STAREA CALITII APELOR DE SUPRAFA.

Zone critice sub aspectul poluarii apelor Totalul cursurilor de ap codificate ale rii noastre este de 78.905 km. Activitatea de supraveghere a calitii apelor a fost organizat n anul 2007 n principal pe cursurile mijlocii i inferioare ale cursurilor de ap (pe o lungime de 26.506 km), unde se manifest impactul aciunilor umane asupra mediului, respectiv asupra calitii apelor. S-au realizat de asemenea i msurtori n seciuni de referin ale cursurilor de ap, situate n special n zonele superioare, unde acest impact este minim. Starea calitii rurilor interioare Pentru evaluarea, din punct de vedere fizico-chimic, a calitii globale a apei, n fiecare seciune de supraveghere, au fost calculate pentru fiecare indicator n parte, valorile cu asigurare de 90%, respectiv 10% n cazul oxigenului dizolvat, sau valorile medii, iar acestea au fost comparate cu valorile limit ale claselor de calitate prevzute de normativul cu cinci clase de calitate, rezultnd astfel ncadrarea ntr-una din cele cinci clase de calitate. Indicatorii cuprini n Ordinul nr. 161/2006 au fost mprii n 5 grupe principale: grupa regim de oxigen ce cuprinde: oxigenul dizolvat, CBO5 , CCO-Mn, CCO-Cr ; grupa nutrieni ce cuprinde: amoniu, azotii, azotai, azot total, ortofosfai, fosfor total, clorofila a ; grupa ioni generali, salinitate ce cuprinde: reziduu filtrabil uscat, sodiu, calciu, magneziu, fier total, mangan total, cloruri, sulfai; grupa metale ce cuprinde: zinc, cupru, crom total, arsen. Metalele plumb, cadmiu, mercur, nichel au fost ncadrate la grupa de substane prioritare; grupa micropoluani organici i anorganici ce cuprinde: fenoli, detergeni, AOX, hidrocarburi petroliere. Alte substane precum PAH-uri, PCB-uri, lindan, DDT, atrazin, triclormetan, tetraclormetan, tricloretan, tetracloretan, etc. au fost ncadrate la grupa substanelor prioritare. Fiind variabile aleatoare, afectate de o mulime de cauze, prelucrarea datele de calitatea apelor se face cu ajutorul unor proceduri statistico-matematice. n consecin, caracterizarea calitii apei, pe bazine hidrografice i la nivel naional, rezult din estimarea numeric i procentual a cazurilor nregistrate, relativ la ncadrarea seciunilor de supraveghere pe categorii de calitate; repartiia lungimii cursurilor de ap pe categorii de calitate din punct de vedere chimic. Elaborarea sintezei calitatii apelor curgatoare de suprafata pe anul 2007 s-a bazat pe prelucrarea datelor primare privind analizele fizico-chimice a apelor, date obtinute n peste 824 de sectiuni de monitorizare, amplasate astfel: 26 n b.h.* Tisa; 69 n b.h. Somes; 97 n b.h. Crisuri; 79 n b.h. Mures; 43 n b.h. Bega-Timis; 12 n b.h. Nera-Cerna; 50 n b.h. Jiu; 131 n b.h. Olt; 18 n b.h. Vedea; 75 n b.h. Arges; 43 n b.h. Ialomita; 124 n b.h. Siret; 27 n b.h. Prut; 30 in b.h. Dunare. b.h.* - bazin hidrografic In anul 2007, analiza biologica a calitatii cursurilor de apa in cadrul celor 11 bazine hidrografice s-a efectuat pe baza monitorizarii urmatoarelor elemente

biologice: macronevertebrate, microfitobentos, fitoplancton, macrofite acvatice si pesti. In caracterizarea saprobiologica a calitatii cursurilor de apa rolul determinant l-a avut macrozoobentosul. S-a tinut seama in mod special de evolutia indicelui saprob calculat si stabilit conform metodei Pantle-Buck. n cursul anului 2007, calitatea global a apelor curgtoare de suprafa, evaluat n funcie de situaia celor 824 seciuni de supraveghere, conform datelor din tabelul 4.4.1.2. a fost distribuit astfel: clasa I 23.8 %; clasa a II-a - 45 %; clasa a III-a 18.8 %; clasa IV - 7.9 %; clasa a V-a 4.5 %. Conform datelor cuprinse n tabelul 4.4.1.3., din lungimea total a rurilor monitorizate n anul 2007 de 26.506 de km: 6.211 km (23.4 %) s-au ncadrat n clasa I de calitate, 11.783 km ( 44.5 %) n clasa a II-a, 5.638 km (21.3 %) n clasa a III-a, 1.921 km (7.2 %) n clasa a IV-a i 953 km (3.6 %) n clasa V-a. Raportat la totalul cursurilor de ap codificate de 78.905 km, neluand in consideratie poluarea datorita fondului natural i considernd c lungimea cursurilor de ap nesupravegheat are apa de calitatea I II, rezult c 1.2 % se ncadreaz n clasa V, 2.4 % n clasa a IV-a, 7.1 % n clasa a III-a si 89.2 % se ncadreaz n clasa I II-a. In anul 2007, din punct de vedere saprobiologic, analiza globala a celor 26.374 km lungime de ruri, monitorizata in 778 de sectiuni a evidentiat urmatoarele: - 6.652 km (25.22 %) s-au incadrat in clasa I-a de calitate, stare ecologica foarte buna; - 12.887 km (48,86 %) s-au incadrat in clasa a II a de calitate, stare ecologica buna; - 5.262km (19,95 %) in clasa a III - a de calitate,stare ecologica moderata; - 1.168 km (4,43 % ) in clasa a IV-a de calitate, stare ecologica slaba; - 405 km (1,54 %) in clasa a V-a de calitate, stare ecologica proasta. n continuare sunt prezentate pe bazine hidrografice, cazuri de depiri, mai mult sau mai puin semnificative, ale limitelor admisibile ale clasei a IV-a de calitate, la unul sau mai muli parametri, la seciunile de supraveghere de ordinul I, precum i cauza potenial a acestor depiri: cauze naturale, poluri punctiforme, poluri difuze. n general, cota cea mai mare din potenialul de poluare n cazul surselor de poluare punctiforme aparine unitilor din domeniile gospodriei comunale, industriei chimice; urmeaz, apoi, agenii economici dn industriile extractiv i metalurgic. Poluarea difuz se refer la intrri de poluani n mediul acvatic cu o provenien mai greu de identificat i controlat. Este aici inclus n special poluarea din agricultur, depunerile solide i /sau lichide dn atmosfer. Sursele difuze, de asemenea, includ polurile cauzate de consumul de produse/materii prime prin industrie (industria extractiv) sau populaie. Bazinul hidrografic Tisa Din punct de vedere al repartitiei rurilor pe tronsoane caracteristice, s-a constatat ca din lungimea totala de 569 de km investigata pe ansamblul bazinului, 36 km ( 6.3 %) s-au ncadrat n clasa I de calitate, 141 km (24.8%), n clasa a II-a, 21 km (3.7 %), n clasa a III-a, 320 de km (56.2 %) n clasa IV si 51 de km (9 %) n clasa V.

S-au inregistrat unele depasiri ale limitelor admisibile pentru clasa a V-a la o serie de indicatori in sectiunile: am.Baia Borsa (Zn, Cu) si av.Baia Borsa (Zn, Cd, Fe, Cu) pe rul Cisla; am.cfl.Tur ( Mn, Zn) pe raul Turt. In legatura cu evaluarea indicatorilor din categoria substantelor prioritare/prioritar periculoase, calitatea apei din b.h.Tisa a fost necorespunzatoare, referitor la indicatorii Pb, Cr si Ni in majoritatea sectiunilor unde au fost monitorizare aceste substante . Polurile menionate, n afara de cauze naturale i poluri difuze, provin si din activiti din industria extractiv: E.M.Baia Bora, E.M.Turt, etc. Analiza saprobiologica a Bazinului Hidrografic Tisa s-a efectuat pe o lungime totala de 569 km cuprinzand 14 cursuri de apa si un numar de 24 sectiuni de monitorizare. Din lungimea totala de 569 km de rauri monitorizate 309 km (54,3%) s-au incadrat in clasa I de calitate - starea ecologica foarte buna, 214 km (37,6%) sau incadrat in clasa a II a de calitate - starea ecologica buna, 17 km (3,0%) s-au incadrat in clasa a III- a de calitate - starea ecologica moderata, iar 29 km (5,1%) sau incadrat in clasa a V- a de calitate - starea ecologica proasta . Zonele critice care necesita imbunatatirea calitatii apei sub aspectul starii ecologice: Clasa a V-a de calitate stare ecologica proasta 29 km Raul Cizla, sectiunea av. Baia Borsa confluenta 9 km; Raul Turt, sectiunea av. Mina Turt confluenta 20 km. Bazinul hidrografic Some Pe tronsoane caracteristice, fata de totalul investigat pe bazin de 1845 de km, 492 km (26.7 %) s-au ncadrat n clasa I de calitate, 721 km (39.1 %) s-au ncadrat n clasa II de calitate, 502 de km (27.2 %) n clasa a III-a, 53 de km (2.9 %) n clasa a IV-a si 77de km (4.2 %) n clasa V. In afara de rezultatele caracterizarii globale, sunt de relevat sectiunile n care, la unul sau mai multi parametri, s-au nregistrat depasiri (individuale) ale limitelor admisibile ale categoriei a V-a: Rodna (Fe) pe paraul Bailor; Chirales (Fe) pe r. Dipsa; Sasarm (Fe) pe r. Somesul Mare; am.cfl. Nadas (PO4) pe r. Popesti am.cfl.Somes Mic ( CBO5, CCO-Cr, NH4, NO2, Nt, Rez.Fix, Cl, SO4, Fe) pe r. Zapodie; Cicarlau (Nt) pe r. Somes; Busag ( Mn, Cd) pe r. Lapus, Copalnic (Mn, Cd) pe r. Cavnic; Baia Mare ( Mn, Cu, Cd) pe rul Sasar; am. cfl. Sasar (Zn, Mn, Cu, Cd, Fe) pe r.Firiza; am. cfl. Somes (Fe, Mn, Cu, Zn, Cd) pe r.Ilba; Berveni (Ptot) pe rul Crasna; Borla (Cu, NO2, PO4) pe r. Zalau. In legatura cu evaluarea indicatorilor din categoria substantelor prioritare/prioritar periculoase, calitatea apei din b.h. Somes a fost necorespunzatoare, referitor la indicatorii Pb, Cu si Ni in majoritatea sectiunilor unde au fost monitorizare aceste substante . Polurile menionate, n afar de cauze naturale i poluari difuze, provin din activiti din industria chimic (Terapia Cluj, Somes Dej), industria metalurgic (Romplumb Baia Mare), industria extractiv (E.M.Baia Sprie, E.M.Herja, E.M.Cavnic) i zootehnie (Agroflip Bontida). Evolutia calitatii apei in b.h. Somes din punct de vedere saprobiologic a fost urmarita in anul 2007 pe 34 cursuri de apa in 66 sectiuni de monitorizare in lungime totala de 1845 km.

