TU LOC DI PROTU ZBOR

(Ndau Zboar Nali Dit Cursu) Tra s zburm tr regulili tsi va li dm tu lectsiili dit aestu cursu, va lipseasc s-ufilisim zboar tsi nu s-afl tu limba zburt. Aesti zboar va li lom dit limbili muderni internatsiunali sh-va l dm un stranj armnescu. Cum limba rumneasc easti limba tsi s-aproachi nai ma multu di limba-a noastr, zboarli, cndu va s-hib adusi tu limb, va shundzeasc multu cu idyili zboar dit limba rumneasc. Nu putem s-ftsem alt soe. Ma, prining zboarli loati dit limbili xeani cu definitsiili a lor standardu dit alanti limbi va s-avem ananghi sh-di zboar tsi poati si s-afl bgati chiola tu filuluyie, ma noi, nihiindalui filuloyi, nu li cunushtem. Tr-atsea va n ftsem zboar nali, tr ihtizaea-a noastr. S-poati s-hib mults armnj cari s-li cunoasc aesti zboar, ma poati s-hib shi ndoi cari s-nu li shtib. Tr-atsea va dm ma nghios arada-a lor. Definitsiili a zboarlor li lom dit dictsiunari. (1) Vocala easti (i) un son dit zburrea-a omlui, faptu cu tritsearea sonor, libir sh-fr cheadic, a vimtului prit canalu sonor (adrat di coardili vocali shi ntreaga gur) ic (ii) un semnu grafic cari aspuni un ahtari son. Ashi bunoar, avem shasili vocali: a, , e, i, o, u tsi s-fac cu vimtul tsi treatsi prit gur, iu limba poati si s-afl tu un loc ic altu shi budzli pot si sta dishcljisi un soe ic alt. Vocalili pot s-hib pronuntsati singuri ic deadun cu semivocali i consoani. (2) Consoana easti (i) un son dit zburrea-a omlui, format di vronduri adrati pri-aoa sh-pri-aclo prit canalu sonor (adrat di coardili vocali shi ntreaga gur) cu strimtarea shi ncljidearea-dishcljideareaa canalui ic (ii) un semnu grafic cari aspuni un ahtari son. Bunoar: b, c, d, etc. suntu consoani tsi nu pot si s-pronunts singuri, shi s-pronunts mash cndu suntu deadun cu un vocal. (3) Semivocala/semiconsoana easti un son tsi s-afl nolgica di vocal shi consoan, cu hri tsi suntu trapti sh-di la un shdi la-alant. Bunoar, tu sonlu oa dit zborlu moar, a easti un vocal shi o un semivocal. Semivocalili nu pot si s-pronunts singuri, totna suntu ligati di un vocal. (4) Silaba easti un cumat fonetic cari spronunts cu un singur dishcljideari di gur, sh-cari easti fapt di un i ma multi fonemi (atseali ma njitsli unitts sonori dit un limb). Silaba ncljis bitiseashti cu un consoan, silaba dishcljis cu un vocal. Monosilaba easti un zbor faptu dit un singur silab, iar polisilaba easti un zbor faptu di dau i ma multi silabi. (5) Diftongul easti un son adrat di un vocal shi un semivocal tsi s-avdu deadun tu idyea silab shi cari s-pronunts cu un singur dishcljideari di gur. Bunoar, ashi avem oa, tu zborlu moar, ic ai, tu zborlu plai, etc. Nu shtim cari easti aduchirea-a filuloyilor, ma cndu, tu idyea silab, avem un consoan namisa di-un vocal sh-un semivocal, noi nu va dztsem c avem un diftongu. Bunoar, tu silaba vreri, nu-avem un diftongu, c semivocala i ari consoana r namisa di ea sh-di vocala e. Ma silaba vrei ari diftongul ei c vocala e shi semivocala i suntu ligati deadun, fr nitsiun consoan namisa di eali. (6) Triftongul easti un son adrat di un vocal shi dau semivocali tsi s-avdu deadun tu idyea silab shi spronunts cu un singur dishcljideari di gur, ca bunoar, zborlu ceai, iu a easti vocal, iar e shi i suntu semivocali. (7) Prifixul easti un cumat fonetic tsi s-bag nintea-a unui zbor ca s-lj-alxeasc noima shi s-lu fac s-hib un altu zbor (dirivat di-a protlui). Bunoar, zborlu semivocal ic semiconsoan (zboar tsi vor s-aspun idyiul lucru) ari noima di giumitati di vocal ic giumitati di consoan (un noim tsi s-afl namisa di noima-a zboarlor vocal shi consoan) c easti faptu di prifixul semi (cari ari noima di giumitati) shi zborlu

vocal ic zborlu consoan. (8) Sufixul easti un cumat fonetic tsi sadavg npoea-a unui zbor (ic lja loclu-a unui altu sufixu) ca s-ljalxeasc noima shi s-lu fac s-hib un altu zbor (dirivat i form gramatical di-a protlui). Bunoar, zboarli minduescu, minduiri shi mindueam suntu fapti di-ardtsina mindu shi sufixili escu, iri, eam, iu noima-a zborlui easti dat, em di-ardtsin, em di sufixu. Ctivroar, tu locuri-locuri, aesti definitsii va s-hib niheam-alxiti c va sadvgm, aclo iu va s-avem ananghi, shi ndau definitsii di-a noastri: (1) Va dztsem vocal lung, tu loc di vocal, shi vocal shcurt, tu loc di semivocal. Bunoar, a sonlui i-shcurtu dit zboarli arachilor, mri shi mi, ic a sonlui u-shcurtu dit zboarli aru shi ditu, noi va-lj dztsem shi semivocal shi vocal shcurt, dup cum va n si ndreag lucrul. (2) Va dztsem consoan simpl, cndu easti scriat cu un singur litir, consoan compus, ma s-hib scriat cu dau litiri shi consoan complex ma s-hib scriat ca un litir ma s-avdi ca dau consoani. Bunoar, c, g, l, n, d, etc. suntu consoani simpli; ch, dz, dh, gh, lj, nj, sh, ts shi th suntu consoani compusi; shi litira x tsi spronunts, cndu cs shi cndu gz, easti un consoan complex. (3) Va dztsem semisilab, tr un parti (nu giumitati) di silab tsi nu poati s-hib pronuntsat singur ca un silab sh-tr-atsea easti ligat cu un cratim di alt silab di dininti i di dinpoi. Bunoar, particulili nj (parti dit silaba nji/nj) shi lj (dit silaba lji/lj), etc. dit expresiili: nj-mi dush, dz-nj, dz-lj, lj-eara, etc. va s-hib cunuscuti aoa ca semisilabi. (4) Va dztsem diftongu ic triftongu simplu, cndu safl ntreg tu idyiul zbor shi diftongu ic triftongu compus, cndu s-afl mprtst du dau i ma multi zboar. Bunoar, tu expresiili: (ali)dzeai, beau, iar(n), ljau, oa(minj), etc. avem diftondz ic triftondz simpli, iar tu expresiili: mi-a(dar), tsi-ai (di ti duts la el), ti-au (ptidzat), etc. avem diftondz ic triftondz compush. Nu shtiu cum u au filoloyilji, ma cndu noi va s zburm di diftongu shi triftongu, lipseashti si saducheasc c zburm di cum suntu elj scriats, nu pronuntsats. Ma, ctivroar, va si zburm shdi diftondz shi triftondz ashi cum suntu pronuntsats, ca s-lj-alidzem di atselj scriats. Bunoar, diftongul au (vocal a, semivocal u) poati s-yin dup consoana compus lj, ca tu zborlu ljau, bunoar. Cum consoana lj s-avdi cu un i-shcurtu la coad cari, tu sistemlu-a nsotru, nu si scrii, idyiul diftongu au, savdi ca triftongul eau/iau. Tr-atsea, ctivroar, va dztsem c diftongul au, s-avdi ca triftongul eau/iau cndu yini dup consoana lj. Bgats oar c, la ndoi scriitori, zborlu ljau (tsi ari diftongul au), easti scriat ljiau/ljeau, va dzc, zborlu easti scriat cu triftongul iau/eau. Multi zboar tsi va li dm ca exempli, va hib disprtsti tu silabi. Cititorlu lipseashti s-aducheasc ctse bgm cratima (semnul tsi disparti dau prts dit un zbor) tu-aesti zboar shi s-nu li minteasc cu zboarli iu cratima fatsi parti di scriarea di-arad a zborlui ca, bunoar, ashi cum sfatsi cu zborlu xana-zburscu. Di itia c avem dat multi ditalii, multi exempli, shi avem aspus lucri tsi nu shau loclu tu un lectsii di scriari ma tu alti crts ca, bunoar, un gramatic i carti di aleadziri, lectsiili va s-hib poati mult ma mri dict lipsea s-hib. Ma noi u featsim maxus; c lectsiili nu suntu fapti ahntu tr filoloyi, ct suntu fapti tr oaminjlji di-arad tsi vor s nveats scriarea ndreapt (corect) a limbljei armneasc. Armnjlji nu au sculiili a lor iu s-poat s-lji nveats njitslji si scrii shi s dyivseasc armneashti, tsintsi dzli pi stmn, 5-6 oari di chiro tu dzu, sh-anj cu-arada. Multu-multu, ficiorlji armnj, cari nveats adz carti tu sculii xeani, va s-aib dau-trei shts pri siptmn di limb armneasc. Aclo va l s-aspun, prining alti lucri, shi sistemlu di scriari a limbljei armneasc. Sh-dascalu nu va poat s-aib multu chiro tra s-lji nveats njitslji tuti regulili di scriari. Tr-atsea, un ficior

cari ari mirachea s nveats s scrii ghini armneashti, lipseashti slucreadz singur ma s-nu-aib un carti cari s-lj-aspun cum si scrii s-citeasc singur crts scrisi cu soisoi di reguli shi, dit citirea-a lor, s-afl el singur regulili atseali buni, tsi dascalu di la shcoal nu-ari chiro s-lji li-aspun. Tr-aestu ficior, avearea aproapea di mn a unei carti cu tuti aesti lectsii, iu shib aspusi normili di scriari, cu multi ditalii shi exempli, va-lj hib di mari ufelie, agiutor. LECTSIA 1 ALFABETLU ARMNESCU LECTSIA 1 ALFABETLU ARMNESCU Cu njits alxiri, alfabetlu di ma nghios easti atsel pripus tu 1984 di rivista Zborlu a Nostru (Anlu 2, Numirlu 1, Padzina 30). Aestu alfabet fu nsustsnut shi di rezolutsiili aduptati la: (i) Adunarea general a armnjlor tsi loar parti la Doilu Cungres Internatsiunal di Limb shi Cultur Armneasc tsi s-tsnu dit 25-li tu 28-li di Avgustu, 1988 la Universitatea di FreiburgGhirmnie shi (ii) Simpozionlu tr Standardizarea-a Scriariljei Armneasc tsi s-tsnu Bituli-Machidunie, dit 24-li tu 31-lu di Avgustu, 1997. Cu alxirli tsi s-au fapt, alfabetlu aduptat di Editura Cartea Aromn easti aestu di ma nghios: a, , b, c, ch, d, dh, dz, e, f, g, gh, h, i, j, k, l, lj, m, n, nj, o, p, q, r, s, sh, t, th, ts, u, v, w, x, y, z. Scriarea-a limbljei armn cu aestu alfabet, ari timelj fonetic: (i) ti cati son avem un litir simpl i compus (adrat di un combinatsii di dau litiri) shi (ii) ti cati litir simpl i compus avem un singur son. Ma suntu shmulti exceptsii: (i) Idyiul son poati s-hib scriat cu ma multi turlii di litiri simpli i compusi. Bunoar, idyiul son easti scriat k tu zborlu (di-arzg xean) kilogram, c tu zborlu cas, shi ch tu zborlu cheatr; idyiul son z easti scriat z tu zboar ca zurlu, zbor, zmelciu, etc. shi s tu expresii ca s-ved, s-yin, etc. (ii) Un singur litir, simpl i compus, poati si s-pronunts ma multi soi. Bunoar, litira c s-avdi k tu cas shi palatalizat (muljat) n fatsa-al e shi i tu zboarli cicior shi ceat; litira x tsi s-avdi ca cs tu zboarli axescu, alxescu, xeani, etc. shi ca gz tu zboarli exemplu, existu, etc.; diftondzlj oa shi ua (vocal a, semivocal o/u), au idyiul son. Cu tuti c tu-aestu cursu va s-aspun regulili di scriari shi pronuntsari tr cati litir aparti, va s-aspunem ma nghios ndau zboar di cum easti ufilisit la sistemlu cu cari lu ngrpsim cursul. Dup grailu a omlui, litira s-avdi, cndu ca rumnescul /, cndu ca rumnescul . Aest regul simplific scriarea: frshirotslji au mash sonlu , pindenjlji au dauli sonuri / shi . Bunoar, zborlu cnt poati si s-avd: la pindenj, cnt (cu actsentul tsi cadi pri ultima litir ; ca tu: el cnt multu aseara), ic cnt/cnt (cu actsentul tsi cadi pri prota litir ic ; ca tu: el cnt/ cnt tora) shi la frshirots, cnt (cu actsentul tsi cadi pri prota litir ; ca tu: el lu-arseashti multu tra s-cnt. Litira c ari dau sonuri: (i) cndu nu s-afl nintea-a vocalilor e shi i, ca, bunoar, tu zboarli cas, cuc, crutsi, etc. s-avdi ca sonlu-al k; ma (ii) cndu s-afl dinintea-a vocalilor e shi i, sonlu al c s-moalji shi s-avdi ca tu zboarli celnic shi cicior. Ta si s-avd diznou ca sonlu k, cndu s-afl nintea-al e shi i, lipseashti s-ufilisim litira compus ch; tr exemplu, zboarli cheptu shi chiro s-pronunts keptu shi kiro. Aflm shi un exceptsie iu ch-lu poati si s-citeasc ca dauli litiri pronuntsati ahoryea, c-h. Bunoar, aflm zborlu veclju (chirut tora!) di arzg nturtseasc, mechem (tsi va dzc tribunal) cari s-pronunts meche-m, nu s-pronunts me-ke-m. Tr-atsea, ma s-aflm ahtri zboar ma nclo, easti ghini s-li ngrpsim cu kh, tu loc di ch; va dzc, zborlu mechem s-hib ngrpsit mekhem. Litira d poati s-aib doau sonuri: (i) sonlu latin d ca tu zboarli domnu, drac, etc.; shi (ii) sonlu grtsescu dhelta , tu ndau zboar mash, ca dal, doar, dascal, etc. Aest regul simplific scriarea: mults armnj dit Machidunie shi dit Rumnie

nu au tu limb sonlu dhelta . Atselj tsi vor s-lu scrii aestu son, va poat s-u fac cu litira compus dh. Tr exemplu, tu crtsli publicati la editura-a noastr, noi va s-lucrm cu-aest regul shi va s ngrpsim dal, doar, dascal, etc. shi cititorlu va li pronunts cum va el, dup cum lj-easti grailu-a lui di-acas. Mash cndu scriitorlu va s-aspun maxus c d-lu lipseashti si s-avd ca sonlu grtsescu dhelta , atumtsea zboarli di ma nsus va s-hib ngrpsiti dhal, dhoar, dhascal, etc. Litira compus dz s-avdi ca tu zborlu budz. Litira g poati s-aib trei sonuri: (i) Cndu nu s-afl nintea-a vocalilor e shi i, s-avdi ca tu zboarli gljin, gae, grunj, etc. (ii) Cndu s-afl dinintea-a vocalilor e shi i, sonlu al g s-moalji shi s-avdi ca tu zboarli gepi shi gioni. Ta s-nu s-avd muljat, dinintea al e shi i, sonlu g easti urmat di litira h; tr exemplu, litira compus gh s-avdi ca tu zboarli ghel shi ghini. (iii) Regula aest poati s-aib shi un exceptsie: tu ndau graiuri di armnj, sh-tu ma multi zboar, litira g (ca tu zboarli ctigursescu, agalea, gumar, etc.) shi litira compus gh (ca tu zboarli ghiftu, Ghirmnie, neologhismu, gheneral, etc.) pot s-aib, prining sonlu a lor latin g, sh-atsel grtsescu ghamma . Aest va dzc c zboarli di ma nsus, va poat s-hib pronuntsati sh-cu latinescul g, shcu grtsescul ghamma , dup?atilde; cum va s-u va cititorlu. Litira compus lj s-avdi ca tu zboarli fumealji, ljepur, etc. Avem shi exceptsii, ca zborlu noljucan, bunoar, iu lj-lu lipseashti pronuntsari ca dau sonuri separati l-j. Putem s-lu tsnem aestu zbor ca exceptsie, sh-atumtsea va-l pronuntsm nol-ju-can, ic, multu cama ghini, s-lu-avem tu limb ca nol-gi-can (cum easti aspus ca un variant sh-tu dictsiunarlu al Tachi Papahagi), sh-ashi cum dztsi sh-regula astsit Bituli, tu simpozionlu dit 1997, ca j/ji-lu s-poat si s scrii (tu ndau zboar iu easti pronuntsat sh-ca gi/ge) shi cu combinatsia di litiri gi/ge. Litira compus nj s-avdi ca tu zboarli njari, njel, etc. Avem shi exceptsii, ca zboarli: conji, junjul, hnjar, hinji, finji, shi njiredz, ic neologhismi ca: aranjamentu, injectsie shi conjunctsie, iu nj-lu lipseashti pronuntsari ca dau sonuri separati n-j. Putem s-li tsnem aesti zboar ca exceptsii, sh-atumtsea va li pronuntsm: con-ji, jun-ju-l, hnjar, hin-ji, fin-ji, nji-redz, a-ran-ja-men-tu, in-jec-tsie shi con-junc-tsi-e, ic, multu cama ghini, sli-avem tu limb ca con-gi, giun-giu-l, hn-gear, hin-gi, fin-gi (varianti tsi, cu exceptsia-al congi, li-aflm ngrpsiti ashi sh-tu dictsiunarlu al Tachi Papahagi), aran-gea-men-tu, in-gec-tsi-e shi con-giunc-tsi-e ashi cum dztsi regula astsit Bituli, tu simpozionlu dit 1997, ca j/ji-lu s-poat si s scrii (tu ndau zboar iu easti pronuntsat sh-ca gi/ge) shi cu combinatsia di litiri gi/ge. Mash zborlu nji-redz, tsi s-avdi nji-redz, un zbor tsi va s-dzc fac jar , va-l tsnem ca exceptsii. Litira compus sh s-avdi ca tu zboarli shoput, shishi, etc. Avem sh-aoa exceptsii ca zboarli ic neologhismili arshirat, ipushisescu (dau zbor), iposhisi, catashisi (sucrestu, sechestru), sholarhiu (liceu), shizm (schizm), shez (ligtur), transhumants, dishiintsari shi dishmari ic numi ca Voshopoli (Muscopuli), tuti zboar iu sh-lu lipseashti si s-avd ca dau consoani ahoryea, s-h, va dzc, zboarli vor pronuntsari a-rs-hi-rat, i-pus-hi-ses-cu, i-pos-hi-si, ca-tas-hisi, sho-lar-hiu, shiz-m, shez, trans-hu-man-ts, dis-hi-in-tsedz, dis-h-ma-ri shi Vos-ho-po-li; nu s-pronunts a-r-shi-rat, i-pu-shi-ses-cu, i-po-shi-si, cata-shi-si, sholar-hiu, shiz-m, she-z, tran-shu-man-ts, di-shi-in-tsedz, di-sh-ma-ri shi Vo-shopo-li. La simpozionlu di Bituli dit 1997, s-astsi regula ca: (i) zboarli: ipushisescu, iposhisi, catashisi shi sholarhiu, zboar veclji tsi suntu cunuscuti, poati, mash tu graili dit Grtsie, si s scoat dit limb shi s-nu mata hib bgati tu dictsionarlu armnescu; (ii) zboarli: shizm, shez shi Voshopoli si s s-scrii: schizm, schez shi Voscopoli; sh-tu soni, (iii) neologhismi shi derivati di-a lor ca:

transhumants, dishiintsari shi dishmari s-armn, tr tora di oar, ca exceptsii. Litira t poati s-aib doau sonuri: (i) sonlu latin t ca tu zboarli tinir, trup, etc.; shi (ii) sonlu grtsescu theta , tu ndau zboar mash, ca cati, timelj, pirmit, etc. Aest regul simplific scriarea: mults armnj dit Machidunie shi dit Rumnie nu au tu limb sonlu theta . Atselj tsi vor s-lu scrii aestu son, va poat s-u fac cu litira compus th. Bunoar, noi va s ngrpsim cati, timelj, pirmit, etc. shi cititorlu va li pronunts cum va el. Mash cndu autorlu va saspun maxus, c t-lu lipseashti si s-avd ca sonlu grtsescu theta , atumtsea, zboarli di ma nsus va li ngrpsim cathi, thimelj, pirmith, etc. Ma avem shi exceptsii. Tu ndau zboar, litira compus th, cari normal s-pronunts ca sonlu grtsescu theta , s-avdi ca dauli sonuri t-h pronuntsati ahoryea; ashi bunoar, zboarli bathava, fitheau (ayit tinir) shi alithea s-pronunts bat-ha-va, fit-hea-u shi a-lit-hea (i alithhea); tu treili zboar di ma nsus, th-lu nu s-pronunts theta . Litira compus ts va s-avd ca tu zboarli tsiva, frats, tsin. Avem shaoa un exceptsie ca zborlu Ghetsimani iu ts-lu lipseashti si s-avd ca dau litiri pronuntsati ahoryea, t-s, va dzc, zborlu s-pronunts Ghetsi-ma-ni; nu s-pronunts Ghe-tsi-mani. Aestu zbor va-l tsnem ca un exceptsie. Ahrzeashti s-aspunem aoa shi zboarli bitsi, girimitsi, hiritsi, mirimitsi shi numtsi (tsi yin di la verbili bitsescu/bitisescu, girimitsescu/girimitisescu, hiritsescu/hiritisescu, mirimitsescu/mirimitisescu shi numtsescu/numtisescu) cari pot si spronunts shi (i) bi-tsi, gi-rimi-tsi, hi-ri-tsi, mi-ri-mi-tsi shi nu-mtsi; ma pot si s-pronunts shi (ii) bit-si, gi-ri-mit-si, hi-rit-si, miri-mit-si shi nu-mt-si shi bit-si; shi, cu forma-atsea lung di (iii) bi-ti-si, gi-ri-mi-ti-si, hi-ri-tisi, mi-ri-mi-ti-si shi nu-m-ti-si. Aesti zboar va li ngrpsim bitsi/bitisi, girimitsi/ girimitisi, hiritsi/hiritisi, mirimitsi/mirimitisi shi numtsi/numtisi sh-va salsm cititorlu s-li pronunts ashi cum va s-va el! Litira x, ari dau sonuri. Poati si s-avd: (i) cs, ca tu zboarli axescu, alxescu, xeani, etc. ic (ii) gz, ca tu zboarli exemplu, existu, etc. Tu crtsli-a editurljei va li ngrpsim di ma multili ori cu x; mash ctivroar, cndu nu shtim cum s-ftsem (c scriarea-a zborlui nu easti astsit ninga, shi aspus tu dictsiunar), va li scriem ic cu cs ic cu gz. Litira y ari trei sonuri: (i) ari prota sonlu grtsescu ghamma , tu zboarli armneshti, cndu s-afl nintea-a vocalilor e shi i; shi (ii) di multi ori, tu ndau grai armneshti, litira y poati si s-avd sh-ca semivocala i. Ashi avem, ca exemplu, zboarli: yin, yis, yinghits, yermu, myistr, etc. iu litira y s-pronunts ca sonlu grtsescu ghamma shcari tu ndau grai armneshti s-pronunts shi ca sonlu latinescu i ca: in, is, inghits, ermu, mistr, etc. (iii) Tu numili ic zboarli xeani, ca York, Young, Yale, Peyfuss, bunoar, s-avdi ca vocala ic semivocala i, va dzc, zboarli xeani di ma nsus va si s-pronunts: Iorc, Iong, Ieil, Paifus, etc. Aproapea tuts armnjlji cari scriu armneashti cu un alfabet fr seamni diacrititsi (afoar di litira ), u fac cu-alfabetlu di ma nsus. Ma avem sh-alts armnj tr cari sonlu grtsescu ghamma shi scrii totna y, sh-cndu s-afl dinintea-a sonlui i ic a sonlui e (cndu lu scriem sh-noi y), sh-cndu s-afl nintea-a unui altu son (cndu noi lu scriem g, ic gh). LECTSIILI 2 shi 3 LECTSIILI 2 shi 3 SCRIAREA-A LITIRLJEI A Litira a poati s-aib, cndu easti scriat, ma multi sonuri: (i) poati s-aib un son-timelj, ascur, di vocal a; (ii) poati si s-avd muljat, ca vocal, deadun cu un semivocal e/i n fats cari nu sngrpseashti, va dzc, un son tsi si scrii a, ma s-avdi ca diftongul ea/ia; (iii) poati si s-avd, ca vocal, deadun cu un semivocal o/u n fats cari nu s ngrpseashti, va dzc,

un son tsi si scrii a, ma s-avdi ca diftongul oa/ua; shi (iv) poati saib niscntiori sh-un son mut, va dzc, s-nu s-avd dip. Sonlu 1 di Timelj: Vocala Ascur a (cndu s-avdi a, NU s-avdi ca diftongul ia/ea, oa/ua) Vocala a, cndu ari sonlu-timelj, poati si s-avd: (i) Singur (va dzc, nu-ari ning ea, tu idyea silab, nitsiun semivocal) ca, bunoar, vocala a tu zboarli: a-bur, a-cats, ba-na, cal, sa-ri, etc. Nu-avem prublemi, tu scriari, cu-aesti zboar. (ii) Deadun cu un i dau semivocali, tu idyea silab, sh-ligat di eali tu un diftongu ic triftongu ea/ia, oa/ua, ai, au, eai/iai, eau/iau, oai/uai, eoa/ioa/iua shi oau/uau (vocal a, semivocali e/i/o/u), ca bunoar, tu zboarli: ear-b, ha-ra-ua, iar-n, loai, moa-ri, mu-reai, oa-r, tsea-r, vi-deai, etc. Nec aoa nu-avem prublemi cu scriarea-a vocalljei a, ma putem savem prublemi, cu scriarea-a semivocalilor dit diftongu ic triftongu, e/i/o/u. Not Bgats oar c gruplu di litiri oai nu easti automat triftongu. Bunoar, gruplu: (i) poati s-hib un triftongu oai, c treili litiri, o, a shi i, suntu tu idyea silab, ca tu zborlu loai; shi (ii) poati s-hib un diftongu oa cu un vocala i cari s-afl tu un alt silab, ca tu zboarli oa-i ic ploa-i. Regul (1) Diftongul shi triftondzlj: (i) ea/ia, eai/iai shi eau/iau (vocal a, semivocali e/i/u) lipsescu scriari, n general, cu e, nu cu i; (ii) oa/ua shi oai/uai (vocal a, semivocali i/o/u) lipsescu scriari, n general, cu o, nu cu u; shi (iii) eoa/ioa/iua (vocal a, semivocali e/i/o/u) lipseashti scriari, n general cu o nu cu u. Exceptsiili pot s-u fac mash (i) ndau zboar tsi traditsiunal si scriu cu ia, ua shi iua, nu cu ea, oa shi ioa, shi eali va hib aspusi tu un dictsiunar (niscriat ninga), (ii) formili articulati a zboarlor fiminini cari bitisescu, la singular, cu diftongul u shi (iii) diftondzlj shi triftondzlj compush (fapts dit alichirea-a ma multor zboar). (2) Imperfectul a verbilor, persoana a treia plural, lipseashti scriari shi pronuntsari, dup cum easti zborlu: (i) cu sufixul adrat di vocala a, nu diftongul au; ic (i) cu sufixul adrat di diftongul ea, nu triftongul eau. Tra s-videm ma ghini cum s-aplic (lucreadz) regula di ma nsus va dm ndau exempli (paradigmi). (1) n general, cndu au diftongul ea/ia ic triftondzlj eai/iai shi eau/iau (vocal a, semivocali e/i/ u) zboarli lipsescu scriari cu ea, nu cu ia. Ashi, bunoar, avem zboarli cari lipsescu totna scriari: a-li-dzeai, a-marea, a-meas-tic, a-veai, (elj) bea, (mini) beau, ceai (la neutru, tsi savdi cu un u-shcurtu la coad tsi nu s ngrpseashti, c la fiminin easti cea-i/cea-e), cheai-me-ti, du-tseai/du-tseam, ea-ra (ea-r, verbul, nu i-ra, adverbul), ea-si, eas-ti, hir-beai, ma-ea, ma-ea-u, mea-s, meash-ti, sea-tea, tr-dzea/tr-dzeai, vrea-ri/vreai, etc. Aesti zboar nu lipsescu vrnoar scriari ca: a-li-dziai, a-ma-ria, a-mias-tic, aviai, (elj) bia, (mini) biau, ciai (neutru), chiai-me-ti, du-tsiai/dutsiam, ia-ra (ea-r, verbul, nu si scrii ca i-ra, adverbul), ia-si, iasti, hir-biai, ma-ia, ma-ia-u, mia-s, miash-ti, sia-tia, tr-dzia/trdziai, vria-ri/ vriai, etc. Not Bgats oar c, di multi ori, s-fatsi alath la scriarea-a zboarlor: ea-ra (verbul), ea-si, easti, hir-beai, ma-ea, etc. Videm armnj tsi li scriu aesti zboar, ashi cum nu lipsescu vrnoar scriari ca: ia-ra (cndu easti verbu), ia-si, ias-ti, hir-biai, ma-ia, etc. Exceptsii (i) Zboar tsi traditsiunal lipsescu scriari cu ia ca: ia-ra (i-ra, adverbul), iar-n, (a) treia, etc. nu lipsescu scriari: ea-ra (i-ra, adverbul, nu si scrii ca ea-r, verbul), ear-n, (a) tre-ea, etc. Aoa putem s-bgm shi zboarli iu traditsia u caft ca un zbor s-aib un noim cndu easti scriat cu ea shi alt noim cndu easti scriat cu ia. Ashi avem aspus, ma nsus, verbul ea-ra (cu actsentul pi silaba ra) shi adverbul ia-ra (cu actsentul pi silaba ia). (ii) Diftongu ic triftongu (ctivroar shi silabi cu un vocal a shi trei semivocali) tsi s-amint dit sonuri tsi yin dit dau zboar cari s-avdu deadun ca un singur zbor, protlu tsi bitiseashti cu i shandoilu tsi

nchiseashti cu a, scriati ahoryea ma ligati cu un cratim, lipsescu scriari ca tu expresiili: mi-a(dar); tsi-ai (s-fats); ti-au (bgat); etc. nu lipsescu scriari ca: me-a(dar); tse-ai (s-fats); te-au (bgat); etc. (iii) Zboar compusi dit prifixul nigativ ni tsi s-afl nintea-a unui altu zbor tsi nchiseashti cu a shi si scrii deadun cu el zboar ca: nia-drat, niar-su, nias-tes, etc. nu lipsescu scriari ca: neadrat, near-su, neas-tes, etc. Bgats oar c aesti zboar pot si s-avd sh-cu i-lu tu un alt silab ca: ni-a-drat, ni-ar-su, ni-as-tes, etc. (2) n general, zboarli tsi au diftongul oa/ua shi triftondzlj ioa/iua, oai/uai shi oau/uau (vocal a, semivocali i/o/u) lipsescu scriari cu oa, nu cu ua, ca zboarli: a-oa/a-oa-tsi, a-oal-tadz/a-oal-tari/aoar-tari, az-boai-r, ca-fi-gioa-nji, ci-cioa-ri, cioa-li, cioa-min, cioa-r, cioaric, coa-s, gioa-c, gioa-n, loai, loa-r, lu-cr-toa-ri, moa-r, moarti, mus-t-cioa-r, ni-goai-d, oa-r, pa-ra-loai, pli-cioa-s, plu-ioas, poa-rt, s-n-toa-s, shi-c-gioa-nji, etc. Zboarli di ma nsus nu lipsescu vroar scriari cu ua: a-ua/a-ua-tsi, a-ual-tadz/a-ual-tari/auartari, az-buai-r, ca-fi-giua-nji, ci-ciua-ri, ciua-li, ciua-min, ciuar, ciua-ric, cua-s, giua-c, giuan, luai, lua-r, lu-cr-tua-ri, muar, muar-ti, mus-t-ciua-r, ni-guai-d, ua-r, pa-ra-luai, pliciua-s, plu-iua-s, pua-rt, s-n-tua-s, shi-c-giua-nji, etc. Not Avem vidzut, di multi ori, c s-fatsi alath la scriarea-a zboarlor: a-oa/aoa-tsi, loai, loar, oa-r, pa-ra-loai, poa-rt, etc. Vidzum lumi tsi li scrii, ashi cum nu lipsescu vrnoar scriari ca: a-ua/a-ua-tsi, luai, lua-r, ua-r, pa-ra-luai, pua-rt, etc. Exceptsii (i) Avem zboar tsi traditsiunal lipsescu scriari cu ua ca: mua-be-ti, mua-gir (iu ua easti, di ma multi ori, pronuntsat sh-disprtst tu dau silabi ca: mu-a-be-ti, mu-a-gir), etc. Aesti zboar nu lipsescu scriari: moa-be-ti, moa-gir, etc. (ii) Substantivi fiminini cari bitisescu, la singular, cu diftongul u, au forma articulat cari lipseashti scriari cu ua, ca zboarli: a-raua/a-roa-ua, cu-ra-ua, da-ua/doa-ua, grea-ua, ha-ra-ua, ha-ua, naua/noaua, nea-ua, p-tlja-ua, stea-ua, etc. (c formili lor niarticulati suntu: a-ra-u/a-roa-u, cura-u, da-u/doa-u, grea-u, ha-ra-u, ha-u, nau/noa-u, nea-u, p-tlja-u, stea-u, etc.). (iii) Diftongu ic triftongu (ctivroar silabi cu un vocal a shi trei semivocali) tsi samint dit sonuri tsi yin dit dau zboar cari s-avdu deadun ca un singur zbor, protlu tsi bitiseashti cu u shandoilu tsi nchiseashti cu a. Aesti zboar suntu scriati ahoryea ma ligati cu un cratim. Eali lipsescu scriari ca tu expresiili: (cts)lu-a(tsel); (iu) u-ai (s-ti duts); iu-ai (s-ti duts); iu-au (sduc); etc. nu lipsescu scriari ca: (cts)loa(tsel); iu o-ai (s-ti duts); io-ai (s-ti duts); io-au (sduc); etc. (3) Vocala a, poati si s-afl shi tu diftondzlj ai shi au (vocal a, semivocali i/u). Ashi avem zboarli: a-flai, ai-b, ai-di, a-l-sai, asc-pai, au, dai, dau, hai-man-li-i, grai-lu, lai-lji, mai-mun, pai-to-ni, stai, stau, tai-f, zai-re, etc. Ea nu-adutsi vrn prublem tu scriari. (4) Zboarli, di la imperfectul a verbilor, persoana a treia plural, lipsescu scriari shi pronuntsari ca: (elj/eali) a-li-dzea, a-vea, dutsea, hir-bea, tr-dzea, vrea, etc. Aesti zboar nu lipsescu scriari shi pronuntsari ca: (elj/eali) a-li-dzeau, a-veau, du-tseau, hir-beau, trdzeau, vreau, etc. Nota 1 Ctivroar, sonlu a, oa, ai, au, oai/uai, oau/uau poati si s-pronunts ca sonlu ea/ia, ioa/ eoa, eai/iai, eau/iau, ioai/iuai, ioau/iuau (semivocal e/i tsi s-avdi ma nu si scrii cndu yini dup litirli compusi lj, nj shi sh). Ashi avem zboar tsi lipsescu scriari ca: a-di-ljoa-s, a-go-nja, a-rnjoa-s, bi-du-cljoa-s, fn-tnjoa-r, fu-ljoa-ri, jgljoa-t, li-shoa-r, ljai, ljau, mu-lja-ri, njari, nja-t, scn-ti-ljoa-s, shai-dzts, shai-tan, shcljoa-p, shoa-ric, t-ljai, t-ljoa-s, etc. Zboarli di ma nsus nu lipsescu scriari vrnoar cu semivocala i ca: a-di-ljioa-s, a-go-njia, a-rnjioa-s, bi-

du-cljioa-s, fn-t-njioa-r, fu-ljioa-ri, jgljioa-t, li-shioa-r, ljiai, ljiau, mu-ljia-ri, njia-ri, njia-t, scn-ti-ljioa-s, shiaidzts, shiai-tan, shcljioa-p, shioa-ric, t-ljiai, t-ljioa-s, etc. Eali nu vor scriari nec cu semivocala e: a-di-ljeoa-s, a-go-njea, a-rnjeoa-s, bi-du-cljeoa-s, fn-t-njeoa-r, fu-ljeoa-ri, jgljeoa-t, lisheoa-r, ljeai, ljeau, mu-ljea-ri, njea-ri, njea-t, scn-tiljeoa-s, sheai-dzts, sheai-tan, shcljeoa-p, sheoa-ric, t-ljeai, t-ljeoa-s, etc. Idyiul lucru lu-aflm sh-tu zboar compusi tsi si scriu ca tu expresiili: nj-ai/nj-au (fapt), lj-ai/lj-uai/lj-u-au (dat cartea), etc. cari nu si scriu vrnoar nji-ai/nji-au, lji-ai/lji-u-ai/lji-u-au, etc. Nota 2 Ctivroar, diftongul ai poati si s-pronunts ca un triftongu aiu (vocal a, semivocali i tsi si scrii, shi u tsi nu si scrii). Bunoar, substantivili shi adgectivili masculini i neutri tsi bitisescu cu triftongul aiu (semivocali i shi u) vor scriari cu diftongul ai ca: ami-ra-lai/mi-ra-lai, bu-du-vai, bu-geai, cu-rai, grai, lai, Mai, plai, rai, n-vai, su-mu-lai, ti-hi-lai, etc. Aesti zboar nu lipsescu vrnoar scriari: a-mi-ra-laiu/mi-ra-laiu, bu-du-vaiu, bu-geaiu, curaiu, graiu, laiu, Maiu, plaiu, raiu, n-vaiu, su-mu-laiu, ti-hi-laiu, etc. Nota 3 Ctivroar diftongul au shi triftongul oau si scriu ca triftongul au, i ca un silab cu patru vocali shi semivocali, oau iu semivocala easti mut. Ashi avem zboar ca: dau-li/doau-li/doau-lor, nau-li/noau-li/noau-lor, oau-li/oau-lor, etc. tsi suntu formili articulati di la zboar ca: dau, nau, oau, etc. (zboar tsi pot si savd sh-cu trei silabi ca: da-u-li/ doa-u-li/doa-u-lor, na-u-li/ noau-li/noa-u-lor, oa-u-li/oa-u-lor, etc.). Sonlu 2: Vocala Muljat a (cndu s-avdi, ma NU si scrii, ca diftongul ea/ia) Avem zboar iu diftongul ea/ia si scrii mash a; semivocala e/i nu s ngrpseashti. Putea si scrii ca diftongu sh-avem scriitori armnj cari lu scriu diftongul ntreg ma traditsia u caft, tu limba-a noast sh-tu multi alti limbi, ta si s scrii mash a. Bunoar, zborlu Maria s-avdi Ma-ri-ea, ma tu multi limbi s ngrpseashti Ma-ri-a. Regul Diftongul ea/ia (vocal a, semivocal e/i) cari yini: (i) dup un vocal i (tsi s-afl tu silaba di ninti); (ii) dup consoana j (inclusiv litirili compusi lj shi nj); shi (iii) dup litira compus sh: lipseashti scriari a; diftongul nu lipseashti scriari ea/ia, cu tuti c s-avdi ashi. Aesti litiri (i, j, nj, lj shi sh) pot si s-afl (i) tu idyiul zbor, ic (ii) tu bitisita-a zborlui di ninti, cndu dauli zboar suntu ligati cu un cratim. Exceptsie u fac zboarli compusi di un prifixu ca: ni, pri, stri, etc. shi un zbor tsi nchiseashti cu a; aestu a s-avdi a, nu ea. Dup regula di ma nsus, zboarli tsi au sonlu ea/ia tsi yini (i) dup vocala i, (ii) dup consoanili (simpli i compusi) j, lj, nj, ic (iii) dup litira compus sh, lipsescu scriari cu a, nu cu ea. Ashi avem, bunoar: (1) Zboarli tsi au sonlu ea/ia tsi yini dup vocala i (tsi s-afl tu silaba di ninti) ca zboarli di ma nghios (substantivi fiminini articulati, adgectivi, adverbi, dirivati di verbi), lipsescu totna scriari cu a, nu cu ea/ia: a-r-chi-a, a-tsi-a, a-vli-a, nclji-am/nclji-a-t/nclji-a-ri, ci-shi-ash-ti/ci-shi-am/cishi-a-ri, ciu-di-a, i-li-chi-a, ir-nji-a, i-tia, Ma-ri-a, Ma-chi-du-ni-a, mi-li-a, mur-d-ri-a, (a) nji-a, nu-ti-a, scri-am/scri-a-t/scri-a-ri, shi-ac, shti-am/shti-a-ri, ti-nji-a, etc. Eali nu lipsescu vrnoar scriari ca: a-r-chi-ea, a-tsi-ea, a-vli-ea, nclji-eam/nclji-ea-t/nclji-ea-ri, ci-shi-eash-ti/ci-shi-eam/ci-shi-eari, ciu-di-ea, i-li-chi-ea, ir-nji-ea, i-ti-ea, Ma-ri-ea, Ma-chi-du-niea, mi-li-ea, mur-d-ri-ea, (a) nji-ea, nu-ti-ea, scri-eam/scri-ea-t/scriea-ri, shi-eac, shtieam/shti-ea-ri, ti-nji-ea, etc. Bgats oar c ardtsina-a unui verbu ca: nclji-edz, ci-shi-es-cu, scriu, shtiu, etc. poati sbitiseasc ctivrnoar cu vocala e/i. Atumtsea, dup regula-a noastr di ma nsus, sufixili a imperfectului (-eam/-eai/-ea/-eam/-eats/ea), a partitsipiului tricut (-eat), a infinitivlui (-eari), etc. yin

dup un vocal e/i shi sh-u cher semivocala e/i cu cari s-avdu. (2) Zboarli tsi au sonlu ea/ia tsi yini dup litira simpl j ic litirili compusi lj shi nj, ca zboarli di ma nghios (substantivi fiminini articulati, adgectivi, adverbi, dirivati di verbi), lipsescu totna scriari cu a, nu cu ea/ia: a-go-nja, a-r-nja, a-ru-jam, a-yi-nja, bilja-u, bu-ja-n, c-pu-lja, cr-vea-lja, clja-i/clja-e, cljashti/cljash-te, coa-ja, di-cu-njar, dis-pu-lja-ri/dis-pu-lja-re, du-nja-u, dur-njam, gr-g-ljan, glja-mi/glja-me, glja-ts, hi-lja, ja-li/ja-le, jar, lam-nja, lja-nu-r, lu-jar, mu-lja-ri/mulja-re, nja-l, nja-ri/njare, nja-t, or-nja, pr-ja-l, pea-ja, prea-clja, stra-ja, un-glja, urea-clja, vea-clja, etc. Aesti zboar nu lipsescu vroar scriari cu ea/ia ca: a-go-njea, a-r-njea, a-ru-jeam, a-yi-njea, bi-ljea-u, bu-jean, c-pu-ljea, cr-vea-ljea, cljea-i/cljea-e, cljeash-ti/cljeash-te, coa-jea, di-cunjear, dis-pu-ljea-ri/dis-pu-ljea-re, du-njea-u, durnjeam, gr-g-ljean, gljea-mi/gljea-me, gljeats, hi-ljea, jea-li/jea-le, jear, lam-njea, ljea-nu-r, lu-jear, mu-ljea-ri/mu-ljea-re, njea-l, njeari/njea-re, njea-t, or-njea, pr-jea-l, pea-jea, prea-cljea, strajea, un-gljea, u-rea-cljea, veacljea, etc. Bgats sh-aoa oar c ardtsina-a unui verbu ca: a-ru-jes-cu, dis-polj, dor-mu, etc. poati sbitiseasc nintea imperfectului, a partitsipiului tricut shi a infinitivlui, cu litira simpl j, ic cu litirili compusi lj, shi nj. Atumtsea, dup regula-a noastr di ma nsus, sufixili a imperfectului (eam/-eai/ea/-eam/-eats/-ea), a partitsipiului tricut (-eat), a infinitivlui (-eari), etc. yin dup litirili j, lj shi nj, shi sh-u cher semivocala e/i cu cari s-avdu. (3) Zboarli tsi au sonlu ea/ia tsi yini dup litira compus sh, ca zboarli di ma nghios (substantivi fiminini articulati, adgectivi, adverbi, dirivati di verbi), lipsescu totna scriari cu a, nu cu ea/ia: cmea-sha, c-tu-sha, ci-nu-sha, cir-sham, fasha, gu-sha, m-nu-sha, mr-sha, moa-sha, mpi-rusham/mpi-ru-sha-t/mpiru-sha-ri, mu-shat, ni-sha-ni, pi-ru-sha-n, sha-ca-i, sha-di, sha-in, shaitan, shal-vari, sha-mi-i, shap-ti, shar-pi, sha-u, u-sha, etc. Aesti zboar nu lipsescu vroar scriari cu ea/ia ca: c-mea-shea, c-tu-shea, ci-nu-shea, cirsheam, fa-shea, gu-shea, m-nu-shea, mr-shea, moa-shea, mpi-ru-sheam/mpi-ru-shea-t/mpiru-shea-ri, mu-sheat, ni-shea-ni, pi-rushea-n, shea-ca-i, shea-di, shea-in, sheai-tan, sheal-vari, shea-mi-i, sheap-ti, shear-pi, shea-u, u-shea, etc. Bgats sh-aoa oar c ardtsina-a unui verbu ca: cir-shes-cu, mpi-ru-shedz, etc. poati sbitiseasc nintea imperfectului, a partitsipiului tricut shi a infinitivlui, cu litira compus sh. Atumtsea, dup regula-a noastr di ma nsus, sufixili a imperfectului (-eam/-eai/-ea/-eam/-eats/ea), a partitsipiului tricut (-eat), a infinitivlui (-eari), etc. yin dup litira compus sh, shi sh-u cher semivocala e/i cu cari s-avdu. (4) Un zbor tsi bitiseashti cu un semivocal i, poati si s-leag (cu un cratim) di un altu zbor tsi yini dup el sh-cari nchiseashti cu vocala a. Cndu si scrii, semivocala i s-fatsi un singur silab cu vocala a tra s-da diftongul i-a (tu-un singur silab, nu dau!) cu pronuntsarea ea/ia a lui. Ma cndu semivocala i nu si scrii, vocala a: (i) poati si sh-lu tsn sonlu di baz a, ma (ii) poati shi sh-lu-alxeasc sonlu tuatsel a diftongului ea/ia. Bunoar, cndu pronumili nji (nj, a njia) shi lji (lj, a lui/ljei) shi monosilaba shi (pronumi ic pripozitsie) sleag di zboarli tsi yin dup eali, vocala i dit bitisit s-transform tu semivocal i cari nu si scrii. Tu fraza: nj-ardi mushat, ca s-mi fac s-lj-aspun tsi minduescu avem silabili tsi lipsescu scriari: nja (rdi) shi s-lj-as (pun) iu a s-pronunts ea/ia, silabi tsi nu lipsescu scriari: nji-a (rdi) shi s-lji-as (pun). Iar tu fraza: cndu-lj vinji sh-a lui arada tra si shaspun tsi mindueashti , avem silabili cu pripozitsia shi tu sh-a lui shi cu pronumili shi tu shas (pun). Aesti silabi lipsescu scriari sh-a , nu lipsescu scriari

