Probleme de zica

Emil Petrescu Viorel Paun

October 5, 2004
Cuprins
1 OSCILATII 5
1
Capitolul 1
OSCILATII
PROBLEMA 1.1 Cunoscand vitezele v
1
si v
2
ce corespund elonga-
t iilor x
1
si x
2
ale unui oscilator armonic, sa se determine amplitudinea si
perioada oscilat iilor acestuia.
SOLUTIE
Din expresiile elongat iei x
1
si a vitezei v
1
x
1
= Asin(t
1
+ )
v
1
= Acos (t
1
+ )
rezulta
x
1
A
= sin (t
1
+ ) (1.1)
v
1
A
= cos (t
1
+ ) (1.2)
Prin nsumarea patratelor expresiilor 1.1 si 1.2 rezulta:
x
2
1
A
2
+
v
2
1

2
A
2
= 1 (1.3)

In mod analog, se obt ine relat ia dintre elongat ia x

2
si viteza v
2
.
x
2
2
A
2
+
v
2
2

2
A
2
= 1 (1.4)
5
CAPITOLUL 1. OSCILAT II 6
A m
k

k
F
H
O
Figura 1.1: Resoarte legate n serie
Din sistemul format din relat iile 1.3 si 1.4 rezulta pulsat ia
=

v
2
2
v
2
1
x
2
1
x
2
2
si amplitudinea
A =

x
2
1
v
2
2
x
2
2
v
2
1
v
2
2
v
2
1
Perioada oscilat iilor este
T =
2

= 2

x
2
1
x
2
2
v
2
2
v
2
1
PROBLEMA 1.2 O masa m este legata de un punct fix O prin
intermediul a doua resorturi cu constantele elastice k
1
si k
2
montate n
serie, apoi n paralel. Sa se determine n fiecare caz perioada micilor
oscilat ii.
SOLUTIE
a) Cazul resoartelor legate n serie (Fig. 1.1)
Se noteaza cu x
1
si x
2
deplasarile punctului Asi a masei m din pozit iile
lor de echilibru. Aceasta nseamn a ca deformarea celui de-al doilea resort
este: x
2
x
1
.
Ecuat ia de miscare a masei m este:
m
..
x
2
= k (x
2
x
1
) (1.5)
Deoarece tensiunea n cele doua resoarte este egala:
k
1
x
1
= k
2
(x
2
x
1
) (1.6)
CAPITOLUL 1. OSCILAT II 7
m

k
O
Figura 1.2: Resoarte legate n paralel
Se elimina x
1
din ecuat iile 1.5 si 1.6 si se obt ine
m
..
x
2
+
k
1
k
2
k
1
+ k
2
x
2
= 0
Aceasta este ecuat ia unui oscilator armonic cu pulsat ia
=

k
1
k
2
m(k
1
+ k
2
)

In acest caz perioada micilor oscilat ii este:

T =
2

m(k
1
+ k
2
)
k
1
k
2
b) Cazul resoartelor legate n paralel (Fig. 1.2)

In acest caz deformarea celor doua resoarte este egala. Ecuat ia de

miscare a corpului de masa m este
m
..
x= (k
1
+ k
2
) x
iar perioada de oscilat ie
T = 2
_
m
k
1
+ k
2
PROBLEMA 1.3 Un areometru (densimetru) de masa m cu di-
ametrul tubului cilindric d efectueaza mici oscilat ii verticale cu perioada
T ntr-un lichid cu densitatea . Sa se determine densitatea lichidului.
CAPITOLUL 1. OSCILAT II 8
)
.
H
)
.
H
/
H
/
H
N N +

N
=
>
Figura 1.3: Areometru care oscileaza n lichid
SOLUTIE
Asupra areometrului act ioneaza fort a gravitat ionala si fort a arhimedica.

In Fig. 1.3 sunt prezentate doua situat ii:

a) areometrul este n echilibru
b) areometrul este scos put in din pozit ia de echilibru.
Cand areometrul este n pozit ia de echilibru, F
A
= G, adica
d
2
4
x
0
g = mg (1.7)
unde m este masa areometrului.
Cand areometrul este scos din pozit ia de echilibru si este introdus mai
adanc n lichid fort a arhimedica este mai mare decat fort a gravitat ional a.
Rezultanta celor doua fort e este:
R = F
A
G =
d
2
4
(x
0
+ x) g mg (1.8)

In expresia de mai sus s-a notat cu x deplasarea areometrului fat a de

pozit ia de echilibru.
T inand cont de relat ia 1.7, din 1.8 rezulta
R =
d
2
4
gx = kx (1.9)
CAPITOLUL 1. OSCILAT II 9
m
Figura 1.4: Piston care oscileaza ntr-un tub
Deoarece rezultanta fort elor este proport ionala cu deplasarea si este
ndreptat a n sensul revenirii areometrului n pozit ia de echilibru, rezulta
=
2
T
=
_
d
2
4m
g
si
=
16m
gd
2
T
2
PROBLEMA 1.4

