Ancu Sandu Tomasevschi

{r,'rd:,lu;"

Elementede arhitecturi
Curs universitar

[--;InTv?frTr;Xielq-iEir-il-rre]Tl'k ' .r.,?\l?J*'o"dl{r r1 g r I |,-' ,-. ,'.. Lr r,

I **

i " i :tY - - _ =-

i'u'

'lrl 1\ - _Il

-2002-

de studentilor la cu se Lucrarea adreseazd, precddere Bucuresti de Tehnicfl Constructii Universitatea

Nationale CIP ] Descrierea a Bibliotecii Anca SanduTomagevschi Elemente arhitecturd curs universitar de 146pg.;21cm

tsBN 973-0-02830-3

Tipdrit ECAS TradeS.R.L. la Bravu 108 $os. Mihai Tel.:252.75.18: 252.75.19 Fax:

J'r,

,
,.* ':I'

,Hk+n
4H: \N ': +' .:4n" -. r1

- ;..:

Cuprins
lmportanta arhitecturii act interdisciplinar, ca Teoria arhitecturii evolutie, in 5 Functiunea, Tehnican Estetica, 8; 9; 11 Celemai vechispatiigi structuri arhitecturale, 15 mesopotamiene, Constructii 19 gi Structuri semnificatiile in Egiptul lor Antic,24 pe Arhitecturd relief.Creta, 30 Elemente arhitecturi Grecia de in Antici, 33 Fortificatii cupole miceniene, 33 9i
grecegti, Epoca civilizatiei antice 34 gi Tehnici, materiale spatiul interiorin Roma Anticd,4il Ma acoperiguinarhitectu paleo-cregtine, ri ra ri 54 gidinscheletin Mediu Structuri masive Evul occidental,60 Statica romanici,6l gotici,66 Dinamica Arhitectura romdneasci EvulMediu. in 71 Ordinea construitiin Renagtere, 76 T6 Quatrocento, Cinquecento, S3 pe Unorag api,89 Epoca marilor sisteme. Arhitectura baroci,92 gi inginerilor" opozifia,01 1 "Arhitectura Ciutiri tradilionaliste, 101 programe gitehnologii, Epoca noilor 104 inceputul Arhitecturii Moderne,07 1 Noiorientdriin Europa, 107 Traiectoria americani, 0 11 Stilul IntemationalFuncJiunetehnici,112 9i Expansiunea Modernismului in Europa ilor' 30, an 123 Rom6nia vremurilor -1940, 1840 124 F o rmeg i co n ce p tec ontempor ane, 132 A rh i te ctu rau pi 1950, 132 d Arhitecturain Rominia dupi rizboi, 140 Bibfiografie, 144

lmportanfa arhitecturii ca act interdisciplinar

Locul Arhitecturii in calitatea viefii viitoare. in Acum, in Romdnia,seformeazdsocietatea carevor trii generafiile nu mediuluiconstruit, au cleci romdneascS, gi cei implicafiin crearea societate Din p6cate, intreaga qi de pinl de curAnd informafii, cuno;tinfefundarnentale experienfe, carecetifenii la a\ut acces libereau evoluat,in in mod curent.In ultirnelecinci decenii,1drile beneficiazd societdtilor dezvoltate gi de nogtri,fbrdvina lor, nici nu au cunostintd schirnbirilede conceptie uneorinici timp ce specialigtii arhitecturii5i nu-qidI esteignorantd inproblemele in nu le mai pot asirnila.Iar societatea, ansamblu, in in ln vielii noastre. plus,cum seintAmpld general cazul astfelcalitatea seama dernult suferd cit chiardecltre oameuiide decizie. fie ignoranlei, earefuzdsb adrnisd a remediatS, una din primele solufii esteaceea educdriitinerilor, cei care iar Aceastdsitualieva fi viitorului nostrumediudeviat6. vor avearesponsabilitatea acum carepAnX r CALITATEA VIETII oamenilor de esteo chestiune imensdimportan!5, ins[ condiliilorin careau tr[it fiind de fapt total ignorat[.Datoritd deniagogic, ani c61iva erainvooatd viefii" intr-o localitate. nici nu gtiuce presupune mulli oameni ultimeletrei generafii, ,,calitatea om Unele caracteristiciale caliti{ii viefii sunt:Jiecare trebuiesd aibd o locuintd; accesulla locul activitdlii cotidienetrebuie sdfie.fucil; toute dotdrile publice trebuiesd"fieaccesibileirt deplind siguranld, ziua Si noaptea;Si localitd1ilerurale sd ofere condi\ii de confort.fizic la nivelul de civilizaliei generale; ntediul construit trebuie sd.fiede calitate; cetd\eniisd beneJicieze unJiusdJie limitatdetc. mosnrcdiunatural extraurban,ugoraccesibil;poluarea de trafic Si industrictld esen{iali a calititii viefii. Din r CALITATEA MEDIULUI CONSTRUIT esteo courponentd private etc. spaliilepublice qi cele rnediul construit fac parteconstrucliile qispaliile neconstruite, Iat[ unelecondilii ale mediului construitde calitate:calitatealocuirii sd nu coboareniciodatii sub la minimumacceptabil;calitateaspaliilor puhlice,sdJie cotetnalte,prin realizareacorilinuitdlti pietonale,a rela(iei controlatefntre spaliulpublic gi celprtvat, a unor imagini urbanediversificate, cu caracterlizibil, memorabilSiktcuri personalizate;mobi.lierurban actual; obiectede arhitecturd calitateadetalittlui * eleganldla scard micd; de calitate,indiferentde dimensiuniSiamplasatnent; limitarea activitdlii de pentru evitarearnonotoniei a sdrdcieiexpresive; Itmitareatndu,strializdrii, Si construit;prezervarea ntediuluide.ja construirea noi clddiri pe spaliile rdmaselibere; reamenajarea cn european, lesuturbartomogenSi pe Sireinn othtceree, cdtpo,sibil,u stntcturii orasului traditrional lor; prezennrea centreloristoriceSirefunclionalizarea sttztcturqrea ntonumente inrlividualizate; policentricd a oraselormari; relalionareecoerentda centruluicu suhurbiile;pertferii la cotele sa, dernnitftii ttmane;descurajareatraficului cu autontohilulSideplasareu pe cdtposibil,ln dezvoltarea numdrului de spalii pietonaleSisemipietonale; e.xtraurban suhteran;strtorirea Si ;i pei,sagistilor desigterilor in stubilireastrategiilor; al ctntrolul turisnrului;rolul cresa.tt urhiteclilor Si urniirirea rJenoltdrii durabile; rolul crescutal criticii. mediului construit.Ea este r CALITATT,A ARHITECTURII.Arhitectura esteesenla orice,,cuprins"pe careil cdpnnspaliuinfelegern denumitdSiAna Amenajdrii Spafiului.Mer'gionez publice, cu de incepdnd camera locuit,clddiri gi ansambluri experimentim,acoperitsaudescoperit, regiunea etc. strada,localitatea, domeniiurbanegiteritorialecurnsuntcartierul,piafa, cu ArhitecturdSiconstrucfii.Arhitectura,caartda amenajiiriispaliului,nu trebuieconfundatd gi specifice normede cunogtinle proiecte, dup[ cerinlesociale, a simplaactivitatededesenare unor carenumeritdnurneledearhitecturd.Arhitecturaeste pr<riectare. Rezultatularfi o simpldconstruc.lie, in produsulunei activitdlideconceplie, IDEE, incdrcatide semnificafiiqi apoimaterializat6 este qi ttrtisticd,incarcdeterntinanfiulilitari obiectegi spatrii arhitecturale.Estecrealie Sifizici obiectivi, prin personalitatea originald a sunt impreun5cu nevoispiritualeale contunitdtrii solulio nate arhitucmlui.

mednil asupra proiectat6i/sautealizatcaintervenJie ObiectcleArhitecturd esteoriceproclus h organizate rdsi relalii dintre acestea, arhitectu viafi. Esteo structurdalcatuitd dinelententede <le de arhitectttrdin Orice ohiectde arhitecturd estetotodatdelement acordcu o ldeearhitecturald. care-lcuprinde.Spaliile exterioaresuntalcituite din cadrulunui alt obiectde arhitecturd intra sau ar*itecturdcum suntcl[<tiri gi mobilierurban,poduri,baraje,altestructuritehnice intr-o atent[r'elafiecu mediul construitqilsaunatural.Sepoatearnenaja amplasate extraurbane, de spafiulurbanfrG a-l suplimentacu noi construcfii.Spdliile interioarecuprindelemente mobilieml, lumina,piesede design.Obiect de arhitecturi arhitecturdcum suntperefii,ferestrele, teritoriald. peisagisticd amenajare 9i unorproiectede urbanism, gi materializala valoare esteticdSi culturald; calitdli fizice controlate; presupune: Arhitectura de calitate tehnici.i a mateiielelor; adea,aresociald; furabilitate; adecvareecologicd;flexictdecvctrea si etc' bilitatefunc1ionald httegrarein merliulculural; confortpsihic Si influenld comportttmentald ; utilitate, tehnicd qifrumuselecalitatea esentialia arhitecturii rdmanevechiul acorddintre Societatea raportati la arhitecturi

se Din punct de vedereal rapofiului fa!6de arhitectur[,societatea compunedin: in r public, adici utilizatori, observatoriqi conternplatoriai arhitecturii,in funcJiede ipostaza Nivelul carese afl6. Ipostazeleil fac pe om sd fie mai mult saurnai putin receptiv la arhitecturd. comparativcu aprecieriie gi Si educafie culturdpermit un discerndmAnt o judecatl complexd, simplisteale ignorantului. sociologi'' '). ingineri,economigti, r Autorii intervenfiilori caresunt: I . specialistii(arhitecfi, qi cercetare execufie;2.fontrile de avizare$ integrafi in colective interdisciplinarede proiectare, . b5nci,ministere. .) qi3. investitorii(promotorii,capitalulprivat 5i de stat). rlecizie'(politicieni, ale Dup6 cum arhitecliisgntobligafi sdfind cont de criteriilepragmatice inginerilor9i fie pregdtili sd econo'rigtilor, acegtispecialigti,,tehnici" angrenafiin actul arhitecturaltrebuie sd caresuntmai pu{inexplicite,dar a cdrorlgnorareare criteriile arhitecfilor, gi infeleagd s6respecte speciali$ iniirnp-erecteprofund negative.Faptul cd nivelul de informare cultural6 al unora dintre nivelul comun. adesea gi al factorilorde decizie- politicieni gi funclionaripublici - nu depdgegte la are drept rezultat calitateadiscutabildpAnS dezastruoasia multor interven{ii. de contemporane mareimporlanfdo constituie thtrd.IJnadintreproblemele Realitatea economieide intervenfiiie asupramediului consiruit guvemateexclusiv clecStremecanismele pot gi piaf6.Abso lutizireacriteriilor precumcregterea eficienla econotnicdsauconcurentrialitatea, si mediul construit.Raportul mare intre prelul investiliei gi beneficiu, standardizdrile clegrada diversit[fii givalorilor culturaleale comunitiJii. tehnicepot diuna calitdtii estetice, opt-irniz6rile estelegatde un cadruconstruitde calitateBinele comunal cetdfenilor sen,sihile. Condiyiite pldcerea esteticii.Trebuie sd setind col structuratpe principii cum sunt durabilitatea, adecvarea, dar qi dc de nevoia comunitdfii de continuitateistoricd, asiguratdde patrimoniul construit existent, afacerilor Pe la prin aspiraliade emancipare, racordarea valorile universale. de altdparte,lumea noi de eticd in afaceride esiefoarte puternicdgi va trebui reglementatd coduri instrumentprin care seechilibreazd,,tealitateadurd" cu r Critica estecel mai eficient (critici de arhitectur[,sociologi,istoricide Din eafac parteatdtspecialigti ,,.ofiqiil. sensibile". credifili ai publicului (urnaligti, grupuri de iniliativd, asocia{iide artd...), c6t qi reprezentanti mediului nostnrde viat6. locataii.. .). Criticajoaci un rol de participantactiv la alcdtuirea mediude acestui in Rolul arhitecfilor, designeritor gi urbanigtilor esteesenfial alcdtuirea strategiilorurbanestabilite' ,i"te. i, pri'r.il:rand, ei suntcei careconcepmediul construit,confonn de proiect[rii, capacitatea a coordonaspecialitdfiletehnice9i' in fine Ei au competent[in megtequgul valoareesteticdgi culturald.Ei suntcapabili sdacordecriteriile de a da produseiorde arhitectur-d qi esteticecu strict arhitecturale celeale altor speoialit[fi,precumgi cu celesociale,politice, culturale sensibile".Iar specialiqtiidin cadrul dur6" cu ,,datele Cu alte cuvinte,sdacorde,,realitatea in colectivului. cu discerndmAnt ajudecavaloareaarhitectului,vor fi de parteasa' 4

Teoria arhitecturii in evolulie

al Vitruvius, cetdtean anul 13 Romeiantice,a scrisin i. Ch. un tratatnumit, P e architectura" ,diflcare afl[m c6 qi aunui edificiu, cdtmai curind cunogtinfele erinpl.!.unoutat rearizareapalpabilS prin arhitecturd Arhit^ctones(athitectul)nu o comandd' i careil frceau pe arhitectapt.sa seincredinfeze meqtegugul de ci el qiuceniciilui aveau rezolvattoateproblemele dincolective interdiicipii;, frceaparteatunci gi de estetica confortpsihic'El a".*"."ti., pala la cele practice_, de unei constructii, la chestiunile naturale' climd 9i fenomenele de tott't*t1it' despre trebuias[ aib6.rrnoqiint.J.rp..' li -ut..raieleai casei,despieigil1 9i sdndtate' locuitori 1o13mie legile fizicii, i;;;; despre cu construc]iianterioare "iitorii proporfii, despre istorialoiului, despre matematic[ qi despre rentabilitate,

aceeult {lffiriiii

compun trei "n"n*e aceste componente in uTILITAS, FIRMITAS gi vENUSTAS. El susfinei[ nimeni nu comanddo lucraredecit in m[sura in arhitecturalgi cd ele suntstr'inslegate,pentruc[ qi e frzic decdtdaca rezorvatdtehnic, pentru cd numai o caree utld, pentrucd construclii nu iezistd scopuluifinar: arhitecturafrumoasd'cu alte permiteairngerea Jo,ra indeplinireaacestor dar nu suficientepentrua "orraitii (utilitas) qi rezistenla lliriltotlsuntcondifii necesare cwtnte,Juncliunea (venustas)' trebnreatrnsdfrumuselea realizaoarhitecturi valoroasl. Pentruaceasta incdt constituieobiectulunei qtiinfede Conceptuldefrumuseleesteinsd itit i3complex, pentrunoi insdun lucru estecert:tipurile de frumusetes-auschimbat esietica. naturdfilozof,rca: Atdt confinutul,cit gi interpretarea gi gusturepociior. mereugi continuf,sdsemodelezedupdspiritul sd arhitecturiitrebuiepermanent se evoluliei, iir frumuselea supuse i conceptulu deJrumuselesunt ale societ[tii $i.cuposibilitd]iletehnicearetimpului. acordeqi cu nevoil" fu;d;de desprearhitectur[ constituiede fapt un vom vedeain continuarecum intreaguirto.t. 1 lgorigi a'tr c?tndfuncliunea cdndfrumuselea, o condifie"indiscutabil6, joc in care,consid "ti"ffiirtsnedreptdlindu-se reciproc' uneori delin rt supremalia, trei a acestor condilii ale arhitecturiibune' d, o Antichitat ea arealizat excelent armonizare arhitecfii9i artigtii greci au constmit sociaiesl spirituale, Mai intii, ain rr.uoilio;1u,'.i19|i|tli din ciriar q.ltl AP9i, cdrturariiau desprins aceste msprrafie, carecontineau edificii exemplare, anticds-a originile in cultura greacd,estetica creafiiuneleprincipiiesteticegrpractice.iu'anarr-qio".i axatpevizualitate,pereguliformaledecompozifie,generatoaredeefecteoptice.Piatraunghiularaa definilii pe careo dd Platon, compoziliaeste esteticiiformaleo constituiacompoziria.conror- ""ei tn maioricdieia ti sunt subordonate ordine o crealieunitard, oirAtrita afnft-un elementde interes compozilieisuntastferregatetntre ele,tncdt Tbateerementere eremente. ierarhicd toatecererarte ansamblul' orice adaosori eliminaresd deranjeze suntdispusedupl o disciplindintern6,ale c[rei a. in cazularhitecturii,elementele .""rt ".fie euritmia' echilibrul' armonio,proportria,ritmul, cadenla,;meftia: dispozilia' categoriiesteticesttnt: p6r[iloE cu exactitate 9i a r,ii"moeste justa aqe"ure decot:aspectus, ffictus, elegantia"t.. arir.i, privitorului pretinde ii apare 9i forma nuiitioi-J"orrt defelulcum "t!t-t:"T1ll.^rnuintimplator. 9t unei arhitecturiau fost consacrate pnn s[u sim]. cand elementele corecfii,,onto* urrrrului u$oare etc' Armoniase obtinepnnproporlli reuqite te ei obiceiuri gi natur6,autoritatea senumeg decor 5

de aobiectului arhitecturd structurald descompunere mai cea celebra obiectul

t.-

gi categoriiestetice principiile de manipularea lor au devenit Din pdcate, timpul, aceste cu reguli desprecarepreamult timp s-acrezutcd dacdsuntrespectate, frumuseJea garantat[.in este gi realitate,principiile esteticiiclasicetrebuiecunoscute utilizate ca repere, nu aplicatedogmatic. dar Evul Mediu. Regulile anticeasuprafrumosului s-autransmispestesecole, avdnd ele qi in austerulev mediu.Nu erauins[ aplicatearhitecturiicurente,locuinfelorgi altor autoritate constructiilaice obignuite, bisericilor qi catedralelor, ci asupracdroraera concentratdaten\ia. erau Ele gdnditeconform regulilor numerice,pe careteologii le considerau fiind dictatede divinitate. ca Teoriaarhitecturii,controlati de teologi, ca de altfel intreg domeniulintelectual,erain Evul Mediu gi in dogmaticd, nu flexibili qi ancoratd realitatecum fuseseriaprecierileanticilor. Renagterea gi-aaduscontribuliala teoriaarhitecturiimai cu seamd prin tratatullui Leon ", BattistaAlberti,,De aedificatorid scrisin 1450.ConcepJia luiAlberti - o dezvoltare gdndirii re a prin careconcinitas(armonia) esteconceptulde bazdal antice- a devenitconcepfiaRenagterii, qi pdrfilor intr-un ansamblu. frumusetiiarhitecturale sereferdla repartifiaqiproporfionarea Armonia gi impreundla intreg, astfelincdt nimic nu poatefi addugat plr'filor intre ele esteadaptarea sau inldturatfbri a deteriora intregul...era actualizarea unui gind vechi,uitat intre timp. Proporliile gi armonioase suntdictatede naturdprin legi, ce trebuiedescoperite aplicatede om. Astfelfrumosul esteo proprietateobiectiv[ a lucrurilor, qi nu o reacfiesubiectivda omului, sespunea. a Secolul 17 - prima disidenf5. PolemicaPewault-Blondel fostprima disput[ public[ pe temafrumusetiiarhitecturale carentltantdacompozilieidirijatd de reguli. ClaudePerraultapus in discufieideeacdpropo(ia ar fi o proprietateobiectivi a cl[dirilor, afirmdndc[proporfiile consi frumoasesuntdoaro chestiune obiqnuinfd. de Propo(iileutilizate de greci gi promovateca modele cu nu erauuniceleacceptabile, doarniqteproporfiifrumoase careochiul s-aobignuit 1800de ci ?n ani. El susfinea de fapt, existddoudtipuri de frumusefe:ceaobiectivd,const0nd materiale cd, in gi pe frumoasegi execufieexemplard frumusetea subiectivd, care,dintr-o infinitate deproporfii posibile,o decidearhitectul, calitatea de artistgi om debun gust. in frumoase sa gi Secoful 19 - a doua disidenfi. Din antichitate pind in secolul19,intreaga teoriea pe arhitecturiis-aconcentrat temafrumusefiica imagine vizuald",privit[ carezultatcompozilionalal unor relafii intre pdrfile formei. In secolul 19,in academiise dezbdtea chestiunea ordinelor de (caredictaupAndgi ce stil grecegti pdndla epuizare, arhitecturd ajungdndu-se prescripfiiabsurde la de coloanesuntpermisela noile programede arhitecturd). CAnd,datoritdpresei,dezbaterile despre arhitecturd depdgit cadrulacademiilorgi in disculieau intervenitlaicii (urnaligtii, scriitorii, au inginerii), aureap[rut ?naten]ieceledou[ categoriianestetice arhitecturii,intre timpuitate:uti ale qifirntitas. S-adeclanqat celebradiscutiedespreintdietatea dintrefunc1iune-Si-formd. Secolul19,secolulrevoluliei industrialegi al dezvoltirii capitalismului,a adusmari transform[ri socialegi politice, mai alesin modul de viafd in ora$e. Arhitectura aveade rezolvat acumgi alteprobleme,mult mai acutedecAt chestiunea compozilieifaladelor.Populafiaoragelor s-a lor dublat,iar oragele, arhitectura traditional[, nu fbceaufa]6 noii aglomerdri.Tehnicaa evoluat cu au apdrutalte nevoi sociale,alteprogramede arhitectur[ gi a apdrutdeci nevoiaunor forme noi de arhitecturd, caresdle satisfaci.Nevoile practiceau ndscutaganumita,,arhitecturd inginerilor" a construcfiilemetalice:poduri, gdn,halede fabrici, halemari pentrucomerf,structuri,,gratuite"ca Tour Eiffel. Ele aduceau nou fel de frumusefe,iniJial greu acceptatd atare. un ca unor teoreticienitemenoi: responsabilitatea Atunci au ap[rut in tratatele arhitectuluifald de societatea modemd;rdspunsul arhitecturiila nevoileutilitare; adaptarea noilor tehnici qimateriale (metalul,apoi betonularmat)la noile dimensiunigi obiectiveale arhitecturiietc.Cei mai prestigiogi teoreticieniai secolului 19 au fost: EugdneViollet le Duc, JohnRuskin, Gottfried Semper, William Morris g.a.in esenfS, teoriile lor ralionaliste aftm1: Cevanepracticnupoatefifrumos. Vechile nu mai suntpractice, deci e nevoiedeforme noi, care vor promova un alt tip defrumusele. forme din ins[ obignuificu certitudinileseculare, a c[ror destabilizare niscut s-a Oameniifuseserd derutagi intrebarea: Dacd nu maifacem clddirile dupd reguli Simodelestilistice din arhitectura 6

izbutitda trecutului,cumstabilimforma unei clddiri? Careestecriteriul? Aincirdspunsul a fost: Forma arhitecturaldfrumoasd mai esteo valoareautonomd, ea trebuiecorelatdcu un nu ci mult mai important: arhitectulamerican Louis Sullivana emisceeace avea factor funcliunea.Iar sdfie postulatularhitecturiimoderne: Formfollowsfunction.Deciratiunilepractice, celelegatede utilitateaclddirii gi de folosireanoilor tehnici,suntcelecaretrebuies6-idictezeforma. Aceastd atitudine,careatacateoriile traditionale, calcifiatein academii, despre supremafia frumuseJii, fundamentat a revoluJia modemisti a arhitecturii,careoricum avealoc spontan. Astfel, categoriadebazd, arhitecturiiadevenitfuncliunea, cum ar fi spusVitruvius - utilitas. a sau Arhitectura Moderni. Mai mult dejumdtatedin secolul2},funcliuneaadictatintr-adevdr forma. $i cum funcfiunilevietii moderneeraupestetot aceleagi urnare a nivelului generalde civiliza[ie - gi formele arhitectural auutilizat pestetot un limbaj unitar, aproapeunic. Din cauza e gi acestei universalitdti ideologice stilistice,arhitectura moderni s-anumit qi arhitectura qi Stilul InternalionaLin spiritul filozofiei funcfionaliste a unitdfii stilisticea fost gi funclionalistd creatd?ntre rdzboaie arhitecturb qi o valoroasd, carea generat o marecantitate arhitecturd dar de de gi utile in secolul19,menitesdinnoiascd mdnaa doua.Teoriilevalabile gi arhitectura s-o adapteze laviala modernl, au avut un rol pozitiv in primajumdtatea secolului20. Ele au susJinut o gi-aindeplinitatuncimisiuneagi a ndscutun limbaj formal valabil gi ast[zi.Apoi arhitecturd care insd,absolutizarea determinanfilor utilitari ai arhitecturiia condusla o arhitecturd secat[de expresivitate,monotondgi omnipr ezentd aceleag forme. in i incb din anii '50, se auzeau interiorul arhitecturiimoderne, ce in ce mai multe voci din din careacuzau teoriamodemistdde dogmatismgi cereau rdsturnarea dictaturiifunciionalismului, in teorieqi practicd. Importanfa pe rdmdnea actual6, cdt eraqi atuncicdndVitruviusa funcliunii inclus-oin triadasa,doarsupremalia absolutd cerearelativizatl.cdcirestricfiona sa se evolutia formei.Teoriilemodemiste gi-aupierdut,in esenfd, nu valabilitatea, secereau dar nuanfate. Teoriile contemporane. Dupdrdzboi,teoriaarhitecturii fostatraside sistemele a teoreticocritice europene: postmodernismul, strucfuralismul, fenomenologia, poststructuralismul, conceptualismul, postconceptualismul. de altdparte,arhitectura gi Pe stereotipd urAtda modemismuluitdrziu,a blocurilor gibulevardelorpoluate,a cartierelordormitor,a spafiilorpublice gi necontrolate a suburbiiloragro-industriale, cereainlocuiti cu o arhitecturd qi se reumanizatd diferenJiatipe regiuni culturale.Ea secereareincdrcatd expresivitate bogdyie qi cu semanticd,deci ctfrumusele. A fost decirestauratd,pozifia importantda frumusefiiarhitecturale, relativaei cu autonomie. Ce-i drept,gustulesteticnu mai poatefi guvematde formeletradi{ionale,dinaintea functionalismului,ci continudlinia trasati de modernism. Atdta doarcd el estediversificatqi incdrcat cu semnificafiicontemporane. urmarea individualizFdiactului arhitectural, Ca asistim azilao exploziede teorii critice asupraarhitecturii,pentrucd o unicd teorienu mai poateacopenpluralitatea formelor contemporane arhitecturii.Astfel, aproape teoria a devenitcriticd. ale cd O problemd a arhitecturii rdmine acum,mai alesin cadrul Uniunii Europene,armonizarea celor doudcomponente sociale culturagi civilizaJia.Civiliza1iaestereprezentatd nivelul de de evolutieal societdfii ansamblu, un momentdat.Nivelul de civilizaJiein arhitectur[este in la reflectatin confort,acces tehnici etc.Civilizalia estegenerald.Nivelul ei ar trebui sdfie acelagi la qi la Paris,Bucureqti Filticeni. Cultura estepatrimoniulde valori comuneunei societdfi(locale saual unui individ), ceeace s-aacumulatin timp, prin evolufiespirituali. Cum societatea din Provence, din Bucureqtiqi ceadin Moldova au acumulatvalori culturalediferite,gi arhitectura cea lor trebuie sdaratein continuarediferit. Culturaparticularizeazd. Arhitectura trebuie sd fie capabildsdabsoarbd variaJiileciviliza\iei(tehnologie, cerinJe confort etc.),dar ca mediu de de viatd al unei comunitdli,eatrebuiesi seidentifrcecu ceeace e valorosin culturacomunitdlii,iar oamenii locului trebuie sd se simtd reprezenta\i prin aceaarhitecturd. Pdstrdndstructurastabilitd de Vitnrviu, vom analizacele trei componente,consider6nd, gi noi, cdfuncyiuneaSitehnica sunt conditii obligatorii pentru atingereascopului final:frumuselea.

il

Funcfiunea (utilitasl
Conform definiliei, funclia unui elemental oricdrui sistem,estecontribufiasa larealizatea desprefuncfia in finalitdtrilorsistemului,rolul sduin cadrul ansamblului. acestsenssevorbegte ficatului in organism,funclia directoruluiin firm6, funcfia educativdaartei etc.Arhitecfii infeles,introducind ins[, de reguld,o delimitare,prin utilizeaz|gi ei vocabulain acelaqi restringereasa la atributelece fin de utilitar. Ei infelegprinfuncliuneaunui obiect sauelement arhitecturalmai mult destinaliasa utilitard, decit alte funclii posibile - de rezistenfi, estetice, sociale...De exemplu,un pereteportant de ziddrienu are doar funcfia de a separadoud spafii, a ci gi pe aceeade transmitein fundafie sarcinilestaticegi dinamice,apoi de a participa la crearea ambianfeietc. in limbajul arhitecfilorins[, func]ie utilitard e de obicei doarprima sarcinda peretelui:funcfie specificdarhitecturali. o intr-un senscevamai larg, noliuneade util poateaccepta incdrc[turbmai bogat6,pe care in orice caz,caracteristicaceamai de seamda vom incercasdo discememin continuare. funcliunii arhitecturale constdin caracterul sdu explicit, cunoscutde arhitect Si comanditar de la tnceput,ca obiectiv clar ce trebuierealizat. Factorii carestabilescfuncliuneasunt: beneficiarul, carehotdrfgtedestinaliaobiectului arhitecturalpe careil comandi; contextulsocial-cultural, in generalsociale(depild6, oragul cazulconstrucliilorpublice,cdndla origine seafld necesitSli (PUG, PUZ, Tulceaarenevoiede o clidire de teatru);contextulfizic,cdciplanurileurbanistice in PUD) qi situafia fizicddin teritoriu determindamplasamentul acordcu destinatiaobiectului 9i proiectanlii de specialitate, caredecid funcliunile fieclrui spatiugi elementarhitecturalin detaliu. Funcfiile arhitecturii nevoi clar trebuiesi acopere A. Funcfii utilitare. Orice obiectsauelementarhitectural activitefiumane,o scardasigurd qi oferdaddpost favorizeazdanumite identificate:o clddire liniar (vale,riu, caleferatd...) peste obstacol un trecerea un circulafiape verticald, pod asigurd sd Obiectultrebuie asigure: trebuiesdcreezeconfort frzic,sdrdspund[corectla determinanfi I Controluffizic. O construcfie sol climatice(umiditate,vdnt, temperatur[);statice(zoneseismice, nesigur,terenin ca: aspecte pantd);adecvarea materialelorSi tehnicii; controlul luminii, acusticii;proteclia lafoc etc. qi spafiilor 9i elementelor I Orgunizareafunclionald, careconstdin dispunerea dimensionarea arhitecturaleintr-o manierdcit mai convenabil[ pentru utilizatori. Funcfiunile interioareale unei aga etc. inc[peri sanitare - suntconcepute incflt sd cl[diri - circulafii, sdli cu destinafiispecifice, alteori ugoard,izolaresauintimitate, uneori reprezentativitate, ofere, dupdcaz,accesibilitate construcfiilorsefacefinAndcont de etc.).La scar[ urband,amplasarea conditrii deconectare de Un nevoi, dar qi de implicaJiilefuncfionirii lor asuprazoneiurbane. pod, o gard,primiria,un de mdrime,form6,trafic, accesibilitate. circ... impun condilii care,deqi subtilitate, B. Funcfii socialeEisimbolice.Acesteasuntfuncfii de o oarecare Ele sereferdla exclusivde cdtrearhitect. suntin generalcontrolate comandate beneficiar, de de arhitecturdestegdndit pentru anumili oameni,in conjuncturi specifice faptul c[ un obiect Astfel avem: nevoi spirituale. destinafiei obiectuluiqi trebuiesI satisfacd socialeqi estegindit s[ r[spunddconditriei I Mediu psiho-social.Un obiectde arhitecturd de psihologicealeutilizatorilor sdi.Oricum,in primul rdnd sefine seama o condilie ipostazelor el poatefrprivat, public saucu regim intermediar fundamental[a unui spa]iu: I Simbol cultural au construcfiilecu destinafii comemorativesaude semnal,destinafialor gi nefiind una strict utilitard,ci una care se adreseazdmemoriei atenfiei colective, cu intenlia de a se constitui in valoare exclusiv spiritualdpentru comunitate(mausoleul,Tour Eiffel, Arcul de funcfiune, datoritl caracteruluiei explicit, de temd de Triumf). Aceasti destinafieesteconsideratd proiectare,clar intenfionatde cdtrebeneficiar gi urmdrit de cdtreproiectant. 8

Funcfiuni ale diverselor obiecte, spafii gi elemente de arhitecturi r Funcfii ale obiectelor de arhitecturi. Funcfiaprincipalda oricdruiobiectde arhitectur[este pod, locuinJ[unifamiliald,,baraj DestinafiialeconshucJiilor, ;estinafiasa:gcoalS, grupate pe etc. programe de arhitecturd: clddiri pentru fnvdldmdnt, criteriucomunde funcfiune,alcdtuiesc -rn - onstruclii rutiere,fluviale, locuinle colective,locuinle unifamiliale, locuinle sociale,clddiri social:dninistrative, decomerl,desdndtate, dotdri sportive,culturale,religioase... industriale, r Funcfii ale spafiilor arhitecturale. Clddirileconfin spafiiinterioare specifice destinafiei lor in cazuluneiuniversitdli,acestea suntsilile de curs,laboratoarele, mediateca, biblioteca.. .), (rector, ;irculafii (holuri,coridoare, vestibuluri,scdri...),birouri administrative secretariat...), (grupurisanitare, (spaJii .pa1ii anexe tehnice, sanitare vestiare...), depozite...). Curfilegi grddinile privatesausemiprivate, suntspafiiexterioare, av6nd funcfii gospoddregti de destindere. sau port,balneare, La nivel urban,existdlocalitdlicu funcfii prevalente: orage miniere,gi,evident, existdzonede oragcaracterizate printr-o funcfiuneprecumpdnitoare: zonarezidenliald lux, zona de bancilor,zonacomercialS, centrulistoric (undedomindfuncJia turisticd),centrulpolitic etc. I Funcfii ale elementelorde construcfie: de compartimentare interioardSi limitare interior(goluri de ugi, ferestre,arcadede porticuri); de circulalie erterior (pereti,planqee); deschidere de (invelitori,pardoseli, erticald(scdri,rampe,elevatoare);finisaje arhitecturd de tdmpldrii, " izolalii. ..); structurale(fundafii,perefi,planqee..) - obiectdistinctal urmltorului capitoletc. .

Tehnica (firmitasl
Componenta tehnicdin solufionarea unui obiectarhitecturalcuprinde,din punctul de vedereal arhitectului, aspecte: sistemultehnic;II. materialele construcfie; tehnologia. trei I. de III. Controlul asupra saleducela nevoiapronunfatdde ordine. aspectului tehnic Aiacordarea componentelor I. Sistemul tehnic, adicdstructurade rezistenfd obiectelorarhitecturale, cdtevafuncfii a are generale: ancoreze aproape in inchiderileverticale,in cazulunei sd constructia sol; sd,favoizeze (inclusiv niveleleconstrucfiei); rezolvesarciniconstructive cladiri; sdacopere structura sd specifice, in cazulstructurilorspeciale poduri, baraje,funeluri,turnuri, canalefluviale. . . ca Din punctul de vedereal arhitectului,existddoudtipuri fundamentale sistemeconstructive: de r Sistemele masivesuntaceltip de structurd rezistentd, careelementele de in structurii tndeplinescconcomitentfuncliastructurald SiJuncliaarhitecturald de separarea spaliilor Elementeledefinitorii ale acestuisistem suntperelii portanli. Ei pot fr monoli\i - cum sunt perefiidin chirpici saudiafragmele beton armat,ori pot fr din elemente compuse cum sunt din pereJii cdrdmid6,piatrd,bArne lemn,paiantdetc. din de planurileacestor Dincauzd cdperelii au rol structural, construcJii suntcam rigide, greude articulatspafialgi incapabile sdpermitdo flexibilitatefuncfionald. conducla spafiilimitate,iar Ele golurileau restricfiide mdrime,pentrucd sl6besc rezistenfa. general, In sistemele masiveaparfin gi trecutului,deqiin Romdniaseconstruiegte astdzidestulde mult in acestsistem. Variantanou[ prin utllizareabetonului armalla plangeu,centuri gi sdmburiinziddrie. esteinsdimbunitd{itd pur Acoperiqurile masivepot fi qi ele alcdtuitedin elemente compuse cvm suntcelede tip - cum estedala groasd.In trecut,acoperirea boltd gi cupold,iar mai recentmonolite suprafefelor traditrionale rezistdlaintinderi.De aceea mari erao problemi dificili, pentrucd materialele nu se utilizau solutii combinate, careintinderiledin plangee in eraupreluatede grinz| arcesauferme. pentruc[ armdtura placa Descoperirea betonuluiarmata fost una de mareinsemndtate, din monolit[ estecapabili s[ preiaintinderileqi sdconducd forJele reazeme. in Primaformuldfolositdin timpurile arhaice fost aceea bolfii gicupoleifalse. a a Rdndurilecircularedin blocuri de lut saupiatrdavansau progresivcdtrecentrulcercului(din plan),pdn[ cAnd volumul r0, er:; seinchidea.ipg. 16 Descoperirea, citre etrusci,a arculuicu bollari radiali a fost una cruciald, de

pentm cd a prilejuit dezvoltarea, cdtreromani,a acopeririicu bolli qi cupolecu bollari radiali. de {cest sistemde acoperire evitdintinderileqi rezistdbine la compresiune. Astfel, romanii auputut creaspaJiiinterioareample.Marile realizdri constructiveale romanilor se datoreazd,in plus, gi unui excelentmaterialpe caretot ei l-au creat'. betonulroman.(pag.44, s0) r Sistemedin schelet.Spredeosebire celemasive,aceste de structurisedefinesc prin aceea cd elententele cufunclie structurald sunt diferite de cele cu rol de separarea spaliilor. pentru arhitecfi,independenfa perelilorde sistemulstructural asigurat prin schelet a insemnat imens un avantaj, pentrucd apermismari libertdfispafiale, funcfionaleqi volumetrice. Fdcdndparte din sistem, golurilepot fi tot atdtde mari cdt limita interioard elementelor a structurale liniare. Arhetipul structurii in cadre estemodulul trilitic (pag. eizzl,utilizatde-alungul vremii in l7 piatrd, lemn qi apoi beton arrnat. Exceptdndbazilicatdvdnuit[ (o solufie incd ambigui), primele mari construcfiicare auutilizatsistemul schelet fost catedralele din au gotice,prin introducerea nenrytrilorogivalela bol1i.Datoritdlor, coajaboltitd dintrenervuri a devenitoiimpla membranl nestructurald. Astfel reduse, eforturiledin boltd preluatede ogive sedescdrcau de o partein pe sralpi, pe de alta incontraforlii exteriori,eliberdndastfelperetii de impingerile bollii qi permildnd inallimi gi goluri mari 6ug.6s6e). ei Urmdtorul salt tehhicpe linia structurilordin scheleti u,ruflo. abia in secolul 19,cu osaturametalicda construcfiiloringineregti1pug.105,106). structurile in fine, pe cadredin beton armatau prilejuit entuziasmul arhiteclilormodernigt care, ajutorullor au i, cu putut crealimbajul arhitecturii moderne:peretelecortind, spaliulfluid (cu compartimentdridin partouri amovibile), construcliape piloli cuparterul liber benzileorizontale de ferestre,
Rauntplanul. @ue. l4-t 18) I

II. Materialele de construcfie pot fi grupatein: 1) celedin careestealcituiti structura de rezistenf6, celeale altor elemente construcfie pereli neportanfi, 2) de scdri,celulespafiale. $i 3) .. finisajele.Alegerea elaboratda tuturor acestora, acordcu ldeeaproiectului, d[ misura calitSgii' in arhitectului. funcfiecaz, deposibilitili, dar pi de ,,frlozofra"autorului,pot d utilizatemateriale in locale,tradiJionale gi/sau materiale noi. Reabilitirile construcfiilor vechi,depild6,permit combinafiiinteresante texturi,,naturale" accente de gi artificialealematerialelornoi. III. Tehnologiafolositdpoatefi un mijloc de a exprimaculturalocaldqi/sau poate reprezentanivelul performan[dalepocii.Curentulcontemporanhigh de tech, deeximplu, areca programideologicoblinerea expresivitdfii prin exacerbarea aJpectuluitehnologic, aflaiintr-o cursd zilnicd,de depdgirea propriului record de ieri.

&

'

l, 2. Bolta falsd (en encorbellement) la mormdntul lui Atreu din Micene 3. Arcul cu bollari radiali, invenlie tdrzie a civilizaliei etrusce.

