Vous êtes sur la page 1sur 24

1.

Introducere

Bun ziua i bine ai venit la acest workshop. Eu, Iaru Alexandra i colegii mei pe nume Ion Nicoleta i Klmn Magyari v-om fi indrumtorii pentru acest curs ce const in contientizarea importanei dezvoltrii creativitii i exersarea unor modaliti de stimulare a acesteia. Training-ul reprezint procesul planificat prin care se urmrete modificarea atitudinilor, cunotinelor i abilitilor profesionale prin intermediul studiului, pentru a atinge o performan corespunztoare ntr-o activitate sau un ansamblu de activiti.Scopul rezid n dezvoltarea abilitilor individului i n satisfacerea necesitilor curente.Trainigul reprezint, de asemenea, procesul ce permite individului s gseasc soluii la ntrebrile pe care i le pune n situaii de munc i s provoace o schimbare de care este contient. Din punct de vedere etimologic, termenul de creativitate i are originea n latinescul creare = a nate, a zmisli, a crea, a furi; n psihologie, prin acest termen se nelege capacitatea de a produce noul, dispoziia general a personalitii spre nou, o anumit organizare a proceselor psihice n sistemul de personalitate. Prin creativitate se nelege capacitatea sau aptitudinea de a realiza ceva original. Actul creator este ns un proces de elaborare prin invenie sau descoperire, cu ajutorul imaginaiei creatoare, a unor idei sau produse noi, originale de mare valoare i aplicabile n diferite domenii de activitate. Dac a fi creativ nseamn a gsi soluii pentru a face altfel activitile comune, a veni cu idei noi la probleme vechi, a recompune structuri noi din elemente desuete, atunci avem nevoie de creativitate. Avem nevoie de creativitate pentru a reui n ceea ce ne propunem pentru c viaa ntreag este un ir de probleme pentru care nu exist reete universal valabile. Workshop-ul i propune prezentarea ctorva tipuri de exerciii de stimulare a creativitii, exerciii ce pot fi utilizate att individual, n scopul dezvoltrii personale, ct i colectiv, n activiti educaionale, organizaionale sau psihoterapeutice, de ctre psihologi sau de ctre alte categorii profesionale. Participanii la workshop nu au o profesie anume ci sunt toi cei care i doresc s devin mai creativi.In acest workshop ve-i experimenta diverse situaii n care v va fi solicitat gndirea de tip creativ; v ve-i insuii un set de metode i tehnici de stimulare a creativitii; ve-i putea adopta metodele creative nsuite n activitile pe care le desfurati.

Cadrul cel mai important de manifestare dar i de stimulare a potenialului creativ este jocul, cu toate tipurile sale. Conduita creativ ludic este o premis pentru viitorul comportament creativ care se va materializa n produse noi, originale, cu valoare social. Creativitatea n esen este o form de rezolvare a problemelor. Dar este una special deoarece implic probleme la care nu exist rspunsuri simple, probleme pentru care rspunsurile populare sau convenionale nu funcioneaz. Creativitatea implic adaptabilitatea i flexibilitatea gndirii este o capacitatea specific uman care se concretizeaz n transformarea deliberat a mediului de ctre om, ntr-o modalitate anticipat. Lumea se mbogete permanent cu obiecte materiale sau spirituale (cunotine) care-i au originea n mintea omului, cu lucruri fcute de mna omului n activitatea lui de creaie.Aa c v propunem un jocule creativ ,ve-i primii fiecare cte o foipost note din culoarea pe care o preferai pe care vei nota prenumele vostru alturi de un adjectiv care v definete . 2. Pentru a avea o minte deschis ctre o viziune nou mai inti de toate trebuie s fim relaxai i s fim axai att cu trupul ct i cu sufletul asupra spiritului creativ din interiorul nostru.

Pentru a ne relaxa v propun s v aezai intr-o poziie comod pe scaun cu minile pe lng corp inchidei ochii i respirai uor ( de 2-4 minute )i concentrai-v pe dirijarea aerului,inspirai pe nas i imaginaiv c devenii uor ca un balon ce se ridic in aier apoi expirai pe gur i simii cum suntei din ce in ce mai grei i cum v scufundai in scaun apoi scaunul v arunc uor in sus.Rmnei cu atenia concentrata asupra ritmului respiratiei i simii cum toi muchii se relaxeaz ,concentrai-v in continuarea asupra respiraiei pentru inc cteva minute i apoi cnd suntei pregtii dechidei uor ochii, privii ctre exterior i observai ct de relaxat,odihnit,proaspt i calm v simii.In continuare lsai-v ptruni de atmosfera creat de peisajele proiectate.