In cazul recipientului reprezentat n Fig. 1.4 un
piston de masa m poate culisa n interiorul tubului cilindric de sect iune
S.
Cand pistonul este n pozit ia de echilibru, volumul aerului din recipi-
ent este V , iar presiunea sa este egala cu presiunea atmosferica p
0
. Daca
pistonul este scos din pozit ia de echilibru el ncepe sa oscileze. Daca se
considera ca interiorul cilindrului este izolat adiabatic, sa se determine
perioada micilor oscilat ii.
SOLUTIE
Daca pistonul este deplasat din pozit ia de echilibru cu distant a x
volumul aerului din recipient creste cu:
V = xS
Din ecuat ia transformarii adiabatice
pV

= const
CAPITOLUL 1. OSCILAT II 10
se obt ine
V

p + V
1
pV = 0
Rezulta astfel variat ia presiunii gazului din interiorul recipientului:
p =
p
0
V
V
Se arata ca daca volumul de gaz din recipient creste presiunea acestuia
scade astfel ca fort a rezultant a act ioneaz a din exterior nspre interior, iar
daca volumul de gaz se micsoreaza, rezultanta act ioneaza spre exterior.
Rezulta ca fort a are tendint a de a readuce pistonul n pozit ia de echilibru.
Expresia ei este:
F = pS =
p
0
S
V
V =
p
0
S
2
V
x
Aceasta fort a este de tip elastic astfel ca pulsat ia este:
=
_
p
0
S
2
V m
iar perioada micilor oscilat ii
T =
2

= 2

V m
p
0
S
2
PROBLEMA 1.5 Un punct material m se misca far a frecare n
interiorul unei cicloide plasate n plan vertical. Ecuat iile parametrice ale
cicloidei sunt:
x = R( + sin ) (1.10)
z = R(1 cos ) (1.11)
Sa se calculeze abscisa curbilinie s n funct ie de parametrul .
Sa se arate ca perioada oscilat iilor n jurul pozit iei de echilibru x = 0
si z = 0 este independent a de amplitudinea acestor oscilat ii.
CAPITOLUL 1. OSCILAT II 11
O
x
z
Figura 1.5: Forma unei cicloide n vecin atatea originii
SOLUTIE

In Fig. 1.5 este aratat a forma cicloidei. Punctul x = 0 si z = 0

corespunde valorii = 0.
Deoarece:
ds =

_
dx
d
_
2
+
_
dz
d
_
2
d (1.12)
Introducand 1.10 si 1.11 n 1.12 rezulta:
ds = R
_
(1 + cos )
2
+ sin
2
d = 2Rcos

2
d
si integr and
s = 4Rsin

2
(1.13)
Energia cinetica a punctului material este:
E
c
=
1
2
m
_
ds
dt
_
2
=
1
2
m
.
s
2
(1.14)
Energia potent iala este de natura gravitat ional a si este data de ex-
presia:
E
p
= mgz = mgR(1 cos ) = 2mgRsin
2

2
=
mgs
2
8R
(1.15)
CAPITOLUL 1. OSCILAT II 12

k
k
m
m

k
Figura 1.6: Sistem de trei resoarte si doua corpuri care oscileaz
Energia totala este:
E = E
c
+ E
p
=
1
2
m
.
s
2
+
mg
8R
s
2
(1.16)
Deoarece n sistem nu exista fort e neconservative, energia mecanica
se conserva. Derivand n raport cu timpul relat ia 1.16 se obt ine:
..
s +
g
4R
s = 0 (1.17)
Relat ia 1.17 este ecuat ia unui oscilator armonic cu pulsat ia
=
_
g
4R
Perioada micilor oscilat iilor este
T = 4

R
g
PROBLEMA 1.6 Se considera un sistem compus din doua corpuri
de mase m legate cu ajutorul a 3 resoarte cu constantele de elasticititate
k
0
si k (vezi Fig. 1.6).
La momentul init ial se aplica un impuls corpului 1 astfel nc at viteza
acestuia sa devina egala cu v
0
.
Sa se determine ecuat iile de miscare ale celor doua corpuri.
SOLUTIE
CAPITOLUL 1. OSCILAT II 13
Pozit iile celor doua corpuri vor fi date de deplasarile acestora fat a de
pozit iile de echilibru: x
1
pentru corpul 1 si x
2
pentru corpul 2.
Ecuat iile de miscare ale celor doua corpuri sunt:
m
..
x
1
= k
0
x
1
k (x
1
x
2
) (1.18)
m
..
x
2
= k
0
x
2
k (x
2
x
1
) (1.19)
Se aduna cele doua relat ii
m(
..
x
1
+
..
x
2
) = k
0
(x
1
+ x
2
) (1.20)
si se scad cele doua relat ii
m(
..
x
1