Estetica (venusfas)
Frumuselea categoria este fundamental6aesteticii, arhitectura,caartda iar amenajdrii spafiului,cadegi eaadesea incidenfastudiuluiesteticiiarhitecturale.Dinratiunide cercetare sub gi didactice, frumusefea arhitecturiiva fi descompusd cadrulacestui in studiu- ca orice categorie de natur[ filozofici - in doui componente: expresia gi B. conlinutul siu. Vom aftma cd": A. . expresiafrumuselii constituie o forma obiectuluiarhitectural pe cdnd tconlinutulfrumuseliiestealcdtuit -adicdproblematicaintelectuali dinsemnificaliileformei trAirilesenzoriale naturdsdcreeze de receptorilor arhitecturiistdriemotionale ordin superior. de $i

A. Forma obiectului arhitectural

Fotma-purtdtoare a frumuseJii estepartea materialS obiectuluiarhitectural, cum a a aqa prezentatpdnd fost el acum,ca o structurd compusd. Din ansamblul triadic functie-tehnic6-form6, ultima estecomponenta mai uqorde separat, cel estefavoritacreatorilorgi a comentatorilor, este locul undeseexprimdarhitectuldup[ ce a infelestemaqi undesemdsoard rezultatulmuncii lui. Cercetatd analitic,forma seprezintdgi eaca o shucturd, gi alcdtuitd elemente multiple relafii. din I. Elementele formei I Elemente deMASA suntcorpuri tridimensionaleindependente, pot fi mdsurate care topometric. La scaraunui orag,elemente masdobignuitesuntclddirile.in cadrulclddirilor,elemente de de masdsuntstdlpii.Din felul in caremanipuleazd arhitectiielementele masd,rezultd,caracterul de diferit al obiectelorarhitecturale. gtie,de exemplu,cdo geometrie Se simpld individualizeazd obiectul, cd, insiruirile qi repetiliile sugereazd continuitatea, simetria concentre compoziliaetc. azd t Siluetaesteo subdiviziune masei,caredefinegte a proiectatpe un fundal. conturulobiectului Ea sedecupeazdtrangant seintegreazd, sau inleapdcerul,saue greoaie, dinamici, grafioasd etc. judecatizolat,independent contextul t Gestalteste concept un asociat obiectuluiarhitectural de sdu.El sereferdla faptul cd noi percepem obicei obiectulca pe un intreg, frrd a conqtientizain de primd instanfd elementele componente, doar sintezalor, sale producitoarea unei impresii. ci . SPATIUL esteelementulfundamentalal arhitecturii. Omulpercepe spafiul,existd qi acliogi neazdin spafiu,il gdndeste,ilcreeazd igi alcdtuiegte identitatein raportcu spafiul.Iat[ o o minimaldcatalogare spatiilor,in funcfiede ipostazele a omului in spatiu: t spaliulgeometric,adicdun volum mdsurabilin sistemmetric,totodatl mijlocul fizicprin carearhitectuliqi infrptuiegteintenfiile t spaliul existenlial,adicdcel al relafieidintre om gi mediul sdu;acesta un conceptpsihoeste logic, subiectiv, exprim6ndo opliunede raportarea omului la un anumituniversexistenfial. Ne putemreferi astfella spatiulbalcanic,spafiulmontan,spafiulex-comunist, spafiulmedieval... t spaliul arhitectural,careestetotodatdspatiugeometricqi spatiuexistenJial, pentrucd arhitectulconcepe structurd geometrici,avdndinsdpermanent minte existenla o in oamenilorin locul creatde el. Estedeci concretizareafrzicd,prin mijloaceleproiectdrli,aunui spafiuexistenfial. O clasificare simplda spaJiilor arhitecturale ceareferitoare este larclaliainchis-deschis: t spaliul exterior estein generaldefinit de elemente masd(un orag,un campus,o incint[), de t spaliul interior estedefinit de suprafeJe ?nc[pere) gi (o t spaliul de tranzit intre interior Si exterior, un spatiuacoperit,dar deschisin plan vertical. Orice spafiuarhitecturalestestructuratintr-un anumit fel, altminteri ar domni haosul vrz:ual. O manierdde organizare esteceafundamentatdpeelementede orientarespaJial[ca: centrul - un nucleude forf6,un loc carefocalizeazd interes;domeniile- zonediferen{iate din punctde vedereal unei caracteristici dominante(funcfionale-zonacomerciald; morfologicezonade tumuri; sociale cartierulchinezesc, aristocratic..) gi cdile de legdturd- itinerarii cel . alcdtuitedintr-o origine,unparcurs cuinstanleintermediare giunpunct terminus(strdzi...).

l1

a SU7RAFAqA esteunelemental formei care,din punct de vederearhitectural,are doar doud joacd in arhitectur[ doudroluri: dimensiuni. Suprafelele calitate,ele se caractetizeazd r despartspafiile - avdndastfel rol de limite spaliale;in aceastd putAndfi chiar imateriale; ele mai in specialprin gradul de opacitate/transparenld/transluciditate, potfi rigide sauarticulate, netede saucutate, ondulate, potfr drepte,curbe, riglate etc. de in r definesc masele,caracterizdndu-se specialpintexturd.Epidermaelementului masdduritatea,asprimeasaumoliciuneajoacdunrol imporgranulozitatea netezimea,rugozitatea" sau tantatdtin expresivitateadeansamblua obiectului, cit gi in calitateadetaliului. a LUMINA. Din toate artele vrzuale,arhitecturaesteceamai tributar[ luminii. Ea estenaturald sauartificiald, directd sauindirectd,de interior saude exterior. Manevrat[ abil de cdtrearhitect, gi eapoatecreaefecteestetice st[ri psihologicede mareintensitate. a CIILOAREA. Cagi lumina, culoareaesteun elemental formei arhitecturale,carepune in Culoareapoatefi naturald (a materialului) sauaplicatd. valoare spafii, obiectegi suprafefe. creeazdambiente senzafii. 9i Lumina gi culoarea,impreundcu textura gi transparenfele, II. Relafii intre elementele formei diferite prin anumitemoduri de agezare elementelorformei, ele intrd in relafii qi creeazd a tipuri de spaliu arhitectural.Acesteraport[ri ale elementelorunele fa][ de altele le-am numit: . ; t Relalii TOPOLOGICE. Ele pot fr de'. proximitate (simpl6 vecindtate) t similaritate in agezate continuare); t dominanld (unelement domind spafiul,restul iqi (elementeasem[ndtoare t pdstreazdneutralitatea); fuziune (domenii careseintrepdtrund);t circumscriereetccare se raporteazdlaun element I Relalii GEOMETRICE - adic[ acele organizdrielaborate, punctualesauliniare, pot fi: spafial.Aceste elementeorganizatoare, cu rol de organizator ar fi o piaJi I ) elementeexistente fizic - o vale,un vdrf de munte, un riu, obiecteconstruitecum de abstracte,cumsuntsistemele coordonate. un centrald, tum, un drum etc.sau2) elemente pot ft de .centralitate (relativ la intre elemente Relaliile geometricecareiau atunci nagtere rectangularitate,reflectare(relativ la o axi); un punct); . axialitate,paralelism, . pLrspectivd, dominanld orizontald sau verticald (referitor la sistemulde coordonate)etc. relafii intre carese stabilesc a III. Comp ozifia esteceamai elaboratdorganizare unor elemente, de coordoiare gi subordonare,alcdtuindastfel o structurbunitard si ierarhicd. Compoziliile sunt: t plane sauspaliale; . democratice(cdndldeea constdin ansamblu,pe4ile fiind relativ autonome, .rr*. cazuloraguluimodernist)saumonarhice(cind dominantaconfineIdeeamajor[, iarpirfile, cum e cazul oraguluimedieval); t articulate savrigide (eviintegrate,nu au mare personalitate, in flexibile, carepot fi adaptate viitor la conJinuturinoi); dent, sepreferd astdzistructurile y'avilionare); continui saudiscontinuietc. t monoblocsau difuze(ansambluri t compactesau Existd qi citeva reguli clasiceale compozifiei: r intregul arenevoiede pdrfi; r pdrfile sunt inegale; . inegalitateamerge plnllacontrast; r limita dintre armonie 9i contrasto stabilesc proporfiile; . echilibrul arenevoie de tensiuni; r continuitateaarenevoie de intrerupereetc. elementede {Y Stilul esteo component[ a formei. Operelecu structuri formale asemlnitoare saupot fi &"a qi relaliile dintre ele - determindun stil. Operelepot fi clar integrateintr-un stil sunt creafiile de faf[ de el. Cele mai detagate stilul consacrat mai mult saumai pufin independente nu inseamndinsd lipsl de originalitate, pentru cd o revolufionare.Apartenenfaunei operela un stil la operi nu trebuie niciodatdju decatddoar nivelul formei. Ea, forma, cu elementeleei organizate, nu estedecdtmijlocul de exprimarea unor semnificafii diverse,caredau valoare actului artistic. vocabularulstilistic cel esteceacare- ca orice act artistic- gdsegte valoroasd Operaarhitecturald mai potrivit in raport cu semnificafiile pe careintenfioneazds[ le sugereze.

t2

B. Semnificafiile arhitecturii
Orice formd artisticd- deci qi forma arhitecturald, constituie materializarea unor intenlii, mai explicitesaumai subtile.O fereastrd, exemplu,arein primul rAndintenfia de afavoriza de comunicareavizuallintrespafii,apoide a permiteiluminareagi ventilarea naturald unui interior. a in arhitecturd, amnumit aceste intenfii explicitefuncliuni gi am spuscd solutionarea este lor pozilia,forma gi dimensiunileferestrei. Privind ins[ urmdritdprin proiectare, cdndsestabilesc diferite clddiri, vedemferestre careprivescarogantsprestrad[ ori sugereazdtimidun interior enigmatic, unelecaredeschidspafiulinteriorcdtrelume,alteleprin carelumeaesteinvitatd. pe Acoperigurile interiorulde variatiileclimei, caselor: ldngdfaptul cd inchid un volum, protejAnd au fel de fel de atitudini:un acoperig inteapd norii ca o invocare,altul igi coboari poaleleprotector asuprafafadelor, uneletaie in aerconfururidecise, altelese retragneobservate. Lumina - ease gi indiscretsausepoateinsinuadifuz gi misterios,uneori faceo incizieprin aer, poaterevdrsa crud pentrua ne dezvdluiun detaliu,alteoriseprelingepe suprafefe mdngdindu-le relieful; lumina joacd cu contrastele, nordului apasd tern ca o obsesie, Italia se in nocfurnefac din reflectoarele casefantasmagorii fabuloase, scafele lumindcolorati creeazdinterioare monumentale cu senzuale, sauincdrcate aermistic...Vorbim despre de semnificaliiale arhitecturii,pe carenoi, receptoriiei, le interpretdmdupd ce obiectul arhitectural afost realizat. Uneori ele au fost intenfionate dinfaza de proiect,alteorinu; uneorinici nu au fost congtientizate citre autor.Din momentulin care de operaa devenitinsdpublici, in scend intrat ca actoriprincipali receptoriiei - publicul, iar au semnificaliile au devenitobiect de interpretarepentru critici gi pentrupablicul cultivat. are Un obiectarhitectural decifuncliuni explicite,frzicegi funcfionale, a c[ror rezolvare din gi optimd rezultd,formacorectd.Existd,insd funcfii mai subtile, numite semnfficalii, careconferd arhitecturii valoare.in limbaj structuralist,funcliile obiectului arhitecturalpot fi numite denotalii adicdaceleinfelesuride o naturdoarecum tehnic6,explicite,univoce,precise. Semnificaliilesunt infelesurile obiectuluiarhitectural obiectartisticai pot fi numite conotalii- adicdsensuri ca impreplurisemantice. cise,originale,codificate, Acestesemnificafiisunt: f culturale,atuncicdndun obiectde arhitecturd,prezintd, inlelesuricomunepentrusocietate. gi Acesteacapdtdde multe ori caracter simbol,cAndsemnificafia cunoscutd interpretatd fel de e la detoatdlumea.Astfel sunt:piramidaegipteand simbolal eternit[1ii, fortificafiile - defensiva medievali - hegemonia civicd,catedrala teologiei,structurilehigh techde azi - cursaperformantei pentru o anume civilizalie; tehnologiceca manifestestetic- construcliireprezentative I estetice, c6ndse asociazd creatiiindividualealeunor arhitecficu personalitate cu artisticd. gi Semnificafiilesuntatuncienigmatice fac obiectulunor interpretdridiverse, celemai multe ori de specializate. creafieestevaloroasd, O cAndconlinutulsduestebogat?nsemnificafii. Relafiile semantice suntrelafiiledintre o formi qi intelesurileei. Acegtidoi termeniai relafiei reprezentate un semnsenumesc respectiv in de semnificanl, semnificat, cadrulaceleigtiinfe numitdsemioticd. exemplu,forma desenatd denumirea De sau scrisdori rostitdconstituie qi semnificantulunuiobiect realitate, din numit semnificat.inartd,,deci in arhitecturd, obiectele stntsemnecomplexe,formelelorreale fiind elemente limbaj specific,carecomunicd de semnificafii.Astfel, de exemplu,piramida egipteand esteun semn,al cirui formd materializatdeste un semnificant trebuieasociat semnificatul. credin{a viafa etern6. ce cu in prin forma sa in calitatea de obiectculturalgi estetic, transmite sa orice obiectarhitectural mesaje, carenoi le receptdm pe mai mult saumai putin. Receptarea completdsauincompleti pe depinde de o partede noi - de nivelul nostrucultural-intelectual, predispozifia de temperamengi taldsauipostaza carene afl[m, pe de altdpartedepindede calitatea complexitatea in semnului. Receptimimediatmesajele simple,dar decodificdm uqorgi simbolurileculturale,datoritdunui cumul cultural. Semnificafiilecontemporane artei pretind insd multd informafie, sensibilitategi ale pentruca noi si facemconexiunirelevante efort intelectual, intre formd gi conotafiileei. pot ft: Conexiunile obiectului de arhitecturd ca obiect cul tur al

l3

l'

I Conexiuni empirice - celebazate intuifie. De pildd, o seriede aparenfe trimit imediat. pe ne auriul e asociat bogdfiagi lur cu prin intuiJie,la uneleatributeale lor: piatrane sugereazd,rdceala, I Conexiuni construite - dincare fac partesimbolurile convenlionaleqiformele iconice. t Simbolurileconvenlionaleauexclusivsemnificatiiculturale,fiind forme carereprezintl pentrutevile de gaze. prin convenfie. Astfel este,de exemplu,culoareagalbend infelesuricunoscute Nu pentruca toatdlumeas[ le recunoascd. Semnulconventionalal cregtinismuluiestecrucea. gtii devin insd cu timpul,pinuz, gi alte semnului.Convenfionale convenJia nu infelegi semnificagia Astfel, palatularistocraticeste, datoriti reprezentdi.cum ar fi celealerolurilor sociale. gi unui personajcu pozitrie amplasamentului tratdrii sale,ugorde identificat,ca fiind regedinfa gi prin pozitrie form5,catedrala oragulmedievalsimboliza din tot superioariintr-o societate; aqa, la ordineacivicd - valori comunitaresu-preme un ordineadivind, iar primiria, in oragulrenascentist, convenfiitradilionale,introducdnd haosul momentdat;urbanismulmodernista anulattoateaceste prin edificii caracteristice epociiqi stdriicomunitilii se vinral; astdzi, oragulcontemporan reprezintd simptomatice faptul cd celemai frumoaseconstrucfiisuntbdncileqi clddirile de locale:in RomAnia, mai alesprin clidiri culturale(Muzeul din Bilbao, birouri, pe cAndoccidentulfine sdsereprezinte ultime repere Operadin Oslo,Biblioteca din Alexandria.. . - la rAndullor, nu intdmpldtor,aceste De contemporane suntsituatein locuri perifericefafd de centreleculturaleeuropene). asemenea, birourile funcfiile ierarhiceintr-o institufieau cdpitat,in timp, pozilli qitratamentconvenfional: .. scaunulpreqedintelui. conduceriiseafld la etajulintdi, recunoagtem printr-o anumitdasem[nare cu . Formele iconicesuntcelecareindicdconfinutulsemantic, realitatea.Ca form[ iconicd, obiectul arhitecturalsugereaz[in primul rdnd funcfia sautilitard, un conformprincipiului sinceritdliiformelor - o gardtrebuiesdarateca o gar6, circ este prin forma sa,bisericatrebuiesdinspirefaptul cd esteun ldcaqsacru.. . intotdeauna recunoscut structurald. pentru cdintrefuncliune Siformd trebuiesd existeo perfectd corespondenld formele doui tipuri de conexiuni,situatepe unprim stratsemantic, Dincolo de aceste culturale. reuqite, cdtpermit lecturaunei infinit61ide altesemnificaJii, cu arhitecturale suntcu atdtmai pe de estetice. Obiectul arhitecturalseapropiede conditria obiect estetic, misurd ce dar mai cu seamd in permitedecodificareaunei multitudini de semnificafiimai subtile,particulare,situate straturi devine aziotreabddin ce in cemai speciahzatd,. profundede semnificafie,ale cdror interpretare principiile presupuse orientaarhitectura a cdtre I Valoareu.Esteticaarhitecturiistudiazd valoare,principii grupatein teorii, careau o valabilitateo mai lungd saumai scurtd.Nu ne vom condilii ale valorii in esteticaarhitecturii. ocupaacumde ele,ci vom enunladoarcAteva De r Toateelementele semnificafieimajorea obiectuluiarhitectural. formei sdfie subordonate in ascenpildd, dacdurmdrim monumentalitatea, vom utiliza, de regul6,amplasamente perspectivd cu dent[, un corp rzolat,cu o siluetdclar6,cu dimensiunimari, muchii accentuate, o compozifie o simetric[, organizatdde dominanti, vom folosi materialenobile, iar execufiava trebui sdfie impecabild. Altminteri , contradicliile conducla fenomenulnumitkitscft.Un exempluestelocuinfa unifamiliali cu formd de palat,cu dimensiuniinutil de mari, in caresuntamestecate fig[neasc[ menitesdsugereze bogdfiegiprestigiudupd cu detalii istorice realizate materialecontemporane, in tipare din epocamedievald, carematerialenobile slujescunor funcfiuni prozaicecu iluzia valorii. de r Un obiect estevaloros,atuncicAndformele saleau semnificafiiactive.Partenonul, anticddatoritdsensurilorlui spirituale,atit de importante exemplu,eravalorospentrucomunitatea a pentruvechii greci, iar pentrunoi estevaloros astdziprinsemnificafiasaistoricd,evocatoare acelei oricit esteel de armonios,fiind lipsitd lumi. Dar o copie construitdazidupdmodelul Partenonului, de semnificafiiactive,ar fi o formd steril[, o nonvaloare. funcfiuni pragmaticegi r Arhitectura estevaloroas[ atunci cdnd,prin forme simple, rezolvd, gdseasci cAteo formd pentrufiecare Nu simultanexprimdc6t mai multe semnificatrii. trebuiesdse transmisi - cum estecazuldecorafieiaplicate,cu intenfiade a conferi semnificafiece sedoregte frumusefe,dupd ce au fost rezolvatesarcinileutile. Ar mai fi multe de comentatla acestcapitol,pentruc[, de fapt, nu e simplu deloc s[ infelegi Dar merit[ efortul. O sdvedem,in ce mdsurdne invafd cdtecevagi istoria. arhitectura.

t4

Gele mai vechi spatii gi structuri

Un termenalternativpentru conceptulde arhitecturd, adecvat studiului primelor semnede viafd sedentard, acelade crealie constructivd.El este implici mai mult dec6tintenliaomuluiprimitiv de addpostire provizorie,ci presupune omului de a lua in stipinire un spatiunaturalprin capacitatea prelucrarea AceastdprelucrareestefEcutdin scopulsatisfacerii lui. unor nevoi fizice gi funcfionale,dar in mod coordonat,pebazaunor legi ale ordinii gi chiar ale geometriei.De aceea, descifrim in aceste noi moduri de organizare spafiald ale cadrului existenfialpreistoric,mesajesemnificativedespreviafa gi formelede gdndireale aceloroameni. insugiprocesulevolutiv de genezda arhitecturiia fost determinat cdtevaelemente, de unele pe etemexistente, alteleintervenite parcursul dezvolt[rii civilizafiei: r mediul(clima,sursele apd, de relieful...); r modul de viafd(nomad/sedentar; agricultori,navigatori...); r relafiile interumane(triburi rzolate,comunitSlicu diferite forme de organizare...); r nivelul tehnic(descoperirea noi materialegi tehnici...); de . capacitatea abstractizare; aceasta apdrutincepind cu depdgirea de a stadiuluiin care prima manifestare locuinfelegi agez[rileerauimprovizate,temporare, absolutspontane; a capacitdtrii abstractizare fost introducerea de a legilor de organizare spatiald, acordcu idei, gi in chiarimbogd[irea cu intentii de expresivitate. lor Epocapaleoliticului(10.000-8.000 Ch.) secaracterizeazdpintotala i. dependenf[ a omului fafd de mediul natural.in ciudaprimitivismului perioadei, uniceledestinaliiale formelorde arhitecturd- locuirea qi cultul morlilor - nu ne informeazd,doar desprenevoia frzicd de adipost, ci qi despre g6ndirea abstractd. { Locuireagi ritualurileaveauloc in urmitoareletipuri de spafiiinterioare: r addposturinaturale r ad[posturi naturaleamenajate r construc{iiindividuale improvizate r construc{iicolective;acestea qi eraude tip cort, din materiale vegetale piei, cu structura din oasede animalemari, prinseintr-un soclude piatrd.

Epoca neoliticului (8000-4000 Ch.) datoreazd"transform[rile climei i. sale postglaciare.Procesulgeneral deincdlzire a insemnato imbundt6[ire a condiliilor de viafd gi a avut ca urmareun pasin evolulia omenirii. in neolitic s-atrecut la tipul de viaJdsedentar. De altfel, regiunile unde a fost practicatdmai ?ntdiagricultura, au fost gi locurile unde s-au dezvoltatprimele civ ilizalii superioare. Fermeleagricultorilorqi crescdtorilor animalefiind sediifixe, a apirut necesitatea de de gruparea lor, din motive de colaborare munci gi de protecfie. in Astfel s-aucreatprimele agezdri, gi careputeaufi fortificate.Apoi s-audiversificatgi ?nlocuri in careseputeacultiva p[mdntul gospoddriei, chiar formelede locuire,conform cu nivelul de bunistarediferenfiat,cu structura sau

I I I

15

in urma unei decizii subiective capuluifamiliei.Acesteopfiuni pot fi atribuitechiarunor a considerente estetice, gustpersonal, de cdci au apdrutacumin arhitecturd primeletendinfede gi expresivitate. Amplasamentullocuinlelorin cadrul agezdii a fost, in aceastd fazd,,intdmplltor,fbrd preocup[ri de circulafii ori de ierarhizareaconstrucfiilor. iile Construcf erau fre monoceIuIare, fie p oli celulare. Ele aveauformi : | . rectangulard,dacd, eraudin lemn, din cauzaposibilit[filor deprelucrarealeacestuimaterial; ele segdsesc reguldin Europa,la nord de bazinul Mediteranei,acolounde lemnul segdsegte de din abundenfd; forma deplan rectangulard dezvoltatconstrucfiade tip megaron;(ptag. din s-a 36) 2. ovoidald ori circulard, dacd,erau piatrd saulut; forma rotundi a apirut probabil prima din datd?nIerihon, apoi s-a dezvoltatin intregul bazin mediteranean.
1. Ierihon (Jericho) este cea mai veche asezarecunoscutdSi confirmatd, menlionatdSi in Biblie. Zidurile sale iniliale au fost consttaite cu peste 7000 de ani f.Ch. Este o a$ezarecu caracter proto-urban. 2,3. Kirokitia, o agezareneoliticd din Cipru (5500 i.Ch.), este alcdtuitd din construclii de tip tholos, intr-o variantd evoluatdfald de coliba circulard acoperitd cu materiale vegetale Si chiar fayd de cele din argtld. Locuinlele Si mormintele circulare din Kirokitia erau integral executate din piatrd legatd cu argild. 4. ASezareade la HdbdSeSti,Romdnia (2800-1950) prezintd construclii pe plan rectangular, implantate spontanl cu spalii libere tntre ele. Grupul de locuinle, aflat pe un deal, este apdrat de elementelenaturale de relief Si de un $anl realizat de locuitori.

t6

,T Ri h
Arhitectura megaliticn (4000-2000 i.Ch.) a fost produsulunei civilizafii nordice,de la malurile Atlanticului, intdrziatdin raport cu primele civilizafii superioare Mesopotamiaqi din Egipt, dar performantdatdtdin punctde vederetehnico-constructiv, gi pe planul gAndirii cAt simbolice. Arhitecturaaceasta compusd mari blocuri de piatr6,singularesauasamblate, era din probabilcu rol de cult. alcdtuindde obicei structurispafiale ordonate, Elementeleindividuale erau: . menhire - lespezisingulare piatr6,ridicatein pozilie verticald. de t dolmene- structuriconstructivetrilitice, alcdtuitedin doudelemente verticalede piatrd gi unul orizontal.Acestsistemreprezintd formula constructivdfundamentald,aarhitecturii doi st6lpi,pestecare reazemd grindd.Menhirele gi dolmeneleeraualiniatepe trasee o rectangulare qi saucurbe,aveauexpresiemonumentald marcau,probabil, monumentefuneraresaulocuri cu semnificaJie sacr[. . cromlech- ansambluri spafial-teritoriale alcdtuite dinmenhiregi dolmene, intr-o probabil,unor ritualuri. Cel mai cunoscut organizare spafiald rigurosgeometrici.Ele slujeau, este complexulmegaliticde la Stonehenge.

5. Menhir 6. Dolmen
7

Cromlech la Stonhenge.

I7

t
CAUCAT-

d* t1

"tgl:r,r -"vlrrn

t1* . \l

'*;lfuo'-"'"'---'I t

I
I

SIN;\

Ilridu. i4 !)l;$riRrur, ARAB \/

PRIMELE ASEZARI
8000 ?0011 5500
Ggipt Pslftidr M*supotemis Ci{rrtl llelwan Jcriko

5000 35s0 f"aiydum

3000i.eh $aqqara

Eridu Kirokitia

Ubtrrd Ur, Uruk,Oarrrah

1. Planul unei mici a$ezdri din Asia Micd. in jurul unei curtri comune (a) ;: si incinse de masive ziduri de -apdrare, aflau cele cdteva locuinle. In mijloc erau doud ateliere (b).In collul de nord-est se afla o locuinld mai luxoas; (c), cu fdntdnd Si intrare separatd prir zidul de incintd. 2. Reconstituirealocuinlei. fn zidut gros din spate existau niSe. In cadrul locuinlei exista Si un mic templu.

l8

I
,, \/ l

Gonstructii , mesopotamiene
inzonafluviilor Tigru qi Eufrat seaflau, pdndnu demult,doarnisip, movile amorfede gi argild,, canaleastupate cdtevasates[race.Acestaa fostinsdleagdnul celeidintdi civilizalii superioare, gi cunoscute confirmatepdndacum.Pentrucd pdmintul era pe atunci fertil, aici a fost practicat[ prima datdagricultura. Zigguratul zeilei Nanna, Un 2150-2050 i.Ch "lara dintrefluvii" a insumatcontribufiilea trei popoare, In realitate, cares-austabilit,in timp, pe teritoriul sdu: 1. Sumer. Primii au venit sumerieniiqi au ocupatcoasta Golfului Persicpe la 3800 i.Ch. Au luat nuffilmele forme de locuire in aqez[ri conitituite, la Eridu, (Ir (Iruk.Atunci a ap[rut qi tipul de templu sumerian(TepeGawra, templul zeitreiNanna). 2. n , fegtul vechi Pe la 2500 i.Ch. au venit akkadienii,poporde origine semitl 9i s-austabilitpufin mai la nord,pdndin dreptulBagd3duluide azi. Ei au fost intemeietoriiregatului vechi babilonian(1850-I 150),distrusin totalitate. acest In timp a avut loc domniaregelui Hammurabi. 3. {9g4glg$5!g(1850-606) a fost contemporan regatulvechi babiloniangi s-aformatprin cu sedentarizarea triburilor rdzboinice asirienidin munfi, instalate Tigru in sus.Oraqe de pe (Dur Samrkin). importanteau fostNinive gi Khorsabad 4. Babilqg regatul nqu. intre 612-539a fost reconstruit Babilonul, carea delinut dominalia : pAndc0nda fost distrusdeinvaziapersand. asupra Mesopotamiei Erautimpurile domnieiregelui Nabucodonosor, construiriifortificafiilor,aleTurnului Babel,ale Po(ii zeilei Iqtarqi gr[dinilor ale suspendate Semiramidei. ale Astfel, ceeace numim generic"civilizafiamesopotamiand" o sintezd contributrii este de ale diferitelorpopoare. Rezultanta acestor contribufiiintegrate manifestat s-a in: t Plan social-politic.Forrna organizare de statald de "tip asiatic",in careregeleera era practicproprietarul{5rii. El conducea despotic, ajutorulunei piramideierarhicecompuse cu din funcfionari administrativi (un sistemopusprincipiilor sistemuluidemocratic). t Planul vielii practice.Dinnevoi concrete proto-qtiinJe (prima scriere, s-aundscut geometrie,topografie,cartografie,construcJii, astronomie, matematic[, chimie, instalafii). t Plan spiritual.Au fostpopoarele celemai fruste,practicegi agitatedin istoriaomenirii. Imagineape carelumeacontemporand aredespre o oraqele mesopotamiene una este sumbr6. Nigte construcJii uriagegi diforme,cu volumemari, monotoneqi opace,o tentdcromaticd uniformi gi spildcitd (gdlbui-rogiatrcd,, culoarea gi de argilei).Uneori,un volum iegea mai mult din scarauman6,printr-o indlfime de la carefineasi domine;pdni cdnderadistrus,ca sddominealtul. r Prima preocupare domeniul construcfiilor o constituiaufortificafiile. Erau din ziduri in nemaivdzute, 5-8 metri grosime,din pdmdnt,de multe ori alcituind centuriduble. de r 9gglgprau fie spontane (Ur, Assur),fie proiectate (Khorsabad cel mai mareora$vechi: gi plan regulatdgi str[zi ortogonale. beneficiaude Babilon),acestea urmd avdndforma in din Ele poduri,pavaje.LaNinive existauapeducte. lucriri edilitare:canale, cisterne, practicunic, eraunul extremde ingrat:cdrdmida p[mdnt uscatd Materialulde construcfie, de la soare. Aqa seexplicdcum giganticele constructiimasiveau cdzutuqor victimd nisipurilor,din elenemairimindnd decdtcel mult colineinforme gi fragmente decorafie. de Vremurile rdzboinice,careimpirfeau viafa omului in doud componenteelementare existenfd distrugere nu eraude naturdsddezvoltesensibilitdlile sau artistice, nici sdincurajeze fantezia creatoare. aceea, De arhitecfuraera elementard,, sub aspectulprogramelor,cAtgi al atdt formelor. Pe ldngdarhitecturade apdrare, mai existaupatru programe: L9

,l

il
tl !l

if

I Arhitectura monarhicl: palatul. Atdt palatele sumeriene, gi celebabiloniene intrecut cdt au in grandoare ceeace serealizase tot pdndlaaceadatd. AveaucAte200-300de incdperilungi gi ingustegi erauacoperite acoperiguri cu terasd, cdrdmidd din nearsd amestecati bitum. cu Monotonia suprafe{elorerauneori evitati prin aphcareaunor adevirate tapiserii de mozaicuri din buclfi de ceramici smilfuitd, alteoricupicturi murale. r Arhitectura religioasi: templele.Erauconstrucliigreoaie, masive,cu mici spafiiinterioare qi strdmte intunecate. fapt, templeleconstituiau De principalaforfd economicd cAtde cdtculgi turalda stafului;ele erautotodatdcentrede afaceri, bdnci,camerede comerf,de asemenea centre de formarea scribiloretc. t Zigguratul ("templul inalt") era o constructieindependentd cadrul sanctuarului.Degi din era doar un masiv din argild, o ingrdmddirede etajeunul pestealful, reahzaefectulunui semnal, careimpresiona. fost o invenfieneosumeriand a devenitprogramulcaracteristic arhitecturii A gi al mesopotamiene. Interpretarea esteticdtrimite la intruchipareamuntelui in vArful cdruiaseafld locuinfazeului. Toateaceste construcfiieraudominatede obsesia grandorii. r Locuinfele eraumodeste,tratateca addposturi primare, fbrd importanfi gi semnificafii. r De mai multd importanfdsebucuraumormintele, acoperite bolli gi cupolefalse. cu t Porlile erauun program adiacental acestor programe reprezentative. constituiauun Ele elementseninin mediul tern al oragelor, patdveseldde culoaregi fantezie. o r De remarcat estelipsaoricdrorprograme publice,instituliilepolitice gijuridice funcfionAndin locuinfele potentafilor.Alte preocupdripublice oficiale nu existau. Civilizafia"Tdrii dintre fluvii" a constituit obazdgi un model de dezvoltarepentru popoarele vechi, dar ariasade influenfdnu s-adesfbgurat doarin spaliulvecin contemporan. Experienfe acesteicivilizalii au fost continuate ale pdni;i de inleleaptaGrecieantici.

1. OraSul U4 unul dintre cele mai vechi din lume, era o agezare spontand, apdratd de un val de pdmdnt. In perioada neosumeriand (2I 5 0-205 0), regele avea o putere nelimitatd. Acestfapt se reflecta in planul asezdrii prin dominanta reprezentatd de "citadeld". 2. "Citadela" era din

ziggurat"'@,"7il
r':i' \'-l\*.**-tJ:-"

aceste construclii prezenta caracteristica mes opotamiand, unde o mulyime de incdperi cu qspect de coridoare alternau cu mari curli de lumind. 3. kmplele Ubaid din Tepe Gawrah, datate fntre 35002888 i.Ch. au fost, tmpreund cu cele din Eridu Si Uruk, primele construclii publice din Mesopotamia. Ele au fost prototipurile acestui important program de arhitecturd numit "templu sumerian".

20

4, OraSul Khorsabad (Dur Sarrukin), din regatul neoasirian, este un ora$ proiectat ca urmqre a stabilirii tn acest loc a reSedinlei regelui Sargon al ll-lea. A fost locuit, in principal, de cdtre suverqn,demnitari Si garda sa. 5. Palatul regelui Sargon al ll-lea Si cartierul aristocraliei. Reconstituire 6. La poalele plaformei pe care se afla palatul regelui (a), a fost construit cartierul aristocraliei (b), in jurul anului 700 i.Ch. Construcliile erqu izolate de restul orasului printr-un zid cu redane. 7. Palatul regelui Sargon al ll-lea era o compozilie asimetricd, cu vreo zece curli de lumind Si cu multe incdperi cu aspect de coridoare. (Explicalia acesteiforme a incdperilor o constituia dificultatea de aprocura grinzi de lemn lungi.)

{,L

{\,.-

ils'tii;.F"

--

I ;l

2l

'---- - \.F-l,
\'1', -s*-

" B , " -" -"

lL *l, C

-J
r)
t'.

1. OraSul Babilon din regatul neobabilonian(605-538i. Ch.t traversat de Eufrat, era inconjurat de centuri de zidui groase,fortfficate, din cdrdmidi nearsd si canale. La nord, [ntre rau Si Calea Procesiunilor se af's palatul lui Nabucodonosor(a). Mai jos, in centrul asezdrii, se aJla complexul de temple ce domina orasul (b). De cealaltd parte a Cdii Procesiunilor (c) s-au descoperit resturile cartierului de locuinle Merkes r,] - extrem de modeste comPararit cu palatul. 2. Palatul regal al lui Nabucodonosordin Babilon erc mdrginit pe o laturd de Poarta zeitreilStar (A), Calea Procesiunilor (B) Si templul lui Ninmah. Palatul ocupa o suprffiTd giganticd - de 33Qt-

200 dcugLi-siera,iffidiET ffiuffia a, :o demerri.

care Cele cinci curli succesive, iluminarea sqaliilor asigurau Si interioare, erau organizate axial Si aveau cinci funclii distincte: 8, curtea de onoare (C) cu corPui de gardd, g, locuinlele sluiitorilor (D), 6, zona sdlii tronului (E), zona haremului (F) Si @L o apartamentele regale (G) In camerele reprezentativeexistau mozaicuri colorate. Grddinile suspendateale Semiramidei erau o succesiune de terase bine hidroizolate, suslinute de stdlpi imensi, umPlqi cu pdmdnt pentru arbori. O instalalie hidraulicd PomPa continuu apd din Eufrat.

:1{4
t'

22

3. Sanctuarul Etemenanki din

Babi a0 -5i sT.-ert.1. tonl s

Reconstituirea ipoteticd pune in evidenld raporturile maselor gigantice de cdrdmidd nearsd. Unicele efecteplastice in monotoniagenerald le constituiau xigguratul numit ulterior "Tumul lui Babel" Si rezaliturile zidurilor fortificate. Zigguratul era o construclie independentddin cadrul sanctuarului. Ca toate celelalte, Turnul lui Babel era un volum greoi, supraetajat piramidal - soluyiedin care rezultau spalii interioare strdmte Si intunecate.Baza o constituiq un pdtTat cu latura de IB0 de m9trL iar indllimea sa de 9I de metri (cdt un bloc cu mai mult de 30 de etaje) era impdrlitd pe verticald in doar 7 etaje. Susse aJla o camerd pentru ritualuri sacre. 4,5. Poarta zeiyeilStar prin care se pdtrundea Calea pe Procesiunilor deSigreoaie Si masivd, era tnvioratd de placajul de ceramicd smdlluitd viu coloratd. (Originalul se aJld fntr-un muzeu din Berlin).

I e.{

:t;
i

;x w
*"'."
ZJ ^a

i
I

Structuri constfuite gi semnificafiile lor in Egiptul Antic

IstoriaEgiptului antica dugl1000 deani timp in careaproape nimi. nu ,-uioJiF&lh-gi gi existenla, mentalitatea viziuneaspafiald plasthl popordestinat in a acestui autoregenerdrii deplin Piramidalui KefrenSiSfinrul ce acordcu sine.Aceasti ordinestabilS plrea gi deqertul Nilul erausingueb decomluinaturalgi a climei. Soarele, se vegnicd explicdprin invariabilitatea arhitectura deo maresimplitate, era simplda Egiptului.De acee4probabil, in geografia evenimente modemitate. ermetismgilaconism.Formeleplasticesuntastfelpentrunoi deo surprinzdtoare dupdmoarte,lard insdca este Arhitecturaegipteand dominatddeideeacontinudriiexistenlei gi Dimpotriv[, urmarea de fi oameniisd-gi rcprezentatlumea dincolocape cevaintunecat macabru. a funerare egiptene construqii fireascd viefii, monumentele a injelegeriisenine mo(ii cao continuare pentru aceacivihzafre glorificau etemitatea. reprezentative Arhitectura egiptean[cuprindeapuline programe:arhitecturafunerard,arhitectmareligioas5doui tipuri deconstrucfii,care,in filozofia acestui locuinfagipalatulregal.Nu s-aupistrat insddecAt piramidelegitemplele singureleconstrucfii din piah6. ConstrucFa popor,eraucelemai importante: prin voinfaunei autoritdli lor a concenfatun efort imensa sutedemii de lucr[tori. Ei erauantrenafi cum cdarfr awt statutdivin. cdruiaexistaun acordgeneral supreme, aceeaafaraonului,asupra r Piramida a derivatdin ceamai vecheform[ de arhitecturd funerard, mastaba- o construcfie Acestmormdnl carecontinea unui mormAnt. saudep iatrd;jdt -uslil6'i.*.e-d-iddla capdtulunui put vertical,sdpat in mormAntului. ad6ncTilpdm0nt. Exactdeasupra sarcofagul, afla se ne-arelevatfilozofta rituri, a c[ror cercetare Aici secelebrau se interiorulmastabalei, afla capela. popor,relaliasacu cosmosul. acestui unui fel piramida ln trepte Primaconstrucfie acest sedatoreazd . de s-a Din mastaba dezvoltat om genial,penumeImhotep.Eleravizir al regeluiDjeser(Zoser),totodat[ arhitect,inginer,medicqi prin suprapunere unei vechimastaba. a este Piramidain treptede la Saqqara o completare astrolog. gi unui marecuraj. a Esteprima expresie unei gdndiriingineregti dovada gi relaliilor cu zeli arezultato perfecti sintezd intinderiideqertului verticala Din orizontala ast[zi in geometric[gi filozoficd:piramida.Esteformaevoluati a piramideiin trepte.Suntcunoscute suntceletrei piramidede la Giseh. dintrecarecelemai faimoase Egipt 80 depiramideperfecte, qiun efectesteticdeosebit. Prin integrarea uimitoare,ci creeazd doarrealizdntehnice Acestea sunt nu qi gi distinclie,fermitate ele volumelorin peisaj,prin propo(iile lor geomefrice, exprimddemnitate Trebuiereflnut faptul cd aceastd arhitecturi mAndrie lipsitede aroganfd dar gi o profunddsolitudine. Efectul lor estetic esteinsi putemicqiele rezultatulunor intenfii de artisticitate. reprezentativd este nu semnifi cafii existenfiale. comunicd principalulprogramarhitectural Egiptului antic. al r Te-uplUIa fost,aldturide "locuinfavegnic6", i. Mediu (2080-1785 Ch.).Acestea templeaufostconstruiteintimpulRegatului Celemai importante de la l) templulregineiHatshepsut Deir el Bahri,2) complexele templede la Lrnor SiKarnak sunt: al regeluiRamses IIJea de la Abu Simbel. , 3) templele Templul egipteanaveadrept origini, separe,micul templu de cult funeraral faraonilor.lntrarea taccesul infr-o care in templulevoluatenmarcatddeimpundtoii piloni dela y;drare, simbolizeazau o _ "lume", altadecdtceadin caresevenea.Era o lume org{nizatddupdmodelul mediului egiptean: de-alungul unei axemdrginite la capete(Nilul). Astfel, nici mediul consfuit oaz|limitatd, organizatd gi eternvalabild. staticd constanti,o structurd nu eradinamic,ci erao orgarizare publiculuip er4 Inpgg_rp:U-tpr-nplul alcdtuitdin dordzonefuncfionalgmajore:zonaaccesibila primd curtemare,in careseaflau sta\i, altaregi capele-. Publiculp[trundeaintr-o "!"g.$$gqiy_rli1qtii. -Mai sdlile hipostile.Pemdsurd putini oameni,numai"cei puri", aveaudreptulsdcontinuetraseul,spre divinitdfii, numdrulcelorcdrorale erapermissdpdtrund[ serestrAngea, ce seavansa cltre sanctuarul 24

Y,,,
preotul.Acestetreptede accesibilitate erau pentruca in final, in capelazeului, sdnu intre decAt piloni. marcate simbolicprin alterdnduride succesiune spatii de Parcursul simbolicdin "casaveqniciei" erarcprezentatfrzicprintr-o din ce in ce mai restrinse.Solul seridica qi plafonul coboaragradual,aqaincAtpunctul terminusunei sanctuarul- eradoaro celuldinchisdla finalul unei axe.Aceastasepierdeavirtual in spatele egiptean conduce nu deci cdtreun spatiumonuperetele capdt.Parcursul po(i false gravate?n de era Pe mental,ci cdtreun final provizoriu,dincolo de careseafla,,continuarea". cdndarhitectura bogdfiegi flexibilitate.Aceste detaliierau plasticadetaliilorerade marevarietate, minimalist6, picturale. arhitecturale, sculpturalesau

pima piramid& in trePta mastabainiti*td

,*1.-*

1. Reconstituireaunei construclii funerare de tip mastaba,din cadrul incintei de la Saqqara. (2723-2s63i.Ch.) 2,4. ReconstituireSi plan ale complexuluifunerar al regelui Djeser (Zoser), la Saqqara. Este opera 2 arhitectului Imhotep (2 77B-27 3). Intr-o incintd dreptunghiulard de 15 hectare,ntdrginitd de ziduri de l0 metri indllime, se aJlau curli de diversedestinalii,marime Si importanld (1,3,4,6,8,9), altare (7), temple (2), morminte (10, ll), un impresionantportic de acces (5). 3. Secliuneprin piramida in trepte de la Saqqara.Monumentuleste o amplificare, in doud trepte, a unei mastaba.Forma ultimd are laturile bazei de 109 x 121 metri Si tndltrimea de 61 (cdt un bloc de peste 20 de etaje). Sub masivul de piatrd protector care este totodatd semnal,se afld un pul addnc de 28 de metri, unde se afld sarcofagul defunctului, cu toate cele de trebuinld "vielii".

;,:ii:i

iiii#l

d,i

25

ilr

r"Qlgung,o impundtoare arhite;:rmn' datdinEgipt,legatde formuliplastic[, a apdrutpentruprima predominante porticegi sdlihipostile,erauintr-unr:.-rmil la templelor. celemai multe ori, coloanele, De .x Acestfapt indici evidente intengi: ur din mult mai maredecAt fi fost necesar punct devederestatic. ar probabil,piduri sacre" Silile hipostilesimbolizau, exprimasimboluriqi dea creaefecteemoJionale. prin carefeceau procesiunisolemne. tip de coloan[ egipteaniarefusul caun mdnunchidetrrsr. Un de cu capitele forma florilor de lotus,papirussaua frunzelordepalmier.Mai tirziu au apdrutcolo"r* ifi i netede cu inscripfihierogl ce. ori r Alt element din original a fost obeliscul.Eraupiramideextremdeelansate, gram arhitectural qi transportul indlfarea comportau specializare. lor o cu rozde laAssuan, virful aurit.ConstmcJia, la mult pe shdini,carele-autransportat Ninive, in Imperiul egiptene impresionat i-au Obeliscurile Roman,inBizanfqi mai tdrziula Paris,Londra,NewYork.

Ansumblul de la Giza (Gistm (2723-2s63 i.Ch.) f. in planul ansantblului;; morminte regale de lq Gis;' domind cele trei piramide. ;tt lui Kheops, Kefren Si Mik,-"wtt (1,2,4). La poalele fiecdreia se a.li; cdte un templufunerar (5' -rr statuia defunctului. in apropierea lor se afld cate''; piramide mai mici, care addpostescsarcofoge ale reginelor (7). De la pirant:;. porneStecdte un drum (6r. care conduce la "templele : r vale" (8). Istoricii mai veci:. afirmau cd Regele Kefren ; pus sd se inalqe ldngd tentp.'".i' sdu din vale un maiestuos semnal - Sfinxul - care se :';r'v cd-l reprezintd pe rege adordnd rdsdritul soareltri" 2, Piramida cu numele "Di-.-r este Mikerinos". 3. Piramida cu numele "JL;': este Kefren". 4. Piramida cu numele "Orizontul lui Kheops". Ba:: piramidei^ocupd mai mult ci i hectare.In interior se afld u, sistem de galerii Si coridoar; ramificate - unul dintre ele conducdnd la camera unde :'afld sarcofagul. Acest spaliu este acoperit cu blocuri de granit. Spaliile libere de deasupra sa aveau probabil : rolul de a reduce presiunea. Impreund cu canalele de ventilalie Si mai ales cu modv" de asezarea celor 2.300.00tt de blocuri de calca4 alcdtuie:: o uimitoare operd tehnicd.

Tbmplul din Karnak. (13r4-1200i.Ch.) plan Si sec|iune Reconstituire, prin sala hipostild. Templul era un monument sacru, de mare importanYdin conceplia transcendentalda vechilor egipteni. Era dedicat cultului unui zeu sau unui faraon in viald - care iSi comanda templul in bqza ideii, unanim acceptate,cd el insuSi era de esenld divind. Accesul spre templu se fdcea printr-o promenadd monumentald, definitd de doud anfilade laterale cu sfncSi, care conducea cdtre intrarea in incintd. Se pdtrundea printr-un portal, marcat de doi masivi piloni laterali Si de soarele care, atunci cdnd se afla in axul porlii, marca ora inceperii ritualului. Incinta templului era alcdtuitd dintr-o succesiunede spalii, dispuse de-a lungul unei puternice axe longitudinale. Originea o constituiaupilonii cu poarta, iar punctul terminus ero mica Si obscura incdpere sacrd, cu o uSdfalsd pe peretele final - semn al trecerii ,,dincolo". Primul spaliu era o curle inlerioard mare, urntatd uneori de alte curli mai mici, la Karnak insd direct de sala hipostild - printul spaliu acoperit. (Jrmau alte curli Si alte sdli hipostile, din ce in ce mai mici atdt pe orizontald cdt Si pe verticald. Toate aceste spalii erau despdrlite de mereu alte rdnduri de piloni, Si ei tot mai ntici. Parcursul are un evident caracter simbolic: drumul vielii ca o eternd intoarcere la origini.