Din lungimea totala de 1845 km de rauri monitorizate in B.H. Somes, 370 km reprezentand 20,05 % s-au incadrat in clasa I de calitate - starea ecologica foarte buna; 702 km, reprezentand 38,04 % s-au incadrat in clasa a II a de calitate - starea ecologica buna; 506 km, reprezentand 27,43 % in clasa a III a de calitate - starea ecologica moderata; 217 km, reprezentand 11,76 % in clasa a IV a de calitate starea ecologica slaba; 50 km, reprezentand 2,71 % s-au incadrat in clasa a V a de calitate - starea ecologica proasta. Zonele critice care necesita imbunatatirea calitatii apei sub aspectul starii ecologice: Clasa a IV-a de calitate stare ecologica slaba 217 km Paraul Bailor, sectiunea E.M. Rodna confl. 8 km; Raul Sieu, sectiunea aval confl. Bistrita confl.- 34 km; Raul Bistrita, sectiunea aval municipiul Bistrita confl.- 13 km; Raul Somesul Mic, sectiunea aval confl. Nadas confl. - 82 km; Raul Popesti, sectiunea izv. confl. 12 km; Raul Zapodie, sectiunea izv. confl. 11 km; Raul Cavnic, sectiunea, E.M. Cavnic confl. 25 km; Raul Zalau, sectiunea aval Zalau - confl.- 32 km. Clasa a V-a de calitate stare ecologica proasta 50 km Raul Lapus, sectiunea av. confl. Sasar confl.- 7 km; Raul Firiza, sectiunea amonte confl. Jidovaia confl.- 5 km; Raul Sasar, sectiunea E.M. Baia Sprie confl. - 19 km; Raul Ilba, sectiunea izvoare - confluenta - 10 km; Raul Crasna, sectiunea aval confl. Merghes frontiera - 9 km. Bazinul hidrografic Cri Pe tronsoane de ru caracteristice, s-a constatat ca, din lungimea totala monitorizata, de 2025 de km, 491 Km (24.2 %) s-au ncadrat n clasa I de calitate, 1139 de km (56.2 %) n clasa a II-a, 287 km (14.2 %) in clasa a III a, 82 km (4 %) in clasa a IV-a si 26 km (1.3 %) in clasa a V-a. S-au inregistrat cazuri de depasire a limitelor admisibile pentru clasa a V la diversi indicatori in urmatoarele sectiuni: Varsand ( Pt, PO4) pe c.Morilor; Mlastina de la Iaz ( Fe, O2) pe r. Iaz; Zauan Bai ( Mn) pe r.Ip; Av. Huedin ( PO4, O2) pe r. Crisul Repede; Sintea- ferma ( O2) pe r. Valea Noua-Chiser. In legatura cu evaluarea indicatorilor din categoria substantelor prioritare/prioritar periculoase, calitatea apei din b.h. Crisuri a fost necorespunzatoare, referitor la indicatorii Pb, Ni, Cd, Cr in cca. 30 % din sectiuni. In legatura cu indicatorul Cu, calitatea apei din b.h. Crisuri a fost necorespunzatoare in majoritatea cazurilor. Calitatea apelor din punct de vedere saprobiologic in bazinul hidrografic Crisuri in anul 2007 a fost monitorizata in 88 sectiuni de supraveghere pe lungime totala de 1937 km din care: 68 km reprezentand 3,5 % s-au incadrat in clasa I de calitate - starea ecologica foarte buna, 1287 km reprezentand 66.4 % s-au incadrat in clasa in clasa a II a de calitate - starea ecologica buna, 582 km reprezentand 30.1% s-au incadrat in clasa in clasa a III a de calitate - starea ecologica moderata.

Bazinul hidrografic Mure Situatia n lungul rurilor se prezinta astfel: din totalul de 2586 de km monitorizati, 592 de km (22.9%) s-au ncadrat n clasa I, 1358 km (52.5%) n clasa a a II-a, 402 km (15.6 %) in clasa a III-a , 186 km (7.2 %) in clasa a IV-a si 48 de km (1.9 %) n clasa a V-a. Depasiri, mai mult sau mai putin semnificative, ale limitelor admisibile ale clasei a V-a de calitate, la unul sau mai multi parametri, s-au nregistrat n cazul urmatoarelor sectiuni de supraveghere: am. Baia de Aries (Cu) pe rul Aries; Campeni (Cd, Mn) pe rul Abrud; Lechinta (Reziduu fix) pe rul Lechinta; am.confl.Aries (SO4, Fe, Mn, Cu, Cd, Zn) pe r.Valea Sesei; Craiesti(Cr) pe rul Trnava Mica; Micasasa (Cd) si am. Blaj (Cd) pe rul Trnava Mica; Am.confl.Mures (Reziduu fix, SO4, Fe, Mn, Cu, Zn, Cd, Ni) pe r.Certej; am.confl.Mures (O2, CBO5, CCO-Cr, NH4, Nt, PO4, Pt) pe C.Mures Mort; Turnu (PO4, Pt) pe canalul Ier. In legatura cu evaluarea indicatorilor din categoria substantelor prioritare/prioritar periculoase, calitatea apei din b.h. Mures a fost necorespunzatoare, referitor la indicatorii Pb, Ni, Cd, Cu, Cr in cca. 20 % din sectiuni. Principalele surse de poluare punctiforme din acest bazin provin din activitati din industria chimica (Sometra Copsa Mica, Azomures Tg. Mures, Bicapa Tarnaveni, Stratus Mob Blaj), industria extractiva (E.M.Abrud, E.M.Baia de Aries, Zlatna), metalurgie (SC Mittal Steel Hunedoara) si gospodarie comunala (Tg.Mures, Reghin, Deva, Hunedoara, Alba Iulia, Medias, Arad. Polurile difuze cauzate de industria extractiv (ex. b.h. Arie) au drept cauz apele de mina evacuate din galeriile active i prsite i apele care spal haldele de steril, dizolvnd substanele active care se mai gsesc n minereu (Fe, Cu, Zn). Analiza saprobiologica a Bazinului Hidrografic Mures Aranca s-a efectuat pe o lungime totala de 2.690 km din care: 2586 km bazinul hidrografic Mures propriu-zis si 104 km in bazinul hidrografic Aranca. Din punct de vedere saprobiologic, calitatea apelor raurilor din cele doua bazine hidrografice s-a efectuat in 79 de sectiuni, 77 in bazinul hidrografic Mures si 2 in bazinul Hidrografic Aranca. Din lungimea totala de 2586 km de rauri monitorizate in B.H. Mures , 1017 km reprezentand 39,33 % s-au incadrat in clasa I de calitate - starea ecologica foarte buna; 1460 km reprezentand 56,46 %, in clasa a II-a de calitate - starea ecologica buna; 37 km reprezentand 1,43 % in clasa a III-a de calitate - starea ecologica moderata; 20 km reprezentand 0,77 % in clasa a IV-a de calitate - stare ecologica slaba; 52 km reprezentand 2,01 % in clasa a V-a de calitate - stare ecologica proasta. In anul 2007 in Bazinul Hidrografic Mures din numarul total de km analizati 2586 din punct de vedere saprobiologic, 109 km reprezentand 6 sectiuni nu s-au incadrat in clasa I si a II a de calitate. Zonele critice care necesita imbunatatirea calitatii apei sub aspectul starii ecologice sunt urmatoarele: Clasa a IV- a de calitate stare ecologica slaba 20 km Canal Mures Mort la Pecica 20 km; Clasa a V -a de calitate stare ecologica proasta 52 km Abrud la Campeni 24 km; Valea Sesei la Valea Sesei amonte confluenta cu Ariesul - 10 km;

Certej la Brsau 18 km. In bazinul hidrografic Aranca analiza saprobiologica s-a efectuat pe raul Aranca in 2 sectiuni de supraveghere pe distanta de 104 km cuprinsa intre izvor Sanicolau-Mare pe o lungime de 50, km si Sanicolau-Mare - Valcani, amplasata la km 101 fata de izvor. Raul Aranca in anul 2007 indicele de saprobitate a inregistrat valori cuprinse intre 2,39 2,49 care au incadrat apa in clasa a III a de calitate - starea ecologica moderata.

