Abordari si controverse cu privire la continutul si semnificatiile globalizarii

Prof.coordonator: Hetes Roxana

Masterand: Nincov Adina

CUPRINS
Cap 1 - Abordari si conceptii privind globalizarea..4
1.1 Conceptii ale Globalizarii..8
1.1.1Concepia Clubului de la Roma: globalizarea - interdependen ntre ri la scar mondial, fr frontiere naionale8 1.1.2Concepia deschiderea Forumului pieelor Economic i Mondial (FEM): unei piee globalizarea mondiale lumii n formarea

unice10 1.1.3Globalizarea concepia organismelor ONU....11 1.1.3.1 Concepia PNUD: globalizare pentru oameni, nu pentru profit...11 1.1.3.2 Concepia UNCTAD: globalizarea produs al liberalizrii13 1.1.3.3 Concepia UNESCO: globalizarea proces de mondializare..15

1.1.4

David

Korten:

globalizarea

versiune

modern

imperialismului...................................................................................................15 1.1.5 J. K. Galbraith: globalizarea rezultat al internaionalizrii vieii economic..17 1.1.6 Antoine Ayoub: mondializarea o nou dimensiune a liberului-schimb 1.1.7 Chris Mulheart i Howard Vane: globalizarea economie internaionala sau economie globala?..............................................................17 1.1.8 Jacques Percebois: mondializarea reea transnaional de decizie...18 1.1.9 Harold James: globalizarea integrare transnaional, dizolvant a statului-naiune...19

1.1.10 Shahid Yusuf: globalizarea i localizarea modelatoare ale dezvoltrii 201.1.11Viitorologii despre globalizare 20

Cap 2 Dimensiuni, cauze si efecte ale globalizarii...22

2.1 Dimensiunea globalizarii..22 2.2 Cauzele globalizarii24 2.3 Efecte ale Globalizarii25

Cap 3 Controverse ale globalizarii.........29

3.1. Regndirea i reforma economiei29 3.2. Ecologia i efectele globalizrii.31 3.3. Implicaii negative ale glozlizrii...32 3.4. Ce ne rezerv viitorul...34

BIBLIOGRAFIE38

CAP 1 ABORDARI SI CONCEPTII PRIVIND GLOBALIZAREA

Globalizarea este, cu siguranta, unul dintre termenii cu cea mai mare circulatie in ziua de azi, regasindu-se obligatoriu in vocabularul oricarei persoane si revenind in mod constant in aproape orice discutie serioasa. Se regaseste in aceeasi masura in discursul popular, in cel politic, in discursul mass-media si in acela specializat, al stiintelor sociale. Termenul provine de la adjectivul global, cu sensul de "raspandit in intreaga lume". S-au facut multe incercari de definire a globalizarii, negasindu-se insa o definitie exacta. Toate incercarile de definire a globalizarii se pun de acord cu faptul ca fenomenul intereseaza intreaga lume, cele mai multe accentueaza ca avem de-a face cu un proces dinamic si de lunga durata, insa diferentele se regasesc in ceea ce priveste notele conceptului. Ideologii globalizarii definesc globalizarea ca fiind o stare a omenirii care permite dialogul pasnic intre civilizatii, pe fondul crearii de sanse egale pentru cat mai multi locuitori ai planetei (Amatyia Sen). Detractorii, la randul lor, se concentreaza in incercarile de a da o definitie globalizarii, pe mult mai vizibilele decalaje dintre bogati si saraci, pe reducerea drastica a numarului celor care (institutii sau indivizi) sunt detinatori ai resurselor, urmata de cresterea numarului celor care ajung sa fie dependenti de primii, pe alienarea tot mai mare a indivizilor si societatii in ansamblu.

Prima acceptiune utilizata pentru termenul de globalizare a fost aceea geografica, legata de inceputurile expansiunii coloniale europene, care au avut loc in secolul al XVI-lea. O a doua acceptiune a termenului este aceea economica, constand in dezvoltarea la nivel global a economiei prin interconectarea proceselor de productie dincolo de granitelele existente ale statelor nationale. A treia acceptiune utilizata pentru termenul de globalizare este cea politica, avand in vedere necesitatea centralizarii anumitor decizii care, datorita dezvoltarii economice la nivelul intregii planete, tind sa depaseasca competentele statelor nationale. Cea de a patra acceptiune, este cea electronica, a informatizarii si tehnologiei informatiei. In sensul sau de acum, termenul de globalizare forma gramaticala care sugereaza un proces , s-a ivit din constiinta faptului ca lumea se afla intr-un proces prin intermediul caruia va deveni un fel de sat global (McLuhan) sau, cel putin, un singur sistem economic, socio- politic si cultural. n literatura economica s-a avansat ideea ca odata cu caderea Zidului Berlinului in anul 1989 am intrat in cea de-a doua era a globalizarii, prima era datnd inca de la mijlocul secolului al 19-lea ii fiind intrerupta de Primul Razboi Mondial. Perioada de pauza dintre cele doua ere ale globalizarii a ajuns la final odata cu incheierea Razboiului Rece. Aadar, anul 1989 reprezint un nou nceput al globalizrii, o globalizare contient i ireversibil prin care relaiile sociale i economice devin lipsite de distane i granie. Chiar daca globalizarea nu este un fenomen nou, avem totusi elemente noi n aceast perioad, si anume: piete financiare noi, actori economici noi, reguli si norme noi, noi mijloace de comunicatie. Piete financiare noi
Piete globale cu dinamic ascendent n servicii: bnci, asigurri si

transporturi; > Piete financiare: nereglementate, conectate, cu posibilitatea

5

de a actiona si reactiona la distant, n timp real, cu instrumente financiare noi precum produsele financiare derivate;
Dereglementarea si scderea legilor antitrust, proliferarea achizitiilor si

fuziunilor;
O piat global pentru bunurile de consum, cu mrci globale.

Actori economici noi

Corporatiile transnationale integreaz productia si vnzarea, dominnd

productia mondial;

Organizatia Mondial a Comertului (OMC) este prima organizatie

multilateral cu autoritatea de a impune reguli guvernelor nationale;

O retea international de organizatii neguvernamentale care e in crestere.

Globalizarea a condus la redefinirea universului corporatiilor, considerate de adeptii globalizrii drept structuri autoritare alternative, care le concureaz tot mai mult si chiar cu succes pe cele statale in determinarea directiei economiei politice globale. Raportul de interconditionalitate intre globalizare si noii actori s-a accentuat continuu. Pe de o parte, globalizarea a fost aceea care a deschis drumul dezvoltrii corporatiilor in postura de lideri, pe de alt parte, acestea din urma au potentat procesul de globalizare a pietelor. Globalizarea este, totodat, si cea care dicteaz corporatiilor deciziile strategice, pornind de la strategiile internationalizare pn la cele globale 1.

Reguli si norme noi

Bari, 2005
6

 Economia de piat s-a rspndit la scar planetar;

Democratia s-a rspndit ca modalitate principal de alegere a regimurilor politice;

Conventiile referitoare la drepturile omului sunt adoptate si cunoscute pe

arii din ce in ce mai extinse;

Conventiile globale referitoare la problemele de mediu;

Conventiile multilaterale cu privire la drepturile de proprietate

intelectual, comunicatii, investitii.

Noi mijloace de comunicatie (mai rapide si mai ieftine)

Internetul si comunicatiile electronice conecteaz simultan multi oameni;

Pltile electronice;

Telefonia mobil;

Transport mai rapid si mai ieftin aerian, rutier, maritim si pe calea ferat.

Abordat din punct de vedere economic, globalizarea poate fi definit drept lrgirea si consolidarea legturilor dintre economiile nationale pe piata global.