Wffi,ffine S*.*4
{ ,+*'il **.J,-#*-r::F
t t -t:'* tl-t4-a*'s-

i I

27

1,2,3. Templulfunerar al i reginei Hatshepsut la Tbba (azi Deir el Bahri) (15111480 i.Ch.) Opera arhitecturald fffiptuitd de om este alcdtuitd dintr-o succesiune de terase Si un sistem ortogonal de colonade, care parcurg un traseu axial longitudinal, pentru a se tnfunda in final in stdncd, unde se afld mormdntul. Construit la mai bine de o mie de ani de la indllarea piramidelor, este vizibild o evolulie tn stdpdnirea spatiului. Compozilia axiald se limpezeSte devine geoSi metric riguroasd; templul Si parcursul sunt mai bine definite in comparalie cu ansamblurile de la Giseh Si Saqqara. Arhitect a fost Senmut, om de incredere Si prieten al reginei Hatshepsut. Drept masd protectoare a mormdntului Si semnal al locului sacru este acum folositd prestanla muntelui, in locul unei construclii umane uriase care implica efortul a sute de mii de brale de muncd timn de zeci de ani.

28

.a\

in intrebuinfatdpratra,ca Egiptul antic.Fste *t.todat6 in istorienu a fost atdtde abundent ,/ Nu de vegnicie. intdmpldtora fost eautilizatd conceptului un materialdurabil,caretrebuieasociat eraulocuri sacreale eternitatii.Templul era de funerareqi la temple, cici acestea la marile structuri de rAnd,ci chiar in altfel numit de egipteni"casaueqniciei;'. schimb,nu doarlocuinlelemuritorilor fapt pentrucarenu s-apdstratnici din palateleerauconstruite cdrdmid[ de argil[ uscatdla soare, m[car utma unui Palatregal. ceeace existenfiald, constaitea Egiptului a inspiratlocuitorilor sdi securitate Geografia de-alungul unei axe le-a permis un mare grad de abJtrictizare.Structurile geometrice organizate mediul egiptean)constituieprimul sistemsimbolic al lumii' (agacum Nilul organ"izeazd transpdmAnteand lnterpretareasaestepentru noi unici 9i limpede: o existenf[ p[mAntean[ 9i fluviului' precumclima egiptean[9i curg.erea statornic[9i-senin6, continud, egald,u.qrri.d, rdnduielia lucrurilor,seafl6 originile artistici acestei Acolo, in Egiptul antic,in expresia culturii noastreeuropene.
1. Pilonii de accestn "lumea veSniciei" erau compuSidin doud turnuri legate de o poartd. 2. Principalele .tiPuri de coloane-e{iPtene a. colgafi'd lotiformd b, edloand papiriformd c. coloandpalmiformd 3. kntplul mare al lui Ramsesal IIJea, la Abu Simbel.

l;i
: il

ril lt!

iii
ti l
ilr

lrt

il i,l

iri
ill ilt
il lll '

ilt

'l :l

!t I

i: l
i'
I

il

I
*fr

:i

lt

Arhitecturi pe relief. Greta

Cretaa.fostprima insulddin MareaEgeecarea fost locuitdincd de la inceputulneoliticului.Clima bund, protecfiaasigurat[prin izolareainsuPalatul din Cnossos - detsliu lard, navigaliadezvoltatdsprea intra in contactcu alte civilizafii continentale- de unde au preluat elementede progres- au creat qi caracterul specialal acestei civllizalli, de destindere, senindtate armonie. acest In climat de politicd qi relativdprosperitate securitate, stabilitate economicd, ndscut prima civilizafiecu s-a adevdrat uman[, cu o cultur[ evoluatd. Desprefelul deviali cretanaveminformafii atit prin martoriarheologici-palate,vile,drumuri, instalafiiedilitare, fresce, vase.. . - cdtgiprin legendele Grecieiantice. Astfel gtimcd societatea cretand duceao viafddestins[qiconfortabild, reguli socialededuse viafd ginu impuseprin dictaturi.Nici cu din artanu erabazatdpe scheme, exprimafantezialiberda creatorilorindividuali. ci Insulaeraimpdrfitd,in93de state-orageCnossos, Phaistos, Mallia..., legateintre ele de qi strdziasfaltate. drumuripavate.in oraqe existau Nici oragele, palatele, eraufortificate. nici nu Epocade ceamai mareinflorire a civilizafiei cretane avut loc intre anii 2000-1400i.Ch. a qi estelegatdinprincipal de numeleregeluiMinos, eroulunor mari legende. perioadda Aceastd rdmasin istoriecu numele"ClllizaliaMinoic5". Cretaniiau fost - separe- mari iubitori de viafd, de natur[, de artd,de sportgi spectacole. gi La toateconcursurile sport,indemdnare curaj luauparte,in egalS de mdsurd, fete qi bdiefi. gi Femeilereprezentate frescesuntgrafioase cochete, de veselegi cu personalitate. Legateinitrial de ceremoniile religioase, dansulqi muzicaaveauo mareimportanJd. mai originaldcreafiea Cea culturii cretaneafost teatrul.De altfel, ldngi palatuldin Cnossos afld construcfia primului se teatru lume. din qi Casele cretaniloreraufie din piatr6,fie din cdrdmid[ arsdsaunearsd cu schelet lemn. de incd din secolul2 i.Ch. eraugi casecu doudetaje,iar palateleaveautrei saupatru.Nivelele erau legatede scdriinterioare. Locuintelecuprindeau numeroase camere locuit, bucdtdrii,cdmdride de gi bdi, cu instalafiisanitare alimente legatelaun sistemde alimentare ap6. cu O incdperemai importantdrntrain alcdtuireaunei unit[1i de tip megaron,intdlnit incd din epocaprimelor forme de locuire. Megaronul cretan cuprindeainc[perea, curteade lumini gi, intre ele, un portic - spafiude tranzitintre interior gi exterior.Aceste spafii filtrau lumina puternicd mediteranean[- procedeuarhitecturalcarei-a consacrat cretani drept primii in lume care au pe tratat lumina drept elementde arhitecturi. Curfile interioare,pavatecu piatrS,asigurauventilarea qi iluminarea camerelor, constituiaugi o remarcabilS dar solufie ambientald. Indiferent de rangul proprietarilor, locuinfele cretanilornu erauproiectateconform unor gi reguli ale esteticii,ci spontan absolutliber. Singurapreocupare sdrispunddnecesititrilor era de prin deschiderile confort.Celelalte necesitdli, ordin artistic,erausatisfbcute de cdtrepeisaj- prin gi terase loggii gi prin decoralie- picturi, fresce,obiectedecorative, o cromatici veseldgi cu gi discret[.Aceastl art6,ca qi arhitectura, tindeac[tre monumentalitate erapracticatd toate nu la nivelelesociale. in Cretaau fost pusetemeliile civlliza[ieigi culturii grecegti,iar grecii antici au recunoscut intotdeaunacAtqi ce anume datoreazdcretanilor. \30

1. Palatul din Cnossos- reconstituire. Pe o colind se aflau cdteva construclii independente, care au fost unificatela un momentdat, ddnd na;tere in final faimosului palat din Cnossos. Era o construclie ampld, care urmdrea panta reliefului Si al cdrei scop evidentnu era acela de a domina, ci de a asigura confortul locuitorilor sdi si a-i ldsa sd se bucure de peisaj. La exterior se afla teatrul - cu gradenein unghi, micul palat Si vila regald. Un portic de B0 de metri lungime conducea la una din intrdrile importante. Spaliile principale erau gtupate in jurul marii curli interioare. Pe latura de est, cu patru etaje, se aflau locuinlele regale (in compozilia cdrora se disting unitdli de tip megaron cretan) Si pavilionul pentru oaspeli. Ele erau dotate cu bazine Si bdi, alimentate cu apd din rezer"voare Si deversateprintr-un sistem de drenare care va mai reapdrea abia peste 1500 de ani. Pe latura de vest a curlii se afla sala tronului Si zona sacrd, apoi scara spre etaj, unde se aflau sdli de receplie Si sdli de consiliu. In rest, existau o mullime de incdperi ca: ateliere meSteSugdreSti, localul scribilor arhive, magazii de provizii; apoi existau numeroasecoridoare, mici curli de lumind, scdri de sertticiu, esplanadepavate cu lespezi. Planul sugereazd, tn general, o alcdtuire fantezistd de incdperi diverse, izvordtd doar din preocupareapentru confort Si pitoresc. Ambianla agreabild era datoratd Si numeroaselor fresce Si picturi de pe pereli Si coloane, intr-o cromaticd exuberantd, dar rafinatd. 2. Planul palatului 3. Una din numeroaselecurli de lumind, cu porticul aferent; coloanele, viu colorate, sunt subqiate Ia bazd.

31

1. Wa regald se in apropiereapalatului din Cnossos afla, in anii 1400 i.Ch., "vila regald" - un edificiu cu o compozilie liberd, caracteristicd pe arhitecturii cretane.Era o co-nstruclie trei nivele, cu scard interioard. In acest compler rezidenlial aristocratic apare dispozilia de tip arhaic megaron- dovadd cd locuitorii Cretei aveau relalii strdnsecu Mesopotamia Si Egiptul. Structura de tip megaron presupune, intre camera de locuit Si curtea interioard, un spaliu de tranzilie, definit de o colonadd. 2. Micul palat Construclianumitd "Micul palat" este situatd ldngd palatul din Cnossos datatd in Si jurul anului 1450 i.Ch. Lungul Sir de incdperi cu acces din cuftile interioare se deschide cdtre un spaliu exterior prietenos. Prima curte interioard este imbogdlitd cu un peristil (pdtratul centralformat din coloane de piatrd). Locuirea, fn general, era conceputdintr-o rela\ie permanentd,subtil articulatd, cu mediul exterior 3, Prinlul crinilor Cea mai importantd construcliecretand - de altfel Si pdstratd - estefoimosul palat din Prima construcliea fost distrusd in Cnossos. 1750 i.Ch.,fie de Lmcutremw;fie de vreun rdzboi.Apoi palatul a fost reconstruit,cu o Fresca anvergurdSi mai impresionantd. numitd "Prinlul crinilor" impodobeaun interior al palatului, in timpul aSanumitei "primei etapepalatine" (2000-1700 Ch.t. i.

JZ

aa

Elemente de arhitecturi
in Grecia Antici
Fortificalii gi cupole miceniene ({ 600-{ { OO i.Gh.)
Procesul civilizarea teritoriului Grecieide azi a inceput de odati cuinvazia aheilor,cdtre 1600i.Ch. Aheii erauun popor rdzboinic,careinsd,odatdinstalatiin Pelopones Attica, qi-au gi organizatorage-state, printre care Sparta,Tirint giAtena. Capitala erala Micene.Dupd qase secole existenfd denumiteperioada de miceniand- cet[Jileaheilorau fost pe rAnddistrusela rAndullor, prin alte invazii. Importanteau rimas pentrunoi incursiuniler[zboinice ale aheilorin Creta- undetrdia o societate superioard, diferitd de ceaa aheilor- de undeau importatelemente civilizafie.Ultimul de rdzboial aheiloragresoria fost rdzboiulTroiei, o cetatebogatd,, careafost asediatd timp de 10 ani in scopuridejaf. De acestevenimentsuntlegatelegendele fiumos povestitede Homer in Iliada, careins[, literaturizdnd,deformeazd mult fapteleistorice. Realizirile arhitecturale miceniene aufostpalatul-cetate qimormdntutboltit. I Palatul-cetateqi fo'rtificafiile lui, de underegelecontrolaviafa statuluiaheu,erao construcJie mici decdtceacretand, schimbbine fortificatd.Zidurile,din imenseblocuri de mai in piatrdnelegate mortdr,eraude 6-11metri grosime,cu galerii, cazemategi cu drumuri de rond[. r Intrareain paldtul-cetate la Micene estecunoscutd numelePoarta Leilor.Aici a de sub fost reluatvechiulsistemtrilitic din arhitectura megalitici, formatdin doualespeziverticalepeste carereazemd lespede o orizontald. Aceast[ arhitectur[s-anumit ciclopicd. r Mormintele grandioase regilor dovedesc ale putereagi bogdfialor. Celemai caracteristice arhitecturiimicenienesuntcelede tip tholos,folositeintensincd din timpurile vechi.Ele erau acoperite o cupolSdenurnitd cu "falsd" (d encorbellement), bollarii dispugiinelar,gi nu radial ca cu la bolta qi cupolareald,.Acest sistemde boltire a fost folosit din celemai vechi timpuri, ?nmod specialin Mesopotamia Egipt. Sistemula fost preluatde cretani,in urma legdturilorlor cu qi aceste civ ilizalii gi apoi transmi s civ ilizaliei m i ceniene.

tholos martuar

paartd

1. Poarta Leilor intrarea in cetateaMicene. 2. Mormiintul regal numit "tezaurul lui Atreu" (1500-1400i.Ch.) estepresupusa fi mormdntal lui AgamemnonSi al Clitemnestrei.Printr-o poartd masivii din piatrd se pdtrunde pe un dromos, care conduce la tholos-ul mortuqr Acesta e acoperit cu boltd falsd, numitd d encorbellement. 3. Reconstituire a cetdlii din Iirint. Se remarcd masivitatea volumelor Si atenlia acordatd Jbrtificaliilor.

Epoca civilizatiei antice grecegti (750-146 i.ch.)

lanein -^perioadd stagnare de numiti "epocaobscurd". Procesul evolufiea ceeace fi civjlizatia de va Grecieianticea inceputdeqidin jurul anului lsoi.eEiu-p-ernraaarnqiia.n;iiip#ra, ctasi cF 145 -323 0 i i,.\;h) gtp e.roada el enisri cd (323- t 46i.Ch.). o ctenfe a grecilor,unicdin lumeaantlifiiiiiii, u.onriituit-o forma de guvernare colectivi numitd'democralie-O expresiea sa este polis=ul,.care inseamnd"orag-stat"- o"unitate teritorial[ compusddintr-un oragcupimdnturile qi sateledimprejur,impreuni CuloCuitorii acestui teritoriu, carealcdtuiau comunitate origine,interese, o de tradilii, credinle. Ca toate agezdrile, celegrecegti gi erau,dup[ modul lor de constituire, doudfeluri: de 1. Orageapdrute spontan,careeraucelemai frecvente. s-auniscut, de obicei,in apropierea Ele cdilor comerciale amdrii,in zonecu terenadecvat sursede apdapropiate. gi , Configurafialor era organic5,cu re{eastradaldneregulatd,adaptatd,reliefului. Distri6ulia eri organizatide clile principale- catelegauporfile oraguluigi strdzilesecundare. Ultimele deserveaulartierele locuit. de 2. Otagele proiectate,careindici nivelul atinsde gdndirea urbanisticd. sedefneauprintr-o Ele refeatrasatd geometric, strdziortogonale sistemurbanisticcaresenumegte cu hippodamic,dupd numglelui Hippodamus Milet. Acesturbanismevoluatindicdpreocupdri din funclionaleierarhice, cdci diverseleconstructrii eiau amplasate rafional in cadrul oragului,dupd caracterullor. in ambele caznri,oragul eia organizatde cdtredoudnuclee de mare insemndtate: r centrul vieJii spirituale, eragangturarul cetifii, intotdeaunasituatpe o inilfime. Ea - Acr_o_pq!a, domina vizualoragul,ca senmal valorii salesimbolice:eia tgyslpqll-gacrualigezdrii,locul de intAlnire al grecilor cuzeiilor, atdtdeimportanfi pentru ei. riirceflutilde la deplrtare, masa de templede pe deal subordoneazd oragul,careapareca grupareomogendde locuinlemodeste. o r Templul - locul undes-amanifestat geniul plastical acestei crilturi - eraprogramulcu careestespontan asociatd arhitectura greceascd. Compozitiatemplului a devenitmodelul estetical Europeipentrucel pufin 2000 de ani. El a fost "casa zeilor",iar grecii au simlit nevoia si le construiascd pestetot case,din careniciodatdnu vor fi gisite douAla fel. Eleiespectaudoar o unitateconceptuald comund. Aparent, templele erauamplasate dezordonat?nteritoriu. La o privire mai atenti insd, apareevidentdarmonizarcaftecdruitemplu cu mediul natural in carea fost implantat. cum $i teritoriul grecesc estealc[tuit din locuri cu o marediversitate, acestea paresdsefi transmisgi templelor,ca predispoziliespreindividuali zare.inplus, forma templului era adaptatii, acelagi in timp, 9i caracterului divinitdtii cdreiai-a fost dedicat. Acestun.u-blu, compusdin templu, divinitate qi cadrul lor natural,exprimd senindtate o mirefie fireasc[. Bfectut estetic gi irincipal al oric5ruitemplu sedatoreaz[exterioritilii sale,cu o plasticdextremde bine studiatd. mare O atenfieera acordatdfundalului, pe careel senroiecta gi perspectiveipe+areo-feiea perrnanent celui careseapropia. Apoi, volumul templului eraintotdeauna,lncorp izolat, ce poaiefi ,,parcurs"qi dejur imprejur. Forma templului a fost atAtde bine organizatd,incdtpoate fi cititd cu claritate.planul era o dezvoltarea caseide tip megaron:o incdperedrepfunghiulard,numitd cella,despdrjitdde exterior printr-un spafiu detranzifienumitportic.Dacd,exteriorul sebucura de interesp.nt* reprezentare, interiorultemplului eratratatcao zondmisterioasd cella seafla statuiazeiiAgi. porticulera un .in spafiuacoperit, o laturdformatddintr-un gir de coloane. templelemari, altdtuireaplanuluise cu La complica:intdlnim qi spafiide tip vestibul,numitepronaos,uneorigiin spate- opistodom, colonada devenea complexd,cuprindea laturile templului qi sedubla. qi in arhitecturatemplului intic sedisting, dupd forma coloaneigi a antablamentului,trei ordine fundamentale:doric, ionic qi corintic. Ordinul ionic, mai suplu gi mai elaborat,s-a dezvoltatdupdcel doric gi a devenitpredominant. r Agora eraansamblulurbancaracteristiccivlliza[ieigrecegtidemocratice.Eraalcdt'itd dinf-un spaliu central descftls- destinatint6lnirilor dintre cetdfen polis-ului gi construcfiiperimetrale -in ii generalclddiri cu funcfii civice.Printreeleimportantderastoa-oclddire lungi-cuunportic generos.
34

dinregiunea sud-duniteand.AcegtiastdpAnit au teritoriuiGreciei secolul din tZ

g secolul

Conform legendei, cetatea greceascd Atena a luat nastere ce urmare a unui acord dintre Apollo Si furiile - care reprezentauo naturd arhaicd potrivnicd - acord ce stabilea o noud ordine de viald, pasnicd Si armonioasd. Noul statut existenlial presupunea reguli sociale democraticepe de o parte, Si relalii destinsecu divinitatea de cealaltd parte. Locul de intdlnire al grecilor atenieni cu zeii lor era Acropola un deal care cre;te din vasta cdmpie Atticd, devenit sacru. krasat Si acoperit cu construclii de cult, dealul a devenit un "temenos" - adicd un loc limitat, rezervat unei destinalii. Aici, tn deplin acord cu natura, se afld templele atdt de prelioase pentru greci Si care, timp de multe secole au constituit modelele estetice ale culturii occidentale. 1. Propileele - poarta de acces (437-431 i.Ch.); 2. Micul templu al zeilei Nike Apteros, stil ionic; 3. Curtea zeilei Artemis; 4. Calcoteca; 5, Soclul presupus a fi fost al statuii din bronz a Athenei Promachos, de noud metri indlyime, sculptatd de Phidias; 6. Erechteieonul(421-406 i.Ch.), stil ionic; 7. Parthenonul (44B-423i.Ch.), stil doric; 8. Curtea zeului Polieus

'i)

Evolulia arhetipului meg&ron I. Ierihon. Construclie de tip megaron aflatd Si Ierihon (Jericho). Un portic intre doud ante este urmat de doud incdperi, ultima fiind fncdlzitd de o vatrd. 2. Mallia. Locuinld cretand. Este marcat megaronul cu portic deschis Si curte de lumind. 3. Priene, sec. II. i.Ch. Locuinld care conlinea drept nucleu central un spaliu de tip megaron. 4. Tipologia templelor greceSti, cu originea in arhetipul megaron. Dupd pteroma (anfiladd de coloane ce formeazd un portic) dlstingem urmdtoarele tipuri: a. pteroma in antis (colonadd scurtd, reluare de la megaronul arhaic) b. pteroma prostil (portic fn falada principald) c. pteroma amfiprostil (portic pe fa|adele scurte) d. peripter (portic imprejurul clddirii).

Wflicdss*frrs

fuaflWr*'

ffiTfi
Partenonul din Atena

ffi
l|i;il''!.tffit@

#ffi {i}tiil|6

rTrTrTrTrTrTT
n$.t:fis)r

uenuL

n^.-.:-",1:

ut,

Capilel ionic

Ordinele in arhitectura clasici greceasci

Ordinul ionic

Ordinul corintic

Ordinul doric

ldrit-ru:r
h. q

iffiD

lllfitix Ififfi

=>*

ffi

W
llL llil illllll's

l lllllllll
:
d" *rr.'ii

lillrr

.Zqgg!" tt:":i - P'rt:ry!!:t

este opera arhitec|ilor .Pqrtenonul. Ictinos Si Callicrates. Tentplul, construit in stil doric, domind colina, dar coloanele sale destul de suple Si zvelte comparativ cu arhaicele tentple dorice. nu permit caracterizarea sa drept greoaie. Pteroma esteprelungitd lateral cu o colonadd prostil. In capdtul de vest se afld cella, unde era statuia colosald, in aur Si fildeS, a Atenei - operd a sculptorului Fidias (vezi plan pag. 36). Vitruviu a asemuit stilul doric cu forla masculind Si stilul ionic cu gralia feminind. in cazul Partenonului, sinteza simbolicd dintre gralia feminind Si forla masculind a fost realizatd prin colaborarea arhitecturii cu sculptura.

4.. l, rl tl ililt

]'llltlilililt

ll liii

lll ,,.ill

lllr i

38

.r

e'

- j@.r /%-

,? = E- a :I
--+**--J*.

--+

Acropola Atenei - Erechteionul Erechteionul este un templu ionic cu o formd complicatd, ale cdrei inlelesuri nu au fost pe deplin elucidate; este asimetric, eSalonat in manierd liberd, cu articulalii elegante.in contrast cu severul Parthenon, diversele sale spalii sacre au fost interpretate intr-un stil cu vibralie umand. Aceastd crealie artisticd inventivd a culminat cu Loggia Cariatidelor unde coloanele ionice au fost inlocuite cu statui ale Chorelor

39

rWfl

mlu

frufrdltumq DM

\\*.*..%,.eq*

-*-F

-Zc,opot2i;,'
Propileele Propileele, ldsate neterminatein 431 i.Ch. de arhitectul Mnesikles, reprezintd poarta de acces in temenos-ulsacru de pe Acropola. Este un monumentin stil doric. Fald de modesteleportaluri cu aspect de templu, tradilionale in Grecia de pdnd atunci, Propileele au constituit o abordare spalial-volumetricd complexd. Aceastd construclie impundtoare cu rol de poartd, a insemnat o rupturd Si un salt plastic semnificativ. Construclia este compusd din doud volume laterale Si dintr-un volum principal, cu o dubld colonadd interioard care conduce cdtre incintd. Spaliul deschispe care fl creeazd aceste doud aripi ce avanseazdde-o parte Si de alta a pantei, invitd Si el. Astfel, scenografia alcdtuild dintr-un ecran frontal permisiv, cu coloane dorice, Si din doud brale deschise, este perceputd de vizitatorul tn ascensiuneca o invitalie Si constituie un act pregdtitor.

i?\H llt

,H.

40

' '*l(

r'

\/

Alte programede arhitecturddin Grecia anticderau: mai mare. I Sanctuarul, carenu eraintotdeauna acropoldgi puteafi chiar de o complexitate o de departe oraq. panelenice Delphi si Epidaur,construite din Astfel erauce-lE I Teatrul, in forma apropiatddeceade azi, a fost creafialumii grecegti.Datoritd unui confinut Teatreleerauconstructii neacoperite, iniJiAlr-eTrliG,eraamplasatuneoriin cadrul sanctuarelor. Legdturagrecilor cu naturaeradoveditdgi de peisajulnaturalca fundal al scenei. carefoloseau gradenelordirect pe terenul in pant[. utilizareareliefului naturalpentru amplasarea prin Ea pe I Locuinfa dominaarhitecturagreacddoar considerente cantitative. nu e relevantd caliYfreffitice ori tehniceperformante,ci pentru cd ne permite sddecript[m modul de viaf6, mentalitdtilegi relafiile dintre oameni. Arhitectura grecilor, reahzatdindecursul a2500 de ani, a determinatcursul arhitecturii creafiacu o atenliespeciali. europene. Acestfapt ne invitd sdle apreciem
Agora Agora era piala publicd a polis-ului (orasului), un ansamblu urban caracteristic civilizaliei greceSti.Era centrul vielii civice, in care locuitorii se adunau pentru a dezbate problente de interes comun: chestiuni politice Si legislative; aici aveau loc intdlnirile periodice ale cetdqeniloradunareapoporului. Ulterior acestora li s-au addugat funclii comerciale, religioase Si de divertisment. Agora este simbolul democraliei, ndscutd in qntichitate in polis-ul grecesc.Funclia civicd dominantd, se desfisura in spq{iul liber al pielei. in jur erau dispuseprincipalele institulii politice. Specificd agorei este construclia numitd stoa - un portic acoperit, cu coloanele cdtre piald. Era un spaliu destinat promenadei Si disculiilor fntre cetdleni. Mai tdrziu, tn unele stoa au apdrut mici prdvdlii.

i
I

I ,l
i!

li

I
'
i
I
'I

li

I i

I I

4I

t
1. Locuinld la Priene, sec. 2 i.Ch 2. Teatrul din Epidauri 350 i.Ch. 3. Sanctuarul lui Apollo din Delphi, sec. 6 i.Ch. Versantulsudic, abrupt, stdncos, vibrat de untbreSi lumini necruldtoare, al muntelui Parnas, a fost dintotdeauna onorat de grec: ca un centru al lumii. Acolo, in fay; unei peSteri,preoteasa Pythia cddea in transd Si pronunla oracole. Eschil ne povestea cun't apoi, Apollo a infrdnt forlele iralionale malefice, dupd care Si-a stabilit resedinla chiar pe locul sanctuaruluipagdn. De-acunt incolo, grecii Si naturr s-au reconciliatpentru totdequna. Temenos-ul sacru de la Delphi era strdbdtut de o cale ascendentdin zigzag, bordatii din loc in loc de tezaurelecetd\ilor Dominanta ansantbluluio constituia templul lui Apollo, iar punctul terminus et'c teatrul. Parcursul Cdii Sacre oferd privirii imagini diverse, ce in ce mqi -din cuprinzdtoare.In final, teatrul ne apare ca un tron de unde orice excesa fost exorcizatSi unde domneSte n'Lare o tandrele.
.c.i*::::.# lq**
-i

; ,qf
. ;_,

r&

fr
3F

$*

f''!

?.=1

}l*,,

2n.,,

materiale gi iul interior in Roma Antici

a Ultima marecivrlizafiea antichit1t[ii fost cearomand. in Ea a durat 12 secole, carea parcurso evolulie de spectaculoasd, la stadiulde comunitatecu relalii gentilice, pdndla cel mai mare gi mai putemic imperiu, pentruca in final la sddecadd nivelul unui oraqde provincie. evolufii cuprindetrei mari epoci perioada monarhicd(754 a Etapizareaconsacratdacestei (509- 31 i.Ch.);perioadaimperiuluiroman(31 i.Ch. 509i.Ch.);perioadarepubliciiaristocratice 476 d.Ch.). a arhitectura fost pentruromani Mai mult decfltin restullumii vechi mediteraneene, cu de principalaart[. Spredeosebire Grecia anticl,care esteasociatd un tip anumede edificiu inedite, caractiristic- tpmplqt-Romaanticda introduso multitudine deprogramede arhitecturd termele,bazilica,amfiteatrul,circul, arcul de triumf giun mateializateii edificii grandioase: obiectede arhitectur[,oricdt de diferite intre ele,au urban:forul roman.Toateaceste ansamblu original[: spafialdunitard, ilustreaz[ o concepfie anumitetrasaturiiormu. organizarea plan a compozifiilor era a lald qi centratd,av0ndun centrula intersecfiaa in din acestea urmd de ponieilEgale-ffiinegale; dou[ axeperpendiculare, domina de spredeosebire lumeagreacd,unde r spatiulinterior aveao importanfddeosebitd, romanii au descoperit!4llr"l iryt"ri"r.:9nty a creagrandioase plasticaexterioari. Sepoatespunecb ipa1iiinterioare,eiauuti|izatsistemenoideacoperire-@icabol1arilormo9tenit5 dl la etrusci,dar pe careau perfecfionat-ogi au pus-oin valoarein mod genial,precum qi un nou materialde construclie,inventatde ei betonulroman(opuscementium) un conglomeratartificial turnatin cofraje,compusdin pietrig,nisip, materii vulcaniceqi un liant. romanii eraucitadini inndscufi.Ei eraumai puJin r tot in contrastcu lumeagreceasc[, noi, sensibilila locurile naturale,pe carele organizaucu rigurozitateprin construcfiilelor: oraqe integrdrii o viaducteetc.in schimb,acordau atenliedeosebitd drumuri,poduri, apeducte, evidentin cazultuturor programelorde arhitecturd o in constructriilor cadrulurban.Acest lucru este urb arhitecturdde esen[d and. Simplific0ndlucrurile, am puteaspunec[ dac[ grecii erauartigti,romanii eraudestoinici esteticd. ingineri; dar ingineri cu o marepersonalitate qtiinfe,cares-au I Urbanismul qi amenajarea teritoriali au fost in Romaantic[ adevdrate de practicalor. Preocupafi o judicioasdorganizareateitoriului, romanii dezvoltatin paralelcu ins[gi existau cu ralionaldde orage, brrneleg[turi intre ele.in cadrul aqezdrilor, au avut subcontrol o retrea Acesteprincipii eraucel mai consecvent obiectivelorarhitecturale. principii clarede repartizarea pe bazaunui proiect.Primul gestcaresefrcea pusein practicdin cadruloragelornoi, infiinfate otientatedupi punctele a atuncipi terenulnaturaleratrasarea doui axe,numite cardo qi decumanus, reflectdinclinalia Acestmod de abordare principaleale oragului. cardinile. Ele urmau sdfie arterele cdtreo anumeconcepfiespalial5- ceageometric[ ortogonali. Fiecareconstrucfiesauzoni a oraqului gi la urma sdseraporteze acestsistemde axede coordonate la centrul astfeldefinit. romane- nu intimpl[tor tocmai unprogram r3glg! esteprogramulprincipal al arhitecturii urUaffifii. Aceastdimportantdcrealieroman[ eralocul undeconstructoriigi arhitecfiis-auintrecutin creatoare. capacitate Foru1eraunspafiuurbandeschis,@,deobiceichiar1aintersecfia i. Era,

forum , Sibazilicaunde aveauloc judeclfi, aduniri, tramacliicomerciale decizhdeconstruclii.Un construcfiiadministrative, comerciale, spatii alte complexmai cuprindea templegi sanctuare, statui,obeliscuri,arcuri detriumf, tribunepentruoratori,columneetc. biblioteci. de asemenea

institufii c[ dintreoamenJnumai aicip Fneau ffi16c alcontactelor ca publice maiimportante templulprincipal cele oficiale.ffiffirnforumromanseaflauconstrucfiile
la fel ca

43

Sisteme de acoperire tn Roma anticd: arce qi bolli 1. Cea mai importantd inovalie constructivd a civilizaliei a ^etrusce fost arcul cu bol1ari radiali. In imagine Porta Marzia din Perugia. 2. Procedee de acoperire caracteristice arhitecturii romane sunt: a. bolta cilindricd; b. Sarpanta (peste structurd spaliald de tip bazilical); c. bolta intersectatdcu muchii ieSite; d. bolta intersectatd cu muchii intrate,' e. cupola. 3. Secliune transversaldSi planul bollilor la Bazilica lui Maxentiu, Roma. 4. Stampd cu ruinele bazilicii lui Maxenliu. Bol|ile incrucisate transmit impingeri pe zidurile transversale, care apar ca niste pile puternice.

Urbanismul in ImPeriul Romanl porfi orase cu caracter Prestabilit rd-L# Sistematizareateritoriald presupunea la romani construclia unei relele de drumuri, avand drePt element centralizator - axis mundi - Roma' Dupd nevoi, teritoriul mai era strdbdtut de viaducte Si apeducte impresionante' Controlul spalial al unei asezdri noi.se efectuaprin trasarea unei geometru iigurooi", avdnd la bazd PrinciPii $i Ia nivelul localitd|ilot "i*urn. intersecliilecdilor principale aveau o importanld sPeciald, de aceea erau mircate cu ilemente de arhitecturd simbolicd: porli Si arce de triun{' In centrul orisului se aJla de obicei forul' zona polarizatoare a vielii publice N I Regio progiamul major Si caracteristic al romane. arhitecturii I dextra unitar al princip-iilor citrntn Caracterul romane consta in: urbanistice stl t doud axe maiore PerPendiculare' numite cardo Si decumanus,care nl organizau releaua ortogonald-de strdzi; lor marca centrul de ."intersec\ia greutate al localitdqii; ". orosul era inchis cu ziduri de incintd Si D I porli; -t orasul era imPdrlit in 4 domenii: stdnga, dreaPta, fald, sPate KII KI 1. P\anul oiasului Timgad; 2' schema organizaloricdde principiu a unui oras pistabilit; 3. Via Vesuviu,PomPei

il nil

u ntl u nil

bibliotera termel* piafa slimen-

Gmi;"tari
forul

teatrul

CARDOMAXIII'IU$ KI HII

t.tttltANUS

nrAxlMU$

sinistra citrata

*;ffi i!
* s*ff

Forum-ul era in republica romand un centru polarizator al vielii pub a oraselor In jurul pielii se aflau funcliuni importante. mttceltum(piafu atime*arfr) sunctu{rrul larilor templullui lrespasian
hala pentru vinzarea stafelor Si sediul earp*raliei

camuum fT' L|tt "ryri!{oOuwts&senatalai) 1. Forul din Pompei 2. Forul roman 3,4. Amfiteatrul Flavilor numit Colos' seum,a fost construit la Roma tn 7580 e.n. Aceastd giganticd construclie are o capacitate de 50 000 de spectatori. In plan, structura sq era alcdtuitd din opt inele eliptice,fomate din stdlpi Si bolqi suprapusecare suslineau gradenele. Solulia constructivd era extrem de ralionald, prin reducereala minimum a cantitasii de ziddrie necesard. Zidurile si bolqile erau din beton, cu nervuri de cdrdmidd. Zidul perimetal era inalt de 49 de metri, cam cdt are azi un bloc de IB etaje. Sub arena care era din lenm. acoperitdcu nisip, se aflau cdteva caturi subterane, unde erau camerele gladiatorilori cu$tilefiareloa spalii Si mecanismeanexe. Monumentul este Si astazi un centru de greutate urbanistic al Romei, deSi acum aratd ca un schelet de dinozaur. iar programul de arhitecturd pe care il addposteaeste mort. In timpul evului mediu Si al renasterii, el a constitttit o sursd de material gata fasonat, drept urmare a rdmas Stirb pe latura de sudvest. Dimensiunile sale sunt ample, pentru cd aSa o cereau necesitdlile acestuiprogram, extrem de apreciat de populalia Romei. Cdndva pulsa aici o emolie inimaginabild. O dovadd este faptul cd serbdrile populare prileiuite de inaugurarea sa au durat luni de zile, iar dinastia Flavilor Si-afdcut un tillu de glorie din aceastd ctitorie. 5. Pbnt du Gard, Ntmes, 20 e.n., constituie acea porliune din apeductul orasului care traversa valea rdul Gard, latd de 270 de metri. Arcele registrului inferior suslin Si platfurma unei sosele.

46

t**T t qH t*
*{

il I ;'q B h $r
il *

ffi

q*i

,ffi-s,g
*?*'.tr ' ., 6t'r:JlT'o

J'c
\"

' %}-

I Bazif ica eraun program roman caracteristi reprezentindechivalentulunui stoq grecesc. c, capabildsd o intr-un loc centralin for, bazlhcaera,in esenfd, pialdpublicd acoperitd, Amplasatd spaliuluiin 3-5 mari au condusla divizarea addposteascd marenumdrde oameni.Deschiderile un nave,prin qiruri de coloane. pentruspectacole teatrugi muzicale- construcfiile I Teatrul gi odeonul erauconstruite de la romani.Ele s-audezvoltatsubinfluenla de pentruspectacole bucurdndu-se o atenjiespeciald Astfel, teatrulromanerao dar modeluluigrecesc, au fost modificateconformcondiliilor specifice. se Gradenele in inchisd,integratd lesutulurban.El ofereaoraquluifaladeelaborate. construcfie indeqi galerii.Era deci,la romani,o construcfie solului pe un sistemde ziduri ridicau deasupra oriundein orag,in acorddoar cu careputeafi construitd pendentd condifiile naturale, de ii determinanf urbanistici. se cd t Amfiteatrul erao construclie asemlnltoareteatrului,cu menfiunea gradenele jurul unei areneelipsoidale. de Aici se organrzavlupte gladiatori. in desfbgurau dar I Templul roman a preluatpar\ialmodelulgrecesc, l-a convertitconformunei proprii situatin fata sa. unui public static^, mai mic[, careseadresa Era concepfiispafiale. o construclie gi aveao fafaddprincipaldtratatdcaatare.Inafardde tipul Templul seafla peunpodiuminalt clasicde templuroman,existaqi un tip de templu circular,din cares-adezvoltatin final spectaculoaside templu inchinat tuturor zellor. Pantheonul- o construcJie I Termele erau,de asemenea, programspecificarhitecturiiromane.De la simplebdi un in de publice,ele au evoluatla complexemultifuncfionalecu caracter recreere. afardde spafiile gi alte funcfii anexeca biblioteci,sdli de sport,nimfee etc. destinate bdilor, au fost adiugate o astfelincdt ele constituiau instituliede Accesulla termeerafacil pentrutoatecategoriilesociale, mareprestigiuin rdndurilepopulafiei.

"il
1. Palatul lui Diocletian, Split, 305-316 Trei laturi ale incintei aveau o expresie severd, dar cea de-a patra, care era orientatd cdtre mare, se deschidea printr-o loggie care domina de la tndl1ime. Palatul fusese atdt de amplu, incdt a putut servi drept refugiu locuitorilor dintr-un oras fnvecinat, in timpul unor invazii. 2. Templul Fortunei Virilis, Roma, continua atdt tradilii etrusce, cdt Si experienla greceascd. Ordinul grecesc cel mai indrdgit de cdtre romani a fost cel ionic, utilizat Si la templul pseudoperiprer al Fortunei. Pe faladele laterale, coloanele erau adosate peretelui.

:,litW:

ilr

,***j*'

3,4,5. Termelelui Caracalla (212-216 d.Ch.) erau addpostitede un omplu ;i complicat edifciu, in care au fost exploatate toate posibilitdlile construc' tive ale cimentului roman. Ele alcdtuiau o structurd spaliald compusd, centratd, cu o distribulie ordonatd a spaliilor, formdnd un ansamblu integrat de incdPeri. Schemafunclionald reconstituitd ne prezintd atdt incdperi cu destinalii specifice unei bdi publice (frigidarium - baie caldd, aPodYteria - vestiare, caldarium - camerefoarte incdlzite, natatio - piscina etc.), cdt Si spalii pentru deosebit de importantul rol social al termelor (bibliotecd, sdli de adunare etc.). Locul era un centru civic, unde se desfdsura o Parte majord a vielii publice romane: aici se luau decizii politice, aici aveau vizitatorii ocazia sd se informeze cul sd privire la evenimente, se cultive intelectual prin conversalii Si lecturi-

49

"--

mffimmmffiffi ffimffimmm@
ffiffimmffimffi

ffiffimmffim

1,2r3. Pantheonul era un templu dedicat tuturor zeilor, ridicat de Hadrian intre anii 118-128 d.Ch. Este un edificiu reprezentativ atdt din punct de vedere constructiv, cdt si simbolic. Structura arhitectonicd era alcdtuitd din trei pdrli: un portic frontal tradi|ional, o rotondd complet revolulionard Si un spaliu rectangular de tranzilie. Roto-ndaera o interpretare ineditd a cellei. In volumul ei interior tncape o sferd cu diametrul de 43,20m. Cupold, bol1i si arce - elementeconstructive pentru care romanii delin intdietatea in lume - asigurau scurgerea eforturilor tn peretele perimetral. Semnfficalia Panteonului constd in faptul cd el exprimd cel mai bine descoperirea de cdtre romani a spaliului interior. In imagine: plan, detaliu de construclie Si perspectivd interioard - gravurd de Piranesi din secolul lB.

4. kmplul roman a fost Preluat de la greci, dar interpretat in maniera core a devenit caracteristicd epocii romane. Spre deosebirede greci, care individualizau Si integrau templele diverselor situalii de mediu natural, romanii, nefiindprea preocuPalide naturd, iSi integrau templele in ntediul construit urban. Specificd templelor romane era axialitatea Si orientarea frontald, subliniate de porticul principal, de podestul Si treptele din fald. 5,6. Bazilica era un program caracteristic al arhitecturii romane, avdndfunclia echivalentd cu cea a unui stoa grecesc: spaliu polivalent destinat judecdlilor stabilirii de desJdsurdrii contacte sociale Si tranzac1iilor comerc i aIe. Bazi Ii ca se-g,fls-i4-J0&<n' peste drum a/temptf qin punct di 'ffiiv,'necesitatea acoperirii unor deschideri mari a condus la divizarea spaliului tn 3-5 nave (nava centrald luminatd lateral pe deasupra celorlalte). Acest sistem de acoperire a definit tipul constructivnumit bazilical. 7,8, katrul roman a fost Si el Preluat dupd model grecesc,dar a fost modificat in spirit propriu. Aceste adaptdri se referd la relalia cu mediul natural, respectiv construit, la statica, respectiv dinamica spaliului, la sistemul de accese, le la specificulscenei.Tot spectacolelor erau destinateamfiteatrul Si circul. 9. Sanctuarul roman republican este organizatfrontal Si simetric, cuprinzdnd aceleasi elemente: temPlu, teatru, incdperi anexe cu portice. 10. Locuinla individuald cu atrium este o sintezd de funclii private si publice, cuprinse intr-un sistem de spalii integrate, organizate axial $i centralizat-

a
a lr
F-l FI H

la'

1..".1
ta aa aa

a.
t' a a
a a

a
il a a

t
a a a a a al
.-l

a
a I I

rl aq er r- l l l

-tD

bucdtdrie

51

I.

