CUPRINS

I. ALGEBRA LINIARA. 1 1. SPATII VECTORIALE 1 1.1 Definitia spatiului vectorial .Exemple. 1 1.2 Reguli de calcul intru-n spatiu vectorial. 2 1.3 Subspatii vectoriale 3 2. BAZA SI DIMENSIUNE IN SPATIUL VECTORIAL. 5 2.1 Dependenta si independenta liniara 5 2.2 Sisteme de generatori.. 7 2.3 Baza si dimensiune in spatial vectorial.. 8 2.4 Coordonatele unui vector intr-o baza... 10 2.5 Modificarea coordonatelor unui vector la o schimbare de baze.. 11 3. APLICATII LINIARE INTRE SPATII VECTORIALE. 13 4. APLICATII LINIARE PARTICULARE.. 17 4.1. Relatia de izomorfism.Teorema fundamentala de izomorfism. 17 4.2. Matricea asociata unei aplicatii liniare. 18 4.3. Transformari liniare pe spatii vectoriale.. 20 5. SUBSPATII INVARIANTE. VALORI SI VECTORI PROPRII . 22 5.1. Subspatii invariante 22 5.2. Valori si vectori proprii asociati unei transformari liniare . 22 5.3. Diagonalizarea unei transformari liniare 25 6. SPATII EUCLIDIENE 27 6.1. Definitii, normarea si metrizarea unui spatiu Euclidian . 27 6.2. Baze ortogonale, baze ortonormate, subspatiul orthogonal. 29 7. FORME LINIARE, BILINIARE, PATRATICE . 32 7.1. Forme linire 32 7.2. Forme biliniare 34 7.3. Forme patratice ... 38 a) Metoda Gauss . 38 b) Metoda Jacobi 40 c) Metoda valorilor proprii 41

II. GEOMETRIE ANALITICA IN SPATIU .. 43 1. SPATIUL EUCLIDIAN E 3 . 43 1.1. Segmente orientate. Relatia de echipolenta. Vector liber si vector legat . 43 1.2. Structura de spatiu vectorial pe E 3 . 44 1.3. Baze orientate pozitiv sau negativ. Spatiul tangent la E 3 intr-un punct . 45 1.4. Proiectii ortogonale. 46 1.5. Produse cu vectori 47 1.5.1. Produsul scalar a doi vectori. Structura de spatiu Euclidian a lui E 3 .. 47 1.5.2. Produsul vectorial a doi vectori .. 48 1.5.3. Produsul mixt a trei vectori 51 1.5.4. Dublul produs vectorial 53 1.6. Repere si sisteme de referinta . 55 1.6.1. Repere carteziene rectangulare . 55 1.6.2. Vectori de pozitie al unui punct din E 3 55 2. DREAPTA SI PLANUL IN SPATIU 57

2.1. Planul in spatiu .. 57 2.1.1. Diverse ecuatii ale planului .. 57 2.1.2. Distanta de la un punct la un plan si distanta dintre doua plane paralele . 62 2.2. Dreapta in spatiu 63 2.2.1. Diverse forme ale ecuatiei unei drepte ce trece printr-un punct dat si are directia data de un vector fixat 63 2.2.2. Ecuatia dreptei ce trece prin doua puncte .. 64 2.2.3. Ecuatia dreptei ca intersectie de plane . 65 2.3. Proprietati ale dreptelor si planelor 66 2.3.1. Fascicol de plane . 66 2.3.2. Pozitii relative ale dreptelor si planelor .. 66 2.3.3. Simetricul unui punct fata de un plan si fata de o dreapta .. 69 2.3.4. Proiectia unei drepte pe un plan 2.3.5. Pozitii relative a doua drepte in spatiu .. 70 71

2.3.6. Distanta de la un punct la un plan. Distanta dintre doua plane paralele. 72

2.3.7. Perpendiculara comuna a doua drepte. Distanta dintre doua drepte oarecare 3.

73

SFERA .. 75 3.1. Ecuatii ale sferei .. 75 3.2. Probleme de intersectie 75 3.2.1. Intersectia unei sfere cu o dreapta . 75 3.2.2. Intersectia unei sfere cu un plan .. 76 3.3. Planul tangent untr-un punct al sferei . 77 3.4. Intersectia a doua sfere .78 3.5. Puterea unui punct in raport cu o sfera 79 3.5.1. Puterea punctului fata de sfera .. 79 3.5.2. Planul radical a doua sfere .. 79 3.5.3. Axa radicala a trei sfere 79

4.

GENERAREA SUPRAFETELOR 81 4.1. Ecuatii ale suprafetelor si curbelor in spatiu .81 4.2. Generarea suprafetelor . 81 4.3. Suprafete cilindrice .. 82 4.4. Suprafete conice .. 83 4.5. Suprafete conoide .85 4.6. Suprafete de rotatie . 86

5.

CUADRICE PE ECUATII REDUSE 88 5.1. Cuadrice cu centrul de simetrie .. 88 5.1.1. Elipsoidul real .. 89 5.1.2. Hiperboloizi .. 92 a) Hiperboloidul cu o panza 92 b) Hiperboloidul cu doua panze . 95 5.2. Cuadrice fara cebtru 98 5.2.1. Paraboloidul hiperbolic 98 5.2.2. Paraboloidul eliptic . 100

SEMINARII I. ALGEBRA LINIARA . 2. Subspatii vectoriale .. 102 103 1. Spatii vectoriale 102 3. Operatii cu subspatii 103 4. Dependenta si independenta liniara 104 5. Sisteme de generatori .. 105 6. Baza in spatial vectorial .. 106 7. Matricea de trecere de la o baza la alta. Modificarea coordonatelor unui vector la o schimbare de baza .. 110 8. Sisteme de ecuatii liniare 113 9. Aplicatii liniare intre spatii vectoriale ..114 10. Valori si vectori proprii. Diagonalizarea unui endomorfism .. 120 11. Procedeul de ortonormare .127 12. Forme biliniare 128 13. Aducerea la forma canonica a formelor patratice .. 131 13.1. Metoda Gauss .. II. GEOMETRIE ANALITICA IN SPATIU .. 2. Planul si dreapta in spatiu .. 3. Sfera 131 136 139 148 13.2. Metoda valorilor proprii 133 1. Produse cu vectori . 136

4. Generarea suprafetelor . 153

1.

2. SPAII VECTORIALE 2.1. DEFINIIA SPAIULUI VECTORIAL. EXEMPLE Fie V o mulime i K un corp care poate fi R sau C. DEFINIIE Se numete lege de compoziie pe V sau operaie algebric pe V orice aplicaie : V x V V definit prin (x,y) (x,y) . DEFINIIE Se numete lege de compoziie extern pe V orice aplicaie f : K x V V, care asociaz perechii (, x) , K , x V un nou element f(,x)V. Observaie. Utilizm simbolurile * , 0, , T, ., +, , etc. pentru operaii algebrice. DEFINIIE O mulime V , nzestrat cu dou legi de compoziie , una intern + : V x V V i cealalt extern . : K x V V se numete spaiu vectorial peste K sau spaiu liniar peste K , dac au loc axiomele: 1) (V, + ) este grup comutativ 2) ( x) = ( ) x , 3) (x+y) = x + y , 4) (+) x = x + x , 5) 1 . x = x , x V DEFINIIE Elementele corpului K se numesc scalari, iar cele din V se numesc vectori. DEFINIIE Dac K = R atunci V se numeste spaiu vectorial real iar dac K = C atunci V se numeste spaiu vectorial complex. Notm V/K un spaiu vectorial peste K. EXEMPLE de spaii vectoriale : 10 Fie K un corp, iar K n = K x K x ... x K = 14 244 4 3
n ori

,K , x V K , x , yV , K , x V

{ (x , x ,..., x ) x K , i = 1, n}
1 2 n i

Consideram pe Kn operaiile
Adunarea + : Kn x Kn Kn definit prin x = (x1, x2, xn ) i y = (y1, y2, , yn)

avem x+y = (x1 + y1, x2 + y2 ,, xn + yn)

nmulirea cu scalari . : K x Kn Kn definit prin K i x = (x1, x2, , xn ) Kn

avem x = (x1, x2, , xn). Se verific usor c (Kn , + , ) este spaiu vectorial peste K.

DEFINIIE Pentru K = R, (Rn , + , ) este spaiu vectorial real numit spaiul aritmetic n-dimensional.

20

(C, +, )C

este spaiu vectorial complex cu operaiile de adunare a numerelor

complexe i de nmulire a numerelor complexe. 30 (Mmn (K), + , )K este spaiu vectorial al matricilor cu m linii i n coloane cu elemente din K, n raport cu operaiile de adunare a matricilor i nmulire a matricilor cu scalari. 40 Dac Rn [X] = {PR[X]P polinom de grad cel mult n} atunci (Rn[X], +, )R este spaiu vectorial n raport cu operaiile de adunare a polinoamelor i nmulire a polinoamelor cu scalari. 50 (K, + , )K este spaiu vectorial peste el nsui cu operaiile corpului K (orice corp este un spaiu vectorial peste el nsui). 60 Fie VK un spaiu vectorial, X i Vx = {f : X V} Atunci (Vx , +, )K este spaiu vectorial n raport cu adunarea funciilor i nmulirea funciilor cu scalari.
2.2. REGULI DE CALCUL NTR-UN SPAIU VECTORIAL

Fie VK un spaiu vectorial

PROPOZIIE Au loc urmatoarele relaii

1) ( - )x = x - x , , K , x V 2) (x y) = x - y , K , x , y V 3) 0 . x = , x V 4) . = , K 5) (-)x = (-x) = - x , K, x V 6) . x = = 0 sau x = 0 , unde V este vectorul nul.

Demonstraie
1) x = (-+)x = (-)x + x -x x - x = (-)x 2) x = (x-y+y) = (x-y) + y - y x - y = (x-y) 3) lum n 1) = 0 . x = 4) lum n 2) y = x = 5) (-)x = (0 - )x = 0 x - x = - x = - x

(-x) = (-x) = - x = - x = - x 6) x = dac = 0 0 x = , xV Dac 0, cum K -1 K aa ncat -1 = -1 = 1 -1x = -1 x = -1 x =

1.3 SUBSPAII VECTORIALE

Fie VK un spaiu vectorial i W V , W o submulime.

DEFINIIE W este un subspaiu vectorial al lui V dac legile de compoziie de pe V induc

legi de compoziie pe W, mpreun cu care W devine un spaiu vectorial.

Observatie. Legile de compoziie de pe V induc legi de compoziie pe W, dac oricum am

compune dou elemente din W rezultatul rmne tot n W i orice scalar din K nmulit cu orice element din W ne d tot un element din W.
PROPOZIIE (caracterizri echivalente pentru subspaii).

Fie VK spaiu vectorial i W V o submulime nevid. Sunt echivalente afirmaiile: 1) W este subspaiu vectorial n V 2) a) x , y W x + y W b) K , x W x W 3) , K, x , y W x + y W
Demonstraie

1) 2) evident
b) x W a) 2) 3) Fie , K i x,y W x + y W y W

3) 1) Lum = 1, = -1 n 3) i obinem x - y W, x , y W ceea ce ne arat c W este subgrup n (V, +). Proprietile operaiei de nmulire cu scalari ce funcioneaz pe V rmn valabile i pe W i n plus nmulirea cu scalari de pe V induce o nmulire cu scalari pe W, deoarece dac lum = 0 n 3) obinem K, x W x W W subspaiu n V. EXEMPLE DE SUBSPAII 1) Fie VK spaiu vectorial. Mulimile {} i V sunt subspaii vectoriale n V, numite i subspaiile improprii ale lui V.

2) n R2 R mulimea W = {(x1, x2, x3)x1 2x2 +x3 = 0 este subspaiu.

0 x y x,y R este subspaiu. 3) n M32 ( R )R mulimea W = 0 x + y 0
OPERAII CU SUBSPAII 1) INTERSECIA a dou subspaii este tot un subspaiu vectorial. PROPOZIIE Fie VK un spaiu vectorial i V1, V2 subspaii n V.

Atunci V1 V2 este subspaiu n V.

x , y V1 , V1 subspatiu x + y V1 Dem. Fie , K i x , y V1 V2 x , y V2 , V2 subspatiu x + y V2
x + y V1 V2 V1 V2

subspatiu n V

2) REUNIUNEA a dou subspaii nu este n general subspaiu dect numai dac unul este inclus n cellalt. 3) SUMA a dou subspaii este tot un subspaiu. Fie VK spaiu vectorial i V1 , V2 subspaii.
DEFINIIE Se numeste suma subspaiilor V1 i V2 i se noteaz cu V1 + V2 mulimea

V1 + V2 = {x1 + x2 x1 V1 , x2 V2 }.
PROPOZIIE (suma a dou subspaii este tot un subspaiu)

Fie VK subspaiu vectorial i V1,V2 subspaii n V. Atunci V1+ V2 este un subspaiu n V.

Demonstratie Fie , K i x,y V1 + V2

x V1+ V2 x1V1 , x2 V2 aa nct x = x1 + x2 y V1+ V2 y1V1, y2 V2 aa nct y = y1+ y2 Atunci x + y = (x 1 + x 2 ) + (y1 + y 2 ) = x 1 + y1 + x 2 + y 2 V1 + V2 V1 + V2 V V2 1 subspaiu n V. 4 ) SUBSPAIUL GENERAT DE O MULIME DE VECTORI Fie VK spaiu vectorial i S = {x1, x2, , xn } V. este

DEFINIIE Se numeste combinaie liniar de vectorii sistemului S cu coeficieni din K,

orice expresie de forma 1 x 1 + 2 x 2 + ... + n x n = i x i unde

i =1

i K, i = 1,n

x i S, i = 1,n
NOTM

cu

n L(S) = i x i i K, x i S, i = 1,n = mulimea tuturor combinaiilor i =1

liniare de vectori din S cu coeficieni din K.

PROPOZIIE (subspaiul generat de S)

Fie VK spaiu vectorial S V, S = {x1, x2 ,, xn }. Atunci L(S) este subspaiu in V.

Demonstraie
n

Fie , K i x,y L(S) i K, i = 1, n aa nct x = i x i

i =1 n

i K, i = 1, n aa nct y = i x i
i =1

x + y = i x i + i x i = ( i + i ) x i = i x i L(S) L(S) subspaiu n V

i =1 i =1 i =1 i =1

DEFINIIE L(S) se numeste subspaiul generat de S sau acoperirea liniar a lui S OBSERVAII

1) V1 + V2 = L(V1 V2 ) 2) Subspaiul generat de S este cel mai mic subspaiu al lui V, n raport cu incluziunea, care conine pe S i coincide cu intersecia tuturor subspaiilor lui V ce conin pe S. VARIETATE LINIAR Fie V/K spaiu vectorial.
DEFINIIE Se numeste varietate liniar a spaiului V, orice submulime L, cu

proprietatea c exist x0V astfel nct mulimea V=L-x0={x-x0xL} sa fie un subspaiu vectorial al lui V.
DEFINIIE V se numeste spaiul suport al varietaii liniare L.

2. BAZ I DIMENSIUNE N SPAIUL VECTORIAL 2.1. DEPENDEN I INDEPENDEN LINIAR

Fie VK spaiu vectorial i S = {x1 , x2 ,, xn } V.

DEFINIIE Spunem c sistemul de vectori S este liniar independent sau liber dac din

orice relaie de forma 1 x1 + 2 x2 ++ n xn = , cu i K, i = 1, n , rezult = n = 0 (adic din orice combinaie liniar nul rezult toi coeficienii nuli).
DEFINIIE Spunem c sistemul de vectori S este liniar dependent sau

1= 2 =

legat

dac

exist i K, i = 1, n nu toi nuli aa nct 1 x1 + 2 x2 + + n xn = (adic exist combinaii liniare nule care nu au toi coeficienii nuli).
EXEMPLE : 1) S = {} S este liniar dependent deoarece exist = 1 K aa nct 1. =

2 ) S = {x}, xV, x S este liniar independent pentru c din x = , x = 0 3) n RnR :S={e1, , en} , unde e1 = (1,0,0,,0), , en = (0,,0,1) este liniar independent pentru c din 1e1 + 2 e2 + +nen = 1(1,0,,0) + 2(0,1,,0) ++ +n(0,0,,1) = (0,,0) (1, 2n) = (0,,0) 1 = 2 = = n = 0 4) n CR : S = {1,i} este liniar independent pentru c a . 1 + b . i = 0 a = 0, b = 0 5) n Rn[X]/R S={1,X,X2,,Xn} este liniar independent.
PROPOZIIE(proprieti de ereditate pentru sisteme independente i dependente)

Fie V/K spaiu vectorial i S = {x1 xn} V Atunci 1) Dac S S este liniar dependent 2) Dac S este liniar independent xi , i = 1, n 3) Dac S este liniar dependent , atunci oricare ar fi S V, S S Seste liniar dependent (orice suprasistem al unui sistem liniar dependent este tot liniar dependent) 4) Daca S este liniar independent , oricare ar fi S S, S S liniar independent (orice subsistem al unui sistem liniar independent este tot liniar independent).
Demonstraie 1) S .S presupunem xn = . Avem 0 x1 + 0 x2 ++ 1 = care nu

are toti coeficienii nuli S este liniar dependent. 2) Presupunem c exist 1, n . xi = S S liniear dependent (contradicie) xi , i =

10

3) S liniar dependent i K i = 1, n , nu toi nuli aa nct 1x1 + + nxn = (1) . Fie S = {x1, x2,,xn, xn+1, , xm} unde m n .Extindem relaia (1) la relaia 1x1 + +
nxn + 0 xn+1 + + 0 xm = care este combinaie liniar nul de vectorii din S ce nu are toi

coeficienii nuli S este liniar dependent. 4) Presupunem S liniar dependent liniar independent.
PROPOZIIE Un sistem S = {x1 xn } V este liniar dependent () un vector n S

S S este liniar dependent (contradicie) S

3)

care se poate exprima ca o combinaie liniar de ceilali vectori din S.

Demonstratie: Dac S este liniar dependent i K, i = 1, n nu toi nuli aa nct:
(- 1 1 )/1x1 + 2x2 ++nxn = . Presupunem c 1 0 1 1 K astfel nct 1 1 . 1x1 + 1 1 . 2x2 + + 1 1 nxn = x1 = - 1 1 2x2- - 1 1 nxn = 2x2 + + nxn , unde i = - 1 1 i , i = 1, n .

Presupunem x1 = 2x2 + + nxn -x1+2x2 + + nxn = S liniar dependent.

PROPOZIIE Un sistem de vectori S V este liniar independent nici un vector din S nu

se poate exprima ca o combinaie liniar de ceilali vectori ai lui S.

DEFINIIE Se numeste dimensiunea sau rangul unui sistem de vectori S V numarul

maxim de vectori liniari independeni din S .

DEFINIIE (Extensia definiiei dependenei i independenei liniare la sisteme infinite).

Fie V/K un spaiu vectorial i S V sistem de vectori infinit. S este liniar dependent dac S S, S finit, cu S liniar dependent i S este liniar independent dac S S, S finit, S este liniar independent.
EXEMPLU n R[X]/R fie S = {1, X, X2, , Xn,}. S este liniar independent pentru c

oricare

ar

fi
np

S' = X n1 , X n 2 ,..., X

np

,din

1X n 1 + 2 X n 2 + ... + p X

= 0 i = 0, i = 1, p ,deci Seste liniar independent.

2.2. SISTEME DE GENERATORI

Fie V/K spaiu vectorial i S = {x1, , xn } V

11

DEFINIIE Spunem c spaiul vectorial V/K este finit generat dac exist o mulime finit

S V de vectori aa nct xV se exprim ca o combinaie liniar de vectori lui S, adic avem:

i K i= 1, n aa nct x = 1x1 ++nxn .

S se numeste sistem de generatori pentru V.

OBSERVAII: 1o Dac V este generat de S , avem V = L(S).

2 Orice spaiu vectorial V/K admite cel putin un sistem de generatori , de exemplu S=V.
EXEMPLE: 1 n C/R, S={1,i} este sistem de generatori pentru c zC, z = a1 + bi

2 n Rn/R , S={e1, e2 ,,en} este sistem de generatori pentru c x(x1, x2, ,xn) Rn avem: x = (x1,0,0,,0)+(0, x2 ,0,, 0)++(0,0,0,, xn)=x1 e1+x2 e2++xn en 3 n Rn [X] /R, S={1,X,,Xn} este sistem de generatori.
PROPOZIIE (invariana proprietaii de a fi sistem de generatori la transformari elementare).

Fie V/K spaiu vectorial i S={x1,x2,,xn} V un sistem de generatori. Urmatoarele transformari duc sistemul S ntr-un nou sistem S care este tot un sistem de generatori pentru V: 1) Schimbarea ordinii vectorilor in S 2) nmulirea unui vector din S cu un scalar nenul 3) Adugarea la un vector din S a unui alt vector din S nmulit cu un scalar 0
Demonstraie 2) Fie K, 0 . S este sistem de generatori pentru V xV, iK;

i = 1, n

aa nct x = 1x1 + L + n x n = ( 11 ) x1 + 2 x 2 + ... + n x n S' = { x1,x 2 ,L, x n } aa nct

este sistem de generatori pentru V 3) S sistem de generatori pentru V xV , iK , i = 1, n

+ i x j i x j

x = 1 x 1 + L + i x i + L + j x j + L + n x n = 1 x 1 + 2 x 2 + L + i (x i + x j ) + L + ( j i )x j + L + n x n { {
S' = {x 1 , x 2 ,L , x i + x j , L, x n } este sistem de generatori pentru V , unde K, 0.
TEOREMA SCHIMBULUI (A INLOCUIRII)

Fie V/K spaiu vectorial, S = {u1,,us} un sistem liniar independent din V i S={v1,,vm} un sistem de generatori pentru V. Atunci 1) s m,

12

2) dup o eventual reindexare a vectorilor din S, sistemul S={u1,,us, vs+1,,vm} este tot un sistem de generatori pentru V.
OBSERVAIE

Afirmaia 1) ne arat c ntr-un spaiu vectorial, orice sistem liniar

independent este mai sarac decat orice sistem de generatori. Afirmaia 2) ne arat c putem nlocui n orice sistem de generatori o parte din vectori cu alii liniari independenti , far s afectm proprietatea de a fi sistem de generatori a sistemului.
2.3. BAZ SI DIMENSIUNE IN SPAIUL VECTORIAL

Fie V/K un spaiu vectorial i B = {x1 , x 2 K x n } V

DEFINIIE Se numeste baz n spaiul vectorial V/K orice sistem de vectori BV cu

proprietaile: 1) B este liniar independent 2) B este sistem de generatori pentru V

EXEMPLE

1) n C/R, B={1,i} este baz 2) n Rn/R, B={e1, e2, , en} este baz numit baza canonic a lui Rn 3) n Rn[X]/R , B={1,X,X2,,Xn} este baz 4) n Mm,n(R)/R , B = {E11, E12,,Emn} este baz , unde matricea Eij = (apq)mn are
00K0K0 LLLL adic E ij = 00K1K0 i LLLL 00K0K0 4243 1 4 4
j

elementele

1 , (p, q) = (i, j) a pq = 0 , in rest

Demonstratie: B este liniar independent pentru c 11 E 11 + 12 E 12 + L + mn E mn = 0

11 12 K1n 00KK0 K 00KK0 2n 21 22 = M M M L 00KK0 mn m1 m2 ij = 0 i = 1, m j = 1, n a11a12 Ka1n B = sistem de generatori pentru c A = M M = a11E11 + a12 E12 + K + a mn E mn a a Ka mn m1 m 2

13

TEOREMA

Orice spaiu vectorial nenul admite cel puin o baz.

DEFINIIE Un spaiu vectorial care admite o baz finit se numeste spaiu vectorial finit dimensional. n caz contrar se numeste spaiu vectorial infinit dimensional. PROPOZIIE Orice dou baze dintr-un spaiu vectorial V/K au acelai numar de elemente. Demonstratie

Fie V/K un spaiu vectorial , B1 = {u1 ,..., u n } , B2 = {v1 ,..., v m } baze n V. S

demonstrm c m = n B1 baz B1 liniar independent T inlocuirii n m B2 baz B2 sistem de generatori pentru V n =m B1 baz B1 sistem de generatori pentru V T inlocuirii n m B2 baz B2 liniar independent

DEFINIIE Se numeste dimensiune a spaiului vectorial V/K i se noteaz dimkV numarul

natural egal nu numarul de vectori dintr-o baz a lui V.

EXEMPLE : dimRC = 2 ; dimRRn = n ; dimRRn [X] = n+1 , dimR Mm,n= m.n PROPOZIIE Fie V/K spaiu vectorial i B = {x1 , x 2 ,..., x n } V. B este baz in V orice

vector din V se exprim in mod unic ca o combinaie liniar de vectori din B.

Demonstraie : B este baz B sistem de generatori orice xV se exprim ca o

combinaie liniar de vectorii lui B. S demonstram unicitatea reprezentarii lui x. Presupunem c x admite dou reprezentri n baza B: x = i x i
i =1 n n

si x = i x i i , i K i = 1,n Scdem termen cu termen aceste reprezentri

i=1

i =1 i i = 0 , i = 1,n i = i , i = 1,n B baz B liniar independent

n i

i )x i =

Din ipotez rezult c B este sistem de generatori pentru V. S demonstrm c B este liniar independent.

14

Fie 1 x 1 + 2 x 2 + K + n x n = .Dar = 0x 1 + K + 0x n . Din unicitatea reprezentrii vectorului n baza B i = 0, i = 1,n B baz in V .

2.4 COORDONATELE UNUI VECTOR INTR-O BAZ FIXAT.

Fie V/K spaiu vectorial i B = {x1,...,x n } baz n V. x V, i K, i = 1,n asa ncit x = 1x1 + K + n x n
DEFINIIE Numim coordonatele vectorului x n baza B sistemul ordonat de scalari

(1 ,K, n ) K n
Observatie Operaiile algebrice de pe spaiul vectorial V induc operaii algebrice ntre

coordonatele vectorilor n modul urmtor: pentru orice x = i x i si

i =1 n

y = i x i avem x + y = ( i + i )x i = (1, 2 ,..., n )

i=1 i =1 n

= (1 , 2 , K, n ) definim + = (1 + 1 , K, n + n ) iar x = i x i = ( 1 ,..., n )

i =1

PROPOZIIE Fie V/K cu dimkV = n. Atunci

1) orice sistem liniar independent are cel mult n vectori; 2) orice sistem liniar independent care care n vectori este baz n V; 3) orice sistem de generatori pentru V are cel putin n vectori; 4) orice sistem de generatori pentru V care are n vectori este baz.
Observatie Baza n spaiu vectorial este un cel mai bogat sistem liniar independent i un cel

mai srac sistem de generatori.

2.5 MODIFICAREA COORDONATELOR UNUI VECTOR LA O SCHIMBARE DE BAZE.

Fie V/K spaiu vectorial B1 = {u1 , u 2 ,L, u n } B2 = {v1 , v 2 ,L, v n } baze n V.

a) Matricea de trecere de la baza B1 la baza B2

Vom asocia perechii de baze date, o matrice C=(Cij)n.n care ne va furniza mecanismul de schimbare a coordonatelor unui vector la trecerea de la B1 la B2. Exprimm vectorii bazei B2 n baza B1. v1 = C11 u 1 + C 21 u 2 + L + C n1 u n v 2 = C12 u 1 + C 22 u 2 + L + C n 2 u n ................................................. v n = C1n u 1 + C 2 n u 2 + L + C nn u n 15
v i = C ji u j i = 1, n
j=1 n

Acest sistem de relaii definete o matrice C=(Cij) Mn(K) ce reprezint matricea de coeficieni din sistemul de relaii anterior, luat transpus.
DEFINIIE Matricea C astfel determinat se numeste matricea de trecere de la baza B1 la

baza B2 u1 u Dac notm cu B1 = 2 M u n forma: B 2 = T C B1

b) Modificarea coordonatelor unui vector la o schimbare de baze PROPOZIIE

v1 v B 2 = 2 atunci M v n

relaia de legatur dintre vectorii celor dou baze mai sus definite se transcrie matriceal sub

La trecerea de la B1 la B2 coordonatele unui vector xV se modific dup

formula X B2 = C 1 X B1 , unde C este matricea de trecere de la B1 la B2 , iar X B1 , X B2 sunt vectorii coloan cu coordonatele lui x n baza B1, B2 respectiv.
Demonstraie Fie xV . n baza B1 , x admite reprezentarea x = j u j .
j=1 n

n baza B2 , x admite reprezentarea x = i v i

i =1 n n n n n n n Avem x = i v i = i C ji u j = i C ji u j = i C ji u j , ceea ce reprezint i =1 i =1 j =1 i =1 j=1 i =1 j=1

exprimarea lui x n B1. Cum reprezentarea unui vector ntr-o baz este unic , identificm coeficientii celor dou reprezentri ale lui x n baza B1 i obinem

j = i C ji ; j = 1,n
i =1

1 = C111 + C12 2 + L + C1n n M n = C n1 1 + C n2 2 + L + C nn n

Fie X B1

1 = 2 = vectorul coloan cu coordonatele lui x n baza B1 M n

16

XB2

1 = 2 = vectorul coloan cu coordonatele lui x n baza B2 M n Atunci relaiile anterioare se scriu matriceal sub forma x B1 = Cx B2 sau x B2 = C 1 x B2

c) Inversabilitatea matricii de trecere C

Pornind de la faptul ca B2 fiind baz este un sistem liniar independent, adic din 1 v1 + 2 v 2 + L + n v n = 0 i = 0, i = 1,n , putem scrie combinaia liniar nul sub forma

i vi =
i =1

n i C ji u j = , j=1 i =1
n

n i C ji u j = . Dar B1 baz B1 liniar j=1 i =1

n

independent C111 + C12 2 + L + C1n n = 0 i C ji = 0, i = 1,n M i =1 C n11 + C n2 2 + L + C nn n = 0

n

Din ipotez acest sistem omogen admite numai soluia banal determinantul sistemului este nenul determinantul matricei C0 C inversabil.
3. APLICAII LINIARE INTRE SPAII VECTORIALE

Fie V i W spaii vectoriale peste acelai corp K i f : V W o funcie.

DEFINIIE

Se numeste aplicaie liniar de la V la W orice funcie f : V W care

satisface condiiile: a) f(x+y) = f(x)+f(y) , x , y V ( este aditiv) b) f(x) = f(x) , K , x V( este omogen)
PROPOZIIE (caracterizri echivalente pentru aplicaii liniare)

Fie f : V W o funcie. Sunt echivalente: 1) f este aplicaie liniar 2) , K, x , yV avem f (x + y ) = f(x) + f(y)
Demonstraie

1) 2) f (x + y) = f (x) + f (y) = f(x) + f(y) , K, x,y V 2) 1) Lum = = 1 a). Lum = 0 b) 17

EXEMPLE 1

V/K spaiu vectorial , f : V V,

f(x) = x este aplicaie liniar , numit

aplicaia identic .

2 V/K spaiu vectorial , f : V V f(x) = v este aplicaie liniar , numit aplicaia nul . 3 f : V V, f(x) = x , K fixat, este aplicaie liniar i se numeste omotetia de raport 4 f : V Kn , f(x) = (x1, x2, , xn) , unde (x1,, xn) sunt coordonatele lui x ntr-o baz B
n fixat a lui V x = x i v i este liniar i se numeste sistem de coordonate pe V. i =1

PROPOZIIE (proprietai imediate ale aplicaiilor liniare) Fie f: V W aplicaie liniar. 1 f(x-y) = f(x) f(y) , x , yV 2 f(V) = W n n 3 f i x i = i f (x i ) i K x i V i = 1, n i =1 i =1 Demonstraie 1 Lum n caracterizarea echivalent a aplicaiei liniare =1, = -1 2 Lum x = y n 1 3 inducie
DEFINIIE O aplicaie liniar dintre dou spaii vectoriale se mai numeste i morfism de spaii vectoriale DEFINIIE O aplicaie liniar de la un spaiu vectorial n el nsui se numeste transformare liniar sau endomorfism sau operator liniar. DEFINIIE O aplicaie liniar injectiv se numeste monomorfism , una surjectiv se

numeste epimorfism , iar una bijectiv se numeste izomorfism. Un izomorfism de la un spaiu vectorial n el nsui se numeste automorfism.
PROPOZIIE (compunerea a dou aplicaii liniare este o aplicaie liniar).

Fie V, W, U spaii vectoriale peste acelai corp K. f : V W, g : W U aplicaii liniare. Atunci g o f : V U este o aplicaie liniar.
Demonstraie Fie , K i x , yV. Calculm

(gof) (x + y ) = g(f ( x + y )) = g ( f (x ) + f ( y) ) = g (f ( x ) ) + g (f ( y) ) = = (g o f )( x ) + (g o f )( y) gof liniar

DEFINIIE Se numeste nucleu al aplicaiei liniare f : V W i se noteaz cu ker f

f lin

g lin

mulimea ker f = {x V / f ( x ) = W } 18

DEFINIIE

Se numeste imaginea aplicaiei liniare f : V W i se noteaz cu Imf

mulimea Im f = {f ( x ) / x V}
PROPOZIIE (caracterizarea injectivitaii i a surjectivitaii cu ajutorul nucleului i a imaginii)

Fie f : V W aplicaie liniar. 1) f injectiv Ker f = {v} 2) f surjectiv Im f = W

Demonstraie Fie xKer f f(x) = w dar

f ( v ) = w si f ( x ) = f ( v ) x = v f injectiv

Ker f = {v} " " f (x1 ) = f (x 2 ) f (x1 ) f (x 2 ) = w f (x1 x 2 ) = w x1 x 2 Ker f . Din ipotez Ker f = {v} x1-x2 = v x1 = x2 f injectiv 3) f surjectiv yW, xV aa nct y=f(x) yIm f W Im f Im f = W dar Im f W

evident
PROPOZIIE (proprietai de transport pentru subspaii)

Fie f : V W aplicaie liniar. 1) L subspaiu vectorial n V f(L) = {f(x)/xL} este subspaiu vectorial n W 2) L subspaiu vectorial n W f-1(L) = {xLf(x)L} este subspaiu n V.
n particular ,Im f = f(V) este subspaiu n W i Ker f = f ({w}) este subspaiu n V.
-1

Demonstraie

1) Fie ,K i vectorii x , y f(L) exist x, y L astfel nct

x = f ( x ' ) y = f ( y' )

x '+ y' L L subspatiu x ' , y' L

x+y = f(x)+f(y) = f(x+y)f(L) f(L) subspaiu n W Fie , K i x , y f-1(L) f(x)L, f(y)L, L subspaiu, f(x) + f(y) L Dar f(x) + f(y) = f(x+y)L x + y f-1(L) f-1(L) subspaiu n V.
PROPOZIIE (proprietai de transport pentru sisteme de vectori)

19

Fie f : V W aplicaie liniar i S = {x1, x2 ,, xp} V o mulime de vectori. Atunci: 1) Dac S este sistem de generatori pentru V f(S) este sistem de generatori pentru Im f. 2) Dac S este liniar dependent f(S) este liniar dependent. 3) Dac S este liniar independent i f injectiv f(S) este liniar independent.
Demonstraie : f(S) = {f(x1), f(x2),,f(xp)}

1) Fie yIm f xV aa nct y=f(x) S sistem de generatori pentru V i K, i = 1, p aa nct x = 1x1 + 2x2 + + pxp. Aplicm f ultimei relaii
y = f ( x ) = f (1x1 + ... + p x p ) = 1f ( x1 ) + 2f ( x 2 ) + ... + p f ( x p ) f (S)
f liniara

este

sistem

de

generatori pentru Im f 2) S liniar dependent i K, i = 1, p nu toi nuli aa nct 1x1 ++pxp = Aplicm f acestei relaii i obinem f(1x1++pxp) = f(Vn) 1f(x1) +

+2f(x2)++pf(xp) = W , unde nu toti i sunt nuli f(S) este liniar dependent. 3) Fie i K i = 1, p aa nct 1 f(x1)+2 f(x2)++p f(xp) = W f (1x1 + 2 x 2 + ... + p x p ) = f (V ) 1x1 + ... + p x p = V f injectiv S liniar independent 1 = 2 = 3 = ... = p = 0 f (S) liniar independent
CONSECIN Dac f : V W este o aplicaie liniar injectiv , iar B este baz n V atunci
f liniara

f(B) este baz n Im f , deci dimk Im f = dimk V = n TEOREMA DIMENSIUNII PENTRU NUCLEU I IMAGINE Fie f : V W o aplicaie liniar cu dim V = dim W = n Atunci dim k (Ker f ) + dim k (Im f ) = n
Demonstratie

1 Daca Ker f = {V } atunci dim k (Ker f ) = 0 f injectiv dim k (Im f ) = dim k V = n dim k (Ker f ) + dim k (Im f ) = 0 + n = n 20

con sec

2 Dac Ker f V dim k (Ker f ) = p, p 1 Fie B1 = {x1 ,..., x p } o baz n Ker f. Completm baza B1 la o baz B2 = {x1,,xp, xp+1 ,,xn} a lui V, lucru permis de teorema schimbului. S demonstrm c B3 = {f(xp+1),,f(xn)} este baz n Im f.
B2 este sistem de generatori pentru Im f. Fie yIm f .Atunci exist xV aa nct y = f(x).

n baza B2 x admite reprezentarea x=1x1++nxn . Aplicnd f obinem

y = f ( x ) = f (1x1 + ... + p x p + p +1x p +1 + ... + n x n ) f (1x1 + ... + p x p )
f lin

+ f ( p +1x p +1 + ... + n x n ) = p +1f (x p +1 ) + ... + n f (x n ) B3 este sistem de generatori pentru Im f.

f lin

B2 liniar independent. Fie p+1, ,n K aa nct

f lin

p+1 f(xp+1) ++ n f(xn) = W

f(p+1 xp+1+ +n xn) = W p+1 xp+1 ++ n xn Ker f.

