Académique Documents
Professionnel Documents
Culture Documents
stdrile de hibridizare descrisesp", sp" gi sp. Principalele clase de compusi organici exclusivdin carbongi hidrogen. Hidrocarburile sunt alcAtuite gi Hidrocarburile saturate, alcanii ctt formula gendrald CnHzn+2; cicloalcanii cu conlin numai atomi de carbonhibridizali sp', 5i numai legdturi formula generaldCnH2n, o. Prin idepdrtarea unuia sau mai multor atomi de hidrogen rezultd radicali de hidrocarburi.Toti alcaniiin denumiresufixul "an".
iadiCiiiimetanului:
-CH3 metil
-cw-
a-C
I r-1
-H
metiien
+1
rt v
- CH - metin
H
,.
itF-f_-
Hfl
I
propan C3Hg radicalii propanului: CH3-CH2-CH2- propil
CH:- CHz-CH:
I
butan C,H,n +-- n-6utaneH3- cH2- cH2- cHl radicalii n-butanului
Hidrocarburile nesaturate conlin una sau mai multe legituri n, gi implicit gi atomi de carbonin hibridizaresp2gi/sausp. Alchenele, au formula generaldCnH2n, atomi de carbon sp2,o legdturdn. Se doi denumesc fel ca alcanii dar orimescsufixul "en6" 1a
Etena C2Ha H2C= CH2
Butena CaHgprezintd mai mulli izomeri, in fi.rnclie de pozilia dublei legdturi gi de naturacatenei, liniari saurami{icati.
\tJ-l
i-butena
CH3-CH2-CH: CH2
rl r\
2-butena
izobutena
CI{3- C -
\-n2
I H3
Alchinele sunt hidrocarburi nesaturatecare conlin o legdturi tripli, au formula generald doi Cnl{zn"z, atomi de carbonsp..Sedenumesc fel ca alcanii doar cd primesc la sufixul "ind"
czr{z
C:Hq
HC = CH HC = C- CH3
etina,acetilena propina
Arenele sau hidrocarburile aromatice sunt hidrocarburiciclice care contin atomi 7de carbon cu un mod specific legare. sp' de
\_!
benzen CoHu
col{s- fenil
rA v
Y
O -p&{r1
101 Y i\
ft{+",&a
nL{ \-/
'
u!
r ff**
\
r' q
butil secbutil
izobutan
CH:
radicalii izobutanului
H1
r**c/c\cn,
H2
H2C-CH?
"?-?*,
I
*'"\r-'"t'
o!*Sutl*tv'
I
lt
cio{,et-,r{0,-
d-e'Jfwxq*.,-
- e(r Crrt5
cH3
)P ! CHr-
or,
-cH-
rA
toluen benzil benziliden la acegtiradicali, covalen{a liberi se aII[ pe C sp3din catenalaterald, iar la urmitorii pe C sp2din nucleul aromatic:
6orto-tolil
rA
\2-r
cH', I
t\
CH.
'A ) l
meta-tolil
"r
para-tolil
organicd2 Noliuni chimie cle Contpusicufuncliuni Rezultddin hidrocarburic[rora li s-auinlocuit unul saumai multi atomi de hidrogencu alfi atomi saugrupede atomi. Compusi cu funcliuni monovalenle (grupareafunc{ional[ inlocuieqteun singur atom de hidrogen de la un atom de carbon,se leagl de scheletulhidrocarburii printr-o legtdura o) Compusi halogena|i - con{in unul san mai rnulli atomi de halogen(F, Cl, Br, I) lega{ide un ladical hidrocarbonat. CH3-gll- CI{2-CI clonrra de izobutil I CH:
.!i'
ar(2
] l(j
L * -.. '
- (- a'.