__-.r5.--

'?+S+;

,., ;,

F"

W*,,,r. Locuinla urband a cunoscutdiverse tipuri de solulii, cuprinse in doud tipuri esenliale: 1,2. Locuinla unifamiliald de tip domus era dezvoltatdpe parter; nuSi propunea economia de teren, ci confortul locuirii, printr-o bund repartilie a spaliilor - diferenliate funcyional. Erau, in general, locuinlele patricienilor Imaginile de susprezintd zona de hortus cu peristil, a unei vile din Pompei Si o schemd uzuald de locuinyd de tip domus. 3. Locuinla plurifamiliald de tip insula; construclia era dezvoltatd pe verticald, din necesitatea ocupdrii intensive a terenului in orasele foarte populate; apartamentelefiind gdndite pentru inchiriat, fncdperile erau nediferenliate, chiriasii urmdnd sd-Si adaptezespaliile posibilitdlilor Si necesitdlilor lor; gradul de confort era redus; la parter se aflau, de obicei, tabernaele, in spatele unor portice. in imagine este un imobil cu apartamente de tip insula, la Ostia, secolul 2 d.Ch. 4. Arcul lui Constantin a fost indlyat in cinstea victoriei impotriva lui Maxentius,in 315 e.n.

l:
t a

stil
rIe

r-rCl
5,:..i:?.;
I

ig-

ii :
:l

.':
!:

a
,

I -:uli:
LJ

atrium eubicalae (camerede tocait) taber {prdvdlii)

:i

52

.a
spaliuinterior r Bisericile creqtine.Noua concepfiecregtindgi ritualul ei aferentpretindeauun ritual'.. o mare,cares[ addposteascdmasdde credincioqiparticipanfila un spectacol cel carer[spundea mai bine necesitlfilor. de tot A fost adoptatd constructia tip bazilicd, triumfale 9i I Arcul de triumf, in mod ,p..Ll, dominaspafiilepublice - monumentele omatecu basoreliefuri,statui fiind la mareprel in Roma antic[. Erauporli grandioase, comemorative gicoloane. I Construcfiile edilitare - drumuri, viaducte, apeducteqi poduri - auprilejuit performanfe din de in de Apa eia adus6 la maredistanfd oragprin canalesuslinute amplesubstruc{ii tehnice. inalte (Aqua Claudia,Roma),uneoripe mai multe niveluri (Pont du Gard, ziddrie,cuarcade din Damasc)' la se Nimesj. Aceeaqistructurd regdsegte poduri (Drobeta,constructor Apolodor r Locuinfa a cunoscutdou[ mari tipuri de rezolvare' locuinfeloreraumodestegi nu s-aup[strat. S-aupdstratinsd locuin{e , tr,laioritatea s-audezvoltatin mediul unifamiliale detip domus -ieqedinfealeromanilorinstdrili. Inilial, acestea interioardrural, apoi gi la oiag.Era un loc introvertit, inchis cu ziduri la exterior,aveaun curte eraamplificatd9i cu o a c[tre atriui.m-central, careerauorientatetoateincdperile.Uneori,locuinla douacurteinterioar[ - peristil gi cu o grddin[ - hortus' terenurilor9i, ca atare,desf5$urarea a . procesuldeurbanizare determinatscumpirea numit[ insulu. locuinfelorpein[l]ime. Aga a apdruto formd de locuireplurifamiliald caracteristicd' Gradul de confort eraredus, unui proprietarcareinchiria apartamente. intreagdapa4inea Construcfia intdmplitoare de incdpericares[ poatdfrutlhzate interioar[ constadintr-o alSturare tar organizarea De dupd-necesit6fi. obicei,la partererauprivllli - numitetabernae. Ele pentrufiecareepoc6. grupau,in palatele imperialesunt construbfiireprezentative r qi caresdexprimeautoritatea prestigiul de esenf[,doudfuncfiuni: func1ia reprezentu..ofi.iul6, potrivit rangului sbu.Palatul un qi conducdtorului func1iarezidenfiii., caresi-i asigure cadrude viafd roman[. in arhitectura lui Diocletian din Split esteun exempluspectaculos ralionald,produsulunor minfi practice tenzatddrept Arhitecturaroman[ estede obir.i "uru. ci nu au dat dovaddinsddoar de inventivitateqi pricepereinginereasca, gi bine organizate.Romanii Au 9i au in pri-rrirand s-audovedit capabilia-gifi format o concepfiespalialdsustinutd. amenajat cu o bogatdexpresivitate' bogatein semnificalii 9i, deci, construitspafiiimpresionante,

r
Mari acoperiguri in arhitectura paleo-cregtini
in anul 330,impdratulromanConstantina mutat capitalalmperiuluiRomanin vechiul origel Bizan\, numit de-acum incoloConstantinopole. oameninoi, La ctitorii noi. La Constantinopole urmasi seconsacre, cu caracter exemplaritate, de nouaordinebazat[ pe credinJa cregtin[,careaveasdinlocuiasci ordineainstauratd in Biserica San Vitale din Rsvenna, 547 vechiulImperiuRoman.in 313,Romagi Ierusalim cdzuserilapace,rezultatul fiind Edictulde la Milanoperalui Constantin, carea declaratlibertateacultelor.Astfel, noul sediual bisericii cregtine,aflatla jumdtateadrumului dintre celedoudsediide putere,aveagi un amplasament simbolic. I De-acumincolo,instituliabisericeasc[ aveasdfie ceamai putemicd, bisericavajuca, timp iar de multe secole, rolul principalprintre programelede arhitecturi. $i tot clddirilebisericeqti fost au celecareau conferit oraguluiConstantinopole siluetainconfundabilda unui civitasdei,cusute de cupole,pestecaredominaucelede la SfhntaSofia. Primelebisericicreqtine fostconstruite, pare,in Orient,?nsecolul3.Cultulpublic au se cregtin,careincepusesdse organizeze, manifestaprintr-un ceremonialdin ce in ce mai fasfuos, se menit sdimpresioneze masele. Desfbgurat interior,ritualul cregtinpretindeaun spafiude intrunire la inc[pdtorgimdre{. Problema mai dificild eraaceea acopeririiacestor cea a pe suprafele.Astfel, parcursulElului Mediu, artade a construiseconfundacu artade a acoperispalii mari. Arhitecturabisericilorpaleo-cregtine creatinilial doudtipuri de plan - planul centralgi a planul longitudinal.Apoi, aceste prototipuri au fost sintetizate forme complexe.in occident, in intdlnim mai mult acelecombinatiiin careaccentulcddeapeparcursullongitudinal,multmai potrivit planul cenfal fiind preferatmaimult la baptisterii,mausolee martirii. in orient, liturghiei cregtine, qi centralitatea continuasddominein biseric[, fiind marcatdde cupold. Toatebisericilecregtinismului timpuriu au adoptatinsdo caracteristicd comun6,perfect explicabilddin punctul de vedereal mentalitdfiiteologice.Estevorbadespreimportanladeosebitd acordatd volumului interior,mdrefiei,bogdfieigi spectaculozitdtlilui.Siluetaexterioard edificiului a eratratatd, sobrietate, o rentltantda intentiei principale- aceea omul, odati ce a pdqitin cu ca ca acestspafiu,sdfie coplegitde senzafia a intrat in alti lume, de o calitatespiritual[ infinit superioard cd "lumii deafaril'. Primelebiserici cregtine adoptatsolufiabazilicald,mogteniti de la romani: o navi princiau pal6,mai inalt6,despdrfitd prin st6lpide navelelaterale,acoperiteseparat. Primelebazllicierau toate acoperitecu garpantigi tdvdnite,maitdrziuau fost acoperitecu bolli semicilindrice,apoi cu sisteme deboltrielaborate, caracteristice ewlui mediu.
1. Planul bazilicii C din Tropaeum Traiani. 2. Secliune transversald prin bazilica Santa Sabina, Roma, 422-432. 3. Biserica San Giovanni in Lateran, Roma, 320. 4. Bazilica Santa Maria Maggiore, Roma, 440. 5. Bazilica San Paolo fuori le mura. Roma. 385.

54

O construclie occidentald caracteristicdPentru creStinismultimPuriu este bazilica San Giovanni in Lateran, la Roma. Inilial, Planul prezenta doar direclia longitudinald a navelor, al cdror traseu sfarSea la absidd. Navele erau spalii destinate enoriasilor absida era sediul inaltului Prelat. (Jlterior a fost introdus transePtul - sPaliu al intalnirii dintre sacru Si laic-caonoud conce7lie creStineascd' Deasupra colonadei care marca granila dintre nqve in bazilicd, se aJIa inilial o arhitravd. Aceasta era alcdtuitd din blocuri de piatrd singulare, rezematela caPetePe doud coloane. Problema dificild a procurdrii Si Prelucrdrii lespezilor mari de piatrd Si-a gdsit solulia in inlocuirea arhitravei cu arcul.

Absidd

rl

...

I r ..

. r ri r r r

"

'

l'

l..r..r.f.tttr'

Lar l ar tr r t" tl I lI aaatttt tttt" t irr" t

ll g:"-**i;:t l" ;: '

.;s
4"1

iff

I
s

f,
;l

'ffi

ll

ffi
4:

cheie b*hrt de

--"T\-r\
-;i{}

Arcele, care mdrgineoLtnava centrald, deSi suslineau un perete plin aflat peste un gol, puteau fi construite din material mdrunt Si de calitate inferioard. Aceste elementese numescbollari, Si ei puteau fi din piatrd sau din cdrdmidd. lJlterior s-au folosit Si elemente ceramice de diferite forme, cum ar fi tuburi sau olane. Cupola a fost solulia optimd pentru acoperirea unei suprafe|e mari. ASezareaunei calote semisfericepeste un contur circular era un procedeu vechi. Sistemulfolosit era acela al inelelor tronconice,folosit incd in Mesopotamia, apoi la Kirokitia, apoi in Mycene (bolta falsd, "en encorbellement").Aparilia sintezei dintre planul central Si cel longitudinal, de pildd in cazul cel mai rdspdndit al bazilicii cu cupold, a pus insd problema acoperirii unui plan pdtrat mare cu o cupold. Soluliile au fost de mai multe feluri. Forma bisericilor pe plan central a fost Si ea diversificatd, cu scopul de a gdsi solulii pentru marile impingeri laterale (la bolyile cilindrice) sau centrfugale (la calote), in cazul spaliilor mari. Ideea principald a fost aceea de a incadra aceste spalii mari de incdperi mici, astfel incdt bolyile acestora sd preia Si sd distribuie mai departe eforturile din cupola (sau bolta) principald. 1,2. Schemede arcade. 3. Schema unei cupolefalse, din inele tronconice. 4. Schema unei cupole pe tronxpe (segmentede pdlnie). 5. Cupold suspendatd. 6. Cupold pe pandantivi. 7. Schemecentrale circulare. 8,9. Mausoleul Gallei Placidia, Ravenna secolul 5. Monumentul este un exemplu de bisericd cu plan in cruce. Cupola este pe trompe. 10. Biserica San Wtale din Ravenna, 547. 11. Hagia Sofia (biserica SJdnta Sorta), Constantinopole, 532- 53 7. 12. Biserica Sfinlii Apostoli, Constantinopole, 536-546.

*:i.a
\l

*"i:'

56

ii :t
!l

I
I
I

il;
il'

il'

a cel Cupola care a entuziasmat mai mult 'fost pe ioiioro sfericd, aplicatd inilial la construclii plan central- Cel mai de seamd monument 'pdstrat este biserica San Wtale din Ravenna 'rin Roman a fost impdrlit ln 'lmperiul Imperiul "ord Roman de apus Si cel de rdsdrit' un ,obirulo Imperiului Roman de apus a Jost Aici, cupola era suslinutd ii*" n Raienna). care se de'opt stdlpi masivi, avdnd o secliune exteriot pentru a intdri artiiiula ,idiol spre stalpiior la impingerile calotei', rezisten1a pe pandantivi a^fost aplicat Sistemil "upol"i reionstriirit bisericii Sfanta Sofia din in cdtre "orrl Conianttnopole, intre anii 532-537' de Tralles Si matematiciinul Anthemiosdin teoreticianul Isidor din Milet' De la inceput' marile iian o Sofia a fost consideratduna din o combinalie alL arhitecturii' Este ;;;";"p;r" "S{"i;ii a" stucturi centrale si longitudinale' elementulsdu principal fiind insd bald.achinul a ,'""'irttl. O primd diiectrie longitudinald fost introdusd pe direc\ia est-vest,prin spalii o acoperite cu semisfere, alta lraversa oprindu-se in "pereli-cortind'-'' A i oThoclrin Mdrelia ei nu putea sd scape neexploatata' conform gustului lor de cdtre cuceritorii in itLimici itn tlss, care au transformat-o pentru pasi.une,a moschee.IJn exemplu o stdrnitd de cupold in aceastdpertoada' Apostoli din reorezintdBiserica Sfinlii 'ii"noiri"opole. inegalabil Dipd succesul, doi inregistrat de Sfdnta Sofia,-cei r conltructori - Anthemissi Isidor - au Jost insdrcinali sd refacd Si aceastd biserica' de distrusd intr-o rdscoald' Fiind o etapd una de experimentdri constructive - Si tncd -"ip1:,ri*entari tn stil mare - autorii au adoptat in, cruce' i oUa solulie. Au reproiectat un plan. pdtrat cu bra\e egale, dispuse in jurul unui central. Bralele erau structurate pe s$tem a bazilical, numai cd nava lor centrald fost cupold ceva mai micd decdt acoperita cu o ldsat ,upoto centrald. A fo:t o idee care a bisericeascd' uime in arhitectura

l l }rrrrrrr:

57

In secolul 9, cdnd in Balcani Si in Asia Micd era incd rdspdndit vechiul tip al bisericilor tdvdnite, a apdrut o solulie mai practicd Si mai economicd,aplicatd la biserica Sfdnta Sofia din Salonic. Cu ea incepea o noud etapd in evolulia arhitecturii bizantine - etapa dezvoltdrii tipului fn cruce greacd. Particularitatea o constituia a;ezarea cupolei pe patru grupuri de stdlpi masivi, dispuSi tn col1urile unui pdtrat. Ei suslineaupatru arce, legate de pandantivi. Deasupra stdtea c-upola,direct sau pe un tambur. In jurul pdtratului central erau patru bolqi cilindrice, dispuse in /brmd de cruce, care prelttau impingerile cupolei centrale. l. Ansamblu mdndstiresc complex (Cluny). 2. Biserica Sfdnta Sofia din Salonic, construitd probabil in 730 peste o bisericd veche. 3,4,5. Sfdnta Sofia, Constantinopole.

r Al doileaprogramdefinitoriupentruarhitectura Ewlui Mediu luasenaqtere secolul in 4.Era ansamblul ministiresc - simbolal unui mod de viati cu totul special intr-o lume demare ambiguitatemoral[. O congregatie religioasddecideasdseretragi intr-o incint[ izolatd,unde in liniqte, umilinld gi ascetism, dedicaunorpreocupdri se indlJdtoare, strdine confuziaunei de lumi frdmdntate patimi. Societateamedievald de datoreazdmult acestorordinecdlug[reqti,incepdndcu ordinul benedictin,atdtin ceeaceprivegtebazamateiald,cdt,mai ales,evolufiaculturaldgi moralda comunit[Jilor. regul6,o mdndstire De cuprindea: biserica, aripilecu celulede locuitmonahale, un refectoriuqi spalii pentrufuncJiunianexe:bucitdrie, ateliere,bibliotecd,farmaciedeplante,spalii pentru depozitare prelucrarea recolteloragricoleetc. gi I PeparcursulEwlui Mediu timpuriu, arhitectura profanda continuattraditiile vechi.Un singur programnou a apdrutqi a dat construcliiinteresante. Estevorba desprecisterne - construclii subterane, careeraupdstrate in mari rezervede apd.Erau sdli vaste,boltite, suslinutepe coloane. Cisternabazilicii, de exemplu avea420de coloane. , in concluzie,arhitectura paleo-creqtind exprimd,in primul rAnd,atenfiadeosebiti acordatd clddirilor bisericeqti. Aici s-afolosit experienfagreacd iea roman[ penfit acreaonoui gi arhitectur[,deliberatin cdrcatdde simbolistici. Inten{ia eraaceeade crea rluziadematerializlrii a paralelcu crearea maselor, unei senzafiicoplegitoare volumelor interioare.O lume strdlucitoare, a in lumina spiritualizdrii.Doi factori au contribuitla crearea acestei impresii: tratareabogatda suprafetrelor opaceqi manipularea spoturilorluminoase. Arhitecturacreqtinda fost intotdeauna universald, interpretarea dar temeireligioasea fost diferitd,inBizanlfafd de Occident.Spafiulcentral, cerculgi cupola"matemd" ilustreazd concepte orientaleale revenirii eteme,avAndcarezultato stagnare dogmaticd vechi tradifii. Prin comparafie, in dinamismulsocietdfiioccidentalepare afr simbolizatde parcursullongitudinal,ca o evolufiein timp a concepfieicregtine. 58

---,-

"'---

-Eglllllllirllliiili=iirirlr!!:::i r==!+"iF

I
I I

.l 0i llT
at e tl

ti
rl tt*

it_

rg

ff

Structuri masive $i structuri din schelet in Evul Mediu occidental

puterea politicd eraoarecum medieval, bicefald,ea In occidentul feudale, bisericii,cdndde parteaaristocrafiei inclindndcdndde partea neavind insdefectesemnificative viafa societStrii. in Cert aceste oscilatrii era bisericeascd extremde puternic[, eadefinind rolul supremin culturdgi estedoarc[ institutria in au dedicate exclusivitate cultului creqtin, artaqi arhitectura, in educarea omenirii.De aceea, dateifatidice avut aspecte omogene- la inceputpe tot cuprinsulEuropei.Apoi, dupl trecerea ( (anul I 000), a Marii schisme 1054) qi a restabiliriicalmului,in lumeacatolicda urmat altd qi perioadi de mareunitateculturald,construitd vegheatide teologi. in Arhitectura- martor griitor al vremurilor - ne preztntd. esenli, un singurprogrampublic intreagapreocupare creativi: arhitectura incurajat,pe cares-aconcentrat de arhitecturd, extremde qi la religioasd.Cealaic[, ingdduit[ de moralacregtin[,sereducea formareaagezdrilor locuire. I Casade locuit, atdta oamenilorsimpli cdtgi a feudalilor, inifial casa lemn- mai putin in era de cu regiunilein carelipseaupddurile.Apoi, nobilimeaa inceput sd,t;itilizezepiatra,incepdnd zidurile eraufortificate qi prevdzute cudonjoane- turnuri locuibile deimprejmuire,numite curtinae. Acestea dacderala munte,sau pe timp de rdzboi. Castelulnobiliar,bine fortific at, aveaplanneregulat e dreptunghiulardacderala c6mpie.Lacollurile curtinaelorseaflau turnuri saubastioan (tumuri mai scunde). curtinaegi turnuri eraupracticatemetereze fantestrdmtepe unde setrdgeacu arculin cu din inzestratd creneluri.in general, pricina vremurilor tulburi, mai aleslaparteasuperioard, generalmasiv,inchis gi frust.Nici aveaun aspect rdzboinice,in Evul Mediu timpuriu arhitectura suplefe, nu-i imbldnzeaualura,ci date mdcarfurnurile, careeraudominanteverticalede o oarecare defensivd. fiind atribuliile lor de luptd,nu afirmaudec6tputeregi capacitate I Urbanismul medievaloccidental.Incep6nd secolul11,a avutloc in Europaun proces de cu pesteruine romane,s-auimpusmdsuri urbanrzare.Atitin localitdlilenoi, cdt gi in celedezvoltate erauintdrite,ci au apirut cetdtile de securitate colectivd,astfelcd nu numai locuinfelearistocratice qi oraqele caracteristici: fortificate.Acestoraqulmedievalmaturaveaurmdtoarele r Conturul zidurilor de incintd descriadefinitiv forma oragelor. de sudatd r in interiorul s[u protejatsedesfrgura viafd comunitard o bine organizatd, valori comune,intr-o atmosfer[ de intimitate patriarhald. nicidecumgeometricS, cu o logicd ci r CAtprivegtestructura agez[rilor,eaeraorganicd, de gi simbolic[. Era alcituitd, mai intii, dintr-o dens[ aglomerare case mai degrab[funcfional[ cu inil]ime gi orientare, faladelelipite una de altade-a asemdnitoare, acoperite Jigl[, de aceeaqi cu lungul strdzilor.Loturile sedesfrgurauin adincime, cuprinzdndmici curfi de lumin5. La parter, privdlii qi ateliere, funcliuni apropiate, astfelci multe strizi erau cu locuinfeleaveauadesea citre inguste,cu traseuneordonat conduceau pe "specializate" meserii.Toatestrdzile- in general in piitracentrald un spafiumare,clar definit de fronturileunor clddiri mai prestigioase. acest lesut qi rupturareprezentatd largo-ulpielei creaun de omogen,compact,de continuitate maredensitate, de aici impact viztalputernic. De aceea, bitea "inima comunitilii": catedrala.Eramonumentul pentm oraq. Alte piele, de arhitecturd maximdvaloaresimbolicd,cu caracter reprezentativitate cu altor reperepublice,cum ar fi palatul comunal-reprezentantal mai mici, eraurezervate autoritdfii laice, tArgul comercial sauvreo fdntini bogat decoratd. mai alesdin r Arhitectura religioasi reprezentativd fost constituit[,intr-o primd instanla. a Den'oltarea ca invi{dturile cregtine adev[rateacademii. izolate,r[spAndeau abalii - care,degi lor le-a adus,in calitatea de focarede influen1i,?ntr-ostarede ader'dratd ulterioarda oragelor rivalitatecu catedralele oraselor- acumtemade maximd importanldcivicd, titlul de mdndriegi principala sarcindconstructiv[ a fiec[rei comunitdli. cares-aubucuratde un au ordgenegti fost deci monumentele Bisericile qi catedralele qi bine definite,dominatede invdlirurile epociindelungi acestei imensprestigiuin societatea Erau s-a teologice-,,epoca credinfei".Atunci, ,,Europa acoperitde o mantiealba de catedrale". ale monumentale, eraucentrelede greutate agezirilor.Ele au fost durabile, construcfiinumeroase, celedoudstiluri ale arhitecturiimedievale:rontanicul goticul. edificiile careau generat 5i 60

au uneletr[s[turi stilistice fost cu identificat edifici'ebisericegti. stiluris_au aceste Astfel, De aceea, qichiarlocuinle.or[genegti. parate_comu"ui. laice_castele, qidecltre construcliile preluate de intr-ounitatestilisticd principiu' fi cuprinsd arhitectur'medieval'uest"uropJ;;;'pl-u.| intreaga gotic inizolareaaba\rall'stilul i lt.^t^1t^,^ 9i Dac[ stilul romanics-andscut u l'e""t fird sdintimpinemcl o Europa' g"niiutitutpestetot in El .,''irru*.nte urban6. s-a fundaarhitecturd constructiv un romanic' procedeu cdgoticuls-adezvoltufdi" rezistenf'. degisespune stil de sine $i intr-un fiecare carerefac s6seconstituie _ mental arculogivarr u g.rr..ut deosebirile
st[titor.

I
I

t
{
t I

fi

*. ;u-r{

;1.

it
'

:H

1. Castel ln Austria 2. Ziduri de incintd medievale 3. Castelul din Harlech ale 4. Doud dintre turnurile pdstrate' Giminiano' caselor nobiliare din San Este evident cd, Pe ldngd rolul defensiv,proprietarii erau rntr-o disputd de rang.

!J

F.$
fi

i3

li * xi

Arhitectura laicd tn Evul Mediu

il* FFt ii trfl't l t *l u -

dflftal i

Aliniere tipic medievala ct fatradelor; inallimea clddirilor este specificd ldrilor din nordul Europei. 1. De-a lungul unui canal la Copenhaga; 2. in jurut unei pieSela Frankfurt; sistemul constructivcu schelet aparent din lenm Si umpluturd tencttitii se nume;te "Fachwerk". 3. Palatul lui Jacques Coeur din Bourges este un exemplu clasic de locuinld urbanii goticd; I 443. 4. Siena, vedere aeriand. Printre acoperisurile roSii se citeStetraseul sinuos al strdzilor Si cele doud piele dominante: Piala Signoriei, cu turn Si Piala Domului. 5. Stradd medieveld in San Giminiano. in zar" se vdd celebrele turnuri ale nobililor.

ll !!iilll*',. .'.:{ca

tI
I

ii

Statica romanlca

.:Jo-L4--/ )

ta

romanicul preludiilestilului romanicseafl[in secolul7,interitoriile germanice,.iardespre din arhitectura aceast[perioad[ a continuat timpuriu put.*,rorUi-d. pe la anul 959. in esenj[, Arhitectura bizantine qi cu tehnicr germanicd. tradiliile romane,p. .ur.i.-u imbogdfit .,, inouugii pe marile Lombardia,mai cu seamd a romanicdpropriu-zisd aparutin Fran{a,Germania9i qi Cluny)' Apoi' romanicul a cuprins drumuri de pelerinaj (in primul rind Santiagode Comggtlt-lu de l:. Vo'' descrieelementele formd care' tot aproape occidentr'i;i*;i;.heiat odatiiu secolul definescstilul romanic' intr-o conceplieunitara 9i consecventd, sintetizate au bazilica.Numeroase fost bazilicile cu bisericdu rort in u." asi6epoclt 1, Tipul principal'de lungul intregului coistruit de-a qarpant6 simple,mogtenitedin arhitecturaroman6,cares-au inpararer, loarte multe biserici au fost completate mileniu qi apoi dupaincheierearui, panaiir"it pe axavolumului principal. prototipul acestade cu un transept_ un spafiu cu axa p.rp"rrai.ular[ cu bolfi 9i punctate turnuri' ,rui"iatind.Ele au fost acoperiie-cu plan senume$te pe concepute, mdsuranecesit[filor' cu au fo-st a* evolutie,bisericile lntr-o ,r*"t;;;. complexeinlocuiau ";upa catedrale faptul c[ aceste mai multe nave,pe ambeledirectii. Bsteae notat hintr-o multitudine de corpuri izolate -bazllrci, acumvechile ansambluribisericegti,cele compuse este qi grandioasd bisericadin capeleetc.Un.*.-piu debisericacomplexi oratorii,baptisterii, deambulator 5 9i de incarcate capele' Cluny (Cluny ff; qSa-'tSf)careavea5 iave,ztransepte atrium. absidiolein jurul corului. in plus, a fost actualizatvechiul acelagiaspectde robuste{eqi Volumele rezultatedinacestealcdtuiri de plan aveau perelii eraudreptri, piatrd.in nordul Europei,volumetriabisericii era din ca severitate qi castelere. CAnddimensiunile edificiului au gi mai elansatd ferestreleeraumai *uri p'"nt u a'captalumina' s-aumurtipricatgi ere,relieful sculptatal fatadelor crescut,detaliile (arcaturioarbe, rezarituii-i,tc.) iar s-aadAncit, ansamblulacdpdtatmaimult dinamism' slujeaudrept u J.p..tot.ri static au contribuit qi tumurile' Fie cd La diluarea;ilil slab luminate' turnurile au lumin[ ?ninteffi clopotni![, fre ca ai.rc"au doarun supliment de Unele turnuri-clopotnild' frind construcfii avut o importanfi d;;t"t *'g in arhite;;a romanicd' (uneori aveaususo platform[ crenelatdcu mari, serveaudrept turn de apdrarepe timp de rizboi metereze).

Planurile"domurilor: 6. Speyer, 7. Pisa, 8. Cluny II. La domul din SPeYer domind axa longitudinald, pe cdnd la catedrala din Pisa, transeptul, din trei nave, este deosebit de puternic. La Cluny avem cinci nave Si doud transePte incdrcate cu absidiole.

63

pregnante ale ,,Tulnurile - q"le-.1y9qtte iirhite cturii m edievale 1. Podul de lemn pictat Si turnul de piatra din Luzern au caracter laic. 2. Biserica Sant'Abbondio din Como prezintd varianta cu doud turnuri peste transept. 3. Biserica mdndstirii benedictineMaria Laach din Wesfalia insumeazdtoate variantele, avdnd turnuri in toate loctrrile unde se puteau amplasa turnuri. 4. Aldturat faladei catedralei din Paschiavo se afld campanilul, ca o construclie independentd. 5. Falada bisericii Sankt Pantaleon din Kdln este incadratd de doud turnuri.

ji
ii
ri il

rl

64

corpuluibisericii' pe m[sur[ insi ce acest alaturate Initial, tumurile erauindependente, tumurile au devenit qi ele parte integrantddin volum principal a integrattot felul de componente, strajuia urt destinafia1or,tumurite aveaudiferite amplasamente: campanil volumul bisericii. Dup"6 un transeptului; tum peste pe bralele lateralbiserica;dou6iurnuriincadraufalada;dou[ tumuri tum mai mare la fatad[' Combinaliile eraunenumdrate'iar intersecliatranseptuluicu nava;un aveausetulcomplet' unelecatedrale static[, la interior suitelede Dac6la.*t.rl*.*piesiaUise.icii romaniceestemai degrabd desp[rfeanavele qi purta arcele stfllpi gi arceii dddeauo rifmicitate pronuntat[. Anfilada de stdlpi navelorlateraleseaflau tribunelesauun Deasupra eforturiledin qarparlt[. prin caresedescarcau sprenavacentrald'Rolului func{ionalal prin arcade simplu trforium(un loridoringust), deschise eforturilor in careasigurascurgefea tribunelor i s-aadeugairrri.r.isi unul de rezistenld,in mdsura s-aintdmplat in mod specialatunci lucru rczultatedinimpinglrile lateraleale acoperiqului.-Acest in piatr6' a cdndgarpanta fost inlocuitd cu bolta

et
ffi:I

ffi ffi

w
g @

n m

ff ffi

1. Secliune transversaldprin biserica Saint-Martial, Limoges. 2. Interiorul domului din Speyer Nava centrald este tdvdnuitd.

u { '* "

- '. , . r . "

navei centrale,erapotrivitd planului bazlhcal, J- Bolta in leagin, semicilindricd,deasupra in zidurile lateraleau crescut i--pi.g..i oblice foarte*uti. D. aceea, numaicd produceu nerwxr contraforfi. o solulie a fost introducereaunor arce-dublouri masivitategi au cdpltat ch"iar a de reducere impingerilor a fost inlocuirea careuneoricontin,rar, fana in fundalie.O altdsolufie tn cu bollii semicilidrice bolta avdndsecfiunea arcfrdn'' , , - ,--tj^ ^ structunt evolufie a ^,* nou Bolta in cruce a constituit_un pasinaintein spectaculoasa acoperit[ de o Acest sistemimpdrfeanavacentralain travei,fiecaredintre ele medievale. catedralelor la 900.Ea produceaeforturi doar unitatedebolt6 pe plan pdtrat,alcatuit[ din semicitindriintersectafi eliptice' eraugreude rezultAnd in collurile pdtratului.Neajunsulei eraacelaci arcelediagonale cu bucat[' pentrucdbollarii avdndfiecarealtd form6,trebuiaufasonatibucatl executat, 65

t
Arrr,
Art *

srrslr
*tcrittft

NT

urraturi

ft $

Printre detoliile reprezentative ale catedralelo,r medievalese numdrd portalul. Inilial, portalurile erau simple, apoi, datoritd zidurilor groase, a fost posibild o evazare a deschiderii. Acest procedeu cu intenlii de artisticitate sugereazd o invitalie Si a devenit un element de mare spectacol. 1. Schema unui portal romanic. 2. Portal romanic cu arhivolta arc in plin cintru. 3. Portal gotic cu arhivolta arc frant. Detaliu important fn arhitectura medievald, arcul a fost folosit Si tn lungi suite exterioare, 66

numite arcaturi, care au creat un efectplastic iubit mai ales in Italia. 4. Falada catedralei din Pisa (1066-ll84). De menlionat este cd nu toate clopotnilele erau turnuri, ci existau, iatd, Si clopotnile-arcade, cu unul sau mai multe goluri de care atdrnau clopotele. 5. Domul din Mainz, inceput in 975, este una din primele incercdri de a construi bol;i pe ogive, sistem pe care avea sd se clddeascdstilul gotic. Introducerea acestui element,deSi esenlial, tncd nu a schimbat caracterul general romanic al edificiului.

1i

i1

6. Bolta in leagdn pe arce dublouri, la catedrala Saint Sernin din Tbulouse, sec. 12. 7. Bolta in cruce. 8. Biserica abaliald Maria Laach, tl56' Nervurile . diagonale sunt arce eliptice, rezultate.dupd coistruirea arcelor de cerc perimetrale'

dacdsimplificamlucrurile,putem spunecd Din punctde vedereal imaginii generale, pe cdnd edificiile gotice erau qi romanicul a produsconstructiirnurirr"' greoaie intunecoase' indriznef e. aeriene, nervoase, DinpunctOevederealsemnificafiilorlor,bisericaromanicdseraportalamediul ei mai subtile. Imaginea goticd a cdpdtatsemnificafii inconjur[tor ca un refugiu, pe cdndcatedrara interioritateaei misteriosluminatd ffanscendentul, verticajitaG aei carechestion-a celestd, aproape un simbol teologic ai filozofic mai care sugerapr.r.n1u iui dumnezeu,au fdcut din catedral[ profund. Defapt,cAtevanout[Jidefondaupermjs.evolufiaesteticidiferitdqiat6tdespectaculoasd tehnic, apdrutedeja in interiorul a noului tip de edificiu religios. Au fost inovalii de ordin jen"ialvalorificate de constructorii catedraleigotice, againcdt se considerd romaniculu itdrziudar I'L-E c6 arhitecturagoficdu uiin, o culme a gtiintei constructive. a1{gvqlutieiprodusein staticaconsffuctiilor' Bolta p. ogin. a fost eleme"tof nt"au-ental . Descoperit[9iaplicat6.inc[labisericileromanice,eau prin de diagonale la bolta in cruce.Initrial, in ogivereau fost un substitut arc a" ".r., ut .rip.selor bollii incepea unicat in acestscop,construc{ia ele s-aurm[rit doarrezolvareaproblemei bollaiilor constituiauintersecfiaunor bol1i,a cdror J"i cu arcelediagonare, a. form6 semicirculard.Ele alacesteinoi aborddriin construcfiaboljii a secfiunevertical6,"iltuin arc frdnt. Efectul principal restul ,t..*rri pr.luau eforturile din intreagaboltd, pe cdnd constatin faptul cd numai aceste 67

Dinam ica g otici

pinzelor erauindependente, doarautoportante. Nerr,urilediagonalesedescf,rcau. randul lor, pe de la o parteca fo4e axialein st6lpi,in timp ce componenta oblicda forfei deimpin_eere preluati de cel era de-aldoileaelement nou de construcfie: sistemul compus dincontraforligiarcelrrrrrrnre. -\ceste unitili de rezistentd aliniate afard,pezidurile laterale,formauo adevdrat6 danteli drnpiatri. Bolta pe ogive a fost o inovafietehnicdextraordinard, carea determinat rezolvarea impecabilda unor vechi problemeconstructive. Dincolo de acest practicinsSaspect aceasti performanjd tehnicda permiscrearea unor importanterf,eelcj.e ordin,estetic. In primul rdnda c6qtigat expresivitatea perefii,acumneportan;i- devenit ansamblului: au mai inalfi (uneoride 50 de metri), mai subliri, strdpunqi goluri mai multe qi mai mari. ajungdnd de pindlao incredibild"dematerralizare",la "peretelediafan".Nava central5eramult mai inaltd

Lr - iI( .-- i l r g.

F;!V.* ,.k{-\
*:*:lt-i
* l )< .*

l-)t'--(.'

*#*:+Fii ,+i:)&
>i*r:-r__fl \ /
.i1i" t ty t"r j; x ' r - ) {- i

j"

t,\, -,1, tr\.1,/.il z^', ll,rr

Jl\/ i'\r;

-**:=.:=)rF*, x,
) >- * rx - -:t* * ;gx | >"4 ;.< i_16tr s** r 7: l- ,t' , f ix rx - }tci;t** tx rt ]- d

''*;:rsilrx dxll

-*:;:X=)r :i.Jjlr*:",.
v1:/{ vr :- <

,v', ,\( ;!,)<

:-#"{F il
n1

Jy":::-alI

;f;;-frih

;:lj

r{{t

+ + '.'.
O"1 ' *,

1,2. Catedrala din -\b-r'on. tnceputd in I I50. Secyiune plan: Si trei nave longitudinale" un transept, deambulator. ahside. 314,8,9.Catedrala J'otre-Dame din Paris. Secliuneprin sistemul constructiv, compus din contraforli cu arce butante,plan. _t-a1ada Si interior. Inceputd in I I5-1 Si terminatd in 1250, este dpicd goticului nlatur. Transeptul s-a resorbit pdnd la dispanyia totald. Turnurile au fost Si ele asimilate in verticalitatea generald. Pr^'it de-a lungul axei, interionil donrttlui apare ca alcdtuit dintr-o serie de unitdyi esenlenea, ce conduc spre corul largit Si indftat. Masivitatea erteriontlui s-a topit Si ea h dontela de piatra inconjurdtoare. 5. Schemaunei bolgi gorice pe ogive. Ner,-urile diagonale (ogivele), cu care pornea construclia bolsii, au -lbrnta semicirculard, in timp de secliunile ortogonale sunt in arc _frant.Restul suprafelei bollii se re:untd la o mentbran nestructurald. d (Denumireade "ogiva" penttu forma goticd de arc -frant este improprie, dar larg rdspanditd.) 6. Detaliu gotic. 7. Catedrala din Kriln, tnceputd in 1248.

i,

r|'

t rffi
ffi

*#

naveleaveauaceeagi de cu decdtnavelelaterale, excepfiatipului gerrnan Hallenkirche,unde adesea de metri. 100 indlfime.A crescutgi lungimeanavelor,carein Franfadepdgea goticd gi decorafia au in fine, noile principii structurale spectaculozitaLeaspatiali declangat preocupare. Mai cu seamd mult mai liber, sebucurade multd Noul tip de ornamentalie, specificd. un fa\adaprincipald deJinea loc importantdin punct de vedereartistic.Ea punea,de altfel, de problemede racordare restulclddirii, terminatde obiceiin etapeanterioare construclie. la Tumurile careflancaufafada,de exemplu,de multe ori au rdmasfiecarein alt stadiude de-a unei catedrale desfdgura se diferit, cici constructia construclie au fost chiar concepute sau pesteun secol.Tumurile seascufeau citre cerpinfleSe din piatrd lungul multor zecide ani, chiar ori prin garpante ascu!ite. portalul. Existaun portalprincipal gi cdteva a O piesdde marespectaculozitate fafadei era Deasupra portaluluiprincipalde afla alt gi cu portaluri laterale, fasonate sculptate multi dragoste. o o circulard, broderiede efortul artistic:rozasa, fereastrd elementasupra cdruiaseconcentra gotice,bifore sautrifore, eraufoarteinalte,terminategi ele piatrdcu vitralii viu colorateFerestrele . qi in arc frdnt,decorate dantelesculpturale vitralii. cu de"horror vacui" (oroarede Sespunedespreconstructoriimedievalicd eraustdpAnifi nedecorat[- cu perelii catedralei existanici un centimetrupdtratde suprafald nu vid), de aceeape plin de fantezie pentrustatuiinchipuindfiinle ciudatedin bestiarul console sculpturi,basoreliefuri, al evului mediu. efectem[re!e, au slujit funcfiei Toateaceste mijloaceplastice,careproduceau careeradenaturdsimbolicd:seexplicamuritorilor,pe calevizuall, fundamentale catedralelor, a de careestesensulvietii pe pdm6nt.Evident, eraacela a te pregdti,printr-o viaJbcurati gi plind <ie de aceasta slujeavolumetriaampll, stapAnitd pentruluminoasa viafd de dincolo.La smerenie, atmosfereimistice din interior era folositd lumina verticalitateaaproapemetafrzicd.La crearca qi pentrua crea spatiul,lumina,sculptura picturaconlucrau coloratda vitraliilor. in general, goticS. gi aceastd mdreafd complexdoperdde artd careeracatedrala gotic la primului gantier de mai Pela 1380- trecuserd bine de doudsecole la deschiderea goticulflamboaiant, ultima fazd, extremverticali gi nervurat[ a stilului gotic, Saint-Denis a apdrut pAnd ultimelesaleconsecinfe. Astfel s-aincheiatevolulia la sistem de fapt o impingere acestui a catedralei medievale, unul dintrecapitolelecelemai importantedin istoria arhitecturiioccidentale.

Detalii gotice: 1. balustradd cu himerd 2. cheie de boltd 3. fereastrd rozasd 4. fereastrd biford 5. fiald 6. giblu

i, r i
l,
I

:l

li

l0

Arhitectura romineasci

in Evul Mediu

Arhitecturasecolelor10-13pe teritoriul actualeiRomAniieracompusd exclusivdin casegi biserici de lemn 9i din bordeie' aproape ^ f in Transilvaniaa apdrut,pela 1I 00, arhitecturadin piatrd. S-auconstruit atunci edificii religioaie in pur stil romanic, de citre ctitori maghiari 9i saqi.Un exemplu estebiserica din Herina, dinl250. datd,edificiile au inceput a fi contaminatede stilul gotic, Dupd aceastd cum este cazulcatedralei romano-catolicedin Alba-Iulia (1246-1291),al bisericii cisterciene din Cdrya,al bisericii evanghelicedin Prejmer, Sf. Bartolomeu din BraSov q-a. din Si Goticul matur s-amanifestat 1350,princatedraleledin SebeS Sfdnta Maria din Mihail din Cluj etc. Sibiu,biserica Neagrd din BraSov,biserica Sfdntul din Tot in Transilvaniaa inceput s[ sedezvolte o arhitecturdromAneascd piatrd, prin gi posibilitdfi locale.Astfel de monumentesunt stilurilor romanic ai gotic la necesitdli adaptarea Strei qi Sdntdmdria Orlea, datatepe la 1280' bisiricite ortodoxedin DensuS, I in aceeaqi perioadi a aparutgi o arhitecturi civili din piatrd,constind in mici cetili ale nobililor locali. S-aup6stratcastelul dinBran gi cel al Corvinestilor(Huniazilor) din Hunedoara. S-aupdstrat I A existat gi o arhitectur[ .omilitarl", constdndin fortificafii ale unor aqezdti. Sibiu (unde s-au urme ale cetdtrii ldrdneStidin Cdlnic qifortificalii ale viitoarelor oraqeSighiSoara, oragedin Transilvania- Turda, Braqov, p6stratgi turn-uri;,Cluj, Arad, BraSovetc. in numeroase Sibiu,Reghin,Gherla$.a.- s-aupdstratcasede locuit (cu saufrrd prdv[lii) de Sighigoara, ivtediaq, gotice. in fragmentelede oragvechi pistrate, seciteqteforma 9i facturi medievald,cu elementE structuraurban[ specificdagezdiilormedievaledin occident:fafadealiniate la straddin front mare,strdzirelativ inguste,piefe inchise' compact,densitate La un interval de pesteun secol au apdrutcetdti fortificate 9i in Moldova, cele mai fiindCetateaNeaml gi Cetateade Scauna Sucevei. cunoscute Multe t Biserica ortodoxi a fost unprogram foarteprefuit,mai alesin regiunileextracarpatice. construitedoarbiserici din lemn. Abia in locuitoril,orde aici, au fost secoledupd cregtinarea simultani nlaraRomdneascdgi Moldova,primelebiserici.dinpiatr[: apdrut, secolul!4 au construitdpe la 1350,este Biserica Sf,Nicolae din Curtea deArgeS(biserica domneascd), dupdmodelul clasical cel mai vechi monumentspecificortodoxde la noi. Esteconceputd se a bisericilor detip cruce greacd inscrisd, creaJie arhitecturii bizantine.Pebazaacestuiarhetip vor construinenum[ratebiserici romdnegti. Biserica Sf.Niculae din Rddduli, construitdpe la 1360,esteo bazilicd romanicd cu trei Ea transversale. nu aveasI nave,boltit6,adiptatdnecesitdfilor de rit ortodox prin segmentdrile moldoveneqti. joace insi un rol preumare in evolutia arhitecturii aveasdcunoasclin Moldova biserica-sald,cuboltacilindricd pe O mai larg[ rdspandire cum e ceade la Dolhestii Mari, de pe la 1480' arce-dublouri, primul monumentmoldovenesccare a lansatun tip de plan ce va fi preferatestebiserica Cuaceastactitorieainceputistoriatrilobului(numitqitreflat sfdntaTreimedinsiret(:l354-135g). triconc) in Moldova. sa:u O sintezdmonumentaldde elementevechi gi noi estebiserica mdndstirii Neaml (1497). Omologul muntenescal tipului de biserici pe plan trilobat, originar de laAthos, apdruse dejain 1386,la bisericamdndstirii Cozia. " intre celedoudtipuri de plan - cruceagreac[ inscrisd9i trilobul - o Combinafiamunteneasc6 din gdsimla bisericamdndstirii Snagov,in I 5 I 8 - sintezamonumentald Jara Romineasc[. Decorafiaexterioar[ a uliimelor patru biserici constdin alternanfaoriZontalelorde piatrd 9i cu c1rdmidd,asociate discuri coloratesmdlfuite,cu ocnile qi firide, apoi brduri, cornige,socluri, din chenaregi ancadramente piatrd.Aceastdornamentafiede provenienJ[orientald,venitd dinspre a gi chiar Georgia,a strtbdtut finuturile sdrbegtigi morave gi, astfel imbogdJitd, strdpuns Grecia ins[ gi contraforfi,portaluri gi ferestrepreluate linuturiie noastrepela sud.in Moldova int6lnim din limbajul gotic.

