Vous êtes sur la page 1sur 2

Aschierea este un proces complex fizico-mecanic prin care se ndeparteaza adaosul de prelucrare sub forma de aschii, n scopul obtinerii

suprafetelor prelucrate ale pieselor finite. Procedeul tehnologic de aschiere este un procedeu destul de raspndit, avnd n vedere avantajele obtinerii n conditii economice a unei anumite precizii dimensionale si de suprafata. Procesul fizico-mecanic prin care se transforma adaosul de prelucrare n aschii este nsotit si de alte fenomene cum sunt cele electrice, chimice, acustice, etc. Explicarea n ntreaga complexitate a procesului a facut obiectul multor cercetari, care mai continua si n prezent. Pe baza studiilor si a observatiilor facute s-au elaborat o serie de modele care descriu procesul de formare al aschiei. Toate modelele pleaca de la ipoteze simplificatoare, care sa permita elaborarea unor modele ct mai apropiate de realitatea procesului de aschiere si sa aiba, n acelasi timp o forma ct mai simpla si usor de utilizat. Rolul acestor modele este sa permita sistematizarea cunostintelor dobndite pna la momentul dat si sa explice legitatile fizice care guverneaza procesul. Avnd n vedere faptul ca majoritatea procedeelor de aschiere se desfasoara cu ajutorul unor scule care au mai multe taisuri, aschierea de acest tip fiind numita aschiere complexa se folosesc pentru cercetari scule cu un singur tais, de obicei mai lung dect latimea de aschie, iar aschierea se numeste aschiere libera. 1. Aschierea ortogonala (fig.8.1) este aschierea libera, simpla a unei suprafete plane, de obicei si care ndeplineste urmatoarele conditii: - Muchia aschietoare este normala la directia miscarii principale de aschiere; - Lungimea muchiei aschietoare este mai mare dect latimea de aschiat; - Grosimea a1 si latimea b1 ale stratului aschiat sunt constante; - Miscarea de aschiere este realizata cu o viteza constanta. 156 FIZICA PROCESULUI DE ASCHIERE ab Fig.8.1 Aschierea ortogonala 2. Aschierea oblica (fig.8.1,b) este procedeul de aschiere simpla la care taisul sculei este nclinat la un anumit unghi fata de normala la directia miscarii principale, adica exista un unghi T numit unghi de nclinare al taisului. Restul conditiilor sunt similare cu cele de la aschierea ortogonala. Deoarece la studiile experimentale trebuie avuta n vedere reducerea numarului de variabile, varianta aschierii ortogonale este preferata. Acest lucru este explicat prin faptul ca la acest tip de aschiere conditiile pe ntreaga lungime a taisului sunt constante si se poate studia procesul ntr-o singura sectiune normala la tais. Din punct de vedere practic, aschierea ortogonala se realizeaza prin rabotare, dar exista si variante de strunjire care aproximeaza acest tip de aschiere, (fig.8.2). Fig.8.2 Modele de aschiere ortogonala La cele doua variante de aschiere ortogonala prin strunjire trebuie ales un diametru ct mai mare n raport cu latimea si grosimea aschiei pentru ca variatia de viteza si curbura suprafetei sa poate fi neglijate. FIZICA PROCESULUI DE ASCHIERE 157 8.2 Mecanica procesului de aschiere ortogonala Pentru analiza acestui proces trebuie avute n vedere urmatoarele aspecte: - Parametrii geometrici ai sculei elementare (pana aschietoare);

- Parametrii geometrici ai aschiei nedetasate; - Parametrii geometrici ai aschiei detasate. Definirea parametrilor geometrici ai sculei elementare s-a facut la capitolul respectiv. Pe lnga unghiurile de asezare, , de degajare, si de ascutire trebuie avute n vedere raza de ascutire, rn si lungimea taisului sculei, figura 8.3. Parametrii care descriu aschia nedesata sunt: - a1 , grosimea aschiei nedetasate; - b1, latimea aschiei nedetasate; - l1, lungimea aschiei nedetasate.

http://www.evek.ro/rezka-i-obrabotka-titana.html?device=mobile