shi-a . (5) Tu zboarli cari pot s-hib lugursiti ca zboar compusi di (i) prifixurli ni, spri, stri shi (ii) un zbor di baz tsi nchiseashti cu a, vocala a s-pronunts ca sonlu-timelj a shi nu ca diftongul ea/ia. Bunoar, lipseashti scriari: ni-arsu, ni-a-mis-ti-cat, ni-a-vea-ri, spri-a-lin-gu, stri-a-ush (straush), etc. c nu s-pronunts ni-earsu, ni-ea-mis-ti-cat, ni-ea-vea-ri, spri-ea-lin-gu, stri-ea-ush, etc. cu tuti c putem s-li videm pronuntsati sh-ca: near-su, nea-mis-ti-cat, nea-veari, sprea-lin-gu, strea-ush, etc. Nota 1 Aest regul lipseashti ufilisiri shi la tuti neologhismili di idyea soi ca, bunoar, substantivili fiminini: a-ten-tsi-i/a-ten-tsi-e, com-bi-na-tsi-i/com-bina-tsi-e, fi-lo-lo-yi-i/fi-lo-lo-yie, glo-ri-i/glo-ri-e, etc. tr cari formili articulati lipsescu scriari: a-ten-tsi-a, com-bi-na-tsi-a, filolo-yi-a, glo-ri-a, etc. pricum sh-la alti zboar ca: A-dri-an, co-mertsi-al, co-pi-am, di-a-lec-tu, dia-log, va-ri-am, va-ri-an-t, etc. Aesti zboar di ma nsus nu lipsescu scriari vrnoar: A-dri-ean, a-ten-tsi-a, com-bi-na-tsi-a, comer-tsi-eal, co-pi-eam, di-ea-lec-tu, di-ea-log, filo-lo-yi-a, glo-ri-a, va-ri-eam, va-ri-ean-t, etc. Nota 2 Zborlu giugia (tsi va dzc shcurtabac), ari trei silabi, shi s-citeashti, cu tuti c nu si scrii, giu-g-ea (actsentul pi silaba dit mesi gi). Bgats oar c, ma s-eara cu dau silabi, zborlu lipsea scriari giugea! Sonlu 3: Vocala a tsi s-avdi (ma nu si scrii) ca diftongul oa/ua (semivocal o/u) Vocala a poati si s-pronunts (tu idyea silab) cu un semivocal o/u dininti, tsi s-avdi shcurtu ma nu si scrii, va dzc, s-pronunts ca diftongul oa/ua. Regul Shapti zboar articulati, iu sonlu oa/ua yini dup un vocal u, lipsescu scriari cu a, zboarli: au-a, cu-a, dzu-a, mai-mu-a, mi-du-a/m-du-a, ve-du-a, u-ari/u-t (shi derivatili u-a-t, uats, u-a-ti). Nota 1 Bgats oar c shaptili zboar dit regula di ma nsus s-avdu cu oa/ua ma nu lipsescu scriari ca: au-ua, cu-ua, dzu-ua, mai-mu-ua, mi-du-ua/m-du-ua, ve-du-ua, u-uari/u-ut (u-ua-t, u-uats, uua-ti). Nota 2 Protili shasi zboar suntu formili articulati a substantivilor fiminini tsi bitisescu (la forma-a lor niarticulat) cu un vocal tsi s-avdi u sh-tsi yini dup un vocal u; suntu formili articulati a zboarlor a-u-, cu-, dzu-, mai-mu-, mi-du-/m-du- shi ve-du-. Zborlu dit soni, u-ari/u-t, yini di la substantivlu ou, ma ghini dzs, di la un verbu, chirut tora, tsi va dzc fac oau . Nota 3 -Tu protili shasi zboar, litira a tsi s-avdi ua, yini dup un silab tsi bitiseashti cu u. Ma sbitisea cu un alt vocal ca, bunoar, vocala a dit zboarli a-roa-ua, cu-ra-ua, ha-ra-ua, nea-ua, stea-ua, etc. diftongul ua va si ngrpsea ntreg. Di-aest itie, ndoi scriitori armnj urmeadz regula general shi shasili zboar di ma nsus suntu scriati, cum nu lipsescu scriari dup regulili di Bituli: (i) a-u-u, cu-u, dzu-u, mai-mu-u, mi-du-u/m-du-u shi ve-du-u cndu suntu niarticulati; shi (ii) au-ua, cu-ua, dzu-ua, mai-mu-ua, mi-du-ua/m-du-ua, shi ve-du-ua, cndu suntu articulati. Nu vrem s-dztsem c noi avem ndriptati. Nu vrem nec s-dztsem c alts au ndriptati. Tsi easti ndreptu sh-tsi easti strmbu, tsni di regula fapt. Mini aveam pripus Bituli ca s scriem zboarli cu ua, nu cu a. Ma, tr standardizarea-a scriariljei, sh-di itii tsi nu li-aspunem aoa, n-aduchim tuts Bituli, c easti ghini s-ftsem regula ashi cum u-aspusim ma nsus. Nota 4 -Verbul aruedz (tsi yini di la zborlu aroau sh-va dzc molj cu-aroau ic fac s-cad aroaua pri ), ari imperfectul a-ru-am, a-ru-ai, partitsiplu tricut a-ru-a-t shi infinitivlu, a-ru-a-ri. Aoa litira a s-pronunts cu sonlu a ljei di baz, a, shi nu s-pronunts oa/ua. Sonlu 4: Vocala Mut a (tsi NU s-avdi) Avem dau turlii di son a-mut: (i) un vocal a tsi normal poati si s ngrpseasc, c tu multi grai savdi; ma, di itia c di multi ori, tu zburrea di-arad, nu s-avdi, s-lo apofasea Bituli ca vocala a s-nu si scrii, nec si s-avd; shi (ii) un

vocal a tsi easti scriat totna, ma nu s-avdi, di sibepea c easti ligat di un alt vocal a, cu cari s-avdi pronuntsat deadun. Aesti dau turlii li-aspunem tu regula di ma nghios. Regul (1) Zboarli tsi ahiursescu cu sonurli an/n shi am/m (cari, di multi ori, pot si s-avd sh-cu n/m tu ahiursit), tr cari litira a poati s-hib pronuntsat, ma poati shi s-nu hib pronuntsat, lipsescu scriari fr a shi fr ca si s-leag (cu un cratim) di zborlu din fats. Un exceptsie poati si sfac cndu: (i) zborlu s-afl dup un consoan ic tu nchisita di fraz; shi (ii) autorlu va s-aspun maxus c a easti un vocal tsi lipseashti pronuntsari, ca bunoar, tu un puizii iu ritmul a versului u caft. (2) Un zbor tsi bitiseashti cu a, shi un altu zbor tsi yini dup el shi nchiseashti cu a (inclusiv particula-a genitivlui, a/al/ali) (i) lipsescu scriari ntredz ca dau zboar ahoryea fr s-hib ligati cu un cratim, cndu nu s-avdu deadun, shi (ii) lipsescu scriari ntredz ca dau zboar ligati cu un cratim, cndu s-avdu deadun, ca un singur zbor. Dauli vocali a lipsescu totna scriari. n particular, cndu protlu zbor easti (i) un monosilab ca: la, va, ca, tra, ma, etc. ic (ii) un prifixu ca: para shi xana, sh-andoilu zbor easti un zbor tsi nchiseashti cu a, dauli vocali a lipsescu totna scriari sh-atumtsea cndu s-avdu ca dau zboar ahoryea, fr s-hib ligati cu un cratim, sh-atumtsea cndu suntu ligati cu un cratim, c s-avdu deadun, ca un singur zbor. Bunoar: (1) Zboarli polisilabi tsi ahiursescu cu sonurli an/n shi am/m shi normal suntu pronuntsati cu a ic tu nchisit, lipsescu scriari ca zboarli: mbud-yi-ses-cu, mbu-nedz, nc-nes-cu, nchea-dic, ndoapir, ndrip-ta-ti, ngrp-ses-cu, ntsap, nvets, nvi-cljedz, nyi-li-ces-cu, nyi-sedz, etc. Afoar di exceptsiili aspusi tu regula di ma nsus, aesti zboar (i) nu lipsescu scriari: am-bud-yi-ses-cu, am-bu-nedz, an-c-nes-cu, an-cheadic, an-doa-pir, andrip-ta-ti, an-grp-ses-cu, an-tsap, an-vets, an-vicljedz, an-yi-li-ces-cu, an-yi-sedz, etc. (ii) nec scriari: m-bud-yises-cu, m-bu-nedz, n-c-nes-cu, n-chea-dic, n-doa-pir, n-drip-tati, n-grp-ses-cu, n-tsap, n-vets, n-vi-cljedz, n-yi-li-ces-cu, n-yisedz, etc. shi (iii) nec scriari (shi ligari cu un cratim di zboarli di dinintea-a lor), ca: -mbud-yi-ses-cu, -mbunedz, -nc-nes-cu, -ncheadic, -ndoa-pir, -ndrip-ta-ti, -ngrp-ses-cu, -ntsap, -nvets, -nvi-cljedz, -nyi-li-ces-cu, -nyi-sedz, etc. (2) Un zbor cari nchiseashti cu vocala a shi yini dup un altu zbor tsi bitiseashti cu vocala a, lipseashti scriari ashi cum easti aspus tu exemplili: (i) casa aest, narea aroshi, capela atsea arosha, etc. cndu zboarli s-avdu ahoryea; shi (ii) casaaest, narea-aroshi, capela-atsea-arosha, etc. cndu s-avdu deadun, ca un singur zbor. Aesti expresii nu lipsescu vrnoar scriari: cas-aest, casa-est, casa est, nare-aroshi, narearoshi, narea roshi, capel-atsearosha, capela-tsea-rosha, capela tsea rosha, etc. (3) Particula a/al/ali a genitivlui lipseashti scriari ca tu exemplili: (i) stizma a noastr, capela a ljei, casa ali Marie, narea al Cola, etc. cndu particula a/al/ali s-avdi ca un zbor ahoryea; shi (ii) stizma-a noastr, capela-a ljei, casa-ali Marie, narea-al Cola etc. cndu, tu zburri, particula savdi alichit di zborlu din fats. Aesti expresii nu lipsescu vrnoar scriari: stizma noastr, capela ljei, casa-li Marie, narea-l Cola, etc. (4) Cndu zborlu din fats easti (i) un monosilab ca: la, va, ca, tra, ma, etc. ic (ii) un prifixu ca: para, xana, etc. shi zborlu di dinpoi nchiseashti cu vocala a, dauli zboar lipsescu scriari ca tu expresiili: (i) la atsel, va aduts, ca alantu, la aveari, ma aratsi, para adar, para aduc, xana adar, xana aduc, etc. cndu s-avdu ahoryea ca dau zboar, shi (ii) la-atsel, va-aduts, ca-alantu, la-aveari, ma-aratsi, para-adar, para-aduc, xana-adar, xana-aduc, etc. cndu s-avdu deadun, ca un singur zbor. Eali nu lipsescu scriari, cndu s-avdu deadun, ca: l-atsel, vaduts, c-alantu, l-aveari, m-aratsi, paraadar/paradar, paraaduc/ paraduc, xanaadar/xanadar, xanaaduc/xanaduc, etc. PRUBLEMI Tu cati prublem di ma

nghios, va dm un textu tu cari va si s-afl ndau zboar scriati maxus cu alathus. Lucrul a cititorlui va s-hib ca s-li afl aesti zboar, s-li ngrpseasc cum lipseashti shi safl tsi regul dit lectsii avem clcat tu scriari. Bgats oar c regulili di scriari tsi va clcm, suntu mash atseali dit aest lectsii. Alantu textu easti scriat cum lipseashti, dup regulili a noastri. Prublema 1 (ndreapt maxus di noi ca s-aspun zboar niscriati ghini) Dzuua di iarn iara musheat. Maia shidea n cas, ning vatr. Casa ljei nu eara multu mari. Cum iara di jeali, purta un sheamii lai n cap. Cmeashea di pri ns, lj-eara sh-ea lai. Arusheatsa-a pirljei u ncldza. Cljiashtili eara ning ns. Ma nu vru s-acats di jearlu tsi nyilicea pristi cinushea-tsea dit vatr. Vrea s-bag cafelu shiarb, ma nu-avea chiro. Sh-foclu trdzia s-moar. S-minduia s-duc n pzari s-acumpr ndau lucri: pni, cash, njeari, lcumi, etc. Astar vrea s-lji miasc oaspitsljiatselj tsi lji-ashtipta s-lj yin n vizit. Gljeatsa din cali s-avea tuchit. Ma lji-angrica si s-duc n pzari, c ausheaticlu iasti greu . Ma nu-avea tsi s-fac: lipsea si s-duc. Cum inshea nafoar prit ushea-atsea din fats, ncljisi ghini ushea cu cljeaia shi vidzu c, cum tricu praglu di cas, u-astlje ctushea-atsea laia. Nu para iasti semnu bun sh-dzsi ea cu mintia. n cali afl un alt muljeari, moashi sh-ns, soats di-a ljei. Haraoa eara mari, c nu s-aveau vidzut cu moashea di sheapti dzli. S-bshear. Dauli muljeri imnau agonjea, c iara ca amnat. Nchisea s-antunearic. S-videa niori pri tser, ma s-videa ghini shi steaoa-atsea marea. Actsar s-fac niheam moabeti. Maia u durea niheam gushea sh-tr-atsea zbura ma putsn, asculta ma multu. Nu para-avdza ghini di-un ureaclji. Tr-atsea sh-aplic ureacljea-atsea buna ctr soats. Deadir n cali di-un pirushean cari, aspreat, nchisi s-azbuair. Nisheani di pulj. Vidzur sh-un brbatnclar, pi-un shiau tsi-aspunea multu veaclji. Agiumsir n pzari. Ved aua un om tsi sheadi pi un scamnu sh-vindi ndau lucri. Omlu u cunushtea ghini moasha, sh-tinjiea tsi lji-u purta lu nchidica s-lji vind lucri slabi. Crvealjea di pni lji-eara uscat. Cuua aspunea sh-ia multu uscat. Maia nu u-acumpr, ma acumpr mash ndau meari. Shi-aesti earau veclji, sh-coajea mearilor aspunea multu sufrusit. Li luar lucrili acumprati cu nsi shi s-turnar la casa lor. Prublema 2 (loat dit rivista di Skopje, Grailu Armnescu , Anlu 1, Numir 1, Mai 1997, padzina 1; tu textu alxim scriarea-a sonlui i, c cititorlu nu-ari ninga nvitsat aest regul shi zboarli cu i fur scriati cum lipseashti) Ma musheat num zate shi nu s-putea! Grailu Armnescu spuni multi; spuni c noi armnjlji ca un mileti-ahorghea din Balcanj, avem un musheat limb cari uavem ca yishteari armas shi vigljeat di para-parappnjlji nica dit etili-atseali cari tora s-ved diparti ca tu neguri di dau njilj di-anj. Limba-armneasc easti mushuteatsa cu cari n pirifnsim tuts noi cari n u vrem Armnamea. Limba-armneasc eastiatsea pi cari s-cntar njiljli di cntitsi cari li-avem shi cari liaflm shi pit crtsli veclji, limba pi cari multi dadi sh-diznjirdar shish lji-adunar njitslji-a lor ta s-doarm tu srmnits, limba pi cari multi feati shi gionj sh-lji spusir caimadzlji -a sivdlui ma shi limba pi cari s-plmsir shi s-mirlusir mults gionj picurari shi crvnari shi dascalj shi prefts, cari sh-u deadir bana ti vruta-l Armnami, tu etsli mintiti shi tu anjlji grei ti-Armnamea l dztsem c suntu Apostolj shi Martiri-armneshts. C, cripri shianj grei zate Armnjlji avur ca baia nu shtea multu ti ghinets. Prublema 3 (loat dit: Zborlu a Nostru, Anlu XIII, Nr 2 (50) 1996, padzina 45: (i) u-lu shcurtu dit bitisita-a zboarlor nu fu scriat di noi; (ii) i-lu shcurtu dup litira sh scriat di autor, nu easti scriat dup regula di Bituli;

shi (iii) sonlu ghamma nintea sonlui r lu scriem g, nu y cum u-ari fapt autorlu) Loai tu chiro mushatlu calendar a Ligljei, ti anlu 1996, cartea (scrisoarea) a voastr dit meslu Shcurtu sh-tora, cljimarea la adunarea (andamasea) di Aminciu. Ac tuti tsi-ai pitricut suntu angrpsiti pi un limb tsi nu u acchisescu, voi s-v ifhrstsescu ti vrearea shpidimolu a vostru tra s-tsnets ligtur frtseasc cu armnamea di iutsido. Cu tuti c la adunrli a voastri nu s zburashti armneashti, aveam mari mirachi s-ved nica unoar locurili ca dit paradis sh-livenda armnami di Aminciu tsi sh tinjiseashti cu pirifanji limba latineasc, ardzli shi straushescul portu dit Pindu cari suntu un scump aveari cultural nu mash a armnamiljei dit veacljea sh-marea provincie roman Macedonia (Ipir, Thesalia, veacljea Macedonie, iu fitrusi armnamea shiu armasi pn az), ma, suntu un mushat cumat sh-dit yishtearea a Elladiljei shi dit atsea ma mari, a Europljei tr cari cilstsim shib patria di deadun sh-ti tut miletea a noastr. DIZLIGAREA-A PRUBLEMILOR Zboarli tsi nu suntu scriati dup regulili a noastri va shib sumliniati shi scriati cum lipseashti. Deapoea, tr cati zbor scriat cu alathus, va dztsem regulili tsi fur clcati. Prublema 1 Dzua di iarn eara mushat. Maea shidea n cas, ning vatr. Casa-a ljei nu eara multu mari. Cum eara di jali, purta un shamii lai n cap. Cmeasha di pri ns, lj-eara sh-ea lai. Arushatsa-a pirljei u ncldza. Cljashtili eara ning ns. Ma nu vru s-acats vr cumat di jarlu tsi nyilicea pristi cinusha-atsea dit vatr. Vrea s-bag cafelu s-hearb, ma nu-avea chiro. Sh-foclu trdzea s-moar. S-minduea s-duc n pzari s-acumpr ndau lucri: pni, cash, njari, lcumi, etc. Astar vrea s-lji measc oaspitslj-atselj tsi lj-ashtipta s-lj yin n vizit. Gljatsa din cali savea tuchit. Ma lji ngrica si s-duc n pzari, c aushaticlu easti greu . Ma nu-avea tsi s-fac: lipsea si s-duc. Cum insha nafoar prit usha-atsea din fats, ncljisi ghini usha cu cljaea shi vidzu c, cum tricu praglu di cas, u-astlje ctusha-atsea laea. Nu para easti semnu bun sh-dzsi ea cu mintea. n cali afl un alt muljari, moashi shns, soats di-a ljei. Haraua eara mari, c nu s-avea vidzut cu moasha di shapti dzli. S-bshar. Dauli muljeri imna agonja, c eara ca amnat. Nchisea s ntunearic. S-videa niori pri tser, ma s-videa ghini shi steaua-atsea marea. Actsar s-fac niheam muabeti. Maea u durea niheam gusha sh-tr-atsea zbura ma putsn, asculta ma multu. Nu paraavdza ghini di-un ureaclji. Tr-atsea sh-aplic ureaclja-atsea buna ctr soats. Deadir n cali di-un pirushan cari, aspreat, nchisi sazboair. Nishani di pulj. Vidzur sh-un brbat nclar, pi-un shau tsiaspunea multu veaclji. Agiumsir n pzari. Ved aoa un om tsi shadi pi un scamnu sh-vindi ndau lucri. Omlu u cunushtea ghini moasha, sh-tinjia tsi lji-u purta lu nchidica s-lji vind lucri slabi. Crvealja di pni ljieara uscat. Cua aspunea sh-ia multu uscat. Maea nu u-acumpr, ma acumpr mash ndau meari. Shi-aesti eara veclji, sh-coaja-a mearilor aspunea multu sufrusit. Li luar lucrili acumprati cu nsi shi sturnar la casa-a lor. (1) Regula dztsi ca diftongul ea/ia si ngrpseasc ea; tr-atsea zboarli: cljaia, iara (verbul), iasti, hiarb, laia, maia, miasc, minduia, mintia, trdzia lipsescu scriari: cljaea, eara (verbul), easti, hearb, laea, maea, measc, minduea, mintea, trdzea . (2) Regula dztsi ca diftongul ea/ia tsi yini dup vocala i, si ngrpseashti a, nu s ngrpseashti ea/ia; tr-atsea, zborlu tinjiea va scriari tinjia . (3) Regula dztsi ca diftongul ea/ia tsi yini dup litira simpl j, shi dup litirili compusi lj shi nj, si ngrpseashti a, nu s ngrpseashti ea/ia; tr-atsea, zboarli: agonjea, crvealjea, cljeaea, cljeashtili, coajea, gljeatsa, jeali, jearlu, ljiashtipta, muljeari, njeari, oaspitslji-atselj, ureacljea , lipsescu scriari: agonja, crvealja, cljaea, cljashtili, coaja, gljatsa, jali, jarlu, lj-ashtipta, muljari, njari, oaspitslj-atselj, ureaclja . (4)

Regula dztsi ca diftongul ea/ia tsi yini dup sonlu sh, si ngrpseashti a, nu s ngrpseashti ea/ ia; tr-atsea zboarli: arusheats, ausheatic, bsheari, cmeashea, ctushea, gushea, inshea, moashea, musheat, nisheani, pirushean, sheadi, sheamii, sheapti, sheau, ushea lipsescu scriari: arushats, aushatic, bshari, cmeasha, ctusha, gusha, insha, moasha, mushat, nishani, pirushan, shadi, shamii, shapti, shau, usha . (5) Regula dztsi c diftongul oa/ua si scrii oa (cndu nu yini dup vocala u), tu zboar ca: aua, azbuair, luar ; aesti zboar lipsescu scriari: aoa, azboair, loar . Ma avem shi exceptsiili: haraoa, moabeti, steaoa tsi lipsescu scriari: haraua, muabeti, steaua . (6) Regula dztsi c diftongul oa/ua tsi yini dup vocala u shi scrii a, ca tu zboarli: cuua, dzuua tsi lipsescu scriari: cua, dzua . (7) Regula-a sonlui a, cndu easti mut, n dztsi c zboarli: santunearic, ncljisi, brbatnclar, casa lor, casa ljei, ctusha-tsea, coaja mearilor, lji-angrica , lipsescu scriari: si ntunearic, ncljisi, brbat nclar, casa-a lor, casa-a ljei, ctusha-atsea, coaja-a mearilor, lji ngrica . (8) Regula dztsi c sufixul a imperfectului, persoana-a treia plural lipseashti s-hib a, nu au; tratsea zboarli: s-aveau, imnau, s-videau , lipsescu scriari: s-avea, imna, s-videa . Prublema 2 (loat dit rivista di Skopje, Grailu Armnescu , Anlu 1, Numir 1, Mai 1997, padzina 1; tu textu alxim scriarea-a sonlui i, c cititorlu nu-ari ninga nvitsat aest regul shi zboarli cu i fur scriati cum lipseashti) Ma mushat num zate shi nu s-putea! Grailu Armnescu spuni multi; spuni c noi armnjlji ca un mileti-ahorghea din Balcanj, avem un mushat limb cari uavem ca yishteari armas shi vigljat di para-para-ppnjlji nica dit etili-atseali cari tora s-ved diparti ca tu neguri di dau njilj di-anj. Limba-armneasc easti mushuteatsa cu cari n pirifnsim tuts noi cari n u vrem Armnamea. Limba-armneasc easti-atsea pi cari s-cntar njiljli di cntits cari li-avem shi cari li-aflm shi pit crtsli veclji, limba pi cari multi dadi sh-diznjirdar shi-sh ljadunar njitslj-a lor ta s-doarm tu srmnits, limba pi cari multi feati shi gionj sh-lji spusir caimadzlji -a sivdlui ma shi limba pi cari s-plmsir shi s-mirlusir mults gionj picurari shi crvnari shi dascalj shi prefts, cari sh-u deadir bana ti vruta-l Armnami, tu etsli mintiti shi tu anjlji grei ti-Armnamea sh-az l dztsem c suntu Apostolj shi Martiri-armneshts. C, cripri sh-anj grei zate Armnjlji avur ca baia nu shtea multu ti ghinets. Regula tsi-ari s-fac cu scriarea-a diftongului ea/ia, cndu yini dup vocala i, litira simpl j shi litirili compusi lj, nj shi sh fu clcat. Ashi aflm zboarli: lji-adunar, musheat, njitslji-a, shianj, shiaz, vigljeat , tsi lipsea scriari: lj-adunar, mushat, njitslj-a, sh-anj, sh-az, vigljat . Prublema 3 (loat dit: Zborlu a Nostru, Anlu XIII, Nr 2 (50) 1996, padzina 45. Tu scriarea-a textului featsim trei alxiri: (i) u-lu shcurtu dit bitisita-a zboarlor nu fu scriat di noi; (ii) i-lu shcurtu dup litira sh scriat di autor, nu easti scriat dup regula di Bituli; shi (iii) sonlu ghamma nintea sonlui r noi lu scriem g, nu y cum u-ari fapt autorlu) Loai tu chiro mushatlu calendar a Ligljei, ti anlu 1996, cartea (scrisoarea) a voastr dit meslu Shcurtu sh-tora, cljimarea la adunarea (andamasea) di Aminciu. Ac tuti tsi-ai pitricut suntu angrpsiti pi un limb tsi nu u acchisescu, voi s-v ifhrstsescu ti vrearea shpidimolu a vostru tra s-tsnets ligtur frtseasc cu armnamea di iutsido. Cu tuti c la adunrli a voastri nu s zburashti armneashti, aveam mari mirachi s-ved nica unoar locurili ca dit paradis sh-livenda armnami di Aminciu tsi sh tinjiseashti cu pirifanji limba latineasc, ardzli shi straushescul portu dit Pindu cari suntu un scump aveari cultural nu mash a armnamiljei dit veaclja sh-marea provincie roman

Macedonia (Ipir, Thesalia, veaclja Macedonie, iu fitrusi armnamea shiu armasi pn az), ma, suntu un mushat cumat sh-dit yishtearea a Elladiljei shi dit atsea ma mari, a Europljei tr cari cilstsim shib patria di deadun sh-ti tut miletea a noastr. Dup regulili di Bituli, zborlu veacljea , lipsea scriari veaclja . Pi di-alt parti, zborlu mushat easti scriat cum lipseashti. Bgats oar c particula a a genetivlui easti totna scriat, ca bunoar: calendar a Ligljei, cartea a voastr, pidimolu a vostru, adunrli a voastri, etc. . LECTSIILI 4 shi 5 LECTSIILI 4 shi 5 SCRIAREA-A LITIRLJEI Litira poati s-aib ma multi sonuri: (i) poati s-aib, ca vocal, sh-dup grailu-a omlui, doau sonuri-timelj, / shi ; (ii) poati si s-avd cu un semivocal u n fats (tsi nu si scrii), va dzc, un son tsi si scrii ma savdi ca diftongul u; shi (iii) poati si s-avd ca un semivocal ic s-nu s-avd dip (dup cum easti grailu a omlui), son cari nu lipseashti scriari. Sonurli 1 shi 2 di Timelj: Sonurli Rumneshti / shi . Litira ari, ca vocal, dau sonuri-timelj: (i) un son ma ncljis, ca sonlu rumnescu, /, shi (ii) un son ma dishcljis, ca sonlu rumnescu, . Regul Dauli sonuri, rumnescul / (ncljis) shi rumnescul (dishcljis) lipsescu scriari cu idyea litir . Pronuntsarea-a litirljei , va si s-fac dup cum easti grailu di-acas a cititorlui. Nu-ari vr regul general cari s-n-aspun cndu -lu s-pronunts / sh-cndu s-pronunts ; sh-avem multi zboar cari s-pronunts sh-cu /, sh-cu , dup cum easti grailu-a omlui. Bunoar, f&atil????c?de;rshirotslji au mash sonlu dishcljis , pindenjlji au dauli sonuri /, shi . Zboarli pni shi cntic suntu pronuntsati sh-cu sonlu dishcljis , di frshirots, ma suntu pronuntsati sh-cu sonlu ncljis /, di-armnjlji dit Pindu. Di itia c: (i) pronuntsarea-al s-fatsi cu dauli sonuri-timelj shi (ii) multi zboar pot si s ngrpseasc sh-cu / sh-cu , s-featsi regula di ma nsus ca (i) dauli sonuri / shi s-hib scriati cu idyea litir shi, (ii) catiun s-lu pronunts zborlu ashi cum lj-easti grailu-a lui di-acas. Not Aflm mash ndau zboar iu, tu graiurli tsi au dauli sonuri / shi , omlu poati s-nu shtib ghini cari easti noima bun a zborlui. Ashi aflm, bunoar: (i) Zborlu aru, adgectivlu, tsi va dzc slab, nibun , s-avdi cu dishcljis, shi zborlu aru, substantivlu, tsi va dzc ap tsi cur tu-un vali , s-avdi cu ncljis, /. (ii) La ndau verbi formili di tricut bitisescu cu sonlu, dishcljis shi actsintuat, , ca, bunoar, zborlu cnt (actsentul pri silaba dit soni, t), shi formili di prizentu bitisescu cu sonlu, ncljis shi niactsintuat, /, ca, bunoar, zborlu cnt (actsentul pri prota sila????c?b, cn). Vocala poati si s-afl singur (tu idyea silab), disprtst di alti vocali (dit alti silabi), ca tu zboarli cn-du, c-ni, m-rat, etc. Poati si safl tu nchisita-a unui zbor, tu mesi i tu bitisita-a lui. Di multi ori poati s-hib pronuntsat shi ncljis shi dishcljis, (/ ic ), ca vocal, ca un semivocal, ic mut (s-nu hib pronuntsat dip), dup cum u va zburtorlu. Ma, vocala poati si s-avd deadun sh-cu alti vocali tu idyea silab, ca un singur son, va dzc, si s-afl ca un parti dit un diftongu ic triftongu. Cndu s-pronunts mash ca un vocal, nu-avem vrn prublem: -lu lipseashti totna scriari. Ma, cndu tu idyiul zbor, sonlu poati s-hib pronuntsat ca un vocal, semivocal ic s-nu hib pronuntsat dip (s-hib mut), atumtsea -lu poati: (i) si s ngrpseasc cu tuti c nu s-pronunts, ic (ii) s-nu s ngrpseasc, c easti i c nu easti ligat (cu un cratim), di zborlu di dininti i di-atsel di dinpoi. Tr-atsea avem adrat ndau reguli, cati regul fapt tr un clas (arad) ahoryea di zboar. Clasa 1: cu zboar cari nchisescu cu sonlu tsi poati s-hib vocal, semivoca????c?l, ic s-nu s-avd dip.

Regul (1) Zborlu monosilabic n/m lipseashti scriari (i) ntreg, n/m, cndu vocala s-pronunts, shi (ii) n/m, cndu -lu nu s-avdi. Cu tuti c s-pronunts deadun cu zborlu di dininti i cu-atsel di dinpoi, particula n/m nu lipseashti scriari -n/-m ic n-/m- sh-nec ligari diaestu zbor. (2) Zboarli monosilabi nj, l, lj, sh, ts (i) lipsescu scriari ntredz, nj, l, lj, sh, ts, cndu vocala s-pronunts, shi (ii) cndu -lu nu s-avdi, lipsescu scriari -nj/-nj-, -l/l-, -lj/lj-, -sh/sh-, shi -ts/ts- shi ligari di zborlu di dininti i di-atsel di dinpoi. (3) Zboarli (fr monosilabili n/m, nj, l, lj, sh, ts) tsi ahiursescu cu sonurli n/n shi m/m (cari pot si s-avd sh-cu an/am tu ahiursit, di multi ori), tr cari litira poati s-hib pronuntsat, ma poati shi s-nu hib pronuntsat, lipsescu scriari fr /a shi fr ca si s-leag (cu un cratim ic apustrof) di zborlu di ninti. Va dzc, eali nu lipsescu scriari cu -n/-n shi -m/-m, nec ligari di zborlu di ninti. Singurli exceptsii suntu: (i) cndu zborlu s-afl dup un consoan ic tu nchisita di fraz????c?; shi (ii) cndu autorlu va saspun maxus c -lu easti un vocal tsi lipseashti pronuntsari, ca bunoar tu un puizii iu ritmul a versului u caft. Bunoar: (1) Zborlu monosilabic m/n, lipseashti scriari ntreg, ca tu expresia: s-dusi n pzari sh-trapsi ndreptu n cas , cndu -lu easti un vocal shi, sdusi n pzari sh-trapsi ndreptu n cas cndu -lu easti semivocal ic nu s-avdi. Est expresie nu lipseashti vroar scriari: s-dusi-n pzari sh-trapsi ndreptu-n cas nec lipseashti vroar scriari: sdusi mpzari sh-trapsi ndreptu ncas . Bgats oar c noi scriem n pzari, cu tuti c mults-l pronunts zborlu mpzari. Iar zborlu monosilabic nj, lipseashti scriari ntreg, ca tu expresia: ea nj adr un lucru , cndu -lu s-avdi ca un vocal shi ea-nj adr un lucru ic ea nj-adr un lucru , cndu -lu nu savdi. (2) Zboarli tsi ahiursescu cu sonurli n/n shi m/m (polisilabi, cndu suntu pronuntsati shi scriati cu tu nchisit), lipsescu scriari ca, bunoar, zboarli: nchi-ses-cu, nghios, ngrp-ses-cu, nsus, nvets, nvi-cljedz, nyi-li-cescu, nyi-sedz, etc. Cu exceptsia-a atsilor ts????c?i s-afl dup un zbor tsi bitiseashti cu un consoan ic s-afl tu nchisita-a unei fraz, aesti zboar: (i) nu lipsescu scriari ca: n-chi-ses-cu, n-ghios, ngrp-ses-cu, n-sus, n-vets, n-vi-cljedz, n-yi-li-ces-cu, n-yi-sedz, etc. (ii) nec scriari ca: an-chi-ses-cu, an-ghios, an-grp-ses-cu, ansus, an-vets, an-vi-cljedz, an-yi-lices-cu, an-yi-sedz, etc. shi (iii) nec scriari cu un cratim tra s-hib ligati di zboarli di dinintea-a lor, ca: -nchi-ses-cu, -nghios, -ngrp-ses-cu, -nsus, -nvets, -nvicljedz, -nyi-li-ces-cu, -nyi-sedz, etc. Nota 1 Di tuti zboarli tsi safl tu dictsiunarlu al T. Papahagi shi nchisescu cu litira , mash patru, pronumili l, lj, sh, ts, nu nchisescu cu litirli m shi n/nj. Sh-aproapea tuti aesti zboar tsi nchisescu cu m shi n/nj, fr -lu ditu nchisit, s-afl sh-tu arada di zboar (dit dictsiunar) tsi nchisescu cu m shi n. Mash c, la litirli m shi n, avem ninga, multu di multu, sh-alti zboar tsi lipsea bgari (ma nu suntu bgati) sh-tuarada-a zboarlor tsi nchisescu cu (ic a). Nota 2 Tu rivistili armneshti di-aoa sh-vr sut di anj, particulili semisilabi ca l, lj, sh, ts, nj (arupti dit zboarli monosilabi l, lj, sh, ts shi nj), sved, di multi ori, scriati fr cratim ???? c? sh-ahoryea di alti zboar. Nota 3 Pronumili l, lj, sh, ts shi nj au sh-un a daua form, lu, lji, shi, tsi/ts, nji tsi fatsi ca prublema-a lor s-hib ligat sh-di prublema cama mari a altor zboar monosilabi tsi pot si sleag, cu un cratim, di zborlu di dininti, ma pot si s-leag sh-di zborlu di dinpoi. Nota 4 Suntu armnj cari pronunts shi scriu monosilaba s, tu loc di s. Aest variant nu easti aprucheat di noi. Clasa 2: cu zboarli iu vocala easti tu mesea di zboar shi poati si savd sh-ca un semivocal ic s-nu s-avd dip. Suntu zboar iu sonlu

dit mesea-a unui zbor poati si s-avd ca vocal, ic semivocal, ic poati snu s-avd dip. Bunoar, zboarli: a-d-ram, al-t-oa-r, bu-noa-r, f-tseam, h-r-sit, m-cari, p-rea-sinj, p-r-mit, s-l-ghescu, u-n-oa-r, vr-n-oa-r etc. pot si sh-lu chear -lu tu zburrea di-arad, shi si s-avd ca: a-dram, al-toa-r, bu-noa-r, ftseam, hrsit, mca-ri, preasinj, pr-mit, sl-ghes-cu, u-noa-r, vr-noa-r etc. Nu-ari vr regul general cari s-n-aspun cndu si s ngrpseasc shcndu s-nu s????c?i ngrpseasc aestu . Scriarea-a catiunui zbor, cu vocal ic semivocal (tsi nu si scrii) va hib aspus tu un dictsiunar (nifaptu ninga). Mash ti vr dzatsi zboar, atseali tr cari -lu s-afl nintea-a zborlui oar, s-featsi regula ca -lu si s scrii. Regul Sonlu dit zboarli: u-n-oa-r/n-oa-r, al-t-oa-r, di-u-n-oa-r/din-oa-r, vr-noa-r/v-r-oa-r, c-ti-vr-n-oa-r/c-ti-v-r-oa-r, bu-n-oa-r, sh-alti ca eali, iu vocala ic semivocala s-afl dininteaa sufixului oar, lipseashti scriari. Tr tuti alanti zboar, iu -lu poati shib vocal i semivocal, scriarea lipseashti si s-fac ashi cum va hib aspus tu un dictsiunar niscriat ninga. Exceptsie cu scriarea (cndu easti vocal) ic niscriarea (cndu easti semivocal) a sonlui va si fac mash la puizii, cndu ritmul a versului poati s-caft un silab ma multu i ma putsn. Nota 1- Zboar ca: unoar, noar, bunoar, etc. suntu compusi, ma si scriu ca un singur zbor. Eali pot si s scrii sh-ca dau zboar, un oar, n oar, bun oar, etc. cndu zborlu oar va sdzc un oar&at????c?ilde; di chiro , ca tu frazili: dup un bun oar di chiro mi dush la el , va-lj lja vrn oar di chiro ca si s-duc pn la el , etc. Nota 2 Aoa nu zburm di zboarli iu dauli sonuri shi oa nu s-pronunts deadun, c s-afl tu dau silabi ahoryea. Ashi avem, bunoar, zboarli, sil-n-oa-s, nji-l-oa-s, goaci, g-oa-lji, n-or, g-r-or, etc. iu -lu nu s-pronunts vrnoar shcurtu. Clasa 3: cu zboar tsi bitisescu cu un vocal, tsi poati s-hib shi semivocal ic s-nu s-avd dip, shi ari un i ma multi consoani nintea-a ljei. Regul (1) Vocala dit bitisita-a zboarlor, lipseashti scriari totna, (i) cndu -lu yini dup un singur consoan shi -lu s-avdi ca un vocal, vroar ca un semivocal, shi (ii) cndu -lu yini dup dau i ma multi consoani, shi s- pronunts ca un vocal, ca un semivocal ic s-nu s- pronunts dip. Adutsem aminti c litirli compusi suntu lugursiti ca un consoan, iar litira complex x, ca dau consoani. (2) Zboarli monosilabi (iu -lu easti vocal): c, l, n, s, tr, ts, s????c?hi v, (i) lipsescu scriari ntredz, cndu zboarli savdu ahoryea di zboarli tsi yin dup eali, ma (ii) lipsescu scriari c-, l-, n-, s-, tr-, ts-, shi v- (shi ligari cu un cratim di zborlu di dinpoi), cndu dauli zboar s-avdu deadun ca un singur zbor. (3) Zboarli tsi bitisescu cu vocala (alti dict monosilabili c, l, n, s, tr, ts, shi v), cari au dup eali un altu zbor tsi nchiseashti cu un vocal, lipsescu scriari ntredz: (i) fr cratim, cndu -lu easti vocal shi dauli zboar s- avdu ahoryea, ma (ii) ligati cu un cratim, cndu dauli zboar s-avdu deadun ca un singur zbor. Dauli vocali -lu dit bitisita-a protlui zbor shi vocala dit nchisita-a andoilui zbor armn scriati. Bunoar: (1) Zboarli tsi bitisescu cu vocala tsi yini dup un singur consoan (simpl i compus, ma nu complex) sh-iu -lu nu s-avdi vroar ca un semivocal, lipsescu scriari totna cu , ca tu zboarli: bra-ts, c-ru-ts, c-tu-sh, dzea-n, pea-n, u-sh, etc. Aesti zboar nu lipsescu scriari fr , ca: brats (plural), c-ruts, ctush (singular fiminin), dzean, pean, ush (singular), etc. Zboarli tsi bitisescu cu sonlu tsi yini dup????c?; dau i ma multi consoani (simpli i compusi) ic un consoan complex shi poati si s-pronunts ca un vocal, ca un semivocal ic s-nu spronunts dip, lipsescu scriari totna cu , ca tu zboarli: av-dz, mun-ts, p-rin-ts, pun-ts, etc. Aesti zboar nu lipsescu scriari (cu tuti c poati si s-pronunts) fr

