Strategia de Dezvoltare A Municipiului Pascani

CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI PAŞCANI
STRATEGIA DE DEZVOLTARE
ECONOMICO-SOCIALĂ
A MUNICIPIULUI
PAŞCANI
2008 – 2015
CUPRINS
 Structura
CUPRINS
1. PREZENTAREA GENERALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI........................................3

2. EVALUAREA MEDIULUI ECONOMICO - SOCIAL ...................................................7
Economia municipiului ....................................................................................................... 9
Mediul de afaceri ............................................................................................................... 9
Investiţii străine directe .................................................................................................. 14
3. STRUCTURA ECONOMICĂ DE SECTOR……………………………………………………….. 16
Agricultura ...................................................................................................................... 18
Industria ......................................................................................................................... 31
4. SITUAŢIA INFRASTRUCTURII EXISTENTE…………………………………………………..35
Infrastructura rutieră ...................................................................................................... 38
Infrastructura feroviară................................................................................................... 42
Infrastructura de utilităţi................................................................................................. 44
Infrastructura de comunicaţii .......................................................................................... 61
Infrastructura educaţională ............................................................................................. 63
Infrastructura de sănătate .............................................................................................. 66
Infrastructura de locuinţe ............................................................................................... 71
5. EDUCAŢIA, CULTURA, SĂNĂTĂTEA ŞI SERVICIILE SOCIALE………………………….71
Educaţia........................................................................................................................... 77
Cultura............................................................................................................................. 83
Sănătate .......................................................................................................................... 85
Servicii sociale ................................................................................................................. 89
6. RESURSELE UMANE ŞI PIAŢA MUNCII………………………………………………………..86
Populaţia municipiului Paşcani ........................................................................................ 93
Piaţa muncii ..................................................................................................................... 99
7. DIAGNOZA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR……………………………………………………….98
Calitatea aerului ............................................................................................................ 105
Poluarea fonică .............................................................................................................. 107
Calitatea apelor ............................................................................................................. 108
Calitatea vegetaţiei şi a solurilor .................................................................................. 110
Gospodărirea deşeurilor ................................................................................................ 112
Spaţii verzi şi zone de agrement .................................................................................... 116
8. TURISMUL……………………………………………………………………………………………..111
Monumente istorice şi obiective turistice....................................................................... 119
Activitatea turistică ....................................................................................................... 121
9. EGALITATEA DE ŞANSE…………………………………………………………………………..117
Persoane cu nevoi speciale ............................................................................................ 125
Egalitatea de gen ........................................................................................................... 126
10. TEHNOLOGIA INFORMAŢIONALĂ ŞI DE COMUNICAŢII……………………………..121
11. ANALIZA SWOT…………………………………………………………………………………….123
12. DIRECŢII STRATEGICE DE DEZVOLTARE………………………………………………….139
13. OBIECTIVELE STRATEGIEI DE DEZVOLTARE…………………………………………….142
14. PLAN STRATEGIC DE ACŢIUNI……………………………………………………………….144
15. COEZIUNEA ŞI CONCORDANŢA CU POLITICILE NAŢIONALE ŞI EUROPENE....179
Coeziunea şi concordanţa cu politicile comunitare......................................................... 190
Dezvoltarea durabilă ..................................................................................................... 192
Societatea informaţională .............................................................................................. 194
Coeziunea şi concordanţa cu politicile naţionale ............................................................ 195
16. POLITICA DE GESTIONARE ŞI IDENTIFICARE A RESURSELOR FINANCIARE..188
17. PRIORITIZAREA PLANULUI STRATEGIC DE ACŢIUNI………………………………..221
2
STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI
2008 – 2015
3
2008 - 2015
1. PREZENTAREA GENERALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI
 Atestarea documentară
 Însemnele localităţii
 Organizarea
 Aşezarea geografică
 Suprafaţa
 Relieful
 Clima
 Hidrografia
 Populaţia
4
PREZENTAREA GENERALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI
 Descriere
Atestarea documentară
Prima atestare documentară datează din anul 1453 din timpul domnitorului Moldovei,
Alexandru al II-lea.
Documentele cele mai vechi ale Paşcanilor încep şirul menţiunilor acestei localităţi la 1587-
1588, un act cu văleatul (anul de la Facerea Lumii) 7096, emis de Nicoară şoltuzul şi cei 12
pârgari ai oraşului Baia, priveşte vânzarea unui loc „între movile şi între Siretul Vechi şi
Siretul Nou”, unde se putea face moară şi pod peste Siret”. Actul citat conţine, astfel, nu
numai cea mai veche atestare a numelui Paşcanilor, dar şi numele celor mai vechi
păşcăneni.
Numele Paşcaniului indică pe strămoşul întemeietor al aşezării, „descălecătorul” satului şi

primul său stăpân, eroul eponim, căci Paşcani nu înseamnă altceva decât urmaşii (fiii,
nepoţii) unui Paşco, cu alte cuvinte, locul stăpânit (satul întemeiat) cândva de un străvechi
Paşco, şi anume Oană Paşco.
Însemnele localităţii
Stema municipiului Paşcani reprezintă un scut împărţit orizontal în două segmente, având o
coroană murală de argint deasupra. Aceasta reprezintă atestarea medievală a localităţii,
precum şi existenţa unor construcţii medievale boiereşti. În partea inferioară a scutului, pe
fond albastru, este sigla atelierelor CFR Paşcani, unitate simbol al municipiului, iar în partea
superioară, pe fond roşu purpură, se află acvila bicefală, simbol al boierilor Cantacuzini, cei
mai de seamă stăpâni ai acestor domenii în perioada medievală.
Organizare administrativ teritorială

Municipiul Paşcani are în componenţă oraşul Paşcani şi 5 suburbii (Blăgeşti, Boşteni,
Gîşteşti, Lunca Paşcani, Sodomeni).
Aşezarea geografică
Municipiul Paşcani este situat în partea de nord-est a României, pe valea Siretului, în vestul
judeţului Iaşi, la intersecţia paralelei 47°15’ latitudine nordică, cu meridianul de 26°44’
longitudine estică. La sud se mărgineşte cu comunele Mirosloveşti şi Stolniceni-Prăjescu, la
est cu Ruginoasa şi Todireşti, la nord cu Vânători şi Lespezi, iar la vest cu Valea Seacă.
În partea de jos a oraşului, la 208 m altitudine faţă de nivelul mării, sunt localităţile
suburbane Lunca Paşcani şi Blăgeşti, iar în partea din deal, la peste 250 m altitudine, găsim
localităţi suburbane Gâşteşti, Boşteni şi Sodomeni.
Suprafaţa
Suprafaţa municipiului Paşcani este de 75,42 km2, reprezentând 1,37% din suprafaţa
judeţului Iaşi.
Relieful
Teritoriul administrativ al municipiului Paşcani este situat în partea de sud a Podişului
Sucevei, ocupând de la vest la est următoarele subunităţi ale acestuia: Podişul Fălticenilor,
Culoarul Siretului şi Podişul Dealul Mare. Din punct de vedere geomorfologic, teritoriul se
desfăşoară în principal în lunca şi pe terasele râului Siret, dar şi pe platouri sculpturale şi
versanţi.
5
 Descriere
Teritoriul municipiului Paşcani prezintă un relief variat, cu caracteristici distincte fiecărei

subunităţi.
Podişul Fălticenilor, cunoscut şi sub numele de Podişul Moţca, se caracterizează prin

prezenţa unor culmi deluroase la limita vestică a teritoriului, cu altitudini de peste 400 - 450
m, altitudinea maximă fiind 456 m, în dealul Runcul şi 455 m în dealul Lutăriei. Acestea se
continuă spre est printr-un relief de terase ce coboară treptat de la 400 la 230 m. Culoarul
Siretului se suprapune luncii şi teraselor de luncă ale râului Siret, constituind o suprafaţă
2008 – 2015
plană, largă de 3,5 - 4,3 km şi cu altitudine de 205 - 215 m.
Podişul Dealul Mare este reprezentat prin subdiviziunea şeii Ruginoasa - un ansamblu de
dealuri largi şi platouri, unele constituind fragmente de terase ale râului Siret, cu altitudini
de 225 - 355 m. Trecerea spre lunca Siretului se face printr-un versant abrupt la nord de
Blăgeşti şi mai domol la sud de acesta. Lunca Siretului se prezintă sub forma unei suprafeţe
plane, cu lăţime de 4,3 km în nord şi 3,5 km în sud, cu altitudine maximă de 215 - 205 m şi
pantă longitudinală de cca 1%.
Clima
Teritoriul municipiului Paşcani se încadrează într-un climat de tip temperat - continental de
nuanţă destul de moderată, specific dealurilor cu altitudini între 200 şi 400 m şi poate fi
caracterizat prin datele meteorologice înregistrate la staţia Paşcani.
Temperatura aerului. Temperatura medie anuală este de 8,4°C, cu un maxim mediu în

luna iulie de 20,1°C şi un minim mediu în ianuarie de - 2,7°C. În cursul anului creşterile
interlunare cele mai pronunţate se înregistrează între martie - aprilie (6,7°C) şi aprilie - mai
(5,8°C), iar descreşterile cele mai mari între septembrie - octombrie şi (5,0°C) octombrie -
noiembrie (6,4°C).
Precipitaţiile atmosferice - sunt moderate, cantitatea medie anuală fiind de 534,0

mm/m2. Regimul ploilor este neuniform, cele mai mari cantităţi medii lunare înregistrându-
se în luna iunie (91,6 mm/m2), iar cele mai mici în luna februarie (17,0 mm/mp). Aportul
principal la volumul mediu multianual îl au precipitaţiile din perioada caldă a anului (70%),
comparativ cu cele din semestrul rece, apreciabil mai reduse (30%). Pe anotimpuri, cele
mai mari cantităţi de precipitaţii se înregistrează vara (42% din totalul anual), după care
urmează primăvara (26%), toamna (21%) şi iarna (11%).
Vânturile care activează în zona Paşcani sunt determinate atât de circulaţia generală a
atmosferei, cât şi de condiţiile reliefului local, fiind mult influenţate de prezenţa văii Siretului
care funcţionează ca un culoar în lungul căruia se canalizează masele de aer.
Hidrografia
Aria municipiului Paşcani este bogată atât în ape de suprafaţă cât şi în ape subterane.
Principala apă care drenează teritoriul localităţii de la nord la sud prin partea de est a
aşezării este Siretul, acesta primind o serie de afluenţi al căror debit variabil nu seacă
niciodată.
Apele de suprafaţă
6
 Descriere
Siretul, la o altitudine de 209 m faţă de nivelul mării, se distinge printr-o vale largă, cu
direcţia N-S, cu un grad înalt de meandrare şi o pantă medie de 0,5 m la kilometru. Debitul
variază în funcţie de factorii climatici.
Pe raza municipiului Paşcani nu sunt lacuri naturale, în schimb sunt amenajate heleştee,
iazuri şi lacuri de baraj.
Vegetaţia
Vegetaţia este caracteristică zonelor de podiş. În locurile în care pădurea a fost distrusă,
vegetaţia are caracter de stepă. Pădurea ocupă suprafeţe reduse, în estul şi vestul
municipiului, predominând: fagul, carpenul, gorunul, teiul, mesteacănul şi cu o frecvenţă
2008 – 2015
mai redusă paltinul, arţarul, ulmul, frasinul, stejarul, teiul argintiu şi cireşul sălbatic. Arbuştii
mai răspândiţi sunt: alunul, vornicelul, dârmozul, cornul şi socul. În locurile mlăştinoase
creşte papura, rogozul, nufărul galben, mătasea broaştei, săgeata apei. Flora decorativă,
variată, include: salvii, petunii, begonii, micşunele, regina nopţii, lalele, bujori, muşcate,
trandafiri etc.
Solurile
Structura geologică a zonei nu a favorizat apariţia unor bogăţii de mare valoare economică.
O răspândire mai mare o au argilele sarmaţiene şi cuaternare, exploatate local, fără o
utilizare industrială. La fel gresiile şi calcarele sarmatice. Doar nisipurile aluvionare şi
pietrişurile din Valea Siretului sunt utilizate la prepararea betoanelor de mare rezistenţă şi
pentru întreţinerea drumurilor. Luturile loessidice sunt, de asemenea, valorificate pe plan
local. La acestea se pot adăuga apele minerale sulfuroase, folosite parţial în scopuri
terapeutice.
Populaţia
Populaţia totală în 2006 era de 43.828 locuitori din care 21.618 populaţie de sex masculin şi
22.210 populaţie de sex feminin.
Din totalul populaţiei, 98,76% reprezintă populaţia de naţionalitate română, iar 1,24%
populaţia de altă naţionalitate (maghiară, rromă, germană, ucraineană, turcă, evreiască,
rusă, lipoveană, croată, italiană, moldovenească, altă etnie).
7
2008 - 2015
2008 – 2015
2. EVALUAREA MEDIULUI ECONOMICO - SOCIAL
 Economia municipiului
 Mediul de afaceri
 Investiţii străine directe
8
EVALUAREA MEDIULUI ECONOMICO-SOCIAL
 Economia
Economia municipiului
Modificările legate de tranziţia spre o economie de piaţă, restructurarea, procesul de

rearanjare a structurilor economice naţionale şi liberalizarea preţurilor au avut şi încă mai
au o influenţă asupra domeniului economic.
Relaţiile economice ale oraşului cu zona rurală constituie suportul material al dezvoltării
centrului urban, prin intermediul acestora asigurându-se materii prime necesare pentru
ramuri ale industriei şi produse agroalimentare pentru populaţia urbană. În sens opus,
oraşul asigură produsele industriale şi serviciile necesare spaţiului rural.
Mediul economic al municipiului Paşcani are un caracter predominant industrial. Schimbările

economico-sociale din societatea românească, determinate de tranziţia la economia de
piaţă, s-au făcut simţite şi aici, existând după 1989 un declin în domeniul industrial. Unele
întreprinderi de tradiţie pentru această zonă s-au închis sau şi-au restrâns activitatea, au
apărut firme noi, dinamice şi moderne, care au obiecte de activitate în acord cu cerinţele
pieţei. Comerţul a luat amploare, devenind foarte activ în domeniile: materiale de
construcţii, echipamente industriale, perdele şi materiale textile, produse de panificaţie,
produse agroalimentare, produse nealimentare, etc.
Se poate considera că au crescut interrelaţiile dintre oraş şi localităţile rurale din

administrativul municipiului Paşcani. Pe de o parte, suburbiile continuă să furnizeze produse
agricole către piaţa oraşului, pe de altă parte, prezenţa slabă a activităţilor de prelucrare
locale determină o deplasare continuă spre oraş, care asigură cea mai mare parte a
mărfurilor alimentare şi nealimentare necesare consumului populaţiei.
Mediul de afaceri
Numărul de firme care şi-au desfăşurat activitatea în municipiul Paşcani în anul 2006 a fost
de 1.077, dintre care:
 952 microîntreprinderi, respectiv 88%;
 118 întreprinderi mici şi mijlocii, respectiv 11%;
 7 întreprinderi mari, respectiv 1%.
Cifra de afaceri, numărul de salariaţi şi numărul de firme active pe domenii de activitate din
municipiul Paşcani, în perioada 2001 - 2005 este prezentată în tabelul 1:
9
Tabelul 1 – Evoluţia cifrei de afaceri, a numărului de firme şi salariaţi

Domeniul de
Criterii 2001 2002 2003 2004 2005
activitate
Nr. societăţi
22 29 32 41 44
Cercetare, comerciale
dezvoltare şi DECifra
STRATEGIA de afaceri
DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI
23.425,24 39.246,80 46.936,22 59.714,72 67.642,08
high tech - mii lei
Nr. salariaţi 702 1.000 1.031 1.052
2008 – 2015 977
Nr. societăţi
70 81 99 113 120
comerciale
Industrie Cifra de afaceri
203.375,50 247.565,97 288.534,97 313.955,78 310.281,77
- mii lei
Nr. salariaţi 7.859 7.957 7.839 7.141 6.601
Nr. societăţi
10 8 11 12 22
Agricultură, comerciale
pescuit, Cifra de afaceri
4.282,74 7.005,93 7.281,39 8.237,03 9.724,33
piscicultură - mii lei
Nr. salariaţi 240 192 122 122 122
Nr. societăţi
5 9 14 17 32
comerciale
Construcţii Cifra de afaceri
2.330,11 8.859,68 18.503,80 12.415,16 19.032,42
- mii lei
Nr. salariaţi 760 664 664 664 575
Nr.societăţi
88 88 79 87 116
comerciale
Servicii Cifra de afaceri
4.081,64 5.095,03 6.688,01 11.747,47 20.869,98
- mii lei
Nr. salariaţi 2.885 2.009 1.958 1.594 1.543
Nr. societăţi
456 431 428 441 493
comerciale
Comerţ şi
Cifra de afaceri
turism 71.271,14 93.454,81 119.647,67 154.418,22 166.847,77
- mii lei
Nr. salariaţi 1.737 305 322 334 446
Sursa: Camera de Comerţ şi Industrie Iaşi
Conform datelor furnizate de Camera de Comerţ şi Industrie Iaşi se constată următoarele:
 în domeniul cercetării, dezvoltării şi high-tech-ului se înregistrează o creştere a
numărului de firme de 100% şi a numărului de salariaţi de 39,17% în anul 2005
faţă de anul 2001;
 creşterea, în sectorul industriei, a numărului de firme cu 71,14% şi o scădere a
numărului de salariaţi cu 16% în anul 2005 faţă de anul 2001;
 sectorul agricol şi silvic înregistrează o creştere a numărului de firme cu 120%
şi o scădere a numărului de salariaţi cu 49,16% în anul 2005 faţă de anul 2001;
10
 în construcţii numărul EVALUAREA
firmelor creşte MEDIULUI
cu 540%, iarECONOMICO-SOCIAL
numărul salariaţilor
înregistrează o creştere cu 24,34% în anul 2005 faţă de anul 2001;
domeniul
 Mediul
 de afaceri serviciilor înregistrează o creştere a numărului de firme de 31,81% şi
o scădere a numărului de salariaţi de 46,51% în anul 2005 faţă de anul 2001;
 comerţul şi turismul înregistrează o creştere a numărului de firme de 8,11% şi
o scădere a numărului de salariaţi de 74,32% în anul 2005 faţă de anul 2001.
Din punct de vedere al cifrei de afaceri, se înregistrează creşteri în toate sectoarele de
activitate în anul 2005 comparativ cu anul 2001. În comparaţie cu 2004 în domeniul
industriei se înregistrează o scădere de 1,20%.
Domeniile de activitate cu cea mai mare pondere în cifra de afaceri totală a municipiului
Paşcani în
STRATEGIA DEperioada 2001
DEZVOLTARE – 2005 sunt: A MUNICIPIULUI PAŞCANI
ECONOMICO-SOCIALĂ
Tabelul 2 – Ponderea domeniilor de activitate în cifra de afaceri totală 2008 – 2015

Domenii de activitate 2001 2002 2003 2004 2005
Cercetare, dezvoltare şi
7,59% 9,78% 9,63% 10,65% 11,38%
high tech
Industrie 65,87% 61,70% 59,18% 56,01% 52,20%
Comerţ şi turism 23,08% 23,29% 24,54% 27,55% 28,07%
Analizând datele din tabelul de mai sus se observă că cel mai mare aport în totalul cifrei de
afaceri, la nivelul municipiului Paşcani, îl are domeniul industriei, care a înregistrat un regres
de la 65,87% în 2001 la 52,20% în 2005. Alte domenii de activitate care au un aport
semnificativ în totalul cifrei de afaceri sunt: cercetarea, dezvoltarea şi high tech-ul, comerţul
şi turismul care au înregistrat o ascendenţă de la 7,59% în 2001 la 11,38% în 2005 şi
respectiv de la 23,08% în 2001 la 28,07% în 2005.
Ponderea domeniilor de activitate în totalul cifrei de afaceri în anul 2005, la nivelul

municipiului Paşcani se prezenta astfel:
11
Ponderea domeniilor de activitate în totalul cifrei de afaceri
11,38%
28,07%
3,51%
3,20%
1,64%
52,20%
EVALUAREA
C ercetare, dezvoltare şi high tech
MEDIULUI ECONOMICO-SOCIAL
Industrie
Agricultură, pescuit, piscicultură C onstrucţii
Servicii C omerţ şi turism
Figura 1 – Ponderea domeniilor de activitate în totalul cifrei de afaceri în anul 2005
Se constată, că ponderea cea mai mare în totalul cifrei de afaceri, în anul 2005, o avea
domeniul industriei cu 52,20%, locul doi era ocupat de domeniul comerţ şi turism cu o
pondere de 28,07%, iar locul trei era deţinut de domeniul cercetare, dezvoltare şi high tech
cu 11,38%.
Tabelul 3 – Cifra de afaceri pe domeniile de activitate din sectorul industrial
Tip industrie 2001 2002 2003 2004 2005
2008 – 2015
Industria extractivă 0 0 53,37 0 0
Produse primare 168,64 1.091,88 3.321,25 3.165,78 4.569,76
Energie electrică,
3.947,21 7.084,46 7.926,80 9.189,34 10.153,08
termică, gaze, apă
Metalurgie şi produse
7.772,05 10.080,83 11.468,15 14.528,96 19.085,60
metalice
Maşini şi echipamente 0,00 13,02 709,66 806,66 3.091,02
Mijloace de transport 39.733,20 43.175,78 43.297,61 38.710,45 36.418,00
Lemn, celuloză, hârtie 6.904,10 602,73 5.087,49 3.768,17 6.406,90
Mobilă 3.383,98 4.636,00 6.455,75 8.895,62 10.595,61
Confecţii textile şi
49.682,54 70.251,85 81.309,62 85.891,42 55.761,67
blănuri
Pielărie şi încălţăminte 46,45 62,13 348,08 277,06 220,90
Articole pentru sport, 21,06 0,00 0,00 2,38 87,94
12
Tip industrie 2001 2002 2003 2004 2005
jucării şi altele
Industria alimentară, a
91.684,25 110.306,79 127.969,36 148.647,28 163.724,82
băuturilor şi a tutunului
Edituri, tipărirea, EVALUAREA MEDIULUI ECONOMICO-SOCIAL
reproducerea
32,04 260,49 107,50 72,66 166,47
înregistrărilor pe afaceri
 Mediul de suporţi
şi activi
Evoluţia cifrei de afaceri aferentă industriei
170000
160000
150000
140000
130000
120000
110000
100000
90000
Mii lei
80000
70000
60000
50000
40000
30000
20000
10000
0
2001 2002 2003 2004 2005
An
I ndus tria extrac tivă P rodus e primare

E nergie elec tric ă, termic ă, gaze, apă M etalurgie ş i produs e metalic e
M aş ini ş i ec hipamente M ijloac e de trans port
L emn, c eluloză, hârtie M obilă
C onfec ţii textile ş i blănuri P ielărie ş i înc ălţăminte
A rtic ole pentru s port, juc ării ş i altele I ndus tria alimentară, a băuturilor ş i a tutunului
E dituri, tipărirea, reproduc erea înregis trărilor
Figura ECONOMICO-SOCIALĂ
2 – Evoluţia A MUNICIPIULUI
cifrei de afaceri PAŞCANI
pe domenii de activitate în sectorul industrial
Cea mai mare pondere în cifra de afaceri din domeniul industriei, o avea 2008 – industria
2015
alimentară cu o creştere de la 45,08% în anul 2001 la 52,77% în anul 2005.
Evoluţia microîntreprinderilor, IMM-urilor şi a întreprinderilor mari în perioada 2001 – 2005

în municipiul Paşcani este prezentată în tabelul 4.
Tabelul 4 – Evoluţia numărului de firme

Nr.
Denumire 2001 2002 2003 2004 2005
crt.
1 Microîntreprindere 564 555 559 614 691
2 IMM 87 91 105 103 129
3 Întreprindere mare 7 9 8 8 7
Total 658 655 672 725 827
13
Conform datelor prezentate se constată:

 o creştere a numărului de microîntreprinderi de 22,51% în anul 2005 comparativ cu
anul 2001, iar faţă de 2004 o creştere de 12,54%;
 IMM-urile au înregistrat cea mai importantă creştere în anul 2005 comparativ cu anul
2001, de 48,27%; EVALUAREA MEDIULUI ECONOMICO-SOCIAL
 Numărul întreprinderilor mari a înregistrat o scădere de 12,5% în anul 2005 faţă de
 anul 2004.
Investiţii străine
Investiţii străine directe
Volumul total al investiţiilor străine directe, în anul 2005, a fost de 12.688.110 lei.
Tabelul 5 – Investiţiile străine directe în anul 2005

Nr. DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI
STRATEGIA Nr. Participare
Domeniu
crt. firme străină - lei
1 Agricultură, vânătoare şi servicii anexe 3 213.933
2008 – 2015
Silvicultură, exploatare forestieră şi servicii
2 1 1.050
anexe
3 Industria alimentară şi a băuturilor 4 10.859.382
4 Fabricarea produselor textile 4 426.132
Fabricarea articolelor de îmbrăcăminte;
5 3 16.040
aranjarea şi vopsirea blănurilor
Fabricarea lemnului şi a produselor din lemn şi
6 plută, cu excepţia mobilei; fabricarea articolelor 1 1.090
din împletitură de pai şi alte materiale vegetale
Industria construcţiilor metalice şi a produselor
7 1 7.500
din metal (exclusiv maşini, utilaje şi instalaţii)
8 Industria de maşini şi echipamente 1 1.880
9 Producţia de mobilier şi alte activităţi industriale 3 9.680
10 Construcţii 4 8.260
Comerţ cu ridicata şi servicii de intermediere în
11 comerţul cu ridicata (cu excepţia comerţului cu 4 12.947
autovehicule şi motociclete)
Comerţ cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu
12 autovehicule şi motociclete); repararea bunurilor 9 460.880
personale şi gospodăreşti
13 Hoteluri şi restaurante 2 2.830
14 Transporturi terestre; transporturi prin conducte 2 1.750
Activităţi anexe şi auxiliare de transport,
15 1 600
activităţi ale agenţiilor de turism
16 Tranzacţii imobiliare 3 638.816
17 Informatică şi activităţi conexe 1 5.000
Alte activităţi de servicii prestate în principal
18 2 20.340
întreprinderilor
14
TOTAL 49 12.688.110
Sursa: Oficiul Registrului Comerţului Iaşi
Domeniile de activitate cele mai exploatate de către investitorii străini sunt:

 comerţ – 13 firme în perioada 2005, cu o participare de capital străin în valoare
de 473.827 lei;
 construcţiile, industria alimentară, fabricarea produselor textile – 4 firme pe
EVALUAREA
fiecare domeniu de activitate. Industria MEDIULUI
alimentară şi ECONOMICO-SOCIAL
a băuturilor prezenta o
participare străină în valoare de 10.858.382 lei în anul 2005;
agricultura,
 Investiţii
 străine producţia de mobilier şi tranzacţiile imobiliare – 3 firme pe fiecare
domeniu de activitate.
Analizând figura nr. 3 se constată că cel mai important domeniu în care s-au realizat
investiţii străine este cel al industriei alimentare şi al băuturilor cu un procent de 85,95%,
urmat de domeniul tranzacţiilor imobiliare şi comerţ cu amănuntul, cu un procent de 5,03%
şi respectiv de 3,63%.
2008 – 2015
15
Ponderea investiţiilor străine pe domenii de activitate în municipiul
Paşcani
85,59%
3,36%
0,07%
0,01% 0,10%
0,13%
1,69% 0,08%
0,01%
0,16% 3,63% 0,06%
0,01%
0,04% 5,03% 0,00% 0,02%
0,01%
Agricultură, vânătoare şi servicii anexe Silvicultură, exploatare forestieră şi servicii anexe

Industria alimentară şi a băuturilor Fabricarea produselor textile
Fabricarea articolelor de îmbrăcăminte; Fabricarea lemnului şi a produselor din lemn şi plută, cu excepţia mobilei;
Industria construcţiilor metalice şi a produselor din metal Industria de maşini şi echipamente
Producţia de mobilier şi alte activităţi industriale n.c.a. Construcţii
Comerţ cu ridicata şi servicii de intermediere în comerţul cu ridicata Comerţ cu amănuntul
Hoteluri şi restaurante Transporturi terestre; transporturi prin conducte
Activităţi anexe şi auxiliare de transport, activităti ale agenţiilor de turism Tranzacţii imobiliare
Informatica şi activităţi conexe Alte activităţi de servicii prestate în principal întreprinderilor
Figura 3 – Ponderea investiţiilor străine pe domenii de activitate în anul 2005

 Concluzii
Concluzii:
 Numărul de firme care şi-au desfăşurat activitatea în municipiul Paşcani în anul 2006 a
2008 – 2015
16
fost de 1.077, dintre care:
- 952 microîntreprinderi, respectiv 88%;
- 118 întreprinderi mici şi mijlocii, respectiv 11%;
- 7 întreprinderi mari, respectiv 1%.
 În perioada 2001 – 2005 se înregistrează o evoluţie pozitivă a mediului de afaceri

atât din perspectiva creşterii numărului de firme la nivel local, cât şi a creşterii cifrei
de afaceri în cele mai importante sectoare (construcţii, comerţ şi turism, servicii şi
industrie);
 Se constată o creştere a numărului de firme din categoria IMM-urilor şi

microîntreprinderilor, în perioada 2001 – 2005;
 Contribuţie ridicată la cifra de afaceri a municipiului Paşcani o deţine sectorul

industrial cu un procent de 52,20% în anul 2005, iar dintre domeniile industriei, cea
mai mare pondere în cifra de afaceri o are industria alimentară, a băuturilor şi a
tutunului;
 Investiţiile străine în municipiul Paşcani, în anul 2005, au fost de 12.688.100 lei, iar
cele mai exploatate sectoare de activitate au fost: comerţul, industria alimentară,
industria uşoară şi construcţiile.
 Volumul investiţiilor străine este scăzut în domeniile servicii, cercetare -dezvoltare,

IT&C;
 Numărul de IMM-uri la 1.000 locuitori este redus, în comparaţie cu cel de la nivel

judeţean şi regional;
 Participarea microîntreprinderilor şi IMM-urilor la export este foarte redusă;
 Cooperare insuficientă între universităţi/instituţii de cercetare şi IMM-uri pentru

transfer de tehnologie şi dezvoltare a inovării;
 Nivel scăzut al cercetării - dezvoltării şi inovării şi legătura fragilă cu economia;
 Cultura antreprenorială este slab dezvoltată;
 Lipsa standardelor de management al calităţii în majoritatea firmelor de la nivel

local;
 Dezvoltarea slabă a sectorului de servicii şi agricultură;
 Competitivitatea firmelor pe plan extern este redusă;
2008 - 2015
 Lipsa unor centre mari de afaceri şi a infrastructurii aferente;
2008 – 2015
17
3. STRUCTURA ECONOMICĂ DE SECTOR
STRUCTURA ECONOMICĂ DE SECTOR

 Agricultura  Agricultura
 Industria
Agricultura
18
Agricultura, ramură de tradiţie, rămâne o ocupaţie importantă a locuitorilor, chiar şi după
transformarea localităţii în centru urban. În momentul de faţă suprafaţa agricolă este de
5.893 ha. Din suprafaţa totală a teritoriului administrativ de 6.647 ha, 754 ha reprezintă
intravilanul.
Suprafaţa totală a fondului funciar este 5.893 ha, având următoarea structură:
 arabil – 4.064 ha, reprezentând 68,96%;
 fâneţe şi păşuni – 1.738 ha, reprezentând 29,49%;
 vii şi livezi – 91 ha, reprezentând 1,54%.
În zona Paşcani, în funcţie de structura culturilor agricole, se cultivă: grâu, orz, orzoaică,
ovăz, porumb, floarea soarelui, sfeclă de zahăr, fasole, mazăre, cartofi, legume.
Zootehnia cuprinde efective de bovine, ovine, porcine, prin care se furnizează carne, lapte,
ouă, lână. Cea mai mare parte a animalelor este furnizată de gospodăriile individuale şi de
societăţile din domeniu.
Tabelul 6 - Evoluţia fondului funciar - ha

Denumire 2000 2001 2002 2003 2004 2005
Suprafaţa agricolă după modul de folosinţă 5.564 5.445 5.548 5.189 5.893 5.893
Suprafaţa arabilă 4.353 4.217 4.277 4.199 4.064 4.064
Suprafaţa – livezi şi pepiniere pomicole 50 50 50 41 41 41
Suprafaţa – vii şi pepiniere viticole 10 - 10 10 50 50
Suprafaţa – păşuni 916 918 951 679 1.447 1.447
Suprafaţa – fâneţe 235 260 260 260 291 291
Sursa: Fişa municipiului Paşcani
Municipiul Paşcani are în teritoriul administrativ, o suprafaţă totală care permite

desfăşurarea unui complex de funcţiuni şi activităţi. Activităţile agricole sunt preponderente
în zonele rurale ale municipiului Paşcani, acestea reprezentând un important pol în
susţinerea aprovizionării pieţei şi a ramurilor industriale prelucrătoare.
Evoluţia suprafaţei agricole
6.000
5.893
5.800 5.893
Suprafaţa
5.600 5.564 5.548 totală agricolă
5.445
Ha
5.400
5.200 5.189
5.000
4.800
2000 2001 2002 2003 2004 2005
Anul
Figura 4 – Suprafaţa agricolă a municipiului Paşcani
2008 – 2015 19
 Agricultura
Suprafaţa agricolă a municipiului Paşcani se caracterizează printr-o creştere de 11,95% în

anul 2004 comparativ cu anul 2003, iar în anul 2005 suprafaţa agricolă stagnează la
valoarea de 5.893 ha. Analizând figura 4 observăm o traiectorie instabilă a suprafeţei
agricole pe perioada 2000 – 2005, presărată cu creşteri şi descreşteri de la an la an. Cea
mai mare creştere a suprafeţei agricole se înregistrează în anul 2004.
Suprafaţa agricolă şi cultivată în folosinţă cuprinde:

 suprafaţa arabilă;
 suprafaţa de livezi şi pepiniere pomicole;
 suprafaţa de păşuni;
 suprafaţa de fâneţe.
Evoluţia suprafeţei arabile
4.400
4.353
4.350
4.300
4.277
4.250
4.200 4.217
4.199
Suprafaţa
Ha
4.150
4.100 arabilă –
4.064 ha
4.050
4.064
4.000
3.950
3.900
2000 2001 2002 2003 2004 2005
Anul
Figura 5 – Suprafaţa arabilă a municipiului Paşcani
Suprafaţa arabilă ocupă 68,96% din totalul suprafeţei agricole. Acest procent atestă
orientarea locuitorilor din zonele limitrofe spre cultivarea culturilor de grâu şi secară,
porumb, cartofi şi floarea soarelui.
Suprafaţa arabilă este în scădere în anii 2002, 2003, 2004, în timp ce în anul 2005 aceasta
stagnează la valoarea de 4.064 ha. Scăderea suprafeţei arabile din ultimii ani a fost cauzată
de creşterea suprafeţei păşunilor, viilor, pepinierelor viticole şi fâneţelor.
Evoluţia suprafeţei de livezi şi pepiniere pomicole
55
50 50 50
50
Suprafaţa –
livezi şi
Ha
pepiniere
45 pomicole –
ha
41 41 41
40
2000 2001 2002 2003 2004 2005
Anul
Figura 6 – Suprafaţa livezilor şi pepinierelor pomicole
20
 Agricultura
Livezile şi pepinierele pomicole ocupă din totalul suprafeţei agricole doar 0,70%. Suprafaţa
livezilor şi pepinierelor pomicole stagnează în anii 2000, 2001 şi 2002 la valoarea de 50 ha,
iar începând cu anul 2003 scade cu 18% până la 41 ha, menţinându-se la această valoare
până în anul 2005.
Evoluţia suprafeţei de păşuni

2008 – 2015
1600
1.447
1400
1.447
1200
951
1000 Suprafaţa
– păşuni
Ha
800 918
916 – ha
679
600
400
200
0
2000 2001 2002 2003 2004 2005
Anul
Figura 7 – Suprafaţa păşunilor
Păşunile se află pe al doilea loc în structura suprafeţei agricole deţinând 24,55% din
aceasta. Suprafaţa de păşuni înregistrează o creştere spectaculoasă de 113,10% în anul
2004 comparativ cu anul 2003. Creşterea suprafeţei de păşuni a cauzat diminuarea
suprafeţei agricole arabile. Această evoluţie a păşunilor reflectă orientarea locuitorilor din
suburbii spre creşterea animalelor (ovine, bovine, etc.)
Evoluţia suprafeţei de vii şi pepiniere viticole
60
50
50
50
40
Suprafaţa –
Ha
30
vii şi
20 pepiniere
10 viticole – ha
10
10
0 10
0
2000 2001 2002 2003 2004 2005
Anul
Figura 8 – Suprafaţa viilor şi pepinierelor viticole
21
 Agricultura
Suprafaţa de vii şi pepiniere viticole ocupa 0,85% din totalul suprafeţei agricole în anul
2005. Viile şi pepinierele viticole înregistrează o creştere spectaculoasă de 400%, ocupând
în anul 2004 o suprafaţă de 50 ha. În anul 2005 nu apare nici o fluctuaţie a suprafeţei de vii
şi pepiniere viticole aceasta stagnând la valoarea din anul 2004.
Evoluţia suprafeţei de fâneţe

305
2008 – 2015
291
291
280
Suprafaţa –
260
Ha
fâneţe – ha
255
260 260
235
230
2000 2001 2002 2003 2004 2005
Anul
Figura 9 – Suprafaţa fâneţelor
Fâneţele ocupau din suprafaţa totală agricolă 4,93% în anul 2005. În anii 2001, 2002, 2003
are loc o stagnare a suprafeţei fâneţelor la valoarea de 260 ha. Fâneţele înregistrează o
creştere în anul 2004 de 11,92% comparativ cu anul 2003, iar în anul 2005 suprafaţa
acestora stagnează din nou la valoarea de 291 ha.
Tabelul 7 – Suprafaţa cultivată pe tipuri de culturi

Denumire 2000 2001 2002 2003
Suprafaţa cultivată cu grâu şi secară – ha 1.356 2.191 1.179 1.022
Suprafaţa cultivată cu porumb boabe – ha 1.520 1.299 1.435 1.422
Suprafaţa cultivată cu cartofi – ha 212 153 192 215
Suprafaţa cultivată cu floarea – soarelui – 187 217 171 341
ha
Suprafaţa cultivată cu sfeclă de zahăr – ha 248 205 163 205
Suprafaţa cultivată cu legume – ha 85 60 82 111
Suprafaţa totală cultivată - ha 3.608 4.125 3.222 3.316
În Municipiul Paşcani se cultivă în principal: grâu şi secară, porumb, cartofi, floarea soarelui,
sfeclă de zahăr şi legume.
Situaţia suprafeţei cultivate pe tipuri de culturi se prezintă astfel:
 Suprafaţa cultivată de grâu şi secară ocupă 30,82% din suprafaţa totală
cultivată. Aceasta scade începând cu anul 2002 cu 46,18% comparativ cu anul
2001, iar în 2003 scade cu 13,31% faţă de anul 2002, ajungând la valoarea de
1.022 ha;
22
 Agricultura
 Suprafaţa cultivată cu porumb boabe are o traiectorie instabilă înregistrând
creşteri şi descreşteri de la an la an. Astfel, în anul 2001 are loc o scădere de
14,54% comparativ cu anul 2000, iar în anul 2002 creşte suprafaţa cultivată cu
10,47% faţă de anul 2001, în timp ce în anul 2003 se înregistrează o scădere
uşoară de 0,91%, având valoarea de 1.422 ha. Terenul cultivat cu porumb
boabe ocupa 42,88% din suprafaţa totală cultivată în anul 2003;
 Suprafaţa cultivată cu cartofi este în creştere începând cu anul 2002, după ce în
anul 2001 s-a înregistrat o scădere a acesteia cu 27,83% comparativ cu anul
2000. Astfel, în anul 2003 suprafaţa cultivată de cartofi atinge valoarea de 215
ha;
2008 – 2015
 Suprafaţa cultivată cu floarea soarelui ocupă 10,28% din suprafaţa totală
cultivată şi prezintă o creştere în anul 2003 de 99,41% (341 ha) comparativ cu
anul 2002;
 Suprafaţa cultivată cu sfeclă de zahăr ocupă din suprafaţa totală cultivată
6,18%. Aceasta înregistrează creşteri şi descreşteri de la an la an. Astfel, în anul
2003 are loc o creştere de 25,77% (205 ha) comparativ cu anul 2002, an în care
se înregistrează o scădere de 20,49% faţă de anul 2001.
Suprafaţa cultivată cu legume ocupa cel mai puţin din suprafaţa totală cultivată, şi anume
3,35% adică 111 ha în anul 2003. Începând cu anul 2002 suprafaţa cultivată cu legume se
află în creştere, în 2003 înregistrând o creştere de 35,36%.
Evoluţia suprafeţei totale cultivate
4.500
4.000 4.125
3.316
3.500
3.608 3.222
3.000
2.500
Ha
2.000
1.500
1.000
500
0
2000 2001 2002 2003
Anul
Suprafaţa totală cultivată - ha
Figura 10 – Suprafaţa totală cultivată
Suprafaţa totală cultivată prezintă o traiectorie instabilă în perioada 2000 - 2003, crescând
în anul 2001 cu 14,33%, în timp ce în anul 2002 se înregistrează o scădere a acesteia de
21,89%, iar în anul 2003 creşte cu 2,92% comparativ cu anul 2002, atingând valoarea de
3.316 ha.
Producţia vegetală agricolă, la culturile principale este prezentată în tabelul 3.
Tabelul 8 – Producţia agricolă vegetală

Denumire 2000 2001 2002 2003
23
 Agricultura
Denumire 2000 2001 2002 2003
Producţia totală de grâu şi secară – tone 3.346 8.215 4.758 1.197
Producţia totală la porumb boabe – tone 4.451 3.965 4.735 4.689
Producţia totală de cartofi – tone 2.452 3.682 3.066 1.939
Producţia totală la floarea soarelui –tone 383 315 328 778
Producţia totală la sfeclă de zahăr – tone 7.371 5.415 7.622 4.400
Producţia totală la legume – tone 956 943 1.203 1.345
Producţia totală de struguri – tone 50 50 50 40
Producţia totală de fructe – tone 75 138 76 77
Producţia agricolă vegetală a municipiului Paşcani se constituie în principal din următoarele

2008 – 2015
culturi:
 grâu şi secară;
 porumb boabe;
 cartofi;
 floarea soarelui;
 sfeclă de zahăr;
 legume;
 struguri;
 fructe.
Structura producţiei agricole vegetale

13,40% 5,38%
30,42%
32,42%
8,28% 0,53% 0,28% 9,30%
Producţia totală de grâu şi secară Producţia totală la porumb boabe

Producţia totală de cartofi Producţia totală la floarea soarelui
Producţia totală la sfeclă de zahăr Producţia totală la legume
Producţia totală de struguri Producţia totală de fructe
Figura 11 – Ponderea producţiei agricole vegetale în anul 2003
Producţia de grâu şi secară înregistrează în anul 2003 o scădere drastică de 85,43%

comparativ cu anul 2001, an în care are loc o creştere spectaculoasă a producţiei de
145,52% faţă de anul 2000. Anul 2003 este caracterizat de cea mai slabă producţie de grâu
şi secară şi anume de doar 1.197 tone.
24
 Agricultura
Producţia de porumb boabe este cea mai mare dintre producţiile de culturi ale municipiului
Paşcani în anul 2003, însă prezintă o traiectorie instabilă cu creşteri şi decreşteri pe
parcursul anilor luaţi spre analiză. Astfel, în anul 2001 producţia de porumb boabe scade, în
timp ce în 2002 creşte, iar în anul 2003 aceasta scade uşor cu 0,97% având valoarea de
4.689 tone.
Producţia de cartofi scade începând cu anul 2002, iar în anul 2003 înregistrează cea mai
mare scădere de 36,76% ajungând la valoarea de 1.939 tone.
Producţia de floarea soarelui este în continuă creştere din anul 2001, înregistrând în anul
2003 o creştere spectaculoasă de 137,19%, atingând valoarea de 778 tone. 2008 – 2015
Producţia de sfeclă de zahăr prezintă fluctuaţii de la an la an. Astfel, în 2001 producţia

scade cu 26,54% comparativ cu anul 2000, în anul 2002 se înregistrează o creştere de
40,76% faţă de 2001, iar în anul 2003 are loc o scădere a producţiei cu 42,27%.
Producţia totală de legume înregistrează creşteri în anii 2002 şi 2003 de 27,57% şi respectiv
11,80%, atingând valoarea de 1.345 tone.
Producţia totală de struguri s-a menţinut constantă în anii 2000, 2001, 2002, dar în anul
2003 aceasta scade cu 20%, fiind egală cu 40 tone.
Producţia de fructe a scăzut în anul 2002 cu 44,93% şi a crescut în 2003 cu 1,31%, fiind
egală cu 76 tone.
Zootehnia
Tabelul 9 – Efectivul de bovine

Denumire 2000 2001 2002 2003
Bovine – total – capete 2.526 2.046 2.055 2.124
Bovine în gospodăriile populaţiei 2.000 1.557 1.534 1.596
Evoluţia efectivului de bovine
3.000
Număr de capete
2.526
2.500
2.046 2.055 2.124
2.000
2.000 1.596
1.500
1.557 1.534
1.000
500
0
2000 2001 2002 2003
Ani
Bovine – total – capete Bovine în gospodăriile populaţiei
25
 Agricultura
Figura 12 – Evoluţia efectivului de bovine în perioada 2000 - 2003
Efectivul de bovine este în creştere în anii 2002 şi 2003, acesta crescând cu 0,44% şi
respectiv cu 3,35%. Bovinele existente în gospodăriile populaţiei au pondere foarte mare în
numărul total de bovine şi anume: în anul 2000 – 79,18%, în 2001 ponderea scade la
76,10%, în 2002 scade la 74,65%, iar în 2005, ponderea numărului de bovine din
gospodăriile populaţiei creşte uşor la 75,14%.
Numărul de bovine care nu se găsesc în gospodăriile populaţiei sunt valorificate în ferme,

acestea fiind folosite în scopuri comerciale. Analizând datele se observă o creştere a
numărului acestora de la an la an, ceea ce reflectă sporirea interesului investitorilor pentru
2008 – 2015
acest tip de activitate.
Tabelul 10 – Efectivul de porcine

Denumire 2000 2001 2002 2003
Porcine – total – capete 1.463 1.232 1.418 2.026
Porcine în gospodăriile populaţiei 1.190 924 854 1.150
Evoluţia efectivului de porcine
2.500
Număr de capete
2.000
1.463 1.232 1.418 2.026
1.500
1.150
1.000
1.190 924 854
500
0
2000 2001 2002 2003
Ani
Porcine – total – capete Porcine în gospodăriile populaţiei
Figura 13 – Evoluţia efectivului de porcine în perioada 2000 - 2003
Efectivul de porcine se află în creştere în anii 2002 şi 2003 cu 15,10% şi respectiv 42,88%,
atingând valoarea de 2.026 capete. Ponderea porcinelor existente în gospodăriile populaţiei
a fost: în anul 2000 de 81,34%, în anul 2001 de 75%, în anul 2002 de 60,23%, iar în anul
2003 de 56,76%. Se observă scăderea de la an la an a ponderii porcinelor existente în
gospodăriile populaţiei, fapt cauzat de creşterea numărului de porcine existente în ferme,
destinate comercializării. Începând cu anul 2001 se dezvoltă din ce în ce mai mult fermele
de animale destinate sacrificării şi comercializării în municipiul Paşcani.
Tabelul 11 – Efectivul de ovine

Denumire 2000 2001 2002 2003
Ovine – total – capete 6.338 4.327 4.421 4.664
26
 Agricultura
Ovine în gospodăriile populaţiei – capete 5.982 3.951 4.012 4.286
Evoluţia efectivului de ovine
7.000
6.338
6.000
Număr de capete
5.982
4.421
5.000
4.327 4.664
4.000 2008 – 2015
3.951 4.012 4.286
3.000
2.000
1.000
0
2000 2001 2002 2003
Ani
Ovine – total – capete Ovine în gospodăriile populaţiei – capete
Figura 14 – Evoluţia efectivului de ovine în perioada 2000 - 2003
Efectivul de ovine este în creştere în anii 2002 şi 2003 cu 2,17% şi respectiv cu 5,50%
atingând valoarea de 4.664 capete în anul 2003. Analizând datele referitoare la efectivele de
bovine, ovine şi porcine se observă că locuitorii din zonele limitrofe ale Paşcaniului se
orientează mai mult spre creşterea ovinelor, dacă avem în vedere numărul acestora şi
evoluţia lor de la an la an.
Numărul de ovine din gospodăriile populaţiei este în creştere în anii 2002 şi 2003, iar
ponderea acestora în numărul total de ovine este foarte mare şi anume de: 94,38% în anul
2000, 91,31% în anul 2001, 90,75% în anul 2002, 91,90% în anul 2003. Astfel, se observă
un slab interes al persoanelor juridice din municipiul Paşcani pentru creşterea şi valorificarea
ovinelor.
Tabelul 12 – Efectivul de păsări

Denumire 2000 2001 2002 2003
Păsări – total – capete 43.000 43.400 34.545 44.010
Păsări în gospodăriile populaţiei 43.000 43.400 28.080 38.580
27
 Agricultura
Evoluţia efectivului de păsări
50.000
Număr de capete
43.000 43.400 34.545 44.010

40.000
43.000 43.400 38.580
30.000
28.080
20.000
10.000
0
2000 2001 2002 2003
Ani
Păsări – total – capete Păsări în gospodăriile populaţiei
Figura 15 – Evoluţia efectivului de păsări în perioada 2000 - 2003
Efectivul de păsări a crescut în anul 2003 cu 27,40% faţă de anul precedent. Păsările din
gospodăriile populaţiei aveau o pondere de 87,66%, restul de 12,34% fiind deţinute de
ferme de păsări destinate comercializării.
Tabelul 13 – Producţia agricolă animală

Denumire 2000 2001 2002 2003
Producţia de carne (sacrificări) – total –
464 2.300 633 702
tone gr.vie
Producţia de lapte de vacă şi bivoliţă –
42.754 38.502 36.010 37.065
total hl. fizic
Producţia de lână – kg fizic 18.790 11.060 7.460 7.293
Producţia de ouă – mii buc. 5.558 3.919 3.103 3.749
STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI 28
2008 – 2015
 Agricultura
Evoluţia producţiei agricole animală

20000
18.790
18000
16000
14000
12000
11.060
10000
7.460
8000
5.558 7.293
6000 3.919
4.275 3.601 3.749
4000
3.850 3.707
2000 3.103
464 2.300 633 702
0
2000 2001 2002 2003
Ani
Producţia de carne (sacrificări) – total – tone gr.vie

Producţia de lapte de vacă şi bivoliţă – total kl. fizic
Producţia de lână – kg fizic
Producţia de ouă – mii buc.
Figura 16 – Evoluţia producţiei agricole animală în perioada 2000 - 2003
Producţia de carne înregistrează în 2002 o scădere drastică de 72,5% faţă de anul 2001
când se observă o creştere de 395,7%, în comparaţie cu 2000. În 2003 producţia de carne
înregistrează o uşoară creştere de 10,9% faţă de 2002, însă ramâne cu mult sub producţia
din anul 2001.
Se observă că, în anul 2002, producţia de lapte de vacă şi bivoliţă se află în scădere de
6,5%, în comparaţie cu 2001, când se atinge o valoare de 38.502 hl. În 2003 se
înregistrează o cantitate de 37.065 hl., ceea ce presupune o creştere de 2,9% faţă de 2002.
Producţia de lână este în continuă scădere. Producţia cea mai mare de lână, în perioada
analizată, se înregistrează în anul 2000, şi anume 18.790 kg. În 2003 se înregistrează o
scădere de 2,2% faţă de anul 2002.
Producţia de ouă este de asemenea în scădere faţă de anul 2000. Se observă însă o creştere
în anul 2003, de 20,8% în comparaţie cu 2002 când s-au înregistrat 3.103 mii ouă.
29
 Agricultura
Concluzii:
 Potenţialul agricol al municipiului Paşcani este mare, contribuind la aprovizionarea

pieţei şi a capacităţilor industriei prelucrătoare de materii prime agricole;
 Condiţiile naturale şi solurile din zona municipiului Paşcani sunt favorabile pentru
cultivarea majorităţii plantelor de cultură şi anume: grâu, porumb, plante medicinale,
2008 – 2015
plante furajere etc. În general suprafeţele cele mai mari revin culturii porumbului şi
cerealelor păioase;
 Produsele agricole care caracterizează profilul vegetal al zonei sunt: cerealele, sfecla
de zahăr, cartoful;
 Producţia agricolă vegetală nu asigură produsele şi materiile prime necesare

consumului aferent municipiului Paşcani;
 Producţia de struguri şi fructe pe teritoriul municipiului Paşcani este redusă, astfel

aprovizionarea cu acest tip de produse agricole se face din alte zone;
 Zootehnia şi producţia zootehnică s-a diminuat mult după anul 1989. Această scădere
a fost cauzată de desfiinţarea unor unităţi agricole care aveau ca activitate principală
creşterea animalelor, astfel, în prezent creşterea şeptelului de animale se face în
gospodăriile individuale ale populaţiei şi în fermele mici existente;
 Din anul 2001 încep să se dezvolte fermele de animale destinate sacrificării şi

comercializării.
 Creşte cifra de afaceri în domeniul agricultură, pescuit şi piscicultură în ultimii ani;
 Eficienţă economică slabă a activităţii agricole;
 Exploataţiile agricole pe suprafeţe mari au o pondere scăzută;
 Existenţa complexelor mari care nu deţin suprafeţe pentru a asigura baza de

furajere;
 Nealocarea unor suprafeţe mai mari pentru asigurarea furajării animalelor;
 Numărul mare al proprietarilor de terenuri agricole cu suprafeţe mici (în medie 2 ha),
cauzează imposibilitatea aplicării unui sistem unitar şi eficient pentru obţinerea
producţiei agricole;
 Valorificarea potenţialului hidrologic slabă; Lipsa amenajării sistemelor de irigaţii;
 Lipsa echipamentelor moderne pentru recoltarea şi prelucrarea producţiei agricole la

cote superioare;
 Slaba informare a populaţiei rurale cu privire la facilităţile şi fondurile acordate pentru
30
 Industria
dezvoltarea agriculturii.
Industria
Începuturile activităţilor industriale în municipiul Paşcani sunt legate de construcţia căii

ferate şi a atelierelor C.F.R., în 1869. Anterior, localitatea Paşcani se constituia într-un mic
centru comercial cu funcţie de târg periodic.
Funcţia de centru industrial propriu-zis devine o realitate după anul 1970 când în municipiul
Paşcani se construiesc: întreprinderea de perdele şi tricotaje, întreprinderea pentru
2008 – 2015
prelucrarea sfeclei de zahăr, întreprinderea de ţesături subţiri din in, întreprinderea de
traductoare şi regulatoare directe, întreprinderea de scule şi accesorii speciale şi o serie de
întreprinderi mai mici de prelucrare a producţiei agricole vegetale şi animale (morărit şi
panificaţie, prelucrarea laptelui, cărnii etc.).
În anul 1989 industria municipiului Paşcani înregistra un număr de 8 întreprinderi mari din
care întreprinderi de stat de interes republican - 6, întreprinderi din industria cooperatistă -
2.
Înainte de 1989, activităţile industriale în municipiul Paşcani se axau pe cinci ramuri

industriale: industria textilă (pondere în anul 1989 - 28,89%), industria mijloacelor de
transport feroviar (25,3%), industria alimentară şi a băuturilor (18,9%), producţia de
maşini şi echipamente industriale (10,7%) şi industria de aparatură de precizie (9,6%).
Din analiza datelor ulterioare rezultă scăderi ale producţiei de maşini şi echipamente
industriale, ale industriei de aparatură de precizie, ale producţiei industriei textile, creşteri
ale ponderii industriei mijloacelor de transport rutier (peste 10%) şi o menţinere a ponderii
industriei alimentare şi a băuturilor.
Evoluţia firmelor industriale în perioada 2001 – 2005, în municipiul Paşcani se prezenta

astfel:
Tabelul 14 –Evoluţia firmelor din sectorul industrial

Tip industrie 2001 2002 2003 2004 2005
Industria extractivă 0 0 1 0 0
Produse primare 3 5 8 8 9
Energie electrică,
2 1 1 1 1
8 8 7 8 12
metalice
Maşini şi echipamente 0 1 1 2 6
Mijloace de transport 2 1 4 4 2
Lemn, celuloză, hârtie 9 9 16 16 11
Mobilă 4 6 6 8 11
18 24 26 28 30
blănuri
Pielărie şi încălţăminte 1 1 3 3 1
31
 Industria
Tip industrie 2001 2002 2003 2004 2005

Articole pentru sport,
1 0 0 1 1
jucării şi altele
19 23 24 33 34
Edituri, tipărirea,
reproducerea
3 2 2 1 3
înregistrărilor pe suporţi
şi activi
2008 – 2015
Evoluţia unităţilor industriale
140
120
121
113
100
Număr de firme
99
80
70 81
60
40
20
0
2001 2002 2003 2004 2005
Ani
Număr de firme în sectorul industrial
Figura 17 – Evoluţia numărului de firme din sectorul industrial în perioada 2001 - 2005
Unităţile din sectorul industrial prezintă un trend ascendent, ajungând în anul 2005 la un
număr de 121, reprezentând o creştere de 72,85% comparativ cu anul 2001. În anul 2005
unităţile industriale reprezentau 14,63% din totalul firmelor existente în municipiul Paşcani.
Cifra de afaceri aferentă industriei pe domenii de activitate în perioada 2001 – 2005, în

municipiul Paşcani este prezentată în tabelul 15.
32
 Industria
Tabelul 15 – Cifra de afaceri pe domenii de activitate din sectorul industrial–mii lei

Tip industrie 2001 2002 2003 2004 2005
Industria extractivă 0 0 53,37 0 0
Produse primare 168,64 1.091,88 3.321,25 3.165,78 4.569,76
Energie electrică,
3.947,21 7.084,46 7.926,80 9.189,34 10.153,08
2008 – 2015
7.772,05 10.080,83 11.468,15 14.528,96 19.085,60
metalice
Maşini şi echipamente 0,00 13,02 709,66 806,66 3.091,02
Mijloace de transport 39.733,20 43.175,78 43.297,61 38.710,45 36.418,00
Lemn, celuloză, hârtie 6.904,10 602,73 5.087,49 3.768,17 6.406,90
Mobilă 3.383,98 4.636,00 6.455,75 8.895,62 10.595,61
49.682,54 70.251,85 81.309,62 85.891,42 55.761,67
blănuri
Pielărie şi încălţăminte 46,45 62,13 348,08 277,06 220,90
Articole pentru sport,
21,06 0,00 0,00 2,38 87,94
jucării şi altele
91.684,25 110.306,79 127.969,36 148.647,28 163.724,82
Edituri, tipărirea,
reproducerea
32,04 260,49 107,50 72,66 166,47
înregistrărilor pe suporţi
şi activi
Analizând datele prezentate se observă că domeniile de activitate care au înregistrat o

creştere a cifrei de afaceri, în perioada 2001 – 2005 sunt:
 energia electrică, termică, gaze şi apă, reprezentând o creştere de 157,22% în
anul 2005 comparativ cu anul 2001;
 metalurgie şi produse metalice, reprezentând o creştere de 145,56% în anul
2005 comparativ cu anul 2001;
 maşini şi echipamente, înregistrează o creştere până la 3.091 mii lei în anul
2005 comparativ cu anul 2002;
 mobilă - creştere de 213,11% în anul 2005 comparativ cu anul 2001;
 industria alimentară, a băuturilor şi a tutunului, reprezentând o creştere de
78,57% în anul 2005 comparativ cu anul 2001.
Ponderea cea mai mare în totalul cifrei de afaceri a unităţilor din municipiul Paşcani, în anul
2005, era deţinută de domeniul industriei cu 52,20%.
33
 Industria
Ponderea industriei pe domenii de activitate în anul 2005

0,03%
0,07%
17,97%
3,41%
52,77%
2,06%
11,74%
1,00%
6,15%
0,00%
3,27%
1,47% 0,05%
I ndus tria extrac tivă P rodus e primare

E nergie elec tric ă, termic ă, gaze, apă M etalurgie ş i produs e metalic e
M aş ini ş i ec hipamente M ijloac e de trans port
L emn, c eluloză, hârtie M obilă
C onfec ţii textile ş i blănuri P ielărie ş i înc ălţăminte
A rtic ole pentru s port, juc ării ş i altele I ndus tria alimentară, a băuturilor ş i a tutunului
E dituri, tipărirea, reproduc erea înregis trărilor
Figura 18 – Ponderea în cifra de afaceri a sectorului industrial pe domenii de activitate
Cele mai importante domenii de activitate şi ponderea acestora în cifra de afaceri din
sectorul industrial, în anul 2005, au fost:
 industria alimentară (52,77% din cifra totală de afaceri a sectorului industrial);
 confecţii textile şi blănuri (17,97% din cifra totală de afaceri a sectorului
industrial);
 mijloace de transport (11,74% din cifra totală de afaceri a sectorului industrial);
 metalurgie şi producţie metalică (6,15% din cifra totală de afaceri a sectorului
industrial).
Evoluţia numărului mediu de salariaţi care activau în sectorul industrial în perioada 2001 –
2005, în municipiul Paşcani, pe domenii de activitate este prezentată în tabelul 16.
Tabelul 16 – Numărul mediu de salariaţi din sectorul industrial

Tip industrie 2001 2002 2003 2004 2005
Industria extractivă 0 0 11 0 0
Produse primare 6 51 72 78 87
Energie electrică, termică, gaze,
507 463 450 439 436
apă
Metalurgie şi produse metalice 506 489 438 410 385
Maşini şi echipamente 0 3 7 9 9
34
 Industria
Tip industrie 2001 2002 2003 2004 2005

Mijloace de transport 1.853 1.769 1.694 1.506 1.312
Lemn, celuloză, hârtie 150 71 93 85 107
Mobilă 183 217 267 278 426
Confecţii textile şi blănuri 3.484 3.669 3.325 3.026 2.606
Pielărie şi încălţăminte 6 7 27 23 25
Articole pentru sport, jucării şi
0
STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI 0
PAŞCANI 0 0 1
altele
1.155 1.209 1.449 1.287
2008 – 2015 1.206
Edituri, tipărirea, reproducerea
9 9 6 0 1
înregistrărilor pe suporţi şi activi
Conform datelor prezentate se observă că în majoritatea domeniilor de activitate din

sectorul industrial se înregistrează o scădere a numărului mediu de salariaţi în perioada
2001 - 2005, excepţie făcând:
 domeniul produselor primare;
 domeniul maşinilor şi ehipamentelor;
 domeniul mobilei;
 domeniul pielăriei şi încălţămintei;
 domeniul industriei alimentare, a băuturilor şi a tutunului.
Domeniile de activitate în care s-au înregistrat cele mai importante scăderi în ceea ce
priveşte numărul mediu de salariaţi în anul 2005 comparativ cu anul 2001 sunt:
 confecţiile şi textilele cu un număr de 878 salariaţi, reprezentând o scădere de
25,20%;
 mijloacele de transport cu un număr de 541 salariaţi, reprezentând o scădere de
29,19%;
 metalurgie şi produse metalice cu un număr de 121 salariaţi, reprezentând o
scădere cu 23,91%.
Tipurile de industrii în care s-au înregistrat cele mai importante creşteri în anul 2005
comparativ cu anul 2001 sunt:
 mobila, cu un număr de 243 salariaţi, reprezentând o creştere cu 132,78%;
 produsele primare, cu un număr de 81 salariaţi, reprezentând o creştere cu
1.350%.
După cum se poate observa din datele furnizate de Camera de Comerţ şi Industrie Iaşi,
industria prelucrătoare este ramura care concentrează cea mai mare parte a numărului de
salariaţi din municipiul Paşcani, peste 90% din totalul persoanelor angajate în industrie, şi
peste 55% din numărul mediu total de personal din municipiu.
Avînd la bază datele declarate de societăţile comerciale la depunerea bilanţului pe anul

2005, se poate observa că în cadrul industriei prelucrătoare un număr mare de salariaţi este
concentrat la nivelul ramurilor integrate pe orizontală, îndeosebi în industria textilă,
alimentară, mobilieră şi metalurgică dar şi în unele ramuri tradiţionale, specifice economiei
locale, precum şi în industria mijloacelor de transport.
35
 Industria
Numărul mediu de salariaţi din sectorul industrial
9.000
8.000
STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ
7.859 7.957 A MUNICIPIULUI
7.839 PAŞCANI
7.000
Număr mediu salariaţi
7.141 6.601
6.000 2008 – 2015
5.000
4.000
3.000
2.000
1.000
0
2001 2002 2003 2004 2005
Ani
Figura 19 – Evoluţia numărului de personal din sectorul industrial
Numărul mediu al salariaţilor din unităţile industriale prezintă un trend descendent,

ajungând ca în anul 2005 să fie de 6.601 comparativ cu 7.859 în anul 2001, însemnând o
scădere de 16%.
Această situaţie a fost cauzată de numărul mare de restructurări ale salariaţilor, ca urmare
a retehnologizării, declinului unităţilor industriale mari şi migrării forţei de muncă pe piaţa
externă. Apariţia microînreprinderilor şi a IMM-urilor, care-şi desfăşoară activitatea în
sectorul industrial, a determinat absorbţia salariaţilor disponibilizaţi, însă aceasta nu
compensează volumul mare de persoane rămase fără loc de muncă.
Concluzii:
 Unităţile din sectorul industriei prezintă un trend crescător pe parcursul perioadei

analizate;
 În municipiul Paşcani cele mai dezvoltate domenii din industrie sunt: industria
alimentară, confecţii şi textile, industria mobilei, industria maşinilor şi
echipamentelor;
 Industria alimentară ocupă cota cea mai mare din cifra de afaceri totală a sectorului
industrial, aceasta fiind de 52,77%;
 Din totalul de persoane angajate, peste 55% figurează în sectorul industriei

prelucrătoare;
 Numărul mediu de salariaţi din sectorul industrial este în scădere, deoarece

întreprinderi cu capacitate mare de angajare s-au desfiinţat. Apariţia şi dezvoltarea
36
2008 - 2015
microîntreprinderilor şi IMM-urilor nu a determinat absorbţia totală a numărului de
şomeri, şomajul fiind în continuare ridicat în municipiul Paşcani.
4. SITUAŢIA INFRASTRUCTURII EXISTENTE
 Infrastructura rutieră
 Infrastructura feroviară
 Infrastructura de utilităţi
 Infrastructura de comunicaţii
 Infrastructura educaţională
 Infrastructura de săntate
37
 Infrastructura de locuinţe
SITUAŢIA INFRASTRUCTURII EXISTENTE
 Infrastructura
rutieră
Unul din principalii factori care au dus la dezvoltarea oraşului Paşcani a fost poziţia
geografică, la intersecţia unor mari drumuri comerciale care legau Europa Nordică cu
Orientul Apropiat precum şi Europa Centrală de Răsăritul Europei. Prin reţeaua rutieră şi
traseele de cale ferată, municipiul Paşcani are legături directe pentru transporturile de
călători şi mărfuri cu oraşul Iaşi - capitala judeţului, cu oraşul Tg. Neamţ spre vest, cu
oraşul Suceava spre nord, cu Bucureşti - capitala tării spre sud.
Infrastructura rutieră
Municipiul Paşcani prezintă o infrastructură rutieră formată din reţea de drumuri naţionale,
judeţene şi comunale. Sistemul rutier al municipiului Paşcani deserveşte la momentul actual
un număr de 60 sate, grupate în 15 comune, dintre care 4 sunt aşezate pe traseele
drumurilor naţionale, 20 pe drumuri judeţene şi 36 pe drumuri comunale.
Reţeaua de drumuri în anul 2006 era de 161 km, din care:

 Stradale: 129 km;
 Vicinale: 20 km;
 Judeţene: 9 km;
 Naţionale: 3 km.
Lungimea străzilor orăşeneşti cu evoluţia pe ani este prezentată în tabelul 17.
Tabelul 17 – Lungimea străzilor din municipiul Paşcani

Denumire 2000 2001 2002 2003 2004 2005
Lungimea străzilor orăşeneşti – total –
115 115 117 126 126 126
km
Lungimea străzilor orăşeneşti
50 56 56 56 58 58
modernizate - km
Analizând datele din tabelul de mai sus se observă că din totalul străzilor de 126 km doar 58
km sunt modernizaţi, respectiv 46,03% dintre acestea. Restul de 53,97% din totalul
străzilor orăşeneşti sunt nemodernizate şi se află într-o stare proastă pentru rulare.
38
Lungimea şi situaţia străzilor
140
115 117
120
115 126 126 126
100
80
Km
56 56 56 58 58
60
50
40
20
0
2000 2001 2002 2003 2004 2005
SITUAŢIA
Ani INFRASTRUCTURII EXISTENTE
 Infrastructura
rutieră Lungimea străzilor orăşeneşti – total
Lungimea străzilor orăşeneşti modernizate
Figura 20 – Evoluţia lungimii străzilor orăşeneşti
Astfel, este necesară întreţinerea arterelor modernizate, repararea şi modernizarea arterelor

vechi cu solicitare mare. De asemenea, trebuie luate măsuri şi în ceea ce priveşte reţeaua
de drumuri afectată temporar de fenomene climaterice cum sunt: înzăpezirile, inundaţiile,
viiturile, alunecările de teren.
Tabelul 18 – Situaţia străzilor din municipiul Paşcani

Total
2008 – 2015
Zona Asfalt Beton Balast Pământ Pavaj
(ml. străzi)
Oraş Paşcani 31.408 2.997,5 16.777 4.707 828 56.817,5
Mediul rural 2.362 2.590 57.049,10 7.297 - 69.298,10
Blăgeşti - - 8.893 830 - 9.723
Lunca 101 2.590 17.454,10 1.602 - 21.747,10
Sodomeni 211 - 8.933 369 9.513
Boşteni - - 7.912 1.624 - 9.536
Gâşteşti 2.050 - 13.857 2.872 - 18.779
Sursa – Primăria municipiului Paşcani - Patrimoniu
În oraşul Paşcani doar 55,3% dintre străzi au îmbrăcăminte asfaltică şi un procent destul de
mare de străzi au încă îmbrăcăminte din balast, iar 8,4% sunt fără nici un fel de
îmbrăcăminte.
Suburbiile prezintă o infrastructură deficitară în ceea ce priveşte îmbrăcămintea drumurilor.

