit la introducerea qi innoirea moqitului. . Ca un caz demonstrativ. :.%% 2:. 0 bung relaxare muscular5 a mamei nu se realizeazii intr-o stare de incordare psihicii. de nofiuni greqite culese de la persome neinifiate (colege de serviciu. de Johann Wolfgang Goethe. fn majoritatea cazurilor el aratii o bucurie cu totul legitimii. moaqe mediocre.:.:... ... r r.:... au niiscut copii =ii incidente gi accidente. % .. ...-.... . mama trebuie sii aibii incredere in foqele proprii qi sii fie convinsg cii prin devotamentul ei (alimentatie la siin. ... Dacii fgtul adus pe lume a fost zgmislit de parteneri sbiitoqi. . : <. urmiirind modul cum evolueazii indicii de dezvoltare fizics.

prezenfa unui tati este inconstand. adesea. Nou-niscutul va purta numele tatilui in cazul unei cisitorii legale. insi. Un tati in devenire se simte stlngaci. bucuriile ~isperantele ce le are in agteptarea copilului. Este indicat ca vizitatorii s i fie cfit rnai putini. cisitoria a intrat intr-o noui fazi: de-abia acum incepe cbitoria adevkati. Clteodati. trebuie s i ne g h d i m c i vor veni vi alte persoane. Cei care sunt " r i c i r (cu guturai) se vor abgne de la vizite. La noi in pi nu s-a incetiienit acest obicei. in loc de a fi stimulant. Fratii vi surorile nouniscutului. dintre rudele foarte apropiate (daci este posibil numai tatil). tiiniira femeie este nevoiti s i se inchisteze in singuritate din cauza dezacordurilor din familie. du-vi giseqte rostul vi. Este bine s i se informeze despre starea de s b i t a t e gi oboseal2 a mamei lnainte de a se duce la maternitate. Aceasti participare este deosebit de pretioasi in perioada de avteptare a unui copil. Considerim c i acest i rol de ajutor nu este nici suficient v nici echitabil. Rudele vi prietenii trebuie s i se arate discreti. Chiar daci este singuri in cameri. nou-niscutul va primi numele tatiilui daci acesta il sa cu o solicitudine excesivi. Soful poate avea un rol in treburile casnice ale sotiei sale. F k i colaborare vi impirtirea eforturilor. rnai ales daci sunt vi al@vizitatori sau daci mama este internati intrun salon comun. s i redevenim tineri. Pregitirea camerei se face 'Tn doi" sau. viitorul tati poate propune cu gentilete: "odihnevte-te. Nu se poate nega c i absenfa paterni influenteazi asupra stirii psihologice a femeii inskcinate. sop1 este o povari suplimentari pentru femeie. Adesea. Aceasti declaratie se face la primkia locului unde s-a produs navterea pe baza buletinelor de identitate ale ambilor piirinti. El are datoria s i contribuie la crearea unui climat familial destins.Mama copilul noui copiliirie. Este bine ca so@a s i nu refuze acest lucru! Trebuie incetiienid concep@a c i in prezent participarea bkbatului la gospodikie s i devini o obivnuinp. cu un mare adaos de griji. Orice tat2 trebuie s i vtie ci. obligatiile casnice gi clteodati criticile. chiar d a c i el gisevte c i "asta nu-1 privevte". El ajuti la transformiirile care sunt adesea de %cut intr-un apartament. rolul sofului este destul de ingrat vi de controversat. el p a t e deveni acuzator vi pisiilog vi atunci sotia i se va desGnui din ce in ce rnai putin. se va schimba programul nu numai a1 zilelor vi siptimlnilor ce urmeaz& ci a1 intregii vie@a celor doi parteneri. in astfel de cazuri. vizitele tatilui vi ale celorlalte rude sunt permise in anumite zile . in caz c i nou-nkcutul a decedat imediat dupi naqtere. Rolul tamui este de colaborare. Daci mediul familial admite pe viitorul copil. unii nici nu incearci s i aibi vreun rol. atlt de angajati in societatea moderni. in maximum 3 zile. tatil este prezent numai fizic. declaratia navterii vi a decesului se fac concomitent. din ce in ce rnai mult. nu vor fi lkati s i vini la maternitate din cauza agitatiei lor. de cheltuieli. Adesea. rnai ales c h d aceasta lucreazi.cu avizul tatilui. nu va putea face f a t i acestei indatoriri de bazi a o r i c h i cuplu uman. Aceasti formalitate p a t e fi indepliniti de tati. qcolarii pot fi pwtiitori de boli contagioase. h zilele in care o simte rnai obositi sau nelinivtiti. s i crevtem cu copiii novtri. El se teme de un gest care s i fie nefast pentru Gt. ceea ce este rnai trist. Vizitatorii vor evita d vin2 imediat dupi p r h z pentru ca mama s i se odihneasci putin. uneori ridicol. cel pu@n. S-a vorbit multi vreme c i tatil "ajuti" pe mami in tot ce este in leggturi cu copiii. gravida nu poate s i impWveasci hdoielile. h multe farnilii gravida trebuie s i s u p r t e singuri neliniqtile. Vizitele la mtemitate h unele maternidti tatiil este autorizat s i asiste la naqtere. in mod traditional.cji pe intervale scurte. in timpul cdnd sofia este internata' in mtemitate. se vor schimba toate "tabieturile" de p l n i acum. iar vizitele s i se faci in intervale vi conditii autorizate de conducerea maternititii. ceea ce va duce la oboseala liuzei. htro epoci in care ne liu& cu egalitatea sexelor. Din picate. Prin copii familia capiti continutul siu ffiresc vi cel rnai de pret. Prin copii incepem vi noi s i triim o . in zilele de viziti mamele au putini febrri. daci sunt nrici. a certificatului de cisitorie vi a certificatului constatator de navtere la maternitatea unde a avut loc nqterea. un indiferentism pentru viitoarea navtere. cici existi riscul contaminiirii mamei vi nouniiscutului. de preocupiri. pistrlnd o atitudine distanti. Tam trebuie s i trGasci avteptuile vi speranple viitoarei mame. odati cu venirea primului copil in familie. Ei nu vor sta mult tirnp. Cum se declara' copilul la Oficiul sta'rii civile Noul cetgtean trebuie s i fie declarat in primele 14 zile dupi navtere. se va rearanja vi completa mobilierul. Mica & l m i de via@ va "risturna" vi va "umple" toati casa. am s i prepar eu masa". femeia. izolarea este mai pu@ncompleti. de ^&hare la "jugul" comun a1 crevterii qi formiirii urmqilor. o scrisoare va face tot aGta plicere. in cazul unei "cisitorii nelegitime".

Dorniciliul legal a1 copilului va fi domiciliul legal ~i permanent (nu flotant) al mamei. acoperg pe cele rnici. Marnele b a k e ~isolide au copiii rnai mari.1 CHID DE EVALUARE A NOU-NASCUTULUI (dups Nancy Coulter) N& o TulburS rmrmhore Varia(ii comurte TuMAlqiote 1. verificii organele genitale. Mi~cZri "Pozifie fetall". Pete mongoliene generalizate Cutis marmorata Colectii purulente ce Nevl telangiectatici apar dupi clteva zile ("mu$cltud de (infectii) barzi") Pete~ii echimoze sau cauzate de traumatismul nasterii Icter dupii 24 ore Acrocianozi Milia Eritem toxic {rush. Recun noavterea se poate face fie la maternitate. Semnele maturatiei corpului sunt: greutate ~i lungime normale. Ele sunt conditionate ereditar ~i rnai putin de alimentatia din cursul sarcinii. La blieti testiculele sunt man ~i se pot pip% in scrot. In corpul sgu c3ile respiratorii ~i alveolele. fn ace1 moment c ~ p i l utip3 puternic l qi respir3 aer pentru prima dati. moi I Fontanela a 111-a ( Fontanele bombate sagitati Capul succedaneum Cefalhematom sau deprimate Suturi lipite . La fete labiile (buzele) mari MasurZtorz Lungime:45-55 cm Scade 10% din greuGreutate: 2 500. Coapse in abducfie Hipotonie sau dimcapul este flectat rotate extern. adesea cu descuam~ Vemix caseosa Lanugo Turgorul este prezent Icter & primele 24 ore I Cianod centrall. o piele rozi.$i capul in extensie tate pe abdomen ("tripla flexie"). se desf3~oar3. Este o faz3 criticgin viap o r i c h i om ~i care trebuie s3 se desf3~oarerapid qi f3r3 dificultiti. Nou-n3scutul la termen are o bun3 dezvoltare a tesutului gras de sub piele. qi acoperitg pe alocuri cu un p e r i ~ o rfin (lanugo). iar b3ietii 5 1 cm). dB 3 din picioare ~i suge bine (vezi "Ingrijirile noun3scutului in sala de napere" . Cei rnai mulp nou-nsscufi. testeaz3 unele reflexe (supt). iar cele slabe au copiii rnai mici. ciintiiresc intre ~i 2 800 g qi 4 000 g (in medie fetele 3 300 g ~i bgiefii 3 400 g) ~i au o lungime d e 48-54 cm (fetele in medie 50 cm. Dimensiunile sunt in general dependente de constitufia mamei. medicul verific3 dac3 nou-ngscutul prezint3 vreo malformalie vizibil3. Unghiile degetelor de la m%ni ~ipicioare sunt la nivelul sau dep3~esc v2hrile. rotundi sau rombici Fontanela posterioari: 0. Nou-nciscutul este cdntcirit ~i mzsurat. TABELUL 1. generalizad Vemix caseosa excesiv (indicatie de prematuritate) Vemix caseosa absent Culoare schimbitoare (sarcini dep&jiti) Turgor cutanat slab .arlechin P e t e ~ i ipersistente. recupereazii in 10 zile 46oog Circumferinp capului: 33-37 cm Circumferinp toracelui: 30-33 cm Circumferinp capului peste 4 cm fat5 de torace (suspiciune de hidrocefalie) Circumferinp capului cu mult suba toracelui (suspiciune de microcefalie) PoziGe.iar i caz contrar . ascult3 inima ~i p l h h i i . ro~eap difuzl) Craniu Fontanela anterioari la 5 cm. medicul obstetrician cur%@ ajutorul unei sonde c3ile cu respiratorii superioare de mucozit3?i qi de resturile de lichid amniotic.tate in 3-4 zile. La examenul clinic rapid din sala de nagere.pag. cu resturi de secrefii briinzoase (yemix caseosa). 28). s3n3to~i la termen.2. Nou-n3scutul ~ i p viguros. are o influent%enorm3 asupra organismului.pe a1 mamei.n h u t Dup3 ce Gtul a fost expulzat din uterul mamei."recunoa~te". un perimetru cranian d e circa 35 cm egal sau cu 1-2 cm rnai mult dec2t perimetrul toracic (de cele mai multe on). finl. Dezvoltare ~i pozitie simetrici a membrelor omoloage Piele Culoare rozl Epiderma este mode. fie la Primkie.5-1 cm (triunghiulari) Fontanele: plate. Declan~area imediati a respiraliei in afara uterului. netedl. incepe s3 circule siingele ~i cordonul ombilical devine inutil. picioare potrivi extensia ex*midtilor exuberante flec. care in uter nu au avut nici o functie.Ce trebuie sr se stie i Probhe po&@ despre n o u . delicat5. dupi 3-4 zile rnai usc a t i .2.

superioG la semne de prematunivelul ochilor ritate Cartilaj palpabil Insertie joas5 (ca semn de anomalie cromosomic% qilsau renal5 Narine neperforate Secreee anormal5 Inim" 120-140 b5t%i/ minut Ritm regulat VMul este in spatiul IV intercostal stdng.coastelor Splina s e simte uneori subcostal s&kg Rinichii se palpeazti la 1-2 cm supra qi lateral de ombilic Pulsul femural este vrezent - Sufluri Bgtgile inimii: 100120 pe minut 140-180 b%&/minut in activitate VMul inimii plasat in alazonl Cardiomegalie Tahicardie Bradicardie Nus Fose nazale prezente Secrefie mucoas5 alb%. lateral de linia medioclavicula1-5 Zgomotele I qi II net auzibil Abdomen Cilindric. cade h 7.14 zile Ficatul este palpabil2-3 cm submargin. inegal Gat G3tul este scurt ~i gros Miqclirile laterale de ambele p%@. tahipnee. anterioare $i posterioare sunt posibile Torace Coaste flexibile Mameloane supraApendice xifoid numerare observabil Glande marnare m5rite Secrepe lactat2 ("lapte de vr%jitoarem) Pectus excavatus (torace in panie) Pliimcini Murmurul vezicular se aude Numgrul de respirafii: 40-601 minut Respirafia abdominal5 este prezena Respiratiile sunt neregulate - Tiraj intercostal Expansiune asimetric5 Eritem perimamelonar Stem infundat Mameloane lateralizate Organe genitale masculine Testicule nepalpabile Ambele testicule palpabile Testicule palpabile in Hipospadias Orificiul uretral h canalul inghinal Epispadias capul penisului Preput neretractabil Smegmg prezend Hidrocel Preput aderent la Scrot mic gland. normal p h a t Anus imperforat . dup% 24 ore galben-brun. (contiruulre) Conjunctivitg chimic% (dupg medicamente) Hemoragie subconjunctivalg Pseudostrabism Secrepe purulent2 Cataraca congenital% Pliu mongolian Nu urm&e$te Urechi Inserfie cu mar. uscat.Murmurul vezicular este asimetric cunde R e s p w i e periodic% Apneea dep5qeqte Raluri la auscultaGe 15 secunde Dispnee. protruzic (iese h afar5) Bontul ombilical la nqtere este albalbgstrui. infectat Formatiuni abdominale anormale Distensie abdominal5 gi dup%mictjune Puls femural absent.Lipsa cartilajului ca gin. prufuz5 SalivaGe in exces Cute excesive ale pielii Mi@ri limitate Hiperextensie Distensie Balonare pe flancuri Bont ombilical inflarnat. lucios. greu de Hemie inghinal5 Erectie retractat Organe genitale feminine Labiile mici mai 1 mari decdt cele Pseudomenstruafie mari I Vernix caseosa fntre labii Labiile qi clitorisul sunt edematiate Meatul urinar este greu vizibil I I Labii fuzionate I Impenetrarevaginalii I Apnee de 6-15 se.1.Mama $i capitut Ochi Ochi de regul5 sunt hchiqi Pleoapele frecvent edemafiate Culoarea este gri-albastrg sau gri-cilprui - - TABELUL 1.subtjre Cur& Faringe Palat intact Salivatie minim% Hernie ombilicalg M i ~ c g r iperistaltice vizibile Distensie vezicalg glob vezical in zona suprapubianl Inclusiuni chistice Despicgtura buzei Sisau palatului (perle Epstein) Dinfi congenitali Nu trece tubul nasogastric Limb%mare. geadt H i e n prezent Anus Orificiul anal prezent.

Lu feti~e. digestia. f8rB deschideri Motricitate nor malg a membtelor inclusiv ale $01durilor Plante ("pidoare") plate ExtremiGti sirnetrice Nu tine capul (oblic) posterior Tripla flexie a membrelor Sistem nentos Reflexe prezente: clipit. p h i i c h d se ajunge la o oarecare maturaNe.tulburgri de dezvoltare a corpului ~i psihicuiui. este de regulii un prematur. Gradd nematuraNei se recunoavte dupii anurnite semne exterioare: Lungimea corpului de 47 cm ~i mai mica'. De aceea. "ochi de pilpuya" Spina bifida Polidactilie Sindactibe Luxa$e de $old 1 . Sansele pentru acevti prematuri depind de gradul de dotare a aparaturii medicde qi de calificarea personalului de la terapia intensivii. pupilar. Incubatorul a t e un fel de uter h artificial 5 care cu rnijloace medicale se inceard s5 se asigrure pentru o perioadii lungs condifiile oferite f"atu1ui in corpul mamei. ci in abdomen sau pe canaJ.Tremor ocazional tuate. Moro.socotitii in intervalul dintre sf2rvitul celei de a 28-a dptiimlni de sarcinl qi i a 7-a zi de via@). dezvoltat sau este foarte subfire. pB$it (mers automat). Babinski.r o ~ i eTesutul de sub piele nu este . cutele pielii Mpilor sunt slab pronknpte. vasele de shnge se v5d prin piele. Lu ba'ie~i sacd scrota1 este mic. testiculele nu sunt coborlte vi nu pot fi pipiiite in scrot. Pliuri gluteale inegale Hipotonie Paralizii TremurBturi.Greutatea la naFtere tntre 1 500 ~i 2 500 g sau cu navtere dupii a 30-a siiptiimiinii de sarcinii. Cu cht greutatea la na~tereeste mai micii.Greutate la naFtere intre 1 000 $1 1 500 g sau naqtere din a 27-a plnii in a 30-a siIptgmiin5de sarcinii. Lungirne inegdii 4. Pentru a putea ~ipotonie Reflexe asimetrice sau absente Extensia (hipertonia) extremiti'ifilor C h d un nou-niiscut vine pe lume inainte de a 37-a siiptiimiinii de sarcinii. mioclonii din 100 nou-nkcuti puteau fi salvafi. nouniiscutul cu prematuritate de gradul LI qi LII este pus htr-un fel de E&@ (incztbator). Datoritii marilor progrese surverri-tein ultimul timp in medicing nou-niiscutul (perinatologie . unghiile de la degetele miiinilor vi picioarelor sunt subfiri vi nu ajung la vhrfuri.RZLspunsuri variabile pucare. La 10-15 procente d~ntre copiii care supraviefuiau apiireau in cursul evoluNei tu1burk-i neurologice. 95% dintre a c e ~ t nou-niIscu$i supraviefuiesc in prezent. Cei care se nasc cu greutate sub 750 g prezintii riscul unor leziuni neurologice grave. Circa 20% din cei care supraviefuiesc riimiin cu. . fa@ de 118 cht este la adult). aproape tot corpul este acoperit cu o piele cu un perf~or foarte fin (lanugo). Functiile*sale vitale ca: respiraNa. plasatiiintr-o secgie de terapie intensivii.Sistem muscular schelebic Coloana vertebralg intact& ffirg Pliu simian in palm5 curburi accen. a. in proportie de 40-50 procente. unde p a t e fi supravegheat. &ire. Limitarea abducfiei 2. g2t tonic. cu atiit dificultii$ile sunt mai mari. in timp ce cu 15 ani in urms numai circa 30 .micile labii (buze) nu sunt acoperite de mange Zabii. Prematurii se impart in diferite grupe: . ca urmare a neform"& cartilajelor. o anumitii miditate (50-60 procente) vi un anumit confinut in oxigen in a m 1 derespirat (21 procente). Greutatea la navtere este de 2 500 g qi/sau mai pufin.indeosebi cei cu o greutate de 800 phnii la 1 000 g. Instalapi speciale asigurii o ternperaturii constantii (la inceput 36"C. dar cu un cap neobivnuit de mare (raportul inslfimea craniului f a g de lungimea corpului 1 la 3. mai &ziu se coboar5 la 32OC). cu proporfii mici. Piele zba^~&a'. Supraviepirea acestor prernaturi este In&e 70 vi 90 procente.Greutate la naqtere sub 1 000 g sau maipufin de 27 sZpta'mt2ni ak sarcind. se dezvolt2 f5r5 complicaNi qi vor-fi normali. Prematurii din aceasti3 grupii supraviefuiesc. El constiidintr-o construcfre special& cu un inveliq de plastic. Pavilioanele urechilor sunt moi. Se aude un ''clic'' la abducpe (semnul Ortolrtni) 3. Sliibiciunea vi tulbur5rile funcfiilor organice fac ca viap qi shiitatea prematurului sii fie prirnejduite. . reglarea temperatrvii corpului qi ap5areaAmpotriva infec@lor sunt deficitare.

prea mult oxigen ln s h g e (hiperoxie) constituie un pericol pentru ochi cu lezarea retinei are o capacitate mic5 iar intestinul nu poate prelucra hrana. infectiile rinichilor (pielonefrita). indeosebi concentratia oxigenului in s h g e trebuie controlat5 sub monitor. Se observii "ascensiunea"ombilicului ~i a simfizei. Pe de alt5 park stomacul solufii nutritive se va face cu piistrarea riguroasii a misurilor de igienii. Multi prematuri nu au incii reflexul de supt $i inghitit. Compozitia substantelor nutritive $i a mineralelor importante pentru via@ trebuie calculate cu grijii. la diferite v k t e (picioare in " 0 . trecerea microbilor P slnge (septicemie) $i inflamatia n inveliqurilor creierului (meningitii) pun in pericol mare viap copilului. continutul in oxigen al shgelui.- - - - -- fi mai bine observat. Instalatia unui incubator este destul de complicatii. inflamatia intestinelor (diareea). Ace@ prematuri vor fi alimentati prin sondii gastricii. Pe de alt3 parte. cu monitorizare ce reasigurii $i regleazii biit5ile inirnii.dupii P.Propoqiile corpului in funcfie de v2rstii. deoarece se pot produce infectii grave. Uneori se adaugii o ciiciuli* tricotat5 $i botoqei pentru a fi mai bine apilrat de riicire.intubatie endotrahealii . nu au putere sii bea. fie prirntr-o imbolniivire a plhlnilor. Mama s coPltui-i . cu sisteme automate de alarmii. Grossmann. precum $i conformafia picioarelor respectiv in " X ) .$i care este legat cu mici tuburi de aparatul pentru respiratie).. 7. mi$c&ilerespiratorii. Nici un microb nu trebuie sii ajungii in corpul copilului. Folosirea acestor 1/6 Ii7 lnalJimea capului 1/8 nou-nascut 2 ani 5 ani 12 ani adult Fig. nou-niiscutul este acoperit numai cu un scutec. La prematurii cei mai mici este necesarii alimentatia artificial& care constii in introducerea de substante nutritive sub form5 de infuzii printr-o venii direct in slnge. deoarece lipsa de oxigen duce la leziuni ale creierului. 1. Ei primesc laptele in mici porpi printr-o son& de cauciuc care il duce de la nas p h i i in stomac.. nevoile de oxigen se vor asigura prin intubatie (un tub de cauciuc care se introduce prin nas piing la trahee .Bolile infectioase ca infectiile pliimlnilor (pneumonia). (fibroplazie retroletalii). in functie de nevoile copilului qi pe baza examenelor zilnice ale slngelui. in caz de tulbur&i grave ale respirafiei(respiratieneregulaa stop respirator) fie prin imaturitatea centrului respirator. . Prematurii nu sunt incii apti pentru a lupta impotriva imbolniivirilor.

Factorii de risc. s5-i vorbeasci. asa c5 . Cu mijloacele tehnice specializate ~i cuno~tinfele moderne despre diagnostic ~i tratament se pot asigura nevoile corporale ale organismului nematurat.bolile Etului suspectate prin semne clinice sau prin examenul ecografic. o hipertensiune arterial& infecfiile. ci numai rnai muld dragoste. intkzierea primei respirafii. c5ldur5 ~i hran5 (mese rnai dese cu alimente corespunz5toare). Ei nu necesid ingrijiri intensive.unele boli ale mamei (diabet etc. trebuie s5 primeasc5 cel mai bun aliment ~i anume laptele mamei sale. este important pentru dezvoltarea prematurului ~i participarea fizic5 ~i psihic5 a mamei. Acesta se potrive~tecel rnai bine nevoilor alimentare ale prematurului. in cea rnai mare parte a cazurilor (90%) na~terile nu pun probleme de ingrijiri deosebite (reanimare etc. La unele sarcini cu risc medicii se a~teapt5bs5 survin5 "probleme".3. Dismaturii sunt copii fragili ~i la ei survin adesea hipoglicemii ~ilsau hipocalcemii (sc5derea brusc5 a glucozei ~i calciului in sdngele lor). . mama va participa la ingrijirile ce se impun. ci trebuie s5 viziteze zilnic pe copil. medicii se vor lupta cu timpul. dacii acesta are putere s5 sug5. este s5niitos ~i suge bine. in unele maternit5fi pediatrul asist5 la naStere. respecdnd strict prevederile igienice. 1 .).).2. d e ~sunt a d u ~pe lume la termen (dup5 40 i i s5ptiimiini de sarcinii). Mama nu numai c5 are voie. Ei se numesc dismaturi sau hipotrofici ("Small-for-date-babies". poate fi lisat acas5. ci s5-1ingrijeasc5. Acum mama poate al5pta singur5 pe sugar. infecfia @sau colapsul). acesti nou-n5scufi au parametri normali ai dezvoltiixii psihomotorii. Ea poate de acum nu numai s5-1 vad5. nu se poate descoperi nici o cauz5. Dezvoltarea sistemului nervos central este legat5 de vhsta gestafiei ~i nu de greutatea corporal5. s5-1 alimenteze. aplicarea de forceps etc. Dac5 ~ i ."Mangelgeburt"). il va pune la sdn. va fi scos din incubator ~iplasat in pat (uneori inciilzit).dificult5ti obstetricale: placenta praevia. iar materialul de reanimare este preg5tit). La astfel s5 de situatii este necesarii o echipii specializatii. travaliul prelungit ~i dificil. .2. Adesea. Pe ldng5 acestea. La reanimarea nou-nliscutului. r5cirea corpului. Atunci cdnd prematurul a ajuns la gradul de maturitate incdt s5 renunte la incubator.ingrijirile nou-nhcutului in maternitate Activitatea pediatrului incepe in sala de navtere.2. o sarcing la o primipar5 in vdrst5 etc. rnai mult sau rnai pufin.b5di ale inimii sau rni~ciixi respiratorii anormale etc. tabagismul.Cdnd prematurul a ajuns s5 nu mai aib5 nevoie de sond5 gastric5 ~i poate s5 bea singur din biberon sau chiar s5 sug5 la sdn. Mortalitatea perinatal5 este mai mare decdt la copiii eutrofici. contra cronometru. natural. alcoolismul. rnai ales ciind este vorba de o sarcin5 cu risc crescut. expulsia prelungitg.sarcinile gemelare. Mangelgeburt) Unii nou-n5scufi cdntikesc la nagere chiar rnai pufin de 2 000 g. Dis maturul (Small-for-datebabies.putut p5stra laptele (prin a muls sau extragere cu pompa). circulara sau proccidenta de cordon. circular5 de cordon. hematomul retroplacentar. gata s5 intervin5 (medicii reanimatori au deja mdinile dezinfectate. . cu anoxia (lipsa de oxigen). Aspectul nou-nGscutului in momentul na~terii. Cauzele dismaturit5fii sunt foarte diferite: o proasd funcfie a placentei datorit5 unei toxemii gravidice. 2 Cdnd prematurul cdnt5re~te 500 sau 3 000 g. Suferinfa fstului poate fi depistatg in timpul na~terii prin incetinirea ritmului cardiac sau culoarea anorma15 a lichidului amniotic. are o temperatur5 constant5 ~i poate s5 respire normal. Cdnd prematurul a ajuns sii cdnt5reasc5 circa 1 800 g. acidoza. 1. .). pielea nou-niiscutului are o colorafie r o ~ i e intens5 ~i este acoperit5. s5-1 mdngdie. Dintre numeroasele situafii care necesit5 prezenfa pediatrului amintim: .3.sarcinile premature ~i postmature. Orice nou-n5scut poate s5 se nasc5 cu unele deficienfe neaSteptate (malformatii. cu un strat gros de gr5sime (vemix caseosa).

depiqirea termenului de gestafie. starea de shitate din tot restul vietii. incacit. unele infecfii. Daci prima respirafie nu se declanqeazii. La unii nou-niscuti (mai ales la cei n3scufi dupi termen) pielea este lucioas3 sau uscat$ zbkcid. trezit din somn. spre deosebire de adult la care reprezind numai o optime din lungime. Adaptarea nou-miscutului dupa' naqtere De felul cum decurge nqterea qi de capacitatea de adaptare a func$nlor vitale ale organismului depinde. apoi sectionarea qi ligaturarea cordonului ombilical qi profilaxia conjunctivitei (oftalmiei) gonococice (vezi pag. pozifie vicioasi a fitului in uter. Prirnul tipit intikzie la fitul la care a intervenit un factor vidmitor in timpul naqterii sau sarcinii: hemoragii ale creierului. iar palmele qi dlpile au pielea umedii. P W acum el era protejat. b) Ochii. prin aspirarea cu ajutorul unei sonde sterile a mucozidfilor ~ilichidului amniotic din gur$ faringe qi nas. rinichi) ale acesteia. dezvoltAndu-se la o t e m p e r m i constand. care sunt in stare de nematurare in momentul naqterii. totuqi. pe aceeaqi cale.glande care secreti grisime qi a1 c&or canal excretor este astupat (milium). gros. $ minutele care urmeazi se face rapid evaluarea stirii nou-n3scutului (scorul Apgar). Produsele de metabolism erau i n d e p b t e din organismul fetal. c) Nasul este mic. Vederea cordonului ombilical (lung. Alteori capul este complet chel. Aportul substantelor necesare vietii era asigurat de citre placenti. piele). Se remarci adesea. Odati debarasati de stratul de grisime. prin lichidul amniotic qi tesuturile materne. care reprezintti un sfert din lungimea corpului. se vor dezvolta sub actiunea diferiiilor factori ai mediului exterior. chiar de la incept. s d cu ochii inchiqi qi prezinti adesea o tumefiere (urnflare) a pleoapelor. ficat. Ochii au o tent3 cenuqiu inchisi. nou-nkcutul intri intr-un mediu nou de via@ impunhdu-i-se dintr-o dad un vir intreg de sarcini. asiguriind omului independenla ~ipozitia sa dominant5 in natur3. in general. ca m%nilede "sp~itoreasi". incretid. aplicarea de forceps. de culoare inchid. f&r3 ingrijiri cu totul speciale. Ulterior mama va fi intrebad adeseori de citre medicii care vor ingriji copilul despre momentul aparitiei primului tipit. . traumatisme. Primele tipete impresioneaz3. diabetul etc. amintind de pozitia din uterul mamei. deoarece acesta constituie un criteriu major de depistare a unei suferinte la naqtere. de perturbiiri grave ale funcfiilor vitale ale organismului. tipetele din primele secunde constituie primul semn c i nou-venitul pe lume este sinitos. e) Bratele ~i gambele sunt scurte qi ghemuite. unele medicamente (anestezice. Este fal& opinia c i toti nou-niscutii se aseamhi gi c i nu exisd nici o deosebire intre ei. ce cad in seama unor organe care nu funcfionau inainte de venirea sa pe lume ( p l b h i . Ciiteodatti p h l este destul de lung. extractia prin vacuum. circulari s t r h s i de cordon. stufos. Aspectul nou-niiscutului surprinde qi prin miirimea capului. plimiinii se destind qi aerul niv3leqte iniuntru. se p a t e afirma c i puiul de om este mai vulnerabil qi mai neputincios deciit puii tuturor celorlalte marnifere. obstruarea c5ilor respiratorii cu lichid amniotic sau secretii din ciile genitale ale mamei. piini la deplina lor Pnflorire. imaturitate a centrilor respiratori. lipsa de oxigenare este urmad de suferinp creierului qi adesea. Expresia fefei poate s i se schirnbe.). 29). malformatiile pulmonare. angajare anormali qi expulsie dificili. turtit. impestript de puncte albegilbui . Cu toate acestea. lucios. descuamati. el evid lumina qi de aceea liuza cu greu poate aprecia culoarea lor. chiar la nou-niscutii care vor avea mai tkziu ochii albastru-deschis. La cei mai mulfi dintre nou-nkcufi. narcotice) administrate in timpul nagterii. o asemhare mai mici sau rnai mare cu p&intii. el nu ar fi in stare s i faci f a g singur conditiilor grele de adaptare la viap extrauterini. pielea nouniscutului este moale qi catifelaa. precum qi unele boli ale mamei (toxicoza. dac3 nu se iau m3surile necesare in timp util. d) Gdtul este scurt. ulterior se destinde). Nqterea supune pe fit la o probi extraordinari. Scorul Apgar (in unele manuale "indicele" sau "cifra") permite o informare rapidi qi cuprinzitoare asupra adaptirii functiilor vitale la condipile de viati extrauterin3. adaptarea la noile solicitixi se face %inici o dificultate. furniziind oxigenul indispensabil vietii. Cu patrimoniul ereditar transmis de pikinti. gelatinos) surprinde. fngrijiri in sala de nqtere Imediat dupi expulsie se efectueaz3 dezobstruarea c3ilor respiratorii superioare. in organismul mamei qi evacuate prin organele excretorii ( p l b h i . pieptul bombat. a) Pa'rul este. in mare misuri.Mama s cupilut i Acest prim aspect insp%mhtti pe unele mame. abdomenul uqor scobit (in momentul naqterii. ele declanqeaz3 prima respiratie. funcfiile diferitelor organe. Dupi nqtere. de toate traumele mecanice. Nou-niscutul. lucru ce p a t e fi definit ca una dintre rninunile viefii.

sub 100 pe rninut Tonus moderat. Cleqtele are avantajul simplit5fii de folosire. extremit?i$le se flecseaza incomplet StrhbB fafa (grimasli) S-au propus diferite metode pentru a se aprecia starea s5niitiifii unui nou-niiscut imediat dupii naqtere.ligatura cu o afii (nylon sau m5tase) cu un nod solid. tuse sau strbut Albastre sau palide Absente Absente Flasc Absentii Tmnchiul rozat. miqciirile respiratorii (funcfia respiratorie). membrele se flecteaz5 complet. asculti inima qi (orkare ar f i starea nou-niiscutului). . se folose~te des mai solufia proaspiti de nitrat de argint 1%. Metoda cea rnai riispBnditii la ora actualii este determinarea scorului Apgar. Dupii naqtere. extremitiili albastre Nmegulate. La nou-niiscutul normal. mi$c5ri active Tipat. Cu d t scorul este mai rnic. slabe Rare. in timp ce tahicardia fiziologicii de 100lminut este cotati cu 2. Wilhelm CrCdC (Leipzig) a instaurat in 1834 tehnica cu instilarea de piciituri de nitrat de argint cu scopul de a evita imbolniivirea de conjunctiviti neonatalii datoritii blenoragiei mamei.SCORUL APGAR N u h l punctelar Colora?ia tegumentelor Mi$cririle respiratorii Ba'ta'ile inimii Tonusul muscular Reflectivitatea (se cerceteaza prin reacfia nou nhcutului la excitanri: reacpa la sonda de dez obstruare sau de administrare a oxigenului) 0 1 4 2 Colorafie roz-umfomli Regulate. in prezent se foloseqte in multe maternidfi colire cu tri-antibiotice. cu atBt starea nou-nikcutului este mai rea. sterilii. imediat se dii drumul unui cronometru. Ligatura cordonului se poate efectua in douii feluri: . Boala era produsii de gonococ. numit astfel dupii numele doctoritei Virginia Apgar. fie pens8 din material plastic. gurii qi niirile nasului cu ajutorul unor sonde sterile din polietilen. Imediat dupii naqtere medicul sau asistenta de obstetricii dupii ce s-au spillat pe mitini. Totuqi. care impun douii gesturi: legarea qi asepsia. in SUA. b5Gle inirnii (funcfia circulatorie). La nou-niiscufii cu probleme se face qi la 2. inglobate intr-o substan@ gelatinoasii. dar care pun teoretic riscul sensibilizKi alergice. De exemplu. Este util ca mama sii cunoasd ce "not5" a obfinut nou-nhcutul la naqtere. in acelaqi timp este dus repede pe masa de reanimare unde se asigurii ingrijirile.2). Fiecare din aceste elemente este cotat de la 0 la 2. greutatea sa favorizeazii tracfiunile pe inelul ombilical. care a imaginat acest test in 1953. inregistrarea scorului Apgar se face la 1 minut cu note de la 0 la 2 pentru fiecare parametru mentionat. tonusul muscular.ligatura cu pensa Ban: fie pens5 metalic5 qi refolosibilii dupS sterilizare. Aceastii metodii poate antrena o conjunctiviti chimicii qi. in timpurile acelea. f~z~rijirea ochilor. Asepsia cordonului ombilical este primordialii. gata de folosit qi cu folosinF unid. reflectivitatea (riispunsul la anumiti excitanfi) (tabelul 1. p l h s viguros Peste 100/minut Tonus bun. CrMC preconiza instilarea unei singure piciituri de nitrat d e argint 2%. aceasd boalii atingea 12-15% din nouniiscufi qi 20-70% din copiii orbi. dar este . microb descoperit de Neisser in 1883. Scoml normal este egal cu 10. Sunt absolut necesare: o surs5 de dldurii qi un material de aspirafie steril. Dezobstruarea (permeabilizarea) ca'ilor respiratorii superioare. alcoolul 70-90% este un bun dezinfectant. dezobstmeazii ciiile aeriene superioare prin aspirarea secrefiilordin faringe. 5 qi 10 minute. Parametrii de urmiirire sunt: culoarea pielii. Cordonul secfionat expune nou-niiscutul la douii riscuri: hemoragia qi infecfia. fngrijirile cordonului ombilical. Cordonul ombilical se compune din vase de siinge $i vase lirnfatice. de aceea. care sunt tot aqa de eficace. absenta biit5ilor inimii este cotatii cu 0. Materialul plastic ar constitui dupii unii medici un mediu de culturii favorabil creqterii microbilor.

Icterul fiziologic este un fenomen absolut normal. temperatura mediului inconjuriitor. care se manifesd cu intensitate diferid la majoritatea (85%) nou-niiscutilor. se fixeazii o briitarii de identificare (pe care se inscrie acelqi numir ca la mamii). qi i se face un examen clinic rapid de ciitre medicul pediatru. se curiitii in prealabil cu alcool70" sau cu eozinii 2%. la naqtere pielea este acoperid cu un strat rnai mult sau rnai putin important de vemix caseosa. rnai logic. La noi in prii banda ombilicalii a intrat in traditie. cu lenjerie curad qi schimbatii la timp. de aceea se preparii eozinii alcoolicii 2%. de s h g e sau foarte rar un icter cu urmki neurologice grave . Culoarea roqie. care este in medie de 6% din greutatea initial& cu limite extreme intre 3% qi 10%. sticle cu apii caldii). a nou-niiscutului (la cei cu greutate rnai mare la naqtere. b) greutatea initial. deosebid la nou-niiscut. iar folosirea siipunului ar fi responsabilii de eritemul toxi-alergic ce apare h primele 24-48 ore. Aqa cum s-a viizut rnai sus.a 5-a qi dispare in 1-3 siiptiimhi. de reanimare incdzid electric. C2nd icterul apare din prima zi. va fi inregistrat h registrul sectiei de nou-niiscuti. Dupii termometrizare. se vor aspira din nou. deoarece poate fi vorba de o stare patologicii (boli de ficat. Dacii greutatea nu se recupereazii p h i i la v k t a de 2 siiptiimani. . Culoarea ictericii este detenninatii de creqterea bilirubinei din serul sanguin. o igienii riguroasii. Icterul este rnai intens pe fat. Se recomandii aplicarea unei simple comprese sterile menfinutii printr-un adeziv neiritant. nouniiscutul este somnolent qi suge rnai greu. fiind socotid de neinliiturat. peste 3 siiptiimiini. Dacii bontui este zemuind. multumindu-se sii se aplice un antiseptic la fiecare schimb. care se accentueazii paniitn ziua a 4-a . Tot in sala de naqteri nou-niiscutul este c h t k i t . qi mai natural%pare cea rnai bun% Baia precoce prezindriscul riicirii corpului. Se vor verifica din nou sexul. Trecerea nou-niiscutului in salonul de nou-niiscufi se face imediat dupii efectuarea ingrijirilor arnintite rnai sus. Icterulfiziologic. S-a constatat o corelafie sigurii intre sciiderea temperaturii rectale in decurs de o orii qi mortalitate. este intens qi rapid progresiv. Proporfia sciiderii in greutate este tn functie de: a) momentul c h d incepe aliiptarea. Pansamentul ombilical constituie obiectul multor controverse. preferand sii-1 lase sii fie resorbit de piele. aliituri de impactul psihologic. a t e vorba de o bod5 ce necesid un tratament de urgeng. dacii icterul persist.incolor. respectarea repausului nou-niiscutului). aceasta este eliberad prin distrugerea globulelor roqii (hemolizii) qi nu poate fi prelucrad decat foarte incet de ciitre ficatul nou-niiscutului. Dacii maternitatea nu este dotad cu o mas. sciiderea este rnai mare). Aici va fi instalat intr-un piitut incdzit in prealabil (scutece incdzite. mentinerea temperaturii corporale se realizeazii cu ajutorul unui radiator plasat in apropierea nou-niiscutului qi prin invelirea acestuia in scutece inciilzite in prealabil. Incidentefuiologice Scderea "j?ziologica'"sau "initials'" in greutate.. intrucat leucoplastul ce se gkeqte la noi este iritant. inseamnii cii nou-niiscutul este subalimentat sau bolnav. Sciiderea fiziologicii in greutate este un fenomen natural. in a 2-a . care este un fel de unsoare protectoare bogad in vitamine. Unii pediatri il inliiturii printr-o spaare rapid. qi torace. c) instalarea secretiei lactate la mamk d) ingrijirile acordate in primele zile (cantitatea de lichid administrat. Ultima solutie. fngrijirile pielii. Aceasd atitudine are avantajul de a preveni orice maceratie qi de a favoriza o desicatie rapid% Este necesarii ins. se prefer2 legarea clasicL Se foloseqte o compresii sterill aplicad pe bontul ombilical.icterul nuclear). aqeztindu-1 cu capul in pozitie declivii intr-un unghi de circa 15". ingrijirile qi observatia asistentei de copii din sectia de nou-niiscufi trebuie sii se bazeze pe o scheml pentru a nu se trece cu vederea nici un amkunt.2.a 4-a zi de via@poate apirea o ingiilbenire a pielii qi a mucoaselor (ochi) . altii ii giisesc virtuti bineEciitoare. 1. permite sii ne diim seama dacii s-a Ecut dezinfectia. & tkile anglo-saxone se abtin de la orice pansament. identitatea qi greutatea.4. Nou-niiscutul prezind o sciidere in greutate h t r e prima qi a cincea zi de via@. va fi chemat medicul. incii insuficient maturat. Evitarea pierderii de ciildurii are o important. De asemenea. e) starea de siiniitate (cei bolnavi pierd rnai mult in greutate). Dacii rnai are incii secre* h ccfile respiratorii superioare. C h d colorafia galbenii este pronunfad.

la unii dintre nou-niiscuti. ceaiuri) constituie un factor favorizant intllnit adesea in producerea febrei de sete. fncii din viata intrauterinii qi continuhd cu primele siiptiimlni de via@. 4) sugarii iqi plimbii limba in gurii sau o scot uneori afarii. perne electrice) qi cantitatea insuficient5 de lichide primitii de nou-niiscut (lapte. asemiiniitor cu acetona ("mere putrede"). Eritemul alergic apare in primele zile de via@. 5) micfiunile se rkesc (sub 5 h 24 de ore). Este cu totul inutilii aplicarea de unguente cu antibiotice. se aplicii sub ciimiiquw sugarului tampoane mici de vat5 sterilii. 1. Trecerea unor hormoni materni in organismul fetal explicii unele mici modificiiri treciitoare observate la nou-niiscut. mici elemente proeminente (papule) sau mici biiqici (vezicule). Acelaqi substrat este la baza micilor shgeriri vaginale sau a aparitiei unor simple secretii vaginale formate din mucus. roqii. 2) alfii sunt somnolenti qi &ii vlagii. 8 . atinghd uneori 3-4 cm in diametru. la aproximativ 40% dintre nou-niiscutii de ambele sexe. ca pete rogii (macule). Este constituit din eruptii variate. Aceastii modificare este lipsit5 de pericol. a) Glandele mamare. Starea general% este bung qi nu se constat5 alte tulburki generale (febrk lipsii de poft2 de mlncare etc. La 3-4 zile dupii naqtere. Apare indeosebi in sezonul cald. Dacii descuamafia este foarte pronuntatii. infundati in orbite qi cu miros special al aerului expirat qi al gurii. riscii sii se infecteze qi sii devinii sediul unui proces purulent. la apiisare. nu se vor folosi unguente cu antibiotice (ce predispun la micoze!) qi nu se va spiila cu apii caldii qi siipun (irit5). care iriti pielea qi favorizeazii extinderea inflamafiei). sub formii de scuame mici. glandele mamare se htikesc. C l n d veziculele se usuc$ se formeazii cruste. mai ales pe trunchi. ele dispiirlnd spontan. Se ^megistreaziicreqteri ale temperaturii corporale p h i i la 38".). se scurge un lichid liiptos asemiiniitor colostrului. Dacii nou-niiscutul nu este bolnav . eruptiile localizate pe fa@ imbracii aspectul unor placarde mari. sugarii devin palizi. 3) buzele sunt uscate. cu ochii incerc&afi. Modifickile acestea nu necesit5 nici un tratament special. asemiiniitoare cu t k l t a (furfuracee) sau extrem de pronuntat& in f%ii (larnbouri. Mameloanele se hgrijesc cu delicatete. regiunea interesatil se va tampona cu infuzie de muqefel sau cu ulei fiert. in condifii de sterilitate.Criza hormonalZi mamelonar2. sticle cu apii caldl. efectuat5 cu comprese sterile (nu vat2 din care r h h fire!) inmuiate in apii f i d qi riicitii. pe palme qi plante (tillpi). M W e a de volurn a glandelor mamare atinge maximum la sfkqitul primei siipt5mlni de via@ qi se p a t e mentine de la ckeva zile ping la clteva siipt5miini sau luni (fig. eritrocite qi celule epiteliale ("vulvovaginitii descuamativk). fn cazurile de eruptii mai intense qi mai persistente. asociate cu umflarea (edemul) pleoapelor qi chiar cu secrefii ale conjunctivelor.8). exteriorizatii prin modificki ale glandelor mamare qi ale organelor genitale. ciiutiind slnul sau biberonul cu ceai. Sugarii reactioneazii diferit la aceast5 febrii: 1) unii sunt agitati qi prezint5 un p l h s riigugit. Erupfiile cutanate nu necesitii nici un tratament special. 6) in cazurile grave. Aceast5 descuamatie poate fi discretil. zonele descuamate reprezintii poqi de intrare pentru diferiti germeni qi de aceea se vor lua miisuri riguroase de igienii. Dacii roqeaw este vie qi din mameloane se scurge un lichid liiptos. descuamafie lateral%). Excesul de cadur$ prin greqeli de ingrijire (sobii sau calorifer supraincazit. se produce o desprindere de scuame din straturile superliciale (stratul cornos) ale epidermului. c) Ma'rirea testiculelor. in clteva ore sau clteva zile. 1.Criza genitals'. care se fixeazii cu o bandii de tifon asemkiitoare cu cea folositii la ombilic (nu se fixeazii cu leucoplast. se aplicii pulberi inerte (talc). Cea mai frecventii este criza genital%. Este suficientii o toalet5 zilnicii a regiunii vulvare. Uneori. maxim 39°C qi adesea dureaz5 24-48 ore. dar dacii se stoarce glanda mamar$ aceasta se mkeqte qi rnai mult. La biiieti poate apkea o ma'rire a testiculelor qi chiar un inceput de spermatogenezk Descuamatia fiziologica'. Fig. Febra de sete corespunde in timp cu punctul maxim al sciiderii greut5fii. b) Sdngera'ri ~i secregi vaginale.

Scaunele (materiilefecale) De multe ori. Copilul alimentat natural este scutit de reacfiile de sensibilitate. febri. se lipesc de scutece. care ocrotesc pe copil impotriva bolilor si ii conferi o mare putere de apirare. Fafi de alimentafia "artificialii" unde este nevoie de api fiarti. Cu laptele de mami nu este posibili supraalimentafia. febra se explici prin pierderea de lichide ce are loc dupi nastere (meconiu. un aliment unic.Dupi naytere. de culoare verzuie. tiirziu) este mai mic deciit la celelalte femei. urmitoarele la 1-2 zile dupi aceea. Natura a prev5zut pentru sugar cea rnai buni alimentafie: laptele de m m . biberoane si tetine sterile. cu urmiiri pentru educatie din cursul intregii copilirii. alimentafia la siin nu este numai cea rnai buns. si-si reglementeze ritmul meselor si sii inceapi si-si prelungeasci pauza de noapte. Pornind de la guri si nas si mergiind citre anus. rezultate din digestia primelor mese. dar si cea rnai comodi. traumatisme obstetricale).lipsit de microbi si cu temperaturi potriviti. respirafie) si prin greseli de ingrijire (supraincilzirea salonului sau incubatorului. sughifuri. neliniste. Germenii saprofifi au o mare importanfi in digestia alimentelor si in sinteza unor vitamine (vitamina K). iar mirosul lor rimiine acid. Aceasti alimentafie constituie forma cea mai ieftini si cea rnai econornici in ce priveste timpul si efortul depus. Miscirile ce le impune suptul la siin favorizeazi o formare corecti a maxilarului superior ~iinferior. grunjoase.Mama si c pZ Z oi u (infecfii. dup5 eliminarea meconiului. Pe liingi substanfele necesare cresterii si intrefinerii corpului. uneori verzi si explozive. uneori cu mucus. Aceste scaune sunt in numir de 5-6 in 24 de ore. si o erupfie si o implantare f i r i anomalii ale dintilor. cel pufin intiirzierea aparitiei diferitelor alergii (respiratorii. intre a 3-a . Suptul la s2n asiguri o buni dezvoltare a maxilarelor ~i dintilor. modificiri ale stgrii generale. F k i multe pregitiri si/sau complicafii copilul suge dupi nevoi.a 5-a zi de viafi. administrarea corecti de lichide sub form5 de solufie de glucozi 5% sau ceai de plante (chlmen. La mamele care alipteazi. lapte praf. copilul alimentat la siin rar devine supraponderal. primul scaun are loc chiar in momentul expulsiei. se menfine in continuare un numir rnai mare de scaune. sudafie. chiar si mai tiirziu in cursul viefii. cele ciiteva reguli fiind usor invifate sau insusite prin instinct. Laptele matern constituie . urini. Scaunele din primele zile p o d numele de meconiu. La sugarii alimentafi natural. laptele de m a m i are o importanfi deosebiti in prevenirea sau. iar culoarea lor variazi de la negru (ca gudronul) la maroniu sau verde-misliniu. vksiituri. apar asa-zisele scaune de tranzifie. Pe liingi potolirea foamei. colici. i n cazul unei alimentafii exclusiv la siin. Punerea la siin ciit mai repede dupi naStere (la 3-6 ore!). Laptele de mami este totdeauna pro_aspit. vitaminele importante pentru v i a f i si substantele minerale. aportul insuficient de lichide). Mai ales in prima sipt5miini de viafi. coli. nou-n5scutul trebuie s i invefe s i sugi. a) Colonizarea itztestinului. riscul imbolngvirii de cancer (de ma. Rezervele de grisime acumulate in timpul sarcinii se vor reduce mai repede asiguriind revenirea la greutatea normal5. metabolismului si rinichilor. In alimentafia naturals mama nu poate gresi. Secrefia hormonului oxitocina asiguri o revenire mai rapids a formei si dimensiunilor uterului matern. Sugarii alimentafi la s2n isi sug degetul rnai rar sau mai pufin. laptele de mami conpne substanfe de apkare. iar la cei hrinifi artificial. in flora intestinali domini bacilul bifidus. cutanate). Aliptarea are importanfi nu numai ca hrani. acrisor (fetid) nu se va lua nici o misuri de tratament. digestive. Daci nu se insofesc de deshidratare. care se pot dezvolta. Sunt dense. Prin aliptare sinitatea mamei este favorizati. tulburiiri de sornn. Aliptarea face ca siinii s i capete piins la urmi forma inifialii. anason sau mu~etel) 5% zahir cu previn aparitia febrei de sete si determini disparifia ei. o comuniune puternici intre mami si copil. alimentafia "la cerere" (inclusiv noaptea) si la nevoie. Dup5 aliptare se intiilnesc rnai rar incidente ca: regurgitatii. Este o mare greseali de a considera drept patologice aceste scaune. uSor digerabil si utilizat in intregime de ciitre organism. b) Scaunele de tranzitie. in decurs de ciiteva ore. se produce colonizarea cu microbi a diferitelor segmente ale tubului digestiv.Nici un alt aliment nu u " contine substante energetice si de constructie ce se potrivesc perfect funcfiilor tractusului gastro-intestinal. La copiii provenifi din familii cu alergii. tractul gastrointestinal se umple cu aer. Contactul pielii qi legitura striinsi.

care sub influenta unui hormon (oxytocina) se contract5 ~i imping laptele in canale (reflexul fluxului laptelui). 9 . Fig. Sdnii se m5resc vi devin mai grei prin aportul suplimentar de siinge. care servevte ca rezervor pentru laptele format. Alveolele sunt infi~uratein fibre musculare foarte fine. venele devin mai evidente. Cdnd incepe ultimul trimestru al sarcinii.Factorii care intervin in mecanismul secretiei lactate. 1. Secretia de lapte adeviirat survine c h d se navte copilul vi placenta este elirninati.{inerea la piept ii aduce contact nemijlocit. se formeazii ~i cresc in volum tesuturile glandulare. 11 . in zona mameloanelor fiecare canal se 15rgevteintr-un fel de lac cu lapte. Fig. Partea griisoasii si conjunctivii determinii miirimea. substantele nutritive din s h g e se transforma in lapte. 12 . aceste modificki sunt Encheiate. La unele femei in ultimele siiptiimdni de sarcinii dinaintea navterii se scurge din glandele mamare un lapte deschis la culoare.in timpul sarcinii tesutul glandular se schimbs. 1. griisoase vi conjunctive. ciildurii vi sigurantii. canalele laptelui se Iiirgesc $i fomeazg rnici bazine care servesc ca rezervoare pentru laptele format.Conformafia shului cgnd ferneia nu este gravid& Fig. 10 . in fiecare acin glandular se giisesc 10-100 vezicule (alveole) in ale ciiror celule secretorii. griisos si de legiiturii (conjunctiv). F o m r e a laptelui. . forma si duritatea mamelelor. i n timpul sarcinii. Acum acfioneazii doi hormoni: prolactina vi oqtocina. 1. 1. in fiecare sdn se giisesc corpi glandulari cu c8te 1520 lobi glandulari. Capacitatea de a face lapte tine de tesutul glandular. Fig. foqa sa psihicii se dezvoltii si calea viefii de mai tiirziu va fi influentat5 pozitiv.fn timpul perioadei de alsptare tesutul glandular care produce laptele se dezvoltil $i mai mult. Sdnul femeii este constituit din tesut glandular. sub influenta hormonilor placentari. Formarea laptelui depinde de prolactina secretatii de hipofizii vi care este reviirsati in sdnge in cantitiiti crescfinde. copilul capiitii incredere in mediul inconjuriltor. din care pornesc canale p r h care se scurge laptele direct in mamelon.

aceasta ajunge qi stimuleazii formarea de lapte de ciitre alveole. clor). fntre a 5-a qi a 15-a zi se forrneazii aqa-numitul lapte de tranzifie. transparent. El este alb. netinistea. La alte mame. dar acesta nu ajunge la sugar. cu o tentii galbenii-cremoas5. Uneori este nevoie sii i se adauge o soluHe cu glucozii. sodiu. 13 . griisimi. In 1 aceastd situagie laptele stagneazti. care are un continut rnai mare in proteine qi minerale (calciu. hidrocarbonate (lactozii) qi valoare energetic%(kilocalorii). cu tentii giilbuie. Scurgerea laptelui este rnai rapidii vi rnai bung cu cdt s u g m l este pus rnai repede la s h . hidrafi de carbon. agr tatia. ceea . La circa o jumiitate de or3 dupii navtere. nesiguranta s i : a mam rei Refrexu2 de scul telui 6zste inhibat '1 actti s:i nu rnai tasd 1 s6 se srurg6 luptele. nou-niiscutul resimte o mare dorinp de a suge qi atunci este bine sii fie pus pentru prima dat5 sii sugii. gkdurile la copil. un lichid vdscos. Spre v%sta de 2-3 sZpt5rnhi apare laptele matur de femeie. 1 ~licat l hormontlor r a qurintii de stresul. de dorit in decursul primelor 6 ore. Producfia de lapte incepe c b d copilul este pus la s b . el iqi potoleqte foamea cu cantiCi$ mici de lapte de tranzi$e. privirea qi tipetele acestuia. fac sii intervinii actiunea oxytocinei. asupra utemlui. intre timp. . Oxytocina actioneazii. cel rnai bine este ca nou-nkcutul sii sugii imediat dupii naqtere. De aceea in maternitiI+le moderne sunt conditii ca mama sii fie plasatii imediat in aceeaqi came& cu s u g m l (sistemul rooming-in). vitamine qi minerale se modificii in perioada aliipttirii in funcgie de nevoile organismului sugamlui "in crevtere.Colostrul. Reflexul de scurgere a1 laptelui (Let-down-Reflex) provocat de suptul nou-nikcutului pus la s2n detenninii dupii 1-3 minute instalarea secretiei hormonului oxytociniide ciitre hipofis. Cu cdt sugarul este pus rnai tiirziu. Doi hormoni regleazii reflexul de formare qi livrare a laptelui. Dar.5). care fqi revine mult rnai repede la volumul inifial qi rnai ales firii contractii dureroase. dar cu continut sciizut in griisimi. Dupii aceea el d o m e mult qi se reface dupii efortul venirii pe lume. potasiu. Alveolele continuii sii producii qi sii se umple Fig. care n trece i canalele galactofore de unde este supt de sugar. fntre a 2-a qi a 4-a zi dupii nastere incepe secretia lactat5 propriu-zis$ incet sau bmsc. se adunase lapte liber. Irnediat se deschid canalele laptelui (galactofore) in care. Aceasta este influentats de punerea tardivii sau la intervale mari a sugarului la sdn. Simpla atingere sau mici tractiuni ale sbului fac ca sii picure lapte din mameloane. Revksarea laptelui dinspre celulele secretorii prin canalele de scurgere se lnsoteqte de intkkea vi umflarea sdnilor. Suptul copilului din mamelon detenninii impulsuri spre hipofizii care secret5prolactinii. Pe calea sbgelui. cu atiit reflexul de supt devine mai slab. dimpotrivii. pielea se roqegte uneori $i devine caldii. Cu toate acestea el con$ne tot ce trebuie ca sugarul sii aibii o creqtere normal&Mai mult.Rooming-irt: mama $i nou-n&cutul r h b frnpreun5 tn salon. 1. fn primele zile. el este un aliment viu al c h i continut in proteine. subfire qi devine apos ~ialburiu ca laptele degresat.ce duce la rnastitiz (inflarnatia Acest j c o este tulbrrr / 1 Unele femei au nevoie de o perioad5 rnai lung5 pbii cdnd se scurge laptele ("furia laptelui" este intiirziat. M a m a m l ppp 1 att. de asemenea. cu lapte format proaspiit qi rnai bogat in griisirni. fn primele zile glandele mamelonare secret. care nu impiedicii pliicerea de a suge. fluid. Prin supt fiecvent qi golirea sdnilor este provocat reflexul de formare a laptelui.

in timp ce impinge mamelonul ~i . De la bazi pin5 la mameloane se intind si se freaci sBnii cu degetul mare. s h i i revin la mirimea normali. C2nd sugarul este pus la s2n ~i laptele se scurge. Se recomandi ca mama s i stoarci putin lapte.Iapasi fntre degetul arititor ~i cel mijlociu la marginea areolei mamelonare. iar cu degetul mare comprimi sinul. eucerinii fjrG apii). Prin mici i cripituri ale sinilor microbii din secrefiile nasului $1 faringelui sugarului de pe lenjeria sau de pe miinile murdare ale mamei pot p5trunde prin intermediul mameloanelor ?ncorpul rnamei. c&t pi acasd. Dupi internarea in maternitate. vindecarea. apar dureri vii. cu sensibilitate rnai mare. Mama se va culca cu sgnii descoperiti ("goi"). mameloanele sunt curifate cu api simpli sau cu substante dezinfectante speciale ~i se acoperi cu comprese sterile. in primele zile dupi naqtere. care survin destul de des. Din cind in cind gravida va apisa mamelonul intre doui degete pentru a elimina citeva picituri din laptele preformat. ducind u$or la infectie. mama va face m i ~ domoale de tracfiune ~i rotafie de la bazi c ~ spre mameloane. iritnfii ~i chiar sdngera'ri ale mameloanelor. Compresiunea $i masajul nodulilor se va face cu atentie ~i cu ribdare pentru c5 sunt deosebit de durero~i. Stagnarea laptelui p infarnarea scinilor. apucind sinul intre degetul mare ~i arititor. dar va fi lisat rnai putin (ca durati) s i tragi la sin. ceea ce face ca sugarul s i apuce mai bine mamelonul ~isuptul s i nu rnai fie aqa puternic. avind ca rezultat prevenirea inflamatiei. in pdmele 2 s@t&i. pe sBni apar noduli. Tehnica alciptcirii. lanolin2 pur5. in tot timpul resturile de lapte ~i de salivi ale sugarului se inlituri qi la nevoie se spali mameloanele pentru a preveni infecfia pielii. pe o durati de 15-30 minute de 2-3 ori pe zi. fiindci in maternitate pot fi microbi producitori de infecfii grave. Mama va masa s h i i kainte de aliiptare: se apuc5 sBnii cu mina. Uneori apar crcipa'turi (ragade) ale mameloanelor ~i chiar ale sgnilor. pot avea dureri. de obicei. ci se lasi sinii descoperifi. Cu expuneri la aer ~iradiatii de soare se obtine. s i se usuce la aer ("bii de aer"). d e ~ i La alipteazi. Z &ii ma& @ grei mama m f w un a i e su$i. Microbii gkesc in lapte o hranii ideal5. Picioarele trebuie sprijinite pe un sciunel sau pe o perni. mamele alipteazi st2nd pe un scaun cu rezemitoare. Unele mame. siipunul usuc&psegetz st' On&pres&:e marmeloanele. Capul sugarului se sprijini pe cotul mamei. in unele maternititi se pune la dispozifia mamei o e~arEa speciali cu care se susfine ~i se acoperi paqial s2nii. "Rcinile " mameloanelor in general sunt incidente trecitoare. capul rnai sus. Reflexul de scurgere a laptelui este tulburat: scurgerea liberg a laptelui este dereglatii. care de cele mai multe ori consti in misuri simple. E n strat foarte subtire o crem5 moale (vaselinii. Dupi citeva s i p t i h b j s h i i nu rnai sunt q a umflafi. - AtZit &n matemitate. ca apkare se vor pune comprese sterile ~i pe deasupra un tifon impiturit in rnai multe straturi. unele mame. prin stagnarea laptelui se poate ajunge la infecfia shului (mastiti). dac5 este posibil. Daci mama are senzatia de minc&me $sau usturime. cu fereastra deschisi. de obicei atunci cdnd se apropie sau chiar numai cind se g i n d e ~ t e sugar. Curjtenia personal5 este prima condifie a a l i i p t ~ iDe asemenea. sugarul va f i aliptat rnai des. Durenle. Aceste manevre duc la inmuierea nodulilor. singurul care are priceperea necesari pentru ingrijirile corespunzitoare. va ciuta s i se aqeze pe o parte. fjr5 medicamente ~i f5ri intreruperea aliptiirii. in ultimele 4-2 siptimini dinaintea n a ~ t e r i i incepe formarea prelaptelui ~i deschiderea canalelor prin care se scurge laptele (galactofore). in cele mai multe cazuri. . cu degetul mare deasupra si cu celelalte dedesubt. mama v a auea gdj& sii spele siini4 : zilnic. De obicei. devin mai moi ~i se mic~oreazi. Daci se formeazi mici cruste gilbui sau alburii vor fi inliturate cu bliindefe. ci s i apeleze la medic. dar numai cu a @ 'ttmpede. va inlitura laptele ~i va apisa mameloanele cu mina ficuti ghemotoc pentru a reduce scurgerea de lapte. in astfel de situafii se va refolosi sutienul. Dupi aliptare nu se acopers qi nici nu se pune sutienul. Se poate aplica seara. Cu mina liberi.fngrijirea scinilor. la combaterea stagniirii cu golirea s2nilor. mama prinde sinul ~ i . La unele mame din mameloane se scurge laptele. Este bine ca mama s i nu aplice orice stil de remedii. mama va invifa ~i va respecta cele mai severe misuri de igieni. Pentru a proteja mameloanele.en vech2 la care i se sec$Wetrzii eon&&. Sugarul nu va fi prea flimind qi nu va stoarce prea brutal mameloanele. in la aceste cazuri reflexul de scurgere a laptelui funcfioneazi prea bine. Cind mama alipteazi culcati in pat.

La hceput sugarul va fi alimentat la ambii h i .15. Daci este prea mult lapte. sugarul prefer5 unul dintre s&i. Unii nou-niscufi. La cei care obosesc. se pot incerca: percutii pe fese sau pe spate. Dintre toate aceste mici tehnici. De multe ori. mama cuprinde mamela fntre ariiator $i median ~i apasii cu degetul mare. 1. fie s i se stoarc5 putin lapte (mirosul qi gustul il stimuleazi). de obicei prematuri sau cei care au avut o naqtere mai greoaie (dar adesea qi unii cu greutatea normali qi &5 vreo cauzi aparentii) adorm la s h . se va extrage cu pompa sau prin muls o park din surplusul de lapte. Fig. fosele nazale sunt libere. In mod normal. miqciiri uqoare de rotatie ale degetului mare a1 mamei in palma sugarului sau flectarea qi apisarea picioarelor pe partea de jos a corpului s5u.Mama @ copil~~l mama va indrepta capul sugarului in pozitie corectii ~i acesta deschide gura qi incepe s i sugi. La aceqtia se recomandi fie sii fie ciupiti de obraz. cu burta lipitii de corpul mamei ("piele la piele"). s i se faci miqcarea de "du-te . aqa c i nu trebuie inviipt cum s i tragi singur din sBn. aceasta se explid prin dimensiunile qi forma mamelonului (cele rnai mici qi/ sau turtite sunt evitate).pozi@aIiiuzei. fn circa 10-20 minute un sugar suge cantitatea de lapte care-1 satur5. In continuare. se formeazi rnai mult lapte decBt este nevoie. sugarul va fi pus la fiecare s h cBte 10-20 minute pentru a goli bine s W . obosesc sau sug prost. sugarul poate fi deja situl qi atunci nu rnai vrea s5 sugi. cu schimbarea ordinii cu care se fncepe. La aceqtia. Unii sugari intrerup suptul sau chiar adorm cu mamelonul in gurii. se poate face o m i d intrerupere a suptului cu ridicarea qi tinerea nouniscutului in bra@. sugarul htrerupe suptul. Lahceput suptul este adesea dureros. fund de ajuns. mama va continua s i comprime s h u l pentru a l&a libere niirile sugarului pentru respirafie. Acesta cuprinde mamelonul qi incepe sii sugi.vino" a mamelonului. cea rnai eficienti ni se pare miqcarea de "du-te . sugarul va fi l&at sii sugii la fiecare supt la un singur s h . Copilul se naqte cu reflexul de c h t a r e qi de supt. fie. Nevoile alimentare sunt mici qi mameloanele se obiqnuiesc h c e t cu suptul. q I k I . d a d s W sunt prea voluminoqi qi/sau inciircati. fie s i se excite buzele copilului cu sfkcul sBnului. Dacii nu primeqte aer. d ti De h ai ce formarea laptelui s-a instalat. in primele zile dupii nqtere mama va alGpta pe sugar numai cBte 5 minute la fiecare s h . rnai ales c h d sugarul apuci qi trage v a o s de mamelon.Aliiptarea nou-ngscutului . I Fig. 1. areola in gura s u g y l u i . La hceputul suptului laptele este rnai sub@e qi devine rnai bogat qi rnai hriinitor spre sfkqitul al5ptirii. deoarece laptele cald. Durrsta suptului. deoarece prin excita$a suptului.Algptarea nou-ngscutului: mamelonul este cuprins b h e btre buzele sugarului. C h d s h i i contin lapte din abundenp. La al doilea s h . care stagneaz5 in canalele s h u l u i constituie un mediu ideal pentru microbi. CBnd sugarul scapi mamelonul qi ajunge pe obraz. pe lBngi "remediile" rnai sus arnintite.vino" cu mamelonul h gura sugarului (mijlocul cel rnai eficient). 14 . h sfkqit.

liniqtit qi doarme bine. nu se aqteapti "ora mesei". Fie c i stoarce mamelonul. alimentatia la s2n a ambilor nou-niiscuti se poate face concomitent. il comprimi intre maxilare qi-1 morfoleste in continuare. determin8nd in ziua respectivi sciderea secrefiei lactate. poate s i nu rnai ceari s i sugi 5 ore. DacB are probleme cu mameloane sensibile. mama trebuie s i fini sugarul la s8n cel mult 10 minute la fiecare s2n qi apoi s i intrerupi suptul. Este. Dacii suge destul. Nu se pune la s8n dupi un orar fix. la intervale de 5 ore. Se folosesc rnai multe formule de calcul. Sugarul iqi anunfi foamea la circa 3-4 ore. Intervalele intre mese. Uneori. intervalele intre supturi sunt de circa 2-3 ore. fie c i doarme. Dupi aliptare sugarul va fi ridicat in sus cu capul sprijinit de u m k l mamei (de preferat) sau va fi aqezat pe poala acesteia. Daci el trage la una din mese foarte mult lapte. pune pe fiecare sugar pe c8te o perni. Aceasta inseamni c i mama trebuie s i alipteze de 8-10 ori in 24 ore. Repetareaprobei suptului. divizati la numirul de mese. va fi finut in brafe. administrarea c8toma lingurite de ceai sau suc de lim8ie duce la incetarea sughitului. dar de obicei aceasti perioadi este scurti ~i sugarul ajunge la un anumit ritm. fmbricimintea sugarului va fi apirati de laptele regurgitat cu o bucati de tifon. un scutec sau o babefici. stresate. rnai ales c b d se face incorect nu este demonstrativi qi poate duce la nevrozarea mamei. Cantitatea de lapte. sugarul nu va suge mai mult lapte. Cu timpul numirul de mese ajunge la 7-5 in 24 ore. Sugarul va fi hrinit la "cerere". in caz cii sughite sau are colici. Cantitatea de lapte supt pe zi este variabili. I Al6ptarea gemenilor. S b i i nu produc prea mult lapte qi acesta este uqor de digerat. rnai in&i renunt8nd (de obicei) la masa de la miezul nopfii qi apoi la cea de la orele 2-3 noaptea. Copilul nu va fi lisat s i tipe de foame. Daci sugarul creqte bine. fiind puse in situafia de verificare a performanfei secrefiei lactate. Unele mame. La inceput. trebuie s i se faci pauze pentru a da aerul afari. Pentru aceasta. el fine str8ns mamelonul. Formarea laptelui fine in primul r8nd de frecvenfa supturilor. Rapa zilnkci utfld poate varia de la 120-130 mVkg c01p/ 24 ore la 180 mVkg corpf24 me. respectiv qi noaptea.i 1 C8nd mameloanele s-au cilit. criteriul mqfor pentru aprecierea corectitudfnii ragiei este progresul greutiifii. Alteori. nu recomand proba suptului! N-azk! Cantitatea de lapte in 24 de ore este. inseamni cii laptele ii este de ajuns. un sugar de 4 500 g trebuie s i sugi de la 4 500:6 = 750 ml la 4500:5 = 900 ml. Sugarii infometati sug uqor qi inghit mult aer. S8nii se adapteazi la o producfie de lapte rnai mare. intr-o pozifie qez2ndi comodii. sugarul adoarme si nu se rnai mi@ p b i i la masa urmiitoare. iar rnai &ziu 117. lateral pe 12ngi corp in dreapta si in st2nga a coapselor sale. Daci urineazi des. cu abdomenul lipit de pieptul (pielea) mamei. progres8nd cu c8te 140-210 g pe siptim8ni mama nu trebuie si-qi faci probleme. el poate s i fie din nou infometat dupi 2 ore. C8nd este situl. in jur de 140-175 mllkg corp124 de ore. Dupi cea mai simpli. Uneori. Apoi in primele siptim2ni. in astfel de situafii se va face "proba suptului". sugarul va fi c8ndrit infiqat. sugarul in primele luni de viati primeqte 115 p8ni la 116 din grsutatea sa corporali. Daci este tinut mult l a s h . cu pauze de 3-4 ore. De subliniat c i se pot trage concluzii utile numai daci proba suptului se face la toate mesele. de corectitudinea finerii la s8n qi de nevoia sa de supt. Mama. Repetiim. Personal. Cu c8t sporeqte producfia de lapte. Mama il va indepirta cu blhdefe. obositor pentru mami. sunt emofionate. sugarul va fi lisat s i hotiirasci c2t sii sugi. Nu se trezeqte din somn. in primele 2-3 zile. cu at8t se miresc intervalele intre mese. Mama va bitea uqor qi va scirpina spatele sugarului p8ni ce acesta dii afarii aerul. De exemplu. Mama are nevoie de un ajutor (in maternitate o asistenti. sugarul este mulfumit. rafia la o masi qi pe 24 de ore este in funcfie de foamea. pentru a nu rini mameloanele. inainte qi dupi fiecare supt qi se noteazi diferenfa dintre cele doui c8ntiiriri in decurs de 24 ore. iar in familie sop1 sau o bunicii) pentru hriinirea ~i ingrijirea nouniscufilor. nu se face pauza de noapte. in general. intr-adeviir. Cantitatea de lapte nu este aceeasi la fiecare mass. mamele mai anxioase se tem c i sugarul nu primeqte lapte suficient. fn primele 5-8 minute sugarul trage 75% din pr2nzul respectiv. el suge de circa 5 ori in 24 ore. Apoi ii ridicii mai . Nu este utilii cantiirirea inainte si dupi supturi. Daci au fost aduqi pe lume gemeni. zi qi noapte. ceea ce face ca sugarul s i flim8nzeasci repede.

cel de a1 doilea sugar primind lapte de mamii. marea majoritate nu mai fin legiiturl striinsii cu cabinetul de obstetricii.5. ceea ce va face sii se declanqeze scurgerea laptelui. lapte adaptat) cu biberonul. Pentru aceasti treabii este nevoie de incii o persoanii. Pentru Pndeplinirea rolului de mamii qi in primul riind acela de a-qi aliipta copilul. Alimentaga nou-niiscutuluihfat~lilie. Liiuza ridicii numeroase probleme de profilaxie (de ingrijire). Dupii 3-4 zile. Dupii nqtere liiuza r k b e . De aceea este necesarii o kitelegere cuprinziltoare privind transform&ile biologice din aceasti fazii a procrea$iei. a p h t e in cursul sarcinii (4 siiptkn2ni). la domiciliu. iar la celdalt i se & o dilufie de lapte praf (formula. laptele va fi reglementat prin muls (de dorit cu ajutorul unei pompe electrice). Starea de satisfac$ie face ca unele suferinfe proprii sii treacii pe plan secundar. fn majoritatea canuilor. Desigur. Prin aceasta. Este de datoria asistentei de obstetricii s-o fereascii de tot ce o poate deranja (vizite inoportune. de vitamina D (D2 sau Dg fiecare aviind aceeaqi eficacitate). l h z a beneficiazii de asistenfa calificati a obstetricianului qi a moaqei. In maternitate. l h z a se va striidui sii aliipteze copilul. se administreazii dou5 vaccinuri: BCG (impotriva tuberculozei) qi antihepatita B. productia de lapte creqte treptat piing c b d gemenii sunt duqi acasii. mama p a t e lua qi tine nouniiscutul in brate in primele ore qi dacii nu este prea obositii qi epuizat2.n aproape exclusiv in grija pediatrului qi a asistentei de ocrotire. Liiuzia este perioada care incepe odati cu expulsia placentei qi se intinde piing la vindecarea pliigilor produse de nqtere $i involutia modific&ilor genitale qi extragenitale. Dupii aceea. in caz cii se opteazii pentru profilaxia rahitismului cu doze-qoc ("Stosstherapie") se administreaziio primii injectie cu 200 000u. nou-niiscutul poate fi somnoros qi nu este deloc interesat sii sug& De altminteri. spaime generate de starea copilului. Se produce sub influenta unor factori endocrini. care se ocupii de obicei numai de sugar. deja dupii 6-8 ore se poate ridica. ca qi sarcina. 94-122. bineinteles. Pe de alti parte. Procesul de involuiie are riisunet asupra intregului organism. va Pncerca sii-1 algpteze. Dacii mama nu are lapte suficient. Dupii o anestezie generalii. Cu fiecare m2. kimaternitate 4-7 zile.n este posibilB dacii. lipsa de confort qi igienii). Din cauza medicamentelor folosite pentru anestezie. Dupg rahianestezie (prin infepiiturii P miiduva spiniirii) mama poate alipta n pentru prima datB la scurt timp de la scoaterea Etului. Mama nu trebuie d descurajeze. ele riim2. Multe dintre ele sunt Pncii atit de agitate qi de pline de fericirea lor. fnainte de externare. mama p a t e aliipta pe fiecare sugar in parte. Este de .Mama 9 cbpitul sus. fnciit nu realize& epuizarea fizicii ~i nevoia de repaus. De asemenea. liiuzia comport5 o serie de perturbiiri functionale sau chiar imbolniiviri organice. dar de multe ori miqckile ei sunt stingherite de durerile de la locul opera$iei ~i din zona unde s-au injectat solutiile cu seruri qi medicamente. Ala'ptarea dupa' cezariana'. Vezi 2. Si dupg cezarianii.i. este necesarii o evolutie normalii a perioadei de lhzie. starea corpului mamei este bung. aceasta fiind mai comod. la fiecare masii aliipteazii numai un sugar. alimentarea la s2.nii cuprinde capetele ~i le sprijinii corpul pe antebrate. Ciind gemenii riimgn mai mult timp in maternitate (~2nd s-au niiscut prematuri sau/qi cu greutate micii). Prevenirea $i tratamentul lor sunt de o importang deosebit2 pentru revenirea femeii la starea de siiniitate dinaintea sarcinii qi naqterii. h timpul internkii P n maternitate.leg* de expulsia placentei. Femeile se comportii foarte diferit imediat dupii nqtere. de obicei. Lguza "rezolvii" problemele de ingrijire personalii dupii nivelul siiu de instrucfie qi in functie de conditiile materiale qi de civilizatia in care triiieqte. Dacii naqterea a decurs *ii incidente. de tratament (prezenp pliigilor riimase dupii naqtere) $i de noua posturii a mamei (aliiptarea) etc. dar ceriind mai mult timp. Prin for@lucrurilor.pag. liiuza simte nevoia sg ia copilul in brate. La masa urmiitoare se schimbii ordinea. Involufiauterinii mai depinde qi de contractiile uterului (ciind sunt dureroase se numesc "rburi").

dar ~i uitarea extraordinar de rapid5 a crelor de suferintli sterge din amintire tot ce ar putea sli o apese. gravida nu va aStepta 1-2 zile pentru a merge la closet. iar din a 2-a . Modificlirile hormonale din ziua a 3-a . Na~terea cezarianli prin nu impiedicli alliptarea. cezariana poate fi cauza unei mari oboseli. Capacitatea vezicii este crescutli. Vezicu urinuru' are inc5 un tonus muscular sclizut.a 3-a zi se va deplasa aproape normal. lliuza are nevoie de supraveghere medical5 special5 si de ingrijire calificatli. Scremetele nu pot sli redeschidli o cicatrice de episiotomie (vezi rnai sus tratalnentul constipatiei. care se fac zilnic in prima sliptlimlinli. legate de copil sau de restul familiei. atunci clind mama urineazli. Tonicitatea lor este influentatli favorabil de exercitiile fizice.a 5-a de lliuzie favorizeazli uneori o stare depresivli. La nivelul colului vezical se semnaleazli un edem care predispune. . tot rnai reduse $i se opresc dupli circa 2-3 sliptlimlini. in general se recomandli ca lliuza ce a nliscut prin cezarianli sli se ridice din pat chiar din a doua zi pentru a evita orice complicatie venoasli. in ziua a 10-a de lliuzie se aflli la nivelul simfizei pubiene sau cu 1-2 laturi de deget deasupra acesteia. Tranzitul intestinal si urinar sunt mai lente fat2 de o naStere pe cale joasli. la tulburliri mictionale cu retentie de urinli. Slingerlirile numite "lohii" sunt la inceput abundente. Uupa' episiotomie. eventual. Medicul va prescrie medicamente impotriva durerii pentru contractiile ~i durerile de la nivelul cicatricei. Uterul revine la normal dupli 6 sliptlimlini. se va tampona cu o compresli sterilli ~ i . Ele pot surveni foarte repede dupli nastere ~i se datoresc retractiei uterine. Uupu'cezuriuna'. corpul lliuzei va reactions ca si clind ar fi avut o naStere normalii. Pe llingli splillituri cu apli caldli ~i slipun. Dispar cam dupli 48 ore. jenli sau dureri la nivelul cusliturii. La femeile care allipteazli sunt rnai puternice ~i mai dureroase. Prezenta ~i cantitatea de slinge din lohii nu depind de alliptare. Medicul va prescrie un tratament local (pomadli antihemoroidalli) sau general (antiinfamator). in rest. Muschii ubdomenului necesitli timp rnai indelungat (peste 6 sliptlimlini) plinli i5i recaplitli tonusul. Ea are nevoie de liniste gi relaxare. ceea ce explicli faptul cli lliuza percepe rnai greu nevoia de a urina ("senzatia de mictiune"). D u ~ u nu este permis declit in a 5-a l sau a 6-a zi. Apar contractii dureroase. Este necesarli "reluarea" chirurgicalli pentru ca femeia sli nu mai sufere. inainte de a se ajunge la sondaj. nu numai bucuria cli are un copil. Ideale sunt saloanele in care mama st5 cu nou-nliscutul (rooming-in). Se poate aplica local o pungli cu gheatli. Un miros fetid constituie un semn de infectie. Pe fondul de modificliri vezicale din timpul sarcinii (stagnarea urinei) se explicli tendinta la infectii a cliilor urinare. Ava-numitele "zile cu lacrimi" reprezintli o tulburare sufleteascli treclitoare. Dacli este constipatii. La unele femei persistli incli multli vreme. in asociere cu scliderea tonusului muscular. sub form5 de cheaguri de slinge. Firele qi agrafele vor fi scoase intre a 6-a ~i a 10-a zi. Mucoasa care a inconjurat flitul se eliminli putin clite putin si se cicatrizeazli. va usca plaga cu un usclitor de plir pentru a grlibi cicatrizarea. el trebuie sli fie fad. Dacli durerea la locul episiotomiei persistli dincolo de 3 sau 4 luni trebuie neaplirat consultat medicul. De aceea uneori este nevoie sli se sondeze vezica pentru a elimina urina in primele zile dupli nqtere. a 5-a zi. Mirosul lohiilor trebuie verificat in fiecare zi.domeniul miraculosului cum natura tine sli recompenseze pefemeie pentru durerile pe care le-a suportat. In primele 8-10 zile dupli nastere. in prima zi dupli nastere fundul uterului se palpeazli la nivelul ombilicului si coboarli in fiecare zi cu un lat de deget. se vor incerca toate mijloacele pentru a ajuta lliuza sli urineze spontan.Ca orice interventie chirurgicalli. in a 4-a. Odatli cu revenirea tonusului muscular. Eforturile scremetelor din timpul na~terii provoacli uneori formarea de hemoroizi durerogi. mama va simti contractii. Dacli s-a flicut o episiotomie. devin seroase. Pentru cele rnai agitate se vor rezerva saloane mici cu anturaj reconfortant. Firele se "scot'. caracterizad prin griji insuficient motivate. Diureza este crescutli. Familia va f i avertizatii sli menajeze aceastli stare de instabilitate psihicli a mamei. A Revenireu uterului la normul Uterul incepe sli-~i reia volumul normal chiar din primele ore de dupli nastere. functiile vezicii se normalizeazli. Vulvu rlimine clitva timp mai mult sau mai putin mliritli dupli naStere.

Srinii femeii sunt situati pe suprafafa mu~chiului pectoral. temperatura axilar5 poate fi temporar mai ridicatii. singele ~i secretiile care se elimin5 dupB na~tere confin microbi.% 1 lapte pe zi. Transforma'ri hormonale. fngrijiri. Fomzarea laptelui este un proces complicat. glanda sebacee. care.Mama $i copilul LBuza urineaz5 mai mult. ea poate primi lichide dup5 4 ore. hormonii placentari se gBsesc in concentrafie mare in shgele lguzei. Cu toate acestea. grBsos ~i de leggturB. 3. f3r5 crevterea temperaturii. Amenoreea de lactafie este semnul unei hipofuncfii ovariene ~i se insofe~te sterilitate temporarg. ca urmare a unei inhibitii a funcfiei gonadotrope a lobului anterior a1 hipofizei. in dorinta de a ajuta "suirea laptelui" (vezi pag. Lenjeria de pat ~i de corp se schimbB des. 33). 1. in virful mamelei se gBseste mamelonul ("sfrircul"). Dup5 naStere. ouB) ~i vegetale. care i ~ reiau functia de i stimulare asupra ovarelor.12). dacB ajung pe mameloane. Funcfia ovariana'. areola mamar2. inconjurat de o suprafat5 circular2 numitB areolB. Prin consumarea de ?4 . in mod normal. de la roz ping la brun inchis (fig. pot produce inflamatia glandelor mamare s a u l ~pot infecta nou-nBscutu1. Chiar la lBuze care nu alBpteaz8. pigmentat2 viu. Chiar la lBuza sBnBtoas8. Temperaturacorpului. Trebuie sB se evite sB fie atinsB cu mina partea care se aplic5 pe pBqile genitale. necesare in l5uzie. numitii "mica menstruatie". sunt n i ~ t mici ridicgturi. came. deoarece se elimini excesul de apB acumulat in tesuturi in timpul sarcinii. iar dupB 12 ore se trece la un regim normal. in locul vergeturilor violacee din timpul sarcinii riimin n i ~ t dungi albe. se va pune o alezB de cauciuc sau de material plastic sub cearceaf. care vor persista in tot e cursul viefii. este nevoie de 6 s5ptBmini pin5 la prima menstruatie. aceastii concentrafie scade simtitor ~i dispare efectul inhibitor asupra hormonilor hipofizari (FSH ~i LH). grupate in n u m b e variabil. derivate ale laptelui. Opinia dupB care l5uza trebuie sB mBnince c i t mai mult ~i orice pentru a favoriza o rapid% recuperare a fortelor este eronatg.5-37°C). Fig. citeva zile. La unele femei apare o pierdere de singe la circa 3 s5ptBmhi dupB navtere. Facem aceastB precizare pentru . precum ~i de modul de fixare pe torace. Imediat dupB naStere. Temperatura se va m5sura de 2 ori pe zi.16). Glandele areolare (glandele Montgomery) se inf5ti~eazBca nivte glande sebacee (de grBsime) modificate. a inlBtura simplismul cu care se "imagineazr procesul de formare a laptelui. de alaptarea nu reprezint5 o protec@etotala ^mpotriva unei noi concepfii. 1 . Pigmentatia fefei ~i a mameloanelor dispare treptat. dar in mare mBsurB ~i de factori individuali. Alimentatia va confine lichide din abundenF. Pielea. fapt ce se concretizeazB in secretia de estrogeni ~i in reluarea procesului de maturare folicularB (ovulatie). i Alimentafia. pigmentat. La 80% din mamele care alBpteaz8 exist2 o amenoree de lactafie. De aceea. 2. frisonul se explicB prin r5cirea corpului ~i prin hemoragie. care se desf2qoarB sub controlul unor substanfe secretate de hipofizB (fig. q a cum este scris in unele drfi de vulgarizare. 1. Compresele sterilizate se schimbB in funcfie de cantitatea pierderilor de singe. Imediat dupB naqtere poate apiirea frison. se acoper5 plusul de calorii. 16 . in faza de furie a laptelui. proteine (lapte. Durata absentei menstruatiei (amenoreea) depinde de lactatie. mamelon. 1.Conformafia s2nului. o nouB conceptie (sarcing nouB!) nu poate avea loc decit in jurul acestui termen. temperatura lBuzei este cea obi~nuitii (36. Forma qi miirimea sinilor sunt variabile de la o persoan2 la alta ~i depind de repartifia tesutului glandular. Adesea l5uza este indemnat2 la consumarea unor cantitiifi mari de lapte de vacB. in timp ce linia albB abdominal2 rBmine inc5 multii vreme pigmentad. Pentru evitarea m u r d e saltelei.

clisma Ecutiinainte de nastere a golit intestinul. se recomandi un regim care s i contin2 vegetale din abundentii: salate de cruditgti.4"C va fi anuntatii medicului familiei. fructe. este bine ca liiuza s i se culce de mai multe ori pe zi pe o parte si pe burtii. iar alimentatia este constituitii in aceste zile predominant din lichide. curat qi confortabil. Intestinul are tendinta de ineqie. daci Mobilizarea precoce reprezinti una din misurile pentru profilaxia trombozelor. Pentru a evita aceasta se recomandi exercitii de gimnastick aplicafii de comprese ciildute in regiunea vezicii. inveliri in d o u i buciiti de pgnzii. bandaje sau alte obiecte de lenjerie sunt la originea infectiei mameloanelor (mastite). suturi). Se ajunge uneori la retentie urinarii.17). Eventual va lua 1-2 lingurite de lactozii dupii mese. chiar dacii are suturi a perineului. coborirea precoce din pat si miqcarea sunt eficace pentru stimularea diurezei. sub saltea. pentru a goli indeajuns venele profunde ale membrelor inferioare ~i ale bazinului. fn unele cazuri particulare. medicul va da alte prescriptii. fn multe maternitiifi s-a incetiitenit sistemul de a mobiliza liiuza la 2-3 ore dupii naqtere (prima datii pentru scurt timp). Gimnastica are efecte favorabile. i n acelasi timp. n (cezarianii. Bandajele vor f i bine spilate. in continuare. piline neagrii sau Graham. este recomandabil ca regiunea vulvarii s5 fie spiilatii cu a p i ciilduti. La femeile care au varice mobilizarea precoce este importanti. in general. fie printr-o eqarfi. favorizarea tranzitului intestinal ~i restabilirea capacititii de munci. a) pozitie corespunz5toare. in ziua a 2-a d u p i naqtere. se face o clisrnii. 1. miere de albine. Shnii liuzei trebuie ingrijiti cu multii atentie. closet civilizat. sutiene. I7 . se pune o piiturii ficutii sul. P spital qi mai ales n acasii. femeia nu are scaun. Dupii revenirea acasii. Aceasta nu este insii suficientj. Dacii liiuza nu are scaun nici cu acesta. dacii se mentine tendinta la constipatie. 41 . b) pozitie necorespunzLoare acesta nu a avut efect se introduce un supozitor. Silnii. se recomandii o pozitie corespunziitoare in pat (fig. care a fost fiarti P prealabil. La picioarele patului. Evacuarea urirzei este uneori dificili in primele zile d u p i nastere. cu umplerea qi inciircarea excesivli a vezicii (chiar 1 9 ' 2 litri). Murdiria qi microbii de pe comprese. cilcate qi tinute in dulap intr-un compartiment special. de obicei.Pozitia in pat a Iiuzei. fie printr-un sutien mai mare (folosit din luna a Sasea de sarcini) la care se secfioneazi conurile. Reglarea tranzitului intestinal (scaunele). De fiecare dat5 cind femeia urineazi sau are scaun. vor fi tinuti in pozirie ridicatii. este bine s i se controleze in continuare temperatura timp de 2 siiptimini. chiar dacii nasterea a comportat o interventie operatorie A b Fig. pentru a usura revenirea singelui dinspre gambe si coapse spre inimi. I. Dupii revenirea la dorniciliu. fie printr-un bandaj. in a 3-a dimineafii. Orice ascensiune peste 37. un laxativ.Pulsul ~i temperatura se controleazi de 2 ori pe zi. compot de prune. fn . de aceea obstetricianul recomandi. timpul primelor 2-3 zile.

ce cade pe umeri.cji rnai tilrziu. De clteva ori pe zi se recomandii "biii de aer" ale shilor. ceea ce permite baia. Oprirea lohiilor se considerii ca semn al inchiderii colului uterin. pe lhgii repausul de noapte d . compresele se indoaie cu fafa dinspre mameloane in interior. Dacii lohiile rnai shgereazii sau dacii nouniiscutul a fost scos prin cezaxianii. infepiituri etc. in afar2 de cazul c h d sunt in mod special recomandate de medic. Mama care aliipteazl are nevoie de un plus de energie.2. g) Lguza nu trebuie sii stea tot timpul in pat dupii externare. riini. Orice modificare a mameloanelor (shgeriki. Odatii cu navterea. calciu. fuainoase vi dulciuri. fructele vi zarzavaturile consumate =ii sii fie bine spaate etc. baia general5 se face . o nouii sarcinii Solicitareamamei prin sarcin5. pudre sau lotiuni recomandate de medic. Lenjeria de pat vi de corp se schimbii des. L h z a este rnai receptivii la infecfii. dar cu proteine (lapte. chiar in caz de scurgeri. mama iqi va spas cu grijii miiinile. in ambele ciiliitorii trebuie ajutatg!". Nu se vor aplica declt pomezi. iar intreg organismul are nevoie de rnai multe luni pentru a se termina cu toate solicitkile din timpul sarcinii qi navterii. nu aibii incii stabilitatea necesar5. e) L h z a poate ieyi din casii la o siiptgmlnii dupii externare. c h d face duv va piivi in cad%cu atenfie qi se vor lua urmiitoarele miisuri: pentru evitarea aluneckilor sau ciiderilor. fn caz de dureri mari se va anunp medicul obstetrician. greutatea scade cu circa 6 kg. cada necorespunziitoare. A v h d in vedere cii s-ar putea sii . din punct de vedere organic. in decurs de clteva luni se ajunge la greutatea de dinaintea sarcinii. Mama nu va c h t a sii "scape" prea repede de acest plus ponderal. ingrijirea vi aliiptarea sugarului. Organele nu revin perfect la locul lor declt ddupii circa 4 siiptiimlni. va fi ridicat vi s t r h s cu un batic. Totul va decurge cu bine dacii l h z a se organizeazii in ava fel inclt sii se poatii odihni. mai ales dupl episiotomie. roveafii) sau a slnilor (mastita!) impune anunprea medicului. lhgii cada de baie se va pune un griitar de lemn sau un prev rnai gros. cu proteine. f) Munca in gospodiirie se reia treptat. sunt o parte din cauzele favorizante ale imbolniivirilor. d) Dupii revenirea acasii.M a m a @ copilu2 Toate manipulikile obiectelor de rnai sus se fac cu mlinile spaate in prealabil. Dup& revenirea acas& Dupii intoarcerea acasii mama se simte incii obositii. gros. 0 veche zicalii sung astfel: "0femeie are nevoie de 9 luni pentru a deveni mamk o mamii are nevoie de alte 9 luni pentru a redeveni femeie. a) Igiena corporala'. b) Greutatea. va fi examinat5 inc5 o d a d de medicul obstetrician (la 4-6 siiptiimhi). Sii-vi programeze mici plimbiiri. P W l lung. sutienul vi/sau bandajul se schimbiide indatii ce se murd2resc de lapte. fiirl exces de grkimi. fier vi vitamine.3. dar e bine ca. iar imbiiierea in cad5 este permisii dupii 2 siiptrSm2ni. p h z a triunghiularii. dupg 2-3 sgptiimhi. bandajul se strhge corect vi se pun ambele sub pernii. Baia nu trebuie sii fie nici prea caldii vi nici prea lungii.~ i asigure un repaus la orizontalii de rnai multe ori pe zi. Compresele sterile se schimbii zilnic. fnainte de fiecare supt. Pro$laxia infecfiilor. care vor fi @nu@ descoperiti timp de 20-30 minute de 2-3 ori pe zi. . care va trebui sii constate revenirea la pozifie normal2 a organelor genitale interne vi vindecarea totalii a riinilor cauzate de navtere. Liiuza poate face d u imediat ~ dupii navtere. acumulate in timpul internikii in maternitate. prosoapele comune. c) Nu va face irigafii vaginale. Cu o alimentatie variat2 ecbilibratii. h) Dupii 2 Zuni poate avea. Mama va face pauze dese in tirnpul intregii zile vi dacii este posibil o siest5 dupii amiaz& Nu este bine d se griibeascii sii rezolve treburile gospodiire~ti. came) vi multe vegetale. iar in cad%o bucat5 de rogojinii sau de postav vechi.). lenjeria incorect spiilatii (Eirii sg fie fiarti vi Brii sii fie ciilcatii!). Unghiile vor fi Gate scurt. Mameloanele se vor menaja cu grij& Closetele murdare. De aceea va fi ferit5 de orice sursii de infectii (persoane cu guturai. Se incepe cu ridicarea bandajului yi a micilor comprese sterile ce acoperii mameloanele. Ceea ce r h l n e din plusul de greutate inregistrat in timpul sarcinii scade incet. fisuri. fntr-o primii perioadii se va evita masajul abdomenului. care va face recomandiirile necesare. constituie motiwl pentru care se recomandz 1. furuncule. in primul rlnd este de datoria soplui vi a restului familiei de a ajuta pe mamg. murdikia de sub unghiile lungi.

Se consider5 optim intcrvalui de 2 ani intre prima ~i a doua sarcin5. S e incepe cu exercitii de respiratie abdominalj. . toate cute!e pieliij. Trunspircltiilr uhutzdente se observli la majoritatea Iburclor. av2nd grijj ca in expiratie s5 se mLlschii peretelLli Apoi dac5 lgLlza nu are perineotomie. Lenjcria inti m i se va schimba des si cu un burete sau un tifon se vor s p d a cu ap5 c5ldutS zonele rndi predispuse (regiunea genitals. 1 .18).4.3. Persistenta relax5rii musculare.Girnnastica liiuzei Se face in scopul de a ajuta organisniul in procesul de revenire la normal. Aparatul muscuio-ligamentar relaxat si destins trebuie s5 revin5 la dimensiunile gi pozitia normals. abdomenul. siinii. Miisuri anticonceptionale dupii ncqtere Dac5 n u m a se simte bine. Oboseala. poate avea repercusiuni asupra pozitiei ~i filnctiei organclor interne.3. 1. micile incidente de dup5 na$tere nu sunt propice pentru reluarea relatiilor sexuaie prea curiind.Girnnastica 15uzei. Fig. 18 -. 1.3. Cu atst mai mult nu se poate $ti sigur ciind poate reveni capacitatea de conceptie.Sarcina s i nqterea intervale mai mari intre sarcini. abdominal5 si perineal5. femeia poate reiua repede vista sexual5 (la 3-5 sZpt5m2ni). Din primele zile dup5 n a ~ t e r epot fi fgcute uneie exercitii de gimnastic5. sub5oar3. menstruatiile apar dup5 6-8 slipt5msni la femeile care nu algpteaz5. Asa cum s-a amintit mai sus. in urma ~nodificririlorsi \oiicitiirilor la care a fost supus in cursul sarcinii ~i nasterii. incepilnd din ziua a 5-a poate face si alte exercitii (fig. I .

uneori numai dupii ce hceteazii sii aliipteze. de asemenea. medicul va putea. Dacii mama aliipteazii. . Mijloacele anticoncepfionale sunt excluse. sii o prescrie. Absenfa menstruatiilor nu inseamnii cii femeia nu este fecundabilii. de ovule sau de bureti ce se pot plasa cu 10 minute inainte de raporturile sexuale. deci. Mijloace anticoncepfionale recorndate.sterilet. pentru femeie se pot folosi: . Imediat dupii naStere nu se poate recurge la: .Mama s copilul i iar la celelalte ceva mai tiirziu. Ea poate declan~amici sdngeriki vulvare.spermicidele sub formii de creme. Pentru a evita o nouii sarcinii prea apropiad trebuie. sii se ia miisuri anticonceptionale. survine o hipercoagulabilitate a s8ngelui care persisd cam 3 siiptiim8ni dupii naStere ~i de aceea nu se vor recomanda pilule prea putemic dozate. inaplicabilii adta vreme c8t nu a avut loc prima ovulatie. care riscii sii fie eliminat ~i care nu poate fi aplicat decdt dupii 2 luni de la naqere. Aliituri de prezewativul pentru bFirbat. 0 ovulafie p a t e surveni la 25 de zile dupii nqtere. in schimb. Aliiptarea nu este in nici un caz un mijloc sigur anticonceptional. . .pilula progestativii microdozatii va putea fi utilizatii la 10 zile dupii naStere dacii mama nu aliipteazii ~idacii nu exisd nici o contraindicafie. intrucdt este compatibilii cu aliiptarea. trebuie sii se evite orice toaletii intimg timp de douii ore inainte ~i dupii raporturile sexuale pentru a nu distruge actiunea spermicidelor . chiar ~i inainte de a reap&-eamenstruatia.metoda urmikirii temperaturii.

alimentarea sugarului mare (fig. Perdelele. Cadrul vietii Ava cum s-a rnai spus. Se pot forma deprinderile de ordine. Daci4 familia nu are la dispozirie deciit camera care semevte ~ide buciitkie. uvor de aerisit. toate ingrijirile se fac in condirii . deoarece suprainciilzirea ~i aburii predispun la imbolniiviri. sau accidentele pot fi evitate. La inceput camera separat5 pentru sugar cu sau ft51-g mami4 prezinti avantajul cii sugarul este rnai lini~tit. din resiituri neinflamabile. Parchetul prezinti4 riscul aluneckii ~iintrefinerea nu este u~oar& Pardoseala cu ciment sau mozaic este rece pentru copilul care se tArii~te. fn camera copilului sunt necesare urmiitoarele mobile: patul. Paturile vor fi plasate rnai departe de perdele. apropiere prea mare de copil.1. lucrurile lui sunt separate ~ila indemhii.1. Ideal este ca inciiperea copilului sii comunice direct cu camera pkinrilor. La ferestre. u ~~is& se vor fixa gratii de securitate. care sunt excitante. Cordoanele de la perdele pot fi cauza moqilor prin sphzurare la copiii mici. care si4 impiedice pe copil si4 introduci4 degetele. nu spre strad5. constituie soluriile cele rnai bune. camera respectivii nu va semi nici de camerii pentru musafiri ~i nici pentru televizor. 2. Acolo unde exist5 posibilitatea amenajci unui spafiu separat pentru copil (in majoritatea cazurilor mama locuie~te cu copilul in aceea~i camerii).1. draperii). Mocheta este pliicutii. infecrii ale pielii prin contact direct etc. dar se poate imbiba cu praf. evitarea accidentelor etc.1.1. care predispune la alergie. in timpul ~colarizkii. bibelouri. fnveliSurilelavabile din plastic (linoleum). prima problemii este fixarea spariului unde va fi instalat copilul ~imama la intoarcerea de la maternitate. ~i in stilul siiu personal. un dulap pentru lenjeria ~i juciiriile copilului ~ i rnai tiirziu. Se indicii inciiperile cu expunere spre sud ~i sud-vest. trebuie sii fie solid agi4rate pentru a nu ciidea ~ia sufoca copilul. In acela~i timp. masa de iflavat. tuse.1). Este un sacrificiu pe care piirinrii trebuie si4-l accepte in avantajul copilului. fn familiile in care copilul locuie~te aceea~i in cameri4 cu adulfii.2. insoritii. trebuie insistat cii aceasti4 sosire implicii o mare responsabilitate a pkinrilor. Camera copilului Indiferent de dimensiunile locuinrei. copilul poate sii-~i organizeze studiul in lini~te independen@. Pre~urile covoarele sunt responsabile de numeroase ~i ciideri daci4 nu sunt fixate. lucioase. pot sii-~i satisfacii setea de mi~care de joc. dupii vh-sta de un an. scaunul pe care st3 mama ciind aliipteazii.parchetul. un scaun inalt pentru .). Amenajarea interioarii. este absolut necesarii o aerisire susrinutii. se va alege camera cea rnai luminoasii. Se evitii oglinzile ~i tablourile din cauza accidentelor pe care le provoacii . lavabile) pentru cii. Se evit5 sursele de praf (covoare. de preferat cele opace. de preferat spre griidinii. de comoditate. Instalarea copilului i familie n 2.). venirea unui copil intr-o casii este un prilej de satisfacrii ~ide fericire.1. ici 2. Prizele electrice trebuie prevkute cu dispozitive de siguranrii sau acoperite cu leucoplast. scutit de contactul prea striins cu ceilalri membri ai familiei (care-i pot transmite diferite infecrii prin s k t . Pardoseala. Folosirea locuinrei ~i a modului de via@ trebuie regiindite pentru a asigura conditiile corespunziitoare desfii~uri4riinormale a vierii (dezvoltare fizici4 ~i psihomotorie. copilul le mikgiile~te. Mobilele trebuie sii fie stabile ~iuvor de intrefinut. Culorile pastel sunt mai odihnitoare. far: de cele r o ~ isau verzi. aspiratorul trebuie folosit zilnic. intrerinerea i trebuie sii fie uqoari4 (hiirtii pictate. schdurile. Perew. Pe mi4sura cre~terii copilului apar ~i alte motive ca el qi frarii siii sii aibi4 camere separate. iar aerisirea se face in mod corespunziitor.

se vor folosi sticle cu ap3 cald3 la 50°C. inthpinii uneori riscul imbolnilvirii. In timpul imbgierii este suficientg o temperaturg de 24°C in camerg. in jur de 18-22°C la copilul mai mare. Curifenia carnerei trebuie Ecut%zilnic.1 - Camera copilului. Iarna. Aerisirea. Agitatia. liJ s%nu se usuce lenjeria in camera in care locuie~te sugarul. aerul ~i lumina care p%trundprin fereastra deschiss nu pot inlocui efectele favorabile pe care le are in cglirea sugarului scoaterea lui afar% in aer liber. Este interzis s%se arunce scutecele murdare pe du~umea sau s%se "str2ngii" intr-un colt a1 camerei. aerul umed. mai ales cei care triiiesc in apartamente moderne. Variapile mari ~ib r u ~ t e ale temperaturii sunt prost resimtite pentru sugar. cu o c&p%umed%(nu cu mztura!) sau cu aspiratorul.Colturile mobilelor vor fi invelite cu adezive. Credem c%pentru obiceiurile noastre (teama de "curent" $i de "frig" fac parte din folclorul nostru). care s%atenueze ~ocurile. Multi copii au mucoasa nazala uscat%printr-o incglzire central% Fig. i n zilele excesiv de ciilduroase ferestrele se deschid numai dimineata ~i spre sear%. c intr-o camera suprainc%lzit% (peste 2527°C) sau prin infqurarea copilului in prea multe scutece sau piituri se poate ajunge la aceleqi accidente. Se va u m k i tot timpul dacii m2inile ~ipicioarele copilului sunt ciildute ~i bine colorate. Vara se pun site la ferestre sau se intinde un tifon deasupra patului. este mai bine pentru copil.dac% prost utilizatg. scoaterea la aer ~i ciilirea. temperatura ideal% este de: 22-24°C pentru nou-niiscut ~i sugari in primele luni. isi inchipuie c%. Temperatura nu trebuie s%coboare niciodat2 sub 16°C. in lips%de radiatoare electrice. La copiii o b i ~ n u i t is% stea in camere prea inciilzite. In timpul verii este necesarg o atenfie deosebiti in zilele de caniculil. camera se aerise~te de mai multe ori pe zi.printr-o fereastrs intredeschisi copilul fiind ferit de curentul aerului direct. In timpul iernii.2. pentru c%sugarii fac uneori un sindrom de suprainciilzire ( ~ o caloric). pentru ca in camerg s%fie rgcoare. .Boneta este inutila' in timpul cat copilul sta' in camera'. Un termometru de camerg este indispensabil. de dorit in timpul zilei.in restul zilei se coboar%perdelele sau jaluzelele. in general.invelite intr-un scutec (pericol de arsuri). Temperatura locuintei constituie un element important in ingrijirea corecta ~i pgstrarea s%n%t%!ii noun%scutului~i sugarului. Multi parinti. ascensiunile febrile sunt determinate frecvent de suprainc%lzire. Aerul poluat. Este de dorit sii nu se spele ~i nici ore este mai cald in casii. curentii de aer qi fumul de tigar%exercitii o actiune nefasti asupra sk%titii~i somnului copilului. insomnia. Temperatura ideal% trebuie s% fie uniform3 (in timpul noptii qi a somnului de 17-20°C. unde sii r%m2n% intregi. inchise emetic qi pusein p%tut. in timpul verii se va asigura o ventilatie permanent%. & orice anotimp. iar in perioadele de veghe 22-24°C). prin intermediul unei camere vecine.

in schimb. l marginile acestuia cu ajutorul unor qireturi. bine fixat. pe I h g i prep1 ridicat.Sistemul de indlzire ideal este cel care poate fi reglat qi In acelaqi timp nu usuci aerul (soba de teracoti. Distanla dintre doui gratii s i fie sub 7. sobe de fier ( ~ 2 n d ajung la rovu permit emanaliile de gaze toxice). prezinti inconvenientul c i nu poate fi folosit peste vksta de 4-5 luni. uqor de spilat (din lernn. Recomandim patul de dimensiuni mai mari (70 x 140 cm) in care copilul poate dormi p2ni la v h t a qcolari. caloriferele cu dispozitiv de reglare. Mobilierul. uqor deplasabil (fig. 47 . sobe speciale). Nu este indicati ciptu~ireaco~ului muqama sau material plastic. Se vor evita accesoriile decorative (perdele. p u t h d fi deplasate uSor.5 cm pentru ca sugarul s i nu-qi strecoare capul printre ele. cu un coviltir de tifon. coquri cu tot felul de adaosuri (podoabe etc. volinaqe etc.). Paturile trebuie s i fie robuste (mai ales grilajele qi somierele) pentru a rezista la zbenguielile copiilor mai mari. Este bine ca grilajul patului s i fie Pnalt (iar somiera solid5 perfect orizontali) s i fie previzut cu dispozitive de reglare a fixiirii somierei ~i grilajelor in funclie de inillimea mamei qi v2rsta copilului. in ultimul timp au apimt leagine. farfurii intinse) pline cu api. s i poati cobori singur din pat. in apropierea sursei de cilduri (pe sobe sau I2ngi radiatoare) se vor pune recipiente (castroane. a) C o ~ u lFiecare copil trebuie si-si aibi patul lui.2. grilajul lateral $i adfincimea se regleazg dupg talia copilului. sobele de cirimidi). cu deoarece impiedici ventilafia. c2nd copilul creqte. ocupi loc pulin qi se transport5 uqor. b) Patul. din metal sau din material plastic). Doui dintre aceste gratii este bine s i fie deta~abile pentru ca rnai tilrziu. Mobilele din camera copilului vor fi reduse la strictul necesar qi vor fi simple. iar la tar5 . va fi acoperit. incilzirea cu cirbuni (emanalii de oxid de carbon) aragaze. la nevoie (pentru a feri copilul de insecte). Pe fundul coqului se aqazi o salteluli confeclionati tot din p2nzi (umpluti Fig. cu un echilibru perfect. stabile (si nu poati fi impinse de copil) uvor de deplasat de citre adulli. special confectionat pentru copii. C2nd coqul este in gridini sau pe de balcon. Cosul de nuiele prezinti avantajul c i permite manipularea cu uqurinli. nu prezinti nici un avantaj practic. C2nd sugarul incepe s i se rostogoleasci si/sau s i se ridice la qezut. este ieftin. Sunt vitimitoare pentru copil: incilzirea cu petrol (Iimpi.2 . coqul se schimbi cu un pat prevkut cu pereli laterali suficient de inalti. Este neigienic $i periculos obiceiul ca acesta s i doarmi in patul mamei sau cu fralii mai mari. care se prinde de l . intrucilt favorizeazi acumularea prafului.C o ~ ude nuiele.) care.cu iarbg de mare. b) Pat de sugar transformabil mai tkziu in pat de copil. 2. fir5 pericolul de a cidea. .cu foi de ~tiulefi porumb). 2. Materialul din care este Fig.2). Paturile cu rotile sunt practice. C o ~ use ciptuqeqte cu p2nzi simpli. in primele luni de vial5 este mai practic coqul simplu de nuiele.3 .la o r q e .Patul pentru copii: a) Pat cu bare. av2nd griji s i se confeclioneze 2-3 schimburi.

confectionat va fi lucios, atractiv colorat. Fixarea p w l o r componente (indeosebi grilajele) se realizeazii cu vuruburi vi/sau balamale care sii nu poad fi desacute de copil. Paturile de fier sunt rnai rezistente, se cur&@ rnai uvor vi rnai bine. Patul se plaseaziihtr-un loc luminos lipsit de curenfi de aer, rnai departe de soba incdzid, niciodatii sub perdele, draperii sau tablouri, oglinzi, la care sii ajungii copilul. c) Masa de infa'fat.Servevte la imbiiierea, isavatul vi schimbatul copilului. Este foarte practicii dacii este previizud cu rafturi sau sertare, h care se pktreazii lenjeria vi obiectele necesare copilului (fig.2.1). in familie, aceasta se poate improviza, ciiut2ndu-se solufiile cele rnai economicoase: o masii, un birou, un dulap rabatabil. Pe masa de infivat se pune o saltea mic$ iar h lipsa acesteia o piiturii indoitA de rnai multe ori. Cele rnai bune sunt mesele de infivat cu sertare vi acoperite cu o dblie ''in covat8" (fig. 2.4).

d) Ca'miorul pentru sugari trebuie sii indeplineascii unniitoarele condiiii: sii fie suficient de inciipiitor, sii aibii arcuri bune; sii nu fie prea a&c, pentru a se putea asigura aerisirea; sii fie uvor de spiilat; sii fie c2t rnai uvor pentru a putea fi deplasat cu uvurinp. Coviltirul se ridicii numai h caz de ploaie. in rest, c%xciorul se tine deschis, pentru a se asigura o bun5 ventilaiie. Accesoriile decorative (perdelufe, funde etc.) sunt inutile vi neigienice. C2nd pikintii locuiesc la etajele superioare ale unui bloc se alege un c%xcior pliant care poate fi transportat cu liftul. In ultimul timp se v h d multe modele. Unele din ele sunt complicate vi greoaie. Se vor alege cele rnai simple, uvoare, reglabile h funcfie i de v2rsta copilului v de nevoi (locuing la etaj, transport in mavin8 avezarea sugarului in diferite poziiii: culcat, semiqezhd, vez2nd etc.). CPntarul pentru sugari este necesar pentru m M e a crevterii greudiii in primul an de via@ (in primele luni, c2ntiirirea se face siiptiknhal, iar dupii 8 luni, in fiecare lung).

Fig.2.4 - Masa de i n e a t cu tliblia in "covatli".

Este obositor vi chiar &uniitor pentru liiuz5 sii se aplece intr-o pozi@eincomodii pentru a ingriji nouniiscutul vi sugarul. Pe mas%se pot pktra la indemhii scutece de schimb, mici obiecte necesare h orice moment; se realizeazii astfel o economie mare de timp vi de eforturi pentru mamii, iar pentru sugar un plus de securitate (nu va fi liisat go1 pentru chtarea unui obiect; dacii este rnai mare se poate riisuci vi ciidea jos). Masa de hfivat se avazii in apropierea covului (patului) copilului, intr-un loc ferit de curenfi.

Pregiitirea obiectelor pentru infiivat vi acoperit sugarul ar trebui acute sau procurate de gravida pe indelete, cu c2teva siipth2ni inainte de navtere. In situatia in care nu s-au Bcut nici un fel de pregiitiri, tatid trebuie sii injghebeze un trusou necesar la ievirea din maternitate. Cumpkiiturile se vor face in funcfie de anotimpul in care se navte copilul (vara, iarna). Se aleg obiecte din bumbac $i din l h k Pentru nou-n5scu~ cu keutate mic5 vi mijlocie la navtere, se cumpikii obiecte cu mikimea de 0-3 luni. La nou-niiscuiii cu greutate mare (peste 3 500 g) se procurii de la inceput obiecte cu mikime de sugar de 3-6 luni. Este bine sii se cumpere un n u m k mic de obiecte pentru cii sugarul crevte repede: 10 cm in primele trei luni. Pentru familiile hstiirite sugerikn unniitorul trusou: - un set de chilog scuqi, absorbanti, denumifi vi la noi h prii "Pampers" (vezi "Scutecele"); - 6 "bodys", folosit vi la noi in prii tot cu denumirea englezeascii vi care consd dintr-o chiivu@ cu m2necii scurtii (rar cu mhecii lungii) care face corp comun cu un chilot scurt, acoperii trunchiul vi chilotul

absorbant, fiind fixat intre coapse cu 2-4 capse sau nasturi; - 2 bonete de bumbac; - 2 perechi de boto~ei; - 3-6 ciimqute; - o piiturii pentru acopent; - o ciiciulitii de 1Bnii ~i o "canadianii" cu glugii in anotimpurile riicoroase; - pentru donnit: o c h a $ i cu mBnecii lung5 ~i cu deschidere in fat; sau un sac de dormit din material subtire (vara) sau matlasat (iarna). De asemenea, se vor procura obiecte pentru baie (vezi pag. 77) ~i pentru alimentatie (vezi pag. 110). in siiptiimBnile urmiitoare trusoul se va completa cu obiecte necesare plimbiirii (^mbriiciimintemai groasii etc.), e ~ a r f e saci "port-bebe" (fig. 2.5) ~i scaune sau pentru ma~inii (pentru detiniitorii de masinii).

Dacii pikintii nu pot sii-qi cumpere vreun dispozitiv sau scaun pentru maqinii, mama va tine sugarul fn brate. La cobor%e, mama va i e ~pe uva dinspre bordura striizii i ~i niciodati pe partea dinspre carosabil. Indiferent de vkstii, copilul nu va fi tinut pe scaunul din fa$ si nici chiar pe genunchii mamei.

2.1.1.3. Purtarea in brate
Sugarul mic trebuie culcat intr-o pozitie comodii pe spate sau pe o parte (nu pe burtii!). CBnd este luat si purtat in brate, mama trebuie sii fie atentii pentru c5 ii cade capul. El i ~va tine capul intre a 2-a ~i a 3-a lung i si va sta pe Sezut de abia la vBrsta de 6-8 luni.

in figurile 2.6 - 2.9 sunt schifateciiteva variante de h ridicare, de luare qi de iinut sugarul 5 brafele mamei.

Fig.2.6 - Ridicarea ~i luarea sugarului mic in brafe in 3 variante. Se observa grija pentru a-i sprijini capul (a, b, c).

Fig.2.7. - Purtarea in brafe a sugarului mic in 3 variante (1, 2, 3).

50

I

Fig. 2.8. - fntoarcerea sugarului mic. Mama cuprinde cu m2na sGngii u m h l sGng al sugarului, iar cu dreapta fixat5 sub ceafa acestuia tl intoarce pe o parte sau pe bu&.

Fig. 2.9 - Purtarea gi $nerea In brate a sugarului mare (3 variante).

2.2. ingrijirile nou-niiscutului in familie (data iesirii

din maternitate - a 28-a zi de viatg)

Perioada de nou-nhcut (0-28 zile) constituie etapa de adaptare la viala extrauterin5. Este perioada cea mai grea in ceea ce priveqte ingrijirile care se cer din partea mamei, medicului qi asistentei de familie.

Alimentafia, ingrijirea pielii qi crearea unor condifii corespunziitoare ale mediului extern (imbriichinte, camerii corect incdzitli qi aerisitii, adaptarea vie@ de familie la sosirea noului venit, deprinderea mamei sii

observe qi sii ingrijeascii nou-ngscutul) sunt de o importang considerabilii. Mama trebuie sii invefe sii deosebeascii limitele normalului privind starea qi manifestiirile nou-niiscutului. Acest deziderat se impune din primele zile, deoarece in aceastii perioadii au loc o serie de incidente fiziologice (icter, scidere in greutate, erupfii cutanate etc.), iar imbolniivirile au tendintii de generalizare si evolutie rapids. Pe Ilngii acestea, de o important5 mare este cunoaqterea caracterelor neuromotorii ale nou-niiscutului. De la o fiing care d o m e tot timpul, cu o f a g inexpresivii, cu pleoape strlnse, nou-niiscutul ajunge (dupii 3-4 sgptiimlni) sii "vadii", sii fixeze qi sii urmiireascii cu ochii pe mamii sau un obiect care este m i ~ c ala 30-40 t cm de fata lui. Din primele zile se intoarce clnd simte mirosul shului mamei sale sau, uneori, vocea. Puterea de perceptie este inaintea posibilitiitilor motorii. Nou-niiscutul trebuie sii fie urmiirit de ciitre asistenta de familie cu ajutorul mamei, care fiind tot timpul cu el este mai in miisurii sii descopere progresele sau anomaliile de dezvoltare ale sugarului. Numai mama are posibilitatea de "a descoperi" la copil clnd qi cum geme, sclnce~te, {ips, strhutii, se intinde, suge ~i inghite.

Externarea mamei qi nou-niiscutului la termen siiniitos din maternitate, se face intre a 3-a qi a 7-a zi de la naqtere. Laplecare, mama se va informa de la medicul pediatru care a ingrijit nou-niiscutul despre urmiitoarele: a) greutatea ~i lungimea nou-na"scutu1uila nagere si la plecarea din maternitate; b) ama"nunte despre alimentatie (orarul; dacii nouniiscutul a primit qi altceva in afar2 de laptele de mamii; d a d s-au intlmplat dificultiiti de alimentatie etc.); c) daca' s-au aplicat tratamente medicale noun6scutului (ce medicamente, ce doze, durad, de ce ); d) ce scor Apgar a obfinut nou-niiscutui in momentul nqterii; e) daca' nou-na'scutul a necesitat manevre de reanimare (administrare de oxigen, internare in sectia de reanimare) sau dacii a prezentat vreun semn de alarms (convulsii etc.); f) daca' afost vaccinat B.C.G. si cu vaccin impotriva hepatitei B;

g) daca' s-a administrat vitamina D3 (sau Dl) in si ce doza'; h) dacii in perioada respectivii au fost infectii (diarei, infecfii stafilococice cutanate, infecfii respiratorii etc.); i) dac2 s-au efectuat testele pentru depistarea fenilcetonuriei ~ i l s a u mixedemului. a in vederea primirii acasii a sofiei qi copilului, tat21 mai are de Ecut urmiitoarele: - Se va sEtui cu medicul de familie qi cu asistenta de ocrotire de la dispensarul teritorial de copii asupra urmiitoarelor probleme: a) pregiitirile necesare pentru transportul mamei qi nou-niiscutului acasii (mijloc de transport, obiecte necesare inE~2riiqi invelirii nouniiscutului); b) obiecte necesare pentru ingrijirea nouniiscutului la domiciliu ( c o ~ scutece etc.); c) fixarea , locului unde va fi instalat copilul in locuing; d) modul cum trebuie sii se comporte cu mama ~icu nou-niiscutul; e) indicatii despre alimentafia sugarului qi Iiiuzei. - Va apela la o rudii apropiat2 care sii o ajute pe Iiiuzii in primele s2pt2imlni dupg naqtere. Practic qi psihologic, dupii experienta noastrii, mama sotiei este persoana cea mai indicatii. - Paqnic, dar hoGrlt, va lua toate miisurile pentru excluderea oric5ror vizite inoportune f primele zile n dupii reintoarcerea sotiei ~i sugarului din maternitate. - Chiar d a d p h i i acum nu a Ecut-o, tatiil este dator ca, de acum inainte, cel pufin in primele luni de via@ ale sugarului, s2 se ocupe de toate problemele de aprovizionare ale familiei ~i sii se integreze in toate treburile de gospodiirie interioarii. Primele zile dupa' venirea din maternitate. Dacii totul a decurs normal, mama ~i nou-niiscutul sunt externati din maternitate clt mai repede, de obicei inceplnd din a 3-a zi dupii naqtere. Este un mare avantaj clnd mama qi nou-niiscutul sunt aduqi clt mai repede in familie, unde este locul cel mai potrivit pentru adaptarea nou-nibcutului ~i pentru noua misiune a mamei. Instalarea secretiei lactate, legiitura permanents mamiicopil, uniformitatea mediului inconjuriitor, ingrijirile fiicute de aceeaqi persoan2 qi evitarea infecfiilor intraspitaliceqti sunt clteva din avantajele aducerii precoce a mamei ~i copilului in mediul familial.

Z i l e l e si s ~ p t b m 6 n i l e care umeaz& sunt cele rnai grele.
fn prezent, in fara noastrii, toti copiii se nasc in maternitate. Datoritii acestui fapt, primejdiile care
, .

phndeau pe mam5 ~i nou-n5scut in momentul naqterii, prin lipsa de asistent5 medical5 ~ide conditii de igienb, au d i s p b t . Ceea ce face statul pentru asistenla na~terii trebuie continuat ~i in familie in ingrijirea copilului. in trecut, experienfa ~i superstitiile se transmiteau de la o generatie la alta, iar mortalitatea nou-n5scutilor qi a mamelor era mare. in conditiile vietii moderne cresterea unui copil nu rnai poate fi l5sat5 pe seama "instinctului matern". Cei doi parteneri, tat51 ~imama, trebuie s5 fie constienti c5 "misiunea de p c n t i " este cea rnai important5 din cadrul existenlei fiec5ruia dintre noi. Dac5 nu a Ecut-o phn5 acum, tat51 copilului este dator s5 anunfe medicul de familie de la care mama va primi indrumikile necesare. Chiar din a doua zi, mama si nou-ngscutul vor fi vizitafi de c5tre medicul de familie sau medicul particular qi de asistenta de ocrotire. Medicul de familie examineaz5 in mod periodic sugarul. Chiar dac5 este s5n5tos, once copil trebuie urmilrit de medic. Nou-n5scutii s5n5tosi sunt examinafi la domiciliu, sugarii s h 5 t o ~ vor f i d u ~ la cabinetul i i medicului de familie. Acesta va urm5ri greutatea, dezvoltarea motorie qi psihic5, va fixa alimentatia qi va elabora un plan de prevenire a imbolniivirilor (administrare de vitamine, vaccinilri, d i r e prin aer, soare si exercitii fizice etc.). Caietul copilului 0 muma' tdna'ra' are o multime de intreba'ri de pus medicului ~iasistentei de ocrotire. Acestiu vor da, verbul $.i in scris (intr-un caieb special), indicutiile corespunza'toare; in acela~i caiet mumu vu nota toute intrebu'rile,pe mu'suru' ce-i vin in minte. Pe copertu caietului se vor nota: numele si prenumele copilului, evolutia sarcinii, data naqterii qi a ertaminkii din maternitate, greutatea ~i lungimea la navtere, perimetrul cranian, scorul Apgar, maternitatea in care s-a nsscut, data vaccinzi cu B.C.G. qi impotriva hepatitei B, precum ~i administrci primei doze de vitamina D. Ambii p5rinti vor nota observatiile lor despre sugar, iar lunar vor face un bilanf a1 progreselor observate ( c h d a plAns cu lacrimi, primul zAmbet, ziua in care a "finut" capul, cAnd a stat in Sezut, primele silabe si cuvinte pronunpte, eruptia primilor dinti etc.), datele la care s-a administrat vitamina D, vaccin5rile, internilrile in spital etc. Recomandiirile medicului ~i asistentei de ocrotire se fac in scris. Cel rnai bun medic a1 unui copil este

acela care-1 vede tot timpul. Experienta a demonstrat c5 urm5rirea medical5 regulat5 asigur5 depistarea precoce a devierilo~ la dezvoltarea normal5 a de sugarului. in acelasi timp luarea de m5suri la primele semne de imboln5vire evit5 catastrofele ce pot surveni in existents unui sugar. Modific5rile continutului alimentatiei, orarul meselor , modalit5lile de ingrijire ~i de educatie se vor stabili impreun5 cu medicul de familie. fncrederea in medic. Mama nu trebuie s5 se jeneze s5 pun5 orice intrebare medicului, chiar dac5 unele par simple sau ridicole. Cadrele medicale sunt obligate s& o ajute pe mam5 ~i s5 l5mureasc5 orice nedumerire. Teama de a nu indispune pe medic nu trebuie s5 retin5 pe p5rinti de a solicita asistenta medical& dac5 in starea sugarului a ap5rut ceva nelini~titor. Sh5tatea copilului este mai presus de orice. Rolul usistentei de ocrotire. De la asistenta de ocrotire mama va cere toate sfaturile practice de care are nevoie. Asistenta de ocrotire va indruma asupra felului cum s5 "instaleze" pe noul venit, va r5spunde la toate nedumeririle mamei, ii va demonstra cum se ingrije~te ;cum se alimenteaz5 sugarul. Observatiile ~ i ~i sfaturile se consemneaz5 in caietul copilului. Va tine leg5tura cu medicul de familie ~i va pune in practic5 recomandgrile acestuia. Pe lhng5 sfaturile medicale propriu-zise, asistenta de ocrotire va inv5fa pe mamele tinere cum s5 organizeze munca, cum s5 foloseasc5 bugetul familiei, cum s 5 - ~ i aranjeze casa, pe scurt va deveni chiar un element de civilizare acolo unde este cazul. Asistenta de ocrotire va indica familiei tot ce este necesar, de la "trusoul" sugarului pAn5 la alimente ce trebuie procurate pentru mam5 ~i sugar. Toate acestea se vor discuta de la om la om, cu toat5 sinceritatea, avhnd grij5 de a nu jigni. Ghndurile ~i griijile intregii familii vor fi indreptate in primul rhnd c5tre mam5. De luni ~i luni de zile, organismul mamei a fost adaptat la prezenta Etului. in momentul naqterii intervine o schimbare brusc5. Aceastii modificare biologic5 (hormonal5 etc.) intens5 se produce ca un ~ o cUrmarea cea rnai pregnant5 este . aparitia a~a-numitelor "lacrimi de l5uzie". Este suficient ca nou-n5scutul s5 sug5 rnai putin, ca sotul s5-si exprime cine ?tie ce indoieli despre mam5 sau noun5scut sau ca mama s5 constate c5 nici o fust5 nu-i rnai vine bine, pentru ca s5 verse ~iroaie lacrimi. Acum de

incepe rolul sofului-tat5, care trebuie sii arate inlelegere pentru aceste manifestki de depresiune. Gdnduri pentru ca'snicie. TBnk-a femeie riimdne solia bk-batului ei, chiar dacii a devenit ~i mamii. D e ~ i dominat5 de instinctul matern, ea este datoare sii vegheze, ca ~i pdnii acum, la drepturile solului, sii manifeste a c e l a ~ i interes ~i afecliune pentru el. 0 planificare corect5 a timpului permite mamei sii se ocupe de copil, de sol ~i de ea insii~i. Pentru aceasta este nevoie de putinii incredere in sine; orice marnii se descurcii cu propriul copil. Civiliza$iaa pus la indemha mamei numeroase inlesniri: lapte adaptat, imbriichinte gata confeclionat5 pentru sugar, frigider, ma~inii pentru spiilat rufe, preparate alimentare industriale, mixer, presa de fructe etc., cu ajutorul ck-ora realizeazii economie de timp. Primirea nou-na'scutului de ca'tre frati ~i surori. Pentru un copil sensibil, venirea unui frate sau a unei surori este o sursii de emolie profun&. El este fericit s5 proclame aceastii naStere la toate persoanele pe care le i n t a n e ~ t e la micii sili prieteni (la griidinig sau la ~i ~coalii). Dacii "bebe" este de acela~i copilul rnai sex, mare se socoteqte superior fa@ de acest nou-niiscut. Un frate rnai mic pentru o "sorii mare" (sau invers) provoacii pulinii teamii fa@ de necunoscutul pe care-1 intruchipeazii. Cdnd fratii sunt rnai mari, surpriza dublat5 de pu$inii anxietate nu mai este atilt de profun& rnai ales dacii sunt deja rnai multi copii in casii. Naqterea p a t e antrena o mare tulburare la copii foarte sensibili ~i timizi. Se intdmplii ca in timpul internkii mamei in maternitate, copilul (copii) s5 fie dus in alt5 familie; dacii este dus la bunici sau alte rude apropiate (unde este de obicei riisfifat), reacliile vor fi rnai putin importante; d a d plasamentul se va face la striiini (prieteni), este posibil ca aceasd f n d e p W e sii fie interpretat5 ca o excludere ~i sii-1 tulbure pentru mai multii vreme, chiar dacii tat51 siiu il aduce seara acasii. Copiii intre 2 ~i 5 ani dovedesc o multitudine de sentimente complexe ~i contradictorii (curiozitate ~i interes, gelozie ~i nelini~te, decepjie, chiar ostilitate) care pot fi la originea unor conflicte psihologice. Ei le traduc prin atitudini multiple; rnai intdi, ei se apropie mereu de "bebe", pe care-1 privesc, il ating, il gddil& il ciupesc, din nevoia de a-i provoca reacw. Cel rnai "mic" devine centrul de interes a1celui "mare" care incearcii sKi atragii atentja ariitiindu-i juckiile ~i cwile sale; el lip& cbnd, ceea ce atrage adesea, din partea adul$ilor, o atitudine violent5, de neinleles pentru copil. in aceste

zile ~i in siiptiimBnile care urmeazii, copiii se pot manifesta variat: a) b5ielii care p h i i atunci foloseau olifa incep din nou "sii facg in pantaloni"; b) fetifele (mai ales) cer sii-qi bea laptele numai cu "biberonul", aSa cum i se dii lui "bebe"; in astfel de situalii, pentru a nu le priva de lapte qi pentru a nu l&gi gama de reaclii negative, suntem de piirere sii se accepte temporar aceastii dorint5 de circumstanfii; c) apare sau se accentueazii nevoia de a - ~ suge degetul; d) fn timpul i aliiptkii sugarului, copilul rnai mare vrea sii stea lipit sau chiar pe unul din genunchii mamei; e) alteori (rnai rar, este adevk-at) copilul intre 2 ~i 5 ani are atitudini agresive ~i ostile, ce au loc chiar in prezenfa pkinlilor; . sunt impulsuri imposibil de controlat. La copiii m man' (6-12 ani) pot apk-ea: sciiderea i randamentului ~colar, tendinta de izolare sau de a pleca de acas5, ciiutilnd societate in afara familiei (alti copii de v k t a lor, bunici etc.). & familiile unde copilul unic la pikin9 qteapt5 un friijior, fetifele, pe I h g 5 o mhdrie declaratii peste tot, sunt preocupate ~i grijulii, cu atitudini ~igesturi ce imid pe ale mamei. Chiar in astfel de situa$ii,pentru c5 un copil mic nu are d i s c e r n h h t u l ca de la un gest de mhgdiere sau de fngrijire sii nu ajungii la un act de agresiune pentru cel mic, nouniiscutul nu va fi Iiisat singur in societatea lui (pericol de sufocare, r5sturnarea co~ului, ciidere, administrare de alimente necorespunziitoare, aplicarea de substante cosmetice etc.). Aceste reaclii normale pot fi atenuate printr-o atitudine infelegiitoare din partea pkinlilor. inainte de naStere, se va vorbi copilului cu moderatie, despre viitorul "bebe", ariitihdu-i cii ~i el a fost qteptat la fel in urmii cu cdliva ani ~i ajutiindu-1 la pregiitirea camerei sau colfului pentru cel aSteptat. Un rnie dar, in momentul reintoarcerii din maternitate, m k ~ t &ii e indoialii bucuria de a revedea mama cu un pui de om adormit ~i pldngk-et. Este bine, de asemenea, de a-i cere ajutorul (spunhdu-i cii "este mare") antrenhdu1la mici servicii care il fac sii creascii in ochii lui. A se ocupa de nou-niiscut este o mare bucurie pe care i-o acordii mama sa: s-o anunle cdnd plhge, s-o ajute c h d pregiite~te biberonul sau cBnd fl infa~ii. Mhdria ~i atitudinea lui sunt de-a dreptul induio~iitoare. Din partea tata'lui, ca gesturi de afecliune fa@ de copilul rnai mare, recomandh: a) sK1 mhg2ie rnai mult decdt pe cel mic; b) sii-~i giiseascii timp pentru joc ~i plimbare; c) sii-1 asigure tot tirnpul cii el nu a pierdut nirnic din dragostea p5rinlilor; d) sii-1 felicite

pentru o initiativi rnai mult sau mai pugin fericiti, dar care izvorii~te dintr-o intentie bun$ e) sii tolereze ( ~ i aceasta este mai dificil) chiar regresiunea in dezvoltarea psihomotorie (care este trechoare) qi in comportsmentul general al copilului. In cconcluzie, indiferent de v2rsta fratilor (surorilor) rnai mari, familia trebuie s i faci totul pentru ca ace~tia s i nu aibi impresia c i sunt trecuti pe un plan secundar ~i s i nu adopte fa@de cel mic atitudini preferenfiale. Ajutorul bunicilor. Prima luni dupi navterea copilului este cea rnai inckcatii din viap mamei. Pe I h g i asistenta de ocrotire ~itaGl copilului, este necesar ~iajutorul unei a treia persoane. Oboseala qi surmenajul din perioada de Iiuzie pot avea urm5ri nefaste pentru sinitatea sugarului qi mamei. Este de dorit s5 existe o buni intelegere intre cele doui bunici ale copilului. Acestea se vor sfxiidui sii menajeze pe mama copilului, at& fizic, c8t qi psihic. in primul find, bunicile nu trebuie sii incerce s i dirijeze totul ~i s i o trateze pe mami ca pe un copil. Mama simte c i nou-niscutul este in prirnul rand copilul ei, ci-i aparfine exclusiv ~i c5 este in stare s2-I creascii singurii. Bunicile sunt obligate s3-~i struneasd pomide de posesiune ~i de diriguire, oferindu-~inumai expenenla qi o participare activ2 la treburile casnice, printr-o prezenti discreti ~i agreabili. Tinerii pkinfi, la rhdul lor, trebuie sii tie cii bunicii copilului sunt persoanele care, datoriti dragostei pe care o p o d , oferii acestuia o iilgrijire de care nu este in stare nici cea rnai harnicii persoani s t r h i . & iipsa bunicilor se p a t e apela la o prieteni a mamei pentru ajutor in gospodiirie. fn oricare eventualitate ajutorul cel rnai eficient este asigurat de t t .La epukmea a5 concediului mamei, in locul cre~ei al unei persoane sau strGne, este de preferat ca micul copil s i fie incredinpt bunicilor, chiar accepthd unele compromisuri; ar fi iluzoriu de a se a~tepta bunicii s i respecte toate ca normele stabilite de p5rinti. Dar, oricdt de gre~ite fi ar unele conceptii ale bunicilor in ceea ce prive~te ingrijirea copiilor, ei o fac intotdeauna cu dragoste qi pasiune. De altfel, mul@bunici, dupi pensionare, se obi~nuiesc greu cu inactivitatea; creqterea nepoGlor le dii prilejul de a fi iar folositori, existenla lor cipitiind un continut nou qi un stimul de viati. Ezitele. in prirnele zile dupi intoarcerea in familie, mama ~i nou-niscutul au nevoie de liniqte. Vizitele, oric8t de bine intentionate, nu sunt bine venite inainte de 4-5 zile. Mama qi mu-niscutul nu sunt obiqnuiti cu

noul program a1 zilei, deosebit de cel din maternitate. Mama este noui in rol, adesea suprasolicitati de aliiptare, de ingrijirile nou-niscutului qi de treburile gospodiire~ti. de alti parte, are un psihic labil, este Pe susceptibili de a fi contrariatii de unii nepoftiti sau de discutii ~i interpretki neavenite; cea rnai mici ironie sau critici o rineqte profund. Agitatia produsi de "du-te - vino" a1 vizitatorilor duce la incircarea atrnosferei, cu enervarea mamei, ceea ce face ca nouniscutul s i plangi, sii sugi rnai greu, s i regurgiteze ~i s i doarmi rnai putin. Nou-n2scutul va fi privit de la distang; este interzis orickei persoane (in prirnele zile, inclusiv tatilui qi bunicilor) de a-1 lua in brap, de a-1 s h t a , de a se "juca" cu el, de a-i "vorbi" din apropiere qi chiar de a-1 atinge. Mama trebuie s i fie fermi pentru a interzice un astfel de comportarnent, care, pe l h g 5 inconvenientul de a crea st&i de agitatie, poate duce la transmiterea unor infecjii. Trebuie evitate conversafiile cu vucea prea tare, ceea ce este obositor pentru mamii ~ip a t e trezi pe sugar dacii ora alip&ii se apropie. Aceasti precautie este qi rnai necesarii htimpul alimentatiei sugarului. Convorbirile la telefon, rnai ales daci sunt lungi ~ila ore nepotrivite, pot fi sthjenitoare. De altfel nu este pennis marnei s i intrerupi alimentatia copilului; once bruscare poate declan~a ulterior dificultiji de alimentatie. Darurile. O nqtere este un prilej de a se oferi daruri. Un vechi obicei romdnesc este ca la nqterea unui nepot, bunicii s i ofere bijuterii sau alte obiecte de pret de familie (podoabe, covoare, s c o w , costume nationale etc.). Mai recent, taGl copilului oferi marnei bijuterii (o b r w i i , un colier, un ceas etc.); toate acestea dovedesc afectiunea ce existi intre cei doi soti pe de o parte, iar pe de alti parte legiturile trainice ktre generatii, in cadrul unor tradifii ce dau conpnut qi f m e c vie$ de familie. Acestea nu trebuie s i fie nici obligatii, dar nici singurele manifestiri de bun venit qi de tandrete. Vizitatorii pot aduce flori, dar cu conditia ca rnirosul lor s i nu fie prea putemic. Este bine ca florile s i nu fie prea numeroase sau prea mari, pentru a nu deveni supkitoare. O vazg cu flori la o familie tdniirii este binevenitii. De asemenea, obiecte de *mbriiciimintetricotate cu mdna, jachete, bonete, cticiulite, boto~ei, scutece absorbante, prosoape, truse de toale6 (perie, siipunuri, creme, pudri, forfecuti de unghii), biberoane, tetine etc., fac pliicere ~i sunt foarte utile.