, ca: avdz, munts, p-rints, punts, etc. Exceptsie poati si s-fac la puizii cndu ritmul a versului va s-u caft. (2) Monosilabili dit expresii ca: c avea mults , l ari dat sh-a lor paradz , s arc tuamari , tr atsea c nu ti cunushtea , ts avea dzs c v avea dat paradz , lipsescu scriari ahoryea, cndu nu s-avdu ligati di zboarli tsi yin dup eali. Ma cndu monosilabili s-avdu ligati di zboarli tsi yin dup eali, expresiili lipsescu scriari: c-avea mults , l-ari dat sh-a lor paradz , s-arc tu-amari , tr-atsea c nu ti cunushtea , tsavea dzs c v-avea dat paradz . Aesti expresii nu lipsescu vroar scriari: c-avea mults , l-ari dat sh-a lor paradz , s-arc tu-amari , tr-atsea c nu ti cunushtea , tsavea dzs c????c?; v-avea dat paradz . (3) Dau zboar, protlu tsi bitiseashti cu shi andoilu tsi nchiseashti cu un vocal, lipsescu scriari ca tu expresiili: (i) putsn aveari , mult urteats , pn earam , etc. cndu s-avdu ahoryea, ca dau zboar, ma (ii) putsn-aveari , mult-urteats , pn-earam , etc. cndu s-avdu deadun, ca un singur zbor. Idyili expresii nu lipsescu vrnoar scriari ca: putsn-aveari (putsn aveari), mult-urteats (mult urteats), pnearam (pn earam), etc. Nota 1 Aoa nu zburm di zboar iu (i) sonlu easti un semivocal (tsi poati si s-avd ic s-nu s-avd dip) shi (ii) -lu ari un singur consoan (simpl i compus) dinintea-a lui. Ahtri suntu zboarli cari si scriu fr sonlu ca: bradz, frats, ni-pots, pradz, etc. Di-aesti zboar va zburm ma nghios, cndu va discutm Sonlu 3. Nota 2 Multi di zboarli tsi bitisescu cu la coad, pot si s-avd, dup cum easti zborlu a omlui, sh-cu i. Bunoar, zboar ca: bra-ts, ctu-sh, mun-ts, p-rin-ts, pun-ts, s, tr, u-sh, etc. pot si spronunts????c? shi si s scrii cu i, ca: bra-tsi, c-tu-shi, mun-tsi, p-rin-tsi, pun-tsi, si, tri, u-shi, etc. Idyiul lucru lu-avem sh-cu zboar tsi bitisescu cu semivocala (tsi nu si scrii) ca: bradz, frats, nipots, p-radz, etc. cari pot s-hib pronuntsati sh-cu un semivocal i tu coad. Di-aest prublem va zburm ma multu tu lectsia-a sonlui i. Clasa 4: cu zboar iu vocala fatsi parti dit diftondzlj i shi u. Diftondzlj i shi u s-afl tu zboar ca: a-ri, a-ru, ci-mac, cu-ri, hi-dip-ses-cu, gi, gi-tani, hu, li, mi, zbu-ri, sh-multi alti tsi nu n-aduc vrn prublem la scriari. Singura prublem easti cu shaptili zboar tsi pot s-bitiseasc cu -actsintuat, sh-lipsescu scriari ca: ami-r, b-c-l, c-tr-m, Dum-ni-dz, hz-n, tm-b-r, tr-h-n. Aesti zboar pot shi s-bitiseasc cu u, ma nu lipsescu scriari ca: a-miru, b-c-lu, c-tr-mu, Dum-ni-dzu, hz-nu, tm-b-ru, tr-h-nu. Regul Zboarli masculini cari, la singular niarticulat, au dau varianti: (i) un variant tsi bitiseashti cu vocala actsintuat, shi (ii) un alt variant cari biti????c?seashti cu diftongul u actsintuat (vocal , semivocal u), lipsescu scriari shi pronuntsari mash cu formaa protljei variant. Not Avem shi zboar ca: a-ru/ru, f-l-cu/ln-gu, hu, nu/diz-nu, tr-dzu, tu, shpoati sh-alti, cari nu au forma cu tu bitisit. Aesti zboar lipsescu scriari mash cu diftongul u tu soni. Clasa 5: cu zboar iu sonlu fatsi parti dit diftongul u (vocal , semivocal u) Regul Zboarli cari bitisescu cu diftongul u cari yini dup un vocal alt dict u, (sh-cari pot si s-avd sh-cu vocala u tu loc di diftongul u), lipsescu scriari cu u; nu lipsescu scriari cu u. Formili articulati di la genitiv shi dativ, sh-ctivroar atseali di la pluralu articulat, lipsescu scriari sh-eali tut cu u. Exceptsie u fac mash shasili zboar iu diftongul u yini dup vocala u, zboar di cari va zburm tu Sonlu 3, ma nghios. Zboarli fiminini tsi bitisescu cu diftongul u (vocal , semivocal u), cari yini dup un vocal alt dict u, lipsescu scriari ca zboarli: a-ra-u/a-roa-u, ctsa-u, cu-ra-u, da-u/doa-u, du-njau, fu-lja-u, grea-u, ha-ra-u, ha-u, m-sea-u, na-u/noa-u, nea-u, ????c? oa-u (pluralu di la ou),

p-tlja-u, stea-u, u-hea-u, u-vrea-u, etc. Aesti zboar nu lipsescu scriari ca: a-ra-u/a-roa-u, c-tsa-u, cu-ra-u, da-u/doa-u, du-nja-u, fuljau, grea-u, ha-ra-u, ha-u, m-sea-u, na-u/noa-u, nea-u, oa-u (pluralu di la ou), p-tlja-u, stea-u, u-hea-u, u-vrea-u, etc. cu tuti c pot si s-avd ashi tu ndau grai armneshti. Diftongul u armni scriat sh-tu dicljinarea-a zboarlor. Ashi: (i) Genitivlu shi dativlu singular a zboarlor di ma nsus, lipseashti scriari ca: a-ra-u-ljei/a-roa-uljei, c-tsa-u-ljei, cu-ra-u-ljei, da-u-ljei/doa-u-ljei, du-nja-u-ljei, fu-lja-u-ljei, grea-u-ljei, ha-ra-u-ljei, ha-u-ljei, m-sea-u-ljei, na-u-ljei/noa-u-ljei, nea-u-ljei, pt-lja-u-ljei, stea-uljei, u-heau-ljei, u-vrea-u-ljei, etc. Genitivlu shi dativlu singular nu lipseashti scriari ca: a-rau-ljei/a-roau-ljei, c-tsau-ljei, cu-rau-ljei, dau-ljei/doau-ljei, du-njau-ljei, fu-ljau-ljei, greau-ljei, ha-rau-ljei, hau-ljei, m-seau-ljei, nauljei/noau-ljei, neau-ljei, p-tljau-ljei, steau-ljei, u-heau-ljei, u-vreau-ljei, etc. (ii) Formili di plural articulat, cndu sufixul li ic sufixul lor s-adavg (la atseali zboar tr cari forma niarticulat nu sh-lu cheari -lu), lipsescu scriari ca: a-ra-u-li/a-roa-u-li, da-u-li/doa-uli, na-u-li/noa-u-li, oa-u-li, etc. la numinat????c?iv shi acuzativ, ic a-ra-u-lor/a-roa-u-lor, daulor/ doa-u-lor, na-u-lor/noa-u-lor, oa-u-lor, etc. la genitiv shi dativ. Aesti zboar nu lipsescu scriari ca: a-rau-li/a-roau-li, dauli/doau-li, nau-li/noau-li, oau-li, etc. la numinativ shi acuzativ, ic a-rau-lor/a-roau-lor, dau-lor/doau-lor, nau-lor/noau-lor, oau-lor, etc. la genitiv shi dativ. Not Tr multi zboar, pluralu sh-alxeashti forma niarticulat di la singular, shi -lu cheari la plural; ca bunoar, tu zboarli articulati: c-tsa-li-li/c-tsa-li-lor, cu-ri-li/cu-ri-lor, du-njei-li/dunjei-lor, dz-li-li/dz-li-lor, fu-ljei-li/fu-ljei-lor, grea-li-li/grea-li-lor, hari-li/ha-ri-lor, m-sei-li/msei-lor, na-li-li/na-li-lor, ne-ur-li/neur-lor, p-tljei-li/p-tljei-lor, stea-li-li/stea-li-lor, u-hei-li/uheilor, u-vrea-li-li/u-vrea-li-lor, etc. Alti zboar, ca ha-u, bunoar, nu-au plural. Sonlu 3: Vocala tsi s-avdi ma nu si scrii ca diftongul u (vocal , semivocal u) Regul Diftongul u (dit bitisita-a unui substantiv fiminin) cari yini dup vocala u (tsi s-afl tu silaba di ninti), lipseashti scriari , nu u (cu tuti c s-avdi u). Formili-a aishtor zboar, cndu suntu articulati, lipsescu scriari sh-eali mash cu (a), nu lipsescu scriari cu u (ua). Shasili zboar tr cari easti adrat aest regul&at????c?ilde; suntu, shi lipsescu scriari: a-u-, cu, dzu-, mi-du-/m-du-, mai-mu- shi ve-du-. Sonlu dit soni s-avdi ca diftongul u (semivocal u, vocal ). Aesti zboar nu lipsescu scriari: a-u-u, cu-u, dzu-u, mi-du-u/m-du-u, mai-mu-u shi ve-duu. Formili articulati a aishtor zboar, cndu nu sh-alxescu ardtsina la plural (ca pluralili dz-li, mdui, ve-du-i), lipsescu scriari ca: a-u-ljei/a-u--li/a-u-lor, cu--ljei/cu--li/cu--lor, dzu--ljei, mi-du-ljei/m-du--ljei, mai-mu--ljei/mai-mu--li/mai-mu--lor shi ve-du-ljei. Eali nu lipsescu scriari: a-u-u-ljei/a-u-u-li/a-u-u-lor, cu-uljei/cu-u-li/cu-u-lor, dzu-u-ljei, mi-du-u-ljei/m-du-u-ljei, maimu-u-ljei/mai-mu-u-li/mai-mu-u-lor shi ve-du-u-ljei. Nota 1 Avem aspus ninti, cndu zburm di scriarea-a vocalljei a, c forma articulat, la singular, a aishtor zboar va scriari cu a, nu cu ua, cu tuti c s-pronunts cu ua, nu cu a, va dzc, zboarli di ma nsus, articulati la nominativ shi acuzativ singular, lipsescu scriari: dzu-a, mi-dua/m-du-a, a-u-a, cu-a, ve-du-a shi mai-mu-a. Nota 2 Shasili zboar di ma nsus suntu pronuntsati, tu ndau graiuri, mash cu u, tu bitisit, nu cu diftongul u. M????c?a aesti zboar nu lipsescu scriari: a-u-u, cu-u, dzu-u, mai-mu-u, mi-du-u/ m-du-u, shi ve-du-u. Nota 3 Tachi Papahagi, tu dictsiunarlu a lui, li ngrpseashti aesti zboar cu

diftongul u, nu cu , dup cum u caft regula di ma nsus, va dzc, li ngrpseashti, ca tuti alanti zboar tsi bitisescu cu diftongul u: a-uu, cu-u, dzu-u, mai-mu-u, mi-du-u shi ve-du-u. Sonlu 4: Semivocala dit Bitisita di Zbor (tsi nu si scrii) Regul Semivocala dit bitisita-a zboarlor, nu lipseashti scriari vrnoar, cndu yini dup un singur consoan (simpl i compus, ma nu consoana complex x). Singura exceptsii va s-hib mash atumtsea cndu scriitorlu va maxus ca zborlu s-hib pronuntsat cu vocala ca, bunoar, tu puiziili iu va u caft ritmul a versului. Zboarli tsi bitisescu cu litirli compusi dz, sh, shi ts (tsi yin dup un vocal), s-avdu di multi ori (i) cu un semivocal , (ii) cu un semivocal i, ic (iii) cu un semivocal u tu coad shi, ctivroar, (iv) cu un semivocal /i (va dzc, cndu cu , sh-cndu cu i, dup cum easti grailu-a omlui). Aesti semivocali, nu lipsescu scriari. Bunoar, avem zboarli tsi lipsescu scriari: (mini) acats, (tini) a-cats, a????c?-rdz (substantivlu), n-tredz, (mini) bash, (tini) bash, (mini) b-nedz, (tini) b-nedz, c-dzush, (un) ciresh, (doi) ci-resh, frats, fudz, (mini) lu-credz, (tini) lu-credz, mi-lets, muts, p-radz, pu-tush, udadz, etc. Aesti zboar nu lipsescu scriari: (mini) acatsu, (tini) a-cats/a-catsi, a-rdz/a-rdzi, ntredz/n-tredzi, (mini) bashu, (tini) bashi/bash, (mini) b-nedzu, (tini) b-nedz/bnedzi, cdzushi, (un) ci-reshu, (doi) ci-reshi, frats/fratsi, fudz/fudzi, (mini) lu-credzu, (tini) lu-credz/lucredzi, mi-lets/miletsi, muts/mutsi, p-radz/p-radzi, pu-tushu, u-dadz/u-dadzi, etc. Nota 1 Shi s-li scriem un soe, (i) prota persoan a verbului s-avdi cu semivocala u la coad: (mini) a-cats, (mini) b-nedz, (mini) bash, (mini) lu-credz, ma a daua persoan s-avdi cu semivocala /i: (tini) a-cats, (tini) b-nedz, (tini) bash, (tini) lu-credz, shi (ii) singularlu s-avdi cu semivocala u: (un) ci-resh, ma pluralu s-avdi cu semivocala /i: (doi) ciresh. Nota 2 Bgats oar c: (i) ma s si scrii cu semivocala , forma: (tini) a-cats, va s scrii un soe cu forma (el) a-ca-ts, iu lu easti vocal, (ii) forma: (tini) bash/bashi, iu /i-lu easti semivocal, easti un soe scriat cu forma: (el) ba-sh/ ba-shi, iu /i-lu easti vocal, etc. PRUBLEM Tu-a????c?est prublem va dm un textu tu cari va si s-afl ndau zboar scriati cu alathus. Lucrul a cititorlui va s-hib ca s-li afl aesti zboar, s-li ngrpseasc cum lipseashti shi s-afl tsi regul dit lectsii avem clcat tu scriari. Bgats oar c regulili di scriari tsi va clcm, suntu mash atseali dit aest lectsii. Alantu textu easti scriat cum lipseashti, dup regulili a noastri. Prublem Tu munts bna unoar un picurar. S-acljima Doni. Avea vr sut di oi cu cari-sh tsnea dzlili. Eara-nsurat shi lna di la oi u lucra acas-nveasta-a lui. Un dzuu di vear, la stanea-a lui s-avea apnghisit un taif di furi. Eara vr dzatsi inshi, fuvirosh, cu brghi li i arusi. Tr-atsea, Doni avea-ngljitsat cndu-lj vidzu c cdzur pristi el. Un ctsau-nchisi salatr. A furlor l eara foami sh-vrea s-mc tsiva. Doni l-avea dat prota niheam pni cu cash, ma elj vrea sh-pit. l pitricur Doni acas, deadun cu doi furi, tra s-aduc pit. Intrar-n cas. Nveastaal Doni lavea dzs c, tra s-adar pit, va-lj lja unoar di chiro ca s-u fac, deapoea s-u bag-n cireap shi s-u coac. Nu fatsi tsiva, lj-dzsir furlji, va s????c?-ashtiptm. Va ts-alsm shi ndoi pradz. Omlu cndu ts-adar bun, nu lipseashti vrn oar s-lu-agunjiseshti. DIZLIGAREA-A PRUBLEMLJEI Zboarli tsi nu suntu scriati dup regulili-a noastri va shib sumliniati. Deapoea, tr cati zbor, va saspunem regulili tsi fur clcati. Tu munts bna unoar un picurar. S-acljima Doni. Avea vr sut di oi cu cari-sh tsnea dzlili. Eara nsurat shi lna di la oi u lucra acas nveasta-a lui. Un dzu di vear, la stanea-a lui s-avea apnghisit un taif di furi. Eara vr dzatsi inshi, fuvirosh, cu

brghi li i arusi. Tr-atsea, Doni avea ngljitsat cndu-lj vidzu c cdzur pristi el. Un ctsau nchisi s-alatr. A furlor l eara foami sh-vrea s-mc tsiva. Doni l-avea dat prota niheam pni cu cash, ma elj vrea sh-pit. l pitricur Doni acas, deadun cu doi furi, tra s-aduc pit. Intrar n cas. Nveastaal Doni l-avea dzs c, tra s-adar pit, va-lj lja un oar di chiro ca s-u fac, deapoea s-u bag n cireap shi su coac. Nu fatsi tsiva, lj-dzsir furlji, va s-ashtiptm. Va ts-alsm shi ndoi pradz. Omlu cndu ts-adar bun, nu lipseashti vrnoar s-luagu????c?njiseshti. (1) Regula dztsi c zborlu dzuu lipseashti scriari dzu . (2) Regula dztsi ca adverbili unoar, vrn oar lipsescu scriari unoar, vrnoar . Ma zborlu unoar (di chiro) easti faptu di dau zboar: un numiral, un shi di un substantiv, oar sh-eali lipsescu scriari ahoryea ca un oar di chiro. (3) Regula dztsi c zborlu ctsau lipseashti scriari ctsau . (4) Regula dztsi c zboarli polisilabi tsi nchisescu cu m/m ic am/an si scriu (cndu nu avem exceptsii) mash cu m/n nu cu -m/-n. Idyiul lucru tr monosilaba m/n tsi s-fatsi m/n. Tr-atsea zboarli: eara-nsurat, acas-nveasta, avea-ngljitsat, ctsau-nchisi, intrar-n, bag-n lipsescu scriari: eara nsurat, acas nveasta, avea ngljitsat, ctsau nchisi, intrar n, bag n . (5) Regula dztsi c monosilabili tr, ts, s, l, etc. shi-l cher sonlu , cndu suntu ligati di un zbor tsi yini dup eali tsi nchiseashti cu a. Tr-atsea zboarli: tr-atsea, salatr, l-avea, saduc, s-adar, s-u, s-ashtiptm, ts-alsm, tsadar lipsescu scriari: ????c?;tr-atsea, salatr, l-avea, s-aduc, sadar, s-u, s-ashtiptm, ts-alsm, ts-adar . (6) Regula dztsi c semivocala dit bitisita-a zborlui nu si ngrpseashti cndu yini dup un singur consoan. Tr-atsea zborlu pradz lipseashti scriari pradz . LECTSIA 6 LECTSIA 6 SCRIAREA-A LITIRILOR B, C, CH, K LITIRA B Litira b ari mash sonlu-timelj ca tu zboarli: bal-co-ni, bir-bec, bun, cor-bu, ih-ti-bari, or-bu, etc. La scriarea-al b, putem s-avem dau prublemi, tsi putem s-l dm cali cu regula di ma nghios. Regul: (1) Zboarli tsi pot s-hib pronuntsati shi scriati em cu b em cu v, lipsescu scriari cu b. Aesti zboar va poat s-hib pronuntsati cu sonurli b ic v, dup cum va s-u va omlu. (2) Zboarli tsi pot s-hib pronuntsati shi scriati em cu mb em cu mp, lipsescu scriari cu mp. Aesti zboar va poat s-hib pronuntsati cu sonurli mb ic mp, dup cum va s-u va omlu. Exceptsii la aesti reguli va hib aspusi tu un dictsiunar niscriat ninga. Bunoar: (1) Zboarli tsi pot si s-avd dau turlii, sh-cu sonlu b sh-cu sonlu v, lipsescu scriari cu b, ca zboarli: pro-b, bi-bli-i/bi-bli-e, bi-bli-u-te-c, etc. Eali nu lipsescu vrnoar scriari cu v ca: pro-v, vi-vli-i/vi-vli-e, vi-vliu-te-c/vi-vli-u-th-chi, etc. (2) Zboarli tsi pot si s-avd dau turlii, sh-cu sonlu mb sh-cu sonlu mp, lipsescu scriari cu mp ca: am-p-tu-ra-ri, am-pla-tea, am-pl-tes-cu, am-put, lam-p, lim-pi-di, mpa-di, mpi-zu-es-cu, mpros-tu, mprus-tedz, mpis-ti-men, scum-pu, tram-p, trum-pe-t, etc. Ahtri zboar nu lipsescu vrnoar scriari cu mb ca: am-b-tu-ra-ri, am-bla-tea, am-bl-tes-cu, am-but, lam-b, lim-bi-di, mba-di, mbi-zu-es-cu, mbros-tu, mbrus-tedz, mbis-ti-men, scum-bu, tram-b, trum-be-t, etc. Nota 1 Bgats oar c forma cama cunuscut di ndau zboar di ma nsus, ca zboarli: lam-b shi trum-be-t bunoar, poati s-hib forma cu b, nu cu p. Alti exempliexceptsii, ca zborlu stmbu-ses-cu, tsi nu si scrii stm-pu-ses-cu, ca zborlu O-lim-pu cari, di ma multili ori, s-pronunts Elim-bu, va hib aspusi tu un dictsiunar niscriat ninga. Nota 2 Bgats oar c aoatsi zburm di zboarli tsi pot si s-avd dau turlii, sh-cu mb sh-cu mp. Nu zburm di zboari ca am-bar/mbar, tsi s-pronunts mash cu sonlu b, ic

mplin tsi s-pronunts mash cu p (cu tuti c lu-avem avdzt, shi ctivroar vidzut scriat, shi mblin!). Nota 3 Ma nclo, tu sectsia-a litirljei m, va s-videm c gruparea di litiri mb poati si s-afl scriat (strmbu) shi nb. Regula di-aoa s-aplic la (easti bun tr) tuti zboarli iu gruparea di litiri s-afl scriat mb sh-cari s-pronunts shi mp. LITIRILI C, CH, K (1) Dup litira tsi yini dup ea, litira simpl c ari dau sonuri: (i) Cndu nu s-afl nintea-a sonurlor e shi i, litira simpl c poati s-aib un son di timelj, ascur ca, bunoar, atsel dit zborlu cal. (ii) Cndu s-afl nintea-a sonurlor e shi i, litira simpl c poati s-aib sh-un altu son, muljat ca, bunoar, tu zborlu ci-cior. (2) Litira compus ch s-afl totna nintea-a litirilor e shi i, shi ari un singur son, idyiul son cu-atsel ascur al litirljei simpl c, cum s-afl tu zborlu chep-tu, bunoar. (3) Litira k ari mash un singur son, idyiul son cu-atsel ascur al c. Regul: (1) Idyiul son-timelj, ascur lu-avem cu: (i) Litira simpl c cndu nu-ari dup ea litirli e shi i; (ii) Litira compus ch cndu ari dup ns litirli e shi i; shi (iii) Litira k cndu u-aflm tu zboar xeani. (2) Un son dultsi, muljat lu-avem cndu litira simpl c s-afl nintea al e shi i (lungu i shcurtu). Bunoar: (1) S ngrpseashti c shi s-pronunts totna cu sonlu c, ascur, cndu zboarli nu-au un litir e nec un litir i cari s-yin dup c ca, bunoar, tu: a-duc, cun-dilj, cad, c-ra-ri, ca-s, c-ru-n, coa-d, co-dru, co-f, pri-c, etc. Aesti zboar nu lipsescu vrnoar scriari ca: a-duk, kundilj, kad, k-ra-ri, ka-s, k-ru-n, koad, ko-dru, ko-f, pri-k, etc. (2) S ngrpseashti ch, nintea-a litirilor e shi i, shi s-pronunts cu un son ascur, tu zboar tsi lipsescu scriari ca zboarli: chea-tr, chelj, chen-dru, chi-li-mi, chin, du-chea-ni, luchi, etc. Aesti zboar nu lipsescu vrnoar scriari cu k ca: kea-tr/kia-tr, kelj/kielj, kendru/kien-dru, kili-mi, kin, du-kea-ni/du-kia-ni, luki, etc. Bgats oar c aestu h nu s-pronunts, easti mut cndu yini dup c; el fatsi ca sonlu c dinintea-al e/i, si s-avd ascur, nu muljat, un son tsi sh-u-adutsi cu sonlu ascur di timelj c. Ctivroar, tu ndau zboar, s-poati ca saflm shi ndau exceptsii la aest regul. Ashi aflm, bunoar, tu dictsiunarlu al Papahagi, zborlu di arzg nturtseasc (adz chirut poati dit limb!) mec-he-m. Zbor ari noima di tribunal sh-dauli sonuri c shi h s-avdu ahoryea, va dzc, zborlu nu s-citeashti me-che-m (me-ke-m) ma mec-he-m. Ahtri zboar, cndu va li-avem, lipsescu scriari cu k nu cu c, va dzc, zborlu mecheme va s-hib ngrpsit mekheme! (3) S ngrpseashti k shi s-pronunts totna cu un son, ascur, ca atsel a sonlui c/ch tu zboar, numi di oaminj shi locuri xeani, ca: kilometru, King, Kripton/Krypton, Kenia, etc. (4) S ngrpseashti c shi s-avdi dultsi, muljat, cndu s-afl nintea litirilor e shi i, ca tu zboarli: cea-t, cea-i/ceai, cer-g, ci-resh, ci-nu-shi, ci-reap, li-li-ci, etc. Nota 1 Bgats oar c: (i) Idyiul son-timelj, ascur poati si s scrii trei turlii: cu litira simpl c (cndu nu-ari dup ea sonlu e ic i), cu litira compus ch (cndu ari dup ea sonlu e ic i), shi cu litira simpl k, tu zboar xeani. (ii) Sonlu dultsi, muljat si scrii mash un singur soe, cu litira simpl c cndu ari dup ea un son e ic i. Tu scriarea-a litirilor c shi k, avem mash dau prublemi; sh-aesti suntu ndreapti cu regula di ma nghios. Regul: (1) Zboarli tsi pot s-hib pronuntsati shi scriati shi cu c shi cu h (zboar tsi s-afl tu limba di az, ic zboar tsi va s-intr tu limb ma nclo, ca neologhismi), lipsescu scriari cu c. Aesti zboar va poat s-hib pronuntsati cu sonurli c ic h, dup cum va s-u va omlu. (2) Zboarli di-arzg xean, numi di lucri, oaminj, locuri, etc. tr cari adetea internatsiunal easti ca s-hib scriati cu k, ma cari pot s-hib scriati pri-armneashti sh-cu c/ch shi cu k, lipsescu scriari mash cu k. Exceptsiili la aesti reguli va hib aspusi tu un dictsiunar niscriat nica. Bunoar: (1) Di zboarli cari au dau virsiunj, un cu c ascur, sh-alant cu h, cari lipsescu scriari cu c,

aflm: prac-ti-c, ca-rac-ter, chi-rur-gu, ef-che-li, hr-ches-cu, ifchi-i/if-chi-e, mi-lan-cu-li-i/mi-lan-cu-lie, etc. Aesti zboar nu lipsescu vroar scriari: prah-ti-c, ha-rac-ter, hi-rur-gu, ef-he-li, hr-hes-cu, ifhi-i/if-hi-e, mi-lan-hu-li-i/mi-lan-hu-li-e, etc. Tu-aest arad bgm shi zboar (ma multu di-arzg nturtseasc) cu dublu-c tsi lipsescu scriari mash cu c ca: c-ic-ci, chiurc-ci, ci-cric-ci, ciu-bucci, con-drac-ci, tu-fic-ci, ci-flic-ci, bil-bic-ci, imbruc-ci, sh-alti poati tsi n-ascap ma cari suntu aspusi tu dictsiunar. Aesti zboar nu lipsescu vrnoar scriari cu hc, ca: c-ih-ci, chiurh-ci, ci-crih-ci, ciu-buh-ci, condrah-ci, tu-fih-ci, ci-flih-ci, bil-bih-ci, im-bruh-ci, etc. Ma avem aoa shi ndau exceptsii, ca zboarli, tsi lipsescu scriari: ah-ci, ar-hi-u-log, bh-ce, bh-cishi, b-th-ci, boh-ci, buh-cea-gi, orhes-tr, z-nh-ci sh-alti poati tsi n-ascap shi va hib aspusi tu un dictsiunar niscriat ninga. Aesti zboar nu lipsescu scriari: ac-ci, archi-u-log, bc-ce, bc-ci-shi, b-tc-ci, boc-ci, buc-cea-gi, or-chestr, z-nc-ci, etc. (2) Litira k s-afl mash tu zboar xeani ic di arzg xean, ca tu zboarli tsi lipsescu totna scriari ca: kilo, kilogram, kilometru, Ke-ni-a, King, etc. shi ari totna sonlu-timelj, ascur al c/ch di ma nsus (va dzc, c, cndu nu easti nintea-al e/i, shi ch cndu easti ninti). Aesti zboar nu lipsescu vroar scriari: chilo, chilogram, chilometru, Che-ni-a, Ching, etc. PRUBLEM Tu-aest prublem va dm un textu tu cari va si s-afl ndau zboar niscriati ghini. Lucrul a cititorlui va s-hib ca s-li afl aesti zboar, s-li ngrpseasc cum lipseashti shi s-afl tsi regul dit lectsii avem clcat tu scriari. Bgats oar c regulili di scriari tsi va clcm, suntu mash atseali dit aest lectsii. Intrai tu casa-a lor. Casa nu para eara curat. Nicuchirlu durnja shi s-avdza cum hrhea. Nicuchira avea alsat pri meas mcarea di-un sear ninti shi aest s-avea aspart shi mbutsa. Shideam mbrostu, tu mesea di cas, pi un kilimi lucrat cu mna, sh-videam limbidi c nu easti tr shideari n cas. Inshii nafoar tu bccelu dit avlii s-ljau niheam vimtu. Nicuchirlu-a casljei nu eara un om aru, btcci. Eara un om di inim, mbistimen. Avea un bun haracter, eara nvitsat, yeatruhirurgu cu mult prahtic. L-cunushteam ghini. Lu-arsea si s-duc sascult orchestra la risturantu, s-avd cntitsi armneshti, ma luarsea sh-ma multu s scrii shi sciteasc armneashti. Tr-atsea acumpra crts armneshti sh-cu-aest s-poat s-agiut ca editura s stmpuseasc sh-ma multi crts pri limba-a noastr. DIZLIGAREA-A PRUBLEMLJEI Zboarli tsi nu suntu scriati dup regulili-a noastri suntu sumliniati. Deapoea, tr cati zbor, va saspunem regulili tsi fur clcati. Prublem Intrai tu casa-a lor. Casa nu para eara curat. Nicuchirlu durnja shi savdza cum hrchea. Nicuchira avea alsat pri meas mcarea di-un sear ninti shi aest s-avea aspart shi mputsa. Shideam mprostu, tu mesea di cas, pi un chilimi lucrat cu mna, sh-videam limpidi c nu easti tr shideari n cas. Inshii nafoar tu bhcelu dit avlii s-ljau niheam vimtu. Nicuchirlu-a casljei nu eara un om aru, bthci. Eara un om di inim, mpistimen. Avea un bun caracter, eara nvitsat, yeatru-chirurgu cu mult practic. L-cunushteam ghini. Lu-arsea si s-duc s-ascult orhestra la risturantu, s-avd cntitsi armneshti, ma lu-arsea sh-ma multu s scrii shi s-citeasc armneashti. Tr-atsea acumpra crts armneshti, tra s-poat s-agiut cu-aest, editura tsi stmbusea crts pri limba-a noastr. (1) Regula dztsi c zboarli: mbutsa, mbrostu, limbidi, mbistimen lipsescu scriari cu mp, nu cu mb: mputsa, mprostu, limpidi, mpistimen. Iar zborlu stmpusea easti un exceptsie tsi si scrii stmbusea (2) Regula dztsi c zboarli: hrhea, haracter, hirurgu, prahtic si ngrpsescu cu c/ch, nu cu h: hrchea, caracter, chirurgu, practic . Ma avem shi exceptsiili: bccelu, btcci, orchestra tsi s ngrpsescu cu h, nu cu c/ch: bhcelu, bthci, orhestra.

(3) Regula dztsi c zborlu kilimi lipseashti si s scrii chilimi ; mash zboarli xeani si scriu cu k. LECTSIA 7 LECTSIA 7 SCRIAREA-A LITIRILOR D, DZ, DH, E LITIRILI D, DZ, DH Dup arzga-a zborlui sh-dup cum lj-easti pronuntsarea tu grailu di-acas a omlui, sonurli-a litirljei simpl d shi a litirilor compusi dh shi dz, suntu aspusi tu regula di ma nghios. Regul: Litira simpl d (tsi nu-ari dup ea litirli h shi z), poati s-aib: (i) sonlu-timelj, latinescu, d, ic, (ii) tu ndau zboar di arzg grtseasc i arbinshasc, poati saib, dup cum easti grailu-a omlui, dauli sonuri: sonlu latinescu d ic sonlu grtsescu dhelta. Regul: Litira compus dz s-avdi cu un son tsi safl nolgica di sonlu-timelj al d, shi sonlu-timelj al z. Regul: Litira compus dh ari totna sonlu grtsescu dhelta. Bunoar: (1) Cndu nu-ari dup ea litira z ic h, litira d, s-pronunts cu sonlu latinescu d, tu zboar ca: dad, dai-ma, dis-car-cu, gar-du, gr-di-n, p-du-ri, etc. Tu dictsiunarlu niscriat ninga, aesti zboar va s-hib scriati tuti, mash cu litira d. Ma, tu ndau zboar di arzg grtseasc (ctivrnoar arbinshasc) tsi s-afl scriati cu d (nu dh), ca: da-l, di-na-mi, dascal, Di-mi-tri, etc. va s-pronunts, dup cum easti grail????y?u-a omlui: (i) cu sonlu latinescu d, ic (ii) cu sonlu grtsescu dhelta (dh). (2) Cndu litira d ari dup ea litira z, litira compus dz s-avdi ca tu zboarli: a-ra-dz, bu-dz, dzc, dz-n, dzea-n, dzi-ni-ri, dzu-, etc. Aesti zboar suntu scriati tu dictsiunar mash cu litira compus dz. (3) Cndu litira d ari dup ea litira h, cum avem, bunoar, tu zboarli dhal, dhi-na-mi, dhas-cal, Dhi-mi-tri, etc. litira compus dh s-pronunts totna cu sonlu grtsescu dhelta. Not Bgats oar c ndau zboar dit punctili (1) shi (3) di ma nsus pot s-hib scriati dau turlii; em cu litira simpl d, em cu litira compus dh (tr sonlu grtsescu dhelta). Tu scriarea-a litirljei d (shi a litirilor compusi dz shi dh), aflm ndau prublemi. Nu shtim cum lipsescu scriari: (i) zboarli tsi s-pronunts, sh-cu sonlu z, sh-cu sonlu dz; (ii) tuti zboarli cari s-pronunts cu sonlu latinescu d ma s-pronunts shi cu sonlu grtsescu dhelta (exceptsii hiindalui mash zboarli grtseshti tsi au intrat tora tu soni tu limb shi suntu cunuscuti mash tu Grtsie); shi (iii) zboarli tsi au gruplu di litiri nd tsi poati si s-pronunts shi nt. Aesti prublemi suntu dizligati tu regula di ma nghios. Regul: (1) Zboarli tsi pot s-hib pronuntsati shi scriati dau turlii, shi cu dz shi cu z, lipsescu scriari cu dz; scriarea cu z nu easti aprucheat. Mash c aesti zboar va poat s-hib pronuntsati, sh-cu sonlu dz sh-cu sonlu z, dup cum easti grailu-a omlui. (2) Zboarli di-arzg grtseasc (sh-poati arbinshasc) cari au sonlu dhelta tu zbor, lipsescu scriari cu d, nu cu dh. Mash c scriarea-a zboarlor cu dh easti aprucheat ca un variant tr-atselj tsi vor saspun maxus c zboarli lipsescu pronuntsari cu dhelta nu cu d. (3) Suntu zboar tsi pot s-hib pronuntsati shi scriati sh-cu nd shi cu nt; multi di-aesti zboar lipsescu scriari cu nt ma suntu shi alti zboar tsi lipsescu scriari cu nd. Scriarea va si s-fac dup cum easti aspus tu un dictsiunar niscriat ninga. Exceptsiili la aesti reguli, va s-hib-aspusi tu dictsiunar. Bunoar: (1) Avem zboar tsi lipsescu scriari ca: bu-dz, dzac, dza-d, dza-m, dzan-gr, dza-ri, dza-tsi, dzn/dz-n, dzea-n, dzea-dzit/dea-dzit/dzea-dit, dzi-ni-ri, dzu-, etc. Aesti zboar di ma nsus nu lipsescu vrnoar scriari ca: bu-z, za-c, za-d, za-m, zangr, za-ri, za-tsi, zn/z-n, zea-n, zea-dzit/zea-dit/dea-zit, zi-niri, zu-, etc. cu tuti c suntu graiuri iu zboarli s-pronunts cu z, nu cu dz. Omlu tsi zburashti acas aesti graiuri, poati s-li pronunts cu z, ma s-u va, ma lipseashti s-li ngrpseasc totna cu dz, nu cu z. Exceptsii

ca zborlu a-dz, tsi va poat s-aib shi varianta a-z, va s-hib aspusi tu un dictsiunar niscriat ninga. (2) Zboarli veclji di-arzg grtseasc (ctivrnoar shi arbinishasc), tsi s-avdu sh-cu sonlu grtsescu dhelta sh-cu sonlu latinescu d, suntu multi, shi eali lipsescu scriari cu d, ca zboarliexempli: a-cri-d, a-dim-tu, ad-yi-ses-cu, ai-do-n, al-si-d, am-bud-yi-ses-cu, a-na-pud, an-ghid, a-ra-d, a-r-d-tsi-n, av-de-l, a-yiu-di-m, chin-din, chi-ri-mi-d, ca-dru, cir-da-chi, coard, cur-deli, cur-du-ses-cu, da-l, das-cal, dghi-v-ses-cu, di-cu-njar, di-na-mi, dip-l, dis-poti, doa-r, do-x, e-xu-d, fi-mi-ri-d, fi-ri-d, hi-dipses-cu, id-yiu, il-pi-d, l-lu-d, li-va-di, lumbar-d, lus-chi-d, migdal, mu-dis-tr, mu-li-di, p-tri-d, pir-di-c, pu-xi-ma-di, scu-ti-di, sin-doni, st-fi-d, tsi-g-ri-d, ur-d, ur-di-e, zr-ca-d, etc. Ma zboarli di ma nsus pot si s ngrpseasc sh-cu dh ma s-va omlu s-u spun maxus c s-avdu cu sonlu grtsescu dhelta ca: a-cri-dh, a-dhimtu, adh-yi-ses-cu, ai-dho-n, al-si-dh, ambudh-yi-ses-cu, a-na-pudh, anghi-dh, a-ra-dh, a-r-dh-tsi-n, av-dhe-l, a-yiu-dhi-m, chindhin, chi-ri-mi-dh, ca-dhru, cir-dha-chi, coar-dh, cur-dhe-li, cur-dhu-sescu, dha-l, dhas-cal, dhghi-v-ses-cu, dhi-cu-njar, dhi-na-mi, dhip-l, dhis-poti, dhoa-r, dho-x, e-xu-dh, fi-mi-ri-dh, fi-ri-dh, hi-dhipses-cu, idh-yiu, il-pi-dh, l-lu-dh, li-va-dhi, lum-bar-dh, lus-chidh, migdhal, mu-dhis-tr, mu-li-dhi, p-tri-dh, pir-dhi-c, pu-xi-madhi, scu-ti-dhi, sin-dho-ni, st-fi-dh, tsi-g-ri-dh, ur-dh, ur-dhi-e, zr-ca-dh, etc. Tr cititorlu intirisat dm ma nghios ndau zboar internatsiunali (loati dit dictsiunarlu-al Tachi Papahagi) cari lipsescu totna scriari cu d (sh-tu limba-a noastr ca tu alanti limbi), ca: crucu-dil, cu-mi-di-e, del-fin, de-mun, der-m, di-a-lec-tu, di-a-log, di-aman-tu, di-plu-mat, di-plu-m, discu, dog-m, e-pi-di-mi-e, grad, i-de-i, idul, iod, li-mu-na-d, lor-du, mi-lu-di-e, mi-toa-d, mo-d, mu-ne-d, pa-ra-dig-m, pa-ra-dis, pi-da-go-g, sar-de-l, si-no-d, so-d, etc. Aesti zboar cari pot si s-pronunts sh-cu dhelta, nu lipsescu vrnoar scriari tu limba-a noastr cu dh ca: cru-cu-dhil, cu-mi-dhi-e, dhel-fin, dhe-mun, dher-m, dhi-a-lec-tu, dhi-a-log, dhi-a-mantu, dhi-plu-mat, dhiplu-m, dhis-cu, dhog-m, e-pi-dhi-mi-e, gradh, i-dhe-i, idhul, iodh, limu-nadh, lor-dhu, mi-lu-dhi-e, mi-toa-dh, mo-dh, mu-ne-dh, pa-radhig-m, pa-ra-dhis, pi-da-go-g, sar-dhe-l, si-no-dh, so-dh, etc. (3) Avem zboar tsi pot s-aib dau virsiunj, c pot si s-pronunts sh-cu gruparea di dau litiri nt, sh-cu gruparea di dau litiri nd. Dup cum va u caft zborlu, sh-dup cum va hib aspusi tu un dictsiunar niscriat ninga, aesti zboar va si ngrpseasc un soe i dau. Bunoar, avem zboar tsi lipsescu scriari cu nt/nd, ca: ghi-gan-tu, in-da-ti, min-dues-cu, murmin-ti/mur-min-tu, nvis-c-min-tu, pun-ti, sin-ta-x, sun-tu, etc. Aesti zboar nu lipsescu vrnoar scriari cu nd/nt, ca: ghi-gan-du, in-ta-ti, min-tu-es-cu, murmin-di/mur-min-du, nvis-c-min-du, pun-di, sin-da-x, sun-du, etc. Pi di-alt parti avem zboar-exceptsii ca fantaz-m, cari pot si s-avd shi si scrii shi fan-daz-m. LITIRA E Litira e poati s-aib ma multi sonuri: (i) poati s-aib un son-timelj, ascur, di vocal e; (ii) poati si s-avd muljat, ca vocal (cu un semivocal i n fats tsi s-avdi ma nu si scrii); va dzc, un son tsi si scrii e ma savdi ca diftongul ie; (iii) poati si s-avd ca un semivocal, ca tu diftongul ea/ia; shi (iv) cndu s-afl ca un vocal e, niactsintuat, tu bitisita-a multor zboar (e-lu final), poati s-aib dauli sonuri e shi i, dup cum easti grailu-a omlui. Sonlu 1 di Timelj: Vocala e (cndu savdi e, NU s-avdi ca diftongul ie) Vocala e poat s-aib sonlu a ljei di timelj, shi si s-avd: (i) Singur, ca un vocal ahoryea, fr alti semivocali tu idyea silab, ca tu zboarli: me-si, metru, ne-gu-r, per, tser, etc. (ii) Deadun cu semivocalili i shi u shi s-fac parti dit un diftongu, ei shi eu, ca tu zboarli, a-reu, bei, ca-ra-beu/ca-ra-bei, cu-

leu/cu-lei, cur-cu-beu/cur-cu-bei, di-pis-ta-neu, gb-jeu/gb-jei, meu/ mei, pish-ti-rei, seu, trei, u-vreu/u-vrei, vrei, etc. Cu-aestu son, nuavem vrn problem. Sonlu 2: Vocala Muljat e (cndu s-avdi ma NU si scrii, ca diftongul ie) Tu nchisita di zboar, sh-ctivroar sh-tu mesea ic tu sonea-a lor, e-lu poati si s-pronunts muljat, cu un semivocal i dininti, tsi s-avdi ma nu si scrii, va dzc, e-lu spronunts ca diftongul ie. Regula general easti ca cu ndau exceptsii iu traditsia va s-u caft scriarea cu ie diftongul ie si s scri e. Mash c, ctivroar, tu ndau clasi (ardz) di zboar, sonlu e poati si s-avd, sh-ca sonlu-timelj e, ma sh-ca sonlu muljat ie. Regul (1) Scriarea-a diftongului ie s-fatsi totna cu litira e; singurili exceptsii va s-hib zboar ca ier-ni/ier-nuri, Ie-ru-sa-lim (ic I-e-ru-sa-lim), shi alti ndau cari, traditsiunal, s-au scriat ashi. n particular, va si s-avdi totna ie: (i) litira e tsi yini dup nj shi lj, shi (ii) litira e di la nominativlu shi vocativlu a zboarlor fiminini tsi bitisescu cu vocalili ai/ae, i/e, ei/ ee, ie, oi/oe, ui/ue, (iu vocala dit soni nu easti actsintuat shi dauli vocali, s-afl tu dau silabi ahoryea) (2) Sonlu ie lipseashti scriari e (nu ie), cu tuti c poati s-aib dauli sonuri (em sonlu-timelj e, em sonlu-a diftongului ie), cndu sonlu e/ie yini dup (i) consoanili c, g, j (ma nu nj shi lj), h (inclusiv ch, gh shi sh), y (sonlu grtsescu ghamma, ninti di e), shi (ii) dup vocalili , i, u. Bunoar: (1) Cndu au diftongul ie dup litirli compusi nj shi lj, zboarli lipsescu scriari ca: lje-pur, ljer-tu, njedz, njel, Njercuri, njer-gu, njer-l, njer-su, (a) njeu, etc. Aesti zboar nu lipsescu vroar scriari ca: ljie-pur, ljier-tu, njiedz, njiel, Njier-curi, njier-gu, njierl, njier-su, (a) njieu, etc. (2) Nominativlu shi vocativlu-a zboarlor fiminini tsi bitisescu cu ai/ae, i/e, ei/ee, ii/ie, oi/oe, ui/ue, (iu vocala din fats a//e/i/o/u shi vocala i/e dit soni, niactsintuat s-afl tu dau silabi ahoryea), diftongul ie dit coada-a zborlui lipseashti scriari e: (i) la nominativ, ca: bo-i/bo-e, ca-fe-i/ca-fe-e, ca-fi-ne-i/ca-fi-ne-e, chi-ma-ne-i/chi-ma-ne-e, ciudii/ciu-di-e, clja-i/clja-e, du-di-i/du-di-e, du-nja-i/du-nja-e, ga-i/ga-e, ha-re-i/ha-re-e, hu-i/hu-e, i-ti-i/i-ti-e, la-i/la-e, ma-i/ma-e, na-i/nae, oa-i/oa-e, pa-i/pa-e, pa-re-i/pa-re-e, ploa-i/ploa-e, soi/so-e, tinji-i/ti-nji-e, u-i/u-e, etc. shi (ii) la vocativ ca: bo-e, ca-fe-e, cafi-ne-e, chi-ma-ne-e, ciu-di-e, clja-e, du-di-e, du-nja-e, ga-e, ha-re-e, hu-e, i-ti-e, la-e, ma-e, na-e, oa-e, pa-e, pa-re-e, ploa-e, so-e, tinji-e, u-e, etc. Aesti zboar nu lipsescu scriari, la nominativ shi vocativ ca: bo-ie, ca-fe-ie, ca-fi-ne-ie, chi-ma-neie, ciu-di-ie, cljaie, du-di-ie, du-nja-ie, ga-ie, ha-re-ie, hu-ie, i-ti-ie, la-ie, ma-ie, na-ie, oa-ie, paie, pa-re-ie, ploa-ie, so-ie, ti-nji-ie, u-ie, etc. cu tuti c avem vidzut scriitori cari scriu zboarli di ma nsus cu ie (nu e, cum aspuni regula-a noastr) ca, bunoar: bo-ie, clja-ie, ga-ie, laie, ma-ie, na-ie, oa-ie, pa-ie, ploa-ie, so-ie, etc. (3) Sonlu ie cari yini dup (i) consoanili c, g, j (ma nu nj shi lj), h (inclusiv ch, gh shi sh), y shi (ii) dup vocalili , i, u si ngrpseashti cu e (nu cu ie) shi poati si s-avd sh-ca sonlu-timelj a vocalljei e. Zboarli cu-aestu son lipsescu scriari totna cu e, ca bunoar: a-hiur-hes-cu, a-ln-cescu, an-guces-cu, n-shi-edz, a-r-es-cu, a-ru-shes-cu, a-yeas-pi/a-yeschi/yes-par, az-gher, c-p-es-cu, ce-ti, che-fi, chen-dru, chep-tu, chetri, cher, clu-ces-cu, da-mi-genj, dish-clji-edz, ed, ef-tin, es, filigenj, flu-eri, ge-pi, ghe-l, hr-ches-cu, hr-ges-cu, h-rgiu-es-cu, her, her-bu, je-ljuri, l-es-cu, ma-tu-yeli, min-du-es-cu, n-r-es-cu, nc-ceri, ngru-shedz, scl-vu-es-cu, shed, ta-bi-e-ti, trundu-es-cu, ugechi, u-helj, vi-er, vur-ye-l, ye-nos, ye-rac, yer-mu, zp-ti-e etc. Aesti zboar nu lipsescu vroar scriari ca: a-hiur-hies-cu, a-ln-ciescu, an-gu-cies-cu, n-shiiedz, a-r-ies-cu, a-ru-shies-cu, a-yieas-pi/ayies-chi/yies-par, az-ghier, c-p-ies-cu, cie-ti, chie-fi, chien-dru,