3. Am folosit proiectarea de imagini reprezentative pentru ai pstra pe participani cu atenia in interior dup cteva minute le-am propus s priveasc o imagine ce descrie un peisaj apoi s inchid ochi i s incerce s-i descrie mintal detalii ale imaginii. Acest exerciiu le induce in continuare participanilor starea de relaxare deoarece culorile deschise cum ar fi albul permite o mai bun concentrare; roul genereaz activism mintal i ambunden asociativ;galbenul este un calmant al psihonevrozelor, stimuleaz i ntreine starea de vigilen, sporete capacitatea de concentrare a ateniei;verdele faciliteaz ambundena de asociaii libere de idei, stimulnd imaginaia i albastrul favorizeaz dezvoltarea proceselor de inhibiie i de ncetinire a ritmului activitii. V propun s incercm s ne eliberm mintea de modelele de gndire obinuite i s descoperim impreun ct de uor este s ne angajm creierul spre gndirea creativ.Luai fiecare cte o foaie de hrtie i alegeiv un marker,pix sau creion i desenai cu mna nondominant un autoportret cu susul in jos. Rolul acestei activiti este acela de a le demonstra subieilor ct de uor ne putem angaja creierul intr-o activitate creativ i care s aduc participanilor o stare de satisfacie a reuitei in momentul in care ii vor prezenta autoportretul intregului grup.

Trainer: Iaru Alexandra

1. Challenging the Brain

Buna ziua, bine ati revenit, in continuare vom discuta despre blocajul asupra creativitatii si asupra procesului creativ si despre explorarea procesului de gandire.Vom incepe cu un joculet numit Ce vezi?

Patterning System Challenging the Brain: CE VEZI?

S-a cerut s se descrie imaginea din figura 7, cei mai muli ar spune c este un cowboy pe un cal. Aceast hotrre este derivat din analiza creierului, care, avnd n vedere stilul de plrie pe capul figurii, cifra este probabil de gen masculin . Prea mult analiz. de multe ori duce la o interpretare eronat a evenimentelor, precum i concluziile fiind incorecte.

Aceasta este rezolvarea imaginii de mai sus.

2. Blocajele creativitatii

Pentru a stimula creativitatea, trebuie sa fim constienti si sa combatem anumite piedici aparute in calea manifestarii imaginatiei. Asemenea obstacole sunt denumite, de regula, blocaje Adeseori, pot aprea o serie de factori care pun piedici att n calea dezvoltrii creativitii ct i n ceea ce privete manifestarea ei pe diferite planuri. Apariia acestor factori de blocaj trebuie prevenit din timp sau acetia trebuie nlturai ct mai repede.

Blocajele sociale (culturale)

Conformismul este dorina oamenilor ca toi ceilali s se poarte i s gndeasc la fel ca ei. Cei care se poart sau au idei diferite sunt privii cu suspiciune sau chiar dezaprobare, din cauza tendinei oamenilor de a fi nencreztori n fantezie, preuind exagerat raiunea logic, judecata critic. Acest lucru poate duce la descurajare pentru cei creativi. De aici apare dorina de a se conforma modelelor sociale nevoia de apartenen, de a reaciona la fel ca grupul de provenien.Orientarea exclusiv asupra succesului, pentru a atinge permanent nite performane maxime poate duce la un blocaj intelectual.Ali factori de blocaj sunt: interdicia de a pune ntrebri i de a explora mediul nconjurtor; sublinierea permanent a rolului apartenenei la un gen sau altul; considerarea indivizilor divergeni ca fiind anormali; accentul exagerat pe competiie sau pe cooperare .Slaba capacitate de a transforma sau modifica ideile, de asemenea, duce la un blocaj de ordin cultural.

Blocajele metodologice.

Sunt cele care rezult din procedeele de gndire. Rigiditatea algoritmilor anteriori: Din obinuin, oamenii aplic n anumite situaii aceiai algoritmi, chiar dac par a nu se potrivi, fr s ncerce altceva.