()'1\:It 'L'L' \"'r
cI-I3
l
I r--\ i l .-,1
t, ,tpCr
p-clorfenilen
*;:t
tot \Y
I
Ci
o-clor-toluen
Compusii hidroxilici conlin o grupare hidroxil (OH-) legatd de un schelet tr'tu alifatic sauaromatic. i".t, /-l l.t.t.t t Q .r.u \'a. l'i '-' I' ( t., hidrocarbonat ., {u l'' :t 't'-rt tl tit't -oH pe carbonulsp3 ALCOOLI sp'aromatic -OH pe carbonttl FENOLI Exemple alcooli: de (alcoolmetilic) CFI3-OH -metanol (alcool etilic r - etanol CH2-OI-I CI-I3(alcool propilic) OFI cI13-CH2-CI-I2- propanol cH3-qFI-CH3 - izopropanol(alcool izopropilic)
j
OFI cH2-cH2 OFI OI-I fFIr- 9Hr- 9I-I, r tl OFI OII OI-I
- etandiol(glicol)
- glioerol (glicerina)
,'t
ll '
1 (- 11 r,
I
I i- il ,,
4 0.li 1-
t r- ./l- i.l i I
1 ,t
\ i, Lt+?u
,-^i,'' ]'tn (|""'t'au'!'' j.j1*,,1 ,. w.,,' ri, t-,,u^t'i,i.,.ot ,/.>,, " " ri-t t-'L 'DupI natura hidroxil alcooliiseclasihc[in: atomuluide carbon carepoartdgntparea
alcoolprimar (-OFI) carbonprimar (OII) carbon secundar alcoolsecundar alcoolter!iar(-Ol{) carbonterfiar Exemplede l'enoli: OH I CH:
t ol
c6HsoH fenol
OH o-crezol
"j
rq ,
i^-t lr'i'i
cr naftol
it,
L'.;l l'{-'(
- compugii lridroxilici au cflrocter sldb a.cid, fenolii mai puternic decfrt alcoolii; - intre moleculele alcoolilor se formeazd legaturi de hidrogen ceea ce determind qi punctelorde fierberefap de hidrocarburile compuqii halogenalicu acelagi cre$tel'Da numlr de atomi de carbonin moleculi; - alcoolii inferiori sunt solubili in apd careformeazdlegdturi de hidrogenctt moleculele acestora. Aminele sunt compuqicu funcliune simpl[ care conlin unul sau mai mulli atomi de azot legali prin legituri de tip o de unul saumai mulli radicali de hidrocarburi.
-NH2 amina primarl - NH - arnina secundari t,r
!. 1
t'
I
.L..1
lta;
ferrilamina(anilina)
t'.2
I {.. L
r'l
I
ii ; tt.i.
'(; tii
. 1i,u'-.i
,,rrr:.
"1-'i
'
clifenilamina
- principalaproprietatea aminelor estebazicitateadatoratdelectronilorneparticipanlide la atomul de azot care poate fixa printr-o legatur[ covalenti coordinativd un ion de hidlogensauun proton; esteinfluenlatdde tipul amineiqi de naturaradicalilor hidrocarbonali; - bazicitatea aromatice suntbazemai slabe decdtamoniacul; - aminele alifatice suntbazemai tari decAt amoniacu - aminele
R*NI-I2+FICI-------'[R-NH3]+Cl('.(rrntr/5':-1-!'t)
- ( - t| .+t j l i 14,i L -i )
,i ti.t, +,i,
'1'-'1it "
t't''-('
Nitroderivatii contin radicali ai acidului azotic. - NOr care inlocuiesc atomi de hidrocalbonat. hidroeen scheletul din
It- S
t1' t.:
'J - { {t t
k*t (t^' "t ' '
cFI3-NO2
nllrometan
Tiolii conlinuna saumai multe gnrpdrisulflridril -SH. Ex. R - SH. Compuqi cu funcliune divnlentd (grupareafunclional[ inlocuiegtedoi atomi de hidrogende la un atom de carbonqi se leagdprintr-o legaturddubl6)
,1\ r,
Compusicarltonilici
)r:o
..
(' ::
/r, ,..L
:)'
).1 R-CFI=O Aldehide (la numele alcanului se adaugd sufixul "a1" sau dupd cuvdntul aldehidi se menlioneazd acidul care ar rezultaprin oxidareaacesteia).
t\
,1
Cetone
lr I R-C:O
'.1'-
(la numelealcanuluise adaug[ sufixul "on6") Exemple: (ald'chida formici) HCHO metanal FICII-O,Cl t2O,
,1.1
fi :. L )
Jr
i:.-l
1t
i l Z" .
ffi
t.'
