Despre autoare Denise Whichello Brown este licentiata in Stiinte si are o diploma in educatie. A practicat medicina comple- mentara si a sustinut conferinge pe aceasta tema inca din anit 1980, A tratat mii de pacienti. Denise s-a pregatit in osteopatie, aromaterapie, masaj de recuperare, reflexologie, ‘masaj indian capilar, dicta si nutritie, terapie prin cristale si terapia sufletului. Ca practician si profesor, Denise a scris zeci de lucrari despre medicina complementara, printre acestea numaran- du-se carti despre masaj, aromaterapie, reflexologie, masaj indian capilar si dict Detox, care s-au bucurat de o imen- si popularitate, fiind recunoscutd pe plan international ca o auroritate in domeniu. Cartile ei sunt folosite ca manuale in multe scoli si colegii si au fost traduse in multe limbi. in 1987, Denise a infiintat in sudul Angliei renumitul Colegiu de Medicina Naturista din Beaumont, unde preci multe terapii complementare. Studenti din toatd lumea nerg acolo pentru a studia sub indrumarea ei ca specialist. Denise Whichello Brown AROMATERAPIA — terapie prin ulciuri esentiale — Traducere: Luciana Raducanu NICULESCU ee necro eeNe EVEN(© fatwa NICULESCU, 2011 ‘Ares: Bd. Rep 6D Cuprins Introducere Capitolul 1 Istoria aromatera Extractia pe baza de gras Extractia cu dioxid de carbon Hidrodifusiunea/Filtrarea . Macerarea Capitolul 3 Cumpirarea, pistrarea si fol Calitatea si falsificarea Pastrarea gi depozitarea . Siavuri pentru c Uleiurile vegetale/de baza/nevolatile Alle uleiuri vegetale . Capitolul 5 serra 60 Bach... ceeree 132: urative ~ de la Ala Z « Pregatirea « Echipamentuli starea psihics Capitolul 8 Alimentatia sanatoasa Ce si faceti sice sa nu faceti : Nncolfirea ......eeeeseee oan Sucurile de fructe si sinatatea .- Anen Angina pertensiunea) (hipotensiunea) Constipatia ‘ Arsutile gatricefaciditaten gostrica/indigestia (dispepsia) Obezitatea ..... Uleiuri pentru alte boli digestive Capitohul 11 Muschi si articulatiile Artrita ~ osteroartrita Artrita reumatied (AR) Capitolul 13 Problemele feminine . ‘Amenorcea (absenga ciclului) Dismenoreea (menstruatia dureroasa) Endometrioza uscularefale articulatilor . 154 155 156 162 162 164 166 169 169 Lam 175 178 180 182 185 187 187 190 193 196 oe 204 oe 204 see 207 -- 210 212 213 2i4 225 232 232 234 236 Menopauza Peet aiaezae Menoragia (stingerarea sbundenta) . oa Sindromul premensteual (SPM) 5 Uleiuri pentru alte probleme feminine . Capitolul 14 Sarcina, nasterea, bebelusii si copii Boli freevente in perioada sarcinii . Remediile din Florile lui Bach in sarcina . Dieta in sarcina Uleiuri pentru alte probleme tn sarcina . Nasterea . Ingrijirea postnatala Aromaterapia pentru bebelusi . Remedi din Flot ut Bach pete btn ‘Aromaterapia pentru copii. Dieta la copii . Capitolul 15 Aromaterapia pentru cupluri Parfurnul Masajul Problemele sexuale Capitolul 16 Incotro mergem mai departe . Pregatirea profesionala ..... Consultagia aromaterapeutica . ‘Aromaterapia pentru afectiuni curente: index terapeutic .. Sistemele circulator/imunitar Sistemul digestiv Sistemul urogenit: < Boli in zona capuluifale pieli capulut . Boli musculare/articulare oom RaAs dori sa- ese doammei doctor Jo extraordinara prefata pe care a scris-o. De asemen Cuvant-inainte fiecare zi o baie 5 sinatate este fac mata si un masaj aromat.” Hipocrate, parintele medicine Hipocrate, parintele slavit al medicinei, cunostea valoarea te- rapeutica a multor moduti naturale de vindecare folosite in Grecia anticd, printre care gi aromaterapia. de a practica medicina fn intreaga lume era s& tamaduitoare, a le medicale. A fost con- cu scepticism de edtre organizat siderati doar o terapie plicutd, al relaxarea nervi Nu exist nicio indoiali c& relaxarea minis eliberarea de stres sunt de o importanga extrema in orice proces de vindecare. Aroma- terapia ofera fnsi mult mai mult. Peste trei sute de uleiuri parfumate sunt folosite de