2009 Preot Ioan Iovan-A Fost Frumos La Gherla !

i..
"
Preot fosn lovan
A fost frumos ! l:d'Gherla
Argument
Publicdm in paginile ce vrmeazd- pentru a-i gi spre a-i cinsti memoria evoca personalitatea doud mirturii ale pdrintelui Ioan Iovan: memoriul adresatsinodalilor in anul 1955,pe c6nd era duhovnicul Vladimireqtilor - memoriu in urma cdruia a fost arestatqi condamnatla muncd silnicd pe viafd - $i o inregistrare realizatd, dupi mai bine de o jumdtate de veac,mai precisin 2006,Ia M[ndstireaRecea. intre cele doud momenteale viefii sale,de la Vladimireqti gi de la Recea,pdrinteleIoan a indirrat calvarul terorii comuniste'ce s-a abdtut qi
Regimurile comunisteau ucis prin impugcare,bdtii, infometare etc. 90 de milioanede oamenidin {drilein care s-au instalat (cf. StdphaneCourtois, Cartea neagrd a comunismului,Edit. Humanitas,Bucuregti,1998,p. I l). Despreobdrgiasatanicda ideologieimarxiste,a se vedea Richard Wurmbrand,Marx Si Satan,Editura Stephanus,Bucuresti,1994. I
Vasile Manea
Argument
peste neamul nostru. A indurat acestcalvar, la fel ca qi cei mai mul{i dintre romdni, cu demnitate, ,,frrd,corigen{dla caracter",cum spunechiar ddnsul. Pdrintele Ioan s-a numdrat printre cei doud mii de preoJiortodocqiarestafiin anii '50 ai secolului trecut, dupd ce ierarhia Bisericii noastre a fost epurati de cdtreregiinul ateu. Pentru a inlelegemai bine confinutulmemoriului pe care l-a adresat sinodalilor,estenecesar sd prezentdmcontextul in carea fost redactat.in general se recunoagtecd ,,incd din primdvara anului 1945,in cercurilebisericeqti,se vorbea de o iminentd e_purare a ierarhiei"2 qi cdvacantdrile aveau ca scop ,,ocupareascaunelor ierarhice de cdtre arhierei devota{i noului regim"3. intr-adevdr, din Sinodul Bisericii Ortodoxg.Romdne au - mofost inldturaJi,imedi4t dupd 6 martie_,1945 ment ce marcheazd.inceputuldezastrului comunist in Rom6nia-, p,and in 1950,urmdtorii episcopi: patriarhul Nicodim Munteanu,Irineu Mihdlcescu- mitropolitul Moldovei, Tit Simedrea-miGabor, Biserica Ortodoxd Romdnd si regimul comunist Q945-1964). O imagine a relaliilor Stat-Bisericd, Bucureqti, 2006-2007,p. 27 . t lbid., p.29. 2 Adrian
tropolit al Bucovinei, Veniamin Pocitan- arhieVeniaminNistor - episreu vicar al Bucureqtilor, Nifon Criveanu- mitropolicop de Caransebeg, tul Olteniei, AtanasieDincd - loctiitor de episcop al RAmnicului, Lucian Triteanu de la Roman,GrigoreLeu - episcopulHuqilor,CosmaPetrovici - episcop al Dundrii de Jos (Gala{i), E- mitropolit al Basarabiei, Emifrem Endchescu lian Antal - loc{iitor al Mitropoliei Bucovinei,Visarion Puiu - mitropolit al Transnistriei, Eugeniu Laiu - mitropolit al Bucovinei,PartenieCiopron - episcop al Armatei, Policarp Moruqca Pavel $erloc{iitor de episcopal Maramuregului, pe arhiereu-vicar al Bucuregtilor,Teodor Scoal Arhiepiscopiei Sibiului robe{ arhiereu-vicar qi Nicolae Popovici, episcopulOradiei.{ar in locul.lor, putereacomunisti a impus in grabl ,,ar hierei devota{inoului regim". De pildd, qum.a{in 19-21 noie.mbrie 1947 au fost numi{i g!*Ig_le*{e Irei npi arhierei: pre-otulde mir Justinian Marina deveneamitropolitul Moldovei, Firmilian a fost ales arhiepiscop al Craiovei, iar SebastianRusan, episcop al Maramureqului. Existd doud moduri diametral opuse de a interpreta cele intdmplate atunci in viafa Bisericii Ortodoxe Romdne:pe de-o parte, se aduc grave
10
Vasile Manea
Argument
l1
aouzatliinstituliei eclesiale,datoritd compromisurilor fdcute de cdtre noii arhierei,trecdndu-se insi sub tdceredramaierarhilor trimiqi cu domiciliu lbrfat in mdnistiri sau pur qi simplu otrdvi(i, ignordndu-se de asemenea suferin{elecelor doud mii de preoli ortodocqiinchiqi in lagdrele comuniste,unde doud sute dintre ei au fost uciqi prin regimul declaratde exterminare!Aceastd atitudine de ignorarea martiriului Bisericii Ortodoxe Romdnes-a regdsitconstantqi in cunoscuta emisiune de televiziuneMemor i alul dur er i i, fafd de care pdrintele Ioan se aratdin interviul publicat in cartea de fa1d,pe bund dreptate,atdt de dezarndgit. Pe de alth parte, cealalti opinie dominantd, fie neagdorice complicitatea noilor arhierei cu regimul comunist, fie incearcd.sd.prezinte compromisurile lor ca fiind chiar salvatoarepentru Bisericd.Astfel, intr-o lucrare ce se vrea gtiin{ificd, cu o bibliografie imens6,pirintele profesor Adrian Gabor, citat deja mai sus,scrie doar despre faptele care ii fac cinste patriarhului Justinibn, ignor6nd cu totul opinii precum cele exprimate de cdtre pdrintele Ioan in memoriul adresat acestuia sau de cdtreOnisifor Ghibu, careajunge sd scrie in 1952- dupd ce cu mult respect,anila
rdnd, i--acerutnoului patriarh sd ia atitudine pentru apdrarea fiinfei Bisericii - despre,,aqa-zisul Sffint Sinod al patriarhului rogu Justinian"a. Poate cd este momentul sd acceptdmpur qi simplu realitatea,agacum a fost, cu bune gi rele, sd ne asumim istoria recentda Bisericii. De fapt, pentru pdrintele Nicolae Steinhardt,aceastaeste chiar defininilia credin{ei: ,,credin{a in Dumnezeu imi pare in deplinul in{eles al cuvdntului actul cel mai realist ce poate fi: aceptarea adevdrului [...]"5. Oricum, 4$troriul pnrinfelui Ioan desfiinteazd,pur gi simplu aserfiuneacd in vremea terorii comuniste Biserica a supravieguitdatoritd compromisurilor frcute de cdtre ierarhii sau preoJii ei; citindu-L,ai mai degrabi sentimentulcd Biserica a supravie{uit chiar in ciuda acelor compromisuri. - Iar indrdznealaunor ierarhi precum Nicolae Popovici, inldturat in 1950 (la vdrsta de 47 de ani) din scaunul Oradiei pentru atitudinea sa fro
Onisifor Ghibu, Chemare Ia judecata istoriei, Edit. Albatros, BucureEti, 1992,vol.l,p. 186. 5 Nicolae Steinhardt, Jurnalul fericirii, Edit. Dacia, Cluj-Napoc a, 1997,p. 91.
l2
Vasile Manea
Argument
l3
pre{iq anti-sovietici, sau curajfl nenumdra{ilor o{i ortodocgicare au rdmasslujitori onegtiai lui la fel ca Hristos chiar qi in inchisorilecomuniste, gi pdrintele Ioan Iovan, ii aqazd pe tofi acegtiaintre marii mdrturisitori ai credinfei creqtinedin toate timpurile qi reprezintd o pagind foarte onorabild din istoria Bisericii Ortodoxe Romdne.CAt desprecei care au acceptatsd devind instrumentrete ale vrdjmaqilorlui Hristos, unii ca acegtia buie considerafi, a$a cum face qi pdrintele Ioan, vrednici de ocard,dar qi de intreaganoastrdcompasiune:,flu o trecutnici o zi, mdrturisea ddnsul, chiar qi atunci c6nd eram caterisit qi dupd gratii, in care sd nu-mi pomenescSffintul meu Sinod. E adevdratcd il pomeneamgi pe comandantulinchisorii gi pe gardian.Eu again{eleg preo1ia"6. De fapt, pdrintele a dovedit intreaga via[d,cd, s-a invrednicit de acel dar de mare pref pe care Pirinfii Bisericii l-au numit ,,dreapta socotinfi": a fost na{ionalist, frrd. sd cadd totuqi in extrema dreaptd;a aderat la fenomenul Vladimiregti, dar l-a gi condamnatcAndsitualia a luat-o razna; degi i-a actzat pe noii arhierei cd gi-au v6ndut conqtiinfa, le-a respectattotugi harul sacerdotaletc.
Interviul acordat cotidianului Tribuna Ardealului (ClujNapoca),l7 octombrie 1992. 6
Ref'eritorla fenomenul Vladimiregti, o cercein general,cotare serioasdse lasdincl agteptatd. mentariile actualeii sunt potrivnice. Cu toate acestea,unii autori acceptdcd la inceput, fenomeAga reiesegi nul a stat sub semnulautenticitd{ii. din comentariul arhimandritului Ioasaf Popa, care condamni totugi cele petrecute la Vladimireqti: ,yAici gi-a fbcut aparilia o fatd vizionard, o tinara de 16 ani, cbreia i s-a ardtat Maica Domnului qi i-a poruncit sd ridice acolo o mdndstire numai de fecioare neintinate, fapt ce a dus la zidirea unei mdndstiri[...]"7.in continuareinsd,!ine sd adauge: ,,Tanerul preot qi duhovnic [Ioan Iovan], adoptdnd procedeul lui Ioan de Krondin URSS, citea doar moliwa de dezlegare s_tadt, pe to{i, fdrd spoveinchin[torilor gi-i impdrtdqea danie individuald. Mdicu{a, sfdtuitd de un preot de mir, Stahie,refugiat din Basarabia,a introdus impdrtdgireatuturor maicilor in fiecare zi. [...] Mdicufa Veronica gi tindrul preot slujitor nu s-au supusmdsurilor legale de remedierea cultului gi nu qi-au infrdnat entuziasmul nesocotit, ci s-au
loasaf Popa, lntroducere la Feciorie Si castitate in epoca de aur a Patristicii (313-430),Edit. Anastasia,Bucuregti, 2001. 7
t4
Vasile Manea
Argument
l5
impotrivit Sfintului Sinod.al cdrui membri erau ierarhi anteriori instaldrii comunismuluila noi cu excepJia Patriarhului.Luciferismul din acest mic grup de conducerea Vladimireqtilor (poate incurajat tainic de uneltele hruscioviste) a dus la desfiin{areamdnistirii in 1955"8.Desigur, asemeneacomentariinu pot fi luat in serios,deoarece, agacum am vdzut mai devreme,autoritdtile comuniste au inldturat mulli alli ierarhi pdnd in 1950.Existd qi autori care neagi chiar autenticitatea revelaJieireferitoare la intemeiereamdndstirii. ,,Problemaeste de moralitate pentru Veronica Gurdu - scrie pdrintele Adrian Gabor. Dacd ar fi avut viziunile cu Maica Domnului nu s-ar fi cdsdtoritdupd iegireadin inchisoare"e. in aceastd logicd ins6, nici infeleptul Solomonnu a fost inspiratdecdtreDumnezeu, devreme ce a avut qapte sute de femei gi trei sute de concubine,iar ,,la timpul bdtrfinefii lui, femeile lui i-ai intors inima sprealfi dumnezei [...]" (3 Regi, ll,4). Ceea ce rdm6ne insd cu adevdrat de neacceptat este literatura infectatd,de spiritiqm pusd
" Ibtd. n Adrian Gabor, Note de lecturd asupra Raportului Tismdneanu,in Anuarul Facultdlii de Teologie Ortodoxd <<Patrisrhul Justinian Marina>>a Universitdlii BucureSti, 2005-2006,p. 185-208.
pe seamaMaicii Veronica Gurdu.Oricum, Sinodul Bisericii OrotodoxeRom6nea aprobatreinfiin{areaMdndstirii Vladimireqti in martie 1990, av6nd-o ca stare{dpe aceea$iMaicd Veronica. PdrinteleIoan Iovan nu s-a mai intors la Vladimireqti,ci s-a stabilit la Mdndstirea Receade l6ngd Tdrgu Mureg,unde qi-atrdit ultimii ani ai vie{ii pdm6ntegti. Dincolo de ceeace a insemnatpentru pdrintele Ioan fenomenul Vladimireqti, care rdm6ne in ansamblul sduunul foarte problematic, mai cu seamdin parteaa doua a lui, memoriul pdrintelui pune in discufie intreagasituafie a Bisericii din Romdniaanilor '50 ai secoluluitrecut. Iatd cdteva rdnduri din acest document at6t de important pentru istoria instaurdriiregimului comunist criminal in (ara noastrd,dupd terminareacelui de-al doilea rdzboimondial: ,,Cumputem noi sd tdcemc6ndestevorba de Biserici, Mama noastrd,pe care dupd ce singuri v-a{i v6ndut conqtiin{a,incerca{i sd o scoatefi qi pe ea lamezat?"[...]
t6
Vasile Manea
pen,,Iatd durereamare 9i alarmareanoastrd int6mpinare,nu nutru care strigdm prin aceastd mai in numele Mindstirii noastre, ci in numele intregii Biserici qi a intregului popor drept credincios din care ne tragem qi in care ne avem fralii, pirinlii, moqii qi strdmoqii'"['''] imprdqtiaJi lui Dumnezeuqi ale ,,De ce vindeJiinteresele Bisericii statului ateu, pentru intereselementinerii unui salariu qi renun{a{i la tradilia de a mdrturisi credinta?Nu vedeJicd a\i transformat prin aserviregi salarii Biserica lui Hristos in bisericd de stat, cu episcopi qi preoti de stat, care pentru argintii statului schimbd frica de Dumnezeu pe frica de oameniistatului?"[...] ,,Lacrimile at6tor pdrinfi, solii qi copii care qi-au pierdut pe ai lor frrd preot, prin spitale, inchisori, canal qi [in] alte institufii, ne indeamnd De sa Vb intrebdm de ce nu ave{i grija acestora? ce a{i ldsat la canal 9i in alte pdrfi sn fie duqi cregtinii- ca vitele - la groapafarApreot?"