Bazinul hidrografic Bega-Timi Sub aspectul calitatii globale, fata de lungimea totala monitorizata, de 1471 km, 297 km (20.2%) s-au ncadrat n clasa I, 857 km (58.3%) s-au ncadrat n clasa a II-a, 229 km (15.6 %) n clasa a III-a de calitate si 88 km (6%) s-au ncadrat n clasa a IV-a. S-au nregistrat depasiri, mai mult sau mai putin semnificative, ale limitelor admisibile pentru clasa a V-a de calitate, la unul sau mai multi indicatori, n urmatoarele sectiuni: Cheveresu Mare (Pt) pe rul Surgani; Am.cfl.Barzava (CBO5, NH4, PO4, Pt) pe rul Birdanca. In legatura cu evaluarea indicatorilor din categoria substantelor prioritare/prioritar periculoase, calitatea apei din b.h. Bega-Timis a fost necorespunzatoare, referitor la indicatorii Pb, Ni, Cu, Cr in majoritatea sectiunilor. Principala surs punctiform de poluare este municipiul Timioara. Din punct de vedere saprobiologic, calitatea apelor rurilor din Bazinului Hidrografic Bega-Timis-Caras a fost monitorizata in 30 de sectiuni pe 1452 km. In anul 2007 starea calitatii apei raurilor in cadrul Bazinului Hidrografic Bega Timis Caras a fost evaluata pe baza analizelor de fitobentos, fitoplancton, ihtiofauna si macrozoobentos, cat si pe baza elementelor fizico-chimce suport: oxigen dizolvat, incarcare organica determinata prin CCOCr, CBO5 , nutrienti ( NNH4, N-NO2, ortofosfati si fosfor total si concentratia fractiunii dizolvate a metalelor grele: cadmiu, , crom, cupru, nichel, plumb, zinc. Din lungimea totala de rauri monitorizate 82 km (5,65 %) s-au incadrat in clasa I de calitate - starea ecologica foarte buna, 881 km (60,67 %) in clasa a II-a de calitate - starea ecologica buna, 489 km (33,68 %) in clasa a III-a de calitate stare ecologica moderata. Comparativ cu anul 2006, in anul 2007 in sectiunea Birdanca de la izvor confluenta Barzava (22 km) s-a evidentiat imbunatatirea starii eclogice, apa s-a incadrat in Clasa a III-a de calitate stare ecologica moderata Bazinul hidrografic Jiu Pe tronsoane de ru caracteristice, din lungimea totala monitorizata n anul 2007, de 1579 de km, 1026 de km (65 %) s-au ncadrat n clasa I de calitate, 509 km (32.2 %) in clasa a II-a, 40 km (2.5 %) in clasa a IV-a si 4 km (0.3%)in clasa a V-a. Considerate in mod individual, situatii de depasire a limitelor clasei a V-a sau nregistrat, sporadic si nesemnificativ, in cazul urmatoarelor sectiuni: am.cfl.Jiu (Reziduu fix) pe rul Cioiana; Filiasi (NH4, NO2, Ntot) pe rul Carnesti; Negoiesti

(Cl, Na) pe rul Amaradia; Pod C.F. Facai (CBO5, NH4, NO2, Ntot, PO4, Pt) pe Canal Colector Craiova. Principalii poluatori sunt municipiul Craiova, Petrom SA DOLJCHIM Craiova. In anul 2007 calitatea apelor din bazinul hidrografic Jiu a fost monitorizata din punct de vedere saprobiologic pe 1507 km lungime, in 49 sectiuni de monitorizare. Din lungimea totala de de rauri monitorizate in b.h. Jiu , 885 km (58.73 %) sau incadrat in clasa I de calitate - starea ecologica foarte buna ; 604 km (40.07 %) in clasa a II-a de calitate - starea ecologica buna; 18 km (1.2 %) in clasa a III-a de calitate - starea ecologica moderata. Bazinul hidrografic Olt Referitor la repartitia rurilor pe tronsoane caracteristice, se constata ca, fata de lungimea totala investigata , de 3459 km, 900 km (26%) s-au ncadrat n clasa I de calitate, 1649km (47.7 %) n clasa a II-a, 666 km ( 19.3 %) n clasa a III-a, 161 km (circa 4.7 %) n clasa a IV-a si 83 km (2.4 %) n clasa a V-a. S-au nregistrat depasiri individuale ale limitei clasei a V-a , la unul sau mai multi parametri, n urmatoarele sectiuni: Hoghiz (Fe) pe rul Olt; Vlahita (Fe) pe rul Homorodul Mic; am.cfl.Homorod (Fe) pe rul Homorodul Mic; am.cfl.Olt (Fe) pe rul Homorod; am.cfl.Olt (Fe) pe rul Corbul Ucei; av.Halchiu (NH4) pe rul Vulcanita; aval Brasov (NH4, O2, CBO5, CCO-Cr, PO4, Pt) pe rul Timis; av.iaz decantare (SO4 , Mn, Fe) pe rul Chirui; am.cfl.Barsa (NH4) pe rul Ghimbasel; am.cfl.Cibin (NH4) pe rul Rusciori; av.Agnita (NH4) pe rul Hartibaciu; av.pod DN (Rez.Fix, Cl, Na) pe Paraul Sarat; Govora (Cl) pe raul Govora; am.cfl.Olt (NO2) pe rul Milcov; am.cfl.Oltet (Fe) pe rul Barlui; Pielesti (Cl) pe rul Teslui (NO3); am.cfl.Olt (NH4, Pt, PO4) pe rul Caracal. In legatura cu evaluarea indicatorilor din categoria substantelor prioritare/prioritar periculoase, calitatea apei din b.h. Olt a fost necorespunzatoare, referitor la indicatorii Pb, Ni, Co, Cu, Cd in 14 % din sectiuni. Principalele sursele de poluare punctiforme din acest bazin provin din activitati din industria chimica (Oltchim Rm.Vlcea, U.S.Govora, Viromet Victoria), zootehnie (Suinprod Let, S.C.Galligallo S.A. Codlea, S.C. Europig S.A. Poiana Marului), etc. si gospodarie comunala (M.Ciuc, Brasov, Sibiu, Rm.Vlcea, Slatina). Din punct de vedere saprobiologic, in anul 2007, evolutia calitatii apei rurilor din bazinul hidrografic Olt, in lungime totala de 3208 km a fost urmarita in 109 de sectiuni de monitorizare. Din lungimea totala de 3208 km de rauri monitorizate in B.H. Olt, 1874 km (58,42 %) s-au incadrat in clasa I de calitate - starea ecologica foarte buna; 904 km (28,18 %) in clasa a II-a de calitate - starea ecologica buna; 294 km (9,16 %) in clasa a III-a de calitate - starea ecologica moderata; 122 km (3,8 %) in clasa a IV-a de calitate - starea ecologica slaba, iar 14 km (0,44 %) s-au incadrat in clasa a V-a de calitate - starea ecologica proasta. Zone critice care necesita imbunatatirea calitatii apei sub aspectul starii ecologice: Clasa a IV- a de calitate stare ecologica slaba, 122 km: Raul Olt, cf. Valea Mare cf. Valea Rosie 29 km; Raul Homorodul Mic, Vlahira am. cf. Alunis 16 km;

Raul Ghimbasel, am. cf. Durbav cf. Barsa 7 km; Canal Timis, am. Brasov cf. Ghimbasel 2 km; Raul Vulcanita, am. cf. Crepes cf. Homorod 4 km; Raul Cozd, av. cobf. Palos cf. Homorod 2 km; Raul Cibin, Mohu cf. Olt - 13 km; Raul Hartimbaciu, cf. Valea Stricata am. cf Zavoi 32 km; Raul Ruscior, am. cf. Valea Serpuita cf. Cibin 1 km; Raul Milcov, Milcov cf. Olt 1 km; Raul Barlui, am. cf. Gengea cf. Oltet 4 km; Raul Caracal, Caracal cf. Olt 11 km. Clasa a V- a de calitate stare ecologica proasta, 14 km: Raul Barsa, cf. Ghimbasel cf. Olt 3 km; Raul Timis, Brasov cf. Ghimbasel 5 km; Raul Homorod (Ciucas), am. cf. Vulcanita cf Olt 6 km. Bazinul hidrografic Arge + Vedea In b.h. Vedea, din totalul de 932 Km investigati, 336 Km (circa 36.1%) s-au incadrat in clasa a II-a, 419 de Km (45 %) in clasa a III-a, 61km (6.5%) in clasa IV-a si 116 km (12.4 %) in clasa a V-a. n bazinul rului Vedea se releva cazurile de depasire a limitelor admisibile pentru clasa a V-a de calitate , la unul sau mai multi parametri, care s-au produs n cazul urmatoarelor sectiuni: av.Poiana Lacului ( Reziduu fix, Cl, Ca) si Ciobani (Reziduu fix, Cl) pe rul Cotmeana; Sinesti ( NH4, NO2, PO4, Pt) pe rul Plapcea; aval Costesti ( O2, CCO-Cr, NH4, PO4, Pt) pe rul Teleorman. n b.h. Arge pe lungimi de ru caracterizate de aceeasi categorie de calitate, situatia s-a prezentat astfel: din 2681 de km monitorizati n 2007, 323 km (12 %) s-au ncadrat n clasa I, 1090 km (40.8 %) n clasa a II-a, 977 km (36.4 %) n clasa a III-a, 178 km (6.6 %) in clasa a IV-a si 110 km (4.1 %) in clasa a V-a. Pentru bazinul Arges s-au produs depasiri ale limitelor admisibile pentru clasa a V-a de calitate in sectiunile: Clatesti (PAH-uri) pe Raul Arges; Suseni ( NH4, PAH-uri) pe rul Dmbovnic; Glambocata ( Rez.Fix, Cl) pe raul Sabar; Balaceanca (O2, CBO5, CCO-Mn, CCO-Cr, NH4, Ntot, PO4, Ptot, fenoli, detergenti, PAH-uri) si Budesti (O2, CBO5, CCO-Mn, CCO-Cr, NH4, PO4, Ptot, fenoli, detergenti, PAHuri) pe rul Dmbovita; am.confl.Arges (Cl) pe raul Budisteanca. In legatura cu evaluarea metalelor grele (Cu, Cr, Pb, Cd) din categoria substantelor prioritare/prioritar periculoase, monitorizate in aproape toate cele 75 de sectiuni din b.h. Arges, calitatea apei din b.h. Arges a fost necorespunzatoare, referitor la indicatorul Cu in 30 % din sectiunile monitorizate. Referitor la evaluarea micropoluantilor organici din categoria substantelor prioritare/prioritar periculoase, monitorizate in aproape toate cele 75 de sectiuni din b.h. Arges, depasirile, fata de limitele in vigoare, semnalate in 70 % din sectiunile monitorizate la o serie de indicatori ( hexaclorbenzen, DDT, endrin, aldrin, trifluralin, etc.) trebuiesc privite cu rezerva datorita faptului ca limitele de detectie ale aparatelor cu care s-au efectuat analizele sunt mai mari decat obiectivele de calitate prevazute in normative. Principalele uniti poluatoare provin din activiti din industria chimic (SNP Petrom SA Arpechim Pitesti), industria constructoare de maini (Dacia Piteti) sau din activiti din domeniul gospodriei comunale (municipiile Bucureti i Piteti).