Cum B1 este baz n Ker f 1, 2, , p K aa nct p+1 xp+1 ++n xn = = 1x1 ++pxp
p +1x p +1 + ... + n x n 1x1 ... p x p = v 1 = ... = p = p +1 = ... = n = 0 B2 baz B2 liniar independent

B 3 liniar independent B3 baz n Im f dimk Im f = n-p dimk (ker f)+ dimk (Im f) = p + n - p = n
4 APLICAII LINIARE PARTICULARE 4.1. RELAIA DE IZOMORFISM. TEOREMA FUNDAMENTAL DE IZOMORFISM DEFINIIE Dou spaii vectoriale V , W peste acelai corp K se numesc izomorfe i se

noteaz V W dac exist o aplicaie liniar i bijectiv ntre cele dou spaii.
PROPOZIIE Relaia de izomorfism are proprietaile:

1) reflexivitate: V V 2) simetrie: VWWV 3) tranzitivitate: V W, W U V U, adic este o relaie de echivalen.

Demonstraie

1) Fie aplicaia: 1V : V V, 1V (x) = x care este liniar i bijectiv V V.

21

2) V W f : V W liniar i bijectiv f-1 : W V bijectiv. S demonstrm c f -1 este liniar. Fie , K i x , y W. Avem f(f-1 (x+y)) = x + y = = f(f-1(x))+f(f-1(y)) = f[f-1(x) + f-1(y)]
liniara f

f injectiv f-1 (x+y) = f-1(x)+f-1(y) f-1 liniar W V 3) V W f : V W liniar si bijectiv g o f : V U este liniar i bijectiv W U g : W U liniar si bijectiv

deoarece compunerea a dou aplicaii liniare este tot liniar i compunerea a dou aplicaii bijective este tot bijectiv V U
TEOREMA FUNDAMENTAL DE IZOMORFISM

Dou spaii vectoriale peste acelai corp K sunt dimensiune.

izomorfe ele au aceeai

Demonstratie Fie V i W spaii vectoriale peste K cu V W.S demonstrm c m = n. V W () f : V W liniar i bijectiv . f surjectiv Imf = W Fie B1 = {u1, u2, , un} baz n V.
f (B1 ) f (B1 ) baz in W dim W = n m = n B1 liniar independent liniar independent f injectiv

Fie V i W spaii vectoriale peste K cu dimkV = dimkW = n. S demonstrm c V Kn. Fie f : V Kn , f() = (1, ,n) un sistem de coordonate pe V, unde 1, , n sunt coordonatele lui x ntr-o baz fixat a lui V.
f liniar si bijectiv V K n V W Ana log W K n

4.2. MATRICEA ASOCIAT UNEI APLICAII LINIARE

Vrem s artm c exist o coresponden bijectiv (un izomorfism de structuri algebrice) intre mulimea aplicaiilor liniare dintre dou spaii vectoriale cu baze fixate i mulimea tuturor matricilor de o anumit dimensiune cu elemente din K.
4.2.1. Corespondenta bijectiv dintre aplicaii liniare i matrici PROPOZIIE

22

Fie f : V W o aplicaie liniar cu B1 , B2 baze fixate n V , W respectiv. Atunci exist o unic matrice A = (aij)Mmn(K) asociat aplicaiei f. Demonstratie Fie B1={u1, u2, , un}, B2={v1, v2 ,, vn}. Exprimam imaginea vectorilor din baza B1, prin aplicaia f , n baza B2:
f (u 1 ) = a 11 v 1 + a 21 v 2 + ... + a m1 v m f (u ) = a v + a v + ... + a v 2 12 1 22 2 m2 m ......................................................... f (u n ) = a 1n v 1 + a 2 n v 2 + ... + a mn v m
m

f(ui)= a ji v j i=1,n
j =1

DEFINIIE

Matricea de coeficieni din sistemul anterior , luat transpus , se numeste

matricea asociata lui f n cele dou baze fixate.

PROPOZIIE Fie A=(aij)mn matricea dat. Exist o unic aplicaie liniar f : V W asociat lui A printr-o relaie de forma Y = AX n dou baze fixate n V, W respectiv.
Demonstratie Fie B1 = {u1,,un} baz n V i B2 = {v1,,vm} baz n W fixate.

Definim aplicaia f : V W pe vectorii bazei B1 impunand relaiile:

f (u 1 ) = a 11 v 1 + a 21 v 2 + ... + a m1 v m f (u ) = a v + a v + ... + a v 2 12 1 22 2 m2 m ......................................................... f (u n ) = a 1n v 1 + a 2 n v 2 + ... + a mn v m
m

f (u i ) = a ji v j
j =1

i = 1, n

(1)

Prelungim funcia f la ceilalti vectori lui V n modul urmator:

Fie x V i K i = 1, n asa incit B1 baz in V x = 1u1 + 2 u 2 + ... + n u n

m n n (1) n n n f n n f ( x ) = f i u i = i f (u i ) = i a ji v j = i a ji v j = a ji i v j i =1 j =1 i =1 j =1 liniara i =1 i =1 j=1 i =1 m Dar f ( x ) W j K ; j = 1, m asa incat f ( x ) = j v j B2 baz in W j =1

Din unicitatea reprezentrii vectorului ntr-o baz rezult

23

 j = a ji i
i =1

1 = a 11 1 + a 12 2 + ... + a 1n n = a + a + ... + a 21 1 22 2 2n n j = 1, m 2 ................................................... m = a m1 1 + a m 2 2 + ... + a mn n

sistem ce d legatura dintre coordonatele lui x n baza B1 i coordonatele lui f(x) n baza B2 adic reprezint aplicaia f cutat. Relaiile din sistemul anterior se numesc ecuaiile analitice ale aplicaiei f. Fie 1 Y = M = vectorul coloan cu coordonatele lui f ( x ) in B2 m 1 X = M = vectorul coloan cu coordonatele lui x in B1 n

Y = AX numit reprezentarea matriceal a lui f.

4.2.2. Izomorfismul dintre spatiul vectorial al aplicaiilor liniare dintre dou spaii fixate i spaiul vectorial al matricilor de o anumit dimensiune.

Notm cu L(V, W)= {f : V W/ f liniar}

PROPOZIIE Fie L(V, W) cu operaiile de adunare a funciilor i nmulire a funciilor cu

scalari este un subspaiu vectorial al spaiului WV.

Demonstratie Fie , K i f,gL(V, W). Sa demonstrm c f + g L(V, W).

Fie 1, 2 K

x1 , x2 V.
f ,g

(f + g )(1x1 + 2 x 2 ) = f (1x1 + 2 x 2 ) + g(1x1 + 2 x 2 ) lin [1f (x1 ) + 2f (x 2 )] + = + [1g(x1 ) + 2g(x 2 )] = 1[f (x1 ) + f (x1 )] + 2 [f (x 2 ) + g(x 2 )] = = 1 (f + g )(x1 ) + 2 (f + g )(x 2 ) (f + g ) este liniar
PROPOZIIE

Aplicaia : L(V, W) Mmn(K)

definit prin (f) = A , unde A este matricea

asociat lui f n dou baze fixate din V, W , este un izomorfism de spaii vectoriale.
Demonstratie este injectiv. Fie f,gL(V, W) astfel ncit (f) = (g) A=B, A,B fiind

matricile asociate lui f,g n cele dou baze fixate din V, W respectiv. Considerm relaiile

24

y = f(x) , z = g(x) n reprezentarea lor matriceal Y = A X , Z = B X Y = Z , deci f(x) = g(x) xV f = g este surjectiv A Mmn(K) , f : V W liniar definit prin Y=AX (f) = A surjectiv. este liniar ,K, f,gL(V, W) s avem (f+g) = (f)+(g) Fie (f) = A = (aij)mn (f + g) (ui) i (g) = B = (bij)mn S determinm matricea asociat lui f + g n bazele fixate. Calculm pentru aceasta

(f + g )(u i ) = f (u i ) + g(u i ) = a ji v j + b ji v j = (a ji + b ji )v j
n n n j =1 j =1 j =1

matricea asociat f + g va fi A + B (f + g ) = A + B = (f ) + (g )

4.3. TRANSFORMRI LINIARE PE SPAII VECTORIALE (ENDOMORFISME) DEFINIIE Se numeste transformare liniar (operator liniar sau endomorfism) pe V,

orice aplicaie liniar f : V V

Observatie

Toare rezultatele obinute pentru aplicaii liniare, rman valabile i pentru

transformarile liniare cu deosebire c matricea asociat lui f n nite baze fixate este ptratic (m = n).
4.3.1 Modificarea matricei unei transformari liniare la o schimbare de baze.

Fie f : V V o transformare liniar , B1 = {u1,,un} , B2 = {v1,,vn} baze n V.

PROPOZIIE La trecerea de la baza B1 la baza B2 a lui V, matricea A asociat lui f n baza

B1 este legat de matricea A asociat lui f n baza B2 prin relaia A' = C 1 AC , unde C este matricea de trecere de la B1 la B2.
Demonstratie Fie X, X vectorii coloan cu coordonatele lui x n B1, B2 respectiv.

Fie Y,Y vectorii coloan cu coordonatele lui f(x) n B1, B2 respectiv . f admite reprezentarea matriceal Y = AX n B1, i Y = AX n B2 . Dac C este matricea de trecere de la B1 la B2 , atunci legatura dintre coordonatele lui x i f(x) n cele dou baze va fi
X = CX' Y = CY'

25

nlocuim de X i Y n relaia
Y = AX CY ' = A(CX ' ) C 1 Y' = C 1ACX' 1 A' = C AC Y' = A' X'

4.3.2 Inelul endomorfismelor, grupul automorfismelor unui spaiu vectorial PROPOZIIE

Mulimea stuctur de inel.

transformarilor

liniare

ale

unui

spatiu

vectorial

V,

notat

cu

Endk(V)=L(V,V) , cu operaiile de adunare a funciilor i compunere a funciilor , capat o

Demonstratie (Endk (V), +) este grup abelian

Compunerea funciilor este asociativ, are element neutru 1v(x) = x, este distributiv fa de adunare

(f o (g + h ))(x ) = f ((g + h )( x ) ) = f (g ( x ) + h ( x ) ) = f (g( x ) ) + f (h ( x ) ) = (f o g)( x ) +

liniara

+ (f o h )( x ) f o (g + h ) = f o g + f o h
PROPOZIIE

Multimea automorfismelor unui spaiu vectorial V cu operaia de compunere a funciilor capt o structur de grup , notat cu GL(V) i numit grupul liniar asociat lui V.
DEFINIIE Se numeste algebra liniar pe spaiul V studiul proprietilor vectorilor care

rmn invariante la aplicarea automorfismelor grupului liniar.

PROPOZIIE

O transformare liniar f EndkV este automorfism det A 0

PROPOZIIE

Are loc izomorfism de grupuri GL (V) GL(n,K) , unde GL(n,K) este

grupul matricelor ptratice inversabile de dimensiune n.

Observatie Datorit acestui izomorfism , dac automorfismului f i corespunde matricea A i

lui g i corespunde B, atunci lui f-1 i corespunde A-1 i lui g o f i corespunde BA.

5 . SUBSPAII INVARIANTE . VALORI SI VECTORI PROPRII

5.1. SUBSPAII INVARIANTE.

Fie f : V V o transformare liniar.

DEFINIIE Un subspaiu L a lui V se numeste invariant la f dac f(L) L xL

f(x)L

26

EXEMPLE
1 L = {} este invariant la orice f : V V (transformare liniar) pentru c f() = . 2 Dac f : V V este transformarea nul ,f(x) = , xV atunci orice subspaiu L al lui V este invariant la f pentru c f(L) = {}L.
3 Dac f : V V

f(x) = x,

K fixat este omotetia de raport , atunci orice

subspaiu L al lui V este invariant la f pentru c xL, avem f(x) = x L.

4 Dac 1v : V V; 1v (x) = x este transformare identic, atunci orice subspaiu L al lui V

este invariant la 1v pentru c 1v(L) = L L.

5.2. VALORI I LINIARE VECTORI PROPRII ASOCIAI UNEI TRANSFORMARI

Fie V/K spaiu vectorial , f : V V o transformare liniar i B o baz fixat n V.

DEFINITIE Se numete valoare proprie asociat transformarii f orice scalar K, care are

proprietatea c exist cel putin un vector xV, x astfel nct f(x) = x.

DEFINIIE Se numete vector propriu asociat valorii proprii , orice vector nenul din V

ce satisface relaia f(x) = x.

Metoda de determinare a valorilor i vectorilor proprii

Fie f : V V o transformare liniar , B baz fixat n V , A matricea lui f n baza B , Y = A X expresia matriceal a lui f ,unde X ,Y sunt vectori coloan cu coordonatele lui x, f(x) n baza B ,respectiv. Relaia ce defineste valorile i vectorii proprii f(x) = X devine AX = X AX - InX = (A I n )X = Relaia din chenar este un sistem liniar omogen. Pentru a exista valori proprii trebuie ca acest sistem omogen s admit soluii nebanale, adic trebuie ca determinantul sistemului s fie nul det (A I n ) = 0 care este o ecuaie de grad n n parametrul ale crei soluii vor fi valorile proprii asociate lui f.
DEFINIIE Ecuaia det (A In ) = 0 se numete ecuaia caracteristic a lui f. DEFINIIE Mulimea valorilor proprii asociate lui f se numete spectrul lui f i se noteaz

cu spec(f ) = Spec(A) = { 1 , 2 ,..., n } .

27

Vectorii proprii corespunzatori unei valori proprii se determin ca fiind soluiile nebanale ale sistemului omogen (A I n )X = .
Observatie Fiecrei valori proprii ii corespunde o familie infinit de vectori proprii. DEFINIIE Polinomul Pf () = PA () = det (A I n ) se numete polinom caracteristic

asociat lui f.
PROPOZIIE (invarianta polinomului caracteristic la o schimbare de baze).

Polinomul caracteristic Pf () este invariant la trecerea de la o baz la alta n V.

Demonstratie Fie B1, B2 baze n V , f : V V transformare liniar , A, A matricea lui f n

baza B1, B2 respectiv, iar C matricea de trecere de la B1 la B2. tim c legatura dintre matricile A, A este A' = C 1 AC .
Fie PA () = det (A- In) polinomul caracteristic n baza B1 i PA()= det(A- In) polinomul caracteristic n baza B2
.

Atunci

PA ' () = det (A' I n ) = det C 1AC I'n = det C 1AC C 1 I n C = det C 1 (A I n )C = = det C 1 det (A I n ) det C = det (A I n ) = PA ()

( )]

PROPOZIIE Mulimea vectorilor proprii asociai unei valori proprii a lui f , mpreun cu

vectorul nul formeaz un subspaiu vectorial al lui V, invariant la f i notat cu Vf ().

Demonstratie Fie , K, x,yVf () . S demonstrm c x + y Vf ()

xVf () f(x) = x ,

yVf () f(y) = y

Calculm f (x + y) = f(x) + f(y) = x + y = (x + y) x + y Vf () Vf () este subspaiu n V. Vf () este invariant la f pentru c: x Vf () f(x) = x Vf ().
DEFINIIE Subspaiul Vf () = {xV / f(x) = x} se numeste subspaiul propriu asociat

valorii proprii .
PROPOZIIE (subspaiile proprii asociate la doua valori proprii distincte au n comun doar vectorul ).

Fie 1 , 2 valori proprii pentru f cu 1 2 Vf (1) Vf (2) = {}

28

Demonstratie
x Vf ( 1 ) f ( x ) = 1 x x Vf ( 1 ) Vf ( 2 ) 1 x = 2 x ( 1 2 )x = x Vf ( 2 ) f ( x ) = 2 x

Fie

Dar 1 2 x =
PROPOZIIE (vectorii proprii independeni asociai la valori proprii distincte).

Fie f : V V transformare liniar, 1, , p K valori proprii pentru f distincte dou cate dou , iar x1, x2 , ,xp
Demonstratie

vectori proprii corespunzatori valorilor proprii date ,

respectiv.Atunci sistemul de vectori S ={x1, , xp } este liniar independent. Inducie dup p. Pentru p = 1 , 1 este valoare proprie pentru f , x1 este vector propriu asociat lui 1 , deci x1 S = {x1} este liniar independent. Presupunem afirmaia adevrat pentru p-1 i o demonstrm pentru p. Fie 1 ,, p valori proprii distincte i x1 ,, xp vectorii proprii asociai.Presupunem S liniar dependent ,adic exist i K, i = 1, p nu toi nuli aa nct

1 x1 ++p-1 xp-1 + p xp = . (1) Dac p = 0 (1) devine 1 x1 ++p-1 xp-1 = , dar din ipoteza de inducie x1, , xp-1 sunt liniari independeni 1 = 2 = = p-1 = 0 (contradicie cu dependena lui S) p 0. Aplicnd f relaiei (1) 1 f(x1) + 2 f(x2) + + p-1 f(xp-1) + p f(xp) = 11x1 + + p-1 p-1 xp-1 + p p xp = (2) nmulim relaia (1) cu p i o scdem din (2) pentru a elimina ultimul termen 1(1 - p) x1 + 2(2 - p)x2 + + p-1 (p-1 - p) xp-1 = Din independena vectorilor x1 ,, xp-1 i(i - p) = 0 , i = 1, p 1 Dar i p , i = 1, p 1 i= 0 , i = 1, p 1 (1) devine p xp = Dar p 0 xp = , contradicie cu definiia vectorilor proprii S liniar independent.
PROPOZIIE

Dimensiunea subspaiului propriu Vf () asociat valorii proprii a lui f este cel mult egal cu ordinul de multiplicitate al rdcinii in ecuaia caracteristic. Notam cu O() ordinul de multiplicitate a rdcinii n ecuaia caracteristic.

29

Demonstratie Fie O(i) = m i dimk Vf (i) = k, unde i este o valoare proprie fixat a lui f.

S demonstrm c k m. Cum O(i) = m Pf () = (-i)m . q (), unde q(i) 0. Cum dimk Vf (i) = k, fie B1= {v1, v2, , vk) o baz in Vf (i). Prelungim B1 la o baz B2 = {v1, v2 ,,vk+1, , vn } a lui V. (din Teorema schimbului). Matricea asociat lui f n baza B2 este
i 0 0 L 0 a1k +1 0 i 0 L 0 a 2 k +1 L L L L L L = 0 0 0 L i a k k +1 L L L L L L 0 0 0 L 0 a nk +1 L a1n L a 2n L L , L a kn L L L a nn

A B2

deoarece f(vj) = i vj j = 1, k , vj fiind vectori proprii asociai valorii proprii i. Pf () = det (AB2 - In) = (- i)k H() k m, deoarece H() poate s conin factori de forma ( - i)p.
5.3. DIAGONALIZAREA UNEI TRANSFORMARI LINIARE

Fie V/K spaiu vectorial, f : V V o transformare liniar.

DEFINIIE Spunem c transformarea liniar f admite form diagonal (are reprezentare diagonal-canonic) dac exist o baz B a lui V n care matricea asociat lui f are forma

diagonal.
PROPOZIIE

Transformarea liniar f : V V este diagonalizabil () o baz a lui V alcatuit numai din vectori proprii.
Demonstratie f diagonalizabil B baz n V, B = {u1, u2, , un} astfel nct

matricea asociat lui f n baza B este

b11 0 0 L 0 0 b 22 0 L 0 AB = L L L L L L L L L L 0 0 0 L b nn

30

f (u 1 ) = b 11 u 1 f (u ) = b u 22 2 Din modul de determinare a matricii asociate lui f n baza B 2 u1, u2, ........................... f (u n ) = b nn u n

, un sunt vectori proprii pentru f , corespunzatori respectiv valorilor proprii b11, b22 , , bnn . 1 ,, n K valori proprii corespunztoare, astfel nct f(u1) = 1 u1 , f(u2) = 2 u2
L L L L L 0 0 0 L n

0 1 0 0 2 0 ,, f(un) = n un matricea asociat lui f n baza B va fi 0 0 3 L L L 0 0 0

f diagonalizabil.
Observatie Forma diagonal a unei transformari liniare se obine ntr-o baz de vectori

proprii, iar pe diagonala matricii ,corespunzatoare acestei forme, se gsesc valorile proprii ale lui f.
PROPOZIIE Transformarea liniar f : V V este diagonalizabil

1 i K, i = 1, n i 2 dimk Vf (i) = (i), i = 1, n

CONSECIN Dac valorile proprii ale transformarii liniare f sunt rdcini simple ale

ecuaiei caracteristice, atunci dimk Vf (i) = 1 = O (i) f este diagonalizabil. n plus, spatiul V devine Vf (1) Vf (2) Vf (3) Vf (n).
Observatie

Baza n care f are forma diagonal este reuniunea bazelor subspaiilor proprii

corespunzatoare.

31

6 SPATII EUCLIDIENE (cu produs scalar) 6.1 DEFINITII,EXEMPLE,NORMAREA SI METRIZAREA UNUI SPATIU EUCLIDIAN

Fie V/K spatiu vectorial, K = R,C

DEFINITIE

Se numeste produs scalar pe V orice aplicatie < , > : V x V K cu

proprietatile: 1 < x,x > 0 , xV si < x,x > = 0 x = (axioma de pozitivitate si nulitate). 2 < x,y > = < y, x > , x,y V (simetrie complexa). 3 <x1+x2, y> = <x1,y > + <x2,y > , x1, x2, y V (aditivitatea variabilei I). 4 < x,y > = <x,y> , K, x,yV (omogenitatea variabilei I).
DEFINITIE Un spatiu vectorial V/K inzestrat cu un produs scalar se numeste spatiu Euclidian. PROPOZITIE (proprietati ale produsului scalar).

Daca < , > : V x V K este un produs scalar pe V atunci: 5 <x,y1+y2> = <x,y1> + <x,y2> , x, y1, y2 V (aditivitatea variabieli II). 6 <x, > = <x,y> , K, x,yV (omogenitate complexa a variabilei II). 7 <, y> = <x, > = 0 , x,y V. 8

i xi , jy j = i j xi , y j
i =1 j=1 i =1 j=1

Demonstratie 5 6
x, y 1 + y 2 = y 1 + y 2 , x = y 1 , x + y 2 , x = x, y 1 + x, y 2 . x , y = y, x = x , y .
2o 4o 20 30 2o

7 Luam = 0 in 4 si = 0 in 6 8 Inductie.
EXEMPLE 1) RnR spatiu vectorial. Definim < , > : Rn x Rn R,

x = (x1, x2 ,,xn) , y = (y1, y2,,yn) : <x,y> = x1 y1 + x2 y2 ++xn yn = 2) Notam: C([a,b]) = {f : [a,b] R f continua}. Definim aplicatia

x y
i = `1 i

32

< , > : C([a,b]) x C([a,b]) R prin f, g C[a,b]) avem <f,g> =

f ( x ) g ( x ) dx

PROPOZITIE (inegalitatea Cauchy-Buniakovski-Schwartz) (C-B-S)

In orice spatiu Euclidian V/K are loc inegalitatea: x, y

Demonstratie
2

x, x y, y .
x + y, x + y 0 conform axiomei 1

Pornim cu

x , x + x , y + y, x + y, y 0 x, x + x , y + y, x + y, y 0 x, x + x, y + x, y + y, y 0 . Luam =
x, y y, y

x, y y, y

Relatia devine:
x, y y, y x, y y, y x, y y, y

x, x

x, y

x, y +

y, y 0

x, x y, y x, y

NORMAREA SPATIILOR EUCLIDIENE Fie V/K spatiu Euclidian.

DEFINITIE Se numeste norma definita de produsul scalar pe V, aplicatia : V R

data de x =

x, x

, x V .

x se numeste norma elementului x sau lungimea elementului x.

PROPOZITIE Orice spatiu Euclidian este spatiu vectorial normat (norma definita de produsul scalar este o norma in sens general).
Demonstratie Trebuiesc verificate axiomele:

1) x 0 , xV si x =0 x=. 2) x = x
, K, x V , x, y V

3) x + y x + y

33

1) x = 2) x = 3) x + y = = =

x , y 0 evident;

x = 0 x, x = 0 x =

x , x = x , x =
x + y, x + y =

x, x =

x, x = x

x , x + x , y + y, x + y, y =

x , x + x, y + x , y + y, y =
x , x + 2 x , y + y, y
( C.B.S )

x, x + 2 Re x , y + y, y
x , x y, y + y, y =

x, x + 2

+2 x y + y

= x + y .

METRIZAREA UNUI SPATIU EUCLIDIAN PROPOZITIE Orice spatiu Euclidian este metrizabil.
Demonstratie Se defineste metrica d : V x V R prin d(x,y) = x y , x,yV. 6.2 BAZE ORTOGONALE , BAZE ORTONORMATE , SUBSPATIUL

ORTOGONAL.

Fie V/K spatiu Euclidian.

DEFINITIE Spunem ca doi vectori x,yV sunt ortogonali daca <x,y> = 0.

Notam x y.
DEFINITIE Doua sisteme de vectori din V se numesc ortogonale daca orice vector din

primul sistem este ortogonal pe orice vector din sistemul al doilea. Fie xV si V V subspatiu.
DEFINITIE Spunem ca x este ortogonal pe V si notam x V daca x este ortogonal pe

orice vector din V : x y , yV.

DEFINITIE Fie V1, V2 subspatii ale lui V. Spunem ca V1 este ortogonal pe V2 si notam V1V2 daca xV1 , yV2 , avem x y . Observatii

1 x V , V V subspatiu este ortogonal pe o baza a lui V. 2 V1 , V2 V subspatii V1 V2 orice vector dintr-o baza a lui V1 este ortogonal pe orice vector dintr-o baza a lui V2 . 3 este ortogonal pe orice vector. 34

PROPOZITIE (independenta sistemelor ortogonale ce nu contin )

Daca V/K este spatiu Euclidian, S = {x1 , x2 ,,xn} V un sistem ortogonal de vectori, cu S, atunci S este liniar independent.
Demonstratie Fie 1x1 + 2x2++nxn = . Aplicam in dreapta

, x i

i = 1, n 1x1 + 2 x 2 + ... + n x n , x i = , x i 1 x1 , x i + ... + i x i , x i + ... +

2

+ n x n , x i = , x i i x i Dar x i x i
2

=0

0 i = 0, i = 1, n S este liniar independent .

DEFINITIE O baza B a lui V se numeste baza ortogonala daca vectorii sai sunt ortogonali

doi cate doi.

DEFINITIE O baza B = {u1, u2,, un } a lui V se numeste baza ortonormata daca este

ortogonala si toti vectorii sai au norma egala cu 1.

1 , i = j Observatie B ortonormata u i , u j = ij = 0 , i j
TEOREMA (de ortonormare Gramm Schmidt)

Orice spatiu Euclidian admite o baza ortonormata.

Demonstratie Fie B = {u1, u2,, un } o baza a lui V. Etapa de ortogonalizare a lui B . Construim o noua baza B1 = {v1, v2,, vn } definita prin

relatiile v1 = u1; v2 = u2 - v1 v3 = v3-1v1-2v2 .. vn = un-1v1 -n-1 vn-1 Coeficientii acestor reprezentari se vor determina astfel incit vectorii vi sa fie ortogonali doi cate doi. v2 v1 <v2, v1> = 0 <u2- 1v1, v1> = 0 <u2, v1> - <v1, v1> = 0 =
u 2 , v1 v1 , v1

35

v 3 v 1 v 3 v 2

v 3 , v1 = 0 v3 , v2 = 0

u 3 1 v 1 2 v 2 , v 1 = 0 u 3 1 v 1 2 v 2 , v 2 = 0
1 = 2 = u 3 , v1 v1 , v1 u3, v2 v2 , v2

u 3 , v 1 1 v 1 , v 1 2 v 2 , v 1 = 0 u 3 , v 2 1 v 1 , v 2 2 v 2 , v 2 = 0

vu vi ,

i = 1, n 1

v n , v i = 0 i = 1, n 1
i = 1, n 1
u n , vi i vi , vi = 0

u n 1 v 1 2 v 2 ... n 1 v n 1 , v i = 0

u n , vi 1 v1 , vi ... i vi , vi ... n 1 v n 1 , vi = 0 i = u n , vi vi , vi i = 1, n 1

Etapa de normare a lui B1

ei = vi vi , i = 1, n .

Se obtine baza ortonormata B2 = {e1, e2, , en } prin operatiile

Observatie B1 este baza deoarece transformarile la care am supus baza B pentru a obtine pe

B1 sunt transformari elementare, deci nu modifica caracterul de sistem de generatori, iar independenta liniara a lui B1 este asigurata de propozitia anterioara. Analog pentru B2.
PROPOZITIE (subspatiul ortogonal pe un subspatiu dat)

Fie V/K spatiu Euclidian, V1 V subspatiu vectorial () L V subspatiu vectorial cu L V1 si V1 L = V.

Demonstratie Fie B1 = {u1, u2,,up } o baza a subspatiului V1. Prelungim B1 la o baza

B2 = {u1, u2,,up, up+1, , un } a lui V (din teorema schimbului). Definim subspatiul L(up+1,,un) = subspatiul generat de vectorii up+1,,un. Desigur, Ortonormam baza B2 a lui V si obtinem baza B3 = {e1, e2,, ep, ep+1,,en}. Atunci

L=

V1 = L(u1,,up).

36

L = L(eP+1,,en) si V1 = L(e1,,ep), deoarece prin transformarile elementare ale procesului de ortonormare sistemele de generatori trec in sisteme de generatori. Cum B3 este ortonormata
ei ej i = 1, p , j = p + 1, n V1 L.

Evident, V = L + V1 . Sa demonstram ca L V1 = {}. Fie x L V1

x = 1 e 1 + ... + p e p x = p +1 e p +1 + ... + n e n
1 e 1 + ... + p e p = = p +1 e p +1 + ... + n e n

1 e 1 + ... + p e p p +1 e p +1 ... n e n = i = 0, i = 1, n B 3 liniar independent

x =

V = L V1

7 . FORME LINIARE, BILINIARE, PATRATICE 7.1 FORME LINIARE

Fie V/K spatiu vectorial.

DEFINITIE Se numeste forma liniara orice aplicatie liniara f : V K, unde K este privit

ca spatiu vectorial peste el insusi.

PROPOZITIE Fie f : V K o aplicatie. Sunt echivalente.

1) f este forma liniara 2) f(x+y) = f(x) + f(y) , x,y V f(x) = f(x) , K, xV 3) f(x+y) = f(x) + f(y), , K, x,yV

37

Expresia analitica a formei liniare; matrice asociata, expresie matriceala Fie V/K spatiu vectorial, B = {u1, u2,un } baza in V, f : V K forma liniara. Fie x
n n n V x = x i u i f ( x ) = f x i u i = x i f (u i ) Notam i =1 i =1 i =1

a i = f (u i ), i = 1, n

f (x) = a i x i
i =1

se numeste expresie analitica a lui f.

DEFINITIE

Scalarii ai

i = 1, n

se numesc coeficientii formei liniare, iar matricea

A = (a1,a2an ) se numeste matricea formei f iu baza B.

x1 x X= 2 M x n

Notam

vectorul

coloana cu coordonatele lui x in baza B f ( x ) = AX

numita reprezentarea matriceala a lui f. SPATIUL DUAL AL UNUI SPATIU VECTORIAL Fie V/K spatiu vectorial, B = {u1, u2,,un } baza in V. Notam cu V* = {f : V K f liniara }
PROPOZITIE

V* este spatiu vectorial peste K cu operatiile de adunare a functiilor si de

inmultire a functiilor cu scalari.

DEFINITIE V* se numeste spatial dual al spatiului V. PROPOZITIE Spatiul dual V* are aceeasi dimensiune ca si spatiul vectorial V. Demonstratie Construim in V* o baza B* = {f1, f2,,fn} unde fi : V K sunt forme liniare

1, i j date de relatiile fi(uj) = ij = 0, i j

38

B* este sistem liniar independent

Fie 1f1 + 2f2 ++nfn = . Aplicam aceasta

egalitate de functii vectorului uj B, j = 1, n

1 f 1 (u j ) + ... + j f j (u j ) + ... + n f n (u j ) = (u j ) j = 0, j = 1, n B * este liniar

independent.
B* este sistem de generatori

Fie f V* oarecare. Sa demonstram ca i K,

= 1, n , asa incat f = i f i .
i =1

Aplicam aceasta egalitate de functii vectorului uj B,

() j = 1, n

f (u j ) = 1 f 1 (u j ) + ... + j f j (u j ) + ... + n f n (u j )

j = f (u j ) , j = 1, n B*

este sistem de generatori.

B* baza in V* dimk V* = dimk V = n.

DEFINITIE Baza B* a lui V* se numeste baza duala a lui B. 7.2 FORME BILINIARE

Fie V/K spatiu vectorial.

DEFINITIE Se numeste forma biliniara pe V orice aplicatie g : V x V K care este

liniara in ambele variabile.

PROPOZITIE Fie g : V x V K o aplicatie. Sunt echivalente:

1) g este forma biliniara; 2) g(x1+x2, y) = g(x1, y) + (x2, y) , x1, x2, y V g(x, y) = g(x,y) , K , x,y V g(x, y1+y2) = g(x, y1) + g(x, y2) , x, y1, y2 V g(x, y) = g(x,y) , K , x,yV.

39

3) g(x1 + x2, y) = g(x1, y)+g(x2,y) , , K , x1, x2, y V g(x, y1 + y2) = g(x1 , y1) + g(x1, y2) , , K , x, y1, y2 V
Expresia analitica a formelor biliniare; matrice asociata; expresie matriceala

Fie B = {u1, u2,,un} baza in V/K. Fie x, y V x = x i u i , y = y ju j

i =1 j =1 n n

n g ( x , y) = g x i u i , i =1

n y ju j = i =1 j=1
n

x y g(u
n j=1 i j n

,uj)

Notam aij = g(ui, uj). Atunci g ( x , y) = a ij x i y j se numeste expresia analitica a lui g.

i , j=1

DEFINITIE Scalarii aij se numesc coeficientii formei biliniare g, iar matricea A = (aij)nn se

numeste matricea asociata lui g in baza B.

PROPOZITIE

Exista o corespondenta bijectiva intre multimea formelor biliniare pe V si

multimea matricilor patratice de ordin n cu elemente din K. Notam X = T(x1,,xn), Y = T(y1,,yn) vectorii coloana cu coordonate lui x,y in B , respectiv. Atunci
n n T T a y x = g ( x , y) = a ij x i y j = ij j i i x i = ( i ,..., n ) (x 1 ...x n ) = (x 1 ...x n ) ( 1 ... n ) j=1 i =1 j=1 i =1 i =1 4 4 123 i T T Cum ( 1 ... n ) = AY g( x , y)= (AY)X = T Y T AX sau g(x,y) = T X(AY)= T XAY care se
n n n

numeste expresia matriceala a lui g.