Este bine ca familia s2 se obiqnuiasc2 de la inceput motiv de sugar. rudele apropiate se informeaz2 reciproc vi aduc daruri pentru a completa trusoul necesar copilului: o garnitur2 cu scutece. tl are r. Somnul a) Unde doarme mu-ndscutul? Dac2 este posibil. Am intillnit situafii in care rudele vi/sau prietenii se grupeaz2 pentru a oferi un obiect mai important. Astfel. Astfel i se asigud nou-niiscutului un culcw asem5nEtor cu uterul mamei. care are avantajul c2 familia primevte daruri in funcfie de necesitAli. imbr. ca vi inc2perile cu fum de tigar2. sri pedaleze. incep2nd de la vksta de 2-4 s2ptAmhi. p2turi. . De la inceput se va vorbi cu el intr-un limbaj natural. Sugarul are nevoie de uniformitate in ingrijire. Nou-n2scutul nu va f i instalat intr-o camer2 in care s2 locuiasc2 numai cu fratele mai mkivor.fiv2rile. 47) c) Aqezarea nou-ndscutului si sugamlui in pat Nou-n2scutul s2n2tos va fi culcat pe partea pe care o accept2. Ava cum pe alocuri se face o "listA de mariaj" se poate intocmi o "List2 de nagere". considerhdu-se ca fiind una din cauzele moqii subite. pres2 de fructe. de aceeavi persoan2. cfintar. 2. familiile in care nou-n&cutul locuievte in aceeqi camer2 cu adultii se va alege pentru cov sau pat un loc ferit de curent. Nou-n2scutul la termen este in stare s2 intoarc2 capul. A) Sugarul 'Tn&at" cu "pampers". cu atmosfera de umezeal2 vi cu temperatura inconstant2. Buc2t2ria. mixer. va fi ingrijit cu calm vi. luminos vi linivtit. se contraindic2 culcarea nou-n&cutului vi sugarului pe burti4.hvelirea $i avezarea nou-nriscutului in pat. "convorbirile" se materializeaz. numai prin contactul impus cu prilejul b2ii zilnice. D) Pentru somn col$ul s t h g al piiturii se trage spre dreapta $i se bag5 dedesubt. ceas de perete. Cum se invele~te copilul in timpul somnului? Se va folosi o p2turic2 uvoar2 din I h 2 invelitA intr-o hus2 de p h z 2 de culoare deschis2. cMi@. sunt d2un2toare pentru s2n2tatea vi sornnul sugarului. de respectarea programului de somn. rareori pe spate cu fa@ in sus. uvor de spaat. in ultimul tirnp. b) Patul copilului (vezi pag. pe c5t posibil.in ultimul timp s-a incetAtenit moda "coordonkii". de linivte absolutA. vi adeseori capul este sprijinit pe unul din obraji. iar pentru rudele mai inst&ite: frigider. Fig. iflqatului vi alimentaGei. c b c i o r . AceastA formu12 (pentru moment pupn r&phditA) are avantajul c2 evit2 acumularea unor daruri in mai multe exemplare. este bine ca el s2 aib2 c2t mai devreme o camer2 in care s2 doarm5 singur sau cel mult cu mama. Este suficient dac2 s2 nu se ocupe m2ng2ierile. cu o voce cald5. mavin2 de spaat. botovei $i "body" cu mlneca lung8 este qezat pe priturri (forma ptitraa) P diagonal% n B) Col$ul din dreapta al priturii se indoaie ~i se aduce peste corp pikg sub spatele sugarului: C) Apoi se intoarce col$ul din dreapta al p h r i i in q a fel ca picioarele s5 poat5 sri se mivte.10 .

Cum ajunge medicul la concluzia c?i noun5scutul este intr-adeviir normal yi sk5tos? Examenul medical al unui nou-n5scut incepe cu o convorbire care are ca subiecte evolufia sarcinii yi desfgqurarea nayterii actuale. din care s5 nu scape nimic. Nu se vor folosi nici un fel de ynururi sau yireturi. matlasat5 cu un material sintetic. ca o covat5.Primul examen medical La venirea din maternitate. Pe paturile scunde ale adulpor. observarea yi ingrijirile sugarului se fac intr-un mod comod pentru mam3 $i medic. 2. iar mama yi examinatorul iyi spa15 yi inciilzesc m&nile. sugarul va fi scos la aer. Boneta yi c5ciulip nu sunt necesare. un sac de dormit. la care particip3 toat5 lumea stdnd pe scaun. In timpul iernii. cu manevre simple yi corecte. ce s-a i n t h p l a t cu noun5scutul dup5 naqtere'. acestea stimuleaz3 activitatea pielii. de starea vremii (nu va f i scos afar5 dac5 este ger. Nou-niiscutul normal 2. d a d in familie exist5 annonie yi inielegere. cu calm deplin.10 a. in cadrul unei convorbiri Gcute pe indelete. nivelul de civilizalie yi igien5 a1 familiei. greqelile de plasare a mobilierului in vederea instalikii mamei yi sugarului etc. pe o mas$ un birou. h funcfie de starea de sGn5tate. se va aerisi hc5perea (fie mutsndu-1 in alt? camerg. orar. un scrin sau o mas3 de inEyat. . r5bd5tori yi convinyi c5 mulfimea de intreb5ri ce se pun este in interesul copilului lor. persoane etc. de anotimp. hainte de a dezbr5ca nou-ngscutul.Pentru nou-n5scut yi sugarul rnic socotim c5 meto* cea mai bun5 este cea schipt5 in fig. istoria sarcinilor $i nayterilor anterioare. cu gesturi sigure. lavabil. Organismul inc5 fragil se deprinde Feptat s5-qi pastreze yi s5-yi autoregleze temperatura. peste p5tura cu care se inveleyte dup5 metoda de mai inainte se poate ad5uga o pl5pumioar5 matlasat5 sau cu puf. numai cdnd este frig (in camera sau la plimbare) se acoper5 capul in funcrie de anotimp yi de vksta copilului. Const3 dintr-o pies5 lung$. Este un adev5rat interogatoriu. Totul se desEyoar5 grab5.2. Se recomanda' sacul de dormit? Copilul doarme liniytit atdt ziua. fn timpul cdt a discutat cu mama. deplasabil3. pikinlii au pe buze ca prim5 intrebare: este sa'na'tos copilul nostru? La marea majoritate rbpunsul este da. ~ c e a i t a acoper5 cu o b5tur5 se obiynuit5. Acesta va fi incheiat cu nasturi. viscol) yi de condifiile in care locuieyte farnilia. Mama este impresionad cum medicul examinator cerceteaz5 toate p3qile corpului acestei mici viet5li. Medicul sau asistenta de ocrotire. De abia cdnd creyte yi incepe s5 "pedaleze" (2 luni) el se poate dezveli. fnainte de a incepe examenul propriu-zis. atdt medicul cdt si mama se spala' pe nzciini. astfel incdt s5 acopere toat5 suprafap mesei.) vor fi adaptate parti- ' Toate aceste date sunt de obicei consemate in biletul de externare a1 marnei ~iin fi$a de leggtur5 a nou-ngscutului. vor alege unde s5 plaseze masa de inf3sat sau "inlocuitorul%i. circulafia sdngelui yi toate procesele vitale. gradul de educafie sanitar5 yi de preg5tire pentru rolul de p5rinfi. de 70-80 cm. scobit5 la mijloc. b. cu marginile ridicate. Aprecierile medicului yi asistentei de ocrotire despre s3n5tatea nou-n5scutului. In plus. topografia locuintei. Un bun observator sesizeaz5 foarte multe elemente de diagnostic inainte de a fidezbr5cat nou-n5scutul. in uItimul timp au a p h t in comeq o "miniaturii" de mas5 de inEyat. a v h d in vedere pericolul de strangulare. medicul sesizeaz5: starea psihic5 a mamei. inzestrarea sugarului. cdt yi in timpul noptii. mai ales in cursul noptii. mai inalt5 yi cu o suprafag corespunz5toare pentru ayezarea sugarului yi a obiectelor necesare pentru ingrijirea lor. Examenul clinic se face dup5 un plan precis. metodic. ceag dens& pplaie. indoitii. ingrijirile se fac incomod qi obositor pentru mam5. fie prin intermediul unei camere vecine). se inchid ferestrele. impreun5 cu familia. deasupra cgreia se intinde o bucat5 de muyama sau de material plastic.3.1. starea de s5n5tate a p&infilor $i eventual a rudelor apropiate. iar peste aceasta un cearyaf mare imp5turit in dou5 sau in patru. sugar@ are nevoie de aer $i lurnini pentru a trG yi a se dezvolta.3. organizarea ingrijirilor (dotare. in care p&in{ii trebuie s5 fie sinceri. Inainte de a se culca sugarul. exacri in r5spunsuri. c yi d. yi de aceea se poate folosi. Aya cum s-a mai spus. Ca orice &n@. cu prilejul primei vizite medicale. Aer ~i luminti.

credem d se poate pretinde d piirinfii & dewii un bagaj de nofiuni de un nivel mai halt. dac5 este agitat. c i t si de sc5derea fiziologic5 in greutate. 2.Csntar pentru sugari. gradului de instrucfie.3. Indiferent de asigurgrile date de obstetrician ~i de pediatrul din maternitate.3. Aceasta inseamn5 c5. de tradifie sau de mqtqugiirism ^mgust. aprbfundate. A?a cum s-a ar5tat anterior. subponderal sau bolnav.Greutatea La na~tere greutatea medie a unui nou-nsscut este de 3 000-3 500 g. Ordinea examenului nou-n&cutului nu este aceea~i ca la adult. &d instruirea de ba& in faranoastrti d d 12 ani de volarizare.Dezvoltarea fizicti1 2. Crqterea unui copil nu mai constituie o problemii de instinct. prima lung in creqterea este de 500-550 g. pozifia in care st2 in pat. Micile neregularitgfi se compenseazg de la sine. in paginile care urmeaz5 se va da o serie de nofiuni (unele mai complicate.3. medicul a fost atent la nou-n5scut care urmeaz5 s5 fie examinat (dac5 d o m e . sunt necesare cintikiri mai frecvente. h practica de toate zilele acest salt ponderal este rareori intillnit: de aceea. asistenta de ocrotire ~i pikinfii (indeosebi mama) au condifii optime pentru a obsewa ~icunoaSte noul venit. Este suficient un singur control pe s5ptiitnin8. in familie. familia r5mine mult5 vreme cu aceast5 intrebare obsesiv5 exprimat5 fafg de orice medic ce examineaz5 copilul in cadrul familiei. cu circa 5. pag 23. prima sosirii uc: r d t i ir ciintan 4 ziua . majoritatea noun&cufilor scad in greutate. manevrele rnai brutale (ascultafia regiunii spatelui. Bineinfeles cB progresul ponderal depinde a d t de greutatea de la naStere. Greutatea nou-n5scutului variaz5 mult de la o zi la alta. Din motive didactice.----m ce inire I ' Vezi Tabelul 1. nou-n5scutul este I5sat c i t mai mult nemi~cat. b) Cdt de des se cdnta're~te? Nou-n5scutul nu trebuie cint5rit zilnic. Fig. in primele zile dup5 naqtere. I 1 . h t r e timp. mcut totdeauna la aceeqi or5 ~i cu acelaqi cintar. condifiilor maieriale ale locuinfei. zilnica' este neregulata'. Dacti e :ne ca u FrrurerrrrLure. absolut necesar celei mai fire@ misiuni a unei existente umane: cqterea ~i educafia urmqilor. manifest2ri anormale). medicul. Este normal copilul? Aceasta este intrebarea pe care a pus-o mama inc5 din maternitate. C&nd orice h i i r are atiitea cunqtinp din toate domeniile. 58 Cifrele consratare ranecare cantridre s note' e caietul: intocn aamd 4rLupci i tiile rnted icui u ale Izsisten ocrotire . Este nevoie ca. in mod obi~nuit. acestei pierderi se face in primele 7-15 zile de via@. in manuale se scrie c5 noun5scufii cresc cu 750 g in prima lung. mamele ?i asistentele de ocrotire nu se vor a l m a dac5 sporul ponderal a1 sugarului nu atinge 750 g in prima lung de via@. unele manevre in cadrul investigafiilor neurologice ~i examenul gurii) se fac la urmg. a c d e m de progres. este adeviirat) ce pot fi utilizate pentru cunoqterea general5 a sugarului ~ipentru depistareaunor manifest% anormale.2. Recuperarea Dac5 este vorba de un nou-n5scut prematur. 2. se face totul pentru ca el s5 nu fipe. fap.1. Acum. adic5 la o lung sugarul cint5re~te3 600-4 000 g. Cre~terea de a) Cre~terea 30 glzi reprezint5 numai o medie cdculad din totalul greudfilor din mai multe zile. adulfii in &fie *mrmaficu cunqtinfe temeinice. . privind atribuwe lor de pkinfi.Mama @ capiluf cularidfilor familiei.10% din greutatea inifial5. Oscilafiile in greutate pot declan~a probleme nejustificate in familiile anxioase.

avem o senzatie plZcut5 de tesut in stare de tensiune. 2. cu extreme intre 32 qi 36 cm.4. cu extreme intre 46 qi 54 cm. I Fig. elastic. Este ceea ce medicii numesc "turgor".13 . C2nd se pip5ie sau se apucaintre degete pielea impreun6 cu tesutul grasos de sub piele. in institutii se m5soar5 cu pediometrul. Cifrele obtinute sunt rnai putin precise din cauz5 c6 extensia membrelor inferioare nu se poate face perfect. b) Perimetrul toracic este egal sau mai mic cu 2-3 cm dec2t perimetrul cranian (in medie 32 cm). 2. iar in familie se poate m5sura cu o panglic5 metric5 prin intinderea sugarului culcat pe spate pe un plan dur. la distrofici turgorul este mult dirninuat sau .% - - 2. ce revine repede la starea inifialg.5.12 . Pefimetre a) Perimetrul cranian se misoar5 la nivelul cel mai mare a1 circumferintei capului.Mdsurarea lungimii sugarului in familie (cu doug carfl ~i cu o panglicl metricl). perfect orizontal qi fix2ndu-i lirnitele lntre cap qi t5lpi cu dou5 c%i copertate. a) La nou-nriscutii prematuri. Pielea Fig. tonusul mu~chilor membrelor inferioare fiind crescut. Pielea este catifelat5 $i elastics.6.3.3. la sugarii cu diaree gravii. in medie este de 34 cm.3. in medie este de 34 cm (egal5 cu perimetrul cranian).coccis este rnai precis5 dec2t lungimea vertex-c5lc2i.Mgsurarea lungimii sugarului cu podiometru $i la nevoie cu o panglic5 metrick 2. Talia (lungimea) Talia (lungimea)medie este de 50 cm. 2. DistanFa vertex (cre~tetul capului) .

Aceast5 reac@e cutanati exagerati se datore~te probabil unor deficienfe ale regliirii circulafiei sanguine. dar se poate fntinde la regiunea genitali ~i la partea superioari a coapselor. dar acestea trec in chteva zile. se d a t o r e ~ t e acumulirii de transpirafie. mergtind p h i la aparitia de edeme.vi dese. ceafri. pag. semilichide. una sau multiple. Este g bine s i nu fie tratati. La nou-na'scufii din sarcinri depdsitri. fie prin folosirea de lenjerie murdari. Numai in mod exceptional cele care sunt la nivelul ridicinii nasului sau pe frunte se Sterg aparent. De regulri dispar in primul an de viata'. rnai tiirziu pot fi tratate cu succes de dermatolog. Uneori. necrozi de presiune) pe cap. . C) Culoarea ga'lbuie a tegumentelordin primele zile de via@este expresia icterului fiziologic (vezi capitolul anterior). rnici abcese sau chiar furuncule. sub forma unor mici ridicituri roqii cu vgrful albicios. fie pentru c5 nu se face corect toaleta pielii. la prematur. fesutul de sub piele este moale. fag. Confinutul excesiv in api. Medicul pediatru va indica.Folosirea. iar pielea poate fi zbhrciti. rnai ales de pe abdomen. chnd se congestioneazi. utilizarea de detergenfi prea energici la spilarea scutecelor ~ i / s a u"limpezirea" insuficient5 dupi spilare ~i fierbere (trebuie "trecute" prin rnai multe "ape limpezi"). pielea este moale. Singurul tratament este evitarea cildurii fn exces qi. d) Culoarea albristruie (cianoza) a fefei ~i uneori si a extremitritilor (mhinilor ~ipicioarelor). b) Dupi disparifia stratului umed-grisos (vernix caseosa) pielea sufer5 un proces de desicafie (uscare) ~ ica urmare. Ro~eafa este Limitat5 ctiteodat5 la regiunea anali. rnai ales pe la cutele pielii. h) Sudamina sau " r o ~ e a p cilduri" apare rnai ales de dimineap ~idispare dupi-amiaza. culoarea roz sau r o ~ i e (eritrodermia nou-niscutului) dispare dupi primele zile de viafi. dar suprafafa cutanat5 este lucioasi. vinefeali. pudraj cu talc simplu. dispare cu totul. in general. alte zone ale corpului (pe fese fn caz de prezentafie pelviani). care necesiti ingrijiri corecte qi tratament medical prompt. . La prematuri poate fi rnai pronunfati ~i se meniine mai mult5 vreme. in timpul somnului. devenind abia vizibile in timpul emofiilor sau eforturilor. Pielea nou-niscutului reacfioneazi foarte uqor la excitanfii externi. Aceste zone r o ~ i ("pete vasculare". S-ar putea s%recomande ~i un medicament care s i fie dat pe guri pentru a corecta tendinp la scaune acide. Chnd revine de la maternitate. Pirinfii trebuie s i se obi~nuiasc5 aceste cu erupfii. i) Eritemulfesier ("opa'reala" sau iritaGa) este pe departe "incidentul" cel mai frecvent ~i rnai supitritor in primele s i p t i m h i de via@. Aceasta nu inseammi cri nu a fost ingrijit cum trebuie. se observi uneori pete r o ~ i neproeminente date i de aglomeriki ~i dilat5ri de vase capilare sanguine. poate. mama este mirat5 c i nou-niscutul are o "iritafie la fundulef". 31). accentuati dupi fipete. apar infecfii ale pielii sub formi de pustule. in special in jurul gurii. de chiloti de cauciuc sau din plastic. Aplicafia de creme agraveazi acumularea de sudoare in canalele sudoripare ~i fenomenul se accentueazi. flasck daci se apuci o cut5 ("plic5") de piele. rnai rnici (uneori ca tiirhple). dispare in chteva luni. aceasta "persist$' ctiteva secunde (dispare lent) in caz de deshidratare. se descuameazi in lamele rnai mari sau . Aceast5 r o ~ e a f este produsi de cele mai i multe ori de cauze locale: . vom face ~i aici mici sublinieri. poate sugera in mod g r e ~ i t . se intiilnesc relativ frecvent.Scaune acide . fie in urma contagiunii de la al@copii. aplicarea de forceps) se pot constata leziuni superficiale ale pielii (ro~eaf5. turgorul este de asemenea diminuat. dupi revenirea din maternitate. o pomadi izolanti care s i protejeze pielea sugarului. cel mult. La cei la care navterea a fost dificili (prelungit5. manevre obstetricale speciale. Poarti numele de hemangioame. mai rar pe nas. naevusflammens. Daci se exciti cu degetele examinatorului o zoni oarecare a pielii pot apiirea Pete mari ro$i pe o parte a corpului rnai mult decht pe cealalti. un turgor bun. sub e de diferite dimensiuni. f) Pefrunte. la cei care au suferit in perioada intrauterini. Sugarul este rnai pufin afectat decht pirinfii.Mama copiluf e) Petele ro~ii formi de "fragi r o ~ i de pidure". aqa c i trebuie inytiinfat de indat5 medicul. dar r i m h toati viata. increfiti. riu suportatii. la apisare rimtine urma degetului. i "ciupitura berzei") se accentueazi c h d nou-niscutul fipi. pleoape superioare. pune unele probleme in ceea ce prive~te sinitatea copilului. ci numai c5 pielea lui are nevoie de o atenfie deosebiti. nou-niscutul este de obicei rnai palid decht in starea de veghe. Poate duce la inflamatia pielii cu r o ~ e a difuzi. g) Descuama'ri (vezi capitolul 1.

.

Craniul creSte nu numai in funcfie de fontanele. dureazii adesea de la clteva ore la clteva zile. De fapt este vorba de o parte neosificatii a craniului. va'rsa'turi. Este rnai micii. Clnd nou-niiscutul fipii. Dacii fontanela anterioarii se inchide timpuriu (3 luni) ~i dacii dimensiunile craniului sunt normale. deprimarea fontanelei asociatii cu diminuarea turgorului se intllne~te situafii cu pierderi mari de in c lichide: diaree. b) La locul de intllnire a1 oaselor parietale cu osul occipital se poate simti fontanela posterioara'. ci ~i de suturile craniene. care in majoritatea lor sunt banale. fontanela mica' sau triunghiulara'. Se vor urmiiri in dinarnic2. oasele craniului prezind spre margini (uneori ~iin zona boltitii). Dacii fontanela mare este sub tensiune (clnd sugarul este in repaus) ~i bombeaz2. La locul de intllnire a1 oaselor craniului nou-niiscutului riimlne clte o micii zonii fuarii substan$ osoasii.Oasele craniului nou-niiscutului nu sunt complet sudate.16). Aceste spafii sunt numite fontanele. inaintea o r i c h i inceput de travaliu. Aceste inciileciiri sunt frecvente. de obicei intre 6 luni ~i 24 luni. fontanela bombeazii putin (fenomen normal). inciilecarea cea rnai banalii este cea a unui parietal pe celiilalt. fontanela anterioarg. Oasele craniului sunt destul de maleabile. Aceastii membranii are soliditatea unei plnze de cort. la nivelul suturii sagitale sau a parietalelor pe frontal sau occipital. fontanela lateral% 3. in special la prematuri ~i la hidrocefali.2. la nivelul c2reia creierul este acoperit de inveli~urile sale ~i apoi direct de piele. Nou-niiscutul extras prin cezarianii. ci sunt despqite prin niste ~anturi. Modelarea craniului. deformareaintr-o zonii anumitii este in funcfie de "prezentafia" craniului la naStere. se simt care la palpare. Fontanelele nelini~tesc adesea pe mamele tinere. cii intre ele nu lasii nici un spatiu. momentul inchiderii fontanelei anterioare este uneori un motiv de nelini~te. Adesea aceste oase au marginile aSa de apropiate. Adeviirul este cii momentul inchiderii fontanelei este foarte variabil. simetrice sau nu. Deformarea craniului este mai accentuatii la nou-niiscutii cu greutate mare. clnd medicul aplicii pulpa degetelor sale.Consistenp prea moale sau lipsa de consolidare la nivelul suturilor se intane~te exceptional de rar. Oasele. Pornind de la fontanela anterioarii. Dupii ce medicul noteazii dimensiunile ~i starea de tensiune a fontanelelor. apreciazii consistenta ~i elasticitatea oaselor craniului. in cursul nasterii. Cei care se nasc in prezentatie cefalicii ("cu capul inainte") au totdeauna la nqtere un oarecare grad de modelaj a1 craniului ("craniu configurat"). pot surveni numeroase mici incidente mecanice la nivelul craniului. De asemenea. o consisten@ rnai elastic%. iar suturile ~ifontanelele suficient de suple pentru a permite inciileciiri importante. inapoi se poate urm5ri sutura sagitalii. 2. fontanela posterioarl. ambele nu sunt inchise la naStere. Fontanela anterioarii are in general form2 rombicii. ~ o caloric. se n a ~ t e cu un cap rotund. Fontanela anterioarii deprimatii ~i asociatii cu diminuarea turgorului constituie un semn de sarcina' depa'Jita'(supramaturare) sau de distro$e intrauterind La sugar. se biinuie o creStere a presiunii intracraniene (hidrocefalie.5 plnii la 3-4 cm (in cele douii sensuri). Fig. fn mod normal. Din cele douii unghiuri laterale ale fontanelei anterioare se simte sutura coronark Dacii fontanela anterioarii este minusculii (clt pulpa unui deget) sau foarte largii (4-5 cm) in ambele sensuri. De obicei. Aceste ~anfuri poartii numele de suturi. Aceste deform5ri dispar intr-o perioadii destul de scurt2 ~i nu necesitii tratament. meningitii etc. 2. Se inchide foarte repede. Fontanela mare se inchide rnai tlrziu. acestea au ca efect diferite deformiiri sau leziuni traumatice.). Prin palparea craniului se pot simfi douii fontanele (fig. numitii popular moalele capului. craniul este rnai mult sau mai putin alungit.16 . consideratii ca normalii. a) La locul de intillnire a1 osului frontal cu cele doug parietale: fontanela mare sau anterioara'. iar spre frunte sutura metopicii. ea se socoteSte tot normalii.Craniul nou-nLcutului: I . cu diametre variate de l . dupii care craniul i ~reia rapid forma qi suprafafa i . nu sunt motive de ingrijorare ~inu este indicatii suprimarea profilaxiei rahitismului cu vitamina D. dimensiunile craniului. foarte simetric. Capiitii dimensiuni ~i rnai mari in hidrocefalie ~i in unele tulbura'ri de osificare.

cursrtl prezenta$iei in pelviene. cefalhematomul nu poate inciileca o suturii cranianii. Bosa serosanguiniiiqi are sediul la nivelul "prezentafiei". la nivelul oaselor patietale.8. congestie vascularii (aflux de siinge) ~i uneori insotiti de echimoze (pat5 neagr5viin5tii la hceput. dupii infecfiiintrauterine sau &ii o cauzii decelabilii. deoarece. Amintim aici ciiteva modificiiri patologice de form5 a capului. concomitent.7. apoi galbenii) ~ide pete~ii (mici pete hemoragice). Este produsii prin edem (infiltrafie cu un lichid seros a pielii capului ~i a fesutului de sub piele). iar protuberanfa occipitalii (ieqitura osoasii a oaselor occipitale) este proeminentii. cefalhematomul este insofit de fisuri osoase. Diagnosticul se face cu oarecare intikziere. Umfliitura este fluctuentii. percepfla acestei colecfii lichidiene poate fi jenatii in primele ore de bosa serosanguini. Bosa serosanguind Este o umfliiturii a pielii capului. duciind la constituirea unui cefalhernatom. adicii ?n regiunea care a suferit cea rnai mare presiune in cursul naqterii.). revksatul sanguin subperiostal creqte in cursul primelor 24 de ore. Se fntillneqtefn malforma$i ale creierului. se poate produce o ruptur5 a vaselor sanguine subperiostale ale oaselor craniului.3. Reflexul fotomotor Datoritii compresiunii exercitate in cursul trecerii prin canalul pelvigenital s a u f ~ i manevrelor a1 obstetricale. .1. dar cu o consistenfii rnai pufin fermii deciit bosa serosanguini.realii. Astfel. rnai rar la occipital. Uneori se giisesc. ci se aqteaptii sii se resoarbii spontan. care o fnsofeyte frecvent.Fata. Ciind deformide sunt foarte accentuate ~i se asociazii cu o istorie obstetrical5 kc&-catiinecesitii o observa$e neurologicii din partea medicului. Dacii este ca o contuzie (hemoragicii) se resoarbe rnai incet. de regul5. de rnai multe s5pt5miini (6-12). asistenta de ocrotire ~i pikinti) sii supraveghem dimensiunea qi consistenp tumefacfiei rnai ales in primele siiptiimiini de via@. aceast5 deformare este fkii importanf5 qi dispare in ciiteva s i i p h h i sau luni.3. Hidrocefalia (excesul de lichid din craniu) se caracterizeazii prin miirirea vizibilii a regiunii frontoparietale. Sensibilitatea la lurninii este prezentii chiar din primele zile de via@. fontanele mari. Deformafia cea rnai obiqnuitii a craniului in prezentafie cefalic5 este o alungire a bolfii craniului ("dolicocefalie") foarte accentuad. Se pare cii aceastii deformare se datoreqk mai mult pozifiei in uter qi nu modelajului na~terii. Tratamentul chirurgical preconizat de unii nu este lipsit de riscuri (infecfie etc. La lurninii vie. care reprezintii zona de dezlipire a periostului. contrar bosei sanguine. intinziindu-se spre gat (in caz de bosii occipitalii). Rareori. Este o anomalie grav5. CBnd este foarte mare se poate insofi cu hemoragie sub piele importantii. 2. In mod obi~nuit. Constatarea unui astfel de cefalhematom ne oblig5 (medic. Din con&%. douii yi chiar trei cefalhematoame. Umfliitura este situatii. o presiune puternicii ~i prelungitii a capului pe um5r antreneaz5 o paralizie facialii. pe de o parte. cu semnificafie serioasii: Microcefalia (craniul mic).Nou-niiscutul poate fixa qi urmiiri un obiect colorat sau o lentil5 de ochelati "plimbate" la o distanp de 20-30 cm prin f a p ochilor. cu un craniu "In ciipiifgnii de zahWr". suturi larg deschise qi accentuarea desenului venos epicranian. Rareori. Evolufia este prelungitii. Ochii Fafa este rotundii. Dacii umfliitura este moderat5 ~ifiicud din edem simplu dispare in 24-48 de ore. fn cBteva zile. Zona fluctuend este foarte bine limitat%. creqtetul capului ("vertexul") este turtit.cu o margine bine conturatii la periferia sa. Este o malformafie grav5. 2. iar pe de altii parte. In general nu necesitii tratarnent. pleoapele se inchid. Ochii sunt de culoare cenuqie sau ciiprui $i nu se acomodeazii. circumferinfa craniului mult crescutii. Perirnetrul cranian este mai mic deciit in mod normal. piin5 la resorbfia completii a colecfieide siinge. h d capul nou-n5scutului a fost C flectat multii vreme pe un um5r se constad pozifia asimetricii a maxilarului (sau chiar a nasului). prin definifie.

Medicul va instrui pe mam5 .Mama copt'Iu1 Parakizia faciala' survine dup5 o naqtere dificil5 $i traumatic5 (forceps). ceea ce determina' o oprire a scurgeA~i lacrimilor ~i secundar influmafia conjunctivelor In general. La palparea muqchilor sternomastoidieni se p a t e constata un hematom (o ingroqare de mikimea unei miisline). Richelieu. Sunt normale. sectionarea se va face de c5tre un otorinolaringolog. Sunt dinti de lapte normali care cad in perioada neonatal5 sau persisti p h 5 la vksta c5derii normale. Pe marginea gingiilor se v5d c4teodat5 niqte ridicgturi mici perlate (chisturi epidermoide sauperlele Epstein). Mazarin. vizibile pe albul ochilor sunt frecvente qifa'ra' gravitate. gura este "strhbii". Limba mare sugereaz5 boli moqtenite. Pediatrul caua in mod sistematic unele boli ale viizului (microftalmie. de anoxie (lips5 de oxigenare a creierului). Este sesizabil5 c h d sugarul tip2 pleoapa se inchide. cu tratament local susfinut in decurs de c4teva s5ptiImhi (rar luni) se ajunge la permeabilizarea canalului lacrimal. cu lipirea pleoapelor) este mai des i n a i t i .10. Diagnosticul de surditate trebuie pus c4t rnai timpuriu. i este prezent: pupilele se retracti la proiectarea unor raze de luminL Henwragiile subconjunctivale neliniqtesc pe marn5. Hannibal. La un zgomot puternic qi brusc nou-n5scutul inchide ochii (reflexul cohleopalpebral). care se simte in grosimea muqchiului sternocleidomastoidian. Gura Dinfii. Ele regresea5 spontan fa'ra' tratament. Richard a1 In-lea s-ar fi nhcut cu dinti. 2. Frau1 limbii este un fel de band5 de tesut situat sub limb5. in trecut se practica relativ frecvent secfionareafr4ului limbii. Personal. Iulius Cezar. Gatul pare scurt. Variaz5 mult de la un copil la altul. o jum5tate de frunte nu se increteqte. forma. glaucom congenital etc. implantafia. aer rece). Exceptional de rar se pot descoperi unul sau doi dinti incisivi mediani inferiori. Impiedic5 adeseori alimentatia la s h . in jur de 2-4 luni. in general dispare in c4teva s5ptiIm4ni. Se mitreqte progresiv p4n5 la 2 luni qi apoi se micqoreaz5 qi dispare spre 7 luni.3. ca: trisomia 21 (mongolismul). Aceste pete de s h g e . Urechile Se controleaz5 m5rimea. De cele rnai multe ori imperforarea canalului lacrimal este la un singur ochi. Fata este asimetric5. Dispare dup5 vksta de 6-9 luni. Napoleon. Tremur5 la cei rnai mici stimuli (plhs. Chiar dac5 se rnai indic5 de vreun medic. Dac5 existi. Ba'rbia este inapoi (retrognatism). pliurile. hipotiroidismul. scurgerea unor secretii purulente. Rar se impune o mica interven6e chirurgicalg (destul de laborioas5) care are ca scop desfundarea canalelor lacrimale. medicul poate descoperi ofisura' a boltii palatine (fant5 care str5bate "cerul gurii"). simetria. 2. de icter intens. de culoare gabuie. Acest hematom este descoperit intre a 8-a qi a 15-a zi de via@. roqii. Medicul recornand5 Stergerea cu comprese sterile inmuiate in ap5 fi& qi r5citi (nu muqetel care contine impurititi) qi procurarea de solutii cu antibiotice. Ludovic al XIV-lea. testul se repeti timp de rnai multe zile.). cartilajele pavilioanelor. Este inutil s5 fie scoqi. Se impune depistarea surdita'tii. Strabismul (se uit5 "cruci$"' este frecvent qi nu trebuie s5 neliniqteascg pe pikinti. in caz de indoial5. Persistenfa anormala' a unei secredii conjunctivale oblig5 pe medic s5 cerceteze dac5 nu este vorba de o impe$orare a canalului lacrimal. in prealabil se recolteaz5 secretia ocular5pentru decelarea germenilor microbieni qi testarea la antibiotic. pentru a se incepe o educa6e specializat5. in caz de antecedente farniliale de surditate.9. Conjunctivita (inroqirea mucoasei conjunctive. Este greqiti pkerea c5 fr4ul scurt al limbii int2rzie aparifia limbajului activ.3. Globii oculari nu urmeaz5 rota6a capului (ochi de p5puq5). nu am indicat vreodatil sectionarea fr4ului limbii. de boli ale embrionului qi fitului. deoarece este un gest chirurgical care poate declanqa o s4ngerare prin r5nirea arterei linguale sau leziuni ale canalelor Wharton.

Se vindec5 f2r5 a necesita vreun tratament. din care in 70-80% din cazuri este unilateral%. 2.) sub piele printre fasciculele musculare. Circumferinp. Organele genitale Organele genitale externe la btiiefi. Rareori apare surpriza de a se palpa o gyg. fig. de multe ori insii le depiiqeqte cu 1-2 cm. Radiografia toracelui poate pune in evident5 un timus mare. Nu necesitii vreun tratament. La copil. anomalia regreseazii spontan. Vindecarea spontan5 se face odat5 cu dezvoltarea musculaturii abdominale. in general congenital. Un hidrocel este responsabil de o pun@ voluminoas5. Palparea claviculei permite sii se depisteze o eventual2 fracturii survenitii in cursul unei na~teri acrobatice. este mai mic5 sau egalii cu a toracelui. rar persist2 piing la 4-5 ani. Hidrocelul regreseaz5 fkii tratament in marea majoritate a cazurilor.3.asupra manevrelor ce se fac de mai multe ori pe zi pentru a evita formarea torticolisului (capul este kclinat pe o parte. Ficatul se palpeazii la marginea coastelor.1 2.1 4.8. Ombiicul. Circa 1% dintre b ~ e tsunt purtgtori ai i acestei anomalii. Tennenul desemneazii faptul cii unul sau ambele testicule au sediul permanent in afara pungii scrotale. Se va controla pozifia orificiului prin care se scurge urina. Coboriirea testiculului nu se poate realiza decQ pentru un moment sau deloc. deoarece la vksta adolescentei sau la cea adultii se poate canceriza. 1. foarte des se constatii o umflare a mameloanelor la ambele sexe. din team5 sau din motive estetice). acest interstifiu este. De cele mai multe ori. D a c i piirinfii solicit5 interventia chirurgical2 (din grabii. aceasta se poate practica. Herniile inghinale. Acest gen de hernie nu se stranguleazii niciodaa.) sunt inutile. C2teodat5 se pot observa mameloane supranumerare. mai ales dac5 mama a absorbit iod. Circumferinta toracelui se m5soari la nivelul mameloanelor.Dacii nu este reductibil5 va trebui operatii spre 3-4 ani. Hernia ombilicala" este destul de fiecvent5. deseori inchisii la culoare timp de c2teva zile.3. toracele se examineaz5 dup5 ce s-a terminat cu capul qi g2tul. Tratamentul este chirurgical qi se efectueazii in jurul viirstei de un an. Preputul aderii la gland.13. care evocii o bod5 moqtenitii a inimii. Locul de joncfiune a cordonului ombilical cu abdomenul trebuie examinat cu atenfie de c5tre medic qi asistenta de ocrotire pentru a verifica dac5 o poqiune a intestinului nu apare la baza cordonului (omfalocel). Dimensiunile penisului qi ale pielii scrotale variazii mult. vreo manevrii. herniae inghinale cu dimensiuni mici sunt greu d e diagnosticat. Este relativ frecventii. dup5 c5derea cordonului r h h e un mugure care se arde cu un creion de nitrat de argint. Se cautii fistule sau chisturi congenitale ale gStului. in general dispare in c4teva luni. iar biirbia este intoarsii spre partea opus5). Ectopia testiculara' sau criptorhidia. 2. Inima se ascultii cu atenfie pentru a depista un eventual suflu. C2teodatii se 1 simte polul inferior a splinei. La nou-nGscut. Abdomenul Abdomenul este suplu. Nu se storc. Sub acest tennen se intelege ieqirea unui organ intraabdominal (intestin etc. Pielea r k 2 n e . Puncga este interzisii.a 10-a (vezi capitolul I). Dispare spontan in c2teva siptikiki. Toracele Clasic. Diverse metode de corectare (moneda'mtalica' fiat6 cu o ban& de leucoplast etc.3. 3 1. miisuratii la nivelul ombilicului. Restul cordonului ombilical cade spre ziua a 7-a . in continuare cicatricea se retract5 qi se invagineazg. starea preputului (pielea care acoperii glandul). 2. laterale sau mediane. in practicii se incepe cu frecvenp respiratorie (in jur de 30-40 pe minut) qi numikarea biiWor inirnii (120-140 pe minut). Aqa cum s-a ariitat la pag. care constituie mu~chii abdominali. CiiteodatA.

se impune consult chirurgical vi eventual circumcizie. pllnsetele mamei vi. Cu aceste unghii. i n Franta se evit5 decalotarea prepuplui pln5 la 4 luni. agitafie sau jet urinar de discontinuu. La naStere. Dup5 al treilea an de via@. Aceasti pozitie este reductibilri: Se datorevte unei hipotonii (tonus scizut) ligamentare care favorizeaz5 men~nerea piciorului in pozifia fetal5. Clteodati este nevoie s5 se plaseze o band5 de leucoplast pe piele cu scopul de a menfine picioarele timp de clteva ore in pozitie corectii. fiind vorba de un fenomen normal.1. Din contr5. Decalotarea prea timpurie p a t e declanva shgerarea mucoasei. penisul va fi sp5lat de 1-2 ori pe s5ptimln5. uneori. picioarele ajung pe axul gambei. Cu toate c5 sunt clteva semne clinice pre~ioase(manevra . nou-n5scutul se poate zg2ria. De subliniat c5 circumcizia trebuie Ecuti de un chirurg de copii. fn Statele Unite vi Germania. La membrele inferioare.Buzele (labiile) mici sunt voluminoase vi clitorisul ievit in afar5. se insist5 asupra necesiti~iicircumciziei.fimoul. circumcizia este obligatorie (face parte din practicile religioase). infecfii. intre 1 vi 4 ani. Numai atunci c h d exist5 suspiciunea de infectie urinar5 sau mictiunile sunt inso~ite durere. In continuare. Prin mivcare. Pielea de sub penis vi scrot necesit5 o cur5tire atent5. cicatrice vicioase). acest gest este insotit de riscul de parafimoz5. cu unghii moi. &5 efort si fii1-5dureri. in condifii civilizate. "Picioarele plate" constituie un lucru normal la sugar. dep5vind vlrfurile degetelor. In lipsa periei in acelqi scop se maseaz5 marginea extern5 a picioarelor vi gambelor insotite de mivc5ri de flexie ~i rotatie a gleznelor. Mlinile sunt durdulii. * 2. Mama va fric6ona uvor marginea extern5 a picioarelor cu o perie cu peri uzati pentru a stirnula*muvchii laterali vi a redresa activ pozifia picioarelor. cu experien@. L w i a congenitala d e sold Anomalia cea mai de temut este o luxa$ie congenitala' de fold. Dup5 aceea. deoarece in aceste zone se produc uvor r h i . deoarece am asistat la infectii vi slnger5ri dup5 interventia chlrurgical5. Pentru prevenirea piciorului plat vi stimularea mi~cirilor picioarelor vi gleznelor este bine ca mama s5 "gldile" (nu masaj ap5sat) tiilpile sugarului. Mamele nu au motive s5 se nelinivteascii. Perna grikoas5 a picioarelor & impresia fals5 c5 picioarele sunt plate. De subliniat atdt mdinile cdt ~i picioarele sunt reci. Datoriti transmiterii hormonilor materni apare criza genital5 care const5 intr-o secretie vaginal5 alburie sau slngerlnd5 asociat5 cu umflarea mameloanelor din care rareori se scurge un lichid l5ptos ("lapte de vr5jitoare"). Labiile mari sunt putin dezvoltate vi nu acoper5 vulva. dac5 p3rintii nu mai reuvesc s5 acopere glandul.dup5 ce s-a ajuns treptat la decalotare total5. Organele genitale la feti~e.15. lucioase. destul de des. Nu suntem de acord cu tentative viguroase de decapsulare avlnd in vedere datele anatomice vi observa6a c5 decalotarea se face uvor. care poate fi unilateral5 (de o singur5 parte) sau bilateral5. urletele sugarului. Unii sugari circumciqi de persoane incompetente r i r n h cu o oarecare invaliditate (preputiu zdrenpit. dac5 nu sunt t5iate. gr5sute vi cu pumnii inchivi. Este important s5 fie descoperit5 clt mai precoce.3. lungi. medicul examineaz5 membrele. estefiziologicri: Dac5jetul urinar se proiecteaz5 la distant5 qi este continuu nu este necesar5 vreo tentativii de eliberare a prepuplui. laxit5tii articulare qi obliciti~ii bolfii cotiloidului. Soldul este "luxabil" datorita intkierii dezvoltkii capului femural.Anomalia este mai frecventi la fetite. se poate constata c5 picioarele sunt 'Yntoarse in5untru" ( m t a tarsus varus). La evrei vi arabi. Degetele par scurte. &5 risc de infectie cu conditia unei igiene corecte.Mama @ copilul La bdieti necircumciqi. zona respectiv5 va fi bine uscat5 qi eventual cremuit5. eviandu-se rnai t k i u folosirea inc51@mintei ortopedice. Aceste manevre pot fi acute de rnai multe ori pe zi. fn Anglia nu se face nimic in primii 2-3 ani de via@. Dup5 aceea se incearc5 s5 se retrag5 prepupl hapoi cu scopul de a sp5la prepupl cu ap5. prepupl penisului este in majoritatea cazurilor fixat pe gland vi nu se las5 tras inapoi. La noi in tar5 mulei medici recornand5 decalotarea precoce vi dac5 nu se reuqevte apeleaz5 la chirurg pentru circumcizie. cu prepupl retras.

Acesta const2 fn indephkrea (abducfieforfat2) a coapselor la 90°.Ortolani). radiografii repetate ~i mai ales colaborarea lor pentru a pune in practica' un tratament aFa de lung ~i de chinuitor pentru copil. 2. asimetrii de pozitie qi de flexie ale coapselor. tratamentul devine mult mai delicat. Am insistat asupra acestei anomalii. luxaria necesit2 un tratament lung qi complex: 6-10 siipt2mhi de irnobilizare completg. sindactilie (lipirea degetelor). in timp ce brawl sbiitos se mi~c$ bolnav riimhe imobil. qoldul fiind in extensie continug. exercirii de recuperare. apoi numai noaptea. in rotirea spre spate. Micile anomalii (degete inegale ca lungime. iar degetul mare este acoperit de celelalte. sumenit2 in cursul unei naqteri dificile. Normalizarea deformibilor inniiscute ale qoldului este cu atfit rnai rapidii. mobilitate) nu au semnificatii deosebite genetic qi nu necesit2 vreun tratament. timp de rnai multe luni.at8t inainte c8t vi dupii hceputul mersului . Fig. dificultiiti ~ 2 n d incearcg sii roteze sau sii h d e p a e z e membrul inferior. La 4 luni semnele clinice sunt rnai bine conturate. . mai intgi ziua c8t qi noaptea. Copilul se sprijinii pe degete qi pe marginea externii a piciorului.in cazurile mai grave sau in care pgrintii nu respect2 tehnicile rnai sus-amintite. unei pozi@i proaste a Btului fn uter. apoi 4-6 luni de imobilizare in aparat gipsat qi. fn 90% din cazuri. tot timpul ("24 de ore din 24 de ore"). asimetrii ale cutelor (pliurilor) coapsei.17). Aceast2 aparaturg trebuie piistrat2 cel pu@n 3-6 luni. Uneon. in lipsa acestora. Piciorul strdmb varus equin este o rnalformatie gravii care constg. deoarece am intdlnitpa'rin@ care sunt nedumeri@.pentru a verifica poziGa bung a capului femural h scobitura articularii. Trebuie sii se facg o radiogrxfie . de-a lungul cel corpului. Diagnosticul este evident chiar de la naqtere: miqccle bratelor sunt asimetrice.17 . aceastg deformare poate scgpa chiar unor medici experimentati. c8t mai curhd. . Semnele clinice pot lipsi la naqtere. Piciorul a fost prins fntre fesele fiitului gi peretele uterin intr-o pozitie anormalii de extensie qi s-a dezvoltat prost.vi greu de convins ca' diagnosticul luxafiei congenitale de $OM implica' dificulta'6 de diagnostic clinic. ortopedic qi adesea chirurgical.o pemii speciall fixat2 de un chilot prevrlzut cu bretele (fig.numai urma'rirea in timp ~i radiograjia ~oldului precizeaza' diagnosticul. Dacii mama observii diferente fn modul cum sugarul iqi miqd membrele inferioare in articulaiia yoldului.diverse alte dispozitive sau "aparate" care asigurii poziriile corespunzgtoixre. intins qi rotat spre interior. o corecrie chirurgicalii. cu cfit depistarea qi tratamentul survin rnai precoce. . anomalii ale dermatoglifelor (amprente palmare) intrii uneori irr descrierea multor aberarii cromosomice. Aceastg deformare se datoreqte. se aplicg aparate gipsate ce se schimbii periodic in pozilii care sii corecteze deformarea in mod definitiv. . m$na este in pronatie. 0 acfiune de prevenire qi de corectare a defectelor uqoare ("displazii fi-uste") se obtine prin utilizarea corectii qi permanents a scutecelor de tip "Pampers" sau. ap5irhd oric8nd in primele 6 luni de via@. Mai tiirziu. pe lhgii strgmbarea piciorului. 2. uneori. Se vor incepe. Cgnd diagnosticul este Bcut rnai tbziu (6-10 luni). dacii este posibil prin rnijloace uyoare qi bine supartate: . va consulta medicul pediatru qi un ortoped de copii. iar rezultatele r h h nesigure.Sistem special de irnobilizat fn displazia de $old qoarl.. astfel inc8t coapsele sii fie in abduclie (dep-te). Descoperirea unui qold luxabil impune un tratarnent imediat. Paralizia plexului brahial este legat2 de o alungire a acestui plex nervos. Malformavie degetelor de la mdini sau de la picioare capgtii din ce in ce rnai mult interes din punct de vedere genetic: poliaizctilie (mai multe degete). Cgteodat2 trebuie presupusii vi o origine genetic% Tratamentul trebuie sii fie precoce: el este complex qi prelungit cu exercifii de recuperare. cu tonus crescut a1 tuturor muqchilor qi cu retractia tendonului lui Ahile. prin hfiiqare cu un scutec lat intre picioare. grosime.o atelii cu inele care cuprinde str8ns coapsele qi le reunevte printr-o tijii de lungime variabilg. Radiografiile pot preciza diferite anomalii ale falangelor sau oaselor mici de la mhii sau picior.

instituit c2t mai cur2nd posibil (chiar din primele zile de viatii) qi care trebuie urmat ani ~i ani de zile. Este de subliniat ca' medicamentele primite de mama' in timpul na~teriipot modifica mult ra'spunsurile la stimuli ale nou-na'scutului in primele ore. 2) Depistarea anomaliilor cerebrale va fi fiicutii cu atenfie la tofi nou-niiscufii. Tratamentul consdin instituirea unei alimentatii sikace in fenilalaninii. in decursul primelor luni de via@ de ciitre medic. care la examenele clinice incearcii sii depisteze orice manifestare anormalii (discretii sau care apare cu timpul). Dacii pl2nge sau este somnolent. ei vor fi urmiirifi. simptomele variazii pufin in cursul primelor 10 zile. cu bl2ndefe. Examenele succesive vor permite sii se distingii d a d sernnele de suferinfii sunt fixe sau. de la cele newoase (cele mai grave ~i mai frecvente) pcina' la cele digestive (in general mai u ~ ode corectat. care. Testele se realizeazii corect dacii sugarul este treaz.3. in caz de suferinfii veche. mai ales atunci c2nd s-au constatat unele tulburiiri. Diferite manifestiiri ale nounascutului Examenul neurologic se face cu riibdare. Copiii se nasc normali.3. t o t u ~ i . asistenta de ocrotire ~i piirinfi. Este evident ~i demonstrat cii stbile de suferinfii cerebral2 gravii continua de cele mai multe ori o suferinfii fetalii acutii. Acest examen pennite sii se aprecieze eventuale tulburbi. lor 2.1 7. icter prelungit etc. Urma'rirea dezvolta'rii newoase ~ipsihice constituie partea cea rnai important6 F rnai spectaculoasa' a i urma'ririi medicale a fiinfei umane din momentul na~terii pcina' la adolescenfa'. Dupa' naFtere mama va relata medicului orice manifestare anormala' ce apare la nou-na'scut. surprind toate manifestirile acestuia. constatbile nu au nici o valoare.). din contra. b) exist5 posibilitatea (pentru unele dintre ele) de a se preveni urmikile nefaste printr-un regim dietetic corespunziitor. si Descoperirea timpurie a anumitor anomalii ca qi dezvoltarea psihomotorie sunt ficute ~ide ciitre pbin@. se observii adesea o agravare qi apoi o recuperare dinamicii evolutivii.). Copilul este bine dezvoltat mintal P Aceastii intrebare vine in mintea oriciiror piirinfi din momentul naqterii ~i persist2 luni ~i ani de-a r2ndul. care uneori este greu sii fie stabilitii cu certitudine. Examenul va fi repetat in zilelele urmiitoare. Diim ca exemple: a)fenilcetonuria care este o boalii metabolic2 decelabilii. rude cu boli mo~tenite etc. cii unii nou-niiscufi de care au suferit la naStere in cursul dilatafiei ~iexpulsiei (se nasc vinefi. Primul examen clinic se va face imediat dupii naStere ~i comportii indeosebi o apreciere neurologicii. avorturi spontane. in caz de suferinfii acutii (legatii de navtere). de obicei. Starea de siiniitate ~i de perfecfiune a infiifi~ikii fizice aduce liniqtea piirinfilor: o minte deosebitii la un copil umple de m2ndrie intreaga familie ~i constituie premisa cii urma~ul va cuceri un loc r2vnit in societate. se schimbii. dar ulterior urmeazii o deteriorare progresivii. depistat prin teste de laborator specifice. cu un scor Apgar normal sau sciizut (vezi pag. pediatrul va orienta depistarea ~i tratamentul dificuldfilor proprii fieciirui grup de nou-niiscufi: la termen. La acesti copii. Trebuie ~tiut. Boli metabolice Detectarea bolilor metabolice fine aproape in exclusivitate de resortul medicului. dupii ce diagnosticul este sugerat clinic (limb5 mare. 29). grafie efectuiirii testului Guthrie tuturor nou-niiscufilor la v2rsta de 4-5 zile. hipertrofc (prea mare). incep2nd din prima zi a ultimei menstruafii. hipotrofc (prea mic). indiferent de greutate.16. Evaluarea sttirii de stintitate 1) Vcirsta gestafionala' va fi calculatii in siipdm2ni. . Amintim despre aceastii problem5 $i intr-o carte adresatii piirinfilor din douii motive: a) din cauza numiirului mare a1 acestor boli.) pot sii nu prezinte nici un fel de suferinfa nervoasii la examenele efectuate in perioada de nou-niiscut. Din contra. care de c2fiva ani capiitii un loc tot mai important in bolile nouniiscutului.Mama s copilul i 2. o vigilenfii cu crescutii. Durata total5 a Sistemul nervos. b) mixedemul congenital. iminte de termen (prematur). nu fipii imediat dupii naStere etc. grabii. r cu colaborarea unorpa'rinfi con~tienfi ~iperseverenfi).dupa' termen (postmatur). asemenea. ~i in continuare evolufia va fi favorabilii. Pa'rinfii sunt datori sa' relateze medicului toate antecedentele deosebite dinfamilie (decese neexplicate de nou-na'scufi. dominatii de int2rziere mintalii gravii. ingrijind ~i supraveghind in permanent2 copilul. Dupii v b t a gestafiei.

Este un semn important prin care sugaml iqi manifest5foamea. Tulburikile de sornn. setea. manifestat5clinic prin alb5strirea pie& Suptul ~i iagh$itul trebuie s5 fie premnte imediat dup5 naqtere qi s5 se desrqoare normal. s&d peste una din mese. RespectAnd aceste perioade. La unii nou-n5scufi apare dupii efort (supt. daci mama este fn tensiune qi anxioas5. Verdictul definitiv R da' medicul pediatru.anomaliilor neonatale au deci o vabare de diagnostic qi prognostic. in funcfie de acest ritm. cu toate c5 somnul este mai u p . Dac5 mama este calm5 qi odihnid. circa 5% dintre ei prezint5 totuqi o stare de somnolen@mai accentuatk dar nu profund5. mult mai rar 31/24 ore (de obicei intre primul qi al doilea supt in cursul zilei qi in a doua parte a noptii). Nqterea grea sau uqoar5 poate avea. Tulburhile legate de administrarea unor medicamente mamei fn tirnpul naqterii dispar de obicei repede. mu-n&scutul are qansa de a fi liniqtit. s5n5tatea psihic5 a mamei care al5pteaz5) detwmin6 tulburik-i de somn la nou-nbcut. cerebrala' sau metabolica' (sc5derea calciului sau glucomi). p a t e l b a complicatii neurologice grave (icter nuclear) (vezi capitolul anterior). c ) starea noua nciscutului la nqtere. C5tre a 7-a .apare intoxicafiaprin nitri$i. Agitatia din familie are influente nefaste asupra somnului qi comportamentului nou-n5scutului. Icterul. in jurul vcirstei de 10-12 Zuni. Ele sunt intterupte de faze de veghe mai lungi. sau generalizad qi permanentg. celelalte ingrijiri nu se fixeaza' in mod arbitrar a2 ca'tre m sau medic. nu trebuie d fac5 mari griji marnei. rigiditatea orarului rneselor. cald. suprasolicitarea fizic5 qi/sau psihic5. la nivejtul extremid{ilor. nou-n5scutul pare c5 d o m e tot timpul. care se aIungesc pufin d t e putin. mama contribuie la organizarea somnului sugamlui. in consult cu neuropsihiatrul $i eventual cu psihologul. malformatii). d ) termenul l care trebuia sa' se nasca' (exprimat in Gptiimdni). fn mediul rural. Mama va nota perioadele de veghe. sornnul nou-nbcutului devine mai pupn addnc qi apar perioade de veghe. lipsa de confort (frig. baia. singurul in m5sur5 s5 le interpretem corect qi s5 ia. subalimenta$ia. anumite m5suri. la nou-n5scutii aliment* artificial cu lapte praf. respiratorie (infectie. Cianoza care apare in crize qi in repaus poate fi expresia unei suferinfe nervoase. b) ammalii ale travaliulni. ci dupa' nevoile " ce convin structuri biologice ~i temperamentului sugartclui. pentru a prevedea. & mod normal nu trebuie s5 apar5 la un nou-n5scut la termen. Cianoza (invinetirea) poate tr5da o suferintg cardiaca' (boii congenitale ale inimii). nu prezint5 o semnificatie patologic& Pldnsul. singure.a 10-a zi. Este de o importanpi esentiada' respectarea ritmului propriu alJieca'rui sugar. Majoritatea nou-n5scugilor la termen prezint5 icter intre a 3-a qi a 10-zi de via15 (icter fiziologic). eventual. e) vdrsta copilului in momentul in care este e m i n a t sau cdnd mama observa' ceva. Un icter apkut precoce. .Ele trebuie sernnalate medicului. Dac5 sunt treciitoare. neasociate cu alte manifestgri nervoase. de asemenea. Rihnul somn-veghe tine qi de starea psihica' a mamei. Cu fiecare s5pt5miin5 de via@. tipiit) o discreti% invinetie In j m l gurli. Tulbura'rile de somn.buze. c h d la prepararea laptelui t$ ceaiului se foloseqte "apa de fiintAniX". cianoza este determinatii de obicei de o bod5 grav5. Perioadele de somn dureazg 2-2%-3 me. h propoqie de 95% noun5scu@ la termen (socotiii normdi) nu au tulburhi de somn.Cei care dommult. 4 ) Interpretarea unor manifesta'ri fizice ~ i / s a u psihice. fn primele zile. intens qi prelungit. la ce or5 trebuie s5 fie preg5tit5 pentru al5ptare. "orele" de somn din tirnpul zdei devin mai bine delimitate. C h d este accentuat&localizatii la fa@. oreintregi. Somnul. aceste tulburik-i nu au nici o importan@. El nu are tnc5 ritmul somn-veghe bine precizat. o influen@ pasager5 asupra s e i nou-n5scutului. Dimpotrivk dificultatea de a adormi ~i sornnul foarte agitat din primele zile pot constitui motive de ingrijorare. La un noun5scut la termen reflexele de supt qi de inghitit pot prezenta unele tulburik-i. Orarul meselol. dizarmonii in relatiile de familie. nou-ngscutul va fi nervos qi agitat. d h d totdeauna mesele %n fazele de veghe. Se iau in seam& 3) Date privind trecutul copilului: a ) anomalii a2 gestafie. excesul de impresii (vizite. Naqterea dificil5 poate avea o influent5 nefastii asupra somnului. in timpul cdt prezind icter fiziologic toti nou-n5scutii sunt mai somnolenfi. Studiul dezvoltruii nervoase la nou-n5scut nu poate fi desprins de ceilalti parametri de fixare a s W de sk5tate. Consumul de cafea qi/sau ceai "rusesc" de c5tre mam5. via@complicatii de familie.

zgomote in cameri. care insopsc lip5tul imediat dupi naqtere. Ccr'scatul. respiratie nazal5 dificili datoriti unui guturai etc. chiar de scurt5 durat5 qi intermitent. cu o naqtere rnai dificili sau un hipotrofic (nou-nhcut cu greutate rnai mic5) poate prezenta trepida* ale membrelor inferioare. TipQ'tul. dar pot surveni qi in repaus). cBnd este infometat). Cei care tac dupi luarea in brate nu sunt flhsnzi. Tipitul determini o contractie a muqchilor fetei.). Din contr5. CBnd apare. cBnd este ingrijit de o persoani neindemsnatici sau nervoasi. nu prezintii febe. TresQ'n'rileizolate pmvocate sau spontane nu au nici o semn$ica$e patologiccr'. Unii nou-nbculi normali au un @pit ascutit (nu strident. s i urmireasci o r m l qi durata plhsului. cute sau noduri de la scutece. duc la distensia plimrinului cu aer. fenomenul fiind foarte probabil datorat unei tulburiri metabolice trec5toare (hipocalcemie sau hipoglicemie). durati. Dupi aceea. asociat cu absenfa vioiciunii. El poate f i numai de origine digestivi. f i alte tulbur2ri neurologice. Sindromul iritativ al nou-nhcutului are o semnifieape patologic5 minor&f i urrniki. el va deveni r5sfifat qi va invita. astfel. ud. succesive. De multe ori apar cBnd sugarul este dezbecat sau in tirnpul biii. medicul iqi poate da seama de integritatea miqcikilor. ins5. o suferinf5 sau o *mbolnivire ("colici abdominale". in timp ce vioiciunea se stinge. chiar daci se rep&.). Nou-n5scutul sin5tos are un tipit viguros. nici grav) la care este greu d giseqti cauza. De obicei se calmeazi prin satisfacerea unor nevoi (supt. s i g5seasci solutii pentru a-1 liniqti. Mama este datoare s i observe. . dovedeqte o suferinp de origine nervoas5 central. Ori de cBte ori s u g m l plBnge trebuie ciutat de la inceput daci este infometat. pozitie incomodi. cBteva % zile. pozifie incomodi in pat etc. s5-1 asocieze cu alte manifestiki. emisiune de win5 sau scaun. Unii p l h g pentru c5 vor rnai multi atentie qi vor s i fie mai mult in brale.). in modul cum se manifesti. durabil. ciscatul trebuie urm%it aparte. evidentiind eventualele asimetrii. diaree sau alte tulbur3ri. Tipitul de suferinp cerebrali este ritmat.). Dupi partida de plrins respectivz nou-Gscutul adoarme sau are o vioiciune normali. corzile vocale qi ciile respiratorii superioare. Se supravegheaz. Se recornand5 mese rnai dese. Dup5 ce s-a indepWt motivul suferinlei va fi liniqtit 2nd pum qi va fi culcat din nou in patul lui. stare de agita$e sau de nervozitate in familie. Medicul unnireqte vigoarea qi calitatea tipitului. culoarea nou-nkcutului vireaz5 de la roz-deschis spre roqu (culoarea sfeclei roqii). ne putem qtepta la o crizc de convulsii. paralizii. defecte *m5scute. durere din cauza opirelii. daci-i este frig sau daci il chinuie o cut2 de la scutece. Iritabilitatea gemmla' a nou-nkutului se manifesti prin tremueturi izolate (ce i n s o w o miqcare s p o n W . sau periferic5 (boli de inim$ pl5mhi etc. bine suportat. Geamcitul nu se intdneqte la nou-nbcutul srin5tos. aer viciat. CBnd este provocat (de o inlepitur5. este neschimbaf etc. currind. de tonalitate mijlocie. s i foloseasci plBnsul pentru a ob$ne s5 fie {inut in brate qi legiinat. care furnizeazii date despre: puterea generali a nou-niscutului. Cei care plcing ~i dupcr'luarea in bra{e ~i dupd imercarea de a-i alimnta au alte motive rnai serioase de a plinge. solutie de glucoz& calciu.). TremurQ'turilebQ'rbieise intiilnesc relativ frecvent la nou-nkculi qi la sugari in primele 2-3 luni. Ca manifestiiri izolate. pentrn c5 nu antreneazi nici tulburarea ritmului respirator qi nici fenomene vasomotorii (cianoz&paloare etc. reprezinti un fenomen normal. ceea ce alarrneazli pe multe mame. luat in brale) sau inliturarea unor disconforhui (prea strrins sau prea gros i-at. dar iqi p k W vioiciunea qi o bun5 reactivitate.Mama @ copilul prea strBns infiqat. Crind tipi tare qi prelungit. intre reaciiile suspecte. Credinfa c5 plrinsul fortific5 plhBnii este falsL Ea iqi are probabil originea in faptul c5 primele respiralii profunde. O W u l de a lua 2 &ratesau de a n a l i nten ta gar ca inge n uie cul In sugr voie"s k &cin g repezi Pl2nsul este mijlocul prin care s u g m l sernnaleaz5 mamei o necesitate sau o suferinp. strident sau slab (de abia auzit) qi nu p a t e fi potolit prin declanqarea reflexului de supt sau prin luarea in brale a nou-niscutului sau sugarului. daci tremudturile se transform5 ulterior in valuri de contracturi musculare din ce in ce rnai ritmate. un nou-n5scut la termen. daci indeplineqte % doui condilii: este izolat qi nu progreseazi in intensitate. Daci va fi purtat in continuare in brale. plBnsul nu rnai contribuie la dezvoltarea plhBnilor. nou-n5scutul $pi qi iqi miqci mBinile qi picioarele.

nau-nkutul nu manifest5 vreun interes pentru ceva. normali. oricare din aceste segmente. vom ar3ta cum se urmikesc functiile sistemului nervos. Capacit3tile corpului yi mintii sale se dezvolt5 lent F dupg o ordine bine stabilitg Aceastg i dezvoltare este determinati de patrimoniul moqtenit de copil qi de influengie care se exercitg asupra lui din sunt cele mai importante. gambele pe coapse (prin flexia genunchilor). Urm5rind nounilscutul. cgscatd este prelungit qi frecvent. Sughipl. Stra'nutul. Toate miqcfile sunt automate qi par necoordonate. schiteaz3suptul. increteqte fruntea. cel pufin in grimele zile de via@ sunt miqcki reflexe. cgscatul se inwneqte rar. afar& Tr&a'turile mo~tenite Ele determina' dezvoltarea s ~ g a r u l u ichiar de la inceput. Dacg s-a udat va fi schimbat in scutece uscate qi va fi culcat. La acest grup de copii. in paginile care urmeazg.ti intins de mam3 revine prompt la prima pozi$ie (flectati). Strgnutul nu are nici o semnificagie patologic3 BIastfel de situa$ii qi deci mamele nu trebuie s2 se alarmeze considerhd c3 sugarul "a r3cit9'. Imediat dup6 netere.Anterior am descris cum araG ~icum evolueazg corpul. el intoarce deja capul spre lumin5. la marii prematuri. Ciind un nou-nibcut sau un sugar in primele dou3 luni este mai desEqat qi vine in contact cu aerul proasp34 strgnut5 qi/sau urineazg. de exemplu ceai de anason.dar. pielea qi uaele organe ale nou-ngcutului. coboriit . multe mici s m n e care dovedesc d are loc o "trezire": iyi mi@i uyor din c k d in ciind braiele ~i gambele. mama va nota 2n cursul primelor s i p t h h i . Compresiunea qi cgldura local%fac s3 se schimbe pozitia bulei de aer care declanqeazg excitagia nervului frenic. C h d este vorba de dezvoltareaneuromotmie a nou-nbcutului. sugarul va fi luat in braie qi @nutcu abdomenul lui lipit de corpul mamei ("piele la piele"). Dupg ciiteva zile. iar in timpul suptului trebuie sprijinit pe cotul mamei. Capul este de obicei intors intr-o parte. in eontinuare. adicg miqc5ri care au ca scop conservareavie@ (de exemplu. Degetele miiinilor sunt partial striinse. degetul mare fiind adus spre palm%. in stare de flexie (pufin indoite din articulafia cotului). fn primele zile principa'ta sa ocupaiie este s3 doarm5 qi s3 sug3. prin frecvenfa sa anormalk poate fi un semn evocator de suferinfg cerebral%. Unele mame sunt impresionate de rezistengi pe care o inthpinii c h d kcearcg sg intin& (s3 deflectem) antebraful sau gamba. capul trebuie susginut bine. Nu este posibil sa' se afirme ducd un nou-&cut este sau va deveni inteligent. nou-&cutul la termen are o pozifie tipica' cu cele patru membre indoite f "flectate") ~i sirnetrice. spre v&sta de 36-37 sgptimhi fetale.). pe care la inceput o evitii. Pa'rinfii sunt datori sa'-~i cunoasca' sugarul! La venirea pe lume. deschide gura. emite mici zgomote sau bombiineli. h cazuri mai rebele se p a t e adrninistra putin ceai ciildut.18). Brafele sunt ayezate liing%corp. picioarele in flexie dorsal% degetele in flexie plantar5 ("cvadruplg flexie"). MuIti copii sughit3 in primele s 5 p t h h i de via!& Aceasta nu trebuie sg constituie un motiv de ingrijorare. Atitudinea de flexie a mernbrelor. F~ecventse observli o reacfie "in . 2. cgscatul poate fi declanpt la cea rnai micg excitatie in juntl gurii. in poziiie de pronage (cu palmain jos.In afar3 de orice imbolngvire. uqor deschisg). Corpul urmeazg intoarcerii capului ("in bloc"). Eventual sugarul va fi frecat sau b5tut uqor pe spate. Membrele inferiuare sunt flectate ("strhse") qi rotate extern din articulafia qoldului. Pentru combaterea sughqului. Se verificg orificiile de la tetin3 qi se corecteazg tehnica alimentagiei. unii susfin cii esG vorba de o fiing care nu are deciit reflexe. indulcit cu o linguritg de zah* qi cu ciiteva piclituri de suc de lhiiie. SI nu se uite cg tonusul muqchilor giitului este incg slab. riispunziltor de reflexul de sugh~t. Ele sunt fapte in care conqtienp nu ia parte deloc. asemiingtoare parfial cu pzitia din uter. Sufletul nou-niiscutului este greu de inieles. miqc5rile de supt). nou-nbcutul este o fiing cu totul dependentg. cel mult de 1-3 ori in decurs de 10-15 minute (aer viciat etc. reacfioneazg la vocea mamei. el dispare odat5 cu desgviirqirea maturafiei. se intinde pugin. Pozitia corpului yi a membrelor a) Culcatpespate ( "decubitdorsal"). rezemat de planul patului cu obrazul drept. se datoreqte tonusului crescut al rnuychilor flexori ai membrelor (fig. Ele suat kdoite: coapsele pe abdomen. bcetul cu incetul el devine mai indemhatic in a apuca s h u l sau tetina. La nou-ngscufii la termen.

Aceste reflexe dispar ciitre vksta de clteva luni. Pozifia $imi$cMe nou-niiscutului sunt aproape simetrice. Simetria atitudinii intre membrul drept $i cel stPng este aproape permanent3. Genunchii sunt indoi@ coapse. membrele sunt flectate.19 . Dacii o pisicii cade de la Sniil@me. Soldurile sunt ridicate l & h d intre planul patului $i unghiul format de torace $i coapse un spaliu inalt de 3-4 cm.a 3-a siipt&nhi=i. capul este sprijinit pe o parte. El atinge aceasta' etapa' cdnd itcepe sa' doreasca' gi sa' poata' sa' "$aca' ceva" singur. aceste miqciki se produc sau sunt mai active clnd sunt atinse tiilpile picioarelor nouniiscutului. d) Simetria. Reflexele prezente la naqtere. iar miqciirile voluntare de abia incep sii aparii. care este vdrsta cdnd sugarul incepe sa' faca' miqca'ri voluntare. b) Culcatpe burta' ( "&cubit ventral "). c) Tracgunea din pozifia culcat pe spate. nou-niiscutul reuqeqte sii-$iaqeze capul pe o parte $i il poate ridica pentru scurt timp pentru a-1 culca pe cealalt3. Unele din aceste reflexe sunt de protecfie. nediferenliat3. fie c3 este vorba de cele superioare. picioarele pe pe gambe ("in flexie dorsalii"). Apuchd nou-niiscutul de mlini $i triiglndu-1 uqor in sus $i inainte. Fig. Din clnd in clnd incearcii s I facii mi~ciki &ke $isprijinul se face cu ajutorul degetelor de mari de la picioare. 2. altele reflect3 comportarea care ar putea fi asemuit3 cu stadiile timpurii din evolu@aomului. Reflexele (actele-reflexe) sunt procese de baz3 ale activit3w nervoase. 2. 2. braiele sunt V z a t e l b g 5 corp. nou-nhcutul p a t e schip mi$c&i de Wire. a intoarce). datoritii reflexelor primitive de "redresare". Exist6 o tendinpi generala' ca aceste reflexe primitive sa' dispara' ca'tre vdrsta & 3 luni. 2. Din a 2-a . Nou-niiscutul este dotat cu reflexe ce fac ca majoritatea mi$cikilor lui sii fie automate. La unii se observii o slabii miqcare a capului spre "partea preferat?$'. In juml vkstei de 3 luni exist3 o acalmie in activitatea motorie a sugarului deoarece miqc3rile automate se sting. aterizeazii pe cele ea patru picioare.18 . din poziiia sunt culcat pe spate. Fig. la un stimul oarecare. a$a cum se intlmplii prin reacfia Moro (fig. reaclii automate la modificikile de mediu. brafele se men+ in flexie (indoite). pe miisurii ce locul lor este luat de mi$c&le voluntare. 2. clt mai ales de cele inferioare. Si ?naceasti situafiedoming pozifiain flexie. degetele sunt partial strbse.19).20 . .Dac2 nou-nhcutul este tras de brafe in sus.Fig. motor sau secretor. fiind necesare supraviepirii.Poziiia in decubit ventral (culcat pe bud): doming flexia membrelor. iar capul a t h 2 pe spate (fig. masF. ce duce la intinderea trunchiului $i membrelor.Culcat pe spate: capul este intors pe o parte. In caz cii se observii o asimetrie dintre douii membre omoloage (respectiv dreptul cu st2ngul) aceasta poate avea o sernnifica@e patologicii. capul cade inapi sau lateral (mu~chii hipotoni) . Copilul se naqte cu anumite reflexe primitive (arhaice). prin intermediul c&ora excitafiile senzitive (senzoriale) deterrninI un r&puns efector. ca o "tresikire" bruscii $i generalii. Termenul de reflex provine din cuvhtul latin reflexus (de la reflectare .a riisfrhge. Genunchii sunt situali sub trunchi sau llngii acesta.20). este o modificare a modelului in flexie prin cedarea temporarii a tonicitiilii fiziologice crescute.

astfel inciit picioarele s l atingl un suport solid. cdnd se trage brusc scutecul de sub nou-nlscut. La nou-n&cutul mai pu$n vioi. nou-nlscutul tresare. intinde membrele inferioare! in timpul al U-lea se produce revenirea in poziGa de repaus cu bralele flectate $i cu pumnii strh$i. iar vrimul se intinde. 2. aplicate ?n locuri situate conform punctelor cardinale. incilt nou-nkcutul poate fi ridicat uneori deasupra planului patului sau mesei pe care este examinat (fig. La contactul plantei (talpa) cu suprafala mesei de examinare.22 . Ea i n s l ~ i observl c l dacl izbeqte c o ~ u l (patul). la colprile buzelor (drept $i stdng). S-au descris zeci de reflexe. Fig.21 .23). el intinde brusc bratele $i uneori desface degetele. dacl trage brusc de scutecele pe care e culcat sau trage mdna cu care Z susGnea capul. cu mncKul q o r aplecat inainte. Cdnd acesta din urml atinge planul mesei. complet. Dacl medicul (sau mama) trece degetul prin palma nounlscutului. Fig. Limba $i buzele se mi@ spre ' punctul atins. Dacl se trece degetul pe sub talpa piciorului nounlscutului. se flecteazl. de apucare a degetelor. el are un reflex de urcare. Din &east2 succesiune de indoire $hntindere a membrelor ideferioare. De altminteri nu se trag concluzii deciit dupl ce se c e r c e t e d mai multe reflexe. 3n stimuliiri (atingeri) succesive. degetele acestuia se inchid brusc $i cu aS2ta f o e . le intinde. extensie $i rota$e ale gdtului. acestea nu sunt deck schile de reflexe normale. C h d reflexul punctelor cardinale este perfect. 2. deoarece modul slu de cercetare const2 in mai multe jurul gurii. deschide degetele. 21). R&punsul la durerea vie. Rcispunsul este cu atdt mai rapid cu cdt nou-n&cutul este l interval mai mare a fafci a ultima aaptare. i se declan~eazl reflexul Moro (fig.Reflexul de apucare (aggpre) palmar ~i plantar. sub bra@. membrul respectiv se f l e c t e d . depmeazl bralele de torace. 22). Dacl este tinut in continuare de axile $i dus la marginea unei mese. 2. ale declan~hd astfel mi$c&i de flexie. uneori lipl. Se vor expune numai cdteva: Reacfia Mom (dupl numele pediatrului german care 1-a descris in anul 1917) se produce dacl nou-nlscutul este treaz. simetric. Esenp rbpunsului rezidl fn faptul c l aceste mi~ciiri corpului se fac in acelqi sens ca $i stimulul. se simte cum degetele picioarelor se flecteazl. nou-ngscutul suge $i inghite corect. Refaexul punctelor cardinale se numevte astfel. Nou-nbcutul este $nut de trunchi. al ciirei . antrendnd uneori $i capul in aceast2 mivcare. 2. rezula care sugereaze rnersul denurnit amersul (fig. cu reactivitate redus$ este indispensabil s l se mgsoare atingerea eventual5 a sensibiliGGi. apoi la pwile din mijloc deasupra $i dedesubtul buzelor.Cercetarea reflexelor se face aS2t la matemitate cdt h de $i acasl i primele s~ptikitni via@. Mama aude mereu pe medici "are reflexe normale" sau "Moro este prezent". Reflexul de agcifare. 2. vertical.Reacfia (reflexul) Moro. Medicul este singurul in mlsurl s5 aprecieze dacl reflexul Moro este prezent. c h d acesta este d e s a ~ a t . Mersul automat. Nou-nlscutul i$i intinde tot corpul. Dacl medicul izbe~te violent masa pe care este culcat nou-nlscutuf. iar celiilalt se intinde.

in 3-5 secunde. Pentru aceasta se ciupeqte prelungit (1-3 secunde) talpa piciorului. m&g%ere. produc uneori umflarea pleoapelor. La nevoie se indepihteazi cele dou5 pleoape printr-o miqcare bllnd5. s i t q i i l e confictuale din familie ~i m i ales starea de tensiune a m m e i au un rol important in comportamentul nou-na'scutului ~i sugarului. Dac5 un stimul dureros viu nu declanqeaz5 declt retragerea imediatii a piciorului cu trip15 contrac#e. .1-5 mimicg). prag poate fi foarte ridicat sau foarte coborlt. C h d este liniqtit. inchide qi deschide ritmic gura. Comportamentul emofional. proporfional cu intensitatea durerii) qi miqcarea global5 cu agita#e care se instaleaz5 imediat. ca ~i #p5tul. fi. Aceast5 miqcare poate fi oprit5. pleoapele sunt lipite qi tumefiate. este vorba de un caz patologic. nou-n5scutul poate fi liniptit daca' este luat in brafe ~i "strcins la piept". "lipit" cu burta de pieptul m m e i (contactul strhs. ' Clnd plhge. c h d este ridicat in pozi#e vertical$ nou-n5scutul p a t e deschide ochii. prin miinglieri uqoare qi ritmice ale frunp sau ale toracelui anterior. la auzirea unei voci cunoscute. Unii dintre ei se intrec parc5 pe ei inqiqi clnd se "cauti?" de c5tre medic reflexele arhaice (vezi mai sus!). 2.Mama $I captlul Uneori pare c5-qi privegte mama sau pe examinator. are efect sedativ prompt) ~i d n g i i i a t pe h n t e . rnn de Contactul social. la c5ldura contactului corporal qi la al5ptare. hemoragiile trec dup5 clteva s5pt5mlni. poate fi examinat in bune condifii de c5tre medic. in timpul suptului. V i k d Ochii sunt complet formafi la naqtere. car: trebuie tratat5 cu grij5. d a d nou-n5scutul este in stare de veghe qi este liniqtit. mai ales noaptea. Dup5 7-10 zile de via@. Nou-niscutul pare atent. Organele de simt Ochii. asociat2 cu tendinp nou-n5scu#lor de a #ne ochii inchiqi. urmat2 de flexiuni ("indoiri") succesive ale gambei qi ale coapsei (tripla contrac#e). f5r5 s5 aib5 vreo semnificatie patologic5 qi f3r5 s5 lase urme. De abia dup5 clteva zile. dup5 unii autori "piele pe piele". pentru a se stinge progresiv. peste care t r e e intermitent un "zlmbet" f3r5 motiv vizibil. Inflamafia unilateral5 este determinat5 de Fig. face ca examinarea ochilor s5 fie dificil5 2n primele zile.2-T . cu ochii deschiqi.Mcrsul automat.1-5 iip5t qi f k 5 miqcare global5. Tip5 inaintea meselor. Sclerele (albul ochilor) pot fi roqii. Se sperie uqor la zgomote. Dac5 din ochi se scurge puroi. Toate ingrijirile se fac cu calm. datoriti unei hemoragii subconjunctivale din timpul travaliului. Limbajul. in mod obiqnuit nou-n5scutul r5spunde prin retragere aproape imediat2 a piciorului excitat. a p i apare iip5tul (viguros qi prelungit. iar conjunctivele sunt inflamate. Aceast5 inflamaiie. odat2 cu iip5tul. Daca' nou-na'scutulplinge. la majoritatea nou-n%cu#lor ochii sunt inchiqi. inseamn5 c5 s-a ad5ugat o infec$e (conjunctivit2). Pic5turile antiseptice care se pun in ochi (solu#e de nitrat de argint 1% sau cu antibiotice). dar se liniqteqte de indati ce a fost hrihit. din c h d in c h d apare un "&bet". Nervozismul pa'rinfilol. laringiene sau guturale. Nou-n%cutul poate emite pu$ne sunete involuntare. "vorbindu-i" cu voce calda". pa'rinlii trebuie sa'-~i infrcinga' neliniptea. Nou-n5scutul are un facies (expresie a feiei) aproape imobil (f5. pentru a preveni eventualele infecp generate de microbii din canalul pelvigenital al mamei. incerclnd astfel s5 se inspecteze globii oculari. Activitatea motorie qi ' I miqckile % mas5" sunt diminuate c h d atenfia este deviatL Nou-n5scutul p a t e fi calmat prin ridicare in braie.

.

hgrijirile corpului (tinut in brate. nou-niscutul risc5 de a fi mare prin excesul de aport sanguin de zahir. simtul tactil este foarte important dar greu de demonstrat. se liniqteqte c2nd o aude vorbind sau c2nt2nd. Daci o mami continua s i vorbeascg. Mirosul este prezent la nqtere. pe suprafafa sa. Simtul tactil apare foarte devreme in viafa fetal%. infiqat qi desf@at.) Ecute agreabil qi adaptat a fost numit "dialog tonic" de Ajuriaguerra. in perioada de nou-niiscut qi de sugar mai mare se socoteqte c2 simtul pipsitului constituie o formi de limbaj. La Leaghul de copii qi in creqe. desEqat. este imbrgcat. Este cunoscut faptul c i . Timp de c2teva secunde. survenite rnai tibziu. Mulfi nou-nascufi intorc capul spre s h u l mamei. h c a din anul1877. Amintirile olfactive impregneaz6 viafa afectivg in mod inconqtient. i se dB s2 m%n2nce."piele la piele". nasul. Contactul cu pielea qi citldura corpului mamei sunt stimulgri foarte puternice. acru. Unele tulburitri ale comportamentului copilului. dar tenace. dar inceteazs orice joc a1 mimicii. leganat qi mhg%at. o parte importanta o are expresia fetei. Simful tactil (pipstul) Pielea este organul senzorial cel mai intins qi sugarul are nevoie s i fie luat qi finut in brate. in timp ce alimentele cu gust plicut declanqeazg reflexul de supt qi inghitit. prezenthd rareori. baie etc. mic. Cu c2t lichidul amniotic este rnai dulce. a deosebi "departe". dupa mirosul laptelui qilsau corpului. in general. nu se mai miqci. ultimele declanqeazg o salivatie abundentg qi grimase. sugarul refuzg sa suga. "Fafa impasibil8" face ca vocea mamei sB nu rnai fie "interesantit" pentru copil. cu fata intepenitit. bruschetea qi/sau sthgscia gesturilor. nu mai fixeazg fafa mamei. marele naturalist englez Charles Darwin a observat cB nou-n&cutul percepea mirosul sbului mamei sale p h i la 30 cm. Contactul strsns. un "miros de familie". in majoritatea cazurilor se constati c2 qi mamele respective recunosc mirosul copiilor lor. devine amorf. Chiar de la aceasa v&st& fitul prefera gustul dulce. Daca mama consumi alimente care modificg gustul qilsau mirosul laptelui mamei (piper. s8-i vorbeascg tot timpul. De altfel. alaturi de alte f u n c p senzoriale ca vederea qi auzul. prefer2nd-o fa@ de persoane striine.). Dac2 sunt despiirpti pentru c2teva zile de mams. qters. ardei. se opreqte. Dac3 mama este diabetics. inainte de a-1 fi atins.SUA) a arittat experimental cum copiii de 5-6 ani recunosc incg mirosul mamelor lor. usturoi etc. care ingrijeqte copilul. sitrat). Sugarul simte blhdetea. spilat. amplific5 ritspunsurile interactive. o fixeazi qi o urmireqte. daci o mama schimbg apa de colonie cu care era obiqnuit sugarul. Cu ochii legafi. Unul din mijloacele cele rnai eficiente de combatere a colicilor abdominale la sugar este ca in timpul alimentaf. ea recunoaqte mirosul cknitqutelor purtate de copilul s8u. cu atAt fitul inghite din el mai mult. . unii sugari primesc s2 sugi numai de la mama lor. schimbat. se reculca etc. ceapit. Este bine ca mama. sit-i csnte dacg are voce. Simtul olfactiv (mirosul) Nasul este. El deosebeqte substanfele cu gust placut (dulce) de cele cu gust neplicut (amar. Ea este prima care va observa c2nd sugarul aude.iei sa' fie in contact nemijlocit cu corpul mamei sale . m2ng2iatul qi luatul in brate sunt suficiente pentru a opri tipetele sugarului. mama recunoqte foarte tirnpuriu mirosul copilului siu. regurgitafiile qi chiar virs5turile sugarului.se alini. Gustul Organul gustului (mugurii gustativi localizati pe Iimbi) se constituie foarte timpuriu in cursul vie@ intrauterine. gura. La ribdul siu. Adesea. El este asociat cu comunicarea prin auz qi vedere. acesta refuz3 s2nul qi chiar nu rnai accepti sB stea fn brafele ei. s-ar # frt prezent se socoteste c2i sugarul folose~te mirosul pen] notiunea de " a p r ~ c r p e " ia . ciildura corpului qi compresiunea local2 exercitate asupra corpului copilului ("piele la piele") previn qi/sau calmeazi colicile.Mama gi copilul Pe l2nga voce. Pete alb-giilbui (milium albicans). i se curata urechile. Richard Porter (Tennesse . copilul este dezorientat. Gustul este relativ bine dezvoltat la nou-ngscut. acesta este in permanenti ingrijit pentru c i nu poate face nimic el insuqi: este luat in brate. unii o recunosc numai dupi ce sunt luati in brate qi ii simt mirosul qi formele corpului. Acelaqi cercetator sustine c i membrii unei familii degajeaza un "miros de bazi identic". ochii. apoi viz2nd c i nu se rnai intiimp12 nimic.

care r h h e "cu biirbia c8zuti pe piept". prima alternativi creeaz5 ingrijorare in familie ~i determini prezentarea la medic. C i d i p se rnai poate aSeza pe dou8 scaune sau pe o m8suf8 rnai joas8.4. deoarece excitafiile nu sunt prelucrate la nivel central. hgrijirile nou-n8scutului acordate &isuflet. vana) din material plastic este cea rnai avantajoasi: este ieftina'. Luatul ~i finutul in brafe. Cidifa se a ~ e a zintr-o pozitie stabila ~i comodi pentru mami.1. cgdur8. RefZexe ~i reacfii. rezistena ~ise poate cur8@uSor. =i vreo indoire a membrelor inferioare sau superioare) inseamn8 c i este vorba de o pozifie anormal8. condamnate decenii in ~i ~ i ltrebuie reconsiderate. Limbajul ~i contactul social. De aceea el pierde mult mai repede cildura ~i lichidele (prin transpirafie) din cauza suprafefei relativ mari a corpului ~i a subfirimii fesuturilor pielii. Pe I h g i alimenta~e ingrijiri . Unii fipi continuu. "convorbiri" in timpul oriciirei manevre de ingrijire. fie absente. uSor deplasabili. La noi se gkesc cidife din material plastic. sugarul are nevoie de dragoste. Capul nu poate fi Tntors intr-o parte. creme etc. ingrijirile ce se acordi pielii sunt de mare importan@. mhgiiieri ~i ribdare. a l ~ i sau nu pl2ng deloc. Pielea sugarului este suprasolicitat2 de eliminarea de urini ~i materii fecale. Nou-niscutul este prea lini~tit exagerat de agitat. de plicere sau de neplkere. In mediul rural se rnai folose~te alocuri albia de pe lemn. cidife in hamac de susfinere etc. cu o capacitate de 32 litri. 2. alimente regurgitate. D a c i nou-n8scutul s d intr-o pozifie de flexie prea accentuati sau de extensie. sugarul respectiv creeazi impresia c i nu vede sau c i este surd. Pielea sugarului este rnai subfire ~imai fin8 deck a adultului. Motn'citateafina' +siadaptarea. corporale corecte. inert "infepenit" (corpul intins. i Sugerim s8 se confecfioneze o planqeti de lernn (cum sunt cele de desen sau cele pentru gospodhie) de dimensiuni ceva rnai mari dec2t lifimea cazii din camera de baie. tulbur5ri de somn. La acesti v k s d se poate trece cu vederea c i sugarul are un contact limitat cu lumea inconjuritoare. & ultimul timp au a p k t cidifemontate pe un picior pliant. De asemenea se poate constata c8 sugarul anormal nu reacfioneazi adecvat la incerciide de a fi calmat prin mhg%eri. f ngrijirea pielii si anexelor Pielea sugarului este cel mai important organ de simf pentru pipiit.) ~i mijloacele de ingrijire (sspun. sunt simfite rnai ales prin piele. care are dezavantajul c i nu se poate dezinfecta . sugarul nu poate deplasa deloc capul. luat in brafe. schimbat la alimentafie. durere ~i lini~tire. Nu este exclus ca aceasd dificultate s3 aib8 la bazi un deficit senzorial (de vedere sau de auz). episoade de agitatie sau de p l h s etc. ba'iJa. dificultifi la supt. fie asimetrice. sugarul nu poate respira liber (pericol de inibu~ire). pe care o prime~te prin luat in brafe. aer cald ~i uscat ~i imbrichinte adesea nepermeabil8 la aer. Toate reflexele ~i reacfiile sunt fie exagerate. in cazul unor u m & i dupi suferinte din timpul sarcinii sau naqterii. Manifestid anormale Motricitatea generalii a) Decubitus dorsal (culcat pe spate). blhdefe. iar imbriicirnintea (scutece etc. chiar daci sunt respectate condifiile optime de examinare.explica prin lipsa de contacte cutanate intre mama ~i sugar. contact social ~i afectiv permanente. fn aceasti pozifie. impersonale ~i unele brutale sau cu st2ngicie au consecinfe negative asupra comportamentului acestuia: colici. Obiecte necesare a) Ca'dita (albia. De aceea. Orice marnii care-~i iube~te copilul are un "simf" special pentru aceasti "dificultate" de contact. regurgitiki. c i l d u r i qi frig.) trebuie alese cu mult d i s c e r n h h t . mediu inconjuritor poluat. b) Decubitus ventral (culcat pe burta'). Spre sf2qitul primei luni de via@. Manevrele de ingrijire trebuie s i fie deosebit de bl2nde. Senzafiile cele rnai numeroase ~i rnai prompte.

2. m) Un ca'za'nel pentru fierberea lenjeriei. b) Termometrul de h i e c) Un vas mic din material plastic. stors $i limpezit de mai multe ori deoarece se *mbib5 cu spurn5 de sspun. agitatie). cu acest colt se "usucil" regiunea superioar5 a corpului. Dac5 sugarul sufer5 de o infectie a pielii. i) 0 ga'leata' cu pedala' pentru ruf"aria murdarii a sugarului. Vasul se spa15 cu detergenti qi eventual se d e z i n f e c t d .Obiecte pentm ingrijire. h) Comprese sterile (un pachetel) qi betiqoare cu vat3 puse intr-o cutie de plastic. e) Fie o mhuq5 pluyatil. g) Lenjeria pentru sugar (scutece. Dac5 se foloseqte un din burete.4. k ) Un vas de metal in care se pun tampoanele intrebuinfate. f) Un prosop mare de baie cu un colf insemnat. iar iarna pe un calorifer cald sau liing5 sob& Scutecele se q a z 5 in ordinea folosirii. unele dintre acestea. plasat3 la indemiink . "Pampers".24 . fie o c k p 5 din pi3. "body". . pot produce efecte nedorite (iritatii. a1 adultilor. Amintim ciiteva dintre ele cu precizarea c5 nu toate sunt necesare. 2. jacheticq b o t o ~ iscufip).2. Mijloace tie tngrijire. fabricate de firme improvizate. i) 0 fo~$ecufa' pentru unghii. Prosopul se intinde pe o mas5 de irdiipt. cu murdikie saulqi rnicrobi. d) Un prosop mic dintr-un material mode pentru fa@.11~5 mode (confec~onat3 ruf"arie veche). n) 0 para' mica' de cauciuc sau o pipeta' speciala' pentru aspirarea secrefiilor din nas.Mama gi copilul qi dac5 este uzat5 prezint3 riscul r h i r i i prin aqchiile care se desprind. tampoanele se ard ulterior. insotite de o reclam5 excesiv5. cu ap5 cald5 curat3 pentru spaat fata. j) Un pieptene ~i o perie pentru cap (cu peri fini qi moi). Fig. roqeap. pe patul sugarului sau sau. pe o mas5 obi~nuit3 in lipsa acestora. Mai mult. Cosmetice in ultimul timp au a p h t o multime de produse comertiale. acesta trebuie spaat.

Nu conline aditivi ~i rezisti mult timp. ceea ce le contraindici la sugari. care protejeazi pielea delicati a sugarului de efectele nocive ale urinii. Este absolut necesar pentru baie.4. materiilor fecale. fn plus costa' mult mai pufin! De obicei se folose~te curitirea zonelor din jurul la anusului qi organelor genitale. De obicei cutia de pudri are un capac de siguranii. $amponul pentru copii Baby Shampoo se prefer5 in locul sipunului obi~nuit spilarea capului (pH acid. pur ~i bine rafinat. Crema sau ingredientul se folose~te la recomandarea medicului. Uleiul pentru copii este un ulei vegetal. Se poate aplica ~i pe restul corpului. de a ricori ~i a vindeca unele leziuni ale pielii ( r o ~ e a i i pete. de dorit cu numai la sipunirea organelor genitale. crizi de apnee etc.). Se vor aplica in strat uniform ~i foarte sublire pentru a f i uqor de indepirtat. pielea. vdnt) mai ales la sugarii care prezinti unele reaciii ale pielii cdnd sunt s c o ~afari (roveag. Sipunul "de casi" qi sipunul de rufe fiind alcaline ataci stratul protector acid a1 pielii. atunci va fi numai spilat p q i a l . Mixturile sunt suspensii pe bazi de talc. generalizati. Pentru pielea cu rini. Nu este recomandati sipunirea excesivi. Se folose~te indicaiia medicului. Uleiul de floarea-soareluifiert se folose~tecu acelea~i efecte favorabile. Constituie un obiect de lux. cilitoriilor qi in orice imprejurare cdnd copilul ~i familia sunt in afara locuintei. subsoari. Unele uleiuri coniin vitamine qi substanie protectoare. 79 . un ~ervefel sau o bucati de tifon inmuiat sau nu in api este tot aSa de bun. Baia devine mai plicuti. la care firmele producitoare adaugi diferite ingrediente) au ca scop s i protejeze pielea impotriva aciiunii iritante a urinii ~i fecalelor. unele lotiuni. in prezent nu se mai folosesc. 2. bine purificat. Sipunurile de toaleti pentru adulii coniin aditive ~i unele au reactii alcaline. Baby savon). previne paqial formarea de cruste). cripituri. uscare etc. Puneii puiini pudri intr-o mdni ~i cu degetele de la cealalti mdni rispdndiii-o uniform in strat subtire pe la toate cutele. Aceste adaosuri coniin de obicei uleiuri de plante (aloes etc. totu~i. criprituri). Se va evita excesul de pudri. Uleiul inmoaie crustele. la Lotiunea pentru sugari este o suspensie fir5 substante alcaline. Are o reaciie acidi. Se folose~te. la spuma nu iriti conjunctivele. Cremele medicinale sau unguentele pentru copii (de obicei pe bazi de talc ~ioxid de zinc. Baby Soap. Sapunul lichid pentru copii se apreciazi c i ar fi inofensiv ~i mai eficient la curiiirea pielii sensibile la sugarii predispu~i r o ~ e a gcojiye. Cremele. la cutele pielii. vaselini ~ilanolini. misuri. coapse). in locul . ale zonei din jurul anusului. cu pete. dar acesta s-ar putea. Apa caldi de baie degreseazi deja pielea aSa c i nu este necesari la sugari. glicerini ~i api in anumite propoqii cu sau fiiri adaosuri. Adaosurile spumante pentru baie asiguri o curitire eficienti la nivelul porilor pielii. vih-stila care spuma este perceputii ca neplicutii. recomandati tot pentru curiiire. la subsori ~ila cutele pielii. frig. Produsele romdne~tiau aceleGi efecte. SpEilatul (baia partiald din primele zile) Daci bontul ombilical nu s-a detasat sau daci sugarul este bolnav ~iare febri mare. Se folosesc pentru curiiirea gurii qi mdinilor copilului in timpul plimbiirilor. absoarbe secretiile ~i favorizeazi cicatrizarea rinilor.).3.) si de aceea sunt indicate la sugarii mari si la copii cu piele uscati. Servetelele impregnate cu ulei sunt ambalate in cutii speciale. Ultimele se adaugi in funciie de forma clinic5 a reac@ilor cutanate. seboree (cruste) ~i cu sensibilitate mare pe vremuri se recomandau tiirdtele care nu sunt iritante. Nu usuci la . Nu modifici stratul de proteciie al pielii. Nu lisati in nici un caz cutia cu pudri la indemdni sugarului mai mare ~i a copilului mic. uleiului qi loiiunilor se poate folosi. deschide la un moment dat. transpiraiiei $i ale resturilor alimentare. Majoritatea coniin qi substanie alcaline. la cutele pielii (gdt. avdnd un pH acid aseminitor cu cel a1 pielii sugarului. i Pudra se f o l o s e ~ t ecu scopul de a absorbi umezeala qi transpiraiia. "laptele pentru piele" se folosesc pentru proteciia corpului qi a feiei in caz de intemperii (cilduri prea mare. nu-i modifici aciditatea ~imentine pielea moale qi catifelati. pudra de talc. oxid de zinc. deoarece aspirarea norului de p u d r i de c i t r e sugar este periculoasi (sufocare.Sapunul pentru copii (Baby Seife. Sunt indicate indeosebi in eruptiile cu leziuni umede. Este un sipun bogat in grisimi.

o m h u ~ isau o c Q i i i pentru spiilat. Se schimbii vata la fiecare ochi. ace de sigurang. Unor sugari nu le plac aceste manevre.537"). picioarele p spatele.Se incepe spllatul ochilor.peste f a g treceti cu un tampon de vat2 pentru a ridica saliva ~ ieventual. continuati cu giitul. sugarul fiind i culcat pe o parte. resturile de lapte . strlng pumnii. Se incepe cu ochii sugarului. 2. unul pentru partea de sus a corpului ~i celiilalt pentru piirtile de jos (apa trebuie sii aibii temperatura de 36. pentru fese se folose~te~i siipunul sau lotiunea special2 pentru sugari. i Se Sterge pavilionul p impoia urechilor cu vat2 hidrofilii.27 . dacii se usucii. Vasele se a~azii apropierea in mesei de inEqat pe care se af2ii un prosop care sii aibii un desen ("sernn") ?n partea de sus. 2. vat2.Pentru a imbilia sugarul se vor preggti toate obiectele. un prosop. Nu se aruncii pe podea! fnainte de "spillarea" propriu-zisii se curiig popoul murdar de materii fecale cu un scutec sau cu o c Q $ ambele curate. scutece curate. Mai b3 se pune prosopul ceva mai sus sub capul ~i sub ti trunchiul sugarului. Sugarul este intins cu fa@ in sus. Lucrurile folosite se pun in alt2 parte. membrele inferioare. se va Sterge (de fapt "se usuc8" prin tamponare) pielea spilat2. Fig. Cu apa din a1 doilea lighean se spalii burta. La sf&$ se spa12 organele genitale ~i ~ezutul. iritii pielea. o gilleatii pentru scutecele folosite. Nu kcercati sii curiipti interiorul urechilor. Fig. Pe fat2 ~i corp nou-niiscutul este spillat numai cu apii.Mama gi capizut Pentru aceasta sunt necesare: douii vase de plastic cu apii caldii. Temperatura camerei in care este spiilat nouniiscutul trebuie sii fie in jur de 24°C. Cu vatii sau cu o compresii umedii se Sterge fiecare ochi cu mi~ciiri dinspre unghlul extern spre nasul sugarului.25 .Cu &a s&gl mama ridicii in sus picioarele sugarului. bratele ~i miiinile. Urmeazii fa~a. 2. uneori plhg. Cu c2te o compresii sterila hmuiat5 in ap5 lirnpede (nu in infuzie de muyetel care contine impuriafi) se yterge fiecare ochi dinspre unghiul extern spre unghiul intern. fnainte de a incepe ungerea cu ulei puneti un scutec pentru a nu murd3ri prosopul. fnainte de a spila jumiitatea inferioarii a corpului. pieptul. iar cu cealalt5 li yterge popoul cu scutecul murdar. Ulterior se ung cu ulei fiert sau cu cremii in special zonele cu cute ale pielii. hliiturati scutecul ~i Fig. Urmeazii uscarea temeinicii (~tergerea prin tamponare cu un prosop moale) a intregii pieli. degetele intinse pentru a curiifi palmele. care. Miiinile trebuie desacute. iar scutecele intr-o gileatii. siipun sau lotiune. ce se folose~te pentru fa$%.26 . Nu uitafi sii vii ~tergeti miiinile inainte de a atinge banda adezivii .

Nu suntem de acord cu asemenea opinie. Dac5 nu putefi amesteca apa cu ajutorul robinetelor (de apii rece ~ide api caldi) turnati in cad5 rnai int2. la sugarul mai mare ~i la copil. care este o b i ~ n u i t icu temperaturi rnai joase. sub capul qi trunchiul sugarului. Orarul biiii.) se poate face numai baie paqiali. care cind vid biberonul nu mai sunt dispu~i i faci baie ~itot "ceremonialul" imbiierii s se transformi in supliciu. Cei mai mici resimt frigul foarte repede. body sau chiiqutele. anurnite boli etc.30-20). Este important ca sugarul s i nu simt5 frigul. mhncicioqi. . se a ~ a z ordonat i pentru a f i folosite rapid. ceva mai sus. qosetele. baia se programeazi intr-un moment a1 zilei chnd respectivul este rnai pufin infometat. va fi inf3~at. ulterior. Pielea lui sub*e percepe cildura rnai intens. Daci nici aqa nu se rezolvi problema se va da copilului s i m h h c e inainte de baie. mai tkzie deoarece se amhni atht somnul sugarului c3t ~i a1 pikinfilor. Este bine ca baia de curilenie s i se faci la aceeaqi ori. Cand apa mama nu este prea indemhnatici. Atenfie la sugarii mai mari. Cada se umple numai pan5 la jumiitate. sp42ndu-1 insi cu miqciri blhnde qi in mai puling api. Uqile $i ferestrele se inchid.i api rece qi apoi api cald3 pentru a evita riscul opikirii. biberonul va fi pregitit inaintea biii si pus la incilzit.5-38" i ~ retrage speriat i picioarele. la sugarul rnai mare. dar nu cu mhna. Protejati-vii impotriva stropirii cu apii printr-un ~ o impermeabil qi punefi-vi pe un umir un q prosop de baie care v i va acoperi chnd copilul este scos din api. Pregiitiri Temperatura camerei.5-37°C. sugarul este spilat mai greu intr-o cadi plini. Este recomandat un termometru de cameri. mhinile ~i picioarele. obi~nuirea copilului cu un anumit program. dupg uscarea jumgtifii superioare a corpului sugarul va fi invelit repede cu un prosop ~ i imediat . de d i r e . Unii copii se sperie ~ 2 n d le ajunge pin5 la git. temperatura camerei poate s3 fie de 22°C. boneta. Scutecele. cu formarea deprinderii pentru curitenie ~i civilizafie. Marele pediatru german Adalbert Czerny afirma c i 'yinta umanii trebuie sii facii baie zilnic din ziua ccind cade bontul ombilical si pan6 la 96 de ani". Unele mame aleg pentru baie perioada dinaintea celui de-a1 doilea supt. pentru a se evita curenfii de aer. temperatura convenabili este in jur de 24°C. unii copii prefer5 temperaturi mai joase. La astfel de sugari ~i de copii rnici. 2. inclusiv vara. Cu toate c i la noi in pit-i multe mame susfin cii apa pentru imbiiere trebuie s i fie mai caldi (peste 37"C). cilitorii.~ spele i zilnic fa@. Baia general. Daci este ricoare in cameri se incepe cu imbricarea c i m i ~ u i e irespectiv cu "body". respectiv intre 9 qi 10 dimineata. rimhne unul din mijloacele de igieni corporal3. ghtul.a "Pampers"-ului. Prosopul va fi intins cu insemnul corespunzitor la locul adecvat. Pentru nou-niscut. Temperatura apei din baie se controleazi cu un termometru de baie qi se situeazi la 36. Cosmeticele sunt puse la indemhni pe masa de inasat. prevenirea infectiilor ~i cilirea generali). la introducerea in apa de 37. Baia de sear2 se prefer5 qi pentru a oferi posibilitatea ca mama s i fie . pieptul (phn3 la "brhu"). Nu este recomandabili o or. iar copilul rnai mare va fi deprins s i .4. La sugarii hriiniti artificial. Credem c i intervalul cel mai potrivit pentru baia zilnici ar fi seara inainte de ultima masi (18. mama transpiri ~iceilalii membri ai familiei se enerveazg. Baia general&zilnic& Prin spilarea zilnici a intregului corp se asiguri pe lfingi igiena pielii (inliturarea murdikiei.4. Reduceti la minimum intervalul de timp cht copilul este ud. Temperatura apei se poate aprecia introduchnd cotul in a p i . dupi aceea. cu capacele deschise. Daci inciperea este insuficient incilziti. Apa prea fierbinte sau prea rece strici plicerea copilului. camera in care se face baie trebuie s i fie bine incilzit3. de educatie ~ide civilizafie. Numai in condiiii necorespunzitoare (frig in c a d . iar rnai tkziu cu simful ordinii. Baia efectuati dimineafa tulburi insi. Franfa). scoaterea la plimbare. chilotii absorbanti (Pampers). Ass s-ar explica motivul pentru care copilul. Unii pediatri propun ca baia generali s5 se faci de 2-3 ori pe siptimhn$ motiviind c i spilarea zilnici ar duce la uscarea pielii (Statele Unite. 0 m5surii de mare prudeng este de a nu lisa copilul singur in cidifi (pericol de inec) sau pe masa de inf3~at (pericol de cidere). Sugarul fipi.

Dupi ce picioarele qi trunchiul au ajuns in api. Dupi ce introducefi incet sugarul in api lisafi libere picioarele. Unii medici propun mamei tinere. Nu folositi la curifirea urechilor befiqoare cu vati deoarece la o miqcare brusci a copilului se poate rini. Se foloseqte un tampon de vati sau o compresi sterili. nasul.Candida alhicans) manifestat prin depozite alburii.se alege un moment ciind este in stare de veghe sau se trezeqte uqor. Luafi sugarul din pat. astfel de spilituri. Daci exisd secretii oculare purulente se fac spilituri cu a p i fiarti qi riciti sau cu ser fiziologic (nu cu muqefel. 2. scobitori. m h a dreapd a mamei este liberi pentru spilat. fie a1 gambelor. Cutele trebuie s i fie bine uscate. Gura. urechile. Daci mama este precauti qi tine bine sugarul. sipunirea se poate face direct in api. Partea externi a urechilor este curifiti cu o c@i umedi. s i sipuneasci trunchiul qi capul cu miina sau cu o minuqi moale in afara cizii. iar degetul mare inconjoari u m h l ) . Stabilirea momentului imbiierii sugarului trebuie s i f i n i seama de unnitoarele: . 84). in timp ce sprijini in continuare capul qi trunchiul pe antebraful s t h g . ~i o m5nuqi (alta deciit pentru restul corpului) sau o bucati de panzi moale (de preferinfi o bucati de tifon steril) sau vati. deoarece devine mai agitat prin manevrele de spilare qi infiqat. D a c i este murdirit cu materii fecale. Urechile. Ceafa qi capul se sprijini pe antebraf. fafa sugarului fiind intoarsi spre ochiul ce se spali. se pun picituri de ser fiziologic in nas (inrnoaie qi spali mucozidfile) qi. pe masa de infiqat. risci s i provoace eroziuni bucale. ace de piir sau alte obiecte ascufite infiqurate fn vati.nu imediat dupi masi. sugarul se bucuri qi incepe s i dea din picioare. in mod obiqnuit sipunirea se face cu copilul bigat in api. Umerii trebuie s i fie acoperifi de a p i ca s i nu-i fie frig. De amintit c i atunci ciind este dezbricat. in momentul in care este introdus in api (cu temperatura corespunzhoare).Mama si copitul ajutati de tati.s i nu fie nici prea flimiind. Daci unul din ochii sugarului licrimeazi tot timpul s-ar putea ca motivul s i fie obstrucfia (imperforarea) canalului lacrimal. 27). De aceea se va pune pentru ciiteva secunde un scutec mic intre picioare pentru a absorbi urina. Cu m h a dreapti ii sprijinifi funduleful sau ii cuprindefi cu policele (degetul mare) qi mediusul voastre picioarele fie in dreptul gleznelor. Sugarul este apoi introdus in baie. Pentru fafi se foloseqte a p i cildufi. in nici un caz nu se vor folosi chibrituri. pentru a evita contaminarea pielii din jur (vezi fig. =i experienti. Nu suntem de acord cu medicii care preconizeazi spilarea sistematici a gurii cu comprese imbibate in solufie de bicarbonat de sodiu. gura. . Este bine ca la fiecare toaleti s i se cerceteze daci pe mucoasa gurii existi muguet (produs de o ciuperci . dezbricafi-1. cuprinzand cu m h a stilngi subsuoara s t h g i a sugarului (patru degete ajung in subsuoari. aviind qi rol de ricorire. baia se poate face la pranz. Nici pentru fafi nu se recomandi folosirea buretelui. efectuate de miiini neexperimentate. inmuiati in api cildufi. Tehnica b5ii La inceput se spali fata.in timpul verii. Sipunirea gatului nu se face direct cu bucata de sipun. la nevoie se aspiri cu o pari de cauciuc mici. 2. Nasul nu necesiti o curifire speciali. Ochiul se qterge cu miqciiri ce merg dinspre unghiul extern spre nas. dintr-un vas pregitit in acest scop.26). stoarsi qi rkuciti (rulad). pentru a evita trecerea unei eventuale infecfii de la un ochi la celilalt. . la excitatia aerului sugarul urineazi spontan. puncte de plecare pentru infecfii. ci fie cu mana neinveliti. Nu se foloseqte sipunul. Spatele urechii este un loc foarte fragil unde umezeala qi sudoarea produc cripituri. Nu este bine s i se umble la conductul auditiv extern. befiqoarele cu vati infundi cerumenul in interiorul conductului auditiv. fie cu o minuqi. fie cu o bucati de . respectiv ochii. pentru c i poate viirsa. Ungerea cu vaselini simpli sau o pomadi cu cortizon qi stamicini (Nidoflor) sunt adesea utile. D a c i s-a lucrat cu bliindefe qi indemanare. Se incepe cu ochii. Miina dreapti r i m b e liberi pentru a spila sugarul. care poate confine impuritifi) inainte de baia generali. Se folosesc tampoane separate pentru fiecare ochi. Prin strinut sugarul indepib-teazi particulele de praf din nas. . mai intiii il qtergeti cu vati inmuiati in ulei qi apoi cu colful unui scutec (fig. Numai in caz de secrefii (apoase sau vascoase) sau de cruste. in zilele foarte cilduroase. P h l se spali la u n n i (pag. Piirerile sunt i m p q i t e in ceea ce priveqte ingrijirile gurii.

Fig.phzii.31 . cu tentative de a inviifa copilul sii inoate sau de a-1 scufunda in apii.Spllarea capului se face cel mai bine cu o c5nu@ cu apl caldg. il scoatefi din apii cu spatele ciitre dumneavoastrii qi-1 infiiquraii in prosopul pregiitit.Spllarea fetei anterioare a corpului. Fig. Dacii atilt mama cdt qi tatiil sunt siiniitoqi qi nu suferii de vreo boalii de piele (infecGi microbiene sau infestiiri cu ciuperci microscopice).$i phi necesits o ingrijire special%. Eventual. se zbate etc. se intinde un strat subfire de siipun pe tot corpul. Unele avangardisme de a pune pe sugar sii fnoate sau de a-i aplica cine qtie ce experiment pot duce la refuzul copilului de a mai face baie (iipii.Sugarul se introduce in baie. 2. il inv2rtifi pufin prin apii qi apoi. organele genitale r b b d n d la urmii. fntoarcefi sugarul pe burtii. copilul va fi "qters" . fie pe o parte. 2. 2.).30 . se simt bine fn apii qi fac baie cu voioqie. pentru cii nu avefi decdt douii mani.28 . Fig. Copilul p a t e fi iinut qi invers. spatele sugarului se poate spiila tin2ndu-1 qi pe o parte. in timp ce apucati cu m b a dreaptii subsuoara sthgii a sugarului. sugarul incepe sii dea din picioare. Luafi prosopul qi biigafi unul din colpri sub bilrbia durnneavoastrii. pielea copilului.29 . Scoaterea copilului din up6 nu este simplii. vkdndu-se aliituri de unul dintre piirinii. pieptul qi biirbia lui sprijinindu-se de cotul vostru. cu acelaqi mod de apucare. Cdnd se simte in aceastii pozifie. fingndu-1 de subsuoarii sau de braf. 2. Avefi grijii ca fafa sii nu se scufunde in apii. iar cu m h a dreapt5 il tine de glezne. dar cei mai mul6. m h a stdng5 va riimdne liberii pentru a siipuni qi limpezi. Unii copii sunt temiitori. Mama il apucl cu mfina stfingl de subsoara sthgri sprijinindu-i pe antebrat ceafa. circulare. Ajuns pe masa de inrqat. dupii v b t a de un an copilul poate fi biigat in cad3 impreunii cu unul dintre pkinfi. adicii apucbd subsuoara stdngii a sugarului cu mdna dreaptii. Aveti grijii s5 nu intre siipun in ochi sau apii in urechi. Cu mdna stilngii iineii braful stdng a1 copilului. de la cap p h i i la picioare. Fig. Prindefi copilul de subsuori. Acum apucaii copilul cu amhdouii mdinile. care se imbibii in prealabil cu spurn5 de siipun. Cu m i q c c fine.Apoi prindefi un colf a1 prosopului intre cotul qi qoldul stdng. Sugarii mai mari incep sii se joace cu apa. Colpl prosopului de sub bkbia mamei acoperii capul copilului. capiitii curaj. Nu trebuie insii foqatii nota cu duquri reci. Se cliitesc irnediat regiunile siipunite. il fine@pe spate.Apoi fie se spall intorcfindu-I cu fata in jos.

cu o compres8 umed5. S-ar putea ca sugarul s5 fi fost incomodat de vreo greqeal5: sthg8cia qi teama mamei incep8toare. 2. TGerea unghiilor constituie o operatie delicat5 din cauza fine@ pielii qi a dimensiunilor mici ale unghiilor. Dup5 ce 1-ati i n w a t (fie dup8 metoda clasick fie cu mjloace moderne . In unele sate exist5 supersti#ia c8 t&erea unghiilor ar d5una sugarului.spafiiledintre degetele mihilor qi picioarelor). pus la inceput sub capul gi trunchiul copilului. calm. sugarul se poate zghia. in timpul transferului.''Stergeream sugantlui dupg baie se face cu prosopul mare plugat. temperatura necorespunz3itoare a apei.Unghiile nu trebuie s8 dep5qeasc5v W degetelor de la m h i qi de la picioare. pentru a se indepilrta transpirafia gi mur&a din p5r. sistematizare. durata imbzerii se va scurta. Daca' totul decurge perfect. c k d p a t e sta pe qezut.2. urechilor. copilul poate fi finut in ap5 circa 10 minute. C k d sugarul este imb&at qi cu toaleta fefei. La nou-n5scutul trecut de termen unghiile dep8qesc vlrfurile degetelor. Ce inseamna' daca' sugarul pldnge in apa'? La inceput unii sugari nu primesc baia cu plkere: plkg. fmbra'catul. La urm5 se qterge excesul de umezeal5 (prin tamponare) qi se piaptAn8 sau se perie capul. dup8 vksta de 6 luni.sub genunchi -. cutele gltului.33 .Cercurile indid zonele predispuse la formarea de intertrigo (leziuni rogii. bldndete. Daca unghiile sunt prea mari. jocul cu apa constituind un prilej de mare bucurie. intruclt nou-n8scutii qi sugarii $inmembrele superioare qi inferioare indoite (flectate puternic). se svhtZi prin tamponament. Chiar dac8 plkge. se zbat. aceste pliuri sunt greu de qters. sugarul ud se inf8qoar8 intr-un prosop gros (frotee) qi apoi. insistkd la nivelul cutelor (in jurul organelor genitale.ochilor. nasului qi unghiilor ficut5 se trece la ultima etap8 a igienei corporale zilnice: ingrijirea pa'rului. el se perie zilnic cu o perie de cap (cel mai bine cu o perie cu coad2. nervozitatea sau disputele celor ce partkip8 la baie. zemui?de ale cutelor pielii). Cel care face baie sugarului trebuie sa' dovedeasca' hdemiinare. Tentativele de extensie se fac lent p k 8 c k d membrele se destind: Durata. se contract& La aceqtia. dac8 este riicoare in camer8 va fi ^mbr5cat cu o ch8quf3 qi dup8 aceea se face toaleta zonelor din jurul anusului qi organelor genitale.Pampers).prin tamponare (uscat) cu atentie. Dac8 baia qi infiqatul se fac in camere diferite. in grab8. Mai &iu. indeosebi pe fa@. orice sugar agreeaza' cu timpul baia. Orick de mic qi de r& este p h l sugarului.32 . cu peri fini qi moi) care se poate spas uqor. subsuori. Unghiile. Periatul se face cu miqc& bllnde in direcfia liniei (orient%%) p h l u i p k 5 c k d acesta devine neted qi lucios. . ci Fig. spatiul popliteu . se va insista mai ales la qanprile din spatele urechilor qi la cutele ggtului. Fig. 2 i m b k a t i cu "body" sau cu c5m8guf3 qi jache$ic& La sugarul bolnav la care nu este pennis s8 se fac8 baie general8 este necesar s8 se curep cu atentie pielea capului. Toata imbGerea trebuie s8 s8 termine in 3-5 minute la nou-n5scut qi la sugarul mic. El p a t e sP se ba8ceasc8. Nu se "~terge". sugarul tot trebuie scadat. Periajul favorizeaz8 vascularizatia pielii.

2. tradiiia $i de modul de infuaqat. Chiar dacii optali pentru scutece lavabile din les3turi este bine sg vg asigurali qi de o provizie de scutece cu unicg folosintk Ele constituie o rezervg Fig. mama va opta intrescutecele de folosinlg unicg qi scutecele din lesiituri. La bgieli. hgrijirea qezutului este important$ dar obiceiul de a proteja zona respectiv2 cu straturi groase de crem5 este greqit.34 . Operaria respectivg nu se face dupg baie c k d sugarul este agitat qi-qi rniqcg m W e qi picioarele. scutecele de unicg folosing se ajusteazg mult mai bine copilului pentru c i ele nu cer nici hdoiri savante. infikjatul Prin i m a t se inlelege cur@rea feselor qi inlocuirea scutecelor murdare cu altele curate qi uscate. Spre 2% mi.5. Se recomandg sg se faci bgi de aer (se lasg sugarul cu fundul qi organele genitale descoperite de 2-3 ori pe zi) cu durata de 15-30 minute. crema trebuie din nou i n d e p h t i . c h d este obosit qi destins. fn funciie de bugetul. care se zgbie pe fag. Nu se ImprZiqtie ins3 pudrg pe deasupra. bineinleles. Unghiile nu se taie prea scurt pentru a evita fonnarea de unghii "Incarnate" qi ciupirea pielii. fn plus. evacuarea intestinului qi vezicii se regularizeaz5. De fapt. Se folosesc foarfeca cu v&l rotund. umezeala rgmiine pe piele. De asernenea. Nu trebuie s i dispere! Pe mgsurg Z ce copilul creqte. nefiind nevoie de inmuiat. o piele robusti qi s5nZitoasg a qezutului nu necesitg crem$ cel mult pu@ng pudr3 (talc) pentru a absorbi umezeal5. Efectul scontat al scutecelor moderne de a menline qezutul uscat se pierde. Se foloseqte o compresii sau vat5 inmuiatg f&5 sZipun qi se spal3 cu miqcgri dinainte inapoi pentru a nu aduce impuritiili anale spre vulv3. Waqatul unui sugar nu este numai o problem3 de igien$ ci qi un prilej de miingiiiere. nici cine qtie ce indemkare din partea mamei. intervalul dintre scaune qi micliuni se prelungeqte qi.4.Dacl este rficoare in camerl se imbracfi sugarul cu o c ~ ~ u dup5 aceea se face toaleta regiunii dm juml anusului $i f l ~i organelor genitale. ta'ierea unghiilor se face in jiecare sa'pta'dna'. sp2lat. Scutecele se folosesc zi qi noapte. Organele genitale La fetile. in astfel de cazuri este bine s i se aplice in strat sublire o crem3 protecZ toare pe piele. mama freac2 ~i kit5 pielea. Chiar dacg sunt mai scumpe. s-ar putea forma cocoloaqe care s5 irite pielea. p h g ce copilul se deprinde cu curglenia. nici Z ace de sigurang. toaleta genital% fi Ecutli cu grij3 p h g va la cele mai mici cute. in general in cursul celui de a1 treilea an de vial% fn primele luni. fiind mai mult chiar deciit util. dupg mas5 sau chiar in somn. La urmiitoarea schimbare a scutecelor. o pilg nemetalicii sau altg forfecutg din trusa de manechiurg a mamei. cglcat. de cunoaqtere qi de stimulare a dezvoltkii sale fizice qi psihice. uscat. aceste scutece aduc o mullime de inlesniri pentru mamii. crerna in exces reduce capacitatea de absorblie a scutecului. ci mai tiirziu. Scutecele fn prezent se folosesc tot felul de scutece de toate mgrirnile. numgrul schimbgrii scutecelor va descreqte.Cu toate acestea. se pot confecfionaniqte mbuqi k g degete din piinzii moale. . ochii sau nasul sugarului. marea majoritate a copiilor folosesc olifa sau chiar WC-ul. care se spal& Scutecele defolosinpi unica' se aruncg dupg fiecare utilizare. Capul se fntoarce spre partea opus3 m%niila care se taie unghiile pentru ca fragmentele mici de unghii s5 nu sari3h gura. Tzierea unghiilor se face rotund la mbini ~i drept hpicioare (pentru a evita incarnarea). mama are uneori impresia c5 nu poate sg facg f a g "la toate". Tentaliile de decalotare sunt inutile (vezi fimoza la dezvoltarea fizicg). La sugarii nervoqi. organele genitale nu necesitg ingrijiri speciale. Unii sugari au o piele sensibilg qi reaclioneazg rapid prin roqealg difuz$ insoliti uneori de crgpiituri qilsau secre@e zemuindii. 2.

Chilofii impermeabili (6 perechi). Pentru nou-niscut sunt prea voluminoase. Scutecele "clasice" din fesiituri i n mediul rural. scutece previzute cu balsam pentru ingrijirea pielii copilului sau scutece de prindere cu "arici" care pot fi inchjse si deschise de mai mu1te on. cilcat. din fesituri din bumbac sau din finet. Alegeri pe cele de buni calitate deoarece sunt mai rezistente. Scutec de protectie sau "batiste" din celulozg.Necesar minim de scutece: 1. Alegefi pe cele tivite pentru c i nu se destrami. Primul scutec de unici folosinp a fost inventat de citre Vic Mills de la marea companie Procter & Gamble. Trebuind s i fie spilate dupi fiecare folosire este necesar un num& mare de scutece. Se pot indoi ("chiti") in diferite moduri qi dimensiuni dupi talia copilului. Scutecele de protecfie sau batiste din celuloza' se pun pe scutecul care este in contact cu pielea sugarului. clitit.12 bucifi) sunt groase qi absorbante. de asemenea. Scutece pstrate din tesut-buret. Cele mai bune sunt din voal. a risfifa. in limba englezi "to pamper" insernndnd a alinta. spilare in mai multe ape. Scutecele p6trate din fesut-buret (8. Ace de sigurang. sipunire sau inmuiere in detergenfi. Ele sunt de forme qi dimensiuni variate. scutece superabsorbante qi care lasi pielea s i respire. Sunt uqoare. in acela~i timp. Pampers. succesul a venit abia in 1961 cdnd Pampers a fost introdus pentru prima oari in Statele Unite ale Americii devenind primul scutec de . intirite la mijloc (trei straturi) au o buni putere absorbanti. 5. Scutec triunghiular. Existi mai multe modele de scutece de unici folosinti: cele previzute cu elastic la picioare.35 . 4. impotriva scurgenlor. Sunt utile chiar qi in condifiile folosirii de scutece de unici folosinfi. scutecul de protecfie se arunci. Acest scutec a primit numele de Fig. Necesiti multe eforturi pentru a le intrefine: colectat in gilefi. Scutece absorbante de unit5 folosinfi Zstoria scutecelor de unica'folosinfa'. 3. uscare. Scutecele triunghiulare (18-24 bucifi). Deqi testele de piafi au inceput inci din 1957. la invelirea sau acoperirea sugarului. momentul schimbiirii. materiile fecale s i se rispindeasci qi s i murdiireasci scutecul. Se plaseazi sub fundul qi intre coapsele sugarului. infiinpti in 1837 in Cincinnati. 2. 6. Chilot impermeabil. Granularea fesiturii-burete a acestor scutece este deosebit de fini qi de moale.Mama si copilul absolut necesarii. se poarti pe deasupra scutecelor fesute pentru a impiedica pitarea imbrPcMntei qi a rufkiei de pat. de forme diferite. Chilot dublat. a mdngdia. prin tradifie qi posibilitifi se folosesc scutece "clasice". 7. Ele impiedici. care filtreazi urina qi r h i n uscate pe piele. ceea ce micqoreazi riscul de a se dezvolta roqeafa (dermatita de scutece) datorati umiditifii qi freciturilor. moi qi tolerate bine de pielea delicati a sugarilor. Scutecele "mari" din bumbac sau finet (18-24 bucifi) au dimensiuni de 60160 cm sau 80180 cm. 2. Scutec din finet (museling).