Calitatea apelor curgatoare din punct de vedere saprobiologic a fost urmarita in b.h. Vedea pe lungime totala de 932 km, in 18 sectiuni de monitorizare: 6 pe raul Vedea, 2 pe raul Cotmeana, 3 pe raul Teleorman, cate una pe raurile Plapcea, Bratcov, Burdea, Cainelui, Nanov, Clanita si Teleormanel si in b.h. Calmatui pe o lungime de 139 km in 4 sectiuni. Din lungimea totala de 932 km monitorizati in B.H. Vedea , 620 km (66,52%) sau incadrat in clasa a II-a de calitate - starea ecologica buna; 312 km (33,48 %) in clasa a III -a de calitate - starea ecologica moderata. In Bazinul Hidrografic Calmatui, cei 139 km monitorizati (100%) s-au incadrat in categoria moderata. In anul 2007 din punct de vedere saprobiologic, apele din bazinul hidrografic Arges au fost monitorizate pe o lungime de 2567 km ruri, in 77 de sectiuni de monitoring. Din totalul de 2567 km analizati 178 km (6,93%) s-au incadrat in clasa I de calitate - starea ecologica foarte buna; 796 km (31.00 %) km s-au incadrat in clasa a II-a de calitate - starea ecologica buna; 974 km (37,95 %) s-au incadrat in clasa a III- a de calitate - starea ecologica moderata; 405 km (15,78 %) s-au incadrat in clasa a IV-a de calitate starea ecologica slaba, iar 214 km (8,34%) s-au incadrat in clasa a V- a de calitate starea ecologica proasta. Zone critice care necesita imbunatatirea calitatii apei sub aspectul starii ecologice: Clasa a IV- a de calitate stare ecologica slaba, total 405 km: Raul Neajlov, sectiunea confl Dambovnic-am. ev. SC Service Avicola Mihailesti 27 km; Raul Neajlov, sectiunea ev. SC Service Avicola Mihailesti confl Arges 40 km; Raul Dambovnic, sectiunea am confl. Gligan confl. Arges 78 km; Raul Golavacioc, ev. Publiserv Videle confl. Calnistea - 50 km; Raul Sabar, sectiunea Tantava Varteju 15 km; Raul Sabar, sectiunea Varteju confl. Arges 36 km; Raul Ciorogarla, sectiunea autostrada Buc. Pitesti confl Sabar 2 km; Raul Milcovat, sectiunea izvor, confl. Glavacioc 45 km; Raul Ilfov, sectiunea derivatie Mircea Voda confl Dambovita 57 km; Raul Cocioc, izv. confl. Sabar 38 km; Raul Luica, izv. confl. Arges 17 km. Clasa a V- a de calitate stare ecologica proasta, total 214 km: Raul Arges, sectiunea Budesti confl. Dunare 53 km; Raul Dambovnic, sectiunea izvor - am. Confl. Gligan 32 km; Raul Dambovita, sectiunea Glina am. Confl. Pasarea 11 km; Raul Dambovita, sectiunea am. Confl. Pasarea-confl Arges 20 km; Raul Colentina, sectiunea Colacu confl. Dambovita 80 km; Raul Balaria, sectiunea izvor confl. Neajlov 18 km. Bazinul hidrografic Ialomia Pe lungimi de ru cumulate pe tronsoane caracteristice, calitatea apei a prezentat urmatoarea repartitie: din 1249 de km investigati n anul 2007, 23 de km (1.8%) de clasa I, 413 de km (33.1%) de clasa a II-a, 642km (51.4 %) de clasa a IIIa, 162 km (13 %) de clasa a IV-a si 9 km (0.7 %) de clasa a V-a.

S-au produs depasiri ale limitelor admisibile pentru clasa a V-a n urmatoarele sectiuni: am. Morenii ( PAH) si Baltita ( PAH) pe rul Cricov; av. Ciorani ( Rez. Fix, Cl, Na, SO4) pe rul Cricovul Sarat; Moara Domneasc (CBO5, PAH) pe rul Teleajen; am.Urziceni (reziduu fix, Cl) pe rul Sarata; Goga (CBO5, CCO-Cr, O2, NH4, PO4, Pt, PAH) pe rul Dambu; Predeal (PAH); av. Nedelea (PAH); Tinosu (PAH) si Adancata ( Cl) pe rul Prahova; Slobozia ( Fenoli) pe rul Ialomita. In legatura cu evaluarea indicatorilor din categoria substantelor prioritare/prioritar periculoase, in cazul metalelor grele: Cd, Cr, Cu, Ni, Pb, Zn, in cca. 70 % din sectiuni au aparut depasiri fata de limitele prevazute in HG 351/2005. Referitor la evaluarea micropoluantilor organici din categoria substantelor prioritare/prioritar periculoase, depasirile, fata de limitele in vigoare, semnalate la o serie de indicatori ( hexaclorbenzen, DDT, endrin, aldrin, trifluralin, etc.) trebuiesc de asemenea privite cu rezerva datorita faptului ca limitele de detectie ale aparatelor cu care s-au efectuat analizele sunt mai mari decat obiectivele de calitate prevazute in normative. In afara de poluarile difuze si poluarile produse din cauze naturale (ex. Cricovul Sarat), principalele surse de poluare punctiforme provin din activitati din industria chimica si petrochimica (Petrobrazi Ploiesti, Lukoil Ploiesti), din gospodaria comunala (Trgoviste, Ploiesti, Slobozia). In anul 2007 calitatea apelor curgatoare din punct de vedere saprobiologic in Bazinul Hidrogafic Ialomita, a fost monitorizata pe lungime totala de 1249 km in 31 de sectiuni, iar in Bazinul Hidrografic Calmatui pe 304 km in 8 sectiuni de supraveghere. Din cei 1249 km lungime rauri monitorizate in B.H. Ialomita, 209 km reprezentand 16,73 % s-au incadrat in clasa I de calitate - stare ecologica foarte buna; 369 km reprezentand 29,54 % s-au incadrat in clasa a II-a de calitate - stare ecologica buna; 578 km reprezentand 46,28 % s-au incadrat in clasa a III-a de calitate - stare ecologica moderata; 83 km reprezentand 6,65 % s-au incadrat in clasa a IV-a de calitate - stare ecologica slaba; 10 km reprezentand 0,8 % s-au incadrat in clasa a V-a de calitate - stare ecologica proasta. Zone critice, care necesita imbunatatirea calitatii apei sub aspectul starii ecologice: Clasa a IV -a de calitate stare ecologica slaba total 83 km Raul Ialomita, sectiunea evacuare Urban varsare - 37 km; Raul Dambu, sectiunea amonte Ploiesti confluenta SE Ploiesti - 8 km; Raul Sarata, confluenta raul Naianca am. Urziceni - 38 km. Clasa a V -a de calitate stare ecologica proasta total 10 km Raul Dambu, sectiunea confluenta SE Ploiesti varsare - 9 km; Raul Sarata, sectiunea am. Urziceni varsare 1 km. In anul 2007 in Sub-bazinul Hidrografic Calmatui au fost monitorizati 304 km lungime rauri in 8 sectiuni de monitorizare dupa cum urmeaza: Raul Calmatui 152 km 2 sectiuni de monitorizare cuprinse intre izvor si confluenta cu Fluviul Dunarea; Raul Berza 26 km 1 sectiune de monitorizare; Raul Argova 23 km 1 sectiune de monitorizare; Raul Vanata 37 km 1 sectiune de monitorizare; Raul Corata 12 km 1 sectiune de monitorizare; Raul Belciugatele 21 km 1 sectiune de monitorizare; Raul Colgeag 33 km 1 sectiune de monitorizare.