7l

Transilvania: 1. Cetatea SighiSoara. 2. Catedrala romano-catolicd din SebeS Alba, sec.l3. 3. Biserica Neagrd, BraSov. 4, Castelul Huni azil or, Hun edoara. 5. Castelul Bran, l3B0-1400. 6. Biserica din DensuS, sec. 13. 7. Biserica Sdntdmdrie Orlea, sec. 13. 8. Biserica cisterciand din Cdrta, sec. 13. 9. Bisericd de lemn din MaramureS. Verticalitateaei pronunlatd este o evidentd inJluenld goticd.

CeIc trei arhetipuri de biserici 'antcnefti: I. Biserica domneascdSf. Nicolae din Curtea de ArgeS, 1350, pe plan rie tip "cruce greacd tnscrisd". 2- Biserica mdndstirii Cozia, 1386, p plan "trilobqt". 3, Biserica mdndstirii Snagov, I-<18.o sintezd a celor doud tipuri.

i i ,/

l;.;.-.j

- r ,!

iii. .* i-1-l:r.,,:.'--:.

tt ll

i";-'-*.:-i

il-l:=**.:'-i
pronaos

#ih

'ii
ri

pridvar {exonartex)

Primele biserici din Moldova: 1. Biserica Sf. Niculae din Radauyi, 1360, pe plan bazilical. 2. Biserica din DolheStii Mari, 1480, tip bisericd-sald. pe 3. SfdntaTreimedin Siret, 1354-1358, plan trilobat. 4,5,6. Biserica mdndstirii ltieantp.1497, forma cea mai evoluatd de biserico ntoldoveneascd. Fald de canonul ortodox, au fost addugate doud spa1ii ttoi. impuse de necesitdli locale: exonartexttl rpridvorul) Si gropnila. 7. Biserica nxdndstirii Moldotita.

IN
it#

contributiialemegterilor Sistemulde boltrigi cupolede la bisericileortodoxecontinea la locali, careau doveditastfelinventivitategi capacitate adaptare condifiilespecifrce. de O particularitate constituiefragmentarea in cu o acoperigului segmente forme diferite,corespunzdtoare tipurilor diversedeboltire din interior. Arhitecturagi simbolisticabisericii ortodoxeesteo tem[ demareinteresactual.in principiu, existdo ordinefixd a spafiilorinterioare, indiferentdeprototip (treflat,crucegreac6,bazilicaletc.), pronaos,naosgi altar. Lor li s-au adhryatuneori un pridvor gi o de-alungul unei axe longitudinale: gropnild.Aceastddirecfie Pronaosul estelocul orizontaldconfineo gradafiefuncfional-simbolicd. Intre ele seafld naosul,spafiulcel mai credinciogilor. Altarul estelocul undedoarpreotul areacces. important,acoperitcu cupol[ - locul comuniuniiintre muritori qi divinitate.Estelocul de intdlnire a intre axalongitudinaldgi axaverticald,marcatddecupol[. Volumetriade ansamblu bisericii nu catedralelor occidentale, ci ortodoxe,cu proporfiile salestatice, exprimddramatismulcaracteristic gi gi armonie,resemnare increderein protecfiaunui dumnezeu bldnd, sugeratd de acoperiq. lapatrimoniulmondialde valoroase Creafiiautentice careconstituie contribufiiromdnegti qi valori suntbisericilede lemnmaramure;ene bisericilepictate din Bucovina.Bisericilede lemn, s[teasc[.in micul interiorinsd, suple,elegante, constituiau reperesimbolicepentrucomunitatea intimitatea domesticine amintegte copildriaomenirii. de la inci din timpul lui $tefancel Mare,bisericilefuseser[acoperite interior cu o picturi qi enuntiativ[,legatdde canoane de relativ sobr6,static[ bizantine.Ideeaciudatdgi interesantd a picta bisericape din afard,a fost o deviereneagteptatd la regulile ortodoxe.Peun ecranexterior de de cu o desfbgurare destulde mare,pictura,mult mai liber[, a devenitmai vie, incdrcatd gi pe aceste benzidesenate infelesultuturor dramatism emofie.Mai mult decit predicilein slavond, povestiricolorate, negtiutoare carte.In aceste de eraulecfii de moraldgi religiepentrucomunitatea rdului - dracii - apdreau chip de turci, dugmanitradilionali impotriva cdrora in forfele biblice ale trebuiamobilizatpoporul.Ei aveauinfbligdriridicole,in timp ce sfinfii aveauchipuri spiritualizate. gi Alte pilde incurajausupunerea teamade pdcat.In frescade laVoronef,nigteomuleti mici gi goi, 'interpretau'sufletele pdcitoqilor.Meqteriiau al'ut ocazias6-qi manifeste talentulgiumorul in alegorii de-o inc6ntdtoarefanteziegi naivitate.Astfel, Ia Arbore, sfAntaMarina tirdqte de chicd un drac,pe caresepregdtegte batdcu un ciocanin cap. s6-l Bisericilepictatecares-aupdstratsunt:bisericaArbore,bisericilemdndstirilorVoronel, perisabilului,esteceamai interesantl Humor:Moldovila, Sucevila. Aceastd truddcu $ansa istoria arhitecturiiromdnesti. manifestare esteticddin

,ss.

Ordinea construiti in Rena$tere

Quatrocento
este al Cum arhitectura un aspect culturii gi civilizafiei, marileepocidin istoriaarhitecturiireprezintdgi un aspect ele gi civilizafiei. Suntepociin al marilor epocidin istoriaculturii o cultural[proprie.Ele se carediscernem identitate caracterizeazdprintr-un anumit mod de gdndire,caresereflectdin producfia culturald concretd:in un filozofie, in arhitecturd,in picturd, literaturd.Fiecareastfel de epoc[ areprezentat pasinainte in evolutiaomenirii qi a influenfatviitorul. temporali, dar au qi una teritoriald.Intr-un anumitloc Acesteepoci au o coordonatd idei pe centrucultural- s-auniscut in minteaunor genii creatoare noi, careapoi s-aurdspdndit o arie culturald. incepind de pe ILl37.!=!AIlEeELa incepeasd senascdo artddiferitd de ceadin Evul g-iEducaJie De teologicS. altfel, in arhitectur[,stilurile Mediu, cel impregnatde spiritualitate in mai medievaleserdsp6ndiserd mult in jumdtateanordicia continentului, Italia qi FranJa gotice.Cdt despre artistical italienilor,acesta n-a temperamenful manifestdndu-se accente doar la tip aderatde fapt niciodat[ cu convingere acest de forme. Efecteleprimelor ciutdri aleunei pe expresiiculturaleproprii s-aunumitproto-renastereaflorentin5.Ii considerdm l4gssg@ (in (in arhitecfurd) qi p[rinlii epocii picturi), pe Donatello(in sculpturd) pe*filippo Brunelleschi culturalenumit5Renaqiere.DelaFlor;n1mlui9igdndiriidetiprenascentist Veneto,Lombardia,ducafulUrbino, apoi intreagaEurop5,curaze de au cuprinscur0ndregiunea mai pronunfate mai diluate. sau influenfi mai lungi saumai scurte, niciodatdpreabine cu concepliile Dacdurmagiiglorioaseiantichit[]i nu s-auacomodat gi vielii pemante$ti nici cu arta"propagandisticd" aferentd, importanla teologicecareminimizau cd oameniiar fi incetatsd focalizatdpe "viata de dincolo", nu inseamna in timpul Renagterii gi ce divind creadd divinitate;numai cd au fbcut-oin alt fel. Ei au considerat esenfa perfecliunea in mai de unde sereveleaz5, mult saumai pulin, unoradintremuritori, ci nu se afld undevain ceruri, pe seafl6 tocmai in crealiilelui Dumnezeu pamint: in om gi in narura.Ea selasi descoperit[pe gi viala civicd caleintelecfuald. unnarea faptului ch omul gi-arecipatatdemnitatea valoarea, Ca gi-arecdpdtat eaprestigiul.Au revenitpreocupdrile urbanistice vremeaRomeiAntice gi s-au din gi publiceau reniscut.iar formelede locuires-au Programele liberalizatprogramele arhitecturd. de preocupare a artisticd. intreagaarhitecrurd redevenit relaxatgi s-audiversificat. gi ei cii de expresie proprii simliii gi mentalitdlii lor. O sursi de Creatoriivremii au aflat grecotot inspirafiepotrivitd noii mentalitdliau gdsitin artaanticd- creatd in aria de spiritualitate unei copii dupi Un latind- gi au creatnouaideologiea Renagterii. impuls l-a dat gi descoperirea romancarea trdit in secolulI. d.Ch. scrierilelui Vitruviu- arhitectgi teoretician armonia, Concepfia vremealui Platon,conform cdreiaordinea,frumuselea, din Artigtii urmausd perfecfiunea cu ideeadivind, a devenitideologiaRenagterii. erausinonime prin metodeindividuale, se descopere ordineain naturdgi sd o redeain operelelor. Redarea fEcea comune.In arhitecturI,ordineacosmicdera liber alese, careau urmatprincipii compozilionale dar reflectat[ printr-o geometrieriguroasd,bazatdpereguli numericecarestabileauproporfiile cele de mai armonioase. altfel, compoziliaformelor eradeosebit atentstudiati. Trei caracteristici De : formale au fundamentatarhitecturaRenagterii in r erauutilizate forme geometrice clare,elementare, raporturiechilibrate;compoziliile erau unitare,atentconstruite;sestabilisegi un <numdrde aun - 315,careasiguraproporfiaceamai templelor antice: armonioas[; r a fost reintrodusvocabularulantropomorfde forme din arhitectura frizele qi arcul in plin cintru denroltatcdndva de coloanecu capitelionic saucorintic, antablamentul, foloseaucu convingerespafiilecentrale. r cerculfiind considerat arhitectrii romani;^ formaperfectd, In ansamblulei, autoritateaRenagteriis-a sprijinit pe cultura sa,pe incredereain puterea umani a fost astfeleliberati - cel pu]in pdndla intelectual[gi moralda omului. Creativitatea urmitoare partialeingrddiri. 76

Filippo Brunelleschi ( I 3 77- I 446) a fos t primul mare arhitect cunoscut in istoria arhitecturii de dupd Cristos. Au existat Si fnaintea sa mari personalitd1icreatoare in domeniul arhitecturii, aceastd muncd avdnd insd in Evul Mediu un caracter colectiv, ele erau umbrite de anonimat. Brunelleschi a fost prima personalitate individualizatd ca arhitect, cu statut social asumat Si a fost, fdrd indoiald, cel mai impor' tant in timpul vielii sale. 1. Capela Pazzi este o bisericd conceputdpe plan central. Volumetria Si fa1ada exprimd perfect idealul noii arhitecturi,'purtdnd trdsdturile sale principale: cupold centrald, portic cu coloane corintice Si antablamentde origine anticd, arcul in plin cintru, tn locul arcului frdnt medieval. Proporliile elementelor de pe fa\add corespund numdrului de auti sunt distincte, dar subordonateunei logici constructive Si compozilionalede ansamblu. 2. 9:psdsle-deJllnaeesti, un spital pentru copiii orfoni din Florenla, a fost clddirea in care a apdrut pentru prima datd noul stil al perioadei "della rinascita". In 1420. arhitectul concepea acest proiect in paralel cu lucrul la cupola domului Santa Maria del Fiore. La falada spre curtea interioard se desfdsoard un portic cu o elegantd suitd de arce, sprijinite pe suple coloane corintice. Intre arce se afld medalioanele de terra cota ale lui Luca della Robia. 3,4. Bisen:g*fu417p-Splrllg operd de maturitate a arhitectului. este totodatd cea mai izbutitd din cariera sa. Tributar tradiliei Si necesitdlilor funclionale ale bisericii, care lineau de ritual, Brunelleschi a construit mai intdi biserici pe plan longitudinal, de tip bazilicd. Cum insd interesul estetic al arhiteclilor s-a concentrat in Renasterepe planul central, a rezultat un compromis: s-a pdstrat nava longitudinald obligatorie, datd prin temd, dar accentul a fost pus pe spaliul central, printr-o ampld cupold. Aceastd strategie a fost aplicatd Si la biserica Santo Spirito. Planul este adus la o deplind acuratele Si limpezime, in timp ce intreaga volumetrie, studiatd cu strictele matematicd, exprimd disciplind in gdndire, fdrd a fi rigidd sau severd. Dimpotrivd, interiorul este receptat ca armonios, ordonat Si senin, lipsit de umbrele mistice ale bisericii gotice.

stdnga sus: Picturd renascentistd - descoperirea perspectivei.

i{I
Irl

lE
I

-Nfu
f,R\\\

N-

!N..N
$*
\sNN

$*
78

Florenla era, pe la inceputul secolului 15, un orqs cu aspect medieval Si o catedrald goticd neterminatd, pe nume Santa Maria del Fiore. Cdnd municipalitatea a organizat un concursprin care solicita acoperireazonei centrale a domului, Brunelleschi a cdstigat prin care concursul cu o solu1ie avea sd revolulionezearhitectura. kmq era inginereascd:se cerea acoperit un spaliu cu diametrul de 43 de metri. Brunelleschi a dat insd un rdspuns totodatd estetic, care avea sd devind punctul de plecare al unei noi viziuni arhitecturale Si un model pentru secoleleviitoare, nu numai in Europa, ci Si in afara ei. Cupola este conxpusddintr-o dubld calotd, care se sprijind pe un tambur octogonal. Este compusd din opt felii eliptice duble (doud rdnduri de ziddrie paralele), despdrlite de nervuri, Si este lestatd de un lanternou. Forma arhitecturald a cupolei era complet diferitd de cele construite pdnd atunci. Era, mai ales, diferild de cupolele Evului Mediu, cel atdt de bogat in biserici Si preocupat de structura cupolelor sale. Cupola domului Santa Maria del Fiore este dominanta spaliald a orasului Florenla Si una din emblemeleacestui oras atdt de bogat in repere ale istoriei arhitecturii Si artelor. Ea constituie simbolul Renasterii in arhitecturd.

L ! an B alti sla Albc+ti ( I 404- I 4 T2 ) ; _rl,-r/. aspectul sub educaliei al Si

;"c':tcupdrilor sale larg culturale, iu aderdrat om al Renasterii - un a -'nio tntiversalis. Proiectele sale, :tu:nt care a elaborat Si o :;qreinicd bazd teoreticd, au -;:ir.zr caracter de ntodel nu doar .,: :inpul Renasterii, ci Si pentru :;,;oada barocd. Era cel mai cult, n;;; :nnginativ Si mai raJinat - t . : : c ( I a l R e rn s te ri i . I. Siseica Sant'Andrea din Mantua i-i;r o construclie integral proiectatd ;c -ilherti. El a reluat ntotivul arcului ;. rrium_f roman la scard monunten:;.i. crr pilastri de ordin colosal (pe n;i nwlk registre suprapuse), Si ;rnel bisefica are o personalitate ;:\rrle. Planul poate fi considerat ";,iiticiu central alungit", cdci se -'i-;cn'd preocuporea acordatd zonei ;eatrale a naosului, pe cdnd nava :,;rv doar o prelungire a uneia din .;nile crucii din plan. Interiorul este poate fi cuprins dintr-o privire. ruir ,s1 ), Biserica Santa Maria Novella a '',tsi. de asemenea, o bisericd g'"rrrri. pe care Alberti primise ;t,manda sd o adapteze gustului .enascentist. Noua faladd, cu ics'-nul ei viguros, a fost o invenlie .--r.i'rcsiyd a lui Leon Battista Alberti, :;r dvee sd fie Si ea un ruodel, ';:rodus ulterior tn ntulte variante. P;.amentul "desenat" din piatrd c;;urald a fost calculat cu atenlie. l:,r ia aceastd bazilicd au fost :\:,1:'duse pentru prima datd cele -i,-.ttitolute laterale, menite sd ;xTrime plastic tranzilia de la nava .;ntrala la navele laterale ale :;:riicii. .-lcest element urnta sd fie '.-,,;,"redes tililizat in manierism Si in ;,hitectura barocd. J. Biserica San Francesco din i;rnrni. cunoscutd ca kmpio .t"{;"atestiano, este o transformare ;; ;;rtbl neterntinatd - a unei biserici :-.:::e din Rimini, care prin -'.'manda ducelui Malatesta umta sd "1c1indmausoleu pentru iubita sa. Ircahularul a fost preluat tot din ;crichitate. Falada este o ,ies.t},tv7q7ga unui desen geontetric, tu un porlal central Si elentente ;ntropomor_fe: arce puternice in plin :inrnt (revenire la antichitatea ntmdndl. coloqne angajate Si nise gerdnd funcliuni funerare. arhe str '-,

I Locuirea urbani este programal cdruiconceptie fost sensibil a un modificatd Renagtere in fatdde Evul Mediu.Pecdndcastelul medieval un loc al puterii,bine fortificat. era palarul renascentiste fost o manifestare culturd- pe care,de altfel. sebazagi autoritatea de aristocrafiei a gi feudalau fost convertite geometrie acestei aristocrafii. Masivitatea severitatea castelului in elegant[,iar introducerea ordinelorl-a umanizat. r Palatulurbanerasediulunei familii. Era o construclie inci intror ertitd.carenu refuza se prin siruri de insdcomunicarea mediul urbaninconjurdtor. cu Fatadele deschideau stradd la ferestre,organizate registreelaborate. Aveauinsdo curteinterioardcu portic perimetralde o in facturi mult mai destinsd Era decdtfaladelela stradd. un spatiual luminii. r'eeetagiei artei. ;i

1,2,3. La Pala::o \ledici-Ricardi, palatul fantiliei -\ledic i. arhitectul t I -t95- I 47 2) Michelo::o llicheio:-i a separat nivelele oe .tarada prin cornise, dar Si prin ;na,c:a.i diferenliat. La paner. bioutrile de piatrd au.fost tioplite i:.ntar. ln '. maniera numita "rlr-sirca ia etaj piatra a .fost ecoisafi ingri.iit. iar etajul al doilea d .tasi rLoperit cu suprafa1d neteda - sraLialie atent studiatd. 4. Palantl Rucellai din Fiarertla a fost construit dupi proiectul lui Leon Battista ,llberti. -\laniera faladelor este sobra. ,\-u mai prevaleazd ori:onlala. ci proporyiile sunt ntai linistite.

il' ll
I I

;-T--

r_r , ,

F{

l+:--:rf i-'q-? t-
p ".-J '

!i-

t-{

Ll*lLI-J

.{J

eL?

)
t\

-Lo

44
R:n;yrile unifornte, au conferit ;,,j"rnl un aspect static, a;ezat. Sescnul-faladelor prezintd Si de -i;:; rlceasta gradalia pe verticald a a,;"trclar. de la puternic spre ,;.in,N. dar nu nuntaiprin :#;r;ntenl. ci Si prin cele trei ordine suprapuse: doric, ionic Si, 3?L-i!{tr stts.cointic. 5- Fala=o Pitti i se datoreazd lui 3-rnclleschi. Falada principald a :*isirar din Evul Mediu aspectul sa)idpin ntasd Si prin parantentul 'nastica" - mai pronunlat la parter Eoementele clasice au apdrut la :arniSele separatoare, unde :,*tiustrii au fost prelucrali ca mici :oionete ionice. Aceste contraste i;ntre ntstica brutd Si prelucrdrile sntropontorfe de finetresunt o ,neta_ford referitoare la ceea ce anigii Renasterii numeau "l'opera di natura" Si "l'opera di mano". 6,7,8. Locuinla urband aristouaticd a atins apogeul in prezenla urband a palatului Farnese, la Rorna - ultima teoremd in piatrd a Renasterii. Crescut la Scoala lui Bramante, Antonio da Sangallo cel Tandr a construit Si el un volum sntlptural, cdruia a vrut sd i se pronunlat silueta. in acest cireascd scop a decupat-o hotdrdt de ntediu, prin rustica de la muchii Si cornisa _lermd.Jocul plin-gol existd, dar nu este agitat, datoritd faptului cd desfisurarea este ordonatd. Obisnuita senindtate a curlii inter:ioare a fost aici tulburatd de Iemperanxentul artistic al lui Michelangelo, care a conferit .faladelor o vibralie nelinistitd. Elementelepar cd abia se stdpdnesc sd sard din plan. Palazzo Farnese reprezintd, prin faladele sale, exterioard Si interioard, in ntaniere diferite, ultintul monumental arntoniosului QuatrocentoSi totodatd primul reprezentantal nelinistitului Cinquecento.

l,.E!l
l

lE'rir?-l)

hJl :"
I t

lF'**

1s

l rr r r l

lTlt-r
BUCt.rRE9rl DE SONSTRUcTII ATALIOTECA

8l

Ideea centralitdlii a fost foarte indrdgitd de arhiteclii Renasterii Si ei au pus-o in practicd cu orice prilej. Nu ar fi fdcut-o dacd s-ar fi suspectat de simple preferinle, nuntai cd ei se bazaupe o argumentareteoreticd elaboratd de ntarele renascentist Leon Battista Alberti. in scrierile sale, Alberti stabilea chiar o ierarhie a formelor, pe trei nivele, confornt cu importanla edificiului: a. forma perfectd, centrolizatd, era rezervatd clddirii sacre; b. alte forme geontetrice,stabilite de reguli stricte, trebuiau utilizqte la clddiri publice; c. in fine, clddirile private puteau adopta forme libere. I. Tentpietto, crealia lui Donato Bramante (1444-1514), poate fi consideratun punct culminant al arhitecturii renascentiste, care in regdsim toate principiile Si caracteristicile acestei epoci de crealie. Geontetria este clard, planul este un cerc, deci domneSte simetria din toate direcliile. Cupola cu lanternd puncteazd centralitatea. Influenla greceascd este exprimatd de plasticitatea volumului exterior, de sculpturalitatea sa, core il face demn a fi contemplatdin toate direc\iile. Elementele antropomorfe sunt reprezentatede coloanele dorice. 2. Renastereaa fost produsul unei civilizalii urbane. Era firesc deci ca arhileclii sd-Sipund problenta regdndirii orasului, ntai ales a formei sale. Fornta intaginatd de ei pentru un ora; ideal era, evident, circulard. Sistemelede fortificayii insd rentiniscenlentedievale- nu erau eficiente, se pare, intr-o desfdsurare netedd, astfel a rezultat planul stelat. In centrul compoziliei se afla fie un edificiu de cult - idee rdmasd din timpurile trecute - fie, mai nou, palatul signoriei. Ideea ca tn centru sd fie un edificiu al puterii laice era tipicd pentru noua ntentalitate.Acest mod de a concepe orasul dupd o formuld abstractd, exprimd, de asemenea, spiritul vrentii, dontinat de ralionalitate. TotuSi,orasele s-au dezvoltat tn continuare ca Si pand atunci, nu dupd idealuri de perfecliuneformald, ci ca organisme vii, sedii ale vielii comunitare.

82

Cinquecento, etapa manieristi a Renagterii

renascentiste p[strat vocabularul au Celedoui secole ;nasrc forme ca elementcomun.Manierade utilizarea de pe i;srui r ocabular fost insddiferit[, pentruc[ semnificatiileexistenJiale carele aveaude a din ;f nunicat arhitectiidin Quatrocento difereaude acelea Cinquecento. timpurii gi maturepireau sdfi gdsit,pe caleintelectuald, Arhiteclii din timpul Renaqterii in Ei *.luiia dilemelorexistenfiale. eraumullumifi sddescopere naturdordineacosmic6,sdo gtiinfific.Aceastd gi mullumire a :iicn-preteze sdo redeala rAndullor in construcfiielaborate gi printr-o notdde senindtate echilibru.Nu acelagi tonul era ;enirudinii s-areflectatin arhitecturd - etapamanieristd Renagterii cAndau ap[rut indoieli cu privire la aceste a ir Cinquecento insd ;errrrudinigi au inceputcdutlrile, de dataaceasta nu prin calculegi teorii, ci pe caleempiricd. Frecare noudconstrucfie un experiment. era S-auincercatfuziuni gijocuri intre detaliilealtddatd tensiuni,echilibrul setulburaprin opozilia .n:'T.::t--lnios in aldturate pace.Noile al5turdriinsdgenerau provocdndsenza[ra dinamism,uneoriinconforin de ;inlre elemente contrare, relatii echivoce, :abil. mai ilustru exempluin acestsensesteoperade arhitectur[a lui iritant.Cel "-hiar \[rchelangelo. preocupare urbanisticd. S-auintocmit proiecteprin In secolul16 a existatgi o accentuati qi noduri.Axele eraustr[zile gi nodurile ;are Romaurma sdfie articulat[ printr-un sistemde axe qi public, dinamicAiistoric.Erauredescoperite onorate valori ::eu pielele- toatespafiicu caracter Acestuisistem erauintegrate ii construcliile. piele,unde In ale glorioasei antichitdliromane. -:rate importante, contemplarea faladelor, aflaude obiceiconstrucfiile se 3\rstamai mult rdgazpentru :eri aveau, general, in alurdmonumentalS.
P:-tia Capitoliului are la Roma o :,:i:rF paniculard, fiind situatd in ;'";r.t sistemuluide strdzi Si piele, pe . :,:lina sinbolicd, prelioasd pentru .,.':airoi. .4ici se aJla un spaliu .:.-,;:enitdin antichitate,ajuns t:c{t}ntrolet. Era compus din ;c-inil Tabularium o altd Si -;;ire. situatd fald de acesta la un "-rgni oarecare. Acest spaliu urma :i-. organizeze Michelangelo, : \nit'-o conrandda municipalitdlii. Ii a contpusnoi falade, a dat ::t;{iului o forntd coerentdprin :r:iiderea uneilaturi cu o noud :.;;ire. a pus scdrile monumentale .j,ettces dinspre oras cdtre acest ,.,,'itspatiLt, care acum se deschidea :it itn gest grandios. Piala are '..nui trapezoidald, dar pentru cd t,f;thelangelo a fost ntaestrul : "ntlictelor formale, el a inscris in Iar rag un oval nea$teptat. in q.iiiocul ot'alului a montat un ax '.ertical, ca pentru a indica central ."tnrii. l^a -faladele care inchideau ca iiflro -s-a -folosit ordinul colosal, pentru barocul care va ,n Smfial '.cni. .lstfel, acestloc a cdpdtato ; n,liscutabil d p ersonalitate.
Dreapta sus: Palladio, l4lo Rotonda

in 1506, Donato Brantante a prinit de la papd insdrcinarea de a reconstnri vechea bazilicd Sfantul Petru din Roma, din ventea lui Constantin cel Mare. El a adoptat fn proiectul sdu de catedrald un plan central in cntce greacd tnscrisd, sintetric pe toate patru faladele. Centrul urnta sd fe acoperit cLt o cupold asentdndtoare celei de la Pantlteon. iar in jurul patm domuri mai mici, cu ei urntau sd se -inalle patru turnuri. Infalisarea catedralei era staticd Si armonioasd, cdci Brantqnte a .lbst ultimul autentic renascentist Si tticidecunr un testitor al ntanierisntului. N-a fost insa dat sa se realizeze proiectul lui Brantanle. Dupd patrttzeci de ani. Jlichelangelo a fost insdrcinat de papd sd reia lucrarea. El q pdstrat planul central al lui Branrunte. operdnd insd o sintezd mai organicd a rolumelor interioare, pe core le-a integrat fntr-o antpld anvelopantd. S-a concentrat pe o des-fdsurare spaliald impresionantd a interiontlui. .folosind elemente masive de rea:em. La exterior avea sd dontine. etident. elementul favorit al vrentii: cupola. care ilu mai era concuratd de alte accente verticale. Era, tntrucdtva, inspiratd de cea din Florenla. in rest, volumul era animat prin deserrul viguros al faladelor, in unele detalii chiar uSor disonant. Catedrala, in ansantblul ei, area o alurd dinamicd, chiar nen,oasd. nrui ales dacd o compardnt cu echilibrata contpo:iyie a lui Bramante. Michelangelo a nturit Si el inainte de a-Si vedea finalizatd opera. Cupola a _lbst inalsatd de Giacomo de la Porta, in 1588. cqre q respectat cu fidelitate proiectul inaintasului sdu. 1. Proiectul lui Brantante pentnt biserica Sf. Petru, plan Si vedere. 2. Proiectul lui Michelangelo pentru biserica Sf. Petru, secliune Si plan.

artlrtrt

lt

84

in 1600, Carlo Maderna a fost cel insdrcinat cu organizarea tntregului spaliu al Pielei Sfdntul Petru. Cu aceastdocazie, el a eliminat un coll al pdtratului proiectat de Michelangelo, pentru a adduga bisericii o navd longitudinald, conform cu dorin1eleclericilor. Noua fayadd principald, inrpundtoare, era o splendidd expresie a barocului timpuriu. I. Falada domului Sfdntul Petru, arhitect Carlo -lladerna. 2. Planul catedralei dupd intervenlia lui -lladerna. 3. I-edereaeriand asupra cupolei lui -\Iichelangelo Si a organizdrii urbane baroce.

85

Michelangelo Buonarotti (1475-I 564) a intruchipat cel ntai bine in opera lui intenliile, cdutdrile Si experienlele manierismului renascentist.Plastica spaliilor sale, decoralia parietald in care se citeStemdna sculptorului, exprimd zbuciumul intelectual Si sufletescal acelei epoci pline de incertitudini. 1,2. Capela funerard a familiei Medici a fost o comandd tergiversatd de-a lungul cdtorva decenii, tulburdnd linistea lui Michelangelo cel Si aSa nervos. In final, micula capeld cuprinde doar doud sculpturi cu caracterfunerar * pe fralii Lorenzo Si Giuliano de Medici Si o Pieta. Cei doi frali destul de neinsentnali ai familiei Medici, au fost redali de Michelangelo conform unor imbolduri ale sale proprii, fdrd legdturd cu identitatea personajelor. Ldngd Giuliano, imaginat contandantde oSti, se afld alegoria Zilei Si Noplii; ldngd Lorenzo, in chip de gdnditor, se afld alegoria Zorilor Si Amurgului. 3. Biblioteca Lauriana a fost o amenajare intr-o clddire existentd. Ea cuprindea trei spalii tntr-o succesiuneascendentd- un motiv favorit al artistului. Tratarea acestor spalii semnificd conceplia lui Michelangelo desprefuncliunile pe care le addposteau.Acestea erau: Vestibulul - un spaliu mic, tncdrcat Si retoric, aproape insuportabil, cu elemente parietale din pietra serena,gata sd izbucneascddin perete Si cu o scard care parcd vrea sd te arunce inapoi. Cel de-al doilea spaliu este biblioteca, unde, in lumina lecturii, i\i regdseStilinistea. Spaliul este bine tenxperat,luntinos, inseninat de bucuria pe care li-o dd cultura. Cel de-al treilea spaliu, care fuseseproiectat "de nou", trebuia sd addposteascdbiblioteca cu edilii rare, dar nu a mai fost executat.

'ffi =
'{!.

lr
.lndrea Palludio (1 5I B-'-ii11,.ntitul Vicenzei, a fost i4 qore arltitect, ale cdrui .;;Ji--iri au influenlat este::{J. europeand. Faptul s-a jantrat Si scrierilor sale, prin

tr**-

,ffi
il

tfi

.,

"2

:;.e ;i-a ficut cunoscutd opera, cdci ele ;:" heneficiat de o largd dfuzare, prin .e.-;Ii'r'recenta invenlie a lui Gutenberg. F;,iddio a excelat tntr-un program :;.;cteristic pentru etapa ntanieristd a le ,;;*tterii: vila din afara orasului. Modul :a care. atat Palladio, cdt Si al1i arhitecli ;r irdlat acest program, relevd doud rs!(te: l) importanla pe care o acordau ;,,iiteclii ntediului natural Si integrdrii : -,tsrnrcliei tn acest mediu Si 2) mai -,ethea lor aspiralie cdtre aflarea :tr4clor desdvarSite. 1.2. Cea mai cunoscutd este vila i:,:ando. cunoscutdSi sub nuntelevila C;rra. o construclie elegantd, situatd pe '.,i ,Jeal. avand o ntinunatd perspectivd -rliJra Toscanei.Planul este perfect ::n,e{ric pe cele doud axe perpendiculare, :;, tele patru falade sunt absolut la fel ;e.i.:ie pe care arhitectul a explicat-o, ca ;:::udine nediscrintinatorie a faladelor ';1i de peisajul la fel de frumos in toate ;:/ec{iile. -1.1,5.lila Trissino.Dacd primii renas-e nii,sticonsideraunatura doar obiect de :,:,ntentplare staticd, cu scopul de a-i iestoperi misterele cosmice, in Cinque:nta netura a devenit Si obiect de inter'.enfie.La vilele da la lard, ei au tratat gradual relaliile dintre I. casd, ca obiect :,cat de om, 2. grddind, ca naturd :onrrolatd de om Si 3. natura spontand. Gridina ntr mai era. ca in Evul Mediu un '"hortusconclusus",ci un spaliu parlial deschis. rcl de divertisntentSi plin de ctr surpri:e. La vila Trissino,Palladio pare r;scinat de relalia dintre construclie Si gradina, pe care a ntediat-o printr-o colonada absolut intprobabild.

87

.- r y

i - 't

1. Bazilica din Vicen.a. Municipalitaea i-a contandat lui Palladio falade noi pentru Palazzo della Ragione. .4s1fel a creat Palladio ceea ce a rantas drept "motivul palladian": o arntonioasd Si elegarttd suitd de arcqde suprapuse. sprijirtite pe duble colonete libere. Traveile sunt separate de coloane angajate. 2. katro Olimpico esle printul teatru de tip arend de la arttichitatea romand incoace, nuntai cd este o construclie acoperitd. Palladio a aplicat aici o deosebit de spectaculoasa invenTie scenograficd: niste culoare in adancurile culiselor. prirt care spectatorului i se sugerea:d profunzinti ale peisajului, de obicei strdzi.

I. -lnsamblul San Marco din Venezia, ;"ciruir din doud "campi" - Piazza Si Fl etta San Marco - este centrul de forld ;. vnui loc unic in lume: Venezia.Cele doud wt;iii urbane sunt definite de un mixtunt :,;,wpositumde mase Si stiluri, in cadrul :Jnjra terticala puternicd a Campanilului *lrlr*cnicaclioneazd ca element organizator ;. :ompo:i1iei. Cs,:iru/ politic Si de administrare al iene:iei s-a constituit in secolul 9, pe w";"ul Iagunei, la cotul Canalului Grande. 4.::.o ,tu .fost construite un castel ducal, m.nc-t'orri-ficat doud bazilici ale unei Si m;,li*iriri - une a sfdntului Teodor, :egu/lii a Marcu, patronii -evanghelistului .-,-;qcrlt'ui. zona Procuraliilor, se afla In ..:-,,slja mandstirii. Lintita cdtre mare a P'-:-:'g11si .fost punctatd de doud coloane a m,irsalirc.ale celor doi sfinli patroni. i.uJr.,r' Dogilor are la exterior tnfalisarea grc:,cdW care a primit-o vechiul castel ducal m scrolul 16" Este un volunt intens,placat cu rnu"n-wrurd, infipt pe doud galerii ca o u.n,,E la pe milioane ei.i. -fel cum Yeneziastd t't t,tic,p in-fipgiin malul lagunei. Faladele nrrpii interioare sunt rezultatul a numeroase :,l;.er.r' lii renascentiste. en Dvfr ce. pe la anul 1000, au fost furate din Egipt Si aduse relicvele evanghelistului -llarr:.t.a inceput construclia bazilicii San ,ltrarto. Este un edificiu esenlialmente :;:sntin. dar care prezintd Si influenle adaosuri gotice (arcele). -]wonice Si

in dreptul curlii interioare a Palatului Dogilo4 cele doud clddiri se intrepdtrund. 2. Torre dell'Orologio, o clddire cu doud aripi Si un turn cu ceas, marcheazd trecerea din Piazza cdtre o strdduld comerciald veche.Arhitecli au fost Mauro Coducci si Pietro Lombardo.

89

Latura din dreapta a Pielei San Marco este alcdtuitd din Procurstie Vecchie. fost construitd intre anii A 1480-1 514, de cdtre arhiteclii BartolonteoBon cel Tdndr Si Mauro Coducci. Este o clddire renascentistd,sumar decoratd, cu suprapuneri de arcade. Sediu al corpului de magistrali, clddirea Procuratiilor este monotond, probabil pentru cd s-a dorit a fi subordonatdcentrului ntonuntental al pielei - bazilica. Clddirea numitd Fabrica Nuova a fost construitd acum doud secole, pentru a tnchide Piazza Si a face legdtura intre cele doud clddiri ale Procurqtiilor. in 1584,fn perioada manieristd,a tnceput construclia Noilor Procuratii, dupd proiectul lui VicenzoScamozzi,care a avut intenlia clard de q stabili o continuitateplasticd a ansantblului astfel fnchegat. Piazzettaa cdpdtat Si ea contur prin 1. Libreria Vecchia di San Marco (biblioteca), al cdrei Santier s-a incheiat fn 1582 (arhitect Jacopo di Sansovino Si, dupd moartea sa, Vicenzo Scantozzi). Stilul fa6adei este acela al Renasterii tdrzii, cu interpretdri ntanieriste. La formularea definitivd a Piazzettei mai participd Si 2. Loggetta dei Cavallieri, o lojd de unde erqu urmdrite carnavalurile Si celebrdrile publice. Stilul ntanierist al lui Sansovino este evident: arhitravd cu basoreliefuri, parapet cu baluStri compuSiSi trei arcade in plin cintru, despdrlite de un element complex alcdtuit din coloane corintice, nise cu sculpturi etc. Ca Grande este artera principald a Veneziei- un canal in formd de S, a$a cum o descria albia unui vechi fluviu. De-a lungul ei, aSa cum se intampld pe artera principald a oricdrui ora;, s-au aliniat o serie de edificii reprezentative.Cele peste 100 de palate tSi oferd admirdrii fa\adele conceputein toate stilurile prezente la Venezia. Un exemplu il constituie 3. Palazzo Pesaro, al cdrui autor este Baldassare Longhena.

90

a epocaReformeiqi Contrareformei. Cinquecento fost epocamarilor tensiunireligioase, Erautimpurileinchizilieigi alelui lgnatiode Loyola.In aceste condilii,biserica mai puteafi nu simbolul statical armonieidivine,promovatde novatoriiflorentini,ci, din nou, principaluleducareligioase devenitmAntuirea, a tor, activ,al mullimii. Temacentral[ a propagandei astfelci gi pentrudramamdntuirii. Cum bisericaera clddireabisericiitrebuiasdfie o sceni adecvatd preocupatd convingdin cel mai inalt gradasupra unui mod neprihdnitde viafd, gi temele sd a artisticesecentrau jurul viefii exemplare omului pe pimdnt, in scopulmdntuirii. in

1. Biserica mdndstirii Santa Maria Maggiore se bucurd de un amplasamentdeosebit in laguna Veneziei:ea se afld pe o micd insuld vis-d-vis de ansamblul San Marco Si nu scapd neobservatd nici unui vizitator. Este opera tdrzie a lui Andrea Palladio - 1565-1580.Ea este un capdt de perspectivdpentru cei care vin dinspre canalul Grande sau Giudecca si pdtrund in bazinul San Marco. Cu campanilul sdu ca un catarg, e0 pare o navd in largul ntarii. 2,3. Biserica Il Gisu, proiectatd de trlignola inceputd in 1568, a Si (otlstituit un model,prin promovarea ei de cdtre iezuilii satisJiiculi de aceastdarhitecturd. Plqnul exprintd .el pulin doud metafore religioase, ;?reate de puterea vrentii: l. nava .,:gitudinald "interpreta"parcursul ':;,:tuirii, cu popasuri la capele, : ":::iri Si sculpturipilduitoare; ) -i:ofa reprezentaproteclia celestd. -,i ;;eea. nava centrald, acoperitd -:, :-,.'li in leagdn, era monumen: --; ;;r natele laterale erau :'* ""r'-.--n:ale mici capele. Traseul in : -- t'j.;i ,linamic,pentru a indrunta central Si altar. Actuala - ---'' .,:J.-jirl r';u,;; .:" ste cea originald a lui :: ; devenitbarocdprin ' l'".;
, ' I r r , i i : ' - , : . : .; irl .; .: .-":; :t:!e r iOAfd A lUi GiACOn O

9l

tAci

sisteme baroci

Barocul tn ltalia
plastici, aproape explicitd,a marilor sisteme autoritatedin de Arta baroci esteexpresia qi, politic al statuluifrancezcentrahzat mai ales filozofice, sistemul secolele 7 qi I 8: sistemele 1 - cel politic Aicel religiosInstituliileultimelordoudsisteme sistemul bisericiiromano-catolice. pentrua-qiexercitaautoritatea, suficientde slabesprea fi nevoite dar erausuficientdeputernice qi mijloaceerapropaganda un bun mijloc de sdgi-o impundprin orice mijloace.Unul dintre aceste propagandd fost intotdeauna accesibil, cu imaginile.Arta plastici, ca mijloc de comunicare au maselor, asupra impactimediat,careproduceemofii, a constituito excelentiforf[ de persuasiune mai eficientedecdtorice demonstralie logicd gi chiar decdtdictatura. astfelde mediu a fost arta Un plasticd barocd. de ei Arhitectura baroci, cu spafialitatea ampldgi vitalitateaei plasticd,impregnatd gustulpentrugrandios, la nu de aveaefectulimpresionant, carerenagterea aspirase loc. Dar un decorative, existenla unei organizdri studiuatental edificiilor barocerelev5,subsplendorile logici constructive sistematice, unei ordini riguroase compozifieiqi a unei perfecte a a pentruspiritulepociimarilor sisteme. semnificative barocede prim rang Tot sistemulautoritAliisupreme explicdde ce,la Roma monumentele regale. de erauregedinfele eraubisericile,in timp ce in Franlamarile demonstraJii splendoare "Il grangusto" - gustulpentrumonumentaldezvoltatde artabarocditaliand- seexplicd atdtprin nevoiabisericii catolicede a convingemaselede adevirul dogmeisale,cdt gi prin pe antecedentele stilisticealeperioadeianticeromane,cdndinfluenleorientaleau deturnat alocuri gi etrusce. plasticda arhitecturiigrecegti moderafia
Era firesc ca ansamblul de la Vaticannucleul catolicismului - sd capeteo iffiTiSare grandioasd, tn acord cu importanla sa simbolicd. La aceastd infdliSare au contribuit gesturile antple ale fui Michelangelo, continuate, fdrd contplexe, de Carlo Maderna. Fomtularea finald a ambianlei exterioare este datoratd lui Gian Lorenzo Bernini marele cavaler al barocului italian. El a ntodelat spaliul urban din fala bisericii ca pe un atrium de anvergurd, de Jbrntd elipsoidald, cere se restrdnge spre a ldsa sd izbucneascd falada bisericii. Este un spaliu dinamic, a cdrui scenografie largd este umanizatd de anfilada curbii de coloane, care-i conferd eleganld Si scard umqnd.

