ASOCIATIA N.N.P.

NOUA NE PASA

Suntem un grup de tineri cercetatori in domeniul stiintelor sociale carora ne pasa de lumea in care traim NNP isi propune sa contribuie la transformarea societatii si imbunatatirea calitatii vietii prin interventii sociale care vizeaza: Studiu si reflectie socio-antropologice Stabilirea unor contacte socio-culturale intre diferite realitati sociale Crearea de noi spatii de interactiune sociala Dezvoltarea participarii indivizilor la viata comunitatilor in care traiesc Facilitarea accesului la cultura a unor categorii defavorizate Incurajarea folosirii spatiului public din zone defavorizate in vederea cresterii vizibilitatii sociale si a puterii de autoreprezentare a unor categorii

DOMENII DE INTERES
Metode informale de educatie Activitati cu si pentru tineri Analiza calitatii vietii in mediul urban, mai ales in comunitati dezavantajate sau in cartiere marginase Antropologie vizuala, film documentar si educatie prin film Gentrificarea si efectele ei asupra categoriilor defavorizate Migratia si efectele ei, atat locale cat si trans-nationale Imbunatatirea spatiilor de joaca pentru copii; analiza alternativelor de joaca urbana Tehnici de self publishing (incurajarea dreptului la exprimare si auto-reprezentare publica a tinerilor) Dezvoltarea constiintei ecologice si a responsabilitatii fata de mediu

"Feminitate, egalitate, solidaritate"

Proiectul are ca scop orientarea activa a tinerelor rrome din cartierele marginase ale Craiovei catre educatie, cultura si dezvoltare personala

ACTIVITATI

1) ateliere de educatie non-formala si de stimulare a potentialului creativ 2) consiliere psihologica in scopul constientizarii situatiei in care se afla si a depasirii modelelor de perceptie care le limiteaza vietile si deciziile 3) solidarizarea prin lucru colectiv, cu studente de la facultati de stat, aflate la inceputul unei cariere de succes.

Grupul tinta al proiectului este format din: 50 de fete cu varsta intre 12 si 16 ani, de la Scolile din cartierul Romanesti, zonele Fata Luncii si Popoveni (zone segregate in jurul carora se creeaz un cerc vicios, marcat de lipsa de sustinere pentru continuarea scolii, in familie si cercul de prieteni, sarcina timpurie, munca necalificata timpurie, frica si dependenta financiara de barbat) si 30 de fete cu varsta intre 20 si 25 ani, la nceputul unei cariere de succes, studente la facultati de stat din Craiova.

Proiectul se desfasoara in Craiova in scolile si facultatile implicate, in zonele defavorizate alese, in locatii culturale din oras, la punctul de lucru din cadrul proiectului, ales astfel incat sa fie usor accesibil tuturor participantelor in proiect. Tinerele fete vor participa la ateliere creative de film, fotografie, muzica, pictura, teatru, dans, vor participa la incursiuni culturale prin oras la spectacole de dans sau teatru, la proiectii de filme, la expozitii de pictura sau fotografie si vor redacta texte ce vor fi publicate in raportul final al proiectului, Feminitate, egalitate, solidaritate.

Nu toti copiii au acas un aparat foto, o camer video, cu care s experimenteze. si nu toti printii si permit s-si duc copilul la film sau s-l plimbe prin oras. Sunt limitri financiare pe care le simt si copiii din zona mrginas a Craiovei
Organizatia si-a dorit s le aduc fetelor de gimnaziu mai mult ncredere n ele si s le creeze alternative de educatie.

In primul rnd a fost o ocazie pentru echipa proiectului s sondeze n ce msur modelele lor de perceptie le limiteaz vietile si deciziile. Fetele identific problemele specifice zonei si sugereaz solutii care ar putea mbuntti viata rezidentilor. Nu au tendinta de a separa locuitorii cartierului pe criterii etnice, rezidentii din zona formeaz un grup omogen, indiferent dac sunt romni sau rromi, iar fetele se identific nediferentiat cu acest grup. Proiectul poate fi considerat o relatie de mentorat: Le ajut s fie dezinhibate, s-si exprime propriile preri. Atelierele de educatie nonformal sunt activitti de dezvoltare personal care le ajut s-si exprime cu usurint prerile, s fie spontane n scris.

CONCLUZII
In ciuda eforturilor institutionale si ale mediului de afaceri din ultimii ani, femeile rrome raman pe o pozitie structural dezavantajata, atat pe considerente de gen, etnie cat si din punct de vedere al mediului de rezidenta, in raport cu accesul pe piata fortei de munca. Mai mult de 50% din totalul femeilor rrome nu sunt angajate