10. Definiti riscul inerent in audit si nominalizati factorii de evaluare a riscului inerent.

Riscul inerent const n posibilitatea ca soldul unui cont sau c o categorie deoperaiuni s comporte erori semnificative, izolate sau mpreun cu erorile din alteconturi sau categorii de operaiuni, datorit unui control intern insuficient. Pentru a evalua riscul inerent, auditorul recurge la judeci profesionale bazate pe evaluarea unor factori ca: - experiena i cunotinele cadrelor de conducere, eventualele schimbriintervenite n cursul exerciiului la nivelul conducerii; - presiuni exercitate asupra conducerii i alte mprejurri de natur a incita la prezentarea unor situaii financiare inexacte (numr mare de intreprinderi falite nsectorul de activitate); - natura activitilor desfurate de intreprindere (uzura moral a tehnologiei,echipamentelor, produselor i serviciilor, structuri neadecvate); - factori influennd sectorul din care face parte intreprinderea: condiiieconomice i concureniale, inovaii tehnologice, evoluia cererii i practicile contabile; - situaii financiare care pot s conin anomalii: conturi coninnd ajustri privindexerciiile anterioare sau estimri; - vulnerabilitatea activelor la pierderi sau deturnri; - nregistrarea unor operaiuni neobinuite i complexe, mai ales la sfritul exerciiului 19. Cum probati intr-o misiune de audit statutar principiul separarii exercitiilor financiare. Raspuns: Principiul independenei exerciiului se refer la delimitarea n timp acheltuielilor i veniturilor aferente activitii agentului economic pe msura angajrii acestora i a trecerii lor la rezultatul exerciiului la care se refer. Astfel, efectele tranzaciilor i ale altor evenimente sunt recunoscute atunci cnd acestea se produc i nu pe msur ce numerarul sau echivalentul su este ncasat sau pltit i este nregistrat n evidenele contabile i raportat n situaiile financiare ale perioadelor aferente. Situaiile financiare care respect acest principiu ofer informaii utilizatorilor nu numai despre tranzaciile trecute, care au implicat pli i ncasri, dar i despre obligaiile de plat din viitor i despre resursele privind ncasrile viitoareAuditorul trebuie s se asigure c toate veniturile i cheltuielile aferente activitii agentului economic sunt delimitate n timp pe msura angajrii i decontate asupra rezultatului

exerciiului la care se refera Auditorul trebuie s obin un grad rezonabil de asigurare c bilanul respect concepiile fundamentale de baz ale contabilitii: - continuitatea activitii de exploatare; - contabilitatea de angajamente. Bilanul contabil ofer comparabilitatea elementelor patrimoniale pe cel puin dou exerciii financiare, metodele de evaluare i prezentare sunt identice cu cele ale anului precedent, iar dac sunt modificri, ele s fie nscrise i justificate n notele ataate bilanului; - elementele de activ i de pasiv sunt evaluate fr a se face compensri ntre active i pasive, ntre cheltuieli i venituri; - bilanul de deschidere corespunde cu bilanul de nchidere a exerciiului precedent; - auditorul procedeaz pentru fiecare cont la verificarea contabil a credibilitii componentelor sale i a soldului su; - datele de inventar ale elementelor de activ i de pasiv sunt regrupate nregistrul inventar cantitativ i valoric, dup caz. Auditorul procedeaz la o comparare ntre valorile contabile i valorile de inventar furnizate de ntreprindere, apreciind credibilitatea lor. 25. Care sunt informatiile pe care auditorul trebuie sa le colecteze in etapa de acceptare a mandatului? Actiunile intreprinse in aceasta etapa permit auditorului sa colecteze informatiile necesare fundamentarii deciziei de acceptare a misiunii, si acestea se refera la: -cunoasterea globala a intreprinderii ; -examenul de independenta si de absenta a incompatibilitatilor; -examenul competentei; -contactul cu fostul auditor sau cenzor; -decizia de acceptare a mandatului; -fisa de acceptare a mandatului. 32. In ce constau masurile de protejare a independentei stabilite in cadrul contractului incheiat cu clientul? Constau n: aprobarea sau ratificarea de catre Adunarea generala a clientului, a numirii cabinetului/societatii prestatoare de servicii profesionale, atunci cnd alte persoane mputernicite sa administreze patrimoniul si sa-1 reprezinte juridic pe client au semnat contractul; nominalizarea angajatilor competenti ai clientului, mputerniciti a lua decizii manageriale;