92

=-l-t=

*--l -'{

It J' E:f6-rt v_1t_W, lJ

i s
t1* Jtu/

qTFp

,F-:-r:.r barocd fn arhitecturd s-a :;r;tieri:at in primul rand prin ;.;m:n;rea tensiunilor pe care le aldturdrile de elentente -:rr_-rii-;LJr{ : t4.i:;{Iuale. Barocul, umtdrind -r;ni<:":. a -fluidfficat spaliile unind -:,"0n;;., ;i suprafe|ele prin curbe. S":lrr;rrl/e baroce nu erau :-- :-';;ii intantpldtoare. ci "?:i-'.'.rr din contpozilii savante ;1 .'':nls geonrcIrice sintple. in :'J1::cultre era preferat cercul. J:,;:t mdrile personalitdyi ;-::;--;Lc ale barocului s-au -:ri.r-fJI [n cercetdri Si nit il I . CA Ur nl d re7 U re -'.!r -.
:r-

Jfv \J

Ii a r:4. =l k-'l lli?

rJ /

:.;ucnielor in spalii unificate. i. " .;-r; atili-at elentent tn -:;-;;-r.r cotltitluitdlii spaliale il - . q,.:;;r;,r :idul continuu, adesea -"r;r.;1. tare limita corLstructia :: - n:embrand. J ,-; ri,serica neterminatd Santa \!;:; Jei Sene Dolori (Roma, - a"J: . Francesco Borromini a *r-r-'-rii. pentrlt printa datd, un ::";:i :ntposibil de a mai fi ;;_i';;rilo/ irt segntente
", - ' r t ' ni;

.l*l 6:,;-iro Guarini a dezvoltat ..-i.-;-:;iii. ntetoda pr"opusd de j,--*.:.;;zri de Lrnifcare a spaliilor ;::--:'n continuLml. La biserica -Lr ,'orrrr-o din Torino, -''.-q:;:nrrii in 1688, cele doud ::6::. trtogonal Si oval, au fost :{r :-r: :fis. i n t rep d trun dere a -^-r.i.tu* inrre ele o -::o-iosendenld. Spaliul a i<-,sryr." a-rtlbl mai dinamic, ::.--.;i,ri: -lceastd noud ntetodd a ;: Giarini s-a nuntil "ars : : n::;natoria" Si putea fi ;:.:;.rr.i la j *ttaptmerea :.;cunior centrale cu cele " , r:z;:udinale. 4. B;erita San Filippo Neri, ,.;-;.:,'c -llonteferato, 167 I, (3i;nna Guarini. 5.5 .lletoda lui lgnaz Kilian ):e=enho.lbr dupd care a - -,nsmril numeroase biserici in i;* nii.l.

*-"Y .i

t-':

..

li -,-'z-*-1T l"t - i
.

"l r':i ,,' *" "*'-i1.-' : ,,. u/ 'r -

L-A_-A**z,r*/
"" - , .,..".-

i 'l \ 1
r 1J t

..'.:t. _ ".

93

l. in cazul bisericii Santa Maria della Salute din Venezia, Balthasare Longhena (1631-1687)nu a renunlat incd la structura de tip central - favorita arhiteclilor din Renastere- dar s-a supus, inevitabil, imperativelor vremii sale. Din necesitdli religioase, in timpul barocului a reapdrut parcursul longitudinal - "parcursul mdntuirii" * astfel cd Longhena a tratat zona corului printr-un corp distinct cu cupold (b), dupd care a marcat capdtul axei cu un campanil (c). La lectura exteriorului, acestea apar insd Jlagrant subordonate volumului principal (a) volum autonom,conceputpe plan central. 2,3. FrancescoBorromini (1599-1667)a fost celdlalt nxarearhitect al barocului italian, un artist inzestrat cu o fantezie incredibild. Aceastd combustie creatoare l-a condus la nerespectarearegulilor dar $i la un dinamism Si o expresivitatedebordante. Biserica San Carlo alle Quatro Fontane este situatd la o interseclie de strdzi din Roma, cu o fdntdnd. La aceastd construclie aproape cd nu existd nici un unghi drept, de fapt nu prea existd nici un unghi in general, nu existd linii Si nici suprafeye drepte, nici in plan, nici pe falade. Totul este curb. Elententelede arhitecturd sunt reliefate, scobite, deplasate;planurile sunt concave, convexe, ondulate. Efectele sunt spectaculoase. 4. Scala Regia, Vatican, 1670, arhitect Lorenzo Bernini, este un exemplu de nlonumentalitate barocd, de o fastuoasd, nobild generozitate.

94

Barocul loic tr. F;anul central, preferat de arhiteclii ?";x;,t1srii. a fost ntenlinut in arhitectura :u-ci. dar cercul a fost inlocuit cu ovalul, .''.".qii de comprontis agreatd de cdtre .'o',,,-,gr. LorcnzoBernini a adoptatSi el ovalul ,; :,anul opereisale tdrzii - Sant'Andreaal Qi;nnale (1678) : L{N.'uinloaristocraticd este un program :;-. jiustreazdconcepliile timpului cu privire .; .egre:entareain societate,relalia cu .:;:r.rL). t'ocabularul de forme preferat. Planul i,..'ilnnd de U (potcoavd),utilizat de Carlo .\f;itrys Si LorenzoBemini la palatul 3';":eini din Ronta (1625),n-a avut urmdri ;q.3:|4.nfie in ltalia, dar a constituit o : -..'ein1a a .francezilor. -l LrLuinla urband era ceea ce francezii "hotel". In timpul acelui "grand a:r.r:drd " j:i.rc Si dupd aceea,aceastdlocuinld mai -.rq;ncc inca spaliul central de distribulie ;*"yitt ;i reprezentativ- care se deschidea ::-. sradind. Contactul cu ntediul citadin nu ;-; ':,btrwrat. se rezume la observarea dar :-xt; de la ferestrele etajelor. (Jn exemplu ::-o:e |-lotel Amelot, din Paris, arhitect Germain 3:;"3n4. {. -1 tr -/e- Vico ;rrr mte, reS edinla ministrului -:,,i""-;tr/t.care o stdrnit invidia lui Louis XV : .'i"s; rvali:area de vdd a arhitectului Le Vau. E,; :,-respwtdea spiritului francez, modului al -:. ".;.-il.i- aristocraliei de curte Si gustulur :-r*-r-ii.Intre tintp, in ltalia continua sdfie ;,'t1"ir,ri.i soluyia cu "cortile" interioare. .

,f :tR: ",5;:tr
s:

.-.;.,8.'"r

Ceea ce se petrecusela Roma in 1585, cdnd Dontenico Fontana a sistentatizat orasul, introducdnd o relea de axe Si noduri (vezi pag. 70), s-a petrecut Si la Paris un secol mai tdrziu, dar in mod diferit. O hartd datatd 1740 ne prezintd o relea compusddin pietre nrari, bine conturate, din care strdzile radiau ca razele unor stele. Diferenla de Ronta este oceea cd pielele nu erau istorice, ci nou createprin voinla monarhului Si reprezentau nou concept: la place un royale - un spaliu dontinat de statuia regelui. Sensulfrazei lui Louis XIV "L'etat c'est moi" esteevident.De altfel, intreaga Franld era organizatd la fel, avdnd drept centru Parisul. Idealurile simbolice ale clasicismului f'ancez pe plan urbanistic Si peisagistic nu puteau fi deplin infdptuite intr-un oras preexistent ca Parisul, unde viala oamenilor continua sd se desfdsoare independentde principii estetice, teorii filozofice Si ambiyii politice. Place Etoile a fost o realizare a Regelui Soare, dar era situatd pe atunci in afara Parisului. 1. Place Vend6me, Paris, arhitect Antoine le Pautre. 2. Primul pas al Franlei in Renastere a fost Jdcut de "$coala de pe Loira", unde s-au construit numeroase pentru castele, cd ValeaLoirei erq atunci loc favorit al regelui. Castelul de la Blois a suportat pe falada sa interioard (aripa Frangois I, construitdin 1515)intervenlii care l-au propulsat in pozilia de primul nlonument renascentistdin Franla. Aceastdfayadd dovedeSte nteSterii cd inleles erd Si asintilaserd leclia italiand. es O dovedescgaleria cu arcade, registrele orizontale subliniate prin brdie Si cornisd, dinamica find a scdrii.

"'*:w%... -\ ' ,

-1.Faluda interioard a palatului Louvre, :,,;eputd de Pierre Lescautin 1546, -ep"rintd o a doua etapd a Renasterii ,*;qc r-e. echivalentulmanierismuluidin italian. Vocabularulde C;,:euecento-ul ndscut la Romapare sd fi devenit ,':,rnt .:,cni nrutentdSi in Franla. 4. Fatsda de est a Louvrului proiectatd in - 66-' de Claude Perrault, este una dintre :e.c ntai celebre Si, la acea datd :,"4iq)\'ersate opere de arhitecturd. Mai :t:;:, pentnr cd ea a fost preferatd soluliei .:; Eernini - invitat special de la Roma aceastd lucrare. Principalul nterit :r ?:irrd ; .ui Perrault este insd acela de a f ,t:t:tJl sd spargd canoanele rigide de : :,'nw:ilie clasicd, prin introducerea de -*.:-,r.'ui coloane duble - o erezie in ochii ;: ;,iemicienilor conservatori.Controversa :k r{eLrtd temd dintre Perrault si Blondel ; ietiat sensibil cursul ideilor in ;"rltecturd, ficand loc, pentru prima datd, :a.:erDretari critice. lor 5.6.'" ln lbrsailles,pe teren liber au -tipuse in practicd ideile majore ale -:tI ; tet nti i clasi cismului franc ez. Acestea ; "r: e,;u,: I ) integrarea elementelorintr-un -r;i;;m.' )) centralitateasistemului,al :;.ni nod central era focar de putere,' i , cxtensia gistemului,prin raze, adicd ":r: 'le -tbrydprelungite virtual la infinit. .r,1:';11r l-a adus la Versailles acelasi pe -VI' l,,,,,uvr lhu Si l-a pus sd imaginezeceva Ls n:;: mdrel decat Vaux-Le-Vicomte. ';.;,irile au inceput in 1661, cu ;n:r,!.ricarea vechiului Palais Royal. Apoi, i e .\'arre o conceputgrddinile Si a ::,:.;',eoheat tintp de 30 de ani tngrijirea ;;:!ar stelate Si a cdilor cu perspectivd :r.:.,iiro.a -fdntdnilor artezieneSi a oglinzii ;; 4ri cntcifornte Si, ntai sles, a
'.ez;nyiei prelucrate Si .:;;g.ilE sd creascd in forme :4;snre. spre pldcerea n;'estilii sale. Tridentul t.*,ri,tt de cele trei alei de ;;;;-. 1s curtea de onoare -'--,r?sotfid celor trei direclii .i;,:snre Paris. Faladele _:,u,;;rriui sunt in stilul ;.-;-.jcrsr -francez. Ans amblul ;i ',i I'ersailles este, pe .;c_gi o expresie a ;?st-liutismului, Si un simbol ;i epocii dinamice, de aesthidere Si absorbyie, din ltEnwo Regelui Soare - "le monamrre de droit divin".

it,
.aa=:.

;,tw,
.:i$ri,-r. Fi
t".

l,l

Barocul in fdrile Gennane 2 1. Zwinger, Wallpavillion,Dresda, 1772. 2. Nyntphenburg,Miinchen. Principiile Si alura generald trasate la Versailles fost preluate de numeroase au curli europene.In ldrile germane, de exentplttla Mannheim, Stuttgart, Berlin, Iiliirzburg, Karlsruhe, Mtinchen etc. au fost construitepalate regale in stilul barocului tdrziu al secolttltti 18, integrate in ansantbluripeisagerece se intreceau in mdretrie. 3,4. Biserica barocd a atins culntea dezvoltdrii sale in secolul 18, cdnd, in fine, s-a realizat sinteza dintre spa1ialitatea fluidd de la Borrontini, "ars contbinatoria" de Ia Guarini Si reazentele adosate peretelui preluate din arhitectura goticii. (Jn exentplu este biserica de pelerinaj Vierzehnheiligen, ldngd Bantberg, de constrttitd de Balthqsar Neuruann (16871753). La exterior este oarecum austerd, prestantd in verticalitateaei solemnd.La pare infnitd, interior este insd luntinoasd, este bogatd Si dinanticd, datoritd suitei de ovaluri interpenetrate, maniera lui in Guarini. Ovalul central. in stil rococo. este consacrat unui grup de 14 sfinli. Biserica unificd toate marile teme ale arhitecturii creStine:centru dominant,parcurs longitudinal, cruce latind, secliune bazilicald Si dubla anu^elopd care filtreazd "lumina divind". In ciuda decoraliei opulente, structura se citeStecu limpezime ca aparlinand unui sistem constructiv logic Si clar

-:::','i;?#

Cci ,loi nnri arhitecli ai barocului '.icqe:. totodatd rivali, au fost F;scher von Erlach Si Lucas von trli,"lebrsndt.Concepliile lor erau :.;irtlare barocului italian fn ntaterie ;; :rserici Si celui francez in privinla .e,reolinlelor princiare. Ba chiar, in ;Lc-ixprogrant pdreau sd doreascd ;-5i depasi ntodelulfrancez prin ;ur:nla de grandoare Si intindere ;c-lnir.i. Stilul fa1adelor era cel al :.;r,:*ului tdrziu. Este cazul celor trei ;nsambluri ntajore ale Vienei: j-{,:,.rburg. Belvedere Si Schdnbrunn. I"a Beh'edere, Viena, 1721, este o ::nte=a originald a barocului tdrziu, s;:var fntre exuberanla italiand Si -;:4ereacaracteristicd ralionalisntu.u; ,,rance:.3,4. La Schonbrunnnu a .'i,s: executatproiectul inilial, la ;r.eioarea la care a fost gdndit.

99

Monumente, bol1ile Si cupolele lor 1. Colosseum,Roma (72-80). 2. Bazilica lui Maxentiu, Roma (310-320). 3. Pantheon,Ronta (118-128).Cupold circulard pe tambur. 4. Biserica Sf. Sofia, Constantinopole (532-537). Cupold pe pandantivi. 5. Saint Front Pdrigueux (1045-1119). Plan cruce greacd inscrisd. 6. Catedrala din Chartres (1194-1260). Plan cruce latind. 7. Bicerica Arbore, judelul Suceava, pe 1502. Boltd moldoveneascd arce pieziSe.

100

" Arh itectura in qi ner ilor " s i opoz it ia

Ciutiri traditionaliste
Stilul romantic, curenteleistoriste qi eclectismul
; - ,. lncd din perioadabarocului tdrziu, dupd 1700, unii teoreticieni dideau

qi qi ceiaglassaturatiei de artificialitatea faJd construcliilorsistematice arhitecturd peisagisticd chiar in :atdde opulenla decorativistd. Fenomenul manifestat mai vizibilinAnglia, unde,caurmare, cel s-a s-an6scutsrtlul romantic.in cazulintewenfiilorasupra naturii, intenfiafundamentald de era peisajulelaborat perioadei i:rtrarcere condifiaoriginari,paradisiacd, la resping6nd al baroce, cu \ {Eetaliataiati gi orientatd forme geometrice, in de-omanierdartificiald.Parcurileenglezegti perioadd ctroCaput aceastd in erauconstruclii libere,cu vegetalie neconstrinsi,linii curbealeatorii, grote;i in'oare.Ele au constituitmodele, dupdcare,qiin Bucuregti exemplu,au fostrealizate de ParculKiseleff. in arhitecturd, GrS,dina Cigmigiu sau stilurile vechi, de preferinldromanicAigotic, rrau manipulate fantezie,pentru cu creareaunor scenografiiliteraturizante. AvAndpunctul de pornire tot in Anglia, dar incep6ndcu secolul I 9, s-aulansatqi stilurile Eraucdutdriledeclangate o acuti intrebarecare-ifrdntAnta Lqoristede atuncipe arhitecli: tn ce stil sd Pornificu tofii in clutarea"stilului adevdrat" s-aupreocupat semnificatiile :n:,iectant? de acestor ,nu tbrrnepentmpubliculereicapitaliste. goliti de sens, Rezultatul fosto arhitecturd a lipsitddevitalitate pe cAt alese arhitecturile din istorice, ;r creatiritate,concentrati copierea mai "gtiinfific[" a modelelor ,Je preferinli nobileleconstruclii antice. asociafie idei eraeventual de Singura stilul clasicpentru gi gi cl,iiliriledeinvdJdmdnt cel goticpentruprogramul religios. Anglia a exportat in coloniilesaleo arhitecpra deghizatdinstraiede bal mascat,carenu aveace comunicaunei inocentepopulafii nocale. lndia, de exemplu,la Bombay,au fost construite: hoteldoric,o primirie ionic6,un ln un gotic venefian,o universitate l:rit unalEarly English,un birou de telegrafRenaissance, secretariat un -ente siicle qi o bibliotecd colulXlVflamand - formefrumoase, completstrdine de dar atAt -Yl ^Se pe tuncgiunile carele addposteau, qi fa{6de culturalocal[. cdt In acelagi timp s-andscut, celemaibrzarecompozilii de elemente din stilisticeale gi mecurului. nu doardin Europa,stilul eclectic.Aproape toateclddirilepublicemari au fost pompoase, cL-urstuite secolul19in aceastd in noui manierdcompozit.Erau construc{ii care prin bogdfie,astfelc5 erauprefuitede publicullarg, de mult familiarizatcu acest :mpresionau gi hmba1. Aceastd arhitecturia opulenleidecorative sustinutd de academii. era Totugi,reacfiile perioadade plin avAntal acestei anJr.er:e manifestau incd din se mode. Cei careprotestau adresa la arhitecturiialcdtuitedin forme gi colajealetrecutuluiafirmau gi, ;5 eanu mai corespundea noilor programede arhitecturd in general, realitdtrilor secolului19,cd :u a\ eanimic comuncu sensulinitrialal formelor inventatede vechii greci pentrurela\ialor cu zeir u'rn forme iubite de bogafiinegustori cu veneJieni. Chiar arhitectulKarl FriedrichSchinkel,un p:acticiancaredovedise profunddintelegere fald de stilurile istorice,puneain 1827intrebarea: o "-\ -crrtrebui oaresd ne strdduimsd gdsimpropriul nostrustil? "

sl

",

i ,,&,*;hls
.t

o-Y*: ,

*:*-#1

1. Romantism. Castelul Neuschwanstein al lui Ludwig al ll-lea al Bavariei a fost construitprin 1882,inspirat din arhitectura din timpul lui Ludovic al XIV-lea al Franlei, dar tn stil Si decor romantic. 2. Istorism. All Saints, situatd pe Margaret Street in Londra, a fost construitd ln 1859 de arhitectul Mlliant Butterfield, tn stil neogotic. Biserica este rezultatul constrdngerii de a respecta cdt ntai riguros stilul gotic original. 3. Istorism. British Museum din Londra, 1823-1847,arhitect Sir Robert Smirke, este un produs neoclasicfdrd echivoc. 4. Eclectism. Le Sacrd-Ceur. Paris. 1876-1910,este o compoziliealcdtuitd din felurite stiluri.

Sctolul 19 Si confuziile sale. I. Cladirca Operei din Paris i:s!un nrcnument al : otL<en'atorismului, unul dintre i.:rrail reprezentanli- de altfel :o4.:rayersali atunci * ai si :tiendoilor" apuse. A \eaclasicul a produs Si in ;ite tari monuntenteincdrcate ;f iJ-sI" cum e monumentul ,:aF.onal pentru Victor Emanuel, :tceput in 1894. pentru Newton, -1.Cenota-f :rDiect al lui Etienne-Louis 3.'iliee. 1. Claude-\'icolas Ledoux: :rricr pentnt clddire de cintitir :r arasul ideal Chaux, 1806. 14 Frdnla cea ralionalistd, cel :l,"pn de la Descartes incoace, r<-rLrJ4 spiritul baroc s-a Ia q.tni-tbstatin unele tentative de :ri:thtrcere la formele simple, .-;ry,;ri.Eristd nun'teroase :,,;iecte de conuri, sfere, :;;indri. piramide, libere de i4circdturd decorativd... care n-su -lbst insd niciodatd r',zli:ate. Era firesc, pentru cd irzu lot explordri tn cdutareq ,tbrmei ideale", care nu raspundeauunor nevoi sociale ;i nici nu utilizau posibilitdyi Ianstructiv-e curente.Au fost insa cdutdri interesante, in spirit iluminist, ale unor rnt eI ectuali visdtori.

103

Epoca noilor programe gi a noilor tehnologii

Adevdratele creafiiale secoluluil9 au fost marile qi sticlS, pe carei-au impresionat mulfi structuridin fier arhitecfi.Ele au deschis caleaunor noi abordiri ideologicein arhitecturd, careeraacutdnevoiein urma evoluliei sociale de gi revoluliei industriale. Deja cu un secolin urmd seldrgise Gard europeand construitd in 1858 acumnu doar nevoiade spafiiarhitecturale, cuprinzdnd ea gi institulii publice,cum ar fi: burse, palate,biserici gi locuinfe,ci gi o seriede alteprograme gcoli,gdri mari, universitdli, penitenciare, bibliotecimunicipale, spitale, birouri, galerii comerciale, gi pavilioaneexpoziJionale muzee. Pe de altdparte,incd din 1112- in chiar anul t6rnosiriibisericii baroceVierzehnheiligen seproiectainAnglia podul metalic Coalbrookdale,caunsimbolavant la lettreal noii ere industriale. Existadeci o noudtehnologiegi un prefiosmaterialcarecreaposibilitdlineexplorate pavilioane Impreundcu altepoduri,gdri,haleindustriale, tradiJionald. de arhitectura expozitrionale, gi structura gratuitddin punct de vedereutilitarist - a tumului Eiffel, aceste sere gi progresigti cultivali. Ei au v[zut in aceste structurio construcfiiau atrasaten\iaarhitecfilor pentrunoile programede arhitecturd capitalismuluigi o alternativi la ale solulietehnic[ gi esteticd ulterior din acest nou de arhitectur[au fost: tip istoriste. Principiilemajoredesprinse arhitecturile pragmatice arhitecturii, pe cum suntutilitatecsociali qi ale l) concentrarea atenliei aspecte principiul estetic alsinceritdlii,adicd,al exprimdriioneste, neescamotate eficienlain constructie;2) arhitecturalS. purtdtoare inselede expresie ele a structuriiqi materialelor, arhitecturd, simpleexerciJii ci In academii, astfelde structurimetalicenu erauconsiderate definitie,a avut mari rezistenfe in fiind de asemenea conservatorprin ingineregti. Publicul, De receptarea acestor forme,lipsitecompletde semnificafiiculturalecunoscute. altfel, noi gi promotorii acestei ai arhitecturi antreprenorii eraubuni cunoscdtori practicilorcontractuale deci al eficienteigi concurentei, ignorau dar organizatorice, producfieiin serie,montajuluirapid, ai Liberi debalastulprejudecdJilor culturale, ei completrolul simbolictradifionalal arhitecturii. Chiar gi ca spafiiutile, ele erau,ce e drept,destul urmireau scopuripracticegi nu iluzii teoretice. acestor umbrelede sticlScu gasiudin fontda constituit Totugi,arhitectura de reci gi rudimentare. gi fel de esteticd. simbolulepociiindustriale in acest a fost o arhitecturdincdrcatd, semnificafie in continuare, chiarin numdrfoartemare,operestrdlucite sub Simultanseconstruiau manevrdnd vocabular un aspectul valorilor culturalegi simbolice- construcfiiopulentdecorate, cu ecleticde forme,preluatdin diferite stiluri ale trecutului.Ele erauincd receptate mult entuziasm de cdtrepublic, dar criticatede o partea elitei culturale. Incepdndde la mijlocul secolului 19, arhitecturaEuropei era deci carccteizatd de existenJa, paralel,a celor doudlumi: ceape calede disparilie,numiti de francezi de sidcleqi in fin Prima aveaun vocabulargi ceanoud,carevoia sdcorespundirevolufiei socialegi industriale. principii depdgite, de-adouaaveavocabularulneformatpe deplin,nu aveaprincipii clar cea gi De noilor necesitdfi, eleincd neclare. stabilite,nici o ideologieformulatdcaresdrdspundd o acee1in arhitecturd, secolul19 esteconsiderat epocdde confuzii gi declin. a intre arhitecturapragmaticdacapitalismuluiindustrial gi arhitecturadesuetd stilurilor qi decorafieis-aaflat curentulde idei ralionalist.El a fost promovatinAnglia de William Monis gi Ea migcarea rt and Crafts,miqcare umanistd, dominatdde spirit anti-industrial. promovaabolirea ,4 qi aiaptareaformei la funcfiuneautilitar5, dar gi intoarcereala megteguguri tradifionalede stilurilor EugdneViolletle Duc, carepromova In construcfie. Franfa,o mareinfluenlda exercitat-o unei structuri constructivecit mai logice gi sinceraei ralionalismul structural, adicdadoptarea de cd exprimarein formi. El susfinea, asemenea, secuvine o mai atentdstudierea nevoilor sociale gi construirea logicd,sincerd nevoi.Arhitecturabunderaconstrucfia locuinfelorin acordcu aceste gi funcJionald, nu afirmarea gi vreunui"stil adevdrat". Acesteidei qi curente,aflateintr-un puternic dinamism, au pregdtit caleaarhitecturii modeme. 104

.'.r ,;irs- apariliei lor, noile t;rrcrtti din schelet ntetalic Si s:i:,j eratt tratate drept - : r::mtcyii pur utilitare, , : : : . - l; : unr o rh i te c tu rd . (Gu s tu l : r : " ; ; ; r e tte y o i e d e d e c e n i i lr[]r1. J se aconl)da cu un noLr ":'r:;.,'. , $i totuSi, aceste -.:-ii;:rri erau grandioase, in :ir -.pirir baroc. Ele par sd :'u:r.:dd o lume, fdrd a o :,::c;,ie. Secolul l9 a introdus ::ir.r--.-iir deschis, pentru o ;.i.;:e:rurd continud Si fdrd .:ry,::c,espoliale care sd o -{c:'Jr-r'de ntediul ei. l. (,.,;lbrookdale Bridge, 1777G a l e ri e d e s M a c h i n e s , - - i: . 2. : . . t : r it it e d e C o n ta m i n & )ti:,: pntnt Expozilia lI-:c;;;ii de la Paris din 1889. -1. -l';.cie Centrale, Paris, 1853, :"i:;ecr lictor Baltard. 4. Ttrnul proiectat de inginerul Gr-*;.rre Ei.ffel pentru Expozilia . t . l, r ; : t ii d i n 1 8 8 9 , e ra , c u c e i 1 ntetri lndllinte, ceq ntai -i -t. :r;";j .orr-struclie din Europa. ilirillilil'i,-N

i?t*
'"'.,

t.

ti
'l i I

fF

,*,

f.,

-" "!* .tur,

105

f. in 1851 fost a
organizatd la Londra printa expozilie mondiald, pentru care a fost construit Christal Palace, de cdtre Joseph Praxton - un grddinar La o comandd de ultint moment, el a fdcut proiectul in noud zile. Clddirea are deschideri de I 37 x 560 m.

106

lnceputul Arhitecturii Moderne

Noi orientiri in Europa la inceputul secolului XX
in timp ce mulli arhitecliseluptausi seelibereze stilurile de grele;i incdrcate, diversecentreregionaleale culturii europene in se ni*;tea. aceeaqi din lupti, un nou curentromantic,cu particularitdlilocal - nalionale. \Iigcarea Art Nouveaa a apdrutinBelgia qi Franlala sfdrgitul prologulrevolufiei secolului. cuprinsEuropagiAmerica,constituind Ea rnoderniste. a apdrutsub numeleArt NouveauinFranfa,Coup de Ea Fuer in Belgia - undefigurile centraleerauVictor Horta qi Henri van de \-eldeinAustria gi Germania,ModernStyleinAnglia. Jugendstilsa:u Sezession pdndinl9l4, cind s-astins A duratcdt dansulscurtqi strdlucitoral fldcdrii de lumdnare, mondial sdo sufle.Migcareas-a simgura. a fi datocazialumii cubistegi nici mdcarrdzboiului frra manifestdndu-se o deosebitd cu strdlucire in definit ca o tentativdde integrare arteiin arhitecturd, a a al spa;iileinterioare. aspect ideologieisalel-a constituitintentiade umanizare viefii sociale, Alt prin reinvierea pnn grija fap de forma tuturorobiectelor megtegugurilor utile. Ele trebuiauproduse gi artistice. aibdforma ceamai adecvatd sd utilitdfii lor (preocuplri ergonomice) si fie frumoase. industrial design.Tot in Asrfel.-4rta I900 a promovatceeace mai tdrziuaveasd senumeascd graficapublicilard. eadrulei au luat efectivnagtere afiSulqi,in general, migcdriparalelede esenfd comundle-autransmis Cel mai pretioslucru pe careaceste :ecolului 20 afostprincipiul sintezei dintrestructuratehnicdconstructivd concepliaformei Si artktice. Din punct de vedereal filozofrei formale,curentulde idei s-aopusistorismului- carese prin Art nnanifestase caracter static,rigiditate,forme masive,grele,tectonice. Nouveaua creat gi forme spafaleindrdzneJe fanteziste, ritmuri pulsatorii,linii curbeinchise,racordiri "sub1iri".Se pAn[ inefabilegi atectonice uneoritransparente, mai erprimd prin forme ugoare, alungite,elegante, bogateqi suplenu erauniciodat[ la iluzia imponderabihtdtii. formeleexpresive, Dar puterea expresie insuqimaterialului. a supraincircate, igi asociau ci de spiritul rontanReversulnationalismuluiromantic al migcdriiArt Nouveau l-a rcprezentat ric rctolulionar manifestatprima dati in Rusia.Aici a luat fiintd curentulnumit Constructivismul incdrcate expresive, Rus"Era o arhitecturdcaresedorea"obiectivd" gi "gtiinlifi cd"; erauproiecte curent Mai de optimismde stinga qi cu intenfii de monumentalitate. toli promotorii acestui In timp s-amanifestat avangardist aveausdfie impugcaficurdndin inchisorilesovietice. acelaqi Antonio Sant'Elia, principala fost vizionarul gi talentatul Fururismul Italian, curental c6rui erou sale- proiecteutopice rnort in rizboi la29 de ani, inaintede a fi putut construicevadin desenele de forrne dinamice gi transparente.

2" Constructivism rus. Monuntentul Internayionalei a -?4 de l'ladimir Tatlin. I920. 3. Futurism italian. Lin studiu din I9l 3 de -4ntonioSant'Elia.

P*tit Parisien
' :+II :,. .d ",.:+r! * rq\s, *:i$!fi! .t

splr! ,E

Curentul Art Nouveau publicitard 1. Graficd

2. Sta1iede metrou la Paris. 3. Henri van de Velde.salon de coafurd la Berlin, 1901. 4. Casa Tassel,Bruxelles. Prima contandd iruportantd adresatd tdndrului Victor Horta, in 1892, a anunlat curentul Art Nouveau. Treptelenu sunt perpendiculare pe axul vertical. Motivele sinuoese din fier forjat se racordeazd cu decoralia perelilor Si mozaicul nardoselii.

ffi

$\s
:::::.J :itrll

iilr
lntoni Gaudi .lntoni Gaudi (1852-1926) afost un
;rfri:[ect wtic, care nu s-a ndscut -i:,::"-ttrtcLtrentanunte Si nici nu a .is;i cotttinuatori. Cu el a inceput Si :-; inclreiat un episod (stil) in istoria :.c.itecturii. Arhitectura sa a fost 4:"trcatd de traditria cataland, de ;,inirasia sa pentru meSteSugul Si arta : :,tislrucliei ntedievale, de n:,:,oiernisnul in curs de formare Si, .:;: ales, de uriasa lui imaginalie Si : ;,-; orrslitate artisticd. Construcliile .'t; Gaudi au o plasticitate fabuloasd, :.:r nu s-a ntanifestat doar in planul -;:;delor. ci este intrinsecd ;,iilstntcliei in ansamblul ei. C,tusiderand linia dreaptd ca o :;sibilitate curentd a omului, iar linia :urhd ca venind de la dumnezeu, G;udi a intbinat luntescul cu :.tnscendentul, crednd Jbrme ';miiiare: oase, petale, aripi, stele, nu5chi. peSteri, nori. l. In cazul Casei Bsnlo. intreaga structurd a casei are, ;a ;i coloanele de pe faladd, aspect ie aase. Valurile de pe fayadd cuprind :,jtId casa in unduirea lof in plan Si :n secyituti verticale. Este prezentd ;.'?ritatea subconstientd cu surrealismul in curs de nastere in Frinlo. 2. Casa Mild este o structurd -.ganicd de piatrd, cu coltruri rotunde jirii asembnea buzelor ori -.; ilrincenelor. 3. Capodopera sa este neterntinatd Sagrada ",ledrala F;milia. ale cdrei limite spaliale ,pereyi Si acoperiri) sunt mentbrane -rr|liri. ondulate, din cdrdntidd Si - er am ic d .

ti

:i

a:t:11

t!/.;r

:'t.it, 4!t, i,S:b.!l

Traiectoria
Office Building-ul american

americani

reclamasolufii in Poatemai mult decAt Europa,evolufiarapidda vielii urbaneamericane gi gi construcfii americane lemn.Magazinele din noi arhitecturale fafdde tradilionalele rispAnditele meerauconstrucfiide dimensiunimari, careaveaunevoiede structurd birourile din marile ora$e aer centrald, condilionatgi interfonie.Cum la Chihidraulice, deincdlzire talicd,deascensoare cago,incendiuldin I87l adistrusceamai marepartedin oragulalcdtuitdin construcliide lemn, inventatde $coalade la ele au fost inlocuite dezgdrie-nori produsurbanspecificamerican epocii:imobilul debirouri gi comercial. forma cheiea arhitecturii Chicago.Ei i se datoreazddeci a de Pentrustructura rezistenld fostutilizatmaiintdi metalul,apoicadreledinbeton armat. ar Acestestructuriortogonale fi putut fi extinseoricdtde mult, atdtpe oizontaldc6t gi pe verticali, unor goluri oric6tde mari intre limitele stabilitede stilpi gi grinzi. Primamare oferindposibilitatea pe cu construcfie structurd cadre(metalice)gi peretecortini (incd ambiguu)afostHome punctul de construiti in 1884,carepoatefi consideratd Le Baron Jenney, de Insurence, William plecareal viitorilor zgdie-nori. de temaclddirilor de birouri a fost apoi consacratd realizirile lui Pe acestdrum deschis, personajuldominantal $colii de la Chicagogi un marepionier al Louis Sullivan ci Deqinu eradeloclipsit de culturi gi sensibilitate, dimpotrivd,Sullivana modernismului. propozilii Formfollows Esteautorulcelebrei american. intruchipatin clddirilesalepragmatismul a similardpropozifieiFunclia formula organicd existenfei, function,pe carea explicat-odrept creeazdorganul, caretrebuiereflectatdgi in arhitecturd.Ideeaestecd arhitecturatrebuia sd Astfel, clddirilelui Sullivan in rlspundi dinamicii viefii in oragulamerican plind expansiune. modul de viali. intotdeauna arhitectura: doreausdexprimeceeace,dupdel, trebuiesdexprime gi a Celebrasamaxim6,devenitdsloganal arhitecturiimoderne, fost ulterior absolutizatd gi dogmatizatd a dat acesteiarhitecturi gi numelearhitecturdfunctionalistd. Atdtarhitectura,cit qi gi mult liberalizatd nuanfat5. dar iqi denumirea pdstreazigi astizi valabilitatea, intr-o manierd

1. Louis Sullivan, Guaranty Building, Buffalo, 1894-95. Forma clddirii este rezultanta funcliunii sale. Parterul Si mezaninul sunt transparente,pdstrdnd contactul vizual cu strada, pentru cd au valenle publice. Etajele cu birouri sunt repetdri ale aceluiasi modul, care s-ar fi putut multiplica oricdt, dupd nevoi. 2. Fair Store, Chicago, in timpul construcliei, tn I890. Arhitect este acelasi Wlliam Le Baron Jenney.

110

Frank Lloyd Wright (1869-1959)

Arhitectura americani qi-acdgtigatcoerenlanu prin generalizareazgdrie-norilor, ci, paradoxal, prin operacelui mai atipic dintre arhitecfiisii: Frank Lloyd Wright. Degi elev al lui Sullivan,el a fost putin interesat clddirile de birouri, ci mai mult de crearea spafiiinterioare. de de Incepdnd 1900,Wright a construitvile pentrubogatii sii vecini de la periferiaoragului din - r ile cu forme diferite,dar cu o fizionomiein careserecunogtea aceeagi marepersonalitate. fost A epocain caremarelearhitecta dat o cu totul noudinterpretare locuinleiunifamiliale.El a spart perelii cutiei tradifionale- atAtpe cei interiori cdt gi pe cei exteriori- pentru acreainterioare care comunicdatdtintre ele,cdt gi cu exteriorul. creatspaliuldeschis, A flexibil qi articulatgi tot el a fost cel carea definit, dupdcriterii moderne, zonelefunctionale cadrullocuinlei. in Idealuldeclaratal lui FrankLloyd Wright afost arhitecturademocraliei.Pentruel, locuinlaindividual5a incetats[ fie doarun refugiuprotector, egocentrist, omului, ci prin felul in al r.-?re interpretat-o, datun nou sensde libertategi mobilitate,de afirmarea identitdtii 3 i-a individualeqi a modului de viafi diferit al fiecdreifamilii. lor Casele prerie (Prairie Houses). terasele ampleqi acoperigurile pantdlin5, de Cu in plat[ a preriei americane. casele prerie par sdpluteasciin imensitatea Erauprimele creafiicare de ilustraunouaideologielansatd Frank Lloyd Wright, aceea spatiuluicontinuuqi a comunicdrii de a gi 'Jinrreinterior exterior.Planulin cruce,cum e cel de la casaIsabelRoberts,a devenit prin mari suprafefe caracteristic. Aripile caseipdtrundin naturdgi lasdnaturasi pitrundi in casd, r itrate9i peretiiamovibili ca nigtepanouri.In mijloc seafl6 intotdeauna cdminul-fire place gi centru.ax qi elementsimbolic,careevocdo relalie fundamentald dintreexistenfd natur6. relafii fireqti,naturale,dintremediul construit, Dincauzaacestei viafd gi mediul nafural, arhitecrura a fost numitd "organicd". Esteo interpretare modernda semnifica{iilorontologice sa tundamentale. aceasticoncepfie habitat senumegte"The Textullui Wright careateoretizat despre \-atural House". perioade arhitectura FrankLloyd Wright. Parterul in lui CasaRobieesteapogeulacestei pdmdnt,iar etajelein consol6, fixate in axul central,plutescparcd,accentudnd estebine aSezatpe orizontala9i sugerdnd extensie infinitd. La interior nu mai existi camerecu funcfii unice,ci o spaliileseintrepdtrund, indllimi diferite gi suntdefinitedepoziJiaomului in spafiu.CasaRobie au inruchipeazdideealuiWright desprelocuinlacarenu doaraddpostegte, in cicreeazd,libertdfi pdmdntSi cey''(vorbalui Heidegger). spaEiul existenfial creatde el"intre

Fran* LIo1,d Wright: I Casu Isabel Roberts, Chicago,1908. 2.3. Casa Robie, Chicago, 1909.

Stilul lnternational.

Funcfiune gi tehnici.

Le Corbusier - Biserica de pelerinaj de Ia Ronchamp

Condifiile aparifiei Arhitecturii Moderne

un in urma unei perioadede germinarede aproape veac,Modernismuls-adeclanqat cu desfrgurarea lucrurilorpremergdtoare toatdforfa la inceputulsecolului20. Recapituldnd acestui careau dusla apariliaMigcirii moment,putemenumera cdtevadintrecondiliile importante Modeme. I Fenomenul intorsdturd evolutiaomenirii a fost istoricmajor careaproduso puternicd in vizibili mai alesin revolulia industriald. Datoriti ei a apdrutin secolul19 o noudrealitatesocial6, marileora$e. Dezvoltarea industrieimodemegi a relafiilor de producliecapitalisteau avut ca urmare mai alescu fo4e de muncdvenitd de la fardsdlucrezein fabrici. Pentru suprapopularea oragelor, populafie, condiliilenoii densitdfi, trebuiau construite multelocuinleqi dotdripentru in aceastd trebuiausdfacdfafd acestei Oragele aglomeriri gi acestui nou servicii gi trebuiarezolvatdcirculafia. stil de viafd, carepresupunea deplasdrizllnice aleunui numdrmarede oameni,la muncdgi acas[. goc, in Terenurile Oragul, forma satradi;ional[,nu erapregdtitpentruacest s-auscumpitvertiginos. nimeni pdn[ atunci.Marii arhitecfiau iar cu astfeldeproblemeurbanisticenu semai confruntase practic,a unui nou orag, o gdsitsolutiaacestor probleme eliberarea terenuluigi construirea, in cu diferitd,pe locul celui vechi: un ora$cu bulevardegi construcfiimultietajate. structurdfundamental Fafdde pulineleprogramedin trecut- biserica, Sepuneauinsd gi problemede arhitecturd. palatul,primdriagi locuinfaunifamiliali - gi-aufdcut apariliaprogramenoi de arhitecturl:locuinfa gi clddiri industrialeetc.Acestea administrative comerciale, colectivdla bloc, noi institutrii necesitau construcfiicu multe etaje,fie halemari, greude acoperitcu mijloacetradilionale. fie I Tot revolufiaindustrialda pus la dispozitrie mijloacelede rezolvarea acestor probleme, gi noi vielii modemein marile ora$e erauconstruite datoritdprogresuluitehnic.Noile clddiri necesare metalic,apoi din betonarmat.Au apirut mai intdi cu schelet cu materialegi tehnologiirecente, gi gi in automobilele mijloacelede transport comun,primite cu mult entuziasm tratateca suverane in raportcu pietonul.Pentruele a fost creatdo refeade trafic major. I r Germenii arhitecturii moderneau apdruttotodatdqi ca reaclie la isteria stilurilor din la arhitecfura istoricist[, careinc6 "respira",conectatd suportulpopular.Ea erainsddefazat[in a raportcu noul stadiude dezvoltare societiJii- cu noile forme,structuri,materiale, condilii promovatde pionierii economice etc.Era pe calesd seformezeun nou gustestetic, arhitectura principiile gi modeletrecutului,osificate de modernismului. doreausdelibereze Ei intr-un sistemautosatisfrcut, favoarea in unei arhitecturilibere,adaptabile viefii. Numai cd estetica propusderaatdtderadicaldiferit[ fafdde imagineaobignuiti a arhitecturii,incAtoamenilorde rind le-aufost necesare multe deceniipentrua se concilia,cAtde cdt, cu ea. I La turnuraradicald a arhitecturii a contribuit Siactivitatea unor teoreticieni ralionaligti, printre carecei mai importanfi au fost Eugdne Viollet le Duc, Wlliam Monis, Gottfried Sempea John Ruskin Si al1ii,careexplicau, in ample tratate,principiile lor cu privire la o arhitecturi raJionald. Prin aceasta inlelegeain primul rdnd ci nu ciutareafrumosului dupdvechilemetode se trebuie sdfie primul obiectiv al arhitecturii, ci rezolvareacerinlelor pragmaticeale viefii. I Acestorpremiseli sepoateadduga influenfaspontand gi exercitatd curentulArt Nouveau. de t12

Etapele mari ale Miqcirii Moderne

au l. -{vangardele.Acestea fost curentede cdutarea drumului arhitecturii.Viafa lor a durat de la incepurulsecolului20,pdndprindeceniuldoi. Printreele s-aunum[rat: Futurismul,Cubismul, s tnr C ans c tivismul, Expre ionismul, N eopIasti cismul,Art D 6co g.a. pe s-au experimente contopit, la 2. Stilul Internafional sauArhitectura Moderni. Toateaceste ce a prins conturin marile centreculturale incepurulanilor '20,incel mai unitar stil, care,dup[ a europne. cuprinsfoarte repedeintreagaplanetd. 3. \lodernismul Tirziu gi Pluralismul postbelic gi contemporan. 4. Postmodernitatea Conceptualismul

Principiile Arhitecturii Moderne

Prezentul Foartepe scurt,amprezentatincapitolultrecutcdtevaidei gi curenteavangardiste. r-aincercasdcreeze imagineasupraArhitecturiiModernemature,dintre rdzboaie,urmind o capitol de arhitectura dupdrdzboi gi concepliilecontemporane. r-aun urmAtorcapitol sdtrateze ale mari personalitdfi principiilor modemismuluiauparticipatcdteva La cristalizarea vdzut,Frank Lloyd cum am arhitecruriidin primeledeceniiale secolului20. Printreele senumdrS, Ilrighr dincolo de ocean,apoiLe CorbusierAdolf Loos, WalterGropius,Ludwig Mies van der careastdzisunt clddiri gi orage in Rohe;i alEii. Europa.Dupd planurilelor au fost construite ale monumente prim rangale arhitecturii,documente unei gdndiri arhitecturale de considerate 9i aceluimomentinedit in evolufialumii. Acegtimari arhitecligi-auexplicat urtanisriceadaptate Fiecaredintre ..Fleffi in scris,ceeace a dus la o qi mai rapiddr[sp0ndirea liniei modernismului. ;i unicd gi originali, dar din operelegi ideile lor creatoare aaqri mari arhiteclia fost o personalitate principii comune,careau fost insugitede intreagalume moderndgi au condus cAteva s-audesprins dintre rdzboaie. la a.-ea unitatestilisticdglobali din perioada alteleau fost criticatedupd idei igi pdstreazdvalabilitatea, Ceamai marepartea acestor in n-izboi ca urmare,modificatesaunuanfate timp. ;i. drept nu arhitecfii mai voiausdurmdreascd I Functiunea dicteazi forma. Cum s-amai spus, clasic,ci, in primul r6ndutilitatea in prin cipalrealizarea forme fi'umoase sens unor obiecrir viefii din acelmoment.Templulgrec,depildd - deveacuri care c{rn-srrucfiilor, s[ rdspundinecesitdlilor sa unor realitdligi idealurialeGrecieiantice,dar destinafia de nrolel unir,ersal frumusefe a corespuns se qi ca atarenici forma sa.O nou[ frumusefe va naqte modemd, nu rnai aveanimic comuncu existenla ale cerintelorfuncfionale fiechruiobiectarhitectural sespunea. dirostdin respectarea modernds-anumit gi arhitectura principiu, arhitectura prevalenfei acestui Din cauza -wnc$onalistd. c[, a Aceastd conceptie fost extremde binevenitdatunci,dar limita ei a constatin aceea mlsurabile, obiectivi,entitdflle pn-nfuncfi aleuneiclddiri s-auinfelesnumaideterminan{ii nu cum ar fi de exempluceapsihologic[.Aceastderoare a funcfiile subiective, igrrorindu-se prim rang, pe carer-asalvattalentul lor, dar a fost evidentdla creafia apdrutla arhiteclii de in in rnodernimajoritard, cadrulcireia miile de arhiteclimediocrin-aufbcut decdtsdasambleze "funcfionalismul Rezultatula fost ceeace secheamd mod mecanicstudiilede functionalitate. gi nu "arhitecfurd". numite "construcfii", primitir'". constAnd casefErdnici o expresie, din prim principiu. Dacdnu mai construimtemple9i I Sinceritateaformelor esteunnareaacestui acestea mai trebuiesdarateca nu fabrici gi supermagazine, t'iserici - seafirma - ci birouri, bdnci, pe templelegi bisericile,ci forma lor sdexprimesincerdestinafia careo au. de Pede alti parte,dac[ forma esterealizat[ dinh-o structurd betonsaumetal,ei bine, aceastd *nrcruri nu trebuieescamotatiprin omamente, ciprezentatdsincer,eaavdndo frumusefeproprie. Acestprincipiugi-apdstratintegralvalabilitatea. pdndacumar trebui sd I Formele arhitecturale si fie simple, geometrice.Toatecelespuse apariliaunui nou vocabularde forme arhitecturale. moti\-eze

113

simple. volumelorgi suprafelelor a Abolirea ornamentului fost un prim pascdtrecrearea permis: masive,au pe careau inlocuit zidurileportante constructive schelet, Sistemele de r proiectarea planuri libere,cu spafiifluide despdrfite panouriamovibilegi o legdturd de optici mai permisivdcu exteriorul; piloli; r parterulliber,volumul clddirii rezemdndpe mari, chiarpe toatdsuprafala sau r peretele exteriorcortind,vitrat pe suprafele muchiaclddirii imbrdc6nd eventual . lungi benziorizontale ferestre, de gi etc. r terase etajeiegitein consolS ale simple,,trdiau"prin virtulile expresive materialelor. Marile suprafele de-alungul ei gi inlocuireaacestei cu Abolirea strdziitradilionale, clddirilealiniate fes[turi spafiicl[diri cu patru fafadela de a cu terenurilibereplantate, creatposibilitatea a realizapeaceste ca ce fel de importante, puteaufi lecturate niqtesculpturi. capodopere, dupdce a devenit Acestlimbaj iniJialjust gi inspirat,admirabilla mari-le cu universal,a inceputs[ fie obositorprin monotonie.In final, asociat abuzulde repede al t6rziu.Au decoruluide cogmar modernismului a prefabricare standardizatd,dus la crearea cu refuzuldecorativismului, simplitdlii gi geometriei, astdziprincipiile rdmasinsdperfectvalabile qi incdrcdriisalecu semnificaJie. conditria nuanfdriilimbajului r Principiul zonificirii funcfionale, aplicatin urbanism,degia rezolvatpromptunele problemeacuteale momentului,s-adovedito solulienocivdpe termenlung. (vezi pagina 120) triadd utilitas -firmitas - venustas, ArhitecturaModernda actualizatvechea In concluzie, Astfel, triadaputeafi instalAnd insdpe primul loc componentautilitas, subnumeledefuncliune. - structurdperformantd-formd determinatd defunc|iuneSi numitd acumfuncliune dontinantd solulie tehnicd.

