Arhiva - Decembrie 2008 Penifest

PENITENCIAR: decembrie 2008
SEARCH BLOG FLAG BLOG Next Blog» Create Blog | Sign In
PENITENCIAR
Set as Home Page
La mulți ani!
Posted On 31 decembrie 2008 at la 14:00:00 by Huginn
Translate
Abonaţi-vă la
SelectLanguage
Select Language
Postări
Gadgets powered by Google
Lista de bloguri Articole recente

Arhiva
Memories Box
Concert: James BLUNT @ Suspendarea, de la intenție
Romaero, 21 februarie la frecție
Cu 23 minute în urmă
Penitenciarul Vaslui:
Buzz News Blog
Privind înainte cu...
Manele si manelisti.
Specialitatea casei speranță
Cu 48 minute în urmă Spiritul vremurilor noastre
Cristian Pătrăşconiu Semnele anului 2009
Retragerea lui TSolojan.
La mulți ani!
Versiunea
SVoinescu&ILCaragiale Ministerul Justiției și
acum 1 oră Eșalonării Libertăților
khris.ro Cetățenești
In pregatire
Scrisori nigeriene
Cu 2 ore în urmă
Bolile generalilor
Jurnal roz de cazarma si ABBA - Happy New Year
nu numai Revista 22:
Ochii mintii dau discret apa Autosuspendarea justiţiei
la soricei Posted in Labels: La mulți ani | 12 Comentarii
Cu 3 ore în urmă
Realitatea lui Petria
Satanisti de vanzare
Arhivă blog
Cu 3 ore în urmă
Ministerul Justiției și Eșalonării Libertăților Cetățenești ianuarie (5)
http://penifest.blogspot.com/2008_12_01_archive.html[03.01.2009 14:22:44]
România obiectivă Posted On at la 10:00:00 by Huginn
Întrebări decembrie (62)
Cu 6 ore în urmă noiembrie (58)
Ministerul Justiției și
In spatele usilor inchise octombrie (75)
Libertăților Cetățenești
Basescu, chef cu FSN-ul in
septembrie (68)
casa Regelui Mihai (MJLC) anunța, azi la ora
Cu 6 ore în urmă august (46)
09.00, că a mai promovat o
BLOG PE SURSE iulie (42)
ordonanță care amână punerea
UN cadou pentru Traian cel iunie (38)
Mare???
în executare a unor hotărâri
mai (42)
Cu 7 ore în urmă judecătorești până la 31 martie
aprilie (38)
Bleen 2009. Acum, că tot s-a
Cristian Preda “Tabloul martie (33)
adăugat la numele ministerului
alegerilor recente” februarie (4)
Cu 8 ore în urmă referirea la libertățile
cetățenești, amânarea prin
Afişaţi tot
ordonanță de urgență a unor Posturi vacante
executări silite e cea mai logică primă inițiativă. Deja există o ordonanță Administraţia Naţională a
Documente utile nr. 75/2008 care amână și eșalonează plata unor sentințe definitive mai Penitenciarelor
vechi. Cătălin Predoiu își mai aprobă încă una, tot pe sub mână. Ministerul Justiţiei
(…) „platasumelor prevăzute prinhotărâri judecătoreşti având

Recomandări Forum
ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite
Asociaţia SoJust în favoarea personalului din sistemul Justiţiei, Administraţia Naţională a
Avocatnet deveniteexecutorii până la data intrării în vigoare a prezentei Penitenciarelor
Blog Penitenciar Vaslui ordonanţe de urgenţă, cu excepţia celor care intră sub Federaţia Sindicatelor din
Bloguri juridice incidenţa Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 75/2008 Administraţia Naţională a
Federaţia Sindicatelor din privind stabilirea de măsuri pentru soluţionarea unor aspecte Penitenciarelor
Administraţia Naţională a financiare în sistemul justiţiei, se realizează începând cu data Sindicatul Naţional al
Penitenciarelor de 1 martie 2009”. (sursa: link, ora 09.15) Lucrătorilor de Penitenciare
Freedom House
Projust Motivele amânării se înscriu în logica politică a guvernări Boc, nelipsind Trafic
Revista 22 totuși nota specifică justiției. Amânarea punerii în aplicare a sentințelor
România Curată judecătorești este dispusă sub pretextul că e criză și că trebuie găsiți bani
Sindicatul Naţional al pentru “îmbunătăţirii capacităţii administrative a instanţelor şi parchetelor”.
Lucrătorilor de Penitenciare Ministerul recunoaște că vechea ordonanță de eșalonare nu a rezolvat Echipa
problema executării sentințelor judecătorești referitoare la drepturi
famiglia Musat
Newsletter restante. Drept urmare, mai produce una.
Stig
Sword
Introduceţi adresa de email: Ministerul Justiției (și Libertăților Cetățenești) sabotează justiția intervenind
Vladimir
cu acte normative după ce litigiile au fost soluționate de judecători. E
Colectionarul de amintiri
profund anti-constituțional și e nedrept. Un simplu justițiabil, care a pierdut
un proces, nu-și poate aproba ordonanțe de urgență ca să scape de Huginn

Patrick
executarea silită. Vine executorul și îl obligă să se supună. Mejeleceu’, în
Înscriere
admin
Delivered by FeedBurner schimb, își bagă picioarele în ele de hotărâri judecătorești că, vorba aia,
Palmasul
poate.
prisonworker
Update 31/12/2008 ora 11:15
MJLC a modificat data până la care se amână achitarea sentințelor

judecătorești definitive. Pe site apare acum 31 martie 2009, inițial (vezi
imagine) era anunțată data de 01 martie 2009.
Link-uri utile:
realitatea.net - Guvernul amână plata unor drepturi datorate

magistraţilor până la 31 martie 2009
gov.ro - Ordonanţă de urgenţă privind plata unor drepturi salariale
personalului din Justiţie
Posted in Labels: Cătălin Predoiu, Ministerul Justiției și Libertăților

Cetățenești | 5 Comentarii
Scrisori nigeriene
Posted On at la 00:01:00 by Huginn
O vreme am tot primit

scrisori de la un nene
bancher din Nigeria care
trebuia să scoată câteva
milioane de dolari dintr-un cont
al unui bogătaș mort și fără
moștenitori. În schimb domnu’
bancher Ibibio Efik vroia doar
să-i dau datele mele personale,
inclusiv contul bancar. Ca să
facă dumnealui transferul și să
ne bucurăm amândoi de pe
urma decedatului.
Probabil că la un moment dat au mai aflat despre necaz și alți colegi
bancheri. Bogătașu’ mort avea alt nume, dar averea îi era la fel de blocată
într-un cont știut numai de domnu’ bancher nigerian. Era probabil o
epidemie misterioasă care ataca bogătașii cu cont în bănci ca Ecobank
Nigeria Plc sau Equitorial Trust Bank Limited.
După o vreme am început să primesc emailuri de la alți bancheri de

prin Africa și Asia. Epidemia lovea rapid toți bogătașii. De vreo câteva
săptămâni a ajuns și în Marea Britanie, unde face ravagii. Oare de aici vine
toată povestea asta cu criza mondială? Se decapitalizează omenirea pentru
că mor bogătașii și le rămân averile prin bănci? Abia acum îmi dau seama
că bieții bancheri se luptă să redea economiei mondiale atâta bănet și
nimeni nu-i ajută.
Domnu’ Efik și ceilalți breslași din lumea băncilor sunt, cred, adevărații eroi
ai omenirii decadente. Probabil că au rezolvat deja problema, ori s-au dat
bătuți în ceea ce mă privește, văzând ei că nu mă las convins să le dau
datele care să le permită să-mi facă transferu’ şi să mă îmbogăţească. De
câteva zile mailu’ meu câștigă milioane bune la loteriile din Irlanda. Tot
așa, e un singur schepsis. Ca să-mi primesc binemeritatul câștig trebuie să
le dau toate datele mele, cu număr de cont și toate amănuntele.
Recunosc că n-am avut încredere în bancheru’ Efik și în ceilalți prieteni

anonimi care-mi vârau cu de-a sila în buzunar atâtea milioane. Mă tot
gândeam, cum e posibil ca Nigeria, Etiopia, Sierra Leone sau Vietnam,
după atâtea dificultăți prin care trec, să-mi dea mie toți banii bogătașilor
decedați subit și lăsați nemoșteniți?. După ce că n-aveau de nici unele și îi
lovise epidemia tocmai în clasa capitalistă, cum să le iau eu banii? Nici
măcar din patriotism, că - vorba aia – aș fi cheltuit banii în România ca să
ajut la propășirea neamului, n-am putut să accept micul sacrificiu.
Premierul Boc mi-a amintit de povestea asta ieri, pe la șase, când

televiziunile se pregăteau de prime time. Tocmai avusese dumnealui o
ședință de guvern ca să discute starea financiară a țării și să facă bugetul
pe 2009. N-a făcut bugetul că nu știe câți bani o să-i intre în pușculiță. N-a
aflat că bugetul de sat e o chestiune de previzionare iscusită nu de adunare
de adrese de prin ministere. Cred că a repetat, în schimb, de vreo 10 ori că
România e în criză, precizând chiar, pentru cei neatenți, că… repetă. Nici în
el și nici în pretenarii lui din guvern n-am încredere.
Zicea, domnul Boc, că bani la buget nu prea se strâng, că n-a fost bun
Tăriceanu. Cică rezolvă dumnealui, că face economii plimbându-și secretarii
de stat prin străinătate cu planoru’ și autobuzu’ nu cu avioanele și taxiurile
alea scumpe care au șontorogit bugetul. Vă dați seama câte milioane de
kilometri au făcut secretarii de stat ai lu’ Tăriceanu? Câteva zeci de miliarde
de euro nu s-au mai încasat din acest motiv. Economia beteagă încă mai
plătește facturile pentru transportul netrebnicilor.
Era cât pe ce să sar la gâtu’ lu’ Ragea. Atât de tare m-a motivat
Boc cu discursul despre strânsul curelelor demnitarilor. Oricum mă enerva
că a tot trimis ‘scrisori nigeriene’ către sistemul penitenciar. S-a îngrășat
nefericitu’ din euroii care s-au pierdut în economie, și precis că s-a plimbat
cu taxiu’ prin Europa. D-aia nu-l mai încape costumu’ și i se lăbărțează
cămașa pe burtă de-i strâmbă cravata. Noroc că mi-am dat seama la timp.
Radu e doar subsecretar de stat, deci se plimbă low cost bietul.
Boc mai zicea și că pensionarii de stat nu mai pot lucra cumulat la stat, că
nu e corect. Nu că n-ar fi cotizat și că n-ar fi legal, dar nu e corect c-așa
vrea Boc. Chiar ministrul de interne o s-o pățească. V-a trebui să returneze
ajutoarele de trecere în rezervă în următorii cinci ani. Și asta pentru că s-a
sacrificat pentru România. Din responsabilitate. Mare om mare caracter.
Ceilalți vor trebui să-i urmeze exemplul, ăia 2 – 300 câți mai sunt. Și uite
așa bugetul va fi salvat. Chiar și mămicile bogătașe o să ajute, din
solidaritate, donând din surplusul plătit la bugetul de asigurări sociale.
Despre promisiunile electorale și legile a căror aplicare o amână, a promis

că vom vorbi după 15 ianuarie, la anul, când va ști dumnealui ce bani o să
aibă la buget. Păi Efik ăsta, Pogea – ministrul finanțelor, ce tot zicea mai
ieri? Nu zicea el c-o să aibă buget de 200 de miliarde lei cu deficit de 1,7%
și creștere economică de cel puțin 4%? Cum, nu mai crește PIB-ul fără să
ne facă probleme inflația și devalorizarea? Gata s-a terminat? Murim mâine
ca bogătașu’ lu’ Ibibio și rămânem nemoșteniți. Și dacă ne rămân banii
nației blocați în buget, ce facem? Îl lăsăm pe Pogea să trimită mail-uri
disperate către americani, ca să poată să facă transferu’? Întreb și eu.
PS. Acum o lună, Geoană promitea câte 20.000 de euro și 60% avans
pentru afaceri fiecărui căpșunar reîntors în țară. Impactul măsurilor de criză
ale lui Boc nu e mai mare de 0,5% din PIB, dacă într-adevăr se
concretizează. În imaginea de mai sus avem un domn șef având un
independent în zgardă. Orice asemănare cu persoane sau evenimente reale
este pur întâmplătoare.
Link-uri utile:
bleen.ro - Un guvern de marxieni, condus de un pitic populist de grădină
hotnews.ro - Masurile Guvernului Boc…
romanialibera.ro - Castane fierbinti in mana Guvernului
realkafka.ro - Deja vu…
Posted in Labels: Boc, Buget, criză | 12 Comentarii
Bolile generalilor
Tribunalul Militar din București a hotărât să întrerupă pedeapsa de

15 ani de închisoare aplicată lui Mihai Chițac, fostul șef al trupelor
care au acționat la Timișoara in decembrie 1989. Are la dispoziție trei luni
pentru o intervenție chirurgicală pe cord. Lui Victor Athanasie Stănculescu,
fostul ministru al apărării naționale, i s-a respins cererea de întrerupere a
pedepsei pentru motive medicale. “Deși bătrân și bolnav” poate fi tratat în
sistemul penitenciar. Procesul a durat 19 ani. Imediat după condamnare cei
doi și-au amintit că sunt bătrâni și bolnavi.
Mihai Chițac spunea la ieșirea din penitenciar că întregul proces e o

mascaradă și că trebuie să se opereze pentru că în 1986 a intervenit la
Cernobîl și i-a slăbit inima. Da, a fost o mascaradă, pentru că a durat 19
ani. A fost o mascaradă pentru că Mihai Chițac și Victor Athanasie
Stănculescu nu au fost condamnați atunci când ar fi contat. Și continuă să
fie o mascaradă pentru că cei doi nu vor plăti pentru ce au făcut.
În anul 1990, o comisie guvernamentala de ancheta a evenimentelor din

1989 a propus trimiterea in judecata a generalilor Stănculescu și Chițac
pentru participare la reprimarea Revoluției. Acest lucru s-a întâmplat abia
in 1997. Ambii au primit o condamnare la 15 ani de închisoare, după 11 ani
de proces, fiind judecați în libertate. Mai jos aveți câteva citate din Sentința
nr. 9 din 15.07.1999 prin care cei doi generali au fost condamnați în primă
instanță. Sentința a fost menținută și în recurs.
1. Referitor la generalul Chitac
"Generalul Chițac dădea ordine la Catedrala: "daca misca

vreunul trageti in ei! La canaliile astea le trebuie revolutie, las
ca le aratam noi revolutie!" si a tras un foc automat in
multimea de pe treptele Catedralei. Nervos, generalul le
reprosa militarilor ca nu au inconjurat Catedrala, ca sa nu
scape nimeni de acolo" - declara capitanul Paul Catalin Marin,
declaratie care se coroboreaza cu relatarile facute, in acelasi
sens, de martorii oculari: Iepure Ion, militar in termen, Gabriel
Popa, locotenent major, Cristian Popa, militar in termen,
Ciprian Tamiian, militar in termen, Ion Teorcan, militar in
termen, Marian Alfred Ioan, locotenent major.
"Generalul Chitac a preluat comanda dispozitivului din Piata

Operei, unde s-a executat foc catre Catedrala, asupra unui
grup de oameni cu luminari aprinse in miini. O persoana a fost
impuscata pe treptele Catedralei. Generalul Chitac le reprosa
militarilor lipsa de fermitate si a dat ordin de aruncare a
gisturilor si de retinere a demonstrantilor, care au fost culcati
pe burta. Generalul mi-a reprosat ca nu sint inarmat,
aratindu-mi ca el are un pistol mitraliera in mina" - declara
Mihai Trandafir, capitan.
"Generalul Chitac a venit in dispozitiv, interesindu-se de

situatia fiecarei unitati, de actiunile demonstrantilor, de
numarul lor, apoi a plecat si s-a intors, in aceeasi zi, cind, sub
privirile lui, s-a deschis foc la Catedrala, unde au fost morti" -
declara Gheorghe Ciubotaru, locotenent major.
"Generalul Chitac ne-a reprosat ca sintem lasi si lipsiti de

curaj si ne-a ordonat sa trecem la ofensiva, sa inconjuram
parcul, sa-i prindem si sa-i arestam pe demonstranti, sa-i
urcam intr-un camion militar", timp in care "se aruncau gisturi
(grenade lacrimogene) si se tragea cu mitralierele de pe
transportor" - declara acelasi ofiter.
"La 17 decembrie, in timp ce ma aflam in dispozitiv, a venit

generalul Chitac, inarmat cu un pistol mitraliera, si s-a
interesat de modul de dispunere a fortelor in dispozitiv. Pe
strazile Catedralei au aparut tineri si tinere, cu luminari
aprinse in miini, tineri impotriva carora s-a tras. A cazut un
tinar...", iar generalul Chitac, care a vazut scena, a spus: "hai,
sa mergem, ca aici stapinim situatia". A doua zi, a venit in
dispozitiv, a distribuit gisturi - care au fost aruncate pentru
imprastierea demonstrantilor si ne-a acuzat de lasitate,
ordonindu-ne sa trecem la ofensiva, sa incercuim parcul si sa-
i prindem pe demonstrantii care se refugiasera acolo.
Demonstrantii au iesit de buna voie si au fost escortati,
bruscati si ridicati de o masina a armatei" - declara martorul
Laurentiu Ungur, locotenent major.
Declaratiile martorului Ungur Laurentiu se coroboreaza cu

declaratiile date, in acelasi sens, de catre martorii oculari:
Pavel Ciubotaru, plutonier, Constantin Grecu, locotenent-
colonel, Vasile Catea, plutonier, Ion Martin, locotenent colonel,
Manase Martin, Morar Vasile, plutonier, Constantin Nicolae,
plutonier, Stefan Mosiasi, plutonier, Ion Gavriliuc, locotenent
major, Mircea Alexandrescu, locotenent colonel, Mihai
Motoroiu, locotenent, Ion Stroia, jurist, Eugen Mitea, capitan,
Ion Vilisca, ofiter, Gheorghe Ciubotaru, maior, Vasile Ceuca,
colonel, Nicolae Ilie, Ion Stroe, colonel, Ilie Constantin,
Constantin Roman, plutonier major, Constantin Aresmeritoaiei,
locotenent colonel, Petru Boldi, locotenent colonel si Ion Burci,
maior.
"Generalul Chitac a dat ordin sa se traga asupra

demonstrantilor. Unii au cazut, altii au fugit in parc, iar
generalul a dat ordin sa fie prinsi si retinuti. Au fost arestati
peste 40" - declara martorii Grigore Diaconescu, locotenent
major, Ion Gherman si Ilie Constantin. "Generalul Nuta mi-a
comunicat ca generalul Chitac a fost la Catedrala si ca era in
mare forma" - declara, in fata instantei supreme, Tudor
Postelnicu, fost ministru de interne. (...)
Din declaratiile martorilor Vasile Ceuca, Roman Cistelecan,

Nicolae Predonescu, Ion Gherman si Ion Stroia rezulta ca,
indirect, generalul Mihai Chitac - la data aceea ministru de
interne - i-a determinat sa retracteze relatarile facute la
urmarirea penala, relatari prin care dezvaluiau implicarea sa
directa in represiunea de la Timisoara.
(Sentinta nr. 9/15.07.1999 - paginile 11-15)
2. Referitor la generalul Stanculescu
Generalul Ion Coman confirma, textual, ca: "aproape

permanent, generalul Stanculescu m-a ajutat la coordonarea
activitatii pe linie militara, folosindu-l pentru a tine legatura cu
unitatile M.Ap.N. si l-am pastrat pentru a-l inlocui, atunci cind
lipseam de la sediu". "Aproape permanent generalul
Stanculescu m-a inlocuit, cind m-am odihnit si cind am vizitat
7 intreprinderi din oras". "Generalul Stanculescu m-a inlocuit
si in seara de 17 decembrie 1989, cind am vizitat o parte din
orasul Timisoara". A existat o colaborare permanenta intre
mine, Radu Balan si generalul Stanculescu, pentru restabilirea
linistii la Timisoara". "La data de 17 decembrie 1989, de la ora
1 noaptea pina la 6-7 dimineata, m-am odihnit, timp in care
am fost inlocuit de Radu Balan si generalul Stanculescu, care
au asigurat permanenta privind receptionarea telefoanelor si
comunicarilor privind evenimentele din timpul noptii si
solutionarea lor. In dimineata de 18 decembrie Balan, de fata
cu Stanculescu, m-au informat ca in noaptea respectiva au
fost victime".
Actele medico-legale si declaratiile suprevietuitorilor confirma

ca majoritatea covirsitoare a victimelor s-au inregistrat in
noaptea de 17/18 decembrie 1989, adica in noaptea cind la
comanda operatiunii de reprimare s-a aflat, pe linie militara,
generalul Victor Atanasie Stanculescu...
Martorul Savu Ion, manifestant, declara ca, in ziua de 22

decembrie 1989, dupa fuga lui Nicolae Ceausescu,
manifestantii adunati in fata sediului comitetului judetean de
partid, l-au intrebat pe primul secretar, Radu Balan, cine a dat
ordin sa se traga asupra lor, iar Radu Balan a raspuns ca
"ordinul de a se trage in demonstranti a fost dat de generalul
Stanculescu". Martorul mentioneaza ca Radu Balan a facut
aceasta declaratie si in fata unei camere video.
In fata instantei supreme, Radu Balan a reiterat sus-

mentionata declaratie, confirmind ca generalul Victor Atanasie
Stanculescu a dat ordin sa se deschida foc impotriva
demonstrantilor. La rindul sau, ministrul de interne Tudor
Postelnicu declara: "generalul Nuta mi-a raportat ca de
atacatori se ocupa Victor" (Atanasie Stanculescu). Si aceasta
declaratie a fost data in fata instantei supreme.
"De la generalul Milea, am inteles ca, din dispozitia lui Nicolae

Ceausescu, urma sa ne punem sub comanda generalului
Coman, incit tot ce intreprindeam ii raportam lui, dar uneori
imi raspundea generalul Stanculescu" - declara generalul
Stefan Guse. (...)
"In biroul sefului Securitatii judetului Timis, de fata cu

generalul Coman, generalul Stanculescu ne-a informat ca au
fost puse in miscare si ca urmeaza sa soseasca la Timisoara si
alte unitati militare, de la Buzias, Lugoj, Arad si Ineu" -
declara generalul Emil Macri, din Departamentul Securitatii
Statului.
"Generalul Stanculescu mi-a comunicat ca, la nivelul M.Ap.N.,

au fost luate masuri de afluire catre orasul Timisoara de trupe
de infanterie mecanizata din Buzias, Lipova, Lugoj" - declara
Traian Sima, seful Securitatii judetului Timis, declaratie facuta
in fata instantei supreme de justitie. "Generalul Stanculescu
tinea legatura cu generalul Guse si generalul Nuta, din ordinul
meu si din proprie initiativa, interesindu-se de mersul
evenimentelor. In prezenta mea, Stanculescu transmitea lui
Guse ordinele mele" - declara generalul Ion Coman.
"In perioada respectiva, generalul Stanculescu a fost util in

coordonarea activitatii din Timisoara, tinind, in principal,
legatura cu unitatile M.Ap.N." - mai declara generalul Ion
Coman. "In perioada 17-21 decembrie, generalul Stanculescu
s-a deplasat, de citeva ori, la inspectoratul judetean al
Ministerului de Interne si la Divizie" - precizeaza generalul Ion
Coman.
"L-am vazut pe generalul Stanculescu la comandamentul

Diviziei" - declara si colonelul Constantin Zeca. Generalul
Stanculescu pleca "la divizie sau in alte puncte din oras, unde
erau forte militare" - declara colonelul Petre Cristea, seful
Statului Major al Garzilor Patriotice din judet. "Generalul
Stanculescu rezolva, impreuna cu generalul Coman,
problemele militare si tineau legatura cu Divizia Mecanizata" -
declara Ilie Matei, secretar al C.C. al P.C.R., membru al
C.P.Ex., declaratie data in fata instantei supreme.
"In perioada evenimentelor de la Timisoara, pentru

restabilirea situatiei din oras, a existat o colaborare intre
organele de partid - prin Coman si Balan - , organele de
Securitate - prin generalul Emil Macri -, organele de militie -
prin generalul Nuta - si organele M.Ap.N.,reprezentate de
generalul Stanculescu" - declara, la rindul sau, Traian Sima,
seful Securitatii judetului Timis, declaratie data in fata
instantei supreme.
Generalul Victor Atanasie Stanculescu confirma ca: "in 17/18

decembrie m-am deplasat, de vreo doua ori, la divizie pentru
a afla care este situatia. In aceeasi noapte fortele M.Ap.N. si
ale M.I. au actionat in strada" - declaratie data in fata
instantei supreme de justitie. "In 17 decembrie si in zilele
urmatoare a existat o legatura si o colaborare permanenta
intre armata si fortele de interne, pentru a actiona impreuna
pentru restabilirea ordinii" - mai recunoaste generalul
Stanculescu, in fata aceleiasi instante supreme.(...)
"Am dat ordin sa se urgenteze formarea echipajelor si iesirea

tancurilor in oras, dar nu pentru a trage in demonstranti ci
pentru linistirea spiritelor" - sustine generalul Stanculescu.
Dupa teleconferinta cu Nicolae Ceausescu, a aparut generalul
Stanculescu care l-a ajutat pe generalul Coman sa puna in
executare ordinul de inarmare a garzilor patriotice. Seful
garzilor patriotice a spus ca acestea nu pot fi inarmate, motiv
pentru care generalul Stanculescu i-a spus lui Ion Coman ca,
dupa evenimente, acesta trebuie schimbat" - declara generalul
Emil Macri.
"Generalii Stanculescu si Nuta s-au pus de acord asupra

zonelor in care sa actioneze trupele M.Ap.N. si M.I." - declara
generalul Emil Macri. "La generalul Stanculescu s-au intocmit
niste harti cu obiectivele M.Ap.N. si M.I. din oras" - declara
colonelul Petre Cristea, seful Statului Major al Garzilor
Patriotice.(...)
"La 18 decembrie, m-am oferit sa obtin de la

comandamentele armatei si ale M.I. o situatie a dispozitivelor
acestora, prin consemnarea, pe un plan al orasului, a acestor
dispozitive. M-am deplasat la divizie si am cerut generalului
Guse ca un ofiter sa consemneze dispozitivele M.Ap.N. Cu
acelasi plan m-am deplasat la Inspectoratul M.I., unde un
ofiter a consemnat dispozitivele M.I. Acest plan l-am prezentat
lui Coman, pentru ca acesta sa cunoasca dispunerea fortelor
din oras" - mai recunoaste generalul Stanculescu.
Generalul Victor Atanasie Stanculescu mai recunoaste, textual,
ca: "de la aeroportul Timisoara (cind am ajuns acolo), ne-am
deplasat la sediul Inspectoratului Ministerului de Interne,
pentru a ne informa asupra situatiei"; "ajunsi la Timisoara s-a
hotarit, impreuna, de noi toti, ca armata, impreuna cu
internele, sa actioneze, impreuna, pentru a stavili fenomenul
din strada si pentru a-l eradica"; "ordinul de folosire a armelor
de foc, dat de Nicolae si Elena Ceausescu, a fost transmis pe
filiera in jos"; "la 20 decembrie am fost informat ca Bobu si
Dascalescu au discutat cu reprezentantii multimii"; "putem
numi comandament punctul, colectivul instalat la judetul de
partid"; "din colectivul care s-a aflat la judetul de partid am
facut parte si eu, ca reprezentant al M.Ap.N."; "noi, cei de la
judetul de partid, stiam, inca din seara de 17 decembrie, ca
fortele M.Ap.N. si M.I., dislocate in oras, fac uz de arma. De
aceea, in dimineata de 18 decembrie, noi am cerut situatia
victimelor"; "Coman mi-a spus ca, din ordinul lui Ceausescu,
am fost numit comandant militar unic" - declaratii date in fata
instantei supreme.
(Sentinta nr. 9/15.07.1999 - paginile 5-11) (sursa:link)
Posted in Labels: Mihai Chițac, pedeapsă, penitenciar, Victor Athanasie

