Ministerul Educatiei, Tineretului si Sportului

Scoala Postliceala Sanitara Christiana Bacau

Asistenti Medicali Generalisti

LUCRARE DE DIPLOMA

Coordonator Profesor Instructor: Sofica Vatui

Absolvent: ButacuEmilia

BACAU, 2010

SCOALA POSTLICEALA SANITARA CHRISTIANA

Ingrijirea pacientului cu angina pectorala

MOTTO: Sanatatea nu este numai o problema individuala, ci priveste intreaga societate. Sanatatea nu este totul, dar fara sanatate totul este nimic. Schopenhauer In viata risipim ani, iar la moarte cersim clipe Nicolae Iorga

MOTIVATIE
Parintii mei au muncit foarte mult, sunt oameni harnici si m-au invatat si pe mine ca numai prin munca se culeg roade bogate. Fiind oameni simpli, de la tara, tot avutul lor l-au obtinut numai prin munca fizica bruta. Intr-o zi mohorata de toamna, fiind culesul strugurilor, carand ca de obicei cu tata sacii cu struguri, la un moment dat mi-a spus: Nu mai pot! Adu-mi, te rog cand te intorci si pastilele din cutiuta verde de plastic. CARE PASTILE?? DAR DE CAND IEI TU PASTILE??? Nu m-au ingrijorat atat de mult medicamentele cat expresia lui, dar mai mult decat ingrijorarea m-a durut extraordinar de mult momentul in care am constientizat ca parintii mei imbatranesc! Mi-a spus: Tata, nu mai pot! Am imbatranit si ma ajung bolile din urma. NU! Nu parintii mei! Nu tatal meu! A fost ziua in care am auzit probabil pentru prima data de angina pectorala, si in ciuda oboselii dupa o zi grea de munca, seara cand am ajuns acasa nu m-am linistit pana nu am citit tot ce am gasit despre aceasta boala. A fost ziua in care angina pectorala si-a mai creat un dusman. Si am luat hotararea ferma ca sa invat, sa stiu tot ce pot face ca pe viitor sa pot da un sfat competent oricui, pentru a usura aceasta suferinta.

Motto 3 Motivatie 4 Cuprins 5 Introducere in profesie 6 Definitia Virginiei Henderson 7 Clasificarea nevoilor fundamentale dupa teoria lui Maslow 9 Independenta si dependenta in satisfacerea nevoilor fundamentale Inima 15 Circulatia mare si mica 18 Proprietatile fiziologice ale aparatului cardio-vascular 22 Angina pectorala 27 Clasificarea anginei pectorale 31 Angina pectorala stabila 32 Semne si simtome 34 Diagnostic 36 Tratament 36 Angina pectorala instabila 38 Semne si simptome 39 Diagnostic 40 Tratament 41 Angina Prinzmetal (angina vasospastica) 42 Semne si simptome 45 Diagnostic 45 Tratament 46 Ingrijiri generale acordate bolnavului cu angina pectorala 49 Investigatii clinice si paraclinice 50 Administrarea tratamentelor 57 Dieta Alimentatia pacientului 58 Educatia sanitara 59 Elaborarea planului de ingrijire 63 Planul de ingrijire - general 63 Cazul I 66 Cazul II 74 Cazul III 82 Bibliografie 90

Cuprins

12

INTRODUCERE IN PROFESIE
Definitii ale nursei: nursa definita de I.C.N. (Consiliul International al nurselor), este o persoana care: - a parcurs un program complet de formare, care a fost aprobat de Consiliul Asistentilor Medicali; - a trecut cu succes examenele stabilite de Consiliul Asistentilor Medicali; - este autorizata sa practice aceasta profesie asa cum este definita de Consiliul Asistentilor Medicali; -este autorizata n ndeplinirea acelor proceduri si functii care sunt impuse de ngrijirea sanatatii n orice situatii s-ar afla, dar sa nu faca o procedura pentru care nu este calificata. -asistentele medicale raspund de propria lor activitate, de practica lor ; supravegheaza ngrijirile auxiliare si pregatirea elevilor. Nursa este pregatita printr-un program de studiu incluznd : - promovarea sanatatii ; - prevenirea mbolnavirilor ; -ngrijirea celui bolnav din punct de vedere fizic, mental, a celor cu deficiente, indiferent de vrsta si n orice unitate sanitara sau n orice situatie la nivel de comunitate. Nursa este pregatita si autorizata sa : -sa desfasoare educatie pentru sanatate; -sa participe plenar ca membru al echipei din sistemul de sanatate; -sa supravegheze si sa formeze asistente medicale si cadre auxiliare ; -sa fie implicata n cercetare . Nursa generalista presupune : -o pregatire pluridisciplinara sociala, tehnica, practica ; -nsusirea competentelor de baza si nu numai cunostintele ; -sa aiba cunostinte de psihologie (sa stie sa ncurajeze ) ; -sa aiba atitudine potrivita fata de pacient si familia sa ; -sa aiba preocuparea de a ntelege ceea ce simt ceilalti (capacitate de empatie ); Asistenta este ca o mama ce actioneaza conform nevoilor copilului si trebuie deseori sa ndeplineasca sarcini ct mai diverse. De aceea asistenta medicala a fost denumita mama profesionista . Rolul asistentei medicale este descris ca fiind substitutiv (inlocuind persoana), suplimentar (ajutand individul), si complementar (lucrand cu individul). Toate acestea cu scopul de a ajuta individul/ pacientul sa se descurce, pe cat posibil singur.

Virginia Henderson defineste nursing-ul astfel : Sa ajuti individul, fie acesta bolnav sau sanatos, sa-si afle calea spre sanatate sau recuperare , sa ajuti individul fie bolnav sau sanatos, sa-si foloseasca fiecare actiune pentru a promova sanatatea sau recuperarea , cu conditia ca acesta sa aiba taria , vointa sau cunoasterea necesare pentru a face si sa actioneze n asa fel inct acesta sa-si poarte de grija singur ct mai curnd posibil .

DEFINITIA VIRGINIEI HENDERSON

Scurt prezentare a celor 14 nevoi fundamentale 1. A respira i a avea o bun circulaie : reprezint nevoia fiinei umane de a capta oxigenul din mediul nconjurtor, necesar proceselor de oxidare din organism, i de a elimina dioxidul de carbon rezultat din arderile celulare. 2. A bea i a mnca : oricrui organism i sunt necesare s ingerezei s absoarb alimente de bun calitate i n cantitate suficient pentru a-i asigura dezvoltarea, ntreinerea esuturilor i pentru a-i menine energia indispensabil unei buyne funcionri. 3. A elimina : reprezint necesitatea organismului de a se debarasa de substanele nefolositoare, vtmtoare, rezultate din metabolism. 4. A se mica i a avea o bun postur : esteo necesitate a fiinei vii de a fi n micare, de a-i mobiliza toate prile corpului prin micri coordonate de a pstra diferitele pri ale corpului ntr-o poziie care s permit eficacitatea funciilor organismului. 5. A dormi i a se odihni : este o necesitate a fiecrei fiine umane de a dormi i a se odihni n bune condiii, timp suficient, astfel nct s-i permit organismului s obin randamentul maxim. 6. A se mbrca i dezbrca : este o necesitate proprie individului de a purta mbrcminte adecvat dup circumstane, temperatura zilei, activitate, pentru a-i proteja corpul de rigorile climei (frig , cldur, umiditate), permitndu-i o libertate a micrilor. 7. A-i menine temperatura corpului n limitele normale : este necesitatea organisamului de a conserva o temperatur la un grad aproximativ crescut, pentru a-i menine starea de bine.

8. A fi curat, ngrijit, de a proteja tegumentele i mucoasele : sunt o necesitate pentru a-i menine o inut decent i piele sntoas, aa nct aceasta s-i poat ndeplini funciile. 9. A evita pericolele : este o necesitate a fiinei umane pentru a fi protejat contra tuturor agresiunilor interne sau externe, pentru meninerea integritii sale fizice sau psihice. 10. A comunica : este o necesitate a fiinei umane de a schimba informaii cu semenii si. Ea pune n micare un proces dinamic, verbal i nonverbal, permind persoanelor s se fac accesibile una alteia, s1 reuasc s pun n comun sentimentele, opiniile, experienele i informaiile. 11. A aciona conform propriilor convingeri i valori, de a practica religia: este o necesitate a individului de a face sau exprima gesturi, acte conform formaiei sale, de bine i de ru, de dreptate, de urmare a unei ideologii. 12. A fi preocupat n vederea realizrii: este o necesitate a oricrui individ de a nfptui activiti care s-i permit satisfacerea nevoilor sau s fie util celorlali. 13. A se recrea : este o necesitate a fiinei umane de a se deschide, de a se distra, recurgnd, pentru aceasta, al activiti agreabile, n scopul obinerii unei relaxri fizice i psihice. 14. A nva cum s-i pstreze sntatea : este acea necesitate a fiinei umane de a acumula cunotine, aptitudini i deprinderi pentru modificarea comportamentelor sale sau adoptarea de noi comportamente, n scopul meninerii sau redobndirii sntii. Fiecare din aceast nevoie comport diferite dimensiuni ale fiinei umane i anume : Dimensiunea bilogic (biofiziologic) ; O dimensiune psihologic ; O dimensiune sociologic ; O dimensiune cultural O dimensiune spiritual Cele 14 nevoi fundamentale mbrac forme variate dup : individ, starea sa de sntate, maturitatea sa, obiceiuri personale i culturale. Fiecare nevoie prezint componente bio-fizico-socio-culturale.

Clasificarea nevoilor umane dup teoria lui Maslow Abraham Maslow, psiholog i umanist american, afirm c exist cinci categorii de nevoi umane, ierarhizate n ordinea prioritilor, astfel : 1. 2. 3. 4. 5. Nevoi fiziologice ( biologicul) Nevoia de siguran ( fizicul) Nevoia de apartenen (socialul) Nevoia de recunoatere social ( stima, eul) Nevoia de realizare ( potentialul maxim)

Nevoi fiziologice. Pe nivelul cel mai de jos al ierarhiei lui Maslow se afl nevoile de baz, biologice sau fiziologice. Corpul uman are nevoie de aer, mncare, ap, odihn, mbrcminte, sex. Modelul sugereaz c oamenii crora le este foame sau care se confrunt cu pericolul pierderii elementelor de baz necesare existenei umane sunt mai puin preocupai de viaa social sau de satisfacerea nevoilor eu-lui interior. Doar n momentul satisfacerii nevoilor fundamentale ale biologicului oamenii se pot orienta spre alte nevoi care au fost latente n ateptarea mplinirii celor de pe nivelul inferior. n organizaii aceste nevoi sunt satisfcute prin acordarea unui nivel al salariului care s asigure subzistena i printr-un program de lucru care s permit un nivel suficient al refacerii capacitii de munc. Nevoi de securitate. Odat ce nevoile biologice au fost satisfcute, oamenii devin preocupai de sigurana lor fizic i psihic. Securitatea reprezint anumite condiii care amenin integritatea fizic a unei persoane. n organizaii aceste nevoi se refer la: securitatea muncii (pericol de accidente i boli profesionale ct mai redus), securitatea locului de munc (probabilitate ct mai mic de pierdere a locului de munc respectiv), plata unor salarii peste nivelul minim de supravieuire, libertatea de a se nscrie ntr-un sindicat, programe de pensii i asigurri. Nevoi de apartenen. Dac o persoan este satisfcut din punct de vedere fiziologic i se simte n siguran, este posibil c acea persoan va deveni interesat s i satisfac nevoia de contact social. Modelul indic faptul c oamenii au nevoie s intre n contact cu alii i s se bucure de sprijin social. n situaia n care oamenii sunt izolai sau singuri, nevoia de asociere nu va fi satisfcut i i vor folosi energia pentru a ncerca s o satisfac. Nevoia de stim. Aceste nevoi se refer la nevoia de a fi bine cunoscut de ctre ceilali i la nevoia individului de a se simi valoros, competent i respectat. n situaia n care individul este ridiculizat, defimat, discreditat sau evaluat negativ, se va simi rnit i nevoile de pe acest nivel nu sunt satisfcute. n organizaiile

10

moderne, n care nevoile de baz sunt satisfcute, managerii trebuie s acorde mult atenie i energie nevoilor de stim. Nevoia de automplinire. Maslow a postulat c, dac toate nevoile descrise anterior ar fi satisfcute (ceea ce nu este ns cazul de obicei), oamenii s-ar afla n situaia s i dezvolte potenialul maxim. Ei ar simi nevoia de a-i actualiza potenialul i de a-i atinge cele mai nalte obiective i aspiraii. Maslow a descoperit c muli oameni, gndindu-se la propriul lor potenial, pot fi speriai de ceea ce ar putea deveni. Unii dintre ei ncearc s se fereasc de a-i dezvolta potenialul sau contiina misiunii personale. Maslow a numit aceast tendin complexul lui Iona (dup numele profetului biblic care, ncercnd s fug de misiunea sa personal, a fost nghiit de o balen i eliberat apoi pentru a-i mplini destinul). Dupa aceasta teorie, trebuie s fie satisfcute nti nevoile de baz (toate sau cea mai mare parte) fiziologice i de securitate pentru ca persoana s poat tinde spre satisfacerea nevoilor de ordin superior apartenen, stim, realizarea (depirea). Evoluia spre o nevoie superioar nu se poate realiza pe deplin dect atunci cnd nevoia inferioar este satisfcut.

11

Ierarhizarea nevoilor dup ABRAHAM MASLOW

12

Independena i dependena n satisfacerea nevoilor fundamentale Ca s-i menin un echilibru fiziologic, pacientul trebuie s ating un nivel minim de satisfacere a nevoilor sale. Independena Atingerea unui nivel acceptabil n satisfacerea nevoilor (un la adult bun echilibru fiziologic i psihologic) prin aciuni pe care le ndeplinete individul nsui (singur), fr ajutorul unei alte persoane. Independena este deci satisfacerea uneia sau mai multor nevoi prin aciuni proprii, ndeplinite de persoana nsi. Dependena Incapacitatea persoanei de a adopta comportamente sau de a ndeplini singur, fr ajutorul unei alte persoane, aciuni care s-i permit nivel acceptabil n satisfacerea nevoilor astfel nct s fie independent. Originea probabil a acesteei dependene este o lips de for (cnd pacientul nu poate), lips de voin (cnd nu vrea), lips de cunoatere ( cnd pacientul nu tie cum s acioneze pentru satisfacerea nevoilor fundamentale). Important de reinut : Noiunea de nivel acceptabil n satisfacerea nevoilor nseamn c poate exista un oarecare grad de insatisfacie fr ca acest lucru s presupun o dependen a persoanei. De exemplu: o persoan este independent dac folosete ntr-un mod adecvat, fr ajutorul unei alte persoane, un aparat, un dispozitiv, o protez (protez auditiv, ocular, dentar, crj, sac de stomie, membru artificial etc.), fapt care-i permite s manifeste o stare de bine deci este independent. Manifestarea Semn observabil al unei anumite incapaciti a persoanei de a rspunde prin el nsui la aceast nevoie. de dependen Apare una sau mai multe manifestri de dependen atunci cnd o nevoie fundamental este nesatisfcut din cauza unei surse de dificultate. Exemplu : incapacitatea unei persoane s-i protejeze

13

tegumentele poate duce la roea sau la leziune = este o manifestare de dependen fa de aceast nevoie, sau manifestri de dependen (dificultatea de a auzi, dificultatea de a vorbi, dificultatea de a vedea, afazie, blbial, incapacitatea de a percepe prin pipit, incapacitatea de a vorbi etc) care pot conduce la izolare social.

Clasificarea nivelurilor de dependen Nivelul de dependen (indicele de gravitate) al persoanei ngrijite se poate determina dup evaluarea funciei de independen/dependen a fiecrei nevoi fundamentale, dup urmtorul tabel : Tabel de coresponden a nivelurilor de dependen Niveluri de dependen Nivelul 1 Persoana este independent i autonom Nivelul 2 Persoana prezint o dependen moderat Nivelul 3 Persoana prezint o dependen major Nivelul 4 Persoana prezint o dependen total

Fiecare nevoie fundamental poate fi ncadrat ntr-una din cele patru categorii. Totalul de puncte obinut permite clasificarea pacienilor n patru categorii de dependen, astfel : Clasificarea n patru categorii de dependen

Persoan independent : Pacient cu dependen moderat : Pacient cu dependen major : Pacient cu dependen total :

pn la 14 de la 15 la 28 de la 29 la 42 de la 43 la 56

= nivel 1 = nivel 2 = nivel 3 = nivel 4

14

Tipuri de dependen i nivelul de intervenie Dependena poate s intereseze aspectul biologic, psihologic, social, cultural i spiritual al fiinei umane. Pacientul poate s prezinte patru forme de dependen :

Potenial

Dac problema de dependen este posibil s apar din cauza anumitor predispoziii, atunci vorbi, de o stare de dependen potenial. n acest caz trebuie planificat o intervenie.