40

Modificarea matricii asociate unei forme biliniare la o schimbare de baze Fie g : V x V K forma biliniara; B1 = {u1, u2,, un}, B2 = {v1, v2,,vn } baze in

V. Fie x,yV si X,Y vectorii coloana cu coordonatele lui x,y respectiv, in baza B1; X, Y vectorii coloana cu coordonatele lui x,y in baza B2; A, A matricea asociata lui g in baza B1, respectiv B2. Expresia matriceala a lui g va fi g(x,y) = tX AY in baza B1, g(x,y) = tXAY in baza B2. Dar legatura intre coordonatele lui x , respectiv y in cele doua baze este data de relatiile X = CX si CY, C fiind matricea de trecere de la B1 la B2. Inlocuind X, Y in reprezentarea matriceala a lui g in baza B1 obtinem: g( x , y)= t XAY= (CX ')A(CY ')= t X' T CAC Y'
t

Din unicitatea reprezentarii lui g in baza B2 rezulta A'= T C A C

PROPOZITIE Matricea asociata formei biliniare g se modifica la trecerea de la baza B1 la

baza B2 a lui V dupa formula A B 2 = T C A B1 C , C fiind matricea de trecere de la B1 la B2. FORME BILINIARE SIMETRICE Fie V/K spatiu vectorial, g : V x V K o forma biliniara. DEFINITIE Forma biliniara g : V x V K se numeste simetrica daca g(x,y) = g(y,x) x,yV. PROPOZITIE O forma biliniara g : V x V K este simetrica matricea asociata lui g in orice baza a lui V este simetrica.

41

Demonstratie g simetrica g(x,y) = g(y,x) , x,yV. Daca B = {u1,, un } este baza in V, atunci, in particular, vom avea aij = g(ui, uj) = aji A = (aij) matricea asociata lui g in baza B este simetrica. Fie A matricea lui g in baza B si A = TA. Fie x,yV, X,Y vectorii coloana cu coordonatele lui x,y in baza B. Atunci g(y,x) = TX TA Y

simetrica

X A Y = g(x,y) g simetrica.

7.3 FORME PATRATICE

Fie V/K spatiu vectorial, B = {u1,,un } baza in V. DEFINITIE Se numeste forma patratica orice aplicatie liniara h : V K cu proprietatea ca exista o forma biliniara simetrica g : V x V K asa incat h(x) = g(x,x), xV sunt restrictii ale unor forme biliniare simetrice ). Reprezentare analitica, matrice asociata, reprezentare matriceala pentru formele patratice Fie B = {u1, u2,, un } baza in V, h : V K forma patratica, g : V x V K forma biliniara simetrica cu h(x) = g(x,x). Din reprezentarea analitica a formei biliniare g : g(x,y) =
n

(formele patratice

a
i =1 j=1 n

ij

xiy j

definim unde

reprezentarea analitica
a ij = g (u i , u j ), i = 1, n j = 1, n

a formei patratice h :

h ( x ) = a ij x i x j ,
i =1 j=1

Matricea asociata formei patratice h in baza B coincide cu matricea asociata formei

biliniare simetrice g din definitia lui h.

42

 x1 y1 Notam X = M , Y = M vectorii coloana cu coordonatele lui x,y in baza B. x y n n

Din reprezentarea matriceala a formei biliniare g : g(x,y) = TX A Y rezulta reprezentarea

matriceala a formei patratice h : h ( x )= T XAX .

DEFINITIE Daca h : V K este o forma patratica, atunci forma biliniara simetrica g : V x V K asociata lui h se numeste polara lui h.
DEFINITIE O forma patratica h : V K se numeste pozitiv (negativ) definita daca h(x) >

0 (h(x)<0) , x (h()= 0). O forma patratica h : V K se numeste pozitiv (negativ) semidefinita daca h(x) 0 (h (x) 0) , x V .
7.4 ADUCEREA LA FORMA CANONICA A FORMELOR PATRATICE (BILINIARE SIMETRICE)

Fie V/K spatiu vectorial si h : V K o forma patratica.

DEFINITIE

Spunem ca forma patratica h : V K

(forma biliniara

g:VxVK

) admite reprezentare canonica daca exista o baza B a lui V si scalarii 1, 2, , n K asa incat h(x) = 1(x1)2 ++n(xn)2

(g(x, y) = x y
1 ' 1

' 1

+ 2 x '2 y '2 + ... + n x 'n y 'n , unde

' ' x 1 ,..., x ,n , y 1 ,..., y 'n sunt coordonatele lui x,y in baza B.

Observatie

matricea asociata unei forme patratice adusa la forma canonica are forma

diagonala. METODE DE ADUCERE LA FORMA CANONICA A FORMELOR PATRATICE

a) METODA GAUSS (de alcatuire a patratelor perfecte)

43

Fie V/K spatiu vectorial, B = {u1,,un} baza in V, h : V K o forma patratica, A matricea asociata lui h in baza B reprezentarea analitica a lui h va fi
h ( x ) = a ij x i x j .
i =1 j=1 n m

Varianta I Exista aii 0 (exista x i2 in expresia lui h ).

Presupunem

a11 0

astfel reindexam variabilele. Supunem forma patratica h la o

procedura de alcatuire de patrate perfecte , urmata de schimbari de variabila in felul urmator: grupam toti termenii care continpe x1 si alcatuim un patrat perfect cu ei
2 h ( x ) = a11x1 + a12 x1x 2 + ... + a1n x1x n +

i , j= 2

a ijx i x j =

n 2 1 ' ' a11x1 + a12 x 2 + ... + a1n x n + bijx i x j a11 i , j= 2

(s-au modificat coeficientii)

' ' y 1 = a 11 x 1 + a 12 x 2 + ... + a 1n x n y = x 2 Facem o schimbare de variabila : 2 M y n = x n

h(x) =

n 1 2 y 1 + b ij y i y j a 11 i , j= 2

Grupam toti termenii care contin pe y2 si alcatuim un patrat perfect cu ei, daca b22 0. Obtinem h(x) =
n 1 2 y 1 + (b 22 y 2 + b 23 y 2 y 3 + ... + b 2 n y 2 y n ) + b ij y i y j = 2 2 i , j= 3

n 1 2 1 yi + (b 22 y 2 + b '23 y 3 + ... + b '2n y n )2 + c ij y i y j a 11 b 22 i , j= 3

Facem schimbarea de variabila

44

z1 = y1 ' ' z 2 = b 22 y 2 + b 23 y3 + ... + b 2 n y n z 3 = y 3 z n = y n

h(x) =

n 1 2 1 2 z 2 + cijz i z j z1 + b 22 a11 i , j= 3

Daca toti aii sunt nenuli, dupa n pasi ajungem la forma canonica a lui h.

Varianta II
aii = 0 i = 1, n (h nu contine nici un x i2 )
x1 = y i + y j Exista aij 0. Facem schimbare de variabila x j = yi y j x k = y k , k = 1, n , k i, j

In expresia lui h apare termenul Trecem acum la varianta I.

a ij (y i + y j )(y i y j ) = a ij (y i2 y 2 ) . j

Observatie Fiecare schimbare de variabila reprezinta practic legatura dintre coordonatele noi

si coordonatele vechi ale lui x, deci putem determina din aceasta schimbare matricea de trecere de la baza veche la baza noua. Noua baza se obtine din formula Bnou = TC Bvechi . Dupa n schimbari de baza, gasim baza B in care h are expresia canonica. EXEMPLU
2 2 h : R 3 R , h ( x ) = x 1 + x 2 + x 3 2x 1 x 2 2x 1 x 3 2x 2 x 3 . Determinati forma canonica a lui 2

h cu metoda Gauss.
Solutie
2 2 h ( x ) = x 1 2 x 1 x 2 2 x 1 x 3 + x 2 + x 3 2 x 2 x 3 = (x 1 x 2 x 3 ) 4 x 2 x 3 2 2

45

2 y1 = x1 x 2 x 3 h ( x ) = y1 4 y 2 y3 Schimbare variabila 1 y 2 = x 2 y = x 3 3

Schimbare variabila 2
2 2 2 y 2 = z 3 + z 3 h ( x ) = z1 4(z 2 + z 3 )(z 2 z 3 ) = z1 4z 2 + 4z 3 2 forma canonica y3 = z 2 z3 y = z 1 1

b)

METODA JACOBI.

Fie h : V K o forma patratica, B = {u1,,un } baza in V,

A = (aij)nn matricea lui h in baza B.

PROPOZITIE

Daca toti minorii principali ai matricei A sunt nenuli, atunci h admite

0 ' x1 1

reprezentare canonica h ( x ) = a11, 2 =

a 11 a 12 a 21 a 22

( )

1 ' x2 2

( )

+ ... +

n 1 ' 2 x n , unde 0 = 1, n

( )

1 =

,..., n = det A , iar

' x 1 , x '2 ,..., x 'n sunt coordonatele lui xV in baza in

care h are forma canonica.

Observatie Un minor se numeste principal daca are diagonala sa principala de-a lungul

diagonalei principale a matricii din care face parte.

c) ADUCEREA LA FORMA CANONICA A FORMELOR BILINIARE

SIMETRICE SI A CELOR PATRATICE (metoda valorilor proprii) TEOREMA Fie g : V x V R o forma biliniara simetrica si h : V R forma patratica

asociata. Exista o baza ortonormata a lui V alcatuita din vectorii proprii ai lui g asa incat
' ' g(x,y) = 1 x 1 y 1 + 2 x '2 y '2 + ... + n x 'n y 'n ' si h ( x ) = 1 x 1

( )

+ ... + n x 'n

( )

unde i i = 1, n

sunt valorile proprii ale lui g, iar x i' , y i' i = 1, n sunt coordonatele lui x,y in baza specificata.

46

Demonstratie

Se stie ca exista B o baza ortonormata a lui V in care forma biliniara

simetrica g admite reprezentarea g(x,y) = <f(x),y> unde f : V V este transformare liniara simetrica. Alegem baza ortonormata B a lui V in care f are forma diagonala (matricea

1 0 L 0 0 2 L 0 A = asociata lui f in baza B este L LLLL 0 0 L 0

) in baza B avem:

1 0 L 0 y1 0 2 L 0 T T T T T g ( x , y) = f ( x ), y = X' Y = (AX ) Y = X A Y = X A Y = (x 1 ...x n ) M = L LLLL 0 0 L 0 yn

1 y1 = (x 1 ...x n ) M = 1 x 1 y 1 + L + n x n y n unde X = AX este reprezentarea analitica a lui y n n

f in baza B.
2 h(x) = g(x,x) = 1 x 1 + ... + n x 2 . n

Procedeul practic de aducere la forma canonica prin metoda valorilor proprii.

1) Determinam matricea asociata lui h intr-o baza oarecare. 2) Determinam valorile proprii ale lui h : 1 , 2 , , n .
2 3) Forma canonica este h ( x ) = 1 x 1 + ... + n x 2 . n

4) Determinam subspatiile proprii si cate o baza in fiecare subspatiu. 5) Baza in care h are expresia canonica se obtine reunind bazele subspatiilor proprii si ortonormind sistemul de vectori astfel obtinut. 47

5. PRODUSE CU VECTORI 5.1. Produsul scalar a doi vectori. Structura de spatiu Euclidian a lui E3

Consideram aplicatia : E 3 E 3 R definite prin a b = a b cos( a b)

PROPOZITIE Aplicatia definit mai sus este un produs scalar pe E 3 , deci ( E 3 , ) este

spatiu Euclidian real.

PROPOZITIE Produsul scalar are urmatoarele proprietati:

1) a b = b a

a, b E3

2) (a + c)b = a b + c b , a , b , c E 3 3) (a ) b = (a b) = a ( b) 4) a b 0 si a a = 0 R, a= a , b E3

Demonstratie Observam mai intai ca

a b = a b cos(a , b) = a pra b = b prb a Atunci 1) a b = b a a, b E3 este evidenta

2) (a + c)b = a b + c b , a , b , c E 3 adica distributivitatea produsului fata de adunarea vectorilor (a + c) b = b a + c cos = b prb (a + c) = b (prb a + prb c) = b prb a + b prb c = a b + c b 3) (a ) b = (a b) = a ( b) R, a , b E3

( a ) b = b prb (a ) = b prb a = (a b) = a pra b = a pra ( b) = a ( b) 4) a b 0 si a a = 0

2

a=

a a = a a cos 0 = a 0
Observatie

a 2= a

a a = 0 a 2= 0

a 2= 0

a =0 a=

Observatie. E3 fiind spatiu Euclidian real in el au loc relatiile specifice spatiului Euclidian :

48

a = a a = a 2

cos =

ab a b

pentru a , b cu [0, ] defineste unghiul celor doi vectori.

inegalitatea triunghiulara

a+b a + b

(a b)

a 2 b 2 inegalitatea C B S (Cauchy-Buniacovski-Schvartz ) Semnul produsului scalar este dat de cos :

a b > 0 cos > 0 0, 2 a b < 0 cos < 0 , 2

PROPOZITIE
a b = 0 a = sau b = sau a b

CONSECINTA

Doi vectori sunt ortogonali daca si numai daca produsul lor scalar este nul.
Expresia analitica a produsului scalar

Consideram in E 3 baza B = i, j, k ortonormata si orientata pozitiv, unde

i i =1 j j =1 k k =1 i j=0 j k = 0 ki =0 i j k

( )

sau

1 0 0

j 0 1 0 k 0 0 1

Fie a , b E 3

cu

a = a1 i + a 2 j + a 3 k b = b1i + b 2 j + b3 k

, atunci

a b = a1 i + a 2 j + a 3 k b1 i + b 2 j + b3 k = a1b1 i i + a1b 2 i j + a1b3 i k + + a 2 b1 j i + a 2 b 2 j j + a 2 b3 j k + a 3b1 k i + a 3b 2 k j + a 3b3 k k = = a1b1 + a 2 b 2 + a 3b3 a b = a1b1 + a 2 b 2 + a 3b3

)(

49

Observatie
2 2 a = a1 + a 2 + a 3 2

iar

cos =

a1b1 + a 2 b 2 + a 3b3
2 2 2 a + a 2 + a 3 b1 + b 2 + b3 2 2 2 1

5.2. Produsul vectorial a doi vectori DEFINITIE. Se numeste produsul vectorial al vectorilor a si b E 3

ab

b a

luati in aceasta ordine, un vector, notat cu a b care este definit astfel : directia vectorului a b (dreapta suport) este perpendiculara pe a si b , adica

ab

a si a b b sensul vectorului a b este sensul de inaintare al burghiului drept ce roteste pe a

peste b pe drumul cel mai scurt, adica astfel incat baza ( a, b , a b ) sa fie orientata pozitiv marimea vectorului a b este data de formula
[0, ]

a b = a b sin ,

fiind ungiul dintre

a si b , adica este aria

paralelogramului determinat de reprezentantii vectorilor a si b .

PROPOZITIE

Proprietatile produsului vectorial sunt : 1) este anticomutativ adica

ab ba

a, b E3 \

avand loc relatia a b = b a

{}

2) este distributiv fata de adunarea vectorilor adica a b + c = a b + a c , a , b, c E 3 3) a b = a b = a b 4) a = a = ,

( )

( )

, R a, b E3

a E3

5) a b = a b a b

( )

, a , b E 3 identitatea lui Lagrange

50

Demonstratie

1)

a b a, b b a a, b

a b si b a

au aceeasi directie a b si b a au aceeasi marime.

a b = aria paralelogramului = b a

(a, b , a b) este o baza orientata pozitiv (b, a , b a ) este o baza orientata pozitiv (a, b , a b) este o baza orientata negativ
a b si b a au sensuri opuse ab = - (ba ) 3) Directia lui a coincide cu directia lui a a b are directia lui a b Directia lui b coincide cu directia lui b
a x b are directia lui a b

cei trei vectori au aceeasi directie

( a b ) are directia lui a b Sens

Pentru > 0

a are sensul lui a b are sensul lui b

a b are sensul lui a b a b are sensul lui a b a b are sensul lui a b

cei trei vectori au acelasi sens Pentru < 0 analog Pentru = 0 evident Marime a b = a b sin a , b = a b sin a, b , > 0 unde este unghiul directie a si b adica = a, b , < 0
ab =

( ) ( )

a b sin a b sin

a b = a b sin =

51

 cei trei vectori au marimile egale. 4) Se obtine din 3 luand = 0 5)

(a b)
= a
2

= ab
2

= a b sin

)=a
2 2

b sin 2 =
2 2 2

b 1 cos 2 = a

b a

b cos 2 = a b a b

( )

PROPOZITIE

ab =

a = sau b = sau a si b

sunt coliniari.

Demonstratie.

ab =

ab = 0

a b sin a , b = 0

( )

a = sau b = sau sin a , b = 0

( )

(a , b) = 0
coliniare R asa incat a = b
Expresia analitica a produsului vectorial

sau a , b coliniare
b

Pentru a = si b = este evidenta relatia. Presupunem a si

a, b

a b = b b = b b = =

( )

Fie in E3 baza B = i , j , k ortonormata deci cu

ii = j j = kk = i j = k j k = i ki = j adica x i j k i k j j k i k j i

{ }

Fie a , b E 3 cu

a = a1 i = a 2 j + a 3 k b = b1 i + b 2 j + b3 k

a b = a1 i + a 2 j + a 3 k b1 i + b 2 j + b3 k = = a1b1 i i + a1b 2 i j + a1b3 i k + a 2 b1 j i + a 2 b 2 j j + + a 2 b3 j k + a 3b1 k i + a 3b 2 k j + a 3b 3 k k =

) (

( )

( )

( )

( )

( )

( )

( )

( )

= (a 2 b3 a 3b 2 )i (a1b3 a 3b1 ) j + (a1b 2 a 2 b1 ) k =

52

i j = a1 a 2 b1 b 2

k a 3 unde determinantul se calculeaza dezvoltandu-se numai dupa prima linie. b3

5.3. Produsul mixt a trei vectori DEFINITIE.

Aplicatia

(., ., .) = E 3 E 3 E 3 R

definite prin a , b , c = a b c

) (

se

numeste produsul mixt al celor trei vectori luati in ordinea data.

PROPOZITIE Produsul mixt al vectorilor a , b , c liniar independenti este

1) pozitiv baza ( a , b , c ) este orientata pozitiv si este 2) negativ baza ( a , b , c ) este orientata negativ. Demonstratie ( a , b , c ) > 0 ( a b ) c > 0 deci = a b , c ) o, c se afla 2 de aceeasi parte a planului OAB determinat de reprezentantii lui a si b ca si vectorul a b baza ( a , b , c ) este la fel orientata ca si baza a , b , a b deci are orientarea pozitiva Daca ( a , b , c ) este orientata pozitiv, atunci a , b , a b este orientata tot pozitiv, rezulta ca vectorii a b si c sunt de aceeasi parte a planului OAB, deci = a b , c ) o, 2 ( a , b , c ) > 0.
PROPOZITIE Produsul mixt al vectorilor a , b , c liniar independenti luati in aceasta ordine,

reprezinta volumul paralelipipedului construit cu reprezentantii celor trei vectori, cu aceeasi origine 0, luat cu semnul + daca baza ( a , b , c ) este orientata pozitiv si cu semnul daca baza ( a , b , c ) este orientata negativ. ( a , b , c ) = vol P Demonstratie Daca baza ( a , b , c ) este orientata pozitiv atunci 0, , deci 2 ( a , b , c ) = a b c = a b cos = a b OE = aria (OADB) OE = V

53

 Deci baza ( a , b , c ) este orientata negativ, atunci , deci i cos = OE . 2 Rezulta

(a , b , c) =

a b i cos = V

PROPOZITIE Produsul mixt a trei vectori nenuli este nul vectorii sunt coplanari. Demonstratie Daca ( a , b , c ) = 0 (a b)c = 0 a b c dar a b a , b

a , b , c coplanari. daca a , b , c sunt coplanari atunci a b a , b a b c (a b) c = 0 ( a , b , c ) = 0.

PROPOZITIE Produsul mixt este invariant la permutari circulare si isi schimba semnul la

permutarea a doar doi factori ai sai adica ( a , b , c ) = ( b , c , a ) = ( c , a , b ) ( a ,b,c ) = - b,a ,c

PROPOZITIE Produsul mixt este o aplicatie triliniara Expresia analitica a produsului mixt
a = a1 i + a 2 j + a 3 k c = c1 i + c 2 j + c3 k

Fie E 3 baza ortonormata B = i, j, k si vectorii b = b1 i + b 2 j + b3 k Atunci i j (a , b, c) = (a b) c = a1 a 2 b1 b 2 k a3 b3

{ }

(c i + c
1

j + c3 k =

= (a 2 b 3 a 3b 2 )i (a1b3 b1a 3 ) j + (a1b 2 a 2 b1 )k c1 i + c 2 j + c3 k =

](

= (a 2 b3 a 3b 2 )c1 (a1b3 a 3b1 )c 2 + (a1b 2 a 2 b1 )c3 =

c1 c2 c3 a1 a2 a3 b3 c3 = a1 a 2 b1 b 2 a 3 = b1 b 2 b3 c1 c 2

5.4. Dublu produs vectorial

54

DEFINITIE Aplicatia ( ) = E 3 E 3 E 3 E 3

definite prin ( a , b , c ) a (b c)

sau ( a , b , c ) (a b) c se numeste dublul produs vectorial al vectorilor a , b , c luati in aceasta ordine.

PROPOZITIE

a (b c) = (a c) b (a b) c iar (a b ) c = (a c) b ( b c) a
Demonstratie. Notam cu w = a b c

( )

1) Daca w = a , b c sunt coliniari R asa incit a = b c Atunci

( )

(a c)b (a b)c = [ (b c)c]b [ (b c)b]c = = (b , c , c )b (b , c , b )c = =

w = a bc

2) Daca w

( )

w a, bc b c b, c

w ,b,c

coplanari , R a.i. w = b + c

(deoarece cei trei vectori sunt liniar dependenti) Deci w = a + c a w a = b a + c a

a b + a c = 0

( ) ( )
=ac = a b

( ) ( )

= = a c a b

w=

[ (a c) b (a b) c].
Scriind expresia analitica a celor doi membri din egalitatea anterioara si identificand

primele componente = 1

i a bc = a1 b 2 c 3 b 3c 2

( )

j a2 b3c1 b1c3

k a3 = b1c 2 b 2c1

= i[a 2 (b1c 2 b 2c1 ) a 3 (b3c1 b1c3 )] j[a1 (b1c 2 b 2c1 ) a 3 (b 2c3 b3c 2 )] + + k[a1 (b 3c1 b1c3 ) a 2 (b 2c3 b3c 2 )]

55

 a c b a b c = (a1c1 + a 2c 2 + a 3c3 ) b1 i + b 2 j + b3 k (a1b1 + a 2 b 2 + a 3b3 ) c1 i + c 2 j + c3 k = = i (a 2c 2 b1 + a 3c3b1 a 2 b 2c1 a 3b 3c1 ) + j (a1c1b 2 + a 3c3b 2 a1b1c 2 a 3b3c 2 ) + + k (a1c1b3 + a 2c 2 b3 a1b1c3 a 2 b 2c3 ) =1

[( ) ( ) ] [

)]

1.6. REPERE SI SISTEME DE REFERINTA 1.6.1 REPERE CARTEZIENE RECTANGULARE. DEFINITIE Se numeste reper cartezian ansamblul format dintr-un punct 0 E3 numit originea reperului si o baza B={u1,u2,u3} a lui E 3 si se noteaza cu R(0) = (0, U1, U2, U3 ). DEFINITIE Daca baza B este ortonormata reperul se numeste cartezian ortonormat, iar

daca baza B este orientata pozitiv reperul se numeste orientat pozitiv.

DEFINITIE Un reper cartezian ortonormat, orientat pozitiv se mai numeste reper cartezian triortogonal si se noteaza cu R ( 0, i, j , k ) . DEFINITIE Dreptele care trec prin originea 0 a unui reper cartezian triortogonal si sunt

orientate de versorii reperului se numesc axele de coordonate ale reperului si se noteaza cu - xx axa absciselor - yy axa ordonatelor - zz axa cotelor x z o y

DEFINITIE Planele x 0 y, x 0 z, si y 0 z se numesc plane de coordonate. DEFINITIE Se numeste sistem de referinta in E 3 ansamblul format dintr-un punct 0 si axele

de coordonate xx, yy, zz si se noteaza cu (0, x, y, z)

1.6.2. VECTOR DE POZITIE AL UNUI PUNCT DIN E 3

Fie R ( 0, i, j , k ) un reper in E 3 si ME3 , M 0 un punct fixat, atunci exista un vector r E 3 care are ca reprezentant segmental OM .
DEFINITIE Vectorul r asociat punctului M ca mai sus se numeste vector de pozitie al

punctului M.

56

Reciproc, dat un vector r E 3 , consideram reprezentantul sau cu originea n 0, extremitatea acestuia definind un punct ME3. In concluzie am pus n eviden o coresponden bijectiv ntre mulimea punctelor din E3 \{0 } i mulimea vectorilor din E 3 \ {} definit prin M r M
Observatie M r este punctul cu vectorul de poziie r .

()

Fie x,y,z mrimile algebrice ale proieciilor ortogonale ale segmentului OM pe cele trei axe de coordonate xx, yy, zz respective, adica

C z

x = pri OM = OM i = OA y = prj OM = OM j = OB z = pr k OM = OM k = OC

z M

O A x

DEFINITIE Tripletul (x,y,z) poarta numele de coordonatele carteziene ale punctului M i

notm M(x,y,z)
DEFINITIE Aplicaia care asociaz fiecrui punct ME3 coordonatele sale carteziene se

numete sistem de coordonate i reprezint o bijecie ntre E3 i R3.

APLICATIE

Fie reperul R 0, i, j, k i M1 r1 , M 2 r 2 dou puncte diferite.

()

( )

S se exprime vectorul M1M 2 n funcie de r1 i r 2 , s se determine distana de la M1 la M2 i vectorul de poziie al unui punct M ce mparte segmental M1M 2 n raportul k, k -1
Solutie

z
r1 rM

M1
r2 M2

O x

57

Din regula triunghiului, OM1 + M 1M 2 = OM 2

M 1M 2 = OM 2 OM1 = r 2 r 1

M 1M 2 = r 2 r1
adic oricare vector din E 3 este egal cu diferena dintre vectorul de poziie al extremitii i vectorul de poziie al originei. Daca M1(x1, y1, z1) atunci r1 = x1i + y1 j + z1 k si M2(x2, y2, z2) atunci r 2 = x 2 i + y 2 j + z 2 k d(M 1 , M 2 ) = M 1M 2 = r 2 r 1 M1M = k MM 2

r r1 = k r 2 r r= r1 + k r 2 1+ k r1 + r 2 2

(1 + k )r M = r 1 + k r 2

n particular pentru k = 1 , M este mijlocul segmentului M1M2 i r M =

2. DREAPTA I PLANUL N SPAIU 2.1. PLANUL IN SPATIU (E3) 2.1.1. DIVERSE ECUATII ALE PLANULUI.

a) Ecuaia planului ce trece printr-un punct dat i este perpendicular pe un vector dat. Fie R 0, i, j, k un reper, M 0 r 0 un punct fixat i N un vector cunoscut. Pentru a determina ecuaia unui plan ce trece prin M0 i este perpendicular pe N vom considera un punct oarecare M E3 cu vectorul de poziie r i vom determina condiiile ce trebuiesc ndeplinite pentru ca M s aparin planului .

( )

M0 M O

x 58

M M 0 M este coplanar cu

M M N

M 0M N = 0

(r r 0 ) N = 0
r N = r0 N

se numete ecuaia vectorial a planului.

Notm cu = r 0 N
planului.

rN=

se numete ecuaia vectorial general a

S determinm reprezentrile scalare ale planului. Fie M 0 (x 0 , y 0 , z 0 ) , M (x , y, z ) i N = Ai + B j + Ck

r 0 = x 0 i + y0 j + z0 k

r = xi + y j + zk

r r 0 = (x x 0 )i + (y y 0 ) j + (z z 0 )k

(r r 0 )N = (x x 0 )A + (y y 0 )B + (z z 0 )C
Ecuaia planului devine Ax + By + Cz + D = 0 numit ecuaia scalar a planului n forma
general unde D = -Ax0 By0 Cz0 .

b) Ecuaia planului ce trece printr-un punct dat M0 i este coplanar cu doi vectori dai a
i b , necoliniari
ab = N

b M0 a

Deoarece a b a i a b b a b Lum ca vector perpendicular pe plan, vectorul N = a b . Ecuaia vectorial a planului este

(r r 0 )(a b) = 0

r r 0 , a, b = 0

Scalar avem M0 (x0, y0, z0 ) , M (x, y, z ).

a = a1 i + a 2 j + a 3 k b = b1 i + b 2 j + b 3 k

59

Din expresia analitic a produsului mixt obinem ecuaia scalar a planului.

x x0 a1 b1 y y0 a2 b2 z z0 a3 b3 =0

Condiia r r 0 , a , b = 0 inseamn c r r 0 , a , b sunt coplanari. Cum a , b sunt necoliniari ei formeaz o baz n plan, deci vectorul vectorilor a i b . Exist u, v R , aa nct r r 0 = u a + v b r = r 0 + u a + vb , u,v R, numit
ecuaia vectorial parametric a planului.

r r 0 se exprim ca o combinaie liniar a

Scriind pe componente aceast relaie obinem x = x 0 + u a 1 + v b1 y = y0 + u a 2 + v b2 z = z0 + u a 3 + v b3

Observatie. Dac ntr-un plan avem un punct i doi vectori cunoscui, ecuaia planului se

numite ecuaiile scalar parametrice ale planului.

obine uor construind cel de al treilea vector M 0 M i impunnd condiia ca cei trei vectori s fie coplanari, adic produsul lor mixt s fie nul.

M M 0 M , a , b coplanari M 0 M , a , b = 0 b O M a

c) Ecuaia planului determinat de dou puncte i un vector necoliniar cu cele doua

puncte

Fie M 1 r 1 , M 2 r 2 dou puncte fixate i a vector necoliniar cu M 1 M 2 . M2 O M a

( )

( )

60

Pentru a determina ecuaia planului ce trece prin punctele M1 , M2 i este coplanar cu

a considerm un punct M E3 i impunem condiia ca M s aparin lui .

M M 1M , M 1M 2 , a sunt coplanari M 1 M , M 1 M 2 , a = 0

(r r

, r 2 r 1 , a = 0 ecuaia vectorial a planului ,sau pe componente

y y1 y 2 y1 a2 z z1 z 2 z1 = 0 a3

x x1 x 2 x1 a1

ecuaia scalar a planului

Putem considera si ecuatia r = r1 + u r 2 r 1 + v a

care este ecuaia vectorial parametric a planului.

d) Ecuaia planului determinat de trei puncte necoliniare Fie M 1 r 1 , M 2 r 2 , M 3 r 3

( )

( )

( )

trei puncte necoliniare i M E 3 un punct oarecare. M2 M M3

M1

M M1M , M1M 2 , M1M 3 sunt coplanari

( M1M , M1M 2 , M 1M 3 ) = 0

(r r , r
1

r1 , r 3 r1 = 0 care este ecuaie vectorial a planului sau

x x1 x 2 x1 x 3 x1

y y1 y 2 y1 y 3 y1

z z1 z 2 z1 = 0 care este ecuaie scalar a planului . z 3 z1

Ultimul determinant se obtine dezvoltind dupa ultima coloana urmatorul determinant

61

x = x1 x2 x3

y y1 y2 y3

z z1 z2 z3

1 1 1 1 =0

care constituie o form mai simpl aecuatiei planului.

Observatie.

1) Condiia ca 4 puncte s fie coplanare este = 0. 1 . 6

2) Volumul tetraedrului determinat de cele 4 puncte este V =

e) Ecuaia planului prin tieturi Pentru a determina ecuaia planului ce trece prin punctele A(a, 0, 0), B(0, b, 0), C(0, 0, c) , punctele numite i tieturile planului, folosim ecuaia de mai sus cu determinant a planului. C(0,0,c)

A(a,0,0) x y z 1 xa a 0 0 1 = 0 a 0 b 0 1 a 0 0 c 1

B(0,b,0)

y z b 0 = 0 (x-a) bc + y ac + z ab = 0 0 c

x bc + y ac + z ab = abc : abc x y z + + =1 a b c
ecuaia planului prin tieturi.

62

f) Ecuaia normal a planului Este ecuaia planului determinat de distana de la plan la origine i de versorul vectorului normal la acel plan. z M0 n

p O x Fie n un versor (vector de lungimea 1.) si fie M0 proiecia ortogonal a originii 0 pe planul . Notm cu p = d(0, ) = 0M 0 . Cum 0M 0 si n 0M 0 si n sunt coliniare 0M 0 = p n M 0 p n . y

( )

(r r0 )n = 0
2

Scriem ecuaia planului ce trece prin M0 i are ca vector normal la plan pe n .

(r pn )n = 0

rn pn = 0

r n = p n , n2 = 1 r n = p

ecuaia normal a planului.

Dac notm cu , , atunci coordonatele

unghiurile formate de segmentul 0M 0 cu axele 0x, 0y, 0z,

versorului

vor

fi

n (cos , cos , cos )

adic

n = cos i + cos j + cos k .

DEFINITIE cos, cos, cos se numesc cosinuii directori ai versorului normal la plan.

Dac r = xi + y j + z k , ecuaia planului devine x cos + y cos + z cos = p care este ecuaia normala a planului sub forma scalar .
Observatie Oricare ecuaie a planului, mprit la N

ne d ecuaia normal a planului

numit i ecuaia normalizat a planului.

63

2.1.2. DISTANTA DE LA UN PUNCT LA UN PLAN SI DISTANTA DINTRE DOUA PLANE PARALELE.

a) Distana de la un punct la un plan Fie M1 r1 un punct fixat i planul : r n = p cu M1 Fie M0 proiecia ortogonal a lui M1 pe planul . M1

()

Atunci d(M1, ) = M 0M1 . Pornind de la produsul scalar

M0

M 0 M1 n = M 0 M1 n cos = M 0 M1 ( 1) ,deoarece {0, },deci cos = 1 d(M1 , ) = M 0 M1 = M 0 M1 n = r1 r 0 n = r1 n r 0 n = r1 n p Dac ecuaia planului este r N = d(M1, ) = r1 N N
Ax1 + By1 + Cz1 + D A 2 + B2 + C 2

Dac are ecuaia Ax + By + Cz + D = 0 d (M1, ) = b) Distana dintre dou plane paralele Fie planele 1 : r n p1 = 0 , 2 : r n p 2 = 0 paralele.

Fie M1 1 iar M2 2 proiecia ortogonal a lui M1 pe planul 2. d(2 , 1 ) = d(M1, 2 ) = r1 n p 2 = p1 p 2

Observatie

Pentru 1 : r N = 1

si

2 : r N = 2 avem avem
d (1, 2 ) =

d(1, 2 ) =

1 2 N .

iar

pentru

1 : A1x + B1y + C1z + D1 = 0 2 : A 2 x + B2 y + C 2 z + D 2 = 0

D1 D 2 A 2 + B2 + C 2

DEFINITIE Se numete unghiul a doua plane, unghiul format de vectorii normali la cele

doua plane.

64

2.2. DREAPTA IN SPATIUL E3 DEFINITIE. Familia tuturor dreptelor paralele ntre ele formeaz o direcie n spaiu. O

direcie se marcheaz printr-un vector coliniar cu una din dreptele direciei. Acest vector se numete vector director al oricrei drepte din direcie. Dac d este o dreapt, notm cu a = li + m j + n k vectorul su director, l, m, n, numindu-se parametrii directori ai dreptei.
Observatie Dac a este vector director al dreptei d, atunci i a , 0 este tot vector

director al dreptei.
2.2.1. Diverse forme ale ecuaiei unei drepte ce trece printr-un punct dat i are direcia dat de un vector fixat.

Fie M 0 r 0 un punct fixat i a un vector din E 3 . z r0 M x O y M0 a

( )

Considerm un punct M r E3 i pentru a obine ecuaia dreptei ce trece prin M0 i are direcia a , impunem condiia ca punctul M s se afle pe aceast dreapt. Acest lucru se ntmpl dac vectorul M 0 M este coliniar cu a M 0 M a = .