..
x
2
) = (k
0
+ 2k) (x
1
x
2
) (1.21)
Atunci se pot face schimbarile de variabile:
q
1
= x
1
+ x
2
(1.22)
q
2
= x
1
x
2
(1.23)
Ecuat iile de miscare 1.20 si 1.21 devin:
..
q
1
+
k
0
m
q
1
= 0 (1.24)
..
q
2
+
k
0
+ 2k
m
q
2
= 0 (1.25)
Solut iile generale ale acestor ecuat ii sunt
q
1
= A
1
sin (
1
t +
1
) ;
1
=
_
k
0
m
(1.26)
q
2
= A
2
sin (
2
t +
2
) ;
2
=
_
k
0
+ 2k
m
(1.27)
Condit iile init iale la momentul t
0
CAPITOLUL 1. OSCILAT II 14
x
1
= 0 ;
.
x
1
= v
0
x
2
= 0 ;
.
x
2
= 0
devin pentru noile variabile:
q
1
= 0 ;
.
q
1
= v
0
q
2
= 0 ;
.
q
2
= v
0
Utilizand condit iile init iale rezulta

1
=
2
= 0
A
1
=
v
0

1
A
2
=
v
0

2
Astfel relat iile 1.26 si 1.27 devin:
q
1
=
v
0

1
sin
1
t (1.28)
q
2
=
v
0

2
sin
2
t (1.29)
T inand cont de modul de definire a variabilelor q
1
si q
2
, rezulta:
x
1
=
v
0
2
_
sin
1
t

1
+
sin
2
t

2
_
x
2
=
v
0
2
_
sin
1
t

sin
2
t

2
_
PROBLEMA 1.7 Un punct material de masa m si sarcina q se
afla ntr-un plan xOy sub act iunea unei fort e

F = kr, unde r este raza
vectoare a punctului material. Daca n aceasta regiune exista un camp
magnetic

B perpendicular pe planul xOy sa se calculeze pulsat ia miscarii
oscilatoarii. Se va considera cazul unui camp magnetic slab.
CAPITOLUL 1. OSCILAT II 15
SOLUTIE

In acest caz legea a doua a dinamicii este:

m
d
2
r
dt
2
= kr + qv

B (1.30)

In planul xOy se obt ine:

..
x +
k
m
x =
qB
m
.
y
(1.31)
..
y
+
k
m
y =
qB
m
.
x (1.32)
Se fac urmatoarele notat ii:
2
0
= k/m si
l
= qB/2m.
Se nmult este ecuat ia 1.32 cu i si se aduna cu 1.31. Rezulta:
_
..
x +i
..
y
_
+
2
0
(x + iy) = i2
l
_
.
x +iy
_
(1.33)
Introducand o noua variabil a:
u = x + iy
ecuat ia 1.33 devine
..
u +2i
.
u
l
+
2
0
u = 0 (1.34)
Relat ia 1.34 este o ecuat ie diferent ial a de ordinul al doilea cu coeficient i
constant i a carei ecuat ie caracteristica este:
r
2
+ 2i
l
r +
2
0
= 0
si are solut iile
r
1,2
= i
l
i
_

2
l
+
2
0

In cazul campurilor magnetice slabe B este mic astfel ncat se poate

considera ca

l

0
Atunci solut iile ecuat iei caracteristice pot fi puse sub forma mai
simpla:
r
1,2
= i (
l

0
)
CAPITOLUL 1. OSCILAT II 16
iar solut ia ecuat iei 1.34 este
u = e
i
l
_
Ae
i
0
t
+ Ce
i
0
t

A si C sunt constante care se determina din condit iile init iale.

Se constata ca n camp magnetic pulsat ia
0
se schimb a cu o valoare

l
astfel ncat:
=
0

l
PROBLEMA 1.8 Asupra unei sfere de raza r care se deplaseaza
cu o viteza v ntr-un fluid cu coeficientul de vascozitate act ioneaza o
fort a de frecare care are expresia:

f = 6rv
O sfera de masa m este suspendata de un resort cu constanta elastica
k. Perioada de oscilat ie n aer, unde frecarea este neglijabila, este T
0
.
Cand sfera este introdusa ntr-un fluid perioada oscilat iilor devine T <
T
0
. Sa se determine coeficientul de vascozitate n funct ie de T si T
0
.
SOLUTIE
Legea a doua a lui Newton pentru sfera care oscileaza n fluid este
m
..
x= kx 6r
.
x (1.35)
Notand = 3r, ecuat ia 1.35 devine:
m
..
x +2
.
x +kx = 0 (1.36)
Ecuat ia caracteristica a ecuat iei diferent iale 1.36 este
mr
2
+ 2r + k = 0
si are solut iile
r
1,2
=

m
i
_
k
m


2
m
2
(1.37)
CAPITOLUL 1. OSCILAT II 17

In cazul n care k/m

2
/m
2
miscarea este aperiodica. Deoarece
se considera ca sfera efectueaza oscilat ii n fluid se va considera cazul
k/m >
2
/m
2
. Solut ia ecuat iei 1.36 este:
x = Ae
t/m
exp i (t + ) (1.38)
unde:
=
_
k
m


2
m
2
(1.39)

In cazul n care sfera oscileaza n aer, fort a de frecare este neglijabila.