Fixitatea funcional

Folosim obiecte i unelte aa cum am obinuit pn acum, fr s ne gndim c am putea s le utilizm altfel, pentru a obine un obiect nou, sau o funcie nou a acestuia.Criticarea unor idei care apar n procesul de soluionare a unei probleme complexe, poate s blocheze apariia altor idei. Este bine ca, la apariia unor idei noi, doar s le notm, fr a le analiza. n momentul epuizrii ideilor putem trece la analiza acestora. Acest procedeu se numete ,,brainstorming, dup cum l-a numit Osborn i se folosete, mai ales, ntr-o activitate de grup.

Jocul acesta se refera la mentalitatea noastra bloc. Mentalitatea va orbi eficient un individ la o interpretare alternativ a faptelor, i este astfel, un bloc substanial de creativitate.Paradigma existent n cadrul unei organizaii va defini un model, explicnd astfel interpretarea acceptat de date si observaii, n plus, cunotinele de aceast paradigm va conferi un set de reguli care definesc cum facem lucrurile , indiferent de relevana lor pentru situaie. Un exemplu simplu de la scoala este prevzut n figura 9. Nou puncte sunt prezentate ntr-o simpla matrice. Cu

creionul pe hrtie, provocarea este de a se altura nou puncte cu patru linii drepte fr a lua stiloul pe hrtie. Creierul comunic provocare cu suplimentare, ne-declarate, norme, cernd ca cele patru linii sa fie cuprinse n cadrul matricii de nou puncte, sau "n caseta" formata de puncte.Sarcina este apoi imposibila.

Aceasta e varianta rezolvata a imaginii 9.

3. Blocajele emotive

teama de a nu grei;

teama de a nu se face de rs;

graba de a accepta prima idee;

descurajarea rapid;

dorina de a-i ntrece pe alii;

tema de a risca s fii n minoritate

Blocaje perceptive

incapacitatea de a se interoga asupra evidentului;

incapacitatea de a distinge ntre cauz i efect;

dificultatea de a defini o problem;

refuzul de a sesiza, de a releva;

dificultatea de a destructura o problema n elemente care pot fi manipulate, dirijate;

dificultatea de a diferenia ntre fapte i probleme;

prezentarea prematur a pseudo-soluiilor la probleme care nu au fost nc definite;

incapacitatea de a utiliza toate sensurile care ne pun n contact cu mediul;

dificultatea de a percepe relaii neobinuite ntre idei i obiecte;

incapacitatea de a defini lucrurile;

ngustarea excesiv a punctului de vedere;

credina negativ: Nu sunt creativ.

Omul dispune de un potential numit creativitate iar datoria lui este sa-l descopere, sa si-l dezvolte si sa-l puna in evidenta. Si aceasta, deoarece numai prin creatie avem sansa de a deveni asemenatori Creatorului V.Belous considera obstacolele de ordin psihologic (lipsa flexibilitatii, fluenta scazuta, rigiditatea functionala, frica de critica, frica de ridicol, timiditatea, descurajarea si auto-descurajarea) ca fiind cele mai importante obstacole in calea creativitatii si performantei umane. Din analiza vastei literaturi cu privire la obstacolele si barierele ce pot aparea in calea manifestarii creativitatii se desprind cateva idei: - Un blocaj, o bariera este un fenomen, o insusire sau orice conditionare, interna sau externa, care obstructioneaza manifestarea potentialului creativ. Un blocaj, "o bariera psihologica poate fi orice fenomen care interfereaza sau impiedica abilitatile cuiva in rezolvarea creatoare a problemelor". - Orice insusire a proceselor psihice cognitive, afective, motivationale, ca si anumite trasaturi temperamentale sau caracteriale, pot deveni zavoare sau obstacole ale creativitatii in anumite conditii. Ca urmare, lista blocajelor poate fi foarte mare si este necesara identificarea lor sau a conditiilor in care fenomenele pot deveni blocaje. - Blocajele pot fi recunoscute, intelese si depasite prin antrenament, sustin specialistii, teoreticieni sau practicieni

