UNIVERSITATEA TEHNIC GHEORGHE ASACHI DIN IAI FACULTATEA DE MECANIC

REFERAT la

Bionica
Putem sa construim un corp uman?

Putem sa construim un corp uman?

Bionica temporal

Conform dicionarului bionica este tiina care studiaz procesele biologice i structura organismelor vii, cu scopul de a gsi n ele modele pentru tehnic, de unde i noiunea de biotehnic. Exist i o bionic informaional - ramur a bionicii care studiaz mecanismele de recepie, stocare, prelucrare i transmitere a informaiei la sistemele biologice n vederea transpunerii lor n tehnica informaional. Bionica a adus uriae beneficii n ramuri ale tiinei i tehnologiei dintre cele mai diverse. Studiindu-se constituia organismelor vii au fost identificate transbordri i aplicaii ncepnd de la cele medicale pn la aeronautic. Bionica informaional are la rndul ei consecine surprinztor de interesante. Timpul are i parametri subiectivi i obiectivi care difer de la un organism la altul, dar exist indubitabil acel timp al speciei care pstreaz o anume constan medie. M ntreb care ar putea fi beneficiile unei bionici temporale - o ramur a bionicii care s studieze curgerea timpului la diversele specii ale viului. Este cu siguran o tiin a viitorului. Nici mcar felurile n care este trit timpul (timpurile) de ctre specia uman nu este lmurit deocamdat. O bionic temporal va face deosebire ntre timpul efemeridei care este altul i de alt calitate dect timpul trit de o broasc estoas, ntre timpul panterei i cel al molutei, ntre timpul bacteriei de pe fundul oceanului i cel al lichenilor din vrful muntelui etc. Beneficiile nu vor fi neaprat de ordin tehnologic ct de ordin psihologic i, poate, spiritual. Va fi o nou cale prin care omul va nva si triasc clipa. Tehnologia intotdeauna s-a straduit sa ajunga la incredibilul grad de

sofisticare care il reprezinta organismul uman.

Acum materialele eletronice si hi-tech inlocuiesc membre si organe intregi printr-o fuziune de masina si om. Mai tarziu in anul acesta o echipa de cercetatori vor incerca sa implanteze primul ochi bionic in UK in speranta sa ajute un nevazator pentru a vedea pentru prima data.Este unul dintre cele mai extraordinare inventii din domeniu, ducand la prelungirea vietii si

producand miscari aproape naturale pentru acei care si-au pierdut organele. Peste cateva saptamani, stirile de la BBC vor prezenta o serie pe acest domeniu al Bionicii.Vom incepe o selectie cu ultimele dezvoltari stiintifice. Seriile corpului uman bionic pe site-ul stirilor BBC vor prezenta cum componentele bionice pot transforma vietile oamenilor.Vom cunoaste o femeie care va decide unde doreste sa-i fie taiata mana si inlocuita cu una bionica si sa analizam potentialul tehnologic cat de mult se poate dezvolta, ducand corpul uman la niveluri inalte. Seriile vor prezenta parti componente ale corpului uman, cum ar fi: creierul , inima, pielea , mana, pancreasul, ureche, ochiul, piciorul.

Creierul

Un anumit ajutor este posibil. Creierul funcioneaz ca un sistem centralizat complex la un nivel superior, ce coordoneaz comportarea organismului n funcie de informaiile primite. De fapt, nu toate informaiile de la nervii periferici ajung pn la scoara cerebral, ci sunt prin mpletiturile nervilor (plexuri) reinute la unii centri nervoi externi, precum mduva spinrii sau bulbul rahidian. Deci, la unele informaii reacionm incontient prin reflexe.