O definitie asemntoare este dat si de raportul Fondului Monetar International (FMI) din 1997: fenomenul globalizrii economiei mondiale reprezint integrarea international aflat in strans crestere, att a pietelor de bunuri si servicii, ct si a celor de capital.Globalizarea a devenit un proces obiectiv, ireversibil, care se desfsoar cu o vitez ametitoare, cuprinznd in sfera sa aproape toate statele lumii.

Sub aspect strict economic, al eficientei alocrii si utilizrii resurselor, globalizarea economic apare ca un fenomen rational, de natur s furnizeze un volum mai mare de bunuri si servicii, cu resurse tot mai putine. Globalizarea economic presupune, in esent, globalizarea procesului de creare a productiei interne brute a statelor lumii.

1.1 Conceptii ale Globalizarii

1.1.1 Concepia Clubului de la Roma: globalizarea - interdependen ntre ri la scar mondial, fr frontiere naionale

Bertrand Schneider, secretar general al vestitului Club de la Roma2, apreciaza ca globalizarea constituie o tendinta care se manifesta in economia mondiala, tendinta accelerata de dezvoltarea societatii informationale in care ne aflam in prezent. Apreciind ca informatizarea societatii este o transformare mult mai ampla i profunda, globalizarea fiind doar un aspect al ei, acest aspect - spune el alaturi de multe altele, ridicd mari semne de intrebare in legatura cu capacitatea statului
Misiunea Clubului este de a activa ca un catalizator global de schimbare, independent de interesele politice, ideologice sau de afaceri. Clubul este format din oameni care au o puternic a educatie in diverse domenii i care au principala misiune de a dezvolta gndiri in domeniul globalizarii. Din organizatie fac parte savanti, economisti, oameni de afaceri, inalti functionari internationali, efi sau foti efi de state. De asemenea, Clubul de la Roma contribuie la solutionarea a ceea ce se numete problematica globala, setul complex al celor mai importante probleme - politice, sociale, economice, tehnologice, de mediu, psihologice i culturale - cu care se confrunta omenirea. 8
2

de a guverna i rolul pe care acesta trebuie sa-l joace in noua societate omeneasca. Autorul ridica problema statului national deoarece globalizarea presupune existenta unei interdependente att de strnse intre statele nationale inct nimeni nu mai poate sti cu precizie cta libertate de miscare mai au in realitate guvernele nationale, mai cu seama in ceea ce privete problemele economice, fluxurile de capital (care utilizeaza din plin informatia computerizata) i ratele de schimb valutar care eludeaza controlul bancilor centrale. nca doua precizari ale autorului ni se par extrem de relevante. Prima afirma convingerea ca, din punct de vedere geografic, globalizarea este departe de a fi un proces atotcuprinzator, de vreme ce multe parti ale lumii tarile mai sarace i multe din tarile in curs de dezvoltare nu pot sa participe la societatea informationala. A doua precizare exprima parerea ca globalizarea cuprinde nu numai economicul, ci toate laturile existentei umane. Globalizarea spune autorul trebuie inteleasa ca extindere rapida, la scara mondiala, a interactiunilor dintre activitatile societatii omenesti. Aceasta interdependenta, tot mai strnsa, nu tine cont de nici un fel de granite, nici de timp, nici de spatiu. Si nu numai economia s-a globalizat, ci i culturile traditionale sunt supuse unui adevrat flux informaional, ca urmare a dezvoltrii ultrarapide a tehnologiei informaionale. Un alt membru marcant al Clubului de la Roma, Keith Suter, preedintele Centrului pentru studiul problemelor pcii i conflictelor, apreciaz globalizarea drept cea mai mare sfidare pe care a cunoscut-o omenirea de trei secole ncoace. Sfidarea const, dup autor, n erodarea sistemului de state naiuni, idee pe care el o aeaz la temelia globalizrii. Ceea ce observm prin analiza realitii vieii internaionale din aceste ultime decenii este c guvernele sunt prea mici pentru a ndeplini anumite sarcini sau prea mari pentru altele. Iat ce a dus la erodarea sistemului de state-naiuni. Acest proces este numit globalizare. Autorul apreciaz c procesul globalizrii poate fi analizat din trei puncte de vedere:
9

 n primul rnd, nu exist soluii naionale la probleme transnaionale. n al doilea rnd, corporaiile transnaionale reprezint principala for motrice a sistemului economic mondial.
n al treilea rnd, autoritatea guvernamental din cadrul statului naiune

este erodat de forele sociale populare. De asemenea, Aurelio Piaccei, iniiatorul acestui Club i totodat mare patron italian, afirma, cu mult nainte de 1970, c dac noi reuim s ne debarasm de conceptul de stat-naiune, eu vd, pentru noi toi, o extraordinar redresare industrial, intelectual i psihologic3. Sintetiznd aceste preri, reinem n final c, n concepia acestui centru de gndire internaional i a autorilor citai, globalizarea: a) este generat de adncirea interdependenelor dintre state i naiuni; b) c revoluia informaional accelereaz enorm procesul globalizrii; c) c ea cuprinde att economia, ct i cultura, deci ntregul bloc de relaii umane; d) c ea cere reconsiderarea rolului statului naional n economie i societate i permeabilitatea frontierelor statale.

1.1.2 Concepia Forumului Economic Mondial (FEM): globalizarea deschiderea pieelor lumii i formarea unei piee mondiale unice

Purttorul de cuvnt al acestei doctrine este insui fondatorul i preedintele Forumului, economistul elveian Klaus Schwab. Referindu-se la necesitatea i natura globalizrii in deschiderea dezbaterilor, el spunea:
Avem nevoie de globalizare, pentru c aceasta inseamn o ocazie de a

impri la scar global capitalul, tehnologia i cunotinele i de a asigura

3
6

Keith Suter Sfidarea globalizrii, Curentul, 12 ianuarie 1999 10

c putem avea grij de o lume care la sfritul acestui secol (este vorba de secolul XX) are de patru ori mai muli locuitori dect la inceputul lui.

Referindu-se la coninutul procesului pus in discuie, autorul subliniaz c, in opinia sa, globalizarea inseamn deschiderea pieelor lumii pentru a forma o pia mondial unic, total liberalizat 4. El a invitat participanii s gndeasc i s militeze pentru o globalizare In interesul umanitii, de avantajele sale urmnd a beneficia toate straturile sociale ale rilor, deci i categoriile defavorizate din toate rile lumii, adic i cele mai sarace. Claude Smajda, directorul general al Forumului: Sunt indignat declara

acesta de erorile de analiz i de aciune ale FMI... S-a dorit aplicarea modelului capitalismului financiar american in economia mondial. Aceast arogan are consecine dureroase, pe care nu le cunoatem inc. Criticnd faptul c s-a vrut, mai ales din partea SUA, s se impun rilor o liberalizare prea rapid, Claude Smajda i-a exprimat convingerea c participarea la globalizare se poate infptui nu impunnd sau imitnd modelul american sau european, ambele bazate exclusiv pe performanele bursiere, ci pe baza unor modele alternative proprii fiecrei ri, concepute pe termen lung. 1.1.3 Globalizarea n concepia organismelor ONU Descifrarea cadrului conceptual al globalizarii face obiectul unor ample preocupari si in cadrul ONU, mai ales prin organismele sale cu vocatie mondiala: PNUD, UNCTAD si UNESCO. 1.1.3.1 Concepia PNUD: globalizare pentru oameni, nu pentru profit

Dinu Moraru Pledoarie pentru o economie mondial In slujba umanitii, Curentul, 29 ianuarie 1999