Actual

n acelai timp, dac dependena este actual.

problema

este

prezent,

n acest caz aciunile vor fi corective. Descrescnd Cnd dependena descretere. pacientului se reduce este n

Rolul asistentei n acest caz este de a susine acest progres i de a ajuta pacientul s-i regseasc gradul optimal de autonomie. Permanent Dac n ciuda ngrijirilor din partea asistentei problema nu poate fi corectat, dependena este atunci permanent sau cronic (exemplu n paraplegie). Rolul asistentei este n acest caz suplinirea a ceea ce el nu poate face independent i de a-l ajuta s se adapteze n aceste limite.

15

INIMA
Inima are doua fete: o fata anterioara sau sterno-claviculara care este convexa si vine in raport cu peretele anterior al toracelui si cu plaminii. Pe fata anterioara se observa arterele si venele mari de la baza, urechiusele stinga si dreapta si doua santuri ( longitudinal anterior si atrio-ventricular) in care se gasesc o parte din vasele coronariene care hranesc muschiul inimii. o fata inferioara sau diafragmatica, care este plana si vine in raport cu muschiul diafragmatic pe care sta culcata. Pe aceasta fata, la baza inimii se afla orificiile venelor si arterelor mari,si tot pe aceasta fata se observa doua santuri (longitudinal inferior si coronar). Inima are doua margini, o baza formata in cea mai mare parte din atriul stang si o mica parte din atriul drept, si un varf care se afla in partea opusa a bazei, el fiind rotunjit si alcatuit in totalitate din miocardul ventricular sting. Peretii inimii sunt alcatuiti din trei straturi: 1.ENDOCARDUL sau stratul intern, care este o membrana lucioasa, transparenta, care captuseste toate cavitatile inimii si se continua cu tunica interna a arterelor si venelor. El contine fibre nervoase si limfatice dar nu contine vase de singe. Hranirea lui se face prin imbibitie care reprezinta trecerea substantelor nutritive direct din plasma sanguina in celulele miocardului. 2.MIOCARDUL sau muschiul inimii este format din fibre musculare care se prind pe niste formatiuni fibroase care in ansamblul lor alcatuiesc scheletul fibros al inimii. Acest schelet este alcatuit din patru inele fibroase care inconjoara orificiile atrioventriculare si pe cele ale arterelor mari la care se adauga doua formatiuni denumite trigoane fibroase. Fibrele miocardice de la nivelul atriilor sunt dispuse in fascicule circulare iar cele de la nivelul ventriculelor in fascicule cu directie spiralata formind un virf , asa numitul vartej al inimii. Miocardul reprezinta partea cea mai groasa a peretelui cardiac si este format din tesut muscular cu caractere speciale. In structura miocardului distingem doua varietati de tesut muscular: -tesut cardiac; -tesut nodal. Tesutul cardiac formeaza cea mai mare parte a miocardului si este alcatuit din fibre striate cardiace care reprezinta asa zisul miocard adult.

Configuratia externa

Structura inimii

16

Tesutul nodal este denumit miocardul embrionar sau sistemul de conducere al inimii. Acest tesut formeaza gramajoare de fibre numite noduli: -nodulul sino-atrial, situat in peretele atriului drept, intre vena cava superioara si cea inferioara. -nodulul atrio-ventricular, situat tot in peretele atriului drept, in portiunea inferioara a septului interatrial. -fascicolul atrio-ventricular (fasciculul Hiss) care pleaca din nodulul atrioventricular si se imparte in doua ramuri si anume : -ramura dreapta (care merge la ventriculul drept); -ramura stinga (care merge la ventriculul stang). Acest fascicul se continua cu o retea de fibre (reteaua Purkinje) situata sub endocardul ventricular . 3.EPICARDUL sau stratul extern care reprezinta foita viscerala a pericardului seros. 4.PERICARDUL care este un sac fibro-seros care contine anima si radacinile vaselor mari si este format din: pericardul fibros situat la periferie si pericardul seros format din doua foite, una parietala la exterior si una viscerala situata la interior. Ele se continua una cu cealalta la nivelul bazei cordulului. Inima este un organ cavitar. Are un perete longitudinal care corespunde santurilor longitudinale externe care despart inima in doua parti: -inima dreapta; -inima stanga. Are un perete transversal care corespunde santului coronar, ce imparte fiecare din cele doua parti in doua cavitati: -o cavitate catre baza inimii numita atriu; . -o cavitate catre virful inimii numita ventricul. Inima are patru cavitati in interiorul ei:- doua atrii -doi ventriculi. Atriile se caracterizeaza prin : capacitate mai mica decat a ventriculului, forma cuboidala, numarul mare de orificii care se deschid la nivelul lor. (In atriul stang se deschid venele pulmonare si orificiul atrioventricular stang, iar in atriul drept se deschid vena cava superioara si inferioara si orificiul atrioventricular drept). O alta caracteristica a atriilor este grosimea mai mica a peretilor si lipsa muschilor papilari. Ventriculii se caracterizeaza prin: -capacitate mai mare decat a atriilor; -forma piramidala cu baza spre atrii; -grosime mai mare a peretilor(peretele ventriculului stang este de trei ori mai gros decat a ventriculului drept)

Configuratia interna

17

O alta caracteristica este prezenta muschilor papilari. Din ventriculul drept pleaca trunchiul arterei pulmonare prevazut cu valva pulmonara care inchide ventriculul drept impiedicind astfel intoarcerea coloanei de sange in timpul diastolei. Din ventriculul stang pleaca artera aorta al carei orificiu este prevazut cu valvulele aortice cu acelasi rol ca cele pulmonare.

Vascularizatia inimii Este asigurata de arterele coronare si venele coronare .Venele coronare se varsa in atriul drept prin sinusul coronar. Inervatia inimii Este asigurata de plexul vegetetiv simpatic si parasimpatic cardiac.

18

CIRCULATIA MARE SI MICA

Circulatia mare transporta oxigen spre tesuturi si organe, aduce CO2 de la tesuturi si organe spre inima, avnd traseul: inima-artere-organe-vene-inima. Circulatia mica asigura transportul sngelui neoxigenat de la cord spre plamni si a celui ncarcat cu oxigen napoi la inima. Arborele circulator este format din artere, capilare si vene. Arterele sunt vase sangvine prin care circula sngele de la inima n ntreg organismul. Calibrul arterelor scade de la inima spre periferie. Venele sunt vase care aduc sngele la inima. Calibrul lor creste de la periferie spre inima. Capilarele sunt vase cu calibru mic, prin care se face schimbul nutritiv ntre snge si celule. Sngele circula ntr-un singur sens: artere-capilare-vene.

Vasele de sange

19

Arterele: Arterele sunt vasele prin care sangele circula de la inima la organe. Aorta este cea mai voluminoasa artera din corp care porneste din ventriculul stang printr-o dilatatie numita bulbul aortic sau marele sinus al aortei si are trei componente: -aorta ascendenta; -arcul aortic; -aorta descendenta. Aorta descendenta este aproape in intregime acoperita de pericard. Din bulbul aortic pornesc: -artera coronara dreapta -artera coronara stanga Din arcul aortic pornesc trei trunchiuri arteriale care vascularizeaza capul si membrele superioare: -trunchiul brahiocefalic care se bifurca in artera subclaviculara dreapta si stanga, artera carotida comuna dreapta si stanga. Aorta descendenta are doua portiuni: -portiunea toracala situata deasupra diafragmului; -portiunea abdominala situata sub diafragm. Sistemul arterial al marii circulaii este format din artera aort i ramurile ei de unde i denumirea de sistem aortic. Sistemul arterial al micii circulaii este format din trunchiul arterei pulmonare i din ramurile lui. Trunchiul arterei pulmonare pleac din ventriculul drept i dup 34 centimetri se mparte n artera pulmonar stng i artera pulmonar dreapt. Capilarele: Dupa ce sangele a strabatut arterele mari si mici ajunge intr-o vasta retea de vase de calibru mic numita retea capilara, raspandita in tot organismul. Structura capilarelor: Endoteliul este foarte subtire si format din celule endoteliale care au proprietatea de a-si modifica forma permitind trecerea proteinelor plasmatice si chiar ale elementelor figurate ale sangelui. Membrana bazala inconjoara endoteliul fiind formata dintr-o retea de fibre elastice, colagen si reticulina si este strans legata de celulele endoteliale, intervenind in procesele de filtrare capilare. Periteliul este reprezentat de un strat de celule conjunctive ramificate dispuse in jurul membranei bazale, numite pericite. Aceste celule au proprietatea de a-si modifica forma luind parte la procesul de permeabilitate capilara.

20

Venele Venele sunt vase prin care sangele se intoarce de la periferie spre inima. Venele marii circulatii Sangele din marea circulatie este colectat de vene care merg paralel cu arterele,fiind conduse in final in doua mari trunchiuri colectoare, si anume vena cava superioara si inferioara care se deschid in atriul drept. Venele micii circulatii Sangele din teritoriul pulmonar este colectat in venele lobare care conflueaza formand venele pulmonare, cate doua pentru fiecare plaman si care se varsa in atriul stang. Sistemul venos al marii circulaii este reprezentat de totalitatea venelor care conduc sngele n vena cav superioar i cav inferioar ce se deschid n atriul drept. Sistemul venos al micii circulaii: mica circulaie ncepe cu artera pulmonar care ia natere din ventriculul drept i se termin cu venele pulmonare care se vars n atriul stng. Arteriolele care ajung la nivelul acinilor pulmonari dau natere capilarelor din peretele alveolocapilar. Acestea se strng apoi n venule i n vene de calibru din ce n ce mai mare, formnd n cele din urm dou vene pulmonare pentru fiecare plmn. Dup ce strbat pediculul pulmonar, aceste vene se vars direct n atriul stng, ducnd snge mbogit n oxigen la inim, pentru a continua apoi din nou marea circulaie.

21

22

PROPRIETATILE FIZIOLOGICE ALE APARATULUI CARDIO-VASCULAR Proprietatile fiziologice ale miocardului: a) Excitabilitatea Miocardul este excitabil iar procesul de excitabilitate este o functie a membranei fibrelor musculare miocardice si este conditionat de polarizarea electrica a membranei. b) Conductibilitatea Aceasta functie asigura raspandirea excitatiei in intreaga masa a miocardului. De la nodulul sinoatrial excitatia se raspandeste in atrii determinand contractia atriala. Excitatia este captata apoi de nodulul atrioventricular. c) Automatismul cardiac Inima, mentinuta in conditii fiziologice, in afara organismului isi continua activitatea prin functionare spontana, repetitiva, cu caracter ritmic, numit automatism.Suportul morfologic al automatismului este sistemul excito-conductor al inimii sau tesutul nodal. d) Contractilitatea Unda de depolarizare determina unda de contractie in miocard. e)Tonicitatea Este starea de semicontractie a muschiului cardiac care se mentine si in diastola.

Fazele activitatii inimii consta din contractii numite sistole,prin care se realizeaza deschiderea cavitatilor,si relaxari numite diastole,in timpul carora are loc umplerea cavitatilor. Inima functioneaza ca o pompa care expulzeaza intermitent cu fiecare sistola in sistemul arterial o cantitate de sange numit debit sistolic sau volum de bataie. Manifestarile care insotesc ciclul cardiac a) Manifestarile acustice. Semnele exterioare ale activitatii inimii sunt zgomotele cardiace care pot fi ascultate direct cu stetoscopul sau inregistrate grafic pe fonocardiograma. Zgomotele inimii sunt produse de: -modificarea vitezei de curgere a sangelui -modificarea vitezei consecutive ale valvelor atrioventriculare si sigmoide.

Ciclul cardiac sau revolutia cardiaca fiziologica

23

In mod obisnuit se disting doua zgomote cardiace principale: -zgomotul sistolic -zgomotul diastolic. b) Manifestarile mecanice. Socul apexian se palpeaza in spatiul 5 intercostal stang pe linia medioclaviculara,unde varful inimii vine in contact cu peretele toracic. Pulsul arterial fiecare contractie cardiaca ventriculara este urmata de expulzia sangelui in aorta si genereaza o unda de presiune care se propaga de-alungul aortei si ramurilor sale. c) Manifestarile electrice. Inregistrarea modificarilor de potential electric care insotesc activitatea miocardului se numeste electrocardiograma.Inregistrarea se poate face la suprafata corpului. Electrocardiograma-EKG- consta din unde dispuse deasupra si dedesuptul liniei izoelectrice. Debitul cardiac sau circulator Acesta este expresia finala cea mai importanta a activitatii inimii deoarece cantitatea de sange care iriga organele depinde de homeostazie. Debitul cardiac poate fi exprimat prin: cantitatea de sange expulzata intr-un minut de inima stanga sau dreapta = minut - volum. -cantitatea de sange expulzata cu fiecare sistola = debitul sistolic/volumul-bataie. Fiziologia circulatiei in vase Rolul inimii in circulatia sangelui este de a mentine o diferenta de presiune intre extremitatea arteriala si cea venoasa a arborelui circulator in circulatia sistemica si pulmonara. a) Circulatia sangelui in artere. Sangele circula in artere sub o anumita presiune care se transmite si asupra peretilor arteriali determinind tensiunea arteriala.In conditii normale tensiunea arteriala la adulti este de 120-130 mm Hg pentru presiunea sistolica si de 70-80 mm Hg pentru cea diastolica,la 60 de ani avem o tensiune sistolica de 160 mm Hg. b) Circulatia sangelui in capilare. Deplasarea sangelui in capilare este determinata de diferenta de presiune intre extremitatile capilarului, mai mare la nivelul arterelor, si mai mica la nivelul venelor. Reglarea circulatiei la nivel capilar se face prin procese de vasoconstrictie si

24

vasodilatatie in functie de :-schimburile de substante nutritive; -mentinerea homeostaziei tesuturilor. c) Circulatia sangelui in vene. Aceasta este rezultatul diferentei de presiune intre cele doua extremitati ale arborelui venos, capilarele venoase si locul de varsare al venelor mari in atrii. Diferenta de presiune din sistemul venos este mult mai mica decat in sistemul arterial al marii circulatii,totusi circulatia sangelui este facilitata si de alti factori: -aspiratia toracica; -tonusul si contractiile muschilor ,extremitatile inferioare fragmenteaza coloana de sange si favorizeaza intoarcerea venoasa; -aspiratia arteriala -forta gravitationala favorizeaza circulatia in teritoriile aflate supracardiac si o stanjeneste pe cea aflata sub acest nivel. Reglarea activitatii inimii Atat presiunea arteriala cat si repartitia sangelui in diferite tesuturi se afla permanent sub actiunea factorilor nervosi si umorali ,care se modifica in functie de starea de activitate sau de repaus a organismului sau diferitelor tesuturi. Tensiunea arteriala este mentinuta constanta prin mecanisme presoare sau hipertensive, care sunt stimulate pe doua cai: calea reflexa care realizeaza asa numita autoreglare. calea umorala prin care diverse substante chimice care au efect vasoconstrictor si vasodilatator.