Un progres uriaq 1-a constituit introducerea P anii '80 a polin merilor superabsorbanfi P amestec cu celuloza care n aveau capacitatea de a absorbi mult mai mult lichid dec2t aceea~icantitate de celulozii . Stratul exterior a1 scutecelor n Pampers are milioane de micropori. 2. Stratul exterior constii dintr-un material pol ietilenic moale. Un scutec ciint5reste astiizi aproximativ 50 g. Primele scutece care au introdus un astfel de polimer au fost Pampers. Scutecele Pampers EXTRA-DRY detin o serie de caracteristici unice (fig. protejeazii pielea sugarului Tmpotriva umezelii refiniind o cantitate de 16 on mai mare deciit greutatea scutecului.care ]as5 pielea s5 respire.a . s-a obse~liat 1 o imbun8t8tire semnificativs a catifellirii pielii prin reducerea considerabils a aspelit2tii. De-a lungul timpului scutecele de unicii folosintii au devenit tot mai subfiri.unicii folosinfii r5spiindit pe scarii largii. iar Pncepiind din anul1995 a inceput sii se n foloseascli qi ?n tara noastr5. piistriind urina P n interiorul scutecului (fig. Datoritii mi~ciirii. iar polimerul superabsorbant poate reline o cantitate de lichid de ciiteva ori mai mare deciit propria-i masii. 2. de asemenea. deoarece urina era retinutii ?n interiorul scutecului chiar q i atunci ciind sugarul st5tea ?n sezut. avantajul cel mai important constituindu-1confortul atiit pentru sugar ciit ~ipentru mame. Stratul superior are suprafafa extrem de finii. c . 2.pliurile din jurul picioluelor. mai uqoare si mai eficiente. n Scutecul "Pamnpers" posetl5 astfel un sistem de absorbtie . previizute si cu benzi cu balsam (pe baz5 de petrolatum ai Aloe Vera). noi Pmbuniitiifiri au fost aduse scutecelor de unicii folosinfii. Proprietlitile absorbante erau sirnilare cu cele ale scutecelor de pSlnzii. Balsamul este non-ocluziv (nu impiedicii pielea "sli respire"j.36). . Stratul de absorbfie care posed5 o structur5 special5 permifiind absorbtia urinei pe toat5 suprafala scutecului ~i transmiterea stratului de retenlie.banda moale pentru talie: b .37). Schimbarea la timp a scutecului si hgrijirea pielii vor duce la reducerea riscului aparifiei dermatitei de scutec. De asemenea. impermeabil. Scutecele Extra Dry sunt. astfel Pnciit pielea copilului este P permanent5 n aerisit5. Fig. El Pndepiirteazii de pe pielea sugarului urina care este absorbiti P stratul imediat urmgtor. care las5 a e n ~ sB l circule.. balsamul este transferat pe pielea copilului sub forma unui strat protector uniform. ce a crescut semnificativ viteza de absorbtie a urinei P cazul n scutecelor Pampers.i csldurii corpului. Cu noul Pampers s-au constatat reduceri semnificative ale iritatiilor $i en'temelor pielii la nitelul feselor si a organelor genitale. Astiizi folosirea scutecelor cu material superabsorbant este considerat5 cea mai eficientii modalitate de prevenire a dermatitei de scutec. De asemenea. Procter & Gamble a patentat o celuloz5 tratatii special...straturi interioare.i puteau reline lichidul chiar ~i sub presiune.banda adezivj de kchidere. form2nd o barier2tmpotriva umezelii. rezistent la ap5.i retentie format din dous straturi. Acest compus dintr-un amestec superabsorbant (poliacrilat reticulat netoxic care absoarbe urina si o aduce la o valoare aproape neutrli a pH-ului) si celulozii. 6 . Acest nou tip de scutec de unic5 folosint5 a fost lansat pe piata romiineasci P 2001. Ultima inovace majorgin materie de scutece de unic5 folosintS o reprezintj introducerea scutecelor Pampers Extra Dry. h t r e timp si alte companii au Pnceput sii produc5 cu succes scutece de unicii folosinfii. Pampers. Aceste scutece nu permiteau scurgerile ~i piistrau pielea sugarului mai uscatli deciit scutecele simple cu ce:ulozii sau cele de piinz5. Era vorba de un scutec de hiirtie care confinea P principal celulozii n ca material absorbant.36 . fn anii '80 Pampers se vindea deja P 75 de f c . cu o putere mare de absorblie. Pentru a veni P n Pntampinarea consumatorilor.

pentru greutate de 12-25 kg. La cei rnai mari se poate folosi o canadiana' imbla'nita' vi cu glugti. tricourile ~i cu bluzele cu mheci scurte se folosesc vara. Junior .strat de absorbtie. ci o piil&u@ de soare. Ca dezavantaje putem arninti: costul de cumpkare mai ridicat comparativ cu scutecele de phzii. timpul iernii.pentru greutate de 4-9 kg. . Ace de siguranp. 0 pereche de miinuqi fiirii deget sunt necesare numai toamna vi iarna.Trebuie sii se potriveascii la forma vi dimensiunile corpului. c) previn vi corecteazti formele uqoare de displazie congenitalii de vold. in casii nu este necesarii boneta. Ciimii~ufele mQneci scurte. se adaugii hcii o bonetii de bumbac sau o ciiciulip de lhii.6.sistem dublu. Pieptiira~ele(in numiir egal cu ciimiivutele). c . A 2. frotir. Practice in lunile de iarna' sunt: un sac sau un costumq pendru ca'rucior sau o salopetG. b) reduc frecventa infectiilor cglor urinare (mai ales la fetite). Se preferii cele din bumbac. d) se giisesc in m z m i diferite care se ajusteazii perfect corpului sugarului. Pentru sugarul mare vi copilul mic se aleg materiale colorate. Datorid caracteristicilor amintite mai sus vi schipte in figurile 2. iar pieptkavele in spate. d . in zilele ciilduroase de varii copilul nu va purta boned. e . Alte obiecte din trusoul sugarului Pe langii scutecele amintite rnai sus sugeriim ca trusoul copilului sii fie completat cu: 6 ciim*ufe cu mPneci din material moale ~i subfire (indian.36 vi 2. Pe ambalaj este imprimat modul de folosire vi in limba romhii. sugarul poate fi "imbriicat" numai cu "Pampers" vi cu bodys fiirii m h e c i sau cel mult cu m h e c i scurte.4. Se pun pe deasupra scutecelor din tesiituri pentru a *mpiedica murdikirea imbriichintei vi a lenjeriei. Maxi . Sunt foarte practici. Maxi Plus . Trei perechi de salopetii-pantaloni ("Strampi" de la Strarnpelhosen).stratul superior. Chiivufele se incheie tn fa@ sau pe unul din umeri. plnzii albii din bumbac). CAnd sunt confecfionate din material frotir (ca prosopul pluvat) sunt prea ciilduroase. i n timpul verii. Dacii sunt prea mari nu tin de cald. scutecele de unicii folosintii tip "Pampers" indeplinesc unele deziderate ca: a)-previn unele din bolile pielii din zonele organelor genitale vi feselor in primul rand a "dermatitei" de scutece.pentru greutate 9-20 kg. Sunt necesare 4-6 buciiti. Boto~ei. Aceste ace se folosesc la scutecele din tesiituri.37 .strat de retentie. 0 bonetii din bumbac sau diftinii. finet. Se procurii o duzin& Chilo@ intermediari. pentru a-1 apka de aerul rece. in ava fel ca pieptul vi spatele sii fie acoperite.pentru greutate de 7-18 kg.pentru greutate de 3-6 kg. Midi . b . Scutecele de unicii folosin$?i EXTRA-DRY sunt accesibilein mkimi care variazii in funcfie de greutatea sugarului si copilului mic: Mini . Sunt necesare vase buciiti.strat exterior.Fig. . Bodys (din limba englezii "carp") constii dintr-o combinatie de ciimavii (de cele mai multe ori cu mhecii scurtii) cu chiloti scuqi. 2. au forme diferite. care se incheie fie intre coapse (sugarul mic). iar in c a u l cii sunt mici stsnjenesc libertatea de rnivcare vi confortul sugarului. in anotimpurile calde se folosesc numai salopete din fesiituri cu bumbac mercerizat (mai subtire) sau pantalonavi scuqi. Au un dispozitiv care impiedicii orice deschidere accidentalii.37. Boneta din garnitura pentru plimbare nu trebuie sii fie nici prea mare vi nici groasii. e) economisesc timpul mamelor alocat schimbzi vi isavatului sugarului vi copilului mic.a . fie in fatii (copilul mai mare) cu capse sau cu nasturi imbriicati in phzii.

~ ~ n c Str t I h n u ~i~ t~ . 210 74 21 (/ Spasmofilie (/ in formarea I)cll)orrt n ~ t l d r r . Reprezentanfa MERCK HSEE pcbntru produse farmaceutice.R. Bucure~ti TEL 211 85 68 210 '76 87 FIU. importator unic Vintila. Sector 2. nr 7.L." VigantolQOel * VieantolettenQ500 w v Rofllaxia 81 tratamentul ' rahitisrnului a Tratamentul de sustinere 0 al osteoporozei VigantolettenQ1000 (/ Osteomalacie 3 1 Fluor) oaselor (/ Osteopatii metabolice FluorVigantolettenQ 1000 (/ Profilaxia cariilor dentare la copii VigantolettenQ500 C:HIMIMPORTEXPORT-PLURIMEX S. agent.

.

Scutecele din gama Pampers sunt super-absorbante. De aceea z^ngrijireapielii nozl-ndscutului este foarte importantd: 1. Cum a9 putea sa' protejez mai bine pielea copilului meu? Av-2nd grijii ca ea s5 r5miins uscatii gi silniitoasii. Apoi o izoleazii in interiorul Ultra a1 scutecului. chiar d a d greutatea copilului preseazg scutecul. Pielea unui nou-nsscut este atiit de delicatii inciit este important ca ea sii riimiini ciit mai uscatii. c.Pampers bine) actioneazii ca o compresii cu urinii . chiar ~i atunci ciind greutatea copilului preseazii scutecul. [ .tA .e mni . c) Noul scutec Pampers Extra Dry absoarbe urina aproape de 2 ori mai repede dec2t alt scutec. asigurzndu-i in acelagi timp si o protectie suplimentar5. Evitarea contactului prelungit a1 pielii cu umezeala are ca rezultat o piele mai putin fragilii ~i rnai putin expus3 la iritatii si la dermatita de scutec. le ua primi prin piele.fncd din prima z i dupd nastere. prevenind intrarea acesteia in contact cu pielea copilului.LPampas pielea copi. De asemenea. b) Un scutec de calitate mai slabs (care nu absoarbe foarte - Scutec ohisnuit -.. care va pliinge ~i va fi nefericit. -1 . departe de pielea bebelu~ului.Noile Pampers Extra Dry folosesc cea rnai nou2 tehnologie pentru protejarea pielii nou-n2scutului. . J Recornandat d e Societatea Romjnii de Pediatrir . un scutec bun trebuie s2 aibi ~i un strat de retentie care mentine lichidul la distantii. astfel inc2t retin rapid gi eficient urina de pe pielea bebelugului ~i o izoleazii definitiv in miezul din interior. scutecele Pampers lass pielea s2 respire $i sunt dotate cu un strat subtire de balsam aloe care ajut5 la protejarea ~i ingrijirea pielii bebelu~ului. d) Mai mult. Acest lucru face ca pielea sii se poatii irita ~i nici sii nu respire. 3. pielea pe bebelugului.Aproape toate tnesajele pe care leprime5te de la aceasta' lume noud si neeqbloratd. piistrind-o uimitor de uscatii.scutd.. nou-ndscutul comunicd cu mediul z^nconjurdtor. Pentru cii amoniacul din urinii d2 senzatie de usturime copilului.rllLi es. Asfel copilul simte c2nd miimica z^l str2nge ?n brale. Ce scutec phtreaza' pielea copilului uscata'? a) Un scutec bun trebuie sii aibj un strat de protectie care absoarbe umezeala. c2nd z^l m2ngZie usor si z^l ocroteste. * /'- ( 2. De ce este important ca pielea copilului sa' ra'dna' z^ntotdeaunauscata'? Pentru c5 o piele uscat5 reprezintii primul pas citre o piele siiniitoas5. deoarece simiul tactil esteprimul siml care se dezuoltd.

Y.' . .

Nu rnai trebuie sti dari din nou cu ulei ~i nici sti aplicari la s f k ~ io crem3. inainte de a-1 i n m a cu scutece curate puteri sti-i pudrari popoul. compactii. nu dupti fiecare miciiune. parcurs Pe se va putea schimba metoda de inESat pentru a re- . nu rareori se intiimplti ca un sugar sti nu aib3 in decursul unei intregi zile nici un scaun. inseamnti cti laptele de mamti este digerat ~i folosit la maximum. constituind unul din criteriile de bazti in urmirirea strvii de sintitate a sugarului. Dacti sugarul este predispus la rtini (ro~ea@. Similac (SUA) etc.in verde inchis. crtiptituri etc. La schimbarea ulterioarti curtifafi fundul sugarului cu o vati inmuiatii in ulei obi~nuit (de floarea-soarelui) sau cu un Serverel de celulozti de resturile de crem3 ~iItisari sugarul sti dea din picioare ) ("sti pedaleze") o perioadti mai lungti &ti scutece sau chilo$ ("btii de aer"). Digestia bunti este insotitti de emisia de scaune omogene. in timpul inE~atului mama poate descoperi unele anomalii ale ~oldurilor. La schimbarea scutecelor. se preferti schimbarea inainte de a fi alimentaii. La sugarii care regurgiteazti. fnfa'qatul corect. Pe de altti parte.). in orice caz. apoi puneri fundul copilului intr-un vas cu apti cddu@qi sptilari-1cu m2na sau cu o cPrpti de sptilat curati. Scaunele sugarului alimentat la s h se deosebesc de cele ale celui alimentat cu biberonul. spanac . Dacti este ud sau murdar. Sugarii care sunt hriniri cu preparate adaptate (cele europene au prefixul pre-). de cel pu$n trei on: c h d sugarul se trezeSte dimineara. scaunele sunt rnai inchise la culoare.2. 3 ltisa$ cgteva minute gol. dupti baie ~icPnd este pus in pat. Ccind qi cum se schimba' scutecele? Sugarul va f i schimbat la fiecare mas$ de cinci pPnti la Sase ori pe zi. spdari-1 cu apti ctildur& deoarece la sugarii sensibili. in general. aplicari in strat subrire o cremti calmants. spre deoseboire de trecut. La aceastii categorie ~i la cei care au scaun in timpul altiptirii. dacti are o ranti in zona ~ezutului ~ilsau organelor genitale ~i dacti se simte un miros suspect. metodele care asigurti o pozifie naturalti ~i o mi~care liberti a picioarelor. Este cea rnai bunti m3sur3 de a preveni opilreala. schimbarea scutecelor se face dupti masti. scaunele se coloreazti in funcrie de fructele sau zarzavaturile introduse (morcovi . numtirul schimbirilor variazti dupti sugari ~i nu este acela~i fiecare zi. scutecele trebuie in schimbate in fiecare zi. o past$ bine formate. in momentul in care se introduc ~i alte alimente pe I h g 3 lapte. iflqatul postprandial (dupti supt) nu provoacti vilrstituri dacti sugarul nu este brutalizat. La sugarii infti~afi scutece "superabsorbante" (Pampers). au materii fecale asemintitoare cu cele emise de sugarii alimentari la s h . primele s t i p t h h i ~i chiar luni de via@. De aceea. In mod o b i ~ n u i t . Ctildura ~i umezeala favorizeazti dezvoltarea microbilor. Morinaga (Japonia).4. Schirnbatul scutecelor Emisia materiilor fecale (scaunelor) trebuie urmiriti cu atenrie de ctitre pirinri. Ast3zi averi posibilitatea de a alege orice fel de scutece pentru oricare metodti de infti~at. In caz cti este "curat". iar pielea nu este iritat3. cu schimbarea se poate face mai rar. care duc la rtini ale pielii. Uneori sugarul inftiyat plPnge. Sugarul trebuie i n E ~ ain stare de veghe. la intervale de 3-4 ore. cu miros acri~or. pentru ca umezeala s3 se usuce. la aer. mama gtise~te scutece o pastti galben-aurie sau pe verzuie.mai inchis etc. spdari zona respectivti cu apti ~i stipun ~i nu cu ulei. consistenra ~i chiar in culoarea scaunelor. t h t r e mese ~i in timpul noprii sugarul trebuie $nut in scutece curate. consisten@ foarte variatti cu de la grunjoasg p h t i la o pasti consistentti. Erti reziduuri. in prezent se folosesc. cu scutece curate ~iuscate. rnai ales cPnd are o piele sensibilti (blonzii rnai ales). t Dacti sugarul s-a murd3rit rtiu cu materii fecale.Mama va folosi metoda care i se pare rnai u~oarti. urina p a t e sti irite pielea. Dacti fundul este deja rap. ins& va fi schimbat des. galben-fumuriu p h t i la clarcenu~iu. regulate. banane . controls$ dacti pielea are nevoie de o curtirire ~i de ingrijiri speciale. La sugarul alimentat natural mama nu trebuie sti-~i probleme facti in ceea ce p r i v e ~ t en_umtirul. Dacti scutecele sunt numai umede ~i pielea copilului este stintitoas& roG.7.Un scutec bun trebuie sti aibti putere de absorbrie a umezelii ~i sti asigure o aerisire a pielii. se zbate ~i schimbarea scutecelor devine dificils. hdep&tari la inceput murdibia cu un C O I ~ scutec de sau cu un Serverel de celulozti. La fiecare altiptare mama a ! controla dacti scutecele sunt murdare sau umede. se m i ~ c t i sau adorm dupti supt. nu se schimbti scutecele.).in cilrbiziu. Aspectul ~iculoarea ca sunt in funcrie de felul alimentariei. Sugarul hriinit cu biberonul ("artificial") "murdilre~te" scutecul de 2-3 ori pe zi. la fiecare schimbare.

). Al5turat sunt schifate dou5 metode de f f l a ~ a t . Fig. 6 . 7 . 9 . 2.Redublati acest plan.De la dreapta spre centm suprapunefl dou8 foi pe jum8tatea bazei.sus qi 2 foi la st3nga cu coltul in triunghiuri. I . 4 .zolva situafiile ce apar (roveag.Rezultii un scutec cu 4 foi in dreapta . .fndoiti scutecul patrat in dou8 aduchd jum8tatea de jos peste cea de sus. nevoia de mi~care etc. 3 .fndoirea (plierea) scutecului cu "trip18 grosime". 8 .Rezultfi un pgtrat cu 4 straturi. 10 .Rezultfi un triunghi cu vMul fnjos ~i cu o intikiturg la mijloc. Se fixeazg cu ace de siguran@. 5 .38 .Ad8ugati un scutec de protecfle ~i preg8titi un ac de siguran@.Dreptunghiul cu 2 foi se indoaie spre sGnga.Marginile libere ale acestui pgtrat sunt la stiinga. cr5p5turi. 2 .Trageti colpl de sus din st3nga al primei foi ~i o duce$ la dreapta.

4 . 2. sub spate. Fig. . cu mai mult folos. Dacj. pe burt5 ~i in timp ce-l fixafj cu miina indoifi p a i l e laterale una peste alta: 2 .Cu o salopets pe deasupra este bine imbr5cat.n. fie c" un ac de siguran@ special (la copilul mai mare cu 2 ace).41 . In loc de folie se poate folosi. Fig. partea de sus a scutecului se va fixa inapoi. Folia se ti-age mai sus plnj.40 . 2.Pentru a p h e a impotriva ume<ii sepune o folie subfire din plastic care se fixeazj.La n. A . Urcafi colful de jos printre coapsele copilului lui. iarin loc de c h q s va fi imbrac5t cu "body" (combinafie de cam5su@ si chilofi.h m a t u l cu scutece fesute.39 . cu o funds.Colturile de sus ale scutecului se vor fixa cu o band5 de lipit. R .). chilotul absorbant (Pampers) sau un scutec-pantalon cu material absorbant (celuloz5 etc.infigatul sugarului mare. R. clte o funds. C .inaSatul nou-n5scutului (n. se fixeaz5 cu ace puneti degetele voastre intre scutec ~ipiele. legate cu deasupra buric!lui. 3 .In locul foliei din plastic se pot folosi chilofi impermeabili. A.40 Fig. incheiatii cu capse). 2.n.2.Strecurafi incet marginea de sus a scutecului triunghiular indoit (fig.Fig. Colprile foliei se fixeaz5 lateral.38) piin5 la centura sugarului. 2.) la mijloc.Marginile de sus ale foliei se trag in fa@ peste bun5 ~i se face fund5. I .

Mama $i c@ul 2.Obiectele de fmbriic-te pentru sugar ~i copilul mic trebuie sii fie uvor de imbriicat ~i dezbriicat.). Este important sii se consulte eticheta care precizeazii condiiiile de spitlare ~i de ktretinere. apoi se bag5 trei degete in miineca dreapti ~ise apucii cu ele m h a copilului. adesea ele sunt prost tolerate de pielea fragilii a sugarilor. crylor. 4 . pantalonii ~i batistele se confec$oneazii din tesiituri de bumbac. 8 .8. imbriiciimintea are ca scop esential sii evite riicirea. 1 . . Pentru imbriicat Foarte influentad de modii. fn alegerea lucrurilor de imbriiciiminte se vor respecta ciiteva reguli: .pieptiira~ele.Obiecte pentru bnbrlcat.CiImql de noapte cu cordelwe. miitase artificial%.ChiI~ute. anirnala' (lhii). .imbriiciimintea din l h i i purii este iritantii pentm pielea copilului. 3 . In acest mod se eviti fel sii se rkuceascii degetele sugarului.ChiloH sau pantalona~i frotir.se vor folosi fesa'turi de origine vegetala' (bumbac. 2.care pot strangula copilul.nu se folosesc c h i i ~ u t e l ~ipieptiira~ele c b o r e al giit este impodobit cu panglici sau ~nururi.4.se evid l h a cu fire lungi de angora deoarece copilul poate inhala p b l .se va verifica dacii obiectele de imbriiciiminte nu sunt inflamabile. nylon etc. sugarul va fi imbriicat cu "body" sau cu o c h q i i de bumbac cu miinecii scurtii ~i cu un chilot de bumbac absorbant (Pampers).Clciuli@ (bonetl) de bumbac. Se procedeazii in acela~i cu miineca sthgii. 7 . se spalii =ii a se fierbe ~i nu se calcii. in).Salopeta-pantalon. Necazurile mamei vor fi evitate dacii se folosesc obiectele cu spatele mai lat ~icu miineci largi. fibre artificiale).Jacheta.pe timp cald. 1 92 . 5 . I .nl. 6 .bonetele. Ciimii~utele. Trebuie sii fie practicii. Reamintim cii temperatura ~i climatul influenteazii modul de imbriicat al copilului: .42 .Sac de dormit.Garniturl pentru plimbare cu clc~uli@. potriviti cu condi$ile climaterice ~isii asigure mi~carea liberii a articulafiilor. Fig.Costumq. 2 deget. Textilele sintetice sunt practice. sintetice (tergal.9 .Botovei de 12n. Se evitii imbriiciimintea care se bag5 pe cap pentru cii nu este practicii. Ciimii~utelecu mhecii se bag5 unele in altele. Din piicate. . . . arti$ciala' (fibre de lemn .celulozii.Mlnuqi din 10 .

Se folose~te sugarul mare ~i copilul mic. Se va acorda o atentie deosebitii in ce prive~te dimensiunile care sii nu fie nici prea striimte.se alege cu multii grijii.. fntretinerea scutecelor Scutecele trebuie spaate foarte bine pentru a elimina orice urmii de amoniac ~ia distruge microbii din scaune. Sugarul ~i copilul mic se mi~cii fiirii sii aibii o perfectionare a motricitiifii. surse de iritafii si de infecfii ale pielii.4.Copilul mic mai ales trebuie sii fie imbriicat corect. din material moale ~i usor. la care se mi~cii mai mult. in prezent se viind produse bactericide care u~ureaziimult munca mamei. se intoarce. frotir sau jerseu. Pentru dormit Somiera trebuie sii fie perfect orizontalii ~i solid construitii. La inceput sau este nevoie de trei buca'fi. iar cu vksta incepe sii se deplaseze prin tot patul. . Copilul are nevoie de mi~care:dii din picioare.10. se zvfintii ~i apoi se scufundii intr-unul din recipiente. piir de animale. Pentru var5 se folosesc numai saci confecfionafidin materiale subfiri. Pentru spiilat se folosesc de preferingfilgi de s&pun pul: Se evitii detergenfii de proasti4 calitate. Saltelele din nylon prezinti avantajul de a putea fi sp5late cu o solufie dezinfectanti4. Salteaua trebuie sii fie relativ solid& dar nu prea tare pentru a asigura o crevtere ~i o formii normal5 a coloanei vertebrale a copilului. S-a ~i intiimplat ca folosirea incorectii si nesupravegheatii a copilului introdus in sacul de dormit sii-i perrnitii sii se incurce ?n ~nururi panglici ~i sii se sufoce. Poate fi umpluti cu Seegras (iarbii de mare).pe timp intermediar se suprimii jacheta din finet. Sunt necesare douii piituri. de culoare albii. In funcfie de temperatura din camerii se pot confecfiona din finet. acestea se folosesc mai ales dupii ce copilul se deplaseazii de-a bu~ilea in patru labe. 2. de miirimea saltelei. Dacii se folose~te produs care sii inmoaie un fesiiturile care au devenit aspre. Sacul de dormit matlasat este indicat ciind copilul doarme afar. se folose~te numai ciind copilul este expus frigului (camere riicoroase. tot lavabil. un chilot lung cu picior (ciorap-pantalon) din liinii sau cu salopetii. Trebuie s5 fie perfect orizontalii ~is5 se adapteze perfect la contururile patului pentru a se evita crearea unui intersti@upericulos. Scutecele murdare se curiifii de materii fecale. Atenfie la folosirea a~a-ziselor "piituri de siguranfii" sau de dormit care se leagii de marginile patului. anotimp rece). cu un scutec-chilot (de preferat Pampers). Repetim. una pentru co~ulef pat sau ~i una pentru ciirucior. Doi saci de dormit pentru noapte. dar nici prea mari. 2. se cliitesc ~i se scufundii intr-un alt Lighean (altul deciit pentru scutecele cu urinii) sau in m a ~ i n a spiilat de unde se scot dupii ce se scurg in de timpul previizut. 0 pliipumioarii . Trebuie sii i se asigure libertatea de mi~care sii nu fie foaat sii stea intins in pat. care nu fac cute ~i nu se cocolo~esc. Scutecele imbibate cu urinii se cliitesc cu apii rece. deoarece aceste substante. sau in primele luni de via@ sugarul poartii a c e e a ~ i imbriiciirninte atiit ziua ciit ~i noaptea. sii fie previizutii cu ~ireturi panglicufe sau cu care se fixeazii la marginea patului. de m5rime potrivitii (80 x 80 cm la inceput). bumbac tricotat. peste care se de pune o jachetii (ciimii~ufii sau Brii miinecii) din finet. Sunt recomandabile fesiiturile din molton de diferite miisuri.pe timp rece va fi imbriicat cu "body" sau cu o ciima~ii bumbac fin incheiatii la spate.4. Cearqafurile pentru patul copilului se confecfioneazii din bumbac. Saltelele invelite in intregime cu plastic miiresc transpirafia copilului ~i predispun la alergii ale pielii. scutecele ( ~lenjeria i in general) se vor cliiti bine. molton sau prosop-frotir. Pentru copilul care se navte in timpul verii se folose~te piiturii din bumbac sau din liinii subfire. i ~ i schimbii pozifia.9. Peste c e a r ~ a fse pune un material impermeabil. dacii este posibil. care ar irita pielea. Perna nu este indicatii la sugar ~i copilul mic. Sunt practice cear~afurile-plic. cu imprimeuri viu colorate si. Sacul permite libertatea mi~ciirilor~i acoperirea corpului. . Ciorapul-pantalon din liinii va fi inlocuit cu o imbriiciiminte identicii dintr-un amestec de liinii cu bumbac sau din doc subtire. fire de cocos. Mai intfii scutecele se cliitesc intr-o baie sterilizantii pe o duratii de timp precizatii in modul de intrebuinfare. care se aruncii. sau este plimbat in anotimpul friguros. La o inceput sunt suficiente trei buciifi.

Plasticul devine inutilizabil dac5 se foloseqte o ap5 prea cald5 sau prea rece. Se pun apoi intre dou5 rufe uscate. in casele in care nu se poate beneficia de un spa$iu cu expunere la aer se vor usca dup5 posibilit5iiiti. altfel aceasta se va dispersa qi va fi inhalat5 de mam5. De aceea. Lenjeria presati este mai moale deciit cea c5lcatg cu fierul. De asemenea. Fierberea se recornand5 numai dac5 s u g m l are o infectie a pielii sau scutecele sunt p5tate qi/sau au devenit cenuqii. Scutecele de unic5 folosint5 nu se arunc5 niciodat5 in closete pentru c5 sifonul le-ar opri ~i WC-ul s-ar infunda. inainte de a trece la cdcat se verific5 lenjeria ~i se repar5 obiectele care sunt rupte. se spa15 bine cu ap5 qi s5pun sau cu detergen$i qi se usucL 2. Scutecele colorate nu se inmoaie in baie bactericid5. deoarece orice neglijeng poate s5 aib5 urmiri grave pentru sugari (diarei de origine infectioas5. in primele . piodermite. CPteva sfaturi: Mirosurile dezagreabile se inl5tur5 a t b i i n d cu o panglic5 un bloc deodorant la fiecare vas in care se inmoaie rufele. Nici o infinnier5 de spital sau de colectivitate de copii s5n5toqi qi nici o mama. Pulberea bactericia sau de detergent se pune in lighean inainte de a turna apa. La fiecare schimbat se qterg cu un scutec umed curat qi apoi uscat. ad5ugiind in ap5 putin din lichidul folosit pentru vesel5. inclusiv ambalajul de plastic. pe Iiing5 ap5. greu de transportat. ins5 nu direct la soare sau I h g 5 sobs. Pentru a le face suple se trec printr-un storc5tor impreun5 cu prosoape din tesut spongios (burete). Apoi se intind la aer. La dou5 zile muqamaua se schimb5. Se procur5 dou5 recipiente din material plastic. nu trebuie frecate qi nici stoarse. Ciind sunt uzi sau p5ta$i se spa15 cu ap5 cald5. cearqafuri. h caz de portscutece sau scutec-chilot se arunc5 numai pernita. in schimb c5lcatul prezinti avantajul c5 sterilizeaz5. Cilcatul. la domiciliu. in timp ce radiatorul le ingspreqte. Scutecele de unic5 folosint5 provenite de la sugari cu diaree sau cu infectii cutanate se ard.). pieptsraqe. cu capac $i miinere qi suficient de adiinci pentru a contine. hepatit5 epidemic5 etc. Se aleg ligheane sau galeti solide. rufele se spa15 qi se cl5tesc cu ap5 cald5.) se spa15 normal. Ruf5ria bine stoars5 este intins5 la uscat. Obiectele de l h i se spal5 separat. Planijicare. Presatul. ingrijirea lenjeriei trebuie %cut5 intotdeauna cu minutiozitate. Alimentatia in ultimele decenii s-au inregistrat progrese mari in dietetica infanti12 S-au dobiindit no$iuni noi asupra fiziologiei nutritiei qi s-au realizat progrese extraordinare in industria alimentar5 (indeosebi in ceea ce priveqte produsele dietetice pentru diferite vkste). Mugamalele. i n colectivitiifi. se zviint5 ~i se kchid intr-un sac-pubel5. pe s h e montate special pentru acest scop. Celelalte rufe (ciimgqute. pot provoca inroqirea pielii. Dac5 nu se g5sesc articolele dorite.5. aceast5 operatie poate fi inlocuit5 prin presare.indiferent ce spun fabricantii. care se qterg inainte de a se aqeza rufele. Cum se inla'tura' scutecele de unica'folosinta'. Dac5 se folosesc bactericide. Cum s-a spus mai sus este bine s5 se asigure o bun5 aprovizionare cu scutece qi celelalte obiecte de inf5qat sau imbr5cat. Uscarea in aer liber inmoaie rufele. C5lcatul asigur5 sterilizarea rufi?ariei qi ii d5 un aspect pl5cut. cl5tindu-se tot cu ap5 c5ldut5. fntrefinerea chilotilor impermeabili. cel putin qase scutece. Se evit5 obiectele de dimensiuni mari qi/sau grele. au survenit schimbiri mari in modul cum se abordeaz5 problema alimentatiei. Se m n c 5 schimbul complet. cu ap5 cddut5 qi sapun. se va recurge la g5leti obiqnuite. Uscarea lenjeriei. Sacul se leag5 bine. Dup5 cel de-a1 doilea cl5tit tes5tura de Iiin5 se pune intr-o c@5 de bumbac qi se stoarce uqor striingiind totul in form5 de sul. deoarece s-ar decolora. de preferin@ la aer qi soare. salopete etc. bonete. dar niciodati in camera copilului. dup5 ce se cur5t5 de materii fecale. nu trebuie s5 devin5 superficial5 in aceast5 problems.

.

Temerile de ordin estetic nu trebuie s5 fie niciodad un motiv de a renunp la al5ptare. pe cdnd pentru insuqirea tehnicii alimentafiei artificiale. Mama care hr5ne~te copilul la s h u l s5u simte 31striifundul fiinfei sale c5-i d5 ceva ce nu-i poate oferi nici o a l d persoan5 ~iacesta este un simf5mdnt unic pentru femeie. nu are grij5 s 5 . de-a lungul multor luni. pgstrarea repausului la pat. . ales. La ie~irea maternitate. Pe plan psihoemofional. Aceast5 explicafie este adesea regkit5 in caz de vilrs5turi alimentare provocate in realitate de alte cauze (stenoza pilorului. i Cea mai neinifiat5 mam5 invaf5 in cdteva minute pufinele reguli ale aliiptkii. retractat etc. permifand spatierea rqterilor la un interval de 2 ani. toate cauzele care se interfereazg cu elementul psihosomatic a1 evacufii ~ireflexului de ejecfie a laptelui. s5-i organizeze programul. ea va fi obligat5 s5 renunfe la distracfii ~i la o mare parte din libertatea de mi~care afara in farniliei.Tulbur5rile de instalare a lactafiei normale provocate de gre~eli grosolane (introducerea biberonului.Mama $ copiluf cancerului de sdn ~i are actiune contraceptiv5 (menstruafia survine rnai tArziu). angajarea fntregiifamilii in ajutorarea mumei sunt mijloacele cu care se poate corecta aceast5 sc5dere a secrefiei de lapte.Dificult5ti din partea copilului. mure economie de timp. pot detennina adesea o sca'dere temporara' a secrefiei lactate. algptarea devine pentru o mama echilibrad o adevf a d plgcere. parte din lapte ra'mcine neevacuat. Ala'ptarea constituie.cdnd nou-na'scutul nu are putere p nu "?tie " sa' suga'. anxiet5fii ~i numeroaselor ocupafii ale femeilor moderne. J. in astfel de situafii. a1 unui sugar furios. mama care al5pteaz5 economise~te multe ore de lucm. . de incertitudini. Cea mai frecvend explicafie a mamelor care nu al5pteaz5: insuficienfa secrefiei lactate. fntri adevilr. mama se va m5rgini doar s5 dea nou- . refuzul nou-n5scutului de a suge (mamelon ombilicat. vor pretinde."Laptele meu este ap5tos ~i nehrhitor". infometat ~i o mam5 traumatizad ~i speriad c5 nu are destul lapte. algptarea creeaz5 o lega'tura' trainica' cu copilul. tennin5 al5ptarea. evitarea sup55rilor qi a exceselor de impresii. cr5p5turi sau abcese ale shilor. de speranp gi de tr&ri atilt de intense ~i de i m p w t e . nu m i "vrea sa' traga' din o sdn ". Medicul saulsi asistenta de familie sunt datori s5 viziteze frecvent 15uza. afirm5 c5 insuccesul al5pt5rii la sdn se datore~te mai ales lipsei de convingere. este necesar5 o intreag5 tiin in@".~procure lapte praf sau s5 i controleze temperatura inainte de a-1 da copilului.B. griji p cheltuieli. in . Se ajunge atunci la cercul vicios a1 unei suiri insuficiente a laptelui. Una din cauze o constituie lipsa de informare a femeilor atilt in timpul sarcinii. specialist american in alimentafia copilului. turtit. Limitarea eforturilor fizice. probleme de estetic5 a sdnilor."Laptele meu nu convine copilului!". Apoi vin urm5toarele motive: contraindicafiile medicale.Jeliffe. impresia de inutilitate de la perfecfionarea 15pturilor moderne. h noianul de griji.). Dintre alte cauze depistate in diverse anchete ~idin observafiile practicienilor se citeaz5: .).).Sfaturi stupide. . conferindu-i sentimentul ~i satisfacfia deplin5 de a fi mam5. De asemenea este foarte important sa' nu se treaca' nejustificat la completa'ri cu alte preparate de lapte p nici la folosirea biberonului i pentru a se da completa'rile de lapte sau de ceai. a~adar.Nou-n5scutul nu este pus s5 sug5 imediat ce a fost n5scut. de dureri. orarii fixe). Folosirea biberonului in primele sa'pta'muAni."Laptele meu este prea tare". Volumul fesutului glandular se va mic~ora nou dup5 ce se din . ea nu sterilizeaz5 biberoane. alimentaiia corect5 ~ i mai . fire~te. c5ntkit-i frecvente ~i anxiogene. Ea nu prepar5 ~i nu fierbe nimic. cdt . nu calculeaz5 dilufii. . gre~eli tehnica al5pdrii etc. . mereu modificat5 de progresele actuale ale medicinii. Emofiile ~igrijile legate de fiecare supt. Din punct de vedere practic. iar i secretia lactata' nu este complet instalatri. s5 o sf5tuiasc5 in toate problemele. concentrafii ~i adaosuri.ti in cursul intemkii in maternitate. pe l h g 5 indemdnare. Aceasd impresie pe care o resimt numeroase mame se datore~te comparafiei pe care o fac cu culoarea ~i vdscozitatea laptelui de vac5 (mai muld cazein5 etc. o de energie p de bani. emofiile ~i eforturile din fizice pe care le implic5 revenirea acas5. optim pentru produsul de concepfie. mare sacrificiu din un partea mamei. secretia de lapte scade).duce aproape in toate cazurile la infa'rcarea precoce (nou-nriscutul nu este pus regulat la srin.

Ceea ce este sigur qi trebuie intipirit in mintea oriciirei mame (qi a intregii familii. este un copil care poate pune probleme in viitor qi care probabil a suferit in timpul sarcinii qilsau naqterii. liuza trebuie s i fie calmi. care o sustrag. care s-au dovedit inutile qi uneori vitilmitoare.starea de sa'na'tate a mamei si nou-n&cutului: . Tehnica alaptarii Mama qi nou-niscutul trebuie s i invefe. toxici pentru sugar. Solufia de acid boric. Fiecare copil are de pe acum particularitifile sale qi mama recunoaqte unele manifestiri ale "personalititii".~upt. altern2nd ordinea cu care se alipteazii de la o mas2 la alta.sa'-~i ga'seasca' singur pozi@acorecta' a capului. sugarul vafi pus la ambii scini.sa' prinda' mamelonul ~i areola. pentru a fi complet golit. . Dupi opinia noastri. imediat dupi fiecare supt.armonia viefii de familie. Pirul lung ce cade pe umeri va fi ridicat qi str2ns cu un batic. in timp ce alfii au nevoie de c2teva zile sau s i p t h 2 n i p h i reuqesc s i sugi corect.sa' nu adoarma' la scin. Unii sugari nu vor s i sugi dacii sunt trezifi din somn. Dacil sugarul este liniqtit. prega'tirea profesionala' si energia asistentei de familie.infeleghd prin aceasta: . cu greutatc normali. . intre mese.6"C (rectal). . iar pe de alti parte. Acasi va alipta singuri in cameri. 2. . cei rnai importanfi sunt: . rni~cirile normale de supt. va suge cu intreruperi. Cu alte comprese sterilizate sau cu o batisti curati. c2t si la domiciliu: a) Ca orice lucru nou.sa' nu inghita' aer.sa' "termine repede " cufiecare mas6 ~i . Orice nou-niscut normal executi. fn continuare. tehnica aliptirii trebuie 'Tnvifatii" bine de citre mami. Daci acesta nu are putere sau "nu qtie" s i sugi. Pentru ca tehnica aliptirii s i se efectueze corect socotim c i trebuie s i insisdm asupra c2torva puncte. apoi se indepkteazi compresele sterile de pe mameloane. b) Un nou-niscut la termen. daci secrefia de lapte nu este suficienti. daci urineazi rnai mult de 5 ori in 24 de ore. Sugarul va fi pus des la sin. mama se vii spila cu griji pe m2ini. nu va prinde bine mamelonul. f&i vigoare sau chiar va adormi la s2n. sii nu i se faci observafii. - . s-a dovedit pe de o parte iritanti pentru piele. la nevoie. el va deveni nervos. . d) fnainte de a pune nou-ngscutul la s2n.1.starea sujleteasca' ~i echilibrul nervos a1 mamei. Uqor de spus. dar care nu suge qi nu inghite c2nd este pus la s2n. Tar8 "asistenfi" qi "consilieri". . iar temperatura din cameri nu dep+e~te22-24".niscutului c2teva lingurite de ceai indulcit cu zahar i112 lingurifi la 100 ml). "tehnica" corecti a aliptikii. daci temperatura sugarului este sub 37. sistemul se numeSte "rooming-in ".instalarea mamei ~i nou-na'scutuluiin acela~i salon ~i punerea cdt rnai tirnpurie la scin (2-4 ore dupa' na~tere).unele medicamente administrate mamei si nouna'scutului.1. e) Mirosul parfumurilor qi deodorantelor folosite de unele mame face pe unii sugari s i refuze s2nul. Conversafiile in timpul aliptiirii sunt interzise. zile in qir qi la toate supturile. . in primele zile qi chiar rnai tikziu. fiecare in felul lui. Se inlituri sutienul cu care sunt susfinuti s2nii. areola qi pielea din jur.con~tiinciozitatea.alimentafia la cerere. se spali mameloanele. c) fn timpul c2t alipteazi. Daci este nevoit s i aqtepte p2ni ce mama este gata de aliptat. intre alfi mulfi factori care influenfeazi instalarea. se vor goli s h i i prin muls corect. Regula generali este de a oferi un singur s i n la o masi. buzele qi mucoasa gurii nu se usuci. inclusiv noaptea. din timp in timp iqi va c u r i p unghiile. va inghifi mult aer. inmuiate in a p i cildufi. gurii si nasului.5. dupii c2teva zile de viati. recomandati at2ta vreme. punerea regulata' a sugarului la sdn. dorinta si voinfa de a ala'pta. Nu se ung s2nii cu substanfe grase qi nu se aplici substanfe dezinfectante. dar greu de pus in practici de multe ori! Unii nou-niscufi par s i se f i niscut cu foame qi cu "lecfia invifad". care este datoare s-o ajute pe mami in acest scop) este ci. . creSterea si menfinerea secrefiei lactate. pentru a evita aparitia "febrei de sete". nu este necesar adaosul de lichide.s6fie culcat imediat dupa' aceea. dupi un orar elastic. f) Pregitirea mamei pentru aliptare se face inainte de trezirea sugarului. . duc2nd la formarea de c r i p i t u r i (fisuri mamelonare). . o necijesc qi il tulburi pe sugar.vigoarea si "priceperea " nou-vuiscutului la . in perioadele c h d este treaz. mama este datoare si-1 'Tnvete s i m%2nceM. in prealabil tiiate scurt. valabile de altminteri at2t la maternitate.

2. c h d mama s-a restabilit.Ataptarea in pozi$e $ez&nd pe un scaun cu spatar. Mama va prinde sPnul la marginea areolei strPngPndu-1 intre degetul ariit5tor qi cel mijlociu. 2. a v h d grija d nu hpiedice respirafia nazalg. pe lhgii faptul cii este in mare parte ineficiend ("nu vine lapte").43 . 2. pentru ca nasul sugarului s2 r5mPn5 liber pentru respirafie (fig.Mama lyi c@fuf probabil nu au senza@a foame qi nu qi-au satisscut de nevoia de somn. Sugarul va fi $nut pufin intors pe o parte. 2. care determid durere localii. cu capul in unghiul format de brat si antebrat. intrucPt aceastii pozifie il impiedicii la supt (fig. la domiciliu. Cu cealald mPnii mama va fine shul.2. Mama va sta culcat5 pe o parte. cPt qi penhv sugar. iar nou-niiscutul va fi aqezat cu f a p spre mamii.45). introducPnd mamelonul in gura nou-n5scutului. liiuza va aliipta sGnd i pat. singura pe care noi o recomand5m la sugarul skiitos.45 . se pot produce eroziuni sau criip5turi la nivelul mamelonului. sprijinind picioarele pe un scaunel. h) Mama va introduce in gura nou-n5scutului mamelonul qi areola (dacii aceasta este ingustii. Este unul din motivele care a dus la "alirnentafia la cerere".43). sciiderea secreriei lactate ~ichiar infecfii. Mai tkziu. Fig. W Fig. pe un scaun comod.Algptarea in pozitie culcatti. pe unghiul format intre bra@ ~i antebrapl de partea sinului din care aliipteazi (tig. Dacii presiunea buzelor ~i gingiilor se exercitii numai pe mamelon. in aqa fel ca partea de sus a trunchiului sii fie pufin ridicad. numai aqa presiunea exercitatiiQemiqcikile de supt ale sugarului face s5 vin2 laptele prin canalele de scurgere a laptelui (canale galactofore). g) Pentru supt se va alege pozifia cea mai confortabilii aGt penhv mamii. cu o pern5 sau o piiturii fiicutii sul sub cap. sprijinind picioarele pe un sciiunel.Mama ofera sugaiului s3nul cuprins intre degetul adf3tor qi rnij!miu. cu sp2tar (nu pe marginea patului). 2. in primele n zile.44 . in acelaqi timp. . Fig.44). Capul sugarului nu trebuie I5sat prea mult pe spate. compresiunea exercitad cu policele (degetul mare) ceva mai sus pe sPn ajud la evacuarea laptelui din canalele galactofore. aliiptarea se face in pozifie qeziind. el cuprinde chiar qi o parte din pielea de dincolo de areolii).

.

El nu mibiincl. Aceasti4 met& a luat numele de "regim liber" (sau "la cerere"). contrar opiniei generale.30 fji o pauzi de noapte de 6% ore).se chinuia. Rigiditatea orarului era altidati o dogmi. fnsii. Dupi noi. ajunge singur s i nu se rnai trezeasci noaptea.). 20. a fost tot timpul adeptul unui orar elastic in alimentaGa natural& ~i tneGn3nd in primele s%pt+n2ni suptul de noapte.ascultihd de i sfaturile medicale . fixat de medicul sectiei de nou-nlscuyi (deci dupi proDupa' experienta gramul cu care este obi~nuit). cu 7 mese fn 24 de ore (6. 21. Simsarian. Printre altele se sustinea c i supturile la ore neregulate conduc.30. fn cursul ultirnilor 50 de ani. daci ar fi hribit la sin de fiecare dati c h d 5 este foame. Ei au i vrut s i ?tie ce fel de orar ar adopta Simsarian-junior. Situafia era dramatici pentru mama con~tiincioasi.mjoritatea vor don' 6-8 mese in primle 4-6 sGptGmdni de via@. Este bun acest sfat? Nu cumva fn aceastl alimentatie rigid5 se gisesc rWcinile inapetenfei fji reactiile de negativism ale multor copii? Cu un astfel de program fix ~inefiresc nu intrim h conflict cu bunul simf ~iobserva$iile multor mame? in invlfim&ntul medical de toate gradele vi in practica pediatricl de toate zilele multi au aplicat aceasti concepfie. fn mod sigur. la formarea de copii rlsfitafl. Iati ce spunea pediatrul german Degwitz in jurul anilor 1940: "Mamele nu trebuie s5 devini sclavele sugarului. el nu rnai pretindea declt 6-7 supturi pe zi.30. incllzire etc. sugarul va suge tot rnai rar la aceasti ori fji. de obicei de 6-7 ori h 24 de ore. Unii nou-niscuti renung rnai intAi la masa de la ora 23-24 ~irnai &ziu la cea de la ora 2. noastrG. 0 mare parte se trezesc la miezul nopfii ~ila ora 2 noaptea. A. sugari nenro~i care sau suferi de dureri ("colici") intestinale. cei rnai mulfi dintre nou-nlscufi i ~ i anung foamea din 3 in 3 ore ~inumai foarte puflni la 4 ore. 12. spre marea uSurare a pikintilor ~icopiilor. Sugarul trebuie s i hvefe s l se sti4pheasc&Cu ajutorul unui program rigid de ingrijire fji alimentafie. din 1942. chiar dacl pllnge tot timpul. pauza cea mai lungi este htre prima ~i a doua masl (mama are lapte din abundeng). nici un medic sau asistenti de ocrotire nu ar fi avut hdr2zneala s l susfini s i se dea sugarului s i bea. La doui sZiptknhi. cu o pauzi de noapte mai prelungia. de aproximativ 10 ori pe zi. caracteristicile propriull. D. Rolul sugarului este pur pasiv. sugarul s i nu fie luat in seaml. gisind motiviki psihologicel. Au existat yi vor exista insl rebeli la orice reglementare: sugari al c&or stomac nu poate s i contini o rafie care s i ajungi pentru patru ore. Iati ce scrie medicul american Benjamin Spock in celebra sa carte 'The common sense book of baby and child: "primele incerciki au fost Ecute de medicul Preston Mc Lendon in colaborare cu psiholoaga Frances P. nici s i sEtuiasci pe mam5 si-1 ia h brafe pentru clteva minute fn afara orelor de supt cu toate fipetele acestuia. rnai comod ~i rnai util este s i se puni nou-niscutul la sln. disciplinati. el este ajutat pe aceasti linie. 15. orarul strict de aliptare. el nu d o m e . 9. h loc s i se foloseasci ceaiul (biberon. ea t n s i ~proaspiti maml. 24 ~i o pauzl de noapte de 6 ore) sau cu 6 mese (6. cu stomac ce se evacueazl rnai repede. 13. Nou-nbcutul sinltos i ~instaleazi rapid un interi val de 3-4 ore htre mese ziua. ci de a aStepta s i se vadl dacl el soliciti aceastl masl. conducfindu-sedupB lunga sa experieng. Cum se stabile~te orar de alimentafie. aceasti concepfie rigidi a hceput s i fie treptat pkirbiti. Cu timpul. De atunci. Spre v&sta de 10 s i p t i h h i a ajuns singur s i ia un prlnz la aproximativ 4 ore". 23. Sunt puflni nou-nlscufi care nu mai doresc inci o masl dupl miezul nop@i. Rusescu. in timpul zilei.~invingi dorinp de a-1 liniqti pe sugar. Majoritatea sugarilor s-au acomodat foarte bine la aceste ore stricte. S-a mers p h l acolo inck s-a susfinut c l in afara orelor de supt. sugari care adorm in timpul suptului. La tnceput se va fncerca alimentafia dupi orarul din maternitate. dr. doresc s l m l n h c e la circa 3 ore. fo@du-se s i . fn Statele Unite. Cei rnai mici.La noi.16. s-a respectat. In deceniul al 5-lea al acestui secol. 18. La sosirea un din maternitate. h momentul "suirii" laptelui (in a doua jumltate a primei siptkniini) s-a trezit ~i rnai des. h primele zile nou-niscutul s-a culcat la ore destul de neregulate. ea a fost din ce in ce rnai larg adoptatl. ci este alimentat. cea mai bunl atitudine ar fi de a nu trezi nou-niscutul la ora 24. la intervale neregulate. fn general. spre v&sta de 3-4 sipt%nhi.hcerclnd s l insufle mamelor teama de orare libere.ticopil. ci diminearn. Unele mame se p l h g uneori c i dupl masa . care . Noroc c i multe din ele Iislndu-se conduse de instinctnl matern ~iobservhd ' De subliniat cB marele nostru maestru prof. in ultimii ani unii pediatri susfin s i se administreze numai 5 supturi fn 24 de ore (la intervale de 3%-4 ore ~i o pauzi de noapte de 8 ore). incacau acest program &inici o autorizare. P h i la instaurarea unei concepp liberale ?nprivinp regimului alimentar. ci este culcat". 9.

-ia ca' mama are lupte pzrtin trehuie excluse unele posibilita'ti ca: a) erorile in tehnica alimentafiei. nou-n5scutul s5 fie 15sat s5 doarm5 cat vrea intre prima si a doua mas5. nu poate fi util la sugarul care este fl5mbnd din 3 in 3 ore. impus obligatoriu dup5 o opinie care qi-a f5cut adepfi in ultimul timp la noi. Sugestia noastr5 este de a avea ca obiectiv s5 ajungeti s5 hr5niti sugarul aproximativ la orele 6. num5rul scaunelor. la i n f k a r e a precoce. in plus. chiar dac5 i se asigur5 condifii perfecte de liniste. dar nu adoarme dup5 aceea sau se trezeqte dup5 o or5. in primele luni sugarul inregistreaz5 foamea ca pe o senzafie dezagreabil5.3. Ceaiul prea dulce il face pe sugar s5-1 prefere in detrimentul laptelui de mam5 care nu este deloc dulce. Zicala "copilul creste qi cu somn" confine o realitate cert5. Cum se determinu dacii mama are lupte sujicient.Nou-niiscutul(0-28 zile) de dimineat5 sugarul doarme dus qi nu se rnai scoal5 deloc. este fliimand ~i nu creyte in greutate. . 2. la care el reacfioneazg automat prin plans. se liniste~te dac5 este luat in brafe si este pus la sbn etc. dac5 sugarul se trezeqte rnai devreme. dar cu mici variafii. iar la alfii dup5 3-4 luni. .e valabile dupli ce a "incetat" sckleren IlziologicS. Nou-niiscutii si sugarii s5tui sunt liniytiti qi dorm 3-4 ore sup5 supt. este cresterea constantu in greutate cu aproximativ 170210 g ptJ ~iipt~il?~(in(i.). dac5 sugarul creste bine (peste 800 g pe lung). dac5 este sub 2% ore trebuie consultat medicul de copii. a orarului corespunde necesitgtilor sugarului. dar el tace de indat5 ce qi-a potolit foamea. isi suge degetele. aqa c5 ea iqi poate planifica alte treburi sau se poate odihni in timp ce sugarul doarme. dac5 intervalul este de 3 ore. ea poate constata mai usor dac5 sugarul plange de foame sau din alte motive. Invers. timp de rnai multe zile. iar curba greutgfii este global ascenden6 At& cbntiirirea zilnic2 a sugarului. se va continua cu acest ritm mai mult5 vreme. Avantajul programului jix de ala'ptare const5 in faptul c5 ofer5 mamei un indicator practic pentru orele de alimentatie. insearnn5 c5 rafia de lapte este suficient5 numai pentru intervalul respectiv. b) oboseala fizic5 si suprasolicitarea psihic5 (emotii. La multi sugari acest orar se stabileqte c5tre vbrsta de 6 siiptiimiini. Acest program o ajutii pe mam5 la impQirea timpului. Dup5 circa 3 luni.la sf2qitul celei de a patra s5pt5mbni suge 500650 mllzi. agitatie. sup5rZri) a mamei. Mama trebuie s5 aib5 in vedere atat comportarea sugarului. ccit ~ihauproha suptului dupa' jifiecare mas6 pot duce lu scciderea secretiei lactate crecind o stare de ingrijorare a mamei.18-22. caut5 sbnul. diferentele cantitative ale rafiei de lapte de la o zi la alta.10-14. cat si programul ei zilnic de activitate. inainte de a ajunge la conclu.1. ceea ce duce.La sfiirqitul primei s5pt5mbni de via@ noun5scutul suge in medie 200-400 mVzi. in perioada de nou-niiscut. si mai sigul.la sfarqitul s5pt5mbnii a treia suge 450600 mVzi. de la inceput. Credem c5 atitudinea cea rnai bun5 este ca. Ritmul de 4 ore. Cotztr~l~ll greutiifii se t7tr f i c c siiptcimcinal. -. Un alt semn.Dup5 ce sugarul creqte va avea mai rar senzatia de foame.la sfirqitul celei de a doua sgptgrnani suge aproximativ 400-550 mllzi. in timpul noptii se poate da ceai de anason sau de chimen indulcit cu glucoz5 (un pachetel de 5 g la 100 ml ceai) sau zah5r (o lingurig ras5 la 200 ml). indulcirea s5 se fac5 cu 5 g la 200 ml. Aceste reactii nu au nimic comun cu ra'sfa'!ul sau cu inca'pii#cinarea. de aceea la sugarii care primesc mult ceai. c) factori ' Cift. Pentru nou-n5scufii care nu dorm f51-5intrerupere 8 ore in timpul noptii se recornand5 ca. Faptul cii unii nou-niiscufi sau sugari sunt rnai putin somnoro~i stau rnai mult treji nu inseamn5 si c5 nu le ajunge laptele. intre aceste dou5 mese. pan5 la instalarea complet5 a secretiei de lapte si rnai ales piing cbnd curba greutgfii incepe s5 creasc5 ritmic. Agitafia. . Concluzia c5 nu are lapte suficient nu trebuie tras5 numai de c5tre mam5. stagnik-ile in greutate in unele zile nu au nici o semnificatie dac5 nou-n5scutul arat5 bine.5. in funcfie de reacfiile sugarului dup5 mese (plans. 0 impQire ordonat%. ori la 2 sau 3 noaptea). G n t W r e a zikicti $/saupmbasuptului nevrozeazti pe unele mame. s5 se rnai dea 1-2 supturi intermediare (la orele 24. colicile. inseamn5 cii laptele mamei nu este suficient. Ratia alimentara iil prima luna . Ca reac~ieimediatii se va completa alimentafia cu biberonul. Dac5 este vorba de un nou-niiscut dup5 vsrsta de 21 de zile sau de un sugar care suge viguros ~i gole~te ambii sbni.

aliiptarea se izbevte. Datoritii m i ~ c ~ l de rmasaj. se vor inlocui 1-2 mese de s h cu un preparat de lapte. h prima zi. Cum se administreaza' completarea. mamelonul poate deveni apt pentru aliiptare. se p a t e ajunge la evec total. $ .10 zile. d) interpretarea rigidii a cifrelor de crevtere in greutate. 0 sciidere temporarii a secreriei de lapte poate fi observad la revenirea mamei din maternitate. nou-niiscutul kcepe sii tragii viguros din sini vi sii-i goleascii. Fiecarepica'tura'de lapte matem este de mare pref pentru sugar. d5 de asemenea. Miisurile recomandate pentru calmarea durerii vi a senzatiei de apiisare a sinului se vor aplica cu prudent%vi pentru scurt timp. aplicatii pe sini cu o orii inainte de supt. pentru a dorrni in timpul noptii. P > t e 2. Odihna ce se asigurii prin inlocuirea acestor supturi face o secretie suficientii pentru celelalte mese (din cursul dimine~ii serii). p h i i cind nouniiscutul devine rnai viguros. Sugarul caud sii apuce mamelonul. mama va incerca sii stimuleze lactaria prin corectarea propriei alimentarii (mese rnai dese. Aceasd suire a laptelui constituie un semn sigur cii va exista lapte din abundentii. ceea ce duce la sciiderea tensiunii lor. uneori. cind mama este obositii vi secre~ia lactatii scade. cu alimente gustoase vi consistente vi rnai ales printr-un consum mai mare de lichide sau fructe) vi punerea nou-niiscutului sii sugii ori de cite ori cere. din piicate. inainte de a avea timp sii se enerveze. la ambii s&i. dacii incepe sii plingii incii de la prima tentativk mama il va tine in brate vi va avtepta sii se calmeze. cat vi psihic. secretia lactad normal5 se poate instala complet de abia dupii 1-2 siipdm&i. se vor mulge s h i i (cu mina sau cu pompa). Cantitatea de lapte produsii de glandele mamare este incii destul de redusii. pe cit posibil.in caz cii sugarul nu se saturii cu simple completiiri. De multe ori. Instalarea secretiei lactate. Adesea la primipare laptele nu curge deccit incet ~i greu. Se continuii in zilele urmiitoare cu vi aceeqi cantitate vi se face bilanpl curbei ponderale dupii 7.in caz de mameloane mici. Mai sus am recomandat aplicarea de comprese. la disparifia durerilor vi la crevterea secretiei lactate.Mama @ coflluf care fin de nou-nkcut vi care impiedicii crevterea lui: boli etc. inainte de a-1 pune din nou la s h . iar perseveren#a tn ala'ptare poate duce la succes chiar dupa' 10-15 zile. 0 compresii cildu@cu alcool diluat (113 alcool de 70" vi 2/3 apii). La femeile pe care sarcina le-a epuizat vi care sunt sliibite ca urmare a travaliului. suntem nevoiti sii introducem un preparat de lapte. la unele prsnzuri. dar nu reuvevte nici sii-1 giiseascii vi nici sii-1 prindii.5. mameloanele sunt inegale in ce privevte volumul.1. la mesele respective se adaugii cite 30 ml dupii ce a fost tinut 15 minute la sin. Dacii s&ii r h h mici vi moi vi dacii laptele este in cantitate m i d . ava se explicii faptul cii mul@sugari sug mai bine dintr-unul din sini. o dar rnai ales aspira~iei puternice exercitad de pompii. Ce cantitate se adauga'? Medicul pediatru este singurul care va f x a cantidtile. . Nou-nkcutul va fi pus la s h imediat ce se trezevte. h i astfel de situarii. in zilele urmiitoare cantitatea se creqte tot cu cite 30 ml. Completarea se va face numai la 1-2 mese din mjlocul zilei (la supturile III vilsau IV). Mama are datoria s I se menajeze in mod deosebit atit fizic. de dorit un produs industrial de lapte "de inceput" sau "de start" [lapte adaptat ("formula") sau parfial adaptat]. rnai ales d a d este vorba de un sugar neputincios sau capricios. Este de dorit ca. aduce citeodatA o oarecare uprare. apoi va stoarce cu mina citeva piciituri i 0 I . Mama va inviifa corect tehnica golirii sinului: manual sau cu pompa. de o serie de dificultiiti din partea mamei. expunerea s&ilor la lampa de raze ultraviolete timp de douii minute. se enerveazk incepe sii p ~ h g i vi sii intoarcii capul. Medicul va hotk* preparatul cu care se va completa alimentatia.4. Aceastii stare poate dura rnai multe zile la primipare. Dzficultati d e alaptare din partea mamei In unele cazuri. chiar duca' nou-na'scutul suge bine. sii nu se foloseascii lapte de vack ci un preparat de lapte praf. Dacii nou-niiscutul suge slab vi s h u l nu este golit se va evacua laptele manual sau cu pompa. . rezultate bune. De cele mai multe ori. S h i i in&@ inckcati cu lapte vor fi sustinuti cu un bandaj suspensor. dupii fiecare supt. aqa-numita "suire" sau "furia laptelui". Dacii sugarul stagneaziiin greutate vi ?n siipdmina a 3-a de via@sau d a d progresul ponderal s i i p t h h a l (dupii 3 siipthini de via@) este sub 150 g. poate provoca o tumefiere (umflare) dureroasii vi durii a celor doi s h i . consistenta vi forma. La nevoie mama p a t e lua la recomandarea medicului un calmant uvor. de rnai multe ori pe zi..

in Romfinia qi Franfa existi obiceiul de a mulge laptele qi de a-1 arunca. un sfin golit se vindeci mai repede qi cel mai bun mod de a goli sfinul este alliptatul. se incepe aliptarea printr-o extracfie manual2 p h i la obfinerea reflexului de ejecfie qi atunci sugarul este pus la s h . Expunerea direct6 ( ~nu printr-un geam) posed6 i excelente capacita'fi cicatrizante. eventual.2. Se incepe cu sfinul nedureros sau mai pufin dureros qi. htreruperea temporari a alipt5rii nu este obligatorie. Mamele constati cfiteodati "noduli" dureroqi in sfin. Este de ajuns sa' se sfa'rdme buca'!i de gheafa' care . insornnie qi neliniqte. Astupnrea ~i/sau umjlarea mamara' cu limfangita' este cu totul diferitii. Nodulii. la nevoie cu un uscitor de pir ("foenul") suflant. se obfine o vindecare mai rapidi a infecfiei. Este vorba de obstrucfia unui canal lactifer. sipunul. inainte de fiecare supt. Unii medici recomandi pomezi cu estrogeni. Se pare c i durerile dispar in cfiteva minute cfind se declanqeazi reflexul de ejecfie a laptelui. sugarul este hrinit cfiteva zile cu un preparat de lapte adaptat. Simpla inmuiere (scufundare) a slinului in api caldi prin aplecarea deasupra unui vas mare timp de 10 minute. Expunerea la aer liber sau la raze ultraviolete contribuie la vindecarea mameloanelor dureroase. nu se intAmpl5 nirnic riu sugarului. in SUA qi Germania s-a demonstrat c i daci se continui aliptarea. Tratamentul consti in golirea in totalitate a glandei mamare cu ajutorul unei pompe electrice. se umfl5. Antibioticele folosite nu trebuie s i provoace sugarului vreun efect secundar. mai ales in primele zile. nu trebuie s i dureze mai mult de 10-20 de minute. Antibioticele ~i antitermicele sunt indispensabile. glicerina qi apa de colonie) ca qi talcul. Din experienfa noastri reiese c i unele mame nu au dureri atfit de vii qi continui s i alipteze chiar daci mameloanele sunt cripate. acest procedeu alini instantaneu durerea. devine dureros. daci se continui aliptarea. Pielea este r o ~ i ecald5. apare febri.de lapte pentru a umezi mamelonul qi areola. responsabili de mastite sau abcese ale shilor. S h u l trebuie golit pentru a se evita astuparea. va comprima areola intre degetul mare qi arititor. Mama trebuie s i evite folosirea de dezinfectante puternice. pentru a uqura introducerea mamelonului in gura sugarului (Vezi qi "Mameloane ombilicate"). deodorante qi substanie care usuci (alcoolul. Mameloanele ombilicate. infofolirea. Daci mama nu este speriati de aceasti mici anomalie qi daci sugarul este viguros se poate ajunge repede la o aliptare . Cra'pa'turile sunt frecvente. Este necesar un medicament impotriva febrei (Paracetamol) qi daci febra persisti peste 24-48 de ore medicul va prescrie antibiotice.puse intr-o ma'nupa' de toaleta' sau intr-o punga' de plastic . Supturile. dar nu sunt intotdeauna eficace. Gura sugarului trebuie s i fie la inilfimea mamelonului. de trei ori pe zi. hidrocortizon silsau antibiotice. Este vorba de mameloane turtite sau scobite. care se datoreqte frecvent unei goliri neregulate a unuia sau mai multor canale sau unui sutien prea strhs. Multe mame aplici g h e a f i pe mameloanele dureroase. De asemenea se va incerca s i se schimbe pozitiile de aliptare cu scopul de a repartiza intr-un mod mai echilibrat presiunea de supt pe diferite p w i ale mamelonului. cu scopul de a evita orice umiditate reziduald ce favorizeazi macerafia. frecarea de citre imbr5cMnte. S h u l se umple repede. Se pare c i sunt favorizate de supturile prea lungi. anomalie destul de frecventi qi care duce adesea la infscarea precoce a sugarului. Este indispensabil s i se usuce bine mameloanele dupi fiecare supt. folosirea prea frecventi a apei ~i siipunului. suptul aplicat exclusiv pe mamelon. incfit va determina pe mami s i inceteze aliptarea. Daci sugarul continui s i sugi. De asemenea este bine s i se evite compresele dublate cu plastic care pistreaz6 urniditatea pe mameloane. in cazul In care rnama prirneqte antibiotice.sa' jie aplicate pe zona dureroa 1. iar In general . De indati ce se constati o cripituri este mai bine s i se suprime supturile la sfinul dureros qi s i se stoarci laptele la intervale regulate (cu mfina sau cu pompa) qi s i se dea sugarului. Sugarul nu trebuie s5 "morfoleasci" vfirful sfinului. In stadiul de abces febra este foarte ridicati qi se insofevte de frisoane qi de transpirafii. 0 tehnicii bun5 le poate evita. Cataplasmele cu api rece sau pungile cu gheaii se folosesc ca tratament local. durerea va fi atfit de vie. Mai mult. survenind in 20% din cazuri. dar in general este adesea preferati de mame. o pozifie incorecti a sugarului. Supturile devin dureroase si provoacd sciderea secrefiei lactate. Ele servesc de poarti de intrare pentru stafilococi. qi punerea frecventi qi pentru mai multi vreme a sugarului la sfin sunt suficiente pentru a rezolva astfel de incidente.

schimbarea frecventa' a compreselor ce se pun pe mameloane. Criteriul major a1 aprecierii valorii alimentafiei naturale (la scin) este creSterea corespunza'toare in greutate. c) Hipergalactia ("am prea mult lapte") impresioneazl qi neliniqteqte pe multe femei. ungerea cu lanolirxi. Dzficultati de alaptare din partea sugarului Nou-niiscufii prea slabi sau prematurii nu pot sii sugii. Dupii golirea sa rlmfin incii noduli de dimensiuni variate. De rnai multe ori pe zi se vor face "b% de aer" (mama va sta cu s h i i descoperifi). intiirirea sfinului. treaz qi sbiitos. Durerea $sau umflarea scinului. tare. nu o recomandiim. adorm dupii clteva inghifituri qi lasii s h u l din gur& in acest caz este necesar mulsul sau utilizarea unei pompe. Slnii se vor spila cu apii rece.5. Simplul fapt de a suge formeazii vMurile shilor pentru a face sii iasii in afarii mamelonul.Mama $I copilul normal& Un sugar infometat. n u m b l rnai mare sau culoarea verde a scaunelor nou-n&cutului alimentat natural constituie motivul care deterrninii aprecierea cii laptele matern "nu prieqte" copilului. durerea. turtit sau scobit). pentru a nu se ajunge la Jisuri si inflamatii se indica' urma'toarele: expunerea la aer de mai multe o n pe zi. Dacl sugarul suge prea mult qi apar regurgitafii frecvente. folosirea de lenjerie de bumbac si de rochii subgri cu deschiza'tura' in fa[& cura'tirea mameloanelor de resturile d e lapte. False dificulta'fi. de obicei. evitarea sa'punurilor tan. se recomanda' de asemenea. pus la s l n . Solufia ca mama sii se mulgl la fiecare supt este chinuitoare pentru mamii (efort fizic. consumare psihicii etc. implstarea nu se limiteazii numai la areolii. Sugarii "leneqi" la supt au suferit adesea la naqtere (scorul Apgar sub 8). b) Alteori. De obicei sfinii se intiresc clnd lobulii glandulari care confin lapte se umplu prea mult. alburii) qi consistenpi (grunjoase. a) Aqa-zisa calitate necorespunziitoare a laptelui (vezi rnai sus la cauzele in@rc?irii precoce). ceai. semilichide. timp de 10-15 minute.5. Se va purta lenjerie uqoarl.folosirea unui sutien larg cu conurile sec#ionate sau fnlocuirea cu un suspensor sub fonna' de esa$a' care se trece peste umallzaml opus. in rezumat.1. Astfel de tulburiki (umfIarea. chiar dacii mamelonul este turtit sau invaginat. dar poate determina intiirirea qi turtirea areolei in aqa fel inclt sugarul sii nu rnai reuqeascii sii cuprindii mamelonul in g u r l pentru a-1 comprima cu eficacitate. ala'ptarea mai frecventa' (la 2-3 ore) deoarece infometarea sugarului il vaface sa' suga' mai viguros. care devine umflat. tulbura'ri digestive importante. lapte de vacii. Aceasta nu o deranjeazii intotdeauna pe mamii. mai cald qi incepe sii se inroqeascl. Ea nu constituie ins5 un motiv de ingrijorare. expunerea 1-3 minute la raze ultraviolete. fn cazul h care numai unul dintre mameloane este plat sau scobit. v&slturi sau diaree se va extrage o parte din lapte inainte de a pune sugarul la sln sau se va reduce durata suptului. dupii suptul copilului. durere localii. galben-aurii. 2. qi adesea se ajunge la in@rcare. Se stoarce slnul la nivelul zonei pigmentate pentru ca mamelonul sii devinl rnai suplu qi sii fie cuprins intre buzele sugarului fii1-5 dificultate. care se schimii des. Dacii laptele se scurge spontan se vor line mameloanele invelite in vat5 sterill. Trebuie sii se qtie cii sugarul hr&t la s h poate avea scaune foarte variate in ceea ce priveqte n u m b l (de la 0 la 7-8 pe zi). consistenpi mode. a alcoolului pur. sii se foloseascl o pomp5 cu care sii se evacueze laptele riimas dupii suptul copilului. Alteori insii. Se lasii sugarul sii sugl p l n l c h d se saturl qi apoi se goleqte s h u l (cu pompa sau prin muls). in loc de stoarcerea shilor. personal. "tari"). iar prin aceasta lezarea mamelonului se poate accentua. Dacii nu se iau miisuri impotriva stagniirii laptelui qi persistentei nodulilor se ajunge la inflama* redutabile (mastite). in astfel de situafii este rnai bine ca. Aceasta o face pe mamii (din piicate adesea cu aviz medical) sii rnai adauge ceva preparate adaptate. apii de orez halimentafie. ei sunt foarte somno- . uneori roqeapi) apar de obicei spre sfilr~itul primei siipth2ni. la fiecare supt se va incepe cu mamelonul rnai pufin tentant (mic. Remediile prezentate de unele f m e (tetine intermediare etc. Un sugar infa'rcat din cauza scaunelor moi va face cu siguranfci: mai tcirziu. pentru a inliitura resturile de lapte care iriti qi macereazii mameloanele qi predispun la infec$ii. poate apuca areola intre buze. Unele mame dau o interpretare greqiti unor fenomene fiziologice. ci cuprinde intregul sln. culoarea (verzi.) qi.) sunt rodul imaginafiei celor ce le concep qi de cele rnai multe ori sunt ineficace qi nu au ca rezultat palpabil declt oboseala sugarului.

evitdndu-se orice efort ~i f5cdndu-se minimum de manevr5ri. La noun5scufii care au contractat un guturai se picur5 in nas cu o pipet5 ser fiziologic. noun5scutul fip5 sau pur ~i simplu refuz5 s5 sug5. apoi se opresc ~i adorm. Cauzele cele mai frecvente ale infbrctirii precoce l nou-ndtscutul a siinittos sunt: lipsa de dotint& si de mint&de a albg[ta din partea mame£. diferenfe prea mari intre temperatura de noapte $i cea din timpul zilei etc. utiliZ-Q b i b t r ~ u r r u r . La nevoie se recurge la alimentatia prin gavaj (laptele este introdus cu seringa printr-o sond5 in stomac). Dintre greqelile mamei care pot duce la dificultiifi de supt din partea nou-n5scutului amintim: rigiditatea orarului.manul nl:1 a al5ptikii pentru nou1 n5scufii care din primele zile sunt hr5nifi cdnd la sdn. Potiunile antivomitive ~i sedative se vor administra numai la indicatia medicului. Dac5 v5rsSturile nu se insotesc de alte tulbur5ri generale. Dupii disparitia manifestsrilor patologice. neregulate. Alteori. Se va urmiiri ~i se va corecta tehnica aliiptiirii. Prin regurgitafie se intelege eliminareape gura' de aer ~i de cantita'ti mici d e lapte nemodificat. vor fi ferifi de contactul cu persoane cu guturai vi in general de orice contact direct cu persoanele adulte (nu se vor siiruta sugarii!). in caz de secrefii. v5rs5turile survin la noun5scufii care sug repede. cei care s-au n5scut in stare de asfixie (vinefi) sau nu au tipat dup5 navtere (ca semn c5 au suferit) refuz5 s5 sug5 in primele zile. Dac5 nou-n5scutul a supt cdteva zile mai mult sau mai pufin bine. Adesea este vorba de o obstructie nazal5 printr-un guturai sau de o infecfie a mucoasei bucale (muguet sau "rna'rga'rita're2"). la venirea din maternitate nou-n5scutul va fi protejat de varia~iile prea mari de temperatur5 (camere suprainc5lzite. Dac5 lezarea creierului nu a fost prea grav5. cu pentru a pune in repaus tubul digestiv. la scurt timp dupii supt. Cu timpul. i Dac5 in creier s-au produs deregliiri mari. Sugarul. starea de tensiune nervoas5 in familie. Refuzul de a suge. acestea se aspir5 cu o par5 mic5 de cauciuc. forfarea nou-na'scutului sa' suga' trezindu-1 din somn. manifestate in primele zile prin convulsii (infepenirea total5 sau tresiiriri ale mu~chilor) $i/sau cianoz5 (invinefire in jurul gurii sau a fefei. Va'rsa'turile pot f i manifestarea unei boli. graba sau nervozitatea mamei in timpul suptului. Alirnentafia lor necesitii indemhare qi riibdare. nervozitatea ~i nepriceperea mamei. greseli dcc tehniicb a 4zldptcrii. a mdinilor $i a picioarelor). Mamei nu-i r5mdne decdt solufia de a .lenti.). De obicei. or efortul depus pentru u trage din biberon este de Sapte ori mai mic deccit eel depus pentru supt!. ei incep s5 sug5 in decurs de cdteva zile. decdt pentru un motiv major. Orificiul tetinei nu va fi prea mare! Regurgitatiile Ti va'rsa'turile. dar $i dovada unei greqeli in tehnica de al5ptare: supraalimentatia. chiar cu pipeta. cdnd este pus la sdn.De aceea. in timpul icterului fiziologic o mare parte dintre nou-n5scuti sunt rnai somnolenfi $i se alimenteaz5 mai greu. Viirs5turile se deosebesc de regurgitafii prin faptul cii laptele este adesea modificat (Pnchegat sub form5 de grunji mici) $i proiectat la distanf5. manevrele brutale de ingrijire dup5 ce nou-n5scutul este alsptat. administrarea in exces de ceai intre mese. chiar dac5 au o greutate normal5. nu se va folosi biberonul concornitent cu alimentafia la sdn. inseamn5 c5 a intervenit ceva deosebit: imbolna'vire sau o gre$eala' din partea mamei. Cur5firea cu vat5 sau comprese irit5 mucoasa nazalii ~i poate determina infectarea ei. sunt mai abundente ~i survin de cele mai multe ori la un interval mai mare dup5 mas5 (cu excepfia celor din stenoza hipertrofic5 de pilor sau din malformafiile esofagului). ca orice fiinf5 uman$ are tending la comoditate.~ mulge laptele ~i de i a-1 da nou-n5scutului cu biberonul. . Regurgitafiile sunt f"ar5 nici o semnificafie patologic5. mulgdndu-se apoi laptele r5mas. cdnd la biberon. bruscarea acestuia in timpul suptului. cu lingurip ~i apoi cu biberonul. La aparifia brusc5 a unor vlrs5turi mai numeroase se suspend5 o mas5 de lapte ~i se inlocuie~te ceai. Se va incerca alimentafia cu lapte muls. noun5scutul va fi pus la repaus total. care se deschid direct in afar5. sunt rare. Nou-n5scufii la care navterea a fost prelungit5. in cantit5fi mici ~i nu se insofescde sc5dere in greutate se continu5 al5ptarea. Ca atare. a c e ~ t nou-n5scufi trag de cdteva ori i din sdn. iar dup5 aceea refuz5 dintr-o dat5 sdnul.. mult $i inghit mult aer (aerofagie). proba suptului.. ace@ nou-n5scufi vor fi p u ~ regulat la shn. ur Biberonul este du.

D a d noun5scutul prezint2 o form2 de boa12 hemoliticg prin incompatibilitate Rh sau grup sanguin. Unguentele cu antibiotice au indica/ii rare. se enerveazs vi reincep s5 urle. Alimentafia natural2 este primejduit2 in caz de tulburik-i digestive (diaree-boal5). Se va p2stra o igien5 riguroas5 a pielii. Din pgcate. plhge. insuficienp cardiac$ ciroza. ivi sucesc capul in toate p w e . incearc5 din nou ssnul. el sirnte imediat. 2. intoxicatie..Mama # @lul uite cd. deoarece anticorpii care se gisesc . ap5 de orez. Ava cum am amintit.6. sau va bate uvor cu un deget obrazul sau nasul acestuia. scaune dese. Menfinerea prelungiti a sugarului la s h il face s2-vi formeze un reflex de somn la s h vi ori de c k e ori va fi pus s5 sug2 va adormi imediat. Aplicatiile locale de pudre sau creme se vor face cu d i s c e r n k h t la indicatia medicului. Sdi 1 - Falsa diaree. c2teodat2 explozive. se trezevte. i ca' mama ji nou-nanascutul trebuie sa' "inve/e"ca acest act de importanfa' deosebita' sa' se desfa'qoare comenabil pentru amcindoi. toat5 familia (adulfi vi copil) va ajunge la o stare de nervozitate greu de depBvit.in lapte sunt distruqi de sucurile digestive. cu timpul. Este rnai bine ca un astfel de sugar s5 fie lbat s2 p l h g 5 ( p h 2 la 1-2 ore pe zi).ci folosi scinul. Un sugar enervat vi obosit de pl2ns nu va suge niciodati cum trebuie. cu lingurip sau .1. Contraindicarea al5pt5rii este eronatg. Boala hemolitica a nou-na'scutului. sau a unei rnalforrnatii congenitale (stenoza hipertroflcrli a pilomlui etc. el poate fi al5ptat de c5tre mama sa.5. insuficienple renale. caI d c &in supratnc&lzire a camemil. mama va mivca incet mamelonul in gura nou-niiscutului cu tractiuni de "du-te-vino". Unii nou-na'scufi adorn cdnd sunt p u ~ ila sdn. anemiile grave.). ii induioveaz5 pe tofi vi trece altcineva la r h d s2-1 fin5 in braQ. h nici un caz nou-nilscutul nu va fi menfinut la s2n mai mult de 20-30 de minute. Nu vefi reuvi niciodaa acest lucru dac5-1vefi tine in brate rnai mult de o jum5tate de or&la fiecare mas5. in incheiere insist5m cu afirmatia ca' orice nou&cut i ~arefelul sa'upmpriu de a primi . verzi. moi sau lichide. cancerele. Aceste scaune apar de obicei la fiecare mas&. Alfii. E astfel de situatii. ci vor deveni ore de somn pentru sugar. Pus in pat. n Milupa HN 25 etc.meningitir etc. unde laptele p a t e c2 vine rnai uvor. s5 sug5 la intervale de 3-4 ore. Foamea ii trezevte ins2 in momentul in care sunt qezafi in pat (mai pufin cald ~imai pufin mode dec2t in bratele mamei). Acestea nu vor fi ore de supt. dac5 adoarme. Se va cerceta dac5 nu este vorba de o supraalimentafie prin supturi prea prelungite sau prea dese. ei fip&se zbat. c h d prin dietele de tranzitie (ceai. dietele instituite uneori pentru diarei uvoare sau chiar false diarei sunt la originea multor ?n@rcik-iprecoce. Contraindicatiile alimen- tapei l S&I a Dintre acestea amintim unele boli grave ale mamei: tuberculoza.in cantitate mic2 . se va evacua regulat laptele din s2n (prin muls). Unele malforma@iale gurii (gura de lup vi buza de iepure) sau encefalopatii grave fac imposibil2 al5ptarea. rnai vioi. Dac2 sugarul se enerveaz5 incercati s5-1 punefi dup2 c2teva minute la celidalt s h . Secundar. sup2 de morcovi) ~i realimentare cu unele preparate de lapte (Humana H. Dac2 sugarul crevte qi are o stare general2 bun2 nu se va lua nici o m2sur5 dietetic2 sau de tratament medicamentos.rnai W u . Mama este datoare sa' observe reacgile sugarului ~i sa' $tie ca' de echilibrul .cu biberonul. cu sonda. Partida este pierduti vi pentru sugar (care se va subnutri) vi pentru familie (care ivi va disttvge tot programul. pielea din jurul anusului vi organelor genitale devine roqie. mai vigurovi vor reactions cu vehement5 dac5 nu g2sesc lapte suficient. encefalopatiile.). fiind pus la s2n numai c2nd este linivtit. multi sugari alimentafi la s2n prezint5 in primele s5pt2m2ni. pentru a mentine secte$ia lactat5 vi se va continua alimentatia la s h . psihozele grave etc. vdrs&tutllt fl Prim tn a unei imbolnaui 2 3 ? gmve: alspepsiegtavb insolatie. Mama este obligati s5-vi extrag2 laptele vi s2-1dea nou-nbcutului cu pipeta. Nu se intrerupe algptarea. rnai infometali. SB nu uitati c2 este bine ca orice sugar s5 ajungg de la inceput sau cu timpul. infestarea cu SIDA. iritatk predispus2 la infectii. devenind sclava acestui mic tiran).

dac6 mama este psihic echilibratk riibdzitoam $ dac6 toat6 familia este coqtientb c6 mama-lauzzi are absolutd n& de o aimoqfiisenin&defamifie $ de ajutor efectb pentru evitarea suprasolidtiirii Bite si psihice.un aport protidic constituit din 60-80 g (10-1 5% din bilanful energetic). in propoqii diferite.i trage fiirii sii se goleascii sbnul. un aport de lichide de cel pufin I. leguminoasele (fasolea. Igiena de viafii' trebuie sii fie simplii: mers pe jos. un num5. dintre care citiim: ciocolata (agitii. Eventual medicul va recomanda un medicament cu fier. margarina). . uleiul. de niiscociri. lapte sau iaurt. modul de a suge yi scaunele sugarului sunt influenpte ~ 2 n mama prezintii o colit5 d sau intolerantii la anumite alimente. Nu se impune un regim alimentar special a1 marnei. tutunul are efecte de duratii! Mai degrabii.5 litri. i Pe de altii parte. ouii. vinul in cantitate mare. La mamele care au prezentat o anemie feriprivii in timpul sarcinii se va recomanda un regim alimentar cu came de douii ori pe zi (ficatul confine mult fier). In unele c w i sunt diverse interdicfii.un aport lipidic de 60-80 g (30-35% din nevoile energetice) sub formii de ulei vegetal (floarea-soarelui). ouii. fiinoasele. piitrunjelul . sliinina. Trebuie insistat asupra cgtorva recomandki: . sarea. . Grijile . mama va consuma lichide (lapte. Relafiile - ' Vezi qi capitolul "Lehuzia" . . zarzavaturi) constituie o greyealii.5litri/zi. varza. unt sau margarinii. peyte.unele mame observii cii este suficient ca sugarul sii plfingii de foame. Toate acestea "trecute" in laptele de mamii. care sii cuprindii indeosebi lapte ~i derivate. dulciuri. de cel pufin 1. Rafia alimentarg idealii este de 2 500 calorii (cu 500 de calorii rnai mult decgt in perioada sarcinii): .).r insernnat de medicamente sunt contraindicate in caz de aliiptare. pe IhgZt lactate (de trei ori pe zi) se va recomanda un medicament cu calciu qi magneziu. brgnzeturi. alcoolul ii face somnolenki. muriiturile pot provoca unele tu1burk-i ca: agitafie. in schimb. ciocolata. La ceie care au crescut in timpul sarcinii cu peste 12 kg este bine sii se reducii aportul de alimente bogate in griisimi (untul. d e ~mama are lapte suficient.ei sufietesc depinde nu numai secrefia lactatii. Unii (nu toti !) sugari refuzii sii sugii dacii mama consumii alimente iufi (ardei. yunca.5. piper) sau cu miros intepiitor (ceapii. prazul. somn 8-10 ore cu o siesta dupii-amiazii. De asemenea. dupii cbteva siiptiimaAni. Regimul d e viatEi si ali- mentatia mamei Alimentafia mamei care aliipteazd Sfaturile ce se dau mamei care aliipteazii sunt adesea un amestec pitoresc de fapte. cafeaua ~i ceaiul "chinezesc" (agit5 sugarul) yi tutunul. compot.in timpul aliiptirii. un pahar mic de vin natural sau de bere sunt binevenite). apii etc. maz5. biiuturile alcoolice. lnterzicerea vegetalelor (fructe.i nervozitatea mic~oreazii secrefia lactatii. iar atunci cbnd nou-niiscutul este pus la piept. scaune mai numeroase. unele condimente sau salate). usciiciunii mucoasei bucale yi senzafiei de obosealii. ci . sunt viitbiitoare pentru sugar.rea uscatii). De asemenea. acesta plfinge cu disperare . fiiinoase. dulciurile. came sau peyte. Din experienfa noastrii sunt pufini sugari care se manifest5 (refuzul de a suge. necesare combaterii setei.) dupii astfel de alimente.i u~urinfa care vine laptele cbnd nou-niscutul este cu pus la sbn. Alimentaga m a m i care nu aliipteazii este obi~nuid.2. de fantezii destul de derutante. La cele cu lipsii de calciu ~ i l s a u magneziu. cu o cantitate de lichide ceva rnai mare. in unele cazuri. ceai. Al6ptarea decurge nonnal. un aport lactat de 750 ml pe zi. cartofii priijifi. cafeaua yi ceaiul agitii. L a unele mame. unele alimente care dau un gust pronunpt laptelui: conopida. fructe. diaree etc.femeia care alGpteaza' poate sii mcinbnce ce vrea! Singurele restrictii sunt: excesul de alcool (sunt interzise toate bhturile rafinate. 2. Este nevoie numai de o rafie alimentarii echilibrat5. scaune rnai moi?). pentru ca laptele sii se scurgii singur din sbn. colici. laptele curge din mameloane intre supturi.un aport glucidic de 340 g (50-55% din nevoile energetice) sub formii de zarzavaturi. usturoi. sub formii de lapte sau derivate. de obiceiuri. lintea.

va .dupi baie se va folosi un prosop mai aspru (in. frotir etc. Cu ocazia tuturor manevrelor de ingrijire a sugarului este bine ca mama s i poarte un halat curat de culoare deschisi. perele. oul moale.cada se spali bine cu a p i si sipun inainte de folosire. Liuza nu este i n c i restabiliti aqa c i in timpul imbiierii sunt utile c2teva misuri de prevedere: . sau doze mari pe o durati de c9teva ssptimiini). tratarea cariilor. regiunile inghinale. . p2inea neagri. strinuti sau regurgiteazi. vegetale (crude sau gitite) ~i cu p2ine neagri. Daca' este ra'cita'. Adaosul de pulbere de lactozi (se procuri de la farmacie) in lapte are efecte favorabile. iar in cadi se pune o bucati dintr-un covora? vechi sau de stofi. Dintre alimentele care combat constipafia amintim: mierea de albine. Constipatia mamei va fi combituti cu fructe. prunele. de 2-3 ori pe zi ckte 1/2 de or& fnainte defiecare nzanevra' de ingrijire a sugarului. care se pune in doui ~i se coase ca un buzunar. Mama va face d u ~ zilnic. in afari de vitamina D. Vafi evitata' oboseala. Daci alimentatia este echilibrati. Vitamine.i. mama poate hra'ni si Pngriji sugarul? C2nd mama are guturai. sunt dispuse s i dea crezare afirmatiei c i laptele este insuficient cantitativ sau calitativ. bineinfeles. cu consecinte serioase asupra srinitifii sale. salatele de crudititi. lipsa de colaborare a sofului la problemele de gospodirie qi de ingrijire a sugarului etc. face un masaj. vegetalele in general. posibile dupi cca 45 de zile dupi naStere. Mama nu va lua nici un medicament din proprie initiativi. ci va consulta medicul pediatru care Pngrije~te sugarul. Girnnastica are un efect favorabil. Am mai scris acest lucru si-1 repetim. este somnolent.imbsierea se va face cu dus. axile. dar la nivel individual este prudent s i nu se acorde prea multi incredere cifrelor. dar cu misuri anticoncepfionale. in interiorul c k i a se introduce o bucad de material plastic. starea de tensiune din familie pot determina oprirea secretiei lactate. in timpul du~ului folosi sipunuri neiritante. deoarece la aceasti v k s t i este foarte receptiv la orice b o a l i . .pentru a evita ciderile prin alunecare. Lenjeria va f i curati. administrarea de preparate cu calciu ~i fluor).Mama si copilul sexuale sunt. cutele de sub siini) vafi spa'lat cu atentie deosebitci: Daca' exista' tendinta la injlamatii. . cordoanelc. ava cum s-a recomandat mai cus. daci mama are obi~nuinp. Factorii psihologici sunt foarte importanti: necazurile. chiarin cantitate mici. manza va sta cu siinul descoperit. nu in cads.prosoapele ~i cear~afurile de baie vor f i strict individuale.apa de la dus nu va fi nici fierbinte si nici prea rece: . Siinul (manzelonul.). Mulfi medici recomandi mamelor care alipteazi vitamine sub formi de tablete. ingrijirea copiilor mai mari. Ce medicamente se elimim" prin lapte. sfituindu-se orice mami c i sarcina poate surveni ~i in cazul in care alipteazi. fmbrdca'minten mamei. Masca s e confecfioneazi dintr-o bucati de p2nzi sau de tifon. sunt c2fiva din factorii care duc la epuizarea fizicii a mamei. colici sau refuzul s2nului (laptele capriti gustul purgativului). este r i g u ~ i t i sau simte o jeni in g2t se anunfriinceputul unei "rriceli". Nu se poarti lenjerie din fire sintetice. Trebuie acordati o griji deosebiti igienei dinglor (spilarea zilnici. la ael. daci in familie sunt persoane cu infecfii cutanate este necesari ~i dezinfecfia cu cloramini 1%. Este sigur c i aliptarea joaci un rol statistic in distanfarea nasterilor. Igiena corporala'. l2ngi cadi se plaseazi un covora? sau un gritar de lemn. rochiile. care trebuie luati de mami. ea va purta o masci la guri ~i la nas ori de c2te ori se apropie de sugar.) cu care se va "usca" orice urmi de umezeali. cutele de la g2t (in general. . aportul de vitamine pe aceasti cale este suficient. determin2nd scaune moi la sugar. care s i nu fie imbricat ~ 2 n face alte treburi gospodiire~ti. sutienele str2nse. Nu se folosesc deodorante (obstrueazi porii pielii) si nici parfumuri cu miros fipitor. in acest caz. lipsa de odihni de noapte. Unele mame nu pot alipta sugarul cu altcineva de fa$. schimbati zilnic. . purta d Va cimisi de bumbac ~i rochii care se incheie in fafi. Mamele sunt foarte ingrijorate c2nd sugarul pl2nge. zonele ce transpiri mult). Nu sunt recomandate fustele. viafa complicad de familie (vizite etc. La cele patru colfuri se coase c2te un siret cu care masca se leagi in jurul capului. va insista va indeosebi la plicile (cutele pielii): sub s2ni. unghiile se taie la douci' zile ~i se spala' o data' pe zi cu periuta de unghii. Purgativele.dupi baie se folose~te lenjerie curad. drajeuri sau picituri. la recomandarea medicului (in doze zilnice de circa 1 000 u. daci este posibil. trec in lapte. mama se va spci'la bine pe miiini. Munca fizici excesivi.

prepararea gi administrarea laptelui. mama nu trebuie de obligatii s5 se aplece sau s5 se ocupe de sugar in pozifie incomodi. chiar intr-un lapte foarte proaspiit. ridicarea de greutiifi etc. Absolut necesar arfi cu orice fumilie cu copil m c sa' aiba'.5. cel putin. Y evit5 e durerile de ale". pe colfurile mesei (situate la perete) se pun obiectele de uz curent: scutece. mai putin precoce sau mai greu de crescut ~ieducat. La prematuri ~i dismaturi rezervele in acevti constituenti sunt mai mici. intr-un colt a1 camerei sugarului se va plasa o masi obi~nuitd in5lfime convenabil5 pe care se va pune o de p5tur5 ce se acoperi cu un plastic ~i un cear~af un sau scutec mare. consemare. Pe de alt5 parte. jn stadiul actual a1 cuno~tinfelor bi progreselor industriei pentru produse lactate. a Produsele de lapte denumite "formule pentru sugari". mama se va simti rnai in putere ~i se va ocupa cu un elan crescut de copil ~i de restul familiei.) riscurile sunt rnai mari pentru sugarul hr5nit artificial. in momenhll in care medicul ii perrnite mamei s5 fac5 plimbgri. c5m5qute. Este necesari rnai mult5 odihn5. Dup5 o plimbare sau o viziti la o familie de prieteni. chiar dac5 mama are impresia c5 $-a redobdndit puterea necesai. Aceqti microbi ajung in lapte inci din timpul mulsului ~i se inmulfesc extrem de repede in orele care urmeaz5. A 2. Un astfel de lapte trebuie trecut printr-o strecurgtoare cu sit5 fini. Pentru u7urarea muncii. igien5. cu conditii optime pentru pozitia corpului qi mi~cirile sugmlui. Trebuie reamintit c i in s5n5tatea sugarului intemin ~i alti factori (copil dorit. iar ideal ar j? SZ se foloseascn' i produse aclaptate sau par!ial adaptate. planul orizontal ~i dur a1 mesei permite o ingrijire mult rnai eficient5. cel pufin aparent. indeoyebi. Ei sunt numai privati de o anumit5 securitate biologic5 daG de natur5. De asemenea. ereditate. laptele contine un mare num5r de microbi.5. civilizatie. Uneori. se fac intr-un ritm lent. Totu~i. Laptele de vaci este expus la inurdirie sau la infectare inainte de a ajunge la sugar. curiitenia generals. Se pare c i nou-n5scutul la termen nu are nevoie absolut5 de anticorpii. educatie. de hormonii ~i de celulele vii continute de laptele de mam5. de germenii fennentatiei lactice care.frigidel. Alimentatia zisii "artifz- cialii" eu lapte de vacii (preparate industriale de lapte pra3 Cel rnai bun aliment pentru puiul de om este laptele de mami. In orice familie se va improviza o "mas5 de infqat". obligatii sociale). tot la fel ca sugarii hri.ni@la sin. cu simtul rgspunderii. Exist5 ins5 multe situafii in care alimentatia la sdn nu este posibil5 qi atunci este nevoie ca de la inceput s5 se treaci la alimentatia cu preparate de lapte. . nou-niscutii s5n5to~ialimentati artificial se dezvolti. ambalare etc. oasele bazinului ~i organele abdominde vor veni rnai repede la pozitia dinaintea sarcinii. respectiv "adaptate si partial adaptate" se apropie mult de laptele uman. Este vorba. pusi intr-o pBlnie steril5.3. se vor putea inlocui nu substantele de apkare (anticorpi.fi Itisat singur? Sugarul nu trebuie 15sat niciadata' singur in casi. unguente etc. Oriciit de corect ar fi fost recoltat ~i manipulat. Szlgantl poate . in conditiile unei familii inst%ite ~iinstruite.O d a t i cu reluarea activitgfii d e toate zilele (gospod&ie. Mama va fi rnai pufin solicitat5. se g5sesc impuritgfi vizibile cu ochiul liber. Sugarii hriniti cu produse de lapte praf nu vor fi rnai putin inteligenti. mediu rural sau urban.) au fvacut ca riscurile ce le implica pe vremuri alimentaiia artificial% sugarului s5 scad2 mult. cBnd se aplicii bine recomandkile in ceea ce prive~te concentratiile laptelui si se respect5 riguros o igieni corecti in pistrarea. Pe aceasti mas% se vor face toate ~nanevrele ingrijire ale sugarului.). secretia lactat5 poate s5 scadi. Se va face tot posibilul ca s5 intre in obi~nuinti somn dup5 masa un de prdnz ~inu se vor executa munci grele in gospodkie (sp5latul rufelor pentru toat5 familia.) care trebuie luati in seam5 atunci cBnd este vorba de alegerea laptelui. in familiile nefavorizate (economic. hormoni) continute in laptele uman. spoitul peretilor. se va apela la o rudi sau alti persoan5 de incredere. Progresele extraordinare survenite in elaborarea unor produse industriale de lactate pentru copii cBt ~i a mijloacelor puse la dispozitie de civilizafie (refrigerare. Asemenea treburi se amBni sau. traditie etc. educativ etc. Alimentafia artificial5 cu lapte de vaci modificat sau preparate industriale este incununat5 de succes. Este un adeviir recunoscut de toat5 lumea. deoarece el are stocati o anumit5 cantitate inc5 din timpul sarcinii.

Pentru recoltat se folosesc numai vase din metal inoxidabil sau emailate. Zilnic se utilizeaz5 6-8 biberoane: 5-6 pentru lapte. fireqte. Cu cit temperatura la care se pbtr& laptele este mai ridicat8 qi cu cit se ht&zie consumul. preg5tirea dilufiei laptelui etc. dup5 depi~irea acestui termen. Se va folosi totdeauna aceeaqi cratip.2. m2inile se spal5 p h 5 la coate cu ap5 cald5 qi s5pun.o cratita' cupereti dubli perrtrufierberea laptelui. 1 pentru ceai. se limpezeqte qi se qterge cu o p h z 5 curat5. Fierberea omoar5 microbii patogeni (produe5tori de boli) qi microbii fermentatiei lactice. Laptele va fi ridicat seara qi dimineafa (imediat dup5 muls) qi va fi folosit in mod obligatoriu in decurs de 12-24 ore (laptele muls dimineata se foloseqte la mesele din timpul zilei. Vasele se p5streaz5 in dulapuri hchise. Al5turi de aceyti germeni (care nu sunt periculoqi prin ei inqiqi).Biberoane. dupi care se qterg cu un prosop curat.1sita' deasa'. . curate. pentru a evita scurgerea lichidului de sp515tur5in lapte. . unde se vinde lapte pasteurizat. 1 pentru lichidul de dilu$e (vezi qi punctul urmitor).3.. este foarte important ca laptele s5 se fiarb5imediat dup5 ce a fost muls.1.5. bacili coli ~i bacilii dizenterici). . deoarece compoziiia sa este rnai constand. in lips$ o pivnig rece este suficient8.yentru ca acesta s5 nu se lipeasc5 de fundul cratifei. in pra noastr5 laptele de vac5 p a t e fi obfinut sub diferite forme: direct de la produdtor sau de la magazine.2 perii pentru spa'larea biberoanelor.5. pe suporturi speciale. . in dulapuri. inainte de muls. fie c5 este prosp5t. Laptele de wdi nu vafi dat nidodata neftert sugamlui.2-3 vase emailate mai mici pentru p5strarea linguritei. Pntr-un frigider care func@oneaz5bine. Laptele p a t e fi utilizat cel mult 24 ore de la fierbere. Dup5 intrebuintare se cl5tesc imediat cu un jet de ap5 rece. iar cel de seara la mesele de dupi ora 19). Se r5ceqte apoi brusc. Este de preferat laptele amestecat (provenit de la rnai multe vaci). in care se fierb qi se p5streaz5 biberoanele qi un altul de 1-2 Iitri pentru sterilizarea qi p5strarea tetinelor qi suzetelor. In timp ce fierbe. Se pot folosi vase de aluminiu sau de ofel cu perete dublu ~i cu un dispozitiv care sernnalizeas Tnceputul fierberii. el nu rnai poate fi dat sugarului. deoarece se sparg destul de repede h tirnpul manipuliirii qi fierberii. Obiecte necesare h alimen- ta* artzficialzi Pentru alimentafia artificial5 a sugarului ingrijit in farnilie sunt necesare: . Se procur5 rnai multe. laptele se riceqte brusc (se pune vasul fntr-o cilldare cu ap5 rece sau direct h frigider). Vezi pagina urm5toare. Fierberea se face h vase de ofel sau emailate'. se cl5tesc qi se pun la uscat cu gura in jos. avind grij5 a o cl5ti cu ap5 rece inainte de a pune laptele la fiert. in lapte p a t e s5 se gbeasc5 yi o alt5 categorie de germeni. Ugerul vacii se spali cu ap5 qi sgpun.1 pcilnie pentru turnarea laptelui h biberoane. cu atiit rnai mare va fi n u m h l de germeni pe care ii va conpne.1 vas emailat sau din ole1 special (Zepter etc. De aceea. . se imbrad un halat curat. ferite de praf. Lmediat dup5 ce este muls. Se cump5r5 de la inceput 8-10 biberoane. cu capac.). inainte de folosire se opiiresc. De asemenea. 2. P5strarea laptelui in condi@ile cele mai bune se face. in gospo&ile individuale Wheqti se pot folosi oalele de p b h t smapite. Un lapte bun pentru copii trebuie s5 provin5 de la vaci sh5toase qi curate.3. Este necesar ca persoana care mulge vaca s5 fie sin5toas$ s5 nu prezinte infec@iale pielii. laptele se fierbe imediat dup5 ce a fost procurat. cu capacitatea de 3-4 1. 2. aceia care provoac5 bolile. Cei mai frecventi sunt microbii care provoac5 diaree (grupul Salmonella. de carton sau de sticl5. apoi se spal5 cu ap5 cald5 qi sod5 sau detergenfi. s5 se p5streze la frigider qi s5 se consume cit rnai repede. ambalat in recipiente de plastic. Este nevoie de 10-12 tetine. . 1 pentru sucul de fructe. . Aceasta se intiimp15 in special in timpul verii.Tetine.atunci c h d sunt numeroqi fac s5 se acreasc5 laptele. laptele se amestec5 cu o lingur5 pentru ca s5 nu se formeze pojghit5 la suprafar5 (laptele se "umflii"). Fierberea laptelui Fie c5 este pasteurizat. . Laptele trebuie fiert 10 minute.

I mixer. . . . iar din 50 in 50 ml sunt gravate $i cifrele corespunzlitoare.46 . Mai tkziu. biberonul se cliiteqte de mai multe ori cu a p i rece. cutie din plastic cu capac.I fiigider (de mare important.2 cutii din plastic cu capac. . pentru a fi cliitit ulterior. fabricat din sticlii transparentii. Fig. . lingorip. care rezistii la fierbere.I recipient gradat pentru miisurat anumite alimente.. .I rciziitoare de sticlci. Biberonul este o sticlutii de formi cilindricii. cu ajutorul unei perii speciale. din materiale speciale.I termns necesar pentru ciiliitorii sau plimbilri rnai lungi.I mamasurii 5 g. Biberoanele din sticlii de Jena ingrijirea $i minuirea corect2 a biberonului ~itetinei constituie condifii de bazii pentru piistrarea igienei alimentafiei $i evitarea imbolniivirii sugarului de diaree. dar sunt rnai scumpe. pe un prosop curat sau pe un portsticlii (rastel) special. Apoi se va cliiti de rnai multe ori cu apii fierbinte ~i il va pune cu gura in jos la uscat. in ultimul timp au a p h t noi tipuri de biberoane. unde pot riimhne grunji de lapte. pglnie. tetine. . sunt rnai rezistente la schimbikile bruqte de temperaturii. . insistiind in special in regiunea de sub g2t ~i la sanful circular care separ5 fundul de peretii laterali. capace pentru biberoane. cutit.47 . perie pentru sticlii.CLteva obiecte necesare pentru alimentatia sugarulu~: biberoane. mama va spila biberonul cu api caldj ~i siipun sau detergenti. Nu este permis sii se lase biberonul plin cu apii. .I cutie cu bucci{i de tifon sterile.. recipient gradat. .1-3 lingurife (una cu coada lungii pentru folosirea la amestec. cind va avea timp. Pe peretele exterior al biberonului sunt gradate citef linii care indicii diviziunile de 10 ml. suficient de mari pentru a cuprinde comod jumiitate din inventarul pentru "buciit&ian copilului. resturile de lapte se indepiirteazii foarte greu.I tel pentru amestecul pireului. Dupii fiecare masii. pentru a se inliitura toate resturile de lapte lipite pe perefii lui. iar altele rnai mici pentru miisurarea zahiirului $i siropului). . Dacii biberoanele nu se cliitesc imediat. de .I pensii inare sau I "cleste" cu care se scot tetinele $i biberoanele din vasul in care se plistreazli stenlizate (fierte). cu capacitate de 250 ml. untului sau uleiului. 2.I cufit pentru a nivela zahiirul vi praful de lapte din lingurifii. intrucit eventualele bacterii aflate in apii se inmultesc repede. cu git rnai larg $i cu un dispozitiv special de h ~ u r u b a r pentru e fixarea unui capac sau a tetinei. Fig. cu care se acoperii vasele $i obiectele sterile.Biberoanele cu g5tul larg $i cu ghivent sunt rnai practice.2.!).

fierbere sau chiar de la perforare). cele rnai largi risci s i se detqeze uyor. Pentru a evita formarea acestor straturi alburii pe pereiii de sticli ai biberoanelor se pun c2teva picituri de otet in api.Spillarea biberonului. tetina se spali imediat sub jet de api rnai inti3 rece qi apoi . Cele rnai bune sunt cele care se fixeazi pe biberon prin inqurubare. Pentru creqterea durabilitiliii. 2. sunt sthjeniti la supt ~ 2 n d folosesc tetine cu un singur orificiu. tetinele devin moi. Nu se folosegte niciodatii un ac prea gros. i ' Sub numele generic de silicon.daci este posibil . ca un deget de minuqi pentru a fi curipte. din material plastic sau silicon. Tetinele.caldi. deoarece se degradeazi destul de uqor (prin spilare. acul se inroqeqte la o flacki ~iapoi se inleapi in conul tetinei. iar pe pereiii biberoanelor se formeazi depozite de calcar. I - Fig. se inroqe~te nou acul ~i se liirgeyte din orificiul cu prudenp. din care 5 minute in clocot pentru a distruge microbii cei rnai periculoqi. cu tetina fixat& laptele se scurge c2teva secunde in jet continuu. Se aleg mirimile care se aplici perfect la g2tul biberonului. Se folosesc modele care se pot intoarce. lapte cu adaosuri etc. cel de sus situat la jumiitatea vasului) yi acoperit cu un capac. se infelege un grup de substante analoage cu corpii organici in care siliciul inlocuieate carbonul. Dimensiunile orificiilor sunt potrivite atunci d n d .). in ultimul timp au a p h t tot felul de modele. Sunt necesare in permanen13 10-12 tetine. laptele se scurge cu vitezi. fie tntr-un vas cu un dispozitiv perforat (dublu fund. Daci orificiul rezultat este prea I larg. Aceasta trebuie s i dureze circa 25 minute. Puiine mame au ribdarea de a prelungi atiit de mult fierberea qi cea mai mare parte se mulpmesc s i se opreasci la primul clocot. Daci orificiul este prea larg. Daci laptele continui s i curgi in jet continuu inseamni c i orificul este prea larg. iar sugarul. de preferat sau "ncruce"). cu timpul. se z v h t i .48 . se aqeazi pe un platou de sticli qi se acoperi cu un capac sterilizat sub formi de con pentru a se feri de praf. foarte sub@e qi apoi curge picituri cu picituri. respectiv. Daci se procuri tetine =i giuri. nu se arunci tetina respectivi. daci dupi prima perforare orificiul este str2mt qi laptele nu se scurge ?nmod mulpmitor. lipicioase. se scuturi pentru a se scurge toati apa. I 112 . pentru ca s i le dispari mirosul. in familie sterilizarea se face prin fierbere. Se intoarce ca un deget de m k u q i qi se freaci cu o perie p h i se inlituri gi ultimele resturi de aliment. Sterilizarea se face prin fierbere sau prin metode chimice. care se fixeazi pe un dop de plutil. rlisturn2nd &u gura in jos biberonul umplut. De altminteri. Sugarii prea mici. la se aceste tetine se va face un orificiu suplimentar sau se vor folosi tetine cu rnai multe orificii ('Tn triunghi". Tetinele din silicon sunt mai scumpe dar rezisti mai bine la sterilizarel. perforarea se va face de citre mami cu ajutorul unui ac de cusut.Mama copifrrl Tetinele noi de cauciuc se freaci cu sare qi se fierb invelite in tifon. Se cliteqte bine. &iputere. tetinele se pun la fiert intr-o bucatil de p2nzi sau se opkesc fie intr-o strecuritoare. Dupi folosire. s i permiti scurgerea laptelui sau pitrunderea aerului in biberon. ci va fi folositi rnai a z i u c h d sugarul va primi alimente rnai consistente (supa mixati. Tetinele sunt confeciionate din cauciuc. Apa clocotiti emani vapori fierbinti care sterilizeazi tetinele puse pe dispozitivul perforat situat la treimea inferioari a vasului.

au compozifie constant5 qi pot fi procurate in cantitgfi man. proprietifile si calit5file biologice ale unor principii nutritive de baz5 (proteine. ci rnai mult ca adaos la .z a h h l s-a dovedit ca fiind cel rnai bine tolerat dintre hidrocarbonate.20 g zah%Produsele de lapte pentru sugari sunt insofite de o lingurif5-m5sur5cu care se prepar5 dilufia de lapte. sau de capr5 la nevoile sugarului mic. Prin adaosul de ap5 (112. denumite convenfional "cel de a1 doilea hidrocarbonat"). numai ca o solufie de compromis. Pentru orientarea aproximativ5 se pot folosi. dup5 utilizare. iar hidrocarbonatele (lactoza) in cantitate prea rnic5. cu riscul unor tulburilri grave. intr-un loc anume destinat. Folosirea laptelui de vacg sau de capri (nemodificat) sau a unor produse industriale de lapte integral ar duce la suprasolicitarea organismului (digestie. excrefie) nou-n5scutului qi sugarului rnic. Dextrin-maltoza este rnai bine tolerati deciit zahgrul. De asemenea. asimilafie vi excrefie ale organismului noun5scutului atunci cand este alimentat cu lapte de vac5. 1 lingur5 mare (de sup5) ras5 contine: 10 g Win5 de griiu . pentru ca mama s5 nu piad5 vremea c5utAndo. dar se reduc procentual hidrocarbonatele (lactoza) ~i grisimile.10 g pesmefi pisati 10 g griv .5 on). Preparatele industriale sunt de bun5 calitate. dar nu este inc5 folosit5 la nivel casnic. sunt mari deosebiri in ce priveste structura. Pentru aceasti3 suplimentare in hidrocarbonate a laptelui de vacg. Altele au dispozitive care regleaz5 dimensiunile vi ritmul pic5turilor (cu 2 sau 3 trepte: I. in jet de ap5 vi se op%-esc inainte de folosire.neputiind inghiti repede. uSor de minuit qi mai ales cel mai ieftin.3. Vesela copilului se depoziteazi in dulapul de vesel5. 0 dat5 in 24 de ore se spal5 cu solufie de s5pun sau cu detergenfi speciali limpezindu-se bine dup5 aceea cu ap5 cald5. uneori. Prin diluare se reduc vi rnai mult hidrocarbonatele (48 gll in laptele de vac5 fa15 de 68 gll in laptele uman). laptele de vac5 prezint5 mari deosebiri fa15 de laptele uman. urmgtoarele unit5fi de m5sur5: 1 linguri@ de ceai = aproximativ 5 ml 1 lingur5 mare (sup5) = aproximativ 15 ml 1 pahar vin = aproximativ 90-80 ml 1 lingur5 mijlocie = aproximativ 10 ml 1 ceasc5 de cafea = aproximativ 100 ml 1 farfurie de sup5 = aproximativ 200 ml in medie. zeamil etc. in dietetica traditional5 clasici s-a impus qi a r5mas zahararea. grgsimi). ciint5rirea alimentelor. "in cruce" sau 'Yn linie dreaptii". cu o cantitate prea mic5 de hidrocarbonate (care sunt sursa de energie cea rnai important5 ~i cea rnai uvor de utilizat de c5tre organism). Dilutia este prima tentativi de corectare a laptelui de vac5.. Cantitativ are trei dezavantaje man: proteinele (cazeina) si s h r i l e minerale sunt E n cantitate prea mare (de 3. 314) scade cantitatea de proteine qi de s h r i minerale. metabolism. Zahararea. Nemodificat. Amintim ciiteva din modificirile ce s-au impus pentru a transforma laptele de vac5 in vederea adapt%% la posibilidfile ~inevoile nou-n5scutului qi sugarului mic.3. Consideratii generale asupra alimentatiei arttJciale Eforturile pediatrilor dintotdeauna au tins s5 realizeze prin alimentafia artificial5 cresterea si dezvoltarea sugarului la fel de bun5 ca si cu laptele de mami. Aviind in vedere aceste deosebiri si neajunsuri. ceea ce uqureaz5 sarcinile de digestie. 213. poate s5 se sufoce prin "falsi cale" (laptele pgtrunde in trahee). 2. Celelalte ustensile necesare in alimentatia artificia15 se spal5. Pentru preghirea diferitelor preparate dietetice este necesarii misurarea qi. trei sau chiar patru orificii dispuse variat in "triunghi". dispuse in "triunghi" par cele rnai practice vi se potrivesc la majoritatea sugarilor. Recent au a p h t tetine gata perforate cu una. se va folosi un biberon. Tetinele cu trei giiuri. se va adopta. II si 111). Mikurarea cu lingura sau cu o can5 nu este niciodad precisg. pediatrii au preconizat de-a lungul timpului diferite modific5ri pentru realizarea unor preparate in care laptele de vac5 s5 se apropie de laptele uman. De aceea s-a impus corectarea acestui neajuns prin adaos de zahir sau glucoz5 ("primul hidrocarbonat") si de arnidonuri (orez. la nevoie. la nevoie. dou5. htr-adev%. nu se va amesteca cu vesela restului familiei.10 g m5lai 10 g fulgi ov5z .5. la indemhi. precum si in proporfia dintre diferite minerale.15 g Win5 de orez 10 g boabe de orez . ceea ce duce la obfinerea unui preparat dezechilibrat. Obiecte de mkurat ~i dntiirit. fn lipsa unor vase de m5surat lichidele.

fie din comeq. laptele de vacii se dilueazii ~i se zahareazii dupg sfatul medicului. Aceasta nu inseamnii cg normele de dietetic5 a sugarului. S-a ajuns astfel la producerea . pe lhgii sterilitatea garantati ~i compozifie constanti. Pentru a fi folosit &ii riscuri. Cercetiirile ~tiinfifice bazate pe studiul fiziologiei copilului. Este absolut necesar un dialog permanent h care medicul sii aib3 timp sg "asculte pe copil" prin reacple descrise de mam%Medicul de familie ajutat de asistenta de familie trebuie sii discute hdelung cu mama ~i s-o facii sii priceapii. Pe l h g g insu~irea tehnicii alimentapei. acidifiate. Degresarea s-a folosit. Adaosul celui de al doilea hidrocarbonat s-a Ecut pentru ca unele componente ale laptelui de vacii sii fie mai uvor de digerat. preparatele adaptate sau paqial adaptate din laptele de vacii se inlocuiesc parfial cu griisimi vegetale (floarea-soarelui).produsele industriale. Dintre preparatele de lapte praf sunt de preferat cele adaptate silsau parfial adaptate (Aptatnil'. Ca linie general5 de conduit&pe lhgii criteriile clasice. acid citric etc. ideal ar fi ca h primele luni sg se asigure un produs adaptat. In prezent.) avea ca scop modificarea cazeinei ~i emulsionarea !ipidelor. Acestea sunt rnai pufin consistente (mai "apiitoase") $1 de aceea unele mame cred cii sugarul nu se saturii. fiind lipsite de gluten. . se va apela (forfat) la laptele de vacii in dilufii progresive cu adaos de zahk (inaul hidrocarbonat) ~i apa de orez (a1 II-lea). cum trebuie sii p r d z e . precum ~i progresele tehnice ale industriei alimentare au dus la schimb5ri dramatice in alimentafia copilului ~i rnai ales a sugarului. cu respectarea riguroasii a regulilor de igieng. fn mediul rural se va hcerca instituirea i i prelungirea alimentafiei la s h . obiceiuri culinare). Acidifierea (acid lactic. la nouniiscut ~i sugar. Alegereapreparatelor de hpte pentru nou-&cut A. fn preparatele adaptate1s-a renunpt la adaosul de zahk ~i amidonuri. implicii mult rnai multe riscuri decfit celelalte preparate industriale de lapte. laptele praf capiiti o serie de insuqiri care fi confer5 o superioritate net5 fafii de laptele de vacii. de v h t i ~igreutate. Trebuie amintit ins5 cii hidrocarbonatele din lapte sunt reprezentate de lactozii.). de stares de sgdgfate a sugmfui s de standardrcl f de via$&al f d i i e i .). traditii ~i observafii empirice. Mama trebuie " sii-qi hsupiscii o tehnicg ?n pregiitirea ~iadrninistrarea alimentelor sugarilor. Nu existii un regim standard valabil pentru tofi copiii de aceea~i v&stii sau cu aceea~i greutate. obiecte de preparare a alimentelor pentru sugar. fn lipsa acesteia. Dacii nu este posibil nici aceasa ultimii solutie. cele mai potrivite pentru nevoile nutritive ale sugarului. Numite fn literatura anglo-saxong "formule". Superioritatea "formulelor"pentru sugari (preparatele adaptate yi partial adaptate) fa@ de alte produse industriale ~i rnai ales fa@ de laptele de vacg proaspgt este nea. Similac. frigider. Nutrilon.gradul de civilizatie gi igiena' (spafiu locativ. Milumil 1. Preparatele acidifiate se folosesc mai putin. Aponti etc. Beba 1. Prin diferitele procedee industriale. mama este datoare sg tie sii-~i observe copilul ~i sii nu aplice totul orbe~te.posibilitifile de aprovizionare alefamiliei (venit. socotindu-se $3 griisimile din laptele de vacii sunt viititmgtoare. in funcfie de nevoile personale ale ci acestuia. a1 diverselor alimente folosibile la sugar ~i copilul mic. . curiifenia in casii. Orezul este constipant. Nan. Folosirea produselor denumite "formula" la nou-niiscutul la termen yi la sugar Multi vreme alimentafia sugarului s-a sprijinit pe intuifii. care se aseamSinii h ceea ce prive~te compozi?ia chimicii vi digestibilitatea cu cele din laptele uman. Intr-adeviir. Dialog intre m~icadrele medicale. iar porumbul este uvor laxativ. mediu rural sau urban etc. trebuie sii se fin5 seama de: . Nici chiar apetitul sau greutatea nu sunt criterii absolut obligatorii. porumb. singurul hidrocarbonat admis fiind lactoza. Adaptarea individuali. In ultimul timp au apiirut unele produse adaptate sau partial adaptate (mai ales).apetitul . pe hfelesul ei. griisimile din lapt? de vacii sunt deosebite fa@de cele din laptele uman. .gradul & instrucfie a1 pa'rinfilor. Acest adaos s-a f k u t prin orez (combate tendinp la diaree). S-a dovedit cii folosirea laptelui de vacii procurat fie de la produciitori. Dimpotrivg. rafia medie alimentar5 fixati de medicul sugarului constituie singura cale de urrnat! rea ctiiie' Jndivid nale. sezon.vi prefei-infele sugarului. rezultate dintr-o experientii indelungatg ~i din cercetgri ~tiintificesg fie substituite cu fantezia.

2.formula " (formule sau produse par.112 linguritii de ulei de floarea-soarelui bine rafinat. si 2.liln~nil2 si xpoi Milumil ? c) L. Humana 1.acizi grasi nesaturati ~i polinesaturati.). FOLLOW-IJP .ca si laptele uman . 1991j. Liipturi de inceput ("start") folosite in primele 4 luni de viati: a) Formule udaptate (europene): Pre-Aptamil (Milupa). Nutrilon plus b) INFANT FORMULA (simple sau cu adaosuri) .1993)" $i de "the ESPAGN Coinmitee in Nutrition (1990-1993)" (formule pentru sugari)."antigen-reduced (h~poallergenic/hypountigenicj formula" (formule hipoalergice/ hipoantigenice). Tabelele 2.reducerea proteinelor (fndeosebi a cazeinei) si completarea lor cu proteine din zer (lactalbumine qi lactoglobuline).fnlocuirea partial5 a griisimilor din laptele de vacii (compuse din acizi grasi saturati ~i polinesaturati) cu gr5simi vegetale (ulei de floarea-soarelui etc.3. Nutrilon premium C ) Infant formula idenumirea americanii): Sinulac (SUA). TABELUL 2.Formula. se poate folosi: a) nou-niiscut: lapte de vacZ 112 cu 5% z a h k (jurnztate lapte + jun15tate ap5 + 1 lingurifZ de zahZr r a d la fiecare sutii de grame fierte impreunii) b) intre 1 lurid ~i 4 luni: 213 lapte + 113 apii + 5%. .2 FORMULE (PRODUSE) DE LAPTE DIN GRUPUL "INFANT FORMULA" (FORMULE PENTRU SCGARI) FOLOSITE IN ALIMENTATIA SUGARULUl(0-1 AN) IN TARA NOASTRA.denumire SUA: Similac. dextrinmaltozii. Bcbelac (Numicia) Lunile 11. Morinapa. LA CARE N U ESTE POSIBILA ALJILIENTATIALA SAN' Luna 11-a 1 De la 5 la 12 luni A.3. congrese ~i conferinfe internationale sub form5 de recomandiri. Beba (Nestle).2. 111 Lafel si IV B. 125. Nutlicare Special. NOTA. pag 127. Pre-Humana (Humans) b) Formule partial-adaptate europene: Aptamil I.apte praf "clasic" sau laptc de vaci d) Lipturi cu adaos de cereale Intre 8 $i 12 luni TIPURI DE INFANT FORMULA INFANT FORMULA (formule pentru supari) I Aceast5 denumire este fixat% de "the Scientific Commitee for Food of the Com~nissionof the European Communities (199 1 .reducerea siin~rilor minerale: ."adapted forniula" (formule sau produse adaptate) . din diverse fiiinuri de cereale sau de fructe \i zarzavaturi) la formulele partial-adaptate ~i la cele hipoalergice/hipoantigenice si de continuare (Follow-up formula).1. 126 +i 3. Xiorinaga (Japoniai. Milumil 1 (Milupa). la care ideal ar fi sii se adauge la urmii dupZ fierbere 114.Directives of 14 May.12 luni (European Communities Conunission . in mediul rural unde prin traditie ~i din motive econumice se folose~te laplele de vac5. Se recomandii in primu1 an de via12 si includ in Europa produsele denulnite: . Folgen-Wlch. Practic aceste produse se folosesc pan2 la v2rsta de un an.2 sunt sintetizate denumirile $irecomandiirile acestor produse. NIJTRICARE pecial (Israel). . Liipttlri de continuare (Follow-up . (Milupa). pag. pag. Nan. Humana 2. B e h e l . .1.tiul nduptute) .adaosul de lactoz5 (En formulele adaptate) sau cit: lactoz3 si alte hidrocarbonate (glucozii."partially adapted . Rernedia. Repet5m cii numai fn situafiile fn care nu este posibi15 alimentafia la sgn. Aceste "formule" pentru nou-n5scuti ~i sugari se caracterizeazfi prin urmrtoarele modificki: .1 $i 2. Nan. deuxiemc age): a) Formule partial -adaptate de continuare: Milumil 2. ~ a) La fel ca intre 5 ~i I 2 luni h ) h. z a h k fierte impreunii.2 se adreseaz5 medicilor si asistentelor de familie.unor I5pturi care sunt mai apropiate calitativ de laptele uman.pentru sugari $i copii in v2rstZ de 5 luni F O R m A 3 ani ("ESPAGN". Aptamil 2.) care confin . Humana baby pt2 (Humana). se va trece la alimentalia "artificialii" cu lapte de vac5 sau cu produse industriale de lapte de vac5 ("formule" pentru sugari etc.4% cereale instant. Beba (Nestle). c) intre 5 ~i 7-8 luni: lapte de vaci 314 + 114 a p i iunii recomandii lapte de vacz nemodificat) + 5% z a h k + 5 g ulei: d) Bztf-e9 si 12 luni: lapte de vat% integral + 5 % z&gr +/. Humana baby fit (Humana). Cercet5rile $i experientele diferitelor institutii nationale si internationale au fost analizate si apoi cnmunicate de ciitre foruri. ' Vezi ~i tabelele 3. 1990) (formule de Ulterior s-a hot&% ca aceste produse sg fie folosite continuare) numai la sugari in v2rst5 de 5. fn tabelele 2.