Astfel, doar 3,41% dintre drumuri au îmbrăcăminte asfaltică, majoritatea în proporţie de
82,32% sunt din balast, iar un procent destul de mare de 10,53% din totalul de străzi nu au
nici un fel de sitem rutier.
Cele mai defavorizate suburbii privind infrastructura rutieră sunt Blăgeşti şi Gâştesti,
existând drumuri cu îmbrăcăminte doar din balast şi pământ. Drumuri asfaltate sau din
beton nu există în aceste localităţi.
39
În majoritatea localităţilor nu s-au realizat şanţuri şi rigole, iar cele existente nu au fost
întreţinute de-a lungul timpului, fapt ce a condus la degradarea străzilor pietruite şi practic
la transformarea acestora în străzi de pământ.
În oraşul Paşcani starea tehnică a străzilor este necorespunzătoare, astfel:

 Elementele geometrice specifice profilului transversal al unor străzi nu mai
corespund cu standardele în vigoare (STAS 10114/1-90) şi cu intensitatea
traficului pe DN28A şi DJ208 care preiau fluxurile majore ce traversează oraşul;
 Strada Ştefan cel Mare prezintă un spaţiu verde median de 16,50 m în loc de
18,50 m conform STAS 10144/1-90;
 Străzile Ştefan cel Mare (din trama majoră a oraşului), Grădiniţei, Dragoş Vodă,
Moldovei, Vatra au un profil transversal necorespunzător cu lăţimea părţii
carosabile de 9 m şi respectiv 7 m (conform Primăriei Municipiului Paşcani –
dosar patrimoniu). SITUAŢIA INFRASTRUCTURII EXISTENTE
 Infrastructura
rutieră
Circulaţia
Densitatea drumurilor naţionale este de 0,07 km de drum/km 2, inferioară mediei pe judeţ

(de 0,44 km/km2).
Lungimea totală a drumurilor din zonă are o densitate de 0,40 km de drum/km 2, inferioară
şi aceasta
STRATEGIA DEmediei pe judeţ.
DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI
În ceea ce priveşte gradul de comunicare rutieră între mediul rural şi cel urban, se– 2015
2008 constată
că cele 5 suburbii ale zonei periurbane dispun de cel puţin două drumuri de acces la reţeaua
rutieră şi nu există zone izolate. Un aspect negativ referitor la reţeaua de drumuri din
mediul rural, este starea proastă a acesteia îngreunând astfel accesul către mediul urban.
Căile rutiere care fac legătura între oraşul Paşcani şi zonele preorăşeneşti, mergând spre
zonele vecine, au următoarele trasee:
 drumul D.N. 28 A: Moţca – Paşcani – Tg. Frumos – Iaşi, care leagă municipiul
Paşcani de reşedinţa de judeţ;
 drumul judeţean D.J. 208 Mirceşti – Paşcani – Lespezi care este o paralelă a
drumului european E 25;
 drumul judeţean D.J. 2812: Blăgeşti-Stroieşti-Cotnari;
 drumul comunal D.C. 109 Paşcani – Brăteşti – Mirosloveşti;
 drumul comunal D.C. 111 Paşcani – Boşteni – Sodomeni – Boureni;
 drumul comunal D.C. 125 Paşcani – Lunca Paşcani;
 drumul comunal D.C. 127 Valea Seacă-Topile-Gîşteşti-Boureni.
Reţeaua de drumuri de pe teritoriul municipiului Paşcani se află în întreţinerea primăriei.

Drumurile judeţene asigură legăturile rutiere între principalele localităţi ale municipiului. De
asemenea, acestea au rolul de a fluidiza circulaţia prin colectarea şi dirijarea traficului local
spre drumurile naţionale.
40
Pe teritoriul oraşului se desfăşoară atât traficul greu de mărfuri cât şi cel de persoane pe
aceleaşi trasee, conducând astfel la degradarea permanentă a reţelei rutiere, aceasta
nefiind proiectată pentru trafic greu şi pentru intensitatea actuală a traficului.
Circulaţia pietonală este concentrată mai mult între zona gării – cartierul Unirii şi oraş -
Centrul Civic pe esplanada Cuza Vodă până la baza versantului, apoi pe scările care ajung
pe terasa superioară. Pentru a ajunge în zona centrală, pietonii depun un efort deosebit din
cauza pachetelor mari de scări.
Circulaţia pietonală se desfăşoară, de asemenea, pe trotuare amenjate pe lateralul străzilor

din interiorul oraşului, trotuare care uneori au o lăţime necorespunzătoare, iar prin unele
locuri lipsesc.
Situaţia locurilor de parcare din apropierea instituţiilor de interes public (Primărie,

Judecătorie, Spitalul Municipal, pieţele agroalimentare) este deficitară, acestea fiind
insuficiente având în vedere creşterea deSITUAŢIA
la an la an INFRASTRUCTURII EXISTENTE
a numărului de autovehicule. Astfel,
autovehiculele sunt parcate de proprietari pe stradă, incomodând traficul în oraş.
 Infrastructura
rutieră
2008 – 2015
Concluzii:
 Din 126 de km de stradă doar 58 sunt modernizaţi, astfel mai bine de jumătate,
respectiv 54%, din străzile municipiului sunt nemodernizate, îngreunând circulaţia;
 Străzile din oraş prezintă disfuncţionalităţi, cum ar fi: elementele geometrice nu mai
corespund standardelor în vigoarea şi cu intensitatea traficului, există străzi cu
fundaţie din balast sau din piatră spartă;
 Circulaţia pietonală se realizează cu dificultate având în vedere că trotuarele nu au

lăţimea corespunzătoare (cf. PUG), iar în unele locuri lipsesc;
 Locurile de parcare sunt insuficiente în raport cu numărul din ce în ce mai mare al

maşinilor auto;
 Traficul greu de mărfuri se desfăşoară pe acelaşi traseu cu traficul rutier de persoane,

cauzând degradarea infrastructurii drumurilor;
41
 În suburbii străzile se află într-o stare proastă pentru rulare; există zone în care nu
sunt străzi asfaltate, ci doar drumuri acoperite cu balast sau din pământ.

 Infrastructura
feroviară
Infrastructura feroviară
Construcţia căii ferate înseamnă punctul de pornire al localităţii în devenirea sa spre

urbanism. Datorită poziţiei geografice, încă din 1854, înainte de construirea căii ferate, pe
aici trecea serviciul de diligenţă Iaşi - Tg. Frumos – Paşcani - Tg. Neamţ.
Inaugurarea liniei ferate Iţcani – Paşcani - Roman a avut loc în decembrie 1869. La 1 iunie
1870 avea să fie inaugurată linia Paşcani - Iaşi. Reţeaua feroviară a fost înzestrată
2008 – 2015de la
început cu instalaţii de telegraf. La 30 decembrie 1996 a fost inaugurată linia Paşcani - Tg.
Neamţ.
Complexul C.F.R. Paşcani este format din Staţia C.F.R., Depou, Triaj Vatra şi Revizia de
vagoane.
Staţia C.F.R. Paşcani

Unitatea a fost terminată şi dată în folosinţă odată cu calea ferată. Profilul producţiei de la
înfiinţare şi până în prezent este de prestări servicii transporturi – marfă şi călători – pe
calea ferată. Staţia C.F.R. Paşcani este, de la inaugurare şi până în prezent, cel mai
important nod de cale ferată din Moldova. A fost modernizată şi s-a construit actuala clădire
în anii 1958-1960. În partea de sud a staţiei se găseşte Staţia Vatra (Triaj), cu profil
principal de triat vagoane-marfă şi secundar, de călători. Pentru fluidizarea activităţii în cele
două staţii şi pentru mărirea siguranţei în circulaţie, staţia dispune de o instalaţie electro-
dinamică tip C.R.3, cu un număr de 85 macazuri.
Depoul CFR Paşcani

Depoul din Paşcani este organizat în două secţii: Exploatare locomotive şi Reparaţii material
rulant. Unitatea execută servicii de transport călători şi mărfuri pe Regionala C.F. Iaşi, cu
trenuri rapide şi accelerate, cele mai îndepărtate curse fiind Bucureşti şi Constanţa.
42
Mai deserveşte sectoarele Fălticeni, Târgu-Neamţ, Bicaz, Iaşi, Adjud. Depoul CFR Paşcani
este unul dintre cele mai vechi centre feroviare din ţară.
Pe direcţia nord - sud, în lunca Siretului, se dezvoltă zona căilor de comunicaţie feroviară şi
a amenajărilor aferente, pe o suprafaţă de 54,53 ha.
Zona căilor de comunicaţie feroviară se extinde spre direcţiile traseelor:
- la vest CF Paşcani - Târgu Neamţ;
- la nord CF Paşcani - Suceava;
- la est CF Paşcani - Iaşi;
- la sud CF Paşcani - Roman - Bucureşti.
Tabelul 19 – Suprafaţa căilor de transport feroviar cuprinsă în intravilanul existent

Suprafaţa (ha) Procent
Zone
din total
funcţionale Paşcani Boşteni Blăgeşti Gâşteşti Lunca Sodomeni Total
intravilan
Căi de
4,25SITUAŢIA
13,46 INFRASTRUCTURII EXISTENTE
comunicaţii
108,02 4,75 7,76 4,50 142,74 11,31
şi transport
din care: Infrastructura
rutier feroviară
53,49 4,75 4,25 13,46 7,76 4,50 88,21 6,99
feroviar 54,53 - - - - - 54,53 4,32
Sursa: Planul Urbanistic General al municipiului Paşcani
Transportul feroviar se desfăşoară pe o suprafaţă de 54,53 ha, ocupând 4,32% din totalul
intravilanului. Această zonă ocupă o fâşie de teren cu lăţime variabilă la limita estică a
zonelor de locuit şi are două staţii, una de călători şi una de marfă (Vatra).
Reţeaua feroviară este legată în primul rând de regiunile din afara zonei periurbane. Pentru
zona periurbană, căile ferate au o importanţă mult mai mare pentru transportul de călători
decât pentru cel de mărfuri. 2008 – 2015
Transportul feroviar din sistemul Paşcani, se desfăşoară pe două magistrale (500 şi 600), pe
următoarele trasee (linii):
517 - PAŞCANI - TIMIŞEŞTI - 16 km - linie simplă electrificată;
500 - MIRCEŞTI - PROBOTA - 39 km - linie dublă electrificată;
606 - IAŞI - PAŞCANI - 76 km - linie dublă electrificată.
Traficul de călători şi mărfuri se realizează prin 10 staţii deschise pentru toate tipurile de
trafic (Ruginoasa, Toplie, Cristeşti, Mirceşti, Hălăuceşti, Mogoşeşti, Muncel, Stolniceni -
Prăjescu, Lunca Siretului, Lespezi) şi 5 halte care deservesc numai traficul de călători
(Toplie, Cristeşti, Mogoşeşti, Stolniceni - Prăjescu, Lunca Siretului).
Concluzii:
 Transportul feroviar se desfăşoară pe o suprafaţă de 54,53 ha, ocupând 4,32% din
43
totalul intravilanului;
 Circulaţia feroviară se caracterizează printr-o intensitate corespunzătoare importanţei

nodului de cale ferată pe care îl constituie localitatea, amplificată prin funcţia de
deservire a unităţilor industriale şi depozitare;
 Transportul feroviar din sistemul Paşcani se desfăşoară pe o linie simplă electrificată şi

o linie dublă electrificată;
 Prin municipiul Paşcani vor circula trenuri de mare viteză (an estimat 2020) datorită
includerii acestuia în reţeaua feroviară de înaltă performanţă a Europei de S-E prin axa
13: Chişinău – Ungheni – Iaşi – Paşcani – Bucureşti – Russe – Gorna Orzahovica – Stara
Zagora – Pythion (conform HG 1662/22.11.2006);
 Existenţa infrastructurii de căi ferate prezintă o importanţă deosebită pentru

dezvoltarea economiei municipiului, aceasta susţinând activităţile industriale, precum
şi atragerea potenţialilor investitori străini.
 Infrastructura
de utilităţi
Infrastructura de utilităţi
Furnizarea apei potabile
Alimentarea cu apă în municipiul Paşcani se face în sistem centralizat.

Captarea de apă în municipiul Paşcani înregistrează un debit de 450 l/s, repartizat astfel:
 sursa Moţca 425 l/s;
2008 – 2015
 sursa Hăsnăşeni 25 l/s.
Sursa Moţca cuprinde un front de captare format din 62 puţuri, fiecare puţ fiind echipat cu
electropompă submersibilă de tip HEBE (944 puţuri) sau EMU (18 puţuri).
În incinta frontului de captare este amplasată şi clădirea care adăposteşte punctul de
exploatare şi staţia de pompare.
Staţia de pompare dispune de 8 pompe tip NDS şi 2 pompe RDC care asigură vehicularea
apei direct sau prin intermediul staţiei de repompare Moţca, spre rezervoarele de
înmagazinare ale municipiului Paşcani.
Sursa Hăsnăşeni cuprinde un front de captare format din 6 puţuri, fiecare fiind echipat cu
pompă submersibilă de tip HEBE.
Patru rezervoare cu capacitate de 150 m3 captează apa ce urmează a fi transmisă în
reţeaua de distribuţie a oraşului.
44
Reţeaua de distribuţie a oraşului este susţinută de o staţie de pompare echipată cu
electropompe de tip Lotru 100/125. Punctul de injecţie în reţeaua orăşenească este situat în
zona aerodromului.
În municipiul Paşcani reţeaua de distribuţie este de tip mixt, fiind formată din conducte de
tip inelar cu secţiuni între 100 şi 500 mm astfel:
 conducte principale cu diametre cuprinse între 100, 300 mm şi 400 mm;
 conducte secundare şi de serviciu cu diamtere cuprinse între 25 şi 100 mm.
Transportul de la sursele de apă este asigurat de:

 firul 1 Dn = 400 mm până la staţia de repompare Moţca şi în
continuare Dn = 300 mm până la rezervoarele 1 x 2500 m3 + 1 x 500 m3 (zona
superioară);
 firul 2 Dn = 400 mm de la sursă direct la rezervoarele de înmagazinare din
zona
 superioară, fără a se mai trece prin staţia de repompare Moţca.
 Hăsnăşeni la reţeaua orăşenească, transportul apei se asigură printr-o conductă
având diametrul 300 mm.
Apa necesară în cazul unor incendii, avarii, compensări orare este asigurată prin
înmagazinarea a 9.500 m3 din care: SITUAŢIA INFRASTRUCTURII EXISTENTE
 zona superioară 1 x 2.500 m3
 Infrastructura 1 x 5.000 m3
de utilităţi
 zona inferioară 2 x 1.000 m3
Infrastructura de alimentare cu apă a municipiului Paşcani prezintă următoarele deficienţe:

 durata de funcţionare a instalaţiilor de pompare este depăşită, ceea ce conduce
la un consum ridicat de energie electrică;
 conductele de aducţiune şi distribuţie sunt exploatate peste durata normală,
conducând la consum suplimentar de energie, avarii repetate şi pierderi
importanteECONOMICO-SOCIALĂ
STRATEGIA DE DEZVOLTARE de apă; A MUNICIPIULUI PAŞCANI
 instalaţiile specifice au un grad ridicat de uzură;
 nu există sistem de monitorizare a parametrilor pe întregul circuit al apei.
2008 – 2015
Tabelul 20 – Lungimea reţelei de distribuţie a apei potabile

Denumire 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006
Lungimea simplă a reţelei de
78,3 78,3 78,7 79,4 80,2 80,2 89,9
distribuţie a apei potabile - km
45
Lungimea simplă a reţelei de distribuţie a apei
potabile
92
90
89,9
88
86
84
Km
82
80
79,4 80,2 80,2
78
78,3 78,3 78,7
76
74
72
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006
Ani
Lungimea simplă a reţelei de distribuţie a apei potabile - km
Figura 21 – Evoluţia lungimii reţelei de distribuţie a apei potabile
În anul 2006 lungimea simplă a reţelei de distribuţie a apei era de 89,9 km, aceasta
crescând cu 14,81% comparativ cu anul 2000.
Tabelul 21 – Numărul de persoane deservite în municipiul Paşcani

Număr de persoane deservite
Nr. total de
Persoane Persoane
persoane din Nr. total de persoane ce
fizice juridice
localitate beneficiază de servicii apă
contractate contractate
43.828 10.692 668 28.519
Sursa: Direcţia de Apă – Canal Paşcani
În anul 2006 alimentarea cu apă a populaţiei în sistem centralizat este asigurată în
proporţie de doar 65,07%. Din restul de persoane, şi anume de 34,93%, majoritatea
 Infrastructura
locuiesc de
în utilităţi
suburbii, unde alimentarea cu apă se face cu preponderenţă din fântâni
amenajate de locuitori.
Volumul total de apă potabilă furnizată în perioada 2002 – sem I 2005 (m3) este prezentat
în tabelul 22.
Tabelul 22 – Volumul de apă potabilă furnizată – m3

Zona 2002 2003 2004 Sem I 2005
Municipiul Paşcani 3.042.977 3.063.675 2.983.980 1.337.121
2008 – 2015
46
Volumul total de apă potabilă furnizată
4.000.000
3.000.000 3.042.977
3.063.675
Mc 2.000.000 2.983.980
1.000.000 1.337.121
0
2002 2003 2004 Sem I 2005
Anul
Volumul total de apă potabilă furnizată
Figura 22 – Evoluţia volumului de apă potabilă furnizată
Se observă scăderea volumului total de apă furnizată cu 1,94% în anul 2004, comparativ cu
anul 2002, cauzată de diminuarea consumului mediu lunar pe persoană, de la 3,06 m3 în
2002 la 2,75 m3 în anul 2004.
Consumul mediu lunar pe persoană de apă potabilă în perioada 2002 - sem I 2005 este
prezentat în tabelul 23.
Tabelul 23 – Consumul mediu lunar pe persoană de apă potabilă – m3

Zona 2002 2003 2004 Sem. I 2005
Municipiul Paşcani 3,06 2,93 2,75 2,90
2008 – 2015
47
 Infrastructura
de utilităţi
Consumul mediu lunar pe persoană de apă potabilă
3,1
3
3,06 2,93
2,9
2,9
Mc 2,8
2,7
2,75
2,6
2,5
2002 2003 2004 Sem. I 2005
Anul
Consumul mediu lunar pe persoană de apă potabilă
Figura 23 – Evoluţia consumului mediu lunar de apă
În semestrul I al anului 2005 s-a înregistrat un consum de 2,90 m3 apă potabilă depăşind
valoarea înregistrată pe întreg anul 2004, fapt ce reflectă o relansare a consumului de apă,
datorat creşterii lungimii simple a reţelei de distribuţie.
Concluzii:
 În municipiul Paşcani alimentarea cu apă se realizează în sistem centralizat în

proporţie de 65% şi din surse proprii ale populaţiei, în proporţie de 35%, în special în
mediul rural;
 În anul 2006 lungimea simplă a reţelei de distribuţie a apei era de 89,9 km, aceasta
crescând cu 14,81% în perioada 2000 - 2006;
 Instalaţiile de distribuţie a apei au un grad ridicat de uzură;
 Instalaţiile de pompare şi distribuţie sunt utilizate peste durata normală, conducând la

un consum suplimentar de energie, avarii repetate şi la pierderi importante de apă;
 În municipiul Paşcani nu există un sistem de monitorizare a parametrilor pe întregul

circuit al apei.
48
 Infrastructura
de utilităţi
Reţeaua de canalizare
Reţeaua de canalizare a municipiului Paşcani a fost realizată în mai multe etape şi a fost
concepută în sistem divizor, fiind utilizată pentru evacuarea apelor uzate menajere şi
pluviale. În anul 2006 lungimea reţelei de canalizare era de 52,4 km.
Lungimea simplă a reţelei de canalizare în municipiul Paşcani în perioada 2000 – –2005

2008 2015 este
prezentată în tabelul 24.
Tabelul 24 – Lungimea reţelei de canalizare în perioada 2000 - 2005

Denumire 2000 2001 2002 2003 2004 2005
Lungimea simplă a reţelei de canalizare - km 51,6 51,6 51,6 52,4 52,4 52,4
Lungimea simplă a reţelei de canalizare
52,5
52,4 52,4 52,4

52
51,6
Km
51,6 51,6
51,5
51
2000 2001 2002 2003 2004 2005
Anul
Lungimea simplă a reţelei de canalizare
Figura 24 – Evoluţia lungimii reţelei de canalizare
Reţeaua de canalizare s-a extins în anul 2003 doar cu 0,8 km, iar până în anul 2005 aceasta
stagnează la valoarea de 52,4 km. Astfel, se observă că în ultimii ani nu au mai fost
executate lucrări de extindere, deşi există zone lipsite parţial sau total de reţea de
canalizare.
Transportul gravitaţional al apelor menajere uzate din municipiul Paşcani este asigurat de
colectorul principal PREMO Dn = 1.000 mm, având o capacitate totală de 405 l/s.
Canalizarea apelor uzate menajere este amplasată pe două zone distincte:
 Zona înaltă (Q = 200 l/s) este deservită de colectoarele de pe strada Moldovei,
Crinilor, Ştefan cel Mare şi Vatra. Apa uzată menajeră din aceste colectoare este
deversată în colectorul principal al oraşului PREMO DN = 1.000 mm. Canalizarea
în zona înaltă funcţionează preponderent prin pompare. Punctul de racord este
situat în vecinătatea pasajului superior peste C.F. Paşcani - Bucureşti.
 Zona joasă (Q = 205 l/s) este deservită de colectoarele situate pe strada
Ceferiştilor, 1 Decembrie, Izvoarelor, Cuza Vodă şi Gării care se racordează la
colectorul principal Dn = 1.000 mm. Apa menajeră uzată este pompată prin
intermediul staţiei de pompare, situată în cartierul de pe strada Vasile
Alecsandri, având o capacitate de Q = 126 l/s.
49
 Infrastructura
de utilităţi
După traversarea celor două zone de canalizare, apele menajere uzate ajung la staţia de
pompare situată în incinta fabricii de zahăr, iar de aici sunt dirijate spre staţia de epurare
orăşenească de unde sunt deversate în râul Siret.
Apele pluviale, sunt colectate prin reţele de cvartal şi stradale şi evacuate gravitaţional în
pârâul Hăsnăşeni. Debitul total de ape pluviale ce se evacuează de pe perimetrul oraşului,
este estimat la cca 5.900 l/s.
2008 – 2015
Reţeaua de canalizare a municipiului Paşcani dispune de trei colectoare principale.În

sprijinul colectoarelor principale ale oraşului vine canalul deschis de evacuare a apelor
pluviale în pârâul Hăsnăşeni.
În timpul precipitaţiilor abundente are loc inundarea zonei adiacente, cauzată de traseul
sinuos şi de necalibrarea secţiunii albiei.
Volumul total de apă canalizată în municipiul Paşcani în perioada 2002 – sem I 2005 (m3)
este prezentat în tabelul 25.
Tabelul 25 – Volumul total de apă canalizată – m3

Zona 2002 2003 2004 Sem I 2005
Municipiul Paşcani 3.411.855 3.306.305 3.238.294 1.529.989
Volumul total de apă canalizată
4.000.000
3.000.000 3.411.855 3.306.305 3.238.294

Mc 2.000.000
1.529.989
1.000.000
0
2002 2003 2004 Sem I 2005
Anul
Volumul total de apă canalizată
Figura 25 – Evoluţia volumului de apă canalizată
Volumul total de apă canalizată înregistrează o scădere de 5,09% în anul 2004 comparativ
cu 2002, fapt ce poate fi determinat de scăderea populaţiei municipiului Paşcani în acea
perioadă şi migrarea populaţiei orăşeneşti către suburbii.
50
În anul 2006 ponderea persoanelor care beneficiază de reţeaua de canalizare este de

 Infrastructura
65,07%.de utilităţi
Concluzii:
 În anul 2006 ponderea persoanelor din municipiul Paşcani care beneficiau de reţeaua
de canalizare era doar de 65,07%;
 În municipiul Paşcani există zone lipsite parţial sau total de reţele de canalizare;
2008 – 2015
 În timpul precipitaţiilor abundente are loc inundarea străzilor, construcţiilor subterane

sau subsolurilor blocurilor de locuinţe, situaţie cauzată de lipsa capacităţii de transport
a unor colectoare existente, în special în zona joasă a oraşului;
 Capacitatea de transport a reţelei de canalizare este redusă pe alocuri din cauza

tasărilor şi prăbuşirilor de teren în punctele de îmbinare a tuburilor;
 Starea reţelei de canalizare a municipiului Paşcani are un impact negativ şi asupra

mediului înconjurător, prin infiltrarea apelor uzate în pânza freatică. Această situaţie
afectează stabilitatea terenurilor şi a construcţiilor.
Alimentarea cu gaze naturale
Lungimea simplă a conductelor de distribuire a gazelor naturale în perioada 2000 – 2005

este prezentată în tabelul 26.
Tabelul 26 – Lungimea conductelor de distribuţie a gazelor

Denumire 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006
Lungimea simplă a conductelor de
58,4 59,8 60,5 59,4 70,5 70,1 89,10
distribuţie a gazelor -km
51
Lungimea simplă a conductelor de distribuţie a gazelor
100
90 89,1
80
Km
70
58,4 59,4 70,1
70,5
60
59,8 60,5
50
2000 2001 2002 SITUAŢIA
2003 INFRASTRUCTURII
2004 2005 EXISTENTE
2006
Anul
 Infrastructura
de utilităţi
Lungimea simplă a conductelor de distribuţie a gazelor
Figura 26 – Evoluţia lungimii conductelor de distribuţie a gazelor

În anul 2006 reţeaua de alimentare cu gaze naturale avea o lungime de 89,10 km,
înregistrând o creştere de 27,09% faţă de anul 2005.
Municipiul Paşcani este alimentat cu gaze naturale din conducta de transport Moldova, prin
intermediul racordului Soci - Paşcani, având Dn = 300 mm şi o lungime de cca. 17 km.
În Paşcani există două staţii de predare – primire, alimentate din conducta de racord Soci –
Paşcani. Acestea asigură reducerea şi reglarea presiunii gazelor din conducta de transport,
2008 – 2015
la limita necesară în sistemul de distribuţie.
Staţia de predare - primire Paşcani 1 este situată în Sodomeni şi are o capacitate de 5.000
m3/h. Cea de-a doua staţie este localizată în partea de N – E a municipiului Paşcani şi are o
capacitate de 20.000 m3/h.
Sistemul de distribuţie din municipiul Paşcani este format din: reţele de repartiţie cu
presiune medie, staţii de reglare de sector, reţele de distribuţie şi din branşamente cu
presiune redusă.
 Reţele de repartiţie cu presiune medie asigură transportul gazelor naturale de la
staţia de predare - primire Paşcani 2 la staţiile de reglare de sector, lungimea lor
totală fiind de 3,90 km.
 Staţiile de reglare de sector au rolul de a reduce şi regla presiunea gazelor de la
regimul de presiune medie la regimul de presiune redusă.
Municipiul Paşcani este deservit de 3 staţii de reglare de sector şi anume:

 staţia de reglare de sector amplasată pe strada Grădiniţei, cu o capacitatea de
8.000 m3/h;
 staţia de reglare de sector amplasată pe strada Grădiniţei, având capacitatea de
6.000 m3/h;
 staţia de reglare de sector situată în zona Depou - CFR – REMAR, cu o capacitate
de 5.000 m3 care deserveşte obiectivele industriale din zona (Depou CFR-
REMAR) şi localitatea Lunca.
La cele trei staţii de reglare, se adaugă staţia de reglare a întreprinderii de perdele având o
capacitate de 3.000 m3/h.
52
 Reţele de distribuţie - distribuţia gazelor în municipiul Paşcani, se face în regim
de presiune redusă, prin intermediul unor reţele având diametrele 50 - 325 mm
şi o lungime totală de cca. 55 km.
 Branşamente presiune redusă - lungimea totală a branşamentelor este de 16,5
km din care:- 1,5 km - presiune medie;
- 15 km - presiune redusă.
Tabelul 27 - Abonaţi la unităţile de distribuţie

Nr.
Categorii de abonaţi Nr. abonaţi
crt.
1 casnici SITUAŢIA INFRASTRUCTURII 2.750 EXISTENTE
2 instituţii 40
3
 Infrastructura industriali 15
de utilităţi
4 privaţi 160
5 Total abonaţi 2.965
La reţelele de distribuţie sunt racordaţi în total un număr de 2.965 abonaţi. În capacităţile

enumerate, sunt incluse şi locuinţele din suburbille Sodomeni, Boşteni, Gâşteşti şi Lunca.
Concluzii:
 Reţeaua de alimentare cu gaze naturale s-a extins în anul 2006 cu 27% comparativ cu
anul 2005, şi are o lungime de 89,10 km;
2008 – 2015
 În zona joasă a localităţii este necesară înlocuirea conductelor deoarece ţevile din oţel
au fost afectate de coroziune;
 Majoritatea suburbiilor municipiului Paşcani sunt racordate la reţeaua de alimentare cu

gaze naturale, însă mai există zone care nu beneficiază de acest serviciu.
Alimentarea cu energie electrică
Energia electrică este asigurată în municipiul Paşcani de axele de 20 kw Paşcani - Vatra,

Paşcani - Iungani, Paşcani - Sireţel, Paşcani - Lespezi, Vatra - Ruginoasa, Paşcani - Tg.
Neamţ. Energia electrică este distribuită pe întreg municipiul Paşcani, prin intermediul a 101
posturi de transformare cu capacitate de 20/0,4kw. Capacitatea totală de energie este de
66.372 kw.
Iluminatul public este asigurat prin corpuri de iluminat, echipate cu lămpi cu vapori de
sodiu, vapori de mercur şi de tip incandescent, montate pe stâlpi de iluminat din beton,
stâlpi metalici şi de tip lampadar.
Tabelul 28 – Infrastructura reţelei de iluminat

Număr
STÂLPI TIP STÂLP Noi Vechi
(buc.)
53
SCP 10001 180 100%
SCP 10002 60 90%
SCP 10005
Beton SE 340 80%
SI 9 154 80%
Alţii tip 1
Alţii tip 2
Metalic
IL 5,1 beton 30 100%
IL 5,1 metal 165 100%
Lampadar Ornamental 131
SITUAŢIA 34,5% 65,5%
INFRASTRUCTURII EXISTENTE
RFS
 Infrastructura Alţii F3 29 100%
deLemn
utilităţi
TOTAL 1.089
Corpurile de iluminat existente în municipiul Paşcani sunt montate pe stâlpi din beton şi
stâlpi lampadar în număr de 1.089. În ceea ce priveşte starea fizică a acestora s-au
constatat următoarele:
 proporţie de 80 – 90% din stâlpii de beton sunt vechi, aceştia fiind în număr
total de 734. Stâlpii din beton sunt în proporţie de 67,40% din totalul stâlpilor
din municipiul Paşcani;
 100% dintre
STRATEGIA DE DEZVOLTARE stâlpii tip lampadar
ECONOMICO-SOCIALĂ IL 5,1 beton
A MUNICIPIULUI şi metal sunt vechi;
PAŞCANI
 doar 34,5% dintre stâlpii de tip lampadar ornamentali sunt noi, restul de 65,5%
fiind vechi. Stâlpii de tip lampadar reprezintă o proporţie de 32,60% în totalul
2008 – 2015
stâlpilor de iluminat din municipiul Paşcani.
Tabelul 29 – Gradul de uzură al corpurilor de iluminat

Corpuri Număr
TIP CORP Noi Vechi
iluminat (buc.)
C200, C300 255 100%
Deschise NORRIS 200 100%
altele
IEP 1/11
IEP 2/21
IEP 2/22
SGS 101
SGS 102
PVB 7A 32 10% 90%
Închise
PVB 7B 160 100%
PVB 9C 427 30% 70%
PVB 12B
Altele tip 1 90 100%
Altele tip 2
Altele tip 3
PVC 02 195 100%
PVT
Tronconice SELUX 29 100%
54
Corpuri Număr
TIP CORP Noi Vechi
iluminat (buc.)
Altele tip 1
Altele tip 2
Altele tip 3
LUCIFER 702 100%
Ornamentale Altele tip 1
Altele tip 2
TOTAL 2.090
Iluminatul public al municipiului este asigurat de un total de 2.090 corpuri de iluminat

deschise, închise, tronconice şi ornamentale. Corpurile de iluminat deschise sunt în număr
de 455 reprezentând 21,77% din numărul total de corpuri pentru iluminat.
Corpurile de iluminat dechise precum şiSITUAŢIA
corpurile de INFRASTRUCTURII EXISTENTE
iluminat ornamentale sunt vechi în
proporţie de peste 90%.
 Infrastructura
de utilităţide iluminat închise, în total de 709, doar 221 corpuri sunt noi, adică
Dintre corpurile
31,17%, în timp ce 488 sunt vechi, adică 68,83%. Corpurile de iluminat închise au o
pondere de 33,92% din totalul de corpuri de iluminat.
Corpurile de iluminat tronconice sunt în număr mic, având o pondere de numai 10,72% din
totalul corpurilor de iluminat. Dintre acestea doar 29 corpuri sunt noi, adică 12,95%.
Tabelul 30 – Lungimea şi gradul de uzură al reţelei electrice

REŢEA ELECTRICĂ Lungime (km) Noi Vechi Necorespunzătoare
LEA torsadată
STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A17
MUNICIPIULUI PAŞCANI 50% 50%
LEA clasică 20 100%
LES 19,3 20% 60% 2008 – 2015 20%
Fir comandă 10,9 100%
TOTAL 67,2
Reţeaua electrică a municipiului Paşcani este veche în proporţie de 80%, iar 0,18% este
necorespunzătoare funcţionării, mai exact pe porţiunile cu reţea de tip LES şi LEA torsadată.
Tabelul 31 – Sistemul de iluminat public stradal distinct

Nr. Lungime (km) Nr. suporţi
puncte Nr. corpuri
Nr. Din care:
Localitatea de de
crt. LEA LES Total
aprindere Console iluminat
Stâlpi
pe clădiri
1 PT 1 Paşcani 1 0,5 13 13 123
2 PT 2 Paşcani 1
3 PT 4 Paşcani 1 0,25 6 6 6
4 PT 7 Paşcani 1 1,6 37 37 199
5 PT 8 Paşcani 1
6 PT 9 Paşcani 1
PT 11 Paşcani 1
8 PT 14 Paşcani 1 0,6 15 15 15
9 PT 15 Paşcani 1 0,6 0,5 39 39 51
55
Nr. Lungime (km) Nr. suporţi
puncte Nr. corpuri
Nr. Din care:
Localitatea de de
crt. LEA LES Total
aprindere Console iluminat
Stâlpi
pe clădiri
10 PT 16 Paşcani 1
11 PT 17 Paşcani 1 0,15
12 PT 18 Paşcani 1 2,9 85 85 397
13 PT 19 Paşcani 1 0,3 0,1 11 11 68
14 PT 20 Paşcani 1
15 PT 21 Paşcani 1 1,4 25 25 25
16 PT 24 Paşcani 1 0,5 6 6 6
17 PT 27 Paşcani 1 1 1,1 41 41 44
18 PT 29 Paşcani 1 0,85 11 11 24
19 PT 35 Paşcani 1 0,2 5 5 5
20 PT 36 Paşcani 1 1 19 19 19
21 PT 39 Paşcani 1
22 PT 40 Paşcani 1 2,2 39 39 39
23 PT 42 Paşcani 1 0,2
SITUAŢIA 3 3
INFRASTRUCTURII 3
EXISTENTE
24 PT 43 Paşcani 1 0,2 4 4 4
25 PT 44 Paşcani
 Infrastructura 1 0,2 3 3 3
26 de Paşcani
PT 47 utilităţi 1 1 28 28 148
27 PT 52 Paşcani 1 0,3 15 15 19
În oraşul Paşcani iluminatul public stradal este asigurat de un total de 1.198 corpuri de
iluminat montate pe 405 stâlpi.
Concluzii:
 Energia electrică este distribuită pe întreg municipiul Paşcani, prin intermediul a 101
STRATEGIA DEposturi de transformare
DEZVOLTARE având oAcapacitatea
ECONOMICO-SOCIALĂ totală
MUNICIPIULUI de energie
PAŞCANI de 66.372 kw;
 Reţeaua electrică în municipiul Paşcani este veche, iar în proporţie de 0,18% este
2008 – 2015
necorespunzătoare funcţionării;
 Iluminatul public se realizează prin intermediul corpurilor de iluminat de tip deschise,

închise, tronconice şi ornamentale, dintre care majoritatea sunt vechi.
Furnizarea energiei termice
Alimentarea cu energie termică a municipiului Paşcani a fost realizată în sistem centralizat

prin intermediul a 11 centrale termice de cvartal, puse în funcţiune eşalonat în perioada
1962-1981. Din anul 1981 sursele au fost adaptate pentru funcţionare pe gaze naturale.
Sistemul, având o putere termică instalată de 87Mwh, deservea o populaţie de 24.776

locuitori (7.538 apartamente) şi agenţii economici. La nivelul anului 1990 performanţele
sistemului erau nesatisfăcătoare atât sub aspect tehnologic cât şi energetic.
56
Starea dezastruoasă a reţelelor termice din zonele CT2 (cu durată de viaţă expirată) şi
CT4, CT7, CT8, CT9 (amplasate în zona gării, zona cu ape subterane agresive) a apărut ca
urmare a lipsei întreţinerii în timp a acestor obiective. Lipsa mijloacelor necesare pentru
reglarea parametrilor funcţionali şi a contorizării energiei termice afectează în mod negativ
eficienţa sistemului, calitatea serviciilor şi relaţiile cu consumatorii. Toţi aceşti factori au dus
la parametri scăzuţi ai agentului termic la consumatori, faţă de cei necesari stabiliţi,
provocând astfel, nemulţumiri în rândul consumatorilor.
Sistemul de încălzire centralizat din municipiul Paşcani nu este unul de termoficare urbană ci
de centrale de cvartal pe gaze naturale, având şi o centrală cu producere a energiei în co-
generare.
În anul 2000 situaţia serviciilor de energie termică se prezenta astfel:

 durata de furnizare a agentului termic: 10-14 ore/zi;
 temperatura agentului termic cu 15-20 grade sub graficul de reglaj;
 temperatura asigurată în apartament 16-18 grade;
 durata de livrare a apei calde: 3 ore/zi;
 pierderile de caldură şi de agent în reţelele de transport şi distribuţie 15-20%;
 randamentul energetic al cazanelor 65%;
 randamentul energetic al sistemului 50%.
În anul 2001 are loc reabilitarea şi modernizarea întregului sistem de alimentare cu energie
termică. Rezultatele înregistrate după punerea în funcţiune a sistemului retehnologizat
 Infrastructura
de utilităţi
comparativ cu anul 1997 sunt prezentate în tabelul 32:
Tabelul 32 – Date privind sistemul de încălzire al municipiului Paşcani

DATE TEHNICE GENERALE ALE SISTEMULUI DE ÎNCĂLZIRE 1997 2001
3
Consum mediu gaze naturale vara - (m /luna) 768.450 262.170
3
Consum mediu gaze naturale iarna - (m /luna) 2.838.520 1.978.566
Energie termică consumată - (Gcal) 133.387 78.708
Număr total cazane 67
2008 – 2015
34
Putere termică instalată - Gcal/h 67 71
Lungime totală reţea agent termic - ml 32.635 34.885
Lungime totală reţea apă caldă - ml 16.256 18.216
Pierderi de căldură reţea - % 25 2
Randamentul cazanelor - % 66 92
Randament teoretic al distribuţiei - % 73 90
2
Suprafaţa încălzită la consumatori – m 311.920 305.900
Consum specific anual - Gcal/mp 0.344 0.257
Temperatura agent termic - grade C 90/ 60 95/ 75
Temperatura ambiantă la consumator - grade C 16- 18 20- 22
2
Suprafaţa radiabilă totală racordată – m 57.616 65.113
57
DATE TEHNICE GENERALE ALE SISTEMULUI DE ÎNCĂLZIRE 1997 2001
Timp total anual de livrare căldură - ore/ct 1.850 2.500
Timp total anual de livrare apă caldă - ore/ct 650 1.200
3
Consum apă tehnologică şi de adaos – m 72.000 44.920
Vechime reţea distribuţie ET şi ACM - ani 23 2
Pierderi medii de apă în instalaţii 25 0
Pierderi medii de căldură în instalaţii 15 0
Sursa: RAGCL Paşcani
În anul 2006 reţeaua de distribuţie cuprindea 34.885 metri liniari de conductă pentru agent
termic şi 18.216 metri liniari pentru apă caldă de consum şi contoare la branşamentul a
423 scări de bloc. Tot în acest an, s-a realizat montarea unui număr de 7.000 de alocatoare
de costuri şi robineţi termostataţi la fiecare calorifer existent la consumator, pentru un
număr de 2.079 de apartamente.
Consumul de energie termică şi de gaz natural pentru producerea energiei termice în

perioada 2000 – 2004 este prezentat în tabelul 33.
Tabelul 33 - Consumul de energie termică şi de gaz natural

Denumire 2000 2001 2002 2003 2004
Energie termică – Gcal 86.189 78.708 65.007 69.867 66.726
Consumul de gaze naturale SITUAŢIA
12.848
INFRASTRUCTURII
11.456 10.647 10.490
EXISTENTE
9.814
pentru energia termică – mii Nmc
Sursa: RAGCL Paşcani
 Infrastructura
de utilităţi
2008 – 2015
58
Consumul de energie termică şi de gaz natural pentru producerea energiei
termice
Consum (Gcal/mii Nmc)
100.000 86.189
78.708
80.000 69.867 66.726
65.007
60.000
40.000
12.848 11.456 10.647 10.490 9.814
20.000
0
2000 2001 2002 2003 2004
Anul
Energie termică - Gcal C onsumul de gaze naturale pentru energia termică – mii Nmc
Figura 27 – Evoluţia consumului de energie termică şi de gaz natural

pentru producerea energiei termice
În perioada analizată, 2000 - 2004 se observă o reducere cu 22,57% a consumului de

energie termică ca urmare a debranşării şi a instalării de centrale de apartament de către
consumatori.
În anul 2006, sistemele de producere şi furnizare a energiei termice asigurau serviciul de

încălzire şi apă caldă pentru 70% din populaţia oraşului Paşcani.
În ceea ce priveşte consumul de energie termică, un aport negativ îl aduce proasta izolare
termică a clădirilor de locuinţe şi a dotărilor social-culturale, conducând la disconfort termic
şi consum mare de energie.
În suburbii nu există sisteme centralizate de alimentare cu căldură. Sunt racordate la

conductele de distribuţie a gazelor naturale numai localităţile Sodomeni, Boşteni, Gâşteşti şi
Lunca.
Astfel, încălzirea locuinţelor şi a instituţiilor publice se realizează prin sobe, utilizând gazele
naturale, combustibil solid (lemn, deşeuri din lemn, deşeuri agricole, etc), combustibil lichid
(motorina) sau prin centrale termice utilizând gazele naturale sau combustibilul solid.
 Infrastructura
de comunicaţii
2008 – 2015 59
Concluzii:
 În anul 2006, sistemele de producere şi furnizare a energiei termice asigurau serviciul

de încălzire şi apă caldă pentru 70% din populaţia oraşului Paşcani;
 În 2006 s-au adus o serie de îmbunătăţiri serviciilor de energie termică (au fost
montaţi robineţi termostataţi, contoare);
 Consumul de energie termică s-a redus în ultimii ani din cauza debranşărilor, locuitorii
optând pentru centrale termice de apartament;
 În suburbii nu există sistem centralizat de alimentare cu căldură şi apă caldă;
 În anul 2001 are loc reabilitarea şi modernizarea întregului sistem de alimentare cu

energie termică.
 Există sistem de monitorizare a parametrilor pe întregul sistem de încălzire şi

termoficare, precum şi sistem de indicatori de performanţă;
 În ceea ce priveşte consumul de energie termică, un aport negativ îl aduce proasta

izolare termică a clădirilor de locuinţe şi a dotărilor social-culturale, conducând la
disconfort termic şi consum mare de energie.

60
2008 – 2015
 Infrastructura
de comunicaţii
Infrastructura de comunicaţii
Serviciile de telecomunicaţii sunt asigurate atât de instalaţii de telecomunicaţii fixe cât şi

mobile. Serviciile publice sunt furnizate de operatorul naţional ROMTELECOM, iar în regim
privat de RDS şi Electron M. Bit. Printre operatorii privaţi de telefonie mobilă care au apărut
pe piaţă după anul 1990 pot fi menţionaţi: Orange, Vodafone, Zapp şi Cosmote.
În cadrul serviciilor de comunicaţii oferite de RDS, în anul 2006 erau înregistraţi 1.000 de
abonaţi.
Evoluţia numărului de abonaţi la telefonia fixă din municipiul Paşcani în perioada 2000 –
2003 este prezentată în tabelul 34.
Tabelul 34 – Numărul de abonaţi ai telefoniei fixe din municipiul Paşcani

Denumire 2000 2001 2002 2003
Abonamente telefonice (telefonie fixă) – 7.653 8.343 8.432 8.483
număr
Numărul abonamentelor pentru telefonia fixă este în creştere. Astfel, se observă că în 2003
abonamentele telefonice înregistrează o creştere cu 9,78% comparativ cu 2000.
Evoluţia numărului de abonaţi
8.600
8.343 8.483
8.400
Număr abonaţi
8.432
8.200
8.000
7.800
7.600
7.653
7.400
7.200
2000 2001 2002 2003
Ani
Abonamente telefonice (telefonie fixă)
Figura 28 – Evoluţia numărului de abonaţi de telefonie fixă
Municipiul Paşcani dispune de echipamente digitale cu o capacitate de 4.832 linii telefonice

conectate prin 19,7 km cablu F.O. şi 40,1 km cablu aerian. În localiate există 67 posturi
telefonice publice.
Locuitorii suburbiilor municipiului Paşcani beneficiază de servicii telefonice furnizate de

ROMTELECOM. Infrastructura de comunicaţii a acestora se prezintă astfel:
 Blăgeşti – reţeua telefonică are o capacitate de 256 de linii conectate prin 9,7 km
cablu aerian, 0,3 km cablu montat în canalizaţie şi 2 km cablu de F.O. în
canalizaţie. Suburbia dispune şi de 2 posturi telefonice publice;
 Boşteni – este conectat la reţeaua telefonică a unităţii distante din Sodomeni.
Liniile telefonice sunt conectate prin 5,4 km cablu aerian şi 2,6 km cablu montat
în canalizaţie, iar locuitorii au la dispoziţie două posturi telefonice publice;
2008 – 2015
 Infrastructura
de comunicaţii
 Gâşteşti –dispune de o unitate distantă a centralei telefonice digitală-rurală

Paşcani cu o capacitate de 256 de linii conectate prin 9,5 km cablu aerian, 0,5
km cablu montat în canalizaţie şi de 2 posturi telefonice publice;
 Lunca – există o unitate telefonică distantă cu o capacitate de 256 de linii
conectate prin 14,2 km cablu aerian, 0,5 km cablu în canalizaţie. Localitatea
dispune de 3 posturi telefonice publice;
 Sodomeni – este conectat la reţeaua telefonică arondată CTAR digitală-rurală
Paşcani şi dispune de o unitate distantă cu o capacitate de 256 de linii conectate
prin 4,7 km cablu aerian, 0,5 km cablu în canalizaţie şi de 2 posturi telefonice
publice.
Evoluţia numărului de unităţi poştale din municipiul Paşcani este prezentată în tabelul 35.
Tabelul 35 – Numărul de unităţi poştale în perioada 2000 - 2004

Denumire 2000 2001 2002 2003 2004
Unităţi poştale – total – număr 26 9 9 7 8
În perioada 2000 – 2003 numărul unităţilor poştale înregistrează un trend descendent

ajungând la 7 astfel de unităţi în anul 2003, comparativ cu anul 2000, când erau
înregistrate un număr de 26, ceea ce înseamnă o scădere cu 69,23%.
Evoluţia numărului de unităţi poştale
30
25 26
Număr unităţi
20
15
10 7
9 9 8
5
0
2000 2001 2002 2003 2004
Ani
Unităţi poştale
Figura 29 – Evoluţia numărului de unităţi poştale în perioada 2000 - 2004
Concluzii:
 Locuitorii din municipiul Paşcani beneficiază atât de serviciile de telecomunicaţii fixe cât
şi de cele mobile;
 În suburbiile municipiului există infrastructură de telecomunicaţii, însă nu este acoperit

necesarul de posturi telefonice, de aceea este nevoie de extinderea capacităţii existente;
 Există zone în municipiul Paşcani care nu beneficiază de infrastructură pentru

conexiunea la internet (suburbii);
 Unităţile poştale înregistrează o scădere în ultimii ani, un motiv fiind dezvoltarea din ce
în ce mai mare a mijloacelor moderne de comunicaţii, cum ar fi: internetul, telefonia
2008 – 2015
 Infrastructura
educaţională
mobilă şi apariţia firmelor ce oferă servicii de curierat.
Infrastructura educaţională
Infrastructura educaţională a municipiului Paşcani era formată în anul 2005 din 20 unităţi de
învăţământ după cum urmează: 4 licee, 8 şcoli din învăţământul primar şi gimnazial, 7
grădiniţe de copii şi o şcoală specială în care sunt educaţi elevi cu cerinţe educaţionale
speciale.
Tabelul 36 – Unităţi de învăţământ în municipiul Paşcani

Denumire 2000 2001 2002 2003 2004 2005
Unităţi de învăţământ – total - număr 30 30 30 29 20 20
Licee – număr 3 3 5 5 5 5
Şcoli profesionale, complementare
- 1 - - - -
sau de ucenici – număr
Şcoli din învăţământul primar şi
10 9 9 9 8 8
gimnazial - număr
Grădiniţe de copii - număr 16 16 16 15 7 7
Şcoli postliceale – număr 1 1 - - - -
Traiectoria unităţilor de învăţământ în perioada analizată 2000 – 2005 este în scădere, după
ce în perioada 2000 -2002 a stagnat la valoarea de 30 unităţi şcolare. Astfel, în anul 2003
numărul de unităţi a scăzut la 29, iar în anii 2004 şi 2005 îşi desfăşoara activitatea doar 20
de unităţi şcolare, înregistrându-se o diminuare de 31,03% comparativ cu anul 2003.
Numărul de licee creşte după anul 2001 de la 3 la 5 unităţi menţinându-se constant până în
anul 2005. Ponderea liceelor în totalul unităţilor şcolare este de 25%.
Începând cu anul 2002, pe teritoriul municipiului nu mai funcţionează nici o şcoală

profesională, complementară sau de ucenici. În anul 2005 învăţământul primar şi gimnazial
îşi desfăşura activitatea în 8 unităţi şcolare, având o pondere de 40% în totalul unităţilor
şcolare.
Traiectoria în scădere a totalului de unităţi şcolare a fost cauzată şi de scăderea de-a lungul
perioadei a unităţilor de învăţământ primar şi gimnazial de la 10 unităţi în anul 2000 la 8
unităţi în 2005.
Grădiniţele de copii au înregistrat o scădere importantă de 43,75% (de la 16 unităţi în 2000

la 7 unităţi în anul 2005), numărul lor din ce în ce mai mic având o influenţă nefavorabilă
asupra totalului unităţilor de învăţământ.
Şcoli postliceale nu mai există în municipiul Paşcani din anul 2001.
În municipiul Paşcani există o singură şcoală specială pentru copii cu nevoi educaţionale
speciale.
63
 Infrastructura
educaţională
Situaţia fizică a clădirilor şi elemente de logistică a unităţilor de învăţământ
În ceea ce priveşte situaţia fizică a clădirilor în care se desfăşoară activitatea educaţională,

municipiul Paşcani se confruntă cu reale probleme, în special, în mediul rural.
Astfel, 4DEdin
STRATEGIA unităţile
DEZVOLTARE şcolare de învăţământ
ECONOMICO-SOCIALĂ primar
A MUNICIPIULUI şi gimnazial
PAŞCANI din mediul rural îşi
desfăşoara activitatea în clădiri cu vechime de peste 40 ani, care nu au fost niciodată
reparate capital, unele fiind reconsolidate doar parţial. Din acest motiv sunt 2008 – necesare
2015
intervenţii urgente pentru: repararea acoperişurilor, reparaţii la exteriorul clădirilor,
înlocuirea tâmplăriei (la unele şcoli ajungându-se în situaţia disperată de a se fixa ferestrele
în cuie pentru o mai mare siguranţă), înlocuirea parchetului în sălile de clasă, împrejmuirea
locaţiei şcolilor.
Unităţile şcolare din mediul rural se confruntă cu probleme şi la instalaţia electrică, aceasta
fiind veche şi deteriorată în 4 unităţi. Grupurile sanitare nu au fost niciodată reparate capital
şi sunt situate în afara clădirii, ceea ce determină primirea cu greu a avizului sanitar de
funcţionare. Aprovizionarea cu apă potabilă se face de la fântânile situate în curtea unităţilor
de învăţamânt.
În unităţile de învăţământ din mediul rural echipamentele de logistică sunt insuficiente

pentru buna desfăşurare a procesului educaţional. Astfel, în fiecare din cele 4 unităţi există
doar 1-2 calculatoare fără conexiune la internet, un televizor, un xerox şi un videoproiector.
În mediul urban infrastructura educaţională este structurată astfel:

 licee – 4 unităţi;
 şcoli din învăţământul primar şi gimnazial – 3 unităţi;
 grădiniţe – 5 unităţi.
Toate unităţile de învăţământ din mediul urban au autorizaţie sanitară de funcţionare.

Situaţia clădirilor în care se desfăşoară activitatea de învăţământ din mediul urban este
satisfăcătoare, unităţile de învăţământ fiind reconsolidate în ultimii 2 ani.
Încălzirea unităţilor este asigurată de agentul termic furnizat de RAGCL Paşcani, iluminatul
se face de către E.ON, apa potabilă este asigurată prin racordare la reţeaua de apă a
municipiului Paşcani.
Dintre unităţile de învăţământ din mediul urban, unitatea cea mai bine cotată, atât din
punct de vedere al infrastructurii, cât şi din cel al performanţei educaţionale, este Liceul
„Mihail Sadoveanu”.
Acesta are dotări corespunzătoare cerinţelor actuale, baza materială îmbunătăţindu-se în

special după anul 1990, iar la finele anului 2006 este reabilitat pe exterior. Liceul dispune de
două corpuri de şcoală, cu 30 săli de clasă, 4 laboratoare moderne (chimie, biologie, fizică,
informatică, dotate cu reţea de calculatoare, copiatoare, televizoare color, videoproiector,
etc.), cămin cu cantină. Liceul cuprinde clasele V-XII şi pregăteşte elevi în specializările:
matematică – informatică, chimie-biologie, filologie şi ştiinţe sociale.
64
 Infrastructura
educaţională
2008 – 2015
Concluzii:
 În mediul rural infrastructura educaţională este deficitară, unităţile de învăţământ

confruntându-se cu grave probleme;
 Starea fizică a unităţilor de învăţământ din suburbiile municipiului este foarte proastă,
anumite clădiri fiind vechi de peste 40 de ani, nefiind reconsolidate;
 Majoritatea unităţilor şcolare din mediul rural obţin cu greu avizul sanitar de funcţionare,
din cauza problemelor la instalaţia electrică şi a grupurilor sanitare care sunt amenajate
necorespunzător, iar alimentarea cu apă potabilă se face de la fântânile din curte;
 În unităţile de învăţământ din mediul rural echipamentele de logistică sunt insuficiente

pentru buna desfăşurare a procesului educaţional.
 În mediul urban unităţile de învăţământ nu au probleme în obţinerea avizului sanitar de

funcţionare;
 Situaţia clădirilor în care se desfăşoară activitatea de învăţământ din mediul urban este
satisfăcătoare, unităţile de învăţământ fiind reconsolidate în ultimii 2 ani.
 În municipiul Paşcani există şi licee dotate corespunzător cerinţelor actuale, unul dintre
acestea fiind liceul “Mihail Sadoveanu”.
65
 Infrastructura
de sănătate
Infrastructura de sănătate
Asistenţa medicală în municipiul Paşcani este asigurată de: spitale, cabinete medicale
private specializate pe domeniile: stomatologie, medicină de familie, oftalmologie, ORL,
etc., laboratoare private pentru efectuarea analizelor şi farmacii.
Tabelul 37 – Numărul de spitale şi paturi
Denumire 2000 2001 2002 2003 2004
2008 2005
– 2015
Spitale – sector public – număr 2 2 2 2 2 2
Paturi în spitale – sector public – număr 470 580 480 480 480 480
În municipiul Paşcani există două spitale: Spitalul Municipal şi Spitalul CF. În 2005 populaţia
din Paşcani avea la dispoziţie 480 de paturi, în cadrul acestora, pentru a beneficia de
serviciile medicale.
În prezent au fost aduse o serie de îmbunătăţiri spitalelor din Paşcani, atât din punct de
vedere al renovării clădirilor, cât mai ales, din cel al dotărilor şi al aparatelor de ultimă
tehnologie aduse. Astfel, Spitalul CF Paşcani a fost renovat aproape în totalitate în ultimii
ani, secţia chirurgie fiind prevăzută cu dotări dintre cele mai moderne, atât în ceea ce
priveşte blocul operator, cât şi saloanele şi rezervele.
Evoluţia numărului de paturi
700
580
Număr de paturi
600
480 480 480 480
500
470
400
300
200
100
0
2000 2001 2002 2003 2004 2005
Ani
Paturi în spitale – sector public
Figura 30 – Evoluţia numărului de paturi
La spitalul Municipal Paşcani s-a inaugurat prima secţie de ingrijire paliativă din ţară. Aici
vor putea fi îngrijiţi până la 50 de bolnavi care suferă de cancer în fază terminală. Ministerul
66
Sănătăţii a alocat 63.000 lei pentru amenajarea şi dotarea secţiei. Lucrările au început în
SITUAŢIA
octombrie 2006 şi au fost finalizate în februarie 2007. INFRASTRUCTURII EXISTENTE
Tot aici, prin Ordinul Ministrului Sănătăţii, s-au aprobat încă 10 paturi în structura Spitalului
 Infrastructura
de sănătate
Municipal Paşcani. Este vorba despre un compartiment de reumatologie, care va fi format
din cabinet de consultaţii şi 10 paturi în saloane. De asemenea, se va achiziţiona aparatură
medicală şi se va dezvolta baza de balneofizioterapie pentru care s-au început lucrările la
subsolul spitalului.Cele mai defavorizate persoane sunt cele din suburbii. Accesul la serviciile
din cadrul spitalelor este problematic pentru locuitori, unii dintre ei situându-se la kilometri
depărtare de un spital.
Tabelul 38 – Numărul de ambulatorii de spital

Denumire 2000 2001
2002 2003 2004 2005
Ambulatorii de spital – sector public - - - 1 2 2
Sursa: Fişa municipiului Paşcani 2008 – 2015
Asistenţa de urgenţă prespitalicească se realizează printr-un serviciu municipal de

ambulanţă. Dotarea centrelor de permanenţă este deficitară, în 2005, în cadrul spitalelor
existând doar două ambulatorii de spital, ceea ce împiedică desfăşurarea serviciilor medicale
în mod eficient. Majoritatea spaţiilor în care acestea funcţionează necesită reabilitare şi
întreţinere curentă.
Tabelul 39 – Numărul de cabinete stomatologice în sector public şi privat

Denumire 2000 2001 2002 2003 2004 2005
Cabinete stomatologice individuale – sector
- - - 7 8 9
public
Cabinete stomatologice – sector privat –
4 4 4 7 9 7
număr
Laboratoare de tehnică dentară – sector
1 - - - - -
privat – număr
Medicii stomatologi îşi desfăşoară activitatea în 9 cabinete stomatologice publice şi în 7

cabinete din sistemul privat. În anul 2000 a existat un singur laborator de tehnică dentară
în tot municipiul Paşcani, iar din 2001 şi până în 2005 nu mai figurează nici un laborator în
acest domeniu.
67
Evoluţia cabinetelor stomatologice
10
9 9
Număr cabinete
8
7 8 7
6 7
4 4 4
4
0 0 0 0
2000 2001 2002 2003 2004 2005
Ani
C abinete stomatologice individuale – sector public
 Infrastructura
C abinete stomatologice – sector privat
de sănătate
Figura 31 – Evoluţia numărului de cabinete
Tabelul 40 – Numărul farmaciilor în sector public şi privat

Denumire 2000 2001 2002 2003 2004 2005
Farmacii - sector public – număr 2 2 2 2 2 2
Farmacii – sector privat – număr 6 7 9 9 8 3
Puncte farmaceutice – sector public – număr 1 1 - - - -
Sursa: Fişa
STRATEGIA municipiului
DE DEZVOLTARE Paşcani
ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI
Evoluţia numărului de farmacii

2008 – 2015
10 9
9
9
8 8
Număr farmacii
7
7
6
6
5
4
3 3
2 2 2 2 2 2 2
1
0
2000 2001 2002 2003 2004 2005
Ani
Farmacii - sector public Farmacii – sector privat
Figura 32 – Evoluţia numărului de farmacii în perioada 2000 - 2005
Atât în sectorul privat, cât şi în cel public se observă un număr redus de farmacii. În anii
2000 - 2001 a existat un singur punct farmaceutic. Numărul farmaciilor din sectorul public
rămâne constant pe perioada anilor 2000 – 2005, înregistrându-se doar 2 farmacii. În
sistem privat în 2004 se înregistrează 8 farmacii, însă în 2005 numărul acestora scade până
la 3.
68
Tabelul 41 – Numărul dispensarelor medicale din sectorul public şi privat
Denumire 2000 2001 2002 2003 2004 2005
Dispensare medicale – sector public – număr 2 2 1 - 1 -
Dispensare medicale teritoriale – sector
2 2 - - - -
public – număr
Policlinici – sector public – număr 2 1 - - - -
Populaţia din suburbiile municipiului nu beneficiază de serviciile dispensarelor medicale.

Dacă în anii 2000 - 2001 existau doar 2 dispensare, din 2005 acestea nu mai functionează
deloc. În 2005, în municipiul Paşcani nu mai exista nici o policlinică.
Tabelul 42 – Numărul de cabinete medicale în perioada 2000 - 2005

Denumire 2000 2001 2002 2003 2004 2005
Cabinete medicale – sector privat – număr 13 12 9 7 8 8
Cabinete medicale individuale
 Infrastructura – sector public - - - 17 19 14
Cabinete
demedicale
sănătate de familie – sector privat - - - - 8 8
Cabinete medicale şcolare – sector public - - - 2 2 2
S-au înfiinţat, în schimb, cabinete medicale, astfel că în 2005 figurează 8 cabinete în
sectorul privat şi 14 cabinete medicale individuale în sectorul public. Există, de asemenea şi
8 cabinete medicale de familie, însă nu sunt suficiente, dacă le raportăm la numărul
populaţiei din Paşcani.