25

26

27

ANGINA PECTORALA
PREZENTAREA BOLII

Pentru a asigura hranirea cu sange a miocardului permanent si in cantitate suficienta,din aorta se desprind inca de la inceputul ei,doua artere foarte importante, arterele coronare (stanga si dreapta ). Acestea aduc miocardului sange in functie de necesitati (mai mari in efortul fizic, mai mici in repaus). Arterele coronare au capacitatea de a se adapta continuu la aceste necesitati marindu-si sau micsorindu-si lumenul,dupa cum primesc excitatii nervoase din partea nervilor vasomotori. O alimentatie deficitara a miocardului duce la inlocuirea fibrelor miocardice, la degenerescenta, locul lor luindu-l tesutul conjunctiv care din punct de vedere functional este inert, toate aceste fenomene avand cel mai adesea drept cauza ateroscleroza coronariana, proces care are loc in timp si care,afectand si tesutul de conducere al inimii, are ca manifestare clinica un bloc atrioventricular de diverse grade. Terminologia afectiunilor coronariene a fost si este destul de bogata.De la angina pectorala (sub diverse forme) pina la infarctul miocardic sunt o serie de forme intermediare,cu denumiri diverse ca: preinfarct, insuficienta coronariana, microinfarct, iminenta de infarct, etc. Pentru a nu crea confuzii si a vorbi intr-un limbaj comun, in 1962 O.M.S. a convocat o comisie de experti care a recomandat o clasificare unitara si anume: FORME CLINICE: 1. Angina pectorala 2. Sindromul intermediar 3. Infarctul de miocard ETIOLOGIA cardiopatiei este dominata de departe de ateroscleroza coronariana prezenta in 92-97 % din cazuri. Un numar mic de cazuri cu afectiuni coronariene nu au ca etiologie ateroscleroza, fapt pentru care in aceste situatii se discuta: -Coronaritele reumatismale (desi afecteaza mai ales ramurile mici ale arterelor coronare). -Arteritele inflamatorii (in endocarditele inflamatorii). -Coronaritele alergice si cele Rickettsiene (au aceeasi localizare). -Leziunile coronariene in caz de trombangeita obliteranta greu de demonstrat la oameni la care exista concomitent si leziuni de ateroscleroza coronariana. -Coronaritele din periarterita tip Kussmaul-Maier, exceptionale ca frecventa. -Emboliile coronariene de asemenea foarte rare din cauza situatiei anatomice a arterelor coronare care iau nastere in unghi drept din aorta.

28

DESCRIEREA ANGINEI PECTORALE Angina pectoral este un sindrom clinic care trdeaz o suferin miocardic determinat de un dezechilibru ntre necesitatea de oxigen a muchiului inimii i aportul coronarian. Se caracterizeaz prin crize dureroase paroxistice localizate de cele mai multe ori napoia sternului cu iradiere, in cazurile tipice n umrul stng braul i antebraul stng pn la ultimele degete. Criza dureroas apare dup: - efort - emoii - mese copioase Dureaz doua-trei minute pn la maxim zece minute i dispare spontan sau la administrarea de nitroglicerin. ETIOLOGIE. In declanarea crizelor anginoase sunt implicate o serie de cauze determinate i favorizate. CAUZE DETERMINANTE: - arterioscleroza coronarian = se manifest sub forma de stenozari sau obliterri coronariene; - cardiopatii valvulare = stenoza aortic i mai rar stenoza mitrala i insuficiena aortic. - alte cauze coronarita reumatismal, coronarita ricketsian (la zootehnicieni, veterinari) trombangeita obliterant. CAUZE FAVORIZANTE: - Diabetul zaharat - Hipertensiunea arterial sistemic - Tulburaii de ritm mai mari de 180 - 200 bti pe minut - Bolile aparatului digestiv: - litiaza biliar - colecistitele cronice - ulcerul gastric i duodenal - hernia diafragmatic - Administrarea unor medicamente (extractele tiroidiene) - Tabagismul FIZIOPATOLOGIE Angina pectoral este expresia unei insuficiene coronariene acute, datorit dezechilibrului brusc aprut la efort ntre nevoile miocardului (mai ales n oxigen) i

29

posibilitatea arterelor coronare. n mod normal circulaia coronarian se adapteaz necesitilor miocardului putnd crete la efort de opt zece ori. Pe fondul arteriosclerozei coronariene, spasmul supraadugat (emoii, frig cu descrcare de catecolamine) sau travaliu cardic scurt (efort fizic) determin o disproporie ntre irigaia coronarian i nevoile metabolice ale miocardului urmat de acumularea cataboliilor n exces (acid lactic, acid piruvic) i iritarea consecutiv a fibrelor nervoase intracardiace. SIMPTOMATOLOGIE Simptomul dominant care definete angina pectoral este DUREREA CARDIAC caracterizat prin patru trsturi eseniale: 1. sediul, iradierea i tipul durerii 2. condiii (circumstane) de apariie a durerii 3. durata 4. rspunsul la nitroglicerin SEDIUL, IRADIEREA I TIPUL DURERII Localizarea durerii este n majoritatea cazurilor (70%) retrosternal n partea inferioar, mijlocie sau superioar i precordial. Mult mai rar durerea poate pleca din alte teritorii: - flancuri - maxilar inferior - sprncene - obraji. Important este modul n care pacientul arat sediul durerii toracice: cu ntreaga palm sau cu ambele palme, niciodat cu degetul, sau, cu mult mai elocvent cu pumnul strns al minii drepte plasat n plin stern exprimnd din mimica feei senzaia de zdrobire resimit. Gestul ajut mai ales la bolnavii incompatibili de a descrie suferinele cardiace. Iradierea tipic a durerii se face n umrul stng de unde pleac pe faa anterioar a braului i antebraului pn la ultimele dou degete a minii stngi. Durerea poate iradia ns i numai n : - membrul superior drept - regiunea clavicular stng - n dini - n regiunea epigastric - fosa iliac dreapt

30

Este posibil ca durerea de angin pectoral s apar iniial n membrul superior stng i ulterior n regiunea precordial. Calitatea (tipul) durerii anginoase depinde de intensitatea durerii i mai ales de personalitatea psihic a bolnavului. Cel mai adesea este vorba de o senzaie de presiune (apsare), zdrobire, arsur, mai rar junghi (ca un cuit) sau sfredelire, constricie (ca o menghin sau arc). CIRCUMSTANELE DE APARIIE Sunt strns legate de solicitrile fizice i psihice. Circumstanele cele mai obinuite sunt: - efort fizic de orice fel - frigul are rol izolat sau potenteaz efortul fizic - prnzurile copioase - raporturile sexuale - emoiile acute (stresul psihic i general) DURATA I EVOLUIA CRIZELOR ANGINOASE Tipic pentru angina pectoral este caracterul paroxistic, intermitent al durerii. Durata medie a crizei este de unu - trei minute, maxim cincisprezece minute. O criz anginoas ce a depit cincisprezece douzeci minute trebuie suspectat a fi: - infarct miocardic - angin instabil - expresia unor tulburri nevrotice. DIAGNOSTIC POZITIV Angina pectoral este un sindrom definit prin durere precordial localizat retrosternal sau precordial, cu durat scurt (mai puin de cincisprezece minute) cu iradiere tipic n umrul i membrul superior stng sau atipic n mandibul, abdomen au membrul superior drept, declanat de efort, emoii, sau ali factori care cresc munca inimii i trec n repaus sau dup administrarea de nitroglicerin.

31

Examenul subiectiv nu evideniaz deseori nimic. Alteori se gsesc semnele bolii care produce acest sindrom: - arteroscleroza - hipertensiunea arterial - tulburri de ritm - dispnee - agitaie - anxietate. De regul diagnosticul se pune pe baza examenului clinic dar este confirmat din examenul EKG. DIAGNOSTICUL DIFERENIAL n cazurile n care nftisarea durerii coronariene este neconcludent iar electrocardiograma este normal sau conine unele modificri discutabile se impune un diagnostic cu urmtoarele boli: - nevroza cu manifestri cardiace - boli ale esofagului - ulcerul gastro- duodenal - hipertensiune arterial pulmonar - pericardita O atenie deosebit, prin msurile terapeutice i pronostic se impune fa de diagnosticul diferenial cu INFARCTUL MIOCARDIC ACUT. PROGNOSTICUL Este favorabil n cazul anginei pectorale fr modificri semnificative la arteriografie fr ereditate ncrcat sau leziuni organice cardiace. Este nefavorabil in cazurile cu: - ereditate ncrcat - infarct cu antecedente - diabet zaharat - leziuni valvulare aortice - tulburri de ritm.

CLASIFICAREA ANGINEI PECTORALE

I. ANGINA PECTORAL DE EFORT STABILA: a) angina de efort vavo-debut sub o lun b) angina de efort stabil-debut peste o lun c) angorul agravat-evoluie brusc nrutit ca: - frecvena - durata - intensitate

32

II. ANGORUL SPONTAN n repaus a) angina Printzmetal (angina cu orar fix) crize ce apar in mod ciclic cu trsturi clinice asemntoare ce nu sunt precedate de efort. Durerea apare n repaus. b) angina de decubit survine n repaus, este concomitent de obicei cu dispunerea paroxist nocturn, trezind bolnavul din somn este favorizat de creterea volumului de snge intracardic n poziie de decubit. III. ANGINA PECTORAL INSTABIL. Angina de efort ce precede cu cel puin dou sptmni instalarea unui infarct de miocard acut. Angina instabil reprezint un alt tip de angin. Acesta reprezint o stare evolutiv mai grav, care poate aprea i n repaus sau chiar n somn, fr a putea fi prevzut. Acest tip de angin trebuie sa fie interpretat ca semn al unei afectri cardiace severe, care mai devreme sau mai trziu, va duce la un infarct. IV. ANGINA PECTORAL INTRICAT Coexist cu alte boli extracardiace.

Angina pectorala stabila

Angina pectorala este un sindrom clinic datorat ischemiei miocardice caracterizat prin discomfort sau presiune precordiala, care este in mod tipic precipitat de efortul fizic si ameliorat de repaus sau nitroglicerina sublingual. Angina pectorala stabila este o forma clinica a cardiopatiei ischemice care se caracterizeaza prin: -durata sub 5 secunde sau peste 20 de minute -accentuarea la inspir profund sau modificarea posturii -declansarea la o simpla miscare -calmarea la inghitire (apa, alimente) -aria foarte mica, indicata cu virful degetului -accentuarea la presiune asupra toracelui -debut si sfirsit brusc. In Romania prevalenta bolii este de 10, 9% si in crestere. Diagnosticul este confirmat prin efectuarea de teste de efort, care urmaresc adaptabilitatea coronariana prin realizarea unui efort cit mai apropiat de cel

33

maximal si se fac pina la aparitia modificarilor EKG si clinice ale pacientului. Testele imagistice apreciaza defectele de perfuzie, tulburari diskinetice cardiace, fluxul de singe coronarian, extinderea leziunilor aterosclerotice. Tratamentul cuprinde corectia factorilor de risc, masuri generale privind schimbarea modului de viata, prevenirea si tratamentul crizelor anginoase, revascularizarea miocardica. Mortalitatea este mult mai cunoscuta decit morbiditatea, reprezentind in Romania 60% din totalul deceselor prin boli cardiovasculare. In tarile industrializate mortalitatea a scazut constant in ultimii 25 de ani cu circa 3-5% pe an, spre deosebire de tarile est-europene unde continua sa creasca. Incetarea fumatului este cea mai eficienta interventie preventiva pentru a reduce ateroscleroza coronara, cauza principala a anginei pectorale. Tratamentul intensiv al diabetului, hipertensiunii, hipertrofiei hepatice, hiperlipidemiei si obezitatii, factori de risc predominanti, are un rol important in preventia bolii coronare. Complicatiile anginei pectorale includ: angina instabila, infarctul miocardic si decesul. Ateroscleroza coronariana este responsabila in 95% din cazuri de angina pectorala si cardiopatia ischemica. Sediul principal al dezvoltarii leziunilor aterosclerotice este la nivelul intimei. Aici se formeaza progresiv striatiile grase care incep sa apara de la nastere in aorta si de la virsta de 15 ani in coronare. Aceste leziuni nu au consecinte hemodinamice sau clinice si pot persista, regresa sau evolua spre placi fibroase. Placile fibroase apar dupa 25 de ani in coronare. Leziunile avansate a caror incidenta creste cu virsta provin din placile fibroase prin: vascularizare de neoformatie, calcificarea centrului necrotic, ulcerarea cu formare de trombi care duc la stenozarea arterei. Studiile epidemiologice au permis conturarea notiunii de factor de risc, caracteristici care sunt prezente la persoanele sanatoase dar asociate posibilitatii ulterioare de dezvoltare de boli cardiovasculare aterosclerotice. Acestea sunt: -sexul masculin, estrogenii ar avea rol protectiv -virsta inaintata -agregarea familiala prin obiceiuri alimentare si ereditate poligenica

34

-factori dietetici: consumul caloric excesiv (zaharuri rafinate, grasimi saturate, alcool), zona geografia (consum de apa nedura cu carente in microelemente) -obezitatea -fumatul -sedentarismul -factori comportamentali (este predispus tipul psihosomatic A: ambitios, agresiv, nerabdator) -factori sociali (profesiunile cu responsabilitati crescute, grad inalt de stress) . Factori metabolici: -hiperglicemia-diabet zaharat, micro- si macroangiopatie -hiperuricemia -hipercolestorelemia >230 mg/dL (normal <200 mg/dL) -hiper-LDL-colesterolemia >130 mg/dL -hipo-HDL-colesterolemia <40 mg/dL -hipertrigliceridemia >200 mg/dL (normal <150 mg/dL) . Factori hemodinamici: hipertensiunea arteriala care creste stressul parietal si secundar creste necesarul de oxigen, iar trauma hemodinamica scade aportul de oxigen prin favorizarea aterosclerozei. Cauze ale anginei pectorale care nu tin de ateroscleroza: -spasmul coronarian-angina Prinzmetal -sindromul X -boala inflamatorie sistemica sau boala de colagen: sclerodermia, lupus sistemic eritematos, boala Kawasaki, poliarterita nodosa si arterita Takayasu -stenoza aortica, cardiomiopatiile, hipertensiunea arteriala -anemia severa -anomalii cardiace sau ale vaselor de singe -anevrism sau fistula coronariana, ectazia coronariana, fibroza coronariana.

Semne si simptome
Majoritatea pacientilor cu angina pectorala experimenteaza disconfort retrosternal decit durere franca. Acesta este descris ca o presiune, greutate, gheara, arsura sau senzatie de sufocare. Durerea anginoasa este localizata primar in epigastru, spate, git si umeri. Localizarile tipice sunt brate, umeri si git.

35

Tipic angina este pecedata de exercitii fizice, alimentatie, expunerea la frig sau emotii si stress.

Dureaza aproximativ 1-5 minute si este ameliorata de repaus sau nitroglicerina. Durerea de piept dureaza doar o secunda si nu este de obicei angina. Intensitatea anginei nu se modifica cu respiratia, tuse sau modificari ale pozitiei. Durerea deasupra mandibulei si sub epigastru este rar cauzata de angina. Asociatia cardiaca din New York clasifica angina pectorala astfel: -clasa I-fara limitarea activitatii fizice, fara simptome -clasa II-limitare usoara a acitvitatii fizice, cu simptome moderate -clasa III-limitarea moderata a activitatii fizice, pacientul nu prezinta simptome in repaus, iar activitati fizice moderate declanseaza simptomele -clasa IV-pacientul nu poate sa efectueze nici o activitate fizica fara discomfort, chiar si in repaus. Examenul fizic clinic este sarac. In prezenta aterosclerozei se pot observa: - xantelasme: acumulare de celule conjunctive incarcate cu granulatii lipidice, tradusa prin pete galbene, ceroase localizate la nivelul pleoapelor catre partea nazala -gerontoxon: inel cenusiu pericornean de obicei bilateral -sufluri arteriale la auscultatie -in criza: tahicardie cu sau fara hipertensiune arteriala si auscultarea zgomotului Z4 cu suflu sistolic mitral.

36

Diagnostic
Electrocardiografia-EKG: *Intre crize: -aspect normal in 80% din cazuri -leziuni subendocardice - ST subdenivelat, ischemie subepicardica -T negativ sau subendocardica-T inalta, pozitiva, simetrica -reducerea amplititudinii sau inversarea undei T -alungirea intervalului QT. *In criza: -aspect normal in 50% din cazuri -subdenivelari ale segmentului ST -unda T negativa sau turtita -blocuri atrioventriculare. Testele de efort urmaresc adaptabilitatea coronariana prin realizarea unui efort cit mai apropiat de efortul maximal, atestat prin atingerea frecventei ventriculare maximale- (220-virsta). Aceste teste se fac pina la aparitia crizei de angor, alterarilor EKG sugestive. Frecventa la care apare durerea se numeste prag anginos. Efortul poate fi: general (cicloergometric, covor sau scara rulanta) sau pur cardiac (electrostimulare cardiaca) . Diagnosticul diferential se face cu: infarctul miocardic acut, pericardita acuta, disectia de aorta, pneumonie, embolie pulmonara, pneumotorax, reflux gastroesofagian, acalazia cardiei, artrita condro-costala, mialgii, radiculite, hernie diafragmatica, ulcer peptic subcardial, colica biliara, nevroza cu acuza cardiac.