Atunci se poate considera = 0 iar pulsat ia oscilat iilor este

0
=
_
k
m
(1.40)
Din 1.39 si 1.40 rezulta:
= m
_

2
0

2
Deoarece = 3r,
0
= 2/T
0
si = 2/T
=
2m
3r

1
T
2
0

1
T
2
PROBLEMA 1.9 O particula este legata de un resort cu constanta
elastica k. Ea poate executa oscilat ii fara amortizare. La momen-
tul init ial particula se afla n pozit ia de echilibru. Asupra particulei
act ioneaz a o fort a F un timp egal cu secunde. Sa se determine ampli-
tudinea oscilat iilor dupa ce fort a nceteaza.
SOLUTIE
Ecuat ia de miscare n intervalul de timp [0, ] este
m
..
x= kx + F (1.41)
CAPITOLUL 1. OSCILAT II 18
cu condit iile init iale
x (0) = 0 (1.42)
.
x (0) = 0
Solut ia ecuat iei de mai sus este de forma
x = Acos (t + ) +
F
k
(1.43)
unde: =
_
k/m
Pentru determinarea constantelor A si se t ine cont de condit iile
init iale. Rezulta
x = (1 cos t)
F
k
(1.44)
Ecuat ia de miscare pentru t > este
m
..
x= kx (1.45)
Solut ia ecuat iei 1.45 este:
x = A

cos [ (t ) + ] (1.46)
Pentru determinarea amplitudinii A

se pune condit ia de continuitate

pentru elongat ie si viteza n momentul t =
Se obt ine
(1 cos )
F
k
= A

cos
F
k
sin = A

sin
Cele doua relat ii se ridica la patrat si se aduna. Rezulta
A

=
2F
m
sin

2
PROBLEMA 1.10 O masa m legata de un resort oscileaza , decre-
mentul logaritmic al amortizarii fiind . Dupa timpul t
1
, energia os-
cilatorului scade de n ori. Sa se determine constanta de elasticitate a
resortului.
CAPITOLUL 1. OSCILAT II 19
SOLUTIE
Deoarece energia unui oscilator este proport ional a cu patatrul am-
plitudinii oscilat iei raportul energiilor oscilatorului corespunzatoare mo-
mentelor t
0
si t
1
este:
E
1
E
0
=
_
A
1
A
0
_
2
=
1
n
(1.47)
Notand cu coeficientul de amortizare:
A
1
A
0
= exp (t
1
) (1.48)
Din relat iile 1.47 si 1.48 rezulta:
ln

n = t
1
si decrementul logaritmic este:
= T =
ln

n
t
1
T (1.49)
Cum

2
=
2
0

2
=
k
m

2
k = m
_

2
+
2
_
= m
_
4
2
T
2
+
2
_
(1.50)
Daca se t ine cont de relat ia 1.49 din relat ia 1.50 se obt ine constanta de
elasticitate a resortului:
k =
_
_
2 ln

n
t
1
_
2
+
2
_
PROBLEMA 1.11 Un corp de masa m este suspendat de un resort
cu constanta de elasticitate k. Fort a de atract ie este proport ional a cu
viteza. Dupa s oscilat ii amplitudinea scade de n ori. Sa se determine
perioada de oscilat ie si decrementul logaritmic .
CAPITOLUL 1. OSCILAT II 20
SOLUTIE
Miscarea corpului este o miscare amortizata. Ea are loc dupa legea
x = A
0
e
t
cos (t + ) (1.51)
unde:
=
2
T
=
_

2
0

2
(1.52)

0
=
_
k
m
(1.53)
Amplitudinea n timpul misc arii oscilatorii scade exponent ial n timp:
A = A
0
e
t
Conform datelor problemei:
A
0
n
= A
0
e
sT
(1.54)
Rezulta:
ln n = sT (1.55)
Din relat iile 1.52 si din 1.55 se obt ine:
=

0
ln n
_
4
2
s
2
+ ln
2
n
T =
ln n
s
=
_
4
2
s
2
+ ln
2
n
s
0
Decrementul logaritmic este
= T =
ln n
s
PROBLEMA 1.12 Un corp de masa m=5 kg este suspendat de
un resort care oscileaza.