Stănculescu | 4 Comentarii
Revista 22: Autosuspendarea justiţiei

Dan Tapalaga | Revista 22, ediţia scrisă | 23 decembrie 2008
O fi guvernul PD-L-PSD un
compromis rational, dar
desemnarea lui Catalin Predoiu
pentru un al doilea mandat la
Justitie pare compromisul
irational, o intamplare politica
la fel de bizara ca retragerea
lui Theodor Stolojan.
Nominalizarea sa a produs o
reactie in lant de gesturi si
declaratii irationale. Liderii
celor doua partide, Emil Boc si Mircea Geoana, l-au prezentat asa cum
liberalul Predoiu n-a fost niciodata: independent, o garantie in fata
reformelor asteptate la Bruxelles.
- Emil Boc: "E vorba de o persoana care sa nu provina, sa apartina direct,

din partide, ca o garantie a independentei justitiei, in al doilea rand sa fie o
garantie ca procesul de reforma a justitiei merge mai departe si ca in iulie
2009 vom avea ridicata monitorizarea pe justitie, iar Romania sa fie un stat
cu depline drepturi in UE, si sub aspectul justitiei, si, nu in ultimul rand, sa
fie vorba de o persoana care sa asigure continuitatea reformei justitiei,
implicit sub aspectul finalizarii actualelor coduri care se afla in dezbatere."
- Mircea Geoana: "Stiu ca vor fi intrebari, dar din punct de vedere al

competentei, profesionalismului si relatiilor de influenta la Bruxelles, d-l
Predoiu reprezinta un om potrivit, care merita sa continue activitatea pe
care a inceput-o."
Declaratiile celor doi aduc in discutie numeroase contradictii,

mistificari si situatii perfect absurde. In primul rand, si Boc si Geoana
au privit cu maxima retinere nominalizarea sa la Justitie, in februarie 2008.
Boc spera ca legaturile dintre Catalin Predoiu si Dinu Patriciu nu vor afecta
independenta justitiei. Geoana isi declara atunci preferinta pentru Norica
Nicolai si vedea in inlocuitorul lui Tudor Chiuariu expresia crizei de
profesionisti din PNL.
Suspiciunile celor doi aveau sa fie confirmate cateva luni mai tarziu. Noul
ministru ceruse in august inlocuirea lui Daniel Morar de la sefia DNA, in
ciuda recomandarilor din raportul Comisiei Europene, care elogiase
activitatea procurorilor anticoruptie. Prin gestul sau, Predoiu a actionat
impotriva recomandarilor din raport si impotriva intereselor Romaniei.
Or, Emil Boc si Mircea Geoana falsifica pur si simplu realitatea

atunci cand il prezinta pe Catalin Predoiu drept omul potrivit sa raspunda
exigentelor de independenta si reforma ridicate la Bruxelles. Sfidator cu
oficialii europeni, subordonat intereselor politice in tara, Predoiu si-a
pierdut credibilitatea afara.
E adevarat insa ca, intr-o prima faza, Predoiu reusise sa lase o buna
impresie la Bruxelles, reparand ceva dupa dezastrul de imagine generat de
predecesorul sau, Tudor Chiuariu. Insa aparentele au tinut cateva luni, iar
testul l-a picat in august 2007, cand a fortat, la presiunile liberalilor,
decapitarea DNA. In consecinta, nu mai convinge pe nimeni ca, in al doilea
sau mandat, va actiona manat de bune intentii.
Primele comentarii externe reflecta scepticismul instalat in cancelariile

occidentale. "Noua coalitie de guvernare de centru-stanga din Romania i-a
cerut ministrului Justitiei in exercitiu, Catalin Predoiu, sa ramana in post,
fapt care se adauga ingrijorarii ca noul guvern s-ar putea sa nu reuseasca
o revigorare ferma a eforturilor anticoruptie", comenteaza agentia Reuters.
Altfel spus, prin desemnarea lui Predoiu la Justitie, guvernul Boc

pica un important test de incredere si provoaca deruta in plan extern.
Renuntand la nominalizarea Monicai Macovei, PD-L n-a sacrificat un simplu
om, ci un set de pricipii. Si-a incalcat cuvantul dat alegatorilor si s-a
dovedit lipsit de onestitate politica utilizand in negocierile cu PSD numele
Monicai Macovei pe post de sperietoare. Dar guvernul Boc a abdicat
impardonabil de la principiul independentei justitiei, iar Romania risca
sanctiuni la Bruxelles, fonduri inghetate dupa modelul aplicat deja Bulgariei
si, eventual, activarea clauzei de salvgardare.
Il putem deja suspecta pe Catalin Predoiu ca va continua jocul politic

inceput in primul mandat. In timpul audierilor din parlament, a spus ca
sistemul juridic va trebui redesenat: inspectia judiciara va trebui sa treaca
de la CSM la Ministerul Justitiei. Or, inspectia judiciara este biciul cu
ajutorul caruia magistratii, judecatori sau procurori, pot fi imblanziti. Cu
sirul de penali politici de la PSD si PD-L sub ancheta sau trimisi deja in
judecata, cum va manevra Predoiu biciul? Dupa criterii politice sau strict
profesionale? Mai degraba politic, o arata antecedentele sale din primul
mandat.
Autosuspendarea sa din PNL nu-l transforma automat in

independent. Dar angajarea sa politica, altminteri strict conjuncturala,
conteaza mai putin. In cazul sau, esentiala este calitatea sa de om al
sistemului. Sigur ca si-a tradat partidul, sigur ca onest ar fi fost sa
demisioneze din PNL, sigur ca e imoral sa candidezi azi pe listele PNL, iar
maine sa intri in guvernul PD-L-PSD. Cu autosupendarea din PNL, Predoiu
lasa larg deschisa usa oportunismului politic: la o adica, poate reveni in
PNL cand se va decide sa puna capat autosuspendarii sau, daca partidul
dispare intre timp de sub picioarele sale, poate ateriza in oricare alt partid.
La fel ca alte personaje instalate in pozitii-cheie, Predoiu este omul

sistemului, alcatuit dintr-o materie politica extrem de fluida, capabil, ca apa
turnata in pahar, sa ia forma mediului care-l adopta. Presa se straduieste
sa-i gaseasca afinitati simbolice, sa-l lege de oameni si grupari politice
influente, dar ramificatiile sale in sistem sunt derutante.
L-a asistat pe Dinu Patriciu la vanzarea unei rafinarii. Este automat argatul
sau? A invatat carte, intre altii, de la Valeriu Stoica. Este calul troian al
aripii Stolojan introdusa in PNL-ul lui Tariceanu? Socrul sau, Calin
Zamfirescu, il apara pe Dan Voiculescu in instanta. Si-a deschis punti si
catre Partidul Conservator? Traian Basescu a avut numai cuvinte de lauda
la prima sa nominalizare. Este omul Cotrocenilor? Iar acum, confuzie totala,
nu l-a sustinut niciunul dintre partidele si gruparile politice de mai sus, ci
insusi Mircea Geoana, PSD. Este omul PSD? Nu. Omul sistemului, adica
foarte dependent si prea putin independent, Predoiu este al nimanui si al
tuturor.
Sursa:
Revista 22 - Autosuspendarea justitiei
Posted in Labels: Cătălin Predoiu, justiţie | 10 Comentarii
Anul 2009 - oportunități, vise, speranțe

2008 este anul care, in mintea multora,

va reprezenta un element de referință. Nu

numai pentru piețele de capital ci pentru
întreaga societate umană. Povești despre
evenimentele care au avut loc în anul
2008 vor auzi nu numai copiii noștri, ci și
copiii lor, și poate chiar nepoții acestora.
Deși nu pare evident în acest moment,
aceste evenimente au schimbat și vor
continua să schimbe modul în care privim
capitalismul în general și efectele
mișcărilor de capital în special.
Jurnal de criză pe Wall Street. La nivel internațional, în 2008, am văzut

cum:
Lehman Brothers a declarat faliment, atrăgând după sine un

“Armagedon” financiar, care a inclus căderea AIG, dispariția Merrill
Lynch precum și intervenții fără precedent ale guvernelor pe piețele
financiare;
indicele Dow Jones al bursei americane a coborât cu 36,5% în 2008, cea
mai proasta evoluție din 1931 până în prezent;
cel mai mare fond de risc (“hedge fund”) al momentului a fost demascat
ca fiind cea mai mare schema piramidala din istorie, cu pierderi de 50
de miliarde de dolari;
rata dobânzii cheie a băncii centrale americane a atins cel mai scăzut
nivel din istorie, ajungând la aproape 0%;
petrolul a atins cel mai mare preț din istorie pentru ca apoi sa scadă
vertiginos cu aproape 75%;
a fost format primul cartel global al gazelor naturale, care va face ca
prețul acestora sa crească fenomenal în anii ce urmează;
vânzările de autoturisme au cunoscut cel mai dramatic an, cu cele mai

mari pierderi din istorie;
a fost ales primul președinte de culoare al Statelor Unite ale Americii.
La nivel național, in Romania, am asistat la:
cea mai abruptă cădere din istoria modernă a bursei de la București, cu
pierderi de 70%;
cea mai mare creștere economica la nivel național in trimestrul al treilea

2008, cu peste 9% creștere anuala;
extinderea companiilor românești în zona Balcanilor cu achiziții
importante în aproape toate tarile din imediata vecinătate;
primele alegeri uninominale, care au dus la crearea unui guvern de
conjunctură și fără o identitate ideologică.
Unii dintre noi au fost afectați mai mult decât ceilalți, iar dacă bursa ți-a
năruit toate speranțele pentru un viitor mai bun în 2009, probabil că acum
e momentul să privești în urmă și să recapitulezi lecția învățată. La urma
urmei, o lecție din trecut nu folosește prea mult dacă înțelepciunea
acumulată nu e folosita in viitor. Acum, la sfârșitul unui an atât de
tumultos, e momentul sa privim cu curaj înainte și să ne pregătim pentru
oportunitățile care nu vor întârzia să apară. Fiecare oportunitate va fi
asociata cu un anumit risc, dar acest lucru nu e o noutate. Ce ar trebui sa
fie nou, e modul în care abordăm riscurile precum și masurile pe care le
luăm ca să ne asigurăm împotriva lor.
Anul 2008 a fost un an riscant din toate punctele de vedere pentru

deținătorii de capital. Bursele din întreaga lume au scăzut considerabil și,
cu mici excepții, chiar și cei mai capabili profesioniști de pe Wall Street vor
termina anul în pierdere. Dar asta nu înseamnă că se vor da bătuți.
Pierderile din acest an sunt motive în plus să își facă mai bine temele pe
viitor. E adevărat că regulile jocului vor suferi schimbări dramatice, dar
asta nu oprește pe nimeni sa facă bani. Capitalistă sau nu, societatea
umană va trece repede prin aceasta perioada în căutare de noi
oportunități, de noi vise, de noi speranțe.
Cei care se dau bătuți vor fi depășiți, cei perseverenți vor culege roadele.
Dacă vrei să faci bani în continuare nu trebuie decât sa urmezi regula lui
Warren Buffett: „Find a little bit of wet snow and a really long hill”. La multi
ani!
Comentariu postat de anonim la articolul Gogomăniile lui Pogea.
***
Nu sunt un mare fan al nesfârșitelor comentarii despre prime, inteligență

ierarhică și alte adevăruri absolute. Sunt multe comentarii excelente
postate pe blog, iar cel de mai sus este un exemplu în acest sens. Nu spun
că toate ar trebui să fie construite atât de serios. E destul loc și pentru
lucrurile simple, și pentru discuțiile relaxate, și pentru controverse. Multe
comentarii sunt postate în înțelegerea acestui fapt. E motivul pentru care
apreciez efortul celor care nu duc în derizoriu discuții care, altfel, pot fi
purtate elegant, chiar dacă contradicțiile nu pot fi evitate.
Link-uri utile:
Cristian Banu - Criza economică - cine pierde, cine câştigă?
zf.ro - Intrebarea anului 2009: cum si cu cat va fi ajustat deficitul

extern?
Posted in Labels: comentarii, criză, economie | 3 Comentarii
Gogomăniile lui Pogea

Prima: PIB-ul crește voinicește
Ieri, Gheorghe Pogea –

ministrul finanțelor, a
declarat pentru Mediafax că
“Veniturile bugetare sunt
estimate la 32,5% din PIB, iar
cheltuielile la 34,2% din PIB.
Produsul Intern Brut (PIB) este
prognozat la 582,7 miliarde lei,
faţă de 505 miliarde lei în 2008.”
(sursa: link). Vă rog să fiți atenți
la cifre. Boc a cerut documente
suplimentare.
Domnul Pogea spune că, în 2009 - an de criză, PIB-ul României va crește

cu vreo 77 de miliarde de lei (+15%). E greu de crezut, în condițiile unei
creșteri economice nesemnificative, dar, ministrul finanțelor e de altă
părere. Drept urmare, n-are de gând să stimuleze economia mai mult
decât stimulează rata natalității.
Cifrele sunt avansate exact după ce se tânguiră toți partenerii “pentru

România” că, din cauza crizei, nu pot să se țină de promisiunile electorale.
Că nu pot, sau n-au de gând să se țină de promisiuni, asta e clar. Dar, cu
bugetul ce au? Dacă PIB-ul crește atât de regulamentar, înseamnă că nu
mai avem criză. Înainte să ne îmbătăm cu apa rece servită de domnul
Pogea să facem totuși precizarea că Banca Mondială estimează o creștere a
PIB-ul României de doar 2,35%.
A doua: Bugetul se dublează
Mai speră domnul Pogea că 32,5% din PIB o să ajungă la bugetul

de stat. Adică bugetul va fi, dacă luăm în calcul și deficitul bugetar
prognozat, de aproximativ 200 de miliarde lei. Bravo domnu’ Pogea! I-ai
spart pe liberali chiar și în vremuri de criză. Ești tare, zău așa! Amărâții ăia,
care-au pierdut guvernarea, avansau, pentru bugetul pe 2009, cifra de 116
miliarde de lei, luând în calcul o creștere a PIB-ului de doar 6%. Vai de
capul lor, nici până la brâu nu-ți ajung cu optimismul.
Ceva nu e în regulă cu domnu’ Pogea. Ori i s-a stricat Excelul, ori cineva
sau ceva ‘îl ajută’ să pară foarte prost. PIB-ul n-are cum să aibă o
creștere de 15% în vremuri de criză, iar bugetul de 200 de miliarde de lei e
o mare gogomănie. Partea proastă e că acest domn este cel care va avea
mare grijă de bugetul României în următorii ani, asigurând finanțarea,
printre altele, pentru justiție și, cu voia dumneavoastră – ultimul pe listă,
sistemul penitenciar.
Nici Vosganian n-a rupt gura târgului, dar Pogea, noul ministru, nu dă nici
o speranță. Sau, e genial. Și, cum stă bine geniilor, mai vorbește din când
în când în dodii. Sau, și asta e o variantă, poate știe altceva despre inflație
și despre deficite? De observat că nici măcar pe Boc nu l-a convins, altfel
nu cerea omu’ alte date.
PS. Băsescu declara ieri că “multe dintre angajamentele politice nu vor

putea fi duse la îndeplinire, iar Guvernul va trebui sa suporte critici
severe.” Nu știu dacă mai ține…
Link util:
Bugetul Boc și ‘japonejii’
Posted in Labels: Buget, penitenciar, PIB, Pogea | 12 Comentarii
Baba oarba
Posted On at la 00:01:00 by admin
Prima decizie importanta a

Domnului Boc, a fost aceea
de a scurta la sfert, salariile
directorilor de agentii. A
urmat noul ministru al
transporturilor, care si-a inceput
mandatul prin decapitarea a 24
de capete de directori. Niste
nesimtiti, explica Dl Berceanu,
aveau salarii prea mari, ca
urmare i-am dat pe toti afara.
Placut impresionat, Presedintele a salutat public decizia. S-a facut
dreptate, a chiuit de bucurie si opinia publica.
Din patru in patru ani, uneori mai des daca ai ghinion, se schimba
schimbarea. Vin ai lor si dau cu ai nostri in strada. Ai nostri, isi ling ranile
vreme de patru ani si clocesc planuri de razbunare. Cand le vine randul,
daca rana a fost foarte adanca, decapiteaza pana la femeia de servici. Si
uite asa, de 19 ani incoace, politicienii nostri se joaca de-a baba oarba cu
institutiile romanesti, pe spinarea asteptarilor noastre.
Veniturile directorilor de agentii erau sfidatoare, este de presupus ca

si cei 24 de directori din Ministerul Transporturilor aveau si ei venituri
exagerate. Sa le dea branci pe scari "nesimtitilor", intr-o perioada de
austeritate economica, poate sa dea nitica satisfactie cetatenilor asupriti si
sa-l ridice pe omul politic cu pricina, la rang de croitorasul cel viteaz care
impusca de voie, doi iepuri dintr-o lovitura. Pentru ca o asemenea decizie
se scrie in fix cinci minute, nu doare ( ba dimpotriva!), nu oboseste si pe
deasupra ii da posibilitatea noului ales sa-si promoveze prieteniile de partid
si de stat plus rubedeniile. Ramane un gol mare in care cautam de 19 ani
teren solid sub picioare!
Nu soarta directorilor demisi ma preocupa (chit ca au toate sansele sa-si
faca dreptate in justitie si ghici cine plateste cheltuielile de judecata?!).
Ceea ce ma preocupa este faptul ca dupa ce ai nostri ii inlocuiesc pe ai lor
(si invers!), nu se mai intampla nimic.
Ma preocupa faptul ca niciodata eu, cetateanul, nu am parte de o

radiografie corecta, cu plus si minus, cu concluzii, cu oameni competenti
care raman la locul lor pentru ca si-au dovedit calitatile de manager si cu
oameni corupti sau ineficienti care sunt trasi la raspundere. Ma preocupa
faptul ca de19 ani, intreaga adiminstratie este supusa acestui tratament
brutal si consecintele sunt suportate, de la caz la caz, cu stoicism, cu
indignare, cu indiferenta, de catre fiecare dintre noi.
Posted in Labels: directori, schimbare | 10 Comentarii
Dictatura bunelor intenții

Drumul spre iad e pavat cu

bune intenții. Cu toate că
știm asta, nu încetăm să
confundăm bunele intenții cu
buna credință, în special la
politicieni. Vedem deseori
minciuna din spatele
promisiunilor, dar, pentru că ne
place ambalajul, răspundem cu
un da răspicat. Votăm,
acceptăm sau, după caz,
sprijinim o grămadă de
idioțenii și gogomănii, care n-au nimic în comun cu interesul general sau cu
binele.
N-am văzut un politician, nici măcar unul, care să recunoască cinstit că are
propria agendă și că va încerca să-și realizeze și propriile vise odată ajuns
la guvernare. Ar fi cinstit. Toți știm că fiecare dintre ei gândește în acest
fel. Nu l-am văzut pe Băsescu spunând altceva decât că românii, cei 80%
pe care i-a pierdut de alegători, nu-i înțeleg visul și compromisul care nu
compromite pentru că… e în interesul românilor. Bune intenții, deci. Mujicii
nu-l înțeleg.
Și Boc și Geoană au uitat de promisiunile electorale pentru că… e criză.

Știau asta și înainte de alegeri, dar cine-i alegea cu programul de
guvernare anunțat mai ieri. Tăriceanu, mizând pe marea dorință a
publicului de a uita trecutul recent, zice că le-a spus el. Nu le-a spus. A
spus tuturor că economia duduie, că n-avem probleme, că putem face
pomeni electorale. Bune intenții, deci. Alegătorii nu-i înțeleg.
Un general de poliție a reușit să-și pună toată presa în cap, cândva

prin 1997, spunând că România are poliția pe care o merită. Toată lumea
s-a ofuscat. S-a scris destul despre subiect. Sigur, reacția generalului n-a
fost corectă. Ocupa o funcție și trebuia să-și facă treaba nu să găsească
scuze. Dar, pe fond, avea dreptate. Poliția Română nu poate fi nici mai
bună nici mai rea decât sunt românii care devin polițiști.
La fel și cu politica; politicienii sunt români, nu sunt zairezi, canadieni sau

olandezi. Poate sunt niște români ‘mai speciali’, dar sunt români. E vinovat
politicianul că ne minte cu bună știință, după care, odată ajuns la putere, își
vede de ambițiile personale. Dar noi? L-am alege pe politicianul ăla care ar
recunoaște cinstit că bunele intenții se referă mai curând la propria
persoană? L-am lăsa măcar să fie candidat? Nu cred. Nu pentru că e
imposibil. Constat doar, că până acum nu s-a întâmplat… din cauza, sau
după caz, datorită bunelor intenții.
Dictatura bunelor intenții e tot dictatură. De fapt, așa a început de fiecare

dată. E criză, avem nevoie de un guvern puternic. În etapa a doua au
apărut promotorii dialogului de tipul “ciocu’ mic, noi suntem la guvernare”.
Iar opoziția prea mică, prea slabă și prea compromisă să mai facă ceva.
PS. Mai jos aveți un filmuleț de la al XII-lea Congres al PCR. Tot despre
dictatura bunelor intenții, doar actorii sunt alții, din alte vremuri. Spre
amintire celor cu nostalgii. Un comunist bătrân are cuvântul, ceilalți….
sursa: youtube.com
Posted in Labels: bune intenții, politica | 11 Comentarii
Bugetul Boc și ‘japonejii’

Boc reface mâine bugetul. Nu-

i place deficitul de 2%, vrea să fie
de 1,7%. Oricum n-o să-l
respecte, specialiștii spun că va fi
undeva pe la 5%, dar dă bine pe
sticlă. Creșterea economică n-o
să mai fie 6%, o să fie cel puțin
4%. Agenția de rating Fitch spune
că vom avea creștere economică
de 1%… dacă o să gestionăm
bine criza. Nu știu dacă
economiștii lui Boc știu mai bine,
dar mie mi se pare ușor
lăutărească abordarea. E clar că țintele sunt iluzorii și că vor fi modificate
de câteva ori anul viitor.
Băsescu spunea că la Palatul Victoria avem un "guvern reformist” care "ar
putea reforma România”, “un compromis care nu compromite”. Au dat
afară, de la Transporturi, 24 dintre directorii lui Orban, că aveau salarii
mari. Acum doi ani Orban a demis vreo 17, pentru exact aceleași motive.
Social–democratul de la Ministerul Muncii anunță că vor fi bani mai puțini
pentru mămici. Majorarea punctului de pensie de la 1 ianuarie nu mai e
sigură, iar 100.000 de posturi vacante din sectorul bugetar vor fi
desființate. Boc spune că, în acest fel, se vor economisi cam 1 miliard de
euro.
Guvernul Tăriceanu ‘a excelat’ în 2008 prin blocarea investițiilor.

Din sumele programate inițial au fost cheltuite doar aproximativ 45%.
Restul a finanțat pomeni electorale, deficit economic și… criza care stă să
vină. Puțină disciplină financiară nu strică. Partea proastă e că disciplina
financiară promisă arțăgos de Crăciun, în 2008, va fi foarte indisciplinată de
Crăciun, în 2009. Miliardul economisit de Boc, pe hârtie deocamdată, nu va
acoperi scăderea veniturilor la bugetul de stat. Și, în plus, nu rezolvă
problemele de fond.
Mă așteptam ca un guvern reformist să anunțe investiții în infrastructură

sau măsuri care să stimuleze creșterea economică, să deblocheze sistemul
bancar sau care să crească productivitatea. Ori, reducerea deficitului
bugetar în condițiile scăderii veniturilor la bugetul de stat înseamnă doar că
investițiile vor scădea. Cum creștere economică n-o să fie, iar economiile
puternice vor intra probabil în recesiune, mă întreb care este mandatul și
perspectiva acestui guvern?
Guvernul japonez face exact invers pentru a ieși din impas. Nu

strânge cureaua la televizor, nu blochează investițiile, nu asistă pasiv la
prăbușirea sistemului bancar. Are un plan de relansare a economiei, crește
bugetul, crește investițiile în infrastructură și, are în vedere reducerea
taxelor. Până și dobânda cheie, oricum foarte mică, va scădea cu 0,10%.
Ciudați oameni și ‘japonejii’ ăștia!
După definitivarea Programului de guvernare, s-a renunțat complet la astfel

de măsuri. Economiștii lui Boc consideră, probabil, că măsurile anti–criză
vor putea fi finanțate din reducerea cheltuielilor. E puțin și e greu de crezut
că se va întâmpla și în realitate. Ar trebui, în primul rând, să avem un alt
sistem politic, iar asta e imposibil. Măsurile anti-criză pot fi finanțate doar
de creșterea economică. Boc și Parteneriatu’ lu’ pește - pentru România, au
însă alte idei.
Update 26.12.2008 ora 18.30
Ministrul finanțelor, domnul Gheorghe Pogea, recunoaște, într-un

interviu acordat azi HotNews, că țintele de inflație, deficit bugetar și
creștere economică nu sunt realiste și că vor suferi modificări. Promite însă
că nu vor fi afectate investițiile pentru că o să desființeze niște posturi de
director și o să dea alocații mai mici pentru concediul de maternitate. Ar fi
un miracol dacă așa s-ar întâmpla. Numai că nu prea ține. Economiile vor fi
insignifiante, iar Guvernul va apela, în disperare de cauză, la sumele
prevăzute pentru investiții.
Bugetul de stat al României însemna vreo 70 de miliarde lei, adică

aproximativ 20 miliarde Euro, în 2008. Cam aceleași cifre vor fi și în 2009.
Doar 7 – 8% din bugetul de stat este alocat cheltuielilor de investiții, dar
este singurul loc de unde Guvernul poate redirecționa rapid bani pentru
cheltuieli urgente. Pentru comparație, aproape dublu este alocat asistenței
sociale. Restul sunt cheltuieli curente (personal, bunuri și servicii, dobânzi,
transferuri etc.) și rambursări de credite (3 – 4%). Aici e mai greu de
umblat.
N-am văzut nici o estimare referitoare la veniturile bugetului de

stat pe 2009 - 2012. Era primul lucru pe care trebuia să-l aibă în vedere
domnul Pogea, întâiul finanțist al țării. Cu tot respectul pentru domnia sa,
cred că habar n-are ce se va întâmpla la anul și în perioada următoare.
Dacă o să-i scadă încasările cu 10%, varianta optimistă, miliardul pe care
zice că-l va economisi ar putea cârpi câte ceva. În rest, pot să fac pariu,
că se va repezi tocmai asupra fondurilor prevăzute la investiții… în interesul
națiunii aflate în criză desigur.
Posted in Labels: Boc, Buget, investiții | 12 Comentarii
Crăciun fericit!
În numele echipei vă urez tuturor Crăciun fericit!
Posted in Labels: crăciun | 16 Comentarii
Scrisoare deschisa pentru Mos Craciun

Nu sunt un credincios in sensul

obisnuit al cuvantului. Nu tin
niciodata post, nu m-am spovedit
niciodata si nu ma inchin cand trec
prin preajma unei biserici. Sunt, cu
alte cuvinte, o oaie ratacita de
turma.
Uneori insa, cand nu-mi intra in ochi

sirul lung de credinciosi care se
roaga contracost pentru bunastare,
cand tinichelele lucitoare cu care se
decoreaza mai nou lacasul, nu
astupa de tot fata innegrita de
vreme a sfintelor picturi, intru in biserica si raman. Dupa o vreme, in
mintea mea se asaza linistea ca si cum Altcineva ar elimina, dupa criterii
numai de El stiute, cele mai multe dintre lucrurile care-mi guverneaza
existenta. Ramane putin, ramane esentialul.
Citeam comentariile dumneavoastra, pe marginea extraordinarei

vesti ca s-au gasit bani de prime. Sa ne rugam pentru cine? Pentru agenti,
care au salarii mai mici si sefi mai multi? Sa ne rugam pentru ofiteri, care
au mai multa carte si mai multe responsabilitati? Sa ne rugam pentru toata
lumea, de vreme ce suntem cu totii oameni cu nevoi suplimentare de
sarbatori? Sa refuzam banii pe principiul toti pentru unul, unul pentru toti?!
In realitate nimic nu ne multumeste si singura varianta corecta, aceea de a

distribui aceasta recompensa materiala suplimentara numai celor cu
adevarat merituosi, fie ei agenti sau ofiteri, fie ei subalterni sau sefi, nici
nu poate fi luata in calcul. Pentru ca de-a lungul anilor, felul in care au fost
atribuite recompensele materiale s-a bazat de cele mai multe ori pe criterii
subiective, pentru ca in fond, nu are nicio importanta pentru cei mai multi
dintre noi, daca altcineva este mai vrednic, mai talentat sau mai preocupat
de calitatea muncii lui!
Ca urmare, iata-ne in ajunul Craciunului descumpaniti ca de obicei,

invidiosi ca de obicei, carcotasi ca de obicei, egoisti ca de obicei,
neancrezatori ca de obicei, insensibili la problemele altor romani care se
trezesc in pragul sarbatorilor fara un loc de munca, fara un acoperis
deasupra capului. Ca de obicei...
Cum spuneam, nu sunt un bun credincios, nu stiu sa ma rog. In plus, plec

de la premiza ca Dumnezeu are lucruri mai importante de facut, decat sa
fie preocupat de prima lucratorilor de penitenciare. Ca urmare, imi este mai
la indemana sa ma adresez lui Mos Craciun caruia ii cer pe aceasta cale, sa
ne aduca sanatate, sa ne aduca intelepciune si daca nu este prea mult sa
ne aduca si o portie zdravana de maturitate, impartita nu dupa varsta, sex
sau grad ci dupa deficitul de maturitate al fiecaruia dintre noi.
La multi ani!
Posted in Labels: agenti, Moş Crăciun, ofiteri, prima | 23 Comentarii
ANP: Prime egale pentru toate funcţiile de execuţie

Consiliul de conducere al
Administraţiei Naţionale a
Penitenciarelor (ANP) a decis azi
că primele se vor acorda pentru toate funcţiile de execuţie din sistemul
penitenciar. Deşteaptă decizie. O să fie ceartă între şefi şi neşefi, n-o să
mai fie între ofiţeri şi agenţi. Oricum e un progres.
Directorul general a mai avertizat că premierul are în vedere şi blocarea

concursurilor pentru ocuparea funcţiilor vacante din sectorul public,
existând posibilitatea ca şi ocuparea posturilor vacante din sistemul
penitenciar să fie blocată. O decizie în acest sens nu s-a luat însă.
Primele vor fi egale pentru toată lumea. După dezbateri aprige cu

reprezentanţii sindicatelor s-a convenit că, din lipsă de timp, această
soluţie e cea mai bună. În fine, vine Crăciunul.
Update 24.12.2008 ora 16.30
Sindicatul National al Lucratorilor de Penitenciare (SNLP) publică pe site-ul

propriu adresa transmisă de directorul general al ANP în unităţile din
subordine referitor la premiere şi câteva precizări legate de acest demers:
(...) Luand in calcul fondul total de premiere (4,32 milioane),

fiecarui premiat ii revine in medie o suma de 412 lei brut (350
lei net). Sumele vor inregistra usoare diferente de la unitate la
unitate, fondul de salarii neavand aceleasi proportii in toate
unitatile, el suferind modificari si in functie de numarul de
salariati sanctionati.
Luni 29 decembrie 2008 vor intra sumele in conturile unitatilor

si in mod normal tot luni Consiliile de conducere ale unitatilor
vor stabili sumele exacte care se platesc efectiv (sarcina de
altfel aproape formala, avand in vedere parametrii foarte clari
stabiliti de ANP), urmand ca banii sa se plateasca imediat
ulterior sedintei si intocmirii statelor.
Mai multe informaţii pe site-ul SNLP.
Posted in Labels: ANP, prime | 41 Comentarii
Concursul pentru avansarea în categorie - prima probă

amânată
Administraţia Naţională a Penitenciarelor (ANP) anunţă amânarea

susţinerii probei de selectare a dosarelor candidaţilor la concursul pentru
avansarea în categorie a agenţilor de penitenciare pentru data de
20.12.2008. Motivul este numărul mare de înscrişi şi prelungirea perioadei
pentru testările psihologice.
Publish at Scribd or explore others: penifest.blogspot.co agenţi
Link-uri utile:
scribd.com - Anunt privind modificarea datei de selectare a dosarelor
anp-just.ro - Anunţ privind modificarea datei selectării dosarelor de

concurs- 22.12.2008
Posted in Labels: agenţi, ANP, concurs | 4 Comentarii
Crăciunul crizei sau criza Crăciunului?