Ciind tolereaz5 i se d5 lapte de mami sau un produs de lapte pentru prematuri. 3. 2. Formele complet hidrolizate pot f i incadrate in "lipturi terapeutice" (Alfare. fn practica obi~nuiti folosesc formulele pwialse adaptate "de duratii" (Germania. 2530% din copiii alergici la proteinele laptelui de vac5 sunt sensibili qi la soia (Nutrilon-Soja . Morinaga (Japonia). care sunt recornandate ca fom~ule generale pentru primele 12 luni de via.). Humana 1.Israel.SUA). Numirul de mese corect ar G urmitorul: sub 1 000 g . Humana baby fit. (Nestle). Pepti-Junior).8 grisimi. Nutricare (Israel). Folosirea laptelui de soia in cazuri de intolerang la proteinele laptelui de vaci nu mai este retinuti ca in trecut. fn Europa (Germania. Aceste l5pturi sunt insofite in Europa. Ele pot fi folosite ca supliment la aliptarea materni. Austria) aceste produse sunt notate cu prefixul Pre (Pre-Aptamil.2-8. La prematuri capacitatea gastrici este limitati ~ide aceea trebuie s i se dea m s e mici gi dese. Pre-Beba.3-0. se vor alege nici o ezitare formulele adaptate sau partial-adaptate. Alfare). Humana 2. intoleranfi la unele componente ale laptelui (lactoza) sau alte dizaharide ~ipolkaharide precum ~i unele malabsorbfii. Cu aproximafie. fn acest grup sunt cuprinse. Nutrilon premium. iar intre 2 000-2 500 g: 8-6 mese. Dintre aceste produse. . 1 5002 000 g: 8 mese. 0. Formule (produse hipoalergenice/hipoantigenice) Preparatele respective nu sunt decit l5pturi de prevenire in cadrul unui risc alergic crescut ~i nu produse terapeutice. Prematurul hipotrofic (cu greutate mici) are nevoi crescute de hran5 fafi de nou-niscutul la termen. in general. Austria) sau "de prima v2rstF (Franfa) ~i care in Occident sunt notate in general cu cifra 1 (Milumil 1. Beba 0. fn familie se va continua cu produsul folosit in maternitate. Franfa. Humana baby fit etc. Nan. fn acest grup s-ar incadra produsele Milupa HN25 (Heilnahrung) ~iHumana H. 8. Sunt formule hidrolizate. Huma OF. Respectgnd normele americane. Ideal ar fi s i se inceapi cu un produs (formuli) adaptat "de inceput". lzpturile pe bazd de soia care au ca indicafie vegetarismul ~i unele boli metabolice. Humana baby fit. "Formule" pentru nou-nriscufi prernaturi ~i/sau greutate micz la napere. Elvepa. Aceste produse in Europa sunt notate cu 0 sau litera F (Aletemil 0. Elvetia. pe durate scurte.6 hidrafi de carbon ~iin jur de 70 kilocalorii (300 kilojoule). ISOmil .).3-3.Dintre produsele de lapte praf. 3. La noi in pi aceste preparate s-au gisit periodic. Se incepe cu 5% solufie de glucoz5 sau de dextrin maltozii ("solufii izotone"). se crevte mai departe piing se ajunge la rafia completi (117-116 din greutatea corporal5). Beba etc. Nutrilon plus. kuphrilefa'ra' lactoza' se folosesc in unele cazuri de intoleran@la lactozi sau de galactozemie. a tknidui). Humana 1.7-1. printre altele. concentratiile diferitelor componente ale laptelui sunt urmitoarele (procente la 100 d ) : 1. Eventual se poate da un aliment hidrolizat (de exemplu. Nutricare-soja .12 mese.6 g gr&imi. de litera H (de la cuviintul german heilen = a vindeca. produsele respective sunt fabricate cu un confinut care trebuie s5 se incadreze in recomandiirile fixate de forurile internafionale(ESPAGN etc. Laptele de mami nu acoperi nevoile nutritive ale prematurului in ceea ce prive~te caloriile. Pre-Humana etc. fn realitate.43. Aceste produse confin la 100 d lapte in jur de 2 g proteine. Formulele complet hidrolizate constituie baza tratamentului intoleranplor la proteinele laptelui de vaci dar ~ia unor forme clinice de enteropatie sau de malabsorbtie cronici. h functie de gradul de hidrolizi a formulei sunt disponibile dou5 tipuri. 3. Nutrilon Premium. Nutrilon.. Lactana F (litera F provine de la termenul german Fruhgeborenen = prematur). eutrofic. Formule pentru sugari adaptate gi parfial adaptate (de inceput ~i de continuare).Silnilac. 4. Acelea~i firme pun la dispozitie pentru sugarul peste 4-5 luni preparate notate cu cifra 2 (Milumil 2. la noi in fari se comercializeazi ~i se gsesc in permanent5 Milumil 1.9 proteine. Se folosesc in caz de diaree. c5ci este vorba adesea de o alergie dubli la laptele de vaci ~ila soia.All 10. in caz c i familia are un standard de viafi corespunzitor ("formulele" de lapte sunt scumpe). Beba 1.Olanda). Aptamil2.). formulele complet hidrolizate ~ipreparatele zise "hipoantigenice" sau "hipoalergenice". 1 000-1 500 g: 10-12 mese. Formule terapeutice. daci acesta se g i s e ~ t e timpul in come$ tot 1. 8 g hidrafi de carbon.. fn general. Pe misuri ce tolereazi bine laptele. proteinele ~i substanfeleminerale ~i de aceea se va da ~i un produs de lapte special pentru prematuri.4 substante minerale ~i 70 kilocalorii (293 Kilojoule). pe piafa romC neasc5 pentru alimentafia sugarului se g5sesc urmH toarele produse: Bebelac (Nutricia).).

mama iyi spal5 mdinile cu a p l ~i sipun.L. nediluat (34-36%0grisimi). de f i i n i de orez sau de dextrinmaltozii qi de ulei de floarea-soarelui corecteazl numai partial difereniele fa@ de laptele uman. C. La noi in tars se comercializeazii un produs denumit "lapte praf normalizat". Reconstituirea se face prin "diluarea" (resuspendarea) a 130 g de pulbere la 1 000ml apii. Nu este perrnis sii se indese miisura. se preparii uqor. "regurgitafii".6 misuri de 5 g rase) resuspendate in apii sau in apa de orez rezultii un preparat cu o concentratie aproximativl de 213 lapte + 113 apii. porfionat in biberoane. iar proteinele qi s5rurile minerale riimdn ridicate. apoi le qterge cu un prosop curat. iar uleiul se adaugii la sfdr~it. de corectitudine in prepararea dilufiilor. Laptele de vaci diluat (500 ml lapte + 500 ml apii sau 500 ml api de orez) la care se adaugii 10 linguriie de zahir (rase) se fierb impreuni. Laptele praf ecremat (degresat) sau semiecremat se produce industrial din laptele de vaci degresat (desm8ntdnit. 2. Pentru a se "corecta" cht de cdt compoziiia cu totul diferitii a laptelui de vacii fat5 de laptele uman ar trebui ca resuspendarea pulberii de lapte sii se faci in apa de orez. Unele mame au tendinla de a forfa doza. T o t u ~ i compoziiia este dezechilibratii.1-3 g ulei de floarea-soarelui. J. viirsiituri. Produse industriale de lapte praf "clasice" 1. a ariitat cum cantitatea de lapte-pudrii poate sii varieze de la simplu la dublu pentru aceeaqi miisurii cdnd ea este preparatii de persoane diferite. indulcit cu z a h k qi imbogifit cu ulei de floareasoarelui. Laptelepraf integral (26-28% grlsime) se obfine din laptele praf integral. ci numai sii fie ras$ adicii sii se treacii lama unui cutit pe deasupra pentru a elimina prea-plinul. Prin degresare se scad prea mult griisimile.C.5 g zahiir (0 linguriiii rasii). . Sunt folosite inc5 in familiile care nu pot cumpiira produse adaptate sau partial adaptate (mult mai scumpe). Liipturile industriale ecremate au fost folosite in hrilnirea multor generaiii de sugari sub viirsta de 5 luni. fnainte de a incepe. respectiv 6-7 g pulbere de lapte la 100 ml.112 lapte de vaci + 1/2 apii simplii (sau dupii 3 siptiimdni apii de orez). in schimb. La nou-niiscutul la termen. practic revenind 1% miisuri lapte praf la 100 ml ap5. Laptele praf semiecremat este mai ieftin. Shaw. Pentru a-i corecta confinutul mic in hidrocarbonate (laptele de vacii coniine 48 g%o hidrocarbonate. in 1973. . Pentru corectarea parfialii a laptelui de vacii se recornand4 in prima lung de via$: . Se ia biberonul apa din crati#a in care a fost sterilizat ~i se gole~te a-i atinge interiorul. Dupii vksta de 3 siiptilmdni se creqte concentraGa (douii p q i lapte qi o parte ap5). Adaosul de pudrii de lapte in biberonul cu apii face sii se urce nivelul de lapte deasupra gradaiiei dorite. Este nevoie de lapte de vacii recoltat ~imanipulat in condiiii de curiienie perfecti. la care se adaugii 5 g zahiir. procurat direct de la produciitor. acest lapte va fi dat diluat corespunzbd laptelui de vaci indoit cu apii Gumitate lapte ~ijumiitate apii) fn primele 3 s 5 p t h h i .B. Cu toate riscurile medicul de familie este nevoit sii foloseascii laptele de vacii. ecremat). greqelile de reconstituire sunt rare qi toleranfa este bung. de cereale qi de ulei duce la miirirea valorii calorice care deterrninii o cre~tere greutiiiii a prin acumularea de iesut griisos. de mdini qi vase bine spaate qi de frigider! Folosirea biberonului Se vor respecta dozajele qi o curiiienie riguroasii. Cu 130 g (2. in biberon se apa pune mai i n a i apa (inciilzit5 la 40-50" Celsius) p h i la gradaiia corespunziitoare pentru masa respectivii. colici). Adaosul de zahiir. un medic englez. fais de 68-70%0 c k conline laptele uman) se adaugii z a h k 5% (1 lingurig rasii la 100 ml) si 2-3% filing de orez sau dextrin maltozii. Laptele de vacii fn mediul rural procurarea de produse industriale de lapte (adaptat sau chiar lapte praf obi~nuit) multe in familii este greu de folosit. fie in oalii de Fie fierbere se riice~te brusc qi se piistreazii la frigider. respectiv 2% miisuri a 5 g la 100 rnl ap5. Lichidul de dilutie este in mod obi~nuit care se fierbe in prealabil. care contine 18-20% griisimi (fn loc de 26-28% griisimi). ceea ce provoacii unele tulburiiri ("febra de sete". Se foloseqte linguriia-misurii oferitii de fabricant qi se adaugii cantitatea previizutii pe cutie "la modul de preparare". Nediluat se poate folosi dupi vksta de 7-8 luni. fntr-o miisurii de 3 g de pudrii de lapte indeshd se poate creSte . adaosul de zahiir.

fn momentul alirnentatiei. Prezenp bulelor care i 13 Fig.fncillzirea biberoanelor. Unii pediatri au fncercat s i dea laptele scos direct de la fiigider noun3scutilor la termen qi la prematuri qi au comparat somnul. biberonul va fi Pncilzit pfini la temperatura de 50" inainte de administrare.Testarea temperaturii laptelui. h mod obi~nuit. cici miirimile sunt foarte variate. regurgita@le. fncdzirea biberonului.51 .50 . sugarul trebuie s i fie fn stare de veghe.51). fX . pentru omogenizarea confinutului.49 . h&ia fiind un bun izolant termic. h timpul fntregii durate a suptului. produsul la 5 g. materiile fecale.Nu se foqeazi sugarul s i consume toat3 rafia. Lipturile prea concentrate fac s3 apari riscul de obezitate.2. dar mai ales o inckcare excesiv3 in sodiu. Daci alirnentafias-a pregitit pentru mai multe mese.Unele produse ("formule") necesiti cfiteodati scuhirituri viguroase pentru a fi bine dizolvate. in lips3 de t m o s biberonul pregitit cu lapte se bfiiqoar3cu ziare fn mai multe straturi. luarea fn greutate.hcglzirea biberonului. biberonul trebuie s i fie astfel inclinat pentru ca gfitul biberonului qi tetinei s i fie pline cu lichid. Fig. Cutia de lapte este apoi inchis3 emetic qi biberonul va fi agitat pentru a nu se forma cocoloa~e. responsabili de suprasolicitare_afuncfiei rinichilor qi de enterocolita necrozant3. lini~tit. p l ~ s u l . Pentru aceasta biberonul gata pregitit fie se va incilzi pe soba sau caloriferul bine fnc3lzit. De fapt. iar de dorit =i martori qi cfit mai calm&. in multe farnilii (mai ales de la ?i laptele nu este incilkit qi se x ) preg3tegte cu api la temperatura camerei. 2. Este i n t d r n d pentru a verifica nutului bibemnulu~ Nu se va incerca incidzirea biberonului la flacka aragazului (pericol de accident) qi nici introducerea lui intr-o oal3 cu ap3 clocotiti. Dup3 ce se agit3 bine. 2. LJ - Fig. La nevoie. mama s&se instaleze comod. biberonul se poate incilzi. Nu se intrerupe alimentafia pentru alte preocupilri. 2. modul de a bea. h caz de deplasilri cu ma~ina plimbiiri se folosesc biberoane-termos sau termosuri simple. laptele nu trebuie misurat cu lingurita de cafea. laptele pentru sugar trebuie incilkit la temperatura de 40" cel mult 50". fie se va scufunda fntr-o oal3 118 .Mama copilul cu api caldi sau intr-un incilkitor electric cu termostat sau se scurge api caldi de la un robinet (49°C) qi apoi se testeaz3 temperatura virsand cateva pic3turi din continutul biberonului pe fafa interni a antebrafului sau mamei (fig. In aceea~i ordine de idei.aer. se sparge biberonul! fn ultimul timp mul@medici susen c3 laptele p a t e fi oferit la temperatura fnconjurfitoare.

lichidul se va scurge in afara. Cantitatea de lichide ca ~in u m h l de mese variaza in limite foarte largi. Pozitia de "culcat pe burti%"a fost contraindicata in ultimul timp. normalizeaza peristaltismul. Niciodata nu trebuie sa se instaleze un sugar ca sa trag5 singur din biberon.1) x 70 g. rafiile consumate sunt variabile. sugarul va f i culcat in pat pe partea dreapta. Dupa ce elimina "aerul". i pe Fiecare sugar este diferit ~iparinfii i ~vor da seama i foarte repede ce convine mai bine copilului.formula).Ewerbeck ~i E. dar mai ales. . A5a cum am arnintit mai sus.este adevarat.adaptate. ceea ce este frustrant. c2t mai pufin i f l a ~ asau chiar go1 "piele t la piele". Trezirea spontana este cel rnai bun indicator al orarului. rnai pufini . Cildura ~icompresiunea locals realizate prin contactul cu corpul mamei favorizeazs eliminarea gazelor din stomac. produsele europene se prepara cu o rniisur5 de 30 ml apa (multiplul lui 30). sugarul va fi finut in pozifie verticals sau culcat pe b u d pe genunchi sau. Unii sugari care elirnina greu aerul prefers s5 fie p u ~rnai int2i pe partea st2nga pentru a u p r a trecerea i gazelor din stomac spre intestin. intervalele dintre mese pot f i inegale ~i cantitiifile luate la fiecare biberon variabile. ~i mai bine. Dupa supt. ca ~iin alimentafia naturals. calmeaza colicile. Pe de o parte el poate scapa tetina ~i sa nu poata s-o repuna in gura sa. Ideal este s5 se aStepte cel pufin 3 ore intre doua supturi.52 . De exemplu (8 zile-l)x 70 = 490 ml. Din timp in timp se retrage inceti~or tetina din gura sugarului pentru a evita ca suptul s nu creeze un go1 ce 1-ar : impiedica sii aspire laptele. aceastii pozitie laptele trece rnai uSor prin pilor din stomac in duoden ~i daca sugarul regurgiteaza. iar cele americane cu o masura la 50 sau 60 ml la 100 ml. De la un sugar la altul ~i de la o zi la cealaltii pentru acela~i sugar. finut fn brafe in pozifie verticals lipit de corpul mamei. Tot ce se spune in r2ndurile urmgtoare constituie o orientare generala. debitul laptelui se poate accelera ~i ajunge pe o cale falsa (pe trahee) cu riscul de a-1 sufoca. fiind bkuitii c5 ar sta la originea unor cazuri de moarte subitii.prima v2rstii. Unii sugari . fiecare sugar are ritmul sau. Nou-nascutul i ~ stabile~tetreptat intervalul.~ manifesta personalitatea cu i care s-a nascut. se verifica permeabilitatea tetinei. Fig. ale ckei orificii se astupa cu u~urinfs. fntre a 10-a zi ~i a 28-a zi de viafa 116 din greutatea corpului sau c2t vrea nou-nascutul. Mai inainte se fixa ca rafie-standard 150 mllkg ~i pe zi. elimin2nd riscul de inhalare ~i de falsa cale. Rafia teoretica in primele zile de viafa se face dup5 formula Finkelstein: (numarul de zile de viafa . Pozifia mai mult sau rnai putin str2ns3 a inelului care fixeaza ~i menfine tetina pennite sa se regleze debitul scurgerii laptelui in funcfie de energia suptului qi de marimea orificiului (sau 10 orificiilor) tetinei. Rafia teoretica'. Un supt dureaza' in mod obi~nuit pcina' la 20 minute. dupa francezi . RaGile sunt deci teoretice ~inu reprezintii dec2t media. Lgpturile pentru sugari (dupa germani . data nu datoria. In general. fiecare sugar av2nd dreptul. Nu trebuie niciodata s5 se forfeze un sugar s5 termine laptele dintr-un biberon.Schmidt). 2.se poate ajunge la inapetents rebela.se satura ~i cresc in greutate cu rafii mult mai mici (de circa 100-120 mVkg corplzi). permit o mare suplete in ce prive~te orarul ~inumarul meselor. dupa eliminarea gazelor ~i a c e ~ tsugari vor fi intor~i parfea dreapta. divizat la numarul de mese pe 24 ore. n u m h l de mese ~i i ra$a de lapte. Inainte de a-1introduce din nou in gura. dup5 americani . Cantitatea (rafia)de lapte. D a c i el nu d o r e ~ t e . de a .urea la suprafafa in biberon constituie proba ca tetina este corect gaurita ~ica laptele se scurge bine. fn primele zile nou-nascufii se satura cu circa 160-200 ml in 24 ore (H. Laptele ramas in biberon se arunca ~i se curafa materialul folosit.Biberonul trebuie [inut in a$a fel ca tetina sji fie plinji. pentru acoperirea nevoilor medii.

Copilul ia "la cerere" cantitatea de lapte pe care o vrea qi in momentele pe care le doreqte. de ceea ce are pofti s6 fac6. 0 mamg care este convins6 (trebuie s6 se qtie c6 acest simf6mdnt este mai mult intelectual decdt instinctiv) c6 este preferabil s6 asculte de copilul s6u qi s6-i dea biberonul cdnd el il cere. Pdn6 la urm6 se ajunge la un compromis Entre nevoile sugarului qi dorintele mamei. . .Mama fl ccpcopilul Fortarea constituie r inapetente. Biberonul se da' la oreflxe sau la cerere? Pe aceasti problem6 s-a discutat multi vreme.ceaiul este necesar numai in situafii speciale. . . la noi in far6 sugarul este alimentat "la cerere"). biberonul de noapte va j? prega'tit de seara. in primele zile se prepara' cu 2 ma'suri la 90 ml apa' ~i nu cu 3 miisuri.nu se schimba' preparatul de lapte cu un altul decdt la sfatul medicului. pentru ca' unii nou-nuwscu[i primesc mai greu un lapte mai vdscos. b trecut. . . nimeni nu o impiedic6. Prima mas6 se d6 in momentul in care se trezeqte noun6scutul qi apoi i se va da s6 mgnhce atunci c h d d6 semne c6-i este foame. a p ca' progresul ponderal "ca la carte" (de 170-210 g pe sa'pta'mdna') se inregistreaza' in sa'pta'maAnile viitoare. Dac6 ea nu resimte nici o oboseal6. rnilioane de sugari au fost alimentafi la ore fixe qi nu s-au observat tulbur5ri psihice sau corporale.pmdusele de lapte . cu cantita'fi mici. b trecut nu se recomanda un biberon de noapte. .nu se trezeqe sugarul din somn. el este nervos. De altfel. Atunci cdnd se administreaza' se va indulci cu 5 g ( o linguri[a' rasa') la 200 ml ~i nu cu 5 g la 100ml cum se fa'cea inuinte. Dac6 ne referim la comportamentul spontan a1 mamiferelor qi a1 femeii in unele societ6p (la sate.nu se alimenteaza' sugarul cu martori ~i mai ales cu consilieri. 0 deviere de o jum6tate de or6 in plus sau in minus este cel rnai firesc. de gospodiirie. . alimentatia Liberg este cea mai fiziologic6. Partizanii disciplinei fixe se opun adepplor libertiipi totale.nu se intrempe administrarea laptelui pentru (telefon etc. La noi in 1x6. Se va tine seama rnai intdi de ce convine sugarului qi in a1 doilea r h d a1 mamei. El nu poate fi calmat cu ceai pentru c6 el pldnge de foame qi nu de sete. iar dup6 aceea in cursul urm6toarelor 6-8 s 6 p t h d n i de 5-7 mese. decenii in qir s-a sustinut in toate formele de inv3fknht medical qi s-a incercat punerea in practic6 a orarului fix. cu timpul. sugarul ajunge s6-qi reglementeze un orar fix. va'rsa'turi etc. sugarii mhdnc6 din 3 in 3 ore. testand reacfiile sugarului (modul cum il prime~te. bainte de 3 luni majoritatea sugarilor rnai cer s6 m6ndnce qi in timpul noptii.). Personal sunt adeptul alimenta#iei (la sdn sau cu preparate adaptate sau paqial adaptate) la cerere. Dac6 b s 6 se ia in seam6 activitatea femeii moderne in lumea noastr6 civilizati. sugarul renunp rnai inti3 la suptul de la orele 23-24 qi rnai & z i u la cel de la ora 2.creSterea greuta'#ii la nou-nciscu#i se inregistreaza' dupa' 2 sa'pta'mcini de vista'.tentativele de a "sca'pa" de biberonul de noapte. fntre masa inti3 yi a doua intervalul este adesea rnai mare. mama care-qi d6 seama c6 alimenand un sugar "la cerere" nu rnai poate s6 se ocupe in acelaqi timp de ceilalti copii.). Unele mame care o incearc6 se extenueaz6 repede. in general. Aceast2 practic6 impiedic6 pe mam6 s6 aib6 un repaus a1 ei sau de a-qi programa folosirea timpului. ea face o alegere bun6 (L. ci de nevoile copilului. este in interesul s3u de a planifica ore aproape fixe (&6 a fi ins6 draconice!). Suprimarea biberonului de noapte nu tine nici de medic qi nici de p5rinfi. de prieteni. Numa'rul de mese in prima s6ptAmdn6 este de 6-8 mese b 2 4 de ore. -ului cea m e a Dac6 sugarul este trezit dintr-un somn a d h c ca s6 m h h c e .nu se foqeaza' sugarul sa' consume o anumita' rafie. alimentafia la cerere genereaz6 adesea mari dificultiti. pa'strat infrigider la temperatura' injur de 4" C ~i dour se inca'lze~te inuinte de administrare. De multe ori. Majoritatea sugarilor nu se supun orariilor fixe. diaree. nici o frustrare. nici o jen6 in via@ zilnici?(sau dac6 ea accepti in numele a ceea ce ea crede c6 este interesul superior al copilului). cu variafii de orar de un sfert de or6.nu se a~teapta' ora mesei. in general. Din contr6. aceasta se vaface treptat. sunt de subliniat qi in alimentatia artificial6: .nu se face pauza' intre mese. alte obligagi gospoda're~ti . eventual un biberon in . intdrziindu-1 pe cel de seara' sau prepardndu-1 cu o concentrare mai mare nu sunt unnate de succesul dorit. . moroc6nos qi va suge prost. Daca' este nevoie de schimbare. . pentru ca' produsele adaptate nu sunt indulcite ~i sugarul va prefera ceaiul indulcit excesiv.pulbere granulat. de sot.Rossant). timpul noptii. . Ar fi crud qi absurd s6 se lase un sugar s6 pldng6 de foame in timpul noptii.

1 000 u. mineralele ~i apa Vitaminele (cu exceptia vitaminei D). alti sursii de vitamina D se obtine prin expunerea pielii la radiatiile ultraviolete din lumina soarelui. unt. reprezinti un risc. .se evit5 apari@ade rahitism la copiii cu mame nedisciplinate ~i la cei care prezinti unele boli (diarei rebele. Dozele sunt fixate de medic. flora microbianii intestinalii nefiind suficient dezvoltati. 2 . iar munca mamelor mult u~urati. Dac2 aportul de vitaminii D se intrerupe 1 zi. de eventuale semne de rahitism ce survin ~i de cele scrise in prospectele fixate de firma produciitoare. 4 . Spre deosebire de trecut. Laptele de mamii confine toate mineralele ~i vitaminele (in afarii de D) aSa cii la aceqtia nu este nevoie de introducerea precoce de sucuri sau pulp2 de fructe. nu se Pnthplii nimic riiu. Dacii intr-o zi.).urma'rirea progresului ponderal se face sa'pta'mdnal ~i nu zilnic si in nici un caz mai rar de 1 luna'. parfial adaptate. din diferite motive. nu au suplimente suficiente de vitamina D. 9 ~i 12 luni. se dezvolt5 foarte bine (fizic ~ineuromotor) este mulpmit. Produsele industriale de lapte ("formulele". La sugarul normal acestea sunt intre 400 ~i 1 000 unitiiti internationale de vitaminii D pe zi. sindroame de malabsorbtie etc. Un sugar alimentat corect cu un preparat de lapte de vacii. dacii se folose~te laptele de vac2 fiert. se injecteaz5 intramuscular vitamina K imediat dupl naStere pentru a preveni hemoragiile. La noi in prii se preferii de unii medici administrkile sub forms de terapie de ~ o (Stosstherapie). Iiipturi adaptate. care are c unele avantaje: . Administrarea zilnic2 este metoda care se potrive~te functiilor organismului copilului. ci numai doza pe o zi. Nevoile de vitaminii D sunt rnai mari la prematuri ~i la gemeni.i.profilaxia se poate planifica ~i controla de ciitre medic ~i asistenta de ocrotire. - Concluzii Alimentatia artificialii reprezinti o formii eficientii de hriinire a nou-niiscutului ~i sugarului. in familiile rnai putin evoluate (educatie. Sterogyl .vitamina D2: 2 piciituri pe zi. de organismul sugarului. in marea lor majoritate. decPt dac2 mama este foarte con~tiincioasiiqi disciplinatii pentru a respecta doza prescrisii. de continuare). Vitaminele.). s5rurile minerale qi apa sunt suficiente in laptele uman ~i in produsele adaptate ~ipartjal adaptate ("formulele" dupii terminologia americanii) sunt suficiente.). produse de lapte-pulbere "clasic" etc. in ultimii ani la noi in tarii s-au folosit: preparatul romPnesc . La nou-nbcut. Dac2 in maternitate s-a administrat doza-~oc sub form2 injectabilii (200 000 unititi interna@onale)nu se rnai administreazii deloc vitamina D in cursul primei luni de via@ Schema profilaxiei rahitismului cu vitamina D recomandati la noi de Ministerul Sbiitiifii sub form2 de injec@ieste urmiitoarea in primul an de via@: cite o injectie de vitaminii D2 sau D j de 200 000 unit2ti internafionale la naStere. .sa' nu se uite ca' biberoanele si tetinele se spala' cu apa' rece imediat dupa'folosire. care trebuie administrate separat. de bung calitate ~iriguros preparat. care poate fi individualizat2 qi care nu se insote~tede efectele secundare produse de supradozare ~ide injectarea unor doze de ~ o cAdministrarea zilnicl nu se poate aplica . flancate de 10 zile (5 inainte ~i5 dupii injectie) de administrarea de calciu (fiole sau tablete) pe gurii.) ~i modificarea conceptiilor pediatrilor au dus la o etap2 in care sbiitatea sugarilor este rnai putin periclitati. contrar prescrip$iilor medicale. g5lbenu~ ou. i n fixarea dozelor zilnice se va fine seama de recomandiirile forurilor ~tiinfifice internationale ~i nationale. dacii produsul lactat este bine ales. mortalitatea nu rnai este ridicat5. Insistim asupra faptului cii "formulele" americane au adaosuri de vitamine (inclusiv vitamina D!) vi siiruri minerale (fier). Vigantol (Merck): 1-2 piciituri pe zi (500.produsele de lapte adaptat sau partial adaptat nu sefierb. 6 . mama nu a dat vitamina D. dacii se respecti regulile de igienii. in piele se giise~te derivat de cholesun terol (7-dehidrocholesterol). smPntAnii ~i de 0 "untura de pe~te". dar riirirea frecvent2 ~i nerespectarea dozelor prescrise. sugarii se imbolniivesc rnai des. de fier si fluor. beneficiile civilizatiei moderne (frigider etc. nu va dubla doza. civilizatie). Vitamina D (cholecalciferol sau vitamina D) se g5se~te natur5 numai in cPteva alimente ~iin cantititi in foarte mici: ficat. spre deosebire de laptele de vaca' (inclusiv celpasteurizat) sau celelalte produse de laptepulbere. Produsele europene. Suplimentkile de vitamine functioneazii in functie de v2rsta sugarului ~i de tipul de alimentatie (tipul de formule. .

Cantitatea necesari sugarului pe kgcorp este rnai mare declt cea utilizati de adult. Fierul (ca adaos) nu este necesar in prima luni. q a c i mama nu va administra fluorul in lapte. Ratia medie de a p i este de 150-175 mvkg COT. peste 6 ani: 1 mg). p l h l n i . ci rnai tiiniu. in anumite situatii cum ar fi cameri prea hcilziti. Setea apare la nou-n&cutii ~i sugarii hrinifi cu lapte adaptat cfind mama pregite~te biberonul cu lapte in concentrafie rnai mare declt cea indicatii pe cutie. limba este lipicioasi. polidipsie (sete). Nivelul suplimentiirii este ajustat in functie de vhsta copilului ~i de concentrafia fluorului in apa de biut. in general.i. La sugarii alimentati natural nu este nevoie de introducerea de sucuri de fructe in primele luni de viati ~i nu cum se ficea p l n i acum (la 6-8 siptimlni). buzele sunt uscate. daci se face cu preparate adaptate. este nevoie s i se dea api (ceai de chimen s a u l ~anason).50 mg. Continutul in fluor a1 tuturor tipurilor de lapte este s c k u t ~i trebuie adus din api (acolo unde are o concentratie corespunziitoare) sau suplimentar. indispozitie. Mod$ca'ri de comportament tulburiiri de somn. in contrast cu 213 la adult. Administrarea de fluor sub formi de picituri sau tablete trebuie s i inceapi imediat dupi naStere (a 7-a p h i la a 14-a zi de viati) ~i s i continue p h i clnd mineralizarea ~i maturizarea dentari este completi (la pubertate). Intoxicarea sau dozele excesive de vitamina D poate determina unele efecte adverse ca: Tulbura'ri gastrointestinale (inapeten@. VI . sugarul este insetat (urineazi rar. Copiii bruneti sunt mai susceptibili la rahitism.3 Wander (Elvetia): 1 picituri 400 u. hepatice sau renale pot reduce activarea vitaminei D ~i poate determina aparitia semnelor osoase de rahitism. La noi in pri s-a folosit produsul Zymafluor sub formi de mici tablete (0-2 ani: 0. Poliurie (urineazi des). Suprafata corporali (mai mare) ~i imaturitatea functiei renale fac ca apa s i nu fie refinuti in mod adecvat. VI-Daylin (SUA): 400 u. in perioada de nou-niscut nu este necesar adaosul de vitamina C. Calcifica'ri in fesuturi ca: rinichi. atunci dezechilibrul se accentueazi ~i apare toad constelafia de manifestiiri rnai mult amintite rnai sus. in zilele prea calde de varii. Necesarul de a p i a1 sugarului este satiEcut. care indiferent de preparatul comercial continutul in vitamina D fiind de 400 u. oboseali. Ultimul preparat este o polivitamini.viirsituri. inima. Daci i se d i lapte in loc de api. cu sau fiiri fluor (F-Vigantoletten).751mg. sciderea greutiitii. diaree).i.DE . pierderi mari de lichide (viirsituri. 2-4 ani: 0. deoarece pigmentul melanic inhibi partial formarea vitaminei D in piele. Apa. fontanela se deprimi) ~ieste nevoie s i se dea ~iapi fiat6 ~iricitii sau ceai de plante indulcit cu glucozi sau cu zahiir. prin alimentatia naturali ~i artificiali. Vitamina C. deoarece apa corporali reprezinti 314. Calciul poate inhiba absorbtia fluorului. 4-6 mi: 0.i. Disfunctiile digestive. . C h d se i bea lapte cu prea multe proteine (laptele de vaci integral sau prea putin diluat). Produsul Vigantol se g i s e ~ t e sub forma de tablete de 500 u.(Franp): 3 picituri pe zi (1 200 u.i.i. pe zi. Sumin excepfional de rar. Apa folositii in metabolismul organismului copilului este rnai mare. constipatie sau diaree).i.251 mg.). Un sugar insetat se comporti adesea ca unul infometat.. deshidratare. Fluorul. Unii autori recomandi t o t u ~ chiar din primele luni ~i suplimente de i vitamini C ~iA. Daci nou-niscutul ~i sugarul este alimentat natural sau cu "formule" de lapte nu este nevoie s i se "completeze" cu ceai. sau de ~i 1000 u. vasele sanguine.

Numai q a se vor obiqnui qi se vor cunoavte reciproc. iar in perioadele de veghe va incepe si-qi imbog3pasci "repertoriul" manifestikilor motorii qi psihice. cel pufin dupi 5-6 s i p t h h i . independenti de nevoile lui fiziologice.. in nici un caz dupi orele 22. Psihomotor la circa 6-8& p t h f ni sugaml i $ !?ine capul. uqurhd astfel munca mamei: numai p q i a l fns$ deoarece el continui s i o solicite k c i foarte mult. de incredere.care a avut atiitea perioade de indoieli in primele siptimiini . Baia se va face mai devreme. Daci sugarul primeqte prima masi intre 5. Mulfi sugari nu au inci un orar regulat a1 meselor. adici s3 fie fngrijit de aceeqi persoan3. reafirmgm c i fiecare sugar iqi are ritmul qi nevoile sale alimentare. sugarul zbmbe~te pentru prima dad. Este necesar ca preocuparea mamei s i fie concentrad asupra sugarului. iqi va va fixa un anumit program. fngrijirile sugarului o blocheazi aproape toati ziua. dar ar trebui s i apari o schemi qi o oarecare regularitate in ceea ce priveqte orele de supt. de preferat de citre mami.30-6 dimineap este bine ca mama qi sugarul s i se cuke din nou. este prima manifestare umani. iar mama s i se ocupe de sugar. Orarul zilnic trebuie s i se reglementeze. greutate qi Si lungime este tea rnai Cr-rea acceleratg in lunile a XI-a si a 111-a de via$&. cu imaginea figurii. cu care se "incadred in viap de familie. Subliniem aceasd recomandare pentru c3 qtim din experien* c i multe mame au tendinp de a munci prea mult in aceasd perioadi. ciit qi de programul intregii familii. La 6-8 s i p d m h i . Daci. Se va fine seama atiit de dorinfele sugarului. De multe ori este vina mamei. 0 parte dintre ei renunti I I .in jurul orei 15. miinca bine. Sugarul se va familiariza In primul riind cu mama. aceasta coincide cu inceputul activitifii in casi. Numai mama (sau. cei rnai mul@sugari s-au obiqnuit cu orarul de 6 mese (chiar 5 mese). fat:I ~i va rniyitile mamei. personalitatea incepe s5 se dezvolte. Plimb&ile se fac in funcfie de anotimp: vara intre prima qi a doua masi. iar dup3 amiaza . El a "propus" un orar. Rolul mamei qi al asistentei este de a le dezvilui qi de a adapta regimul. Aceasta nu trebuie si-qi faci planuri prea mati: vizitele la rude qi la prieteni nu pot fi reluate. ALimentatia AlimentaGa naturals' A. inainte de penultima masi. cu tonalitatea vocii. ingrijit numai de ea. o va deosebi In cur2nd de alte persoane. somrnu1 devine mai organizat.3. La riindul ei. care are nevoie de uniformitate. cantit3fi rnai mari de lapte. in jurul orei 20. iar dupi-amiaza . s u g h d rnai mult qi rnai viguros. urmiire~te rcea. La 4-6 sip&2ni. Sugarul infkcat necesid. treptat. Organizarea zilei. persoana care-l ingrijeqte multi vreme qi corect) ii d i sentimentul de siguran*. cu mhggerile ei. Orarul meselor. de asemenea. Iarna prima ieqire va fi dupi ora 10 sau chiar 11 (masa a 11-a). se va obiqnui cu modul ei de a-l aliments. Sugarul va fi lini~tit. mama . Daci are un ajutor in gospodkie este bine ca muncile casnice s i fie Iisate pe seama acelei persoane. De la 1 la 2 luni Sugarul iqi stabileqte treptat un ritm propriu a1 funcGilor vitale. Nu exist3 o regul3 stricti in ce priveqte numirul qi importanfa meselor. Cu fiecare &ptiimfinii el este tot rnai vioi. a) Alimenta@ain timpul nopfii. la nevoie. de a-l fine in brate. prima mas5 este primiti la ora 7. Daci sugarul este aliptat. Multe mame fntreabi ciind trebuie s3 d o m i un sugar neintrerupt noaptea. Nu se poate spune cu certitudine a daci acest lucru se poate obfine piini la sfkqitul celei de a doua luni. el iqi creqte treptat cantitatea de supt (pe mas3). iar cu timpul. La 6-8 siptimiini cei rnai mulfi sugari nu se rnai trezesc noaptea.1.spre sear. %i mai cere o masi. de a-l schimba. cu mirosul corpului. dimpotrivi. i I . uneori treburile casnice trechd pe pripul plan.va incepe s i fie antrenati qi stimulati de progresele sugarului. Nu este obligatoriu ca intervalele dintre mese s3 fie perfect egale. Mama il observi fn permanen@qi-l ajud in acest sens.

Mama care-qi al5pteazi sugarul este de acum iniiiatii. Nu se renung la aliptare decdt la sfatul medicului qi dupi indicawle lui asupra modului cum se procedeazi practic. Pan2 la normalizarea secreiiei lactate este bine ca s b i i s i fie goliii de cdteva ori pe zi. Cei rnai mul@sugari renunfi de la sine la masa de noapte. Humana 1. datoriti solicit5dor din cursul dimineiii o ajunge oboseala sau se pierde cu firea. La tentativele de aliptare trage de cBteva ori din sdn qi apoi adoarme. Completarea se va face dup5 consultul cu medicul. care va stabili daci este utili o completare. el nu vrea toati cantitatea propus$ este inutil de a-l contrazice. cu plicere. Dac5 un sugar este insi infometat. iar la sate cu lapte de vaci diluat (vezi 1 15-118 qi 127). s h u l nu este golit la un supt. CBnd. Cildura ~i compresiunea local5 reduc eructaiiile qi calmeaz5 durerile.) si-l faceii s i sugi continuu. ci constituie qi o dovadi c i sugarul are ritmul siu personal de alimentare. cu burta lipiti de corpul mamei. aqa incdt el nu se rnai inprci. La masa urmitoare. Ratiile prescrise de pediatru sau menfionate in aceasti carte servesc numai ca reper. Al5ptarea. iindnd sugarul in braie.vino" ale mamelonului. pistrat la frigider qi fiert inainte de a fi dat sugarului. muls in condiiii de cur5ienie perfecti. c) Ce inseamna' daca' un sugar suge la o masa' numai cdteva minute gi apoi pldnge din nou dupa' 2-3 ore. dupi ce a primit raiia prescris5. Se poate intrerupe suptul de 2-3 ori pentru eructaiii. De H obicei. La primele doui supturi sugarul este mai infometat. repetat qi prelungit. in felul acesta. in cazul in care nu are lapte suficient. "piele la piele". fir2 a mai adormi. Variabilitatea apetitului nu numai c5 este normali. contrar aqteptiirilor. crescute progresiv cu un lapte adaptat sau partial adaptat.). Ce se face duca' mama lipsegte de acasa'? in luna a doua. Sugarul adoarme la srin. Sugarul trebuie s i mindnce cu pofti. Pus din nou la sdn trage din mamelon de cdteva ori qi incepe s i picoteasc5. fie cu pompa. ea iqi d5 seama care din supturi este deficitar. se anunii medicul de familie pentru a se cunoaqte precis cantitatea de lapte supt in 24 de ore. glanda mamar5 va fi stimulatii pentru o buni secretie. Nan. in cazul in care. Cantitatea luatii la fiecare masi este variabili. dac5 sugarul nu protesteazi qi daci dupi aceea continui s i sug5. De multe ori este nevoie de rnai multe intreruperi. Sugarul a prins gustul sdnului. mama este datoare si-i dea s5 sug$ chiar daci laptele supt nu reprezinti decdt o treime din rafie. chiar daci primeqte 1-2 completiri cu biberonul. F i r i a-l foqa. Beba etc. nu este nici o raiiune de a-i refuza completarea pe care o cere: daci. E Varia$a apetitului. va consulta medicul. are putere s i sug5. shnii vor fi oferiii in ordine inversi. Comportamentul respectiv este consecinia iinerii in braie a sugarului in mod nemotivat. mama are rnai puiin lapte la supturile I qi IV. la chtiirirea siptilmrinal5 se constati c i sugarul nu creqte sau chiar scade in greutate. Dac5 este retras de la s h u l mamei se "trezeqte" qi incepe s i pldngi. dimpotrivi. G. Mama se va ingriji ca ultima mas5 de seari s i fie substaniiali. Daci mama are impresia c i la aceasti masi sugarul ar putea m h c a mai mult. va fi repus mereu la sdn. restul de lapte trebuie s i fie muls fie cu mdna. S-ar putea s i fi inghitit mult aer (simiindu-se situl pentru moment) sau s i nu se fi siturat de supt. Dac5 este hrinit la sdn i se va da s i sugi din ambii sdni. incercBnd prin mici manevre (miqciri d e "du-te . mama il va retrage de la sdn. La aceste mese din mijlocul zilei poate fi necesar s5 faci completiiri cu cantitilii mici. il va Iisa s i eructeze qi apoi il va alipta in continuare. Similac. Pe l h g i valoarea biologic$ laptele de mami are ~i o importang psihologici. pe Idngi aceste manifest5ri. La rdndul ei. sunt momente cdnd sugarul simte ~i incepe s i savureze contactul cu mama qi grija ce i-o acordi. fie un preparat de lapte paqial adaptat (Milupa 1. Dac5 sugarul a golit un sdn qi continui s i tragi din primul sdn cu vigoare va fi pus qi la celilalt. cdnd.rnai intiii la masa de la ora 23-24 qi numai dupi aceea la masa de la ora 2. Srinii se golesc la fiecare supt. din rniezul zilei. D. fie o mas5 de lapte de mami. qi rnai &ziu orele de masi. mama nu va incerca s5 le impuni sugarului s5u. f3ari s5 fie nevoie s i cdntiireasci sugarul inainte ~idupi fiecare masi. daci mama lipseqte o dati de acasi se poate da. Cum poate Ji fimpiedicat sugarul sa' inghita' prea mult aer? C h d incepe s i sugi rnai incet. B. Senzaiia de confort qi plicerea pe care o oferi contactul qi ciildura corpului mamei il fac s i prefere s5 fie iinut qi s i adoarmi in bratele mamei. in locul suptului respectiv. "ciupituri" fine de obraz etc. C. fie ceai. b) Cum se poate desJiinta masa de rzoapte. Din experienia c i la . in unele cazuri sugarul s-a obiqnuit s i fie tinut in braie. E.

.

furnizate de f m e l e "Milupa" si "Nutricia".2 se prezinti produsele de lapte cu cereale. grsu. orez ~i caise (Bebelac. gr2u dup5 8 $i ov5z) luni masa de dimineat5 ~i sear5 sugari $i copii mici * Nu confin gluten TABELUL 3. daci se dau 6 mese. orez $i zmeura* (Bebelac. suc de fructe sau ceaiuri gustare: orice produs "Brei" variat (iaurt. 8 luni sugari cu scaune normale A. grciu ~i fructe (Bebelac. Rafia medie zilnica'. orez.7 cereale 16 luni Milupa . iar cele de grlu (cu miere sau fructe) dupi vilrsta de 6 luni. b) pentru fiecare siptimlni in minus se scad cPte 50 ml lapte din cantitatea pentru 24 ore. "Nutricia") Milubrei YoghurtFruchte (Cereale cu iaurt. in primele luni de via@: l a) la 8 s i p d m h i se dau copilului 800 m laptel24 ore. Produsele de cereale (simple sau cu fructe) se folosesc incephd de la vPsta de 3 luni. deci 130-160 d masi.g r i ~ 16luni I Produs I V2rsG Milubrei Barzane* 14 luni (Cereale cu lapte. prgjitur5 de cas5. Nutricia) Cereale cu lapte . compot. biscuifi) Milubrei Vollkorn ($apte cereale cu lapte) Cereale cu lapte. iar la alfii nu este suficienti nici ratia de 160-180 mllkglzi. TABELUL 3 . Cantitatea de lapte se calculeazi In modul urmitor. NUTRICIA) PENTRU SUGARI $1 COPII MICI Milupa . criteriul major este modul zilnici cum progreseazi hgreutate: unii cresc cu o ra@e de 60-70 mVkglzi. creme seara: un prcdus de lapte plus cereale date cu biberonul. gri$ $i fructe) Milubrei Butterkeks (Cereale cu lapte. h c t e . c) pentru . cu ceaqca sau cu lingurip Milubrei "Junior Muslin (Cereale cu lapte. orez.4 cereale (Bebelac "Nutricia ") Cereale cu lupte .3 sunt prezentate produsele de cereale instant furnizate de firma "NestlC" yi care se folosesc ca adaos la produsele de lapte de vaci sau praf "clasic" @ la imbogitirea piureurilor de zarzavat sau de fructe. Cifrele sunt pur orientative. orez 4 luni ~i banane (Bebelac Nutricia) * Miluvit "Mit" Cereale cu lapte. gr2u ~i fulgi de orez) 1 4 luni 4 luni 1 1 masa de seG masa de sear5 masa de sear5 / 1 tendinfii la constipafie sugari cu scaunemoi sugari cu scaune normale sugari cu scaune normale sugari cu scaune normale Bebelac orez $i mere 4 luni Bebelac gr2u qi banane 6 luni 1 i 1 I 1 4 luni 6 luni masa de sears 6 luni 6 luni masa de sear5 masa de sear5 masa de sear5 masa de sear5 masa de sear5 sau ora 18 masa de la ora 18 sugari cu scaune normale sugari cu scaune normale sugari cu scaune normale sugari cu scaune normale scaune normale 6 luni 6 luni 8 luni in tabelu13. daci se dau 5 mese yi 110-140 mllmasi. fructe cu cereale) $i/sau br2nz5 de vaci. banane. In sipdmlna a 5-a a 8-a. "Nutricia ") Milubrei Fruchte (Cereale cu lapte. GASIBILE LA FARMACII RECOMANDATE DE FIRMELE "MLLUPA" $I . morcovi zah5r Cereale cu lapte. orez.7 cereale cu 6 luni pesmet 4 luni Bebelac orez I 1 I 1 1 sugari $i copii mici cu scaune mai moi sugari si copii mici cu tending la constipatie sugari $i copii mici cu scaune rnai moi la mays de sear5 sugari cu scaune mai moi Bebelac porumb 4 luni Milubrei cu mar $i morcovi. 2 PRODUSE DE LAFTE CU CEREALE. ratia de lapte pentru 24 de ore este de 150175 mlikglzi. orez.. f%5 zahL) Cereale cu lapte. bis in tabelul 3. respectiv 650-800 ml. grciu si mere (Bebelac. orez 4 luni ~i porumb lNumLmesel Observafii scaune mai moi I I I 1 la masa de I Sugari cu sear5 I Milupa .NUTRICIA PENTRU SUGARI $1 COPII MICI PRODUSE DE CEREALE FW LAPTE (MILUPA. Fiecare sugar iyi individualizeazi "rafia". Existi o reguli simpli preconizati de medicul rus $carin. "Nutricia ") Cereale cu lapte .2.prcinz: piure de zarzavat (variate) f cereale + came sau gsbenuq de ou ap5.

30 8.30 2.o Iu Iu mi? mi? mi? mi? mg mi? mg mg mi? mg lOOg 36611530 0.4 8.O 19 2.nediluat $inedegresat (teoretic laptele de vaci integral confine 34-40% grisimi).30 11 22 0.7 Grfiu 3 tmcte Pt~rtie O g lO 41111720 2101860 4. daci familia nu poate s i procure un produs de lapte modern.92 48 7.l 1.O 19 PoMe 2001820 6.o 10 550 340 290 4.7 37 15 12 3.6 18 0. Aceste produse comerciale confin hidrocarbonatele necesare (lactozi la produsele adaptate. determingnd creqteri in greutate pe seama tesutului grisos.35 2. recoltat in vase curate.78 15. FURNIZATE DE FIRMA " E T P N s L Prodnsul Energie Gr&imi Proteine Hidro-carbonati Flbr5 dietetlc5 Minerale (Ash) Sodlu Potasiu Calciu Fosfor Urniditate Vitamina A Vitamina D Vitamina E Vitamina C Vitamina BI Vitamina Bz Niacin5 %tamina B6 Acld folk Acid pantotenic Vitamina BIZ Biotin5 Fier KcallKJ g g g g i3 mi? mi? mg mg mg RE .75 1.3 81.15 0. Nu se indulcesc.7 7.o 360 380 50 65 0. miere sau unele fiiinoase ar duce la un exces de hidrocarbonate. lactozi $i alte =nuri la produsele partialadaptate) in cantititi suficiente. Remedia etc. aceasd solufie nu corespunde tuturor nevoilor biologice $i funcfiilor digestive ale ! I .75 13 25 33 7.9 2.l 1.O 360 380 5. Uttimele dou5 ingrediente (%na de orez $i uleiul) se vor folosi cgnd exisd infelegere.95 0. o linguri* ras3 de zahk $i eventual 2.5 0.5 33.7 6.6 28.24 47 9.95 8.35 66 305 222 178 130 78 12 14 0.70 1.2 0.1 11 37 15 10 50 37 15 12 3. Comparati cu laptele de mami $i cu produsele comerciale moderne. cu plus de greutate.63 2. Nu este nevoie de adaos de cereale.5 160 310 100 200 3.4 32 22 10 680 300 250 4. Lichidul de dilufie. Adaosul de zahk.6 0.5% (114 de linguri* de ulei de floarea-soarelui). porumb) NestlC.o 0.32 0.O 65 0. colaborare gi posibilitiiti din partea familiei). 3 PRODUSE DE CEREALE INSTANT. se va folosi laptele de vaci de bung calitate (vaci sibitoasi. fn cazuri rare.3 84.15 0. Se pot folosi cereale "instant". &i gluten (orez.80 1.30 2.l 11 Ctslu miere 100 g ! Po* 39611650 2001860 6.5 fiecare luni in plus se adaugi 50 ml lapte. Pentru toate "produsele de inceput" (lapte adaptat sau partial adaptat) se foloseqte ca lichid de dilutie numai apa fiarti? $i adusi la "cilduf" (40-50"C).o 4.035 1.230 0. dilufia se poate face cu decoct ("apf de orez).O 160 360 97 380 1. la sugarii cu tendin@ la diaree.s 1. B.95 88 19 O m Cereale fid Iapte O m 3 fmcc Cerealem Iapte Po* 1601670 4.4 0.60 32 75 150 380 760 235 470 190 380 2.5% a i n i de orez de dorit "instant" $i 1.6 67. fiert imediat $ipbtrat in frigider).6 10 81 120 270 130 222 90 170 3.lO 69 28.72 81 410 265 210 160 97 IS 18 0. a v h d griji s i nu se depi$easci 1 000 ml pe zi.s 83.2 0.Sugarul (de l lpZundil 12 luniJ a a TABELUL3 . sau la temperatura carnerei (la sugarul mai mare).5 58 18 65 0.95 53 23.38 0.50 98 0. Prepararea se face in luna a doua $i a treia cu l 70 ml lapte + 30 m api.38 1.7 1. In mdiul rural.100s 37Z1550 0.

). urmarea este c5 inghite prea repede (cu mult aer). pentru a evita supradozarea. de preferat pe partea dreapt5. excepthd prematurii $i cei cu manifestki anterioare de spasmofilie. Nu este necesar5 asocierea de preparate de calciu. inclusiv vara. apoi il va ridica in sus qi-l va sprijini pe umerii s5i.). Nan etc. are colici. Cea rnai mare parte a sugarilor trag din biberon %5 oprire. sugarul nu are posibilitatea s5 fac5 nici o pauz5 in supt. tip5 intre mese. Morinaga) cu adaos de vitamina D in general de 400 u. Este bine s5 se intocmeasc5 un grafic. C.800 u.i. in q a fel inc2t g2tul biberonului qi tetina s5 fie tot timpul pline cu lapte. dar. Spre deosebire de trecut nu se rnai recornand5 adaosul de sucuri de fructe aGt la sugarul alimentat artificial.i. 800-1200 u. in primele Iuni de via@ mesele reprezint5 principalele ocazii c2nd sugarul poate fi apropiat de marn& D. in Franfa).Nutricare special. Doza zilnic5 de vitamina D va fi individualizatii de medicul sugarului. acestea se administreaz5 Creqterea qi dezvoltarea Greutatea. s5 fie pus cu abdomenul lipit de toracele mamei. pentru c2teva minute.) se continu5 profilaxia rahitismului cu vitamina D i n doze o b i ~ n u i t e . fracfiunea de radiapi ultraviolete este scikud din cauza poluirii atmosferei. La noi in far5 se pare c5 sunt eficiente doze ceva rnai mari fat5 de str5in5tate (400 u. dar nu se poate qti cu exactitate cantitatea produs5in acest fel. Nu este necesar s5 se adauge alte vitamine in alimentafia sugarului in luna a doua. sprijinit de u m h l ei qi s5 fie b5tut uqor pe spate. in caz c5 sugarul a primit in matemitate prima doz5 de vitamina D injectabilii. in multe oraqe. sau 1 000 u. deoarece adaosurile de vitamin5 D din aceste produse acoper5 numai partial nevoile de vitamin5 D. Vi-De-3 "Wander" (1-2 pic5turi pe zi . Nu trebuie s5 ne bizuirn nici in lunile de var5 pe lumina solar5 ca unic5 surs5 de vitamina D. sugarul este frustrat de sentimentul de protecfie.i. Humana 1. pe zi. Medicul pediatru calculeaz5 doza de vitamina D primid din produsul de lapte qi completeaz5 doza necesar5. Sterogyl (3 pic5turi pe zi . rnai ales numai la sugarul alimentat numai la s h la care nu este necesar adaosul de sucuri de fructe dec2t dup5 luna a W-a sau chiar a V-a. Mama nu trebuie s5 se mire dac5 sugarul ia mai mult sau mai pupn dec2t scrie in c q i (750 gtlun5).1 000u.i. Nu este voie s5 se sprijine biberonul pe o pern5 sau pe un pled impgturit. Se poate la'sa sugarul singur sa' "traga'" din biberon? Acest lucru nu este permis.intre mese sugarul va fi culcat pe o parte. Gustul nepl5cut a1 vitarninei D se pierde in mare mkurL Nu se recornand5 adhgarea solufiei uleioase in biberon. Dac5 se face profilaxia rahitismului cu vitamina D zilnic sub form5 de picgturi. pentru a-qi proteja imbr5ciknhtea in cazul in care sugarul regurgiteazii. este agitat dup5 mas%).i. pe ! . cu toate c5 nu au b h t dec2t jum5tate din ratia lor normal& Ca remediu se recomand5 ca sugarul s5 fie ridicat. Preparatele americane (Similac sau similare . in general.1 200 u. Aptamil. in cazul hrbirii sugarului cu produse ale firmelor europene (Milupa 1. dac5 laptele este de bun5 calitate qi dac5 este preg5tit qi p5strat in conditii perfecte de igienk Frigiderul este absolut necesar. Se vor administra 200 000 u. Nutrilon. Vttamina D se dii ?n tot clrrsul anului.i. 5001 000 u. Bula de aer care se formeaz5 astfel in stomac le d5 o fals5 satietate sau le provoac5 colici.i. se obfine o alimentafie incidente qi cu creqterea normalgin greutate a sugarului. regurgiteaz5 sau vars5. intr-o asemenea eventualitate. in Germania. Toate aceste manevre nu sunt necesare dec2t dac5 sugarul inghite aer (are colici. nu doanne liniqtit. Pozitia de "culcat pe burtii" se contraindic5 in ultimul timp din cauza pericolului de "moarte subid". h plus. intr-o LinguriF cu lapte sau ceai. sau tablete de 500 u. f6rii intrerupere! Organismul uman sintetizeaz5 vitamina D sub influenfa razelor ultraviolete solare. "pe burti". deoarece ader5 la peretii interni ai biberonului. in @rile anglo-saxone.i.Mama gi copftuI sugarului. h luna a 11-a sugarul creqte cu circa 800-900 g/lun$ respectiv 25-30 g/zi sau 175-210 g pe s5pt5m2n5.i. Pozifia biberonului in timpul mesei. intre 6 s5pthiini qi 2 luni se va administra a doua d o z l sub form5 de injectie. Unii inghit o cantitate mare de aer in timpul c2t sug. p h 5 in momentul c h d qi-au potolit foamea.i. Vitaminele VitaminaD. Dac5 sugarul continu5 s5 tipe. Biberonul se tine kclinat.zilnic. Ei se opresc atunci din supt. Beba.). De altfel. La noi in far5 s-au folosit i n ultimul timp Vigantol (2 pic5turi pe zi . mama il va culca cu fafa in jos. nimeni nu-i scoate tetina din gur5 (se poate ineca qi asfixia). Mama va pune o c@5 pe umeri.

c) Mu~chii bratelor ~idinilor. Foarte incet. Datoriti controlului nervos redus asupra mu~chilor fefei ~i ochilor. Ochii. incepe s i se intindi ~is i ridice brafele de-a lungul capului. cu mi~ciiri amplitudine mare. sacadat ("ca un cosmonaut"). b) A~ezat b u d . Se menfine flexiunea ~oldului~i aceasti tendinfi fiziologici la flexiune face ca sezutul (regiunea fesieri) s i fie intr-o pozifie uvor ridicati (la 3-4 laturi de deget). nereusind s i d e p i ~ e a s cun unghi de 45". cu unghiul format din articula$a genunchiului (de ciitre coapsi ~i gambi) tot rnai larg. . Fa!a sugarului incepe s i devini rnai expresivii. 3. Bratele sunt htinse. 1). Lungimea sugarului se miire~te 3 cm in aceasd cu luni de viafi (luna I: 4 cm. privirea sugarului de o luni nu "prinde" un obiect deciit daci el este situat pe linia medie vizuali ~i la oarecare distan@ (la 20-30 cm). ci sti pe cu toracele intins. sipthniini incepe sii stea tot rnai mult intins. el strhge ~imai tare pumnul. e) Pozi!ia in pat. alituri de aceasta in fiecare luni se va trasa curba ponderali real5 a sugarului. 3. D a d aceastii curbi este ascendend. din ciind in ciind pedaleazii alternativ. indepirtate de trunchi ~i membrele inferioare rnai intinse.Sugarul (de l 1 lun&l 12 luni] a a care s i se traseze o curbi normali ("ideali") de crevtere pe tot anul. Umerii sunt i inci t r a ~ inapoi. Motricitatea generalz. Daci r k h e orizontali va fi consultat medicul.1 .in luna a 2-a. in tot cursul lunii a doua. Fiecare sugar i ~are ritmul siu de crevtere. cu brafele dezdoite. incepe si3 pedaleze. esenfial este ca ea s i r k b i aproape paraleli cu prima. Capul are tendinfa s i stea inclinat de partea membrelor intinse. Gleznele ~i tilpile sunt intinse (fig. in miina sugarului.2). degetele . 3. 3.2 . sugarul ridica capul p h 5 la 60"-90".Culcat pe spate. Dezvoltarea psihomotorie Sugarul incepe s i aibi mai mult control asupra muschilor sii. alfii rnai tkziu. sugarul s d aproape tot timpul cu pumnii s t r h s h c h i ~ iDaci un adult introduce un deget . inseamni c i totul merge bine. se sprijin5 stabil pe antebrafe. cu capul ridicat nu prea sus. rareori concomitent cu amiindoui. unii demareazi rnai i devreme. mi~cirile vor deveni mai coordonate ("coordonare motorie"). cu membrele superioare ~ i rnai ales. iar cele de partea cealalti flectate. sugarul nu rnai s d indoit. Fig. avezat pe b u d . El c a p i d treptat controlul asupra mu~chilor fefei. d) Susfinut de axile (subsuoari) sugarul fine capul ~i p i ~ e ~ "automat". iar in lunile a 11-a ~i a LU-a cu ciite 3 cm). Cu fiecare . sprijinul se face pe antebrate. cu cele inferioare in flexie. ciind cu altul. nu insi in mod i stabil. Curba ponderali constituie indicele esential al cre~terii sugarului. Picioarele sunt indepirtate ~i inclinate in afari fa@ de $old. sprijinit adesea pe viirful te de picioarelor sau pe toati talpa. La inceputul lunii a doua sti culcat pe spate intr-o pozifie asimetrici: braful ~i gamba de o parte intinse. Pedaleazi ciind cu un picior. iar picioarele sunt i n d e p b t e $i inclinate in afar5. Progresele se fac totdeauna de la mu~chii capului spre cei ai extremitifilor. sunt adesea desfiicute. P h i la inceputul celei de a doua luni. a) Culcatpe spate. el reacfioneazi diferit in funcfie de cum i se vorbe~te. D a d traseul curbei sugarului este sub curba teoretici ("ideali") nu este un motiv de ingrijorare. Modul de dezvoltare a tonusului muscular arati c i este rnai bine ca sugarul s i fie culcat pe o parte. membrele inferioare sunt flectate "tripla flexie". degetele sugarului se desfac ~ ispre inceputul celei de a treia luni. Fig. sugarul are inci tendinfa de a sta hdoit. a celor motori ai globilor oculari (cei care participi la mi~carea globilor oculari) ~i ai cefei. Numai spre s f k ~ i t ulunii a l doua ~i inceputul celei de a treia sugarul culcat pe spate sti intr-o pozifie simetrici ~i incepe sii pedaleze ("si dea din picioare") concomitent cu ambele picioare (fig.

El se linigtegte putin. Pentru calmarea colicilor recomandh. he. "crizele" de coliti sau de ficat gi nervozismul mamei declanqeaz2 a&sea colici abdominale la sugarul allptat. dac5 este posibil "piele pe piele". Ciddura gi compresiunea locall calmeaz5 colicile. a) Tipa'tul de foame este imperativ. 2) h tirnpul alimentatiei mama va fi calm5. sugarul il va urm&i doar pentru cdteva secunde. a fost obignuit s6 fie @nutin brate. u. dac5 are o oarecare indispozipe se In timp ce in prima lun5 mama nu poate distinge deloc ce vrea sugarul s5-i comunice prin pp5tul s5u. sl-gi cunoasc5 mama. G2nguritul. continutul intestinal igi schimbl pozitia gi poate progresa spre segmentele terminale ale colonului. Rdsul este incl gutural gi insotit de mip%ile mugchilor mimicii. apoi reincepe mai intens. A tipa este inc5 modul s5u de comunicare. ceai "rusesc". in primul rind. c) Tipetele declan~atede colici sunt acute. o. este ud. permitdnd sugarului s5-gi imboglteascl experienta qi. spasmele intestinale cedeazl. ii este prea cald sau il jeneaz5 o luminl prea puternicl. spre s t h g a gi in jos (spre ficat sub coaste. & acest fel bulele de aer se indepilrteazl. fn cazul in care nu este vorba de tipete declangate de o boall unii medici recomandl o popune calmanti. Acest progres este important. 6) Se va interoga mama asupra regimului dimentar gi asupra tranzitului intestinal propriu. in momentele de multumire gi de veselie sugarul emite cdteva zgomote din gdt. in ordinea eficientei. 5) in sfkgit se poate incerca rnanevra care este trecut5 in toate ckple noastre: aplicarea pe abdomen a unei comprese inmuiate in apl caldl (nu fierbinte) gi stropit2 cu putin spirt (alcoolul in cantitate mare p a t e fi aspirat de sugar sau absorbit prin piele. sprijinit cu capul pe u m k l mamei. de rotapi ale capului in c5utarea shului sau biberonului. rnai penibil poate. m h g g a t pe frunte gi cu abdomenul s t r h s lipit la pieptul mamei. bhturi alcoolice. A. diareea. Ingestia anumitor alimente (cafea. B .) sau consumul unor medicamente (cofein5. d) Tipetele care anunfa' somnul sunt rnai monotone gi survin dupl o perioadi de veghe in timpul ckeia sugarul a fost tulburat de persoanele din jur Cmgrijiri. se insotesc de migc&i de indoire ale gambelor. incephd din partea dreapti gi de jos a abdomenului qi inainthd sub forma unui arc in sus. Dacl scaunele sunt normale. Survine. . sugarul va fi capabil s l wdireascl cu privirea. R h h e unul din remediile cele mai eficiente! Nu uitati s5 fierbeti suzeta in fiecare zi gi s5 o sp5lap cdnd cade jos! 8) Dacl nu se reugegte cu nici una din aceste metode. Sugarul mic privegte rnai "atent" o figurl umanl decdt un obiect colorat. Dacl i se trece un obiect rogu-striducitor prin f a p ochilor la o distang de circa 20 cm. 7) C h d colicile sau crizele de p l h s (f3r5 motiv precizat) se repeti se va folosi la nevoie metoda "tradiponal8" atit de mult discutati: i se va da suzeta. de agitape. Spre sfkgitul lunii leag5 aceste vocale cu un " h (ha. b) Tipa'tul de indispozifie este aproape continuu gi are un ton diferit. aceste crize sunt frecvente in lunile 2 gi 3 (dispar treptat dup5 3-4 luni). astfel incdt spre vksta de 3 luni el va putea urm2ri obiectele situate in tot cdmpul vizual. Sugarul "scoate" rnai multe sunete (a. El simte global (cu tot corpul) gi se exprim5 incl global: dac3 se simte bine. ghgureqte. nu sunt motive de nelinigte. fasole uscati etc. Dac5 se repeti experienp pe o durati rnai lung5 de timp. urmltoarele mici artificii de tehnicl: 1) Sugarul va fi alimentat (la s h sau cu biberonul) ceva rnai incet. De altminteri strabismul este trec5tor la aceasti vksti. suride. e. Dac5 sugarul este dus cu c%uciorul in gr5din5 el este inchtat de jocul luminii gi de migc2rile ramurilor. pentru a nu inceta decdt dac5 mama il allpteaz5. varzii. se insotegte de agitape gi nu se calmeazl decdt dacl mama descoperl cauza nepl5cerii: sugarul este infZigat prea strhs. sugarul va fi $nut 2-5 minute in pozitie vertical%. care putin clte putin se organizeazl sub form5 de gGngurit. Tipetele. el este destins. Limbajul. dacl nu se adaug5 vkslturi gi dac5 sugarul are un aspect normal. ehe). acum ea incepe s5 perceap5 nuantele cele mai fine.% jos pe flancul s t h g d abdomenului) in directia acelor de ceasornic.P u p cite putin ins5. in general. purgative etc. d u c h d la intoxicatie!). invat5 &-gi inteleagl sugarul. ee). la un sfert sau o jumgtate de orl inainte de ora prevkuti pentru mad. & emisie de gaze. destinsL 3) Dup5 ce este alimentat. se apeleaz5 la medic care va stabili dacl nu este vorba de o manifestare a vreunei boli rnai serioase. Apoi va fi culcat in patul lui pe o parte. se insotegte de migc&i de supt ale buzelor. 4) Dupl ce va fi culcat pe o parte gi mama va aplsa incetigor cu mdna dreapti pe abdomenul sugarului. unghiul superior s t h g din zona splinei .). sugarul "se plictisegte" sau incepe s l "se uite crucig". miofilin.

Ensotite de s t r h b l t u r i ale fetei. Dacl fipiitul este acut qi persistent. b) nemul#umirea. labirintice qi interoceptive sunt foarte dezvoltate. este intim legat de ea. Putin clte pufin sugarul o cunoavte pe mama sa: chiar de la sfkjitul celei de a doua 1mi vocea mamei produce reacfii pe care celelalte voci nu le provoacii. suptul este singurul gest perfect coordonat vi perfect adaptat. Dacl mama se plimb3 incetiqor cu el prin camerl qi dacl ii vorbeqte cu o voce bllndii. senzafiile cutanate. ciind m h h c l ) . Din contr3. Va nota pe un caiet orele la care sugarul rni?in2ncil. de inconfort sunt numeroase. imbrlfiqarea. atinghd cu precizie scopul slu qi permigndu-i s l se alimenteze. La inceput orice mama are e z i t c . sugarul rlspunde la ingrijirile qi miinglierile mamei cu primul slu zlmbet. Gazele din stomac. Perceptia. indispoziGile. fericit. Este esential ca mama sl-1 ingrijeascl cu i'ndemhare qi calm. dimpotrivl. Somnul a d h c sau aspectul s3u de bun3 stare c h d este trezit sunt oglindirea unei st&i de echilibru satisfiicltor. sugarul nu se calmeazl deciit atunci c h d d l afar5 gazele. Eventual. se va calma imediat. materiile fecale qi urina macereazl. sugarul se liniqteqte. nu-i place s l fie deranjat ( c h d d o m e .Sugarul are numai senzafii simple. La jumltatea lunii a doua. . cum este senzafia de "posturii" (pozifie). cu tot corpul). b) Senza$ile interoceptive (cu punct de plecare in interiorul corpului) nepllcute sunt numai cele digestive. adoarme. in cea de a doua lunl. declanqeazii clteodatii senzafii extrem de penibile. B place s l simtii ciddura corpuluimamei. fipetele sale sunt adesea calmate prin mhgiiieri care 9 1 bucurl qi-1 satisfac ca pe un mic animal. de obicei. antrenhd f r h h t i i r i . qtiind sl-1 priveascl. La nevoie vor fi sllbite scutecele cu care sugarul este prea stdins W q a t . fn timp ce toate celelalte miqcilri sunt anarhice qi incapabile de a atinge un scop precis. c) Foamea ~i setea sunt sursele cele mai importante de nepllcere ale sugarului mic. Excitatiile luminoase. inghitite in timpul suptului. vizite ale prietenilor familiei). se va chema medicul. La inceput sunt numai schite de z h b e t . a) Sensibilitatea pielii este demonstrat2 prin ppetele qi agitafia sugarului care este murdar. "o soarbe din ochi". Toate aceste senzatii sunt percepute de sugar incl global (este cuprins de ele fn intregime. micile manevre paliative amintite mai sus rezultat. schimbat. st2 fn stare de veghe etc. mirosul corpului ei. dar cur2nd va fi miindrii s l qtie s2 interpreteze "apelurile" sugarului. priveqte numai la mama sa. Este foarte important ca mama sl-i u r m k e a s d bine nevoile qi ritmul slu de viafl. va fi plimbat pufin (chiar numai prin apartament). S t 2 pielea. ciind este treaz. Se pare c l la aceastl v k s t l pragul perceptiei este foarte ridicat. ii mlnglie fruntea. neliniqti. Cauzele de nemulpmire. mhgiiierea fruntii. f) Tipdtul ca semnal de alamri survine fib% cauz5 o aparent2. gura. Din prima zi de via@ a nou-nlscutului s h l t o s . bine organizat. Sugarul pare satisEcut qi totuqi Gpetele sale au tendinpi slrevinl fn fiecare zi la aceeqi orl. Dimpotrivl. sii-1 asculte. dacl este pus in c h c i o r . Astfel. de aici nou-niiscutul qi sugarii din primele luni au principalele nepllceri. Zrimbetul. survin seara. chiar de la navtere. baie. Comportamentul sugarului in primele qase slptlmlni de via@ nu reflect2 deciit doul st&i principale: a) pldcerea (mai degrabl liniqtea). este sediul unui reflex dirijat. Afectivitatea.miingiiieri excesive. mama are s l ajungl s l invefe un lucru esenfial: cum il poate infelege pe sugarul care nu are Pncl limbaj vorbit pentru a-qi exprima dorintele. El reactioneazl violent in contact cu un obiect rece sau fierbinte. fix qi cu intensitate. El este total satisacut sau total nemulpmit. de fipete ce impiedicl continuarea suptului. durerile qi inapetenfa aparent2 se calmeazl de la o zi la alta prin corectarea tehnicii de alimentafie. contactul moale qi cald a1 pielii unei alte persoane ii face o mare pliicere qi pare chiar indispensabil pentru el. De indatl ce este luat fn brate el se liniqtevte. aceste tipete sunt un semn de for@ qi de dorin@ de comunicare. r h h f'51-l iar aspectul sugarului este modificat fail de zilele precedente. suferintele. Sugarul va fi dus intr-un loc liniqtit vi va fi culcat. qi-i va fixa programul zilnic (mese. mult mai mult deciit la copilul mai mare. gustative sau de miros trebuie s l fie foarte violente pentru a fi percepute in mod penibil. e) Tipetele care exprimama numai bucuria de a face zgomot qi de a ariita o oarecare putere: mama invag s l le recunoascl pentru cl. satisfactia pe care o are c h d suge merit2 o atenfie dwsebit2. Comportamentul sugarului in timpul suptului este cu totul particular: este calm. senzafia de indispozitie pe care o antreneazl se traduce prin tipete. plimbare) in funcfie de caracteristicile qi nevoile individuale. Mama nu trebuie sii se sperie. auditive.

scaunele sunt rnai rare (1-3 pe zi). dar rnai voluminoase. La aceasti v k s t i trebuie Ecut mai mult pentru educalia somnului. inclt scutecele "nu rnai stau" pe ei. bineinfeles. Supraveghere qi ingrijiri Somnul.18°C). La sugarul alimentat la s h constipalia adevirati este rar8. Educafia somnului. Normal. pentru ca somnul s i fie rnai adiinc. Dar in mod limpede. Somnul ocupi ihci 1718 ore din 24 de ore. in cursul celei de a doua luni de via@. Pantalona~ul fi bine fixat (incheiat pe umeri). care reprezinta' un paramtru de umuirire a matura'rii psihice a sugarului si in acela~i timp o data'fericita' in viafa de familie. Cei la care se foIosesc chilofi absorbanti ("Pampers") nu mai prezinti agitafie sau eritem fesier. Vocile obiqnuite nu-1 deranjeazi pe sugar. "vorbeqte" singur ~i priveqte in jur. Alice Doumiec-Girard). se va da sugarului s i bea rnai mult. Mama va exploata orele de veghe pentru baie. . Lumina de la ora prlnzului se va reduce (perdele). pampers qi o jachefica' sau salopeta'. Starea de veghe devine rnai neti. Mai tiirziu sti cltva timp treaz. Se va nota aceasta'data'. Produc adesea roqeap pielii qi iritafie. & perioadele de veghe. in cwile striine. Sugarul nu va f i schimbat de c2te ori urineazi. Scaunele. somnul ~i veghea se modifici. fmbra'cdmintea. Pentru a preveni "desfiqarea" qi pentru a avea libertate de miqcare pot fi imbricafi in pantalonaqi cu botoqei (salopetii). in timpul nopfii. Trebuie qtiut insi c i sugarii dorm rnai bine qi se cilesc mai uqor atunci c h d sunt tinuti in camere nu excesiv de incilzite. in perioadele de ticere qi de animalie din jurul siu (R. La sugarul alimentat artificial. in decurs de 2-3 siptimihi. Sugarul alimentat natural are un numir de scaune care variazi intre 1 qi 5-6 pe zi. sugarul incepe s i se integreze in viap de familie. in jur de 10 in 24 de ore. impiediclnd respiralia pielii. Unii sugari incep s i dea din picioare.grimase ce apar aproape spontan qi corespund probabil . dupi opinia noastri.). Chiar de la inceputul lunii a doua. Adta timp c l t nu este excesiv de frig sau de cald. Nici un copil nu se naqte cu teama de intuneric qi nu trebuie Ecut nimic (nici acum. Fac excepfie sugarii care nu "se suferi" s i stea uzi (se agiti. nici rnai tiirziu) ce i-ar putea crea aceasti team& in primele luni sugarul a d o m e repede. plimbare qi. de abia in a qasea siptimlni va apirea un surb adresat mamei. Este rnai adhc. la unii sugari chi1o)ii din material plastic produc boli alergice ale pielii. in ritmul siu propriu. Din luna a doua. De altfel. Trebuie s i fie confectionate insi dintr-un material absorbant. a) Pantalona~ii. Se preferi doui scutece din tifon. c) Scutecele din celulozi sunt foarte practice. dar rnai ales masa qi baia trebuie programate c h d sugarul este treaz. camera este prea incilziti qi in lunile de vari micfiunile sunt rnai rare qi cu urini in cantitate mici. C h d sugarul este prea gros imbricat. Se lasi de o parte scutecul mare qi scutecul mic dreptunghiular. cel care consti din: body (o combinafie de chilofi scuqi cu c h i q u @ cu m h e c i scurti fixat2 cu capse intre coapsele sugarului). toate. de aceea nu se intreprinde nimic daci scaunele sunt rnai reduse ca numir. mama va gisi locul cel rnai liniqtit qi rnai ferit de curenti din casi. Mic#iunile sunt inci destul de numeroase. sugarul este rnai activ. iar noaptea qi rnai putin (16. ci numai inainte de masi. Temperatura camerei. ca rkpuns la vocea sa. una dupi-amiazi qi una seara. in timpul noplii se va stinge lumina in camera unde d o m e sugarul. DebrC. b) Cel rnai comod icaqat este. pentru alimentare. privirea rnai vie.& Romhia majoritatea familiilor tind si-qi ling locuinla la temperaturi rnai ridicate (22-24°C). astfel va inck s i nu se deplaseze la miqc&i. in camera sugarului se va menfine temperatura in care se simte bine toati farnilia. se recomandi 18-20"C. in general. decalat. deoarece se economiseqte rums gi nu sunt iritante. cu pielea foarte fini). Dac2 num5ml de micfiuni scade sub 5 in 24 de ore. mama ii va vorbi qi (daci are voce qi buni dispozilie) ii va c h t a . Se pot folosi numai in situafii speciale (excursii mici etc. dupi introducerea sucurilor de fructe scaunele devin. Daci nu existi spaliu pentru o camera separati pentru sugar. rnai numeroase ~irnai moi. Se folosesc o singur2 daa. dar qi rnai variabil. fazele de somn au tendinp de a se suda: sugarul d o m e cinci-sase ore f intrerupere qi i rZ renun@la masa de la ora 24 uneori la ambele.unor senzalii plicute. mama descoperi doui sau trei perioade de veghe rnai nete: una dimineap. plhg) sau cei care sunt predispuqi la eritem fesier (in general cei blonzi. d) Chilofii din cauciuc sau din material plastic sunt impermeabili. sugarul se va adapta la temperatura care pare mai plicutii adullilor. nu dorm.

Cu at2t rnai mult este o mare gre~ealii a se folosi chibrituri sau alte de obiecte dure. pentru a curiifa nasul in ~i urechile. Turtirea capului nu este un semn patologic la aceastii viirstii. iar spiilarea capului poate fi Gcutii ~i numai de 2-3 ori pe siiptiimsnii. Cu vArsta. griidinii). suptul degetului este rnai frecvent. h luna a 2-a sugarul incepe sii-~i sugii degetul. se va face totu~i "baie par$alii". suzeta! Ombilicul mai ridicii probleme qi in luna a 2-a la unii sugari. corpul trebuie protejat de acfiunea direct5 a razelor solare. in ultimul timp se recomandii tot mai pufin acest lucru. Unii medici recomandii ins%aplicarea unui pansament cu leucoplast. Se invele~te o piiturii cu sau cu o plapumii. dacii ins5 il suge numai dupii fi mas%s-ar putea sii nu se fi siiturat sau sii-~i format deprinderea aceasta de pe acum pentru a adormi. fie pozifia patului. Dacii sugarul este scos la plimbare sau este finut afarii (balcon. c2nd este in stare sii-~icontroleze msinile. Numai E foarte rare cazuri este necesarii intenenria n chirurgicalii (la cele care persists dupii vhsta de 3 ani). Recomandiirile de a schimba pozifia capului sugarului c2nd pe o parte. Deformarea se datore~te faptului cii la sugar oasele sunt rnai moi. Este suficient dacii nasul se curiifii pe deasupra c2nd se spa15 fafa cu mhusa. Se vor procura ins5 chilofi "Pampers" adaptafi la dimensiunile corpului ~i de bung calitate. deformarea este tranzitorie. Baia se face zilnic. Dacii sugarul stii culcat rnai mult pe spate. c2nd timpul este rece se imbracii cu o jachetii de l2nB ~io ciiciulirii. e) fmbra'carea sugarului pentru plimbare. fntre deget ~i suzeta' se prefer. Din luna a 3-a ~i rnai ales din luna a 4-a. au adus o imensii imbuniit5tire a ingrijirii corporale a sugarului. peretele abdominal este proeminent. regiunea occipitalii este rnai proeminentii c2nd sugarul doarme pe o parte. deoarece sugarul (ca qi adultul de altfel) preferii sii doarmii pe o anumiti parte. .dimpotrivii . i insearnnii cii este fliimhd. e~ueazii de regulii. pentru a-1 stimula sii intoarcii privirea spre partea de camerii care prezint5 interes (membrii familiei care vorbesc qi se mi@. Se va urmiiri de asemenea evitarea deformiirii pavilioanelor urechilor. atilt la pavilioanele urechii. Se va consulta pediatrul! Cura'fenia corporala'. Vara. mu~chiise fortificii $i aproape toate aceste hernii dispar in decurs de csteva luni. Hernia se datore~te unei laxit5ti tranzitorii a fesutului dintre mu~chii peretelui abdominal (pe linia medianii). denumifi "Pampers".a N-a. deoarece leucoplastul nu ajutii la rezolvarea herniei ci . Se va urmiiri ca salteaua sii fie fermii ~i sii aibii o suprafafii perfect orizontalii. Dacii nu este prea accentuati. Revenim cu indicafia de a nu se curiifa zilnic orificiile nazale ~iale conductului urechii. turtirea craniltlui asociatii cu inmuierea zonei parietoodpitale poate constitui un semn precoce de rahitism. de preferat tip (vezi capitolul anterior). Ombilicul poate f i proeminent. infii~urate vatii. c2nd pe alta. regiunea occipitalii se turteSte putin. La palpare nu se simte nici o lipsii de substan@in peretele abdominal (ceea ce se int2mplii de regulii E caz de n hernie). Nu are nici o legiiturii cu modul cum a fost legat ombilicul la naStere.singurul efect cert este iritafia localii a pielii de care aderii leucoplastul. ro~eatii chiar la infecfii secundare. care-1 fac pe sugar sii alunece mereu in aceea~i parte. La spiilarea (curiitirea)urechilor. Este vorba de a~a-numitul ombilic cutanat. Nu se ia nici o miisurii: nu sunt motive de ingrijorare! fn caz de hemie ombilicala'. Chllo$i absorbanti. capul revine la forma normalii dupii vhsta de 9 luni. in cazul in care nu este posibilii baia generalii zilnic. cu ~i eroziuni ~i zemuiri ("intertrigo retroauricular". un obiect striilucitor etc. in zilele calde. Este o greqealii de a se umbla zilnic in nasul sugarilor cu tampoane de vat2 sau cu comprese. jnca'lfa'mintea la aceastii v%sti se reduce la botoqei. fiirii neregularitiifi sau inclinafii. put2nd deveni o problemii. Umezeala de la orice cutii a pielii duce la iritafii. insorite. se folose~te imbriicihinte din bumbac. putiind duce la sufocarea sugarului. Suptul degetului. se insisti mai mult la cuta de dupii urechi. de exemplu). Dacii sugarul i ~ suge degetul numai inainte de masii.SugaruI (de Ia I Iunii Ia 12 Zuni) in caz de eritem fesier sunt strict contraindicati. Dimpotrivii. c2t si la zonele din jurul lor. stergerea cu prosopul va fi foarte minufioasg. Tentativa de a-i fixa capul intre perne este periculoasii. Numai dupii tuna a IU-a .). Mai multe succese se obtin dacii in perioadele de veghe se schimbii fie pozifia sugarului.

Chiar qi mamei ii prinde bine o astfel de pauz2 pentru destindere qi miqcare. Persoana care se ocup2 de ingrijirea sugarului trebuie s2 indeplineasd urm2toarele condi$i: . Pe l h g g o alimenta$e qi o ingrijire corecta. De la medicul de farnilie mama se informeaz2 asupra ambuntelor privind alimenta$a. i se uqureazii respira$a punhd de rnai multe ori pe zi piciituri de ser fiziologic in nas. Reluarea activitgfl profesionale de ciitre mam5 & prezent.s2 fie cinstitii. Scoaterea afara' la aer ~i soare. D a d lucreaz2 in schimburi.Chiar dac2 un sugar este s&iitos qi creqte bine. copilul s2 fie ingrijit conform indica~iilorpiirinlilor. Pentru sugar cel mai bine este sii fie aqezat intr-un loc liniqtit. Medicul poate controla astfel stadiul lui de dezvoltare. in caz c2 vremea este urlta sau in zilele prea friguroase de iam5 se poate apropia patul de fereastra deschis$ timp de 1-2 ore. Dacii este posibil este bine sii asiste qi chiar sii participe tam.s2 aibii Buletin de identitate cu viza "la zi" la Circa de poli$e de care apwine (adresa va fi notata bine de pirin$). nou-nkcutul p a t e fi scos la aer de la vksta de 2 siiptfimlni. in fiecare lung. pentru a avea posibilitatea s2 se miqte in voie. Totuqi sunt mame care din diferite motive incep s I lucreze cu mult inainte de epuizarea concediului previizut de lege. Suprainc2lzirea camerei in care este @ut sugarul duce la uscarea mucoasei nazale. dacii i se trec p r k f a p ochilor lentilele unor ochelari sau un obiect str2lucitor intoarce privirea spre el. examen . Rudele sunt cele rnai bune inlocuitoare. Dacii din cauza conditiilor meteorologice nu s-a putut face nici o plimbare pe afar2 in primele siiptihhi de via@. cregterea sugarului. Este bine ca mama s2-gi noteze din timp problemele care o preocup2 qi sii le clarifice cu medicul sau cu asistenta de ocrotire in cursul vizitelor la domiciliu sau la cabinetul medical. Persoana care ingrijepte copilul fa lipsa mamei care-qi reia serviciul va fi aleasii cu mult d i s c e r n h h t . D a d vremea este favorabilii. Nu se qterge gura sugarului.s2 fie o persoanii de incredere. deoarece se pot produce leziuni ale mucoasei bucale. el trebuie v2zut periodic de medicul de familie. de zgomotul unei juciirii. acest lucru trebuie Ecut neapkat imediat ce sugarul a implinit o lun2. . In timpul acestui joc. sugarul trebuie scos la aer 1-3 ore in fiecare zi. dac2 programul de lucru a1 acestora o perrnite. c2ldura qi afecliunea mamei. care este dator s2 invele sii se poarte cu sugarul. Dacii este posibil. & luna a LI-a mama iqi programeazii zilnic o s c u d perioadii de "joc". . incearc2 s&l urmkeascii clteva momente. Neglijenlele din primele luni de via* ale sugarului pot avea ca urmare tratamente medicale ulterioare prelungite.s2 fie siiniitoas2: se va face in prealabil microradiografia pulmonar8. Vizita medicala'. care are de asemenea un sugar. Sugarul se bucur2 de vocea mamei. cu condi$a ca. ingrijirile. dup2 care se aspir2 mucozita$le inmuiate de acest "ser" cu ajutorul unei pompile sau a unei pere mici de cauciuc cu extremitatea efilata (foarte subtire). ferit de v h t . fncii de acum incepe infiriparea "comunit8liim MAMA-COPIL-TATA. . . imbriiciimintea va fi la fel ca pentru plimbare. Scoaterea pe balcon sau in gr2din2 cer mai pu$n timp din partea mamei. Dacii este scos la plimbare se vor evita str2zile aglomerate. praful. Mama va avea grijii s2 nu se apropie striiini ?n de c h c i o r u l sugarului. aerul poluat de maqini. iar dac2 obiectul este miqcat. fixeazg alimenta$a. Plimbarea sugarului nu inseam2 ins: scoaterea 'i lume". in care sugarul sii poatii simli qi savura atenlia. in absenla mamei. Jocul. tulburiri de somn. sugarul va fi imbriicat mai ugor. cele dou2 vecine vor ingriji alternativ pe cei doi sugari. depisteaz2 la timp unele boli. Serul fiziologic cu adaos de efedrinii folosit prea des poate produce agita$a sugarului. mijloacele de transport in comun. cu dificultiili in respiralia nazalii.sii iubeasd copilul qi s2 se poarte frumos cu el. . sugarul are nevoie de aer qi soare suficient pentru ca sii se dezvolte bine.D a d sugarul are guturai. neliniqte.sii aibii experienp in ingrijirea copilului. zgomotoase. medicului qi asistentei de ocrotire. reaclia BordetWassermann (pentru depistarea sifilisului). Se poate apela eventual la o vecin5. legisla$a prevede un concediu pl2tit timp de 2 ani pentru ingrijirea copilului. pe un balcon sau intr-o gr2dinii. Mamele care lucreaz2in schimburi pot l k a copiii acas2 in grija talilor. ce constituie poqi de intrare pentru microbi.

numai o parte dintre sugari rnai au inc5 nevoie de 6 mese pe zi la 3 luni. dar cu variafii importante de la un sugar la altul.genital in vederea depist&ii unei boli venerice.1. totuyi. Nan etc. Pedaleaz5 mult. h luna a treia sugarulia aspectul caracteristic: capul devine mai rotund. buzele roze.in marea lor majoritate ajung s5 se mulfumeasc5cu 5 mese in 24 de ore. se schirnb5 treptat culoarea p h l u i yi a ochilor. Nutrilon premium. folosirea trusei medicale in caz de urgent%. Indiferent de felul alimentatiei (natural%. va bea lichide suficiente. care nu se vor impune dup5 reguli teoretice. ci se vor individualiza la apetitul yi nevoile nutritive ale f i e c h i sugar. nedegresat (34-40% gr5simi) se va mentine concentrafia de 213 (2 p w i lapte qi 1 parte ap5). Beba. sugarii .4 ore. Ratia alimentara' este rnai mare. se va verifica s5 nu aib5 vreo bod5 de piele (infectioas5 sau micotic5). respectiv 110-120 rnl in medie la fiecare mas%. . le privesc yi se joac5 cu ele minute in yir (majoritatea cap5t2 aceast2 capacitate spre sfiryitul lunii a IV-a). griy etc. numele. Orarul ~inumaWrul meselor. Unii se mulfumesc yi cresc cu 650-700 ml in 24 de ore.iar alti tip5 yi dup5 ce primesc 850-1 000 ml in 24 de ore (6 mese x 150 ml sau 180 ml x 5 mese in 24 de ore). totul indulcit cu 5% zahik.) sau pat$aladaptate (Milupa 1. Se bucur5 de societatea mamei yi 33 comunic5 prin semne c5 se simte bine. Unii iyi descoper5miinile. vocile yi miyc&ile umane. nu se va enema. Ce infonnafii se dau femeii care & h e singur3in cas5 cu sugarul: denumirea. Cu mult2 curiozitate yi nevoie de cunoqtere cerceteaz5 tot ce-1inconjoatfi. pag. Medicul va adapta raple. Mama va face totul pentru a ameliora secretia lactat2: se va odihni yi va dormi indeajuns. mix& artificial5). Unii sugari rnai primesc 6 mese pe zi. adresa yi n u m h l de telefon al persoanelor la care eventual p&tii merg in vizit2. hcep s5 se schifeze primele semne ale personalit2tii. Nu sunt necesare adaosuri de Ginoase (cereale-instant. Sugarul yi-a fixat un program de alimentatie yi de somn. fierte impreunii Teoretic este necesar ca s5 se adauge $i ulei de floareasoarelui (114 lingurip). La sugarii alimentafi cu produse adaptate (Sirnilac.s5 nu aib5 tulburk-i de comportament. Din luna a treia ingrijirea sugarului permite mamei destul de mult2 libertate. Dragostea yi atenfia care i se acord5acum vor fi r5splGtite din plin. Nu rnai d o m e at2t de mult yi in perioadele de veghe plhge rnai pu*.numkul de telefon a1 medicului de familie $i adresa spitalului de copii. Morinaga. dacl picioarele sunt descoperite sau dac5 part5 pantalonqi. Urmgreyte fetele. 13pturile respective avdnd o cantitate suficient2 de hidrocarbmate. Nu suntem de p5rere s5 se practice "proba suptului". adresa yi num5rul de telefon ale institu$ilor unde lucre& cei doi p&fi. 3. unii sugari sunt nemulfumiti la sfiirgitul unor mese. Ea va folosi acest timp liber pentru a sejuca cu el. La sugarii hrlnifi cu lapte de vac5 nemodificat. De la 2 la 3 luni % urm5toarele patru s5ptihlbi incepe un stadiu de I dezvoltare ce ar putea fi numit "s5ptknhile de aur" ale viirstei de sugar.s5 aib5 istefimea necesarl pentru a se descurca in situatii neprevihte. va l5sa sugarul s5 goleasc5 bine sdnul etc. Sugarii 'Ynapoiati" nu sunt interesati de oamenii din jur. Nutricare special etc. Remedia. foarte pufini rnai sug de 7 ori in 24 de ore. (Vezi tabelu12. La sugarii care nu cresc qi care au o toleran@digestivl bun5 se va creyte concentratia la 314 (3 p&p lapte yi o parte ap5). 125). .2. La cei cu tendin@la diaree dilutia se va face cu decoct ("ap5") de orez 3%. care duce la . fn cazul alirnentafiei naturale. Obsesia c5 nu are lapte suficient sau c5-i piere laptele are un efect negativ asupra secretiei lactate.). privirea vie. mk-ind intervalele dintre mese la 3% .) se va folosi concentratia recornandat2 pe cutie. dac5 el trebuie trezit pentru a i se da ultima mas& mama p a t e s5 incerce s5-1 treac5 la 5 mese in 24 de ore. indulcit cu o lingurip ras5 de zahik. jocul este un adevikat evenirnent pentru sugar. Humana 1. Aptamil 1. s5 nu sufere de vreo afectiune nemoas5 sau psihic5.

sub forma indicatti de medic. in caz contrar vor apkea semne de rahitism. dar frecvent il intoarce qi-1 tine intr-o parte sau alta.nevrozarea mamei qi la concluzii eronate. h timpul c h d se inlocuieqte o mass la s h cu un preparat de lapte nu se mai fac alte modificiri in alimenta$e qi se urmkesc cu atenfie mai mare scaunele (numk..in perioadele de crevtere maximi. care ar f i cauza tulburirilor mai sus-amintite. inghitire. h p r a noastri se obiqnuieqte s i se introduci sucurile qi/sau pulpade fructe sau de zarzavaturi foarte devreme. la masa l. la inceputul lunii a 3-a c h t i r e $ e 4 700 g. pentru a f i privite. iar la fnceputul celei de a 4-a luni 5 300-5 750 g. Sugarul primeqte din lapte cantitifile necesare de vitamina A. Multi vreme medicii de copii au afirmat c5. sug rnai prost qi pot avea scaune grunjoase. Farmele grave de rahitism apar indeosebi la prematuri. care se instaleazi din luna a W-a de via@. de la aceasti v k s t i apare pericolul de cidere de pe masa de inrqat. M h i l e sunt primele pi@ ale corpului pe care sugarul le descoperii ci-i aparpn. precum qi vitamine din grupul B. in cursul lunii a treia. gemeni qi la sugarii care s-au niscut cu greutate mici ~i apoi au crescut rapid. Capul poate fi +nut pe linia median. consisten@. fum sau ceatL De aceea. 144. Lungimea. spre trei luni palma este aproape complet desfScut5. medicul va decide momentul in+rc&ii. "Descoperi" rniiinile qi iqi petrece mult timp privindu-1e qi observhdo-le in miqcare. nu acoperi nevoile copilului. dar nu rnai tLziu de luna a V-a de sarcini. La multe altele insi. foliculii ovarieni nu se matureazi. in care ele i ~ i menfin prospetimea qi culoarea. La o parte din mamele care alipteazi. Crqterea Creqterea in greutate este de 25-30 g pe zi. Nu se qtie sigur ciit trebuie expns la soare un sugar pentru a-i acoperi necesitidle de vitamini D. a 111-a sau a W-a. Dezvoltarea motorie qi psihid Motricitatea. Sucurile pot fi preparate casnic sau gata preparate qi manufacturate in sticle mici (Bebelac). Daci i se pune in miini o j u c k e (uqoar& viu coloratii. Se pare c i prin lapte se elimini unele substante (menotoxine). a) Aqezatpe spate ("decubit dorsal"). ovarele iqi reiau activitatea rnai devreme. digestie) qi nu are nevoie de ele deciit mult rnai tarziu (vezi pag. menstruafia nu revine deciit dupi intircarea copilului. cu degetele numai uqor indoite. hlocuirea unei mese asiguri mamei un repaus fizic qi posibilitatea ca secrefia lactati s i fie suficienti la celelalte mese. Nu se intrerupe aliptarea! Daci a survenit o noua' sarcina' in perioada de aliptare. inseamni c i sugarul a crexut normal. incepiind cu cantitifi mici (30 m ) crescute progresiv p h i la inlocuirea unei mese intregi. Cercetriii recente au dus la concluzia c i sugarul nu este dezvoltat fiziologic (masticatie. D a c i s-a niscut cu 3 200 g. iar sugarul continui s i p l h g i dupi unele mese qi cere s i miniince rnai des. rniros). Vitamina D nu se giseqte in cantitifi suficiente in nici un aliment. lapte. pe Linia median. atunci c h d atmosfera este plini de praf. unt etc. 148). unii sugari sunt rnai agitafi. partea trunchiului de latura respectivi p k h d mai scurti qi sugeriind o pozitie asimetrici. Treptat. ciind organismul matern nu poate face fati la ambii "paraziti". in primul an de via@ trebuie sii se administreze vitamina D in dozi suficien6 tot timpul anului. spre deosebire de Iaptele obiqnuit. Daci la c h t k k e a de la sfkqitul s i p t h h i i creqterea este sub 150 g. Dovada arconstitui-o observatia c i frumele de mu~catAse ofilesc repede d n d se pun intr-un pahar cu lapte de mami din timpul menstruafiei. se poate introduce un preparat de lapte din produsele adaptate sau paqialadaptate. Mciinile pot fi aduse. in afar5 de ficatul de morun. respectiv 750-900 g pe luni. (Vezi pag. Zntroducerea sucurilor defructe sau de zarzavaturi. sunitoare) o apuci qi o fine s t r h s . Daci s-a niscut cu 50-52 cm. in timpul menstruafiei mamei. Cantiti$le mici din gabenuqul de ou. spre sfkqitul lunii a 3-a. Vitamine. Nimeni nu se poate baza numai pe soare. d u p i recomandirile medicului. 128). de aceea. degetele se deschid qi se intind. Sugarul poate sta culcat pe spate in pozide simetrici. la sfkqitul lunii a 3-a va avea cu 10 cm rnai mult! Menstruatia qi aliiptarea. uneori incearci s i se intoarc5 spre ambele p w i . daci sugarul este finut mult la soare nu rnai este mvoie s i i se administreze un preparat cu vitamina D.

sugarul tips "nemulpmit". P l h s u l are nuante variate. Fig. sugarul ridicl $i fine capul. 3. 3.). Daci sugarul este apucat de m%ni reuqeqte sii-$i ridice capul. fn stare de veghe pedaleazs ("d3 din picioare") tot timpul (fig. La cercetarea auzului se recornand5 ca zgomotele s5 aibg calitsti diferite (clopofel. ciildur5 corporal2 ~i vorbire. Sprijinul pe antebrafe este inc3 instabil. Urmikeqte vocile. surPzstor dacii este n fericit. agitatia din jur) qi reacfioneaz3 corespunztitor. Juc5ria este tinut5 strPns ~i muqcat5 apoi cade neintenfionat. plPngiiref. Sugarul sti in pozifie sirnetrid. Nu poate s2-i dea drumul voluntar. uneori. S u g d iqi priveqte msnile qi le ridic$ cu brarele uqor flectate deasupra capului.in tracfiunea din culcat pe spate. indoite qi uqor f n d e p h t e . Vederea gi mi~ca'rileglobilor oculari.3). v. dar persists indoirea in articulafia genunchilor (fig. chiar dac5 miqcarea este inc3 necoordonati. calm. b) Contactul social. Fig. Incepe ~i s5 emid mici zgomote (sunete) care seamsns cu f. Este un inceput a1 coordoni&i miqcikii intre simp1 tactil (pipsit) qi vsz. dac5 are o indispozitie oarecare. voce inceaG. Motricitatea fina" ~i apucarea. membrele inferioare sunt yi ele duse in faf3. Sugarul cunoaqte qi "cuprinde" lumea din jur rnai int2i cu ochii. f31-5a reuqi sii se deplaseze. a) Limbajul. Priveqte fix pe mam5 qi zrimbeqte cPnd i se vorbeqte. fn timpul tracfiunii. Poate s5 fins capul ridicat timp de un minut p h g la un unghi de 60-90". capul este bine controlat $i se pozitioneazs in spafiu. Trunchiul este in extensie. c h d pe alta.Sugarul (de l I Iun&l 12 luni] a a cPteva minute. . Urmitreqte cu privirea persoanele qi fixeaz3 figurile care se apropie de el. s sau th englezesc. Vede obiecte la distanp de 30-40 cm qi le urmikeqte cu ochii qi prin miqcarea capului. Capul poate fi miqcat qi culcat c h d pe o parte. Limbajul ~i contactul social. Dac5 mama susfine pe sugar de subsuoari acesta se sprijins pe picioare pentru scurt timp. din c h d in c h d se rnai uiti "cruciq". se intoarce spre sursa de zgomote. fP$iiit de hwie. Sugarul rPde zgomotos dac3 i se vorbeqte. Membrele inferioare se g5sesc in rotatie externii.4). Apucarea. muzic3 etc. Face progrese in folosirea ochilor. CPteodati "cuprinde" obiectul cu ochii ~i incearci $5-1 ducs la gurii. fefele qi miqc&ile umane. 3. din contra este agitat. d) Ridicarea in picioare cu susGnerea de subsuoara' (axile).Sugar i'n tuna a 3-a. Auzul ~ilocalizarea zgomotelor.3 . Apucarea este k c 5 palmars (prindere "simian%". Miqci&le globilor oculari sunt coordonate. Membrele inferioare par contractate cu genunchii in extensie (intinqi) qi cu flexie (indoire) in articulafia qaldului. se liniqteqte prin luarea in brate. Este dependent de reacfiile celor din jur (anxietatea mamei. 3. dar acesta in timpul ridickii rnai penduleazs htr-o parte sau in alta. mAngPiere. Sugarul execud uneori miqc&i de &fire. Dac3 plhge. Sugarul poate apuca degetul mamei sau un obiect care i se ofer5. Du@ ce ins5 a fost bine ridicat. intoarce capul spre persoana care-i vorbe~te gPngureqte spontan. b) Culcat pe burtd ("decubit ventral"). Nu rnai introduce toati mPna in gur$ ci un singur deget. Sugarul se opreqte din miqcare qi.4 .de maimuts) qi rnai mult cu degetele mici ("cubito-palmarF). c) Tracfiunea din pozitia culcat pe spate. Sugarul de 2-3 luni comunics totdeauna cu mama sa T mod global: destins. sprijinit pe antebrafe situate in fa@. capul nu rnai cade inainte sau inapoi. Dac3 zgomotul este puternic.

De asemenea poate incerca sii-i deplaseze ultima mas2 cu o orii rnai tlrziu. aspectul si consistenfa lor diferii. sugarul nu va fi schimbat dupii fiecare micfiune. Sugarul devine foarte sensibil la vocea mamei. n u m h l zilnic de scaune din cursul lunii precedente. Nu se va folosi termometrul (sau coada de mu~catii!) pentru a provoca scaunul sugarului. Dacii nu pllnge. in cazuri rare constipafia poate fi semnul unei boli congenitale denumite megadolicocolon. n u m h l scaunelor este rnai pufin important. cu condifia sii nu se formeze curent. la vorbele. impotriva acestui lucru nu se va face ins5 nimic. Dacii un sugar nu are colici ~idacii emisiunea de materii fecale se face fiirii dificultiifi. la stimulkile mamei. deoarece sugarul este rnai simplu infii~at. acest lucru nu este indicat. c) Perioada de somn din timpul nopfii continuii sii se prelungeascii ~i sii fie mult rnai bine delimitatii de perioadele de veghe. Somn-veghe. Unii sugari se trezesc incii foarte devreme. in general. inciiperea in care doarme trebuie sii fie bine aerisitii. este suficient sii se aeriseascii bine camera inainte de a culca sugarul. in camera in care d o m e sugarul. de la implinirea vcirstei de 3 luni este bine ca sugarul sa' doarma' singul.30) la sugarii care miinlncii seara rnai tlrziu. Niciodatci sugarul nu trebuie sci doarmci cu mama Zntr-un pat! Dacii sugarul doarme neintrerupt toatii noaptea ~i dacii are patul siiu propriu poate impwi camera cu 1-2 frafi. in lunile calde. un copil nu deranjeazii pe frafii mai mari. numai dupii vArsta de 2-3 ani.Mama si copilul Afectivitatea. in funcfie de alimentafie. vocea mamei va riimlne unic& Mama $tie acum sii-i infeleagiiprivirea. Iarna. dupii luna a 3-a. Supraveghere yi ingrijiri Scaunele. orele de somn ale sugarului ~i copiilor rnai mari nu coincid. vMul picioarelor ~i sii se vorbeascii in ~oaptii. Un copil de 2-3 ani nu are suficient5 minte pentru a fi liisat singur cu un sugar. acesta va fi schimbat cu un pat. Dacii s-a folosit plnii acum un c o ~ pentru dormit. Cdnd se schimba' sugarul? Spre sfilr~itul lunii a treia mulfi sugari nu "se mai suferii" murdari ~i nici chiar uzi. ei vor dormi rnai mult pe miisurii ce vor cre~te. avlnd aceea~i grijii de a nu se produce curent. acest lucru este rnai uSor de realizat. Sugarul se va deprinde sii doarmii bine cu toate zgomotele obi~nuite dintr-o casii. Se poate menfine ins5 o fereastrii deschisii in camera invecinati. intllnitii indeosebi la biiiefi. sii radieze de bucurie. in tot lungul viefii. nu se consider5 constipafie. il face sii zlmbeascii. dar merit5 * incercarea. Asta nu inseamnii cii trebuie sii se meargiiin . care-1 pot face sii surldii. Se trateazii chirurgical. Vara. in astfel de cazuri este rnai bine ca sugarul sii doarmii in alti camerii. uneori sunt rnai grunjoase. Somnul de noapte se prelunge~te fie prin renunfarea de ciitre sugar la ambele mese de noapte (la orele 23-24 ~i 2-3). Mama va verifica dacii sugarul miinlncii suficient seara ~i dacii se saturii. lipsitii de curent si lini~titii. b) Fereastra.se vor lua miisuri de prevedere (se va interzice copiilor mari sii coboare peretele mobil a1 patului. Dacii se abuzeazii de supozitoare. . a) Patul. Dupii vilrsta de 5-6 ani sunt rnai pufin primejdio~i. sugarul se obi~nuie~te. care-1 inclntii. Nu este ins5 recomandabil sii doarmii cu un alt copil mic (plnii la 4 ani). Adaosul de 1-2 vMuri de lactozii dizolvatii in ceai este solufia bunii. ferestrele se pot fine deschise toatii ziua. Gr5 sii constituie un pericol pentru acesta. chiar dacii are 2-3 scaune pe siiptiimlnk h condifiile unei alimentafii corecte. constipafia este rarii ~i de obicei se rezolvii cu o micii modificare a alimentafiei. in camera' separata'. devine dependent de ele ~iajunge sii nu rnai aibii scaune spontane. micfiunile iar sunt rnai rare. Sugarul este calmat de prezenfa marnei sau dacii este luat in brate cu capul sprijinit pe umerii mamei. fereastra se deschide in funcfie de anotimp. Dacii plnii acum foarte multe mame nu concepeau sii doarmii declt cu sugarul in camerii. pllng sau nu adorm vor fi schimbafirnai des. fereastra poate fi liisati intredeschisii ~i in timpul nopfii. Folosirea de chilofi absorbanfi ("Pampers") previne astfel de nepliiceri. in plus. uscate ~i sunt eliminate cu greutate. E posibil sii nu se realizeze mare lucru.). fie prin intilrzierea orei de trezire dimineafa (6-7. ainviifat cum sii-1 linisteascii. incepe sii riispundii mai prompt la prezenfa. Din fericire. Se menfine. nu se vor liisa medicamentele la indemlna lor etc.~iin aceste dar cazuri . Se consider5 cii sugarul este constipat atunci clnd materiile fecale sunt tari. Multe mame folosesc din proprie inifiativii supozitoare cu glicerinii. Dacii devin agitafi.

streptococice qi diverse "riiceli". Uneori iqi i menfine aceeqi pozifie qi c h d este finut " brafe sau c h d este culcat diferit. care constau din trei administriki la interval de o lung. Mama va schimba des pozifia sugarului. creqterea altui p k are loc in ciiteva siipdmki (mai rar). f) Tinerea capului intr-o singura'parte. tetanosului (Te-) qi tusei convulsive. fn caz cii familia este plecadin alti localitate (sau sector) in perioada de vaccinare se p a t e adresa dispensarului teritorial respectiv. 130. Mama este obligat2 s2 meargii la dispensar. de exemplu fafii de rujeol2 (pojar). Pierderea acestui piir este normal% nu se poate face nimic pentru evitarea acestui fenomen sau pentru grgbirea creqterii p h l u i . cAnd la cealaltii a patului. care este dureros) qi ~i generale (agitafie. d a d vine in contact cu un bolnav. fenomene ce pot dura chiar ' Vezi pag. care se rnai numevte $i pertussis (Per). iar vaccinarea qi rapelurile respective sunt perturbate. & formele obi~nuite. fn primele 2-3 luni de via@ sugarul este de obicei imun fa@ de unele boli (se naqte cu capacitate de apkare impotriva infecfiei. Din luna a 111-a incep vacciniirile obligatorii in perioada de sugar: trivaccinul (DTP) impotriva difteriei (Di-). Pa'rul. precum qi vaccinarea antipoliomielitica' (impotriva paraliziei infantile). Boli infecfioase. atunci c2nd este culcat in aceeaqi pozifie qi sii urmkeascii ceea ce se petrece in jurul lui.Pozifia ii~sornn a sugarului. ~ u l fsugari au un strabism (se uitii i "cruciq") intermitent. D a d se pierde o anumid vaccinare. deoarece vaccinul se face in zile precise. la sugarii niiscufi in prezentafie pelvianii. se va cerceta cu grijii pentru a se depista qi inliitura cauzele care au dus la tulburiiri de somn. inseamnii cii el are motive intemeiate $i mama este datoare sii aplice conqtiincios tratamentul.5 . gimnastica medical5 este eficiend. respectiv p i h l fin cu care se naqte cade c2nd sugarul iqi freacii rnai mult capul pe saltea. difterie. . Dacii medicul ajunge sii recomande un calmant sau un sornnifer. in ultimul timp la noi in far%se face qi vaccinarea impotriva hepatitei B. ca urmare. cu miinufele ridicate pe 7 liingii-capf ( -*i Fig. atunci ciind este convocatii pentru vaccinare. in funcfie de siiniitatea sugarului. in campanii dinainte planificate. Vaccinarea DTP poate fi urmatii de reacfii locale (inro~ire umflare la locul injecfiei. Se vor aqtepta ciiteva luni inainte de a intreprinde ceva (dup2 9 luni). Vaccina'ri'. Foarte rar sugarul are unul din muqchii giitului prea scurt qi. febrii bruscii). Simptomele dispar in maximum 24 de ore. chiar dupii rnai multe s i i p t h h i . Se rezolvii treptat rnai k i u . La aceastii v h s d se recomandi exercifii zilnice pe perioade foarte scurte. Dupii vaccinarea antipoliomieliticii se remarcii uneori sciiderea poftei de miincare qi modificarea scaunelor (mai pufin legate). tuberculozii. astfel bcAt el sii priveascii in direcfii diferite atunci c h d e i urmiireqte ce se indmplii " jurul lui. adesea cu o culoare rnai inchisii. Strabismul. Nu inseamnii cii sugarul va riimAne cu privirea "cruci@". are dificuldfi in a-qi intoarce capul intr-o anumid parte.d) Utilizarea de calmante s e face numai la prescripfia medicului. sugarul este periclitat. sugarul se poate imbolniivi de urm2toarele boli infecfioase: varicelii (vksat de viint). e) Pozitie in somn. Se va u r n h i sugarul qi va fi culcat qi pe viitor in pozifia ce pare cii ii place mai mult. moqtenid de la m a d ) . infecfii stafilococice. Sugarul iqi formeazg deprinderea sii priveascii mereu intr-o parte. fn zonele cu "chelie" va creqte un p k nou. Acest defect poarti numele de torticolis qi apare. 3. in ciiteva luni sau piing la un an. Se aplicii local comprese reci qi se administreazii antitennice (paracetamol) $i sedative (fenobarbital). tuse convulsivii. "plimbiind" prin fafa ochilor sugarului la o distanp de 20-30 cm un obiect viu colorat sau o lentilii de ochelari. paralizie infantilii. Muqchii care coordoneazii miqcikile globilor oculari lucreazii incii deficitar la aceastii v h s d . culciindu-l cu capul c h d la o extremitate. de obicei. Unii sugari pierd tot piiml fin cu care s-au niiscut. Pe Iiingii pozifia culcat pe o parte este tipicii qi pozifia in decubit dorsal (cu f a p in sus). Independent de v2rsd. fnainte de a se administra calmantele. in regiunea occipital5 qi/sau regiunile parietale se formeazii zone de alopecie (chelie). Medicul de dispensar (de familie) este singurul care decide am2narea vaccin&ii. pentru administrarea vaccinului.

Nu se fine sugarul "la soare" sau afarii cu capul descoperit in zilele prea ciilduroase. bleu) qi care fac zgomot. luatul in brate. Deasupra patului se poate agiip un trapez cu juciirii suspendate. fie in timpul meselor. Juca'riile. A suge este cel rnai bun calmant. scoaterea degetului din gur2 de fiecare d a d etc. astfel fnclt intreaga familie ajunge sii caute modalit5lile prin care s f 1impiedice s2 Fin2 degetul in gurii. finerea rnai mult la sln. Interesul pentru joc s-a trezit. este c3 toate "reletele" impotriva suptului degetului (substanle cu gust neplicut.Nu se lasii sugarul singur in casii cu frafii de vkst5 m i d (2-6 ani) ! . Suptul degetuhi. galben.Nu se las2 sugarul singur pe masa de fnEqat! . Dacii are loc vreun accident.Nu se aplicii comprese cu alcool sau cu puc2! . Adesea. &I general aceastii deprindere se manifest5 intre 2 qi 3 luni. Nevoia de supt . acesta se i n t h p l i i numai din vina adulwor.De la vksta de 3 luni nu se lasii sugarul singur fn patul mare al piirinwor (cade jos. Mozziconacci qi A.Nu se toarnii ap2 fierbinte fn ciidig! . Ceea ce este sigur. De subliniat cii timp de o lung de la adrninistrarea vaccinului antipoliomielitic trebuie evitate tratamentele sub formii de injecfii. Va fi consultat medicul fn privinla modificiirii alimentaliei. in sfhqit. c2nd sugarul suge mai viguros. prlnzurile sale sunt rnai scurte qi deci suptul rnai scurt.Nu se pun sticle calde direct pe pielea sugarului! . Dup2 P. fie prin "completare" cu suptul degetului.Temperatura apei din cadii se miisoar2 numai cu termometrul (nu cu coal!). lipsa de afecfiune qi de duioqie din partea piirinlilor. sugarii care-qi goleau biberonul in 10 minute (ceea ce se intiimp12 clnd orificiile tetinei sunt foarte largi) iqi sugeau degetul rnai mult declt cei care sugeau timp de 20 de minute. . Doumic-Girard. .Mama gi copltul qi dou2 siipth2ni. &I aceast5 perioadii profilaxia rahitismului se poate continua cu preparate de vitarnina D pe cale bucalii. Dupii Benjamin Spock.Nu se expune patul copilului l2ngii uqa sobei de teracot5 sau 12ngii o sobii de fier inciilzit5 (pericol de incendiu). fn pat. Nu exist2 ins2 o unanimitate de vederi asupra motivelor care B fac pe copil sii-qi sug2 degetul. Un alt american.) au efect trec2tor. "din lips2 de ocupafie".Nu se pun reqouri in apropierea patului sugarului! . relag necorespunziitoare in viap de farnilie. Mai mult de jumiitate din sugari iqi sug degetele sau numai degetul mare. motivul principal care 3 face pe sugar sii-qi sug2 degetul este faptul ci3 alimentarea la sln sau la biberon nu au satisEcut suficient nevoia sa de supt.La fiecare culcare a sugarului in pat se controleazii dacii perefii laterali ai patului sunt bine fixafi! . mamele qi chiar medicii consider2 d un copil care-qi suge degetul a ciipiitat o obiqnuing proast5. b bucurii obiectele colorate (roqu-deschis. Un clopofel sau o juciirie suniitoare ii fac multii pliicere. Sugarul este prea mic pentru a produce singur un accident.Nu se lasii sugarul singur in cadii! . in primele luni sugarul cautii cu orice prel s2-qi satisfacii instinctul de sugere. . Prevenirea accidentelor. insii. Schneider qi Miiller) presupun c2 factorii care-i fac pe copii s2-qi sugii degetul ar fi: un fond de sensibilitate aparte. se sufocii cu perna sau plapuma) ! . putefi adormi qi la o riisucire involuntarii il sufocafi! .Nu se pun pe acela~i raft medicamentele de "uz extern" cu cele de "uz intern" pentru a nu le confunda! . chiar dacii ii cad din mlnii.Sugarul va fi qezat fntotdeauna perpendicular pe lungimea mesei de infqat qi nu de-a lungul ei! (dac2 se intoarce de pe o parte pe alta sau se rostogoleqte. In primuI an de viati&suptut degetului trebuie considerat ca m a normal. a constatat cii sugarii hr2nifi din trei in trei ore sugeau relativ rnai rar degetul declt cei hrhili din patru in patru ore. miinuqa. riscurile de a c a e a sunt rnai mici). iar perioadele de veghe se prelungesc in detrimentul somnului din primele s i i p t h l n i de vial2. alfi autori cred cii sugarul iqi suge degetul clnd este treaz.Nu @efi sugarull2ngii dv. David Levy. sugarul iqi suge degetul pentru cii incearc2 s2 reg2seascii pliicerea totalii pe care o are c2nd este absorbit de sugerea la sln qi este ghemuit in bralele mamei. Alfi autori (Hofmeier. Am ar&t anterior cii o parte din sugari h c e p s2-qi sugii degetul. Ca miisur2 de prevedere se recomandii urmiitoarele: .Nu se inciilzqte camera prea mult (peste 24°C). . deoarece sugarul a inceput s3 apuce diferite obiecte cu m h i l e .

ea diminueazi progresiv. diferite "incurcituri". cearta etc. aplicarea de manSete din carton. deoarece se va ajunge la efecte qi rnai rele. Daci incep rnai &iu i n s e m i c i a intervenit o caren@ de ingrijire. MulG medici. Majoritatea medicilor stomatologi admit c i inclinarea defectuoasi a dintilor de lapte nu are nici o urmare asupra dentiiiei definitive. Se va spila cu api caldi de mai multe ori pe zi ~ise va fierbe o dati pe zi. Unii rimiin cu obiceiul de a . . care detennini prelungirea perioadei de supt a degetului. iar dintre aceqtia. In incerckile de a impiedica suptul degetului nu se va folosi forfa (legarea bratelor. cel rnai adesea intre 8 qi 18 luni. diniii pot capita pozitii vicioase. Cea mai mare parte a sugarilor care iqi sug degetul incep s-o faci inainte de 3 luni. suzeta qi-a pistrat totdeauna o largi intrebuiniare. Nu se inmoaie in rniere sau sirop. A . nervozitate. din plictiseali. intervalele prea maxi intre mese. cei inferiori se deplaseazi spre spate.degetuIui este fa'ra' importanfi. Cu vorba buni qi verific4ndu-qi propriile atitudini. pkintii vor convinge pe copil s i renunie la acest obicei. suzeta a fost considerati drept murdari qi neigienici. in ultimii ani. ataqaa la un disc sau inel de plastic. copilul exprimhdu-~i prin aceasta niqte relaiii "conflictuale" cu pkinGi s 2 . efectele negative pe eare le-ar avea asupra empfiei dentare.o procuri inci inainte de venirea nou-niscutului din maternitate. . cei superiori se deplaseazi in f a f i . dispir2nd complet. eczeme. Pentru a evita orice confuzie trebuie ~ t i uc i aproape t toii copiii iqi sug degetul sau chiar tot pumnul in perioadele de erupiie dentari. Daci ar fi s i tragem c4teva concluzii in ceea ce priveqte suptul degetului (o preocupare permanenti pentru aproape toate marnele). mulfi medici infrunti opinia de rnai sus ~iapreciazi c i suzeta este un mijloc excelent de "consolare".este maximi in primele 6 luni. ingroqiri sau excrescenie ale pielii. in secolul trecut se didea o suzeti copiilor care sufereau de colici. Se vor alege suzete cu inele sau discuri mari. Dup5 ce cade Sos. intr-o ciniii curati. s-au adus ca argumente impotriva folosirii ei. individual. Dimpotrivi. ca qi m l t e asistente de ocrotire qi de pediatrie din p r a noastri. Este o tetini fXri orificiu. Adesea. acoperiti.). rari sunt cei care continuii acest obicei dupi viirsta de doi ani. consultbnd un medic q eventual i un psiholog. dar rnai eficienti qi rnai lipsiti de riscuri este aceea de a se da suzeti sugarilor care incep si-qi sugi degetul cu "1icomie7'. eventual. Unii ~ i . ~ 2 n d copilul inceteazi si-qi sugi degetul inaintea erupiiei celei de a doua dentiiii. iar dezobi~nuirea suzet5 se face rnai uqor. acestea ar 6 urmitoarele: . Nu se va perfora suzeta. totuqi. Dupi aceasti viirsti. cu aspect verucos.0 solutie de compromis. Este rnai uqor s i se mentini curati o suzeti decL un deget. secre@ilor digestive ~i comportamentului general a1 copilului. continua b c i s i se opuni cu ind4rjire la folosirea suzetei. deoarece inghiiirea aerului poate duce la balonarea stomacului.Existi un factor de teren. mama va ciuta si-i satisfaci instinctul de sugere printr-un orar a1 meselor rnai puiin rigid qi. C4nd nu este folositi se pistreazi ca qi tetinele. inmuierea degetului in&-o soluiie amari sau iute. trebuie ciutate toate mijloacele de a-1 impiedica pe copil si-qi sugi degetul in orice moment a1 zilei. Sugarul poate suge viguros tetina.Rigiditatea orarelor. deoarece inelul o reiine intre buzele sale. . De asemenea.Dupi viirsta de un an suptul . durata prea scurti a meselor qi careniele de ingrijire sunt factorii favorizanii ai suptului degetului. riscul de a o inghiG. daca' este practicat numai inainte de a adormi. trebuie fixti. Se intiimpla ca unii copii si-qi introduci at2t de profund degetul in guri. & lumea pkin@lordin toate straturile sociale @ din toate @rile. imobilizarea coatelor. c h d s-ainceput o campanie susNut5pentru o igieni riguroasi. conformatiei maxilarelor. fn prima jumitate a secolului al XX-lea. . pericolul deform2rilor boliii palatine qi a dinillor este mai mic. incbt iqi provoaci virsituri.~ suge degetul i la culcare qi c2nd ajung la v2rsti qcolari. degetul mare devine sediul unor cr5p5turi ad2nci. Daci sugarul iqi suge degetul numai inainte de masi insearnni ci-i este foame. Suzeta va f i pistrati c4t mai curati. imediat dupi fiecare masi sau chiar intre mese. de Dintre doui rele se va alege cel rnai mic! Suzeta. favorizat de unele g r e ~ e l i fngrijire qi rnai ales carente de de afeciiune. fn plus. Daci o face regulat. pentru a nu risca s i alunece in gura copilului. Daci acest obicei se piistreazi qi dupa' 12-18 luni existi pericolul deformiidor palatine (''bolt5 ogivalii"). printr-o frecvenii rnai mare a meselor.Sugarii alimentaii la s4n iqi sug mai rar qi rnai puiin degetul.

Trecerea la 5 mese. este de ajuns s5 se r5reasc2 mesele de la 3 ore la 3 $4 . At5ta timp cft sugarul este m u l w t . De aceea. alimentatia etc. intre 6 qi 8 luni. h aceasti4 situatie se va proceda cu tact.4 ore. dup5 fiecare mas%. h astfel de situatii. la sugarii care m h h c 5 inc5 de 6 ori pe zi. nu au colici. in cursul lunii a IV-a. rnai ales fetitele. refuz5 adesea suzeta. indeosebi la cei alimentati artificial. cu colici. De la 3 la 4 luni h dezvoltarea sugarului se semnaleaz5 momente de oprire qi de reluare. 144. in caz contrar. Nu companati copilul drrrnneauaastr& un altul de -a@ ctl viirstlIiI Odce ftintii umanii este un unicat! Alimentapa fn cursul acestor luni h alimentafie nu se produc schimbhi semnificative dac5 sugarul este alimentat exclusiv la s h .) in cantit5ti crescfnde de 4-12-18 Lingurite inainte de masa a 11-a sau a IV-a. Nici la sugarii alimentafi artXcial nu se mai recornand5 introducerea sucurilor decft h sau dup5 luna a IV-a. suzeta se va folosi cft rnai de timpuriu.) Alimentafia natural& Multe mame intreab5 cum se procedeaz5 pentru a adapta secretia lactat5 cerintei mereu creschde a sugarului. Numai k ? motive serioase se poate trece la intreruperea alimentafiei naturale. Se permite folosirea suzetei la copiii nervoqi. nu-qi sug degetul. cearta. cfnd el pare rnai satisfkut. Unii. evitfndu-se mijloacele brutale. Nu se va da copilului suzeta in scopuri " preventive". Nu trebuie Ecut nimic at& timp cft sugarul este mulpmit qi creqte bine. iar manla este obligaa s5 se scoale de rnai multe ori qi s5-i dea suzeta. nu au crize de agitatie. el ajunge cu uqurinf3 s5 fie un r5sEpt.1).3. Tentativele unor p&fi de a 'Yncadra" neapirat pe copilul lor in scheme "standard" in ce priveqte greutatea. sugarul arati tot rnai pu* interes pentru suzea. sunt greqite. La al+i. ins5. 3. suzeta va fi retras5 din gur5 imediat ce sugarul se calmeaz5 sau de indaa ce adoarme. sucul de zarzavaturi (morcovi) sau fructe (mere. [lent sau rapid). ajung s5 adoarm5 cu suzeta pin5 la anii de qcoal5. majoritatea copiilor renun@ la suzea. maturatia neuropsihic5.Aproximativ jum5tate din copii nu au nevoie de suzea.Pentru a evita astfel de situapi. fn prezent qcolile pediatrice din Occident au ajuns la concluzia c5 la sugarii alimentafi natural nu este nevoie de sucuri. agitati. precum qi la cei care. omimdu-se s5 i se dea rnai ht5i dupl o singur5 mask apoi dup5 a doua. Acelqi regim alimentar al mamei qi aceeqi tehnic5 alimentar2 fac posibil5 adaptarea secretiei lactate. se poate face spontan. sugarul nu se rnai trezeqte la ultima mas5. pentru a-1 calma pe "micul tiran". Se va proceda gradat. Acfionhd prea iute sau cu asprime. Sucurile de morcovi sau de mere sunt bine tolerate. iar supa (pireul) de zarzavat cu came se introduce deabia spre sf&qitul lunii a V-a qi mijlocul lunii a VI-a (vezi tabelul 3. h funcfie de sezon qilsau regiune. La noi in p 5 o parte din medici. dac5 nu s-a f5cut p2n5 acum se va introduce. Rafia alimentarc?in 24 de ore r h h e aceeaqi in ceea ce priveqte nevoia de lichide (circa 150 mVkg carp). C M p o a t e f i in@rcat sugarul? Nu existi un termen cexist6 fix pentru inwcare. copilul poate fi traumatizat pentru multi vreme. fructe de p2dure etc. Sugarul care a avut timpul s5 se obiqnuiasc5 s5-qi sug5 degetul. bag5 degetul mare in guri qi-1 sug cu iqi l5comie timp de ore intregi. asistente de ocrotire qi p&fi sus* qi introduc sucurile de fructe mult mai devreme (6-8 s5pthiini). se pot procura in toate lunile anului. Organizatia Mondial5 a S5n5t5tii (OMS) qi pediatrii de mare . Mama va avea ins5 ca obiectiv ca folosirea suzetei s5 fie redus5 la minimum. Spre v&sta de un an. nesuporthd s5 stea nici un singur minut &5 suzeti. fip5 de fiecare dati c h d o pierde din gur5. h c e r c h d cft de precoce qi revenind mereu pentru a-1 face pe sugar s5 piard5 obiqnuinp suzetei.in trecut sugarul era al5ptat cel putin un an. batjocura. sup5 sau pireuri inainte de luna a 6-a. ironia. piersici. mama nu va face nimic. (Vezi pag.

mama va pune comprese reci pe s h i . La sugarul care c-te bine sep a t e piistra aliiptarea la unele mese piinii si chiar dupii viirsta de un an. riicit brusc ~i piistrat la frigider. Mama se resimte rnai pufin. agitafie. inainte de supt. Criteriile pentru trecerea mai tardiv5 la infkcare sunt: dacii sugarul se declarii mulfumit cu s h u l ~idacii creSte. Erii a-1 goli complet sau i ~ i stoarce sbnul putin cu mbna. uneori cu liicomie.ia art$ciala'. deoarece mama are din ce in . Este mult mai pufin costisitoare. prelungirea duratei alimentafiei naturale.Nutrilon premium. iar dacii este posibil chiar 6-9 Zuni. vksiituri. Nutricare special etc.). Remedia. pbnii se inlocuie~te respectiv5. accidentele digestive posibile ale sugarului (vksiituri. Alfi sugari renun@ ins5 rnai greu la s h 9i sug viguros chiar chnd giisesc rnai putin lapte. constituind un mijloc sigur pentru o i dezvoltare normal5 ~i pentru evitarea imbolniivirilor la sugarii din familii rnai pufin favorizate social ~i economic. sugarul va fi complet izolat de mam5. nu se taseaz5. . in mod intermitent. in zilele urmiitoare se cre9te cantitatea inlocuiti tot cu cbte 30complet suptul de la ora 60 ml. i . Re-Beba. Nan. Nu se crevte concentrafia. Laptele procurat direct de la @. Dac5. Obi~nuirea sugarului cu biberonul. fntkcarea treptati duce la disparifia secretiei lactate f5rii tulburiiri pentru mamii.rani este integral (35% gr5simi). A1imenta. Concomitent se pun comprese reci pe s h de mai multe ori pe zi. Unele mame preferii s5 Este de dorit ca orice mamii sii alZipteze cel putin 3-4 luni. Humana baby fit. nelini~te. refuzbnd biberonul. Dacii se sisteazii brusc qi total aliiptarea se procedeazii in modul urm5tor: .dac5 s h i i se inro~esc aplicii de cdteva ori pe se zi. Fiecare biberon se va pregiiti. dar sunt obligatorii o cur5fenie perfectii ~i o corectitudine riguroasii in pregiitirea dilufiilor ~i a . timp de cbteva zile ~ii ~va strhge pieptul cu un bandaj compresiv. In comeq se giisesc diferite feluri de lapte. Nu se intrerupe alimentafia pentru cii spuma se formeaz5 din nou. in zilele urm5toare se inlocuie~te fiecare zi cbte o mas5 sau cu cantitiifi in mici la fiecare masii. Dacii apar tulburiiri digestive (diaree. Se constat5 cii in a 2-a . Morinaga. in luna a IV-a persist5 adesea colicile (manifestate prin plbnsete. Altiidat5 al5ptarea era o necesitate. de fiecare dat5 inainte de folosire. Dac5 aceasta simte o tensiune in s h qi putinii durere poate sii pun5 sugarul s5 tragii pufin din sbn. va reduce consumul de lichide. supturi cu intreruperi). lips5 de pofti de mbncare. iar sugarul se o b i ~ n u i e ~ rnai uSor cu te biberonul. Aptamill.renunfarea la sbn se face mai lent sau se ambnii. Dac5 sugarul a primit 9i tolerat laptele din biberon la o masii de lapte.). comprese reci. fkii incidente majore. laptele nu mai trebuie diluat. indembnare etc.a 3-a siiptimbnii sugarul nici nu mai dore~te sbnul. mensurile vor fi rase cu cutitul. va lua cbte 3-6 tablete de antipirini pe zi. In prima zi se introduc la una din mese. ci numai o corectare a tehnicii de alimentare (gbtul biberonului sii fie plin cu aer. inlocuirea shului se face in primele 4 luni de via$ cu produse de lapte "de inceput": Adaptat (Re-Aptamil. Se preparii dupii recomandirile imprimate pe cutie. la nevoie. pe cbt posibil. incidente care nu necesitii schimbarea laptelui. in biberon apar bii~icide spumii. Acordarea de concediu pl5tit timp de doi ani pentru creSterea copilului favorizeaz5. trebuie fiert imediat.medicul poate indica un tratament hormonal. in aceasd lung sugarul suge cu putere. inapetenfii). Pre-Humana). Beba. folosirii adaosurilor. Milumil 1 etc. Alimentatia cu lapte de vaca' diluat ~iimbogiifit cu zahk ~i de dorit cu fin5 de cereale. temperatura laptelui constanti la toate mesele. dac5 mama are timp s5 al5pteze la toate mesele. diaree) sunt reduse printr-un astfel de procedeu. printre altele. va lua intr-o sear5 un purgativ salin. cu o "formul5" de lapte (Similac. . Cuno~tinfele actuale privind proprietatea diverselor produse dietetice au redus motivele de ingrijorare. Se va folosi numai lapte pasteurizat integral ( 3 3 g la 100 ml lapte). calm. dac5 este posibil. Se recomandii ca renunprea la aliiptare sii se facii treptat in decurs de 1-3 s5pthbni. 30 ml din unul din preparatele de mai sus. se va folosi lapte degresat (I$%).Sugarul (de la 1 lunii la 12 luni) prestigiu recomandii menfinerea al5ptirii cbt rnai mult ( ~peste un an!).) sau de durat5 (Milupa 1. fir5 gluten ~i cu ulei de floarea-soarelui se poate face din luna a IV-a. deoarece n e c u n o a ~ t e r e aunei alimentafii corecte f5cea periculoasii infircarea timpurie. Este bine sii nu se schimbe produsul de lapte cu care s-a inceput.se va intrerupe punerea la sbn. ce rnai pufin lapte.