18
Vasile Manea
Argument
l9
*<
Pdrintele Ioan Iovan s-a ndscut la 26 iunie 1922in localitatea Husasiu de Criq, judepl Bihor, in familia preotului Gavril Iovan' Dupd ce a absolvit gcoalaelementardin satul natal Pi liceul la Oradea,a inceput studiile unuversitarela Academia de Teologie din Cluj, pe care le-a finalizat
Stiniloae, iar la scurtdvreme a fost hirotonit preot pe seamaMdndstirii Vladimiregti, de citre episcopul Nicolae Popovici, pe care l-a urmat cu in mdrturisireaadevdrului' atdtacutezan{d Dupd incerciri repetatede a-l convinge sd-qi temperezer6vna de slujitor al lui Flristos, pbrintele Ioan Iovan a redactat memoriul publicat in volumul de fa[d,prin care ii infrunta pe sinodalii vremii, reprogdnduJe,dupd cum am vdzut deja' cd qi-au v6ndut conqtiin{a.Drept urnare' s-a hosa din moqi excluderea tdrdt imediat caterisirea nahism, prin sentin[a 11955a ConsistoriuluiE-
parhial monahal al Arhiepiscopiei Bucuregtilor. intre membrii Consistoriului se numdra atunci gi preotul GherasimCristea, astdziepiscop al Rdmnicului. Imediat dupd aceea,mai precis la 23 aprilie 1955, a fost emis pe numele sdu, de cdtre ProcuraturaMilitard Teritoriald Bucureqti, mandatul de arestare Nr. 577 din 1955,pentru ,,ogita{iepublicd"lo. La interogatoriuldin 3l martie 1955,pdrintele Ioan declarain fala locotenentului major Nicolau Nicu: ,y{m consideratcd tot statul a dictat forurilor bisericegti aceastdsentin{d [de caterisire], iar superiorii mei bisericeqtiau subordonat ra{iunile divine raJiunilor de stat, fapt pentru cat. re nu am ascultat [...1"t . in timpul ancheteii s-a propus sd colaboreze cu regimul comunist, oferindu-i-se in schimb un scaunepiscopal.A refuzat. Fiind trimis in fa{a organelor de judecatd, procurorul militar a cerut pentru pdrintele Ioan Iovan pedeapsacapitald. Red[m aici un scurt fragment din cuvdntul procurorului militar: ,,in
'oArhivaCNSAS, p. 184. dosar P 160l12, Arhiva CNSAS, dosarul P p. 12. 160/3, "
20
Vasile Manea
Argument
2l
timp ce poporul muncitor iqi intensificd tot mai pe caleaconstruirii socialis*.rit -.rrrca paqnicd mului in patria noastrd,duqmanii poporului turba{i de furia ce le-o provoacdintdrtea continud a regimului nostru de democralie populard, inin cuceririle clasei cearcdsd loveascdthlhdreqte muncitoare t...]. Viglienla poporului qi a organelor de Stat a demascatinsd activitatea acestor ticdlogi,nimicindu-leplanurile lor criminale"l2' in cele din urm6, Tribunalul Militar Teritorial Bucureqti l-a condamnatpe pdrintele Ioan la munci silnicd pe viaJd qi confiscareaaverii, iar pedepseia fost depus la Penipentru executarea dec' 1955 rr- 165515 tenciarulGala{i.in sentinJa a Tribunalului Militar Bucureqti se precizeazd: ,,Cu unanimitate de voturi [Tribunalul] il condamn[ pe Iovan Silviu Corneliu la muncd silnicd pe via{d, pentru favotizarela crima de acte de teroare, p. p. de art. 6, comb. cu art' I lit' d din Decretul lg9l50 qi la 8 (opt) ani de temnill grea qi 5 (cinci) ani degradarecivicd, pentru crima de favorizarea infractorului, p. p. de art' 284 pct' I qi alin. ultim C. P. comb. cu afi.209 parteaa III-
a C. P. prin schimbarede calificare din delictul p. p. de art.209 parteaa IV-a C. P. Confiscd in intregime averea. ii computdde{inerea de la 30 martie 1955". Aqa a inceput odiseeapdrintelui Ioan Iovan prin inchisorile comuniste,desprecare igi aminteqteqi in interviul publicat in acestvolum. Prezen[asa in teribilul spa{iu concentrafionalcomunist a fost pentru foarte mulli o mare binefacere. in celebrul sduJurnal alfericirii, monahul Nicolae Steinhardtmdrturiseqtec6, dupd ce a fost botezatin inchisoare,qi el s-a impdrtdgit cri cdteva fhrdme din Sfintele Taine aduse acolo de cdtre pdrinteleIoan Iovanl3. ii spovedeagi impartigea pe definu{i, ii sfrtuia qi ii consola,dar mai ales se ruga. Un informator relateazd", intr-un raport asupradiscu{iilor avute cu preotul Iovan Silviu Corneliu, datat 17 iunie 1955: ,,Discu{iile cu susnumitul preot sunt foarte anevoioase,din cauzd, cd e foarte tdcut gi se ocupd toatd ziua, de dimineafa de la deqteptare gi pdna la stingere,numai de rugdciuni.Pot sd discut cu
13 Nicolae Steinhardt, Jurnalulfericirii, p.205.
'2ArhivaCNSAS, p. 159. P 16016, dosar
22
Vasile Manea
Argument
23
el numai seara,dupd ce lddm masa de seard,qi numai in cazul cdndgi-atermint rugdciunile"la. Chiar dacd era surprins de cdtre un gardian in celulI Sfhnta Liturghie, fapt intru cd sdvdrqea totul interzis acolo, nu se oprea pdnd nu termina rugdciunea. Uneori, aceasti indrdzneald nemaiintdlnitd stdrnearespectulgardienilor, care ii treceau cu vedere fapta,cu toate cd erau datori s6-l aspru. insd nu intotdeauna se inpedepseascd gardieni. intrtdmpla si aibd parte de asemenea un raport cdtre ComandantulUnitdlii 0606 Gherla, redactat de cdtre serg. maj. Todea, supraveghetor, citim: ,,Fiind de serviciu pe sec{ieEt. I in ziua de I XII 957, orele 9, 45 am gdsit pe defi[nutul] IoM.S.V.tt, cumera 48, van Corneliu, comdarnnat la controlul frcut pe la camere,au fost gdsit cdntAnd in camerd qi influienldnd 9i pe al(i detinu{i din camer6cdnt6ndin cor. Iam tras atenfia ca sd nu mai cdnte dar nu au inleles gi au continuat spundndcici are sd c6nte o via{d intriagd.
Propun sd fie pedepsitcu 7 gapte zile de izolare cu regim severqi tot odatdcer sd fie schimbat din aceiaqi camerd"16. Comandantula aprobatpropunereagardianului, aqa ci pirintele Ioan a executatpedeapsain plind iarnd,intre 11 gi 18 decembrie1957. Urmdrile regimul de exterminare din inchisorile comuniste, indsprit gi mai mult prin pedepseleprimite pentru repetatelesale gesturi de indrdzneald,nu auintirziat sd apard.intr-o adresd trimisd cdtre Direc(ia Penitenciare, Lagdre qi Colonii, Secjia SanitardBucureqti,datatd5 martie 1956, gi semnatdde comandantulpenitenciarului Galafi, locotenent major StbnescuIoan gi locotenentfelcer StoianTh., se spune: . ,,inaintdm aldturat referatul medical a[l] de{inutului C. R. IOVAN IOAN ndscutla26 iunie 1922, fiul lui Iosif gi Maria din Com. Husasdu de Crig, Raionul qi Reg. Oradea[...] Susnumitul suferd de tumord voluminoasdsubclavic.dreapta, adenopatie cervicaldbilateraldvol. t. b. c. cu starede astenieqi debilitate."lT
ta Arhiva CNSAS,dosarP 160lll, p.45. 15 Munca silnicd pe viafi (n. ed.).
ru.Arhiva p 160/lZ, CNSAS, dosar p. 126. ft Arhiva p CNSAS, dosar 160/12, p. l3g.
24
Vasile Manea
Argument
25
Condamndriila muncd dilnicdpe via(d, betdilor primite in perioada detenliei qi umilintelor de tot felul pe care a fost nevoit sd le indure, frise agului qi foamei ce i-au gubrezit sdndtatea, d6.rgu.tgi alte priva{iuni absurde,de neimaginat' Pentru a obJineun simplu piepeqe, de pild6, era nevoie de o aprobarescris6' Dintr-o notd datatd 14. 07.1955 afl6m cd ,'relinutuluiIovan Silviu Cornel i se aprobdca sd i se dea un piepten sd se pieptenein prezenfatovardgilorde la pazd dupd caresd fie luat."'" in ciuda acestui regim kafkian, la gdndul cd era intemnilat 9i sufereapentru Flristos, precum Apostolul Pavel, pirintele Ioan ajungesd exclafost frumos la Gherla!" me: ,",A, Cand a fost eliberat din inchisoare,in 1965' pdrintele era bolnav de pldm6ni' Medicul i-a recomandatoperafia,dar fiind convins cd in starea in care se afla nu ar fi supravie{uit interven{iei chirurgicale, pdrintele a refuzat, urmdnd un tratamentcu streptomicinI.insd,lucruriles-aucomplicat. ,,Dupd un timp - igi aminteqted6nsul streptomicina, la o sut[ de mii de cazuri se intAmpli asta, atacdinima gi nervii' Mie mi-a*-ata't Arhiva CNSAS, dosarP 160112, p. 167'
cat ochii. Am inceput sd nu mai vdd aproapedeloc. $i mi-am amintit cd maicile de la Vladimireqti imi spuneau de minunile de la CuvioasaParaschiva. $i mi-am zis: <Md duc qi eu la Cuvioasa>.M-am dus, mai bine zis am mers dus, cd nu mai vedeam.M-au dus maicile la Iaqi, unde unii din[tre] preofi md cunoqteau.$i acolo rlinunea minurrilor, m-am urcat la racla Cuvioasei, am pgq_.capul ei. Nu qtiu Ei-oc-hiipe um-e*r_ii ce m-am rugat qi dacd m-am mai rugat in momentul acela.Nu mai gtiu. $tiu doar atdt, cd parcd mi-a luat boala, cum se zice, cu m6na. $i am
.vdztJt."l9
Mai cumplitd decAtinchisoareaa fost probabil constareacd dupi eliberare, cdnd a cerut sd fie reprimit in cler, ,,toatdspumacdlugirilor care au fost gi ei inchi$i" ?U dat declarafii.impqftiva sa; ,,$tiau cd eu fac in inchisoareLiturghie - ili pdrintele.Ei nu frceau, ca sd nu se aamintegte fle. qi s[ nu le dea drumul. Bucuria mea in temnilda fost SfhntaLiturghie. Toate declara{iilela adresamea erau negative. Toate aveau ca un fel de leitmotiv, faptul cd nu am ascultat, cd nu m-
Cuvinte tmpdrtdsite de pdrintele loan si Maica StareAlba luli4 2007, p. 79. 1d Cristina, Edit. Re?ntregirea,
te
26
Vasile Manea
Argument
27
am consideratcaterisit, cd'fdceam acolo Liturghie, predicam[...]"20. Dupd 14 ani in care a fost mereu anchetat9i chiar arestatdin nou, 14 ari in carecu excep{ia cdtorva apropia{i, mai ales din familie - nimeni nu a vrut sd qtie de el, pdrintele Ioan Iovan a fost reprimit totuqi in cler, la 26 iunie 1979, in urma mitropolitului Antonie Pl6unui memoriu adresat mddeald. Printre cei care i-au pricinuit atdteanecazuri, au existat gi oameni care au avut tdria sd-i ceard iertare.in acestsens,esteremarcabil gestul episcopului Gherasim Cristea, care fbcuse parte din Consistoriulce l-a caterisit:dupi 1989,slujind la un moment dat la Alba Iulia, l-a intdmpinat pe p[rintele Ioan in genunchi,cerdndu-i iertaret2r Este uimitor c6, deqi a indurat atdteasuferin{e din partea semenilor, $i:a pistrat senindtatea, a fa\A de to{i, nu a manifestat resqntilpundvoinf mente f4a de nimeni.