chiep-tu, chie-tri, chier, clu-cies-cu, da-mi-gienj, dish-clji-iedz, ied, ief-tin, ies, fi-li-gienj, flu-ieri, gie-pi, ghie-l, hr-chies-cu, hrgies-cu, h-rgiu-ies-cu, hier, hier-bu, jie-ljuri, l-ies-cu, ma-tuyieli, min-du-ies-cu, n-r-ies-cu, nc-cieri, ngru-shiedz, scl-vu-iescu, shied, ta-bi-ie-ti, trun-du-ies-cu, u-giechi, u-hielj, vi-ier, vuryie-l, yie-nos, yie-rac, yier-mu, zp-ti-ie etc. Not 1 Tu regul aspunem mash dau exceptsii iu, traditsiunal, diftongul ie nu si scrii e. Ma suntu shi zboar cari, dup regula di ma nsus, lipsescu scriari cu e, nu cu ie, zboar ca: ed, e-hl, eri, es, prep, shi bu-ei, er-buri/er-ghi, es-chi, m-ei, (pluralu a zboarlor bu-ea-u, ear-b, eas-c, m-eau), etc. cari traditsiunal s-au scriat sh-cu ie ma sh-cu e. Aesti zboar nu lipsescu scriari ca: ied, ie-hl, ieri, ies, priep, shi bu-iei, ierburi/ier-ghi, ies-chi, m-iei, etc. Not 2 Aoa zburm di sonlu-a diftongului ie, nu sonlu iu vocalili i shi e s-afl tu dau silabi ahoryea, ca bunoar, tu zboarli: a-fi-e-ru-m, n-shi-edz, di-e-t, dish-clji-edz, hu-ri-e-ti, ni-eti, scri-es-cu, ta-bi-e-ti, vi-er, zp-tie, etc. Sonlu 3: Semivocala e Semivocala e poati si s-afl tu diftongul ic triftongul ea/ia, eo/io, eai/iai, eau/iau shi eoa/ioa/iua (vocali a/o, semivocali e/i/o/u). Tr diftongul ea/ia, shi triftondzlj eai/iai, eau/iau shi eoa/ioa/iua dzsim, tu sectsia-a sonlui a, c: (i) diftongul ea/ia, si scrii ea (mash tu ndau zboar-exceptsie si scrii ctivroar ia), (ii) triftondzlj eai/iai, eau/iau si scriu totna cu ea, vrnoar cu ia,(iii) triftongul eoa/ioa/iua si scrii totna cu ioa, nu cu eoa/iua, shi (iv) discutsia tr eo/io, s-afl tu un lectsie ma nghios, iu va s zburm tr litira o. Sonlu 4: Vocala e (e-final cu pronuntsarea e/i) Prublema-a vocalljei e, niactsintuat, dit bitisita-a numilor masculini shi fiminini (substantivi, adgectivi, pronumi shi numirali) shi a formilor verbali, cari s-avdi tu ma multili graiuri shi ca vocal i, va s-hib discutat tu lectsia-a sonlui i. Agiundzi s-dztsem aoatsi c, zboarli cu aestu i-final va poat s si scrii shi s si pronunts dauli turlii, sh-cu i-final sh-cu e-final, dup cum easti grailu-a omlui. PRUBLEMI Tu-aesti prublemi va dm un textu tu cari va si s-afl ndau zboar niscriati ghini. Lucrul a cititorlui va s-hib ca s-li afl aesti zboar, s-li ngrpseasc cum lipseashti shi s-afl tsi regul dit lectsia di ma nsus avem clcat tu scriari. Prublema 1 Tu hoara-a noastr safla un dhascal bun. Un ghigandu di om. Numa-a lui era Dhimitri. Lji nvitsa ficiorlji s scrii shi s dhghivseasc ghini, sh-grtseashti sharmneashti. L zbura di idheili dit crtsli di sculii, di ptridha-a lor Machidunia, l prvulsea prmithi cu-un zrcadh din pduri, di-un lludh pi-un murmindi aprtsit, un crucudhil tsi s-asclda tu mardzinea di-aru, un lordhu tsi-avea vinjit s-vead Machidunia, etc. Mults ficiori eara oarfnj. El l ddea mulidhi cu tsi s ngrpseasc, lj hidhipsea cndu scria ghini, l ddea limunadh s-bea, cndu l eara seati, sh-multi alti. Ftsea multi exudhi tr elj, sh-tr-atsea ficiorlji vrea multu s-yin la sculii. Dhispoti, cari eara vinjit nu di multu chiro n hoar, nu-l para cunushtea ghini dhascalu. Nu para-l vrea, c el ztsea c easti armn; c tuts oaminjlji din hoar sundu armnj. Un sear, dhascalu, cari nu eara un om anapudh, s-dusi la dhispoti s-l vead, slji zburasc di idheili a lui, s-aib un dhialog cu el. Cndu tritsea pundea din hoar, sh-cum ftsea scutidhi, s nchidic di-un chirimidh din cali, sh-cdzu. Ma nu s-agudi. Dup cum u cfta aradha, lj-adusi un dhoar. Un dhiscu mplin di yimishi. Dup tsi zburr multu, tu-un dhialectu grtsescu tsi-l cunushtea doilji, dhispoti sh-dhascalu s mbunar, sh-di-atumtsea armasir oaspits. Prublema 2 Ploaia nu ppsea s-cad di ndau oari di chiro, sh-aieri, la maia acas, n-adunm soia tut. Mi dush sh-mini. Cum agiumshu la casa-ali maie, dishcljis poarta di hier tsi ddea tuavlia-a casljei sh-aclo vidzui yiernjilj tsi-avea inshit, di itia-a ploailjei, nafoar dit loc, gaia tsi sanvrtea

deavrliga ta s-lji mc, ayieschi sum streaha di cas, shi un ied tsi sagiuca cu oaia di ning poart. Minduiescu c soia-nj s-afla tut n cas tu-atsea oar, sh-tu chieptu, ahurhiescu saduchiescu haraua c va ljadun. Ved un di elj c iasi din cas, shi-l ghiunuiescu cu tut vrearea. Deadun intrm n cas. Trunduiescu usha dup mini cndu-lj ved tuts alants c s-cpiescu diardeari; avea vidzut c-aveam adus cu mini ndau cstnj tsi vream s-li hierbu. Ariescu prota cstnjli pri meas, aleg atseali yirminoasi tra sh-li-aruc, sh-alanti li bgai pri foc ca shiarb. DIZLIGAREA-A PRUBLEMILOR Zboarli niscriati dup regulili-a noastri suntu sumliniati. Deapoea, tr cati zbor, va s-aspunem regulili tsi fur clcati. Prublema 1 Tu hoara-a noastr s-afla un dascal bun. Un ghigantu di om. Numa-a lui era Dimitri. Lji nvitsa ficiorlji s scrii shi s dghiv&atildeseasc ghini, sh-grtseashti sh-armneashti. L zbura di ideili dit crtsli di sculii, di ptrida-a lor Machidunia, l prvulsea prmithi cu-un zrcad din pduri, di-un llud pi-un murminti aprtsit, un crucudil tsi s-asclda tu mardzinea di-aru, un lordu tsi-avea vinjit s-vead Machidunia, etc. Mults ficiori eara oarfnj. El l ddea mulidi cu tsi s ngrpseasc, lj hidipsea cndu scria ghini, l ddea limunad s-bea, cndu l eara seati, shmulti alti. Ftsea multi exudi tr elj, sh-tr-atsea ficiorlji vrea multu s-yin la sculii. Dispoti, cari eara vinjit nu di multu chiro n hoar, nu-l para cunushtea ghini dascalu. Nu para-l vrea, c el dztsea c easti armn; c tuts oaminjlji din hoar suntu armnj. Un sear, dascalu, cari nu eara un om anapud, s-dusi la dispoti s-l vead, s-lji zburasc di ideili a lui, s-aib un dialog cu el. Cndu tritsea puntea din hoar, sh-cum ftsea scutidi, s nchidic di-un chirimid din cali, sh-cdzu. Ma nu sagudi. Dup cum u cfta arada, lj-adusi un doar. Un discu mplin di yimishi. Dup tsi zburr multu, tu-un dialectu grtsescu tsi-l cunushtea doilji, dispoti sh-dascalu s mbunar, sh-di-atumtsea armasir oaspits. (1) Regula dztsi c zboarli: crucudhil, dhialectu, dhialog, dhiscu, idheili, limunadh, lordhu , suntu zboar tsi s-afl tu limbili internatsiunali sh-eali lipsescu si s-avd shi s ngrpseasc mash cu latinescul son d (vroar cu grtsescul son dhelta): crucudil, dialectu, dialog, discu, ideili, limunad, lordu . (2) Regula dztsi c zboarli: anapudh, aradha, chirimidh, dhascal, dhghivseasc, Dhimitri, dhispoti, dhoar, exudhi, hidhipsea, lludh, mulidhi, ptridha, scutidhi, zrcadh si scriu cu sonlu latinescu d ca: anapudh, aradha, chirimidh, dhascal, dhghivseasc, Dhimitri, dhispoti, dhoar, exudhi, hidhipsea, lludh, mulidhi, ptridha, scutidhi, zrcadh ma pot si s ngrpseasc sh-cu sonlu grtsescu dhelta ashi cum easti faptu tu textul a noastru. Tr-atsea aesti zboar nu lipsescu s-hib lugursiri ca alatusuri! (3) Regula dztsi c zboarli: ghigandu, murmindi, pundea, sundu cari au sonlu nd/nt lipsescu scriari ashi cum suntu dati tu dictsiunar: ghigantu, murminti, puntea, suntu . (4) Regula dztsi c zborlu ztsea lipseashti scriari dztsea . Prublema 2 Ploaea nu ppsea s-cad di ndau oari di chiro, sh-aeri, la maea acas, n-adunm soea tut. Mi dush sh-mini. Cum agiumshu la casa-ali mae, dishcljis poarta di her tsi ddea tuavlia-a casljei sh-aclo vidzui yernjilj tsi-avea inshit, di itia-a ploailjei, nafoar dit loc, gaea tsi sanvrtea deavrliga ta s-lji mc, ayeschi sum streaha di cas, shi un ed tsi s-agiuca cu oaea di ning poart. Minduescu c soea-nj s-afla tut n cas tu-atsea oar, sh-tu cheptu, ahurhescu saduchescu haraua c va ljadun. Ved un di elj c easi din cas, shi-l ghiunuescu cu tut vrearea. Deadun intrm n cas. Trunduescu usha dup mini cndu-lj ved tuts alants c s-cpescu diardeari; avea vidzut c-aveam adus cu mini ndau cstnj tsi vream s-li herbu. Arescu prota cstnjli pri meas, aleg atseali yirminoasi tra sh-li-aruc, sh-alanti li bgai pri foc ca shearb. (1) Regula dztsi c diftongul ea/ia si scrii, di-arad, ea, nu

ia. Tr-atsea zboarli: gaia, hiarb, iasi, maia, oaia, ploaia, soia lipsescu scriari: gaea, hearb, easi, maea, oaea, ploaea, soea . (2) Regula dztsi c litira e poati si s-avd di multi ori ca diftongul ie; ma si ngrpseashti e, nu ie. Tr-atsea zboarli: aduchiescu, ahurhiescu, aieri, ariescu, ayieschi, cpiescu, chieptu, ghiunuiescu, hier, hierbu, ied, maie, minduiescu, trunduiescu, yiernjilj lipsescu scriari: aduchiescu, ahurhiescu, aieri, ariescu, ayieschi, cpiescu, chieptu, ghiunuiescu, hier, hierbu, ied, maie, minduiescu, trunduiescu, yiernjilj . LECTSIA 8 shi 9 LECTSIA 8 shi 9 SCRIAREA-A LITIRILOR F, G, GH, Y, H LITIRA F Litira f ari mash un son-timelj ca tu zboarli: fea-t, fi-ri-d, etc La scriareaal f, putem s-avem mash dau prublemi, tr cari featsim regula di ma nghios: Regul: (1) Tr zboarli tsi pot s-hib pronuntsati shi scriati shi cu f shi cu v, nu-avem fapt vrn regul limpidi; cati zbor va si ngrpseasc dup cum va hib aspus tu un dictsiunar niscriat ninga. (2) Zboarli tsi pot s-hib pronuntsati shi scriati shi cu th (sonlu theta) shi cu t, f, shi ctivroar s, lipsescu scriari cu t, f, ic s. Aesti zboar va poat s-hib pronuntsati sh-cu sonlu grtsescu theta, (shi scriati cu combinatsia di litiri th, ma s-u va ashi autorlu). Exceptsiili la aesti reguli va hib aspusi tu un dictsiunar niscriat nica. Bunoar: (1) Suntu zboar iu litira shi sonlu v pot s-lja loclu a litirljei shi a sonlui f. Ashi avem bunoar zboar ca frun-di-d, zu-grf-ses-cu, etc. tsi pot s-hib ngrpsiti sh-pronuntsati shi vrun-di-d, zu-grv-ses-cu, etc. Aesti zboar lipsescu scriari, ashi cum va s-hib aspusi tu dictsiunarlu niscriat ninga: vrun-di-d, zu-grf-ses-cu, etc. (2) Suntu zboar iu sonlu grtsescu theta (theta) s-ari transfurmat, tr multi graiuri armneshti, tu sonlu a litirilor t, f ic s. Bunoar, ashi avem zboarli tsi lipsescu scriari cu t, f ic s: ca-ti/ca-fi, pr-mit/prmif/pr-mis, pif-chiu, psu-ti-e/psi-fi-e, ta-m/sa-m, fea-mi-n, ti-lundi/fi-lun-di, ti-melj/fi-melj, ti-mi-ri-d/fi-mi-ri-d, fir-ma-ni, shalti poati tsi suntu aspusi tu dictsiunar. Ma, aesti zboar pot s-hib scriati sh-cu th, ma s-u va ashi autorlu, ca: ca-thi, pr-mith, pith-hi, psu-thi-e, tha-m, thea-mi-n, thi-lun-di, thi-melj, thi-mi-ri-d, thirma-ni, etc. Exceptsiili va s-hib aspusi tu un dictsiunar niscriat ninga. LITIRILI G, GH, Y (1) Dup arzga-a zborlui shi dup pronuntsarea-a lui tu grailu di-acas a omlui, litira simpl g (cndu nu fatsi parti dit litira compus gh) poati s-aib trei sonuri: (i) Cndu nu s-afl nintea-a litirilor e shi i, litira simpl g ari sonlu-timelj, latinescu, ascur, ca bunoar, atsel dit zborlu g-lji-n; (ii) Cndu nu s-afl nintea-a litirilor e shi i, sh-tr ndau zboar mash, litira simpl g poati s-aib, pining sonlu latinescu g, shi sonlu grtsescu ghamma (cndu poati si s scrii shi gh) ca, bunoar, tu zborlu gu-mar (cari poati si s scrii shi ghu-mar); (iii) Cndu s-afl nintea-a sonurlor e shi i, litira g ari un son latinescu, muljat, ca tu zborlu gio-ni. (2) Dup arzga-a zborlui, ic dup pronuntsarea-a lui tu grailu di-acas a omlui, litira compus gh poati s-aib dau sonuri: (i) Cndu nu s-afl nintea-a sonurlor e shi i, litira compus gh ari sonlu grtsescu ghamma, ca tu zborlu ghu-mar (cari poati si s-avd shi gu-mar, iu g ari sonlu ascur latinescu g). (ii) Cndu s-afl nintea-a sonurlor e shi i, litira compus gh ari un son latinescu, ascur, ca bunoar, atsel dit zborlu ghe-l, bunoar. (3) Dup arzga-a zborlui, shi dup grailu di-acas a omlui, litira y ari dau sonuri: (i) Tu zboarli armneshti, sh-cndu s-afl nintea-a sonurlor e shi i, litira y ari sonlu grtsescu ghamma, ca tu zborlu yif-tu (cari poati si s-avd shi s si scrii shi ghif-tu); shi (ii) Tu zboar xeani, poati s-aib sonlu latinescu i

(vocal ic semivocal), ca tu zboarli Ye-men, York, etc. Regul: (1) Litira simpl g, cndu nu-ari dup ea litirli e shi i (lungu i shcurtu), poati s-aib dauli sonuri (ctivroar tu idyiul zbor): (i) sonlutimelj, latinescu, ascur, g; shi (ii) sonlu grtsescu , ascur, ghamma. (2) Litira simpl g, cndu ari dup ea litirli e shi i (lungu i shcurtu), ari mash un son latinescu, muljat. Regul: (1) Litira compus gh, cndu nu-ari dup ea litirli e shi i (lungu i shcurtu), ari mash sonlu grtsescu , ascur, ghamma. (2) Litira compus gh, cndu ari dup ea litirli e shi i (lungu i shcurtu), poati s-aib dauli sonuri: (i) sonlu latinescu, ascur, shi (ii) sonlu grtsescu , muljat, ghamma. Regul: (1) Litira simpl y, cndu s-afl nintea-a litirilor e shi i, shi nu s-afl tu zboar xeani, lipseashti totna pronuntsari cu sonlu grtsescu ghamma. (2) Litira simpl y, cndu s-afl tu zboar, ic numi xeani di lucri, locuri, oaminj, etc. lipseashti pronuntsari cu sonlu latinescu i (vocal ic semivocal), ashi cum easti pronuntsat tu limba xean di iu yini zborlu. Bgats oar c: (1) Cndu nu-ari litirili e shi i dup ns, litira simpl g (tsi nu fatsi parti dit litira compus gh), poati s-aib, dup cum easti arzga-a zborlui ic grailu-a omlui: (i) mash sonlu latinescu g ascur, ca tu zboarli: ga-i/ga-e, gai-le, gal-bin, gu-v, gur, etc.; (ii) mash sonlu grtsescu ghamma, ca tu zboarli: a-ga-pi, aglis-tur, ag-nan-ghea, a-gni, a-goa-n, a-grip-ni-e, a-nag-nos-ti, args-tir, bu-ga-zi, er-gu, gas-tru, glas-tr, gli-co, glin-di-ses-cu, lemar-gu, lig-d, p-gur, pe-lar-gu, pi-ga-di, tag-m, etc. (zboar grtseshti, cu exceptsia-a zborlui bugazi tsi poati s-yin di la turts; ic (iii) dauli sonuri ascuri, em atsel latinescul g, em atsel grtsescul, ghamma, ca tu zboarli: a-ga-lea, a-gal-m, a-go-nja, a-grimi, a-gu-nes-cu, cv-g, gra-m, gr-mus-tean, gus-tu, gu-mar, i-gra-sie, lu-gu-ri-e, l-ga-r, m-gu-l, p-ga-n, p-ri-gu-ri-e, pli-gu-es-cu, si-gur, ti-ga-ni, vir-gu-ra-mi, zu-graf, etc. Intirisantu easti ca saspunem aoa c: (i) Zboarli di ma nsus cari s-avdu sh-cu sonlu latinescu g ascur, sh-cu-atsel grtsescul ghamma, pot s-hib scriati, ma s-u va scriitorlu, sh-ca: a-gha-lea, a-ghal-m, a-gho-nja, a-ghri-mi, a-ghu-nescu, cv-gh, ghra-m, ghr-mus-tean, ghus-tu, ghu-mar, i-ghra-si-e, lughu-ri-e,l-gha-r, m-ghu-l, p-gha-n, p-ri-ghu-ri-e, pli-ghu-es-cu, si-ghur, ti-gha-ni, vir-ghu-ra-mi, zu-ghraf, etc. (ii) Zboar ca ca-talog, di-a-log, fi-lo-log, gar-ga-r, chi-rur-gu, mag, or-gan, pa-ra-digm, pi-da-gog, po-li-log, pro-pa-gan-d, ti-le-graf, ti-pu-gra-fi-e, tsiga-r, vur-gar, etc. suntu tuti pronuntsati cu sonlu latinescu g (ca tu tuti limbili moderni dit Vestu tsi li cunushtem la editur) ma priarmneashti pot s-hib tuti pronuntsati shi cu sonlu grtsescu ghamma (c probabil, zboarli au intrat tu limb prit limba grtseasc). (2) Litira g, cndu ari litirili e shi i dup ea, ari mash sonlu latinescu g dultsi, muljat. Exceptsie u fac mash ndau neologhismi iu litira simpl g poati s-aib shi sonlu grtsescu ghamma muljat. Bunoar, ashi avem zboarli: (i) a-gioc, ngiur, bi-li-gi-chi, chi-ra-gi, gea-ba, gea-mi, ge-pi, gilit, gio-ni, giu-dic, giu-mi-ta-ti, hn-gi, shi-c-gi, etc. cari spronunts mash cu sonlu latinescu g dultsi, muljat, shi (ii) zboarliexceptsii, ca gi-gan-tu/ghi-gan-tu, gim-nas-ti-c/ghim-nas-ti-c, fi-lolo-gi-e/fi-lo-lo-ghi-e, ne-o-lo-gis-mu/ne-o-lo-ghis-mu, etc. cari pot si s-pronunts sh-cu sonlu latinescu g muljat, sh-cu-atsel grtsescul ghamma muljat. (3) Cndu ari litirili e shi i dup ea, litira compus gh, poati s-aib: (i) mash sonlu latinescu g ascur, ca tu zboarli: a-nan-ghi, ntreghi, ghea-ur, ghe-gan, ghe-l, ghi-de-ri, ghi-ni, ghi-z, s-l-ghescu, slaghi, sl-ghes-cu, etc.; ic (ii) dauli sonuri, em atsel latinescul g ascur, em atsel grtsescul ghamma, dup cum easti arzga-a zborlui shi grailu-a omlui. Ahtri suntu zboarli: a-ghi-sit, a-hor-ghea, an-ghez, an-ghi-sedz, dghi-v-ses-cu, ghear-ghir, ghea-tru, ghif-tu, ghigan-tu, ghi-ra-chi-n, ghi-t-ga-ni, ghi-trip-ses-cu, Ghiz-m-ciunj, hr-

ghi-e, lu-ghi-e, m-ghea-u, m-ghip-ses-cu, m-ghis-tru, ntur-ghi-sescu, sur-ghiu-nip-ses-cu, ur-ghi-e, vir-ghi-r, etc. iu litira compus gh poati si s-pronunts dau turlii, sh-cu sonlu latinescu g ascur, sh-cuatsel grtsescul ghamma muljat. Intirisantu easti ca s-aspunem aoa c ma multili zboar di ma nsus (cari suntu ngrpsiti cu litira compus gh shcari pot si s-pronunts dau turlii, sh-cu sonlu latinescu g ascur, muljat sh-cu-atsel grtsescul ghamma muljat), suntu, multu cama multu, scriati cu y, ca: a-yi-sit, a-hor-yea, an-yez, an-yi-sedz, dyi-v-ses-cu, year-yir, yea-tru, yi-ra-chi-n, yi-t-ga-ni, yi-trip-ses-cu, Yiz-mciunj, hr-yi-e, lu-yi-e, m-yea-u, m-yip-ses-cu, m-yis-tru, ntur-yises-cu, ur-yi-e, vir-yi-r, etc. c pronuntsarea-a lor easti multu ma multu cu sonlu grtsescu ghamma muljat dict cu-atsel latinescu g ascur muljat. Mash ndau zboar ca yif-tu, yi-gan-tu, sur-yiu-nip-ses-cu, etc. si scriu ma multu cu gh, nu cu y, ca ghif-tu, ghi-gan-tu, sur-ghiu-nipses-cu, etc. c ashi suntu pronuntsati ma multu. Not Bgats oar c zboarli cari au mash sonlu grtsescu ghamma muljat, si ngrpsescu mash cu y nu s ngrpsescu vrnoar cu gh. (4) Sonlu latinescu g ascur, poati si s ngrpseasc: (i) cu litira simpl g, cndu nu s-afl dinintea-a sonurlor e shi i, ca tu zboarli: ga-i/ga-e, gai-le, gal-bin, gu-v, gur, etc. shi (ii) cu litira compus gh, cndu s-afl dinintea-a sonurlor e shi i, ca tu zboarli: a-nan-ghi, n-treghi, ghea-ur, ghe-gan, ghe-l, ghi-de-ri, ghi-ni, ghi-z, s-l-ghes-cu, slaghi, sl-ghes-cu, etc. (5) Sonlu grtsescu ghamma ascur s-avdi mash cndu nu-ari dup el sonurli e shi i, shi poati si s ngrpseac: (i) cu litira simpl g, n general, ca bunoar, zboarli, cari easti ghini si s ngrpseasc totna ca: a-galea, a-gal-m, a-go-nja, a-gri-mi, a-gu-nes-cu, cv-g, gra-m, gr-mustean, gus-tu, gu-mar, i-gra-si-e, lu-gu-ri-e, l-ga-r, m-gu-l, p-gan, p-ri-gu-ri-e, pli-gu-es-cu, si-gur, ti-ga-ni, vir-gu-ra-mi, zu-graf, etc.; ic (ii) cu litira compus gh, cndu omlu va s-aspun maxus c gh lipseashti si s-avd cu sonlu ghamma ascur; bunoar, idyili zboar di ma nsus pot si s ngrpseasc shi: a-gha-lea, a-ghal-m, a-gho-nja, a-ghrimi, a-ghu-nes-cu,cv-gh, ghra-m, ghr-mus-tean, ghus-tu, ghu-mar, ighra-si-e, lu-ghu-ri-e, l-gha-r, m-ghu-l, p-gha-n, p-ri-ghu-ri-e, pli-ghu-es-cu, si-ghur, ti-gha-ni, vir-ghu-ra-mi, zu-ghraf, etc. (6) Sonlu grtsescu ghamma muljat s-avdi mash cndu ari dup el sonurli e shi i, shi poati si s ngrpseasc: (i) cu y, n general, ca zboarli tsi lipsescu scriari cu y: a-yi-nji, c-liyi, chi-ni-yi, p-yi-d, pi-piryea-u, sclayi, yer-mu, sir-yea-ni, Turyea, ur-yi-i/ur-yi-e, Ver-yea, Yea-ni, yea-ts, yi-i-ta-ti, yi-li-i/yi-li-e, Yi-nar, yi-neam, yin-ghits, yi-oa-r, Yior-gu, yip-tu, yi-ra-ma-ti, yish-tea-ri, yi-tsl, yi-t-gani, yiu, etc.; (ii) cu gh, ctivroar, cndu zborlu poati si s-avd shcu sonlu latinescu g ascur, ca tu zboarli tsi pot si s ngrpseasc: aghi-sit, a-hor-ghea, an-ghedz, an-ghi-sedz, dghi-v-ses-cu, ghear-ghir, ghea-tru, ghif-tu, ghi-gan-tu, ghi-ra-chi-n, ghi-trip-ses-cu, Ghiz-mciunj, hr-ghi-e, lu-ghi-e, m-ghea-u, m-ghip-ses-cu, m-ghis-tru, ntur-ghi-ses-cu, sur-ghiu-nip-ses-cu, ur-ghi-i/ur-ghi-e, vir-ghi-r, etc. ma pot si s ngrpseasc sh-cu y ca: a-yi-sit, a-hor-yea, an-yedz, an-yisedz, dyi-v-ses-cu, year-yir, yea-tru, yif-tu, yi-gan-tu, yi-ra-chi-n, yi-trip-ses-cu, Yiz-m-ciunj, hr-yi-e, lu-yi-e, m-yea-u, m-yip-sescu, m-yis-tru, ntur-yi-ses-cu, sur-yiu-nip-ses-cu, ur-yi-e, vir-yi-r, etc; shi (iii) cu g tu ndau neologhismi, cndu zborlu poati si s-avd trei turlii: cu sonlu latinescu g muljat ca zboarli: gi-gan-tu, gim-nasti-c, fi-lo-lo-gi-i/fi-lo-lo-gi-e, ne-o-lo-gis-mu, etc. ma cari pot si s-pronunts sh-cu sonlu grtsescu ghamma muljat ca: yi-gan-tu, yim-nasti-c, fi-lo-lo-yi-i/fi-lo-lo-yi-e, ne-o-lo-yis-mu, etc. ic cu sonlu latinescu g ascur, ca: ghi-gan-tu, ghim-nas-ti-c, fi-lo-lo-ghi-i/fi-lolo-ghi-e, ne-o-lo-ghis-mu, etc. Discutsia di ma nsus aspuni marea prublem tsi u-avem cu scriarea-a sonlui latinescu g shi grtsescu

ghamma. Cum lipseashti scriari un zbor cari (i) s-avdi mash cu sonlu grtsescu ghamma, ic (ii) s-avdi sh-cu sonlu latinescu g sh-cu-atsel grtsescu ghamma? Un alt prublem easti cu zboarli tsi pot si s-avd dau turlii, sh-cu sonlu latinescu ge/gi dultsi, muljat, sh-cu-atsel latinescu j muljat. Tr tuti aesti zboar s-astsi la simpozion, regula di ma nghios: Regul: (1) Sonlu grtsescu ghamma ascur (cndu ghamma nu s-afl nintea-a sonurlor e shi i), lipseashti scriari cu g shi pronuntsarea va s-hib cu sonlu latinescu ic grtsescu, dup cum va s-u va omlu. Mash cndu: (i) traditsia va s-u caft, ic (ii) scriitorlu va s-u va maxus ca s-aspun c zborlu lipseashti pronuntsari cu sonlu grtsescu ghamma ascur, atumtsea va poat si s scrii sh-cu litira compus gh. Aest regul s-aplic (easti bun) sh-la tuti zboarli cari s-pronunts, dup cum easti grailu-a omlui, sh-cu sonlu latinescu g, shcu-atsel grtsescul ghamma. (2) Sonlu grtsescu ghamma muljat (cndu safl nintea-a sonurlor e shi i), lipseashti scriari cu y shi pronuntsarea va s-hib cu sonlu latinescu g ic grtsescu ghamma, dup cum u va omlu. Mash cndu: (i) traditsia va s-u caft, ic (ii) scriitorlu va s-u va maxus ca s-aspun c zborlu lipseashti pronuntsari cu sonlu latinescu g-ascur i g-muljat, va poat si s scrii cu g ic cu combinatsia di litiri gh. Aest regul s-aplic (easti bun) sh-la tuti zboarli cari s-pronunts, dup cum easti grailu-a omlui, sh-cu sonlu latinescu g, sh-cu-atsel grtsescul ghamma. (3) Cndu j-lu nu fatsi parti dit litirli compusi lj shi nj, shi zboarli pot si s-avd cu dau sonuri, sh-cu sonlu ge/gi dultsi, muljat sh-cu sonlu j muljat, zboarli va si s scrii cu ge/gi, nu cu j. Idyea regul u-avem sh-la zboarli-exceptsii cndu j-lu yini dup sonurli l shi n, ma sonlu j s-avdi ahoryea di sonurli l shi n (va dzc, j-lu easti un litir simpl shi nu fatsi parti di litirili compusi lj shi nj). Dup regula di ma nsus: (1) Tuti zboarli tsi au sonlu grtsescu ghamma ascur, lipsescu scriari cu litira latineasc g ca, bunoar, zboarli (aspusi ma ninti): a-ga-lea, a-galm, a-ga-pi, a-glis-tur, ag-nan-ghea, a-gni, a-goa-n, a-go-nja,a-gri-mi, a-grip-ni-e, a-gu-nes-cu, a-gun-ses-cu, a-nag-nos-ti, ar-gs-tir, br-gaci, bu-ga-zi, cv-g, er-gu, gas-tru, glas-tr, gli-co, glin-di-ses-cu, gra-m, gr-mus-tean, gu-mar, gus-tu, i-gra-si-e, l-ga-r, le-mar-gu, lig-d, lu-gu-ri-e, m-gu-l, p-ga-n, p-gur, p-ri-gu-ri-e, pe-lar-gu, pi-ga-di, pli-gu-es-cu, si-gur, tag-m, ti-ga-ni, vir-gu-ra-mi, zu-graf, etc. Mash cndu va s-u va maxus scriitorlu, ca zboarli si s-avd cu sonlu grtsescu ghamma, eali va poat s-hib scriati sh-cu litira compus gh, ca: a-gha-lea, a-ghal-m, a-gha-pi, a-ghlis-tur, agh-nan-ghea, aghni, a-ghoa-n, a-gho-nja, a-ghri-mi, a-ghrip-ni-e, a-ghu-nes-cu, aghun-ses-cu, a-nagh-nos-ti, ar-ghs-tir, br-gha-ci, bu-gha-zi, cv-gh, er-ghu, ghas-tru, ghlas-tr, ghli-co, ghlin-di-ses-cu, ghra-m, ghr-mustean, ghu-mar, ghus-tu, i-ghra-si-e, l-gha-r, le-mar-ghu, ligh-d, lughu-ri-e, m-ghu-l, p-gha-n, p-ghur, p-ri-ghu-ri-e, pe-lar-ghu, pigha-di, pli-ghu-es-cu, si-ghur, tagh-m, ti-gha-ni, vir-ghu-ra-mi, zughraf, etc. (2) Tuti zboarli tsi au sonlu grtsescu ghamma muljat, (cari au dup eali litira e ic i) lipsescu scriari cu litira y ca, bunoar, zboarli (aspusi ma nsus): a-yi-sit, an-yez, an-yi-sedz, dyi-v-ses-cu, year-yir, yea-tru, yi-ra-chi-n, yi-t-ga-ni, yi-trip-ses-cu, Yiz-mciunj, hr-yi-e, lu-yi-e, m-yea-u, m-yip-ses-cu, m-yis-tru, ntur-yises-cu, ur-yi-e, vir-yi-r, etc. Mash cndu va s-u va maxus scriitorlu, ca zboarli si s-avd cu sonlu latinescu g muljat (c s-afl nintea-a unui son e ic i), eali va poat s-hib scriati sh-cu litira simpl g ic litira compus gh, ca: a-ghi-sit, an-ghez, an-ghi-sedz, dghi-v-ses-cu, ghear-ghir, ghea-tru, ghi-ra-chi-n, ghi-t-ga-ni, ghi-trip-ses-cu, Ghizm-ciunj, hr-ghi-e, lu-ghi-e, m-ghea-u, m-ghip-ses-cu, m-ghis-tru, ntur-ghi-ses-cu, ur-ghi-e, vir-ghi-r, etc. Avem shi exceptsii. Cndu u caft adetea, ndau zboar ca atseali aspusi ma nghios, cari pot s-aib

dauli sonuri, sh-atsel latinescu g, sh-atsel grtsescu ghamma, ascur ic muljat, lipsescu scriari ca: fu-tu-gra-fi-i/fu-tu-gra-fi-e, ghif-tu, ghigan-tu, ghim-nas-ti-c/gim-nas-ti-c, ghim-na-ziu/gim-na-ziu, Ghior-ghi, ghir-ghi-n, ghir-lan-d, Ghir-ma-ni-i/Ghir-ma-ni-e, gra-ma-ti-c, Gramus-ti, gr-mus-tean, ghiu-v-ses-cu, pru-gra-m, pru-pa-gan-d, ti-gru, ti-pu-gra-fi-i/ti-pu-gra-fi-e, tsi-ga-r, Vur-g-ri-i/Vur-g-ri-e, etc. Aesti zboar nu lipsescu scriari ca: fu-tu-ghra-fi-i/fu-tu-ghra-fi-e, yif-tu, yi-gan-tu, yim-nas-ti-c, yim-na-ziu, Yior-yi, yir-yi-n, yirlan-d, Yir-ma-ni-i/Yir-ma-ni-e, ghra-ma-ti-c, Ghra-mus-ti, ghr-mustean, yiu-v-ses-cu, pru-ghra-m, pru-pa-ghan-d, ti-ghru, ti-pu-ghra-fii/ti-pu-ghra-fi-e, tsi-gha-r, Vur-gh-ri-i/Vur-gh-ri-e, etc. (3) Zboarli tsi pot si s-avd dau turlii, sh-cu sonlu latinescu ge/gi muljat, sh-cu-atsel latinescu j muljat, lipsescu scriari cu ge/gi ca: gean-dar, gioc, gio-ni, giu-dets, giu-di-cat, giu-gas-tru, giu-gi-i, giugiu-nar, gium-b, giu-mi-ta-ti, giu-na-mi, giu-nar, giu-na-tic, giun-cu, giu-nel, giu-nes-cu, giu-neash-ti, giu-nop, giu-p, giu-rat, etc Aesti zboar nu lipsescu scriari cu j ca: jan-dar, joc, jo-ni, ju-dets, ju-dicat, ju-gas-tru, ju-gi-i, ju-ju-nar, jum-b, ju-mi-ta-ti, ju-na-mi, junar, ju-na-tic, jun-cu, ju-nel, ju-nes-cu, ju-neash-ti, ju-nop, ju-p, ju-rat, etc. Zboarli-exceptsii, iu combinatsiili di litiri lj shi nj nu s-avdu ca litiri compusi ma ca dau litiri pronuntsati ahoryea, lipsescu scriari cu ge/gi, ca zboarli: con-gi, giun-giu-l, nol-gi-can, hn-gear, hin-gi, fin-gi, etc.; aesti zboar nu lipsescu scriari cu j ca: con-ji, jun-ju-l, nol-ji-can, hn-jar, hin-ji, fin-ji, etc. Mash verbul nji-redz (shi tuti dirivatili-a lui) si ngrpseashti cu nj shi s-citeashti njiredz. Ma zboarli-neologhismi cari, dup noi, lipsescu scriari ca: a-rangea-men-tu, con-giunc-tsi-i/con-giunc-tsi-e, in-gec-tsi-i/in-gec-tsi-e etc. va poat s-armn, tr tora di oar, exceptsii la exceptsii cari pot s-hib scriati shi ca: a-ran-ja-men-tu, con-junc-tsi-i/con-junc-tsi-e, in-jec-tsi-i/in-jec-tsi-e, etc. LITIRA H Dup cum easti scriat (ca litir simpl i parti dit un litir compus), litira h ari trei sonuri: (i) poati s-aib sonlu-timelj ascur, ca tu zborlu ha-l; (ii) poati s-aib sonlu-timelj muljat, ca tu zboarli ti-hi, shi her-bu; shi (iii) poati s-aib sonlu mut cndu nu s-avdi c fatsi parti di litirili compusi: ch, gh, dh, th, sh, ca tu zboarli cheatr, ghi-ni, dha-l, thi-melj shi shar-pi. Regul: (1) Cndu (i) nu fatsi parti dit litirili compusi ch, gh, dh, th, shi sh, shi (ii) nu s-afl dinintea-a litirilor e shi i, litira h ari sonlu-timelj ascur. (2) Cndu (i) nu fatsi parti dit litirili compusi ch, gh, dh, th, shi sh shi (ii) s-afl dinintea-a litirilor e shi i, litira h ari sonlu timelj muljat. (3) Cndu fatsi parti dit litirili compusi ch, gh, dh, th, shi sh, litira h ari sonlu mut (va dzc nu s-avdi ma alxeashti sonlu a litirljei di nintea-a ljei). Exceptsii la aesti reguli va hib aspusi tu un dictsiunar niscriat ninga. (1) Cndu nu fatsi parti di litirli compusi ch, gh, dh, th, sh litira h ari: (i) sonlu ascur, cndu nu-ari sonurli e shi i s-yin dup ns ca, bunoar, tu zboarli: a-ri-ha-ti, ha-ri, hla-ti, hu-nip-ses-cu, ih-ti-ba-ri, prh-ti-ses-cu, voa-h, za-ha-ri, etc. (ii) sonlu muljat, cndu ari sonurli e shi i s-yin dup ns ca, bunoar, tu zboarli: a-hiur-hes-cu, hea-vr, her, her-bu, i-si-hi-i, sti-hiu, ti-hi, etc. Bgats oar c tu-aesti zboar h-lu s-pronunts hi (i shcurtu), ca: a-hiur-hies-cu, hia-vr, hier, hier-bu, etc. Not Nuari s-fac tsiva c sonurli di ma nsus a litriljei h, ascur ic muljat, nu suntu lugursiti ca un. Tr lucrul a nostru, eali suntu un soe. (2) Cndu yini dup litirili c, g, d, t, s, litira h easti ufilisit mash tra s-alxeasc sonlu a litirljei din fats; ca s-n da litirili compusi ch, gh, dh, th, sh. Tr-atsea dztsem c litira h easti mut. Aveam aspus tu alti lectsii ma ninti c: (i) Nintea-a litirilor e shi i, sonurli c shi

g s-moalji. Tra s-sh lja diznou sonlu a lor ascur, litira h si scrii namisa di litirili c shi g di-un parti shi vocalili e shi i di-alant parti. Ashi avem litirili compusi ch shi gh, ca tu zboarli chea-tr, che-fi, ghe-l, ghi-ni, etc. (ii) Cndu litira h s-afl dup litirili d shi t, avem litirili compusi dh shi th cu cari si ngrpsescu, mash cndu vrem s-aspunem maxus, c zboar ca: dha-l, dhas-cal, thi-melj, thim-njam, etc. bunoar, s-avdu cu sonurli grtseshti dhelta shi theta, nu cu sonlu latinescu d ic t. (iii) Iar tu soni, cndu h-lu yini dup litira s, avem litira compus sh (di cari va zburm ma nclo) tsi s-avdi ca tu zboarli: a-gr-shes-cu, a-shi, sha-in, shi-lji, etc. Nota 1 La regulili di ma nsus avem shi exceptsii. Suntu zboar iu litirli ch, th shi sh nu suntu litiri compusi ma litiri tsi s-avdu ahoryea. Cu tuti c avem zburt (i va si zburm ma nclo) tu alti lectsii tr-aesti exceptsii, minduim c easti ghini s-aspunem sh-aoa ndau zboar. Avem aspus chiola c zborlu mecheme tsi s-avdi mec-he-me va scriari mek-he-me! iar la Simpozionlu di Standardizari a Scriariljei Armneasc di Bituli s-astsi regula ca: (i) Zboarli: catashisi, iposhisi, ipushisescu, shi sholarhiu tsi s-avdu: ca-tas-hi-si, i-pos-hi-si, i-pus-hi-ses-cu, shi sho-larhiu si s scoat dit limb shi nu mata hib ufilisiti. (ii) Zboarli arshirat, shizm, shez shi Voshopoli tsi s-avdu: a-rs-hi-rat, shizm, she-z shi Vos-ho-po-li va si ngrpseasc a-rs-chi-rat, schiz-m, sche-z shi Vos-co-po-li. (iii) Zboar ca alithea, bathava, shi fithea-u tsi s-avdu: a-lith-hea, bat-ha-va, shi fit-hea-u ic neologhismi (zboar compusi, cu un prifixu trans ic dis shi un zbor tsi nchiseashti cu h), ca dishmari, dishiintsedz, transhumants, etc. tsi s-avdu: dish-ma-ri, dis-hi-in-tsedz, trans-hu-man-ts, etc. shi dirivati di-a lor va s-armn scriati ashi ca exceptsii. Nota 2 Avem sh-njica prublem cu zboarli tsi pot s-pronunts dauli turlii, sh-cu h, sh-cu c, tr cari sburm tu lectsia-a litirljei c. Adutsem aminti zboarli tsi li-aspusim aclo c lipsescu scriari cu c: prac-ti-c, ca-rac-ter, chi-rur-gu, efche-li, hr-ches-cu, if-chi-i/if-chi-e, mi-lan-cu-li-i, etc. shi zboarli tsi lipsescu scriari cu h: ah-ci, ar-hi-u-log, bh-ce, bh-ci-shi, bth-ci, boh-ci, buh-cea-gi, or-hes-tr, z-nh-ci, etc. Alanti zboar niaspusi aoa, va si s-afl aspusi tuti tu un dictsiunar, niscriat ninga. PRUBLEMI Tu-aesti prublemi va dm un textu tu cari va si s-afl ndau zboar niscriati ghini. Lucrul a cititorlui va s-hib ta s-li afl aesti zboar, s-li ngrpseasc cum lipseashti shi s-afl tsi regul dit lectsia di ma nsus avem clcat tu scriari. Prublema 1 Deadun cu ndoi oaspits tsi yinea di Yramusti, un yrmustean sh-un vuryar, imnam ayonja ctr cas, parc earam avinats di-un pyan. Ma cum tricum pristi-un myulanalt, avursim niheam shi nchisim s-imnm cama preayalea. N-apruchem di cas. Tu-avlii vidzum un piyadi, sh-ning piyadi, un yitsl sh-un yumar. Nafoar ning ushi, vidzum un ylastr cu lludz. Ninti ca s-intrm n cas, shidzum niheam chiro nafoar di bium cti-un tsiyar. Mash deapoea intrm n cas. Nicuchira n-ashtipt ghini shi n miscu cu-un cafe sh-cu ylico. N deadi sh-cti-un pyur di yin. Vidzndalui c n eara foami, nicuchira bg tiyanea pi foc, bg s-tsiyrseasc ndau oau tu niheam liyd cu tsyridz. Nu eram lemaryi, ma cum n eara foami, lj featsim yustul a nicuchirljei sh-mcm oauli cu mult orixi. Prublema 2 Cu-un bocci tu mn, un hirurgu sh-un archiulog intrar tu-un risturantu. Aclo s-ashtirnur la un meas shi asculta cu milanhulii, cntitsili tsi prahtica un orchestr. La un meas di ning nshi durnja sh-hrhea vrtos un btcci di om tsi s-avea mbitat. Dup tsi mcar ghini, sh-c lj-arsi multu ghela adrat di ahcilu-a risturantului, alsar pri meas un bccishi bun. DIZLIGAREA-A PRUBLEMILOR Zboarli tsi nu suntu scriati ghini va s-hib sumliniati. Deapoea, tr cati zbor, va s-aspunem regulili tsi fur clcati. Prublema 1 Deadun cu ndoi oaspits tsi dipunea di Gramusti, un grmustean sh-un vurgar, imnam agonja

ctr cas, parc earam avinats di-un pgan. Ma cum tricum pristi-un mgul-analt, avursim niheam shi nchisim s-imnm cama preagalea. Napruchem di cas. Tu-avlii vidzum un pigadi, sh-ning pigadi, un yitsl sh-un gumar. Nafoar ning ushi, vidzum un glastr cu lludz. Ninti ca s-intrm n cas, shidzum niheam chiro nafoar di bium cti-un tsigar. Mash deapoea intrm n cas. Nicuchira n-ashtipt ghini shi n miscu cuun cafe sh-cu glico. N deadi sh-cti-un pgur di yin. Vidzndalui c n eara foami, nicuchira bg tiganea pi foc, bg s-tsigrseasc ndau oau tu niheam ligd cu tsgridz. Nu eram lemaryi, ma cum n eara foami, lj featsim gustul a nicuchirljei sh-mcm oauli cu mult orixi. (1) Regula dztsi c zboarli cari si scriu cu un litir g (tsi nu-ari dup ea sonlu e ic i), ari (i) mash sonlu latinescu g, (ii) mash sonlu grtsescu ghamma, ic (iii) dauli sonuri, sh-atsel latinescu g sh-atsel grtsescu ghamma. Mash atumtsea cndu cititorlu va s-aspun maxus c s-avdu cu sonlu grtsescu ghamma, zboarli s scriu cu gh, nu cu y. Tr-atsea, zboarli: ayonja, pyan, myul, preayalea, piyadi, yumar, ylastr, ylico, pyur, tiyanea, tsiyrseasc, liyd, tsyridz, yustul , nu lipsescu vrnoar scriari ashi (cu y). Regula easti ca aesti zboar s si ngrpseasc: (i) agonja, pgan, mgul, preagalea, pigadi, gumar, glastr, glico, pgur, tiganea, tsigrseasc, ligd, tsgridz, gustul , ic, atumtsea cndu vrem s-aspunem maxus c s-avdu cu ghamma grtsescu, eali lipsescu scriari: (ii) aghonja, pghan, mghul, preaghalea, pighadi, ghumar, ghlastr, ghlico, pghur, tighanea, tsighrseasc, lighd, tsghridz, ghustul . (2) Regula dztsi c zboarli: Yramusti, yrmustean, vuryar, tsiyar , s ngrpsescu: Gramusti, grmustean, vurgar, tsigar . (3) Bgats oar c zboarli: yitsl, yin, lemaryi suntu scriati ashi cum lipseashti, cu y, c eali s-avdu totna cu sonlu grtsescu ghamma, tsi-ari dup el, sonurli e shi i. Prublema 2 Cu-un bohci tu mn, un chirurgu sh-un arhiulog intrar tu-un risturantu. Aclo s-ashtirnur la un meas shi asculta cu milanculii, cntitsili tsi practica un orhestr. La un meas di ning nshi durnja sh-hrchea vrtos un bthci di om tsi s-avea mbitat. Dup tsi mcar ghini, sh-c lj-arsi multu ghela adrat di ahcilu-a risturantului, alsar pri meas un bhcishi bun. Regula dztsi c suntu zboar tsi si ngrpsescu mash cu c (nu cu h), sh-alti zboar tsi s ngrpsescu mash cu h (nu cu c). Tr-atsea zboarli: bocci, hirurgu, archiulog, milanhulii, prahtica, orchestr, hrhea, btcci, bccishi , lipsescu scriari: bohci, chirurgu, arhiulog, milanculii, practica, orhestr, hrchea, bthci, bhcishi . LECTSIILI 10 shi 11 LECTSIILI 10 shi 11 SCRIAREA-A LITIRLJEI I Litira i poati s-aib ma multi sonuri. Poati s-hib: (i) un vocal i tsi s-avdi cu un son-timelj, ascur; (ii) un vocal i, niactsintuat, tu bitisita-a ma multor zboar (i-lu final), cari poati si s-avd (di nai ma multili ori, ma nu totna) cu dauli sonuri i shi e, dup cum easti grailu-a omlui; (iii) un vocal i, ic un semivocal i, cari poati si s-avd, sh-ca sonlu grtsescu yi/ye (ghamma); (iv) un semivocal i, cari s-avdi cu un semivocal u (niscriat) dup ea; shi (v) un semivocal i cari s-avdi singur, fr ca s-aib un vocal u (niscriat) ning ea, ic s-avdi deadun cu alti vocali tu un diftongu ic triftongu cari poati si s scrii, ma poati shi s-nu s scrii, dup cum u caft litira di nintea-a ljei. Sonlu 1 di Timelj: Vocala i Cndu s-avdi, vocala i lipseashti scriari ca i (tu ndau zboar sh-ca e, ma tr aesti zboar va zburm tu un alt sectsii ma nghios). Vocala i poati si s-avd: (i) ahoryea sh-fr alt semivocal tu idyea silab, ca tu zboarli: c-ni, cu-pi-i, ghi-ni, if-cu-li-i, i-mir, im-nu, min-ti, ni-or, etc. ic (ii) deadun cu un semivocal tu idyea