11

In cadrul Raportului dezvoltarii umane 1999, un volum intreg volumul I este consacrat exclusiv analizei globalizarii5. Acest volum a fost intitulat Globalizarea cu fa uman.Aceasta exprima o viziune larga, din perspectiva conditiei umane in lumea contemporana, asupra globalizarii. Richard Jolly si Sakiko Fukuda-Parr, prefatand volumul, ei arata ca:
Din perspectiva dezvoltarii umane globalizarea reprezinta nu

numai pietele de comert, de capital si financiar, ci tot ceea ce este fundamental pentru oameni, toate lucrurile care le inconjoara viata: tehnologie, mediu, cultura etc. Pietele globale, tehnologiile globale, ideile globale si solidaritatea globala pot imbogati vietile oamenilor oriunde.
Cheia

care defineste caracteristicile globalizarii consta in

contractia spatiului si timpului, in disparitia frontierelor si aparitia de noi piete, noi actori, noi reguli si noi mijloace.
Globalizarea condusa de catre pietele globale competitive

traverseaza usile deschise ale oportunitatilor, dar acestea nu sunt echitabil distribuite intre natiuni sau popoare. La fel pietele eficiente, dar inechitabile, pot comprima activitatile nonpiata, vitale pentru dezvoltarea umana.
Promovarea

globalizarii din perspectiva umana consta in

asigurarea ca beneficiile ei sunt repartizate echitabil si ca interdependentele crescnde dintre tari lucreaza pentru oameni, nu numai pentru profit.
Ca avantajele globalizarii sa fie repartizate echitabil, Raportul

recomanda o agenda din trei siruri de actiuni: reforme in interiorul institutiilor de guvernanta globale, ca sa asigure o mai mare echitate; noi abordari regionale pentru actiuni colective; politici

10

PNUD Human Development Report 1999. Globalization with a Human Face, New-York, 1999

12

nationale si locale care sa capteze oportunitatile globale si sa le transpuna mai echitabil pentru progresul uman6. Un alt cunoscut specialist, coautor la Raportul dezvoltarii umane 1999, J. Mohan Rao7, se apropie de conceptul globalizarii pornind de la trei premise. Prima premis: in ultimele doua decenii, numeroase tari, mai ales in curs de dezvoltare, au acumulat rapid puternice dezechilibre interne si externe, fapt care a impus necesitatea unor reforme menite sa formeze deschiderea lor externa, aceasta fiind o cale de promovare a cresterii economice li diminuare a saraciei. A doua premis: desi dezechilibrele au fost tragaciul declansator al reformelor, totusi continutul lor a fost modelat de problemele structurale pe termen lung. A treia premis: politicile structurale convergente in favoarea integrarii externe a tarilor sau ceea ce s-ar putea numi deschidere reprezinta, in timpurile noastre, un vehicul major al globalizarii. Johan F. E. Ohiorhenuan, in studiul sau: Sudul intr-o era a globalizarii apreciaza ca globalizarea este inteleasa, in primul rnd si cel mai important, in termeni economici si financiari. n acest sens, ea ar putea fi definita ca o unire, larga si profunda, a economiilor nationale intr-o piata mondiala de bunuri, servicii si in special de capital. Cu alte cuvinte, globalizarea este conceputa de autor ca un proces de integrare a tarilor la scara mondiala. Desi autorul considera globalizarea o problema, de regula, economica si financiara, el nu exclude din cmpul ei de cuprindere si celelalte aspecte ale existentei sociale. n abordarea globalizrii, autorul include i ideea despre regimuri i politici supranaionale. 1.1.3.2 Concepia UNCTAD: globalizarea produs al liberalizrii

Autorii Raportului pornesc de la urmtoarele aprecieri:23

7 12

Richard Jolly si Sakiko Fukuda-Parr Globalization with a Human Face, New-York, 19 J. Mohan Rao Openness, Poverty and Inequalitz, in Human Dev 99elopment Report 1999, vol. I., p. 294

13

 Politicile de liberalizare au lrgit in mod progresiv spaiul economic real disponibil pentru productori i investitori, alimentnd procesul globalizrii pe cuprinsul unei mari pri a economiei internaionale, adic ele au pus in micare un proces prin care productorii i investitorii se comport crescnd, ca i cum economia mondial ar consta dintr-o singur pia i arie de producie, format din subsectoare regionale i naionale, mai degrab dect dintr-un set de economii naionale prin fluxuri de comer i de investiii.
Globalizarea are, in principal, trei piloni: a) comerul; b) investiiile

directe i c) fluxurile financiare. Exist diferene marcante intre gradul de globalizare reflectat de ctre comer, investiii directe i finane internaionale. Tranzaciile financiare internaionale i integrarea pieelor financiare in sistemul financiar global au avansat mai repede dect integrarea mondial a celorlalte piee. Principala for conductoare in procesul globalizrii de astzi este cutarea de ctre firmele private i publice de profituri mondiale. Efortul lor a fost posibil i facilitat prin inaintri ale informaiei tehnologice comunicaii. Globalizarea este produsul liberalizrii. Dar globalizarea a pus in micare fore operaionale care accelereaz liberalizarea. ntruct firmele vd tot mai mult in producia transnaional o necesitate pentru competitivitatea i profitabilitatea lor, ele exercite presiuni asupra guvernelor ca s le creeze condiii necesare pentru a opera pe scar larg. Sunt evidentiate de asemenea si aspectele negative: a) pierderea autonomiei politice in anumite domenii, fapt care, la rndul
14

prin

descreterea

costului

de

transport

su, pune in discuie problema viitorului statului i suveranitii naionale; b) creterea riscului instabilitii economice i sociale ca urmare a lrgirii deschiderii economico-financiare externe; c) creterea riscului de marginalizare din urmtoarele motive: greutile de aprovizionare; dependena de bunuri primare sau puin procesate la export;

1.1.3.3 Concepia UNESCO: globalizarea proces de mondializare Specialitii UNESCO concep globalizarea ca un proces de mondializare, proces revoluionar caracterizat prin universalitate8. Asociind-o unei noi faze a capitalismului, ei subliniaz c globalizarea are o origine tehnologic, productoare a intensificrii relaiilor dintre naiuni. Dar, spun ei, aceasta nu-i dect una din faetele sale. Celelalte faete sunt: omogenizarea ideologiilor i tendina depirii statului-providen, adic a statului-naiune, de ctre istorie. In viziunea specialitilor UNESCO, globalizarea nu rezult numai din forele pieei, ci i din acceptarea, dac nu chiar susinerea ei activ, de ctre guvernele, mai ales, din rile dezvoltate.

1.1.4 David Korten: globalizarea o versiune modern a imperialismului David C. Korten, analiznd un vast material documentar, ajunge la concluzia c globalizarea economic este in mare parte o versiune modern a fenomenului imperialist i are aproximativ aceleai efecte.
8

Le Courrier de lUNESCO Lautre mondialisation: leveil citozen, septembrie 2000

15

Concluziile acestuia sunt:

Globalizarea este un proces care transfer puterea din minile

guvernelor responsabile pentru binele public, in cele ale ctorva corporaii i instituii financiare, mnate de un singur imperativ: cutarea profitului financiar pe termen scurt.
Acest transfer a dus la concentrarea unei masive puteri economice

i politice, in minile unei elite, formate din cteva persoane, a cror parte absolut din produsele unor rezerve tot mai reduse de bogie natural continu s creasc intr-un ritm susinut. Corporaiile mondiale uriae controleaz i administreaz banii, tehnologia i pieele lumii, acioneaz numai pe baza profitului, fr a ine seama de considerente umane, naionale i locale. Mecanismul propagandei controlate de mass-media, aservit marilor corporaii, afirm c sistemul globalizrii merge, funcioneaz. n realitate ins, spune autorul, sistemul nu merge, are mari disfuncionaliti, fiind insoit de costuri mari suportate de ctre cei crora li s-a luat puterea de decizie. Aceste costuri inseamn adncirea unei triple crize mondiale: srcia, dezintegrarea social i ecologic. Ideologii marilor corporaii recunosc uneori i prezena acestei crize. Dar explic autorul cauza o constituie nu globalizarea, ci restriciile guvernamentale impuse pieei libere i creterii consumismului.
Forele unui sistem financiar globalizat au transformat corporaiile

i instituiile financiare, cndva bune, in instrumente ale unei tiranii

16

de pia care se rspndete pe toat planeta ca un cancer, coloniznd tot mai multe dintre spaiile vitale ale Terrei, distrugnd moduri de via, dislocnd oameni, fcnd neputincioase instituiile democratice i devornd viaa in cutarea nesioas a banilor.