O stimulare puternica pentru boala Parkinson. 1.Un mic generator care creeaza explozii regulate de electricitate. 2. Exploziile merg spre un cablu care duce la creier. 3.Electrozi subtiri care duc la stimulare. Creierul este cel mai complex organ din intreg corpul uman.Atunci cand lucrurile nu merg bine, de la dementa la depresie sau un accident vascular celebral, consecintele pot fi catastrofale. Cu toate acestea, stimularea zonelor cu impulsuri electrice pot ajuta pacientii.Mii de oameni cu incurabila boala Parkinson au fost scutiti de tremor, rigiditate si miscari lente, in acest fel. O operatie de 30.000 (48.000 dolari; 36.000

de euro), operaiunea de a plasa electrozi adanc in interiorul creierului a permis unor utilizatori de scaune cu rotile sa mearga. Alte cercetari, pe sobolani, se focalizeaza pe incercarea de a inlocui partile deteriorate ale creierului cu microcipuri.

Inima

Lista de asteptare pentru transplanturile de inima este lunga si unii pacienti pot muri inainte ca aceste organe din sa fie plastic

disponibile.Inimile

prelungesc viata oamnenilor, cel mai lung caz a fost un pacient care a supravietuit trei ani.

Toata inima este inlocuita cu doua camera, cu supape care permit sangelui sa urce si sa coboare.O pompa impinge sangele spre inima de-a lungul tubului care patrunde in corp mai jos de coaste.Aerul este pompat ritmic in inima artificial, fortand sangele in organism in acelasi mod in care ar face o inima normala.

Matthew Green a fost primul pacinent din UK care a plecat acasa cu o inima artificial dupa o operatie la Spitalul Papworth din Cambridgeshire, de la sfarstul anului 2011.Aceasta operatie a fost aproximata la 100, 000 ($160.000; 120.000 de euro).Consultantul chirurg cardiolog, Steven Tsui explica cum

functioneaza exemplificand materialul video.

Pielea

Una dintre cele mai mari provocari in Bionica este sa reproduca pielea capacitatea de a simti presiunea, o anumita temperature si o durere , este foarte greu de reprodus.

Prof. Ali Javey, de la Universitatea din California, Berkeley incerca sa dezvolte o piele, un material care mecanic are aceleasi proprietati ca si pielea. El deja a dezvoltat un complex electronic si senzori de presiune intr-un material de plastic care se poate indoi si intinde.

Reusind sa trimita acei senzori la un calculator ar putea sa dea un stimul robotilor.Visul este de a potrivi pielea la organelle bionice. Cu toate acestea, el spune ca mai sunt necesare sufiecinte progrese in domeniul electronicii pentru a alimenta aceste informatii la creier.

Bratele

Soldatii raniti au accelerat cercetarile din domeniul Bionicii, vizavi de protezele membrelor. O universitate din SUA a dezvoltat unul dintre cel mai avansat brat bionic cu finantare militara. Are dexteritate aproape la fel de mult ca un brat natural si degetele se misca independent.

Acesta raspunde la muschii utilizatorului care raman in membrul residual a lor. Muschii genereaza mici semnale electrice atunci cand iau contact, acestea pot fi detectate de senzori plasati pe suprafata pielii. Bratul bionic utilizeaza acestea, astfel incat contractand diferiti muschi deschiderea sau inchiderea uni pumn. In materialul video Michael McLoughlin, de la Universitatea Johns Hopkins ,Laboratorul de fizica aplicata, explica modul in care nivelul membrelor protetice produce miscari specifice, cum ar fi

modulare (MPL) functioneaza, in timp ce practicantii de la Air Force Tech Sgt Joe Delauriers o folosesc. Unul dintre urmatorii pasi este de a folosi implanturi pe creier pentru a controla bratul. Activitatea initiala cu cei de la MPL a folosit celule cerebrale cu semnal pentru un pacient pentru a ajuta un pacient sa stranga mana partenerul sau cu mana sa robotica.

Pancreasul

Cum functioneaza un pancreas artificial

1.Senzorul detecteaza nivelul de zahar din sange; 2.Informatia este trimisa spre calculator care calculeaza doza de insulina. 3.Insulina este pompata in sange. Imposibilitatea de a controla nivelul zaharului din sange are consecinte mortale si este o problema cu care se confrunta sute de mii de oameni cu diabet zaharat de tip 1. Pancreasul lor nu poate produce insulina, hormonul vital pentru controlul de zahar.