In absent a fort elor de rezistent a perioada de
oscilat ie este T
0
= 0, 4 s. Atunci cand exista o fort a de rezistent a
proport ional a cu viteza, perioada de oscilat ie devine T = 0, 5 s. Sa se
determine ecuat ia de miscare a corpului presupunand ca n momentul
init ial acesta se gaseste la distant a x
0
= 4 cm fat a de pozit ia de echilibru
si apoi este lasat liber.
CAPITOLUL 1. OSCILAT II 21
SOLUTIE
Miscarea corpului este o miscare cvasiperiodica amortizata cu pulsat ia
si perioada T date de relat iile:

2
=
2
0

2
4
2
T
2
=
4
2
T
2
0

2
Rezulta ca:
= 2

T
2
T
2
0
T
2
T
2
0
=
2
T
0
T
_
T
2
T
2
0
= 3 s
1
Deoarece ecuat ia de miscare a corpului este de forma:
x = A
0
e
t
sin (t + ) (1.56)
viteza sa este:
v =
dx
dt
= A
0
e
t
sin (t + ) + A
0
e
t
cos (t + ) (1.57)
Aplicand condit iile init iale
x(0) = x
0
v(0) = 0
se obt ine:
0 = A
0
sin + A
0
cos (1.58)
x
0
= A
0
sin (1.59)
Din relat iile 1.58 si 1.59 rezulta A
0
= 5 cm si
= arcsin
x
0
A
0
= arcsin
4
5
Ecuat ia de miscare este:
x = 5e
3t
sin (4t + arcsin 4/5) cm
PROBLEMA 1.13 Sa se scrie ecuat ia de miscare a unui punct
material de masa m care este supus act iunii unei fort e elastice kx si unei
fort e constante F
0
avand aceiasi direct ie ca fort a elastica. Se considera
ca la momentul t = 0 n punctul x = 0 viteza este nula.
CAPITOLUL 1. OSCILAT II 22
SOLUTIE
Legea a doua a mecanicii este:
m x + kx = F
0
(1.60)
Solut ia acestei ecuat ii diferent iale neomogene este suma dintre solut ia
generala a ecuat iei diferent iale omogene
x
1
= Asin (t +
0
) cu =
_
k
m
(1.61)
si o solut ie particulara a ecuat iei neomogene
x
2
=
F
0
k
(1.62)
Atunci solut ia ecuat iei 1.60 este:
x = x
1
+ x
2
=
F
0
k
+ Asin (t +
0
) (1.63)
Viteza punctului material este
v =
dx
dt
= A cos (t +
0
) (1.64)
Din condit iile init iale
x(0) = 0 si v(0) = 0
si din ecuat iile 1.63 si 1.64 se obt ine:
A =
F
0
k
si
0
=

2
iar ecuat ia de miscare este:
x =
F
0
k
(1 cos t)
CAPITOLUL 1. OSCILAT II 23
PROBLEMA 1.14 Sa se scrie ecuat ia de miscare unidimensionala
a unui punct material de masa m care este supus act iunii unei fort e
elastice kx si unei fort e F = at care are aceiasi direct ie ca si fort a
elastica. La momentul t = 0 n punctul x = 0 viteza este nul a.
SOLUTIE
Legea a doua a mecanicii se scrie:
m x + kx = at (1.65)
Solut ia acestei ecuat ii diferent iale neomogene este suma dintre solut ia
generala a ecuat iei diferent iale omogene
x
1
= Asin (t + ) cu =
_
k
m
(1.66)
si o solut ie particulara a ecuat iei neomogene
x
2
=
at
k
(1.67)
Atunci solut ia ecuat iei 1.65 este:
x = x
1
+ x
2
=
at
k
+ Asin (t + ) (1.68)
Viteza punctului material este
v =
dx
dt
=
a
k
+ A cos (t + ) (1.69)
Din condit iile init iale
x(0) = 0 si v(0) = 0
si din ecuat iile 1.68 si 1.69 se obt ine:
Asin = 0 (1.70)
a
k
+ A cos = 0 (1.71)
CAPITOLUL 1. OSCILAT II 24
Din 1.70 si din 1.71 rezulta:
= 0 A =
a
k
Ecuat ia de miscare 1.68 devine:
x =
a
k
_
t
1