intr-o astfel de evocarea personalitafliparintelui Ioan Iovan, dincolo de curajul sdu exemplar, la care am fbcut referire de mai multe ori, s-ar cuveni sd pomenim in primul r6nd {r4gostea sa pentru toti; dragosteacare alungd frica qi care face posibil un asemenea curaj. pdrintele Ioan rdspdndea o astfel de dragostein jurul s6u. $i, fapt semnificativ in acestsens,era bucuros cd s_a invrednicit sd poarte numele Evanghelistului Ioan,,gpostolul iubirii".
La 17 mai 2008, intr-o zi de s6mb6td, Domnul Fkistos pe Care L-a slujit intreagavia{d cu atdta curaj gi demnitate, qi pentru Care a indurat atdteasuferin{e,l-a chematla El. Aflend vesteamorfii,prea Sfinfitul Episcoplrineu Pop Bistrifeanul a exlamat: ,,Cu siguran{dcd Domnul ii va rdspldti cu prisosinfd ostenealain Impdrdfia Cerurilor, pentru ci de la oameni nici o platdnu a luat!" Vasile Manea
2o lbid.,p..9L. 2tlbidem,p.86.
t.q 7lt^ 6)V ti /L tO-
E Fl sv
Inalt PreaSfintrite [Pdrinte]Patriarh, P. S. PAr. Mitropoli{iqi P. S.Per.Episcopi, membriiai Sffintului Sinoid.
Primind citalia la judecatd pentru ziua de 27 ian. a. c., drept rdspuns,cu tot respectulcuvenit harului arhieresc,indrdznescsd Vd fac urmdtoarea intdmpinare, care este in consensulintregii noastreM[ndstiri. judecati neavenitd gi fdrd 1. Socotesc aceastd temei bisericesc saujuridic, dupdcum frrd temei a fost emisdqi decizia de transferarea mea la CatedralaPatriarhiei.Dreptul devolufieia fost folosit in cazul acestain mod abtziv gi ce-i mai dureros e cd s-a uzat de el pentru satisfacerea unor rafiuni strdinede Bisericd. Cronologicvorbind, noi gtim cd imputernicifii gi inspectorii de la Ministerul Cultelor m-au somatprin P. S. Episcopde la Gala{i qi chiar personal, sd aleg: ori sd nu mai slujescgi sd nu mai predic, ori sd md transfer la altd mdndstire,ori, daci nu accept aceasta,md vor transfera ddnqi,
32
Preot Ioan Iovan
Afostfrumos la Gherla!
aa JJ
prin Patriarhie. Este concludent faptul cd indatd la dupS sosirealor la Bucureqti,intervenindu-se Sf. Patriarhie,I. P. S. Voastri ali emis acea"decizie" - retransmisi, dAndu-iputere de lege bisepublic ca emanati de la riceascdgi prezent6nd-o Duhul Sfdnt.P. S.'nostruAntim, a predicat-oin biserich, uzdnd de temeiul scripturistic:,,cd aqa ni s-a perut nou6." in momentul primirii Deciziei, eu eram bola urmat nav la pat. Apoi, fiind in convalescentd, o serieintreagdde telegrameqi chemdrila Bucureqti, care, evident fi\nd regizate din umbrb de a [cdtre] Minister, au fost secondatede prezen\a cdte un[ui] imputernicit. Amestecul lor se desprinde limpede din stdruin{a cu care md indembisericeascd" 9i si plec din nau sd fac nascultare Mdndstire. Mai tilrzit, prin mai 1954, v-au determinat sd md oprifi de la slujirea celor sfinte, lucru pe care in consensulsoborului, nu l-am respectat, fiind tot o prelungire a unor ra{iuni strdine $i poam dat [o] detrivnice Bisericii. Despre aceasta clara{ie inspectorului bisericesc,precum reiese ale citaliei' din punctelede acuzaJie in var6. P. S. nostruAntim la indemnul P' S' Voastre qi din ini{iativd proprie, a cdutat per-
sonal, prin subalterni gi prin preo{i agen}i, sd md determine sd plec din Mdndstire, fie la Bucureqti, fie in concediu medical, motivdnd cd nu este bine sd[-l] infrunt pe Patriarh, cd zicea n'are gi ddnsul motive care-l silesc".Aq f,rvrut sd ascult, dar nu md ldsa inima, nu md ldsa soborul qi mai ales congtiinJade preot hirotonit pe seama altarului de aici, gtiind cd,decizia de plecare nu emandde la Duhul Sffint. Mai pe urmd, a venit dupd mine, cu asentimentul I. P. S. gi al P. S. nostru Antim, P. S. Episcop Valerian de la Oradea, care intr-un moproblema gi a arunment de sinceritate,a dezlegat cat masca de pe originea deciziei, recunoscAnd public cd,decizia de plecare nu este de la Duhul Smnt, ci din "ra{iuni de stat", adic[ strdine de Bisbricd.Aceastdmbrturisire frcutd de un membru activ al Sfdntului Sinod m-a linigtit, atdtpe mine cdt gi soborul qi ne-am incredinfat cd nesatisfrcdndodeciziedictatdnudeDuhul Sfent gi de "interese superioarebisericeqti", ci strdine de toate acestea,nu cdlcdm nici votul sfintei ascultdri gi nu[-l] infruntdm nici pe Patriarh. Este de prisos sd mai relatezaici amdnuntele mai pufin onorabile pentru atitudineaP. S. Valerian, care impreund cu delegataI. P. S. Voastre,
34
Preot Ioan Iovan
35
Maica Starefdde la Agapia, s-auerijat in oameni cu puteri de stat, ingrozindu-ne cu consecin{eamea qi a solarmante.P. S. Sa, vdzind stdruin{a borului de a nu cedapatimei qi intereselormeschine, potrivnice Bisericii, a inceput sd schimbe in afurisiri, blestemeqi arhieregti binecuvdnt6rile nu-gi gdseau legari de slujbe. Dzir toate acestea validitatea, fiind date in cuprinsul Eparhiei Buzdtilui gi nu a Oradiei, unde igi are P. S. Sa eparhia. A doua zi avenit la noi gi a incercatsd constrAngd soborul sd md dea, dar a plecat tot in degert, dupd ce mai inainte, in Sfhntul Altar, la metania frcutd pentru blagoslovenie,mi-a intors spatele,frcdndu-md"pdgdnqi vameq". Atreia zi a trimis un preot'agent de la Galafi, ca sa md ia, aceastdmetodi dar tot in zadn. Este detestabilia de hingher qi a ldsat impresii revoltdtoare in sobor gi in poporul care era de fa!d. Cred ci e de prisos sd mai descriu toate amdnuntele umbroase qi meschine in legaturd cu numita decizie, ci in concluzie vom spune cd,abisericeqti", au fost toccele "interesesuperioare mai intereseinferioare qi strdine de Bisericd. incredin{dndu-ne de acestadevdr,am hotdrdt cu soborul. sd nu mI conformez"deciziei".nici sd md
prezint Ia acestsimulacru de judecati, a[le] cdrei temeiuri se izbesc de nulitate, prin insdqi originea deciziei. 2. Ceeace facejudecatamea ftrd rost qi-i dd caracterul de teatru, este urmdtorul fapt, foarte dureros qi alarmant, in jurul cdruia se invdrte tot rostul acestei intdmpindri: discreditareape f,ard a Mdndstirii noastre prin hotdrArea sinodului permanent, in urma cdreia s-au dat circulare in toatd Biserica sd se ia mdsuri de "extremdurgen{d", pentru ca lumea sd fie opritd de a mai veni in Mdndstira Maicii Domnului de la Vladimiregti. Concomitent cu aceasta,s-a mai emis un ordin de la Sf. Patriarhiecu nr. 8083/ 954 prn care [se cerea] si se facd investigafii gi sd [se] notezein tablouri nominale, mai ales in mdndstiri, toli "adepJii qi admiratorii Mdndstrii Vladimireqti". Dacd la dataeliberdrii acestorordine afi avut congtiin{a cd,a[i dat o hotdrdre legald, izoldnd public smeritul mddular al Bisericii noastre(Mdndstirea), de trupul mistic al Bisericii, cdci oficial aqa a apdntt, prin sigiliul Sf. Sinod, atunci de ce amai fost chematd,,prinoctombrie 1954, Maica StarefdVeronica la Buzdu pentrujudecatd, qi pe mine de ce md mai urmlrifi prin citalii, de
36
Preot Ioan Iovan
37
vreme ce noi suntem vieguitorii Mdndstirii Maicii Domnului de la Vladimiregti, pe care afi declarat-o oarecum ciumatd, rdtdcitd gi periculoasd pentru restul Bisericii? Iatd cd qi din acest punct de vedere, citalia esteneavenitd. Faptul acesta,foarte dureros, de a decide ene-a zdruncinat miterea acestorordine sinodale,. inima, cd ne-am vdzut Mdndstireasituatd in umbra canonicitefli gi [a] ecumenicitdlii. Drept aceea,vd intrebim: in numele cdrei legi din Bisericd gi in baza cdrei hotdrdri sinodale ne-a{i inlSturat de la Trupul Bisericii gi nea{i ficut indirect leproqii ortodoxiei noastre[?]in care qedin{dplenard a vreunui sf. Sinod s-a discutat gi s-a hotdrdt pebazd,de documentegi anchete cd Mdndstirea noastrd a ieqit din ortodoxie? Vrem date precise gi numdr, fiindcd noi gtim cd nu am fost niciodatd anchetafi,judeca(i sau condamnafi prentru vreo abatere de la ortodoxie saude la rdnduialaBisericii. Poate vefi rdspundecd inci nu ne-afi lepddat din sdnulBisericii in mod canonicqi legal, ci numai lumea afi oprit-o sd mai vind la noi. Oare aceastanu este acelagilucru? Noi qtim gi posedim circularele I. P. S. gi P. S. Voastre, prin ca-
re, in urma ordinului Sinodului permanantdin 3 septembriea. c., v-afi intrecut aproapetofi ierarhii in a defbima Mdn6stireaMaicii Domnului de la Vladimireqti. Onoareexcepfiilor! Acest lucru a fbcut mare sminteald,a bucurat mult pe satanaqi [pe] ucenicii lui, cici semndturile sinodalilor au reuqit sd derutezeevlavia c6tre lucrarea dumnezeiascd de la Vladimiregti a multor clerici nedocumentafigi a foarte multor credincioqi care in uffna circularelor au fost catehiza[i dfuectimpotriva Mdndstirii Maicii Domnului de aici. gtim cd I. P. S. Voastrd inc6 mai demult, in revistele oficiale pe care le patronaJi,afi incuviinfat gi a{i indemnat chiar sd se scrie articole impotriva Mdndstirii Maicii Domnului, prgdtind astfel opinia publicd gi discreditarea',quasi'canonicd" pe care afi frcut-o prin Hotdrdrea Sinodului permanentdin 3 sept. 1954.Acelagi lucru de compromitere a dumnezeieqtiilucrdri de aici a[i intreprins gi in cercurile monahale, vorbind personalimpotrivd, apoi trimifdnd gi in mdnastiri diferi{i pdrinfi qi frati ca: pir. Cleopa Ilie, Daniil Tudor, Antonie Pldmddeald,Arsenie papacioc, Ioasaf Popa,Vartolomeu Anania, Iustinian Florea, Petroniu Tdnase,fratele Andrei Scrima etc etc... care prin predici, la spovedaniigi
38
Preot Ioan Iovan
A.fostfrumos la Gherla!
