Publicat in 1962, Zbor deasupra unui cuib de cuci a devenit imediat un clasic al contraculturii americane si a fost ecranizat de Milos

Forman, cu Jack Nicholson si Louise Fletcher in rolurile principale. Pelicula a primit cinci premii Oscar, sase premii BAFTA si numeroase alte distinctii la festivalurile de film nationale si internationale. Zbor deasupra unui cuib de cuci, romanul care a lasat urme de nesters in literatura contemporana, este povestea zguduitoare a pacientilor dintr-un ospiciu, condus cu o mina de fier de Sora-sefa Ratched, adepta unor metode de tratament barbare, precum electrosocurile si lobotomia. Singurul care i se opune este scandalagiul Randle Patrick McMurphy, simbolul revoltei impotriva autoritatii tiranice. Prin ochii altui pacient, seful Bromden, un indian urias, asistam la inclestarea dintre cei doi, care capata proportii aproape mitologice. Incarcat de simboluri, replica moderna a capodoperei melvilliene Moby Dick, Zbor deasupra unui cuib de cuci este un strigat de lupta al individului strivit de legile absurde ale societatii. In istoria literaturii americane, Ken Kesey va ramine mai cu seama prin romanul sau de debut, chiar daca el nu este ceea ce se cheama autorul unei singure carti. Dincolo de succesul de public al Zborului deasupra unui cuib de cuci, romanul se inscrie intr-o fertila traditie narativa. Romanul lui McMurphy este, intocmai ca Moby Dick, o varianta a eternei tragedii americane", reactualizata in conditiile agravante ale societatii americane postbelice. (Marcel Cornis-Pope)

In centrul celebrului roman al lui Ken Kesey se afla confruntarea intre doua forte opuse, un psihopat inchipuit, internat intr-un ospiciu, si asistenta sefa a sectiei in care se afla acesta si care isi conduce domeniul ca un ofiter nazist. Cartea, publicata pentru prima data in 1962, are o semnificatie aparte, deoarece anunta, intr-un mod subtil, evenimentele ce vor zgudui Statele Unite din temelii: o lume impotriva celeilalte, establishment contra revolutie hippie, reguli sterpe anti haos fertil. Irlandezul roscovan Randle Patrick McMurphy navaleste in linistita sectie psihiatrica a sorei Ratched si tulbura mersul absurd de mecanic al lucrurilor. Barbatul, satul de munca silnica, planuieste sa isi cladeasca un cuibusor caldut in spitalul de boli mintale. Bineinteles, acestor frumoase planuri li se opune asistenta sefa care incearca sa transforme totul intr-o masinarie perfecta, ignorand umanul din oameni, sub masca protectiei si a generozitatii. Scandalagiul ii strica sorei Ratched mica lume perfecta, cu rasul sau sanatos ce ii trezeste la viata pe ceilalti locatari ai sectiei. McMurphy devine idolul lor, pentru a fi apoi renegat si manjit tot de ei, irlandezul incadrandu-se cu succes in tipologia anti-eroului capabil de autodistrugere. Cu toate ca actiunea romanului se centreaza pe confruntarea dintre cele doua personaje, "ochii" si "urechile" autorului apartin unui alt pacient, un indian urias, ce sufera drama

dezradacinarii dupa ce guvernul american a distrus locurile aflate de demult in mainile tribului sau. Personajele sunt creionate cu maiestrie, senzatiile suferite in urma socurilor electrice si a aplicarii unor alte metode sub-umane de "disciplinare" sunt magistral redate. Orizontul, cetos la inceput, se largeste, ochii indianului, si, implicit, ai nostri, vad totul mai limpede, iar realitatea este dureros perceputa. Confruntarea dintre asistenta si McMurphy este, de fapt, confruntarea dintre sistem si revolutie

Cea mai mare inovatie adusa de autor este combinarea punctului de vedere omniscient cu cel subiectiv, implicat. Crearea personajului-narator Bromden este geniala. Acesta este un nativ american (piele-rosie) care face pe surdul. Si face pe surdul dintotdeauna; toti il considera surd, pentru ca nu reactioneaza si nu vorbeste niciodata. Astfel, autorul isi permite sa spuna povestea dintr-un punct de vedere implicat, naratiunea este subiectiva. Totul poate fi pus sub semnul intrebarii caci, desi naratorul vorbeste deosebit de lucid, el este, pana la urma, pacient cronic intr-un spital de boli mintale. Cel mai interesant este ca textul nu pare sa aiba trasaturile normale ale homodiegezei prezentarea flagranta a unui singur punct de vedere, lipsa de informatii pe care personajul nu le-ar fi putut obtine. Pretinsa surzime a lui Bromden ii permite, de fapt, sa auda tot; toate personajele vorbesc liber in prezenta lui, el cunoaste toate secretele, toate comploturile. Prin ochii lui cititorul stie tot, dar nu e sigur de nimic. Un siretlic narativ.

Ken Kesey s-a nscut pe 17 septembrie 1935 n La Junta Colorado ntr-o familie de fermieri. n 1946 se mut cu familia n Sprinfield Oregon unde a absolvit liceul n anul 1953. n 1956 n timp ce frecventa cursurile Universitii din Oregon, Kesey se cstorete cu Norma Haxby . Cei doi au avut impreuna 3 copii (Jed, Zane, i Shannon). Kesey mai are un copil (Sunshine) cu Carolyn Adams. n 1957 i finalizeaz studiile la coala de Jurnalism din cadrul Universitii din Oregon cu specializarea vorbire i comunicare. n 1959 s-a nscris n programul de scriere creativ n cadrul universitii Stanford.