 stabilirea de catre client a politicilor si procedurilor pentru o raportare financiara(situatii financiare) corecta; procedurile interne ale clientului privind asigurarea delegarii obiective a angajatilor pentru buna gestionare a bunurilor si valorilor; structura conducerii corporative a clientului, printre care si comitetul de audit care asigura supravegherea procesului de validare a informatiilor si situatiilor financiare si legatura, comunicatiile cu cabinetul/societatea care presteaza servicii profesionale pentruclient. Comitetele de audit, facnd parte din structura consiliilor de administratie, au un rol important n conducerea corporativa, daca sunt independente fata de managementul efectuat de aceste consilii de administratie. Comitetul de audit revede situatiile financiarenainte de a fi supuse consiliului de administratie, avnd totodata rolul de legatura ntre auditorul extern (cabinet/societate de audit) si consiliul de administratie. Desigur, n lipsa acestui comitet de audit din structura organizarii clientului, este necesar sa existe nominalizata persoana din cadrul conducerii clientului (n mod deosebit,la societatile cotate) care sa tina legatura cu cabinetul/societatea de audit si cu care aceasta sa rezolve n mod rezonabil aspectele privind independenta. Cabinetele/societatile de audit trebuie sa stabileasca politici si proceduri privind comunicatii independente cu comitetele de audit sau cu altele mputernicite cu conducerea acestor relatii.n cazul auditarii societatilor cotate, cabinetele/societatile de audit trebuie sa comunice cel putin o data pe an, oral si scris, toate aspectele relatiilor dintre ele si clientulauditului, apreciate, potrivit rationamentului profesional, ca avnd legatura cu independenta. Aceste comunicari pot varia n functie de mprejurarile decise de cabinetele/societatile de audit, dar trebuie, n general, sa abordeze aspecte relevante stabilite n aceasta sectiune. 44. Care sunt normele de referinta in audit ? Prezentati le succint. In auditul situatiilor financiare ale unei entitati sunt folosite doua categorii de norme de referinta: norme contabile si norme de audit. Normele (standardele) contabile reprezinta un ansamblu de reguli definite de o autoritate profesionala la care se refera auditorul pentru calificarea muncii sale. Normele de audit permit tertilor sa aiba asigurarea ca opinia auditorului va fi emisa in functie de criterii de calitate omogene; ele permit auditorului si sa defineasca scopurile pecare le are de atins prin punerea in lucru a celor mai potrivite tehnici.

51. Considerand ca in urma misiunii de audit statutar desfasurata la societatea ABC SA care a intocmit situatiile financiare pentru anul 2009 in conformitate cu prevederile OMFP1752/ 2005 nu ati identificat elemente care sa va conduca la o opinie cu rezerva, redactati un raport de audit fara rezerve respectand continutul ISA 700(Raportul auditorului independent asupra unui set complet de situatii financiare de uz general). Conform ISA 701 pot exista aspecte ce afecteaz opinia auditorului,si care genereaza: a) Opinia cu rezerve, b) Imposibilitatea exprimrii unei opinii, sau c) Opinia contrar O opinie cu rezerve trebuie exprimat n cazul n care auditorul ajunge la concluzia c nu poate fi exprimata o opinie fara rezerve dar ca efectul oricarui dezacord cu conducerea sau limitarea ariei de aplicabilitate nu este att de semnificativ si degeneralizat,nct sa necesite o opinie contrara sau declararea imposibilitatii exprimarii unei opinii. O opinie cu rezerve artrebui s fie exprimat ca fiind cu exceptia efectelor aspectului la care se refer rezerva. Imposibilitatea exprimrii unei opinii trebuie declarat n cazul n care efectul posibil al limitrii ariei de aplicabilitate este att de semnificativ si generalizat, nct auditorul nu a putut s obtin suficiente probe de audit adecvate si, prin urmare, nu poate exprima o opinie asupra situatiilor financiare. O opinie contrar trebuie exprimat n cazul n care efectul unui dezacord este att de semnificativ si de generalizat pentrusituatiile financiare, nct auditorul ajunge la concluzia c exprimarea unei opinii cu rezerve nu este oportun adecvat pentru scopul de a prezenta natura incomplet sau nseltoare a situatiilor financiare. Exemplu raport de audit continand opinie cu rezerve : Raportul Auditorilorcatre actionarii societatii ABC S.A. Am auditat situatiile financiare anexate ale societatii comerciale SC ABC S.A., (denumita in continuareSocietate) care cuprind bilantul intocmit la 31 Decembrie 2009, contul de profit si pierdere, situatia fluxurilor de numerar, situatia modificarilor in capitalurile proprii si un sumar al politicilor contabile semnificative si alte note explicative. Responsabilitatea conducerii pentru situatiile financiare