39
au calomniatqi [au] deprin "scrisori deschiss'1, frimat Mdndstireanoastrd.I. P. S. Voastrd personal aji vorbit public impotriva Mindstirii in repetater6nduri qi chiar cu ocaziavenirii I. P. S. Patriarh Chiril al Bulgariei, in loc sd-l aduce{i sd se inchine gi si slujeascI pe locul sfintelor descoperiri, ali cdutat sd ne puneli sub umbri, prihdnind locagulMaicii Sfinte pe motivul cd Maic zilnic Ai preo{ii iartd toate p6cile se impdrtdqes "sfin{i". catele,socotindu-se Desigur, intru aceastdac{iunede discreditare gi de alli ierarhi.Astfel, I. P. S. a{i fost seconda{i Sebastian a pedepsit pe unii preo{i 9i cdlugdri pentru venirea la Vladimiregti qi pentru rdspdndirea Vedeniilor, iar credinciogilorle v6rd ca o otravd in suflet predici furioase impotriva "celor strica{i la cap de la Vladimiregti". Aceastachiar Nu s-a sfiit I. P. S. in prezenfaMaicilor noastre. Sa sd prihdneasci maicile noastre pentru "prea deasainchinare la sfintele moaqte ale Cuv. Parascheva".La masajubiliara de 70 ari a I. P. S. Sale, gtim cd s-a consumatin sobor o serie intreagd de calomnii la adresaMdndstirii noastre. Unele din ele, rugine[este]a le grdi! a pedepsit (la MP. S. Teofil de asemenea rea Bogdana), o multime de "adep{i" ai Mdnds-
tirii Vladimiregtilor, care au refuzat sd semneze impotriva Mdnistirii Vladimiregti care i-a ndscut duhovnicegte. Dacd P. S. Sa - care a fost la M6ndstireanoastri de trei ori, s-a rugat mult pe locul SfintelorVedenii, a slujit Liturghia arhiereascd qi a scris urmdtoarelein cartea de aur: "La Vladimireqti Degetul ProvidenJeise vddeqtemai izbitor ca aiurea (27 martie 1950)" - a putut in circulardsd-i depdqeascd pe ceilal{i ierarhi in defrimarea acestui "Deget" al ProvidenJei,calific6nd ca "pretinse"Vedeniile indicate de acelagi "Deget" al Providen(ei,apoi mdrturisim cd ne temem cd qi trecereaP. S. Sale la Ortodoxie este numai pretinsd ... Ne va zice poate: "de internis non indicatorproeter! " P. S. nostruAntim, credemcd i-au scdpat nupu{ine foarte prilejuri mai de a discredita public lucrarea dumnezeiascdde la Vladimireqti, mdrginindu-sea l6udagospoddria gi ad[ministra]{ia. P. S. Iosif a prihdnit public Vedeniile Si fecioria Maicilor noastreprin calomnii pe careruqine este a le qi grdi. Aceasta a frcut-o intr-un cerc de profesori qi elevi la $coala de cdntare{i de la Curteade Arge$. Printre altele,P. S. Sa [ii] sfrtuia pe pdrinfii profesori ca sd se strdduiascd prin articole documentategi in conferin{e sd dis-
40
Preot Ioan Iovan
41
trugi cdt mai cur6nd "centrul de prefbcitorie de cd P. S. Sa intotla Vladimiregti", lSuddndu-se deaunas-a ostenitqi a dus muncd de ldmurire impotriva Vedeniilor. Zicem qi noi cu Domnul: "Vrednic estelucrdtorulde plata sa!" P. S. Firmilian nu qtim cum a alcdtuit circulara contra Vladimiregtilor, dar ne-am mirat cd a putut semnaordinul Sinodului permanent,de vreme ce cu prilejul vizitei fibute la noi (8 septembrie 1950) a scris in cartea de aur: "BinecuvAntdmtruda Maicii Veronica la Mdnistirea Vladimiregti - Tecuci gi vedem in experien{ade aici una din metodele de inviorare a monahismului din Biserica Ortodoxi Romdn[." Ne doare mult inconsecvenfa.Ieri Vladimiregtii metodd de inviorare, azi Yladimiregtii metodd de desfiin{are. Lumea, in urma circularelor, nu mai qtie pentru care si opteze. P. S. Andrei a afirmat cd pelerinajelede la Vladimiregti constituie o calamitatepentru Bisericd in vremurile actuale.Dar il intrebdm: oare pelerinajele intreprinsede P. S. Sa ca episcopla Arad sau vicar la Oradea,in alte vremi, nu erau o calamitatepentruBisericd?Existd vremi gi vremi in evlavia strdbundcdtre sfintele locaquri? Dac[
exist6, atunci P. S. Sa a prihdnit "vremile acfuale" sau vom zice:. "La agavremi, aqaArhierei!" Iatd cdte iegiri gi compromisuri de congiinfd a stdrnit [campania?] sinodalilor impotriva Vladimireqtilor! 3. $tim precis, cd toate hotdr6rile luate asupra Aqezdmdntului Maicii Domnului de aici leafi frcut din ordinul unor atei apostaJisau renega[i, din partid sau guvern, care prin ministerul [Cultelor] gi acestaprin imputernici{i, igi transmit putereain Bisericd. Acegti imputernicili [carel au impdnzit ca o reJeatoatd,lara, in realitate nu sunt decdt nigte intruqi neaveni{i in BisericS, agen{i suspectori,menili sd distrugd credin{a in popor. . Printr-un asemeneaimputernicit (Bezu Badiu) am aflat noi cd partidul qi guvernul nu vedecu ochi buni afluenfa prea mare de lume la Vladimireqti. Cdci spunea d6nsul dupd hramul trecut: "s-a alarmatpartidul cd scdrf6ierofile trenului de lumea care vine la Vladimiregti, din toatd fara qi cd s-a aflat pdnd,laMoscova cd,la o Mdndstire din Moldova (Romdnia) s-au adunat la hram peste 30 de mii de oameni". Cu acestprilej, tot ddnsul ne-a mdrturisit inten(ia partidului
42
Preot Ioan Iovan
43
de a interveniprin minister la Patriarhieca sd se interzicd imediat pelerinajele de la Vladimiregti. Cunosc6ndacestamdnuntsuntemincredin{ati cd nu Duhul Sfdnt V-a povdfuit in sinodul permanent din 3 sept. 1954 s[ lua{i mdsuri de extremd urgen{6 prin circularele date prin toate eparhiile gi menite sd opreascd "afluen{a"lumii de la Vladimireqti. Ca niqte arhierei ai lui Dumnezeu gi pistori ai turmei Sale, trebuia sd Vd bucure afluenla lula Mdnistirea Maicii Samii (oilor cuvdntdtoare) le qi nicidec6t sd vd insugi{i judecata unor imputernicili care Vd intreabd: "De ce atdta lume la Vladimiregti?De ce numai la Vladimiregti?Slujba de acolo e mai bund qi mai sfhntd ca altundeva?" P. S. Chesariede la Galafi a dat rdspunsul, prin care dealtfel gi-a anulat piopria circulari. Iatd ce scrie P. S. Sa; "Din gtirile sositela Centrul Eparhial se constatd cd cucernicii preofi nu {in cu credincioqii gi nu-i indrulegdturapermanentb meazdsd frecventezein zile de duminici qi sdrbdtori bisericile din parohiile respective,ci pornesc in pelerinaj la Mdndstirea Tudor Vladimirescu, ca qi cdnd Dumnezeu nu ar fi Unul $i Acelagi, ca qi cdnd slujbele la M[ndstirea Tudor
Vladimirescu ar fi altele decAtcele ce se sdvdrgescla toate bisericile ortodoxe. Nu numai atdt: sunt credinciogi care, din lipsa de iridrumare din parteapreo{ilor, pdrdsesc parohiile chiar qi in zilele de lucru, mergdnd la Mdndstirea T. Vladimirescu". Mai dureros estefaptul c6 preo(imeanoastr6, care are o temeinicdpregdtire teologicd, nu cautd se[-i] ldmureascdpe credincioqi pe baze do.gmatice qi canonice, cd puterea harului pe care ei il administreazdprin Sfintele Taine este aceeaqiin toate bisericile ortodoxe, ca gi la Mdndstirea T. Vladimirescu" (Extras din ordinul cu numdrul 63281954).A$a am socotit gi credemnoi cu sfinfenie pdnd la moarte cd MdndstireaVladimireqti nu este decdt un smerit mddular al Bisericii Ortodoxe, cu acelagihar comun tuturor bisericilor, chiar dacdel prisoseqte in harismerdnduitedepronie voia nepdtrunsd a lui Dumnezev.Dacd P. S. Chesarie,glasul Sfdntului Sinod, mdrturisegteacelaqi lucru in cele de mai sus, atunci de ce sd mai l[mureascd preofii s[ nu vind la Vladimireqti, cdnd qi aici toate sunt la fel? Poporul infelept, a fEcut indatd remarca: "Cei care ne opresc azi de la Mdndstirea Vladimiregti, m6ine ne vor opri gi de la bisericile noastredin sat".
44
Preot Ioan Iovan
45
Adevdrul estecA la Vladimiregti nu se adund lumea cu arcanul, ci ea vine din indemn propriu, AfluenJa lumii e mopentru folosul duhovnicesc. tivatd de afluenfaharului lui Dumnezeu.ii aduce Dumnezeupe oameni,pentru cd El a frgdduit in Vedenia de la 9 sept. 1938: "Aici se vor vindeca suflete". De l8 ani lumea s-a folosit real de darul acestui sfhnt Locaq. Mii de suflete s-au intdrit in credin{d, au scdpat de patimi grele, s-au izbdvit de pagube, de scdrbe qi necazuri. Multe familii necdjite sau invrdjbite gi-au dobdndit liniqtea sufleteascd.NenumiraJi bolnavi de diferite boli sau vindecat cu desdvArqire. $i ce-i mai scump ca toate, mii qi mii de suflete au inviat din moartea pdcatelor prin sffinta taind,a Mdrturisirii qi s-au unit cu Flristos prin Sfinta impdrtaqanie.To{i cei care pizmuiesc afluenfa lumii gi pelerinajele la Mdndstireanoastrd,precum face P. S. Andrei Magheru qi indirect tofi semnatarii circulatelor, ar trebui sd vadd qi sd in{eleagdcd aici nu omul, ci Domnul este Cel Ce lucreazd cu atdtaputere qi eficacitate. Ar trebui sd cunoaqtefito{i membrii Sfentului Sinod cd in momentul cdnd afi dat circularele, a{i vrut sd opriJi o lucrare a DomnuNu vlui deschisi spremdntuireacredinciogilor.
ati rememorat in aceastdprivin{6 cuvdntul judecdtii Domnului, care eventual vi s-ar potrivi gi care v-ar putea ajunge la un moment dat gi care zice aqa:"Vai voul - cd inchideli impdrd{ia Cerurilor inaintea oamenilor, cd voi nu intrafi gi nici pe cei ce vor sd intre nu-i ldsaJi"(Matei 23, l4). Rodnica dezvoltarea Agezdmdntuluide aici trebuia sd vd deainciedinJareacd nu estelucrare omeneascd,ci operd dumnezeiascdgi nicidecdt s[ Vd ridica{i impotriva ei. Noi inJelegemgi gtim de la Maica Veronica, cd Vladimiregtii a fost intotdeauna criticat. Unii au fbcut aceastadin negtiintd gi neindrumare,al{ii din rdutate gi pizmd, allii din urd qi vrijmdqie deschisd,al{ii din laqitate gi meschine interesemateriale gi iaraqi allii din dorin{a de a se face apdrdtoriigi salvatorii ortodoxiei pe care o socoteauprimejduit[, erij6ndu-sein cenzori ai fenomenului supranatural(ex. inf. Urzicd in broqura Minuni Sifalse minuni;Pr. Dr; P. Rdzuqi: Criteriologia falselor teofanii in (Studii teologice>;qi mai nou M-rea Slatina cu faimoasascrisoaredeschisd).Cenzori gi critici au fost intotdeauna,dar toate acestecritici n-au putut face smintealSin Bisericd de proporfiile pe care le-au frcut circulareleI. P. S. gi P. S. Voastre.