Evoluţia numărului de cabinete medicale
2008 – 2015
20 19
Număr cabinete
17
15 14
13 12
9
10
7 8 8
5
2 2 2
0 0 0 0 0
2000 2001 2002 2003 2004 2005
Ani
C abinete medicale – sector privat

C abinete medicale individuale – sector public
C abinete medicale de familie – sector privat
C abinete medicale scolare – sector public
Figura 33 – Evoluţia numărului de cabinete medicale
69
Asistenţa medicală a colectivităţilor de preşcolari şi elevi este deficitară. Numărul
cabinetelor medicale şcolare este insuficient, având în vedere că în tot municipiul Paşcani
figurează doar 2 cabinete medicale, ceea ce înseamnă că numai în 2 şcoli elevii pot apela la
serviciile medicale de prim ajutor.
Tabelul 43 – Numărul de laboratoare medicale private în perioada 2000 - 2005

Denumire 2000 2001 2002 2003 2004 2005
Laboratoare medicale – sector privat – număr - - - - - 1
În sectorul privat pe perioada anilor 2000 - 2004 nu figurează nici un laborator medical în
sectorul privat. Se observă că în 2005 apare primul laborator privat.
În anul 2007 locuitorii din Paşcani îşi vor putea face analizele la unul dintre cele 4
laboratoare medicale, 2 private şi 2 în cadrul spitalelor.
Tabelul 44 – Numărul de cabinete medicale de specialitate în perioada 2000 - 2005

Denumire SITUAŢIA
2000 INFRASTRUCTURII
2001 2002 2003 2004 EXISTENTE
2005
Cabinete medicale de specialitate individuală
- - - 6 6 6
– sector public
 Infrastructura
demedicale
Cabinete sănătate de specialitate – sector
- - - 3 5 2
privat
Ambulatoriul de specialitate C. F. Paşcani îşi desfaşoară activitatea la o distanţă de
aproximativ 3 km de spital, într-un sediu separat, unde se asigură asistenţa medicală,
curativă si profilactică de urgenţă şi examinări specifice siguranţei circulaţiei. Acesta dispune
de un număr de 6 cabinete cu personalul şi dotările specifice.
Astfel deDEcabinete
STRATEGIA de ECONOMICO-SOCIALĂ
DEZVOLTARE specialitate s-au înfiinţat şi în sectorul
A MUNICIPIULUI privat începând cu anul 2003.
PAŞCANI
În anul 2004 existau 5 cabinete de specialitate, însă în 2005 numărul acestora scade,
înregistrându-se doar 2. 2008 – 2015
Tabelul 45 - Numărul unităţilor medicale în 2007

Nr. Număr
Denumire unităţi medicale
crt. unităţi
1 Asistenţă medicală primară (cab. medicale) 25
2 Unităţi ambulatorii de specialitate clinică 5
3 Unităţi ambulatorii de specialitate paraclinică
2
(laboratoare de analize medicale)
4 Unităţi ambulatorii de recuperare a sănătăţii 1
5 Asistenţă spitalicească 1
6 Servicii de ambulanţă 1
7 Farmacii 18
Sursa: www.hih.ro
Se observă că în 2007 numărul unităţilor medicale creşte. Astfel, faţă de 2005 când se
înregistrau doar 5 farmacii, în anul 2007 numărul lor creşte până la 18. De asemenea, se
dezvoltă şi asistenţa medicală primară prin sporirea cabinetelor medicale.
70
În anul 2007, municipiul Paşcani dispune de 8 ambulatorii de specialitate, o unitate pentru
serviciile de ambulanţă şi o unitate pentru asistenţă spitalicească.
Concluzii:
 Au fost aduse îmbunătăţiri spitalelor din oraş prin renovarea clădirilor şi dotarea
acestora cu aparatură de ultimă tehnologie;
 În cadrul spitalelor apar secţii cu grad de pionerat la noi în ţară (prima secţie de îngrijire
paliativă);
 Se dezvoltă medicina primară prin sporirea numărului de cabinete medicale – 25

cabinete medicale în 2007;
 Asistenţa medicală pentru şcolari şi preşcolari este deficitară; nu există cabinete

medicale în şcoli şi nici cadre medicale specializate.
 Nu există unitate de transfuzii în municipiul Paşcani, în prezent apelându-se la unităţi de

transfuzii din Iaşi;
 SITUAŢIA
Unităţile medicale din mediul rural INFRASTRUCTURII
(dispensarele) EXISTENTE
au probleme legate de dotări şi
echipamente, precum şi probleme de infrastructură; Accesul la serviciile medicale oferite
 Infrastructura
de locuinţe
de spitalele din oraş reprezintă o problemă pentru locuitorii suburbiilor având în vedere
distanţa.
Infrastructura de locuinţe
Intravilan existent
Intravilanul localităţii reprezintă suprafaţa ce cuprinde totalitatea clădirilor şi terenurilor
destinate locuirii, dotării social-culturale şi serviciilor populaţiei, unităţilor economice,
2008 – 2015
circulaţiei şi transporturilor, spaţiilor verzi şi de sport, lucrărilor edilitare, etc. ce se
desfăşoară în municipiul Paşcani.
Ultima delimitare a intravilanului a avut loc în urma finalizării cadastrului funciar al oraşului
Paşcani şi al localităţilor aparţinătoare, având la bază proiectul nr.89/10/1987 întocmit de
ICPROM Iaşi, asimilat de Legea fondului funciar la data de 01.01.1990.
În componenţa intravilanului existent se evidenţiază trupurile următoarelor localităţi:
 Localitatea de reşedinţă: municipiul Paşcani în suprafaţă de 589,31 ha.;

 Localităţi aparţinătoare:
- Blăgeşti în suprafaţă de 104,90 ha;
- Boşteni în suprafaţă de 106,12 ha;
- Lunca în suprafaţă de 165,97 ha;
- Gâşteşti în suprafaţă de 182,79 ha;
- Sodomeni în suprafaţă de 112,98 ha.
71
În teritoriul administrativ al municipiului Paşcani se întâlnesc trupuri izolate, (unităţi
industriale, agro-zootehnice, de gospodărie comunală şi echipare edilitară, unităţi turistice,
locuinţe izolate şi grupuri de locuinţe), care în majoritatea lor nu sunt cuprinse în
intravilane.
Zona de locuinţe, constituită în timp, s-a grupat cu preponderenţă în cartiere - de regulă pe

terasa înaltă a luncii Siretului, care prezintă cele mai bune condiţii de construibilitate în
municipiu - precum şi în suburbiile municipiului.
Tabelul 46 – Situaţia locuinţelor în perioada 2000 - 2005

Denumire 2000 2001 2002 2003 2004 2005
Locuinţe terminate – total – număr 51 40 114 106 36 25
Locuinţe terminate din fondurile publice – număr 16 - 76 64 - -
Locuinţe terminate din fonduri private – număr 35 40 38 42 36 25
Locuinţe terminate din fondurile populaţiei – număr 35 40 38 42 36 25

 Infrastructura
de locuinţe
2008 – 2015
72
Evoluţia numărului de locuinţe
120 114
106
100
Număr locuinţe
80
76
64
60
51
40
40 40
42 36
35 38 36
25
20
16
0 0 0 0
2000 2001 2002 2003 2004 2005
Ani
Locuinţe terminate – total

Locuinţe terminate din fondurile publice
Locuinţe terminate din fonduri private
Figura 34 – Evoluţia numărului de locuinţe în perioada 2000 - 2005
Pe parcursul perioadei de analiză 2000 - 2005 se observă înregistrarea unui regres în ceea
ce priveşte locuinţele terminate pe teritoriul municipiului Paşcani. Astfel, acestea au scăzut
cu 51% comparativ cu anul 2000. În anul 2002 sunt terminate un număr de 114 locuinţe,
mai multe cu 356% faţă de anul 2005, însă după acest an numărul locuinţelor terminate
scade de la an la an.
Numărul mare de locuinţe terminate în anul 2002 se datorează în cea mai mare parte
implicării statului, 66,67% dintre acestea fiind terminate din fondurile publice iar restul de
33,33% din fondurile populaţiei. În anii 2004 şi 2005 se înregistrează cele mai mari scăderi
cauzate de reducerea considerabilă a comenzilor în general şi îndeosebi a celor din partea
statului, privind construcţiile de locuinţe.
Tabelul 47 – Numărul camerelor de locuit

Denumire 1998 2005
Camere de locuit -număr 28.692 33.226
Comparând numărul camerelor de locuit în anul 2005 cu anul 1998 se observă o creştere a
SITUAŢIA
acestora cu 15,8%, datorată creşterii numărului INFRASTRUCTURII
de locuinţe din municipiu. EXISTENTE
Împărţirea administrativă pe cartiere şi pe zone a municipiului Paşcani şi numărul de

 Infrastructura
de locuinţe
locuitori, locuinţe, gospodării şi camere sunt prezentate în tabelul 49.
Tabelul 48 – Numărul de locuitori, locuinţe, gospodării şi camere pe zone
2008 – 2015 73
Nr. Număr Număr Număr Număr
CARTIERUL
crt. locuitori locuinţe gospodării camere
1. Centru 14.345 4.301 4.358 9.448
2. Fântânele 1.604 326 355 795
3. Gară 15.538 4.092 4.150 9.114
4. Unirii 986 250 271 637
5. Vatra 3.424 920 931 2.159
6. Blăgeşti 1.385 557 575 1.436
7. Boşteni 1.142 317 306 732
8. Gâşteşti 2.761 676 726 1.801
9. Lunca 2.452 481 467 1.229
10. Sodomeni 1.263 376 361 868
Sursa: Recensământul populaţiei – 1992 - Consiliul Local Paşcani.
Număr locuinţe pe zone

4% 3%
5%
3%
5% 35%
7%
2%
3%
33%
C ENTRU FÂNTÂNELE GARA UNIRII VATRA
Blăgeşti BOŞTENI GÂŞTEŞTI LUNC A SODOMENI
Figura 35 – Numărul de locuinţe pe zone şi cartiere a municipiului Paşcani
În zonele Centru şi Gara se concentrează cel mai mare număr de locuinţe şi gospodării
dintre toate zonele municipiului Paşcani şi implicit există şi un număr mai mare de camere
de locuit. Acest fapt a determinat o concentrare mai mare a populaţiei în aceste zone.
Menţionăm că zonele Centru şi Gară sunt construite parţial după 1970, predominând
locuinţele colective cu regim de înălţime între 4 şi 10 nivele, printre care s-au păstrat şi
grupuri compacte de lotizări cu locuinţe individuale parter. Locuinţele tradiţionale care au
fost construite înainte de anii 1960 se găsesc în cartierele: Vatra, Unirii, Fântânele,
prezentând un mod de viaţă şi aspect rural ca şi celelalte localităţi componente: Blăgeşti,
Boşteni, Gâşteşti, Lunca şi Sodomeni.
La momentul actual multe persoane fizice şi juridice apelează la creditul ipotecar pentru
achiziţionarea unei locuinţe, însă condiţiile de contractare a unui credit ipotecar nu pot fi

74
2008 – 2015
 Infrastructura
de locuinţe
îndeplinite decât de persoanele cu venituri medii şi superioare. Această situaţie se datorează

în mod direct preţului ridicat al locuinţelor.
Neimplicarea statului în construirea de noi locuinţe, precum şi slaba activitate a firmelor

private din domeniu imobiliar care să investească în construcţia de blocuri şi locuinţe a
condus la creşterea nejustificată a preţurilor apartamentelor vechi.
Concluzii:
 În zonele Centru şi Gara se concentrează cel mai mare număr de locuinţe dintre toate
zonele municipiului Paşcani. Acest fapt a determinat o concentrare mai mare a populaţiei
în aceste zone.
 În municipiul Paşcani există zone de locuinţe amplasate pe lângă unităţi industriale,

unităţi de transport rutier şi feroviar, pe lângă depozite PECO sau şantiere de construcţii
care perturbă liniştea şi sănătatea locatarilor;
 Fondul de locuinţe din municipiul Paşcani s-a împrospătat prin construirea şi darea în
folosinţă a locuinţelor sociale de tip ANL.
 Deşi apartamentele sunt vechi, preţul de achiziţionare al lor este ridicat;
 În Paşcani este încă slab dezvoltat domeniul imobiliar care să investească în construcţia
de locuinţe şi valorificarea locuinţelor;
 Existenţa clădirilor vechi în zone publice de mare interes.
75
2008 - 2015
2008 – 2015
5. EDUCAŢIA, CULTURA, SĂNĂTĂTEA ŞI SERVICIILE SOCIALE
 Educaţia
 Cultura
 Sănătatea
 Serviciile sociale
76
EDUCAŢIA, CULTURA, SĂNĂTATEA ŞI SERVICIILE SOCIALE
 Educaţia
Educaţia
Din punct de vedere al dotărilor de învăţământ, municipiul Paşcani deţine toate tipurile de
unităţi de învăţământ: învăţământ preşcolar, învăţământ primar, gimnazial şi liceal, mai
puţin învăţământ universitar.
Numărul total de elevi înscrişi în învăţământ pe anul 2006 - 2007 pe teritoriul municipiului
Paşcani este de 11.331 persoane.
Tabelul 49 – Numărul de elevi înscrişi în şcoli în perioada 2000 - 2006

Denumire 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006
Elevi încrişi total – persoane 9.394 9.033 8.904 8.981 8.850 8.327 7.588
Elevi înscrişi în învăţământ primar
6.534 6.014 5.441 4.981 4.553 4.137 3.743
şi gimnazial - persoane
- elevi înscrişi în învăţământ
2.590 2.293 2.125 2.012 1.882 1.777 1.660
primar – persoane
- elevi înscrişi în învăţământ
3.944 3.721 3.316 2.969 2.671 2.360 2.083
gimnazial – persoane
Elevi înscrişi în învăţământ liceal –
1.985 2.055 2.359 2.667 2.855 2.956 3.011
persoane
Elevi înscrişi în învăţământ
profesional, complementar şi de 679 841 976 1.237 1.319 1.146 834
ucenici – persoane
Elevi înscrişi în învăţământ tehnic
36 - 20 21 20 - -
de maiştri - persoane
Elevi înscrişi în învăţământ
160 123 108 75 103 88 -
postliceal – persoane
Sursa: Inspectoratul Şcolar Judeţean Iaşi
Numărul total de elevi înscrişi în învăţământ este în creştere în perioada 2000 – 2007.
Astfel, numărul acestora a scăzut cu 1,46% în anul 2004 faţă de anul 2003, iar în anul 2005
s-a diminuat cu 5,91% comparativ cu anul 2004. În anul 2007 numărul total de copii înscrişi
în învăţământ creşte cu 26,51% comparativ cu anul 2005, fiind înscrişi 11.331 elevi.
Din totalul de elevi înscrişi în anul 2006-2007 ponderea cea mai mare o au elevii înscrişi în
învăţământul primar şi gimnazial, aceasta fiind de 33,03% (3.743 elevi). Elevii înscrişi în
învăţământul liceal sunt în număr de 3.011 şi au o pondere de 26,57%; această categorie
este singura în care se constată o creştere continuă începând cu anul 2000. Cea mai mică
pondere în totalul de elevi înscrişi o au elevii din învăţământul profesional, complementar şi
de ucenici 7,36% (834 de elevi înscrişi).
Se constată, de asemenea, că din ce în ce mai puţini copii se înscriu în învăţământul primar

încă din anul 2000, astfel, numărul lor a scăzut de-a lungul perioadei analizate cu 35,91%,
iar ponderea ocupată în totalul elevilor înscrişi în învăţământ a fost de doar 14,65% în anul
şcolar 2006 - 2007.
77
 Educaţia
Evoluţia numărului de elevi
4.000 3.944
3.800
3.721
3.600
3.400
3.316
3.200
2.969
3.000 3.011
2.855 2.956
2.800
2.590 2.667 2.671
2.600
2.400 2.359 2.360
Număr elevi
2.293
2.200
2.125 2.012 2.083
2.000 2.055
1.985 1.882 1.777
1.800
1.600 1.660
1.400
1.319
1.200
1.237 1.146
1.000
841 976
800 834
679
600
400
160 123 108 75 103
200
36 88
0 0 20 21 20 0 0
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006
Ani
Elevi înscrişi în învăţământ primar

Elevi înscrişi în învăţământ liceal
Elevi înscrişi în învăţământ profesional, complementar şi de ucenici
Elevi înscrişi în învăţământ tehnic de maiştri
Elevi înscrişi în învăţământ postliceal
Elevi înscrişi în învăţământ gimnazial
Figura 36 – Evoluţia numărului de elevi înscrişi în sistemul de învăţământ
În cadrul Şcolii speciale Paşcani sunt şcolarizaţi 115 elevi cu cerinţe educaţionale speciale
din care: 41 elevi în învăţământul primar şi 74 elevi în învăţământul gimnazial.
Tabelul 50 – Numărul de copii înscrişi în grădiniţe

Denumire 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006
Număr copii 1.423 1.398 1.387 1.357 1.361 1.309 1.033
2008 – 2015
 Educaţia
Evoluţia numărului de copii din grădiniţe
1.500
1.423 1.398
1.400 1.387
Număr de copii
1.361 1.309
1.300 1.357
1.200
1.100
1.033
1.000
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006
Ani
C opii încrişi în grădiniţe
Figura 37 – Evoluţia numărului de copii din grădiniţe
Numărul copiilor în grădiniţe înregistrează scăderi în fiecare an în perioada 2000 – 2006 cu

excepţia anului 2004 când se înregistrează o uşoară creştere de 0,29% comparativ cu anul
2003. Astfel, în anul 2006-2007 sunt înscrişi la grădiniţă 1.033 copii, mai puţin cu 27,41%
faţă de anul 2000. Se constată o scădere îngrijorătoare în anul 2006-2007 a copiilor din
grădiniţe, de 21,08%, comparativ cu anul 2005.
Situaţia abandonului şcolar în municipiul Paşcani este prezentată în tabelul 51 pentru anul
şcolar 2006-2007 la data de 15 iunie 2007.
Tabelul 51 Situaţia abandonului şcolar

Elevi înscrişi la Elevi aflaţi în situaţia de
Nivelul de
începutul anului abandon şcolar (din cei
invăţământ Neşcolarizaţi
şcolar 2006-2007 repetenţi, neşcolarizaţi
sau exmatriculaţi)
Gimnazial 2.084 11 18
Liceal 3.026 2 1
Primar 1.665 4
Profesional 842 14 1
Total 7.617 27 24
Sursa: I.S.J Iaşi
Până la data de 15 iunie 2007 erau neşcolarizaţi un număr de 27 de elevi iar în situaţia de
abandon şcolar erau 24 de copii, adică un procent de 0,32% din totalul de elevi înscrişi în
anul şcolar 2006-2007.
Din totalul de elevi aflaţi în situaţia de abandon şcolar, 75% dintre ei sunt elevi din nivelul
gimnazial.
Având în vedere faptul că eficienţa şi calitatea sistemului educaţional sunt reflectate şi de

rezultatele elevilor la testele naţionale, prezentăm în continuare procentul de
promovabilitate la aceste teste.
79
 Educaţia
Tabelul 52 Procent de promovabilitate la testele naţionale 2007

Nr. Promovabilitate
Unitatea de învăţământ
crt. (%)
1 Liceul teoretic “Mihail Sadoveanu” Paşcani 100,00
2 Şcoala cu ECONOMICO-SOCIALĂ
STRATEGIA DE DEZVOLTARE clasele I-VIII “Iordache Cantacuzino”
A MUNICIPIULUI Paşcani
PAŞCANI 95,48
3 Grup Şcolar „Mihai Busuioc” Paşcani 94,00
4 Şcoala cu clasele I-VIII “Ion Creangă” Paşcani 92,31
2008 – 2015
5 Liceul teoretic “Miron Costin” Paşcani 91,38
6 Şcoala “Nicolae Iorga” Paşcani 91,03
7 Şcoala cu clasele I-VIII Gâşteşti Paşcani 85,71
8 Şcoala cu clasele I-VIII Blăgeşti Paşcani 76,92
9 Şcoala cu clasele I-VIII Lunca Paşcani 71,79
10 Şcoala cu clasele I-VIII Sodomeni Paşcani 50,00
Sursa: I.S.J Iaşi
Din datele furnizate de ISJ Iasi se observă o promovabilitate ridicată la testele naţionale de
peste 90% la unităţile de învăţământ din mediul urban şi o promovabalitate mai redusă
situată între 85,71% şi 50% în şcolile din suburbii. Astfel, în medie promovabilitatea la
testele naţionale, în municipiul Paşcani este de 84,86%.
Unitatea de învăţământ cu elevi ce au obţinut cele mai slabe rezultate la testele naţionale
este Şcoala cu clasele I-VIII Sodomeni Paşcani.
La polul opus se află „Liceul Teoretic Mihail Sadoveanu” Paşcani cu o promovabilitate de
100%.
Înregistrarea unei promovabilităţi mai scăzute în mediul rural poate fi cauzată de

problemele de infrastructură a unităţilor de învăţământ, de lipsa dotărilor corespunzătoare,
lipsa conexiunii la internet, de interesul scăzut al cadrelor didactice calificate să predea în
mediul rural, etc.
Tabelul 53 – Personalul didactic si sistemul de învăţământ al municipiului Paşcani

Denumire 2000 2001 2002 2003 2004 2005
Personal didactic total – persoane 745 752 643 637 695 685
Personal didactic în învăţământ preşcolar -
86 86 84 80 93 91
persoane
Personal didactic în învăţământ primar şi
468 451 339 322 342 296
gimnazial – persoane
Personal didactic în învăţământ primar -
166 153 125 128 127 110
persoane
Personal didactic în învăţământ gimnazial -
302 298 214 194 215 186
persoane
Personal didactic în învăţământ liceal -
191 191 220 195 253 287
persoane
Personal didactic în învăţământul profesional,
- 23 - 40 7 11
complementar, ucenici – persoane
Personal didactic în învăţământ postliceal –
- 1 - - - -
persoane
80
 Educaţia
Evoluţia personalului didactic

350
302 298
Număr cadre didactice
300
253 287
250 220
191 191 195
200
214 215 186
194 2008 – 2015
150 125
166 153 127 110
128
100 91
86 86 84 80 93
50
23 7 11
40
0 0 0
2000 2001 2002 2003 2004 2005
Ani
Personal didactic în învăţământ preşcolar
Personal didactic în învăţământ primar
Personal didactic în învăţământ gimnazial
Personal didactic în învăţământ liceal
Personal didactic în învăţ. profesional, complementar, ucenici
Figura 38 – Evoluţia personalului didactic din sistemul de învăţământ
Personalul didactic total în anul 2005 este de 685 persoane, în scădere cu 1,44% faţă de
anul 2004. Această scădere a fost cauzată de diminuarea treptată a numărului de elevi
înscrişi în învăţământ dar şi de scăderea interesului pentru această profesie, având în
vedere remuneraţia slabă pentru aceste posturi.
81
Personalul didactic în anul 2005
2%
13%
16%
42%
27%
Personal didactic în învăţământ preşcolar

Personal didactic în învăţământ primar
Personal didactic în învăţământ gimnazial
 Educaţia
Personal didactic în învăţământ liceal
Personal didactic în învăţ. profesional, complementar, ucenici
Figura 39 – Ponderea personalului didactic pe tipurile de învăţământ
Personalul didactic în învăţământul liceal are ponderea cea mai mare în totalul personalului
didactic, şi anume de 41,90% în anul 2005. Este singurul nivel de învăţământ care
înregistrează creşteri referitoare la personalul didactic angajat. Acest fapt se datorează
creşterii numărului de elevi înscrişi în învăţământul liceal.
Personalul didactic în învăţământul gimnazial înregistrează o scădere în anul 2005 de
13,49% comparativ cu anul 2004 şi are o pondere de 27,15% în totalul cadrelor didactice.
2008 – 2015
Concluzii:
 În anul 2007 numărul total de copii înscrişi în învăţământ creşte cu 26,51% comparativ
cu anul 2005, fiind înscrişi 11.331 elevi.
 Din totalul de elevi înscrişi în anul 2006 - 2007 ponderea cea mai mare o au elevii
înscrişi în învăţământul primar şi gimnazial, aceasta fiind de 33,03% (3.743 elevi).
 Din ce în ce mai puţini copii se înscriu în învăţământul primar încă din anul 2000, astfel,
numărul lor a scăzut de-a lungul perioadei analizate cu 35,91%;
 Până la data de 15 iunie 2007 erau neşcolarizaţi un număr de 27 de elevi iar în situaţia
de abandon şcolar erau 24 de copii, adică un procent de 0,32% din totalul de elevi
înscrişi în anul şcolar 2006-2007.
82
 Din totalul de elevi aflaţi în situaţia de abandon şcolar, 75% dintre ei sunt elevi din
nivelul gimanzial.
 Există o promovabilitate ridicată la testele naţionale de peste 90% la unităţile de

învăţământ din mediul urban şi o promovabilitate mai redusă situată între 85,71% şi
50% în mediul rural.
 „Liceul Teoretic Mihail Sadoveanu” Paşcani a înregistrat o promovabilitate de 100% la

testele naţionale.
 Cultura
Cultura
Activităţile social-culturale în municipiul Paşcani sunt susţinute în principal de: Casa de

Cultură, Biblioteca ECONOMICO-SOCIALĂ
Municipală, A MUNICIPIULUI
Clubul Copiilor Paşcani, PAŞCANI
MuzeulMunicipal.
Casa de Cultură a fost înfiinţată în anul 1949. Activitatea Casei de Cultură Municipale
2008 – 2015 „M.
Sadoveanu” este susţinută prin cercuri culturale, cursuri, precum şi prin ansamblul folcloric
„Rapsozii Siretului”, Teatrul pentru Copii şi Tineret „Rudi Nesvadba”, trupa de dans de
societate „Dream Dance”. Sala de spectacole are 440 locuri, dispune de scenă cu pod şi
instalaţie de lumini.
Casa de Cultură are colaborări cu Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri” Iaşi, Teatrul „Mihai
Eminescu” Botoşani, Teatrul „George Bacovia” Bacău, Filarmonica din Botoşani şi
Filarmonica din Iaşi şi cu Muzeul Literaturii Române din Iaşi.
Casa de Cultură Mihail Sadoveanu din Paşcani necesită reparaţii, amenajări şi dotări noi
pentru o bună desfăşurare a spectacolelor organizate în incinta clădirii.
Biblioteca Municipală a fost înfiinţată în anul 1950. Aceasta dispune de peste 110.000 de
volume, dintre care cele mai numeroase sunt de literatură, lingvistică, ştiinţă şi tehnică.
Numărul anual de utilizatori care vizitează biblioteca este de 45.000.
Muzeul Municipal Paşcani a fost înfiinţat în decembrie 1997 şi îşi desfăşoară activitatea în
cadrul Casei de Cultură „M. Sadoveanu” şi al Palatului Copiilor „Iordache Cantacuzino”.
83
Muzeul deţine un număr de 375 exponate şi este organizat în trei secţii: istorie, etnografie şi
religie. Încă de la începutul anului 1998, Muzeul Municipal Paşcani s-a aflat în strânsă
colaborare cu Complexul Muzeal Moldova Iaşi. Sediul care găzduieşte Muzeul Municipal
Paşcani necesită reparaţii capitale.
Alte activităţi culturale se mai desfăşoară în cadrul Casei Iordache Cantacuzino, care
găzduieşte Clubul Copiilor Paşcani. Pe parcursul anilor s-a înregistrat o creştere a numărului
de norme didactice, a cercurilor şi a numărului de copii ce l-au frecventat.
Concluzii:
 Activităţile culturale sunt susţinute în principal de Casa de Cultură, de Biblioteca

Municipală şi de Muzeul Municipal;
Pentru a recăpăta valoarea de patrimoniu sau chiar pentru a mări această valoare se impun
lucrări pentru renovarea şi consolidarea clădirii.
În municipiul Paşcani există un cinematograf care funcţionează în interiorul Casei de
Cultură.
2008 – 2015

84
2007 – 2013
 Cultura
 La Casa de Cultură se desfăşoară diverse spectacole de teatru, muzică, dans, se ţin

cercuri culturale şi cursuri;
 Casa Iordache Cantacuzino găzduieşte Clubul Copiilor Paşcani. Pe parcursul anilor s-a
înregistrat o creştere a numărului de norme didactice, a cercurilor şi a numărului de copii
ce l-au frecventat;
 Casa de Cultură Mihail Sadoveanu din Paşcani necesită reparaţii, amenajări şi dotări noi
pentru o bună desfăşurare a spectacolelor organizate în incinta clădirii.
 Muzeul Municipal Paşcani deţine un număr de 375 exponate şi este organizat în trei
secţii: istorie, etnografie şi religie.
 Sediul care găzduieşte Muzeul Municipal Paşcani necesită reparaţii capitale.
 Sunt necesare lucrări de renovare şi consolidare a Casei Iordache Cantacuzino.
 Sănătate
Sănătate
2008 – 2015
2007 – 2013
Ocrotirea sănătăţii este asigurată în municipiul Paşcani prin reţeaua de sănătate alcătuită
din unităţi care activează în sistem public şi unităţi din sistemul privat, asistenţa medicală
desfăşurându-se în sistemul tradiţional unde în prezent se înregistrează o trecere dinspre
sectorul public spre cel mixt şi privat.
Tabelul 54 – Numărul medicilor din sectorul public şi privat

Denumire 2000 2001 2002 2003 2004 2005
Medici – sector public – persoane 65 63 52 51 50 67
Medici - sector privat – persoane 10 16 26 26 26 9
Medici de familie –sector public –persoane - - - 14 11 15
Medici de familie - sector privat – persoane - - - 26 9 9
Evoluţia numărului de medici

80
70
65 67
63
60
52
Număr medici
51 50
50
40
30 26
26 26
26
20
10 16 14 11 15
10
9 9 9
0 0 0 0
2000 2001 2002 2003 2004 2005
Ani
Medici – sector public – persoane

Medici - sector privat – persoane
Medici de familie –sector public –persoane
Medici de familie - sector privat – persoane
Figura 40 – Evoluţia numărului de medici din sectorul public şi privat
Personalul medical din cadrul unităţilor sanitare este reprezentat de medici, farmacişti,
personal sanitar mediu şi stomatologi. În 2005, în sectorul public îşi desfăşurau activitatea
65 de medici si 15 medici de familie, iar în sectorul privat, doar 9 medici şi 9 medici de
familie.
Tabelul 55 – Numărul de medici stomatologi din sectorul public şi privat
 Sănătate Denumire 2000 2001 2002 2003 2004 2005
Stomatologi – sector public – persoane 13 10 - 1 2 9
Stomatologi - sector privat - persoane 4 4 4 4 4 7
2008 – 2015
86

Evoluţia numărului de stomatologi
14
13
Număr stomatologi
12
10
10
9
8
7
6
4 4 4 4 4
4
2
0 1 2
0
2000 2001 2002 2003 2004 2005
Ani
Stomatologi – sector public – persoane

Stomatologi - sector privat - persoane
Figura 41 – Evoluţia numărului de medici stomatologi din sectorul public şi privat
În anul 2005 s-au înregistrat 16 stomatologi, dintre care 9 în sectorul public şi 7 în cel
privat. Se observă că faţă de anul 2000 numărul acestora a scăzut cu 4 cadre medicale.
Tabelul 56 – Numărul de farmacişti din sectorul public şi privat

Denumire 2000 2001 2002 2003 2004 2005
Farmacişti – sector public – persoane 7 6 2 3 3 3
Farmacişti – sector privat – persoane 6 6 3 3 3 3
În domeniul farmaceutic, în perioada 2004 – 2005 activau doar 3 farmacişti în sectorul

public şi 3 în sectorul privat. Se observă o scădere a acestora faţă de anul 2000, când
existau 7 farmacii publice şi 6 farmacii private.
Tabelul 57 – Personal sanitar din sectorul public şi privat

Denumire 2000 2001 2002 2003 2004 2005
Personal sanitar mediu – sector public –
346 352 334 270 271 286
persoane
Personal sanitar mediu – sector privat –
7 10 10 36 37 44
persoane

87
2008 – 2015
 Sănătate
Evoluţia numărului de personal sanitar
400
334
350
Personal sanitar
346 352
300
286
250 270 271
200
150
100
36 37 44
50
7 10 10
0
2000 2001 2002 2003 2004 2005
Ani
Personal sanitar mediu – sector public – persoane

Personal sanitar mediu – sector privat – persoane
Figura 42 – Evoluţia personalului sanitar
În 2005 se observă că personalul sanitar mediu este reprezentat de 286 persoane în

sistemul public şi 44 în sistemul privat. Pe perioada 2000 – 2005, în sectorul privat, se
înregistrează o creştere treptată a cadrelor medicale medii.
Concluzii:
 Ocrotirea sănătăţii este asigurată în municipiul Paşcani prin reţeaua de sănătate

alcătuită din unităţi care activează în sistem public şi unităţi din sistemul privat.
 Peste 100 de medici oferă servicii medicale locuitorilor din municipiu, în cadrul spitalelor
sau a cabinetelor medicale publice şi private;
 Personalul sanitar mediu din municipiul Paşcani este format din aproximativ 350 de
persoane.
88
 Servicii sociale
Servicii sociale
Asistenţa socială este componenta non-contributivă a sistemului de protecţie socială şi

reprezintă ansamblul de instituţii şi măsuri prin care statul, autorităţile publice ale
administraţiei locale şi societatea civilă asigură prevenirea, limitarea sau înlăturarea
efectelor temporare sau permanente ale unor situaţii care pot genera marginalizarea sau
excluderea socială a unor persoane.
2008 – 2015
Încercarea de descentralizare rapidă care a avut loc mai ales după 1997 în municipiul
Paşcani a generat incoerenţă organizaţională, costuri sociale ridicate, şi a scăzut capacitatea
de supervizare
STRATEGIA şi control,
DE DEZVOLTARE în acelaşi timp
ECONOMICO-SOCIALĂ funcţionândPAŞCANI
A MUNICIPIULUI mai multe instituţii de coordonare pe
domenii sectoriale cum sunt copiii în dificultate, persoanele vârstnice, persoanele cu
handicap etc. Legislaţia din domeniul asistenţei sociale este într-o continuă schimbare,
2007 – 2013 ceea
ce face ca şi structura organizaţiilor sau serviciilor oferite de acestea să se schimbe într-un
ritm rapid.
Pentru prevenirea cazurilor de abandon, Serviciul Comunitar de Asistenţă Socială, Protecţie
Socială şi Autoritate Tutelară din cadrul Primăriei municipiului Paşcani a oferit sprijin moral
2007 – 2013
şi material în vederea menţinerii copilului în familia naturală, cât şi servicii de consiliere
socială unor familii aflate în pragul “intrării’ într-o situaţie de criză, identificate atât prin
cererile acestora, sesizările altor persoane sau din colaborarea cu Spitalul Municipal Paşcani,
precum şi organizaţii non-guvernamentale.
 Infrastructura
Numărul mare de cazuri sesizate sau depistate în ceea ce priveşte copilul aflat în dificultate
de comunicaţii
au făcut să fie identificate oportunităţile de (re)integrare a copiilor în familia
naturală/extinsă/substitutivă, astfel încât s-au luat măsuri de tip familial după cum
urmează:
STRATEGIA  integrare/reintegrare
DE DEZVOLTARE în familie
ECONOMICO-SOCIALĂ sau comunitate
A MUNICIPIULUI PAŞCANI prin efectul legii, a copiilor
proveniţi din centre de plasament;
 plasament-încredinţare la rude până la gradul IV; 2007 – 2013
 adopţia naţională;
 copiii cu nevoi speciale, care au rămas în familia naturală, unde beneficiază de
bune condiţii de creştere şi educare.
Datele statistice obţinute în urma soluţionării cazurilor de risc social în cadrul Serviciului
Comunitar de Asistenţă Socială, Protecţie Socială şi Autoritate Tutelară din cadrul Primăriei
municipiului Paşcani, judeţul Iaşi, cuprind:
 plasament rezidenţial (copii ce nu au putut fi reintegraţi în familie, întrucât
prezintă un grad de handicap accentuat/grav);
 copii victime ale abuzului (agresiune fizică, copii ce au fost încredinţaţi familiei
lărgite prin măsură de protecţie plasament familial, sau cazuri ce au fost
instrumentate cu reintegrarea în familia de origine);
 copii infectaţi cu HIV/SIDA ;
 servicii pentru copiii care răspund/nu răspund penal – (toate cazurile au primit
măsura de supraveghere specializată în familie, acest lucru fiind posibil datorită
bunei colaborări cu Serviciul de abuz/neglijenţă/violenţă/trafic din cadrul
D.G.A.S.P.C. Iaşi, cât şi cu Centrul de Probaţiune din cadrul Tribunalului de
minori Iaşi);
89
 minore care sunt însărcinate şi au avut predispoziţie să-şi abandoneze copilul;

 copii proveniţi din familii aflate în divorţ – pentru care s-au luat cele mai bune
măsuri, ca aceşti copii să aibă un trai liniştit şi să aibă condiţii bune de creştere
şi educare, alături de cel puţin unul din părinţi – în ultimă instanţă, părinte care
a demonstrat calităţi morale şi materiale;
 copii reintegraţi în familia naturală;
 tineri care au întemeiat o familie fără să legalizeze relaţia de căsătorie (relaţia de
concubinaj);
 tineri care se află în pragul divorţului; 2008 – 2015
 tineri care au divorţat;
 tineri fără locuinţă (locuiesc şi se gospodăresc împreună cu părinţii);
 tineri care au fost evaluaţi socio-medical şi au fost încadrate în categoria
persoanelor cu handicap, ce necesită protecţie specială;
 tineri care au familie şi copii, şi au plecat la muncă în străinătate;
 tineri care au relaţie de concubinaj (cu copii) şi au plecat în străinătate;
2007 – 2013
 tinere gravide care nu au împlinit 18 ani şi sunt predispuse la abandon familial;

 tinere-mame care nu au împlinit 18 ani şi sunt predispuse la abandon familial;
STRATEGIA  tineri care ECONOMICO-SOCIALĂ
DE DEZVOLTARE au săvârşit fapte Aprevăzute dePAŞCANI
MUNICIPIULUI Codul Penal şi se afla în perioada de
detenţie;
 tineri care provin din centrele de plasament, nu au locuinţă, nu urmează nici o
2007 – 2013
forma de învăţământ şi nu au loc de muncă;
 tineri care beneficiază de ajutor social conform Legii 416/2001 privind venitul
minim garantat;
 adulţi care nu auSITUAŢIA
locuri de muncăINFRASTRUCTURII EXISTENTE
(şi sunt în evidenţa AJOFM Paşcani);
 populaţie reprezentativă pentru fenomenul de violenţă domestică;
 Infrastructura
de comunicaţii
 populaţia rromă;
 adulţi care au fost evaluaţi socio-medical şi prezintă grad de handicap;
 persoane de vârsta a treia imobilizate la pat şi fără susţinători legali;
 persoane de vârsta a treia cu venituri mici, care depăşesc cu 2% limita venitului
minim garantat;
 persoane de vârsta a treia, care locuiesc singure, sunt diagnosticate cu boli
cronice şi nu primesc sprijin moral sau material din partea familiei lărgite;
2007 – 2013
 persoane vârstnice care au asistenţi personali, conform legislaţiei în vigoare.
Centralizând aceste date au rezultat următoarele:

Tabelul 58 – Asistenţa socială în municipiul Paşcani
Denumire 2001 2002 2003 2004 2005 2006
Persoane cu handicap 140 148 158 155 158 -
Costuri (lei) 436.000 450.000 465.000 650.000 670.000 -
Sume plătite pentru
beneficiarii de venit minim 880.000 980.000 1.186.000 1.565.000 1.105.000 -
garantat
Servicii de tip rezidenţial 269 copii -
Numărul adopţiilor 2 3 2 3 3 -
Costuri privind acordarea
35.000.000
serviciilor sociale
Rata de dependenţă 7.000.000/an
Copii cu cerinţe
74
educaţionale speciale
90
Persoane cu dizabilităţi 338
În perioada 2001 – 2005 numărul persoanelor cu handicap din municipiul Paşcani

înregistrează o creştere de 12,85%. În anul 2005 existau 158 persoane cu handicap.
Această creştere a determinat implicit şi creşterea costurilor privind persoanele cu handicap.
Astfel, în anul 2005 s-au cheltuit 670.000 lei pentru 158 persoane cu handicap, adică 4.241
lei anual pentru fiecare persoană şi 353 lei lunar.
Sumele plătite pentru beneficiarii de venit minim garantat au crescut în intervalul 2001 –
2005 cu 25,57%. 2008 – 2015
Servicii de tip rezidenţial sunt oferite de 4 centre de plasament şi Fundaţia Agape, servicii
de care au beneficiat 269 copii în anul 2005.
Numărul adopţiilor se menţine relativ constant acesta fiind de 2 -3 adopţii anual.
În centrele de plasament erau educaţi şi îngrijiţi în anul 2006 un număr de 74 copii cu
2007 – 2013
cerinţe educaţionale speciale şi 338 persoane cu dizabilităţi.
Costurile privind acordarea serviciilor sociale au fost în perioada 2001 – 2005, în valoare de
35.000.000 lei înregistrându-se o rată de dependenţă de 7.000.000 lei/an.
Tabelul 59 – Ajutoare sociale şi ajutoare de urgenţă

2007 – 2013
Tip ajutoare 2005 2006
Ajutoare sociale Nr. Dosare 630 460
Valoare 9.845.180.000 8.330.310.000
Ajutoare de urgenţă SITUAŢIA
Nr. DosareINFRASTRUCTURII 106EXISTENTE 307
Valoare 99.040.000 271.950.000
 Infrastructura Sursa: Fişa unităţii administrativ – teritoriale a municipiului Paşcani
de comunicaţii
Ajutoarele sociale oferite în anii 2005 şi 2006 au rezolvat 630 dosare în 2005 şi 460 în
2006. Numărul de dosare cât şi suma cheltuită pentru acordarea de ajutoare sociale a
scăzut înDE
STRATEGIA anul 2006 cuECONOMICO-SOCIALĂ
DEZVOLTARE 26,98% şi respectiv cu 15,38%.
A MUNICIPIULUI PAŞCANI
În ceea ce privesc ajutoarele de urgenţă, se constată o creştere foarte mare a numărului de

dosare rezolvate în anul 2006 de 189,62% comparativ cu anul 2005. 2007 – 2013
Concluzii:
 Primăria Municipiului Paşcani se implică în rezolvarea problemelor de asistenţă socială,

protecţie socială şi autoritate tutelară;
 Se observă o creştere a persoanelor cu handicap în municipiul Paşcani în ultimii ani;
 Pe lângă serviciile sociale efectuate de primărie, există şi servicii de tip rezidenţial

prestate de patru centre de plasament şi de Fundaţia Agape;
 În anii 2005 - 2006 a fost rezolvat un număr semnificativ de dosare pentru ajutoare
sociale şi ajutoare de urgenţă, suma cheltuită în 2006 fiind de 860.226 lei.
 Se constată lipsa dotărilor speciale pentru persoanele aflate în dificultate din mediul
public (clădiri de interes public, sistemul rutier, magazine, parcări etc.)
91
2008 - 2015
2008 – 2015
2007 – 2013
2007 – 2013

 Infrastructura
de comunicaţii
2007 – 2013
6. RESURSELE UMANE ŞI PIAŢA MUNCII
 Populaţia
 Piaţa muncii
92
RESURSELE UMANE ŞI PIAŢA MUNCII
 Populaţia
Populaţia municipiului Paşcani
Conform „Fişei Unităţii Administrativ - Teritoriale a municipiului Paşcani” populaţia totală

stabilă în anul 2006 a fost de 43.828 persoane dintre care 22.210 femei şi 21.618 bărbaţi.
Din totalul populaţiei, 98,76% reprezintă populaţia de naţionalitate română, iar 1,24%
populaţia de altă naţionalitate (maghiară, rromă, germană, ucraineană, turcă, evreiască,
rusă, lipoveană, croată, italiană, moldovenească, altă etnie).
Tabelul 60 – Evoluţia populaţiei totale a municipiului Paşcani

Denumire 2000 2001 2002 2003 2004 2005
Populaţia totală 45.865 46.096 43.521 43.202 43.074 43.380
Populaţia – femei 23.240 23.318 22.045 21.860 21.795 21.967
Populaţia - bărbaţi 22.652 22.778 21.476 21.342 21.279 21.413
Ritm mediu anual % -0,04 0,5 -5,58 -0,7 -0,29 0,71
Evoluţia populaţiei
50.000
43.521 43.202 43.074 43.380
45.865 46.096
40.000
Populaţia
30.000
23.240 23.318 22.045 21.860 21.795 21.967
20.000
22.652 22.778 21.476 21.342 21.279 21.413
10.000
0
2000 2001 2002 2003 2004 2005
Ani
Populaţia totală Populaţia - femei Populaţia - bărbaţi
Figura 43 – Evoluţia populaţiei în perioada 2000 - 2005
Populaţia stabilă a scăzut pe parcursul perioadei 2000 – 2005 cu 5,42% având o traiectorie
fluctuantă începând cu anul 2000. Ritmul mediu anual de creştere al populaţiei a avut valori
negative în anii 2000, 2002, 2003, şi 2004, în anul 2002 înregistrându-se cea mai mică
valoare (-5,58%), iar în anul 2001 se înregistrează un ritm mediu anual pozitiv de 0,5%. În
anul 2005 se remarcă un ritm mediu anual de creştere pozitiv ceea ce reflectă o sporire a
populaţiei comparativ cu anul 2004.
93
Ritmul mediu anual de creştere negativ reflectă de RESURSELE UMANE
fapt scăderea de la anŞI
la PIAŢA MUNCII
an a populaţiei
stabile, astfel populaţia municipiului s-a diminuat cu 2.485 persoane pe parcursul perioadei
 Populaţia
analizate.
Tabelul 61 – Evoluţia populaţiei pe localităţi în anii 1977-1992-2002

Spor absolut al
Număr locuitori Indice de creştere
Localităţi populaţiei
1977 1992 2002 1977-2002 1992-2002 1977-1992 1992-2002
TOTAL
24.459
STRATEGIA DE DEZVOLTARE 44.900 42.057
ECONOMICO-SOCIALĂ 20.441
A MUNICIPIULUI PAŞCANI -2.843 183,5 93,6
MUNICIPIU
PAŞCANI 15.611 35.897 32.421 20.286 -3.476 229,9 90,3
2008 – 2015
BLĂGEŞTI 1.470 1.385 1.429 -85 44 94,2 103,1
BOŞTENI 1.172 1.142 1.248 -30 106 97,4 109,3
GÂŞTEŞTI 2.418 2.761 2.949 343 188 114,2 106,8
LUNCA 2.421 2.452 2.560 31 108 101,3 104,4
SODOMENI 1.367 1.263 1.450 -104 187 92,4 114,8
2007 – 2013
MEDIUL URBAN 15.611 35.897 32.421 20.286 -3.476 229,9 90,3
MEDIUL RURAL 8.848 9.003 9.636 155 633 101,7 107
Sursa: Recensământul populaţiei: 1977, 1992, 2002
Populaţia municipiului Paşcani are un trend fluctuant dacă analizăm pe baza datelor obţinute
în anii de recensământ. Astfel, între 1977 şi 1992 are loc o creştere a populaţiei
2007de 83,57%
– 2013
în timp ce în perioada 1992 – 2002 se înregistrează o scădere de 6,76%, scădere ce

continuă până în anul 2004.
Populaţia urbană şi rurală
 Infrastructura
de comunicaţii
23%
2007 – 2013
77%
MEDIUL URBAN MEDIUL RURAL
Figura 44 – Populaţia urbană şi rurală în anul 2002
Ponderea populaţiei urbane în total populaţie a fost în anul 2002, de 77,09%,cu mult
superioară faţă de cea rurală care ocupă doar 22,91%.
94
RESURSELE
Mediul rural reprezentat prin cele 5 suburbii: Blăgeşti, UMANE Lunca
Boşteni, Gâşteşti, ŞI PIAŢA MUNCII
şi Sodomeni
prezintă un trend crescător al populaţiei. Astfel, populaţia din mediul rural a crescut în
 Populaţia
perioada 1977 – 2002 cu 8,9%.
În mediul urban are loc o creştere spectaculoasă în anul 1992 comparativ cu recensământul
din 1977, indicele de creştere fiind de 229,9%. În anul 2002 se înregistrează o scădere a
populaţiei urbane cu 3.476 persoane, indicele de creştere al perioadei 1992 - 2002
rămânând pozitiv, dar se reduce considerabil la 90,3 %. Această situaţie a condus la
creşterea populaţiei din mediul rural cu 7,03% în perioada 1992 – 2002, datorată migraţiei
populaţiei spre zona rurală, fenomen cauzat de procesul de restructurare industrială.
Mişcarea
STRATEGIA DEnaturală şiECONOMICO-SOCIALĂ
DEZVOLTARE mişcarea migratorie a populaţiei
Tabelul 62 – Mişcarea populaţiei în perioada 2000 - 2005 2008 – 2015

MIŞCAREA NATURALĂ MIŞCAREA MIGRATORIE Ritm
Nr. mediu
Anul Născuţi Spor natural Nr. Nr. Spor migrator
persoane anual
vii DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ
STRATEGIA (nr. persoane) A MUNICIPIULUI
emigranţilor imigranţilor
PAŞCANI (nr.persoane)
decedate (%)
2000 438 283 155 474 351 - 123 -0,04
2007 –- 2013
2001 438 311 127 558 468 90 0,5
2002 414 337 77 572 435 - 137 - 5,58
2003 436 297 117 606 377 - 229 - 0,7
2004 445DE DEZVOLTARE
STRATEGIA 304ECONOMICO-SOCIALĂ
141A MUNICIPIULUI716
PAŞCANI 467 - 249 - 0,29
2005 445 299 146 - - - -
Sursa: Anuarul de statistică 2007 – 2013
Mişcarea naturală a populaţiei este determinată prin punerea în balanţă a numărului de

naşteri şi a numărului de decese.
În perioada 2000 –
 Infrastructura 2005 numărul născuţilor vii înregistrează o creştere de 1,6%, iar
numărul persoanelor
de comunicaţii decedate a crescut cu o viteză mai mare, de 5,65%, acest lucru
determinând scăderea sporului natural în perioada analizată cu 5,81%.
Analizând pe fiecare an în parte se observă totuşi o ameliorare a situaţiei în ceea ce priveşte
sporul natural, acesta înregistrând creşteri în ultimii ani din perioada analizată.
Mişcarea migratorie este reprezentată de sporul migrator care se calculează ca diferenţă

2007 – 2013
între numărul de imigranţi şi numărul de emigranţi.
Astfel, municipiul Paşcani se confruntă cu un spor migrator negativ şi în scădere, numărul
emigranţilor crescând în perioada analizată cu 51,05%, în timp ce numărul imigranţilor
creşte doar cu 33,05%.
Se observă că numărul imigranţilor nu reuşeşte să acopere numărul persoanelor care

emigrează din municipiu, cu atât mai puţin să-l depăşească pentru a se înregistra un spor
migrator pozitiv.
Cele două tipuri de mişcări influenţează direct populaţia municipiului Paşcani. Mişcarea
naturală caracterizată prin sporul natural înregistrează într-adevăr creşteri în ultimii doi ani,
95
dar acestea nu acoperă numărul persoanelor care emigrează din Paşcani, acest fapt
afectând în mod negativ ritmul mediu anual de creştere a populaţiei păşcănene.
 Populaţia
Tabelul 63 –Sporul natural al municipiului Paşcani comparativ cu judeţul Iaşi

MIŞCAREA NATURALĂ – Rate la 1.000 locuitori
MUNICIPIUL PAŞCANI JUDEŢUL IAŞI
Anul
Spor Spor
Natalitate Mortalitate Natalitate Mortalitate
natural natural
2000 DE DEZVOLTARE
STRATEGIA 9,5 6,2 A MUNICIPIULUI
ECONOMICO-SOCIALĂ 3,3 PAŞCANI 13,8 9,7 4,1
2001 9,5 6,7 2,8 13,2 9,9 3,3
2002 9,5 7,7 1,8 12,9 10,4
2008 – 2015 2,5
2003 10,1 6,9 3,2 12,3 10,7 1,6

2004 10,3 7,1 3,2 12,5 10,0 2,5
Sursa: Anuarul
STRATEGIA de statistică
DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI
Rata medie a natalităţii înregistrată în perioada 2000 – 2004 este de 9,78‰. 2007 – 2013
Cea mai mică rată a natalităţii se înregistrează în anii 2000, 2001, şi 2002 de 9,5‰, iar
după anul 2002 are loc o relansare a indicelui natalităţii înregistrându-se o valoare de
10,3‰ în anul 2004.
În aceeaşi perioadă rata medie a mortalităţii este de 6,92‰, cu mult sub media pe judeţ
(10,14‰).
2007 – 2013
Evoluţia sporului natural

 Infrastructura 4,5 4,1
de comunicaţii 4 3,3 3,2
3,3 3,2
3,5
2,8 2,5 2,5
3
2,5
STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI
Spor natural 1,8PAŞCANI 1,6
2
1,5 2007 – 2013
1
0,5
0
2000 2001 2002 2003 2004
Ani
Spor natural Paşcani Spor natural Iaşi
Figura 45 – Comparaţia sporului natural dintre municipiul Paşcani şi judeţul Iaşi
96
Comparând valorile ratei sporului natural în anii 2003 şi 2004, se constată că pentru
municipiul Paşcani acestea sunt în fiecare an cu mult peste media judeţului Iaşi, fiind
corectate de o mortalitate mai redusă în medie cu aproximativ 30% faţă de cea înregistrată
în judeţul Iaşi. RESURSELE UMANE ŞI PIAŢA MUNCII
 Populaţia
Din punct de vedere al natalităţii, generatoare de spor natural, municipiul se încadrează în
tradiţia zonei cunoscută pentru potenţialul fertilităţii.
Structura populaţiei pe principalele grupe de vârstă
Tabelul 64 – Populaţia pe grupe de vârstă

Masculin Feminin
Ani de vârstă Ambele sexe Structura
persoane persoane
STRATEGIA 0DE-DEZVOLTARE
4 ani 1.998 A MUNICIPIULUI
ECONOMICO-SOCIALĂ 1.030PAŞCANI 968 4,75%
5 - 9 ani 2.374 1.195 1.179 5,64%
10-14 ani 4.206 2.126 2.080 10,00%
2008 – 2015
15-19 ani 4.293 2.222 2.071 10,21%

20-24 ani 3.276 1.736 1.540 7,79%
STRATEGIA25-29 ani
DE DEZVOLTARE 2.786 A MUNICIPIULUI
ECONOMICO-SOCIALĂ 1.435PAŞCANI 1.351 6,62%
30-34 ani 3.648 1.636 2.012 8,67%
35-39 ani 2.935 1.280 1.655 6,98%
2007 – 2013
40-44 ani 3.759 1.772 1.987 8,94%
45-49 ani 3.849 1.928 1.921 9,15%
STRATEGIA50-54 ani
DE DEZVOLTARE 2.756 A MUNICIPIULUI
ECONOMICO-SOCIALĂ 1.442PAŞCANI 1.314 6,55%
55-59 ani 1.331 674 657 3,16%
60-64 ani 1.488 720 768 3,54%
2007 – 2013
65-69 ani 1.296 622 674 3,08%
70-74 ani 985 406 579 2,34%
75-79 ani 619
SITUAŢIA 251
INFRASTRUCTURII 368
EXISTENTE 1,47%
80-84 ani 265 85 180 0,63%
85
 Infrastructura ani şi peste 193 58 135 0,46%
de comunicaţii TOTAL 42.057 20.618 21.439 100%
Sursa: Recensământul populaţiei 2002
AnalizândDEstructura
STRATEGIA populaţiei
DEZVOLTARE pe sexe AaMUNICIPIULUI
ECONOMICO-SOCIALĂ municipiuluiPAŞCANI
Paşcani
se observă o predominare a
persoanelor de sex feminin, acestea fiind mai numeroase decât populaţia masculină cu 821
persoane. 2007 – 2013
Ponderea populaţiei feminine era la recensământul din anul 2002 de 50,98% în totalul
populaţiei.
Astfel din punct de vedere al raportului de masculinitate se constată că la nivelul
municipiului Paşcani, la 1.000 de persoane de sex masculin reveneau 1.039 persoane de
sex feminin.
Populaţia, în general, este structurată pe 3 grupe principale de vârstă şi anume:
97
 populaţia tânără - cuprinzând efectivul populaţiei în limitele de vârstă cuprinsă
între 0 – 14 ani;
 populaţia adultă - cuprinsă în intervalul 15 - 64 ani;
 populaţia bătrână – între 65 ani şi peste.
Populaţia municipiului Paşcani se caracterizează prin populaţia matură (între 15 – 64 ani)

care deţine o pondere de 71,62%. Populaţia tânărăRESURSELE
cu vârsta UMANE
între 0 –ŞI
15PIAŢA MUNCII
ani deţine o
pondere de 20,4%, în timp ce populaţia bătrână (65 ani şi peste) are cea mai mică pondere
 Populaţia
de 7,98%.
Pentru localităţile componente ale municipiului Paşcani împărţirea populaţiei pe grupe de

vârstă este exemplificată în tabelul 63:
Tabelul 65 – Structura populaţiei pe grupe de vârstă pe localităţi
Grupa de vârstă
Localitatea 0-14 ani 15-64 ani 65 ani şi peste TOTAL %
persoane % persoane % persoane %
Paşcani 6.457 75,27 24.007 79,70 1.957 58,28 32.421 77,09
Blăgeşti 314 3,66 865 2,87 250 7,44 1.429 3,40
Boşteni 252 2,94 817 2,71 179 5,33 1.248 2,97
Gâşteşti 699 8,15 1.859 6,17 391 11,64 20082.949
– 2015
7,01
Lunca 556 6,48 1.672 5,55 332 9,89 2.560 6,09
Sodomeni 300 3,50 901 2,99 249 7,42 1.450 3,45
TOTAL ECONOMICO-SOCIALĂ
8.578 20,4 A MUNICIPIULUI
30.121 71,6PAŞCANI 3.358 8 42.057 100
Sursa: Recensământul populaţiei 2002
2007 – 2013
Analizând datele statistice se observă următoarele:

 zona urbană reprezentată de oraşul Paşcani deţine cea mai mare pondere de
75,27% din
STRATEGIA DE DEZVOLTARE totalul populaţiei
ECONOMICO-SOCIALĂ tinere, cuprinsă
A MUNICIPIULUI între 0 – 14 ani, urmată la mare
PAŞCANI
distanţă de suburbia Gâşteşti care deţine o pondere de 8,15%;
 în ceea ce priveşte populaţia matură (15 – 64 ani) şi populaţia 2007bătrână
– 2013 se
prezintă aceeaşi situaţie, ponderile cele mai mari fiind deţinute tot de oraşul
Paşcani şi suburbia Gâşteşti, zone care se află pe locul I şi respectiv II ca număr
de locuitori în municipiul Paşcani.
Un alt indicator important de analizat este populaţia aptă de muncă a municpiului Paşcani
 Infrastructura
care influenţează
de comunicaţii
în mod indirect economia teritoriului.
Tabelul 66 – Populaţia aptă de muncă pe grupe de vârstă

TOTAL MASCULIN FEMININ
Vârsta Număr Număr Număr
% % %
persoane persoane persoane
2007 – 2013
TOTAL 30.121 100 14.845 100 15.275 100
16-29 ani 10.355 34,4 5.393 36,3 4.962 32,5
30-44 ani 10.342 34,3 4.688 31,6 5.654 37
45-54 ani 6.605 21,9 3.370 22,7 3.235 21,2
55-64 ani 2.819 9,4 1.394 9,4 1.425 9,3
Sursa: D.J.S. Iaşi – anul 2002
98
Populaţia aptă de muncă totală era în anul 2002 de 30.121 persoane cu vârsta cuprinsă
între 16 – 64 ani. Analizând îndicatorul pe sexe se observă că populaţia feminină aptă de
muncă era mai numeroasă cu 430 de persoane decât cea masculină.
În ceea ce priveşte indicatorul pe grupe de vârstă, datele statistice reflectă o pondere

ridicată a populaţiei apte de muncă aflată în segmentele de vârstă 16 – 29 ani (34,4%) şi
30 – 44 ani (34,3%).
În segmentul de vârstă 16 – 29 ani, care reprezintă populaţia tânără aptă de muncă,
 Piaţa
ponderea muncii
persoanelor de sex masculin era de 36,3%, iar cea a persoanelor de sex feminin
era mai scăzută, având valoarea de 32,5%. Se observă astfel o revenire a populaţiei
masculine în detrimentul populaţiei feminine.
Piaţa muncii
Populaţia activă
Din punct
STRATEGIA DEde vedere economic,
DEZVOLTARE populaţia
ECONOMICO-SOCIALĂ activă cuprinde
A MUNICIPIULUI toate
PAŞCANI persoanele în vârstă de 14
ani şi peste, apte de muncă, care în perioada de referinţă au constituit forţa de muncă
disponibilă (utilizată sau neutilizată) pentru producerea de bunuri şi servicii2008
în –economia
2015
naţională.
Populaţia activă cuprinde atât populaţia ocupată, cât şi populaţia neocupată aflată în
căutarea unui loc de muncă şi persoanele neocupate care au declarat că se află în căutarea
primului loc de muncă.
2007 – 2013
Populaţia municipiului Paşcani deţinea în anul 2002 o pondere de doar 5,7% din populaţia
activă a judeţului Iaşi. Faţă de totalul populaţiei, populaţia activă reprezintă pentru
municipiul Paşcani 41%.
La recensământul
STRATEGIA dinECONOMICO-SOCIALĂ
DE DEZVOLTARE 2002 populaţia activă de sex PAŞCANI
A MUNICIPIULUI masculin avea o pondere ridicată de
55,3%.
2007 – 2013
Populaţia ocupată
Tabelul 67 – Numărul mediu de salariaţi

Denumire 2000 2001 2002 2003 2004 2005
Salariaţi
 Infrastructura – total – număr mediu
14.681 14.950 12.878 12.898 11.974 11.319
persoane
de comunicaţii
Sursa: Anuarul de statistică
Numărul de persoane salariate a scăzut în perioada de analiză 2000 – 2005 cu 22,90%

atingând valoarea de 11.319 persoane în anul 2005. Cea mai mare scădere s-a înregistrat
în anul 2002, de 13,85%, an în care s-au produs disponibilizări cauzate de închiderea şi
2007 – 2013
privatizarea unor societăţi mari, ce au condus în mod inevitabil la restructurări de personal.
99
Evoluţia numărului de salariaţi
16.000
14.681 14.950
15.000
Număr salariaţi
14.000
12.878 12.898
13.000
11.974
12.000
11.000
11.319
10.000
2000 2001 2002
RESURSELE
2003
UMANE
2004
ŞI PIAŢA MUNCII
2005
 Piaţa muncii Ani
Salariaţi – total
Figura 46 – Evoluţia numărului de salariaţi în perioada 2000 - 2005

Tabelul 68 – Numărul mediu de salariaţi pe ramuri ale economiei naţionale
Denumire 2000 2001 2002 2003 2004 2005
Număr mediu salariaţi în agricultură – persoane 190 240 192 122 122 122
Număr mediu salariaţi în industrie – persoane 7.580 7.859 7.957 7.839 7.141 6.601
Număr mediu salariaţi în industria extractivă –
0PAŞCANI0 0 11 0 0
persoane
Număr mediu în industria prelucrătoare –
7.019 7.343 7.494 7.38920086.702
– 2015 6.164
persoane
Nr. mediu salariaţi în energie electrică şi term.,
548 507 463 450 439 436
gaze şi apă - persoane
Număr mediu salariaţi în construcţii – persoane 802 760 664 664 664 575
Număr mediu salariaţi în comerţ – persoane 1.872 1.644 280 2802007 – 284
2013
345
Nr. mediu sal. în transp, depozitare, poştă,
1.291 1.238 1.091 1.186 936 839
comunicaţii - persoane
Nr. mediu sal în activ. financiare, bancare şi de
130PAŞCANI
STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI 105 124 107 107 107
asigurări – persoane
Număr mediu salariaţi în administraţie publică -
195 202 194 1872007 – 167
2013 189
persoane
Număr mediu salariaţi în învăţământ –
941 819 537 626 626 626
persoane
SITUAŢIA
Nr. mediu sal. în sănătate şi asistenţă socialăINFRASTRUCTURII
- 960 1.316 1.088 EXISTENTE
925 860 860
 Infrastructura
de comunicaţii
Analizând populaţia salariată pe ramuri ale economiei naţionale în perioada 2000 - 2005 se
observă un regres al numărului mediu de salariaţi în fiecare dintre ramurile prezentate în
tabelul 68.
2007 – 2013
100
Ponderea numărului de salariaţi pe domenii de activitate
0,01%
36,55%
39,14%
2,59%
3,41%
2,05%
4,97%
0,63%
0,72% 5,10% 3,71%1,12%
Număr mediu salariaţi în agricultură RESURSELE UMANE
Număr mediu salariaţi în industrie ŞI PIAŢA MUNCII
Număr mediu salariaţi în industria extractivă Număr mediu în industria prelucrătoare
Număr mediu salariaţi în domeniul energiei şi apei Număr mediu salariaţi în construcţii
 Piaţa
Număr muncii
mediu salariaţi în comerţ Număr mediu salariaţi în transport, poştă, comunicaţii
Număr mediu salariaţi în activatea bancară şi de asigurări Număr mediu salariaţi în administraţie publică
Număr mediu salariaţi în învăţământ Număr mediu salariaţi în sănătate şi asistenţă socială
Figura 47 – Ponderea numărului de salariaţi pe domenii de activitate în anul 2005

Evoluţia numărului de salariaţi pe fiecare domeniu de activitate se prezintă astfel:
 numărul mediu de salariaţi în agricultură a scăzut pe parcursul perioadei de
analiză cu 35,79%, în anul 2005 fiind angajate în sectorul agriculturii 122
persoane;
 Industria ocupă ponderea cea mai mare, de 58,32%, în ceea ce priveşte numărul
de salariaţi, însă şi în această ramură se înregistrează un regres de 12,92%. În
anul 2005 numărul mediu de salariaţi în industrie a fost de 6.601 persoane
dintre care în industria prelucrătoare sunt 6.164 salariaţi;
 numărul mediu de salariaţi în energia electrică şi termică se reduce2008 – 2015
cu 20,44% în
intervalul 2000 -2005;
 în comerţ se înregistrează cea mai mare reducere a numărului de salariaţi de
81,57%, în
STRATEGIA DE DEZVOLTARE anul 2005 fiindA MUNICIPIULUI
ECONOMICO-SOCIALĂ angajate înPAŞCANI
această ramură doar 345 persoane
comparativ cu 1.872 persoane câte erau în anul 2000;
 în învăţământ se înregistrează, de asemenea, o scădere a populaţiei salariate
2007 – 2013 de
33,48%.
În ramurile industriale se evidenţiază cea mai însemnată pondere a populaţiei ocupate, de

unde se deduce nivelul ridicat de industrializare ce-l deţine municipiul Paşcani.
2007 – 2013
Populaţia inactivă
În populaţia inactivă, din punct de vedere economic sunt incluse toate persoanele, indiferent
de vârstă, care au declarat SITUAŢIA INFRASTRUCTURII
că nu au desfăşurat EXISTENTE (elevi,
o activitate economico-socială
studenţi, pensionari, persoane casnice, întreţinuţi de alte persoane, întreţinuţi de stat, alte
situaţii).
 Infrastructura
de comunicaţii
Tabelul 69 - Populaţia inactivă în municipiul Paşcani - 2002
Localitatea Populaţia inactivă Din care pensionari Elevi- Copii
2007 – 2013
101
Ambele Ambele Studenţi 0-14 ani
Feminin Feminin
sexe sexe
Municipiul Paşcani 24.810 13.732 7.318 3.805 9.701 8.578
Oraş Paşcani 17.964 9.843 4.903 2.568 7.979 6.457
Suburbii 6.846 3.889 2.415 1.237 1.722 2.121
Blăgeşti 1.037 601 382 188 242 314
Boşteni 906 506 321 167 188 252
Gâşteşti 2.129 1.198 640 320 596 699
Lunca 1.781 988 659 336 454 556
Sodomeni 993 596 242 226 242 300
Sursa: Anuarul de statistică
Populaţia inactivă a municipiului Paşcani este structurată pe localităţi astfel:
 72,41% în oraşul Paşcani, situaţie explicată de faptul că în această zonă este

concentrată populaţia cea mai numeroasă RESURSELE UMANE ŞI PIAŢA MUNCII
a municipiului;
 4,18% din populaţia inactivă se află în Blăgeşti;
 Piaţa muncii deţine Boşteni;
 3,65%
 8,58% se află în Gâşteşti;
 7,18% din populaţia inactivă există în Lunca;
 4,00% deţine suburbia Sodomeni.
În suburbii se află o proporţie totală de 27,59% din populaţia inactivă a municipiului
Paşcani.
Populaţia inactivă reprezintă 58,9% din totalul populaţiei municipiului. Cele mai mari
ponderi din totalul populaţiei inactive, le deţin elevii şi studenţii (39,1%) şi copiii între 0-14
ani (34,6%).
Pensionarii ocupă din totalul populaţiei inactive o pondere de 29,50%, în mediul rural
aceştia fiind mai numeroşi decât elevii şi studenţii sau decât copii cu vârsta între 0 – 14 ani.
2008 – 2015
Raportul între populaţia inactivă şi cea activă este semnificativ pentru faptul că la nivelul
municipiului Paşcani la 1000 persoane active erau 1.439 persoane inactive faţă de 1.739
persoane la nivelul judeţului.
Evoluţia şomajului în municipiul Paşcani
2007 – 2013
Tabelul 70 – Numărul şomerilor în perioada 2001 - 2005
Luna/An 2001 2002 2003 2004 2005
Număr şomeri 6.315 3.756 1.811
2.645 1.784
Sursa: AJOFM Iaşi
2007 – 2013
În perioada supusă raportării, se observă că şomajul se află în scădere, în special datorită
aplicării măsurilor active privind stimularea, pe de o parte a angajatorilor prin
subvenţionarea locurilor de muncă ocupate de şomeri, iar pe de altă parte prin creşterea
SITUAŢIA
economică ce a condus la crearea INFRASTRUCTURII
de noi locuri de muncă. EXISTENTE
 Infrastructura
Prin măsurilede prevenire a şomajului (informare şi consiliere profesională, medierea
de comunicaţii
muncii, formare profesională, consultanţă şi asistenţă pentru începerea unei activităţi
independente), în anii 2001- 2005 se observă o tendinţă de descreştere a şomerilor. Astfel
2007 – 2013
102
în 2001 s-a înregistrat valoarea maximă de 6.315 şomeri. Prin comparaţie se constată că în
anul 2005 numărul şomerilor a scăzut cu 71,7% faţă de 2001 şi cu 32,6% faţă de 2004.
Tabelul 71 – Rata şomajului în perioada 2001 - 2005

An 2001 2002 2003 2004 2005
Populaţia ocupată 14.950 12.878 12.898 11.974 11.319
Şomeri înregistraţi 6.315 3.756 1.811 2.645 1.784
Populaţia activă 21.265 16.634 14.709 14.619 13.103
Rata şomajului1 29,69% 22,58% 12,31% 18,09% 13,61%
Sursa: AJOFM Iaşi
În perioada anilor 2001-2005 se observă că rata şomajului este în scădere. Faţă de 2001
când se înregistra o rată de 29,69%, în 2004 rata şomajului este de 18,09%, iar în 2005 de
13,61%. Se observă, astfel, că în 2005 rata şomajului scade cu 4,48% faţă de 2004 şi cu
16,69% faţă de 2001. RESURSELE UMANE ŞI PIAŢA MUNCII
 Piaţa
Deşi este în muncii
scădere, rata şomajului în municipiul Paşcani este aproape dublă faţă de judeţul
Iaşi unde se înregistrează o rată a şomajului de 7,2%.
Conform datelor furnizate de A.J.O.F.M. Iaşi, în 2001, cel mai mare număr de şomeri din
judeţul Iaşi, faţă de populaţia activă a localităţii, se înregistrează în municipiul Paşcani.
Aceasta se datorează îndeosebi disponibilizărilor de personal dintr-un număr mare de unităţi
ceea ce a avut ca efect creşterea ratei şomajului.
Astfel, în condiţiile O.U.G. nr. 24/1998 modificată prin O.U.G nr. 75/2000 se poate observa
că în municipiul Paşcani ponderea şomerilor depăşeşte de trei ori ponderea şomerilor în
totalul resurselor de muncă la nivel naţional. De altfel, pentru municipiul Paşcani au fost
întocmite pentru 2001 programe de acţiuni pentru creşterea gradului de ocupare a forţei de
muncă.
Totuşi, municipiul Paşcani se confruntă cu o lipsă acută a forţei de muncă calificată. În tot
acest timp, păşcănenii de etnie rromă nu au fost deloc interesaţi de locurile de muncă
2008 – 2015şi de
bursele organizate special pentru ei de ALOFM.