Posted On at la 00:01:00 by prisonworker
Poate acum e momentul ca, în

sfârşit, spiritul Crăciunului să se ia
la trântă cu criza economică, cu
primele de sarbatori, cu invidia, cu
gelozia, cu răutatea. Cu sistemul.
Cu Occidentul consumist. Cu
miliţienii care ni l-au ascuns 50 de
ani.
Ar trebui să visăm la o bunicuţă

care reînvie povestea (oare câţi dintre noi o ştim toată şi ce am învăţat din
ea?), în timp ce pregăteşte aluatul pentru prăjituri. Zahărul şi făina erau
„raţionalizate” pe vremuri şi nu ştiu de ce, dar am un presentiment că ne
putem aştepta la asta din nou (de data asta pentru că aşa vor spune
capitaliştii). Oricum, gustul prăjiturilor parcă era mai bun şi ne ajungeau la
toţi, deşi dospitul aluatului se facea, de multe ori, la lumina obscură a
lămpii cu petrol, în glorioasa pauză de curent.
Poate criza economică ne va trezi la realitate. Vom observa că

umplerea coşurilor cu produse, în isteria şi claustrofobia generalizată din
supermarketuri nu are nimic în comun cu Crăciunul. Crăciunul ne-a fost
furat de comunişti din calendar, dar nu au reuşit să ni-l smulgă din suflete.
Capitaliştii l-au afişat pe toate bannerele, dar i-au alterat semnificaţia.
Poate criza economică, sprijinită îndeaproape de criza sistemului nostru de
valori va face, în mod paradoxal, lumină. În suflete. În conştiinţe. Într-o
ţară "tristă, plină de umor", sfîşiată între atracţia promiscuităţii occidentale
şi tradiţiile slavo-ortodoxe.
Poate vom învăţa că îmbrăţişarea copilului pentru care eşti un idol

,zâmbetul soţiei pentru care ai fost un idol, iertarea primită necondiţionat
de la cel pe care l-ai rănit tocmai când era pentru tine un idol, bunătatea
din sufletul tău, renunţarea în favoarea altuia, desfacerea nerăbdătoare a
unui cadou simbolic, cu foşnetul de rigoare al ambalajului realizat cu
stângăcie copilărească, mirosul de brad, povestea Crăciunului, colindele,
valorează mai mult decât coşul ticsit cu lucruri strălucitoare fără sens,
cardul fluturat la casă cu superioritate, prima de 1 decembrie, profitul
obligatoriu din perioada sărbătorilor, shoppingul snob, evaluarea şefului,
dispreţul colegului, regretul unei prietenii stricate, sentimentul de
singurătate în mulţimea isterizată din supermarketuri.
Poate vom învăţa să fim mai puţin grăbiţi şi ne vom face timp să o
ţinem în braţe pe fetiţa cu chibrituri, să o aducem în căminul nostru sau
măcar să îi îndeplinim unul din visele ce se sting atât de trist în povestea
lui Andersen.
Anul 2008 a fost un an greu pentru toţi. Un an cu mari speranţe şi mari

dezamăgiri. Cu concursuri şi scamatorii. Cu stângăcii legislative. Cu
schimbări. Cu polarizarea unei societăţi întregi. Anul 2009 poate fi mai bun
dacă vom înţelege că „a fi mai bine într-un loc după ce am fost noi acolo”
depinde în mare măsură de noi înşine sau în primul rând de noi înşine.
Sărbători fericite!
Posted in Labels: crăciun | 1 Comentarii
Se dau prime
Ministerul Justiţiei a anunţat în

această seară conducerea ANP şi liderii
sindicatelor din penitenciare că a reuşit,
în cele din urmă, să găsească ceva bani
pentru prime. Din cei 22 - 23 de
milioane necesari vor fi primiţi
aproximativ 5 milioane lei. Nu e mare
lucru, dar tot e mai bine decât nimic. Radu Ragea susţine că a semnat deja
dispoziţiile de plată şi că primele vor putea fi plătite în perioada imediat
următoare, probabil după Crăciun.
Vestea a fost publicată şi pe site-ul Sindicatului Naţional al Lucrătorilor de

Penitenciare (SNLP).
Ministerul Justitiei, in urma unor demersuri sustinute, a reusit

sa obtina de la Ministerul Economiei si Finantelor aprobarea
pentru aproximativ un sfert din fondul total reprezentand
premierea personalului din sistemul A.N.P. pentru cel de-al
doilea semestru din anul 2008. Cu toate ca M.E.F. a anuntat
initial ca bugetul de stat nu a incasat pe sfarsit de an atat cat
se estimase si prin urmare nu dispune de lichiditatile necesare
pentru acordarea de prime in sistemul bugetar, in final s-a
reusit identificarea si virarea unei parti din fondul
reprezentand prima de 1 Decembrie.
Sumele urmeaza sa fie transferate in cel mai scurt timp in

contul Administratia Nationala a Penitenciarelor, ordinul fiind
deja semnat de dl. Radu Ragea din cadrul Ministerului
Justitiei. Initial, suma anuntata a fost de 5 milioane lei noi, dar
este posibil ca aceasta sa se modifice in plus, aspect cu privire
la care vom oferi informatii maine.
Dar nu primeste toata lumea... Avand in vedere faptul ca

fondul obtinut este diminuat destul de mult fata de asteptari
(chiar daca este mai mult decat nimic), conducerea ANP
intentioneaza sa ia o decizie interesanta, fara precedent, care
poate fi criticata de o parte din personal dar are si argumente:
"decat sa se imparta un fond mic la tot personalul si sa se
obtina o medie infima per persoana, avand in vedere
circumstantele, intreg fondul obtinut se va imparti doar in
corpul agentilor".
Acest mod de premiere poate fi greu digerat de ofiteri sau

considerat incorect, dar ar fi prima data cand in sistemul ANP
ar avea loc, chiar la initiativa conducerii, o astfel de „cesiune
de drepturi” in favoarea unei categorii mai dezavantajate la
capitolul drepturi salariale - agentii. Vom reveni cu detalii.
(sursa: SNLP, updatat 19.15)
Update 23.12.2008 ora 19.15
Pe site-ul SNLP apare precizarea potrivit căreia conducerea ANP se

gândeşte să premieze doar agenţii. Haios. Sprijin popular nu mă îndoiesc
că va fi pentru o astfel de abordare. Mă întreb însă dacă e corect. Şi efectul
unei astfel de decizii e de luat în calcul având în vedere că deja există o
prăpastie între agenţi şi ofiţeri. Merită adâncită pentru câteva zeci de lei în
plus?
Posted in Labels: ANP, penitenciar, prime, snlp | 55 Comentarii
Avem guvern, justiţie şi... puşcării cât să le ajungă

Guvernul lui Emil Boc a fost

validat ieri de Parlament cu 324 de
voturi pentru şi 115 impotrivă. La
ieşire Cătălin Predoiu repeta
declaraţia despre sacrificiul pentru
naţiune şi continuitatea reformelor.
Emil Boc l-a prezentat ca pe
salvatorul justiţiei româneşti. Ce
mincinoşi penibili!
Când l-a schimbat pe Daniel Morar, continuitatea nu era importantă. Chiar

Predoiu explica, prin august, cum dânsa, continuitatea, se referă la
instituţii nu la oameni. A declarat asta pentru presă, iar înregistrarea audio
se află încă pe site-ul ministerului. O fi uitat săracu'. Emil Boc îl pleznea
politic pe Cătălin Predoiu, tot prin august, dar acum l-a redescoperit ca pe
un tovarăş de nădejde. O fi uitat şi el săracu'. A mai uitat şi cu pesedeii,
dar şi pesedeii l-au uitat pe el.
Cătălin a promis că va avea şi o conferinţă de presă în care să-şi

expună priorităţile. Şi? Care-i noutatea? Şi-a tot expus planurile şi
priorităţile, nu prea le-a pus în practică. Cât despre penitenciare, nu mă
aştept să facă mai mult decât până acum. Eu nu-l mai cred. Dar, sunt
sigur că, încă mai sunt oameni care îi mai dau o şansă. Tocmai d'aia o să-
şi vadă liniştit de declaraţii şi de planuri cât va mai fi în acest guvern.
Spiritul epocii noastre e prosteala. Prosteala practicată pe scară largă şi de

la nivel guvernamental. E atât de frecvent utilizată încât nu mai are nevoie
de explicaţii. Politica e curvă. Ce ne mirăm? Auzim asta tocmai de la
politicienii care fac compromisuri raţionale pentru popor. Băsescu îi spunea
la investire "compromis politic in interes public". Ţi se face greaţă de atâta
interes naţional de propagandă. Din păcate, şi ăsta e necazul, începem să
ne obişnuim. Pe principiul "e bine ş'aşa rău" acceptăm din ce în ce mai
multe nerozii de la captele vorbitoare pe care le punem la putere.
Cineva imi spunea azi că "dezamagirea e mare in sistem", si se vede

asta chiar si pe blog. De ce oare, mă întreb? Domnul Predoiu are priorităţi
pentru justiţie, şi, la o adică poate să şi facă planuri sau, culmea curajului,
să organizeze discuţii. Ar trebui să fie iubit, chiar adulat. Sufletele sensibile
i-ar putea chiar transmite scrisori de dragoste adâncă şi de neţărmurit
respect. De ce nu se întâmplă aşa? De ce doar bocii şi geoanii îi văd
calităţi... pe care nu le vedeau acum câteva luni? Am uitat. Şi răgeii şi
găurenii îl iubesc că i-a făcut şefi, dar asta, fiind din interes, nu se pune.
Unde e entuziasmul? Predoiu ne arată calea, cică dumnealui o ştie. De ce

nu-l urmăm? Nu prea convinge domnul Predoiu, aici e hiba. Nu-l ajută
avocăţia pe care o practică din funcţia de ministru al justiţiei. Justifică
bine. Am văzut deja că nu are probleme să fie azi liberal convins şi mâine
independent popular şi social democrat... dacă "interesul naţional" o
reclamă. Decizii n-am văzut. N-am văzut responsabilitate pentru justiţie.
Şi, când te gândeşti că mai vine şi criza. Nici n-avem nevoie. Pentru noi e
de ajuns că avem guvern, putem să ne producem singuri dezastrul.
Link-uri utile:
jurnalul.ro - VOT DE ÎNVESTITURĂ/Cabinetul lui Boc,cu acte-n regulă
ziua.ro - Băsescu: Guvernul este rezultatul unui compromis politic care

nu compromite
evz.ro - Guvernul PDL-PSD, coaliţia „324“
romanialibera.ro - Guvernul Boc promite sa fie cumpatat
cotidianul.ro - Băsescu: Sper să nu avem un nou Guvern Patriciu-Vântu
hotnews.ro - Cabinetul Boc a depus juramantul de investitura. Guvernul

e rezultatul unui compromis politic in interes public - Traian Basescu
Posted in Labels: Cătălin Predoiu, justiţie, penitenciar | 3 Comentarii
ANP: De ce nu sunt bani?

Înainte de alegeri Cătălin
Predoiu a declarat că a rezolvat

problema financiară de sfârşit
de an. Guvernul îi promisese,
povestea liderilor sindicatelor din
penitenciare, că îi va da bani pentru
Administraţia Naţională a
Penitenciarelor (ANP). Asta era
înainte, când ministrul se ocupa cu
pregătirea alegerilor. N-a ieşit bine,
alegătorii din Buzău, români şi ei, preferând să voteze un pesedist cu dosar
la DNA în defavoarea unui ministru nevolnic. După alegeri, Parteneriatul
ăsta pentru Ciolane, pardon România, i-a dat ocazia neînchipuită de a se
ţine de promisiuni.
Drept urmare, recent, s-a anunţat că Predoiu nu a rezolvat nimic. Adică nu

se plătesc ore suplimentare, nu sunt bani pentru al 13-lea salariu şi nu se
dau prime. Pentru că nu sunt bani în buget, nu sunt lichidităţi şi, în
general, pentru că e criză. În aceeaşi situaţie de criză şi de lipsuri
Ministerul Administraţiei şi Internelor (MAI) şi Ministerul Apărării Naţionale
(MApN) nu au astfel de probleme, deşi numărul personalului militarizat sau
al funcţionarilor cu statut special este sensibil mai mare. Greutăţi sunt
pentru toţi, dar uite că unii s-au descurcat mai bine. Predoiu şi-a mai
rezolvat lui un mandat, şi atât.
Ministerul Justiţiei a dat, se aude, ceva prime din fondul de premiere

alimentat din încasarea taxei de timbru judiciar angajaţilor din aparatul
propriu de lucru. Nu ştiu dacă s-a dat ceva şi la instanţe, dar personalul din
Appollodor, nr. 17, primeşte mai relaxat sărăbătorile. Pentru personalul
ANP nu s-au acceptat soluţiile propuse. Direcţia Economică din ANP a
propus, printre altele, să se folosească sumele disponibile pentru premierea
de sărbători, amânându-se alte plăţi care pot fi efectuate şi anul viitor fără
probleme. N-a fost acceptată. Ministrul, în schimb, s-a lăudat că a rezolvat
problema. Şi el, şi celălalt nevolnic - Radu Ragea, au promis că sumele
necesare vor fi virate în timp util.
Domnii în cauză nu sunt la primele minciuni, i-am tot beştelit pe tema asta,
dar asta arde la buzunar. Şi, arde de sărbători. Cineva ar spune că prima
nu e obligatorie. Legea spune că... da, doar, alegerea celor premiaţi şi
cuantumul fiind o decizie administrativă. Prima şi stimulentele au fost
inventate ca mijloc de motivare şi au un fundament legal solid. Sigur,
faptul că această primă ca şi celellate stimulente au ajuns să fie
considerate un fel de beneficiu social poate fi o problemă. Se poate discuta
şi despre performanţele de ansamblu sau individuale, dar, în nici un caz,
blocarea premierilor nu este o soluţie. Sistemul de motivare financiară
trebuie regândit, dacă aici e buba, dar trebuie să existe şi să fie funcţional.
Spre deosebire, orele suplimentare şi premiul anual nu fac obiectul

negocierii şi nici nu sunt dependente de lichidităţile unui minister sau
altul. Sunt obligatorii sub toate aspectele. Da, apar voci care spun că în
sectorul public drepturi salariale sunt exagerate. Mai mult sau mai puţin
avizate opiniile. Nu asta e problema, legislaţia s-a discutat deja şi a fost
aprobată. Acum trebuie doar aplicată. Şi trebuie aplicată pentru toată
lumea, nu la alegere. Chiar şi criza, dacă este mai adevărată decât gripa
aviară de acum doi ani, afectează pe toată lumea.
Credeţi că celor de la apărare sau interne nu li s-a spus că e criză? Credeţi

că nu ştia Ministerul Finanţelor pe ce pomeni electorale a golit puşculiţa?
Evident că ştia. Şi mai ştia foarte clar cine primeşte banii şi cine nu.
Ministerul Justiţiei nu era pe listă cu banii pentru ANP, şi nici nu va fi cu un
pseudo-independent la cârmă.
PS. Guvernul Boc, ăla pe care niciunul nu l-am votat, şterge discret de pe
listă promisiunile şi anunţă bătăios că nu se va sfii să aplice măsuri dure.
Măsuri care vor fi trecute pe nota de plată a plătitorilor de impozite.
Politicienii se înscriu tot pe lista cu profituri.
Posted in Labels: ANP, Cătălin Predoiu, Ministerul Justiţiei, penitenciar,

prime | 31 Comentarii
Decembrie, la români
Posted On at la 00:01:00 by prisonworker
Noi, românii, avem parcă un cult al

lunii decembrie. Întâmplător sau nu,
am aglomerat dintotdeauna sărbătorile,
evenimentele, luptele electorale spre
finele anului. Le înghesuim lângă Crăciun,

începând chiar cu 1 Decembrie, sau
înainte de Anul Nou, încercând să sfidăm
frigul de afară prin temperamentul nostru
latin.
Etnologul suedez Ake Daun spunea, în

lucrarea sa „Mentalitatea suedeză”, că există două tipuri de popoare:
culturile cu context scăzut (popoarele nordice, unde – întâmplător sau nu –
rata sinuciderilor e cea mai mare) şi culturile cu context ridicat (popoarele
latine şi cele din peninsula balcanică, de exemplu), unde defularea, deşi
aparent infantilă şi ridicolă, diminuează riscurile apariţiei unor boli psihice
sau cardiovasculare..
Culturile nordice au un cult al evitării conflictelor, care frizează patologicul.

Ce duce la civilizaţie pe plan social, pe plan individual poate să aibă
consecinţe devastatoare. Noi parcă le căutăm, chiar dacă perioada de
refulare e, uneori, foarte mare. Nu contează, cu atât mai plăcută e
defularea.
La noi Ziua Naţională, Sfântul Nicolae, Revoluţia, Crăciunul, Anul

Nou, toate se adună, parcă, într-o revărsare generală de sentimente
contradictorii faţă de frustrările resimţite pe parcursul unui an dificil.
Banalizăm aceste sărbători, tocmai datorită multitudinii lor.
Lupta electorală, alături de Marea Unire, Moş Nicolae, alături de supărarea

pe absenţa primei de 1 decembrie, revoluţia – de la Timişoara azi, în toată
ţara mâine, Crăciunul alterat de consumism, dar cu nostalgia tradiţiilor,
regretele unui an stricat şi planurile reînnoite pentru un an mai bun, iată
tot ce poate umple sufletul unui popor matur, cu suflet de copil.
.
Nu avem răbdare pentru nimic. Arborăm în grabă un drapel tricolor, dar
suntem cu coada ochiului la rezultatele lui boc, geoana sau tariceanu,
punem un mic cadou în cizmuliţa juniorului in geam, dar ţipăm apoi că nu
am fost recompensaţi cu prime. Uităm să comemorăm eroii revoluţiei, dar
ştim în subconştient că li se datorează, atât recuperarea spiritului
Crăciunului, cât şi speranţa trecută de atâtea ori de la agonie la extaz a
unui an mai bun.
Poate ar trebui sa inventam o Zi a Reflecţiei, a Răbdării, a Introspecţiei. Nu

aşa cum fac suedezii zilnic, că sunt duşi cu pluta. Dar măcar odata pe an.
Fără agitaţie. Doar noi şi natura. Singuri. Apoi să revenim la viaţă, muncă
şi la sărbători. Cred că ne-ar face bine.
Posted in Labels: decembrie, sarbatori | 6 Comentarii
Cătălinu' Crizei a lu' Boc a Geoanii

Exerciţiul minciunii
Criză, interes naţional, pentru

România, negociere, decizie,
consens, profesionist, reformă.
Cuvinte obligatorii într-o bălmăjală
politică pe care, de români ce
suntem, preferăm s-o credem.
Primul cuvânt din serie, e
sperietoarea care ni se arată ca să
fim cuminţi şi să nu comentăm. Prin
1990 au fost străinii care vroiau să ne fure ţara şi s-o ducă la ei acasă la ei
ca să se minuneze de unicitatea şi destinul nostru milenar.
Nu ne-am vândut ţara când trebuia pentru că au avut grijă s-o fure
comuniştii jmecheri. Vânzarea s-a numit mai târziu, când economia de
piaţă şi a devenit obligatorie, privatizare. Înainte, în vremea revoluţiei, au
fost teroriştii sau apa otrăvită. Mult după, au fost sărăcia, minerii şi
corupţia. Naţie mică şi fără pretenţii geopolitice, n-am avut terorismul
drept ameninţarea care să ne facă să acceptăm orice din partea
guvernanţilor.
Restul cuvintelor produse de geoani, boci, băseşti, tăriceni, predoi sau

voiculeşti sunt doar poleiala care acoperă putregaiul puterii. Importantă, în
tot jocul ăsta, e teama care ni se induce de ani de zile. A fost şi înainte de
1989. Legionarii, sectanţii sau străinii ne voiau răul. Noi eram extraordinari.
Acum e CRIZA. Am acceptat deja o coaliţie guvernamentală împotriva firii.
Am acceptat un guvern de adunătură. Am acceptat un ministru al justiţiei
independent... de mâine.
Suntem proşti, ca naţie? Chiar nu vedem minciuna? Nu cred. Înţelegem

totul, dar preferăm să-i credem pentru că altă alternativă n-avem, iar
geoanii, bocii, băseştii, tăricenii, predoii şi voiculeşti ştiu asta. Şi apoi vin
sărbătorile, cine mai e atent la ce fac deştepţii pe care-i plătim să ne
conducă? Printre cozonaci, fripturi şi vin cine-şi mai critică aleşii care
tocmai i-au înşelat? Noi? În nici un caz. Vrem doar să ne simţim bine. O să
fim iarăşi responsabili şi îngrijoraţi la anul, după Bobotează.
Cătălin Predoiu - ăla care se dă...
Anunţul de ieri n-a fost şocant. Deja Frankenstein se născuse prin

înfiinţarea Coaliţiei pentru România, ce glumă sinistră, zdruncinată serios
de Bătălia pentru Ciolanele din Parlament. Predoiu a apărut ca variantă de
rezervă la cineva evident nepotrivit, iar desemnarea a părut, pentru mulţi,
logică. Aşa de simplu? Chiar credeţi că a fost o decizie care s-a luat în două
ore, fără negocieri la sânge? Doar dacă s-a schimbat de ieri politica. Dar,
am înghiţit găluşca.
A trădat Predoiu PNL-ul! A trădat nişte idioţi. Problema e că ministrul

justiţiei şi-a vândut colegii, de rele sau bune, ca ultima otreapă. E o
chestiune de principiu până la urmă. O fi politica o curvă, dar Predoiu e ăla
care se dă virgin. D-aia înţeleg că a fost ales. Aşa au spus vreo câţiva pe la
televiziuni ieri. "A făcut codurile şi n-a făcut prostii". Asta spuneau vreo
două capete vorbitoare pe la talk show-uri. De fapt, n-a făcut codurile,
doar le-a declarat terminate. A făcut prostii, dar nu atât de mari încât să
nu le uite rapid păreriştii veseli de pe la televiziunile de ştiri. Dar, asta va
conta abia peste 1 an.
Nu mai spun că nu de asta punem miniştri în funcţie. Cătălin Predoiu

trebuia să fie ministrul justiţiei, nu ministrul trasului de timp sau al liniştii.
Pentru asta puneam un fundaş din liga lu' Mitică în funcţie. Mai degaja el o
minge, mai făcea Ragea un plan de eficientizare a vântului de
miazănopate. Mai făcea o fentă sportivul, mai angaja ANP un director.
Ideea e că, mingea ar fi stat în tribune nu în joc. Schema Cătălin Predoiu.
Criză, interes naţional, pentru România, negociere, decizie, consens,

profesionist, reformă. Cătălin Predoiu s-a făcut ministru pentru că-şi
iubeşte ţara. E un sacrificat. Cel puţin aşa se va încrede domnia sa. Nici
măcar n-a vrut, dar a vrut să dea românilor un ministru al justiţiei. S-a
dăruit patriei fără să pregete nici o secundă. Cam aşa o să spună... şi, o
să-l credem, pe el şi pe faţa lui cinstită de avocat.
În câteva zile o să avem guvern, o să ne comemorăm eroii

Revoluţiei şi o să ne bucurăm de Crăciun şi de Anul Nou. Ce poate fi
mai frumos? E bine ş'aşa rău! Suntem noi mai complicaţi, dar până la urmă
răzbim prin veacuri... cu mămăliga-n traistă, dar veseli şi împăcaţi. O
vreme. După care, nu ne mai suportăm de perfecţi ce suntem.
PS. Cătălin Predoiu declara ieri că "Este crucial pentru Romania sa obtina
inlaturarea monitorizarii pe justitie; din acest motiv am acceptat". Se
sacrifică, deci, pentru ţară. Aţi văzut! Nu e un trădător, e un patriot
veritabil... Minciunel ăsta.
Link-uri utile:
codexpolitic.us - Un guvern, două guverne
hotnews.ro - Comentariu Reuters: Nominalizarea lui Catalin Predoiu - un

semn...
doc.hotnews.ro - Predoiu, independent pentru funcţie şi ficţiune
moromete.wordpress.com - Predoiu, Justitie, colaborationism si prostia

PNL-ului
cotidianul.ro - Predoiu rămâne la Justiţie
pesurse.ro - Ministrul Predoiu i-a asigurat pe liberali ca nu va sta mult
Posted in Labels: ANP, Cătălin Predoiu, guvern, ministru | 12 Comentarii
Independentul de serviciu
Uite că s-a găsit

'independentul'. Se numeşte
Cătălin Predoiu şi... e membru

PNL. Numele l-au anunţat aseară
liderii Coaliţiei "Parteneriat pentru
România", cu un zâmbet larg şi
satisfăcut. Cum nici un partid n-a
reuşit să-şi impună 'independentul',
se pare că a fost unica soluţie la
îndemână. După spusele aleşilor noştri dacă îşi dă demisia din PNL Cătălin
Predoiu e independentul pe care-l căutau. Haios, nu-i aşa?
Bogdan Olteanu l-a numit trădător pe ministrul justiţiei şi l-a anunţat că va

fi exclus din partid pentru mişelie, Norica Nicolai a declarat că desemnarea
acestuia e surprinzătoare. Cătălin Predoiu nu zice nimic. A primit ocazia să
se ţină de toate promisiunile pe care le-a făcut pe seama "unei viitoare
guvernări" şi să rezolve problemele pe care le-a tot amânat ca să dea bine
pentru alegeri. Probabil că se pregăteşte pentru a face faţă încercărilor unui
nou mandat.
Link-uri utile:
Jude in Românica: Habemus minister!
Penalii care aleg ministrul justiţiei
Uitările şi uimirile miniştrilor
Ministerul Justiţiei - conferinţă de presă despre alegeri
Un sfert de ministru
Coduri pentru guvernarea viitoare
Justiţie de nota 3
Calificativul lui Predoiu
Cotidianul - Concurs cu dedicaţie la Integritate: interimarul ia postul
Predoiu, complicitatile si non-actiunea
Ministrul justiţiei aparente
Cătălin Predoiu - echilibrat şi atât
Nesimţirea României politice
Cotidianul: Predoiu infrint de primele discretionare ale lui Chiuariu
Mediafax - Predoiu: M-am autosuspendat din calitatea de membru al
PNL
Update 20.12.2008 ora 16.15
Calin Popescu Tariceanu, pe blogul personal, despre Cătălin Predoiu,

liberalul - independent:
1. "ieri, Catalin Predoiu a ales sa devina colegul de cabinet al

politicienilor care pana mai ieri il criticau. Este in primul rand o
tradare fata de el, ca jurist. Catalin Predoiu stie foarte bine ca nu
poti sustine un set de principii si apoi contrariul acelor principii.
Poate ca se iluzioneaza ca va putea sa spuna <<nu>> colegilor din
noul guvern"
2. "acceptul lui Preodiu de a face parte din Guvernul PDL-PSD este o
tradare fata de el insusi ca politician si fata de oamenii care l-au
votat"
3. "este o tradare fata de Partidul National Liberal si aici vreau sa
raspund acelor voci care afirma ca PNL ar trebui sa accepte aceasta
nominalizare"
Posted in Labels: Cătălin Predoiu, ministrul justiţiei | 12 Comentarii
Cum se scrie istoria

Sa lasam asadar jucariile deoparte,

unii au inteles intentia
organizatorilor, altii n-au putut sau
n-au vrut sa inteleaga. In cea mai
mare masura, incrancenarea unora
are legatura cu nemultumirile legate
de locul de munca, cu "prema" care
n-a mai venit, altii s-ar impotrivi
"din principiu", indiferent de
situatie.
Ma uitam aseara la un
documentar despre Revolutie.