Sistemul economic mondial constat Korten este un sistem conceput cu o dinamic foarte puternic. Mnat de imperativul reproducerii banilor, sistemul trateaz oamenii ca pe o surs ineficient ii inltur foarte rapid la toate nivelurile sale.

Globalizarea economic i-a extins foarte mult ansele pentru

bogai de a trece responsabilitile lor ecologice in seama sracilor, exportnd att deeuri, ct i fabrici poluante. 1.1.5 J. K. Galbraith: globalizarea rezultat al internaionalizrii vieii economic Este de reinut faptul c Galbraith respinge categoric termenul de globalizare, nu pe motive de lingvistic, ci pentru c ar implica, in coninutul su, o surs de naionalism necontrolat. Autorul, afirm c una din sursele de dezastru din secolul abia trecut a fost naionalismul necontrolat, pe care a dori s-l vd mai puin in viitor.El prefer, in locul lui, o serie de ali termeni echivaleni, ca: relaii internaionale mai strnse in asemenea arii ca: economie, cultur, arte, cltorii i comunicaii; internaionalizarea vieii economice, asocierea dintre state i instituiile lor; parteneriatul dintre state i popoare; deschiderea economic extern a rilor. n alte imprejurri, el prefer termenul internaionalism in locul globalizrii.

1.1.6 Antoine Ayoub: mondializarea o nou dimensiune a liberului-schimb

17

A. Ayoub pornete de la premisa c mondializarea este departe de a fi o noutate sau un fenomen inedit. Pe planul conceptelor, mondializarea nu este, in fond, dect o nou denumire a unui vechi concept care, pur i simplu, este liberul-schimb. La rndul su, liberul-schimb, ca s se realizeze in practic, cere dou condiii. Prima este abolirea progresiv a barierelor vamale i a reglementrilor intre ri, iar a doua stabilirea sau intrirea concurenei celei mai libere i celei mai loiale cu putin, in interiorul fiecrei economii, ca i intre diferitele economii. Pornind de la aceast definiie i de la condiionrile sale, autorul, continundu-i logica, ajunge la dou concluzii cu caracter de veritabil doctrin in materie de mondializare. Prima concluzie: mondializarea cere, ca prealabil, instaurarea unei economii de pia, caracterizat prin: a) recunoaterea juridic i aprarea proprietii private; b) libertatea de a intreprinde i de a contracta; c) existena liberei concurene. Evident, acestea sunt caracteristicile principale care definesc sistemul capitalist ca atare.

A doua concluzie: prin concuren, dincolo de concluziile inutile ale noii semantici, se vede clar c mondializarea (sau liberul-schimb) face parte integrant din sistemul capitalist (sau economia de pia) i nu e, in final, dect extensiunea acestui sistem de la scar naional la scar mondial.

1.1.7 Chris Mulheart i Howard Vane: globalizarea economie internaionala sau economie globala?

18

Chris Mulheart i Howard Vane apreciaz c actuala economie mondial se confrunt cu dou probleme-cheie: prima este globalizarea i presupusa emergen recent a unei economii globale, iar a doua const in problema dezvoltrii economice in rile mai puin dezvoltate. Sintetizndu-i concepiile asupra economiei internaionale/globale, autorii ajung la urmtoarele trei abordri:
Perspectiva internaionalist: recunoate c in anii receni au avut loc o

serie de schimbri importante in economia mondial, dar c aceste schimbri n-au fcut irelevante statele-naiune ca factori economici sau intr-adevr ca spaii discrete economice.
Teza radical a globalizrii: susine c articulaia mondial a forelor

pieei, practic fr frontiere, a subminat suveranitatea economic a statelor.

Poziia mai moale a globalizrii: afirm c, in timp ce pieele au devenit

mult mai generalizate i dincolo de influena semnificativ a multor state individuale, apare att necesar, ct i posibil pentru state ca s acioneze in mod colectiv i s influeneze, astfel, noile fore globale.

1.1.8 Jacques Percebois: mondializarea reea transnaional de decizie

Dupa J. Percebois, mondializarea poate fi definita ca proces care, intr-un context de internationalizare crescnda a activita tilor, conduce la punerea in functiune de retele transnationale de decizie in domeniile motoare ale creterii, cum sunt: informatia, cercetarea-dezvoltarea, finantele, tehnologiile de vrf. Aadar, autorul concepe mondializarea contemporan ca un proces de cooperare intre state, iar conducerea proceselor mondializrii ca un demers infptuit prin organisme coordonatoare interguvernamentale, i nu prin crearea
19

de organisme inputernicite cu funcii suprastatale i supranaionale, care pun in discuie suveranitatea i frontierele istorice ale statelor-naiune. 1.1.9 Harold James: globalizarea integrare transnaional, dizolvant a statului-naiune Principalele idei definitorii ale lui Harold James: a)Globalizarea reprezinta integrare la scara mondiala, avnd drept componente structurale: liberalizarea schimbului de mrfuri i servicii, a capitalului i a circulatiei oamenilor. b)Sub presiunea integrarii, statul-natiune se dizolva i, odata cu el, suveranitatea nationala i frontierele istorice statale. c)Politicile de protecie naional a rilor i naiunilor (control, restricii, subvenii) sunt mai periculoase i mai distructive dect eventualele ameninri ale globalizrii. d)Globalizarea nu este un proces numai al zilelor noastre, ci a fost cunoscut i in trecut. n evoluia sa istoric, ar exista dou trepte: prima a avut loc in a doua jumtate a secolului al XIX-lea, iar a doua cu start in a doua jumtate a secolului al XX-lea continu i astzi.

1.1.10 Shahid Yusuf: globalizarea i localizarea modelatoare ale dezvoltrii Shahid Yusuf se inregimenteaz curentului de gndire economic actual care concepe globalizarea de pe poziii radicale, sinonime cu cele ale Bncii Mondiale. n plus, el o concepe in tandem cu localizarea, oferind astfel un element de noutate in marele dialog contemporan despre globalizare.

20

n analiza sa, autorul pornete de la premisa c peisajul dezvoltrii in debutul secolului XXI va fi modelat de globalizare i localizare. Sunt dou fore fundamentale la inceput de nou mileniu i secol, cu aciune simultan, dar opus. Astfel, dac globalizarea reprezint, dup autor, procesul de integrare a rilor cu restul lumii i se manifest, deci, ca for unificatoare pe plan mondial, localizarea constituie tendina grupurilor locale spre mai mult autonomie, sugernd astfel o aciune intern a rilor spre descentralizare.

1.1.11Viitorologii despre globalizare n marele razboi al parerilor care se confrunta in jurul globalizarii sunt prezenti, cum este firesc, si viitorologii. Datorita gndirii lor progresive, insa, ei nu sunt prezenti, ci mai mult dect att, ocupa chiar prima linie pe frontul acestei confruntari. Ideile lor, noi, indraznete si curajoase, sunt de multe ori chiar deschizatoare de noi cai in abordarea fenomenului. Desi, la inceput, opinia publica, tributara gndirii traditionaliste si inertiei obisnuintei, este socata de cutezanta acestor idei, cu timpul, confirmndu-se, adevarurile prevazute sunt acceptate si inscrise ca atare in ceea ce numim, de regula, gndire moderna. Cei mai cunoscuti si apreciati viitorologi att acasa la ei, ct si in strainatate, inclusiv in Romnia sunt: John Naisbitt si Alvin Tffler.