!'r
' v,
(i'itLrl., r'(.it ar(r/.:,{s
FI:C1
I{3C-CO-CFI3
n"t":o
propanona (acetona, dimetil cetona)
CHr-CHr i - -
\c=o
cH3-o-cFI2{a
H rC / (etil-melilcetona) butanona
CI-I3-CFI2-COCH2-CH3 1' '! i
fenil-metilcetona acetofenona
Compusii cu funcliune trivalentd inlocuiescprin grupareafunclionaldtrei atomi de hidrogen1aacelaqiatomde carbon. san Compugii carboxilici aciziiorganici:
-c=o
I OH
HOOC/'/acid metanoic(forrnic) CH3-COOH acid etanoic(acetic) CI{3- CH2- COOFI-acid propanoic(propionic) CH3-(CFI2 COOH - aciclbutanoic(butiric) )2-
tt
jt
),
I
i(,
'i 1 4
c.ii,i
"
tti i '-
t-rt''l l
,.t'
L ,. 1,,,,,.i.ti.-.('y'nt,,.{'at't''i
Bo
CIIr- qll-Cl12-COOIJ I CH:
CI{3-(CI-I2 COOH- acidpalmitic )r4CH3-(CH2 COOH - acidstearic )16H2C:CH-COOIl acid acrilic H3C-(CHr)r CH:CII-( CHz)t- COOII - acidoleic,acidgrasor9 ' acizii carc conlin mai rnult de 4 atomi de carbonin molecuid se numesc acizi gaqi; grdsimilor naturalesunt monocarboxilici,au catenaliniari qi actzii gtaqidin componenla numir par de atomi de carbon; - acizii gragi pot fi satura{isau nesaturali(cei cu o singurd legaturi clubldse numesc polienoici): monoenoici, cei cu mai multesenumesc iar {J rZ | ) CI-I2 COOH acidlinoleic FI3C-(CH2 )4-CI-I:CH-CH2-CH:CH-( )?c1s,L9,t2, a 6 ld p| 4 1i acidlinolenic FI3C-CH2-CH:CII-CFIr-CI-I:CFI-CH2-CH:CI{-(C[Ir)TCOOFI C1s, A9,12,15 trr3 Acizi dicarboxilici: HOOC- COOH acid oxalic acidmalonic
FIOOC-CH2-COOFI
HOOC-CH2-ClI2- COOH acidsuccinic FIOOC-CI-I: CfI- COOI{ acid maleic(cis) FI FIOOC- C- COOH C: H
Derivali funclio nali ai alcoolilo r : a 1) Eterii rezultdprin condensarea doul grupili hidroxil: I ---------J R-O-R + IJOH RIOII + HIO- R -+ unei moleculede apI intre un alcool gi 2) Esterii anorganici se forrleazl prin eliminarea un hidroxiacidanorganic: -->R-oR-oH + Ho- PO3I-I2 NO2 CFI2-OP.3I-I2+ I{o' esterfosforic
o-No, fHcH2-o-No2
trinitrat de glicerind
Derivali funclionali ai acizilor carboxilici: intre un acid catboxilic 9i un 1 ) Esterii organici rezultdprintr-o reacliede condensare alcool: i'r ( '' (
lf
"',
R-p:oy!/o-R=-:->
gry,/
t--' /
R-9=o +lIoH
o-R
o- co-R
L't:'vPIl* / ni a c^ -l! 'xU
rf
.\
/"
,t t
/,' () ct"'"'
cHr-o-co-R
fH-
cH2- co- R" ointra- sau intemolecular5 dintre doud grupSri 2) Anhidridele rezulta prin deshidratarea carboxil:
iic-c:o
il \.-..-----|
l l QH1
*i-t*tt
t:-{"
IIC-C\-CU/
TIC-GO
OFI acidmaleic
anhidlida maleici
t )"
.{..'
CI-L-C:O+ CH3'C:O
\...
o\
ot_,
-.