Concluzii:
 Din analiza demografică efectuată se observă că populaţia stabilă a municipiului

2007 Paşcani
– 2013
a scăzut în perioada 2000 – 2006, însă analizând pe fiecare an în parte se constată că în

ultimii ani se înregistrează o creştere uşoară;
 Municipiul Paşcani se confruntă cu o lipsă acută a forţei de muncă în anumite domenii.
Astfel, este necesară recalificarea şomerilor; 2007 – 2013
 Natalitatea este în creştere influenţând pozitiv sporul natural al municipiului;
 Mortalitatea are valori sub cele înregistrate

SITUAŢIA pe judeţ, situaţie datorată
INFRASTRUCTURII populaţiei tinere
EXISTENTE
existente în municipiul Paşcani, ceea ce, va determina o evoluţie favorabilă a
 Infrastructura
de comunicaţii
1
Rată şomaj = Şomeri înregistraţi/Populaţia activă * 100
2007 – 2013
103
indicatorului pentru următorii 10 – 15 ani în condiţii normale de existenţă;
 Structura populaţiei pe grupe de vârstă reflectă o pondere incomparabil mai mare a

populaţiei tinere decât cea existentă în judeţul Iaşi. Ameninţătoare este creşterea
gradului de dependenţă a populaţiei vârstnice, la care se mai adaugă şi populaţia tânără
cu vârste între 0 – 14 ani;
 Şomajul în municipiul Paşcani este în scădere în perioada 2000 – 2005, însă acesta
rămâne cu mult peste media numărului de şomeri din judeţul Iaşi;
 Cele mai mari reduceri de personal s-au produs în domeniul industrial prin închiderea şi
privatizarea firmelor mari, situaţie ce a influenţat în mod direct numărul crescut de
şomeri din municipiul Paşcani. Anul 2001 a înregistrat un număr record de 6.315 şomeri.
Scăderea actuală a numărului de şomeri se datorează dezvoltării firmelor mici şi mijlocii
de pe teritoriul municipiului care au absorbit un număr important dintre şomerii
existenţi (1.784 şomeri în anul 2005).
 Industria oferă cele mai multe locuri de muncă, mai mult de 50% din populaţia salariată
lucrând în domeniu, adică peste 6.000 de persoane.
2008 - 2015
 Municipiul Paşcani se confruntă cu o lipsă acută a forţei de muncă calificată în anumite
domenii. Astfel, este necesară recalificarea şomerilor;
2008 – 2015
2007 – 2013
2007 – 2013

 Infrastructura
de comunicaţii
2007 – 2013
104
7. DIAGNOZA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR
DIAGNOZA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR

 Calitatea aerului
 Calitatea aerului  Poluarea fonică

 Calitatea apelor
 Vegetaţia şi solurile
Calitatea aerului  Gospodărire deşeuri
Spaţiide
În aer se răspândesc şi se infiltrează produşi poluanţi proveniţi dintr-o infinitate verzi
surse de
impurificare naturală şi artificială.  Zone de agrement
Astfel, de pe unele suprafeţe se pot ridica în atmosferă pulberi de gaze rezultate din ciclul
normal de dezvoltare al unor plante, din eroziunea eoliană a solurilor, etc., dar cei mai
numeroşi şi mai periculoşi produşi poluanţi ai atmosferei provin din activităţile industriale,
tehnice şi casnice.
Emisii şi imisii de gaze şi pulberi
Nivelul de poluare al aerului este influenţat de o serie de elemente fizico-chimice,

meteorologice, topografice şi tehnice ale surselor ce emit poluanţi.
Poluarea şi calitatea aerului în municipiul Paşcani au fost urmărite pentru principalele gaze
(SO2, NO2) şi pulberi sedimentabile, de către A.P.M. Iaşi şi Direcţia de Sănătate Publică Jud.
Iaşi.
Rezultatele analizelor relevă concentraţii foarte mici ale indicatorilor SO2, NO2, după cum
urmează:
Tabelul 72 – Probe aer – valori medii orare

Valori limită
Medii orare
Nume Punct Ord. 592/2002
NO2 SO2 NO2 SO2
105
µg/m3 µg/m3 µg/m3 µg/m3
Paşcani - Gară 28,75 4,54 200 350
Paşcani – str. Moldovei 23,52 3,73 200 350
Sursa: A.P.M. Iaşi
Măsurătorile poluanţilor în zona surselor de emisii fixe şi mobile au relevat concentraţii sub
pragul inferior de evaluare. Evaluarea preliminară a calităţii aerului şi modelarea
matematică a dispersiei poluanţilor au demonstrat că nu este necesară urmărirea continuă a
poluanţilor din atmosferă.
Pulberile sedimentabile sunt urmărite de către Direcţia de Sănătate Publică Iaşi.

În perioada 2001 - 2005 situaţia pulberilor sedimentabile în municipiul Paşcani se prezintă
astfel:
Tabelul 73 – Pulberi sedimentabile

An 2001 2002 2003 2004 2005
Nr. determinări 59 72 72 72 72
Concentraţia maximă
admisă (CMA) 17 17 17 17 17
(g/mp/lună) DIAGNOZA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR
Valoarea minimă 0,26 2,9 2,10 1,80 1,30
 Calitatea aerului
Valoarea maximă 9,19 5,65 4,00 3,40 2,10
Valoarea medie 5,12 3,98 2,81 2,26 1,68
Sursa: A.P.M. Iaşi
Se constată că în perioada 2001 – 2005, din numărul total de probe, nu au fost înregistrate
depăşiri ale concentraţiei maxime admisibile. În 2005, valorile concentraţiei de pulberi
sedimentabile erau cuprinse între 1,30 şi 2,10 g/m 2/lună, valoarea medie de 1,68 g/m2/lună
fiind cu mult sub limita maximă.
Tabelul 74 – Pulberi sedimentabile 2006
Pulberi sedimentabile CMA 2008 – 2015
Nume Punct medii orare STAS 12574/87
(g/m2/lună) (g/m2/lună)
Paşcani - SGA 12,85 17
Sursa: A.P.M. Iaşi
2007 – 2013
Se observă că în 2006 concentraţia de pulberi sedimentabile a crescut faţă de 2005, însă
valoarea nu depăşeşte limita admisibilă.
A.P.M. Iaşi
STRATEGIA nu are staţii
DE DEZVOLTARE de monitorizare
ECONOMICO-SOCIALĂ a calităţii PAŞCANI
A MUNICIPIULUI aeruluiîn municipiul Paşcani datorită
faptului că în urma studiilor efectuate de către specialiştii Institutului de Cercetare
Dezvoltare pentru Protecţia Mediului Bucureşti, nu a rezultat necesitatea instalării staţiilor
2007 – 2013
de monitorizare în municipiul Paşcani. Se impunea amplasarea staţiilor în cazul în care
concentraţiile poluanţilor ar fi fost aproape sau peste valorile limită stabilite în legislaţie.
 Infrastructura
de comunicaţii
2007 – 2013
106
 Poluarea fonică
Poluarea fonică
În municipiul Paşcani, poluarea sonoră este cauzată de:

a) surse generatoare de zgomot în mediul ambiental (traficul rutier şi feroviar,
intensitatea
STRATEGIA zgomotului
DE DEZVOLTARE produs de autovehicule,
ECONOMICO-SOCIALĂ fiind
A MUNICIPIULUI direct proporţională cu viteza de
PAŞCANI
deplasare);
b) surse generatoare de zgomot în spaţiul de lucru al unităţilor industriale.
2008 – 2015
Rezultatele măsurătorilor efectuate arată că intensitatea zgomotului, în perioadele de vârf

ale traficului şi în special în zonele cu trafic intens, depăşeşte standardele şi normele
sanitare admise.
2007 – 2013
Tabelul 75 – Măsurători ale nivelului de zgomot
CMA
Nr.
Locul măsurării L.E.Q Fond STAS
crt.
STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI 10009/88
1 Paşcani – str. Gării 76 60 70
2 Paşcani – str. Ceferiştilor 68 57 65 – 2013
2007
3 Paşcani – intersecţie str.
73 60 70
Cefereştilor cu str. Gării
4 Paşcani – str. Moldovei INFRASTRUCTURII
SITUAŢIA 64 50 EXISTENTE
70
 Infrastructura
de comunicaţii

107
2007 – 2013
5 Paşcani – str. Grădiniţei –
72 56 70
Sp. Municipal
6 Paşcani – str. Grădiniţei -
68 48 65
CAPĂT
7 Paşcani – str. Moldovei –
71 50 70
Autobaza
8 Paşcani - str. Moldovei –
68 55 65
Banc Post
9 Paşcani – str. Moldovei –
67 54 65
Centru
10 Paşcani – str. Ştefan cel
66 52 65
Mare – Primărie
11 Paşcani – str. Gării – spate
70 55 70
gară
Nivelul de zgomot a înregistrat valori maxime de 70 - 76 db, iar nivelul echivalent de

zgomot continuu (L.E.Q.) a fost între 64 - 76 db faţă de valoarea admisă de 65 db.
Se constată depăşiri ale limitei de 65 db în special în cartierul Gară, unde este un trafic
intens, dar şi în zonele unde sunt amplasate fabricile industriale.
Zgomotul din cadrul unităţilor industriale sunt, în general, produse de motoarele, maşinile,
utilajele şi instalaţiile care au piese mobile.
Poluarea sonoră poate afecta sănătatea locuitorilor din Paşcani provocând, la nivelul
 Calitateaoapelor
organismului, gamă largă de efecte, începând de la uşoare oboseli auditive până la stări
nevrotice grave şi chiar traumatisme ale organului auditiv (aceste efecte apar la poluări
sonore cu mult peste limitele admisibile).
Calitatea apelor
După natura sursei care o provoacă, poluarea apei poate fi naturală sau artificială.
STRATEGIA
Apele de DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI
suprafaţă
În municipiului Paşcani, apele de suprafaţă sunt formate din cursul râului Siret şi câţiva
afluenţi ai acestuia: Gâşteşti, Boşteni, Sodomeni. 2008 – 2015
Printre sursele de poluare naturale cu caracter temporar - accidental se numără: apele

pluviale care au un conţinut ridicat în substanţe poluante. Aceste substanţe sunt
transportate
STRATEGIA din zonele
DE DEZVOLTARE în care se depozitează
ECONOMICO-SOCIALĂ deşeurile
A MUNICIPIULUI menajere, industriale şi zootehnice,
PAŞCANI
sau din zonele agricole care au fost tratate cu substanţe chimice fertilizante şi contra
dăunătorilor. 2007 – 2013
În condiţii de secetă, debitele mici ale râurilor favorizează poluarea prin neasigurarea diluţiei
substanţelor poluante. De asemenea, iarna în condiţiile existenţei podului de gheaţă şi
temperaturilor scăzute gradul de autoepurare al apelor este redus.
2007 – 2013
Poluarea antropică a apelor de suprafaţă este cauzată de deversarea apelor uzate provenite
din reţeaua de canalizare a municipiului sau de la unităţi industriale şi agricole.

 Infrastructura
de comunicaţii
2007 – 2013
Principala sursă de poluare a râului Siret din Paşcani o constituie DAC Paşcani din cauza
unui grad de epurare insuficient (80 - 85%). Indicatorii de calitate afectaţi sunt: CBO5,
CCOCr, NH4. D.A.C. Paşcani deserveşte o populaţie de 26.100 locuitori, iar volumul de ape
uzate evacuate anual în râul Siret se ridică la 3.239 mil. m3.
Calitatea râului Siret este urmărită de A.P.M. Iaşi şi A.N. Apele Române – Direcţia Apelor
Siret, prin efectuarea de analize la unele grupe de indicatori (regim de oxigen, grad de
mineralizare, etc.).
Pentru râul Siret s-au avut în vedere următorii indicatori: CBO5, amoniu, CCO-Mn. Până în
anul 2005 aceşti indicatori de calitate au fost urmăriţi doar în secţiunea amonte Paşcani -
Lespezi, iar începând cu anul 2006 au început să fie monitorizaţi parametrii de calitate ai
râului Siret şi în secţiunea aval de Paşcani – aval evacuare D.A.C. Paşcani.
Monitorizarea calităţii apei amonte şi aval din Paşcani, permite o evaluare a impactului
generat de activităţile desfăşurate pe raza municipiului. Astfel, valorile parametrilor de
calitate înregistraţi sunt prezentate în tabelul 76:
Tabelul 76 – Calitatea râului Siret în secţiunile amonte şi aval

Secţiunea pe râul Siret
2005 2006 – trim. I
Indicatori de calitate Aval Paşcani – Aval Paşcani –
Amonte Amonte
aval evacuare aval evacuare
Paşcani-Lespezi Paşcani-Lespezi
D.A.C. Paşcani D.A.C. Paşcani
CBO5 (mg/l) 3,13 - în anul 2005
DIAGNOZA 2,11
MEDIULUI 2,83
ÎNCONJURĂTOR
Amoniu (mg/l) 0,22 secţiunea nu a 0,83 1,41
CCO-Mn (mg O2/l) apelor
Calitatea 5,43 fost monitorizată 3,02 5,79
Sursa: Direcţia Apelor Siret – Sistemul Hidrotehnic Independent Paşcani
Apele subterane
Monitorizarea calităţii apei subterane în zona Paşcani se realizează de către Direcţia Apelor
Siret – Sistemul Hidrotehnic Independent Paşcani prin 6 foraje de studiu amplasate în aval
de localitatea Paşcani (două pe malul stâng şi patru pe malul drept).
Rezultatul analizelor fizico-chimice efectuate în anul 2005 la principalii indicatori de calitate

sunt prezentate în tabelul 77: 2008 – 2015
Tabelul 77 – Calitatea apelor subterane, indicatori

Indicatori
STRATEGIA DE DEZVOLTARE de calitate
ECONOMICO-SOCIALĂ UM valoare
A MUNICIPIULUI PAŞCANI medie 2005
CBO5 mg/l 0,92

2007 – 2013
CCo-Mn mgO2/l 4,10
Amoniu mg/l 0,47
Azotiţi mg/l 0,036
Fier mg/l 0,40
Sursa: Direcţia apelor Siret – Sistemul hidrotehnic independent 2007
Paşcani
– 2013

 Infrastructura
de comunicaţii
109

Efectele poluării apelor se manifestă atât la oameni, care se pot îmbolnăvi cu viruşi proveniţi
din aceste ape, cât şi asupra biocenozelor acvatice prin modificări structurale ale acestora.
În evidenţa Inspectoratului de Medicină Preventivă sunt trecute o serie de cazuri de

îmbolnăviri, după cum reiese şi din tabelul 78:
Tabelul 78 – Bolile transmisibile prin apă - 2005

Hepatită virală Dizenterie Boală diareică acută
Localitate
(Nr. cazuri) (Nr. cazuri) (Nr. cazuri)
Zona Paşcani - total 77 4 230
Urban 6 1 49
Rural 71 3 181
Sursa: Inspectoratul de Medicină Preventivă Iaşi
 Vegetaţia şi solurile
Calitatea vegetaţiei şi a solurilor
Suprafaţa de pădure în perimetrul administrativ al municipiului Paşcani este de 253 ha.

Trupurile de pădure sunt în general mici ca suprafaţă, dispersate în teritoriu, fiind prezente
mai ales pe latura sudică a teritoriului administrativ. Administrarea suprafeţei de pădure
revine înDE
STRATEGIA cea mai mare
DEZVOLTARE parte Ocolului Silvic
ECONOMICO-SOCIALĂ Paşcani. PAŞCANI
A MUNICIPIULUI
Pădurile şi pajiştile naturale au în cea mai mare parte a teritoriului o stare bună
2008de calitate.
– 2015
Fac excepţie mici suprafeţe (cca 5 ha) afectate de uscare, sau păşunat abuziv, precum şi
unele păşuni afectate de alunecările mai recente.
Starea solurilor
2007 – 2013
Categorii de terenuri degradate:
 Terenuri degradate prin alunecări de teren se întâlnesc pe versanţii cu înclinări

accentuate ai văilor Boşteni şi Văduţu, precum şi la baza versantului stâng al
2007 – 2013

 Infrastructura 110
de comunicaţii
Siretului la nord de Blăgeşti. Suprafaţa totală afectată este de cca. 230 ha. Local,
alunecările sunt combinate cu forme de eroziune torenţială (ogaşe, ravene) şi de
suprafaţă. Pe versanţii văii Văduţu au fost executate plantaţii forestiere pentru
stabilizarea terenului, şi prevenirea reactivării alunecărilor. Cu excepţia acestor
zone plantate, restul terenurilor afectate pot fi considerate zone de risc, având în
continuare potenţial de alunecare;
 Terenuri degradate prin eroziuni torenţiale sunt întâlnite în lungul albiilor

adâncite ale văilor Gâşteşti, Fântânele, Boşteni şi Văduţu, mai ales în zona
bazinelor lor de recepţie, precum şi local pe versanţii cu alunecări. Suprafaţa
afectată de eroziuni torenţiale este de 28 ha;
 Terenuri degradate prin eroziuni de suprafaţă sunt întâlnite pe toţi versanţii cu

pante mai mari de 5 %, fiind cu atât mai afectate cu cât panta este mai mare.
Fenomenul este mai puternic pe versanţii accentuaţi ai văilor Boşteni şi Văduţu,
pe versantul de racord al terasei Paşcani cu lunca, pe versantul stâng al Siretului
unde eroziunea de suprafaţă este moderată spre puternică. Terenurile afectate
de acest fenomen însumează cca. 1.900 ha;
 Terenuri degradate prin exces de umiditate şi inundaţii se întâlnesc în lunca

Siretului şi lunca pârâului Hăsnăşeni. În lunca Siretului zonele cu exces de
umiditate se întâlnesc pe fostele albii şi în apropierea lor, pe traseul fostei albii a
pârâului Fântânele, la contactul cu versanţii unde apar izvoare. Zonele inundabile
sunt întâlnite în sectorul cel mai coborât al luncii limitrof albiei minore actuale a
Siretului, la sud de zona îndiguită din lungul albiei pârâului Hăznăşeni, la
debuşarea unor văi torenţiale şi local la baza versanţilor (inundaţii de pantă);
 Terenuri degradate prin acumulări laDIAGNOZA

zi de nisip şi MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR
pietriş sunt întâlnite în lungul
albiei Siretului, în sectoarele de depunere a aluviunilor grosiere (renii), şi care
 Vegetaţia
sunt şi soluriledin punct de vedere al modului de folosinţă, în categoria terenurilor
trecute
neproductive.
Zone cu riscuri naturale
În municipiul Paşcani au fost identificate următoarele categorii de riscuri naturale:
STRATEGIA  Riscuri de ECONOMICO-SOCIALĂ

DE DEZVOLTARE alunecare – surpare - pe versanţii
A MUNICIPIULUI neplantaţi
PAŞCANI ai văilor ce traversează
localităţile Boşteni, Sodomeni, Gâşteşti, pe versantul stâng al Siretului în partea
de nord a localităţii Blăgeşti, pe versantul de racord al terasei Paşcani în oraşul
2008 – 2015
Paşcani;
 Riscuri de inundaţii (cu probabilitate de 5 %) - partea de nord-est şi est a
suburbiei Lunca, limita de nord-vest a localităţii Blăgeşti, partea de sud şi est a
oraşului Paşcani;
 Riscuri la seisme - tot teritoriul oraşului se încadrează în zona E, căreia îi
corespunde gradul seismic VII. 2007 – 2013
2007 – 2013

111
 Infrastructura
de comunicaţii
 Gospodărirea deşeurilor
Gospodărirea deşeurilor
Sistemul de colectare, transport şi depozitare a reziduurilor menajere
În funcţie de natura şi locul de producere, în municipiul Paşcani, reziduurile pot fi clasificate

astfel: DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI
STRATEGIA
Tabelul 79 – Clasificare reziduuri 2008 – 2015

Nr. Denumirea
Provenienţa
crt. reziduului
1. Reziduuri menajere - Locuinţe individuale sau colective;
- Instituţii publice (grădiniţe, şcoli, internate, cămine,
creşe, hoteluri, restaurante, cantine, instituţii
2007 – 2013
administrative, unităţi militare, etc.);
- Unităţi comerciale;
2007 – 2013
112
 Infrastructura
- Unităţi alimentare;
- Organizaţii cooperatiste;
- Societăţi comerciale (exclusiv cele tehnologice).
2. Reziduuri stradale - Reziduuri aruncate sau depuse pe căile publice (şosele,
străzi, alei, trotuare, incinte, scări, căi ferate, etc.).
3. Reziduuri industriale - Reziduuri provenite din activitatea industrială (resturi din
materia primă, materiale de bază şi cele auxiliare).
4. Reziduuri din - Reziduuri provenite din demolarea sau construirea de
construcţii obiective industriale sau civile.
5. Reziduuri comerciale - Reziduuri provenite din activitatea de comerţ (ambalaje,
produse perisabile, etc.).
6. Reziduuri agricole - Reziduuri provenite din unităţile agricole şi zootehnice
(inclusiv dejecţii animaliere).
7. Reziduuri sanitare - Reziduuri provenite din instalaţii de sănătate (spitale,
(patologice) dispensare, sanatorii, etc.).
8. Reziduuri speciale - Reziduuri explozive, radioactive, etc. care necesită
(periculoase) măsuri speciale de tratament.
Dezvoltarea urbanistică şi industrială municipiului Paşcani antrenează producerea unor

cantităţi din ce în ce mai mari de reziduuri menajere, stradale şi industriale care, prin
varietatea substanţelor organice şi anorganice conţinute de reziduurile solide, determină ca
procesul degradării aerobe şi anaerobe de către microorganisme să fie dificil de controlat
provocând - în cazul evacuării şi depozitării necontrolate - poluarea aerului şi apei, creând
totodată probleme legate de apariţia microorganismelor patogene, rozătoarelor şi altele, cu
efecte dăunătoare asupra igienei publice.
Depozite de deşeuri menajere şi industriale
În municipiul Paşcani există un depozit mixt de deşeuri menajere şi industriale. Acesta este
situat în Valea Seacă, la o distanţă de cca. 2 kmDIAGNOZA MEDIULUI
de limita municipiului ÎNCONJURĂTOR
Paşcani şi 6 Km de
Fântânele. Depozitul se întinde pe o suprafaţă de 2,7 ha, iar suprafaţa ocupată a acestuia
 Gospodărirea
este de deşeurilor
1,5 ha. Cantitatea de deşeuri depozitată anual este de circa 18.000 t.
Rampa de deşeuri menajere este veche având peste 35 de ani. Depozitul beneficiază de o
impermeabilizare naturală, existând un şanţ de drenare a apelor pluviale. În prezent
depozitul este îngrădit, fiind asigurată paza acestuia. Pentru evitarea autoaprinderii sunt
prevăzute 3 containere pentru colectarea biogazului.
Impactul depozitului de deşeuri menajere asupra mediului este monitorizat printr-o serie de
analize ale apei subterane efectuate în anotimpul rece şi anotimpul cald. În afară de deşeuri
menajereDEşiDEZVOLTARE
STRATEGIA stradale (cca 45.000 m3 anual),
ECONOMICO-SOCIALĂ la acest depozit
A MUNICIPIULUI PAŞCANI ajung şi deşeuri industriale.
Cel mai apropiat curs de apă este pârâul Irmolea, aflat la cca. 10m de incintă.2008
Indicatorii
– 2015 de
calitate pentru parametrii fizico-chimici ai apelor din pârâul Irmolea, conform buletinelor de
analiză efectuate de Agenţia de Protecţie a Mediului, arată că nu pot fi semnalate probleme
majore în
STRATEGIA ceea ce priveşte
DE DEZVOLTARE impactul A
ECONOMICO-SOCIALĂ activităţilor
MUNICIPIULUI desfăşurate
PAŞCANI în cadrul unităţii analizate
asupra factorului de mediu apa (se constată doar o uşoară depăşire a concentraţiei de
sulfuri, Fe total şi MTS). 2007 – 2013
2007 – 2013
113
Calitatea apelor pluviale din zona amplasamentului este nesatisfăcătoare, analizele
efectuate relevând depăşiri la majoritatea indicatorilor.
Depozitul actual are un grad de ocupare în proporţie de 90%. Din acest motiv este necesară
închiderea lui şi urmărirea post închidere.
Legislaţia în vigoare (Ord. 349/2005) prevede închiderea actualului depozit de deşeuri

menajere de la Valea Seacă în anul 2009. În prezent este întocmit proiectul de închidere,
monitorizare post-închidere şi ecologizare a acestui depozit.
Direcţia de apă-canal Paşcani deţine un depozit neamenajat ce ocupă o suprafaţă de 2,3 ha,
având un volum ocupat de 30.000 m3. Aici sunt depozitate nămoluri de la Staţia de Epurare
Paşcani.
Există zone în care se fac depozitări necontrolate de deşeuri, cum sunt depozitările
necontrolate de-a lungul liniei de cale ferată, unde salubrizarea zonei se face de două ori pe
an, sau în suburbii depozitarea se face adesea în zona albiilor minore ale cursurilor de apă,
fapt care constituie un risc de poluare pentru apele de suprafaţă.
Tabelul 80 – Agenţi de salubritate în municipiul Paşcani

Natura Nr.
Nume Activităţi desfăşurate
proprietăţii personal
R.A.G.C.L. Paşcani integral de stat Salubrizare, producţie, energie
142
termică şi transport local.
Primăria Paşcani - integral de stat Salubrizare, repararea şi
Sector Gospodărire întreţinere drumuri, amenaj. şi 145
comunală întreţinere spaţii verzi.
Sursa R.A.G.C.L. Paşcani
În Paşcani, activitatea de salubrizare se realizează prin intermediul a două instituţii de stat,

în cadrul cărora lucrează 287 de persoane. DIAGNOZA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR
Tabelul 81 - Mijloace fixe pentru colectarea deşeurilor

Mijloace fixe pentru colectarea deşeurilor
Pubele plastic / Boxe
Agentul de salubritate Containere
europubele
STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI (parter+subsol)
Nr. Capacitate Nr. Capacitate Nr. Capacitate
R.A.G.C.L. Paşcani - - 58 4 m3 / buc. 19 2008 3
16 –m2015
/ buc.
Primăria Paşcani – Sector
18 1,8 - - 15 16 m3 / buc.
Gospodărire comunală
Sursa R.A.G.C.L.
STRATEGIA Paşcani
2007 – 2013
2007 – 2013
114

Pentru colectarea deşeurilor sunt amenajate mijloace fixe cum ar fi: 18 pubele din plastic cu
o capacitate de 1,8 m3 fiecare, 58 de containere cu o capacitatea de 4 m 3/buc şi 34 de boxe
la parter sau în subsolurile blocurilor, având o capacitate de 16 m 3 fiecare.
Tabelul 82 – Utilaje pentru colectarea deşeurilor

Utilaje pentru colectarea deşeurilor
Transportor Tractor cu
Agentul de Autobasculantă Altele
container remorcă
salubritate
Cap. Cap. Cap. Cap.
Nr. Nr. Nr. Nr.
(m3) (m3) (m3) (m3)
R.A.G.C.L. Paşcani 3 4 1 5 1 5 1 1
Primăria Paşcani -
Sector Gospodărire - - 5 5 2 16 1 1
comunală
Sursa R.A.G.C.L. Paşcani
Pentru realizarea serviciilor de colectare şi transport a deşeurilor, agenţii de salubritate au la

dispoziţie 3 transportoare container, 6 tractoare cu remorcă şi 3 autobasculante.
Tabelul 83 - Compoziţia medie a deşeurilor menajere

Compoziţia Hârtie Materiale
Sticlă Metale Plastice Textile Altele
deşeurilor carton organice
(%) 10 6 4 15 5 16 44
Deşeurile menajere rezultate din locuinţe, instituţii şi diverse unităţi economice sunt
precolectate în recipienţi de diferite tipuri şi capacităţi, amplasaţi în spaţii special amenajate
în acest sens.
Concluzii:
 Suprafaţă mare de terenuri degradate (aprox. 2.158 ha). Cauzele principale sunt
alunecările de teren, inundaţiile, acumulările de nisip şi pietriş, eroziunea torenţială,
etc.;
 Există mici suprafeţe de păduri şi pajişti, de cca. 5 ha afectate de uscare2008

şi păşunat
– 2015
abuziv;
 Sursele principale de poluare în municipiul Paşcani sunt generate de activităţile

2007 – 2013
115
2007 – 2013
industriale şi urbane, de traficul rutier şi feroviar şi de depozitarea necontrolată a
deşeurilor;
 Nu se înregistrează depăşiri ale indicatorilor privind poluarea atmosferei în zonele

urbane, de aceea în urma cercetărilor efectuate s-a constatat că nu este necesară
instalarea aparatelor de monitorizare a aerului în municipiul Paşcani;
 Se înregistrează depăşiri ale indicatorilor de poluare în apa râului Siret, cauzate de

evacuările directe de ape uzate menajere şi de randamentele scăzute la staţiile de
epurare a apelor uzate (80 – 85%);
 În sistemul de colectare şi transport deşeuri sunt utilizate mijloace de transport

deschise, improprii acestei activităţi;
 Există un depozit mixt de deşeuri menajere şi industriale cu grad de ocupare în proporţie

de 90%, astfel este necesară închiderea acestuia până în anul 2009 şi urmărirea post-
închidere;
 Rampa de descărcare a deşeurilor menajere nu este amenajată corespunzător astfel

încât să permită realizarea unei activităţi de depozitare în condiţii de siguranţă
ecologică;
 Nu există un spaţiu amenajat corespunzător pentru depozitarea substanţelor toxice şi

periculoase;
 Nu există sistem de protecţie exterioară a zonei depozitului de deşeuri - perdele

vegetale de protecţie;
 Nu există sistem de colectare şi evacuare a gazelor de fermentare;
 Incorectă gestionare a deşeurilor industriale şi menajere (colectare neselectivă, grad

redus de valorificare şi/sau tratare a deşeurilor, depozitare inadecvată (pe malurile
cursurilor de apă, de-a lungul căilor ferate).
 Spaţii verzi
Spaţii verzi şi zone de agrement
Municipiul Paşcani are o suprafaţă totală de spaţii verzi amenajate, sport şi agrement de
15,60 ha.
Pe teritoriul municipiului se deosebesc mai multe categorii de spaţii verzi şi sport, dintre
care:
 parcul din centrul oraşului care asigură zona de protecţie a monumentelor

istorice; 2008 – 2015
 fâşiile plantate în lungul străzilor Moldovei şi Ştefan cel Mare;
 plantaţiile de consolidare amplasate pentru stabilizarea versantului ce leagă
extremităţile
STRATEGIA DE DEZVOLTARE oraşului. Plantaţii
ECONOMICO-SOCIALĂ de consolidare
A MUNICIPIULUI PAŞCANIse întâlnesc şi în intravilanele
2007 – 2013

116
2007 – 2013
localităţilor Blăgeşti, Gâşteşti, Boşteni şi Sodomeni (care sunt cuprinse în cadrul
zonei funcţionale de protecţie şi păduri);
 zona de sport care este constituită din două nuclee (la nord de str. Moldovei şi la
nord de str. Ceferiştilor). Aceste zone necesită însă amenajări. În localitatea
Lunca, există un teren de sport în extravilan.
Oraşul Paşcani se confruntă cu o criză a spaţiilor verzi amenajate pentru petrecerea timpului
liber. Singurul loc de joacă pentru copii şi de relaxare pentru adulţi este parcul din zona
Deal, dar şi acesta este neîngrijit şi destul de mic având în vedere populaţia municipiului. Un
alt parc ar mai fi cel din zona lacului Peştişorul, însă acesta nu a mai fost întreţinut. Alt loc
care ar putea fi valorificat de locuitorii oraşului este fântâna arteziană din zona Vale, dar,
deşi are 17 ani de existenţă, aceasta nu a mai fost dată în folosinţă.
Locurile de joacă pentru copii reprezintă, de asemenea, o problemă pentru municipiul

Paşcani. Cele existente sunt într-o stare deplorabilă, aşa cum se întâmplă cu locul de joacă
din spatele blocului C9 din zona Vale sau cu locul de la fostul ştrand. Din loc de joacă, zona
a devenit depozit de gunoaie.
Construcţiile care se ridică în ritm alert duc la dispariţia spaţiilor verzi din ce în ce mai mult.
În Paşcani, fiecărui locuitor îi revin doar 7,5 m2 de spaţiu verde, cu toate că Organizaţia
Mondială a Sănătăţii recomandă minim 50 m2 pe cap de locuitor.
Concluzii:
 Spaţiile verzi şi zonele de agrement din municipiul Paşcani sunt insuficiente, având în
vedere populaţia acestuia;
 Nu există locuri de joacă pentru copii, dimpotrivă vechile zone reprezintă un real pericol
pentru aceştia, din cauza depozitării de deşeuri şi a dezafectării parcurilor;
 Spaţiile verzi, cum ar fi cele din lunca Siretului ar putea fi folosite cu succes ca zone de
agrement;
 Întreţinerea parcurilor şi a ştrandului a fost neglijată;

 Suprafaţa de spaţiu verde pe cap de locuitor este cu mult sub cea recomandată de
Organizaţia Mondială a Sănătăţii. În Paşcani, fiecărui locuitor îi revin doar 7,5 m 2 de
2008 - 2015
spaţiu verde, cu toate că Organizaţia Mondială a Sănătăţii recomandă minim 50 m 2 pe
cap de locuitor.
2008 – 2015
2007 – 2013

117
2007 – 2013
8. TURISMUL
TURISMUL
 Monumente istorice
 Monumente istorice
Obiective turistice  Obiective turistice
 Tipuri de turism
 Activitatea turistică
Practicarea turismului, în municipiul Paşcani, presupune valorificarea atât a cadrului natural
al zonei cât şi cel antropic. Factorii favorabili activităţii de turism din Paşcani sunt: cadrul
geografic pe care-l oferă valea Siretului, în acest sector, şi dealurile împădurite din
împrejurimi. Alt element natural atractiv din punct de vedere turistic îl reprezintă zonele cu
păduri, în special cele care sunt în apropiere. Municipiul Paşcani se bucură de frumuseţea
codrilor de la Moţca dublată de prezenţa luncii Siretului.
118
Monumente istorice şi obiective turistice
Oraşul are numeroase zone arheologice care aduc dovada că aceste meleaguri au fost
locuite încă din paleolitic. Dovezile arheologice, etnografice trebuiau adunate şi păstrate
într-un loc special amenajat.
Paşcaniul a dat personalităţi culturale ţării noastre: scriitorii Mihail Sadoveanu şi Petre
Varlan, academicianul Constantin Ciopraga, mitropolitul Visarion Puiu, preoţii Cicerone şi
lordache lordăchescu.
Muzeul Municipal Paşcani a fost înfiinţat la 1 decembrie 1997 ca urmare a unei hotărâri
din cadrul Consiliului Local al Municipiului Paşcani şi îşi desfăşoară activitatea în cadrul Casei
de Cultură „M. Sadoveanu” şi Palatului Copiilor „Iordache Cantacuzino”. Muzeul deţine un
număr de 375 exponate şi este organizat în trei secţii: istorie, etnografie şi religie. Datorită
cercetărilor arheologice efectuate în aceşti ani s-a reusit, nu numai valorificarea zonelor
cunoscute de specialiştii în domeniu ci şi evidenţierea altora noi.
Amintim câteva din obiectele descoperite şi expuse la muzeul Municipal:

 Moneda romană din timpul lui Commodus (193 d.H.);
 Moneda de argint din 1402;
 Urne Cucuteni;
 Vase din cultura Nouă;
 Vase din cultura Dridu;
 Numeroase unelte şi arme preistorice;
 Topoare neolitice şi eneolitice;
 Celturi;
 Idoli totemici si antropomorfi;
 Fragmente osteologice de mamut provenite de pe valea Siretului.
Casa Cantacuzino-Paşcanu este un monument istoric şi de arhitectură laică, construit

între 1640-1650 cu două nivele, având un foişor cu cabane din piatră şi un bogat decor
sculptat.
Biserica Sf. Voievozi datează din anul 1664. I s-au adus unele refaceri în anul 1807.
Palatul Al.I.Cuza (Ruginoasa, 11 km) este un monument istoric şi de arhitectură laică.

Palatul a fost construit între 1800-1811 în stil neogotic de Săndulache Sturdza. Al.I. Cuza l-
a cumpărat în anul 1862. Este înconjurat de un frumos parc unde se află bisericaTURISMUL
devenită
ulterior capela palatului domnitorului A.I. Cuza. Palatul a fost restaurat în anii: 1963, 1971-
1975, 1982.
Monumente istorice
Obiective turistice
Mausoleul Vasile Alecsandri (Mircesti, 20 km) aminteşte de bisericile moldoveneşti din

timpul lui Ştefan cel Mare. Obiectivul este amplasat într-un cadru pitoresc.
2008 – 2015
2007 – 2013
119

Centrul folcloric Ruginoasa (11 km) găzduieşte obiceiuri populare tradiţionale
calendaristice (datini şi obiceiuri legate de sărbătorile de iarnă), manifestări tradiţionale
legate de unirea principatelor.
Păşcănenii se mândresc cu faptul că oraşul lor este locul natal al lui Mihail Sadoveanu. Casa
lui părintească se află nu departe de centrul civic, în cartierul Vatra. În zonă se mai
păstrează casa în care a locuit Mihai Busuioc, învăţătorul marelui scriitor, evocat de acesta
sub numele de Domnu Trandafir.
În cimitirul oraşului, la intrarea dinspre PECO, se găsesc mormintele părinţilor lui Mihail
Sadoveanu şi cel al lui Mihai Busuioc.
Monumente de arhitectură ecleziastică
Dintre monumentele de arhitectură ecleziastică enumerăm:
 Parohia "Sf.Vineri" ;
 Parohia "Sf.Voievozi";
 Biserica “Sf. Ioan Botezătorul”;
 Parohia "Pogorârea Sf.Duh”- Blăgeşti;
 Parohia "Sf.Arh.Mihail si Gavril" – Boşteni;
 Parohia "Adormirea Maicii Domnului" – Gâşteşti;
 Parohia "Sf.Gheorghe" – Lunca;
 Parohia "Sf.Apostoli Petru si Pavel" – Sodomeni.
TURISMUL
 Tipuri de turism
Principalele tipuri de turism
2008 – 2015
2007 – 2013
În zona limitrofă municipiului Paşcani şi în cadrul municipiului se practică următoarele forme
de turism:
 Turismul itinerant - Având în vedere că municipiul Paşcani este un nod de cale

ferată aflat pe axele de penetraţie spre: Iaşi, Carpaţii Orientali, Bucureşti, Delta Dunării şi
litoralul Mării Negre; apropierea de drumul european E 20 influenţează într-o oarecare
măsură turismul în zonă prin fluxul de turişti care se îndreaptă spre municipiul Iaşi.
 Turismul cultural-istoric este susţinut de existenţa unor monumente cu valoare

istorică amplasate în municipiu, cum ar fi: palatul ce a aparţinut familiei domnitorului Al. I.
Cuza de la Ruginoasa şi Muzeul Municipal Paşcani.
În cadrul acestora s-au adunat obiecte de mare valoare etnografică: fuste de lână, costum
de mire şi de mireasă din lână figaie, zabun, bertă, buduroi, plug de lemn, etc..
În colecţia muzeului se păstrează şi obiecte religioase - cărţi şi icoane, decoraţii militare şi o
importantă colecţie de monede începând din antichitate şi până în ziua de azi. Se mai
găsesc arme medievale şi din cele două războaie mondiale şi câteva imagini mai vechi ale
oraşului Paşcani.
Activitatea expoziţională începută din 24 iunie 2001 a adus numeroşi vizitatori atât din
oraşul Paşcani, cât şi din afara oraşului. Printre personalităţile care au vizitat expoziţiile se
numără: academicianul Constantin Ciopraga, ambasadorul Elveţiei în România, artiştii Sofia
Vicoveanu, Mioara Velicu.
De asemenea, grupuri de vizitatori din Israel, Norvegia, Elveţia, Germania, şi nu în ultimul

rând grupurile de copii de la grădiniţele, şcolile şi liceele din Paşcani şi împrejurimi, au
vizitat monumentele municipiului Paşcani.
 Turismul de sfârşit de săptămână/de agrement este susţinut de amenajările turistice

de la Codrii Paşcanilor, de pădurea din perimetrul comunei Moţca, de ieşirile în zona
apropiată a râului Siret.
TURISMUL
 Activitatea turistică
Activitatea turistică
2008 – 2015
121
Situaţia unităţilor de cazare turistică şi capacitatea lor, la nivelul municipiului Paşcani se
prezintă după cum urmează :
Tabelul 84 - Numărul societăţilor comerciale cu activitate în turism

Număr total societăţi comerciale
Domeniu
2001 2002 2003 2004 2005
Agenţii de turism 0 1 3 4 7
Activitate hotelieră 1 1 2 2 4
Restaurante, baruri,
34 38 25 30 33
cafenele
Domeniile care întregesc activitatea de turism din cadrul municipiului Paşcani sunt agenţiile
de turism, activitatea hotelieră şi cea a restaurantelor, barurilor şi cafenelelor din oraş.
În decursul anilor 2001 – 2005 se observă că numărul agenţiilor de turism creşte. Astfel
dacă în 2001 nu exista nici o societate de acest gen, în 2005 s-au înregistrat 7 agenţii de
turism.
Referitor la activitatea hotelieră se observă că în anul 2005 figurează 4 unităţi.
Tabelul 85 – Unităţi de cazare în municipiul Paşcani

Nr. unităţi de cazare Clasificare Zona
1 * * * Pascani
1 * Pascani
2 ** Paşcani
Tabelul 86 – Locuri în unităţi de cazare

Denumire 2000 2001 2002 2003 2004 2005
Locuri în unităţi de cazare –total – număr 106 106 106 68 69 89
Locuri în hoteluri – număr 106 106 106 68 69 75
În 2005, turiştii aveau la dispoziţie 89 de locuri în unităţile de cazare. Se observă o creştere

de 8,7% faţă de 2004 când se înregistrează 69 de locuri, însă, spre deosebire de anul 2000
când existau 106 locuri de cazare, numărul de locuri în unităţile de cazare este în scădere.
Ponderea locurilor de cazare în hoteluri în total unităţi de cazare era de 84,27% în anul
2005.
Tabelul 87 – Numărul angajaţilor în sectorul turism

Număr salariaţi TURISMUL
Domeniu
2001 2002 2003 2004 2005
Agenţii de turism
 Activitatea turistică 0 6 14 27 37
Activitate hotelieră 37 37 44 48 69
Restaurante, baruri, cafenele 102 90 80 97 108
2008 – 2015 122

În anul 2005, în turism, erau angajate 214 persoane dintre care: 37 la agenţiile de turism,
69 în activitatea hotelieră şi 108 în restaurante, baruri, cafenele.
Tabelul 88 – Cifra de afaceri a societăţilor comerciale cu activitate în turism

Cifra de afaceri exprimată in mii lei
Domeniu
2001 2002 2003 2004 2005
Agenţii de turism 0 342,14 1.683,96 2.178,76 2.399,92
Activitate hotelieră 456,12 567,75 937,60 1.256,26 1.739,29
Restaurante, baruri, cafenele 1.757,54 1.763,44 2.123,74 4.969,22 5.912,61
În perioada anilor 2001 - 2005 cifra de afaceri a crescut, astfel că în 2005 agenţiile de
turism înregistrează o cifră de afaceri de 2.399,92 mii lei, faţă de 2002 când se înregistrau
342,14 mii lei. În domeniul hotelier se observă de asemenea o creştere a cifrei de afaceri.
În 2005 cifra de afaceri a crescut cu un procent de 38,44% faţă de anul 2004.
Concluzii:
 Principalele forme de turism practicate în municipiul Paşcani sunt: turismul itinerant,

cultural-religios, de sfârşit de săptămână/de agrement;
 Slaba promovare a potenţialului turistic la nivel judeţean, regional şi naţional prin:

pliante, broşuri, hărţi, CD-uri şi site-uri de prezentare;
 Se constată lipsa de noi locuri de cazare pentru turişti, care să corespundă standardelor
uniunii europene;
 În municipiul Paşcani se întâlnesc numeroase monumente istorice şi culturale,

prezentând un potenţial de dezvoltare turistică deosebit;
 Infrastructura obiectivelor culturale şi istorice este deficitară, lipsa lucrărilor de punere în

evidenţă şi înfrumuseţare a acestora;
 În ultimii ani se observă că numărul agenţiilor de turism este în creştere.
 Ponderea locurilor de cazare în hoteluri în total unităţi de cazare era de 84,27% în anul
2005.
 Prin intermediul turismului se contribuie la dezvoltarea economică şi socială a

municipiului, în acest sector fiind angajate peste 200 de persoane;
 Cifra de afaceri obţinută în urma activităţilor de turism se află în creştere de la an la an.

123
2008 – 2015
2008 - 2015
9. EGALITATEA DE ŞANSE
 Persoane cu nevoi speciale

 Persoane cu CES
 Egalitatea de gen
124
EGALITATEA DE ŞANSE
 Persoane cu
nevoi speciale
Persoane cu nevoi speciale
În anul 2006 existau în municipiul Paşcani un număr de 338 persoane cu dizabilităţi şi 74

copii cu cerinţe educaţionale speciale. Persoanele cu handicap, în anul 2005, erau în număr
de 158. Numărul de persoane instituţionalizate în anul 2005 era de 77.
În anul 2005, Consiliul Judeţean Iaşi aprobă „Strategia Direcţiei Generale de Asistenţă
Socială şi Protecţia Copilului privind persoanele cu dizabilităţi”, în care sunt cuprinse şi
persoanele cu dizabilităţi din municipiul Paşcani. Priorităţile strategiei sunt:
 evaluarea/reevaluarea persoanelor cu handicap, elaborarea de planuri
individuale de recuperare pentru aceştia;
 crearea premiselor pentru prevenirea instituţionalizării şi dezinstituţionalizarea
persoanelor cu handicap;
 dezvoltarea şi implementarea unui sistem judeţean de monitorizare a sistemului
de protecţie a persoanelor cu handicap;
 dezvoltarea de servicii de consiliere, informare şi reorientare;
 dezvoltarea de servicii de consiliere psihologică socială şi medicală;
 dezvoltarea de servicii de consiliere juridică;
 îmbunătăţirea accesibilităţii existente după normele tehnice în vigoare.
În municipiul Paşcani există 3 centre de plasament. Aceste centre funcţionează ca:
 subunităţi fără personalitate juridică, desfăşurând o activitate de protecţie a

copiilor care trăiesc în stradă primiţi în plasament;
 instituţii de ocrotire socială care au în îngrijire, în regim permanent, copii cu
dizabilităţi şi cu nevoi speciale.
În anul 2006 de serviciile acestor instituţii beneficiau un număr de 22 de copii proveniţi din
mediul stradal sau din familii fără posibilităţi de creştere şi educare, cu vârste cuprinse între
10 ani - 19 ani. Începând cu septembrie 2005 centrul ocroteşte şi un număr de 13 copii cu
dizabilităţi.
Sunt instituţionalizaţi 77 copii, dintre care 38 sunt fete şi 39 băieţi, cu vârste cuprinse între
7 şi 23 ani. Pe timpul ocrotirii, copiii dispun de un program de educaţie.
Prin intermediul acestor centre de plasament se urmăreşte îngrijirea, educarea şi corectarea

tulburărilor de comportament ale copiilor rezidenţi, precum şi asigurarea asistenţei medicale
şi juridice de care au nevoie, restabilirea legăturii cu familia (restrânsă sau lărgită). De
asemenea, pentru copiii cu dizabilităţi aflaţi în aceste centre, scopul este de a desfăşura
activităţi educative şi terapeutice, menite să diminueze deficienţele de intelect, precum şi
evidenţierea şi afirmarea calităţilor pe care le au copiii. Pentru recuperarea acestor copii se
realizează: consiliere psiho-pedagogică, terapii, programe educaţionale.
În dotarea acestora există şi un centru de zi, pentru copiii care învaţă la Şcoala Specială.
Pentru aceştia se asigură masa la prânz şi transport la şi de la şcoală, având în vedere
faptul că aceşti copii provin din comunele limitrofe. De asemenea, există un centru
compartimentat în 5 module cu dormitoare şi camere de zi, dotat cu mobilier şi echipament
adecvat asigurării unui mediu de viaţă asemănător celui de tip familial.
125
Persoane cu cerinţe educaţionale speciale
În anul 2006 numărul de copii cu cerinţe educaţionale speciale era de 74. În municipiul
Paşcani există o singură şcoală specială (Şcoala Specială Paşcani) pentru copii cu nevoi
educaţionale
STRATEGIA speciale.ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI
DE DEZVOLTARE
Situaţia infrastructurii pentru persoanele cu dizabilităţi şi cu cerinţe educaţionale în anul

2008 – 2015
2006 este prezentată în tabelul 89.
Tabelul 89 – Situaţia infrastructurii pentru persoanele cu dizabilităţi

Nr. crt. Denumire instituţie Număr instituţii
1 Şcoală specială 1
2007 – 2013
2 Centre de plasament 4
3 Complex servicii comunitare 1
4 Fundaţii pentru copii 1
Sursa:
STRATEGIA Primăria ECONOMICO-SOCIALĂ
DE DEZVOLTARE Municipiului Paşcani – Departamentul
A MUNICIPIULUI PAŞCANIservicii sociale
2007 – 2013
Egalitatea de gen
Populaţia totală stabilă, în municipiul Paşcani, în anul 2006 era de 43.828 persoane dintre
care 22.210 femei, respectiv 50,67%.
 Infrastructura
În anul
2002, numărul persoanelor de sex feminin apte de muncă era de 15.275, respectiv
de comunicaţii
50,71% din total populaţie aptă de muncă. Populaţia activă feminină, în anul 2002, deţinea
un procent de 44,7% din totalul populaţiei active a municipiul Paşcani.
Din totalul populaţiei ocupate, la nivelul anului 2005 (11.319 persoane), populaţia feminină
reprezenta un procent de 47%, respectiv 5.319 femei. Rezultă că din punct de vedere al
2007 – 2013
ocupării, persoanele de sex feminin sunt uşor defavorizate în anumite domenii de activitate.
În ceea ce priveşte populaţia inactivă (populaţia vârstnică, copii, populaţia şcolară),

persoanele de sex feminin reprezentau, la nivelul anului 2002, un procent de 55,34%,
respectiv 13.732 persoane.
Cele mai multe persoane de sex feminin sunt angajate în industrie (apoximativ 60% din
totalul femeilor salariate), iar industria predominantă, din punct de vedere al salariaţilor, la
nivelul municipiului Paşcani este industria usoară, care, de regulă, lucrează în sistem lohn.
Ca urmare a includeriii României în Uniunea Europeană, există un risc foarte mare ca

numărul persoanelor de sex feminin din industria uşoară să scadă, cauzat de restrângerea
activităţii sau închiderea firmelor care activează în acestă ramură.
126
Tabelul 90 – Populaţia feminină aptă de muncă pe grupe de vârstă

TOTAL FEMININ
Vârsta Număr Număr
% %
persoane persoane
TOTAL 30.121 100 15.275 100
STRATEGIA DE 16-29
DEZVOLTARE
ani ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI
10.355 PAŞCANI
34,4 4.962 32,5
30-44 ani 10.342 34,3 5.654 37
45-54 ani 6.605 21,9 3.235 2008 – 2015
21,2
55-64 ani 2.819 9,4 1.425 9,3
Sursa: D.J.S. Iaşi – anul 2002
Populaţia feminină aptă de muncă era de 15.275 persoane în anul 2002. Analizând
indicatorul pe sexe se observă că populaţia feminină aptă de muncă este mai
2007numeroasă
– 2013
decât cea masculină.
În ceea ce priveşte indicatorul pe grupe de vârstă, datele statistice reflectă o pondere

ridicată a populaţiei feminine apte de muncă aflată în segmentele de vârstă 16 – 29 ani
(32,5%) şi 30 – 44 ani (37%).
2007 – 2013
În segmentul de vârstă 16 – 29 ani care reprezintă populaţia tânără aptă de muncă,

ponderea persoanelor de sex feminin este mai scăzută, având valoarea de 32,5%. Se
SITUAŢIA
observă astfel o revenire a populaţiei INFRASTRUCTURII
masculine EXISTENTE
în detrimentul populaţiei feminine.
 Infrastructura
Domeniile de activitate în care sunt angajate persoanele de sex feminin sunt cele din
de comunicaţii
statisticile naţionale: sănătate şi asistenţă socială, învăţământ, industrie uşoară, agricultură.
De obicei persoanele de sex feminin ocupă locurile din eşaloanele 2 şi 3, unde, deşi există
un volum mare de muncă, implicarea decizională este limitată.
2007 – 2013
127
2008 - 2015
2008 – 2015
2007 – 2013
2007 – 2013

 Infrastructura
de comunicaţii
2007 – 2013
10. TEHNOLOGIA INFORMAŢIONALĂ ŞI DE COMUNICAŢII
 Sistemul de învăţământ
 Administraţia locală
128
TEHNOLOGIA INFORMAŢIONALĂ ŞI DE COMUNICAŢII
 Dotări IT&C
Lipsa datelor centralizate la nivel local, privind atât dotarea cu echipamente informatice a
instituţiilor publice şi firmelor private, cât şi mijloacele electronice de comunicare folosite
face dificilă realizarea unei situaţii existente.
Analiza folosirii echipamentelor informatice şi a mijloacelor electronice de comunicare s-a

realizat pe baza datelor obţinute în urma intervievării, doar în sistemul de învăţământ şi
administraţia publică locală.
Sistemul de învăţământ
Numărul de şcoli ce au în dotare calculatoare din municpiul Paşcani este de 15 (75%) din
totalul de 20. Numărul total de calculatoare care există în şcolile din municipiul Paşcani este
de 223.
Din totalul de 20 şcoli, doar 10 (50%) au conexiune la internet, iar numărul de calculatoare
conectate la internt este de 208, reprezentând 93,27% din totalul calculatoarelor existente.
Referitor la specialiştii în IT, menţionăm că nici o şcoală din municipiul Paşcani nu are
angajată o persoană pe acest domeniu.
Administraţia publică locală
Situaţia dotării cu calculatoare şi a mijloacelor electronice de comunicare folosite la nivelul

administraţiei publice locale, la inceputul anului 2007 se prezintă astfel:
 numărul total de calculatoare este de 96, din care doar 54 sunt conectate la internet;
 calculatoarele sunt conectate în reţea ;
 numărul persoanelor care deţin cunoştinţe de operare PC este de 14, iar cel al
specialiştilor în informatică este 3;
 administraţia publică locală nu oferă servicii publice electronice.
Concluzii:
 Numărul de şcoli ce au în dotare calculatoare din municpiul Paşcani este de 15 (75%)

din totalul de 20;
 Din totalul de 20 şcoli, doar 10 (50%) aveau conexiune la internet, iar numărul de
calculatoare conectate la internt era de 208;
 Administraţia publică locală nu oferă servicii publice electronice;
 Sunt necesare investiţii în domeniul IT şi în domeniul serviciilor electronice;
129
 Este necesară susţinerea şi formarea de resurse umane pentru operare PC;
 Este necesară susţinerea şi formarea de specialişti în domeniul IT;
 Este necesară dezvoltarea conexiunilor de bandă largă (brodband). 2008 - 2015
2008 – 2015
2007 – 2013
2007 – 2013

 Infrastructura
de comunicaţii
2007 – 2013
11. ANALIZA SWOT
 Economia şi mediul de afaceri

 Industria
 Infrastructura
 Agricultură şi dezvoltare rurală
130
 Educaţia, Cultura, Sănătatea
ECONOMIA, MEDIUL DE AFACERI ŞI INDUSTRIA
 Analiza SWOT

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
 Numărul mare de microîntreprinderi şi IMM-  Un nivel scăzut al cercetării-dezvoltării şi
uri la nivel local; inovării şi legătura fragilă cu economia;
 Ponderea ridicată a salariaţilor ce activează  Cultura antreprenorială slab dezvoltată;
în IMM-uri şi microîntreprinderi;  Dezvoltarea slabă a sectorului de servicii şi
 Numărul mare de firme ce activează în agricultură;
sectorul comerţ şi turism;  Reprezentare slabă a IMM-urilor în sectorul
 Pondere ridicată a cifrei de afaceri în productiv şi cel de comerţ şi turism;
domeniul industriei;  Lipsa unor centre mari de afaceri şi a
 Distribuţia ridicată a microîntreprinderilor în infrastructurii aferente;
aproape toate sectoarele de activitate mai  Slaba valorificare a parteneriatului public –
puţin în domeniile: echipamente speciale privat;
inclusiv în domeniul securităţii şi apărării,  Eficienţa scăzută a utilizării resurselor
industria extractivă, energie, poştă; disponibile;
 Pondere ridicată a cifrei de afaceri în  Volumul investiţiilor străine scăzut în
domeniul industriei alimentare, băuturilor şi domeniile servicii, cercetare-dezvoltare,
tutunului în sectorul industriei; IT&C;
 Înfrăţirea din punct de vedere economic a  Cultura managerială slab dezvoltată în
municipiului Paşcani cu oraşul Fjell sectorul privat;
Komunne din Norvegia;  Competitivitatea firmelor pe plan extern
 Existenţa filialelor Patronatului este redusă;
Întreprinderilor Mici şi Mijlocii (PIMM),  Pondere scăzută în cifra de afaceri a
Consiliului Naţional al Întreprinderilor Mici şi domeniului serviciilor;
Mijlocii (CIMM) şi a Asociaţiei  Productivitatea din sectorul industrial este
Întreprinderilor Mici şi Mijlocii (AIMM); scăzută în comparaţie cu cea de la nivel
 Existenţa investiţiilor străine în domeniile judeţean şi regional;
comerţului, construcţiilor, industriei  Lipsa standardelor de management al
alimentare, industriei uşoare; calităţii în majoritatea firmelor de la nivel
 Existenţa materiilor prime pentru industria local;
alimentară;  Numărul de IMM-uri la 1.000 locuitori este
 Expansiunea domeniului IT&C; redus, în comparaţie cu cel de la nivel
 Creşterea mare a numărului de IMM-uri în judeţean şi regional;
anul 2005 comparativ cu anul 2001;  Participarea microîntreprinderilor şi IMM-
 Prezenţa unor firme mari din industria urilor la export este foarte redusă;
alimentară care asigură aprovizionarea cu  Cooperare insuficientă între
produse alimentare a municipiului. universităţi/instituţii de cercetare şi IMM-
uri pentru transfer de tehnologie şi
131
dezvoltare a inovării;
Lipsa activităţii microîntreprinderilor şi a

ECONOMIA, IMM-urilor
MEDIUL DEîn AFACERI ŞI INDUSTRIA
domeniul cercetării-
dezvoltării;
 Analiza SWOT
 Numărul mic de IMM-uri în domeniul
serviciilor;
 Numărul investiţiilor în domeniul serviciilor
şi turismului este scăzut în comparaţie cu
cel judeţean şi regional.
OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI
 Integrarea în Uniunea Europeană şi accesul  Schimbări ale legislaţiei în domeniul
la programele de finanţare postaderare; economic;
 Diversitatea programelor de finanţare  Declin economic la nivel naţional,
naţionale pentru sprijinirea IMM-urilor; european şi mondial;
 Liberalizarea pieţelor;  Migrarea unor firme din anumite sectoare
 Dezvoltarea infrastructurii de afaceri; de activitate către state în care costurile cu
 Apariţia comerţului electronic; forţa de muncă sunt mai reduse;
 Atragerea de investitori străini prin  Migrarea persoanelor cu nivel de educaţie
îmbunătăţirea imaginii municipiului; şi competenţă ridicat în zone mai bine
 Receptivitatea microîntreprinderilor şi IMM- dezvoltate economic;
urilor la produse şi servicii noi;  Dispariţia unui număr mare de firme ca
 Posibilitatea accesării de fonduri cu urmare a integrării în Uniunea Europeană,
finanţare internaţională, altele decât cauzată de competitivitatea ridicată pe
fondurile structurale; piaţă;
 Dezvoltarea de parteneriate publice-  Slaba comunicare între instituţiile publice
private; şi mediul de afaceri;
 Realizarea de parteneriate între  Slaba pregătire a managerilor;
universităţi/instituţii de finanţare şi mediul  Grad redus de asociere a IMM – urilor la
de afaceri în vederea dezvoltării şi inovării nivel local;
produselor;  Capacitatea de finanţare redusă pentru
 Instabilitatea ratei inflaţiei şi a costurilor derularea de proiecte cu finanţare
creditelor; nerambursabilă din fondurile de
 Srijinirea microîntreprinderilor şi IMM-urilor postaderare;
prin programe guvernamentale;  Slaba pregătire pentru elaborarea şi
 Acordarea de facilităţi fiscale pentru mediul implementarea de proiecte cu finanţare
de afaceri de către legislativul local. nerambursabilă;
 Lipsa de interes a investitorilor străini
pentru mediul economic al municipiului.
132
INFRASTRUCTURA
 Analiza SWOT
INFRASTRUCTURA
Existenţa
 STRATEGIA DE unui nod important
DEZVOLTARE de cale ferată
ECONOMICO-SOCIALĂ  54%
A MUNICIPIULUI din străzile municipiului se găsesc
PAŞCANI
unde se intersectează următoarele trasee într-o stare proastă pentru rulare;
CF - Iaşi - Paşcani; Paşcani - Tg. Neamţ;  Trotuarele au lăţimea necorespunzătoare,
2008 – 2015
Bucureşti - Paşcani – Suceava; iar în unele locuri lipsesc;
 Pe traseele feroviare nu este depăşită  Elementele geometrice nu mai corespund
capacitatea de circulaţie; standardelor în vigoare şi intensităţii
 Existenţa infrastructurii de telecomunicaţii; traficului;
 Existenţa unui sistem centralizat de  Număr insuficient al locurilor de parcare;
2007 – 2013
alimenatare cu apă potabilă;  Traficul greu de mărfuri se desfăşoară pe
 Existenţa unei reţele de canalizare în sistem acelaşi traseu cu traficul rutier de
divizor; persoane, afectând infrastructura
 STRATEGIA
ExistenţaDE DEZVOLTARE
alimentăriiECONOMICO-SOCIALĂ
cu gaze naturale A MUNICIPIULUI
din PAŞCANI
drumurilor;
conducta de transport Moldova;  Circulaţia este greoaie în mediul rural
 Desfăşurarea unor lucrări de extindere a existând doar drumuri acoperite cu balast
2007 – 2013
reţelei de distribuţie a gazelor naturale; sau din pământ;

 În majoritatea suburbiilor din municipiul  Circulaţia feroviară este îngreunată de
Paşcani există reţea de gazSITUAŢIA
metan; amplasarea
INFRASTRUCTURII unităţilor
EXISTENTE industriale şi
 Existenţa unui sistem centralizat de depozitelor de mărfuri în lungul zonei C.F.;
furnizare a energiei termice;
 Infrastructura  Alimentarea cu apă a populaţiei în sistem
 Îmbunătăţirea alimentării cu căldură a zonei
de comunicaţii centralizat este asigurată doar în proporţie
urbane, prin programele de finanţare BERD de 65,07%;
şi GRANT Elveţia;  Mediul rural nu beneficiază de furnizarea
Existenţa
 STRATEGIA unei infrastructuri de apei potabile în sistem centralizat;
telecomunicaţii fixe cât şi mobile;  Nu există un sistem de monitorizare a
 În suburbiile municipiului există parametrilor pe întregul circuit al apei;
2007 – 2013
infrastructură de telecomunicaţii;  Grad ridicat de uzură al instalaţiilor de
 Numărul abonamentelor pentru telefonia distribuţie a apei;
fixă este în creştere;  Existenţa consumului suplimentar de
 Dezvoltarea din ce în ce mai mare a energie, avariilor repetate şi pierderilor
mijloacelor moderne de comunicaţii importante de apă, cauzate de utilizarea
(internet); instalaţiilor de pompare şi distribuţie peste
 Există unităţi de învăţământ dotate durata normală;
corespunzător cerinţelor actuale;  Existenţa zonelor lipsite parţial sau total
133
INFRASTRUCTURA
 Efectuarea de îmbunătăţiri a infrastructurii de reţea de canalizare;
unor unităţi medicale din Paşcani; Inundarea străzilor, construcţiilor
 Existenţa dotărilor şi aparatelor de ultimă subterane sau subsolurilor din blocurile de
tehnologie în unele unităţi spitaliceşti; locuinţe, cauzată deINFRASTRUCTURA
lipsa capacităţii de
 Creşterea numărului de unităţi medicale; transport a unor colectoare existente (în
 Apariţia unorSWOT
 Analiza secţii medicale cu grad de cazul precipitaţiilor abundente);
pionerat la noi în ţară (prima secţie de  Existenţa tasărilor şi prăbuşirilor de teren
îngrijire paliativă); în punctele de îmbinare a tuburilor ce
 Dezvoltarea medicinei primare prin sporirea deservesc reţeaua de canalizare;
numărului de cabinete medicale;  Reţeaua electrică a municipiului Paşcani
 Extinderea fondului locativ existent prin este veche şi pe alocuri este
construirea de noi locuinţe sociale de tip necorespunzătoare funcţionării;
ANL pentru tineri.  Corpurile de iluminat sunt vechi în
proporţie de 80 – 90%;
 Existenţa suporţilor de beton cu o vechime
mare de serviciu şi cu degradare a
betonului;
 Există PT – uri care nu mai prezintă
siguranţă în exploatare, fiind depăşite
tehnic; 2008 – 2015
 În suburbiile Sodomeni, Boşteni, Gâşteşti

Lunca şi Blăgeşti nu există sisteme
centralizate
STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI de alimentare cu energie
termică;
 Doar 70% din totalul populaţiei
2007 – 2013
beneficiază de energie termică;
 În suburbii nu este acoperit necesarul de
posturi telefonice;
 Numărul total al unităţilor de învăţământ
este în scădere;
2007 – 2013
 În mediul rural infrastructura educaţională
este deficitară;
 Clădirile unităţilor şcolare din suburbii sunt
SITUAŢIA INFRASTRUCTURII vechi şi lipsite deEXISTENTE
dotări;
 În şcolile din suburbii grupurile sanitare
 Infrastructura sunt într-o stare deplorabilă, nefiind
de comunicaţii racordate la un sistem de canalizare;
 Infrastructura de sănătate este deficitară
în suburbiile municipiului Paşcani;
 NuPAŞCANI
STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI există cabinete medicale şi psihologice
în şcoli şi nici cadre medicale specializate;
O parte din fondul locativ2007 nu –corespunde
2013
din punct de vedere al confortului unei
locuiri normale şi civilizate;
 Înregistrarea unui regres privind locuinţele
terminate pe teritoriul municipiului
Paşcani;
134
INFRASTRUCTURA
 Slaba prezenţă pe piaţă a firmelor private
care să investească în construcţia de noi
locuinţe.
OPORTUNITĂŢI AMENINTĂRI
INFRASTRUCTURA
 Poziţia geografică la intersecţia unor mari  Infrastructura de drumuri afectată zonal şi
drumuri comerciale;
 Analiza SWOT temporar de fenomene climaterice;
 Reţeaua rutieră şi traseele de cale ferată  Stabilitatea terenului şi a construcţiilor
creează legături directe cu oraşele: Iaşi, Tg. este ameninţată de infiltrarea apelor uzate
Neamţ, Suceava şi Bucureşti; în pânza freatică;
 Lansarea programelor de Fonduri  Nivelul apei subterane ridicat şi caracterul
structurale pentru finanţarea proiectelor de agresiv al acesteia ameninţă prin
infrastructură; coroziunea ţevilor din oţel;
 Municipiul Paşcani este al doilea centru  Unităţile şcolare din mediul rural obţin cu
urban al judeţului din punct de vedere al greu avizul sanitar de funcţionare;
mărimii şi dezvoltării;  Fondul locativ din zona urbană nu mai face
 Lansarea programelor de finanţare de faţă solicitărilor;
postaderare, ce vizează ameliorarea  Zone de locuinţe amplasate pe lângă
infrastructurii educaţionale atât în mediul unităţi industriale, unităţi de transport
rural cât şi urban; rutier şi feroviar, pe lângă depozite PECO
2008 – 2015
 Înfiinţarea Euroregiunii Siret – Prut – sau şantiere de construcţii;
Nistru.  Creditul ipotecar nu poate fi accesat de
 Includerea Paşcaniului în reţeaua feroviară persoanele cu venituri mici;
de înaltă
STRATEGIA DEperformanţă a Europei de S-EA MUNICIPIULUI
DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ prin  Slabe cunoştinţe referitoare la elaborarea
PAŞCANI
axa 13 Chişinău – Ungheni – Iaşi – Paşcani şi implementarea proiectelor cu finanţare

– Bucureşti – Russe – Gorna Orzahovica – de la Uniunea Europeană pe
2007 domeniul
– 2013
Stara Zagora – Pythion (conform HG infrastructurii.
1662/22.11.2006).
2007 – 2013

 Infrastructura
de comunicaţii
2007 – 2013
135
AGRICULTURĂ ŞI DEZVOLTARE RURALĂ
 Analiza SWOT

 Potenţial agricol mare;  Prezenţa eroziunii solurilor şi a alunecărilor
 Profil agricol mixt – culturi vegetale şi de teren;
creşterea animalelor;  Eficienţă
STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI economică slabă a activităţii
 Condiţiile naturale şi solurile din zonă sunt agricole;
favorabile pentru cultivarea majorităţii  Exploataţiile agricole pe suprafeţe mari au
2008 – 2015
plantelor de cultură; o pondere scăzută;
 Bune condiţii naturale pentru culturile de  Slabă motivare financiară a specialiştilor în
floarea-soarelui şi grâu de toamnă; agricultură;
 STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI
Suprafeţele cele mai mari revin culturii  Valorificarea potenţialului hidrologic slabă;
porumbului şi cerealelor păioase;  Lipsa echipamentelor moderne pentru
 Începând cu anul 2001 încep să se dezvolte recoltarea şi 2007 – 2013
prelucrarea producţiei
micro-fermele de animale; agricole la cote superioare;
 Producţia zootehnică contribuie la  Lipsa amenajării sistemelor de irigaţii;
asigurarea
STRATEGIA consumului
DE DEZVOLTARE propriu A MUNICIPIULUI
ECONOMICO-SOCIALĂ al  Slaba promovare a zonelor rurale şi a
PAŞCANI
municipiului; produselor agricole;
 Creşterea cifrei de afaceri în domeniul  Suprafaţa agricolă s-a2007diminuat
– 2013 în
agricultură, pescuit şi piscicultură în ultimii intervalul 1985 – 2005;
ani;  Suprafaţa arabilă s-a diminuat în intervalul
 Existenţa unui Centru de excelenţă ce 1985 – 2005;
SITUAŢIA
vizează calitatea şi productivitatea INFRASTRUCTURII
agricolă EXISTENTE
 Producţia de struguri şi fructe pe teritoriul
a zonei, precum şi informarea în domeniu; municipiului Paşcani este redusă;
 Infrastructura
 Accesarea fondurilor pentru dezvoltarea  Zootehnia şi producţia zootehnică s-a
de comunicaţii
agriculturii – SAPARD, de către firmele în diminuat mult după anul 1989;
domeniu.  Numărul animalelor crescute în gospodării
nu a compensat diminuările din sectorul
cooperatist şi de stat;
 Slab interes al investitorilor din mediul
2007 – 2013
urban pentru activităţile agricole;
 Producţia agricolă obţinută este scăzută
deşi condiţiile sunt favorabile dezvoltării
agriculturii;
 Numărul mare al proprietarilor de terenuri
agricole cu suprafeţe mici (în medie 2 ha),
136
 Analiza SWOT

cauzează imposibilitatea aplicării unui
sistem unitar şi eficient pentru obţinerea
producţiei agricole;
 Producţia agricolă animală este în scădere
pe perioada 2000 – 2003;
 Existenţa complexelor mari care nu deţin
suprafeţe pentru a asigura baza de
furajere;
 Nealocarea unor suprafeţe mai mari
pentru asigurarea furajării animalelor;
 Pondere scăzută a ramurii agricultură,
pescuit şi piscicultură în totalul cifrei de
afaceri a municipiului, doar de 1,64% în
anul 2005;
 Numărul de salariaţi din domeniul
agricultură, silvicultură şi pescuit este în
scădere în perioada 2000 – 2005;
 Slaba informare a populaţiei rurale cu
privire la facilităţile şi fondurile acordate
pentru dezvoltarea agriculturii.
 Existenţa unui cadru legislativ ce  Distribuţia neuniformă a precipitaţiilor;
reglementează activitatea agricolă;  Instabilitatea cadrului legislativ;
 Existenţa râului Siret ca sursă importantă  Costuri mari de înfiinţare şi întreţinere a
de apă; culturilor de cartofi şi sfeclă de zahăr;
 Posibilitatea accesării Fondului European  Riscul ca unele produse agricole să nu
Agricol pentru Dezvoltare Rurală; întrunească condiţiile de calitate impuse de
 Existenţa Planului Strategic pentru Uniunea Europeană;
Dezvoltarea Rurală;  Mediul rural nu beneficiază de furnizarea
 Existenţa Planului Naţional de Dezvoltare apei potabile în sistem centralizat;
Rurală;  Circulaţia rutieră greoaie în mediul rural,
 Existenţa Programului Naţional – Cadru de existând drumuri acoperite cu balast sau din
Restructurare şi Modernizare a unor unităţi pamânt;
de profil zootehnic şi din industria  Importul produselor agroalimentare de pe
alimentară; piaţa Uniunii Europene;
 Existenţa fondului European pentru Pescuit.  Îmbătrânirea populaţiei în mediul rural;
 Grad ridicat de sărăcie în mediul rural;
 Accesul redus la informaţie şi slaba
comunicare dintre mediul rural şi mediul
urban;
 Accesul redus la creditele de tip agricol al
populaţiei din mediul rural;
 Existenţa unor zone ameninţate de dezastre
naturale (alunecări de teren, inundaţii);
 Lipsa utilizării tehnologiilor de ultimă
generaţie (internet, tehnologii IT) în mediul
137
 Analiza SWOT

rural;
 Cunoştinţe insuficiente despre programele
de finanţare ce vizează dezvoltarea
agriculturii şi a mediului rural (SAPARD,
Fonduri structurale FEADR);
 Slaba contractare a programelor de
finanţare şi cofinanţare din cauza resurselor
financiare extrem de limitate în mediul
rural;
EDUCAŢIA, CULTURA, SĂNĂTATEA ŞIcontrolării
 Imposibilitatea
SERVICIILE fenomenelor
SOCIALE
climaterice nefavorabile ce afectează
 Analiza SWOT
producţia agricolă (secetă, ploi abundente,
grindină, etc.).