Tratament
Tratamentul conservator. Corectia factorilor de risc este prima intentie a medicului: -normalizarea tensiunii arteriale -echilibrarea diabetului zaharat -combaterea dislipidemiei prin evitarea alimentelor bogate in colesterol (creier, rinichi, ficat, unt, smintina, untura, oua, ciocolata) . La nevoie se asociaza medicatie anticolesterolemiana. Dieta si stilul de viata: -schimbarea locului de munca daca acesta presupune stres sau eforturi fizice

37

excesive -renuntarea la sporturile care predispun efort fizic major -evitarea drogurilor care cresc consumul de O2 al miocardului: amfetamine, izoproterenol, cocaina -combaterea obezitatii: grasimi sub 30% din necesarul caloric, grasimi animale sub 2/3 din totalul grasimilor -suprimarea fumatului, deoarece nicotina are efect nociv triplu: spasm coronarian, creste necesarul de O2 miocardic si scade eficienta medicatiei antianginoase -evitarea stresului -combaterea sedentarismului si antrenament fizic dozat in raport cu toleranta -evitarea consumului de alcool peste 30 ml/zi care ar avea un efect nociv triplu: aport caloric suplimentar, efect hiperkinetic, efect toxic pentru fibra miocardica -reducerea consumului de cafea. Terapia medicamentoasa Nitratii si nitritii determina doar venodilatatie, cu scaderea umplerii distolice a ventricolului sting, a stresului parietal si consumului de O2. Induc coronarodilatatie care se insoteste de redistribuirea singelui spre zonele ischemiate si colaterale. Nitroglicerina, se administreaza in criza o tableta sublingual sau o doza spray, preventiv-preparate cu eliberare lenta, discuri transdermice sau unguent. Efecte secundare imediate : cefaleea, flushing, hipotensiune, sincopa. Efecte secundare tardive: methemoglobinemie, toleranta, dependenta. Isosorbiddinitratul are proprietati asemanatoare si se recomanda in profilaxia imediata cu 15 minute inaintea efortului sau profilaxia de durata. Isosorbidmononitratul are avantajul de a nu fi metabolizat total la primul pasaj hepatic ceea ce-i prelungeste eficienta spre 6 ore. Prognostic Factorii importanti pentru prognosticul anginei pectorale stabile includ functia ventricolului sting, severitatea si localizarea leziunii aterosclerotice si raspunsul simptomelor la tratament.

38

Angina pectorala instabila

Termenul de angina instabila a fost utilizat prima data acum trei decenii si semnifica statusul intermediar intre infarctul miocardic si cel cronic al anginei stabile. Angina instabila este sinonima cu termenii sindrom intermediar si angina de preinfarct. Incidenta anginei instabile este in crestere si aproape un milion de persoane internate primesc acest diagnostic. Riscul de deces, infarct miocardic si complicatii este variabil datorita spectrului clinic variat care este acoperit de termenul de angina instabila. Studiile arata ca incidenta mortii in prima saptamina dupa internare este de 4% iar incidenta infarctului miocardic este de 10%. Factorii de prognostic negativ sunt: denivelarea segmentului ST, virsta inaintata, disfunctie de ventricul sting si extinderea bolii oronare. Femeile cu angina instabila sunt in virsta si au o prevalenta crescuta a hipertensiunii arteriale, diabetului, insuficientei congestive cardiace si istoric familial de boli cardiace mai bogat decit al barbatilor. Barbatii tind sa prezinte incidenta crescuta de infarctizare miocardica si revascularizare, nivel crescut de enzime cardiace la diagnostic si rate inalte ale revascularizarilor si cateterizarilor. Prognosticul este totusi dependent mai mult de severitatea bolii decit de sex. Virsta medie de prezentare a pacientilor este 62 de ani. Femeile sunt cu 5 ani mai invirsta la diagnosticare. Cauzele anginei instabile sunt aceleasi ca si pentru cea stabila: ruperea unei placi de aterom cu formarea de trombi care obstrueaza complet sau partial un ram coronar principal, anemia severa, hipertensiunea si insuficenta cardiaca congestiva. Fata de angina stabila durerea sau disconfortul asociat cu angina instabila: - apare adesea in repaus, noaptea in somn sau la activitati fizice minime -este brusca, este mai severa si dureaza mai mult pina la 30 de minute -nu este ameliorata de repaus sau nitroglicerina -este un semn care prevesteste un atac de cord in viitorul imediat. Pentru persoanele cu angina instabila optiunile terapeutice sunt imediate pentru a preveni infarctul cardiac. In peste 85% dintre pacienti tratamentul de urgenta va stabiliza simptomele. Se poate opta pentru o cateterizare, angioplastie sau by-pass cardiac. Angioplastia de urgenta si operatia pe cord deschis sunt

39

necesare la pacientii care nu raspund la restul metodelor. Patogenia anginei pectorale instabile Angina instabila deriva din cadrul sindroamelor ischemice cardiace datorita patogeniei comune. Cauza tipica a declansarii anginei instabile este ruperea placii de aterom cu formarea rapida de trombi cu deficit hemodinamic secundar sau microembolizare. Este diferita etiologic de angina stabila care este determinata de cele mai multe ori de o stenoza coronara fixa care compromite scurgerea singelui si o placa ateromatoasa care creste progresiv si care permite formarea de colaterale. Factorii care intevin in patologia anginei instabile includ: dezechilibrul cerereoferta miocardica de oxigen, ruperea placii de aterom, tromboza, vasoconstrictia si fluxul sanguin ciclic. Cauze si factori de risc in angina pectorala instabila Cresterea cererii de O2 miocardic: -febra, tahiaritmii, hipertensiunea maligna -tireotoxicoza, feocromocitomul, consumul de cocaina -consumul de amfetamine, stenoza aortica, stenoza aortica supravalvulara -cardiomiopatia obstructiva, sunturile aortovenoase -insuficienta cardiaca congestiva. Scaderea aportului de O2 cardiac: -anemie -hipoxemie -policitemie. Factorii de risc cuprind: -virsta inaintata peste 60 de ani -istoric familial de boli cardiace ischemice -nivele inalte de colesterol in singe -hipertensiune arteriala, fumatul -diabetul tratat cu insulina -sedentarismul, obezitatea, sexul masculin-estrogenii avind rol protector -consumul excesiv de zaharuri rafinate, grasimi saturate, alcool -tipul psihosomatic A: ambitios, energic, agresiv, nerabdator -profesiunile cu stress crescut. Angina instabila cuprinde urmatoarele forme clinice: -angor de novo - sub o luna de la aparitia primei crize

Semne si simptome

40

-angor de repaus-poate trezi bolnavul din somn -angor crescendo-cresterea frecventei, intensitstii si duratei crizei (15-30 de minute), concomitent cu reducerea pragului anginos -reaparitia angorului dupa o perioada de remisiune la un vechi anginos, postby-pass sau post-APTL -angor vasospastic. Examenul fizic clinic este de obicei nespecific pentru angina instabila. Diagnostice specifice care pot determina angor sunt: disectia aortica, ruperea unui anevrism toracic, pericardita cu tamponada, embolism pulmonar si pneumotorax. La 10 minute de la internare pacientului i se va face un EKG. Alte semne si simptome pe care bolnavul poate sa le experimenteze cuprind: -palpitatii cardiace care se pot observa cu ochiul liber in zona precordiala a pacientului -presiunea sanguina sistolica sub 100 mmHg -apex diskinetic -dedublare a zgomotului cardiac Z2 -prezenta unui zgomot cardiac Z3 sau Z4 -murmul apical nou sau care creste in severitate datorita disfunctiei muschilor papilari -raluri sau clicuri -dispnee-senzatia de sc urtare a respiratiei -greata si varsaturi -anxietate extrema si senzatia de moarte iminenta -ritm de galop. Clinic este tipica lipsa de legatura cu factorii agravanti ai insuficientei coronariene: anemie, tireotoxicoza, infectii, aritmii. Nitroglicerina are efect temporar si incomplet.

Diagnostic
Studii de laborator: -cresterea creatin kinazei si a izoenzimei sale MB -cresterea nivelului troponinelor care evidentiaza moartea celulelor miocardice -masurarea CK-MB la fiecare 6-8 ore in primele 24 de ore -determinarea nivelului de troponina T sau I de doua ori la fiecare 6-8 ore mai ales in primele 2-4 ore de angor cardiac -nivelul de troponina T de 0. 4 ng/mL sau mai mari si a troponinei I de 0. 1 ng/mL sau mai mari sunt considerate pozitive si asociate cu mortalitate

41

crescuta pe termen lung si scurt -nivelul de troponine poate sa indice un eveniment cardiac la pacientii care au intirziat prezentarea la medic deoarece semi-viata serica a acestora este mai lunga decit a CK-MB si pot ramine crescute la 7-14 zile dupa eveniment -datorita kineticii lor troponinele sunt mai putin folositoare pentru evaluarea crizelor anginoase recurente, reinfargtizarea este recunoscuta dupa nivelul de CK-MB -peptidul natriuretic cerebral este un factor independent de predictie a mortalitatii pe termen lung si scurt si a riscului de insuficienta cardiaca congestiva la pacientii cu angina instabila -nivelul ridicat al proteinei C reactive indica prognostic negativ pe termen scurt si lung la pacientii cu angina instabila -pacientii cu RCP crescuta au un risc inalt de infarct miocardic recurent. Electrocardiografia: -subdenivelari St-leziuni subendocardice -ischemie subepicardica-T negativa sau subendocardica-T inalta, pozitiva, simetrica -reducerea amplitudinii sau inversarea undei T -alungirea intervalului QT -blocuri intraventriculare. Aspectele EKG sunt identice cu cele din angorul stabil dar foarte mobile. Monitorizarea Holter evidentiaza numeroase episoade ischemice silentioase.

Tratament
Pacientii cu angina instabila necesita internare in spital pentru repaus la pat si monitorizare cardiaca continua. Este necesar un acces intravenos si inceperea terapiei cu O2. Strategiile terapeutice cuprind: cateterizarea cardiaca cu posibila revascularizare si metoda conservativa care cuprinde un control initial medicamentos al anginei cu posibilitatea utilizarii cateterizarii cardiace daca este indicata de esecul terapiei medicale sau de evidentierea ischemiei. Indiferent de strategia aleasa, controlul initial medical cuprinde: -terapia antiagregant-plachetar (aspirina, clopidogrel, antagonisti ai glicoproteinei IIb/IIIa) -terapia anticoagulanta (heparina) -betablocantii si nitratii-terapia vasodilatatoare.

42

Medicatia complexa cuprinde terapia antilipemianta (statine) si utilizarea inhibitorilor enzimei de conversie = IECA. Nitroglicerina se administreaza in perfuzie intravenoasa pentru a reduce tensiunea arteriala sistolica cu 10% dar nu mai mica de 110 mmHg. In caz de hipotensiune se ridica piciorul patului in pozitie Trendelemburg, iar in caz de tahicardie reflexa se asociaza beta-blocante. Prognostic Durata medie de supravietuire nu difera notabil dupa procedurile chirurgicale comparativ cu tratamentul medical conventional, dar calitatea vietii este incomparabila. Factorii de prognostic negativ: -lipsa ameliorarii dupa 48 de ore de terapie intensiva -modificari EKG persistente sau episoade de ischemie silentioasa la supravegherea Holter.

Angina Prinzmetal
Angina varianta sau angorul vasospastic este o forma speciala de angina instabila prin spasm coronarian care determina ischemie transmurala acuta cu alterari EKG pasagere de tip infractoid. Spasmul coronarian acut este o contractie brusca, temporara cu o anumita localizare in miocard corespunzator unei coronare. Spasmul incetineste sau opreste fluxul sanguin prin artere si lipseste inima de O2 si nutrienti. Spasmul poate apare in artere care apar normale sau in cele au devenit calcificate datorita aterosclerozei. Spasmul arterial coronar este o cauza a ischemiei cardiace si afecteaza aproximativ 4 din 100. 000 de persoane si 2% din pacientii cu angina.

43

Spasmul poate fi silentios fara simptome sau poate apare la persoanele cu angina stabila sau instabila. Apare de obicei ca o varianta a anginei, un tip de durere retrosternala care pare a fi determinat de disfunctie endoteliala, o conditie patologica in care arterele coronare pot apare normale dar nu functioneaza optim. Spasmul prelungit poate provoca chiar infarct miocardic. Factorii care declanseaza spasmul coronar sunt: consumul de alcool, emotiile puternice, expunerea la frig si medicatia care determina vasoconstrictie. Consumul de cocaina si fumatul poate provoca spasm coronarian sever prin cresterea travaliului cardiac. La multe persoane angina varianta poate apare fara nici o cauza evidenta. Simptomul principal este angina de repaus, spontana, intensa, prelungita (1015minute), survenind in primele ore ale diminetii, eventual cu orar fix. De obicei capacitatea de efort este pastrata. Alte semne si simptome de insotire sunt: senzatia de presiune toracica, de gheara, de sufocare, strivire. Durerea este severa si poate iradia spre git, umar sau brat. Persoana afectata isi poate pierde cunostinta.

44

Testele necesare pentru a diagnostica spasmul coronar includ: angiografia coronara si EKG-ul. Scopul tratamentului este de a controla durerea si de a preveni infarctul miocardic. Nitroglicerina este principalul agent vasodilatator utilizat in angina varianta. Calciumblocantele sunt extrem de eficiente in angina varianta fata de angina stabila. Asocierea cu nitratii este benefica. Se pot asocia doua calciumblocante. Prognosticul pacientilor este favorabil. Rata de supravietuire la 3 ani variaza intre 84-98%. Mortalitatea si mortalitatea sunt dependente de boala aterosclerotica cauzatoare. Pacientii fara stenoza de 70% au o supravietuire de 93% la 1 an, in timp ce cei cu boala aterosclerotica multivasculara coronariana si angina varianta au doar 65% sanse sa supravietuieasca la 1 an. Patogenia Anginei Prinzmetal Angina varianta este determinata de spasmul arterial coronarian focal si o anormalitate generala a arterelor coronare. Spasmul aretrial focal apre de obicei la locul unei stenoze sau adiacent acesteia. Un numar mare de pacienti prezinta o angiograma coronariana normala desi au evidenta de boala aterosclerotica demonstrata prin examinarea intravasculara echografica. Factori de risc pentru Angina Prinzmetal Factorii care pot declansa o criza de angina varianta cuprind: -virsta inaintata, agregarea familiala prin poligenism cit si prin obiceiuri culinare comune -factori dietetici: consum caloric excesiv, consum de apa dura -obezitatea -fumatul -sedentarismul, stressul emotional si profesional -diabetul zaharat, hiperuricemia, dislipidemia -hipertensiunea arteriala, care creste stressul parietal coronarian. Asocierea a 3 factori de risc majori (hipertensiunea arteriala, diabetul zaharat, hipercolesterolemia) creste de 6 ori morbiditatea comparativ cu subiectii care prezinta un singur factor de risc.

45

Angina varianta se declanseaza la repaus, spontan, cu episoade care au un ciclu circadian, cele mai multe crize aparind dimineata devreme. Durerea este severa si poate fi asociata cu palpitaii sau sincopa secundara aritmiilor. O parte din pacienti pot prezenta un tonus vascular modificat si sa prezinte simptome ale migrenei si fenomenului Raynaud. Se poate asocia cu aritmii ventriculare severe, moarte subita (5-10% din cazuri) sau evolutie spre infarct miocardic acut (20%) . Adesea factorii de risc sunt nesemnificativi. Nitroglicerina administrata este adeseori eficienta. Diferentierea anginei instabile de cea varianta este dificila si necesita investigatii speciale, incluzind angiografia coronara. Diferentierea se face arbitrar deoarece vasospasmul este cauza si consecinta rupturii unei placi de aterom si trombozei arteriale coronare la un pacient cu angina pectorala instabila, iar multi pacienti cu angina varianta au boala arteriala coronariana obstructiva. Absenta factorilor de risc pentru boala arteriala coronariana aterosclerotica sugereaza angina varianta, desi fumatul este un factor de risc comun pentru ambele sindroame clinice si este raportat la multi dintre pacientii cu angina varianta. Infarctul miocardic este o complicatie a anginei varianta. Se dezvolta tipic in regiunea corespunzatoare localizarii electrocardiografice a modificarilor intervenite in atacurile anginoase primare. Acesta localizare sugereaza teoria conform careia vasospasmul arterial coronarian este mecanismul primar.