21

CAP 2 - DIMENSIUNI, CAUZE SI EFECTE ALE GLOBALIZARII

2.1 Dimensiunea globalizarii

1. Dimensiunea economic. Exemple in ceea ce privete dimensiunile globalizarii pot fi extrase fara probleme din presa de zi cu zi, dimensiunea economica aflndu-se de cele mai multe ori pe primul loc (creterea enorma a comerului i a investiiilor directe, globalizarea pieelor financiare, producie integrata la nivel trans-naional, corporaii trans-naionale, competiie la nivel local). 2. Dimensiunea "mediu ambiant". Unele probleme globale, cum ar fi incalzirea atmosferei, gaura din stratul de ozon sau taierea padurilor tropicale ilustreaza in modul cel mai impresionant fenomenul globalizarii, pentru ca, in acest caz este vorba in mod cert despre probleme globale care necesita o abordare globala. Evident ca i in domeniul mediului ambiant exista probleme de ordin regional i local, chiar daca acestea au un caracter ce depaete uneori graniele, cum ar fi poluarea rurilor. Exista insa i alte situaii, ce nu in de elemente precum spaiu i timp. De exemplu, supravieuirea unor state insulare de mici dimensiuni, care au constituit impreuna organizaia AOSIS

22

i care sunt ameninate la modul cel mai serios de creterea necontenita a nivelului marii, depinde de comportamentul tuturor oamenilor din lume, i in special al celor din arile industrializate ultradezvoltate. 3. Dimensiunea social. Lumea a devenit un global village, reelele inovatoare de comunicare la mare distana (chat, e-mail) adaugndu-se comunitailor tradiionale precum familia sau vecinatatea. Totui ele nu pot inlocui aceste sfere tradiionale de comunicare, pentru a numi doar un exemplu din cadrul dimensiunii sociale. 4. Dimensiunea cultural. Produciile hollywoodiene pot fi vizionate peste tot in lume, iar americanizarea culturii mondiale este un fapt incontestabil. Culturile regionale i locale nu dispar insa din aceasta cauza. Din contra: informarea cu privire la aceste culturi este unul din fenomenele secundare ale globalizarii. 5. Dimensiunea politic. Politica se confrunt cu probleme majore. Globalizarea i concurena la nivel local limiteaz spaiul de aciune al politicilor naionale, multe probleme neputnd fi rezolvate corespunztor dect la nivel internaional, respectiv global. Prin urmare trebuie gsite noi forme i arene politice. n acest sens, integrarea european este vzut ca un rspuns de succes la provocrile globalizrii. Politica la nivel regional i naional a avut i are in continuare de suferit de pe urma economiei delimitate i dematerializate practicate din

23

ce in ce mai mult la nivel internaional, respectiv global. Capitalismul, factor integrant al statului social, este i el ameninat de acest dezechilibru fundamental. Totui, nu toate lucrurile care se pun pe seama globalizrii sunt i adevrate. De multe ori, politicienii se folosesc de globalizare ca de un ap ispitor i ca de o arma argumentativ cu multiple Intrebuinri. Acest lucru este evident mai ales dac ne gndim la unele exemple din domeniul politic care nu se intersecteaz In nici un punct cu globalizarea.

2.2 Cauzele globalizarii

Cele mai des invocate cauze, fr ca lista s fie ins complet sunt: internetul (tehnologia), cheltuielile si viteza de transport, sfarsitul razboiului rece, probleme globale (clima, migratie), liberalizare. Internetul este, din multe puncte de vedere, emblema globalizrii. Globalizarea pieelor financiare, transferul unor sume inimaginabile in cteva secunde in jurul globului nu ar fi posibile fr aceast tehnologie, nici organizarea produciei integrate la nivel transnaional. Scderea rapida a cheltuielilor de transport se datoreaz avntului incredibil pe care l-a cunoscut comerul, un alt element definitoriu al globalizrii economice, mrfurile putnd fi astfel transportate mult mai rapid.

24

Sfritul Rzboiului Rece a fost de asemenea deseori indicat ca fiind una din cauzele globalizrii. Dac in conflictul dintre est i vest lumea era imprit in dou tabere care intreineau puine relaii intre ele, aceast delimitare Cortina de Fier a czut In 1989/90. Statele care aparineau blocului estic s-au deschis In direcia pieii mondiale. Tot mai multe state se incred in democraie i economie de pia ca principii de organizare fundamentale. Problemele globale au un rol deosebit de important, in special la nivel de contiin. Dovad pentru acest lucru nu sunt numai magazinele tip One World din statele industrializate i ultra-dezvoltate. Problemele globale au nevoie ins i de o internaionalizare a politicii, stimulnd dezvoltarea unei contiine globale. Organizaii precum Greenpeace sau Amnesty International, care se dedic unor teme globale precum mediul ambiant sau drepturile omului sunt Global Players. Se pot ntrezri astfel n mod clar nceputurile unei noi societi globale.

2.3 Efecte ale Globalizarii

Schimbarea pe care fenomenul globalizarii o aduce vizeaza acumularea si cresterea economica, dezvoltarea tehnologica, eficientizarea modurilor de organizare sociala, stabilirea scopurilor societatii si a tipului de interactiuni sociale,

25

modificarea valorilor impartasite de indivizi, grupuri si comunitati. Pe masura ce efectele globalizarii se manifesta, noi si noi amenintari isi fac simtita prezenta, noi necunoscute apar si asteapta raspunsuri Distante care acum nu foarte mult timp se parcurgeau in cativa ani, se acopera astazi in cateva ore. Putem comunica oricand, cu oricine din orice colt al lumii. In ciuda apropierii mai mari ca niciodata si a depasirii barierelor in urma cresterii fara precedent a vitezei de circulatie a informatiei, capacitatea de a comunica emotii si stari sufletesti profunde este in scadere. Singuratatea tinde sa devina o tara sociala grava, in plina epoca a comunicarii, in SUA spre exemplu, peste 26 de milioane de oameni traiesc singuri. Niciodata in istoria umanitatii o societate nu a mai cunoscut un asemenea grad de solitudine. Timp de secole, oamenii si-au imbogatit experienta prin contact cu natura si cu alti indivizi. Azi, cautam noi experiente pe ecranele calculatoarelor si ale jocurilor video. Are loc modificarea relatiilor inter-umane, rasturnarea valorilor si dorinta de emancipare totala a indivizilor. Un fenomen caracteristic globalizarii il constituie redirectionarea productiei industriale catre state in curs de dezvoltare si slab dezvoltate. Din punct de vedere istoric, comertul a fost o sursa de dezvoltare economica si de schimb cultural pentru un numar insemnat de civilizatii. In prezent comertul este o arma si un instrument de santaj care se bazeaza pe regulile puterii si ajuta la