Astfel, pentru reducerea barierelor strategice V. Belous propune brainstormingul, asocierile fortate, cautarea combinatiilor diferite; pentru reducerea barierelor de valori (gradul in care atitudinile, valorile personale si credintele, prin flexibilitate redusa, se constituie ca blocaje ale creativitatii), acesta propune: jocul de rol, simularea, sociodrama, ascultarea activa; pentru barierele perceptuale (gradul in care indivizii percep lucrurile intr-un mod rigid, acuitatea senzoriala si de percepere a mediului) se propune: sinectica, sociodrama, vizualizarea, iar pentru reducerea barierelor imaginii de sine (modul in care indivizii se autoevalueaza si isi utilizeaza resursele disponibile) se propune: privirea in oglinda, gandirea pozitiva, sociodrama. Din conceptia cu privire la barierele creativitatii a lui Lee Jones si a strategiilor prin care ele pot fi depasite am conturat ideea ca printr-o inlantuire a metodelor de creativitate intr-un antrenament. de grup s-ar putea obtine reducerea unor blocaje sau depasirea lor, rezultatele validand si propunerile autorului.Gandirea presupune descrierea, ntelegerea, explicarea, descifrarea i interpretarea informatiilor. Este o activitate specific umana care prin abstractizare i generalizare ne informeaza despre relatiile dintre obiectele i fenomenele lumii, n forma notiunilor, judecatilor i rationamentelor. Aceasta are capacitatea de a modela experiena n forme noi i diferite, capacitatea de a percepe mediul n mod plastic i de a comunica altora experiena unic rezultat interaciunea optim, generatoare de nou, dintre atitudini i aptitudini un complex de nsuiri i aptitudini pihice care, n condiii favorabile genereaz produse noi i d e valoare pentru societate.

Aceasta parte a workshop-ului despre blocajul creativitatii i-a sfarsit,iar in continuare va prezenta colegul nostru dezvoltarea creativitatii.

Trainer: Ion Nicoleta

Nu am ales s ne nastem. Nu ne-am ales printii. Nu ne-am ales epoca istoric, ori tara sau circumstantele venirii noastre. Putem alege, totusi, cum ne trim vietile. Ceea ce ne face semnificativi este modul n care trim. Putem tri o viat care are un sens sau o viat fr. Noi decidem. Noi alegem. si, prin decizii si alegeri, vietile noastre sunt formate. n final, ne formm destinul, scopul.

(boost motivational, in introducere)

1.

nainte de a v prezenta o serie de exercitii foarte eficiente n dezvoltarea procesului creativ, vom face o mic recapitulare a conceptelor prezentate in primele dou etape ale acestui training. Intrebati-v:

Ce este creativitatea? De ce dorim s fim creativi?

Dac cineva doreste s si dezvolte spiritul creator, primul pas const n definirea conceptului de creativitate.Creativitatea este un mod de gandire flexibil si original, abilitatea de a acorda atentie detaliilor, abilitatea de a face fata incertitudinii. Bineinteles, oricine definette diferit acest concept. Poate fi o sclipire, un proces bine pus la punct, o voce din capul nostru sau un proces bine structurat. Persoanele creative dispun de o motivatie superioara in depasirea obstacolelor si rezolvarea de probleme, consimt riscuri calculate si lucreaza mult in schimbul recunoasterii personale. Dezvoltarea creativitatii prin exercitiu este o metoda foarte eficienta. Totodata, mediul in care se desfasoarea activitatile trebuie sa fie stimulativ, atat din punct de vedere vizual, cat si auditiv si, de ce nu, tactil. Aceste exercitii ajuta si in motivarea studentilor care, devin mai putin predispusi unor stari psihologice negative ca si distresul sau plictiseala.

2. Prejudecati.

Doar unele persoane pot fi creative. Geniul creativ neadaptat societatii moderne este o imagine puternica a culturii Occidentale. Toata istoria este presarata de actiuni ale unor oameni creativi care s-au impotrivit gandirii de turma, au intors spatele maselor si gandirii conventionale pentru a aprinde torta progresului si revelatiei unei lumi bolnave. Multe companii au departamente de creatie unde nimeni nu poarta cravata, angajatii lucreaza pana tarziu, luptandu-se cu idei ce trec de intelegerea oamenilor simpli. Aceasta imagine creeaza prejudecata diferentierii acestor persoane creative de restul populatiei si ne-ar putea influenta sa credem ca marea majoritate a populatiei nu are capacitate creatoare. In opinia mea, toate persoanele au capacitatea de a fi creative si politica marilor companii este restrictiva si conduce la o exploatare partiala a potentialului creativ prezent in absolut toti angajatii. Creativitatea se manifesta doar in domeniul artelor frumoase. Intrebati-va un coleg sau prieten cum vede un om creativ si se va gandi negresit la un sculptor, poet sau scriitor. Putini va vor spune ca si-au imaginat un om de stiinta, un profesor sau un om de afaceri. Creativitatea nu este exclusiv dedicata unor anumite activitati, ci este prezenta peste tot in jurul nostru, de la pixul pe care il tinem in mana, masa pe care scriem si masina pe care o conducem. Creativitatea implica exprimare libera, un flow de idei pe care nu este aplicata o reflectie critica, ceva particular unei persoane. Creativitatea poate fi un proces bine structurat, sistematizat, regandit in cel mai mic detaliu.