Semne si simptome

Diagnostic
Studiile de laborator cuprind hemoleucograma completa, biochimia srica si profilul lipidic pentru a exclude infectia, disfunctie plachetara primara, insuficienta renala, hiperglicemia, dezechilibrul electrolitic si dislipidemia. Determinarea enzimelor cardiace este importanta daca se suspecteaza un infarct miocardic imediat. Confirmarea diagnosticului se realizeaza prin reproducerea crizei si alterarilor EKG la testul cu ergonovina care declanseaza spasm coronarian. Testul se efectueaza prudent, in doze progresive si sub monitorizare EKG, avind la

46

indemina nitroglicerina pentru a cupa criza prin injectare intravenoasa sau intracoronariana. Diagnosticul diferential se face cu urmatoarele afectiuni: infarctul miocardic acut, ischemia silentioasa, angina stabila si instabila, dureri toracice de alte cauze: pneumotorax, pneumonie, pleurezie, pirozis, ulcer perforat, radiculite.

Tratament
Pacientii cu angina varianta sunt internati pentru investigare si initierea terapiei medicale. Prima masura este efectuarea unei electrocardiografii cu 12 derivatii care trebuie repetata dupa fiecare episod de angina, monitorizarea telemetrica in primele 24-48 de ore si enzimele cardiace. Terapia medicala. Acesta include initial administrarea de nitroglicerina sublingual sau intravenos si un blocant de calciu oral. Calciumblocantele. Toate calciumblocantele sunt extrem de eficiente in angorul vasospastic, de preferinta in doza maximala tolerata. Asocierea cu nitratii este benefica, mecanismul de actiune fiind diferit. Se pot asocia si doua calciumblocante din subclase diferite: dihidropirine si verapamil sau diltiazem. Intreruperea brusca poate da rebound la nifedipina si verapamil, dar nu si la diltiazem. Administrarea de durata a calciumblocantelor amelioreaza prognosticul pe termen lung. Dieta. Deoarece ateroscleroza este comuna intre pacientii cu angina varianta, terapia prin dieta pentru dislipidemie este utila. Combaterea displipidemiei prin: -evitarea alimentelor bogate in colesterol: creier, ficat, rinichi, unt, smintina, untura, oua, ciocolata -evitarea consumului caloric excesiv: zaharuri rafinate, grasimi saturate, alcool. Sevrajul tabagic este un pas important in terapia anginei varianta. Majoritatea pacientilor fiind fumatori, sevrajul imediat, total si definitiv constituie masura terapeutica fundamentala si care poate permite reducerea progresiva pina la suspendare a medicatiei (in 12 luni) .

47

Tratamentul chirurgical. Revascularizarea percutana coronariana si chirurgia de by-pass coronarian pot fi utile la pacientii cu manifestari mixte, care includ angina de repaus si cea de efort, cu afectarea proximala a arterei coronare principale.

Prognostic Prognosticul pacientilor cu angina varianta este favorabil. Rata de supravietuire la 3 ani este de 84-98% iar supravietuirea fara infarct miocardic la 3 ani este de 63-98%.

48

Inima stanga

Inima dreapta

INIMA

49

INGRIJIRI GENERALE ACORDATE BOLNAVULUI CU ANGINA PECTORAL A INGRIJIRI IGIENICE I. ASIGURAREA CONDIIILOR DE MEDIU
1. Saloane aerisite (ventilaie uor reglabil prin ferestre) - curat - luminate corespunztor - cu numr mic de paturi - mobilier redus, uor de ntreinut - perei vopsii n culori pastelate - dotat cu apa curent - clduroase - pentru aduli 18- 20 grade - pentru copii mici 20 22 grade - pentru sugari 22 24 grade 2. Paturile s fie comode - s prezinte dimensiuni potrivite care s satisfac att cerinele de confort al pacientului ct i ale personalului de ngrijire - s-i permit pacientului s se poat mica n voie - s poat la nevoie s coboare din pat - uor de manipulat i curat. saltelele confecionate dintr-o singur, din dou sau trei buci, din burete, sau material plastic se cur i se dezinfecteaz mai uor - saltelele din cauciuc sau material plastic umplute cu ap sau aer au avantajul c permit umflarea succesiv a compartimentelor dup necesitatea (pentru prevenirea escarelor) pernele n numr de dou - dimensiuni 55 cm lime - 75 cm lungime ptura - confecionat din ln moale - trebuie s se poat spla uor lenjeria s aib ct mai puine custuri - cearaful dintr-o singur bucat - curat

50

- s se fixeze bine sub saltea - muama confecionat din cauciuc sau material plastic - rol de a proteja salteaua de diferite dejecii - aleza acoper muamaua - confecionat din pnz - faa de pern din acelai material ca i restul lenjeriei - se va ncheia cu iret n partea lateral II. ASIGURAREA IGIENEI - se execut zilnic toaleta bolnavului fr ca acesta s fac eforturi prea mari - se verific temperatura ambiant pentru a evita rcirea bolnavului - se izoleaz bolnavul cu un paravan - va fi dezbrcat complet i se va acoperi cu cearaf si ptur - se descoper progresiv numai partea care se va spla - se stoarce corect buretele pentru a nu se scurge apa n pat sau pe bolnav - se spunete i se cltete cu o mn ferm fr brutalitate pentru a favoriza circulaia sanguin - ap cald din abunden, schimbat de cte ori este nevoie - se insist la pliuri, sub sni, la mini i n spaiile interdigitale la coate i axile - se mobilizeaz articulaiile n toat amplitudinea lor i se maseaz coatele i zonele predispuse escarelor - pielea trebuie meninut curat i uscat deoarece se poate infecta uor - schimbarea lenjerie de pat i de corp, zilnic pentru c aceti bolnavi transpir. III. ASIGURAREA REPAUSULUI PSIHIC - se ferete bolnavul de tot ce i-ar putea tulbura echilibrul nervos - trebuie s ctige ncrederea bolnavului printr-o bun pregtire profesional prin calm i seriozitate - se vor administra la timp medicamentele i va rspunde prompt la orice solicitare - recoltarea probelor de laborator se va face fr a fi traumatizant pentru bolnavi - bolnavii vor fi nsoii la consultaiile de specialitate - se va supraveghea starea psihic a bolnavului vizitndu-l ct mai frecvent, fr s se deranjeze odihna bolnavului - va instrui vizitatorii asupra modului de comportare fa de bolnav INVESTIGAII CLINICE I PARACLINICE SUPRAVECHEREA PACIENTULUI 1. SUPRAVEGHEREA FUNCIILOR VITALE

51

Tensiunea arterial = presiunea cu care sngele apas asupra pereilor arteriali - se msoar ori de cte ori este nevoie n primele zile apoi de dou ori pe zi dimineaa i seara - valorile obinute se noteaz n foaia de observaie Pulsul expansiunea ritmic a arterelor comprimate pe un plan osos - urmrim : - frecvena, ritmul, amplitudinea, celeritatea - se msoar dimineaa i seara - valorile se noteaz n foaia de observaie Respiraia - se msoar dimineaa i seara, pacientul stand n poziie semieznd; urmrim : frecvena, ritmul, amplitudinea, simetria micrilor, aspectul toracelui. - valorile obinute se noteaz n foaia de temperatur Temperatura se msoar cu ajutorul termometrului locuri de elecie axila, plica inghinal, cavitatea bucal, rect, vagin n funcie de zona n care se msoar se ine termometrul ntre trei i zece minute dup terminarea timpului de meninere a termometrului, acesta se scoate i se terge cu o compres se citete gradaia la care a ajuns termometrul: se spal termometrul, se scutur se introduce n soluie dezinfectant notm valoarea n foaia de temperatur 2. ASPECTUL TEGUMENTELOR - curate, fr leziuni - normal colorate - elastice - s nu prezinte transpiraie excesiv PREGTIREA PACIENTULUI PENTRU EXPLORRI PARACLINICE Pregtim pacientul psihic pentru proba la care urmeaz sa fie supus, ii explic n termeni simpli, pe neles proba, pentru ca bolnavul s nu fie speriat sau stresat. ELECTROCARDIOGRAMA = nregistrarea grafic a rezultantei fenomenelor bioelectrice din cursul unui ciclu cardiac - pregtesc pacientul din punct de vedere psihic pentru a nltura factorii emoionali - transport bolnavul n sala de nregistrare - aez bolnavul culcat pe patul de consultaii i l rog sa-i relaxeze musculatura - dezbrac pacientul n zonele n care se aplic electrozii - dup efectuarea probei ajut bolnavul s se mbrace

52

- l transport napoi n salon OSCILOMETRIA = metoda prin care se evideniaz amplitudinea pulsaiilor peretelui arterial cu ajutorul oscilometrului - pregtesc bolnavul psihic - l transport ntr-o camera nclzit corespunztor - bolnavul este culcat n repaus cel puin 15 minute nainte de efectuarea probei - descopr membrele superioare i inferioare - m asigur ca mbrcmintea s nu fie strmt - dup efectuarea probei ajut bolnavul s se mbrace - l transport n salon ECOCARDIOGRAMA = metoda de explorare bazat pe nregistrarea ultrasunetelor strbtute i reflectate la nivelul cordului: - ii explic bolnavului tehnica - l nsoesc pn la camera de examinare - l ajut s se aeze pe pat n poziia indicat de medic - i descopr zona unde se aplic electrozii - dup efectuarea probei ajut bolnavul s se mbrace - conduc bolnavul n salon i l supraveghez PUNCIA VENOAS = reprezint crearea unei ci de acces ntr-o ven prin intermediul unui ac de puncie. Scop: - explorator = recoltarea sngelui pentru examene de laborator (biochimice, hematologice, serologice, bacteriologice) - terapeutic: administrarea unor medicamente sub forma injeciei i perfuziei intravenoase - recoltarea sngelui n vederea transfuzrii sale - executarea transfuziei de snge sau derivate ale sngelui - sngerarea 300-500 ml n edemul pulmonar acut, hipertensiunea arterial M venos prin anastomozarea lor - venele antebraului - venele de pe faa dorsal a minii - venele subclaviculare - venele femurale - venele maleolare interne - venele jugulare i epicraniene mai ales la sugari i copii mici
MATERIALE NECESARE - mnui chirurgicale LOCUL PUNCIEI - venele de la plica cotului (bazilica i cefalica) unde se formeaz

53

pern elastic pentru sprijinirea braului muama alez substana dezinfectant i degresant, alcool iodat, tinctura de iod ace de 25-30mm diametru 6/10, 7/10, 10/10 mm, n funcie de scop pense, tampoane garou sau band ESMARCH eprubete uscate i etichetate cilindru gradat fiole cu soluii medicamentoase soluii perfuzabile i tvia renal

PREGTIREA INSTRUMENTELOR I MATERIALELOR NECESARE

- se aleg materialele necesare i se aeaz pe tav - se transport tava cu materiale n apropierea bolnavului

PREGTIREA FIZIC I PSIHIC A BOLNAVULUI

- se anun bolnavul i i se explic necesitatea tehnicii - se aeaz bolnavul n poziia necesar (n funcie de sediul n care se execut) - n laborator, dispensar bolnavul st n poziie eznd pe scaun cu membrul superior n abducie extensie i supinaie - n salon bolnavul st culcat n pat n decubit dorsal cu membrul superior sprijinit n extensie abducie i supinaie - se dezbrac braul ales astfel ca hainele sa nu mpiedice circulaia de rentoarcere - se aeaz subraul bolnavului perna elastic i apoi muamaua - se solicit bolnavului, s menin braul n poziie necesar

STABILIREA LOCULUI PUNCIEI

- se stabilete braul la care se face puncia - se examineaz calitatea i starea venelor de la plica cotului - se stabilete locul de executare a punciei

EFECTUAREA PUNCIEI

- se aplic garoul elastic la nivelul unirii treimii inferioare cu cea mijlocie a braului - cu indexul minii stngi se palpeaz locul pentru puncie - se dezinfecteaz locul punciei cu un tampon cu alcool sau tinctura de iod - se cere bolnavului s nchid i s deschid pumnul de cteva ori i s rmn cu el nchis - se fixeaz vena cu policele minii stngi la patru cinci cm sub locul punciei, exercitnd o uoar compresiune i traciune n jos asupra esuturilor vecine

54

- se fixeaz seringa cu gradaiile fiind n sus, acul ataat cu bizoul n sus, n mna dreapt ntre police i restul degetelor se prinde cu acul traversnd n ordine tegumentul n direcia oblic (unghi de 30 de grade) apoi peretele venos nvingnd o rezisten elastic pn cnd acul nainteaz n gol - se schimb direcia acului cu 1-2 cm n lumenul venei - se controleaz ptrunderea acului n ven prin aspiraie cu seringa - se continu tehnica n funcie de scopul punciei venoase: injectarea medicamentelor, recoltarea sngelui, perfuzii - n caz de sngerare se prelungete acul de puncie cu un tub din polietilen care se introduce n vasul colector, garoul rmnnd legat de bra - se ndeprteaz staza venoas dup executarea tehnicii prin desfacerea garoului i desfacerea pumnului - se aplic tamponul mbibat cu soluie dezinfectant la locul de ptrundere a acului i se retrage brusc acul - se comprim locul punciei 1-3 min, braul fiind n poziie vertical.
NGRIJIREA BOLNAVULUI DUP TEHNIC

REORGANIZAREA LOCULUI DE MUNC

se face toaleta local a tegumentului se schimb lenjeria dac este murdar se asigur o poziie comod n pat se supravegheaz pacientul

- se arunca materialele de unic folosina - se cur instrumentarul folosit

ACCIDENTE SURVENITE SI INTERVENIILE ASISTENTEI

- hematom (pin infiltrarea sngelui in esutul perivenos ) - se retrage acul i se comprim locul punciei 1-3 minute - strpungerea venei (perforarea peretelui opus ) - se retrage acul in lumenul venei - ameeli, paloare, lipotimie - se ntrerupe puncia, pacientul se aeaz n decubit dorsal fr pern, se anun medicul.

ELECTROCARDIOGRAMA=nregistrarea grafic a rezultantei fenomenelor bioelectrice din cursul unui ciclu cardiac. Este o metod de investigaie extrem de preioas n diagnosticul unei cardiopatii n general, n suferinele miocardo-canariene n special, i totodat este metoda de a recunoate o boal de inim care evolueaz clinic latent, cnd se efectueaz EKG-ul de efort.

55 PREGTIREA BOLNAVULUI *se pregtete bolnavul din punct de vedere psihic pentru a nltura factorii

emoionali *se transport bolnavul n sala de nregistrare, de preferin cu cruciorul, cu 1015 minute nainte de nregistrare *aclimatizarea bolnavului cu sala de nregistrare *bolnavul va fi culcat comod pe patul de consultaii i va fi rugat s-i relaxeze musculatura.
MONTAREA ELECTROZILOR PE BOLNAV

- se monteaz pe prile moi ale extremitilor plcile de metal ale electrozilor - sub placa de metal a electrozilor se aez o pnz nmuiat n soluie de electrolit (o lingur de sare la un pahar de ap) sau past special pentru electrozi (cei 100 electrozi 94 pentru membre i 6 pentru precordiali) se fixeaz pe bolnav n felul urmtor: - montarea electrozilor pe membre: rou = mna dreapt galben = mna stng verde = picior stng negru = picior drept - montarea electrozilor precordiali: V1= spaiul IV intercostal, pe marginea dreapt a sternului V2= spaiul IV intercostal, pe marginea stng a sternului V3 = ntre V2 i V4 V4 = spaiul V intercostal stng pe linia medioclavicular (apex) V5 = la intersecia de la orizontala dus din V4 i linia axilar anterioar stng V6 = la intersecia dintre orizontala dus din V4 i linia axilar mijlocie stng.

NOTAREA ELECTROCARDIOGRAMEI - asistenta noteaz pe electrocardiogram: - numele/prenumele pacientului - vrsta - nlimea - greutatea - menioneaz medicaia folosit - data/ora nregistrrii - viteza de derulare - semntura celui care a nregistrat.