()

(r r ) a =
0

ecuaia vectorial a dreptei

r a = r0 a

ra = b Notam r 0 a = b

ecuaia vectorial general a dreptei

Observatie Din definiia produsului vectorial b a . Putem obine i alte ecuaii ale dreptei

n modul urmtor:
M d M 0 M coliniar cu a M 0 M = a , R r r 0 = a

65

r = r 0 + a

ecuaia vectorial parameric a dreptei

Pentru a obine a = li + m j + n k .
x = x 0 + l y = y 0 + m z = z + n 0

ecuaiile scalare ale dreptei lum M(x,y,z), M0(x0,y0,z0),

Ecuaia de mai sus se poate scrie pe componente sub forma: numite

ecuaiile scalar parametrice ale dreptei.

Eliminnd , obinem x x 0 y y0 z z 0 = = l m n numita

ecuaia canonic a dreptei

2.2.2. Ecuaia dreptei ce trece prin dou puncte

Fie M1 r1 i M 2 r 2 E 3 ; pentru a gsi ecuaia dreptei ce trece prin cele dou puncte este suficient s lum ca vector director al dreptei vectorul a = M1M 2 = r 2 r1 . z r1 r2 O x y M1 M2

()

( )

(r r ) (r r ) = r = r + (r r )
1 2 1 1 2 1

nlocuind n ecuaiile dreptei din paragraful anterior obinem

ecuaie vectorial ecuaie vectorial parametric

Dac M1 (x1 , y1 , z1 ) i M 2 (x 2 , y 2 , z 2 ) atunci avem x = x 1 + (x 2 x 1 ) z = z1 + (z 2 z1 ) y = y1 + (y 2 y1 )

ecuaiile scalar parametrice

x x1 y y1 z z1 = = x 2 x1 y 2 y1 z 2 z1

ecuaia canonic

66

2.2.3 Ecuaia dreptei ca intersecie de plane

N2 N1 M0 2

N1N2

Fie 1, 2 dou plane necoplanare (1 // 2) i d = 1 2 Ecuaiile planelor sunt: 1 : r N1 = 1 2 : r N 2 = 2 Cum d 1 d N1 putem alege ca vector director pentru dreapta d, vectorul a = N 1 N 2 d 2 d N 2 M 1 r 0 N1 = 1 Fie M 0 r 0 d 0 M 0 2 r 0 N 2 = 2

( )

Ecuaia dreptei d este: r r 0 N1 N 2 =

) (
1

( ) ( ) r (N N ) = (r N )N (r N ) N
r N1 N 2 = r 0 N1 N 2
1 2 0 2 1 0

r N N 2 = 2 N1 1 N 2
1 : A1x + B1 y + C1z + D1 = 0 2 : A 2 x + B 2 y + C 2 z + D 2 = 0

forma vectorial

Scalar considerm ecuaiile celor dou plane

Vectorul director al dreptei d este i a = N1 N 2 = A1 A2 j B1 B2 k C1 C2

67

Pentru a obine un punct M0 d, lum z = z0 in sistemul

A1x + B1 y + C1z + D1 = 0 A2 x + B2 y + C2 z + D2 = 0

i l rezolvm obinnd soluiile x0 i y0 M0 (x0, y0, z0) d.

2.3 PROPRIETATI ALE DREPTELOR SI PLANELOR 2.3.1. FASCICOL DE PLANE DEFINITIE Se numete fascicol de plane mulimea planelor ce trec printr-o dreapt dat d

numit axa fascicolului. Axa fascicolului este determinat de doua plane fixate numite plane de baz. PROPOZITIE Dac axa d a unui fascicol de plane este determinat de planele de baz 1 : P1 r = r N1 1 = 0 i 2 : P2 r = r N 2 2 = 0 , atunci ecuaia fascicolului cu axa d este

()

()

P1 (r ) + P2 (r ) = 0, R

ecuaia fascicolului cu axa d

CONSECINTA

Dac axa d a fascicolului este determinat de planele

1 : P1 ( x , y, z) = A1x + B1y + C1z + D1 = 0 2 : P2 ( x , y, z) = A 2 x + B2 y + C 2 z + D 2 = 0

atunci ecuaia fascicolului cu axa d este

P1 ( x , y, z) + P2 ( x , y, z) = 0 (A1 + A 2 )x + (B1 + B2 )y + (C1 + C 2 )z + D1 + D 2 = 0

2.3.2. POZITII RELATIVE ALE DREPTELOR SI PLANELOR a) Poziia relativ a dou plane

Dou plane se pot afla ntr-una din situaiile: se intersecteaz sunt paralele cunt confundate

PROPOZITIE Fie planele 1 : r N1 = d1 , 2 : r N 2 = 2 , atunci

1) 1 2 = d 2) 1 // 2 = d

N1 N 2 (nu sunt coliniare) N1 N 2 = i 2 1 unde este raportul coeficienilor celor doi

vectori normali ( N1 i N 2 )

68

3) 1 2

N1 N 2 = 2 = 1

b) Poziia relativ a trei plane

Trei plane se pot afla ntr-una din situaiile au un singur punct comun sunt paralele cu o dreapt dat i sunt secante dou cte dou sunt doua paralele si al treilea secant celorlalte doua fac parte din acelai fascicol sunt paralele ntre ele cu dou din ele eventual confundate sunt toate trei confundate.
1 : A1x + B1y + C1z +D1 = 0 2 : A 2 x + B 2 y + C 2 z + D 2 = 0 : A x + B y + C z + D = 0 3 3 3 3 3

Fie planele

Studiul poziiei relative a celor trei plane revine la studiul sistemului liniar de ecuaii format din ecuaiile planelor. Notind cu A matricea sistemului ,avem cazurile: 1) dac det A 0, deci sistemul admite soluia unic (x0, y0, z0), atunci cele trei plane au un singur punct comun M0(x0, y0, z0). 2) dac rang A = 2, adica det A =0 si exista cel putin un minor de ordin doi nenul ,fie acesta p =
A1 A2 B1 B2 A 0 ,iar determinantul caracteristic este c= A 2 A3
1

B1 B2 B3

D1 D2 D3

atunci avem cazurile: dac sistemul este incompatibil (c 0), planele sunt paralele cu o dreapt i se taie dou cte dou sau doua sunt paralele si al treilea este secant; dac sistemul este compatibil(c=0), atunci cele trei plane trec prin aceeai dreapt, adica fac parte din acelasi fascicol de plane. 3) dac rang A = 1, atunci planele sunt paralele sau confundate dup cum termenii liberi sunt proporionali sau nu sunt proporionali cu ceilali coeficieni.

69

c) Poziia unei drepte fa de un plan

O dreapt d i un plan se pot afla ntr-una din situaiile: dreapta este inclus n plan d dreapta este paralel cu planul d // dreapta taie planul ntr-un singur punct d = {M0} Fie d : r a = b i : r N = , atunci
N b + a = N b + a

PROPOZITIE

1) d a N = 0 i 2) d // a N = 0

3) d = {M 0 } a N 0
Observatie Condiia N b + a = este echivalent cu condiia ca dreapta i planul s aib

mcar un punct comun. Aceast condiie se obine inmulind vectorial la stnga cu vectorul N ecuaia dreptei. N ra = b N ra = Nb N b + a =

( )

(N a )r (N r )a = N b
=0 =

d) Determinarea punctului de intersecie al dreptei cu un plan

Pentru a gsi punctul comun dintre dreapta d i planul n ipoteza a N 0 trebuie s rezolvm sistemul format din ecuaia dreptei i ecuaia planului, adic r a = b r N = nmulind ecuaia dreptei vectorial, la stnga cu N i obinem

( ) (a N )r (r N )a = N b
N ra = Nb
=

r=

N b + a aN

70

adic am obinut vectorul de poziie al punctului de intersecie. Dac ecuaiile dreptei i planului sunt date scalar
x x 0 y y0 z z 0 = = d : l m n : Ax + By + Cz + D = 0 x = x 0 + l y = y 0 + m z = z + n 0

egalm cu rapoartele din ecuaia dreptei i obinem

i nlocuim x, y, z n ecuaia planului

A(x 0 + l ) + B(y 0 + m ) + C(z 0 + n ) + D = 0 =

Ax 0 + By0 + Cz 0 + D Al + Bm + Cn

Dac nlocuim aceast valoare a lui n ecuaiile scalar parametrice ale dreptei obinem coordonatele punctului de intersecie.
Observatie exist deoarece Al + Bm + Cn = a N 0

2.3.3. SIMETRICUL UNUI PUNCT FATA DE UN PLAN SI FATA DE O DREAPTA a) Simetricul unui punct fa de un plan

Fie planul : r N = , M1 r1 i M 2 r 2 simetricul lui M1 fa de planul . N M1 M0 M2 Pentru a determina punctul M2 este de ajuns s gsim punctul

()

( )

M 0 r 0 care este

( )

proiecia ortogonal a lui M1 pe planul . Punctul M0 se gsete la intersecia planului cu o dreapt d ce trece prin M1 i este perpendicular pe . Putem lua ca vector director pentru aceast dreapt vectorul N . Ecuaia dreptei d este

(r r ) N =
1

Se rezolv sistemul format din ecuaia dreptei d i a planului i se obine r 0

71

r0 = r0 =

N b + a aN r1 + r 2 2

a = N , iar r 2 se obine din relaia r 2 = 2r 0 r 1

b) Simetricul unui punct fa de o dreapt

Fie dreapta d : r a = b , M1 r1 d i M 2 r 2 M1 M0 M2 a d

()

( )

simetricul lui M1 fa de d.

Pentru a determina punctul M2 construim planul care trece prin M1 i este perpendicular pe d. Acest plan taie d n punctul M0 i observm c vectorul director al dreptei
a poate fi luat ca vector normal la plan.

Ecuaia planului este (r r1 ) a = 0 . Rezolvm sistemul r a = b r a = r1 a =

r0 = a b + a a a

i obinem soluia

r2

se obine din relaia

r0 =

r1 + r 2 2

r 2 = 2 r 2 r1

2.3.4. PROIECTIA UNEI DREPTE PE UN PLAN

Fie planul : r N = i dreapta d : r a = b cu N a 0 , atunci dreapta d taie planul ntr-un punct M 0 r 0 .

( )

72

d P a M1 N M0 N M

Fie proiecia ortogonal a dreptei d pe planul , evident M0 . Vom scrie ecuaia dreptei ca intersecie de doua plane, unul fiind iar cellalt fiind planul proiectant P. S gsim ecuaia planului P. Cum d P M1 P, iar a coplanar cu P . Cum P N coplanar cu P. Ecuaia planului P se obine lund vectorul M1M i obligndu-l s fie coplanar cu N i a , adic ( M1M , N , a ) = 0 , atunci M M, N, a = 0 : 1 r N =
DEFINITIE

Unghiul dintre o dreapt i un plan este unghiul dintre dreapt i proiecia

dreptei pe plan.
2.3.5. POZITII RELATIVE A DOUA DREPTE IN SPATIU

Dou drepte d1 i d2 se pot afla ntr-una din situaiile: 1) d1 coincide cu d2 : d1 d2 2) d1 paralel cu d2 : d1 // d2 3) d1 i d2 sunt concurente : d1 d2 = {M0} 4) d1 i d2 sunt strmbe (nu sunt paralele i nu au punct comun).
PROPOZITIE

Fie dreptele d1 : r a1 = b1

;i d 2 : r a 2 = b 2 , atunci:

a1 a 2 = 1) d1 d2 a1 = a 2 i b1 = b 2 b1 b 2 =

73

2) d1 // d2

a1 a 2 = a1 = a 2 i b1 b 2 , R b1 b 2

3) d1 d 2 = {M 0 } a1 b 2 + a 2 b1 = 0 5) d1 , d2 sunt strmbe a1 a 2 i a1 b 2 + a 2 b1 0
Observatie Dou drepte au punct comun

a1 b 2 + a 2 b1 = 0

Intradevar daca M1 r1 d1 si M 2 r2 d2 , inmultim scalar la dreapta ecuatia dreptei d1 cu a 2 si ecuatia dreptei d2 cu a1 si obtinem r1 a1 = b1 a 2 r2 a 2 = b 2 a1

()

()

(r a )a
1 1 2 2

(r a )a
(
1 2

2 1

= b1 a 2 = b 2 a1

Adunind relatiile obtinem r1 a1 a 2 + r2 a 2 a1 = b1 a 2 + b 2 a1

(r , a , a ) + (r , a , a ) = b a + b a (M M , a , a ) = b a + b a
1 1 2 2 2 1
1 2 1 2 1 2 2 1

2 1

( (r

r 2 , a1 , a 2 = b1 a 2 + b 2 a1

Cele doua drepte sunt concurente M1M 2 , a1 , a 2 sunt coplanari b1 a 2 + b 2 a1 = 0 Punctul de intersecie a dou drepte concurente Fie M 0 r 0 punctul de intersecie al dreptelor d1 i d2. Atunci r 0 este soluia

( )

sistemului r 0 a1 = b1 r 0 a 2 = b 2 nmulim vectorial la stnga cu b 2 prima ecuaie i obinem b 2 r 0 a1 = b 2 b1

(b a )r (b r )a
2 1 0 2 0

= b 2 b1

r0 =

b 2 b1 b 2 a1

Din condiia de concuren a celor dou drepte a1 b 2 + a 2 b1 = 0 avem b 2 a1 = a 2 b1 i b 2 b1 = b1 b 2 iar

74

r0 =

b 2 b1 a 2 b1

2.3.6. DISTANTA DE LA UN PUNCT LA O DREAPTA. DISTANTA DINTRE DOUA DREPTE PARALELE . DEFINITIE Distana de la un punct la o dreapt este lungimea poriunii de perpendicular

cuprins ntre punct i dreapt.

PROPOZITIE

Fie d : r a = b , M1 r1 d un punct fixat, atunci

d(M1 , d ) = r1 a b a

()

M1

M0

Demonstratie

Distana cutat se obine calculnd aria paralelogramului determinat de vectorii

M 0 M1 i a

n dou moduri

A = a d(M1 , d ) = M 0 M1 a
d (M1 , d ) =

(r

r0 a a

r1 a r 0 a a

r1 a b a

PROPOZITIE

Distana dintre dou drepte paralele d1 : r a = b1

d (d1 , d 2 ) = b 2 b1 a

d 2 : r a = b 2 este

75

2.3.7. PERPENDICULARA COMUNA A DOUA DREPTE . DISTANTA DINTRE DOUA DREPTE OARECARE. DEFINITIE Se numete perpendicular comun a dou drepte oarecare din spaiu, o dreapt ce se

sprijin pe cele dou drepte i este perpendiculat pe fiecare. Fie d1 : r a1 = b1 i d 2 : r a 2 = b2 dou drepte strmbe. Notm cu

perpendiculara comun a celor dou drepte. Cum d1 a1 si d2 a 2 deci putem lua ca vector pentru vectorul a1 a 2 . Dreapta se gsete la intersecia a dou plane :1 care este planul ce trece prin d1 i este paralel cu a1 a 2 , 2 care este planul ce trece prin d2 i este paralel cu a1 a 2 . 2 a1a2

M1

a1 M

a1a2 M2 a1a2 1 M a2

Deoarece n planul 1 avem punctul M1 d1 i 1 este coplanar cu a 1 i a1 a 2 , ecuaia sa va fi M1M, a1 , a1 a 2 = 0 . Deoarece n planul 2 avem punctul M2 d2 i acest plan este coplanar cu a 2 i
a1 a 2 , ecuaia sa va fi M1M, a1 , a1 a 2 = 0

r r1 , a 1 , a 1 a 2 = 0 : (r r2 ), a 2 , a1 a 2 = 0 76

(( (

) )

DEFINITIE Distana dintre dou drepte oarecare este lungimea poriunii de perpendicular

comun cuprins ntre cele dou drepte.

PROPOZITIE Distana dintre dou drepte strmbe este dat de relaia:
d (d1 , d 2 ) = a1 b1 + a 2 b1 a1 a 2

Demonstratie
M1M 2 , a 1 , a 2

Exprimm n dou moduri volumul paralelipipedului determinat de vectorii

M1

a1

M2 V = M1M 2 , a1 , a 2 = a1 a 2 d(d1 , d 2 )
d (d1 , d 2 ) =

a2

((r

r1 , a 1 , a 2 a1 a 2

)) (r , a , a ) (r , a , a )
=
2 1 2 1 1 2

a1 a 2

r 2 a 2 a 1 r1 a 1 a 2 a1 a 2

) (

a1 b 2 + a 2 b1 a1 a 2

77

3. SFERA 3.1. ECUATII ALE SFEREI.

Fie CE3 un punct fixat i R[0,).

DEFINITIE Se numete sfer de centru C i raz R, mulimea tuturor punctelor din spaiu ce

se afl la distana R de punctul C, adic SC ,R = M E3 / CM = R .

DEFINITIE Punctul C se numete centrul sferei iar numrul R se numete raza sferei. DEFINITIE Un punct PE3 se numete interior sferei SC,R dac CP < R i se numete exterior sferei SC,R dac CP > R .

Fie R 0, i, j, k

un reper ortonormat, C r 0

( )

un punct fixat cu r 0 = x 0 i + y 0 j + z 0 k i

M r un punct oarecare cu r = xi + y j + z k .

()

Pentru a gsi ecuaia sferei impunem condiia ca punctul M s aparin sferei M SC, R CM = R r r0 = R

(r r ) = R
2 0

ecuaia vectorial canonic a sferei

2

r 2r 0 r + r 0 R 2 = 0 ecuaia vectorial general a sferei. Scalar ecuaia vectorial canonic devine:

(x x0 )2 + ( y y0 )2 + (z z0 )2 = R 2

ecuaia scalar canonic a sferei.

x2 - 2x0x + x02 + y2 - 2y0y + y02 + z2 - 2z0z - z02 - R2 = 0 x2 + y2 + z2 2x0x 2y0y 2z0z + x02 + y02 + z02 R2 = 0 Notm cu: a = -2x0 , b = -2y0 , d = x02 + y02 + z02 R2 x2 + y2 + z2 + ax + by + cz + d = 0 ecuaia scalar general a sferei. c = -2z0

3.2. PROBLEME DE INTERSECTIE 3.2.1. Intersecia unei sfere cu o dreapt

Fie sfera SC,R de ecuaie r r 0

)2 = R 2

i o dreapt ce trece prin punctul M1 r1

( )

are vectorul director a , dat prin ecuaia vectorial parametric r = r1 + a .

78

Pentru a determina punctele de intersecie ale dreptei cu sfera SC,R trebuie s rezolvm sistemul rr 2 0 r = r1 + a
2

(r1 r 0 + a )2 = R 2
( )
2

A A B

2 a + 2 r1 r0 a + r1 r 0 R 2 = 0 am obinut o ecuaie de gradul II n care poate s aib:

a) < 0 ecuaia nu are soluii dreapta nu ntlnete sfera, numindu-se exterioar sau nesecant sferei. b) = 0 ecuaia admite dou rdcini egale dreapta este tangent sferei. c) > 0 ecuaia admite dou rdcini reale distincte dreapta taie sfera n dou puncte distincte deci este secant sferei. O alt metod pentru determinarea poziiei dreptei fa de sfera dat este s se calculeze distana de la centrul sferei la dreapta adic d(C, ).

d (C , ) =

r 0 r1 a a

(r 0 r1 ) a
a

i se compar cu raza R a sferei: a) dac d > R dreapta este exterioar sferei; b) dac d = R dreapta este tangent sferei; c) dac d < R dreapta este secant sferei.
3.2.2. Intersecia unei sfere cu un plan

Fie sfera SC,R de ecuaie r r 0 (r r0 )2 = R 2 r n = p

)2 = R 2

i un plan de ecuaie normal r n = p .

Pentru a determina poziia planului fa de sfer trebuie s rezolvm sistemul

Notm cu M1 r1 proiecia ortogonal a centrului sferei C pe planul .

( )

79

Distana de la C la planul este:

d = CM 1 = r 0 n p , unde r1 = r 0 + d n n =1

C M1 O M S

Lum un punct M r de pe cercul de intersecie dintre sfer i plan i calculm distana d(M1, M)
d (M1 , M ) = M1M =

()

(r r1 )2

(r r 0 d n)2 =
(r r0 )2 2d n(r r0 ) + d n
2

= r 2 + r0 2 + d 2n 2 2r r0 2d r n + 2r0d n = / = R 2 2d n r 0 n p (r r0 ) + d 2 = R 2 d 2

a) Dac R > d planul taie sfera dup un cerc i se numete secant sferei. b) Dac R = d, planul taie sfera ntr-un punct deci este tangent sferei. c) Dac R < d planul nu taie sfera, deci este exterior sferei
3.3. PLANUL TANGENT INTR-UN PUNCT AL SFEREI

Fie sfera SC,R i M1 r1 SC ,R . Un plan este tangent la sfer n M1 dac el trece prin M1 i este perpendicular pe vectorul CM 1 = r1 r 0 . Ecuaia acestui plan se obine din ecuaia vectorial a planului n care lum N = r1 r 0 .

( )

(r r1 )(r1 r 0 ) = 0

80

r r1 r1 r r 0 r1 r 0 = 0

Cum M1 r1 SC ,R avem

( )

(r1 r0 )2 = R 2
2

r12 2r 0 r1 + r 0 R 2 = 0
r r1 r1 r r 0 r1 r 0 = 0
2

r12 = 2r 0 r1 r 0 + R 2
2

r r1 2 r 0 r1 + r 0 R 2 r r 0 + r 1 r 0 = 0 r r1 r + r1 r 0 + r 0 R 2 = 0 sau scalar
2 2 2 xx1 + yy1 + zz1 ( x + x1 )x0 ( y + y1 ) y0 ( z + z1 )z0 + x0 + y0 + z0 R 2 = 0

xx1 + yy1 + zz1 + a

x + x1 y + y1 z + z1 +b +c +d =0 2 2 2

Observatie Ecuaia planului tangent n M1 la sfer se obine prin procedeul de dedublare

2

r r r1 r + r1 r 2

y 2 yy1 z 2 zz1

x xx1

x + x1 2 y + y1 y 2 z + z1 z 2 x

3.4. INTERSECTIA A DOUA SFERE.

Fie sferele S1 : r r1
2 2 r r1 = R1 2 2 r r 2 = R2

)2 = R12

i S 2 : r r 2

)2 = R22

Pentru a determina intersecia celor dou sfere rezolvm sistemul

( (
(

) )

r 2 2r r + r 2 = R 2 1 1 1 2 2 2 r 2r 2 r + r 2 = R2

nlocuim a doua ecuaie cu diferena celor dou ecuaii adic cu:

2 2 2 r 2 r1 r + r 2 r1 R2 + R1 = 0 care reprezint ecuaia unui plan cu vectorul normal

N = r 2 r1

adic perpendicular pe linia centrelor celor dou sfere. Obinem sistemul

2 2 2 r 2r1 r + r1 = R1 2 2 2 2 2 r 2 r1 r + r 2 r1 R2 + R1 = 0

81

ceea de reprezint un cerc care poate s fie real, redus la un punct sau imaginar. Presupunem R1 > R2 atunci poziia sferelor se clasific n modul urmtor: a) r 2 r1 R1 + R2 sferele sunt exterioare sau nesecante. b) r 2 r1 = R1 + R2 sferele sunt tangente exterioare. c) R1 R2 r 2 r1 R1 + R2 sferele sunt secante i se taie dup un cerc. d) r 2 r1 = R1 R2 sferele sunt tangente interior. e) 0 r 2 r1 R1 R2 0 sferele sunt interioare. f) r 2 r1 = 0 sferele sunt concentrice.

3.5. PUTEREA UNUI PUNCT IN RAPORT CU O SFERA 3.5.1. Puterea punctului fa de sfer

Fie SC,R o sfer i M1 r1 un punct din spaiu.

( )

TEOREMA Dac dreapta CM1 ce trece prin M1 taie sfera in punctele M ' (r' ) i M " (r" ) , atunci produsul M 1 M ' M 1 M " este cons tan t oricare ar fi poziia dreptei ce trece prin punctul M1 n spaiu.
DEFINITIE Produsul constant M1M ' M1M " se numete puterea punctului M1 fa de sfera dat i se noteaz cu (M1). PROPOZITIE (M1 ) = d 2 R 2 , unde d=d(C, M1).

Puterea punctului M1 fa de sfera dat ia valori n intervalul [-R2 , ) deoarece: 1) dac M1 este exterior sferei, atunci d > R (M1) > 0; 2) dac M1 este pe sfer, atunci d = R (M1) = 0; 3) dac M1 este interior sferei d < R (M1) < 0; 4) dac M1 = C d = 0 (M1) = -R2.
3.5.2. Planul radical a dou sfere

Fie sferele S1 i S2 de ecuaii

2 S1 : S1 r = r r1 R1 = 0

() (

)2

82

S2 : S2 r = r r 2

() (

)2 R22 = 0

TEOREMA

Mulimea tuturor punctelor din spaiul E3 care au puteri egale fa de sferele S1 i S2 constituie un plan perpendicular pe dreapta centrelor C1 , C2 numit planul radical al celor dou sfere i a crei ecuaie se obine scznd ecuaiile sferelor.
S1 r S2 r = 0
Observatie

()

()

Planul radical este planul care trece prin cercul de intersecie al celor dou sfere dac sferele sunt secante sau este planul tangent comun celor dou sfere dac sferele sunt tangente exterior sau trece printre cele dou sfere dac sferele sunt exterioare. 3.5.3. Axa radical a trei sfere Fie sferele S1, S2, S3 de ecuaii Si : r r i R i2 = 0 , i = 1,3

TEOREMA
Mulimea tuturor punctelor din spaiu care are puteri egale fa de cele trei sfere formeaz o dreapt perpendicular pe planul determinat de centrele celor trei sfere, numit axa
radical a celor trei sfere i aceasta are ecuaia
S1 S 2 = 0 S1 S3 = 0

Observatia 1 Axa radical este determina de planele radicale, ea aflndu-se la intersecia

acestora.
Observatia 2 Dac cele trei sfere au centrele coliniare nu exist axa lor radical. PROPOZITIE Dac patru sfere au centrele necoplanare atunci exist un singur punct care

are puteri egale fa de cele patru sfere numit centrul radical al celor patru sfere.

83

4. GENERAREA SUPRAFEELOR 4.1. ECUATII ALE SUPRAFETELOR SI CURBELOR IN SPATIU.

O suprafa n spaiu poate fi dat printr-o ecuaie de forma: 1. F(x, y, z) = 0 numit ecuaia implicit scalar. 2. F r = 0 numit ecuaia implicit vectorial.
x = x(u ,v ) 3. y = y (u ,v ) , (u ,v ) D , numit ecuaie scalar parametric z = z (u ,v )

()

4. r = r (u ,v ), (u ,v ) D , numit ecuaia vectorial parametric unde funciile care apar sunt continue, derivabile i bijective. O curb n spaiu poate fi privit ca fiind intersecia a dou suprafee. Ecuaiile ei vor fi de forma: F (x , y , z ) = 0 , numite ecuaiile implicite scalare 1. G ( x , y , z ) = 0 F r = 0 2. G r = 0

() ()

, numite ecuaiile implicite vectoriale

x = x( t ) 3. y = y( t ) tI , numite ecuaiile scalar-parametrice z = z( t )

4. r = r( t ) ,

tI , numite ecuaiile vectorial-parametrice

4.2. GENERAREA SUPRAFETELOR.

F(x, y, z, ) = 0 care depind de parametrul . Fie familia de curbe G : G (x, y, z, ) = 0

TEOREMA

Mulimea S = {M ( x , y , z ) / M G } constituie o suprafa a crei ecuaie se obine

eliminnd din sistem parametrul .

DEFINITIE

Spunem c mulimea de curbe G genereaz suprafaa S, iar G se va numi

curba generatoare a suprafeei S.

84

 F ( x , y , z , , ) = 0 Fie mulimea de curbe G : cu i parametri. Cnd i G ( x , y , z , , ) = 0 iau valori arbitrare , G nu formeaz o suprafa. Dac ntre cei doi parametri exist o legtur (, ) = 0 S = M ( x , y , z ) / M G , ( , ) = 0 formeaz o suprafa a crei ecuaie se obine eliminnd i din sistem.
4.3. SUPRAFETE CILINDRICE DEFINITIE Se numete suprafa cilindric, suprafaa generat de o dreapt variabil

numit generatoare care are direcia fix i se sprijin pe o curb dat sau este tangent la o suprafa dat. Considerm cazul n care generatoarea se sprijin pe o curb dat numit curb
directoare i avnd ecuaia

F(x, y, z ) = 0 D: G (x, y, z ) = 0 a) Generatoarea (G) este paralel cu o dreapt fix ale crei ecuaii sunt:
P = A1x + B1 y + C1z + D1 = 0 Q = A2 x + B2 y + C2 z + D2 = 0

P = Ecuaiile generatoarei vor fi: (G ) : Q = Generatoarea (G) trebuie s se sprijine pe curba directoare (D) ,adic (G) (D) ,situaie exprimat prin condiia ca sistemul de ecuaii F ( x.y .z ) = 0 (D) G ( x , y , z ) = 0 ( P x , y , z ) = ( G ) Q( x , y , z ) =

s aib soluii.

Acest sistem de patru ecuaii i trei necunoscute va avea soluii numai dac ntre i mai exist o relaie de forma (,) = 0 , relaie ce se va determina scond pe x,y,z din cele mai simple trei ecuaii n funcie de i i nlocuind n a patra ecuaie. Ecuaia suprafeei cilindrice se obine eliminnd i din relaia (, ) = 0, adic va fi
(P( x , y , z ),Q( x , y , z )) = 0

85

b) Direcia generatoarei este dat printr-un vector a (a1 , a2 ,a3 ) nenul. Putem alege vectorul a aa nct a treia sa component s fie numrul 1 : a (l,m,1). Considerm un punct M din planul x0y arbitrar ales M(, , 0), atunci ecuaia generatoarei se obine scriind ecuaia dreptei ce trece prin M i are direcia a .

(G ) : x =
l

y z = m 1

Impunem generatoarei s ntlneasc curba directoarei , adic sistemul format cu ecuaiile lor s aib soluii. La fel ca la punctul (a) scoatem x,y,z din trei ecuaii i nlocuim n a patra, obinnd (,) = 0. Eliminm i i obinem
( x lz , y mz ) = 0

Exemplu S se determine ecuaia suprafeei cilindrice care are curba directoare x+ yz =0 x+ yz =0 D: i este paralel du dreapta ( ) : x 2y = 0 x 2y = 0

Soluie
x+ yz = Generatoarea este G : x 2y = Impunem condiia de contact ntre D i G
2 x 2 + y 2 2 z = 0 y 2z = 0 x+ yz = x 2y = y= 2( ) 5
2

y = 2z x =z x = + 4z

4z + = z z= 5

x=
2

4 + 5

2( ) 4 + + 2 =0 + 4 5 5 25

(4 + )2 + 2( ) 5( ) = 0

18 + 4 + 3 2 5 + 5 = 0

86

18( x + y z )2 + 4( x + y z )(x 2 y ) + 3( x 2 y )2 5( x + y z ) + 5(x 2 y ) = 0

4.4. SUPRAFETE CONICE DEFINITIE

Se numete suprafa conic suprafaa generat de o dreapt variabil care

trece printr-un punct fix, numit generatoarea suprafeei i se sprijin pe o curb dat sau rmne tangent la o suprafa dat. Generatoarea suprafeei conice poate fi dat n dou moduri: a) Considerm punctul fix V care se numete vrful suprafeei conice, dat prin intersecia a trei plane

P = 0 1 V : P2 = 0 P = 0 3 A1 A2 A3

unde Pi = Aix + Biy + Ciz + Di ,

i = 1, 2, 3 i cu condiia

B1 C1 B2 C2 0 B3 C3 Fie (D) curba directoare de ecuaii:

(pentru ca sistemul liniar s aib soluie unic).

(D ) :

F (x , y , z ) = 0 G ( x , y , z ) = 0 Generatoarea este o dreapt variabil ce trece prin punctul V, deci se gsete la

intersecia a dou plane variabile ce trece prin acest punct. Din acest motiv ecuaia generatoarei este:

P = P3 G: 1 P2 = P3
Deoarece generatoarea trebuie s se sprijine pe curba directoare, adic

(G ) (D )
sistemul format din ecuaiile lui (G) i (D) trebuie s aib soluie. Scoatem pe x,y,z din trei ecuaii, cele mai simple i le nlocuim n a patra, obinnd astfel condiia de sprijin

( , ) = 0
Eliminm i din ecuaiile sistemului i obinem ecuaia suprafeei conice

87

P P 1 , 2 = 0 P P 3 3
b) Dac vrful conului este dat prin coordonatele sale V(x0, y0, z0), considerm generatoarea ca fiind o dreapt variabil cu vector director a ( , ,1) ce trece prin V, a crei ecuaia este

(G ) : x x0

y y0 z z0 = 1

Deoarece generatoarea se sprijin pe directoare, sistemul format din ecuaiile lor are soluii. Scoatem x, y, z din trei ecuaii cele mai simple i nlocuim n a patra, obinnd astfel condiia (, ) = 0. Eliminm , din ecuaiile sistemului i obinem ecuaia suprafeei conice.

x x0 y y0 zz , zz =0 0 0
Exemplu Determinai ecuaia suprafeei conice cu vrful V(4, -2, 0) i care trece prin curba

directoare (D)

(D ) :
Soluie

x 2 + yz = 0 x y + 2z = 1

Ecuaia generatoarei este (G ) :

x4

y+2

z . 1

Condiia de contact ntre (G) i (D) este :

x 2 + yz = 0 x y + 2z = 1 x 4 = z y + 2 = z x = z + 4 y = z 2 z + 4 z + 2 + 2 z = 11 5 = ( + 2 )z

z=

+2

,x =

5 9 4 + 8 2 + 7 4 ,y = +4= +2 +2 +2
5(9 4 + 8) =0 ( + 2)

care inlocuite in prima ecuatie duc la conditia de sprijin

( 2 + 7 4)2 ( + 2)2

88

(2 7 + 4)2 + 5(9 4 + 8) = 0
Dar = x4 y+2 din ecuatia generatoarei , deci ecuatia suprafetei va fi , = z z

(-2x+7y-4z+22)2 + 5(9x-4y+8z-44)z = 0
4.5. SUPRAFETE CONOIDE DEFINITIE Se numete suprafa conoid o suprafa descris de o dreapt variabil care

ntlnete o alt dreapt dat, este paralel cu un plan fix numit plan director i mai ndeplinete inc o condiie geometric cum ar fi s se sprijine pe o curb dat sau s fie tangent la o suprafa data. Fie P ( x , y , z ) = A1x + B1 y + C1z + D1 = 0 ecuaia planului director, iar dreapta () se 1 d ca intersecia a dou plane

( ) :

P2 ( x , y , z ) = A2 x + B2 y + C2 z + D2 = 0 P3( x , y , z ) = A3 x + B3 y + C3 z + D3 = 0
F ( x , y , z ) = 0 (C ) : G( x , y , z ) = 0

Curba (C) pe care se sprijin generatoarea are ecuaiile

Generatoarea va fi situat ntr-un plan mobil paralel cu planul director i ntr-un plan variabil care trece prin (). Din acest motiv ecuaia generatoarei va fi

(G ) :

P = 1 P2 = P3

Pentru ca generatoarea s ntlneasc directoarea trebuie ca sistemul format din ecuaiile lor s aib soluii. Scoatem x,y,z din trei ecuaii , cele mai simple i le nlocuim n a patra, obinem condiia (, ) = 0. Eliminnd i din sistem obinem ecuaia suprafeei conoide.

P P , 2 = 0 1 P 3
Exemplu

Determinai ecuaia suprafeei generate de o dreapt variabil care se sprijin pe dreapta () i pe dreapta (C).