aromaterapeutii profesionigti, desi doar zece vin in Ampinarea nevoilor de 2i cu zi ale unei familii obisnuite. Fiecare ulei are propria categorie de proprietagi terapeutice, in functie de le si combinarille de preparate chimice care exista in mod fn acesta, Chimisti au izolat ingredientele ,active” in eazul ica, au dovedit ca au efecte fat prin concentrates acestor insa pind la dou’ surereduce din posibilele efecte adverse, care insotese . Acestea fiind spuse, uleiurile folosité'in aroma- utilizate in mod adecvat, pentru a asigura beneficii verse minime. Iti medici, am ales aceasta carier4 pentru cd am vrut Degi am invatat si am practical ta” me alopate dupa modelul traditional occidental, m-am informat 2 oricirei modalitagi de vindecare ce iar putea ajuta pe pa- mei. In anii "90, am devenit interesata de beneficiile vinde- ii prin arom: afland de existenga unor experience pozitive cu pacienti ce sufeteau de o varietate de boli. fntre anii 1992-1993, aromaterapia sub indrumarea profesionista a autoarei niu, interesul pentru aromaterapic, atat din partea publicului, edt si din partea categoriei medicilor, a avut ca rezultat o supraabundenga de carti cu acest subiect. Totusi, rnu tofi cet interesagi de aceasta metoda sunt capabili s& studieze subiectul in profunzime. Ceea ce se cerea era o carte usor de citi, care sa furnizeze informayii generale, incluzind dave despre originea terapiei sia procesului de extractie a uleiurior, proprietagi terapeu- detalii asupra utilizarié unor uleiuri ~ cu precautii acolo unde este necesar -, precum si referinge asupra unor terapii secundare interesante care, de asemenea, pot stimula apetitul celor interesati sa citeasca mai departe. Cartea nu furnizeazi numai informatit de- spre varietatea de afectiuni ce pot fi remediate pe cale aromate- rapeutica, dar sustine beneficiile medicinei alopate acolo unde este posibil, promovand aromaterapia ca modalitate terapeutica mai de- agraba com Aceasta ultima edigie face cunoscuta o gama extinsa de uleturi co sursa valoroasa de informatii pentru toti cei interesati Dr. Joan Kinder ata a Facultagi de Medicina 10 Introducere Aromaterapia a devenit una dintre metodele de vindecare na- turala cu cea mai rapida rispandire in multe tari ale lumii. Si-a cig- tigat cu rapiditate respectul din partea medicilor traditional sia aro materapeutilor calificati care nu lucreaza numai in particular, ci si in spitale, ospicii si cabinete medicale. Arta aromaterapiei foloseste uleiuri esentiale pure, extrase din diferite parti ale lor si ale copacilor. Aceste substante naturale, parfumate, lichide, considerate de obicei ,forta vietii” sau ,sufletul plantelor, au o mulfime de proprietiti terapeutice. Scopul acestei lucrari este de a va sugera cum si folositi uleiurile esentiale int-un mod sigur si eficient pentru prietenii si familia dumneavoaste, faa si provocati efecte secundare daunatoare, cum este cazul multor medicamente sintetizate. Informatia cuprinsa in aceste pagini va fi de asemeneca, foarte folositoare celui care studiaza sau practic& aro- materapia Aromaterapia este o terapie holistic bazata pe metode comple- mentare medicinei clasice, care conttibuie la menginerea sau re- davea cchilibrului sanatatiifizice, mentale si spirituale. Face parte dinte-un regim de vindecare holistic, care implica mai mult cdutarea cauzelor principale ale unei boli decat tratarea simptomelor acesteia si trezirea abilitagii naturale a organismului de a se autovindeca, ducand spre o stare de echilibru, Aromaterapia inseamna mai mult ect aplicarea uleiurilor esentiale. Pentru a dobindi ,windecarea ronal”, .ctori cum ar fi dieta si still de viaya trebuie sa fie intot- in considerare O mare parte a acestei lucrati este dedicara tratamentului ho- listic in diferite situagii. Am indicat nu numai uleiurile esengiale care utratam mai degraba persoana decat boala, Aceste remedii sunt insotitor valoros