Realizatorul era german si ca orice teuton care se respecta, detaliile nu
erau trecute cu vederea. Un barbat era arestat de catre revolutionari
pentru ca avea barba. De ce ai barba - intreba rastit un tanar legat la cap
cu tricolorul -esti terorist. Nu sunt terorist - zicea arestatul - sunt din
Petrosani. Ba esti terorist - insista tanarul infierbantat de captura - este
terorist, se adresa el si multimii, cameramanului - ca uite, are buletinul
nou nout, de ce ai ma buletin nou-nout?!
Din cand in cand, mai degraba pe neasteptate, barbosul era lovit cu sete
peste ceafa, peste fata. In oricare alte conditii, acesti doi barbati s-ar fi
putut intelege bine, s-ar fi putut chiar imprieteni, intorsatura asta
neasteptata a lucrurilor asezase insa doi posibli prieteni, pe pozitii
diametral opuse. Este de presupus ca amandoi suportasera frigul din
apartamente, il injurasera pe Ceausescu, statusera la coada la salam si
totusi, un mic amanunt, un detaliu care astazi n-ar mai avea nicio
importanta, ii despartise definitiv.
Documentarul nu mi-a mai dat niciun fel de informatii despre destinul

acestor oameni, cum n-am vazut niciun terorist judecat si condamnat, este
de presupus ca barbosul din film a fost eliberat pana la urma. Poate ca
odata lamurita situatia, a plecat din curiozitate la televiziune si a murit
atins de un glont ratacit. La fel si cu tanarul nostru revolutionar, poate ca
nemaiputandu-se intoarce, dupa intensele trairi revolutionare, la vechiul lui
loc de munca, s-a inscris intr-un partid politic si a devenit deputat.
Povestea asta nu are nicio legatura cu sistemul penitenciar, are mai
degraba legatura cu felul in care se scrie istoria, care este alcatuita la urma
urmelor, din milioane de mici intamplari anonime, aparent fara nicio
importanta.
Posted in Labels: istoria, Revoluţie | 3 Comentarii
Jude in Românica: Habemus minister!

Habemus minister!
Jude in Românica|19.12.2008
Ce ti-e si cu lumea informatiilor

asta!
Aseara, Mihai Selegean, fostul

director de la INM (cel care i-a
interzis lui Chiuariu sa intre in INM),
era dat ca si castigator. Asta
noapte, in carti era Ion Deleanu,
proful de constitutional de la Cluj. In replica, a fost propus profesorul Viorel
Ciobanu, fostul decan de la Universitatea Bucuresti. Dimineata, s-a zvonit
numele lui Catalin Predoiu, actualul ministru si membru al opozitiei. La
amiaza, Victor Alistar, director la TI, cunoscut specialist anticoruptie.
Seara, Boc si Geoana au concluzionat: ramane Predoiu (desigur, PNL-ul il

va da afara maine, daca nu demisioneaza noaptea asta). Pacat ca e cea
mai buna varianta din cate s-au vehiculat...Iar cand ma gandesc cine e in
echipa lui de la MJ, imi e clar ca sistemul nu are nicio sansa de reformare,
iar lucrurile interne nu vor reusi nicio imbunatatire.
Link-uri utile:
hotnews.ro - Catalin Predoiu, mentinut la Ministerul Justitiei, Predoiu

independent? Comicul vestit al ecranului?
mediafax.ro - Olteanu: Acceptarea funcţiei de către Predoiu denotă lipsă
de caracter
cotidianul.ro - Predoiu rămâne la Justiţie
realitatea.net - Cătălin Predoiu este nominalizat pentru un nou portofoliu

la ministerul Justiţiei
antena3.ro - Cătălin Predoiu, propus pentru funcţia de ministru al
Justiţiei
Posted in Labels: Cătălin Predoiu, INM, MJ | 2 Comentarii
Penalii care aleg ministrul justiţiei

Cine credeţi că-şi dădea ieri cu

părerea despre viitorul ministru al
justiţiei? Trei invitaţi permanenţi ai
Parchetul General sau ai Direcţiei
Naţionale Anticorupţie (DNA). Trei
domane, şi toţi trei, au dosare penale de
care depinde numirea viitorului 'independent'.
.
Independent să fie, dar să răspundă la comenzi
.
Trecând peste faptul că nu e normal ca partidele care-şi împart guvernarea
să refuze responsabilitatea justiţiei, nu pot să nu remarc poziţiile ferme
adoptate ieri de trei politicieni:
Adrian Năstase - dosare multe, ascuns în spatele imunităţii

parlamentare;
Ion Iliescu - tătucă fondator al PSD, specialist în mineriade şi debarcări
de prim-miniştri;
Tudor Chiuariu - cel mai prost ministru al justiţiei din toate timpurile,
are şi el ceva dosare pe la DNA.
Toţi trei au ieşit, aşa întâmplător, să se exprime cu privire la Mihai

Selegean, fostul director al Institutului National al Magistraturii (INM), luat
în calcul pentru funcţia de ministru al justiţiei. Penalii şi-au dat, deci, cu
părerea despre Selegean, deşi se ştia deja că nu a fost acceptat.
Selegean a fost acuzat de tandemul Năstase - Chiuariu că ar fi fost din

echipa Macovei, deci n-are cum să fie independent. Dacă ne uităm în CV
vedem că, de fapt, a fost promovat în mandatul pesedistului Cristian
Diaconescu şi a rămas director al INM până când l-a mazilit ministrul Q,
pentru că trebuia să dea funcţia altcuiva. Iliescu spunea că n-are greutate,
de parcă Rodica 'Sanda' Stănoiu fusese vreo tanchetă rusească.
Celelalte nume de 'independenţi' n-au fost comentate. De ce oare?

Nu cumva miza e chiar mersul dosarelor pe la DNA? Întreb şi eu, de ce e
nevoie de un idependent bine ţinut în hăţuri? Pentru binele României pentru
care s-a făcut parteneriatu' lu' peşte? Pentru viitorul guvern de strânsură?
Sau, cumva, pentru reforma justiţiei?
PS. Azi am auzit o replică foarte tare pe Realitatea. Cică "fiecare partid
încearcă să-şi impună propriul independent". Aşa e. Cine are dubii? Mai
nou văd că în cărţi e Victor Alistar de la Transparency Internaţional şi
variantă de rezervă ar fi... Cătăliiiiiiin 'Minciunică' Predoiu. Zice HotNews,
pe surse.
PPS. Si totusi... Catalin Predoiu este nominalizarea coalitiei PSD-PDL la

Ministerul Justitiei.
Posted in Labels: justiţie, ministru, penali | 15 Comentarii
În alb şi negru
Posted On at la 00:01:00 by Sword
Poate pentru că avem

două emisfere
cerebrale, doi ochi, două
mâini, partea stângă şi
partea dreaptă, suntem
„condamnaţi”să vedem
totul în alb şi negru. Fără
nuanţe de gri. În fiecare zi,
mintea noastră
acumulează,sortează şi
cataloghează informaţii
despre tot ceea ce se întâmplă în jurul nostru. Plini de zel, umplem rubricile
de alb şi negru în funcţie de IQ, educaţie, experienţă, bun simţ, sentimente,
frustrări sau copilărie nefericită.
Gândim, adică. Şi folosim limbajul articulat. Că doar lucrurile acestea fac

diferenţa dintre noi şi maimuţa lui Darwin. Polemizăm. Bârfim. Invidiem.
Concluzionăm. Cu voce tare, pentru că avem opinii şi personalitate şi nu
vrem sa picăm de fraieri. Chiar dacă am „ratat” Crăciunul din ”89, a
meritat pentru că am câştigat un drept esenţial - libertatea de exprimare.
Aşa că, dornici să-l exercităm, analizăm la microscop orice subiect, îl
dezgolim de sensuri sau îi inventăm altele noi. Nu ne scapă nimeni şi nimic.
Nici măcar Moş Crăciun.
Se apropie încă o dată Crăciunul şi, anul acesta, Moş Crăciun (citiţi
ANP), după ce s-a sfătuit în taină cu sfetnicii săi bătrâni şi neapărat
înţelepţi, a hotărât că nu am fost destul de cuminţi şi de sârguincioşi pentru
a primi daruri (citiţi prime). Mai mult decât atât, a împrumutat nuieluşa
Sfântului Nicolae şi ne-a „altoit” cu un apel la generozitatea noastră,
rugându-ne frumos să împodobim bradul în penitenciar şi să punem sub el,
pentru copiii deţinuţilor, păpuşi dezarticulate, ursuleţi cu zâmbet trist,
trenuleţe deraiate sau jocuri obosite de atâta jucat.
Dorinţa lui Moş Crăciun ne-a agresat bunul simţ! Trebuie să aducem daruri
de acasă pentru copiii celor pe care îi dispreţuim? Să luăm jucăria copilului
nostru, pe care n-o mai vrea de vreo 2 ani, şi să o dăm gratuit
progeniturilor unora care au încălcat toate regulile care pot fi încălcate?! Să
aştepte mult şi bine! Că şi noi am aşteptat un an ca să ne ţinem
promisiunea faţă de odraslele noastre, care au luat premiul întâi cu
coroniţă.
În 19 ani ne-am construit propria junglă, pe care am populat-o cu

toate creaturile specifice ei. Am devenit consumatori feroce într-o
societate de consum şi am învăţat că pentru absolut orice trebuie să
scoatem cardul şi să decontăm. Trăim hipnotizaţi de Legea lui… OM – “dacă
eşti om cu mine, sunt om cu tine”-, pe care o transmitem cu grijă şi
mândrie din generaţie în generaţie. Ne învăţăm copiii că dacă sunt buni,
sunt proşti, că trebuie să învingă prin orice mijloace, că nu trebuie să
împartă nimic cu nimeni, pentru că nimic în viaţă nu este gratuit. Chiar Moş
Crăciun are preţul lui.
Ştim toţi că mesagerii adevăraţi ai Crăciunului sunt copiii, pentru că ei nu

pot mima fericirea şi nu pot falsifica un zâmbet. Spiritul Crăciunului este un
simbol a tot ceea ce are mai frumos, mai delicat şi mai bun firea umană.
Crăciunul este un armistiţiu unanim acceptat, clipă suspendată deasupra
cuvintelor şi blazării cotidiene. Să ne prefacem că nu ştim răspunsul şi să
ne întrebăm copiii dacă sunt de acord să dăruiască jucăriile lor vechi şi
prăfuite din mansardă unor copii mai puţin norocoşi. Şi să nu ne mirăm că
ei nu vor întreba cine sunt părinţii acelor copii. Cu fiecare Crăciun parcă
uităm să dăruim, uităm să iubim, uităm să ajutăm. Necondiţionat. Uităm să
fim Moş Crăciun.
Poate pentru că avem două emisfere cerebrale, doi ochi, două mâini,
partea stângă şi partea dreaptă, suntem „condamnaţi”să vedem totul în alb
şi negru. Fără nuanţe de gri. Dar avem o singură inimă, care ştie
întotdeauna ce trebuie să facem. Oprind câteva secunde caruselul nebun al
gândurilor, putem alege să o ascultăm.
Posted in Labels: ANP, Moş Crăciun | 31 Comentarii
ANP: concurs pentru civili

Administraţia Naţională a Penitenciarelor (ANP) anunţă scoaterea

la concurs a două posturi de personal civil contractual (inspector de
specialitate, gradul I A), unul în cadrul Compartimentului Consilieri, celălalt
la Serviciul de Formare Profesională - Academia de Poliţie "Alexandru Ioan
Cuza". Concursul va avea loc în luna ianuarie, datele desfăşurării probelor
urmând a fi anunţate cu două zile înainte.
Iniţial nu văzusem anexa. Condiţiile pentru participare sunt 15 ani vechime

în sistem şi şcoala de ofiţeri de penitenciare sau Academia de Poliţie -
specializarea drept - arma penitenciare. Tinerii pensionari, care n-au prins
Consiliul Consultativ, se înscriu de minune în condiţiile de studii şi vechime,
iar bibliografia este mai mult decât rezonabilă. Un viitor admis este,
probabil, generalul (rez.) Bădiţoiu. Cine o fi cel de-al doilea?
Link-uri utile:
scribd.com - Anunt concurs personal contractual 18122008
anp-just.ro - Anunţ privind scoaterea la concurs a 2 posturi vacante de

inspector de specialitate...
Posted in Labels: ANP, civili, concurs | 7 Comentarii
Guvernul care se spală pe mâini de justiţie

Coaliţia surprinzător de social - democrato

- conservator - liberală se chinuie să
producă o listă cu miniştri, după ce şi-au

împărţit frăţeşte numărul portofoliilor. Au
început să apară deja liste cu cei desemnaţi
pentru ocuparea fotoliilor ministeriale. Găsirea
"independentului" de la justiţie se dovedeşte a fi
însă dificilă. S-au vehiculat ceva nume, dar nu
avem nici o certitudine.
.
De ce 'independent' la justiţie?
.
A fost una dintre primele decizii anunţate de Coaliţie, deşi, din câte-
mi amintesc am votat nişte partide care ar trebui să-şi asume
responsabilitatea deplină a guvernării. Chiar dacă s-au aliat împotriva firii,
responsabilitatea guvernării, că asta înţeleg că-i mână în luptă, înseamnă şi
Ministerul Justiţiei.
.
Chiar nu s-a găsit nici un jurist de o oarecare notorietate profesională prin
PSD, PC sau PD-L care să-şi dorească să fie ministrul justiţiei? Parcă era
intesat Victor Ponta. În cărţi părea să fie şi Cristian Diaconescu. PD-L n-a
generat pretendenţi din rândul partidului, dar anterior alegerilor a dat drept
certă opţiunea pentru Monica Macovei.
.
Poate că încă nu e foarte evident, dar cred că în spatele discursului cu
"independentul de la justiţie" se ascunde o manipulare politică de proporţii.
Nici un partid nu vrea să-şi rişte simpatia electorală asumându-şi
responsabilitatea pentru justiţie. În primul rând pentru că asociaţii la
guvernare au proprii dalmaţieni care n-ar vrea să-şi rişte mântuirea penală
cu acuzaţii de favoritism politic în faţa judecătorului sau procurorului.
.
Independenţă sau lipsă de responsabilitate?
.
Soluţia cea mai la îndemână este un ministru prezentat ca fiind
independent, dar bine controlat de coaliţie. Independentul n-ar fi, în cele
din urmă, responsabilitatea vreunul partid. Ar fi doar un personaj uşor de
şantajat în schimbul sprijinului politic. Soluţia 'independentului' de la justiţie
nu este o opţiune politică normală şi acceptabilă, deşi politicienii - purtători
de cuvânt nici măcar nu o argumentează.
.
Nu am votat independenţi pentru guvernare ci partide politice, iar partidele
care s-au coalizat "pentru România" refuză responsabilitatea justiţiei.
Recunosc, mai mult sau mai puţin direct, că nu au de gând să gestioneze
responsabil justiţia. Asta este explicaţia care lipseşte pentru decizia rapidă
de a propune un 'independent' la justiţie. Care independent va face tot ce-i
dictează partidele coalizate în Parteneriatul pentru România, împotriva
dorinţei celor care i-au votat tocmai pentru că nu se coalizau.
.
Link-uri utile:
HotNews.ro - ULTIMA ORA: PDL si-a desemnat ministrii: Elena Udrea,

Paleologu, Vasile Blaga si Videanu - printre nominalizati
pesurse.ro - Profil de ministru al Justitiei
Update 18.12.2008 ora 16.00
La Ministerul Justitiei ar putea fi propus Mihai Selegean, fostul director al

Institutului National al Magistraturii.
Posted in Labels: justiţie, ministru | 5 Comentarii
Noi impotriva noastra

In anul 1822, la Paris, trupa unuia

dintre cele mai renumite teatre
londoneze, a deschis stagiunea la Odeon,
cu Othello. Actorii au fost initial
intampinati cu trivialitati, injurii si tot
felul de proiectile. A trebuit sa se lase
cortina intr-un tumult de nedescris, si al
strigatelor:"Jos Shakespeare!".
Spectatorii au luat cu asalt scena, pe
urma conflictul s-a extins in jurul
teatrului, a intervenit armata si foarte
multi oameni au fost raniti.
A fost nevoie de interventia a doua sarje de cavalerie pentru a imprastia

multimea deslantuita. Prima intrebare care-ti vine in minte, la auzul unei
asemenea intamplari, de neinteles din perspectiva prezentului, este sa
intrebi cu adanca uimire, dar de ce? Ei bine, era o perioada de anglo-fobie
si francezii urau tot ceea ce venea din Anglia. Poate, dar de ce sa te duci la
o piesa englezeasca daca nu-i iubesti pe englezi si de ce mai ales sa-l
linsezi pe Shakespeare?!
Cu perceptia omului civilizat din anul de gratie 2008, o asemenea

reactie nu poate fi catalogata decat ca fiind o dovada de prostie, de
primitivism. Diferenta dintre omul primitiv si omul civilizat este ratiunea,
este respectul pentru sine, pentru ceilalti. De aceea, omul civilizat nu se
lasa condus de instincte, ca urmare nu loveste, nu uraste si mai ales nu
dispretuieste fiintele umane, situate pe o treapta sociala inferioara.
Multi dintre contemporanii mei, au convingerea ca sunt oameni civilizati,

pentru simplul motiv ca au absolvit o scoala, pentru ca petrec vacanta in
strainatate, pentru ca au permis de conducere auto, pentru ca au telefon
mobil, pentru ca stiu sa ceara un pahar cu apa intr-o limba straina, pentru
ca trec strada la lumina verde a semaforului, pentru ca folosesc internetul
sau pentru ca merg la un spectacol de teatru.
ANP-ul a facut de curand o propunere tuturor lucratorilor de

penitenciare. Aceea de a dona, din prisosul sau preaplinul jucariilor
copiilor lor, cate ceva pentru copii detinutilor saraci. La mica ceremonie
urmeaza sa participe si presa. Care va avea cu aceasta ocazie, posibilitatea
sa constate ca "gardienii" nu sunt niste brute nemiloase, dupa cum sunt cel
mai adesea perceputi in societate, ci niste oameni normali, care nu
pedepsesc instinctiv detinutii si cu atat mai putin pe copii acestora.
Invitatia asta a nascut, dupa cum se vede, controverse aprinse. S-a
aruncat la gramada in capul organizatorilor, nu cu rosiile si ouale clocite de
la spectacolul din 1822, ci cu ura pura, contemporana, abia invelita intr-o
pojghita de argumente "civilizate".
Perceptia societatii asupra lucratorului de penitenciare este una foarte

proasta. Suntem perceputi ca fiind mai degraba nemilosi, corupti, limitati.
Periodic, aceasta parere este intretinuta de catre ziaristi, care fie pe buna
dreptate, fie in virtutea propriilor prejudecati, descriu atat penitenciarul cat
si pe angajati, in culori cat se poate de sumbre. Moartea unui detinut este
de cele mai multe ori perceputa ca fiind, fie o crima petrecuta sub ochii
nepasatori ai angajatilor, fie cu concursul acestora. Aceasta este o realitate
care ne afecteaza pe noi toti, o realitate care se poate oricand intoarce cu
brutalitate, inclusiv impotriva celui ce n-a corespuns niciodata unui
asemenea portret!
A dona jucarii vechi si a le oferi de Craciun, copiilor detinutilor

saraci, poate fi interpretata ca fiind o actiune de imagine. Care nu
va modifica peste noapte perceptia despre angajati, dar care, adaugata
altor actiuni, ar putea sa schimbe, putin cate putin, imaginea compromisa
a lucratorului de penitenciar. Ce legatura are aceasta initiativa cu salariile,
primele, sporul de antena, femeile abuzate, deciziile imature ale unor
angajati, de a gira sau contracta imprumuturi exagerate? Ce legatura are
aceasta intiativa cu situatia sociala precara a unor lucratori de
penitenciare? Nici o legatura!
Cine impiedica sindicatele sa scoata la lumina asemenea situatii, sa initeze

actiuni de ajutorare? Cine ii impiedica pe lucratorii din penitenciarele
romanesti sa aiba intiative generoase, in favoarea copiilor colegilor cu o
situatie materiala precara si de ce trebuie ca aceasta initiativa sa apartina
neaparat ANP-ului? Cine mai ales, are curajul sa deschida un cont pentru
ajutorarea colegilor din Regia Multiproduct, despre a caror situatie se
vorbeste pe blog de luni de zile, timp in care n-am vazut niciodata un
indemn la solidaritate, la intrajutorare financiara? Subliniez cuvantul curaj,
pentru ca ar trebui sa ne confruntam mai apoi, la inchiderea contului, cu
rezultatul generozitatii noastre si am convingerea ca dincolo de vehementa
si sincera indignare a unora dintre noi, am pune pe masa foarte putini bani
si foarte multa ipocrizie!
A dona jucarii vechi, copiilor saraci ai detinutilor, poate fi

interpretata ca fiind o actiune de intelegere si profunda omenie.
Daca ar trebui sa raspundem la intrebarea, va considerati un om bun, am
convingerea ca toti angajatii din sistemul penitenciar ar raspunde afirmativ.
Biblic vorbind, a fi om bun, presupune sa indeplinesti anumite conditii,
printre care si aceea de a-ti iubi (macar o data pe an!) aproapele. Am
suficienta intelegere pentru munca lucratorului de penitenciare, pentru felul
in care poate ea afecta la un moment dat, perceptia detinutul. Pot sa
inteleg de asemenea, mecanismul care genereaza dispretul sau ura
adultului (lucrator de penitenciare sau nu!) care se abate asupra unui copil
(copil de detinut sau nu!), tocmai pentru ca el nu are puterea sa se apere.
Intelegerea mecanismului nu ne face insa viata nici mai frumoasa, nici mai
usoara. Probabil ca, peste 186 de ani, atunci cand cineva va citi despre
aceasta intamplare, despre felul in care risca in anul 2008, sa fie
intampinat copilul detinutului la poarta unor penitenciare, va intreba cu
adanca uimire, dar de ce sa linseze copilul? Pentru ca, la vremea aceasta,
intr-o tara mai putin civilizata, copiii detinutilor, copiii tiganilor, orfanii,
copiii strazii, nu sunt la fel cu copiii celorlati, dupa cum tocmai am fost
avertizati!
Posted in Labels: ANP, copii, jucării, penitenciare | 22 Comentarii
Unul din cele...

Rog specialiştii în limba română să

mă ajute cu un sfat. Căutam pe site-ul
Penitenciarului Giurgiu ceva informaţie
utilă. Prima pagină m-a întâmpinat
dilematic. N-am înţeles dacă
penitenciarul e fată, băiat sau undeva pe
la mijloc. E posibil să fiu în eroare, dar
cred că intrumentu' de public relation are
o problemă de scriitură.
Penitenciarul Giurgiu este unul din cele mai noi şi

moderne instituţii de acest gen din ţară, construirea
acestuia ţinând cont de normele europene la care România a
început să se alinieze după anul 1990, finalizarea fiind
admiterea ţării noastre la 01.01.2007 ca stat membru cu
drepturi depline la Uniunea Europeana. (sursa: link)
În rest site-ul pare ok. Cu cititorii stă cam prost. 10 - 20 pe zi nu e

mare lucru, nici măcar nu merită efortul. Poate d'aia au lăsat şi corecturile
pe altă dată.
Posted in Labels: Giurgiu, penitenciar | 5 Comentarii
Ză Diku megastar
Eram sigur că domnul Diku e un om extraordinar. Chiar dacă i-am

altotit tot felul de scatoalce virtuale, şi noi şi ceva presă, tot şugubăţ a
rămas. Nici măcar directorul general, foarte interesat de faptul că grupa de
intervenţie a Penitenciarului Giurgiu organizează răpiri din serai şi de la
nunţi, n-a reuşit să-i strice buna dispoziţie. Cum a terminat cu explicaţiile
scrise, obligatorii în astfel de situaţii, a pus de-o farsă.
Şi, ce mai farsă dom'le! Cultă, nu din aia la care 'râde proştii'. A comandat
subordonaţilor de bine un chestionar de opinie care să-i dezvăluie starea
de spirit şi credinţele tuturor anagajaţilor pe care, cu detaşare, îi
păstoreşte. Un fel de lecţie despre cum să manipulăm opinia subordonaţilor
cu întrebări, crede Diku, meşteşugite.
'Chestionarul' are vreo 15 întrebări care se întrec în genialitate şi-n

iscusinţă. De departe cele care vor să demonstreze că dumnealui,
directorul, este bun şi omenos, iar sindicatul este răul întruchipat, fac
diferenţa. Uite aşa, domnul Diku va pune pe masa directorului general al
Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor (ANP) dovada finală şi irefutabilă
că este iubit şi respectat şi că sincicaliştii 'ie răi'.
Şi Ceauşescu, bietul, credea că e sarea pământului, şi tată bun, câteodată

chiar unchi de departe, pentru poporul român. Peste o săptămână se fac 19
ani de când a descoperit că sondajele de opinie făcute de Securitate, Miliţie
şi Partid sunt 'uşor optimiste'. Poate că şi Diku ar trebui să încerece nişte
sloganuri reconfortate gen: "Diku şi puşcăria, zeghea şi sangria!" sau "Diku
apare, soarele răsare!". Pardon, asta e de la un fost dictator actualmente în
viaţă. Să ne trăieşti, preamărite!
Link-uri utile:
Printre premianti
'Ză Diku end adărs' (Dicu şi alţii, domnu' Stan)
Rambo, Adi Rambo
Penitenciarul Giurgiu, Muscalu, Dicu si… Mocuta
Penitenciarul Giurgiu si primele lui Muscalu
Veşti bune şi proaste: Un trişor mai puţin. O profesie discreditată.
http://www.ziarulring.ro/stiri/eveniment/seful-puscariei-a-facut-show-
in-costum-de-detinut.html
Posted in Labels: ANP, Giurgiu, penitenciar | 19 Comentarii
Există Escape
Escape există deja de 3 luni şi scrie despre penitenciare. Am citit câteva

articole. Merită vizitat.
Penifest - Ieri am
descoperit un nou blog
fain pe tematica ce se
abordeaza si aici. Mi s-
a parut genial sa mai
existe cineva care sa
abordeze expres acest
subiect. Bine... lasand
la o parte ca acest
blog e ceva mai de
multicel fata de cel de
pe care citesti acum!
Oricum, personal ma bucur enorm ca mai exista o sursa

potential "izvor de informatii" :D! Si pentru ca mi-a placut
tare de tot munca lor, ma gandeam sa le acord un post
individualizat. So ... watch them (ca-s mai multi) on:
http://penifest.blogspot.com (sursa: link)
De câteva zile am văzut că şi Penitenciarul Vaslui are blog. Sunt la început,

abia şi-au făcut mâna cu ceva postări scurte, unele preluate de la noi.
Deocamdată nu i-am introdus în listă, dar mai trecem prin zonă şi vă ţinem
la curent, dacă apare ceva interesant.
Posted in Labels: penitenciar | 4 Comentarii
Copii
Posted On at la 00:01:00 by Vladimir
Ieri, în toate penitenciarele, a fost trimisă o adresă prin care

Administraţia Naţională a Penitenciarelor(ANP) a făcut apel la
generozitatea personalului pentru a contribui la „ajutorarea”
copiilor persoanelor private de libertate, „nevoiţi să plătească
pentru greşelile părinţilor lor.” Nu a făcut nimeni însă apel pentru
copiii colegilor care muncesc în Regia Autonomă Multiproduct.
Ideea e generoasă, sunt de acord. Poate ar trebui dusă până la
capăt.
Vă sunt binecunoscute cazurile

în care colegii noştri, nevoiţi sau
inconştienţi, împrumută sume
mari şi, incapabili să se achite de
datorii, ajung în situaţia de a li se
face poprire pe salariu, aspect deja
familiar celor de la Financiar. Nu
comentez acum motivele care stau
la baza deciziilor colegilor noştri de
a se îndatora peste măsură şi nici
nu judec pe vreunul dintre ei.
Mai sunt situaţii în care, naivi sau

intimidaţi, unii girează sau fac împrumuturi pentru alţii, sfârşind prin a le
plăti ratele la bănci. Vă reamintesc cazul de la BAGR (link) când două
doamne bine poziţionate în unitate (şef Birou Resurse Umane şi şef
Serviciu Financiar) au determinat mai multe persoane, fie prin rugăminţi
fierbinţi, fie prin şantaj, să facă împrumuturi sau să le dea sume mari de
bani pentru perioade scurte de timp. În prezent, o mare parte din aceştia,
stau cu sufletul la gură aşteptând să le vină înştiinţarea de proprire şi,
probabil, o şi mai mare parte plătesc deja rate.
Vinovaţi sau nu, agenţi şi ofiţeri, plătesc rate însemnate la băncile ţării sau
unor persoane fizice, atrăgând după ei, în mod nejustificat, suferinţa
copiilor care, într-un fel sau altul, plătesc pentru greşelile părinţilor lor. Vi
se pare cunoscută expresia? Nu fac o comparaţie între statutul de persoană
privată de libertate şi cel de lucrător de penitenciare, dar copiii sunt copii şi
părinţii sunt părinţi.
Mai avem şi situaţia celor care muncesc în fabricile din penitenciare şi care
nu şi-au primit de câteva luni salariile, fiind nevoiţi să mănânce pe datorie.
În acest caz, părinţii nu au avut de ales, decizia nu le-a aparţinut. S-au
supus, au aşteptat ca mai marii Ministerului Justiţiei să le decidă soarta. Au
bătut la toate porţile, dar nici până azi problema lor nu s-a rezolvat.
.
Exemple de familii cu probleme financiare sunt multe: colegi care
locuiesc cu 2-3 copii într-o garsonieră sau locuinţă socială; colegi ai căror
parteneri de viaţă sunt pensionaţi medical sau suferă un handicap; colegi
care, în urma unui divorţ sau a decesului partenerului de viaţă, au rămas
doar cu copiii; colege abuzate care, de dragul copiilor, au ales să rămână
lângă soţii alcoolici şi şomeri; colegi care s-au pensionat medical, iar
partenerul este nevoit să muncească „cu ziua”.
Poate era binevenită şi propunerea de a strânge jucării şi dulciuri pentru

copiii colegilor noştri. Cu siguranţă ar putea fi multe de făcut pentru copiii
colegilor noştri, plecând de la pedepsirea celor vinovaţi (cum e de aşteptat
la BAGR) şi până la respectarea angajamentelor şi a prevederilor legale
care stipulează în mod foarte clar ce drepturi au lucrătorii de penitenciare,
ce sporuri sau prime ar trebui să primească.
Reacţiile din ţară la solicitarea de a ajuta copiii deţinuţilor au fost variate:

unii au sărit să facă donaţii, alţii au fost indiferenţi şi poate cei mai mulţi au
condamnat iniţiativa în condiţiile în care nu li s-a acordat prima de 1
Decembrie. Sigur că dau bine în presă astfel de acţiuni şi, dacă strângeam
daruri pentru copiii funcţionarilor, latura senzaţională nu mai exista. Avem
nevoie de ştiri pozitive, imaginea penitenciarelor este destul de
şifonată, iar, pe de altă parte, darurile bucură inima oricărui copil,
indiferent cine este tatăl sau mama lui.
Posted in Labels: ANP, copii, penitenciar | 26 Comentarii
Radu Buică - prost la concurs, revenit la contestaţie