silab, parti dit diftondzlj iu (vocal i, semivocal u) shi ii (protlu i vocal, andoilu i semivocal); ca tu zboarli: ar-niu, cr-ci-liu, crdi-liu, cu-pii (pluralu di la cu-pi-i/cu-pi-e), hiu, ir-njiu, ir-njii (pluralu di la ir-nji-i/ir-nji-e), scriu, scrii, shtiu, sti-hiu, sti-hii, ti-riu, ti-rii, u-ra-niu, u-ra-nii, etc. Nota 1 Tu-aesti zboar di ma nsus, diftongul iu (vocal i, semivocal u) nu easti idyiul lucru cu: (i) diftongul iu (semivocal i, vocal u) tsi lu-aflm tu zboar ca: a-panghiu, chi-mi-tir-yiu, cuf-chiu, id-yiu, is-chiu, mis-tir-yiu, scljin-ciu, zmel-ciu, etc. nec (ii) combinatsia di litiri, semivocala iu, (iu dauli sonuri, i shi u suntu semivocali), sh-iu mash semivocala i si scrii; semivocala u nu si scrii. Tr-aestu lucru va zburm tu alti sectsii ma nghios. Nota 2 Bgats oar c ma nsus avem zboar ca: cu-pi-i/cu-pi-e, if-cu-li-i/if-cu-li-e, min-ti/min-te, etc. tr cari, vocala i dit soni, poati, tu ndau grai, si s-avd shi si s scrii sh-ca un vocal e. Traesti zboar va zburm sh-tu un alt sectsii ma nghios. Tr tora di oar va zburm di-aesti zboar mash tr prublemili tsi au s-fac cu scriarea-a sonlui i. Vocala i cu sonlu-lj di timelj n da, tu scriari, mash un singur prublem: aclo iu, vocala i poati si s-avd, em ca un vocal, em ca un semivocal i, shi omlu nu shtii tsi s-fac, s-u scrii ma s-nu u scrii? Regul (1) Vocala i dit bitisita-a unui zbor cari s-avdi di multi ori sh-ca un semivocal lipseashti totna scriari (c s-avdi ic nu s-avdi) cndu yini (i) dup dau i ma multi consoani, simpli i compusi, ic (ii) dup un consoan complex x. (2) Cndu vocala i safl, fr actsentu, tu bitisita-a unui zbor masculin shi niutru singular, shi cndu zborlu s-articuleadz, atumtsea, i-lu din fatsa-a articolui (i) poati si s-fac semivocal shi s-nu si scrii, cndu zborlu bitiseashti cu ri shi ni tsi yini dup un vocal, ma (ii) poati s-armn vocal ic poati si s-fac semivocal, ma lipseashti totna scriari, tr tuti alanti zboar, inclusiv zboarli cari bitisescu cu ri shi ni tsi yini dup un consoan. (3) Tr tuti alanti zboar, scriarea ic niscriarea-a sonlui i va si s-fac dup cum va hib aspusi zboarli tu un dictsiunar, niscriat ninga. Bunoar: (1) Cndu bitisescu cu vocala i tsi yini dup dau consoani, zboarli lipsescu totna scriari cu i ca zboarli-exempli: cor-ghi, lim-bi, o-clji, por-tsi (prvdz), sher-chi, tser-ghi, tum-bi, etc. Ma zboarli di ma nsus pot s-hib pronuntsati, ctivroar, sh-cu un semivocal i tu bitisit tsi lipseashti scriari; zboarli nu lipsescu scriari fr i ca: corgh, limb, oclj, ports, sherch, tsergh, tumb, etc. (2) Cndu s-articuleadz, zboarli masculini (shi niutri singular) tsi bitisescu cu ri shi ni (vocal i, niactsintuat) tsi yini dup un vocal, ca: c-ni, cr-bu-ni, cheap-ti-ni, dzi-ni-ri, gioni, ma-ri, sfrea-di-ni, soa-ri, t-ciu-ni, etc. pot ca s sh-u-alxeasc vocala i (dit ri shi ni) tu semivocal. Tr-atsea, zboarli di ma nsus pot s-hib pronuntsati shi scriati dau turlii. Un soi easti: (i) la nominativ shi acuzativ singular: c-ni-li, cr-bu-ni-li, cheap-ti-ni-li, dzi-ni-ri-li, gio-ni-li, ma-ri-li, sfrea-di-ni-li, soa-ri-li, t-ciu-nili, etc. shi (ii) la genitiv shi dativ singular: c-ni-lui, cr-bu-nilui, cheap-ti-ni-lui, dzi-ni-ri-lui, gio-ni-lui, ma-ri-lui, sfrea-di-nilui, soa-ri-lui, t-ciu-ni-lui, etc. Ma zboarli di ma nsus, pot s-hib s-hib pronuntsati shi scriati sh-un alt soi: (i) la nominativ shi acuzativ singular: cn-li, cr-bun-li, cheap-tin-li, dzi-nir-li, gion-li, mar-li, sfrea-din-li, soar-li, t-ciun-li, etc. shi (ii) la genitiv shi dativ singular: cn-lui, cr-bun-lui, cheap-tin-lui, dzi-nir-lui, gionlui, mar-lui, sfrea-din-lui, soar-lui, t-ciun-lui, etc. (3) Cndu sarticuleadz, zboarli masculini (shi niutri singular) tsi nu bitisescu cu ri shi ni (vocal i, niactsintuat) tsi yini dup un vocal (cazlu aspus ma nsus), zboar ca: a-ra-tsi, a-rea-ti, cljash-ti, giu-nea-li, oas-pi, vear-di, etc. sh-lu tsn i-lu ca vocal (sh-c s-avdi i nu s-avdi ca un semivocal i), lipsescu totna scriari: (i) la nominativ shi

acuzativ singular: a-ra-tsi-li, a-rea-ti-li, cljash-ti-li, giu-nea-li-li, oas-pi-li, vear-di-li, etc. shi (ii) la genitiv shi dativ singular: a-ratsi-lui, a-rea-ti-lui, cljash-ti-lui, giu-nea-li-lui, oas-pi-lui, veardi-lui, etc. Tu ndau zboar, vocala i poati si s-avd sh-ca un semivocal ma aesti zboar nu lipsescu scriari: (i) la nominativ shi acuzativ singular: a-rats-li, a-reat-li, cljasht-li, giu-neal-li, oaspli, veard-li, etc. shi (ii) la genitiv shi dativ singular: a-rats-lui, a-reat-lui, cljasht-lui, giu-neal-lui, oas-plui, veard-lui, etc. (4) Zboar ca pri-im-na-ri poati si s-avd tu zburrea di-arad prim-na-ri. Scriarea-a aishtor zboari va si s-fac dup cum va s-hib aspus tu un dictsiunar niscriat ninga. Nota 1 Aoa zburm mash tr zboarli tsi armn idyili, zboar iu vocala i s-pronunts ca un semivocal. Nu zburm di zboar tsi s-alxescu di la singular la plural, zboar ca: a-pan-di-si, dur-nji-ri, fe-si, mu-tri-ri, ti-hi, tim-bi-hi, etc. cari au singularlu cu vocala i, shi pluralu cu semivocala i: a-pan-disi, dur-njiri, fesi, mu-triri, tihi, tim-bihi, etc. Nota 2 Aoa zburm mash tr zboarli tsi bitisescu cu vocal i pri cari nu cadi actsentul. Zboarli tsi bitisescu cu vocala i pri cari cadi actsentul, zboar ca: chi-ra-gi, hn-gi, shi-c-gi, va-li, etc. cndu sarticuleadz, nu sh-lu cher aestu i, armni totna ngrpsit. Nota 3- Suntu multi zboar cari, la plural, bitisescu tu ndau grai cu , tu alti grai cu i. Ahtri suntu zboarli tsi bitisescu, la plural, cu consoanili compusi ts shi dz, la cari zboar s-adavg shi zborlu zboar . Aesti zboar va si scrii cu , nu cu i. Bunoar, zboarli tsi lipsescu scriari cu , suntu zboar ca: brats, budz, crts, grnuts, mults, munts, prints, punts, zboar, etc. zboar tsi nu lipsescu scriari (cu tuti c s-avdu, tu multi grai, cu i) ca: bratsi, budzi, crtsi, grnutsi, multsi, muntsi, printsi, puntsi, zboari, etc. Alti zboar ca aesti di ma nsus va si s-aspun tu un dictsiunar niscriat ninga. Sonlu 2: Vocala i Niactsintuat dit bitisita-a unui zbor cari poati si s-avd shi s si scrii sh-ca un vocal e. Regul (1) Numili polisilabi, masculini shi fiminini (substantivi, adgectivi, pronumi shi numirali) shi formili verbali tsi bitisescu la singular ic la plural cu vocala i, niactsintuat, pot s-hib scriati shi pronuntsati, tu bitisit, dup traditsie shi grai, shi cu e. (2) Adverbili, articulili, pripozitsiili shi congiunctsiili cari bitisescu cu vocala i, (i) lipsescu scriari totna cu i; cndu suntu monosilabi (exceptsia easti articul li), shi (ii) pot s-hib scriati, sh-cu i sh-cu e tu bitisit, cndu suntu polisilabi shi vocala i dit soni nu easti actsintuat, dup cum easti traditsia shi grailu a omlui. (3) Cndu zboarli suntu scriati cu e-final, la articulari, (i) e-lu final dinintea-a articului s-fatsi i, shi (ii) articulu li poati s-hib scriat shi le. (1) Avem formi verbali shi numi (substantivi, adgectivi, pronumi shi numirali), polisilabi, la singular ic la plural, cari bitisescu, sh-cu vocala i, ma sh-cu vocala e, dup cum easti grailu-a omlui. Aest vocal i/e nu easti actsintuat shi zboarli pot si s scrii shi si s-pronunts dup cum u va omlu. Bunoar, zboarli di ma nghios pot si s-avd shi s-hib scriati cu vocala i: alti, aum-bri, av-di, a-yi-nji, bo-i, ca-fe-i, ca-li, cr-vea-lji, co-lasi, cu-ri-i, cu-ti-i, du-tsi, dza-tsi, dz-si, fa-tsi, foa-mi, fu-mealji, ha-re-i, hu-i, i-si-hi-i, i-ti-i, lu-gu-ri-i, ma-i, ma-ri, mur-dari, mi-ni, n-si, p-du-ri, pi-t-roa-nji, poa-ti, pur-ta-ri, scu-ti-di, so-i, ti-ni, shap-ti, ta-tsi, tea-si, ti-nji-i, v-si-li-i, yi-i, yi-ni, znji-i, zo-ri, etc. Tuti zboarli di ma nsus pot si s-avd shi s-hib scriati sh-cu e: al-te, aum-bre, av-de, a-yi-nje, bo-e, ca-fe-e, ca-le, cr-vea-lje, co-la-se, cu-ri-e, cu-ti-e, du-tse, dza-tse, dz-se, fa-tse, foa-me, fu-mea-lje, ha-re-e, hu-e, i-si-hi-e, i-ti-e, lu-gu-ri-e, ma-e, ma-re, mur-da-re, mi-ne, n-se, p-du-re, pi-t-roa-nje, poa-te, pur-ta-

re, scu-ti-de, so-e, ti-ne, shap-te, ta-tse, tea-se, ti-nji-e, v-si-lie, yi-e, yi-ne, znji-e, zo-re, etc. (2) (i) Zboarli monosilabi ca: di, mi, pi/pri, shi, ti/tri, tsi, etc. lipsescu totna scriari cu i-final; nu lipsescu vroar scriari cu e-final. Ma adverbili polisilabi, scriati aoa cu vocala i, ca: a-clo-tsi, a-shi, di-nin-ti, m-ni, na-par-ti, poim-ni, etc. pot s-hib scriati sh-cu e-final ca: a-clo-tse, a-she, dinin-te, m-ne, na-par-te, poi-m-ne, etc. (ii) Substantivili shi adgectivili polisilabi, (i) masculini (shi neutri) la singular shi (ii) fiminini (shi neutri) la plural, cari bitisescu cu vocala i/e niactsintuat, sh-cari suntu scriati ma nghios cu i-final ca: a-du-si, afi-ri-ti, a-ra-tsi, ba-bi, ca-si, c-ni, cu-ra-ti, cljash-ti,dzi-ni-ri, fea-ti, gio-ni, jgljoa-ti, ma-ri, mur-da-ri, nja-ti, oas-pi, pi-ru-shani, scla-vi, soa-ri, u-ru-ti, va-sa-ni, va-si, vear-di, zvel-ti, etc. pot ca s-hib scriati shi cu e-final ca: a-du-se, a-fi-ri-te, a-ra-tse, babe, ca-se, c-ne, cu-ra-te, cljash-te, dzi-ni-re, fea-te, gio-ne, jgljoate, ma-re, mur-da-re, nja-te, oas-pe, pi-ru-sha-ne, scla-ve, soa-re, uru-te, va-sa-ne, va-se, vear-de, zvel-te, etc. (iii) Cndu suntu articulati, articulu di la numili (i) masculini la singular shi (ii) fiminini la plural easti li, cari tu sistemlu di scriari cu e, si scrii le. Tr-atsea, zboarli di ma nsus pot s-hib scriati sh-cu i-final ca: adu-si-li, a-fi-ri-ti-li, a-ra-tsi-li, ba-bi-li, ca-si-li, c-ni-li, cura-ti-li, cljash-ti-li, dzi-nir-li, fea-ti-li, gio-ni-li, jgljoa-ti-li, mar-li, mur-da-ri-li, nja-ti-li, oas-pi-li, pi-ru-sha-ni-li, scla-vi-li, soar-li, u-ru-ti-li, va-sa-ni-li, va-si-li, vear-di-li, zvel-ti-li, etc. ma pot s-hib scriati sh-cu e-final ca: a-du-si-le, a-fi-ri-ti-le, a-ratsi-le, ba-bi-le, ca-si-le, c-ni-le, cu-ra-ti-le, cljash-ti-le, dzi-nirle, fea-ti-le, gio-ni-le, jgljoa-ti-le, mar-le, mur-da-ri-le, nja-ti-le, oas-pi-le, pi-ru-sha-ni-le, scla-vi-le, soar-le, u-ru-ti-le, va-sa-ni-le, va-si-le, vear-di-le, zvel-ti-le, etc. Nota 1 Bgats oar c, zboarli cari si scriu cu e-final, cndu nu suntu articulati, la forma-a lor articulat, e-lu s-alxeashti tu i. Bunoar, protlu zbor dit arada di ma nsus, niarticulat shi scriat cu e-final, a-du-se, s-fatsi a-du-si-li, cndu s-articuleadz. Nota 2 Zboarli masculini (shi neutri) tsi bitisescu la singular cu un semivocal i tsi s-avdi cu un semivocal u (tsi nu si ngrpseashti) dup ea, lipsescu scriari mash cu i, vroar cu e. Ashi avem, bunoar, zboar ca: bu-du-vai, bu-geai, ceai (la neutru, c la fiminin si scrii cea-i/cea-e), grai, lai, loai, Mai, mir-yiu-loi, plai, su-mu-lai, ti-hi-lai, etc. cari si ngrpsescu mash cu i. Nota 3 Zboarli tsi bitisescu cu vocala i, actsintuat, nu urmeadz aest regul; lipsescu totna scriari cu i, vroar cu e. Aesti zboar, loati dit dictsiunarlu al T. Papahagi, suntu: a-gea-mi, ah-ci, a-ma-ne-ci, ara-ba-gi, as-cher-li, av-yiul-gi, ban-di, b-th-ci, bi-di-vi, ca-ti, ci-di-gi, cr-ji-li, cv-g-gi, chi-ma-ni-gi, chi-ra-gi, chi-s-gi, cili-bi, ciur-ba-gi, cu-mi-ta-gi, cu-shu-ri, fi-lun-di, fur-ni-gi, gi-dgi, hai-ma-li, hn-gi, ma-thi-ti, mi-ra-cli, mush-mur-li, mush-ti-ri, nishan-li, p-pu-gi, pish-li, ri-va-ni, shi-c-gi, so-ba-gi, spa-ti, su-fari, va-li, shi alti poati tsi n-ascpar. Nota 4 Zboarli cari bitisescu cu un vocala e pi cari cadi actsentul; nu lipsescu vroar scriari cu i. Aeste zboar, ca bunoar: ca-fe, cea-re, chi-ma-ne, cu-be, gi-le, gij-ve, ha-le, ha-re, ma-de, pir-chin-de, ti-mi-ne, ti-ni-che, tis-chi-re, etc. s ngrpsescu totna cu e. Sonlu 3: Vocala ic Semivocala i tsi poati si s-avd sh-cu un son ghamma grtsescu ninti. Suntu zboar iu sonlu i poati si s-avd curat, ca tuti alanti sonuri i, ma poati si savd sh-cu sonlu grtsescu ghamma ninti. Multi ori, aestu son ghamma si scrii, ma sh-multi ori nu easti pronuntsat shi nu si scrii. Cu tuti c, tr-aesti zboar nu s-ari loat vrn apofasi la simpozionlu di Bituli dit 1997, mintea-a noastr easti s-li scriem cu y, nu cu i. Tr-atsea featsim regula di ma nghios. Regul Zboarli tsi au un vocal i cari poati si

s-avd sh-ca y (sonlu ghamma grtsescu) va si scrii cu y. Exceptsiili va s-aspun tu un dictsiunar niscriat ninga. Avem zboar tsi pot si s-avd (shi s-hib scriati) em cu i, em cu yi/ye. Bunoar, noi dztsem c, traesti zboar-exempli di ma nghios: (i) easti ghini si s scrii: m-yii/m-yi-e, Ster-yiu, Tur-yea, Ver-yea, vlu-yi-i/vlu-yi-e, yeah-ni-i/yeahni-e, yeam-bu-l, Yeani, yea-ni-tsar, yea-nu-r, yea-tru, yea-ur-ti, yermu, yi-li-i/yi-li-e, yi-mi-shi, yin, Yi-nar, yi-na-ti/yi-na-te, yi-neam, Yior-gu, yis, yi-tri-i/yi-tri-e, yiur-ti-i/yiur-ti-e, yiz-m, Yiz-mciunj, etc. shi (ii) nu easti ghini si s scrii: m-i-i/m-i-e, Ste-riu, Tu-ria, Ve-ria, vlu-i-i/vlu-i-e, iah-ni-i/iah-ni-e, iam-bu-l, Iani, iani-tsar, ia-nu-r, ia-tru, ia-ur-ti, ier-mu, i-li-i/i-li-e, i-mi-shi, in, I-nar,i-na-ti/i-na-te, i-neam, Ior-gu, is, i-tri-i/i-tri-e, iaur-tii/iaur-ti-e, iz-m, Iz-m-ciunj, etc. Nu putem s-dm vr regul general. Noi va cftm ca, scriarea corect a catiunui zbor, cu un singur i cu dau varianti, s-hib aspus tu un dictsiunar niscriat ninga. Sonlu 4: Semivocal i (totna scriat), tsi s-avdi deadun cu un semivocal u (niscriat) dup ea Regul Substantivili (masculini shi neutri), adgectivili (masculini) shi verbili (la prezentu, persoana 1), tsi bitisescu cu un combinatsie di dau semivocali iu, tsi yin dup (i) un consoan: c, ch, g, gh, h, shi y, ic (ii) un vocal a shi o, ic un diftongu oa shi ea/ia (vocal a, semivocali i/e/o), lipsescu scriari mash cu semivocala i dit bitisit; sh-cu tuti c s-avdi, semivocala u nu si ngrpseashti. Bunoar: (i) Cndu s-avdu cu combinatsia (di dau semivocali) iu tu coad tsi yini dup consoanili (simpli shi compusi): c, ch, g, gh, h, shi y, zboarli lipsescu scriari ca: ayi (singular masculin), (mini) a-prochi, a-rici (singular masculin), as-cum-tici (singular neutru), a-vlachi (singular neutru, c la singular fiminin spronunts a-vla-chi, cu vocala i), (mini) ncaci (la prota persoan), baljaci (singular masculin), cr-paci (singular masculin), cochi (singular masculin), cohi (singular neutru), cu-cu-lici (singular neutru), cu-cutici (singular masculin), cu-paci (singular masculin), cu-ragi, (mini) dis-caci, feci, gr-baci (singular neutru), ghiu-maci (singular neutru), ghiu-veci (singular neutru), li-cu-rici (singular masculin), mi-ru-loyi (singular, neutru), poci, psohi (singular masculin), stn-gaci (singular masculin), tl-maci, tuci, u-raci (singular masculin), zvici (singular neutru), etc. Aesti zboar nu lipsescu scriari ca: ayiu, a-prochiu, ariciu, as-cum-ticiu, a-vlachiu, n-caciu, ba-ljaciu, cr-paciu, cochiu, cohiu, cu-cu-liciu, cu-cu-ticiu, cu-paciu, cu-ragiu, dis-caciu, feciu, gr-baciu, ghiu-maciu, ghi-veciu, li-cu-riciu, mi-ru-loyiu, pociu, psohiu, stn-gaciu, tl-maciu, tuciu, u-raciu, zviciu, etc. (ii) Cndu savdu cu combinatsia (di dau semivocali) iu tu coad tsi yini dup vocalili a shi o ic diftondzlj oa shi ea (ca parti dit diftondzlj ic triftondzlj ai, oi, oai shi eai, cu vocali a/o, semivocali i/e/o), zboarli lipsescu scriari ca: bu-du-vai, bu-geai, ceai (la neutru, c la fiminin si scrii cea-i/cea-e), grai, lai, loai, Mai, mir-yiu-loi, plai, su-mu-lai, ti-hi-lai, etc. Aesti zboar nu lipsescu scriari ca: bu-duvaiu, bu-geaiu, ceaiu, graiu, laiu, loaiu, Maiu, mir-yiu-loiu, plaiu, sumu-laiu, ti-hi-laiu, etc. Nota 1 -Multi ori (ma nu totna), pluralu di la zboarli di ma nsus, si scriu idyea soe cu singularlu, mash c s-avdu fr semivocala u dit bitisit; s-avdu mash cu i. Ma s-hib zboar masculini, semivocala i armni semivocal, sh-ma s-hib zboar neutri, semivocala i s-fatsi vocal Ashi avem zboarli, la plural: (i) masculini, ayi, a-rici, ba-ljaci, bu-geai, cr-paci, cochi, cu-cu-tici, cu-paci, licu-rici, mi-ru-lo-yi, psohi, stn-gaci, u-raci, etc. shi (ii) neutri, ascum-ti-ci, bu-du-va-i, co-hi, cu-cu-li-ci, gr-ba-ci, ghiu-ma-ci, ghiuve-ci, gra-i, zvi-ci, etc. Idyiul lucru s-fatsi sh-cu formili verbali cari si scriu un soe la persoana-a 1-a (iu semivocala u s-avdi) shi la persoana-a 2-a (iu semivocala u nu s-avdi). Ashi avem zboarli tsi: (i)

s-avdu cu semivocala u dit soni tsi nu s ngrpseashti: (mini mi) aprochi, (mini lu) ncaci, (mini) dis-caci, etc. shi (ii) s-avdu fr semivocala u dit soni: (tini ti) a-prochi, (tini lu) ncaci, (tini) discaci, etc. Nota 2 -Diftondzlj (scriats) ai shi oi (vocala a/o, semivocal i), cari s-avdu cu un u-shcurtu la coad, suntu dealihealui triftondzlj (pronuntsats ma niscriats) aiu shi oiu (vocala a/o, semivocali i shi u); iar triftondzlj (scriats) oai shi eai (vocal a, semivocali i/e/o), suntu dealihealui silabi cu un vocal shi trei semivocali (pronuntsatsi ma niscriati) oaiu shi eaiu (vocal a, semivocali i/e/o/u). Nota 3 Avem graiuri (frshiruteshts) iu semivocala u dit bitisita-a semivocalljei iu nu s-avdi dip. Aestu easti un hari a scriariljei, ca diftongu, al ai shi oi, shi triftongu oai shi eai. Nota 4 Diftongul ai/oi di cari zburm aoa, nu easti idyiul cu grupurli di litiri ai shi oi, iu vocalili a shi o s-afl tu un silab alt dict vocala (nu semivocala) i. Ashi avem, bunoar, zborlu va-iu, iu gruplu di litiri ai nu easti un diftongu c easti mprtst tu dau silabi. Sonlu 5: Semivocal i, tsi s-avdi mash i (nu s-avdi cu un semivocal u, niscriat, dup ea) Regul (1) Semivocala i, dit bitisita a zboarlor, tsi ari dinintea-a ljei mash un consoan, simpl i compus, ma nu complex (va dzc, un consoan tsi yini dup un vocal): (i) lipseashti scriari, cndu yini dup tuti consoanili simpli (nu complexi) shi patruli consoani compusi ch, dh, gh shi th, shi (ii) nu lipseashti scriari, cndu yini dup consoanili compusi dz, lj, nj, sh, shi ts. (2) Semivocala i tsi s-afl tu nchisita i bitisita-a diftondzlor ic a triftondzlor ia/ai, i, ie/ei, io/oi, ii, iu/ui, ioa/oai, eai, lipseashti totna scriari. Exceptsiili va s-hib mash atseali aspusi la vocalili a, e, o shi u, va dzc, cndu aesti vocali yin dup un silab tsi bitiseashti cu: (i) vocala i, (ii) litira j (inclusiv nj shi lj) shi (iii) litira compus sh. (3) Cndu s-articuleadz, zboarli tsi bitisescu la plural cu un semivocal i: (i) lipsescu scriari fr i nintea-a articului, cndu bitisescu cu ri shi (ii) lipsescu scriari cu i nintea-a articului, cndu bitisescu cu ci, gi, hi (inclusiv chi shi ghi), ji, vi shi yi. Exceptsii la scriarea ic niscriarea-a semivocalljei i va si sfac mash atumtsea cndu va s-u va maxus scriitorlu ca, bunoar, cndu tu-un puizii, ritmul a versului u caft. Bunoar: (1) (i) Zboarli iu semivocala i s-afl tu bitisit sh-yini dup un singur consoan simpl (inclusiv consoana y cndu s-avdi ca sonlu ghamma grtsescu) lipsescu scriari cu i, ca zboarli: a-buri, a-di-ljeri, a-du-tseri, a-myi, anemi, a-po-fasi (plural), a-rici (plural), ayi, azi, (tini) ncaci, bagayi, bu-havi, car-tofi, ca-ta-fro-nisi (plural), ca-tas-hasi (plural), c-liyi, chi-ver-nisi (plural), coa-cji, co-ciuyi, coji, co-luyi, coshavi, cu-paci (plural), dis-caci, dis-poti, dur-njiri (plural), ficiori, ftohi, gr-buyi, gayi, griyi, i-po-tisi (plural), i-sihi, lo-curi, Luni, mi-so-trivi, mo-lavi, mu-liyi, mur-dari (masculin plural), p-duri (plural), peji, pezi, pis-chesi (plural), poci (tsi va dzc nats, srmnitsi, nu poaci, tsi va dzc, oali, stamni), pohi, presh-cayi, psohi, pur-tri, scn-duri, sclayi, siyi, strji, strehi, stu-mhi, thesi (plural), tihi (plural), tim-bihi (plural), u-raci (plural), vlahi, etc. (ii) Zboarli iu semivocala i s-afl tu bitisit sh-yini dup un singur consoan compus ch, dh, gh shi th, (ma nu consoana complex x) lipsescu scriari cu i, ca zboarli: a-lu-mchi, n-treghi, a-rachi, a-raghi, aroghi/roghi, a-vlchi (pluralu di la zborlu fiminin a-vla-chi), b-buchi (plural), bighi, bi-li-gichi (plural), bu-luchi (plural), c-pchi, cuciughi, fu-shechi (plural), mi-rchi, sin-duchi (plural), slaghi, tufechi (plural), etc. (iii) Zboarli iu semivocala i s-avdi tu bitisit sh-yini dup un singur consoan compus dz, lipsescu scriari fr i, ca zboarli: a-mi-radz, a-mi-ridz, a-rdz, as-tdz, a-sudz, badz, b-lidz, bur-lidz, chi-r-midz, fadz, fudz, l-ludz, ledz, lum-bdz, pa-radz,

vedz, vrun-didz, etc. Aesti zboar nu lipsescu scriari cu i ca: a-miradzi, a-mi-ridzi, a-rdzi, as-tdzi, a-sudzi, badzi, b-lidzi, burlidzi, chi-r-midzi, fadzi, fudzi,l-ludzi, ledzi, lum-bdzi, pa-radzi, vedzi, vrun-didzi, etc. (iv) Zboarli iu semivocala i s-avdi tu bitisit sh-yini dup un singur consoan compus lj, lipsescu scriari fr i, ca zboarli: as-pelj, calj, cea-calj, fu-melj, njelj, etc. shi verbili (la persoana-a daua, c la prota persoan, poati si s-avd cu un u-shcurtu tsi nu si scrii): a-dilj, dis-polj, diz-golj, molj, talj, etc. Aesti zboar nu lipsescu scriari cu i ca: as-pelji, calji, cea-calji, fu-melji, njelji, etc. shi verbili (la persoana-a daua, c la prota persoan, poati si s-avd cu un u-shcurtu tsi nu si scrii): a-dilji, dis-polji, dizgolji, molji, talji, etc. (v) Zboarli iu semivocala i s-avdi tu bitisit sh-yini dup un singur consoan compus nj, lipsescu scriari fr i, ca zboarli: a-linj, anj, cs-tnj, di-punj, fus-tnj, g-linj, i-conj, lcrinj, mnj, noa-tinj, oa-minj, pnj, xenj, etc. Aesti zboar nu lipsescu scriari cu i ca: a-linji, anji, cs-tnji, di-punji, fus-tnji, g-linji, i-conji, l-crinji, mnji, noa-tinji, oa-minji, pnji, xenji, etc. (vi) Zboarli iu semivocala i s-avdi tu bitisit sh-yini dup un singur consoan compus sh, lipsescu scriari fr i, ca zboarli: a-rosh, a-ush, c-tush, ci-resh (plural), mash, m-nush, min-ghiush (plural masculin, nu fimininlu min-ghiu-shi), prash (plural), ush, etc. shi verbili (la persoana-a daua, c la prota persoan, poati si s-avd cu un u-shcurtu tsi nu si scrii): n-fash, n-grosh, bash, chish, etc. Aesti zboar nu lipsescu scriari cu i ca: a-roshi, a-ushi, c-tushi, ci-reshi, mashi, mnushi, min-ghiushi (plural masculin, nu fimininlu min-ghiu-shi), prashi, ushi, etc. shi verbili (la persoana-a daua, c la prota persoan, poati si s-avd cu un u-shcurtu tsi nu si scrii): n-fashi, n-groshi, bashi, chishi, etc. (vii) Zboarli iu semivocala i s-avdi tu bitisit sh-yini dup un singur consoan compus ts, lipsescu scriari fr i, ca zboarli: a-rts, a-vets, a-vuts, bls-ti-mats, car-ca-lets, cn-tats, chi-ruts, cu-mts, dats, fats, frats, m-rats, mi-lets, mi-nuts, pots, prots, scots, shi-dets, tuts, etc. Aesti zboar nu lipsescu scriari cu i ca: a-rtsi, a-vetsi, a-vutsi, bls-ti-matsi, car-ca-letsi, cn-tatsi, chi-rutsi, cu-mtsi, datsi, fatsi, fratsi, m-ratsi, mi-letsi, mi-nutsi, potsi, protsi, scotsi, shi-detsi, tutsi, etc. Noti (i) Formili adilji, nfashi, bashi, talji, nu suntu formi tr a daua persoan (nu si scrii: tini a-dilji, tini n-fashi, tini bashi, tini talji), ma tr a treia persoan iu i-lu easti un vocal (shi si scrii: el/ea a-di-lji, el/ea n-fa-shi, el/ea ba-shi, el/ea ta-lji); (ii) forma aroshi, nu easti forma di la masculin plural (a-rosh), ma easti fimininlu la singular, (a-roshi), iu i-lu easti un vocal; (iii) forma aushi, nu easti forma di la masculin plural (a-ush), ma easti un dirivat di-a verbului aushescu (exemplu: el a-u-shi multu); (iv) calji, easti un form (nibun tr scriari) la plural (ca-lji), a zborlui cal; tr pluralu-a zborlui cal, noi scriem calj-lji; (v) zborlu cs-t-nji, easti fruhtul di la pomlu cs-tnj (la singular, tsi s-avdi cu un u-shcurtu tu soni); (vi) mashi, adutsi cunfuzii cu zborlu ma-shi/m-she, hlatea cu cari s-acats jarlu-a foclui; shi (vii) zboarli ush, c-tush, m-nush, suntu formili (di la plural) cari, ma s-hib scriati cu semivocala i tu bitisit ca: ushi, ctushi, m-nushi, pot s-hib mintiti cu singularlu: u-shi, c-tu-shi, mnu-shi, iu i-lu easti un vocal, ashi cum s-avdu tu multi graiuri armneshti (c tu alti graiuri aesti zboar pot si s-pronunts la singular shi u-sh, c-tu-sh, m-nu-sh). (2) Zboarli tsi au diftondzlj ic triftondzlj: ia/ai, i, ie/ei, io/oi, ii, iu/ui, ioa/oai, eai, lipsescu scriari ca zboarli: a-giun-gu, n-ghios, chioshcu, ci-cior, cioc, ciu-di-i/ciu-di-e, ciu-mag, fi-cior, fi-ciu-ric, ghium, gio-ni, ia-ra, ear-b, iar-n, iu-va, min-ciu-n, a-drai, a-ri (pluralu di la adgectivlu aru, nu dirivata a-r-i di la verbul arescu),

bi-lii, boi (prvdz, nu bo-i/bo-e!), fu-dzii, fui, m-cai, m-r-cui, pish-ti-rei, ui-di-ses-cu, vi-dzui, beai, bu-geai, ceai, ci-cioa-ri, cioa-r, cu-reai, dz-tseai, greai, loai, ncioa-mir, etc. Exceptsiili va s-hib mash atseali aspusi tu lectsiili iu zburm (ic iu va zburm) tr vocalili a, e, o shi u, va dzc, ti zboar cari lipsescu scriari ca: acshu, a-r-chi-e, a-r-es-cu, a-r-njos, a-yeas-pi, a-yi-nja, bu-ja-n, c-tu-sha, chep-tu, ciu-di-e, coa-ja, fu-ljor, ge-pi, gu-sha, h-njuri, her, ed, es, i-ti-a, ja-li, lam-nja, ljer-tu, li-shor, Ma-ri-a, min-dues-cu, moa-sha, mush-clju, nja-ri, njel, oa-e, pea-ja, ploa-e, preac-lja, scu-ljo, ti-nji-a, un-glja, u-sha, v-lju-ri, etc. Aesti zboar nu lipsescu scriari ca: ac-shiu, a-r-chi-ie, a-r-ies-cu, a-r-njios, ayias-pi, a-yi-njia/a-yi-njea, bu-jia-n/bu-jea-n, c-tu-shia/c-tu-shea, chiep-tu, ciu-di-ie, coa-jia/coa-jea, fu-ljior, gie-pi, gu-shia/gu-shea, h-njiuri, hier, ied, ies, i-ti-ia/i-ti-ea, jia-li/jea-li, lam-njia/lamnjea, ljier-tu, li-shior, Ma-ri-ia/Ma-ri-ea, min-du-ies-cu, moa-shia/moashea, mush-cljiu, njia-ri/njea-ri, njiel, oa-ie, pea-jia/pea-jea, ploaie, preac-ljia/prea-cljea, scu-ljio, ti-nji-ia/ti-nji-ea, un-gljia/ungljea, u-shia/u-shea, v-ljiu-ri, etc. Nota 1 Tr diftondzlj ic triftondzlj ia, ie, ioa/oai, shi eai, avem zburt tu lectsiili-a sonurlor a shi e. Tr diftondzlj io/oi shi iu/ui va zburm tu lectsiilia sonurlor o shi u. Iar tr diftongul ii, nu-avem tsiva tr spuneari, c nu prizint vrn prublem. Nota 2 Tu diftondzlj shi triftondzlj dit regula aspus aoa, i-lu easti semivocal, nu ca tu zboarli ar-niu, crci-liu, cr-di-liu, hiu, ir-njiu, shtiu, sti-hiu, sti-hii, yiu, etc. iu i-lu easti vocal. Nota 3 Aoa zburm di sonuri dit un diftongu, nu sonuri tsi s-afl mprtsti tu dau silabi; ca bunoar tu zboarli: dipri-u-n, h-ri-os, hu-e/hu-i, i-ti-a, Ma-ri-a, ni-or, ni-oas-pi, pri-oni, ti-nji-a, tsi-ur, etc. Nota 4 -Cndu yin dup combinatsiili di litiri: lj, nj, sh (ca tu zborlu ljai, bunoar) e-lu shcurtu dit triftongul eai nu si scrii (ashi c triftongul s-transform tu diftongul ai). (3) (i) Avem zboar (masculini shi fiminini) tsi bitisescu la plural cu ri (semivocal i), ca: a-buri, a-huri, a-r-uri, ar-buri, b-sheri, c-ljuri, c-rri, ci-dri, dze-nuri, dzi-niri, fi-ciori, guri, lje-puri, lo-curi, m-cri, mur-dari, Njer-curi (la plural sh-la singular!), nurri, mori, p-duri, pra-guri, seri, si-nuri, su-dori, su-rri, tif-teri, scri, v-ljuri, vim-turi, etc. Cndu suntu articulati, aesti zboar lipsescu scriari fr semivocala i ca: (a) la nominativ shi acuzativ, abur-lji, a-hur-li, a-r-ur-li, ar-bur-lji, b-sher-li, c-ljur-li, crr-li, ci-dr-li, dze-nur-li, dzi-nir-lji, fi-cior-lji, gur-li, lje-purlji, lo-cur-li, m-cr-li, mur-dar-lji, Njer-cur-li, nu-rr-li, mor-li, p-dur-li, pra-gur-li, ser-li, si-nur-li, su-dor-li, su-rr-li, tif-terli, scr-li, v-ljur-li, vim-turli, etc shi (b) la genitiv shi dativ, abur-lor, a-hur-lor, a-r-ur-lor, ar-bur-lor, b-sher-lor, c-ljur-lor, c-rr-lor, ci-dr-lor, dze-nur-lor, dzi-nir-lor, fi-cior-lor, gur-lor, lje-pur-lor, lo-cur-lor, m-cr-lor, mur-dar-lor, Njer-cur-lor, nu-rrlor, mor-lor, p-dur-lor, pra-gur-lor, ser-lor, si-nur-lor, su-dor-lor, su-rr-lor, tif-ter-lor, scr-lor, v-ljur-lor, vim-tur-lor, etc. (ii) Avem zboar (masculini shi fiminini), tsi bitisescu la plural cu ci, hi, chi, gi, ghi, ji, vi shi yi (semivocal i), ca: a-mhi, a-myi, a-vlchi, ayi, a-rachi, a-raghi, b-buchi, br-gci, bi-li-gichi, bu-havi, buluchi, c-lhi, c-mi-lhi, cm-cichi, c-ryi, c-pchi, cu-nyi, circehi, coji, du-lchi, ftohi, fu-shechi, ggi, gechi, hri-shi, i-schi, i-sihi, is-nhi, lhi, longi, lu-mchi, mi-rchi, nichi, peji, ploci, presh-cayi, psohi, sclayi, slaghi, strehi, stu-mhi, su-cchi, tihi, timbihi, vlahi, zeghi, zu-lchi, etc. Cndu suntu articulati, aesti zboar lipsescu scriari cu semivocala i ca: (a) la nominativ shi acuzativ, amhi-li, a-myi-li, a-vlchi-li, ayi-lji, a-rachi-lji, a-raghi-lji, bbuchi-li, br-gci-li, bi-li-gichi-li, bu-havi-lji, bu-luchi-li, c-lhi-

li, c-mi-lhi-li, cm-cichi-li, c-ryi-li, c-pchi-li, cu-nyi-li, cir-cehi-li, coji-li, du-lchi-li, ftohi-lji, fu-shechi-li, ggi-li, gechi-li, hri-shi-li, i-schi-li, i-sihi-lji, is-nhi-li, lhi-li, longi-li, lu-mchi-li, mi-rchi-li, nichi-li, peji-li, ploci-li, preshcayi-lji, psohi-lji, sclayi-lji, slaghi-lji, strehi-li, stu-mhi-li, succhi-li, tihi-li, tim-bihi-li, vlahi-lji, zeghi-li, zu-lchi-li, etc. shi (b) la genitiv shi dativ, a-mhi-lor, a-myi-lor, a-vlchi-lor, ayi-lor, a-rachi-lor, a-raghi-lor, b-buchi-lor, br-gci-lor, bi-li-gichi-lor, bu-havi-lor, bu-luchi-lor, c-lhi-lor, c-mi-lhi-lor, cm-cichi-lor, c-ryi-lor, c-pchi-lor, cu-nyi-lor, cir-cehi-lor, coji-lor, du-lchilor, ftohi-lor, fu-shechi-lor, ggi-lor, gechi-lor, hri-shi-lor, ischi-lor, i-sihi-lor, is-nhi-lor, lhi-lor, longi-lor, lu-mchi-lor, mi-rchi-lor, nichi-lor, peji-lor, ploci-lor, presh-cayi-lor, psohi-lor, sclayi-lor, slaghi-lor, strehi-lor, stu-mhi-lor, su-cchi-lor, tihi-lor, tim-bihi-lor, vlahi-lor, zeghi-lor, zu-lchi-lor, etc. (iii) Avem zboar, tsi bitisescu la plural cu un semivocal i tsi yini dup un vocal, ca: cea-rei, ciu-dii, cljei, cu-prii, gi, Gioi, hui, ir-njii, i-si-hii, itii, mi, pa-rei, ploi, pus-ti-lii, soi, yii, znjii, etc. Cndu suntu articulati, aesti zboar lipsescu scriari cu semivocala i ca: (a) la nominativ shi acuzativ, cea-rei-li, ciu-dii-li, cljei-li, cu-prii-li, gi-li, Gioi-li, hui-li, ir-njii-li, i-si-hii-li, i-tii-li, mi-li, parei-li, ploi-li, pus-ti-lii-li, soi-li, yii-li/yii-lji, znjii-li, etc. shi (b) la genitiv shi dativ, cea-rei-lor, ciu-dii-lor, cljei-lor, cuprii-lor, gi-lor, Gioi-lor, hui-lor, ir-njii-lor, i-si-hii-lor, i-tiilor, mi-lor, pa-rei-lor, ploi-lor, pus-ti-lii-lor, soi-lor, yii-lor, znjii-lor, etc. PRUBLEM Tu-aest prublem va dm un textu tu cari va si s-afl ndau zboar niscriati ghini. Lucrul a cititorlui va s-hib ta sli afl aesti zboar, s-li ngrpseasc cum lipseashti shi s-afl tsi regul dit lectsia di ma nsus avem clcat tu scriari. Prublem Astdzi, un dzu mushat di Maiu, imnam tu pdurea cu fadzi c succhli nu para eara buni. Cnili yinea dup mini. Yineam di la sculjo sh-nidzeam ctr casa-a featljei shi a dzinirlui a meu. Mindueam c elji suntu acas ma nu earam sigur. Chirolu eara ca ntunicat. Soarli nu s-para videa di itia-a arburilor. Avea dat niheam ploai sh-perlu nji s-avea udat. Scosh cheaptinli din gepi, shi-ca s-nji discaciu niheam perlu, mi chiptinaiu. Mi-aprochiu di cas nji-dzshiu cu mintea, shi vream smi-aspun cu perlu ndreptu. Earam avursit di tuti vljurili shi dzenurili tsi-aveam tricut. Agiumshu la casa-a feat-meai. Avea tricut ndoi anji di cndu u-avea acumprat casa. Cum nu eara avutsi, casa tsi-avea acumprat, eara njic sh-adrat di chirimidzi. Avea sh-un ahuri tr njelji, noatinji sh-calji. Ahurea nu eara curat sh-avea multi blidzi. Tu-avlii avea doi cireshi, vr trei-patru cupaci shi trei cstnji. Lumchli-a cstnjlor eara ncrcati di cstnji. Cojli di cstnji eara arcati mpadi. Avea sh-un grdin cu multi lludzi mushati. Ma bbuchli-a lludzilor nu-avea dishcljis ninga. Hilji-mea eara nafoar tu-avlie, ning un cupaciu gros, cu-un pociu sh-un ghiumaciu. Va ti-acatsi saspelji tsiva stranji? u ntribaiu. Nu, voiu s-ljau mashi niheam ap ti n cas , nji-turn ea zborlu. Ndau gljinji sh-un cucuticiu ansrea prining ndoilji cupaci dit avlii sh-un ariciu imna peagalea. Loai s-u bashiu, shi-nji si prea c nu para vrea s-mi bashi sh-ea. Ns nu para eara oaspit cu bsherili. Ctse nu vrei s-mi bashi? u crtii niheam. Mi feciu c nu voi s-intru n cas. Nji-eara c va mi ncaciu cu dzinir-njiu. Pn tu soni intraiu. Hilji-mea avea multi iconji pi stizm. Tu-un cohiu a udlui, s-afla un icoan cu-un ayiu. Ficiorilji a ljei eara mri sh-avea vgat din cas cu nurrili a ljei. Shidea tu-un alt hoar, deadun cu surrili a lor. Gionili-a ljei s-afla n cas. Tsi fatsi? lu ntribaiu. Ia, nu vedzi tsi s-fatsi n cas? Tsi vrundidzi