89

( ) :
i este paralel cu planul xoy.
Soluie

x y 1 = 0 y z +1 = 0

(C ) :

x 2z + 1 = 0 y 2z 1 = 0

Ecuaia planului xoy este z = 0. Ecuaia unui plan paralel cu xoy este z = . Ecuaia x y 1 = (y z + 1)

fascicolului de plane ce trece prin () este Ecuaia generatoarei este

(G ) :

z= x y 1 = ( y z + 1)

Formm sistemul cu ecuaiile generatoarei i ale directoarei curbei C x 2z + 1 = 0 y 2z 1 = 0 z = x y 1 = ( y z + 1) Eliminnd x,y,z din sistem obinem condiia

2 = ( + 2)
eliminnd i obinem
x y 1 (z + 2) = z 2 y z +1

obinnd ecuaia suprafetei cutate

4.6. SUPRAFETE DE ROTATIE DEFINITIE Se numete suprafa de rotaie suprafaa generat de o curb (C) care se

rotete n jurul unei drepte () numit axa de rotaie a suprafeei .

DEFINITIE Seciunile suprafeei de rotaie cu plane care trec prin axa de rotaie se numesc curbe meridiane.

90

Suprafaa de rotaie poate fi privit ca fiind generat de rotirea unei curbe meridiane n jurul axei de rotaie. Seciunile suprafeei de rotaie cu plane perpendiculare pe axa de rotaie sunt cercuri cu centrele situate pe axa de rotaie.
DEFINITIE Cercurile astfel obinute se numesc cercuri paralele ale suprafeei de rotaie.

Suprafeele de rotaie pot fi privite ca fiind generate de un cerc variabil care se afl ntrun plan perpendicular pe axa de rotaie, are centrul pe axa de rotaie i se sprijin pe curba (C).

Curba (C) are ecuaia

(C ) :
iar axa de rotaie are ecuaia

F (x , y , z ) = 0 G ( x , y , z ) = 0
y y0 z z0 = m n

( ) : x x 0
l

Cercul generator se gsete la intersecia dintre un plan variabil perpendicular pe axa de rotaie i o sfer cu centul pe axa de rotaie i raza variabil. Ecuaiile cercului generator vor fi

(G ) : 2 2 2 (x x 0 ) + (y y0 ) + (z z 0 ) =
Impunem condiia ca cercul generator s ntlneasc curba (C) deci sistemul format din ecuaiile lor s fie compatibil. Eliminnd x,y,z din ecuaiile sistemului obinem (, )=0. Eleminnd , din ecuaiile sistemului obinem ecuaia suprafeei de rotaie

lx + my + nz =

91

 lx + my + nz, (x x 0 ) + (y y0 ) + (z z 0 )
2 2

5. CUADRICE PE ECUAII REDUSE DEFINITIE Se numete cuadric mulimea tuturor punctelor din E3 ale cror coordonate

verific o ecuaie de gradul doi de forma () : a11x2 + a22y2 + a33y2 + 2a12xy + 2a13xz + 2a23yz + 2a14x + 2a24y + 2a34z + a44 = 0 n ecuaia unei cuadrice intervin 10 coeficieni dintre care cel puin unul din coeficienii termenilor de grad 2 este nenul. Dac mprim ecuaia prin acest coeficient nenul mai rmn 9 coeficieni nedeterminai ceea ce ne arat c o cuadric este determinat dac se cunosc 9 puncte ale ei. Exist sisteme de referin n raport cu care cuadrica are o form mai simpl, putnd admite simetrii fa de planele de coordonate, axele de coordonate, sau originea axelor. Aceste forme simple ale ecuaiei unei cuadrice se vor numi ecuaiile canonice sau ecuaiile reduse ale cuadricii.
5.1. CUADRICE CU CENTRU DE SIMETRIE

Ecuaiile reduse ale cuadricelor cu centru de simetrie au forma :

: a 2 + b2 + c2 ' = 0

x2

y2

z2

unde

= 1 ' = 1

Studiem mai nti simetriile acestei suprafee. Dac M(x,y,z) , atunci i punctele M1 (-x, y, z) , M2 (x, -y, z) , M3 (x, y, -z) ceea ce ne arat c planele y0z, x0z, x0y sunt plane de simetrie ale suprafaei. Mai mult M4 (-x, -y, z) , M5 (-x, y, -z) , M6(x, -y, -z) ceea ce ne arat c axele 0z, 0y i 0x sunt axe de simetrie ale suprafeei. Cum M7 (-x, -y, -z) originea axelor este centrul de simetrie al suprafeei, motiv pentru care suprafeele considerate se numesc cu centru. Avem urmtoarele cuadrice cu centru: 1. = 1 , ' = 1 2. = 1 , ' = 1

x2 a2

y2 b2

z2 c2

1 = 0

- elipsoid real

x 2 y2 z2 + + + 1 = 0 - elipsoid imaginar a 2 b2 c2

92

3. = 1 , ' = 1 4. = 1 , ' = 1

x2 a2

y2 b2

z2 c2

1 = 0 - hiperboloid cu o pnz

x 2 y2 z2 + + 1 = 0 - hiperboloid cu doua pnze a 2 b2 c2

5.1.1. ELIPSOIDUL REAL

Este cuadrica de ecuaie

x2 a2

y2 b2

z2 c2

1 = 0

Pentru a determina forma acestei suprafee stabilim interseciile dintre suprafa i axele de coordonate , planele de coordonate i planele paralele cu cele de coordonate. a) Intersecia suprafeei cu axele de coordonate
x 2 y2 z2 a 2 + b2 + c2 1 = 0 x2 0 x : y = 0 2 =1 a z = 0 x 2 y2 z2 a 2 + b2 + c2 1 = 0 0 y : x = 0 y2 = b2 z = 0 x 2 y2 z2 a 2 + b2 + c2 1 = 0 0z : x = 0 z 2 = c2 y = 0
DEFINITIE vrfurile suprafeei. Observatie Elipsoidul real are 6 vrfuri, cte 2 pe fiecare ax , simetrice fa de origine.

x2 = a2 x = a

A(a ,0,0) A' (a ,0,0)

y = b

B(0, b,0) B' (0, b,0)

z = c

C(0,0, c) C' (0,0,c)

Punctele de intersecie ale suprafeei cu axele de coordonate se numesc

93

b) Intersecia suprafeei cu planele de coordonate

x 2 y2 z 2 + 1 = 0 + ( x 0 y) : a 2 b 2 c 2 z = 0 x 2 y2 z2 + 1 = 0 + ( x 0z ) : a 2 b 2 c 2 y = 0 x 2 y2 z2 + 1 = 0 + ( x 0 y) : a 2 b 2 c 2 x = 0

x 2 y2 + 1 = 0 a 2 b2 x 2 z2 + 1 = 0 a 2 c2 y2 z2 + 1 = 0 b2 c2

elips real

elips real

elips real

c) Intersecia suprafeei cu plane paralele cu cele de coordonate

x 2 y2 z2 + 1 = 0 + ( // x 0 y) : a 2 b 2 c 2 z =

x 2 y2 2 2 + 2 = 1 2 :1 2 a2 b c c

x2 2 a 1 2 c
2

y2 2 b 1 2 c
2

1 = 0

1) Dac 1 elips real. 2) Dac 1

2 > 0 2 < c 2 c2

2 c 2 < 0

( c ,c ) , atunci intersecia este o

c2

<0

2 > c 2

2 c 2 > 0 ( ,c ) (c , ) , atunci ecuaia de

mai sus nu are nici o soluie, deci intersecia cu suprafaa dat este vid. 3) Dac 1

=0

=c

x2 a
2

x = 0 =0 C(0,0,c) i C(0,0,-c). b y = 0
2

y2

( // x 0z )
x2 2 a 1 2 b
2

x 2 y2 z2 2 + 2 + 2 1 = 0 b c a y =

x 2 z2 2 + 2 =1 2 a2 c b

z2 2 c 1 2 b
2

1 = 0

94

Dac 1

b2
2

>0

( b , b )

elips real.

Dac 1 Dac 1

b2
2

< 0 ( , b ) (b , ) intersecie vid. = 0 b

B = ( 0,b ,0 ) B' = ( 0,b ,0 ) y2 z2 2 + =1 2 b2 c2 a

b2

x 2 y2 z2 ( // y0z ) a 2 + b 2 + c 2 1 = 0 x= y2 2 b 1 2 a
2

z2 2 c 1 2 a
2

1 = 0

Dac 1 Dac 1 Dac 1

2 >0 a2

( a , a )

elips real.

2 < 0 ( , a ) (a , ) intersecie vid. a2 2 = 0 a a2 B = (0, a ,0) B' = (0,a ,0) C A B A C O B

Observatie

Dac a = b sau a = c sau b = c elipsoidul se numete de rotaie cu axa de rotatie 0z sau 0y sau 0x. Dac a = b = c obinem sfera de centru origine i raza a.

95

Ecuaiile parametrice ale elipsoidului real

x = a cos u sin v y = b cos u cos v z = c sin u

u[0 , ] , v[0 , 2]

5.1.2. HIPERBOLOIZI a) HIPERBOLOIDUL CU O PINZA are ecuaia

x 2 y2 z2 + 1 = 0 a 2 b2 c2

sau

x2 a2

y2 b2

z2 c2

1 = 0

sau :

x2 a2

y2 b2

z2 c2

1 = 0

a) Intersecia suprafeei cu axele de coordonate

x2 y 2 z 2 2 + 2 2 1 = 0 b c a 0 x: y = 0 z = 0 x2 y2 z 2 2 + 2 2 1 = 0 b c a 0 y : x = 0 z = 0

x2 a2

1 = 0

x2 = a2 x = a

A' ( a ,0 ,0)

A(a ,0 ,0 )

y2 b2

1 = 0

y 2 = b2 y = b

B' (0 ,b ,0 )

B(0 ,b ,0 )

x2 y2 z 2 2 + 2 2 1 = 0 b c a 0 z : x = 0 y = 0

nu are soluii 0z =

96

Observatie

Hiperboloidul cu o pnz are patru vrfuri, simetrice fa de origine, dou pe

axa 0x i dou pe 0y.

b) Intersecia suprafeei cu planele de coordonate

x2 y2 z 2 1 = 0 + ( x 0 y ): a 2 b 2 c 2 z = 0

x 2 y2 + 1 = 0 elips real a 2 b2

x2 y 2 z 2 1 = 0 + ( x 0 z ): a 2 b 2 c 2 y = 0
x2 y 2 z 2 1 = 0 + ( y 0 z ): a 2 b 2 c 2 x = 0 0z

x2 a2

z2 c2

1 = 0 hiperbol cu axa netransversala 0z

y2 b2

z2 c2

1 = 0 hiperbol cu axa netransversala

c) Intersecia suprafeei cu plane paralele cu planele de coordonate

x2 y2 z 2 1 = 0 + ( // x 0 y ): a 2 b 2 c 2 z =
x2
2 2 a 2

x2 a2

y2 b2

2
c2

+1

+ 1 c

y2
2 2 b 2

+ 1 c

1 = 0

elips real

Observatie

Toate elipsele astfel obinute sunt asemenea ntre ele i sunt din ce n ce mai mari pe msur ce se ndeprteaz de origine.

97

 x2 y 2 z 2 1 = 0 + ( // x 0 z ): a 2 b 2 c 2 y =

x2 a2

z2 c2

= 1

2
b2

x2 2 a 1 2 b Dac 1
2

z2 2 c 1 2 b
2

1 = 0

2
b
2

> 0 2 b 2 < 0

( b ,b )

intersecia este o hiperbol cu axa netransversal paralel cu 0z. Dac 1

2
b
2

< 0 2 b 2 > 0

( ,b ) (b. )

intersecia este o hiperbol cu axa care nu o taie paralela cu 0x.

2

Dac 1

b2

=0

a2

c2

=0

x z a c = 0 x + z = 0 a c

dou drepte.

x2 y2 z 2 1 = 0 + ( // xy0 z ): a 2 b 2 c 2 x = y2 2 b 1 2 a Dac 1
2

y2 b2

z2 c2

= 1

2
a2

z2 2 c 1 2 a
2

1 = 0

2
a
2

> 0 2 a 2 < 0

( a ,a )

intersecia este o hiperbol cu axa ce nu o taie paralel cu 0z. Dac 1

2
a
2

< 0 2 a 2 > 0

( ,a ) (a ,+ )

intersecia este o hiperbol cu axa care nu o taie paralel cu 0y.

98

Dac 1

2
a
2

= 0 2 = a 2

= a

y2 b
2

z2 c
2

=0

y z = 0 sau b c

y z + =0 b c

dou drepte.

DEFINITIE

Elipsa din planul x0y dup care acest plan taie suprafaa se numete elips de gtuire.
Observatie

Dac a = b se obine hiperboloidul de rotaie.

b)HIPERBOLOIDUL CU DOUA PINZE are ecuaia

x2 a2 x2 a2

y2 b2 y2 b2

z2 c2 z2 c2

+1 = 0

sau

+1 = 0

sau :

x2 a2

y2 b2

z2 c2

+1 = 0

99

a) Intersecia suprafeei cu axele de coordonate

x 2 y2 z2 2 + 2 2 +1 = 0 b c a 0 x : y = 0 z = 0

x2 a2

+ 1 = 0 nu are soluii 0x =

x 2 y2 z2 2 + 2 2 +1 = 0 b c a 0 y : x = 0 z = 0

y2 b2

+ 1 = 0 nu are soluii 0y =

x2 y2 z2 2 + 2 2 +1 = 0 b c a 0 z : x = 0 y = 0

z +1 = 0 c2

z 2 = c 2 z = c C (0 ,0 ,c ) C' (0 ,0 ,c )

Observatie

Suprafaa are dou vrfuri situate pe axa 0z i simetrice fa de origine.

b) Intersecia suprafeei cu planele de coordonate

x 2 y2 z2 +1 = 0 + ( x 0 y) : a 2 b 2 c 2 z = 0

x2 a2

y2 b2

+ 1 = 0 nu are soluii

x 2 y2 z2 +1 = 0 + ( x 0z) : a 2 b 2 c 2 y = 0 hiperbol cu axa de simetrie 0x

x2 a2

z2 c2

+1 = 0

x2 z2 + 1 = 0 a 2 c2

100

x 2 y2 z2 +1 = 0 + ( y 0z ) : a 2 b 2 c 2 x = 0 hiperbol cu axa care nu o taie 0y.

y2 b2

z2 c2

+1 = 0

y2 b2

z2 c2

1 = 0

c) Intersecia cu plane paralele cu planele de coordonate

x 2 y2 z2 +1 = 0 + ( // x 0 y) : a 2 b 2 c 2 z =

x2 a2

y2 b2

2
c2

x2
2 a 2 2 1 c

y2
2 b 2 2 1 c

1 = 0

2 - Dac 2 > 1 2 c 2 > 0 c

intersecia este o elips. - Dac

( , c ) (c, )

2 < 1 2 c 2 < 0 2 c
2 = 1 = c c2

( c, c )

ecuaia nu are soluii = - Dac

x 2 y2 + =0 a 2 b2 x = 0 C(0,0, c ) y = 0 C' (0,0,c )

x 2 y2 z2 +1 = 0 + ( // x 0z) : a 2 b 2 c 2 y = x2 2 a 1 + 2 b
2

x2 a2

z2 c2

= 1

2
b2

z2 2 c 1 + 2 b
2

1 = 0 hiperbol cu axa ce nu o taie paralela cu 0x.

x 2 y2 z2 +1 = 0 + ( // y0z) : a 2 b 2 c 2 x =

y2 b2

z2 c2

2
a2

101

y2
2 b 2 2 + 1 a

z2
2 c 2 2 + 1 a

1 = 0 hiperbol cu axa ce nu o taie paralela cu 0y.

Observatie

Dac a = b hiperboloidul se numete de rotaie.

5.2. CUADRICE FARA CENTRU Ecuaia redus a cuadricilor fr centru este :

2 z =

x2 a2

+ '

y2 b2

cu , ' { 1,1}

Studiem mai nti simetriile suprafeei. Dac M(x, y, z) atunci ceea ce ne arat c planele y0z i x0z sunt plane de simetrie ale suprafeei. Cum M 3 ( x , y , z ) axa 0z este ax de simetrie pentru .
5.2.1 PARABOLOIDUL HIPERBOLIC

M1( x , y , z ) M 2 (x , y , z )

Ecuaia general este

2z =

x2 a2

y2 b2

( )

102

Intersecia cu axele Deoarece, dac dou dintre variabilele x,y i z sunt zero i a treia este egal cu zero ,
rezult c paraboloidul hiperbolic taie axele numai n origine. Rezult c are un singur vrf , anume originea.
( ) x0 y : z = 0

Intersecia cu planele de coordonate b x y2 b2 y 2 = 2 x 2 y = x sunt dou drepte concurente 2 + 2 =0 a a b a

2

n origine.
( ) x0 z : y = 0 2z = x2 a2

este o parabol cu axa de simetrie zz i cu deschiderea n

jos, adic spre semiaxa negatv 0z.

( ) y0z : x = 0 y2 b2

2z =

adic o parabol cu axa de simetrie zz i cu deschiderea n

sus, spre semiaxa pozitiv 0z.

Intersecia cu plane paralele cu cele de coordonate ( ) x2 y 2 2 = 2 + 2 ( // x0 y ) : a b z =

y2

2b 2

x2

2a 2

=1

o hiperbol care are axa netransversal paralel cu xx dac > 0 sau

paralel cu yy dac < 0.

( ) ( // x0 z ) : y = 2z = x2 a2 + y2 b2

este o parabol cu axa de simetrie paralel cu zz

i cu deschiderea n jos.
( ) ( // y 0 z ) : x = 2z = 2 a2 + y2 b2

2z =

y 2 2 b2 a 2

este o parabol cu axa de simetrie paralel cu zz i deschiderea n sus.

103

5.2.2 PARABOLOIDUL ELIPTIC

Are ecuaia 2 z =

x2 a2

y2 b2

()

Intersecia cu axele de coordonate Deoarece, dac dou din cele trei variabile sunt zero i a treia este zero, rezult c suprafaa
taie axele numai n originea lor, deci are un singur vrf, anume originea.
( ) ( x0 y ) : z = 0

Intersecia cu planele de coordonate x = 0 x y2 + 2 =0 a2 b y = 0

2

( x0 y ) = {0}
( ) ( x0 z ) : y = 0 ( ) ( // x0 y ) : z = ( ) ( // x0 z ) : y = deschiderea n sus.

2z =

x2 a2

o parabol cu axa de simetrie zz i cu deschiderea n sus.

Intersecia cu plane paralele cu planele de coordonate.

2 =

x2 a2

y2 b2

x2

2a 2

y2

2b 2

=1

care este o elips real

pentru > 0 si multimea vida pentru < 0.

2z =

x2 a2

2
b2

parabol cu axa de simetrie paralel cu zz i

104

( ) ( // y 0 z ) : x = deschiderea n sus.

2z =

y2 b2

2
b2

parabol cu axa de simetrie paralel cu zz si

Generarea suprafetelor
Exercitiul 3

Sa se scrie ecuatia suprafetei cilindrice care are ca directoare curba

2x 2 + y 2 2z = 0 , stiind ca generatoarele sunt perpendiculare pe planul curbei directoare. y 2z = 0

Solutie Vectorul normal la planul curbei directoare : y 2z = 0 , este vectorul

director al generatoarei adica este N(0,1, 2) . Generatoarea trecand prin punctul arbitrar M0 (, , 0) va avea ecuatia G: x y z = = 0 1 2 Pentru ca generatoarea sa intalneasca curba directoare trebuie ca sistemul format cu ecuatiile lor sa fie compatibil.

105

2x 2 + y 2 2z = 0 y 2z = 0 x = z = 2y + 2 Scotand x, y, z din ultimele trei ecuatii obtinem: x = 4 y = 5 2 z = 5 Inlocuind x, y, z in prima ecuatie rezulta conditia de sprijin 2 2 + 16 2 4 =0 25 5

25 2 + 8 2 10 = 0 . Inlocuind se din ecuatiile lui G obtinem ecuatia suprafetei

cautate 25x2+2(2y+z)2-5(2y+z)=0.
Exercitiul 4 Sa se scrie ecuatia suprafetei cilindrice circumscrisa sferei S : x2 + y2 + z2 = 4

stiind ca generatoarele sunt paralele cu dreapta x + y + z = 0 d: 2x + z = 0

Solutie Generatoarea fiind paralela cu dreapta d, ecuatiile ei vor fi

x+y+z = G: +z= 2x Impunem conditia ca generatoarea sa intalneasca sfera data, adica sistemul format din ecuatiile lor sa fie compatibil. Conditia de tangenta a generatoarei fata de sfera se realizeaza prin unicitatea solutiei sistemului obtinut
x 2 + y2 + z 2 = 4 z = 2x x + y + z = y = + x 2x 2 2 2 +z = x + ( + x) + ( 2x) = 4

6x 2 + (2 6)x + 2 2 + 2 2 4 = 0 Pentru unicitatea solutiei impunem conditia = 0 4( 3) 2 24( 2 2 + 2 2 4) = 0 :4

106

 2 6 + 9 2 6 2 + 12 12 2 + 24 = 0

4 2 + 6 3 2 + 24 = 0
4 2 6 + 3 2 24 = 0

(1)

care reprezinta ecuatia de sprijin. Inlocuind = x + y + z si = 2x + z obtinem ecuatia suprafetei cilindrice

4x 2 + 4y 2 + z 4xy + 2xz + 2yz 24 = 0

Exercitiul 5 Sa se scrie ecuatia suprafetei conice, care are varful dat de intersectia planelor
P1 : x y + z = 1 , P2 : x + y z = 0 ,

P3 : x z = 0 , iar curba directoare are ecuatiile

D:

x 2 + y 2 2x 2y 2 = 0 z =1
Solutie Rezolvand sistemul

x y+ z =1 x z =0

x =1 z=0

x + y z = 0 y = 0 V(1, 0, 0)

Ecuatia generatoarei va fi G: x 1 y z = = 1

Impunem conditia de contact dintre G si D, adica x 2 + y 2 2x 2y 2 = 0 z = 1 x = z + 1 y = z

2 + 2 2 3 = 0

x = +1 y= ( + 1) 2 + 2 2( + 1) 2 2 = 0

Dar =

x 1 y si = z z

(x 1) 2 + y 2 2yz 3z 2 = 0

Exercitiul 6 Sa se scrie ecuatia suprafetei conoide generata de o dreapta paralela cu planul

XOY, care se sprijina pe axa OX si pe dreapta

107

d:

x 1 y 2 z = = 2 1 1
Sotutie Ecuatia planului xOy este z = 0, iar ecuatia unui plan paralel cu xOy este z = .

y = 0 Ecuatia axei Ox este , iar ecuatia fascicolului de plane ce trec prin axa Ox este z = y. z = 0 Ecuatia generatoarei va fi data de intersectia planului paralel cu xOy cu fascicolul de plane ce z= z= trece prin axa Ox, adica va fi G : G: y= z = y Impunem conditia de contact dintre G si d : x 1 = 2z y 2 = z z = y = + 2 = 0 Dar = z si = z z2 + z 2 = 0 z 2 + zy 2y = 0 y y x = 2 + 1 y = + 2 z= + 2 =

x = 0 in Exercitiul 7 Sa se scrie ecuatia suprafetei obtinuta prin rotirea curbei : 2 2 z y + 1 = 0 jurul axei Oz.
Solutie Ecuatia axei Oz este

x=0 x y z sau sub forma canonica = = y=0 0 0 1

Cercul variabil ce va genera suprafata este C: x 2 + y2 + z2 = 2 z=

Impunem conditia de sprijin pe curba : x=0 z 2 y2 + 1 = 0 x 2 + y2 + z 2 = 2 z= x=0 z= y2 = 2 + 1 2 2 + 1 = 2 108

Dar = z
2 = x 2 + y2 + z2

si

2z 2 + 1 = x 2 + y 2 + z 2 x 2 + y2 z 2 1 = 0

Exercitiul 8

Sa se scrie ecuatia suprafetei obtinuta prin rotirea dreptei d1 = x 1 y +1 z 3 = = 1 1 1

x y z 1 = = 1 1 2

in jurul dreptei d 2 :

Solutie Ecuatia cercului generator va fi

C:

(x 1) 2 + (y + 1)2 + (z 3) 2 = 2 x+y+z =

Impunem conditia de contact : (x 1) 2 + (y + 1)2 + (z 3) 2 = 2 x + y + z = y = x z = 2x + 1

1 x = 2 y = 1 2 z = 2 2 3 3 2 2 2 + 2 + ( 3) =

3 ( 3) 2 = 2 2

3( 3) 2 2 2 = 0

3(x + y + z 3) 2 (x 1) 2 + (y + 1) 2 + (z 3) 2 = 0

109

GEOMETRIE ANALITICA SI IN SPATIU

Produse cu vectori
1. Produs scalar :
a , b E 3 : a b = a1b1 + a 2 b 2 + a 3b 3

2. Produs vectorial :

i j a , b E 3 : a b = a1 a 2 b1 b 2

k a3 b3
a2 c2 a3 b3 c3

3. Produs mixt :

a , b, c E 3 : a , b, c = b1 b 2 c1

a1

4. Dublu produs vectorial :

a bc = a c b a b c

( ) ( ) ( ) (a b) c = (a c)b (b c)a

Exercitiul 1. S se determine si astfel nct vectorii a = 2i + ( + ) j + ( 2 ) k i

b = i + 2 j + 3k sa fie coliniari.
Soluie a si b sunt coliniari coordonatele lor sunt proporionale:

2 + 2 10 2 = = = si = . 1 2 3 3 3
Exercitiul 2

Sa se determine astfel incat vectorii a = 2 j + k , b = i + 2 j , c = i + j + 2k

sa fie coplanari.
0 1 2 1 2

Soluie a, b, c coplanari produsul lor mixt ( a, b, c ) sa fie nul 1 2 0 = 0

2 + 4 = 0 = 2
Exercitiul 3

Sa se determine astfel incat unghiul dintre vectorii a = i 2 j . 4

si

b = 3i j + k sa fie

Soluie Din expresia analitica a produsului scalar avem

110

cos(a , b ) = 5 10 +
2

a1b1 + a2 b2 + a3b3
2 2 2 a12 + a2 + a3 b12 + b2 + b32

1 3 + (2)(1) + 0 1+ 4 + 0 9 +1+
2

5 5 10 +
2

= cos

= 4

5 1 1 = 2 10 + 2 2

2 + 10 = 10 , = 0

Exercitiul 4 Sa se determine vectorul v stiind ca este perpendicular pe vectorii

a = 3i + 2 j 4k , b = 3i + j , are norma egala cu 26 si face un unghi optuz cu j.

Soluie

v a v coliniar cu a b v = a b v b

i j k a b = 3 2 4 = 4i 12 j 3k 3 1 0

v = 26 a b = 26

16 + 144 + 9 = 26 = 2 = 2

( v, j) > v j < 0 = 2 2

v = 2 4i 12 j 3k .

Exercitiul 5 Sa se afle nlimea paralelipipedului construit pe reprezentanii vectorilor

a = i + 2 j k , b = 2i + 3j + k , c = i 2k , dui in acelai punct al spaiului, lund ca baza paralelogramul determinat de b si c .

Soluie

( a, b, c ) = 2

1 2 1 3 1 = 7 = V , unde V este volumul paralelipipedului 1 0 2

considerat. Dar V = A . h unde A este aria paralelogramului determinat de b si c adic A = bc . i j k b c = 2 3 1 = 6i + 5j 3k 1 0 2 b c = 36 + 25 + 9 = 70 = A h= V 70 7 = = A 10 70

111

Exercitiul 6 Ce unghi formeaz intre ei versorii p si g daca vectorii a = 2p + g si

b = 4p + 5g sunt perpendiculari ?
Soluie a + b a b = 0
a b = 2p + g 4p + 5g = 8p + 10p g 4g p + 5g = 8 + 6p g + 5 = 6p g 3 = 0

)(

pg=

1 . 2 Dar p g = p g cos p, g = cos p, g =

( )

( )

1 2

( p, g ) = 3

Exercitiul 7 Sa se determine vectorul V care sa fie perpendicular pe vectorii a = i 2 j k si

b = 2i + j + k iar c v = 8 , unde c = 3i j 4k .
Soluie Fie V = xi + y j + zk

x 2y z = 0 y = x V a Va = 0 2x + y + z = 0 z = 3x V Vb Vb = 0 3x y 4z = 8 x = 1 c V = 8

x =1 y = 1 V = i j + 3k z=3

Exercitiul 8 Sa se arate ca punctele A(5, -1, -1), B(4, 2, 2), C(5, 3, 1), D(8, 0, -5) se afla in

acelasi plan.
Soluie Avem vectorii
AB = r B r A = i + 3j + 3k AC = r C r A = 0i + 4 j + 2 AD = r D r A = 3i + j 4k

A, B, C, D coplanare AB, AC, AD coplanare AB, AC, AD = 0 0 3 16 + 18 36 + 2 = 0 0 = 0 .

1 3

4 2 =0 1 4

Exercitiul 9

112

Aratati ca
Solutie

(a b , b c , c a ) (

(a b) (b c)

b a,b,c

E1 = a b b c = a b m = a m b b m a =

( )( ) ( ) ( ) ( ) = [a (b c )]b [b (b c )]a = (a , b , c ) b (b , b , c ) = = (a , b , c )b
( ) [( ) ( = (a , b , c ) (b , c , a ) = (a , b , c )
2

E2 = a b , b c , c a = a b b c c a = a , b , c b c a =

)] (

) (

) (

M1 =

(a , b , c)b = b (a , b , c) (a , b , c)
2

Exercitiul 10
a b cd = bd a c bc a d = a , c , d b a b cd

[ ( )] ( )( ) ( )( ) (
Solutie

Aratati ca

) ( )( )

[ ( )] [( ) ( ) ] ( )( ) ( )( ) a [b (c d )] = a (b m ) = (a m )b (a b )m = = [(a c ) d ]b (a b )(c d ) = (a , c , d )b (a b )(c d )

a b cd = a b d c b c d = b d a c b c a d
PLANUL SI DREAPTA IN SPATIU - ECUATII PLAN :

rN=

Ax + By + Cz + D = 0 , A, B, C fiind coordonatele vectorului normal N =(A,B,C) - ECUATII DREAPTA :

ra =b
x0 , y0 , z0 coordonatele punctului M0d , M0(x0,y0,z0),

x x 0 y y0 z z0 , = = m n l

l, m, n - coordonatele lui a (l, m, n)

113

Exercitiul 11 Fie planul :2x - 3y + z 5 = 0. Determinati vectorul normal la plan gasiti un punct al sau si scrieti celelalte ecuatii ale planului .
Solutie Coordonatele unui vector normal la plan sunt coeficientii lui x,y,z din ecuatia

generala scalara aplanului , adica este N (2,-3,1) .Pentru a gasi un punct al planului dam valori particulare la doua variabile si o determinam pe a treia din ecuatia planului :x=2 , y=3 z=10 , deci avem punctual M0(2,3,10) . Deoarece r0 = 2i + 3 j + 10k si N = 2i 3 j + k ecuatia vectoriala a planului este r r 0 N = 0 adica r 2i + 3 j + 10k 2i 3 j + k = 0 r 2i + 3 j + 10k = 5
Exercitiul 12

( (

))(

Determinati ecuatia planului ce trece prin punctual M0(1,2,3) si este

coplanar cu vectorii a = 2i 3 j + k si b = i + 2 j + k
Solutie

Consideram un punct oarecare M si impunem conditia ca vectorul M 0 M sa

fie coplanar cu a si b , adica ( M 0 M , a , b ) = 0 , sau

x 1 y 2 z 3

2 1

3 2

1 1

= 0 -5(x-1)-3(y-2)+z-3 = 0 5x+3y-z-8 = 0

Exercitiul 13

Determinati ecuatia planului ce trece prin punctele M0(1,-1,1) ,

M1(2,3,-1) si este coplanar cu a = i + 4 j + 3k

Solutie Consideram un punct oarecare M si impunem conditia ca vectorul M 0 M sa

fie coplanar cu a
x 1 y +1 z 1 1 1 4 4

si

M 0 M 1 = r1 r0 = i + 4 j 2k , adica M 0 M , M 0 M 1 , a = 0

2 = 0 20(x 1) 5(y + 1) = 0 4 x y 5 = 0 3

114

Exercitiul 14 Determinati ecuatia planului ce trece prin M0 (1,2,3) , M1(2,-1,4) si M2(3,1,-2) Solutie onsideram un punct oarecare M si impunem conditia ca vectorul M 0 M sa fie

coplanar
0 0

cu
1

M 0 M 1 = r1 r0 = i 3 j + k , M0M 2 = 0

si

M 0 M 2 = r2 r0 = 2i j 5k

adica

(M M , M M
1 2 3 1

x 1 y 2 z 3 1 = 0 16( x 1) + 7( y 2) + 5(z 3) = 0 16 x + 7 y + 5z 45 = 0 5

Exercitiul 16 Determinati ecuatia dreptei ce trece prin A(2,1,3) si se sprijina pe preptele :

d1 :

x 1 y 3 z +1 = = 2 4 1

x + y z = 0 d2 : x y + 2z 6 = 0
Solutie :

Pentru a determina ecuatia unei drepte trebuie sa stim ori un punct si vectorul director al dreptei, ori doua plane care trec prin acea dreapta. Consideram planele determinat de A si d1 si determinat de A si d2 si observam ca = d. Din ipoteza d1 este data prin punct si vector director:
A1 (1,3,1) a1 (2,4,1)

d2 este data ca intersectie de plane. Un punct al dreptei d2 se poate determina dand lui z o valoare particulara si rezolvand sistemul ramas. x + y = 0 z=0 x y = 6 2x = 6 x = 3 y = 3 A2(3,-3,0)

directia dreptei d2 este data de produsul vectorial al vectorilor normali la planele ce determina dreapta.

115

N1 (1,1,1) N 2 (1,1,2)

i j k a 2 = N1 x N 2 = 1 1 1 = i 3 j 2k = (1,3,2) 1 1 2

Pentru a determina ecuatiile planelor si este suficient sa cunoastem in fiecare din ele cate un punct si doi vectori. Punem vectorul M0M arbitrar in plan si punem conditia ca produsul mixt al celor doi vectori cunoscuti impreuna cu acesta sa fie nul. In planul avem punctul A si vectorii a1 si AA1 = rA1 rA AA1 = rA1 rA = (1 2)i + (3 1) j + (1 3)k = i + 2 j 4k
AA1 (1, 2, 4) .

Duc vectorul AM(x-2, y-1, z-3)

: AM, AA1 , a1 = 0 1 2

x 2 y 1 z 3 2 4 4 = 0 14( x 2) 9( y 1) 8(z 3) =0 1

14x 9y 8z +5 = 0. In planul avem punctul A2 si vectorii a 2 si A 2 A A 2 A = r A r A 2 = i + 4 j + 3k A 2 A(1, 4, 3)

Duc vectorul A2M si impun conditia ca produsul mixt sa fie nul:

x 3 y+3 z A 2 M, A 2 A, a 2 = 0 1 4 3 =0 1 3 2

(x 3) + (y + 3) z = 0 : x + y z = 0 14x 9 y 8z + 5 = 0 d: x + y z = 0
Exercitiul 17 Fie A(1,2,3), dreapta :

x +1 y z 3 = = si planul : x + 2y 2 = 0. Sa 1 2 1

se determine dreapta d ce trece prin A , intersecteaza si este paralel cu planul .

Solutie : Pentru avem

A1(-1,0,3) , a1(2,-1,1) Pentru avem : N (1,2,-1) : A2(1,1,3)

116

Ducem planul paralel cu prin A. = {B} d = AB Ecuatia fascicolului de plane paralele cu este : x + 2y z + = 0 cu R. Pentru a determina ecuatia planului din fascicol ce trece prin A, obligam coordonatele lui A sa verifice ecuatia planului. 1 + 2 2 3 + = 0 = -2 : x + 2y z 2 = 0 Putem determina dreapta d ca intersectia a doua plane anume planul si planul determinat de A si . In planul cunoastem punctul A1 si vectorii a1 , A1A = r A r A1

A1A = r A r A1 = 2i + 2 j = (2,2,0) .