Din totalul de 304 km analizati in Sub-bazinul Hidrografic Calmatui 283 km (93,10 %) s-au incadrat in clasa a II a de calitate - starea ecologica buna, 21 km (6,90 %) km s-au incadrat in clasa a III a de calitate - starea ecologica moderata. Bazinul hidrografic Siret Pe tronsoane de ru, situatia din anul 2007 se prezinta astfel: din 4228 de km, lungime totala monitorizata, 1499 km (35.5%) s-au ncadrat nclasa I, 1658de km (39.2 %) n clasa a II-a, 681 de km (16.1 %) n clasa a III-a, 172 de km (4.1 %) n clasa a IV-a si 218 km (5.2%) n clasa a V-a. Sectiunile n care valorile medii globale ale unor indicatori au depasit limitele clasei a V-a au fost urmatoarele: aval Bacau (Ntot, NH4) pe rul Bistrita; Tulnicii (Ntot) si Colacu ( Cl) pe rul Putna; aval Comanesti (CBO5, NH4) pe rul Urmenis; Tescani ( Cl, Na) pe rul Tazlau Sarat; Tulburea, Nicolesti (reziduu fix, Cl, SO4, Na) si Maicanesti ( Reziduu fix, Cl , Na) pe rul Rmnicul Sarat (caracterizat de o puternica incarcare minerala naturala); Reghiu (Cl, Na) si Rastoaca ( Na) pe rul Milcov; av.Slanic Moldova (Na , Cl) pe rul Slanic; Lopatari (reziduu fix, Cl) si Cernatesti (reziduu fix, Cl) pe rul Slanic(Bz); av. Gherghesa (CBO5, NH4, reziduu fix) pe rul Buzoel; Balta Alba (CBO5, NH4, reziduu fix, Cl) pe rul Boldul; am. cfl. Crasna (NH4, Pt), am. cfl. Tutova(Fe, Ni) pe rul Brlad; aval Vaslui ( O2, CBO5, NH4, PO4, Pt, Det.) pe rul Vaslui; Cudalbi (SO4) pe rul Geru. In legatura cu evaluarea indicatorilor din categoria substantelor prioritare/prioritar periculoase, in cazul metalelor grele: Cd, Cr, Cu, Ni, Pb, Zn, in cca. 60 % din sectiuni au aparut depasiri fata de limitele prevazute in HG 351/2005. Referitor la evaluarea indicatorilor din categoria substantelor prioritare/prioritar periculoase, in cazul micropoluantilor organici, in urmatoarele sectiuni s-au inregistrat depasiri fata de limitele in vigoare 1: Siret (atrazin), Lespezi (PAH-uri - benz(a)antracen, benz(a)piren); av. Pascani (pentaclorbenzen, hexaclorbenzen) pe rul Siret; Mihovenii (benz(a)antracen) pe raul Suceava; Fundu Moldovei (benz(a)antracen), Baia (benz(a)antracen, dieldrin) pe raul Moldova; Roznov (atrazin, trifluralin), av.Bacau (PAH-uri - fenantren) pe raul Bistrita; Zanesti (atrazin) pr Bistrita-canal UHE; av. Comanesti (PAH-uri benz(b)fluoranten, antracen) pe raul Urmenis; Dumbrava (antracen) pe raul Ozana; Gainesti (benz(a)antracen, dieldrin) pe raul Ciumarni. In legatura cu evaluarea micropoluantilor organici din categoria substantelor prioritare/prioritar periculoase, depasirile, fata de limitele in vigoare, semnalate la o serie de indicatori mentionati mai inainte ( hexaclorbenzen, DDT, dieldrin, endrin, aldrin, trifluralin, etc.) trebuiesc de asemenea privite cu rezerva datorita faptului ca limitele de detectie ale aparatelor cu care s-au efectuat analizele sunt mai mari decat obiectivele de calitate prevazute in normative. Principalele surse de poluare punctiforme din acest bazin provin din activitati din industria chimica (Chimcomplex Borzesti, Carom Onesti, Rafo Onesti), industria celulozei si hrtiei (Letea Bacau), zootehnie sau din activitati din domeniul gospodariei comunale (Bacau, Brlad, Vaslui, Suceava, etc.).

Depasirile semnalate la o serie de indicatori ( hexaclorbenzen, lindan, trifluralin, etc.) trebuiesc privite cu rezerva datorita faptului ca limitele de detectie ale aparatelor sunt mai mari decat obiectivele de calitate prevazute in normative
1

In anul 2007 analiza saprobiologica a Bazinului Hidrografic Siret a fost urmarita pe lungime totala de 4203 km din care 2908 km bazinul hidrografic Siret propriu-zis, 652 in sub-bazinul Brlad si 643 in sub-bazinului Buzau. In anul 2007 starea calitatii apei raurilor in cadrul Bazinului Hidrografic Siret a fost evaluata pe baza analizelor de fitobentos, fitoplancton, ihtiofauna si macrozoobentos. Din lungimea totala de 2908 km de rauri monitorizate in B.H. Siret, in 89 sectiuni de monitoring, 1061 km (36,49 %) s-au incadrat in clasa I de calitate starea ecologica foarte buna; 1434 km (49,31%) s-au incadrat in clasa a II-a de calitate - starea ecologica buna; 366 km (12.59 %) in clasa a III-a de calitate starea ecologica moderata; 47 (1,61 %) km in clasa a IV-a de calitate (starea ecologica slaba). Din punct de vedere saprobiologic in anul 2007 in Bazinul Hidrografic Siret din 2098 km, 75 sectiuni reprezentand 2495 km nu s-au incadrat in clasele I si a IIa de calitate. Zonele critice care necesita imbunatatirea calitatii apei sub aspectul starii ecologice sunt urmatoarele: Clasa a IV -a de calitate stare ecologica slaba 47 km. Urmenis (izvoare) confl Trotus 12 km; Pozeni (izvoare) confl Suceava 32 km; Bistrita intre av. Lac agrement Bacau confl Siret - 3 km; In anul 2007 starea calitatii apei raurilor in cadrul Sub-bazinului hidrografic Barlad a fost evaluata pe baza analizelor de fitobentos, fitoplancton, ihtiofauna si macrozoobentos. In sub-bazinul Brlad analiza saprobilogica in anul 2007 a fost efectuata pe o lungime de 652 km ruri in 12 sectiuni de supraveghere . Din cei 652 km monitorizati , 389 km (59.7 %) in clasa a II-a de calitate stare ecologica buna; 208 km (31.9 %) in clasa a III-a de calitate stare ecologica moderata; 44 km (6.7 %) in clasa a IV a de calitate stare ecologica slaba si 11 km (1.7%) in clasa a Va de calitatea - stare ecologica proasta. Din punct de vedere saprobiologic in anul 2007 in sub-bazinul Barlad 263 km nu s-au incadrat in clasele I si a II-a de calitate. Zonele critice care necesita imbunatatirea calitatii apei sub aspectul starii ecologice sunt urmatoarele: Clasa a IV-a de calitate stare ecologica slaba 44 km Raul Geru sectiunea aval Cudalbi confluenta raul Siret - 44 km. Clasa a V-a de calitate stare ecologica slaba 11 km Raul Vasluiet, sectiunea av. Vaslui confl r. Barlad 11 km. In anul 2007 starea calitatii apei raurilor in cadrul Sub-bazinului hidrografic Buzau a fost evaluata pe baza analizelor de fitobentos, fitoplancton, ihtiofauna si macrozoobentos. In sub-bazinul Buzau analiza saprobiologica a fost efectuata pe 643 km, in 14 sectiuni de supraveghere. Din lungimea totala de ruri , 343 km (53.34 %) s-au incadrat clasa I de calitate stare ecologica foarte buna; 300 km (46.66 %) in clasa a II a de calitate stare ecologica buna . Bazinul hidrografic Prut

Din punct de vedere al evolutiei calitatii n lungul rurilor, n raport cu categoriile de calitate normate, rezultatele urmaririi calitatii apelor din bazin releva urmatoarea situatie: fata de lungimea totala de ruri investigata n 2007 de 1567 km, 822 de km (52.5 %) n clasa a II-a, 492km (31.4 %) n clasa a III-a, 227 km (14.5%) n clasa a IV-a si 26 km (1.7 %) in clasa a V-a. Cazurile n care s-au depasit limitele admisibile ale clasei a V-a la unul sau mai multi indicatori, s-au produs n sectiunile: Oroftiana (PAH), Radauti (PAH), Stanca (PAH), Ungheni (Nt), Prisecani (Nt), Dranceni (PAH), Bumbata (PAH), Oancea (PAH), Sivita(PAH), Giurgiulesti (PAH) pe rul Prut; av. Trusesti (PAH), Victoria ( Nt) si Oprisenii ( PAH, Fe) pe rul Jijia; Podu Iloaiei (Nt, SO4) si Holboca (O2, CBO5, Nt, PO4, Pt, Cd) pe rul Bahlui; av.Darabani ( O2, CBO5, CCO-Cr, NH4, PO4, Pt, PAH) pe rul Podriga; Beresti ( NO3, PAH) pe rul Chineja; Dimitrie Cantemir ( Pt, PAH ) si Murgeni (PAH) pe rul Elan; Stefanesti (SO4 ) pe rul Baseu; av. Dorohoi (O2, NH4, PAH) si Todireni (PAH) pe rul Jijia; am. cfl. BahluiDorohoi ( Ntot, PAH) pe rul Nicolina. In legatura cu evaluarea indicatorilor din categoria substantelor prioritare/prioritar periculoase, calitatea apei din b.h. Prut a fost necorespunzatoare, referitor la indicatorii Ni, Cu, Cr, Pb, Se in majoritatea sectiunilor monitorizate. Indicatorii Cu si Se inregistreaza valori ridicate, cauza datorandu-se probabil unei incarcari de fond existente. In afara de poluarile difuze, destul de importante, poluarile punctiforme provin din activitati din zootehnie, industrii si gospodaria comunala (Botosani, Iasi, Husi). In bazinul hidrografic Prut in anul 2007, analiza saprobiologica a fost efectuata pe o lungime totala de 1567 km in 27 de sectiuni de supraveghere si au cuprins raul Prut si afluentii Baseu, Jijia, Podriga, Sitna, Miletin, Bahlui, Nicolina, Elan si Chineja. Din lungimea totala de 1567 km de rauri monitorizate in Bazinul Hidrografic Prut 1279 km (81,62 %) s-au incadrat in clasa a II-a de calitate - starea ecologica buna; 173 km (11,04 %) in clasa a III-a de calitate - starea ecologica moderata; 115 km (7,34 %) in clasa a IV-a de calitate - starea ecologica slaba. In anul 2007 in Bazinul Hidrografic Prut, din punct de vedere saprobiologic 288 km s-au incadrat in clasa a III-a si a IV-a de calitate. Zonele critice care necesita imbunatatirea calitatii apei sub aspectul starii ecologice sunt urmatoarele: Clasa a IV- a de calitate stare ecologica slaba 115 km Raul Podriga sectiunea localitatea Darabani acumularea Mileanca 11 km; Raul Jijia localitatea Dorohoi confluenta raul Berzec 13 km; Raul Sitna sectiunea aval Botosani confluenta raul Burla 28 km. Raul Bahlui localitatea Podul Iloaie confluenta cu raul Nicolina 15 km; Raul Chineja sectiunea Beresti amonte acumularea Foltesti 48 km. Bazinul hidrografic Litoral Calitatea apei este exprimata in raport cu repartitia lungimii rurilor si conform informatiilor furnizate de sinteza bazinala, majoritatea rurile monitorizate s-au incadrat in clasa a III-a (Casimcea, Slava, Taita) si a IV-a (Telita, Ciucurova), iar raul Hamangia s-a incadrat in clasa a V-a. Bazinul hidrografic Litoral insumeaza 64 de cursuri de ruri cu lungimea totala de 834 km si suprafata de 5.480 kmp din care sunt monitorizati 302 km.