sin t
_
PROBLEMA 1.15 Sa se scrie ecuat ia de miscare unidimesionala a
unui punct material de masa m care este supus act iunii unei fort e elastice
kx si unei fort e F = F
0
exp (t). La momentul t = 0 n punctul x = 0
viteza este nula.
SOLUTIE
Legea a doua a mecanicii se scrie:
m x + kx = F
0
exp (t) (1.72)
Solut ia acestei ecuat ii diferent iale neomogene este suma dintre solut ia
generala a ecuat iei diferent iale omogene
x
1
= A
1
sin (t + ) cu =
_
k
m
(1.73)
si o solut ie particulara a ecuat iei neomogene de forma:
x
2
= A
2
exp (t) (1.74)
Pentru a determina valoarea constantei A
2
introducem 1.74 n 1.72.
Se obt ine:
m
2
A
2
exp (t) + kA
2
exp (t) = F
0
exp (t)
Rezulta:
A
2
=
F
0
m
2
+ k
(1.75)
CAPITOLUL 1. OSCILAT II 25
Atunci solut ia generala a ecuat iei 1.72 este:
x = x
1
+ x
2
=
F
0
m
2
+ k
exp (t) + A
1
sin (t + ) (1.76)
Viteza punctului material este
v =
dx
dt
=
F
0
m
2
+ k
exp (t) + A
1
cos (t + ) (1.77)
Din condit iile init iale
x(0) = 0 si v(0) = 0
si din ecuat iile 1.76 si 1.77 se obt ine:
F
0
m
2
+ k
+ A
1
sin = 0 (1.78)
F
0
m
2
+ k
+ A
1
cos = 0 (1.79)
Din 1.78 si din 1.79 se obt ine:
A
1
=
F
0
m
2
+ k
_
1 +

2

2
si, prin mp art irea acestora, unghiul :
tg =

PROBLEMA 1.16 O sursa aflata ntr-un mediu elastic unidimen-

sional oscileaza dupa legea
y = 0, 5 sin 100t mm
Lungimea de unda a undelor longitudinale emise este = 20 m.
a) Dupa cat timp va ncepe sa oscileze un punct aflat la distant a
x
1
= 8 m fat a de sursa?
b) Ce defazaj exista ntre oscilat ia punctului aflat la distant a x
1
de
sursa si oscilat ia sursei?
c) La ce distant a se afla doua puncte ale caror oscilat ii sunt defazate
cu /3?
CAPITOLUL 1. OSCILAT II 26
SOLUTIE
a) Din ecuat ia de oscilat ie a sursei rezulta ca = 100 astfel ca:
T =
2
100
= 2 10
2
s
Deoarece lungimea de unda este = vT, viteza de propagare a undei
este:
v =

T
= 10
3
m/s
Timpul dupa care punctul aflat la distant a x
1
ncepe sa oscileze este:
t =
x
1
v
=
8
10
3
= 8 10
3
s
b) Ecuat ia undei este:
y
1
= 0, 5 sin 100
_
t
x
1
v
_
mm
Defazajul dintre oscilat ia sursei si oscilat ia punctului considerat este:
=
s

p
= 100t 100
_
t
x
1
v
_
= 100
x
1
v
=
8
10
rad
c) Se considera defazajul dintre doua puncte aflate la distant a x
unul de altul
= 100
_
t
x
2
v
_
100
_
t
x
1
v
_
=
100 (x
1
x
2
)
v
Atunci:
x = (x
1
x
2
) =
v
100
= 3, 3 m
PROBLEMA 1.17 Un avion cu react ie zboara cu viteza constant a
v = 1000 m/s la n alt imea h = 10, 2 km. Care este forma frontului undei
de soc produsa de avion? La ce distant a de o casa se va afla avionul cand
geamurile acesteia ncep sa vibreze? Viteza sunetului este c = 340 m/s.
CAPITOLUL 1. OSCILAT II 27
* )
+
?J
LJ
=
= >
,
Figura 1.7: Unda de soc produsa de un avion
SOLUTIE
Daca un corp (glont , avion supersonic) se deplaseaza ntr-un fluid cu
o viteza mai mare decat a undelor sonore apare asa numita unda de soc.
Undele produse de avion se propaga n toate direct iile sub forma de unde
sferice. Deoarece viteza v a avionului este mai mare decat a sunetului,
frontul de unda are forma unui con n varful caruia se afla avionul n
fiecare moment (Fig. 1.7).
Daca la un moment dat avionul se afla n punctul A dupa trecerea
timpului t, el s-a deplasat n punctul B iar AB= vt. Frontul undei emise
n A va avea raza AC = ct.