mri am? . Vrui s-lji dau ndoi paradzi, ma nu vru s-lji lja. Cum nu para avea vimtu n cas, aduchii c-adiljiu greu. Vidzui c dzinir-nju adilji sh-el greu shi-lji dzshiu: Tini potsi s-adilji? Nu mi vedzi mini c mizi adiljiu? Ti ved nji toarn el zborlu. Ma s-nu tiarseasc, fudzi din cas, ashi cum fudzi aieri Tolji . DIZLIGAREA-A PRUBLEMLJEI Zboarli tsi nu suntu scriati ghini (shi ndau alti cari suntu scriati ghini) va s-hib sumliniati. Deapoea, tr cati zbor, va saspunem regulili tsi fur clcati. Prublem Astdz, un dzu mushat di Mai, imnam tu pdurea cu fadz c succhili nu para eara buni. Cnili yinea dup mini. Yineam di la sculjo sh-nidzeam ctr casa-a featljei shi a dzinirlui a meu. Mindueam c elj suntu acas ma nu earam sigur. Chirolu eara ca ntunicat. Soarli nu s-para videa di itia-a arburlor. Avea dat niheam ploai sh-perlu nji s-avea udat. Scosh cheaptinli din gepi, sh-ca s-nj discac niheam perlu, mi chiptinai. Mi-aprochi di cas nj-dzsh cu mintea, shi vream s-mi-aspun cu perlu ndreptu. Earam avursit di tuti vljurli shi dzenurli tsi-aveam tricut. Agiumshu la casa-a feat-meai. Avea tricut ndoi anj di cndu u-avea acumprat casa. Cum nu eara avuts, casa tsi-avea acumprat, eara njic sh-adrat di chirimidz. Avea sh-un ahuri tr njelj, noatinj sh-calj. Ahurea nu eara curat shavea multi blidz. Tu-avlii avea doi ciresh, vr trei-patru cupaci shi trei cstnj. Lumchili-a cstnjlor eara ncrcati di cstnji. Cojili di cstnji eara arcati mpadi. Avea sh-un grdin cu multi lludz mushati. Ma bbuchili-a lludzlor nu-avea dishcljis ninga. Hilji-mea eara nafoar tu-avlie, ning un cupaci gros, cu-un poci sh-un ghiumaci. Va ti-acats s-aspelj tsiva stranji? u ntribai. Nu, voiu s-ljau mash niheam ap ti n cas , nj-turn ea zborlu. Ndau gljinj sh-un cucutici ansrea prining ndoilji cupaci dit avlii sh-un arici imna peagalea. Loai s-u bashi, shi-nj si prea c nu para vrea s-mi bashi sh-ea. Ns nu para eara oaspit cu bsherli. Ctse nu vrei s-mi bash? u crtii niheam. Mi feci c nu voi s-intru n cas. Nj-eara c va mi ncaci cu dzinir-njiu. Pn tu soni intrai. Hilji-mea avea multi iconj pi stizm. Tu-un cohi a udlui, s-afla un icoan cu-un ayi. Ficiorlji a ljei eara mri sh-avea vgat din cas cu nurrli a ljei. Shidea tu-un alt hoar, deadun cu surrli a lor. Gionili-a ljei s-afla n cas. Tsi fats? lu ntribai. Ia, nu vedz tsi s-fatsi n cas? Tsi vrundidz mri am? . Vrui s-lj dau ndoi paradz, ma nu vru s-lj lja. Cum nu para avea vimtu n cas, aduchii c-adilji greu. Vidzui c dzinir-nju adilji sh-el greu shi-lji dzsh: Tini potsi s-adilj? Nu mi vedzi mini c mizi adilj? Ti ved nj toarn el zborlu. Ma s-nu ti-arseasc, fudz din cas, ashi cum fudzi aieri Tolj . (1) Regula dztsi c zboarli masculini (shi niutri singular) tsi bitisescu cu ri shi ni (vocal i, niactsintuat) tsi yini dup un vocal, pot ca s sh-u-alxeasc vocala i (dit ri shi ni) tu semivocal. Aest vocal/semivocal poati si s ngrpseasc i s-nu s ngrpseasc, dup cum u va omlu. Ahtri suntu zboarli: cnili, dzinirlui, soarli, cheaptinli, gionili tsi suntu scriati fr alathus. Ma aesti zboar pot s-hib scriati shi: cnli, dzinirilui, soarili, cheaptinili, gionli . (2) Regula dztsi c zboarli (masculini shi fiminini) tsi bitisescu la plural cu ri (semivocal i), cndu suntu articulati, aesti zboar lipsescu scriari fr semivocala i. Tr-atsea scriarea ndreapt a zboarlor: arburilor, vljurili, dzenurili, ficiorilji, nurrili, surrili, bsherili easti: arburlor, vljurli, dzenurli, ficiorlji, nurrli, surrli, bsherli . (3) Regula dztsi c zboarli (masculini shi fiminini) tsi bitisescu la plural cu ci, hi, chi, gi, ghi, ji, vi shi yi (semivocal i), cndu suntu articulati, aesti zboar lipsescu scriari cu semivocala i. Tr-atsea scriarea ndreapt a zboarlor: lumchli, cojli, bbuchli, succhli easti: lumchili, cojili, bbuchili, succhili (4) Regula dztsi c zboarli tsi bitisescu cu combinatsia (di dau semivocali) iu cari yini dup

consoanili (simpli shi compusi): c, ch, g, gh, h, shi y, lipsescu scriari mash cu semivocala i (semivocala u nu s ngrpseashti). Tr-atsea scriarea ndreapt a zboarlor: discaciu, mi-aprochiu, cupaciu, pociu, ghiumaciu, cucuticiu, ariciu, feciu, ncaciu, cohiu, ayiu easti: discaci, miaprochi, cupaci, poci, ghiumaci, cucutici, arici, feci, ncaci, cohi, ayi . (5) Regula dztsi c zboarli tsi bitisescu cu combinatsia (di dau semivocali) iu cari yini dup vocalili a shi o ic diftondzlj oa shi ea (ca parti dit diftondzlj ic triftondzlj ai, oi, oai shi eai, cu vocali a/o, semivocali i/e/o), lipsescu scriari mash cu semivocala i (semivocala u nu s ngrpseashti). Tr-atsea scriarea ndreapt a zboarlor: Maiu, chiptinaiu, intraiu, ntribaiu easti: Mai, chiptinai, intrai, ntribai . Aest regul s-advg la un alt regul tsi dztsi c semivocala i cari yini dup litirili compusi sh, nj, lj, etc. nu s ngrpseashti. Tratsea, zboarli: bashiu, dzshiu, adiljiu lipsescu ngrpsiri: bash, dzsh, adilj . (6) Regula dztsi c zboarli iu semivocala i s-avdi tu bitisit sh-yini dup un singur consoan compus dz, lipsescu scriari fr i Tr-atsea scriarea ndreapt a zboarlor: astdzi, fadzi, chirimidzi, blidzi, lludzi, lludzilor, paradzi, vedzi, vrundidzi, easti: astdz, fadz, chirimidz, blidz, lludz, lludzlor, paradz, vedz, vrundidz, fudz . (7) Regula dztsi c zboarli iu semivocala i savdi tu bitisit sh-yini dup un singur consoan compus lj, lipsescu scriari fr i Tr-atsea scriarea ndreapt a zboarlor: elji, njelji, calji, s-aspelji, s-lji, adilji Tolji easti: elj, njelj, calj, saspelj, s-lj, adilj, Tolj . (8) Regula dztsi c zboarli iu semivocala i s-avdi tu bitisit sh-yini dup un singur consoan compus nj, lipsescu scriari fr i Tr-atsea scriarea ndreapt a zboarlor: s-nji, nji-dzsh, cstnji, anji, noatinji, nji-turn, gljinji, shi-nji, njieara, iconji, nji easti: s-nj, nj-dzsh, cstnj, anj, noatinj, njturn, gljinj, shi-nj, nj-eara, iconj, nj . (9) Regula dztsi c zboarli iu semivocala i s-avdi tu bitisit sh-yini dup un singur consoan compus sh, lipsescu scriari fr i Tr-atsea scriarea ndreapt a zboarlor: shi-ca, cireshi, mashi, bashi easti: sh-ca, ciresh, mash, bash . (10) Regula dztsi c zboarli iu semivocala i s-avdi tu bitisit sh-yini dup un singur consoan compus ts, lipsescu scriari fr i Tr-atsea scriarea ndreapt a zboarlor: avutsi, ti-acatsi, fatsi easti: avuts, ti-acats, fats . (11) Multi ori, dirivati di-a idyiului zbor pot s-aib un vocal i, sh-altoar semivocal i. Atumtsea, un dirivat si scrii cu litira i (cndu i easti vocal) shalant dirivat s scrii fr litira i (cndu i easti semivocal). Va dm ma nghios ndau exempli: (i) Tu expresia: Tu-avlii avea doi ciresh, vr trei-patru cupaci shi trei cstnji. Lumchili-a cstnjlor eara ncrcati di cstnji , protlu zbor cstnji lipseashti scriari cs-tnj c i-lu dit coad easti semivocal (pluralu-a pomlui cstnj, tsi s-avdi cu semivocala iu) iar andoilu cstnji easti pluralu-a yimishiljei, cari easti scriat cum lipseashti, cs-t-nji , c i-lu dit soni easti vocal (sh-cari la singular si scrii tut cstnji ). Tr-atsea expresia lipseashti scriari: Tu-avlii avea doi ciresh, vr trei-patru cupaci shi trei cstnj. Lumchili-a cstnjlor eara ncrcati di cstnji. (ii) Avem expresia: Loai s-u bashiu, shi-nj si prea c nu para vrea s-mi bashi sh-ea. Ctse nu vrei s-mi bashi? . Itia tr cari protlu bashiu (prizentu, prota persoan la singular) s scrii bash u-aspusim ma nsus, andoilu bashi (prizentu, antreia persoan la singular) easti scriat cum lipseashti ba-shi c ari vocal i, iar antreilu bashi (prizentu, andaua persoan la singular) s scrii bash c i-lu easti un semivocal. Tr-atsea expresia lipseashti scriari: Loai s-u bash, shi-nj si prea c nu para vrea s-mi bashi shea. Ctse nu vrei s-mi bash? . (iii) Tu expresia: Tsi fatsi? lu ntribai. Ia, nu vedz tsi s-fatsi n cas? , protlu fatsi

(prizentu, persoana-a daua, singular) lipseashti scriari fats c i-lu easti semivocal, iar andoilu fatsi easti scriat cum lipseashti, fa-tsi , c i-lu easti un vocal. Tr-atsea expresia va scriari: Tsi fats? lu ntribai. Ia, nu vedz tsi s-fatsi n cas? (iv) Avem expresia: aduchii c-adiljiu greu. Vidzui c dzinir-njiu adilji sh-el greu shi-lji dzsh: Tini potsi s-adilji? Nu mi vedzi mini c mizi adiljiu? . Itia tr cari protlu sh-atsel dit sonu adiljiu (prizentu, prota persoan la singular) si scrii a-dilj u-avem aspus ma nsus, andoilu adilji (prizentu, antreia persoan la singular) easti scriat cum lipseashti a-di-lji c ari vocal i, iar antreilu adilji (prizentu, andaua persoan la singular) s scrii a-dilj c i-lu easti un semivocal. Tr-atsea expresia lipseashti scriari: aduchii c-adilj greu. Vidzui c dzinir-njiu adilji sh-el greu shi-lji dzsh: Tini potsi s-adilj? Nu mi vedzi mini c mizi adilj? . (v) Tu expresia: Ma s-nu tiarseasc, fudzi din cas, ashi cum fudzi aieri Tolj , protlu fudzi (prizentu, persoana-a daua, singular) lipseashti scriari fudz c i-lu easti semivocal, iar andoilu fudzi (tricut, persoana-a treia, singular) easti scriat cum lipseashti, fu-dzi , c i-lu easti un vocal. Tr-atsea expresia va scriari: Ma s-nu ti-arseasc, fudz din cas, ashi cum fudzi aieri Tolj . LECTSIA 12 LECTSIA 12 SCRIAREA-A LITIRILOR J, L, Lj, M LITIRA J Dup cum easti scriat (ca litir simpl ic parti dit un litir compus), litira j ari dau sonuri, un son muljat sh-un son mut. Singura prublem tsi ari s-fac cu sonlu j, easti atsea a semivocalilor e shi i tsi s-avdu c yin dup j. Regul: (1) Cndu nu fatsi parti dit litirili compusi lj shi nj, litira j ari sonlu-timelj muljat. (2) Cndu fatsi parti dit litirili compusi lj shi nj, litira j ari sonlu mut, cari nu s-avdi ma alxeashti sonlu a litirljei l ic n tsi s-afl ninti. (3) Semivocalili e shi i nu si scriu cndu s-avdu dup litira simpl j, ic litirili compusi lj shi nj. (4) Cndu un zbor ari dau varianti: (i) un variant cu litirili l shi j dit gruparea di litiri lj cari spronunts ca dau litiri ahoryea, shi (ii) alt variant iu litirili lj s-avdu ca gruparea di litiri lgi, scriarea lipseashti si s-fac cu lgi, nu cu lj. Exceptsii la aesti reguli va hib aspusi tu un dictsiunar niscriat ninga. Bunoar: (1) Cndu nu yini dup litirili simpli l shi n, litira j ari sonlu a ljei di timelj muljat tsi s-avdi ca tu zboarli: bu-ja-n, coa-ji/coa-ja, ja-li, jar, pea-ji/peaja, stra-ji/stra-ja, etc. Cu tuti c nu si scriu cu je/ji, aesti zboar s-avdu cu sonlu j muljat, nu ascur, va dzc eali s-avdu (ma nu si scriu!) ca: bu-jea-n, coa-jea, jea-li, jear, peajea, stra-jea, etc. (2) Cndu easti scriat ca parti dit litirili compusi lj shi nj, litira j easti mut shi easti ufilisit mash tra s-alxeasc sonlu a litirljei l shi n din fats. Ashi avem zboarli: a-r-nji/a-r-nje, calj, cljag, clja-i/clja-e, c-pu-lji/c-pu-lje, c-runj, cr-vealji/cr-vea-lje, gionj, jgljoa-t, pronj, u-rea-clji/u-rea-clje, etc. iu j-lu easti mut, shi aspuni mash c sonurli-a litirilor l shi n (litirili compusi lj shi nj) suntu muljati. Di-aesti litiri compusi va si zburm ma nclo. Tora di oar vrem mash s-aspunem c sonlu a litirljei j cari yini dup litirili l shi n, easti mut. (3) Avem zburt (tu lectsi-a litirljei g) tr zboarli cari s-pronunts ca dau varianti, un cu j shi alant cu gi/ge. Ashi aflm zboarli cari lipsescu scriari (shi pronuntsari): gean-dar, gioc, gio-ni, giu-dets, giu-di-cat, giu-gas-tru, giu-gii, giun-giu-nar, gium-b, giu-mi-ta-ti, giu-na-mi, giu-nar, giu-natic, giun-cu, giu-nel, giu-nes-cu, giu-neash-ti, giu-nop, giu-p, giurat, etc. Aesti zboar nu lipsescu scriari: jan-dar, joc, jo-ni, ju-dets, ju-di-cat, ju-gas-tru, ju-gi-i, ju-ju-nar, jum-b, ju-mi-ta-ti, ju-na-mi,

ju-nar, ju-na-tic, jun-cu, ju-nel, ju-nes-cu, ju-neash-ti, ju-nop, ju-p, ju-rat, etc. (4) Avem zburt (tu lectsia-a litirljei g) sh-tr zboarli iu j-lu tsi yini dup l shi n s-avdi ca un son ahoryea di l shi n. Ashi avem zboarli cari lipsescu scriari cu ge/gi, ca: con-gi, giun-giu-l, nol-gi-can, hn-gear, hin-gi, shi fin-gi, etc. Aesti zboar tsi nu lipsescu scriari cu j ca: con-ji, jun-ju-l, nol-ji-can, hn-jar, hin-ji, shi fin-ji, etc. Avem shi zborlu nji-redz tsi-armni ca un exceptsie c lipseashti pronuntsari nji-redz, cu dauli somuri n shi j tsi s-avdu ahoryea. Ma zboarli-neologhismi cari, dup noi, lipsescu scriari ca: a-ran-gea-men-tu, con-giunc-tsi-i/congiunc-tsi-e, in-gec-tsi-i/in-gec-tsi-e etc. va poat s-armn, tr tora di oar, scriati sh-ca exceptsiili: a-ran-ja-men-tu, con-junc-tsi-i/conjunc-tsi-e, in-jec-tsi-i/in-jec-tsi-e, etc. Not Bgats oar c easti ghini si s shtib c suntu locuri iu si scrii cu sh, cndu zburrea sfatsi cu j. Tr exemplu, avem expresii ca: sh-vidzui, sh-bgai, etc. tsi s-avdu shi cu sh, ma s-avdu shi cu j, va dzc s-avdu sh-ca: j-vidzui, jbgai, etc. Cum sh-lu yini di la zborlu shi, easti ghini si si scrii totna sh-, nu j-; s-nu s ngrpseasc cu j, ashi cum u ftsea Pericli Papahagi tu crtsli a lui di-aoa sh-un sut di anj. LITIRILI L, LJ Dup cum easti scriat (ca litir simpl ic parti dit litira compus lj), litira l ari dau sonuri: (i) cndu nu easti nintea-a litirljei j, litira l ari sonlu-timelj, ascur, ca tu zboarli: a-las, lap-ti, la-l, lup, etc. shi, (ii) cndu easti nintea-a litirljei j, litira l ari un son muljat ca tu zboarli: a-ljum-trea, calj, lja-nu-r, ljau, lje-pu-ri, mu-lja-ri, fu-melj, moa-lji, nji-lji, njilj, etc. La scriarea-a sonlui l, ascur ic muljat, avem dau prublemi njits, tr cari avem zburt ninti, tu alti lectsii, sh-cari li-adutsem aminti tu regula di ma nghios. Regul: (1) Cndu yin dup litira compus lj (l-muljat), semivocalili e shi i nu si scriu; sonurli e shi i si scriu mash cndu suntu vocali. (2) Cndu un zbor ari dau varianti: (i) un variant cu litirili l shi j dit gruparea di litiri lj cari spronunts ca dau litiri ahoryea, shi (ii) alt variant iu litirili lj s-avdu ca gruparea di litiri lgi, scriarea lipseashti si s-fac cu lgi, nu cu lj. Exceptsii la aesti reguli va hib aspusi tu un dictsiunar niscriat ninga. Bunoar, (1) Semivocalili (vocalili shcurti) e shi i nu si scriu cndu yin dup litira compus lj; si scriu mash cndu suntu vocali. Tr-atsea, ahtri zboar lipsescu scriari ca zboarli: a-ljum-trea, calj, lja-nu-r, ljau, lje-pu-ri, mulja-ri, fu-melj, njilj, etc. Zboarli di ma nsus nu lipsescu scriari ca: a-ljium-trea, calji, ljia-nu-r/ljea-nu-r, ljiau/ljeau, ljie-pu-ri, muljia-ri/mu-ljea-ri, fu-melji, njilji, etc. Pi di-alt parti, lipseashti scriari: lje-pu-ri, nji-lji, etc. c sonurli e shi i (dit aesti dau zboar di la singular) suntu vocali. (2) Cndu avem zburt di litira j, avem dzs c avem zboar-exceptsii iu dauli litiri l shi j (tsi pot shib scriati deadun ca tu litira compus lj), s-avdu ca dau litiri ahoryea, l-j. Zborlu tsi lu-avem dat atumtsea ca exemplu easti nol-jican pronuntsat cu sonlu l tsi s-avdi ahoryea di sonlu j (zborlu nu spronunts cu sonlu muljat lj ca no-lji-can), zbor tsi lipseashti scriari nol-gi-can, nu noljican. LITIRA M Litira m ari mash sonlu-timelj ca tu zboarli: a-ma-ri, am-bar, mun-ti, num-t, pu-moa-r, etc. Prublema tsi putem s-u-avem cu scriarea-a sonlui m, easti c omlu nu shtii cum s-li ngrpseasc zboarli cari pot si s-avd dau turlii, sh-cu sonlu m sh-cu sonlu n. Regul: (1) Zboarli cari (i) pot si s-avd dau turlii, sh-cu sonlu m sh-cu sonlu n, shi (ii) sonlu m/n s-afl nintea-a sonurlor b, p, t shi ts, lipsescu scriari mash cu m, nu cu n. (2) Zboarli cari s-avdu un singur turlie, ic cu m, ic cu n, lipsescu scriari ashi cum s-avdu. (3) Ma multili zboar tsi au sonlu m/n nintea-a sonurlor f shi v, va si s scrii cu n, nu cu m. Ma avem shi zboar tsi si scriu cu m. Exceptsii la aesti reguli va hib aspusi tu un dictsiunar

niscriat ninga. Bunoar: (1) (i) Zboarli tr cari sonlu m/n s-afl nintea-a sonlui b, shi cari lipsescu scriari cu m, nu cu n, suntu: amba-ir, am-bar, as-cum-bu-ses-cu, a-um-br, bum-bac, bum-bu-nea-dz, cmba-n, cm-bu-r, cim-ber, cim-bros, cu-lu-tum-ba, dm-b-r, dm-bl, em-bur, flam-bur, gram-bo, grum-bur, lm-bic, lim-b, lum-bar-d, mbrb-tedz, mbr-ghi-cea, mbir-du-es-cu, mbi-tat, mbo-gru, mbolj, mbrus-tel, mbu-lji-ses-cu, mbu-nedz, stam-bo-li, strm-bu, stum-bu, tm-bari, tom-bu, tram-p, tream-bur, tum-b, vom-bir shi alti poati tsi nascpar. Aesti zboar nu lipsescu scriari cu n ca: an-ba-ir, an-bar, ascun-bu-ses-cu, a-un-br, bun-bac, bun-bu-nea-dz, cn-ba-n, cn-bu-r, cin-ber, cin-bros, cu-lu-tun-ba, dn-b-r, dn-bl, en-bur, flan-bur, gran-bo, grun-bur, ln-bic, lin-b, lun-bar-d, nbr-b-tedz, nbr-ghicea, nbir-du-es-cu, nbi-tat, nbo-gru, nbolj, nbrus-te-l, nbu-lji-ses-cu, nbu-nedz, stan-bo-li, strn-bu, stun-bu, tn-bari, ton-bu, tran-p, trean-bur, tun-b, von-bir, etc. (ii) Zboarli tr cari sonlu m/n s-afl nintea-a sonlui p, shi cari lipsescu scriari cu m, nu cu n, suntu: acum-pr, am-pa-tru-lea, am-pi-hiur, am-pla-tea, as-cum-pr, cm-pu, impe-ti-g, lam-p, lamp-si, mpar-tu, mpa-tur, mpr-ji-nedz, mp-tu-ra-ri, mpea-tic, mpea-tur, mpi-pi-redz, mpi-ru-shedz, mpi-zu-es-cu, mplas-cu, mpl-tescu, mplin, mpl-ua-ri, mprad, mpra-p, mpr-njes-cu, mpri-u-n, mpros-tu, mpru-mut, mprus-tedz, mpu-li-ses-cu, mpu-ljedz, mpush-cljedz, mput, mpu-ts-nedz, pam-po-ri, scum-pu, stim-pi-nat, tm-p, tem-plu, tim-pu, tim-pu-riu, tram-p, trum-pe-t, um-plu shi alti poati tsi nascpar. Aesti zboar nu lipsescu scriari cu n ca: a-cun-pr, an-pa-trulea, an-pi-hiur, an-pla-tea, as-cun-pr, cn-pu, in-pe-ti-g, lan-p, lanp-si, npar-tu, npa-tur, npr-ji-nedz, np-tu-ra-ri, npea-tic, npeatur, npi-pi-redz, npi-ru-shedz, npi-zu-es-cu, nplas-cu, npl-tescu, nplin, npl-ua-ri, nprad, npra-p, npr-njes-cu, npri-u-n, npros-tu, npru-mut, nprus-tedz, npu-li-ses-cu, npu-ljedz, npush-cljedz, nput, nputs-nedz, pan-po-ri, scun-pu, stin-pi-nat, tn-p, ten-plu, tin-pu, tinpu-riu, tran-p, trun-pe-t, un-plu, etc. (iii) Zboarli tr cari sonlu m/n s-afl nintea-a sonlui t, shi cari lipsescu scriari cu m, nu cu n, suntu: a-cum-tin, a-gium-tu, a-lim-tu, a-ljum-trea, a-lum-tu, a-prim-tu, as-cum-tu, as-tim-tu, a-um-tu, az-vim-tu-rat, dis-fim-tu, frm-ti, frmtu, ghim-t, ghim-tues-cu, num-t, pim-tu, pi-trum-tu, plm-tu, prim-tu, sm-tu, spir-lim-tu, strim-tu, tsim-tu, tum-tu, um-tu, um-tu-r, vim-tu shi alti tsi n-ascpar poati. Aesti zboar nu lipsescu scriari (cu tuti c pot si s-pronunts) cu n ca: a-cun-tin, a-giun-tu, a-lin-tu, a-ljuntrea, a-lun-tu, a-prin-tu, as-cun-tu, as-tin-tu, a-un-tu, az-vin-tu-rat, dis-fin-tu, frn-ti, frn-tu, ghin-t, ghin-tues-cu, nun-t, pin-tu, pitrun-tu, pln-tu, prin-tu, sn-tu, spir-lin-tu, strin-tu, tsin-tu, tuntu, un-tu, un-tu-r, vin-tu, etc. (iv) Zboarli tr cari sonlu m/n s-afl nintea-a sonlui t shi ts, shi cari lipsescu scriari cu m, nu cu n, suntu: a-sm-tses-cu, a-tum-tsea, frm-tsea-u, sim-ts shi alti tsi nascpar poati. Aesti zboar nu lipsescu scriari (cu tuti c pot si spronunts) cu n ca: a-sn-tses-cu, a-tun-tsea, frn-tsea-u, sin-ts, etc. Nota 1 Bgats oar c avem: (i) ndau zboar cari s-pronunts mash cu m, sh-cari lipsescu scriari cu m, ca: a-dim-tu, bim-ts, dm-ts (pluralu di la dam-c), neam-tsu, sem-ti, shi alti poati tsi n-ascpar; (ii) alti multi, multi zboar cari s-pronunts mash cu n, sh-cari lipsescu scriari cu n, ca: cn-tu, din-ti, fn-t-n, in-tru, min-tes-cu, min-ti, mun-ti, mur-min-tu, n-in-ti, n-un-tru, ntreg, ntsap, ntu-nearic, ntur-tses-cu, sun-tu, etc. etc. etc. shi (iii) zboar tsi s-avdu shi putem s-li-aflm scriati dauli turlii, ca: mbi-du-cljedz shi mpi-ducljedz, mbis-ti-men shi mpis-ti-men, etc. Nota 2 Bgats oar c multi zboar di ma nsus: (i) au sh-dirivati tsi nu suntu aspusi aoa, (ii) pot s-hib pronuntsati shi scriati cu vocala a shi vocala advgat tu nchisita-a zborlui shi (iii) pot s-hib

pronuntsati shi cu litira b tu loc di p, ic p tu loc di b (vedz regula dit lectsia-a litirljei b). Un exceptsie la aest regul easti vecljul zbor di arzg nturtseasc (chirut dit limba di adz) on-bash. Tut tu catiguria di exceptsii va s-bgm shi zboar compusi ca: mp-za-ri, mPoli, etc. tsi va lipseasc scriari n p-za-ri, n Po-li, etc. (2) Zboarli tr cari sonlu m/n s-afl nintea-a sonurlor f shi v, shi cari lipsescu scriari cu n, nu cu m, suntu, ashi cum li-aflm tu dictsiunarlu al Papahagi: az-vin-gu, ca-ran-fi-l, fan-fu-r, gean-fe-si, grun-fla-ri, nfar-mc, nfash, nf-ri-nedz, nfr-m-cos, nf-shi-min-tu, nflu-ca-t, nflu-res-cu, nfolj, nfri-cu-shedz, nfri-gu-redz, nfrun-dzs-cu, nfu-miljedz, nfush-tedz, nvap-su, nv-les-cu, nvr-li-ga, nvr-tes-cu, nvr-tushedz, nveas-t, nver, nves-cu, nvets, nvi-cljedz, nvi-du-es-cu, nvin-gu, nvi-ni-tss-cu, nvi-pi-redz, nvir-dzs-cu, nvi-redz, nvi-rin, nvi-rinedz, nvis-c-min-tu, nvish-tes-cu, nvish-ti-dzs-cu, nvis-ta-ljan, nvolbu, nvrag, nvul-bari, sin-fer, sin-fo-n, sin-fu-ni-i/sin-fu-ni-e shi alti poati tsi n-ascpar. Not Bgats oar c multi zboar di ma nsus: (i) au sh-dirivati tsi nu suntu aspusi aoa, ca bunoar, az-vim-tu, cari nu s ngrpseashti az-vin-tu, shi (ii) pot s-hib pronuntsati shi scriati cu vocala a shi vocala advgat tu nchisita-a zborlui, ca bunoar, zboarli an-vr-tes-cu shi n-vr-tes-cu cari lipsescu si s scrii nvrtes-cu, dup cum u-avem spus tu lectsiili-a sonurlor a shi . Singurli exceptsii tsi putum s-aflm pn tora suntu zboarli: am-vo-ni shi camfu-r. PRUBLEM Tu-aest prublem va dm un textu tu cari va si s-afl multi zboar niscriati ghini. Ma va s-avem shi ndau zboar tsi suntu ghini scriati. Lucrul a cititorlui va s-hib ta s-li afl (i) zboarli niscriati ghini, s-li ngrpseasc cum lipseashti shi s-afl tsi regul dit lectsia di ma nsus avem clcat tu scriari; shi (ii) zboarli scriati ghini. Prublem Eara primuvear, pdurli nchisir s nfrundzasc, lilicili nchisir s nflureasc, ponjlji s nvirdzasc. Pzarea eara nplin di oaminj. Di-un parti s-afla un muljeari tsi shi nfsha njitslji, tsi npitica ndau stranji tra s-lji nveasc ficiorlji ma mri, sh-cari nplitea prpodz, nu multu scunpi, tr vindeari. Nu para-lj nidzea lucurlu mbar c, cu vindearea-a prpodzlor, nu scutea carishti cts paradz. Tr-atsea, brbatslj-a lor, nvirinats c nu-avea paradz mults, muta frntseaua nsus, sh-loa cu nprumut tra s-acunpr tr fumeljli-a lor frin, carni, untu, untur sh-cash. Nafoar nchisi s-cad ploaea shtserlu trunduea di bunbunidzri. Pri-aoa sh-pri-aclo videai cti-un muljeari nfricushat, trinbura di-arcoari sh-di vintul aratsi. Cnbnjli nchisir s-bat la bisearic shi nveastili tiniri sh-featsir crutsea. Atuntsea intrar tu bisearic shi vrur si s ncljin nproasti la sntslj dit bisearic. Vrur s-ljea s-aprind sh-lunbrdz. Jeali mari c nu l-agiundzea paradzlji. DIZLIGAREA-A PRUBLEMLJEI Zboarli tsi nu suntu scriati ghini (shi ndau alti cari suntu scriati ghini) va s-hib sumliniati. Deapoea, tr cati zbor, va s-aspunem regulili tsi fur (i nu fur) clcati. Prublem -Eara primuvear, pdurli nchisir s nfrundzasc, lilicili nchisir s nflureasc, ponjlji s nvirdzasc. Pzarea eara mplin di oaminj. Di-un parti s-afla un muljeari tsi shi nfsha njitslji, tsi mpitica ndau stranji tra s-lji nveasc ficiorlji ma mri, sh-cari mplitea prpodz, nu multu scumpi, tr vindeari. Nu para-lj nidzea lucurlu mbar c, cu vindearea-a prpodzlor, nu scutea carishti cts paradz. Tr-atsea,brbatslj-a lor, nvirinats c nu-avea paradz mults, muta frmtseaua nsus, sh-loa cu mprumut tra s-acumpr tr fumeljli-a lor frin, carni, umtu, umtur sh-cash. Nafoar nchisi s-cad ploaea sh-tserlu trunduea di bumbunidzri. Pri-aoa sh-pri-aclo videai cti-un muljeari nfricushat, trimbura di-arcoari sh-di vimtul aratsi. Cmbnjli nchisir s-bat la bisearic shi nveastili tiniri sh-featsir crutsea. Atumtsea intrar tu bisearic shi vrur si s ncljin mproasti la smtslj dit bisearic. Vrur s-ljea s-aprind sh-lumbrdz. Jeali

mari c nu l-agiundzea paradzlji. (1) Regula dztsi c semivocalili e shi i tsi yin dup sonlu j (lj shi nj) nu si scriu. Tr-atsea zboarli: muljeari, ljea, jeali lipsescu scriari: muljari, lja, jali . (2) Regula dztsi c zboarli tr cari sonlu m/n s-afl nintea-a sonlui b, lipsescu scriari cu m, nu cu n. Tr-atsea, zboarli: nbar, bunbunidzri, trinbura, cnbnjli, lunbrdz lipsescu scriari: mbar, bumbunidzri, trimbura, cmbnjli, lumbrdz . (3) Regula dztsi c zboarli tr cari sonlu m/n s-afl nintea-a sonlui p, lipsescu scriari cu m, nu cu n. Tratsea, zboarli: nplin, npitica, nplitea, scunpi, nprumut, acunpr, nproasti lipsescu scriari: mplin, mpitica, mplitea, scumpi, mprumut, acumpr, mproasti (4) Regula dztsi c zboarli tr cari sonlu m/n safl nintea-a sonlui t, lipsescu scriari cu m, nu cu n. Tr-atsea, zboarli: untu, untur, vintul lipsescu scriari: umtu, umtur, vimtul . (5) Regula dztsi c zboarli tr cari sonlu m/n s-afl nintea-a sonlui ts, lipsescu scriari cu m, nu cu n. Tr-atsea, zboarli: frntseaua, atuntsea, sntslj lipsescu scriari: frmtseaua, atumtsea, smtslj (6) Regula dztsi c zboarli tr cari sonlu m/n safl nintea-a sonlui f, lipsescu scriari cu n, nu cu m. Tr-atsea, zboarli: nfrundzasc, nflureasc, nfsha, nfricushat suntu scriati cum lipseashti. (7) Regula dztsi c zboarli tr cari sonlu m/n s-afl nintea-a sonlui v, lipsescu scriari cu n, nu cu m. Tr-atsea, zboarli: nvirdzasc, nveasc, nvirinats, nveastili suntu scriati cum lipseashti. LECTSIA 13 LECTSIA 13 SCRIAREA-A LITIRILOR N, NJ, O, P, R LITIRILI N, NJ Dup cum easti scriat (ca litir simpl i parti dit litira compus nj), litira n ari dau sonuri: (i) poati s-aib sonlu-timelj, ascur, cndu nu easti nintea-a litirljei j, ca tu zboarli car-ni, na-ri, nea-u, ni-pot, xea-ni, etc. shi, (ii) poati s-aib un son muljat, cndu easti nintea-a litirljei j, parti dit litira compus nj, ca tu zboarli lu-nji-n, njari, etc. Nu-avem prublemi mri cu scriarea-a sonlui n, ascur ic muljat. Mash c vrem s-adutsem aminti ndau reguli tr cari, ma multili, avem zburt ninti, tu un alt lectsii. Regul: (1) Sonurli e shi i, cndu yin dup litira compus nj: (i) nu si scriu, cndu suntu semivocali; (ii) si scriu cndu suntu vocali. (2) Cndu un zbor ari dau varianti: (i) un variant cu litirili n shi j dit gruparea di litiri nj cari s- pronunts ca dau litiri ahoryea, shi (ii) alt variant iu litirili nj s-avdu ca gruparea di litiri ngi/nge, scriarea lipseashti si s-fac cu ngi/nge, nu cu nj. (3) Zboarli cari: (i) pot si s-avd dau turlii, sh-cu sonlu m sh-cu sonlu n, shi (ii) sonlu m/n s-afl nintea-a sonurlor b, p, t shi ts, lipsescu scriari cu m, nu cu n. Alanti tuti cari s-avdu un singur turlie, ic cu m, ic cu n, lipsescu scriari ashi cum s-avdu. (5) Ma multili zboar tsi au sonlu m/n nintea-a sonurlor f shi v, va si s scrii cu n, nu cu m. Ma suntu shi zboar tsi si scriu cu m. Aesti zboar va hib aspusi tu un dictsiunar niscriat ninga. (6) Zboarli tsi s-avdu cu sonurli rn shi mn, sh-cari tu ndau grai sh-lu-au chirut n-lu shi savdu mash cu r shi m, lipsescu scriari totna cu rn shi mn. Exceptsii la aesti reguli va hib aspusi tu un dictsiunar niscriat ninga. Bunoar, (1) (i) Semivocalili e shi i nu lipsescu scriari cndu yin dup litira compus nj; ca tu zboarli: a-linj, ar-mnj, cu-pa-nja, cu-pnj, di-punj, dur-njam, gionj, i-njoa-r, nja-ri, nju-riz-m, tim-nja-m, etc. Aesti zboar nu lipsescu scriari: a-linji, ar-mnji, cu-pa-njea, cu-pnji, dipunji, dur-njiam/durnjeam, gionji, i-njioa-r, njia-ri/njea-ri, njiu-rizm, tim-njia-m/tim-njea-m, etc. (ii) Vocalili e shi i lipsescu scriari cndu yin dup litira compus nj; ca tu zboarli: a-r-nji/a-r-nje, cupa-nji/cu-pa-nje, diz-njer-du, dur-njit, ir-nji-i/ir-nji-e, lu-nji-n, njedz, njel, njer-gu, njic, nji-l, ti-nji-i/ti-nji-e, etc. Aesti zboar di ma nsus nu lipsescu scriari ca: a-r-nj, cu-pa-nj, dur-njt, ir-nj-

i/ir-nj-e, lu-nj-n, njc, nj-l, ti-nj-i/ti-nj-e, etc. Not Bgats oar c, scriarea ic niscriarea-a i-lui shcurtu tsi yini dup litira compus nj, poati sagiut di multi ori la alidzearea singularlui di plural, a masculinlui di fiminin shi a persoanlei di la congiugarea-a verbilor. Ashi, bunoar, avem: (i) substantivlu di-cu-nji, la singular, iu i-lu dit soni si scrii c easti lungu, shi zborlu di-cunj, la plural, iu i-lu dit soni (dup n) easti shcurtu shi nu si scrii; (ii) substantivlu stranj, la singular (cu iu-shcurtu tu bitisita-a zborlui tsi nu si ngrpseashti) shi stra-nji la plural, cu i-lungu; (iii) adgectivlu dihanj, la masculin shi di-ha-nji, la feminin; shi (iv) verbul an-cunj, la prota shi la a daua persoan shi an-cu-nji, la persoana-a 3-a, etc. (2) Cndu avem zburt di litira j, avem dzs c avem zboar-exceptsii shi neologhismi iu dauli litiri n shi j tsi pot s-hib scriati deadun ca litira compus nj s-avdu ca dau litiri ahoryea, n-j. Aesti zboar fur dati, ashi cum lipsescu scriari cu ge/gi, ca: con-gi, giun-giu-l, hngear, hin-gi, fin-gi, etc. Zboarli di ma nsus nu lipsescu scriari cu j ca: con-ji, jun-ju-l, hn-jar, hin-ji, shi fin-ji, etc. Avem un exceptsie, verbul nji-redz (shi dirivatili-a lui) iu sonlu n s-avdi ahoryea di j, zbor tsi sciteashti nji-redz. Avem shi zboarlineologhismi cari, dup noi, lipsescu scriari ca: a-ran-geamen-tu, congiunc-tsi-i/con-giunc-tsi-e, in-gec-tsi-i/in-gec-tsi-e etc. Eali va poat s-armn, tr tora di oar, exceptsii, cari pot s-hib scriati shi ca: aran-ja-men-tu, con-junc-tsi-i/con-junc-tsi-e, in-jec-tsi-i/in-jec-tsi-e, etc. (3) Cndu avem zburt di litira m, avem dzs c suntu multi zboar tsi pot si s-pronunts dau turlii, sh-cu sonlu m sh-cu sonlu n. Aclo avem aspus regulili di scriari shi avem dat ardz di zboar tsi si scriu cu m sh-ardz di zboar tsi si ngrpsescu cu n. Tra s-nu zburm diznou di idyiul lucru, cititorlu easti pitricut la discutsia di la litira m. (4) Suntu graiuri frshiruteshti, iu litira n cari yini dup litira r, ic m (sh-poati sh-alti), s-cheari dit zburri, nu s-pronunts shi nu si ngrpseashti. Aesti zboar lipsescu totna scriari cu gruparea di litiri rn shi mn ca, zboarli: car-ni, gr-nuts, iarn, lem-nu, scamnu, sem-nu, som-nu, toar-n, etc. Eali nu lipsescu scriari ca: car, gruts, ia-r, lem, scam, sem, som, toa-r, etc. cu tuti c pot si savd, c ashi l easti grailu di-acas, fr litira n, mash cu litirili r shi m. Singura exceptsii, poati, easti pronumili vr-nu/vr-n, cari ari forma vr/v-r, un virsiuni comun tu tuti graili armneshti. LITIRA O Litira o ari trei sonuri: (i) poati s-aib sonlu a ljei-timelj, di vocal o; (ii) poati si s-avd muljat, ca vocal, cu un semivocal i dininti (tsi s-avdi ma nu si scrii), va dzc, un son tsi si scrii o shi s-avdi ca un diftongu io (semivocal i); shi (iii) poati si s-pronunts ca un semivocal o, parti dit un diftongu ic un triftongu, oa/ua, oai/uai, shi iou. Sonlu 1 di Timelj: Vocala o (cndu s-avdi o, NU s-avdi ca diftongul io) Vocala o poati s-aib sonlu-timelj, shi si s-afl: (i) ca un vocal tsi s-avdi ahoryea, fr alti semivocale tu idyea silab, ca tu zboarli: cai-mo, chiro, cu-nos-cu, i-ca-no, o-clju, of-ti-c/oh-ti-c, oh-tu, olug/u-log, om, op-si, op-tu, or, or-bu, ordin, or-dzu, o-ri-xi, or-nji, os, pi-raz-mo, por-tu, tot-na, su-ro, va-sil-co, zbor, etc. ic (ii) ca un vocal tsi s-avdi, tu idyea silab, deadun cu alti semivocali (i shi u), sh-fatsi parti dit diftondzlj ic triftondzlj io, oi, ou, ioi shi iou, ca tu zboarli: n-ghios, boi (prvdz), bou, ci-cior, diz-nou, ficior, Gioi, gio-ni, iou, nou, ploi, voi, etc. Zborlu iou (tsi va dzc, io, mini) easti singurlu zbor cu triftongul iou tsi putum s-lu-aflm tu dictsiunarlu-al Papahagi. Regul Diftongul io shi triftondzlj ioi shi iou, nu lipsescu vrnoar scriari ca: eo, eoi, shi eou. Not Aoatsi zburm di diftondz shi triftondz, nu di grupuri di litiri tsi tsn di dau i ma multi silabi. Bunoar, gruplu di litiri

io, oi, ic ou dit zboarli a-mr-ti-os, bo-i/bo-e (bueau), ciu-di-os, h-ri-os, ni-oas-pi/ni-oas-pe, ni-or, pa-tri-ot, pri-o-ni/pri-o-ne, prour, etc. nu easti diftongu; c vocala (nu semivocala) i/u s-afl tu un, shi vocala o tu alant silab. Sonlu 2: Vocala Muljat o (cndu s-avdi, ma NU si scrii, ca diftongul io) Cndu litira o yini dup consoanili (simpli i compusi) j, sh, lj, shi nj cari s-avdu cu un semivocal i tu bitisit tsi nu si scrii litira o s-moalji shi, cu tuti c si scrii o, s-pronunts ca diftongul io. Regul Sonlu io tsi yini dup consoanili simpli i compusi j, nj, lj shi sh, lipseashti totna scriari o, nu va vrnoar scriari io. Bunoar, zboarli di ma nghios lipsescu totna scriari ca: a-cri-shor, a-di-ljos, a-r-njos, bu-su-ljoc, c-mi-sho-t, cs-tr-njot, fu-ljor, fljon-gu, gr-ni-shor, li-shor, m-jo-t/m-shot, mush-cljos, njic-shor, pljop, pu-lji-shor, shcljop, shoa-ric, shonj, sho-put, sta-njo, sta-sho-ni, t-ljos, etc. Aesti zboar nu lipsescu vroar scriari ca: a-cri-shior, a-di-ljios, a-r-njios, bu-su-ljioc, c-mishio-t, cs-tr-njiot, fu-ljior, fljion-gu, gr-ni-shior, li-shior, m-jio-t/m-shio-t, mush-cljios, njic-shior, pljiop, pu-lji-shior, shcljiop, shioa-ric, shionj, shio-put, sta-njio, sta-shio-ni, t-ljios, etc. Sonlu 3: Semivocala o (tsi s-avdi sh-ca u) Sonlu o s-avdi ca un semivocal tu diftongul ic triftondzlj oa/ua, oai/uai, oau/uau, shi ioa (vocal a, semivocali i, o shi u). Tu lectsia-a sonlui a, avem zburt tr-aeshti diftondz shi triftondz. Ma, tr-atselj tsi nu l easti aproapea di mn (prohir) aest lectsii, dm ma nghios paragrafili tsi au s-fac cu-aest prublem. n general, zboarli tsi au diftongul oa/ua shi triftondzlj ioa/iua, oai/uai shi oau/uau (vocal a, semivocali i/o/u) lipsescu scriari cu oa, nu cu ua, ca zboarli: a-oa/a-oa-tsi, aoal-tadz/a-oal-tari/aoar-tari, az-boai-r, ca-fi-gioa-nji, ci-cioa-ri, cioa-li, cioa-min, cioa-r, cioa-ric, coa-s, gioa-c, gioa-n, loai, loa-r, lu-cr-toa-ri, moa-r, moar-ti, mus-t-cioa-r, ni-goai-d, oar, pa-ra-loai, pli-cioa-s, plu-ioa-s, poa-rt, s-n-toa-s, shi-cgioa-nji, etc. Zboarli di ma nsus nu lipsescu vroar scriari cu ua: aua/a-ua-tsi, a-ual-tadz/a-ual-tari/a-uartari, az-buai-r, ca-fi-giua-nji, ci-ciua-ri, ciua-li, ciua-min, ciua-r, ciua-ric, cua-s, giua-c, giuan, luai, lua-r, lu-cr-tua-ri, mua-r, muar-ti, mus-t-ciua-r, niguai-d, ua-r, pa-ra-luai, pliciua-s, plu-iua-s, pua-rt, s-n-tuas, shi-c-giua-nji, etc. Avem vidzut, di multi ori, c s-fatsi alathus la scriarea-a zboarlor: a-oa/a-oa-tsi, loai, loa-r, oar, pa-ra-loai, poa-rt, etc. Vidzum lumi tsi li scrii, ashi cum nu lipsescu vrnoar scriari ca: a-ua/ a-ua-tsi, luai, lua-r, ua-r, pa-ra-luai, pua-rt, etc. Exceptsii (i) Avem zboar tsi traditsiunal lipsescu scriari cu ua ca: mua-be-ti, mua-gir (iu ua easti, di ma multi ori, pronuntsat shdisprtst tu dau silabi ca: mu-a-be-ti, mu-a-gir), etc. Aesti zboar nu lipsescu scriari: moa-be-ti, moa-gir, etc. (ii) Substantivi fiminini cari bitisescu, la singular, cu diftongul u, au forma articulat cari lipseashti scriari cu ua, ca zboarli: a-ra-ua/a-roa-ua, cu-ra-ua, daua/doa-ua, grea-ua, ha-ra-ua, ha-ua, naua/noa-ua, nea-ua, p-tlja-ua, stea-ua, etc. (c formili lor niarticulati suntu: a-ra-u/a-roa-u, curau, da-u/doa-u, grea-u, ha-ra-u, ha-u, na-u/noa-u, nea-u, ptlja-u, stea-u, etc.). (iii) Diftongu ic triftongu (ctivroar silabi cu un vocal a shi trei semivocali) tsi s-amint dit sonuri tsi yin dit dau zboar cari s-avdu deadun ca un singur zbor, protlu tsi bitiseashti cu u shandoilu tsi nchiseashti cu a. Aesti zboar suntu scriati ahoryea ma ligati cu un cratim. Eali lipsescu scriari ca tu expresiili: (cts)lu-a(tsel); (iu) u-ai (s-ti duts); iu-ai (s-ti duts); iu-au (sduc); etc. nu lipsescu scriari ca: (cts)lo-a(tsel); iu o-ai (s-ti duts); io-ai (s-ti duts); io-au (sduc); etc. Not 1 Dztsem diftondz shi triftondz, nu dztsem grupuri di litiri, c tuti vocalili shi semivocalili s-afl tu idyea silab. Tr-atsea, dztsem c tu zboarli: a-