Duc vectorul A1M si impun conditia A1M, A1A, a1 = 0

x + 1, y, 2 1 z3 0 1 =0 2( x + 1) 2 y 6(z 3) = 0 : 2

2 2

: x y 3z + 10 = 0 x + 2 y z 2 = 0 d: x y 3z + 10 = 0
Exercitiul 18

Scrieti ecuatia dreptei d1 care trece prin punctul M1 de intersectie al dreptei

2 x + y + z + 2 = 0 d: cu planul : 2x + y +3z 4 =0 este continuta in planul si este x y + z 3 = 0

paralela cu planul 1 : 2x +3y + z 8 =0.
Solutie :

Pentru d un punct al dreptei se determina particularizand z si rezolvand sistemul ramas z=0 2x + y = 2 xy=3 x/ =1 M0(-1,-4,0)d x = 1 y = 4

117

Vectorul director pentru d este i j k a = N1 N 2 = 2 1 1 = 2i + 3 j + k = (2,3,1) 1 1 1 Ecuatia canonica a lui d : Pentru : N(2,1,3) 1 : N1 (2,3,1) sunt vectorii normali la plan. Pentru a determina M1 rezolv sistemul format din ecuatiile dreptei d si ale planului :
x = 2 x 1 x +1 y + 4 z = = = y = 3 4 3 1 2 2 x + y + 3z 4 = 0 z =

x +1 y + 4 z = = 2 3 1

2(2 -1) + 3 -4 + 3 -4 = 0 10 -10 = 0

=1

x1 = 1 y1 = 1 M1 (1,1,1) z = 1 1

Pentru

determina

vectorul

director

a1

al

dreptei

d1

observam

ca

d1 d1 N Alegem a1 ca fiind produsul vectorial d1 1 d1 N 1 i j k N N1 = 2 1 3 = 8i + 4 j + 4k = (8,4,4) 2 3 1 Ecuatia canonica a dreptei d1 este : d1 : x 1 y +1 z 1 = = 8 4 4 x 2y + 4z 1 = 0 d : pe planul x + y 2z = 0

Exerciiul 19 Determinai ecuaia proieciei dreptei

: 2x+2y+z-4 = 0

118

Soluie: Etapa 1. Desen i determinarea parametrilor

1 M
N

M0
a N

()

Pentru d1: Vectorul director este a = N 1 N 2 unde N1 = i 2 j + 4k

N2 = i + j 2k i j k a = N1xN2 = 1 2 4 = 0i + 6 j + 3k 1 1 2
Putem lua a = 2j +k x 2y = 1 1 3y = -1 y = - , Punctul M0 se determin lund z = 0 n sistem 3 x + y = 0
1 1 1 M0 ( , - , 0) 3 3 3

x=

Pentru planul : N = 2i + 2 j + k
Etapa 2. Deoarece direcia dreptei nu poate fi definit de vectorii N i a, vom determina

ca intersecie de plane. Considerm planul 1, perpendicular pe , care trece prin M0 i conine dreapta d. Atunci = 1
Etapa 3. Pentru a obine ecuaia planului 1, observm c tim deja un punct M0 al planului i

doi vectori N i a, coplanari cu 1.ducem vectorul M0M cu M arbitrar i impunem condiia ca produsul mixt al celor trei vectori s fie nul (condiia de coplanaritate) (M0M, N, a) = 0

119

x 2 0

1 3

y+

1 z 3 1 2 1 = 0 -2 (y+ )+ 4z = 0 1 = 3y-6y+1= 0 3 2 1

Ecuaia dreptei va fi

2x + 2y + z 4 = 0 : 3 y 6z + 1 = 0

Exercitiul 20. Fie planul : x+2y-2z-3=0 i A (2,-1,3). S se determine:

a) distana de la punctul A la planul b) simetricul lui A fa de planul c) simetricul planului fa de punctul A.

Soluie:

C A

a) d (A, ) =

Ax 0 + By 0 + Cz 0 + D A +B +C
2 2 2

M0

2 1 2 6 3 1+ 4 + 4

9 =3 3

b) Fie M0 proiecia ortogonal a lui A pe planul i B simetricul lui A fa de planul . Pentru a gsi pe B este suficient s determinm punctul M0. Pentru aceasta considerm dreapta d ce trece prin A i este perpendicular pe , a crei direcie este dat de vectorul normal la planul . d:
x 2 y +1 z 3 = = = deoarece a = N (1, 2, -2) 2 1 2
R, adic ecuaiile scalar parametrice ale dreptei. nlocuind n

x = 2 + y = 1 + 2 z = 3 2

ecuaia planului obinem: 2++2(-1+2)-2(3-2)-3 = 0

x 0 = 3 intersecie y 0 = 1 M0 (3,1,1) z = 1 0

9 - 9 = 0 = 1.

nlocuind n expresiile lui x, y, z pe cu 1 obinem coordonatele punctului de

120

Cum vectorul de poziie al mijlocului unui segment este media aritmetic a vectorilor de poziie ai capetelor adic
r M0 = r A + rB r B = 2r M0 r A sau pe coordonate 2

xB = 2x0 xA = 4 yB = 2y0 yA = 3 zB = 2z0 zA = -1 c) S determinm punctul C, simetricul lui M fa de A

rA = r C + r M0 2

B (4,3,-1)

r C = 2r A r M0 = i 3 j + 5k C(1, 3, 5)

Simetricul lui fa de A este planul 1 paralel cu dus prin C. Ecuaia unui plan oarecare paralel cu este : x +2y 2z + = 0. 1 face parte din acest fascicol de plane paralele cu i se obine impunnd condiia C , adic coordonatele lui C s verifice ecuaia lui : 1+2 (-3)-25 + = 0 = 15 1 = x + 2y - 2z + 15 = 0
Exercitiul 21. Fie dreapta d =

x 1 y +1 z + 2 i A(-6,0,1). S se determine: = = 4 3 0

a) distana de la A la dreapta d b) simetricul lui A fa de d c) simetrica dreptei d fa de A

Soluie. Etapa 1. Elementele definitorii

C A M1 a M0

d1

ale dreptei d sunt: vectorul director a = 3i 4j punctul M1 (1,-1,-2)

Etapa 2. Fie B simetricul lui A fa

de dreapta d i M0 proiecia ortogonal a lui A pe d. Pentru a gsi punctul B este suficient s determinm pe M0. Pentru aceasta considerm planul ce trece prin A i este perpendicular pe d, al crui vector normal poate fi luat chiar vectorul director al dreptei d. Atunci d = {M0}.

121

Etapa 3. Ecuaia planului este: (r - rA) a = 0

(x-xA)a1+(y-yA)a2+(z-zA)a3 = 0 (x+6) 3+(y-0)(-4)+(z-1)-0 = 0 : 3x - 4y+18= 0 Pentru a gsi punctul M0, scriem ecuaiile scalar parametrice ale dreptei d:
x 1 y +1 z + 2 = = = 4 3 0
x = 1 + 3 y = 1 4 z = 2

i nlocuim x,y,z n ecuaia planului : 3(1+3) - 4(-1 - 4) +18 = 0 25 + 25 = 0 = -1 nlocuind = -1 n expresiile lui x, y, z obinem:
x 0 = 2 y 0 = 3 M0 ( 2, 3, 2) z = 2 0

Pentru punctul B avem: r M0 =

r A + rB r B = 2r M0 r A = 2i + 6 j 5k B(2,6,-5) 2

c) Ducem C simetricul lui M0 fa de A i dreapta d1 ce trece prin C i este paralel cu d. Pentru a gsi ecuaia lui d1, care are aceeai direcie ca i d, este suficient s gsim punctul C:
r C = 2r A r M0 = 10i 3 j + 4k C(-10, -3, 4)

ecuaia dreptei d1 este: d1 :

x + 10 y + 3 z 4 = = 4 3 0

1. SPAII VECTORIALE : V este spaiu vectorial dac : 1) (, +) grup comutativ; 2) a) (x) = ()x, () , K b) (x+y) = x + y, () K, () x,yV c) (+)x = x+x, () , K, () xV d) 1 x = x , () xV

122

Exercitiul 1. Artai c V = (0,) este spaiu vectorial real cu operaiile

: V x V V; X y = xy : R x V V ; x = x
Soluie

1) (V, ) este evident grup comutativ 2) a) ( x) = () x (x) = x (x) = x (adevarat) b) (x y) = ( x) ( y) xy = (x) (y) (xy) = x y(adevarat) c) ( + ) x = ( x) ( x) x+ = x x (adevarat) d) 1 x = x x1 = x (adevarat)
2. SUBSPAII VECTORIALE Fie V/K spaiu vectorial i V V, V , este subspaiu n V 1) a) () x,y V x + y V b) () K; x V x V 2) () , K; () x,y V x + y V. Exercitiul 2 Verificai care din urmatoarele submulimi sunt subspaii n spaiile indicate n dreptul

lor. 1) V1 = {(x1, x2, x3) / x1 + 2x2 x3 = 0} n R3/R 2) V2 = {(x1, x2, x3)/ x1 + 2x2 x3 = 2} n R3/R x 0 3) V3 = y 0 / z = x + y, x, y R n M 3,2 (R)/R. 0 z
Soluie

1) Fie , R si x,y V

x = ( x1 , x 2 , x 3 ) cu x1 + 2x 2 x 3 = 0 y = ( y1 , y 2 , y3 ) cu y1 + 2 y 2 y3 = 0

x + y = (x1, x2, x3) + (y1,y2,y3) = (x1, x2, x3) + (y1 + y2 + y3)= = (x1 + y1 , x2 + y2 , x3 + y3).

123

 (x1 + y1) + 2(x2 + y2) (x3 + y3) = x1 + 2x 2 x 3 + y1 + 2 y 2 y3 = 0 =0 =0 x + y V1 V1 este subspaiu.

x = (x1 , x 2 , x 3 ) cu x1 + 2 x 2 x 3 = 2 y = (y1 , y 2 , y3 ) cu y1 + 2 y 2 y3 = 2

2) Fie 1R, x,yV2

x + y = (x1 + y 2 ,x 2 + y 2 ,x3 + y 3 )Atunci(x1 + y1 ) + 2(x 2 + y 2 ) (x3 + y 3 ) = = ( x1 + 2 x 2 x3 )+ ( y1 + 2 y 2 y 3 ) = 2( + ) 2 in general

=2 =2

x + y V1 n general V2 nu este subspaiu vectorial n R3/R .

Observatie

V2 este varietate liniar n R3/R .

V1 = {(x1 , x 2 , x1 + 2 x 2 ) / x1 , x 2 R} V2 = {(x1 , x 2 ,2 + x1 + 2 x 2 )x1 , x 2 R}

V2 - x0 = V1, unde x0 (0,0,-2).

0 0 a x 3) Fie 1R i A,B V3 A = b 0 ; B = y 0 0 a + b 0 x + y 0 x 0 a + x 0 a 0 + y 0 = b + y A + B = b 0 V3 subspaiu 0 a + b 0 y + x 0 a + b + x + y

3. OPERAII CU SUBSPAII
Exercitiul 3 In R3/R fie subspaiile

V1 = {(x1x 2 , x 3 ) / x1 + x 2 x 3 = 0} Determinai V1 V2

V2 = {(y1 , y 2 , y3 ) / 3y1 + 2 y 2 y3 = 0}

Soluie Fie x V1V2 x = (x1, x2, x1+x2) = (y1, y2, 3y1+2y2 ) 124

V1 = {(x1 , x 2 , x1 + x 2 )}

V2 = {(y1 , y 2 ,3y1 + 2 y 2 )}

Identificm cele dou reprezentri ale lui x i exprimm xi funcie de yi sau yi funcie de xi, obinnd astfel forma elementelor commune.
x1 = y1 x2 = y 2

x1 = y1 x 2 = 2 y1

x1 + x 2 = 3 y1 + 2 y 2 y1 + y 2 = 3 y1 + 2 y 2 ;2 y1 + y 2 = 0; y 2 = 2 y1

V1 V2 =

{(y1 ,2 y1 , y1 ) / y1 R} .

4. DEPENDEN I INDEPENDEN LINIAR Fie V/k spaiu vectorial i S = {u1u 2 ...u n } V a) S este liniar independent : dac din 1u1 + 2u2 + + nun = b) 1 = 2 = = n = 0. b) S este liniar dependent : dac () i K ; i = 1, n nu toi nuli aa nct

1u1 + 2u2 ++ nun = . Exercitiul 4 Studiai dependena sau independena liniar a urmatoarelor sisteme de vectori n spaiile indicate n dreptul lor.
u3 u2 u1 1) S1 = (1,2,1), ( 1,0,2 ), (1,2,3) in R 3 / R v3 v2 v1 2) S2 = (1,1,1), (2,1,0), (5,1,1) in R 3 / R M3 M4 M2 M1 1 0 1 1 1 1 1 1 ; ; ; in M 2 (R ) 3) S3 = 0 0 0 0 1 0 1 1

PRACTIC: Pornim de la combinaia liniar nul 1u1++nun = , efectum calculele

i obinem un sistem liniar omogen de n ecuaii cu n necunoscute. a) Dac sistemul omogen admite numai soluia banal ( 0) S este liniar independent b) Daca sistemul admite soluii nebanale ( = 0) S este liniar dependent.

125

Soluie :

1) 1u1 + 2u2 + 3u3 = 1(1,2,1) + 2(-1,0,2) + (1,2,3) =

1 1 1 1 + 2 + 3 21 + 2 3 = 0 = 2 0 2 = 2 + 4 + 6 4 = 4 0 + 2 + 3 = 0 1 2 3 2 3 1

1 = 2 = 3 =0 S1 este liniar independent. 2) 1v1 + 2v2 + 3v3 = 1 ( 1,1,1 ) + 2( 2,-1,0 ) + 3(5,-1,1)

1 + 2 2 1 2 1 5 3 3 + 3 =0 =0 =0 1 1 2 0 5 1 = 1 1 1 = 0

exista soluii nebanale S2 este sistem liniar dependent.

Observatie : Relaia de dependen dintre vectorii unui sistem S se obine rezolvnd

sistemul omogen i nlocuind soluiile gsite n combinaia liniar nul de la care am pornit.
2 = 21 , 1 R 3 = 1

1v1 + 21v2 - 1v3 = / 1 v1 + 2v2 v3 = . 3) 1M1 + 2M2 + 3M3 + 4M4 = 1 0 1 1 1 1 1 1 0 0 1 0 0 + 2 0 0 + 3 1 0 + 4 1 1 = 0 0

1 +2 + 3 + 3 + 3 +4 +4 +4 +4

1 =0 2 =0 3 4 =0 =0

=0 =0 =0 =0

S3 liniar independent

126

5. SISTEME DE GENERATORI Fie V/k spaiu vectorial i S = { u1, u2, , un } V. S este sistem de generatori pentru V/K dac () x V, () i K , i = 1, n aa nct x = 1u1 + 2u2 + + nun . Exercitiul 5 Verificai care din sistemele de vectori de la exercitiul 4 sunt sisteme de

generatori, pentru spaiile indicate n dreptul lor.

PRACTIC : Se alege un element arbitrar, x V i se egaleaz cu combinaia liniar a

vectorilor din S (1u1 + 2u2 + + nun = x) . Efectum calculele i obinem un sistem liniar neomogen de n ecuaii cu n necunoscute 1, 2, , n i cu termenii liberi arbitrari. a) Dac sistemul admite mereu soluii ( 0) atunci S este sistem de generatori. b) Dac exist cazuri n care sistemul neomogen nu are soluii (=0), atunci S nu este sistem de generatori.
Soluie :

1) Fie x R3, x = (a,b,c) arbitrar 1u1 + 2u2 + 3u3 = x 1(1,2,1) + 2 (-1,0,2) + 3 (1,2,3) = (a,b,c)
1 + 3 1 21 + 2 3 1 + 21 + 3 3 =a = b ; = 4 0 S sistem de generatori =c

2) Fie x R3, x = (a,b,c) arbitrar. 1v1 + 2v2 + 3v3 = x 1 (1,1,1) + 2 (2,-1,0) + 3 (5,-1,1) = (a,b,c)
1 1 1 + 2 2 2 + 5 3 3 + 3 =a = b ; = 0 S nu este sistem de generatori =c

6. BAZA N SPAII VECTORIALE Fie V/K spaiu vectorial i B = {u1 , u2 un } V. B este baza n V 1) B este liniar independent 2) B este sistem de generatori

127

Exercitiul 1 Verificai dac urmatoarele sisteme de vectori sunt baze n spaiile indicate n

dreptul lor:
u3 u2 u1 1) B1 = (1,2,1), ( 2,1,0) ( 1,3,2) in R 3 / R M3 M2 M4 M1 1 1 1 1 1 1 2 1 2) B2 = 1 1, 1 0 , 0 0 , 1 1 in M 2 (R ) / R v3 v1 v 2 2 3) B3 = 1 , x 1, x + 1 in P2 [ x ] / R

Soluie : 1) Independena liniar :

1u1 + 2u2 + 3u3 = 0 1(1,21) + 2(-2,110) + 3(-1,3,2) = (0,0,0)

1 21 3 = 0 21 + 2 + 3 = 0 2 3 = 0 1 1 2 1 = 2 1 1 0 3 = 2 6 + 1 + 8 = 5 0 1= 2= 3= 0 2

B1 este liniar independent. 2) Sisteme de generatori : Fie x = (a,b,c) R arbitrar. S determinm 1, 2, 3 R asa incat 1u1 + 2u2 + 3u3 = x
1 2 2 21 + 2 1 3 + 3 3 + 2 3 =a =b =c

= S 0 Sistemul are soluie unic

B1 este sistem de generatori B1 este baza 2) liniar independent : 1M1 + 2M2 + 3M3 + 4M4 = 1 1 1 1 1 1 2 1 0 0 1 1 1 + 2 1 0 + 3 0 0 + 4 1 1 = 0 0
1 + 2 + 2 1 1 + 2 1 + 3 + 3 + 2 4 + 4 + 4 + 4 =0 =0 =0 =0 = 1 1 1 1 1 1 1 1 0 2 1 1 = 1 1 1 3 1 1 1 2 1 1 0 2 1 0 0 0 =

1 0 0 1

128

= ( 1)

1 1 3 1 1 2 = (2 + 2 3 2) = 1 0 unica soluie 1= 2 = 3 = 4 = 0 1 0 2

4 +1

B2 liniar independent. a b Sistem de generatori : Fie M = c d M 2 (R ) . S determinm 1, 2 , 3 , 4 aa nct 1M1 + 2M2 + 3M3 + 4M4 = M.
1 + 2 + 1 2 1 + 2 1 + 3 + 3 + 2 4 = a + 4 = b + 4 = c 4 = d

= +1 0 soluie unic () a,b,c,d

B2 este sistem de generatori B2 este baza. 4) Liniar independenta : 1v1 + 2v2 + 3v3 = 5) 1 1 + 2 (x-1) + 3 (x2+1) =0
3 = 0 3x + 2x + (1 - 2 + 3) = 0 2 = 0 B liniar independent =0 1
2

Sistem de generatori : Fie P P2 [x] , P = ax2 + bx + c . S determinm 1, 2, 3 aa nct

3 = a 1 = b a + c 2 = b 1v1 + 2 v 2 + 3 v3 = P 2 = b = a = c 2 3 3 1

P = (b a + c) + b(x-1) + a(x2+1). B3 este baz.

Exercitiul 2
u3 u5 u2 u4 u1 n R3/R fie S = (1,2,1), ( 1,1,0), (0,3,1), (1,5,2), (2,+1,1)

1) Studiai independena sau dependena liniar a lui S; 2) Determinai L(S) specificnd bazele ce se pot extrage din S ale lui L(S); 129

3) Fie S1 = { u1, u2, u3 } , S2 = {u4, u6 }. Determinai L(S1), L(S2).

Soluie :

1) 1u1 + 2u2 + 3u3 + 4u4 + 5u5 =

1 2 21 + 2 1 + 4 + 3 3 + 3 + 5 4 2 4 + 2 5 + 5 + 5 =0 =0 =0

Sistemul omogen are o infinitate de soluii deoarece exista mai multe necunoscute dect numrul de ecuaii. S este liniar dependent.
Observatie Cum dimR R3 = 3 , orice sistem liniar independent are cel mult 3 vectori S

liniar dependent. 2) L(S) = 1u1 + 2 u 2 + 3u 3 + 4 u 4 + 5u 5 / 1 R , i = 1, S .

Observatii 1) Pentru a determina L(S) trebuie s gsim o baza n L(S) adic, un cel mai bogat

subsistem independent al lui S. Atunci L(S) = L(B), B S. B se determin n modul urmator: se scrie matricea cu coordonatele vectorilor din S i se determin rangul acestei matrici. Dac rang A = r, n B vor fi r vectori, anume vectorii ce constituie minorul care d rangul. ' = 1 1 =30 2 1

1 1 0 1 2 A = 2 1 3 5 1 ; 1 1 0 1 1 1 1 0 1 2 1 2 = 2 1 5 = 2 5 4 0 1 = 2 1 3 = 0 1 0 1 1 0 2 rang A = 3 B are 3 vectori

B = {u1, u2, u4 } baza in L(S) dimR L(S) = 3 L(S) = {1u1 + 2u2 + 4u4 / 1, 2, 4 R} L(S) = R3 pentru c are aceiai dimensiune ca i R3.

130

2) Exist attea baze n S ci minori de ordin 3 nenuli conine matricea A, format din coordonatele vectorilor. 3) L(S1) = L(u1, u2, u3) = L(u1, u2) = {1u1 + 2u2 / 1, 2 R} = {(1 - 2, 21 + 2 , 1 )/ 1, 2 R L(S2) = L(u4 , u5 ) = {4u4 + 5u5 / 4 , 5 R } = {4 (1,5,-2) + 5 (2,1,1)/4 ,5 R}= ={(4 + 25 , 54 + 5 , -24 + 5)/ 4 , 5 R } x L(S1) L(S2) x = (1 - 2 , 21 + 2 , 1) = (4 + 25 , 54 + 5 , 24 + 5) 1 2 = 4 + 2 5 2 1 + 2 = 5 4 + 5 = 2 + 4 5 1 1 = 2 4 + 5 1 = 5 2 = 3 4 5 2 = 5 7 + = 5 + = 0 4 5 4 5 4

L(S1) L(S2) = {(25 , 5 , 5 )/ 5 R}

6. MATRICEA DE TRECERE DE LA O BAZA LA ALTA. MODIFICAREA COORDONATELOR UNUI VECTOR LA O SCHIMBARE DE BAZA Matricea de trecere de la B1 la B2 este matricea de coeficieni luat rspuns din exprimarea vectorilor bazei B2 n baza B1, iar formula de modificare a coordonatelor este X B 2 = C 1X B1 Exercitiul 1

In R3/R fie BC = {e1=(1,0,0); e2 =(0,1,0); e3 =(0,0,1) } baza canonica

si

u3 u2 u1 B1 = (1,2,1); (1,1,0); (3,1,2) o alta baza in R3.

a) determinai matricea de trecere de la BC la B1 b) determinai coordonatele vectorului x =(2,3,-5) in baza B1

Soluie

a)

u1 = (1,2,1) = (1,0,0) + (0,2,0) + (0,0,1) = e1 + 2e2 + e3 u2 = (1,-1,0) = (1,0,0) + (0,-1,0) + (0,0,0) = e1 e2 + 0e3 u3 = (3,1,-2) = (3,0,0) + (0,1,0) + (0,0,-2) = 3e1 +e2 2e3

3 1 1 C = 2 1 1 1 0 2

Observatii:

131

1) Numai n baza canonic componentele unui vector coincid cu coordonatele sale: x=(a,b,c) = ae1 + be2 + ce3. 2) Matricea de trecere de la baza canonic la o baza B1 este format din coodonatele vectorilor bazei B1 ,scrise pe coloane. b) X B C
2 = 3 X B1 = C 1 X B C 5 1
-1

1 0

3 1 = 2 + 1 + 3 + 4 = 10 C 1 = 2

Soluia 1 : Calculam C ; det C = 2 1

1

1 C* det C

C*= (Aji) unde Aij = (-1)i+j ij , ij fiind minorul matricii A obinut prin eliminarea liniei i i a coloane j. A11 = (1)1+1 A12 = (1)1+ 2 A13 = (1)1+ 3 1 1 =2 0 2 2 1 =5 1 2 2 1 =1 1 0 A 21 = (1) 2 +1 A 22 = (1) 2 + 2 A 23 = (1) 2 + 3 1 3 =2 0 2 1 3 = 5 1 2 1 1 =1 1 0 A 31 = (1)3+1 A 32 = (1)3+ 2 A 33 = (1)3+ 3 1 5 =4 1 1 1 3 =5 2 1

1 1 = 3 2 1

4 2 2 1 C 1 = 5 5 5 10 1 1 3 X B1 = C X BC
1

4 2 2 2 10 1 1 1 = 5 5 5 3 = 30 = 3 10 10 20 2 1 1 3 5

X B1 = ( 1,3,2)B1

132

Soluia 2

x1 + x 2 + 2 x 3 = 2 3 x1 2 1 1 3 = 2 1 1 x 2 2 x1 x 2 + x 3 = 3 XBC = C XB1 x 2x 3 = 5 3 1 0 2 x3 1
x1 = 1 x3 = 2 x 2 = 3 1 = 3 2

3x1 + 4 x 3 = 5 2 x1 4x 3 = 10 5x1 / = 5

x B1

Exercitiul 2
v3 u3 v2 u2 v1 u1 n R3/R fie B1 = (1,1,0 ), (1,0,1), (0,1,1) si B2 = (1,2,1), (1,1,0 ), (3,1,2) , baze in R3.

a) determinm matricea de trecere de la B1 la B2; b) determinm coordonatele vectorului X n baza B2 dac X B1 = (2,3,5) n B1 .
Soluie :

a) pentru a determina matricea de trecere de la B1 la B2 exprimm vectorii bazei B2 n baza B1 u1 = C11V1 + C21V2 + C31V3 (1) u2 = C12V1 + C22V2 + C32V3 (2) u3 = C13V1 + C23V2 + C33V3 (3) C11 + C 21 =1 C11 = 1 + C31 = 2 C 21 = 0 (1) (1,2,1) = C11 (1,1,0) + C 21 (1,0,1) + C31 (0,1,1) C11 C C 21 + C31 = 1 31 = 1
+ C 22 + C32 C 22 + C32 =1 = 1 =0

C12 (2) (1,1,0) = C12 (1,1,0) + C 22 (1,0,1) + C32 (0,1,1) C12

133

C 21 C 22 C 23

=0 =1 = 1

C13 (3) (3,1,2 ) = C13 (1,1,0) + C 23 (1,0,1) + C33 (0,1,1) C13 C13 = 0 C 23 = 1 C = 1 33

+ C 23 + C33 C 23 + C33

=1 = 1 =0

0 1 0 0 C = 0 1 1 1 1 + x2 x2 x2 2x 3 + 3x 3 =2 =3 =5

b)

X B1 = CX B 2

3 x1 2 1 0 x1 3 = 0 1 0 x2 5 1 1 2 x x 3 1

x1 = 2 / 5 x2 = 3 x = 4/5 3 X B 2 = ( 2 / 5, 3, 4 / 5)B 2

134

SISTEME DE ECUAII LINIARE

Exercitiul 3 Fie sistemul de ecuatii liniare

2 x 1 x 2 + 3x 3 + x 4 2 x 5 = 3 x + 3x x + 4 x + 3x = 10 1 2 3 4 5 3x1 + 2 x 2 + 2 x 3 + 5x 4 + x 5 = 13 x1 4 x 2 + 4 x 3 3x 4 5x 5 = 7

a) Determinai rang A; b) rezolvai sistemul omogen asociat; c) rezolvai sistemul neomogen utiliznd soluia celui omogen. Soluie : 1 2 1 3 1 4 3 1 3 1 4 3 2 1 3 3 2 1 3 1 2 0 7 5 7 8 1 3 1 4 ~ ~ a) A = ~ 3 2 2 5 1 3 2 2 5 1 0 7 5 7 8 1 4 4 3 5 1 4 4 3 5 0 7 5 7 8
1 0 0 7 0 7 0 7 1 0 0 1 ~ 0 0 0 0 0 1 0 0 5 7 8 0 1 1 ~ 5 7 8 0 1 1 5 7 8 0 1 1 0 0 0 0 0 0 rang A = 2 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 1 1 0 ~ 1 1 0 1 1 0 0 0 0 0 1 1 1 1 ~ 0 0 0 0 0 0 0 0

b) p =

ecuatiile 1,2 principale , x1 x 2 necunoscute principale 2 1 =70 ecuatiile 3,4 sec undare , x 3 , x 4 , x 5 necunoscute sec undare 1 3

Notm x3 = , x4 = , x5 =

135

2 x1 x 2 = 3 + 2 3 x1 + 3x 2 = 4 3 7 x1 / = 8 7 + 3 7 x 2 = 5 + 7 +

8 7 + 3 x1 = 7 5 7 8 ,,R x 2 = 7 x 3 = ; x 4 = ; x 5 =

8 8 3 3 S0 = + , , , , / , , R dimR S0 = 3 7 7 7 7 8 5 8 3 S0 = , , ,0,0 + ( ,,0, ,0) + , ,0,0, , , , R 7 7 7 7

u3 u1 u1 8 5 3 8 S0 = , ,1,0,0 + 1,1,0,1,0 + , ,0,0,1, , , R 7 7 7 7

B={u1, u2, u3} este baz n S0. Sgen neom = Sgen om + Spart.neom

c)

car 1 = car 2 = 0 sistem compatibil. O soluie particular a sistemului neomogen se obine dnd variabilelor secundare valori particulare n sistemul neomogen i rezolvnd ceea ce a ramas. Lum : x3 = x4 = x5 = 1
x =1 2 x1 x 2 = 1 1 x2 = 1 x 1 + 3x 2 = 4

136

7. APLICAII LINIARE NTRE SPAII VECTORIALE

(T) f : V W este aplicaie liniar I) a) b) II) () x,y V f(x) + f(y) = f(x+y) () K, () xV f( x) = f(x),

() , K, () x,y V f(x + y) = f(x) + f(y)

Kerf = {xV / f(x) = } Imf = {f(x) / xV} Exercitiul 1 Fie f : R3 R3 , f(x1, x2, x3) = (x2 + x3, x1+ x3, x1+ x2 ).

1) artai ca f este liniar 2) determinai Ker f i Imf 3) determinai matricea asociat lui f n Bc i n baza
u 1 u 2 u 3 B1 = 1,2,1; 2,1,1; 1,3,2

Soluie

1) f liniar f(x + y) = f(x) + f(y) () , R , () x,y R3. Fie , R si x,yR3 x = (x1, x2, x3) , y = (y1, y2, y3 ) x + y = ( x1, x2, x3) + ( y1, y2, y3) = (x1 + y1, x2 + y2, x3 + y3 ) f(x + y) = ((x2 + y2)+( x3 + y3), (x1 + y1)+( x3 + y3), (x1 + y1)+ (x2 + y2))= = (x2 + x3 , x1 + x3, x1 + x2) + (y2 + y3, y1 + y3, y1 + y2) = = (x2 + x3 , x1 + x3 , x1 + x2) + (y2 + y3 , y1 + y3 , y1 + y2) = f(x) + f(y) f este liniara 2) Ker f = { xR3/ f(x) = } f(x) = (x2 + x3 , x1 + x3 , x1 + x2) = (0,0,0)
+ x2 x1 x + x 2 1 + x3 + x3 =0 =0 =0 x1 = 0 x2 = 0 x3 = 0

Ker f = {} f injectiv

Pentru a determina Imf utilizm teorema dimensiunii pentru nucleu i imagine adic:

137

dim R (Kerf ) + dim R (Im f ) = 3 dim R (Im f ) = 3 dim R (Kerf ) = 0

Observatie:

Dac un subpaiu are aceeai dimensiune ca i spaiul n care se afl , el coincide cu acest spaiu. Imf = R3 f este surjecie f este bijecie. Fiind morfism f = izomorfism i deoarece f : R3 R3 f este automorfism. 3) Matricea lui f n BC este matricea de coeficieni luat transpus din exprimarea imaginii vectorilor bazei BC n raport cu aceast baz, f(e1) = f(1,0,0) = (0,1,1) = 0e1 + 1e2 + 1e3 f(e2) = f(0,1,0) = (1,0,1) = 1e1 + 0e2 + 1e3 f(e3) = f(0,0,1) = (1,1,0) = 1e1 + 1e2 + 0e3
0 1 1 = 1 0 1 1 1 0

A Bc

Observatie :

Matricea asociat unei aplicaii liniare n baza canonic este format din

coeficienii componentelor aplicaiei scrisi pe linie In baza B1 f(u1) = f(1,2,1) = (3,2,3) = a11u1 + a21u2 + a31u3 f(u2) = f(2,-1,1) = (0,3,1) = a12u1 + a22u2 + a32u3 (1) (2)

f(u3) = f(1,-3,2) = (-1,3,-2) = a13u1 + a23u2 + a23u3 (3) (1) f(1,2,1) = (3,2,3) = a11(1,2,1) + a21(2,-1,1) + a31(1,-3,2)
a11 + 2a 21 + a 31 = 3 2a11 a 21 3a 31 = 2 a + a 21 + 2a 31 = 3 11 a11 = 9 / 5 a 21 = 2 / 5 a 31 = 2 / 5

(2) f(2,-1,1) = (0,3,1) = a12(1,2,1) + a22(2,-1,1) + a32(1,-3,2)

138

 a12 2a12 a 12

+ 2a 22 a 22 + a 22

+ a 32 3a 32 + 2a 32

=0 =3 =1

a12 = 21 / 16 a 22 = 9 / 16 a 32 = 3 / 16

(3) f(1,-3,2) = (-1,3,-2) = a13(1,2,1) + a23(2,-1,1) + a33(1,-3,2)

a13 2a13 a 13 A B1 + 2a 23 a 23 + a 23 + a 33 3a 33 + 2a 33 = 1 =3 = 2 a13 = 12 / 5 a 23 = 24 / 5 a 33 = 11 / 5

9 / 5 21 / 16 12 / 5 = 2 / 5 9 / 16 24 / 5 2 / 5 3 / 16 11 / 5

Observatie: Dac notm cu T matricea de trecere de la BC la B1 matricea lui f n baza B1 se

obine din matricea lui f n baza BC prin relaia A B1 = T 1A B C T

Exercitiul.2 Fie f : R3 R3 data prin f(x1 , x2 , x3) = (x1 + 2xx x3, 2x1 + x3, 3x1 + 2x2)

1) artai c f este liniar 2) determinai Ker f i Imf

u3 u2 u1 3) determinai matricea lui f n baza canonic i baza B1 = (1,1,0 ), (1,0,1), (0,1,1)

Soluie b) Ker f = {x R3 / f(x) = }

f(x) = (x1 + 2x2 x3 , 2x1 + x3 , 5x1 + 2x2 ) = (0,0,0)

x1 + 2 x 2 2 x 1 3x + 2 x 2 1 x3 + x3 =0 =0 =0 x 3 = 2 x 1 x 2 = 3 / 2 x1 x 1 = 2 x 2 = 3 R x = 4 3

Ker f = {(2, -3, -4)/ R } = {(2,-3,-4)/ R} O baz n Ker va fi B2 = {(2,-3,-4)} dimR (Ker f) = 1 Din teorema dimensiunii pentru nucleu i imagine avem
dim R (Ker f ) + dim R (Im f ) = 3 dim R (Im f ) = 2 dim R (Ker f ) = 1

139

Pentru a determina Imf trebuie s gsim o baza n Imf adic doi vectori liniari independeni. Pentru aceasta lum doi vectori x, y din domeniu aplicaiei, calculam f(x), f(y) i studiem independena acestor vectori. Dac sunt dependeni lum alt pereche de vectori din domeniu pn gsim perechea de vectori cu imagini independente. n cazul nostru lum vectorii: e1 = (1,0,0) e2 = (0,1,0) f(e1) = f(1,0,0) = (1,2,3) = u f(e2) = f(0,1,0) = (2,0,2) = v

Studiem independena vectorilor u i v. u + v = (1,2,3) + (2,0,2) = ( + 2 , 21 , 3 + 2) = (0,0,0) + 2 = 0 =0 2 3 + 2 = 0

=0 =0

B3 = {u , v} este liniar independent} B3 este baza n Imf

Imf = {u + v / , R} = {(+2, 2, 3 + 2) / , R} 3) n baza BC = {e1, e2, e3} avem f(e1) = f(1,0,0) = (1,2,3) = 1e1 + 2e2 = 3e3 f(e2) = f(0,1,0) = (2,0,2) = 2e1 + 0e2 = 2e3 f(e3) = f(0,0,1) = (-1,1,0) = -1e1 + 1e2 + 0e3
1 2 1 A Bc = 2 0 1 3 2 0 Observatie Matricea lui f n baza canonic este matricea de coeficieni ai componentelor lui

f scrii pe linie. n baza B1 avem f(u1) = f(1,1,0) = (3,2,5) = a11u1 + a21u2 + a31u3 (1) f(u2) = f(1,0,1) = (0,5,3) = a12u2 + a22u2 + a32u3 (2) f(u3) = f(0,1,1) = (1,1,2) = a13u1 = a23u2 + a33u3 (3) (1) (3,2,5) = a11(1,1,0) + a21(1,0,1) + a31(0,1,1)
=3 a11 + a 21 a11 + a 31 = 2 +a +a =5 21 31 a11 = 0 a 21 = 3 a 31 = 2

(2) (0,3,3) = a12(1,1,0) + a22(1,0,1) + a32(0,1,1)

140

=0 a12 + a 22 a12 + a 32 = 3 +a +a =3 22 32

a12 = 0 a 22 = 0 a 32 = 3

(3) (1,1,2) = a13(1,1,0) + a23(1,0,1) + a33(0,1,1)

=1 a13 + a 23 a13 + a 33 = 1 +a +a = 2 23 33 A B1 0 0 0 = 3 0 1 2 3 1 a13 = 0 a 23 = 1 a 33 = 1

1 1 0 Observatie : Dac T este matricea de trecere de la BC la B1 adic T = 1 0 1 atunci 0 1 1 A B1 = T 1A B C T

Exercitiul.3 Se da f : R3 R3 , f(x1, x2, x3) = (2x1 x2, x1 + x2 x3, 3x2 2x3)

a) artai c f este liniar b) determinai Ker f i Imf c) determinai matricea lui f n baza canomic.
Soluie b) Ker f = { xR3/ f(x) = }

f(x) = (2x1 x2, x1 + x2 x3, 3x2 2x3) = (0,0,0)

2 x 1 x 2 x1 + x 2 + 3x 2 =0 x3 2x 3 =0 =0 x 2 = 2 x1 x 3 = 3x1 0 =0 x1 = x 2 = 2 , R x = 3 3

Ker f = {(,2,3 ) / R} = (1,2,3) / R 13 2 u1 B1 = {(1,2,3)} este baza in Ker f dimR (Ker f) = 1 Conform teoremei dimensiunii pentru nucleu i imagine

141

dim R (Ker f ) + dim R (Im f ) = 3 dim R (Im f ) = 2 dim R (Ker f ) = 1

Fie vectorii e1 =(1,0,0) f(e1) = (2,1,0) = u e2 = (0,1,0) f(e2) = (-1,1,3) = v u + v = (2,1,0) + (-1,1,3) = (2-, + , 3)
2 = 0 + = 0 3 = 0 =0 =0 B2 = {u , v} este liniar independent B2 baza n Imf. dim R Im f = 2

Imf = {u+ v / ,R } = {(2 - , +, 5) / ,R } c) f(e1) = f(1,0,0) = (2,1,0) = 2e1 + 1e2 + 0e3 f(e2) = f(0,1,0) = (-1,1,3) = -1e1 + 1e2 + 5e3 f(e3) = f(0,0,1) = (0,-1,-2) = 0e1, -1e2 + 2e3
2 1 0 = 1 1 1 0 3 2

A Bc

VALORI SI VECTORI PROPRII . DIAGONALIZAREA UNUI ENDOMORFISM Pentru diagonalizarea unui endomorfism folosim valorile si vectorii proprii asociati lui f. Daca A este matricea asociata lui f intr-o baza oarecare atunci valorile proprii sunt solutiile ecuatiei det (A - In) = 0 numita ecuatia caracteristica iar pentru fixat, vectorii proprii corespunzatori sunt solutiile sistemului omogen (A -In)X = f este diagonalizabila 1) i K , I= 1, n 2) dimk Vf (i) = (i), i = 1, n iar forma diagonala are matricea asociata cu valorile proprii pe diagonala principala si zero in rest, baza in care exista aceasta forma fiind reuniunea bazelor subspatiilor proprii.