Conducerea Societatii are responsabilitatea intocmirii si prezentarii fidele a acestor situatii financiare in conformitate cu Ordinul Ministrului Finantelor Publice nr. 1752/2005 cu modificarile ulterioare. Aceasta responsabilitate include: proiectarea, implementarea si mentinerea unui control intern relevant pentru intocmirea si prezentarea fidela a situatiilor financiare care sa nu contina denaturari semnificative, datorate fraudei sau erorii; selectarea si aplicarea politicilor contabile adecvate; elaborarea unor estimari contabile rezonabile in circumstantele date. Responsabilitatea auditorului Responsabilitatea noastra este ca, pe baza auditului efectuat, sa exprimam o opinie asupra acestor situatii financiare. Noi am efectuat auditul conform standardelor de audit adoptate de Camera Auditorilor Financiaridin Romania. Aceste standarde cer ca noi sa respectam cerintele etice ale Camerei, sa planificam si sa efectuam auditul in vederea obtinerii unei asigurari rezonabile ca situatiile financiare nu cuprind denaturari semnificative. Un audit consta in efectuarea de proceduri pentru obtinerea probelor de audit cu privire la sumele si informatiile prezentate in situatiile financiare. Procedurile selectate depind de rationamentul profesional al auditorului, incluzand evaluarea riscurilor de denaturare semnificativa a situatiilor financiare,datorate fraudei sau erorii. In evaluarea acestor riscuri, auditorul ia in considerare controlul intern relevant pentru intocmirea si prezentarea fidela a situatiilor financiare ale Societatii pentru a stabili procedurile deaudit relevante in circumstantele date, dar nu si in scopul exprimarii unei opinii asupra eficientei controlului intern al Societatii. Un audit include, de asemenea, evaluarea gradului de adecvare a politicilor contabile folosite si rezonabilitatea estimarilor contabile elaborate de catre conducere, precum si evaluarea prezentarii situatiilor financiare luate in ansamblul lor. Consideram ca probele de audit pe care le-am obtinut sunt suficiente si adecvate pentru a constitui baza opiniei noastre de audit. Opinie Nu am observat inventarierea stocurilor fizice, asa cum se prezint la data de 31 decembrie 2009, deoarece aceast dat a fost anterioar perioadei n care noi am fost initial angajati ca auditori ai societtii. Datorit naturii nregistrrilor Societtii, nu am fost convinsi de corectitudinea stocurilor cantitative prin aplicarea altor proceduri de audit. n opinia noastr, cu exceptia efectelor unor astfel de ajustri,dac exist, asa cum ar fi putut fi ele determinate ca fiind necesare dac ne-am fi putut convinge de corectitudinea cantittilor de stocuri fizice,situatiile financiare prezint o imagine fidel. Raport cu privire la alte cereri legale In baza cerintelor OMFP nr. 1752/2005, angajamentul nostru a fost extins asupra revizuirii conformitatii Raportului Administratorilor pentru exercitiul

financiar 2009 cu situatiile financiare anuale. In baza reviziei efectuate, nu am constatat elemente de neconformitate ale Raportului Administratorilor fata de situatiile financiare atasate Auditor 68. Un salariat pleac n delegaie cu maina firmei timp de 5 zile. Acesta primete ca diurna suma de 60 lei/zi. n plus primete un avans de 1.000 lei. Salariatul aduce spre decontare urmtoarele documente: 1 bonuri fiscale n valoare de 60 lei igri; 25 lei butur; 20

alimente; 2 factura de la hotel pe care intr cazare 400 lei; mic dejun 100 lei i

parcare 50 lei; 3 4 5 facturi de la restaurant pentru salariat 250 lei; facturi de la restaurant pentru o cin cu parteneri de afaceri 200 lei; bonuri benzin 300 lei, din care justificat 220 lei.

Societatatea a decontat toate cheltuielile salariatului in suma de 1.405 lei, acest lucru insemnand o plata suplimentara catre acesta de 405 lei. In calitate de auditor, considerati ca societatea a procedat bine ? In caz contrar, stabiliti care este varianta corecta. Se admit la decontare urmatoarele cheltuieli: - cheltuielile pentru diurna (art.2, art.9) in valoare de 300lei(5zileX60lei/zi) - cheltuieli cu cazare si mic dejun (art.32) in valoare de 500 lei - taxa pentru parcare (art.29) in valoare de 50 lei, conform prevederilor HGnr.1860/2006 privind obligatiile si drepturile personalului autoritatilor si institutiilor publice pe perioada delegarii si detasarii in alta localitate, precum si in cazul deplasariiin cadrullocalitatii in interes de serviciu

- cheltuielile cu combustibil justificat in suma de 220lei, conform, prevederilor Decretului nr. 209/1976 privind Regulamentul operatiunilor de casa Total cheltuielile admise la decontare sunt in suma de 1.070lei iar plata suplimentara catre salariat este in suma de 70lei.