al in mod semni bolile emotionale si spi ul trad.) lui Bach? care ne-ar per lor esensi vefi permite arom: cava eset Capitotut 1 Istoria aromaterapiei ti afla mai multe despre: si dezvoltarea aromaterapiei osului, precum si experienta, au fost capabili si isi insugeasca cunostinge despre eapacitatea imensa a plantelor de a vindeca si de a trata dureri si boli. Cand animalele sunt bolnave, cauta di inct plante care sa le vi simptomele. In grotele din Lasca care infitiseaza folosirea Acheologii estimeaza 4 aceste pi Un aparat de distilare din teracot considera vechi de cinci mii de ani este Pakistan. Acesta ar fi fost folosit pentru preparatea apelor parfurnate si poate chiar pentru producerea uleiurilor esengiale. Se crede ca a ut civilizatiilor hinduse sau arabe. Bste un fenomen curios, avind in vedere ca se credea c4 distilarea ar fi fost ,inventata” acum co mie de ani. Nu mai exista o alta dovada pentru folositea distlarit B mnea Dordogne, Franga, exista intelor in. scopul vindec giaduit in Mu:1000 i.Hr, Se presupune cd acum 5000 de mpurii eraut mult mai avansate decat se credea. Egiptul Cred cd aromaterapia a luat fiinga in Egiptul anti mentele pe bari de plante dateazd cel pugin de prin anii 3000 Hr medica destule dovezi care arati ca parfumurile faceau parte ici a egiptenilor. fn jurul anului 3000 tHe, cea mai veche iramida tn trepte”, a fost construita de regele Zoser la Sakkara. Athitectul stu sefa fost genialul Imhotep, tun cunoscut medic, dar si astrolog si scrib. Imhotep a facut un pas a medicala din acele vremuri si uncori se face referire intele aromaterapiei 1 Ebers (1550 iH), unul dintre pusinele papirusuri in sfera de interes a medicinei, dezvaluie fapte despre iese faptul c& acestea erau destinate atat intern, pentru a combate problemele de cegipteni prescriau vinuri medicinale pentru tot roblemele respiratorii se faceau inhal baile de secut si spaliturile erau recomandate pentru problemele gineco- logice, gargarele erau recomandate pentru remedierea problemelor gitului i ale gingiilor, iar pentru bolile de piele erau preparate diverse unguente. Pentru a fi mai sanatogi, egipeenii de and foloseau condimente incare. Usturoiul, de exemplu, & sa de a indeparta bolile si de a preveni izbucnitea unci epi- i. Alte ierburi sau condimente folosite erau semintele de anason, |, menta, maghiranul si patrunjelul parfumietii egipteni obyinusera formula parfumul preferat — bazat pe un ames- ientele exacte din care era alcatuit Kyphi se spune cl, printre altele, ar fi conginut henna, ienupar gi smimna. Era un arti nu era folosit numai ca parfum ra cunoscut si ca medicament. Oamet foarte cunoscut pentru cali- ies ci stiinya. Acelasi rol asupra constiinei spirituale, dar si a celei fisice, 14 il avea si timaia, Este fascinant faptul ca atunci cind a fost desehis ‘morméntul lui Tutankhamon (1361-1352 LHr), in 1922, una dintre sticlele sigilate conginea un unguent ce ine’ mai pastra o aroma — in ciuda faptului ca era vechi de peste 3300 de ani. Tamaia era una din aromele existente in acest unguent. Egiptenii erau foarte constienti de puterea aromelor de a afecta sentimentele. Fiecare faraon in parte se bucura de un numar de par- fumuri diferite, preparate special pentru cl. Parfurnurile erau create fie pentru a revigora spiritul, pentru ‘inlitura nervozitatea, pentru a incuraja dragostea sau a aduce linistea, fie pentru a indemna la lupta in timp de razboi. Parfumurile se aflau in strins’ legicurd cu religia. Egiptenii it impodobeau zeii cu uleiuri mirositoare; zeilor si zeigelor li se dedicau miresme, iar statuile erau si ele uneori unse. De exemplu, smirna ii cera dedicat Lunii, ar tamaia, zeului Soarelui, Ra. Parfumurile erau arse in timpul ceremoniilor religioase ca ofrande pentru zeitati (lati- nescul per fumum fnseamna yprin fam’). Egiptencele instarite se risfatau dupa baie cu un masaj aroma- terapeutic. Sclavele le ungeau