26

polarizarea lumii. Accesul tarilor mici si sarace la instrumentele de decizie, intr-un mod echitabil, este blocat si aproape imposibil. Razboaiele viitorului nu vor mai fi motivate atat de ideologii sau de conflicte identitare, ci mai degraba de accesul la resurse. Epuizarea resurselor de catre natiunile sarace, in conditiile mentinerii unor ritmuri ridicate de crestere demografica si a unor cresteri economice modeste, saraciei va si determina mari fluxuri marile migratoare, generatoare de noi surse de tensiuni si stari conflictuale.Problemele subdezvoltarii, discrepante economice si sociale la scara mondiala impun reconsiderarea rolului statului. Decalajele de dezvoltare intre natiunile bogate si cele sarace se accentueaza permanent, desi in ultimii cincizeci de ani a avut loc o dinamica fara precedent a cresterii economice la nivel mondial. Produsul global mondial a crescut de sapte ori. Cu toate acestea, intr-o lume de sapte ori mai bogata, saracia a crescut. 2,8 miliarde de oameni traiesc cu mai putin de 2 dolari pe zi, iar din acestia 1,2 miliarde traiesc cu mai putin de 1 dolar pe zi. Zilnic, 10.000 de copii mor doar din cauza faptului ca nu au acces la surse de apa. Raportul Fondului Natiunilor Unite pentru Populatie arata ca, la nivelul anului 1995, 20% din populatia globului traitoare in tarile avansate era responsabila pentru 63% din totalul emisiilor poluante si consuma 86% din totalul resurselor existente, in vreme ce alta cincime, din tarile lumii a

27

treia, producea 2% din totalul noxelor si consuma 1,3% din resurse. Aproape 60% dintre saraci lumii sunt lipsiti de cele mai elementare mijloace de subzistenta, o treime nu au acces la apa salubra, un sfert nu au o locuinta corespunzatoare, 20% nu au acces la servicii moderne de sanatate si 20% dintre copii parasesc scoala inainte de clasa a V-a. Din cele circa 500 de companii multinationale, aflate in clasamentul celor mai mari transnationale dupa cifra de afaceri, nu mai putin de 244 (aproape jumatate) sunt detinute de SUA, 46 de Japonia, 23 de Germania, iar restul sunt impartite intre celelalte state. Dar decalaje de dezvoltare nu sunt numai intre nord si sud, intre tarile bogate si cele sarace. Asemenea decalaje exista si in statele dezvoltate, cele mai observabile situatii fiind cele din tarile fostului bloc comunist, care se confrunta cu grave probleme generate de polarizarea sociala excesiva. Corporatiile si bancile transnationale sunt beneficiari clari ai globalizarii, fuziunile dintre giganti asigurand, pe langa diversificarea si integrarea productiei, maximizarea profiturilor si acapararea unor portiuni din ce in ce mai mari din piata. Daca transferul bogatiilor catre elita financiara mondiala este doar o consecinta a fenomenului globalizarii sau daca este un scop pentru promovarea globalizarii este o problema controversata.

28

CAP 3 - CONTROVERSE ALE GLOBALIZARII

3.1. Regndirea i reforma economiei

Societatea globala presupune comunicare extrem de rapid, care d senzaia unei comuniti globale, in care orice eveniment mrunt se afl imediat. ntr-adevr, cea mai proaspt obsesie pare a fi cea a informrii. Lumea se las atras intr-un mecanism media extins la scar planetar, omind c nu poate fi pus semnul egalitii intre informare i comunicare. Thomas L. Friedman, unul dintre cei mai importani analiti americani in domeniul afacerilor internaionale, face o apreciere plastic despre schimbrile fundamentale petrecute in era comunicrii globale: pe perioada rzboiului rece unitatea de msura a puterii era greutatea, in era globalizrii aceasta este viteza. Dac ieri intrebarea care conta era: ct de mare este racheta ta ?, mine, ea va fi: ct de rapid e modemul tu? ns, in ciuda apropierii mai mari ca niciodat i a dispariiei barierelor, in urma creterii fr precedent a vitezei de circulaie a informaiei, ne vedem in imposibilitatea de a mai comunica emoii i stri sufleteti profunde. Putem vorbi oricnd, cu oricine din orice col al lumii. Distane care altdat se parcurgeau in civa ani, se acoper astzi in cteva ore. Cu toate acestea, in loc s ne fie mai uor s gsim parteneri (indiferent de scop), singurtatea a devenit o realitate social grav. Fenomenul Internet a devenit de civa ani placa turnant a comunicrii interumane; fr a-i contesta rolul benefic in condiiile utilizrii sale raionale o privire obiectiv de ansamblu ne duce la concluzia c Internetul, in particular, i computerul, in general, distrug mai multe conexiuni interumane dect creeaz, diminund participarea social. Timp de secole, oamenii i-au imbogit
29

experiena prin contact cu natura i cu ali indivizi. Astzi cutm noi experiene pe ecranele calculatoarelor i ale jocurilor video. Un rezultat nefast al globalizrii este faptul c rnd pe rnd, oamenii rmn fr locuri de munc, industrii intregi se inchid sau se vnd pe mai nimic, preurile cresc i viaa devine imposibil pentru cei mai muli dintre noi. Din pcate, FMI-ul i Banca Mondial sunt instrumente de prim ordin ale globalizrii care genereaz aceste deficiene. Un exemplu concret in acest sens este Argentina, ara cu cea mai mare producie de carne din lume, unde populaia se sfia pentru o bucat de carne in recenta perioad de decdere economic. Criza profund in care se zbate acum ara este o consecina a politicii dusa de politicienii corupti, precum si a vnzarii activelor si bogatiilor tarii catre companiile multinationale. Sub directa indrumare a FMI, in urma cu mai bine de un deceniu, Argentina a fost silita sa-si vnda principalele capacitati de productie si resurse naturale pentru a-si plati datoria externs. Odata izbucnita criza, din pricina politicii nesabuite a noilor proprietari care aveau in vedere doar profitul fare limite, s-a luat o masura disperata: renuntarea la politica monetara proprie si intrarea in regim de Consiliu Monetar (adica, renuntarea la peso-ul real si inlocuirea sa, evident artificiala, cu un peso echivalent cu dolarul). nsa acest bine a fost de fapt un mare rau, iar cnd au vazut ca nu mai pot tine in fru situatia, finantistii s-au dat la o parte, refuznd sa mai acorde vreun ajutor din cele promise. Un alt fenomen caracteristic globalizarii il constituie redirectionarea productiei industriale a marilor concerne catre periferie. n cautare de profituri ct mai mari si sub presiunea legislatiei in materie de mediu din tarile dezvoltate, globalistii isi transfera capacitatile de productie invechite si poluante in tarile lumii a treia, unde mna de lucru este ieftina, iar legislatia permisiva. n acest fel, initiativa particulara locala este sufocata, iar consecintele pentru mediu si oameni sunt catastrofale, in timp ce resursele naturale sunt consumate fare discernamnt, iar deseurile in exces polueaza totul. Conditiile de munca proaste si foarte
30

proaste afecteaza populatia care, din lipsa de alte locuri de munca, accepta sa-si riste viata si sa-si macine sanatatea pentru salarii de mizerie. Daca din punct de vedere istoric, comertul a fost o sursa de dezvoltare economica si schimb cultural pentru un numar insemnat de civilizatii, in prezent, comertul este o arma si un instrument de santaj care se bazeaza pe regulile puterii si ajuta la polarizarea lumii. Accesul tarilor mici si sarace la instrumentele de decizie, intr-un mod echitabil, este blocat si aproape imposibil Un argument in acest sens este faptul ca inaintea inceperii la Londra a Conferintei Mondiale a Cafelei, un raport al organizatiei internationale de binefacere Oxfarm a pus pe jar participantii. Acest raport denunta cresterea decalajului dintre profiturile deja uriake ale comerciantilor de cafea si veniturile mult prea mici ale fermierilor din tarile producatoare. Acestia din urma sunt la limita saraciei, din cauza crizei de supraproductie determinate de lacomia comerciantilor care iau 90% din profituri. Astfel, criza de supraproductie a determinat trecerea in somaj a totalitatii lucratorilor din industria cafelei din America Centrals ki a 80% din cei din Brazilia si Vietnam, cu consecinte dezastruoase: indicele saraciei in America Centrala, ki aka mare, a atins 80%. Propunerea Oxfarm de stabilire a unui pret minim de 3 $/kg de cafea la producator a strnit, asa cum era de asteptat, proteste energice din partea globalistilor care isi vedeau limitate profiturile.