Sunt necesare o cratifa pentru fierberea laptelui (de dorit cratifa special%. Uleiul se pune la sfkqit. Biberoanele se pun intr-un vas cu ap8 qi cu cuburi de gheata. ci numai lactozii) se renunla la zahiir sau se poate adiiuga in loc de zahiir Iactoz3 ( " z a h h l laptelui") sau dexh-in-maltoz8. h special vitamine. fn dulap se va fixa un spa$u special pentru toate vasele copilului. De asemenea. D a c i sugarul nu este obiqnuit cu gustul dulce (laptele de mama qi preparatele adaptate nu contin zahik. care va fi amestecat bine timp de o jumiitate de minut. o o lingurip cu coada Iunga ~i 6 biberoane qi accesorii (dulap. treptat se lass qi pulpa de mere ajungiindu-se la "mere rase" qi . pentru c3 rnicrobii se inmultesc.4 g% (o linguri@ rasi) z a h 5 qi eventual 2. focui s i fie moale. imediat dup3 implinirea viirstei de 3 luni. Diversificarea prea timpurie se insoteqte la mul$ sugari de reactii alergice. Diversiflcarea alirnentafiei.f%na de cereale (orez sau porumb).). Laptele. Cerealele detennina crevterea sugarului prin tngro~area fesutului grssos (nu prin creqterea muqchilor qi a vaselor!). fntr-o crati@ se pune putin5 ap3 c&ldup.5% fain% de cereale far8 gluten (orez. De aceea se foloseqte cu prudent%. lapte (213) qi z a h h l (cLe o lingurig la fiecare sutA de grarne). Subliniem din nou cB pregiitirea laptelui pentru sugar trebuie s i se faci cu deosebiti atenfie: miiinile se spala bine cu siipun. & general. n Aqadar. cratip rnai mica un tel. zahiml qi Bina se fierb impreunri. De subliniat ca in primele luni de viala sugarul nu trebuie sB fie alimentat cu cereale cu gluten (numai orezul ~i porumbul nu contin gluten). adaosul unor cereale se insoteqte de o creqtere supraponderalii. porumb) qi 1. Ultimele au rolul. numai la sugarii alimentati "artificial" se poate introduce. a altor nutrimente (fructe.pregateasca dintr-o data pentru 2-4 mese. Nu se recomanda mierea de albine care poate produce scaune moi. printre altele. in lips%. Aceasta face ca gr%similedin laptele de vacg (fiind gr&imi saturate qi polinesaturate. Se prepard astfel: 2 p%{i lapte integral (3. mas5. se amesteca bine cu o lingurita qi se pune la foc mic piing se resuspend%totul. cocoloa~e. piin3 mama capat5 ulei indemiinare. nu trebuie tinut5 mai mult timp in camera. zarzamturi. diferite de cele din laptele de mama qi din produsele adaptate) s3 fie rnai bine tolerate qi digerate. Cum se prega'te~te. care au ca efect scaune moi qi mai numeroase. De subliniat cB lactoza produce fermenta$i in intestinul sugarului. o parte ap8. Nest16 etc. pregstite din timp. s k r i minerale qi substanfe de balast ("fibre" sau celulozii). rar qi rnai ales la sugarii cu constipatie. Sistemul s h digestiv nu este h c 8 pregitit pentru sarcina de a primi qi folosi alte alimente. In spe@laptele preparat. Peste acest amestec se adauga ap2 (113). de a regla functiile tubului digestiv qi de a stimula treptat sugarul s3 mestece. La inceput.5 g% ulei (floarea-soarelui. porumb qilsau tapioca.cu dublu perete de o p l sau sm&lilfuit5). Daca nu se respect5 curiifenia qi nu se preggteqte laptele corect se ajunge la diaree. biberoane microbi qi vase foarte curate folosite numai pentru alimentatia sugarului. sucul de fructe. pe liinga lapte (matern sau alt lapte). Aqa cum am ariitat mai inainte se prefer5 sucul de morcovi sau de mere. in jgheabul rkiitoarei fn care se colecteazii sucul de mere. deoarece predispun sau chiar se fnsotescde reacpi alergice. Prin diversificare se Entelege introdueerea ?n k a n a sugarului. Cu v&sta. Pe de altA parte. nu se rnai recomanda piing la v s s t a de 6 luni decL Binurile gluten . care se pastreazs in frigider. se poate prepara ciitva timp $i sau Sing. in prezent. sugarul are nevoie qi de alte substante. aragaz etc. laptele r h a s in biberon nu se rnai pastreaza pentru a fi dat sugarului la masa urmiitoare. Acest amestec gata preparat se imparte in atiitea porfii ciite mese primeqte sugarul in 24 de ore qi se pun in tot atiitea biberoane curate. came etc. tulburiri & somn qi chiar o oarecare lentoare E dezvoltarea motricitii$i.5%0 grgsimi). Hrana sugarului.cu o lingurs. porumb). in primele luni de via@organismul sugarului este capabil sB se hriineasca numai cu lapte. Dupa aceea se lass 6 se raceasca qi se adaug2 uleiul. frigider. ci va fi aruncat sau va fi consumat imediat de un alt membru a1 familiei. Este sigur c3 de abia in a doua jumstate a primului an de via$ functiile aparatului digestiv qi metabolismului sunt maturizate pentru digestia qi transformarile metabolite ale altor alimente. predispune la carii ~iuneori este p d t o a r e de microbi.). o mensurs. Subliniem inca o dat5: adaosul de zahiir nu se pune direct in ap3 fierbinte. iar in timpul fierberii s i se amestece bine cu un tel sau. iar masa pe care se pregsteqte biberonul va fi spZat5 de rnai multe ori pe zi. Totul se pune la un foc mode qi fn 'nmp ce fierbe se amesteca bine cu un tel sau cu o lingurg.orez. de incetinirea creqterii in greutate qi de tulbur&-i digestive. ceea ce constituie un risc daca laptele respectiv nu se pastreaza in frigider.

pentru distrugerea insectelor). piersici. Daci sugarul primevte greu sucul respectiv se va impiirti in porfii rnai mici ~i se va da inaintea meselor. Nu se va foqa sugarul s i primeasci un anumit suc. pentru ciiteva secunde. prune. Treptat sucurile se inlocuiesc cu pulpa de fructe (mere. tomatele. d) starea economic5 vi regiunea unde domiciliazii familia. impresioneazi pe unele mame. fructele se spali in mai multe ape qi se opiiresc. ca o c o c o a ~ i care . eritem fesier intens). Pe Iiingi faptul ci-vi fine capul. Insistiim asupra faptului c i in prezent se socotevte c i introducerea altor alimente este necesari mult rnai trirziu. merele. c) anotimpul. b) gustul (daci-1 primevte cu pl5cere). La sugarul alimentat natural. La nevoie se dilueaz5 cu a p i fiarti vi riciti. Rkiitoarea de sticl$ presa electrid. Tine capul pe linia medianit. Din cele observate la noi in far5. Dupi adrninistrarea de sucuri de fructe mulfi sugari fac un eritem fesier rnai mult sau rnai putin persistent (mai ales dupi portocale). intr-o strecuritoare care se scufundi. bine destins. Dezvoltareu motorie continu2 s i progreseze de la cap spre extremititi. htr-o cratiF cu ap3 fierbinte. deoarece sugarii nu au nevoie de diversitate. dar cu o curburi a spatelui. E tot cursul n anului se poate incerca sucul de Iimiiie vi de portocale (ultimul poate provoca alergii cutanate. sugarul ivi poate schimba pozitia cu u p r i n p . Autorii americani contraindid sucul de portocale. fiind alergogen. dar se intoarce preferenfial spre una din p Q i . Este bine ca sucurile s i nu se indulceasci cu zahiir sau miere deoarece scad resorbtia qi utilizarea vitaminelor. S i nu se uite niciodati cii progresele greutiifii sunt foarte diferite de la un sugar la celilalt. morcovii. coacize. Se adrninistreazi inainte de masa a 11-a saulqi a IV-a. La cei anemici sunt foarte indicate sucul vi pulpa de piersici. este de 140-175 g. merele vi bananele prezinti avantajul c i se pot da treptat vi cu pulpa (mere sau morcovi rase sau mixate) ~i se gisesc in toate anotimpurile. Sucurile de cireve. . tinand capul aproape vertical. Criteriile de alegere a sucurilor defiucte la sugari sunt: a ) toleranpdigestivii (diaree. rar 3 cm. colici. respectiv 600-750 g pe lung. tomate. tifonul. Participi la manevra de ridicare. g) tendinta la diaree sau la constipafie: la cei constipati se prefer5 sucul de portocale. inainte de preparare.apoi la pulpa de banane. e) educatia sanitarii a mamei (o mami certat5 cu legile curifeniei va determina odati cu administrarea sucurilor de fructe vi imbolnivirea sugarului). efectele secundare survenite dupi folosirea sucului de portocale sunt eritemul fesier qi/sau inrnulfirea scaunelor. citricele. Se administreazi fie cu lingurifa. Cre~terea incepe s5 incetineasci media s i p t h 2 n a l i . laptele de mami acoperi toate nevoile piini la 6 luni. Se apuci cu destuli siguranfi de miiinile adultului qi participii la ridicarea pe qezut. in strat subfire.pentru o durati scurt2 de timp. Creyterea yi dezvoltarea psihomotorie Cre~terea. fie cu biberonul. scaune moi. afinele. f) durata cat se gisevte pe piafii un fruct (la noi sunt de preferat morcovii. El se @ne singur. sucul de portocale se insofevte rar de reacfii alergice. caise. care au o cantitate rnai mare de fier. mama se va spiila pe m2ini cu apii vi s5pun. struguri sunt rnai laxative. in lunile de var5 se dau ~i alte sucuri . banane). in mod coordonat. Zncidentele legate de administrarea sucurilor de fiucte. sugarul il vi intoarce de la dreapta la stiinga. Degetele de la miiini sunt deschise. de obicei din grupul parationului. h) confinutul in vitamine. a) Culcat pe spate. ci de uniformitate in alimentatie). La sugarul care primeqte greu sucul de fructe se dilueazi cu a p i cildufi vi se d i in poqii rnai mici.de cipquni. Sucul se va prepara din fructe sau zarzavaturi proaspete. eriteme). zmeuri. Cbtiirirea se va face tot s5ptimiinal. pere. chiar de struguri sau pere. vasele in care se colecteazi sucul de fructe vor fi intr-o stare de perfecti curitenie. Pentru evitarea infecfiilor qi a intoxicafiei cu substanfe insectofungicide (se ?tie c i plantele se trateaz5 cu substanfe chimice. Morcovii.uvor sprijinit de un umiir . La introducerea supei sau pireului de morcovi se reduce sau chiar se suprimi sucul de morcovi pentru a nu se produce carotinemie (ingiilbenirea pielii). Sucul de cipquni produce urticarie la unii copii. Sugarul poate sta pe spate in pozifie sirnetrid. Creqterea in lungime este de 2. La noi in m i . La sfilrqitul lunii a patra poate sta in qezut . la cei cu tendinti la diaree: merele. Opiirirea se poate efectua puniind fructele. cand este purtat in brafe. viqine. b) Mdinile sunt aduse pe linia mediani yi sunt urmk-ite cu privirea.

Poate fi lini~tit vorbit.7 . Observii cu atentie fefele celor care-1 privesc. Modularea vocii este bine diferentiat5. Dacii mama plimbii un obiect lucios (ochelari) la o distantii de 20-30 cm sugarul il urmiire~tecu privirea in toate directiile: la dreapta. Sugarul poate apuca un obiect. Rfide zgomotos cfind este gfidilat. Recunoa~te pe mamii.manifesd preferinta pentru unele din ~ i ele (cfintece. se rnai uit5 intermitent cruci~. Contactul social. fixate in fa@. deoarece stie din "experientii" ce inseamnii aceste pregitiri. Sugarul poate fixa bine cu privirea obiecte ~i le urmiire~te dincolo de linia median5 mi~cfind capul. dar de cele rnai multe ori. F'rive~te. insii. Auzul ~i loc~lizat-ea zgomotelor. inclinate in afarii. Se manifest3 rnai rapid ~i rnai "dirijat" la prezenta mamei. este Schiteazii mi~ctiride tfir2re. Dacii este apucat ~i tras in sus de mfiini. Personalitatea sugarului se dezvoltii. Rfide prietenos si nu face deosebire intre persoanele striiine ~i rude. acest progres apare rnai tfirziu. Cfiteodad se disting schitiiri ale vocalelor "e". Observii. Limbajul. Urmiirind cum ii pregiite~temasa. i i dii drumul indmpliitor. Dacii este luat de mfiini sau de picioare. aceasta constituie un stimul important. neintentionat. c) Membrele inferioare sunt in rotatie externii.A~ezat burt5. Cu buzele ~i cu limba el cerceteazii alciituirea obiectelor. mai ales prin prin luat in brate (contactul cu pielea mamei. observfind-o si gfingurind de multe ori. Respecdnd somnul ~ilini~tea sugarului. il tine strfins ~i il miscii odatii cu mfina. sugarul i ~exprimii bucuria mai mult i decfit prin zfimbet. Se intoarce spre sursa de zgomote. dar din cfind in cfind ii tine ~i intin~i. care devin organ de cunoqtere. mfingfiieri pe frunte). "a" sau care s e a m h i cu "u". in sus ~iin jos. la sdnga. mdngfiieri. muzicii).yi mi~carea globilor oculari. se sprijinl pe antebrate situate in fa@ pe ~i poate privi lateral. Sugarul se joacii cu sunetele. il repetii. genunchii sunt incii in flexie. Mi~ciirilede apucare sunt incii necoordonate. i ~ va manifesta i bucuria sau neriibdarea. incearcii ~i sii obfinii ce vrea prin plfins. Examinarea se face cu sugarul culcat pe spate. e) A~ezatpe spate. h g u r e ~ t echiuie spontan.Culcat pe spate. cu atentie ce se i n t h p l i i cu mfina lui ~i cu obiectul ~i incearcii sii repete "figura" cu ajutorul mamei. Reactioneazii negativ cfind este liisat singur. vocea mamei. ~i mamii). Se joacii cu mfiinile ~iincearcii sii ducii totul la gurii. pedaleazii alternant. Sugsrul iqi introduce degetele in gurii ~i le suge. 3. "s" ori englezescul "th". Se bucurii de propriu-i "ciripit". devine lini~tit atent. Dacii i se vorbe~te bine ~i este mfingfiiat. 3. Participii cu vioiciune la tot ce se mi~cii se hdmplii ~i in jur. Gfinguritul devine din ce in ce mai expresiv ~i rnai variat. Fig. cu genunchii usor indoiti. "f'. pedalrind. Mi~ca'rile ~i globilor oculari sunt coordonate. sugaml trecut de 3 luni se joacg cu mhinile ("le-a descoperit"). Incepe sii deosebeascii diferite cditii$ Supraveghere ~i ingrijiri Prezenp tata'lui trebuie sii se facii simfid in mod treptat in via@ sugarului. inaltii capul Brii efort ~i priveqte inainte sau lateral. cgdura ~i compresiunea corpului. c g . Fig. intinderea trunchiului ~i ~oldului rnai avansad. care are o bun5 mobilitate. tad1 va sta rnai mult 18ngii sugar. Scoate sunete care seamiin3cu rfisul. in acela~i timp ridicii qi intinde membrele inferioare.Mama $i copitul de sunete ~ i . urmiire~te fixeazii pe examinator (medic. d) Ajezatpe burta'. sugarul participii la aceastii m i ~ c a r e~i controleazii bine capul. Membrele inferioare se mi@ mult. dupii sentimentele pe care le exprimii. Gcfindu-1 pe sugar con~tientde corpul siiu ~i de el insu~i. Picioarele sunt indoite din articulatia gleznei. De acum sugarul se sprijinii cu sigurantii pe antebrate.6 . va inviita . Apucarea. Sugarul zfimbe~te h d i se vorbe~te. Vederea . Sugarul devine atent la zgoinote.

Ce seface dacci sugarul se dezvoltci mai incet decdt i normal. daci nu li s-ar atrage atentia. aSa cum am mai spus.Deasupra scutecului absorbant ("Pampers") ~i peste c?imq2i. fnfciFatulsugarului mare. Cu numeroase incerciki. scutecele incep si-1 incomodeze: sugarul are nevoie de libertate in rni~ciki. s i intindi m2na qi s i apuce o jucirie. regula ~inu excepfia.). $i toati viafa va fi astfel. Fiecare copil are propriile sale "performanfe" ~i"schema sa personali" de dezvoltare. deoarece corpul lui. SomnuZ de noapte este acum mai ad2nc ~i far2 intrerupere. Dupi cum am rnai spus. Abaterile de la mediu sunt. f i r i diversificare. De asemenea. s-a pus la dispozifia mamelor un chilot ce face corp cu o c k i ~ u fcu mineci scurti i v2nduti sub denumirea englezeasci BODYS. Familia are datoria si-1 stimuleze cu dragoste $i ribdare. c h d sugarul incepe sii pedaleze. pe de alti parte. I se va lisa timpul necesar pentru evolufie. i performanfe sau "rSm2neri in urmi". Fiecare fiinfi umani este o individualitate aparte. Pentru sugarii din mediul urban cea rnai convenabili formuli in acest moment este menfinerea chilofilor impermeabili ("Pampers") ~iimbricarea cu pantalonqi special confecfionafi sau salopeti. durabile ~i adaptate la sezon.sugarul poate fi imbrgcat cu o salopet?i. diferiti de tofi ceilalfi sugari. de fapt. La cei hrinifi artificial se pot produce produse de continuare (Milu147 . precum ~i de modul cum $tie familia s5 se ocupe de copil. in timpul zilei sugarul are i n c i patru perioade de sornn: doui dirnineap ~idoui dupi-amiaza. Pikinfii nu trebuie s i devini neribditori daci sugarul nu a realizat una sau alta din treptele de dezvoltare expuse. La scurt timp dupi naStere. Daci pirinfii i ~ fac probleme de acest fel se va consulta medicul. Pentru un adult. temperaturi sau prilej (stat in casi. care are loc continuu. . dupi siptimiini de incercare. Perioadele de veghe sunt rnai lungi ~i rnai active. 3. cu mkirni corespunzitoare. se schimba tehnica de infiqat. Se vor alege cele din fesituri de bumbac. nu mai este ameninfat at2t de mult de ricire. Fiecare copil i ~are propriul siu ritm de maturafie. Dupci vdrsta de 3-4 luni.si-l fini in brafe. De la 4 la 5 luni Una din cele mai mari bucurii tr5iti de pirinfi este urmirirea dezvoltirii sugarului. Peste aceasta se adaugi obiecte de imbric5minte in funcfie de anotimp. Fig.8 A. perfecfion2ndu-~i treptat capacitatea de termoreglare. Particip5 la baia zilnici. caracteristice temperamentului ~i structurii lui. ce nu se poate pune in tiparul unei scheme de dezvoltare normali. unele e~ecuri mici succese ~i se ajunge s i se inregistreze trepte noi de dezvoltare. va incerca si-1 cunoasci. Unii sugari se dezvolti mai rapid ~i alfii rnai incet. Nu trebuie s i se uite cii fiecare sugar se dezvolti diferit. plimbarea de sears cu c b c i o r u l este bine s5 fie %cut5 de tat5. progresele sugarului par at2t de simple. 3. nu mai este necesar ca sugarul s i fie imbricat prea gros. Medicul pediatru care a urmikit sugarul de la na9tere este cel rnai in m i s u r i s i se pronunfe in aceste probleme. fiiri a tinde s i obfini cu foqa ce consideri a fi normal. Prematurii ~i sugarii bolnivicio~i se dezvolti rnai incet. Pentru sugar este ins5 o a d e v ~ a t performanfi daca i reuSeSte. Unele modificiri in dezvoltarea nervoasi a sugarului nici nu ar fi sesizate de pirinfi. sugarul devine o mic8 personalitate.4. inc2t le consider5 de la sine infelese. Pe de o parte. usor de imbricat. in ultimul timp. copilul "normal" sau "mediu" (~ablon) nu exists in realitate. Alimentatia La sugarii alimentafi natural se continua cu acela~i numir de mese. dezvoltarea este in funcfie de factorul ereditar. plimbare etc.

fructele se taie $i se paseazi printr-o siti sau prin mixer. care se dilueazA la incepat cu ceai de plante neindulcit (chimen. Mulfi sugari renun@ spontan la una din mese. majoritatea sugarilor nu agreeazi varia$iile de fructe $i de mediu. pe Iiing3 lapte. zmeurk &ne. determini aparitia de scaune mai moi. laptele de vaci diluat qi cu adaosuri. Se pot da Er3 nici o teami. la noi in fari se folosesc morcovii $i ro~iile. Se da' inaintea mesei propriu-zise.). Tentativele rigide de a menGne orarul de 5 mese. presii de fructe sau un 0 mixer simplifici mult munca mamei. dts consiste~tta ciulamalei. in timp ce la masa a III-a f"pr2nz") se incepe lntroducerea de supi. Se pot folosi banane bine coapte (cu coaja galbeni). La vksta de 3-4 luni se pot da "pireurile" de nlorcovi.' La masa a doua se va trece la pulpa de fructe . De aceea. Sepot folosi conserve deji-ucre? Pireurile de fructe special preparate pentru sugari sunt foarte comod de folosit. Daci sugarul este maturat pentru a inghiti alimente mai consistente $i daci este flimiind il prime~te mai bine.a una din mesele de lapte. se p a t e trece la lapte cu ccreale ("Brei"). Ma'rul pas se dilueazi la inceput cu sucul care se scurge in jgheabul de la marginea rizitoarei de sticli. La sugarul alimentat artificial la aceasti v k s t i . cu La inceput. Bananele sunt tot atiit de bune ca $i merele. Se incepe cu o lingurith qi se creste in ciiteva zile la 8-20 de lingurite (40-100 g). Dupi ce se stabile~te toleranpi fati de noul fruct. Oztroducerea supei bireului) de zarznvat cu came. banane). mentin tot 6 mese in 24 de ore. Unii medici recomandi s i se introduci o mas6 de zarzavaturi. strugurii (diaree) $i cip. b) timpul pe care mama il are la dispozifie pentru a se ocupa de preghirea acestei mese. Cu piudenti se pot da perele. se . Dintre zarzavaturi. daci sugarul primeste 5 mese in 24 de ore $i de circa 200 ml daci primeqte numai 4 mese. Dacii se incepe cu un fruct nou se ofer3 la inceput o cantitate mici (o lingurifi). piersici. toate fructele. a ) Numa'rul meselor. coacize. de la sucurile de fructe se poate trece la pulpa de h c t e (mere. pepenii qi cireqele. b) Ratia va fi de 150-180 ml la fiecare m a g . Dupi ce un sugar a invifat s i inghitii este important ca alimentul oferit s i fie primit cu plicere.mil 2. menfinbdu-se numai laptele $i adaosul de fructe sub formi de pireuri (mere rase. fie se adaugh cereale la lapte la Tnceput de consistent5 fluidZ vi apoi rnai vgscos. fie c:u un produs diri comeq de lapte cu cereale $sau fructe. in afar5 de mere care se rad. Se vor folosi numai mere de bung calitate (de preferat mere Jonathan. poate fi inceputii la bfiirqitul lunii a 5-a vi nu mai devreme la sugarii alimentati artificial si care cresc bine in greutate. Sugarul a dobindit capacitatea I L. Golden sau deliciosul de Voineqti) bine coapte. zja cum fac multe mame) pentni ca sugarul s i primeasci rnai bine masa de priinz. spre nedumerirea $i chiar nelini~tea unor mame.. La sugarii debili. Nan etc. la cei g r a ~ i ( p i s t o ~ icu t e n d i n f i la obezitate) se va evita introducerea de Ginoase.). La mesele de dupi-amiazi se continui cu laptele. Adaosul de fructe se fixeazz in functie de: a ) ora la care sugarul cste flimiind. mere sau banane. pulpa de banane se sfiriimj $i se bate cu o lingurifi piing se formeazi o pasti omogeni. pentru inceput. la "miincicio~ii"s i n h o ~ idaci doresc. La sugarii s i n i t o ~ i care se dezvold bine se menfin cinci mese pe zi. in afari Be mere $i de banane. fini. la nevoie. care au celulozi rnai putin5 gi aciditate redusi. cu api fiarti $i riciti sau cu suc de portocale pentru a u p r a mestecatul $i inghititul. c) Di~er~iJicarea alimentafiei. noul aliment se d i ca adaos la masa de lapte de la ora 10. ora cea rnai potriviti este ora 10 dimineafa (a doua masi) $i mai pufin orele 16-17. Aceasti masii va ti rnai pu@nconsistenti t%d adaosuri (de biscuiti sau de br%z5 de vaci. acesta poate fi dat alternativ cu altele pentru care s-a stabilit anterior toleranta. altfel. deoarece pot declan~a dureri abdominale silsau diaree. banane). Preferi uniformitatea! La multi sugari. Din practici. trezind sugarul noaptea sau diindu-i s5 tragi din biberon in somn sunt gre~ite.mere rase sau banane. banane. foqtii prematuri. fragi. Pe cutiile conservelor respective este obligatolie precizarea: "pentru sugari" yi viirsta de la care se pot da %i riscuri. Nutrilon plus etc. nu se indulce~te sirop de zahir. In rezumat: rnasa de dimineafa' vi cea de seara' r i m h in continuare de lapte praf de durati partial adaptat sau. De asemenea. De obicei insi. Fructe care nu se dau l sugal: Nu sunt recomandate a prunele. caise. pireul de ma"r crud ras sau mn'r copt este ce! rnai potrivit. de brei. distrofici $i convalescenfi se pot da 6 sau chiar 7 mese pe zi. folosind o linguriti de material plastic sau de metal inoxidabil cu viirful rotund. C e j h c t e noi se pot da sugarului ~i sub ce forma'? h functie de sezon $i de toleranfa digestivi a sugarului se pot da: mere. .) sau in formulele folosite anterior (Similac.junile (urticarie). Se crevte treptat cantitatea ~i se d i acelasi fruct timp de 4-5 zile. anason etc. dar sunt rnai scumpe.

D a d se incearc5 cu r5bdare vi se repet5 mereu acest lucru. Se bcepe cu o consisteny5 foarte m i d .Plan de alimentatie pentru copilul in@cat in primul an de via@ Dupg recomandSirile Comisiei de alimentarie a SocieGtii elvefiene de Pediatrie (Schweizensche Geselschaft fiir Pgiatrie. consistenfa primului aliment se adapteaz5 vdrstei.3. pdn5 se obivnuie~te cu noul mod de a m b c a . s5ruri minerale vi celuloz5 ("fibre"). Pdn5 atunci va primi doar suc sau pulp5 de fructe. De asemenea. La inceput este foarte neindembatic (il proiecteaz5 afar5 cu limba. Sugarul va f i ajutat s5 se obivnuiasc5 cu gustul qi consistenla noului aliment. a c k e i consistenf5 va crevte treptat ajungbd la aceea de pireu. Mama se poate aqtepta ca.) de a le inghiti $i digera. capacitigi lui de a transports spre baza lirnbii ~ia inghifi alimente solide. amestec de cereale 1. la inceput. gradului de maturalie a sugarului.fn plus.zahr.8 B . sugarul va reuvi in curdnd s5 refin5 ceva din noul aliment.~ u g m(de l 1 run&l 12 lung l a a Lapte adaptat I"""' i Lapte papal adaptat Lapte de contmuare Lapte de vacl . . Dac5 dup5 cdteva tentative nu se obfine nici un progres. Zarzavaturile aduc vitamine. 2 . Prin consistenfa lo1 sunt mai "s5~ioase". se renun@ vi se reincepe dup5 2-3 s5ptimdni. Alimentul nou se d5 incet qi cu r5bdare. Introducerea unei mese cu alimente solide reprezint5 pentru mam5 vi sugar o schimbare substanfial5. Fig. ci se d5 dintr-odati supa de legume mixati sau trecud prin sit5 (la fnceput numai morcov. la sugarii care au o crevtere in greutate necorespunziitoare nu se introduce "supa" pentru c5 are o valoare caloric5 mai m i d decdt orice produs lactat. La sugarul alimentat natural diversijicarea nu e necesara' decdt dupa' vdrsta de 5-6 luni. Mama nu trebuie s5-vi piard5 curajul! Insist5m. Nu se incepe ca pe vrernuri cdnd se da supa "strecurat?. sugarul s5 scoati aproape totul din gur5. sugarul se obivnuievte s5 m b b c e cu lingurip. apoi vi cartof). pe care o folose~te pentru supt) vi devine ca ner5bd5tor. apoi alimentul respectiv se ingroav5 treptat. 3. El invaf5 numai treptat s5 duc5 alimentul de la v&ful c5tre baza limbii.

La sugarii care au tendin@ la constipafie sau la obezitate. Brown and Co. ci pentru c i astfel se impline~te sarcini educativi importanti: se reso pecti individualitatea f i e c h i copil.8 C se desprind urm5toarele: in Europa (Germania. Boston. Se va avea in vedere c i anumite preferinte sau repulsii sunt posibile in cadrul unui comportament I Din figurile 3.care combat diareea . Daci se d i sugarului sansa de a .. alimentar qi acest lucru va fi respectat. pentru a nu fierbe in sec. 1985. 1 Dup5 Frarnkelts D. 3. Se aleg 4-5 morcovi de buni calitate de mikime mijlocie. c i alimentafia lui ii este specific5 lui qi acest lucru este valabil qi in alte domenii de educafie. galbenu$ de ou qi iaurt sau brgnza de vaci.) diversificarea se face cu introducerea in ordine de fructe. 2-3 cartofi.~descoperi acum unele preferinte i i alimentare. Rigiditatea dogmatic5 ~i forfarea sugarului au dus la cele mai multe anorexii (lipsi de pofti de mdncare) psihice la virsta de sugar si la tulburiki de comportament la copilul mai mare. daci sugarul refuzi un anumit pireu de zarzavaturi sau fructe el nu va fi foqat. La cei cu tendinG la constipafie se introduc de la inceput ~i cartofii. legume. Se resuspend5 morcovii ~i cartofii in apa de fierbere. finindu-se seama de gusturile qi modul cum accept5 fiecare sugar modificikile alimentafiei. se adaugii nu prea multi a p i si se fierbe pin5 ce zarzavatul se s f i r h i i usor. Deci. piure de zarzavat. La inceput se fierb numai morcovii (foarte bine tolerafi de orice sugar. fructe. cind va f mai mare..8 C . Se trec printr-o sit5 deasi sau se mixeazi numai morcovii ~i ceva rnai tirziu cartofii. in timp ce in SUA ordinea introducerii de alimente noi este: cereale. se completeazi mereu.: Manual of Pediatric Nutrition. Trecerea se va face treptat. came ~i ou. Little. Daci apa scade prea mult.Introducerea alimentelor solide la sugar. Joiies E. came. supa de zarzavat se va introduce mai timpuriu.8 B $i 3. se spa15 si se curifi bine. La . Nu intimplitor. se va constata. 1 ridicini de p5trunje1. Familia este poate mirati de faptul c5 acordim aGta importanti gusturilor ~i reacfiilor individuale ale sugarului. Supa se prepari pornind de la fiertura de legume. Elvetia etc.~i multe siruri minerale ~i vitamine) ~i foarte putini albituri (pitrunjel sau felini). deoarece confin pectine . Mama trebuie s i aibi ribdarea qi indeminarea necesare atunci cind aduce ceva nou in alimentafia sugarului si in viafa lui in general.Mama $I capiluf Fig.

foi verzi). De la inceput aceasti sup: poate fi imbogititi cu 1-2 misuri rase din laptele praf cu care este alimentat sugarul. Nu este necesar s i se introduci de la inceput supa de came ("bulionul"). Este bine s i se faci. "pireul" poate fi predominant de cartofi sau numai de cartofi pe care.2 misuri de lapte adaptat sau partial adaptat. Se folosesc numai o u i proaspete. in a doua ~i in a treia zi un gilbenuq Entreg. Nu se pun alimente fierte alituri de cele crude. Suntem de phere ca la inceput supa s i se prepare cu mai multe zarzavaturi. in prima zi se va adiuga un sfert. Durata pistriirii se fixeazi confonn indicatiilor din prospectul congelatorului.Acest adaos face ca sugarul s i primease5 mai usor supa qi in acela~i timp s i crease5 valoarea caloric5 a mesei respective. singurul care acoperi nevoile nutritive ale sugarului inai mare. Carnea crud2 qi pe~telese pun pe o farfurie pentru ca zeama s i nu se scurgi pe raftul inferior. fn siptimsna a treia. cumpirituri dese qi s i nu se pistreze prea multi vreme. Pentru iarni eel mai bun procedeu de conservare a alimentelor il constituie congelatorul. acestea se pol pasa amestecate in sup: (cartofi.3 lingurife de came mixati sau fin tocat5 de pas5re sau m2nzat Sriptrimrina a Ill-a: 150-180 ml: . Alimentele nu se pistreazi peste termenul recomandat de fabricant. microbi existi ~i pericolul infestirii cu substante insectofungicide. apoi 112 ~i la de sf%@ 1 gilbenuq intreg). in decurs de qapte zile se va introduce carnea de pasire sau de viti tiiniri (miinzat).112 . pe ciit posibil. Carnea procurat5 (proaspiti.8 C pag.112 . La sugarii care prefer2 s i miniince numai din biberon. fierte bine qi se ia numai gilbenuqul. fn loc de pireu de zarzavat la sugarii cu crestere ponderali subnormali se p a t e kcepe cu lapte cu cereale: vezi fig.112 morcovi trecufi prin sits. tomate. sau cereale fir2 gluten (orez). zb&cite.113 api de fierbere . dar s i se treac5 prin sit2 numai cartofi si/sau morcovi. La inceput carnea se fierbe separat. se inveleqte fiecare in pungi mici de plastic qi se pistreazi in congelator. morcovi.eventual 1 .1. Alimentele se pa'streaza' in ambalaje curate qi inchise in frigider sau congelator.3 ori gilbenu~ ou (la inceput 114. ci supa de zarzavat la care se adaugi carnea fiartii qi mixati. Se eviti fiuctele qi zarzavaturile ofilite. Obiectivul permanent in prepararea si administrarea acestei mese este s i se treaci cst de cursnd de la sup2 lapireu. alterate.213 zarzavat pasat (morcovi ~ilsau cartofi) . 3. . de obicei. gulii. unii sugari nu agree& insi zarzavahlrile cu anumite arome. daci sugarul a ajuns s i minsnce ~i alte zarzavaturi. dovlecei. cartofi (114) eventual se imbogzfe~te 1-2 m2suri de lapte cu instant sau cu 112 linguritii de ulei sau cu f5in5 de cereale fiiri gluten.4 . La inceput sunt suficiente 2-3 lingurite care se introduc de 4 ori pe siptimiini. - Nu se sareaza Sa'pta'mcina a 11-a: 100-150 ml: . Cumpirarea alimentelor. din doui in doui zile. telin5 sau pistiirnac). boabe de maz&-e verde.2 misuri rase de lapte instant (adaptat sail partial adaptat) sau de cereale f5rS gluten. d u p i aceea. ceapi. in rezumat: Prima sa'pta'mcina': 100 ml ap5 de fierbere 50-100 g pulps de morcovi (314). De dorit c2t mai repede s i se ajungi la consistenfa pireului qi s i se dea cu lingurita. 150. mai ales cele care nu se cojesc (pe liingi murdiirie.de 4 ori pe s5ptim9n& ciite 2 . La cei care primesc "supa" cu lingtirifa (de preferat!) se va da de la inceput sub formi de pireu.inceput se adaugi numai 10 lingurite de morcovi pasati 150 g). . care sunt toxice!). E celelalte trei zile ale n siptimiinii se introduce tot came sau gilbenu~ul de ou. Sugarul nu va fi fortat s5 primeasci un amestec care contine un zarzavat care nu-i place. pitate. sugarii ii primesc cu plicere mai mare decst pe alte zarzavaturi.112 a p i de fierbere . Carnea se fierbe si se mixeazi. Este important ca zarzavatul s i fie trecut prin siti sau mixat. sau ulei. d a c i sugarul tolereazi si m5niinci mai bine.7 ori pe siptimiin5 came sau 4 ori carne qi 1. Ulterior. Se spali bine. albiturii. in traditia romiineasc5. . in "pireu" se pun si albituri (ridicinoase de pitrunjel. Piini la 4%-5% luni se recomandi s5 predomine morcovii. de buns calitate) se transeazi in poqii mici. Dupi ce in decurs de 1-2 sgptiimiini prime~te supa (pireul) de zarzavat (morcovi qi cartofi) se poate renunta la imbogitirea cu lapte praf instant (adaptat sau parfial adaptat) si se trece la adaosul de ulei de floarea-soarelui (112 linguritii). consistenta supei va fi preg2titii in asa fel ca s5 treaci prin orificiile tetinei. eventual ~i cartofi .

La inceput. rnai ales masa de lucru. Pe cst posibil se eviti reincilzirea resturilor. pe timp de iarni. se prepari cantitatea pentm o singuri zi. Csnd ieqifi de la closet $i dupi ce a$ schimbat sugarul. GBleata ("pubela") se fine curatB. deoarece in felul acesta se las5 timp bacteriilor s i se inmulteasci. Rinichii sugarului nu suporti excesul de sare. resturile se arunc5 Alimentele preparate inainte de folosire nu se lasi s i se riceasci inainte de a le pune in frigider. sfirsmate cu furculifa. D a c i nu aveli mixer se va trece zarzavatul prin siti. se poate adiuga pufini f z n i de cereale instant. Se aleg morcovi rnai tineri. Insistim asupra obligatiei ca alimentele decongelate s i fie incilzite o singur2 dati. La inceput. care dupi ce este mixati se amesteci bine in zarzavatul pasat. Mixajul sau trecerea prin sit5 (pasajul) se fac in ultimele minute.Mama @ copilul Produsele supracongelate trebuie s i fie complet dezghefate inainte de preparare qi in nici un caz nu se recongeleazi. Preparare. Sunt toxice! La cartofi se inlituri "colfii" $i punctele negre.) vor fi tot timpul acoperite. la 6-7 luni se prepari ca o cremi. rnai tsrziu carnea "ro$ie" de viti $i de preferat cea de vita t2nirB (msnzat). se d i fluidi. O d a t i dezghefati trebuie folositi. zarzavaturile $i fructele se spa15 bine cu a p i limpede pentru a inlitura murdiria $i resturile de substanfe insectofungicide care se folosesc in prezent in agriculturi $i in pomiculturi. la 4-5 luni. conopida. Numai dupB vsrsta de 7-10 luni unii sugari accept5 pireul de zarzavaturi sau pasta de fructe in fragmente ceva rnai mari. in primele luni toate alimentele trebuie s i fie lichide sau sub formi de past2 chiar foarte fini. Consistenta supei se fixeazi in funcfie de vsrsta $i de preferinfele sugarului. spanacul). Pentru ca sugarul s i primeasci supa. inainte de folosire. SpBlati-vi mainile cu sipun ~i cu api caldi inainte de a atinge alimentele. spilarea msinilor este obligatorie. inainte de fierbere se taie in felii subfiri. Singura reguli simp15 in ce privevte alimentafia sugarilor $i copiilor mici const5 in fierberea alimentelor. La sugarii care primesc deja pireuri qi le doresc ceva rnai ingrovate. din otel sau emailate. alimentele pregitite se acoperi si se introduc de-a dreptul in frigider sau congelator. Carnea se poate da zilnic daci nu avefi siguranfa prospefimii oului. mazirea. msinile (nu in chiuveti sau in lighean!). in loc de zahir sau rniere se poate folosi cel mult dextrozB sau suc natural de fructe. Carnea se fierbe $i se reduce la un pireu fin. Farfuriile se Sterg cu o c h p i curati sau se lasi s i se usuce pe un suport pentru scurs. se tranveazi in porfii mici care se invelesc in pungi mici de plastic $i se p i s t r e a z i in congelator. pistrate corect (cartofii. in loc de came se poate da peqte. inainte de folosire. ci numai carnea. Pulberea de lapte fiind "instant" se dizolvi imediat in amestecul din apa de fierbere $i zarzavatul pasat. Psni la 6-7 luni se recomandi cerealele B r i gluten (orez. capacele de lemn pentm t%at (carne. . carnea $i ouile. Se folosesc pe cst posibil legume proaspete sau. zarzavat) qi obiectele ce servesc la prepararea alimentelor. Alimentele care nu se pistreazi in frigider (biscuifi. ficatul de giinB. iar carnea se va toca de doui ori prin mavins de tocat sau se va tiia cst mai fin. inchisi $i se gole~te Vasele trebuie s i fie de buni calitate: des. Carnea se poate procura in cantititi rnai man. ea se poate "drege" la inceput. zahiir etc. Buretele se spa15 $i se stoarce in mod regulat. Fierberea (coacerea) ~i refnca'lzirea alimentelor. iar spre 89 luni ca o pasti. fasolea verde. La inceput nu este folositi supa de came (bulionul). indeosebi laptele de vaci. psine. Insistiim asupra faptului de a nu se adiuga sare. Vegheati ca intreaga familie si-si spele. Supa (pireul) se subfiazs cu apa in care s-au fiert zarzavaturile. Apoi se d i sugarului respectiv. dupi ce se limpezesc bine cu api caldi. alfii chiar de la inceput cu lingurifa. porumb. tapioca). ca $i atunci ~ 2 n d v-afi jucat cu csinele sau cu pisica. ceea ce este de preferat. adiug2nd putin lapte de mami sau 1-2 misuri din pudra laptelui adaptat sau p q i a l adaptat. Criticioara se dezgheafi ~i se incilze~te numai inainte de folosire. Se prefers camea "albi" (dc giini). BucBtiiria se pistreazi perfect curatii. morcovii) sau congelate (dovleceii. unii sugari o primesc 'numai din biberon (tetina va avea orificii rnai largi). Cgteva sfaturi (unele se repetB!) lgierza in buca'ta'rie. Daci preparafi o cantitate mai mare se poate pistra porfia pentru a doua zi intr-o criticioari care se pune imediat in congelatorul frigiderului. in general. de asemenea.

Unele confin substanfe care le ingroa~ii. sugarul se mi@ din ce in ce mai mult. la una din ele se vor da fructe. in mediul rural lapte de vacii diluat (2/3 lapte + apii qi apoi 314 lapte + 114 apii). Din acest grup cel rnai prefios estejicatul. Nu este necesarii incii "supa".borcanul inceput nu se piistreazii rnai mult de douii zile la frigider. "Supa" sau "pireurile" sunt valoroase prin aportul de fibre (celulozii). Nativa 2.nu cumpiirafi produse care confin un adaos de zahiir. Ora 10: nimic sau fructe (suc. odati cu vksta. Nutrilon plus. miere. sau adaptat (Similac etc.nu inciilzifi un borc5na~ de sticl$ pentru cii ar putea sii se spargk . de legume se poate da ~i rnai rar. . Dup5 fierbere alimentele se riicesc brusc (se pun in frigider sau in congelator) pentru a impiedica inrnulfirea microbilor.) cu 10-30 g carne (giiinii sau miinzat).verificafi capacul borcanului: dacii este bine inchis. dacii nu suntefi sigurii cii va fi consumat la o singurii mas. La sfiir~it de suc fructe diluat. Se incearcii ~i se incepe cu circa 25-50 ml(5-10 lingurife) dupii masa respectivii. . . Mama este scutitii de efortul de a le pregiiti personal. Gustare: incii un biberon d e lapte. Guigoz 2.Ciind cumpiira@carne ~i legume in borciina~eseparate. pulp. iar adaosurile de carne sau giilbenu~ ou asigurii aportul de de fier (combate anemia). . cartofi etc. dupii acest interval se aruncii. repetiim.. rnai bine untul. . miere sau zaharinii.Sugarut (de l 1 lun&l 12 luni] a a Nici zaha'rul nu este necesar. Nu este bine sii se dea copiilor sirop diluat sau ceaiuri indulcite. dup5 care i se poate oferi siinul. restul ar putea sii fermenteze sub influenfa salivei adus5 prin lingurifii. i n general sunt utile in timpul ciil5toriilor. I De indatii ce sugarul prime~te alimente solide i se d5 ~i apii (fiartii ~i riiciti). acestea. 153 . s5 fie proaspiit! Alimentafia cu pireuri gata preparate (borcane mici).~: 180 ml lapte ("de durag'. de ciiteva ori pe siiptkiinii. La sugarii care nu cresc in greutate saulsi primesc greu "supa" numai din zarzavat se pot ad5uga 1 -2 miisuri rase de pudrii din laptele folosit pentru copil sau ~i rnai bine cu cereale instant. Componentele sunt notate in ordinea cantitiifii descresciinde.atenfie la cutiile cu preparate "carne ~i legume". un sfert de linguritii de ulei.studiafi compozilia indicatii pe etichet5. amidon sau glutamat. La cei hriinifi artificial. Masa de la priinz. Autorii americani interzic complet mierea in perioada de sugar (predispune la carii dentare. Dacii sugarul este hra'nit inca' la scin se vor mentine 5 mese. Nu cumpiirali produse in care apa figureazii in capul listei. sare. Trebuie ins. Zarzavatunle nu se @nmula vreme in ap$ inainte de fierbere. in locul apei se poate da suc de fructe diluat. Nan etc. porumb) . prezintii dezavantajul cii sunt foarte scumpe.verificafi data expiriirii. biiuturile pe bazii de coca si cele care contin zahiir rafinat. minerale ~i vitamine. . care au te efecte nefaste asupra apetitului. precum ~i a unor proteine ~i griisimi foarte valoroase. le amestecafi inainte de folosire. este pudtoare de infecfii).). Predispune la obezitate. Se prefer. ins. introducerea supei este facultativii ~i numai la sugarii care au crescut bine ~i care sunt maturati sg mestece ~i s5 inghitii alimente rnai consistente! La cei cu greutate mic$ in loc de sup5 se va da lapte cu f5inii de cereale ~ i l s a u fructe. Atunci c h d vii hotkiifi sii folosifi astfel de borciina~etrebuie sii vii conformaii urmiitoarelor indicafii: . Prcinz: 1 20. ceea ce duce la pierderea de apii prin transpirafie ~i ca urmare la sete. Beba. preparate industrial ~i manufacturate in mici borcane. dacii bombeazii ~i dacii nu a piitruns aer in borcan. Apa simplii ~i sucul de fructe presat inainte de folosire sunt cele mai bune ! I I I 1 I & rezumat: Diminea. scad pofta de miincare si predispun la carii dentare.1 80 g legume trecute prin sit5 sau mixate (~norcovi. De altfel.nu lua@ cu lingurip direct din borciina~ pentru a alimenta sugarul. dentifiei $i cre~terii. Humana 2. Unii sugari accept. eventual completat cu fructe cu sau fZ~ii cereale f%ii gluten (orez. deoarece se pierd o parte din vitamine ~i din minerale. o b i ~ n u i e ~pe copil cu dulciurile.). uleiul de floarea-soarelui sau de porumb. Seam: ca dimineata sau lapte cu cereale (Brei). "pentru vksta a 11-a"): Milumil 2. Evitafi sucurile de fructe concentrate. Vara nevoia de lichide este ~i mai mare. se imbogiife~te cu 112-1 lingurifii de ulei de floarea-soarelui. in ultimii ani au a p b t ~i la noi pireuri de fructe sau zarzavaturi.

Dup5 4 luni. acum deschise. 3. iar picioarele sunt mobile ?narticulafia gleznelor. dar nu reuvevte si-vi deplaseze intreg corpul. place s i agate piturica vi s-o tragi p h i la guri pentru a o suge. cei niscu9 cu greutate mare (peste 3 500 g) vi-o dubleazi rnai tilrziu. S d in pozitie simetrici. i n c i cu sangicie. in ultima luni a crescut cu 2 cm. . fi d i drumul singur. il "cuprinde" cu ochii vi apoi il duce la guri. 3. iSi apuci picioarele vi le duce la guri. greutatea fiind transferati de partea brafului pe care se sprijink vi astfel ivi elibereazi celilalt brat pe care il intinde inainte. Bratele sunt flectate in articula9ile cotului. a) A~ezatpe spate (decubit dorsal). il duce in f a g vi-1 roteazi lateral. Membrele inferioare sunt in rotatie externi vi uvor indepMate. D a c i i se intinde un obiect i l apuci. Se pivoteazi pe un singur brat.10). Nu se fac consideratii asupra iniltimii definitive a unei fiinte umane dupi modul cum crevte in primul an de via@. dand impresia c i face "'puntea". genunchii pot fi bine i n m i . in caz c i sugarul nu participi la aceasd mivcare (nu se aga@ de degetul adultului. dar il tine bine striins. Bazinul este aplicat pe planul patului. 3. Schiteazi tilrilrea. Motricitatea generala'. Stilnd culcat. in timp ce ridici vezutul. Sugarul a crescut cu 13-15 cm de la nastere [(4 + 3 + 3 + 2 sau 3) + 21. sugarul. in medie 20 glzi sau 140 g pe siptimiini. controleaz3 bine mi~c5rile capului. Uneori ivi intinde la maximum coloana vertebral$ se sprijini pe cap vi pe tilpi. ciind cu celQalt. Ridici miiinile vi picioarele simultan ca intr-o mivcare de inot. Sugarul se a g a p strans cu toate degetele de ciite un deget de la miiinile adultului vi se ridici din pozitia culcat pe spate in cea de avezat cu controlul perfect al capului (fig.Ridicat de m%ni in pozifie yez2nd5. dar adesea intinde vi indoaie simultan ambele membre inferioare. 3. ei ivi dubleazi greutatea mai devreme deciit cei cu greutate rnai mare. nu are puterea de a se tine de acest deget saulvi nu incearci si-vi ridice capul vi toracele) va fi sesizat medicul. o mare parte din sugari se pot intoarce de pe o parte pe alta. Unii reuvesc s i se intoarci vi de pe spate pe burti. Lungimea. Toate mi~ciirile devin rnai coordonate vi rnai variate. Fig.9). sugarul se redreseazi cu u~urin@ sprijinindu-se pe antebrate. culcat pe spate. membrele inferioare se intind.Mama gi @fuf Creqterea $i dezvoltarea psihomotorie Greutatea.9 . cu capul ridicat pan3 la 90". Circa 25% dintre ei nu reuvesc aceasti performant$ devi sunt normali in ceea ce privevte alte capacidti neuromotorii. Fig. Ava cum am a f m t vi in alte p w ale acestei c w i "saltul" definitiv al inilltimii s w i n e la pubertate intre 11 vi 16 ani. Spre sfilrvitul lunii a V-a. Dimpotrivi. ti Trunchiul este in pozitie simetrici fa@ de cap.10 . Exceptie fac sugarii cu greutate mici la navtere. sugarul ivi tine bine capul. Alteori ridici capul vi in acelavi timp ?ntinde restul corpului (fig. Dupi ce este ridicat in vezut vi sustinut in aceasd pozitie. De acum ?nainte va crevte vi rnai putin: circa 1 cm pe luni. il scuturk il izbevte de gratiile patului. sugarul ivi pipiie propriul corp cu mainile. ridic3 singur capul de pe planul patului. in timp ce este ridicat.Crevterea va fi rnai mici in luna a cincea: 600-700 g pe luni. b b) A~ezatpe u d . De cele rnai multe ori pedaleazi succesiv c h d cu un picior. c) Ridicarea de brafe din pozifia culcat pe spate. La 5 luni sugarul normal vi-a dublat greutatea de la navtere. cu toate degetele.

juciirii din cauciuc. Vorbe~te singur. d tace pentru c2teva secunde sau minute qi le repet5 ca ~i c2nd ar vrea s5 se asculte. Dac5 nu i se dau jucgrii. de. Dac5 sugarul este intr-o pozifie stabil5 poate apuca cu ambele m2ini prin prindere palmar5 cu toat5 palma (prindere "simianii"). Se vor pune la indem2na sugarului numai obiecte cu dimensiuni ~i forme care s5 nu permit5 inghifirea sau alt accident. Nu reuSeSte inc5 s5 se sprijine pe picioare. Tinut de umeri. intinde brafele inainte pentru a se sprijini. c3m5qufa. juckia este apucat5 cu m2na deschisk cu toate degetele. acest mod de a apuca il face s5-i dea drumul f5r5 vreun scop qi f21-5s-o mai poat5 recupera. capul se pozifioneaz5 bine. 3. Sunt indicate: inele de plastic. angajeaz5 . iar gleznele sunt mobile. e) Ridicarea tn picioare. dar in lunile unngtoare va fi n urm5rit modul cum se produce. MotricitateaJna' si apucarea. are tendinfa de a se "balansa" sau de a face "hopa-Mitics'. Este o modalitate de ale cunoqte. foarte probabil. realizate Er5 a folosi mult limba sau buzele. Sunetele emise sunt tot guturale. Fig. dar nu reuqeqte s5-qi fin5 trunchiul. B . sustinut de subsuoara' (axile). . satisfactia sugarului creqte ~ iparc5 incurajat. Se vor sp5la ori de c2te ori cad jos qi nu se va perrnite celorlalfi frari s5 se joace cu ele (pericol de infecfie). Limbajul. Buzele qi limba sunt organe bune de "pip5it". iqi flecteaz5 articulafia qoldului. Sugarii foarte bine dezvoltafi neuromotor.11. A . indoaie qi intinde genunchii. reacfioneaz5 bine la orice pozirie a capului fat5 de trunchi ~i a corpului fat5 de cap (fig.11. dar poate fi adus pentru scurt timp in extensie.Reactie de pozitie Preciz5m c5 aceast5 reacrie nu se constat5 la toti sugarii E luna a V-a. dup5 ce o apuc$ se opune c2nd mama incearc5 s5 i-o ia. incepe s5 emit5 silabe (da. "fredoneaz5". dar f5r5 preluarea integral5 a greut5rii.Reactie de pozitie. Sugarul simte nevoia de a duce toate obiectele la gur5. Guru devine un organ de cunoastere. 3. 11 a qi 6). Sugarul giingure~te "vocalizeazii". Mama va oferi numai obiecte pe care sugarul le poate b5ga in gur5 f51-5 pericol. in orice pozifie. 3. sugarul va morfoli. se apleac5 in faf5. marginea patului etc.Sugarul (de l 1 Zunlr l 12 Zuni) a a d) Pozifia in sezut. Ridicat in qezut qi sprijinit de un adult urm5reqte cu interes obiectele care sunt l5sate sZi cad5 lateral de corp. Aceast5 reacfie este cunoscut5 de pediatri sub numele de reacfia Landau. Din c2nd in ~ 2 n pronun@ clar un "a" sau un "e" bine conturate. se sprijin5 discret ~ipentru scurt timp pe vMul picioarelor. genunchii sunt flectafi. leag5 sunetele. Articulafiile qoldului se flecteazk membrele inferioare se roteaz5 qi se incling spre pwile iaterale. gu) qi le uneSte progresiv in lanpri de silabe ritmice. Sugarul fqi impinge picioarele spre planul patului ~i preia greutatea corpului. se opreqte qi reincepe mereu. fntinde m2na spre o juckie.piiturica. f) Reacfii de pozifie. C2nd mama imit5 aceste sunete. sugarul incearc5 s5 stea pe qezut: iqi pozifioneaz5 bine capul in spafiu. Spatele nu este drept. incepe stabilitatea trunchiului. C2nd este in stare de veghe ~i "vorbeqte" mult "pe limba lui". Fig.

) qi antivirusul hepatitei B. acesta s i fie calm. Eritemul fesier. Sugarul fixeazi obiectele qi coordoneazi miqcirile globilor oculari cu ale capului in pozitie adecvati. tetanos. "visitor"). mijloacele lui de manifestare se imbogitesc: bucurie. in continuare.un fel de "conversafie". Baia zilnica' este obligatorie. . fie rnai rare qi rnai consistente. Toli cei ce ingrijim sugari suntem izbiti de faptul c i unii sugari sunt "leneqi" qi refuzi s i primeasci orice aliment rnai consistent sau s i "participe" la m2ncare. P. sentimentele se nuanteazi. aqa cum am mai spus. In situatiile in care baia "generalf nu este posibili. La cei cu tendinti la diaree se vor folosi numai morcovii qi eventual se va adiuga o E i n i instant de orez la mesele de lapte ~i la pireul de la p r h z . pentru a gribi aceasti capacitate a sugarului. Spilarea pe cap se poate face de 2-3 ori pe siptim2ni. Urina capiti un miros de amoniac. intinde bratele qi reia vocalizele. De indati ce s-a instalat aceasti schip de dialog. Stimularea dezvolta'rii sugarului. Vaccina'ri. Contactul social. sugarul r2de cu hohote. Bineinfeles se vor face corectkile necesare in alimentatie. unii gilnguresc. Recunoaqte sunete qi se bucuri de unele. tuse convulsivi). Nu se pot trage concluzii definitive. Eritemul fesier (opireala) apare adesea dupi introducerea sucului de portocale sau de limiiie. daci i se vorbeqte este fericit. se intorc in toate pwile. sugarul de 5 luni mai are strabism (se rnai uiti "cruci~"). Este important ca atunci c h d se testeazi auzul sugarului. expunerea la aer constituie un bun remediu pentru prevenirea qi tratamentul eritemului fesier. ulei) in alimentatie schimbi con~nutul. plictiseali. ca mama s i se "plimbe" un obiect strilucitor la 20-30 cm de fata sugarului. incearci s6 "prindi" miqckile qi vocile adulfilor. La sugarii cu tendinti la constipatie. Repeti propriile sunete. incerc2nd cu alte sucuri sau pulpe de fructe sau zarzavaturi. tentativele de a-1 fixa qi forfa s i stea in qezut. Emite sunete nuanpte. Este normal ca in scaune s i apari resturi de fructe qilsau legume nedigerate. iar altii sunt indiferen$ De indati ce se trezesc. Normal. Exercitiul se face de mai multe ori pe zi. "sensibil". fata). Materiile fecale se mod$ca' mult. teami. de vaccin antipoliomielitic (A. Pentru stimularea corespunzitoare necesari achizitiilor motorii vezi "Gimnastica sugarului". g2tu1. miiinile. Din ce in ce rnai mult 'Ti place societatea". consistenta. Se va adiuga Bin5 instant de porumb ~i se va crevte cantitatea de ulei. incepe s i se contureze din ce in ce rnai mult personalitatea sugarului ("vesel". picioarele. in toate planurile (le examineazi in pozifie qez2nd qi culcat pe spate). tipete). m2nie. numirul qi culoarea materiilor fecale qi caracterul urinei. banane). Introducerea de alimente noi (fructe. constituie o greqeal5. funcfie de organismul sugarului. se va efectua seara o "baie pmiali" simplificati (organele genitale. se risuceqte. Pielea din jurul orificiului anal qi organelor genitale se pot ^moqi. Auzul ~i localizarea zgomotelor. Pe zi ce trece se remarci o mare variafie in nuantele qi tonalitatea pl2nsului.comparat cu altii de vksta lui .De obicei in aceasti luni este planificati administrarea celei de a doua doze de trivaccin asociat DTP (difterie.uneori apar cripituri qilsau 'descuamiri. care . Vederea ~i mi~ca'rileglobilor oculari. zarzavaturi. Unii pkinfi sunt preocupati s i aibi un copil precoce. indemnhd parci qi pe mama lui s i le repete. Tipi cu putere c h d are anumite nevoi sau doreqte s i atragi atentia. "leneq". c6 unii p l h g la orice voce care se ridici. incep s i deosebeasci persoanele apropiate de cele striine. Urmireyte o "zdringinici" la 90" peste linia mediani. Nu suntem de acord cu reluarea imbiierii de 1-2 ori pe siptim2ni. in general rnai bine tolerate (morcovi. Se opreqte din p l h s c2nd aude muzici. Se va folosi o "mixtur8" simp15 sau o pomadi izolanti prescrisi de medic qi se va lisa sugarul de mai multe ori pe zi cu coapsele qi zonele fesiere descoperite. iar Injurul lui s i fie liniqte. Unii se opresc din p l h s ~ 2 n d se li vorbeqte. loc de reacfii globale (tresruiri. carne. Repeti qi schimbi-repertoriul de sunete. pireul de la masa de pr2nz va fi predominant sau numai de cartofi. refuz2nd pe cele prea zgomotoase sau cu care nu este obiqnuit. Sugarul deosebeqte c a l i t i ~ l e sunetelor. scaunele pot deveni fie mai moi qi rnai numeroase.La cei care nu-qi coordoneazi inci bine miqckile globilor oculari sau se mai uit5 din c2nd in c2nd cruci~ recomandi. Sugarul aude bine qi se intoarce spre sursa de sunete. se bucuri d e ele. simte nevoia s i fie cineva l h g i el ori de c2te ori este treaz. "activ". De exemplu. mere. Materiile fecale ~i urina.s i realizeze diverse performante.

PI aude n 1 1 suniinc!. elc imbogiitcsc bagajul de expcriente. Pireul se "drege" cu ceva unt ( 5 g) sau si rnai bine cu ulei (112 . s5 se joace cu copilul. Sugarul nu poate efcctua un proces de gsndire n abstract5. zarzavaturile. 3. Se col~tin~l. sunt datori sli Pnvete s5 studieze. imbog5titri cu czrrle (g51benus dti ou) si ulei dup3 i~llllica arjtatii anterior. La supa ipireul) de zarzavat se adaugri zilnic sau de 4-6 o n pe s5ptrvlm2n5 carnea. i-econ-iand5 Rrtr c. "fizic". Acesta are un simt a: mirosului fin si selectiv. s5-1 "plimbe" prin fata ochilor. 1.firbr. cvpilul le prirne?te bine si ele cotiti~lcall1 tot ce trehuir organismului P ce priarste frucrel~. La clistant5. asistenta de ocrotire si manla insist5 mai mult asupra dezvoltiirii fizice (cre~terea greutlitii si a lungimii corpului) si rnai putin asupra dezvolt5rii psihnmotorii (maturatia psihicri si nlotorie). sli Enccrce s5-1 recupercze etc. sri Pngrijeascii. alimentatia. Portionarea esrz usoarii. parintii sunt dstori s5-1 pun5 P m$nd. la obezitate ~i face pt' sugar sti prefere dulciurile P locul Iaptelui. armonia vietii de fiimiliei. care reprctilltri haza de~voltiirii sale psihice si motorii. utilizarea pernlanentri a tuturor cimturilor sale. 126 xi t i ? 3. Ass curn :IW m:~i sp!~. E! trebuie.sugari.ictrti. pag.~ preg5ti1-i.2 pa?. fn lunile unn5toare se incearc5 de abia s5 se descopere momentul P care sugarul va primi n pireul sf5iiimat cu furculita. o jucrrie. C2t desprc zahar (s-a nlai vorbit in aceast5 carte).. Hipp . Lu sugurii hrcnifi urti$cial. De 1-egill.i. sZ ss "converseze'-. hlotii ul cste cli in primul an de viatii dezvoltarea psihicg depinde de dezvoltarea fizic5 si de "experientele" pe care le cap5t5 sugarul in raport cu mediul Pnco~~juriitor (dragostea $i calitatea ingrijirii nlamei. Alimentatia A / ~ ~ / ) [ L ILa P L I . Dacd sugarul nu-l vrca consistent. s5-1 "curioasc5" ~i prin gust. Sugarul va acun~ula serie de expcriente o Pn !egitur5 cu obiectul respectiv. P luna a sasea la o parte n din ei se poate da sup2 zilnic si se Plllocuie~te complet laptele. Pe~itru I-runoaste" si a a '-Pnvtita" ce se poatc face cu orice obieel. 13 aceast3 v2rst5. Din fig. unii autori (ainericani Pndeosebi) la acest pireu adaugii cereale. Q ' pa?. programul zilnic. n Sugarul ?I apucii P palms. P priveqte. De aceea crwbiipcirinyi.\. D e l 5 la 6 luni a hledicul de familie. Carnea este cel rnai important furnizor de i fier (tabelul 3. s5-1 azvirle. p5tn1njel. .i produsele dc cu iiipturi fciiosite si i r ~ luna anterioarti (i'ormule p~c:i!usc iiiptulilr cu aclao-. P siiptrimiinile 1lrm5toare. recomandliri care sunt preconizate de toate t5rile Emopei Occidentale. in rea!itate.-a (mere J-ase sau banane P roanin2 si n : e ilirnii. s5 cunoascii. s-a constatat cii alimentele s5rate predispun la hipertensiune hrterial5. cle co~ltil~uli~.-~piii mari si de adallti. R.5."Jest16 ?unr cele mi~i consacrate si se g5sesc tot timpul. nlai t2rziu.plistiirnac. R5diicinoasele preferate de nlame ~i specificate in majoritatea tailor de dietetic5 de la noi n u sunt pe placul multor sugari. sii-si foloscascri degetele. Nu se adauga sare sau zahar. n sau Produscle Ecbelac. fructe dc sezoll ?n tinlpul veri~j pciate introduce sup" de zarLavat (treci~tiiprin sit5 sau mixatti).8. in n schinlb. Majoritatca nu accepth r5dlici1lile de telin5.-.r). duciindu-1 ia gur& 6 . predispune la carii delltare.Sugarul (de la 1 lunii la 1 2 luni) 3. Dac5 suganll se satur5 c11 mai . iar P restul zilelor n c$te un giilbenus de ou fiert tare sau tot carne. Pncurajarea qi stimularca achizitiilor motor-ii aprrute spontan la sugar. sa cunoascli Pnt2i P mod concret. 149 se observ5 recomandikile Societdtii elvetiene de pediatrie. P pipsie.nu nunlai mama. Rezervele de fier depozitate in timpul sarcinii la copil se epuizeazk iar copilul are nevoie de un aport zilnic de 3-6 mg la sugar si 8 nlglzi de la 6 l i l l ~ la 6 ani.2 lingurite mici). Alirricrltnticl cu prodirsr gut~z .~ a l i t 9 t ~ i 1 j~ireurilo~.1:i .borcalle este miti bun5 din 1 nu necesit.re:~lc ivezi tabcilul 3. de exemplu.. in prezent. Kestul poate fi foiosit de crvltre .(piurcuri si sucuri).50). continutu? urlui borcan se i1lc5lzesteo singurS dat5. Multiplele contacrc corporale directe cu obiectele din jur.digeratr si eficient folosite. clt.sugarul Psi n va perfections ~nodul cum P prinde P m$nti.5. Treptat.2 Fag. pe ]&fig3fivctele introduse la masa a 11-n sau a 1'.8. amintirea exprrienjelo. Piirintii \'or alege un obiect usor. Produscir fiinil foarte fin f5rrirnitatc si omugenizrtte sunr usoi. majoritatea societriiilor de pediatrie recornand5 pireul de zarzavat din luna a VII-a. trecute sunt aparent f5r5 importantii. Si P n luna a 6-a pireul se va da sub form5 fin5 (trecut prirl sit&sau mixat). va reusi 1 n sli-1 tin5 rnai mult Pntr-o msnti. se adaugli c$te putin din apa de Ikrbere. alimentati nunlai la siin p2ni I .1 "studieze". sa-1 treac5 dintr-o m9n5 in alta. 126). 9n a doua jurnjtate a primului an de via@cantitatea de came creste la 30--40g.

Unii medici recomandi ca la fiola de vitamina D s i se asocieze yi calciu pe guri (sub forma de calciu gluconic fiole de 5 ml sau tablete de calciu lactic pisate yi dizolvate in ceai). de 200 000 u. d i m urmitorul exemplu (2 p i q i lapte + 1 parte api). carne. ci le impwifi in poqii mici. Pentru prepararea unui litru de lapte de vaci in concentrafie 213 sunt necesare: 700 ml lapte + circa 300 ml a p i + 50 g zahiir (10 lingurife rase de zahir) + 20-30 g cereale de orez) (4-6 misuri) yi 8. Masa se serveyte cu lingurip direct din borcinay c2nd sugarul consumi intreaga cantitate. Se eviti indulcirea excesivi a alimentelor. Cu ribdare incercafi in siptimhile urmitoare s i preparafi un pireu mai "atractiv" fie prin adaos de spumi de banane. Zarzavaturile culese proaspete se pot congela pentru lunile de iarni. borcanul de sticli il puteti inciilzi intr-un fierbitor special. sau D. La sfilryit se adaugi uleiul de floarea. varzi de Bruxelles (verziyoari). La sugarii care primesc vitamina D sub formi de terapie de yoc (Stoss-Therapie) in luna a 6-a se administreazi sub form5 de injecfie intramusculari (o fioli de vitamina D. fir2 completare cu biberonul cu lapte. Daci medicul a recomandat ~i pikinfii sunt disciplinafi qi hotir2fi se va administra fluor 0. Totul se bate cu un tel yi se pune la fiert la un foc moale. Mulfi sugari preferi laptele fir5 adaosuri (zahiir. de consistenla ciulamalei. La sugarii cu o funcfie digestivri buni. Prohlema anemiei feriprive. fn primul an de viati se d i numai carne de viti sau de giini. fn luna a 6-a sugarul poate primi la unul din biberoane un produs industrial de lapte p q i a l adaptat imbogifit cu cereale sau cu fructe ("Brei" cu banane. La aceasti vilrsd. anason. fiola respectivi se poate da pe guri. spanac. din comeq se vor prefera produsele de pireuri de zarzavat imbogifite cu carne.25 mg pe zi (sub formi de tablete de Zymafluor sau de alt produs comercial). La !ara'. Meniurile cu adaos de carne se folosesc numai in a doua zi. Carnea se fierbe yi cu un cu$t bine ascufit se taie intr-un pireu fin. bineinfeles se i n l i t u r i capacul yi confinutul se amesteci cu o lingurig p h i se ajunge la temperatura corespunzitoare. . daci nu s-a realizat in luna a 5-a. AtenNe ~ 2 n d folosifi microundele. Mierea de albine.soarelui.). La apa rece se adaugi &na de orez sau de porumb "instant" yi se amesteci p2ni se resuspend2 bine yi se toarni peste lapte.). Etaminele necesare organismului sugarului se asiguri prin alimentafie (lapte.10 lingurife de ulei. Este important insi ca foarte cur2nd. D a c i sugarul primeyte la pr2nz o poqie mare de pireu s-ar putea s i ajungi s i primeasci numai 4 mese in 24 de ore: dimineata yi seara c2te un biberon cu lapte. unde sugarii se hrinesc cu lapte de vaci. Borcanul desmcut se inchide din nou yi se pistreazi in frigider cel mult doui zile. Am vorbit anterior despre nevoile qi prevenirea anemiei feriprive la sugar. la pr2nz pireu de zarzavat cu carne yi dupi-amiaza o "gustare" de fructe cu completare de lapte. fie cu 1-2 misuri din pulberea de lapte din preparatul pe care sugarul il primeyte la mesele de lapte yi cereale instant. conopidi. a c k i tetini are orificii liirgite. ulei. fructe yi zarzavaturi). Ficatul are un confinut ridicat de fier. pentru c i alimentele fierb repede. predispune la c a i i dentare. alimentele nu se incilzesc in borcan. Fierberea in oala-minune sau in vase tip "Zepter". Prevenirea cariilor denture. Confinutul se trece intr-o criticioari care se pune intr-un vas mai mare ce se incilzeyte la foc moale. Cu c2t o came este mai inchisi la culoare ("royie") cu at2t con$ne mai mult fier. fructe tropicale etc. in timp ce borcanul r i m h e relativ rece. Ulterior. mere. De la aceasd vilrsd se pot da la masa de pr2nz yi alte zarzavaturi: dovlecei.poqii mai mici. Mhcarea se poate pregiti in cantitate mica pentru 1-2 zile sau in cantititi mari care se pun in poQii mici $i se pistreazi in pahare de iaurt sau de material plastic care se tin in congelator pe o d u r a t i de p 2 n i la d o u i luni. i. Se poate da yi peyte "slab". indeosebi. ceapi. ori la focul de microunde economiseyte timp yi cruti vitaminele. in timp ce se incilzeyte. Daci yi la aceasd vilrsti lingurifa nu este acceptad se va da sub formi de "supi" cu biberonul. s i se ajungi in luna a 6-a ca masa de pr2nz s i fie numai din zarzavat cu carne. in afar2 de vitamina D care trebuie s i se administreze in tot cursul primului yi celui de a1 doilea an de via@ (inclusiv vara!) sub formi de medicamente. intr-o baie de a p i caldi pe un foc moale sau la microunde dar niciodati la flacira aragazului (se sparge!). Daci se foloseyte carne de buni calitate (proaspiti sau bine congelati) se poate folosi la prepararea pireului yi zeama (bulionul) de carne. tomate. Carnea se amesteci cu pireul de zarzavat. mazire verde fini. gulie. cereale).

.

la sfkvitul lunii a VI-a ~i inceputul celei de a VII-a luni. inainte de a se ridica singur in picioare pe marginea patului.poate privi lateral.13). Dacii mama introduce un deget in m2na sugarului (dupii experienta noastrii degetul mic pe care . necesit2nd incii o perioadii variabilii de timp p2nii reuvesc sii stea bine. se sprijinl cu picioarele tndepStrtate. Dupii ce a inviipt sii stea in Sezut ~i dacii sugarului ii face pliicere.13 . il intoarce in i toate pwile. pentru a vedea tot ce se i n t h p l i i in jurul siiu. o tine mai mult. nu sunt umuzte de succes. o scuturii cu energie. Poate prinde c2te o jucZirioarii sau c2te un cubulet in fiecare mhii. sugarul inalp capul ~iapoi intinde trunchiul ~i se ridicii sprijinindu-se pe Sezut. Nu se e vor impune exercifii care-1 obosesc sau irita'! (vezi "Gimnastica sugarului"). chiar dacii este plasat intre perne. ridicii sus capul ~ i . mama il poate aveza zilnic timp de 15-30 minute intr-un scaun pentru sugari'. in jur de 6 luni se sprijinii ceva mai bine cu picioarele indepktate.Susfinut de axile. intregul corp este in pozitie simetricii (capul pe aceea~i cu restul corpului) (fig. &ii nici un sprijin. r2z2nd zgomotos. i ~ indoaie i spatele. iar dacii fac zgomot le poate ciocbi una de alta.chii spatelui sunt suJicient de dezvoltafi fi ~ i . tind sii se ridice in picioare ~iaccepti cu greu ca din aceasti pozitie sii fie readu~i decubit dorsal (culcat pe spate). Apucii bine un inel in mhii. d) Tracfiunea de pe spate in pozifia pe fezut.Nu este cazul sa'Jie incurajat sa' stea in picioare.fiind mai subtire . apoi.ezdPld. inainte de a se incumeta sii se ridice pe picioarele sale "~ubrede". 3. dar treptat cu o opozitie paqialii a policelui (degetul mare). Dacii mama sprijinii pe sugar tin2ndu-1 de axile. indoaie genunchii ~i apoi intinde membrele inferioare ~i se pivoteazii pe "fundulef'. Sugarul va sta bine cdnd mu. La 6 luni el se sprijinii pe oricare din segmentele membrelor superioare. in timp ce i i ~ indreaptii ~i coboarii capul. La inceputul lunii. axii Aceasta nu i n s e a m 5 cii va merge in cur2nd. Folose~te intreaga m2nii ca un ciiq (fig. in&i trebuie sii invete sii stea in Sezut (mult ~i sigur) ~isii se obi~nuiascii sii-~i men$nii trunchiul drept. C2nd cade sau dii semne de obosealii va fi culcat in pozi$ia preferati (pe o parte sau pe spate). Nu i se poate da drumul pentru cii ar putea ciidea. acesta se sprijinii nesigur la inceput pe v&l picioarelor.1 intoarce in toate p q i l e . Va mai trece incii mult timp p2nii c h d va sta in picioare ~i va merge. masii) incearcii sii se deplaseze: indoaie ~ii ~impinge picioarele. ridicdndu-1 mai des sau pundndu-1 intrepeme. + Fig.14) cu intreaga suprafat2 palmarii (tip palmar). Dacii i se dii o jucZirioar5 in mhii. . 3. dupii ce au participat la ridicarea in Sezut. sugarul tine m2inile in fa@. Cei cu o dezvoltare foarte bun2 pot sta 1-5 minute. cubul este tinut in palm2 cu degetele inchise pe deasupra. I . dar genunchii sunt incii in flexie ( u ~ o ~i r inegal indoiti). prinderea devine palmarii. Apucarea cu d i n i l e devine din ce in ce mai abilii. fncerca'rile unor mame de a-1 face pe sugar sa' stea in Sezut. iar cu celelalte patru degete i "asigurf finhdu-le in jurul antebrafului l deasupra pumnului. in Ulterior va mhca. Dacii este "pus sii stea in ~ezut" c) Pozi~ia sprijinit de mamii ~i aceasta i ~retrage m2inile care-1 i sprijinii.sugarul il cuprinde mai bine). f&ii a obosi. deoarece poate sii foloseascii ambele m2ini pentru joc. 3.i p o a t controls. Pozitia aceasta il bucurii. Unii. dar i ~tine bine capul. apucarea unui cub este precarii. C2nd sugarul invatii sii ~ a d i nu se poate mentine i intr-o pozitie stabilii dec2t c2teva secunde. prelu2nd destul de s a g a c i greutatea. Pus pe un plan orizontal ~i dur (!arc. Motricitatea Jim". dacii i se pune cubul in m2nii il tine intre palm2 ~i v&l degetelor. e) Pozifia ridicata' ("in picioare"). intre 5 ~i 6 luni o mare parte din sugari pot sta in Sezut pentru scurt timp. qezat in acest scaun. il pozitioneazii foarte bine in spatiu. s c h i w d mersul de-a i bu~ilea.

Atunci incepe sii fipe. avanseazii putin pe burtii si. sugarul capstii coiz. olfactive (de miros). de ceilalti membri ai familiei. ea ii va fi striiinii. piirintii nu trebuie sii se ingrijoreze. Ambii pdrinti sunt datori sii-~igiiseascd timp pentru a "dialoga" cu sugarul. pe miisurii ce se dezvolt5. Treptat. oo. la baie. la micii distant5 de m2n2. auditive. apoi i$i reia incerciirile. chiar dacii inainte de aceasta au locuit impreunii. apoi deschide qi inchide alternativ degetele.tiinfu de sine. de vocea. s2nii. Cu fiecare siipt5minii vii dafi seama cii sunetelc emise de sugar sunt tot rnai variate. Deosebe~te tonul cald. in acelasi timp a dobindit constiinta gurii. Unele senzatii mai .i ceea ce nu era el. Pufin cite pufin. bratele si mirosul corpului dumneavoastrii. i se vu permite i~nei Nu persoune strGine sZ-1 ia in brufe c&ndcopilul_seteme. dar nu $tie sii-i dea drumul (de abia pe la 10 luni va ajunge la aceastii performantii). ge-ge). "pa-pa7'. decepfionat. "ma-ma pa-pii". sugarul se va lini~ti. Acest lucru se remarcii dupii faptul cii devine mai linistit si intrerupe jocul cdnd apare un striiin in apropiere. mingiiat. diferentierea anturajului reprezinta o etapii in evolutia sugarului. cald etc. Sugarul "poveste~te"si cind este singur. . driigiistos de cel ferm. repetind vocalele si silabele pe care acesta le pronuntii. Dacii este a ~ e z ape burtli si i se pune un t obiect striilucitor in fa@. dupii mai multe incerc&i.asea. Totu~i. jucgrioara cade. La inceput stringe bine juciiria. agitii bratele. simfind preZenFa familiei. Prezenfa giiliigioasii a acestuia il deranjeazri ~i incepe sii plingii. bunicii.iprenume. de mama sa. goo. incepefi sii-i spunefi propozitii simple cu cuvinte cu 1-2 silabe: "ta-ta vi-ne".Sugarul (de la 1 lunii la 1 2 Zuni) Fig. formeazii treptat un limbaj in care vii povestifi amindoi evenimentele fericite. Mama sau alt5 persoan5 bine cunoscutii va riimine in apropierea lui. cum strinsoarea se sliibe~te pufin cite putin. rece. ee. in curdnd va sti sii deosebeascii persoanele pe care le vede zilnic de alte persoane strliine. a) La 6 luni suganil folose~teintreaga palm2 ca un c 2 u ~b) la 8-9 luni apucll un cub intre toate degetele cu opozitia degetului mare: c) la un an folosegte pentru apucare degetul arftlltor si degetul mare ("pensa police-index"). surorile. scoate tipete triumfale. Cind rivneste la o juciirie o fixeazii mai intii cu privirea. tresaltii de bucurie. in primele luni sugarul era probabil incapabil de a deosebi ceea ce era el S. moduldnd tonul vocii. decepfiile.14 . inregistreazii expresia fefei malnei ~i reacfioneazii la aceasta. ceasurilor lungi petrecute la aliiptat. face misciiri de supt ca ~i cind ar gusta-o. dee. reuvevte sii apuce obiectul dorit. 3. il chemati cu prenumele siiu. el a ciipiitat cuno~tintii cei din jur. De refinut cii sugarul uitii repede. ciici o astfel de reactie este un qemn de dezvoltare absolut normalii. in acela~itimp datoritii perceptiilor sale vizuale. incepind din luna a S. intrebati-1 unde sunt fratii. Se bucurii cdnd i$i vede imaginea in oglindii. vii cnnoaste si recunoavte fafa. a fost ud sau prea strins infiiqat etc. tonta'familia il va clzema cu ace1a. Limbajul. Contuctul social. in aceastli ultimii eventualitate. cutanate (de pipiiit. isi cheamii mama "pe limba lui". la inEsat. incearcii sii se apropie de ea. sever. miinile. incearcii sii se deplaseze. durere. ghe-ghe. le unevte in lanturi si le pronunfii ritmic (da-da-da. ca si cind ar prinde-o de la distanfii. Dupii succes se agitii. la toate stimuliirile pliicute si nepliicute percepute prin pielea sa: i-a fost frig sau prea cald. pentru a-i ariita cucerirea prefioasii. el invatii sii capete con$iinta corpului s5u de care isi dii seama multumitii ming8ierilor mamei. izbeqte cu putere gratiile patului sau ale tarcului. Se intoarce spre sursa de zgomote si reacfioneazii adecvat fat5 de situafii pliicute sau nepliicute. miinilor si picioarelor sale.).Ekolutia Iuncliei de apucare. incepe sii participe cu tot corpul la apucarea unei juckii. Formeazii silabe din ce in ce rnai numeroase: da. dacii nu-$ vede bunica timp de trei siiptiimini.

Controlul capului este bun. Sugarul rim2ne tot rnai mult treaz. elemente permanente care-i pennit s i accepte in chip fericit fiecare experienti ~i si-i dea astfel adevkata sa valoare. indeosebi a1 mamei. dar ~i ca un mijloc de distractie ~i de lini~tire. de acum inainte se va folosi un obiect care va semi de intermediar. ikf profundel il fac s i perceapi pozitia membrelor sale ~ i . echilibrul se perfectioneazi in pozitiile culcat pe spate ~i pe o anumiti parte. mama trebuie s i fie prezenti si si-i dea cfit mai mult din timpul ei. se dezvolti rnai greu. ca mami. btr-o familie se ivesc prilejuri deosebite pentru acest deziderat. contactul social. In familiile in care rnai sunt copii. prin balansarea ciruciorului. Plimbirile sunt ficute nu numai in scopul de a "lua aer". echilibratii sunt cei care reuSesc s i depisteze c2t mai de timpuriu ~i in toate aminuntele orice tulburare in starea de sinitate. fi place cum de la aceasti v b s t i ~i pentru multi vreme.' Din interiorul corpului. Ii place ca mama sau tata s i izbeasci intr-o cutie de tabli. Vederea. Trebuie s i aveti h c i gesturi lente ~i calme cici sugarul se sperie de zgomote prea tari sau de m i ~ c i r prea bru~te. Aceasti luni pare s i fie de importan@deosebiti. Mama ajuti dezvoltarea sugarului in miisura in care este prezenti ~ i -oferi c k rnai mult din timpul siu. Sugarul se intoarce spre sursa unui zgomot ~i deosebe~te caliti{ile sunetului. Scoaterea afari se face dupi anotimp: vara. i n aceasti evolutie i n cunoaSterea de sine. le vede. De acum inainte stimulii sociali trebuie lirgiti. s i i-1 luati din nou. Rezulti c i dezvoltarea psihici. Zgomotele stridente ii d e c l a n ~ e a z i nemultumirea ~i chiar plfinsul. durnneavoastri. daci-i vorbe~te. Aude sunetele proprii ~i le repeti. le scapi. mama va obsema cu surprizi cum sugarul se bucuri rnai mult decfit de orice de "societatea" celorlalti frati. acustice ~i tactile care se edifici pe functiile motorii. iar prin ac!asta ~icapacitatea de a . le apuci. s i vorbeasci nimeni cu ei. Contactul cu mediul inconjuritor creSte. in diferite planuri. Obiectele din imediata lui apropiere participi la aceasti dobhdire a con~tiiqei de ceea ce este el ~i de ceea ce nu este el. ajutorul p&intilor. Dimpotriv& asculti atent pe cele agreabile. orice schimb devine joc: daci-1 apuci de mGni sau de picioare. s i repetati acelea~i jocuri. ii place ca si-i luati ursuletul (sau juc&ioara) s i i-1 aritati. s i i-1 dati. maturarea simturilor. afectivitatea sunt dependente de calitatea ~i evolutia sistemului nervos ~i muscular. Auzul. daci-i reped gfinguritul ~ivocalizele. Persoanele care vorbesc tare il sperie. . s i . sunteti figura mereu regisiti. le pipiie. Coordonarea mhi-ochi este buni.~perfections functia i motorie. va fi capabil s i faci din aceste senza@i sintezi o ~i s i se cunoasci in ansamblu. in i prezenta mamei. U r m k e ~ t e persoane ~i obiecte. integrfind in fiecare zi rnai bine aceste senza*. se mi@ rnai mult. sugarul capiti interes pentru societatea din jur. Concluzii asupra dezvolta'rii neuromotorii.~foloseasci mu~chii e i dacii-i face plicere.. de program "de via@''. Supraveghere qi hgrijiri Organizarea zilei. ii place s i stea mereu c2te cineva pe lfingi el. in dezvoltarea $i comportamentul sugarului. in ~i cu vocatie de p&inti ~icu via@ de familie armonioasi. ci in a-i crea cele rnai bune conditii de mediu. atunci cfind p r i v e ~ t eobiectele pe care le tine in mfini. De aceea. spre prfinz ~i la inceputul dupi-amiezii. si-1 "asiste" in timpul cfit se joaci. vocea mereu auziti. Este obligatoriu ca tatid s i . . putin cfite putin. Astfel in jocul cu copilul. Mama trebuie si-i dea prilejul s i se m i ~ t in voie. Prive~te orice in jur. 0 etapi n o u i incepe aproape pe nea~teptate. le regise~te. cu toate c i au o inteligenti normali. rnai trece cfiteva i Vor s i p t i m h i (intre 8 ~i 10 luni) pfini cfind p&intii vor r e u ~ i i recunoasci ce jocuri preferi ~i care sunt s juc&iile sau culorile care-i plac rnai mult. La aceasti vhsti. ii place s i fie dus cfit rnai mult la plimbare. nu consti in a i n v i p pe sugar lucruri noi. Schimbarea pozitiei l i r g e ~ t e orizontul copilului. Sugarii lisati in pat tot timpul. Pozitia ~ e z h d devine mai stabilii.~giseasci timp i pentru a fi in prezenp sugarului. s i se "intretin5" cu el. Urmire~te orice. iarna. mai de dimineat5 ~i spre seari. si-1 scoati la aer.tot atfitea experiente de sute de ori reinnoite care contribuie la aceasti lenti cuprindere a lumii. Examenul se face in conditiile culcat pe spate ~i ~ e z h d . rotatia se imbuniti{e~te. comunicSrile ~ischirnburile se fac prin intermediulunui obiect: juca'ria. Incepe s i prelucreze percepfiile vizuale. Nu rnai are strabism. Pirintii cu ini@ere probleme de cre~tere dezvoltare a copilului. Prin persoanele din preajma lui.

ca sii nu cad5 din pat ciind se r5suceqte. va f i Ecutii rnai spre searii. bineinteles nu pentru a merge. Uime~te toat5 lumea cu pe energia gi bucuria pe care o manifest5 in leg5tur5 cu cea mai mic5 activitate. Dacii nu sau pliinge gi nu este nemulfumit va fi 15sat in pace. g) Se va evita suprainc5lzirea camerei. dar dac5 se repet5 frecvent vi pe perioade lungi se va consulta medicul. s5 se m i ~ t in voie. De la sfiirvitul lunii a VI-a sugarul poate fi pus in !arc. Nu v5 sesizati dac5 sugarul se trezeqte in timpul noptii. St5 singur in Sezut ~i mi~c5 miinutele in toate piioile.sunt Ecute cu un anumit scop. va firn8nggiat si va fi culcat din nou in pat. isi manifest5 bucuria nu numai prin mimicii. c) Masa de sear5 va fi mai consistent5 ~i cu o cantitate mai mare de lichide. Este sensibil la mgnggierile si laudele celor din jur. in timpul ingrijirii sugarului in pat. Ciind sugarul incepe s5 se ridice in qezut cosul devine periculos. acesta va fi asezat totdeauna perpendicular pe latura mare a patului.in general . sugarul va fi tinut ciit mai mult in parc. Li se va pune de cu seara o juciirie in pat. vizite in alte familii. bunicii sau frafii mai mari.6.Sugarul (de la 1 lunii la 1 2 luni) 1i 8 1 i 1 i i I migcarea frunzelor din copaci. strangulare). pentru a nu-1 zg%a pe sugar. eventual i se va da biberonul. Baia devine un prilej de bucurie. prefers r desigur societatea lor. e ) Baia general5 se va face zilnic. Mulfi sugari se mulfumesc cu o suzet5. De la 6 la 7 luni Sugarul aratii mult mai matur. 6 ) Se va evita excesul de impresii seara (jocuri prelungite cu tat51. Aceasta poate fi numai o situatie trecgtoare. pentru a se evita accidentele (fractuii. Patzil. Salteaua va fi fixat5 la o in5ltime care sii evite cjderea sugarului din pat. S-ar putea ca sugarul s5 se multumeasc5 s5 stea si singur. dar vtiind c5-vi poate trezi u ~ opikinfii.). ritmul zilnic se desf5soar5 mai regulat. Ciind st5 bine in Sezut se poate juca cu o riituscii sau cu un vaporav. pentru a o putea prinde ciind se trezesc noaptea. s5 se agite. Nu se va 15sa niciodatii marginea patului coborhti. ci si vorbind pe "limba lui". musafiri in propria familie. . Dac5 se trezevte gi plsnge a~teptafi putin s5 vedeti dac5 nu se rgzgiindeste ~i adoarme din nou. pe un teren usor accidentat (leg5natul vi trepidafiile c5ruciorului au un efect calmant). se verific5 dacii nu-1 jeneazii imbriiciimintea. h) Dac5 se trezeste in cursul nopfii va fi mgnggiat. Unii sugari doresc s5 aib5 "societate". eventual. Se joac5 cu poft5 ~i se sup5r5 dac5 este deranjat. Cel mai important progres este sii-gi capete control asupra propriilor tnivciirtri. 3. sii bea putin ceai. in apropierea lor. Ca m5suri preventive sau de corectare a t u l b u r ~ l o r banale de somn vii indic5m urmgtoarele: a) Sugarul v a j scos zilnic afara'. in cazul in care nu inceteaz5 s5 pliing5 va fi schimbat ~i i se va da. strigiind si chiuind de bucurie. Gratiile care s-au deplasat din dispozitivul unde sunt fixate se vor repara de urgenf5. dar nu se va angaja vreo "convorbire" si nici nu va fi luat in brate. dar . Dac5 timpul este favorabil. televizo~~ deschis etc. e "Modulul" (premergiitorul) se reconland5 numai dup5 ce sugarul se ridic5 singur pe marginea patului. Se prelungeste la 5-10 minute ~i sugarul va fi 15sat s5 se bucure. tabloul oferit de gr5din5 si de strad5. cgnd este mai r5coare. Plimbarea de dup5amiaz5 va fi rnai lung5. J)imbriiciimintea de noapte va fi comodii si nu prea ciilduroasii. Se interzice f i i a r e a sugarului cu hamuri in timpul noptii! Tarcul. Tarcul ii oferii posibilitatea s5 priveasc5 in toate p e i l e . Multe din miqciiri sunt incii neindemiinatice. Siirmele de la plasele marginilor patului vor fi controlate vi reparate. Somnul. 4Se va respecta acelaqi program in fiecare sears. in acest caz i se va da s5-vi consume biberonul afarii. ggngure~te se mai mivc5 prin pat. Se intiimp15 ca sugarul sii se trezeascii noaptea din somn. S-a obisnuit sii miingnce bine. Sugarul simte nevoia s5 urm5reasc5 ce se petrece in jurul lui.

La sfiiqitul lunii a 7-a. deqi ar putea s6 le mestece. se va folosi lapte de vac5 213 sau chiar 314 1 3 p w i lapte + 1 parte ap5. Sugarul care bea mult lapte creqte in general bine in greutate. gr6simea de la qunc6). atunci c h d ii ies dintii. carne. I se poate da din c h d in c h d un biscuit sau o coaj6 de pdine. Se adaug6 cdte 3-5 lingurip la pireul de zarzavat. la care se rnai pot ad6uga de 4 ori pe s2pt6mdn2 carnea (mdnzat. pentru a recomanda tehnica adecvati pentru a "p6c6li" pe sugar ca s6 primeasc2 aceste alimente foarte pretioase pentru combatefea anemiei. pe care sugarul le primeqte cu pl6cere.. se vor da 2-3 supturi (dirnineap.2. m h z a t ) se fierb qi se toac6 foarte m6runt sau se mixeaz6. La sugarii sk6toqi se recomandi lapte de vac2 nedegresat (integral). p h l . Incepdnd de la aceasti4 v&st6. la far6 lapte de vac6 diluat (314 lapte + 114 ap2) qi la cei care tolereaz6 sau progreseaz2 in greutate lapte integral. dextrin-malted. Nu se d6 sugarului came mai g a s 6 (porc. prin came qi giilbenuq de ou. pag. =nuri de cereale. s u g m l are la naqtere depozite de fier suficiente pentru 3-5 luni. C pag. 126 ~i fig. deoarece cei care continu6 s6 fie hriiniti cu alimente pasate. sub controlul medicului qi a1 asistentei de familie. &6 sau cu adaosuri (glucozii. Dac6 sugarul nu vrea s6 primeasc6 came se renung timp de cdteva zile qi se reia cu alt sortiment de came sau cu ficat. Se poate continua cu preparate de lapte "de duraW' dup6 nomenclatura german6. . 150). Este rnai bine s6 se inceap6 cu porpi mici.8. La sugarii hrkiti numai cu lapte de vac6. apoi vor creqte la 200-220 g. Tot la aceasti v k s t i se permite autoalimentarea. dar se qtie c6 orice inceput este greu. "de continuare" dup6 nomenclatura francez6 sau cu "formule" dup6 nomenclatura american6: Humana 2. Mai W u . scaunele devin de culoare alb-fumurie ("chitoase"). a ) Laptele degresat sau diluat se mentine numai la sugarii problem6.dimineafa: un biberon de lapte "de durati". dar ca urmare a alimentafiei unilaterale pot apiirea semne de carenp. sugarii savureaz6 masa qi cu ochii. un sugar refuz6 cu inc2p6mare s6 primeasc2 pireul. camea qi g2lbenuqul de ou se va consulta medicul. Un copil c h i a nu i se permite s6 m2ndnce cu degetele nu va avea niciodati d o ~ de a le folosi. 6) Cantitatea de lapte in 24 de ore este de 400-600 ml. dac6 sugarul creqte bine. aceqti sugari devin anemici qi receptivi la infecfii. seara qi la inc6 una sau chiar dou2 mese in cursul zilei). in general. Milumil2. sugarid va avea. g2lbenuq de ou. C h d coaja de piiine se inmoaie sau fi cade jos se inlocuieqte cu alta. fap. Apa in care s-au fiert carnea qi zarzavatul se d6 la aceast6 v2rsti. Nativa 2 etc. .Alimentatia Alimenta@anaturals' se mentine pe cdt posibil. sau alt preparat comercial de lapte pulbere cu 3. Dup6 piirerea noastr6. Mama va avea grij6 ca mdncarea s6 fie frumos prezentati4. Cu timpul. &6 ca acestea s6 inlocuiasc6 o mas& Scopul este s5 aib6 ceva de ronwt. s6 fie s e n i t i dintr-o ceaqc6 totdeauna aceeaqi. ci se incearc6 s5 fie date zdrobite bine cu furculip. La inceput iqi va murdiki p miiinile. Pentru sugar este o nou2 etap6 in cucerirea mediului inconjur6tor qi a independentei. fn luna a VII-a este important ca sugarul s2 primeasc2 ficat. creschdu-se apoi p h 6 la 6 qi apoi la 6-8 lingurite. urm6torul meniu: . Din c h d in c h d i se poate oferi pupn6 p h e cu unt. a) Poqtiile de miincare consistenta' vor fi de 150175 g la inceput. cu miros urdtl. fierte impreun5. Dac2 ' h mediul urban se vor folosi produse adaptate (. obiectele din jur. pentru aportul de fier care-1 fereqte de anemie. pentru a le suge qi a le morfoli. Unii incep s6 apuce singuri alimentele cu degetele. cu gust plgcut. C h d sugarii incep s6 aib6 miqcki de masticafie se va incerca s2 li se ofere qi alimente de consisten@ rnai crescuti. Carnea de vitk de pasiire sau ficatul (gfin6. La pireul de zarzavat. Acum rezervele sunt ins2 epuizate qi este necesar aportul de fier. fn conditii normale. in acest fel se uqureaz2 trecerea spre o alimentafie normals. La nevoie se recurge la un medicament care contine fier sau cereale "fortificate" cu fier. ficat) fin tocat6 qi de 2-3 ori pe s6ptimdn2 un g2lbenuq intreg de ou. Este un exercifiu excelent in vederea folosirii ulterioare a linguripi. Zarzavaturile nu se rnai trec prin siti. 3. Este foarte important s6 se adauge alimente consistente de indat6 ce sugarul este dispus s6 le prirneasc6.formule"). vitamine). pasiire. La pr&la nevoie. Nutrilon plus. zarzavaturile se toac6 &nt. vor ajunge sii refuze vreme indelungat6 tot ce nu este mixt sau trecut prin siti. b) Mi~ca'rik rnasticajie apar la cei rnai mu16 sugari de intre 6 qi 10 luni. Se poate introduce o mas2 de lapte cu cereale (vezi tabelul 3. deoarece aceasta se diger6 rnai greu. rag. Dup6 aceea primeqte putin fier din fructe ~i zarzavaturi.4-4% e s i m i . gdsc6. Alimente consisteate.

.

adicii prin bucurie sau disconfort. este foarte pufin probabil ca sugarul sii devinii rnai tfirziu un anxios. acesta se sprijinii pe vWul sau (mai rar) pe tiilpile ambelor picioare. Prinderea obiectelor este incii de tip clevte-patent. sugarul se intinde cu fiecare segment a1 corpului pentru a se deplasa inainte sau inapoi. se insotesc de bucurie. Este bine sii se respecte aceste sentimente. pa-pa. Fie cii este avezat pe spate. se bucurii de imaginea lui din oglindii. glezne). h tenteazii mai ales obiectele viu colorate. Se joacii cu mginile qi picioarele. indoaie vi . e) Ridicarea in picioare susfinut de axile. Reacfiile sunt de pliicere. Se va constata cii va trece uvor peste aceasti timiditate. La aceasti vfirsti. incearcii sii preia eficient greutatea corporalii ~ idin aceasti pozifie. La dezvoltarea generalii trebuie urmkite qi alte achizitii motorii: "rotafia" sau 'Tntoarcerea" (pe una din pwile laterale. sugarul incearcii sii se mivte vi s&vi echilibreze trunchiul vi membrele (=ii sii reuveascii declt rareori) pentru a apuca obiecte care sunt avezate in apropierea vi la indemlna sa. htinde i mlna pentru apucare vi in afara razei lui de acfiune. prin &fire sau de-a buvilea (de exemplu pentru a ajunge sii apuce un obiect). Fa@ de strGni este rezervat. uneori de chiote. pe care o face insii cu m i ~ c k din ce in ce rnai coordonate. Unii sugari par sii nu treacii printr-o astfel de perioadii de timiditate. Emite sunete nuanfate. "de-a buvilea". volduri. sugarul pivotlndu-se pentru aceastii mivcare pe unul sau pe ambele membre superioare. Ochii par sii doreascii mai mult declt poate realiza din punct de vedere motor. Asculti cu atenfie vi reacfioneaziiadecvat la tonul unei voci (prietenoasii sau seveCi). Se intoarce spre sursa zgomotului. Imitii. Motricitatea find. Privirea incepe sii fie "griiitoare". in cadrul tentativelor de deplasare. reacfionhd corespunziitor. Apucarea. in "patru labe" qi "Tn picioare".Am vrea sii preciziim cii in dezvoltarea motorie a sugarului trebuie diferentiate patru stadii: "tlrlrea". dacii va veni in contact rnai des cu persoane strike. este o tentativii de deplasare de la stadiul "de-a buvilea" la cel in "patru labe". Auzul. Contactul social. Se bucurii clnd recunoavte persoane. Dacii mama apucii pe sugar de subsuoarii vi-1 ridicii in picioare. Sugarul nu va fi pus d se spnjine singur d d t dup4 ce hcearci qi re-te singur s4 se apuce de plasa patului qi s4 n se ridice i picioare. Mulfi p&infi se sperie de aceasti deplasare inapoi (dea-ndkatelea. Aceasta are semnificafiastabilirii de contacte cu lumea din jur prin intermediul privirii. dar predominii incii apucarea de tip palmar. Sugarul pronunfii primele silabe izolate ca: da-da. Timiditatea constituie o etapii in dezvoltarea copilului. de preferat cu un cerc restrhs vi la intervale scurte. ta-ta. ambevte prietenos persoanelor pe care le cunoavte bine. tdrdrea. reprezentlnd ceea ce s-ar putea numi "sociabilitate selectivii". de pe burti pe spate. ma-ma. Alfi sugari nu reuvesc declt sii se 'Tnv2rteasc3" in jurul lor. Aude vi repetii sunetele proprii. Copilul nu va fi obligat sii se lase luat in brap de striiini. care i-a %cut recent o injecfie. "ca racul"). Mlinile se unesc pe linia medianii. . Apucii obiecte rnai mari vi rnai mici. Nu insneapiirat cii le este team& Aceasta constituie un semn cii sugarul incepe sii sesizeze deosebirea dintre persoanele apropiate vi cele strike. plhge cu disperare. pe c h d la al* ea este izbitoare. repeti vi modificii sunete. unii sugari devin timizi vi rnai p u p prietenovi. sugarul le privevte ("le cucerevte cu ochii"). Sugarul reuvevte sii preia numai pentru scurt timp greutatea corpului. Cea rnai mare parte a sugarilor nu sunt capabili de a adopta pozifia in "patru labe" nici in luna a VII-a. pe ambele. M W l e sunt deschise vi degetele pregiitite pentru activitatea finii. dar efectul este de cele rnai multe ori de deplasare inapoi. intinde succesiv articulafiile membrelor inferioare (genunchi. fie pe bu&i (mai ales).Mama # copilul d) Rota*. dacii el aratii cii nu B face pliicere. Din orice pozifie. Atragem atentia p4rinPor de a nu l b a f4r4 sprijin pe sugar qi nici de a face exercitii pentru a forpa perfecfionarea acestei capacit5fi neuromotorii. de pe spate pe burtii) vi 'Tnvlrtirea". Dupii ce le apucii. unii sugari reuvesc sii se sprijine pe m%ni (cu braple intinse) qi sii aducii membrele inferioare sub abdomen. Imitii zgomote din afarii. C$nd este vorba de medicul sau de asistenta de ocrotire. "mersul"de-a buqilea. Adesea. Pipiiie obiectele vi invafiisii deosebeascii materiale ori suprafete pliicute de cele dezagreabile. Ei incearcii sii se deplaseze prin rotafie. Dacii este respectat3 vi nu i se dii proporpi neobi~nuite. care este o rotafie in jurul unui ax. "povestevte pe limba lui" multe vi cu pliicere. Limbajul. Se observii o bung capacitate de extensie. Sugarii sunt "fericifi" de aceasti achizifie vi o repeti phii la exasperarea vi ingrijorarea intregii familii.

Sunt prea mici pentru a infelege interdicfiile. Este mai simplu sii se fins obiectele periculoase (ace. Pentru 1-2 ore poate fi aSezat intr-un scaun pentru copii. in aSa fel ca spatele sii formeze cu membrele inferioare un unghi obtuz sau drept (vezi ~i"Gimnastica sugarului"). un sugar mai d o m e de 2-3 ori in cursul zilei. Se va menfine o temperaturii cat rnai constant2 in camerii. cu calm.mulfi sugari i ~ schimbii pozifia ~i se dezvelesc in cursul nopfii. cu apii la temperatura cu care este obiqnuit sugarul(36-37°C). intr-o camerii inciilziti la circa 22°C ~ifiirii curenfi de aer. in timpul noptii. N u m h l ~i durata perioadelor de somn din timpul zilei depind de structura sugarului. Siipunirea ~i curiifirea cu apii se fac in cadii. medicamente) . Poate fi plasat pe qezut pe un fotoliu. tactile (pipiiit) ~i auditive este integralii. unii incep sii se deplaseze de-a bu~ilea. insecticide. baia este o pliicere pentru sugari. in apii cu temperatura d e 36-37°C (temperamra corpului). Sugarul prive~teindelung un obiect ~i urmiire~te persoane. biiuturi alcoolice. fierul de c5lcat incins. Din luna a VII-a. 0 mare parte din sugari stau bine pe ~ e z u tdar rnai sunt unii care "se clatinii" sau . Prin progresele motorii. Sugarul va fi liisat. sugarul este expus la tot felul de accidente ~i ~iintoxicafii.i ~ i pierd echilibrul sau chiar con~tienfa). s% de hipotermie (devin palizi sau vine@. Dacii imbriiciimintea d e noapte ii acoperii ~i picioarele (sac de dormit. care sperie pe unii sugari. sau Baia nu trebuie sii se prelungeascii peste 10-15 minute. odatii cu inmulfirea posibilitiifilor i de mi~care. fn locuinfele friguroase sau cu variafii mari de temperaturii. Chilofii din plastic favorizeazii opiireala. de starea de spirit ~ide agita@a celor ce-1 supravegheazii. de programul general al familiei sau colectivitifii in care este ingrijit. dacii stii nesprijinit pe Sezut. bile. fiind incii nevoie de sprijin. Baia (general2 sau la nevoie paqialii) se face. cand prive~te lateral. dar adorm singuri dacii sunt liisafi in pace cu juc&ia lor. griiunfe. cosmetice. Controlul mi~ciirilor~i pozifiei capului este bun. Al@ise trezesc. Cei mai mulfi sugari dorm acum noaptea fit1-2 intrerupere. Rar se uitii cruci~. datoritii nevoii de mi~care de ~i cunoaStere. Mai intai trebuie sii vii convinge@dacii sugarul nu este imbriicat prea c5lduros sau invelit prea gros. Dacii unii p&in@ fin la aceste d u ~ u r ise recomandii sii fie fiicute cu ajutorul unei stropitoare. nasturi) sau substanfele otriivitoare (detergenfi. sugarul capiitii noi capacitiifi pentru cercetarea mediului inconjuriitor. Apa prea caldii sau prea rece sperie pe sugar ~inu este lipsiti de pericole: arsuri. este 12 lung bine s nu-1 acoperifi de la inceput cu piitura mai H ciilduroasii. fn concluzie. Supraveghere qi ingrijiri Somnul. h locuinfele care se riicesc mult in cursul nop@i (sub 17°C) este bine ca sugarul sii fie imbriicat rnai gros. Sugarul ~icopilul mic nu pot fi inviipfi sii nu puns maria pe tot ce se aflii in apropierea lor. Pentru a nu-i fi prea cald. La aceastii varstii. pantalona~i boto~ei) in cu ~i camerii este cald (peste 22°C) nu sunt motive de ingrijorare dacii sugarul se dezvele~te. Coordonarea mu~chilsr globilor oculari ~icoordonarea mans-ochi sunt bune.Calitatea recepfiilor vizuale.fntre coapse se pun scutece absorbante ("Pampers"). Dacii se face cu indembare. De la 7 la 8 luni Din aceastii lunii. riiceli. Fiecare familie este datoare sii ia de acum inainte toate miisurile de prevedere pentru a feri sugarul de primejdii. Nu suntem de acord sii se facii d u ~ u r cu jet de apii i puternic.7. Gura a devenit un organ de cunoa~tere tot ce-i cade la indemanii este dus la gurii. zilnic. de pe o parte pe alta. sii se joace in apii cu o riifu~cii cu o biircup de plastic. pentru copiii care se mi@ mult ~i se dezvelesc sunt mai bune pijarnalele cu boto~ei. cu minufiozitate peste tot ~i indeosebi la cutele pielii. in continuare. La imbriiciimintea obi~nuitii poate adiiuga un tricou se sub c i i m a ~ a noapte sau o jacheficii subfire pe de deasupra.S u g m l (del 1 Zwrii a Vederea ~imisca'rile globilor oculari. in luna a VJI-a continuii procesul de stabilizare ~isocializare. 3. Dupii piirerea noastrii. se va folosi sacul de dormit. "cad" dupii 1-2 minute. cateodati ii mai "riimane un ochi in urma celuilalt". se intoarce din ce in ce mai bine.

Nan. Brlnza de vaci intrad in tradi$a culinat-5a sugarului la noi in p r 5 nu este absolut necesar5. mazke verde. va sprijini ~i va inclina biberonul pentru ca sugarul s5 nu inghid aer. cereale. La s f k ~ i t umesei se va incerca d a d sugarul nu dore~te l ~i putin suc de fructe sau ap5 simpl5. ajutiindu-1s5 aib5 o pozitie clt mai stabil5 (cea rnai pl5cud ~i rnai comod5 pozifie clnd este @nutin brate). de preferat cu lapte simplu sau. gem de caise) se pot da strivite ~i omogenizate cu o lingur5 de lemn. Va primi tot produsul de lapte pe care 1-a primit in luna antenoar5 cum sunt Milupa 2. indulcite cu sirop de zahk. Poate fi luat in brate sau. rnai mare parte a sugarilor nu "~tiu"s5 mestece cea ~i primesc numai zarzavatul mixat sau trecut prin sit5. De asemenea. la masa de dup5-amiaz5 se va da iaurt cu sau Er5 cereale (sau biscuiti "miiruntiti"). periqoare. Trebuie s5 se $tie c5 organismul reline ~i utilizeaz5 toate substantele cu Alimentafia Nici in luna a 8-a nu sunt necesare modificgri importante in alimentatie. scaune moi ~i urlt rnirositoare. Fructe conservate. Nuhilon plus. Multe mame se nelini~tesc. Se prinde de orice obiect intiilnit in apropiere. dac5 nu este culcat perpendicular pe latura lung5 a patului. se pot da fructe proaspete fierte.gSlu~ti. va fi ajutat s-o f a d . La aceasd v k s d numai giilbenu~ul un element este nutritiv esen@alpentru conpnutul s5u in fier. cu biscuiti opi2-iti ~i bine s f & . Humana 2. Pe llng5 cartofi qi morcovi se pot ad5uga: dovlecei. la acestea se poate ad5uga b r h z 5 de vaci preparad in cas5 ~ibiscuiti. dar d a d se agag de colful fetei de mas5 pe care se g5sesc vase cu m h c h r i fierbin~. Dac5 nu avep siguranp prospetimii de oului dafi came in fiecare zi. fn lunile urmgtoare. familiile instikite. Beba 2 sau "fomule" ca Similac etc. a v h d culoarea ~i aspectul modificate f a g de scaunele de lapte. Atbu~ul ou p a t e pricinui o "alergie" (erup@i de ale pielii. La prdnz va primi pireu de zarzavat (in general de cartofi ~i morcovi cu unt sau ulei) ~i cu came sau g5lbenu~ ou. La prizele electrice se vor pune dispozitive de sigurang. La sugarii care nu au prezentat nici un episod de eruptii ale pielii in trecut se va introduce albu~ul inglobat in "zdrenje de o u F in sup%. proteine ~i gr5simi cu valoare biologic5 mare. Dac5 familia are fructe congelate sau conservate in cas5 (fructe "proaspete". La ora 10 se dau fructe strivite sau nu se d5 nimic. fiind nedigerabile. se Pe masa de i n E ~ asau pe patul adultilor sugarul se t rostogole~te~i poate s5 cad%.h a t i sau cu cereale instant. h practic5. a l b u ~ u l o l o s e ~ t ela f prepararea unor creme. shivite ~ i la nevoie. Reamintim c5 in cazul alimentatiei cu fructe sau zarzavaturi.) de la f m e ca Hipp.) la sugarii care au aceasd tending. pasd de mgceve. ins%. vitamine. adgughdu-se ~i brlnz5 de vaci preparad in cas5. pasd de mere. In functie de anotimp ~i de modul cum prime~tesugarul pireul poate fi rnai variat. conopid2. La sugarii care primesc ins5 la ora 10fructe.Mama gi q i f u l la distant5 de ei. cu adaosuri (f5in5 de cereale sau cereale cu fructe . in multe ck$ se recornand5 ca pireul s5 fie dat in fragrnente rnai mari ( s E r h a t cu furculip). . mobilierul se va reduce la minimum. compot de mere. la marginile ascutite de la elementii caloriferului se vor pune placaje de azbest. p a t e opi2-i. . bhuind c5 sugarul nu p a t e mistui unele alimente sau c5 fructele sau zarzavaturile respective ar fi %5 valoare. fasole verde. el va fi tentat s5 se ridice in picioare. gulii etc. Mu16 sugari accept3 de la aceast3 vkst5 s5 bea din cea~c5. in principiu.facultativ. procurarea unui scaun in inalt prevkut pentru alimenta@asugarului ~icopilului este de mare folos. C h d apuc5 de fusta mamei este rnai pu@n r h . d a d prefer%. la cei cu greutate rnai m i d sau la "mofturo~i".Milchbrei). RaJiade lupte este in jur de 400-600 ml in 24 de ore. U ~ i l e fier de la sobele de de teracot5 ~i sobele de fond se vor "apka" cu pl5ci de azbest. biberonul de lapte poate fi imbog5tit cu fiGn5 de cereale ~ilsau fructe ("Brei") sau se alege un produs din comeq de lapte cu adaosuri (mere. banane. stiind culcat sau ~ e z h dAtunci c h d sugarul incearc5 s5 bea . iar d a d se dau fructe. D a d sugarul este avezat pe podea. Dimineata sugarul va primi un biberon. Milupa etc. c o m p t de gutui. mama va sta 1 h g 5el. Nestle. poate fi l5sat s5 bea singur. fructe tropicale etc. Dac5 sugarul vrea s5 tin5 sau s5 ating5 biberonul in timp ce bea. singur din biberon. Gustarea de dup2-amiaz2. Scaulaele defructe ySi zarzavatslri. papana~i. scaunele con@nceluloz5 nedigerad. agitajie etc.budinci. Seara. Eventual se amestec5 cu pesmet de piline. ar trebui s5 fie constituit5 dintr-un amestec de fructe strivite (sau la nevoie pasate fin) cu cereale-instant.

Lungimea medie: biiefi = 69 cm. nici un sprijin. Experimental s-a dovedit c i p5s5rile sau animalele care primeau o hrani confindnd toate principiile alimentare de baz5 (proteine.La 8 Iuni unii sugari incep sri meargri in patru labe. daci scaunele sunt consistente ~i nu sunt in num& mai mare de 3 in 24 de ore. metabolism.Sugarul (de la 1 lunti la 1 2 lunil valoare biologici (vitamine. Perimetrul cranian = 43-44 cm. Printre altele constituie un mijloc eficient impotriva constipafiei. Dup5 ce se introduc mai multe fructe ~izarzavaturi. In ultimul trimestru a1 primului an de vial$ oul ~i carnea sunt principalii furnizori de fier. care nu le primesc din diferite motive. care contribuie la formarea globulelor roqii. glucide. Greutatea medie este la biiefi de 8 000-8 500 g. excrefie. Din pozifia "pe bud?'. a) Culcatpe spate. i ~ i i intinde bine braiele.17 . . devin anemici. alimentul care corespunde nevoilor biologice (digestie. iar altii se deplaseaz5 de-an ndiiratelea. trunchiul ~i membrele inferioare. 3. Dezvoltarea fizicg ~i psihomotorie Greutatea. De subliniat cdi unii sugari sar peste etapeIe mersului "de-a b-ilea" si in "patru tube". grisimi) ~i accesoriile necesare (siruri minerale. iar la fete 7 8008 000 g. Sugarul se fine bine pe ~ e z u tfii1-5 . aSa c5 sugarii. cre~tere) este laptele. zarzavaturile ~i cerealele confin fier in cantitate mici. b) Aqezat pe burta'. Nu este un motiv de alarms. care trebuie s i rimdni permanent ~i predo- E patru labe" (fig. lichide) prezentau deficienfe mari in cre~tere. Celuloza ~i alte materii similare poarti numele de "substanfe de lest" sau mai recent de "fibre vegetale". 3. glucide. Sugarul crevte cu 400-500 g. numirul de scaune poate s5 creasc5 ~i s i apari un eritem fesier. minant in meniul zilnic a1 sugarului. Cel pufin doui mese (dimineafa ~i seara) trebuie s5 fie de lapte (complet. proteine). Simplul adaos de celuloz5 fin divizati determini restabilirea curbei ponderale ~i revenirea la un aspect normal a1 pis5rilor sau animalelor de experienfg. Unii se inviirtesc incii P jurul propriului ax. Revenim cu recomandarea de a nu se uita c i in primul an de viaf5. Celuloza este importanti pentru sinitatea copiilor.17). constituind o component5 obligatorie intr-o alimentafie corecti. fete = 67 cm. dar nu poate inci s i treac5 din pozifia culcat in aceea d e a ~ e z a t . tnvitthnd st5 s e ridice direct in picioare i jurul viirstei de n 1 an! c) Pozitia ~ezcind. Motricitatea generala'. sugarul trece in pozifia de "mers Fig. vitamine. siruri minerale. sugarul nu mai riimdne in aceast5 pozifie. Fructele. i ~ controleaz5 bine capul. cu sau mii adaosuri). Numai la recomandarea medicului se poate renunfa la mesele de lapte. ci se intoarce pe ambele p Q i ~i se poate rostogoli. la inceput i n c i nesigur n fnainthd numai "de-a buqilea". Celuloza indeplineqte $i alte funcfii in digestie. va r e u ~ i nu aceastii performan@ intre 8 ~i 10 luni.

la aceasti4 v k s a sugarul normal Limbajul ~i contactul social se prinde de mdinile mamei $i se ridic5 in picioare. el va fi incdntat de aceasti4 favoare $i va putea s5 obiectelor. "mama". Le urmiire~tecu privirea ii face pl5cere s5 fac5 descoperiri. repet5 operatiunea de atiitea ori p h 5 c h d Putefi s5-i procurafi un scaun inalt. Se mivc5 in jurul picioarele. Mi$c. "cu adres5" nu este departe.Mama copilul Fig. Se ofer5 o m h 5 de ajutor h realizarea dorinfelor. b .3rilesunt bine coordonate. Deoarece in aceast5 pozifie nu are pl5cere. Este fericit cdnd i se dac5 au ckut. Dac5 arunc5 un obiect pe duvumea $i mama . Primul cuyht sugarul pkjevte. apucare al mpilor se menfine. Instalafi-1. a) Limbajul. Nu este le arunc5. D5 drumul intenfionat la obiecte. se joac5 cu mdinile $i control bun al trunchiului $i capului. joac5 la mas5 cu obiecte de diferite dimensiuni $i Teama de persoane stra'ine. Pronun@ primele bisilabe. Apuc5 cu tot rnai b) Contactul social. "papa". 3. PC). Incearc5 s5 ajung5 la obiecte in afara sfer~i asiste la activiti4file familiei. il tine in a$a fel incdt rnai poate apuca unul provoace situaw pe care le doreqte. C h d este avezat pe un plan perfect orizontal (mas5 s lui de acliune. prin manevre tactice (apuc5 dou5 cuburi htr-o mh5!). cu baz5 mare de susfinere. s5 deosebeasc5 suprafefe pl5cute $i d) Ridicarea in picioare.a. el fine spatele drept $i are un se intiilnesc pe Linia median5. Este curios $i toate juciriile din jurul lui. intr-un fotoliu burt5. mult5 u$urin@:"se n5puste$te" cu m h a cu rnai mult5 zhbetului.3rinfilor. de asemenea. il ridic5. "Poveste$te" mult $i cu apuce cearceaful. mama il apuc5 de axile $i atunci triumf. Bate din palme $i/sau se uneori deplasdnd hainte acelqi picior.Cei rnai mu]$ sugari stau la aceasti4 viirsti4 foarte sigur in vzut $i se intorc in toate p&@le pentru a apuca diferite obiecte. Se amplific5 contactul cu mediul inconjur5tor prin intermediul: privirii. MBinile sunt "deschise" $i degetele preg5tite pentru activitatea motorie rnai fin% M%nile de i&i$at. Reacfioneaz5 la m h 5 h alta $i-1 "cuprinde" cu privirea! Cdnd apuc5 interdicfii sau la aprecieri afirmative. Mama nu rnai este important: apucl obiectul cu degetele. precizie asupra unui obiect dorit $iB prinde htre palm5 Comportamentul emofionul. Imiti4 propriile sunete emise degetele de la picioare indoite ca $i c h d ar vrea s5 $i pe cele pe care le aude. B trece dintr-o singura persoan5 de referinf5. nesigur. Reflexul de joac5 de-a "cucu-bau". $ez?nd) intinde mdna pentru aruncarea mare.18 . Se intinde s5 apuce abile. nerWare sau chiar de m h i e . emiterii de sunete cu coloratur5 afectiv5. fa@de care reacfioneaza prin pl5cere sau sugari apuc5 de gratiile patului $i se ridic5 singuri in disconfort. Numai o mica parte din dezagreabile. La aceste silabisiri se amestec5 accente de un echilibru stabil. Un nou progres persoana cu care vrea s5 comunice. fn aceast5 lun5 se incearc5 s5 constate ce se intiknpl5 dac5 le mivc5 sau mentin reacliile de negativism fa@ de str5ini. fncearc5 s5 un cub. diferite materiale. fn schimb. cu u$oar5balansare. podea. pe care il fixali mama renun@ la joc. Sugarul i$i alege $i degetul mare (mai rar cel mic). linhd "dada". picioare. Pipiiie $i atinge obiecte. cu un prosop trecut ca o ching5 in jurul corpului pentru Din orice pozifie stabil5 (culcat pe spate sau pe a-1 susfine. apoi st5 in aceasti4 pozifie. ca: "tata". Motricitatea fin& Apucarea. hva@ s5 cunoasca axului propriu. Descoper5 sliibiciunile p.

Timpul copilului se construieyte cu atiit mai bine cu ciit mama ytie s i se adapteze ritmului siu interior (de exemplu. Piriniii observi c i sugarul devine rezervat. Puneii-i la i n d e m h i juciirii. apoi se uiti la ai sii ca yi ciind ar vrea s i se asigure c i feiele familiare lui sunt prezente. Va fi schimbat. Aceasti reaciie este pe deplin justificatk $i un adult ar fi yocat daci un striin i-ar siri de giit! fnainte de a accepta dovezi de simpatie de ordin fizic. foame-salietate. le priveyte fafa. scoate un chiot c h d a avut un scaun. rnai rare (1-2 pe zi) yi survin la ore aproape regulate. se face royu la fa!& se screme. Auzul ~i localizarea sunetelor. I-a miingiiiat. ciit yi prin excitaiii exterioare. daci i se d3 prilejul s i se joace "cucu" pe 14ngi fusta mamei. zgomotticere. dorim s i cunoaytem ciit de ciit o persoani. mult mai apropiate de instinct deciit de rafiune. h plus. casele. i-a vorbit yi s-a jucat cu el. de greutatea (greu-uyor). prin prezenia ei. Din cauza maturirii sale yi a alimentaiiei mai variate. care permit s i separe ceea ce este el de ceea ce nu este el. in ciiteva luni. Cum se construie~te spa@? Pentru copil spaiiul pare s i se elaboreze pornind de la senzaiia yi perceperea corpului. Spaiiul copilului se construieyte in raport cu mama pe care o vede yi o aude cum se deplaseazi. ' Se accept5 existenfa unui "perimetru tabu" cu raza de aproximativ 80 cm. apoi de culoarea lor yi. automobilele. Astfel. se ghemuieyte in brafele mamei sau ale tatilui.in autobuz sau pe stradi. Daci un striin vrea s i se apropie prea mult de copil acesta se sperie. copilul "simte" c i dimineap sau seara este "ora" mesei. Daci este Iisat s i priveasci feie striine . mai intiii mama lui. o pierde yi o regiseyte mereu. Cei din jur cred c i "nu-i place s i fie murdar". intoarce capul. este numai felul siu de a-yi anunia mama c i pentru el s-a produs acest mic eveniment. suspicios. yi astfel puiin ciite puiin isi d i seama de contururile. Supraveghere yi ingrijiri Scaunele. Asculti zgomote yi se intoarce spre sursa sonor& La zgomote neplicute reaciioneazi cu disconfort. dar f2ari grabi. se "concentreazii". camera. 1-a schimbat. se contract5 apoi se uyureazi. Nu trebuie dus la petreceri cu persoane multe. Se pare c i sugarul nu este yocat de persoana striiini in sine. a lumii insufletite yi neinsufleiite va surveni la copil pentru c i mama 1-a hriinit. in care sunt llsate s l pltrund5 doar persoanele apropiate. util pentru copilul mic. apoi celelalte fiinie apropiate. i n timp ce este plimbat cu ciruciorul descoperi animalele. ii d i copilului nu numai limitele personale. Vederea ~imi~carea globilor oculari. obiecte mici pe care el le apuci. Coordonarea m i y c ~ l oglobilor oculari este bun& Urm5. copilul va ajunge s i se imprieteneasci rnai uyor cu striiinii. a plimbirii sau a reintoarcerii tatilui s i u . dorinp de hrani) la orarul siu exterior (venirea mesei) yi c i aceasti coincidenii este fericiti. care va deveni increzitor yi va manifesta interes pentru "feie noi". el incepe s i devini conytient de momentul in care intestinul s h funciioneazi: inceteazi s i se joace. veghe-sornn. scaunele sugarului sunt mai bine formate. ci de ceea ce aceasta face. se creeazi modele de ritrnuri percepute atAt prin senzapi interioare. Voind cu orice pref s i i se . Mama nu trebuie s i creadi c i are un rol de "lnviiitoare". dar este foarte probabil c i o realizeazi prin derularea celor 24 de ore. ii aude vocea i n d e p h t i yi apropiatii. obiectele. $i la acest punct mama este cea care. vederea de fete noi poate fi cauzi de neliniyte. de consistenp (taremode). P c n f i i observi c i in aceste luni sugarul accepti cu greu feiele severe. prin alternanp zi-noapte. protesteazi. activitate-repaus. le regbeyte impreuni cu dvs. triste yi rnai ales persoanele zgomotoase. Teama de persoane striine se manifest2 mai zgomotos ciind se combing cu imprejuriri in care mama absenteazi (este Iisat singur intr-o cameri cu o persoani complet striini sau mama dispare intr-un magazin yi un striin se apropie de c h c i o r u l lui yi-i vorbeyte). daci il atinge. le pierde. phupl. Majoritatea nu se mai uiti "cruciy". Cum poate percepe timpul? Este dificil s i pricepem cum copilul prinde nofiunea de timp. strizile. ii vede faia de aproape yi de departe. de indati ce a trecut de ~ase-yapte luni. timid cu striinii. va putea s i le dea un nume. Astfel. daci i se permite s i se apropie singur de persoane striiine care-1 atrag (curiozitatea fiind mai tare deciit teama). Uneori.t-eytein toate r planurile. Aceasti cunoaytere trece pe ciii foarte profunde. va ziimbi yi "vorbi" cu un striin atiita timp ciit acesta pistreazi distanp cuveniti'.Astfel se exerseazi contactul social.admis de tofi pediatrii yi psihologii daci aceasti reacfie reprezinti o anumiti etapa in procesul de dezvoltare psihici sau daci nu este o particularitate a unora din copii. dar il invali s i cunoasci yi lumea.peste umirul mamei . Cunoayterea de sine.

Invafi s i mestece alimentele. sugarul se culci in jur de ora 20 qi se scoali dupi 10-12 ore.12 luni copilul nu are nevoie de i n c i l w n t e . La deschiderea uqii face semne c i vrea s i fie dus afari. Dimineata se va da laptele fk-5 adaosuri. De la 8 la 9 luni $i in aceasti luni se observi o serie de schimb%i la sugar. Pentru inliturarea cauzei. Orizontul lui s-a l5rgit mult. se tiiriqte in toate psqile. Somnul. Uleiul nu se fierbe. Copilul trebuie s i simti zilnic comunitatea mami-copil-tati. Devine rnai activ. il liniqteqte qi-1 adoarme printr-un ciintec.2. Reamintim c i laptele de vaci se d5 in mod obiqnuit cu adaosuri. excesul de impresii duc la tulburiri de somn. La oraqe se folosesc preparate de lapte praf: lipturi paqial-adaptate sau de continuare folosite in luna anterioar5 sau lapte praf "clasic" cu 26% grisimi. 3. se vor confectiona pernite de protectie.8. Dupi masa de seari. fie zarzavaturi (vezi tabelul 3. Alimentatia Laptele rimiine alimentul de bazi in meniul zilnic. Nu suntem de pirere ca dupi mas5 familia s i inceap5 s i se joace cu copilul mai mic de 3 ani. jocuri liniqtite. se adaugi laptele integral (sau diluat cu 114 api) qi se pune totul la fiert la un foc moale. daci este posibil intr-o baie cu cuburi de gheat5. o plimbare mai prelungiti inainte de masa qi culcarea de seari. la care se adaugi f i i n i de cereale instant qi se amesteci bine aviind griji s i nu se formeze cocoloaqe.2 ore. iar seara se vor incerca lipturile cu adaosuri ("Brei") care sunt fie cereale. copilul va fi pregitit de culcare. De exemplu. mesei de seari qi a1 culc%ii. la inceput se va da diluat (314 lapte qi 114 api). Cuviintul romiinesc "dezmierdare" are la origine cuvktul latinesc care insemna qtergerea copilului de materiile fecale ("merda"). La sugarii la care se folosesc chilofii absorbanti ("Pampers") nu se constat2 astfel de reactii. Revenim cu indica@aca taM s i fie prezent in familie in timpul imbiiierii. in paturi cu margini f5ri vizibilitate.~lovi capul i de perefii patului. fie fructe. si-qi foloseasci miiinile intr-un scop anumit sau s i pronunte "cuvinte noi". care se observ5 la mulfi copii inainte de a adormi. Spre sfiir~itul fierberii se adaugii zahirul (10 lingurife rase la 1 000 ml). S-au observat aceste manifestki la sugari care au fost tinufi multi vreme in coq. ca qi la cei care stau multi vreme in casi (carenti de miqcare). timp de 1 Y2 . Dupi ricire se amesteci uleiul cu un tel sau o linguriti timp de o jumitate de minut pentru c i acizii graqi esenfiali s i fie mai bine folositi. Este una din miqckile ritmice ("miqcikile calmante"). fir5 asperititi. Recunoaqte pregitiri ce se fac pentru plimbare qi se bucuri zgomotos. 126). incearci s i stea in picioare. Laptele de vaci se d i integral. in&-o cratiti se pune o cantitate mici de api rece. In cursul zilei mai d o m e o dati la priinz. in ciiteva zile se va liniqti. S-ar putea s i doreasci s i faci un lucru pentru care nu este inci apt. fnca'lfa'mintea. daci i s-a satisficut nevoia de "societate". imbiiierea zilnici qi o atmosferi de calm in familie sunt unele dintre remediile recomandate. Daci umbli mereu pe o suprafag plani caldi. nu are nevoie deloc de inciltiminte. . Daci reuqeqte. A Leg6mtul (miqciki de calmare?). pikinfii vor verifica daci sugarul sau copilul mic are o ocupatie suficient de interesanti in cursul zilei. eventual qi in cursul dupi-amiezii. sau in familie existi o stare de anxietate. Daci mama are talent. ciind sunt obosifi sau ciind se plictisesc. incearcii s5 se agate de marginile patului sau tarcului ji cerceteazi lumea din jur. ficute din sciinduri compacte (careng de spatiu). pentru a evita aparitia v2nitiilor qi rinirile.mama nu va face deciit s i i-o i n k i e . i se va da impresia c i a avea un scaun este o treabi care o dezgust2 pe mama sa. care nu este utili nici pentru sprijinul picioarelor qi nici pentru invitarea mersului. inainte de 11.inliture scutecul sau chilo@i murdari. jn conditiile unui progres normal. Jocurile agitate. La unii sugari se int2lneqte obiceiul de a se l e g b a sau de a . Amestecul realizat se portioneazi in biberoane curate qi se pistreazi intr-un frigider. Daci sugarul va continua s5-qi loveasci capul de peretii patului. de miqcare qi daci este suficient de obosit. Toate acestea modifici unele dintre obiceiurile sugarului. Uneori este neliniqtit ~ineribd5tor E r i motiv. Scoaterea copilului ciit mai mult afari. Departe de a-i favoriza educatia curi@niei. supraingrijire a copilului. sunt lisafi singuri (careng de "societate" qi de dragoste). pag. in caz c i se introduce de abia acum.