Studiile la Universitatea Cambridge pe o femeie insarcinata au demonstrat cum un pancreas artificial o poate ajuta sa controleze nivelul de zahar in timpul sarcinii Acest lucru ar putea salva viata mamelelor si de a imbunatati sanatatea copilului. Pancreasul artificial utilizeaza senzori pentru a monitoriza in mod constant nivelul de zahar din sange. Aceasta informatie este alimentata de la un program de calculator pentru a estima doza de insulina recomandata care este apoi injectata in sange de o pompa.

Urechea

Urechea Bionica sau implantul cohlear este una dintre cele mai utilizate parti ale corpului bionic. S-au rezolvat probleme de auz la zeci de mii de oameni din intreaga lume. Sunetele creaza vibratii in ureche care ajung la de mii de fire de par mici in cochlee. Miscarile mici sunt convertite in semnale electrice care sunt trimise la creier, dar daca firele de par sunt deteriorate atunci se ajunge la pierderea auzului.

Implanturile cohleare emit semnale electrice direct la creier. Un microfon este atasat de cap si face conversia sunetului in semnale electrice. Acestea trec printr-un fir subtire, care este filetat in cochlea. Electrozii de la sfarsit dau semnalul direct la nervul auditiv.

Ochiul
O protez vizual, adesea menionat ca un ochi bionic, este un dispozitiv experimental vizual destinat pentru a restabili viziune funcional n cei care sufer de orbire parial sau total. Anul trecut a avut loc primul implant de ochi in UK. Un cip cu sensor de lumina va permite pacientului sa vada cu ochii care au acum probleme, spre deosebire de abordarile alternative care folosesc un aparat montat pe o pereche de ochelari.

Cipul cu sensor de vedere este atasat sub retina in spatele ochiului.Acesta converteste lumina intr-un impuls electric care este transmis la creier.Pacientul este apoi in stare sa interpreteze fascicolul intr-un implant subtire de 1.500 pixeli ca o imagine de recunoscut. Costurile implanturilor ajung undeva la 65,000 ($100,000; 80,000 euro) exclunzand operatia si consturile de spitalizare.

Clinicile din Germania au restituit vederea la unii pacienti care au fost orbi avand boli pe retina.Ei au reusit sa citeasca si sa vada forme dupa ce le-a fost instalat cipul. Profesorul Robert MacLaren, va conduce programul la Spitalui Oftalmologic din Oxford impreuna cu Tim Jackson la Spitalul Kings.In materialul

video profesorul Robert MacLaren demonstreaza inplantul de retina.

Senzorii care utilizeaz undele cerebrale de observare de la faa locului

DARPA un sistem care folosete EEG pentru a transforma creierul uman in filtrul de supraveghere. La fel de buna a ajuns tehnologie de supraveghere la indeplinirea unor sarcini, calculatoare nc nu reuesc atunci cnd vine vorba de imagini sa faca diferena dintre o ameninare i ceva normal. Departamentul de Securitate Intern a constat ca eforturile sale de a construi un "gard virtual" de-a lungul granitei cu SUA a esuat, senzori automati generand un nivel foarte ridicat de alarme false, neavand posibilitatea de a distinge mainile i oameni de animale. n Israel, animale care interfereau cu senzorii au forat armata s construiasca un gard electrificat pentru a pstra animalele la distanta.