 Existenţa formelor de învăţământ preşcolar,  Creşterea numărului de elevi înscrişi în
primar, gimnazial, liceal şi postliceal; învăţământul şcolar cu 26,51% în anul
 Numărul mare de profesori calificaţi; 2007;
2008 – 2015
 Numărul mare de elevi înscrişi în  Scăderea numărului de copii ce se înscriu în
învăţământul primar şi gimnazial; învăţământul primar (scădere de 35,91% în
 Creşterea numărului de elevi înscrişi în perioada 2000 – 2006);
învăţământul
STRATEGIA liceal; ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI
DE DEZVOLTARE  Existenţa
PAŞCANIcazurilor de abandon şcolar şi a
 Creşterea numărului de profesori din cazurilor de copii neşcolarizaţi;
învăţământul liceal;  Promovabilitate scăzută a elevilor la testele
2007 – 2013
 Existenţa obiectivelor de interes cultural naţionale în anumite suburbii (50%);
(Casa de Cultură Municipală, Biblioteca  Scăderea numărului de cadre didactice;
Municipală,
STRATEGIA Muzeul Municipal);
DE DEZVOLTARE  Nivelul
ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI salarial demotivant în sistemul de
PAŞCANI
 Creşterea numărului de norme didactice, a învăţământ;
cercurilor şi a numărului de copii implicaţi  Numărul mic de elevi şi cadre didactice în
2007 – 2013
în activităţile culturale; învăţământul postliceal;
 Servicii medicale în sistem public şi privat;  Sistem de formare a deprinderilor practice
 Numărul mare de servicii sociale oferite ale elevilor slab dezvoltat;
pentru toate categoriile de SITUAŢIA
persoane; INFRASTRUCTURII EXISTENTE
 Lipsa promovării obiectivelor culturale;
 Abandonul şcolar scăzut;  Numărul mic de evenimente culturale
 Infrastructura
 Promovabilitatea ridicată a elevilor la organizate;
de comunicaţii
testele naţionale în special în mediul urban.  Casa de cultură necesită lucrări de reparaţii
şi reabilitare;
 Numărul mic de medici de familie raportat la
STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUIpopulaţie;
PAŞCANI
 Numărul mic de medici în sectorul privat;
 Zone neacoperite de medici şi2013
2007 – personal
medical în mediul rural;
138
 Numărul mic de stomatologi în comparaţie
cu populaţia, atât în sector public, cât şi
privat;
 Numărul mic de farmacişti atât în sector
public, cât şi privat;
 Serviciile de urgenţă slab dezvoltate;
 Susţinerea serviciilor sociale presupune
costuri foarte ridicate;
 Număr mare de cazuri de copii aflaţi în
dificultate;
EDUCAŢIA, CULTURA,Număr
 SĂNĂTATEAmare de ŞIcopii ce nu auSOCIALE
SERVICIILE putut fi
reintegraţi în familie;
 Analiza SWOT  Fonduri puţine pentru acoperirea tuturor
serviciilor sociale de la nivel local;
 Personal insuficient care activează în
serviciile sociale;
 Există cazuri de abandon familial;
 Număr ridicat al persoanelor ce nu au
locuinţe;
 Număr mare al persoanelor afectate de
violenţa domestică;
 Creştere a numărului de persoane cu
handicap în ultimii ani;
 Insuficienţa serviciilor sociale pentru
persoanele vârstnice, cu handicap,
imobilizate la pat, cu cerinţe speciale;
 Pondere mică a persoanelor
instituţionalizate cu handicap şi cerinţe
speciale;
 Lipsa dotărilor speciale pentru persoanele
aflate în dificultate din mediul public (clădiri
de interes public, sistemul rutier, magazine,
parcări, etc.);
 Slaba promovare a culturii privind egalitatea
de şanse şi de gen.
 Existenţa Strategiei Direcţiei Generale de  Creşterea infracţionalităţii cauzate de slaba
Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului pregătire şi neintegrarea forţei de muncă
privind persoanele cu dizabilităţi; prin programe speciale de integrare;
 Existenţa Strategiei Direcţiei Generale de  Orientarea personalului didactic spre alte
Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului activităţi;
privind persoanele adulte;  Migrarea personalului sanitar pe plan
 Existenţa Strategiei Direcţiei de Asistenţă extern;
Socială Iaşi privind persoanele de vârsta a  Migrarea personalului de asistenţă socială
III-a; pe plan extern sau orientarea spre alte
 Existenţa programelor comunitare şi activităţi;
139
naţionale pentru asigurarea accesului la  Schimbări legislative în domeniul
educaţie; educaţional, al sănătăţii şi social;
 Existenţa programelor comunitare şi  Slaba pregătire în vederea accesării de
naţionale pentru asigurarea accesului la fonduri nerambursabile.
asistenţă socială;
 Existenţa strategiei judeţene antisărăcie.
RESURSE UMANE. PIAŢA MUNCII
 Analiza SWOT

 Spor natural ridicat, cu mult peste media pe  Grad ridicat de sărăcie;
judeţ; DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI
STRATEGIA  Populaţia
PAŞCANI stabilă a municipiului Paşcani a
 Natalitatea municipiului Paşcani este în scăzut în perioada 2000 – 2005;
creştere;  Spor migrator negativ; 2008 – 2015
 Mortalitatea are valori sub cele înregistrate  Creşterea migrării populaţiei spre
pe judeţ şi nu prezintă valori alarmante; exteriorul municipiului;
 Pondere ridicată a populaţiei tinere;  Ponderea mare a populaţiei bătrâne în
 STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI
În ultimii ani rata şomajului se află în mediul rural;
scădere;  Numărul de persoane salariate a scăzut în
 Pondere ridicată a populaţiei tinere apte de perioada de analiză 2000 –2007 – 2013
2005;
muncă;  Regres al numărului mediu de salariaţi în
 Pondere însemnată a populaţiei ocupate în fiecare dintre ramurile industriei;
sectorulDE
STRATEGIA industriei;  Număr
DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI redus de salariaţi în domeniul
PAŞCANI
 Aplicarea măsurilor de prevenire ale cercetării şi dezvoltării;
şomajului (informare şi consiliere  Închiderea şi privatizarea unor 2007 întreprinderi
– 2013
profesională, medierea muncii, formare mari a generat un număr ridicat de şomeri;
profesională, consultanţă şi asistenţă pentru  Populaţia şomeră este slab calificată;
începerea unei activităţi independente).  Rata şomajului în municipiul Paşcani este
SITUAŢIA INFRASTRUCTURII
aproape dublă faţăEXISTENTE
de judeţul Iaşi;
 Neconcordanţă între cererea şi oferta de
 Infrastructura
de comunicaţii
locuri de muncă;
 Nivelul salarial este scăzut în comparaţie
cu alte zone mai dezvoltate ale ţării;
 Slabe cunoştinţe referitoare la
2007 – 2013
140
antreprenoriat în rândul populaţiei;
 Lipsa unui program şi sistem pentru
instruirea şi calificarea specifică activităţilor
rurale;
 Necorelarea ofertei de formare profesională
cu cererea de pe piaţa muncii;
 Slaba încadrare pe piaţa muncii a
persoanelor cu pregătire superioară.
 Zona Paşcani este cunoscută pentru  Creşterea gradului de dependenţă a
potenţialul fertilităţii; populaţiei vârstnice la care se mai adaugă
 Posibilitatea contractării fondurilor europene şi populaţia
RESURSE tânără cu vârste
UMANE. întreMUNCII
PIAŢA 0 – 14
nerambursabile ce vizează resursele ani;
umane,
 Analizarecalificarea
SWOT şi reconversia  Migrarea populaţiei calificate şi specializate
acestora; către alte zone mai dezvoltate;
 Crearea de noi locuri de muncă prin  Lipsa persoanelor specializate în domeniul
dezvoltarea şi creşterea numărului de IMM- atragerii şi administrării de fonduri
uri, sprijinite prin fondurile structurale europene;
europene;  Lipsa motivării salariale a populaţiei
 Servicii de susţinere în domeniul calificate şi specializate;
calificării/recalificării acordate de ALOFM  Creşterea numărului de şomeri cauzată de
Paşcani; migrarea industriei lohn-ului spre state în
 Acordarea de facilităţi prioritare zonelor care forţa de muncă este mai ieftină;
defavorizate;  Creşterea infracţionalităţii din cauza
 Îmbunătăţirea legislaţiei în domeniul necalificării şi slabei utilizări a resurselor
muncii. DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI
STRATEGIA umane în câmpul muncii.
PAŞCANI
2008 – 2015
2007 – 2013
2007 – 2013

 Infrastructura
de comunicaţii
2007 – 2013
141
MEDIU
 Analiza SWOT
MEDIU
Indicatorii
 STRATEGIA privind poluarea
DE DEZVOLTARE atmosferei,
ECONOMICO-SOCIALĂ în  Suprafaţa
A MUNICIPIULUI PAŞCANI mare de terenuri degradate prin
zonele urbane, nu depăşesc limita alunecări de teren, eroziune, exces de
admisibilă; umiditate, inundaţii etc.; 2008 – 2015
 Stare bună a pădurilor şi pajiştilor, acestea  Poluarea apelor de suprafaţă în urma
fiind afectate în proporţie mică de uscare şi evacuării apelor uzate;
păşunat;  În PAŞCANI
perioadele de vârf ale traficului şi în
 Potenţial hidrografic constituit din ape special în zonele cu trafic intens, poluarea
subterane, şi ape de suprafaţă; fonică depăşeşte standardele şi normele
2007 – 2013
 Închiderea marilor întreprinderi industriale sanitare admise;
şi înlocuirea lor cu IMM-uri care respectă  Existenţa cazurilor de îmbolnăviri cu boli
legislaţia în domeniu; transmisibile prin apă (hepatită virală,
 Iniţierea unor acţiuni de colectare a dizenterie, etc.);
deşeurilor pe categorii (hârtie, carton,  Randamente scăzute la staţiile de epurare
sticlă, metal); a apei uzate şi slaba2007 dezvoltare
– 2013 a
 Existenţa companiilor de consultanţă de infrastructurii de canalizare;
mediu, ce pot oferi soluţii profesionale la  Nu există sisteme centralizate de tratare a
SITUAŢIA INFRASTRUCTURII
problemele de mediu organizaţiilor; apei în mediul rural;
EXISTENTE
 Existenţa campaniilor de avertizare şi  Calitatea apelor pluviale din zona
sancţionare a agenţilor economici care nu
 Infrastructura depozitului de deşeuri este
respectă regulile de protecţia mediului.
de comunicaţii nesatisfăcătoare, înregistrându-se depăşiri
la majoritatea indicatorilor;
 Depozitul actual are un grad de ocupare în
2007 – 2013
142
MEDIU
proporţie de 90% fiind necesară închiderea
lui şi urmărirea post-închidere;
 Rampa de descărcare a deşeurilor
menajere nu este amenajată corespunzător
încât să permită depozitarea în condiţii de
siguranţă ecologică;
 Nu există sistemul de protecţie exterioară a
zonei depozitului de deşeuri - perdele
vegetale de protecţie;
 În sistemul de colectare şi transport al
deşeurilor sunt utilizate mijloace de
transport deschise, improprii acestei
activităţi;
 Lipsa serviciilor şi a unui sistem de
colectare a deşeurilor MEDIU în unele zone
urbane;
 Analiza SWOT  Nu există spaţiu amenajat corespunzător
pentru depozitarea substanţelor toxice şi
periculoase;
 Nu există sistem de colectare şi evacuare
a gazelor de fermentare;
 Suburbiile oraşului Paşcani nu beneficiază
de sistem de colectare a deşeurilor;
 Depozitarea necontrolată a deşeurilor în
mediul rural în special în zona albiilor de
râu;
 Interesul scăzut al agenţilor economici în
protejarea mediului înconjurător;
 Proasta gestionare a deşeurilor industriale
şi menajere (colectare neselectivă, gradul
redus de valorificare şi/sau tratare a
deşeurilor);
 Proasta gestionare a deşeurilor generate de
unităţile spitaliceşti;
 Slaba dotare cu echipamente tehnice
pentru funcţionarea eficientă a sistemului
de colectare deşeuri;
 Lipsa preocupării agenţilor economici
pentru recuperarea şi reutilizarea
ambalajelor;
 Infiltrarea apelor uzate în pânza freatică;
 Criza spaţiilor verzi şi a zonelor de
agrement;
 Nu există locuri suficiente de joacă pentru
copii, iar cele existente necesită amenajări
semnificative.
143
MEDIU
 S-au purtat discuţii şi există intenţia de a  Insuficienţa fondurilor destinate protecţiei
se construi un depozit pentru deşeurile mediului;
rezultate în urma activităţilor medicale.  Lipsa de educaţie şi de deprindere a
 Introducerea în şcoli a disciplinelor de locuitorilor în ceea ce priveşte colectarea
educaţie ecologică şi protecţie a mediului; selectivă a deşeurilor;
 Existenţa programelor de finanţare  Slaba informare a populaţiei şi a agenţilor
europene pentru protecţia mediului; economici privind normele europene de
 Existenţa la nivel naţional a Fondului de mediu;
Mediu pentru susţinerea şi realizarea  Influenţa factorilor climaterici asupra
proiectelor cuprinse în Planul Naţional de calităţii şi a cuantumului de apă de
Acţiune pentru Protecţia Mediului; suprafaţă;
 Creşterea suportului financiar din partea  Existenţa zonelor predispuse la riscuri
Uniunii Europene, prin intermediul naturale (alunecări de teren, inundaţii);
Fondurilor Structurale pentru finanţarea  Fenomene accentuate de eroziune;
proiectelor de mediu;  Accidentele ecologice produseMEDIU de firmele
 Spaţiile verzi din lunca Siretului ar putea fi industriale;
folosite cu succes
 Analiza SWOT ca zone de agrement.  Dezvoltarea urbanistică şi industrială
antrenează producerea unor cantităţi din ce
în ce mai mari de reziduuri menajere care,
face ca procesul degradării mediului să fie
dificil de controlat;
 Intensificarea traficului rutier;
 Dezvoltarea urbanistică, ca urmare a
ritmului alert de apariţie a clădirilor în
defavoarea spaţiilor verzi;
 Scăderea productivităţii solurilor situate în
apropierea zonelor industriale.
2008 – 2015
2007 – 2013
2007 – 2013

 Infrastructura
de comunicaţii
2007 – 2013
144
DEZVOLTAREA TURISMULUI
 Analiza SWOT
 Existenţa obiectivelor cultural-religioase;  Indicele redus de utilizare a capacităţii de
 Existenţa a numeroase monumente istorice cazare şi a duratei medie de şedere;
şi culturale;  Infrastructura fizică slab dezvoltată;
2008 – 2015
 Existenţa formelor de turism: cultural-  Slaba promovare a potenţialului turistic la
istoric, de agrement şi itinerant; nivel judeţean, regional şi naţional prin:
 Existenţa zonelor cu potenţial natural; pliante, broşuri, hărţi, CD-uri şi site-uri de
Existenţa
 STRATEGIA manifestărilor
DE DEZVOLTARE de
ECONOMICO-SOCIALĂ A ziua prezentare;
MUNICIPIULUI PAŞCANI
municipiului;  Potenţialul turistic existent este slab
 Existenţa caselor memoriale ce au aparţinut dezvoltat; 2007 – 2013
unor personalităţi culturale;  Calitatea serviciilor specifice turismului
 Cifra de afaceri obţinută în urma activităţii este slab dezvoltată;
din turism este în creştere.  Oferta pachetelor turistice este redusă;
 Lipsa de interes a firmelor de profil pentru
atragerea turiştilor;
2007 – 2013
 Numărul mic de hoteluri, pensiuni,
restaurante şi agenţii de turism.
 Insuficiente spaţii de agrement, iar cele
SITUAŢIA INFRASTRUCTURIIexistente EXISTENTEreamenajări
necesită
semnificative;
 Infrastructura  Infrastructura obiectivelor culturale şi
de comunicaţii istorice deficitară precum şi lipsa lucrărilor
de punere în evidenţă şi înfrumuseţare a
2007 – 2013
145
acestora;
 Lipsa evenimentelor periodice culturale şi
sportive la nivel judeţean şi naţional.
 Slaba valorificare a agro-turismului local.
 Îmbunătăţirea infrastructurii fizice şi de  Migrarea turiştilor spre alte regiuni sau
utilităţi; zone;
 Posibilitatea atragerii turiştilor prin  Slaba pregătire pentru elaborarea de
îmbunătăţirea imaginii municipiului; proiecte cu finanţare nerambursabilă;
 Dezvoltarea formelor de turism religios,  Capacitatea redusă de co-finanţare a
cinegetic, rural; proiectelor cu finanţare nerambursabilă.
 Posibilitatea dezvoltării agroturismului;
 Dezvoltarea turismului prin intermediul
programelor cu finanţare europeană.
2008 - 2015
2008 – 2015
2007 – 2013
2007 – 2013

 Infrastructura
de comunicaţii
2007 – 2013
146
12. DIRECŢII STRATEGICE DE DEZVOLTARE
DIRECŢII STRATEGICE DE DEZVOLTARE
 Viziune  Viziune
Analiza SWOT a situaţiei existente a folosit ca bază pentru determinarea şi trasarea

principalelor direcţii strategice de dezvoltare. Astfel, având în vedere atuurile şi
oportunităţile zonei, s-a reevaluat stadiul actual al evoluţiei şi s-a constatat că municipiul
Paşcani, prin implementarea prezentei strategii de dezvoltare, va avea următoarele direcţii
strategice de dezvoltare:

1. Centru economic de dezvoltare durabilă
2. Suburbiile - cartiere satelit ale municipiului Paşcani
3. Zonă atractivă pentru locuit
4. Comunitatea locală activă, informată şi implicată
Aceste linii de dezvoltare au fost conturate în corelaţie cu avantajele municipiului Paşcani de

a fi al doilea pol puternic de dezvoltare a judeţului Iaşi şi principal nod de comunicaţii al
zonei, puncte tari care pun bazele unei dezvoltări durabile. De asemenea, stadiul actual al
infrastructurii reflectă posibilitatea unei dezvoltări şi extinderi moderne, Paşcaniul devenind
un centru urban cu cartiere satelit, structuri angrenate printr-un echilibru teritorial, în care
se vor împleti atât activităţile economice caracteristice zonei urbane cât şi cele specifice
spaţiului rural.
Municipiul Paşcani va deveni un Centru economic de dezvoltare durabilă, prin

modernizarea şi retehnologizarea întreprinderilor industriale, repunerea în funcţiune a
147
fabricilor industriale închise, pe de o parte şi pe de altă parte, împrospătarea mediului de
afaceri local prin înfiinţarea şi dezvoltarea IMM-urilor şi microîntreprinderilor.
Centru de tranzit feroviar
Municipiul Paşcani îşi va consolida statutul de important nod feroviar având în vedere
Acordul Internaţional privind realizarea unei reţele feroviare de înaltă performanţă în Europa
de est care va cuprinde 16 axe feroviare, una dintre ele urmând să treaca şi prin staţia CFR
Paşcani: axa 13 Chişinău – Ungheni – Iaşi – Paşcani – Bucureşti – Russe – Gorna
Oryahovica – Stara Zagora – Pythion, semnat la Salonic pe data de 4 mai 2006. Acest acord
a fost adoptat şi de către Guvernul României prin HG 1662 din 22.11.2006.
Conform acestui acord, cele 16 axe feroviare urmează să fie modernizate astfel încât din
anul 2020 pe aceste reţele trenurile de persoane vor circula cu o viteză de până la 160
Km/h, iar cele de mare viteză cu până la 220 Km/h. Deasemenea, vor fi reabilitate şi
modernizate şi infrastructurile din staţiile CFR şi împrejurimile acestora precum şi cele de
material rulant (calea ferată). În acord sunt prevăzute investiţii şi pentru „simplificarea şi
îmbunătăţirea calităţii oricărei proceduri de control al documentelor sau procedurilor vamale
cerute în traficul internaţional şi pentru asigurarea unei calităţi superioare a vânzării
electronice de bilete şi a altor documente de călătorie”.
 Viziune
Includerea Paşcaniului în reţeaua feroviară de înaltă performanţă a Europei de S–E prezintă
o importanţă deosebită şi este propice pentru înfiinţarea unui centru de tranzit feroviar la
Paşcani unde se vor depozita şi încărca mărfuri ce vor fi livrate către Europa de Est.
Complex hidroenergetic şi de agrement
Potenţialul hidrografic oferit de râul Siret va fi exploatat prin construirea unei

microhidrocentrale generatoare de energie electrică în zona barajului de la Lunca. Energia
electrică rezultată va fi furnizată reţelei naţionale de energie contra cost, contribuind astfel
la suplimentarea
STRATEGIA veniturilor
DE DEZVOLTARE bugetului local.
ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI
Realizarea acestui obiectiv va avea o contribuţie importantă la dezvoltarea turismului

2008 – 2015 local
de agrement prin amenajarea următoarele obiective de agrement:
 Bază nautică pentru practicarea sporturilor de apă şi cantonament pentru sportivi;
 Bază turisitică sportivă pentru recuperare şi odihnă (hotel, restaurante, terenuri de
sport pentru fotbal, handbal, volei, baschet etc., centre de relaxare, recuperare,
tratament şi întreţinere, etc.). 2007 – 2013
Ca urmare a realizării barajului din zona Lunca se propune înfiinţarea unui fond piscicol ce
poate fi exploatat atât din punct de vedere comercial, cât şi turistic. Astfel, pe lângă
producţia efectivă piscicolă, zonele din preajma barajului amenajat vor dobândi un potenţial
turistic deosebit, prin construirea de hoteluri, pensiuni turistice şi agroturistice (posibilitatea
organizării de mici croaziere pe apă, plimbări cu hidrobiciclete, cu bărci, etc.2007 şi sesiuni
– 2013 de
pescuit sportiv-recreativ).
Economia şi industria SITUAŢIA INFRASTRUCTURII EXISTENTE

 Infrastructura
de comunicaţii
2007 – 2013
148
Ramurile industriale vor menţine municipiul în circuitul comercial prin aportul unităţilor
existente, dar şi prin unele noi, furnizând o parte însemnată de produse prelucrate pentru
nevoile proprii. Foarte importante vor fi investiţiile în industria uşoară (asamblare
echipamente electronice şi de telecomunicaţii, industria textilă, industria de tricot, industria
incălţămintei, industria obiectelor de faianţă, industria de confecţii etc.) care va asigura o
producţie calitativă determinând creşterea nivelului de trai al populaţiei municipiului.
Agricultura va furniza, în proporţii ridicate, cantităţi de produse agricole, materii prime şi

materiale pentru consumul direct al populaţiei cât şi pentru prelucrare în capacităţile
industriale.
Activităţile economice axate pe prestări servicii (turism şi promovare turistică, domeniul

IT&C, afacerile de comerţ electronic, consultanţă în domeniul afacerilor, activităţi inovative
etc.) vor contribui în mod semnificativ la dezvoltarea economică a municipiului Paşcani.
De asemenea, se va înfiinţa un parc industrial reprezentând o zonă delimitată în care se vor

desfăşura activităţi economice, de cercetare ştiinţifică, de producţie industrială şi servicii de
dezvoltare tehnologică într-un regim de facilităţi specifice. Prin construirea şi înfiinţarea
parcului industrial se vor valorifica atât resursele materiale şi de infrastructură, cât şi
resursele umane existente în municipiul Paşcani.
Dezvoltarea economică va fi susţinută major şi DIRECŢII STRATEGICE

de investitorii DEaduce
străini care vor DEZVOLTARE
un aport
semnificativ la PIB-ul municipiului. Amplasarea geografică în centrul Regiunii Nord-Est ce
deţine Viziune
aproximativ 2 milioane de locuitori, nod feroviar important, infrastructura favorabilă,
prezenţa unor ramuri ale industriei viabile, rezervele de teren care pot fi alocate unor
activităţi productive în zone ce au echipări bune se constituie, cert, în puncte de atracţie
pentru potenţialii investitori străini.
Foarte importantă, pentru sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri local, este infrastructura
de sprijin economic. Astfel, în municipiul Paşcani vor exista:
 „Centrul de Dezvoltare Economică Paşcani” în vederea creşterii ratei de
STRATEGIAsupravieţuire
DE DEZVOLTAREaECONOMICO-SOCIALĂ
firmelor nou înfiinţate, realizării
A MUNICIPIULUI de spaţii expoziţionale, spaţii pentru
PAŞCANI
training şi conferinţe şi crearea de noi locuri de muncă etc.;
 „Centru de Consultanţă în Afaceri” care să ofere servicii de informare şi sprijinire în
2008 – 2015
deschiderea unei afaceri, informaţii despre facilităţi fiscale, finanţări nerambursabile
din fonduri europene, tehnici de promovare a afacerilor şi de pătrundere pe pieţele
locale, naţionale şi externe, etc.;
 Parc industrial reprezentând o zonă delimitată în care se vor desfăşura activităţi
economice, de cercetare ştiinţifică, de producţie industrială şi servicii de dezvoltare
tehnologică într-un regim de facilităţi specifice; 2007 – 2013
 Centru de tranzit feroviar la Paşcani unde se vor depozita şi încărca mărfuri ce vor fi
livrate către Europa de Est;
 Incubatoare
STRATEGIA DE DEZVOLTAREdeECONOMICO-SOCIALĂ
afaceri locale înA MUNICIPIULUI
vederea dezvoltării
PAŞCANI şi împrospătării mediului de
afaceri existent.
 Terenuri alocate şi spaţii dotate cu toate utilităţile necesare pentru 2007potenţialii
– 2013
investitori interesaţi.

 Infrastructura
de comunicaţii

149
2007 – 2013
Suburbiile - cartiere satelit ale municipiului Paşcani cu dotări de tip urban, direcţie
strategică de dezvoltare ce vizează dezvoltarea celor cinci suburbii: Blăgeşti, Boşteni,
Gîşteşti, Lunca Paşcani şi Sodomeni. Astfel, va avea loc dezvoltarea, modernizarea şi
reabilitarea infrastucturii, conducând la creşterea nivelului de trai, a calităţii condiţiilor de
viaţă a populaţiei şi a atractivităţii zonelor rurale amintite. Se va urmări, de asemenea,
creşterea contribuţiei suburbiilor la economia municipiului prin diversificarea activităţilor
economice (Ex: meşteşugărit şi artizanat, dezvoltarea turism rural, agroturism, acvacultură,
apicultură, frizerie, cizmărie, etc.).
Transformarea suburbiilor în cartiere satelit va adăuga un plus de valoare şi va constitui un

mijloc de expansiune a centrului urban existent, prin angrenarea lor teritorială la activităţile
economico-sociale ale municipiului. În acest sens se vor împleti atât activităţile economice
caracteristice zonei urbane cât şi cele specifice spaţiului rural.
Municipiul Paşcani va deveni o Zonă atractivă pentru locuit valorificând avantajele create
de existenţa infrastructurii tehnico-edilitară ce va fi reabilitată, modernizată şi extinsă pe
întreg teritoriul municipiului, de infrastructura de locuinţe existentă ce va fi de asemenea
reabilitată şi extinsă, de prezenţa obiectivelor turistice şi a obiectivelor culturale, de
creşterea economică din ultimii ani şi de scăderea ratei şomajului.
La acestea se vor adăuga noi acţiuni care vor contribui la dezvoltarea şi modernizarea
infrastructurii fizice de agrement (amenajare patinoar, teren de tenis, spaţii de joacă pentru
copii, săli de sport, ştrand, hipodrom etc.), reamenajarea şi extinderea spaţiilor verzi,
construcţia de noi locuinţe sociale şi locuinţe DIRECŢII STRATEGICE
pentru tineri, reabilitareaDE
şi DEZVOLTARE
modernizarea
obiectivelor culturale, reabilitarea cinematografului, crearea de noi locuri de muncă,
 Viziune
înfiinţare restaurante, localuri, parcuri de distracţii, gestionarea corespunzătoare a
deşeurilor etc. Prin implementarea acestor acţiuni municipiul Paşcani va prezenta un real
interes pentru tineri şi pentru populaţie în general, diminuându-se astfel fenomenul migrării
populaţiei în străinătate sau către zone din ţară mai bine dezvoltate economic şi social.
Municipiul Paşcani va avea o Comunitate locală activă, informată şi implicată având în

vedere importanţa implicării publicului larg în luarea deciziilor de interes public. Autoritatea
locală va adopta o politică de implicare publică utilizând diverse instrumente de comunicare
a informaţiilor, de intervievare şi de luare a deciziilor în conformitate cu dorinţele
comunităţii
STRATEGIA locale (înfiinţare
DE DEZVOLTARE de portaluri
ECONOMICO-SOCIALĂ on-line, PAŞCANI
A MUNICIPIULUI forum-uri de discuţii, postarea de
informaţii pe site-ul primăriei, dezbateri publice, etc.). Această politică de implicare publică
a comunităţii locale se va aplica la fiecare proiect important pentru dezvoltarea2008
municipiului
– 2015
şi/sau care afectează în mod direct comunitatea locală.
2007 – 2013
2007 – 2013

 Infrastructura
de comunicaţii
150
2008 - 2015
2008 – 2015
2007 – 2013
2007 – 2013

 Infrastructura
de comunicaţii
151

13. OBIECTIVELE STRATEGIEI DE DEZVOLTARE
OBIECTIVELE STRATEGIEI DEgeneral

 Obiectiv DEZVOLTARE
 Priorităţi  Obiective specifice

 Priorităţi
Obiectiv general
Elaborarea strategiei de dezvoltare a municipiului Paşcani a fost realizată având la bază

nevoile şi necesităţile desprinse din analiza economico-socială a municipiului şi analiza
SWOT.
Luând în considerare nivelul de dezvoltare al municipiului Paşcani comparativ cu oraşele din

regiunea Nord-Est şi rolul Strategiei de dezvoltare ca liant spre procesul de convergenţă
economică şi socială, obiectivul general vizează:
Reducerea disparităţilor de dezvoltare economico-socială dintre municipiul

Paşcani şi oraşele din regiunea Nord-Est, precum şi a decalajelor dintre mediul
urban şi cel rural.
Obiective specifice
152
1. Dezvoltarea şi reabilitarea infrastructurii fizice şi sociale, cu protejarea condiţiilor de
mediu;
2. Consolidarea mediului de afaceri şi crearea de parteneriate în domeniul cercetării şi
inovării tehnologice;
3. Dezvoltarea, promovarea şi îmbunătăţirea turismului şi potenţialului turistic de la
nivel local;
4. Dezvoltarea mediului rural în vederea creşterii nivelului de trai al locuitorilor;
5. Creşterea ocupării şi incluziunii sociale;
6. Dezvoltarea capacităţii administraţiei publice locale.
Strategia de dezvoltare economico-socială cuprinde priorităţi şi măsuri în vederea atingerii

obiectivelor, structurate astfel:
 Prioritatea 1 – Infrastructura şi mediu
 Prioritatea 2 – Dezvoltarea mediului de afaceri
 Prioritatea 3 – Dezvoltarea turismului
 Prioritatea 4 – Dezvoltare rurală
 Prioritatea 5 – Dezvoltarea resurselor umane şi a serviciilor sociale
 Prioritatea 6 – Dezvoltarea capacităţii administraţiei publice locale
2008 - 2015
2008 – 2015
2007 – 2013
2007 – 2013

 Infrastructura 153
de comunicaţii
Prioritatea 1 – Infrastructura şi mediu
Secţiune
Acţiuni -
Măsura Obiectivul măsurii
INFRASTRUCTURA ŞI MEDIU
M.1.1 O.1.1.1 A.1.1.1.1

Reabilitarea, îmbunătăţirea Reabilitarea, îmbunătăţirea şi dezvoltarea Actualizarea Planului Urbanistic General al municipiului Paşcani (inclusiv machete ale
şi dezvoltarea infrastructurii infrastructurii rutiere în vederea asigurării municipiului Paşcani).
locale rutiere. unui transport mai rapid. A.1.1.1.2
Fluidizarea circulaţiei prin separarea traficului în tranzit şi a traficului greu de
mărfuri de cel din oraş, prin construcţia de noi artere ocolitoare şi/sau reabilitarea
rutelor existente ce asigură conexiunea cu DN 28 şi DJ 208 – realizare şosea de
centură (în conformitate cu P.U.G actualizat).
A.1.1.1.3
Reabilitarea şi mentenanţa sistemului rutier urban al municipiului Paşcani.
A.1.1.1.4
Studierea posibilităţilor şi înfiinţarea de noi trasee rutiere care să permită accesul

auto şi pietonal în anumite zone locuite, în vederea decongestionării traficului urban
(în conformitate cu P.U.G actualizat).
A.1.1.1.5
Elaborarea proiectelor tehnice pentru proiectarea străzilor din zona Aerodromului.
A.1.1.1.6
Realizarea străzilor din zona Aerodromului.
O.1.1.2 A.1.1.2.1
Îmbunătăţirea calităţii circulaţiei prin Efectuarea de analize/studii anuale în vederea identificării punctelor cu grad ridicat
reglementarea traficului rutier. de risc în producerea de accidente/incidente rutiere.
A.1.1.2.2
Amplasarea periodică de noi indicatoare de circulaţie şi marcaje precum şi repararea
şi/sau înlocuirea celor necorespunzătoare unei bune desfăşurări a circulaţiei rutiere.
A.1.1.2.3
Optimizarea periodică a sistemului de semaforizare în corelaţie cu intensitatea
traficului rutier existent prin introducerea semafoarelor cu sistem de cronometrizare
în intersecţii – Ex: str. Gării cu str. Ceferiştilor, str. Grădiniţei cu str. Ştefan cel
Mare, str. Grădiniţei cu str.Moldovei, str.Crinilor cu str. Ştefan cel Mare etc. (în
conformitate cu studiul anual amintit la A.1.1.2.1).
A.1.1.2.4
Amenajarea unei infrastructuri rutiere separate pentru mobilitatea vehiculelor cu
tracţiune animală; (pe baza elaborării unui studiu de fezabilitate).
Secţiune
Acţiuni -
A.1.1.2.5
Identificarea şi amenajarea de piste rutiere separate pentru circulaţia bicicliştilor şi
motoscuterelor (pe baza elaborării unui studiu de fezabilitate şi în conformitate cu
P.U.G. actualizat).
A.1.1.2.6
Reabilitarea, întreţinerea trotuarelor şi construcţia altora noi în zonele în care
acestea lipsesc (respectându-se prevederile şi dimensiunile prevăzute în P.U.G.
actualizat).
O.1.1.3 A.1.1.3.1
Extinderea şi modernizarea locurilor de Amenajarea de noi locuri de parcare grupate în sisteme de alveole în zonele
parcare. instituţiilor publice, în principalele intersecţii, în zonele centrelor/incubatoarelor de
afaceri.
A.1.1.3.2
Amenajare spaţii de parcare separate pentru vehiculele destinate taximetriei.
A.1.1.3.3
Achiziţionarea şi implementarea sistemelor automate de colectare taxă parcare şi
monitorizare temporală a staţionării vehicolelor în spaţiile de parcare.
A.1.1.3.4
Identificarea unor zone pe bază de studii şi soluţii tehnice şi executare lucrări, în
vederea amenajării de parcări subterane/supraetajate (zone de interes: spaţii de
agrement, zone în expansiune economică etc.).
O.1.1.4 A.1.1.4.1
Asigurarea siguranţei şi confortului Corelarea periodică a capacităţii mijloacelor de transport în comun cu fluxurile de
locuitorilor în ceea ce priveşte mobilitatea. călători existente.
A.1.1.4.2
Stabilirea exactă a traseelor de circulaţie pentru mijloacele de transport în comun
care să satisfacă cerinţele de mobilitate, precum şi informarea călătorilor prin
marcaje, indicatoare şi program de circulaţie a acestora.
A.1.1.4.3
Amenajare benzi speciale pentru mijloacele de transport în comun (autobuze) în
vederea evitării eventualelor blocaje în trafic.
A.1.1.4.4
Achiziţionarea de mijloace de transport în comun care să fie în conformitate cu
normele de mediu (autobuze nepoluante “Euro 4”) şi care să deservească toate
categoriile de călători – inclusiv cei cu handicap.
155
Secţiune
Acţiuni -
A.1.1.4.5
Amenajarea/reabilitarea staţiilor de autobuz pentru călători în vederea reducerii
riscului de accidente.
A.1.1.4.6
Reabilitarea şi modernizarea infrastructurii staţiei CFR precum şi a infrastructurii din
material rulant (calea ferată) de pe raza municipiului Paşcani.
A.1.1.4.7
Reabilitarea pasarelei pietonale de peste calea ferată din zona Gară.
M.1.2 O.1.2.1 A.1.2.1.1
Reabilitarea, modernizarea şi Identificare şi stabilire a necesităţilor de Întocmire studiu de fezabilitate în vederea stabilirii soluţiei tehnice de reabilitare şi
dezvoltarea infrastructurii de reabilitare şi dezvoltare a infrastructurii de extindere infrastructură de apă potabilă.
utilităţi. utilităţi. A.1.2.1.2
Realizare studiu de fezabilitate pentru stabilirea soluţiei tehnice de reabilitare şi
extindere reţea de canalizare.
A.1.2.1.3
Elaborare studiu de fezabilitate pentru stabilirea soluţiei tehnice de reabilitare şi
extindere a reţelei de canalizare a apei pluviale.
A.1.2.1.4
Elaborare studiu de fezabilitate în vederea stabilirii soluţiei tehnice de reabilitare şi
extindere sistem de alimentare energie electrică.
A.1.2.1.5
Elaborare studiu tehnic în vederea stabilirii soluţiei tehnice pentru construirea unei
centrale de producere energie electrică în zona Vale.
A.1.2.1.6
Întocmire studiu de fezabilitate în vederea stabilirii soluţiei tehnice de reabilitare şi
extindere sistem de iluminat public.
A.1.2.1.7
Elaborare studiu de fezabilitate pentru stabilirea soluţiei tehnice de extindere reţea
de furnizare energie termică produsă în sistem centralizat.
A.1.2.1.8
Realizare studiu de fezabilitate în vederea stabilirii soluţiei tehnice de reabilitare şi
extindere reţea de distribuţie gaze.
A.1.2.1.9
Elaborare plan local de gestionare a deşeurilor care urmăreşte reciclarea prin
colectare selectivă la sursă, tratarea şi eliminarea deşeurilor spitaliceşti şi
156
Secţiune
Acţiuni -
minimizarea cantităţii deşeurilor depuse.

A.1.2.1.10
Realizare studiu de fezabilitate pentru stabilirea soluţiei tehnice de modernizare şi
extindere sistem de salubrizare (Ex: stabilirea locaţiilor şi terenurilor pentru
amenajări de centre de colectare şi recuperare a deşeurilor, staţiei de sortare şi
transfer, etc.).
A.1.2.1.11
Elaborare proiect tehnic pentru închiderea şi urmărirea post închidere a groapei de
gunoi.
A.1.2.1.12
Elaborarea unor hărţi de pericol şi risc al inundaţiilor, planuri şi măsuri.
O.1.2.2 A.1.2.2.1
Reabilitarea şi dezvoltarea infrastructurii Construirea unei noi linii de transport apă ce va înconjura dealurile dintre fronturile
de apă şi canalizare, mijloc de de captare Moţca şi Paşcani în vederea măririi capacităţii de transport apă şi
îmbunătăţire a calităţii vieţii. reducerii costurilor energetice.
A.1.2.2.2
Executare lucrări de mărire a debitelor în zonele cu creşteri de consum a apei.
A.1.2.2.3
Modernizarea laboratorului de analiză a apei potabile în vederea îmbunătăţirii
activităţii de monitorizare a calităţii apei potabile.
A.1.2.2.4
Reabilitarea şi modernizarea staţiei de epurare a apelor uzate.
A.1.2.2.5
Reabilitarea tronsoanelor reţelei publice de canalizare cu grad ridicat de uzură în
vederea eliminării riscurilor ce vizează populaţia, mediul natural şi blocarea furnizării
serviciilor.
A.1.2.2.6
Extindere reţele de apă şi canalizare în zonele în care acestea lipsesc (Ex: zona de
locuinţe Integrata, Vatra, localităţile Lunca Paşcani, Sodomeni, Boşteni etc.), în
vederea îmbunătăţirii calităţii vieţii cetăţenilor.
A.1.2.2.7
Contorizarea totală la nivel de branşament în vederea gestiunii corecte a volumelor
de apă distribuite şi eliminarea eventualelor pierderi.
A.1.2.2.8
Implementarea unui sistem de monitorizare a parametrilor pe întregul circuit al apei
157
Secţiune
Acţiuni -
şi introducere sistem de indicatori de performanţă.

A.1.2.2.9
Reabilitarea infrastructurii de canalizare pe strada Abator, în vederea eliminării
riscului de inundaţie.
O.1.2.3 A.1.2.3.1
Reabilitarea şi dezvoltarea infrastructurii Extinderea infrastructurii de încălzire şi termoficare în zonele în care aceasta lipseşte
de încălzire şi termoficare în vederea şi în conformitate cu nivelul de expansiune.
acoperirii tuturor necesităţilor, asigurării şi A.1.2.3.2
îmbunătăţirii calităţii vieţii. Extinderea serviciilor de termoficare şi pentru instituţiile de învăţământ, sălile de
sport, din oraş şi suburbii.
A.1.2.3.3
Reabilitarea termică a reţelelor de distribuţie din subsolurile blocurilor printr-un
program de reabilitare treptată pe scări în toate zonele cu probleme.
A.1.2.3.4
Echilibrarea hidraulică a reţelelor termice prin dotarea acestora cu convertizoare de
frecvenţă, senzori de presiune, vane şi diafragme de reglaj în vederea reducerii
consumului specific în apartamentele locatarilor.
O.1.2.4 A.1.2.4.1
Reabilitarea şi dezvoltarea sistemului de Crearea de centre de colectare şi sortare/recuperare a deşeurilor în zonele în care
gestionare a deşeurilor ca mijloc de acestea lipsesc.
îmbunătăţire a calităţii vieţii. A.1.2.4.2
Înlocuirea mijloacelor de transport a deşeurilor care şi-au depăşit durata de
exploatare şi achiziţionarea unor autospeciale pentru optimizarea transportului
deşeurilor, în vederea eficientizării timpilor de colectare.
A.1.2.4.3
Închiderea şi ecologizarea actualului depozit de deşeuri menajere de la Valea Seacă
şi urmărirea post închidere.
A.1.2.4.4
Implementarea sistemului de colectare selectivă a deşeurilor atât în mediul urban
cât şi în mediul rural.
A.1.2.4.5
Implementare sistem de valorificare a deşeurilor reciclabile.
A.1.2.4.6
Implementare sistem de colectare a echipamentelor electrice şi electronice.
A.1.2.4.7
158
Secţiune
Acţiuni -
Implementarea unui sistem de gestionare a deşeurilor formate din cadavre

animaliere.
A.1.2.4.8
Implementare sistem de taxare pe salubritate.
A.1.2.4.9
Campanii de promovare, informare şi conştientizare a populaţiei privind sistemul de
colectare selectivă a deşeurilor.
O.1.2.5 A.1.2.5.1
Reabilitarea şi dezvoltarea infrastructurii Executare lucrări pentru extinderea reţelelor de distribuţie a gazelor naturale în
de repartiţie şi distribuţie gaze naturale în funcţie de expansiunea municipiului.
vederea îmbunătăţirii calităţii vieţii. A.1.2.5.2
Dotarea instituţiilor publice (în special în mediul rural) cu sisteme de încălzire
alimentate cu gaze naturale (Ex : în unităţi de invăţământ, în unităţi culturale, în
unităţi medicale etc.).
O.1.2.6 A.1.2.6.1
Reabilitarea şi dezvoltarea infrastructurii Extinderea reţelei de alimentare cu energie electrică şi îmbunătăţirea nivelului de
de alimentare cu energie electrică în tensiune pe măsura expansiunii municipiului.
vederea îmbunătăţirii calităţii vieţii. A.1.2.6.2
Construirea unei microhidrocentrale generatoare de energie electrică în
zona barajului de la Lunca.
A.1.2.6.3
Studierea posibilităţilor şi implementare acţiuni în vederea realizării de energie
convenţională (Ex: energie hidraulică, solară şi eoliană).
A.1.2.6.4
Reabilitarea şi modernizarea sistemului de iluminat public în vederea eficientizării
consumului de energie (ex. înlocuirea lămpilor existente cu lămpi cu un consum
redus de energie, etc.).
O.1.2.7 A.1.2.7.1
Asigurarea unei relaţii armonioase între Managementul integrat şi durabil al deşeurilor menajere şi deşeurilor industriale.
dezvoltarea economico-socială a oraşului şi A.1.2.7.2
mediul înconjurător. Retehnologizarea, reabilitarea şi modernizarea instalaţiilor şi/sau echipamentelor
componente ale infrastructurii tehnico-edilitare în vederea încadrării emisiilor de
factori poluanţi în limitele aprobate de Uniunea Europeană.
A.1.2.7.3
Salubrizarea periodică a zonelor cu depozitări necontrolate de deşeuri (fenomen
159
Secţiune
Acţiuni -
întâlnit în special în mediul rural).

A.1.2.7.4
Amenajarea unor platforme speciale pentru depozitarea şi neutralizarea deşeurilor
toxice şi periculoase.
A.1.2.7.5
Reconstrucţia ecologică a zonelor degradate şi protejarea patrimoniului natural.
A.1.2.7.6
Executare lucrări de prevenire şi apărare împotriva inundaţiilor.
A.1.2.7.7
Stabilizarea versanţilor din apropierea căilor de acces şi a zonelor locuite afectate de
alunecări de teren active sau potenţiale (Prioritar – consolidarea versantului din
zona străzilor Nicolae Iorga, 1 Decembrie 1918).
A.1.2.7.8
Recuperarea terenurilor cu exces de umiditate prin reabilitarea sistemelor de
desecare.
A.1.2.7.9
Prevenirea alunecărilor de teren prin realizarea de lucrări de captare a izvoarelor,
zonelor umede de pe versanţi, dirijarea controlată a apelor spre emisar, realizarea
de consolidări, nivelări, plantaţii etc.
A.1.2.7.10
Recuperarea terenurilor degradate prin împădurire.
A.1.2.7.11
Instituirea şi respectarea zonelor de protecţie sanitară a surselor de apă.
A.1.2.7.12
Elaborare şi implementare planuri de acţiune pentru prevenirea şi reducerea
zgomotului ambiental în aglomerările urbane.
A.1.2.7.13
Crearea unei zone verzi ca tampon de absorbţie a zgomotelor şi impurităţilor din
atmosferă. (Ex: pot fi valorificate spaţiile libere la contactul cu strada Gării).
A.1.2.7.14
Crearea unor culoare de protecţie (zone plantate) între zonele industriale şi/sau
unităţi cu activităţi poluante sau zgomotoase şi zonele de locuinţe;
A.1.2.7.15
Protecţia şi conservarea fostelor albii părăsite din lungul Siretului, ca zone umede şi
habitate pentru plante şi animale specifice ecosistemelor acvatice şi de luncă
160
Secţiune
Acţiuni -
umedă.
A.1.2.7.16
Reabilitarea terenurilor degradate prin exploatări de balast, refacerea peisajului
iniţial (la sud de podul de intrare în Paşcani, la est de Lunca).
A.1.2.7.17
Închiderea depozitului de produse petroliere din zona Vatra, situat prea aproape de
zona centrală şi urmărirea post-închidere.
A.1.2.7.18
Implementarea unui sistem de gestionare a câinilor maidanezi.
A.1.2.7.19
Promovarea legislaţiei în acord cu cerinţele Uniunii Europene referitoare la protecţia
mediului înconjurător.
A.1.2.7.20
Campanii de informare şi conştientizare a populaţiei referitoare la importanţa
protecţiei mediului înconjurător.
A.1.2.7.21
Îmbunătăţirea circuitului informaţional şi a cooperării între instituţiile, organizaţiile şi
structurile implicate în protecţia mediului.
A.1.2.7.22
Dezvoltarea şi perfecţionarea sistemului de prevenire, control şi intervenţie în caz de
accidente şi calamităţi, prin:
 asigurarea la nivel local a unui serviciu competent de urmărire şi control a
aplicării prevederilor de protecţie şi conservare a mediului;
 perfecţionarea sistemului informaţional de urmărire şi avertizare rapidă;
 supravegherea specială a unităţilor în stare de faliment sau închidere şi care
deţin substanţe toxice şi periculoase, precum şi a celor cu risc pentru mediu.
M.1.3 O.1.3.1 A.1.3.1.1
Reabilitare urbană, Creşterea calităţii fondului de locuit, Construcţia de locuinţe sociale, locuinţe pentru tineri, locuinţe pentru cadre
amenajare teritorială şi îmbunătăţirea standardului de viaţă şi deficitare pe piaţa locală a muncii (medici, cadre didactice), blocuri şi/sau construcţii
contruire de locuinţe. securităţii locuitorilor. de tip P+2E – a se lua în considerare extinderea spre suburbiile municipiului,
conform P.U.G actualizat.
A.1.3.1.2
Urmărirea periodică a acoperirii necesarului de locuinţe pe termen scurt, mediu şi
lung (în conformitate cu P.U.G actualizat).
A.1.3.1.3
161
Secţiune
Acţiuni -
Reabilitarea şi modernizarea unor clădiri abandonate în vederea valorificării lor ca

locuinţe.
A.1.3.1.4
Reabilitare şi întreţinere periodică a fondului locativ existent prin reparaţii curente şi
reparaţii capitale.
A.1.3.1.5
Consolidarea şi reducerea riscului seismic la construcţiile vechi.
A.1.3.1.6
Întocmire şi implementare plan pentru ambientare şi design al municipiului Paşcani;
A.1.3.1.7
Dotarea oraşului cu mobilier de tip urban (Ex: bănci, coşuri de gunoi stradale,
cişmele, jardiniere, rame de copac, stâlpi de direcţionare trafic, stâlpi pentru
iluminat, etc.) – conform planului pentru ambientare şi design amintit la A.1.3.1.6.
A.1.3.1.8
Îmbunătăţirea mediului ambiant din zona gării feroviare, inclusiv reabilitare şi
modernizare gară.
A.1.3.1.9
Achiziţionarea şi instalarea de echipamente pentru creşterea siguranţei şi prevenirea
criminalităţii (sisteme de supraveghere).
A.1.3.1.10
Înlocuirea vechilor sisteme de avertizare acţionate electric cu sirene electronice.
A.1.3.1.11
Achiziţii de utilaje şi echipamente pentru serviciile publice şi pentru situaţiile de
urgenţă (deszăpezire, întreţinere spaţii verzi, incendii, inundaţii etc.).
A.1.3.1.12
Construire spaţii special amenajate pentru refugiul populaţiei în situaţii de urgenţă.
A.1.3.1.13
Reabilitare, modernizare, dotare şi adaptare la normele europene a pieţelor agro-
alimentare din oraş.
A.1.3.1.14
Păstrarea şi amenajarea/modernizarea spaţiilor verzi şi parcurilor pentru copii
existente precum şi crearea altora noi.
A.1.3.1.15
Amenajare/reamenajare fântâni arteziene în parcuri, spaţii verzi, zone de agrement,
în preajma clădirilor de interes public şi a esplanadei Paşcani.
162
Secţiune
Acţiuni -
A.1.3.1.16
Iluminarea de siguranţă şi de ambianţă a locurilor de interes public (parcuri,
monumente culturale, spaţii de agrement, etc.).
A.1.3.1.17
Reabilitarea monumentelor istorice şi conservarea patrimoniului cultural.
A.1.3.1.18
Amenajarea/reabilitarea obiectivelor culturale de patrimoniu, amenajarea căilor de
acces (pietonale, carosabile) către obiective culturale, iluminarea obiectivelor
interior, exterior şi de siguranţă, amenajări peisagistice pentru evidenţierea
obiectivului cultural, dotări interioare (instalaţii, echipamente, climatizare, grupuri
sanitare, sisteme de siguranţă, etc.), marcarea cu indicatoare a acestora, etc.
A.1.3.1.19
Delimitarea unor zone de protecţie cu rază de 100 de metri de la limitele lor a
monumentelor istorice cu valoare de patrimoniu din municipiul Paşcani (Ex. Palatul
Cantacuzino-Paşcani inclusiv zidul de incintă şi parcul dendrologic, Biserica Sfinţii
Arhangheli Mihail şi Gavril, fostele ateliere C.F.R. (în prezent club C.F.R.), etc.
Delimitarea exactă a acestor zone protejate se va stabili ulterior pe bază de studii
de specialitate.
A.1.3.1.20
Reabilitarea şi/sau modernizarea Casei de Cultură.
A.1.3.1.21
Reabilitarea şi modernizarea cinematografului care funcţionează în cadrul Casei de
Cultură.
A.1.3.1.22
Amenajarea/modernizarea sediului Muzeului Municipal sau schimbarea locaţiei
acestuia.
A.1.3.1.23
Reparaţii capitale, consolidare şi extindere a Bibliotecii Municipale.
A.1.3.1.24
Construirea unei săli de sport şi bazine de înot lângă stadion.
A.1.3.1.25
Reabilitarea şi modernizarea stadionului.
A.3.1.1.26
Construcţia infrastructurii fizice de agrement pentru înfiinţare hipodrom –
identificare teren, elaborare studii tehnice şi execturare lucrări.
163
Secţiune
Acţiuni -
A.3.1.1.27
Construcţia infrastructurii fizice de agrement pentru înfiinţare patinoar – identificare
amplasament şi executare lucrări.
A.3.1.1.28
Construcţia infrastructurii fizice de agrement pentru înfiinţare teren de tenis –
identificare amplasament, executare lucrări.
A.3.1.1.29
Reamenajarea şi dotarea corespunzătoare a ştrandului.
A.3.1.1.30
Construire şi/sau amenajare pistă carturi.
A.3.1.1.31
Identificare teren şi amenajarea unui alt cimitir.
164
Prioritatea 2 – Dezvoltarea mediului de afaceri
Secţiune
Acţiuni -
MEDIUL DE AFACERI
M.2.1 O.2.1.1 A.2.1.1.1

Consolidarea şi dezvoltarea Investiţii pentru crearea şi dezvoltarea Investiţii în capital fizic şi tehnologii conforme cu normele UE şi/sau inovative,
mediului de afaceri local ca microîntreprinderilor şi IMM-urilor. nepoluante.
al doilea pol economic al A.2.1.1.2
judeţului Iaşi. Investiţii în implementarea şi certificarea sistemelor de management al calităţii şi a
sistemelor de management integrate Calitate-Mediu.
A.2.1.1.3
Investiţii în domeniul IT&C.
MEDIUL DE AFACERI
A.2.1.1.4
Certificarea produselor şi sau serviciilor.
A.2.1.1.5
Investiţii pentru relansarea şi susţinerea producţiei zootehnice în unităţile de profil.
A.2.1.1.6
Realizarea de investiţii în ferme mici şi mijlocii, pentru asigurarea consumului
populaţiei locale din producţia proprie dar şi a obţinerii de surplus pentru
comercializarea pe alte pieţe atât naţionale cât şi internaţionale.
A.2.1.1.7
Redistribuirea şi reorganizarea spaţiilor de producţie, modernizarea şi
retehnologizarea acestora.
A.2.1.1.8
Investiţii pentru dezvoltarea unor activităţi economice noi, în deplină armonie cu
protecţia mediului şi a zonelor de locuit limitrofe.
A.2.1.1.9
Investiţii pentru dezvoltarea, consolidarea şi promovarea activităţilor de turism –
agrement şi a altor servicii publice şi comerciale.
165
Secţiune
Acţiuni -
MEDIUL DE AFACERI
A.2.1.1.10
Dezvoltarea activităţilor economice care depind mai puţin de resursele atrase şi
valorificarea intensă a resurselor locale (ex: investiţii în captarea izvoarelor de apă
din zona Vale ce pot fi valorificate ca zone de agrement, distracţii, investiţii în
agricultură, valorificarea deşeurilor, valorificarea nisipurilor şi pietrişurilor din albia
Siretului pentru construcţii şi drumuri, etc.).
A.2.1.1.11
Sprijinirea şi dezvoltarea activităţilor conexe turismului cum ar fi: mica industrie,
ateliere de reparaţii, meşteşugărit, artizanat etc.
A.2.1.1.12
Valorificarea eficientă a spaţiilor de depozitare plasate în zona industrială est a
oraşului.
A.2.1.1.13
Dezvoltarea afacerilor de tip comerţ electronic.
A.2.1.1.14
Atragerea marilor firme de retail (hypermarket–uri) în vederea creşterii economice
şi scăderii şomajului.
A.2.1.1.15
Investiţii în industria uşoară (asamblare echipamente electronice şi de
telecomunicaţii, industria textilă, industria de tricot, industria incălţămintei,
industria obiectelor de faianţă, industria de confecţii etc.).
A.2.1.1.16
Investiţii pentru valorificarea faunei piscicole a râului Siret prin înfiinţarea unui fond
piscicol, după definitivarea barajului de pe râul Siret.
O.2.1.2 A.2.1.2.1
Sprijinirea iniţiativelor private în vederea Realizarea de parteneriate public-privat pentru dezvoltarea mediului de afaceri.
dezvoltării mediului de afaceri local. A.2.1.2.2
Înfiinţarea „Centrului de Dezvoltare Economică Paşcani” în vederea creşterii ratei de
supravieţuire a firmelor nou înfiinţate, realizării de spaţii expoziţionale, spaţii pentru
training şi conferinţe şi pentru crearea de locuri de muncă.
A.2.1.2.3
Înfiinţare şi amenajare Parc industrial reprezentând o zonă delimitată în
care se vor desfăşura activităţi economice, de cercetare ştiinţifică, de
producţie industrială şi servicii de dezvoltare tehnologică într-un regim de
facilităţi specifice.
166
Secţiune
Acţiuni -
MEDIUL DE AFACERI
A.2.1.2.4
Înfiinţare Centru de tranzit feroviar unde se vor depozita şi încărca mărfuri
ce vor fi livrate către Europa de Est.
A.2.1.2.5
Realizare campanii de atragere a investitorilor străini în zonă şi stabilire măsuri de
promovare a planurilor Consiliului Local cu privire la facilităţile oferite potenţialilor
investitori.
A.2.1.2.6
Înfiinţare centre de excelenţă pe diverse domenii de interes economic (IT&C,
inginerie etc.).
A.2.1.2.7
Construcţia, reabilitarea/amenajarea spaţiilor şi clădirilor existente nevalorificate, în
vederea dezvoltării infrastructurii pentru activităţile economice.
A.2.1.2.8
Înfiinţarea unui „Grup de Acţiune Locală” ce are drept scop sprijinirea şi dezvoltarea
mediului de afaceri local.
A.2.1.2.9
Identificare şi alocare terenuri (aprox. 30 ha) şi asigurarea accesului la utilităţi,
pentru potenţialii investitori în domeniul industrial (ce poate fi oferit contra-cost sau
închiriat);
A.2.1.2.10
Constituirea şi dezvoltarea fondurilor locale de garantare pentru sprijinirea IMM-
urilor.
O.2.1.3 A.2.1.3.1
Creşterea atractivităţii zonelor industriale. Demolarea clădirilor şi halelor industriale neutilizabile, amenajarea terenului şi
valorificarea spaţiilor nou create.
A.2.1.3.2
Crearea/reabilitarea şi extinderea utilităţilor de bază a afacerii proprii (Ex: staţii de
tratare a apei, unităţi de furnizare a energiei şi a gazului, sisteme de canalizare).
A.2.1.3.3
Realizarea complementarităţii între ramurile dezvoltate (în special cele industriale)
în municipiul Iaşi cu cele ale municipiului Paşcani.
A.2.1.3.4
Reabilitarea şi/sau repunerea în funcţiune a fabricilor industriale distruse, precum şi
retehnologizarea lor pentru a răspunde cerinţelor actuale de piaţă.
167
Secţiune
Acţiuni -
MEDIUL DE AFACERI
M.2.2 O.2.2.1 A.2.2.1.1

Servicii de consultanţă Îmbunătăţirea competenţelor în afaceri în Înfiinţare „Centru de Consultanţă în Afaceri” care să ofere servicii de informare şi
pentru dezvoltarea mediului vederea creşterii competitivităţii şi a sprijinire în deschiderea unei afaceri, informaţii despre facilităţi fiscale, finanţări
de afaceri vânzărilor produselor pe pieţele interne, nerambursabile din fonduri europene, tehnici de promovare a afacerilor şi de
europene şi internaţionale. pătrundere pe pieţele locale, naţionale şi externe, etc.
A.2.2.1.2
Servicii de consultanţă pentru IMM-uri şi microîntreprinderi din domeniul producţiei
şi serviciilor.
A.2.2.1.3
Elaborare studii de fezabilitate, de piaţă, planuri de marketing, analize cost-
beneficiu, planuri de afaceri etc.
A.2.2.1.4
Participarea IMM-urilor şi microîntreprinderilor la conferinţe şi târguri internaţionale.
A.2.2.1.5
Dezvoltarea de noi reţele de afaceri, cooperare industrială.
A.2.2.1.6
Promovarea imaginii firmelor, a produselor şi serviciilor oferite de către acestea atât
pe piaţa internă, cât şi pe cea externă.
M.2.3 O.2.3.1 A.2.3.1.1
Creşterea nivelului cercetării, Crearea unui cadru stimulativ de Crearea de centre de sprijin tehnologic în vederea transferării tehnologiei către
dezvoltării, inovării şi desfăşurare a activităţii de cercetare, firme pentru realizarea de produse competitive.
tehnologiei. dezvoltare şi inovare. A.2.3.1.2
Realizarea de sisteme de cooperare între universităţi/instituţii de cercetare şi IMM-
uri în vederea transferului de tehnologie şi inovare.
A.2.3.1.3
Realizare conferinţe şi parteneriate între IMM-uri – centre de sprijin – universităţi.
168
Prioritatea 3 – Dezvoltarea turismului
Secţiune
Acţiuni -
M.3.1 O.3.1.1 A.3.1.1.1

Utilizarea eficientă a Reabilitarea, modernizarea şi dezvoltarea Reabilitarea obiectivelor turistice ce aparţin patrimoniului cultural, istoric şi
potenţialului turistic. infrastructurii de turism. ecumenic local.
A.3.1.1.2
Reabilitarea şi modernizarea spaţiilor de cazare existente precum şi construcţia
altora noi.
A.3.1.1.3
Construirea, reabilitarea, modernizarea şi diversificarea spaţiilor de agrement
(parcuri, iazuri etc.).
A.3.1.1.4
Înfiinţare bază nautică pentru practicarea sporturilor de apă şi cantonament pentru
sportivi în zona barajului de la Lunca.
A.3.1.1.5
Înfiinţare bază turistică sportivă pentru recuperare şi odihnă (hotel, restaurante,
terenuri de sport pentru fotbal, handbal, volei, baschet etc., centre de relaxare,
recuperare, tratament şi întreţinere, etc.) în zona barajului de la Lunca.
A.3.1.1.6
Ecologizarea şi amenajarea lacului „Peştişorul” ca zonă de agrement (Ex:
amenajarea insuliţei ca parc de distracţii, dotarea lacului cu bărci, hidrobiciclete,
amenajarea unui restaurant, amenajare plajă etc.) sau concesionarea zonei
eventualilor investitori.
A.3.1.1.7
Reabilitarea terenurilor degradate prin exploatări de balast în vederea amenajării
unora dintre acestea ca zone de agrement (Ex: la sud de podul de intrare în
169
Secţiune
Acţiuni -
Paşcani, la est de Lunca).