Fenomenul Bauhaus $i personalitatealui Walter Gropius

ArhitecturaModernda prins pentruprima datdun conturmai decisla Weimar,?n a Walter Gropius (1883-1969) infiintatin 1919$coalaBauhaus. Germania, undearhitectul era de de dupi rdzboi,cdndintreagaintelectualitate marcatd ideile socialedemocratice Erauanii fald s6-iasigure, plini de responsabilitate de omenire cdreiavoiau Arhiteclii sesimfeau de stAnga. , gi Ei de in mod egal,fericirea,prin realizareacondiliilor muncdgi locuiresdndtoase confortabile. futuror spajiilor o funclionarecorect6, sd lor ca, seangajau prin competenla profesional6, asigure utilizAndinovafiilegtiinleigi tehnologiei. in sdconstruiascd spiritul eficienfeieconomice, consuperiorla gcoala arhitecturd de Acesteidealuriau constituitdisciplinede invSldmdnt permaapoi la Berlin. in dusdde Gropius.Dupd cAlivaani, gcoalaqi-amutat sediulla Dessau, a nentddisonanJd autoritdlilenaziste,qcoala fost inchisi in 1933,subrecentuldirectoratal lui cu Mies van der Rohe.Aproapetofi profesorii,mulli studenfigi absolvenliau emigratinAmerica, de de in unde au rdspAndit lume ideile gi experienfa la Weimar gi Dessau. de a fost un eveniment prim ordin in istoriaarhitecturiigi arteimoderne, $coalaBauhaus cu intr-un adevdratfenomen, influenfe majore asupraevolufiei arhitecturii. Pe constituindu-se programulgcolii aveadoud l6ng[ principiile amintite,ce aveausddevindcurdndgenerale, principale, absolutoriginale: caracteristici erauoperesincretice, numite"opere l. promovao arhitecturdintegratdcultural; construcfiile design,picfur6,sculptur[, graftcd, vizuale:arhitecturd, expresiile toate de artdtotale",cuprinzfind dansetc.Nume majoreale arteiau fost profesorila Bauhaus, tipografie,vitralii, scenografie, printre carepictorii WassilyKandinskygi PaulKlee. in in pedagogice experimentale, carepracticame$te$ugdreasc[, colectiv, 2. practicametode ocupaun loc importantin inv[f[mdntul artistic.Sespuneci in ultimii doi ani de funcfionarea in gcolii subdirecfialui WalterGropiuss-aurealizattot atdteaprogrese arhitecturi cdt gi in gcoal[nu ca un creatorindividual, ci ca un Arhitectul eraformat in aceastd anterioriidoudzeci. autllizain mod creatorrezultatelecercetdriigtiinfifice. coordonator,capabilde designulmodern. majordafenomenuluiBauhauspoatefi consideratd O reahzare

rr4

$coala Bauhaus L n exemplu remarcabil de punere in rrrcticd pe principii moderne a r,rograntului de locuinle de masd tl .ailsituie ansamblul rezidenlial de la Il-ei.Benhof, construit in 1927 la Srurtgort.Plqnul parceldrii a fost fdcut ,ie Ludwig Mies van der Rohe, care a inritat pe cei mai ntari arhitecli ai Eumpei sd proiecteze case, ce urmau sd a .taLi parte din cea de-a doua expoziNiq 'lntpnltti Deutscher Werkbund. Aldturi ;. sroducliile unor mari nume ca Le C,trhusier, Ilalter Gropius sau veteranul Benrens.tandrul Hans SharounSi-a ,:. -mr-sdeja sd interpreteze lintbajul q:*iern intr-o manierd personald. f . iuagine generald a ansantblului It t i.8 nhof-Stuttgart. e :.3.4. Clddirea Scolii de la Dessau a fost Trsiectatdde Walter Gropius (1883prograruul sdu ,969t Si ilustreazd ;.ciIectural. Cele trei aripi sunt .r;r[i:ate pe trei funcliuni - Scoala :.,,!riu :isd, atelierele Si dorntitoarele :,.4,tarmprincipiului segregdrii -int[ionale, dar Si al relaliei active cu txrerionrl. Alte elemente Jbrntale pentru arhitectura mo: emni.ticative ;erna sunt: parterul liber; falada :,:tftind. cu muchiile ei libere: asimetria: :lararee diferitd a faladei fiecdrei aripi, :t relagiecu destinalia corpului
ri !rtc11]:

'=

ffi
ffi

+ J ,u .

5. ,otuinld proiectatd de Hans Sharoun .; lIgi.6.rt7t7.

hr;q

**rr*

115

!&l::.:.

:: ::-:::: : ; 1. Walter Gropius Si Adolf Meyer au construit in 1911-14UzineleFagus la Alfeld. A intrat tn scendperetele-cortind, contplet t,itrat, inclusiv colyurile clddirii. 2. Fabrica-model prezentatd la expozilia I|/erkbunddin 1914 la Kdln, avea aceeasiautori: Gropius Si Adolf Meyer Chiar colyurile clddirii, unde aclioneazd wt cumul de fo4e, au putut fi degrevate de sarcini Si ,-itrate.Cq o maximd dentotrsfi'alie, colyul clddirii a fost la antplasatd o scard in spirald, intr-un tub de sticld. 3. Notta mentalitatearhitecturaldpe care o proploxeaAdolf Loos este ilustratd de parterul sever al imobilului Goldmandin Michaelplao, la Wenq,ridicatd in 1910. 4,5. Casa Schrrider operd a lui Gerrit Rienelt (lBBB-1964),construitd in 1924 la Utrecht.Aparyine $colii olandezeDe Stijl (nunit Si I,leoplasticism) este un Si \ exemplu de juxtapuneri de planuri, utilizdnd pereli panou Si benzi continui de ferestre.

W f#,,sss s fu,,,
rf

stlr

?f {t 'i,[ $r
5$

fi

%f

a* .:: . -

Fffiqffi

'

n J[ ffi ffi,ffi &

:::]j

,filt i i 'i
:jii r,li:;t
a.i:t

Sl

ii;; fu,:, i
:;:r:i3

Ir

ffi

116

Adolf Loos gi proto-rafionalismul vienez

articolnumit "Ornaa vienezAdolfLoos (1870-1933) scrisun celebru in 1908,arhitectul arhitecfuriiprin totalaeliminarea mentsau crimd" ,prin carecereacu vehemenf[epurarea "dezliterafirizarea" tuturor artelorplastice,in mod omamentului.Idealul sdupurist constain speciala arhitecturii,cu scopulde a o l6sasdseexprimedoarprin mijloaceproprii: spafiu, stnrcturi, rapoartevolumetrice,materiale.Restul eraudoar rezultanteale functionalitdlii casei.In "Case trebuiesdplacd logicd gi convingdtoare: o far-oarea tezeisale,Loos aducea argumenta{ie de tututor Ceeace o distinge de op,syo artd, care nu trebuie sdplacd nimdnui. Opera de artd este afacereaprivatd a artistului. Casanu esteo afacereprivatd. Opera de artd estecreatdfdrd ca cineva sd aibd nevoiede ea. Casardspundeunei nevoi.Artistul nu esteresponsabilfold de in Arhitectul esteresponsabilfa\dde toatd lumea". Cu o deplindincredere puterea cinevaanume. qi arhitecturii rationale,gi eforturile sales-auconcentratdeci pe rezolvareafunclionalS tehnicd vie{ii gi cu atit mai pufin cu eleganti a unor problemepusede rafiune,fdrd legituri cu experienfa sale nel'oilepsihicerealeale oamenilorobiqnuili.Ca urmare,in ciudaincontestabilei valori nu conceptuale, seputeaspunenicidecumdesprecasamodemist[ c[ pldceatuturor.Totugi,fird sd pe saledecalate gi Loos a integratin interioarele recunoasc[ poatechiar fbrd sdcongtientizeze, gi verticald,valori ambientale culturalecareaveausdfie valorificatepesteani, cind furia ascetismuluiesteticaveasdtreac[.

Le Corbusier gi poezia arhitecturii moderne

a mareapersonalitate Migcdrii Moderne Le Corbusier (1887-1 965)a fost,incontestabil, cu secolului20. In contrast Loos, el a fost un spirit latin a europene, figurd legendard arhitecturii o de pitruns de senzualitatea imaginii vizuale,un poet sedus forme gi un mare creatorde forme seducdtoare. pentrua propunenoi moduri de a locui qi Le Corbusiera folosit tehnologiade constructie Prin limbajul ale oamenilornoi sensuri spafiilorconstruite. a te migcain spaliu,pentrua sugera geometria volumelorpure,a gi transparente, a celebrat el utilizat.acelaal formelordeschise El spectacole. esteautorul suprafelelor albe,a luminii gi naturii, creflndpentruprivire adevdrate memorabiluluiomagiuadusarhitecturiiprin definireaei ca"joc savant,corectSimagnifical volumelor asamblatein lumind" . de Tot spredeosebire sobrulgi lucidul Loos, Le Corbusiergi-avalorificat talentulde gi prin texte pline de elocinfd, astfel incdt, la putin timp de larealizareaprimelor creatorde imagini A dreptidealurialemodemismului. fost un arhitect realizdnau fost consacrate saleproiecte,aceste personalgi original, aproapeinimitabil, dar foarte influent. O intervenfiea sadirectd la cate*qoric modernea fost celebrul sdumanifest"Cinci puncte ale arhitecturii internalionalizareaarhitecturii Acestea erau: 1) pilofii, care mderne ", prin careincercas[ fixezerepereformalealenoii estetici. parterulliber; 2) planul liber,oblinut prin descdrcarea pot sustine ldsdnd masaconstrucJiei, perelilorde funcjia portantI; 3) faladaliber[ - ca un corolaral punctelorT qi2;4)benzile de de care 5) orizontalede ferestre; acoperigul-terasi, poatesuplini suprafata grddindocupatd casS* gesturilesalemari - la careuneori el insugia revenit- au puternicd, Fiind o personalitate replici mici, de pe unna cdrorasuferim qi azi. Este fost urrnatetimp de zecide ani de nenumdrate cazul ideilor standardizdii, aunitdtrilorde locuit minimale gi mai alesa urbanismuluifuncJionalist. Sprefinalul cariereisale,c6nd suflul revoluJieimodemepierdusemult din intensitate,cdnd sesimleauin schimblimitele concepfiilorfunclionalistegi erauexplicatede sociologi,cdnd vArsteia temperatdin radicalismul ideilor, Le Corbusiera dat arhitecturii poemul ingelepciunea neconvenfionaligi discutatd rielii sale:bisericade pelerinajde la Ronchamp- ceamai consacratd, opreplasticd a arhitectului. Ea constituie cel mai frumos final de carierdpentruun mare arhitect.

r Il

,'**

l$,iiil,ril ;ili;

ffi

i';,
.4

ffi

Le Corbusier 1. Vila Savoys, construitd de Le Corbusier ldngd Paris in 1930, este un monumental modernismului, pentru conservarea cdruia se depune un mare efort. Este o crealie de mare putere Si totodatd sensibilitate.Parterul este liber ldsand posibilitate de ntiscare automobilului - ne afldm doar in anii de mare entuziasnt fald de progresul tehnic Si ntai ales de autontobil. Benzile de ferestre subliniazd fald orizontala voluntuluiprincipal. Scara centrald leagd cele trei nivele, astfel incdt dintensiunea verticald se integreazdplanului liber. Le Corbusier spunea: "In aceastd casd este vorba despre o veritabild promenadd arhitecturald, oferind permanent imagini diferite, nea;teptate, uneori surprinzdtoare.Este interesant cd am oblinut atdta diversitate, cand de fapt n-am plecat decdt de la un punct de vedere constructiu o schemdde stdlpi Si grinzi de o rigoare absolutd." La nivelul terasei se afld un solariunt, unde liniile geometrice se tnmoaie, incheind comprontisuri cu ntediul natural Si cu intimitatea. Printr-o deschiderepoli reconstitui intregul parcurs pe care l-ai strdbdtut pdnd aici. Planul este liber dinamic Si pdtrat, cdci marile forme ale arhitecturii sunt "cubul, conul, sfera, cilindrul Si piramida", spune Le Corbusier. hla Savoye reprezintd deci voinla omului superio4 educat, de a se intoarce la adevdrurile elementare.

118

). Lt Corbusier, Plan Voisitt - ' : ir , ' r , P t r i s , n n c h e td d i n .' --: i :ntitele acestui arhitect au -:; . r-..3r/;g ptttut sd Jie dLtrerosin plan - :.-..;.-;Ic . ''.;';;-,;i.. )'ucleul central al - r . . , " . . i, . ' :u n n a s d fe d e n to l a t, ,J ".., :-, :.renul public plantat . "",.-i'.t ./ie antplasate :,i . , ' . oir r , - r .o n l i tl An d a p a rta m e n te c
":-,;,',;-1,t.

-i. . -;-'"; voiectatd de Le ,'::'-.;rr-irt 1927 pentru ,:- --;;;.r gntpului Werkbund la ! i',';; ;t:i;6,i'.Stuttgart. Pe cdnd .i,i;-,--;,";; ,\lodentd se aJla in -;. ;':-J.;rtiri, tatfirul Le , -l:,-'lrl- er7 Lln entUziast
'a " ' ' ,:,:: -)l tQ l' .

-1. ,t: C,-ttbusiera construit .r r -;,.; ,ie pelerinaj de la -: ,:,t',-;nipin anii 1950-1955, .-;':-; -r; Doate vorbi despre o '..'. .:,; ,t sa.fa1dde acribia - - , , : - : r r : , il i s tn u l u i l i o n a l i s t Si ra , ... torie a poeziei, ..: de - ,;..7rriLi temperantentul ::, ,;i;is/ic. Acest ultim gest -"'"::,;i cottstiluie o replicd la -''.":cic sale gesturi, situate .;.'-: :ri alte tirnpuri. Este, .,:.- ,::esrabil,o crealie unicd . ,:',1::1iicondi\ii unice. Vai de cel - -r,i r-r' lttcerca sd reproducd .'...iic spaliale ale acestei ,:'., intt'-o altd construclie, :.t,'. ,r-ctt' situatd in vastq .fi .:t:!:tritate de la Ronchantp Si 1:-.;rd|eQ aceeasifunclie "..':'z:oasd particulard. $i mai ,;.';-r.crtre rt-ar .fi unicul Le C, , ' ?us ier . Frurtk Lloyd Wright : F,iintoasa "Casd de pe : -;5. adii " (Fallingwater) este - -i:ttLiopera lui F. L. Wright, o ;rr.'i:ri ('re0toare itxtre -r .;"i: : : et'tut'a organicd, influen:."8' rdlionoliste Si cubiste. Casa .i: cottstntitd pe stdncd, acolo :,ttie rati .fornteazd o cascadd. Cennttl il constituie, ca de , rigci. ctininul, construit din :ittn'a. De acest ax vertical tuut agalate planele orizontale. L,q,itunt ittre irrterior Si tiaturd are o poezie unicd.

#.,,
!',,
:ar,/4

.tr t

{riirilll',

u *m$

CIAM, Charta de la Atena gi urbanismul modernist

a Principiile, careau constituitprogramulurbanisticaplicattimp de deceniimarilor oraqe, a fost stabilit printr-un documentnumit Charta de la Atena, emis de cea de-a4-a sesiune CIAM a ArhitecturdModemi). Sesiunea fost linutd in vara anului 1933,la (CongresulInternalionalde pe bordul unui vas de croazierd, Mediteranqa avut ca tem[ "Oragul funcfional" gi a fost dominati in documentuluirezultattransmitea, esenf[,o=gaucepJie ConJinutul ideile lui Le Corbusier. de gi finanfeleestelegitimatasEQhorecarereglementeazdteritoriul conform cdreiaautoritatea cu Sistemul europeag ale istoricdqi legiturilepsihologice oamenilor tradifiaurband. dezvoltarea qipiqt-Edsfinitede completaboliflftilbcul sdu, falade#Jp$1-.qqJrmare compusdin strdzi tr4dipional, -fue-' pe terenulelibdidt,au fo;t im,ol4ntaJg volume supraetajate.inconiurats* qgi nguroasea oraqffiipEbriterii in general,s:a subliniatcu pregnailf[necesitatea'zoirifrcanr form[ de ..Unica funcfionale: de inblocuri tum. Legftudlilerau asigurate mari locuire urbanderaconstituitddin apartamente Viafa omului astfelreglementat[prin maginidefineadominafiaabsolutd. undetraficul de bulevarde, nu traseegi puncteterminusprecisdeterminate poatefi decit fericiti - se spunea. Marcatdde spiritul utopic de largi respirafiea lui Le Corbusier,gi nu de simful german realist, uoazieras-asoldatcu cel mai olimpian gi retoric documentCIAM, din a cdrui aplicarebigotb metropoleimodeme,atdtde greude remediatastdzi. arezultatcogmarul

Ludwig Mies van der Rohe

Ultimul marepoetal formelorsimpleeraMies van der Rohe (1886-1969). el a aduso $i fiind depunereala punct a programului,a principiilor gi ideilor,preocupat contribuliela migcarea tipologiei arhitecturiimoderne. Marele sduaportlapatrimoniul mondial de valori il constituieinsl materializarea dependent nouatehnologie, de El concrete. s-adeclarat idei inconfundabild acestor in construcJii a prin transparenfa sticlei.Zidunle devoalat fdcdnddin sistemulstructuralelementde expresivitate, pline sunt,ca gi la Wright, lungi linii de fo4d caredirecfi oneazd cum e cazulla pavilionul din prezentmaialesin construcliile salecu Barcelona. PrinMies van derRohe,spaliulJluid,articulat, al regim mic de indlfime, a devenitun conceptfundamental arhitecturiimoderne. ale Pede altdparte,siluetelesuple,transparente turnurilor salede birouri au reorientat pe de americand sky scrapers, linia eleganfeigi a rafinamentului. arhitectura
Dupd primul rdzboi, arhiteclii au avut o perioadd de visare si entuziastdplonjare intryun viitor al tuturor p osib il itdlil or tehnice. Unul dintre ei, arhitectul Mies van der Rohe (1886-1969),a visat in l9l9 un zgdrienor de sticld. Interesant estefaptul cd Mies avea sd fie ultimul mare modernist Si marele arhitect al zgdrienorului american, care poartd trese de ntareSal. 1. Proiect de zgdrienori, 1919. 2. Seagram Building, I 958, realizat impreund cu Philip Johnson la New York.

Ludv'ig Mies van der Rohe -1.6.'. Casa Tugendhatdin Brno, :t-,tlsffuitdde Mies van der Rohe 'i tt5-1969) in 1930, esteo demon-irrrfie practicd a ideilor lui Mies, ;riicate nu ca experimente,ci intr-o :;si locttitd in ntod real. Ftralelipipedele opace, cu goluri .titi subliniazdcaracterulprivat al ;csrinayiei. Spaliul fluid - conceptul siu propriu - este aici un spaliu ;riterior locuit. 1,5. Pavilionul german la expozilia :n{ntdliotlold de la Barcelona a fost ;onstruit in 1929 Si demolat cdqiva ;ni mai tarziu. A rdmas insd un '-',iiecrde referinld al MiScdrii .\{oderne. Spaliul fluid prezentat aici ; riaenit un concept fundantentalal ;rhirecturii moderne.Perelii plini ca r,';rtouri. largile arii vitrate Si o slntcntrd lejerd de olel ordoneazd spaf ul. astfel articulat.

r21

abolite,modernismula promovatc6tevacdi de in concluzie,in locul omamentaJiei simple(inspirate Au de realizare expresivitdliispafiului. fost glorificateformelegeometrice a qi proprietate materialelor proiectelenerealizate "secolului luminilor"). A fost utilizatdacea a ale (inspiratd structurile metalicedin secolul19),sugerdnd de structurilornumitdtransparenld qi structurilorde rezistenfipe cadrede betonarmata creat deschidere dinamism.Descoperirea cu acumexploatate mareentuziasm arhitecli.Perelii de libertdli multd vremeneinchipuite, au exteriori,acumliberi de sarcinistructurale, putut devenicompletvitrali. Spaliileinterioareau gi planuri flexibile.Nemaifiind inteputut fi deschise cre6nd comunicdriipe orizontald verticalS, privirii pe toatedirecliile,ca gratein contexturban,au fost proiectate construcliice seofereau neacoperite. sculpturile. Dominauculorilepureqi texturileproprii alematerialelor, de a La toti marii actoriai modemismuluiint0lnim unitatea esenld principiilor qi limbajului in lor cAndin 1922,crea\ia a fost botezatd Ameri ca TheInternationalStyle, modernist.De aceea, proteste. in Totugi,fiecaredintremarii arhitecfia interpretat manierdoriginal[ nu s-auinregistrat il exprim[. Principiilor generale, le-auaddugat ei ideologiacomund,credndoperecare contribuiii peretelui-cortind, de personale. atdt estetice Astfel, Walter Gropius a fost practicinventatorul de rdsp6nditgi astdzi. Wright a avut ideeaspargeriicutiei,prin intersectia planeintr-o altd logicd pe Adolf Loos a introdus,prin spaliilesaledecalate verticalS, decdtaceea paralelipipedului. a arhitecturaldcu astdzi atdtde prefuitulRaumplan,Le Corbusier a inventatpromenadq "imageriile" sale,Mies van der Rohe esteautorulspaliuluifluid.Louis Kahn rdm6neprezent AlvarAalto prin distinsa prin monumentalitatea tdcuti a volumelorsalearhetipale, marci a pleiadade arhiteclidin generaliile urmdtoare au culturii qi naturii fdrii saleetc.Din pdcate, qi generalizat uniformizatformelepropusede marii arhitecJi, fbcdnddin ele formule.Aceastd publicului de monotoniagi valorilor iniliale, prin saturarea dilulie a condusla demonetizarea golite de continut. formelor"internationale" omniprezente,dar sterilitatea intre anii 1920-1940 criza locuinlelora fost o problemdcrucialdin ldrile dezvoltate ale unor noi forme Europei.Aceastdnevoieacutdde noi locuinfea constituitun stimul pentrucrearea Pe de locuire gi a arhitecturiirespective. ldngdformelede locuirepromovateprin Chartade la mult mai bine inspiratd, cdtreo producliede mici locuinfepractice, Atena,a existatgi o orientare la preJuriaccesibile. Astfel de programeau existatmai alesin Germania, Olanda.

; 'x&.
liL*4:!::l:::

$F^

1. Motivul spiralei, la care Wright a lucrat mai mul1i ani, a fost aplicat in celebra sa realizare, muzeul Guggenheim. Vizitatorii sunt urcali cu lffiul, de unde coboard rampa in spirald, contentpldnd operele expuse.

2. Casa Damntann la Oslo, 1930-1932, arhitect Arne Korsmo - detaliu intrare. 3. Club nautic la Bratislava, 1930, arhitect Emil Bellus.

4. Casa del Fascio la Como, 1932-1936, arhitect Giuseppe Terragni. 5. Centru cultural la Helsinki, 1955-1958, arhitect Alvar Aalto.

r22

Ex pan s i u n e a M o d e r n i s m u lu i in Eu r o p a a n ilo r ' 3 O

Europei,dar gi a ideilor moderniste fost dusi de vdnt nu numai in toatecoltrurile SImAnJa gi de sud.Fird mdcarsd-gipermitdo perioadd de pe ahecontinente, cum ar fi inAfrica orientald Numai ci ideile aurodit imediat,indiferentde stadiulgi condiliilefdrilor respective. eerminare, regiuniperiferice,o fizionomieugormodificati fafd modem6,a avut in diversele nouaarhitectur5, la tocmaica urrnareaadaptdrii condifiile in culturaleeuropene, de "prototipurile"ndscute centrele particulare fiecarefari. din gi care ale Potrivireadintreideiledemocratice arhitecturiimoderniste schimbirile sociale la in addugate bunul simf specifical unor arhitecfide mare rocmaisepetreceau Scandinavia, Arne Korsmo in Norvegia, remarcabile. GunarAsplundin Suedia, calitate.au avut aicirezultate gi Alvar Aalto in Finlanda,au dominatnouaarhitectur[. -{me JacobseninDanemarca mai ales gi cu a in Italia, Germania Rusiasovietici,modernismul luat forma arhitecturiitotalitare, al r arialiunidependente personalitatea arhitectuluiqi a dictatoruluigi de nivelul de dezvoltare de prii. Arhitecturaceamai bunda dat-oItalia, prin Giuseppe kruagni qi GiovanniMichelucci.Erau puritatea specifice cum ar formelor gi,prin unelecaracteristici constructii ralionale,carerespectau intr-un curentstilistic numitfascist. fi ordinul colosal,suntinscrise cu in larile din estulEuropei, apariliacurentuluimodernistin arhitecturbs-asuprapus a perioadade dezvoltare liberda societdfiidupdrizboi. Un vastprogramde construire avut ca printr-o pondere marea arhitecturii rezultat.intr-o primd instanfd, saltcalitatival vietii in orage, un gi de buni calitatefunctional6 esteticd.

=F=== ==+=

Rominia vremurilor 1840-1940

gi-a PAnd dupdmij locul secolului19, gi chiar dupdaceea civilizatiaromdneascd pdstrat , gi in orage. ca ardta un satmare,plutind latentintr-o Bucureqtiul insugi rural6,chiar amprenta gi printremaidanegi treceau nepavate necanalizate, dezordine bizantind.Strdziinguste,strAmbe, amplasatila intdmplare. Aria mai garduride grddini.In mijlocul proprietdfilorseafla c6teo cas6, jurul Lipscanilor,undeseingiruiau o zonavechecomerciali din densconstruitd constituia Ici la in negustorilor etajegi ateliere curteainterioar6. construcfiicu prdvdlii laparter,locuinfele qi cdteo bisericd. colo cdteun han "Arhitectura mare" a sfirgitului de secol 19 a unui pronoului stat,Bucureqtiul fost supus Abia dupd1861,cdnda devenitcapitala oficial6,reprezentativd, fost importatdqi a Pentruo arhitecturd grammai susfinutde emancipare. Mai cu seamd arhitectura incd actuald occident. in eclecticS, finanJatd statarhitectura de la promovatdlaAcademiaBeaux-Artsdin Parisa avut o largdrdspAndire noi. Atdt arhitecfi francezi, qi germanigi din imperiu,apoi curdndromAni,au construitla Bucuregtiedifrcii dar conlindndelemente stil gotic,baroc, de asemdndtoare celedin Europa- cu fatadeeclectice, cu qi, Parada stiluri avealoc in primul rAndpe Calea de mauro-mediteranean mai ales,neoclasic. gi numitdmai t6rziubulevardulElisabeta Carol. est-vest, Mctoriei, apoipe nouastrdpungere

BucureSti, secolul 19. Atmosfera generald. 1. Ulild in BucureSti la 1841. 2. Pe Ddntbovila, aproape de Patriarhie Si de secolul 20. 3. "Casa MilT Biciclista", favoritd de rang, are falade cu decoralie eclecticd, cu influenle Art Nouveau. Arhitect. N.C. Mihdescu. 4. Palatul Sturdza, dispdrut din Piala Victoriei, avea un pronunlat caracter german, neogotic, I 897. Arhitect Julius Reiniqke. 5. Ateneul a fost ridicat la lBBl prin subscriplie publicd, dupd pryoiectularhitectului Albert Galleron. Iniliativa unui diplontat romdn de a construi un astfel de asezdmdntde culturd in "Grddina Episcopiei" a fost inilial criticatd, locul fiind socotit "prea departe de centrul orasului Si foarte greu de ajuns, mai cu seamd iarna". 6. Stilul academist.francez este reprezentat Si de cdtre o reSedinldfastuoasd: Palatul Cantacuzino, azi Muzeul Muzicii, arh. I.D. Berindey, anul 1900.

rs :E-*:**

i.gl

t-

#4

:.dF./r:.i4t

::jr,!4/4 , :,,. W( :fr:::::::::::::::::t::::::::::::: :::t::::::li::::::t: ::::: : : : :::::::;':... ,:.!i :::::i::: {

ew
6:

.ffi

1. "Btfetul de la $osea" a fost conceputde lon Mincu drept pavilion rontanesc la Expozilia Mondiald de la Paris din 1889.In fnal. a fost construit la BucureSti,in 1892. Este obiectul de referinld pentru Arhitectura Neoromdneascd: un volum neliniStit,elemente funclionale specifice cum sunt prispa, foisorul, beciul cLt acces major, decora1ii din lemn sctrlptatSi o cromaticd veseld alcdtuitd din elententele ceramice. in printa parte a secolului 20, arhitectura neorontdneascd a proliferat cu un spor nesperat, suslinutd atat de cdtre oficialitd\i Partidul Nalional ldrdnesc, Academiq Romdnd, Uniunea Arhiteclilor, $coala de Arhilecturd cat Si de cdtre public. CreSterile cantitative se mdsurau in nuntdrul de construclii cu amprentd tradilionalistd, dar Si tn amplificarea decoraliei pe.fa1adele clddirilor importante. final, manierismul In Si opulenla decorativistd a arhitecturii cosntopolite au fost doar inlocuite cu un alt manierism Si cu un alt tip de opulenld decorativistd - unul pasunist. 2. O serie de vile unifamiliale construite la inceputul secolului 20, toate in acelasi stil neorontdnesc. 3. Palatul Prefecturii din Craiova, 1912- I 9 I 6, arhitect Petre Antonescu,este un exemplu de pronxovarea stilului neoromdnesc pe de institulii Si de amplificare a falade decoraliei.

126

,4teneul,hotelul Continental, Universitatea,CerculMilitar Banca Nalionald, Fundalia PoStelor(aziM:uzeulde Istorie), Corol. clddireaCEC,Bursa (azi BibliotecaCentrald),Palatul Palatul de Justilie, Facultatea de Medicind, Palatul Cantacuzino(Muzeul Muzicii) g.a.la Bucuregti, apoi UniversitateaAl.I.Cuza, Palatul Administrativ qi TeatrulNalional drnlaqi, cum ar fr Carul cu bere,Palatul construcfiineogotice Palaul deJustilie din Craiovaq.a., (azi CasaUniversitarilor) sauPalatul Krecttlescu(pe $tirbey Vodi), CasaLiebrecht-Filipescu gustuluielitei noastre PeleSs-aubucuratde un mareprestigiuin epoc[, ele corespunzdnd gi gustuluipopular- epatat mdrefiegi decoralie. de dar contaminat spiritul francez, de

Arhitectura Neoromf,neascl
s-a sporitla noi de idealulunirii cu Transilvania, ndscut in bun spirit romanticnationalist, cu formelecosmopolite la sfiryirul secolului19un nou curentcultural,carevoia sdinlocuiasci In r alori nalionale.Era un curentpatriotic,cu nuan]eugorpatetice, sincergi bine intenfionat. dar la noii arhitecturia fost1on Mincu .Intors de la studii din Paris,el s-aagezat arhitectur5, initriatorul inspiratdde elementedin gi plangeta literalmentea inventatun stil arhitectural,printr-o asamblare arhitecturapopular[. Aldturi de el, Grigore Cercheza propus alt[ variantd,mai sobr6,cu origini in nouaarhitecturd numit neoromdneascd. s-a palatelor In arhitecrura brAncovenegti. ansamblu, peste cu Ca-.ele neoromdnegti un nivel saudoudau adusun adev[ratcurentde aerproaspdt De fardateexcesiv. indatdins[ ce gi palatele ca de eclectice saturate decoralie, nigtemdtugibdtrAne urban[ de mari dimensiuni,s-auivit aceastimanierdneoromineascia fost extinsdla arhitectura pe slibiciunile acestuistil de compozifie.Cdndau fost multiplicatein ordinecomplicate falade ca mici au devenitla fel de artificialegi pompoase celede origine nnari. detaliilepotrivite caselor Primdria Bucuregtiuluisauvechea ori tranguzesc-baroc-clasicizante nemfesc-gotic-romantice. compozilii ruralistenu semai potriveaunici cu noile cum aceste deArhitecturdaratd Scoale dimensiuniale cl[dirilor, nici cu funcfiunilelor gi,dupdsfrrqitulprimului rdzboi,nici cu noile asplraFide integrare europeand.

Arangarda gi Modernismul
postbelicd Modernismul.S-an[scut a ln acestcontextarhitectural apirut in RomAnia bnrsc.ca un copil prematur.De fapt, a apdrutmai degrabl ca un copil adoptat,la citva timp dupd Deqinimic din spiritul modernistnu sepotriveacu conditiile din Rominia natrerea in occident. lui incipientcapitalistd nici din punct de vederesocial,nici esteticai nici tehnic.Existainsd,ca gi azi. o dramaticd dorinfdde a fi in pascu lumea.Astfel, dupi rizboi, la pulin timp dupi ce s-a a romdni,imagineaoraqelor inceputsi de intorsde la srudiidin Europaprima generafie arhitectri se:chimbe.in ciudaunei oficialitili conservatoareatit ceapoliticd, c0t qi ceaacademiciarhitecliiliberali primeaudin ce in ce mai multe comenzidin parteaunor clienfi cu mentalitdli gi productii eclectice numeroasele monumente progresiste. Astfel, printreprefioasele neoromd.negti, apireaudin ce in ce mai multe construcliimodeme,careaveausdschimberepede cdnd aproapene-am ta,ta A oragelor. fost singuraepocddin istoria arhitecturii rom6neg,ti, sincronizatcu vestul Europei. Istoria arhitecturii modernein RomAniaa inceput cu Marcel lancu, arhitect,pictor, la dupi ce a ftcut facultatea Ziirich. Se :cenograf,poet,cares-aintorsin1922la Bucureqti, dadaist[;apoi,i-a asociase acolo,impreundcu TristanTzara, grupvluicarea infiinfat migcarea In european. fine, gi ai cunoscut Parispe surrealiqti pe multi reprezentan\i avangardismului la gi incd,,rcat energiaavangardistd convinsde ideile modemismuluipe careil cunoscuse cu pornit la Bucuregti campanie o explozivdimpotrivaprovincialismului a infiripindu-se la el acasd, de Primelecaseconstruite el inI92l-30 au stdrnitdoaruimire gi hohote ;i a retardirii romAnegti. Aceasti perioadd de rAs.intr-atAterauformelecubisteo noutatein peisajulbalcanicbucuregtean. modernismul s-ageneralizatfulgerdtor. aveasi durezedoar vreo trei-patru ani, dupd care i-a e, in t 930, alt marearhitectromdnal perioadeiinterbelic G. M. Cantacuzino, scris_ pe careMarcel Iancu a publicat-o inziantlsdu, "Contimporanul": "in inu-o scrisoaredeschisi, orasul nostru haotic, de un haos balcanic Si mediocru, de o ticdloSiemicd, cum zice Tudor ... ale apar capremiselesdndtoase unui viitor sdndtos .Lryhezi, caseledumitalesdndtoase

r27

?r".'u
\\i

li7!:::,,1ttit:':;

f- .

Blocul ARO, 1929-31, proiectat de Horia Creangd, este simbolul arhitecturii ruoderne in Romdnia interbelicd. Radical nou Si intpundtor in peisajul domestic al BucureStiului tncd patriarhal, el a constituitsemnalul ntni epoci a restauraliei.

fY&r-;.*,.,

Acolo avangardelor... Fiindunpremergdtot;aipus in toatdactivitateadunitale unfanatismnecesar prietenii duntitaleau ajunsin nnrSfor\at, enl sosil,sieu ntai tdrziu,dar cu aceeasi undedumneata Si " era sinceritate. Agas-augipetrecutlucrurile,cdciG. M. Cantacuzino un spiritmeditativ,demare gi gi individualeexprimate deoperasaarhitecturald. sensibilitate culturi - trdsdturi individuale, gi colective, Bucuregti. ?n locuinJe dar cu MarcelIancua construit predilecJie la vile construcliimultietajate esteautorula numeroase gi a unor cunoscute G. M. Cantacuzino bancaCrissoveloni, cum ar ft HannoverTrust,Kretzulescu, bulevardele centrulBucuregtilor, din blocul Lahovary,blocul Carlton (prdbugitla cutremuruldin '40), dar Si hala de avioanede la hoteluripe litoral gi altele. Brasov,dou[ elegante Horia Creangd,carea Cel mai talentatarhitectmodernistromAna fost, incontestabil, A mogtenitprobabil cevadin harul bunicului sdu,Ion CreangS. fdcut studiilela Paris,din banii c[ personald, acasd fost liber practician.Creafiilesaledovedesc a pe iar a cAgtigafi o expoziJie sedatoreazd doarfirii saleliberede iar asimilatprincipiile modernismului, detaliilediscutabile si artist.Fdrda fi un purist radical,cdci nu-gipropusese schimbelumea,ci doar sdo modernizeze, formelor simple,albegi a orizontalitdlii.A creatpentruclienlii sdi estetica a aplicatcu consecvenfd gi in majoritatea cazurilorparticulari foarterar municipalitatea spafiiconfortabile$i.. . poetice. Halele Obor,hote|ul Aro vile, Blocul Aro - BucureSti, El a construit,pe l6ngdnumeroase Eforie, blocul Malaxa etc. uzinele Malaxa, YachtClub Brctsov,blocul Aro CaleaVictoriei, Capitala{drii s-a totalda fizionomiei oragelor. de Anii '30 au insemnato perioadd schimbare in transformat, numai cAlivaani, dintr-un fel de tdrg mare,cu alurdprovinciald,in ceamai modemd mari igi prezervau mai demult centrele capitalda Europei.Era firesc,fiindcd toatecelelalteorage a pe constituite, cind Bucuregtiiabia acumgi-l creau.Suntanii cind bulevardulMagheru-Bdlcescu construitde americani,eraprivit cu mdndrieca cAndPalatulTelefoanelor, aspectul azi, de cdpdtat industrialdseerija intr-un manifestal noilor primul zgdrre-nori orag,cdndnouaarhitecturd din tehnici,cAndau luat fiinJdcartierede locuit, atAtcelecu vile dupdproiect unic pentruoamenii instdrifi(Cotroceni,Domenii),cAtgi locuinleleunifamilialetip, cu partergi etaj,conform programuluide "locuinle ieftine" (VatraLuminoasd). Duiliu Marcz a fost un creatorrobust,lucru vizibil in partea"monumentald"a opereisale. El a fost arhitectul careaproiectatclldirea de azi a Guvernului,AcademiaMilitard, blocul fost Palatul CFR, pentru cd el a fost cel fost C,SP, RegiaAutonomda Monopolurilor, gara Bdneasa,

r28

a oficiald, reprezentativi "celei mai moderne carea primit marile comenzide stat,pentruarhitectura de contaminatd influenfeale a o nieropole". A adoptat manierdrationalS, propo(iilor clasice, Dar Duiliu Marcu a avut gi o laturd"uman6",reflectati in blocurilecu locuinle arhitecruriifasciste. *Je raportgi in vilele unifamiliale. Octav il Pe l6ngdarhitecfiiamintili, capulde afigin pleiadamodernigtilor mai deJineau: PetreAntonescu Grigorelonescu,Ion Boceanu,poate Dt'iicesat, HenrietteDelavrancea-Gibory, au hand,quasi-anonimi, l[sat gi ei in urmdo ei, si altii. PelAngd o seriede arhiteclisecond gi, arhrrecrurd decentd in primul rdnd,de o foartebundcalitatea locuirii, mult rdvnitdazi de nocuitorii blocurilorsocialiste. de Cind perioada glorie a modernismuluis-astins,a rdmasdoarmultiplicareala infinit nu a ideilor MarcelIancudetrivializarea De simpliste. pe atuncisetemea ci tormelorsimple, a cligeelor gi impdnzirea lumii cu "forme prin formelorde cdtre"modemigtiiamatori" rnoderniste preluarea "Stimate lui Marcel Iancula scrisoarea GeorgeMatei Cantacuzino'. t rd fond".Iatd ce a rdspuns arhitecturala noi a dumneavoastrd, cdnd ampublicat scrisoarea domnuleCantacuzirto, ...De erolttat in ntaregrabd... Dar cum se esplicdfaptulcd insuSi ScoalaSi oficialitateaa inceputsd ia pdfie la elanul ntodern?Cumau devenitdintr-odatdnebuniilecubistede ieri, adevdrateidealuri

ffift*@
ffiittx ^ : 6u*."'-*es

-la

Jlarcel Iancu Si George Matei Cantacuzino. Doua ntari personalitdyi ale Modernismului rontanesc.Doud temperamenleartistie foarte tli.tbrite, care credeau tn aceleasi idei. I. George Mstei Cantacuzino, I'ila Aviana, Eforie, 1929.