56

INTERPRETARE Pe o electrocardiogram normal definim: 1. Unde convenional numite P,Q,R,S,T,U 2. Segmente distana dintre dou unde (PQ), (ST) 3. Intervale unda+segment (PQ cuprinde unda P+segmentul PQ),(QT cuprinde unda QRS+segmentul ST+unda T), (TP-linie izoelectric) ntre dou cicluri cardiace se nregistreaz linia 0 potenial (linia izoelectric). Undele situate deasupra liniei izoelectrice sunt pozitive, cele care sunt dedesubtul ei sunt negative. Intervalul PQ se msoar de la nceputul undei P i corespunde timpului n care stimulul strbate atriile de la nordul sinuzal KEITH FLACK pn la nodul atrioventricular ASCHOFF TAWARA. Timpul de conducere a stimulului de la atriu la ventriculi normali 0,12 -0,21. Unda O i segmentul PQ reprezint expresia electric a activitii atriilor. Unda QRS, segmentul ST i unda T sunt expresia electric a activitii ventriculare. MSURAREA I NOTAREA PULSULUI PULSUL ARTERIAL = expansiunea ritmic a arterelor comprimate pe un plan osos SCOP : evaluarea funciei cardio-vasculare ELEMENTE DE APRECIAT : - ritmicitatea - frecvena - celeritatea - amplitudinea LOCURI DE MSURARE: - oricare arter accesibil palprii i care poate fi comprimat pe un plan osos (artera radial, femural, humeral, carotida, temporala, pedioasa) MATERIALE NECESARE : - ceas cu secundar sau cronometru - creion rou sau pix cu min roie - foaie de temperatur. - se anun bolnavul ca i se va msura pulsul - se explic bolnavului modul de msurare; o stare emotiv creat de necunoscut i poate modifica valorile pulsului - bolnavul se menine n stare de repaus fizic i psihic 5-10 min cu braul sprijinit, pentru relaxarea muchilor antebraului.
EXECUTAREA TEHNICII MSURAREA N ARTERA RADIAL PREGTIREA PSIHIC I FIZIC A BOLNAVULUI

splarea pe mini cu ap i spun

57

se repereaz anul radial pe extremitatea distal a antebraului, n continuarea policelui se fixeaz degetele palpatoare pe traiectul arterei i cu ajutorul policelui se mbrieaz antebraul la acest nivel se exercit o uoar presiune asupra peretelui arterial cu vrful degetelor (index, mediu, inelar) de la mna dreapt i se percep zvcniturile pline ale pulsului se numra zvcniturile percepute urmrind secundarul ceasului timp de un minut - pentru fiecare linie subire orizontal a foii de temperatur se socotesc 4 pulsaii - unirea valorii prezente cu cea anterioar cu o linie pentru obinerea curbei Frecvena pulsului variaz fiziologic dup vrst, emoii i efort. puls tahicardic : - n ortostatism - efort fizic i psihic - emoii puternice - n cursul digestiei puls bradicardic : - n decubit - n stare de repaus - linite psihic
VARIAII FIZIOLOGICE ALE FRECVENEI PULSULUI INTERPRETAREA FRECVENEI PULSULUI NOTAREA GRAFIC N FOAIA DE TEMPERATUR

frecvena : puls tahicardic (mai rapid) i puls bradicardic (mai rar) ritmicitatea : puls ritmic i aritmic amplitudinea : puls cu amplitudine mic (filiform) i puls cu amplitudine mare volum : puls dur i puls moale Frecvena pulsului crete paralel cu temperatura: la 1grad crete cu 8-10 pulsaii pe minut. -

VARIAII PATOLOGICE ALE CALITILOR PULSULUI

ADMINISTRAREA TRATAMENTELOR
Medicamentele sunt produse de origine mineral, vegetal, animal sau chimic (de sinteze) transformate ntr-o form de administrare (preparate solide sau soluii) prescrise de medic.
ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR

58

1. Respect medicamentul prescris de medic. 2. Identific medicamentul prescris dup : etichet, form de prezentare, culoare, miros, consisten. 3. Verific calitatea medicamentului, observ integritatea, culoarea medicamentelor solide, sedimentarea, tulburarea, opalescena medicamentelor sub form de soluie. 4. Respect cile de administrare prescrise de medic 5. Respect orarul i ritmul de administrare a medicamentelor pentru a se menine concentraia constant n snge 6. Respect doza de medicament doza unic i doza zilnic 7. Respect somnul fiziologic al pacientului 8. Evit incompatibilitile medicamentoase datorate asocierilor unor soluii medicamentoase n aceeai sering, n acelai pahar 9. Servesc pacientul cu doza unic de medicament pentru administrarea pe calea oral 10. Respect urmtoarea succesiune n administrarea medicamentelor: solide, lichide injecii, ovule vaginale, supozitoare 11. Informez pacientul asupra medicamentelor prescrise n ceea ce privete efectul urmrit i efectele secundare 12. Anun imediat medicul privind greelile produse n administrarea medicamentelor legate de doza, calea i tehnica de administrare 13. Administrez imediat soluiile injectabile aspirate din fiole, flacoane 14. Respect msurile de asepsie, igien, pentru a preveni infeciile intraspitaliceti. DIETA - Alimentaia pacientului : - evitarea eforturilor fizice mari - evitarea frigului - repaus dup mesele principale - evitarea meselor abundente - ceaiul, cafeaua i alcoolul sunt contraindicate - se interzice fumatul - regim alimentar hipocaloric pentru meninerea greutii corespunztoare - hiposodat pentru a mpiedica reinerea apei n organism - evitarea medicamentelor care conin sodiu - cantitatea de lichide nu va depi 1,5-2l/24h - raia zilnic de alimente se mparte n 4-5 mese, ultima se va lua cu cel puin 3 ore nainte de culcare. - pinea, n cantitate de 200-250g/zi
ALIMENTE PERMISE :

REGULI DE ADMINISTRARE A MEDICAMENTELOR

59

- lapte integral - smntn - brnz

ALIMENTE INTERZISE:

preparate fr zahr fcute n cas din gri paste finoase cartofi fierii sau copi legume i zarzavaturi fructe proaspete sau preparate sub form de compoturi, piureuri, marmelade buturi sub form de sucuri de fructe sau legume, apa mineral carbogazoas carnea slab de vac, viel, pasre, vnat preparate la grtar sau fierte 2-4oua/sptmn lapte degresat brnz de vaci slab, iaurt degresat aportul zilnic de lipide: 60-80g/zi

EDUCAIA SANITAR Educaia sanitar a pacienilor internai cu angin pectoral se adreseaz n principal nlturrii sau diminurii efectelor nefavorabile pe care le are, regimul de via i munc. Tratamentul medicamentos al anginei pectorale se completeaz cu : - tratamentul bolilor asociate - exerciii de cultura fizic - alimentaie raional - renunarea la obiceiul de a fuma - msuri sociale, cum ar fi conferine la locul de munc sau n familie, evitarea discuiilor emotive, evitarea ocupaiilor personale stresante, repaus periodic n timpul zilei, somn linitit. Efortul fizic la bolnavii cu angin pectoral va fi controlat i supravegheat pentru a nu atinge frecvene cardiace prea mari care duc la apariia anginei pectorale. Nu se recomand repaus absolut! PROFILAXIA PRIMAR Se adreseaz ntregii populaii; se realizeaz prin: - alimentaie raional cu evitarea excesului caloric - evitarea sedentarismului i dozarea eforturilor fizice - evitarea stresurilor psihoemotive - excluderea fumatului i a buturilor alcoolice - reducerea greutii corporale

60

- tratament corect al unor boli favorizante anginei pectorale (diabet zaharat, hipertensiune arterial) - exerciiu fizic adaptat organismului - aciunile profilactice depinde de sperana de via a subiecilor, reducerea speranei de via duce la intensificarea controalelor pentru nlturarea factorilor de risc - profilaxia primar la copii are n vedere formarea unui comportament stil de via pozitiv, mai ales la copii care au antecedente cardiace - femeia tnr, pn la menopauz, se consider mai protejat de riscul cardiovascular dect brbatul de aceeai vrst PROFILAXIA SECUNDAR Se adreseaz bolnavilor cu angina pectoral cu scopul de a mpiedica evoluia bolii: - regim dietetic (reducerea aportului caloric) - evitarea strii de oboseal, eforturile fizice mari - controlul stilului de via - controlul factorilor de risc - utilizarea profilactic a medicamentelor : aspirin , dipiridamol, beta-blocante n special la cei cu complicaii de conducere cardiac, disfuncii ventriculare etc. NGIJIRI DIETETICE Regim dietetic (reducerea aportului caloric) 1. Alimentaia trebuie s fie echilibrat cu evitarea grsimilor animale i a alimentelor bogate n colesterol (creier, carne gras, mezeluri, unt, ou, brnzeturi grase, smntn, ciocolat) 2. Combaterea obezitii grsimi sub 30% din necesarul caloric, grsimi animale sub 2/3 din totalul grsimilor 3. Cantitatea de glucide trebuie s reprezinte 40% din raia caloric zilnic 4. Evitarea consumului de alcool 5. Reducerea consumului de cafea Principiul de baz al dietei rmne regimul liposodat. Cantitatea de sodiu pe care o poate consuma bolnavul este stabilit de medic de la caz la caz i este in funcie de retenia de lichide. Acest regim este greu de suportat. Asistenta trebuie s se ngrijeasc de alimentaie prin adugarea de lmie, oet sau alte substane permise. S fie ct mai gustos servite. Alimentele trebuie s asigure un aport bogat de potasiu (ceaiuri, banane), mai ales dac bolnavul primete i medicaie diuretic. Mesele s fie fracionate, evitndu-se consumul cantitilor mai mari la o mas. Masa de sear s fie srac n lichide i servit la 2-3 ore distan de ora de culcare.

61

Asistentul se va ngriji de meninerea tranzitului intestinal, la nevoie se vor face clisme evacuatoare. DIET PENTRU O ZI 1. mic dejun : - 200 ml lapte rece sau cald - ora 10 chifl (150g) sau pine (50g) cu brnz de vaci, carne fiart slab (50g) 2. prnzul : - felul I : salat de cruditi (200g varz, andive, salat verde, castravei, roii, praz cu o linguri de ulei, lmie sau oet) - felul II : 100g carne slab de vac, pasre (fiart, fript, tocat) - felul III : un mr (100g) 3. cin : - felul I : 100g carne slab fript sau 150g pete - felul II : un mr (100g) Totalul caloriilor circa 1000g (750g proteine + 100g glucide + 150g lipide) NGRIJIRI TERAPEUTICE Tratamentul medical trebuie efectuat pe de o parte n timpul crizelor, pentru a uura i scurta durata, iar pe de alt parte, n afara crizelor, ce are n vedere mbuntirea strii generale i prevenirea unor noi crize anginoase. Se urmrete ameliorarea circulaiei coronariene i echilibrarea raportului dintre nevoile energetice ale miocardului i fluxul sanguin. Pentru prevenirea infarctului miocardic, frecvent se instituie tratament anticoagulant care se ncepe prin administrarea de heparin n primele 48 de ore, concomitent cu instruirea tratamentului cu Trombostop administrat oral sub controlul timpului de protrombin. Administraia medical trebuie fcut cu o deosebit punctualitate i atent, dac este vorba de substane n aparen indiferente, cci orice ntrziere ct de mic poate provoca emoii inutile acestor bolnavi anxioi. Dei medicamentele se dau numai la indicaia medicului, asistenta va trebui sa intervin de urgen n unele cazuri extreme i pn la sosirea medicului, cu unele medicamente ca oxigen sau nitroglicerin. Asistenta trebuie s sesizeze ct mai devreme supradozarea sau efectul nefavorabil al unor medicamente. Bolnavul trebuie s tie la externare modul de a lua medicaia i semnele preliminare ale supradozrilor de medicamente (atenie la beta-blocante). NGRIJIRI PROFILACTICE Boala avnd o prelvan ridicat n populaia general, profilaxia trebuie conceput la nivel comunitar ca parte integrant a programului complex de combatere i prevenire a bolilor cronice i degenerative. Regim de via Viaa activ, care mbin armonios activitatea intelectual cu cea fizic, practic educaiei fizic i a sportului, a turismului i a altor mijloace de destindere

62

n aer liber. Sunt deprinderi care trebuie nvate i aplicate nc din copilrie. Administraia va fi raional, echilibrat calitativ i cantitativ. Se combate cu tenacitate obiceiul de a se consuma sarea n exces. COMBATEREA EVENTUALULUI HANDICAP PSIHOSOCIAL Pe ct posibil persoanele cu risc crescut de a face angin pectoral vor fi sftuite s nu-i aleag profesii cu stres profesional aa mare. Vor evita de asemenea, profesiile care predispun la sedentarism i obezitate. Supravegherea medical activ prin sistemul de dispensarizare a tuturor celor supui profilaxiei este i ea o aciune ce trebuie desfurat cu seriozitate i competen. Profilaxia urmrete educarea n vederea unui comportament adecvat de via, chiar orientarea profesional a descendenilor, deci a persoanelor susceptibile de a face boal. Foarte important este i profilaxia complicaiilor realizabil prin asigurarea cooperrii bune i prin recomandri ferme i judicioase.

63

PLANUL DE INGRIJIRE - general

DIAGNOSTI C DE NURSING 1.dispnee de efort OBIECTIVE AUTONOME INTERVENTII DELEGATE EVALUARE - Bolnavul se linitete -dispneea dispare

- s respire normal - dozarea activitii

- asigurarea unei poziii care s uureze respiraia (semieznd) - oprirea oricrei activiti

-aeroterapie PROPANOL, NIFEPIDIN , ALGOCALMIN NITROGLICE-RIN

2.dureri retrosternal e

- nlturarea durerilor

-oprirea oprirea oricarei activitati -repaus la pat - - i explic efectul nociv al Kg. n plus asupra inimii i necesitatea respectrii regimului alimentar hipocaloric - i explic pacientului efectul benefic al activitii asupra organismului

NITROGLICE-RIN sublingual, PROPANOLOL

- durerile dispar in 7 min - bolnavul se simte mai bine - bolnavul ncearc sa respecte regimul alimentar indicat - bolnavul nu mai are nici o reinere fa de activitatea fizic

3.cretere n greutate

-reducerea raiei alimentare -informarea asupra valorii nutritive a alimentelor i necesarul organismului -convingerea bolnavului c activitatea fizic nu poate s-i fac dect bine

- regim hiposodat, hipoglucidic, hipolipidic, hipoprotidic

64

Nevoile fundamentale dup Virginia Henderson Nevoia fundamental Diagnostic de Sursa de dificultate nursing Nevoia de a respire i - dispnee de efort - modificarea funciei de a avea o bun cardiace circulaie - dureri precordiale la efort Nevoia de a bea i a - alimentaie - lipsa de cunoatere a mnca exagerat cantitativ valorilor nutritive i i calitativ nevoile organismului - greutate peste normal Nevoia de a elimina Nevoia de a se mica i a avea o bun postur - independent -refuz s fac activitate -1 scaun la 24h - 1300ml urin la 24h - stare depresiv - oboseal, slbiciune - neadaptarea la rolul de bolnav - lipsa de cunoatere a efectelor benefice ale activitii fizice - doarme n medie 7h pe zi - somn odihnitor - poart haine corespunztoare care ii permit o libertate a micrilor - se mbrac i se dezbrac singur - este ordonat -afebril = 37C - si execut singur deprinderile igienice - pielea este sntoas - spitalizarea ca eveniment amenintor -nelinite fa de

3 4

5 6

Nevoia de a dormi i a - independent se odihni Nevoia de a se mbrca i dezbrca - independent

7 8 9

Nevoia de a menine temperatura corpului constant Nevoia de a menine tegumentele curate i integre Nevoia de a evita pericolele

-independent - independent - durere la nivelul regiunii retrosternale

65

- anxietate moderat 10 Nevoia de a comunica -singurtate - izolare de anturaj i de mediu -lipsa de interes - independent - neputin - dificultate de a se implica ntr-o activitate -dificultate de a lua decizii - dificultate de a desfura activitti recreative - dificultate de a se concentra n timpul unei activiti recreative - dezinteres n a nva

11 Nevoia de a aciona conform propriilor credine i valori 12 Nevoia de a se realiza

diagnostic i tratament medical -lips de cunotine despre boal -anxietate -neacceptarea bolii -schimbarea mediului de via ----------atitudine defavorabil anturajului -neacceptarea bolii

13 Nevoia de a se recrea

- lipsa de activiti distractive n jur - epuizare - teama de recreaiile celorlali - lipsa de informaii referitoare la boala sa - lipsa de cunoatere a mijloacelor ce se pot folosi pentru a-i menine sntatea

14 Nevoia de a nva

66

CAZUL I

Bolnava Stamate Livioara, in varsta de 67 ani, din Bacau, religie ortodoxa, nu are copii, este pensionara, vaduva de 13 ani. In ziua de 29.05.2010 este internata prin serviciul de urgenta al Spitalului de urgenta Bacau, sectia Cardiologie, salon 507, FO nr. 25698, prezentand urmatoarele simptome: dispnee, durere retrosternala si precordiala, frica de moarte iminenta, tenesme vezicale. In prima zi de la internare a fost informata pentru investigatiile necesare in stabilirea diagnosticului. Dupa efectuarea investigatiilor (EKG, ecografie cardiaca, renala, radiografie gastro-duodenala) i s-a stabilit urmatorul diagnostic: Cardiopatie ischemica cu angina instabila.