3.2. Ecologia i efectele globalizrii

Raportul Fondului Naiunilor Unite pentru Populaie arat c In 1999, o cincime din populaia globului - din rile avansate In special - era responsabil pentru 63% din totalul emisiilor poluante i consuma 86% din totalul resurselor existente, In timp ce alt cincime, din rile lumii a treia, producea 2% din totalul noxelor i consuma doar 1,3 % din resurse. Aproape 60% dintre sracii lumii sunt lipsii de cele mai elementare mijloace de subzisten, o treime nu au acces la ap salubr, un sfert nu au o locuin
31

corespunztoare, 20% nu au acces la servicii moderne de sntate i 20% dintre copii prsesc coala dup ce termin patru clase. n decursul ultimilor ani, datorit lcomiei companiilor transnaionale, sau Inregistrat cele mai ridicate niveluri ale despduririlor din istorie. n acest ritm, peste 50 de ani toate pdurile tropicale vor disprea, ducnd la o dereglare ireversibil a echilibrului ecologic. Schimbrile climaterice, urmare a perturbrii echilibrului ecologic prin industrializare neraional i urbanizare excesiv, au deja un impact sever asupra populaiei globului, mai ales sub urmtoarele aspecte: furtuni i inundaii de mare amploare, accelerarea eroziunii solului i a extinciei speciilor animale i ve Urbanizarea crescnd constituie o alt problem extrem de grav: In fiecare zi, tot mai multe persoane din toat lumea prsesc zonele rurale, venind la orae. Numeroase aglomerri urbane din rile In curs de dezvoltare se afl In situaii limit i sufer o deteriorare continu datorit creterii populaiei, lipsei infrastructurilor necesare acoperirii nevoilor vitale, contaminrii apei i aerului, excedentului de deeuri etc. Distrugerea civilizaiei rurale tinde s rup echilibrul milenar In care satul era plmnul care purifica i talpa pe care se sprijinea civilizaia.

3.3. Implicaii negative ale glozlizrii

Cei mai pesimiti definesc globalizarea c fiind versiunea secolului XXI a colonialismului. ntr-un articol aprut in The Daily Monitor se arat cum Revoluia Industrial a fost infptuit intr-un ritm mult mai alert de ctre statele care aveau posesiuni coloniale, exploatau resurse naturale la preuri sczute i folosind fora c instrument de plat. Autorul, Addis Ababa spune c cel mai folosit exemplu pentru susinerea acestei teorii a fost exploatarea resurselor Africii de Sud folosind munca forat. Industrializarea a fost accelerata att de varietatea resurselor naturale, ct i de fora de munc ieftin disponibil. Costul

32

pentru folosirea acestor resurse era doar cel legat de meninerea ordinii i respectarea legii. Versiunea colonialismului in secolul XXI nu se bazeaz pe fora militar, pentru c aceasta costa viei i resurse financiare la un nivel mult prea ridicat. n schimb, globalizarea se folosete de un sistem bine dezvoltat care concentreaz puterea i influena economic cu presiunile diplomatice. Autorul citat prezint presiunile la care guvernul din Etiopia este supus pentru a vinde monopolurile de stat, cum ar fi Banca Comercial Etiopian, Corporaia Etiopian de Electricitate, Autoritatea Etiopian de Telecomunicaii, Liniile Navale Etiopiene i alte organizaii cu influen economic in regiune. Metodele de convingere sunt creditele acordate de Fondul Monetar Internaional i de Banca Mondial, care condiioneaz acordarea lor de realizarea condiiilor impuse pe cale diplomatic. Rezultatul este preluarea acestor importante instituii de ctre corporaii transnaionale i monopoluri internaionale. Dei acest proces ar trebui s insemne o investiie, in realitate nu getale, deplasarea oamenilor din zonele agricole, degradarea sntii publice. Se ajunge la infuzii masive de capital sau noi locuri de munc. Rezultatul reprezint de fapt restructurare. Personalul cu inalt calificare de naionalitate etiopian nu va mai fi agreat in posturi de conducere, pentru c interesul acestora ar fi diferit de cel al proprietarilor. Globalizarea oblig Etiopia s sparg Banca Comercial in mai multe societi cu influen redus care s nu aib o baz solid i care la cea mai mic abatere s poat fi preluate de JP Morgan sau de Chase Manhattan Bank, nume sonore in domeniul financiar mondial. Descentralizarea capitalist pe baza particularitilor de dezvoltare a fiecrei naiuni nu se potrivete cu globalizarea. Globalizarea urmrete concentrarea capitalului in minile a ctorva corporaii internaionale aparinnd ctorva ri foarte dezvoltate. Descentralizarea capitalului intre naiuni inseamn descentralizarea deciziilor i a puterii economice care sunt elemente eseniale ale
33

democraiei internaionale. n realitate ins, creterea forei economice pentru locuitorii rilor in curs de dezvoltare reprezint o ameninare pentru FMI i globalizare. Deci armele globalizarii in secolul XXI sunt institutiile monetare internationale i Organizatia Mondiala a Comertului. Exists multe tari care beneficiaza de consultanta i sprijinul organizatiilor internationale pentru a accelera dezvoltarea. n ciuda bunelor intentii, rezultatele nu sunt deloc satisfacatoare, tarile sustinute nu reuesc sa iasa din spirala inflationista, nici sa imprime economiei un ritm ct de ct constant al creterii economice i cu toate acestea, nu asistam la schimbari spectaculoase in cadrul organizatiilor internationale pentru nerealizarea de rezultate satisfacatoare la programele desfaurate. De aici putem deduce ca nu performanta economics se urmarete, ci controlul total al economiilor i mentinerea lor la un nivel care sa nu faca concurenta economiilor din tarile cu un grad ridicat de dezvoltare.

3.4. Ce ne rezerv viitorul

John Stormer de la Catholic Family News descrie ce a vazut la Conferinta Forumului despre Situatia Lumii care a avut loc in septembrie 1995 i care s-a bucurat de participarea unor nume ilustre: Mihail Gorbacoiv, Bill Gates, Margaret Thacher, Alvin Toffler, fostul premier laic al Turciei, Tansu Ciller, Zbigniew Brzezinski, artizanul reformei poloneze, savantul Carl Sagan i multi altii. Programul conferintei, iscalit de Gorbaciov, arata ca asistam la naterea unei noi civilizatii globale. Expresiile folosite se leaga obsesiv de cuvntul comun: destinul comun al omenirii, patria noastra comuna, interesele comune, valori comune, munca comuna, cauza comuna, efort comun. Zbigniew Brzezinski a fost mai direct in exprimare, afirmnd, ca un rationalist ce este, ca stiinta va crea un cod etic astfel inct omenirea sa fie ferita de fundamentalism parohial, adica sentimente etnice, culturi inguste, pasiuni
34

