Introducere opt cet na sine copii vet Sint i ficele chemin ie le ia Vin prin vot darn din oo. $i iar dc sit altar evel nae ape. Inti o fraza ce-ar putea fio bund introducere la acest exer cigin de reflectie. Ne priveste direct in ealtate de paving, de insotitori at copiilor, responsabili de yeducarea“ lor si de nijlocitor’ in procesul de invita al vieqi, daci acceptim si favorizam abordarca relationala faré de copii. $i aceasta, cepind de Ia migetrite ei i Acjat de pintecele mame, 3 terminind eu fortune si preapli- wl vitstei adult, trecind prin toate etapele dezvoltiti lor. (a opees Salome - 4 a ; 4 Masi , Aad wa auzid' é > PARTEA INTII Limbajele nonyerbale la copii ‘Pentru ns, prin sau adult care tr alaturi de sun copil sa il insopin pe drwmud viet, provocarea const in ai permite realize ate cel ra ‘ep lece adeeccen cela dea crete i de ase diferent de toi Hatori este stn pana, 3s despa “Te toisd se indepitee, pera a itinpinarcuile Hi minal verix Bund ziva, Spun de fiecare dati, si de fiecare dati este tot mai adey xat® ch atunei cind ma adresez unui grup mare, folosese, fi sani dau gi fara si vi dati seama, limbaje nonverbale. Na se observa la prima vedere, torui inima-mi bate si-mi sparg pieptul,cimasa mi s-alipi de piel, iar voces mi-e mai scé- ‘euta decit de obicei. Pentru mine ¢, intradevir, o incercare sa vorbese in public, obigmuit cunt sint si hucrez in intimita- tex unor grupuri mici sau fafi in fata cu suferinta individua- 1a, Am 53 de ani si, de ceva timp, a inceput si ma intereseze ‘in mod special prima copilirie. Pe urmele lui Sigmund Freud, care, eu aproape un secol in urma, a deschis calea, pe urmele lui Frangoise Dokto gi stimulat de cercetirle sale, urmind multor akor cercetitor, descopar in ce misuri lucrur sale dintr-o via sint hotdrte in prin \ingerea profundi ef sitemele noastre relational, scenarile ddup§ care ni se desfagoara viata si pozitia noastra existenialé sint configarate dincoto de timbajul verbal, fie inaincea a titieiacestuia, fie pentru ef acesta nu se va dovedi suficient pentru a traduce inilnirea unei mogtldeye de om cu viaga. Daca bebelusii si copii foarte mici nu dispun de prea multe cavinte pentru a vorbi, ef au in schimb multe alte lim- baje pentru a se dezvalai pe sine, Ag vrea si vA vorbese astazi *ceat ext neroduetv est lua dince-0conferingl soxinue in fa ceducetrilor Is Genera, 30 mai 1988ag DAM TATRA AUTTE despre uncle dintre aceste limbaje prin cate bebehusul, copi- Iu mic gi mai tirziu adulrul incearca sa se dezvaluie, si se as- cundi, incearca si gaseascd un sens si, probabil, si existe. ‘Mai inainte de a-mi expune reflectile despre limbsjele nonverbale ale copilului mic gi de a sustine ideea cX ,toate comportamentele sint limbaje", ag vrea sk prezint, in in- troducere, citeva ipotere asupra crginilor comuniciii si st mi opresc asupra unora dintreideile care au stata baza con- vingerilor mele. In cultura noastra, comunicarea e consideraté un fapt na~ tural, chiar spontan, ceva ce vine de la sine. Dezvoltarea mo- toric, intelectual si afectiva insojeste gi sustine dezvoltaren cexprimiri si deci, a comunicari. Vedem totus in jural nos- tru, in vecindtatea noastra, in noi, adevirai infer ai relagi- ilor. Fiecare dintre noi descopers intr-o bung zi ci handic- pul lui cel mai frecvent este tocmai acela de a nu sti si se pon’ in comun, Descoperi ci dincolo de o posibilt expri- mare a unei ide, a unui sentiment, 2 unui fape eit, numeroase obstacole in calea impértigiii acestora, in calea puneri lor in comun, pentru care este nevoie de 0 dubli miscare, cea dea da gi cea dea primi, de a expune side a ceptiona, de a spune gi de a ingelege. De aici, necesitarea tall de a invita, de a reinvita si cormunicam mai bine. [n ega- i misurd, dea insist asupra responsabilitigi cei revine fie~ cAruia dintre noi de a Smbunatiyicalitatea comunicirii pe care vrem si o stabil cu eelilalt. De aici nevoia de a subli- nia iar si iar cit de inutil side steril mi se pare si-l acuzdm pe celilalt pe ceilalyi ori lumea intreagi sav, mai mult, si ne autodescalificam, si ne acuzim ci simtem incapabili sau rii atunci cind nu sintem mulgumigi de relagile in care stim, De aici nevoia dea iei din aceasté dubla capcand att de freeven- 1, care inseamn’ si-i acuzm pe ali sau pe noi ingine, pen- tru a incesca in schimb si ne definim, si ne pozigionm, adi- * Brangose Dolo, Tou et langage Bd, Casibes-Vertge Luyuaienonvensauetaconn 23 cs afirmam cuvineul nostru ca find diferit (gi mu opus sau contrar) fai de al alia Sintem fiinge ale legicurilor. In acest cuvint, Jlegituri", exist cuvintul ya loga". Sit in legaturd cind ma vad identi cat, alaturat si recunoscut ca diferit de celalalt. Aceasti rid- cin este prezenta gin cuvintul ,rligie", religare = a lega din nou. In sensul in care sintem legati de ceva mai méret, mai important decit noi ingine, de univers, de cosmos, de energia vitals, de Dumnezeu, daci aceasta este credinga noastrd int rm, Ajungem prea des la vista adult avind o istorie perso- nalt ,uitati"®, fragmentati, Aceasti istorie divizata ne va face 6 intrim in legiturd cu celalale... fri s¥ ne cunoastemn™ deloc pe noi ingine. La originile oricarei relatii: — se allt doringele sau retinerile care guverneaza procrearea, seaflé deja schimburile simbiotice ale gestatiei si multiple- le implica ale unei desprinderi numite nagtre. Pentru noi, toi fost copii care au trait-o, ay vrea si ami ese accastd situatic. Pentru aceasta, v4 trimit la desenele A siB de la paginile ‘urmitoare. Cel al pintecelui unei femei purtind un embrion, un fetus, un bebelus, in interior, urmind difertee stadii ale gestae a acest pintece ta care, de obicel, stk imp de nowt luni, Leste legat de mama sa si, prin intermedi acesteia, de me- dul imediat inconjuritor, primitor, ostil ori stresant. Aici € dja in poritie de decolare, gata si iasi pentru a-i incepe ci- litoria in via Intze altele, bebelugul acesta este format din cinci parti distincre, absolut indisociabile, in apa fel int, dack una din we pry este afectat, © ameningat tot ineregel * Veni Sylvie Calling, Jacques Salome, Ler ménoirer de Pb a, Jourenee