46
Preot Ioan Iovan
47
Nu v-a[i gdndit cd dacd Agezdmdntulde aici ar fi fost intemeiat pe minciuni, pe amdgire de sine, pe inqeldciune,pe legenddsaupe ispita diavolului, cum s-au ispitit unii sd afirme in reviste gi circulare, atunci desigur cd nu ar fi durat 18 ani gi nu s-ar fi putut dezvolta nici pe departe, cum vedem cd s-a dezvoltat de fapt. in aceastd ordine de idei estebine gi necesarsd Vd aduceli aminte qi si meditafi asupra cuvintelor celebre ale vestitului Gamaliel rostite la judecataApostolilor Domnului in Sinedriul din Ierusalim gi care-gi gdsesco minunatdaplicarein cadrul Mdndstirii noastre: "$i acum zic vou6, ferili-v[ de oamenii acegtiagi-i ldsa1ipe ei, cdci de va fi de la oameni sfatul acestasau lucrul acesta,se va risipi, iar de estede la Dumnezeunu vefi putea s6I risipili, ca nu cumva qi luptdtori de Dumnezeu sbvd face{i" (Fapte 5, 38-40). Oare nu cumva v-a{i fdcut Ei I. P. S. gi P. S. Voastre luptdtori de Dumnezeu prin circularele de la dateimpotriva Agezdmdntuluidumnezeiesc Vladimiregti, ridicat prin poruncd divina, in cinsteaPrea Sfintei Ndscdtoarede Dumnezeu? Pentru toate ordinele, circularele gi deftimdrile verbale gi scriseindreptateimpotriva acestui sfhnt gi sfin{itor Locag al Maicii Domnului, Vd
infruntdm, Vd prihdnim gi ne lepdddmde faptele aceastea blasfemiatoare ale I. P. S. qi P. S. Voastre, prefuindu-Vd cu sfinfenie harul pe care-l purta{i. Sd nu vd mire aceastdindrept{ttitd revoltd, dar o facem de dragul Maicii Domnului, pe care prin acestefapte afi nesocotit-o,a{i defrimat-o qi a{i hulit-o. Afi inchis multor suflete uqa de intrare la minunataEi lucrarede aici. Dacd I. P. S. gi P. S. Voastre nu crede(iin Ea sau vd e[ste] fricd sd mdrturisi{i deschiscd crede{i,de ce opri{i qi pe allii de a crede gi de a veni la Ea? De ce ati cdutat sd oprili izvorul Maicii Domnului care a fost hotdrdt de insuqi Mdntuitorul, pentru pocdin{6, pentru vindecarea qi mdntuirea sufleteascd a Neamului nostru Romdnesc? Sau a{i vrut sd gtergefi qi Vladimireqtii ca qi Maglavitul, numai si pute{i fi pe placul vrijmaqilor lui Dumnezeu qi [a] ucenicilor lui Antihrist? Oare dacd ingivd Vd complacefi in consensul fricii de a[-L] mdrturisi pe Hristos qi minunile Lui in orice imprejurdri, dacdin bund parte afi reugit [sd imprima{i] aceasti notd de fricd Sffintuluiconsens a1idorit ca gi Vla"bisericesc", dimiregtiul sd capitulezeqi sd devini numitor comun?
48
Preot Ioan lovan
49
V-a fost intenfia, [pentru] cd Cred cd aceasta P. S. Teofil nu s-a sfiit si ne scriecd I. P. S. Patriarh fiind un "artist" al Bisericii gi avdnd in fa{d tabloul culorilor componente,a gdsit Vladimireqtiul in culori prea vii gi s-a hotdrdt sd-l estompeze,sprea nu ieqi din comun". Dar zadamic incerca{i aceasta,cdci cetatea Vladimiregti a fost ridicatd pe munteleortodoxiei noastre nu de oameni, ci de Dumnezeu, iar culoareaaprinsda vie(ii duhovniceqtide aici i-a dat-o Maica Domnului, ocrotitoareaacesteicetd{i qi i-o pdstreazdfocul Dumnezeirii lui Hristos, luat zilnic de toli qi de toate, din Sfdntul Potir. Aceastanu sepoate "estompa"! Oare nu v-aJi gdndit ci floareaMdndstirii Vladimiregti e una din florile rdsidite de Dumnezeu in grddina mare a Ortodoxiei? $i aceasti floare chiar dac[ e mai aprinsd,nu iese din ansamblul grddinii, ci dimpotrivd, prin rostul ei divers in maDumnifestare, dar unic in har, se preamdregte nezeu pe care L-am invd{at a fi unitate in diversitate. Cunosc incd de la cursurile de indrumare misionard aceastddorinfd de "estompare"qi aducere la numitor comun, cdci P. S. Teoctist pe atunci rector (1952) m-a oprit sd md impdrtdgesc
des qi sd nu-mi fac pravila cdlugdreascdintre preo{ii de mir, de dragul de a nu iegi din "sobornicitateqi ortodoxie".Bine cd unii din preo{i m-au prevenit incd din primele zile sd am grija cd sunt adus.la cursuri pentru desduhovnicire gi intrare la numitor comun. La sfhrgitul cursurilor, m-am convins cd acestecursuri aduc pe preoti la numitor comun, ii actualizeazdvrdnd nevr6nd pe toJi qi ii scaldd in consensulslujirii la doi domni gi incb mai mult Cezarului decdt lui Dumnezeu.Mie mi-a prins bine, [pentru cd] inainte eram naiv gi credeamcd acestecursuri uniformizeazd cultul, dar nu cd au darul de a "estompa" viaJa duhovniceascd acolo unde ea se aprindepentru Hristos gi Maica Lui. Ve{i zice poate cd suntem m6ndri. Una e mAndria driceasci qi alta mdrturisirea conqtientdin fa{a oricui. Noi Vd infruntdm li Vd prihdnim nu at6t pentru cd nu crede{i qi nu propovdduti Minunile lui Dumnezeude aici, ci pentru sminteala qi prihanirea lor din fala credinciogilor care le cred cu sfinfenie.Avefi haine, insigne gi dar de pdstori ai Bisericii qi propovdduitori ai minunilor lui Hristos; iatil cd in fa{a lumii in mod oficial le defrima{i.
50
Preot Ioan Iovan
5l
Nu Vd fie cu supirare, dar vd intrebdm: care sinodali au fost dupd Dumnezeuqi au hotdrAtdupoCei din 1938,cares-ausupus pd Duhul SfAnt? primite de Maica Veronicade runcii dumnezeiegti a zidi aici MdndstireaMaicii Sale, conform Vedeniei din 2l august1938;sausinodalii actuali,care au hotar0t oarecum desfiin{area Mdndstirii? Am zis "sinodali" [pentru] cd ei pot greqi 9i se in hovede limpede ci actualii fsinodali] gre$esc tdrdri, dar Sfhntul Sinod nu poate greqi 9i iat6, a prelungit revdrsareaqi lucrativitatea harului Duhului Sffint qi peste actualelehotdrdri qi decizii. qi acum aici mdntuirea suDuhul Sfant opereazd fletelor nestingherit, iar poporul care are antene mai curate pentru simfirea autenticita{ii lucrurilor lui Dumnezeu vine mai sporit in urma circularelor date. Creqtinulevlavios,cu cdt este oprit de la Dumnezeu, ctr atdt il cauti mai mult. Acest adevdril verific[m noi in urma opreligtilor proiectatede I. P. S. qi P. S. Voastre,cdci desfiin{a{i Vladimireqtiul qi desfiinfdndu-l, lovi{i in Dumnezeu. Noi nu zicemcd I. P. S. Voastredirect desfiinfafi Vladimiregtiul sau lovi{i in Dumnezeu.Nu, sunte{ivinovafi, vSprihbnim,in numelelui Dumnezeuqi al poporului drept credincios,pentru ci
prin fapteleqi dispozi{iileI. P. S. qi P. S. Voastre V-afi fdcut unelte vrdjmaqilor lui Dumnezeu. $i se folosescde I. P. S. gi P. S. Voastrepentru distrugerea credinJeiqi ddrdmareaBisericii din inima poporului nostru. $i pentru cd suntem fii gi mddulare ale Bisericii, nu putem sd tdcem, ci mdrturisim deschisqi [ii] infruntdm pe to]i, chiar gi pe I. P. S. qi P. S. Voastre cdnd vedem cd pdrasili conqtiin{ade pdstor care ar trebui sd privegltezeneadormit pentru furmd, s-o apere in fala oricui qi la nevoie sd-gipuie sufletul pentru oi, cdci againva{[ Marele PdstorFlristos. Ori, cum sd nu Vd prihdnim, cdnd prin hotdr6rile luate asupra Mdndstirii noastre, dovediJi cu prisosinll cd V-afi ftcut nu unealta lui Dumnezer\ Care a poruncit qi sus{ine acest Aqezdmdnt, ci unealta vrdjmagului Lui de la minister sau de aiurea?$tim cd ei v-au cerut sa daJi acele ordine potrivnice lui Dumnezerr,dar nu trebuia sd:i ascultali. Ve{i zice poateci a trebuit sd "dafi Cezaruluice-i al Cezarului".Nimic de zis, dar I. P. S. gi P. S. Voastre afi depdqitacest citat, cdci ali dat qi cele ale lui Dumnezeu tot Cezarului. Singuri a{i mdrturisit aceastain mai multe r6nduri, afirm6nd cu dare din umeri: "Ce sd fac daca aqtiaimi cer?!" Aceastdaservirevinovat[ re-
52
PreotIoan Iovan
A fostfrumos la Gherla!
53
iese din afirmafia P. S..Valerian, care repetaf spunea cd decizia Patriarhului s-a emis din raJiune de stat. Mai limpede a mdrturisit acest fapt P. S. nostru Antim in f'a(adelegaliei de cdlugdri de la Sihastru, care veniserd in urma iertdrii totale, sd rezolve un litigiu cu un inspectorde la minister care le cereap[rdsirea M6ndstirii. P. S. Sa, degi in prealabil a garantatr[mdnerea in Sihastru,in fala inspectorului a retractattotul 9i s-a eschivat de a mai interveni pentru salvarea lor. Atunci parinfii de la Sihastru,nedumerili, au indacd P. S. Voastrd nu atrebat: "P. S. StdpAne, veJi putere in fa{a unui inspector de la minister, atunci spunefi-ne sd gtim, cine conduce Biserica?" Iar P. S. Sa a rdspunsincet: "Statul, dar tdcefi!" Iat[ durereamare gi alarmareanoastrdpentru care strigdm prin aceastdintdmpinare, nu numai in numele Mdndstirii noastre, ci in numele intregii Biserici qi a intregului popor drept credincios din care ne tragem gi in care ne avem imprdqtia(i frafii, pdrinfii, moqii gi strdmogii.Deqi suntemnumai mddulare,dar alcituim un corp cu Biserica- Trupul mistic al Lui Hristos- qi nu putem sta nepdsdtori c6nd membrele superioare, capul vdzut, adicd membrii Sfhntului Sinod, nu
slujescnumai capului - FlristosDomnul, ci sluj esc. doi._{o*ryrq!, duplicitate, de P g_ Ac_gastd _g.e-.la ce aceastdaservireprin care ai l'frretintreagaBisericd intr-o atitudine de compromis, ddndu-i caracterul [de] "cdldicea" inaintea Domnului? Ve{i incercapoate sd zice{i cd a{i cdutatsd vdslifi cu vetrealar prudenfei uzdnd,de zicala "pdnd treci puntea,mai dai m6na gi cu necuratul!" Nu merge in ale credin{ei,ci mai bine sddamm6na cu moartea pentru Hristos.in aceastd privinfd spuneDomnul cd nu a venit sd aducdpace, ci sabiepe pemAnt, adici intru mirturisirealui sd despartdpe pdrin{i de copii, cum e cazul nostru cu L P. S. Voastre. Prudenfain acestesitualii, duplicitatea, esteegald cu frica Ei frica estepdcat, ea niimegte pe pdstori qi-i facesd fugd cu conqtiinfadintre oi. Pgctul cu lupii aducerisipirea oilor! Saupoate, cum ne-afi afirmat in repetaterdnduri, nu vrefi sd ceda{iscaunul,"ca sd nuJ ia unul ca Valerian Zaharia sau altul, cdci atunci Biserica s-ar duce de rAp6!" Nu Vd temefi de aceasta,cdci Biserica este a lui Flristos gi "nici porfile iadului nu o vor birui". Ar avea Dumnezeu grijd,gi decdt aceastd stare de cdldicel, e mai preferabild cearece, cdci abia se simte mai tare
I De fapt, ,,vetrela"- pinzdde corabie(n. ed.).
54
Preot Ioan Iovan
Afost frumos la Gherla!