"ut-.(
CH:-C:O
l"
/]-<=,.N
anhidrida aceticd
3) Amide Si cloruri acide, care confin in locul grupdrii hidroxil o glupare-NI-I2 sau un atomde clor. R-C=O
cl
clorurdacidd
R-F:o I
Nl12 amidd
o 3) Nitrili contrin grupare-CN cian saunitril in locul grupdrii carboxil (R- CN). *Derivalii acizilor carboxilici dauprin hidrolizd acizii din careprovin. CompuSiicu funcliuni mixte conlin doud sau mai multe guplri func]ionalegrefate pe un schelet hidrocarbonat. calbonil gi una hidroxil dar, spre 1. CompuSiihidroxicarbonilici conlin o grupa"re de deosebire acizii carboxilici, grupdrilefunclionalese afld pe atomi de carbondiferili.
tiii-trt..t-t
I.t'
7 1;r" .i ;i
.l -i i l ^ r
r\' '
'.
n"H2C-COOH
i\
,/,
r T-a_ CFI-COOH
I NHz
glicocol glicina acid aminoacetic f' tl-
NI{2
FI,tl- cI{2-cooH
NFIz acid B- amino- ProPiontc P-alanina AldturideceleclouSgrupSr.iclejamentionate,uniiaminoacizipotconlineqiall'e grupiri funclionale: HO.CII?-CH.COOFI -l NIl2
I{S-CH2-cH-cooH I
NFI2
cr amino P tioProPanoicct aminoP hidroxi-ProPanoic setina cisteina CompusiipolicicliciswtcompuginaturaliintAlniliintoaleorganismelevii.Este biologic substante in prezentat contintare steranul compusde la carederiv6numeroase active: 12 1 210
.13 I l4
17
l6
el C
I
DI
l5
lAl t.j
4
B l8
7 6
Contpusiiheterocicliciconlinininteriorulstnrctrrriiciclicegialliatomi,inafard reprozinta biochimicd deosebiti deoarece de carbon gi hidrogen. prez:intao importanld biochimiceimportante' "i'i stnrcturide bazdpentrucompugicu fi'urclii piri-idinele reprezinti sclreletulpe cafe s-au construit De exemplu,purin"fJ piranul gi furanul reprezint[ structurilede din bazeleaz-otate struct'ra aiizilor nucleici,
,j'
bazd pentru ozele ciclice, iar pirolul intrh in structurallemului din hemoglobindqi de in asemenea structuraclorofilelor. $i alli compuqibiologic activi au strllcturZr derivati cle acidulbarbituric, cocaina, nicotina. la heterocicluri: cofeina, qi Structuriderivatede la heterociclulise?ntdlnesc la multe dintre vilamine. Nu in ultimul rdnd, unii aminoaciziderivi de la stfel de structlrri, dar atit vitaminelecdt qi qi bazeleazotate aminoaciziivor face obiectulde studiual biochimiei
I{C - CH HC - CFI
tl rl
o
prfan
ti I
I
'" '
,N N H
jl
l rl i l rrl
N H indol
N H pirol
imidazol
' li ' . 1
"N"' pirimidina
Nii,,
tr,-r
N ' ' i,
t',,
Lt
N purina
,c\....""* N cHi
I I
oH ou ,cc --, ' t 1qr q,*cH,-N( | I | c * 0 .- c|"r2 cHn o - p,- o.* P- oH --" * ll
J,,"
l,
R-Cl +IlCl
,,:.'j
parte strbstanlaor.ganici, 9i de in funclie de clasa de compugi din care-face pot fi diferite' atat din punct de vedere al in asemenea ftrnclie a" ,.ottunl, tonailiitt gi temperaturii presiuniicdt qi al catalizatorilor' compuqilor nesattuali ce const[ in Reacpiilede adilie sunt reac{ii caracteristice legdturiin 9i formareade legdturio,cu reactantul' ruperea
1l
ll-C- C-H
) ) c:o+u, "---'---'>c- ou
II Concliliileciereacfiediferdin func{iede reactanli'
fi ca urmare a elimindrii Reacliile de eliminore au loc cu formareacle legdtuti unor atomi salrgrllpo de atomi din molecul[: CFIz:CI'I2+ HzO CI{3-CI{2 ---+ I OFI etenA etanol
clf:-cHz I