Dintr-un condei 5,46 devine 6,86
După ce am scris, acum cîteva zile, despre isprava scribului ministerial

cineva m-a avertizat că încă mai există posibilitatea ca Radu Buică să fie
făcut promovat. N-am crezut. Nimeni n-ar putea face o măgărie atât de
evidentă. Dar, aproape că s-a întâmplat. Comisia de contestaţii l-a săltat
pe tovarăşul consilier ministerial de la media 5,46 la media 6,86. Au
lipsit doar 14 sutimi până la nota de trecere.
Credeţi că a mai obţinut cineva aşa o diferenţă atât de mare la nota

finală. Ei bine nu. Doar Radu Buică a fost nedreptăţit atât de tare de
Comisia de concurs. Competenţele dumisale în materie de drept civil au
primit reperaţia necesară doar la contestaţie, unde s-a mai adăugat câte
ceva şi pe la penal. Câte puţin să nu scoată ochii chiorilor din comisie.
Radu George Drept civil Drept procesual Drept penal

Buică civil
Nota iniţială 3,57 4,00 7,18

(09.12.2008)
Nota după 5,73 6,20 7,66

contestaţie
(15.12.2008)
Diferenţă + 2,16 + 2,20 + 0,59
Repetentul - membru în comisii de concurs
Îşi mai aminteşte cineva că acest individ, tras de păr ca să i se

lungească neuronii, a făcut parte din comisiile de concurs pentru
funcţiile de conducere vacante din ANP? Ar trebui, pentru că indivizi de
genul ăsta sunt supravieţuitorii de prin Ministerul Justiţiei. Indivizi de genul
ăsta dau indicaţii şi emit opinii din poziţia lor de tufe de veneţia.
Nu cred că Radu Buică e singurul care a fost punctat greşit la toate cele 4
probe şi că tocmai la el s-au găsit motive să primească note de trecere ca
să nu se facă în totalitate de băcănie. Dar, să nu fim răi. Să zicem că Radu
Buică nu e chiar un prost de nota 5,40. Să zicem că e un mediocru de 6,86
aşa cum l-a scos Comisia de contestaţii. Să zicem, aşa, de amorul artei.
Prostie sau fraudă? Diferenţe atât de mari între nota acordată de Comisia
de concurs şi Comisia de contestaţii nu pot avea decât două explicaţii. Ce
alegeţi domnule ministru?
Link util:
just.ro - Anunţ privind scoaterea la concurs a 6 posturi de execuţie

vacante de personal de specialitate juridică...
MJ: Alarmă de prostie
Justiţie de nota 3
Academia Caţavencu: Ministerul de Justiţie pregăteşte o injustiţie de

concurs
Radu Buică - omul şi comisia
Strategie de justiţie: raportări multe şi dese
Mnemotehnicile Ministerului Justiţiei: dificultăţi excelente şi lecitină
scribd.com - Tabel Proba Scrisa c.j. 09122008 şi Rezultate proba scrisa

concurs personal asimilat magistra...
Posted in Labels: ANP, concurs, Radu Buică | 11 Comentarii
Candva in Romania
Asadar Stolojan s-a razgandit, nu mai vrea sa fie prim ministru. De cateva
ore liderii partidelor dau declaratii din care nimeni nu intelege nimic. Cum
imi uruie urechile de comentarii, barfe, zvonuri, cum ma dezgusta hahaiala
asta necontenita, cum aci nu se (mai) poate face nimic deocamdata, ma
intorc in timp cu vreo 80 de ani si va citez din Organizarea Administrativa a
Penitenciarelor. Asta ca sa mai schimbam putin masura lucrurilor, ca sa ne
intrebam cum ar fi evoluat sistemul penitenciar daca n-ar fi intervenit
vijelia comunista.
"Administratia
penitenciara urmand
cursul evolutiunii
politice a Romaniei,
nu putea fi
organizata decat in
a doua jumatate a
secolului trecut. In
afara de vechi
dispozitiuni domnesti si regulamente din timpul Domnului
Moldovei Grigore Ghica, programul aplicarii unui regim
penitenciar in tara noastra nu s-a fixat decat mai tarziu, prin
legea inchisorii din 1874. datorita unui specialist, francezul
Dodun de Perrieres, invitat de principele Moldovei la anul 1855
si numit, dupa Unire, Director General al Inchisorilor, se poate
vorbi de inceputurile aplicarii unui regim penitenciar, ce a
incercat sa corespunda vremii.
Lipsa de localuri insa, potrivit dispozitiunilor legale, cari

introduceau in Romania aplicarea regimului celular si faptul ca
preocuparile guvernelor erau indreptate mai cu insistenta spre
alte ramuri de activitate sociala, au contribuit la limitarea
planului trasat de legiuitorul din 1874, si chiar la stagnarea
lui. Criminologia si Stiinta Penitenciara au evolut in cursul
ultimelor decenii, facand salturi importante, astfel ca o noua
lege a penitenciarelor, devenea din ce in ce mai necesara.
Conform acestei legi, din iulie 1929, Directiunea

Generala a Penitenciarelor este condusa de un director
general si un Consiliu superior. Atributiunile acestei conduceri
se prezinta sub multiple feluri si infatisari. Sfortarile si
dispozitiunile organelor de conducere ar fi devenit un strigat in
desert, daca in fruntea fiecaruia dintre cele 80 de penitenciare
din Romania si intre zidurile carora isi ispasesc osanda 8500 -
9500 detinuti, nu s-ar fi gasit directori inzestrati cu calitati de
devotament si harnicie, deosebite si in special cu o pregatire
stiintifica academica.
Conform acestei legi, penitenciarele, dupa natura pedepsei, se

impart in penitenciare pentru munca silnica, recluziune,
corectionale si politienesti. Aplicarea pedepsei incepe prin
supunerea condamnatului la regimul celular si al izolarii de zi
si de noapte. Efect salutar, mai ales daca avem in vedere
datoria statului, de a transforma penitenciarele in locasuri de
contaminare, sau scoli ale criminalitatii. A doua perioada a
executarii pedepsei, al carei inceput si sfarsit variaza potrivit
firii detinutului, se aseamana cu prima, in ceea ce priveste
contaminarea izolarii in timpul noptii si se deosebeste prin
intrebuintarea timpului zilei, prin lucrul in ateliere sau la
cultura terenurilor agricole.
Regimul penitenciar s-ar indeparta de roadele dorite,

daca detinutii n-ar fi suspusi unui studu antropologic,
gratie caruia individualitatea infractorului sa poata fi
cunoscuta. Structura sa fizica si psihica, influenta mediului in
care a trait, urmele binecuvantate sau nefaste ce viata le-a
implantat in firea si spiritul lui, circumstantele in care delictul
a fost infaptuit, trebuesc sa fie amanuntit cercetate si
indeajuns de cunoscute.
Realizari mai satisfacatoare s-au obtinut in ultimii doi ani cand

atelierele vechi au fost refacute , aproape toate dublate,
deasemeni s-au infiintat noui ateliere, unele din ele, cum este
de exemplu atelierul de ceramica dela Craiova, sau atelierul
de covoare dela Vacaresti. Criza economica insa a influentat si
aceasta institutiune. Marfurile confectionate se desfac cu mare
greutate in comert, iar beneficiul net s-a micsorat."
De la criza din 1929 ne intoarcem la criza din... 2009, care se

apropie si despre care o sa mai vorbim.
Posted in Labels: penitenciare | 2 Comentarii
"Dragă Stolo" s-a răzgândit. Nu mai vrea prim

ministru.
Mai ciudat de atât nu se putea. După ce semnară ieri, cu surle şi

trâmbiţe, pateneriatu' lu' peşte, Theodor Solojan nu mai vrea să fie prim
ministru. O să avem o conferinţă de presă pe la 12.30, pregătiţi-vă cei
slabi de îngeri. După ora 13.00 partidele politice sunt chemate la Cotroceni
pentru discuţii.
"Am decis sa-mi depun mandatul de prim-ministru desemnat

la presedintia Romaniei", a declarat, luni, Theodor Stolojan.
Surse HotNews.ro au afirmat ca motivele retragerii sale sunt
legate de prezenta in Guvern a PSD.
Potrivit surselor, presedintele Traian Basescu ar vrea sa-l

nominalizeze pe Emil Boc in fruntea Executivului, insa acesta
nu doreste sa preia aceasta functie. Liderii partidelor
parlamentare au fost chemati la Cotroceni la ora 13, urmand
ca seful statului sa faca lterior o declaratie de presa. (sursa:
HotNews)
Pe marginea terenului de joc se încălzeşte Emil Boc, indicat de presă ca

succesor la nominalizare. Uite că cine credea că Stolojan nu va fi prim
ministru şi că e plimbat drept ţintă falsă avea dreptate. Se anunţă un
spectacol interesant. Din păcate biletele le plătim noi, şi le plătim la
suprapreţ.
Posted in Labels: prim ministru, Stolojan | 7 Comentarii
News Alert: Ragea şterge urmele

Surse din Ministerul Justiţiei ne şoptesc

că Radu Ragea (în imagine) se ocupă de
câteva zile de dosarele 'sensibile'. Achiziţii
cu cântec, prime şi stimulente pe sprânceană,
'concursuri' de încadrare pentru prieteni şi
rapoarte supărătoare ale corpului de inspecţie
au intrat la cosmetizare. Apropiata debarcare
l-a băgat în priză pe Ragea care, mai nou,
cere tot felul de documente pe care nu le mai
returnează.
Dacă acum 2 - 3 luni, ca să avem totuşi un

exemplu, şeful corpului de inspecţie era chemat şi i se cerea să ţină pe loc
un raport, de vreo câteva zile rapoartele sunt reţinute de către Radu Ragea
şi nu mai sunt înapoiate sub motiv că... n-au fost depuse. De exemplu
dosarul care o priveşte pe Ani Dumitrache, consilier personal şi director pe
la diverse direcţii prin MJ, a fost dat înapoi de câteva ori, iar acum se
încearcă 'pierderea'.
Alte dosare, cu concluzii nu tocmai plăcute, au fost împodobite de Romulus
Varga, fost şef al corpului de inspecţie. Cele care n-au fost refăcute aşa
cum 's-a dispus' zac şi acum prin diverse sertare, chipurile la aprobat. De
câteva luni!?
Posted in Labels: Radu Ragea | 7 Comentarii
Unde se duc directorii când se duc?

Acum mai bine de o săptămână doi directori de penitenciare şi-au

pierdut funcţia. Valentin Sorescu, directorul Penitenciarului Jilava a fost
schimbat din funcţie fiind înlocuit cu Nicolae Năstase, director adjunct
pentru siguranţa deţinerii şi regim penitenciar la Penitenciarul Slobozia.
Costel Poinescu, directorul Penitenciarului Vaslui, a fost revocat din funcţia
de conducere fiind înlocuit cu Vasile Cotoc. În primul caz motivele
schimbării nu sunt clare, în al doilea însă, de vină este un raport executat
de Inspecţia ANP.
Experimente pensionăreşti
Deşi l-am mai beştelit pe Valentin

Sorescu pentru câteva 'incidente
sindicale', nu cred că Năstase este
mai potrivit pentru această funcţie.
Pot să bănuiesc cine l-a promovat,
şi din ce funcţie va ieşi, eventual, la
pensie, dar nu pot să înţeleg
motivele. Penitenciarul Jilava nu e, nici măcar pe cea mai lejeră secţie,
asemănător cu Penitenciarul Slobozia. Nu e deloc potrivit celor care-şi
doresc să se pensioneze din funcţia de director.
În afară de asta, nu înţeleg mişcarea. Marian Stancovici înţeleg că a

plecat la ANP pentru că a fost promovat. Valentin Sorescu i-a luat locul
pentru că ştia foarte bine penitenciarul, lucru care nu se poate spune
despre nea Nicu, noul director - împuternicit. Dacă Sorescu nu s-a
descurcat, deşi nu cred că asta a fost problema, de ce nu a fost promovat
un ofiţer din unitate? Explicaţii pot fi multe. Probabil din neîncredere,
probabil nea Nicu a fost mai bine promovat la conducerea ANP.
Poate că se va dovedi un director bun, deşi nu cred. Cred că se va dovedi

un director absent care va plasa foarte mult din greutatea conducerii
penitenciarului pe umerii adjuncţilor. Dar, la asta, sunt sigur că s-a gândit
deja conducerea ANP când a făcut propunerea, Radu Buică când şi-a dat cu
părerea şi Radu Ragea când a semnat ca subsecretaru'. Aş fi tentat să spun
că, om trăi şi om vedea cum va performa nea Nicu, dar nu cred că sistemul
penitenciar îşi permite experimente pensionăreşti tocmai la Jilava. Deşi,
dacă stau să mă gândesc, s-au mai văzut chiar la un nivel mai înalt.
Poinescu: Eu când vreau să fluier, fluier
Costel Poinescu a fost revocat din funcţie pentru că a fluierat în

biserică. După numirea în funcţie, cândva prin 2006, Poinescu n-a
demonstrat mare lucru. Unii ar spune că e băiat bun, dar că nu poate mai
mult. Ştiu că s-a zbătut destul de mult pentru proiectul de reconstrucţie a
penitenciarului, dar nu ştiu ce s-a mai întâmplat între timp. Nod în papură
i-a tot căutat Marius Iosif, pe vremea când împărăţea ANP-ul. N-a luat însă
nici o măsură. A mai fost şi scandalul cu Pintilescu, cumnatul lui Şpaiuc. La
grămadă, în toată tărăşenia, a intrat şi Poinescu.
La un moment dat a fost şi o inspecţie de la ANP, iar concluziile au ajuns

direct pe masa directorului general cu propunerea de revocare din funcţie
cu tot. Care sunt motivele concrete n-aş putea să-mi imaginez nefiind de
faţă când inspectorii au făcut constatările. Cert e că, printre altele, lui
Poinescu i s-a imputat că nu relaţionează bine cu personalul. Mă mir. Mă
mir că inspectorii şi-au dat seama de asta în cele câteva zile petrecute
acolo. Dar, cine ştie? Poate au şi competenţa asta?!
În cazul ăsta, n-aş zice că e proastă decizia conducerii ANP. Sunt de

acord că Poinescu n-a demostrat că poate fi director. Mă întreb însă dacă
Vasile Cotoc este o alegere mai fericită. Nu-l ştiu pe om, n-am ce să-i
reproşez, dar întrebarea rămâne valabilă. De ce sunt schimbaţi directorii?
Pentru că sunt incompetenţi sau pentru că au reuşit să cadă în dizgraţie.
***
PS1 Am putea cere conducerii ANP să posteze pe site CV-ul şefilor, aşa ca
să ştim şi noi cu cine avem de-a face. Dar, date fiind condiţiile, nu cred că
am avea prea mult succes. Ne-ar ignora cu graţie, aşa cum s-a întâmplat
în cazul fostului spion şef.
PS2 În presă începe să se discute numele noului ministru al justiţiei.

Ciudat, dl. Predoiu credea acum o lună că, orice s-ar întâmpla, va rămâne
ministru. Ce nebunie dom'le!? Şi ce proşti mai pot fi câteodată şi oamenii
deştepţi!?
Link-uri utile:
Penitenciarul Vaslui. Sete de normalitate.
Ciocoii vechi şi noi la Penitenciarul Jilava
Clasamente, popularitate, rezultate
Planul de eficientizare - 90% ineficient
Prostituţia supravieţuirii
Penitenciarul Vaslui de la Pintilescu la feng shui
hotnews.ro - Corneliu Barsan, judecator la CEDO - noul nume in

negocierile pentru Ministerul Justitie
Nici un Firinel de CV
Posted in Labels: ANP, Jilava, penitenciar, Vaslui | 18 Comentarii
Momentul monumentului istoric

Un politician decreta, la 10 minute după terminarea votării, că

partidul pe care-l conduce e un "monstru" electoral imposibil de ignorat în
ecuaţia formării noului guvern. După ce s-au numărat voturile monstrul s-a
ascuns sub pat aşteptând să vadă dacă anunţul cu "victoria dreptei" are în
spate intenţii serioase. N-a avut.
Partidul aflat la guvernare a anunţat şi el "o victorie istorică", ceva mai

mică, şi a început să-şi pună propriile condiţii eventualilor peţitori.
Preşedintele l-a desemnat pentru funcţia de prim-ministru pe "dragă
Stolo", chiar în momentul când majoritatea parlamentară se închega,
trimiţând partidul de la putere într-o opoziţie fără orizont.
Pe scurt, asta e povestea

alegerilor. Într-un citat înjghebat
din mai multe titluri folosite de
HotNews în aceste zile aveţi
declaraţiile celor cărora le-am dat
votul. Cele pe care le-am selectat
sunt deja total diferite faţă de cele
de acum câteva zile, celelalte vor
avea, cu siguranţă, aceiaşi soartă.
Emil Boc: Parteneriatul pentru Romania va fi semnat

duminica. UDMR nu va avea ministri in viitorul Guvern, dar va
fi reprezentat la nivel de secretari de stat. Mircea Geoana:
Suntem in pragul unui moment istoric. Doua forte rivale s-au
unit pentru interesul Romaniei. Marko Bela: Propunerea PD-L
este inacceptabila. Ori vom fi in Guvern, ori in opozitie.
Traian Basescu: Vom avea Guvern pe 22 decembrie. Nu
conteaza de care, dar o sa avem. Cioroianu: Este imposibil
ca intr-un Guvern condus de Stolojan sa apara PNL. (sursa:
HotNews)
Mâine se semnează "Parteneriatul pentru România". E o concesie pe

care politicienii noştri o fac românilor. De dragul poporului poziţii altădată
ireconciliabile vor fi uitate. De dragul poporului?! Da, de dragul poporului!
Aşa se întâmplă cu momentele istorice. Poporul învinge. De data asta
câştigă un Parlament care va beneficia de o majoritate comfortabilă.
Ar trebui să fim mulţumiţi că noul Guvern va avea o susţinere atât de

puternică? Unii ar spune că da. Asta ne vântură pe sub nas şi aliaţii cei noi.
De dragul puterii, şi-au şters discret scuipaţii administraţi în ultimii ani şi
iată-i aliaţi. Jumătate din dreapta politică se aliază cu ce-a rămas din
stânga politică. Pentru noi, poporul. Soluţia imorală intră iarăşi la
guvernare. Totul va fi gata înainte de 22 decembrie. Aşa-i porunca.
Dar, în 2008 nu e ca în 2004, după cum nici vara nu e ca iarna.

Nimeni nu mai vorbeşte despre marea schimbare. Acceptăm cu toţii,
resemnaţi, că votul nostru n-a contat nici de această dată. Boc declara că
Parteneriatul pentru România va asigura un climat de stabilitate şi că va da
României un guvern puternic. Până când?
PS. Partidele la care mă refer sunt desigur PSD, PD-L, PNL, UDMR si PC.
Posted in Labels: guvern | 25 Comentarii
Delegaţii ANP şi etica stresului penitenciar

"Promovarea valorilor autentice ca mijloc de prevenire a stresului

la ofiţeri" a fost una dintre temele pe care le-a discutat delegaţia română
prezentă la un seminar pe tema managementului resurselor umane.
Seminarul a avut loc în Chişinău, în perioada 07 - 09.12.2008, şi a fost
prezidat de însuşi Vladimir Trofim, directorul general al ANP-ului din
Republica Moldova. Evenimentul "s-a adresat directorilor de penitenciare şi
reprezentanţilor resurselor umane din nouăsprezece penitenciare din ţara
gazdă".
Drept urmare, site-ul ANP ne

bucură privirile cu o scurtă
prezentare a evenimentului, chiar
pe prima pagină. Delegaţia română
a fost condusă de Gheroghe Şpaiuc,
procurorul - director general adjunct
al ANP.
În cadrul discuţiilor, au fost dezbătute teme precum:

introducerea unor atribuţii noi în responsabilitatea personalului
sistemului penitenciar, promovarea valorilor autentice ca
mijloc de prevenire a stresului la ofiţeri, evoluţia carierei
funcţionarului public cu statut special, relaţia cu mass –
media: instrumente şi tehnici de colaborare, necesitatea
iniţierii şi dezvoltării relaţiilor de cooperare internaţională în
domeniul penitenciar.
În acelaşi context, trei directori de penitenciare din Republica

Moldova au împărtăşit experienţa acumulată cu prilejul vizitei
pe care au efectuat-o anul acesta în ţara noastră, prezentând
aspecte legate de siguranţa deţinerii şi regimul penitenciar,
managementul resurselor umane şi gestionarea sectorului
economico-administrativ în Penitenciarul Slobozia şi
Penitenciarul Spital Bucureşti-Rahova. (sursa: link)
Trecusem "evenimentul" la categoria şi altele, dar unul dintre

subiectele discutate la seminar mi-a atras atenţia. Chestiunea promovării
valorilor autentice ca mijloc de prevenire a stresului m-a trezit din
amorţeală. N-aş fi bănuit niciodată că un seminar pe resurse umane poate
avea drept temă etica stresului. Uite că se poate. N-aş fi crezut că relaţia
cu mass media este la degetul mic al specialiştilor din resurse umane
prezenţi la întrunire. M-a impresionat şi vizita făcută de directorii
moldoveni în ţara noastra. Îmi şi închipui, cu mândrie, cum au povestit
dânşii înmărmuriţi ce-au văzut în penitenciarele din "vest".
Bulversant şi străfulgerător. Valorile autentice previn stresul la ofiţeri.

Monumentală descoperire. Dar, mă întreb care-s alea "valorile autentice"?
Cum anume previn valorile astea "stresul la ofiţeri"? De ce doar la ofiţeri?
Agenţii sau personalul contractual nu sunt stresaţi? Sau, la dânşii
medicamentul valorilor autentice dă greş? Mister, mare mister. Nu ştiam
nici măcar că ne pricepem atât de bine la managementul resurselor umane.
Posted in Labels: ANP, resurse umane, seminar | 12 Comentarii
Optimistul din poveste

Fiecare articol se scrie altfel.

Contează foarte mult dispoziţia
pentru scris. Uneori o avem,
alteori nu. Dar, şi în acest caz,
pofta vine... scriind. Începi lejer,
scrii exact ce-ţi trece prin minte -
că doar aşa recomandă
specialiştii, după care încerci să
rafinezi ce ai scris.
Mai apare câte o idee, descoperi
că o frază nu este clară sau, pur şi simplu, ţi se pare că dacă modifici câte
ceva, pe ici pe colo, tot articolul sună mai bine. E un exerciţiu util
spuneam, şi e destul de interesant. Dar, să vedem ce spun cititorii.
Inevitabilul se va produce, omul va trimite povestea...
"Binenteles ca povestea va intereseaza mai putin, ci

eventual cine scrie. Povestile vor apare dupa ce veti decifra
scrisul, adresa de e-mail. Eu cunosc ca sentimentul cuiva
exprimat printr-o "poveste" nu poate fi negociat asa cum
propuneti voi, acesti autori sacri ai blogului. Apropo, la ce va
ajuta povestea cuiva? Acel om poate are acum singura ocazie
sa-si spuna oful, adica e sincer, se confenseaza voua, care
veti mai afisa un nostalgic! Acea persoana are in voi incredere
ca o sa-l ajutati in problema lui dar, voi sunteti convinsi ca
acest lucru e imposibil.
Inevitabilul se va produce, omul va trimite povestea, dupa

care isi va schimba adresa de e-mail. Din ce cauza? Stiti
foarte bine. Eu astept raspuns la aceasta poveste a mea,
considerand ca desi e cam ambiguu subiectul, intelegeti
sentimentul fiecarui gardian care isi respecta meseria si o face
din placere. Da, mai sunt si astfel de gardieni! Cu stima.
PS Ce ziceti daca cu 01.01.2009 ANP si logistica din

penitenciare, financiarul nu mai beneficiaza de sporul de
pericol? De ce? Il iau nejustificat, nu este nicio diferenta intre
cei ce-si rup gatul pe interior si escorte, la salariu. Vi se pare
moral? Este o lipsa acuta de cadre in operativ, dar ei nu sunt
pusi sa sprijine operativul, cel putin sa stea in foisor, sa faca
plimbarile cu detinutii, insotire la cabinetul medical sau
escorta la instante si puncte de lucru. Pretentii, in schimb vor
ridica, la prime si salarii de merit. Pentru ce?" (DL - Sunday,
December 7, 2008 10:51 PM)
Profilul sau identitatea unui anume cititor, oricât de interesante ar

fi, vor rămâne o necunoscută pentru noi. Aşa am ales, din motive de
siguranţă iniţial, şi mai apoi pentru că am sperat că aşa creşte încrederea
între noi, autorii blogului, şi cititorii care aleg să se implice.
Povestea cuiva ne ajută pe toţi, iar negocierea se referea la detaliile de

formă nicidecum la conţinut. Pe noi, cei care scriem, ne ajută pentru că
având un contact bun cu cititorii, putem să ne concentrăm atenţia pe ceva
ce contează. Pe cititorii noştri îi ajută, pentru că poveştile sunt cât se poate
de reale şi de cunoscute. Cu temeri, cu semne de întrebare, cu neîncredere
sau dimpotrivă "confesiunile" vor ajunge în mintea cititorilor şi, poate că, îi
vor face să înţeleagă lucruri noi şi să se gândească la lucruri ştiute, dar
neînţelese pe deplin.
Şi pe mine mă deranjează parada stereotipurilor. Ale noastre şi ale

celorlalţi, le-am discutat în egală măsură. Angajaţii penitenciarelor,
proporţia e discutabilă, îşi respectă meseria şi o tratează ca atare, cu
seriozitate şi profesionalism. Din păcate cu stereotipurile şi etichetele e
greu să te baţi. Au rădăcini prea adânci şi trebuie nervi tari pentru o aşa
luptă. Dacă vă amintiţi am tot discutat despre etichete, un alt soi de
stereotipuri. A fost interesant, iar reacţiile au demonstrat dificultatea
demersului.
Salarizarea personalului din sistemul penitenciar, problema de post

scriptum, nu va mulţumi niciodată pe toată lumea. Când s-a acordat iniţial
acel spor de 25% pentru "personalul neoperativ" probabil că nu a fost avut
în vedere efectul demotivant pentru personalul operativ. Subiectul apare
destul de des în discuţie, iar zvonurile legate de modificările legislaţiei
salarizării şi regândirea modului în care sunt acordate aceste sporuri
permanente nu au fost puţine. E, din păcate, genul de controversă născută
dintr-o decizie proastă, dar care a făcut istorie şi nu mai poate fi modificată
uşor.
Fapte reale, ilegalităţi...
"Sint multumit de saitul dumneavoastra. Dar spuneti si

de Penitenciarul Arad, de conducerea de acolo, fapte reale si
ilegalitati, de ofiteri si subofiteri." (PA - Monday, December 8,
2008 11:37 AM)
Nu prea e posibil. Blogul reuşeşte să fie util pentru că există implicare.