55
taiqul sabiei celor fierbinti pentru Hristos. Atunci, nu cuv6ntul, ci s6ngelejertfei va preface toatd Biserica fierbinte. Doar qti{i ca Biserica a triumfat inaintea Domnului gi a fost fierbinte cAnd a luptat cu "recels". Astfel qi acum, decAt sd dea Biserica sinodali, preoli qi credincioqiaservili imputernicililor, inspectorilor, demnitarilor atei qi altor vrijmaqi ai lui Dumnezeu din sd dea mucenici. Biserica gi stat,mai bine 16sa!i liturghia se inal16pe oase de mucenici, nu pe de creqtinicompromigi. congtiinJe Mai bine cereJi separareaBisericii de Stat, dec6t acest compromis! Arunca(i-le argin{7i,ca nu cumva iubirea lor sd Vd aducd pierzarea sufletului I. P. S. gi P. S. Voastre qi a turmei incredinJate. "Cduta{i mai int6i impdralia lui Dumnezeu qi celelaltese vor adduga"qi I. P. S. qi P. S. Voastre de la Dumnezet4prin poporul care-gi iubegte gi ingrijeqte pe Pdstor, c6nd vede cd are grijd numai de mdntuirea sufletului lui, nu qi de inrobirea lui. Altfel, cum o ducefi acum, incetul -cu incetul Va lepida{i de impdra{ia lui Dumnezeu qi rbm6nefi slujitori ai Lui numai cu formele precum prevesteqteM6ntuitorul cele din afard", in Vedenia Maisii Veronica de la 1 sept. 1948, spunind: "Biserica qi monahismul vor avea de
suferit.Mu(i sevor lepdda,nu de celetrupegtici de impdriJia Mea!" Poatenu le credefi, dar noi vi le scriem din inimd curatd, iar $tiutorul inimilor va vddi la Ardtare, inten{iile tuturor. Noi vd indemndmla mdrturisire!Ieqi{i qi scoate{iBiserica din "cdldicie"! Au dreptul qi copiii se[-i] sfrtuiascd pe pdrinJi intru ce este bine qi plicut lui Dumnezeu.Trezi{i[-vd], nu mai dormili, c6lupii intrd in turm6. De ce a{i dat frdiele din m6nd gi a{i incredinfat duhul cdrjei, duhului intunericului acestui veac frivol qi fhra Dumnezeu? De ce Va lipsifi de atitudinea demnd de a[-L] mdrturisi pe Flristos deschis,in fa{a oricui? in loc si vd pune{i sufletul pentru oi, de ce I. P. S. qi P. S. Voastreface{i dimpotrivd, pe cei care cautd cdt de c6t sd-L mdrturiseasc[pe Flristos qi vor si trdiascdmai dupd Dumnezerr,ii caterisi{i qi ii exclude{i?Cum putem noi sd ticem c6nd estevorba de Bisericd Mama noastri pe care,dupd ce singuri V-afi v6ndut congtiinfa,incercafi s[ o scoate{iqi pe ea la mezat? $i iatd cum: Mdndstirea Sihastru, unde viefuitorii doreausd ducd o viafi mai aproapede Dumnezeu gi si se impdrtdgeasclmai des cu Hristos, C5ruia s-au predat cu exclusivitate,a fost transformatd, de I. P. S. gi P. S. Voastreprin
56
Preot Ioan Iovan
57
Sinod, motivdndu-sein'referat de cdtre P. S. nostru Antim, cd vieguitorii au un- duh de viatd misticd de la Vladimireqti qi relat6nd ca o bravurd, cd a "capturat" c6teva sticluJecu Flristos ! Ce bravur6! Arhiereul Lui Flristos [il] captureazdpe Hristos gi-L inchide in dosare, in loc sd-L recomandeimp[rtdganiei zilnice prin potir, pentru a nu fi silit si se refugieze - de frica at' hiereilor - in sticlu(ele gi tubugoarelecelor care nu se pot lipsi de El. Oare nu suntefi de prihbnire fapt6[?] Pentru Fkistos gi Bisepentru asemenea rica Sa Vd infruntdm li Vd prihdnim pe I. P. S. Voastre care le patronafi [pe] toate acestea.Vd intrebdm mai departe,cum ati patronat pe P. S. Antim, care in uffna unei judecafi nedrepte [i-]a dat pe c6lugarii de la Sihastru pe mdna procuraturii gi a mili{iei, inchizdndu-i pe[ntru] o vreme preventiv, iar acum condamndndu-ipe tofi la un an qi jumatate[de] puqcdrie? inchigi din ordinul Episcopului penC_aJugari tru cd n-au in{eles sd renun{ela practica impdrtdMlnistirea girii dese cu Hristos, sd pdrdseasc6 lor de metanie unde s-au rdstignit Domnului! in conqtiin{atuturor! CAt de straniu sund aceasta Ce va rdspundeP. S. Antim in fa{a nemitarnicului Judecdtorpentru aceastd"dragostede fiii du-
hovniceqti?"$i mai ales,ce rdspunsva da P. S. Sa lui Fkistos,pentru cd in judecatadeschisdde P. S. Sa s-au defrimat Sfintele Taine, batjocorindu-se de cdtre anchetatori?in fala lumij care nu cunoagteadevdrul, afl'diSgtgdtlat acest Agezdmdnt viu, l-41i estompat,dar viaJa intr-insul e mai aprinsi 9i gtiutorul inimilor va vddi la Ardtare. Vd prihlnim pentru cd qj! patrgnat g{ggisi19g $i excludereaPdrintelui Iustig gi a celor patru monahi de la S6mbata[Fdgdraq],care de asemenea s-au frcut vinova{i [impotriva] "estompdrii", pentru aprindereade mdrturisire gi de impd(d$irea cu Hristos a lor gi a poporului inchindtor. Qg-rdspu-Uq_vA dq I, !.._S,Nicol-aeB_Ahu pentru c5, tulburat de mdrturisirea [gi] implrtdqirea prea deasdEi colectivd,?_p1rs la dispozilia_ Segqmasina I. P. S. Sale,ca sd[-i] ridice cdt mai litalii repede din Mindstire gi sA[-i] inchidd pe acegti fri duhovnicegti ai I. P. S. Sale? Dacd motivul era mai mult duhovnicesc gi bisericesc, d-e* gS atunci a abuzat de dreptul de demnitar al stelei R. P. R.? Oare nu tot I. P. S. Sa a fost vajnicul propoviduitor al rdzboiului sffint gi aprigul slujitor al Crucii in campaniile din Transilvania?De ce se laudd cu steauaqi o
58
Preot Ioan Iovan
A fostfrumos la Gherla!
59
folosegte ca putere asupra fiilor? Care este puterea arhieriei sale in Bisericd?Crucealui Hristos sau steauaRepublicii? Este bine sI precizeze I. P. S. Sa, pentru a nu duce in eroare chiar qi statul care i-a conferit steauacu drepturi in stat gi nicidecumin Bisericasauin monahism.Dreppe laturdbisericeascd, tul acesta, denotdiardqicd I. P. S. Bdlan slujeqtela doi domni qi atunci sd nu ne mire cd cilugirii in cauzdnu au ascultat de I. P. S. Sa, ci direct de Hristos! 4. Vd infruntim apoi in numele Bisericii gi pentru defbimareagi discreditarea publicd a Maicii noastre Stare{e,pe care at6t I. P. S. Voastrd cdt qi alli ierarhi sinodali (nomine odiosa) a\i calomniat-o in fel gi chip, uzAndcdprezenfutnourtrd gi a miilor de credincioqi estecd Maica Veronica este un vas ales de Dumezeu, care s-a invrednicit sd vadd Fafa lui Dumnezeu,a Maicii Domnului qi a altor sfinfi, primind un mandat divin, o sfin{ire speciald de la Dumnezeu, prin care a chemat gi a adus la sfin{ire in sdnul Bise2 Probabil
"uitdnd cd credinfa".Textul din dosar a fost dactilografiatdupd cel olograf al pirintelui Ioan. Este posibil ca erorile si fi apirut in momentul dactilografierii de cdtreo altd persoand decdtpdrintele(n. ed.).
ricii noastre atdteasuflete. De nu credefi nepdtrunsului elementului mistic din lucrarea Maicii Veronica, ar fi trebuit sd crede{i faptelor. Cdci simplu vorbind, dg.au era de la Dumnezeu qi adevardtdchemarea Maicii Veronica,nici I. p. S. Voastrd nu a{i fi avut de ce veni de cinci ori la Vladimiregti gi sd scri[e]fi in Carteade Aur : ,'in aceastdSfdntd Mdndstire, condusdcu at6ta destoinicie gi insuflefire de Maica Stare{d Veronica, nu sunt o podoabi numai zidurile, chiliile, biserica etc., ci toatd via\a duhov"nic.eascd a ob$tii gelElvii este o podoabd a monahismului Rom6nesc.infloregtepestetot locul o gospoddrie deosebitd, dar infloregte plind de via{[ duhovniceascd o obqte duhovniceascdinchinatd Domnului Flristos, pe care noi o binecuvdntdm, rugfuid pe Mdntuitorul sd reverse aici toate darurile Sale cele bogate, cu al Siu Har gi cu a Sa iubire de oameni"(5. I l. 1950). Oare cdnd a{i semnat ordinul sinodal de izolare a Mdndstirii Vladimiregti, nu v-a $optit la urecheadreaptdDuhul Sfhnt: "Ai grijd cd te contrfui, cd altfel scriai in Carteade Aur a Mdndstirii?!" Poate momentul politic v-a infundat[-o] pe cea dreapti qi afi auzit mai stAngacicu st6nga. Iertafi-mi sinceritatea,dar I. P. S. Voastrd ne-ati
60
Preot Ioan Iovan
6l
vorbit in gura mare la toatd lumea, noi Vd qoptim in scris,numai I. P. S. Voastre. Pentru noi, Maica Veronica esteo mamd duhovniceascd,fiindci prin rostul chemdrii sfin{iei sale ne-am apropiat de Dumnezeu,ne-am aprins evlavia cdtre Maica Domnului, unii ne-am rupt de lume, allii s-au ldsat de patimi, o mullime de cdmine gi-au recdpdtat liniqtea prin rostul Mdndstirii intemeiate de Maica Veronica. $i nu numai unul sau doi, ci zeci, sute gi mii - in felul gi rostul lor s-au innoit cu sufletul. De aceeapoporul o numegteNa$a Renagteriiin Duh a Neamului Romfinesc! Era un timp cflnd chiar I. P. S. Voastrd prezentali MdndstireaMaicii Domnului drept "bilet devizitd" qi "floare de butonieri" a I. P. S. Voastre. O laudaJi gi o dddeafi de model peste tot. Mai mult, insdqi I. P. S. Voastrd afi hirotesit-o Stavrofordin fa{a Sfhntului Altar de la Vladimireqti, recunoscdndu-iastfel anumite merite in Biserica noastrd! Atunci, de ce Maica Veronica a ajuns acum in gura I. P. S. Voastre o "femeie", I-a{i spuspdun "idol", "proastd"gi "semidoctd"? rintelui Iustin de la Sdmbdta,cd de ce esteprost "qiel qi Ioan de se iau dupd "o femeie" care nu are nici mdcar seminarul, necum teologia, ironi-
z6ndu-nepe noi cd poate ascult6nd-o,voi ajunge eu Patriarh, iar ddnsulMitropolit la Sibiu. Da, ne lu[m dupi sfatul Maicii Veronica, pentru cd SfinJia Sa a..ascll_tat mai mult de Dumnezeu.decdt de oameni, nu cum facefi I. P. S. Voastr6, ascultdnd mai mult de oameni dup[ cum se vede. C6t despre{uziz cd vrem sd vd luim locurile, vd rugdm sd fifi incredinfa{i cd asemeneagdnduri sunt strdine de noi gi oare de ce vd temefi de doi ieromonatri,unul caterisit qi altul candidat [acaterisire]? P. S. nostru Antim a reprogatcelor de la Sihastru cd ascultd de "o femeie" de la Vladimiregti, care zice cd, a vorbit cu "Maica Domnului". De ce oare aceast[ badocord din gura unui ierarh,la adresaunui vas ales al lui Dumnezerr,care q-a verificat prin fapte, reimbisericind mii de suflete qi crednd un reviriment unic in Ortodoxia noastr6? Zic unic, pentru ca prin"practicile dlhovnicegti preconizate de Maica V-eronicadin vdditd inspiralie divind - 4 pus creqtindtatea noastrd pe fdgagul celor mai autenticetrdiri duhovnicegti, invitdnd lumea sg*gejas*fimai mult cu Dumnezeu gi [cu] Tainele Lui, dec6t sd vorbeascdnumai de El, ca sectarii. $i oare acesta este un rdu pentru Biserica noastrd,in sdnul cd-
62
Preot Ioan Iovan
63