De asemenea in cadrul Bazinului Hidrografic Litoral se monitorizeaza si canalul Dunare - Marea Neagra (67 km) si canalul Poarta Alba Midia Navodari (27 km). In anul 2007 din punct de vedere saprobiologic s-au analizat un numar de 8 ruri: Casimcea, Slava, Hamangia, Telita, Taita, Ciucurova, Gura Dobrogei si Nuntasi in lungime totala de 302 km Casimcea (69 km) cu indice saprob de 2,69, clasa a III-a de calitate, stare ecologica moderata; Slava (38 km) cu un indice saprob de 2,68, clasa a III-a de calitate, stare ecologica moderata; Hamangia (33 km) cu un indice saprob de 3,01, clasa a IV-a de calitate, stare ecologica slaba; Telita (48 km) cu un indice saprob de 2,66 s-a incadrat apa in clasa a III-a de calitate stare ecologica moderata; Taita (57 km) cu un indice saprob cuprins intre 2,85 -2,87 s-a incadrat in clasa a IV-a de calitate, stare ecologica slaba; Ciucurova (24 km) cu indice saprob de 2,69 clasa a III-a de calitate, stare ecologica moderata; Gura Dobrogei (11 km) cu indice saprob de 2,59 clasa a III-a de calitate, stare ecologica moderata; Nuntasi (22 km) cu indice saprob de 2,52 clasa a III-a de calitate, stare ecologica moderata. Din cei 302 km monitorizati, 212 km (70.20%) s-au incadrat in clasa a III-a de calitate stare ecologica moderata si 90 km (29.8%) s-au incadrat in clasa a IV-a de calitate stare ecologica slaba. Canalul Dunare Marea Neagra (67 km) a fost studiat din punct de vedere calitativ in 5 sectiuni: Bief I Cernavoda - indice saprob 2,42 potential ecologic moderat, Bief II Cervanoda - indice saprob 2,28 potential ecologic bun, aval Saligny - indice saprob 2,21 potential ecologic bun, av. Medgidia - indice saprob 2,43 potential ecologic moderat, Poarta Alba - indice saprob 2,25 potential ecologic bun. Canalul Poarta Alba Midia Navodari (27 km) a fost studiat din punct de vedere calitativ in 2 sectiuni: av. Confl. Ramura Luminita si Priza Galesu, evidentiind un indice saprob de 2,1, corespunzator potentialului ecologic bun Zonele critice care necesita imbunatatirea calitatii apei sub aspectul starii ecologice sunt urmatoarele: Clasa a IV-a de calitate stare ecologica slaba 90 km Raul Hamangia pe intreg cursul 33 km; Raul Taita pe intreg cursul 57 km.

Cursul de apa Cisla Turt Ilba Somes-Tisa Lapus Cavnic Sasar Mures Canal Mures Mort Certej Paraul Sarat Olt Caracal Chirui Timis Pasarea ArgesDmbovita Vedea Sabar Ialomita Dambu Siret Rm.Sarat Vasluet Prut Podriga Bahlui

Bazinul hidrografic

Tronsonul Av. Baia Borsa - confluenta cu rul Viseu E.M. Turt - confluenta cu rul Tur Izvoare - confluenta amonte confluenta cu rul Somes E.M.Cavnic - confluenta cu rul Lapus E.M.Baia Sprie - confluenta cu rul Lapus intreg tronsonul amonte confluenta cu rul Mures izvor cfl.Olt Caracal cfl.Olt Izvor - cfl. Varghis Izvoare cfl.Ghimbasel Izvor cfl.Dambovita Glina - confluenta cu rul Arges Izvor am.cfl.Potop Cfl. SE Ploiesti - varsare amonte confluenta cu rul Siret Av. Vaslui cfl. R. Barlad Darabani - ac.Mileanca Confl. R.Nicolina - confluenta cu rul Jijia

Lungime (km) 9 20 10 7 25 19 20 18 11 21 16 35 48 31 31 9 137 11 11 15

Lista principalelor tronsoane de ru cu apa situat n clasa V de calitate (d.p.d.v. chimic), conform evalurii situaiei nregistrate n anul 2007 Tabel 4.4.1.1.

REPARTIIA SECIUNILOR DE MONITORIZARE PE CLASE DE CALITATE CONFORM SITUAIEI GLOBALE EVALUATE N ANUL 2007 Tabelul 4.4.1.2

Nr. crt.

Bazinul hidrografic

Nr. total sect . 26 69 97 79 43 12 50 131 18 75 43 124 27 30 824

Repartitia sectiunilor pe clase de calitate I Nr. 3 21 22 15 8 9 27 36 14 2 35 4 196 % 11.5 30.4 22.7 19 18.6 75 54 27.5 18.7 4.7 28.2 13.3 23.8 Nr. 8 26 55 42 23 3 19 53 4 29 21 53 11 24 371 II % 30.8 37.7 56.7 53.2 53.5 25 38 40.5 22.2 38.3 48.8 42.7 40.7 80 45 Nr. 1 13 14 14 8 26 10 24 14 22 7 2 155 III % 3.8 18.8 14.4 17.7 18.6 19.8 55.6 32 32.6 17.7 25.9 6.7 18.8 Nr. 10 3 5 5 4 2 11 1 5 5 7 7 65 IV % 38.5 4.3 5.2 6.3 9.3 4 8.4 5.6 6.7 11.6 5.6 25.9 7.9 Nr. 4 6 1 3 2 5 3 3 1 7 2 37 V % 15.4 8.7 1 3.8 4 3.8 16.7 4 2.3 5.6 7.4 4.5

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14

Tisa Somes Crisuri MuresAranca Bega-Timis Nera-Cerna Jiu Olt Vedea Arges Ialomita Siret Prut Dunare TOTAL

CENTRALIZATORUL LUNGIMILOR DE RU CUMULATE PE CATEGORII DE CALITATE CONFORM SITUAIEI GLOBALE EVALUATE N ANUL 2007

Tabelul 4.4.1.3

Nr crt

Bazinul hidrogr afic Tisa Somes Crisuri MuresAranca BegaTimis NeraCerna Jiu Olt Vedea* Arges
Ialomita*

Lungi me totala km 569 1845 2025 2690 1471 390 1579 3459 1133 2681 1401 4228 1567 1075 393 26506

I km 36 492 491 592 297 252 1026 900 323 23 1499 280 6211 % 6.3 26.7 24.2 22 20.2 64.6 65 26 12 1.6 35.5 26 23.4

Repartitia lungimilor pe clase de calitate II III IV km 141 721 1139 1358 857 138 509 1649 398 1093 413 1658 822 787 100 11783 % 24.8 39.1 56.2 50.8 58.3 35.4 32.2 47.7 35.1 40.8 29.5 39.2 52.5 73.2 25.4 44.5 km 21 502 287 506 229 666 419 977 642 681 492 8 208 5638 % 6.7 27.2 14.2 18.8 15.6 19.3 37 36.4 45.8 16.1 31.4 0.7 52.9 21.3 km 320 53 82 186 88 40 161 200 178 162 172 227 52 192 1 % 56.2 2.9 4 6.9 6 2.5 4.7 17.7 6.6 11.6 4.1 14.5 13.2 7.2 km 51 77 26 48 4 83 116 110 161 218 26 33 953

V % 9 4.2 1.3 1.8 0.3 2.4 10.2 4.1 11.5 5.2 1.7 8.4 3.6

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15

Siret Prut Dunare Litoral

TOTAL

* inclusiv rul Calmtui

SITUATIA GLOBALA A LUNGIMILOR DE RAU DIN ROMANIA IN ANUL 2007, CUMULATE PE CLASE DE CALITATE, IN FUNCTIE DE STAREA ECOLOGICA (MACROZOOBENTOS) Tabel nr. 4.4.1.4
Bazinul hidrografic Lungimea totala (km) FOARTE BUNA km % BUNA km % MODERATA km % SLABA Km % PROASTA km %

Nr. Crt.

1. 2. 3. 4.
5. 6.

Tisa Somes Crisuri Mures-Aranca

Bega-Timis-Caras Nera-Cerna

569 1845 1937 2690

1452 390

309 370 68 1017

82 -

54,30 20,5 3.5 37.81

5,65 -

214 702 1287 1460

881 390

37,6 38.04 66.4 54.28

60,67 100

17 506 582 141

489 -

3,0 27.43 30.1 5.24

33,68 -

217 20
-

11.76 0.74
-

29 50 52
-

5,1 2.71 1.93

-

7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16.

Jiu Olt Vedea-Calmatui Arges Ialomita+Calmatui Siret Prut Dunare Desnatui Litoral Total general

1507 3208 1071 2567 1553 4203 1567 1075 384 302 26.320

885 1874 178 209 1404 202 6.598

58.74 58.42 6.93 13.45 33.41 52.60 25.06

604 904 620 796 652 2123 1279 922 53 -

40.07 28.18 57.89 31.00 41.98 50.51 81,62 85.77 13.80 -

18 294 451 974 599 574 173 153 79 212 5.262

1.20 9.16 42.11 37.95 38.57 13.66 11,04 14.23 28.58 70.20 20.00

122 405 83 91 115 25 90 1168

3.8 15.78 5.34 2.16 7,34 6.51 29.80 4,44

14 214 10 11 25 405

0.44 8.34 0.65 0.26 6.51 1.54

12.887 48,96

Starea calitii lacurilor Datele centralizate n tabelul 4.4.2.1. prezint pentru anul 2007 situaia principalelor lacuri monitorizate n Romnia, realizat pe bazine hidrografice n funcie de categoriile de troficitate. Tabelele 4.4.2.2. i 4.4.2.3. prezint situaia calitii apei lacurilor naturale, respectiv situaia calitii apei lacurilor poluate cu nitrai din surse agricole, realizat pe bazine hidrografice. n tabele s-au folosit urmtoarele notaii: UO ultraoligotrof; O - oligotrof; M mezotrof; E - eutrof; H hipertrof. Calitatea principalelor lacuri din Romnia in raport cu gradul de troficitate Datele centralizate in tabelul 4.4.2.4. evidentiaza urmatoarele:
-

din punct de vedere al nutrientilor (azotul mineral total si fosforul total): din 100 lacuri monitorizate, 4 lacuri (4.00 %) au corespuns categoriei ultraoligotrofe, 2 lac (2.00%) categoriei oligotrofe-mezotrofe, 17 (17.00 %) categoriei mezotrofe, 14 (14.00 %) categoriei mezo-eutrofe, 30 (30.00 %) categoriei eutrofe, 11 (11.00 %) categoriei eutrof-hipertrof si 22 (22.00 %) categoriei hipertrofe.