cu uleiuri al ciror rol era de a tonifia sia parfuma piclea. Uleiul din lemn de cedru era unul dintre uleiu- rile preferate. Egiptencele stiau destul de multe chiar si despre con- traceptie ~ mixturile aromatice erau amestecate si inserate fn vagin pentru a actiona ca spermicide. Egiptenii credeau cu tirie in reincarnare si in viaja de apoi, iar aceasta civilizatie ne duce cu gdndul la procesul de mumificare. Au facut un pas fantastic end au descoperit procedurile de imbalsi- ‘mare si erau inte-adevar mari expergi. Aproape toate organele prin- cipale ale cadavrului erau falaturate, inclusiv creierul, care era ex- tras prin nari, Cavitagile erau apoi umplute cu smirna, siminichie, zgalban! si alte substange aromatice. Sangele era si el eliminat, apoi corpul era spalat in carbonat de sodiu cristalizat. Corpul era lasat aproximativ saptezeci de zile si apot infigurat in bandaje inmuiate in prealabil in diferite arome, printre care ulei din lemn de cedru. Fie- ccare persoand care practica imbalsdmarea aplica o rejeta particular’, jar formulele erau uimitor de eficiente pentru conservarea corpului 1 si chiar gi acum, dupa mii de ani, mumiile descoperite se afla 1-0 stare surprinzator de bund, Aceste proceduri amanuntite erau FO ragina exotied. (n. red.) 15 1 |bineingeles folosite doar pentru preotii de rang inalt sau pentru faraoni. devenit cunoscuta ca sleagin al medicine cum ar filemnul de cedru, scortigoara, tam: smirna au fost aduse in aceasta zona pent exodul din Egipt spre Israel, in jurul anului 1240 iH, inte, prafuri si uleiuri pretioase. in Ve la medicamentele aromatice si 1 carte dezvoltd si bazele acupuncturi forma de medicina din lume si foloseste multe tel de asemenea, uleiurile esent rol foarte important in medicina aro- tele dobandite de la egipte: Asclepiade (200 tH), medic grec, a crezut in terapii in. Acesta se opunea fol gativelor atét de populare in acele timpuri. Teofrast, faimosul botanist ‘rec, sprijinea folosirea parfumurilor, a plasturilor si a cataplasmelor in medicina. Acesta 2 observat cA uleiurile destinate uzului extern de succes ce continea siminichie, scortigoara si atul fiind recunoscut printre greci sub denumirea de Romanii In primul Anazarba a scris eria Medica. Unul dintre volume este plin de informagii il erei_noastre, Pedanius Dioscoride din rare alcatuita din cinci volume, cunoscuta sub arfumurilor. Sunt mentionate iparul, maghiranul si smirna printre alte 500 de plante descrise in acest studiu. Acesta aminteste despre Kyphi, infind cA are efect calmant si c& este eficient in diminuarea ata- curilor de astm. Alte fors ‘impotriva hemoroizi haterea tusei sia racel mare parte din inform: Dioscoride. pe care le tru agi vindeca ranile, Cunostingele lor despre proprietatile de vin- decare ale plantelor s-au rispandit in intregul imperiu. Oriunde lergeau, strangeau si plantau seminge. In Bretania, de exemplu, erau plantate ierburi precum patrunjelul, salvia, secara, rozmarinul 7Avicenna Nascut in Persia, medicul si savantul Avicenna (980-1037 d.He) este renumit pentra descoperirea procesului de distilare. Exista deja Iucru un vas de distilare, nedefinitivat ea forma, dar Avicenn: werfecfionat, mirind lungimea tubului de racire 5 f4candu-t ta spiral. Acest lucru a facut ca vaporizarea esengei si condensarea al fie mult mai eficiente. De asemenea, apa de trandafir facuta din rosa nit foarte populara. Persanii au exportat-o in China, lind folositA in scopuri medicinale si cu- inare. Parfumurile erau facute din trandatfiri, cri ise si violete. ‘Avicenna a sctis aproape o suta de carti in timpul vietii. Cea mai cunoscuta operit a sa raméne Canonul Medicinei. Aceasta carte fost folosita ca text de referinta de multe scoli de medicins, timp de 500 de ani, pina la mijlocul secolului al XVI-lea. Lucrarea amin- teste despre multe uleiuri esengiale, cum ar fl cele din museyel, scortioara, marar si menta. in timpul