Nimic n-ar fi existat fără ca alţi colegi să se implice. Motivul e simplu: nu
putem şti ce se petrece în toate penitenciarele sau în toate birourile
ANP/MJ.
Scriem despre Arad. Nu asta e problema. Am mai scris, dar am scris pentru
că cineva ne-a ajutat să-i spunem povestea. Ultima dată a fost vorba
despre un conflict. Putem scrie şi despre conducere şi despre ilegalităţi,
câtă vreme cineva face efortul să ne ajute cu informaţia de bază, mai mult
sau mai puţin finisată.
Invitaţia rămâne deci valabilă. Spuneţi-vă povestea, aşa cum este, iar noi
o vom duce mai departe. Mulţumesc pentru încredere, dar avem nevoie şi
de ajutor. Nu putem altfel. Oricât am încerca, e o problemă, dacă vreţi,
tehnică. Nu putem scrie despre ceva ce nu e susţinut de informaţie utilă,
pertinentă şi verificabilă indiferent de genul articolului.
Perfectionistul din mine ma face sa cred ca acesta este un sistem

perfectibil...
"Povestea mea e
simpla, e veche, e
comuna.
Personalitatea mea a
adunat toata
experienta genetica,
culturala, etnica si
morala a stramosilor
mei, iar rezultatul este
un amalgam de
trasaturi aparent
contradictorii, aparent complementare, aparent nemiscibile.
M-am nascut intr-o familie mixta: un parinte roman, cu
radacini in mumntii Apuseni, dintre cei care recitau "Muntii
nostri aur poarta//Noi cersim din poarta-n poarta" si un
parinte de etnie germana. Zodiacul chinezesc zice ca sunt
Calul-Sobolan, in zodiacul redactat de Virgil Ionescu se
afirma:<<Calul-Sobolan nu numai ca vorbeste dar si
actioneaza cu o convingere absoluta>>.
Acesta sunt eu: o persoana ambitioasa, orgolioasa,

perfectionista si cu convingeri absolute. Iubesc adevarul, sunt
un spirit liber, iubesc pacea si linistea, sunt adeptul tolerantei
conditionate. Nu suport conflictele violente, nici macar violenta
de limbaj, singurele conflicte tolerabile sunt cele intelectuale,
de idei si care ramin in sfera spirituala, se poarta doar cu
argumente intelectuale.
Cele mai nesuferite in lumea aceasta imi sunt:

minciuna, prostia, rautatea gratuita. Ma veti intreba ce m-
a facut sa ma alatur acestui sistem? Radacinile mele germane,
probabil, m-au facut sa cred ca un sistem militar inseamna:
ordine, logica, adevar, dreptate, ca intr-un sistem penitenciar
litera si spiritul legii sunt painea cea de toate zilele.
Cum altfel, ma gindeam eu, putem sa-i ajutam pe cei care au

o problema cu autoritatea, cu ordinea, cu adevarul, cu legea,
cu controlul si autocontrolul? Cum altfel decit printr-o
autoritate desavirsita, printr-o lege aplicata cu strictete,
printr-o ordine generalizata, printr-un ADEVAR clar, vizibil,
omniprezent; printr-un control si o exactitate militara in spirit
germanic?!
De ce ramin? Pentru ca sunt o persoana optimista,

patrioata, perseverenta si perfectionista. Optimistul din
mine ma face sa cred ca va fi mai bine in acest sitem.
Patriotul din mine ma face sa fiu convins ca fie piinea buna
rea tot mai buna-n tara mea. Perseverentul din mine imi
aminteste ca rezultatele bune le obtin doar cei care insista.
Perfectionistul ma face sa cred ca acesta este un sistem
perfectibil, iar orgoliul imi zice ca si eu pot contribui la
perfectionarea lui." (GC - Friday, December 12, 2008 1:28
PM)
Interesant. Puţini au curajul, chiar sub protecţia anonimatului, să se

deschidă de o asemenea manieră. Nu cred că e genetic sau "germanic".
Cred că optimismul, perseverenţa sau perfecţionismul sunt o problemă mai
curând de educaţie. Mesajul găzduit de ultimul paragraf mi se pare
excepţional, prin simplitate şi rigoare.
***
De săptămână viitoare, chiar dacă sau tocmai pentru că vin sărbătorile, ne

propunem să începem o serie de interviuri cu mai marii penitenciarelor şi
justiţiei. Punem întrebări şi vedem împreună ce răspunsuri primim. Nu am
garanţia că răspunsurile vor veni, dar, cine ştie, poate va fi interesant. O să
mai încercăm şi dezbateri de week-end. De principiu duminica, vom supune
dezbaterii un subiect controversat.
Posted in Labels: ANP, penitenciar, poveste | 28 Comentarii
Uitările şi uimirile miniştrilor

Pe la începutul lui martie 2008 remarcam că noul ministru al

justiţiei, dl. Cătălin Predoiu, uita de penitenciare în mesajul care a
urmat investirii în funcţie. S-a adresat "către toţi profesioniştii care
lucrează în sistem şi contribuie la bunul mers al Justiţiei – judecători,
procurori şi, deopotrivă, avocaţi, notari, executori judecătoreşti, grefieri,
mediatori". Atunci n-a spus nic pâs de penitenciare şi de angajaţii
penitenciarelor. Probabil a fost emoţionat, sau încă n-avea un scriitor de
speech-uri. Am remarcat, dar n-am făcut caz. După etapa Chiuariu părea o
eroare acceptabilă. Atenţia acordată ulterior sistemului penitenciar o
cunoaşteţi deja.
Acelaşi domn, la încheierea

mandatului de această dată, a
produs o declaraţie de presă a cărei
utilitate recunosc că nu am înţeles-
o. Acum are scriitor de discursuri,
are exerciţiu şi are experienţă. Din
păcate nici de această dată n-a
spus altceva decât platitudini
exersate în faţa oglinzii. Singurul
lucru pe care-l pot spune despre
ieşirea mediatică de ieri este că a
fost neinspirată şi vizibil forţată.
Motivul declarat al nedumeririi ministeriale a fost acela că un nene, propus

a fi prim-ministru, nu a punctat suficient în primul discurs post-
nominalizare importanţa continuării reformei justiţiei. A enumerat, e
adevărat, o serie de domenii prioritare în contextul crizei economice
mondiale ce stă să vină, dar a uitat, se pare, de justiţie. Să-i fie ruşine!
Ministrul justiţiei, ca un om responsabil ce se află, a afirmat deschis

că această eroare va afecta "reforma ansamblului societăţii româneşti". Şi
are dreptate. E absolut adevărat. O justiţie şchioapă împiedică dezvoltarea
economică şi socială a patriei noastre comune şi indivizibile. Abia acum s-a
trezit ministrul. Abia acum, deşi în ultimele 9 luni situaţia a stat exact la
fel, iar dumnealui, avea datoria să facă ceva în acest sens. Din păcate, şi
asta a fost trăsătura definitorie a mandatului Predoiu, reforma justiţiei n-a
fost o prioritate mai mare decât pregătirea alegerilor.
Domnul Predoiu, a criticat ieri şi clasa politică în ansamblu pentru ignoranţa

de care dă dovadă. Pe bună dreptate, desigur. Dumnealui realizează acum
că e, de fapt, un tehnocrat care-şi poate permite să se indigneze suav în
faţa amatorismului unei clase politice imature. Momentul e tocmai potrivit.
După ce a pierdut alegerile în faţa unui anume domn Ghiveciu, pe undeva
printr-un colegiu de prin Buzău, şi-a reamintit subit că nu e deloc
politician. Aşa se face că, pe durata a 01:06 minute, încă ministrul nostru,
a punctat nedecis într-o bătălie pe care a pierdut-o încă de acum 9 luni,
momentul când a acceptat un "mandat de echilibru", cum îi place să-şi
alinte propria prezenţă în biroul de la etajul unu din Ministerul Justiţiei.
Se putea şi mai rău. Putea rămâne în funcţie Tudor Chiuariu, sau putea să
fie numită Norica Nicolai. Cătălin Predoiu n-a făcut decât să încerce marea
cu degetul şi să spere că va găsi vadul către politica mare. N-a promovat
măsuri care să scuture justiţia, a amânat punerea în practică a oricăror
decizii, a făcut planuri şi nu le-a respectat. Pe scurt, a tras de timp pe banii
contribuabililor fericiţi că, măcar de această dată, au pe cineva în faţă care-
i minte frumos.
Link-uri utile:
realitatea.net - Predoiu l-a criticat pe Stolojan pentru că nu a inclus şi

reformarea justiţiei în priorităţile viitorului guvern
newsin.ro -
http://video.vnn.ro/services/link/bcpid3344849001/bclid1774292573/bcti
just.ro - Conferinţa de presă a domnului Cătălin Predoiu, ministrul

Justiţiei
Posted in Labels: ANP, Cătălin Predoiu, Ministerul Justiţiei, penitenciar | 14

Comentarii
A defini sau a fi definit - varianta evaluărilor anuale

Posted On 11 decembrie 2008 at la 14:00:00 by prisonworker
Ordinul MJ nr. 2792/C/2004 pentru aprobarea criteriilor privind

evaluarea performanţelor activităţii profesionale a funcţionarilor
publici din sistemul administraţiei penitenciare, precum si a magistraţilor
detaşaţi în sistemul penitenciar enumeră patru categorii mari şi late de
criterii de performanţă pe baza cărora se face evaluarea performanţelor
profesionale individuale ale funcţionarilor publici din ANP:
1. performanţele profesionale
2. capacităţi profesionale şi pregătire
3. responsabilitate
4. trăsături caracteriale
Fiecare din cele patru categorii de

criterii de performanţă înglobează
alte câteva subcategorii. Cele
patru medii dau, la rândul lor, o
medie finală anuală care e
transformată ulterior într-unul din
calificativele cunsocute.
Nu vreau să intru acum în
detaliile tehnice şi în procedura
de evaluare a funcţionarilor
publici, o ştim cu toţii, indiferent
dacă suntem evaluatori sau evaluaţi. Mă voi opri la câteva aspecte de ordin
moral al acestui act normativ şi a modului în care el este sau nu respectat
de către cei implicaţi în procesul de evaluare.
1. Deşi ordinul precizează în mod evident că obiectivele individuale la
care se raportează criteriile de performanţă trebuie să fie clare,
cuantificabile, prevăzute cu termene de realizare, să fie realiste şi
flexibile, îmi pun întrebarea – oare câţi evaluatori ţin cont de aceste
aspecte?
2. Câţi reuşesc să depăşească subiectivismul şi să facă abstracţie de
crizele de imagine fabricate pe durata unui an?
3. Pentru a respecta principiile referitoare la obiectivele individuale
trebuie să ţii cont de noţiuni elementare de management –
planificarea activităţii, obiective, matricea riscurilor, fişa postului
pentru angajaţi, realismul termenelor de îndeplinire, distribuirea
echitabilă şi justă a sarcinilor în funcţie de aptitudinile individuale ale
angajaţilor, etc. Oare câţi evaluatori ştiu să facă asta?
4. Dacă, în ceea ce priveşte primele trei criterii - " performanţe
profesionale", " capacităţi profesionale si pregătire",
"responsabilitate" (deja în acest caz apar discuţii dacă nu e cumva o

trăsătură caracterială), în cazul criteriului patru – "trăsături
caracteriale" – literatura de specialitate ne spune că personalitatea
unui om se consolidează în jurul unor trăsături de caracter
dominante pe la 25 – 26 ani. Evaluarea se face anual, dar e puţin
probabil ca un om de 30 de ani să fie cinstit, altruist, corect,

obiectiv, principial, onest, ferm, sobru 10 ani de zile, iar apoi să
devină brusc un escroc duplicitar (a propos de etichete). Sau să fie
mai corect în 2008 decât în 2003, dar mai ferm în 2007 decât în
2006.
Când am scris A defini sau a fi definit am încercat să descriu felul

în care se lipesc etichete şi cât de mult contează cine le lipeşte.
Evaluările de sfârşit de an se fac în continuare pe criterii subiective, fără să
se ţină cont măcar de prevederile ordinului, aşa imperfect cum e el. Nu mai
comentez situaţii de genul – „evaluatorul de azi a fost evaluatul de ieri” sau
„magistratul tânăr şi neexperimentat evaluzează ofiţerul vechi” sau „ofiţerul
incompetent evaluează agentul bun la toate, dar puţin obraznic”, situaţii
care dau naştere la discuţii, contestaţii sau chiar evaluări care se decid de
către instanţele de contencios administrativ.
Intenţia acestuia articol este de a sensibiliza evaluatorii pentru o apreciere
cât mai obiectivă în raport cu cei evaluaţi, iar pe evaluaţi să aducă
argumente civilizate şi pertinente cu ocazia interviului, atunci când se simt
nedreptăţiţi. Iar pe dumneavoastră, cititorii, să semnalaţi eventualele
nereguli în procesul de evaluare, în penitenciarele unde vă desfăşuraţi
activitatea.
Posted in Labels: etichete, evaluare performanta, penitenciar | 22

Comentarii
Prima poveste. Despre oameni, regrete şi speranţă

Am strâns deja câteva poveşti. Prima este, de fapt, un comentariu postat

de către un anonim la unul dintre articolele de ieri. Am mai formatat pe ici
pe colo, am mai pus câte un titlu, dar nu am intervenit pe text.
.
Castele în Spania
.
Acum cateva zile
scriam unei persoane
dragi din Spania cateva
randuri, si normal ca am
rugat-o sa imi
povesteasca cum ii merge,
ce ii place acolo, samd. Va
reproduc un fragment din
raspunsul pe care l-am
primit:
"Da... ce pot sa-ti spun e ca eu scriam aseara vederi sa trimit

acasa de sarbatori, asta asa sa tina de cald ca eu nu sunt pe
acolo... In rest ce pot sa-ti spun nou despre mine este ca am
descoperit aici ca sunt fff patrioata, si anume ca am sarbatorit
ziua de 1 Decembrie cu toate ca nu sunt romani pe aici, dar
le-am insuflat spaniolilor dorinta de a cunoaste Romania si
faptul ca noi, romanii, suntem un popor extraordinar. Drept pt
care din ianuarie in scoala se va face si o clasa de limba
romana pe langa cele de engleza,italiana ,franceza si
germana. (pt. ca le-am spus ca peste 5 ani, cam asa am
estimat eu ,va deveni limba oficiala in toata lumea...:) asta
asa ca o gluma...) .
Da imi place ca e altceva si ca simt ca fac si eu ceva pt

umanitate... in rest cam atat... profit mult de faptul ca am
timp liber si calatoresc o gramada (gandindu-ma cateodata cu
teama ca se sfarseste perioada de vacante si ma obisnuiesc
asa... si ce m-oi face...:)). Acum e frig si pe aici si ne
adapostim prin barulete la cate o bericica, cred ca am baut
aici la bere in astea 2 luni cat am baut in toata viata mea
pana acum(asta pt. ca daca bei bericica platesti cat pt. o bere
si iti dau si sa mananci). Asta e viata in Spania, lumea nu se
streseaza, e plin orasul de tineri si de viata si voglia di
viaggiare..."
Barometru, blog, bani

.
Discutia pleaca de la faptul ca, pentru o parte a cititorilor,
asteptarile de la acest blog privesc doar latura pucuniara, materiala a
existentei acestuia. Ei bine, eu cred ca nu este asa! Pe parcursul celor 9-10
luni de existenta, acest blog s-a dorit a fi un instrument de comunicare prin
care noi toti am inceput sa exersam comunicarea - si ne-a placut, nu?
.
Administratorii blogului au incercat crearea sau revitalizarea unei atitudini
pro-active a lucratorului de penitenciare fata de munca, a consideratiei pe
care reprezentantii sistemului penitenciar ar trebui sa o aiba fata de
personal, acest blog s-a constituit drept un barometru al deciziilor care s-
au luat la nivelul ANP pe parcursul acestui an, etc. Ok, cu ajutorul acestui
blog cei de la minister s-au lamurit cu Iosif and co., poate prin intermediul
blogului cei de la minister l-au cunoscut mai bine pe Ioan Bala, poate,
poate...
.
Oricum, acestea sunt beneficii colaterale ale activitatii acestui blog
- parerea mea - si nu obiective de sine statatoare. Una peste alta eu cred
ca nu banii sunt principala satisfactie a lucratorului de penitenciare, sau nu
cel putin nu ar trebui sa fie. Cred, cu toata convingerea, ca orice persoana
care vrea sa se angajeze la penitenciare ar trebui sa aiba o anumita
disponibilitate pentru oameni, sa ii placa sa asculte, sa incerce sa inteleaga,
altfel... cred ca si-ar gresi cariera.
.
Cate lucruri nu sunt si mai frumoase si mai interesante decat sa ne gandim
in fiecare zi la bani? Nu am citit niciun comentariu prin care cineva sa
spuna de ce ar merita o prima de 1 Decembrie. Eu cred ca este prost
inteleasa legea care reglementeaza statutul nostru si asta pentru ca, la tot
pasul nu auzim decat despre bani, bani si iar bani. Oare nu avem destule
exemple in jurul nostru de oameni orbiti de dorinta pentru putere si bani,
oameni care totusi, nu reusesc sa isi gaseasca fericirea in aceste lucruri? Si
mai mult, in aceasta perioada dificila din punct de vedere economic, cand
prietenii, vecinii, cunostintele noastre isi pierd locul de munca in toiul iernii,
noi nu facem altceva decat san e gandim la bani?
.
Nu e firesc, viata aceasta poate fi atat de frumoasa si de
interesanta daca reusim sa o construim in jurul unor valori cu adevarat
importante pentru noi si cei dragi. Pentru mine nu sunt! Si credeti-ma ca
am avut un inceput de an prost, foarte prost. Dar astazi stau drept in fata
oricarui coleg de al meu si asta pentru ca, l-a un moment dat, nu mai
aveam nimic de aparat in acest sistem decat onoarea si demnitatea mea.
.
Trezirea
.
Da, eu sunt persoana care s-a ridicat in picioare si a vorbit peste director,
incercand s-a nu il jignesc dar sa imi exprim, totusi, parerea. Cine ma
cunoaste stie ca nu am fost dintotdeauna asa... Nu, nu pentru ca primii ani
de activitate m-au gasit oarecum umil, servil si obedient. Marele meu noroc
a fost ca am crescut profesional alaturi de niste oameni comunicativi,
deschisi si dezinteresati, care mi-au explicat - cu dificultatile legate de
diferenta de viziune asupra unor lucruri si cu diferenta de varsta intre noi -
anumite lucruri, oameni care m-au tinut aproape si m-au indrumat mai la
fiecare pas.
.
Cu ajutorul acestor oameni am invatat sa-mi apar convingerile si
propriile-mi pareri, datorita acestor oameni astazi m-am regasit din nou
in situatia acelui angajat care ori de cate ori are ceva de spus, caruia i se
produce o nedreptate, care are propria lui parere despre ceva, se ridica in
picioare si vorbeste. Si vorbeste chiar cu riscul de a deranja conducerea
sau de a trezi, atat la propriu cat si la figurat, unii angajati care nu dau doi
bani nu pe noi, colegii si sefii lor, ci efectiv pe ei insisi. Si nu numai ca ii
trezeste din nepasare dar cel mai probabil ii deranjeaza pentru ca ei nu
sunt asa, ei nu au curajul sa isi sustina punctul de vedere, ei nu au propria
lor parere - de fapt nu au nicio parere - si sunt deranjati ca altii au. Pacat!
.
Nu de mult timp am plecat din sistemul administratiei penitenciare, dar
urmaresc cu interes in continuare ceea ce se intampla aici si asta pentru
ca, timp de 4 ani colegii de munca mi-au fost ca membrii propriei familii,
de foarte multe ori ne-am completat reciproc, in fiecare relatie profesionala
m-am implicat si mi-a placut sa scot in evidenta calitatile si partile pozitive
ale colegului meu asa cum cineva, candva, facuse cu mine. Astazi am, mai
mult ca oricand, convingere ca averea cea mai de pret cu care am ramas
eu, in urma celor 4 ani in sistemul penitenciar, o constituie oamenii grozavi
pe care i-am cunoscut si mai ales prieteniile pe care le-am strans in acesti
ani.
Posted in Labels: ANP, penitenciar | 6 Comentarii

Ieri am re-descoperit că Radu Buică

e un îngrămădit, ca să nu zic prost
de-a binelea. A picat cu brio examenul
scris la concursul organizat de Ministerul
Justiţiei, pentru ocuparea unor posturi
vacante de personal de specialitate
asimilat procurorilor şi judecătorilor.
Radu Buică nu şi-a depăşit condiţia de scrib de prin Ministerul Justiţiei,
ajungând la performanţa de a obţine nota 3,57 la Drept Cvil. A reuşit totuşi
să obţină o medie furibundă de 5,46; media minimă pentru admitere fiind
7,00.
.
Rezultatele afişate pe site-ul Ministerului Justiţiei ne mai arată şi că dra.
Magdalena Elena Costache, alt consilier ministerial a obţinut media 3,70.
Notele individuale le puteţi vedea în anunţul MJ. E tragic, nu-i aşa? Indivizii
ăştia dau indicaţii unor oameni cu experienţă şi mai au şi pretenţia că
trebuie ascultaţi.
.
Ceasu' rău a făcut ca rezultatele să pice între alegeri şi formarea
guvernului. Presa a făcut caz de prezenţa consilierilor personali la concurs
şi de tradiţia MJ de a-i face procorori şi judecători asimilaţi. De data asta
echipa fantastică n-a mai riscat un scandal. Proştii au rămas, de această
dată, simpli proşti, fără funcţie permanentă.
.
Asta-mi aminteşte că Radu Buică îşi punea acum vreo două săptămâni
problema spinoasă a comandării unui exerciţiu de alarmare pentru
funcţionarii publici cu statut special din MJ. Şi îmi mai aminteşte şi de faptul
că acum vreo trei săptămâni peste 40 de consilieri juridici din Ministerul
Justiţiei erau corigenţi la Drept. 15 dintre note au fost între 1,15 şi 4,88.
.
Mda. Fără comentarii.
.
Link-uri utile:
Justiţie de nota 3
Academia Caţavencu: Ministerul de Justiţie pregăteşte o injustiţie de

concurs
Strategie de justiţie: raportări multe şi dese
Mnemotehnicile Ministerului Justiţiei: dificultăţi excelente şi lecitină
scribd.com - Tabel Proba Scrisa c.j. 09122008
Posted in Labels: concurs, Radu Buică | 8 Comentarii
Multiproduct - ultimele zile

Regia Autonomă Multiproduct a murit "cu zile". Nu a constatat asta

nici Ministerul Justiţiei (MJ) - instituţia coordonatoare, nici Autoritatea
pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) - instituţia 'lichidatoare'.
Decesul l-au constatat cele câteva sute de angajaţi care nu-şi mai primesc
salariile pentru că angajatorul a intrat în incapacitate de plată. Urmează
desfiinţarea şi disponibilizările.
.
Radu Ragea, cel care a avut în coordonare Regia, nu a făcut nimic deşi ştia
exact care e situaţia. Ştia foarte bine şi ce soluţii sunt, şi ştia foarte bine că
metoda trasului de timp va duce la închiderea fabricilor din penitenciare.
Atât l-a dus capul, atât a făcut. Nimic, n-a mişcat un deget. Nici măcar o
idioţenie de plan de eficientizare de 10% n-a făcut.
.
Dacă ar fi după mine, acest gen de indivizi ar trebui să primească nota de
plată pentru pierderile pe care le provoacă bugetului de stat. Dar, nu e nici
după mine, nici după angajaţii Multiproduct, care n-au nici o vină că au fost
păstoriţi hoţeşte de conduceri incompetente şi coordonaţi invizibil de MJ.
Ragea îşi va plimba cu siguranţă romgleza semidoctă şi prin alte părţi,
mândru că-i iese discursul pe reformă, eficientizare şi propăşirea neamului.
.
De trei zile salariaţii Multiproduct, pichetează AVAS în speranţa că
cineva le va da un răspuns referitor la viitorul regiei, dacă mai există.
Directoarea Filipescu, se plimbă fără ţintă prin unităţi ameninţând angajaţii
care refuză să intre la lucru pentru că nu mai sunt plătiţi.
.
Cine a furat din Regie şi cât se ştie deja. Soluţii pentru redresare, repet, au
existat. Ministerul Justiţiei a decis însă să nu facă absolut nimic. Aici e
problema esenţială. Pierderi de milioane de euro şi datorii la fel de mari
puteau fi evitate, dacă se lua o măsură. Putea să fie desfiinţarea,
transmiterea către Administraţia Naţională a Penitenciarelor (ANP) sau
privatizarea. Nu s-a făcut însă nimic. Radu Ragea a trecut Regia pe lista
AVAS şi s-a spălat pe mâini în dulcele stil al mandatului de echilibru.
.
Link-uri utile:
Regia Multiproduct, în comă
Ministerul Justiţiei coordonează falimentul fabricilor din penitenciare
Maşinuţele lui Chiuariu, Kibedi şi Tuleaşcă - populistă aducere aminte
Fabricile din penitenciare - pierderi de milioane in asteptarea unei solutii
ANP: Gheorghe Spaiuc si fuga de raspundere
Fabricile din penitenciare în stare de faliment
Posted in Labels: desfiinţare, Multiproduct, Radu Ragea | 12 Comentarii
Ordonanţă de urgenţă pentru modificarea statutului

funcţionarilor publici din penitenciare
Ordonanţă de urgenţă a Guvernului nr. 194/2008 pentru modificarea și

completarea Legii nr. 293/2004 privind Statutul funcționarilor publicicu
statut special din Administraţia Naţională a Penitenciarelor.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 826/9.XII.2008
Link util:
scribd.com - OUG 194/2008 de modificare a statutului functionarilor

pu...
Posted in Labels: ANP, ordonanţă de urgenţă, penitenciar | 13 Comentarii
Noua organigramă a ANP

Ordin al ministrului justiţiei nr. 3028/C/2008 privind aprobarea structurii
organizatorice a Administrației Naționale a Penitenciarelor
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 824/8.XII.2008
Link util:
scribd.com - OMJ 3028/C/2008 privind aprobarea modificării

organigrame...
Posted in Labels: ANP, organigramă | 5 Comentarii
In banca mea
Am asistat odata la o sedinta, in care un lucrator de penitenciare s-a ridicat

in picioare si a contestat cu voce tare, un anume mod de abordare a
lucrurilor. S-a lasat o tacere stanjenitoare, ca si cum cineva si-ar fi suflat
zgomotos nasul. Desi toata lumea era de acord ca vorbitorul avea dreptate,
a rosti cu voce tare adevarul, punea cumva lucrurile intr-o lumina extrem
de stanjenitoare. La iesirea din sala, o doamna soptea plina de sine:
"draga, mie mi-a placut intotdeauna sa stau in banca mea!".
Despre "banca" fiecaruia dintre noi discutam odata cu o doamna

avocat, aflata la mare anaghie. Se judeca in tribunalele romanesti pentru
propria locuinta, o mostenire de familie. In pofida dovezilor, in pofida
bunului simt, doamna in cauza pierduse totusi procesul. Sentinta era atat
de neasteptata, cu atat mai mult cu cat avocata in cauza avea o pozitie
sociala bine consolidata, incat uimirea aproape ca intrecea socul verdictului.
Nu averea familiei era acum in pericol, spunea avocata, ci miezul sanatos al
lucrurilor si spaima ca nu mai intelegea cum trebuie sa-si pregateasca copii
pentru viata. Sa-i invete sa lupte pentru adevar, sa fie corecti si generosi
sau sa-i indemne sa se strecoare neabatuti prin lume, fara scrupule, fara
rusine, adica bine garnisiti pentru jungla in care traim?!
Am citit ieri un comentariu prin care eram indemnati sa lasam deoparte

"literatura de sertar" si sa animam blogul cu lucrurile serioase, primele de
exemplu, care sunt esentiale, se dau au ba?! Daca se dau, cand anume si
daca nu se dau, ce putem intreprinde noi, scriitorii blogului, pentru
recuperarea acestui drept? Imi pare rau sa dezamagesc anume cititori, dar
marturisesc ca nu putem intreprinde nimic in privinta primelor, cum nu
putem intreprinde nimic nici in privinta altor drepturi.
Cei care se raporteaza la blog ca la un fel de sindicat virtual,

angajat sa intreprinda demersuri pentru majorarea salariilor de exemplu,
gresesc. N-am avut si nu am intentia sa fac greva foamei pe scarile
ministerului, pentru bunastarea lucratorilor de penitenciar, chiar daca in
felul acesta si viata mea s-ar imbunatati din punct de vedere material.
Dincolo de faptul ca n-am fost niciodata adeptul solutiilor extreme sunt de
parere ca cea mai mare problema a sistemului penitenciar nu sunt lipsurile
materiale chiar daca, prin comparatie cu colegii din alte sisteme, suntem
mai prost platiti sau mai putin bagati in seama.
Numarul cititorilor nostri este important nu prin comparatie cu numarul

cititorilor altor bloguri si daca pozitia noastra intr-un clasament virtual ar fi
una fruntasa, fara ca mentalitatea in sistemul penitenciar sa se fi
imbunatatit intre timp, concluzia ar fi una dureroasa si s-ar chema ca tot
efortul nostru de a ne fi facut auziti si intelesi, ar fi fost unul zadarnic. A
sta in "banca" noastra acum, a-i indemna pe altii sa se cazneasca in
numele nostru, a fi animati de nevoile noastre imediate, poate constitui o
garantie pe termen scurt cu satisfactiile marunte de rigoare. Dar o
asemenea atitudine pregateste astazi, mlastina in care copii nostri vor fi
nevoiti sa traiasca maine.
Huginn ne indemna zilele trecute sa ne spunem povestile, indemnul

asta nu incerca sa acopere eventuala noastra lipsa de inspiratie, era o
invitatie la participare, era o invitatie la mai mult, este posibilitatea de a
oferi copiilor nostri un cadou nepretuit!
Reporter de Argeş: Armaghedon total la Penitenciarul

Colibaşi
De când Mihaela Focică a fost

înşurubată pe scaunul de şefă la
Penitenciarul Colibaşi nu se mai
poate pătrunde cu una cu două. În
plus, nimeni nu se vaită, nimeni nu
se plânge, de parcă totul ar fi în
regulă. Există totuşi ceva care a
făcut valuri în ultima vreme, lucru ce nu i-a convenit defel
directoarei Mihaela Focică. Este vorba despre Alin Irimia, omul
despre care se aude că a fost mătrăşit de însăşi marea directoare şi
care, printr-o hotărâre judecătorească, a fost repus în funcţia de
director adjunct începând cu luna octombrie.
.
În interiorul penitenciarului miroase de multă vreme a scandal. Răzmeriţa
mocneşte, iar demiterea lui Irimia nu a reprezentat decât mica scânteie
care să aprindă focul. Oficial, totul pare în regulă însă, oamenii vorbesc pe
la colţuri, în special angajaţii. Focică s-a transformat într-o adevărată
Cruela, motiv pentru care o ştiu de frică nu numai deţinuţii, ci şi
subalternii.
.
Nu vizitează deţinuţii pentru că-i miroase urât
.
Din capul locului trebuie să vă spunem că informaţiile de care dispunem au
la bază mai multe surse din interiorul Penitenciarului Colibaşi, angajaţi care
au ochi şi urechi, dar lacăt la gură pentru că altfel „ar zbura” de acolo într-
o clipă. Aşa după cum veţi vedea şi dumneavoastră în cele ce urmează,
ceea ce se întâmplă la Colibaşi este strigător la cer, singurul care ar putea
să pună lucrurile în ordine fiind un control de la Agenţia Naţională a
Penitenciarelor, însă nu unul “comandat”. Mulţi salariaţi chiar ar fi extrem
de bucuroşi dacă reprezentanţi ai ANP ar sosi cât mai curând, pentru că
presiunile la care sunt supuşi au devenit de nesuportat. Povestea mazilirii
adjunctului Alin Irimia o s-o lăsăm mai la urmă pentru că trebuie să dăm
prioritate altor elemente, mult mai importante. Ca de exemplu câteva
lucruri pe care le-au observat angajaţii şi despre care discută în cercuri
restrânse: „Articolul ăsta ar trebui completat cu un serial în care să se facă
ştiute condiţiile în care se lucrează în Penitenciarul Colibaşi, modul în care
s-a desfăşurat controlul din 2007, modul în care a ajuns să fie împuternicit
Dinişor (ofiţerul Viorel Dinişor – n.r.) într-o funcţie despre care el crede că
este născut pentru ea. (...)
.
Tot articolul în săptămânalul Reporter de Argeş, nr 45 (8 - 14 decembrie) -
Armaghedon total la Penitenciarul Colibaşi
Posted in Labels: Colibaşi, Mihaela Focică, penitenciar | 4 Comentarii
Bosonul lui Higgs e vinovat!