Datele centralizate in tabelul 4.4.2.5. evidentiaza urmatoarele:

-

din punct de vedere al biomasei fitoplanctonice: din 100 de lacuri monitorizate, 24 lacuri (24.00 %) au corespuns categoriei ultraoligotrofe, 25 lac (25.00%) categoriei oligotrofe, 15 (15.00 %) categoriei mezotrofe, 4 (4.00 %) categoriei mezo-eutrofe, 16 (16.00 %) categoriei eutrofe, 1 (1.00 %) categoriei eutrof-hipertrof si 15 (15.00 %) categoriei hipertrofe.

Calitatea principalelor lacuri din Romnia in raport cu chimismul apei Analiza datelor din tabelul centralizator 4.4.2.6. conduce la urmatoarele concluzii:
-

din totalul de 100 lacuri, 45 de lacuri (45.00 %) s-au incadrat in clasa I de calitate, 27 (27.00 %) in clasa a II-a, 13(13.0 %) in clasa a III-a, 11 (11,0%) in clasa a IV-a si 4 (4.00%) in clasa a V-a de calitate.

SITUATIA CALITATII GLOBALE A APEI PRINCIPALELOR LACURI DIN ROMNIA, IN ANUL 2007 Tabelul 4.4.2.1.
Cursul de apa pe care este amplasat lacul 4 acumulare glaciar Natural de excavatie natural acumulare acumulare acumulare acumulare 5 Tur Sasar Bistrita Somesul Mic Firiza Crasna Dragan Iad Cigher Crisul Repede Rul Mare Ighis Cusmed Cerna Rul Mare Gladna Timis Brzava Brzava Cerna Cerna Jiul de Vest Jiu Tusnad Cartisoara Olt Calitatea apei (categoria) Volumul total (milioane m3) 6 29.0 0,004 0,3.9 101.2 4.2 16.6 39.9 124 33,8 33,7 63,3 0,487 13.4 31.0 41.0 14.5 66.3 6.3 12.0 15.1 15.7 126.0 5.0 1.4 0.250 0.240 1.1 Nutrienti: azot total si fosfor total 8 H E E EH E M H M M O-M M E U E E M M E M-E M-E M-E M-E M-E E UO E M UO E

Nr. crt. gen. 1 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21. 22. 23. 24. 25 26.

Nr. crt. b.h. 2 1 1 2 3 4 5 6 7 1 2 3 4 1 2 3 4 5 1 2 3 4 2 3 . 1 2 3 1 2 3 3

Lacul

Folosinta principala 7 complexa complexa complexa complexa complexa complexa energie electrica energie electrica atenuare viituri atenuare viituri alimentari cu apa atenuare viituri alimentari cuapa apaapaaaaaaapaaaa energie electrica complexa complexa complexa complexa complexa complexa turism alimentari cu apa alimentari cu apa alimentari cu apa

Biologie 9 E UO E UO UO O O M M E H E

1. Bazinul hidrograficTisa Calinesti-Oas Buhaescu Stiucilor Bodi-Mogosa Colibita Gilau Firiza - Strmtori Vrsolt 2. Bazinul hidrografic Somes

3. Bazinul hidrografic Crisuri acumulare Dragan Lesu Taut Tileagd Bucura Ighis Bezid Teliuc (Cincis) Hateg Surduc Trei Ape Gozna Secu Herculane Valea lui Iovan Lacul Mic- Giormane Valea de Pesti Isalnita Sfanta-Ana Balea Arpas acumulare acumulare acumulare

4. Bazinul hidrografic Mures glaciar acumulare acumulare acumulare acumulare acumulare acumulare acumulare acumulare acumulare acumulare acumulare acumulare Vulcanic glaciar acumulare

U U U E-H U O M M M O O M UO O UO O H

5. Bazinul hidrografic Bega-Timis

6. Bazinul hidrografic Nera-Cerna

7. Bazinul hidrografic Jiu

8. Bazinul hidrografic Olt 27. 28. 29.

30. 31. 32. 33. 34. 35. 36. 37. 38. 39. 40. 41. 42. 43. 44. 45. 46. 47. 48. 49. 50. 51. 52. 53. 54. 55. 56. 57. 58. 59. 60. 61. 62. 63. 64. 65. 66. 67.

4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 1 2 3 4 5 6 7 8 1 2 3 4 5 6 7

Frumoasa Sacele Cornet Gura Rului Govora Babeni Vidra Bradisor Strejesti Ipotesti Balta Comana Vidraru Zigoneni Vlcele Budeasa Golesti Rusor Gradinari Facau Pecineagu Vacaresti Lacul Morii Cernica Snagov Caldarusani Amara Fundata Pucioasa Paltinu Dridu Maneciu Lala Lacul Rosu Rogojesti Bucecea Galbeni Calimanesti Dragomirna

acumulare acumulare acumulare acumulare acumulare acumulare acumulare acumulare acumulare acumulare natural de lunca acumulare acumulare acumulare acumulare acumulare acumulare acumulare acumulare acumulare acumulare acumulare acumulare natural natural natural natural acumulare acumulare acumulare acumulare glaciar natural acumulare acumulare acumulare acumulare acumulare

Frumoasa Trlung Valea Mare Cibin Olt Olt Lotru Lotru Olt Olt Neajlov Arges Arges Arges Arges Arges Rul Trgului Ilfovat Ilfovat Dmbovita Dmbovita Dmbovita Colentina Ialomita Ialomita Ialomita Ialomita Ialomita Doftana Ialomita Teleajen Lala Siret Siret Siret Siret Dragomirna

10.6 18.3 0.7 15.5 19.0 78.3 340.0 38.0 31.0 5.2 6.000 473.0 13.4 44.0 55.0 86.0 68.0 12.4 3.0 69.0 54.0 19.6 8.8 17.2 4.5 2.6 10.0 11.0 62.3 60.0 58.0 0.039 48.4 24.5 71.0 44.3 17.0

alimentari cu apa alimentari cu apa alimentari cu apa alimentari cu apa energie electrica energie electrica complexa complexa energie electrica energie electrica complexa energie electrica energie electrica complexa complexa energie electrica complexa irigatii energie electrica complexa atenuarea viiturilor complexa agreement agreement terapeutic terapeutic alimentari cu apa alimentari cu apa complexa complexa turistic complexa complexa complexa energie electrica alimentari cu apa

M M E-H O-M E E-H M M H E H M-E E E E H H E H M E E-H E-H E E-H E M E M UO M-E M-E E M E

UO UO H O E E UO E E UO M O O O O O UO M M UO O H H H H M UO E UO UO UO M M O M

9. Bazinul hidrografic Arges

10. Bazinul hidrografic Ialomita

11. Bazinul hidrografic Siret

68. 69. 70. . 71.

8 9 10 11

Izvorul Muntelui Btca Doamnei Poiana Uzului Tungujei

acumulare acumulare acumulare acumulare

Bistrita Bistrita Uz Sacovat

1230.0 10.0 90.0 25.0

complexa energie electrica alimentari cu apa complexa

M-E M-E M H

O O M UO

72. 73. 74. 75. 76. 77. 78. 79. 80. 81. 82. 83. 84. 85. 86. 87. 88. 89. 90. 91. 92. 93. 94. 95 96. 97. 98. 99. 100. 101. 102. 103. 104. 105.

12 13 14 15 16 17 18 19 20 1 2 3 4 5 6 7 1 2 3 3 5 6 7 8 8 9

Puscasi Solesti Rpa Albastra Cuibul Vulturilor Jirlau Amara Balta Alba Siriu Cndesti Stnca Costesti Negreni Mileanca Catamaresti Halceni Prcovaci Tansa Razelm (Razim) Ciuperca Galatui Sinoe Bugeac Oltina Portile de Fier I Portile de Fier II Frasinet Iezer Tasaul Siutghiol Techirghiol Tatlageac Mangalia Nuntasi Corbul Babadag

acumulare acumulare acumulare acumulare natural natural natural acumulare acumulare acumulare acumulare acumulare acumulare acumulare acumulare acumulare natural natural natural natural tranzitoriu natural natural acumulare acumulare acumulare acumulare natural natural natural natural natural tranzitoriu natural natural liman fluviatil

Racova Vasluiet Simila Tutova Valea Boului Buzoel Boldul Buzau Buzau Prut Baseu Podriga Sitna Miletin Bahlui Bahlui Dunare Dunare Berza Dunare Dunare Dunare Dunare Dunare Mostistea Mostistea litoral

20.7 47.0 25.8 54.6 5.6 3.6 5.1 158.0 4.4 1400.0 19.8 9.5 14.0 49.5 5.5 33.0 909.0 0.3 8.5 211.0 41.1 60.0 2900.0 1000.0 180.0 280.0 57.0 88.7 41.8 14.0 15.7 9.3 24.7 42,0

complexa complexa omplexa complexa piscicultura pscicultura terapeutica complexa complexa complexa complexa complexa piscicultura alimentari cu apa alimentari cu apa complexa piscicultura agrement piscicultura piscicultura piscicultura piscicultura energie electrica energie electrica complexa complexa piscicultura piscicultura, irigati, agrement agreiment terapeutic piscicultura Therapeutic Therapeutic piscicultura si irigatii piscicultura si irigatii

E H E H M-E E M-E M-E E H H E H H H E H M E-H H H E E E-H E-H H H E-H E H H M-E

UO UO UO UO E M O O O M O O O O O E E H H H H M M-E E E H E E H H H M

12. Bazinul hidrografic Prut

13. Bazinul hidrografic Dunare

10 1 2 3 4 5 6 7 8

14. Bazinul hidrografic Litoral -

SITUATIA CALITATII APELOR LACURILOR NATURALE IN ANUL 2007 Tabelul 4.4.2.2.