nationale si religioase. Dar i Gorbaciov a avut momente de sinceritate: guvernul global va micsora autoritatea statelor si guvernelor, iar ONU trebuie intarita si dotata cu armata eficienta pentru a-i forta pe recalcitranti sa cedeze. Tot el expunea: conflictele etnice sunt cauzate de nazuinta de identitate nationala, uitnd sa aminteasca i rolul marilor companii producatoare de arme in asmutirea combatantilor din razboaiele etnice. Specialistul in mediu Sam Keen, secondat de savantul Carl Sagan, au apreciat ca pentru un viitor prosper, populatia lumii trebuie redusa la o zecime. Dar, cnd lucrurile mergeau cum nu se poate mai bine i globalizarea cucerea din aproape in aproape, se petrec cteva fenomene pe care le putem considera accidente. La toate intrunirile la vrf ale puternicilor lumii, fie ei reunii in OMC, G8, Banca Mondial sau altele, au loc demonstraii de strad, deloc comode pentru organizatori. Praga, Seattle, Davos, Goteborg, Genova, sunt rnd pe rnd luate cu asalt. Naionaliti din diferite ri europene s-au aflat, in ultimii ani, la originea diverselor comitete care i-au pus amprenta asupra luptei anti-globalizare. Astfel, Comitetul Naionalitii contra Globalizrii, care a reunit deopotriv naionaliti francofoni i flamanzi, a luat fiin in momentul in care Belgiei i-a revenit preedinia Uniunii Europene i s-a manifestat cu ocazia diverselor mini-summit-uri care au fost organizate in aceast ar. Astfel, manifestaiile de la Gand i Bruges au reunit mai multe sute de participani i au atras att furia adepilor globalizrii, ct i interesul mass-media. Punctul culminant al acestei campanii naionaliste a avut ins loc la Bruxelles, cnd membrii acestui comitet din Belgia i din nordul Franei au organizat o ampl manifestare cu tema: Contra globalizrii: popoarele! Putem afirma c in acest moment exist in Europa o contestare polimorf a globalizrii, care in timp se poate structura i deveni periculoas. Chiar dac sistemul a impins in fa liderii si, singurii opozani reali ai globalizrii i ai Noii Ordini Mondiale rmn naionalitii, singurii care lupt impotriva dispariiei frontierelor, impotriva distrugerii identitilor naionale i etnice, impotriva proiectului de transformare a popoarelor intr-o mas uniform, fr
35

identitate, compus exclusiv din productori i consumatori, supus in totalitate dominaiei capitalului anonim i apatrid al multinaionalelor. Cine mai sunt cei care mai cred c globalizarea ar putea fi o stare a omenirii care s permit dialogul panic intre civilizaii, pe fondul crerii de anse egale pentru ct mai muli locuitori ai planetei aa cum incearc s ne conving Amartya Sen, unul dintre ideologii mondialismului?93 Chiar dac globalizarea aduce un progres economic incontestabil i posibiliti certe de dezvoltare in anumite domenii, acest progres este departe de a fi uniform i creeaz zone privilegiate, dnd natere la conflicte majore in cadrul structurilor social-economice care nu se pot adapta. Organizatorii forumului de la Davos, Klaus Schwab i Claude Smajda, preedintele i directorul lui World Economic Forum, scriau: Globalizarea mrete decalajul att la nivel naional, ct i la nivel internaional intre cei echipai s beneficieze de ea i cei neechipai. n lumea dezvoltat, tehnologia i finanele sunt ctigtorii clari ai globalismului, in timp ce munca, in sensul tradiional, este perdantul. Adevrata sfidare este distribuirea bogiei. William Pfaff, editorialist la International Herald Tribune, este i mai explicit: Noul capitalism, care servete numai interesele actionarilor, se apropie de criza. Iar noul globalism, care servete numai interesele de afaceri ale corporatiilor, a i intrat in criza. Cauza este uwr de identificat. Este subordonarea muncitorilor, consumatorilor, intereselor publice i sociale, chiar a profitului. Altfel spus, globalizarea este doar un mod de autopropulsare oarba a societatii tehnologice, aducnd unora adic celor putini - lux i prosperitate, in timp ce majoritatea sunt marginalizati i condamnati la saracie. Singurii beneficiari ai globalismului sunt corporatiile i bancile transnationale, iar apetitul acestora pentru profit maxim se exprima in fuziunile dintre gigantii industriali i bancari menite sa acapere o portiune ct mai mare din piata mondiala. Sume enorme, care depa sesc deseori PIB-ul unor tari medii dezvoltate, sunt puse in joc, sfidnd legislatia antitrust. Paradoxul este c prima
36

masura adoptata de noul colos ieit din fuziune este reducerea fortei de munc, aruncarea in omaj a mii de angajati. Marile corporatii i banci au inceput sa se organizeze in trusturi gigantice i procesul este in curs. ntreprinderea mare i puternica o absoarbe pe cealalta sau o scoate din uz, dictndu-i tot mai evident legile ei. Din punct de vedere teoretic, competitia democrats da ctig de cauza celor mai buni i mai vrednici, iar dominarea acestora, inevitabila, este benefic pentru toti. n virtutea acestei teorii omenirea merge inainte, cu ochii inchii, ametita de mirajul globalizarii. Dar nu toata lumea s-a simtit incurajata de aceasta directie. ntreprinderea mai mica, absorbita sau inlaturata, s-a simtit victime. Tara mai mica i mai neputincioasa s-a simtit demobilizata, saracita de dominatia transnationala. Decalajele nu s-au estompat, ci au sporit. Mijloacele prin care s-au intarit unii nau fost tocmai cele mai umane. Trustul dominant a devenit tot mai exclusiv i mai rapace. Avantajatii cu mijloace sporite au mers victorios, achizitionnd in proportie geometric, facnd din ceilalti nite dezavantajati, ba chiar nite sclavi. Legea succesului intreprinderii a primat asupra vietii omului care s-a pomenit dislocat in masa, lasat in vnt sau sustinut prin ajutoare. Globalizarea tinde sa devina o dictatura la fel de atroce ca i comunismul. Dac acesta din urma manipula oamenii, cernd saracilor sa-i ia soarta in mini i sa produc, obligatoriu, pe seama lor, globalizarea manipuleaza i ea, cu mai mult succes, oamenii, cernd saracilor sa se supuna celor bogati i prosperi, intarindule acestora prosperitatea. n aceste conditiile, dac obiectivul globalizarii este instituirea unei dominatii complete asupra planetei in toate domeniile: economic, financiar, comercial, politic, militar, cultural i religios, este evident c viitorul libertatii trece prin victoria fortelor nationale asupra ideologiei globalizarii.

37

BIBLIOGRAFIE
1.http://drept.ucv.ro/RSJ/Articole/2006/RSJ3/B10AndraGaina.pdf 2.http://www.uvvg.ro/studiaeconomia/images/2001/v2/43.%20CAUZELE%20SI %20IMPLICATIILE%20PROCESULUI%20GLOBALIZARII %20ECONOMIEI%20MONDIALE.pdf 3.http://www.xperimental.go.ro/Dragos_Geamana_Globalizare_si_Schimbare_S ociala.pdf 4 lect. Univ drd. Mariana Lupan, Globalizarea Economiei 5.Bari I., 2005, Globalizarea economiei, Editura Economic, Bucuresti; 6.Bari I., 2003, Probleme globale contemporane, Editura Economic, Bucuresti; 7.Cociuban A., 2007, Economie mondial, Chisinu; 8.Postelnicu Gh., Postelnicu C., 2000, Globalizarea economiei, Editura Economic, Bucuresti. 9.Tanse Razvan, (Anti) Globalizarea, articol in revista Cariere, Nr. 3, 2003, http://www.cariere.ro 10.Toffler Alvin, Al treilea val, Ed. Antet si Lucman, Bucuresti, 2001. 11.Ayoub, A. Qu est-ce que la mondialisation? n: Liaison, EnergieFrancophonie: 12.Mondialisation et energie, No. 50, trimestrul 1, 2001 Briscoe, I., Lefort, R. Dossier: L autre mondialisation: lveil citoyen, Le Courrier de lUNESCO, septembre 2000 13.Korten, D.C. When Corporations Rule the World (n traducerea romneasc: Corporaiile conduc lumea). Raport asupra marii finane internaionale: FMI, Banca Mondial, BERD, PHARE, G7, Editura Samizdat, 1998

38

39

58

40

41

42