A.3.1.1.8
Amenajare zonă de agrement - spaţiu verde, împădurire, amenajare plajă, dotarea
cu bărci, hidrobiciclete etc., în zona barajului de la Lunca.
A.3.1.1.9
Amenajare zonă de agrement la iazul municipal din Blăgeşti – spaţiu verde,
amenajare plaje, achiziţionare bărci, hidrobiciclete, etc.
O.3.1.2 A.3.1.2.1
Promovarea potenţialului turistic sub Desfăşurarea de activităţi culturale, sportive şi de divertisment cu ocazia zilelor
forma unui produs integrat. oraşului şi promovarea la nivel regional şi naţional.
A.3.1.2.2
Realizarea şi promovarea la nivel local, regional şi naţional a unor evenimente
sportive anuale (patinaj, hipism, şah etc).
A.3.1.2.3
Crearea de centre şi birouri de informare în gări, autogări şi zone turistice.
A.3.1.2.4
Organizarea de târguri, expoziţii muzeale etnografice şi manifestări culturale,
festivaluri, acţiuni şi campanii de promovare a potenţialului turistic local şi sprijinirea
participării la astfel de evenimente.
A.3.1.2.5
Amplasare panouri cu hărţi rutiere şi hărţi ale obiectivelor turistice, culturale şi
zonelor de agrement existente, în locaţiile de interes public (Primărie, hoteluri,
centre de afaceri, intersecţii principale etc.).
A.3.1.2.6
Realizarea de publicaţii promoţionale, audio, video şi plasarea acestora în mediile
turistice de la nivel local, regional şi naţional.
170
Prioritatea 4 – Dezvoltare rurală
Secţiune
Acţiuni -
DEZVOLTARE RURALĂ
M.4.1 O.4.1.1 A.4.1.1.1

Dezvoltarea, modernizarea şi Creşterea nivelului de trai şi a condiţiilor Fluidizarea traficului din suburbii prin înlocuirea drumurilor acoperite cu balast sau
reabilitarea infrastucturii de viaţă a populaţiei şi a atractivităţii din pământ cu un sistem rutier din beton asfaltic (în conformitate cu P.U.G
rurale. zonelor rurale. actualizat).
A.4.1.1.2
Menţinerea străzilor de deservire locală a suburbiilor.
A.4.1.1.3
DEZVOLTARE RURALĂ
Întreţinerea în stare de funcţionare a şanţurilor şi rigolelor existente astfel încât

drumurile pietruite să nu se transforme în drumuri de pământ.
A.4.1.1.4
Montarea de pavazări în zonele de debleu pentru evitarea înzăpezirilor pe aceste
sectoare (Ex. Str. Morilor, Ion Creangă, Lunca, etc.)
A.4.1.1.5
Reamenajarea intersecţiei drumului rutier cu calea ferată în localitatea Lunca.
A.4.1.1.6
Reabilitarea şi modernizarea străzilor rutiere din suburbii: Boşteni, Gîşteşti şi
Sodomeni (Ex: Str. Gîşteşti, Str. Fericirii, Morilor etc.).
A.4.1.1.7
Reabilitarea şi modernizarea străzilor rutiere din Lunca Paşcani (Ex. Str. Mihai
Viteazu, Gării, 1 Mai).
A.4.1.1.8
Construirea de noi locuinţe, blocuri, construcţii de tip P+2 în suburbiile municipiului.
171
Secţiune
Acţiuni -
DEZVOLTARE RURALĂ
A.4.1.1.9
Construire fântâni arteziene în zonele instituţiilor de interes public, parcuri, zone de
agrement, etc.
A.4.1.1.10
Dotarea suburbiilor cu mobilier ambiental în concordaţă cu specificul zonei (ex.
bănci, coşuri de gunoi stradale, cişmele, jardiniere, rame de copac, stâlpi de
direcţionare trafic, stâlpi pentru iluminat, etc.) – conform plan de ambientare şi
design municipiu.
A.4.1.1.11
Reabilitarea, modernizarea şi dotarea corespunzătoare a unităţilor medicale
(dispensare) din suburbii.
A.4.1.1.12
Înfiinţare farmacii şi cabinete medicale în suburbii.
A.4.1.1.13
Construirea şi/sau reabilitarea, dotarea cu echipamente a grădiniţelor şi şcolilor de
învăţământ primar din suburbiile Blăgeşti, Boşteni, Gîşteşti, Sodomeni şi Lunca
Paşcani.
A.4.1.1.14
Construirea şi/sau amenajarea terenurilor de sport şi parcurilor din suburbii:
Blăgeşti, Boşteni, Gîşteşti, Sodomeni şi Lunca Paşcani.
A.4.1.1.15
Reabilitarea monumentelor de cult laic din Boşteni.
A.4.1.1.16
Reabilitarea şi/sau modernizarea sediilor Poliţiei şi poştei din suburbiile Blăgeşti,
Boşteni, Gîşteşti, Sodomeni şi Lunca Paşcani.
A.4.1.1.17
Reabilitarea, extinderea şi modernizarea reţelelor de apă şi canalizare din Blăgeşti,
A.4.1.1.18
Reabilitarea, extinderea şi moderizarea reţelelor de gaze naturale din suburbii.
A.4.1.1.19
Reabilitarea, extinderea şi moderizarea reţelelor de electricitate din Blăgeşti,
A.4.1.1.20
172
Secţiune
Acţiuni -
DEZVOLTARE RURALĂ
Achiziţia/ dotarea cu echipamente de producere energie regenerabilă în scop public.

A.4.1.1.21
Înlocuirea stâlpilor din lemn cu cei din beton la reţeaua de energie electrică în
suburbii.
A.4.1.1.22
Reabilitarea monumentelor şi siturilor istorice şi culturale din Blăgeşti, Boşteni,
Gîşteşti, Sodomeni şi Lunca Paşcani.
A.4.1.1.23
Reabilitarea şi/sau modernizarea şi utilarea căminelor culturale, bibliotecilor din
suburbii.
A.4.1.1.24
Dezvoltarea infrastructurii de servicii sociale în Blăgeşti, Boşteni, Gîşteşti, Sodomeni
şi Lunca Paşcani.
A.4.1.1.25
Dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii aferente agriculturii (sisteme de irigaţii,
silozuri etc.).
A.4.1.1.26
Conservarea mediului înconjurător asociată cu protejarea pădurilor, terenurilor şi
peisajelor.
A.4.1.1.27
Reconstrucţia ecologică a terenurilor afectate de deşeuri şi monitorizarea acestora.
A.4.1.1.28
Reabilitarea terenurilor afectate de inundaţii, calamităţi, stabilizarea şi protecţia
acestora împotriva alunecărilor şi eroziunii şi implementarea sistemelor de
management al ariilor protejate.
A.4.1.1.29
Reabilitarea terenurilor afectate de inundaţii şi degradate prin exces de umiditate
din zonele: lunca Siretului, lunca pârâului Hăznăşeni şi traseul fostei albii a pârâului
Fântânele.
A.4.1.1.30
Construire, supraînălţare şi/sau reabilitare diguri împotriva inundaţiilor pe malul
drept al râului Siret între Lunca Paşcani şi Blăgeşti, pe malurile pâraielor Fântânele,
Ruja, Irmolea, Gâşteşti şi Hăznăşeni.
M.4.2 O.4.2.1 A.4.2.1.1
Dezvoltarea sectoarelor Investiţii pentru creşterea competitivităţii Investiţii pentru construirea şi/sau dezvoltarea de ferme, microferme agricole şi
173
Secţiune
Acţiuni -
DEZVOLTARE RURALĂ
agricol şi silvic. şi eficienţei agriculturii şi silviculturii. zootehnice.

A.4.2.1.2
Realizarea de plantaţii de consolidare în zonele cu risc înalt de alunecări de teren.
A.4.2.1.3
Îmbunătăţirea procesării produselor primare şi a marketingului produselor agricole
prin investiţii în tehnologii noi, inclusiv în energie regenerabilă.
A.4.2.1.4
Înfiinţarea de pepiniere pomicole, viticole, silvice pentru realizarea de viitoare noi
plantaţii.
A.4.2.1.5
Extinderea fondului forestier prin împădurirea terenurilor degradate şi supuse
eroziunii, a terenurilor agricole, neagricole în vederea protejării mediului şi prevenirii
dezastrelor naturale.
A.4.2.1.6
Investiţii pentru realizarea de livezi pomicole, vii, culturi de cereale, sere.
A.4.2.1.7
Implementarea sistemelor de management al calităţii şi de siguranţă alimentară.
A.4.2.1.8
Investiţii în infrastructura rutieră de acces la exploataţiile agricole şi forestiere.
A.4.2.1.9
Investiţii în gestionarea resurselor de apă (reţele de alimentare cu apă, reţele de
canalizare, sisteme de irigaţii etc.).
A.4.2.1.10
Organizarea de cursuri de formare profesională, informare şi difuzare de cunoştinţe
specifice pe teme ca:
 îmbunătăţirea calităţii producţiei;
 igiena şi siguranţa alimentelor;
 utilizarea fertilizanţilor şi amendamentelor în agricultură în concordanţă cu
standardele UE;
 îmbunătăţirea şi încurajarea afacerilor;
 activităţi inovatoare in lanţul agro-alimentar;
 aplicarea unor metode de producţie compatibile cu întreţinerea şi
ameliorarea peisajului, respectiv cu protecţia mediului;
 etc.
A.4.2.1.11
174
Secţiune
Acţiuni -
DEZVOLTARE RURALĂ
Furnizarea de servicii de consiliere şi consultanţă pentru fermieri.

A.4.2.1.12
Participarea fermierilor la diferite târguri, expoziţii, întruniri tematice, şi/sau
evenimente care pot contribui la formarea lor.
A.4.2.1.13
Adaptarea micilor firme la standardele sanitar-veterinare, de igienă şi bunăstare a
animalelor, fitosanitare şi ecologice (ex. Investiţii în padocuri, fânare, săli de muls şi
de colectare a laptelui, fose septice, bazine pentru substanţe fito-sanitare, etc.)
A.4.2.1.14
Investiţii necesare adaptării exploataţiilor pentru agricultura ecologică.
A.4.2.1.15
Acţiuni şi lucrări de îngrijire şi administrare a arboretelor.
A.4.2.1.16
Lucrări de îmbunătăţire a calităţii solului din pădure.
A.4.2.1.17
Construcţia şi/sau modernizarea clădirilor administrative şi operaţionale în domeniul
silviculturii , precum şi dotarea acestora cu echipamente hardware şi software.
A.4.2.1.18
Achiziţionarea de maşini şi utilaje, echipamente pentru activitatea de producere a
pueţilor forestieri şi gospodărirea pădurilor.
A.4.2.1.19
Îmbunătăţirea procesării şi marketingului produselor forestiere, inclusiv creşterea
calităţii produselor rezultate.
M.4.3 O.4.3.1 A.4.3.1.1
Diverisficarea activităţilor Creşterea contribuţiei zonei rurale la Investiţii în activităţi de meşteşuguri şi artizanat.
economice din mediul rural. economia municipiului. A.4.3.1.2
Investiţii pentru dezvoltarea turismului rural şi a agroturismului.
A.4.3.1.3
Investiţii pentru dezvoltarea acvaculturii.
A.4.3.1.4
Investiţii pentru dezvoltarea apiculturii.
A.4.3.1.5
Investiţii pentru cultivarea şi procesarea ciupercilor.
A.4.3.1.6
Investiţii pentru creşterea altor animale (animale pentru blană, melci, etc.).
175
Secţiune
Acţiuni -
DEZVOLTARE RURALĂ
A.4.3.1.7
Investiţii pentru realizarea de biomotorină sau motorină ecologică.
A.4.3.1.8
Înfiinţarea grupurilor de producători agricoli.
A.4.3.1.9
Investiţii pentru dezvoltarea serviciilor prestate populaţiei (frizerie, croitorie,
cizmărie, etc.).
A.4.1.3.10
Înfiinţarea unui târg de animale săptămânal pentru micii întreprinzători dar şi pentru
persoane fizice din mediul rural.
Prioritatea 5 – Dezvoltarea resurselor umane şi a serviciilor sociale

Secţiune
Acţiuni -
DEZVOLTAREA RESURSELOR UMANE ŞI A SERVICIILOR SOCIALE
M.5.1 O.5.1.1 A.5.1.1.1

Dezvoltarea formării iniţiale Îmbunătăţirea învăţământului profesional Îmbunătăţirea calităţii sistemului educaţional în învăţământul secundar şi liceal.
RESURSELOR UMANE ŞI A
SERVICIILOR SOCIALE
şi continue. şi tehnic în vederea unei formări iniţiale A.5.1.1.2

eficiente şi adaptată cerinţelor actuale de Schimbarea statutului unor şcoli în funcţie de nevoile educaţionale şi de cerinţele
DEZVOLTAREA
pe piaţa muncii. pieţei forţei de muncă locale, după cum urmează:

 transformarea Liceului Teoretic „M. Sadoveanu” în Colegiu National;
 transformarea Şcolii de Arte şi Meserii „N. Iorga” în Liceu Economic şi de
Turism.
A.5.1.1.3
Direcţionarea şi instruirea elevilor în şcoli cu profil tehnic şi/sau şcoli de arte şi
meserii în vederea obţinerii de calificări cerute pe piaţa actuală de muncă.
A.5.1.1.4
Încurajarea şi educarea elevilor cu privire la necesitatea formării continue în
vederea prevenirii şomajului şi marginalizării resurselor umane.
176
Secţiune
Acţiuni -
A.5.1.1.5
Includerea în sistemul de învăţământ şi a grupurilor defavorizate (copii de etnie
rromă, copii cu CES, copii proveniţi din familii dezorganizate, copii proveniţi din
mediul rural, etc.) prin acordarea de ajutoare materiale şi burse de studiu, acestea
reprezentând o importantă resursă de forţă de muncă.
A.5.1.1.6
Desfăşurarea activităţilor de practică a elevilor în mediul de lucru de pe piaţa
muncii.
A.5.1.1.7
Crearea şi organizarea în interiorul instituţiilor şcolare de centre de excelenţă
tematice pentru copiii cu talente şi calităţi deosebite în vederea formării resurselor
umane de top ce pot fi implicate în activităţi inovatoare atât de benefice mediului de
afaceri local şi implicit dezvoltării municipiului.
A.5.1.1.8
Stimularea şi motivarea elevilor cu rezultate şi talente deosebite prin acordarea de
burse de studiu, burse de merit, organizarea de tabere şcolare etc.
A.5.1.1.9
Încheierea de acorduri şi parteneriate între sistemul de învăţământ şi firmele din
mediul de afaceri local, ce vizează plasarea absolvenţilor pe piaţa muncii.
A.5.1.1.10
Formarea şi perfecţionarea profesorilor şi a formatorilor din educaţie.
A.5.1.1.11
Sprijin pentru dezvoltarea orientării şi consilierii în vederea construirii
performanţelor educaţionale şi a ratelor de tranziţie către nivele superioare de
educaţie.
A.5.1.1.12
Asigurarea protecţiei elevilor şi cadrelor didactice, precum şi a pazei pe timp de zi,
cu firme specializate, în cadrul tuturor unităţillor de învăţământ din municipiul
Paşcani care nu beneficiază de acest serviciu (Ex: SAM ,,N. Iorga’’, Şcoala ,,I.
Cantacuzino’’, Şcoala ,,I. Creangă’’, Grup Şcolar ,,M. Busuioc’’ , Şcoala Sodomeni,
Şcoala Boşteni, Şcoala Lunca, Şcoala Gâşteşti, Şcoala Blăgeşti, Liceul ,,M.
Sadoveanu’’, Grup Şcolar CF ,,Unirea’’).
A.5.1.1.13
Igienizarea anuală a tuturor spaţiilor de învăţământ cu firme autorizate.
A.5.1.1.14
177
Secţiune
Acţiuni -
Arhivarea documentelor şcolare cu firme specializate în toate unităţile de

învăţământ.
A.5.1.1.15
Facilitarea accesului populaţiei la procesul educaţional prin servicii de tip e-learning.
O.5.1.2 A.5.1.2.1
Creşterea ocupării forţei de muncă Conştientizarea mediului de afaceri local a necesităţii formării continue a propriilor
necalificate şi/sau cu calificări profesionale angajaţi în vederea evitării risipei de resurse umane valoroase şi a fluctuaţiilor de
depăşite prin promovarea sistemului de personal (investiţii şi contractări de finanţări europene ce vizează formarea
formare continuă. profesională a resurselor umane).
A.5.1.2.2
Organizare cursuri de formare profesională în activităţi căutate pe piaţa de muncă
actuală, în vederea reconversiei şi reintegrării profesionale a şomerilor şi a
resurselor umane necalificate.
A.5.1.2.3
Susţinerea şcolilor profesionale pentru a se autoriza în activitatea de formare
continuă a adulţilor.
A.5.1.2.4
Programe de informare/formare şi consiliere pentru resursele umane din mediul
rural.
A.5.1.2.5
Derulare programe de formare şi perfecţionare ce vizează încurajarea şi susţinerea
spiritului antreprenorial pentru persoanele care doresc să iniţieze o afacere sau să-şi
dezvolte propria afacere.
A.5.1.2.6
Derulare programe ce vizează formarea şi consilierea persoanelor de sex feminin în
vederea ocupării de funcţii manageriale/de conducere atât în administraţia locală cât
şi în mediul de afaceri local.
A.5.1.2.7
Derulare programe de formare/informare a grupurilor cu riscuri de excluziune
socială (persoane de etnie rromă, persoane cu vârstă de peste 45 ani, persoane
foste dependente de droguri sau de alcool, persoane cu handicap etc.) în vederea
facilitării procesului de incluziune socială.
A.5.1.2.8
Implementarea sistemelor de asigurare a calităţii şi de management în formarea
178
Secţiune
Acţiuni -
profesională, în conformitate cu cadrul european pentru asigurarea calităţii.

A.5.1.2.9
Dezvoltarea bazei de date referitoare la serviciile furnizate, locuri de muncă vacante
şi angajatori.
A.5.1.2.10
Dezvoltarea soluţiilor pentru abordarea şomajului nedeclarat, în special în mediul
rural şi în cazul grupurilor vulnerabile.
A.5.1.2.11
Formarea pentru sprijinirea noilor forme de organizare şi management.
M.5.2 O.5.2.1 A.5.2.1.1
Dezvoltarea şi îmbunătăţirea Crearea unu mediu propice desfăşurării Construire unităţi şcolare noi şi grădiniţe în zonele în care lipsesc şi în funcţie de
componentelor sociale în procesului educaţional în vederea creşterii evoluţia numărului de copii.
vederea creşterii calităţii calităţii resurselor umane. A.5.2.1.2
vieţii comunităţii locale. Reabilitarea şi racordarea la utilităţi a „Casei Corpului Didactic” din Paşcani.
A.5.2.1.3
Reparaţii capitale la Liceul „Miron Costin” Paşcani (reparaţii pereţi exteriori,
tâmplărie, grupuri sanitare, instalatie termică şi electrică).
A.5.2.1.4
Reparaţii capitale Şcoala I-VIII Blăgeşti, Paşcani.
A.5.2.1.5
Reparaţii tâmplărie la Şcoala „I. Cantacuzino”.
A.5.2.1.6
Reabilitare instalaţii electrice la următoarele unităţi: SAM „N. Iorga”, Şcoala „I.
Creangă”, Şcoala „I. Cantacuzino”, Şcoala Sodomeni, Şcoala Boşteni.
A.5.2.1.7
Reabilitare instalaţii termice la următoarele unităţi: SAM „N. Iorga”, Scoala Blageşti.
A.5.2.1.8
Reabilitare grupuri sanitare la unităţile: SAM ,,N. Iorga’’, Şcoala ,,I. Cantacuzino’’-
extindere, Şcoala Boşteni, Grădiniţa Boşteni, Şcoala Blăgeşti;
A.5.2.1.9
Reabilitare garduri de împrejmuire la următoarele unităţi: Grup Şcolar ,,M. Busuioc’,
SAM ,,N. Iorga’’, Şcoala ,,I. Creangă’’, Şcoala ,,I. Cantacuzino’’, Şcoala Sodomeni,
Şcoala Boşteni.
A.5.2.1.10
Reabilitarea termică a tronsonului I din cadrul Şcolii I-VIII Gîşteşti Paşcani.
179
Secţiune
Acţiuni -
A.5.2.1.11
Finalizarea lucrărilor la grădiniţa din cadrul Şcolii I-VIII Lunca Paşcani din corpul B.
A.5.2.1.12
Reparaţii capitale la Grădiniţa Boşteni.
A.5.2.1.13
Reparaţii capitale interior şi exterior precum şi reabilitare instalaţie electrică
Grădiniţa cu Program Prelungit nr. 2, Paşcani.
A.5.2.1.14
Reparaţii capitale interior şi exterior precum şi reabilitare instalaţie electrică şi
termică la Grădiniţa cu Program Prelungit nr. 3, Paşcani.
A.5.2.1.15
Reabilitare clădire în care îşi desfăşoară activitatea Grădiniţa cu Program Normal nr.
1, Paşcani, precum şi reparaţii la instalaţia electrică.
A.5.2.1.16
Construirea unei anexe la SAM ,,N. Iorga’’ pentru înfiinţare laboratoare de
specialitate pentru profilurile comerţ, turism şi alimentaţie publică şi cabinete pentru
comisiile metodice.
A.5.2.1.17
Construire săli de gimnastică (sport) la următoarele şcoli: Grup Şcolar ,,M. Busuioc’’,
SAM ,,N. Iorga’’, Şcoala ,,I. Creangă’’, Şcoala Sodomeni.
A.5.2.1.18
Amenajare terenuri de sport la următoarele unităţi de învăţământ: SAM ,,N. Iorga’’,
Şcoala ,,I. Creangă’’, Grup Şcolar ,,M. Busuioc’’ , Şcoala Sodomeni, Şcoala Boşteni,
Şcoala Lunca, Şcoala Gâşteşti, Şcoala Blăgeşti.
A.5.2.1.19
Executare lucrări periodice de întreţinere a unităţilor şcolare şi revizii tehnice ale
instalaţiilor electrice şi termice.
A.5.2.1.20
Dotarea corespunzătoare cu echipamente didactice, mobilier, echipamente IT a
unităţilor şcolare şi grădiniţelor în vederea unei desfăşurări eficiente a activităţilor
educaţionale (Ex: SAM ,,N. Iorga’’, Şcoala ,,I. Cantacuzino’’, Şcoala ,,I. Creangă’’,
Grup Şcolar ,,M. Busuioc’’, Şcoala Sodomeni, Şcoala Boşteni, Şcoala Lunca, Şcoala
Gâşteşti, Şcoala Blăgeşti, Liceul ,,M. Sadoveanu’’, Grup Şcolar CF ,,Unirea’’).
A.5.2.1.21
Înfiinţare cabinete de asistenţă medicală cu cadre medicale specializate în fiecare
180
Secţiune
Acţiuni -
unitate de învăţământ din municipiu, precum şi reabilitarea, dotarea celor existente

(Ex: SAM ,,N. Iorga’’, Şcoala ,,I. Cantacuzino’’, Şcoala ,,I. Creangă’’, Grup Şcolar
,,M. Busuioc’’ , Şcoala Sodomeni, Şcoala Boşteni, Şcoala Lunca, Şcoala Gâşteşti,
Şcoala Blăgeşti, grădiniţele Sodomeni şi Boşteni).
A.5.2.1.22
Înfiinţare cabinete de asistenţă psihopedagogică în fiecare unitate de învăţământ din
municipiu, precum şi reabilitarea, dotarea celor existente (Ex: Şcoala ,,I.
Cantacuzino’’, SAM ,,N. Iorga’’, Şcoala ,,I. Creangă’’, Grup Şcolar ,,M. Busuioc’’ ,
Şcoala Sodomeni, Şcoala Boşteni, Şcoala Lunca, Şcoala Blăgeşti, Şcoala Gâşteşti).
A.5.2.1.23
Reabilitarea, modernizarea, dotarea campusurilor pentru învăţământul profesional şi
tehnic.
A.5.2.1.24
Construirea şi/sau amenajare de ,,Puncte control’’ la următoarele şcoli: Grup Şcolar
,,M. Busuioc’’, SAM ,,N. Iorga’’, Şcoala ,,I. Creangă’’, Şcoala ,,I. Cantacuzino’’,
Şcoala Sodomeni.
A.5.2.1.25
Amenajare săli de festivităţi în cadrul unităţilor de învăţământ (Ex: Şcoala ,,I.
Cantacuzino’’, SAM ,,N. Iorga’’, Şcoala ,,I. Creangă’’, Grup Şcolar ,,M. Busuioc’’ ,
Şcoala Sodomeni, Şcoala Boşteni, Şcoala Lunca, Şcoala Blăgeşti).
A.5.2.1.26
Amenajare săli speciale (arhive) pentru depozitarea şi păstrarea documentelor
şcolare în unităţile de învăţământ (Şcoala ,,I. Creangă’’, Şcoala Sodomeni, Şcoala
Lunca, Şcoala Blăgeşti).
A.5.2.1.27
Achiziţionarea şi utilizarea instrumentelor informaţionale electronice (baze de date
electronice, sisteme informaţionale pentru educaţie, etc.) pentru gestionarea datelor
şi informaţiilor şcolare, precum şi pentru generarea de rapoarte, în vederea
diminuării erorilor, timpilor de arhivare şi generării de situaţii reale şi complete.
O.5.2.2 A.5.2.2.1
Îmbunătăţirea sistemului de sănătate. Construcţia reabilitarea şi/sau modernizarea infrastructurii de sănătate a
municipiului.
A.5.2.2.2
Dotarea unităţilor sanitare cu echipamente performante în vederea asigurării unor
servicii de sănătate prompte şi de calitate.
181
Secţiune
Acţiuni -
A.5.2.2.3
Îmbunătăţirea confortului pacienţilor în unităţile spitaliceşti (creşterea nr. de paturi,
dotarea cu aer condiţionat a saloanelor, creşterea nr. de grupuri sanitare şi dotarea
corespunzătoare a acestora, etc.).
A.5.2.2.4
Înfiinţare unitate de transfuzii.
A.5.2.2.5
Îmbunătăţirea capacităţii de intervenţie în situaţiile de urgenţă apărute în rândul
populaţie dar şi în unităţile medicale specializate (ex. înfiinţarea unei unităţi
SMURD).
A.5.2.2.6
Dezvoltarea serviciilor de tip îngrijire medicală la domiciliu.
A.5.2.2.7
Construcţia şi dotarea corespunzătoare de unităţi veterinare.
A.5.2.2.8
Iniţierea unor campanii de informare a populaţiei cu informaţii utile despre bolile şi
maladiile cel mai frecvent întâlnite (HIV, Hepatită, Tuberculoză, etc.) precum şi
informaţii referitoare la efectuarea periodică a controalelor şi analizelor medicale în
vederea întâmpinării şi vindecării anumitor boli şi/sau maladii; - cu sprijinul
Consiliului Local.
A.5.2.2.9
Utilarea spitalelor precum şi a policlinicilor pentru tratament cu instalaţii de
incinerare a materialului infectogen şi a instrumentalului de unică folosinţă, ele
constituind focare de infecţie pentru populaţie.
A.5.2.2.10
Facilitarea accesului populaţiei la sistemul de sănătate prin oferirea de servicii de tip
e-sănătate.
O.5.2.3 A.5.2.3.1
Dezvoltarea sistemului de servicii sociale Reabilitarea, modernizarea, restructurarea şi dotarea corespunzătoare a centrelor
în vederea incluziunii categoriilor sociale existente, astfel încât acestea să corespundă din punct de vedere al calităţii
marginalizate şi defavorizate social. serviciilor oferite standardelor impuse de legislaţia în vigoare şi celor impuse de UE.
A.5.2.3.2
Creare case familiale şi transferul copiilor la asistenţi maternali profesionişti sau în
centre de plasament de tip familial şi adopţie.
A.5.2.3.3
182
Secţiune
Acţiuni -
Construirea şi înfiinţarea de noi centre pentru persoanele defavorizate social în

conformitate cu standardele impuse de legislaţia în vigoare şi celor impuse de UE.
A.5.2.3.4
Dezvoltarea de servicii sociale pentru copiii ai căror părinţi sunt plecaţi să
muncească în străinătate.
A.5.2.3.5
Construire centre pentru persoanele ameninţate de violenţa domestică în
conformitate cu standardele impuse de legislaţia în vigoare şi celor impuse de UE.
A.5.2.3.6
Desfăşurare campanii de combatere a violenţei domestice.
A.5.2.3.7
Desfăşurare campanii de informare şi consiliere tinere/femei în vederea prevenirii şi
stopării traficului cu fiinţe umane.
A.5.2.3.8
Incluziunea persoanelor aflate în dificultate în societate prin programe de încadrare
în muncă a acestora.
A.5.2.3.9
Amenajare Centre de zi pentru vârstnici în conformitate cu standardele impuse de
legislaţia în vigoare şi celor impuse de UE.
A.5.2.3.10
Înfiiinţare şi dotare Centru de asistenţă medicală pentru grupurile defavorizate
(parteneriat cu sistemul medical local, voluntariat al unor cadre medicale).
A.5.2.3.11
Amenajare Centru de îngrijire a persoanelor cu handicap în conformitate cu
standardele impuse de legislaţia în vigoare şi celor impuse de UE.
A.5.2.3.12
Adaptarea clădirilor instituţiilor publice, culturale, sportive şi/sau de petrecere a
timpului liber, magazinelor şi restaurantelor, precum şi a căilor publice de acces,
pentru persoanele cu handicap.
A.5.2.3.13
Montare sisteme de semnalizare sonoră şi vizuală la trecerile de pietoni pentru
persoanele cu handicap, precum şi panouri de afişaj în mijloacele de transport public
şi pe drumurile publice.
A.5.2.3.14
Amenajare locuri de parcare pentru persoanele cu handicap.
183
Secţiune
Acţiuni -
A.5.2.3.15
Acordarea de facilităţi prin sistem de subvenţionare în vederea accesului persoanelor
defavorizate la utilităţi.
A.5.2.3.16
Sprijinirea organizaţiilor neguvernamentale locale care oferă servicii de sprijin social
prin identificarea şi derularea unor proiecte comune cu scopul integrării şi sprijinirii
persoanelor defavorizate.
A.5.2.3.17
Desfăşurare campanii de informare anuale referitoare la disponibilitatea serviciilor
sociale şi partenerii implicaţi.
Prioritatea 6 – Dezvoltarea capacităţii administraţiei publice locale

Secţiune
Acţiuni -
DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII ADMINISTRAŢIEI PUBLICE LOCALE
M.6.1 O.6.1.1 A.6.1.1.1

II
O
D
U
A
A
R
C
P
S
Ţ
E
L
L
I
Dezvoltarea şi consolidarea Consolidarea legăturii dintre administraţia Corelarea obiectivelor, misiunilor şi proceselor de realizare, actualizare şi
184
Secţiune
Acţiuni -
capacităţii administrative. publică şi celelalte autorităţi pentru implementare a măsurilor şi acţiunilor de dezvoltare locală.
îndeplinirea obiectivelor de dezvoltare
locală. A.6.1.1.2
Contribuţia la îndeplinirea obiectivelor de dezvoltare judeţeană şi regională.
A.6.1.1.3
Coordonarea la nivel local a tuturor acţiunilor de dezvoltare cu interes public.
O.6.1.2 A.6.1.2.1
Modernizarea şi informatizarea Realizarea şi implementarea sistemelor de furnizare de servicii on-line către
instrumentelor de lucru ale administraţiei. populaţie.
A.6.1.2.2
Crearea unei reţele unice de informatizare a serviciilor administraţiei publice locale.
A.6.1.2.3
Eficientizarea continuă a instrumentelor de lucru informatizate.
A.6.1.2.4
Realizare bază de date informatizată pentru evidenţa terenurilor municipiului
Paşcani (software cadastru).
A.6.1.2.5
Inserarea unei secţiuni de informaţii, dezbateri on-line, referitoare la protecţia
mediului înconjurător, zone verzi, zone de agrement în municipiul Paşcani, pe site-ul
Primăriei.
O.6.1.3 A.6.1.3.1
Îmbunătăţirea capacităţii instituţionale şi Recrutare şi angajare personal specializat pe domenii şi care să corespundă din
creşterea standardelor de lucru. punct de vedere al cunoştinţelor şi aptitudinilor.
A.6.1.3.2
Implementarea şi certificarea standardului ISO 2001:9000 şi menţinerea
standardizării.
A.6.1.3.3
Implicarea permanentă a comunităţii în acţiunile de interes local prin consultări,
dezbateri tematice publice.
A.6.1.3.4
Publicarea de informaţii despre municipiul Paşcani, (terenuri disponibile pentru
investiţii, infrastructură, facilităţi fiscale, etc.) în vederea atragerii investitorilor
străini, atât în broşuri, pliante, ziare locale cât şi pe site-ul Primăriei şi alte site-uri
de promovare a municipiului.
A.6.1.3.5
Înfiinţarea de centre zonale ale Primăriei în suburbille municipiului Paşcani, în
185
Secţiune
Acţiuni -
vederea informării şi sprijinirii comunităţii locale. (Blăgeşti, Sodomeni, Gâşteşti,

Lunca Paşcani, Boşteni).
A.6.1.3.6
Elaborarea unui set de instrumente şi a unui cadru instituţional specific unei
abordări orientate către politici publice, care să ducă la o mai bună reglementare în
administraţia publică.
A.6.1.3.7
Instruirea specialiştilor implicaţi în procesul de formulare a politicilor publice.
A.6.1.3.8
Dezvoltarea de mecanisme pentru a promova şi implementa iniţiative de parteneriat
la toate nivelurile, pentru a asigura implicarea factorilor interesaţi în procesul de
dezvoltare.
A.6.1.3.9
Training pentru îmbunătăţirea calităţii şi frecvenţei raportării performanţelor
administraţiei locale către beneficiarii direcţi ai serviciilor publice şi către grupurile
de cetăţeni.
A.6.1.3.10
Implementarea unui sistem de management al performanţelor resurselor umane.
A.6.1.3.11
Dezvoltarea funcţiei de management al instruirii personalului din administraţia
publică.
A.6.1.3.12
Elaborarea unor proceduri de cooperare între administraţia locală, autorităţile locale
şi şcoli/spitale/servicii de asistenţă socială.
A.6.1.3.13
Training pentru funcţionarii publici din administraţia publică locală, mai ales din
sectorul de educaţie şi din sectorul de sănătate pentru a implementa eficient noile
servicii descentralizate.
A.6.1.3.14
Elaborarea de studii/strategii pentru a sprijini iniţiativele de descentralizare.
A.6.1.3.15
Dezvoltarea, testarea şi implementarea unor standarde de cost şi calitate a
serviciilor publice.
A.6.1.3.16
Elaborarea de mecanisme/instrumente/proceduri pentru îmbunătăţirea sistemului de
186
Secţiune
Acţiuni -
colectare a taxelor, inclusiv crearea unei interfeţe pentru bazele de date existente.
A.6.1.3.17
Implementarea iniţiativelor de reducere a duratei de livrare a serviciilor publice (ex.
ghişeul unic pentru cetăţeni, şi în formă electronică, planificarea serviciilor destinate
cetăţenilor, managementul documentelor etc.).
A.6.1.3.18
Analiza problemelor specifice furnizării serviciilor publice în vederea simplificării şi
reducerii barierelor administrative pentru cetăţeni.
A.6.1.3.19
Introducerea şi menţinerea în funcţiune a sistemelor de management, inclusiv
EMAS2.
A.6.1.3.20
Colaborarea cu alte autorităţi locale, judeţene şi regionale pentru îmbunătăţirea
climatului şi condiţiilor locale.
M.6.2 O.6.2.1 A.6.2.1.1
Eficientizarea Îmbunătăţirea capacităţii de absorbiţie şi Recrutarea şi angajarea de personal specializat în managementul proiectelor.
managementului de proiect. administrare a finanţărilor nerambursabile. A.6.2.1.2
Instruirea continuă a personalului responsabil de managementul proiectelor.
A.6.2.1.3
Module de pregătire în domenii ca achiziţiile publice, ECDL, limbi străine,
dezvoltarea de proiecte, licitarea şi managementul proiectelor, etc.
A.6.2.1.4
Crearea de unităţi specializate în elaborarea şi implementarea proiectelor cu
finanţare nerambursabilă.
M.6.3 O.6.3.1 Dezvoltarea de colaborări A.6.3.1.1
Dezvoltarea cooperării /parteneriate cu regiuni din Uniunea Încheierea de parteneriate/acorduri de colaborare cu autorităţile locale din regiunea
teritoriale europene. Europeană în vederea atragerii Uniunii Europene pe baza identificării unor domenii de interes comun.
2
Eco-Management and Audit Scheme (EMAS) este instrumentul UE adoptat în mod voluntar, pentru a certifica organizaţiile care îşi îmbunătăţesc în mod continuu activitatea legată
de mediul înconjurător.
187
Secţiune
Acţiuni -
investitorilor străini şi a dobândirii de noi A.6.3.1.2

practici şi tehnici. Elaborarea şi implementarea proiectelor ce presupun schimburi de experienţă şi
soluţionarea unor probleme de interes comun (ex. Protecţia mediului, inovare,
cercetare-dezvoltare, resurse umane, dezvoltare economică durabilă, etc.).
188
2008 - 2015
15. COEZIUNEA ŞI CONCORDANŢA CU POLITICILE

NAŢIONALE ŞI EUROPENE
 Politicile comunitare
 Politicile naţionale
COEZIUNEA ŞI CONCORDANŢA CU POLITICILE
Coeziunea şi concordanţa cu politicile comunitare
Corespondenţa strategiei de dezvoltare economico-socială a municipiului Paşcani cu politicile

comunitare este prezentată în tabelul următor:
Tabelul 91 – Coeziunea cu politicile comunitare

Politicile comunitare reflectate în
Politicile comunitare şi prevederile
priorităţile şi măsurile strategiei
acestora
municipiului Paşcani
Orientările comunitare pentru Politica de
Coeziune 2008 – 2015
Principalele axe prioritare:

 dezvoltarea şi creşterea atractivităţii Prioritatea 1 – măsurile 1.1, 1.2, 1.3
statelor membre, a regiunilor şi oraşelor Prioritatea 2 – măsura 2.1 – obiectivul 2.1.3
prin îmbunătăţirea accesibilităţii, Prioritatea 3 – măsura 3.1 – obiectivul 3.1.1
asigurarea unor servicii calitative şi Prioritatea 4 – măsurile 4.1; 4.3
implicit protejarea mediului;
 încurajarea inovării, antreprenoriatului şi Prioritatea 2 – măsurile 2.2, 2.3

extinderea economiei cunoaşterii; Prioritatea 5 – măsura 5.1 – obiectivul 5.1.2
Prioritatea 6 – măsura 6.1 – obiectivul 6.1.2
 crearea de noi locuri de muncă, creşterea
adaptabilităţii forţei de muncă şi sporirea Prioritatea 2 – măsura 2.1 – obiectivul 2.1.1
investiţiilor în capitalul uman. Prioritatea 5 – măsura 5.1, 5.2
Prioritatea 6 – măsura 6.1, 6.2
Cartea albă – Politica Europeană în materie
de transport Prioritatea 1 – măsura 1.1
Prioritatea 4 – măsura 4.1 – obiectivul 4.1.1
 se are în vedere importanţa reabilitării
infrastructurii rutiere şi importanţa unui
transport urban sigur şi ecologic.
Politica de coeziune şi oraşele: contribuţia
oraşelor la creşterea economică şi crearea
locurilor de muncă în regiuni Prioritatea 2 – măsura 2.1 – obiectivul 2.1.1,
măsura 2.2, 2.3
 urmăreşte să completeze şi să dezvolte Prioritatea 3 – măsura 3.1
„Orientările strategice comunitare 2008 –
2015” prin întărirea dimensiunii urbane.
Carta Europeană pentru IMM-uri
Prioritatea 2 – măsura 2.1 – obiectivele
 educarea şi formarea în domeniul 2.1.1, 2.1.2, măsurile 2.2, 2.3
antreprenoriatului, sprijinirea înfiinţării Prioritatea 5 – măsura 5.1
de start-up-uri, îmbunătăţirea accesului
on-line, întărirea capacităţilor
tehnologice, valorificarea modelelor de e-
business.
2008 – 2015
Politicile comunitare reflectate în

Politicile comunitare şi prevederile
acestora
Strategia Europeană de Ocupare, Cadrul
Strategic pentru Egalitate de Şanse,
Memorandumul Comun de Incluziune
Prioritatea 5 – măsurile 5.1, 5.2
 dezvoltarea unui sistem de servicii
sociale de îngrijire la domiciliu, reducerea
discrepanţelor între zonele urbane şi cele
rurale, creşterea capacităţii sistemului de
îngrijire pentru vârstnici, promovarea
unei politici coerente în domeniul familiei,
măsuri pentru protecţia copilului,
incluziune socială pentru persoanele cu
dizabilităţi.
Regulamentul Consiliului nr. 1698/2005
privind sprijinul pentru dezvoltare rurală Prioritatea 4 – măsurile 4.1, 4.2, 4.3
acordat prin Fondul European Agricol pentru
Dezvoltare Rurală
 creşterea şi dezvoltarea competitivităţii

sectorului agricol şi forestier,
îmbunătăţirea economică a mediului
rural; îmbunătăţirea calităţii vieţii în
mediul rural.
Strategia de la Lisabona, Liniile directoare

strategice comunitare privind politica de Prioritatea 2 – măsura 2.1
coeziune în sprijinul creşterii economice şi a Prioritatea 3 – măsura 3.1
locurilor de muncă Prioritatea 4 – măsura 4.3
 creştere economică, crearea de noi locuri

de muncă.
Acţiunile ce vor fi implementate prin intermediul strategiei de dezvoltare economico-socială

a municipiului Paşcani, respectă reglementările comunitare şi prevederile naţionale în ceea
ce priveşte atingerea obiectivelor orizontale – dezvoltare durabilă, egalitate de şanse şi
nediscriminare, societate informaţională.
2008 – 2015
Dezvoltarea durabilă
Dezvoltarea durabilă este luată în considerare în toate acţiunile prevăzute a fi derulate în

cadrul strategiei de dezvoltare economico-socială, după cum urmează:
 Prioritatea 1 – Infrastructura şi mediu – reabilitarea infrastructurii de

transport contribuie la o raţionalizare/fluidizare a traficului, drumurile de ocolire
reducând nivelul poluării urbane; prin îmbunătăţirea infrastructurii de mediu vor
fi închise depozitele de deşeuri neconforme, se vor recondiţiona din punct de
vedere ecologic zonele afectate, se va reduce poluarea apelor de suprafaţă şi
subterane şi va fi protejat mediul înconjurător; vor fi realizate premisele
îmbunătăţirii eficienţei energetice, uzitarea surselor de energie regenerabilă,
realizarea condiţiilor de prevenire şi combatere a calamităţilor naturale,
reabilitarea urbană pentru dezvoltarea unor spaţii curate, reabilitarea zonelor
abandonate pentru reducerea riscului apariţiei de focare de infecţie.
 Prioritatea 2 – Mediul de afaceri – retehnologizarea microîntreprinderilor şi

IMM-urilor, investiţii în tehnologii nepoluante, implemetarea şi certificarea
sistemelor de management a calităţii, a mediului, ecologizarea terenurilor din
zonele industriale şi reconstrucţia acestora cu protejarea condiţiilor de mediu,
investiţii in infrastructura de utilităţi, investiţii inovative.
 Prioritatea 3 – Dezvoltarea turismului – investiţii pentru reabilitarea

obiectivelor turistice, reabilitarea spaţiilor de cazare, se vor sprijini acţiunile de
promovare a potenţialului turistic la nivel local.
 Prioritatea 4 – Dezvoltare rurală – îmbunătăţirea infrastructurii rutiere,

reducerea poluării cauzată de depozitarea necontrolată a deşeurilor în spaţiul
rural, extinderea şi îmbunătăţirea infrastructurii de utilităţi, reabilitarea şi
protejarea zonelor afectate de calamităţi naturale, investiţii în tehnologii
moderne, în energie regenerabilă, investiţii pentru împădurirea terenurilor
degradate, investiţii pentru sprijinirea activităţilor economice pentru o dezvoltare
durabilă a mediului rural.
 Prioritatea 5 - Dezvoltarea resurselor umane şi a serviciilor sociale –

investiţii pentru îmbunătăţirea şi reabilitarea infrastructurii educaţionale, de
sănătate, culturală si serviciilor sociale. Construirea de centre pentru copii cu
nevoi speciale, cu dizabilităţi, centre de îngrijire pentru bătrâni şi pentru
persoanele de sex feminin supuse violenţei domestice.
Factorii stimulativi ai dezvoltării durabile cărora li se vor acorda o atenţie specială sunt:
 nivelul înalt al educaţiei populaţiei;

 dezvoltarea capacităţii de inovare;
 realizarea de activităţi cu valoare adăugată crescută.
192
Strategia de dezvoltare economico-socială urmăreşte, prin implementarea acţiunilor şi
îndeplinirea obiectivelor, să contribuie la promovarea unei economii competitive, eficiente şi
bazată pe cunoaştere, în care vor fi sprijinite creşterea nivelului de viaţă şi calităţii vieţii.
Oportunităţi egale
Promovarea constantă, sistematică şi concentrată a principiului egalităţii de şanse între

bărbaţi şi femei, alături de asigurarea unei participări sporite a femeilor în viaţa economică
şi socială,
STRATEGIA DEca protagoniste
DEZVOLTARE cu drepturi depline,
ECONOMICO-SOCIALĂ constituie
A MUNICIPIULUI preocupări constante şi susţinute în
PAŞCANI
municipiul Paşcani.
2008 – 2015
Problematica egalităţii de şanse între sexul feminin şi cel masculin este avută în vedere atât
în faza de elaborare, cât şi în cea de implementare a strategiei de dezvoltare economico-
socială a municipiului Paşcani.
În ceea ce priveşte egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi, strategia de dezvoltare

2007 – 2013
economico-socială urmăreşte:
 participarea echilibrată a femeilor şi bărbaţilor pe piaţa muncii;
 asigurarea egalităţii de şanse în educaţie şi formare profesională;
STRATEGIA  încurajareaECONOMICO-SOCIALĂ
DE DEZVOLTARE femeilor antreprenori;
 reconcilierea vieţii profesionale cu viaţa de familie;
 asigurarea participării echilibrate a femeilor şi bărbaţilor în procesul2007
decizional.
– 2013
Egalitatea de şanse este cuprinsă în acţiunile următoarelor priorităţi:

 Prioritatea 2 – Mediul de afaceri – prin acţiunile cuprinse în cadrul acestei
priorităţi se va asigura accesul egal şi nediscriminatoriu de sprijin pentru afaceri
 Infrastructura
de comunicaţii atât pentru bărbaţi, cât şi pentru femei, se va avea în vedere reducerea
şomajului şi accesul facil pe piaţa muncii a persoanelor dezavantajate social
(persoane cu handicap, persoane de etnie rromă, şomeri etc.).
 Prioritatea 5 - Dezvoltarea resurselor umane şi a serviciilor sociale – are
în vederea dezvoltarea infrastructurii fizice sociale pentru îmbunătăţirea
2007 – 2013
standardului de viaţă al persoanelor supuse riscului de marginalizare. De
asemenea sunt cuprinse acţiuni pentru facilitarea accesului egal şi
nediscriminatoriu al persoanelor dezavantajate social la educaţie, la servicii de
bază, pe piaţa muncii, etc.
În acelaşi timp, acţiunile propuse în cadrul strategiei de dezvoltare vor îmbunătăţi

oportunităţile de ocupare a femeilor, prin intervenţii atât asupra ofertei, cât şi asupra
cererii, vor fi create noi locuri de muncă prin dezvoltarea economică locală. Acţiunile vor
sprijini, de asemenea, noi forme de participare pe piaţa muncii, ca de exemplu, dezvoltarea
spiritului antreprenorial al femeilor şi dezvoltarea calificărilor; furnizarea de programe
speciale pentru femei, ca de exemplu: munca la domiciliu, timpul flexibil de muncă; accesul
egal la economia bazată pe cunoaştere; schimbul celor mai bune practici, crearea de
parteneriate.
Prin implementarea acţiunilor specifice în domeniul dezvoltării resurselor umane,

promovarea egalităţii de şanse se va realiza şi pentru alte persoane dezavantajate de pe
193
piaţa muncii, cum ar fi: persoane cu dizabilităţi, persoane de etnie rromă, persoane în
 Politicile
vârstă, etc. comunitare
Pentru asigurarea egalităţii de şanse, vor fi respectate de asemenea reglementările şi

prevederile legislative în vederea atribuirii contractelor de achiziţie publică.
Societatea informaţională
Abordarea şi utilizarea societăţii informaţionale va fi parte integrantă în implementarea

tutror acţiunilor din cadrul strategiei de dezvoltare economico-socială a municipiului Paşcani.
Principalele
STRATEGIA acţiuni ceECONOMICO-SOCIALĂ
DE DEZVOLTARE vor fi realizateA urmăresc îmbunătăţirea
MUNICIPIULUI PAŞCANI infrastructurii tehnologiei
informaţionale şi de comunicaţii, şi extinderea în zonele unde acestea lipsesc. Astfel, se vor
realiza investiţii în tehnologia informaţională atât în sectorul privat, cât şi în sectorul public,
2008 – 2015
precum şi în infrastructura de tip broadband.
De asemenea vor fi sprijinite:

 iniţiativele care au ca scop creşterea utilizării sistemelor informaţionale în
sectorul public cum ar fi: e-guvernare, e-sănătate şi e-educaţie;
 realizarea de aplicaţii specifice pentru IMM-uri. 2007 – 2013
Investiţii vor fi realizate şi în facilitarea accesului populaţiei din mediul rural şi urban la
servicii de
STRATEGIA DE telecomunicaţii, extinderea reţelelor
DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ broadband,
A MUNICIPIULUI PAŞCANI securitatea
datelor, construirea
de telecentre.
2007 – 2013
Pentru sectorul privat se are în vedere sprijinirea aplicaţiilor TIC şi interoperabilităţii
acestora, adoptarea unor soluţii integrate la nivelul firmelor, care conduc la reducerea
costurilor pe termen lung, la facilitarea accesului la pieţe interne şi externe şi la
SITUAŢIA
eficientizarea managementului INFRASTRUCTURII
şi activităţii EXISTENTE
acestora. Se va urmări în acelaşi timp creşterea
securităţii reţelelor de comunicaţii electronice şi adoptarea de soluţii anti-fraudă pentru
 Infrastructura
dezvolatarea unui mediu sigur şi dinamic de e-business.
de comunicaţii
În vederea susţinerii dezvoltării e-economiei, se au în vedere sprijinirea următoarelor tipuri

de aplicaţii:
 sisteme de afaceri integrate;
 aplicaţii electronice destinate derulării afacerilor;
 sisteme electronice de licitaţie; 2007 – 2013
 sisteme de tranzacţii electronice securizate.
194
Coeziunea şi concordanţa cu politicile naţionale
În elaborarea strategiei de dezvoltare şi stabilirea obiectivului general au fost luate în

considerare prevederile şi priorităţile relevante ale strategiilor şi planurilor judeţene,
regionale, sectoriale şi naţionale cu impact direct asupra municipiului Paşcani. Astfel,
strategiile
STRATEGIA DEşi planurile ECONOMICO-SOCIALĂ
DEZVOLTARE luate în considerare sunt:
 Planul Naţional de Dezvoltare 2007 – 2013; 2008 – 2015

 Strategia Naţională de Dezvoltare Durabilă „Orizont 2025”;
 Cadrul Strategic Naţional de Referinţă al României pentru perioada 2007 – 2013
şi programele operaţionale;
 Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional;
 Strategia de Dezvoltare a Regiunii Nord-Est 2007 – 2013;
 Planul Naţional Strategic pentru Dezvoltare Rurală 2007 – 2013; 2007 – 2013
 Strategia de Dezvoltare a judeţului Iaşi 2007 – 2013.
Corespondenţa
STRATEGIA strategiei
DE DEZVOLTARE de dezvoltare Aeconomico-socială
ECONOMICO-SOCIALĂ a municipiului
MUNICIPIULUI PAŞCANI Paşcani cu politicile
naţionale este prezentată în tabelul următor:
2007 – 2013
Tabelul 92 – Coeziunea şi concordanţa cu politicile naţionale
Politicile naţionale reflectate în
Politicile naţionale şi prevederile
acestora SITUAŢIA INFRASTRUCTURII EXISTENTE
 Infrastructura
Legea 203/2003, republicată, privind
de comunicaţii
realizarea şi modernizarea reţelei de
transport de interes naţional şi european
 stipulează
STRATEGIA căECONOMICO-SOCIALĂ
DE DEZVOLTARE dezvoltarea A MUNICIPIULUI
şi Prioritata 1–
PAŞCANI măsura 1.1 (pentru şoseaua de
modernizarea reţelei de transport centură)
reprezintă o prioritate naţională şi 2007 – 2013
europeană.
Legea învăţământului 84/1995 republicată şi
modificată
 prevede că procesul educaţional trebuie
să se desfăşoare cu tehnici moderne.
HG 875/2005 privind aprobarea strategiei

referitoare la formarea profesională pe
termen mediu şi scurt 2005 – 2010.
Planul Regional de Acţiune pentru

Dezvoltarea învăţământului profesional şi
195
NAŢIONALE
PoliticileŞI EUROPENE
naţionale reflectate în
acestora
 Politicile naţionale municipiului Paşcani
tehnic.
Strategia de dezvoltare durabilă a României
„Orizont 2025”.
Strategia naţională pentru gestionarea

deşeurilor.
Planul Naţional de Gestiune a deşeurilor şi

Planurile Regionale de Gestiune a deşeurilor. Prioritatea 1 – măsurile 1.2, 1.3
Strategia Naţională pentru protecţia Prioritatea 4 – măsura 4.1
împotriva inundaţiilor. Prioritatea 6 – măsura 6.2
Strategia Naţională pentru protecţia
atmosferei.
2008 – 2015
Planul Naţional de Acţiune pentru Mediu.