Antecedente personale: Din discutiile purtate cu bolnava am aflat ca mai sufera de ulcer gastric de multi ani, hepatita cronica evolutiva, diskinezie biliara, constipatie cronica. A suferit o interventie chirurgicala de chisti ovarieni biolaterali in urma cu 7 ani, si doua infarcte repetate unul dupa altul in anul 1991. Tot atunci I s-a mai descoperit o insuficienta ventriculara stanga si spondiloza cervicala.

Antecedente heredo-colaterale: Nu are cazuri de patologii cronice.

Pacienta prezinta urmatoarele probleme de dependenta: - nevoia de a respira; - nevoia de a avea o buna circulatie; - nevoia de a elimina; - nevoia de a dormi; - nevoia de a se alimenta.

67

PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTEI STAMATE LIVIOARA CU ANGINA PECTORALA PE PERIOADA 29. 05. 2010 03. 06. 2010
DATA DIAGNOSTIC DE NURSING OBIECTIVE AUTONOME INTERVENTII DELEGATE EVALUARE

1.Disconfort general produs de crizele anginoase manifestate prin durere retrosternala si precordiala cu iradiere in umar si mana stanga, pana in varful degetelor. 2. Alterarea functiilor respiratorii manifestata prin dispnee.

29. 05. 2010

Asigurarea confortului prin diminuarea durerii

Psihoterapie - am linistit Am administrat medicatia bolnava cu privire la prescrisa de medic: PEV boala sa. cu glucoza 5% 500ml, Miofilin iv 10ml, Enap, Captopril, Algocalmin II f, Propanolol 1 tb, Diazepam 1 tb seara, Clexane 0,4 UI. Am masurat functiile vitale, am asezat pacienta intr-o pozitie pentru a favoriza respiratia (ortopnee) Am administrat la indicatia medicului un bronhodilatator

Starea de confort ameliorata.

Asigurarea unei respiratii in limite fiziologice si masurarea functiilor vitale Aducerea TA la valori normale

Pacienta respira mai usor, dispneea se diminueaza. TA = 200/80 mm Hg P = 100 b/min T = 36,8o Celsius

3. Stare de disconfort circulator produs de HTA (180/80 mm Hg) manifestat prin cefalee, intepaturi precordiale, astenie.

Am informat pacienta in vederea unui regim alimentar hiposodat, hipolipidic, hipocaloric. Am administrat pacientei lichide fractionat pentru a diminua TA

Am administrat la indicatia medicului antihipertensive

Cefaleea a diminuat in totalitate. TA = 170/80 mm Hg Obiectiv nerealizat

68

4. Risc de modificare a ritmului cardiac produs de tahicardie manifestat prin palpitatii.

Pacienta sa prezinte puls normal in timp scurt, fara palpitatii

Supraveghez starea bolnavei si masor P ori de cate ori este nevoie si notez in FO

Am administrat la indicatia medicului medicatie antiaritmica. Insotesc bolnava la efectuarea examenelor paraclinice (EKG, ecografie cardiaca) La indicatia medicului am administrat un sedativ 1 tb Diazepam, seara inainte de culcare

P = 80 b/min ritm regulat, pacienta nu mai prezinta palpitatii. EKG ritm sinusal tahicardic, traseu EKG normal Pacienta prezinta un somn odihnitor, linistit.

5. Insomnii datorita durerii precordiale.

Pacienta sa prezinte un somn odihnitor, linistit Asigurarea unui climat corespunzator Combaterea starii de anxietate Pacienta sa prezinte respiratie imbunatatita in decurs de 24h

Stabilesc un program de odihna impreuna cu pacienta

6. Inadaptarea la conditiile de spitalizare datorita mediului nefamiliar 30. 05. 2010 1. Modificarea starii generale datorita anxietatii. 2. Respiartie inadecvata dispnee din cauza durerii precordiale

Am asigurat un climat corespunzator, cu salon aerisit, pat confortabil, cu lenjerie curata Psihoterapie explic pacientei importanta de a fi relaxata si linistita Asez pacienta intr-o pozitie care sa-i favorizeze respiratia cu extremitatea cefalica si trunchiul ridicate, pozitie semisezand Am administrat la indicatia medicului O2

Pacienta s-a adaptat conditiilor de spitalizare cu usurinta Pacienta este linistita, starea de anxietate s-a diminuat Obiectiv neindeplinit in primele 24h, respiratia se mentine superficiala este dificila, este tahipneica. R = 24 r/min

69

3. Modificarea constantelor biologice.

Recoltarea de analize

Am pregatit materialele La indicatia medicului am Glicemie = 95mg/dl necesare recoltarii. I-am recoltat sange pentru Hematocrit = 33,3% explicat pacientei hemoleucogra-ma: Colesterol = necesitatea efectuarii hematocrit, 153mg/dl Acid uric recoltarilor, am transaminaze, glicemie, = 2,5mg/dl TGO = informat-o ca inainte de colesterol, acid uric si 31U/l TGP = 13U/l recoltare sa nu urina pentru sumar de TA = 180/85 mm urina. Hg manance. Am masurat fuctiile vitale. R = 26 r/min P = 82 b/min T = 36,7o C Ajut pacienta in efectuarea igienei si o sfatuiesc sa-si mentina o igiena corespunzatoare Psihoterapie i-am explicat pacientei cat de importanta este alimentatia hiposodata. Am administrat la indicatia medicului, in raport cu orarul meselor, urmatoarele medicamente: antiemetice, inainte de masa (Metoclopramid 1 tb/zi); -fermenti digestivi in timpul mesei (Triferment Digest-duo) Pacienta prezinta tegumente curate si uscate

4. Riscul modificarii tegumente- lor datorita igienei deficitare 1. Alimentatie insuficienta din cauza bolii manifestata prin inapetenta, greata si varsaturi.

Pacienta sa prezinte tegumente integre si curate Sa-si recastige treptat apetitul. Diminuarea senzatiei de greata si a varsaturilor.

31. 05. 2010

Senzatia de greata a diminuat. Bolnava se alimenteaza fara sa mai prezinte greturi si varsaturi,

70

2. Dificultate in a se odihni din cauza bolii, manifestat prin insomnie nocturna si somnolenta diurna si din cauza agitatiei produsa de zgomotele din salon. 3. Modificarea functiilor vitale

Pacienta sa prezinte un somn linistit, odihnitor, fara zgomote.

Am asigurat linistea in salon si conditii de confort termic.

La indicatia medicului iam administrat un sedativ (Diazepam, 1 tb seara).

Pacienta prezinta un somn odihnitor.

Modificarea functiilor vitale si readucerea la valori fiziologice. Asigurarea unei alimentatii corespunzatoare Combaterea insomniei

Am masurat functiile vitale.

La indicatia medicului am TA = 170/80 mm Hg administrat medicatie hipotensoare: -Enap 1 = 23 tb/zi -Captopril 1 tb/zi. P = 80 b/min R o r/min T = 36,7 C Pacienta a inteles importanta alimentatiei, prezentand in continuare apetit scazut. Am administrat la indicatia medicului un sedativ (Diazepam 1 tb seara, la culcare), 1 fiola Algocalmin. In urma medicatiei pacienta a prezentat un somn odihnitor.

01. 06. 2010

1. Alimentare inadecvata cauzata de durere manifestata prin inapetenta.

Psihoterapie- i-am explicat pacientei cat de importanta este alimentatia in cazul unei boli. Stabilesc un program de odihna impreuna cu pacienta.

2. Insomnii datorita durerii precordiale.

71

3. Postura inadecvata din cauza durerii acute.

Asigurarea uneio posturi adecvate cu diminuarea durerii.

Ajut pacienta sa isi gaseasca o pozitie antalgica.

Durerea a diminuat in intensitate, dar persista.

02. 06. 2010

1. Circulatie inadecvata, cauzata de boala, manifestata prin tahicardie, extremitati reci. 2. Lipsa cunoasterii obiceiurilor daunatoare cu privirte la boala, alimentatie.

Asigurarea Invat pacienta sa poarte unei circulatii imbracaminte lejera, fiziologice. care sa nu jeneze circulatia, sa aiba o alimentatie bogata in fructe si legume. Pacienta sa Am invatat pacienta cunoasca cum sa se alimenteze obiceiurile, pentru a preveni atat complicatiile (supraincarca-rea inimii) alimentare cat si despre boala. Pacienta sa Explic pacientei evolutia si complicatiile bolii. cunoasca evolutia bolii.

La indicatia medicului administrez Clexane 0,4 UI.

Pacienta prezinta o circulatie periferica buna. Obiectiv realizat.

Pacienta a inteles ce i s-a spus.

3. Anxietate produsa de necunoasterea prognosticu-lui, manifestat prin ingrijorare.

Pacienta prezinta stare de liniste, este mai putin anxioasa.

72

03. 06. 2010

1. Riscul modificarii tegumente- lor datorita unei igiene deficitare. 2. Stare de disconfort cauzata de necunoaste-rea regimului medicamentos si alimentar dupa externare. 3. Externarea pacientei.

Pacienta sa prezinte tegumente uscate si curate. Linistirea bolnavei prin explicarea tratamentului la domiciliu. Explicarea tratamentului medicamentos si alimentar la domiciliu. Intocmirea biletului de externare.

Ajut pacienta in efectuarea igienei si o sfatuiesc sa-si mentina igiena. Am informat pacienta asupra orarului cu privire la tratamentul prescris de medic.

Pacienta prezinta tegumente uscate si curate.

Starea de disconfort a diminuat in intensitate, dar tot persista, pacienta a inteles ceea ce i s-a explicat. Pacienta a inteles importanta medicatiei si a alimentatiei.

I-am explicat pacientei orarul medicatiei: 3tb/zi Nitropector; 1tb/zi Aspacardin; 1tb/zi Nitroglicerina la nevoie. Am informat Pacienta asupra alimentatiei, cu evitarea oricarui factor determinant.

73

EVALUARE FINALA

Pacienta Stamate Livioara, in varsta de 67 ani, a fost internata in sectia Cardiologie a Spitalului Judetean de Urgenta Bacau, pentru perioada 29. 05. 2010 03. 06. 2010 cu urmatorul diagnostic: cardiopatie ischemica dureroasa, angina pectorala instabila, insuficienta ventriculara stanga, spondiloza cervicodorso-lombara, manifestand dureri retrosternale severe, dispnee, cefalee, palpitatii. Pe perioada spitalizarii a urmat tratament medicamentos conform schemei prescrise de medic, cu urmatoarele medicamente: anticoagulante (Clexane 0,4 UI); antialgice (1 fiola Algocalmin in PEV de glucoza); antiemetice (1 fiola iv Metoclopramid); fermenti digestivi (Triferment, Digest-duo); sedative (1 tb Diazepam seara la culcare); bronhodilatatoare (1 fiola Miofilin 10 ml); antihipertensive (Enap, Captopril 1 tb/zi). I s-au facut examene paraclinice pe perioada internarii (EKG, ecografie cardiaca) si I s-a recoltat sange pentru hemoleucograma si urina pentru examen sumar de urina. Se externeaza cu stare generala ameliorata in urma tratamentului efectuat in spital, cu urmatoarele recomandari: -respectarea tratamentului medicamentos; -respectarea regimului dietetic si a masurilor prin evitarea eforturilor fizice mari, a frigului, repaos la pat atunci cand crizele anginoase devin mai frecvente, prelungite, intense, si raspund slab la nitroglicerina, evitarea supraalimentatiei cu reducerea aportului caloric si de grasimi animale, evitarea stresului; -control periodic la medicul cardiolog.

74

CAZUL II Pacienta Mardare Elisabeta, in varsta de 49 ani, din Bacau, religie ortodoxa, are un baiat, este casnica, sotul lucreaza la Aerostar. In ziua de 03. 06. 2010 este internata in Spitalul Judetean de Urgenta Bacau, sectia Cardiologie, salon 508, FO 4562, cu urmatorul diagnostic: cardiopatie ischemica dureroasa, angina pectorala, manifestand urmatoarele simptome: durere retrosternala, precordiala si dispnee.

Antecedente personale Din discutiile purtate cu bolnava, am aflat ca mai sufera de diskinezie biliara si litiaza renala. Bolnava a mai fost internata in anul 2000 datorita unor crize de angina pectorala care nu s-au ameliorat nici dupa administrarea mai multor tablete de nitroglicerina, ceea ce a inspaimantat bolnava. Bolnava prezinta obezitate.

Antecedente heredo-colaterale Fara cazuri de patologii cronice.

Pacienta prezinta urmatoarele probleme de dependenta: - nevoia de a respira; - nevoia de a se odihni; - nevoia de a mentine temperatura corpului in limite normale; - nevoia de a se alimenta; - nevoia de a se misca.

75

PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTEI MARDARE ELISABETA, CU ANGINA PECTORALA PE PERIOADA 03. 06. 2010 07. 06. 2010
DATA DIAGNOSTIC DE NURSING OBIECTIVE AUTONOME INTERVENTII DELEGATE EVALUARE

03. 06. 2010

1. Disconfort general produs de criza anginoasa, manifestata prin dureri retrosternale si precordiale.

Combaterea durerii intr-un timp foarte scurt. Masurarea functiilor vitale.

Psihoterapie ajut pacienta sa isi gaseasca o pozitie antalgica, administrez O2.

Am administrat la indicatia medicului: glucoza 10% PEV 500 ml, HSHC 150 mg, Miofilin 10 ml, Verapamil 10 mg, Nitropector 1 tb/zi, Aspacardin 3 tb/zi, Aspirina 1 / 2 tb/zi, Xanax 0,25 mg 3 tb/zi, Diazepam 1 tb seara la culcare. La indicatia medicului am administrat medicatia.

Durerea a diminuat in intensitate, dar persista. TA = 190/80 mm Hg P = 88 b/min R = 29 r/min T = 36,7o C R = 27 r/min Stare de confort si respiratie satisfacatoare. TA = 180/80 mm Hg P = 80 b/min R = 27 r/min T = 36,7o C

2. Stare de Pacienta sa disconfort cauzata prezinte respiratie de dispnee prin in limite fiziologice, afectarea cailor intr-un timp cat mai respiratorii. scurt. 3. Modificarea functiilor vitale. Readucerea functiilor vitale la limite fiziologice.

Am urmarit ritmul si frecventa respiratiei si am notat in foaia de temperatura. Am aerisit salonul. Am masurat functiile vitale.

76

4. Perturbarea somnului nocturn din cauza durerii. 5. Modificarea constantelor biologice.

Pacienta sa prezinte un somn linistit. Recoltarea de produse biologice.

Stabilesc impreuna cu pacienta, un program de odihna.

Am administrat la indicatia medicului, 1 tb Diazepam, inainte de culcare.

Pacienta prezinta un somn odihnitor.

Am pregatit materialele La indicatia medicului necesare recoltarii. Am am recoltat sange pregatit psihic si fizic pentru bolnava, i-am explicat hemoleucograma: necesitatea efectuarii glicemie, TGO, TGP, recoltarilor, am anuntat-o sa hematocrit, nu consume nimic inainte de creatinina, acid uric, recoltare. colesterol si urina pentru examen sumar de urina. Am asigurat un climat corespunzator, cu salon aerisit, pat confortabil, cu lenjerie curata. I-am facut cunostinta cu pacientele din salon, i-am explicat regulile de ordine interioara ce trebuiesc respectate pe tot parcursul spitalizarii. Pacienta s-a adaptat conditiilor de spitalizare cu usurinta.
Rezultatele analizelor de laborator: leucocite: 7000/mm3 neutrofile nesegmentate: eozinofile 1% bazofile 0 limfocite 26% monocite 2%

6. Inadaptarea pacientei la conditiile de spitalizare.

Asigurarea unui climat corespunzator.

