Angine

Angine
Inflamatia amigdalelor/orofaringelui, producand durere spontana sau provocata de deglutitie (odinofagie) Infectii frecvente, de cauza virala sau bacteriana Clasificarea dupa aspectul clinic: Angine eritematoase si eritematopultacee Angine pseudomembranoase Angine veziculoase Angine ulceroase si ulceronecrotice

Angine eritematoase si eritematopultacee

Virusuri-cea mai frecventa cauza (40-80%) Rinov. Coronav. Mixov. Adenov. VRS, HIV, rujeola, rubeola, oreion, EBV Streptococ betahemolitic grup A Angine virale:
debut progresiv, angina rosie (eritematoasa), MNIalba manifestari catarale asociate (rinoree, tuse, raguseala), alte manifestari clinice caracteristice etiologiei virale respective (adenopatie, rash etc)

Angine eritematoase si eritematopultacee

Bacteriene Streptococ betahemolitic grup A 80% din anginele bacteriene, (10% purtatori sanatosi in populatie, recrudescente iarna, primavara) 10-25% din anginele eritematopultacee la adult, 25-50% la copil Frecventa mare in colectivitati Redutabila prin complicatii Debut brusc, febra mare, odinofagie intensa, angina rosie/eritematopultacee, adenopatie satelita dureroasa Alte bacterii: streptococ B, C, G, stafilococ

Angine virale vs angine bacteriene

Angine virale:
debut progresiv, angina eritematoasa, febra variabila, odinofagie intensitate moderata adenopatia locala discreta manifestari catarale asociate (rinoree, tuse, raguseala), alte manifestari clinice caracteristice etiologiei virale respective (adenopatie, rash etc)

Angine bacteriene:
debut brusc, angina eritematoasa/eritematopultacee febra mare, odinofagie intensa adenopatie satelita dureroasa

Angine pseudomembranoase
Mononucleoza infectioasa (cauza cea mai frecventa) frecventa la adolescenti si tineri angina este initial eritematopultacee, apoi se dezvolta falsele membrane care respecta lueta, se insoteste de purpura a valului+ alte manifestari caracteristice MNI Difteria (boala exceptionala in prezent) Falsele membrane sunt foarte aderente, daca sunt smulse lasa o ulceratie, se refac cu usurinta, au caracter extensiv, depasesc marginile amigdalelor, imbraca lueta Adenopatie importanta cu edem periganglionar Febra inalta Fenomene toxice intense (insuficienta cardiocirculatorie, oligurie) Alte cauze (rar): stafilococ, streptococ, pneumococ

MNI

Angine veziculoase (ulceratii superficiale)

Herpes simplex 1 (angina herpetica)
Mic buchet de vezicule, apoi ulceratii policiclice bucofaringiene, sensibile, uneori cu aspect hemoragic Febra inalta Adenopatii cervicale moderate Durata-1-2 sapt (formele severe beneficiaza de tratament cu aciclovir)

Coxsackie A (enterovirus) (herpangina)

Febra, durere faringiana moderata, Mici vezicule inflamatorii pe pilieri si val amigdalian care nu se extind la restul mucoasei bucale Vindecare spontana in 5-7 zile

Herpangina Coxsackie A

Boala maini-picioare-gura

Angine ulceroase si ulceronecrotice

Mononucleoza infectioasa (bilaterala) Angina Vincent (unilaterala):
asociatie fuzospirilara (Fusobacterium+spirocheta) febra moderata, halena fetida, odinofagie unilaterala adolescent, adult tanar, igiena locala deficitara Penicilina G/V, metronidazol

Sancru sifilitic amigdalian (unilaterala)

ulceratie putin profunda, putin dureroasa, indurata

Angine in cursul hemopatiilor (bilaterale) (agranulocitoza, leucoze acute)

Complicatii
Angine eritematoase si eritematopultacee
Complicatii septice (supurative), precoce:
Locale Flegmon periamigdalian (odinofagie importanta, otalgie, trismus, tumefactia pilierilor cu edem de lueta) Supuratii cervicale: Abces retrofaringian (febra, disfagie, dispnee) Adenoflegmon Celulite cervicale La distanta (pneumonii, endocardita artrite meningite)

Complicatii toxice: soc toxic streptococic, hepatita, precoce Complicatii imunalergice, tardive
RAA (Sindrom poststreptococic major/minor) Glomerulonefrita Eritem nodos

Complicatii
Angine pseudomembranoase (vezi MNI, difterie) Angine veziculoase (herpetica) Eritem polimorf Meningoencefalita Angine ulceroase si ulceronecrotice (angina Vincent) Flegmon periamigdalian Tromboflebita jugulara cu risc de embolie septica si infarct pulmonar (sindrom Lemierre)

Clasificarea streptococilor dupa tipul de hemoliza

Alfahemolitici Hemoliza incompleta inverzirea mediului Betahemolitici (hemoliza intinsa, clara)

Gammahemolitici Nehemolitici

Inhibarea cresterii streptococului betahemolitic grup A de catre bacitracina (<5% din alti streptococi betahemolitici sunt sensibili la actiunea bacitracinei)

Clasificarea streptococilor
dupa criteriul antigenic (Ag polizaharidic component al peretelui)
Grupuri notate cu litere A-H si K-T (nu sunt cuprinsi streptococii viridans, care nu pot fi grupati dupa criteriul antigenic) Grupul A (90% din streptococii patogeni pt om Grup Ag Tip hemoliza Habitat Specia Sindroame clinice A Beta Faringe Str.pyogenes Angina Cai respiratorii Scarlatina Piele, anus Erizipel Piodermite Septicemii B Beta Urogenital Str.agalactiae Infectii nou nascut Digestiv Endocardite Faringe Septicemii Infectii urinare C Beta Faringe Str.humanus Faringite Piele Glomerulonefrita D variabil Intestin (nehemolitici) Genital Str.bovis Endocardite Streptococi Alfa Faringe Str.salivarius Endocardite viridans Cavitatea bucala Str.mutans Carii dentare Streptococi Gamma Gura Peptostreptococcus Abces amigdalian anaerobi nehemolitici Intestin Gangrena Vagin Flegmoane Septicemii