Trainerul ideal? (paranteza)

In primul rand si cel mai important: Trebuie sa practici ceea ce predici, adica, daca vrei sa stimulezi creativitatea cuiva, fii creativ! Arata-le, doar vorbind. Fii un model in rezolvarea exercitiilor, implica-te si ei te vor urma! Creativitatea trebuie tratata cu respect si atentie. Asadar, trebuie sa creezi un mediu potrivit pentru exercitiile ce implica creavitate. Un lucru mai important decat mediul (fizic) este mediul emotional. Responsabilitatea ta este crearea unui loc sigur pentru exprimarea fara jena a ideilor; fa greseli, fii nataflet , nu judeca si nu vei fi judecat. JUDECATA UCIDE CREATIVITATEA. Minimizeaza gradul cu care faci corectari sau dai sfaturi. Abandoneaza dualitatea bun-rau, nu gandi in alb si negru, ofera participantilor libertate in exprimarea ideilor, sublinierea individualitatii.

Pentru a asigura un mediu propice pentru exprimarea de sine, incorporeaza in si intre exercitiile tale urmatoarele ingrediente: umor, muzica, buna dispozitie, arta, drama, dans si miscare. O parte dintre exercitiile prezentete mai jos necesita materiale aditionale. Pune la dispozitie cursantilor orice material, chiar daca nu e legat de activitatile pe care le intreprind acestia, in cazul in care au idei noi ce nu pot fi puse in aplicare altfel. EXPUNEREA participantilor la orice tip de creatie, fie pictura sau sculptura, muzica, film etc. are efecte pozitive si este una din cele mai importante surse de inspiratie. Totusi, incearca sa dozezi aceasta expunere, doresti sa ii stimulezi, sa le dai idei, sa-i faci sa initieze un proces creativ, nu sa-i descurajezi.

Putem antrena creativitatea din oameni? Raspunsul este, cu siguranta, DA.

Oamenii sunt extrem de creativi atunci cand lucreaza intr-un mediu fara stres. Ganditi-va la Newton dormind sub mar. Asadar, pentru ca stimularea sa fie eficienta, cursurile trebuie realizate de persoane deschise, care stiu sa destinda atmosfera, dar sa balansam staff-ul training-ului astfel incat sa evitam suprasaturarea unei anumite laturi a interactiunii cu participantii.

Procesul modelarii este foarte important in stimularea directiei in care vor sa se intrepte cursantii, de exemplu: Comediant stimulare cu imagini ce inspira o viziune relaxata asupra vietii. Sportivi dezvoltarea puterii de anticipare Politicieni strategii de dezvoltare pentru viitorul societatii in care traiesc

Un alt lucru demn de consideratie este faptul ca femeile tind sa fie mai creative decat barbatii, emisfera dominanta fiind cea dreapta.

Nota catre profesor: Elimin in totalitate brainstorming-ul. Nu cred ca doriti in aceasta lucrare sa auziti despre el, ci mai degraba alte tehnici de stimulare.

Exercitiul 1. Senzatiile

Acest exercitiu il veti face in perechi, un ascultator si un practicant. Inchideti ochii si puneti-va o intrebare legata de senzatiile pe care le traiti in acest moment, concentrati-va pe detaliile senzoriale. Ar putea fi un parfum aparte, apasarea corpului pe spatarul scaunului sau un sunet necunoscut, intrigant. Incercati sa detaliati in asa fel incat cel care va asculta sa traiasca acea senzatie. Pentru a mentine generarea de imagini mintale, intrebati-va notiuni despre natura obiectului, senzatiei, proceselor implicate si explorati-le in detaliu. Descrierea imaginilor trebuie facuta destul de repede pentru a evita judecata sau gandirea critica.