Razboaielor Sfinte, cruciayii au adus de la romani cu- nogtingele despre parfumuri si medicina pe baza de ierburi. Evul Mediu Ordinele religioase isi cultivau propri secolul al Xll-lea, starega germana Hildegarde era foarte cunoscuta pentru faptul ca una dintre ocupayile ei preferate era cultivarea lavandei, in Evul Mediu, lavanda si alte ierburi, prinse intr-un buchet, folosite ca protectie impotriva ciumei. De aceea, in secolul al X1V-lea, tamaia si pinul craw arse in strada, Busuiocul, museelul, lavanda, melisa i cimbrul erau presirate pe pimdint, iar paji se umpleau de oameni. Parfumurile erau folosite in intreag Anglic, pentru cd oamenii se spalau mai rar, iar acestea aveau rolul turale neplacute. s-au scris multe lucrari despre distlare, rmajoritatea in limba germand. A fost rispandita si alchimia ~ me- toda prin care se incerca transformarea metalului obignuit in aut in anul 1576, medicul si alchimistul elvetian Paracelsus a seris Great Surgery Book. Acesta pretindea cA rolul alchimiei nu era sit trans- ¢ de baz’ in aus, ci 4 dezvolte medicina, mai ales pe “a de plante. plante aromatice ~ fn me metal in 1597, germanul Braunschweig si-a publicat lucrarea intitu- ata Neve Vollkommen Distilin’ esentiale. Tn Renastere, uleiurile esentiale erau folosite din abundenga, iar botanica era integrata in stu , ce faicea referire la 25 de uleiuri medicinei. Secolele al XVII-lea, al XVIlI-lea si al XIX-lea in secolul al XVIL-lea a crescut numarul specialistilor englezi tn ierburi, cei mai cunoscuti dintre acestia fiind John Parkinson, John Gerard si Nicholas Culpepper. in 1653, Culpepper a scris celebra lucrare Complete Herbal. Ciuma ficea prapad din nou, iar plantele aromate incepusera si fie cunoscute. Parfumierii erau ins imuni la aceasta boala, deoarece erau inconjurafi de uleiuri esentiale, acestea fiind folosite in medicina de baz’ pentru a trata multe boli interne si externe. Practic, in secolul al XVII-lea coti spe: cum si unit med parate in farmacii, fiecare dintre acestea avand propria distileric. Oamenii de stiinga ai secolului al XIX-lea descopereau unit constituenti chimici ai uleiurilor si le dadeau un nume, cum ar fi variantelor sintetice ale constituentilor de baz ai uleiurilor, Folo- sicea ierburilor sia uleiurilor esentiale a decizut major cand com- paniile farmaceutice au inceput sa se dezvolte masiv. Medicamen- tele sintetice, din pacate, pot avea numeroase efecte secundare si por fi toxice si daunatoare. Secolul al XX-lea in 1937, nasterea aromaterapiei modeme poate fi atribuita chi- mistului francez René Maurice Gattefossé. El a fost acela care a in- yentat cuvantul ,aromaterapie”, prin publicarea lucrarii sale intitu- laté Aromathérapie (Aromaterapia). Se spune ca, arzandu-si mana intr-un experiment, a scufundat-o in lichidul cel mai apropiat, care continea ulei de lavanda. Gattefosse folosea uleiurile esengiale pentru vindecarea ranilor soldagilor care luptau in Primul Razboi Mondial. chimisti au facut insa cercetari asupra utilizarii uleiurilor tn Australia, Penfold si algii au studiac beneficiile uleiului 19foloseasca si dupit rizboi. Ac efectele terapeutice ale ul tre noi folosesc regulat vindecare. Aromaterapia se practic in spi de vedere medical. Cererea de tratamente pri continua crestere. ‘aromaterapie este in. { i Capitolul 2 Extractia uleiurilor esentiale Exista numeroase metode de a obgine din plante substangele parfuamate, majoritatea find descrise in continuare. Uleiurile esentiale sunt insa doar acelea obyinute prin distilare sau prin presare. Distilarea Distilarea este metoda cel mai des folosita si cea mai economica de a extrage uleiurile esentiale. Mul descoperire lui Avicenna, medic dup’ ce au fost recoltate, in timp le sau pot fi chiar uscate inaintea consté in incilzirea plantei prin introducere fn apa gi fierbere sau prin trecerea acesteia prin aburi. Caldura si aburul ajuta clibereze astfel