Calitatea apei (categoria) Nr. crt. gen. 1 1. 2. 3. 4. Nr. crt. b.h. 2 1 2 3 1 Volumul total (mil. m3) 6 0.004 0.39 0.487 Folosinta principala 7 turism Nutrienti: azot total si fosfor total 8 E E E-H E

Lacul 3 Buhaiescu Stiucilor Bodi-Mogosa Bucura

Natura lacului 4 Glaciar Natural Natural de excavatie Glaciar

Biologie 9 UO E UO UO

Bazinul Hidrografic Somes

Bazinul Hidrografic Mures Bazinul Hidrografic Jiu Lacul MicVictoria Giormane

5.

Natural

turism

Bazinul Hidrografic Olt 6 7 1 2 Sf Ana Balea Natural vulcanic Glaciar 0,250 0,240 M UO UO UO

Bazinul Hidrografic Arges 8 1 Balta Comana Snagov Caldarusani Lala Natural de lunca Natural Natural Glaciar 6.000 17.2 4.5 agrement agrement turism H E E-H UO M H H UO

Bazinul Hidrografic Ialomita 9 10 11 12 . 1 2 1.

Bazinul Hidrografic Siret

2.

Lacul Rosu

Natural de surpare

turism

M-E

UO

Bazinul Hidrografic Dunare 13 1 Galatui Natural 8.5 piscicultura E-H M

SITUATIA CALITATII APEI LACURILOR POLUATE CU NITRATI DIN SURSE AGRICOLE IN ANUL 2007 Tabelul 4.4.2.3.
Cursul de apa pe care este Volumul amplasat total lacul (mil. m3) 4 5 6 Calitatea apei (categoria) Nutrienti: azot total si fosfor total Biologie 8

Nr. crt. gen. 1

Nr. crt. b.h. 2 3

Lacul

Folosinta principala 7

Sursa de poluare 10

1. Bazinul hidrografic Siret SC Agricola International SA Ferma lui Nicolae Balcescu

1.

Galbeni

acumulare

Siret

71,0

complexa

2. 3.

2. 3.

Cuibul-Vulturilor Tungujei

acumulare acumulare

Tutova Sacovat

54,6 25,0

complexa complexa

H H

O UO

Surse difuze cu nitrati Surse difuze Surse difuze

4.

4.

Puscasi

acumulare

Racova

20,7

complexa

UO

2. Bazinul hidrografic Prut 5. 1 Negreni acumulare Baseu 19,8 complexa H

M O

Surse difuze

6.

Parcovaci

acumulare

Bahlui

5,5

alimentari cu apa

Surse difuze

7.

Tansa

acumulare

Bahlui

33,0

complexa

O O

Surse difuze si piscicultura intensiva Surse difuze piscicultura intensiva

8.

Halceni

acumulare

Miletin

49,5

alimentari cu apa

3. Bazinul hidrografic Litoral 9. 1 Babadag liman fluviatil Litoral 42,0 piscicultura si irigatii M-E

SC Pig Com Satu Nou SC MARIA TRADING SRL

10.

Nuntasi

laguna

Litoral

9,28

terapeutica

11. 12.

3 4

Mangalia Tasaul

liman fluviomaritim liman fluviomaritim

Litoral Litoral

15.7 57.0

terapeutic piscicultura

E H

H H

Suin Prod Albesti si Avicola Constanta SC AGROIND Tour Sibioara

13.

Corbul

fluvio-maritim

Litoral

24.7

piscicultura si irigatii

SC AGROIND Tour Complex Corbu

INCADRAREA PRINCIPALELOR LACURI DIN ROMNIA IN CATEGORII DE TROFICITATE, IN ANUL 2007, IN FUNCTIE DE VALORILE NUTRIENTILOR Tabelul 4.4.2.4
Bazinul hidrografic Nr.total de lacuri UO
Tisa Somes Crisuri Mures Bega-Timis Nera-Cerna Jiu Olt Arges Ialomita Siret Prut Dunare Litoral 1 7 4 5 4 2 3 13 13 6 18 7 10 7

O % Nr. % -

O-M Nr. 1 1 2 % 25.0 7.69 2.00 Nr. 2 2 2 5 2 2 2 17

Gradul de troficitate M M-E % 28.57 50.0 40,0 38.46 15.39 33.33 11.11 17.00 Nr. 3 2 1 7 1 14 % 75.0 100 7.69 38.89 14.29 14.00 Nr. 3 1 2 1 2 3 4 3 5 2 3 1 30

E % 42.85 25.0 40,0 25,0 66.7 23.07 30.77 50.00 27.78 28.57 30.0 14.29 30.00 Nr. 1 2 2 1 4 1 11

E-H % 14.29 15.39 15.39 16..67 40.0 14.29 11.00 Nr. 1 1 1 4 3 5 3 4 22

H % 100,0 14.29 7.69 30.77 16.66 71.43 30.0 57.13 22.00

Nr. 1 1 1 1 4

20 33.3 7.69 5.56 4.00

TOTAL

100

INCADRAREA PRINCIPALELOR LACURI DIN ROMNIA IN CATEGORII DE TROFICITATE, IN ANUL 2007, IN FUNCTIE DE VALORILE BIOMASEI FITOPLANCTONICE Tabelul 4.4.2.5.
Bazinul hidrografic Nr.total de lacuri Nr. 3 4 1 5 2 2 7 24 Gradul de troficitate M M-E Nr. 1 1 1 3 1 5 1 1 1 15 % 14.29 25.0 33.4 23.08 16.67 27.78 14.29 20.0 14,29 15.00 4 Nr. 3 1 % 75.0 10.0 4.00 Nr. 1 1 2 4 1 1 4 2 16

UO % 42.85 80,0 33.3 38.46 15.38 33.33 38.89 24.00 Nr. 2 1 2 1 2 6 5 6 25

O % 28.57 25,00 100,0 33.3 15.39 46.15 27.78 85.71 25.00

O-M Nr. % -

E % 100,0 14.29 50.0 30.76 16.67 5.55 40.0 28.57 16.00

E-H Nr. 1 1 % 20.0 1.00 Nr. 1 2 2 2 4 4 15

H % 25.0 15.39 15.39 33.33 30.0 57.14 15.00

Tisa Somes Crisuri Mures Bega-Timis Nera-Cerna Jiu Olt Arges Ialomita Siret Prut Dunare Litoral

1 7 4 5 4 2 3 13 13 6 18 7 10 7

TOTAL

100

INCADRAREA PRINCIPALELOR LACURI DIN ROMNIA IN CATEGORII DE CALITATE, CONFORM CHIMISMULUI APEI

Tabelul 4.4.2.6.

Bazinul hidrografic

Nr.total de lacuri I Nr. % 71,4 50,0 40,0 75.0 100 66.7 76.92 46.15 50.00 55.56 45.00 Nr. 1 1 2 3 1 1 3 2 1 6 2 4 27 II % 100 14,4 50,0 60,0 25,0 33.3 23.08 15,39 16,67 33.33 28.57 40.00 27.00 Nr. 1 4 1 3 4 13

Clasa de calitate

III % 14,4 30.77 14.29 30.00 57,14 13.00 Nr. 1 4 3 3 11

IV % 7.69 57.14 30.00 42,86 11.00 Nr. 2 2 4

V % 33.333 11.11 4.00

Tisa Somes Crisuri Mures Bega-Timis Nera-Cerna Jiu Olt Arges Ialomita Siret Prut Dunare Litoral TOTAL

1 7 4 5 4 2 3 13 13 6 18 7 10 7 100

5 2 2 3 2 2 10 6 3 10 45

4.4.3. Starea calitii fluviului Dunrea Starea calitii apei fluviului Dunrea, n anul 2007, s-a apreciat pe baza prelucrrii informaiilor furnizate n 30 seciuni de control, amplasate pe Dunre, ct i pe braele Tulcea, Chilia, Sulina i Sf. Gheorghe. Din punct de vedere al evolutiei calitatii n lungul rurilor, n raport cu categoriile de calitate normate, rezultatele urmaririi calitatii apelor din bazin releva urmatoarea situatie (figura 2.1.14.b): fata de lungimea totala investigata n 2007 de 1075 km, 280 de km (26 %) s-au ncadrat n clasa I, 787 km (73.2 %) s-au ncadrat n clasa a II-a si 8 km (0.7%) s-au incadrat in clasa a III-a In legatura cu evaluarea indicatorilor din categoria substantelor prioritare/prioritar periculoase, calitatea apei Dunarii a fost necorespunzatoare, referitor la indicatorii Cu si Se in majoritatea sectiunilor unde au fost monitorizare aceste substante . De asemenea si la indicatorii Cr, Pb si Cd s-au inregistrat depasiri, dar in cazuri mai rare. In anul 2007 analiza saprobiologica a fluviului Dunarea pe teritoriul romanesc fost urmarita pe o lungime totala de 1075 km in 15 sectiuni de monitorig pe fluviul Dunarea. Analiza saprobiologica a fluviului Dunarea pe cei 1075 km monitorizati pe teritoriul romanesc din care: 646 km monitorizati de Directia Apelor Jiu si 429 km de Directia Apelor Dobrogea - Litoral in 15 de sectiuni de monitoring a evidentiat urmatoarele aspecte: 922 km (85,77 %) s-au incadrat in clasa a II-a de calitate starea ecologica buna si 153 km (14,23 %) s-au incadrat in clasa a III-a de calitate starea ecologica moderata. Din totalul de 1075 km al Fluviului Dunarea pe teritoriul romanesc 153 km reprezinta zone critice, care necesita imbunatatirea calitatii apei sub aspectul starii ecologice din care: Clasa a III-a de calitate stare ecologica moderata 153 km Dunarea sectiunea, Chiciu Cernavoda 72 km; Dunarea sectiunea, Giurgeni confl. Siret 81;