Exercitiul 2. Povestea

In urmatoarele minute veti asculta o partitura a compozitorului X (ceva necunoscut, diferit). Inchideti ochii si ascultati cu atentie. Muzica va va spune o poveste. Urmariti schimbarile in atmosfera melodiei si incercati sa va imaginati ce mesaj va transmite dumneavoastra. Apoi, voi opri muzica iar voi veti scrie cat mai detaliat aceasta calatorie.

Exercitiul 3. Cutia

Uitati-va in jurul vostru, luati un obiect ce vi se pare familiar si studiati-l. Atingeti-l, ridicati-l, mirositi-l. Studiati-l pana cand gasiti ceva nou despre acel obiect. Poate fi grosimea hartiei, modul in care este imbinat un birou, orice. Ganditi in afara CUTIEI. Cutia este ceea ce cunoasteti deja.

Exercitiul 4. Cuvant aleator

Luati o carte din biblioteca (dispunem de asa ceva in spatiul desfasurarii training-ului), inchideti ochii, deschideti la intamplare si concentrati-va asupra unui cuvant, ales si acesta la intamplare. Daca nu va place, aveti voie sa va alegeti altul, doar o data. Luati o hartie si un creion si incercati sa gasiti 15 modalitati prin care acel cuvant apare in viata dumneavoastra. Daca e prea usor, incercati sa gasiti cat mai multe, nu exista limita. Cand veti incepe acest exercitiu, veti gasi cateva idei care va vor sari in minte in mod natural. Sunt lucruri obisnuite pe care deja le cunoasteti. Cand le veti epuiza, va deveni brusc greu. Acela este peretele cutiei, locul in care trebuie sa apasati, sa spargeti bariera conventionalului, sa ganditi in afara cutiei. Dupa ce ati trecut de acest perete, noile idei va vor veni foarte usor. Veti gasi lucruri pe care nu credeati vreodata ca le veti gandi macar. Eliberati-va mintea!

Exercitiul 5. Jucaria

Pe masura ce oamenii se maturizeaza, isi pierd abilitatea de a fi constant si complet creativi deoarece societarea ii forteaza sa se comporte ca niste adulti. Nu suntem incurajati sa ne mentinem acel simt al curiozitatii din copilarie. O definire interesanta a creativitatii poate fi aceasta: abilitatea de a vedea lucrurile din perspectiva unui copil. Cand retraiesti dorinta de curiozitatea si mirarea pe care o aveai cand erai copil, iti poti imbunatati capacitatea de creatie. Aduceti-va aminte cum era copilaria dvs., incercati sa va reamintiti numele colegilor si a profesorilor, ganditi-va care va erau activitatile preferate. Care era JUCARIA voastra preferata? Incercati sa realizati un design pentru jucaria voastra preferata, un logo / emblema si un slogan. Ganditi-va ce caracteristici ati dori oferiti acestei jucarii. Puteti merge chiar mai departe, desenati-va jucaria ideala a copilariei.

Exercitiul 6. Neconventional

Alegeti un obiect comun, obisnuit, gen surubelnita, furculita, minge de tenis, periuta de dinti etc. si creeaza o lista cu 20 de intrebuintari originale pentru el. Descrieti fiecare situatie in cate o propozitie scurta.

Exercitiul 7. Cu susul in jos

Luati o foaie de hartie, ce culoare doriti, si desenati-va portretul. Stati, nu v-am spus inca tot, va veti desena cu capul in jos si mana folosita va fi cea non-dominanta (daca sunteti dreptaci cu mana stanga si invers). Si dupa aceea va veti semna la fel cum face un pictor. Scopul acestui exercitiu este eliberarea de conventional, de pattern-urile comportamentale si antrenarea creierului in activitatile creative.