Posted On at la 00:01:00 by Patrick
Dumnezeu a lăsat pe pământ, la începuturile creaţiei, toate câte

sunt în bună ordine. Nu erau multe lucruri de făcut, doar de respectat
câteva reguli. Apoi s-a întâmplat ceva rău. De fiecare când se întâmplă
ceva rău, cineva e de vină.
Nici în sistemul nostru lucrurile

nu merg bine. Mă gândesc că
cineva tot trebuie să fie de vină
pentru situaţia actuală. Greu
de identificat proporţia în care
Bini/Stăni-şorii, Eftimescu,
Criste, Iacob, Şerban, Iosif şi
alţii au influenţat pozitiv sau
negativ evoluţia ANP.
.
Tot atât de greu este de stabilit în ce măsură vina ne aparţine şi nouă,
celorlalţi, salariaţilor sau sindicatelor care ne reprezintă de câţiva anişori în
relaţia cu angajatorul. Dacă îl întrebi pe fiecare în parte, vina va fi
distribuită către cei de dinainte sau din lateral. Şi oricum, mai simpatic este
să găseşti vinovaţi decât să participi efectiv la corectarea lucrurilor.
.
De aceea am decis să tot caut până am găsit vinovatul: bosonul lui
Higgs – particula elementară! În completarea teoriei evoluţioniste, cu Big-
Bang şi alte de-astea, calculele lui Peter Higgs, făcute publice încă de acum
50 de ani, stabilesc existenţa teoretică a acestei particule la originea
universului şi a vieţii. Deci, după părerea lor, Dumnezeu nu putea face
nimic fără această particulă. Eu zic că trebuia dată afară din prima, că uite
ce a făcut din planeta noastră! Murphy avertizase: în fiecare colectiv este o
persoană care ştie totul; aceea trebuie dată afară prima!
.
Deci, având în vedere faptul că niciodată nu vom găsi în sistemul ANP vreo
persoană responsabilă pentru un lucru prost făcut, propun să dăm în
judecată bosonul lui Higgs pentru tot ce se întâmplă în sistem şi să-l
condamnăm să se învârtă veşnic prin acceleratorul de particule de lângă
Geneva, fără să mai poată fi găsit vreodată de vreun fizician.
Îl voi numi prescurtat B.H. şi voi stabili în continuare gradul său de

vinovăţie în funcţie de câteva dintre nenorocirile pe care le-a făcut.
Prima acuzaţie
Noi ne-am chinuit să punem pe roate un sistem performant, dar
B.H. a intervenit şi a făcut în aşa fel încât elementele componente să nu
funcţioneze corelat, iar ideea de sistem să rămână doar în titulatură.
Fiecare director de unitate are propria sa viziune, iar descentralizarea
devine brusc o idee bună doar atunci când interpretările din teritoriu crează
economii la buget sau orice alt avantaj pentru administraţie.
Dacă B.H. nu s-ar fi opus categoric, conducerea ANP ar fi clarificat de mult

probleme ca:
sporul de confidenţialitate (în timp ce multe unităţi au acordat sporul

întregului personal, majoritatea directorilor sunt mult mai zgârciţi în
interpretări)
sporul de 5 % pentru cei care asigură misiuni de pază, escortare sau
supraveghere (majoritatea directorilor consideră că, de exemplu,
locţiitorul şefului de tură nu asigură paza, ignorând faptul că legea nu
prevede executarea efectivă, iar a asigura include coordonarea şi
executarea, conform DEX)
acordarea compensării pentru chirie (sunt multe unităţi în care se acordă
doar celor aflaţi la prima numire în funcţie, fără nicio legătură cu statutul
care impune această condiţionare doar pentru dreptul la locuinţă de
serviciu)
plata normei de hrană 12 B (pentru sectorul vizite)
sporul de 25% agenţilor care au absolvit studii superioare (anumiţi

directori apreciază că degeaba ordinele prevăd specialitatea jurist pentru
domeniul de activitate logistic, şoferul care a absolvit dreptul nu poate
primi sporul pentru că nu lucrează în domeniul studiilor)
sporul de 100% pentru lucrul sâmbăta, duminica şi de sărbători legale
(prezent doar în statut, nu şi în buzunarele angajaţilor)
situaţia fracţiunilor de zile neglijate la pontaj
băgarea pe gât în 2008 a echipamentul din 2006 şi 2007, de o calitate

îndoielnică, în cazurile fericite în care s-a reuşit totuşi, în anul 2008, o
primă echipare parţială după demilitarizarea din 2004
precum şi multe alte prevederi şi drepturi slab reglementate care-i fac
pe directori să se teamă de audit şi pentru a căror clarificare ar fi nevoie
de note de interpretare menite să conducă la o aplicare unitară dacă
susţinem ideea de sistem?
Atunci când este vorba, însă, despre articole care diminuează
drepturi, acestea se aplică unitar, fir-ar el de boson Higgs – unicul
vinovat! Legea bugetului pe anul 2008 limitează orele suplimentare plătite
pentru funcţionari publici cu funcţii de execuţie, la maxim 30%. Se putea
interpreta, ca în atâtea alte cazuri, prin prisma faptului că nu suntem
funcţionari publici ci avem statut special şi prevederea nu se aplică în
sistemul penitenciar. Nu numai că se aplică, dar nicio unitate nu uită să
limiteze!
A doua acuzaţie
Serviciul juridic ar putea să contribuie decisiv la orientarea corectă

a unor decizii sau ar putea să aducă un aport important la elaborarea
unor proiecte inteligente dar nenorocita de particulă elementară, B.H., le-a
livrat ideea că ei nu trebuie să interpreteze legi pentru că fiecare unitate
are şi personalitate juridică şi jurist, iar legile sunt aceleaşi pentru toţi,
treaba lor cum le interpretează!
De asemenea, nu au nicio implicare în acordarea unor consultaţii salariaţilor

deoarece, conform statutului lor, apără doar unitatea ca persoană juridică.
Măi B.H., tu-ţi dai seama ce-ai făcut? Misiunea juriştilor este doar de a
aviza una alta şi de a depune întâmpinări în procesele sindicatelor? Nu
vreau să fiu rău. Mulţi dintre ei sunt profesionişti şi până la urmă nu este
un serviciu independent. Se subordonează. Dar, totuşi, particula îşi bagă
codiţa...
Al treilea capăt de acuzare (ultimul pentru azi)
B.H. e vinovat şi pentru legislaţia execuţional-penală abramburită

(ba prea veche şi desuetă, ba prea avangardistă şi imposibil de aplicat)
completată cu zeci de ordine contradictorii a căror fermitate este
proporţionată după reacţiile anticipate ale deţinuţilor şi care încearcă să
îndese legislaţia în matriţa realităţii, în timp ce ar trebui să fie tocmai
invers.
Sentinţa
După ce am stabilit vinovăţia, avem o singură problemă: B.H. nu a
fost încă descoperit ci doar calculat teoretic. Dacă nici acceleratorul nu îl
gaseşte (până şi ăla s-a defectat, dar cred ca tocmai asta e dovada că
bosonul Higgs e pe-acolo) mă tem că cineva va trebui să răspundă. Dar cel
mai bine este să nu încerci să stabileşti responsabilitatea cuiva. Nici nu este
la modă. Vine un şef nou în sistem, pus de Guvernul actual, plecă peste un
an sau şase luni, vine altul, vede dezastrul, face câteva constatări şi
afirmaţii, poate chiar puţină gălăgie, dar nu poate să dea prea tare în
precedentul că este venit pe filiera...
Ştiţi vorba, "dai în mine, dai în fabrici şi uzine". Mă refer la evitarea

comodă, chiar trendy, a responsabilizării ! Odată cu investirea altei
guvernări au loc noi numiri şi se prescrie instantaneu eventuala vinovăţie a
actualului şef. Şi atunci, care să fie teama de consecinţe? Dă-i (sistemului)
că duce!
Vai de mama lui de boson Higgs dacă-l găsesc fizicienii şi ni-l predau, câte
pedepse va trebui să contopească !
Posted in Labels: acuzaţie, ANP, penitenciar | 20 Comentarii
Poveştile noastre
Fiecare om are o poveste. Trebuie doar puţină răbdare şi multă atenţie

ca să descoperi că sunt lucruri mult mai interesante de povestit despre
oameni care, în mod ciudat, nu ţin neapărat să-şi spună povestea. Din
acest motiv, nu cred în existenţe banale. Cred doar că există miliarde de
poveşti extraordinare care nu s-au spus niciodată, s-au spus la grămadă,
au fost uitate sau n-au fost niciodată ascultate. Poveşti despre viaţă,
ştiinţă, istorie, cultură şi, în cele din urmă, despre oameni au devenit
banale pentru că n-au fost să fie.
O zi banală din viaţa unui oarecare Ivan, sau cea mai importantă zi din
viaţa unui oarecare Francis au devenit 'poveşti' celebre pentru că cineva le-
a spus. Sunt doar două exemple dintre alte milioane posibile, pentru că tot
ce s-a scris vreodată are, în definitiv, o poveste în spate. Unele au încântat
spiritul şi au intrat în ceea ce se cheamă cultură. Altele au schimbat lumea
prin calitatea mesajului transmis.
Din acest motiv îmi permit să vă fac

tuturor o invitaţie. VĂ INVIT SĂ VĂ
SPUNEŢI POVESTEA! Pe acest blog, aşa
cum vă pricepeţi mai bine. Aveţi la
îndemână adesa mail a blog-ului şi
secţiunea de comentarii de la fiecare
articol.
Nu e un secret, şi ne-am bucurat că s-a

întâmplat aşa. Am avut destule comentarii
şi informaţii transmise pe mail, care au
devenit articole pe prima pagină. Foarte
mulţi au decis să se implice. E, totuşi,
preferabil schimbului de comentarii dezinteresat - acide. Şi, e un exerciţiu
până la urmă. Nu e uşor să abordezi un subiect şi să reuşeşti să transmiţi
ceva eventualilor cititori.
Ce ar însemna asta? Ar însemna că aveţi ceva de spus, vă aşezaţi la

calculator şi scrieţi despre acel ceva. Poate să fie o pagină, trei, cinci. Ideal
e, să poată fi citit în cele cinci minute pe care vizitatorul mediu le petrece
pe blogul nostru. Poate să fie şi mai mare. Cine ştie? Poate aşa se strică, în
bine, media. După ce scrieţi, şi nu e nevoie să vă grăbiţi, transmiteţi
documentul la adresa de mail susamintită cu instrucţiunile pentru publicare.
Doriţi să publicaţi sub un anume pseudonim, sau la o anumită dată şi oră.
Se poate, totul e negociabil.
Pentru fiecare articol veţi primi un răspuns. Dacă e de publicat, vă

vom comunica asta împreună cu eventuale sugestii. Dacă nu e de publicat,
vă vom spune asta cu rugămintea de a nu vă supăra şi de a mai încerca.
Este posibil ca răspunsul să nu fie imediat din motive de agendă de lucru,
dar se va întâmpla în cel mai scurt timp posibil. Cei care ne-au scris în
trecut ştiu deja asta. Articolul o să-l publicăm ca atare sau după ce-l
edităm, în funcţie de ce preferinţe aveţi.
De principiu, regulile pe care trebuie să le respecte un articol sunt simple,

nu mai complicate decât cele de la comentarii. Asta n-ar trebui să fie o
problemă. Subiectul e la libera alegere, cu precizarea că putem publica
articolele care se înscriu în domeniul de interes justiţie - penitenciare. Noi
am scris şi am publicat ştiri, articole de analiză, articole de opinie,
pamflete, filosofie şi orice altceva ni s-a părut util pentru publicul ţintă.
Asta e nişa pe care încercăm să o acoperim, şi după cum puteţi observa,
reuşim.
Nu înseamnă că ne retragem şi asistăm bucuroşi la blogul care se

scrie singur. Nu se va întâmpla aşa. Un prieten cu care am discutat
deunăzi despre această posibilă invitaţie, chiar m-a avertizat că este posibil
să nu fie nici o reacţie din partea dumneavoastră. Nu cred, şi sper să-i
dovedesc că s-a înşelat, chiar dacă nu putem recompensa munca depusă,
într-un alt fel, decât publicând articolul în cauză.
Sper că se va întâmpla chiar mai mult decât atât. Sper că mulţi dintre
dumneavoastră vor deveni parteneri permanenţi într-un proiect care, pe
noi - deşi suntem 10 acum, ne solicită destul de mult. Fiecare articol, după
ceva exerciţiu, înseamnă 2 - 4 ore numai partea de scris şi de verificat. Mai
consumă timp şi documentarea şi răspunsul la comentarii, dacă e cazul.
Ş'apoi e muncă voluntară. Deci, e greu şi neplătit.
Şi totuşi, de ce merită să vă implicaţi? Pentru noi, de exemplu,

contează că ne citiţi. Ar putea să conteze şi pentru dumneavoastră, cei care
veţi dori să vă implicaţi. Faptul că avem cam 1000 de cititori pe zi în medie
e o răsplată în sine. Nu are nici o valoare comercială, dar pentru noi
contează. Contează, pentru că cele mai importante lucruri "sunt mai uşoare
decât aerul". Nu mai ştiu unde am auzit asta, dar cred că aşa e. Şi tocmai
pentru că asta cred, vă fac această invitaţie.
E important pentru că cei mai mulţi dintre dumneavoastră au zilnic

experienţe pe care nimeni nu le va avea vreodată. Unele, foarte puţine, le
vom putea scrie şi noi. Cele mai multe vor rămâne însă uitate dacă nu le
spune cineva. Spuneţi-vă, deci, povestea sau poveştile. Atâtea câte sunt
interesante o să le publicăm, iar impactul îl vom simţi cu toţii. Nu azi sau
mâine, dar, cu siguranţă în viitorul apropiat, monştrii născuţi din tăcerea
noastră vor dispărea... unul câte unul.
Posted in Labels: invitatie, penitenciar, poveste | 16 Comentarii
Prima de 1 Decembrie
Posted On 07 decembrie 2008 at la 00:01:00 by Vladimir
Criza economică americană este

asemănată de mai mulţi analişti cu
stagnarea economiei japoneze din
anii '90, cu stagflaţia (un amestec
între stagnarea economică şi
tensiunile inflaţioniste) din anii '70
sau cu Marea Criză din anii '30. Spre deosebire de altădată, autorităţile
americane au preluat rapid controlul situaţiei cu un plan de relansare
economică în valoare de 168 miliarde dolari.
Specialiştii spun că efectele crizei economice globale se vor resimţi în

România în toată forţa lor în al doilea trimestru al anului viitor. Adevărata
criză economică va lovi România în 5-6 luni, după ce contractele aflate
acum în derulare, semnate în vremurile bune, se vor fi încheiat. Cel mai
mult va avea de suferit sectorul privat şi deja giganţii industriei româneşti
au îngroşat rândurile şomerilor sau ale celor ameninţaţi cu spectrul
disponibilizării. În aceste copndiţii, unii ar spune că cea mai bună primă pe
anul acesta este păstrarea locului de muncă.
Vestea bună pentru noi este că ministrul justiţiei a primit un accept

verbal în cadrul şedinţei de guvern de joi, 04.12.2008 deşi momentul
virării banilor în contul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor este încă
incert. La începutul săptămânii viitoare Ministerul Justiţiei va înainta către
Ministerul Economiei şi Finanţelor solicitările care iniţiază procedura de
virare a banilor. În aceste condiţii, îndeplinirea tuturor formalităţilor
presupune că plata primelor se va face cândva după data salariului.
Vestea rea pentru ANP este că plata primelor sau a contravalorii

echipamentului pentru anul 2007 nu este un cadou pentru angajaţii
sistemului. În ceea ce priveşte echipamentul, cel puţin, este o datorie
neonorată de ani de zile. Ne-am echipat în 2008 cu ţinuta din 2006 şi
probabil în 2009, mai sigur în 2010, vom primi contravaloarea
echipamentului pe 2008. Anul viitor nu va aduce nimic bun pentru angajaţii
noştri care, în continuare, vor munci în condiţii la fel de proaste. Dacă unii
directori de penitenciare se mai „descurcau” cu sponsorizările primite de la
companiile locale (calculatoare, mobilier, rechizite etc.), acum nici acestea
nu se simt prea bine şi probabil nu vor mai putea oferi ajutor altora.
La anul...
agenţii noştri vor sta tot câte 10-12 ore în foişoare;
în birouri vor fi tot 4-5 persoane într-un spaţiu de două şi aceeaşi

temperatură de peste 40 grade în toiul zilei de vară, fără a avea
posibilitatea folosirii unui aparat de aer condiţionat sau ventilator de
care beneficiază dealtfel majoritatea şefilor şi toţi cei din ANP;
educatorii vor aduce în continuare rechizite de acasă dacă vor să îşi
desfăşoare activităţile pentru care sunt controlaţi de altfel de superiorii
lor;
o persoană va munci tot pentru două sau trei, din lipsă de resurse
umane, şi va fi sancţionată fără discernământ când va greşi;
în unele unităţi penitenciare se va îmbrăca obligatoriu uniforma deşi
este de cea mai proastă calitate provocând alergii şi alte boli de piele, în
condiţiile în care lucrătorii ANP-ului vin la serviciu în cele mai lejere,
răcoroase sau călduroase haine pe care la au;
comparativ cu munca desfăşurată în unităţi, cele mai mari prime se vor
da tot în ANP şi niciun şef de direcţie sau serviciu şi probabil nicio
secretară nu vor fi lipsiţi de salariile de merit sau sporul de 50% (în
unele cazuri se vor acorda cumulativ ca şi în acest an);
psihologii tot în biroul agenţilor supraveghetori sau pe holuri îşi vor
consilia 'clienţii';
agenţii din componenţa escortei vor însoţi deţinuţii la instanţele de
judecată în aceleaşi dube dărăpănate şi periculoase pentru toată lumea;
parcul auto al unor penitenciare va avea aceleaşi autoturisme – salvări
de acum 30 de ani;
vom avea unii parte de aceeaşi conducere incompetentă a
penitenciarului ca şi în anii trecuţi, chiar mai mult dacă ţinem cont de
pregătirea directorilor cărora li s-au umflat scorurile la examenele din
această toamnă.
Să fim mulţumiţi că avem un loc de muncă şi un salariu bun, unii chiar o

perspectivă satisfăcătoare. Să fim bucuroşi că avem parte de apărarea
sindicatului, de „complicitatea” unor şefi de treabă, de apropierea unor
colegi care, în fiecare dimineaţă sau seară când intrăm în tură, ne zâmbesc,
ne întreabă de sănătate şi ne sprijină moral. Să fim fericiţi dacă suntem
sănătoşi şi reuşim să asigurăm o viaţă frumoasă copiilor noştri. Să fim
amiţioşi şi să ne dorim mai mult decât ceea ce ne mulţumeşte şi ne bucură
acum.
Să mulţumim lui Dumnezeu pentru toate astea şi să nu-i urâm pe

cei care au mai mult decât noi deşi sunt ineficienţi, au funcţii mai
bune deşi sunt inutili, au parte de mai multă recunoaştere deşi sunt
mai proşti, vor avea prime mai mari deşi muncesc mai puţin.
Posted in Labels: penitenciar, prima | 44 Comentarii
Anti-decalogul poruncilor penitenciare

Posted On 06 decembrie 2008 at la 00:01:00 by prisonworker
1. Fii mediocru, nu vei deranja pe nimeni şi poţi ajunge departe;

2. Nu-ţi cere scuze niciodată, de la nimeni;
3. Să nu crezi în nimeni şi nimic, în afară de tine şi de interesele tale;
4. Interpretează legile în mod extensiv pentru tine şi
restrictiv pentru ceilalţi;
5. Linguşeşte-i pe şefi, dar afişează o atitudine detaşată;
6. Educă-i pe cei noi astfel încât să-ţi fie aliaţi şi
îndepărtează-i de cei vechi;
7. Umileşte-ţi subalternii incomozi;
8. Iubeşte-ţi subalterna, colega, secretara, fără implicare
emoţională şi şterge-i lacrimile cu superioritate şi
detaşare;
9. Controlează-ţi subalternii, colegii şi deţinuţii prin propria reţea
informaţională;
10. Mimează deschiderea spre exterior, dar nu ezita să te inchizi apoi în carapace.
Aceste mostre de aşa zisă maturitate nu vizează o persoană anume. Prezentul decalog
e doar o „colecţie” de modele comportamentale observate în sistem de-a lungul anilor.
Modele comportamentale considerate, din păcate, de succes. Fac parte din cultura
profesională informală a sistemului.
În cele „zece porunci” poate fi vorba despre şeful nostru proaspăt pensionat, despre
magistratul proaspăt instalat, despre pazişti sau educatori, despre ofiţeri sau agenţi,
despre tineri sau bătrâni, poate fi vorba despre noi înşine. E un apel la conştiinţă, în
primul rând a noastră şi apoi a celor de lângă noi. Aş vrea să cred că, într-o zi “anti-
decalogul poruncilor penitenciare" va fi răsturnat de conştiinţa noastră trează.
Nici un Firinel de CV
De ce nu apare CV-ul lui Firinel

pe site-ul ANP? E o întrebare pe
care am primit-o de câteva ori la
rubrica de comentarii. Mă gândisem
şi eu la asta săptămâna trecută. Mi-
am zis însă că o fi vreo problemă
tehnică şi că durează puţin până se
rezolvă. M-am gândit că, poate,
Firinel Ungureanu îşi pregăteşte, pe
îndelete, un CV demn de un director
general adjunct al Administraţiei
Naţionale a Penitenciarelor (ANP).
Şi, ar fi fost şi cazul. Doar nu s-a

spetit Ragea să-l facă director degeaba. În van ar fi dosarele şi probele de
'concurs' măsluite, dacă un astfel de document de prezentare ar fi întocmit
neglijent. Sigur, există sau ar fi trebuit să existe unul la dosarul de
'concurs', dar, mă gândesc că, ăla era prea puţin pentru aşa o măreţie de
funcţie.
La pagina cu directorii ANP apar toate documentele promise de link-urile

incluse cu drag de informaticienii ANP. Biografii, declaraţii de avere şi de
interese pentru toţi, mai puţin pentru Tiberiu Firinel Ungureanu. Alăturat
aveţi mesajul auster cu care ne întâmpină site-ul ANP. În mod ciudat, link-
ul e funcţional doar că nu duce nicăieri. Drept urmare pot să presupun şi că
Firinel nu şi-a postat documentul pentru că nu a binevoit.
Şi de ce n-ar fi binevoit proaspătul şef adjunct al sistemului

penitenciar să facă asta? Pentru că a fost prea ocupat cu gestionarea
crizelor de imagine pe care singurel-firicel le-a creat? Pentru că visează cai
verzi pe pereţi şi revolte zilnice? Pentru că e ocupat cu treburi serioase şi
n-are timp se asemenea mizilicuri? N-aş zice. Uite că declaraţia de avere şi
cea de interese au apărut regulamentar pe site. Doar povestea vieţii
dumisale nu prea vrea să apară.
Îmi amintesc, şi vă amintiţi şi dumneavoastră cu siguranţă, că Firinel a

avut o mică problemă în a-şi explica un impas profesional. Atât noi cât şi
observatorii am cerut comisiei de concurs să nu-i primească dosarul, fiind
demis din funcţie pentru incompetenţă în toamna lui 2005. Reacţia comisiei
de concurs a fost o bazaconie venită după ce individul fusese declarat
câştigător. Ăsta să fie motivul? Să nu fi găsit încă fostul spion o explicaţie
pentru povestea din 2005?
Poate fi şi asta o variantă.

Ori, site-ul penitenciarelor a
fost sabotat tocmai în cazul
spionului, şi CV-ul e p-acolo pe
undeva aşteptând să vază
calea internetului. Personal, îl
aştept cu mare curiozitate, aşa
cum am aşteptat şi Raportul de
activitate pe 2007, postat prin
august 2008 după plecarea lui Marius Iosif, prietenul consumatorilor de
droguri din penitenciare. Până atunci, nu vrusese muşchiul sperios şi bine
întreţinut cu salarii şi prime de neam prost al lui Mariusică.
Dar, cine ştie? Poate că în zilele următoare nea Firinel o să ne

îndeplinească hatârul. Sunt sigur că o să-şi găsească timp şi curaj să
poruncescă postarea unui CV care să semene cât mai mult cu ce au postat
ceilalţi colegi de la rubrica Echipa Manageriala. Ar fi bine dacă dumnealui,
cîrmuitorul adjunct al penitenciarelor, să dea un aşa semn de transparenţă.
Asta, dacă n-are, sau nu mai are, nimic de ascuns.
Posted in Labels: ANP, director, Tiberiu Firinel Ungureanu | 10 Comentarii
Se caută directori
Posted On 04 decembrie 2008 at la 00:01:00 by Vladimir
Discuţiile prilejuite de concursul pentru funcţiile de directori, din
toamna acestui an, au scăzut în intesitate. Nu şi discuţiile despre
conducerile penitenciarelor. Printre împuterniciţi, s-au produs deja
sau se vor produce schimbări (Ploieşti, Jilava, PMT Craiova). Sunt
motive să credem că vor urma ceva cutremure şi la conducerea
unor penitenciare precum Giurgiu sau Arad.
.
Ce fel de directori caută conducerea ANP?
.
Până nu demult directorul
trebuia să aibă cel puţin
gradul de maior, vârsta
peste 40 de ani, să fie
acceptat de SIPA, să se
„descurce”, să aibă experienţă,
să fie dur. Cine nu îşi mai
aminteşte de modul cel puţin
nepotrivit în care directorii,
militari de carieră, îşi tratau
subordonaţii, chiar şi în faţa deţinuţilor? Cine a uitat abuzurile ce se
petreceau cu ştiinţa celor din Direcţia Generală a Penitenciarelor? Câţi
dintre noi erau trataţi în mod egal cu şefii sau amantele lor când exista
posibilitatea să cumperi de la popota unităţii ouă, brânză, carne? Circulau
zvonuri legate de sume enorme pe care le primeau directorii la încadrarea
posturilor.
.
Şi acum, în unele unităţi, se mai comit nereguli sau ilegalităţi dar cu
siguranţă vremurile s-au schimbat. Auzim tot mai des despre directori care
abia au peste 30 de ani, indiferenţi, papă - lapte sau încurcă - lume. Mulţi
dintre ei se comportă ca şi când ar fi venit cu pluta, nu se implică decât în
relaţii extraconjugale sau politice. Sunt directori care vin la ora 9.00 la
serviciu şi pleacă la ora 14.00 sau lasă în seama directorilor adjuncţi toate
responsabilităţile, ei producând doar apariţii în ziarele locale. Se ocupă de
propriile afaceri în timp ce Ministerul Justiţiei este neputincios sau se face
că nu observă.
.
În alegerea unui director (pentru a-l împuternici), un singur aspect
a rămas neschimbat: să fie „de la pază”, dacă se poate militar de carieră.
Trebuie să recunoaştem că această cerinţă reduce considerabil variantele,
iar ofiţerii din sectorul logistic sau educativ parcă nici nu există, cu foarte
puţine excepţii. Mă întreb însă, dacă cei de la educaţie şi asistenţă
psihosocială sunt consideraţi a fi poeţi, naivi, filosofi, „ameţiţi” (probabil
Bejan întăreşte regula), ofiţerilor din logistică ce li se reproşează?
.
Sau, de ce un şef resurse umane nu se poate „ridica” la nivelul unui ofiţer
din pază? De ce unui absolvent al facultăţii de management nu i se dă
şansa reală de a fi director? De ce o femeie poate fi director economico-
administrativ, sau alta chiar judecător delegat într-un penitenciar de
bărbaţi, dar nu şi director? Există o motivaţie obiectivă sau vorbim doar de
mentalitatea învechită a celor care au ca şi criteriu obligatoriu de selecţie
apartenenţa la sectorul siguranţa deţinerii şi regim penitenciar?! Şi, e
interesant că multe penitenciare conduse de pazişti sunt în derivă.
.
Cum îşi doresc subordonaţii să fie directorul lor?
.
Sunt ei interesaţi ca directorul să fie o mână fermă şi brutală,
capabilă să facă răsuciri rapide cu bastonul, sau mai degrabă să
comunice deschis şi onest, să negocieze abil şi să îi reprezinte cu succes?
Nu spun că oamenii din pază sunt brutali, nici măcar nu cred că sunt prea
mulţi cei care manevrează bine bastoanele. O mare parte din cei care
lucrează pe secţiile de deţinere, în foişoarele de pază sau la escorte, ca să
amintim doar câteva sectoare, au studii superioare (psihologia este cel mai
des întâlnită) şi au pretenţii justificate de a fi respectaţi şi priviţi cu
demnitate. Dar, sunt şi unii care se laudă cu felul în care folosesc forţa spre
deosebire de colegii lor, mai slabi de îngeri, din alte compartimente.
.
Oare este posibil ca oamenii să îşi dorească şi altfel de directori? Directori
care să facă în fiecare zi ceva diferit, cărora să le placă să vină la serviciu şi
să transmită aceeaşi stare şi celorlalţi? Să fie vizionari, să se simtă
provocaţi, să nu aibă linişte până nu soluţionează o problemă, să fie
productivi în mod constant? Să fie realişti şi dornici de schimbare, să ia
deciziile corecte, să vrea să aducă o contribuţie în fiecare zi? Directori
motivaţi, stăpâni pe sine, buni ascultători, energici, eficienţi, maturi,
integri, responsabili. Directori care să creeze acel spirit comun, acea
coeziune ce permite echipei să simtă că trage în aceeaşi direcţie. Directori
care să-şi sprijine subalternii în relaţia cu deţinuţii sau cu presa, dacă este
cazul.
.
Au în vedere conducerile Ministerului Justiţiei şi Administraţiei
Naţionale a Penitenciarelor aceste aspecte când împuternicesc
directorii de penitenciare? Dar cei care acceptă, se simt într-adevăr capabili
să îşi îndeplinească misiunea sau sunt orbiţi de orgoliu şi consideră că se
vor descurca şi ei aşa cum au făcut-o ani de-a rândul şi alţii?! Cât de
serios privesc aceştia sarcina pe care au primit-o? Un şef serviciu sau chiar
director adjunct, împuternicit director la un alt penitenciar, într-un colectiv
nou, lipsit de experienţă dar pus să facă ordine în curtea altuia, va fi în
stare să facă performanţă? Va creşte valoarea unităţii pe care o conduce?
.
Sigur că nu deţin toate răspunsurile, dar mi-am pus aceste întrebări pentru
că în cariera mea am întâlnit directori buni şi răi, tineri şi bătrâni, oneşti şi
falşi, muncitori şi leneşi, sobri şi simpatici, dar parcă nu se succedeau cu
atâta repeziciune la conducerea unui penitenciar ca în ziua de azi. Şi asta
nu face bine nimănui.
Posted in Labels: ANP, director, penitenciar | 44 Comentarii
Academia Caţavencu: Ministerul de Justiţie pregăteşte

o injustiţie de concurs
Academia Caţavencu a intrat pe firul unui nou 'concurs' marca