Camera CT2WS testare in Arizona

Dar ca sa depinzi de oameni pentru a face supraveghere nu este solutia. Chiar si cu ajutorul camerei sau unui sistem portabil radar cum este

Cerberus dezvoltat de SUA in Afganistan, omul trebuie sa aleaga adevaratele amenintari, minusul venind din partea vedereii omului pe timp de noapte sau la distanta, ajungand la oboseala datorata urmaririi constante a orizontului si a ecranului camerei. Agentia de supraveghere (DARPA) a gsit un rspuns la aceast problem n 2008, atunci cnd a lansat sistemul de avertizare cognitiv (CT2WS), un efort de a amplifica abilitile de veghe umane pentru a obine avertizarea la timp perfect a soldailor. Acest program

utilizeaza un sistem de senzori care urmaresc creierul uman generand filtre pentru supraveghere. Dezvoltat de o echipa de cercetatori de la Laboratoarele HRL , Quantum Stiinte Aplicate i Cercetare , monitorizare Brain avansat , si de la Universitatea California din San Diego, sistemul de CT2WS folosete o combinaie dintre o camera de 120-megapixeli, software de procesare a imaginii, i o

electroencefalogram (EEG) care este purtat de operator. Scanarea se face pe un unghi 120 de grade cu camera digital, sistemul prezint pn la 10 imagini pe secund la operator, se monitorizeaza un anumit tip de activitate a

creierului,urmarindu-se P-300 undele cerebrale asociate cu imagini i sunete prelucrate de creierului uman . Chiar i cu aceste sclipiri scurte, creierul uman poate percepe lucruri, cum ar fi de miscare i forme care ar genera un rspuns cognitiv. Varfurile in activitatea cerebrala detectate de sistem nu reprezint neaparat ceva ce operatorul este contient. Aceste filtre analizeaza o multime de informatii pentru a oferi informatii utile, iar unele informatii sunt ignorate. Sistemul este de fapt o modalitate automata de a marca fiecare imagine pe care sistemul vizual crede c poate conine ceva diferit, i asigurndu-se c operatorul devine contient de ea. Avantajul de a folosi feedback-ul uman este faptul c sistemul poate detecta "ameninrile care sunt specifice i de context specific operatorului," Dr. Deepak Khosla, cercetator senior la HRL (System Information Sciences de laborator) i manager de program pentru CT2WS a declarat despre programul. n timp ce algoritmii de procesare a imaginii s-ar putea s nu proceseze o pasre care zboar sau o micare vegetaiei ca o ameninare, un om ar putea rspunde n caz contrar sar putea ca acele semne sa denote alte activiti. n patru luni, echipa de DARPA a testat sistemul CT2WS n deert, tropicale, i in camp deschis, Fr a operatoru conectat, sistemul CT2WS utilizand proprii algoritmi de procesare vizual, a dus la 810 alarme false pe or, bazat pe 2304 "evenimente" int pe or. Iar cnd un om a fost conectat n sistem EEG, rata de eroare a sczut la cinci alarme false pe or, iar sistemul a identificat cu succes 91 la

suta din "ameninrile reale" introduse n testare. Atunci cnd un radar comercial portabil a fost adaugat in sistem, a realizat o rat de detecie 100 la suta.

Piciorul

Materialele hi-tech si avansatele tehnologii spun ca acum picioarele bionice sunt pe aproape de a inlocui miscarile naturale a acestuia.

Unul dintre cel mai sofisticat este Genium, lansat in UK la sfarsitul anului trecut. Sapte senzori, inclunzand un giroscop si un accelerometru, aceeasi tehnologie Wii folosita, detecteaza piciorul intr-un spatiu 3D.Un computer opereaza niste valve hidraulice care controleaza miscarile piciorului.Piciorul poate raspunde diferit la miscarile din spate, mersul pe scarii si diferite miscari alerte. Costul piciorului, depinde de nevoile pacientului, si este aproximativ 50,000 ($80,000; 60,000 euro). Acesta include toate costurile, garantia si viitoarele costuri. Geoffrey Harding, din Ottobock, de la compania care este in spatele acestei inventii explica cum functioneaza in materialul video de prezentare.

Bibliografie
http://www.webfarm.ro/blog/2012/04/05/putem-sa-construim-un-corp-uman/ http://www.romanialibera.ro/cultura/aldine/bionica-temporala-196404.html http://arstechnica.com/information-technology/2012/09/bionic-eyes-sensorsthat-use-lookouts-brainwaves-to-spot-trouble/ internet