142

Exercitiul 1 Se da transformarea f : R3 R3 , f(x1, x2, x3) = (x2 + x3, x1 + x3, x1 + x2 ).

Verificati daca f este diagonalizabila si in caz afirmativ determinam expresia sa diagonala si baza in care f are aceasta expresie
Solutie : Valorile proprii sunt solutiile ecuatiei det(A - I3) = 0 unde A este matricea lui f in BC
A BC 0 1 1 = 1 0 1 , 1 1 0 1 0 1 1 1 0 0 1 A I 3 = 1 0 1 0 1 0 = 1 1 1 1 1 0 0 1 1 1

1 1 2 2 2 1 1 1 det(A I3 ) = det 1 1 = 1 1 = (2 ) 1 1 = 1 1 1 1 1 1 1 0 0 2 = (2 ) 1 1 0 = (2 )( + 1) = 0 1 0 1

1 = 2 = 1

3 = 2

spec (f) = {-1,2}

Vectorii proprii asociati valorii proprii sunt solutii nebanale ale sistemului liniar omogen (A - In)X =
1 x1 0 1 (A I3 )X = 1 1 x 2 = 0 1 1 x3 0 x 1 + x 2 + x1 x 2 x + x2 1 + x3 + x3 x 3 =0 =0 =0

= -1

143

 x1 + x 2 + x3 = 0 x1 + x 2 + x3 = 0 x + x + x = 0 2 2 1

x1 = x1 = x2 =

, R

Vf (-1) = {(- -, , ) / ,R} = {(-, , 0) + (-, 0, ) / ,R} =

u1 u2 678 678 = { ( 1,1,0 ) + ( 1,0,1) / , R } B1 = { ( 1,1,0), ( 1,0,1)} baza in Vf (-1) 123 123 u1 u2

dimR Vf (-1) = 2 =2
2 x1 + x 2 + x3 = 0 x1 2 x 2 + x3 = 0 x + x 2x = 0 2 3 1
x1 = x2 = x3 =

u 6 38 7 Vf (2) = {( , , ) / R} = { (1,1,1) / R} B2 = {(1,1,1) }baza in V f (2)} 13 2 u3

DimR Vf (2) = 1 3) f este diagonalizabila deoarece : a) 1, 2 R b) dimR Vf (-1) = 2 = (-1) , dimR Vf (2) = 1 = (2)
1 0 Matricea asociata lui f in forma sa diagonala este A = 0 2 0 0 0 1 0 0 0 = 0 1 0 3 0 0 2

Expresia canonica a lui f este:

144

f(x1, x1, x3) = (1x1, 2x3, 3x3) = (-x1, -x2, 2x3) Baza in care f admite expresia canonica este reuniunea bazelor subspatiilor proprii, adica: B = B1 B2 = {(-1,1,0), (-1,0,1), (1,1,1)}
Exercitiul 2

Fie f : R3 R3 cu matricea asociata in baza canonica

A BC 1 1 3 = 1 5 1 3 1 1

a) determinati expresia analitica a lui f b) este f diagonalizabila ? Daca da specificati forma diagonala si stabiliti baza in care f are aceasta forma.
Solutie:

a) Transformarea asociata matricei A este Y = AX.

y1 = x1 + x 2 + 3x 3 y1 1 1 3 x1 Y = AX y 2 = 1 5 1 x 2 y 2 = x1 + 5x 2 + x 3 y 3 1 1 x y = 3x + x + x 1 2 3 3 3 3

f(x1, x2, x3) = (x1 + x2 + 3x3, x1 + 5x2 + x3, 3x1 + x2 + x3) b) 1) valorile proprii sunt solutiile ecuatiei det(A I3 ) = 0

1 5 1

3 1 1 = (1-)2 (5-) + 6 9(5-) 2(1-) = (-1)2 (5-) +11 - 41 =

det(A-I3) = 1 3

= (-1)2 (5-) + 11 - 41 = (2 - 2 + 1) (5 - ) + 11 - 41 = = 52 - 10 + 5 - 3 + 22 - + 11 - 41 =

145

= -3 + 72 36 = 0 3 - 72 + 36 = 0 = -2 ( + 2) (2 - 9 + 18) = 0 ( + 2) ( - 3) ( - 6) = 0 Spec f = {-2, 5, 6} 2) vectorii proprii sunt solutiile nebanale ale sistemului (A - I3) X =
1 3 x1 0 1 5 1 x2 = 0 1 3 1 1 x3 0 + x2 (1 ) x1 + (5 ) x 2 x1 3x + x2 1 + 3x 3 + x3 + (1 ) x 3 =0 =0 =0

, 1 = -2 , 2 = 3 , 3 = 6

=3
x 3 = x1 x 2 = x1 0=0 x1 = x 2 = x = 3

2 x 1 + x 2 + 2x 2 x1 3x + x2 1

+ 3x 3 + x3 2x 3

=0 =0 =0

Vf (3) = {(, -, ) / R } = {(1,1,1) / R} cu baza B1 = {(1,-1,1)} 123

u1

DimR Vf (3) = 1 =6
5 x 1 + x 2 x2 x1 3x 1 + x2 + 3x 3 + x3 5x 3 =0 =0 =0 x1 = x 3 x 2 = 2 x1 0=0 x1 = x 2 = 2 x = 3 R

Vf (6) = {(, 2, ) / R } = {(1,2,1) / R} cu baza B2 = {(1,2,1)} dimR Vf (6) = 1

146

 = -2
3x1 + x 2 x1 + 7 x 2 3x 1 + x2 + 3x 3 + x3 + 3x 3 =0 =0 =0 x2 = 0 x 3 = x1 0=0 x1 = x 2 = 0 x = 3 R

Vf (-2) = {(, 0, -) / R } = {(1,0,-1) / R} cu baza B3 ={(1,0,-1)} dimR Vf (-2) = 1 f diogonalizabila 1) 3, 6, -2 R 2) dimR Vf (3) = 1 (3) dimR Vf (6) = 1 = (6) dimR (-2) = 1 = (-2) Matricea asociata lui f in forma sa doagonala este
3 0 0 A = 0 6 0 0 0 2

Expresia canonica a lui f este: f(x1, x2, x3) = (3x1, 6x2, -2x3) Baza in care f admite expresia canonica este reuniunea bazelor subspatiilor proprii B = B1 B2 B3 = {(1,-1 ,1), (1, 2, 1), (1, 0, -1)}
Exercitiul 3 Este diagonalizabila transformarea

f : R3 R3 f(x1, x2, x3) = (2x1 x2, x1 + x2 x3, 3x2 2x3) ?

Solutie 2 1 0 A BC = 1 1 1 0 3 2

Valori proprii

147

2 det(A I3 ) = 1 0

1 1 = (1 )(2 8 + 20) = 0 3 2

1 = 1, 2,3 C I R f nu este diagonalizabila.

Exercitiul 4 Fie transformarea f : R3 R3 pentru care f(1,1,1) = (2,2,0)

f(0,1,1) = (1,1,-1) , f(0,0,1) = (2,1,1) a) determinati matricea lui f in baza canonica si expresia sa analitica b) determinati Ker f si Imf c) este f diagonalizabila ?
Solutie
u1 u 6 8 6 28 6u 38 7 7 7 a) B = {(1,1,1), (0,1,1), (0,0,1)} este baza in R3/ R

f(u1) = (2,2,0) = a11u1 + a21u2 + a31u3 f(u3) = (2,1,1) = a13u1 + a23u2+a33u3

a11 = 2 a11 + a 21 = 2 a + a + a = 0 21 31 11 a11 = 2 a 21 = 0 a 31 = 2

(1) (3)

f(u2) = (1,1,-1) = a12u1 + a22u2 + a32u3 (2) (1) a11(1,1,1) + a21(0,1,1) + a31(0,0,1) = (2,2,0)

(2) (1,1,-1) = a12(1,1,1) + a22(0,1,1) + a32(0,0,1)

a12 = 1 a12 + a 22 = 1 a + a + a = 1 22 32 12 a13 = 2 (3) a13 + a 23 = 1 a + a + a = 1 23 33 13 a11 = 1 a 21 = 0 a 31 = 1

a13 = 2 a 23 = 1 a 33 = 0

148

1 2 2 AB = 0 0 1 2 1 0 A B C = T 1A BT

Matricea de trecere T de la baza B la baza BC va fi matricea de coeficienti luata transpus din sistemul
e1 = c11u1 + c 21u 2 + c31u 3 (4) e 2 = c12 u1 + c 22 u 2 + c32 u 3 (5) e = c u + c u + c u (6) 13 1 23 3 33 3 3 c11 = 1 (4) c11 + c 21 = 0 c + c + c = 0 11 21 23 c12 = 0 (5) c12 + c 22 = 1 c + c + c = 0 22 32 12 c13 = 0 (6) c13 + c 23 = 0 c + c + c = 1 23 33 13 c11 = 1 c 21 = 1 c 23 = 0

c12 = 0 c 22 = 1 c32 = 1

c13 = 0 c 23 = 0 c33 = 1

0 0 1 T = 1 1 0 0 1 1

0 0 1 det T = 1 1 0 =1 0 1 1

A11 = (1)1+1

1 0 1 0 1 1 = 1 , A12 = (1)1+ 2 = 1 , A13 = (1)1+ 3 =1 1 1 0 1 0 1

A 21 = (1) 2 +1

0 0 1 0 1 1 = 0 , A 22 = (1) 2 + 2 = 1 , A 23 = (1) 2 + 3 =1 1 1 0 1 0 1

149

A 31 = (1)3+1

0 0 1 0 1 0 = 0 , A 32 = (1)3+ 2 = 0 , A 33 = (1)3+ 3 =1 1 0 1 0 1 1

1 0 0 T = 1 1 0 1 1 1
1

A BC

1 2 1 0 0 1 0 0 2 0 1 1 1 0 = = T 1A T = 1 1 0 0 1 1 1 2 2 0 0 1 1

0 0 1 1 2 2 1 2 1 = 2 1 1 1 1 0 = 1 0 1 0 1 1 0 1 1 1 2 1 f(x1, x2, x3) = (x1- x2 + 2x3 , x1 + x3 , x1 2x2 + x3)

Procedeul de ortonormare Daca B = {u1, u2, , un}este o baza, atunci prin procedeul de ortonormare ii corespund doua baze: a. B1 = {v1, v2, , vn } baza ortogonala , unde v1 = u1 , v2 = u2 - v1 , =
u 2 , v1 v1 , v1

v3 = u3 - 1v1 - 2v2 ,cu 1 = vn = un - 1v1--n-1vn-1 ,cu

u 3 , v1 u1 , v1

2 =

u3 , v2 v2 , v2

n =

u n , vi vi , vi

i = 1, n 1

2) B2 = {e1, e2, , en} este baza ortonormata , unde ei =

vi vi

i = 1, n

150

u1 u2 6 8 678 6u 38 7 7 Exercitiul 1 Fie B = {(1,1,1), (1,2,1), (0,1,2)} o baza in R3/R

Ortonormati baza B in raport cu produsul scalar standard pe R3.

Solutie :

1) Etapa de ortogonalizare. Asociem bazei B o noua baza ortogonala B1 = {v1, v2, v3} unde
v1 = u1 v 2 = u 2 v1 v = u v v 3 1 1 2 2 3

v1 = u1 = (1,1,1) v2 = u2 - v1 cu = u 2 , v1 v1 , u1 = (1,1,1), (1,1,1) (1,1,1), (1,1,1) = 1 1 + 2 1 + 1 1 2 = 1 1 + 1 1 + 1 1 3

2 1 4 5 v2 = (1,2,1) (1,1,1) = , , 3 3 3 3 v3 = u3 - 1v1 - 2v2 1 = u 3 , v1 v1 , v1 u3, u2 v2 , v2 = (0,1,2), (1,1,1) (1,1,1), (1,1,1) = 0 1 + 1 1 + 2 1 =1 1 1 + 1 1 + 1 1

2 =

1 4 5 1 4 5 (0,1,2), , , 0 + 1 + 2 3 3 3 3 3 3 = 3 = = 1 16 25 7 1 4 5 1 4 5 + + , , , , , 9 9 9 3 3 3 3 3 3

31 4 5 6 4 2 v3 = (0,1,2) (1,1,1) + , , = , , 73 3 3 7 7 7 2) Etapa de normare . Asociem bazei B1 o noua baza B2 ortonormata. B2 = {e1, e2, e3 } cu e1 = v1 = v1 (1,1,1) (1,1,1) 1 1 1 = = , , < (1,1,1), (1,1,1) 3 3 3 3

151

e2 =

v2 = v2

1 4 5 1 4 5 , , , , 4 5 3 5 3 1 3 5 3 = = , , 42 42 42 42 1 4 5 1 4 5 < , , , , 9 3 3 3 3 3 3

e3 =

v3 v3

6 4 2 6 4 2 , , , , 2 4 6 7 7 7 7 7 7 = = = , , 56 56 56 56 36 + 16 + 4 49 49

FORME BILINIARE
Exercitiul 2 Fie g : R3 x R3 R g(x,y) = -x1y1 + x2y2 5x3y3 + 3x1y3 + 3x3y1 + 2x2y3 +

2x3y2 a) aratati ca g este forma biliniara simetrica; b) determinati matricea lui g in BC si in baza B1 = {(1,1,0) (1,0,1) (0,1,1)} c) determinati forma patratica h asociata lui g; d) determinati expresia canonica a lui h si baza in care h are aceasta expresie.
Solutie a) g(x,y) = g(y,x) x,y R3 evident

b) expresia analitica a formei biliniare g este g(x,y) = In Bc = {(1,0,0), (0,1,0), (0,0,1)}

a 11 = g(e1 , e1 ) = - 1 a 12 = g(e1 , e 2 ) = 0 a 13 = g(e1 , e 3 ) = 3 a 21 = g(e 2 , e1 ) = 0 a 22 = g(e 2 , e 2 ) = 1 a 23 = g(e 2 , e 3 ) = 2 a 31 = g(e 3 , e1 ) = 3 a 32 = g(e 3 , e 2 ) = 2 a 33 = g (e3 , e3 ) = 5
Observatie

x y a
i =1 j =1 i

j ij

unde aij= g(ui , uj)

ABC

1 0 3 = 0 1 2 3 2 5

Matricea formei patratice g in baza canonica se obtine direct punand pe pozitia

(i,j) in matricea A coeficientul lui xiyj din expresia lui g.

152

In baza B1 : a11 = g (u1 , u1 ) = 0 a12 = g (u1 , u 2 ) = 4 a13 = g (u1 , u 3 ) = 6 a 21 = g (u 2 u1 ) = 4 a 22 = g (u 2 , u 2 ) = 0 a 23 = g (u 2 , u 3 ) = 0 a31 = g (u 3 , u1 ) = 6 a32 = g (u 3 , u 2 ) = 0 a33 = g (u 3 , u 3 ) = 0

0 4 6 AB1 = 4 0 0 6 0 0
2 2 c) h : R 3 R , h ( x ) = g( x , x ) = x1 + x 2 5x 3 + 6x1x 3 + 4 x 2 x 3 2

d) Aplicam metoda Gauss de alcatuire de patrate perfecte :

2 2 2 2 2 2 2 h ( x ) = x1 + 6 x1x 3 + x 2 5 x 3 + 4 x 2 x 3 = x1 6 x1x 3 + 9 x 3 + 9 x 3 + x1 5 x 3 + 4 x 2 x 3 = 2 2 = (x1 3x 3 ) + x 2 + 4x 3 + 4x 2 x 3 2 2

u 1 = x 1 3x 3 S.V.1 = y 2 = x 2 y = x 3 3 z1 = y1 S.V.2 = z 2 = y 2 + 2 y3 z = y 3 3

2 2 2 h ( x ) = y1 + y 2 + 4 y 2 y3 + 4 y3 = y1 + (y 2 + 2 y3 ) 2

2 h ( x ) = z1 + z 2 2

Observatie Pentru a determina baza in care h are expresia canonica compunem schimbarile

de variabila si exprimam variabilele initiale x1, x2, x3 in raport cu cele finale z1, z2, z3 , matricea de coeficienti din sistemul astfel obtinut reprezentand matricea de trecere de la baza canonica la baza in care h admite reprezentarea canonica. Daca notam cu C aceasta matrice atuci baza cautata va fi B = CT BC
x1 = y1 + 3y3 S.V.1 x 2 = y 2 x 3 = y3

153

x1 = z1 + 3z 3 S.V.2 x 2 = z 2 2z 3 x = z 3 3

x1 1 0 3 z1 x 2 = 0 1 2 z2 x 0 0 1 z 3 3

matricea de trecere este

1 0 3 C = 0 1 2 0 0 1 1 0 0 e1 e1 B = C T BC = 0 1 0 e 2 = e 2 3 2 1 e 3e 2e 2 3 1 1 0 0 = 0 1 0 + e3 3 2 1

adica baza este B = {(1,0,0), (0,1,0), (3,-2,1)}

ADUCEREA LA FORMA CANONICA A FORMELOR PATRATICE Metoda Gauss : Exercitiul 1 fie h : R3 R, h(x) = 3x1x2 6x1x3 + 2x22 + 10x32. Determinati expresia canonica a lui h. Solutie :

2 h ( x ) = 2x 2 + 3x1x 2 6x1x 3 + 10x 3 = 2

1 2 9 2 9 2 2 4x 2 + 6 x1x 2 + x1 x1 6x1x 3 + 10x 3 = 2 4 8

3 9 2 1 2 = 2x 2 + x1 x1 6 x1x 3 + 10 x 3 2 2 8 y1 = x1 3 y 2 = 2x 2 + x 2 2 y3 = x 3

S.V.1.

h(x) =

1 2 9 2 1 9 2 2 2 y 2 y1 6 y1y3 + 10 y3 = y 2 y1 + 6 y1y3 + 10 y3 = 2 2 8 2 8 1 1 2 1 1 2 2 2 2 2 = y 2 9 y1 + 48 y1y 3 + 64 y 3 + 8 y3 + 10 y 3 = y 2 (3y1 + 8 y3 ) + 18 y3 2 2 2 8 2 8

154

S.V.2

z1 = 3y1 + 8 y3 z 2 = y 2 z = y 3 3

h(x) =

1 2 1 2 2 z 2 z1 + 18z 3 2 8
3

Exercitiul 2 Fie h : R R cu matricea asociata in BC

1 2 0 A = 2 2 2 0 2 3

a) determinati expresia analitica a lui h si polara sa b) determinati canonica lui h si baza corespunzatoare
Solutie :
1 2 0 x1 h(x) = X T AX = (x1 , x 2 , x 3 ) 2 2 2 x 2 = (x1 2 x 2 , 2 x1 + 2 x 2 x 3 , 2 x 2 + 3x 3 ) 0 2 3 x 3

x1 2 2 x 2 = (x1 2x 2 )x1 + ( 2x1 + 2x 2 2x 3 )x 2 + ( 2x 2 + 3x 3 )x 3 = x1 2x1x 2 2x1x 2 + 22 x 3

2 2 2 2x 2 x 3 2x 2 x 3 + 3x 3 = x1 + 2x 2 + 3x 3 4x1x 2 + 4x 2 x 3 2

g( x , y) = x1y1 + 2 x 2 y 2 + 3x 3 y3 2x1y 2 2 y 2 y1 2x 2 y3 2 x 3 y 2 obtinuta din forma patratica h prin dedublare : x i2 x i yi x i yi x i y j + x j yi 2

2

2 2 2 b) h ( x ) = x1 4 x1x 2 + 4 x 2 2 x 2 + 3x 3 4 x 2 x 3 = (x1 2 x 2 ) 2 x 2 + 3x 3 4 x 2 x 3 2 2 2

S.V.1.

y1 = x1 2 x 2 y2 = x 2 y = x 3 3

155

2 2 2 2 2 h( x) = y12 2 y 2 + 3 y 3 4 y 2 y 3 = y12 2 y 2 + 2 y 2 y 3 + y 3 + 5 y 3 = y12 2 y 2 + y 3

)2 + 5 y32

S .V .2.

z1 = y1 z 2 = y 2 + y3 z = y 3 3

2 2 h ( x ) = z1 2z 2 + 5z 3 2

z1 = x1 2 x 2 S .V .1 o S .V .2 z 2 = x 2 + x3 z 3 = x3

x1 = z1 + 2 z 2 2 z 3

x2 = z 2 z3 x3 = z 3

x1 1 2 2 z1 x 2 = 0 1 1 z2 x 0 0 1 z 3 3

Bfinal

0 0 e1 e1 (1,0,0) 1 = C BC = 2 1 0 e 2 = 2e1 + e 2 = (2,1,0) 2 1 1 e 2e e + e (2,1,1) 1 2 3 3

T

Bfinal = {(1,0,0), (2,1,0), (-2,-1,1)}

METODA VALORILOR PROPRII Exercitiul 3 Fie h : R3 R, h(x1, x2, x3) = 2x1x2 + 2x1x3 + 2x2x3 . Determinati expresia

canonica a lui h utilizand metoda valorilor proprii si gasiti baza in care h admite aceasta expresie.
Solutie :
0 1 1 a) matricea asociata lui h in BC este A = 1 0 1 1 1 0

b) determinam valorile proprii care sunt solutiile ecuatiei :

156

 det(A I3 ) = 0 1 1

1 = 0 (2 )( + 1) 2 = 0 1

1 = 2 = -1, 3 = 2 spec (h) = {-1, 2}

2 2 2 2 c) expresia canonica a lui h este : h ( x ) = 1x1 + 2 x 2 + 3 x 3 = x1 x 2 + 2 x 3 2 2

d) determinam vectorii proprii corespunzatori care sunt solutiile nebanale ale sistemului (A - I3) X =
x1 + x 2 + x3 = 0 x1 x 2 + x3 = 0 x + x x = 0 1 2 3

=1
x1 + x 2 + x3 = 0 x1 + x 2 + x3 = 0 x + x + x = 0 2 3 1
x1 = x2 = x3 =
u1 u2

, R

Vf (1) = {(, , ) / , R} = {(1,0,1) + (0,1,1) / , R} 123 123 B1 = {u1, u2} baza in Vf(-1)
2 x1 x1 x 1 + x2 2 x2 + x2 + x3 + x3 2 x3 =0 =0 =0
x1 = x2 = x3 =

=2

Vf(2) = {(, , ) / R} = { (1,1,1) , R} B2 = {u3 } baza in Vf (2) e) baza in care h admite axpresia canonica este obtinuta reunind bazele subspatiilor proprii si ortonormand sistemul obtinut, B3 = B1 B2 = {(1,0,1), (0,1,1), (1,1,1)} . Ortonormam B3: 123 123 1 3 2
u1 u2 u3

Etapa de ortogonalizare. Determinam B4 ={v1, v2, v3} ortogonala , unde v1 = u1 ,

v2 = u2 - u1 , 157

v3 = u3 - 1v1 - 2v2 v1 = (1,0,-1) v2 = u2 - v1 cu = u 2 , v1 u1 , v1 = (0,1,1), (1,0,1) (1,0,1), (1,0,1) = 1 2

1 1 1 v2 = (0,1,1) (1,0,1) = ,1, 2 2 2 v3 = u3 - 1v1 - 2v2 B1 = u 3 , v1 v1 , v 2

u3 , v2 v 21 , v 2

(1,1,1), (1,0,1) (1,0,1), (1,0,1)

=0

B2 =

1 1 (1,1,1), ( ,1, ) 2 2 = =0 1 1 1 1 ( ,1, ), ( ,1, ) 2 2 2 2

v3 = u3 = (1,1,1)
1 1 B4 = {(1,0,1), ,1, , (1,1,1)} 123 2 2 2 13 v1 14 4 v 3 2 3
v2

Etapa de normare

Determinam baza B5 = {f1, f2, f3 }unde fi = f1 = v1 = v1 (1,0,1) (1,0,1)(1,0,1) =

vi vi

(1,0,1) 1 1 ,0, = 2 2 2

f2 =

v2 v2

1 1 ,1, 1 2 2 (1,2,1) 1 2 = = = , , 6 6 6 6 1 1 +1+ 4 4

f3 =

v3 (1,1,1) 1 1 1 = = , , v3 3 3 3 3

158

GEOMETRIE ANALITICA SI IN SPATIU

Produse cu vectori
5. Produs scalar :
a , b E 3 : a b = a1b1 + a 2 b 2 + a 3b 3

6. Produs vectorial :

i j a , b E 3 : a b = a1 a 2 b1 b 2

k a3 b3
a2 a3 b3 c3

7. Produs mixt :

a , b, c E 3 : a , b, c = b1 b 2 c1 c 2

a1

8. Dublu produs vectorial :

a bc = a c b a b c

( ) ( ) ( ) (a b) c = (a c)b (b c)a

Exercitiul 1. S se determine si astfel nct vectorii a = 2i + ( + ) j + ( 2 ) k i

b = i + 2 j + 3k sa fie coliniari.
Soluie a si b sunt coliniari coordonatele lor sunt proporionale:

2 + 2 10 2 si = . = = = 1 2 3 3 3
Exercitiul 2

Sa se determine astfel incat vectorii a = 2 j + k , b = i + 2 j , c = i + j + 2k

sa fie coplanari.
0 2 1

Soluie a, b, c coplanari produsul lor mixt ( a, b, c ) sa fie nul 1 2 0 = 0 1 2

2 + 4 = 0 = 2
Exercitiul 3

Sa se determine astfel incat unghiul dintre vectorii a = i 2 j . 4

si

b = 3i j + k sa fie

Soluie Din expresia analitica a produsului scalar avem

159

cos(a , b ) = 5 10 +
2

a1b1 + a2 b2 + a3b3
2 2 2 a12 + a2 + a3 b12 + b2 + b32

1 3 + (2)(1) + 0 1+ 4 + 0 9 +1+
2

5 5 10 +
2

= cos

= 4

5 1 1 = 2 10 + 2 2

2 + 10 = 10 , = 0

Exercitiul 4 Sa se determine vectorul v stiind ca este perpendicular pe vectorii

a = 3i + 2 j 4k , b = 3i + j , are norma egala cu 26 si face un unghi optuz cu j.

Soluie

v a v coliniar cu a b v = a b v b

i j k a b = 3 2 4 = 4i 12 j 3k 3 1 0

v = 26 a b = 26

16 + 144 + 9 = 26 = 2 = 2

( v, j) > v j < 0 = 2 2

v = 2 4i 12 j 3k .

Exercitiul 5 Sa se afle nlimea paralelipipedului construit pe reprezentanii vectorilor

a = i + 2 j k , b = 2i + 3j + k , c = i 2k , dui in acelai punct al spaiului, lund ca baza paralelogramul determinat de b si c .

Soluie

( a, b, c ) = 2

1 2 1 3 1 = 7 = V , unde V este volumul paralelipipedului 1 0 2

considerat. Dar V = A . h unde A este aria paralelogramului determinat de b si c adic A = bc . i j k b c = 2 3 1 = 6i + 5j 3k 1 0 2 b c = 36 + 25 + 9 = 70 = A h= V 70 7 = = A 10 70

160

Exercitiul 6 Ce unghi formeaz intre ei versorii p si g daca vectorii a = 2p + g si

b = 4p + 5g sunt perpendiculari ?
Soluie a + b a b = 0
a b = 2p + g 4p + 5g = 8p + 10p g 4g p + 5g = 8 + 6p g + 5 = 6p g 3 = 0

)(

pg=

1 . 2 Dar p g = p g cos p, g = cos p, g =

( )

( )

1 2

( p, g ) = 3

Exercitiul 7 Sa se determine vectorul V care sa fie perpendicular pe vectorii a = i 2 j k si

b = 2i + j + k iar c v = 8 , unde c = 3i j 4k .
Soluie Fie V = xi + y j + zk

x 2y z = 0 y = x V a Va = 0 2x + y + z = 0 z = 3x V V b Vb = 0 3x y 4z = 8 x = 1 c V = 8

x =1 y = 1 V = i j + 3k z=3

Exercitiul 8 Sa se arate ca punctele A(5, -1, -1), B(4, 2, 2), C(5, 3, 1), D(8, 0, -5) se afla in

acelasi plan.
Soluie Avem vectorii
AB = r B r A = i + 3j + 3k AC = r C r A = 0i + 4 j + 2 AD = r D r A = 3i + j 4k

A, B, C, D coplanare AB, AC, AD coplanari AB, AC, AD = 0 0 3 16 + 18 36 + 2 = 0 0 = 0 .

Exercitiul 9

1 3

4 2 =0 1 4

Aratati ca

(a b , b c , c a ) (

(a b) (b c)

b a,b,c

161

Solutie
E1 = a b b c = a b m = a m b b m a =

( )( ) ( ) ( ) ( ) = [a (b c )]b [b (b c )]a = (a , b , c ) b (b , b , c ) = = (a , b , c )b
( ) [( ) ( = (a , b , c ) (b , c , a ) = (a , b , c )
2

E2 = a b , b c , c a = a b b c c a = a , b , c b c a =

)] (

) (

) (

M1 =

(a , b , c)b = b (a , b , c) (a , b , c)
2

Exercitiul 10

a b cd = bd a c bc a d = a , c , d b a b cd Solutie

[ ( )] ( )( ) ( )( ) (

Aratati ca

) ( )( )

a b cd = a b d c b c d = b d a c b c a d

[ ( )] [( ) ( ) ] ( )( ) ( )( ) a [b (c d )] = a (b m ) = (a m )b (a b )m = = [(a c ) d ]b (a b )(c d ) = (a , c , d )b (a b )(c d )

rN=

PLANUL SI DREAPTA IN SPATIU - ECUATII PLAN :

Ax + By + Cz + D = 0 , A, B, C fiind coordonatele vectorului normal N =(A,B,C) - ECUATII DREAPTA :

ra =b
x0 , y0 , z0 coordonatele punctului M0d , M0(x0,y0,z0),

x x 0 y y0 z z0 = = , l m n

l, m, n - coordonatele lui a (l, m, n) Exercitiul 11 Fie planul :2x - 3y + z 5 = 0. Determinati vectorul normal la plan gasiti un

punct al sau si scrieti celelalte ecuatii ale planului .

Solutie Coordonatele unui vector normal la plan sunt coeficientii lui x,y,z din ecuatia

generala scalara aplanului , adica este N (2,-3,1) .Pentru a gasi un punct al planului dam valori particulare la doua variabile si o determinam pe a treia din ecuatia planului :x=2 , y=3 z=10

162

, deci avem punctual M0(2,3,10) . Deoarece r0 = 2i + 3 j + 10k si N = 2i 3 j + k ecuatia vectoriala a planului este r r 0 N = 0 adica r 2i + 3 j + 10k 2i 3 j + k = 0 r 2i + 3 j + 10k = 5
Exercitiul 12

( (

))(

Determinati ecuatia planului ce trece prin punctual M0(1,2,3) si este

coplanar cu vectorii a = 2i 3 j + k si b = i + 2 j + k
Solutie Consideram un punct oarecare M si impunem conditia ca vectorul M 0 M sa

fie coplanar cu a si b , adica ( M 0 M , a , b ) = 0 , sau

x 1 y 2 z 3

2 1

3 2

1 1

= 0 -5(x-1)-3(y-2)+z-3 = 0 5x+3y-z-8 = 0

Exercitiul 13

Determinati ecuatia planului ce trece prin punctele M0(1,-1,1) ,

M1(2,3,-1) si este coplanar cu a = i + 4 j + 3k

Solutie Consideram un punct oarecare M si impunem conditia ca vectorul M 0 M sa

fie coplanar cu a
x 1 y +1 z 1 1 1 4 4

si

M 0 M 1 = r1 r0 = i + 4 j 2k , adica M 0 M , M 0 M 1 , a = 0

2 = 0 20(x 1) 5(y + 1) = 0 4 x y 5 = 0 3

Exercitiul 14 Determinati ecuatia planului ce trece prin M0 (1,2,3) , M1(2,-1,4) si M2(3,1,-2) Solutie onsideram un punct oarecare M si impunem conditia ca vectorul M 0 M sa

fie coplanar cu M 0 M 1 = r1 r0 = i 3 j + k

si

M 0 M 2 = r2 r0 = 2i j 5k

adica

(M M , M M
0 0

, M0M 2 = 0 1 = 0 16( x 1) + 7( y 2) + 5(z 3) = 0 16 x + 7 y + 5z 45 = 0 5

x 1 y 2 z 3 1 2 3 1

Exercitiul 15 Determinati ecuatia dreptei ce trece prin A(2,1,3) si se sprijina pe preptele :

d1 :

x 1 y 3 z +1 = = 2 4 1

163

x + y z = 0 d2 : x y + 2z 6 = 0
Solutie :

Pentru a determina ecuatia unei drepte trebuie sa stim ori un punct si vectorul director al dreptei, ori doua plane care trec prin acea dreapta. Consideram planele determinat de A si d1 si determinat de A si d2 si observam ca = d. Din ipoteza d1 este data prin punct si vector director:
A1 (1,3,1) a1 (2,4,1)

d2 este data ca intersectie de plane. Un punct al dreptei d2 se poate determina dand lui z o valoare particulara si rezolvand sistemul ramas. x + y = 0 z=0 x y = 6 2x = 6 x = 3 y = 3 A2(3,-3,0)

directia dreptei d2 este data de produsul vectorial al vectorilor normali la planele ce determina dreapta. N1 (1,1,1) N 2 (1,1,2) i j k a 2 = N1 x N 2 = 1 1 1 = i 3 j 2k = (1,3,2) 1 1 2

Pentru a determina ecuatiile planelor si este suficient sa cunoastem in fiecare din ele cate un punct si doi vectori. Punem vectorul M0M arbitrar in plan si punem conditia ca produsul mixt al celor doi vectori cunoscuti impreuna cu acesta sa fie nul. In planul avem punctul A si vectorii a1 si AA1 = rA1 rA AA1 = rA1 rA = (1 2)i + (3 1) j + (1 3)k = i + 2 j 4k
AA1 (1, 2, 4) .