etenl clorur'6de etil qi presiune'ca reaclii sunt favorizatede anumitecondilii de temperaturd $i aceste cala orl qi deprezen{a ltzal lor' -_.^^ ^.^-:r^- ;- *^t.n,ln ,' atomilor in moleculd qi se Reacliile de tanspo'z'ilie au loc prin reorganizatea unui izomerin altul: tLansfonnarea procluce -CI'13. * CI-I3-CFI2 -CI-12 n-butan CII- CIl3 CI-I3I
CH: izobutan
Iteac1iiile o-ridareEi reducere oxigen' fie scade pr.o"*"ti"f in tu'" fie cteqte continutul in tlxiclaren "rr" al organlce: in conlinui"nl hith'ogen nnei substanle
sau se cAqtigd -' este Reclucerea procesulinvers oxiddrii nfln carese pierdeorigen hidrogen. P- 1l]'{+ I-I2 R- CFIz-NI-Iz
t"fli oles fl celor clt Izonteria este o proprietate specificd compusilor organici' hiochintice, dar si alte nnlecule irrportiila biologici. inzim"lu, cuitrlizitorii reacliilor 'rri pol p*priaap splciale, cum s nt receptorii penlru hormoni' neurotrnnsntildtorii' spute cd imensa diversitate discerne cu usurinld intre tul izomerili attil' Se poate ntare de in a'compusilor biochimici se datoreaz{i egold mdsurd nurndrul,i iri"tio"aa "s,touituri pe crre itomii de carbon le pot genera tn comhinatiile lor, co ;i fenomenultti de izomerie. cu aceeaqi .formuld intr-o definire generald, izomerii sunt compu$i organici cAnd aparlin dar cu structuri qi proprietlfi fizice qi chimice diferite; anrnci moleculard unor clasediferite se numescizomeri de func{iune' HC:O
?H-
I oLr
I
C3H6O3
gliceraldehida
crl2-oll cIi2-oI'I
ro
\
dil-ridroxiacetona C3I1603
cll2- oI{
diferite' la clar formull generald, apar:lin clascdiferiteqi au proptietd{i -auaceenEi
I I
I
ll -
11"
oFl
t:::" L
IIO on oartr il
a;
' 't
cdrorale pentm compuqiibioc'hirnici tip -acest de izomerieestefoafte imporlant de necesith{ile in int".o.1iuni* alli compuqi'invecinali funcfie oer.mitsd stabileascd cehileisauorganismului' o formn de izomerie la care douf, Izomeria spaliald satt stereoizonteria este in prin orientarea spaliua unof arontisaugnt|e de *.p"riii""Jii*a cu substanle aceea$l atomi. spaliald: Existddoudtipuri de izomerie 1 Izomeriageomett'ica ) -sedatoreazarigiditafiilegdturiiclublecar.einrpiedicdrotalialiberdasrrbstituenlilor; - s u b s t i t r r en l i i ca re se a tta cl e u " ""aipar tea< ltr bleipunfi,suntinvecinati( cls ) qi i a minimSunul de cel6lalt; distanta
:ffi:ffi;#;;;il;;;"rte
II
FI
HOOC-C : C - COOII I II
acidfumaric lrars
tr>
IIC-O
,/
H l -oH
,.3 ClT2- i Ol 91icelici "l' alcleliicia
care ii contine callzapentru care substanfa - existenlaatomilor asimetricireprezintA care substanlele Iac acestlucruse deviazi cu un amrmitunghi planul luminii polarizate; deviazdcdtre dreaptaplanul luminii polarizatese numesc oplic active; cele care nrlrnesc sprestangasenumesc levogire (-); dertrogire (+), iar cele ce deviazd numai prin proprietili fizice qi chimice qi se deosebesc - izomerii care au aceleaqi proprietatea a deviaplanul luminii polarizatese numescenanliomeri; de - amesteculechimoleculara cloi antipozi optici (enantiomeri),care nu rote$teplanul racemic: se luminiipolarizate numc$te care au mai mulli atomi de carbonasimetriciprezintdun numlr mai mare de -compuqii izomeri optici; numdrul de izomeri optici este2", unden reprezintdnumdrul de atomi de carbon asimetrici.