uleiurile esengiale, Moleculele uleiurilor esentiale 1 aburul sunt purtate de-a lungul unui tub si canalizate printr-un rezetvor de ricire, unde se transforma in lichid si se aduna intr-un vas. Lichidul care iese este o combinagie de ulei si apa si, deoarece 2deciit apa vor pluti la suprafaga, pe cdnd cele mai grele dec&t aceasta, cum ar fi cel de cuigoare, se vor scufunda. re intra in contact cu planta supusd distil 0. re numai moleculele volatile Uleiurile esentiale care contin 0 Uleiurile compuse din moleculele le) sunt cunoscute ca ,note de lc care se afla intre acestea dou sunt denumite ,note Notele de varf sunt cele mai volatile ~ aroma lor dispare in 24 de ore. Printre acestea: busuiocul, grepfrutul, lamaia, limeta si euca- Acestea sunt stimulatoare si revigorante. Notele de mijloc au o aroma care dureaza timp de doua sau trei aile, Printre acestea: geraniul, lavanda si musegelul. In general, sunt echilibrance si ajuta la intarirea metabolismului, la digestie si in Notele de baz’ sunt cel mai putin volatile — aroma lor dureaza cel © siptimana. Printre acestea amintim timaia, smira, ner praciuli si vetivertul. Acestea ofera relaxare si sunt sedative. cea mai buna calitate se obtine la prima distilare. e sunt distilate din nou, procesul este cunos- rectificare”. Prin a doua gi urmatoarele distilari se va produce lei de calitate mai slaba, nepotrivit pentru aromaterapie Presarea Accast tricelor, cum ar fi bergamota, grepfrut a rezultath se giseste |. Acest proces a fost realizat mai inti presiind pur gi Exenta de citrice era stoarsa din coji si apoi adunatat intr-un re, odat’ imbibat, era stors intrun vas. De ce s8 ni netoda este rezervati exclusiv membrilor din famil lamaia, limeta pungi mici local mandarina $i e sub cor cai i presiti coaja unor citrice chiar dumneavoastra? Puteti obtine ‘ astfel de esenga chiar in propria bueatarie! 2 Din cauza costurilor mati de producie, majoricatea uleiurilor din citice sunt acum obginute cu ajutorul preselor mecanice. O mare parte din uleiul esential de portocale este produs in Statele Unite ale ‘Americii in fabricile de sucuri de fructe. Totusi, acesta nu este cel mai bun ulei de folosit, deoarece recoltele sunt tratate cu pesticide si ingragaminte chimice, care contamineaza esenta. Uleiurile din ci- trice ideale pentru aromaterapia medicinal sunt obtinute din fructe ‘mod organic sau natural. Avantajul procesului de pre- sare este ci uleiurile esengiale nu sunt supuse incalzrit. Din picate, unele fabrici de uleiuri din citrice, dupa presare, supun coaja unui proces de distilare, pentru a produce o cantitate mai mare de ulei. Evident ca acest ulei esential este de o c: inferioara, dar este adaugat de obicei uleiului esengial presat, pentru a obgine o cantitate mai mare si, torodata, pentru a creste profitul. crescut Extractia pe baza de solventi Prin procesul de extractie cu solventi nu se obtin uleiuri esen- tiale. Aceasta metoda este aplicata in cazul florilor, al cleiului de arbore si al risinii si rezulta uleiurile absolute” st ,de raginoase”. ‘Tebnica este folosita pentru o productie mai mare sau pentru a ex- trage uleiurile care nu pot fi obtinute prin niciun alt proces. [asomia, de exemplu, este in mod violent afectata de vremea calda sau de abut Uleiurile absolute Pentru a produce un ulei absolut, planta aromatica (Aloi, frun- ze etc.) este supust extractiei cu ajutorul solvengilor din hidrocar- buri, ca benzenul sau hexanul. Planta este acoperita cu solvent gi incalzita treptat pentru a se dizolva moleculele parfumate. Solventul extrage aroma si apoi este filtsat pentru a produce un material”. ‘Acesta este solid, asemanator cu ceara si contine in jur de 50% ceari si 50% ulei volacil, cum ar fi, de exemplu, iasomia. Pentru a obsine acest ulei, materialul este amestecat cu alcool pur astel ineat moleculele parfumate sa se dizolve, i apoi este ricit. Acest amestec este filtrat, pentru a elimina reziduurile si pentru a separa ceara insolubila, Alcoolul este evaporat incet sub vacuum. 