reia gi-a ascunsqi dospit aluatul trimis de la Dumnezeu?De ce atunci lovili intr-insa? De ce o mai ironiza[i cd s-a fdcut "idol"? Nu s-a frcut ci dimpotriv6, a intors mii de oameni de la slujirea idolilor pdcatelor.I. P. S. gi P. S. Voastreprin ordinele date, o stigmatizali ca pe un "spin" al Bisericii, cdtd vreme Sfintia Ei este o floare aleasd a Ortodoxiei noastregi un crin carea sddit peste 300 de crini - fecioare- in grddina Maicii Domnului de la Vladimireqti. Ve{i zice poate cd sunt impitimit, cum nu vaJi sfiit sd afirmali public, dar sd vadd Dumnezeu conqtiinla fiecSruia!Eu V-am spusincd de la Agapia ci o cinstescca pe o sfhntdvie gi o inso{esc ca pe nigte moaqte sfinfite prin p6rtaqia sfinfeniei teofanice gi mai presusde frre [de] care s-a invrednicit. Judecafi gi ziceti ce vreJi, eu rdmdnin credin{acd esteProorocul Romdniei diruit de Domnul zllelor noastre gi chiar prin absurd vorbind, cd nu ar fi aga,Domnul nu md va prihdni cd primesc pe un prooroc in nume de prooroc. Chiar gi fecioria de la Vladimireqti v-a scandalizat pe mulli de afi batjocorit-o, a{i ironizatogi condamnat-oin reviste. De ce oare, in loc sd vd bucura{i de crini, dafi cu pietre in ei gi voili
sd-i smulgefi? De ce vi tulburi faptul c[.Dumqgzeu a poruncit Maicii Veronica s6 ridicp,la Vladimirp$ti o cefate--a*fiqciodei, in mijlocul unui veac cu duh frivol gi necredincios? Ar trebui sd vd bucure faptul cd in acest locag sfin1it de descoperirile Sale,Domnul a voit ca sd se adune qi si se mdntuiascd sub Omoforul ocrotitor al Maicii Sale, f.eciqargle neamului nostru binecredincios gi evlavios. Prin acestdar cu totul special, oare I. P. S. gi P. S. Voastrenu vede{i cd Domnul a voit sd binecuvdnteze evlavioasanoastrd Moldovd qi intreaga noastrdfard Romdneascd? De creV-afi repezit cu o judecatdpripitd, incuviinfdnd pe ispititii strig[tori: "au nu toate femeile sunt chematela mdnfuire, de ce numai fecioarele sunt primite la Vladimireqti?" Trebuia singuri sd le rdspundefi:"Toate femeile se pot mdntui, iar pentru cele ce vor sd se cdlugdreascd, stau larg deschise porfile celorlalte Mdnistiri, cdci la Vladimireqti, Dumneze\ a hotdrdt sd viefuiasci numai fecioarele" (cf. Vedeniei diU ^21 1938).Ne miri faptul cd P. S. Antim Nica _august
nu v-a oprit s[ incuviinfafiarticoleimpotrivafeciorieide la Vladimireqti, cAnd singura putut cunoagte ci nu Maica Veronicasaumaicile au or-
Afostfrumos la Gherla! goliul de a primi numai fecioare,ci Maica Dompe celelalte.P. S. Sa,pe vrenului nu le primegte meac6ndera EpiscopLocotenentla GalaJi,a voit sa ispiteascd acest"orgoliu" qi a inchinoviat cu ordin o maicd ce a fost cdsdtoritd.Maica Veronica a primit-o cdci s-a supus ordinului Ierarhului, i-a dat gi chilie, dar Maica Domnului a re{inut-o bolnavd la pat, pdnd a mdrturisit singurd cd a voit si ispiteasclaceastd "Taind" a fecioriei de la Vladimiregti. A treia zi, iegind pe poarta Mdndstirii n-a mai avut nici o durere. Oare e un poruncii Domnului, de a vieorgoliu respectarea fui numai fecioare? Iatd cd avem toate motivele sd vd infruntdm pentru defdimareaMaicii Veronica, fiind fii duhovniceqtiai Sfin{iei Sale.SfhntulApostol Pavel spune: "Mul1i pdrinfi qi invd{dtori ave{i, dar intru Hristos, Eu v'am ndscut". Tot astfel spune Maica Veronica, care a umplut Mdndstirile gi Bisericile in toatd tara cu asemenea fii gi fiice. Daci este aqa,cred cd nu vefi tdgddui, atunci, de ce o lovi{i? Vi prihanim apoi pentru defbimdreaacestui loc sfhnt qi sfin{itor qi a Vedeniilor Dumnezeiegti avute de Maica Veronica. Pe toate acestea le-a{i discreditatin revistele Bisericii suscitdnd atacarealor in articole, conferin{e qi predici. De ce vd tulbura{i [pentru] ci se zice cd la Vladimireqti esteloc sffint qi sfinlitor? Noi credemci l-a sfin1itinsuqi Dumnezeuprin Vedeniile repetate ale Maicii Veronica. De nu Vd mullumeqte acest rdspuns, atunci Vd rog sd luati Sfdnta Scripturdqi ve{i vedeacd toate locurile unde s-a ardtatDumnezeualeqilorSdi, au fost considerate qi numite sfinte. Nici sd nu vd scandalizali cd, Domnul s-a afdtatqi [a] descoperit mdririle, voiqi poruncile le Sale Maicu{ei Veronica, o tdnird fecioardneinvd{atd, cdci gti{i bine cd altele sunt judecalile oamenilorgi altele ale lui Dumnezeu, "Care cearcdinimile qi rdrunchii". Dacd I. P. S. Voastre in loc sa tipari{i gi sd rasp6ndi{iporuncile dumnezeieqti din Carteade Vedenii a Maicii Veronica, o pdstra{ica un corp deiict "legathintr-un dosar",cum sd Vi mai ascultdm qi "sd Vd mai in{elegem"? Pentrunoi Vedeniile sunt tot aqa de prefioaseca qi cuvintele din Sfdnta Scripturd,pentru cd tot cuvintele lui Dumnezeusunt qi pentru cd "Cuv6ntul lui Dumnezeu nu se leagd"[;] de aceeagi carteacu Vedenii de c6nd afi legat-o in dosar, s-a rdspdndit inci mai mult, multiplicdndu-se de credinciogiin toatepdrfile {arii.
il
66
Preot Ioan Iovan
67
Cd sunt posibile Vedeniile in zilele noastre, n-ar fi cazul sd scriu aici, dar ca sb vedefi greqealamare bisericeascd pe care a{i ftcut-o stagn6nd oficial Vedeniile, voi cita cuvintele Sfhntului Maxim Capsocalivitul, carezice: "$i acum robii lui Hristos se invrednicesca aveaVedenii de multe feluri, pe careunii nu le cred Ei nici [nu] le primesc in nici un chip cd sunt adevarategi le socotesccd sunt niqte rdtdciri. Iar pe cei care le vad ii cred ci sunt rdtdcili. Dar mi minunez foarte mult de aceasta,cum oamenii aceia s-au intunecat qi au orbit qi ca nigte orbi cu sufletul nu cred ce a fdgiduit nemincinosul Dumnezeu, prin gura poorocului Ioil, acolo unde zice: "Voi vdrsaduhul Meu pestetot credinciosulqi robii gi roabeleMele [...]". Acest dar.l-adat Domnul nostru qi-l dd gi acum, qi-l dd pdnd la sfhrgitul veacului tuturor credinciogilor robilor Lui" dupd fbgiduinfa Sa". $i in caztil stagndrii acestorapoate ve{i incerca si vd apdrafi cu citatul: "Supune{i-vd stdpdnirilor" ... adicd dacd stdpdnireaactualE nu vede cu ochi buni Vedeniile, inglobdndu-le in aqanumitul "misticism", termen cdruia qgcledj;rpeiorativ, atunci numaiSiglii i-au dat c_aracter dec6t trebuiesc atacate? Nu trebuia sd le ataca{i
I. P. S. Voastrd gi ceila{i sinodali. I-$r.l[reh4qqp gi clegtg.s_ggl,1 l, cu care cei gb*i Y** "fu""-"Ji*Ugplt** yg.l".qp necredinciogiin numele lui DumnezetJ, .!-co?ti aceasti credin{d din popor. Ei inglobeazd aceasti scumpi comoardin reduta de atac "misticism", care in ultimd analizd,este credin{a in l)umnezeu, e insugi Dumnezeu care e misticis-
mul intruchipat. PqSA-nu.s:l,$qti*iru.slgrq sd apdrati aceast6 redutS, m[car nu fi1i slugf[g_ _y"Igjgi lasafi gi binecuv6ntafi lui Dugrnezeu mqq.ltor pe cei ce vor sd apereredutasfdntulmisticism chiar cu preful vie{ii! Tocmai de aceeanu3 vd prihdnim,nu pentrucd nu credeJi sau nu face{i intru totul voia lui Dumnezeu, ci pentrucd prin mdsurileluatede I. P. S. qi P. S. Voastretr_ di {gl"-_{"*_Ul$_q!f4indeBisericd,ab*aletiatende la pericolulmareal sldtiggpucredinciogilor birii credinteiin popor.Bine cd poporulgimtgqi aleargd [acolo] undecredinfae vie ;!. apgle*D..uhului Sfant nu g;Qu Simte, fiindcd iqi lUlb-u-gaJ. nepervertitd, qreimqr-4 dar il doarecdndvedecd ape!in loc sd le arygtolij ift$igitulburdaceste prindi credinfa,lg-o "estompeazd", le-o prihdnegte.O gtim aceasta de la miile de inchindtori carecu durerene m5rturisesc cd nici nu se gdn3 Poate"noi" (n. ed.).
68
Preot Ioan Iovan
69
desc vreodatd sd se lepede de credin{d, de bisericd qi de preofi, dg; su"gJ l"tpltjti sd judece compromisul qi slujirea,la doi domni a preofilor lor. Preo{ii la rdndul lor, mai pufin vinova(i, vin qi ei la noi, acum imbrdcali civil - spun cd n-au incotro, dacd aqa li s-a spus la cursuri, la conferinle gi dacdaqale poruncesc Episcopii prin circulare. $i se mird gi se intreabd dacdEpiscopii care sunt cdlugdri qi nu au so(ii, copii gi alte obliga{ii familiare, de ce nu risci pdn|la sdngepentru a-L mdrturisi pe Flristos? Preofii, poporul gi impreund cu ei qi noi toJi de la Vladimireqti, Vd intrebdm: nu Vd gendiJi cd noi romdnii nu ne-am fdcut ci ne-am ndscut creqtini qi ca atarecompromisulI. P. S. gi P. S. Voastre lqzeazd credinfa mogilor qi strimogilor nogtri [dintre] care unii gi-au vdrsat sdngelepen; tru Fkistos? De ce vjndef! intereselelui Dumnezeu gi ale Bisericii s.!p$1lui. aterr,pentru interesele menfinerii unui salariu gi renunla\ila tradilia de a mdrturisi credin{a? Nu vedefi ci {i _trans-
pi salariiBisericalui llristos formatprig.-aqpryfg qipreo{ide stat,cain bisericd destat,cu episcopi re p5:ptru argin{ii statuluischimbd frica de Dum-pe frica de oameniistatului? nezeu Dacdstatula dat libertatecultelorprin art. 84 din Constitulie,
de ce nu uza{i total de ea? De ce in unele privin{e depagiJicerin{ele de loialitate a statului, schimbdndu-Vb chiar rosturile, dar in alte privinfe, unde raza activitalii bisericegti Vd reclamd, renunfa(i sau Va sfiifi in a v[ exercita indatoririle? in primul caz, de ce oare depdqililimitele chemdrii preofesti, dezvoltdndin gcolile teologice la cursuri, in conferinfe, in pastoralegi in predici o "actualizare" degdnfatda lui Fkistos, frcdnd uneori mai mult politicd decdt credinld? De aceeaun activist de partid gi educatorpolitic a declarat foarte fericit ci nu-i nevoie de atacat Biserica in fa{a poporului, pentru cd, reprezentan{ii ei singuri o discrediteazd. prin serviciile qi propaganda indirectd ce ne-o fac in actualizarea cuvfnthrilor. Ei au dreptatepentru c[ qi Mdndstirea de pildd nu partidul o discrediteazl,,ci iatd,, reprezentanfii Bisericii ii fac acest"serviciu".... "gi va da tatil pe fiu spremoarte...". - in al doilea cazYd,intreblm de ce nu vd exercitali indeajuns dreptul de libertate a cultului, cercetdndgi ingrijind peste tot sufletele incredinfate?Lacrimile atdtorpdrinfi, sofii gi copii care qi-au pierdut pe ai lor frrd preot, prin spitale, inchisori, la canal gi [in] alte institufii, ne indeamnd sd Vd intreb[m de ce nu avefi grrja a-
70
Preot Ioan Iovan
Afostfrumos lo Gherla!