In punctul C se presupune ca se afla casa
unde este simt ita unda de soc. Se observa n Fig.1.7 ca:
sin =
ct
vt
=
c
v
Distant a BC fat a de o casa aflata n punctul C de pe sol este:
d =
h
sin
=
hv
c
= 30 km
PROBLEMA 1.18 O sursa punctiforma emite unde sonore cu frec-
vent a . Sa se gaseasca frecvent ele sunetului pe care-l recept ioneaz a un
observator care se apropie de sursa cu viteza v. Sa se gaseasc a frecvent a
sunetului pe care acelasi observator l recept ioneaza daca se departeaz a
de sursa cu viteza v. Viteza sunetului n aer este c.
CAPITOLUL 1. OSCILAT II 28
SOLUTIE
Sursa fiind punctiforma undele emise de aceasta sunt sferice. Suprafe-
t ele de unda sunt sfere concentrice distant ate una de alta cu lungimea de
unda. Daca observatorul ar fi n repaus el ar recept iona ct/ unde n tim-
pul t. Daca observatorul se apropie de sursa el va recept iona (c + v) t/
unde n timpul t. Frecvent a cu care observatorul recept ioneaz a undele
este

=
(c + v)t
t
=
c + v

=
(c + v)
cT
=
_
1 +
v
c
_
Daca observatorul se departeaza de sursa cu viteza v el va recept iona
(c v) t/ unde n timpul t. Frecvent a receptionata de observator va fi:

=
(c v)t
t
=
c v

=
(c v)
cT
=
_
1
v
c
_
Putem astfel sa exprimam frecvent a receptionata de observatorul care
se apropie sau se departeaz a de sursa astfel:

=
_
1
v
c
_
unde semnul + corespunde cazului cand observatorul se apropie de sursa
iar semnul corespunde cazului cand observatorul se departeaza de
sursa. Acesta este efectul Doppler.
PROBLEMA 1.19 O sursa punctiforma emite unde sonore cu frec-
vent a . Sa se gaseasca frecvent ele sunetului pe care-l recept ioneaz a un
observator n cazul n care sursa se apropie de observator cu viteza v. Sa
se gaseasca frecvent a sunetului pe care acelasi observator l recept ioneaza
daca sursa se departeaza de observator cu viteza v. Viteza sunetului n
aer este c.
SOLUTIE
Deoarece viteza de propagare a sunetului depinde numai de pro-
prietat ile mediului, n timpul unei oscilat ii unda se va propaga nainte cu
distant a . Dar n timpul unei perioade si sursa se deplaseaza n sensul
CAPITOLUL 1. OSCILAT II 29
de deplasare al undei cu vT, unde T este perioada. Atunci lungimea de
unda va fi:

= vT = cT vT = (c v) T
Frecvent a perceputa de observator va fi:

=
c

=
c
c v

Daca sursa se departeaz a de observator cu viteza v lungimea de unda
va fi:

= + vT = cT + vT = (c + v) T
Frecvent a perceputa de observator va fi:

=
c

=
c
c + v

Astfel n cazul n care sursa se apropie sau se departeaz a de observator
frecvent a perceputa de acesta este:

=
c

=
c
c v

unde semnul + corespunde cazului n care sursa se apropie de observator
iar semnul corespunde cazului n care sursa se departeaza de observa-
tor.
PROBLEMA 1.20 Sa se rezolve ecuat ia undelor

2
u
x
2
=
1
v
2

2
u
t
2
pentru o coarda de lungime l = 1 care init ial este n repaus si prezinta
proprietat ile:
u(x, 0) =
_
x/5 daca 0 x 1/2
(1 x) /5 daca 1/2 x 1
CAPITOLUL 1. OSCILAT II 30
SOLUTIE
Solut ia generala a ecuat iei undelor este o suprapunere de forma:
u(x, t) =

n=1
(A
n
cos nvt + B
n
sin nvt) sin nx (1.80)
deoarece l = 1. Avand n vedere ca
_
u
t
_
t=0
=

n=1
nv (A
n
sin nvt B
n
cos nvt)
t=0
sin nx = 0
coeficient ii B
n
sunt nuli.
Atunci relat ia 1.80 devine:
u(x, t) =

n=1
A
n
cos nvt sin nx (1.81)
La momentul t = 0 din 1.81 se obt ine:
u (x, 0) =

n=1
A
n
sin nx
Coeficient ii A
n
se calculeaza cu formulele:
A
n
= 2
_
1
0
u(x, 0) sin nxdx (1.82)
T inand seama de proprietat ile funct iei u(x, 0) 1.82 devine:
A
n
=
2
5
_
1/2
0
x sin nxdx +
2
5
_
1
1/2
(1 x) sin nxdx
Se efectueaza substitut ia:
nx = x =

n
dx =
d
n
Atunci:
A
n
=
2
5
_
n/2
0

n
sin
d
n
+
2
5
_
n
n/2
_
1

n
_
sin
d
n
CAPITOLUL 1. OSCILAT II 31
A
n
=
2
5 (n)
2
_
_
n/2
0
sin d + n
_
n
n/2
sin d
_
n
n/2
sin d
_
Dar
_
sin d = sin cos
si
_
sin d = cos
Atunci:
A
n
=
2
5 (n)
2
_
(sin cos )|
n/2
0
n cos |
n
n/2
(sin cos )|
n
n/2
_
si
A
n
=
4
5 (n)
2
sin
n
2
(1.83)
Solut ia ecuat iei este:
u (x, t) =

n=1
4
5 (n)
2
sin
n
2
sin nx cos nvt
PROBLEMA 1.21 Sa se gaseasc a unda rezultant a obt inuta prin
suprapunerea a doua unde care au aceiasi amplitudine dar a caror lungime
de unda si pulsat ie difera put in.
u
1
(x, t) = Asin
2