77 hematocrit 37,5% colesterol 181 mg/dl acid uric 60 mg/dl glicemie 145 mg/dl TGO 22 U/l TGP 18 U/l examen sumar de urina normal.

04. 06. 2010

1. Risc de modificare a ritmului cardiac produs de CID, manifestat prin tahicardie.

Pacienta sa prezinte un puls normal in limite fiziologice.

Supraveghez starea La indicatia medicului bolnavei si masor P ori de am administrat cate ori este nevoie, si notez medicatie in FO. Educ pacienta in antiaritmica: vederea unui regim Verapamil 40 mg 1 tb/zi. alimentar hiposodat, hipolipidic, hipocaloric. Insotesc bolnava in efectuarea examenelor paraclinice (EKG, ecografie cardiaca).

P = 80 b/min Ritm regulat, pacienta mai prezinta palpitatii. EKG ritm sinusal tahicardic, EKG normal.

2. Perturbarea somnului nocturn din cauza aparitiei febrei (T = 39,9o

Revenirea temperaturii

Am hidratat pacienta corespunzator.

Am administrat la indicatia medicului un

Pacienta prezinta in continuare

78

C), manifestata prin apatie si somnolenta diurna. 3. Stare de disconfort datorita anxietatii. 4. Respiratie inadecvata dispnee din cauza durerii precordiale.

corporale in limite fiziologice.

antipiretic: Paracetamol 1 tb.

stare de subfebrilitate: T = 38,8o C. Pacienta prezinta stare de liniste prin diminuarea anxietatii.

Combaterea starii de anxietate.

Psihoterapie ii explic pacientei importanta de a fi relaxata si linistita. Indrum pacienta sa adopte o pozitie semisezand pentru a-I favoriza respiratia. Am administrat la indicatia medicului O2.

Pacienta sa prezinte respiratie imbunatatita in decurs de 24h.

R = 25 r/min In primele 24h respiratia se mentine superficiala, este dificila, tahipneica. Obiectiv nerealizat. Pacienta a inteles importanta alimentatiei, prezinta in continuare un apetit scazut. Pacienta prezinta un somn odihnitor.

1. Alimentatie inadecvata cauzata de durere manifestata prin inapetenta, greata si varsaturi. 2. Insomnie datorata zgomotelor din salon.

05. 06. 2010

Asigurarea unei alimentatii corespunzatoare.

Psihoterapie i-am explicat pacientei cat de importanta este alimentatia in cadrul unei boli.

Combaterea insomniei prin asigurarea unui somn linistit.

Am asigurat linistea in salon si conditii de confort termic.

79

3. Stare de disconfort circulator produs de HTA (180/80 mm Hg) manifestat prin cefalee, intepaturi precordiale, astenie. 4. Stare generala alterata produsa de aparitia febrei (T = 38,9o C)

Aducerea TA la valori fiziologice.

Am informat pacienta in vederea unui regim alimentar hiposodat, hipolipidic, hipocaloric. Am administrat lichide fractionat pentru a diminua TA.

Am administrat antihipertensive la indicatia medicului: Enap 1 tb/zi, Captopril 1 tb/zi.

TA = 170/80 mm Hg Cefaleea a diminuat in intensitate, dar tot persista.

Asigurarea unei temperaturi in limite fiziologice.

Am hidratat pacienta.

La indicatia medicului i-am administrat 1f Algocalmin IM.

T = 36,6o C Pacienta nu mai prezinta stare febrila, temperatura se incadreaza in limite normale. Pacienta urmeaza regimul pentru a preveni complicatiile bolii sale. Bolnava a inteles regimul care I s-a prescris, respectandu-l intocmai. G = 87 kg.

1. Anxietate cauzata de lipsa cunoasterii obiceiurilor daunatoare. 2. Disconfort produs de obezitate, manifestat prin astenie, oboseala.

06. 06. 2010

Pacienta sa cunoasca obiceiurile alimentare. Pacienta sa scada in greutate.

Am invatat pacienta sa se alimenteze corespunzator.

Explic pacientei necesitatea unui regim alimentar, cu reducerea din alimentatie a dulciurilor concentrate, fainoaselor, painii, proteinelor.

80

3. Stare de agitatie produsa de necunoasterea prognosticului, manifestat prin ingrijorare. Externarea bolnavei. 07. 06. 2010

Pacienta sa cunoasca evolutia bolii.

I-am explicat evolutia si complicatiile bolii.

Pacienta prezinta stare de liniste, este mai putin anxioasa.

Pregatirea documentelor pentru externare.

Am pregatit biletul de iesire din spital, cu recomandarile prescrise de medic.

Pacienta trebuie sa Pacienta a inteles respecte regimul recomandarile prescris de medic, cu prescrise de medic. urmatoarele recomandari: regim medicamentos + regim igieno-dietetic, cu masurile de rigoare.

81

EVALUARE FINALA Pacienta Mardare Elisabeta, in varsta de 49 ani, a fost internata in sectia Cardiologie a Spitalului Judetean de Urgenta Bacau, pentru perioada 03. 06. 2010 07. 06. 2010, cu urmatorul diagnostic: Cardiopatie ischemica dureroasa, angina pectorala, manifestand dureri retrosternale, precordiale si dispnee. Pe perioada spitalizarii a urmat tratament medicamentos conform indicatiei medicului: antipiretice (1 tb Paracetamol); antialgice (3 tb Aspacardin); bronhodilatatoare (Miofilin 1 fiola 10 ml); antiaritmice (1 tb Verapamil); hipotensoare ( Enap, Captopril, 1 tb).

I s-au facut examene paraclinice in perioada internarii (EKG, ecografie cardiaca), i s-a recoltat sange pentru hemoleucograma si urina pentru examen sumar de urina. Se externeaza cu stare generala ameliorata in urma tratamentului efectuat in spital, cu urmatoarele recomandari: - respectarea tratamentului medicamentos; - regim igieno-dietetic; - respectarea masurilor prin evitarea eforturilor fizice mari, a frigului, supraalimentatiei, cu reducerea aportului caloric si de grasimi animale, a stresului, repaos la pat, control periodic la medicul cardiolog.

82

CAZUL III Pacienta Tofan Silvia, in varsta de 66 ani, din Bacau, de religie ortodoxa, are trei copii si este pensionara. In ziua de 06. 06. 2010 este internata la Spitalul Judetean de Urgenta Bacau, sectia Cardiologie, salon 308, FO 5472, cu urmatorul diagnostic: cardiopatie ischemica dureroasa, angor prelungit, HTA, manifestand urmatoarele simptome: durere retrosternala, precordiala, dispnee, palpitatii.

Antecedente personale Bolnava mai sufera de spondiloza cervicala anchilozanta, inceput de cataracta, constipatie cronica. In urma cu 14 ani a suferit o colecistectomie, apendicectomie si histerectomie. Crizele de angina pectorala au aprut in urma cu 3 ani, fiind internata de 4 ori in sectia Cardiologie, cu simptomele descrise mai sus. Bolnava prezinta obezitate moderata, cu G = 83 kg, si T = 1,63m.

Antecedente heredo-colaterale Parintii bolnavei au suferit de angor pectoral, respectiv IMA. Sora mai mare a decedat in urma unei insuficiente renale acute (IRA) in urma cu 20 ani. Pacienta prezinta urmatoarele probleme de dependenta: - nevoia de a respira; - nevoia de a se misca; - nevoia de a se odihni; - nevoia de a se alimenta.

83

PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTEI TOFAN SILVIA, CU ANGINA PECTORALA, PE PERIOADA 06. 06. 2010 11. 06. 2010 DATA DIAGNOSTIC DE NURSING 1. Disconfort general produs de criza anginoasa, manifestata prin dureri retrosternale, precordiale, precordiale, palpitatii, paloare. OBIECTIVE INTERVENTII AUTONOME Asigurarea confortului prin combaterea durerii anginoase intr-un timp cat mai scurt. Masurarea functiilor vitale. Psihoterapie am asigurat pacientei o pozitie antalgica, i-am administrat O2. DELEGATE Am administrat la Durerea a indicatia medicului: diminuat in glucoza 10% PEV intensitate, dar 500 ml, HSHC 150 persista. mg, Miofilin 1 fiola 10 TA = 190/80 mm ml, Nitropector 2 Hg tb/zi, Nefrix 1 tb/zi, P = 84 b/min Verapamil 3 tb/zi, R = 28 r/min Diazepam 1 tb/zi. T = 36,7o C Administrez antihipertensivela indicatia medicului: Enap 1 tb/zi Captopril 1 tb/zi TA = 170/80 mm Hg Simptomele au diminuat, dar persista. EVALUARE

06. 06. 2010

2. Stare der Pacienta sa disconfort cauzata prezinte valori de HTA, manifestat tensionale in limite prin cefalee, vertij, normale in timp astenie. scurt.

Am invatat pacienta sa aiba un regim alimentar hiposodat, hipocaloric, hipolipidic. Am administrat lichide fractionat pentru a diminua TA. Psihoterapie explic pacientei importanta de a fi linistita si relaxata in ceea ce priveste evolutia bolii.

3. Modificarea starii generale datorita anxietatii.

Combaterea starii de anxietate.

Pacienta prezinta stare de liniste prin diminuarea anxietatii.

84

4. Modificarea constantelor biologice.

Recoltarea de produse biologice.

Am pregatit materialele necesare recoltarii. Am pregatit psihic si fizic pacienta, i-am explicat necesitatea efectuarii recoltarilor, am anuntat-o sa nu consume nimic inainte de recoltare. Explic pacientei necesitatea unui regim alimentar, cu reducerea din alimentatie a dulciurilor concentrate, fainoaselor, painii, proteinelor.

La indicatia medicului am recoltat sange pentru hemoleucograma: glicemie, TGO, TGP, hematocrit, colesterol, creatinina, acid uric si urina pentru examen sumar de urina. Rezultatele analizelor de laborator: glicemie 115mg/dl TGO 19U/l TGP 20U/l creatinina 0,8mg colesterol 210mg/dl acid uric 4,5mg/dl examen sumar de urina normal

07. 06. 2010

1. Stare de disconfort produsa de obezitate, manifestata prin dispnee de effort, stare de oboseala.

Pacienta sa scada in greutate.

2. Modificarea functiilor vitale.

Monitorizarea functiilor vitale.

Am masurat functiile vitale.

TA = 170/80 mm Hg P = 80 b/min R = 27 r/min T = 36,70 C

85

3. Disconfort Pacienta sa respirator cauzat de prezinte respiratie durere precordiala, imbunatatita in decurs de 24h. manifestat prin dispnee.

Invat pacienta sa ocupe o pozitie semisezand pentru a favoriza respiratia.

Administrez la indicatia medicului O2.

R = 25 r/min In primele 24h respiratia se mentine superficiala, este dificila, tahipneica. EKG ritm sinusal tahicardic, EKG normal. Pacienta s-a adaptat cu usurinta conditiilor de spitalizare.

1. Inadaptarea pacientei la conditiile de spitalizare, datorita schimbarii mediului familiar.

Asigurarea unui climat corespunzator.

Am asigurat un climat corespunzator, cu salon aerisit, pat confortabil, cu lenjerie curata. I-am facut cunostinta cu pacientele din salon, i-am explicat regulile de ordine interioara ce trebuiesc respectate pe tot parcursul spitalizarii.

2. Perturbarea somnului nocturn cauzat de durere, manifestat prin insomnie. 3. Alterarea functiilor respiratorii manifestate prin dispnee.

Pacienta sa prezinte un somn linistit.

Stabilesc impreuna cu pacienta un program de somn.

Am administrat la indicatia medicului 1 tb Diazepam seara, inainte de culcare. Am administrat la indicatia medicului 1 fiola Miofilin + O2.

Pacienta prezinta un somn linistit.

Asigurarea unei respiratii normale.

I-am masurat functiile vitale, am asezat pacienta intr-o pozitie pentru a-I favoriza respiratia (ortopnee).

TA = 180/80 mm Hg P = 85 b/min R 28 r/min Pacienta respira

86

mai usor, dispneea se diminueaza. 09. 06. 2010 1. Insomnie datorita durerii precordiale. Pacienta sa prezinte un somn odihnitor. Stabilesc un program de odihna impreuna cu pacienta. La indicatia medicului administrez 1 tb Diazepam inainte de culcare. Pacienta prezinta un somn odihnitor.

2. Anxietate produsa de necunoasterea prognosticului, manifestat prin ingrijorare. 3. Postura inadecvata din cauza durerii acute.

Pacienta sa cunoasca evolutia bolii.

Explic pacientei evolutia si complicatiile bolii.

Pacienta prezinta stare de liniste, este mai putin anxioasa.

Asigurarea unei posturi adecvate cu diminuarea durerii.

Am ajutat pacienta sa-si gaseasca o pozitie antalgica.

Durerea a diminuat in intensitate.

87

10. 06. 2010

1. Alimentatie insuficienta din cauza bolii, manifestata prin inapetenta, greata, varsaturi.

Sa-si recastige apetitul treptat. Diminuarea senzatiei de greata si varsaturi.

Psihoterapie i-am explicat pacientei cat de importanta este alimentatia in cazul bolii sale.

La indicatia medicului am administrat urmatoarea medicatie, in raport cu orarul meselor: -antiemetice inainte de masa (1 tb Metoclopramid); -fermenti digestivi in timpul mesei (Triferment).

Alimentatie fara senzatie de greata, varsaturi. Obiectiv realizat.

2. Cunostinte insuficiente despre obiceiuri daunatoare. 1. Alterarea starii de confort cauzat de necunoasterea regimului medicamentos dupa externare. 2. Externarea pacientei.

Pacienta sa cunoasca obiceiurile alimentare. Linistirea bolnavei prin explicarea tratamentului la domiciliu.

Invat pacienta sa se alimenteze corespunzator, pentru a preveni unele complicatii. Informez pacienta asupra orarului cu privire la tratamentul prescris de medic.

Bolnava a inteles informatiile care i-au fost aduse la cunostinta. Starea de disconfort a diminuat, dat inca persista, pacienta a inteles ceea ce I s-a explicat. Pacienta a inteles importanta medicatiei si a

11. 06. 2010

Explicarea tratamentului medicamentos si alimentar la

i-am explicat orarul medicatiei: -Nitropector 3 tb/zi; -Nitroglicerina 1 tb/zi

88

domiciliu. I-am intocmit biletul de externare.

la nevoie; -Aspacardin 1 tb/zi. Am informat-o asupra alimentatiei, cu evitarea oricarui factor determinant.

alimentatiei.

89

EVALUARE FINALA Pacienta Tofan Silvia, in varsta de 66 ani, a fost internata in sectia Cardiologie a Spitalului Judetean de Urgenta Bacau, pe perioada 06. 06. 2010 11. 06. 2010, cu urmatorul diagnostic: Cardiopatie ischemica dureroasa, angor prelungit, HTA, cu urmatoarele manifestari: durere precordiala, retrosternala severa, dispnee, cefalee, palpitatii, paloare. In timpul spitalizarii a urma tratament medicamentos conform schemei prescrise de medic, cu urmatoarele medicamente: antiemetice (Metoclopramid 1 tb/zi); antiaritmice (Propanolol 1 tb/zi); sedative (Diazepam 1 tb seara la culcare); bronhodilatatoare ( 1 fiola Miofilin 10 ml); anticoagulante (Clexane 0,8 UI).

A beneficiat de examene paraclinice in aceasta perioada (EKG, ecografie cardiaca), I s-a recoltat sange pentru hemoleucograma si urina pentru examen sumar de urina. Se externeaza cu stare generala ameliorata in urma tratamentului efectuat in spital, cu urmatoarele recomandari: - respectarea tratamentului medicamentos; - regim igieno-dietetic; - control periodic la medicul cardiolog.

90

BIBLIOGRAFIE 1. Cornel Borundel, Manual de medicina interna pentru cadre medii, Editura All, 2007 2. I. Teodorescu, Anatomia si fiziologia omului, Editura Medicala, 1969 3. Lucretia Titirca, Ghid de nursing, Editura Viata Medicala Romaneasca, 2006