Decizia 1088/2004 pentru aprobarea
Strategiei naţionale privind serviciile de
sănătate – creşterea accesului populaţiei la
2007 – 2013
serviciile medicale de calitate.
Prioritatea 5 – măsura 5.2
Legea 95/2006 privind reforma în domeniul
STRATEGIA
sănătăţii.DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI
Decizia 1280/2004 privind Strategia 2007 – 2013
guvernamentală pentru sprijinirea IMM-urilor
2004 – 2008.
SITUAŢIA Prioritatea 4 –EXISTENTE
INFRASTRUCTURII măsurile 4.2, 4.3
Legea 324/2004 privind stimularea înfiinţării
întreprinderilor mici şi mijlocii modificată şi
 Infrastructura
completată prin Legea 175/2006.
de comunicaţii
Legea 350/2001 privind amenajarea
teritoriului şi urbanismul, actualizată.
Obiectivele principale ale amenajării
teritoriului sunt următoarele:
2007 – 2013
 dezvoltarea economică şi socială
echilibrată a regiunilor şi zonelor, cu
respectarea specificului acestora; Prioritatea 1 – măsura 1.3
 îmbunătăţirea calităţii vieţii oamenilor
şi colectivităţilor umane;
 gestionarea responsabilă a resurselor
naturale şi protecţia mediului;
 utilizarea raţională a teritoriului.
196
COEZIUNEA ŞIPoliticile
CONCORDANŢA
naţionaleCU POLITICILE
reflectate în
acestora
NAŢIONALE ŞI şi
priorităţile EUROPENE
măsurile strategiei
Legea 47/2006 pentru aprobarea Sistemului

Naţional de Asistenţă Socială.
HG 1826/2005 – Strategia Naţională pentru

Dezvoltarea Serviciilor Sociale prevede
crearea unui sistem comprehensiv şi eficient
de servicii sociale la nivel naţional, capabil să
asigure incluziunea socială a tuturor
categoriilor vulnerabile şi creşterea calităţii.
Strategia Naţională pentru dezvoltarea

asistenţei sociale pentru persoane vârstnice
(HG 541/2005).
2008 – 2015
Strategia Naţională pentru protecţia,
integrarea şi incluziunea socială a Prioritatea 5 – măsura 5.2
persoanelor cu handicap (HG 1175/2005).
Strategia naţională de prevenire a violenţei

în familie (HG 686/2005). 2007 – 2013
HG 430/2001 privind aprobarea Strategiei

Guvernului
STRATEGIA RomânieiECONOMICO-SOCIALĂ
DE DEZVOLTARE de îmbunătăţire a
situaţiei rromilor 2001-2010.
2007 – 2013
Strategia Naţională privind egalitatea de
şanse între femei şi bărbaţi.
Strategia de Informatizare “România
SITUAŢIA2025” Prioritatea 2EXISTENTE
INFRASTRUCTURII – măsura 2.1
 Infrastructura
Strategia de dezvoltare a serviciului public
de comunicaţii
de distribuţie a gazelor naturale din România
“România 2025”.
StrategiaDEcu
STRATEGIA privire la
DEZVOLTARE serviciile publice
ECONOMICO-SOCIALĂ de
încălzire urbană “România 2025”.
2007 – 2013
Strategia de Dezvoltare Durabilă a Serviciilor
Publice de alimentare cu apă şi canalizare
“România 2025”.
Strategia de dezvoltare a sectorului de
comunicaţii electronice din România.
197
2008 - 2015
16. POLITICA DE GESTIONARE ŞI IDENTIFICARE

A RESURSELOR FINANCIARE
 Surse de finanţare
POLITICA DE GESTIONARE ŞI IDENTIFICARE
Implementarea planului de acţiuni al strategiei depinde în mare măsură de un bun

management al resurselor financiare existente dar şi de atragerea de noi resurse băneşti.
Astfel, propunem ca principale surse de finanţare atrase fondurile nerambursabile europene.
Este foarte important ca municipiul Paşcani să absoarbă finanţările europene

nerambursabile într-o proporţie cât mai ridicată, şi în acelaşi timp, să le utilizeze cu
maximum de eficienţă şi responsabilitate, fapt ce va conduce în mod direct la îndeplinirea
obiectivelor strategiei de dezvoltare.
Priorităţile, obiectivele şi măsurile strategiei de dezvoltare ale municipiului sunt în

concordanţă cu principalele programe de finanţare care au la bază utilizarea fondurilor pe
care Uniunea Europeană le va pune la dispoziţia României – Fondul European de dezvoltare
regională, Fondul Social European, Fondul de Coeziune, Fondul European Agricol pentru
dezvoltare Rurală, Fondul European pentru Pescuit – fapt pentru care, majoritatea acţiunilor
din planul de activităţi vor putea fi co-finanţate prin aceste fonduri.
Tabelul 93 –Exemple de surse de finanţare

PROGRAME DE FINANŢARE CU FONDURI EUROPENE
Cadrul Strategic Naţional de Referinţă
 POS CCE – Programul Operaţional Sectorial ”Creşterea competitivităţii economice”;
 POS M – Programul Operaţional Sectorial de Mediu;
 POS T – Programul Operaţional Sectorial de Transport;
 POS DRU – Programul Operaţional Sectorial ”Dezvoltarea resurselor umane”;
 POS DCA-Programul Operaţional Sectorial ”Dezvoltarea capacităţii administrative”;
 POR – Programul Operaţional Regional.
Planul Naţional Strategic pentru Dezvoltare Rurală – PNSDR
 PNDR – Programul Naţional de Dezvoltare Rurală.
 POI – Programul Operational Interregional 2007-2013

(cooperarea între regiuni ale statelor membre UE în anumite domenii de interes comun)
ALTE FONDURI COMUNITARE
 Programul Norvegian de Cooperare şi a Mecanismului Financiar SEE;
 ESPON 2013 –Reţeaua Europeană de Observare a Dezvoltării şi Coeziunii teritoriale;
 Programul Life+;
 Cultura 2007 – 2013;
 Programul „Leonardo da Vinci”;
 Programul PROGRESS – vizează ocuparea forţei de muncă şi solidaritate socială;
 Programul Socrates;
2008 – 2015
 Phare – Programul de Coeziune Economică şi Socială (valabil pentru 2008).
PROGRAME NAŢIONALE
 Programul de Creştere al Competitivităţii produselor industriale;
 Programul de Infrastructură rurală;
 Fondul de mediu;
 Fondul Cultural Naţional
Programele Ministerului pentru IMM-uri, Comerţ, Turism şi Profesii liberale;
 Programul naţional multianual pe perioada 2005 - 2008 pentru dezvoltarea

culturii antreprenorial în rândul femeilor manager din sectorul IMM;
 Programul naţional multianual pe perioada 2005 - 2009 pentru susţinerea

accesului microîntreprinderilor şi a întreprinderilor mici la servicii de instruire şi
consultanţă;
 Programul naţional multianual pe perioada 2006 - 2009 de sprijinire a IMM-urilor

în dezvoltarea exportului;
 Programul pentru sprijinirea dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii prin fonduri

în limita sumelor plătite pentru profitul brut reinvestit;
 Programul pentru organizarea Târgului Naţional Cooperatist;
 Programul naţional multianual pe perioada 2006 - 2009 de susţinere a investiţiilor

realizate de către întreprinderi nou-înfiinţate şi microîntreprinderi;
 Programul pentru dezvoltarea abilităţilor antreprenoriale în rândul tinerilor şi

facilitarea accesului acestora la finanţare;
 Programul privind creşterea competitivităţii IMM-urilor prin implementarea şi

certificarea sistemelor calităţii;
Programele de interes naţional în domeniul protecţiei drepturilor copilului:
 Programul “Înfiinţarea de centre de plasament de tip familial - căsuţe şi

apartamente pentru copiii din instituţiile cu o capacitate mai mare de 100 de
locuri, care nu au fost restructurate pe module de tip familial”
 Programul “Dezvoltarea serviciilor alternative pentru copiii cu dizabilităţi/handicap/

HIV /SIDA”
 Programul “Promovarea standardelor minime obligatorii din domeniul protecţiei

copilului şi monitorizarea respectării drepturilor copilului”
 Programul “Dezvoltarea reţelei serviciilor sociale comunitare pentru copil şi

familie şi susţinerea familiilor aflate în criză în vederea prevenirii separării
copilului de familia sa”
 Programul de dezvoltare şi modernizare a activităţilor de comercializare a
2008 – 2015
produselor şi serviciilor de piaţă;
 Programul pentru organizarea Târgului Întreprinderilor Mici şi Mijlocii;
 Programul naţional multianual pe perioada 2006 - 2009 pentru susţinerea

meşteşugurilor si artizanatului;
ALTE SURSE
 Credite;
 Surse proprii;
 Bugetul de stat;
Corelarea planului de activităţi al strategiei de dezvoltare economico - socială cu principalele

programe de finanţare prin fonduri europene nerambursabile este prezentată în detaliu în
cadrul tabelului 94.
201

Tabelul 94 Corelarea planului de activităţi cu principalele surse de finanţare
POS POS POS ALTE
Activităţi eligibile POS T POS M POR PNDR POI
CCE DRU DCA FONDURI
M.1.1 Reabilitarea, îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii locale rutiere
O.1.1.1 Reabilitarea, îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii rutiere în vederea asigurării unui transport mai rapid
A.1.1.1.1
Actualizarea Planului Urbanistic General al municipiului Paşcani
(inclusiv machete ale municipiului Paşcani).
X
A.1.1.1.2
Fluidizarea circulaţiei prin separarea traficului în tranzit şi a traficului
greu de mărfuri de cel din oraş, prin construcţia de noi artere
ocolitoare şi/sau reabilitarea rutelor existente ce asigură conexiunea X X
cu DN 28 şi DJ 208 – realizare şosea de centură (în conformitate cu
P.U.G actualizat).
A.1.1.1.3
Reabilitarea şi mentenanţa sistemului rutier urban al municipiului
Paşcani.
X
A.1.1.1.4
Studierea posibilităţilor şi înfiinţarea de noi trasee rutiere care să
permită accesul auto şi pietonal în anumite zone locuite, în vederea
decongestionării traficului urban (în conformitate cu P.U.G actualizat).
X
A.1.1.1.5
Elaborarea proiectelor tehnice pentru proiectarea străzilor din zona
Aerodromului.
X
X
A.1.1.1.6
O.1.1.2 Îmbunătăţirea calităţii circulaţiei prin reglementarea traficului rutier
A.1.1.2.1
Efectuarea de analize/studii anuale în vederea identificării punctelor cu
grad ridicat de risc în producerea de accidente/incidente rutiere.
X
A.1.1.2.2
Amplasarea periodică de noi indicatoare de circulaţie şi marcaje
precum şi repararea şi/sau înlocuirea celor necorespunzătoare unei X
bune desfăşurări a circulaţiei rutiere.
A.1.1.2.3
Optimizarea periodică a sistemului de semaforizare în corelaţie cu
intensitatea traficului rutier existent prin introducerea semafoarelor cu
sistem de cronometrizare în intersecţii – Ex: str. Gării cu str.
Ceferiştilor, str. Grădiniţei cu str. Ştefan cel Mare, str. Grădiniţei cu
X
str.Moldovei, str.Crinilor cu str. Ştefan cel Mare etc. (în conformitate
cu studiul anual amintit la A.1.1.2.1).
A.1.1.2.4
Amenajarea unei infrastructuri rutiere separate pentru mobilitatea
vehiculelor cu tracţiune animală; (pe baza elaborării unui studiu de
fezabilitate).
X
POS POS POS ALTE
CCE DRU DCA FONDURI
A.1.1.2.5
Identificarea şi amenajarea de piste rutiere separate pentru circulaţia
bicicliştilor şi motoscuterelor (pe baza elaborării unui studiu de X
fezabilitate şi în conformitate cu P.U.G. actualizat).
A.1.1.2.6
Reabilitarea, întreţinerea trotuarelor şi construcţia altora noi în zonele
în care acestea lipsesc (respectându-se prevederile şi dimensiunile
prevăzute în P.U.G. actualizat).
X
O.1.1.3 Extinderea şi modernizarea locurilor de parcare
A.1.1.3.1
Amenajarea de noi locuri de parcare grupate în sisteme de alveole în
zonele instituţiilor publice, în principalele intersecţii, în zonele
centrelor/incubatoarelor de afaceri.
X
A.1.1.3.2
Amenajare spaţii de parcare separate pentru vehiculele destinate
taximetriei.
X
A.1.1.3.3
Achiziţionarea şi implementarea sistemelor automate de colectare taxă
parcare şi monitorizare temporală a staţionării vehicolelor în spaţiile
de parcare.
X
A.1.1.3.4
Identificarea unor zone pe bază de studii şi soluţii tehnice şi executare
lucrări, în vederea amenajării unor parcări subterane/supraetajate
(zone de interes: spaţii de agrement, zone în expansiune economică
X
etc.).
O.1.1.4 Asigurarea siguranţei şi confortului locuitorilor în ceea ce priveşte mobilitatea
A.1.1.4.1
Corelarea periodică a capacităţii mijloacelor de transport în comun cu
fluxurile de călători existente.
X
A.1.1.4.2
Stabilirea exactă a traseelor de circulaţie pentru mijloacele de
transport în comun care să satisfacă cerinţele de mobilitate, precum şi
informarea călătorilor prin marcaje, indicatoare şi program de
X
circulaţie a acestora.
A.1.1.4.3
Amenajare benzi speciale pentru mijloacele de transport în comun
(autobuze) în vederea evitării eventualelor blocaje în trafic.
X
A.1.1.4.4
Achiziţionarea de mijloace de transport în comun care să fie în
conformitate cu normele de mediu (autobuze nepoluante “Euro 4”) şi
care să deservească toate categoriile de călători – inclusiv cei cu
X
handicap.
203
POS POS POS ALTE
CCE DRU DCA FONDURI
A.1.1.4.5
Amenajarea/reabilitarea staţiilor de autobuz pentru călători în vederea
reducerii riscului de accidente.
X
A.1.1.4.6
Reabilitarea şi modernizarea infrastructurii staţiei CFR precum şi a
infrastructurii din material rulant (calea ferată) de pe raza municipiului
Paşcani.
X
X
A.1.1.4.7
M.1.2 Reabilitarea, modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii de utilităţi
O.1.2.1 Identificare şi stabilire a necesităţilor de reabilitare şi dezvoltare a infrastructurii de utilităţi
A.1.2.1.1
Întocmire studiu de fezabilitate în vederea stabilirii soluţiei tehnice de X
reabilitare şi extindere infrastructură de apă potabilă. urban
A.1.2.1.2
Realizare studiu de fezabilitate pentru stabilirea soluţiei tehnice de X
reabilitare şi extindere reţea de canalizare. urban
A.1.2.1.3
Elaborare studiu de fezabilitate pentru stabilirea soluţiei tehnice de X
reabilitare şi extindere a reţelei de canalizare a apei pluviale. urban
A.1.2.1.4
Elaborare studiu de fezabilitate în vederea stabilirii soluţiei tehnice de X
reabilitare şi extindere sistem de alimentare energie electrică. urban
A.1.2.1.5
Elaborare studiu tehnic în vederea stabilirii soluţiei tehnice pentru
construirea unei centrale de producere energie electrică în zona Vale.
X
A.1.2.1.6
Întocmire studiu de fezabilitate în vederea stabilirii soluţiei tehnice de X
reabilitare şi extindere sistem de iluminat public. urban
A.1.2.1.7
Elaborare studiu de fezabilitate pentru stabilirea soluţiei tehnice de
extindere reţea de furnizare energie termică produsă în sistem
X
urban
centralizat.
A.1.2.1.8
Realizare studiu de fezabilitate în vederea stabilirii soluţiei tehnice de X
reabilitare şi extindere reţea de distribuţie gaze. urban
A.1.2.1.9
Elaborare plan local de gestionare a deşeurilor care urmăreşte
reciclarea prin colectare selectivă la sursă, tratarea şi eliminarea
deşeurilor spitaliceşti şi minimizarea cantităţii deşeurilor depuse.
X
A.1.2.1.10
Realizare studiu de fezabilitate pentru stabilirea soluţiei tehnice de
modernizare şi extindere sistem de salubrizare (Ex: stabilirea locaţiilor
X
204
POS POS POS ALTE
CCE DRU DCA FONDURI
şi terenurilor pentru amenajări de centre de colectare şi recuperare a
deşeurilor, staţie de sortare şi transfer, etc.).
A.1.2.1.11
Elaborare proiect tehnic pentru închiderea şi urmărirea post închidere
a groapei de gunoi.
X
A.1.2.1.12
Elaborarea unor hărţi de pericol şi risc al inundaţiilor, planuri şi
măsuri.
X
O.1.2.2 Reabilitarea şi dezvoltarea infrastructurii de apă şi canalizare, mijloc de îmbunătăţire a calităţii vieţii.
A.1.2.2.1
X
Construirea unei noi linii de transport apă ce va înconjura dealurile
dintre fronturile de captare Moţca şi Paşcani în vederea măririi X din corp
capacităţii de transport apă şi reducerii costurilor energetice. drumuri
A.1.2.2.2
Executare lucrări de mărire a debitelor în zonele cu creşteri de consum
a apei.
X
A.1.2.2.3
Modernizarea laboratorului de analiză a apei potabile în vederea
îmbunătăţirii activităţii de monitorizare a calităţii apei potabile.
X
X
A.1.2.2.4
A.1.2.2.5
X
Reabilitarea tronsoanelor reţelei publice de canalizare cu grad ridicat
de uzură în vederea eliminării riscurilor ce vizează populaţia, mediul
natural şi blocarea furnizării serviciilor.
X din corp
drumuri
A.1.2.2.6
Extindere reţele de apă şi canalizare în zonele în care acestea lipsesc X
(Ex: zona de locuinţe Integrata, Vatra, localităţile Lunca Paşcani,
Sodomeni, Boşteni etc.), în vederea îmbunătăţirii calităţii vieţii
X din corp
drumuri
cetăţenilor.
A.1.2.2.7
Contorizarea totală la nivel de branşament în vederea gestiunii corecte
a volumelor de apă distribuite şi eliminarea eventualelor pierderi.
X
A.1.2.2.8
Implementarea unui sistem de monitorizare a parametrilor pe întregul
circuit al apei şi introducere sistem de indicatori de performanţă.
X
A.1.2.2.9
Reabilitarea infrastructurii de canalizare pe strada Abator, în vederea
eliminării riscului de inundaţie.
X
O.1.2.3 Reabilitarea şi dezvoltarea infrastructurii de încălzire şi termoficare în vederea acoperirii tuturor necesităţilor, asigurării şi îmbunătăţirii calităţii vieţii.
A.1.2.3.1
Extinderea infrastructurii de încălzire şi termoficare în zonele în care X
aceasta lipseşte şi în conformitate cu nivelul de expansiune. urban
205
POS POS POS ALTE
CCE DRU DCA FONDURI
A.1.2.3.2
Extinderea serviciilor de termoficare şi pentru instituţiile de X
învăţământ, sălile de sport, din oraş şi suburbii. urban
A.1.2.3.3
Reabilitarea termică a reţelelor de distribuţie din subsolurile blocurilor
printr-un program de reabilitare treptată pe scări în toate zonele cu X X
urban
probleme.
A.1.2.3.4
Echilibrarea hidraulică a reţelelor termice prin dotarea acestora cu
convertizoare de frecvenţă, senzori de presiune, vane şi diafragme de
X X
reglaj în vederea reducerii consumului specific în apartamentele urban
locatarilor.
O.1.2.4 Reabilitarea şi dezvoltarea sistemului de gestionare a deşeurilor ca mijloc de îmbunătăţire a calităţii vieţii
A.1.2.4.1
Crearea de centre de colectare şi sortare/recuperare a deşeurilor în
zonele în care acestea lipsesc.
X
A.1.2.4.2
Înlocuirea mijloacelor de transport a deşeurilor care şi-au depăşit
durata de exploatare şi achiziţionarea unor autospeciale pentru
optimizarea transportului deşeurilor, în vederea eficientizării timpilor
X
de colectare.
A.1.2.4.3
Închiderea şi ecologizarea actualului depozit de deşeuri menajere de la
Valea Seacă şi urmărirea post închidere.
X
A.1.2.4.4
Implementarea sistemului de colectare selectivă a deşeurilor atât în
mediul urban cât şi în mediul rural.
X
X
A.1.2.4.5
A.1.2.4.6
Implementare sistem de colectare a echipamentelor electrice şi
electronice.
X
A.1.2.4.7
Implementarea unui sistem de gestionare a deşeurilor formate din
cadavre animaliere.
X
X
A.1.2.4.8
A.1.2.4.9
Campanii de promovare, informare şi conştientizare a populaţiei
privind sistemul de colectare selectivă a deşeurilor.
X
O.1.2.5 Reabilitarea şi dezvoltarea infrastructurii de repartiţie şi distribuţie gaze naturale în vederea îmbunătăţirii calităţii vieţii
206
POS POS POS ALTE
CCE DRU DCA FONDURI
A.1.2.5.1
X
Executare lucrări pentru extinderea reţelelor de distribuţie a gazelor
naturale în funcţie de expansiunea municipiului. X din corp
drumuri
A.1.2.5.2
Dotarea instituţiilor publice (în special în mediul rural) cu sisteme de
încălzire alimentate cu gaze naturale (Ex: unităţi de invăţământ,
unităţi culturale, unităţi medicale etc.).
X
O.1.2.6 Reabilitarea şi dezvoltarea infrastructurii de alimentare cu energie electrică în vederea îmbunătăţirii calităţii vieţii
A.1.2.6.1
Extinderea reţelei de alimentare cu energie electrică şi îmbunătăţirea
nivelului de tensiune pe măsura expansiunii municipiului.
X
A.1.2.6.2
Construirea unei microhidrocentrale generatoare de energie electrică
pe malul Siretului, ce va fi utilizată pentru alimentarea cu energie X
electrică, economisindu-se importante resurse financiare.
A.1.2.6.2
Construirea unei centrale de producere energie electrică în zona Vale
în vederea eficientizării sistemului de alimentare cu energie electrică.
X
A.1.2.6.3
X
Studierea posibilităţilor şi implementare acţiuni în vederea realizării de
energie convenţională (Ex: energie hidraulică, solară şi eoliană).
A.1.2.6.4
Reabilitarea şi modernizarea sistemului de iluminat public în vederea X
eficientizării consumului de energie (ex. înlocuirea lămpilor existente din corp
cu lămpi cu un consum redus de energie, etc.). drumuri
O.1.2.7 Asigurarea unei relaţii armonioase între dezvoltarea economico-socială a oraşului şi mediul înconjurător.
A.1.2.7.1
Managementul integrat şi durabil al deşeurilor menajere şi deşeurilor
industriale.
X
A.1.2.7.2
Retehnologizarea, reabilitarea şi modernizarea instalaţiilor şi/sau
echipamentelor componente ale infrastructurii tehnico-edilitare în
vederea încadrării emisiilor de factori poluanţi în limitele aprobate de
X
Uniunea Europeană.
A.1.2.7.3
Salubrizarea periodică a zonelor cu depozitări necontrolate de deşeuri
(fenomen întâlnit în special în mediul rural).
X
A.1.2.7.4
Amenajarea unor platforme speciale pentru depozitarea şi
neutralizarea deşeurilor toxice şi periculoase.
X
A.1.2.7.5
Reconstrucţia ecologică
patrimoniului natural.
a zonelor degradate şi protejarea
X
207
POS POS POS ALTE
CCE DRU DCA FONDURI
X
A.1.2.7.6
A.1.2.7.7
Stabilizarea versanţilor din apropierea căilor de acces şi a zonelor
locuite afectate de alunecări de teren active sau potenţiale (Prioritar –
consolidarea versantului din zona străzilor Nicolae Iorga, 1 Decembrie
X
1918).
A.1.2.7.8
Recuperarea terenurilor cu exces de umiditate prin reabilitarea
sistemelor de desecare.
X
A.1.2.7.9
Prevenirea alunecărilor de teren prin realizarea de lucrări de captare a
izvoarelor, zonelor umede de pe versanţi şi dirijarea controlată a
apelor spre emisar, realizarea de consolidări, nivelări, plantaţii etc.
X
A.1.2.7.10
X
rural
A.1.2.7.11
Instituirea şi respectarea zonelor de protecţie sanitară a surselor de
apă.
X
A.1.2.7.12
Elaborare şi implementare planuri de acţiune pentru prevenirea şi
reducerea zgomotului ambiental în aglomerările urbane.
X
A.1.2.7.13
Crearea unei zone verzi ca tampon de absorbţie a zgomotelor şi
impurităţilor din atmosferă. (Ex: pot fi valorificate spaţiile libere la
contactul cu strada Gării).
X
A.1.2.7.14
Crearea unor culoare de protecţie (zone plantate) între zonele
industriale şi/sau unităţi cu activităţi poluante sau zgomotoase şi
zonele de locuinţe;
X
A.1.2.7.15
Protecţia şi conservarea fostelor albii părăsite din lungul Siretului, ca
zone umede şi habitate pentru plante şi animale specifice
ecosistemelor acvatice şi de luncă umedă.
X
A.1.2.7.16
Reabilitarea terenurilor degradate prin exploatări de balast, refacerea
peisajului iniţial (la sud de podul de intrare în Paşcani, la est de X
Lunca).
A.1.2.7.17
Închiderea depozitului de produse petroliere din zona Vatra, situat
prea aproape de zona centrală şi urmărirea post-închidere.
X
208
POS POS POS ALTE
CCE DRU DCA FONDURI
X
A.1.2.7.18
A.1.2.7.19
Promovarea legislaţiei referitoare la protecţia mediului înconjurător în
acord cu cerinţele Uniunii Europene.
X
A.1.2.7.20
Campanii de informare şi conştientizare a populaţiei referitoare la
importanţa protecţiei mediului înconjurător.
X
A.1.2.7.21
Îmbunătăţirea circuitului informaţional şi a cooperării între instituţiile,
organizaţiile şi structurile implicate în protecţia mediului.
X
A.1.2.7.22
Dezvoltarea şi perfecţionarea sistemului de prevenire, control şi
intervenţie în caz de accidente şi calamităţi, prin:
 asigurarea la nivel local a unui serviciu competent de urmărire şi
control a aplicării prevederilor de protecţie şi conservare a

mediului;
perfecţionarea sistemului informaţional de urmărire şi avertizare
X
rapidă;
 supravegherea specială a unităţilor în stare de faliment sau
închidere şi care deţin substanţe toxice şi periculoase, precum şi
a celor cu risc pentru mediu.
M.1.3 Reabilitare urbană, amenajare teritorială şi construire de locuinţe
O.1.3.1 Creşterea calităţii fondului de locuit, îmbunătăţirea standardului de viaţă şi securităţii locuitorilor.
A.1.3.1.1
Construcţia de locuinţe sociale, locuinţe pentru tineri, locuinţe pentru
cadre deficitare pe piaţa locală a muncii (medici, cadre didactice),
blocuri şi/sau construcţii de tip P+2E – a se lua în considerare
X
extinderea spre suburbiile municipiului, conform P.U.G actualizat.
A.1.3.1.2
Urmărirea periodică a acoperirii necesarului de locuinţe pe termen
scurt, mediu şi lung (în conformitate cu P.U.G actualizat).
X
A.1.3.1.3
Reabilitarea şi modernizarea unor clădiri abandonate în vederea
valorificării lor ca locuinţe.
X
A.1.3.1.4
Reabilitare şi întreţinere periodică a fondului locativ existent prin
reparaţii curente şi reparaţii capitale.
X
X
A.1.3.1.5
A.1.3.1.6
Întocmire şi implementare plan pentru ambientare şi design al
municipiului Paşcani;
X
209
POS POS POS ALTE
CCE DRU DCA FONDURI
A.1.3.1.7
Dotarea oraşului cu mobilier de tip urban (Ex: bănci, coşuri de gunoi
stradale, cişmele, jardiniere, rame de copac, stâlpi de direcţionare
trafic, stâlpi pentru iluminat, etc.) – conform planului pentru
X
ambientare şi design amintit la A.1.3.1.6.
A.1.3.1.8
Îmbunătăţirea mediului ambiant din zona gării feroviare, inclusiv
reabilitare şi modernizare gară.
X
A.1.3.1.9
Achiziţionarea şi instalarea de echipamente pentru creşterea siguranţei
şi prevenirea criminalităţii (sisteme de supraveghere).
X
A.1.3.1.10
Înlocuirea vechilor sisteme de avertizare acţionate electric cu sirene
electronice.
X
A.1.3.1.11
Achiziţii de utilaje şi echipamente pentru serviciile publice şi pentru
situaţiile de urgenţă (deszăpezire, întreţinere spaţii verzi, incendii,
X
inundaţii etc.). rural
A.1.3.1.12
Construire spaţii special amenajate pentru refugiul populaţiei în situaţii
de urgenţă.
X
A.1.3.1.13
Reabilitare, modernizare, dotare şi adaptare la normele europene a
pieţelor agro-alimentare din oraş.
X
A.1.3.1.14
Păstrarea şi amenajarea/modernizarea spaţiilor verzi şi parcurilor
pentru copii existente precum şi crearea altora noi.
X
A.1.3.1.15
Amenajare/reamenajare fântâni arteziene în parcuri, spaţii verzi, zone
de agrement, în preajma clădirilor de interes public şi a esplanadei X
Paşcani.
A.1.3.1.16
Iluminarea de siguranţă şi de ambianţă a locurilor de inters public (Ex:
parcuri, monumente culturale, spaţii, spaţii de agrement, etc.).
X
A.1.3.1.17
Reabilitarea monumentelor istorice şi conservarea patrimoniului
cultural.
X
A.1.3.1.18
Amenajarea/reabilitarea obiectivelor culturale de patrimoniu,
amenajarea căilor de acces (pietonale, carosabile) către obiective
culturale, iluminarea obiectivelor interior, exterior şi de siguranţă,
amenajări peisagistice pentru evidenţierea obiectivului cultural, dotări
X
interioare (instalaţii, echipamente, climatizare, grupuri sanitare,
sisteme de siguranţă, etc.), marcarea cu indicatoare a acestora, etc.
210
POS POS POS ALTE
CCE DRU DCA FONDURI
A.1.3.1.19
Delimitarea unor zone de protecţie cu rază de 100 de metri de la
limitele lor a monumentelor istorice cu valoare de patrimoniu din
municipiul Paşcani (Ex. Palatul Cantacuzino-Paşcani inclusiv zidul de
incintă şi parcul dendrologic, Biserica Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril,
fostele ateliere C.F.R. (în prezent club C.F.R.), etc. Delimitarea exactă
X
a acestor zone protejate se va stabili ulterior pe bază de studii de
specialitate.
X
A.1.3.1.20
A.1.3.1.21
Reabilitarea şi modernizarea cinematografului care funcţionează în
cadrul Casei de Cultură.
X
A.1.3.1.22
Amenajarea/modernizarea sediului Muzeului Municipal sau schimbarea
locaţiei acestuia.
X
X
A.1.3.1.23
X
A.1.3.1.24
X
A.1.3.1.25
A.3.1.1.26
Construcţia infrastructurii fizice de agrement pentru înfiinţare
hipodrom – identificare teren, elaborare studii tehnice şi executare
lucrări.
X
A.3.1.1.27
Construcţia infrastructurii fizice de agrement pentru înfiinţare patinoar
– identificare amplasament şi executare lucrări.
X
A.3.1.1.28
Construcţia infrastructurii fizice de agrement pentru înfiinţare teren de
tenis – identificare amplasament, executare lucrări.
X
X
A.3.1.1.29
X
A.3.1.1.30
X
A.3.1.1.31

M.2.1 Consolidarea şi dezvoltarea mediului de afaceri local ca al doilea pol economic al judeţului Iaşi.
211
POS POS POS ALTE
CCE DRU DCA FONDURI
O.2.1.1 Investiţii pentru crearea şi dezvoltarea microîntreprinderilor şi IMM-urilor.
A.2.1.1.1
Investiţii în capital fizic şi tehnologii conforme cu normele UE şi/sau
inovative, nepoluante.
X
A.2.1.1.2
Investiţii în implementarea şi certificarea sistemelor de management
al calităţii şi a sistemelor de management integrate Calitate-Mediu.
X
X
A.2.1.1.3
X
A.2.1.1.4
A.2.1.1.5
Investiţii pentru relansarea şi susţinerea producţiei zootehnice în
unităţile de profil.
X
A.2.1.1.6
Realizarea de investiţii în ferme mici şi mijlocii, pentru asigurarea
consumului populaţiei locale din producţia proprie dar şi a obţinerii de
surplus pentru comercializarea pe alte pieţe atât naţionale cât şi
X
internaţionale.
A.2.1.1.7
Redistribuirea şi reorganizarea spaţiilor de producţie, modernizarea şi
X X
retehnologizarea acestora. urban
A.2.1.1.8
Investiţii pentru dezvoltarea unor activităţi economice noi, în deplină
X X
armonie cu protecţia mediului şi a zonelor de locuit limitrofe. urban
A.2.1.1.9
Investiţii pentru dezvoltarea, consolidarea şi promovarea activităţilor
de turism – agrement şi a altor servicii publice şi comerciale.
X
A.2.1.1.10
Dezvoltarea activităţilor economice care depind mai puţin de resursele
atrase şi valorificarea intensă a resurselor locale (ex: investiţii în
captarea izvoarelor de apă din zona Vale ce pot fi valorificate ca zone
X X
de agrement, distracţii, investiţii în agricultură, valorificarea urban
deşeurilor, valorificarea nisipurilor şi pietrişurilor din albia Siretului
pentru construcţii şi drumuri, etc.).
A.2.1.1.11
Sprijinirea şi dezvoltarea activităţilor conexe turismului cum ar fi: mica
X X
industrie, ateliere de reparaţii, meşteşugărit, artizanat etc. urban
A.2.1.1.12
Valorificarea eficientă a spaţiilor de depozitare plasate în zona
industrială est a oraşului.
X X
212
POS POS POS ALTE
CCE DRU DCA FONDURI
X
A.2.1.1.13
A.2.1.1.14
Atragerea marilor firme de retail (hypermarket–uri) în vederea
creşterii economice şi scăderii şomajului.
X
A.2.1.1.15
Investiţii în industria uşoară (asamblare echipamente electronice şi de
telecomunicaţii, industria textilă, industria de tricot, industria
incălţămintei, industria obiectelor de faianţă, industria de confecţii
X X
etc.).
A.2.1.1.16
Investiţii pentru valorificarea faunei piscicole a râului Siret prin
înfiinţarea unui fond piscicol, după definitivarea barajului de pe râul
Siret.
X
O.2.1.2 Sprijinirea iniţiativelor private în vederea dezvoltării mediului de afaceri local
A.2.1.2.1
Realizarea de parteneriate public-privat pentru dezvoltarea mediului
de afaceri.
X
A.2.1.2.2
Înfiinţarea „Centrului de Dezvoltare Economică Paşcani” în vederea
creşterii ratei de supravieţuire a firmelor nou înfiinţate, realizării de X
spaţii expoziţionale, spaţii pentru training şi conferinţe şi pentru
crearea de locuri de muncă.
A.2.1.2.3
Înfiinţare şi amenajare Parc industrial reprezentând o zonă delimitată
în care se vor desfăşura activităţi economice, de cercetare ştiinţifică,
de producţie industrială şi servicii de dezvoltare tehnologică într-un
X X
regim de facilităţi specifice.
X
A.2.1.2.4
Înfiinţare Centru de tranzit feroviar la Paşcani unde se vor depozita şi
încărca mărfuri ce vor fi livrate către Europa de Est.
A.2.1.2.5
Realizare campanii de atragere a investitorilor străini în zonă şi
stabilire măsuri de promovare a planurilor Consiliului Local cu privire
la facilităţile oferite potenţialilor investitori.
X
A.2.1.2.6
Înfiinţare centre de excelenţă pe diverse domenii de interes economic
(IT&C, inginerie etc.).
X
A.2.1.2.7
Construcţia, reabilitarea/amenajarea spaţiilor şi clădirilor existente
nevalorificate, în vederea dezvoltării infrastructurii pentru activităţile X
economice.
213
POS POS POS ALTE
CCE DRU DCA FONDURI
A.2.1.2.8
Înfiinţarea unui „Grup de Acţiune Locală” ce are drept scop sprijinirea
şi dezvoltarea mediului de afaceri local.
X
A.2.1.2.9
Identificare şi alocare terenuri (aprox. 30 ha) şi asigurarea accesului la
utilităţi, pentru potenţialii investitori în domeniul industrial (ce poate fi
oferit contra-cost sau închiriat);
X
A.2.1.2.10
Constituirea şi dezvoltarea fondurilor locale de garantare pentru
sprijinirea IMM-urilor.
X
O.2.1.3 Creşterea atractivităţii zonelor industriale
A.2.1.3.1
Demolarea clădirilor şi halelor industriale neutilizabile, amenajarea
terenului şi valorificarea spaţiilor nou create.
X
A.2.1.3.2
Crearea/reabilitarea şi extinderea utilităţilor de bază a afacerii proprii
(Ex: staţii de tratare a apei, unităţi de furnizare a energiei şi a gazului,
sisteme de canalizare).
X
A.2.1.3.3
Realizarea complementarităţii între ramurile dezvoltate (în special cele
industriale) în municipiul Iaşi cu cele ale municipiului Paşcani.
X
A.2.1.3.4
Reabilitarea şi/sau repunerea în funcţiune a fabricilor industriale
distruse, precum şi retehnologizarea lor pentru a răspunde cerinţelor
actuale de piaţă.
X
M.2.2 Servicii de consultanţă pentru dezvoltarea mediului de afaceri
O.2.2.1 Îmbunătăţirea competenţelor în afaceri în vederea creşterii competitivităţii şi a vânzărilor produselor pe pieţele interne, europene şi internaţionale.
A.2.2.1.1
Înfiinţare „Centru de Consultanţă în Afaceri” care să ofere servicii de
informare şi sprijinire în deschiderea unei afaceri, informaţii despre
facilităţi fiscale, finanţări nerambursabile din fonduri europene, tehnici
de promovare a afacerilor şi de pătrundere pe pieţele locale, naţionale
X
şi externe, etc.
A.2.2.1.2
Servicii de consultanţă pentru IMM-uri şi microîntreprinderi din
domeniul producţiei şi serviciilor.
X
A.2.2.1.3
X
Elaborare studii de fezabilitate, de piaţă, planuri de marketing, analize
cost-beneficiu, planuri de afaceri etc.
A.2.2.1.4
X
Participarea IMM-urilor şi microîntreprinderilor la conferinţe şi târguri
internaţionale.
214
POS POS POS ALTE
CCE DRU DCA FONDURI
X
A.2.2.1.5
A.2.2.1.6
Promovarea imaginii firmelor, a produselor şi serviciilor oferite de
către acestea atât pe piaţa internă, cât şi pe cea externă.
X
M.2.3 Creşterea nivelului cercetării, dezvoltării, inovării şi tehnologiei
O.2.3.1 Crearea unui cadru stimulativ de desfăşurare a activităţii de cercetare, dezvoltare şi inovare.
A.2.3.1.1
Crearea de centre de sprijin tehnologic în vederea transferării
tehnologiei către firme pentru realizarea de produse competitive.
X
A.2.3.1.2
Realizarea de sisteme de cooperare între universităţi/instituţii de
cercetare şi IMM-uri în vederea transferului de tehnologie şi inovării.
X X
A.2.3.1.3
Realizare conferinţe şi parteneriate între IMM-uri – centre de sprijin –
universităţi.
X X
M.3.1 Utilizarea eficientă a potenţialului turistic
O.3.1.1 Reabilitarea, modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii de turism
A.3.1.1.1
Reabilitarea obiectivelor turistice ce aparţin patrimoniului cultural, X
istoric şi ecumenic local. urban
A.3.1.1.2
Reabilitarea şi modernizarea spaţiilor de cazare existente precum şi X
construcţia altora noi. urban
A.3.1.1.3
Construirea, reabilitarea, modernizarea şi diversificarea spaţiilor de X
agrement (parcuri, iazuri etc.). urban
A.3.1.1.4
Înfiinţare bază nautică pentru practicarea sporturilor de apă şi X
cantonament pentru sportivi pe malul râului Siret; urban
A.3.1.1.5
Înfiinţare bază sportivă pentru recuperare sportivi (hotel, restaurante,
terenuri de sport pentru fotbal, handbal, volei, baschet etc., centre de
X
urban
relaxare şi întreţinere, etc.) pe malul râului Siret.
A.3.1.1.6
Ecologizarea şi amenajarea lacului „Peştişorul” ca zonă de agrement
(Ex: amenajarea insuliţei ca parc de distracţii, dotarea lacului cu bărci,
hidrobiciclete, amenajarea unui restaurant, amenajare plajă etc.) sau
X
concesionarea zonei eventualilor investitori.
A.3.1.1.7
Reabilitarea terenurilor degradate prin exploatări de balast în vederea
amenajării unora dintre acestea ca zone de agrement (Ex: la sud de
X
215
POS POS POS ALTE
CCE DRU DCA FONDURI
podul de intrare în Paşcani, la est de Lunca).
A.3.1.1.8
Amenajare zonă de agrement - spaţiu verde, împădurire, amenajare
plajă, dotarea cu bărci, hidrobiciclete etc., în zona barajului de la
Lunca.
X
A.3.1.1.9
Amenajare zonă de agrement la iazul municipal din Blăgeşti – spaţiu
verde, amenajare plaje, achiziţionare bărci, hidrobiciclete, etc.
X
O.3.1.2 Promovarea potenţialului turistic sub forma unui produs integrat
A.3.1.2.1
Desfăşurarea de activităţi culturale, sportive şi de divertisment cu
ocazia zilelor oraşului şi promovarea la nivel regional şi naţional.
X
A.3.1.2.2
Realizarea şi promovarea la nivel local, regional şi naţional a unor
evenimente sportive anuale (patinaj, hipism, şah etc).
X
A.3.1.2.3
Crearea de centre şi birouri de informare în gări, autogări şi zone
turistice.
X
A.3.1.2.4
Organizarea de târguri, expoziţii muzeale etnografice şi manifestări
culturale, festivaluri, acţiuni şi campanii de promovare a potenţialului
turistic local şi sprijinirea participării la astfel de evenimente.
X
A.3.1.2.5
Amplasare panouri cu hărţi rutiere şi hărţi ale obiectivelor turistice,
culturale şi zonelor de agrement existente în municipiul Paşcani, în
locaţiile de interes public (Primărie, hoteluri, centre de afaceri,
X
intersecţii principale etc.).
A.3.1.2.6
Realizarea de publicaţii promoţionale, audio, video şi plasarea acestora
în mediile turistice de la nivel local, regional şi naţional.
X
M.4.1 Dezvoltarea, modernizarea şi reabilitarea infrastucturii rurale
O.4.1.1 Creşterea nivelului de trai şi a condiţiilor de viaţă a populaţiei şi a atractivităţii zonelor rurale
A.4.1.1.1
Fluidizarea traficului din suburbii prin înlocuirea drumurilor acoperite
cu balast sau din pământ cu un sistem rutier din beton asfaltic (în
conformitate cu P.U.G actualizat).
X
X
A.4.1.1.2
A.4.1.1.3
Întreţinerea în stare de funcţionare a şanţurilor şi rigolelor existente
astfel încât drumurile pietruite să nu se transforme în drumuri de
pământ.
X
216
POS POS POS ALTE
CCE DRU DCA FONDURI
A.4.1.1.4
Montarea de pavazări în zonele de debleu pentru evitarea înzăpezirilor
pe aceste sectoare (Ex. Str. Morilor, Ion Creangă, Lunca, etc.)
X
A.4.1.1.5
Reamenajarea intersecţiei drumului rutier cu calea ferată în localitatea
Lunca.
X
A.4.1.1.6
Reabilitarea şi modernizarea străzilor rutiere din suburbii: Boşteni,
Gîşteşti şi Sodomeni (Ex: Str. Gîşteşti, Str. Fericirii, Morilor etc.).
X
A.4.1.1.7
Reabilitarea şi modernizarea străzilor rutiere din Lunca Paşcani (Ex.
Str. Mihai Viteazu, Gării, 1 Mai).
X
A.4.1.1.8
Construirea de noi locuinţe, blocuri, construcţii de tip P+2 în suburbiile
municipiului.
X
A.4.1.1.9
Construire fântâni arteziene în zonele instituţiilor de interes public,
parcuri, zone de agrement, etc.
X
A.4.1.1.10
Dotarea suburbiilor cu mobilier ambiental în concordaţă cu specificul
zonei (ex. bănci, coşuri de gunoi stradale, cişmele, jardiniere, rame de
copac, stâlpi de direcţionare trafic, stâlpi pentru iluminat, etc.) –
X
conform plan de ambientare şi design municipiu.
A.4.1.1.11
Reabilitarea, modernizarea şi dotarea corespunzătoare a unităţilor
medicale (dispensare) din suburbii.
X
X
A.4.1.1.12
A.4.1.1.13
Construirea şi/sau reabilitarea, dotarea cu echipamente a grădiniţelor
şi şcolilor de învăţământ primar din suburbiile Blăgeşti, Boşteni,
X
A.4.1.1.14
Construirea şi/sau amenajarea terenurilor de sport şi parcurilor din
suburbii: Blăgeşti, Boşteni, Gîşteşti, Sodomeni şi Lunca Paşcani.
X
X
A.4.1.1.15
A.4.1.1.16
Reabilitarea şi/sau modernizarea sediilor Poliţiei şi poştei din suburbiile
X
A.4.1.1.17
Reabilitarea, extinderea şi modernizarea reţelelor de apă şi canalizare
din Blăgeşti, Boşteni, Gîşteşti, Sodomeni şi Lunca Paşcani.
X
217
POS POS POS ALTE
CCE DRU DCA FONDURI
A.4.1.1.18
Reabilitarea, extinderea şi moderizarea reţelelor de gaze naturale din
suburbii.
X
A.4.1.1.19
Reabilitarea, extinderea şi moderizarea reţelelor de electricitate din
X
A.4.1.1.20
Achiziţia/ dotarea cu echipamente de producere energie regenerabilă
în scop public.
X
A.4.1.1.21
Înlocuirea stâlpilor din lemn cu cei din beton la reţeaua de energie
electrică în suburbii.
X
A.4.1.1.22
Reabilitarea monumentelor şi siturilor istorice şi culturale din Blăgeşti,
X
A.4.1.1.23
Reabilitarea şi/sau modernizarea şi utilarea căminelor culturale,
bibliotecilor din suburbii.
X
A.4.1.1.24
Dezvoltarea infrastructurii de servicii sociale în Blăgeşti, Boşteni,
X
A.4.1.1.25
Dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii aferente agriculturii
(sisteme de irigaţii, silozuri etc.).
X
A.4.1.1.26
Conservarea mediului înconjurător asociată cu protejarea pădurilor,
terenurilor şi peisajelor.
X
A.4.1.1.27
Reconstrucţia ecologică a terenurilor afectate de deşeuri şi
monitorizarea acestora.
X
A.4.1.1.28
Reabilitarea terenurilor afectate de inundaţii, calamităţi, stabilizarea şi
protecţia acestora împotriva alunecărilor şi eroziunii şi implementarea
sistemelor de management al ariilor protejate.
X
A.4.1.1.29
Reabilitarea terenurilor afectate de inundaţii şi degradate prin exces
de umiditate din zonele: lunca Siretului, lunca pârâului Hăznăşeni şi
traseul fostei albii a pârâului Fântânele.
X
A.4.1.1.30
Construire, supraînălţare şi/sau reabilitare diguri împotriva inundaţiilor
pe malul drept al râului Siret între Lunca Paşcani şi Blăgeşti, pe X
malurile pâraielor Fântânele, Ruja, Irmolea, Gâşteşti şi Hăznăşeni.
M.4.2 Dezvoltarea sectoarelor agricol şi silvic
O.4.2.1 Îmbunătăţirea competitivităţii sectoarelor agricol, silvic şi alimentar
218
POS POS POS ALTE
CCE DRU DCA FONDURI
A.4.2.1.1
Investiţii pentru construirea şi/sau dezvoltarea de ferme, microferme
agricole şi zootehnice.
X
A.4.2.1.2
Realizarea de plantaţii de consolidare în zonele cu risc înalt de
alunecări de teren.
X
A.4.2.1.3
Îmbunătăţirea procesării produselor primare şi a marketingului
produselor agricole prin investiţii în tehnologii noi, inclusiv în energie
regenerabilă.
X
A.4.2.1.4
Înfiinţarea de pepiniere pomicole, viticole, silvice pentru realizarea de
viitoare noi plantaţii.
X
A.4.2.1.5
Extinderea fondului forestier prin împădurirea terenurilor degradate şi
supuse eroziunii, a terenurilor agricole, neagricole în vederea protejării X
mediului şi prevenirii dezastrelor naturale.
A.4.2.1.6
Investiţii pentru realizarea de livezi pomicole, vii, culturi de cereale,
sere.
X
A.4.2.1.7
Implementarea sistemelor de management al calităţii şi de siguranţă
alimentară.
X
A.4.2.1.8
Investiţii în infrastructura rutieră de acces la exploataţiile agricole şi
forestiere.
X
A.4.2.1.9
Investiţii în gestionarea resurselor de apă (reţele de alimentare cu
apă, reţele de canalizare, sisteme de irigaţii etc.).
X
A.4.2.1.10
Organizarea de cursuri de formare profesională, informare şi difuzare
de cunoştinţe specifice pe teme ca:


utilizarea fertilizanţilor şi amendamentelor în agricultură în
concordanţă cu standardele UE;
îmbunătăţirea şi încurajarea afacerilor;
X
 aplicarea unor metode de producţie compatibile cu întreţinerea şi
ameliorarea peisajului, respectiv cu protecţia mediului;
 etc.
X
A.4.2.1.11
219
POS POS POS ALTE
CCE DRU DCA FONDURI
A.4.2.1.12
Participarea fermierilor la diferite târguri, expoziţii, întruniri tematice,
şi/sau evenimente care pot contribui la formarea lor.
X
A.4.2.1.13
Adaptarea micilor firme la standardele sanitar-veterinare, de igienă şi
bunăstare a animalelor, fitosanitare şi ecologice (ex. Investiţii în
padocuri, fânare, săli de muls şi de colectare a laptelui, fose septice,
X
bazine pentru substanţe fito-sanitare, etc.)
X
A.4.2.1.14
X
A.4.2.1.15
X
A.4.2.1.16
A.4.2.1.17
Construcţia şi/sau modernizarea clădirilor administrative
operaţionale în domeniul silviculturii , precum şi dotarea acestora cu
echipamente hardware şi software.
şi
X
A.4.2.1.18
Achiziţionarea de maşini şi utilaje, echipamente pentru activitatea de
producere a pueţilor forestieri şi gospodărirea pădurilor.
X
A.4.2.1.19
Îmbunătăţirea procesării şi marketingului produselor forestiere,
inclusiv creşterea calităţii produselor rezultate.
X
M.4.3 Diverisficarea activităţilor economice din mediul rural
O.4.3.1 Creşterea contribuţiei zonei rurale la economia municipiului
X
A.4.3.1.1
Investiţii în activităţi de meşteşuguri şi artizanat.
X
A.4.3.1.2
X
A.4.3.1.3
X
A.4.3.1.4
X
A.4.3.1.5
A.4.3.1.6
Investiţii pentru creşterea altor animale (animale pentru blană, melci,
etc.).
X
220
POS POS POS ALTE
CCE DRU DCA FONDURI
X
A.4.3.1.7
X
A.4.3.1.8
X
A.4.3.1.9
Investiţii pentru dezvoltarea serviciilor prestate populaţiei (frizerie,
croitorie, cizmărie, etc.).
X
A.4.1.3.10
Înfiinţarea unui târg de animale săptămânal pentru micii
întreprinzători dar şi pentru persoane fizice din mediul rural.
O.5.1.1 Îmbunătăţirea învăţământului profesional şi tehnic în vederea unei formări iniţiale eficiente şi adaptată cerinţelor actuale de pe piaţa muncii.
A.5.1.1.1
Îmbunătăţirea calităţii sistemului educaţional în învăţământul secundar
şi liceal.
X
A.5.1.1.2
Schimbarea statutului unor şcoli în funcţie de nevoile educaţionale şi
de cerinţele pieţei forţei de muncă locale, după cum urmează:
 transformarea Liceului Teoretic „M. Sadoveanu” în Colegiu
National;
X
 transformarea Şcolii de Arte şi Meserii „N. Iorga” în Liceu
Economic şi de Turism.
A.5.1.1.3
Direcţionarea şi instruirea elevilor în şcoli cu profil tehnic şi/sau şcoli
de arte şi meserii în vederea obţinerii de calificări cerute pe piaţa X
actuală de muncă.
A.5.1.1.4
Încurajarea şi educarea elevilor cu privire la necesitatea formării
continue în vederea prevenirii şomajului şi marginalizării resurselor
umane.
X
A.5.1.1.5
Includerea în sistemul de învăţământ şi a grupurilor defavorizate (copii
de etnie rromă, copii cu CES, copii proveniţi din familii dezorganizate,
copii proveniţi din mediul rural, etc.) prin acordarea de ajutoare
materiale şi burse de studiu, acestea reprezentând o importantă
X
resursă de forţă de muncă.
A.5.1.1.6
Desfăşurarea activităţilor de practică a elevilor în mediul de lucru de
pe piaţa muncii.
X
A.5.1.1.7
Crearea şi organizarea în interiorul instituţiilor şcolare de centre de
excelenţă tematice pentru copiii cu talente şi calităţi deosebite în
X
221
POS POS POS ALTE
CCE DRU DCA FONDURI
vederea formării resurselor umane de top ce pot fi implicate în
activităţi inovatoare atât de benefice mediului de afaceri local şi
implicit dezvoltării municipiului.
A.5.1.1.8
Stimularea şi motivarea elevilor cu rezultate şi talente deosebite prin
acordarea de burse de studiu, burse de merit, organizarea de tabere
şcolare etc.
X
A.5.1.1.9
Încheierea de acorduri şi parteneriate între sistemul de învăţământ şi
firmele din mediul de afaceri local, ce vizează plasarea absolvenţilor pe
piaţa muncii.
X
X
A.5.1.1.10
A.5.1.1.11
Sprijin pentru dezvoltarea orientării şi consilierii în vederea construirii
performanţelor educaţionale şi a ratelor de tranziţie către nivele
superioare de educaţie.
X
A.5.1.1.12
Asigurarea protecţiei elevilor şi cadrelor didactice, precum şi a pazei
pe timp de zi, cu firme specializate, în cadrul tuturor unităţillor de
învăţământ din municipiul Paşcani care nu beneficiază de acest
serviciu (Ex: SAM ,,N. Iorga’’, Şcoala ,,I. Cantacuzino’’, Şcoala ,,I. X
Creangă’’, Grup Şcolar ,,M. Busuioc’’ , Şcoala Sodomeni, Şcoala
Boşteni, Şcoala Lunca, Şcoala Gâşteşti, Şcoala Blăgeşti, Liceul ,,M.
A.5.1.1.13
Igienizarea anuală a tuturor spaţiilor de învăţământ cu firme
autorizate.
X
A.5.1.1.14
Arhivarea documentelor şcolare cu firme specializate în toate unităţile
de învăţământ.
X
A.5.1.1.15
Facilitarea accesului populaţiei la procesul educaţional prin servicii de
tip e-learning.
X
O.5.1.2 Creşterea ocupării forţei de muncă necalificate şi/sau cu calificări profesionale depăşite prin promovarea sistemului de formare continuă
A.5.1.2.1
Conştientizarea mediului de afaceri local a necesităţii formării continue
a propriilor angajaţi în vederea evitării risipei de resurse umane
valoroase şi a fluctuaţiilor de personal (investiţii şi contractări de X
finanţări europene ce vizează formarea profesională a resurselor
umane).
X
A.5.1.2.2
Organizare cursuri de formare profesională în activităţi căutate pe
222
POS POS POS ALTE
CCE DRU DCA FONDURI
piaţa de muncă actuală, în vederea reconversiei şi reintegrării
profesionale a şomerilor şi a resurselor umane necalificate.
A.5.1.2.3
Susţinerea şcolilor profesionale pentru a se autoriza în activitatea de
formare continuă a adulţilor.
X
A.5.1.2.4
Derulare programe de informare/formare şi consiliere pentru resursele
umane din mediul rural.
X
A.5.1.2.5
Derulare programe de formare şi perfecţionare ce vizează încurajarea
şi susţinerea spiritului antreprenorial pentru persoanele care doresc să
iniţieze o afacere sau să-şi dezvolte propria afacere.
X
A.5.1.2.6
Derulare programe ce vizează formarea şi consilierea persoanelor de
sex feminin în vederea ocupării de funcţii manageriale/de conducere X
atât în administraţia locală cât şi în mediul de afaceri local.
A.5.1.2.7
Derulare programe de formare/informare a grupurilor cu riscuri de
excluziune socială (persoane de etnie rromă, persoane cu vârstă de
peste 45 ani, persoane foste dependente de droguri sau de alcool,
persoane cu handicap etc.) în vederea facilitării procesului de
X
incluziune socială.
A.5.1.2.8
Implementarea sistemelor de asigurare a calităţii şi de management în
formarea profesională, în conformitate cu cadrul european pentru
asigurarea calităţii.
X
A.5.1.2.9
Dezvoltarea bazei de date referitoare la serviciile furnizate, locuri de
muncă vacante şi angajatori.
X
A.5.1.2.10
Dezvoltarea soluţiilor pentru abordarea şomajului nedeclarat, în
special în mediul rural şi în cazul grupurilor vulnerabile.
X
A.5.1.2.11
Formarea pentru sprijinirea noilor forme de organizare şi
management.
X
M.5.2 Dezvoltarea şi îmbunătăţirea componentelor sociale în vederea creşterii calităţii vieţii comunităţii locale
O.5.2.1 Crearea unu mediu propice desfăşurării procesului educaţional în vederea creşterii calităţii resurselor umane
A.5.2.1.1
Construire unităţi şcolare noi şi grădiniţe în zonele în care lipsesc şi în X X
funcţie de evoluţia numărului de copii. urban
A.5.2.1.2
Reabilitarea şi racordarea la utilităţi a „Casei Corpului Didactic” din
Paşcani.
X
223
POS POS POS ALTE
CCE DRU DCA FONDURI
A.5.2.1.3
Reparaţii capitale la Liceul „Miron Costin” Paşcani (reparaţii pereţi
exteriori, tâmplărie, grupuri sanitare, instalatie termică şi electrică).
X
A.5.2.1.4
Reparaţii capitale Şcoala I-VIII Blăgeşti, Paşcani. X X
urban
A.5.2.1.5
Reparaţii tâmplărie la Şcoala „I. Cantacuzino”. X X
urban
A.5.2.1.6
Reabilitare instalaţii electrice la următoarele unităţi: SAM „N. Iorga”,
Şcoala „I. Creangă”, Şcoala „I. Cantacuzino”, Şcoala Sodomeni, Şcoala
X X
urban
Boşteni.
A.5.2.1.7
Reabilitare instalaţii termice la următoarele unităţi: SAM „N. Iorga”, X X
Scoala Blageşti. urban
A.5.2.1.8
Reabilitare grupuri sanitare la unităţile: SAM ,,N. Iorga’’, Şcoala ,,I.
Cantacuzino’’- extindere, Şcoala Boşteni, Grădiniţa Boşteni, Şcoala
X X
urban
Blăgeşti;
A.5.2.1.9
Reabilitare garduri de împrejmuire la următoarele unităţi: Grup Şcolar
,,M. Busuioc’, SAM ,,N. Iorga’’, Şcoala ,,I. Creangă’’, Şcoala ,,I.
X X
urban
Cantacuzino’’, Şcoala Sodomeni, Şcoala Boşteni.
A.5.2.1.10
Reabilitarea termică a tronsonului I din cadrul Şcolii I-VIII Gîşteşti X X
Paşcani. urban
A.5.2.1.11
Finalizarea lucrărilor la grădiniţa din cadrul Şcolii I-VIII Lunca Paşcani X X
din corpul B. urban
A.5.2.1.12
Reparaţii capitale la Grădiniţa Boşteni. X X
urban
A.5.2.1.13
Reparaţii capitale interior şi exterior precum şi reabilitare instalaţie X
electrică Grădiniţa cu Program Prelungit nr. 2, Paşcani. urban
A.5.2.1.14
Reparaţii capitale interior şi exterior precum şi reabilitare instalaţie X
electrică şi termică la Grădiniţa cu Program Prelungit nr. 3, Paşcani. urban
A.5.2.1.15
Reabilitare clădire în care îşi desfăşoară activitatea Grădiniţa cu
Program Normal nr. 1, Paşcani, precum şi reparaţii la instalaţia
X
urban
electrică.
224
POS POS POS ALTE
CCE DRU DCA FONDURI
A.5.2.1.16
Construirea unei anexe la SAM ,,N. Iorga’’ pentru înfiinţare laboratoare
de specialitate pentru profilurile comerţ, turism şi alimentaţie publică
X
urban
şi cabinete pentru comisiile metodice.
A.5.2.1.17
Construire săli de gimnastică (sport) la următoarele şcoli: Grup Şcolar
,,M. Busuioc’’, SAM ,,N. Iorga’’, Şcoala ,,I. Creangă’’, Şcoala
X X
urban
Sodomeni.
A.5.2.1.18
Amenajare terenuri de sport la următoarele unităţi de învăţământ:
SAM ,,N. Iorga’’, Şcoala ,,I. Creangă’’, Grup Şcolar ,,M. Busuioc’’ ,
Şcoala Sodomeni, Şcoala Boşteni, Şcoala Lunca, Şcoala Gâşteşti,
X
Şcoala Blăgeşti.
X
A.5.2.1.19
Executare lucrări periodice de întreţinere a unităţilor şcolare şi revizii
tehnice ale instalaţiilor electrice şi termice. urban
A.5.2.1.20
Dotarea corespunzătoare cu echipamente didactice, mobilier,
echipamente IT a unităţilor şcolare şi grădiniţelor în vederea unei
desfăşurări eficiente a activităţilor educaţionale (Ex: SAM ,,N. Iorga’’,
Şcoala ,,I. Cantacuzino’’, Şcoala ,,I. Creangă’’, Grup Şcolar ,,M.
X
Busuioc’’, Şcoala Sodomeni, Şcoala Boşteni, Şcoala Lunca, Şcoala urban
Gâşteşti, Şcoala Blăgeşti, Liceul ,,M. Sadoveanu’’, Grup Şcolar CF
,,Unirea’’).
A.5.2.1.21
Înfiinţare cabinete de asistenţă medicală cu cadre medicale
specializate în fiecare unitate de învăţământ din municipiu, precum şi
reabilitarea, dotarea celor existente (Ex: SAM ,,N. Iorga’’, Şcoala ,,I.
Cantacuzino’’, Şcoala ,,I. Creangă’’, Grup Şcolar ,,M. Busuioc’’ , Şcoala
X
Sodomeni, Şcoala Boşteni, Şcoala Lunca, Şcoala Gâşteşti, Şcoala
Blăgeşti, grădiniţele Sodomeni şi Boşteni).
A.5.2.1.22
Înfiinţare cabinete de asistenţă psihopedagogică în fiecare unitate de
învăţământ din municipiu, precum şi reabilitarea, dotarea celor
existente (Ex: Şcoala ,,I. Cantacuzino’’, SAM ,,N. Iorga’’, Şcoala ,,I. X
Creangă’’, Grup Şcolar ,,M. Busuioc’’ , Şcoala Sodomeni, Şcoala
Boşteni, Şcoala Lunca, Şcoala Blăgeşti, Şcoala Gâşteşti).
A.5.2.1.23
Reabilitarea, modernizarea, dotarea campusurilor pentru învăţământul X
profesional şi tehnic. urban
A.5.2.1.24
Construirea şi/sau amenajare de ,,Puncte control’’ la următoarele
şcoli: Grup Şcolar ,,M. Busuioc’’, SAM ,,N. Iorga’’, Şcoala ,,I.
Creangă’’, Şcoala ,,I. Cantacuzino’’, Şcoala Sodomeni.
X
225
POS POS POS ALTE
CCE DRU DCA FONDURI
A.5.2.1.25
Amenajare săli de festivităţi în cadrul unităţilor de învăţământ (Ex:
Şcoala ,,I. Cantacuzino’’, SAM ,,N. Iorga’’, Şcoala ,,I. Creangă’’, Grup
Şcolar ,,M. Busuioc’’ , Şcoala Sodomeni, Şcoala Boşteni, Şcoala Lunca,
X
Şcoala Blăgeşti).
A.5.2.1.26
Amenajare săli speciale (arhive) pentru depozitarea şi păstrarea
documentelor şcolare în unităţile de învăţământ (Şcoala ,,I. Creangă’’,
X X
urban
Şcoala Sodomeni, Şcoala Lunca, Şcoala Blăgeşti).
A.5.2.1.27
Achiziţionarea şi utilizarea instrumentelor informaţionale electronice
(baze de date electronice, sisteme informaţionale pentru educaţie,
etc.) pentru gestionarea datelor şi informaţiilor şcolare, precum şi
X X
urban
pentru generarea de rapoarte, în vederea diminuării erorilor, timpilor
de arhivare şi generării de situaţii reale şi complete.
O.5.2.2 Îmbunătăţirea sistemului de sănătate
A.5.2.2.1
Construcţia reabilitarea şi/sau modernizarea infrastructurii de sănătate X X
a municipiului. urban
A.5.2.2.2
Dotarea unităţilor sanitare cu echipamente performante în vederea X X
asigurării unor servicii de sănătate prompte şi de calitate. urban
A.5.2.2.3
Îmbunătăţirea confortului pacienţilor în unităţile spitaliceşti (creşterea
nr. de paturi, dotarea cu aer condiţionat a saloanelor, creşterea nr. de
X X
urban
grupuri sanitare şi dotarea corespunzătoare a acestora, etc.).
X
A.5.2.2.4
A.5.2.2.5
Îmbunătăţirea capacităţii de intervenţie în situaţiile de urgenţă apărute
în rândul populaţie dar şi în unităţile medicale specializate (ex.
înfiinţarea unei unităţi SMURD).
X
X
A.5.2.2.6
X
A.5.2.2.7
A.5.2.2.8
Iniţierea unor campanii de informare a populaţiei cu informaţii utile
despre bolile şi maladiile cel mai frecvent întâlnite (HIV, Hepatită,
Tuberculoză, etc.) precum şi informaţii referitoare la efectuarea
periodică a controalelor şi analizelor medicale în vederea întâmpinării
X
şi vindecării anumitor boli şi/sau maladii; - cu sprijinul Consiliului
226
POS POS POS ALTE
CCE DRU DCA FONDURI
Local.
A.5.2.2.9
Utilarea spitalelor precum şi a policlinicilor pentru tratament cu
instalaţii de incinerare a materialului infectogen şi a instrumentalului
de unică folosinţă, ele constituind focare de infecţie pentru populaţie.
X
A.5.2.2.10
Facilitarea accesului populaţiei la sistemul de sănătate prin oferirea de
servicii de tip e-sănătate.
X
O.5.2.3 Dezvoltarea sistemului de servicii sociale în vederea incluziunii categoriilor marginalizate şi defavorizate social.
A.5.2.3.1
Reabilitarea, modernizarea, restructurarea şi dotarea corespunzătoare
a centrelor sociale existente, astfel încât acestea să corespundă din
punct de vedere al calităţii serviciilor oferite standardelor impuse de
X
legislaţia în vigoare şi celor impuse de UE.
A.5.2.3.2
Creare case familiale şi transferul copiilor la asistenţi maternali
profesionişti sau în centre de plasament de tip familial şi adopţie.
X
A.5.2.3.3
Construirea şi înfiinţarea de noi centre pentru persoanele defavorizate
social în conformitate cu standardele impuse de legislaţia în vigoare şi
celor impuse de UE.
X
A.5.2.3.4
Dezvoltarea de servicii sociale pentru copiii ai căror părinţi sunt plecaţi
să muncească în străinătate.
X
A.5.2.3.5
Construire centre pentru persoanele ameninţate de violenţa domestică
în conformitate cu standardele impuse de legislaţia în vigoare şi celor X
impuse de UE.
X
A.5.2.3.6
A.5.2.3.7
Desfăşurare campanii de informare şi consiliere tinere/femei în
vederea prevenirii şi stopării traficului cu fiinţe umane.
X
A.5.2.3.8
Incluziunea persoanelor aflate în dificultate în societate prin programe
de încadrare în muncă a acestora.
X
A.5.2.3.9
Amenajare Centre de zi pentru vârstnici în conformitate cu standardele
impuse de legislaţia în vigoare şi celor impuse de UE.
X
A.5.2.3.10
Înfiiinţare şi dotare Centru de asistenţă medicală pentru grupurile
defavorizate (parteneriat cu sistemul medical local, voluntariat al unor
cadre medicale).
X
227
POS POS POS ALTE
CCE DRU DCA FONDURI
A.5.2.3.11
Amenajare Centru de îngrijire a persoanelor cu handicap în
conformitate cu standardele impuse de legislaţia în vigoare şi celor X
impuse de UE.
A.5.2.3.12
Adaptarea clădirilor instituţiilor publice, culturale, sportive şi/sau de
petrecere a timpului liber, magazinelor şi restaurantelor, precum şi a
căilor publice de acces, pentru persoanele cu handicap.
X
A.5.2.3.13
Montare sisteme de semnalizare sonoră şi vizuală la trecerile de
pietoni pentru persoanele cu handicap, precum şi panouri de afişaj în
mijloacele de transport public şi pe drumurile publice.
X
X
A.5.2.3.14
A.5.2.3.15
Acordarea de facilităţi prin sistem de subvenţionare în vederea
accesului persoanelor defavorizate la utilităţi.
X
A.5.2.3.16
Sprijinirea organizaţiilor neguvernamentale locale care oferă servicii de
sprijin social prin identificarea şi derularea unor proiecte comune cu
scopul integrării şi sprijinirii persoanelor defavorizate.
X
A.5.2.3.17
Desfăşurare campanii de informare anuale
disponibilitatea serviciilor sociale şi partenerii implicaţi.
referitoare la
X
M.6.1 Dezvoltarea şi consolidarea capacităţii administrative
O.6.1.1 Consolidarea legăturii dintre administraţia publică şi celelalte autorităţi pentru îndeplinirea obiectivelor de dezvoltare locală
A.6.1.1.1
Corelarea obiectivelor, misiunilor şi proceselor de realizare, actualizare
şi implementare a măsurilor şi acţiunilor de dezvoltare locală.
X
A.6.1.1.2
Contribuţia la îndeplinirea obiectivelor de dezvoltare judeţeană şi
regională.
X
A.6.1.1.3
Coordonarea la nivel local a tuturor acţiunilor de dezvoltare cu interes
public.
X
O.6.1.2 Modernizarea şi informatizarea instrumentelor de lucru ale administraţiei
X
A.6.1.2.1
Realizarea sistemelor de furnizare de servicii on-line către populaţie.
A.6.1.2.2
Crearea unei reţele unice de informatizare a serviciilor administraţiei
publice locale.
X
228
POS POS POS ALTE
CCE DRU DCA FONDURI
X
A.6.1.2.3
A.6.1.2.4
Realizare bază de date informatizată pentru evidenţa terenurilor
municipiului Paşcani (software cadastru).
X
A.6.1.2.5
Inserarea unei secţiuni de informaţii, dezbateri on-line, referitoare la
protecţia mediului înconjurător, zone verzi, zone de agrement în X
municipiul Paşcani, pe site-ul Primăriei.
O.6.1.3 Îmbunătăţirea capacităţii instituţionale şi creşterea standardelor de lucru
A.6.1.3.1
Recrutare şi angajare personal specializat pe domenii şi care să
corespundă din punct de vedere al cunoştinţelor şi aptitudinilor.
X
A.6.1.3.2
Implementarea şi certificarea standardului ISO 2001:9000 şi
menţinerea standardizării.
X
A.6.1.3.3
Implicarea permanentă a comunităţii în acţiunile de interes local prin
consultări, dezbateri tematice publice.
X
A.6.1.3.4
Publicarea de informaţii despre municipiul Paşcani, (terenuri
disponibile pentru investiţii, infrastructură, facilităţi fiscale, etc.) în
vederea atragerii investitorilor străini, atât în broşuri, pliante, ziare
locale cât şi pe site-ul Primăriei şi alte site-uri de promovare a
X
municipiului.
A.6.1.3.5
Înfiinţarea de centre zonale ale Primăriei în suburbille municipiului
Paşcani, în vederea informării şi sprijinirii comunităţii locale. (Blăgeşti,
Sodomeni, Gâşteşti, Lunca Paşcani, Boşteni).
X
A.6.1.3.6
Elaborarea unui set de instrumente şi a unui cadru instituţional specific
unei abordări orientate către politici publice, care să ducă la o mai
bună reglementare în administraţia publică.
X
A.6.1.3.7
Instruirea specialiştilor implicaţi în procesul de formulare a politicilor
publice.
X
A.6.1.3.8
Dezvoltarea de mecanisme pentru a promova şi implementa iniţiative
de parteneriat la toate nivelurile, pentru a asigura implicarea factorilor
interesaţi în procesul de dezvoltare.
X
A.6.1.3.9
Training pentru îmbunătăţirea calităţii şi frecvenţei raportării
performanţelor administraţiei locale către beneficiarii direcţi ai
X
229
POS POS POS ALTE
CCE DRU DCA FONDURI
serviciilor publice şi către grupurile de cetăţeni.
A.6.1.3.10
Implementarea unui sistem de management al performanţelor
resurselor umane.
X
A.6.1.3.11
Dezvoltarea funcţiei de management al instruirii personalului din
administraţia publică.
X
A.6.1.3.12
Elaborarea unor proceduri de cooperare între administraţia locală,
autorităţile locale şi şcoli/spitale/servicii de asistenţă socială.
X
A.6.1.3.13
Training pentru funcţionarii publici din administraţia publică locală, mai
ales din sectorul de educaţie şi din sectorul de sănătate pentru a X
implementa eficient noile servicii descentralizate.
A.6.1.3.14
Elaborarea de studii/strategii pentru a sprijini iniţiativele de
descentralizare.
X
A.6.1.3.15
Dezvoltarea, testarea şi implementarea unor standarde de cost şi
calitate a serviciilor publice.
X
A.6.1.3.16
Elaborarea de mecanisme/instrumente/proceduri pentru îmbunătăţirea
sistemului de colectare a taxelor, inclusiv crearea unei interfeţe pentru
bazele de date existente.
X
A.6.1.3.17
Implementarea iniţiativelor de reducere a duratei de livrare a
serviciilor publice (ex. ghişeul unic pentru cetăţeni, şi în formă
electronică, planificarea serviciilor destinate cetăţenilor,
X
managementul documentelor etc.).
A.6.1.3.18
Analiza problemelor specifice furnizării serviciilor publice în vederea
simplificării şi reducerii barierelor administrative pentru cetăţeni.
X
A.6.1.3.19
Introducerea şi menţinerea în funcţiune a sistemelor de management,
inclusiv EMAS3.
X
A.6.1.3.20
Colaborarea cu alte autorităţi locale, judeţene şi regionale pentru
îmbunătăţirea climatului şi condiţiilor locale.
X
M.6.2 Eficientizarea managementului de proiect
3
230
POS POS POS ALTE
CCE DRU DCA FONDURI
O.6.2.1 Îmbunătăţirea capacităţii de absorbiţie şi administrare a finanţărilor nerambursabile
A.6.2.1.1
Recrutarea şi angajarea de personal specializat în managementul
proiectelor.
X
A.6.2.1.2
Instruirea continuă a personalului responsabil de managementul
proiectelor.
X
A.6.2.1.3
Module de pregătire în domenii ca achiziţiile publice, ECDL, limbi
străine, dezvoltarea de proiecte, licitarea şi managementul proiectelor,
etc.
X
A.6.2.1.4
Crearea de unităţi specializate în elaborarea şi implementarea
proiectelor cu finanţare nerambursabilă.
X
M.6.3 Dezvoltarea cooperării teritoriale europene
O.6.3.1 Dezvoltarea de colaborări/parteneriate cu regiuni din Uniunea Europeană în vederea atragerii investitorilor străini şi a dobândirii de noi tehnici
A.6.3.1.1
Încheierea de parteneriate/acorduri de colaborare cu autorităţile locale
din regiunea Uniunii Europene pe baza identificării unor domenii de
interes comun.
X
A.6.3.1.2
Elaborarea şi implementarea proiectelor ce presupun schimburi de
experienţă şi soluţionarea unor probleme de interes comun (ex.
Protecţia mediului, inovare, cercetare-dezvoltare, resurse umane, X
dezvoltare economică durabilă, etc.).
231
2008 - 2015
17. PRIORITIZAREA PLANULUI STRATEGIC DE ACŢIUNI
 Grafic GANT
PRIORITIZAREA PLANULUI STRATEGIC DE ACŢIUNI ÎN INTERVALUL DE TIMP 2008 - 2015
Activităţi eligibile 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

M.1.1 Reabilitarea, îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii locale rutiere
O.1.1.1 Reabilitarea, îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii rutiere în vederea asigurării unui transport mai rapid
A.1.1.1.1
Actualizarea Planului Urbanistic General al municipiului Paşcani (inclusiv machete ale municipiului
Paşcani).
A.1.1.1.2
Fluidizarea circulaţiei prin separarea traficului în tranzit şi a traficului greu de mărfuri de cel din
oraş, prin construcţia de noi artere ocolitoare şi/sau reabilitarea rutelor existente ce asigură
conexiunea cu DN 28 şi DJ 208 – realizare şosea de centură (în conformitate cu P.U.G actualizat).
A.1.1.1.3
Reabilitarea şi mentenanţa sistemului rutier urban al municipiului Paşcani.
A.1.1.1.4
Studierea posibilităţilor şi înfiinţarea de noi trasee rutiere care să permită accesul auto şi pietonal
în anumite zone locuite, în vederea decongestionării traficului urban (în conformitate cu P.U.G
actualizat).
A.1.1.1.5
Elaborarea proiectelor tehnice pentru proiectarea străzilor din zona Aerodromului.
A.1.1.1.6
O.1.1.2 Îmbunătăţirea calităţii circulaţiei prin reglementarea traficului rutier
A.1.1.2.1
Efectuarea de analize/studii anuale în vederea identificării punctelor cu grad ridicat de risc în
producerea de accidente/incidente rutiere.
A.1.1.2.2
Amplasarea periodică de noi indicatoare de circulaţie şi marcaje precum şi repararea şi/sau
înlocuirea celor necorespunzătoare unei bune desfăşurări a circulaţiei rutiere.
A.1.1.2.3
Optimizarea periodică a sistemului de semaforizare în corelaţie cu intensitatea traficului rutier
existent prin introducerea semafoarelor cu sistem de cronometrizare în intersecţii – Ex: str. Gării
cu str. Ceferiştilor, str. Grădiniţei cu str. Ştefan cel Mare, str. Grădiniţei cu str.Moldovei,
str.Crinilor cu str. Ştefan cel Mare etc. (în conformitate cu studiul anual amintit la A.1.1.2.1).
A.1.1.2.4
Amenajarea unei infrastructuri rutiere separate pentru mobilitatea vehiculelor cu tracţiune
animală; (pe baza elaborării unui studiu de fezabilitate).
A.1.1.2.5
Identificarea şi amenajarea de piste rutiere separate pentru circulaţia bicicliştilor şi
motoscuterelor (pe baza elaborării unui studiu de fezabilitate şi în conformitate cu P.U.G.
actualizat).
A.1.1.2.6
Reabilitarea, întreţinerea trotuarelor şi construcţia altora noi în zonele în care acestea lipsesc
(respectându-se prevederile şi dimensiunile prevăzute în P.U.G. actualizat).