rz-boa-i/a-rz-boa-e, a-roau, ploa-i/ploa-e, oa-i/oa-e, avem diftondzlj oa, nu triftondzlj oai, oau. Not 2 Ctivroar, sonlu oa, oai/uai, oau/uau poati si s-pronunts ca sonlu ioa/eoa, ioai/iuai, ioau/iuau (semivocal e/i tsi s-avdi ma nu si scrii cndu yini dup litirli compusi lj, nj shi sh). Ashi avem zboar tsi lipsescu scriari ca: a-di-ljoa-s, a-r-njoa-s, bi-du-cljoa-s, fn-t-njoa-r, fuljoa-ri, jgljoa-t, li-shoa-r, scn-ti-ljoa-s, shcljoa-p, shoa-ric, t-ljoa-s, etc. Zboarli di ma nsus nu lipsescu vrnoar scriari cu semivocala i ca: a-di-ljioa-s, a-r-njioa-s, bi-du-cljioa-s, fn-t-njioa-r, fuljioa-ri, jgljioa-t, li-shioa-r, scn-ti-ljioa-s, shcljioa-p, shioaric, t-ljioa-s, etc. Eali nu vor scriari nec cu semivocala e: a-di-ljeoa-s, a-r-njeoa-s, bi-du-cljeoa-s, fn-t-njeoar, fu-ljeoa-ri, jgljeoa-t, li-sheoa-r, scn-ti-ljeoa-s, shcljeoa-p, sheoa-ric, t-ljeoa-s, etc. Nota 3 Ctivroar triftongul oau si scrii ca un silab cu patru vocali shi semivocali, oau iu semivocala poati s-hib mut. Ashi avem zboar ca: doau-li/doau-lor, noau-li/noau-lor, oau-li/oau-lor, etc. tsi suntu formili articulati di la zboar ca: doau, noau, oau, etc. (zboar tsi pot si s-avd sh-cu trei silabi ca: doa-u-li/doa-u-lor, noa-u-li/noau-lor, oa-u-li/oa-u-lor, etc.). LITIRA P Litira p, ari mash un singur son-timelj ca tu zboarli: a-rap, crea-p, cu-pa-nji, pn-ti-c, pea-n, pis-ti, etc. Singura prublem tsi u-avem aoatsi, easti cu scriarea-a unor zboar tsi pot si s-avd sh-cu p, ma pot si s-avd sh-cu b, dup cum easti grailu-a omlui. Tr-aest prublem zburm tu lectsia-a litirljei b. Cu tuti c cititorlu poati s-hib pitricut aclo, minduim c easti ghini ca regula s-hib dat diznou ma nghios. Regul: Zboarli tsi pot s-hib pronuntsati shi scriati shi cu mb shi cu mp, lipsescu scriari cu mp. Aesti zboar va poat s-hib pronuntsati cu sonurli mb ic mp, dup cum va s-u va omlu. Exceptsii la aesti reguli va hib aspusi tu un dictsiunar niscriat ninga. Bunoar, avem zboar tsi lipsescu scriari ca: am-p-tura-ri, am-pla-tea, am-pl-tes-cu, am-put, lam-p, lim-pi-di, mpa-di, mpizu-es-cu, mpros-tu, mprus-tedz, scum-pu, stm-pu-ses-cu, tramp, trum-pet, etc. Aesti zboar nu lipsescu scriari ca: am-b-tu-ra-ri, am-bla-tea, am-bl-tes-cu, am-but, lam-b, lim-bi-di, mba-di, mbi-zu-es-cu, mbros-tu, mbrus-tedz, scum-bu, stm-bu-ses-cu, tram-b, trumbe-t, etc. Nota 1 Bgats oar c forma cama cunuscut di la ndau zboar di ma nsus, ca zboarli: lam-b shi trum-be-t bunoar, poati s-aib forma cu b, nu cu p. Alti exempli-exceptsii, ca zborlu O-limpu, bunoar, cari di ma multili ori s-pronunts E-lim-bu, suntu aspusi tu dictsiunar. Nota 2 Bgats oar c aoatsi zburm di zboarli tsi pot si s-avd dau turlii, sh-cu mb sh-cu mp. Nu zburm di zboari ca am-bar/mbar, tsi s-pronunts mash cu sonlu b, ic mplin tsi s-pronunts mash cu p. LITIRA R Litira r ari mash un son-timelj, ca tu zboarli: a-ra-n, ar-mn, car-ni, poar-t, zo-ri, etc. Un andoilu son cari s-afl mash la graili frshiruteshti, easti un son r ascur sh-lungu, tr cari adetea easti si s ngrpseasc cu rr (dublu-r). Cum, la alanti graiuri armneshti, aest pronuntsari easti multu putsn cunuscut, scriarea cu dublu-r, nu easti aprucheat aoa. PRUBLEM Tu-aest prublem va dm un textu tu cari va si s-afl ndau zboar niscriati ghini. Lucrul a cititorlui va s-hib ca s-li afl aesti zboar, s-li scrii cum lipseashti shi s-afl tsi regul dit lectsii avem clcat. Prublem Un om, tricut tu ilichii, shcljiop ma mushcljios, imna peanarga shi lishior cu muljarea-a lui ctr cas. Eara doi armnji uarfnji di l aurla vimtul tu trastu shi stranjili mpiticati tsi purta ljaspunea ca biducljiosh sh-arnjiosh. Brbatlu imna nintea-a ljei cu-un lamb, ca s-lj-aspun calea, c ftsea scutidi. Tricur prining un shioput, un fntnjioar, deapoea prining un cas cu firidz lunjinoasi shi scntiljioasi, dit cari insha un njiurizm di timnjeam. Dipusir

ctr cscioaraa lor, un cliv veaclji tsi s-videa limbidi la mardzinaa csblui. Dup ndau jgljioati lishioari, intrar n cas. Moasha shidzu mbadi pi scamnu, sh-c vrea s-mc tsiva dultseami, cft a aushlui s-lji da niheam njeari. Aushlu lj-u deadi, sh-tr el, lo s-bea mbrostu niheam lapti. DIZLIGAREA-A PRUBLEMLJEI Zboarli tsi nu suntu scriati dup regulili-a noastri suntu sumliniati. Deapoea, tr cati zbor, va saspunem regulili tsi fur clcati. Prublem Un om, tricut tu ilichii, shcljop ma mushcljos, imna peanarga shi lishor cu muljarea-a lui ctr cas. Eara doi armnj oarfnj di l aurla vimtul tu trastu shi stranjili mpiticati tsi purta ljaspunea ca biducljosh sh-arnjosh. Brbatlu imna nintea-a ljei cu-un lamp, ca s-lj-aspun calea, c ftsea scutidi. Tricur prining un shoput, un fntnjoar, deapoea prining un cas cu firidz lunjinoasi shi scntiljoasi, dit cari insha un njurizm di timnjam. Dipusir ctr cscioara-a lor, un cliv veaclji tsi s-videa limpidi la mardzina-a csblui. Dup ndau jgljoati lishoari, intrar n cas. Moasha shidzu mpadi pi scamnu, sh-c vrea smc tsiva dultseami, cft a aushlui s-lji da niheam njari. Aushlu lju deadi, sh-tr el, lo s-bea mprostu niheam lapti. (1) Regula dztsi c semivocalili e shi i nu lipsescu scriari cndu yin dup litira compus nj. Tratsea zboarli: armnji, uarfnji, arnjiosh, njiurizm, timnjeam, fntnjioar, njeari lipsescu scriari: armnj, oarfnj, arnjosh, njurizm, timnjam, fntnjoar, njari . (2) Regula dztsi c sonurli io, ioa, ioai, ioau tsi yini dup consoanili j, nj, lj shi sh, lipseashti totna scriari o, oa, oai, oau nu va vrnoar scriari io, ioa, ioai, ioau. Tr-atsea zboarli: shcljiop, mushcljios, lishior, biducljiosh, arnjiosh, shioput, fntnjioar, scntiljioasi, jgljioati, lishioari lipsescu scriari: shcljop, mushcljos, lishor, biducljosh, arnjosh, shoput, fntnjoar, scntiljoasi, jgljoati, lishoari . (3) Regula dztsi c zboarli tsi pot s-hib pronuntsati shi scriati sh-cu mb sh-cu mp, lipsescu scriari cu mp. Tr-atsea, zboarli: lamb, limbidi, mbadi, mbrostu lipsescu scriari: lamp, limpidi, mpadi, mprostu . LECTSIA 14 LECTSIA 14 SCRIAREA-A LITIRILOR S, SH (i) Cndu easti scriat ca litir simpl (nu ca parti dit litirili compusi sh shi ts), litira s ari sonlutimelj, ascur, ca tu zborlu sem-nu; (ii) Cndu easti scriat ca parti dit litira sh, litira s lja un son muljat ca tu zborlu shoa-ric; shi (iii) Cndu easti scriat ca parti dit litira compus ts, litira s ari sonlu mut, ca tu zborlu tsea-p. Ligati di sonurli di ma nsus, aflm shi (i) zboar-exceptsii, iu dauli litiri s shi h, cari yin un dup alant, savdu ca dau sonuri ahoryea s-h; ic dauli litiri t shi s tsi yin un dup alant s-pronunt ahoryea t-s; (ii) zboar tsi s-avdu dau turlii, sh-cu s sh-cu sh, (iii) zboar, iu s-lu poati si s-avd, sh-ca sonlutimelj s sh-ca sonlu-timelj z, shi (iv) zboar iu sh-lu poati si s-avd, sh-ca sonlu sh sh-ca sonlu j. Reguli: (1) Litira simpl s ari un sontimelj, ascur, cndu nu s-afl: (i) nintea-a litirljei h (nu easti parti dit litira compus sh), ic (ii) npoea-a litirljei t (nu easti parti dit litira compus ts). (2) Litira compus sh ari un son muljat. (3) Cndu s-afl npoea-a litirljei t (va dzc, fatsi parti dit litira compus ts), litira s ari un son mut, cari nu s-avdi ma alxeashti sonlu a litirljei t. (4) Litira s dit un zbor, poati si s-avd niscntiori shca z. Atumtsea: (i) cndu sonlu s/z s-afl dinintea-a consoanilor: c, ch, f, l, lj, p, r, t, th shi ts, zborlu lipseashti scriari cu s shi pronuntsari cu s, nu cu z; (ii) cndu sonlu s/z s-afl dinintea-a consoanilor: b, d, dz, dh, g, gh, m, n, nj, shi v, zborlu nu lipseashti scriari cu s ma scriari shi pronuntsari cu z; shi (iii) cndu sonlu s/z s-afl dinintea-a unei vocal, zborlu lipseashti scriari ashi cum va hib aspus tu un dictsiunar niscriat ninga. Bgats oar c ma nsus zburm (i)

di sonlu ascur s, nu di sonlu muljat sh shi (ii) di litirili simpli s shi z, nu di litirili s shi z tsi fac parti dit litirili compusi ts shi dz. (5) Cndu yin dup litira compus sh (s-muljat), sonurli e shi i: (i) nu si scriu cndu suntu semivocali; (ii) si scriu cndu suntu vocali. Exceptsii la aesti reguli va hib aspusi tu un dictsiunar niscriat ninga. Bunoar, dup regula di ma nsus: (1) Cndu nu s-afl nintea-a litirljei h, litira s ari sonlu-timelj a ljei, ascur, ca tu zboarli: apres, a-r-ses-cu, as-par-gu, bi-sea-ri-c, coa-s, coas-t, das-cal, has-cu, i-sih, mas-cur, mea-s, oa-si, psal-tu, psef-tu, sa-ri, scam-nu, sir-yea-ni, sir-m, us-ca-ri, etc. (2) Cndu s-afl nintea-a litirljei h (va dzc, fatsi parti dit litira compus sh), litira s lja un son muljat, ca tu zboarli: a-shi, ash-tep-tu, ba-shi, bush, cash, co-shav, ci-shi-it, fu-she-chi, in-shi-ri, li-shor, mash, ma-shi/ma-she, pushclji, push-pur, u-shi, etc. Avem zburt chiola (la litira h), di ndau zboar-exceptsii iu gruparea di litiri sh nu s-pronunts ca un litir compus, ma s-avdi ca dau litiri pronuntsati ahoryea, s-h. Adutsem aminti aoa c aesti zboarexceptsii suntu: a-rs-hi-rat, ca-tas-hi-si, dis-h-ma-ri, dis-hi-intsedz, i-pos-hi-si, i-pus-hi-ses-cu, she-z, shiz-m, sho-lar-hiu, trans-hu-man-ts, shi Vos-ho-po-li. Sh-c la Simpozionlu di Standardizari a Scriariljei Armneasc di Bituli s-astsi regula ca: (i) Zboarli: catas-hi-si, i-pos-hi-si, i-pus-hi-ses-cu, shi sho-lar-hiu, va si scoat dit limb shi nu va s-hib ufilisiti. Tu loclu-a lor va s-ufilisim zboarli: sucrestu tr catashisi, txiri ic dari zbor tr iposhisi, txescu ic dau zbor tr ipushisescu, shi liceu ic ghimnaziu tr sholarhiu. (ii) Zboarli a-rs-hi-rat, shiz-m, she-z shi Vos-ho-po-li va si ngrpseasc shi va s-pronunts a-rs-chi-rat, schiz-m, sche-z shi Vos-co-po-li, shi (iii) Neologhismi (shi dirivati di-a lor) ca dis-hi-intsedz, dis-h-ma-ri, trans-hu-man-ts, etc. (zboar compusi, cu un prifixu trans ic dis shi un zbor tsi nchiseashti cu h), va s-armn scriati ashi ca exceptsii. (3) Cndu s-afl npoea-a litirljei t (va dzc, fatsi parti dit litira compus ts), litira s ari un son mut, ca tu zboarli: bra-tsi, fa-tsi, frats, tsap, tsa-r, tsi-ga-r, tsin-tsi, ttsea-ri, etc. Singurli exceptsii, iu ts-lu va s-avd ca dau sonuri ahoryea, t shi s, va s-hib la (i) ndau numi xeani ca, bunoar, numa Ghet-si-ma-ni, ic (ii) verbi (shi dirivati di-a lor) ca bi-ti-ses-cu, gi-ri-mi-ti-ses-cu, hi-ri-ti-ses-cu, mi-ri-mi-ti-ses-cu shi nu-m-ti-sescu cari, tu forma-a lor sincopat pot si s-avd ca bi-tses-cu, gi-ri-mitses-cu, hi-ri-tses-cu, mi-ri-mi-tses-cu shi nu-m-tses-cu ma pot si avd sh-ca bit-ses-cu, gi-ri-mit-ses-cu, hi-rit-ses-cu, mi-ri-mit-ses-cu shi nu-mt-ses-cu. Ahtri zboar va s-armn tu limb ca exceptsii. (4) Avem shi ndau zboar cari pot si s-avd sh-cu sonlu s, ma pot si s-avd sh-cu sonlu sh; zboar ca scljin-ciu/shcljin-ciu, scur-tu/shcur-tu, yis-teari/yish-tea-ri, etc. Ahtri zboar va s-armn scriati ashi cum suntu aspusi tu dictsiunar, cu un i cu dauli varianti. (5) Cndu litira s dit un zbor, poati si s-avd sh-ca litira z, shi sonlu s/z s-afl dinintea-a consoanilor surdi: c, ch, f, l, lj, p, r, t shi ts, zboarli lipsescu scriari cu s shi pronuntsari cu s, ca zboarli: as-cap, as-che-ri, aslan, as-pa-ris-m, as-pi-la-ri, as-t-lja-ri, dis-po-ti, oas-pi, schin, sful-gu, slab, spin-dzu-ra-ri, spu-nea-ri, stam-n, stra-nji, etc. Exceptsiili la aest regul suntu multi shi suntu tuti aspusi tu un dictsiunar niscriat ninga. Mash c ma nghios va s-aspunem ndau clasi (ardz) di zboar-exceptsii. (i) Zboarli tsi suntu compusi dit un prifixu dis/diz shi un zbor tsi nchiseashti cu l, lipsescu scriari cu z, nu cu s, ca tu zboarli (shi dirivatili-a lor): diz-l-ces-cu, diz-lches-cu, diz-l-xes-cu shi diz-leg. Aesti zboar nu lipsescu scriari ca: dis-l-ces-cu, dis-l-ches-cu, dis-l-xes-cu shi dis-leg. (ii) Zboarli

tsi suntu compusi dit un sufixu l-chi/li-chi shi un zbor tsi bitiseashti cu z, lipsescu scriari cu z ca tu zboarli: c-l-uz-li-chi, cu-la-guzl-chi, d-mz-l-chi, geam-baz-l-chi, mu-fluz-l-chi, ni-chiz-l-chi, pe-riz-l-chi, ti-tiz-l-chi, ur-suz-l-chi, etc. Aesti zboar di ma nsus nu lipsescu scriari cu s ca: c-l-us-li-chi, cu-la-gus-l-chi, d-msl-chi, geam-bas-l-chi, mu-flus-l-chi, ni-chis-l-chi, pe-ris-l-chi, ti-tis-l-chi, ur-sus-l-chi, etc. (iii) Zboarli tsi bitisescu cu z shi suntu articulati, cu un articul tsi nchiseashti cu l (lu, li, lji, lor), lipsescu scriari cu z ca zboarli: a-laz-lu/a-laz-lui, a-riz-lu/a-rizlui, c-l-uz-lu, gaz-lu, in-glez-lu, m-nz-li, n-mz-li/n-muz-lor, pa-cuz-lu, ru-goz-lu, ur-suz-lu, zu-noz-lu, etc. Aesti zboar nu lipsescu scriari cu s ca: a-las-lu/a-las-lui,a-ris-lu/a-ris-lui, c-l-us-lu, gaslu, in-gles-lu, m-ns-li, n-mus-li/n-mus-lor, pa-cus-lu, ru-gos-lu, ur-sus-lu, zu-nos-lu, etc. (iv) Alti zboar tsi lipsescu scriari cu z, nu cu s, suntu: zla-pi, zloa-t, miz-li-si, n-muz-l/n-muz-ladz, etc. Not Adutsem aminti c aoa nu zburm di z-lu tsi s-afl tu litira compus dz, ca tu zboarli niarticulati i articulati, singular i plural: bileadz-lji/bi-leadz-lor, cil-ni-cadz-lji, co-dzr, dodz-li/dodz-lor, fadzlji, mn-dzr, njedz-lu, p-radz-lji, pr-podz-li, ti-sdz-li, u-dadzlji, sh-ninga multi, multi alti zboar ahtri. (6) Zboarli cari au sonlu s/z nintea-a consoanilor sonori: b, d, dz, dh, g, gh, m, n, nj, shi v, lipsescu scriari cu z shi pronuntsari cu z, ca zboarli: a-rz-vu-it, azbo-ris-tu, az-var-na, biz-nat, diz-gru-pa-ri, diz-njir-da-ri, diz-vi-liri, diz-vi-tsa-ri, diz-vur-ses-cu, fan-daz-m, huz-me-ti, i-soz-ma-t, plaz-m, priz-m, saz-m, stiz-m, tiz-ghea-fi, zbor, zdru-min, zghic, zghi-li-ri, zgrum, zmea-r, zmo-l, zmur-tic, znji-i/znji-e, zvel-tu, zver-c, etc. Aesti zboar nu lipsescu scriari cu s shi nec pronuntsari cu s, ca: a-rs-vu-it, as-bo-ris-tu, as-var-na, bis-nat, dis-gru-pa-ri, dis-njir-da-ri, dis-vi-li-ri, dis-vi-tsa-ri, dis-vur-ses-cu, fan-das-m, hus-me-ti, i-sos-ma-t, plas-m, pris-m, sas-m, stis-m, tis-ghea-fi, sbor, sdru-min, sghic, sghi-li-ri, sgrum, smea-r, smo-l, smur-tic, snji-i/snji-e, svel-tu, sver-c, etc. Exceptsiili la aest regul suntu multi shi va s-hib aspusi tuti tu un dictsiunar niscriat ninga. Mash c ma nghios va s-aspunem ndau clasi (ardz) di zboar-exceptsii. (i) Zboarli masculini cari au sufixul smu lipsescu scriari cu s ca tu zboarli: pa-tri-u-tis-mu, cu-mu-nis-m/co-mu-nis-mu, le-ni-nis-mu, ne-olo-ghis-mu, tra-di-tsi-u-na-lis-mu, li-ris-mu, a-fu-ris-mu, etc. Aesti zboar nu lipsescu scriari cu z ca: pa-tri-u-tiz-mu, cu-mu-niz-m/co-muniz-mu, le-ni-niz-mu, ne-o-lo-ghiz-mu, tra-di-tsi-u-na-liz-mu, li-riz-mu, a-fu-riz-mu, etc. (ii) Zboarli tsi suntu compusi dit un prifixu trans shi un zbor tsi nchiseashti cu un di consoanili sonori di ma nsus, lipsescu scriari cu s, nu cu z, ca tu zboarli: trans-ver-sal, trans-burda-ri, trans-la-tor, etc. Aesti zboar nu lipsescu scriari cu z ca: tranz-ver-sal, tranz-bur-da-ri, tranz-la-tor, etc. (iii) Multi numi proprii, armneshti i xeani, lipsescu scriari cu s, c ashi suntu scriati tu limba-a lor, ca numili: Cosma, Osman, Bosnia, etc. (iv) ndau neologhismi shi ndau zboar (ma multili di arzg nturtseasc) dit limba zburt az, lipsescu scriari cu s ca: as-man, bs-m, cs-me-ti, has-m, is-na-fi, lis-nic, ms-njeu, nas-bas-tru, pis-ni-c, prus-vul-ses-cu, sma-ral-du, smr-d, snop, us-mac, etc. (7) Cndu litira s s-afl namisa di dau vocali, shi s-avdi sh-cu sonlu s sh-cu sonlu z, zboarli lipsescu scriari cu z, ca bunoar zboarli: a-na-li-z, sen-zi-tiv, se-zi-u-ni, sen-zu-al, etc. Aesti zboar nu lipsescu scriari cu s ca: a-na-li-s, sen-si-tiv, se-si-u-ni, sen-su-al, etc. (8) Semivocalili e shi i nu si scriu cndu yin dup litira compus sh; si scriu mash cndu suntu vocali. Tr-atsea, ahtri zboar lipsescu scriari ca zboarli, aspusi la singular i plural, articulati i niarticulati: c-mea-sha, c-tush (plural, fiminin), c-tu-sha, ci-ri-shar, gush (plural, fiminin), gu-sha, li-shor,

m-nush (plural, fiminin), mu-shat, ni-sha-ni, sha-di, sha-mi-i/sha-mi-e, shap-ti, shar-pi, sha-u, shoa-ric, sho-put, shu-shi, ush (plural, fiminin), u-sha, etc. Aesti zboar nu lipsescu scriari (cu diftongul ea ic diftongul ia) ca: c-mea-shea/c-mea-shia, c-tushi, c-tushea/ctushia, ci-ri-shear/ci-ri-shiar, gushi, gu-shea/gu-shia, li-shior, mnushi, mu-sheat/mu-shiat, ni-shea-ni/ni-shia-ni, shea-di/shia-di, sheami-i/shia-mi-i, sheap-ti/shi-ap-ti, shear-pi/shiar-pi, shea-u/shia-u, shioa-ric, shio-put, shiu-shi, ushi, u-shea/u-shia, etc. Pi di-alt parti, cndu avem vocalili e shi i, atumtsea lipsescu scriari ca tu zboarli: a-gr-shes-cu, a-ru-shes-cu, a-u-shes-cu, b-she, c-sheri, ctu-shi, fu-she-chi/fu-shechi, gu-shi, l-vu-shes-cu, ma-shi, m-nu-shi, m-she, ni-shenj, p-she, shed, sher-chi, u-shi, etc. Nota 1 Ma si s ngrpseasc i-lu shcurtu, pluralu di la ndau zboar nu va s-aleag di singularlu a lor, cari si scrii, cu un i-lungu. Bunoar, scriati la plural cu i-shcurtu, zboarli va s-aspun: c-tushi, gushi, m-nushi, ushi, etc. un soi cu zboarli, scriati la singular cu i-lungu: c-tushi, gu-shi, m-nu-shi, u-shi, etc. Mash c pronuntsarea-a lor nu easti idyea, c la singular zboarli s-avdu cu un silab ma nsus. Nota 2 Avem zboar shi expresii ca, bunoar, si yin, shi ved, etc. tsi s ngrpsescu di ma multili ori ca s-yin, sh-ved, etc. shi cari (i) pot si s-pronunts shi s-yin, sh-ved, etc. cum suntu scriati, ma (ii) pot si savd shi z-yin, j-ved etc. Aest va s-dzc c avem locuri tu scriari iu s-lu poati si s-avd z shi sh-lu poati si s-avd j. Cum mults nuaduchescu c pronuntsarea nu easti, di ma multili ori, s-yin shi sh-ved ma z-yin shi j-ved, zboarli va s-armn scriati cu s shi cu sh. PRUBLEM Tu-aest prublem va dm un textu tu cari va si s-afl ndau zboar niscriati ghini. Lucrul a cititorlui va s-hib ca s-li afl aesti zboar, s-li ngrpseasc cum lipseashti shi s-afl tsi regul dit lectsia di ma nsus avem clcat tu scriari. Prublem La sculjo aveam un oaspi tsi nuavea iu si s-duc dzlili di Crciun. Lu-adush acas cu mini. Tu-avlii disligai calji di-amaxi shi-lj dush tu-ahuri. Calea fu lung sh-earam avursits. N trdzeam asvarna. Dada vinji ning mini s-mi disnjard niheam, cu tuti c avea mult husmeti. Tra s-disvursim niheam, narucutim pi crivati s-durnjim. Tu somnu vidzum fandasmi sh-n-asprem. Shcum n-aveam disvilit sh-n eara sh-arcoari, n dishtiptm agonja dit somnu. Aveam adus cu noi crtsli di sculii. Ma, di itia c frndzli-a crtslor eara alichiti un di-alant, noi li dislichim prota sh-deapoea ahiursim s-citim isturii. Tu-un isturii, ndoi tiniri ftsea muabeti: di natsiunalizmu, di patriutizmu, di comunizmu, etc. Tu alt isturii, sborlu eara mashi di-un feat svelt sh-un ficior musheat, di vrearea tsi uavea un tr-alantu, di isosmata tsi sh-u-avea tu minti s-u fac dup ndoi meshi, etc. DIZLIGAREA-A PRUBLEMLJEI Zboarli niscriati dup regulili-a noastri suntu sumliniati. Deapoea, tr cati zbor, va s-aspunem regulili tsi fur clcati. Prublem La sculjo aveam un oaspi tsi nu-avea iu si s-duc dzlili di Crciun. Lu-adush acas cu mini. Tu-avlii dizligai calji di-amaxi shi-lj dush tu-ahuri. Calea fu lung sh-earam avursits. N trdzeam azvarna. Dada vinji ning mini s-mi diznjard niheam, cu tuti c avea mult huzmeti. Tra s-dizvursim niheam, n-arucutim pi crivati sdurnjim. Tu somnu vidzum fandazmi sh-n-asprem. Sh-cum n-aveam dizvilit sh-n eara sh-arcoari, n dishtiptm agonja dit somnu. Aveam adus cu noi crtsli di sculii. Ma, di itia c frndzli-a crtslor eara alichiti un di-alant, noi li dizlichim prota sh-deapoea ahiursim s-citim isturii. Tu-un isturii, ndoi tiniri ftsea muabeti: di natsiunalismu, di patriutismu, di comunismu, etc. Tu alt isturii, zborlu eara mash di-un feat zvelt sh-un ficior mushat, di vrearea tsi u-avea un tr-alantu, di isozmata tsi sh-u-avea tu minti s-u fac dup ndoi mesh, etc. (1) Regula dztsi c zboarli compusi dit un prifixu dis/diz shi un zbor tsi nchiseashti cu l, lipsescu scriari cu z, nu cu s. Tr-atsea, zboarli:

disligai shi dislichim lipsescu scriari: dizligai shi dizlichim . (2) Regula dztsi c zboarli cari au sonlu s/z nintea-a consoanilor sonori: b, d, dz, dh, g, gh, m, n, nj, shi v, lipsescu scriari cu z shi pronuntsari cu z. Tr-atsea, zboarli: asvarna, disnjard, husmeti, disvursim, fandasmi, disvilit, isosmata, sborlu, svelt lipsescu scriari: azvarna, diznjard, huzmeti, dizvursim, fandazmi, dizvilit, isozmata, zborlu, zvelt . (3) Regula dztsi c zboarli masculini cari au sufixul smu lipsescu scriari cu s. Tr-atsea, zboarli: natsiunalizmu, patriutizmu, comunizmu lipsescu scriari natsiunalismu, patriutismu, comunismu . (4) Regula dztsi c semivocalili e shi i nu si scriu cndu yin dup litira compus sh. Tr-atsea, zboarli: musheat, mashi, meshi lipsescu scriari: mushat, mash, mesh . LECTSIA 15 LECTSIA 15 SCRIAREA-A LITIRILOR T, TS, TH (1) Dup arzga-a zborlui shdup cum lj-easti pronuntsarea tu grailu di-acas a omlui, litira simpl t poati s-aib dau sonuri (ctivroar tu idyiul zbor): (i) poati saib sonlu-timelj, latinescul son t, ca tu zborlu ta-t; (ii) poati saib sonlu grtsescu theta (scriat shi th), ca tu zborlu ti-melj (tsi poati s-hib scriat shi thi-melj). (2) Litira compus ts ari un son muljat ca tu zboarli tsap, frats. (3) Litira compus th ari mash sonlu grtsescu theta. Regul: Litira simpl t (cndu nu ari dup ea litirli s shi h): (i) poati s-aib sonlu-timelj, sonlu latinescu t ic, (ii) tu ndau zboar di arzg grtseasc i arbinshasc, poati s- aib, dup cum easti grailu-a omlui, dauli sonuri: ic sonlu ascur, latinescu t ic sonlu grtsescu theta. Regul: Litira compus ts s-avdi cu un son muljat. Regul: Litira compus th s-pronunts totna cu sonlu grtsescu theta. Exceptsii la aesti reguli va hib aspusi tu un dictsiunar niscriat ninga. Bunoar: (1) Litira simpl t poati s-aib sonlu-timelj, ascur, latinescu, cndu nu-ari dup ea litirli s shi h. S scrii t shi spronunts totna cu sonlu latinescu t tu zboar ca: ta-t, ta-v, tm-bari, ten-t, tif-teri, to-p, to-ra, tras-tu, tri-folj, trup, tu-vl, etc. Aesti zboar suntu tuti scriati tu dictsiunar, mash cu litira t. Ma, tu ndau zboar di arzg grtseasc (niscntiori arbinshasc) tsi s-afl scriati cu t, ca: prmit, tea-tru, ti-melj, tim-nja-m, etc. va si s scrii t (nu th) shi va s-pronunts ic (i) cu sonlu latinescu t, ic (ii) cu sonlu grtsescu theta, dup cum easti grailu-a omlui. Scriarea shi pronuntsarea-a zboarlor, c s-avdu mash un soe, ic s-pronunts dau turlii, va hib aspus tu un dictsiunar niscriat ninga. (2) Avem dzs (la lectsia-a litirljei s) c litira compus ts s-avdi ca tu zboarli: bra-ts, fa-tsi, frats, tsap, tsa-r, tsi-ga-r, tsin-tsi, t-tsea-ri, etc. Exceptsii, iu ts-lu va s-avd ca dau sonuri ahoryea, t-s, va s-hib la: (i) ndau numi xeani ca, bunoar, numa Ghet-si-ma-ni, ic (ii) zboar ca bi-ti-ses-cu, gi-ri-mi-ti-ses-cu, hi-ri-ti-ses-cu, mi-ri-mi-tises-cu, nu-m-ti-ses-cu cari, tu forma-a lui sincopat pot si s-avd ca bit-ses-cu, gi-ri-mit-ses-cu, hi-rit-ses-cu, mi-ri-mitses-cu, nu-mt-sescu ic bi-tses-cu, gi-ri-mi-tses-cu, hi-ri-tses-cu, mi-ri-mi-tses-cu, num-tsescu. (3) Litira compus th s-avdi totna ca sonlu grtsescu theta, cum avem, bunoar, tu zboarli di arzg grtseasc, pr-mith, thea-tru, thi-melj, thim-nja-m, etc. Bgats oar c zboarli di ma nsus, tsi noi li-avem ngrpsit aoatsi cu litira compus th, suntu scriati ma multu cu litira simpl t. Dup cum va s-videm niheam ma nghios, scriarea cu th easti mash tr-atselj tsi vor s-aspun maxus c pronuntsarea-a zborlui sfatsi cu sonlu grtsescu theta, nu cu sonlu latinescu t. Avem ndau zboar-exceptsii ca: a-lit-hea (a-lith-hea), bat-ha-v, fit-hea-u shi pit-hi (pith-hi/ pif-chiu) iu th-lu s-pronunts ca dau sonuri ahoryea, t (th) shi h (nu ca sonlu grtsescu theta). Tu scriarea-a litirljei simpl t (shi a litirilor compusi ts shi th), avem ndau prublemi. Eali

suntu aspusi tu regula di ma nghios. Regul: (1) Zboarli di-arzg grtseasc (sh-poati arbinshasc) cari au sonlu theta tu zbor, lipsescu scriari cu t, nu cu th. Aesti zboar va poat si s-pronunts, dup cum va s-u va omlu, sh-cu sonlu latinescu t, sh-cu-atsel grtsescu theta. Tratselj tsi vor s-aspun maxus c zboarli lipsescu si s-avd cu theta nu cu t,scriarea-a zboarlor cu th easti aprucheat ca un variant. (2) Zboarli internatsiunali tsi pot s-aib litira compus th (sh-cari tu ma multili limbi s-avdu cu sonlu latinescu t) lipsescu scriari tu limba-a noastr cu t, nu cu th. (3) Ndau zboar tsi au sonlu theta, ma pot shib pronuntsati sh-cu sonurli latineshti f ic s, va si scrie cu t (tr sonlu theta), ic cu f, ic cu s, dup cum easti grailu a omlui. (4) Zboarli tsi pot s-hib pronuntsati shi scriati sh-cu nt shi cu nd lipsescu scriari ashi cum va shib aspus tu un dictsiunar niscriat ninga. Exceptsii la aesti reguli, va s-hib aspusi tut tu-aestu dictsiunar. (1) Zboarli veclji di-arzg grtseasc (ctivrnoar shi arbinshasc), tsi s-avdu sh-cu sonlu grtsescu theta (sh-di multi ori sh-cu sonlu latinescu t), lipsescu scriari cu t, ca: a-lat, a-lit-hea, ana-ti-m, ar-m-tea-u, a-ta-nat, ca-ti, cat-me-ri, ca-to-li-chi-i, ca-tor-to-si, c-la-t, culim-bitr, cu-m-ti-ses-cu, e-lef-tir, gu-ma-ran-gat, i-po-ti-si, ma-tim, mit-c, nu-ti-os, pr-ti-ri, prmit, pit-hi, psu-ti-e, spi-t, statmo, tar, ta-m, tea-mi-n, te-m, te-si, ti-lun-di, ti-melj, ti-mi-rid, ti-mi-ses-cu, tim-nja-m, ti-riu, tir-ma-ni, Tri-a-da, tris-cu, etc. Aesti zboar pot si spronunts, dup cum easti grailu-a omlu, cu sonlu latinescu t sh-cu-atsel grtsescul theta. Tr-atsel tsi va s-u spun maxus, c un zbor lipseashti pronuntsari cu sonlu grtsescu theta, zboarli di ma nsus pot si s ngrpseasc sh-cu th (theta) ca: a-lath, alith-hea, a-na-thi-m, ar-m-theau, a-tha-nat, ca-thi, cath-me-ri, catho-li-chi-i, ca-tor-tho-si, c-la-th, cu-lim-bi-thr, cu-m-thises-cu, e-lef-thir, gu-ma-ran-gath, i-po-thi-si, ma-thi-m, mith-c, nu-thi-os, pr-thi-ri, pr-mith, pith-hi, psu-thi-e, spi-th, stath-mo, thar, tham, thea-mi-n, the-m, the-si, thi-lun-di, thi-melj, thi-mi-ri-d, thimi-ses-cu, thim-nja-m, thi-riu, thir-ma-ni, Thri-a-da, thris-cu, etc. Avem sh-alti zboar grtseshti, putsn cunuscuti nafoar dit Grtsie, cari li-aflm scriati ma multu cu th ca: a-cu-lu-thi-e, an-thi, ap-sithi, a-the-r, ca-thar-tic, ca-th, c-th-r-ses-cu, c-thir, cothr, co-thur, cu-luc-th, dih-t-li-thr, fus-c-li-thr, g-va-th, lo-gothet, lo-thr, lu-tsea-thr, ma-la-thru, mbi-thar, min-dzi-thr, path, pa-thi-m, pi-tha-ri, pli-tha-ri, pli-thiz-mo, pro-thes-mi-e, prothim, psan-th, psu-thi-mi, scn-d-li-thr, shclji-thru, si-ma-thi-ti, si-nithi-si, spa-th, spathi, sp-that, th-ln-dz, th-r-pelj, thea-m/heam, the-li-m, Them, thi-li-chi, thi-mo, thi-richi, Thi-ris-ti, thi-savro, thol, thrap-su, u-o-thu-r, ur-tha-nic-tu, vi-lu-ni-thr, etc. Aesti zboar lipsescu scriari, ca tuti alanti zboar, cu t ca: a-cu-lu-ti-e, an-ti, ap-si-ti, a-te-r, catar-tic, ca-t, c-t-r-ses-cu, c-tir, cotr, co-tur, cu-luc-t, dih-t-li-tr, fus-c-li-tr, g-va-t, lo-gotet, lo-tr, lu-tsea-tr, ma-la-tru, mbi-tar, min-dzi-tr, pat, pa-ti-m, pi-ta-ri, pli-ta-ri, pli-tizmo, pro-tes-mi-e, protim, psan-t, psu-ti-mi, scn-d-li-tr, shclji-tru, si-ma-ti-ti, si-ni-ti-si, spat, spa-ti, sptat, t-ln-dz, t-r-pelj, tea-m/hea-m, te-li-m, Tem, ti-li-chi, timo, ti-ri-chi, Ti-ris-ti, ti-sa-vro, tol, trap-su, u-o-tu-r, ur-ta-nictu, vi-lu-ni-tr, etc. (2) Avem shi zboar internatsiunali tsi lipsescu totna scriari, tu limba-a noastr, cu t (nu ca tu alti limbi iu putem sli-aflm scriati, di multi ori, sh-cu th), ca: a-teu, ca-te-dr, chi-tar, fi-lan-trop, mi-toa-d, mi-tu-lu-yie, or-to-do-xu, tea-tru, te-o-log, te-o-ri-e, ter-mo-me-tru, tron, etc. Aesti zboar nu lipsescu scriari ca: a-theu, ca-the-dr, chi-tha-r, fi-lan-throp, mi-thoa-d, mi-thulu-yie, or-tho-do-xu, thea-tru, the-o-log, the-o-ri-e, ther-mo-me-tru, thron, etc. (3) Ndau zboar di ma nsus ca: ca-thi, pir-mith, pith-hi, psu-thi-

e, tha-m, thea-mi-n, thi-lundi, thi-melj, thi-mi-ri-d, thir-ma-ni, etc. pot ca s-hib pronuntsati, sh-cu sonurli latineshti f shi s. Aesti zboar va poat s-hib scriati sh-cu litirili f shi s ca: ca-fi, pirmif/pir-mis, pif-chiu, psi-fi-i/psifi-e, sa-m, fea-mi-n, fi-lun-di, fimelj, fi-mi-ri-d, fir-ma-ni, etc. (4) Avem zburt (la litira d) di zboarli tsi pot s-aib dau versiunj, c pot si s-pronunts sh-cu nt, sh-cu nd. Dup cum va hib aspusi tu un dictsiunar niscriat ninga, aesti zboar va si ngrpseasc un turlie ic dauli turlii. Ashi avem zboar tsi lipsescu scriari ca: ghi-gan-tu, in-dati, ma-ran-du, min-du-es-cu, mur-min-ti/mur-min-tu, nvis-c-min-tu, pun-ti, sin-ta-x, sun-tu, etc. Aesti zboar nu lipsescu vrnoar scriari ca: ghi-gan-du, in-ta-ti, maran-tu/ma-ran-thu, min-tues-cu, mur-min-di/mur-min-du, nvis-c-min-du, pun-di, sin-da-x, sun-du, etc. Pi di-alt parti, avem zboar-exceptsii ca fan-taz-m cari pot si s-avd shi si scrii fan-daz-m. Not Bgats oar c zboarli tsi s-pronunts cu sonlu grtsescu theta nu sh-alxescu noima cndu s-avdu cu sonlu latinescu t. Ma si s-afl ahtri zboar, tsi au un noim cu sonlu latinescu t shi alt noim cu sonlu grtsescu theta, noi nu putum s-li-aflm ninga. Tr-atsea, scriarea-a zboarlor cu t tu loc di th, nu adutsi vrn prublem, c zboarli nu sh-alxescu noima. LECTSIILI 16 shi 17 LECTSIILI 16 shi 17 SCRIAREA-A LITIRLJEI U Litira u ari trei sonuri: (i) poati s-aib sonlu-timelj, di vocal u; (ii) poati si s-avd muljat, ca vocal u, cu un semivocal i dininti (tsi s-avdi ma nu si scrii), va dzc, un son tsi si scrii u shi s-avdi ca un diftongu iu (semivocal i), shi (iii) poati si s-avd (i s-nu savd) ca un semivocal u, cari poati si s scrii (ma poati shi s-nu si scrii), tu bitisita (ic tu mesea) di zboar, singur i ca parti dit un diftongu i triftongu. Sonlu 1 di Timelj: Vocala u (cndu s-avdi u, NU savdi ca diftongul iu) Vocala u poati si s-afl: (i) Singur (un vocal pronuntsat ahoryea, fr alt semivocal tu idyea silab ning ea) ca, bunoar, tu zboarli: a-sud, cn-du, co-dru, lun-gu, or-dzu, por-tu, putea-ri, u-d, u-lg/-lug, sful-gu, etc. ic (ii) Deadun cu un semivocal, ca parti dit un diftongu iu, ui (vocal u, semivocal i), shi uu (protlu u vocal, al doilea semivocal) ca, bunoar, tu zboarli: apan-ghiu, chi-rui, ciu-mag, cu-ra-iuri, fui, giul-giu, hiu-mu-ses-cu, idyiu, is-chiu, iu-va, mis-tir-yiu, pla-iuri, scljin-ciu, ui-di-ses-cu, veduu, vi-dzui, zmel-ciu, etc. Poati si s-afl deadun sh-cu dau semivocali i, ca parti dit triftongul iui (vocal u, semivocali i) tsi lu-aflm mash tu zboar compusi ca iu-i (= iu easti), bunoar. Regul Vocala u (i) dit bitisita-a zboarlor, cari yini dup dau ic ma multi consoani, simpli i compusi, ic consoana complex x, shi (ii) vocala u cari s-afl tu mesea-a zboarlor, lipseashti totna scriari (sh-atumtsea cndu s-avdi ca un semivocal ic nu s-avdi dip, cu tuti c u easti un vocal). Exceptsie va s-hib mash atumtsea cndu scriitorlu va s-u-aspun maxus c u-lu nu si scrii; ca, bunoar, tu puizii, cndu ritmul va s-caft un silab ma putsn. Bunoar: (1) Zboarli tsi bitisescu cu vocala u tsi yini (i) dup dau (i ma multi) consoani simpli i compusi ic (ii) dup consoana complex x, lipsescu totna scriari ashi cum s-fatsi tu zboarli: an-dar-tu, ar-hun-du, ar-m-nes-cu, as-pru, cn-du, chi-pru, cor-bu, luxu, or-bu, pi-xu, pln-gu, por-tu, prn-dzu, sfun-gu, shtum-bu, tser-bu, tu-ches-cu, tur-cu, um-plu, ur-ghes-cu, vln-gu, etc. Aesti zboar nu lipsescu vrnoar scriari ca: an-dart, ar-hund, ar-m-nesc, aspr, cnd, chipr, corb, lux, orb, pix, plng, port, prndz, sfung, shtumb, tserb, tu-chesc, turc, umpl, ur-ghesc, vlng, etc. cu tuti c poati si s-avd ashi. Bgats oar c, atumtsea cndu semivocala u yini dup sonlu l/r, pronuntsarea-a zboarlor nu easti lishoar. (2) Zboarli cari au un

vocal u tu mesi, tsi poati si s-avd sh-ca un semivocal ic s-nu savd dip, lipsescu scriari cu u, ca tu zboarli: cu-ru-n, mu-lja-ri/mulja-re, pu-tsn, etc. Eali nu lipsescu scriari ca: cru-n, mlja-ri, mtream, ptsn, etc. diper atumtsea cndu scriitorlu va s-u fac maxus. Bunoar, fraza: easti mushat sh-dup putsn chiro va-lj bag curuna sh-va u mutrescu ghini nu va scriari: easti mshat sh-dup ptsn chiro va-lj bag cruna sh-va u mtrescu ghini cu tuti c tu zburri, di ma multili ori, semivocala u nu s-avdi. Bgats oar c zboarli mushat, putsn, curuna shi mutrescu, au nintea-a lor un zbor tsi bitiseashti cu un vocal, sh-aestu lucru fatsi mult cama lishoar pronuntsarea-a zboarlor ca: mshat, ptsn, cruna shi mtrescu. Nota 1 Vocala u va savd ca un semivocal sh-lipseashti totna scriari, cndu zborlu s-leag cu-un cratim di zborlu di dup el, sh-cndu aestu zbor dit soni nchiseashti cu un vocal (ma multu a shi u). Bunoar, vocala u dit bitisita-a zborlui prndzu, cndu s-avdi ca un semivocal u shi s-afl ligat di zborlu di dup el, lipseashti s-hib totna scriat ca tu expresiili: mi dush tri prndzu-acas la el , ic mi-aveam dusacas la el tri prndzu-un sear . Aesti expresii nu lipsescu scriari: mi dush tri prndz-acas la el , ic mi-aveam dus-acas la el tri prndz-un sear , nec n-ariseashti s-videm scriat: mi-aveam dusacas la el tri prndzu n sear . Nota 2 Tu zboarli dit aest sectsie, diftongul iu (semivocal i, vocal u) nu easti idyiul diftongu iu (vocal i, semivocal u) tsi lu-aflm tu zboar ca: ar-niu, cr-ciliu, cr-di-liu, hiu, ir-njiu, scriu, shtiu, sti-hiu, ti-riu, u-ra-niu, etc. Nec easti idyiul cu combinatsia di litiri iu (semivocali i shi u). Dup cum aspusim sh-tu lectsia-a vocalljei i, semivocala u (vedz sonlu 3 di ma nghios) nu lipseashti scriari. Sonlu 2: Vocala Muljat u (cndu savdi, ma NU si scrii, ca diftongul iu) Cndu litira u s-afl dup consoanili simpli i compusi j, sh, lj, shi nj cari s-avdu cu un semivocal i tu bitisit tsi nu si scrii litira u s-moalji shi, cu tuti c si scrii u, s-pronunts ca diftongul iu. Regul Sonlu iu (semivocal i, vocal u) tsi yini dup consoanili simpli i compusi j, sh, lj shi nj, lipseashti totna scriari u, vrnoar nu va scriari iu. Bunoar, zboarli di ma nghios lipsescu totna scriari ca: ac-shu, a-lep-shu, alju-rea, a-ljum-trea, a-nju-riz-m, c-ljuri, cu-shu-ri, dzi-nu-clju, hnjuri, li-shu-redz, mi-t-nju-si-ri, mush-clju, pap-nju, o-clju, or-nju, shu-be-i, shu-mu-ronj, shu-ri-chits, shuts, te-ljuri, v-ljuri, znju-r, etc. Aesti zboar nu lipsescu vrnoar scriari ca: ac-shiu, a-lep-shiu, a-ljiu-rea, a-ljium-trea, a-njiu-riz-m, c-ljiuri, cu-shiu-ri, dzi-nucljiu, h-njiuri, li-shiu-redz, mi-t-njiu-si-ri, mush-cljiu, pap-njiu, o-cljiu, or-njiu, shiu-be-i, shiu-mu-ronj, shiu-ri-chits, shiuts, teljiuri, v-ljiuri, znjiu-r, etc. Sonlu 3: Semivocala u Semivocala u poati si s-avd, ma poati shi s-nu s-avd, si s scrii, ma poati shi s-nu si scrii, dup cum u-aspunem tu regula di ma nghios. Regul (1) Zboarli masculini (shi niutri) tsi bitisescu la singular cu un diftongu au, u, eu, iu, ou shi uu, (vocal a//e/i/o/u tu nchisit, semivocal u tu bitisit), lipsescu scriari cu semivocala u. Singura exceptsie easti cu zboarli cari au dau varianti: (i) un variant tsi bitiseashti cu diftongul au/u/eu/iu/ou (vocal a//e/i/o, semivocal u) shi (ii) alt variant cari bitiseashti cu vocala a//e/i/o actsintuat. Aesti zboar, lipsescu scriari fr semivocala u, va dzc, mash tu forma-a dauljei variant. (2) Semivocala u nu lipseashti scriari cndu (i) s-avdi (ma cari, tu ndau grai poati shi s-nu s-avd) tu coada-a substantivilor masculini (shi niutri) la singular, a adjectivilor, a formilor verbali, etc. sh-cndu (ii) yini dup diftongul ic triftongul ai, oi, shi eai (vocal a/o shi semivocal e/i), shi sonurli ci, gi, hi, chi, ghi shi yi (semivocal i). (3) Semivocala u nu lipseashti scriari: (i) cndu poati si s-avd di multi ori (ma nu totna) tu coada-a substantivilor masculini