2. Marcel lancu, Vila Chihdescu, 1931, BucureSti. 3. George Matei Cantacuzino, hotel Belona, Eforie, 1934. 4, Marcel lancu, sanatoriul Popper, Predeal,1936.

129

...Sdfieluptanoastrdla coffirtului Siale economiei? defrttmuseye...? ...Sdfiecerinlele prinfi audd.Prinfraudd cum se ...Nimic. Conterlulcu ideiles-a ndscutla noi Contintporanul? Prinfrauddfiindcd suntfuratedin revistede ntodd..." Bietul Marcel intportdciorapii de ntdtase. cdci cdtreviitor, dar cruntdaveasi-i fte dezamdgirea, a trdit Iancuigi indreptaatuncisperantele forfat in Israel. pAndin 1984,dupdce in '40 emigrase pe Preceptele Un maremerit al modernismuluilocal s-amanifestat planul urbanismului. (Ele in Charteide la Atenanu au actionatcatastrofal Romdnia,a$aca in marile centreeuropene. precepte Mai depSgite.) intAi, abiadupdanii '60, conformaceloragi catastrofal aveausdacfioneze noilor caresdfi fost afectatde trasarea pentrucd nici nu existamarelucru de pdstratin orage, in puteaufi lesneocolitede noile strdpungeri. al doilearAnd, ir1.r., iar celecdtevaclddiri valoroase orrom0ni,careau Jinutcontde dezvoltarea modernistal arhitecfilor datoritdspirituluitemperat in Fdrda fi agresive ostentative decizii, ori tradilionale. ganici a oraquluiqi de relafiile spafiale a in planurileurbanistice elaborate anii '30 confindireclii gi reglementdri cdrorlogicdigi pdstreazd gi astizi valabilitatea. gi in a arhitecfuriirorndnegti epoci fructuoasd plind de speranle dezvoltarea Dupd aceastd arhitecturiigi a urmatrizboiul, apoi sinistraperioaddstalinisti,caren-a ldsatefectegraveasupra ce oragelor, doara pregdtitdezastrele aveausdvind. ci

:f:i=:

+:::

r r :.:;i,*ii_:_t+,!B'

1. Vild in strada Londra, 1932, arh. Henriette Delavrancea-Gibory. 2. I/ild de arh. Ion Boceanu tn anii'3}.

3. Vila E. Cantacuzino,Horia Creangd, 1934. 4. "Locuinle ieftine", un program realizat in cartierul Vatra Luminoasd din Bucuresti tot in anii'30.

130

t.

Ek
[[ i [f;
:,

wr{,; i

, ffiY,

wrl s

ffi$"tu*
a-:
' . t;:; 'jc

l,

1,

:.qw

}J;
8. Sanatoriul Toria din Covasna, arh. Grigore Ionescu, 1934. 9. Regia Autonomd a Monopolurilor, 1934-1941,arh. Duiliu Marcu.

_i.

BihiiotecaAcademiei,1934, arh. Duiliu Marcu. 6. lniohil de locuinye,1934, arh. Duiliu Marcu. L-:inele Ford, arh. P.Em. Miclescu, 1931.

131

Forme si concepte contemporane

Arhitectura dupa { 95O

Sciziunea
patrudeceniiun program Ca urmarea distrugerilorrdzboiului,s-adezvoltatin urmdtoarele literalmente mediul construital lumii. Din punct de de construcliinemaiintdlnit, carea remodelat liniei trasate ?nainte o vederearhitectural, inceputpdreasatisfbcdtoaresingurdsolulie:reluarea la "gtiinJifice",mai alesprefabricarea de Modernd.Noile procedee construclie derizboi de Migcarea interesuluide a producein masdqi in serie. apdrutpestetot cartierede Au industriald, corespundea gcoli,spitalegi birouri - relativ asemenea alurdgenerald. ca Fiind proiecte locuinfela scard mare, proiectarea arhitecturd devenito activitatede echipd. a complexe, de La mijlocul anilor '50, s-aprodusun conflict intre generalii.Un grup de arhitectitineri ideilor lor in doctrine- increderea oarb[ in rafional,in repro$a modernigtidegenerarea veteranilor gtiinf[ qi industrie,exigenfasever[ de a funcfionadoarpe bazapropriilor legi. Rezultatulacestora gi insuficientdiferenfiate, rigide, ascetice impersonale, arhitecturi era:generalizareaunei gi capitaluluiin lume.Ca urmare,de-acum incolo, dezumanizantda omniprezente rispAndirea pind la sfdrgitulanilor '60, lucrurile au evoluatpe doudcdi 1)Modernismultdrziu,adicd, manifestate alesin arhitectura mai pdndla ultimeleconsecinfe dogmelormoderniste, a impingerea in Stilului Intemafional. Dac[ prima secaracteriza suburbiilorSi2)Pluralismul,adic[ nuanfarea diversitatea. prin omogenitate, douaii eraspecificd continuare celei de-a

Pluralismul - de la generafiahippie la ecologie

"Libertate" qi "eliberare"au fost cuvintelecheieale anilor'60. $i in arhitecfurS, forma refuzasdmai fie dictatdde funcfiune,ci voia sdfin[ pasulcu spiritul epocii in evolufie- un spirit putemic intelectualizat,darincdrcat tipuri noi de ideologii umarriste. occident cu in in continuare carea pomit luptaimpotrivafrigidei funclionalitdfi,adominafiei t s-aniscut o noudsensibilitate, asupra calitilii. capitaluluiasupra esteticiigi a comercialului
Curente Si tendinle t Spaliul ca happening: 7,2. Hans Scharoun, Filarmonica din Berlin, 1956-63. t Coji subliri: 3. Pier Luigi Nervi, sald de sport la Viena, 1953. 7. Eero Saarinen, Terminalul TWA, aeroportul Kennedy, New York,

I 9s 6-62.
t Arlitectard ecologicd: 6. Niels Torp, structura patinoarului olimpic din Hantar, Norvegia, este integral din lemn, 1993.

132

*WL, J

t Democrotizares $i noua talitste a locuirii au fost reaclii :i aroganla arhiteclilor ,r.t,,.lerniSti, cdrora li s-a de a se fi erijat -;trojat -l-aptul irt cei care Stiu cel mai bine ce ic rrehuie oantenilor pentru a Ji re,icifi. Ca au intpus lumii, fdrd -i.em de apel, o ideologie si un -.,.i r:rr care ontul obisnuit t:;;:.'d.ttd ttu s-a fantiliarizat pe ;;;,in. Ca ttrntare, luarea in ; -,,;s;derare a opiniei publice ;-"..r -rii-fie de acunt incolo un -c:e4u ul noii arhitecluri. in '.;4:rrca noii relalii arhitecti:;, i:ator. s- a experimentat ''ee 1ri angaj area comunitdlii :hiar in procesul de proiectare :; rtali:are a grupurilor de .-,;;tin1e. Cel ntai cunoscut ;xemplu este ansamblul Byker .: -\grrcas//e a lui Ralph fr-;j;il1g. 4,5. Jarn Utzon, ;r:s;mblu de locuinle sociale "; tslrkehdj, 1960. t Design srchitecture: E. Jorn Ltzon, Opera din 1956-73, a deschis era -s-,dne-r, qrarilor dentonstalii ale arhitecturii ca artd. . Structuri utopice: 9. .lrchigram, llalking City, 1951.

t' **utt

r33

prin forma liberd a pluralistea fost propusdchiar deLe CorbLtsier, Una din variantele Era chiarpetineriirevolutionari. o i-a originalitate surprins Bisericiide laRonchamp,acdrei din linie au mai mersHans Scharoun,crrFilarmonica Pe aceastd reorientare cdtreformeleorganice. Berlin (1963),Jsrn Utzoncu Operadin Sydney(1956-76),Eero Saarinencv terminalulTWA a a plastici, uneori expresionist5. alti linie, aceea Pe aeropoftuluidin New York g.a.-o arhitecturd lui Louis Kahn. a ale repuneriiin disculiea unor chestiunifundamentale existenlei, fost arhitectura fa!5 de materialele El a dezvoltatvechileprincipii ale lui Frank Lloyd Wright,alerespectului al naturaleqi a fost un maestru luminii in arhitecturd. de din PierLuigi Nervi aprodusstructuriinginereqti betonarmatincbrcate o plasticitate faJdde expresivrtatea de carele-apromovatla rangulde arhitecturd bundcalitate.Din entuziasmul in nervurilor gi cojilor de betonarmats-adezvoltat, general- chiar gi in Romdnia- o arhitecturd gi interesantd admiratd. mai in anii '60 au apdrutstructurilegonflabile qi cele din cabluri. Tot atuncis-amanifestat, vorba atAtde arhitecfura obiect- cupole, de alesin America,un curentalproiectelor utopice.Era pricepere dar inginereasc6, aproape geode, tumuri - cdt qi de strucfuriurbane,pline de fantezie, intr-un turn, ora$e etc. oraqe suspendate pe deasupra unei autostrdzi, nelumegti: ora$e api, orage a Altd formuld a fost aceea brutalismului,derivatdin principiul modernistal sinceritdtii.Era gi l5sataparent doarbetonulbrut, ci multe alteelemente materialede construclii- grinzi nu
t Contextualismul a reprosat Miscdrii Moderne incapacitatea de a inlelege Si de a reacliona fald de contextulfizic al unei construclii. Ca urmare, se propunea o deplasare a atenliei de la obiectul arhitecturalca,,text" la situl sdu, numit

acestuiconcepta avut o "".onlexl". Descoperirea ;vnortonld deosebitd in ntontentul in care diversificarea ;rhirecturii in pluralism risca sd producd haos vizual. In :,.,nrradic\iecu ntodernismul,care fdcea tabula rasa cLt n:ediul existent, eliberdnd terenul, contextualismul ;Lidntuo valoareamediului geografic Si a ntediului :,,rstntit existent. Noua construclienu-Siva mai putea :;"trite sd ignore ori sd sfideze environmentul,dar va ;'.et posibilitatea s^doptezeintre diferite atitudini tn ,;.,;$a cu mediul. In noua lui calitate, mediul va fi .tpectat ca un valoros partener de dialog cultural Si va .,,,rrribtti la identitatea locurilor. Pdrintele unanim ,c[unoscttt al unui contextualismavant la lettre a fost ;,liirectttl fnlandez Aalvar Aalto, a cdrui incoffindabild ,'pera erprimd intr-o manierd subtild valorile s.rartdinave. 1,2,3,4. Sverre Fehn, Muzeul Ghelii, Fiaerland, Norvegia. 5. Alvaro Siza, grddinitrd la Fend"iiel,Portugalia t Conceptualismul este umbrela sub care se dezvoltd ntai iottrt diferite subcurenteSi maniere personale de ;br-,rdarea fenontenului arhitectural. La originea ';er"iri?irealizdri std un concept de bazd al proiectului, o i-iec esenyiald, urmdritd Si de cdtre detaliile de ;"a,irecturd, o "filozofie". Dacd in arhitectura :.;iitiotrald, ideea dominantd era una colectivd, azi ,,:-re-;i,r srhitectului e aceea de a-Si exprima . ":siqalitatea prin ldee. Fie cd manifestareaeste high :i: c,. Lleconstructivistd, regionalistd sau minimalistd, nici :,,: ;,hitect autentic nu se poate sustra.ge exigenlei de a ,:c ha:a demersului sdu un concept bine definit. -r'.d,: 6- Desenele arhitec1ilor, din care se desprinde ldeea unor ;..a1'e proiecte semnate Alvaro Siza Si JantesStirling. t -llinimalismul esteforma laconicd de a exprima cdt n.;: niulte sentnificalii. 7,8. TadaoAndo, pavilion la .1,!u:eulIitra, Basel. t Regionalismul critic este o formuld propusd de Ken,:;:c Frsmpton intr-un celebru articol, prin care .':-;;rc.i sd se opund globalizdrii culturale, aplatizdrii ;.-;.eu[elor ctilturaleprintr-un nou stil internalional.Ea :"--.;ti din atenlia acordatd contextuluiSi cea acordatd ;:i::nci. Ibcabularul ntodern,rdntas valabil, nu trebuie .; .'.'; in-serr sibil la particularitdlile geografiei locului, ;--- rircr Ia istorie ;i tradilii acceptabile.Formula sa nu o ,rr<-ritjrr/ilc sintpld revenire nostalgicd la modele ;;:;,'-ite. preindustriale, ci investigheazdsinteze ale

dr
1

FFtrfl Fu Fl!Flrth F l Ft!tf* Fii$lr$lt FlrFllFii

rFF

$fi Fn $Ii FIt Ft! Ft!

FhFf ||il
ril Flt |gr

ffiffir$
-$iln
frbb I Y*t
t

ilraffi g'H $ll F}]

$fifiltfi rfi$li $H

fiitLii

HJ

.*x rek,
t\

. 'iai,:

tt'adiliei Si contemporaneitdlii,prelucrate in maniere originale Si exprintate in limbaj conteruporan.Cum relalia dintre trecut Si afirruarea noului nu poate fi precizatd simplu Si categoric Si cum limbajul contemporan al arhitecturii este conotativ. formula sa este deschisdcreativitdlii arhitectului. Din interesul viu, la nivel internalional, fayd de pdstrarea identitdlii culturilor locale, s-a ndscut efortul culturilor periferice de a se reprezenta prin arhitecturd. Este foctrte dificil s-au inregistrat destul de puline succese. Au Si reuSitsd se intpund cdteva talente locale de talie universald, cum ar fi Alvaro Siza pentru Portugalia, Sverre Fehn pentru Norvegia, TadaoAndo pentru Japonia, Barragan pentrLt Mexic, Snozzipentta Ticino etc. ldrile exsociqliste nu qlt reuSitsd producd nimic, cu unica exceplie a lui Intre Makowecz din Ungaria. t High Tech continud, Si in versiunea anilor '90, sd utilizeze din plin forya de expresie a noilor teltnologii. Printa ntanifestare,Socantd, a constituit-o Centrul Pontpidou - Beaubourg, din Paris, construit in 1969-72 de Renzo Piano Si Richard Rogers. Dontind peisajul conlemporannumele lui Richard Rogers, Sir l{orntan Foster, Philip Cox, Nicholas Grimshav,.5. Sir JrlormanFoster, banca din Hong Kong, l98l-86. t Postrttodemismularhitecturul a fost o forntttld arhitecturald,dontinantd in deceniul 7 Si B, care s-ct stins aproape complet.Era o variantd subtild de istoricism Si democratizare practicat cu umor Si cu o totodata, ingddttitoare ironie la adresa nevoii de kitsch a clientu.lui.Robert Venturi, Charles Moore, Hans Hollein Si ntulyi allii au promovat arhitectura citatelor din istorie, interpretate in moduri diferite, urmdrind in fond sd "incdlzeascd" qrhitectura prin sducerea in mentoria colectivd a unor forme falniliare. Coloane ionice din inox, scdri care nu duc nicdieri, arcade Si brdie convenlionale utilizate in ntaniere cu totul neconvenlionale fdceau parte din lintbajul postmodernist. InsuSi veteranul Philip Johnson s-a integrat acestui curent, cu acea glumd nuntitii "AT&7", un zgdrie nor tradilional ca o penduld Chipendale.Astfel se introducea o dimertsiurte psihologicd ineditd, bazatd pe antintiri Si asocialii. 1,2,3. Faladele unor magazine de bijuterii la Viena, ultima de Hans Hollein. 4. Philip Johnson: sediul AT&7, New York, 1978-83. t Deschidereu arhitecturii spre trecut a fost suslinutd, printre al\ii, atdt prin scrieri, cdt Si prin proiecte, de fralii Robert Si Leon Kriet; care scriu Si construiescSi astdzi intr-o ntanierd plind de respectfald de istorie, tradilie Si intregul context local.

plafoane tabldondulatd, metalice. din g.a.m.d. devenite tuburide instalafii elemente expresie. de Doar in ldrile petroliereqi in celecomunisteizolategi slabdezvoltate, vechilepromisiuniale arhitecruriimoderneaveauo rezonanfd,nesperatd in rAnduldictatorilorlocali. in timp ce lumea er oluati eraingrijoratdde impactulnoilor tehnologiiasupra mediului,oraqele socialiste se ur3.lsfLurnau in bidonviluri monstruoase. rapid Nesfirgitecartiere-dormitor, muncitoreqti, uzurpau ::enele Lrra$elor, industriilepoluautoaterAurile,iar centrele incercausdseemancipeze intr-o ::aruer5de mult depdqitd.

Teoria postmoderni - fundamentareaarhitecturii contemporane

Tot in perioadade dupdrdzboia revenitplternic in arendteoria,careconstituiegi astizi :rotorul gi principalafo4d orientativd practicii.In arhitecturi,teoriapostmodemd pusin a a Jisculieideile debazdalemodemismului. ramurda g6ndirii criticepost-structuraliste, a fost Ca ea puternicinfluentatd scrierilelui Heidegger, de apoiJacques Derrida,Michel Foucault,Frederic Jameson, Jean-Franqois Lyotard,JeanBaudrillardqi altrii, teoreticienicu intenJiiprofundumaniste, careau pornit o campanie revizie a marilor,,certifudini",devenite parteprejudecdfi. de in gi-a Teoriapostmodernd extrasin maremdsurdfo4a din opozitriafafd absolutismul de modemistqi a fost ceacarea produs,susfinut, alimentatgi orientatPluralismul Arhitectural, ca reaclieimpotriva Stilului InternaJional. Caunnarea campaniei teoretice, nemultrumirea de fafi perpetuarea inerfialda ideilor moderniste crescut. sereproga a I mediul ambiantdeteriorat, prin aplicarea unor idei discutabile, impusenemilosintr-o manierdautoritari - cu credin{a binele in omenirii, e adevdrat, in fond intr-un vechi si latentdezacord societatea. dar cu
Caracterul unui "loc" nu este doar un dat al mediului fizic, ci inzplicd ntoduri de viald, tradiyii Si mentalitdyi, al cdror .fundal este istoric Si cultural. PostmodernismuliSi afirnta disponibilitatea pentru recuperarea trecutului, a stilurilor Si tehnicilor tradiyionale. O arhitecturd modernd cu trdsdturi regionale Si locale a fost prontovatd prima datd prin expozilia MOMA din 1965, sub numele "Arhitectura fdrd arhitecli". Era tot o arhitecturd a forntelor libere, care insd reevalua tradiliile Si ntaterialele de construclie locale. Nici astdzi un arhitect autentic nu-Siperntite o intervenlie,fdrd o analizd prealabild a istoriei locului, pe baza cdreia sd-Sialcdtuiascd o filozofie a demersului. 6. Vechiprin nou. 7. Fosta Gare d'Orsay, actual Musbe d'Orsay, Paris. 8. YeohMing Pei, piramida Luvrului. 9. Sir Norman Foster, Maison Carree, Nimes.

Er

! ss*

n,o;
li!'iarlr L
:it,ix L:iil

!:;?ttr

xi E .

...:

. Deconstructivismul a fost ittilial un curent in gdndirea filozoficd, o forntd prin care erau ,,deconstruite" vechi adevdruri sprea li se cerceta valabilitatea azi. In aceastdacliune de revizuire s-au angajat, in planul arhitecturii, Peter Eisenmann, Zaha Hadid, Rent Koolhaas, Bernard kchumi, Daniel Libeskind S.a.Ei utilizeazd forla Si dinamica liniilor Si a planelor cu originea tn constructivismul sovietic, dar tn alcdtuiri inedite, disjunctive, ce sfideazdforntulele de compozilie impuse in timp. Practicd variante de,,anticompozilie",propundnd fornule ca: nedelerminare, substitulie, suprapunere, contiguitate chestioneazd ; certitudini cu privire la echilibru, proporlie, armonie, unitate... propundnd in locul lor: joc Si nebunie, tensiune,contradiclie, conflict, fragmentare; tn loc de funclionalitate - improvizalie, in loc de integrare - nelimitare, tn loc de individualitate * ffirdmarea subiectului etc. 1-5. Zaha Hadid, stalie de pompieyi la Wtra Museum, Basel, 1993. In aceastdconstruclie nu existd nici un unghi drept.

'--;:;.

.-'""\ \ -; \

r - - -----:o*-:-..-..

"'.

---'-):"--i

^.--r- -*

4 3

--*{-

138

and In 1966a apirut carteade referinlda lui RobertVenturi " Contplexity' Contradictionin "The languageof Post-Modern Arc*titecture" a lui Charles Architecture",gi camtot atunci , nu scrieri,nimic in arhitecturd s-amai petrecutca inainte.Fiecarein Jencks. Dupd apariliaacestor modernismului, aplicatdin forme pufine,simple,esentiale. semai I manierasa,atacaunivalenfa sa, la mai alesautoreferenlialitatea adici faptul cd formelenu serefereau repro$a modernismului moderniste forme abstracte, mute nimic inafaralor. Erauseciqi lipsitede conotafii.Construcfiile gi gi aride,- nu semnificau iar lor a nimic, eledoarexistau, sdrdcia semanticd dusla sterilitatea mediului de viat[. Jencksgi Venturi indemnausprerevenireala funclia dezumanizarea qi Arhitecturatrebuiadin nou sd,,comunice" sensibilitdlii semnificativd referenlialdaarhitecturii. gi publicului, iarpentru astatrebuiape de o partesbabandoneze limbajul schematizat criptic, pe arhitectura de cu simbolic[. Astfel s-aindepdrtat de altasdseimbogifeascd dimensiunea gi permilAnd interpretdri, carescapd exigentelor austeritdtrii suntlegitimatesd multiple univalenfd, insdgi viafa. fie complexe, chiarambiguigicontradictorii...ca

Urbanismul
gi psihologilor, insistente sociologilor, ale timp au apdrut s-auintelitrapidproteste in acest li s-auasociat arhitecli, oamenide culturdreprezent6nd alli societatea civild, istoricilorde artd,cdrora a creatcaurrnare punerii in practicda ideilor Charteide la impotrivamediuluiurbanal marilororage, tradilional, rupnlracu istoria,ignorarea natural, asociate cu contextului Atena.Abolireaoragului pream[rireacirculafieimotorizate, lipsitade oriceierarhizare, dimensiunile zoniftcareafunclionald au modernimaginide cogmar. mari gi stilul unic al zonelorde locuirecolectivd. creatin oragul Urmdri profundea avut cartea,,TheInrageof the City", a lui Kevin Lynch, in carese propunea nevoii umanede confortpsihic in mediul ordqenesc. Locuitorii trebuie reconsiderarea memorialocurilor gi s6-qirecunoascispaliilefamiliare.Oragularedecinevoiede sd-gi regdseascd gi diferengiate incircatecu semnificaliilepierdute. imagini u$orrecognoscibile. ,,Imagibility"este - ca gi viafa oamenilor,au un senscare termenullui Kevin Lynch. Localitilile - sesus[inea constiruind partedin continuitatea istoricdgi culturald. Mijlocul de imediata. o transcende situagia culturald.$i afunci,procedeele estenumaisimbolizarea urbanistice trebuie sens exprimarea acestui spafiuluipublic, cu sdia in calculinteracfiunea subiecliisocialiprin: imagibility,continuitatea Prin urrnare, va obiectiwl urbanigtilor fi crearea relatiacu natura,relaliacu istoria.infrastmctura. - cu caracter centre individual.Ele vor fi purtdtoare atdt cartiere. de ,,locuri" - clddiri, strdzi,piele. cAt de coduri culturaleperpefuate, gi de semnificaliinoi. diferenladintremodul de a trataarhitectura obiect, de subliniazd Teoreticienii urbanismului asupra Daci arhitectura obiectpermiteexperimente, oragelor. de in compara{ie interventriile cu nu lui oraqul,in calitatea de contextvital pentruo intreagdcomunitate, le permite.Oragulnu este dorinlade originalitate arhitecfilor,ci un organisminerfialgi a fanteziagi un laboratorpentru care sensibil, continuugi conservator, trebuiesdpistrezevalorile comunegi simbolurile pe morfologice,cu scopuladaptirii continuitilii. Orice intervenlieseva fundamenta analize cumululuiculturalla noile realitdli. incepAnd anii '60, programulurbanisticprincipal - locuinlaindividualdqi mai ales cu Preocupafi chestiunide identitatea arhitecturiiin mediu social, de fost reconsiderat. colectivi - a arhitectiiau inceputsdpropuni forme noi de locuire colectivd,"\manrzate".Au existatpe de o Michael partepropunerilede mari ansambluri spanioluluiRicardoBofill qi ale americanului ale gi controversate. schimb,cartierele rezidenfiale dimensiuni cu limitat In Graves, un succes cu rezervAnd spafiuinterior cu caracter un reduseatdtpe orizontall,cdt gipe verticali, alveolare, de de Crearea noi forme de ansambluri domestic,de vecinitate,suntgi astdziextremde apreciate. gi creativ[, housinggroups)constituieo preocupare o temi de proiectare locuinle (Siedlungen, initial pe Eforturilede remediere calitdlii viefii publicein orage a s-auconcentrat curentdastdzi. - actiuneopusl zonificdrii funcfionale. general, in aceleagi eforturide a reintegrarea funclionald mediului construitin localititriconstituieqi astdzio prioritate,cu atit mai mult cu asigura calitatea cit seurmdregteevitareareglobalizdriiculturalein Europaunitd.

r39

Arhitectura in Rom6nia

dupi rizboi
Inci inaintede rdzboi,arhitectura se pe romineascd diversificase: de o partenu se inci aventura incheiase modernistd, sustinutd de beneficiariprivafi, de cealaltipartecregtea c6t altii in zeceo arhitecturd eroicd,finanJatd stat, de reprezentatd manifestdrilelui Duiliu Marcu de (AcademiaMilitard, Ministerulde Exteme, palatulCFR), in timp ce teoriaoficiald propovdduia continuare cam in pustiu- arhitectura in neorom0neascd, forme qi semnificaliiorlodox-bizantine. Cine qtiecum ar fi evoluatlucrurile cu pe cu din acestevantai,oricum insdin bine in comparafie turnantadezastruoasd careau luat-o dupdocupafiasovieticS. Stalinismul,ca ideologiea noii puteri, a avutpretenfiade a promovain planul artelorun stil - realismulsocialist- cares-amanifestat amarnicmai alespentruc[ a impuso neagrdcenzurd '50, c6ndBrdncugi, prin anii stilistic6. exemplu, De bolnavla Paris,a oferitca donafie fdrii salede a origine atelierul(careseafld acumla Beaubourg), fost refuzatcu indignaredeAcademia pe RomAn6, motiv cd eraun promotoral arteidecadente, strdineidealurilorumaniste mdrefeale realism-socialismului. Paradoxal insd,tocmaiarhitectura cdmpulpreferatal dictaturilor- a fost ceamai pufin afectatd. Ceeace s-a reahzat insdatuncicu adevdrat malefic, a fost punerea a sistematicd unor solidebazepentrudezastrele aveausdvind. ce gi lentd acalitdlii arhitecfilorin general, a Un procesde degradare inceputcu sldbirea in evident,a arhitecturii.El a culminatcu paranoia moloz gi betonarmata lui Ceaugescu, cdruia breasla arhiteclilor,anihilati intre timp, nu a mai fost capabildsd-iopuni nici o rezistenf6. Cadrul generalcarea fbcutposibildaceastd pusela tragediea fost construitde la inceput,prin metodele a dispozitrie socialismulde stat,in viziune sovieticS: fost abolitdinvestifiaprivatdqi inlocuitdcu de liberalda meserieia fost integralinlocuitdcu o controlulpolitic al investilieide stat;practicarea activitate"de masS"in cadrulunor giganticeinstitutede proiectare, controlate activiqtiide de gi partid;astfela dispdrutconcurenfa liberacreaJie, favoareajocurilorde culisedin umbra in politicului; arhiteclivalorogiau fost inliturafi qi ?nlocuificu cadrenoi cu puteriexecutive, selectate pe criterii politice; au disparuttoatecondiliile pentrugi agafirava criticd de arhitecturd, carea rdmasdoar in formd de prezentd aler ealizdri soci ali smului biruitor. n lor
=,:: := :::: .:rii,iillll

a:,}}'x'l.<.-

poat^e intacti in anii 150de cizmasovietic6, totugiaproape a Imagineaoragelor scdpat radicalegi-aupierdutdin suflu pe drum de la Moscovap6ndin Carpali.ln pentrucd ambiliile generall atdtdeostildde aici a avut un efectde atenuare. oricum,mai erauincd plus,atmosfera $i retorica care,pe cAtposibil, au reugitsdconvefieascd interbelice activi cdliva arhitecfiai perioadei alismuluiintr-unlimbaj acceptabil. a cIasicizantd realism-soci

'w

Arhitectura stalinistu: 1. Octav Doicescu, Opera Rontdna,BucureSti,I 953. Expresionism? Poate: 2. Mircea Alifanti, Aeroportul Bdneasa, BucureSti, 1948. incercdri de plasticd urband: 3. Piala Teatrului Nalional, 1970 BucureSti, 6. Sala Palatului, BucureSti, anii'50. incercdri plastice cu pdnze subliri: 1. \-. PontntbescuSi C. Rulea, Ciratl de Stat,1960. 5. ^lscanioDantian, P"rriiiortul H, Herdstrdu, Buturesti.1953.

ugorridicole prin Rezultatula fost cd, obiectiv vorbind, cele cdtevaclddiri cam anacronice, in nu limbajului aplicat la o scardmodestd, sunt deranjante, primul rdnd datoritdcorectei emfaza de lor relalii cu oraqul.Chiar qi singuraconstrucJie rnari proporfii, CasaSc6nteii,careera o replici Tdtucaldrile protejate- s-a mult micgoratda Universitilii Lomonossovgi cu careiqi blagoslovea sdraca, primit un a la unde a fost plasatd,drept cap de perspectivd $osea.(Vargovia, integratacolo neutralizeze.) cum sd-l astfel de cadouuriaq chiar in centru,gi de cel pulin 10 ani se tot frdmAntd In mod ciudat gi fericit, chiar gi in acegtiani teribili, sumbri,ani de goc,de teroarepolitic[, o regrescultural qi s[rdcie,a fost posibild in arhitecturd directieparaleli, chiar una luminoasi gi puternicd,careaveasd ddinuiedoul decenii.Ea fost trasatdde cAlivaarhitec]itineri, in studenJie Estecazul,de fogti disidenfi ai plicticosului stil nalional gi fani infocaii ai lui Le Corbusier. sau o gi al aeroportuluiBdneasa, cl5dire cu av6ntexpresionist, al lui exemplu,al lui Mircea Alifanti Ascanio Damian qi al pavilionului de expozilii de pe malul lacului Heristrdu, o constructie tradilionaliqtilor, Se simpldgi poeticS. poatevedeacum, eliberalide pisdlogeala tehnologic6, funcfiunii gi locului, arhitectii cdutauacum linii plasticemodemedar proprii, adecvate posibilitdlilortehnice. ' dupd altd eliberare:aceeade Aceastdlinie aveasd fie continuatdcu gi mai mult succes Stalin, de Moscova,de datoriile de rdzboigi de dictaturarealismuluisocialist,ruptur[ care s-a exprimdentuziasmul petrecutin jurul anului 1960.Cdtevaobiectede arhitecturdreprezentative jucau acum gi mai abitir cu formeleplasticecontemporane, cu inaripat al arhitecfilor,care se urbane,ca gi cum toatdlumea ar fi fost a lor gi viitorul luminos. p6nzelesubliri, chiar gi cu spaJiile incepdnd prin 1960qi p6ndprin 1975.In de in a Litoralul romdnesc fost amenajat citeva etape, mare,Pavilionul EconomieiNationaleqi ultimul Bucuregti,Circul de Stat,Piala Palatuluicu sala categorie,zonaTeatruluiNafional (astdzideformat)qi a hotelului ansambluurban din aceastd au Intercontinental, fost exercilii plasticelipsite de inhibifii, ilustrdndnemijlocit o "voinfd de artd" Se shopenhaueriand. descifreazdinforma lor linii trasatede arhitec{i,cirora poatesinguradatd In pdndin 1990nu li s-a dat pestedegete. Piafa Palatului,fronturile blocurilor noi de

+l ,,, S"

t l.

i$F
i r " .;{

1. Filozofie postmodernd: evocareantemoriei colective. Haralamb (Bubi) Georgescu,bisericd pentru o comunitate rontdneascdin America. 2. Regionalism critic: Mircea Alifanti, Primdria din Baia Mare, 1970. 3. Postmodernism: B.E. Popescu, Dorin Stefan, Casa de Culturd a Tineretului, Slatina.

f f '.
WMW=.-ffi

locuinJe trasauo curbdelegantd, incheiati cu mdndrul,,blocturn" gi imbrdligauun ampluspaliu verde,undeseafld celetrei obiecteputernicindividualizate: PalatulRegal,bisericaKrefulescu gi SalaPalatului.Mai existaun stropde sentiment pe omenesc aici. Tot in timpul acestor extensiila vremurimai buneau fost construite aripi noi la vechile gi cladiri universitare au fost create campusuri noi. Bolile copildrieinu dispdruserd, mai apdreau ci erupfii,cum sevedela InstitutulPolitehnic, formaunei farfurii zburdtoare in aterizatdpe clddirea rectoratului. foarteapreciatd O realizare fostprimiria din Baia Mare, undeconvinsulfuncfionalist a MirceaAlifanti, degiteoretizapurismul, gi-aputut fine in frAutalentulqi arealizatunansamblu nu interesant, vibrat gi inscrisintr-o manier[ poeticdin peisajulnatural. Toateaceste mdrgeleselectate pluteaude fapt intr-o supdquasiomogend, formatddin nenumdrate blocuri, aflatede atunciin continudinmullire. Blocuri mari gi blocuri mici, mai bine saumai prostfdcute,blocuri punct qi blocuri bard,blocuri de-alungul axelormajoresaublocuri in uriagecartieredormitor,chiarblocuri plombdin centru.Blocuri in oragegi blocuri la\ard,.Blocuri izolategi blocuri imbrdligate, impletite,ingiruite,curbate niqtec6rniciori, form6ndo marede ca blocuri, dar qi blocuri aflatetam nisambcitte o marginede pddure,blocuri la maregi in munli, blocuri pestetot. Blocuri - imagini devenite timpul de cogmar, cu dupdce rezolvaserd initial relativ mulgumitorproblema locuintrei orage. in Cartierele blocuri din anii '80 rdmin imagini de ghetou, de dupdce inilial fuseserd visdtoare adaptdri oragelor ale grddini. Aceastd modernizare oragelor anii '60 sedatoraaceluiaqi a din contingentde arhiteclifani Le Corbusier. reversulmedaliei.Iar societatea Era romdneascd incdntatd ideeacd eram era de sincronicu Europa,nefiind tocmai la curentcu critica ce acoloaveain curdndsdindrepte,lucrurile. Ocupafideocamdatd optimismul,nimeni - arhitecJi societate nu gi-adat seama nori cu gi cd cumplili sestringeaula orizont qi prdbugirea venit tocmaicdnd- o, sanctasimplicitas! a incepuserd oameniisdcreadi cd gi cu socialismuls-arputeaimpdca,odatdscipafi de ruqi.Dar, incepdnd prin anii'70, calitatea de arhitecturiis-adegradat, efectretardal "politicii de cadre" ca indelungpracticatd,. Cl5dirile de prestigiuau inceputsdmanifeste anumeoboseald o formald,prin incercdrineconvingdtoare "plasticizare" Stilului Intemafional. de a Monopolul eraacumbine {inut in pumni deplafonatele institutede proiectdri, careerauinfundatri in obligatoriusutede arhitecli anonimi. Apoi s-auintAmplat toatelucrurilegtiuteincd depe vremearevoluliei industriale, ajunsd gi for-fat la noi dupdun secol:satele s-augolit qi oraqele s-ausufocat.Ceaugescu ordonat a "indesiri" deblocuri in cartierele dormitor,r[maseca urrnare, fbr[ infrastrucfura corespunzitoare. in Bucuregtis-aajunsla cartierede 300-400000 de locuitori. In orage, multe ori nici urma de traseelor gi marginilede oragau fost uzurpatede industrii,cu stradale s-apdstrat. nu Riurile mizeria,vacatmul,poluarea, mitocdniagi infractionalitatea aferente. Fabricile- cAndva fabulos un c6mpde creativitate arhitecturald, erauacumnigtefiare gribit asamblate. Cutremurul dinl971 i-a deschis Ceaugescu lui gi caleademoldrilor a fostun pretext pentru desfigurarea definitivd a oragelor. Bucureqtis-aeliberatamplasamentul in pentrucasl poporuluigi bulevardulaferent. un momentdat,o ideepdreasalvatoare La pentruarhitecti:adoptarea postmodemismului. Mai alesBofill sepotrivea,pe de-opartecu dimensiunea constructiilor multietajate comandate dictator, de altd,parte pe de aminteade arhitectura eclecticd Bucuregtilor a de odinioard.In plus, erao moddin desfbgurare occidentqi dddeailuzia cd sefine pasulcu in lumea.Dar ce trist postmodernism acelac[ruia ii lipsegte e umorul, autoironia,ce ridicol e in emfaza cu pretenJia a-i fi luatein serioscligeele lui, de mecanicdecalcate, urmd de interpretare, fdri fErdurmd de critici! in fine, toateastea trecut.Dupd 1990au venit alte necazuri,cumar fi sdrdcia au gi gi degringolada ne agteaptd intetireaaltora,cum ar fi dictaturacapitalismului. Pentruunii sunt exasperante, pentrualtii suntfleacuriin comparalie ce a fost.Cei mai mulli arhitecJi cu rdmaqiin insi decdtsdfacdfatrd acesteirealitdli,a$acum e ea.Concursul lard nu semai preocupd international Bucureqti2000,prin caresecdutausolutii de integrarea zonei distruse Ceaugescu de in Bucureqti, palatul sdumonstiuoscu tot, a fost cigtigat de arhitectulMeinhardvon Gerkan. cu Deocamdatdfrrdurmiri, dincauzapenibilelorjocuri politice gi de interese autohtone. Cei mai mulli arhitectiqi-au pierdutsperanta. nu. Eu

t43

BIBLIOGRAFIE
Verlag, und Wien,1987. zum Vertrauen, Residenz Salzburg Aufforderungen ACHLEITNER,Friedrich, 1975. 6 Orviedo,GraficasSumma, ALBERTI,L,B.,De re aedificatoria Los diez libros de architectura, valorii, Fundalia academicd"Petre Andrei", IaSi, 1997. AI{DREI, Petre, Filosofia Paris, 1995. ARGAN,Giulio Carlo, L'histoirede I'art et de la ville, Les Editionsde la Passion, L Turin, 195 ARGAN,Giulio Carlo, WalterGropiuset le Bauhaus, London,1977. Form, Univ.of CaliforniaPressAKNHEIM, Rudolf,The Dynamicsof Architectural Presses Univ-ersitaires France,1992. de de La BACHELARD,Gastort, poetique l'espace, Quadrige, Routledge, architecture critical practice, 1993. and BANDINI, Micha, Postmodernity, TheoryandDesignin the First MachineAge,New York,1960. BANHAM,Reyner, Lund Huruphries, London,1979. and its Interpretation, BONTA,Juan Pablo, Architecture Revisited, Le Pessac M.I.T. Press,1969. BOUDON,Philippe,Lived-in Architecture: Corbusier's 1971. architectural, Bordas,Paris, BOUDON, Philippe,Sur I'espace Form, Space& Order,New York: VanNostrandReinhold,1979. CHING, Francis D.K., Architecture: Editionsdu Seuil,Paris, 1965. L'urbanisme utopieset realites, Francoise, CHOAY, Freal et Co, 1954. Paris, Vincent Histoirede 1'Architecture, CHOISY, Auguste, Ed. tehnicd, Buc., 1982. universal5 arhitecturii, a Gheorghe,Istoria CURINSCHI-I/ORONA, . der ECO, Umbefto,Funktionund Zeichen/Sentiologie Architekta4Tiibingen,1977 T&H, London,1989. architecture, Enciclopedia the 20th-century GeneralEditor V M. Lantpugnani, of FAURE, Elie,Istoria aftei, Ed. Meridiane, BucureSti,1970. method, BaterfordLondon,1954. A on FLETCHER,S.Banister History of Architecture, the comparatial Paris, 1938. FOCILLON, Henri, L'art d'Occident, FRAMPTON, Kenneth,modern architecture,T&H, 1992. NicolaeLascu,Editura Meridiane,1989. Funcliuneqi form6,coordonator Time & Architecture,Harvard Univ. Press,Oxford UniversiQPress,1967. GIEDION, Siegfrid, Space, Gesprciche, 1952. Denken, Darntstddter HEIDEGGER,Martin, Bauen,Wohnen, HITCHCOCK, Henry-Russel, Johnson,Philip, The InternationalStyle,Architecture since 7922,NY 1966. HOFFMANN-AXTHELM, Dieter, Die RettungderArchitektur von sich selbst, Vieweg,1995. House,New York,I96 L JACOBS, Jane,The Deathand Life of GreatAmericanCities,Randam since1945,Pall Mall Press,London,1969. JOEDICKE,Jiirgen,Architecture Berlin, 1970. Kunst und Gesellschaft, KUBINSZKY, Mihaly, Adolf Loos,Henschelverlag Hudson,London, 1983. and LAMPUGNANI, VittorioMagnano,World of art, Thames 1969. LYNCH, Kevin, The Image of the City, TheMIT PressMassachusetts, 1991. von MEISS,Pierre, De la caveau toit, Lausanne, in Allen & Uwin LTD, 1966. NORBERG-SCHULZ, Christian,Intentions Architecture, London,Studio Vistq,l97l. Space Architecture, & NORBERG-SCHULZ, Christian,Existence, Pierre MardagaLidge, 1977. occidentale, C., NORBERG-SCHT.ILZ, La significtiondansI'architecture / de S., OSTROWETSK{ Logiquesdu lieu, in "S,lmiotique I'espace",Ed.Denoeil GonthierParis, 1979. gothiqueet pens6e Paris, Les Editionsde Minuit, 1967. scolastique, PANOFSKY Erwin, Architecture Architektur, Prestel Verlag,Miinchen, 1957. PEI/SNER,Nikolaus, Europziische Critical history, in coleclia de eseuri Architecture,Criticism, History 1985. PORPHYfuIOS, Demetri, Neuchdtel-Suisse, du Grffin, 1968. Ed de contemporaine, RAGON,Michel, L'6sthetique l'architecture RAPOPORTAntos,HouseForm and Culture,New York:PrqcticeHall, 1969. RICOEUR, Paul, Histoire etverite, 1962. Wien,1901. Kunst-lndustrie nachFundenin Osterreich-Ungarn, RIEGL, Atois, Die spiitromische in der RIEGL.Alois. Die Entstehund Barockkunst Rom. Wien. 1908. ModernArchitecture, New York,1961. SCULLY tr4ncent, SEDLMAYR,Hans, Die Architektur Boruominis,Hildesheim,New York: Georg Olms Verlag,1986. SIEGEL, Crzrr,Strukturender modemenArchitektur, Verlag GeorgD.W. Callwey,Miinchen, 1960. 1976. Editura Laterza, quarta editione, TAFURI,Ma4fredo, Teorie et storia dell architettura, BucureSti, 1978. esteticii, Editura Meridiane, TATARKIEWICZ, Wladyslaw,Istoria Ed. didacticd si pedagogicd,Buc., 1968. Vifi;ANU, Virgit,lstoria afiei europene, Dunod, Paris, 197l. I/ENTUN, Robert,De I'Ambiguit6 en Architecture, VIOLLET-LE-DUC,Eugdne,Entretienssur I'architecture,V-veMorel&C-le, Paris, MDCCCLXru. Editions, 1988. Vision of the Modem, UIA, Academy (Uber die Baukunst),Verlag \e'(t,$fl'{hrqTfaic]; VITRUVILPollioniusM.,De architectura 'r E'ri N iC-I*""* fiFl97A:,:. WORNNGER, Wilhelm,Abstracfieqi intropatie,Editura Univers, 'i L l c f r r : r l . 'L j u , a i q - r r '
, 'i L t ( : i t : j _ , r , 1.,{i. :

t44