O.1.1.3 Extinderea şi modernizarea locurilor de parcare
A.1.1.3.1
Amenajarea de noi locuri de parcare grupate în sisteme de alveole în zonele instituţiilor publice, în
principalele intersecţii, în zonele centrelor/incubatoarelor de afaceri.
A.1.1.3.2
Amenajare spaţii de parcare separate pentru vehiculele destinate taximetriei.
A.1.1.3.3
Achiziţionarea şi implementarea sistemelor automate de colectare taxă parcare şi monitorizare
temporală a staţionării vehicolelor în spaţiile de parcare.
A.1.1.3.4
Identificarea unor zone pe bază de studii şi soluţii tehnice şi executare lucrări, în vederea
amenajării unor parcări subterane/supraetajate (zone de interes: spaţii de agrement, zone în
expansiune economică etc.).
O.1.1.4 Asigurarea siguranţei şi confortului locuitorilor în ceea ce priveşte mobilitatea
A.1.1.4.1
Corelarea periodică a capacităţii mijloacelor de transport în comun cu fluxurile de călători
existente.
A.1.1.4.2
Stabilirea exactă a traseelor de circulaţie pentru mijloacele de transport în comun care să
satisfacă cerinţele de mobilitate, precum şi informarea călătorilor prin marcaje, indicatoare şi
program de circulaţie a acestora.
A.1.1.4.3
Amenajare benzi speciale pentru mijloacele de transport în comun (autobuze) în vederea evitării
eventualelor blocaje în trafic.
A.1.1.4.4
Achiziţionarea de mijloace de transport în comun care să fie în conformitate cu normele de mediu
(autobuze nepoluante “Euro 4”) şi care să deservească toate categoriile de călători – inclusiv cei
cu handicap.
A.1.1.4.5
Amenajarea/reabilitarea staţiilor de autobuz pentru călători în vederea reducerii riscului de
accidente.
A.1.1.4.6
Reabilitarea şi modernizarea infrastructurii staţiei CFR precum şi a infrastructurii din material
rulant (calea ferată) de pe raza municipiului Paşcani.
A.1.1.4.7
M.1.2 Reabilitarea, modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii de utilităţi
O.1.2.1 Identificare şi stabilire a necesităţilor de reabilitare şi dezvoltare a infrastructurii de utilităţi
A.1.2.1.1
Întocmire studiu de fezabilitate în vederea stabilirii soluţiei tehnice de reabilitare şi extindere
infrastructură de apă potabilă.
234
A.1.2.1.2
Realizare studiu de fezabilitate pentru stabilirea soluţiei tehnice de reabilitare şi extindere reţea
de canalizare.
A.1.2.1.3
Elaborare studiu de fezabilitate pentru stabilirea soluţiei tehnice de reabilitare şi extindere a
reţelei de canalizare a apei pluviale.
A.1.2.1.4
Elaborare studiu de fezabilitate în vederea stabilirii soluţiei tehnice de reabilitare şi extindere
sistem de alimentare energie electrică.
A.1.2.1.5
Elaborare studiu tehnic în vederea stabilirii soluţiei tehnice pentru construirea unei centrale de
producere energie electrică în zona Vale.
A.1.2.1.6
Întocmire studiu de fezabilitate în vederea stabilirii soluţiei tehnice de reabilitare şi extindere
sistem de iluminat public.
A.1.2.1.7
Elaborare studiu de fezabilitate pentru stabilirea soluţiei tehnice de extindere reţea de furnizare
energie termică produsă în sistem centralizat.
A.1.2.1.8
Realizare studiu de fezabilitate în vederea stabilirii soluţiei tehnice de reabilitare şi extindere reţea
de distribuţie gaze.
A.1.2.1.9
Elaborare plan local de gestionare a deşeurilor care urmăreşte reciclarea prin colectare selectivă
la sursă, tratarea şi eliminarea deşeurilor spitaliceşti şi minimizarea cantităţii deşeurilor depuse.
A.1.2.1.10
Realizare studiu de fezabilitate pentru stabilirea soluţiei tehnice de modernizare şi extindere
sistem de salubrizare (Ex: stabilirea locaţiilor şi terenurilor pentru amenajări de centre de
colectare şi recuperare a deşeurilor, staţiei de sortare şi transfer, etc.).
A.1.2.1.11
Elaborare proiect tehnic pentru închiderea şi urmărirea post închidere a groapei de gunoi.
A.1.2.1.12
Elaborarea unor hărţi de pericol şi risc al inundaţiilor, planuri şi măsuri.
O.1.2.2 Reabilitarea şi dezvoltarea infrastructurii de apă şi canalizare, mijloc de îmbunătăţire a calităţii vieţii.
A.1.2.2.1
Construirea unei noi linii de transport apă ce va înconjura dealurile dintre fronturile de captare
Moţca şi Paşcani în vederea măririi capacităţii de transport apă şi reducerii costurilor energetice.
A.1.2.2.2
Executare lucrări de mărire a debitelor în zonele cu creşteri de consum a apei.
A.1.2.2.3
Modernizarea laboratorului de analiză a apei potabile în vederea îmbunătăţirii activităţii de
monitorizare a calităţii apei potabile.
235
A.1.2.2.4
A.1.2.2.5
Reabilitarea tronsoanelor reţelei publice de canalizare cu grad ridicat de uzură în vederea
eliminării riscurilor ce vizează populaţia, mediul natural şi blocarea furnizării serviciilor.
A.1.2.2.6
Extindere reţele de apă şi canalizare în zonele în care acestea lipsesc (Ex: zona de locuinţe
Integrata, Vatra, localităţile Lunca Paşcani, Sodomeni, Boşteni etc.), în vederea îmbunătăţirii
calităţii vieţii cetăţenilor.
A.1.2.2.7
Contorizarea totală la nivel de branşament în vederea gestiunii corecte a volumelor de apă
distribuite şi eliminarea eventualelor pierderi.
A.1.2.2.8
Implementarea unui sistem de monitorizare a parametrilor pe întregul circuit al apei şi
introducere sistem de indicatori de performanţă.
A.1.2.2.9
Reabilitarea infrastructurii de canalizare pe strada Abator, în vederea eliminării riscului de
inundaţie.
O.1.2.3 Reabilitarea şi dezvoltarea infrastructurii de încălzire şi termoficare în vederea acoperirii tuturor necesităţilor, asigurării şi îmbunătăţirii calităţii vieţii.
A.1.2.3.1
Extinderea infrastructurii de încălzire şi termoficare în zonele în care aceasta lipseşte şi în
conformitate cu nivelul de expansiune.
A.1.2.3.2
Extinderea serviciilor de termoficare şi pentru instituţiile de învăţământ, sălile de sport, din oraş şi
suburbii.
A.1.2.3.3
Reabilitarea termică a reţelelor de distribuţie din subsolurile blocurilor printr-un program de
reabilitare treptată pe scări în toate zonele cu probleme.
A.1.2.3.4
Echilibrarea hidraulică a reţelelor termice prin dotarea acestora cu convertizoare de frecvenţă,
senzori de presiune, vane şi diafragme de reglaj în vederea reducerii consumului specific în
apartamentele locatarilor.
O.1.2.4 Reabilitarea şi dezvoltarea sistemului de gestionare a deşeurilor ca mijloc de îmbunătăţire a calităţii vieţii
A.1.2.4.1
Crearea de centre de colectare şi sortare/recuperare a deşeurilor în zonele în care acestea lipsesc.
A.1.2.4.2
Înlocuirea mijloacelor de transport a deşeurilor care şi-au depăşit durata de exploatare şi
achiziţionarea unor autospeciale pentru optimizarea transportului deşeurilor, în vederea
eficientizării timpilor de colectare.
A.1.2.4.3
Închiderea şi ecologizarea actualului depozit de deşeuri menajere de la Valea Seacă şi urmărirea
post închidere.
236
A.1.2.4.4
Implementarea sistemului de colectare selectivă a deşeurilor atât în mediul urban cât şi în mediul
rural.
A.1.2.4.5
A.1.2.4.6
Implementare sistem de colectare a echipamentelor electrice şi electronice.
A.1.2.4.7
Implementarea unui sistem de gestionare a deşeurilor formate din cadavre animaliere.
A.1.2.4.8
A.1.2.4.9
Campanii de promovare, informare şi conştientizare a populaţiei privind sistemul de colectare
selectivă a deşeurilor.
O.1.2.5 Reabilitarea şi dezvoltarea infrastructurii de repartiţie şi distribuţie gaze naturale în vederea îmbunătăţirii calităţii vieţii
A.1.2.5.1
Executare lucrări pentru extinderea reţelelor de distribuţie a gazelor naturale în funcţie de
expansiunea municipiului.
A.1.2.5.2
Dotarea instituţiilor publice (în special în mediul rural) cu sisteme de încălzire alimentate cu gaze
naturale (Ex: unităţi de invăţământ, unităţi culturale, unităţi medicale etc.).
O.1.2.6 Reabilitarea şi dezvoltarea infrastructurii de alimentare cu energie electrică în vederea îmbunătăţirii calităţii vieţii
A.1.2.6.1
Extinderea reţelei de alimentare cu energie electrică şi îmbunătăţirea nivelului de tensiune pe
măsura expansiunii municipiului.
A.1.2.6.2
Construirea unei microhidrocentrale generatoare de energie electrică în zona barajului de la
Lunca.
A.1.2.6.3
Studierea posibilităţilor şi implementare acţiuni în vederea realizării de energie convenţională (Ex:
energie hidraulică, solară şi eoliană).
A.1.2.6.4
Reabilitarea şi modernizarea sistemului de iluminat public în vederea eficientizării consumului de
energie (ex. înlocuirea lămpilor existente cu lămpi cu un consum redus de energie, etc.).
O.1.2.7 Asigurarea unei relaţii armonioase între dezvoltarea economico-socială a oraşului şi mediul înconjurător.
A.1.2.7.1
Managementul integrat şi durabil al deşeurilor menajere şi deşeurilor industriale.
A.1.2.7.2
Retehnologizarea, reabilitarea şi modernizarea instalaţiilor şi/sau echipamentelor componente ale
infrastructurii tehnico-edilitare în vederea încadrării emisiilor de factori poluanţi în limitele
aprobate de Uniunea Europeană.
A.1.2.7.3
237
Salubrizarea periodică a zonelor cu depozitări necontrolate de deşeuri (fenomen întâlnit în special

în mediul rural).
A.1.2.7.4
Amenajarea unor platforme speciale pentru depozitarea şi neutralizarea deşeurilor toxice şi
periculoase.
A.1.2.7.5
Reconstrucţia ecologică a zonelor degradate şi protejarea patrimoniului natural.
A.1.2.7.6
A.1.2.7.7
Stabilizarea versanţilor din apropierea căilor de acces şi a zonelor locuite afectate de alunecări de
teren active sau potenţiale (Prioritar – consolidarea versantului din zona străzilor Nicolae Iorga, 1
Decembrie 1918).
A.1.2.7.8
Recuperarea terenurilor cu exces de umiditate prin reabilitarea sistemelor de desecare.
A.1.2.7.9
Prevenirea alunecărilor de teren prin realizarea de lucrări de captare a izvoarelor, desecarea
zonelor umede de pe versanţi, dirijarea controlată a apelor spre emisar, realizarea de consolidări,
nivelări, plantaţii etc.
A.1.2.7.10
A.1.2.7.11
Instituirea şi respectarea zonelor de protecţie sanitară a surselor de apă.
A.1.2.7.12
Elaborare şi implementare planuri de acţiune pentru prevenirea şi reducerea zgomotului
ambiental în aglomerările urbane.
A.1.2.7.13
Crearea unei zone verzi ca tampon de absorbţie a zgomotelor şi impurităţilor din atmosferă. (Ex:
pot fi valorificate spaţiile libere la contactul cu strada Gării).
A.1.2.7.14
Crearea unor culoare de protecţie (zone plantate) între zonele industriale şi/sau unităţi cu
activităţi poluante sau zgomotoase şi zonele de locuinţe;
A.1.2.7.15
Protecţia şi conservarea fostelor albii părăsite din lungul Siretului, ca zone umede şi habitate
pentru plante şi animale specifice ecosistemelor acvatice şi de luncă umedă.
A.1.2.7.16
Reabilitarea terenurilor degradate prin exploatări de balast, refacerea peisajului iniţial (la sud de
podul de intrare în Paşcani, la est de Lunca).
A.1.2.7.17
Închiderea depozitului de produse petroliere din zona Vatra, situat prea aproape de zona centrală
şi urmărirea post-închidere.
A.1.2.7.18
238

A.1.2.7.19
Promovarea legislaţiei referitoare la protecţia mediului înconjurător în acord cu cerinţele Uniunii
Europene.
A.1.2.7.20
Campanii de informare şi conştientizare a populaţiei referitoare la importanţa protecţiei mediului
înconjurător.
A.1.2.7.21
Îmbunătăţirea circuitului informaţional şi a cooperării între instituţiile, organizaţiile şi structurile
implicate în protecţia mediului.
A.1.2.7.22
Dezvoltarea şi perfecţionarea sistemului de prevenire, control şi intervenţie în caz de accidente şi
calamităţi, prin:
 asigurarea la nivel local a unui serviciu competent de urmărire şi control a aplicării
prevederilor de protecţie şi conservare a mediului;
 perfecţionarea sistemului informaţional de urmărire şi avertizare rapidă;
 supravegherea specială a unităţilor în stare de faliment sau închidere şi care deţin
substanţe toxice şi periculoase, precum şi a celor cu risc pentru mediu.
M.1.3 Reabilitare urbană, amenajare teritorială şi construire de locuinţe
O.1.3.1 Creşterea calităţii fondului de locuit, îmbunătăţirea standardului de viaţă şi securităţii locuitorilor.
A.1.3.1.1
Construcţia de locuinţe sociale, locuinţe pentru tineri, locuinţe pentru cadre deficitare pe piaţa
locală a muncii (medici, cadre didactice), blocuri şi/sau construcţii de tip P+2E – a se lua în
considerare extinderea spre suburbiile municipiului, conform P.U.G actualizat.
A.1.3.1.2
Urmărirea periodică a acoperirii necesarului de locuinţe pe termen scurt, mediu şi lung (în
conformitate cu P.U.G actualizat).
A.1.3.1.3
Reabilitarea şi modernizarea unor clădiri abandonate în vederea valorificării lor ca locuinţe.
A.1.3.1.4
Reabilitare şi întreţinere periodică a fondului locativ existent prin reparaţii curente şi reparaţii
capitale.
A.1.3.1.5
A.1.3.1.6
Întocmire şi implementare plan pentru ambientare şi design al municipiului Paşcani;
A.1.3.1.7
Dotarea oraşului cu mobilier de tip urban (Ex: bănci, coşuri de gunoi stradale, cişmele, jardiniere,
rame de copac, stâlpi de direcţionare trafic, stâlpi pentru iluminat, etc.) – conform planului pentru
ambientare şi design amintit la A.1.3.1.6.
A.1.3.1.8
Îmbunătăţirea mediului ambiant din zona gării feroviare, inclusiv reabilitare şi modernizare gară.
239
A.1.3.1.9
Achiziţionarea şi instalarea de echipamente pentru creşterea siguranţei şi prevenirea criminalităţii
(sisteme de supraveghere).
A.1.3.1.10
Înlocuirea vechilor sisteme de avertizare acţionate electric cu sirene electronice.
X
A.1.3.1.11
Achiziţii de utilaje şi echipamente pentru serviciile publice şi pentru situaţiile de urgenţă
(deszăpezire, întreţinere spaţii verzi, incendii, inundaţii etc.). rural
A.1.3.1.12
Construire spaţii special amenajate pentru refugiul populaţiei în situaţii de urgenţă.
A.1.3.1.13
Reabilitare, modernizare, dotare şi adaptare la normele europene a pieţelor agro-alimentare din
oraş.
A.1.3.1.14
Păstrarea şi amenajarea/modernizarea spaţiilor verzi şi parcurilor pentru copii existente precum şi
crearea altora noi.
A.1.3.1.15
Amenajare/reamenajare fântâni arteziene în parcuri, spaţii verzi, zone de agrement, în preajma
clădirilor de interes public şi a esplanadei Paşcani.
A.1.3.1.16
Iluminarea de siguranţă şi de ambianţă a locurilor de interes public (Ex: parcuri, monumente
culturale, spaţii de agrement etc.).
A.1.3.1.17
Reabilitarea monumentelor istorice şi conservarea patrimoniului cultural.
A.1.3.1.18
Amenajarea/reabilitarea obiectivelor culturale de patrimoniu, amenajarea căilor de acces
(pietonale, carosabile) către obiective culturale, iluminarea obiectivelor interior, exterior şi de
siguranţă, amenajări peisagistice pentru evidenţierea obiectivului cultural, dotări interioare
(instalaţii, echipamente, climatizare, grupuri sanitare, sisteme de siguranţă, etc.), marcarea cu
indicatoare a acestora, etc.
A.1.3.1.19
Delimitarea unor zone de protecţie cu rază de 100 de metri de la limitele lor a monumentelor
istorice cu valoare de patrimoniu din municipiul Paşcani (Ex. Palatul Cantacuzino-Paşcani inclusiv
zidul de incintă şi parcul dendrologic, Biserica Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril, fostele ateliere
C.F.R. (în prezent club C.F.R.), etc. Delimitarea exactă a acestor zone protejate se va stabili
ulterior pe bază de studii de specialitate.
A.1.3.1.20
A.1.3.1.21
Reabilitarea şi modernizarea cinematografului care funcţionează în cadrul Casei de Cultură.
A.1.3.1.22
Amenajarea/modernizarea sediului Muzeului Municipal sau schimbarea locaţiei acestuia.
240
A.1.3.1.23
A.1.3.1.24
A.1.3.1.25
A.3.1.1.26
Construcţia infrastructurii fizice de agrement pentru înfiinţare hipodrom – identificare teren,
elaborare studii tehnice şi execturare lucrări.
A.3.1.1.27
Construcţia infrastructurii fizice de agrement pentru înfiinţare patinoar – identificare amplasament
şi executare lucrări.
A.3.1.1.28
Construcţia infrastructurii fizice de agrement pentru înfiinţare teren de tenis – identificare
amplasament, executare lucrări.
A.3.1.1.29
A.3.1.1.30
A.3.1.1.31
M.2.1 Consolidarea şi dezvoltarea mediului de afaceri local ca al doilea pol economic al judeţului Iaşi.
O.2.1.1 Investiţii pentru crearea şi dezvoltarea microîntreprinderilor şi IMM-urilor.
A.2.1.1.1
Investiţii în capital fizic şi tehnologii conforme cu normele UE şi/sau inovative, nepoluante.
A.2.1.1.2
Investiţii în implementarea şi certificarea sistemelor de management al calităţii şi a sistemelor de
management integrate Calitate-Mediu.
A.2.1.1.3
A.2.1.1.4
A.2.1.1.5
Investiţii pentru relansarea şi susţinerea producţiei zootehnice în unităţile de profil.
A.2.1.1.6
Realizarea de investiţii în ferme mici şi mijlocii, pentru asigurarea consumului populaţiei locale din
producţia proprie dar şi a obţinerii de surplus pentru comercializarea pe alte pieţe atât naţionale
cât şi internaţionale.
241
A.2.1.1.7
Redistribuirea şi reorganizarea spaţiilor de producţie, modernizarea şi retehnologizarea acestora.
A.2.1.1.8
Investiţii pentru dezvoltarea unor activităţi economice noi, în deplină armonie cu protecţia
mediului şi a zonelor de locuit limitrofe.
A.2.1.1.9
Investiţii pentru dezvoltarea, consolidarea şi promovarea activităţilor de turism – agrement şi a
altor servicii publice şi comerciale.
A.2.1.1.10
Dezvoltarea activităţilor economice care depind mai puţin de resursele atrase şi valorificarea
intensă a resurselor locale (ex: investiţii în captarea izvoarelor de apă din zona Vale ce pot fi
valorificate ca zone de agrement, distracţii, investiţii în agricultură, valorificarea deşeurilor,
valorificarea nisipurilor şi pietrişurilor din albia Siretului pentru construcţii şi drumuri, etc.).
A.2.1.1.11
Sprijinirea şi dezvoltarea activităţilor conexe turismului cum ar fi: mica industrie, ateliere de
reparaţii, meşteşugărit, artizanat etc.
A.2.1.1.12
Valorificarea eficientă a spaţiilor de depozitare plasate în zona industrială est a oraşului.
A.2.1.1.13
A.2.1.1.14
Atragerea marilor firme de retail (hypermarket–uri) în vederea creşterii economice şi scăderii
şomajului.
A.2.1.1.15
Investiţii pentru valorificarea faunei piscicole a râului Siret prin înfiinţarea unui fond piscicol, după
definitivarea barajului de pe râul Siret.
O.2.1.2 Sprijinirea iniţiativelor private în vederea dezvoltării mediului de afaceri local
A.2.1.2.1
Realizarea de parteneriate public-privat pentru dezvoltarea mediului de afaceri.
A.2.1.2.2
Înfiinţarea „Centrului de Dezvoltare Economică Paşcani” în vederea creşterii ratei de supravieţuire
a firmelor nou înfiinţate, realizării de spaţii expoziţionale, spaţii pentru training şi conferinţe şi
pentru crearea de locuri de muncă.
A.2.1.2.3
Înfiinţare şi amenajare Parc industrial reprezentând o zonă delimitată în care se vor desfăşura
activităţi economice, de cercetare ştiinţifică, de producţie industrială şi servicii de dezvoltare
tehnologică într-un regim de facilităţi specifice.
A.2.1.2.4
Înfiinţare Centru de tranzit feroviar unde se vor depozita şi încărca mărfuri ce vor fi livrate către
Europa de Est.
242
A.2.1.2.5
Realizare campanii de atragere a investitorilor străini în zonă şi stabilire măsuri de promovare a
planurilor Consiliului Local cu privire la facilităţile oferite potenţialilor investitori.
A.2.1.2.6
Înfiinţare centre de excelenţă pe diverse domenii de interes economic (IT&C, inginerie etc.).
A.2.1.2.7
Construcţia, reabilitarea/amenajarea spaţiilor şi clădirilor existente nevalorificate, în vederea
dezvoltării infrastructurii pentru activităţile economice.
A.2.1.2.8
Înfiinţarea unui „Grup de Acţiune Locală” ce are drept scop sprijinirea şi dezvoltarea mediului de
afaceri local.
A.2.1.2.9
Identificare şi alocare terenuri (aprox. 30 ha), asigurarea accesului la utilităţi, pentru potenţialii
investitori în domeniul industrial (ce poate fi oferit contra-cost sau închiriat);
A.2.1.2.10
Constituirea şi dezvoltarea fondurilor locale de garantare pentru sprijinirea IMM-urilor.
O.2.1.3 Creşterea atractivităţii zonelor industriale
A.2.1.3.1
Demolarea clădirilor şi halelor industriale neutilizabile, amenajarea terenului şi valorificarea
spaţiilor nou create.
A.2.1.3.2
Crearea/reabilitarea şi extinderea utilităţilor de bază a afacerii proprii (Ex: staţii de tratare a
apei, unităţi de furnizare a energiei şi a gazului, sisteme de canalizare).
A.2.1.3.3
Realizarea complementarităţii între ramurile dezvoltate (în special cele industriale) în municipiul
Iaşi cu cele ale municipiului Paşcani.
A.2.1.3.4
Reabilitarea şi/sau repunerea în funcţiune a fabricilor industriale distruse, precum şi
retehnologizarea lor pentru a răspunde cerinţelor actuale de piaţă.
M.2.2 Servicii de consultanţă pentru dezvoltarea mediului de afaceri
O.2.2.1 Îmbunătăţirea competenţelor în afaceri în vederea creşterii competitivităţii şi a vânzărilor produselor pe pieţele interne, europene şi internaţionale.
A.2.2.1.1
Înfiinţare „Centru de Consultanţă în Afaceri” care să ofere servicii de informare şi sprijinire în
deschiderea unei afaceri, informaţii despre facilităţi fiscale, finanţări nerambursabile din fonduri
europene, tehnici de promovare a afacerilor şi de pătrundere pe pieţele locale, naţionale şi
externe, etc.
A.2.2.1.2
Servicii de consultanţă pentru IMM-uri şi microîntreprinderi din domeniul producţiei şi serviciilor.
A.2.2.1.3
Elaborare studii de fezabilitate, de piaţă, planuri de marketing, analize cost-beneficiu, planuri de
afaceri etc.
A.2.2.1.4
243
Participarea IMM-urilor şi microîntreprinderilor la conferinţe şi târguri internaţionale.

A.2.2.1.5
A.2.2.1.6
Promovarea imaginii firmelor, a produselor şi serviciilor oferite de către acestea atât pe piaţa
internă, cât şi pe cea externă.
M.2.3 Creşterea nivelului cercetării, dezvoltării, inovării şi tehnologiei
O.2.3.1 Crearea unui cadru stimulativ de desfăşurare a activităţii de cercetare, dezvoltare şi inovare.
A.2.3.1.1
Crearea de centre de sprijin tehnologic în vederea transferării tehnologiei către firme pentru
realizarea de produse competitive.
A.2.3.1.2
Realizarea de sisteme de cooperare între universităţi/instituţii de cercetare şi IMM-uri în vederea
transferului de tehnologie şi inovare.
A.2.3.1.3
Realizare conferinţe şi parteneriate între IMM-uri – centre de sprijin – universităţi.
M.3.1 Utilizarea eficientă a potenţialului turistic
O.3.1.1 Reabilitarea, modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii de turism
A.3.1.1.1
Reabilitarea obiectivelor turistice ce aparţin patrimoniului cultural, istoric şi ecumenic local.
A.3.1.1.2
Reabilitarea şi modernizarea spaţiilor de cazare existente precum şi construcţia altora noi.
A.3.1.1.3
Construirea, reabilitarea, modernizarea şi diversificarea spaţiilor de agrement (parcuri, iazuri
etc.).
A.3.1.1.4
Înfiinţare bază nautică pentru practicarea sporturilor de apă şi cantonament pentru sportivi în
zona barajului de la Lunca.
A.3.1.1.5
Înfiinţare bază turistică sportivă pentru recuperare şi odihnă (hotel, restaurante, terenuri de sport
pentru fotbal, handbal, volei, baschet etc., centre de relaxare, recuperare, tratament şi
întreţinere, etc.) în zona barajului de la Lunca.
A.3.1.1.6
Ecologizarea şi amenajarea lacului „Peştişorul” ca zonă de agrement (Ex: amenajarea insuliţei ca
parc de distracţii, dotarea lacului cu bărci, hidrobiciclete, amenajarea unui restaurant, amenajare
plajă etc.) sau concesionarea zonei eventualilor investitori.
A.3.1.1.7
Reabilitarea terenurilor degradate prin exploatări de balast în vederea amenajării unora dintre
acestea ca zone de agrement (Ex: la sud de podul de intrare în Paşcani, la est de Lunca).
A.3.1.1.8
Amenajare zonă de agrement - spaţiu verde, împădurire, amenajare plajă, dotarea cu bărci,
244
hidrobiciclete etc., în zona barajului de la Lunca.

A.3.1.1.9
Amenajare zonă de agrement la iazul municipal din Blăgeşti – spaţiu verde, amenajare plaje,
achiziţionare bărci, hidrobiciclete, etc.
O.3.1.2 Promovarea potenţialului turistic sub forma unui produs integrat
A.3.1.2.1
Desfăşurarea de activităţi culturale, sportive şi de divertisment cu ocazia zilelor oraşului şi
promovarea la nivel regional şi naţional.
A.3.1.2.2
Realizarea şi promovarea la nivel local, regional şi naţional a unor evenimente sportive anuale
(patinaj, hipism, şah etc).
A.3.1.2.3
Crearea de centre şi birouri de informare în gări, autogări şi zone turistice.
A.3.1.2.4
Organizarea de târguri, expoziţii muzeale etnografice şi manifestări culturale, festivaluri, acţiuni şi
campanii de promovare a potenţialului turistic local şi sprijinirea participării la astfel de
evenimente.
A.3.1.2.5
Amplasare panouri cu hărţi rutiere şi hărţi ale obiectivelor turistice, culturale şi zonelor de
agrement existente în municipiul Paşcani, în locaţiile de interes public (Primărie, hoteluri, centre
de afaceri, intersecţii principale etc.).
A.3.1.2.6
Realizarea de publicaţii promoţionale, audio, video şi plasarea acestora în mediile turistice de la
nivel local, regional şi naţional.
M.4.1 Dezvoltarea, modernizarea şi reabilitarea infrastucturii rurale
O.4.1.1 Creşterea nivelului de trai şi a condiţiilor de viaţă a populaţiei şi a atractivităţii zonelor rurale
A.4.1.1.1
Fluidizarea traficului din suburbii prin înlocuirea drumurilor acoperite cu balast sau din pământ cu
un sistem rutier din beton asfaltic (în conformitate cu P.U.G actualizat).
A.4.1.1.2
A.4.1.1.3
Întreţinerea în stare de funcţionare a şanţurilor şi rigolelor existente astfel încât drumurile
pietruite să nu se transforme în drumuri de pământ.
A.4.1.1.4
Montarea de pavazări în zonele de debleu pentru evitarea înzăpezirilor pe aceste sectoare (Ex.
Str. Morilor, Ion Creangă, Lunca, etc.)
A.4.1.1.5
Reamenajarea intersecţiei drumului rutier cu calea ferată în localitatea Lunca.
A.4.1.1.6
245
Reabilitarea şi modernizarea străzilor rutiere din suburbii: Boşteni, Gîşteşti şi Sodomeni (Ex: Str.
Gîşteşti, Str. Fericirii, Morilor etc.).
A.4.1.1.7
Reabilitarea şi modernizarea străzilor rutiere din Lunca Paşcani (Ex. Str. Mihai Viteazu, Gării, 1
Mai).
A.4.1.1.8
Construirea de noi locuinţe, blocuri, construcţii de tip P+2 în suburbiile municipiului.
A.4.1.1.9
Construire fântâni arteziene în zonele instituţiilor de interes public, parcuri, zone de agrement,
etc.
A.4.1.1.10
Dotarea suburbiilor cu mobilier ambiental în concordaţă cu specificul zonei (ex. bănci, coşuri de
gunoi stradale, cişmele, jardiniere, rame de copac, stâlpi de direcţionare trafic, stâlpi pentru
iluminat, etc.) – conform plan de ambientare şi design municipiu.
A.4.1.1.11
Reabilitarea, modernizarea şi dotarea corespunzătoare a unităţilor medicale (dispensare) din
suburbii.
A.4.1.1.12
A.4.1.1.13
Construirea şi/sau reabilitarea, dotarea cu echipamente a grădiniţelor şi şcolilor de învăţământ
primar din suburbiile Blăgeşti, Boşteni, Gîşteşti, Sodomeni şi Lunca Paşcani.
A.4.1.1.14
Construirea şi/sau amenajarea terenurilor de sport şi parcurilor din suburbii: Blăgeşti, Boşteni,
A.4.1.1.15
A.4.1.1.16
Reabilitarea şi/sau modernizarea sediilor Poliţiei şi poştei din suburbiile Blăgeşti, Boşteni, Gîşteşti,
Sodomeni şi Lunca Paşcani.
A.4.1.1.17
Reabilitarea, extinderea şi modernizarea reţelelor de apă şi canalizare din Blăgeşti, Boşteni,
A.4.1.1.18
Reabilitarea, extinderea şi moderizarea reţelelor de gaze naturale din suburbii.
A.4.1.1.19
Reabilitarea, extinderea şi moderizarea reţelelor de electricitate din Blăgeşti, Boşteni, Gîşteşti,
Sodomeni şi Lunca Paşcani.
A.4.1.1.20
Achiziţia/ dotarea cu echipamente de producere energie regenerabilă în scop public.
A.4.1.1.21
Înlocuirea stâlpilor din lemn cu cei din beton la reţeaua de energie electrică în suburbii.
246
A.4.1.1.22
Reabilitarea monumentelor şi siturilor istorice şi culturale din Blăgeşti, Boşteni, Gîşteşti, Sodomeni
şi Lunca Paşcani.
A.4.1.1.23
Reabilitarea şi/sau modernizarea şi utilarea căminelor culturale, bibliotecilor din suburbii.
A.4.1.1.24
Dezvoltarea infrastructurii de servicii sociale în Blăgeşti, Boşteni, Gîşteşti, Sodomeni şi Lunca
Paşcani.
A.4.1.1.25
Dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii aferente agriculturii (sisteme de irigaţii, silozuri etc.).
A.4.1.1.26
Conservarea mediului înconjurător asociată cu protejarea pădurilor, terenurilor şi peisajelor.
A.4.1.1.27
Reconstrucţia ecologică a terenurilor afectate de deşeuri şi monitorizarea acestora.
A.4.1.1.28
Reabilitarea terenurilor afectate de inundaţii, calamităţi, stabilizarea şi protecţia acestora
împotriva alunecărilor şi eroziunii şi implementarea sistemelor de management al ariilor protejate.
A.4.1.1.29
Reabilitarea terenurilor afectate de inundaţii şi degradate prin exces de umiditate din zonele:
lunca Siretului, lunca pârâului Hăznăşeni şi traseul fostei albii a pârâului Fântânele.
A.4.1.1.30
Construire, supraînălţare şi/sau reabilitare diguri împotriva inundaţiilor pe malul drept al râului
Siret între Lunca Paşcani şi Blăgeşti, pe malurile pâraielor Fântânele, Ruja, Irmolea, Gâşteşti şi
Hăznăşeni.
M.4.2 Dezvoltarea sectoarelor agricol şi silvic
O.4.2.1 Îmbunătăţirea competitivităţii sectoarelor agricol, silvic şi alimentar
A.4.2.1.1
Investiţii pentru construirea şi/sau dezvoltarea de ferme, microferme agricole şi zootehnice.
A.4.2.1.2
Realizare plantaţii de consolidare în zonele cu risc înalt de alunecări de teren.
A.4.2.1.3
Îmbunătăţirea procesării produselor primare şi a marketingului produselor agricole prin investiţii
în tehnologii noi, inclusiv în energie regenerabilă.
A.4.2.1.4
Înfiinţarea de pepiniere pomicole, viticole, silvice pentru realizarea de viitoare noi plantaţii.
A.4.2.1.5
Extinderea fondului forestier prin împădurirea terenurilor degradate şi supuse eroziunii, a
terenurilor agricole, neagricole în vederea protejării mediului şi prevenirii dezastrelor naturale.
A.4.2.1.6
Investiţii pentru realizarea de livezi pomicole, vii, culturi de cereale, sere.
A.4.2.1.7
Implementarea sistemelor de management al calităţii şi de siguranţă alimentară.
247
A.4.2.1.8
Investiţii în infrastructura rutieră de acces la exploataţiile agricole şi forestiere.
A.4.2.1.9
Investiţii în gestionarea resurselor de apă (reţele de alimentare cu apă, reţele de canalizare,
sisteme de irigaţii etc.).
A.4.2.1.10
Organizarea de cursuri de formare profesională, informare şi difuzare de cunoştinţe specifice pe
teme ca:
 utilizarea fertilizanţilor şi amendamentelor în agricultură în concordanţă cu standardele UE;
 îmbunătăţirea şi încurajarea afacerilor;
 aplicarea unor metode de producţie compatibile cu întreţinerea şi ameliorarea peisajului,
respectiv cu protecţia mediului;
 etc.
A.4.2.1.11
A.4.2.1.12
Participarea fermierilor la diferite târguri, expoziţii, întruniri tematice, şi/sau evenimente care pot
contribui la formarea lor.
A.4.2.1.13
Adaptarea micilor firme la standardele sanitar-veterinare, de igienă şi bunăstare a animalelor,
fitosanitare şi ecologice (ex. Investiţii în padocuri, fânare, săli de muls şi de colectare a laptelui,
fose septice, bazine pentru substanţe fito-sanitare, etc.)
A.4.2.1.14
A.4.2.1.15
A.4.2.1.16
A.4.2.1.17
Construcţia şi/sau modernizarea clădirilor administrative şi operaţionale în domeniul silviculturii ,
precum şi dotarea acestora cu echipamente hardware şi software.
A.4.2.1.18
Achiziţionarea de maşini şi utilaje, echipamente pentru activitatea de producere a pueţilor
forestieri şi gospodărirea pădurilor.
A.4.2.1.19
Îmbunătăţirea procesării şi marketingului produselor forestiere, inclusiv creşterea calităţii
produselor rezultate.
248
M.4.3 Diverisficarea activităţilor economice din mediul rural

O.4.3.1 Creşterea contribuţiei zonei rurale la economia municipiului
A.4.3.1.1
Investiţii în activităţi de meşteşuguri şi artizanat.
A.4.3.1.2
A.4.3.1.3
A.4.3.1.4
A.4.3.1.5
A.4.3.1.6
Investiţii pentru creşterea altor animale (animale pentru blană, melci, etc.).
A.4.3.1.7
A.4.3.1.8
A.4.3.1.9
Investiţii pentru dezvoltarea serviciilor prestate populaţiei (frizerie, croitorie, cizmărie, etc.).
A.4.1.3.10
Înfiinţarea unui târg de animale săptămânal pentru micii întreprinzători dar şi pentru persoane
fizice din mediul rural.
O.5.1.1 Îmbunătăţirea învăţământului profesional şi tehnic în vederea unei formări iniţiale eficiente şi adaptată cerinţelor actuale de pe piaţa muncii.
A.5.1.1.1
Îmbunătăţirea calităţii sistemului educaţional în învăţământul secundar şi liceal.
A.5.1.1.2
Schimbarea statutului unor şcoli în funcţie de nevoile educaţionale şi de cerinţele pieţei forţei de
muncă locale, după cum urmează:
 transformarea Liceului Teoretic „M. Sadoveanu” în Colegiu National;
 transformarea Şcolii de Arte şi Meserii „N. Iorga” în Liceu Economic şi de Turism.
A.5.1.1.3
Direcţionarea şi instruirea elevilor în şcoli cu profil tehnic şi/sau şcoli de arte şi meserii în vederea
obţinerii de calificări cerute pe piaţa actuală de muncă.
A.5.1.1.4
Încurajarea şi educarea elevilor cu privire la necesitatea formării continue în vederea prevenirii
şomajului şi marginalizării resurselor umane.
A.5.1.1.5
Includerea în sistemul de învăţământ şi a grupurilor defavorizate (copii de etnie rromă, copii cu
CES, copii proveniţi din familii dezorganizate, copii proveniţi din mediul rural, etc.) prin acordarea
de ajutoare materiale şi burse de studiu, acestea reprezentând o importantă resursă de forţă de
249
muncă.
A.5.1.1.6
Desfăşurarea activităţilor de practică a elevilor în mediul de lucru de pe piaţa muncii.
A.5.1.1.7
Crearea şi organizarea în interiorul instituţiilor şcolare de centre de excelenţă tematice pentru
copiii cu talente şi calităţi deosebite în vederea formării resurselor umane de top ce pot fi
implicate în activităţi inovatoare atât de benefice mediului de afaceri local şi implicit dezvoltării
municipiului.
A.5.1.1.8
Stimularea şi motivarea elevilor cu rezultate şi talente deosebite prin acordarea de burse de
studiu, burse de merit, organizarea de tabere şcolare etc.
A.5.1.1.9
Încheierea de acorduri şi parteneriate între sistemul de învăţământ şi firmele din mediul de
afaceri local, ce vizează plasarea absolvenţilor pe piaţa muncii.
A.5.1.1.10
A.5.1.1.11
Sprijin pentru dezvoltarea orientării şi consilierii în vederea construirii performanţelor
educaţionale şi a ratelor de tranziţie către nivele superioare de educaţie.
A.5.1.1.12
Asigurarea protecţiei elevilor şi cadrelor didactice, precum şi a pazei pe timp de zi, cu firme
specializate, în cadrul tuturor unităţillor de învăţământ din municipiul Paşcani care nu beneficiază
de acest serviciu (Ex: SAM ,,N. Iorga’’, Şcoala ,,I. Cantacuzino’’, Şcoala ,,I. Creangă’’, Grup
Şcolar ,,M. Busuioc’’ , Şcoala Sodomeni, Şcoala Boşteni, Şcoala Lunca, Şcoala Gâşteşti, Şcoala
Blăgeşti, Liceul ,,M. Sadoveanu’’, Grup Şcolar CF ,,Unirea’’).
A.5.1.1.13
Igienizarea anuală a tuturor spaţiilor de învăţământ cu firme autorizate.
A.5.1.1.14
Arhivarea documentelor şcolare cu firme specializate în toate unităţile de învăţământ.
A.5.1.1.15
Facilitarea accesului populaţiei la procesul educaţional prin servicii de tip e-learning.
O.5.1.2 Creşterea ocupării forţei de muncă necalificate şi/sau cu calificări profesionale depăşite prin promovarea sistemului de formare continuă
A.5.1.2.1
Conştientizarea mediului de afaceri local a necesităţii formării continue a propriilor angajaţi în
vederea evitării risipei de resurse umane valoroase şi a fluctuaţiilor de personal (investiţii şi
contractări de finanţări europene ce vizează formarea profesională a resurselor umane).
A.5.1.2.2
Organizare cursuri de formare profesională în activităţi căutate pe piaţa de muncă actuală, în
vederea reconversiei şi reintegrării profesionale a şomerilor şi a resurselor umane necalificate.
A.5.1.2.3
250
Susţinerea şcolilor profesionale pentru a se autoriza în activitatea de formare continuă a

adulţilor.
A.5.1.2.4
Derulare programe de informare/formare şi consiliere pentru resursele umane din mediul rural.
A.5.1.2.5
Derulare programe de formare şi perfecţionare ce vizează încurajarea şi susţinerea spiritului
antreprenorial pentru persoanele care doresc să iniţieze o afacere sau să-şi dezvolte propria
afacere.
A.5.1.2.6
Derulare programe ce vizează formarea şi consilierea persoanelor de sex feminin în vederea
ocupării de funcţii manageriale/de conducere atât în administraţia locală cât şi în mediul de
afaceri local.
A.5.1.2.7
Derulare programe de formare/informare a grupurilor cu riscuri de excluziune socială (persoane
de etnie rromă, persoane cu vârstă de peste 45 ani, persoane foste dependente de droguri sau de
alcool, persoane cu handicap etc.) în vederea facilitării procesului de incluziune socială.
A.5.1.2.8
Implementarea sistemelor de asigurare a calităţii şi de management în formarea profesională, în
conformitate cu cadrul european pentru asigurarea calităţii.
A.5.1.2.9
Dezvoltarea bazei de date referitoare la serviciile furnizate, locuri de muncă vacante şi angajatori.
A.5.1.2.10
Dezvoltarea soluţiilor pentru abordarea şomajului nedeclarat, în special în mediul rural şi în cazul
grupurilor vulnerabile.
A.5.1.2.11
Formarea pentru sprijinirea noilor forme de organizare şi management.
M.5.2 Dezvoltarea şi îmbunătăţirea componentelor sociale în vederea creşterii calităţii vieţii comunităţii locale
O.5.2.1 Crearea unu mediu propice desfăşurării procesului educaţional în vederea creşterii calităţii resurselor umane
A.5.2.1.1
Construire unităţi şcolare noi şi grădiniţe în zonele în care lipsesc şi în funcţie de evoluţia
numărului de copii.
A.5.2.1.2
Reabilitarea şi racordarea la utilităţi a „Casei Corpului Didactic” din Paşcani.
A.5.2.1.3
Reparaţii capitale la Liceul „Miron Costin” Paşcani (reparaţii pereţi exteriori, tâmplărie, grupuri
sanitare, instalatie termică şi electrică).
A.5.2.1.4
Reparaţii capitale Şcoala I-VIII Blăgeşti, Paşcani.
A.5.2.1.5
Reparaţii tâmplărie la Şcoala „I. Cantacuzino”.
A.5.2.1.6
251
Reabilitare instalaţii electrice la următoarele unităţi: SAM „N. Iorga”, Şcoala „I. Creangă”, Şcoala
„I. Cantacuzino”, Şcoala Sodomeni, Şcoala Boşteni.
A.5.2.1.7
Reabilitare instalaţii termice la următoarele unităţi: SAM „N. Iorga”, Scoala Blageşti.
A.5.2.1.8
Reabilitare grupuri sanitare la unităţile: SAM ,,N. Iorga’’, Şcoala ,,I. Cantacuzino’’- extindere,
Şcoala Boşteni, Grădiniţa Boşteni, Şcoala Blăgeşti;
A.5.2.1.9
Reabilitare garduri de împrejmuire la următoarele unităţi: Grup Şcolar ,,M. Busuioc’, SAM ,,N.
Iorga’’, Şcoala ,,I. Creangă’’, Şcoala ,,I. Cantacuzino’’, Şcoala Sodomeni, Şcoala Boşteni.
A.5.2.1.10
Reabilitarea termică a tronsonului I din cadrul Şcolii I-VIII Gîşteşti Paşcani.
A.5.2.1.11
Finalizarea lucrărilor la grădiniţa din cadrul Şcolii I-VIII Lunca Paşcani din corpul B.
A.5.2.1.12
Reparaţii capitale la Grădiniţa Boşteni.
A.5.2.1.13
Reparaţii capitale interior şi exterior precum şi reabilitare instalaţie electrică Grădiniţa cu Program
Prelungit nr. 2, Paşcani.
A.5.2.1.14
Reparaţii capitale interior şi exterior precum şi reabilitare instalaţie electrică şi termică la
Grădiniţa cu Program Prelungit nr. 3, Paşcani.
A.5.2.1.15
Reabilitare clădire în care îşi desfăşoară activitatea Grădiniţa cu Program Normal nr. 1, Paşcani,
precum şi reparaţii la instalaţia electrică.
A.5.2.1.16
Construirea unei anexe la SAM ,,N. Iorga’’ pentru înfiinţare laboratoare de specialitate pentru
profilurile comerţ, turism şi alimentaţie publică şi cabinete pentru comisiile metodice.
A.5.2.1.17
Construire săli de gimnastică (sport) la următoarele şcoli: Grup Şcolar ,,M. Busuioc’’, SAM ,,N.
Iorga’’, Şcoala ,,I. Creangă’’, Şcoala Sodomeni.
A.5.2.1.18
Amenajare terenuri de sport la următoarele unităţi de învăţământ: SAM ,,N. Iorga’’, Şcoala ,,I.
Creangă’’, Grup Şcolar ,,M. Busuioc’’ , Şcoala Sodomeni, Şcoala Boşteni, Şcoala Lunca, Şcoala
Gâşteşti, Şcoala Blăgeşti.
A.5.2.1.19
Executare lucrări periodice de întreţinere a unităţilor şcolare şi revizii tehnice ale instalaţiilor
electrice şi termice.
A.5.2.1.20
Dotarea corespunzătoare cu echipamente didactice, mobilier, echipamente IT a unităţilor şcolare
şi grădiniţelor în vederea unei desfăşurări eficiente a activităţilor educaţionale (Ex: SAM ,,N.
Iorga’’, Şcoala ,,I. Cantacuzino’’, Şcoala ,,I. Creangă’’, Grup Şcolar ,,M. Busuioc’’, Şcoala
252
Sodomeni, Şcoala Boşteni, Şcoala Lunca, Şcoala Gâşteşti, Şcoala Blăgeşti, Liceul ,,M.
A.5.2.1.21
Înfiinţare cabinete de asistenţă medicală cu cadre medicale specializate în fiecare unitate de
învăţământ din municipiu, precum şi reabilitarea, dotarea celor existente (Ex: SAM ,,N. Iorga’’,
Şcoala ,,I. Cantacuzino’’, Şcoala ,,I. Creangă’’, Grup Şcolar ,,M. Busuioc’’ , Şcoala Sodomeni,
Şcoala Boşteni, Şcoala Lunca, Şcoala Gâşteşti, Şcoala Blăgeşti, grădiniţele Sodomeni şi Boşteni).
A.5.2.1.22
Înfiinţare cabinete de asistenţă psihopedagogică în fiecare unitate de învăţământ din municipiu,
precum şi reabilitarea, dotarea celor existente (Ex: Şcoala ,,I. Cantacuzino’’, SAM ,,N. Iorga’’,
Şcoala ,,I. Creangă’’, Grup Şcolar ,,M. Busuioc’’ , Şcoala Sodomeni, Şcoala Boşteni, Şcoala Lunca,
Şcoala Blăgeşti, Şcoala Gâşteşti).
A.5.2.1.23
Reabilitarea, modernizarea, dotarea campusurilor pentru învăţământul profesional şi tehnic.
A.5.2.1.24
Construirea şi/sau amenajare de ,,Puncte control’’ la următoarele şcoli: Grup Şcolar ,,M.
Busuioc’’, SAM ,,N. Iorga’’, Şcoala ,,I. Creangă’’, Şcoala ,,I. Cantacuzino’’, Şcoala Sodomeni.
A.5.2.1.25
Amenajare săli de festivităţi în cadrul unităţilor de învăţământ (Ex: Şcoala ,,I. Cantacuzino’’, SAM
,,N. Iorga’’, Şcoala ,,I. Creangă’’, Grup Şcolar ,,M. Busuioc’’ , Şcoala Sodomeni, Şcoala Boşteni,
Şcoala Lunca, Şcoala Blăgeşti).
A.5.2.1.26
Amenajare săli speciale (arhive) pentru depozitarea şi păstrarea documentelor şcolare în unităţile
de învăţământ (Şcoala ,,I. Creangă’’, Şcoala Sodomeni, Şcoala Lunca, Şcoala Blăgeşti).
A.5.2.1.27
Achiziţionarea şi utilizarea instrumentelor informaţionale electronice (baze de date electronice,
sisteme informaţionale pentru educaţie, etc.) pentru gestionarea datelor şi informaţiilor şcolare,
precum şi pentru generarea de rapoarte, în vederea diminuării erorilor, timpilor de arhivare şi
generării de situaţii reale şi complete.
O.5.2.2 Îmbunătăţirea sistemului de sănătate
A.5.2.2.1
Construcţia reabilitarea şi/sau modernizarea infrastructurii de sănătate a municipiului.
A.5.2.2.2
Dotarea unităţilor sanitare cu echipamente performante în vederea asigurării unor servicii de
sănătate prompte şi de calitate.
A.5.2.2.3
Îmbunătăţirea confortului pacienţilor în unităţile spitaliceşti (creşterea nr. de paturi, dotarea cu
aer condiţionat a saloanelor, creşterea nr. de grupuri sanitare şi dotarea corespunzătoare a
acestora, etc.).
A.5.2.2.4
A.5.2.2.5
253
Îmbunătăţirea capacităţii de intervenţie în situaţiile de urgenţă apărute în rândul populaţie dar şi

în unităţile medicale specializate (ex. înfiinţarea unei unităţi SMURD).
A.5.2.2.6
A.5.2.2.7
A.5.2.2.8
Iniţierea unor campanii de informare a populaţiei cu informaţii utile despre bolile şi maladiile cel
mai frecvent întâlnite (HIV, Hepatită, Tuberculoză, etc.) precum şi informaţii referitoare la
efectuarea periodică a controalelor şi analizelor medicale în vederea întâmpinării şi vindecării
anumitor boli şi/sau maladii; - cu sprijinul Consiliului Local.
A.5.2.2.9
Utilarea spitalelor precum şi a policlinicilor pentru tratament cu instalaţii de incinerare a
materialului infectogen şi a instrumentalului de unică folosinţă, ele constituind focare de infecţie
pentru populaţie.
A.5.2.2.10
Facilitarea accesului populaţiei la sistemul de sănătate prin oferirea de servicii de tip e-sănătate.
O.5.2.3 Dezvoltarea sistemului de servicii sociale în vederea incluziunii categoriilor marginalizate şi defavorizate social.
A.5.2.3.1
Reabilitarea, modernizarea, restructurarea şi dotarea corespunzătoare a centrelor sociale
existente, astfel încât acestea să corespundă din punct de vedere al calităţii serviciilor oferite
standardelor impuse de legislaţia în vigoare şi celor impuse de UE.
A.5.2.3.2
Creare case familiale şi transferul copiilor la asistenţi maternali profesionişti sau în centre de
plasament de tip familial şi adopţie.
A.5.2.3.3
Construirea şi înfiinţarea de noi centre pentru persoanele defavorizate social în conformitate cu
A.5.2.3.4
Dezvoltarea de servicii sociale pentru copiii ai căror părinţi sunt plecaţi să muncească în
străinătate.
A.5.2.3.5
Construire centre pentru persoanele ameninţate de violenţa domestică în conformitate cu
A.5.2.3.6
A.5.2.3.7
Desfăşurare campanii de informare şi consiliere tinere/femei în vederea prevenirii şi stopării
traficului cu fiinţe umane.
A.5.2.3.8
Incluziunea persoanelor aflate în dificultate în societate prin programe de încadrare în muncă a
acestora.
254
A.5.2.3.9
Amenajare Centre de zi pentru vârstnici în conformitate cu standardele impuse de legislaţia în
vigoare şi celor impuse de UE.
A.5.2.3.10
Înfiiinţare şi dotare Centru de asistenţă medicală pentru grupurile defavorizate (parteneriat cu
sistemul medical local, voluntariat al unor cadre medicale).
A.5.2.3.11
Amenajare Centru de îngrijire a persoanelor cu handicap în conformitate cu standardele impuse
de legislaţia în vigoare şi celor impuse de UE.
A.5.2.3.12
Adaptarea clădirilor instituţiilor publice, culturale, sportive şi/sau de petrecere a timpului liber,
magazinelor şi restaurantelor, precum şi a căilor publice de acces, pentru persoanele cu handicap.
A.5.2.3.13
Montare sisteme de semnalizare sonoră şi vizuală la trecerile de pietoni pentru persoanele cu
handicap, precum şi panouri de afişaj în mijloacele de transport public şi pe drumurile publice.
A.5.2.3.14
A.5.2.3.15
Acordarea de facilităţi prin sistem de subvenţionare în vederea accesului persoanelor defavorizate
la utilităţi.
A.5.2.3.16
Sprijinirea organizaţiilor neguvernamentale locale care oferă servicii de sprijin social prin
identificarea şi derularea unor proiecte comune cu scopul integrării şi sprijinirii persoanelor
defavorizate.
A.5.2.3.17
Desfăşurare campanii de informare anuale referitoare la disponibilitatea serviciilor sociale şi
partenerii implicaţi.
M.6.1 Dezvoltarea şi consolidarea capacităţii administrative
O.6.1.1 Consolidarea legăturii dintre administraţia publică şi celelalte autorităţi pentru îndeplinirea obiectivelor de dezvoltare locală
A.6.1.1.1
Corelarea obiectivelor, misiunilor şi proceselor de realizare, actualizare şi implementare a
măsurilor şi acţiunilor de dezvoltare locală.
A.6.1.1.2
Contribuţia la îndeplinirea obiectivelor de dezvoltare judeţeană şi regională.
A.6.1.1.3
Coordonarea la nivel local a tuturor acţiunilor de dezvoltare cu interes public.
O.6.1.2 Modernizarea şi informatizarea instrumentelor de lucru ale administraţiei
A.6.1.2.1
Realizarea sistemelor de furnizare de servicii on-line către populaţie.
A.6.1.2.2
Crearea unei reţele unice de informatizare a serviciilor administraţiei publice locale.
255
A.6.1.2.3
A.6.1.2.4
Realizare bază de date informatizată pentru evidenţa terenurilor municipiului Paşcani (software
cadastru).
A.6.1.2.5
Inserarea unei secţiuni de informaţii, dezbateri on-line, referitoare la protecţia mediului
înconjurător, zone verzi, zone de agrement în municipiul Paşcani, pe site-ul Primăriei.
O.6.1.3 Îmbunătăţirea capacităţii instituţionale şi creşterea standardelor de lucru
A.6.1.3.1
Recrutare şi angajare personal specializat pe domenii şi care să corespundă din punct de vedere
al cunoştinţelor şi aptitudinilor.
A.6.1.3.2
Implementarea şi certificarea standardului ISO 2001:9000 şi menţinerea standardizării.
A.6.1.3.3
Implicarea permanentă a comunităţii în acţiunile de interes local prin consultări, dezbateri
tematice publice.
A.6.1.3.4
Publicarea de informaţii despre municipiul Paşcani, (terenuri disponibile pentru investiţii,
infrastructură, facilităţi fiscale, etc.) în vederea atragerii investitorilor străini, atât în broşuri,
pliante, ziare locale cât şi pe site-ul Primăriei şi alte site-uri de promovare a municipiului.
A.6.1.3.5
Înfiinţarea de centre zonale ale Primăriei în suburbille municipiului Paşcani, în vederea informării
şi sprijinirii comunităţii locale. (Blăgeşti, Sodomeni, Gâşteşti, Lunca Paşcani, Boşteni).
A.6.1.3.6
Elaborarea unui set de instrumente şi a unui cadru instituţional specific unei abordări orientate
către politici publice, care să ducă la o mai bună reglementare în administraţia publică.
A.6.1.3.7
Instruirea specialiştilor implicaţi în procesul de formulare a politicilor publice.
A.6.1.3.8
Dezvoltarea de mecanisme pentru a promova şi implementa iniţiative de parteneriat la toate
nivelurile, pentru a asigura implicarea factorilor interesaţi în procesul de dezvoltare.
A.6.1.3.9
Training pentru îmbunătăţirea calităţii şi frecvenţei raportării performanţelor administraţiei locale
către beneficiarii direcţi ai serviciilor publice şi către grupurile de cetăţeni.
A.6.1.3.10
Implementarea unui sistem de management al performanţelor resurselor umane.
A.6.1.3.11
Dezvoltarea funcţiei de management al instruirii personalului din administraţia publică.
A.6.1.3.12
Elaborarea unor proceduri de cooperare între administraţia locală, autorităţile locale şi
şcoli/spitale/servicii de asistenţă socială.
256
A.6.1.3.13
Training pentru funcţionarii publici din administraţia publică locală, mai ales din sectorul de
educaţie şi din sectorul de sănătate pentru a implementa eficient noile servicii descentralizate.
A.6.1.3.14
Elaborarea de studii/strategii pentru a sprijini iniţiativele de descentralizare.
A.6.1.3.15
Dezvoltarea, testarea şi implementarea unor standarde de cost şi calitate a serviciilor publice.
A.6.1.3.16
Elaborarea de mecanisme/instrumente/proceduri pentru îmbunătăţirea sistemului de colectare a
taxelor, inclusiv crearea unei interfeţe pentru bazele de date existente.
A.6.1.3.17
Implementarea iniţiativelor de reducere a duratei de livrare a serviciilor publice (ex. ghişeul unic
pentru cetăţeni, şi în formă electronică, planificarea serviciilor destinate cetăţenilor,
managementul documentelor etc.).
A.6.1.3.18
Analiza problemelor specifice furnizării serviciilor publice în vederea simplificării şi reducerii
barierelor administrative pentru cetăţeni.
A.6.1.3.19
Introducerea şi menţinerea în funcţiune a sistemelor de management, inclusiv EMAS4.
A.6.1.3.20
Colaborarea cu alte autorităţi locale, judeţene şi regionale pentru îmbunătăţirea climatului şi
condiţiilor locale.
M.6.2 Eficientizarea managementului de proiect
O.6.2.1 Îmbunătăţirea capacităţii de absorbiţie şi administrare a finanţărilor nerambursabile
A.6.2.1.1
Recrutarea şi angajarea de personal specializat în managementul proiectelor.
A.6.2.1.2
Instruirea continuă a personalului responsabil de managementul proiectelor.
A.6.2.1.3
Module de pregătire în domenii ca achiziţiile publice, ECDL, limbi străine, dezvoltarea de proiecte,
licitarea şi managementul proiectelor, etc.
A.6.2.1.4
Crearea de unităţi specializate în elaborarea şi implementarea proiectelor cu finanţare
nerambursabilă.
M.6.3 Dezvoltarea cooperării teritoriale europene
O.6.3.1 Dezvoltarea de colaborări/parteneriate cu regiuni din Uniunea Europeană în vederea atragerii investitorilor străini şi a dobândirii de noi tehnici
A.6.3.1.1
4
257
Încheierea de parteneriate/acorduri de colaborare cu autorităţile locale din regiunea Uniunii

Europene pe baza identificării unor domenii de interes comun.
A.6.3.1.2
Elaborarea şi implementarea proiectelor ce presupun schimburi de experienţă şi soluţionarea unor
probleme de interes comun (ex. Protecţia mediului, inovare, cercetare-dezvoltare, resurse
umane, dezvoltare economică durabilă, etc.).
258

Strategia de Dezvoltare A Municipiului Pascani

Transféré par

Informations du document

Titre original

Copyright

Formats disponibles

Partager ce document

Partager ou intégrer le document

Options de partage

Avez-vous trouvé ce document utile ?

Ce contenu est-il inapproprié ?

Droits d'auteur :

Formats disponibles

Strategia de Dezvoltare A Municipiului Pascani

Transféré par

Droits d'auteur :

Formats disponibles

CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI PAŞCANI

1. PREZENTAREA GENERALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI........................................3

1. PREZENTAREA GENERALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI

Numele Paşcaniului indică pe strămoşul întemeietor al aşezării, „descălecătorul” satului şi

Organizare administrativ teritorială

Teritoriul municipiului Paşcani prezintă un relief variat, cu caracteristici distincte fiecărei

Podişul Fălticenilor, cunoscut şi sub numele de Podişul Moţca, se caracterizează prin

Temperatura aerului. Temperatura medie anuală este de 8,4°C, cu un maxim mediu în

Precipitaţiile atmosferice - sunt moderate, cantitatea medie anuală fiind de 534,0

STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI

2. EVALUAREA MEDIULUI ECONOMICO - SOCIAL

Modificările legate de tranziţia spre o economie de piaţă, restructurarea, procesul de

Mediul economic al municipiului Paşcani are un caracter predominant industrial. Schimbările

Se poate considera că au crescut interrelaţiile dintre oraş şi localităţile rurale din

Tabelul 1 – Evoluţia cifrei de afaceri, a numărului de firme şi salariaţi

Tabelul 2 – Ponderea domeniilor de activitate în cifra de afaceri totală 2008 – 2015

Ponderea domeniilor de activitate în totalul cifrei de afaceri în anul 2005, la nivelul

Figura 1 – Ponderea domeniilor de activitate în totalul cifrei de afaceri în anul 2005

Evoluţia cifrei de afaceri aferentă industriei

I ndus tria extrac tivă P rodus e primare

alimentară cu o creştere de la 45,08% în anul 2001 la 52,77% în anul 2005.

Evoluţia microîntreprinderilor, IMM-urilor şi a întreprinderilor mari în perioada 2001 – 2005

Tabelul 4 – Evoluţia numărului de firme

Conform datelor prezentate se constată:

Investiţii străine directe

Tabelul 5 – Investiţiile străine directe în anul 2005

Domeniile de activitate cele mai exploatate de către investitorii străini sunt:

Agricultură, vânătoare şi servicii anexe Silvicultură, exploatare forestieră şi servicii anexe

Figura 3 – Ponderea investiţiilor străine pe domenii de activitate în anul 2005

EVALUAREA MEDIULUI ECONOMICO-SOCIAL

STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI

 În perioada 2001 – 2005 se înregistrează o evoluţie pozitivă a mediului de afaceri

 Se constată o creştere a numărului de firme din categoria IMM-urilor şi

 Contribuţie ridicată la cifra de afaceri a municipiului Paşcani o deţine sectorul

 Volumul investiţiilor străine este scăzut în domeniile servicii, cercetare -dezvoltare,

 Numărul de IMM-uri la 1.000 locuitori este redus, în comparaţie cu cel de la nivel

 Participarea microîntreprinderilor şi IMM-urilor la export este foarte redusă;

 Cooperare insuficientă între universităţi/instituţii de cercetare şi IMM-uri pentru

 Nivel scăzut al cercetării - dezvoltării şi inovării şi legătura fragilă cu economia;

 Cultura antreprenorială este slab dezvoltată;

 Lipsa standardelor de management al calităţii în majoritatea firmelor de la nivel

STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI

STRUCTURA ECONOMICĂ DE SECTOR

Tabelul 6 - Evoluţia fondului funciar - ha

Municipiul Paşcani are în teritoriul administrativ, o suprafaţă totală care permite

Evoluţia suprafaţei agricole

Figura 4 – Suprafaţa agricolă a municipiului Paşcani

STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAŞCANI

Suprafaţa agricolă a municipiului Paşcani se caracterizează printr-o creştere de 11,95% în

Suprafaţa agricolă şi cultivată în folosinţă cuprinde:

Evoluţia suprafeţei arabile

Figura 5 – Suprafaţa arabilă a municipiului Paşcani

Evoluţia suprafeţei de livezi şi pepiniere pomicole

Figura 6 – Suprafaţa livezilor şi pepinierelor pomicole

Evoluţia suprafeţei de păşuni

Figura 7 – Suprafaţa păşunilor

Evoluţia suprafeţei de vii şi pepiniere viticole

Figura 8 – Suprafaţa viilor şi pepinierelor viticole

Evoluţia suprafeţei de fâneţe

Figura 9 – Suprafaţa fâneţelor

Tabelul 7 – Suprafaţa cultivată pe tipuri de culturi

Evoluţia suprafeţei totale cultivate

Suprafaţa totală cultivată - ha