23furnizor cunoscut. ‘gina este objinut’ prin taierea scoartei de copac iar substanta aseminatoare cleiului de arbore se expusi la act. It este extras cu un solvent din hidrocarburi, petrol, hexanul sau alcoolul. Acesti solventi sunt indepartati ulterior prin dist ’ se formeaza in condi maui solvent din ragina benzenica). Daca a fost folosit un solvent pe baza de alcool, atunci este produs un gudron (de exem- 4: gudronul din eimdie si smima poate fi extras din cleiul de ore brut ~ oricum, ambele pot fi extrase prin distilarea cu al , producatorii de parfumuri folosese rasinile ca fixa- toare, pentru a prelungi aroma. Extractia pe baza de grasimi Procesul de extractie pe baza de grisimi produce un desi aceasta metodi nu mai este folosits in zi foarte mult timp, 0 munca imensa si este si foarte costisi- i abso- le noastre. -eput, aceasta a fost metoda principala de extractie pentru produca, cum a® fi iasomia, planta care conti implica pure si fir miros, care se rispindesc peste nigte buca montate in rame dreptunghiulare mari, de lemn. Plorile losi | | | | | sunt imprigtiate peste acest strat de grisime care absoarbe uleiul sential. Dupa aproximativ 0 zi, aceste flori sunt inlocuite de alte flori proaspete. Acest proces se repeta de mai multe ori ~ chiar mai mult de dout luni de zile ~ pind cand grisimea ajunge Ia saturatie. Aceast’ fgrisime saturat® si parfumaté este cunoscuta sub denumirea ce oad” peste care se adauga alcool, iar apoi este tratatd. Se last tai si se evapore alcoolul si apoi se produce absolutul pur, Extractia cu dioxid de carbon Aceasta metoda relativ noua a fost introdus’ abia in anii ‘80. Este o metoda foarte costisitoare, deoarece echipamentul folosit este Procedeul a fost gindit pentru industria de parfumuri. naturale care existi in planta — si nu contin deloc reziduuri de dioxid de carbon, Preturile sunt prea mari in acest moment, pentru a fi folosité de un aromaterapeut, dar cfind costurile vor fi mai mici si productia va creste, va deveni o metoda accesibild. Sunt necesare cercetiti pen- tru a le evalua beneficiile terapeutice, avand in vedere faptul ci le esentiale au o compozitie diferita. Hidrodifuziunea/Filtrarea Hidrodifuziunea sau filtrarea este cea mai moderna metoda de cextractie. Acest procedeu este mai rapid decat distilarea, iar echipa- mentul este mult mai simplu decat cel folosit pentru extractia cu id de carbon, Planta (care este suspendata pe un grilaj) este tre- cut’ printr-un jet de aburi, Lichidul care rezulta, compus din ul abur condensat, este apoi ricit. Rezultatul este un amestec de ul esential si apa (ca si fn procesul di ce pot fi separate cu ugu- rina. Desi aceasta metoda este promitatoare, sunt necesare cer- cetiri pentru a evalua calitatea acestor uleiuri in aromaterapie. Macerarea Acest procedeu const’ in agezarea plantel vegetal cald, ce determina descompunerea ce intr-un vas cu ulei lor plantei, facdnctv side sunatoare. si va faceti proprile uleiuri macerate vas de sticla cu planta aleasa (de vegetal de cali O idee excelenti ar fi si adau- pentru a pistra mai bine i fntr-un loc cald timp de inte sA agi vasul in fiecare zi. La final, din nou si puneti Capitol Cumpararea, pastrarea si folosirea uleiurilor Din acest capitol veti afla mai multe despre: > metoda de recunoastere a uleiurilor esentiale pure tate superioara le pistrare a uleiurilor dumneavoastra care se pot folosi uleiurile esentiale Calitatea si falsificarea te optime, este vital si folosim numai e pure de calitate superioars. Este un lucru regeetabil i esentiale disponibile astdai pe piata sunt de calitate ta la remedierea problemelor de sina- unui ulei terapeutice. Aceste industri trebuie 83 folo- je cu aceeasi formula chimica daca vor sa pro- prejul este un motiv major Factori cum ar fi vremea, recoltele a