Va mlnca rnai bine vi va trece rnai repede la alimente noi. deoarece imobilizarea ~i intinderea sugarului pe o mas2 ca vi utilizarea panglicii metrice implicii de multe ori erori de tehnicii ~i interpretare. aceasta se datorevte de cele rnai multe ori unor obiceiuri culinare greqite. piistoqi se imbolniivesc rnai uqor. dar cu lungime rnai mare. Este absolut necesar ca la aceasti mas5 sii se dea proteine de origine animal5 (altele dec2t laptele). la un sugar mare. Pireul va fi imbogiilit cu unt sau ulei de floarea-soarelui. Unii sugari au tendinp de a se ingrii~a excesiv. Striiduifi-vii ca din timp sii-i dafi sii miin2nce la un loc cu ceilalfi frafi. de oviiz sau de tapioca. Dac2 tofi membrii unei familii sunt obezi. nu". sii-i dafi sii bea din ceaqcii. unui aport excesiv de calorii. nu trebuie categorisitd ca "distrofie" sau "malnutrifie". creierul. inaintea unui aliment nou prin aspectul. Nu se poate vorbi despre obezitate dacii un sugar este rotunjor. de fructe sau apii fiartd vi riiciti. i Nu-1 dojenifi vi. intre 8 in qi 12 luni creqterea siiptiim%nalii este de 60-85 g. Ca qi adultul. este numai un mod de a .~exprima mirarea. cum sunt: carnea de m2nzat sau vifel (carnea rovie are rnai mult fier). La sugarii care refuzii laptele se va incerca o budincd sau papanavi fie$ cu brlnzii de vaci. ficatul (pasiire. Cre~terea lungime intre 6 qi 12 luni este de 6in 10 cm. in aceastii lunii. Unii copii. dacii-vi dii drumul de m2nufe cade. sarea. dezvoltarea psihomotorie. Greutatea sugarului nu depinde numai de v2rst5. incep s5 pllng5. Acevtia au inviifat s5 se . M2surarea lungimii sugarului se va face si cu ajutorul medicului sau asistentei de ocrotire. Va fi liisat sii ia micul dejun vi gustarea cu biberonul pe genunchii mamei sau plasat intr-un scaun inalt. stiiin qezut. in loc de cereale se incearcii griqul. Se poate completa cu fructe proaspete sau chiar din compot (sfiir2mate qi omogenizate). un biscuit pe care sii le morfoleascii singur. cu mult peste "media" scris2 in diferite ciirfi. sugarul p a t e umbla '%I patru labe". imbolniiviri. sugarii gravi. dimpotrivii. Cei rnai mulfi aratii ava in primul an de viafii. de exemplu de gratiile patului. La masa deprhnz se d5 pireu de zarzavat. Se incearcii sii se dea pireu s f i r k a t cu furculip. pe~tele slab. Putefi sii 15safi sii ducii pireul la gur2 cu degetele. Foarte des. dupii ce stau pufin in picioare. se culcii singur vi se ridicii f"ariidificultate. Nu credeli cii nu-i place. trebuie sii se fin5bine cu ambele m2ini pentru a-vi men@neechilibrul. rezult2nd o medie lunar5 de 250-300 g. de fructe sau de legume. Nu reuvevte ins5 sii stea E picioare n nesprijinit. nu-1 forpfi! Dezvoltarea fizicii qi psihomotorie Cre~terea greutate este tot rnai inceatii. annonic conformat. Gustiirile vor fi constituite din fructe. Masa de la ora 10 nu mai este necesarii la majoritatea sugarilor dupii v&-stade 8-9 luni. Cei rnai mulfi oameni (adulfi vi copii) au un plus de greutate pentru cii miin2ncii rnai mult declt necesit2 organismul. untul. Curba greutiifii sugarului nu se potriveste totdeauna cu curba din diagramele cu crevtere medie a "sugarului normal". in general de cartofi $i/sau morcovi. sucuri). dlnd indicafii amiinunfite de regim. medicul este singurul care decide dacii trebuie sii sliibeascii pufin. apoi "sliibesc" vi se lungesc c2nd incep sii se rniqte rnai mult. culoarea sau consistenfa sa. de m 2 . ci vi de tipul constitufional. sugarul mare intoarce capul qi zice "nu. Sugarii cu greutate prea mare. sii-i dafi o bucatii rnicii de p2ine. giilbenuvul de ou.de lungime vi de alimentafie (cantitate. in nici un caz. cu brlnzii de vaci. Greutatea sugarului este un parametru care trebuie apreciat in contextul altor criterii de apreciere a s&i de siiniitate: lungime. calitate). comportament emofional etc. Seara se dii lapte cu adaos de fiiinii de cereale. La sfsvit se va da zeamii de compot. C2ntarele noastre pentru sugari inregistreazii greutatea p%n% maximum la 9 kg. Este suficienti o clntkire bilunarii sau chiar lunarii. cu "tonus" muscular bun. rnai consistente. 0 cifrii cu clteva sute de grame rnai putin dec2t "cifra nonnalii". vifel). Dac2 un sugar are un plus de greutate. Uneori reuvevte sii se ridice in picioare dacii se poate apuca de ceva. Griisimea nu confer5 o stare de siiniitate mai b u d . sugarul nu trebuie s5 fie prea gras. La gustarea de dupa'-amiaza' se pot da mere rase.La astfel de sugari se vor evita fiinoasele. au o rezistenlii rnai sciizutii la infecfii vi fac forrne rnai grave de boli. dulciurile. La cei care doresc se vor da alimente mai pulin bogate in calorii (fructe. banane cu sau f21-5biscuifi vi eventual. Fifi foarte atenti pentru cii s-ar putea sii se sufoce cu o bucat5 rnai mare. nu. Hrana luatii singur il va face mai "binevoitor" cu alimentele qi ii va permite rnai curiind s5 mestece ~i s5 se hriineascii singur. qi copilul rnai mare. fulgi de porumb. iaurt sau chiar un biberon de lapte. in mod obi~nuit. Motricitatea generala'.La sugarii constipafi z a h h l se poate inlocui cu lactozii. contact social. Mama nu va pune un copil la "curd" de sliibire din proprie inifiativii.

iqi moduleazii vocea. dacii se bucurii de plimbiiri in aer liber qi juciirii corespunzhoare. ap o sin@ dat& dar mai prelungit. Iqi exprimii dorintele clar qi categoric. perioadele de somn devin rnai scurte. curhd va inviiw sii mate cu el ceva. fn@legeintrebiki simple: "unde este mama?' qi priveqte in direcfia respectivii. dacii este alimentat corect. Dezvoltarea fireascii nu trebuie fortad. Motricitatea find. Se va combate febra qi agitafia.vorbirea la aceasd v k s d este &ii adresii. Somboane). C h d i se trezeqte. $-a stabilit tactica proprie qi a inviitat sii descopere punctele slabe ale adulfilor. Se joacii cu mginile. pe care le-ar putea introduce in gur$ rischd sii se "inece" (sii se sufoce). La trezirea din somn. De la 9 la 10 luni De la aceastii vkstii sugarul cu un sistem nervos normal qi cu o ingrijire corespunziitoare se manifestii zilnic cu ceva nou. Copilul invatii miqcarea de opozitie a policelui (degetului mare). astfel incgt se poate incurca in piituri qi cearqafuri. Normal. dozele fiind fixate de medic. 3. inclusiv in afara sferei lui de acfiune. l Problerne de profiEaxie: a) La 9 luni vitamina D se p a t e administra pe gurii (200 000 u. Priveqte obiectele pe care le are in d n i i . apoi il schirnbii qi-i d5 sii miinhce. ii arad cgt este de mulfumid cii 1-a reg&it. htre a 6-a zi qi a 9-a zi de la vaccinare copilul p a t e prezenta reacfievaccinalii: f e b a agitafie. "guturai". nu-i va rnai fi teamii.9. Limbajul. Pentru a atinge unele obiecte.). Sugarul nu se rnai trezeqte rnai devreme decgt restul familiei. ins&. Striiinii sunt priviti cu rezervii. sunt mulfumiti. antirujeolic (simplu sau asociat cu cel antirubeolic qi antioreion) se administreazii la 14 luni. dar nu qtiu incii sii se q e z e singuri. In timpul zilei. b) La noi in Wii. atentie qi calm din partea piirinfilor. Reuqeqte astfel sii apuce obiectele intre police qi celelalte degete. Aceasd achizibe este la baza multor acfiuni. Uneori.intinde m h a pentru a apuca obiecte.intregu1 siiu corp. se continuii profilaxia. indep-d din jurul copilului toate obiectele mici (nasturi. Ca qi in luna precedent& pronunti3 "mama" qi bisilabe gi imid sunete pe care le aude sau le pronun@ qi singur. Dacii i se asigurii ingrijirea cea mai bung a corpului. poate folosi degetul ariidtor. Aceste "reintlilniri" matinale vesele. dar uneori se dezveleqte imediat dupii ce a adonnit. in timp ce in alte @n. bile. sugarul este vesel qi activ. Reactioneazii la interdictii ("nu!") qi aprobiiri ("da!"). Capacitatea de a folosi separat degetele qi de a armoniza miqcMe lor reprezind un progres apreciabil fa@ de perioada in care iqi miqcii pumnii striinqi. Toad familia va deveni ordonatii in aceastii perioadil. Dacii sunt ajutati sii se aqeze. Unii copii rnai dorm de 3 ori h cursul zilei. Orice interventie in dorintele lui declanqeazii pr9este. nu deveniti anxioqi la insuccesele lui. i Sugarul zhbeqte qi priveqte prietenos. fncearcii sii piiqeascii sprijinindu-se de ceva. Nu-i place sii fie atins de unele persoane striiine. Nu-1 comparati cu alti sugari. picioarele qi. nu-1 socotiti anormal dacii el nu a realizat toate "posibilitiitile" vgrstei. la trezirea sugarului mare qi copilului mic reprezind un mod sigur de a evita dificuldfile de a adonni. i. Din orice pozifie se afliih echilibru. La cei care primesc vitamina D h administriki zilnice. incepe sii vorbeascii goptit. . Reactia dispare in 1-5 zile. dacii este asiprat cii la trezire iqi vede mama. chiar o erupfie asemihiitoare celei din rujeolii. un sugar niiscut shiitos qi fiirii imbolniiviri grave va avea o evolutie normalii. care pot surveni rnai &iu.ridice. Va rnai trece ins2 un timp piing va merge singur (ciitre vksta de un an).T vorbeqte. Cei care au biiieti nu vor uita cii fetele sunt rnai precoce. Contactul social p comportamentul emotional. dar rnai ales de dragoste. Supraveghere qi ingrijiri Somnul devine tot rnai bine organizat. La aceastii v k s d se miqcii mult in pat. De aceea nu i se va pune decgt un singur cearqaf pe dedesubt (ceqafurile-husii sunt cele rnai practice pentru cii r h l n intinse tot timpul) qi va fi acoperit cu o singurl piiturii. Adoarme relativ repede. somnul nocturn dureazii 10-12 ore &ii intrerupere. apoi incep jocul de la capiit. In general. nu-1 supraingrijiti. Va fi imbriicat cu o pijama cu botoqei. mama fl ia in bra@. se obiqnuieqte caintre 9 luni qi 15luni sii se administreze vaccinul vaccinul antirujeolic. &ii nici un s o p .

came de m k a t sau de pasike sau pevte slab sau ficat sau creier sau ou . simplu sau cu fain. Unele familii prefera incti laptele de continuare (notat cu cifra 2.br2nza (de vaci. fulgi). Practic. .br2nza de vaci cu fmcte strivite seara: .fmcte strivite cu biscuifi sau brhzti . recent s-a lansat ~i Milumil 3) sau Formula cu adaosuri (Similacgain) sau lapte cu cereale (vezi tabelele 3.sau b h a de vaci cu biscuiG $icu fructe strivite - fntre 9 $i 10 luni fntre 9 $i 12 luni se trece la lapte de vacti integral sau lapte praf cu 28% grasimi (%%a reconstituit).5 unt cu miimiiliguF gustare: .fie lapte de continuare (denumit de francezi "de a 2-a viirstli") .sau paste Gnoase fine.sau morcovi sau sfeclti sau salati de tomate .sau un iaurt cu sau frti biscuiti 1 1 I dimineafa': lapte $i tartin5 cu unt $i ceva duke .Sugarul (de la 1 lunt3 la 1 2 luni) La un copil intereseazii mai mult siiniitatea qi multumirea lui.priijiturti de casti seara: .3) Se continuti cu vitamina D-pictituri $i cu fluor . alimentafia din ceaqcii sau pahar. TABELUL 3 . in continuare biberonul. Nu se va insista qi mai ales nu va fi foqat sii-1 bea. budinck c h e ~ etc.sau omleti . chiar pentru alimente pasate. In prima perioadii. in mare parte la menu-ul familiei.se poate adtiuga o cantitate mica de Ein5 de cereale "instant" de 2-3 ori pe stip&n2nii. miel) sau pevte slab .came . sau topitli) .sau iaurt cu biscuiti .fie lapte de vaca integral cu 5% zahar $i 3% cereale . pastire. viirsiind o mare parte din alimentul pus in pahar.fie un ou (fiert tare. dacii prefer$ laptele cu cereale (fiinii.in mod facultativ 10: nimic sau cel mult suc de fmcte la pranz: .fie legume fierte ~i strivite cu br2nza "alba" .carne (vita.intre mese se poate da suc de fmcte sau .sau lapte cu cacao sau cu fulgi de cereale prenz: .Iln biberon de lavte . Dupii cAteva incercki nereu~jte renuntii qi se reia tentativa se dupii 1-2 siiptiimiini. mtimtiliguta. iaurt.2 pag. brhz. 2. multor sugari nu le mai place' laptele. Cei mai mulii prirnesc laptele numai din biberon.3 pag.compot de fructe si%hate gustare: . av2nd grijfi ca in menu sa fie prezente: . Este o parte din procesul de inv3tare. De asemenea.) .2 pag. orez.fie un "Brei" (lapte plus pulbere de cereale). cacao (dimineata) sau sub form5 de budinci. fmcte sau zarzavaturi Multi copii la vbsta de un an se "servesc" din menu-ul adultilor ' Vezi tabelele 2.1.banana sau mere rase . Se va incerca. dezvoltarea aptitudinilor in mod spontan.lapte + adaosuri . ciu- ~ 7 : k t i de vaci.pireu de legume variate sau de cartofi. copilul va "pierde pe drum". moale sau "ochi") cu legume proaspete (tomate) sau fierte . 127 Majoritatea sugarilor prefer.sau un biberon de lapte . sau paste fiinoase fine . Se poate evita viirsarea unei cantit5ti prea mari de lapte.apa c2t $i c2nd vrea 4 mese dimineata: . 126 $i 3. S-ar putea sii fie numai o repulsie treciitoare. care dispare de la sine dupii cAtva timp. 4 SUGESTU PENTRU ALIMENTATIA SUGARULUI h l X E 9 $1 12 LUNI' I fntre 10 ~i 11 luni fntre 11 $i 12 luni Ca intre 9 $i 10 luni Se trece. deciit momentul c h d a inviipt sii meargii sau sii cearii olita. turnhd in pahar o cantitate micii.pireu de cartofi sau de diferite zarzavaturi .2 $i 3.fie un biberon cu M m l lapte de continuare .fmcte $i zarzavaturi o pr%jitur% casti (crede mti.fie un biberon de lapte (simplu sau cu adaosuri) . 115. 3. de cereale .sau i a m biscu* cu gem . briinzii sau lapte acidifiat cu suc de liimiiie. exist5 copii care refuzii s3 primeascii qi in aceastii lunii.lapte ~itsau derivate de lapte . regimul alimentar este identic cu cel de la 9 luni. Spre sf2r~itul primului an de via@.

altii nu se griibesc deloc sii vorbeascii. o anumitii juciirie sau o bucatii de tesiiturii coloratii.20 . Somnul. cu echilibru bun. Unii copii continuii sii-qi liirgeascii "vocabularul" cu alte cuvinte bisilabice.Sugarul apuc3 la 10-1 1 luni obiecte foarte mici htre degetul mare $i argtiitor.20). copilul va practica qi iqi va desiivkqi achizitiile din luna precedent5. 3. Obiceiul se intillneqte atiit de des la copii siiniitoqi. b) Statul in sezut.19 . 3. Ciirpa saulqi juciiria par sii reprezinte o deosebitii sursii de satisfactie. 3. Alte progrese ale dezvolta'rii motorii. se poate ridica in qezut qi uneori o "porneqte" in patru labe. se sprijinii in fa@.19) sau finiindu-se de marginea patului (fig. in timp ce al~ii (mai putini.La 10 luni se ridic&in picioare $i poate pQi tin4ndu-se de diferite mobile. fn general. Nu se inregistreazii progrese remarcabile. Se deplaseazii qezbd inainte qi in jurul axului corpului. Dobiindirea acestei capacit5fi are loc intre a IX-a qi a XI-a lunii. de calm qi de securitate. . ca intr-o pens&. Motricitateafina'. De la 6 luni ( c h d rniqckile mbufelor erau atilt de neajutorate ciind vroia sii apuce un obiect rnic) p b i i la 10 luni (ciind. judeciind dupii reacfia nefericitii a copiilor ciind li se ia obiectul adorat. Fig.a.Dezvoltarea psihomotorie Motricitatea generala': a) Culcat pe spate sau pe burtii. apuc4ndu-se de gratiile patului. nu exist5 o regulii generalii: unii reuqesc destul de bine. Capacitatea de a opune degetul mare degetului ariitiitor este una dintre marile cuceriri ale omului care pennite folosirea m%nilor la oper@uni fine (scris. Fig. p b i i c h d musculatura se dezvoltii mxi bine. se va aviza medicul. Unele mame sunt neliniqtite ciind copilul lor acordii atiita important2 unui obiect neinsemnat. Supraveghere yi ingrijiri Picioarele in "0". reuqeqte sii ridice intre degetul mare qi ariitiitor o firimiturii de piline) a intervenit un progres uriaq in coordonarea nervoasii (fig. sugarul se intoarce pe o parte sau pe alta. cu o miqcare grafioasii. Cuvintele sunt fZuii adresii. In ceea ce priveqte mersul sprijinit. este adevirat) nici nu incearcii! Limbajul. 3. 3. mai devreme sau mai tiirziu. meqtequguri etc. 21). care stabileqte dacii nu este vorba de o manifestare de rahitism. c) Ridicarea in picioare. 3.lateral qi In spate cu usuring.b . sti5 destul de stabil qi se deplaseazii lateral de-a lungul unor mobile (fig. Majoritatea sugarilor au la aceastii vBrstii o astfel de deformare a membrelor inferioare. pu{ini reuqesc sii se ridice ~i singuri (uneori). Cu timpul a ajuns ca in aceastii pozitie sii stea liber. fncepilnd cu aceastii vArst5. Cei mai multi se ridicii {iniindu-se de obiecte. Dupii ce sugarul s-a ridicat qi se sprijinii. Fig.fn luna a 9-a sugarul se p a t e ridica in picioare. cei mai multi sugari incep sii indriigeascii.). Dacii aceasti5 curburii este mxi accentuatii. se rostogole$te. pe care tin s-o ia cu ei in pat qi sii adoarmi cu ea.21 .

3. copilul devine curat abia in a1 111-lea an de viafi. fn plus.deoarece se poate ajunge la prolaps rectal (ieqirea in afari a mucoasei din porfiunea terminalii a intestinului gros). mai ales la copiii cu diarei repetate qilsau prelungite. mereu aceleaqi.23 . Copilul nu trebuie certat.10.Sugarul d o m e cu juciiria preferat5. calmi. s i nu incercim sii obiqnuim pe copil s i . atunci ~ 2 n are succes. Momentul potrivit pentru obiqnuirea copilului la olifi este foarte controversat. cu a d t va fi rnai bine. Este necesar s i fie cunoscute funcfiilecopilului. Sunt p w i ale corpului siiu qi vrea s i le cunoascii. trecerea la o alimentafie . Formarea deprinderii de a fi curat. 0 alimentafie predominant lactatii fir2 pireul de zarzavat cu came in trimestrul a1 IV-lea a1 primului an de viafi duce la anemie marcati qi la receptivitate crescuti la infectii. Pe de a l d parte este greu pentru mame qi chiar pentru noi. Copilul atinge organele genitale qi se j o a c i uneori cu ele ("le manipuleazi"). cici i s-ar stimula qi rnai mult interesul pentru aceste manevre. Acest joc nu are nici o importanfii qi nu duce in nici un caz la masturbare. in special. deoarece el nu este inci responsabil de actele sale. va deschide un robinet de apii. prin comportamentul pirinfilor. Fig. mama ddnd dovadi de riibdare qi calm.23). Este important ca sugarul sii nu fie certat dacii stridaniile mamei sunt fir2 rezultat. 3. Concomitent. Fig. au o preferinfii deosebid pentru organele genitale. sugarul are scaunele la aproximativ aceleaqi ore. Se va procura o olifii din material plastic qi un dispozitiv suplimentar ("sciunel") cu ajutorul c h i a se fixeazii olifa. sunetele din jurul lui contribuie adesea LL sii-1 obiqnuiascii pe copil sii "faci pe olifi" (fig. "Jocul" cu organele genitale. pozifia de stat pe vine". fn schimb. va pune sugarul pe olifii qi va pronunfa in acelaqi timp cdteva sunete. pediatrii. 3. Olifa. nu se va pierde prilejul de a-1 liuda.~ stiipdneascii i muqchii ce intervin in acest act fiziologic. Aqa cum s-a amintit mai sus. Copilul are fafii de corpul siiu aceeaqi curiozitate pe care o manifest3 fafii de jucirii ~i de intregul mediu inconjuriitor. Senzatia de rece qi de apisare a marginii olifei. copilul capiitii impresia c i face un lucru interzis. fn caz de insucces timp de 2-3 siptiimdni. de exemplu. q a cum iqi pipiie. incdt poate fi apreciat ca ceva perfect normal. Insistenpi inciipiifdnati ~i certarea copilului pot duce la reactii de negativism qi tulburiri de comportament mai grave. Or. degetele qi urechile. controlul sfincterului ani. anal se instaleazii dupi 1 ?h iar cel a1 vezicii urinare qi mai tkziu (vezi capitolul urmitor). Dificultiifile apar numai atunci cdnd.echilibrafi. Mamele incearcii foarte devreme si-1 deprindii pe sugar sii "facii" la olifii (de foarte multe ori din luna a 8-a). 3. Cu cdt pirinfii ii acordi importan@ mai mici. Dupi ce mama sesizeazii care sunt aceste ore. De la 10 la 11 luni Alimentafia Cantitatea de lapte poate f i redusii la 400-500 ml. Nu este bine ca sugarul s i fie liisat mult timp (peste 10 minute) pe oli@.22 . Normal. se intrerup aceste striidanii qi se reiau dupii vdrsta de 18-24 luni. Se va repeta d incercarea in fiecare zi la aceeaqi 01-8.La 10 luni se poate incepe desprinderea sugarului de a face la olitii. Biiiefii.

M a m a sf copilul
corespunziitoare dupii 3ntAiul an de via@ se face cu mare dificultate. 0 alimentaiie rnai consistenti permite, la aceastii vbrstii, adaptarea coniinutului ~i orarului meselor copilului la programul familiei. & anotimpul cald qi in caz de febrii se creqte aportul de lichide (nu lapte!) cu ceaiuri slabe (simplu sau anason, chimen, mentii, muqeiel), apii fiartii sau fructe. De la 10 la 12 luni se oferii alimente consistente. Se incearcii sii se ^docuiascii treptat biberonul cu ceqca sau cu lingurip. in practicii insii, in continuare qi chiar in a1 doilea an de via@, copiii preferii sii bea laptele din biberon. Dimineata: lapte simplu sau cu fulgi de cereale sau un produs p a ~ i a adaptat (Milupa 2 sau 3, Nutrilon 2, l Nan etc.). sau o formulii cu adaos (Similac); pbine cu unt ~igem. La oru 10: fructe, sucuri de fructe, morcovi sau nimic. La ora 12-13 (14!): se renuniii progresiv la pireul foarte fin pasat pentru a-i da legume zdrobite cu furculip. in functie de sezon ~i posibilittifi, algturi de cartofi, legume variate: morcovi, dovlecei. spanac, salat5 fiartii, fasole verde, mazire verde, conopidii, rece se pot da din c h d in cbnd paste sfeclii. h se~onul fiinoase sau orez bine fiert (pilaf). La zarzavat se adaugii unt, de 1-2 ori pe siiptiimbnii cbte un giilbenyg de ou, iar de 4-5 ori pe siptimbnii came (ficat) sau peqte in cantitate de 60-70 g sau peqte slab de ap5 dulce. Se poate incheia cu un desert (fructe, compot). Dupa"crmiura: fructe strivite, fulgi de cereale cu fructe salt biscuiti sau prijituri de casi; la sfsrqit, se poate da lapte. iaurt sau br8nzii de vaci. Seara (in jur de ora 20): budinci, papann~i lapte cu cereale instant, fulgi de cu cereale, gris sau p i n e cu unt + br2nzi de vaci sau ~uncii slabii + un biberon cu lapte (sau ceaiuri slabe cu zahiir), mimilig5 cu unt ~i br2nzii de vaci. Ye mkurii ce copilul va deveni mai indemhatic, el va dori sii miinbnce singur. Tendinia lui va fi sii apuce direct cu degetele sale. Liisali-1 s-o facii. Este important de a-1 liisa sii aibii un rol activ in alimentarea sa. Acum, sau in luna urmgtoare, se poate incepe sg i se dea sugarului, din cbnd in cbnd, din mbncarea care se pregiite~te pentru restul familiei. La aceastii vkstii, copiilor le plac mAnciirurile pe care le pot duce singuri la gurii: legume fierte, cum ar fi morcovii, cartofii, fasolea piistii. Se pot da $i fructe crude: mere, zmeurii, piersici decojite, afine, tomate etc., pasate, strivite, tocate fin sau sub formi de compot. Pireurile nu se siireazi ~i nu se condimenteazii. Este permisii incii meniinerea alimentaiiei la sbn la 1-3 mese in 24 ore. De subliniat cii sugarii hriiniii la sbn, accept5 greu altfel de lapte. Laptele (produse industriale sau de vacii) qilsau derivate (iaurt, brhzii de vaci) r b b n alimente de bazii, prezente in "meniul" zilnic. Unele "progrese" St6 in picioare. Un alt progres remarcabii este cg sugarul sti in picioare. El reuqeqte sg se agaie de gnlajul patului sau prcului, hcearcii sii se ridice, qi dupii multe eforturi qi ciideri, triumfeazil: sti drept 3n picioare. Statul in picioare ("stafiunea biped8") este proprie omului. Este progresul cel mai important in dezvoltarea motorie a sugarului. Acest triumf il simte ~i sugarul: f a p lui este veselii, se uit2 cu mhdrie in jur, se simte cumva la fel cu tatiil, cu mama, cu fraiii sili mai mari. Nici n-a reuqit bine sii stea in picioare qi de bucurie chiuie, incearcii sg iopgie, ridicg braiele. Bucuria qi miqciirile cu miiinile sunt peste mgsura fortelor sale. El poate ciidea; lovirea ii frheazii qi ambnii incerckile. Nu-1 liisaii sii stea prea mult in picioare; dacii se clatinii, sprijiniii-1; mhgsiaii-1 dacii nu a reuqit; luaii-1 in braie; jucali-vg pugn cu el, nu-1 liisaii tot timpul in pat, ci punep-1 htr-un scaun inalt. Garnbele lui sunt incg slabe pentru a putea susfine mult2 vreme greutatea corpului. Tinut la inceput de axile, iar dupii 2-3 siiptimhi numai de vbrful mbinilor, sugarul poate piiqi (fig. 3.24). C u r h d h a @ sg se deplaseze sprijinindu-se de-a lungul patului, prcului, apoi se iine de un fotoliu qi reuqeqte

Fig. 3.24 - Susfinut de rniiini, sugarul poate p@i.

Sugaruf (de fa 1 Zunti fa 12 Zuni)
Se contureaza'personulitutea. Copilul devine din ce in ce mai mult o mic5 personalitate. Preferintele ~i repulsiile se exprim5 prin manifestbi din ce in ce mai pregnante. Este dibaci in anumite actiuni ~i rim8ne st8ngaci in unele gesturi, care par simple, dar care lui nu-i reugesc. P5rinfii sunt datori s5 urm5reasc5 toate componentele fizice, spirituale gi emofionale, care contureazi o personalitate. Trassturile de comportament care nu sunt pe placul pirintilor nu se vor combate prea repede; se incearci mai int8i s i se inl5ture ceea ce a aparut in mod nedorit. Daci un copil este vioi, nu se va incerca s i se faci din el un copil lini~tit, oblig8ndu-1 s i stea cuminte; se reuseste -- mult mai sigur - dandu-i-se o jucririe sau cre8ndu-i o alta preocupare. Contactul social. incepe s5 ingeleagi daca este liudat sau certat; inventeaza trucuri. Reacfioneazg conform firii lui la mici "ordine" date de adulti. Striinii sunt priviti (selectiv) cu suspiciune. R8de tare sau z8mbe~te. exprimi pllicerea sau disconfortul, dar isi atenfia poate fi abitutii. incepe s5 se joace cu altii, nu nurnai al5turi de ei. Simte nevoia de societaie. La sf8rsitul primului an de viat5, copilul i ~ manifest5 evident nevoia de i companie. Vrea sa se joace in incriperea in care se afl5 ceilalti membri ai familiei si asteapti s i i se vorbeasci, iar daci este liisat singur, reactioneaz5 - deseori - prin pldns. Limbajul. Spune bisilabein lanturi: "ma-ma", "papa", "ta-ta" f i r i adresi. Reacfioneazi c8nd este strigat pe nume ~i c8nd i se soliciti sri dea un obiect. Imitii zgomote auzite sau pe care le emite el singur. Moduleazi vocea tare, incet ~i soptit. Se joac5 cu limba, cu saliva pentru a produce zgomot.

Fig. 3.25.

s i meargi de la o mobili la alta. Toate aceste incerciri sunt insofite de multe cideri. C8nd cade de la o in5lfime mici, nu se int8mplii nimic; dac5 insi c5derea s-a fiicut de la o iniilfime mare sau daci a cizut pe un plan tare cu un segment a1 corpului mai sensibil (capul, risucirea m8inii etc.), sugarul fipi, nu se rnai "opre~te pl8ns" din ~iam2n5 incercirile cu c8teva siiptim8ni sau chiar luni. Statul in picioare si deplasarea dau copilului prima triire a spafiului. Apucarea. S-a amintit c8t de mult timp ii trebuie sugarului pentru a r e u ~ i i apuce obiectele. De abia s acum el ajunge s5 prind5 obiectele cu degetul mare (policele) ~i ar5titorul (indexul). Datoriti acestui progres, el apuci obiectele usoare cu precizie ~ ;finete i ~ i -face pliicere s5 le arunce. Aceasta ii d i ~io senzafie i de putere. A ~ e z a t intr-un scaun inalt, el apuci un cub ~ i -d5 drumul. Apucii succesiv toate obiectele din i jurul siiu ~i se distreazi privindu-le cum cad. A~teapti laudele ~i aplauzele mamei pentru noua lui reu~iti: se necaje~te daci nu i se dau inapoi obiectele cizute. C2nd i se redau, le pipiie, le duce la gur5, le priveste ~i apoi le arunci din nou (fig. 3.25). intre mami ~i copil, aceastii mic5 manevr5 este un joc; adesea cei din jur se irit5, i ~pierd rsbdarea, il apostrofeazi, ii indepiirteazi i juciiriile ~ i - p5r5sesc. Este o gre~ealii. 1 (Vezi ~ifig. 3.14, pag. 161). Memoriu continu5 s i se dezvolte. Copilul recunoaste persoanele din anturajul imediat si i ~cauti i obiectele pierdute. Inteligenfa prncticn' se manifesti prin aceea c5 poate deschide o cutie; poate executa unele ordine simple: deschide gura sau intinde m8nufa la comand5.

Supraveghere si ingrijiri Somnul. Ca ~i la adult, nevoia de somn prezintii mari variafii individuale. Unii copii sunt foarte vioi, dorm mult, pentru a-si reface energia. Alfii, rnai lini$tifi, au nevoie de mai pufin somn. in inedie, spre v8rsta de un an, sugarul d o m e 10-12 ore noaptea si circa 2 ore ziua. Unii sugari mari si copii mici refuzii s5 rnai doarm5 dup5-amiaz5. Dac5 dorm in cursul nopfii 1 1- 12 ore sau dacii dorm rnai mult in cursul diminefii, nu mai este nevoie s5 doarm5 dup5-amiazi. Chiar dac5 seara sunt foarte obosifi ~i mai iritabili, inseamn5 c5 fac parte din

Mama Sf capilul
categoria de copii care nu au nevoie decilt de un singur somn. D a d adorm seara greu, mai &iu se va scoate copilul la plimbare spre searii qi, in continuare, in familie se va evita excesul de impresii (jocuri,musafiri, agitatie). fnccr'l{ii~nintea. la aceasd vkstii, sugarul nu Nici are nevoie de inciil@mhte de protecfie pentru picioare. Numai in cazurile in careeste dus in curte sau s d pe o podea rece qi cu asperidti are nevoie de i n c a t h i n t e . Se procurii ghetufe de dimensiuni mai mari, cu v M larg, cu talpa flexibil2. fnciiltiimintea cu talpa tare accentueazii tendinta la picior plat, cu care, de fapt, sugarul se naqte qi care se menfine fiziologic qi la copilul mic. Pentru cei rnai multi copii, ghetele nu reprezind un ajutor, dar nici nu le stricii, cu conditia ca pielea sii fie foarte moale qi cu talpii flexibilii. Cum se ridiccr' sugarul mare in braye. Petreceti milinile in jurul toracelui sau pe sub axile (subsuoarii) qi ridicati-1 astfel incilt greutatea corpului sii fie purtad de ambele articulafii ale umerilor; nu-1 ridicafi niciodatii qi nu-1 i n v a i t i de milini, bratele lui trebuind sii susfinii in acest caz intreaga greutate a corpului. Ce se face dacii sugarul se serveqte cu predilecfie de manu stcingz! Chiar dacii pkintii au impresia cii va deveni stilngaci, nu-i vor interzice folosirea milinii s t h g i , obligkdu-1 sii foloseascii m b a dreapd. Folosirea preferential5 a unei m%ni este dictad de conformafia qi dezvoltarea creierului yi reprezind o particularitate biologic5 ce nu trebuie interpretad ca un defect qi de aceea nu se combate prin pedepsirea copilului. Este greqit qi dificil sii fie obligat sii se foloseascii de milna dreapd, cilnd pentru el este mult rnai natural sii o foloseascii pe cea stbgii. Forfarea pentru folosirea m W i drepte poate determina o form5 de nevrozii la copilul mare. Majoritatea indivizilor stilngaci nu au dificultiti serioase in via@ qi in meserie.

3.11.D e l 11 l 12 luni a a
Copilul Tmplineqte in c u r b d un an. Dupii aceea nu se rnai discuti despre copil in luni, ci in ani. Ajuns2 la acest moment, orice mam2 priveqte inapoi asupra anului scurs. Copilul a ficut progrese uria~e, a devenit o mica personalitate, ce poate face multe lucruri cu corpul siiu qi care are o vointii proprie. in acelaqi timp, mama a inviipt "meseria" de mam2. Satisfactia cea rnai mare a unei mame este de a fi conqtientii de increderea copilului in ea qi de faptul cii el o "cunoaste". Orice mama ia o mulfime de hot&&, din instinct, fiirii a reflecta prea mult. Cilnd este nesigurii, copilul ii aratii prin reactiile lui d a d solutia adoptad este cea rnai nimerid. hcerciirile qi gre~elile fac parte din viata piirinfilor qi nici o carte sau nici un medic nu o pot scuti pe mam2 de emofii sau de situafii nepreviizute. Medicul ~i c w i l e sunt totuqi ajutoare obligatorii in creqterea qi educafia copilului. Nu se mai concepe, in viafa modernii, o familie care sii nu se initieze in problemele de s2n2tate care constituie bunul cel rnai de pret a1 omului! in pragul trecerii in a1 doilea an de via12 al copilului, mama simte cii nu mai este singurii, cii sop1 siiu a intrat tot mai mult in rolul de tad. De acum ambii piirinfi vor avea ca scop permanent ingrijirea sbiitiifii fizice qi educafiei copilului; cu acesta vor deveni yi ei copii, vor tr& din nou etapele copilkiei, vor incerca sii facii din copil mai mult decilt au fost ei qi vor visa ca acesta sii nu repete greqelile lor. Pentru aceasta este nevoie de devotament, de W i r e permanend, de striidania de a fi aqa cum ar vrea sii devinii copilul lor, prin puterea exemplului lor. in vederea acestui deziderat, este nevoie de instruire permanentii. Azi, copiii nu rnai pot fi crescuti din instinct, in cadrul ciltorva norme moqtenite prin tradifie, ci prin documentare continua asupra psiho-sociologiei copilului din societatea modernii, i n continua transformare. Alimentafia La un an (qi nu rnai inainte) se pot da o mare parte din milnchrile ce se giitesc pentru frafii rnai mari. Atilta timp cGt prime~te zilnic legume, fructe, came qi lapte, se poate tine seama de preferinfele copilului. Bineinfeles cii se va intocmi un mediu echilibrat. Majoritatea copiilor prefer2 o alimentafie simpl2, bine pregiititii, necondimentatii, apetitul devine capricios, inegal, cu preferinfe.

Sugarul (de la 1 lunci la 1 2 luni)
in multe c a i se recornand5 s5 se renunfe la biberon. in realitate, marea majoritate a copiilor chiar ~i dup5 vsrsta de un an prefer5 s5 primeasc5 laptele (cu sau f5r5 adaosuri) cu biberonul. Dimineata se d5 lapte simplu, iar seara imbog5fit cu f5ini de fructe sau cereale. Unii p5rinfi prefer5 s5 dea inc5 lapte paqialadaptat (Milumil 2 sau 3, Humana 2, Nutrilon plus, Beba, Nan etc.). Organismul copilului de un an este ins5 maturat s5 primeasc5 lapte praf integral sau lapte de vac5 de bun5 calitate. La masa de pra^nz, potrivit traditiei culinare romiinesti, multe mame dau mai intiii copilului sup5 sau ciorb5 cu multe zarzavaturi ~iapoi pireul cu came. Dac5 se fine mult qi la sup$ se va incepe cu pireul cu came ~i "supa" va fi "felul a1 doilea". Pireul este de preferat din cartofi sau morcovi cu unt. Se pot da ~i alte zarzavaturi (dovlecei, conopid5, sfecl5, albituri etc.). Se prefer5 camea "rosie" de vifel sau miinzat. Se poate da si came de vac5, pevte slab; oul se poate da ~i ca ochi sau chiar ornletii. Ca variafie se poate da mkiiligufi cu br2nz5 de vaci sau iaurt, ciulama, pilaf, paste f5inoase fine. Se poate da ~i briinz5 topits. Masa se poate incheia cu compot, suc de fructe sau o pr5jitur5 de cas5. La gustarea de la ora 10 nimic sau numai fructe. La gustarea de dupi-amiazi: iaurt, briinz5 de vaci sau briinz5 topit5, fructe strivite (mere, banane, piersici etc.) simple sau cu biscuifi ~i briinz5 de vaci. Mamele care au timp pot da creme, budinci, prgjiturele de cas5 etc. seara cereale cu lapte ("Brei". terci). Alimente interiise. Nu se dau copilului cafea natural$ ceai rusesc concentrat, miinc5ruri condimentate, salamuri afumate, sl5nin5, peste afumat, b5uturi alcoolice, mur5turi. De asemenea nu sunt indicate leguminoasele uscate (lintea, fasolea, maziirea), varza acr5. Excesul de sare. in mod fiziologic sugarul ~icopilul mic nu au nevoie de "s5rarea" miinc5rii. Excesul de sare favorizeaz5 aparifia hipertensiunii la adult. in unele (S.U.A., Anglia, T5rile Scandinave, Germania) este interzis adaosul de sare la fabricarea conservelor pentru copiii mici. Sandvi~urile 11-12 luni. Sugarilor care au inv5fat la s5 mestece bine, li se poate da dimineafa, la masa cu lapte, o tartin5 cu unt sau cu o past5 moale de fructe (mgceqe, mere, gutui). Este important s5 li se deapiiine proasp5t5, alb5, t5iat5 in felii subfiri. Spre sfiiqitul lunii a XII-a, se incearc5 ~i piiinea neagr5. Pe piiine se poate da, pe ldng5 unt, briinz5 de vac5, briinz5 topit5, partea slab5 din qunca presat5, parizer de bun5 calitate. crenwur~ti. acum inainte, unii copii prefer5 variatia De in alimentafie. Se va evita excesul de dulciuri. Adaosul de zahiir nu mai este obligatoriu la laptele de vac5. Dulciurile ~i pr5jiturile se vor da numai dup5 mese, nu intre mese. La masa de sear5 este bine s5 nu se dea deloc dulciuri. Excesul de dulciuri (zahiir, miere, dulceat5, bomboane, gemuri, pr5jituri) au un rol incontestabil in aparifia cariilor dentare.

~

Dezvoltarea fizica yi psihomotorie Creutatea se tripleaz5 fat5 de cea de la naStere; la cei niiscufi cu greutate mic5. se tripleazg mai devreme. B5iefi: mediul urban = 9 100 - 9 900 g; mediul rural = 9 200 - 9 800 g; Fete: mediul urban = 9 100 - 9 300 g; mediul rural = 9 000 - 9 300 g: Sunt cifre medii. Deviafiile de plus sau minus 700900 g se apreciaz5 ca normale. frzdlfimea (talia) $i pel-imetre Talia B5iefi: mediul urban = 75,32 cm (+I- 3 , l l ) ; mediul rural = 74,88 cm (+I- 3,37); fete: mediul urban = 73,91 cm (+I- 3,Ol); mediul rural = 73,28 cm (+I- 3,23). Perimetrul cranian B5iefi: mediul urban = 46,23 cm (+I- 1,54); mediul rural = 45,96 cm (+I- 1,66); fete: mediul urban = 45,24 cm (+I- 135): mediul rural = 4 4 3 1 cm (+I- 1,74). Perimetrul toracic B5iefi: mediul urban = 47,26 cm (+I- 2,22); mediul rural = 47,30 cm (+I- 2,44); fete: mediul urban = 46,29 cm (+I- 2,04); mediul rural = 4 6 0 6 cm (+I- 2,39). Dentitia. La un an copilul are in medie 6 dinfi (4 sus qi 2 jos). Exist5 foarte multi copii perfect normali la care primul dinte apare de-abia acum sau chiar mai t8rziu. Dezvoltarea motorie. Aceast5 virst5 este treapta intermediar5 dintre pozifia orizontala si cea verticals, inc5 instabil5. Perfecfionarea se face treptat. Astfel, dac5 in primele luni pozifia obisnuit5 era cea culcat pe spate sau pe burt5, la 12 luni aceast5 pozi~ie adopt5 se numai in somn. Se intoarce spre ambele p5qi qi ajunge s5 ?ad5 atiit prin tracfiune (se apuc5 de degetele adultului), ciit si singur.

Mama $i mpilul
a) Pozifia "sezbnd" este liberi, cu un echilibru stabil (at& pe un plan orizontal, ciit qi in bratele mamei), se poate sprijini qi intoarce spre toate piqile. b) Ridicarea in picioare. Am vizut c i i-au trebuit 3-4 luni piini ciind s i se ridice qi s i se aSeze singur. La 12 luni majoritatea copiilor se ridici numai cu sprijin qi doar o mici parte liber. Unii dintre ei reuqesc s i fac5 singuri ciitiva pqi. Tinhdu-se de mobili "merg" relativ repede. Apoi trec in "patru labe" qi se deplaseazi cu vitezi. c) Mersul in patru labe. De la poziiia orizontali piin5 la mersul nesprijinit, sugarul a exersat luni qi luni de zile; rnai inGi s-a "tikiit", apoi a mers "de-a buqilea" qi, in sfiirqit, inainte de a ajunge la stafiunea biped$ "a mers in patru labe, ca un urs", mers care este inci preferat de citre unii qi la aceasd viirsd, datorid vitezei rnai mari de deplasare. Din aceasti poziiie poate sta in qezut sau se ridici in picioare. Aqa cum am rnai aritat, unii sugari trec direct de la tiiriire la pozitia "in qezut" qi apoi in picioare. d) Pozitia in picioare si mersul. in general, un copil de un an s t i in picioare nesprijinit, dar inci f i r i echilibru qi &iposibilitatea de a se deplasa. Mersul se invag foarte hcet: rnai hA este nevoie t i ca sugarul s i fie "copt" pentru a incerca spontan s i se ridice qi s i incerce s i se deplaseze, sprijinindu-se singur; numai dupi aceea adultul il va ajuta (la inceput sustiniindu-1 de subsuoare qi apoi de v W l miiinilor) s i pgqeasci. Mersul de unul singur se r e a l i z e d , la majoritatea copiilor, intre 12 qi 14 luni. Dac5 intikzie prea mult, se va consulta medicul. La inceput, copilul merge leginat, cu baza de sustinere lirgiti (fig. 3.26). Adesea, cade pe qezut dupi 3-4 paqi. Copiii sunt foarte perseverenti in a invip s i meargi, luiind-o mereu de la inceput. Cu timpul devin siguri pe ei. Ei merg sprijinindu-se de pereti; inainteaz5 din mobili in mobili, de care se tin cu o m h i . Din pozitia bine in picioare, se pot q e z a =i ajutor. Poate tine un creion cu care miizg5leyte o foaie de hiirtie. Poate aduna firimituri de p%ne qi le duce la gurL incearci s i bea din ceaqci. Cospereazi din ce h ce rnai mult qi rnai ales la dezbricat qi descilpt. Unii dintre copii, care incep s i meargi devreme, dupi ciiteva incerciki inceteazi brusc s i rnai meargi qi timp de 1-2 luni nu rnai incearci deloc (s-au speriat de nesiguranta lor qi de cideri). Ei divin rnai prudenti qi 182

Fig. 3.26 - La un an, rnulfi copii fac prirnii pa$, nesusfinufi.

fac o noui incercare abia dupi ce uiti primul qoc. Nu vor fi foqati! Daci face progrese qi in vorbire, mersul dobhdit poate s i dispari temporar, ca qi cum qi-ar concentra toate eforturile pentru noua achizitie. La fel, dup5 o boal$ ii trebuie un timp pentru a merge la fel de bine ca inaintea bolii. e) Ce poate face un copil la 12 luni. St5 liber in qezut, s d singur in picioare qi face, sustinut, primii pqi. Se urc5 pe s& in 4 labe. Este captivat de dorinp de a ci invita s i meargi. Dac5 qtie s i meargi, va umbla prin casi in majoritatea timpului. Daci ajunge piin5 la mas$ qtie si-qi hsuqeasci diverse obiecte. Poate tine o bili mic5 cu degetele ~id i drumul in mod voit unor obiecte pe care le fine in miin5 (cu ciiteva luni h urm5 le sc5pa din m h i ciind obosea prea tare sau c h d voia s5 apuce un alt obiect). Acum qi in lunile urm5toare p h i spre 18 luni, ocupaiia lui favorit5 va fi s i arunce diferite jucikii peste marginea patului sau tarcului, sau le va arunca intr-un recipient, pentru a le scoate apoi. Este pasionat s i descopere, s5 apuce cu "pensa" (degetul mare - degetul aridtor) gunoaie, firimituri, nasturi, mirgele etc. ~is i le duci la guri ("le gusti"). incepe s i devini ingrijoritor pentru cei din jur. Nu rnai poate fi l i s a t singur, deoarece este expus accidentelor atunci ciind apuc5 qi trage spre el tot ce atinge. Aceasta este insi modalitatea lui de a cunoaqte mediul hconjuritor. Cei din jur il invati mereu ciite ceva, deoarece el ii solicid. La aceasd vhst5 invag mult qi repede. Pregitirile pentru mers qi pentru vorbire

Sugarul (de la 1 lun&la 12 luni)
A

;i

sunt incheiate. tncepe s5 exerseze si aplic5 ceea ce a i11v5tat in materie de limbaj. Ascults cu atenfie si sporo\~liieste mult. Spre marea lui pliicere devine tot mai independent. contactele cu mediul devin mai diferentiate. le alege. Lirnhajul. Afar5 de "ta-ta", "pa-pa", "ma-ma" (singurele cuvinte cu adresii) majoritatea copiilor nu n1ai pot spune declit c2teva silabe sau unele cuvinte fom~ate 2 silabe. Vorbirea incepe ins5 s5 devin5 din ~nijloc comunicare: dorinfele ~i sentimentele proprii de vor fi exprimate prin silabe simple. Repet5 lucruri de care adultii se amuz5. Multi copii incep s5 vorbeascii rnai tlirziu. Ei sesizeazi multe situatii din mediul lor, ~ t i u arate s5 diferitele p5qi ale corpului si multe obiecte din camerg, diferentiaz5 dup5 nume persoanele din jur, executi mici ordine. dar nu articuleazi nici un cuviint. Au ceea ce se cheamj. un "limbaj pasiv", dar nu au trecut inc5 la treapta de "limbaj activ". Am intiilnit foarte multi copii care intelegeau foarte multe notiuni, dar care nu au articulat nici un cuviint p2n5 in jurul viirstei de 3 ani. Toti acesti copii s-au dovedit ulterior foarte dotafi. Dacii nu exist5 leziuni nervoase sau defecte ale auzului. lipsa limbajului activ nu constituie un motiv dc ingrijorare. Contactul social. in aceast5 perioadi se intensificii diferentierea psihicii. Spre sf2~itul primului an de viat5, se ubserv5 rnanifestc de simpatie sau preferint5. refuz sau protest fat5 de persoane, juc5rii sau miincare. Manifest5 de asemenea acte de msnie, invidie, gelozie. La ceea ce ii provoacli nepbcere, copilul reacfioneaz5 nctiv. cu protest sau furie, sau pasiv, cu team5, reacfie de evadare. Tip5 pentru a atrage atentia asupra persoanei sale. in accastii perioadii copilul devine un "partener", incepe s5 rostogoleasc5 mingea, inm2neaz5 cu pllicere obiecte ~i ayteapti s5-i fie restituite, ii place jocul in colectiv. Mama devine tot rnai mult model pentru propria conduitii. Copilul imit5 tot ce face mama, gesturile ei, p2ni $i dispozifia, starea de spirit. Din punct de vedere stiintific, nu s-a r5spuns inc5 hotBlit la intrebarea: i n ce m5surii copilul se adapteaz5 la aceast5 vlirst5 caracterului si particularitlifilor mamei? Copilul are posibilit5ti de inregistrare mult mai sensibile dec2t isi pot imagina adultii. Activitatea motorie, posibilitatea de a-si controla gcsturile miiinilor, de a apuca si I5sa. de a pip%. posibi-

litatea de a vedea. de a misca, de a se apropia de ceea ceI tenteazli. de a se indeplirta de ceca ce nu-l intereseazri. toate ii permit s5 cunoascii lumca din jur: spatiul, obiectele neinsuflefite. conturul, consistenta moalc sau durii, fes5tura lucioas5 sau aspr5. formele, dimensiunile. Paralel cu acestea, copilul cunoaste propriul corp. Psihologii insist5 asupra a ceea ce ei numesc "schema corporal$' i n cunoa~tere'a sine. Aceastli cunoastere derivli de din sinteza inconstient5 a unor senzafii: miingsierile, contactul cu msinile care-i fac baie, senzatiile de cald si de rece. rniscikile ~i pozitia membreior. Cei din jur sunt datori s5 arate si s5 pronunte in fata copilului termenii ce denumesc diferite piirti ale corpului: nasul, gura. ochii etc. (atlit la adulti. c2t si la copil). La inceput va Si inviitat sii pronunte numai cuvinte mono- ~i bisilabice ca: ta-ta, ma-ma. pa-pa, pa. apa etc.). Mama este prima si cea lnai bun5 oglindii. Din clind in c2nd copilul este dus in fata ogl~nzii. il bucurli mult, dar nu se va recunoage, se pare. declit dupa vlirsta de 14-15 luni.

Supraveghere si ingrijiri
Se contureaz5 din ce in ce rnai mult personalitatca si caracterul copilului. in functie de acest caracter se vor adopta yi atitudinile adulfilor. Timidul are nevoie de o protecfie mai mare, de mgng2ieri. de vorbe dulci. de blgndete. in schimb. nu se vor executa ordinele celui pretentios. Cei care incep sii "speculeze" dragostea mamei prin crize de pl2ns trebuie s5 simtii cd cei din jur nu se supun manifestiirilor lor de mlinie. Au drept la rn2ngiiiere. dar in limite rezo~~abile pe bazi de si reciprocitate. Vom repeta cii latlil trebuie s i fie prerent zilnic i n viap copilului ca sii-l simtii aliiluri de el si s&participc la toate activitiitile lui. Oriciit ar fi de ocupat trebuie s5-~i g5seascli tinlp pentru familie ~i cu atat rnai mult pentru copil. Prezenp tatlilui este necesarii la plimbarea de sear5 yi absolut obligatorie in zilele de siirb5toare ~i de vacanfii. Sli fie prezentii comunitatea: M A M A COPIL-TATA. Consultzil ~nrdiculrsre ohligatoriu. Chiar dacli sugarul este sjngtos, la sfgrsitul anului are ncvoie dc un consult medical amlinuntit. care sii facri bilanlul dezvolt5rii fizice si psihice din pcsrioada de sugar si s5 fixeze jaloarlele pentru etapa uim5toare. La un an se administreax5 700 000 u. 1. vita~nina I) pe gurli i n cazul in cnrc nu s-a fiicut profilaxia rahitismului prin administrare zilnicli. Se continuri. la cei la care s-a inceput. administrarca de fluor.

'I
I !

,
!I
, ,

'

'II
I
I

'

i

1

I

!
I

1
I

Mama si copilul

3.12. Gimnastica sugarului
Orice copil are nevoie, in afari de o alimentafie corectii qi de ingrijiri corespunziitoare, de multii miscare. Sugarul siiniitos face "gimnasticii" din proprie inifiativii: d i din picioare si din miiini etc., cu condifia ca misciirile s i nu-i fie ingriidite de o imbriiciiminte incomodii (prea strgmti, prea largi, prea groasii etc.). Cu ciit sugarul se mi@ mai de timpuriu ~i mai mult, cu atiit el se dezvoltii mai bine. Mama poate executa cu sugarul diferite exercitii de gimnastici, incurajiind nevoia lui fueasci de mi~care. Va avea grijii sii solicite in mod uniform toate grupele musculare, altemiind diferitele tipuri de exercifii. Gimnastica sugarului se va incepe numai dupii ce a implinit 3 luni. Se va practica numai cu copii niscufi la termen. Pentru prematuri se va cere sfatul medicului. Se infelege cii la sugarul bolnav, febril, gimnastica este contraindicatii. Momentul cel mai potrivit pentru gimnastici este inainte de baia zilnicii de curifenie sau inaintea uneia dintre mese. Camera trebuie s i fie bine inciilzitii. in anotimpul rece se poate pune in apropierea sugarului un radiator electric. in zilele cilduroase de varii, gimnastica se poate face afari sau in fafa unei ferestre larg deschise. Exercifiile se executi cel mai bine pe un plan dur (masa de infii~at; mas2 oarecare, acoperiti cu o piturii o care s i nu alunece, deasupra c ~ e i se intinde un scutec a sau un cear~afcurat). Copilul nu va fi lisat nici un moment nesupravegheat. Mi~ciirilevor fi executate cu bliindefe, cresciind treptat in intensitate ~i amploare. Nu se va incerca s i se invingi cu bruschefe opozifia sugarului. Articulatiile, aparatul ligamentar ~i musculatura copilului sunt inci fragile. in principiu, gimnastica urmiire~tesii favorizeze trecerea de la motricitatea necoordonati, descrisi in primele luni de viafi, la motricitatea voluntarii corespunzitoare maturirii treptate a sistemului nervos. Se va avea griji sii nu se exagereze din dorinfa de a face bine copilului. Se recomandi ca inainte de inceperea "~edinfelor" gimnasticii, s i fie cerut sfatul de unui medic sau unui cadru calificat in acest sens. Nu tofi sugarii beneficiazi de gimnastici. 184

Fig. 3.27 - Miqcarea de rotalie. Mama cuprinde cu msna stsngri gamba sugarului, cu cealaltri. apucri piciorul $i executri. mi$cZri de rotalie in ambele sensuri (8- 10 mi$cZri pentru fiecare picior).

Fig. 3.28 - Se executri flexia $i extensia succesivti a membrelor inferioare, in&-un ritm lent. Se poate vorbi sau csnta cu copilul, pentru a sublinia ritmul m i ~ c k i $i a spori plricerea de a participa i la exercitiu.

Fig. 3.29 - Aceea~i miqcare (flexie-extensie) se executil concomitent cu ambele picioare, exercitsnd $i o uvoarri presiune asupra abdomenului.

apoi in sus. 3.Flexia $i extensia din articulalia ~oldului. 3. Fig.30 . 3.Tractiune din pozilia culcat pe spate.Sugarul (de la 1 lunti la 1 2 Zuni) Fig. incruci~lndu-se deasupra pieptului copilului.Mama apuc5 mlinile sugarului punlnd degetul mare in palma acestuia.Bratele sugarului se intind lateral pe linia umerilor. 3. Apoi se aduc in fala.34 . Fig. a v h d grijj s5 nu se loveasc5 la cap. 185 . Duce bralele lateral pe llng5 cap.31 .Mivcarea de rotalie a m2inii se face la fel ca cea a piciorului. p2n5 in pozilia ~ e z h dEste menlinut 1-2 secunde in aceast5 pozilie. in pozilie vertical5 fa[%de planul mesei $i le aduce de-a lungul corpului.a. 3.33 .32 . de Fig. b . apoi culcat . RepetH mi~cikile 6-8 ori (incephd din luna a VI-a). incet la loc. Fig.

se mentine clteva momente in aceastii pozifie. Se va hcepe cu cele mai simple. deaarece sugarul se miqcl qi singur. apoi se readuce ugor in pozifia initial& La inceput ridicarea trunchiului sugarului se face cuprinzlnd articulafiile u m h l u i sau rtidticiniie bra~elor. Exerciple de gimnasticl pe care le recomandiim pentru sugarul s5nltos vor fi efectuate de mama sau de persoana care ingrije~te sugarul. chiar dacl la inceput opune oarecare rezistenp ~i plhge. Se va observa c2 prin stimularea pllcerii de miqcare. Brafele se dep&e& lateral.chiar efectuati de cadre de specialitate. dupl care se poate face o micl pauzl.38 . 3. in timpul ciireia copilul va fi invelit cu un scutec moale. Durata unei qedinte este la kceput de 3 minute. prin exercitiile sistematic efectuate.36 . h aceeaqi secveng.37 .Pentru i n w e a mu~chilorspatelui (dupg 5 luni) se cuprind articulafiile pumnului sugarului care este culcat pe abdomen.Mersul in picioare cu bra~ele intinse. fie aplickd ambele plante.Exercifii care s t i m u M ridicarea in picioare (pentru sugarul intre 9 $i 12 luni). apoi se ridici trunchiul sugarului la 20-25 cm deasupra planului mesei. . Fig. pentru a nu rlci. apoi poate creqte treptat p l n l la 15 minute. p&$e$te fie pe vlrfuri. Se va vorbi tot timpul cu sugarul.Mama gi copittit Exercitiile descrise qi ilustrate h acest capitol sunt exclusiv mijloace de prevenire a unor deficiente de creqtere qi posturale (de pozitie). Pentru copiii care prezinti unele defecte de motricitate (hipotonii sau spasticitifi inniscute sau a p h t e h urma unor boli). Fig.35 . 3. Dupl clteva qedinte. Fig.Exercifiul "roaba" pentru sugarul trecut de 9 luni. 3. Un exercifiu nu va dura mai mult de 1-3 minute. Aceasti durati nu va fi depgqit5. Fig. 3. gimnastica va fi indrumatl sau. care a inceput sti umble in patru labe. hcurajiindu-1. motricitatea spontan5 a copilului se va accelera. copilul va participa "activ".

Sugarut (de ta 1 tun&ta 12 Zuni) 3. fntre luna a 11-a qi a IV-a. obiecte t%oase sau ascufite (ace. fqi privesc mdna sau desenele de pe perefi. cufite). Astfel. le place s2 observe obiecte care se miqcg qi obiecte de culoare vie. Capacitatea de a se juca se lgrgeqte de fndatg ce sugarul fnvaf5 s5 apuce. Cu multg plgcere. In leggturg cu sensul jocului. solnife. precum qi juciirii adecvate. Perioada 2-4 luni. de a cultiva imagina~ia puterea de concentrare a copilului. .jocul este qi mai interesant ~ 2 n are la indem2ng d cdteva obiecte simple (sit& lopgficg. "Prelucreaz5" o cutie metalicg cu o lingurg de lemn. intereseazg fn mod preponderent: o juciirie sungtoare. Juciiriile trebuie s2 fie totdeauna curate qi cu discerngmdnt selecfionate (forma. fi plac unele obiecte mari. "juciirii" pe care copilul le poate inhala. rulmenfi de metal. A Perioada 9-12 Zuni. ca qi diverse obiecte de bucgtgrie. fncg din luna a 11-a. fiind tot atdt de important pentru copil. jucdndu-se pe rand cu ele. 3. De acum incolo el cautg forme de joacg noi.39). qi jocul contribuie la dezvoltarea global2 a copilului. In a1 11-lea an de viafa' copilul va f i captivat de apg qi nisip. sugarul poate intinde fn jurul lui o mulfime de obiecte. De mult succes se bucur5 unele obiecte din material plastic sau din cauciuc colorate (ceqti. Sezdnd. Pentru protejarea dezvoltgrii psihice. ci fn dreptul mdinilor sugarului. La vksta de 8-9 luni ne putem da seama cel mai uqor cg nu numai excesul de energie sau plgcerea de a acfiona sunt foqele motrice ale jocului.10 luni arat5 fndemdnarea sa crescdndg. cdnd sugarii se trezesc din somn sau dupg ce mgndnc5. Mama fnsgqi poate inqira pe o sfoar2 diferite cartonaqe colorate. La un an. el poate urmiiri ce se f n t h p l g cu jucgriile. ca qi munca pentru adult. Apuc5 obiecte. animale care c2nti. Nu se vor lgsa la fndemdna sugarului obiecte acoperite cu vopsea care confin plumb. Obiectele sunt miqcate incoace qi fncolo. Perseverenfa. Cuburile compacte sau goale. nasturi. mai ales in orele de dupg amiazg. Trage spre el un animal pe rotife qi-1 lasg s2 plece iar. dar bgnuim ceva din ceea ce il satisface qi pe omul matur. Incep sg-1 intereseze cQile simple. furculife. se bucurg de "hopa Mitic$' qi de zgomotul pe care-1 face. sugarul se ocupg tot mai mult de ele. cutii bine fnchise. obiectele foarte simple fi oferg noi posibilitafi de a se juca. dar nu deasupra nasului. Cdnd sunt afar& se uitg la frunzele qi umbrele copacilor. le aruncg qi fncearcg s2 le apuce din nou. ei fncep s2 dea dovadg de atenfie qi de doring de societate. le pipgie. ~ermipindu-i meargg qi s2 s5 se joace in acelaqi timp. cu animale frumos colorate. befe. orice juciirii care nu se pot spgla. bucurie. Suprafnzestrarea cu juciirii este la fel de dgungtoare ca supraalimentafia. o rgfuqcg. fncdt copilul s5 nu se poat5 rgni. jucgrii de celuloid care se pot sparge in bucgli mici tgioase cdnd sugarul le bag2 fn gurg. Psrintii sunt datori s2 asigure sugarului timp ~i liniqte pentru joc. care sg-i ofere satisfacfii sporite. mgrimea qi materialul). Jocurile de "apucare" ale sugarului de 9. le strdnge in mdini. Cu multi pasiune introduce obiecte mai mici in altele mai mari. au apgrut numeroase teorii. De o simpatie deosebitg se bucurg juciiriile pe care le poate trage dupg el. Se recornand5 aqa-numitele "piramide din cuburi". oricdt de emetic ar pgrea inchise. La aceasti vkstg. fn general. Jocul si juchiile Jocul nu este o pierdere de vreme. sgngtos. anume c2 activitatea qi faptul c5 e farniliarizat cu ceea ce face ii oferg plgcere. cuie. a t h a t e pe o sfoar2 de marginile patului. ggleatg etc. lingurife). latura formativ5 a jocului. bile de sticlg. Juca'rii adecvate sugarului. risckd s2 se sufoce (fig. flacoane sau sticle cu medicamente. Se vor suspenda obiecte colorate de marginea de sus a laturilor patului. Perioada 4-9 Zuni. c2 mai important2 este trsirea decdt exersarea.13. ii fac plgcere.). se vor da juciirii simple qi nu mai mult de 1-2 buciiti deodatg. juciirii ale frafilor mai mari (pericol de infecfie). ci are semnificatia unei preocupiiri serioase. seriozitatea qi participarea afectivg a sugarului ne fac s2 presupunem c2 este vorba de trgiri de o importanfs fundamentals. joac5 cu un adult jocul "cucu-bau". greblg. fn casg. Este fascinat de posibilitatea de a introduce un obiect in altul. cuburi. pe care se poate urca sau pe care le poate deplasa. Jocul fnseamng un prilej de a mgri fndemdnarea. Nu se ?tie sigur ce se petrece fn mica fspturii. de o sfoars. Ocupafia preferat5 r5mdne golirea qi "rearanjarea" sertarelor. pgpuqi sau obiecte de fmbr5cgminte din ldng de angora.

fncciperea in care se joacii copiii va indeplini urmiitoarele condifii: ferestrele vor fi bine inchise. la o anurnitii or8 din zi. 3. 3. de juciirii care trebuie sii realizeze trei condifii: de miscare. Din luna a 11-a.3. Rolul pdrinfilor. ducgnd la sufocare) (fig. Copiii sub 3 ani se vor juca cu cel mai mic numai sub directa supraveghere a piirinfilor. sprijinit de mobilii. bilele ajung la dispozifia copilului.3. le poate aspira pe trahee.35 . 3. asa cum se obisnuieste in unele familii. Mai ales dup5 un an. incearcii sii escaladeze patul) si duce totul la gurii.Juc5rii pentm sugarul mare $i copilul rnic. copiii nu vor avea acces la balcon.42). mobilierul va fi redus la minimum necesar. c) obiecte de joc "sun5toare" (dacii se sparg. d) coji de . podeaua nu va fi alunecoasii. Tarcul constituie cadrul cel mai comod si mai sigur pentru un sugar de 7-12 luni. Jocul cu frafii. de acum incolo.40 . Nu vor riimlne la dispozifia copiilor obiecte ascufite.40). a chi mama se ocupii de gospodiirie si de alfi copii.41). piirinjii isi pot programa.42).Fig. se fine seama. o perioad5 scurtii pentru joc. Dacii se cumpkii juciirii. de elaborare si de a fi iubite. substante de uz casnic.Pericol de op&ire cu lichide fierbinti. 33. potential toxice (detergenti. in care copilul sii simtii si sii savureze atenfia si ciildura afectiunii. nu-1 vor purta pe sc5ri.3. c5 un copil are nevoie. prizele electrice vor avea dispozitive de siguranjii (fig. in camera respectivii sii nu fie vase cu apii clocotitii (vezi fig. Atragem atenjia asupra unor greseli qi Fig. Fig. De aceea este bine sii primeascii in curlnd o piipus5 sau un urs. biiuturi alcoolice). insecticide. care le duce la gurii. Accidente.Prizele electrice accesibile sugamlui sunt periculoase. pungi de plastic. are efecte negative asupra comportamentului si caracterului copiilor. nu-i vor biiga nimic in gur5. pericole: a) imobilizarea in hamuri sau "legat" de pat (pericol de strangulare) (vezi fig. jocul este permis. b) incuiat singur in casii cu focul aprins in sob: sau la aragaz. plnii la vhsta scolarii. existenja unei "expozijii" de juciirii sau de p5pusi.41 . Dacii frafii sunt cu cljiva ani mai mari. Copilul incepe sii se miste (de-a busilea. dar cu urmiitoarele preciziiri: nu-1 vor lua in brafe.

am asistat la decesul unor copii care s-au inecat cu coji de piiine sau fragmente de cornuri. Fig.43 . actul masticatiei ~iinghitirii nu sunt maturate.sau pungi de plastic . 3. 3.Sugarul (de la 1 lunii la 12 Zuni) piiine. e) perne de puf .42 .Pericol de asfixie.Strangularea.in patul copiilor. cornuri sau buciiti mari de mere. . l~ Fig.

.

apucarea. copilul are nevoie de spatiu interior qi exterior. La sfiirsitul perioadei de copil mic. Unii pgrinfi se neliniqtesc de faptul cii trec uneori luni de zile qi greutatea "rhiine pe loc". plimbkile rnai lungi il obosesc. Dintr-o nevoie interioarii. cotrobiiiesc. se cafjrii peste tot.2. Fiirii sii-qi dea seama. Consecinfele psihologice ale acestei frh5ri sunt importante. de sentimentul de libertate. lipsindu-1 de posibilitatea de a-qi dezvolta forfele pentru cucerirea mediului inconjuriitor. capacitatea de a explora qi cunoaqte rnai mult. nu corespund nevoilor lui naturale. De acum inainte p5rintii adaugii in raporturile lor cu copilul interdicfia: NU. dar absolut necesare sunt: incurajarea. dupii implinirea viirstei de un an "copilul s-a fricut mare". mai ales pentru dezvoltarea unor noi activitiifi proprii (mers. Trebuie infeleasii prin prisma dorintei de a-qi folosi $i stiiphi muychii in toate felurile. juciiuyi. urmeazii dictonul cii "exercifiul face pe maestru". brutalitiitile sunt interzise. Ei aleargii. Mersul qi miqciirile miiinilor sunt rnai sigure. refuz etc.1.5-3 kg intr-un an. Copilul mic ( 1 3ani) 4. apoi sunt domoale. de obicei. incurajiiri. Impresioneazii vioiciunea qi vitalitatea lui. Or. Dezvoltarea fwicd (crestere4 Greutatea. b) A doua extremii este oferitii de mama care nu reuqeqte nici la 3-4 ani sii se dezlipeascii de copil. copilul . in primii 3 ani de via@ biitaia. Reuqeqte sii "dea gata" toatii familia. Aceastii mobilitate. La inceput misciirile sunt stiingace.1. cu mucoase . neindemiinatice. indemiinare. Mai ales la copiii vioi. prin primejdiile pe care le implicii.) qi pentru cunoaqterea lumii inconjuriitoare. el este mereu activ. treptat devin coordonate. Chiar in mentalitatea corpului medical se observii uneori o oarecare subestimare in privinta importantei pe care o are urmiirirea continuii a dezvoltiirii copilului mic. Relatiile dintre pdrinti si reincepe mereu ce qi-a propus. certurile. el este in stare sii execute la comandii miqciiri sistematice. pikintii a v h d numai grija imbriiciirnintei qi a miincikii. pentru c5 piirinfii nu se pot both* sii-i lase sii se desfiiqoare. vorbire etc. tocmai acum copilul are nevoie de afecfiunea qi de prezenta pikintilor. copii Pentru dezvoltarea posibilitiitilor fizice qi suflete$ti. antreneazii o schimbare in relatiile cu adulfii qi indeosebi cu mama. Maturarea creierului $i a ciiilor nervoase duce la o mai bun5 stiipiinire a miqciirilor corpului.). nu rnai are nevoie de aten~ie ingrijiri deosebite. Nu are importang prea mare greutatea in cazul in care copiii respectivi sunt siiniitosi. Cu toate acestea. Chiar dacii se intiimp15 sii cadii.4. pentru ca dupii reuqit5 sii inceapii altceva. Mulfi copii sunt insuficient pregiitifi pentru viafii.1. Este liisat pufin de "capul qi lui prin casii". disponibilitatea de a-1 inielege $i de a-1 sprijini in tot ce face.1. Unii medici se ocupii. 4. Piin2 acum raporturile dintre mamii $i copil se limitau la ingrijiri. creqterea este rnai lentii. Nevoia de m i ~ c a r e dominii Entreaga perioadii a copilului mic. sii-qi perfectioneze mersul. Este necesar ca un copil sii cunoascii limitele desfiiquriirii personalitiifii sale (miqcare. sii le satisfacii nevoia de miqcare ~i de explorare a lumii inconjuriitoare. de copilul mic numai in perioadele vaccinikilor ~icu prilejul imbolniivirilor. miingiiieri. Pentru educatia copilului este necesarii multii riibdare. joc. Pkinfii sunt datori sii foloseasc5 cu tact qi discerniimiint orice interdicfie. indeosebi P prima etapii copilul este n "umbra marnei". Trebuie combiitute cele douii tendinre extreme: a) Unii pikinti cred cii. grafioase. lauda.Crevterea este de circa 200-250 g pe lun& respectiv 2. ceea ce il face sii se miqte tot timpul.

18) mediul rural = 10.08 cm (+ 4.02) mediul rural = 10.90) mediul rural = 88.08) mediul rural = 12.61) La 18 luni Greutate: .fete: mediul urban = 12.40 cm (+ 3. imbolniivirile mai grave. insornniile.84 cm (+ 4.biiieti: mediul urban = 14.fete: mediul urban = 80. Dezvoltarea psihomotorie Cre~terea creierului este mai lend. 192 . cu mu~chi cu bine intin~i ("carnea tare").30) . Ordinea de eruptie poate fi neregulatii.26) mediul rural = 9335 cm (+ 4.1.95) mediul rural = 10.19 cm (+ 3. veseli.biiieti: mediul urban = 86.46) k .20 kg (+ 1. Dupti Institutul de Igienti $i Stingtate Publicti din Bucurevti.751) . cu obrajii ro~ii. cu mari variatii de la un copil la altul.28 kg (+ 1.33) Dentitia. 4. uneori stationeazii luni intregi.biiieti: mediul urban = 90.251) mediul rural = 12.93 cm (+ 4.de durere localii.86 cm (+ 3.37) . in a1 11-lea an el cre~te 2 cm.50 kg (+ 1.75 kg (+ 1.33 kg (+ 1.15) mediul rural = 11.051) mediul rural = 11.47 cm (+ 4.48) .42 cm (+ 3.511) .7 1) mediul rural = 76.68) La 36 luni (3 ani) Greutatea: .Ol kg (+ 1.fete: mediul urban = 84. Consumul de proteine animale.70 kg (+ 1.28) La 24 luni (2 ani) Greutate: . privirea vie. Dacg perimetrul cranian a crescut cu 12 cm in primul an. De abia la prepubertate ~ipubertate va reapiirea un salt a1cre~terii. iar la s f k ~ i t ucelui de a1 II-lea an 415 l din volumul creierului adultului.67 kg (+ 1. intre 16 ~i 24 de luni apar caninii.051) Talie (indtime): .43) Talie: . evolutia dezvoltiirii fizice ~i psihomotorii: La 15 luni: Greutate: . Phintii sunt datori sg consemneze in caietul copilului cifrele greutiitii (uneori nu se schimbii ciiteva luni in Sir!) ~i ale taliei la 15 luni. de iritabilitate.fete: mediul urban = 13.14) .74 kg (+ 1.27) ani) L a 30 luni (2 ?h Greutate: . La s f k ~ i t uprimului an creierul are cu l aproximativ 315. medicul este singurulin miisurii sii le interpreteze.37) I Talie (iniiltime): . Este ins2 o gre~ealii se pun5 pe sii seama eruptiei dentare tulburhi mai serioase ca: febra.la unii copii .biiieti: mediul urban = 80. i cu poftii de miincare ~i somn lini~tit.80) mediul rural = 88. de vitamine ~i s h r i minerale (fructe ~i zarzavaturi) influenteazii crevterea. Iatii in rezumat.70 kg (+ 3.35 cm (+ 4.14 kg (+ 0.26) mediul rural = 13.29) . de sciiderea apetitului.93 cm (+ 334) mediul rural = 80.biiieti: mediul urban = 11.fete: mediul urban = 89.80) mediul rural = 78.71 cm (+ 4.72) mediul rural = 77.87 cm (+ 3.urban = 78.47) mediul rural = 85.fete: mediul urban = 11.bine colorate.12 kg ( 1.biiieti: mediul.3. Cifrele' de mai jos sunt orientative. Incisivii laterali apar intre 10 luni ~i 1 an.08 kg (+ 1. 18 luni ~i la 24 de luni.78) mediul rural = 83. Mai multe probleme se pun la copiii prea g r a ~deciit la cei slabi.fete: mediul urban = 93.751) .12 cm (+ 3.bgieti: mediul urban = 12.bgieti: mediul urban = 10. i Cre~terea ina'lfimeeste de 12 cm.Ol) mediul rural = 92. diareile.512kg (+ 1.67 kg (+ 1. intre 1 an ~i 18 luni apar primii 4 premolari.33 cm (+ 4.81 cm (+ 4.13) .82 kg (+ 1.03 cm (+ 3.fete: mediul urban = 10.bgieti: mediul urban = 94.89 kg (+ 1.biiieti: mediul urban = 13.24 kg (+ 1.516cm (+ 4.513cm (+ 3. Cre~terea in este din ce in ce mai inceatii. dar rolul ereditiitii este covk~itor! Cre~terea taliei este mai importantii. in s f k ~ i t . cu m i ~ c h suple.34 cm (+ 3.fete: mediul urban = 76.31 kg (+ 1. $i la aceastg vkstii eruplia dentarii se poate insoti .fete: mediul urban = 14.21) Talie (iniil@me): .39) mediul rural = 14.32 kg (+ 1.80) mediul rural = 13.510) Talie (imiiltime): . de o secretie salivarii mai abundentii.

Cztre viirsta de 1 an qi in trimestrul a1 V-lea de via@ face primele incerciiri de a pQi. Paralel cu perfecfionarea motricit5tii generale (globale) se dezvolt5 si motricitatea fin5. copilul se apleac5 ~i cu cealalt5 mdn5 ridic5 o juciirie f5r5 sii-~i piard5 echilibrul.uneori cu bratele intinse pentru a . se agaf5.incepe sl-i facl pllcere sB tragl o juc5rie dupl el. Nevoia de mi ?care s-a manifestat inc5 din perioada de sugar. din pozitia verticals. copilul va fi calmat. 4. se clatin5. Reacfiile p5rintilor sunt foarte importante in elaborarea personalitiitii lui.4. La 18 luni poate urea pe sczri. treapt5 cu treapt5. stagniiri. Fig. Orice progres trebuie s5 vin5 de la sine. poate fi ajutat. Cade des. la 12-15 luni copilul este capabil s5 meargd singur. iar dup5 aceea. reusefjte s5 ridice un obiect. sprijinindu-se cu o mdn5 (de gratiile patului. flectdnd picioarele. Nici o maturaiie nu urmeaz5 un ritm absolut regulat. in general. intre 18 si 24 luni este vdrsta de "umblat de colo pdn5 C O ~ O " ~i de aceea necesit5 o supraveghere permanent% . apoi de mdini. incurajat. dac5 se love~te mai violent. avdnd ins5 tendinta de a c5dea des. pjrinfii nu vor intra in panic& nu-1 vor foqa. de cele mai multe ori. Gura r5mdne inc5 un organ de cunoaStere! Fig. el merge cu picioarele d e p k t e (cu baz5 larg5 de susfinere). La 20 de luni poate s5 coboare tinut de o mdn5 qi chiar s5 se urce tindndu-se de balustrad5.. aceast5 nevoie se accentueaz5. intre 2 ~i 3 ani prinde si arunc5 mingea spre mam5.se "plimb5" prin toat5 camera. il apuc5. copilul poate lovi un balon cu piciorul. se amuz5 chiar s5 se sprijine pe ambele picioare ~i s5 r5mdn5 astfel cdteva momente. Copilul se tdrsste. Dup5 cdteva s5pt5mdni de "antrenament" reu~eqtes5 mearg5 singur. f5r5 s5 se mai sprijine. La 24 de luni poate fugi bine. ajutat de un adult etc.~ mentine echilibrul. in eel de a1 11-lea an. o reactie catastrofic5 a mamei la insuccesele copilului amdn5 cucerirea posibilitztii de a merge. Este momentul in care trebuie inv5pt s5 mearg5. Timp de cdteva luni.Motricitatea. 193 . fie cu toat5 mdna. Copilul devine din ce in ce mai indemdnatic! Am v5zut c5 la sfiir~itul primului an de viai5 reu~eSte apuce obiectele s5 mici cu vdrful degetelor. fie cu degetele.) Cei mai multi au inc5 un mers nesigur ~i de aceea i ~ satisfac nevoia de mi~care. tinut de o mdn5. Spre 15 luni. Se incurnet5 s5 se deplaseze singur de la o mobil5 la alta.2 . dorinia de a merge este amdnat5 pentru cdtva timp.Cltre v2rsta de 2 ani mersul este mai sigur. intre 1 1/2 ti 2 ani apuc5 ~i arunc5 mingea cu ambele mdini ~i apoi o rostogole~tecu piciorul. Acum se apropie de orice obiect. Copilul poate fi sprijinit tindndu-1 la inceput de umeri sau axile. Intre 10 luni ~i 14 luni. cu braiele intinse in sus. tinut numai de o mdn5. scurte perioade de regresiune. merge de-a bu~ilea. Execut5 mici ordine ~i reuveste s5 aduc5 un pahar cu ap5 fgr5 s5-1 verse. susiinut de cineva. la 2 ani alearg5 cu u~urint5. ~i adesea il duce la gur5. La fiecare csdere.). la 18 luni poate chiar s5 fug5 greoi.1 . (La 1 '/2 ani i incepe s5 alerge cdte putin. sov5ie. Dac5 intervin incidente. i deplasdndu-se in 4 labe. 0 c5dere violent& o "ceartii" a tatiilui.

Urc5 singur pe sc&i '31 patru labe". dar rnai cade c h d terenul este denivelat. . . La 15 Zuni Se ridic5 singur.Apare pericolul accidentelor $iintoxicafiilor! Se afi5 htr-o faA de cercetare. incearc5 s5 deschid5 uqile. susfinut de o mln$ urc5 pe sc5ri cu un singur picior (nu le alterneaz5). sprijinindu-se de ramp5. l scoflnd obiectele. . deseori se dezechilibreaz5$i cade. cade foarte rar. se aga* de el $i se qeaz5. La I 8 Zuni . cu dou5 degete le adun5 $i le aruncg . le ridic5 sus $i face paqi inegali. "zugr5ve$te" zidurile cu noroi. ci accentuarea reactiilor de negativism. . Urc5 $i coboar5 mereu clteva sc&i.Se murdilreqte cu noroi. Prefer5 s5 se deplaseze in "4 labe".Urc5 s c w e f k 5 ajutor.Ridic5 $i muti4 dintr-un loc in altul obiecte din came&. .Face zgomot. in aceastii faz5 in care copilul cucerevte spatiul din jurul lui . de exersare continu& resimfit5 de c5tre adulfi ca obositoare $i chiar sup5rItoare.Face jocuri cu m&le in oglind3.Se lupt5 $i fncearc5 s5 cucereasc5 mediul fizic: se agaf5 de mobile. cu materii fecale etc.Deschide cutii. obiecte mici. pietre.Execut3 ordine simple.4. loveqte cu el.Apucl obiecte mici (bile. nasturi).Merge singur. indeosebi inci5lf&nintea.fi tentativele de a merge.Scotocegte peste tot.Construieqte un turn cu dou5 cuburi. gunoaie. Intemenfia lor pentru a-1 struni. ?I arunc5 sau il aqeaz5in alt3parte. pentru a avea mai &iu o indemhare corespunz5toare $i o dorin* siin5toasl de a munci. uneori $i zidurile. de a-1 "face cuminte" au ca efect nu frharea. incearc5chiar dac5 scaunul este disproporponat de halt fa@ de puterea lui. Alteori.Merge singur.intr-un mod supk5tor pentru adulfi. dup5 ce apuc5 un obiect.f n g e n u n c h d singur. pentru a-$i menpne echilibrul i$i fine gamble i n d e p h t e .4 . . nu a l t e r n e d picioarele. dulapuri. m5turi. love~te obiectele. c o ~ u de h M i etc. . . . Scotoceqte prin sertare. Este mai bine ca. Are nevoie de aceast3 perioadit de c h a . impinge mobile uqoare prin camer&"plimb5" prin curte orice-i vine h cale (pietre. B Fig. . 4. .3 . precum $i de timp pentru a inv5fa s5 infeleag5 ordinea din lumea adulolor. .Se urc5 pe un scaun. de a fncerca prin cuvinte $i mijloace mai viguroase. firimituri. scotocevte peste tot. "activitatea" lui s5 fie canalizat3 spre jocuri sau acouni comune. . Descoper5 scame. ?I las5 din nou s5 cadit. juc&ii). Fig. .Pune degetul h orificii.

punand un picior dupi altul pe fiecare treapti ~i susfinsndu-se de balustradi. infepituri. i o cutie de chibrituri. . a p i fiarti. s i exploreze e peste tot prin dulapuri. ~ . in pozifie vertical2 $i traseazl linii nesigure. strichini.ii place s i se joace in nisip ~i folose~te bine lopifica.Merge de-a indiiratelea.Combini jocuri. Anticipeazi mi~cirile (poate utiliza un baston pentru a . cosmetice.in general il intereseazi numai performanfele motorii. la gur5.intoarce foile unei c a i . intoxicafii (medicamente. . . .Copilul de l a 1 l a 6 mi . dar adesea cade. o umple dar nu reuvevte s i o duci la guri. Este o perioadi de mari pericole pentru accidente (prize electrice. Deschide ~i inchide poarta.6 .). Folose~te clanla u ~ iqi intoarce cheia in broasci. . Fig. La 24 Zuni (2 ani) -Aleargi fiiri s i se mai impiedice. Nu-i plac jocurile statice sau cat de cat "organizate" de adulfi. s i descopere cele mai mici obiecte (scame. plinl. impinge. La 30 Zuni ( 2 '/2 ani) . i imbraci cu ajutor din partea pirinfilor: ciorapi. Atenfia trece rapid de la un obiect la altul. construie~teun turn de 4-6 cuburi in echilibru. o p i p u ~sau un "fleac" ca o c2rpi colorati. "Nu st5 locului". Nu reuveqte s i miinhce cu lingurip fTui a "viirsa" ~i pe jos. cotloane. tiieturi).Aduni obiecte de pe jos Fari a cidea.incearci s i se foloseasci de lingurifi. . o . . rostogoliri de obiecte mari.i n v a s i manuiasci obiecte din ce in ce mai mici. 4. Bea dintr-o cani finuti cu o singuri mani. plini. Vrea s i nu se desparti de ele ~i uneori adoarme cu ele. daci i se cere.7 ."Experimenteazi".~i in s u ~un obiect sau trage o fa@de masi pe care se i g i s e ~ t e juciirie). Pasiunea lui este s i m i ~ t mereu. aruncand sau IisAnd s i cadi juckii sau obiecte pe jos.5 . 4. corpul siu fiind propulsat inainte. cimaqa. Fig.$tie s5 finl lingurip: o umple dar nu reu$e$tes l o d u d . una cdte una.Merge pe vMurile picioarelor. 4.Urci qi coboari sciirile. pantalonii. cideri. prin iarbi. grebla. .Poate siiri in mod rudimentar.Se spali pe maini singur.Are instabilitate motorie ~i de preocupiri. gunoaie etc. rostogole~tesau trage de sfoari juciiriile. incilfimintea.intoarce foile unei c i a i una cate una. dar se Sterge cu ajutorul pirinfilor. - . .).incepe s i aibi preferinfi pentru o anumiti juciirie: un ursulef.Aleargi ~i love~te rninge Fari a cidea. produse de uz casnic etc. - Fig. De altfel nu pune pref pe ceea ce "scrie" $i vifoneazl h a i a cu aceeavi pllcere cu care a mhgllit-o. o .Tine creionul cu toatl mlna. . cimfe. .

Deasebesc inc5lt9mintes s12ngf5de i cea crli-captii.st. incaltg singur si unii Sc r!intre si reubesc sli-si lep. Copilul i.e c31!/3 5. $3 ~.~ltr111 inclinat.'trd nu indr:plii~cstc chit'v.fmbi-ac5 ~i se dezbracii singur: la inchcierev nasturilor trri7uiu inc9 aji~tat.)rizontalc i l i ~4.~l intr-un sing~ur piclor pcritru \curt 1l::lp Povte dcsernna un serc.y!)ir/lt2 .ap~. L I ~ Ifel~de "rrsajor:it" curn \pune Gexeli. majoritatc. cum o va face 111. - .j introdxrcc \:I]-iantc pc ~ c i i ~ iLC: In ce inai djIe~-e~~eiatc.l!ira o minge marc usoar5 ili (!istanla J c i-? met.a.-i: c i juacl'i cu picioi-ul.: ?iretuiilc. ::-. -.c yiirnb5 pe triciclet. .P. i.iic~te iln tu: 11de 6-8 cubriri. 4.r:izS linii ~ert. Bat ctr ciocanul si I-cuszsc $5 bat5 cuie n ~ r i ii~ti--c:~ orificiu.siGc vGr.us de . copilul isi 13e 115 '.A~trt'l. hiect care cadc. = ( 1 ) 13 3 a n i nu pi-onunt5 Ii3cF1 3 ~ru\!n!e >r I j i i ! nu i i e s 2. prin ter:ta!i\e dirijate in mod di\zret tic cXrre 1narl1. Gidi_.'Tine iln ci-cior: cu d c ~ e t c l c .~ I I ~ T ~ . nu ma1 cade.i la dl-sapta $i la htkga. Sc.IncZ din ulrirnele itirli alz pnrnul:li :in a p x c la cop11 pljcerea cle a ti lu.3i13 ir?ti.7) sau .I.r. ! . I J.o~i:<!c 6 silii .t':3.ascii1:1 Jreaptn si la stingu.. de echilibru).l~ur.A:i~niic..ciricepe er:)erientele care i-au r-e:~sit h i le el~ininli cele!altc: msi 1 ~ 1 1 1 1 2.. I (.c\emplu.:~le d e i l e s ~ l si:iziil. f'lce lir? fgcmot rtlereu :lcels>i:el h~atii!e\te~t'.C'o:iti. creionul cste t i n ~ i :.i... -.. I! : - Progresele din ul 2-lea .a p!in~!~arc. . cn' i.imei-I" . 255. Construieste un turn de 8-1 0 cuburi.lditii.Cnilstrt.di tdrzii-ii s / t. - incearcii sii danseze (cu osrecare lips.8 Spre \ 2rsta ilz 2 % .. intr-o cr5pZt~1r~i~111t:i ~ 5 ~ i 1 ~ 1 r j .i ic).G:~uyi "c2te ccva". -.~ptZ: c nucl:ii cIl-..:iie c..: .5.3 ani B place sii alerge.S:\!-c cu picioarele !ipite.:.ea condeii~eiin functie ds rerultate. efe(.Mama $i copilul Fig. : ~ 7 r 1 t ~ .P ~ t l i e duce un pahnr plin f5ri a-l r5sturna.:c:\r9 jutfeiata i::Ci: s~~!ec~i~)ne. ai~umiteccinditii: organizai.: pc am2ndoi!2 pe o singurz tre. a 5 -- t'r.:rij>ilulpoate fi dus la gc-idinit5! Se titic \ertiz.ii place sii fuga.lLi. cr ihr.np?'ltGsicrtllcj/-ritrf? Ciitzd rc..ir:.. este capabil s5 privt-. Ac'tivitatea st: face cru un scop ?i ir.-2 sc%-iiealtemdrd picioarelc 5i cohclnr-1:tiup3 i :uiii:.~.viat5 s-a[! preggtil $ 3 ~ inillth 7.1-erne.u in <caul5 . I :I sitin. f. . . incerciirile reusite iniotivc de pliicere).i.i de ii ~.ertic.apt8 >:I!-e.t. tiin cnpii nllerneaz8 picioarelc si la cc. estt. fiir5 3 o "1.(~ 36 ( 3Ll?17) F.?.ii7a c5 un .-::tc prirl zcsti~ridouG pcrso:mi.dpabil priveasc.t:i~i3.

devine mai independent qi citeodatg prea curajos. este". fnaintind in vkstg. fantezie. invenfii etc. copilul riistoarni sau distruge obiecte. d) Imaginatia devine rnai vie ~i rnai colorati. Copilul manifesti o grijg exageratg ca totul s i fie fgcut la fel. pgrinfii vor contribui la crearea echilibrului sgu interior.4. h) nu urmgreqte vorbele. Acest negativism se datoreste greselilor qi rnai ales rigiditiifii pkinfilor. c ) contactul social q i afectiv cu lumea inconjurgtoare este atit de slab incit copilul nu poate diferentia o vorbi blsndi de un "nu"! categoric. Refuzul mamei. siguranfei de sine ~i a unor programe vizibile in capacititile de comunicare si cunoastere. subliniindu-se rnai mult aspectul pozitiv a1 achizifiei pentru dezvoltarea generalg a copilului. h) nu se poate aseza ~i ridica singur. Mama trebuie s i puni lucrurile la loc. putind duce la tot felul de povesti. sau interdicfia folosite cu discerngmint. curitenia "trebuie'' s i se desfi~oare intr-un anumit fel. De acum inainte. Strins legati de perioada aceasta a "nu7'-ului este tendinfa conservatoare foarte marcatg a copilului. s i spung nu. b) Vdrsta distrugerii ( "Zerbrechenalter" dupg pediatrii germani). Formarea eului se intiire~te din frustriri. S-ar putea vorbi mai degrabg de o perioadi de incercare sau de perseverare pentru consolidarea vointei care se trezeste. sunt binevenite pentru copil. rupe ziare. mkggleqte perefii etc. copilul poate fi educat. Cu mersul lui inci nesigur. acestea sunt actiuni distructive. din refuzuri. La ace~tia urmi existi o strinsi legiituri intre din lumea simfurilor qi lumea dorinfelor. S-ar pgrea cg incearcg doar sg constate cit de mult poate sg se opung. Unii pkinfi se sperie v i z i n d in acestea o predispozitie la "minciuni". capitale pentru dezvoltarea mintalg a copilului. adormirea si deprinderea de a fi curat. d) nu urmiireste obiectele situate sau purtate lateral qi nu incearcg sii le apuce. incep reprosurile si unele mame il transformg intr-un obiect a1 interdicfiilor. Copilul se deplaseazg "in 4 labe" sau chiar merge nesprijinit.1. de o "vkstg a distrugerii" sau "vksta fiiridelegilor". Povestea care se spune la culcare trebuie reprodusg 4. De aceea s-a qi vorbit despre o fazg distructivg. imbricarea. incepind din luna 15-a se anunfg dobsndirea lui "nu". abia indrgznesc s i piirgseasci terenul realitiifilor sigure. s i refuze de a face ceea ce i se cere. Cerinfele copilului se adreseazi celor din jurul lui. Comportamentul a) Vhrsta lui NU ("Neinalter"). fgri agresivitate ~i numai incepsnd din a doua jumitate a celui de a1 doilea an. S-ar piirea c i atunci cind nu cedeazg si nu se supune altora. tot ce il preocupi in interior. ~i acest gest de refuz c a p i t i valoarea unui sens a1 vorbirii (valoare semanticg). Este prima idee abstractg care se cristalizeazg in gindirea copilului.j)in timpul alimentafiei nu se stabileste nici un contact cu persoana care-1 hriineste. aparenfi ~i adevgr. altii dau drumul fanteziei intr-un mod plastic ~i viu. Se contureazg diferenfe individuale. deoarece "incgpifinarea" este adesea asociati cu o semnificafie negativg. Unii autori se intreabi daci denumirea este fericit aleasi. le incearcg neincetat. Copilul o irnitg. "nu". fefele si activitifile persoanelor din jur. progresele limbajului sunt favorizate de a~a-numita virsti a lui "de ce"? Prin rgspunsuri ribdgtoare la intrebgrile "ce 2 . culoarea. Unii par sg aibi o imaginafie siiraci. care poate imbrica forme hazlii sau de incgpiiGnare. clgtinsnd capul. f) Spiritul "conservator". Mama ii spune mereu "nu".Copilul de l a 1 la 6 ani 3-4 obiecte din camerg. Dupi alri autori. copilul se convinge cg povestirile qi relatgrile lui trebuie sg fie adevgrate.. scoate cgrfi din biblioteci. . pentru copil este o problemg serioasi de afirmare a propriei personalitgli. copilul i ~ manifestg foarte des incgpifinarea fiiri un motiv i precis. in functie de inzestrare ~i de mediu. Pentru copil. el cauti sg vadg dacg mai este iubit.dnare (numitg astfel pentru a o deosebi de a doua perioadi conflictualg situati la 12-13 ani). fncepind din a1 3-lea an de via@ qi continuind si in anii urmgtori. Trebuie insg subliniat cg la copil nu s-a conturat notiunea de stricgciune ~i de distrugere: el se bucurg de toate actiunile lui. in realitate. Masa. Dar pentru moment el nu poate face deosebire intre realitate. rnai ales in ceea ce priveqte mincarea. este real. e) Prima fazn' de inc6pa'. cercetind ~icucerind treptat lumea inconjuritoare. g ) copilul consumg numai alimente lichide. C ) Vhrstn intrehn'rilor. cu acelaqi ritual. "de ce" etc. deqi el insuqi nu arati tendinti marcati spre ordine. Vgzute prin prisma adulfilor. Reacfiile negative ale copilului devin rnai frecvente. e ) nu trgieste situafii "de asteptare" (jocul "de-a cucu7').

adesea afirml "pot vi singur". care-i conferi o posibilitate rnai largl de exprimare vi de a pune intrebrlri. scandalul. de la inceput. ciind copilul este inconjurat de o atmosfex-3 de calm. ca . iar la 18 luni are un vocabular de circa 18-20 cuvinte. h cazurile de suspiciune de surditate. o persoanl sau un obiect prezent. medicul rlspunde cu toatl circumspectia dupl o discutie ambuntiti asupra dezvoltlirii frzice vi maturrlrii psihice a copilului. Trebuie subliniat c i la aceasti vksti copilul triiievte intr-un mod particular denumirile vi numele. de exclamatii.vi bisilabice. devi sunt conservatori. Cei rnai multi copii se dovedesc receptivi la laude sau critici. Etapa de cercetare vi cucerire a lumii din jurul lui favorizeazl mult dezvoltarea limbajului. Limbajul. g)€el de a1 treilea an de viapi este adt de plin de contradictii. dupl piirerea noastrl. Am intAlnit copii care piing la 2448 de luni pronunpu pupne cuvinte sau chiar nici mkar un cuvht. Pentru a numi un obiect. precizeazl diagnosticul. de cuduri vi de confort sufletesc. inciit nu este de mirare c i dificultitile enumerate rnai sus nu pot fi dep&jite cu u~urin@. unii copii au o intikziere in dezvoltarea vorbirii inteligibile. Normal un sugar pronun@ 3-5 cuvinte bisilabice ("ta-taw. p u p ciite putin. "pa-pa") in luna a XII-a. Ei auzeau vi vtiau tot ce se vorbevte. acest jargon ("pe limba lui") are adesea intonaoile vi nuantele vorbirii umane. fntdrzierea vorbirii. c i mutenia nu se intiilnevte deciit in cazurile de surditate. "scenele" fac pe copil s l nu inteleagfi. La copiii normali. hainte de a apiirea cuvintele conventionale. Dacl este denumit un animal. Este necesarl o mare rlbdare vi intelegere din partea adultilor. intiilnim foarte multi copii care nu au "inceput s l vorbeascii". la care vorbirea este in intikziere. numele reprezintl inslvi persoana sau obiectul. ca normal. ~2nd auzeau ceva ce nu-i privea. il cere sau se deplaseazl vi-1 aduce mamei. va fi considerat. Apare un limbaj particular copilului. C h d . tipetele. psihologul sau logopedul sunt consultati daci nu este vorba de un copil mut sau inapoiat. Orice copil care ?tie s l arate (in jurul v h t e i de un an) persoanele din anturajul apropiat sau aduce un obiect cunoscut c2nd i se cere (executi un ordin). fn felul acesta.R. intoxicatii cu unele medicamente). afectiune vi hielegere. Pentru el.). pentru a avea "notiuni". chiar de duvmibie. dar sunetele nu transmit ceva ce poate fi inples de cei din jur. dezvoltarea vorbirii este favorizatil Dimpotrivl. La a doua probleml. de suferinte grave ale sistemului nervos (hemoragii ale creierului la navtere sau d u p l traumatisme. Adesea medicul.L. iar cuvintele auzite sunt asociate cu sentimente negative. in familie sau in crev%. b astfel de cazuri. Dorinp de a actiona independent cu orice prilej este din ce in ce rnai net5. ivi exprimau dorinte sau proteste prin semne. copilul ivi creeazl lumea care-1 inconjoad. Amintim c l unele personalititi ale lumii au vorbit foarte t2rziu (Lucian Blaga.Mama gi c&ilul identic cu textul din ziua precedenti. Thomas Carlyle. Poate fi repetati la nesfiirvit. fn dezvoltarea vorbirii se inregistreazi progrese mari. de cuvinte izolate. Albert Einstein. au un jargon propriu bogat. apoi. "ma-ma". spre 18-24 de luni survine o schimbare bruscl. copilul verificl "corectitudinea" altora vi savureazl propriile sale cunovtinte. 0 alti premisl obligatorie este ca auzul s l fie normal. serviciile de audiometrie din clinicile O. In practica medicall. De la pronuntarea de sunete. vorbirea este o verigl permanenti de leglturl dintre diferitii membri. executau mici ordine. prezinti un viu interes pentru tot ceea ce este nou. Mai tiirziu. urmati de un exarnen clinic competent. copilul trebuie rnai in& s l inpleagl. Tandretea vi increderea se succedl cu momente de refuz total de colaborare. se observl intikzieri de vorbire. inc& i i ajung d pronunfe cuvinte v s l exprime inplesuri. copilul va trece la elaborarea de propozitii cu 2-3 sau chiar rnai multe cuvinte. "me-me". Astfel. dacl un adult ii spune denumirea unui obiect.de siguranp. Unifonnitatea acestor acte reprezinti pentru copil un punct. in general mono. Trebuie precizat. Thomas Edison etc. Exist3 un limbaj pasiv (copilul intelege vi a s o c i d ) vi unul activ (exprimarea prin cuvinte). d l un nume obiectelor vi fiintelor care populeazl aceastl lume. cu ajutorul c h i a s l comunice vreun g h d . unele boli ereditare. atunci aceasti prezentl devine rnai vie. cu deformiri vi inventii originale. dacl intiirzierea aparitiei limbajului este un semn de inapoiere mintall. pentru variatie. el il recunoavte. infectii grave ale sistemului nervos. De asemenea. cele auzite reprezintl un stimul. Existi ins5 o mare variabilitate in ceea ce privevte momentul c h d copilul pronun@cuvintele ~ji rnai ales vksta la care incepe s l vorbeascl curgltor.

incearc2 s2 m2n2nce singur.yi copiii cu vorbire neintkziad. nu le uneyte.La cerere p a t e atinge organe ale corpului s2u. dau ceayca mamei.Duce bine ceayca la gur2 yi reuyeyte sa bea dintr-odati sau in etape tot con$nutul. Are memoria a circa 200 cuvinte (le intelege.htelegerea se dezvold rnai rapid dec2t expresia. iar tatid in limba pe care o cunoa~te. Apare inceputul vkstei lui "nu". totodati adul$i nu vor irnita pe copil.Este foarte tandru cu mama: este "umbra" mamei I pe care doreqte s2 o aib2 mereu I? "societatea" lui. 4. Apare intrebarea: de ce? ' .$tie s2 arate obiecte ~ipersoane cunoscute..Unii incep s5 spun2 c b d "s-au udat".Scufund2 lingurip in castronay.5. 1 I I t 1 I t . prelungind-o. dar pronun* numai c2teva!). Astfel. intrebuinwd limbajul lui infantil. . Subiectul acestor propozitii este adesea "eu" sau numele siu. baloane. Tine ceayca inconjurad-o cu degetele de la ambele miini.&cepe s2 se "alinte" yi s2 fac2 "mofturi" la mas. Copilul face "greyeli" in ceea ce priveyte succesiunea cuvintelor. . in timp ce Limbajul vorbit (lexical) nu dep2yeyte la unii copii 10 cuvinte. care de fapt erau copii normali. nu pronunf2 prepozi$i yi conjunc$i.de de exprimare se perfec$oneaz& rnai inti%lirnbajul triples yi apoi cel vorbit (fonetic).Oboseala.Bagajul de cuvinte 'Tntelese" este de c2teva zeci.Subliniazii cuvintele prin gesturi.Bagajul de cuvinte este de 10-20 de cuvinte. ochi. p2stki etc. Foarte des o inclin2 yi o vars2. . Reped cuvinte cu 2 silabe. Sit&$ in care se vorbesc doua' limbi intr-ofamilie.Foloseyte propozi$i compuse numai din adjective qi nume (fir2 predicat). c2inele. . cu conditia ca aceea~i persoan2 s2 vorbeascl in permanen* in limba respectiv2. Dac2 i se cere "aduce" obiectele pe care le poate duce. in limba pe care acesta a folosit-o initial. Propozi$ile se structureaz2 putin c2te putin. Limbajul si sensibilitatea normale intre I $ 3 ani (schemcJ La I 5 luni . Propozifde sunt scurte. dar nu o umple bine. Adesea o vars2 inainte de a o duce la gur2. obiecte din camer$ *mbr2c&ninte). Copilul inva* de la inceput dou2 limbi. copilul se va obiynui din timp s2 se adreseze yi s2 raspunda ptkintelui respectiv. . majoritatea o las2 sti cadti jos. reuyesc ca la a doua aniversare a zilei de naytere sa exprime propozi$i din trei cuvinte. singuratatea yi-o manifest2 prin suptul degetului sau a suzetei. calul. indeosebi mayinife. . somnul. aceyti copii vorbesc toati ziua. gur2. . . .Formeaz2 propozi$i cu 3 cuvinte. mama in limba matem2 (de exemplu: limba romh& maghiara. mayini. german5 s2rb2). La 24 luni (2 ani) . se leagh2. o intorc yi r5stoarn2 continutul. Spre v b t a de 3 ani posibilidf. .Arat2 obiecte simple: inc2lt2mintea.Reacfioneaz2 c b d se face "pa-pa".Arad animale (la inceput pe cele cunoscute yi in mediul lui inconjur2tor: pisica. Likgirea vocabularului se face pe seama numelor concrete. . Cei care au h t i mai mari se vor deprinde rnai repede s2 foloseasc2 olip. ale mamei: nas.1. In acest fel. I 1 1 i . Pronunti4 numai cuvinte concrete (c2teva p w ale corpului. Aproape in toate cwile de specialitate se atrage atentia cl. La 18 luni (1 % ani) . I m i q a este supenoar2 tuturor celorlalte "metode" de a-1 face pe copil s5 fie curat! . pentru a nu intfirzia progresele limbajului la copil. care este impresionant de variat. c b d o apropie de gur2. dar sunt inc2 "agramaticale". Ca o compensatie. p5puyi etc.Execut2 ordine simple: "adu mayina la mama" etc. unii "mu$". Recomandkn s2 nu se fac2 observa$i yi s5 nu se corecteze cuvintele deformate de copil. este bine s2 se vorbeasca o singur2 limb& fn ultimul timp se susme (opinie acceptad yi de autorul acestei c w ) ca unui copil i se poate vorbi de la inceput in ambele limbi. . Dup2 ce sorb numai putin. . Cei rnai mul$ nu reuyesc s2 duc2 lingurip la gura. Bagajul de cuvinte este de 100-200 de cuvinte. dup2 ce "yi-au dat drumul". . este primul semn al controlului sfincterelor. Un copil de care se ocup2 p&in$ii yi care aude cuvinte multe yi variate in farnilie (fra$!) posed5 un bagaj lexical rnai bogat dec2t cei care sunt indenma$ s2 invete. ceea ce prezinti mare irnportanfi in lumea modem2.) yi obiecte.

Are un simf foarte bine conturat a ceea ce este al lui. . o curte cu piis& etc. dar singur. rnai ales cei mari pe care ii caut2 qi-i imit2. nu poate sii se qteargii singur.ii place sii invefe sii se dezbrace. Nu este gelos pe juciiriile altor copii.Nu vrea sii 'Tmpartii" cu nimeni. rostogolirea rofilor qi a mingiilor. se apropie de ei dar nu qtie cum sii-i ia. o statuie. . in timpul unei plimbiiri.Aratii obiecte indicate verbal sau definite prin folosire (cu ce?). iar dupii Pierre Debray-Ritzen de 1 000 cuvinte. pufini folosesc: "eu.Identificii 3 imagini c h d i se cere "ce este asta?' qi 5 imagini clnd i se cere "unde este . . fqi anung ins%in continuare oboseala sau nevoia de somn prin suptul degetului. La noi in Wii. .iqi spune prenumele qi numele. transportul sau rostogolirea unor obiecte rnai grele. . ceea ce ii permite sii se opunii la anturaj. . . La 30 Zuni (2 4 ani) 4 . fiecare copil se joacii singur). fi place sii stea rnai mult go1 qi desculf.Nu deosebevte "binele" de "rh".Foloseqte cuvintele pentru a vorbi singur. Singura interac$iune(frecventi) este de a apuca juciiria celorlalfi (lopiifid etc.iqi suge din ce in ce rnai pufin degetul. tu. d a d este cuhndat in joc. riisturnarea mobilelor etc. .Ajutii la aranjarea obiectelor..fi place sii se joace cu maqini. qi de aceea nu infelege sensul ameninfiirilor qi/sau a1 pedepselor corporale. c h d urmeazii un pod. . sii tragii trenuri cu vagoane sau cu cuburi de gheap. fn aceste conflicte. sii-qi "murdilreascii" m&le cu mlncare. .Face propozitii interogative. . hcepe sii foloseascii "eu". Este gelos pe frafii rnai mici. Copilul hcepe sii dezvolte conceptul "a1 meu". .Se recunoaqte in oglindk .incepe sii aibii un anumit "ritual la culcat": juciirie preferat2.fncepe sii povesteasck Ascult2 cel putin 4 ordine elementare. sii intre prin biilfi qi noroi. al meu".Este m2ndru de performanfele sale motorii (alergare. Unii sunt deosebit de agresivi f a g de striini sau de alfi copii. sii-i imbrlnceascii sau sii-i muqte! Este stadiul "jocului paralel". rar cere ajutorul adul@lor. ii imbriitiqeazii (uneori prea s&s!) sau dintr-o dat2 incepe sii-i bat2. Un copil anung dinainte.Vorbirea este incii de "bebe". Doming intrebiirile de ce? qi rnai rar: unde? d n d ? . . . sii introducii bile sau pietricele intr-o cutie pentru a o riisturna apoi.ii place sii i se povesteascii istorioare qi sii priveascii in c Q i cu poze. . pornind de la comportamentul persoanelor care au o semnificafie pentru el (mai ales piirinfii). dar nu este conqtient de ceea ce este al altora. "tu".Foloseqte sistematic "nu". . dacii scaunul closetului este situat rnai jos se urcii pe el.). de a-i lovi cu jucikia sau cu piciorul. chiar la interval de 2-4 siipth5ni. Exceptie fac frafii. fetele preferii piipuqile.Nu-i place c h d piirin* il p%-isesc. incearcii sii-qi facii prieteni printre alfi copii. Aparifia lui "eu" intre 2 $4 qi 3 ani constituie o etapii importanti. . .Afecliunea se manifestii cu ceremonialul shtului. . El incepe sii devinii conqtient de el insuqi ca individ qi incepe sii controleze unele aspecte ale comportamentului siiu cu scopul de a se conforma exigenfelor sociale. .Afecfiune marcat2 (vizibilii) pentru mamL . in schimb.).$tie c5 obiectele exist5inc& chiar dac5 nu le vede. lumina aprinsii. "mie". "uitii" qi anung c5 este " u d prea tikziu. impingerea ciiruciorului.Bagajul de cuvinte este dupii Hellbriigge de 500 cuvinte. . . - . prezenfa unui adult. .Se joacii aproape de copii. fetele rnai repede deck biiiefii. Se comporti ca qi cum ceilalfi copii ar fi obiecte pentru a-i strhge in brafele lui sau pentru a-i respinge. s h t u l mamei etc. . necesitiind o conqtienp clarii a nofiunii "meu".Se desernneazii prin prenumele s h la persoana a 3-a.El devine curat c h d incepe sii cearii "olifa". de a-i trage de p%-sau de a-i mwca.Merge la closet. datorit2 reprezentihii mintale. aruncatul cu pietre. nu exist2 interacfiune cu ceilal$i copii chiar dacii au activitate identicii (imtr-o groapii cu nisip.Imit2 pe pikhfi.in continuare ii place d "zugriiveascii" perelii. protesteazii adesea c2nd este imbriicat qi nu vrea sii colaboreze. .?' .. in cursul zilei.incepe sii fie curat qi noaptea.Deosebeqte culorile. majoritatea copiilor de 2 $4 ani folosesc olip.

. avioane.6. .incepe sii foloseascii articolele.11 . .Alimentatia' Rntia nlirnentara'. qtie sii le arate (fig.Vorbe~te curgiitor ~i cu incredere fiirii sii se sinchiseascii dacii-1 ascultii cineva.Se intereseazii de cuvinte noi.$tie care este sexul siiu. . Urmiire~te la fereastrii persoane. 8 .Intreabii f&ii incetare (De ce?). Poate avea fricii de intuneric yi de animale. ii imitii. pronumele qi adverbele.Poate fi dirijat prin cuvinte.Bagajul de cuvinte este dup5 Hellbriigge in jur de 1 000 de cuvinte..12 .Fixeaza hlrtia cu o m2n2 $i incearca s5 traseze linii mai drepte $i/sau sB copieze un cerc. Este inceputul desenului "omulefului".1.Reproduce construcfia unui pod cu 3-5 cuburi. La 36 luni ( 3 ani) Poate "citi" poza dintr-o carte. Perceptia lumii inconjuratoare Lu 18 luni ( I '/z ani) Observii activitiitile adultilor. sunt rari copiii care infeleg notiunile de trecut. statui. 248-252 mic. . . .Piizeste cu strii~nicie ritualul culcik-ii. Tine la o anumitii ordine qi la unele ceremoniale. Imitii bine animalele ~i zgomotul ma~inilor. maqini. A Fig. . . Alimentafia sa tinde sii se apropie de cea a adulfilor. La 24 luni ( 2 ani) Se bucurii de un obiect in miscare.0 mare parte nu se mai "udii" noaptea. 4.$tie bine numele de familie. Observii activitatea mamei la buciitiirie qi a tatiilui in curte. animale etc. in griidinii sau in garaj.. cliidiri mai deosebite.Cunoaqte ciiteva csntecele pentru copii. . Din hrana zilnicii ' Vezi ~i .incepe sii foloseascii substantive abstracte (culoare). rnic).Recunoa~te imagini dacii i se cere. . ii place "sii participe" ("sii facii treabii") ca qi adulfii. Traseazii linii ordonate. Debray-Ritzen de circa 1 500 cuvinte.1 1). iniiuntru) qi adjective la dimensiuni (mare. 4. iar dupii P. cuqile cu animale. in cursul celui de a1 11-lea an. 4. 4. Fig. Tine creionul mai corect.Alirnentatia la pre~colar"(pag. . prezent qi viitor.Recunoqte pe un desen diferite animale sau obiecte $i $tie s2 le arate. copilul devine capabil sii miin2nce si sii digere cea mai mare parte a alimentelor.Copilul de la 1 la 6 ani Demonteazii sau stricii obiecte. pag.Alimentatia (~colar adolescent)". .Foloseqte pluralul. . notiuni spafiale (afarii. $i . fixiindu-qi hiirtia cu cealalta miinii. .Se joacii cu alti copii ~i se socializeazii progresiv.Numiirii piing la 10. La plimbare il "pasioneazii" sii "descopere" ~i sii priveascii animale sau piisiiri.Este in plinii crizii de personalitate qi se opune viguros altora pentru a se afirma.incearcii sii deseneze o imagine. Regiiseqte intr-o carte qi recunoaqte pe un desen diferite animale si obiecte. . Recunoa~te animale ~i anumite lucruri pe un drum cunoscut lui. Lu 30 luni ( 2 ?h ani) Observii de departe ma~ini. ca raza unui cerc. Rafia caloric5 scade acum la 70-80 caloriilkg corp in 24 ore. 212-214). . trenul. La 36 luni ( 3 ani) . incearcii sii le imite. piisiiri. le imitii. Accept5 sii-qi aqtepte riindul. .

Dac5 insisd sHl primeasc2 cu biberonul. Se va da fie ca dimineap. de compot sau o pr5jitur5 de cas5. b5tut sub form5 de omled. Spre s f k ~ i t u l anului a1 11-lea incepe s5 aprecieze consistenta ~i gustul cartofilor pr5jiti (se evid la copiii cu tendinp la obezitate. ~ u n c 2 Praga sau alte preparate de came de bun5 de calitate. felul doi legume sotC. pireul va fi asociat cu came sau un ou proaspiit. Laptele nu va fi indulcit prea mult. fructe de sezon bine coapte). dac2 e veche. biscuiti mkinati. Se folose~te =nosul preferat de copii. eventual un ou moale. zah5rul poate fi inlocuit cu miere (inclusiv la indulcirea laptelui). Copilul peste v h t a de un an poate prirni ca desert: fructe. mode cu albu~. de cstdrul de p l k u t in care i-a dat mama s5 m k h c e . Prgjiturile de cofetkie. vitamine. Orarul meselor. Dac5 este l5sat s2 qtepte.) sunt folosite zilnic. pulp2 ras2 ~idiluad cu sucurile. spanac. dovlecei). chiar dac5 se prepar2 din lapte praf. compoturi sau fructe (ultimele sunt de preferat). in cantidti mici ~i numai in prima jurn5tate a ziIei (poate produce agitape). o pr3jitur3 de cas5. De teama excesului de colesterol (la originea aterosclerozei de mai tikziu). de bun2 calitate ~i proaspete. biscuiti. brlnz2 proasp5t5. vinul. h pninul an de via@ sugarul tip5 de foame. iaurt. Hidrocarbonatele (cereale. un ou.pe tartine de piiine cu unt. Unii copii mici au inc5 dificuldti de masticatie. Se prefer5 hidrapi de carbon in forma lor natural5 (fulgii de o v k . DupG-amiaza' (gustarea): lapte. Este bine s5 se dea zilnic came la masa de p r h z . gemuri. conopid5. Ciocolata se va da cu prudenp. de aspectul de gustul ei. topit5 etc. aceasta fiind manifestarea unei necesitilfi a corpului. morcovi. fructele ~i zarzavaturile fierte se strivesc cu o furculiF. Se p a t e da parizer. nu toate fundamentate ~tiintific. Se pot da b5uturi rilcoritoare. in anotimpurile calde se va m5ri cantitatea de fructe (sucuri. de asemenea. g r i ~ . se va incerca inlocuirea cu alte derivate de lapte (iaurt. De altminteri. fasole verde. compoturi. paste fiinoase). Celor care r e f u d laptele. Lichidele se vor da ori de clte ori dore~te copilul. felul inti%p a t e fi o ciorbip cu came de pasilre sau peri~oare. lapte b5tut. Zilnic. La copiii care refuz2 s3 primeasc5 laptele. ceaiul rusesc sunt contraindicate. laptele se fierbe in mod obligatoriu. Masa de p r h este bine s3 se dea pe la ora 11. Ra@ de lupte este de circa 400-500 ml pe zi. se e n e r v e d sau se preocup5 de altceva ~i apoi refuz5 sB m k h c e .). apetitul implic5 o participare sufleteasca. atribuindu-i-se efecte miraculoase. se poate da peqte. s5ruri minerale. unii copii il prefer3 neindulcit. pr2jituri etc. unt ~i miere sau gemuri. Sucurile preparate industrial se dau cu circumspecfie. la ace~tia fructele se vor da sub form2 de sucuri ~ipulp5 ras5 sau terciuid. Este indicat s5 se asocieze zilaic gr5simi de origine animal2 (unt) cu gr5simi vegetale (ulei de floareasoarelui sau ulei de porumb) sau cu margarin2. a v h d o mare valoare caloric5). Exisd o mare variabilitate a apetitului la copiii . compot. fulgi de porumb). berea.30. ii place o mlncare pentru c2 i ~ i aminte~te mirosul. dulceap. Pentru variatie. Unii copii prefer3 & fie serviti numai de o anumid persoan5 din familie. inclusiv ape carbogazoase (ap5 de mas& sifon). cereale instant.trebuie s5 fac5 parte toate principiile alimentare: proteine. fibre vegetale. cacao. zeamil. sau preparate cu sos alb. pr5jituri de casH Cafeaua. pr5jituri de c a s i biscuifi. sau la gustarea de dup5-amiazH F r i ~ c a se altereazi foarte uqor ~ieste un mediu de cultur)b excelent pentru microbi. Masa de prdnz cuprinde un pireu de legume (cartofi. sau cu conditia s2 fie proaspst. li se poate da ceai ~i tartine cu b r h z 5 (de vaci. hidrocarbonate. o tartin5 mic2 sau nu se va da nimic. brhzeturi). unii nutritioni~ti recornand5 numai 2-3 ou5 pe s2ptknh5. li se va satisface aceast2 comoditate. produsele de brutkie preparate din cereale complete (ca f2ina integral2). Seara se va servi masa pe la orele 19-19. tuica. Se d2 lapte sirnplu sau lapte fiert cu un &os (gri~. Fructele ~i zarzavaturile sunt absolut necesare in alimentatia de fiecare zi. Se ofer5 in cantit5ti reduse dulciurile rafinate (zahilr. pot fi consumate ca desert (nu intre mese!). Mierea este la mare mod2 in tara naastr5. pot fi diluate cu lapte sau amestecate cu unt sau cu cereale instant.30-12. duce la aparitia de urticarie ~ i l s a u tulburiki digestive.). m e verde. m5m5ligup cu unt ~i brhz5. Dup2 un an. fulgii de porumb. 50% din proteine trebuie s5 fie de origine animal2. Prlnzul se poate incheia cu o c e a ~ c 5 sup5 de came strecurad ~i ca desert fructe. Oul poate fi fierttare. Agetitul. crenwur~ti. cu cafea de malt etc. cartofii etc. Se d2 ap5 sau ceai neindulcit c k ~i cum vrea (inclusiv in timpul meselor). in locul acesteia.Masa de dimineata' se d5 imediat ce se trezeqte copilul. bomboane. La ora 10 se pot da fructe.La copiii cu tendint5 la constipatie. q t e a p d s5 m k k c e . grilsimi. mierea se poate da. fie o budinc5 (orez. gri~ul).

A foqa un copil s i minince este o g r e ~ e a lgravi.Copilul de la 1 la 6 ani mici. iar tendinfa naturali la independenfi friinati. alfii cer s i "ciuguleasci" de 4-6 ori cate ceva. Fixarea alimentafiei se face in funcfie de ritmul propriu a1 f i e c h i copil. el va rninca bine. s i fie mereu activ $i si-qi satisfaci nevoia de mi~care~i cunoastere. are tulburiri de somn. cu preferinie ~i pofte. el va lisa o parte din poqie in farfurie ~i astfel se va simfi slab ~i oarecum vinovat. tot aqa trebuie s i fini seama ~i d e poftele micii personalitifi. reacfii de opozifie sau. Spre sfir~itul perioadei de sugar ~i P n prima jumitate a anului a1 TI-lea alimentele se dau sub formi de lichide. alfi frati). bucili mici de parizer. Cu vbsta. unii copii incep s i ia cu degetele pireul de la prinz ~i s i incerce si-1 duci la guri. Consumarea cu usurinti a unei poqii ii d i copilului senzafia de victorie ~i de multe ori va mai cere. s i "mu~te"din fructe. copilul nu mininci bine. Pirinfii. Acum are de-a face cu o mici personalitate. daci el nu a fost scos afari. Punerea in practici este mai greu de realizat. Se pot face o multime de considerafii asupra acestar variafii: o mami cu discernimint psihologic. educatori. cu stiluri ~i idei diferite ~ irnai ales. Dimpotrivi. bunici. i se poate da s i rontiie o coaji de piine. ci este apetitul normal a1 fiecirei fiinfe umane. trebuie s i porneasci de la realitatea c i la aceasti virsti apetitul este foarte diferit de la un copil la altul. Comentariile ce se fac adesea ii accentueazi si mai mult sentimentul de vinovitie. i se va da in m i n i o linguriti. se adaugii acum instabilitatea psihici ~i motorie a vPstei. .~ i primea biberonul obi~nuit ora potriviti. copilul este ingrijit adesea de mai multe persoane. deoarece in condifiile viefii moderne de emancipare pe toate liniile. unii mininci acela~i meniu luni de zile.s i creasci bine. in sfirsit. alfii au nevoie de variafie zilnici. iritabilitate. trebuie s i figureze lingurife de plastic. Ca si in alte piqi ale acestei c w i . inapetenfa i la sugarul mare ~i copilul mic este determinati cel mai frecvent de foqarea copilului s i minance! Ulterior se adaugi dureri abdominale. fulgi de cereale etc. apetitul copilului este tot mai mult legat d e elemente "psihologice". intre mese. Dupi virsta de un an. daci este activ ~i satisficut in relafiile cu cei din jur (pirinfi. tulburiki de somn. indeminarea copilului creste. el incepe s i prefere alimentele crustoase: biscuifi. tigijfe. deprinderea de a minca singuri este intirziati. de la o zi la alta $i chiar de la o masi la alta. in colaborare cu un medic experimentat. Unii sunt mari mincicio~i. P timp ce n altii se despart cu greu de biberon. cu acelaqi ritual si cu acela~i la preparat timp de siptimini ~i chiar luni de zile. b c i de la 8-10 luni. cratife. pot descoperi cauzele ~i gisi solufiile la fiecare caz in parte. jucindu-se cu ele. Un copil care mininci bine are toate ~ansele i fie s sin%tos. Consistenia. in loc s i se creeze o atmosferi de familie care si-1 faci si-i placi mincarea oferiti. tulburiri mai grave de comportament (crize de minie. Nu este vorba de un copil dificil ~i nici de un apetit capricios. care s i deschidi pofta de mincare copilului. Cind i se servevte pireul.~ i compare copilul cu alti copii. obiecte de bucitikie. pasivitate si anxietate). cu ribdare ~i putere . deoarece crevterea se incetine~te nevoile lui ~i nutritive sunt mai mici. alfii de abia gusti. Mama era deprinsi cu sugarul c a r e . rugim pe pirinfi s i n u . copilul capiti tot mai multi indeminare si participi in mod activ la alimentafie. de diruire inegale. in plus. daci a fost contrariat sau daci atmosfera din familie este de tensiune (certuri. fulgi de porumb. s i nu se uite c i rafia zilnici a copilului peste virsta de 1 an scade. Se vor pune poqii mici fn cinifii sau farfurie. Porfii mici. Folosirea mdinilor. din contri. Daci sunt hrinifi mereu de cei din jur. Nu trebuie impus nimic! Orice hrani mincati in sili sau luati numai pasiv este prost asimilatii. asistentele pediatre. educatoarele. tartine (piine cu unt qi cu miere sau dulceag). unii mininci mult de 2-3 ori pe zi. Dimpotrivi. La acelasi copil se observi $i variatii in modul cum mininci. Pe misura inaintirii in virsti. unii doresc s i minance din c e a ~ c sau i chiar s i se "serveasci" singuri cu lingurita. Daci un copil este bine dispus. fie tocate m h n t . oboseali). s i minince zarzavaturi strivite cu furculifa. cartofi prijiti. o felie de mir. vizite. Masa trebuie s i fie un prilej de plicere $i destindere. este nervos. Unii copii refuzi s i minance daci alimentul nu este servit in ceaqci sau in farfuria cu desenul preferat. coaji de piine. Pikinfii cer medicului s i indice medicamente sau alimente minune. Ava cum respecti preferinfele culinare ale adulfilor din familie. un biscuit. pireuri sau ~i mai bine fie sfiramat cu furculifa. Printre jucirii. miniaturi de comportament a celor ce 1-au procreat. daci i se oferi o cantitate prea mare.

Camera in care era obiqnuit (chiar ~i apartamentul) nu-i rnai satisface nevoia de miqcare qi de spatiu. florile. Se continua administrarea de vitamina D h perioada septembrie-aprilie. Pericolul accidentelor gi intoxicafiilor. r5bd5toare. citeqte. Se vor face vaccin&ile (rapeluri etc. Se impune din partea tuturor adultilor din familie o atitudine unitar5. Multi pirinti nu inteleg adeviirata problematic5 a vkstei qi intervin cu brutalitate (ceart5. brutal. Piir&vara. conform indicatiilor de la dispensarul medical teritorial. qi cere s5-i fie repetate. Totu~i. dup5 ce intr5. la chtece pentru copii. Chtafi qi dansafi cu el (vezi qi-hgrijireah creq5). se h v b e in jurul s5u p b 5 amepqte). h activitatea de joc a copilului se inregistreazi trecerea de la activitatea de joc-mlnuire la jocurile de imaginafie. Aqezat pe un scam mai inalt. este o obligafie elementxi? qi zilnic5 de a scoate copilul "la aer". J O C U ~este reflectarea. incendii produse cu chibriturile h a t e la dispozitia lor. bhaie). h zilele de sM5toare. Pgrintii trebuie s5-qi pun5 problema dac5 vor s5 creasc5 un copil cuminte. munte. Copilul se preface c5 telefoneaz5. Se verifk5 dentifia. se cam$ se tiv5leqte. Dintre accidentele intllnite la aceast5 viirst5 cit5m: electrocutarea. arborii. Cu timpul. precum qi utilizarea sa: telefon. deoarece compod mai mult declt o simp15 imitatie. Oridt ar incerca adultii. Pirintii trebuie s5 incerce s5 participe ca simpli tovar5qi de joc. deschide robinetele qi nu mai p a t e 95 ias5. face injecfii mamei etc. atunci c5nd copilul nu asculti. pirinfii au Gcut primul pas spre intelegerea particularitifilor acestei v h t e . se r5suceqte h toate p @ . copilul cauti din ce h ce rnai mult societatea altor copii. Dup5 verificarea sZn5titii corporale (greutate. Wici severitatea exagerati. binevoitoare. Este ideal ca aceste "scoateri af&' s5 se fac5 in gr5dini qi parcuri. piscine). h care intervin sirnboluri elementare qi se incorporeazi scheme de conduid. ferm5. Parcul. Terenurile de joc. Plimbarea zilnica' a copilului de 1-3 ani este absolut necesar5. majoritatea copiilor de 2-3 ani prefer5 s5 se joace singuri sau cu adultii. JOCUZ. la melodie. achizi$i motorii qi intelectuale). fnainte de vacanfe. ceqc5 etc. dar ~i stimulentul tuturor achizi&ilornoi. iqi leagh5 mereu picioarele. p a t e avea crize de plhs. hchiderea in dulapuri sau frigidere (accident mortal prin sufocare). pic$ articole cosmetice. un vas cu ap5 fierbinte). carte. cu vreme favorabilii. curtea. hteparea cu diferite obiem ascufite. Nu se vor face c%5torii obositoare. Are preferinfe pentru unele povestiri. Toti ai casei sunt datori s5 "fac5 cu schimbul" la insowea sau supravegherea lui. Un copil se dezvolti armonios qi se educ5 in contact cu alfi copii. Este h c h t a t c h d este dus de &5 sau purtat pe umeri. in5l?ime. adoarme ursuleful.). fn oraqele mari. arderea cu fierul de cslcat. de preferat o p5dure neaglomera* unde se p a t e bucura din plin de natur5. opirirea (r5stoarn5 oala cu sup5. gr5dina ii ofer5 conditii pentru a se desfiqura (aleargii. Prezenp animalelor constituie o bucurie permanenti. Accepthd c5 reacfiile negative. Copilul s%n5tostrebuie exarninat de patru ori pe an de c5tre medicul de familie. intoxicafii (vin. simprile (auz. s5 nu se erijeze in conduc5tori. Jocul poate fi colectiv. Devine sensibil la muzic& la ritrn. Tentativele de & e a-1 obliga s5 stea liniqtit sunt un fel de pedeapsg. inhalarea de corpi strzni in c%le . sau la graina zoologic5 pentru a vedea "pe viu" animalele.1. deal. unde copiii tr5iesc in apartamente. comod sau vor s5-1 ajute s5 se dezvolte qi s5 se maturizeze corespunziitor. Vacantele vor fi petrecute *mpreun5cu p&in@. medicul va recomanda zona climatic5 ce convine rnai bine copilului: mare. Dac5 este finut h unele zile in cas$ devine ages. Asistenja medic&". lnedicamentepe care le ia drept bomboane). copilul va fi dus htr-un loc rnai h d e p h t .4. Cel de a1 3-lea an cu contradicfiile sale solicit5 mult talentul pedagogic a1 adultilor. ei nu pot deveni un partener de joc potrivit copilului. variatia peisajului sunt elemente stirnulatoarepentru copil. unde sunt spatii amenajate pentru copii. scrie. dar nici toleranp excesiv5 qi alintarea nu-1 pot ajuta.se vor discutak ambunt probleme legate de crearea cadrului material qi psihic pe care-1p a t e oferi familia qi care se potriveqte copilului respectiv. plirnb&ile se vor face in g* ra cea rnai apropiati. inecul (cada de baie la care. Este un stadiu nou.7. Supraveghere s i ingrijiri Educafia. Iarna. m a n i f e s u e inc5p5Pnate (greqit etichetate ca egoiste sau anormale) nu sunt adresate pirintilor qi nu ilustreaz5 o lips5 de afectiune. nu rnai d o m e ca hainte face zgomot. la jocurile hsofite de muzic5. docil. vedere). este "inc5p5tlnat. h al doilea r h d copilul se identific5 cu o persoan5 adult& sau cu un frate sau cu o s o d rnai mare. bea cu ceqca de cafea. conformafia scheletului(coloana vertebral& membre inferioare). Mai inti%copilul este capabil s5 recunoasc5 simbolul pe care il reprezint5 obiectul.