Duc vectorul AM(x-2, y-1, z-3)

164

 : AM, AA1 , a1 = 0 1 2

x 2 y 1 z 3 2 4 4 = 0 14( x 2) 9( y 1) 8(z 3) =0 1

14x 9y 8z +5 = 0. In planul avem punctul A2 si vectorii a 2 si A 2 A A 2 A = r A r A 2 = i + 4 j + 3k A 2 A(1, 4, 3)

z 3 =0 2

Duc vectorul A2M si impun conditia ca produsul mixt sa fie nul:

(A M, A A, a ) = 0
2 2 2

x 3 y+3 1 1 4 3

(x 3) + (y + 3) z = 0 : x + y z = 0 14x 9 y 8z + 5 = 0 d: x + y z = 0
Exercitiul 16 Fie A(1,2,3), dreapta :

x +1 y z 3 = = si planul : x + 2y 2 = 0. Sa 1 2 1

se determine dreapta d ce trece prin A , intersecteaza si este paralel cu planul .

Solutie : Pentru avem

A1(-1,0,3) , a1(2,-1,1) Pentru avem : N (1,2,-1) : A2(1,1,3) Ducem planul paralel cu prin A. = {B} d = AB Ecuatia fascicolului de plane paralele cu este : x + 2y z + = 0 cu R. Pentru a determina ecuatia planului din fascicol ce trece prin A, obligam coordonatele lui A sa verifice ecuatia planului. 1 + 2 2 3 + = 0 = -2 : x + 2y z 2 = 0 Putem determina dreapta d ca intersectia a doua plane anume planul si planul determinat de A si . In planul cunoastem punctul A1 si vectorii a1 , A1A = r A r A1

A1A = r A r A1 = 2i + 2 j = (2,2,0) .

165

Duc vectorul A1M si impun conditia A1M, A1A, a1 = 0

x + 1, y, 2 1 z3 0 1 =0 2( x + 1) 2 y 6(z 3) = 0 : 2

2 2

: x y 3z + 10 = 0 x + 2 y z 2 = 0 d: x y 3z + 10 = 0
Exercitiul 17

Scrieti ecuatia dreptei d1 care trece prin punctul M1 de intersectie al dreptei

2 x + y + z + 2 = 0 d: cu planul : 2x + y +3z 4 =0 este continuta in planul si este x y+z3=0

paralela cu planul 1 : 2x +3y + z 8 =0.
Solutie :

Pentru d un punct al dreptei se determina particularizand z si rezolvand sistemul ramas z=0 2x + y = 2 xy=3 x/ =1 M0(-1,-4,0)d Vectorul director pentru d este i j k a = N1 N 2 = 2 1 1 = 2i + 3 j + k = (2,3,1) 1 1 1 Ecuatia canonica a lui d : Pentru : N(2,1,3) 1 : N1 (2,3,1) sunt vectorii normali la plan. Pentru a determina M1 rezolv sistemul format din ecuatiile dreptei d si ale planului : x +1 y + 4 z = = 2 3 1 x = 1 y = 4

166

x = 2 x 1 x +1 y + 4 z = = = y = 3 4 3 1 2 2 x + y + 3z 4 = 0 z =

2(2 -1) + 3 -4 + 3 -4 = 0 10 -10 = 0

=1

x1 = 1 y1 = 1 M1 (1,1,1) z = 1 1

Pentru

determina

vectorul

director

a1

al

dreptei

d1

observam

ca

d1 d1 N Alegem a1 ca fiind produsul vectorial d1 1 d1 N 1 i j k N N1 = 2 1 3 = 8i + 4 j + 4k = (8,4,4) 2 3 1 Ecuatia canonica a dreptei d1 este : d1 : x 1 y +1 z 1 = = 4 4 8 x 2y + 4z 1 = 0 d : pe planul x + y 2z = 0

Exerciiul 18 Determinai ecuaia proieciei dreptei

: 2x+2y+z-4 = 0
Soluie: Etapa 1. Desen i determinarea parametrilor

1 M
N

M0
a N

()

Pentru d1: Vectorul director este a = N 1 N 2 unde N1 = i 2 j + 4k

167

N2 = i + j 2k i j k a = N1xN2 = 1 2 4 = 0i + 6 j + 3k . Putem lua a = 2j +k. 1 1 2

x 2y = 1 1 Punctul M0 se determin lund z = 0 n sistem 3y = -1 y = - , 3 x + y = 0 x=

1 1 1 M0 ( , - , 0). Pentru planul : N = 2i + 2 j + k . 3 3 3

Etapa 2. Deoarece direcia dreptei nu poate fi definit de vectorii N i a, vom

determina ca intersecie de plane. Considerm planul 1, perpendicular pe , care trece prin M0 i conine dreapta d. Atunci = 1
Etapa 3. Pentru a obine ecuaia planului 1, observm c tim deja un punct M0 al

planului i doi vectori N i a, coplanari cu 1.ducem vectorul M0M cu M arbitrar i impunem condiia ca produsul mixt al celor trei vectori s fie nul (condiia de coplanaritate) (M0M, N, a) = 0

1 1 y+ z 3 3 1 2 2 1 = 0 -2 (y+ )+ 4z = 0 1 = 3y-6y+1= 0 3 0 2 1
2x + 2y + z 4 = 0 : 3 y 6z + 1 = 0

Ecuaia dreptei va fi

Exercitiul 19 Fie planul : x+2y-2z-3=0 i A (2,-1,3). S se determine:

d) distana de la punctul A la planul e) simetricul lui A fa de planul f) simetricul planului fa de punctul A.

Soluie:

C A

d) d (A, ) =

Ax 0 + By 0 + Cz 0 + D A 2 + B2 + C2
=

M0

2 1 2 6 3 1+ 4 + 4

9 =3 3
168

e) Fie M0 proiecia ortogonal a lui A pe planul i B simetricul lui A fa de planul . Pentru a gsi pe B este suficient s determinm punctul M0. Pentru aceasta considerm dreapta d ce trece prin A i este perpendicular pe , a crei direcie este dat de vectorul normal la planul . d:

x 2 y +1 z 3 = = = deoarece a = N (1, 2, -2) 2 1 2

R, adic ecuaiile scalar parametrice ale dreptei. nlocuind n

x = 2 + y = 1 + 2 z = 3 2

ecuaia planului obinem: 2++2(-1+2)-2(3-2)-3 = 0

9 - 9 = 0 = 1.

nlocuind n expresiile lui x, y, z pe cu 1 obinem coordonatele punctului de

x 0 = 3 intersecie y 0 = 1 M0 (3,1,1) z = 1 0

Cum vectorul de poziie al mijlocului unui segment este media aritmetic a vectorilor de poziie ai capetelor adic

r M0 =

r A + rB r B = 2r M0 r A sau pe coordonate 2
B (4,3,-1)

xB = 2x0 xA = 4 yB = 2y0 yA = 3 zB = 2z0 zA = -1 f) S determinm punctul C, simetricul lui M fa de A

rA = r C + r M0 2

r C = 2r A r M0 = i 3 j + 5k C(1, 3, 5)

Simetricul lui fa de A este planul 1 paralel cu dus prin C. Ecuaia unui plan oarecare paralel cu este : x +2y 2z + = 0. 1 face parte din acest fascicol de plane paralele cu i se obine impunnd condiia C , adic coordonatele lui C s verifice ecuaia lui : 1+2 (-3)-25 + = 0 = 15 1 = x + 2y - 2z + 15 = 0
Exercitiul 20 Fie dreapta d =

x 1 y +1 z + 2 = = i A(-6,0,1). S se determine: 4 3 0

d) distana de la A la dreapta d 169

e) simetricul lui A fa de d f) simetrica dreptei d fa de A

Soluie. Etapa 1. Elementele definitorii

C A M1 a M0

d1

ale dreptei d sunt: vectorul director a = 3i 4j punctul M1 (1,-1,-2)

Etapa 2. Fie B simetricul lui A fa

de dreapta d i M0 proiecia ortogonal a lui A pe d. Pentru a gsi punctul B este suficient s determinm pe M0. Pentru aceasta considerm planul ce trece prin A i este perpendicular pe d, al crui vector normal poate fi luat chiar vectorul director al dreptei d. Atunci d = {M0}.
Etapa 3. Ecuaia planului este: (r - rA) a = 0

(x-xA)a1+(y-yA)a2+(z-zA)a3 = 0 (x+6) 3+(y-0)(-4)+(z-1)-0 = 0 : 3x - 4y+18= 0 Pentru a gsi punctul M0, scriem ecuaiile scalar parametrice ale dreptei d:
x = 1 + 3 y = 1 4 z = 2

x 1 y +1 z + 2 = = = 3 0 4

i nlocuim x,y,z n ecuaia planului : 3(1+3) - 4(-1 - 4) +18 = 0 25 + 25 = 0 = -1 nlocuind = -1 n expresiile lui x, y, z obinem:
x 0 = 2 y 0 = 3 M0 ( 2, 3, 2) z = 2 0

Pentru punctul B avem: r M0 =

r A + rB r B = 2r M0 r A = 2i + 6 j 5k B(2,6,-5) 2

170

c) Ducem C simetricul lui M0 fa de A i dreapta d1 ce trece prin C i este paralel cu d. Pentru a gsi ecuaia lui d1, care are aceeai direcie ca i d, este suficient s gsim punctul C:
r C = 2r A r M0 = 10i 3 j + 4k C(-10, -3, 4)

ecuaia dreptei d1 este: d1 :

x + 10 y + 3 z 4 = = 4 3 0

Exercitiul 21 Sa se scrie ecuatiile perpendiculare commune dreptelor

d1 :

x 1 y + 2 z x y z 1 = = si d 2 : = = 1 4 1 3 1 2

si sa secalculeze distanta dintre ele.

Solutie
Pentru d1 = M1 (1, -2, 0) , a 1 = i + 4 j + k Pentru d2 = M2 (0, 0, 1) , a 2 = 3i + j + 2k i j k a 1 a 2 = 1 4 1 = 7i + 5j 13k 3 1 2 Perpendiculara comuna d se va determina ca intersectia a doua plane determinate de cele doua drepte : : M, M, a 1 , a 1 a 2 = 0 57x + 6y + 33z 45 = 0 :
x 1 y + 2 1 7 4 5 z 1 = 0 57(x 1) 6(y + 2) 33z = 0 13

( M2 M , a

, a1 a 2 = 0

y z 1 2 =0 13

3 1 7 5

23x + 53y + 8(z 1) = 0 23x 53y 8z + 8 = 0 57x + 6y + 33z 45 = 0 d 23x 53y 8z + 8 = 0

171

d ( d1 , d 2 ) =

a 1 b 2 + a 2 b1 a1 a 2

SFERA
Exercitiul 1. S se determine ecuaiile planelor tangente la sfera

S: d:

x2+y2+z2-2x+2y-2z-22

0,

punctele

de

intersecie

cu

dreapta

x 1 y 3 z + 2 = = 4 3 1
Soluie.

Etapa 1. Pentru a obine centrul i raza grupm ptrate perfecte cu x, y, z:

S: (x-1)2+(y+1)2 +(z-1)2 = 25 C(1, -1, 1) , R = 5. Pentru dreapta d avem: punctul M0 (1, 3, -2) vectorul director a(3, -4, -1) B
Etapa 2. Determinm punctele de intersecie

A A

B d

ale dreptei d cu sfera S: egalm cu irul de rapoarte

din ecuaia dreptei, scoatem pe x, y, z de aici, obinnd astfel ecuaiile, scalar parammetrice ale dreptei, nlocuim pe x, y, z astfel obinute n ecuaia sferei i obinem o ecuaie de gradul 2 n cu soluiile 1 i 2. nlocuind cu 1 i 2 n x, y, z obinem coordonatele punctelor A i B de intersecie ale dreptei cu sfera. Ecuaia planelor tangente n A i B la sfer, se obine prin dedublare: x2 xx0, x
x + x0 , etc 2

x = 3 + 1 x 1 y 3 z + 2 Etapa 3. = = = y = 4 + 3 , R 3 4 1 z = 2

nlocuind n ecuaia sferei avem: 92+(-4+4)2+(--3)2 = 25 172

92+162-32 +16+2+6+9 = 25 = 0 262-26 = 0 2- = 0 ( -1)= 0 = 1

x = 1 Pentru = 0 y = 3 A(1, 3, 2) z = 2 x = 4 Pentru = 1 y = 1 B ( 4, 1, 3) z = 3

Ecuaiile planelor tangente sunt: A: x 1+y 3 + z (-2) 2 tangent la sfer n A. B: x 4+y(1) + z (-3) 2 tangent la sfer n B.
Exercitiul 2. Gsii ecuaiile planelor tangente la sfera S:

x +1 y+3 z2 + 2 2 22 = 0 4y 3z-18 = 0 planul 2 2 2 x+4 y 1 z3 + 2 2 22 = 0 3x 4y -24 = 0 planul 2 2 2

X2 + y2 + z2 - 2x + 4y - 6z - 22 = 0, paralele cu planul : x + 2y 2z +9 = 0
Soluie. Etapa 1. Grupm n ecuaia

A C

sferei ptrate perfecte n x, y, z pentru a obine centrul i raza sferei: (x -1)2 + (y+2)2 +(z - 3)2 = 36 C (1, -2, 3) i R = 6 Pentru planul avem: N (1, 2, -2)
Etapa 2.Ducem dreapta d ce trece prin

2 N

centrul C al sferei i este perpendicular pe planul (vectorul director al dreptei poate fi

vectorul N normal la plan). Dreapta d taie sfera S n punctele A i B. Planele tangente la S n A i B constituie soluia problemei.
Etapa 3.

173

d=

x 1 y + 2 z 3 = = = 2 1 2

x = + 1 y = 2 2 z = 2 + 3

nlocuim n ecuaia sferei S : 2+42+42 = 36

x = 3 Pentru = 2 y = 2 A (3, 2, -1) z = 1 x = 1 Pentru =- 2 y = 6 z = 7 B ( -1, -6, 7)

92 = 36

2 = 4 = 2

Ecuaiile planelor A i B tangente la sfer n A i B respectiv se pot obine n dou moduri: a) prin dedublare b) considerm fascicolul de plane paralele cu : : x +2y 2z + = 0 i le determinm pe acelea care trec prin A i B, oblignd coordonatele acestor puncte s verifice ecuaia planelor din fascicol. A: 3 + 4 + 2 + = 0 -9 A: x +2y 9 = 0 B: -1 12 14 + = 0 = 27 B: x + 2y - 2z + 27 = 0
Exercitiul 3. S se determine ecuaiile sferelor cu centrelor pe dreapta d:

x y 1 z + 2 = = , 1 1 1

avnd raza R = cu dreapta dat.

Soluie.

5 i trecnd prin punctul A(0, 2, -1).

Determinai planul radical al celor dou sfere i punctul de intersecie al acestui plan

174

Etapa 1. Pentru dreapta d avem:

Punctul M0 (0, 1, -2) vectorul director a(1, -1, 1).

Etapa 2. Considerm sfera de

C2

C1

centru A i raz

5 , care va
S2 A S S1

intersecta dreapta d n punctele C1 i C2, centre ale sferelor cutate. Ecuaia acestei sfere este S: x +(y-2)2+(z+1)2 = 5
2

Pentru a determina intersecia dreptei d cu sfera de mai sus S egalm cu irul de rapoarte din ecuaia dreptei d i scoatem x, y, z funcie de , obinnd astfel ecuaiile scalar parametrice ale dreptei. nlocuim x, y, z astfel determinai n ecuaia sferei i obinem o ecuaie de gradul II n :
x = x y 1 z + 2 = = = y = + 1 1 1 1 z = 2

2 +(- -1)2 + ( -1)2 = 5 32 = 3 2 = 1 = 1 nlocuim 1 i 2 n sistemul n care x, y, z sunt funcii de i obinem coordonatele celor dou puncte de intersecie C1 i C2:
x = 1 = 1 y = 0 z = 1 x = 1 = -1 y = 2 z = 3

C1 (1, 0, -1)

C2 (-1, 2, -3)

Ecuaiile sferelor de centre C1, C2 i raza S2 : (x+1)2+(y-2)2+(z+3)2 = 5

5 vor fi respectiv S1 : (x-1)2+y2+(z+1)2 = 5

b) Ecuaia planului radical al celor dou sfere se obine scznd ecuaiile sferelor termen cu termen, deci este: r : (x+1)2- (x-1)2 +(y-2)2 y2 +(z+3)2-(z+1)2 = 0

175

4x 4y + 4 + 4z + 8 = 0 : 4 r : x y +z +3 = 0 Intersecia dreptei d cu planul r se obine nlocuind pe x, y, z din ecuaiile scalar parametrice ale dreptei, n ecuaia planului r i scond pe de aici, adic
x = y = + 1 + -1 + -2 +3 = 0 3 = 0 = 0 x = 0, y = 1, z = -2 z = 2

M1 (0,1,-2)
Exercitiul 4. S se determine ecuaia sferei care trece prin cercurile

x 2 + y 2 9 = 0 1 = i z 2 = 0

x 2 + y 2 25 = 0 2 = z 4 = 0

Gsii suprafaa conic cu centrul n V(0,0,1) care are pe 2 ca directoare.

Soluie. Etapa 1. Elementele definitorii ale cercurilor sunt O1 (0,0,2), R1 = 3 O2 (0,0,4), R2 = 5

Deoarece cercurile sunt n plane paralele i centrele lor sunt pe axa ZZ, atunci i centrul sferei cerute S este tot pe ZZ C (0,0,) este centrul sferei cerute. Notm cu R raza sferei S.

C O2 A

O1

Etapa 2. Calculm R2 cu teorema lui Pitagora n cele dou triunghiuri puse n eviden

CO1B, CO2A i egalm cele dou reprezentri ale lui R2.

176

n CO2A : R2 = (4 -)2 +52 n CO1B: R2 = (-2)2 +32 (-4)2 +25 = (-2)2 +9 16 - 8 + 2 + 25 = 2 - 4 + 4 + 9 4 = 28 = 7 C(0,0,7) R2 = (7- 4)2 +25 = 9+25 = 34 R = Ecuaia sferei este: S: x2+y2 + (z-7)2 = 34
Exercitiul 5. Fie sfera S0 : x2 + y2 + z2 -10x - 4y + 4z + 17 = 0 i planul : 2x-2y+z-3=0 i

34

punctul M0 (1,1,3) din plan. Determinai ecuaia sferelor tangente n M0 la planul i care sunt tangente i la sfera S0. Determinai axa radical a celor trei sfere.
Soluie. Etapa 1. Pentru S0 avem:

(x-5)2 +(y-2)2 + (z+2)2 = 16 C0 (5,2,-2) i R0 = 4 Pentru planul : M0 (1,1,3) i N (2,-2, 1)

Etapa 2. Sferele tangente n M0

C0 C2 C1

S0

S2

S1

la planul au centrele pe o dreapt d perpendicular pe planul , care trece prin M0. N M0

Vectorul director al dreptei d poate fi chiar N

Iar M0d ecuaia dreptei d este:

x = 2 + 1 x 1 y 1 z 3 = = = y = 2 + 1 , R ecuaiile scalar parametrice ale dreptei d. 2 2 1 z = + 3

Pentru a determina centrul C1, calculm R1 = d(C, M0) i d(C1, C0) = R1+R0 , unde coordonatele centrului C1 sunt x, y, z din ecuaiile scalare parametrice ale dreptei. Obinem o ecuaie n , din care scoatem pe i gsim astfel C1 i R1.

177

Pentru a determina centrul C2 impunem condiia d(C2, C0) = d(C2, M0) R0 C1(2 +1,-2+1,+3) R1 = d(C1M0) = d(C1,C0)= = i procedm ca la C1.
Etapa 3. Din ecuaiile sclare parametrice ale dreptei d avem:

(2 + 1 1) 2 + ( 2 + 1 1) 2 + ( + 3 3) 2 = 92 = 3

(2 + 1 5) 2 + ( 2 + 1 2) 2 + ( + 3 + 2) 2 =

(2 4) 2 + ( 2 1) 2 + ( + 5) 2

condiia d(C1, C0) = R1+R0 I2 (2 -4)2 +(-2 -1)2+(+5)2 = (3 +4)2 92-2+42 = 92+24 +16 26 = 26 = 1 C1 (3,-1,4), R1 = 3 S1 : (x-3)2+ (y+1)2+(z-4)2 = 9 Pentru C2 avem d(C2, C0) = R1 R0 I2 (2 -4)2 +(-2 -1)2+(+5)2 = (3 -4)2 92 - 2 + 42 = 92 - 24 +16 22 = - 26 = C2(-

13 11

15 , 11

37 , 11
2

20 39 ) i R2 = 11 11
2 2 2

15 37 20 39 S2: x + + y + z = 11 11 11 11
GENERAREA SUPRAFETELOR

Orice problem se rezolv fcnd sistem cu ecuaiile directoarei i ale generatoarei, scond x,y,z funcie de i din cele mai simple 3 ecuaii i nlocuindu-le n a patra. Obinem condiia (, ) = 0, n care dac nlocuim pe i cu expresiile lor din ecuaia generatoarei, obinem ecuaia suprafeei cutate. Pentru probleme de tangen n care generatoarea trebuie s fie tangent la o suprafa, facem sistem cu ecuaia suprafeei i ecuaiile generatoarei (3 ecuaii), scoatem dou variabile n raport cu a treia, le introducem n ecuaia suprafeei date i impunem condiia de tangen, adic ecuaia de gradul II obinut s aib = 0.

178

Exercitiul 1. Determinai ecuaia suprafeei conice cu vrful V(4,4,0) circumscris sferei

S: x2 + y2 + z2 16 = 0
Soluie. Ecuaia generatoarei, adic a unei drepte variabile ca direcie, care trece prin

V(4,4,0) este:

x4 y4 z = = 1
condiia de contact ntre generatoare i sfer este ca sistemul: x 4 y 4 z = =1 2 2 2 x + y + z 16 = 0 s aib soluii

x = z + 4 Soluiile sistemului sunt: y = z + 4 2 2 2 (z + 4) + (z + 4) + z 16 = 0

(2 + 2 + 1)z2 + 8( + )z + 16 = 0 Condiia de tangen nseamn unicitatea soluiei ecuaiei de gradul 2 n z obinuta: =0 = b2 - 4ac = 64( + )2 64 (2 + 2 + 1) = 0 I:64 2 +1 = 0 Cum =

2( x 4) y 4 x4 y4 i = din ecuaiile generatoarei +1= 0 z z z z

2 (x - 4)(y - 4) +z2 = 0 este ecuaia suprafeei conice cutate.

Exercitiul 6 Determinai ecuaia suprafeei cilindrice circumscrise sferelor

S1: x2 +y2+z2 4 = 0 S2: x2 +y2+z2 2x +2z -2 = 0

Soluie.

d C1 C2

Etapa 1.

Pentru S1: C1(0,0,0), R1 = 2 179

Pentru S2: C1(1,0,-1), R2 = 2 deoarece S2: (x-1)2+y2+(z+1)2 = 4 Determinm ecuaia liniei centrelor C1C2 = d. Vectorul director al dreptei d va fi a = C1C 2 = a (1,0,-1), iar un punct al dreptei este C1(0,0,0) d = y = 0 x + z = 0 y = Ecuaia generatoarei (a unei drepte variabile dar cu direcia lui d) va fi G : x + z = Determinm familia de generatoare tangente la sfera S1, adic impunem
y = sistemului x + z = 2 2 2 x + y + z 4 = 0

x y z = = 1 0 1

s admit soluie unic

y = x2+2 + ( -x)2 4 = 0 2x2 - 2x + 2 + 2 4 = 0 z = x x = 0 x = 42 8(2 +2 - 4) = 0 I :4 2 2(2 +2 - 4) = 0 I (-1) 22 + 2 8 = 0 Cum = y i = x+z ecuaia suprafeei va fi 2y2 + (x + z)2 8 = 0
Exercitiul 7

Sa se scrie ecuatia suprafetei cilindrice care are ca directoare curba

2x 2 + y 2 2z = 0 , stiind ca generatoarele sunt perpendiculare pe planul curbei directoare. y 2z = 0

Solutie

Vectorul normal la planul curbei directoare : y 2z = 0 , este vectorul

director al generatoarei adica este N(0,1, 2) . Generatoarea trecand prin punctul arbitrar M0 (, , 0) va avea ecuatia G: x y z = = 0 1 2 Pentru ca generatoarea sa intalneasca curba directoare trebuie ca sistemul format cu ecuatiile lor sa fie compatibil.

180

2x 2 + y 2 2z = 0 y 2z = 0 x = z = 2y + 2 Scotand x, y, z din ultimele trei ecuatii obtinem: x = 4 y = 5 2 z = 5 Inlocuind x, y, z in prima ecuatie rezulta conditia de sprijin 2 2 + 16 2 4 =0 25 5

25 2 + 8 2 10 = 0 . Inlocuind se din ecuatiile lui G obtinem ecuatia suprafetei

cautate 25x2+2(2y+z)2-5(2y+z)=0.
Exercitiul 8 Sa se scrie ecuatia suprafetei cilindrice circumscrisa sferei S : x2 + y2 + z2 = 4

stiind ca generatoarele sunt paralele cu dreapta x + y + z = 0 d: 2x + z = 0

Solutie Generatoarea fiind paralela cu dreapta d, ecuatiile ei vor fi

x+y+z = G: +z= 2x Impunem conditia ca generatoarea sa intalneasca sfera data, adica sistemul format din ecuatiile lor sa fie compatibil. Conditia de tangenta a generatoarei fata de sfera se realizeaza prin unicitatea solutiei sistemului obtinut
x 2 + y2 + z 2 = 4 z = 2x x + y + z = y = + x 2x 2 2 2 +z = x + ( + x) + ( 2x) = 4

6x 2 + (2 6)x + 2 2 + 2 2 4 = 0 Pentru unicitatea solutiei impunem conditia = 0 4( 3) 2 24( 2 2 + 2 2 4) = 0 :4

181

 2 6 + 9 2 6 2 + 12 12 2 + 24 = 0

4 2 + 6 3 2 + 24 = 0
4 2 6 + 3 2 24 = 0

(1)

care reprezinta ecuatia de sprijin. Inlocuind = x + y + z si = 2x + z obtinem ecuatia suprafetei cilindrice

4x 2 + 4y 2 + z 4xy + 2xz + 2yz 24 = 0

Exercitiul 9 Sa se scrie ecuatia suprafetei conice, care are varful dat de intersectia planelor
P1 : x y + z = 1 , P2 : x + y z = 0 ,

P3 : x z = 0 , iar curba directoare are ecuatiile

D:

x 2 + y 2 2x 2y 2 = 0 z =1
Solutie Rezolvand sistemul

x y+ z =1 x
z =0

x =1 z=0

x + y z = 0 y = 0 V(1, 0, 0)

Ecuatia generatoarei va fi G: x 1 y z = = 1

Impunem conditia de contact dintre G si D, adica x 2 + y 2 2x 2y 2 = 0 z = 1 x = z + 1 y = z

2 + 2 2 3 = 0

x = +1 y= ( + 1) 2 + 2 2( + 1) 2 2 = 0

Dar =

x 1 y si = z z

(x 1) 2 + y 2 2yz 3z 2 = 0

Exercitiul 10 Sa se scrie ecuatia suprafetei conoide generata de o dreapta paralela cu planul

xOy, care se sprijina pe axa Ox si pe dreapta

182

d:

x 1 y 2 z = = 2 1 1
Sotutie Ecuatia planului xOy este z = 0, iar ecuatia unui plan paralel cu xOy este z = .

y = 0 Ecuatia axei Ox este , iar ecuatia fascicolului de plane ce trec prin axa Ox este z = y. z = 0 Ecuatia generatoarei va fi data de intersectia planului paralel cu xOy cu fascicolul de plane ce z= z= G: trece prin axa Ox, adica va fi G : y= z = y Impunem conditia de contact dintre G si d : x 1 = 2z y 2 = z z = y = + 2 = 0 Dar = z si = z z2 + z 2 = 0 z 2 + zy 2y = 0 y y x = 2 + 1 y = + 2 z= + 2 =

x = 0 Exercitiul 11 Sa se scrie ecuatia suprafetei obtinuta prin rotirea curbei : 2 in 2 z y + 1 = 0 jurul axei Oz.
Solutie Ecuatia axei Oz este

x=0 x y z sau sub forma canonica = = y=0 0 0 1

Cercul variabil ce va genera suprafata este C: x 2 + y2 + z2 = 2 z=

Impunem conditia de sprijin pe curba : x=0 z 2 y2 + 1 = 0 x 2 + y2 + z 2 = 2 z= x=0 z= y2 = 2 + 1 2 2 + 1 = 2 183

Dar = z
2 = x 2 + y2 + z2

si

2z 2 + 1 = x 2 + y 2 + z 2 x 2 + y2 z 2 1 = 0

Exercitiul 12 Sa se scrie ecuatia suprafetei obtinuta prin rotirea dreptei d1 =

x y z 1 = = 1 1 2

in jurul dreptei d 2 :

x 1 y +1 z 3 = = 1 1 1

Solutie Ecuatia cercului generator va fi

C:

(x 1) 2 + (y + 1)2 + (z 3) 2 = 2 x+y+z =

Impunem conditia de contact : (x 1) 2 + (y + 1)2 + (z 3) 2 = 2 x + y + z = y = x z = 2x + 1

1 x = 2 y = 1 2 z = 2 2 3 3 2 2 2 + 2 + ( 3) =

3 ( 3) 2 = 2 2

3( 3) 2 2 2 = 0

3(x + y + z 3) 2 (x 1) 2 + (y + 1) 2 + (z 3) 2 = 0

Produse cu vectori
Exercitiul 1. S se determine si astfel nct vectorii a = 2i + ( + ) j + ( 2 ) k i

b = i + 2 j + 3k sa fie coliniari.

184

Soluie a si b sunt coliniari coordonatele lor sunt proporionale: 2 + 2 10 2 = = = si = . 1 2 3 3 3

Exercitiul 2

Sa se determine astfel incat vectorii a = 2 j + k , b = i + 2 j , c = i + j + 2k

sa fie coplanari.
0 2 1

Soluie a, b, c coplanari produsul lor mixt ( a, b, c ) sa fie nul 1 2 0 = 0 1 2 2 + 4 = 0 = 2

Exercitiul 3

Sa se determine astfel incat unghiul dintre vectorii a = i 2 j . 4 1 3 + (2)(1) + 0 1 + 4 + 0 9 + 1 + 2 5 5 10 + 2

si

b = 3i j + k sa fie

Soluie Din expresia analitica a produsului scalar avem cos(a , b ) = 5 10 +

2

a1b1 + a2 b2 + a3b3 a +a +a b +b +b
2 1 2 2 2 3 2 1 2 2 2 3

= cos

= 4

5 1 1 = 2 2 2 10 +

2 + 10 = 10 , = 0

Exercitiul 4 Sa se determine vectorul v stiind ca este perpendicular pe vectorii

a = 3i + 2 j 4k , b = 3i + j , are norma egala cu 26 si face un unghi optuz cu j. Soluie v a v coliniar cu a b v = a b v b

i j k a b = 3 2 4 = 4i 12 j 3k 3 1 0

v = 26 a b = 26

16 + 144 + 9 = 26 = 2 = 2

( v, j) > v j < 0 = 2 2

v = 2 4i 12 j 3k .

185

Exercitiul 5 Sa se afle nlimea paralelipipedului construit pe reprezentanii vectorilor

a = i + 2 j k , b = 2i + 3j + k , c = i 2k , dui in acelai punct al spaiului, lund ca baza paralelogramul determinat de b si c . Soluie

( a, b, c ) = 2

1 2 1 3 1 = 7 = V , unde V este volumul paralelipipedului 1 0 2

considerat. Dar V = A . h unde A este aria paralelogramului determinat de b si c adic A = bc . i j k b c = 2 3 1 = 6i + 5j 3k 1 0 2 b c = 36 + 25 + 9 = 70 = A h= V 70 7 = = A 10 70

Exercitiul 6 Ce unghi formeaz intre ei versorii p si g daca vectorii a = 2p + g si

b = 4p + 5g sunt perpendiculari ? Soluie a + b a b = 0

a b = 2p + g 4p + 5g = 8p + 10p g 4g p + 5g = 8 + 6p g + 5 = 6p g 3 = 0

)(

pg=

1 . 2 Dar p g = p g cos p, g = cos p, g =

( )

( )

1 2

( p, g ) = 3

Exercitiul 7 Sa se determine vectorul V care sa fie perpendicular pe vectorii a = i 2 j k si

b = 2i + j + k iar c v = 8 , unde c = 3i j 4k . Soluie Fie V = xi + y j + zk

186

x 2y z = 0 y = x V a Va = 0 2x + y + z = 0 z = 3x V V b Vb = 0 3x y 4z = 8 x = 1 c V = 8

x =1 y = 1 V = i j + 3k z=3

Exercitiul 8 Sa se arate ca punctele A(5, -1, -1), B(4, 2, 2), C(5, 3, 1), D(8, 0, -5) se afla in

acelasi plan. Soluie Avem vectorii

AB = r B r A = i + 3j + 3k AC = r C r A = 0i + 4 j + 2 AD = r D r A = 3i + j 4k

A, B, C, D coplanare AB, AC, AD coplanare AB, AC, AD = 0 0 3

1 3

4 2 =0 1 4

16 + 18 36 + 2 = 0 0 = 0 .

Exercitiul 12 Sa se scrie ecuatiile perpendiculare commune dreptelor

d1 :

x 1 y + 2 z x y z 1 = = si d 2 : = = 1 4 1 3 1 2

si sa secalculeze distanta dintre ele.

Solutie
Pentru d1 = M1 (1, -2, 0) , a 1 = i + 4 j + k Pentru d2 = M2 (0, 0, 1) , a 2 = 3i + j + 2k i j k a 1 a 2 = 1 4 1 = 7i + 5j 13k 3 1 2 Perpendiculara comuna d se va determina ca intersectia a doua plane determinate de cele doua drepte : : M, M, a 1 , a 1 a 2 = 0
x 1 y + 2
1 7

z 1 = 0 57(x 1) 6(y + 2) 33z = 0 13

4 5

187

57x + 6y + 33z 45 = 0 :

( M2 M , a

, a1 a 2 = 0

y z 1 2 =0 13

3 1 7 5

23x + 53y + 8(z 1) = 0

23x 53y 8z + 8 = 0 57x + 6y + 33z 45 = 0 d 23x 53y 8z + 8 = 0 d ( d1 , d 2 ) = a 1 b 2 + a 2 b1 a1 a 2

188