(shi niutri) la singular, a adjectivilor, a formilor verbali, etc. shi (ii) cndu yini dup un singur consoan (nu dau i ma multi), simpl i compus (ma nu consoanili lj/nj, nec consoana complex x). (4) Substantivili (masculini shi niutri), adgectivili (masculini) shi formili verbali tsi bitisescu cu lj shi nj shi s-avdu cu un son iu (semivocali i shi u) tu bitisit, lipsescu scriari fr semivocalili i shi u. Exceptsii pot si s-fac atumtsea cndu (i) scriitorlu va s-u va maxus ca zborlu si s-pronunts cu un vocal sh-nu cu un semivocal u shi cndu (ii) semivocala u si scrii c s-leag cu un cratim di zborlu tsi yini dup ea. Bunoar (1) Zboarli tsi bitisescu cu un diftongu au, u, eu, iu, ou shi uu,(vocal a//e/i/o/u tu nchisit, semivocal u tu soni), lipsescu scriari cu semivocala u tu bitisit. Ashi avem zboar ca: a-ru, a-reu, as-chi-tiu, beu, ca-ra-beu, cu-leu, cur-cu-beu, di-pis-ta-neu, gb-jeu, greu, ir-njiu, li-mu-njeu, meu, diz-nou, seu, sil-viu, siv-da-liu, stihiu, ti-riu, u-vreu, va-iu, ve-duu, viu, zmeu, etc. Aesti zboar nu savdu vrnoar fr semivocala u. Ma zboarli cari au sh-un variant cu semivocala u tsi nu s-avdi, zboar ca: a-gea-miu/a-gea-mi, b-c-lu/bc-l, chi-rou/chi-ro, hz-nu/hz-n, i-na-ciu/i-na-ci, sa-deu/sa-de, z-nt-ciu/z-nt-ci, etc. lipsescu totna scriari shi pronuntsari fr u, ca: a-gea-mi, b-c-l, chi-ro, hz-n, i-na-ci, sa-de, z-nt-ci, etc. Aesti zboar nu lipsescu vrnoar scriari cu u, ca: a-gea-miu, b-clu, chi-rou, hz-nu, i-na-ciu, sa-deu, z-nt-ciu, etc. (2) Substantivili masculini (shi niutri) la singular, adjectivili, formili verbali, etc. cari bitisescu cu un semivocal u tsi yini dup diftongul ic triftongul ai, oi, shi eai (vocal a/o shi semivocal e/i), lipsescu scriari fr semivocala u, ca zboarli: (mini) a-c-tsai, (mini) a-drai, a-mi-ra-lai/mi-ra-lai, a-rz-boi, a-roi, bu-du-vai, bu-geai, cu-rai, fiteai, g-dz-moi, grai, ha-ra-mu-fai, lai, Mai, ma-ra-doi, mir-yiu-loi, n-vai, (mini) pur-tai, rai/a-rai, plai, proi, sa-ra-cu-fai, su-mu-lai, ti-hi-lai, ti-ru-fai, etc. Aesti zboar nu lipsescu vrnoar scriari: (mini) a-c-tsaiu, (mini) a-draiu, a-mi-ra-laiu/mi-ra-laiu, a-rz-boiu, a-roiu, bu-du-vaiu, bu-geaiu, cu-raiu, fi-teaiu, g-dz-moiu, graiu, hara-mu-faiu, laiu, Maiu, ma-ra-doiu, mir-yiu-loiu, n-vaiu, (mini) purtaiu, raiu/a-raiu, plaiu, proiu, sa-ra-cu-faiu, su-mu-laiu, ti-hi-laiu, ti-ru-faiu, etc. Nota 1 Cndu suntu masculini, ndau zboar di ma nsus fac pluralu idyea soe; mash c semivocala u dit bitisit nu s-mata avdi. Pluralu-a aishtor zboar si ngrpseashti un soe cu singularlu, va dzc, si scrii ca tu zboarli: bu-geai, ma-ra-doi, etc. Tut un soe poati si s ngrpseasc shi pluralu di la ndau zboar niutri. Mash c eali nu spronunts idyea soi: semivocala i dit soni, s-fatsi vocal i. Bunoar, ashi avem zboar niutri la plural ca: bu-du-va-i, gra-i (gra-iuri), nva-i (n-va-iuri), ti-ru-fa-i, etc. Nota 2 Avem shi zboar tsi bitisescu cu ai/oi, tr cari sonlu i dit soni easti vocal shi s-avdi fr u-shcurtu tu coad. Mash c zboarli: (i) suntu fiminini la singular, nu masculini, zboar ca: ca-to-i/ca-to-yi, cum-bu-lo-i/cum-bulo-yi, etc. (ii) suntu substantivi la plural, nu la singular ca: boi, oi, etc. (iii) formi verbali la persoana-a daua, nu la prota persoan ca: (tini) a-c-tsai, (tini) a-drai, (tini) shi-deai, (tini) vreai, etc. shi (iv) alti zboar ca n-poi, voi, a-poi, etc. (3) Substantivili masculini (shi niutri) la singular, adjectivili, formi verbali, etc. cari bitisescu cu un semivocal u tsi yini dup sonurli ci, shi gi (semivocal i), lipsescu scriari fr semivocala u, ca zboarli: a-rici (prici), a-rici (grnuts), as-cum-tici, ba-ljaci, cr-nici, cr-ni-coci, cr-paci, cu-culici, cu-paci, cu-ragi, feci, gr-baci, ghiu-mici, ghiu-veci, li-cu-rici, pi-ti-cuci, poci (stamn), poci (njic), stn-gaci, tl-maci, tuci, tungi, u-raci, zvici, etc. Aesti zboar nu lipsescu scriari cu semivocala u, ca: a-riciu (prici), a-riciu (grnuts), as-cum-ticiu, ba-ljaciu, cr-niciu, cr-ni-cociu, cr-paciu, cu-cu-liciu, cu-paciu, cu-ragiu, feciu, gr-

baciu, ghiu-miciu, ghiu-veciu, li-cu-riciu, pi-ti-cuciu, pociu (stamn), pociu (njic), stn-gaciu, tl-maciu, tuciu, tungiu, u-raciu, zviciu, etc. Nota 1 Cndu suntu masculini, pluralu di la ndau zboar si scrii idyea soe cu singularlu; mash c pluralu nu s-avdi cu un semivocal u tu bitisit. Ashi avem zboarli masculini la plural: a-rici (prici), baljaci, cr-paci, cu-paci, li-cu-rici, poci (njic), stn-gaci, tl-maci, u-raci, etc. Zborlu tuci, nu ari plural. Tut un soe poati si s ngrpseasc shi pluralu di la ndau zboar niutri. Mash c eali nu spronunts idyea soi: semivocala i dit soni, s-fatsi vocal. Bunoar, ashi avem zboarli niutri la plural ca: a-ri-ci (grnuts), as-cum-ti-ci, cr-ni-ci, cr-ni-coa-ci, cu-cu-li-ci, gr-ba-ci,ghiu-mi-ci, ghiu-ve-ci, pi-ti-cu-ci, poa-ci, tun-giuri, zvi-ci, etc. Zborlu cu-ragi nu-ari plural. Nota 2 Tu-aest clas di zboar, masculini shi niutri, sonlu iu easti faptu di dau semivocali, i shi u. Avem shi alt soe di: (i) zboar tsi bitisescu cu diftongul iu (vocala i, semivocala u, ca tu zborlu crciliu; ic semivocala i, vocala u, ca tu zboarli giulgiu shi zmelciu), (ii) zboar masculini tsi bitisescu cu vocala i, cu actsentu (ca zboarli chiragi shi zntci), shi (iii) zboar fiminini tsi bitisescu cu vocala i fr actsentu (ca tu zborlu borgi). (4) Substantivili masculini (shi niutri) la singular, adjectivili, formili verbali, etc. cari bitisescu cu un semivocal u tsi yini dup sonurli hi, chi, ghi shi yi, (semivocal i), lipsescu scriari fr semivocala u, ashi cum si scriu zboarli: (mini) a-prochi, (mini) as-cuchi, a-vlachi, a-xayi, ayi, c-lm-bu-chi, cochi, cohi, prochi, psohi, v-rachi, etc. Aesti zboar nu lipsescu vrnoar scriari cu semivocala u ca: (mini) aprochiu, (mini) as-cuchiu, a-vlachiu, a-xayiu, ayiu, c-lm-bu-chiu, cochiu, cohiu, prochiu, psohiu, v-rachiu, etc. Nota 1 Aesti zboar (substantivi shi adgectivi) au pluralu di multi ori ma nu totna cu sonlu i tu bitisit (semivocal cndu zborlu easti masculin shi vocal cndu easti niutru), un i tsi s-pronunts mash i, nu s-pronunts iu. Tratsea, tr ndau zboar di ma nsus, pluralu s ngrpseashti idyea soe cu singularlu: ayi, c-lm-bu-chi, cochi, prochi, psohi, stri-prochi, vrchi, etc. Bgats oar c zboarli avlachi shi vrachi si scriu (ma nu s-pronunts) un soi la niutru singular (a-vlachi, v-rachi) shi la fiminin singular (a-vla-chi, v-ra-chi). Nota 2 La persoana 2, formili verbali di ma nsus fac: (tini) a-prochi, (tini) as-cuchi, etc. iu semivocala i dit soni s-avdi fr semivocal u dup ea. (5) Substantivili masculini (shi niutri) la singular, adjectivili, formili verbali, etc. cari bitisescu cu un semivocal u tsi yini dup un singur consoan (nu dau i ma multi), simpl i compus (ma nu consoanili lj/nj, nec consoana complex x), lipsescu scriari fr semivocala u. Ashi avem zboar ca: (mini) a-vredz, a-crish, a-crit, a-di-ljat, a-gra-mat, a-rar, ar-mn, arosh, a-ush, az-gher, n-fash, n-gljets, n-grash, n-vets, ba-ba-gean, ba-gav, b-nedz, br-bat, bash, brats, bu-its, bush, c-pos, ca-ra-ghios, cr-v-nar, cash, cs-tr-vets, c-tush, c-tu-shits, chis-chin, chitrish, ci-li-par, ci-resh (pomlu), co-luv, cu-cosh (pomlu), diz-gljets, dur-njit, dush-man, fu-dul, fu-dzit, gr-nuts, giu-dets, glar, gru-madz, h-ri-os, ha-rish, hr-sit, i-ni-mos, lu-credz, mr-cat, min-ghiush, minti-men, mi-xos, mur-dar, mut, muts, ni-pot, njedz, num-tar, pi-cu-rar, pi-ri-fan, prash, prot, puts, sclav, scos, shed, shush, slab, sots, suflit, tri-cut, us-pets, u-vedz, vrut, xen, zlot, etc. Aesti zboar nu lipsescu vrnoar scriari cu semivocala u ca: a-vredzu, a-crishu, acritu, a-di-ljatu, a-gra-matu, a-raru, ar-mnu, a-roshu, a-ushu, azgheru, n-fashu, n-gljetsu, n-grashu, n-vetsu, ba-ba-geanu, ba-gavu, b-nedzu, br-batu, bashu, bratsu, bu-itsu, bushu, c-posu, ca-ra-ghiosu, cr-v-naru, cashu, cs-tr-vetsu, c-tushu, c-tu-shitsu, chis-chinu, chi-trishu, ci-li-paru, ci-reshu (pomlu), co-luvu, cu-coshu (pomlu), dizgljetsu, dur-njitu, dush-manu, fu-dulu, fu-dzitu, gr-nutsu, giu-detsu,

glaru, gru-madzu, h-ri-osu, ha-rishu, hr-situ, i-ni-mosu, lu-credzu, mr-catu, min-ghiushu, min-ti-menu, mi-xosu, mur-daru, mutu, mutsu, nipotu, njedzu, num-taru, pi-cu-raru, pi-ri-fanu, prashu, protu, putsu, sclavu, scosu, shedu, shushu, slabu, sotsu, su-flitu, tri-cutu, us-petsu, u-vedzu, vrutu, xenu, zlotu, etc. (6) Substantivili (masculini shi niutri), adgectivili (masculini) shi formili verbali tsi (i) bitisescu cu lj shi nj shi (ii) s-avdu cu un son iu (semivocali i shi u) tu bitisit, lipsescu scriari fr semivocalili i shi u. Ashi avem zboar ca: (mini) a-dilj, a-molj, (mini) as-talj, (mini) n-cur-pilj, n-tnj, bir-bilj, brus-conj, cl-cnj, c-pi-tunj, cs-tnj (pomlu), cin-ghelj, (mini) dispolj, (mini) diz-malj, fi-talj, fi-sulj, g-dz-molj, g-tunj (pomlu), grunj, gur-gulj, hilj, m-chelj, (mini) molj, mush-conj, n-malj, palj, pi-ponj, pronj, pulj, schi-ponj, shonj, shu-mu-ronj, sir-vilj, (mini) talj, tilj, tsir-bonj, vn-ghelj, vi-tulj, vul-ponj, etc. Tuti aesti zboar nu lipsescu vroar scriari cu semivocalili i shi u ca: a-diljiu, a-moljiu, as-taljiu, n-cur-piljiu, n-tnjiu, bir-biljiu, brus-conjiu, cl-cnjiu, c-pi-tunjiu, cs-tnj (pomlu), cin-gheljiu, dis-poljiu, dizmaljiu, fi-taljiu, fi-suljiu, g-dz-moljiu, g-tunjiu (pomlu), grunjiu, gur-guljiu, hiljiu, m-cheljiu, moljiu, mush-conjiu, n-maljiu, paljiu, pi-ponjiu, pronjiu, puljiu, schi-ponjiu, shonjiu, shu-mu-ronjiu, sirviljiu, taljiu, tiljiu, tsir-bonjiu, vn-gheljiu, vi-tuljiu, vul-ponjiu, etc. Aesti zboar nu lipsescu nec scriari mash cu semivocala u ca: (mini) a-dilju, a-molju, as-talju, n-cur-pilju, n-tnju, bir-bilju, brus-conju, cl-cnju, c-pi-tunju, cs-tnj (pomlu), cin-ghelju, dispolju, diz-malju, fi-talju, fi-sulju, g-dz-molju, g-tunju (pomlu), grunju, gur-gulju, hilju, m-chelju, molju, mush-conju, n-malju, palju, pi-ponju, pronju, pulju, schi-ponju, shonju, shu-mu-ronju, sir-vilju, talju, tilju, tsir-bonju, vn-ghelju, vi-tulju, vul-ponju, etc. Nota 1 Di multi ori, zboarli di ma nsus au pluralu cu sonlu i tu bitisit (semivocal tsi nu si scrii, cndu zborlu easti masculin shi vocal tsi si scrii, cndu easti niutru), son i tsi s-pronunts mash i, nu spronunts iu. Ashi avem zboarli tr cari pluralu s ngrpseashti: birbilj, brus-conj, cl-c-nji, c-pi-tu-nji, cs-tnj (pomlu), fi-ta-lji, fi-su-lji, g-tunj (pomlu), gru-nji, gur-gulj/gur-gu-lji, hilj, mushconj, n-ma-lji, pa-lji, pi-ponj, pronj/proa-nji, pulj, schi-ponj, shonj, shu-mu-ronj, sir-vilj, tilj, tsir-bonj, vi-tulj, vul-ponj, etc. Nota 2 La persoana 2, formili verbali di ma nsus fac: (tini) a-dilj, (tini) astalj, (tini) n-cur-pilj, (tini) dis-polj, (tini) diz-malj, (tini) molj, (tini) talj, etc. zboar cari s-avdu cu semivocala i tu soni ma fr semivocal u. Exceptsii (i) Ctivroar, u-lu shcurtu dit un zbor, poati si s-alxeasc tu un u-lungu. Aest poati si s-fac tu un puizii, iu ritmul a versului poati s-caft un silab ma nsus, i tu zburri shi scriari, cndu scriitorlu va maxus ca zborlu si s-pronunts cu un ulungu, tu loc di un u-shcurtu. Tr-atsea, niscriarea-a u-lui shcurtu shi scriarea-a u-lui lungu, agiut la dyivsirea, cum lipseashti, a zborlui. (ii) Cu tuti c, tu regula-a noastr, va cftm ca u-lu shcurtu dit bitisit s-nu si scrii, va lj-alsm scriarea, cndu un zbor tsi bitiseashti cu u-shcurtu s-leag cu un cratim di zborlu tsi yini dup el, sh-cndu aestu zbor dit soni nchiseashti cu un vocal (ma multu a shi u). Bunoar, u-lu dit sonea-a zboarlor arzboi, aprochi shi cupaci, tsi s-avdi shcurtu shi nu s scrii, poati si s scrii cndu s-afl ligat, cu un cratim, di zborlu di dinpoi, tu expresii ca: am un arzboiuarosh , mini aprochiu-atsel om ic vidzui un cupaciu-analtu . Bgats oar c tu-aesti exempli, litirli u-a, s-avdu deadun ca un diftongu sh-tr-atsea si scriu dauli sonuri. PRUBLEM Tu-aest prublem va dm un textu loat dit un pirmith di Kira Mantsu, tu cari va si s-afl zboar tsi nu suntu scriati dup regulili di Bituli. Lucrul a cititorlui va s-hib ca s-li afl aesti zboar, s-li ngrpseasc dup regulili a

noastri shi s-afl tsi reguli avem clcat. Prublema va s-aib dau prts. (i) Partea 1 Zboarli sumliniati dit textu suntu zboar iu regulili aspusi pn tora tu lectsiile 2-15 dit cursul a nostru (ninteaa lectsiilor 16 shi 17 di adz a litirljei u) fur clcati. Cititorlu easti plcrsit s-li scrii aesti zboar cum lipseashti sh-deapoea safl, tr cati zbor sumliniat, cari easti regula tsi fu clcat. (ii) Partea II Cititorlu lipseashti s-li afl zboarli iu regulili dit lectsiili 16 shi 17 di adz fur clcati, s-li ngrpseasc aesti zboar cum lipseashti sh-tu soni s-afl tsi regul tsi avem clcat tu scriari. PARTEA 1 (textu loat dit: Kira Mantsu Pirmithi di sumu Aumbra Cupaciului Zborlu a Nostru, Anlu XIII, Nr. 1 1996, padz. 5) Tora, dup ahnts anj voi s-nji aducu aminti atseali pirmithi tsi-nj li dztsea paplu, sum aumbra cupaciului Aoa, eara mashi loclu-a nostru, lumea noastr, mashi a noastr Veara, aumbra cupaciului cdea pisti noi, shi io cu paplu intram tu-un lumi nicunuscut. Dealihea i nidealihea eara atsea lumi? Eara lucri tsi li scutea di mintea lui? Tsi importants avea? Io, fitica di-atumtsea, bnamu sum aumbra cupaciului tu-un lumimplin di fric shi ciudie, di-antribari fr cljealje tr mintea mea di cilimeanu Paplu spunea pirmithi cu amiradz, cu oaminj mintimenj shi glari, cu feati shi ficiori alepts Eara, poati, pirmithi tsi liascultar tuts ficiuritslji di pi-aest lumi! Ma multu iarna, cndu noptsli eara lundz, n-adunamu ninga focu tuts nipotsljii: io, nai ma marea, sor-mea Tana, frati-nju Mina, taifa-ali teta Tan: Lenca, Ora, Mina, shi ficiorljii ali teta Cuda: Steryiul, Mina shi Yioryi Tati shi doauli surri a lui, Tana shi Cuda, au cti un ficior tsi poart numa-alu papu: Mina! Mashi nai ma njca sor alu tati, teta Tsona, bna alargu di noi Aest tbbie di cilimeanj n-adunamu sear di sear shi, cu gurili cscati, mutream paplu tsi dipina un gljemu myipsitu, nividzutu: pirmithlu. Poati shi-alts ppnj shtiu s spun pirmithi a nipotslor, ma, ashi cum li spunea paplu-a nostru, nu pistipsescu s-poat mults! Shi-ahulea mustaca, bga mna tu supani, ascutea ttumea shi cartea shiahurhea sh-fac tsigarea Noi, cu ocljii pi mna lui, niarvdtori sanchisim pi nicunuscuta cali a pirmithlui Iu va n duc adz paplu? La Amirlu Aroshu, la izvurlu iu s-batu muntslj, la fntna iu veaglje lamnja cu multi capiti? DIZLIGAREA-A PRUBLEMLJEI: PARTEA 1 (zboarli tsi-avea clcat reguli dit lectsiili 2-15 fur scriati cum lipseashti) Tora, dup ahnts anj voi s-nji aducu aminti atseali pirmithi tsi-nj li dztsea paplu, sum aumbra-a cupaciului Aoa, eara mash loclu-a nostru, lumea-a noastr, mash a noastr Veara, aumbra-a cupaciului cdea pisti noi, shi io cu paplu intram tu-un lumi nicunuscut. Dealihea i nidealihea eara atsea lumi? Eara lucri tsi li scutea di mintea-a lui? Tsi importants avea? Io, fitica di-atumtsea, bnamu sum aumbra-a cupaciului tu-un lumi mplin di fric shi ciudie, di ntribari fr cljai tr mintea-a mea di cilimeanu Paplu spunea pirmithi cu amiradz, cu oaminj mintimenj shi glari, cu feati shi ficiori alepts Eara, poati, pirmithi tsi li-ascultar tuts ficiuritslji di pi-aest lumi! Ma multu iarna, cndu noptsli eara lundz, n-adunamu ninga focu tuts nipotslji: io, nai ma marea, sor-mea Tana, frati-nju Mina, taifa-ali teta Tan: Lenca, Ora, Mina, shi ficiorlji ali teta Cuda: Steryiul, Mina shi Yioryi Tati shi doauli surri a lui, Tana shi Cuda, au cti un ficior tsi poart numa-alu papu: Mina! Mash nai ma njica sor alu tati, teta Tsona, bna alargu di noi Aest tbbie di cilimeanj n-adunamu sear di sear shi, cu gurli cscati, mutream paplu tsi dipina un gljemu myipsitu, nividzutu: pirmithlu. Poati sh-alts ppnj shtiu s spun pirmithi a nipotslor, ma, ashi cum li spunea paplu-a nostru, nu pistipsescu s-poat mults! Sh-ahulea mustaca, bga mna tu supani, ascutea ttumea shi cartea sh-ahurhea sh-fac tsigarea Noi, cu ocljilj pi mna-a lui, niarvdtori s nchisim pi nicunuscuta cali a pirmithlui Iu va n duc

adz paplu? La Amirlu Aroshu, la izvurlu iu s-batu muntslj, la fntna iu veaglje lamnja cu multi capiti? (1) Regula dztsi c particula a a genetivlui s ngrpseashti, sh-atumtsea cndu s-tucheashti cu sonlu a dit bitisita-a zborlui di nintea-a ljei. Tr-atsea zboarli: aumbra cupaciului, lumea noastr, mintea lui, mintea mea, mna lui lipsescu scriari: aumbra-a cupacilui, lumea-a noastr, mintea-a lui, mintea-a mea, mna-a lui . Bgats oar c aest particul easti scriat tu zboarli tsi nu bitisescu cu sonlu a: loclu-a nostru, surri a lui, paplu-a nostru, cali a pirmithlui . (2) Regula dztsi c zboarli tsi nchisescu cu sonurli an/n shi n/n lipsescu scriari (i) fr sonlu a ic , shi (ii) nu s-leag cu-un cratim di zborlu di ninti. Tr-atsea, zboarli: lumi-mplin, di-antribari, s-anchisim s ngrpsescu: lumi mplin, di ntribari, s nchisim . (3) Regula dztsi c semivocalili e shi i tsi yin dup litira compus sh, nu s ngrpsescu. C s-afl tu idyiul zbor i c s-afl tu dau zboar ligati unlu di-alantu. Tr-atsea, zboarli: shi-alts, shi-ahulea, shi-ahurhea, mashi lipsescu scriari: sh-alts, sh-ahulea, sh-ahurhea, mash . Un alt regul dztsi c semivocala i dit bitisita-a unui zbor la plural tsi bitiseashti cu ri, sh-cari s-afl nintea-a unui articul, nu s ngrpseashti. Tr-atsea zborlu gurili s ngrpseashti gurli . Sh-tu soni, vocala i tsi yini dup litira compus nj si ngrpseashti. Tr-atsea zborlu njca (ma s-nu hib un alathus ortografic!) lipseashti ngrpsiri njica . (4) Regula dztsi c (i) zborlu doauli si scrii doauli ; (ii) zborlu cljealje si scrii cljai/cljae (dup cum easti zborlu-a omlui); (iii) shi, dup reguli tr articularea-a substantivilor tsi nu li-avem aspus aoa, zboarli articulati: nipotsljii, ficiorljii shi ocljii spronunts shi s ngrpsescu: nipotslji, ficiorlji shi ocljilj . Bgats oar c tu un altu loc, textul ari zborlu ficiuritslji cari easti scriat cum lipseashti. PARTEA 2 (Textul dit Partea 1 easti scriat diznou, ashi cum lipseashti shi mash zboarli tsi au clcat regulili dit lectsiili 16-17 suntu alsati cu alathus) Tora, dup ahnts anj voi snji aducu aminti atseali pirmithi tsi-nj li dztsea paplu, sum aumbra-a cupaciului Aoa, eara mash loclu-a nostru, lumea-a noastr, mash a noastr Veara, aumbra-a cupaciului cdea pisti noi, shi io cu paplu intram tu-un lumi nicunuscut. Dealihea i nidealihea eara atsea lumi? Eara lucri tsi li scutea di mintea-a lui? Tsi importants avea? Io, fitica di-atumtsea, bnamu sum aumbra-a cupaciului tu-un lumi mplin di fric shi ciudie, di ntribari fr cljai tr mintea-a mea di cilimeanu Paplu spunea pirmithi cu amiradz, cu oaminj mintimenj shi glari, cu feati shi ficiori alepts Eara, poati, pirmithi tsi li-ascultar tuts ficiuritslji di pi-aest lumi! Ma multu iarna, cndu noptsli eara lundz, n-adunamu ninga focu tuts nipotslji: io, nai ma marea, sor-mea Tana, frati-nju Mina, taifa-ali teta Tan: Lenca, Ora, Mina, shi ficiorlji ali teta Cuda: Steryiul, Mina shi Yioryi Tati shi doauli surri a lui, Tana shi Cuda, au cti un ficior tsi poart numa-alu papu: Mina! Mash nai ma njica sor alu tati, teta Tsona, bna alargu di noi Aest tbbie di cilimeanj n-adunamu sear di sear shi, cu gurli cscati, mutream paplu tsi dipina un gljemu myipsitu, nividzutu: pirmithlu. Poati sh-alts ppnj shtiu s spun pirmithi a nipotslor, ma, ashi cum li spunea paplu-a nostru, nu pistipsescu s-poat mults! Shahulea mustaca, bga mna tu supani, ascutea ttumea shi cartea shahurhea sh-fac tsigarea Noi, cu oclji pi mna-a lui, niarvdtori s nchisim pi nicunuscuta cali a pirmithlui Iu va n duc adz paplu? La Amirlu Aroshu, la izvurlu iu s-batu muntslj, la fntna iu veaglje lamnja cu multi capiti? DIZLIGAREA-A PRUBLEMLJEI: PARTEA 2 (zboarli tsi-au clcat reguli dit lectsiili 16-17 suntu scriati cum lipseashti) Tora, dup ahnts anj voi s-nji aducu aminti atseali pirmithi tsi-nj li dztsea paplu, sum aumbra-a cupaciului Aoa, eara mash loclu-a nostru,

lumea-a noastr, mash a noastr Veara, aumbra-a cupaciului cdea pisti noi, shi io cu paplu intram tu-un lumi nicunuscut. Dealihea i nidealihea eara atsea lumi? Eara lucri tsi li scutea dit mintea-a lui? Tsi importants avea? Io, fitica di-atumtsea, bnamu sum aumbra-a cupaciului tu-un lumi mplin di fric shi ciudie, di ntribari fr cljai tr mintea-a mea di cilimeanu Paplu spunea pirmithi cu amiradz, cu oaminj mintimenj shi glari, cu feati shi ficiori alepts Eara, poati, pirmithi tsi li-ascultar tuts ficiuritslji di pi-aest lumi! Ma multu iarna, cndu noptsli eara lundz, n-adunamu ninga focu tuts nipotslji: io, nai ma marea, sor-mea Tana, frati-nju Mina, taifa-ali teta Tan: Lenca, Ora, Mina, shi ficiorlji ali teta Cuda: Steryiul, Mina shi Yioryi Tati shi doauli surri a lui, Tana shi Cuda, au cti un ficior tsi poart numa-alu papu: Mina! Mash nai ma njica sor alu tati, teta Tsona, bna alargu di noi Aest tbbie di cilimeanj n-adunamu sear di sear shi, cu gurli cscati,mutream paplu tsi dipina un gljemu myipsitu, nividzutu: pirmithlu. Poati sh-alts ppnj shtiu s spun pirmithi a nipotslor, ma, ashi cum li spunea paplu-a nostru, nu pistipsescu s-poat mults! Sh-ahulea mustaca, bga mna tu supani, ascutea ttumea shi cartea sh-ahurhea sh-fac tsigarea Noi, cu ocljilj pi mna-a lui, niarvdtori s nchisim pi nicunuscuta cali a pirmithlui Iu va n duc adz paplu? La Amirlu Aroshu, la izvurlu iu s-batu muntslj, la fntna iu veaglje lamnja cu multi capiti? (1) Regula dztsi c semivocala u nu lipseashti scriari cndu s-avdi tu coada-a substantivilor masculini (shi niutri) la singular, a adjectivilor, a formilor verbali, etc. shi (ii) cndu yini dup un singur consoan, simpl i compus. Tr-atsea zboarli: aducu, bnamu, cilimeanu, adunamu, focu, papu, gljemu, aroshu, batu, alu, myipsitu, nividzutu lipsescu scriari: aduc, bnam, cilimean, adunam, foc, pap, gljem, arosh, bat, al, myipsit, nividzut . Bgats oar c zboarli: intram, sum, mutream, cum suntu scriati cum lipseashti, cu tuti c tu titlul a cartiljei autorlu ari scriat sumu . (2) Regula dztsi c semivocala u nu lipseashti scriari cndu (i) s-avdi tu coada-a substantivilor masculini (shi niutri) la singular sh-cndu (ii) yini dup sonlu ci (semivocal i). Tr-atsea zborlu cupaciu si scrii cupaci shi forma-a lui articulat la genetiv nu easti a cupaciului ma a cupacilui . LECTSIA 18 LECTSIA 18 SCRIAREA-A LITIRILOR V, X, Z LITIRA V Litira v ari mash sonlu-a ljei di baz, ca tu zboarli vac, vatr, virdeats, etc. Singurili prublemi tsi avem cu sonlu v au s-fac cu zboarli tsi spronunts: (i) cndu cu v, cndu cu b shi (ii) cndu cu v shi cndu cu f. Aesti prublemi li-avem zburt la lectsiili di scriari a litirilor b shi f Regulili dit aesti lectsii suntu aspusi ma nghios ca un regul. Regul: (1) Zboarli tsi pot si s-avdu shi si s ngrpsescu, shi cu b shi cu v, lipsescu scriari cu b. Aesti zboar va poat s-hib pronuntsati cu sonurli b ic v, dup cum va s-u va omlu. (2) Tr zboarli tsi pot si savd shi si s ngrpseasc, shi cu f shi cu v, nu-avem fapt vrn regul limpidi. Cati zbor va si ngrpseasc dup cum va s-hib aspus tu un dictsiunar niscriat ninga. Bunoar: (1) Zboarli tsi pot si s-avd dau turlii, sh-cu sonlu v sh-cu sonlu b, lipsescu scriari cu b, ca zboarli: pro-b, bi-bli-i/bi-bli-e, bi-bli-u-te-c, etc. Eali nu lipsescu vrnoar scriari cu v ca: pro-v, vi-vli-i/vi-vli-e, vi-vli-u-te-c/vivli-u-th-chi, etc. (2) Zboarli tsi pot si s-avd dau turlii, sh-cu sonlu v sh-cu sonlu f, ca, bunoar, zboarli frun-di-d, zu-grf-ses-cu, etc. cari pot s-hib ngrpsiti sh-pronuntsati shi vrun-di-d, zu-grvses-cu, etc. lipsescu scriari ashi cum suntu aspusi tu dictsiunar ca: vrun-di-d, zu-grf-ses-cu, etc. LITIRA X Dup arzga-a zborlui, litira complex x (fapt di dau sonuri tsi s-avdu deadun) ari dau sonuri: (i)

poati s-aib idyiul son cu-atsel a grupariljei di litiri cs, ca tu zborlu xea-ni, shi (ii) poati s-aib idyiul son cu-atsel a grupariljei di litiri gz, ca tu zborlu e-xar-hu. Cu scriarea sh-pronuntsarea-a litirljei x, nu-avem prublemi mri. Cum tsi s-hib pronuntsat, zborlu va si s-aducheasc. Ct tr scriarea-a zboarlor, ndau prublemi suntu dizligati di regula di ma nghios. Regul: (1) Zboarli tsi au tu pronuntsarea-a lor gruparea di sonuri cs (sonlu s ascur, nu atsel moali sh) shi gz, sh-cari traditsiunal s-au scriat niscntiori cu x, alti ori sh-cu cs/gz, lipsescu scriari totna cu litira x, vrnoar cu gruparea di litiri cs/gz. (2) Zboarli tsi s-avdu dau turlii, sh-cu x sh-cu s (nu sh), lipsescu scriari cu s (ctivroar z) nu cu x. (3) Zoarli veclji dit limba armneasc (ic atseali nali intrati ma npoi dit limba grtseasc), lipsescu scriari cu x shi pronuntsari cu cs. Neologhismili loati dit limbili moderni dit Ivropea di Vestu, lipsescu scriari cu x shi pronuntsari, dup cum easti zborlu, niscntiori cu gz, altiori cu cs. Scriarea shi pronuntsarea-a tutulor zboarlor tsi au sonlu x s-fatsi dup cum va s-hib aspusi tu un dictsiunar niscriat ninga. (1) Aproapea tuti zboarli dit limba veaclji armneasc tsi au tu eali un son x, sh-cari yin dit limba grtseasc (ic dit alt limb tricut prota prit limba grtseasc), lipsescu pronuntsari cu cs, nu cu gz, ca zboarli: a-l-xes-cu, a-ma-xi, a-xi-zes-cu, do-x, du-xar, e-xu-d, fe-xi, fri-xi, ir-mu-xes-cu, li-xur, mi-xi, pa-ra-xin, pn-di-xes-cu, pi-li-xes-cu, str-xes-cu, ta-xi-ra-ti, t-xi-di, tu-fixes-cu, xea-ni, xe-ri, xi-chi, etc. Ma avem shi zboar ca e-xar-hu, bunoar, tsi lipsescu pronuntsari cu gz, nu cu cs; zbor tsi s-pronunts eg-zar-hu. Aesti zboar nu lipsescu scriari nitsi cu cs, nitsi cu gz. (2) Multi neologhismi cari n yin dit limbili moderni dit Ivropea di Vestu, sh-cari au prifixul ex tsi s-afl nintea-a unei vocal, pot s-hib pronuntsati ic (i) cu cs, nu cu gz, ca tu zboarli: e-xi-gen-tu, e-xube-ran-tu, e-xa-ge-ra-ri, etc. ic (ii) cu gz, nu cu cs, cum s-fatsi cu ma multili zboar ca: e-xac-tu, e-xas-pi-ra-ri, e-xe-cu-ta-ri, e-xem-plu, e-xer-ci-tsiu, e-xil, e-xis-tu, i-xa-min, etc. Cndu prifixul ex s-afl nintea-a unei consoan, litira x lipseashti totna pronuntsari cs, nu gz ca tu zboarli: ex-ca-va-tsi-e, ex-cep-tsi-e, ex-clu-siv, ex-co-mu-ni-cari, ex-cur-si-e, ex-hi-bi-tsi-e, ex-pe-ri-men-tu, ex-per-tu, ex-pli-catsi-e, ex-plo-zi-e, ex-por-tu, ex-te-ri-or, ex-trac-tsi-e, ex-trem, etc. (3) Nu-aflm vrn regul general cari s-n-aspun: (i) cndu un zbor lipseashti pronuntsari shi scriari cu sonlu ascur s (nu cu-atsel muljat sh) sh-cndu cu x, shi (ii) cndu cu cs sh-cndu cu gz. Avem ndau reguli speciali, ma sh-eali suntu mplini di exceptsii. Bunoar: (i) Zboar tsi s-au scriat shi cu x shi cu cs/gz (iu sonlu s easti ascur, nu muljat sh), lipsescu scriari mash cu x, ca zboarli: a-na-xu, a-xes-cu, a-xu, tu-fi-xes-cu, dra-x, dr-xes-cu sh-alti poati tsi n-ascap. Aesti zboar nu lipsescu scriari: a-na-csu, a-cses-cu, a-csu, tu-fi-cses-cu (cu tuti c yini di la sincoparea-a zborlui tu-fi-chi-ses-cu), dra-cs (cu tuti c easti fimininlu di la drac), dr-cses-cu, (cu tuti c yini di la drac), etc. Ma avem shi exceptsii, ca zboarli sincopati tsi pot s-hib scriati dau turlii (ic nisincopati, ic cu cs): csea-ri (di la cu-seari), csedz (di la chi-sedz), sh-alti poati tsi n-ascap. Tut ca exceptsie va s-avem shi zborlu pi-li-xes-cu tsi yini di la sincoparea-a zborlui pili-chi-ses-cu shi dauli varianti (pi-li-xes-cu shi pi-li-chi-ses-cu) suntu aprucheati. (ii) Zboarli tsi s-avdu dau turlii, sh-cu s (niscntiori z) sh-cu x, lipsescu scriari cu s ic z, nu cu x, ca zboarli: frun-di-ses-cu, fti-ses-cu, sis-tr, si-t-ses-cu, su-ra-fi, sur-ses-cu, v-zes-cu, sh-alti poati tsi n-ascpar. Aesti zboar nu lipsescu scriari cu x, ca: frun-di-xes-cu, fti-xes-cu, xis-tr, xi-t-

xes-cu, xu-ra-fi, xur-ses-cu, v-xes-cu, etc. Exceptsii pot s-fac zboar ca: lu-xu (nu lus) c easti un neologhismu dit limbili internatsiunali, shi xu-ra-fi (tsi poati s-hib scriat sh-tu loc di su-ra-fi) c yini di la sincoparea zborlui cu-su-ra-fi/csu-ra-fi. Not Bgats oar c prublema cu pronuntsarea-a zboarlor, cu cs ic cu gz, nu easti important. Ma multu, s-veadi sh-un tendints ca scriarea-a unui zbor s-alxeasc pronuntsarea-a lui. Videm chiola lumi cari, tu limba rumneasc, alxir pronuntsarea-a zborlui e-xem-plu di la eg-zemplu la ec-sem-plu! Tr-atsea alsm omlu s-pronunts zboarli ashi cum va s-u va el, c va s-hib totna aduchit. Ma importanti suntu alti prublemi, atseali di standardizari a scriariljei. LITIRA Z Litira z ari dau sonuri: (i) poati s-aib sonlu-timelj, ca tu zboarli: az-bui-ra-ri, azvar-na, zo-ri, zur-lu-ses-cu, etc. shi (ii) poati s-aib sonlu mut ca tu zboarli dzc, dzu-, etc. Regul: (1) Cndu nu fatsi parti dit litira compus dz, litira simpl z ari sonlu a ljei di baz. (2) Cndu fatsi parti dit litira compus dz, litira z ari sonlu mut, nu s-avdi ma alxeashti sonlu a litirljei d di nintea-a ljei. Exceptsii la aesti reguli va hib aspusi tu un dictsiunar niscriat ninga. Cu litira z nuavem alti prublemi dict atseali ligati di zboarli tu cari sonlu z poati si s-avd ic (i) dz (di cari zburm tu lectsia-a litirljei d), ic (ii) s (di cari zburm tu lectsia-a litirljei s). Ma nghios, va s-adutsem aminti mash regula di la litira d, tsi n spuni c zboarli tsi pot shib pronuntsati shi scriati shi cu dz shi cu z, lipsescu scriari cu dz; scriarea cu z nu easti aprucheat. Mash c aesti zboar va poat s-hib pronuntsati, sh-cu sonlu dz sh-cu sonlu z, dup cum easti grailu-a omlui sh-dup cum va s-u va el. Ashi avem zboar tsi lipsescu scriari ca: budz, dzac, dza-d, dza-m, dzan-gr, dza-ri, dza-tsi, dzc, dzn/dz-n, dzea-n, dzea-dzit/dea-dzit/dzea-dit, dzi-ni-ri, dzu-, etc. Cu tuti c suntu graiuri iu s-pronunts cu z, nu cu dz, zboarli nu lipsescu vrnoar scriari ca: bu-z, za-c, za-d, za-m, zan-gr, za-ri, za-tsi, zc, zn/z-n, zea-n, zea-dzit/zea-dit/dzea-zit, zi-ni-ri, zu-, etc. Exceptsiili, ca zborlu a-dz tsi va poat s-aib shi varianta a-z, va hib aspusi tu un dictsiunar niscriat ninga. Discutsia tr zboarli tsi au un son z cari poati si s-avdz sh-ca sonlu s easti multu lung shi complex. Tr-atsea, tr aest discutsie, cititorlu easti pitricut la lectsia-a litirljei s. CURSU DI SCRIARI ARMNEASC dup Regulili Astsiti la Simpozionlu di Standardizari a Scriariljei Armneasc di Bituli, Avgustu, 1997 Anyrapsit di TIBERIUS CUNIA