. Se alterneaziijocurile intre ele (miqcare. mers pe sciindurii dreaptii sau inclinati. un animal.1. Controlul si$ncterelor lforrnarea deprinderii de afi curat) Aqa cum s-a rnai spus. este un mir. Nu va fi Iiisat in casii singur sau in "grija" fraplor rnai mari (sub 7-8 mi). de aqezarea cuburilor unul peste altul in echilibru. prize. o floare.Mecanismul controlului sfincterian este foarte complex qi depinde de maturafia sistemului nervos. televizorul. dulce. rostogolirea pe saltea. acum mergem la baie". pe care copiii sii-1 cunoascii indeaproape. pisica are cap. la indemiina lor. tobogan etc. Copilul nu va fi liisat sii se joace cu chibrituri. o paske.16 luni). copilul nu poate folosi "conqtient" olita dec2t incephd de la 15 sau 18 luni. Cea mai mare parte a copiilor nu se rnai udii ani. un porumbel. instabilitatea psihicii qi motorie il pot face sii ajungii la acte ce pun in pericol via@ celui rnai mic. picioare. Controlul sfincterelor la sugar nu poate fi voluntar. copiii vor pune j u c z i l e pe etajere. sortare de mozaic pe culori. orichd p u t h d sii "o zbugheascii" pe partea carosabilii a strkii. lipituri. Sub supravegherea pkinfilor poate f i Iiisat sii sting5 lumina.aeriene. Lipsa de control. &&e prin tune1 de scaune. fiind miindri de "performanfii". in sala grupei. existii o componentii familialii: unii copii sunt rnai precoce sau rnai lenfi deciit alfii in deprinderea curiiieniei ~i pentru statul pe qezut. Se va ariita obiectul natural sau animalul viu. El iqi avertizeazii mama fkii a-i Iiisa timpul de a interveni. 4. b) Jocurile de irzdemdnare manuals se incep incii din anul al doilea de viafii. pe o planqii intr-un singur plan. Se prezintii un pom cu fructe. cu o bun5 siiniitate fizicii ~ipsihicii. al pericolelor. De abia intre 18 qi 24 de luni copilul previne la timp pe cei din jur $i poate sii aqtepte rnai mult piinii este pus pe olifii. mers sau vorbit. Se pregiiteqte din tirnp materialul didactic.). care. Orice ac@unece se desfilqoarii sub ochii copiilor va fi insofiti de explicafii. Primul semn a1 unui control voluntar se observii ciind copilul care vrea sii urineze aratii cu degetul olifa. cunoaqtere. o broscufii. sii-1 vadii in trei dimensiuni. a schimbkii unor obiceiuri qi mai ales ciind incepe sii meargii nesprijinit (1 2. atenti la jocul cu alfi copii. o pisicii. La plimbkile prin era$. se intrerupe jocul. "Ne pregiitim pentru masii". sobe cu gaze. un copil de 3 ani nu va fi Iiisat niciodati singur ?n casii cu un frate rnai mic deciit el. Acest reflex poate dispkea in cursul erupfiei dentare. roqu. La 2 ?hani unii ifi lasii singuri pantalonii in jos $i se aqeazii fir3 ajutor pe oli@. Este posibil de a-l "dresa" sii stea pe olifiide la 6-8 luni. Jocurile organizate in colectivitate sunt de trei categorii: a) Jocurile de mipcare sunt foarte iubite de copii (mers prin tune1 de mese. florile vor f i mirosite). copilul nu va f i sciipat niciodati din ochi. desene etc. diferite aranjamente de castane. Enurezisul' se regiiseste in mod obi~nuit qi I Emisiune involuntar5 ~i inconstienti5 de urin5. skitura cu mingea. corp. introducerea de bobife de staniol intr-o sticlii. Factorii care intervin in deprinderea curiiieniei sunt: a) Matura~ia. La fiecare prezentare va riispunde la intrebki in ordine: ce este? cum este? ce are? (este un pom. dec2t accidental spre 2 ?h Fetifele dobiindesc mai devreme deciit biiiefii deprinderea de a fi curate. "Ne juciim cu mingea". sii-1 pipiiie (in caz cii se prezintii fructe vor f i gustate de tofi. radioul. mere etc. in momentul in care copiii se plictisesc. indemhare). nu are voie sii umble la aragaz. intoxica#i cu gaze de eqaparnent etc. La aceastii v2rstii copilul nu inielege abstract cum aratii obiectul descris. alergare cu stegulefe. rotund. "Copii. sticlufe sau figuri geometrice. urechi). in general. frigider. C ) Jocurile de cunoagere.9. "Ne spiiliim pe m%ni cu apii qi siipun". sii fie calmi. coadii. Dupii terminarea jocului. ciind este prezentat Sugarul i ~ gole~te i vezica si intestinul de obicei imediat dupii ce a miincat. o portocalii. adultii ce ingrijesc copiii din creqii trebuie sii aibii multii riibdare qi dragoste pentru copii. in sf&$it. cu bricheta. Jocul se anunfii dinainte. uiti de fratele mai rnic. inqurubarea qi dequrubarea capacului unei sticle. mai ales in cursul primelor 8 luni de via@. El nu are k c 5 bine conturat sensul binelui qi al riiului. in~irare mkgele pe o tijii semirigidii. un brad impodobit. Controlul eliminiirii materiilor fecale se dobiindeqte in general inaintea celui a1 vezicii.

fn ultimul caz. Unii copii o psedg foarte devreme ~io pktreazi apoi. V2rsta deprinderii de a elimina materiile fecale numai la olig este foarte variat3. el va fi "conditionat" sg se *mptriveascg olipi. sg-1 socotind cfi are nevoie intr-adeviir de olip ~i nu se va deprinde cu olita dacg ea nu aleargg imediat. mama lasg totul pentru a se ocupa de el. i) Somnul adcinc. h) Lenea.Mama $I copiIut la alfi membri ai familiei. Momentul dobiindirii curgteniei coincide din nenorocire exact cu cel al contestiltii. c) fmbrcr'ccr'mintea. Copilul de 18 luni trece printr-o fazg de "coprofdie" (atractie fa@ de materii fecale) ~i manifest3un interes considerabilpentru eliminilrile sale ~ipentru toaleti. copilul prefer%sg "facg pe el" deciit sg iasg din pat. olip ii servevte ca mijloc de locomofie. d) Conditionarea. nivel instructiv-educativ sckut al pikintilor.deprinderea de a folosi olita se formeazcr' m i tcirziu. la fiecare cinci minute. zgomotul apei care curge etc. Ace$ factori se asociazg frecvent. Un copil p a t e sg-~i satisfacg eul s h ~i nevoia de a atrage atentia ~i prin alte mijloace deciit refuzul olitei. de juc&ie sau de pa&ie. Copilul invap sg-~i controleze vezica in parte prin imitatie ~iin parte prin educaGe. este un alt mijloc de a atrage atenfia. iar acesta reacfioneazg refuziind olip sau "udiindu-se". lips2 de preocupare pentru formarea deprinderilor igienice la copil. Ea pedepse~te pe copil.~ i seama de variatiile normale ale dg achizifiilor curgteniei ~i este dezolat3 sfi constate cg copilul s h este in int2rziere fa@de alfii. con~tienp plenitudinii vezicii (copilul de 18 luni i ~ i a v e r t i d mama). Orice copil trece prin stadii succesive: evacuarea automat3 a vezicii (sugarul mic). ultimul stadiu este ciind copilul poate expulza urina sau intrerupe debitul. Copilul este hciintat sfi vad5 interesul . Mictiunile involuntare la unii copii peste v2rsta de 2 4i a i tjn ~i de mediul familial n nefavorabil: certuri sau delincvenp la pikinG. "curentului" sau dacg toaleta este prea departe. asociind formarea deprinderii cu o idee de pedeapsg. Cererea olitei. Mama nu indrkne~te refuze. Capacitatea vezicalg a unui copil n. iar el refuzg sg fie obligat. dacg mama nu-i dg ocazia de a urina de prima dat3 cu ciind i ~anung dorinp. Factorii care intervin in controlul sfincterului anal sunt aceeiqi ca h controlul vezicii. e) Formarea eului ~i caracterului copilului. oricare ar'fi plenitudinea vezicii. dificult3G materiale.La copiii la care se folosesc scutece sau chilo@absorban@(Pampers). g) Stresul psihologic. Dacg un copil urineazg prea des. mama nu va lua in seam2 cererea ~i nu se va deranja deciit la intervale socotite convenabile. ? incearcg sg-l convingg de a emite materii fecale in timp ce el este inciintat s-o refuze. Aceasta const3 mai ales in a-l ajuta ciind permite dezvoltarea. va fi consultat medicul. Aceste mame nu inteleg secvenp normal2 a proceselor (punctul a) ~i repro~eazg copilului de a fi prevenit prea t2rziu. Un sugar poate fi conditionat (provocat) sg urineze prin contactul feselor cu marginile olipi. Este adeviirat cB la aceast3 v b t 3 o mictiune este urgent3 ~i copilul va fi curat dacg se are grijii de aceasta. il miing%e. care nu se simte in sigurang. dar este uvor sg ~ t idacg nevoia este real2 sau dacg nu reprezinti i deciit o manevrg de a atrage atentia. el va h t k z i a h obi~nuirea i olifa. Unii susfin (medici ~i p&inti) cg o parte din copiii care "fac" noaptea in pat au un somn adiinc.) este echivalent cu un control voluntar. Este o greqealg din partea unor mame de a crede cg reflexul conditionat al sugarului (contactul cu marginea olitei. lingu~e~te I ~i Mama se qeazg Iiingg el. de 2 '/Z ani este dub12 fa@de cea a unui copil de 2 a i b) Educap. f) Personalitatea mumei gi lipsa de cunogtinte. Cea mai mare parte a t u l b u r ~ l o r sfincteriene se datoresc faptului cg se foqeazg copilul. a unei intern&i h spital. a unei dificult3fi familiale sau a unui rigorism excesiv. El reincepe s-o tear. stadiul ciind el poate controla presiunea intraabdominalg datoriti diafragmului ~i mu~chilor abdominali.la pierderea controlului recent dobiindit. in timp ce a l p "fac pe ei" ~i la 2-3 ani. Copilul nefericit. de Mama n u . timpul perioadelor critice . fncepiind de la un an copilul este in pling perioadg negativg ~iorice incercare de a-l face sg execute un act impotriva dorintei lui (indeosebi "sg facii" pe oalg) se va solda cu un evec. Teama sau nelini~teapot int2rzia dobiindirea curiifeniei ~ iin plus. pot duce -h . antagonizeaza:contracGa m u ~ h i l o r vezicii ~i repne urina datorit3 mu~chiuluiridicgtor al anusului. Copilului ii place ~i se amuzg cum toat3 casa se preocupg ca el s i facg pe oali. j) Factorii sociali. Unii copii sunt mai voluntari deciit altii ~i seamhg cu p&intii lor. Dacg se pedepse~te copil cg nu a folosit olip un sau dacg este feet sg se aveze in timp ce vrea sg alerge. p a t e reveni la vechile obiceiuri din cauza unei gelozii. De frica frigului. fTtrg sfi aibg nevoie. anxietatea pikintilor etc. Copilul descoperg repede cg atunci ciind cere olip. Mama care este decisi s5 "dreseze" copilul prea devreme are toate ~ansele a-1 vedea refuziind olita. pedepsirea copilului. Controlul intestinal.

mediul rural = 98.biieti: mediul urban = 101.0).taliei s i perirnetru~ui toracicl La 4 ani: Greutate: .7).O cm (+ 4. poate uda patul chiar 3n timpul unui somn scurt. fn ambele cazuri el provoaci discufii ~i nelini~ti. copiii cu frati rnai milri~ori copiii de c r e ~kva@ rnai repede s i se ~i i serveasci d e oliti.Aceasti "urgen@" diminueazi apoi rapid. La inceput se cere atenfie ~ipromptitudine i actiune n clnd copilul semnaleazii nevoia de a urina sau a emite scaun (prin urlet). I Dup% tabelele intocrnite de Institutu1 de Igieng $i Shltate Public% Bucureyti. In timpul noptii copilul nu poate i n c i s i se controleze. dirnineap c h d se treze~te dupi sornnul de dupi amiazd se va pune ~i copilul pe oli@ la "ore regulate". Clt timp se u d i inci noaptea. in aceste situatii se pot produce "accidente" de scipare. De abia dupi 18-20 de luni se ajunge la stadiul in care copilul este capabil de a .9). i se pun scutece curate absorbante la culcare. in dobhdirea tuturor deprinderilor igienice. Este rnai bine s i se pun2 scutece. nedorind s i pitriseasci jucikiile sau s3-$ intrerupi "ocupafia". 3n general. dar ~i in f a p refuzului lui de a face pe oli@. mediul rural = 9 9 3 cm (+ 5. p h 3 nu a ajuns la un control complet al sfincterelor in timpul zilei.biieti: mediul urban = 54. pilrinfii ii vor pune olifa l h g i pat ~ i . pentru ca un copil s i fie nu numai con~tient nevoia de a urina. din mediul urban = 15. . Preventiv.fete: . mama va avea griji ca atunci clnd copilul este cufundat 3n joc>i-i sugereze s i meargi la olig. spre 12 luni. familiile unde existi frati rnai mari. 4.2.9).8 cm (+ 2.7 kg (+ 1. Prin imitatie. Practic. Poate fi ajutat dacii este pus pe oliti inainte de a fi dus s i se culce.5). Factorii sociali joaci un mare rol in controlul sfincterelor qi. Prescol&rul (3-6 ani) 4.1.senzatia de scurgere a urinei in jos pe picioare este neplicuti. aducerea olitei).l kg (+ 1. Daci el vrea s i plece de pe oli@.2). El are un moral excelent.9).5 cm (+ 5 3 ) . P h i atunci. Cresterea greut&tii. copilul are o satisfacfie pe care niciodatii nu ar fi resimfit-o dacd ar fi fost pus constant pe oli@ Aceasti satisfacfie este cel rnai bun element de r e u ~ i tin obtinerea deprinderii de a fi i curat. deoarece nu p a t e s i avtepte. Impresia c i este 2 n d "mic" p a t e constitui un factor de i n t k i e r e in a deveni curat. C h d poarti pantalona~i. La putin timp dupi ce s-au deprins cu curitenia.1 aveza pe oli@ pentru cel mult 10 minute. nu va fi retinut.biieti: mediul urban = 16.3 ani (unii copii se scoali singuri noaptea ~i urineazi %iajutor). Va trebui s i se qtepte inci 4-5 luni. mediul rural = 14. declt s i fie apostrofat clnd udi cearceafurile. se va folosi o l i p concomitent.Capitii plicerea unui "accident" sau i ~ i murdilre~te mod voit chilofii de indati ce este lisat in s i se ridice de pe oali.fete: mediul urban = 100. Pe de alti parte.O cm (+ 4. Nu va fi trezit in cursul noptii pentru a fi pus pe oli@. el va putea avtepta momentul propice (dezbricarea.2. Talie (ina'ltime): . . copiii i ~ i retin voluntar urina ~i scaunul.3 cm (+ 2.8 kg (+ 2. copilul devine curat ~i noaptea h la 2 ? . . dar de s i fie capabil de a cere sii meargi la oli@ (spre 2 ani). El nu poate s i se pistreze curat noaptea.~ i f r h a voluntar micfiunile. "U~udndu-se"numai atunci s c h d apar micile semne de dorin@. vor explichdu-i la ce folose~te. . scutecele ii dau senzafia c i este tot rnic. Perimetrul toracic: . pentru c i el este mereu "cl~tigitor". Controlul vezicii urinare este mai tardiv declt controlul sfincterului anal. ~i atunci c h d apar sernne c i dore~te i urineze. Copilul care poarti scutece absorbante multii vreme realize& rnai greu c h d este ud sau uscat. De obicei. mediul rural = 52.8). mediul rural = 1 5 7 kg (+ 1.familiei "centrhdu-se" pe fecalele lui ~i descoperi c i pilrinfii sunt neputincio~inu numai in fata refuzului lui de a mlnca.9). Este de dorit ca el s i ?tie c i existii oliia ~i c i pdrintii sunt b u c u r o ~ i a c i el o d In folose~te.

3 cm (+ 2.fete: mediul urban = 110. La sf3r~itulperioadei de copil mic a deprins indemhiiri ca: folosirea periutei de din^.3). Fig.9). .Poate cobor? o scar& tinhdu-se de ramp% .8).biieti: mediul urban = 54. daci ~i d t se poate fine pe un picior. a modela din plastilini.l kg (+ 2.8 cm (+ 2. ti place uneori s i faci treburi care-i soliciti puterea ~i este foarte inchtat c h d ridici sau p o d un obiect mai greu. mediul rural = 55.3 cm (+ 5. Talie (ina'lfime): .O kg (+ 2. Majoritatea copiilor apuci ~i msnuiesc bine un creion. mediul rural = 105. La 5 ani: Greutate: . .O kg (+ 2. prinderea unei mingi in mi~care. copiazi un cerc. mediul rural = 52.O). La 3 ani.2).8). mediul rural = 19. . apare ~icapacitatea de a sta lini~tit pentru a colora. mediul rural = 5 1. mediul rural = 54. . Reamintim c i talia unui copil depinde de factori complec~imo~teniti~i de mediul inconjuritor. face un pod din 3 cuburi. GU diferite segmente ale corpului.6 cm (+ 5. Este capabil s i taie cu foarfeca urmilnd o linie dreapti.7 cm (+ 3. .9 cm (+ 2.2 kg (+ 2. a ustensilelor pentru cusut.9). face zgomot. La 6 ani: Greutate: .7 a (+ 5.7).7 cm (+ 53). este "neasthpiirat". . (fig.3). Perimetrul toracic: .fete: mediul urban = 54.fete: mediul urban = 107.9 cm (+ 2.btiieti: mediul urban = 114. Pentru urmkirea motricitifii. copiazi o cruce. mediul rural = 18.2 kg (+ 1.Mama $i copilul - fete: mediul urban = 52.biieti: mediul urban = 20.8).4). 13).l). Aceste cifre sunt pur orientative. mediul rural = 18. a asculta pove~ti.13 .5). aleargi. copilul este in v e ~ n i c i este mi~care. privi poze.6). Nevoia de mi~care mare. Medicul este singurul in misuri s i aprecieze daci existi o corelatie corespunzitoare intre diferifi parametri de apreciere la cre~teriarmonioase. copiazi un pitrat. liniile ~i figurile desenate sunt tot mai bine ficute.3). La 4-5 ani copilul mic a atins un grad de dezvoltare motorie care-i permite executarea de m i ~ c i r i izolate. La 3 ani. a urm& a televizorul.biiefi: mediul urban = 18. b) rnotricitatea fina': face un turn din 8 cuburi. mediul rural = 110. merge pe cilcsie sau pe viirfuri inainte ~i inapoi.3 kg (+ 2.9).9).intre 3 ~i6 ani piirintii pot supune pe copii.biieti: mediul urban = 56. Motricitatea.7 cm (-t 5.7 kg (-t 2. Perirnetrul toracic: . la probe ca: a) motricitate generala': aruncarea unei mingi. mediul rural = 104.8). balans etc.O).O kg (+ 2. independent (de exemplu.2). sare intr-un picior.fete: mediul urban = 55.9 cm (+ 2. se spali pe din^. deseneazi un omulef din 6 pwi.7 cm (+ 2.O cm (+2. urci ~i coboari scirile etc. iSi propune singur m i ~ c i r i dificultate cu creschdi: siirituri.4 cm (+ 2. sub formi de joc. numai o parte dintre copii pot sta un timp scurt intr-un picior.7). mediul rural = 16.7).2).5). 4. trage o Linie verticali.biiefi: mediul urban = 108.3 cm (+ 2.fete: mediul urban = 20.9 cm (+ 5. de abia la 5 ani reuvesc s i sari intr-un picior ~i s i sari coarda.9 cm (+ 5.2 cm (+ 5. cifiirat. Talie: .9). mersul pe tricicled). la 4 ani face acela~i lucru ~i la coborike.fete: mediul urban = 17. mediul rural = 54. copilul urci sciirile alternsnd picioarele. 4. Treptat. poate turna api intr-un pahar. n mediul rural = 111. deseneazi un omulet din 3 p w i . a pieptenului.

Pe lBng5 impresiile vizuale ("vede tot").4. Limbajul Perceptia. fSi ?tie vBrsta.).Se spa15 pe dinti 4. La 3-4 ani copilul se intereseaz5 de capacitatea funcfionaliia obiectelor. persoane sau animale. se recunoaqte deci la persoana intBi. pe care le compar5. le sorteaz5 dup5 form2 sau culoare.4. Incepe s5 deseneze qi s5 modeleze. La 3 ani un copil se exprim5 suficient pentru a fi bine infeles. precum ~ileg5tura logic5 intre obiecte qi cuvinte. de cei doi psrinfi. le pune unele peste altele. de sexul de care aparfine.4. in acelasi timp apar in vocabularul lui cuvintele TU qi EL.14 . cum interpre- teaz5 pkinfii) etc. Notiunea de timp este perceput5 incet. Progresele intelectuale continu5 cu o mare rapiditate. f&B a vS1rsa. ca un individ separat faf5 de ceilalti. dar qi propriile lui performanie. face planuri.16 . Dezvol tarea psihic& s i social&. Limbajul. La 5-6 ani experienfele tactile (pipsit) ~i motorii (miqcare) trec pe a1 doilea plan. Are noiiunea timpului ~i a cantitgtii. incercBnd s5 reproduc5 obiecte ~i acfiuni. Deosebeqte sunete de tot felul. Fantezia in folosirea culorilor qi desenarea "formelor" unor obiecte. el va folosi femininul qi masculinul. Pentru el este accesibil numai ceea ce este concret. "spioneazii". realizeaz5 forme simple. pe care le denumeqte apoi dup5 aspectul lor exterior. repet5 expresii auzite de la adulfi. chiar numele unui obiect ii apare ca una din proprietiitile sale. Curiozitatea amestecatd cu dorinfa de . Spre sf2r~itul perioadei de copil mic apare diferenfierea din ce in ce mai bun5 intre imaginafie si realitate. iqi fixeazi obiective si le urm5reqte consecvent. Am v5zut cd la circa 3 ani copilul spune EU. Recunoa~te litere izolate. joac5 (incii) un rol mai mare decBt adaptarea la realitate. d5 mlncare la p5pugS1.Poate turna ap5 fntr-un pahar. cap5t5 important5 cele acustice (este tot timpul "pe receptie". "demascii" tot.2. Fig.15 . Copilul priveqte activ qi critic lumea inconjur5toare. fntre 3 ~i 6 ani. Poate desena un piitrat. copii etc. Recunoaqte succesiunea logic5 a anurnitor acfiuni din desf5~urarea programului zilnic. Poate "citi" poze dintr-o carte. Deosebeqte mai multe culori.Imitlnd pe rnarng. De indat5 ce devine constient de el.2. schimburile verbale cu toat5 familia se imbogi{esc prin lHgirea relafiilor cu alfi copii qi cu educatoarele din gr5diniid. Treptat pre~colarulva infelege ce este timpul devenind capabil s5 foloseasci verbele nu numai la prezent. Fig. Cunoa~te culori ~i cBteva 5-6 (2) monede. Dezvoltii spirit creator. ci yi la viitor qi trecut. Substantivele si adjectivele se inmulfesc paralel cu progresele pe care le face in contact cu realitatea inconjur5toare.Fig. "trage cu urechea". LucrBnd cu plastilin5 sau cu cretii coloratii. Poate num5ra p2n5 la 10-15. fredoneaz5 cBntece simple qi le insofeqte de miqc5ri ritmice. le demonteaz5 ("le distruge".

Povestirea unor istorioare simple. injur5 si o continu5 cu toate grosol5niile culese de la copiii mai mari.comunicare manifestat5.. din con@& dramatizeaz5 at2t de mult.. s5 se opreasc5. pe m5sura intelegerii copilului.R. unii p5rinti "se distreazii" qi sunt mindri de "cuceririle" verbale ale progeniturilor. Dup5 unii autori. diagnosticul nu poate fi precizat dup5 un singur consult. prin lips5 de educatie. jocului. dintre cuvintele care desemneazg functiile de.u astfel dz rxpresii. are impreGa c5 a trec~tt Gndul in sunt celor mdri. Arrfesea. dificult5ti de pronuntare si bilbiiala. . cu o limb% slobod5. . deoarece adultii ii usurea25 posibilitatea de a fi activ. s5-i r5spund5 cu cuvinte simple. el invat5 s5 deosebeascg nofiunile de eu ~i tu. sfi meargii. se poate stabili cu precizie gradul de rulburare organic5 a auzului. Aceste cuvinte sunt imprumutate. cum s-a mai spus. in momentul de fag. incurajiind astfel "progresele" copilului pe aceast5 linie. ~ . Pufin cite putin. Conditiile de viat5 moderne. lipsa de timp ~i surrnenajul piringilor sunt factori care contribuie la multe int2rzieri de vorbire. miincare. Conmportamentul sociali.). ~ 2 n d este titrioc san nu i se indepline~te dorinq. "Pentru ce?" qi r5spunsurile primite contribuie la imbog5tirea bagajului de cuvinte. . treptar Ins5 tinde la dobiindirea independentei. ii oferg jocuii. in timpul . Adultii ii vor ar5t. Dintre ruiburirile uyoare de limbaj la vBrsta de 3-6 ani se int2lnesc: o oarecare intbrziere in vorbire. Fetitele vorbesc cu p5pusile: le mingbie. de timp (acordat copilului) sau din alte motive restring stimularea verbal5 qi "schimburile de vorbe" cu copilul. r5sfoirea in comun a c5qilor cu figuri. Rolul mamei este esential. "pipi") ~i ale reproducerii umane (injurgturi etc. triviale. . F5r5 a minimaliza rolul factorilor neurologici qi senzoriali. exprimindu-se ~i fipind exact ca ei ~ 2 n d sup'v'ra~i. la clinicile de O. un oto-rinofaringofog familiarizat cu problemele de audiometrie infantilg. Griidiuita are un rol important in corectarea unor deficiente precoce de liinbaj. Dificulta'fi de limbaj. inainte de 3 ani. le instruiesc. un pediatru ~i un logoped. Copilul nu cunoaSte scnsul real ai cuvintelor grosolane: dimpotrivk el are un sentiment dc putcre. cit qi in fafa unor copii rnai agresivi. Se va cere sfatul medicului. "Cum?". cliidirilor rnai importante. copilul devine capabil s5-si exprime prin vorbe giindurile ~i impresiile sale. de spontaneitate. - % .eliminare ("caca". Adultii sunt datori ca. Copilul le pronunt5 cu o catisfacrie provocatoare.i copilt~luiprin cuvinle simple. copiii nu mai sunt t5cuti. acesta va ti lipsit de elementele fonice si afective ce-i permit s5-9i construiasc5 qi s5-qi imbog5teasc5 limbajul. Astfel. De fuarte multe ori. ~ . prin expresia fetei. Grgdinita este institu~ia care corecteazg aceasri carent5 a mediului psiho-social a1 copiluiui. Altii. Dragostea si spontaneitatea sa reprezintii un stimul indispensabil in aparitia qi irnboggtirea limbajului copilului. unele jocuri educative contribuie la m5rirea bagajului de cuvinte. Este bine cii p5rincii sii nu dramatizeze explnziije verbale ale copilu:l~i. in timpul plimb5rilor ii vor spune numele florilor. surditatea preteari la multe discutii. E35ietii in special fac zgomot irnitind rrnele animale. Uneori. ii dau ordin s5 porneascii. intrr -7 ~i 6 crrli incepe ~i pel-ioada cuvintelor si expresiilor grosolane. incearcg sii-si . ajunge ca la 6 ani sii invete sii citeasc5 si s5 scrie limba pe care o vorbe~te. Copilul unic la pririnti. Diagnosticul precis necesit5 de obicei colaborarea rnai multor speciali~ti:un neuropsihiatru. ~ . le mustri. Dezaprobarea copilului se va face cu tact. PGrir?$ii su~lt alannati. statuilor. in jurul viirstej de 3 ani intercsul copilului este concentrat in mod evident asupra adultilor care ii sunt parteneri ~i Pi servesc de model. gro!.L. mai variate ~i pe intelesul lor. Trebuie qtiut de toat5 lumea c5 tulburkile de vorbire au cauze numeroase. prin lirnhqul person21 c2 nu sunt de acord i.. . personaje v5zute in filme sau pe tovarsqii de joc mai mari. in conduits-lor general5 ~ i mai ales. incit creeaz5 in copil un sentiment de vinoviitie. arborilor. Toate aceste "verbaliziiri" (cum sunt numite de psihologi) sunt semne de multumire. 1 . de skgtate psihic5. ce-1 complexeaz5 qi-1 pun intr-un stadiu de inferioritate at2t fa@de p e n t i i perfecti. care nu poate s5 comunice deciit cu p z n t i i si ci~ bunicii.. Dacg aceqtia..~ ~ ~ .olriniile se explic2 prin tendinp de irnitatii. in general.Toti membrii tarniliei trebuie s5-$ ctln'crole~e ttonul $i expresiile atunci cind sunt supgrati. cu prognosticuri foarte diferite. ~ ~ . Dezvoltarea limbajului depinde de asemenea ~i de interactiunea permanent5 ce se stabile~te intre copil ~i adultii care-1 inconjur5. Astfel de situatii se observ5 in unele familii dezorganizate sau cu certuri intrafmliliale. La copiii din familiile cu rnai multi copii. Bgietii tip5 la camion. este important s5 se retin5 influenta capital5 a conditiilor afective si relationale. La Inceput este in& foarte ascult5tor. cu ajutorul unor aparaturi moderne. prin intrebgrile: "De ce?'. in contactul permanent cu acegtia. comunic5rile verbale sunt mult rnai bogate. imbog5iindu-i vocabularul. are dificultliei de adaptare la limbajul adultului.

in fantezia sa se vede adult ~i erou. Emisiunile de la televiziune din viafa animalelor. cu toati dorinfa de a deveni independent. c h d se ive~te vreo dificultate sau c h d este obosit). La copilul singur la piirinfi se observi uneori o adeviirati "lupti pentru hegemonie" cu bunicii. fn acest context apar cunoscutele reacfii de incipitfinare. duc la spaime. fi place yi incearci s i imite zgomotele animalelor. coqmaruri. Pe pufini ii rnai incfintii pove~tide felul "Alice in Tara Minunilor". "de-a doctorul". . cu nofiuni vi exemple din lumea ce cade sub simfurile lui. creeazi cuvinte etc. alteori. prin victoria binelui asupra riiului. ci sentimentul de certitudine. Rafionamentul qi fantezia. mama sau educatoarea se trezesc cu diferite intrebiri legate de acesta. Nu-1 rnai potolesc laudele. inchipuie tot felul de aventuri. Cfiteodati. Povevtile cu stiigoi. Este nevoie de explicatii simple. care reprezinti pentru un observator mai atent . Uneori. copilul simfindu-se singur vi frustrat in dorinfa lui de a deveni "mare". cfind constati c i i se rispunde cu ribdare ~i c i nevoia de a intreba vi de a ?ti este luati in serios. in general. ora copiilor etc. inventeazii peripefii. trisiturile pozitive. Gustul pentru poveytile cu zfine ~i pentru fantastic vine dupi vksta de 5 ani. qerpi. pove~tile pentru copii trebuie s i aibi garanfia c i sunt sau pot fi reale. la mult timp dupi ce asculti un basm. Spre sfkvitul celui de a1 patrulea an de via@. copiii ating apogeul activitifii imaginative. din cauza nevoii lui imperioase de miqcare. Povevtile inventate de piirinfi trebuie spuse la fel. Imagineazi poveqti noi. Acum copilul se gfindevte mult vi incearci s i se exprime. pe i'nfelesul copilului. Acum incearci si-vi inchipuie ce ar vrea s i devini. Crevte interesul vi dorinfa de a se juca cu alfi copii ti de a misura in mici competifiicapacitiifile vi puterea. curajul. de ciliuzire in lumea incfilcitii care i se deschide in fafi. s i respecte dorinfele vi chiar s i caute societatea altor copii: formeazi grupuri restrfinse de joc. educatoarei. Imitarea adulwor. La 5-6 ani comportamentul fafi de adulfi este mai pufin grevat de conflicte decfit la 3-4 ani. Este logic s i . fncearci s i placii celor din jur. cirora le atribuie propriile lui sentimente. S-ar pirea c i este mulfumit. A doua perioadi a intrebirilor ilustreazi marea curiozitate. cu extinderea televiziunii vi cinematografiei. de la gridinig ~i pfini la vcoali. Conflictele care apar pot fi I h u r i t e prin intermediul vorbirii. Copilul are tendinfa s i inliture toate indoielile.verifice capacitatea de a voi. au luat in mare misuri locul povevtilor de odinioarii. reapare mereu nevoia de a se intoarce la protecfia adultului (de exemplu. incercfind s i . "cum se face?". face uSoare rime. modestia si. f i plac povevtile in care eroii sunt animale. odatii cu receptivitatea crescsndi a copilului. c i sunt verosimile. lupi etc. Din a1 5-lea an. Se infurie cfind nu i se fac poftele sau cfind este dominat in joc de alfi copii. Repeti tot timpul "de ce?". modificiri. Alfi piirinfi se enerveazi de intrebirile "plictisitoare" ale copiilor. "de-a polifistul" etc. somn agitat. Este milndru de piirinfii sii vi este in stare s i plfingi sau s i se bati daci cineva ar spune ceva riu despre ei. Ceea ce dore~te copilul nu este cunoavterea in sensul intelectual. Sub influenfa indeosebi a televiziunii vi a modului de viafi a1 familiei din zilele noastre. creSte vi rafionamentul siu. preferi parteneri de joc de acelqi sex. Binele. desenele animate. Aceasta corespunde intru totul dorinfei lui de a se comporta in ava fel incfit s i fie pe placul pirinfilor. se observi o transformare a preferintelor copiilor. El imiti pe adulfi in jocurile sale "de-a mama vi de-a tata". La aceasti vfirsti copilul nu este uvor de dirijat. presupunfind c i pirinfii nu se comporti atAt . Copilul a constatat cii este o fiinfi independenti. La 4 ani vi-a stabilit in mare misuri o anumiti independenfi vi se adapteazi (ajutat mult prin intermediul vorbirii) la programul zilnic. Incepe s i accepte reguli simple de comportare. copiilor mai mari. d a c i propriile dorinfe vin in conflict cu hotiiriirile luate sau impuse de adulfi.cheia "lumii dorinfelor" copiilor. fn epoca actuali. Unii adulfi nu vtiu ce s i rispundi la unele dintre intrebirile copilului. pornind de la evocarea unui fapt real. izolare sau maternodependenfi. aviditatea dupi ceea ce este nou.~aleagii drept ideal pe cei din imediata i apropiere.i satisfaci curiozitatea cu logica lor de adulfi (cu abstractiziiri de neinfeles pentru copil). cu revolufia tehnici extraordinari. cu timpul reuvevte s i treacii propriile dorinfe pe plan secundar. Pe de altii parte. Copilul participi cu plicere la activiti@leadultului ~ise bucuri cfind este incurajat c i a Gcut un lucru bun. are crize de mfinie vi tendinte la negativism. "pentru ce?". a putea ~ia hotkAel singur. este si mai grav. juciindu-se cu un cal sau cu o m a ~ i n u f iivi . Avteapti totdeauna consimfimfintul $sau lauda pirinfilor. Preferi 1-2 pove~ti repetate mereu ~iin aceeaqi variantii. incearci sii-~i domine anturajul. El se gfinde~tela cele auzite $i invitate. trebuie s i caracterizeze personajele iubite de copil. Receptivitate qi posibilititi noi de cunoqtere.

fntelege justificarea unor ordine. Rolurile importante ~i costumele sclipitoare sunt cele rnai agreate. dezvoltarea copilului mic s-a des5vQrqit. el credea cii obfine lucrul dorit Pndatii ce vi-1 dorevte. fixeazii primele schip de convtiin$i vi devin linii directoare interioare ale propriilor sale actiuni. cu sii m b h c e cu lingura mare. c h d copilul lor a Pnceput sii se indoiascii de ele. inplepciune etc. Dar la aceastii vlrstii devine posibilii o adeviiratii glndire cauzalii care-1 ajutii sii inteleagii motivatia vi felul actiunilor. fn desenele lui vrea s5 reproduca lucruri "care exist5". IdentBcarea cu alte roluri. sB meargii in vizite. apreciat?') sau de personaje din unele filrne (Tarzan etc. unele ' Vezi $i capitolul despre ~colar 248-252) ~i cnpilul mic (pag. de-al vaselea an ar putea fi denumit faza de experimentare a actiunilor planificate. sii priveascii la televizorAmpreun5 toatii familia. problematica rnai palpabilii. Incearcii sii facii totul la fel sau rnai bine declt ei. La aceasti v k t i i . literele alfabetului vi cifrele. Cu exceptia bauturilor alcoolice. Se fntlmplii des ca un copil sii spunii: "trebuie mai intli sii t r e a d asta". "cine este iubit..Mama Sf Gpif ul - . sii se intereseze de urm&ile ~i consecintele posibile. fncepe sii se manifeste vi spiritul autocrititc. devi continua sB intrebe mult "de ce". ca vi tot ce vede el la p&in?i. Cel a) Gdndirea logica' ~iplarziJficarea. Adesea se intiimpla ca ascultlnd o poveste sii intervinii cu remarci critice ca: "nu este posibil sii alergi pe apii. Descoperii necontenit fapte qi legi chse vin i contradictie cu tendinple impulsive vi vointa lui. Aleargii cu ei vi se bucurii dacii-i intrece. La 3-3 ?4ani copilul $-a insuvit notiunile de "trebuie" vi "este permis". aceasta face parte din realitatea nou descoperitii vi ii confer3 sigurantg vi sprijin. sii bea din ceqcii. Dorevte sii hvete sii citeascri ceasul. Unii nu sunt ins5 in stare s-o facii. te heci!" etc. (pag. prezinta interes pentru constructii. de urlt Pnclt sii nu poate fi accepta6 de copil ca ideal de via@. el poate actiona rational. copilul clvtigii un nou sistem de referinte. Uneori se lauds. sB modeleze sau sB construiasc8. juclnd roluri potrivite. exagereazii. I d e n t i f i ~ e a cu piking intirevte increderea in sine a copilului. incepe sB glndeasck sii aleagti vi sii plbuiasc2. b) Obligafii gi responsabilitcifi. Copilul inva@ sii-~i dirijeze voinp. a mlnciirurilor ardeiate sau piperate si a unor conserve. Cel rnai bine se evidentiaziiactiunile planificate in activitatea creatoare. Dupii 4-5 ani vrea sii joace ~i alte roluri (de animale. Multi copii cer la aceastii vhstii sii li se Pncredinpze mici sarcini vi se bucurii mult de aprecierea vi lauda ce li se aduce dacii au dat dovadB de inventivitate. dar copilul nu trebuie suprasolicitat. Copilul se ghdeqte inainte. copilul de 3-6 ani p a t e mlnca aproape de toate. cu critici sau cu pedeapsi Jaloanele de interdicfii date de p&inti vi educatori.). Treclnd dincolo de identificarea cu p&ing. hcepe sii-vi manifeste unele indoieli vi sii exprime critici fa@de lucruri considerate p h i i nu de mult ca fiind "bune". De la jocul "de-a mama vi de-a tata" copilul trece la altele experimenthd tot ce poate fi vi face un om. ivi cautii rnijloacele cele rnai bune pentru a face un lucru c l t rnai perfect. hcepe sii infeleagiivaloarea vi posibilitii@le banului. 201-203). "zlna din poveste" etc. Copilul kclinii sB accepte ca sigur valabile fndrumikile date de piirinfi sau de educatoare. folose~tecuvinte mari.Aceastii fazii de identificare care d u r e d cl@va ani vi este in continuii schimbare. increderea pe care o ariitiim copilului reprezinti un stimulent puternic pentru dezvoltarea sa. Teatrul. Acum descoperii cii multe lucruri sunt inaccesibile vi imposibile. prevede de exemplu cum vor reactions parintii: cu laude.Toate functiile motorii sunt stiiphite *ii dificultate. Este bine ca aceastii dorin@sii fie Tncurajatii. ivi programeazii ce vrea sB deseneze. copilul ivi apreciazii actiunile. care se va manifesta pozitiv odata cu vcolarizarea. fi place s5 se costumeze. Copilul poate executa voluntar toate mivc&ile. Se simte ca un adult vi ar vrea sB beneficieze de toate privilegiile acestuia: sii nu se culce devreme. Toate acestea sunt incerc&i de a f i ca adultii. Pe plan psihic vi spiritual se anun@ o perioada de stabilizare vi annonie. . fn cursul celui de a1 qaselea an de viaf5. n Cu putin timp inainte. chiar vi pe cele rnai fine vi rnai complicate. imaginea sa despre lume devine rnai realistii. Pikinfii nu trebuie sii urmkeasci+i sii menfin3 cu orice pret credinp in "Mov CrBciun". Astfel. pe care le privevtg prin prisma propriilor sale vederi vi dorinfe: "cine miinhci. incepe sii manifeste un interes creschd pentru toate rolurile. pentru desBv&rqiri. c) fndoieli gi critici. Gusturile sunt limitate. pe cine?" "cine este cel rnai puternic?'.

.

Orele de masii in familie sunt ocazii de intiilnire qi de revedere a tuturor membrilor ei. Astfel de incidente nu vor fi dramatizate. P h i i la 5-6 ani. Manifestiirile de rnai sus tin d e temperamentul copilului.30 qi 21. Trebuie sii se facii totul pentru ca aceasti despwire sii aibii loc intr-o atmosferii paqnicii. sii nu le inieleagii. prilej de schimburi de impresii. somnul ar echivala nu numai cu oprirea mqinii. Dacii pilriniii (qi indeosebi bunicii) iqi vor schimba "metodele". Unii copii au un somn agitat. masa prelungit5. prea 2nvelit etc. de descoperire reciprocii. cu timpul aceste reacfii vor deveni din ce in ce rnai rare.fi tentativa de a se purta discuiii pe care copilul sii nu le audii. pliicuti. Unii se strecoarii in patul fraiilor rnai mari sau al piiriniilor de indati ce se trezesc. se refuzii sii i se dea apii la mas. nemiqcat. "Somnul este un proces biologic prin care se realizeazii o inactivitate care asigurii capacitatea de a redeveni activ" (Gesell) .de o schimbare bruscii de atitudine.2. Programul zilnic al copilului de 4-5 ani este bine sii fie adaptat la programul familiei qi/sau griidiniiei.) sau de perioadele de vis. ci qi cu recuperarea pieselor. cu un mic c h t e c . rnai ales iarna. Dupii vksta de 3 ani. rigiditate in "manierele" pkinwor etc. e ) lipsa de confort a copilului (scaun prea scund sau prea inalt. Dupii 4 ani copilul vrea sii adoarmii cu tat51 sau cu mama sa. Nu este deloc greu dacii o fac qi adultii din anturajul apropiat. miqciiri de supt. sii soarbii zgomot qi cum sii mestece cu gura inchisii. in continuare. Pentru piirinti. somnul copilului de la 3 la 6 ani este un test foarte bun. Trebuie sii i se formeze copilului obiqnuinta de a se spiila totdeauna inainte qi dupii fiecare masii. in cursul ciiruia se observii cii Qi schimbii locul qi pozifia in pat. cu membrele relaxate. atAt pentru starea de siiniitate. Cu calm. discursuri sau observaiii. moralizki. destins. cum sii bea. cere sii i se spunii o poveste. La vksta de 3 ani copilul adoarme repede qi uqor. c ) la masa comunii i se dii copilului sii miinhce altceva decst miinsncii piirintii. Este foarte important ca toti membrii familiei sii m i h h c e cu grijii: "bunele maniere" nu se invaiii prin sfaturi. zgomotul vocilor p2rintilor ii dau un sentiment de siguan@. Probleme de somn Programul zilei ~i somnul. vrea sii vad5 neapZrat emisiunea preferati la televiziune sau sii i se aducii juciiria sau obiectul de imbriichinte primit recent.). fiind o reuniune qi o comuniune intre cei care o impart.4. Cei rnai mul@ copii dorm in timpul noptii 11 sau chiar 12 ore. c2t qi pentru satisfaciia produsii de conditiile materiale qi sufleteqti oferite de mediul familial sau de griidini@. Copilul se trezeqte rnai tkziu. Dorinp de imitaiie a copilului il ajuti sii-qi insuqeascii indicaiiile celor vkstnici. culcarea copilului se va face obligatoriu intre orele 19. Trezirea bruscii declanqeazii aproape intotdeauna o stare de indispozifie . Pentru aceasta i se vor pune 1-2 jucilrii preferate. Copilul nu va fi trezit din somn. g) mustrilri ficute copilului pentru cii "nu rniinsncii frumos" sau "nu a fost cuminte in timpul zilei" etc. cu faia seninii. Se va respecta. Hrihirea are qi un rol social. Somnul din timpul noptii este in general rnai profund. Culcarea inseamnii despwirea de pkinti. 4. de unele incomoditiii (prea cald. Multe tulburilri ale apetitului copilului de la aceasti vkstii se explicii prin greqelile ce se fac in legiiturii cu "ceremonialul" mesei: a) tensiune nervoasL b) proasta dispozifie care transformii in corvoadii alimentarii ceea ce ar trebui sii fie o reuniune fericitii. cu care sii se joace in pat. cu respirafia regulati. Va fi deprins sii qtepte sii se trezeascii qi restul familiei. Comparhdu-1 cu o mqinii. d) forfarea copilului d e a msnca dupii "prescriptiile" medicale (de exemplu. &ii ironii. Toate succesele copilului vor fi liiudate. fac diferite strsmbiituri ale fetei. Aqa se intelege cii somnul nu poate fi inlocuit cu nici o altii situatie (care permite influente exterioare). i se va ariita cum sii tin2 lingura qi sii apuce ceaqca. eqecurile nu vor fi prea sever condamnate. ci numai prin exemple. precum ~ide a se spiila pe dinti dupii fiecare masii. unii copii (mai ales copilul unic la piirinti) doresc sii adoarmii cu uqa intredeschisii. Insistentele prea mari declanqeazii opozitia bruscii a copilului.). Durata somnului este variabilii. Razele de luminii. dar totdeauna repede. "ritualul" cu care este obiqnuit sii adoarmii: cu o juc2rie preferati. de strsngere a legiiturilor sufleteqti. Copilul d o m e "dus". Este de subliniat incadrarea treptati in colectivitate (prin intermediul jocului) qi marea importan@a jocului qi somnului la aceast5 v k s t i (ca de altfel in intreaga copil2rie). oscilatii ale globilor oculari.

se va consulta pediatrul si psihologul. cu teama de intuneric gi de singuritate. hoti. iar alteori de unele tulburiri cerebrale. din d) ~ c r k ~ n z r e u dinti si vorbireu in tirnpul somnului se intiilnesc adesea asociate. inainte de culcare. Pirintii consulti adesea medicul. Se pare cli scr8~nirea dintilor tine cAteodati de unele caracteristici ale oaselor maxilare. care vor cerceta cauzele profunde. povestile de groazi. CAnd sunt persistente. Dupi 3 ?h la unii copii apare frica de animale silbatice. c) Visele. Shimakawa au aritat c i la copiii care prezentau una sau alta din aceste tulburiri. de pedepsire. nu se mai ani sperie. vizite). Foarte des viseazi c i nu pot s i alerge.2. spre 5-6 ani (mai ales fetitele) se tem ca sub pat s i nu se ascundi vreun individ periculos. zgomotele. rnai ales dac5 revin cu a c e e a ~ itemg. cu pirinti echilibrati. tristete. conflicte intre adulti. La copiii normali. deprinderi.evenimente reale sau i imaginare. copilul incepe s i relateze vise ocazionale. spaimele nocturne ale copilului sunt trecitoare. lumina prea vie. visul ar incepe la copil spre vArsta de 2 ani. strigoi etc. Dupi L. Nu se cunoaste cauza: ar fi in legituri cu un sentiment de insecuritate sau cu o masi copioasi. Multi autori consideri c i relatarea viselor nu are baze solide decCt spre 7 ani. luati tCrziu. ora culcirii de seari va fi cCt rnai devreme (ora 19). fiind descrise si la elevi sau studenti. starea de tensiune in familie. c i nu se pot ap5ra. ci gi imagini fantastice create de inchipuirea lui. Temele sunt foarte variate. crize de furie. pune probleme nu la aceasti v8rsti. La copiii la care este necesari trezirea mai de dimineati si la ore fixe (gridiniti etc. uciga~i. iar familia va evita tot ce intArzie somnul copilului: excesul de impresii (joc. inchiderea copilului intr-o camer5 au o contributie insemnati in geneza acestor fenomene. B. Somnul de amiazi (siesta) nu mai este indispensabil dupi vCrsta de 4 ani. La circa 4 ani.5. 4. Abe gi M. performante Din cele expuse mai sus la de~voltarea motricitgtii globale si fine. Se consider2 ca fidele numai visele povestite de copil spontan ~iimediat ce s-a trezit din somn. Copilul cere ca lumina s i rimAni aprinsi. Ele dispar de obicei spontan sau se amelioreazi prin corectarea unor deficiente in mediul de familie. daci i se pune un intrerupitor la indemCni (care-i permite s i stingi lumina). Nu este necesar vreun tratament. de anxietatea copilului. K. Copiii au de obicei vise cu animale fioroase ce-i urmgresc. Aceste dezordini apar inainte de vCrsta de 3 ani ~i pot persista foarte multi vreme. La 6 ani copiii incep s i se teami de "umbre" sau fantome interpretate ca spioni. comentariile despre evenimente neobi7nuite. Daci se va provoca in mod repetat scularea brusci a copilului. adesea. b) Spaimele incep adesea la 2-3 ani. Aceste tipuri de vise se gisesc aproape la toti copiii ~i au o valoare simbolic5: de team%.. amenintare cu internarea in spital. a) Somnambulismul este o stare de automatism incon~tient. ingrijiri. care se ascund d u p i o u ~ sau un paravan. manifestate prin: tipete. se pare ins5 cii el povesteste imagini nu numai din vise. Se pot amplifica si persista pAni la 5-6 ani. Ames. unul din pirinti o prezenta si la vArsta adulti. vizioniri prelungite gitsau scene violente la televizor. in unna unui studiu aprofundat.CopiIul de l I l 6 ani a a si chiar de nervozitate. refuzul de a mCnca. corespund unei revendicki din partea copilului (carenti de sentimente sau lipsa fizici a mamei sau/qi a tatilui). Spre 3 ani.). cel putin o o r i de repaus in pat chiar daci nu doarme. lacrimi. 0 mare parte dintre copii nu simt nevoia s i doarm5 in timpul zilei. Este bine s i se asigure la once copil. Tulbur5rile de somn sunt rare ~iputin importante la pregcolar. limbajului ~i sociabilititii. de pir5sire sau de despirfire. c i sunt prinsi de citre cineva. atunci cCnd copiii scrCsnesc din dinti. atacati si "mincati". face migcki sau actiuni fir5 participarea vointei (incon~tiente). pentru a indica mijloacele de a le corija. cu femei sau b5rbati ursti si deformati ("baba-cloanta"). Visele urCte rare si cosmarurile izolate nu trebu~e s i nelinisteasci pe pirinti: daci se repet5. care se manifest2 prin acte coordonate in timpul somnului: merge. expunerea viselor este amestecati cu istorioare ~ . Vorbirea in timpul somnului este legat5 ds starea de neliniqte. Convorbirile i necontrolate. Ei se viseazi pirisiti in pidure. prescolariil trebuie s2 fie capabil de un minimurn de "performante" care se risfrCng asupra organizgrii programului si ingrijirii: . se poate ajunge la tulburiri permanente.

condime de confort pentru spaare (temperatura din came* cur3pnia qi ordinea din baie. pe 1 h g 3 cur3tirea mai eficace a corpului. unii copii se scoali singuri pentru a merge la "oliF' sau la closet.) se va face cu ajutor p h i l a 4 Y i . iqi spune numele qi prenumele. cutele gatului). este adevkat. b c e p h d de la 5 mi. burete. are o contribu@e maimare de c%re qi a copilului qi infrumusepre a pielii.s i se spele singur. viirsta.a) b c e p h d de la 3 mi: se imbraci cu ajutor. Vezi $i"Copilul mic (1-3 ani)". deseneazii un chip de om (^m mod grosolan) din 3 p a i . . ci qi a jum3t5p superioare a corpului ("de la b&u in sus") insisthd mai ales ?nzonele cu transpiratie abundent5 (sub@oa&. un copil trebuie s i p a t 5 s i se spele singur. calitatea s3punului. inplege cuvinte cu opozifi-1("foame". fqi cunoaqte numele. sare pe loc qi sare inainte. se joaci in grup.s3 aqeze in ordine hainele. Este bine . d) inceplnd de la 4 95 ani: copiaz3 un pitrat. este bine s i se faci zilnic. care nu trebuie s l fie prea caldi (in jur de 363-38. Dimineata. Spre 5-6 ani. se @nepe un picior 5 secunde.s i se *mbrace singur (performan@ pe care el o doregte). obiecte de toalet5 qi spaat la inde-3 etc. "inhntru". Dintre acestea. dupi "ce-qi fac nevoile" (mai ales dupi scaun).5 ani. Bunele deprinderi se cap3t5 acum. Deprinderile igienicel reprezint5 o component5de bazi in educarea qi phtrarea sinitiltii. arunci o minge. c ) b c e p h d de la 4 ani: iqi incheie nasturii. se tine pe un picior timp de o secundi. lbarea in pat il predispune la lene.el poate s3-qi descheie nasturii. Obiectele personale de toalet5 (sgpun. Daci trebuie s i plece dimineap devreme este bine s i fie trezit cu b l h d e p din timp pentru a incepe in tihni ziua qi a avea timp sii m i n h c e liniqtit. . care s i aibi stabilitate. in apartarnentele modeme. .s i mearg3 singur la closet. piepthat etc. Este bine s$ se creeze premise (corespunzitoare vkstei) prin care ac@unilede igieni s i capete sens qi plicere. e ) bceplnd de la 5 mi: se imbrac3 f5ri ajutor. inapoi etc.). dup3 ce se trezegte. se tine pe un picior 10 secunde. temperatura apei. . dupi 4-5 ani va fi invitat s i mlnuiasc3 robinetele qi s i se spele la chiuveti. "oboseali"). intelege "pe". past5 de din@) se aqeazi pe o policioari corespunzitoare taliei copilului. "in afar%'. Noaptea. Baia de sear5 general&. Toaleta de &mine@ include nu numai spaarea miiinilor qi a fetei. si-qi desfaci qireturile. Copilul va fi indemnat s i pbtreze ordine intre obiectele personale de toalet5 qi imbrkhinte. prenumele. unii copii ajung s i fac3 un dug "de dimineap' care. trebuie s3 se stabileasc3intre copil qi ap3 o "prietenie" care b-ebuie s i dureze toat5 viapi. sub supraveghere.spaarea dupi folosirea closetului qi dup3 joac3. face un pod din 3 cuburi.folosirea apei ~i sipunului din abundenp.s3 se dezbrace singur .golirea complet5 a farfuriei.spaarea pe mlini qi pe din@inainte qi respectiv dup3 masi. copilul va participa la deschiderea robinetelor qi-qi va fixa el singur temperatura qi cantitatea apei din c d . Apa rece qi "duqurile" (cu ap3 rece s&ucaldii) se utilized cu acordul qi plicerea copilului. exemplul lor. Tonul folosit de p&in@. cremii. punerea de o parte a veselei cu care a mhcat. iqi qtie sexul. . deosebeqte m h a dreapt5 de cea din sthga. Pentru a ajunge la chiuvet5 se va pune la indemha copilului un mic sciunel. inplege qi merge in trei direc@i @ainte. scoaterea imbric3mintei de corp (tricouri etc. .) qi evitarea pisdogelii sunt elemente care trebuie luate in seam3 pentru a stimula pe copil ca toaleta de dimineap s3 devini o deprindere pl3cut5 gi permanent5. Cu tact qi calm se va instrui copilul ca incephd de la 3 ani s i p a t 5 face urmitoarele: .5"C iarna gi de 35"-33" C vara). "frig". Spaarea pe din@qi pieptiinatul p W u i sunt obligatorii.) si-qi desiviirqeasc3 cunoqterea schemei corporale qi s i se bucure de aspectul s3u ingrijit. unii mai au nevoie de ajutorul unui adult. deseneazi un omulet din 6 psi. . sare pe un picior. prosop. . copilul se va scula din pat. intr-un lighenaq pus pe o misup scundi sau pe o liditi in camera de baie sau in bucitiirie. b) k p h d de la 3 95 ani: se desparte uqor de mama sa.fn conditiile vietii moderne. Personalitatea lui va fi submind daci mama sau bunica ii preg3teqte singurg sub c u v h t c3 nu este timp sau c3 este i n d mic. deqi ei ar dori s i rezolve singuri qi aceast3 "problemF. Spaarea de dimineap trebuie sP d e v d o pl3cere. arat5 linia cea mailung%c o p i d o cruce. Oglinda plasati la iniltimea potrivit3 2 permite s i se priveasci in timpul efectukii deprinderilor igienice (spaat. copiazi un cerc. Pentru ca aceast5 bak s$ fie f i a t 5 cu p l k r e .

iarna se poate aplica seara o crem5 cu lanolin5 in strat foartc fin. apoi se limpezeste de rnai multe ori cu apii mult5. Se periaz5 in toate sensurile. b5rbia). Pin5 la 5 ani fafa copilului se spa15 cu ap5 obiqnuit5. curat5 si moale. Temperatura apei de spjlare trebuie sii fie potrivit de cald5. Apoi se cur515 cu vat5 pavilioanele urechilor. De indati ce copilul iese din ap& va fi infiisurat cu un prosop mare uscat bine inc5lzit si putin aspru (in. frig in cask excursii. Pin5 la 4 ani p5rul este foarte fin. De la 5-6 ani. Pin5 la vksta de 4 ani este bine ca p5rul s5 nu fie ljsat lung. suvit5 cu suvig. semn a1 unei boli numiti "alopecia"' cozii de cal. virsta cind copilul isi face el insusi toaleta ~i cind pe fat5 apar pete de cerneal5. Se prefer5 s5punurile "grase" care cur5t5 flir5 a dizolva stratul fin de gr5sime care protejeazii pielea. se smulge o parte din firele p5rului. frotir). Stergerea se face cu un prosop cald qi uscat. Apoi va fi s5punit peste tot (sau dacii este destul de mare. La fiecare pieptgniitut-5. care nu iniispreste pielea. 0 bun5 frictiune (in ap5 qi dup5 baie) constituie si un tratament care este stimulant pentru copiii lipsiti de vigoare. Se va incepe incetisor. fie . uneori s2-i ungii. dup5 fiecare sp5lare. efilind vSrfurile si 15sind ceafa liberii. Pgrul in va fi sp5lat ~i apoi cl5tit de rnai multe ori ~i cu nlultii grijii. se va avea grij5 ca. obraji. subsuoarele. Toaleta fefei. Se poate folosi la sp5larea s5pt5minal5 a p5rului un sampon. Cu o perie de unghii se vor cur5ti bine unghiile de la msini si picioare.cu o perie. Cei rnai multi copii au p5rul normal (nici gras. Utilizarea prea frecvent5 a qamponului riscii s5-1 usuce si s5-1 fac5 mai friabil. genunchi qi spate care sunt zonele cele rnai putin sensibile. nici uscat). ar avea efecte nefaste. Se porneste de la gambe.) copilul va fi obisnuit s5-si spele cu ap5 curent5: miinile. Cind copilul ajunge s5 se spele singur. mama are datoria de a spiila bine. cu minutiozitate ~i insistent5 pielea copiilor care la aceast5 v5rst5 este plinii de praf. . a detergentilor sau a unor siipunuri cu sod5 multii. nasul. cu sau f5r5 siipunire fin5. prea decapant. Va fi sters de umezeal5 rnai intii prin tamponare qi apoi prin frictionare riguroasg si rapidi. flirii frictiuni viguroase ~iflirii a-si introduce spuma in ochi. fragil si se incslceste uvor. ci p5r bolnav. Spa'larea pa'rului. fire de piir care se regenereaz5. Fie c5 se spa15 prin simp15 sspunire. pentru a nu da p5rului bucla definitiv5. Unghiile miinilor se taie rotund. baia general5 se va face s5ptiiminal. niciodat5 cu brutalitate. Dup5 virsta de 4 ani copilul va fi obi~nuit foloseascii peria de baie care c5le~tesi face s5 pielea moale. in astfel de conditii. pix: creioane colorate. iar folosirea unui sampon prost.Copilul de la 1 la 6 ani ca baia sii se fac5 inainte de culcare. cu lesie. din m5tase sau plastic fin. dar cu un s5pun de bun5 calitate sau cremii de ras. Se aleg de preferintii perii din p5r de porc sau de cal (nu de nylon). praf sau murd5rii acumulate in timpul jocurilor. PBrul copilului se periaz5 P n fiecare sear5. gitul. cinep5. o va face el insusi). Este interzis5 pieptiin5turain "coadii de cal" pentru c5 firele de plir str5nse si trase de un elastic devin din ce in ce rnai rare. fine ca un puf in jurul fruntii si timplelor. cu mi~c5ri fine. Nu-1 certati dac5 la inceput se spa15 ca "un pisoi" (gura. Aceste fire mai subtiri nu sunt. asa cum cred unele mame. cele de la degetele picioarelor se taie (cu foarfeca sau cu cleqtele) drept. iar la urn5 se piaptiiniiin sensul cre~terii naturale a p5rului. niciodatii prea ridicat5. Dup5 6 ani se poate folosi peria din p5r de cal. Se periaz5 in oval prin miqc5ri circulare pentru a activa circulatia singelui. Periajul. parttalii sau total5: chelic. s5 frece ~i s5-i fac5 s5 luceasc5.in sfirsit . Dup5 baie pielea copilului trebuie sii fie roz5. fie cu o mgnuqii. Uscarea se poate face cu ' CZderea piirului. Tehnica ba'ii. Multe mame cred c5 pentru cur5tirea fetei trebuie s5 s5puneasc5. La multi copii obrajii sunt uvor crgpati. aspri. flirii a t5ia deloc din colturi. Tuns~ll pu'rului. degajarea colturilor poate antrena formarea de unghii incarnate. Pentru bgieti. lngrijirea parului. Samponul se dilueazii intr-un pahar cu apii si se folose~te doi timpi. dar in acelaqi timp si de potolire pentru cei nervosi. s5punirea este necesar5 o dat5 pe zi. Dup5 ce copilul a "intrat" in cad5 va fi 15sat s5 se destind5 in ap5. Dac5 nu sunt conditiile necesare unei b5i generale (lipse~te instalatia de baie. Enviitati-1 cum sii s5puneasc5 fata. Este necesar ca tunsul p5rului sii fie f5cut in directia cresterii. Se va folosi o perie moale din p5r fin. c515torii etc. Nu se va folosi s5pun iritant. La fetitele pieptjnate cu cgrare. pentru a-1 cursti de praful acumulat P n cursul zilei. curatii. este un lucru ce se intelege de la sine. nas si b5rbie). s2 se schimbe locul c5riirii. f5r5 frictiune (frunte. Pentru fete poate reprezenta un mic sacrificiu. f5r5 a freca qi f5r5 a ciufuli p5rul. Nu se tunde p b l "psn5 la piele" cu ma~ina de tuns pe ceaf5 ~i inapoia urechilor. picioarele.

Cizmele din cauciuc sunt contraindicate (nu tin cald. Pentru copii. il preocupi ~ i . florile qi crengile cu frunze pe care le poate pipii au o putere de atracfie q dau o satisfactie care nu pot fi explicate. castanele. pisici. Pentru prevenirea piciorului plat copilul va fi lisat si-qi petreaci zilnic clteva ore desculf sau in papuci cu talpi subfire. Timpul petrecut in aer liber are pentru copil qi avantajul miqcirii permanente. in timpul mersului. Piepdraqele pot fi fotosite pentru fixarea ciorapilor lungi. pentru somn se preferi pijamaua. Pentru a descurca p m l dupi spilare se va folosi de preferin$ un piepten din os. 0 atracfie deosebiti o constituie pentru copii gridina zoologici. Thiilirea prin iarbi constituie o mare destindere. 0 curte cu gridini care s i satisfaci nevoile de joc qi de miqcare ale copilului trebuie s i aibi un teren liber qi un colf cu umbr$ unde se aqeazi o masi mici qi un sciunel. Dragostea pentru animale nu este totdeauna u$or de satisficut. Se aleg fesituri moi. dar rnai ales la vksta de preqcolar. Pentru un copil intre 3 qi 6 ani o gridini este o comoari de neprefuit. ceva rnai s t r h s e pe spate. Igiena picioarelor. Imbr5eibintea trebuie adaptat5 mobilit2fii mari a copiilor qi anotimpului. bazine de inot etc. in zilele cilduroase.fustife. Vegetalele exercid o actiune bine%citoare. un lighean mare intins) care se umple zilnic cu a p i proaspiti. Pantoful prea mic este la fel de diunitor ca qi cel prea mare. nu din plastic. urmati de fortificarea musculaturii. Se recomandi s i poarte pantofi solizi (nu ghete) cu talpa flexibilk cu fixitate suficiend pentru ca vihful piciorului s i nu alunece in v&l pantofului. se adaugi cele din fibre sintetice. ferind corpul de ricire. in anotimpul rece: pulover din llni. Se vor folosi numai obiecte de ?mbrichinte cu croieli simple pentru a fi uqor imbricate qi dezbricate. Piciorul copilului se dezvolti cel mai bine clnd aleargi pe un teren neregulat. dar nu se va pierde din vedere elementul estetic. copilul va sta complet dezbricat qi desculf. paltona~ stofi. Elasticul nu va fi prea strlns. intr-un loc insorit se instaleazi un vas (cadi din plastic. se ofilesc. flnanile arteziene. ii procuri o satisfactie afectivi. o grimadi de nisip. Pentru un copil mic sunt necesare 6 tricouri qi 6-10 perechi d e chilofi. de valoare stabilg.un uscitor de m l n i reglat la temperaturi medie. Este important5 perrneabilitateahainelor pentru aer qi lumini. canadiani (din fibre sintetice sau doc) ciptuqit5 cu blani. Pantofii "balerini" nu sunt corespunzitori deoarece sunt ascufiji qi prea decoltafi in fa@. Trebuie %cut tot posibilul ca la orice v k s d . Iarna se recomandi pantaloni lungi care se fixeazi cu un elastic trecut pe sub talpi. Hainele care se poarti pe deasupra. alergare pe iarb$ exercifii de apucat cu degetele picioarelor. aeroportul. fn lipsa gridinii qi pentru locuitorii oraqelor mari trebuie ciutate posibilidfi de a pune pe copil in contact cu natura (parcuri. copilul s i nu stea in cask ci si-qi duci viafa in aer liber. Pentru pistrarea unei culori frumoase a p m l u i se recomandi o limpezire finali cu a p i limpede. fesiturile cele rnai potrivite sunt cele din bumbac qi l2ni. copilul va purta ghete sau cizme. Importante sunt din ciciula qi mhuqile. Adesea copiii cer inso{itorilor s i meargi prin fafa unei curfi in care qtiu c i sunt animale (c2ine. umezeali sau radiafii solare excesive. Aerul. daci se dezveleqte. i dar se simt din plin. p8siiri de curte). care se spali uqor. Orice pantof are un plus de lungime la v M (de un deget) pentru creqterea piciorului qi pentru miqcarea in fa@. La familiile care au curte. locuri de joaci. copilul p o d pantaloni scurfi cu bretele. soarele q mi~careasunt factori de o i importang capital5 in ciilirea organismului copilului. iar piciorul transgiri). ghindele au pentru copil un sens profund. pentru a nu rici.). oferi copilului plicerea de a se bilici. Vara. crengute care se rup. Pietrele. RuFaria de corp va f i din bumbac (se eviti contactul direct a1 fesiturilor din fibre sintetice cu pielea). imperisabilk spre deosebire de flori. incilziti la soare. de descoperire qi stimulare a talentelor. sikituri. gara. De aceea. Jocul qi jucgriiIe fac parte din nevoile fundamentale ale copilului. deoarece corpul pierde o cantitate mare de cilduri la mlini qi cap. Hainele nu trebuie sg impiedice miqc3rile corpului: vor fi croite ~ilucrate lejer pe piept. precum qi de exerciliu de . copilul va fi lisat tot timpul afari.1 impiedici s i se plictiseasck Jocul are qi valoare intelectuali. iar fetitele . Iarna. Clnd soarele este puternic va purta o pil&ie. Copilul in repaus riceqte mai repede declt cel care se miqci. favorizeazi transpiraga. Tesiturile din in qi fibre sintetice sunt mai putin permeabile. pentru tr%nicie. cochiliile de melci. Foarte buni sunt ciorapii-pantalon. Va fi dojenit clnd calci pufin cu vlrfurile piciorului iniuntru qi va fi indernnat s i faci unele exercifii ca: mersul pe vlrfurile picioarelor.

Romanii au spus-o i'naintea noastr5: "Mens sana in corpore sano" (Minte s5n5toas5 711 corp s5nstos). lucru manual (de cusut si tesut. spiritul creator nu se dezvoltB. lSi esersea~ii deprinderea de a imbr2ca si dezbr5ca p5pusa. le striing5 si s5 le pun5 la loc. Nu se va interveni cu fr5niiri deciit atunci chnd. i'ngrijirea animalelor. Trebuie i'ncurajat jocul i'n societatea altor copii. Copilul are nevoie de libertate in joc. a jocurilor de constructie. cu inteligentri. Trebuie stiut i'nsli cli un ai~trenament excesiv si condus intr-un mod inconstient poate avea consecinte nefaste asupra dezvolt5rii copilului. ilustreaz5 dimensiunea importantei jocului la aceastii vlirstii. cum an1 mai spus: c5qi de colorat. Se poate oferi un sertar dintr-o comod5. cu conditia s5 fie bine i'mbr5cat. dar in acelasi tirnp capiit5 gustul c5qilor cu ilustratii. L. Spre 5-6 ani i se pot repartiza mici sarcini "cu r5spundere". Gimnastica este un sport complet care se poate practica i'n toate anotiinpurile si care se poate i'ncepe . iln cuEr. Pe IhngB faptul cB este rnai "interesant" pentru el. mozaic din plastic. spa15 "rufele" si ~iasele Pentru etc. Unii copii de 4 ani deseneazri. pe de altii parte. ~i iubitii mai bine. Va f i lasat s5-si caute singur jocul dup5 preferinte ~i dispozitii. constituie un "parc 3e kehicule" cu care imaginatia lui i'si poate da frBu liber. tractoare. Concentrarea si ardoarea cu care copilul se poate cufunda in joc.tot atht de bine ca altii de 6 ani. rochite de schimb si resturi de tesiituri pentru piipuqi sunt preferate de cele mai millte fetite. obezitate. jocul cu alti copii i'l formeazli ca personalitate: pe de o parte invats s5 coopereze. s5 joace cinstit. pan5 la uitarea de sine. Nu trebuie evitate a zilele rnai reci sau chiar ploioase. intrarea i'n colectivitate fiind astfel preg5titB (rol social). mingea sunt potrivite pentru jocul in aer liber. s5 i'n iniete s5 se joace singuri.). S-a dovedit cli exercitiul fizic corect fiici~t permite o mai bun2 dezvoltare a aparatului cardiovascular si a celui inspirator. lipi si colora. de interesele si capacit5tile sale. de modelare: deprind plscerea de a decupa. "cercetate". nu qtiu s5 deseneze si nici nu manifest5 interes pentru desen. Pentru ocupatiile "statice" se vor alege. in timp ce altii. ar putea produce pagube. din nestiintli. deoarece il plictisesc. initiativa. tricicleta. de viirstii apropiat5. aterosclerozli etc. avioane. 0 p5pusii mare si scumpz nu va place i'n mod obligatoriu mai mult declit una comun5. copilul poate fi dirijat spre anun~ite sporturi pe care si5 le practice sub form5 de exercitii '-de i'ncep5tor". loto cu imagini. Din chnd in ciind poate primi o recompenss. Juc2riile complicate retin atentia pentru putin timp. jocuri cu m5rgele. care poate fi manuit. Trotineta. s5 spun5 adevirul.a sfatul medici~lui pediatru. pentru c5 ii confers iln sentiment de i'mplinire si mfindrie si canalizeaz5 'Ijocul" spre activitate practics "util5". sterg praful: iar b5ietii la activitliti in aer liber. codite de la fructe. relationarea cu alti copii se face cel mai bine prin joc. Spre 6 ani se introduc jocuri cu cifre ~i litere. jocuri de constructie simple.Copilul de la 1 la 6 ani indemiinare. La aceastii vfirst5. isi pune v i a ~ a in pericol. pentru fetite). mod discret. imaginatia. Unii copii trebuie dirija~i. jocul dB prilej copilului s5si descarce surplusul de energie si contribuie la cBlirea si dezvoltarea arn~onioasli corpului. iln raft dintr-un dulap unde s5-si i p5streze jucsriile. apoi sunt p5r5site sau demontate. cei mai multi copii iubesc i'nc5 jocurile de miscare (alergare. o roabli etc. tobogan). Aceast5 tendint5 trebuie i'ncilrajatli. Alegerea jucjriilor pentru un copil trebi~ie tin5 s5 seama de viirsta sa 111ental5hraport cu vhrsta realli. de care copilul va profita toat5 viata. rnai bune le@ti~l-i altii si va fi cu rnai i'n largul s5u i n viata de toate zilele. sportul estr o asigurare itnpotriva pericolelor civilizatiei (defonnsri ale coloanei vertebrale. b5ieti modele simple de automobile. va avea mai mult5 Cncredere i'n el. C5nd practicii un sport copilul se va dezvolta mai bine. fac pr5jituri impreun5 scot cu mama. DacB apeleaz5 mereu la insotirea si supravegherea excesivii a unui adult. Va fi i'ndemnat ( ~supravegheat) ca dup5 ce s-a ji~catsri. Desf5surat in aer liber. cu veselii. Pe tern~enlung. sli nu triseze.egalii. i DupZ viirsta de 3 ani multi copii i ~manifest2 dorinta de a participa la treburile gospod5resti (fetitele cur512 n~azk-e. Contribuie la dezvoltarea arn~onioaslia corpului qi a miiltii. 0 mobil5 i'n miniatur5. Nu toate jucjriile au valoare educativ5 (cele rnai scumpe nu sunt si cele inai potrivite!). ajut5 la miiturat. balansare. Nu sc vor dlirui copilului multe juciirii deodatli. lucru inanua!). de sexul.

La inceput (^m jur de 1 ?4 . Bogilia de senzatii. in jurul vkstei de un an. Se ?tie c i fiinp umani nu f o l o s e ~ t ed e c l t o parte din posibilititile sale psihomotorii. Contactul cu apa. Gimnastica imbini elemente de dans ~i acrobatic cu exercitii la aparate (bari fixi. in practici. Se poate practica de la 3 ani. plicere) ~i indemlnarea celui ce introduce ~iasisd pe copil in api.baia zilnici s i fie primid cu plicere de citre copil. jucikiile ~i pirintii il ajuti pe copil s i . Mersul (drumefia. Introducerea precoce a copiilor in bazine ar perrnite o obi~nuire precoce ~i originali cu apa. inele) ~i dezvolti supletea. agilitatea. se fac sub supravegherea antrenorului ~i se adapteazi la fiecare copil.iitoare. frumusetea corpului. instruirea nu se improvizeazi. f51-i prezenp pikintilor. instabili. cal. temperaturi): este de mare importang ca in api. .vara. cu jocuri in api ~i cu "bilicealii". Unul din scopurile procedeului este de a duce pe copil la o autonomie compled in api ~i de a-i uSura dezvoltarea psihomotorie prin m i ~ c i r i in mediul acvatic. Sedintele sunt progresive. Singurul inconvenient a1 acestui sport este c i se practici mai mult in sali.pe m i s u r i ce copilul crevte s i se acorde o perioadi mai prelungiti imbiierii. perceptiile senzoriale. deoarece copilul simte uSor anxietatea lor ~i nu progreseazi. de cfiteva ore in fiecare zi. . constituie un mijloc de a creSte faculdtile sale fizice ~i psihice. gratia. ci este bine codificad. Undele mediului acvatic. abdomen mare. De cele mai multe ori.de la cada mici se va trece la cada mare a familiei.Mama sf copilut chiar din perioada de sugar. este considerat ca un joc. Aerul din jurul bazinului trebuie s i fie curat ~i cu temperaturi corespunz. Este un sport excelent pentru dezvoltarea aparatului cardiovascular ~i a musculaturii membrelor inferioare. Desigur nu se poate invita crawl (craul) sau brass la 6 luni! Pentru a se ajunge la coordonarea miy2irilor ~i respiratiei trebuie aSteptat 5-6 ani.~structureze spatiul siu i ~i s i cunoasci propriul corp. Spre 5-6 ani copilul poate merge la cursuri de inot organizate in grup ~i conduse de un specialist. mai ales de fetite. copilul s i nu aibi senzafia de frig. de climat ~ide relief. de stimuliri care intervin in aceasd experieng. plimbarea) este o activitate a timpului liber din familie. modul cum este acceptad apa de citre mami (teami. Bicicleta se practici devreme. intre 3 ~i 4 ani se poate trece la bicicleta cu roti mici. Numai dupi aceste pregitiri prealabile se va trece la ceea ce preconizeazi unele cercuri de pirinti: la adevk-atele exercitii de "bebe-inotitori".).2 ?4 ani) copilul este in stare s i meargi pe tricicled. jubilarea motorie constituie prilejuri de plicere unici pentru copil. Am vrea s i precizim c i tentativele de a i n v i p pe copil s i ''?noaten sub vksta de 3 ani trebuie E c u t i in bazine speciale de citre adulfi priceputi.Se previd ~ e d i n t e regulate ~i suficient de apropiate (una sau doui ~edinte siptiimlni). un rol important il au relatiile "mami-copil" ~i "tati-copil". . in ultimii ani s-a ficut mult zgomot prin mijloacele de informatie pentru marele public despre "sugarii-inodtori". Pe Ilngi efectele de gimnastici "corectivi" (picior plat. Natafia (inotul) este sportul cel mai complet ~i cel mai adaptat pentru o dezvoltare armonioasi a corpului (mu~chilor). Nu se pe incep ~edin{ele inot daci pikintii nu pot merge la de bazin declt o d a d pe luni (ar trebui s i fie luat totul de la inceput).). respiratiei ~icirculafiei. . Trebuie ~ t i uc i autonomia completi a copilului in api t apare h t r e 24 ~i 36 luni. de plastic gonflabili. inainte de a lansa un copil mic in api ar trebui: . . in fiecare zi copilul va fi dus la plimbare (1-2 ore pe zi) iar in vacanfe "drumefia" va fi in functie de v h t a copilului.Tofi copiii ar trebui s i invefe s i inoate ~i s i se antreneze in mod regulat.Pikintii in$$ trebuie s i fie obi~nuiti s i le placi ~i apa. paralele. in curte se va improviza un "bazin" in care copilul s i se biliceasci toati ziua (cada de plastic.Se alege o piscini cu antrenori (monitori) special formati pentru copiii mici. Este vorba de o motricitate adaptati pentru mentinerea la suprafati ("inotul clinelui mic"). are un efect bineEcitor asupra copiilor timizi. b l m i . S-a spus c i scotlndu-1 din scutece. . plicuti. se contribuie la stimularea ~i transformarea unui "bebe-asistat" intr-un "bebeautonom". deformiki ale coloanei vertebrale etc. La familiarizarea cu apa.Se verifici starea apei (curitenie. . de tabli galvanizad. Dansul clasic sau ritmic este foarte apreciat. negativi~ti. la marginea rlurilor etc. bineinteles cu "asistenla" atenti a mamei. .

de rni~care de contact social. Tot inainte de alegerea animalului se va cere sfatul medicului pediatru care va avea in vedere criteriul v2rstei potrivite a copilului.animalele crescute in cas5 r e p r e ~ i n to amenintare pentru copil. Sedintele nu trebuie s5 fie prea lungi. gimnastica. un cobai. hamster. echilibrul. iepurii. mic cum ar fi: o pisic5. Se recomandli ca i animalul s5 fie exarninat la achizifionare si periodic de un medic veterinar. protectia ! I I 1 I ! i I I 1 . ce trebuie respectati la alegerea unui animal de ctlsii. Problema care se pune inainte de alegerea si achizitionarea unui animal de casi este responsabilitatea pe care o poart5 intreaga familie fat5 de acest animal. patinajul.si sunt inc2ntati dac5 piirin~iile permit psezenta in cas5. supleyea. dezvolt2nd simtul de rispundere. papagalii mici. a unei atmosfere agreabile. porumbeii. si In foarte rare c a ~ u r i .I constituie costul de intretinere: un d i n e mare poaLe ti o problem5.7. Animale si pis5ri neobisnuite tinute in casi: g k a . toxoplasmoza. are influent5 asupra muschilor gambelor si s coapselor si asupra siluetei. dansul ritmic. un iepure de cask Un alt cnL. este ca acesta s5 re potriveascli particularititilor climinului si situatiei ian~iliei. D u p j 3 ani si p2n5 la 5-6 ani. Prima conditie. Copiii sunt inc2ntati in a coopera la ingrijirea animalului si trebuie incurajati s5 vegheze asupra tuturor necesitritilor lui. vor duce la gambe putenlice. dresarea. ~i eventuale st5ri patologice (alergii). alergii respiratorii. ornitoza. un criine mic sau o pisiciirezolv5 parkial nevoia de joc. hamsterul. dar greul si munca responsabili si constant5 va ciidea tot pe umerii adulfilor. psittacoza. Copilul poate fi martorul (intr-un mod foarte natural) a1 ritualurilor nuptiale ~ . zbenguiala sunt necesare. corbul. Jar mil~chii bratelor si ai spatelui nu se \lor intiri. crestere.Un considerent major trebuie s5 fie talia animalului ales si necesitjtile sale de miscare: un c2ine foar-te mare este evident nepotrivit pentru un apartament sau o locuint5 de oras cu gr5din5 micli. patincle cu rotile. papagalii mari. am vrea s5 preciz5m c5 jocurile obi~nuite oric2t ar fi de indispensabile ~i de pl5cute. i n incheiere. 1 I .2. colibaciloze. in cresterea. Schiul este un sport care poate fi practicat foarte devreme si care face parte din viafa zilnici din regiunile munroase inz5pezite. cobaiul. in timp ce fntrefinerea unui animal rnic este mai lesnicioas5. Copiii iubesc animalele .I 4. inainte de a schia. La copiii mici este un excelent exercifiu de pregitire pentru schi. inaintea alegerii trebuie verificat dac5 exist5 posibilitatea c a p e durata vacanfei "odorul" poate s5 fie liisat in grija cuiva. bicicleta. soricelul. la jocuri trebuie sii se adauge una sau dou5 activitjti din urmjtoarele sporturi: natatia. De aceea. broasca. salmonelo7a. inrudit cu dansul si care dezvolti echilibrul. mai rar pot transmite boli ca: boala ghearelor de pisic5. turbarea. Gtija de zi cu zi fati de animal contribuie la educarea copilului. Antrenasea copilului in activit5file gospoditresti constituie un mijloc excelent de c5lire ~i de inseqie social5. Patinele cu rotile reprezint5 o formu15 de sport foarte r5sp2ndit5 a tuturor copiilor. Un animal oferg copilului o alternativ5 de investirie afectiv5 ~i se supune unei nevoi instinctive de societate. Poate fi fnceput la 3 ani.Copilul de l a Patinajul este un sport tehnic nu totdeauna accesibil. Pentru copilul de la o r q schiul este un bun mijloc de a profita de altitudine si de un climat s5niitos. schiul. Vacantele pot f problematice daci animalul nu poate insofi familia. st5p2nirea uesturilor. Pentru copilul unic la p5rinti. Pieptsnatul. pestisorii etc. un c2ine de aparta. copilul trebuie s5 fi beneticiat de odihnii ~i de o mas5 consistent5 (dar nu copioas5). eventual cu casci pe cap ~i cu ochelari fmpotriva reflectiei rx~elorsolare.peste ani. diferite insecte etc. a Patinajul dezvoltii detenta. Instruirea se face la inceput sub formi de jocuri. asigurarea unui culcus.al na~terii i puilor. Copiilor rnai mari le place adesea s i simt5 responsabilitatea depling pentru protejatul si prietenul i lor. ggina. experienfa pierderii sau a decesului prietenuluianimal ar putea fi un ajutor in trecerca peste durerea provocatii pri~t pierderea celor dragi . Copilul trebuie s5 tie imbriicat cilduros. nu sunt suficiente. cu ameliorarea echilibrului si motricitiitii. . Dintre bolile transmise dc animale cele rnai frecvente sunt unele urticarii. curajul. ingrijire. Animale ~ip5sliri de cas5 cu r5spAndire 1arg5 sunt: csinele. O alegere potrivitli pentru astfel de conditii o constituie un allimal . cioara. pisicn. Mici problerne de educatie Alegerea unui animal de casii. Mai mult. Jocul de-a v-ati ascunselea. urafia. plimbarea. canarii. parazitoze ale pielii ~i intestinale.

ciipu~e) preveni in pot mare miisurii aparifia unor afecfiuni la copil. disciplina ~i iar viap in colectivul de copii acfioneaziipozitiv in sensul socializiirii lui. Fa@ de animalele care mu~cii. c ) a speria copilul cu pove~ti groazk d ) a promite o pedeapsii pentru mai t k i u (copilul uiti delictul!). Atmosfera skiitoasii. nu sunt uitate niciodati de copil. copiii trebuie instruifi sii nu se "tutuiasc4' cu ele. defecte de vorbire. Principalul sfat dat de psihologi vizeazii formularea ordinelor: ele trebuie sii fie totdeauna clare ~i precise. Recompensa nu trebuie infeleasiiintr-un sens restriins (dacii va face un anumit lucru sau va fi "cuminte". Recompense yi pedepse. zilele noastre. Admiterea la griidinip se va face in funcfie de: a) gradul de maturitate fizicii ~i neuropsihicii. respectat in nevoile lui esenfiale.eventual . b) starea de skiitate. Pedeapsa este indispensabilii pentru unii copii care au comis o fapti interzisii. Nu sunt necesare pedepsele corporale. pedepsele inutile. neindemharea. Mai periculoase sunt contactele copilului cu excrementele animalului. memoria deficitark dificultifi de infelegere. tulburiiri ale auzului sau viizului. e ) a promite o recompensii ~ia nu respecta promisiunea ficutii. va ciipiita o priijiturii). Pot f i descoperite acum unele tulburiiri uvoare trecute cu vederea piing la frecventarea griidinifei: dificultifi de atenfie. organizate spontan. destinsii in farnilie. Sunt interzise: a ) ameninwea cu biitaia. sii se imbrace ~i sii se dezbrace singur.fl contradicfiile ~i lipsa de unitate a adulfilor in probleme de educafie. Conduita corectii este la mijloc: copilul trebuie. sii nu fie retrase. de concentrare. a deveni disciplinat in vederea unei inseqii sociale eficiente. sii mbiince. dar in acelqi timp este necesarii o autoritate vigilentii pentru a-1 inviifa limitele puterii sale. Vksta la care un copil poate frecventa griidinifa se va stabili dupii un consult cu medicul pediatru ~i. reprezinti cel rnai bun stimul pentru comportarea "corespunziitoare" a copilului. sii fie pe infelesul copilului. "desc&carea" nervilor unui adult. fapt pentru care instruirea animalului de casii pentru curiifenie este esentialii. ao aplica vreodatii. precum ~i orice act de nedreptate. sii aibii un program ordonat a1 zilei. t inciit unii educatori au considerat cii nu trebuie nimic poruncit ~i nici interzis copilului (s-a creat chiar un curent d e "educafie antiautoritarii"). cu mici festivitifi vesele. d ) adaptarea cu colegii de griidinifii ~i cu educatoarea. revendiciirile unor psihologi in favoarea copilului au fost adesea g r e ~ iinterpretate.cu psihologul de la dispensarul policlinic. Animalele trebuie vaccinate conform legilor in vigoare. Gradinip. timiditate. b) interdictia sii m b h c e (ca misurii de disciplinarii). Copilul care frecventeazii griidinip se deprinde sii se scoale la ore fixe. Unele din aceste deficienfe pot fi corectate p h i i la intrarea in ?coal% . Pe de altii parte. c ) mediul familial. Pedeapsa dreaptii ~i adaptatii g r e ~ e l i iil elibereazii pe copil de sentimentul de vinoviige. copilul resimte mult mai dureros retragerea afecfiunii ~i indiferenfa piirinfilor. Autoritatea parintilor se miirginea altidati la a da ordine care nu tineau seama de personalitatea copilului. sii se spele pe miiini. intr-adeviir.Mama si mpitul impotriva parazifilor (purici. Prograrnul de instruire ("lecfiile") il pregiite~tein vederea ~colariziirii. pentru cii ar duce la un comportament condifionat.

lcl-mt:i .. c1~stiii. .!h: .tor.c:lc c ~ ? tc. TrcL~uicsuh!iniat cli. r j ~ ! fi PCI : : I c ~ c ~ ~ !i~. 1:iptclc ~ n a trcbuie b::t o dat2 in i ./.I !::c p n~ 1'1 .r!jogcilS.u hi.\acst%. ap5 (dccucl) dc ol-cz 2-3% sau mucilagiu dc .la. (: ~ 1 . :.c:~.:'l ~?o:it. ) . IILI c\lc :.I I I~~.l!-5 pcnti-Ll 24 de OX: )i \e P~S~~.tnticiiugarului si copilul~~i i c ~ n sunt prcicntatc adaptate).!5I hc*~ . Prc~dustle iaplc destinate alimentatiei cugarului de :.rcspunzriros (in inciperi uscatr 1'5coroasej sc pot c\cept~.:.r..I-kU 5ij pis~rcn/:i1n:li 1 ~ i 1 iJc: 24 c1. .iI .~!:. r:ilr.:~nc.ld5 :. (L:C :. in:!intc dc ti~lo>irc.5.1-.::~c j .ilc p~-oduc?:oarc i n amt.i!sau legu:nc (Innrcov cu . ..71cl .t.::. S\..ids>. 5'k idac2 !r7..i~!!iui.od.jlosirc~.va precautii: 3 ) se \lerilicII Sc p ~ preLcrItc:> L I ~ ~ ' r ~de 5 t f 1 pulbere (de esrrnplu t~.. Pircl!rilc.~salul dlii \.:. Si aczstca din ~ ~ r i ~ l f icontinc: un singul.. clocot (ae poatc !olosi Gropui dc ?:~har). i>!.)c <.).iilol:dl nu se ii>lo. h2:-tit wi: ~la:.l. ~ ~ ~ s c r iI: s t111 lirnb:~ion1Ln2: compo7itia F:epa!*a..lnctrcil-ih. c 21~ ~ I C C .ilc."/~.. pulbcrca es?? ~ i L: 5 ~ m5r cu :.!-rnc:llrl i.a scrvit (sa-ifin . de i ~ l ~ ~ r i r .al:lbilitulc.~iC. :~-i. 1:) 1 .3.I-.ii:~i~lisil^.i..d (c~liiilc tie 4 a li iic~~t.. ProJuxcle indu\ri.t>(iit\r~ li nlc~~tiori.clc. birn?.ipi.i . v21-stade ia c31'e se poate aclniinixtra all f(3ii D ~ C ~ C I . .4 lc.iInpl:~ fi:1!?5(pcnt~-11) L I .. ~ r a l u i ~ :: iupil3ri.i~ii.i !~~-e~~.1.< i.! 1.exc. .: c.3ei tabid.I I ~ ~ < : L I ~ I I ! I~\ . i. tirtlcstec 3e li~!(:te . D i p ~ r ~ t : ~ i c I r ~ s t ~ .i:3 C. -'ju.i.. i ~ ~ g .o:~:~nu~:~lui.lI.ii. la fii. iLsi.>tz 're.ir..!r:i l ~ i l dc l.irl!a]-. rc. 223 .(::! ~na:\tic::-0:-i~: pre/c~!t:~ ~~~clitiilnca c.jipcsti~ ~ 2 G. i ~ i cc11itniirz n1.1!if'elat5 !a p:~!parc...nesr~:c)care neccsits :!~fi.: dial Saptr (ic.~l?iic:!.1ir5 L.~::~ 3~c\lc.. c L ' ~ c ~~ s ~ .lio\~rc se impun r2titt.t.po/iti~ ? : s ~ e r i l i l a ! .iikir Int. l ~d c c s t ~ . ~.:rli in .i xc i'ii\t~CI-C: i .:~l: la1 dc:~?r:!~.epccla c%nc...I:! *.t* I .ca zahrlr~llui.. gu-. ! ~ l ( j .1( i\irc.ire p::rro.)pil~~lca1-. in p!imclc: 2 s5ptiirnGni d:: 1-iit5 si pentru prepalatclc ~iiin?::l. l i I t I :nc!it.~l?ilita:cal produsului: b) se con11-oleaz2 tic f5inu:i c!c ccrcalc. niol-" (pcitwi.i [ ~ i i i ~ .e~lti:~t~a 11>di~8i:i . garantat3.B . i ~ ~ i . f. zcamil) sau i:~.CLLzal6r i n concc~~tr:~~it: .u i t ~ ~ ~ ~ l i amcalal nu prvvrid alt!ii)<i u !Jc pc l c c.I I:! vlirs:a it.li.-< .ia:nha!ai~~l e:tc in m r e pcrfcc. I\:-L. S ~ L xub io11i~5 pircuri lu I de . plcrcic. rrl5-caihui::.i \c p!.~:~i't::~ ~ 2 : p~ ~ ~ P C I I L I I ~ I ! .). G.t~anutic~!iui. sj11gur.itc..c):li:~::.: prcikl'at SFI ! ic cn~~hulir.a ~cl:ll~gurt~lliorti011c~i~5 ~l:t.i U L I I .itelr?r adnpt:ttc i p311iai adaptntt.liodal Gc preprare 11 pi~od. Il2ilnii ile orrL.. c ~ ! .-c x rc>s~:>pe.~ l :~I I ~1 !!i1.>> i:~nccJ :.li ?nck.i cbte \':il.fatS cie n~cciic i (care a:.-~:ri i u 3' calJ5..: \'I 17ik ctlrcparsrc inst:unt).l.t>du<ului :pc!hl-:.L!f:~ z..::L%:L . r t i l ~ ! ~ 13iodul clt prepayarc.p~-odusc.~.L f 2 f ~ i ' ~t'r)?tl'~l.c~x-c in parti.11 ALI Lln . ! I I I C anterior. !. L..ic rill ti.II..o(. trei i ~ L r~i:ccsiit^: I /al~ar:i~.l?icnlul car' i .~'~i....ll i)r%. !~liiir~te f.! .~:~-zi~:':.hl!cit~c.t d. c-oinpozit i:. t i i s 1t G .iB L. i a i ~ iicntr:! ~ ~ 1 g sc +orfscc Id itidlc:.ci:ornalldat).~iblin:i[5T i .??.. pun$ :c piastic.ik: .xu ~ m5r. cai.i inc. .. (si cantilatea de p~-i)dus ..lu li:X~il(':) :.-!.p~~:it:_~lu~ c. sau pot avva adaosuri icel-calr..-s dc: !:.i iII!rO. ? u:!c.jit'>t.c I Iai r c ~ t .c sc recoina~?dii . Produse industride pentru alimentatia sugarului G(':ic~i-c:iiiri.i~! r.::ic 53 fie ~.~/LII ill c:irt: c ~ ) p i ~>c s. s i . 1l!i1ll5 vrcnic: C ) Pc:1!Li.Lnelc.lc.: :!. Inaintc Produsc ilin cereale.c pc 4c : . dup5 Fc arnb.ic.xt: w u zilc. I"ICI:LI~.?k)il5. B0ic~il1~1 15 .I. .-i. !iil.r.r..:!.:lrne ctc..!i.I. . LI!.Li <.> ~i-ii.. avantaijul cB . .:~LI gust . c.c. ~i..!?qui proJu!. Ijhrlc:itici ?i dut'at:~ clarit va1al~iiIt.yc.ri :)!ij. jn t ~ n I !. :t.i. pungiic (I. ~dc ~ \. t. F'tociu .c:r. frr~cte IL.'.. c r ~ ~ i i.e \:a :.. !.. ~ Eiic it.ului indust] ia! trcbuic s2 tic..is\pcctl\I .~ril din !.5 sru!lji.:ii 111ici.i~tuic c'!c. t-'! cc\mpoi.:~a~guG pl.\c:. ..!/ .:~t.:.: .itre f:lbric. ~td..I ~ I I ! ~ I ~ :''L3~ib\~". p u n ~ dc: hl!rtic : i i i 1-1 f~iy tclcr. si 'clume 2c i..ialc dcstlnalc.c.i!)?i>. .1 c(!!>il~tii!i ~1.r::. Kc! (1s 1'1~11ctc l e c ~ ~ r n e~ n o r c o v .L..i:i31cp~~C 2! pot bor.LI si c311tit2ti 11.!:':I.ii~gal. d~ili-~:~!:ya u i:ca i-.f51.:!l.:tlqjc crmeiic.:txi-.

se folosesc numai cu@e inoxidabile. iar apa n i scade la un litru ( timpul fierberii se amesteci pentru ca orezul s i nu se prindi de fundul vasului). pentru a se obtine grunji fini. Dupi 12-24 de ore se ia smbntha qi se pune laptele la foc mode. Alimentul preparat se serveqte cbt rnai repede dupi fierbere. Se strecoarii printr-o siti sau prin tifon. apoi se pune la scurs intr-un siculel de tifon. fiert bine 1 d I . apoi se pune intr-un siculet de tifon. modul de preparare este acelqi ca pentru b r b z a de vaci din lapte nefiert. in cantitate mici de a p i qi in vase acoperite cu capac.alimentele se fierb cbt rnai scurt timp posibil. p h i c h d se formeazi cheaguri mari de brbnzi. un litru de api. Retete pentru sugar Reguli generale pentm prega'tirea preparatelor din fructe sau zarzavaturi. Biscuifi pentm sugaa': 530 g E i n i . iar vasele qi ustensilele folosite se vor spas cu detergent qi se vor op&i inci o datA inainte de intrebuinwe. Se alege orezul de impuridti. Brcinza' de vaci. Se prepari at2t din lapte nefiert. fn continuare. Dupi ricire se adaugi 50 g b r b d de vaci qi 1-2 lingurite sirop de zahk.persoana care prepari alimentele se va spas pe rniiini cu a p i qi sipun. a ) B r h de vaci din lapte nefiert. . se riceqte imediat qi se phtreazi la frigider sau congelator. Se foloseqte ca lichid de diluge pentru preparatele din lapte praf sau ca aliment de tranzitie in boala diareici. Se folosesc (opikiti in prealabil) cu suc de fructe sau cu m k ras (4 lingurite de pesmet pentru un m k mare ras) sau alte fructe strivite qi ca adaos la lapte sau iaurt. se taie biscuiti de formi dreptunghiulari qi se coc la foc potrivit in tava tapetatA cu =ni. 250 ml lapte. se vor respecta urmitoarele reguli: . portocale) sau de roqii. Biscuiti cu brdnza' de vaca'. Se lasi s i stea timp de 12 ore. pentru a se separa b r b z a de zer. 50 g zahk (10 lingurife). . sau se trece printr-o sitA d e a d pentru ca s i se scurgi zerul.2. un virf de cutit de bicarbonat. piersici. speciali sau cu iaurt preparat cu o zi inainte (2-3 lingurife la 200 ml lapte) ~i se pune la prins la temperatura camerei sau qi rnai bine pe o plid sau pe un calorifer cald. Pentru phtrarea valorii nutritive a alimentelor (in special a vitaminelor) qi evitarea imbolnivirii copilului (contaminarea cu diferiti germeni patogeni sau cu substante toxice). Aten$ie la calitatea laptelui! b) B r k a de vaci din lapte fiert. Brbnza astfel ob$inutA se trece eventual printr-o s i d deasi. Se lasi s i se riceasci. Apoi se completeazi apa in care a stat orezul pbni la 1 112 litru qi se fierbe la foc domol aproximativ o o r i pbni cbnd bobul de orez "fnfloreqte" qi se zdrobeqte uqor. 2-3 biscuiti (pesmet) se opkesc cu 100-150 ml api. se spa12 cu rnai multe ape qi se lasi s i se inrnoaie aproximativ 112-2 ore in a p i rece. Se lasi s2i se riceasci. Laptele fiert se i n s h h t e a z i cu maia. 3 linguri de orez spaat sau 3 linguri de griq. . Se fierbe 1 litru de lapte de vaci sau lapte praf integral. Budinca' de fa'inoase cu lapte cu sau Far2 b r b z i . Laptele este l h a t s i se prindi la temperatura unei camere incilzite sau qi rnai bine pe o plitA caldi. Pentru prepararea apei de orez sunt necesare: 30 g orez (6 lingurife sau 2 linguri cu v w . c) B r h z a de vaci preparati rapid cu lactat de calciu. Apa (decoctul) de orez.vasele de bucitirie pentru copii vor fi din material special (oteluri speciale) sau smapite. . d) Brbnza de vaci preparati cu cheag. Se rnai p a t e adiuga suc proaspit de fructe (mere. se adaugi z a h h l qi se rnai di in fiert cbteva clocote. Se indulceqte cu zahk 5%.5. apa de fierbere nu se arunci (contine vitamine qi stiruri minerale). in caz contrar. Pentru sugari se recomandi prepararea numai din lapte fiert. amestecbnd mereu. Poate fi preparatA qi din de orez sau din "cereale de orez" instant. 60 g unt. Dupi ricire se trec prin maqina de tocat (ca pesmetul de pbine) ~i se pistreazi intr-o cutie bine inchisi. .fructele qi legumele crude se aleg cu griji qi se spali din abundenti cu a p i sub jet. cbt qi din lapte fiert. Se fierbe 1 litru de lapte qi se lasi s i se riceasci la temperatura corpului. Se frimbntfi un aluat. 250 g zahk pudri. &ere. r k i r e ) se face cu putin timp inainte de fierbere pentru a nu fi phtrate prea mult in api. Este necesari o cantitate de lapte de 4-5 ori rnai mare deciit cantitatea de b r h z i pe care dorim s i o pregitim (pentru 200 g brbnzi este necesar circa 1 litru de lapte). Se adaugi 10 g (2 lingurite) de cheag.prepararea (curitire. apoi se scurge zerul (in siculet de tifon). Dupi ce se riceqte putin se adaugi 8-10 comprimate de lactat de calciu (4 g) pisate in prealabil.

.

curat%. btr-un litru de ap5 rece se pun: 250 g came (gEn& m h a t ) . Apoi se fierbe in ap2 pufin2. Se strecoar2 printr-o sitii. Pentru a-qi p5stra s h r i l e minerale qi vitaminele. sau se adaug5 la pireul de fructe sau la masa de fiinoase cu lapte. dac2 sugarul refuz5 s5 primeasc5 preparate nebdulcite. cu alte sucuri de fructe (portocale. 500 g morcovi pentru sugarii mai rnari. Se pregbqte bainte de mas5. Se pun la fiert intr-un litru de ap5 rece. compozifia se amestec5cu oul b5tut qi cu fructele rase (mere) sau bine zdrobite (zmeuril). Pireul de cartoj?. l5mdi. apoi cu api cald5. Dup5 ce s-au fiert se strecoar5 apa. p h i se inmoaie foarte bine. iar la copilul peste un an se s & h 2 cu furculip qi se mixeaz2. Pireul de spanac este folosit dup5 vksta de 8 luni. Dup5 fierbere. l care copiii ? Sucul de citrice proaspete se obtine prin presare. se pune putin2 sare. lapte proasp%. Sufleu de cereale (porumb etc. Se fierbe 1-1 112 ore la foc domol. Sucul de morcovi. Spanacul proasp5t nu se depoziteaz5 timp prea kdelungat. Sucul de tomate. se cur5@. Se pune pe sob5 qi se bate cu telul p h 5 aratii ca friqca. Apoi se r h i e qi se storc printr-un tifon curat. Sucul de zmeura'. Spanacul preparat cu rhtaq este rnai gustos. inl5turhdu-se coditele. adhghdu-se o lingurip de unt sau de margarin5 qi pufin5 Bin5 de pesmet. Se aleg morcovii mai tineri. 30 g zahk. 2 morcovi. Se aleg frunze fragede. Se t o a d m h n t qi se pune din nou in pufing ap5 in care a fiert. Utilizarea este multipl5. alte fructe de sezon). se scurg bine de ap5. se paseaz5. qi. Se spal5 in rnai multe ape reci. care se trec prin maqina de tocat came sau prin presa de fructe. sau 1-2 linguri b r h 5 de vac2. Sufleul poate fi preparat qi &I fructe urmdnd ca acesta s5 se adauge ca garnitur5. 1 ou.). Este un suc pe primesc cu multii pl5cere. Tomatele (roqiile) se spal5 bine sub jet de ap5 rece. care sunt d2un5tori. fi primele 8 luni de via@nu este recomandabil s5 se dea sugarului spanac.lingur2 de lapte wndensat. Supa de came. pentru sugarii prematuri qi sugarii sub vksta de 2 luni. Sucul se trece printr-o sitii. Din cauza gustului a m h i . Se fierbe laptele cu z a h h l qi se adaug5 cerealele dizolvate in pufin lapte rece. 40 g cereale instant. Se fierb p h 5 se b g r o q & Dup5 ce se rkeqte. timp de 5-10 minute. de sear5. dac5 este c a u l . in timpul fierberii st adaug5 ap5 p h 5 la 1 litru.) cufructe. In loc de unt qi pesmet se poate adhga la copilul rnai mare q puM rhtaq din unt qi i f i n 2 (o lingurip de f i n 5 se pr5jeqte ktr-o tigaie p h 5 se rumeneqte f i n a . suc de fructe (de l h % e sau de portocal5. Se poate folosi presa de stors fructe. 300 g morcovi tineri sau carote. nu este acceptat de toti sugarii. Dac5 se adaug2 pu@~ lapte sau pireu de cartofi. 2-3 linguri lapte qi se amestec5. Boabele de zmeur2 se aqaz5 in strat subfire btr-o strecur5toare care se scufundti de rnai multe ori btr-un vas cu ap&Apoi se zdrobesc bine cu furculip. zmeur& c2pquni etc. iar cartofii se cur5@de coaj2. potoleqte setea. 112 telin5. Sarea se adaug5 mai ales in caz de diaree cu vks5turi. Important. Diluat cu ap5 simpl5. I . mai tinere. l h % ) reprezintii alimente de mare valoare nutritiv2. Apoi roqiile se zvhtii qi se taie in buc5fi rnai mici. morcovii st paseazi5 de dou5 ori printr-o sitii &as5 sau se mixeaz5 se completeaz5 cu ap5 p h 5 la 1 litru se pun din nou pt I I I . Din aceleaqi motive spanacul r h a s de la o mas5 nu se reinc2ilzeqte pentru a fi dat copilului. fructe. stinghdu-se cu apa in care a fiert spanacul. 1 p5trunje1. Se aleg 200 g cartofi de bun5 calitate. se opkesc cu ap5 fierbinte inainte de a fi pus la fiert. ir momentul k care se serveqte copilului. Supa de morcovi. 1 litru ap5. p h 5 c h d morcovii se sfiMim5 cu uqurin@. se pun intr-o strecur5toare care se scufund5timp de un minut in ap5 clocotitii. Zeama rezultatii se trece printr-o sitii deas5 sau printr-o bucatii de tifon. Se spa15 qi se cur5t5 bine morcovii. Sucul de morcovi se poate da. 250 ml lapte. acizi organici (1-2% acid citric) qi vitamine (50 mg vitamina C b 100 g).se spal5 qi se taie in rondele s u w . Se fierb 1 112-2 ore la foc mode. Sucul obfinut din fructele i proaspete cu ajutorul unei prese do fructe poate f administrat ca atare din a 10-a . dispare gustul a m h i . se poate lua grhimea. deoarece anumite substank continute in spanac (nitrafii) se pot transforma in intestinul copilului b nitriti. verzi. Unii sugari refuz2 supele cu miros de p5trunjel sau de ?elin5. Se poate bcerca qi bdulcirea cu zahk. amestecat sau alternativ. se apal5 qi se fierb. Pireul de cartofi se poate imbog5ti cu o lingurip de unt sau margarin5 sau circa 20 g caimac ori smhtiin5 de bun2 calitate. Fructele citrice (portocale. se pune intr-o tav5 uns5 qi se coace la cuptor circa 4 C de minute. 50 g zahk sau 50 g glucoz5 qi un v W de cutit de sare.a 12-a s 5 p k h 5 de via@. prin confinutul lor in zahk (10-13%).

ciorba de r o ~ i ide b o r ~ . . Pentru perioada de copil mic ~ipre~colar se va veghea ca felurile de mincare alese s i fie uqor de digerat (firi ceapi prijiti. sufleuri. Cu refetele pe care le diiin mai jos am urmirit s i oferim citeva jaloane. ceapi. maghiran etc. Pentru a indulci 5% 1 litru de lapte de v a c i se a d a u g i 60 ml din a c e a s t i solufie. se d i din ce in ce rnai concentrat5. Mdnca'rurile cu carne se servesc de 4-7 ori pe sipt5mini: peri~oare diferite sosuri. McincLirurile cu legume ~i carne nu trebuie s i lipseasci nici o zi din alimentafia copilului. in api rece (sub jet). fie numai cartofi (copiii slabi. sau dispu~i diaree. fripturi.). in alimentatia copilului mic se vor folosi predominant vegetale (pitrunjel. 500 ml api. cu tendinfi la constipafie). privind modul de preparare a alimentafiei copilului si sugestii pe baza cirora mama poate crea. La inceput se paseazi numai morcovii cu sau fari cartofi. punindu-se vasul cu supa de morcovi intr-un vas rnai mare. se adaugii 3 lingurife de zeami de limiie. n u c ~ n a r i . pitrunjel. cimbru. Se prepari din legume variate. in 50 rnl api se dizolvi 1. Pentru orientare: Supele recomandate in alimentafia copilului mic sunt: supa limpede sau de carne cu giluste sau tiiefei. La copilul mare ~i adolescent pot fi folosite ~i condimentele traditionale (boia. Sosurile nu vor fi prea grase.Amestecul rezultat se fierbe p i n i la volumul final de 100 ml. foi de salati verde. Zarzavatul se curifi ~i se spali bine de rnai multe ori. imbogifit cu unt sau ulei. .3. dupi 6 luni se poate folosi cu tot zarzavatul pasat. Supa de zarzavat. Dupi fierbere. cartofi sub toate formele). Este alimentul de alegere in caz de diaree! inainte de a se turna in biberon sau cinifi. budinci cu legume. se indepirteazi spunla ~i impurititile.2 pe bazi de unt sau margarini. Retete pentru copilul mai mare Modul de pregitire a diferitelor minciruri se apropie. pe misuri ce copilul inainteazi in virsti. la Siropul de zaha'r. Pentru 2 pooii de 250 ml supi de legume sunt necesare: 200-250 g zarzavat curifat. Se prepari de preferint. gulie. cu api rece. Se pistreazi la frigider. maioneza se poate servi la cele rnai variate salate. se rgcevte. fie numai morcovi la copiii cu plus ponderal. mirar. Pentru a preintiimpina zaharisirea. Se foloseste la indulcirea tuturor preparatelor pentru sugari. Se strecoari. piper. cu chiftele. tomate. f i i n i si lapte (sos alb) sau smintini. Pe l i n g i priijiturile de casi care se pot pistra rnai multe zile. dupi plac. Se pistreazi la rece ~i se folose~te numai 24 de ore.5 g acid citric qi se adaugi 80 g zah%r. fie ca garnituri la carne (salate de tot felul. Se rnai fierbe 15 minute. telini. Condimentele se adaugi la mincare pentru a-i conferi un plus de savoare qi a-i varia aspectul. Rezulti un sirop car%confine5 g zahiir la o lingurig. Se servesc fie separat (ghiveci de legume. 10 g g r i ~ (doui lingurife). Cind legumele sunt fierte. vara se adaugi ardei gras. dupi sezon: morcovi. Se taie in bucifi mari qi se pune in apa care a inceput s i clocoteasci. In caz de zaharisire. se zdrobesc usor cu furculifa.Retete culinare foc ~i rnai dau in clocot de 2-3 ori. creme de legume. La 200 ml api se adaugi 100 g zah%rsi tot amestecul se fierbe p i n i ce volumul final este de 200 ml. Zaha'rul invertit. dovlecel. supa de morcovi se amesteci pentiu omogenizare. Dintre sosurile reci. in cantitatea cea rnai mare. leustean. Dulciurile constituie o componenti importanti si foarte agreati de copii. existi numeroase posibilitifi de a oferi copilului dulciuri: budinci pe bazii de fiinoase sau fructe. salate de fructe. in general in propooie de 5% (0 linguriti la 100 ml de preparat). se completeazi apa evaporati. cartof. se adaugi grip1 turnat in ploaie. ~nifele. rintasuri groase) ~i s3 nu contini condimente. h continuare se va da fie amestecat. creme. 1-2 pistii de fasole verde. 5. budinci cu carne. ciulama. se va fierbe in baie de api. clitite. Se fierbe acoperit. ajungind p h i la consistenfa de pireu. 0 lingurifi confine 4 g zahir. tarhon). in timp ce fierbe. sot6 de legume) sau cu o u i (spanac etc.). un mare num5r de variante. corespunzhd cu 50 g zah%r. de cel a1 adultilor.

frunze de !elink o lingur2 de orez. 112 gabenuy. Se cur2g morcovul yi ceapa. in ap2 rece. o rldicini de pitrunjel. Camea yi oasele. un morcov. doui royii sau o lingurip de bulion. Se fierbe in continuare in vasul acoperit. Supa' de fasole verde (pentru patru POI@): 114 kg fasole verde. Sups'-crema' de conopida'. pitrunjel verde. 100 ml lapte. 600 ml ap2. C h d se serveyte se pune unt proaspit gi p2trunjel verde. Zarzavaturile se spal2 bine. o ceap2. in supa fi& se pune conopida bine spaad yi desmcud hbudple mici yi sare. o lingurit2 a n $ sare. unt proasp2t. cur2pte de pielife yi s h b u r i . o royie). sare. un morcov. Dup2 2 ore se scoate camea yi se strecoar2 supa (camea poate fi folosit2 la prepararea de chiftele sau Supa de legume pasatri. p2trunjel verde tocat. un litru de ap2. ti%iadin buc2Wle de 2 cm. sare. 2 linguri iaurt. cu unt y i cu api. 112 1 ap$ 150 g maz2re verde. apoi se inglobeaz2 in sup& Sare dup2 gust. Se trec prin sid. o ceapi m i d . Se adaug2 apa clocotid yi se fierbe. Supa se poate acri cu zeam2 de l b i i i e sau cu oiet diluat de fructe. Separat. t%ap in cuburi mici sau in felii sub@ri se fierb in ap2 cu sare. La copiii mari se poate servi cu crutoane. se cud@ de coaj$ se taie. Poate fi servid cu crutoane. bine spaate. unt. 10 g &n$500 ml sup2 de zarzavat. cu lapte. 50 ml lapte. unt. iar zarzavatul se paseazi prin sid. apoi se ia de pe foc yi se adaug2 g2lbhuyul yi p2trunjel tocat. . conopidii. se taie in felii subfiri ~i se pun in sup& odad cu sarea. Se lasl s2 mai dea cdteva clocote. Sup6 de cart08 pasatri: 112 1 ap$ 100 ml lapte. dou2 linguriie de mini. se paseaz2 prin sid. Royiile. F%na se rumeneyte putin in unt yi se stinge cu lapte. C h d acesta s-a fiert se adaug2 la supi pufin2 sare. Se adaug2 laptele (sau s m h t h a ) b2tut cu gilbenuyul. 600 ml ap$ 150 g came de vid. 100 ml lapte. se face un sos alb din unt ~iZ n i ~ise stinge cu lapte. Apa se pune la fiert intr-o oali s m a p i d . o ceap$ 30 g unt sau ulei. La copiii mai mari se poate servi cu crutoane. o lingurip de zahik. un gabenug.Pasta obfinud se toam2 cu lingurip in supa care clocoteyte. 100 g fXni4. pitrunjel verde. o lingurip unt. se toaci m h n t . acute intr-un ou intreg cu o lingur2 de rain%. SupZ-crema' de felinc?: 200 g cartofi. Apoi se paseaz2 totul prin sit2. 600ml ap$ 300 g royii. sare. sau 250 g came de pasike. se adaug2 fasolea. un morcov. p2trunjel verde. C h d sunt fierte. o r2d?icin2 de p2trunje1. 500 ml sup2 de legume sau bulion de came. doui lingurife de s m h t h i . pitrunjel tocat yi untul. se rnai clocoteyte. Se pune din nou la fiert cu orezul. p2trunjel verde. C h d sunt fierfi se paseazl prin sid yi se amestec2 in zeama in care au fiert. o ielin$20 g unt. pitrunjel. Se adaug2 puling sare yi p2trunjel verde tocat. se pune ceapa (intreagi) apoi ~i celelalte zarzavaturi. sare. Se prepari separat un sos din f i i yi zeami de sup&care se toam2 in oala cu zarzavaturi. se adaug2 sare yi gabenuyul bitut cu lapte. ti%iepi. se fierbe acoperit la foc domol. Sups'-crema' de muza're. Separat se leag2 m a cu laptele rece. tocat. Sups'-crema' de dovlecei. 20 g conopidi sau mazke verde. fie cu bulion de came. se pun lafiert. Se strecoari supa. un ardei gas. Sosul se amestec2 cu supa yi se mai fierb 10 minute. 200 g cartofi.Mama Supe copilul M-ea c u G p d yi bine s p a a d se fierbe in apL F%na se rumeneyte pufin in untul incins yi se stinge cu zeam2 de sup& Se adaug2 la sup2 yi se fierb impreun2. 150 g conopid2. sare. C h d clocoteyte. 20 g =n2. 1 gabenu?. iar la urn2 se adaug2 smdntha yi pitrunjel verde tocat. hainte de a fi servid se adaugi iaurt yi mikar tocat. Zarzavatul spaat yi cur2pt se pune in apa clocotid yi se fierbe p h i se inmoaie. doi cartofi yi dup2 sezon. cur2pd. se mai adaug2 mazke verde. Cartofii cur2pfi yi bine spaafi. o lingurip unt. apoi se pun s2 fiarbi in api. Se paseazi prin sit2 yi se subfiaz2fie cu sup2 de legume. sau cu "zdrente". Se adaugl un sos alb. 50 ml lapte. Supa' de ro8ii. sare. Apoi se adaug2 royiile yi ardeiul yi se fierbe impreun2 p h 2 se *mmoaieyi royiile. 150 g zarzavat de sup2 (dup2 sezon.20 g unt. Se fierb dovleceii 15-30minute in sup2 de zarzavat. Se in2buy2 telina qi cartofii ti%iati m h n t . C h d zarzavatul este aproape fiert. preparat din f i n 2 yi lapte yi se clocotesc impreunk amestechnd tot timpul. 200 g dovlecei. 25 g a n $ 100 ml lapte. 600 ml api. supa poate fi serviti cu tiiefei (fierfi separat). fierbdndu-se bine. in loc de orez. Supa' din came de vita' sau pasa're. Se mai fierbe 15 minute. &ar verde. Se poate subfia yi cu 200 ml lapte sau chiar cu apL Se poate ska. pltrunjel tocat (smhthl).

carne fiarti sau cu perigoare. Se fac bile de miirimea unor nuci. Sos tomat. La urmii. Untul se topeste la foc tare. curiifat gi tiiat mirunt (inthi ceapa. o lingurifi unt. apoi morcovul si pitrunjelul). 4 linguri de untdelemn. 10 g Ginii. piitrunjel. tiiiati bucifi mici. Sos de tarhon. se toacii miirunt gi se amesteci cu untdelemn. Sos verde. fasole verde). Sucul. Se servegte ca adaos la carne fiart5 sau fripti. peste care se adaugi tarhonul tocat foarte fin. Se trece totul prin siti ~i se adaugi sare. amestecat cu f i i n i gi cu sare. 200 ml lapte. Spanacul se fierbe cinci minute. care este frumos colorat. Sos de fructe. amestechnd bine. se trece prin masina de tocat si apoi se stoarce bine printr-un tifon. sare. Sos alb "be'chamel". se adaugi oul. sare. sare. puthnd fi servit la orice fel de salati crudi. o linguri de apii. creier.Retete culinare ca umpluturi la omleti sau. Ciorba' de perisoare. 10 g hrean. ofet. Se fierbe la foc moale 5 minute. Pentru sos de mere: 300 g mere. peste care se adaugi zeama rece de spanac. Se freacii gilbenu~urilede ou. sare. phn5 se ingroasi ca o cremii. un ou. 5 g unt. piper gi se bat bine. 150-200 g os "cu sit$'. 10 g fiini. la orez etc. Se servegte cu oug fierte tari. Se formeazi gilugte rotunde care se fierb in supii. apoi se sfirhmi cu lingura. in supa limpede pot fi pugi tiiefei (fieqi separat) sau giiluste din pesmet (112 chifli. Sos de hrean (pentru copilul mare). un gilbenug. o lingurifi de mustar. Se stinge cu lapte rece. 2 lingurife de orez. 112 lingurifii de miere sau de zahk. un vhrf de cutit de unt. Se amesteci neintrerupt. Laptele. splilate. 4-5 linguri de untdelemn. sare. 200 ml lapte. miirar. Se adaugi gilbenugul. Se ia de pe foc ~i se adaugi 1 linguri cu unt proaspiit. Se mai poate prepara sosul de tarhon si cu gilbenug de ou i n felul urmitor: d o u i gilbenuguri riscoapte. sare. 20 g unt. zahk. poate fi adiiugati la supi. Sosuri Sos alb. Chifla tiiiati in cuburi mici se inmoaie in lapte phnii absoarbe tot laptele. 4 linguri smhnthni. felini). Se face un sos alb (vezi mai sus) la care se adaugi suc de morcov crud preparat din morcovii rasi si storsi prin tifon. cu mhna inmuiatii in a p i gi se introduc pe rhnd in zeama care fierbe. . Acest sos se servevte la salate de legume fierte. Se fierbe totul phnii chnd orezul gi perigoarele sunt fierte. liimhie sau b o r ~ . o ceapi. o linguri de unt. continuhnd s i se amestece cu lingura pentru a nu se produce cocoloage. 10-20 g pesmet. amestecsnd tot timpul pentru a nu se rumeni. La sfiirgit se adaugi m k a r gi pitrunjel fin tocat. la legume fierte sau paste fiinoase. hrean gi unt ~i se amesteci bine. chteva linguri de lapte. 12 frunzulite de tarhon. Osul se fierbe in a p i cu sare phni scade apa la jumitate. 0 lingurii de fiini. impreunii cu zarzavatul fiert ~i tiiat. 5-6 linguri de ulei. piper. Se serveste cu legume fierte. se pune la fiert. ales gi spilat. care a fost fiert in prealabil in putinii a p i cu ofet. piper. 600 ml api. Rogiile proaspete se fierb impreunii cu zarzavatul de sup5 (morcov. phni cBnd se coloreazii sosul. D u p i dorinti se poate adiuga suc de limhie. conopidii. Se adaugii sare. Se servegte cu peste alb fiert sau legume fierte (dovlecei. 114 kg spanac curifat. 10 g zahir. pitrunjel verde. Apoi se adaugi gi orezul. Carnea se toaci de douii ori prin maqini. mugtar. unt si se ingroasii cu pesmet. sare. d o u i linguri de zeamii de limiiie sau otet de fructe. Sos de ma'ral: 250 ml lapte. Pentru copilul trecut de un an se adaugi verdeafii tocati. Se face o maionezii o b i ~ n u i t i . apoi se completeazi cantitatea de a p i scikuti. sare. liimhie. se adaugi fiina. sare. acesta se indulcegte cu zahir sau miere. douii linguri de zeami de limhie. in caz c i se folosegte ofet. 5 g unt. Acest sos se toarni peste salad. un morcov. untul qi la sfiirsit mkarul. 0 linguri de Gin5 rumenitii pe uscat. 15 g fiini. carne fiartii. sare. 50 g fiini. acesta capiti culoare roz gi este vitaminizat. Sos roz. Se acreste cu borg proaspit sau cu limhie. f k i a mai fierbe. 112 ou. Compozifia se freaci in continuare cu o linguri de lemn. se toarni in sosul alb. sare). sare. piper ~i o lingurifi de api. se adaugii pufin miez de pBine albi ~i sare. se amesteci cu putin lapte rece si se fierbe amestechnd tot timpul. Se amesteci smhnthna cu fiiini ~i se toarniin laptele fiert. 200 g carne fkii os. Frunzele de tarhon. Se servegte cu rasol de carne sau de pegte. piitrunjel. Chnd fierbe din nou in clocot se adaugi zarzavatul spilat. Se adaugii sare. mirar. in cuptor sau la foc moale. tarhon. 200 ml lapte. 10 g unt. se adaugi zeamii de limhie sau ofet slab de fructe. sare. adiughnd chte pufin untdelemn.

salatli verde. sot6 de morcovi sau de dovlecei. un ou. Dup3 gust. in unt incins. Carnea se taie felii. 200 carne de vitel sau carne slab3 de porc. iar zeama obtinut3 se strecoari. & acelqi ulei se rumeneqte pufin ceapa t%atli m h n t . Se p a t e semi cu mhiiligu@. care se fierbe 20 de minute. Se serveqte cu crochete de cartofi. Treptat. Pasa're Z sos alb. impreuni cu un cartof crud $i cu chifla inmuiat3 in lapte qi stoars3. se adaug3 putin3 ap3 qi se in3buqe. 60 g zanavat. Feliile se introduc in acest aluat. Se amestec3 cu s u e . Merele crude p3strate se rad pe r&3toarea de sticll. se adaugl zarzavatul qi roqiile cur3tate de pielite qi t&ate felii. Carnea cur3ptli de pielip se trece de dou3 ori prin mqina de tocat. Apoi se incorporeaz3 restul de unt in sosul fierbinte qi se adaug3 zeam3 de 13miiie dup3 gust. RulaaZ cu came tocata'. un g2lbenu$. pin3 se obtine un sos de consistenp doria.50 g unt. Se servesc cu cartofi priljiti. fi 3540 de minute carnea este moale. dou3 linguri de lapte. zeam3 de la jum3tate de lbiiie. s u e . caise. iar pulpa se stoarce prin tifon. Se amestec3 brinza cu g3lbenuqul. Se taie felii qi se serve9te cu cartofi pireu. legume fierte. 100 g b r k 3 de vaci. se pune sare qi se prijesc repede pe ambele p w . o ceap3 mic$ 20 g sue. sue. C h d carnea este fiartil. se coace p h 3 se rumeneqte la cuptor. 2 felii de carne. 50 ml untdelemn. aceasti3maionezi este indicaa la copiii mici. 100 ml lapte. Se adaug3in sos pufin3 ap3 qi se rnai iniibuqe pufin. o l i n w de &$ un ou. 50 g unt. Un pui de g&& 80 g unt. sare qi lapte se prepar3 un aluat (mai gros decit aluatul de cltitite). un ou. un v&f de cutit de i%n& ap& pltrunjel verde tocat m h n t . Din unt qi &$ stinse cu lapte qi sup$ se preparl un sos alb. Din filing. un giQbenuq. . Pui umplut. 100 g unt sau ulei. Cind carnea este aproape moale. o jum3tate de chifl3. z a h h l qi untul. Se serveqte cu salati verde. dou3 gulioare. amestecind continuu. verdeap tocatli m h n t . Pasilrea se spal& se freac3 pe din3untru qi pe dinafar3 cu pufinl sue. se adaug3 p3trunjel verde tocat. 1 l h i i e . glluqte de chifle sau cartofi fie@. o lingurip &$I00 g smhtih3 sau lapte. se ^ m o d ein laptele in care s-a bltut oul. sare qi apa qi se amestec3 neintrerupt pin3 se ingroqi crema. salatli verde etc. sue. salatli de cartofi. sue. 2 gdbenuquri. o ceap3 mic3. Carne de pui. Se r u l e d pe un fund tji se presar3 cu pesmet alb. ou. Carnea spaat2 se taie b w i t i $i se fierbe cu zarzavatul in apl silratli. diluatli separat in putin3 apl rece. sue. apoi se pune carnea inapoi. qi restul de lapte &3 s3 se mai fiarb& Se pune carnea in sos. Se unge pe deasupra cu ulei (sau unt) fierbinte. fiind uqor digerabil3. Se adaug3 untul topit. Sos cu ga'lbenuq. 250 ml ap3. 200 g carne de viti. Se scot pe o farfurie inc%zitli. 40. Se acreqte dup3 gust cu zeam3 de lhiiie. se adaug3 gdbenuqul. Se serveqte cu peqte rasol. Carne de p a e (300 g). Se introduce umplutura qi se coase. Pui cu smcintdna'. pieptul sau pulpele de pui. un cartof crud. Se pune la in&u$it. se pune sare qi se presarl cu a n 3 . Se fierb in citeva clocote. Se serveqte la peqte pr3jit sau la conopia fiart5. Se adaug3 gillbenuqurile. care se barn3 peste came $i se lasH s i mai dea citeva clocote. Se introduce intr-un vas cu pufin ulei qi zeam3 de zarzavat. 100 rnl lapte. p3trunjel tocat qi se amestec3bine. in ulei bine incins. Se topeqte jum3tatea din cantitatea de unt pe baie de aps. MQndiruricu came Friptura' cu zarzavat. pentru a nu se usca. Zeama obtinut3 se adaug3 in sos in rnomentul servirii pentru a-i p3stra vitaminele. 50 g n unt. se bat. Se ia de pe foc. Cind qi zarzavatul este fiert se Tngroaq3 sosul c3 filing qi lapte sau s m h t h 3 . sue. pstrunjel. Pentru umplutur3: 80 g franzel3. 2-3 linguri de s m i n W . sue. Se rurneneqte in unt $i se stropeqte cu unt fierbinte.150 g roqii. Se picurli cite putin3 ap$ ca s3 nu se prind4 qi se pune sare dup3 gust. La aceast3 zeam3 se adaug3 Bins.5 Zinguri lapte. Buc3we de came se c r e s t e d pe margini. se scot oasele qi carnea se pune din nou in crati* Din smfintiin3 amestecatli cu pupn3 &$ se face un sos. 50 g unt.Jum3tate din cantitatea de mere se p h t r e d crude. se bate putin. verdeap qi 112 ou crud. 50 g unt. Franzela se taie in cuburi mici. La fel se prepar3 sosurile de viqine. restul se pun la fiert cu coaj3 qi miez. $nip2 in aluat. sare. o jum3tate tefin3 mic3. Maioneza' cu brdnza' de vaci. apoi se priijesc in untul sau uleiul bine incins. se adaug3 uleiul. Aceste sosuri se pot servi la orice friptur3 sau la rasol.

Compozifia se pune intr-o formi unsi cu unt sau margarin5 qi preskati cu pesmet. sare (piper). cu gilbenuqul. sare. Separat. se coc la cuptor. se trece prin maqina de tocat carne. Se pot prepara qi din mai multe zarzavaturi. Morcovii se pun la fiert in api cu sare. se scurge. 2 morcovi. se a ~ a zpe o farfurie i qi se presari cu pesmet rumenit in unt. Deasupra se aqeaz5 pistiile de fasole. apoi se taie un cipicel qi se scobeqte miezul cu o lingurip. sare. 30 g unt. se zdrobeqte. putin zahk. se spali qi se taie in bucifi in lung. Se toarni compozitia intr-o form5 unsi cu unt qi preskat5 cu pesmet yi se coace timp de 30 de minute sau se fierbe .se ung cu unt topit qi se dau la cuptor. sare. qunca t5iati bucifele rnici. Dovlecei cu smcintdnii (pentru 4 poqii): 4 dovlecei potrivit de mari. Se curiti dovleceii. 20 g unt sau ulei. Un morcov. Maziire verde iniibugitii. Eina. 112 linguri de fiini. Se serveqte cu omlea sau cu orez.MBnciruri de legume Legume combinate. caqcaval ras. Se servesc calde. smiintiini. 20 g unt. se taie cuburi mici qi se fierb in a p i cu sare 10 minute. verdeati. Mdlzcare de fasole verde (pentru patru poqii). 100 ml lapte. se stropeqte cu smiinthi. un fir de praz. La fel se prepari dovleceii la cuptor cu sos alb. o gulie. 30 g unt. Se pun la cuptor cu untul. Cartofii bine spilafi. o linguri de pesmet rumenit. Se acoperi cratifa qi se lasi s i fiarbi la foc rnic. iniibugite. caqcavalul. 2 roqii. 4 cartofi. cu putin sos de roqii sau cu ciiteva pic5turi de zearni de limiiie. C h d este moale se strecoari. Se adaugi verdeata tocati m b n t . 10 g Gin5. o lingurifi de pesmet alb. 229). 2 lingurite de unt. o ceapi. s m h a n a . Budincii de conopida'. se presari cu ca~caval. se adaugi untul frecat spumi. Se servesc cu salati verde. o linguri de pesmet. Fasolea. unt. la baie de api. Se cur5ti cartofii de coaj5 qi. 20 g caqcaval. iar ceapa se pune pe fundul cratitei. Apoi se adaugi albuqul bitut spumi. Se ristoarni in strecuritoare. pesmetul. in care se prepari mancarea. untul qi verdeata tocat5. din unt. f i i n i sau pesmet fin. iar cartofii se fierb separat in coaji. 250 g cartofi fie$. Se coace in form5 unsi cu unt 20-30 minute. gilbenuqul. sare. sare. 1-2 dovlecei. o linguri de smantiini. sare. Cu aceasti compozitie se umplu cartofii. Smantiina se ingroaqi cu putini Gini qi se toarni peste dovlecei ciind ace~tia s-au inmuiat. f i i n i qi gilbenuqul qi se frimiinti. sare. mkar. Se mai las5 la cuptor inci 20 de minute. sare. Se lasi s i se riceasci putin. Ciind s-au scurs bine se amesteci dovleceii cu gilbenuqul. o linguriti de fgini. Se fierbe conopida in a p i cu sare. o linguri de unt. cimbru. . verdeafi tocati. 2 linguri de smPntiini. Zarzavatul spilat qi curifat se taie in bucifele egale ~i se inibuqe pe r h d .50 g ca~caval un ou. Se spali bine morcovii qi cartofii. Se toaci ceapa mkunt qi se fierbe in putin5 api. sare. Mazkea se fierbe 10 minute in a p i pufini. 50 g qunci. un ou. 80 ml lapte. 2 dovlecei. Se adaugi mazkea qi se fierbe putin. curitati de coaj5. Se ristoarni. verdeaf5 tocati. 250 g fasole verde. sare. 2 lingurite de unt. Se spali dovleceii. in loc de smhtiini. sare qi la urmi albuqul b5tut spumi. se curifi. spilati bine in prealabil se fierbe in api cu sare. 50 g unt. p h i ciind se inmoaie fasolea. Dovlecei la tava'. 2 linguri caqcaval ras. Se arunci apa in care a fiert. 100 g smhtiini. o conopidi mic$ o m&$i de boabe de mazke verde. 50 g unt. 0 conopidi mici. de 3-4 cm lungime. 200 g mazke verde. Fasole verde. Budincii de cart03 cu guncii. Miezul de cartofi se amesteci cu un sos alb bCchamel (pag. Se serveqte cu pufini smhtiini sau sos de roqii. 100 g qunck 100 g caqcaval. 0 jumitate felini. 10 g fini. Se fac cu lingura chiftelute. Budincii de dovlecei. pitrunjel. apoi se scurge apa printr-o strecuritoare. se dau prin E i n i qi se prijesc in unt incins. amestecat cu qunca tiiati cuburi mici. 50 g unt. 500 g fasole verde crudi. Cartofi umplufi. dup5 ce totul s-a ricit. verdeafi. 500 g roqii. curipte qi spflate. zahir qi zeama in care a fiert mazkea se fierbe un sos subfire. ca qi roqiile tiiate in felii. un cite1 de usturoi. Cartofii fieqi qi preskaii se amesteci cu untul frecat spumi. 6 cartofi mari. un ou. 100 rnl untdelemn. ras. Se amesteci cu pufini sare. Se presari cu sare. pesmetul qi albu~ul spumi. Chifelu!e de legume. o linguri rasi de Eini. apoi se ristoarni qi se serveqte cu caqcaval ras $i $unci tocati preskate deasupra. albuqul spumi. fiini. Se coace la foc potrivit 20-30 minute. se reaqeazi in cratiti. Se poate servi cu friganele. Se leagi cu un sos alb ~i se pune sare dupi gust. ca~caval ras. apoi in lat. un ou. se toarni untdelemn qi o ceaqi de api. pitrunjel. Se clocotesc pufin in api cu sare. sare. se serveqte caldi.

yi cur+Ji se rad pe rkitoare.yi cdteva bucgtele de unt.yoarg. un r h d de nuci . 1 lingurg de orez. in care s-au inmuiat chiflele . Cartofii se fierb in apg cu sare. Se a$& intr-o form2 unsg cu unt $i pres&at2 cu pesmet. sare.yi tapetat2 cu pesmet se q e & un strat de p%ne. Se umple fiecare jumgtate de ou . 150 ml lapte.yul. Crochete de carfofi. 10 g unt. 114 or%.yi se psjesc in ulei bine incins.yi sarea.yunci slabi. scoqi. 2 linguri zah&.yi cu ceavca de apg caldg in care se poate pune putin zah&. Se fierbe orezul cu apg. inibuvite cu zah&).yoarg. 25 g s m h t h g .yi se limpezesc.yi iar un strat de chifle muiate.yi ulei. Dovleceii umplup se a. in care se sparge oui. o lingurg rasg de unt proaspilt. Se pe frunze de salat2 verde. 4 dovlecei. praf de copt. 1 linguri@de unt.yi untdelemn. Dovleceii pot fi umpluti . se amestecg cu laptele fierbinte p h i se face un pireu fin. 112 ou.yi s-a rumenit budinca.Se freacg br2m.yazg in tavg. 15 g orez. o Lingur3 b&zA de vaci.yor. dupg gust. sare. zeami de lgmtiie .yi se mai lasg in cuptor.yi se scurg bine. se fierbe. 10 g unt.yi se preseazi. bgtut2 cu 50 ml lapte). pe ambele p w . se adaugg sosul de ro. se adaugi pasta de rovii. Se t o a d ceapa . 2-3 linguri de verdea@ tocat2. 2 mere potrivite. 2 chifle sau cdteva felii de franzeli.yi se toarng deasupra un sos obivnuit pentru salat2 din ulei. Chiflele G a t e felii subtiri se inmoaie in lapte .yii. ca un compot sckut. Se scoate pe o farfurie caldg . zah&. sare. C h d sunt fie*. 2 ou& 2 lingurite de verdepri tocate ( p h n j e l . Se amestecg cu orezul. m&ar tocat.yi se taie in lung. Se coace la foc potrivit pdng s-a absorbit laptele . un r h d de orez. Se fierb la cuptor.yi cu brdnzg de vaci (100 g) amestecat2 cu un ou. Se umplu dovleceii.yi se presarg cavcaval ras. . Se coace la foc domol. Cartofii bine spglap se fierb in coajg. fntr-o crati@ mici unsg cu unt . Dupg ce s-a ingbu~it foc mode se d5 la la cuptor p h i scade zeama. 100 g fainti.yi se pun la cuptor pdng se rumenevte u. verdeap . Budincii de N i n e albii cu mere. G a p in doug . sare. o lingurip de unt. s m h t h g . Oua' cu verdepri pe salatii verde. Se toarni intr-un vas uns cu unt. 100 ml ulei. La mijloc se face cu lingura o gropi@.yi se ingbu. 2 chifle. Se servevte cu cavcaval ras pres&at deasupra. Deasupra se toarng laptele.yi o linguri@ de unt) . sare qi zeamg de lgmdie. 40 g unt. Se dg la cuptor p h g se rumenevte.yi scobifi de seminp. apoi se adaugi pastele @noase. 2 oug proaspete. 10 g unt.yi se formeazg cu m h a crochete alungite. se cur%@ coajg . 112 ou . se amestecg cu verdepile .200 ml sos de ro. apoi se pun intr-o crgticioarg in care s-a incins grgsimea.a de vacg (sau u&) cu untul. Ouae se bat cu apa qi sare . se adaugg condimentele. o linguri@@n$30 g cavcaval ras. Se pun deasupra bucgfi mici de unt . r k i t e . 50 g nuci mgcinate.yideasupra un r h d de orez amestecat cu stafide.yii . 20 g unt sau margarinti. se scot g2lbenu. Se toarng laptele in care s-a bitut oul . unt. Se servevte cu s m h t h i sau cu sosuri diverse. Fiecare se introduce in ou (cealalt2 jumgtate. o prizg praf de copt. Se p r o c e d e d cu p%nea ca la repta anterioarg. se s & W cu furculip. dupi ce au fost curipp de coajg.yi cartofi.yi se pun ckeva buciple de unt. apoi in pesmet . 200 g cartofi. Separat se amestecg &a cu untul topit . Spaghete in sos de rojii. o lingus past2 de rovii. se lasg pu@ s i se scurgg. sare.yi&ate felii. sare. apoi umplutura (vunci t5iatg cuburi mici amestecatg cu gi%hnu. un ou. Dovlecei umplufi cu orez (pentru 4 po*i). 25 g stafide. Deasupra se taie roviile curgpte de coajg . Deasupra se pune iar un strat de p h e muiat2. Se face un de aluat din a n t i . sare.ye cu pu$ni apg . pesmet. Budincii de pdine albii cu juncii. 40 g . Se servesc l h g g friptus sau zarzavaturi sot& Mhcliruri cu ou5 Ochiuri in cuib (pentru 2 poqii). 50 ml lapte. 200 g cartofi. Budincii de orez cu mere.ycg de apii. Se strecoari.yi puling sare. 3 mere mari.yi se indoaie pentru a permite . m&ar. Se pune in cuptor 10 minute. Dupi ce se ricesc. &at2 cu uleiul . Se q a z g in crgticioara unsg un strat de felii de pdine apoi un strat de mere (curipte de coajti. 50 ml lapte. pupng sare.yi se toarng in tigaia cu untul incins. un r h d de mere. salat2 verde.yurile. separat se fierb merele curgpte de coaji . 150 g spaghete. se c u s @ . 2 oug. cu z a h h l . se presari putin2 scoqi. Omletii. ceapg verde). un ou. Se fierb ougle tari. ceapg. se scurg . Spaghetele se fierb in apg s&at2.Dovleceii spglati . 150 ml lapte. albuvul spurn5 . sare. 2 linguri apg.yi se stinge cu o cea. avdnd grijg sg se rumeneascg numai marginile.