Exercitii si sfaturi pentru stimularea creativitatii in viata de zi cu zi:

1) Petrece cat de mult timp poti studiind imprejurimile. Inchide ochii si, folosind un reportofon, descrie ceea ce vezi. In timp ce reconstruiesti vizual spatiul ce te inconjoara, incepe sa descrii detaliile. Cand ai terminat, deschide ochii, si asculta inregistrarea pentru a vedea cat de acurat ai descris. 2) Invata sa-ti folosesti partea non-dominanta a corpului. Daca lovesti mingea la fotbal cu piciorul drept, invata sa lovesti cu stangul. 3) Incearca sa comunici mai mult prin miscarile corpului si expresia faciala. 4) Joaca-te cu Origami. Origami (hrtie pliat) constituie arta plierii hrtiei colorate n modele de creaturi vii, obiecte nensufleite sau forme decorative abstracte. 5) Joaca-te cu hartia. Transforma concepe bidimensionale in obiecte tridimensionale folosind lipici, hartie creponata sau obiecte reciclate. 6) JOACA SAH. Invata sa joci, studiaza strategiile altor persoane. Descopera cel mai puternic joc al mintii. 7) Esti blocat intr-o sala de conferinte? Schimba locatia. Schimba perspectiva. Iesi in parc, la o terasa, pur si simplu, plimba-te. Viziteaza un muzeu, du-te la cumparaturi. O schimbare de peisaj iti va reactiva mintea creativa. 8) Observa lucrurile din jurul tau si incearca sa le gasesti imbunatatiri, adu-le la forma ideala. 9) Reversibilitatea proceselor. Gandeste desfasurarea unui proces de la finalizare la pregatire. 10) Tine aproape de tine un carnetel si un pix, la birou, in masina, oriunde mergi pentru a nota orice idee noua nascocesti. 11) Invata sa pui mai multe intrebari. Intreaba-te De ce?. Nu te teme de faptul ca unele din ideile tale pot parea deplasate. Einstein spunea: Daca la inceput, ideea nu este absurda, nu exista speranta pentru ea.. Invata sa gandesti in afara spectrului logic, palpabil. 12) Viseaza cu ochii deschisi. Invata sa-ti folosesti imaginatia. Trebuie sa vezi in minte inainte de a crea ceva in realitate. Vizualizeaza. 13) Fii spontan. Nu te ingrijora cu privire la ceea ce cred altii despre ideile tale. 14) Foloseste-ti intuitia. Urmareste acea voce interioara, nu te va dezamagi. 15) NU te compara cu altii. Acesta este un proces care ucide creativitatea. Fii bun cu tine. 16) CITESTE. CITESTE. CITESTE. Orice. O carte. Un articol online, un tweet. Nu te opri niciodata din invatat. 17) Respira. Invata sa devii comfortabil cu linistea. Exploreaza-te. Cand esti singur in camera, opreste orice sursa de zgomot, aseaza-te comfortabil, inchide ochii si doar respira. Gandestete la inspiratie, la expiratie, la schimbarile ce se produc, marirea respectiv, miscorarea cutiei toracice, contractarea si relaxarea. 18) Paradoxul somnului. Lipsa acestuia pe o perioada mai lunga de timp poate activa puternic creativitatea. (nu sunt sigur totusi cat de sanatos e) 19) Mananca lucruri noi. Laptele, spanacul, tofu, semintele de floarea soarelui te vor face sa te simti mai fericit si mai creativ.

20) Asculta muzica. Oriunde. Oricand. Totusi, nu porni radio-ul, creeaza-ti un playlist de acasa. 21) Fa sport. 22) Iesi in natura, respira aer curat, lasa natura sa te inspire. 23) Nu te mai indoi de abilitatea ta creatoare. Te-ai nascut creativ! 24) Daca, in timpul procesului de creatie, te lovesti de peretele CUTIEI (despre care am vorbit mai devreme), ia o pauza, fa altceva si apoi revin-o la proiect. Vei fi surprins cat de simpla era solutia. Lasa-ti creierul sa rezolve inconsient problema. 25) Iubeste ceea ce faci. Acest lucru il au in comun toate persoanele creative. Gaseste-ti pasiunea si pur si simplu fa ce-ti place. Apoi, lucreaza mai mult. 26) Principiul Universului Paralel. Gandeste invers, bizar. Un tenismen serveste o minge. -> Intr-un univers paralel, mingea serveste cu tenismenul. Cum as putea sa fac, la un restaurant, ca cina sa fie servita cat mai greu. Exagerarea unui produs pana la absurditate: Produs: Telefon Nokia 3310. Caracteristici: vechi, greu, dimensiuni relativ mari. Exagerare: daca il scapi din mana, se sparge... gresia. (satirizeaza smartphone-urile)

Trainer: Kalman Magyari