Ministerul Justiţiei. Pe sfârşit de mandat sunt găsite câteva locuri şi
pentru consilierii personali care riscă să rămână de pripas după numirea
noului guvern. Se pare că ungerea consilierilor în funcţii definitive a devenit
o cutumă. Chiuariu a practicat schema pe scară largă, eminenţe precum
Iulia Scântei promovând toate examenele cu note maxime. Nici sub
mandatul Predoiu astfel de practici nu sunt,după câte se vede, o raritate.
Ministerul Justiţiei
a dat drumul unui
nou concurs
pentru ocuparea
funcţiilor pentru
personalul de
specialitate
juridică, asimilat
magistraţilor.
Ediţia de anul trecut, dacă vă amintiţi, a generat un scandal
cît casa: consilierii lui Chiuariu au reuşit să se înregimenteze
în minister, după ce au dat acest examen în faţa unei comisii
formate din propriii colegi de birou.
Anul ăsta, lucrurile stau cam la fel: la concurs s-au înscris şi

Radu Buică (consilier personal al secretarului de stat Mihai
Sorin Stănescu) şi Magdalena Costache (consilier personal
al secretatului de stat Gabriel Tănăsescu). În comisia de
examinare, care le permite accesul celor doi la funcţiile scose
la concurs, se află şi procurorul Liviu Turcu. (sursa: link)
Deocamdată 'concursul' nu s-a încheiat, drept urmare, cu precizarea

că procurorul cu pricina se numeşte Liviu Tudose, rămâne de văzut câte
dintre cele 6 (şase) posturi scoase la mezat vor fi ocupate de piloşi.
Poate că e ceva normal. Consilierii personali ar trebui, poate, să fie numiţi

din oficiu în funcţii de personal de specialitate asimilat judecătorilor şi
procurorilor. Poate. Atunci de ce mai facem mascarada asta numită
concurs? De ce nu se modifică legea pentru ei, ca să poată fi primiţi micuţii
direct în profesie. Eventual să găsească şi un tânăr muncitor, dar fără pile,
care să le care geanta.
Posted in Labels: concurs, Ministerul Justiţiei | 4 Comentarii
Printre premianti
In vara lui '89 am calatorit "organizat" intr-o tara socialista. Era
cam singura varianta turistica, asta dupa prelucrarea prealabila, la care
eram avertizati despre pericolele iminente, care pandeau de dupa coltul
blocurilor vecine si prietene. In curtea interioara a unui castel, clasic
obiectiv turistic, in urma grupului sfios de romani, "strainii" au aplaudat
discret si ironic. Era evident, o trimitere batjocoritoare la obiceiul romanesc
de a aplauda vorbele nesfarsite ale tovarasilor.
Dupa implozia de furie si rusine, am realizat pentru prima data in viata mea
ca a fi roman nu este un dat, este mai degraba un obicei. Si obisnuinta,
care este un fel de piele comoda, care este un fel de a doua natura, se
imbraca usor si se dezbraca greu sau de loc. Mie mi-au trebuit multi ani
pana sa indraznesc sa dezbrac haina asta. Mai am inca bucati pe talpa, la
care probabil nu voi putea renunta niciodata, bucati care s-au infipt adanc
in carnea mea, de-a lungul anilor. Obiceiul de a incerca sa scurtez prin
"relatii" drumul catre un functionar oarecare, obiceiul de a da bani la
medic, obiceiul de a face haz pe seama unor lucruri cu care n-ar trebui sa
fie de glumit, obiceiul de a trai intr-un fel de alianta cu mizeria
postcomunista...
Toata povestea asta cu renuntatul la obiceiurile proaste este un proces,

care presupune rabdare, intelegere si dorinta sincera de indreptare. Dar
serios inceput, procesul asta devine intr-un fel ireversibil si oricat de tare,
din lene sau din frica, ai strange din ochi, iti este imposibil sa te mai
prefaci ca nu vezi, ca nu auzi, ca nu intelegi.
Trec peste balabaneala politica postelectorala, care seamana cu o clasa in

care au mai ramas patru elevi, toti repetenti, toti convinsi ca cineva trebuie
totusi sa primeasca premiul cu coronita, trec si peste vestea ca vom primi
pana la urma binemeritata prima de sfarsit de an, chiar daca unii dintre noi
n-ar merita nici macar salariul, inregistrez cu vie saisfactie stirea ca tanarul
liberal Chiuariu a ajuns parlamentar si ma opresc la postarea de ieri, aia de
la Penitenciarul Giurgiu.
Teoretic (si nici practic!) nu e rau sa organizezi o petrecere de voie

cu subalternii, fie ea si una mascata. Orice adult buimacit de slujba are
dreptul la putina relaxare, dupa orele de program. Si voia buna descreteste
nu numai fruntile, descreteste si sufletul, ceea ce nu este tocmai putin
lucru. Ca urmare, Dl Dicu trebuie sa fi fost cat se poate de nedumerit, a
avut cele mai bune intentii, n-a incalcat legea, petrecerea a fost una
reusita, sefii au socializat cu subalternii, nu s-au inregistrat neajunsuri
bahice. Si atunci?!
Poate ca cea mai buna explicatie care va vine la indemana, Domnule Dicu,
pentru comentariile "rautacioase" la adresa balului mascat, ar fi aceea ca
spre deosebire de magistrati, mai elevati, mai plimbati, mai modernizati,
astia din penitenciare n-au gusturi fine, sunt mai asa, mai inapoiati, mai
opaci, nerecunoscatori in orice caz, un fel de orz stricat pe gaste. Sa nu
mai punem la socoteala felul in care fotografiile "au scapat" de sub control,
pentru ca este de presupus ca au fost "instrainate" de buna voie si n-as
exclude via satisfactie a expeditorului!
Pe mine, Domnule Dicu nu m-a deranjat balul dumneavoastra

mascat, cu oarecare strangere de inima, dat fiind contextul (semana
cumva cu imaginea asistentelor fotografiate langa patul bolnavului in
coma!), as fi acceptat si catusele si zeghea, mai ales ca era bine croita si se
vedea ca nu mai fusese purtata. Ceea ce m-a deranjat, este un altfel de
indecenta, pe care ma tem ca n-o constientizati.
Este miscarea aia lenesa cu care alungati dihonia dintre subalternii

dumneavoastra, desi ea da sa va intre in ochi. Este obligatia
dumneavoastra neachitata, de cetatean cu pretentii, in virtutea careia ar
trebui sa fiti serios, ferm, vrednic, intelept si talentat in timpul orelor de
program, cu alte cuvinte, un conducator de nota 10, de vreme ce sunteti
premiat la sfarsitul fiecarei luni cu o leafa de premiant. Si ma mai
deranjeaza Domnule Dicu, zambetul ala din coltul gurii cu care ati poposit
dumneavoastra in sistemul penitenciar, provizoratul asta in care
dumneavoastra va simtiti atat de bine si din cauza caruia trebuie sa-mi
carpesc eu si altii ca mine, existenta!
Evident, nu ma astept sa-mi dati dreptate, nu ma astept nici sa va

schimbati vechile obiceiuri. Dupa cum spuneam, e un proces, cu altfel de
judecatori, cu altfel de martori si avocati. Si daca tot nu va da nimeni in
"judecata", de ce sa va legati la cap fara sa va doara?!
Posted in Labels: Giurgiu, penitenciar | 16 Comentarii
News Alert: Se dau prime...

Surse din Administraţia Naţionlă a Penitenciarelor (ANP) ne

informează că sumele prevăzute în bugetul instituţiei ca fond de
premiere, vor putea fi cheltuite. Se pare că s-au găsit ceva lichidităţi, şi,
drept urmare, vor fi primele vor fi date până în sărbătorile de iarnă. Încă
nu e chiar 100% sigur, pentru că mai sunt de luat câteva semnături, dar
sunt şanse destul de mari.
.
Care va fi cuantumul, ce alte plăţi se amână şi care este data acordării
primelor sunt întrebări care-şi vor găsi probabil răspuns în zilele următoare.
Dacă mai apar noutăţi, vă ţinem la curent.
***
Alegeri. Biroul Electoral Central,
rezultate aproape finale, marti
02.12.2008, ora 10:00:
Camera Deputaţilor: Alianţa PSD-

PC 33,09%, PD-L 32,36% , PNL
18,57%, UDMR 6,17%.
Senat PSD-PC 34,16%, PDL
33,57%, PNL 18,74%, UDMR
6,39%
UPDATE 02.12.2008 ora 18.30
S-au împărţit şi mandatele.

Mandatele partidelor politice dupa
etapa a doua a redistribuirii voturilor:
Camera Deputatilor - PD-L 115, PSD-PC 114, PNL 65, UDMR 22.
Senat - PD-L 51, PSD-PC 49, PNL 28, UDMR 9. (sursa: HotNews)
Posted in Labels: ANP, penitenciare, prime | 36 Comentarii
'Ză Diku end adărs' (Dicu şi alţii, domnu' Stan)

Câţiva colegi întreabă când şi dacă se va întâmpla momentul

acordării drepturilor salariale restante. Mai întreabă şi de prime. Se
dau, nu se dau? Dacă nu, de ce? Dacă da, când? Preocupări explicabile şi
normale. Din păcate nu am un răspuns. Ştiu şi eu, ca toată lumea dealtfel,
că bani în buget ar fi. Doar că Ministerul Economiei şi Finanţelor (MEF) nu
aprobă deschiderile de credite bugetare pentru că au cam rămas fără
lichidităţi. O veste totuşi am. MEF-ul n-are nici o problemă cu stimulentele
care ajung regulamentar în posesia propriilor salariaţi. Sunt sume care i-ar
face invidioşi chiar şi pe magistraţii detaşaţi cu treabă prin penitenciarele
patriei.
Subiectul nu e încă epuizat, dar de data asta n-o să mai spun nimic despre
mega - salariile de peste 20.000 de RON pe care le ridică lunar de la
penitenciarul care le e gazdă. N-o să mai scriu nici despre faptul că
majoritatea habar n-au de ce-şi primesc salariile. Îl las în pace chiar şi pe
Gheorghe Şpaiuc, procurorul care doarme liniştit în funcţia de director
general adjunct de mai bine de doi ani. Ajunge. Gata cu critica.
Procurorul Adrian Dicu, dansatorul în zeghe din imaginile de mai

sus şi directorul Penitenciarului Giurgiu, e un tip haios. Poate că nu
reuşeşte să rezolve problema acordării primelor pe criterii discreţionare,
dar ştie dom'le să danseze. E om de viaţă, chiar dacă nu ştie să-şi ţină
muscalii în frâu. Oricum, nici nu cred că e treaba lui, iar calitatea de a fi un
personaj haios pe la chefuri, e tot ce-i trebuie. Restul sunt nişte prostii
inutile. Ş'aşa a rămas, bietul, singurul magistrat haios din sistemul
penitenciar şi ţine cu vitejie steagul sus la nunţi şi cumetrii.
Nici măcar Eduard Stasie, procurorul - fost director al Penitenciarului

Ploieşti, nu cred că-l egalează pe inepuizabilul domn Dicu. Stasie ăsta era
un pezevenghi care se dădea mare că e director la puşcărie ca să agaţe
gagici pe net, dar Dicu ştie ce înseamnă distracţia. Asta e diferenţa. Uite,
de aşa un director are nevoie o puşcărie cum e cea de la Giurgiu. Vesel ca
o zi de primăvară. Nu de un frustrat ş-un încordat care să dea alarme
unităţii ca să-şi citească presa în prezenţa întregului personal. Ah, pardon.
P'asta a făcut-o şi el. Probabil din glumă.
Nu ştiu alţii ce cred, dar mie îmi place. Imaginile de la balul mascat m-
au convins definitiv. Cum altfel putea să se deghizeze un director de
penitenciar decât într-o uniformă de deţinut din penitenciarele americane.
Imaginile puse la dispoziţie de FSANP ni-l arată dansând şi făcând
giumbuşlucuri în faţa subordonaţilor. Foarte mishto, chiar shukar. Ăsta da
director. Şef magnific la locul de muncă şi 'entertainer' de clasă la
cârciumă.
Încă n-am reuşit să facem rost de filmarea de la nunta unde mireasa s-a
încercat a fi furată cu grupa de intervenţie de la Penitenciarul Giurgiu. Ar fi
fost haios să vedem cum împleteşte dumnealui utilul cu plăcutul. Şi, mai
mult, ar fi fost o lecţie pentru toţi bădăranii care nu-s în stare să înţeleagă
o glumă finuţă la care personalul din subordine joacă rolul de figuranţi.
Pe de altă parte, mă gândesc cât ar costa un 'entertainer' profesionist?

Oare n-ar fi mai bine să angajeze un Ronald McDonald, de exemplu. E
destul de ieftin, vine şi la domiciliul clientului, ştie o grămadă de poante şi
ar înveseli cu siguranţă atmosfera. Nu mai spun că ar face şi reclamă la
'fastfuderiile' care l-au inventat. De ce să-l chinuim pe Dicu? Doar
dumnealui e procuror de meserie, şi e priceput în ale anchetărilor şi
apărării dreptăţii. Nu e corect să irosim un astfel de talent.
Link-uri utile:
Rambo, Adi Rambo
Penitenciarul Giurgiu, Muscalu, Dicu si… Mocuta
Penitenciarul Giurgiu si primele lui Muscalu
Veşti bune şi proaste: Un trişor mai puţin. O profesie discreditată.
http://www.ziarulring.ro/stiri/eveniment/seful-puscariei-a-facut-show-
in-costum-de-detinut.html
***
PS Pentru cei care caută Manualul de diagnostic si statistica a tulburarilor

mentale, avem o bucurie. Am încărcat pe scribd.com, pentru agenţii care
doresc să promoveze în funcţii de ofiţer psiholog, acest godzila al
bibliografiei (960 pagini). Vă atenţionez că .pdf-ul are 80 Mb. Aşa l-am
primit de la un prieten care m-a rugat să nu îndrăznesc să-i mulţumesc,
că-mi arată el mie. Nu-i mulţumesc, sper să se mai facă o modificare la
anunţ şi să se elimine din bibliografie 'şogunul'.
Link util:
scribd.com - American Psychiatric Association, Manual de diagnostic si

statistica a tulburarilor mentale
Posted in Labels: Adrian Dicu, Giurgiu, penitenciar | 25 Comentarii
Hotnews: Răsturnare de situaţie

Cum s-au făcut ieri exist poll-urile? A fost

manipulare, a fost de vină schimbarea sistemului
electoral? Oricum ar fi, eroarea în sondarea opiniei
alegătorilor la ieşirea de la vot pare a fi destul de
mare. Chiar dacă răsturnarea de situaţie se
menţine până la finalizarea numărării voturilor şi
anunţarea rezultatele finale, formarea guvernului
rămâne principala problemă.
.
BEC - rezultate partiale dupa numararea a
71% din voturi: Rasturnare de situatie, PDL
conduce in fata PSD
.
de Redactia Politic HotNews.ro
Luni, 1 decembrie 2008, 9:59
.
La ora 10:00, Biroul Electoral Central a anuntat primele rezultate partiale
ale alegerilor. dupa centralizarea a 71,06% din voturile exprimate.
Potrivit numaratorii BEC, PD-L a obtinut mai multe voturi decit PSD atit la
Senat, cit si la Camera Deputatilor, infirmind astfel ambele exit-poll-uri
realizate duminica seara.
.
Iata rezultatele partiale oferite de BEC:
Camera Deputatilor: PDL-33,39%, PSD+ PC -32,51%, PNL-18,1%, UDMR-

6,2%.Senat: PDL-34,67% PSD-33,36%, PNL-18,18%, UDMR-6,4%
.
Si Biroul Electoral Municipal Bucuresti a anuntat primele rezultate partiale,
dupa centralizarea a 1.128 de sectii de votare din 1.181, adica 95,51% din
total: Camera Deputatilor: PDL - 37,4%, PSD+PC - 33,63%, PNL -
15,74%, PNG - 5,04%. Senat: PDL - 38,25%, PSD+PC -35,06, PNL -
15,37, PNG - 5,09%.
.
Link util:
Rezultate partiale, după numărarea a 71% dintre voturi
UPDATE 01.12.2008 ora 20.00
Ministrul justiţiei, domnul Cătălin Predoiu, a obţinut 28,9% dintre

voturile exprimate în colegiul 5 Buzău pentru Camera Deputaţilor.
Contracandidatul său, Marian Ghiveciu de la PSD, a primit voturile a 46,6%
din alegatori.
Biroul Electoral Central a anuntat, la ora 18, rezultatele partiale dupa

numararea a 99,62% din totalul sectiilor de votare. La Camera Deputatilor,
pe primul loc se afla Alianta PSD+PC cu 33,09%, in timp ce PD-L se afla pe
locul doi, cu 32,4%. La Senat, PSD+PC au obtinut 34,12% din voturi, in
timp ce PD-L a castigat 33,57%.
Posted in Labels: alegeri, voturi | 1 Comentarii
La mulţi ani, România!

1 decembrie a devenit Ziua

Naţională a României in 1990.
La ora la care scriu majoritatea
televiziunilor, în principal cele
de ştiri, prezintă pregătirile
pentru parada militară şi
festivităţile prilejuite de aceste
eveniment. Totuşi pentru presă
şi jurnalişti alegerile şi
scenariile post electorale rămân
subiectul zilei. Presa scrisă e
plină de exit poll-uri, iar
televiziunile dau periodic
rezultatele periodice. Din păcate.
Avem o Zi Naţională care aminteşte de puţinele momente istorice în care

românii au construit. Azi, 90 de ani mai târziu, putem spune asta având
perspectiva istorică. De atunci s-au întâmplat multe. Am avut o perioadă
interbelică, la care ne raportăm nostalgici, s-a întâmplat al doilea mare
război, am avut 50 de ani de comunism - când Ziua Naţională era cândva
prin august când "s-au întors armele". În 18 ani de democraţie buimacă am
sărbătorit Unirea, fără să fim prea uniţi, într-o zi de 1 decembrie destul de
puţin proprie sărăbătorilor.
Prea frig, prea umed, prea aproape de sărbătorile de iarnă. Totuşi, e Ziua
Naţională, şi cei mai mulţi dintre români au înţes asta. După defilare, am
tras o ţuiculiţă, am mâncat o sarma şi ne-am bucurat de ziua liberă. Pentru
unii a fost doar atât, pentru alţii mult mai mult. În fine, destul cu teoria.
La mulţi ani, România!
Posted in Labels: 1 decembrie, România, Ziua Naţională | 5 Comentarii
Intre noi, alegatorii...

Tocmai s-au sfarsit alegerile pentru parlamentare, anul de gratie 2008. La
ora la care scriu, analistii si oamenii politici, comenteaza, pluseaza,
manevreaza. Inca cu patos. Pe zi, am primit chiar si SMS-uri alarmante,
eram indemnat sa merg la vot, altfel urma sa se pogoare asupra Romaniei,
uraganul PSD-ist. Mie mi-e greu sa (mai) inteleg patima asta, dupa ce
TOATE partidele politice romanesti, s-au sacrificat cu varf si indesat, vreme
de 18 ani, pentru interesul bietei noastre tarisoare .
Prin '92, daca imi aduc bine aminte, implicarea mea era enorma. Tineam
cu liberalii, Radu Campeanu, cu sacoul lui si alura occidentala, parea atat
de convingator. Tin minte cearta zilnica pe candidati, tin minte cand tata,
sufocat de vehementa cu care aparam liberalii, mi-a trantit usa, drept in
nas. Tin minte mai ales, replica unei colege, care nemaigasind nici-un
argument in favoarea lui Iliescu mi-a trantit si ea drept in nas, nu usa, ci
convingerea ca Radu Campeanu nu este un om serios, de vreme ce isi
caneste (numai) sprancenele!
N-am niciun interes sa reiau epopeea politica romaneasca, n-am niciun

chef sa-mi reamintesc uluiala de a fi constatat ca Radu Campeanu n-avea
nimic pe sub aerul lui occidental, sa-mi reamintesc cum aproape ca mi-au
dat lacrimile de bucurie in '96, cand Emil Constantinescu falfaia la
Universitate, lista cu suta lui de mii de specialisti. N-am nicio placere sa mi-
l aduc aminte pe Ciorbea, pe Radu Vasile sau pe Nastase. Ca sa nu mai
vorbesc despre Tariceanu, a carei simpla prezenta imi intoarce inca
stomacul pe dos, pentru ca imi este imposibil sa nu-l asociez cu Chiuariu,
cu Iosif et comp.
Chestia asta politica romaneasca, este pana la urma o relatie practica. Ma

insel odata, ma insel de doua ori, ma insel de trei ori, pana la urma, oricat
de prost sau de naiv (ceea ce uneori este cam acelasi lucru!) as fi, tot
inteleg ca intre omul politic autohton si mine, a fost parafata de-a lungul
vremurilor, o intelegere pe care eu, alegatorul, n-am castigat-o niciodata.
Cum sunt pe deplin lamurit, asist in sfarsit, pentru prima data in 18 ani, cat
se poate de linistit la agitatia provocata de alegeri. Singurul meu interes,
relativ scazut si asta, e legat de viitorul ministru al justitiei. Care este de
presupus ca nu se va apleca prea tare inspre penitenciare, dar care va avea
totusi un cuvant de spus in privinta actualei echipe. Cum nu intru in
fibrilatie pentru scaun, cum intre timp am invatat sa ma apar, astept calm
viitoarele decizii ministeriale.
A nu se intelege ca mi-am pierdut interesul pentru ceea ce fac, ca mi-am

pierdut speranta pentru vremuri mai bune. De altfel, am parafat cu ocazia
alegerilor, o intelegere cu mine insami, prin care am hotarat sa ma raportez
de acum inainte numai la puterile mele. Care nu sunt impresionante, dar
care sunt sigure si oneste. Am cativa coechipieri si daca se mai arata si altii
interesati, usa este in continuare deschisa!
Posted in Labels: alegatori, alegeri | 16 Comentarii
ianuarie 2009 noiembrie 2008 Pagina de pornire

Abonaţi-vă la: Postări (Atom)
Theme: Garland by Steven Wittens and Stefan Nagtegaal. Blogger

Templates by Blogcrowds

Arhiva - Decembrie 2008 Penifest

Transféré par

Informations du document

Titre original

Copyright

Formats disponibles

Partager ce document

Partager ou intégrer le document

Options de partage

Avez-vous trouvé ce document utile ?

Ce contenu est-il inapproprié ?

Droits d'auteur :

Formats disponibles

Arhiva - Decembrie 2008 Penifest

Transféré par

Droits d'auteur :

Formats disponibles

PENITENCIAR: decembrie 2008

SEARCH BLOG FLAG BLOG Next Blog» Create Blog | Sign In

Set as Home Page

Lista de bloguri Articole recente

(…) „platasumelor prevăzute prinhotărâri judecătoreşti având

un proces, nu-și poate aproba ordonanțe de urgență ca să scape de Huginn

MJLC a modificat data până la care se amână achitarea sentințelor

realitatea.net - Guvernul amână plata unor drepturi datorate

Posted in Labels: Cătălin Predoiu, Ministerul Justiției și Libertăților

O vreme am tot primit

După o vreme am început să primesc emailuri de la alți bancheri de

Recunosc că n-am avut încredere în bancheru’ Efik și în ceilalți prieteni

Premierul Boc mi-a amintit de povestea asta ieri, pe la șase, când

Despre promisiunile electorale și legile a căror aplicare o amână, a promis

bleen.ro - Un guvern de marxieni, condus de un pitic populist de grădină

hotnews.ro - Masurile Guvernului Boc…

romanialibera.ro - Castane fierbinti in mana Guvernului

realkafka.ro - Deja vu…

Posted in Labels: Boc, Buget, criză | 12 Comentarii

Tribunalul Militar din București a hotărât să întrerupă pedeapsa de

Mihai Chițac spunea la ieșirea din penitenciar că întregul proces e o

În anul 1990, o comisie guvernamentala de ancheta a evenimentelor din

1. Referitor la generalul Chitac

"Generalul Chițac dădea ordine la Catedrala: "daca misca

"Generalul Chitac a preluat comanda dispozitivului din Piata

"Generalul Chitac a venit in dispozitiv, interesindu-se de

"Generalul Chitac ne-a reprosat ca sintem lasi si lipsiti de

"La 17 decembrie, in timp ce ma aflam in dispozitiv, a venit

Declaratiile martorului Ungur Laurentiu se coroboreaza cu

"Generalul Chitac a dat ordin sa se traga asupra

Din declaratiile martorilor Vasile Ceuca, Roman Cistelecan,

(Sentinta nr. 9/15.07.1999 - paginile 11-15)

2. Referitor la generalul Stanculescu

Generalul Ion Coman confirma, textual, ca: "aproape

Actele medico-legale si declaratiile suprevietuitorilor confirma

Martorul Savu Ion, manifestant, declara ca, in ziua de 22

In fata instantei supreme, Radu Balan a reiterat sus-

"De la generalul Milea, am inteles ca, din dispozitia lui Nicolae

"In biroul sefului Securitatii judetului Timis, de fata cu

"Generalul Stanculescu mi-a comunicat ca, la nivelul M.Ap.N.,

"In perioada respectiva, generalul Stanculescu a fost util in

"L-am vazut pe generalul Stanculescu la comandamentul

"In perioada evenimentelor de la Timisoara, pentru

Generalul Victor Atanasie Stanculescu confirma ca: "in 17/18

"Am dat ordin sa se urgenteze formarea echipajelor si iesirea

"Generalii Stanculescu si Nuta s-au pus de acord asupra

"La 18 decembrie, m-am oferit sa obtin de la

(Sentinta nr. 9/15.07.1999 - paginile 5-11) (sursa:link)

Posted in Labels: Mihai Chițac, pedeapsă, penitenciar, Victor Athanasie

Revista 22: Autosuspendarea justiţiei

Dan Tapalaga | Revista 22, ediţia scrisă | 23 decembrie 2008

- Emil Boc: "E vorba de o persoana care sa nu provina, sa apartina direct,

- Mircea Geoana: "Stiu ca vor fi intrebari, dar din punct de vedere al

Declaratiile celor doi aduc in discutie numeroase contradictii,

impotriva recomandarilor din raport si impotriva intereselor Romaniei.

Or, Emil Boc si Mircea Geoana falsifica pur si simplu realitatea

Primele comentarii externe reflecta scepticismul instalat in cancelariile

Altfel spus, prin desemnarea lui Predoiu la Justitie, guvernul Boc

Il putem deja suspecta pe Catalin Predoiu ca va continua jocul politic

Autosuspendarea sa din PNL nu-l transforma automat in

La fel ca alte personaje instalate in pozitii-cheie, Predoiu este omul

Revista 22 - Autosuspendarea justitiei

Posted in Labels: Cătălin Predoiu, justiţie | 10 Comentarii