Compozifia se introduce fn ardeii bine spsafi qi scobifi. BrPnza de vacii se freacii cu untul. Sucul de la 112 IiimPie. 3. se amestecii cu 2 ouii fierte tari qi tocate.carne aproximativ 50 g (pentru o omlea): ~unc$ ficat. Suc de la 112 liimPie. piitrunjel verde tocat. se taie in cuburi qi se iniibuqe in unt pPnii scade toaa zeama pe un foc mic. amestecate cu puling sare qi verdeafi tocat$ amestecPnd tot timpul p b i i se obfineconsistenp doritii a jum5rilor. 2-3 r o ~ i i . Salata' de mere. 100 g ficat crud. zeamii de l h 2 i e . cireqe. 112 ceapii mic$ boia dulce. struguri. Cu aceastii compozifie se umplu roqiile qi se servesc crude. Merele bine spsate se curiifi ~ise taie in felii subfin. Se poate prepara qi cu banane qi stafide.gust5ri R o ~ i iumplute. scor@qoarii. carne de vifel. se adaugii ceapa tocatii m h n t . pufin untdelemn. 150 g came slab$ 50 g zarzavat. ciipquni. in locul siropului se pot pune 3-4 linguri de lapte sau s m k t b i i . pasiire sau peqte. Se amestecii cu stafidele inmuiate in ap$ nuci t5iate qi zahiir. Se serveqte uns pe felioare de pPine priijitii. 30 g nuci sau migdale. zeamii de carne sau de zarzavat. Salate Salate de fructe ~i zarzavaturi. suc de l h s e . Pentru salata de fructe: 1. La sfPrqit se adaugii oul fiert. zmeurii. ulei. coajii qi zeamii de Iiimze. 300 g fructe. sare sau pufin zahiir. Sucul de la 114 liimse. Roqiile se curiifii de coajii. caise. suc de l k 2 i e sau ofet. dupii riicire se desfac floricele mici qi se toarnii deasupra sosul preparat din zeama de carne (sau de conopidii). i cu . Pasta' deficat (pentru copii peste 2 mi). 25-30 g zahiir pudrii. Ardei gras cu brdnza' de vaci. Carnea se taie in buciiti mici qi se iniibuqe in unt. Se poate presiira cu nuci tocate m h n t qi cu stafide. s5 stimuleze apetitul copiilor. suc de l5m2ie sau otet diluat. 100 g pulpii de fructe. mere. Pasta' cu came de vita'. 2. cele mari se taie felii foarte subtiri. se taie capacul qi se scobesc. 2 linguri de suc de fructe. sare qi liim2ie. Zeama (sosulj pentru salsa se poate prepara dupii rnai multe formule. ouii. portocale. o ceapii. 10 g ceapii. Salata' de conopidri 400 g conopidii. Salata' din amestec de fructe. La s f & ~ ise adaugii oul t fiert tare qi tocat fin.sii fie umplua mai uqor. Se taie felii groase de 1-1 112 cm qi se aranjeazii frumos pe farfurie. 2-3 linguri smPntPnii proaspiia. Jumamari verdeafa' ~i ro~ii. Pentru salate de zarzavat: 1. Se rnai poate acLTuga pufinii quncii slab2 tocaa. 250-300 g mere. sare. . Iama c h d nu sunt roqii proaspete. liim2ie qi maionezii ca sii se lege umplutura. Se toarnii deasupra unul din sosurile enumerate rnai sus. se poate prepara cu suc de roqii sau cu ketchup. o 2 lingurii maionezii. Umplutura poate fi din: zarzavat: morcov qi maziire fniibuqite in unt. 4 linguri zeamii de carne (sau zeamii de conopidii). 0 salatii verde bine spaatii se taie fn f@ii foarte subfiri. piitrunjel cu 2 tocat. o lingurii de ulei. foarte proaspiit. 20 g stafide. cPteva fire de coajii de l h % e . l k 2 i e . parmezan. 30 g unt. Pentru sos: 4 linguri de ap& 4-5 buciifi de zahiir. o lingurip de pastii de tomate. o u l 2 roqii. un ou. Se picurii sucul de l h % e qi se t o m 2 deasupra siropul (in care s-a fiert qi scorfiqoarii) dupii ce s-a riicit. sare. o salatii verde. 100 g brPnzii de vac$ sare. apii. creier. tocat m h n t . pere. Camea qi zarzavatul se fierb fntr-o cantitate micii de ap& Se trece carnea de dou5 ori prin mavins de tocat. Ficatul crud se trece prin maqina de tocat carne. ceapii tocatii m h n t . un ou fiert tare. 2 ardei graqi. 2 linguri sirop de zahiir sau apii fiart?i. La prepararea salatelor avem in vedere ca aspectul lor. Conopida se fierbe in apii cu sare. apoi se pune ceapa tiiiatii rnikunt. Se amestecii apoi cu ceapa ~i se iniibu~e unt bine incins in impreunii cu piitrunjelul verde tocat. cu pufin untdelemn.100 g unt. Se curiitii roqiile de pielif2 qi sPmburi. variat colorat. piersici. sare. Amestecul se face cPnd ceapa este incii fierbinte. conopid5. Salata este cu atPt rnai gustoasii cu c2t fructele folosite sunt rnai numeroase. 100 ml iaurt sau smPntAnii. 2 lingurife unt. se adaugii untul frecat bine. 2. sare. Aceastii salatii poate fi preparatii din: banane. pastii de tomate. r o ~ isau ardei (acestainiibu~it puling ceapii priijitii). Fructele mici se pun intregi. 3 lingurife de unt. Aperitive . Se adaugii ouiile biitute. cu sau verdeafi tocatii. l&n2ie. 3. pufinii boia dulce.

200 g varzii alb$ tocatii. 150 g morcovi raqi. Budinca' cu fructe (4 po$i). Se spalii. cliititi cu apl rece qi se pune la rece. Din Ginii. 112litru lapte. Se lasl s l fiarbii pentru ca z a h h l sii se dizolve. Se amestecii cu oul fiert G a t felii. Dupl gust. Se aqazl merele in crlticioara unsl cu unt qi se d l la cuptor la foc potrivit p2nl se coc merele. se adauga mierea caldii. sare. zmeurk mure. 250 g zahk pudrl. Mere coapte umplute cu dulceafa'. o linguritii de %n$ z a h k vanilat. fn scobiturii se pune dulceap de viqine sau de alte fructe. coaja de llm2ie. C h d se desprinde de marginea formei. 250 g fructe. p2n5 c h d se Gne singur de tel. Se poate folosi la griq cu lapte sau orez cu lapte. 400 ml lapte. un morcov ras. Dupl ce au fiert toate glluqtele. Salata' de crudita'fi. Se aleg mere shiitoase. se taie piitrate. mkarul tocat qi smhtiinl sau maionezl. 112 pachetel praf de copt. 140 g unt. Se pune la rece. Jumltate din z a h k se freacii bine cu ouiile intregi. se curltii de coajl. se curltl qi se scobesc. qi se adaugl incet laptele. Gdbenuqurile se freacl spumii cu zahiirul. suc de llm%e. l/2 telinii ras$ un gogoqar tiiat felii mici. Apoi se adaugl gelatina dizolvat5 in apii fierbinte qi albuqurile bltute spuml tare. Se fierbe intorchd albuqul pe o parte qi pe cealalti. Se lasii s l tragii 15 minute. se curiip de coajii qi se taie felii. Laptele se pune la fiert. Se arde zahk intr-o tigaie. Coca se intinde ca o foaie groasii de 2-3 mm. Se lasii 20-30 de minute. 2-3 linguri s m h t i h l (sau maionezii). sare. 500 g z a h k tos. caise sau piersici) se spalii. Se pune aceastl creml la fiert la foc slab. 4 linguri de zahib pentru cremii qi 2-3 linguri pentru ars. doul ouii. c2te incap intr-o crlticioarii de 1 litru. ins2 nu mai mult de un minut. vanilie. Se ia de pe foc. 100 g {elinii rasii. se strecoarl laptele rlmas. suc de l h % e . amestec2nd mereu p2n5 incepe s l se ingroaqe. Fursecuri cu miere. friqcii. Lapte de pasa're. coajl de l h % e . amestec2nd mereu. turnat putin c2te putin. unt. albuqurile biitute spuml qi sarea. nucl mlcinat5 qi se presarl putin zahib. vanilie. sare. Giiluqtele formate astfel se scot cu o spumierl qi se pun intr-un castron. Se toarnii intr-o forml. 1 2 0 griq. Se inmoaie in albuq. Budincd de g+ (4 po$i). mkar. 4 ouii. sare. Se freacl bine gllbenuqul cu restul de zahk. - . Se adaugii roqiile tiiiate. se adaugl zahk vanilat qi se toarnii printre gduqte.Mama # eiopilul Salata' de cartofi cu r o ~ i i . 2 linguri ulei. 250 g cartofi. la budinci. Se serveqte cu friqcii.4 foi de gelatinii. se spall bine. la cuptor. un ou fiert tare. apoi se adaugl griqul in ploaie. se toarnl deasupra laptele fierbinte. Fructele proaspete (ciip~uni. se toarnl deasupra sosul preparat din ulei. p h i i c a p l d culoarea galbenl-roqiaticii qi se stinge cu apii. tocad. mere de mbimea unui ou. bltihd incet. 200 g Ginii. 3 0 ~ 5 . se adaugl in ploaie o lingurii de zahib. 4 linguri de miere caldii. se face un aluat con- Deserturi dulciuri Mere imbra'cate. gem acriqor. Salata' portocalie-alba'. Se amestecl totul bine. Crema' de zaha'r ars (pentru cinci po$i). 70 g zahk. 112 1lapte. se unge cu gem sau dulceap. apoi se riistoarnl. Se fierb cartofii. Se amestecii totul cu un sos cu liim2ie sau cu maionezii qi br2nzii de vaci. C2nd se scoate budinca din cuptor. Poate fi serviti qi cu sirop de zmeurii sau friqc& Sos caramel. doul linguri de zahib. Se amestecii toate zarzavaturile. se dvllesc in zahib qi se dau la cuptor la foc potrivit p i n 3 se rumenesc uvor. se scobesc qi se umplu cu gem. Se servesc calde. o ceapii micii. p2nii se incheagii. Apoi se riiceqte. Se aleg merele. 2 linguri g zahib. Se servesc calde. budinca este coaptL h t r e timp se fierbe laptele cu vanilia qi cu o lingurl de zahk. sare. &la le acoperi. Se ia c2te o lingurl de albuq qi se pune ?nlaptele clocotind. se pot presiba nuci sau migdale tiliate. 4 ou5 fntregi. zahib. sirop de zmeurii sau dulceatl finii. se adaugl fiina qi se subtiazii laptele strecurat. & n l c2t cuprinde. Apoi se toarnl compozitia intr-o forml tapetatl cu zahlr ars qi se aqeazl forma in baie de apii. un ou. se &2mii cu lingura (sau cu mixer-ul) se storc prin tifon sau siti qi se freacii spumii cu z a h h l . Se imbracl fiecare mib in cocl adun2nd cele patru colturi in partea de sus. se bate albuqul spumii. Se lasii in form5 p h l se absoarbe tot laptele. gdbenuq qi putinl sare se face o cocii pe care o l i i s h sii stea o orl. 2 roqii. 50 g mere rase. apoi aria in care s-a amestecat restul de zahib qi praful de copt. Se riktoarnl pe farfurie in momentul servirii. 6 albuquri. creme. Se coace la foc potrivit in forma unsii qi presibati cu griq. Se freacii bine oulle intregi cu z a h h l .

Prcijitura' cu crema" de la'mdie. piin5 se ingroaqe. 2 o u l z a h k vanilat. Se adaugii fructe conservate (cire~e. . i ~ i n e .Retete culinare sistent. 1 lingur5 fiiinii qi 100 ml lapte. C4nd se serveqte se adaugii cuburi de ghea@ sau pufin sifon.5-2 cm diametru. arnoniacul qi laptele. zeama qi coaja de la o liimsie. 250 g zahilr pudrii.ananas din compot). Se taie a doua zi dupii ce priijitura a fost pudrat5 cu zahiir. Se formeazii bilufe de 1. Se coc trei foi. Pentru aluat: 500 g fiiinii. 100 ml lapte. Ba'utura' ra'coritoare pentru "petreceri". suculente (cake. 140 g zahk. 2 g8lbenu~uri. Pentru cremii se freacii untul cu zahkul pudrii. proasp8t preparat qi riicit. Se freacii zahikul cu untul. ciipSuni. Se amestecii totul bine qi se pune la frigider. Diferite fructe proaspete. se coc la foc potrivit. piersici. Separat se amestecii Eina cu laptele rece qi se pune pe baie de ap& amestec4nd continuu. Se pot piistra mult timp (se friigezesc dupii 2-3 zile). Se spa18 bine. Se ung foile. portocale). zmeur8. Se v presarii cu zahk ~ise toarnii deasupra apii f i d qi riicitii. apoi qi o d e . se adaugii fzna. iar la sfiirqit zeama qi coaja de liim2ie ras8. se adaugii treptat untul frecat cu zahk. 100 g unt. Dupii ce se riiceSte. bine coapte. de asemenea zeamii de liimsie qi ceai rusesc tare. 1 lingurig de amoniac. Pentru cremii: 250 g unt. se taie in cuburi mici ~i se aqeazii intr-un castron (de sticlii) adgnc.

csnd in greutate (perioade de 'Tmplinire") care afecteazii toate segmentele corpului. televiziune etc. dar in primul riind trunchiul ~imembrele. incephd de la vLsta de 10 ani ~i p h i i la 20 de ani se vor mbura bianual (ziua de nqtere ~ijumiitatea anului) greutatea ~i iniillimea: ultima este bine sii fie consemnatii pe tocul unei u ~ i . ca ~i gradul de inserpe social%. jocuri in pe locuri periculoase. greutatea. devin membri sau "fani" ai unor ciintiketi ori formatii muzicale.-. Survin mari progrese in functiile mi~cikii (motricitatea generalii ~i finii).membrele inferioare. epoca actual2 adolescentii i ~duc in i viata in cadrul unor grupuri.12 ani) continuat2 de adolescenta subirnpiiqitii conventional in douii sau rnai multe subperioade. iSi fixeazii anumite comportamente obligatorii pentru fiecare membru al grupului. Copilul devine adult. ciideri) ~iadolescenfii (turismul la munte. perversiuni sexuale). uneori greu de rezolvat. randamentul ~colar. in acela~i timp. probleme de igienii mentalii. 237 i ? . unele boli. sii le accepte dar. prefer2 anumite activit2$. durata ~i manifestikile fizice ~i psihice in procesul de maturatie biologicii. alcoolism. inotul in mare ~i ape curgiitoare adsnci. Piirintii trebuie sii inteleagii toate aceste mutatii in comportamentele tinerilor. I I I I %tre 6-12 ani Dezvoltarea fizica'. b) ba'iefi: organele genitale. intre 6 ~i 12 ani copilul crevte in medie in greutate cu 3-3. 5) Legiitura sustinut2 cu corpul profesoral.sunt influentate de o serie de factori din care amintim: ereditatea. momentul ~i modul cum survin modificiirile determinate de pubertate: a) fete: ssni. traditii etc. alunecu~ ape inghepte. carentele alimentare. Toate in aceste procese.5 kglan ~i cu 6 cmlan. psihicii ~i socialii. cariile dentare. potentialul intelectual ~i fizic. obezitatea. modul de viatii ~i indeosebi alimentatia. anomaliile ~iboli ale sistemului osos. 4) Sii depisteze ~i sii previnii toate riscurile la care se expun copiii (accidente: bicicleta. bustul. traversarea strbilor. Dintre acestea amintim: 1) Sii urmleascii ~i sii consemneze schimbikile in ce prive~te:iniiltimea. ai unor grupuri sportive. Noi am ales divizarea ei in trei etape: adolescenp timpurie (12.1.14 ani). nevrozele. inec. armonia dezvoltiirii unor segmente ale corpului ca ~ o l d u r i l e . participare la actiuni antisociale. pilozitate. 3) Sii fie la curent cu grupul de prieteni din ~coalii ~idin afara ~colii.-r SCOLAUUL I I . care au ciipiitat o importang ~io sernnifica$e tot rnai mari in adolesceng. 2) Sii urm5reascii modul cum se inserii social: ~coala ~i apoi initierea intr-o meserie. rolele. Nevoile nutritive sunt mai mari in perioadele de crevtere. etapele pubertiitii. Sunt incii unele necunoscute in procesele hormonale care se desE~oarii cursul pubertiitii. aparitia ~imodul cum decurge ciclul menstrual. acneea juvenilii. Piirintii ~ i l s a uadultii care se intricii in viata ~colarului~ilsau adolescentului trebuie sii incerce sii fie capabili sii facii fa@ multor cerinte. Trebuie subliniat cii se observii foarte mari diferente in ce prive~te aparitia in timp. Cre~terea face inegal cu alternante de perioade cu se crevtere ciind in inilltime (perioade de 'Tnillpre"). erupiind cei definitivi. boli venerice. pilozitatea etc. anomalii sexuale.ADOLESCENTUZ MC 6. sii le discearnii bine pentru a depista orice turnurii spre activititi antisociale. 6) Sii se asigure consultatii medicale periodice pentru a urmiiri dezvoltarea fizicii ~i psihomotorie. droguri. psihomotorie $i socialii a fiintei umane. adolescenta mijlocie (14-16 ani) ~i adolescenp tLzie (intre 16 ~i 21-22 ani). Se "schimbii" dintii de lapte. ai anumitor personalitiiti sau vedete din teatru. hihicia. Scolarul mic Cu a1 7-lea an de via@ incepe vLsta de ~ c o l a mic r (6% . VLsta intre 12 ~i 20 de ani reprezintii etapa cea mai activii in ce prive~te dezvoltarea fizicii.

Consultarea medicului de familie asupra st&i de sb%tate$i a dezvolt&i fizice $i neuromotorii 3.) 5. Mkuri de sipran@la baie (&% instrumente electrice!) 8. speranple. 5. folosirea closetului public. Sunt rare cazurile in care copiii rnai fac gre~eli pronunpre (indeosebi litera R plasatli lhgil de o consoanil). hvgpfi copilul s%ytie bine adresa $i nu& de telefon de a& c 9. Uudafi copilul pentru succese 11. gustarea). Tineti leggtura cu inv%t%torul urrngriti viata $colar% $i (randarnent la i n v % @ d inser@asocial% colegii etc. Pricepe cB nu are totdeauna dreptate. spiilarea dinflor. 6. Vizitafi ycoala impreung cu copilul 7. ForrnuleaA fraze complexe. sunafi in prealabil 9. 7. Lasafi mesaje pe band3 pentru copil. Copihl nu & h i e s5 "za9 in fap televizorului.. TABELUL6 . sil Se teme de mutilarea fizicil qi de modificarea imaginii corporaIe. Recomandafi-i ce are de f k u t ciind este singur acas% 10. pot surveni temporar alte tulbu&i ca billbiiiala. 4. in d o d t o r . Vizionih-ile la televiziune nu trebuie s%inlocuiasc%alte activitafi:jocul in aer liber. U$a s5 fie totdeauna incuiata nu 3.1 GHID PENTRU P - c ~ COPIII ~ C E $COALA D P 1. fncercati s% "convingefi" pe copil s% renunp la unele tu1burk-i care-1 pun in situatii de inferioritate (suptul degetului. incepe s B . Tehnica primului ajutor 5. Televiziunea nu reprezinta un premiu sau o pedeapsg 4. Se ^megistreazil modific&i ^memnate. 2. 3.CU CHEIA DE GAT' Sfaturi pentm copii 1. 9. 3 SFATURI PENTRU VIZIONAREA PROGRAMELOR DE TELEVIZlIJNE 1. Se stabilesc cendi$iile de vizionare (la mad. Sfaturi pentru modul cum procedeaz5 in caz de foc ("cz de evacuare") sau alte neprevhte (conductede apg defecte. e m o p ~i ghduri. adresa. incontinenp urinar5 etc. Se preocupil din ce Se . Cwile se a r a n j e d in ghiozdan seam 13. Transferul fivi medicale la cabinetul medical velar 4. Competiga este importantli. h primele zile insofifi copilul piin3 inva@traseul yi stawe in deplasarea spre veal% 16. 8. 2 Sfaturi pentm pdrinfi Notarea num&ruluide telefon l h g 3 aparatul de te Alegefi un vein(%)care este de obicei a& p e n h urgen(e hviipfi pe copil: numele. cititul etc. Dezvoltarea socio-emofionala'.) . Este mai pufin egocentric. S5 nu intre F cas%dac% p este cr%pata sau s e s i z e d ceva n u suspect 2. Precaufii in caz de perturb&+metwrologice: furtuni. Sfaturi pentru prepararea mesei. Obivnuifi-1s5 se culce devreme pentru ca trezirea de diminea@ s5 se f a d spontan sau u$or 12. inundatie) 6. rude) 15. numele p&in@or Las* n& de telefon de la serviciu hcuiafi sursele de foc Organizafi o trus% prim ajutor de Avertizafi copilul asupra str5inilor la intoarcerea de la $coal%. hvgtafi copiii s%fie critici cu d i s c e r n h h t la continutul 6. de bloc. La mul* apar co~maruri.~ i interiorizeze ghdurile. Lirnbajul creSte la 3 000 de cuvinte (sau mai mult). avid de orice emisiune SF- PENTRU FAMlLIILE CU $COLARI . S% se joace cu cheile. Fixarea programelor ce vor fi vizionate se face printr-un schimb de &eri cu copiii 5. Informafi inv%@torul despre schimbme dm viap copilului TABELUL 6 . Instruifi copilul cum s%se comporte in intiilnirile cu str%nii 11. grindins. Averti* vecinii asupra s c h i m w o r survenite 1. Instruificopilul unde s% mearg% situatii de urgen@survenite tn a& (vecini. incapt. Venifi ac& la t h p .Pot sil revinil unele fobii anterioare. s%nu s%nu urce cu liftul dac% sunt persoane se deschidg u p persoanelor se de familie 8. Dore~te fie ca prietenii. telefonul. cu 17. emofiile. Vrea sil facil qi altceva decdt ceea ce realizeazil p h i l acum. Dimineap s%aib%timp suficient pentru a preggti plecarea la $coal%(spaat. Se stabilescore de vizionare in anumite limite (filme $i anumite emisiuni s%p&nhale) 2.TABELUL 6. D e s p w e a de pkinfi s% prietenod fie 14. imbracat $i incatat. aranjarea cgrfilor in ghiozdan 6. Se exprim5 prin vorbe. inundatii 9. $colarul trebuie s%pun%in practica singur urmgtoarele deprinderi: imbrkat. ploi torenfiale. Luafi leggtura cu educatoarea de la gr&W@pentru a fi informat asupra maturafiei copilului pentru $coal% 2. nu zgomotos) 3. Precautii la deschiderea garajului Dezvoltarea psihica'. frogramelor nvgtafi copilul s5 diferenfieze emisiunile propriu-zise de reclame 7. sp&larea &nilor inainte de a m k a . Fixafi intAlniri cu copii care vor merge la aceeqi $coal% 8. R%spunsulla telefon este "Pgrintii sunt ocupati!" ($i nu "plecati") 4. in schimb. Se evita programele nocturne $i filmele de groazii cu confinut antisocial etc. cuptoarele cu microunde sunt cele mai bune 7. pan% de electricitate. h v % mcopilul cum s%traverseze strada yi cum s5 circule cu mijloacele de transport in comun 10. teme de moarte. miincat.

in comparatie cu trunchiul. de obicei cu copii de acelaqi sex. cintecele .maqinutele. intre 6 ~i 7 ani Dezvoltarea fizica'. Litimea umerilor incepe s i depiqeasc3 pe cea a qoldurilor. alcoolul. refuzul laptelui poate duce la incetinirea creqterii qi la hipocalcemie. camioanele. Siguranfa. uneori cu alur3 de $ef. Vizionarea televizorului trebuie limitati la 1-2 ore pe zi. Se constati mari variatii de apetit. Este foarte sensibil. skitul corzii. dupi-amiaza. Avertizati-1 de pericolul noxelor: fbmatul. Desenele devin tot mai detaliate. I I I ~l I I I I I 1 I . incepe multe. scrisul nu-1 rnai oboseqte. in maqini trebuie plasat numai pe scaunul din spate qi s i poarte centur3 de siguranti. Poate apiirea miopia. Dezvoltarea psihica'. Limbajul devine tot rnai fluent qi mai "colorat". Prin consumul redus de came apare riscul anemiei. Se continui vaccin3rile d u p i "calendarul" fixat de Inspectia sanitari de stat. alpinism f Z ~ echipament corespunzitor qi pe trasee cu risc. Jocul. argumentativ. De subliniat tendinp de a nu m h c a dimineap din cauza grabei qi grijilor qcolare. Este interesat de dans. Necesit3 inci supravegherea adulfilor la joaci. La multe fete apar primele sernne secundare sexuale (puf genital. skate. "Ratia" de ap5 in 24 de ore este in jur de 100 ml/kg/colp. gimnastici. Se joac3 inci singur. jocurile cu balonul). traversare etc. AdoZescentul in ce rnai mult de aspectele sexuale. (Vezi aminunte rnai departe la "alimentatie" pag. Ii plac jocurfle active (v-ati ascunselea. educatia fizici qi anxietatea qcolari au un mare rol in modul cum qi ce mininci. "qtie tot!". vremea. estetic. drogurile. transformkile in natur$ anotimpurile. lipsa de vegetale duce la unele avitaminoze qi la constipatie. I se pot incredinp treburi in gospodkie. este bine s i se inceapi educatia sexual3 progresivi. incepe s i colectioneze cantitativ. Agreeazi inc3 p i p u ~ i l e . Instruiti-1 s3 evite striinii qi oferta darurilor de la necunoscufi.). Abdomenul prea mare la copilul mic se turteqte de asemenea. Apa este permisi cit vrea qi c h d vrea (inclusiv in tirnpul mesei!). Fata este supusi de asemenea unor modific3ri: fruntea inalti qi bombati de preqcolar nu mai este atit de dominanti la qcolar. Dezvoltarea socio-emofionala'. Gitul devine mai subtire qi mai lung. literele nu rnai sunt trasate perfect. in familie ii plac jocurile "de societate" ( c q i de joc etc.$koZaruZ mic. muzic3. Dezvoltareapsihica'. insolatie etc. Maturarea musculaturii miinilor este foarte lenti.). cu greqeli rnai rare. bancurile. Atentie la mersul pe bicicleti. deocarndati de ambele sexe. incepe s i fie interesat de c q i pentru toate viirstele. Diferentiazi stinga de dreapta. reflecteazi. Foloseqte telefonul. Nu-qi consumi nici "gustarea" la scoal5. devine ordonat. dar incepe s i prefere grupul. conceptul de spatiu qi timp. Perioadele de creqtere. V e ~ i pas. incep unele modificiri in propoqiile diferitelor segmente ale corpului. nu calitativ. apar greqeli. dar finalizeazi putine. Vocabularul este de circa 2 500 de cuvinte. Motricitatea fin5 este deplini. membrele inferioare qi superioare devin rnai lungi qi mai musculoase. Incepe s i fie interesat cum se desf2iqoari lumea oamenilor. Nasul se subtiazi. Mersul pe biciclet3 este permis numai in curtea casei. dimineata. Limbajul devine rnai agresiv. Este apt pentru a i n v i p s3 foloseasci bicicleta. 248). invati s3 citeasci qi s i scrie. uneori p h i la epuizare fizici. Nutrifia. apucarea inceputi de la 2 luni se va definitiva de abia dup3 7 ani. Maxilarul inferior incepe s i creasci. Imuniza'ri. sinii devin proeminenti etc. Jocul In aer liber in timpul iernii va fi fixat in fbnctie de comportamentul copilului la frig. 248 Jocurile. De altfel toate miqc%ile devin coordonate. Daci nu s-au ficut rapelurile la 5 ani este obligatorie vaccinarea in primul an de qcoali. Sunt frecvente ticurile nervoase. insotite de un salt in creqterea staturali. ti plac ghicitorile. se schiteaz3 talia. inot i in ape curgitoare qi la mare. Prevenirea accidentelor. la alte preferinre cu risc (jocuri cu echipamente mecanice.). urcuqul in copaci qi pe stilpi de inalt3 tensiune.). Motricitatea fini nu s-a maturizat. Abilitatea de a scrie il oboseqte: dupi scrierea a 1-2 pagini. Pe Iingi faptul c3 scrie qi se pronunt3 fiki greqeli de gramatici iqi exprim3 verbal sentimentele. Prefera jocurile in grup. Toracele se turteqte anteroposterior. dar qi viap animalelor. seara. Persisti inapetenp selectivi din perioada de preqcolar. btelege clasificarea.preferi qi unele melodii. Dupi 7 ani incepe s3 prefere grupul de acelqi sex. Devine expansiv. Vrea s3 "faci". serializarea. jocurile de cuvinte. La 7 ani devine ginditor. Nutrifia. devine mai suplu. Pkintii ar trebui s3 se retragi din lupta pentru afirmare. intre 8 ~i 10 ani Se miqci qi se joaci mult. int%ifi prevederile pentru evitarea accidentelor de circulatie (joc pe stradi. NU in zone cu trafic.

fn familie simt nevoia sii aibii conditii (timp. pentru cii pot surveni crize de hipocalcemie (consum redus de lactate) sau de hipoglicernie (meniu &ii dulciuri. Devine conqtient de diferenple de sex. discuri. La sedentaxi qilsau la gurmanzi sau cu preferinte exagerate pentru dulciuri apare problema obezitiitii. giititul. Atenfie la armele de foc (piistrate in siguranp qi folosite in prezenta adultilor). le tachineazii. inot i n ape necontrolate. Incepe sii se indoiascii de valoarea p2rintilor. Diferente mari intre n fete qi b5iefi. Face tot felul de planuri. Siguranfa. dans.) sunt adesea riscante. excursiile. In familie este din ce in ce mai sigur pe el. lucreazii manual. Sunt necesare circa 2 100 calorii pe zi. Crizele respective se manifest5 prin sc5derea randamentului intelectual qil sau fizic. neliniqte. Se inregistreazii mari variatii afective. La biiieti apar caracteristicile celui de al doilea stadiu a1 pubert5tii (vezi rnai departe). oboseal5. Maturizarea este mai precoce la fete. zarzavaturi) qi hidrocarbonate. Este nevoie de consum mare de lichide (75 ml pe kg/corp/zi). Foloseqte bine ideile abstract:. incepe ins5 cea rnai induioq5toare perioadii de prietenie. Dezvoltarea socio-emofionala'. uneori cu unele brutalitilti de limbaj. La ambele sexe se instaleazii o stare de tensiune permanent& de friimlntiiri cu sperante. Dominii ritualurile qi codurile secrete. Preferii_copiii de acelaqi sex. Munceqte pentru bani. spatiu) pentru o intimitate individual% Devin autocritici cu munca personalii. indiferent de sex trebuie s5 se deprind5 sii-qi pregiiteascii singur sandviqul pentru qcoalii (vezi qi mai departe despre "alimentatie"). telefonat. fi place societatea. vegetale (fructe. Rbpunde mai bine la sugestii declt la ordine. Imuniza'ri. Este mare amator de muzick radio. Este interesat de modul de reproducere uman5. Ii place actoria. Ia in considerare qi alte puncte de vedere declt cele vehiculate in farnilie qi qcoalH i i plac lecturile despre mistere qi poveqtile de dragoste. preferii spectacolele qi filmele cu drarne. Frecventarea discotecilor qi altor forme de distractii (jocuri mecanice etc. lucrul manual. indoieli. ascensiuni pe munti. Nevoile calorice sunt rnai mari la biiefi (circa 2 500 calorii pe zi) declt la fete (2 250 calorii pe zi). W r i n t i i fat& in fat& cu Scolahl mic Conditia indispensabila a "implinirii copilului este sentimentul de a fi in securitate qi iubit. Simp1 umorului este dezvoltat. Atenfie la pericolul apei (inot supravegheat). Sunt refractari la rutinii. cu diferente importante intre cele dou5 sexe. Nutrifia. Nutrifia. Antagonizeazii cu s_exulopus. Biiietii sunt incii "mai copii". organiziirile in grup. Nu "are timp" sii mMince. Spiritul de bandii atinge apogeul. AtAt biietii c l t qi fetele au nevoie pentru creqtere de circa 2 g de proteine pe zi sub form5 de lactate (proteine qi calciu) qi de carne sau peqte (proteine plus fier). Atentie la mersul pe bicicletii. Este nevoie de mese mai dese. caden). Timpul liber. Colectiile devin calitative. Dentitia definitiv5 este completii cu exceptia celui de a1 3-lea molar. P z n t i i sunt datori ca toate relatiile sii se desf2qoare prin dialog. Agreeazii sportul. Jocurile. Siguranfa. La biiiefi forfa fizicii este rnai mare. refuzii micul dejun qi gustarea din recrea@e). 1 . Dac5 nu s-au %cut senile anterioare de vaccin2ri este cazul s5 se completeze. Atilt fetele clt qi biiietii nu mai accept5 tutela familiei qi doresc o independent5 nelimitat5. Se informeaz5 despre evenimente dincolo de familie qi qcoalii. Elementele esentiale se apropie de adult. 1 . Dezvoltarea psihica'. Judec5 probleme sociale. tiaminii. La b%e@apare masturbafia. flirteazii. Fetele sunt rnai "evoluate" I ce priveqte relatiile cu baietii. Intelege qi respect5 miisurile de igienii qi de ingrijire corporalii. fier. P z n t i i trebuie sii exercite un control permanent al prietenilor. De la 11 la 12 ani Dezvoltareafizica'. Creqterea i n inilltime este acceleratii. P2rintii sunt datori s5 cunoasc5 prietenii copilului qi sii facii o selec@e discret5. proiecte. El trebuie sii simtii cii i se oferii tandrete consecvent5.Dezvoltarea socio-emofionala'. Aten@eindeosebi la vaccinarea antitetanicii. nervozism qi lipotimii (pierderea conqtientei. Este interesat de sport. Apare tentatia pentru consumul de alcool qilsau droguri! 6 . La multe fete apare menstruatia. Este apt qi trebuie indemnat sii participe la prepararea mesei. cii se acceptii . De altminteri. Din cauza capriciilor de apetit survin tendinte de deficit de calciu. Este manierat cu adul@i. Phintii trebuie sii insiste pentru un meniu zilnic echilibrat cu proteine (lactate. in ultimele decenii se constatii aparitia mult rnai de timpuriu a pubertiitii. carne).

trebuie controlafi si indrumafi de pirinti. Copiii din familii bine inchegate ~i cu nivel intelectual corespunzitor invati ~nai bine dec2t colegii cu aceea~i dotare intelectuali dar care provin din familii "cu probleme". r de a descoperi. Copiii care stau mult deasupra caietelor de teme si csrtilor nu sunt si cci rnai buni elevi! Ei nu s-au deprins s i invete sistematizat.Folarul mic. Altul. Pirintii si cadrele didactice le pot gisi cauza vi le pot . zgomote de fond (radio) sau vizionarea concomitentii a programelor TV. inainte de a mustra pe copil "ci ar putea face rnai mult". mai putin dotat. dar nefericit. a exersat-o in primii 6 ani ai copiliriei sub forma jocului. Conditii de lzicl.~i. Copilul trebuie "invitat s i invefe". respectiv adolescentul. se autoizoleazi si devin timizi. Un copil inteligent. s i accepte "dialogul" si s i aibi curajul s i recunoasca eventualele gre~e1i. se vor evita laudele excesive care pot duce la teama de evec. direct si natural in discutiile cu copilul. Pe misuri ce se desiviiqe~te maturafia. Criticile aspre. Ambifiile pirintilor pentru copilul lor trebuie s i fie in limite rezonabile. pentru a evita insuccesul. de a crea. misura in care este posibil in se va asigura copilului o camera sau un loc unde s 5 . alfii nu se pot exprima. Dincolo de a deprinde s i citeasci si s i socoteasci.remedia. h ) familia s i impirtiseasci si sg triiasci atit "necazurile" cit si satisfactiile copilului. adesea de la egal la egal. Copilul va fi indemnat sri-si faci lectiile intr-un anumit interval de timp pentru a se putea dedica ~i altor ocupafii (jocul este inci o necesitate la qcolar!). Amhinnfa familiala'. Asemenea relatii se r i s f r i n g favorabil asupra atmosferei din familie c i t si asupra randamentului ~colar. ajutat de pirinti in mod discret.fl prin fapte s i constituie un exemplu pentru scolar silsau adolescent. La scolarul mic este inca foarte pronuntati dorinta de a fi pe placul celor mari (pirinfi si dascili). vor constata c i el va accepta cu usurinfi normele de disciplini ale procesului de invitimint. lucreazi greu la scoali. Aceasti trisituri existi in el. sau lene~i. va invita s i aprofundeze un subiect. s i capete gustul lucrului bine ficut. s i caute explicafii. Solicitikile la care el nu face fati ii dau un sentiment de insecuritate. in raporturile dintre pikinti $i copii este bine s i fie un "dialog" permanent. pentru a nu-i cere mai mult decit ii permite nivelul lui intelectual. cauze si efecte. chiar daci rationeazi bine. fn aceasti perioadi pirintii se vor abfine de a-1 trata de sus. Absenteismul "nemedical" creste cu virsta. Sunt $i copii neastimpgrati sau visitori. fie ale unor dezordini afective. Copiii cu infirmititi sau cei cu boli cronice care-i "exclud" partial din colectivul clasei sunt adesea tinta ironiilor colegilor. scolarul va dobindi gindirea logici. batjocura. Daci parinfii ~colaruluimic dau dovadi de intelegere. rezultatul influentei unor colegi sau lipsei de stimulare din familie. Va fi incurajat s i incerce mereu $i s i repete. c ) interesul familiei pentru instructia scolari. ea poate fi ins2 si u trisituri de exacter.~ i Pentru a aseze c s f i l e $i si-si faca lectiilc in lini~te. Adolescentul rezultatele de la scoali (chiar daci nu sunt intotdeauna strilucite) si caracterul siu (oricit de dificil ar fi). pisilogeala. fin pasul cu achizitiile lui. Copilul trebuie siinvete sS fie perseverent. g) s i se evite contradictiile dintre pirinti in problemele copiilor. dar foarte hanlic $i disciplinat are note bune. e) in orice discutie cu scolarul. de a-1 culpabiliza pentru orice insucces. putea lucra concentrat se vor evita: intreruperea lectiilor pentru treburi casnice. s5 amine satisfacfia propriilor dorinfe $i s i lucreze pentru scopuri rnai indepirtate. Lenea se poate intilni la copiii care "prind prea uvor" $i care nu rnai cred c5 este nevoie s i invete.uneori . a invita inseamni s i a i b i o activitate dirijati. Va deveni capabil s i gindeascg critic despre ceea ce citevte sau vede in jur. Pe de alti parte. . prea autoritar. DIficziltrifile scolare sunt consecintele fie unui handicap fizic. despre ceea ce spun si fac piirintii. s i stabileasci analogii. Randameatzil ~ c o l a r e intotdeauna egal cu nu gradul de inzestrare a copilului. Dc cele rnai multe ori se datoreazi neglijentei familiei. comparatiile defavorabile sau pedepsele nu stimuleazi pe copil in a invita. Este important ca pirintii s i tini legitura cu scoala pentru a fi la curent cum se d e s f i s o a r i copilul la ycoal5 si pentru a evita absenteismul. Unii copii gindesc mai incet si se blocheazi daci profesorii ii "iau rnai repede". Dintre factorii care influenteazi randamentul scolar amintim: n ) armonia dintre membrii familiei. pentru a se plilnba sau pentru a ajuta in gospodirie. d ) s i fie accesibil. Trebuie s i se cultive la ~ c o l a bucuria de a invita. diferente. il incurajeazi cu afectiune (niciodatg nu va fi mustrat cu minie!) si ii atribuie progresiv independenti.

prin teme neficute sau neterminate. Dintre numeroasele probleme afective ce pot duce la eqec ?cola enumerim numai c2teva: a)atitudini educative contradictorii. . 160-170: William Pitt. greutate. h) neintelegeri grave in familie cu pkisirea brusc5 a cikinului de citre unul din pirinti. incoerente. in loc s i stea cu mgnile incrucivate aqtepthd ca un astfel de copil "si se coacf. caiete prost intrefinute si m2zgilite cu Pete de cerneali. cu dificultifi la invitituri. In incheiere am tine totu~i i d h cdteva exemple s de copii etichetafi ca "int$rzia. ei reuSesc mai putin bine dec2t ceilalti colegi in exercitii fizice ?i au un comportament social dificil. insuficienta auditivi. 180-190: Goethe. autoarea a evaluat coeficientul lor de inteligeng (QI). 170-180: Voltaire. Catherine Morris Fox schiteaz5 biografiile a 300 genii istorice. iar mai Grziu in ~coala militari cu acte grave de indisciplini $i de conformism se poate cita cazul lui Winston Churchill. depreciat. Opozitia fafi de qcoali se manifest5prin dezinteres (adesea asociat cu turbuleng). preferhd s5 se ocuge de subiecte din afara programei ~colare.M a m a $ copilu2 Handicapurile fizice care impiedici qcolarizarea sunt numeroase. James Watt (considerat mirginit qi stupid). Copilul supradotat. e) schimbarea frecventi a ?colilor. 130-140: Rousseau. 150-160: Tennyson. prim-ministrul Angliei in cel de a1 11-lea rkboi mondial. societatea ("g2qca") de copii cu care-~i petrece timpul liber. care ulterior au devenit celebri: Louis Pasteur (elev mediocru care invifa lent). 190-200: John Stuart Mill. Subliniem c i qi un copil dotat poate pune probleme la invigturi. Tulburirile afective pot exista intr-un ansamblu de tulburiri de comportament. Dintre cazusile de copii-problemi cu tulburiiri de comportament. lipsa de unitate de vederi sau inconsecveng. Lev Tolstoi (nu putea si nici nu voia s i invefe). Fiecare dintre ei a tr5t intr-un mediu extrem de activ. instabilitatea psihomotorie. cu unii profesori poate avea contacte dificile din cauza originalititii sau a spiritului siu creator care il fac s i refuze si-qi faci temele obiqnuite. 140-150: Keppler.). Pkintii trebuie s5 duci un astfel de copil la medic qi psiholog care stabilesc daci dificultifile ~ c o l a r esunt consecintele unei infirmititi fizice sau sunt pur psihologice. p&in@i acestor genii au exersat inzestrarea de la naturi a urmaqilor lor de la o v h t i fragedii. propoqii) si mai ales prin cregterea si maturafia organelor genitale $i aparitia caracterelor sexuale secundare. se plictise~te viseazi qi sf&$e$teprin a obtine note sau mici.f) lipsa de preocupare a familiei pentru cgqi qi ocazii de a se instrui (o familie care se intereseazi numai de fotbal qi ciintikefiila modi nu inciti deloc pe copif la invgtitul-i etc. Faraday. prin scris de rnilntuiali. Dintre geniile romhesti am vrea s i amintitn pe George Enescu. d ) o gelozie fat6 de o sori sau un frate. prin lentoare la hcru. Exemplificarea cuprinde printre al@i:100-110: Copernic. 6. posesiv. Pe baza performantelor intelectuale $i a aptitudinilor manifestate de aceste genii in timpul copilkiei lor. Ele pot coexista ca o motiva~ie reacfionali la un copil care prezinti unul din handicapurile precedente. Din biografiile acestor genii rezulti c i to@au primit din partea farniliei si apoi a profesorilor lor un invigmint intensiv qi precoce. c ) preocuparea inegali a celor doi p&in[i: unul autoritar. Se caracterizeazi printr-un salt in dezvoltarea fizic2 general% (?niltime. Dintre acestea amintim: debilitatea mintali. realizhdu-se maturaGa complexi a fiinfei umane in devenire pentru perioada adulffi. celilalt Sters. El se simte izolat pentru c i nu g i s e ~ t e colegii pe lui interesanG.2. Aceste modifictiii determini concomitent adapt& psihosociale. ai c h i pvarinti s-au ocupat de el inci din perioada de preqcolar $i qi-au dedicat intreaga existen@ cregrii de conditii optime de studiu pentru desiv2rqirea acestui geniu innkcut. nedisciplinati cu ~colarizare care au in fnst repetenti. "inexistent". Charles Darwin (putin istet si recunostea singur c5 g2ndeste lent). 120-130: Bach. El se p a t e lenevi pentru c i invititura de la $coal5nu-1 mai intereseazg sau i se pare prea uvoari. Adolescentul Adolescents incepe cu pubertatea $i se termini cu maturitatea (spadiul de adult). Unii copii inzestrafi pentru o anumiti materie de hvi@m2nt sunt mai putin competitivi la altele. 110-120: Cromwell. variabile la pirinfi.htr-o lucrare recenti "~tudes gknktiques sur le gknie".i".

fiir5 vrco modificare a :~dolcscentc intcleg modificliri Ic comportitn3entuIui nu tatilor si I<: atribuic unecil-i unor v i m \ ritii ~?ropri Ci? i.1e1e ma11il'cst5i-i dc a t a ? a ~ n e n t L.ir si in cadri~l acseluiasi ale sri rcspingl? i11.1na1 nt! ncc. i111aginativ:i.c.i')".o:~r!r.2nd cele ~ n a ~nici c ~ .tcni.ca\tli relatie cst:. s5rutril.i cu proastri dispo~itic si ie ~ . Sihi131bkile ::tp:kr dc cele 111ai millti: ori biuw bi evolueazri . sri >ti#: c.~ i sclnene.i sli glindea\i. f u ~ ~ c t nlensl?-ui~lli. Ilel~~11~t9ndu-sefamilie I~ de explicc briiatului cZ emisiuilile semir~alesau "viscle g3sesc o nou5 orientarc in apar:crlcnt:l cle grup. ~ t i i ~ ~:onstituico con.rporale si d e I:IL ~ asupracrcsterii bi a :~ltorsch:i~~b.c~s~ I ~ I ? ~ ~ I . in ace:~str? periostl.ic3.c. I n general.cli ctc.. ~':.j~c a(f1111:-5. i \ ~ > t t ' ctlpaciraLca cor!stieoti (1~' trar~sfor~nri~. sc t'oloscsc..~tiilc?i dc~echilibr-clc o r m o ~ ~ a l e colcgii de gi-a!.!nbr:lCc.:~~bci~ltura :~doles~:entjlor.4dol~. ~ ldc.oic. in timp ce ~c plri~g restrictiilc..rlt&~.i.i\.upatc dc cui71arat.clc)r 111ai I-apidcsc.grincjirea abstract$.t un sex la altul.-i bjietii.i~-i sri hormonnlc temporarc >i nu trebu~c se indoiascz de absorbit de identitate:: pet-sonalri: "cine au~.nf~r tilripurir (la fete de la I 1 la 13 ani: la pent1. I ~. ictele sunt cu doi a ~ ~ i pri\. dexordon:lti $i lipsiti de interes in ce grupul dc prieteni. diinensiunile organelor de imp~~sri piirinti. Fete1e pret cor11port3 "c0pil5restc". Adolescentul Se deosctsesc trci stadii: timpurilr. prcoc. iiar ?i in cc ~ : i . ~ . . L3 inciput bunt unt:ori inseparabilc si tint1 42 se .i::t.lpid Constituie un obicct de prcocupare intensr't atrit schimbririle f i ~ i c c apal in tinlpul p u h c ~ cc pcntlv scdar.+olarul mic. ~ f a r a f'amil ici.I!$: <:it Riiciii ir\i ctalucazci initi:rl 1na5culinitatea 711 cornparatie cu alti bsisti. L I ~ Itie prieteni.1o1. usor atunci crind sunt cxtrcm dc scnsihili si sc.ho13:1!1!.>ilnt i n f ~ r n ~ a i?i por tc .17 ani:. .. fctcle ail nc\ oie dc informatii corecte Je. i~rnc:de" sunt fcnomcne normale si nu lrebuie s5 se Adoiprc.rebuil.5 . r ~ p c ~ .nc.prc iiltii. 5c.1~ ata?c'a~Li \c intcn\ ifc o prielcn5 tic inccarcr? uneori cS J e a deoparte pc p3rinti > i au :~ccla>i ~ L care al-dol. caracterelor sesualc ?i ale compo~xamentuluigeneral. preci~rnsi ai atit!~tliniioi-lor.irint_i sc intreabli dacri totul decur~i) "normal".hi1nh3rifiiici. p . Je bsicti ia dar .i p.c.ntl nurnai ca 111ercude neccsitatea pSstr3rii igienei. Slibcl51e i n ~ p l i c : i r ~ ~ t k~rnilic. Isi con-~parGintrc d i ~ l ~ c n s i u ~ ~fi ocr ~ ~ ~ adin co~npo~-tnn!e~itul ele r\i l . sa acistc trZs5turi sunt oscildntc.ile ])roduse in sfera genitalrl.lrc sc' d e n tilt: [?er.1 i Ji \c.l acesstri vrirst5 atrit feti:lc cri! si hgictii surit [ Este perioada in c. coinparinciu-si 1nusc~11atu1. I ~ L ~ ~ ~ ~ ! k i opi~~i:lcc ~ ~ t c .il.!</ ~ l ( ~ isunt l. adopCind . adcrri dc: h11ti. I ~ C cletel-min3 o lahil~tart i.I fe1. I . cctrilportament. j o .. fetc.rintl fat3 Estc o pcrioadil fo:u-tc ~nriabilri moment de aparitie ca la aicstca se dc~\/oit. 1L.cste mo3~1I cum arat5.a..:enitale si cap:~citateatle a ejacula. inloc~tit.)istr.rste PI ictc.'i de frusrrare..i ctc.:.l$tintel'ig11ri p ~ ~ h l i ~ . ai Ir~ccp anxictate. ?i tktele incep sri pnrtrcipe pienar in grup::l de prietc~li. L . I ilc. din cauza crcsterii rapide.jeasc5 sri se ru>incze. Sunt acut rnaturitatca fij.!ICC I .)."c. I s ~. La r.tbiljtarc:t dc a pcscepc Au ne\ oie s2 tie asigurati si reasigurati ca nlasturharea ientimentelc :~ltorr!> i to!c'ra!!ra 1'..I~ijieti~ ad ? c i . hsieti dc la 1 2 la 13 ani ). CFitre sflir~it~il u l c ~ ~ ~ ~tci ~ i t~ p i ~ r i i . ill b i r ~ ill adoiescrllta mi~locic.~~~!l. c2 este Adesadafetclt: sunt cre:~ti\e > i 75: i~~~. Perioada c.i. L:! \ $i rcli~tiiIc .! ~ ~ I L IL. 1 1 1 1 I .'l I.Gineconlastia ( d e y ~ o l sau 1-1.j~~!plicatin ~ I .cntr: inijlo(.? I I I [ ~ I . dar ele vor de\c.~cceasi~rirstd. cu conditin s& nu &\in5 ohisnuintk durilc ccle n~::i :i>consc In ju~-n:tI~!l rilr~i(:. \ face c i ~ ialn ~nca'!'. firic si i' pcndcnta dc t ~ n i i i c in intct~. Stresul adolesccntclor f n d c v c ~ ~ i r e dc pric. dc capacitate:i tle etivturi Gzice.i cu i activ~tatii.th\olut 1. Psrintii trebuir: s3 de critrc' ~ I .i. I I . tare:^ ~nainelelorice po:~tc aprirca la ur~iibriieti a Irecut si adolcscentul be concc1ltrca~5 111.c to. lencsi. d. fr8mrint5 dcc: p i collcura la o conipctitie tle !'! Lllnusete. Tatii sunt adcsca stli~~jcniti ilc tiicelc lor ~. ~nijloc-ill tlirL:irr. din .1!.rc. Fiecarc (~ldolesce~:( p r i ~ ~ ~ a mcnstruatie.~ifi cu adul. rachinati in glum.l. L)cclar:ir~ilu h i ill. .i(' ! I'CLC:13.?.ai :illor ailtor-I[:ti': adk~ltc.ni fenne vorhedsc. h p\ihic. Ele t. 11cc3. l i e\te irnagina ~ ~slin~eriu-en o boa13 care Ic pune \ i:lt:r Relatiile cu t'amilia se tens~o!ie:i/r? n ~ a iales intre in pcricol. Ii11it5 iombinat cu fluctu.~~. si s5nilnr. crit si pentru par-inti. ~ ~ ~ c . rncnstr~ua!iae L t ~ un 11larnri ~i fiicri si re5pccti~intre tat5 ? i fiu.)..16 ~ ~ ibjicli i . ~lllisci~linitatca lor.ar:. cstc prscticntil de aproape toti adolescentii. 1'1 ccli: inirji~\i .cntirr!cntefatri dc "criticismul prir-i~~t~sc". deprin~ri Dc\ in critic1 ai p5ri:>tilo1.i cnractcrcle \ccu!~Jare i inctbp h 1111numai de 1. : ~ l t cc.!t~.!<i 2:^111nornlal5. d:tc5 n u . L Ii ~-L . :111alij.iccint3 norn1:115 a r1creglZriior d cc.u a-si c ~ a l u a t'eininitiitca. Sc intjrcsc t'r~~o~ncn . s u i ~ ta d e ~ e a n ~ i j l o i adolescentei ac.c.. La i d ii HZiclii.a b5ieli apnre n ~ a tiir~iu: i fo:~rtemulti dintre ci se acestor3 ( l u ~ t in hrate.4c. in :?d~:..dc ~l stringaci. Trebuie sri li se :~minteascri Er~ainteabiiietilor de .) JY e.inllnliti p ~ e t e n cle ilceeL~>i.

rnai &ziu la b%e$ . Aparifia primei Vezi . Este bine ca pkintii s3 asigure adolescentilor spa$u yi timp pentru a fi singuri. in rezumat.relatiile cu pa'rintii. in adolescenti are loc preggtirea spre via@ de adult. injghebarea unei relafii intime cu o persoani d e sex opus constituie o tint2 a adolescenpi k i i . i n general atitudinea adolescen~iloroscileaz3 intre contestarea total2 a autorit5p pkintilor yi nevoia de a fi trata$ uneori tot ca niyte copii. Adolescen/a tdrzie (16 sau 17 ani .Mama @ cop€ lut si-yi aureasci anumite planuri despre carieri 0 mare parte din adolescen$ sunt interesati de sexualitate. de a . Trebuie s i le accepte s i m w n t e l e . Cdnd iyi recapiti controlul trebuie lguda$.soare.2. aer. Mecanismul declanyator prin care apare pubertatea nu este complet elucidat. Evenimente minore pentru pib-inti pot fi interpretate yi triite drept crize majore de citre adolescenti. Demoltareafizica' a fetelor. 257-262. Pentru aceasta au nevoie sg se cunoascg bine pe ei inyiyi.~face i planuri de viitor. fn Statele Unite ale Americii prima menstruatie apare la o iniiltime de 158. Leggturile cu pirinfii stabilite in copilirie sunt reduse drastic. armonia nationalitiitilor. Dezwltarea psihosocial2i Adolescentii se caracterizeazi printr-o emotivitate exagerati neprevkut2 yi labili. nu trebuie ridiculizat.9 ani. Dezvoltarea fizica' a ba'ie~ilorse apreciazi prin creyterea organelor genitale yi dezvoltarea p h l u i pubian care apare h t r e 11 '/2 yi 12 ani.1. Doresc yi plinuiesc sg-yi mentin$ pe viitor.. Adesea iyi pierd controlul in ribufniri emotionale care. dar yi la 10 sau 16 mi. Multi (cei ce nu urmeazi forme superioare de h v i @ m h t ) se cgsgtoresc sau iyi stabilesc o relatie de iubire (cu o "prieteni"). care constituie secventele yi vkstele medii ale masculului. pag. in medie 10 '/2 .sunt stresate. Triiesc cu entuziasm prezentul yi imediat pot deveni posomo&ti ~ideprima$. dominat de emotii.6-12. Adolescentii de azi au acces la tot ce poate oferi societatea modern$ fiind tentati prin reclame. Apoi se simt vinova$. Se intereseazi de unele probleme ale timpului: poluarea mediului. Viseazi profund in timpul zilei yi nu. Dacg medicul ycolar obsemi un grup de qcolari de 13 ani (biie$ yi fete) constat5 cg unii sunt h stadiul prepuberal. modul de via12 (miycare.pe de o parte pib-intii. iar la bgieti la 18-21 de ani. Grupul larg de prieteni din perioada anterioarg este inlocuit cu unul rnai restrhs. folosirea factorilor naturali . de fapt. menstrua@ se leagg de momentul in care inil$mea este a 3-a sau a 4-a parte din iniil$mea adult2. unii sunt chiar la inceputul pubertiitii. Sunt satisficuti cg in orice dialog sunt apreciati ca parteneri egali. Se insoteyte de o creytere a musculaturii yi a puterii acesteia. Doming relafiile preferentiale cu pkintele de sex opus ~i criticarea celui de acelayi sex. inconsecven~ele qi sg evite sg-i critice imediat.2. se tem cg-yi vor rnai pierde controlul yi se retrag pentru a-yi reevalua comportamentul. Dezwltarea fizic2i1 Creqterea in in%$me se opreyte la fete la aproximativ 17 ani. 244 .21 de ani). rnai ht2i la fete (in jur de 16 ani yi ceva.spre r 17-21 de ani). Trebuie si-yi aleagg meseria yi sg meargi spre independenp financiarii. Tinerii se pregitesc pentru a t& ca adul$. Arnbele p$ . 6. Dezvoltarea independenfei . dar este clar cg schimbgrile hormonale joaci un rol central in a produce creyterea qi diferentele sexuale care au loc in adolescenp.aud c h d altii le vorbesc. pe & de alta copiii . api) yi ingrijiti medicale rnai bune. spre 6. iar aitii scnt aproape la inatimea ~i greutatea adultilor.11 ani yi 2 aparitia p h l u i pubian la 11 . Relatiile cu pib-intii nu rnai sunt at2t de furtunoase. Schimbikle pubertare incep cu dezvoltarea sdnilor. Comportamentul instabil. Procesul de creqtere in h a t i m e se incheie. autocontrolul. Diferentele individuale sunt mari. Sfaturile adullilor nu le mai amenin@ independenp. De regulg la 12.s cm yi o greutate de 43 kg (in medie). pornirile. descoperirile tehnice etc. de a pune binele general haintea celui personal.2. Dacg nu au ajuns s i aibi o identitate pot trgi un timp un sentiment de anxietate. elibereazg anxietatea acumulat5. Tinde sg aparg rnai devreme decdt in trecut ceea ce s-ar explica prin alimentatie.11 Y mi. adolescenp k i e se caracterizeazi prin capacitatea de a se interesa yi a iubi yi pe altii.Sexuditateala copil".

P5rinfii sunt datori. in ce prive~te privilegiile acordate. Comportamentul adolescenfilor oscileaz5. ajungiind s5-i impun5 anumite restrictii sau. c5 nu au limite. in timpul adolescentei rnijlocii relatiile sunt fie cu cei de ambele sexe. Violurile s-au inmulfit. adesea. I5sind impresia. si rnai grav. pentru p5rinti este greu s5 decid5 c i t de mare responsabilitate sii le acorde. crevte increderea reciproc5. printre altele. Pikintii care nu fixeaz5 limite fac adolescenfa rnai grea. Adolescentul evolueaz5 treptat de la copilul dependent ciitre adultul independent f5r5 a p5r5si casa p5rinfilor. se complic5 si se extinde. Situafia de fapt este ins5 invers5: doresc $i au nevoie de limite ca o expresie a iubirii qi grijii p5rinte~ti. Adolescentii testeaz5 constant limitele impuse de pikinti. p5strhd un dialog permanent. fn general p5rintii doresc ca urmasii lor s5 nu duc5 lipsurile tr5ite de ei. Adolescentul doreste s5 plece din familie. Aceasta se repet5 pin5 sunt capabili s5 se descurce independent. Adolescentii pot pleca brusc de acas5 si sunt rev5zuti ca adulti (situatii rare!). Comportarea sa devine inacceptabil5 ~i foqeaz5 familia s5-i ordone s5-7i fac5 bagajul si s5 plece. $i aceasta se face uneori fiir5 discern5m8nt. relafia p5rinte-adolescent se imbuniitiifeste. boli etc. 0 disciplin5 consistent5 si consecvent5 ii face s5 se simt5 in siguranf5.La inceputul adolescenfei relafiile se stabilesc cu acelasi sex. cu traumatisme sociale si e~ecuri generale $i personale. Asteptikile pikintilor sunt adesea rnai mari decit pot realiza. telefonie fiir5 fir etc.+olarul mic. banii de buzunar. Constiinta apartenenfei de grup determin5 comportamente adecvate si trece in revist5 judeciiti A . Precocitateapubertiifii ~iinfluenp exercitatii de unele programe de la televiziune ~ iin general. s5 stabileasc5 relatii sociale. cu o relafie deschisk apropiatii. Trist este ~5 unii din acesti p5rinti culpabilizeazii pe copil. cum isi petrec adolescenfii timpul liber (filmotecile s-au r5sphdit si in mediul rural!) au ca rezultat. imbriiciirnintea. vizionarea televizorului. sri consulte pe dirigintele clasei. P5rinfii care au avut conflicte nerezolvate in propria lor adolescenf5 vor avea rnai multe momente dificile in a-si creste copiii. fardurile. determinind nefericire ~i frustrare pentru toti. c5 viata sexual5 va incepe cind copiii nu sunt in stare s5 se descurce cu ea. iar in perioada adolescenfei tiirzii relatia este cea de cuplu. Cei virstnici se schimb5 mai greu. uneori. grupul de prieteni. Domeniul cu cea rnai mare dificultate pare s5 fie sexualitatea. adesea. P5rinfii si adolescentii tr5iesc cel rnai bine intr-o atinosferi de incredere reciprocj. apoi simte nevoia unit5fii familiei si se intoarce. modul . pentru c5 dotarea lui nu este corespunziitoare (mostenire. imbrgcgminte. Se pot schematiza patru modalit5ti prin care adolescentii i ~dobindesc emanciparea fat5 de p5rinti: i 1.~fixa optiunea pentru viata proprie. in astfel de situafii lupta pentru separare. Se ajunge la situatii dramatice. p5rintii doresc s5 fie cfistigate printr-un comportament responsabil. sentimentale ~i de comuniciiri variate cu sexul opus. 3. Amenint5 si piseaz5 pe aceast5 tem5 dar nu este in stare s5 o facii. Incidenp sarcinilor la adolescente este "m cre9tere. 4. cei care au crescut in ~nedii excesiv de permisive pot controla excesiv. Pin5 in acest moment p5rintii trebuie s5 incerce s5 fie calmi. permanent5. Uilii p5rinti pretind copiilor performante care nu pot fi realizate de Scolar. frecventarea discotecilor etc. Rareori pikintii consider5 c5 adolescentul are dreptul de a . Izolarea impus5 de grupul de prieteni le permite sii joace roluri de adulti. in afara casei pkintesti. cu tact. . s5-1 sanctioneze cu pedepse corporale. pediatrul de familie si un psiholog. chiar atunci c h d survin unele "furtuni". in mod justificat.). 2. La noi ins5 este vorba de inlocuirea total5 a unei lumi cu alt5 luine. ora de retragere la odihn5. Cei care au crescut in medii care i-au controlat excesiv pot ti prea largi cu proprii copii ~iinvers. $i in aceastli direcfie pikintii trebuie s5 tin5 deschis un canal de comunicare. In adolescenfa tirzie. in general exist5 "conflicte intre generatii". ca prima relafie sexual5 s5 aib5 loc la o v%st5 tot rnai mic5 ~ip5rinfii se tem. i Atitudinea p5rinfilor are un efect semnificativ asupra comportamentului adolescentului. in aceste cazuri. s5 ocupe un loc in societate superior celui definut de ei si s5 nu repete gre~elile lor. Adolescentul pleac5 de acas5 pentru a fi independent. intre cel a1 adultului si cel a1 unui copil mic ~ i de aceea. discuri. cei tineri sunt mult mai accesibili transform5rilor de mentalitate. insii. La noi in tar$ schimbgrile survenite dup5 anul 1989 su evidentiat faptul c5 intreaga societate romineasc5 a suferit o schimbare a mentalitgfii care se deosebe~te mult de mentalitgfile societ5fii in care intr5m acum. Adolescentul cosmetice. de adaptare si de inseqie social-economic5. Pe ling5 aceste conflicte care tin de specificul societ5fii romine~ti actuale apar conflictele obisnuite ale familiei pe diverse "teme": orele de studiu. Relatiile cu cei de nceeasi ~tirsta'.

mulfi tineri incep s5-qi ia un serviciu. Exist5 si adolescerifi care merg pe "propriul lor drum" qi resping sau sunt respinsi de c5tre grup.Prin procesul de industrializare qi urbanizare forpt5. trecerea adolescentului dup5 absolvirea ~colii generale de 9 ani. meqtesugarii s-au redus foarte mult fvac2ndu-~i aparifia un mare num5r de tineri cu diplome universitare sau de ~ c o ltehnice postliceale. Ace~tia vor ajunge la independenfa nu financiar5 dec2t dupii v2rsta de 25 de ani. piln5 acum intrefinut material ~iocrotit social qi psihic de familie. Alegerea profesiei inv5f5m2ntul general prevede o perioad5 de 9 ani. unii i ~iau i servicii pe timp limitat. Ajuns in lumea liceului cu colegi venifi din alte cartiere sau localitiifj. Cei mai mulfi opteaz5 pentru continuarea studiilor in cadrul unui liceu (teoretic sau industrial) si apoi o form5 de inv5fiim2nt universitar5. in toate perioadele adolescenfei se ascult5 muzic5 modern& se danseaz5. Jansuri. de regulii. Subcultura are urmitoarele caracteristici: 1 . Pentru a avea o independenfi financiark unii sunt tentafi s5 piiriseasc5 qcoala si s5 lucreze cu o norm5 intreag5. coafur5. Fiecare adolescent iqi impiirt5seqte confidenfele intime cu cel mai bun prieten. Satele s-au depopulat. modul de viaf5 echilibrat ~i f5r5 zdruncin5ri nu este scutit de "cutremure". informafii despre o alt5 via@ dec2t cea oferit5 de familie (alte standarde si alte concepfii de viaf5 la multi din noii colegi). Se contureaz5 comportamente caracteristice. intr-o lume restr2ns5 la un cerc familiar redus cu tradifiile. aspect corporal ~ialte comportarnente care nu au nevoie de vorbe. sub forma unui argou. cuprinzhd toat5 adolescenfa timpurie c2t qi o parte din cea mijlocie. testhdu-si astfel aptitudinile. idei. sii vorbesti.Mama 9 copttul asupra acfiunilor ce se desf5soar5. de dinainte de anul 1990.~asume i atitudini de adulfi. Grupul dicteaz5 cum s i mergi. din adolescenfi cu simf de identitate s5rac sau negativ. Grupurile de adolescenfi formeaz5 o subcultur5 in interiorul unei societifi. 6. 3. licee industriale.2. in adolescents mijlocie iqi doresc telefon mobil. motociclet5 sau chiar automobil care le permit o independenti crescut5 fat5 de piirinfi $sau o metodi de a "creqte in ochii" colegilor. in primul r2nd cu p5rinfii. 2. Tinerii particip5 la diverse sporturi. se citeste ~i se petrece mult timp cu conversatia. Tnspir2ndu-se din cele v5zute ~i auzite despre tinerii din Occident. Devenind membri ai unei bande dob2ndesc un statut ~i o recunoaqtere pe care. uneori la intervale de c2teva zile. Comportamentele acceptate se schimb5 repede. unele activit5fi distructive in care se angajeaz5 astfel de bande pot lovi in sansele adolescenfilor respectivi de a deveni membri competitivi ai societgfii. care limiteazii comunicarea cu cei din afara grupului. s5 acfionezi si s5 te imbraci. dar cea mai mare parte particip5 qi vizioneaz5 competitiile sportive in grup. dm familii foarte diferite. i Tofi prin planificare au fost repartizafi in "producfie". care le permit s5 fie distincfi: imbrgciiminte. Fetele petrec ore intregi la oglind5 cu coafura qi fardurile. 0 band5 este alcgtuiti. melodii. Se instituie un sistem distinct de comunicare. in prezent exist5 inc5 o regesie in dorinfa de a intr%intr-oform5 de inv5fk2nt care sii ofere o diplom5. Prin tradifia incetgfenitii in ultimele decenii. In rilndul tinerilor. Activitatea de grup ~i rnoda. "eliberafi" de prezenfa si controlul familiei trec in grupul adolescenfilor care intr5 sub influenp noilor condifii sociale: studiul unor materii mai complicate. riscuri qi mai ales schimb5ri in mentalitatea qi comportamentul adolescen[ilor. 0 parte din ei le practic5. Petrec un timp enorm vorbind la telefon pe care-1 folosesc pentru a discuta subiecte care li se par interesante (imbrgciminte. altfel.3. o libertate mai mare de miycare qi de abordare a - . s5 "lucreze" pe timp limitat. evenimente cotidiene) pentru care au nevoie de aprobare. Tndiferent de calea pe care qi-o aleg. in mediile cu standard economic cobor2t apare activitatea in bande. cu eforturile ~irigoarea impuse de concurenfa obligatorie in lumea capitalist& Nici absolventul scolii generale. Cei care renunfii la studii trebuie dintrodat5 sii devinii "adulfi". biciclet5. Au nevoie de al[i colegi asem5n5tori lor cu care s i impiirt5qeasc5bucuriile si necazurile. scoli profesionale) si in foarte mare m5sur5 continuau la scoli postliceale qi la universitg~i. Aceste convorbiri constituie o surs5 de conflicte cu familia. opfiunea qi trecerea la o alt5 treapt5 a activit5Iii se face in prezent cu multe friim2nt5ri. Din piicate. nu ar avea-o. ceea ce le permite s 5 . aproape toti copiii continu5 s5 studieze atilt in qcolile secundare (licee teoretice. contrar planurilor qi concepfiilor familiei din care se trag. in Bucure~ti in alte oraSe ale fiirii sunt constituite si astfel de grupuri. adolescenfii nu au mai imbr5fiqat profesiunile tradifionale ale familiei qi locului de basting. astfel de situafii sunt rare. cu si &5 o utilizare eficient5.

descoperirea alcoolului ~i uneori a drogurilor.~ faci propriile standarde morale. incearci s 2 . infeleg sensurile simbolice ~iastfel pot apuca ~i interpreta glume cu dublu inteles. "ce sunt in realitate?". Dezvoltarea functiei de cunoa~tere (cognitivti) Dupi Piaget (mare psiholog elvetian) intre 11 si 12 ani are loc stadiul final.2. in ultimii ani credem c i mai mult decdt familia corpul profesoral a sesizat si @-aadaptat metodele de educatie ~i instruire didactic5 la mutaiiile care au survenit in cornportamentul.in cdteva luni apar tineri cu aer de independen& pusi pe "nu".+olarul mic. Pot conceptualiza lumi ~i evenimente din domeniul istoriei sau viitorului. relacia obi~nuiti mai este formati de grup. De asemenea au tendinta sii creadi c i nu sunt supusi probabilitgtii care afecteaz. Uneori au experienta unor "trGri unice". s i fereasci pe adolescent de influenie nefaste. ponderea anumitor materii de studiu.5. modestia. Dezvoltarea moralti Sunt foarte atenti la standardele morale ale pikintilor. este capabil. incepdnd cu pirintii qi termindnd cu politicienii. ci pot conceptualiza dincolo de 6. i . in acest stadiu devin capabili s i . in care cred cu adevirat.2. nu a fost atdt de profund sau disperat. 6. fiinta uman. Adolescentul intri in stadiul operatiilor formale ~i dobindeste capacititile cognitive ale adultului. dupi o expresie populari. rezolve problemele pe care altii nu le-au putut duce la bun sfdr~it. metodologia predirii ~i a disciplinei in ~ c o l a i fost sesizati ~i adaptati (uneori) de cadrele didactice mai mult decdt de alte segmente ale societiiii romdnegti. "Operatiile formale" se caracteri~eazg prin gdndire abstract. interesele ~i sperantele adolesceniilor.o%ndeasci"ipotetic".. cu mult tact. Se schimbi viap de familie din intreaga copilikie (traditii. metode de educatie. in adolescents timpurie qi in cea mijlocie rolul primordial il are grupul de prieteni. nesociabili. s i inieleagi ~i s i utilizeze reguli ale logicii pentru a gindi atit inductiv cit si deductiv. "de ce m-am comportat in acest mod?". Condamni cdnd este neconcordanlii ~ i in general. Nu se mai muliumesc s i se gindeasci numai la lucrurile pe care le-au experimentat sau observat direct. Depinde de mentalitatea familiei din care provine. un rol important il au cinstea. Pentru prima datg.disciplinati. precum qi despre spatiul geografic ~i celest. iqi imagineazi c i sunt in centrul atentiei si interesului fieciruia ~i c i ceilalti sunt impresionaii de ceea ce au bun (de la trisiturile de caracter pdni la aspectul fizic. Sunt profund angajati in a gdndi intr-un mod abstract despre ei insi~i: "sunt normal". domeniul realititii pentru a rationa despre probleme si evenimente care sunt contrare faptelor sau dincolo de domeniul posibilului. alte relatii cu sexul opus etc. . La inceputul adolescentei ~i mai pufin in cursul adolesceniei medii sunt egocentrici. cii sunt unici in intreaga umanitate ~i c i nimeni nu a iubit. sthgaci. "ce insemn pentru altii". indiferent dacg defectele sau calititile sunt reale sau numai imaginate de ei. de experieniele adolescentului din via@de farnilie. Ca o consecinti a egocentrismului se comport5 in cea rnai mare parte a timpului ca si cdnd ar fi la fel de centrali gi de importanti in gdndurile altora cum sunt pentru ei insisi. forme de arti ca poezia simbolisti ~i pictura abstracti. care impun pirintilor "dialogul de la egal la egal". nu Pbiniii sunt datori s i vegheze ~i pe cdt posibil.4. armonia viefii de farnilie atiit in ce prive~te calitatea relafiilordintre pikinti cdt ~i a acestora cu copiii si celelalte rubedenii bunici etc. Capacitatea de a utiliza gdndirea abstracti influenteazi comportamentul general a1 adolescentului. Din adolescengi timizi. dintr-o familie care triiieste fnminciuni qi necinste sunt mari same sg rezulte urma~i tulburiiri de comportament care duc cu pdni la urmi la delincvenp juvenili. de atmosfera generali a scolii respective gi rnai ales de grupul ("cercul") de prieteni in care intri. Alituri de familie profesorii au un rol deosebit. profesorilor si adultilor in general si mai ales intre ce spun ~i ce fac ("fapte si vorbe") in realitate. in adolescenia tkzie. De asemenea. fiind in siguranfiin utilizarea de droguri. rnai ales trisiturile fetei) ~i critici fati de orice defect. sex ~i activitiiii periculoase fir5 a suferi consecinte serioase. a d e v h l ~i sobrietatea viefii de familie. Adolescentul vietii cotidiene.). nu s-a bucurat. tentatia escapadelor la discoteci sau localuri pentru tineri. Adolesceniii se pot crede "salvatori" care vor fi capabili s. pe oamenii obisnuiti ~i c i se pot angaja. Planurile de invitiimdnt. Se cred "buricul pimdntului".

Copflu1 are neuoie s& m&ni eske obligat sii rnhancel . b) Mcinca'tori buni ~i "ra'i". cu asigurarea nevoii de mi~care dac2 i se ofer2 o hran5 ~i variat5.~cl2di identitatea i nu numai ca membru al propriei familii. loialitatea f a g de grup devine tot rnai important5. Al2turi de misterele ~i austeritgtile religiei. se asociaz5 cu persoane care au acelea~i valori ~i u r m e d aceleqi reguli. empatia. pr5) sau chiar ai ckor membri se simt ~i se identific2. minciuna sau in~el2toria cadrul in grupului determini5 pedepsirea. Unii se orienteaz5spre religie pentru a . Astfel se p a t e alc2tui o hran5 consistent& gustoas2 ~i cu pret convenabil pentru ~ c o l a r . $nut. introducbnd in meniu unele preparate industriale sau semipreparate. Copilul suplu este mai rezistent ~i suport2 imboln2virile. concentrat ~i lini~tit. De aceea. Examineaz5 preceptele morale care intr2 . c h d adul$i consider3 c2 nu m h h c 2 suficient. Stadiul a1 4-lea . adolescenw se simt a h q i de frumusefile naturii. Excesul ponderal din copil5rie persisG fn adolesceng ~ila v b t a adult5. Carenfafndelungat2 de proteine in copil5rie frbneaz5 dezvoltarea anumitor potentiale fizice ~ipsihice. asocia$e etc. Doresc s5-i ajute pe cei slabi. a) Comportamentulla masa'. To$ doresc s5 aib5 un comportament conform regulilor ~i conventiilor "impuse" de comunitate (clask grup) ~i accept2i s5 se supun5 legilor generale. dar al unor comunit5$ din ce fn ce rnai mari (institutii de inv5@dint. 0 condi$e pentru a avea pofG de m2ncare este s2 se m i ~ t indeajuns in aer liber e ~i s5 doam12 c2t trebuie. Cuno~tinteledespre alimentatia rational%. natiune. to$ cei care se ocup5 de ingrijirea ~i educatia copiilor ar trebui s2 se familiarizeze cu principiile de baz5 ale alimentatiei copiilor. forma$uni de teatru amator sau muzic5 upar2 etc.asociaw. Masa nu va fi luat5 in grab2. prezentat2 fn mod atr2gstor. i ~ manifest2i dragoste. in conflict cu ale sale.~proteja i un prieten. Al2turi de grup i ~ i dezvolt5 t&ia de a evita comportamentele antisociale. Copilul "durduliu" nu este rnai s2n2tos dec2t unul "slab. ' Vezi ~i "Obezitatea" pag. echilibrat2 trebuie inv5pte.Al$i se i n c a d r e d fn cluburi sportive. Maturatia deplin5 are loc ins5 abia la sfilr~itul perioadei de ~colar. ~i Dintre toate acestea. adolescent)' Se ?tie c2 hrana influenteaz5 ho&2tor dezvoltarea fizic2 ~iintelectual5 a individului. qcoal$ religie. condamns pe cei care le incalc5. Dup5 mese prea copioase sau alirnente greu digerabile copilul vats5 rnai uSor dec2t adultul. Caut5 ~i abordeaz2 domenii mai vaste cu convingeri ~i standarde ce pot fi utilizate pentru a . recui n o ~ t i n g respect. Excesul alimentar nu creSte capacitatea ~irandamentul fizic sau intelectual. Religia p a t e lua locul autoriG$i familiale ~i este agreat5 de grupul de prieteni.Scolarul & h c 2 bine dac5 are un program de via@ corespunz5tor. dar nici nu trebuie ademenit cu promisiuni ori amenintat cu pedepse ca s2 m h h c e rnai mult. Odat5 cu v2rsta ~ c o l a r 2 functiile aparatului digestiv ~i metabolice sunt intr-at2t maturate.3. P b 2 P i formeaz2 propriul cod de comportament S ~i filozofie a vie* adopt5 reguli externe de conduit5 (din farnilie. Copilul nu trebuie l5udat sau stimulat dac5 mh2nc2 mult. muzic2 ~ilsau 1iteratnrLAceste preferinte ~i apropieri ii fac s2 se indepkteze de familie gi de propria copilkie. loialitate. Este important siI se respecte orele de mask Orarul neregulat de mas2 ~i rnai ales "gust&ile7' dintre mese impiedic2 dirijarea normal2 a poftei de mbncare. Sunt de partea legii qi autorit5lii pe care le respect5. Alimentatia (scolar mic.~dob2ndi o id6ntitate rnai puternic2 ~ipentru i a dispune de un set de reguli bine delimitate pentru creding ~icomportament. nedorit.Orientarea spre mentinerea legii ~i ordinii. incbt pot tolera alimenta$a adultului. 6. Mamele salariate au posibilitatea de a oferi copiilor o alimentatie consistent5. Obezitatea la adult duce la imboln5viri ~iscade durata de via@. de regulk rnai uSor.). 305-310.Preadolescentii ~iadolescenpi a p q i n stadiilor 3 ~i 4 dup5 Kohlberg: Stadiul a1 3-lea (concordun#a'interpersonala'). ci duce doar la formarea unui strat gr2sos excesiv. Uneori fns2 adolescenw rnai mari mint ocazional pentru a . dar le inliItur2 repede ~ ide regul2. dac2 ii este foame. Scolarul mZn2nc2 cu plgcere.

5. nliinc5cios. prin 250 ml lapte. cu atiit sunt mai mari nevoile de lichide pe kglgreutate corporal5. fructele. Substantele plastice. Pe de alt5 parte. ou5). 100 g came sau produse din came. din dorinp de a-qi p5stra silueta si a corespunde "idealului de frumusete". care este vehiculul esenfial pentru indepirtarea unor produsi de degradare (rezultati din metabolism) qi a unor s h r i . Copiii cu ritm accelerat de creStere m5niinc5 mai mult deciit cei care sunt mici pentru vksta lor. s5 dea un exemplu bun qi s5 aib5 grij5 s5 domneasc5 o atmosfer5 de bun5 dispozifie. came. Consumul de energie nu este acelasi in fiecare zi.9 I O 12 b3ieli l O .13 b31eli I ? I4 fete -- Valoarea energetic2 n pe zi E kilocalorii 1 000 .2 600 Cifre medii fn Joule* 4 200 5 880 6 300. Nevoile nutritionale ale copilului mic. in condifii de miscare normal5 ~i la ritm de crestere corespunz5tor viirstei. in ciuda unui apetit siniitos. Ap-numitele "alimente solide" ca piiinea. $colarul are perioade in care m5niinc5 prost: nu este un motiv de ingnjorare dac5 se simte bine ~i este sh5tos. La biiieti acest maximum este atins abia la viirsta de adolescent. consumul total de energie pe 24 de ore crevte in cursul copil5riei.7 560 7 140.3 1 6 7. I Vfirsta fn ani 1. Continutul in proteine din unele alimente obisnuite este redat in tabelul 6. pestele. se consolideaz5 si .10080 8 400 .10 920 - Conform unor intelegeri internalionale se recornandii folosirea unitiitii de m3surii Joule pentru valoarea energetic3 1 Kcal = 4.2 300 2 400 . El continu5 s5 m5niince numai dac5 este indemnat sau obligat s-o fac5. c) Formurea bunelor deprinderi lu nzasd.12 fete 13 . odat5 cu inaintarea in v2rst5. ougle.11 760 9 240 . HELGA STOLLEY) il 1. Consumul de energie pe kg de greutate corporal5 qi pe zi scade in cursul copilikiei. Urm5rind aportul alimentar la copilul s5n5tos. Adolescentul Copilul s5nitos stie in general ciind este situl. leguminoase.1 400 1 500 .8400 8 820. Fetele ating maximum de consum energetic (2 200 . ce are de indeplinit numeroase functii in organism. ci ia masa cu familia sau in alt colectiv. Cifrele calorice pe zi se refer5 la copiii cu greutate si talie medii. se constat5 variafii de la o zi la alta. Cartofii.2 000 2 100-2300 2 000 . Dac5 un adult va critica tot ce i se ofer5 la mas& nu va ti de mirare ca qi copilul s5-si insuseasc5 a c e e a ~ iatitudine. F 2 5 ap5 organismul nu poate produce urin5. Acest obicei de a miinca "peste m5sur5". briinza. 0 parte din apa ingerat5 in cursul unei zile este eliminat5 sub form5 de perspiratie insensibil5 (pe cale respiratorie si prin piele prin transpiratie). consum5 mai mult5 energie. qcolarului si adolescentului. Nevoile de lichide sunt mari. adic5 proteine de origine animal5 (lapte. peste. brhzeturi.2 800 2 200 . Consumul de alimente dincolo de sa~ietate observ5 ~i atunci c h d mesele se lungesc prea se mult. DROESE. fixat in copiliirie se mentine mai tkziu duciind la obezitate la varsta adult5. Alimentatia rational5 trebuie s5 cuprind5 cel putin jum5tate din proteine "de halt5 valoare". preqcolarului. carnea. Restul este confinut in alimente. Un gram de proteine furnizeaz5 4. " . alte produse din cereale. si se cifreaz5 la 3 000 3 500 kcallzi.12% din aportul energetic. La unele fetife aportul alimentar este redus voluntar. :I 11 4 .1 calorii. cartofi si zarzavaturi). Deprinderea bunelor maniere inceput5 inc5 din prima copiljrie. Copilul mic are nevoie de ap5.15 ani.I 800 1 700 . raportat la greutatea corporal5 de trei ori r ~ amult deciit adultul. Copilul de 7-9 ani ar primi necesarul de proteine animale. Adultii trebuie s5 se controleze in gesturi. zarzavahirile confin ap5 p8n5 la 90%. Produsele sunt de important5 vital5 ca material de constnictie (plastic) qi aliment (valoare nutritiv5). 20 g briinz5 uscat5 sau 40 g briinz5 de vaci. iar restul sub form5 de proteine vegetale (p8ine. Cu ciit copilul este mai mic. Aproximativ i jum5tate din nevoile de lichide este acoperit5 prin b5uturi. Apa este un aliment indispensabil.2 400 Kcal pe zi) la viirsta de 14 . Copiii qcolari care au activitate sportiv5 intens5 sau depun o munc5 fizica deosebit5. intre 15 si 18 ani.I I ! RECOMANDARI PENTRU LfN APORT ENERGETIC CORESPUNZ~~TOR PENTRU COPILUL MIC $I $COLAR (W. confin ap5 in propoqie de 40-70%'.184 KJ.9 660 10 080 .se fixeaz5 in timpul perioadei de ~colar. Proporfia de proteine in alimentafie trebuie s5 reprezinte 10. B5ietii m5n2nc5 mai mult inc5 din perioada de copil mic fat5 de fetitele de aceeasi viirst5.Scolarul mic. Nevoile calorice pentru metabolismul bazal ~i pentru crestere sunt in sc5dere. Gre~elile de alimentafie pot fi evitate dac5 qcolarul nu este l5sat s5 m5niince singur. Apa este necesar5 pentru cresterea qi regenerarea fesuturilor. Copilul nu trebuie educat s5 devin.

margarina. degresat (1. vitaminele din . Tabelul arat5 c5. De aceea. D.C. uleiurile vegetale qi sl5nina. ungerea piihii cu unt ~ig5titul cu m i m i trebuie acute cu moderatie.5% grlisimi) Lapte normalizat.l kcalorii. Dintre toate principiile nutritive hidrocarbonatele sunt cel mai uSor digerate ~icel rnai rapid transformate in energie. G F ~ s I M I$1HIDROCARBONATE (H. Hidratii de carbon sunt surs5 principal5 de energie.) h UNELE ALIMENTE UZUALE (LA 100 G) ( D U P ~ INSTITUTUL DE C E R C E T PENTRU ALIMENTATIA ~ COPILULUI. E ~i K.3 kcalorii. cu metabolismul lor alert ~i cu mobilitatea lor caracteristic5 viirstei. pere Piersici Banane Portocale Ciocolati cu Iapte Bomboane Inghepti Marmela& ' Cifrele din parantez5 indici valoarea energetic5 a alimentelor calculat3 in Joule. Printre grkimile cu mare valoare biologic5 se num5r5: untul. ce duce la depozitarealor. smgntkit Iaurt (33% gr&imi) B & n d fermentat3 (40-60% gr5sirni) B&zh de vaci degresat3 OuB (1 ou de g f n5 . Alte e s i m i ca untura. intralimentatie echilibrati a copilului. confer5 mhciirii o satietate mai mare. Un gram de gr5simi furnizeazii 9. Aaugarea unor cantitZ$i mici de grgsime fac miincarea rnai gustoas5. CO VALOAREA ENERGETIC. Aceste alimente acoper5 de asemenea nevoile de vitamina B.8%) Lapte acru bztut. DORTMUND. margarin5. cartofii.TABELUL 6 5 . de aceea. Prin ad5ugarea de gr5simi la alimente se p a t e acoperi o mare parte de nevoi nutritive in cantitate mic5 de aliment. toate alimentele contin gr5simi. gr5simile vizibil ~i invizibile se afl5 in propoqie de 4060. Copiii.. seul vor constitui o parte mic5. leguminoasele ~ifructele. fn alimentatia copilului. gr5simile nu sunt ins2 vizibile ("gr5sirni invizibile") spre deosebire de cele "vizibile" din unt. practic.circa 50 g) Unt Margarin5 Uleiuri din germeni Came de porc Va& Pas&e Ficat $unc5 fiart5 Salam uscat (Sibiu) Cremwurgti Piiine neagr5 PGne integral5 Pgine alb5 Pesmet Gri~ Fulgi de porumb Orez fiert Paste =noase fierte Cartofi Cartofi pr&ji$ Conopid5 Morcovi Spanac Maztire (conservl) Mere. produsele de cereale (fulgi.& (fN CALORII $I JOULE) $I fN PROTEINE. 35-40% din calorll trebuie $5 fie funlizate de grkimi. & alimentatia noastrg obi~nuitil. 1980) Lapte (3. Din toate principiile nutritive gr5simile fmizeazii cea mai mult5 energie. G&imile sunt digerate mai ^ w tdeciit proteinele ~i hidrocarbonatele qi. Grasimile cu valoare biologic5 ridicatil sunt cele care contin acizi g q i esentiali polinesaturati (mai ales acid linoleic) ~i vitaminele A.piiinea neagrii. Gr5simile din alimentatia copilului indeplinesc numeroase funcw. sl5nin& untur2 r ' seu. 250 Grkimile vizibile gi invizibile. Un gram de hidrocarbonate furnizeaz5 4. Nu este de dorit o cantitate mai mare. Obiceiurile culinare din unele familii ascund primejdia de a oferi copiilor o cantitate excesiv5 de grkimi. Tartinele cu unt ~icu b r k 5 (salam sau ~unc5) oferite uneori de 2 ori pe zi duc la dep5~irea necesarului de gr5sirni. "&n5 instant"). aceste grssimi se folosesc preferenfial pentru g5tit sau pentru tartine. necesitil cel putin 50% din aportul nutritiv sub form5 de hidrocarbonate. Ele sunt uSor de digerat. fn majoritatea lor. Alimentele bogate in hidrocarbonate cu valoare nutritiv5 mare sunt: psinea integral%. Abentatia copilului &2 un aport suficient de hidrocarbonate este imposibil5 chiar pentru foarte scurt timp. ulei.

struguri. Ele vor acoperi numai o mic5 parte din nevoile de hidrocarbonate. mierea. bomboanele. b5ut simplu sau folosit la @tit acoper5 cu certitudine nevoia de calciu la copilul mic ~i ~colar. bogate fn vitamina C si fibre alimentare. A direct utilizabil5 (retinol). De obicei. d) Fierul este necesarpentru sinteza hemoglobinei.caisele. toate dulciurile lipicioase (caramele. bomboanele. in cele de origine vegetal5 se g5sesc carotenii care sunt precursorii vitaminei A. Copiii care m5niinc5 fructe proaspete sunt mai bine asigurati cu vitamina C decit cei care primesc vitamin5 C din cartofi si zar~avaturi. cartofi. varz5. Astfel: prim6vum: salat5. varza. margarina si gabenusul de ou. banane. gogosari. cartofi. f5ina intermediar5. Nu este bine s% se administreze suplimentar preparate vitaminice. decit cea cu gr5simi multe. varz5. pere. Alimentele care au un continut bogat in fier sunt: viscerele (ficatul. Este mult mai recomandabil sii se condimenteze ~i s5 se asezoneze m2nc8rurile cu verdeturi variate (piitrunjel. p%trunjelul. deoarece mentinerea vita- . tomate. lgmii. ficatul. vinete etc. Ele mai contin ~i alte principii importante ca: proteine. in alimentele de origine animal5 se g5se~te predominant sub form5 de vitamin. fier $i asanumitele "fibre" sau substante de lest (celuloz5. fulgii de ovgz. cartofi. varza crud5. vitarnina C. ceap5 si usturoi verde. carnea. g5lbenusul de ou. maz5re verde. Purt5torii de caroten sunt: morcovul. cirese ~i banane. ridichi. cimbru etc.. inghetata. ardeiul. alvit5 etc. b) Calciul. Ele stric5 pofta de mgncare si predispune la carii dentare. iaurt) pe zi. 0 alimentatie variat5 si rational5 contine aceste elemente $i nu este necesar5 suplimentarea la copilul s5n5tos. spanacul ~i piersicile. felin5. Alimentele cu continut ridicat in retinol sunt: ficatul. untul.: carnea de porc. Continutul in calciu a1 alimentatiei este determinat in primul rind de consumul de lapte. Vor fi evitate dulciuriie si pr5jiturile de cofet5rie intre mese. coac5ze. necesare pentru peristaltismul intestinal normal. indeosebi sunt periculoase pentru dinti: mierea de albine. zarzavaturi. 0 alimentatie variat5 asigur5 cel rnai bine prevenirea deficitului de fier ~i anemia. spanacul. C r e ~ t e r e a copilului se face corespunz5tor numai dac5 alimentele cuprind in cantitate suficient5 s5ruri minerale ~i oligoelemente (minerale in cantitate foarte mic5). vuru: morcovi. Sursa principal5 este sarea de buc5t5rie. Alimentatia cu un continut optim de proteine si calciu acoper5 sigur ~i nevoile de fosfor. sunca. f5r5 recomandarea medicului.Necesarul este acoperit prin lapte. F5r5 fier se ajunge sigur la anemie. prgjiturile. Ele contin vitamine putine sau deloc ~i sunt Grace in fibre ~i alte substante asociate. produsele de carne sau conservele de peste. Mama va avea grij5 ca in funcfie de sezon s5 ofere zilnic alimente ce contin hidrocarbonate. salata verde. leguminoasele. a) Vituminu A (retinol ~i caroten) se g5seyte in alimente sub dou5 forme diferite. degresat. zmeur5. mandarinele ~i piersicile.complexul B. produsele de cereale (Eina integralii. preparatele din carne. proteine). a) Natriul (sodiu). b) Vitumina B.). mgrar. iumu: cartofi. cei care primesc La prea putin lapte se va da si brinz5. Alimentatia complex5. sfecl5. afine. pepeni. visine. nuga. Dulciurile ~i cofeturile pot fi oferite fn cantitate mic5 dup5 mesele principale. Vitaminele. Nu este necesar adaosul de sare la minc5ruri. rinichiul). varza de Bruxelles. in afar5 de vitamina D. precum ?i alte dulciuri sunt considerate alimente cu valoare biologic5 mai putin important5. in buc5t5ria noastr5 se s5reaz5 excesiv. Aceasta este continut5 in cantitate suficient5 in unele alimente preparate ca piinea. urzici. variat5 contine toate vitaminele in cantitate corespunz5toare. morcovi. praz. cgpsunile. brinz5 de vaci. Ace~tia sunt mai valoro~i punct de vedere biologic si se absorb din mai putin bine din intestin. conopid5. pe~tele. andivele. rinichii. castraveti: toumnu: mere. Au un continut bogat in vitamina C: coacgzele. 112 litru de lapte (integral. morcovi. telemea ~i mai pufin prin came si piine. pere. citricele. fasole psstiii. fulgii de ov5z) ~i leguminoasele. marmeladele. rahatul ~i "bomboana" dat2 la culcare. Piinea alb5. mere. sp5larea riguroas5 a dinfilor. Stomatologii recornand5 dup5 consumarea de dulciuri. c) Viturnirza B7 (riboflavina). Sarurile minerale qi oligoelementele sunt indispensabile. prune. (tiamina). ardei gras. C) Fosforul. piersici. cascavalul. slhina cu came. mezelurile. calciu. Dintre alimentele cu continut bogat in vitamin5 B. fasolea verde. lobod5. portocale. aluaturile.). spanac. d) Viturnirza C (acidul ascorbic) se giiseste in fructe. gutui. Alimentatia bogat5 fn hidrocarbonate si s5rac5 in grgsirni solicit5 rnai mult vitamina B. ardeiul. ceap5. zah5ru1. caise. telemeaua. cgp~uni. fosfor. ridichi.

Purtgtorii principali de vitamina D sunt: untura de peqte. La mulfi qcolari pe pielea capului apar m2treaw qi cruste seboreice (coji gabui). Pe ling2 deprinderileinsuqite in perioada de preqcolar se mai instaleaz2 urm2toarele obiceiuri de baz2: baia general2 (duq. Preparatele cu vitamina D vor fi administrate numai la recomandarea medicului. clt mai ales fetele vor fi deprinqi s2 perie.). care confin vitarnina F. miini qi picioare) zilnic. e) VitaminuD (calciferolul). Se intiilne~te mai ales la copiii nervoqi qi emotivi. Se vor folosi produse de qampon 'Ympotriva m2treteiW. este bine ca orice copil s2 doblndeasc2 obiqnuinw qi abilitatea de a se deprinde s5 fac2 singur urm2toarele: mincat. spalarea prelungit5 qi fierberea scad simtitor continutul in vitamin2 C. Din 6 in 6 luni este necesar control dentar de specialitate. nici unul dintre acestea nu asigur3nevoile copilului. Insistam pentru mentinerea in continuare a deprinderii ca la once v2rst5 s2 se fac2 baia general2 (duq sau cad2) sau pqial2 (fag. imbrgcat. Spaarea pe din$ trebuie s2 se fac2 irnediat dup5 mbcat. incitlgminte de cauciuc.minei C in acestea depinde in mare m5sur2 de pastrare qi preparare. Lluminatul va fi dozat pentru a nu obosi ochii: patul va fi astfel orientat ca lumina s2 nu bat5 in ochi. Cele spuse la preqcolar sunt valabile qi la qcolar sau adolescent. git.). Este interzis s2 se foloseasc2 apa de colonie. folosirea mijloacelor de incazire (aragaz. lofiuni alcoolice. Se vor evita dulciurile qi in special bomboanele lipicioase (caramele. preg2tirea ghiozdanului. este necesar s2 se poarte un aparat pentru corectarea anomaliilor. incazirea mhc&ii). microunde) qi de refrigerare (fiigider. conformatie etc. exerci@ulfizic qi odihna alternativ2 din fiecare zi. Cind iqi face temele se va folosi ca surs2 . Zonele respective se pudreaz2 cu talc. La cei care prezint5 vicii de implantare. fiiqca. alvig etc. La copiii nervoqi iluminatul nu va fi violent. Nu se va folosi inc2lt2minte cu talp2 de cauciuc. P&in+ sunt datori s5fnvete pe copii s2 perieze ding qi s2 cl2teasc2 gura de cel putin dou2 on pe zi. utilizarea zilnic5 a pieptenului qi a periei personale. profesorii qi copiii.Dup2 qampon se limpezeqte cu ap2 simp12 din abundeng. Pubertatea este v h t a critic3 pentru p L Dup3 v h t a de 10ani grija pentru piir trebuie dublat5. congelator). Ofilirea. Hiperhidroza. a c5rei absent2 provoac2 uneori c5derea p h l u i qi dermatoze. axile. indiferent de reclame. Piirul. S2 foloseasc2 past3 de dinfi cu fluor. ficatul. cad2) sau parfial2 zilnick spillarea p h l u i (1-2 on pe s2pt3min5). Este foarte nepl2cud. Atilt bgietii. Deveniti qcolari. Nu se foloseqte iluminatul cu neon. pieptene qi eventual s2 maseze p h l in fiecare sear& eventual cu o lotiune special3 recornandat2 de un dermatolog. Ochii. incgltat. untul qi margarina. drept la picioare). Vara. Prin acest termen se intelege transpirafiaexcesiv2 a m M o r . al nespairii in general qi al dintilor in special ii pun pe respectivii ?n situafii penibile. cuptor. Autoingrijirea qi igiena. g2lbenuqu1. bust. Atiit pe preadolescent i clt q pe adolescent aceste deprinderi il vor fen de restrbgerea de grup. modificind din &d in c b d produsele comerciale. heringii. ciorapii qi tricourile de nylon. Deodorantele se vor folosi clt mai rar. preg2tirea alimentatiei (tartine pentru qcoal2. sp2latul mlinilor qi dintilor. ingrijirea dinfilor constituie o problem2 de sbgtate. In fiecare sear2 se fac b3i generale sau duquri. Procesul este gradual qi la el contribuie p&in@i. In alirnentatia copilului trebuie s2 se g2seasc2 zilnic ulei de w m b sau de floarea-soarelui. Organismul fn creqtere are nevoie de vitamin2 D pentru structura osoasL 0 parte din vitamina D este sintetizat2 in piele sub influenta radiatiilor ultraviolete solare. care va fi orientat5 in directia dorit2. se p o d incN@mmte u q o d (sandale cu barete. folosirea latrinei. prevalent5fn timpul anilor de qcoalL h Statele Unite 95% din qcolari sunt afectati de carii dentare. Mai ales la adolescenti mirosul urk a1transpirafiei. Se alege o lamp2 de lucru cu picior mobil. pantofi din impletituri etc. unghiile se taie de dou2 on pe s2pt2mln2 (rotund la miini. Scoala poate sprijini educafia sanitar2. fnc2 din perioada de preqcolar. sunt doritori s5 se ingrijeasc2 qi s2 p2streze regulile de igien2 singur. picioarelor qi a axilelor.

Pentru a lupta impotriva acestor atitudini pe care le iau aproape tofi copiii de indat5 ce ating vdrsta qcolar5 sau adolescenfa este necesar sii se aleag5 o saltea bung. in momentul in care se instaleazii menstruafia. dezvoltiirii fizice si psihomotorii si depist5rii unor anomalii (deformiiri osoase. in stPnga (dac5 scrie cu m h a dreaptii). sdnii se umflii anormal de mult qi cu o mare rapiditate.). Aer. imbibat cu ap5 rece sau. se va asigura un bun ilurninat in camera de lucru. fortificii {esuturile si . i din proprie initiativ5. Adolescentul luminoas5 un bec de 100 Wafi. Se urmiireste efcctuarea la timp a vacciniirilor. consultati-v5 cu medicul ~i g5sifi o solufie. Organizati lucrul in asa fel ca temele ~i lectiile s5 nu ia mult timp. iar copilul nu va citi cu cMile prea apropiate de ochi qi nu va sta mult la televizor. La ~colarulmic este obligatoriu purtarea ghiozdanului pe spate. La nevoie.I 'I I 1 6. opinie total gre~it5. cu jetul de ap5 de la d u ~Apa rece m5reste tonusul. Dimpotrivii. copilul va fi plasat la cel pufin 2-3 m de aparat iar intr-un colt a1 camerei. Sanii ('Pieptul") fetitelor. dupii baie sau d u ~ sdnii vor f i stropifi cu un burete mare . cdntbiri) qi de a depista eventuale anomalii. Din contrii. Examene medicale. Atdt in perioada de ~ c o l a mic (I-IV clase) cdi ~i in cea de adolescent sunt r necesare consultafiile medicului de familie in vederea urmriririi normalit5tii siin5tiitii in general. Nu se folosesc perne mari ~imoi. Uneori creqterea poate surveni unilateral sau inegal (unul din sPni este mxi voluminos). la unele fete sdnii incep s5 se dezvolte devreme (8-10 ani) vertiginos. tulbursri de comportdment etc.5. b) va purta in mod obligatoriu (chiar dacii pieptul nu este complet format) in fiecare zi un sutien cu bretele elastice. Cdnd este autorizat sii urm5reasc5 anumite transrnisiuni. Sunt manifestiiri anormale. se va consulta un ginecolog sau un endocrinolog. prin disparitia stratului de gr5sime care-i sustinea. Nu rareori. iar spatele trebuie s5 fie drept. dacii sdnii p5streaz5 aspectul juvenil ~i dup5 pubertate. Pe masa de noapte se plaseaz5 o lamp5 mic5 cu abat-jour. soare si sport La vksta ~colara permitefi copilului de a-$i nu petrece siirbiitorile vi timpul liber intre masa de lucru $i televizor. acnee. o curburii lateral5 a coloanei vertebrale). Dupg vdrsta de 10 ani eleva va fi inviifat5 cum s5-qi ingrijeasc5 shnii care incep s5 se dezvolte: a) in fiecare zi. Dac5. se va consulta un endocrinolog. Se spune cii cei tari la gimnastici nu sunt i n mod obligatoriu genii. palizi si pliipanzi. mai bine. regimuri dietetice foarte severe. iar unul din cfectele secundare este "priibuqirea" shilor. La scoalii se fac examene medicale periodice (examene de bilant) cu scopul de a supraveghea cre7terea copilului (mgsurgri. Copilul va f i invgtat cum s5 se aqeze la masa de lucru: scaunul trebuie s5 fie aproape de mass. dureri) ~ i / s a u roqeat5. cei nu vor fi negre~it care vor reusi in mod striilucit in via$! .+olarul mic. Pieptul copilului nu trebuie s5 fie in contact cu ea. elevele (preocupate de siluet5) i ~impun. Nici cei tari la teme. 1 I II b i i II I 1l . Natafia ~i exercitiile respiratorii favorizeazii aceastii dezvoltare. Pentru a preveni rniopia (vede prost la distanfg). T'levizorul oboseqte ochii. Pozitiile incorecte. anemii. care s5 fie umplut5 uniform ~i s5 fie tare. De aceea. deoarece sdnii nu sunt sustinufi de muschii proprii. Trebuie vegheat foarte devreme la formarea unui piept frumos. Portul sutienului este deosebit de necesar in timpul exercifiilor fizice. obezitate. Se va explica qcolarului c5 este bine sii evite sii incruciqeze picioarelc sau sii citeasc5 cu nasul in carte. dacii observafi cii "nu r e u ~ e ~ t e " . acestea sunt deosebit de diiu115toare pentru silniitate. Dezvoltarea sPnilor poate surveni foarte tdrziu: nu este nimic alarmant. priinii in clasa lor. la 40 cm depktare de carte. sutienul va avea cupa de mMme adecvat5 qi va fi bine atrPns la spate frir5 a impiedica respiratia. in spatele copilului se va plasa o mic5 lamp5 aprinsii. Este de preferat o somierii cu arcuri tari sau saltea Relaxa. Copiii care sufer5 de tulburriri de vedere vor fi obligafi sii poarte ochelari cu lentile corectoare. este periculos ca un copil s5 duc5 ghiozdanul ag5fat de acela~i umiir sau purtat cu aceeaqi mAnii (se produce scolioza. stimuleazii circulafia sdngelui. La unele fete cre5terea sPnilor se insofeste de senzafii nepliicute (spasm. copiii nu vor fi lgsafi s5 stea in zilele de ssb5toare tot timpul in fata televizorului.

Pentru prevenire se recomana: .Nevoia de migcare. dar se poate perfecpona treptat prin exercitiu. angine. talie rnai subpre. Vara. c ) Se alege sportul care convine copilului Nu avem intentia de a spune multe despre sport neaviind nici spatiu qi nici priceperea necesarii Pediatrul de familie. Nu trebuie s5 tr5iascii inchiqi in casii. amigdale infectate. mi~ciiri gratioase. d t mai mult i aer liber. inciilzit sau r5corit qi debarasat de praf care este retinut de firiqoarele de piir ale nasului. circulapei siingelui qi digestiei. trebuie imbriicat c l t rnai sumar. Copilul care respir5 bine este calm. C l t rnai mult5 mi~care afar5 din casg! Copiii au nevoie de activitate fizic5: sii participe la "treburile" gospodiiriei. iar fa@ este rumen5. . Dac5 qcolarul are dificult5ti respiratorii. medicul qcolar. . nu-i facem un serviciu . fn timpul iernii se va purta imbr5cWnte larg5. Se qtie c5 pielea este $i un organ de respirafie.el are pofti de miincare. chiar dac5 acestea ar contraria dorinta legitimii de ordine qi curiitenie a unor locatari. iar strada reprezinti un loc unde pot surveni multe accidente. Copilul respir5 r h fie dintr-o obiqnuintiifie din alte cauze ca: vegetafii adenoide. exercitiile fizice. s5 se cafere. de miqcare. competitiv). uscat sau urnidificat. El are. "gripe" qi alte boli ale nasului qi gltului. Din nenorocire in oraqele mari spapile de j m sunt tot rnai limitate. favorizlnd $i accelerlnd eliminarea toxinelor care otr5vesc organismul. alergii.el va deveni rnai r5sGtat qi rnai fragil. atAt vara. sii sarii. Insuficienfa respiratorie este considerati ca o "boalii profesional5 a qcolarului". articulatii suple. gura deschis5. P2n5 la 10 ani copilul are nevoie de cel putin 10 ore de somn de noapte. miqcarea. nu trebuie "scutit" sub nici un pretext. Orele de somn trebuie respectate cu strictefe. In vacang. toracele s t r h t . vor fi "scoqi" afar5 s5 se joace intr-o curte qi chiar pe o strad5 sau pe alee. condamnat s5 stea inchis in casB la o viaf5 sedentarii. a) Este necesar5 o bun5 respiratie. echilibrat. Aceasffi boa15 atinge 80% dintre ei. Purtarea de pantaloni lungi de biiiefi qi mai ales de fete este o greqea15. . c l t qi iarna. anomalii ale dintilor qi/ sau maxilarelor."Sa' ia aer"! In fiecare zi. ca qi baia de soare sau baia in ap5. fata p a l i a qi este nervos. un copil nu trebuie infofolit. care las5 sii circule aerul. de asemenea. umed sau uscat intrii cu brutalitate qi p5trunde direct in pl5mlni. Toti piirintii qtiu ast5zi c5 sportul este bun pentru siin5tate qi mai ales c5 este indispensabil dezvolt5rii armonioase a copilului.Porfia de aer "sa'ptdrndnala'". qcolarul are nevoie de cel pufin 114 de or5 de destindere dup5 imobilitatea din clasii cu aer poluat. de soare. se eviti o mare parte din guturaiuri.Biiile de aer. chiar in lunile de iarnii. Desigur respirapa este un act automat. Copilul care respir5 prost are umerii ingugti. Dac5 ~ c o a l a a prev5zut ceva. . a) Un copil sportiv este mai siniihs. Clnd este inspirat prin nas este asanat. Exercipile fizice il fac sii transpire abundent. televizorului sau unor seri inciircate ale farniliei. pielea va fi l5sat5 c2t rnai mult posibil in contact cu aerul. El trebuie desprins sii iubeasc5 aerul.Medicii constati c5 salturile in talie se fac in var5 sau dup5 o vacan@ petrecuffi la munte. Un copil sportiv creqte rnai bine . Sportul. are pieptul qi umerii largi. Baia de aer este tot aSa de bineGcgtoare. Drumetia prin pgdure. Cocoloqind copilul prea mult. sii alerge. Activitatea qcolar5 nu trebuie sii se fac5 pe seama timpului de stat in pat. Este indispensabil ca un copil s5 invete sii respire bine.Se alege un sport care-i educ5 respirapa. Pentru ca pielea s5 respire. Copilul se ofileqte ciind este privat de aer. Aceasta valoreaz5 de 10 ori rnai mult declt dac5 foloseqte autobuzul. la ieqirea din clas5 este bine ca elevul s5 mearg5 pupn pe jos. piirintii se vor consulta cu medicul qi cu profesorul de educape fizicg . Dac5 la qcoal5 orele de educatie fizicii se fac in aer liber. Nu se va inciilca aceasti recomandafie! . deviatie de sept nazal. p5rintii nu (de recomandat tat511 vor face cel putin o dat5 pe s5pt5mln5 impreun5 cu e1. Cum Pqi ternin5 temele.Repausul. alimentafia. soarele qi razele ultraviolete au un rol important. Nu este pennis ca un copil s5 se culce &ziu din cauza lecfiilor. Sportul. Prin miile de pori ea absoarbe aerul qi eliminii otriivuri. ei nu trebuie sii ezite sii-1 tabere de vacanfii sau intr-o gospod&ie rural& trimiti 2-1 la rude sau prieteni. contactul cu natura sunt ade~iirate cure de relaxare qi de infrumusepre. b) Un copil sportiv este mai echilibrat fizic (muqchi puternici. rnai reflexe rnai bune) qi psihic (nervi stgplniti.o plimbare rnai lung5. Dac5 pikinpi n nu pot sii plece cu copilul. eforturile. lumina qi soarele sunt de neinlocuit. Clnd un copil respir5 pe gurii aerul rece. medicul sportiv qi profesorul . asimileaz5 rnai bine alimentele. spate drept. Aerul. abdomen plat. apa. o influen* favorabil5 asupra oxigeniirii globulelor roqii. bv5@nd pe copil s5 respire pe nas.

i o bun2 rtespiratie. oric2t ar fi de binef5cZtor. fllilinte cie practicarea unui sport.eea. Practicatc prea regular. in loc de a favoriza cregterea. Dc la 8 la 9 ani copilui poate ti Idsat s5 t c 5 plimb5ri mai lungi. Sportul este eel mai bun mi. Pentru fcte lansarea greutiitii nu sc recomandii inci l. Atietismul. rinichilor sau ale coloauci \ertebrnlc. Natatia sc recornand5 atat la b5ieti cst si la fete. Activit5tile $colare sun1 deja acaparante. capul I-5m8n. per~nitrindorpanismului sii st: oxigeneze din plin. "b5taia7' repetatii a pisioarelor in apii este deosebit de ulilii. indicatiile se fac in colaborare cu neuropsihialr~il medicul specialist de culturi fizicii si si meciicalii.i a tuturor sporturilor. o incetinesc: nu mai sunt exlensibili pentru a o insoti i:npulsul de lungire a oaselor. contnbuie la formarea dt.d ~i veriticatii. Din plicate schiul se practics numai la muntti nccc.i aceastfi viirstii. circula[ie. fiind necesarc gesturi prea virile. la fctite favorizc:izii fonnarea unui bus[ h m o s si ingusleazd soldurile. e ) in general. practicat piing la exces la aceastii vrirstjin plinii cregere: este contrar dezvoltiirii armonioase. Cursele de alergare H constituie un foarte bun exercitiu pentru respiratie. se adnlite pentl-u unele individualitii{i (cu vocatie si cu rezistentii deosebitii fizic5 si psihicii) antrenament intcnsiv de competi~ie. Nu trebuie suj?raincrircatcu activitiili cutrzscoiare. La h5. ~cxcclenlepeiltru copiii s5niito~i. Saritura dezvoltri detenta. Trebuie compietat cu o activitale in aer liber. Nu trebuie Issat orice copil s5 se consacre compctitiei. Jar hine ales. Dcabia spre 12 ani sunt pzr~nisc ci~cuitc lungi (pcstc nisi I O km). Numai in cazurile cu totul exceptionale. Adolescentul de educaFie fizicii sunt cei care stabilesc daca un copil este apt pentru a prdctica un anumit sport: pentru cei la care se impun exercitii pentru recuperase a unor defecte neuromotorii. D o capacitate respiratorie exceptional5. Dezvoltii cutia toracicii s i favoriirea7. nu estc recornandat. inotul Iirgeste ilmerii. Un sport. adicii de a-i ciili o musculaturii capabilH sii-i sustinii scheletul si de a-i ajuta dezvoltarea armonioas5 a scheletului. De la 6 la 1 1 ani este v h t a de inflorire a posibilit5[ilor fizice ale copilului. Or-ele de sport nu trebule s5 anti-tneze o cboscalii exccsiv5: din cauza unor orare prea inciircate sau eforturi inari. Prac~icat . m u ~ c h ikini si lungi. Scopul exercitiilor fizice nu este de a-1 face s5 dobgndeascii foci.riciini. Singi~ra prilnejdic estc din partea derinfeclantelor la copiii cu ochii ensibili: la acestia sc recoma~idiis5 peal-tc oc!lclari e t a n ~ spi. in schimb aruncarea discului le convine perfect. De~voltlisupletca si rezistcnla. parzuri sau pe trotuarelc striizilor din jurul casci. Stilurile de inot "bras" si "spate" sunt exercitii excelente pectru corectarea unor deformgri ale spatelui.indc2t mai inult sub apii. Printre pjlinti exist. cstc suficicnt. Natatia favoriyeazii cresterea in lungiine si extensia muschilor. Qintrc toate spol-turile inotul este eel mai complet. Ulr singur sport. Bicicleta cste un sport cu dou5 ttiisuri. De ac.~olarul mic. Echilibreaza sistemul nervos. deoarece apa este supravegheat. H i redreseazii spatele . trebuie consultat medicul. Contrar a ceea ce-si inchipuie unii piirinti. atletismul convine perfect fetelor. trebuie proscristx haltcrele si lot ce rise5 s5 facii s2 lucreze muschii in loqri sail numai anulnile grupe de muschi.pot fi cu totul conirair!Jicatc in caz de afectiuni aie ini~nii. stilul craul (cr-oriel) . Nu se face un singur sport. ~intrireqte rnusculatura care susTine coloana vertebralii. Sunt putine riscuri. Muschii supradezvoltafi.': o tcamii de microbii din apa piscjnel(x-. prea ntusculoase.rniscarea picioarelor se face in alt ritm dec2t acela a1 bratelor. f) Copilul trebuie sa se odihneascii sufieient. deoarece se favori7eazii dezvoltarea unora din pliflile corpuiui in detrimentul altora. Face sii lucreze m o n i o s toti muschii corpului. Din contrci. Unelc spo~zuri. ele dezvoltii intens musculatura. i e Patinajul si scl~iul sun1 spcrti~ri iarnz care s r de prazticri chiai dc la 3-4 ani. fica~i~lui. P3115 la 8 ani excrci[iilc ~icliate trebuie sii se 1n5rgincaxc5la ocolul. indeosebi contra deformjrii coloanei vertebrale. loti muschii corpului si reprezintii unul din cei mai buni stimulanti ai cre~terii. ci de a-i dezvolta "tonusul de sustinere". Este cxerci[iul de prepari~reideal. concentrarca 7i detenta. Are marele inconvenient cii se practiciiin cea rnai mare parte a anului in interior. rubus:e.itrind deplasarc bi chclti~ieli i1npo\%r5toarc. se interzic exercitiile de fortl. Apare riscul dc a face din iistfel de copii mici f i i n ~ escunde.i in g~. La feritele cu gambc rosii si articulatii butucri~~oase.ciaii..jloc de a lupta impotriva prejudiciilor vietii scolare. Aruncarea dcrvoltii indcm8narea. d) Trebuie evitata specializarea timpurie. care constituie o boalri profesionalii n scolaruiui. * Bicicleta.. o frlinearri si pet chiar 5-0 blocheze.ieti. ciirora le d suplete si siluetii elegantii. ciileste gleznele 5i fortificri articulatiile gambelor. plri1n2nilor.

a Tenisul are inconvenientul de a fi unilateral. a Jocurile cu balonul (volei. cu discern6m2nt. Dar practicat ca sport de performan@are ~iinconveniente: dezvolt6 excesiv gambele in detrimentul restului corpului. Constituie una din cele rnai bune ~ c o l i r6bdare. a Canotajul se recornand6 la fete ~i b f eii. alegerea se va face de c6tre specialiqti. Contribuie la echilibrarea fizic6 ~i nervoas6. elegan@. toracele nu se dezvoltil. Sunt exercifii excelente pentru mu~chiispatelui ~i dau o bun6 susfinere a coloanei vertebrale. La ambele sexe. gambe). siguranp gesturilor. timide. a Gimnastica se recornand6 la fete ~i b6ieti de 6-8 ani. grafie yi eleganp. De la jocurile olimpice. De asemenea.ca joc este perfect. canotajul este un sport complet la care particip6 toti mu~chii corpului (braie. Acest sport dezvold mai muit partea de jos a corpului pe seama p w i superioare. iar capacitatea respiratorie nu se m k e ~ t eNu se reco. Aceasd disciplin6 sportiv6 d6 grafie. Acest gen de jocuri care-i fac s6 alerge. Dezvoltil spiritul de echipk Stimuleaziicrevterea.ceea ce nu este favorabil alungirii membrelor inferioare (ca yi la ciclism). ajunghd pln6 la frharea cre~terii. este bun pentru bfieiii $ifetele care se incadreaz6 rnai greu intr-un grup . Se recornand6 inceplnd de la 7 ani. in ultimul timp a devenit un sport la mo&. ~ipentru girnnastic6 in special. Poate da incredere timizilor ~icalmeaz6 pe b2t6u~i. De aceea trebuie completat3 cu un sport in aer liber ~icu vacante petrecute in climat alpin ~imarin. Cultiv6 hdemharea ~irapiditatea reflexelor.Ca pentru orice sport. un exercitiu foarte bun de disciplin6 respiratorie. Este interzis in caz de boli sau slgbiciune a coloanei vertebrale. 31general. dezvolt6 muvchii mai mult in forf6 declt in elongaiie. D a d se foloseqte un scaun pe rotile (schif). Sunt sporturi de elongafie. a Dansul. umeri armonio~i. m16diaz6 articulaiiile. genunchi ~i glezne). Dezvoltil o jum6tate din corp rnai mult declt pe cealaltk Trebuie practicate concomitent ~iexerciiii compensatoare care fac s6 lucreze bratul stlng (pentru un juc6tor care lucreazi cu dreapta). Favorizeazi o silued zveld yi elegant6. Un copil care joac6 prea mult fotbal va avea coapse peste m6sur6 de mu~chiuloase. s d p h i r e de sine. Amelioreaz6 detenta. pe baza unei selecfionikicare s6 fin6seama de talentele fizicopsihice ~i de starea de sh6tate a copilului. handbal. rnai ales. Mu~chii abdomenului nu lucre& deloc. deoarece implic6 riscul de a se dezvolta o scolioz6 dorsal6 dreapd. Dansul clasic d6 incredere in sine. dar nu prezint6 nici o contraindicaiie pentru fete. Are inconvenientul c6 la copiii cu piele sensibil6 sau cu vase mai friabile produce vhgtili din cauza c6derilor ce survin in timpul jocului. dar sprinturile cu opriri bru~te. Ciclismul d6 rezistenp ~iconstituie o gimnastic6 ideal2 pentru gambe yi coapse (inclusiv articulaiiile de la ~olduri. h c e p h d de la vksta de 14 ani. In ceea ce priveste veritabilul antrenament la fotbal. glezne ~igambe fine. cu control medical sustinut. Este deosebit de util pentru fetifele complexate. Aceste sporturi sunt deosebit de utile pentru bfiefi ~ifete htre 12 ~i 16 ani. h caz c6 se incepe rnai devreme se va face cu prudenp. sigurantii. abdomen. permiWdu-se s6 evolueze favorabil. Ultimul trebuie practicat cu moderafie. Pentru fete este deosebit de recomandat: este unul din sporturile care creeaz6 cele rnai frumoase tipuri de sportive. Dezvoltil la maximum supletea ~i agilitatea. Tofi b&efii de 6-7 ani se amuz6 b6thd cu piciorul intr-o minge. in opozitie cu cursa atletic6. s6 respire ~i s6 cheltuiascii energie este excelent pentru copii ~inu trebuie s6 fie interzis. s6 se exteriorizeze ~is6 dobhdeasc6 incredere. man& la copiii cu unele devieri ale coloanei vertebrale. ~i Constituie o ?coal6 excelent6 de disciplin6 qi de stilphire de sine. se cere prudenp. Canotajul fortifid musculatura membrelor. Dezvoltil u ~ u r i n p siguranta in gesturi. ceea ce duce la o dezvoltare armonioas6. Este un sport care se incepe foarte devreme. deoarece solicid mult funciiile cardiovasculare. m k e ~ t e elasticitatea articulafiilor~ieste. coapse subpi. voleiul se hcepe relativ devreme: pentru baschet v k t a minim6 este de 9 ani. in jur de 3 ani pentru dansul ritmic ~i la 6-7 ani pentru dansul clasic. Este un sport complet care duce la o saphire a corpului aproape perfecd. spate. este o tentafie mare pentru unii piirinfi de a hcerca s6 f a d din fetele lor gimnaste de performan@. a Judo. ~i dup6 succesele gimnastelor noastre.G c h d s6 lucreze tofi mu~chii corpului pe care ii dezvoltil in lungime. baschet). a Fotbalul se recornand6 de la 12 ani la b6ieti. Este practicat rnai ales de c6tre b6ieti. Trebuie amintit c6 gimnastica prezintil inconvenientul (singurul de altfel) c6 se practic6 in cea rnai mare parte ^m salk deci &6 aerisire suficient6. Sunt admirabile pentru fetite: le vor forma un bust frumos. Nu trebuie confundatil cu simpla cultur6 fizic6. nervoase. In jocul de fotbal se alearg6. in general. de Dansul clasic inva@pe copil s & ~cunoascg forfa fizic6 i ~i duce la o musculatur6 tip fus. ei numesc asta "fotbal".

'Mai este numiti? $i onanie ( d u p j Onan. nu trebuie culpabilizat5. sau de la manu $i turbare (a tulbura cu miina). rar8. Adolescentul social ~i pentru cei care sunt rnai pufin inzestrafi fizic. Mediul Cel mai inalt punct a1 excitafiei sexuale. cu orice pref $i foarte repede. rearnintim cii inainte de a se practica un sport. Totuvi dansul poate f i viitiimiitor dac8 nu este practicat sub indrumarea unui profesor serios $i competent. Esenfial este autostimularea voluntarii a organelor sexuale: cu miina sau cgteodatii.6. Viirstele de la care se recomandii un anumit sport sunt numai orientative $i valabile pentru copii obi~nuifi. prin contracfii musculare. Masturbarea (oricare ar fi etimologia) poate fi definitii ca o autostimulare voluntarii manual5 care produce o excitafie eroticii. care se manifest%printr-un comportament cu o gamii intreagii de pregiitiri afective. selecfionafide antrenori. Practicarea ocazionalii. uvurinfii $i un minimum de cochetfirie. 6. medicii sunt refinufiin deciziile pe care le dau in ceea ce privevte viirsta $i probele la care poate fi supus un copil inainte de 10-12 ani. in cadrul masturbatiei. in sensul precis a1 cuviintului. de la mazdo (membru viril) $i turba (tulbure). Sexualitatea la copil Una din triisiiturile de bazii ale omului (ca $i la toate animalele bisexuate) este atracfia $i unirea celor douii sexe. copilul trebuie consultat de un medic care sii-$i dea avizul. Dupii statistica lui Kinsey 3 1% din indivizi au prezentat orgasme inainte de viirsta de 12 luni 50% inainte de 7 ani. Cuviintul masturbafie' a) Masturbafia i~lfantila'. Indiferent de modalitate. Comportamentul sexual a1 copilului. Pentru sportul de performanfii selecfia este fiicutii de profesorii de educafie fizicii iar avizul medical il dau medicii specialivti in medicina sportivii care pe Ihgii examenul clinic supun copilul unor investigafii paraclinice cu aparaturii specialii cu care depisteazii orice anomalie precum $i capacitatea de efort a copiilor talentafi. Riscurile antrenate de o rea inifiere sunt grave: dezvoltarea copilului poate fi perturbatii.wolarul mic. lingvistice $i sociale. grafie. Orgasmul' produs printr-o autoexcitafie ocazionalii nu intrii. personaj biblic). Nu se va ciiuta sii se obfinii.hcii din prima copiliirie (0+3 ani) se constatii erecfii la atingerea organelor sexuale. ' "Compodamentul sexual a1 b%rbatuluim(1948) $i "Comportamentul sexual a1 femeii " (1953). masturbarea ocazionalii. Masturbarea la copil era apreciatii piing de curiind ca sernn de debilitate rnintalii sau de boli mintale severe. Avadar pkinfii care constatii la copiii lor erecfii (rare sau frecvente) trebuie sii fie convinqi cii acestea constituie un fenomen normal. ameninfiiri. $i dacii nu intervin boli sau miisuri anticoncepfionale. Devierile gambelor sau ale coloanei vertebrale sunt de temut. fiirii reflecfii. ori va 'Tnnebuni". Pe de altii parte. ajungiind adesea la orgasm. h general. pe timp scurt. Atitudinile nepotrivite (invinoviifire. reflectii fie un substrat psihopatic. apare ca naturalii. Chiar unii medici speriau familiile cii un copil care se masturbeaz5 este ori anormal. d2ndu-le suplefe. Se alege dansul care se potrive~te fieciirui copil. mai uvor de reperat la sexul masculin. umiliri) pot duce la insingurarea copilului $irespingerea sexului opus (complexe de inferioritate). la fetife. fn concluzie. masturbarea este frecventii. practicarea repetatii de nenumiirate ori. provine de la manu $i de la stapro (a deflora cu miina). Voluntarii $i deliberatii. indiferent de viirstii. . A d e v h l este cii in toate grupele etnice umane. in venirea pe lume a unui nou individ. rezultatul se concretizeazii cu ziimislirea unei noi fiinfe umane. Dupii unii autori cea rnai mare majoritate a indivizilor umani (9 masculi din 10. sau prin riidiicini grecevti. rezultate spectaculare. fiziologicii $i poate fi acceptatii ca atare. o activitate a$a de riispiinditii $i generalizatii nu poate fi atribuiti5 unor factori anormali. Alfred Kinsey (1894-1956) biolog $i statistician american a demonstrat' c8 se pot introduce metode vtiinfifice in probleme care par rezervate morali$tilor. fiirii alte tulburiiri. fie unul nevrotic. prin strgngerea $i frecarea coapselor. Alteori se ajunge la actul sexual in mod brutal ~i instinctiv. 8 femele din 10) au practicat cel pufin o datii masturbafia.

s h i . pentru a beneficia din plin de actiunea factorilor naturali. indiferent de concepfia farniliei. in unele reviste qi magazine de vacanp (irnitibd moda din unele f5ri occidentale). La fete qi mai ales la biiieti apar nevoi sexuale imperioase. caracter. pudoarea poate sZ disparii sau. Unii iqi uqureazii tensiunea sexual2 prin masturbare. sii aparZ. adolescenfiitrec. piir pubian). greutate. Uneori sunt preocupafi qi pikinfii de normalitatea sexual$ rnai ales la bZieIi. insomnia. laconismul. Comportamentul copilului fat%de camafia altora (qi a sa) este departe de a fi univocil. locul unde se giiseqte. vorbire. este bine ca un copil sii qi exagerat. Cu timpul. La mare. Dezvoltarea psiho-sexuala'. o soril rnai mare etc. cer sil facii baie in prezenta