1
(x v
1
t)
u
2
(x, t) = Asin
2

2
(x v
2
t)
SOLUTIE
Deoarece
k =
2

si = 2 =
2v

u = u
1
+ u
2
= 2Asin
k
1
x
1
t + k
2
x
2
t
2
cos
k
1
x
1
t k
2
x +
2
t
2
CAPITOLUL 1. OSCILAT II 32
u = 2Asin
_
k
1
+ k
2
2
x

1
+
2
2
t
_
cos
_
k
1
k
2
2
x

1

2
2
t
_

In relat ia de mai sus vom introduce notat iile:

k
1
= k + dk k
2
= k dk

1
= + d
2
= d
Atunci:
u = 2Acos (xdk td) sin (kx t)
Termenul
2Acos (xdk td)
reprezint a amplitudinea undei progresive iar factorul de faza este:
sin (kx t) = sin
2

_
x

k
t
_
PROBLEMA 1.22 Sa se gaseasca legatura dintre viteza de faza si
viteza de grup.
SOLUTIE
v
g
=
d
dk
=
d (v
f
k)
dk
= v
f
+ k
dv
f
dk
Dar
k
dv
f
dk
=
2

_
dv
f
d
d
dk
_
=
2

2
k
2
_
dv
f
d
k
dv
f
dk
=
4
2

2
4
2
dv
f
d
=
dv
f
d
Atunci:
v
g
= v
f

dv
f
d
Marimea dv
f
/d masoar a dispersia cauzata de mediu. Daca nu exista
dispersie, energia va fi transportata cu viteza de faza iar v
f
= v
g
.
CAPITOLUL 1. OSCILAT II 33
PROBLEMA 1.23 Sa se reduca ecuat ia undelor neomogene

2
u
x
2
=
1
v
2

2
u
t
2
+ v (x)
la trei ecuat ii diferent iale.
SOLUTIE
Daca se ncearc a substitut ia
u = X (x) T (t)
se obt ine:
T
d
2
X
dx
2
=
X
v
2
d
2
T
dt
2
+ v
Se observa ca variabilele nu pot fi separate.
Se alege urmatoarea substitut ie:
u = X (x) T (t) + (x)
Atunci:
u
x
= T
dX
dx
+
d
dx

2
u
x
2
= T
d
2
X
dx
2
+
d
2

dx
2
si

2
u
t
2
= X
d
2
T
dt
2
Atunci
T
d
2
X
dx
2
+
d
2

dx
2
=
X
v
2
d
2
T
dt
2
+ v (x) (1.84)
Se alege funct ia astfel:
d
2

dx
2
= v (x) (1.85)
Atunci 1.84 devine:
T
d
2
X
dx
2
=
X
v
2
d
2
T
dt
2
CAPITOLUL 1. OSCILAT II 34
Aceasta ecuat ie se mai poate scrie:
v
2
X
d
2
X
dx
2
=
1
T
d
2
T
dt
2
Admit and solut ii periodice se poate face o separare de variabile astfel
nc at:
d
2
X
dx
2
+
_

v
_
2
X = 0
d
2
T
dt
2
+
2
T = 0
Se obt in astfel doua ecuat ii diferent iale la care se mai poate adauga
si ecuat ia 1.85.
Bibliografie
[1] V. V. Batygin, I. N. Toptygin Problems in Electrodynamics , Aca-
demic Press, London and New York, 1964
[2] Cornelia Motoc Fizica , Editura All. Bucuresti 1994
[3] Ion M. Popescu Fizica , Editura didactica si Pedagogic a, Bu-
curesti, 1982
[4] Ion M. Popescu, Gabriela Cone, Gheorghe Stanciu Probleme re-
zolvate de zica , Editura didactica si Pedagocgica, Bucuresti, 1993
[5] H. Goldstein Classical Mechanics , Addison - Wesley Publishing
Co. Mass. 1980
[6] G. L .Kotkin, V. G. Serbo Collection of Problems in Classical
Mechanics , Pergamon Press, 1971
[7] L. D. Landau, E. M. Lifsitz Fizica statistica , Editura Tehnica,
Bucuresti 1998
[8] Ryogo Kubo Thermodynamics , North Holland Publishing Com-
pany, Amsterdam, 1968
[9] Ryogo Kubo Statistical Mechanics , North Holland Publising Com-
pany, Amsterdam, 1965
35