7l
cestora?De ce a{i ldsat la canal gi in alte pdrfi sd fie duqi creqtinii - ca vitele - la groapd fdrd preot? Se intreabd unii preofi sclpa{i de prin inchisori de ce oare sinodalii nogtri nu-gi indreaptd rdvna cdtre indeplinirea acestorindatoriri sfinte, ci iqi macind zelul in a lua "mdsuri de extremd urgenfd" pentru distrugerealucrdrii dumnezeieqti de la Vladimiregti? Mai lpunea alt preot: "Ce frumos i-ar sta, mdcar unui ierarh de-al nostru ortodox, sd-gipuie sufletul pentru cei oropsiti, adicd pentru oi? Chiar daci aceste oi sunt rdt6cite de la ordineapublicd, tot oi cregtinesunt". Tot in limitele libertafii religioase garantate de constituJiese intreabdpoporul nostru, oare de ce pdstorii nogtri au cedat, renunfdnd la tradiJia sfin{irii caselor lor in fiecare zi [de] intdi, prin aghiazmd, gi binecuvdntarepreofeasc6[?]Oare ace[a]sta este de la Duhul Sfant sau un semn de renun{arela datoria sffintd, pentru a nu [sdri in] ochii cuiva prezenla prea deasi a preofilor pe strdzi? Numai diavolii gi ucenicii lui fug de aghiasmd. De asemenea se mai intreabd poporul de ce s-au ingrddit tipdriturile bisericegtigi de ce se pun atitea piedici la hirotonia preo{ilor? Nu cumvaincomodeazd"pe cinevacuvdntullui Dumnezeu sau numdrul prea mare al slujitorilor bise-
ricegti?Ori costumulpreofescEi barbasunt inactuale?Repetdm,dacd estelibertatereligioasd,atunci de ce nu uza{i de ea intru totul? Sau e numai pe hdrtie $i pe "carteld"? I. P. S. gi P. S. Voastre de ce nu intervenili sd se desfiinfeze aceastd ultimd "carteli" a cultului gi sd fie l6satla "liber"? Se mai intreabdpoporul de ce pdstorii qi Duminicile, scurnoqtrineprihdnesc sdrbdtorile t6ndu-le din "ordin de sus"? Rdstimpul sfintelor slujbe, pentru a putea ieqi la lucru sau la gedin{e gi intruniri? Oare aceastaeste dupd Dumnezeu? P. S. Valerian a afirmat la noi cd dacd, Patriarhul ar dezlegasd prdqim in zilta intdi de Pagte,noi suntem datori sd-l ascultdm! Desigur, ne-am inchinat fi am socotit insaqiafirma{iavenitd de la diavol, necum sd ne gdndim c5 am putea-o implini vreodatd.Durerea[este] insd cd gi cei streini de Bisericl uzeazd,de ordinele sinodalilor noqtri prin care ne prihdnesc praznicele. Astfel, la hramul Mdndstirii noastredin anul 1953, un imputernicit a avut tupeul sd [o] intrebe poruncitor pe Maica Veronica, intre cca 20 de mii de inchinitori - ce, nu gtie ordinul Episcopului dupd care "slujbatrebuiesd fie terminatdla orag qi lumea sd plece acasdla lucru"? Maica Veronicai-a rdspunsprompt: "Noi la 9 incepem gi o
72
Preot Ioan Iovan
A fost frumos la Gherla!
73
sffirgim cdnd se termind ev, iar ordinul care este impotriva sdrbdtorii, adica a lui Dumnezeu, il nesocotesc ori de la cine ar veni el. Cdt despre lumea adunati,pofti1i,imprdqtiati-o;noi n-am adunat-ocu arcanul,dar nici [nu ne] g6ndim vreodatd sd-i indepdrtdmde la LocaqulMaicii Domnului." Scenaaceasta a pus iarAq[i]in umbrd atitudinea I. P. S. qi P. S. Voastrecare v-a{i ispitit sdjertfili timpul consacratde Duhul Sfdnt pentru prdznuirea Domnului, [a] Maicii Saleqi [a] Sfinjertfb din {ilor Sdi. Dacd vi s-au cerut asemenea tezanrul Bisericii - precum vi se cere qi Minastirea noastrd- de ce a{i cedat?De ce a{i ldsatpe acegtitdlhari de cele sfinte sd se atingd, de tezaur, cu "mdnuqisinodale"? Fi{i sigur c[ de se atingeau direct, ii ardea Duhul Smnt din poporul care ascundecu sfin{enie acest tezaur gi pentru el mai curdndigi dd via[a.Nu trebuiasub nici un motiv sd pune{i in mod laq "sigiliul sinodal" al Duhului Sffint pe acte "false", neinspiratede El, ci de ra{iuni streinede Biserici qi chiar potrivnice Ei. Oare se pot cAndvasubordonaftrd pdcat greuimpotriva Duhului Sffint,ra(iuniledivine, ra{iunilor omeneqti,fie aceleachiar de stat? Noi credemcd niciodatd!DacdVa sileqtecineva,statul sau partidul sd face{i anumite lucruri sau sd
dafi ordine impotriva lui Dumnezeu,a Bisericii, qi chiar a liberta{ii garantate, a conqtiinJei de ce nu dafi alarma,de ce nu ardta{icd in felul acesta libertateacultului e numai o etichetd? Noi am observatacest amestecqi incdlcare grosolanda credinJei, cdci s-a gdsit un inspector nesocotitde la minister care a tras[-o] la rdspundere pe Maica Veronica chiar in Stire{ie, c[ de ce inva{6 lumea sd cread5in Dumnezeucare nu existS- ziceael nebunul- de ce[-l] amigeqtepe popor cn [L-]a vdzutpe Dumnezeu? Respectivul ateu aqtepta si tremurede fricd, dar Maica Veronica i-a rdspunsscurt: "Trebuie sd fiu nebundca Dumneatasd invaf lumea cd nu esteDumnezen, de vreme ce L-am qi vdzut"! Men{iondm,era inspectordin Ministerul Cultelor,"autoritatea noastrd.tutelard". AIt imputernicit (Coban)ne-ajignit credin{a in sfintele moaqte,spun6ndin stdre{iecd ne inchindm la "oase goale care pot rdspdndi miqi a fost un vot de crobi". Lucrul ne-ascandalizat blam pentru partid qi minister, care igi au ca membru gi reprezentant acest"microb" al credinfei din popor. imputernicitul raional (Bdzu Badiu), pe l6ngd lansarea Maicii Verounor calomnii la adresa
74
Preot Ioan Iovan
75
nica qi a Mdndstirii, a indrdznit sd legitimeze qi lumeacareveneala noi, cbut6nds6-i s[ opreascd Aceldmureascd sd nu creadi nici in Dumnezeu. laqi imputernicit aindrdznit si ne ceardsocoteald asupra metodelor sdv6rqirii Sfintelor Taine, dar a fost refuzat categoric qi indrumat s6-qi vadi de misiuneasa de "cureade transmisie"admiin cele dunistrativd, nicidecdt sd se amestece hovniceqti. Al{i imputernici{ide la Iaqi qi Suceava [e-]au legitimat qi mustrat pe maicile noastrecd merg prea dessd se inchine la sfintelemoagte. 5. in acestrechizitoriuintrd chiar statul, care prin Ministerul Cultelor [ii] tolereazd, pe reprezentan{ii sdi sd intreprindd o prigoand uneori fE{iga contra credin{ei. Dach se spune cd lupta partidului, adicl a ateismului,trebuie sd fie dus[ ideologic impotriva credin{eiqi a lui Dumnezeu,atunci de ce se pedepsesc elevii, studenJii,militarii, inva{dtorii qi al{i slujbaqi membrii sau nu de partid, pentru ci merg la Bisericdgi indeosebi pentru c6-qi boteazdcopiii sau se cunund,?qi1in sdrbdtorilegi se inchin6? Este foarte confuz gi evaziv termenul de "mistic" in baza cdruia mulli au de suferit sau sunt luafi la ochi. Uneori re-
prezentan{ii statului au iegiri necontrolate, cum s-a int6mplat in Mdndstireanoastrdin ziua intdi de Crdciun a.c., cdnd imputernicitul a injurat de Dumnezeu gi sfdnta Cruce pe creqtinii inchin6tori, prihdnindu-i cd vin la Mdndstirein loc sd se pe la caselelor. il durea la rana veodihneascd che, "afluenJalumii la Vladimireqti"! Unii creqtini au de suferit in felurite chipuri pentru credinJa. Pentru cd a cdntat la Vladimireqti, corul [de la Biserica] Sffintului Haralambie, a fost dizolvat la interven{ia imputernicililor, care au urmdrit cu "viu interes",lumea adunatd. Cei care vor sd aducd lumina lui Hristos in popor prin c6(i de rugdciune, cruciulile, icoane, t[mdie etc., de ce oare sunt urmdrili gi oprili? De ce li se sechestreazd toate acestea [qi] sunt da{i in judecatd gi condamnafi? De ce pentru cd un creqtinevlaviosvrea sd sfin{eascd rdspAntiile drumului dinjurul Mdnastiriicu un crucifix, estecondarirnatqi inchis? $i parantezaaceasta estemare c6t lungul qi latul [drii, dar noi ne mirginim la cele in legdturdcu Mdndstireanoastrd. intrebdm qi noi in ce constd libertatea religioasdqi care sunt limitele ei, cd pe cdt se vede, treptat, treptat, se rezumd numai la suflet qi nici in Bisericd nu se poate refugia cregtinul sd nu fie
76
Preot Ioan Iovan
77
suspectatqi incondeiat. Dacd este o colaborare intre Bisericd qi stat, atunci de ce statul are drepturi nelimitate qi se amesteci grosolan in toate ale Bisericii, iar Bisericii nu i se ingdduiedeplina libertate, spre indeplinirea misiunii sale de sfinJire a sufletelor? Statul se amestecdpdnd gi in predici, cerdndsd fie actualizatela maximum, qi in slujbe, pretinzdnd sd fie scurtate,ba chiar anulate in anumite zile. Statul gi partidul au imputernici{i, loc{iitori politici, politruci, activigti, lectori qi profesori de doctrini marxist-leninistd, adicd ateist6, prin minister, armatd, qcoli gi alte institulii, iar Bisericii de ce nu i se ingdduie sd aibd reprezentantii sei [?] Partidul are reprezentanfi in Bisericd pe domnii imputernicili, care iau parte gi se amestec[in diferite conferinfepreofeqti de naturi strict duhovniceasci.Bisericii de ce nu i se acordd [dreptul] de a merge preo{ii prin gcoli gi prin armatd,unde gtim cd sub masca atacdrii "misticismului" se atacdcredin{a in Dumnezeu a cetdfenilor[?] Aqa de pildi, mai mul1i solda{i din Tecuci, pentru cd au venit la M6ndstirea noastrd, au fost tunqi in batjocur[ (cu foarfecele), li s-a aruncat in ochi sfdnta anafor6, cruciuli{ele qi cdrfile de rugdciuni, apoi au fost incarcera\i, fugeriJi kilometri in culcdri, ironiz6n-
du-i cd fac metanii gi in cele din urmd imprdgtiati prin alte localit5{i pe motivul c5 sunt mistici periculoqi educa{ieidin armat[. Oare astfel se aplicd libertateacultului in R. P. R. gi aceasta este metoda ideologicd?Nu, aceasta estemetoda cea mai perfidd de prigoand religioasd [...14. E degfiizatd in articolul 84 qi oarecumplanificatd in intensitate,dar tot prigoand e. Iati I. P. S. qi P. S. Pdrinti cd qi noi qtim cd se duce o luptd de cdtre ucenicii lui Antihrist, gi vom opentru stdrpireacredinfei; o demascdrn pune rezisten{d,pdnd la ultima picdturi de s6nge. Chiar pentru cd le gtiam pe toate cele de mai sus, noi am continuat in Mdnistire slujba spre slava lui Dumnezeu, spre mdnfuirea noastri gi a poporului, care vine mai mult inci in urma opreliqtilor. Nu vom putea inceta niciodatd slujba qi mdrturisirea credin{ei pe acest loc sfhnt qi sfinfitor, fiind incredinta{i cd qi Mdndstirea noastrd este un mddular viu al Bisericii Ortodoxe Romdne qi al celei Ecumenice. Cdci gi aici se propovdduiegte acelaqi Fkistos rdstignit qi inviat gi se propovdduieqte aceeaqiEvanghelie care se predicd
" Aici am l6sat la o parte expresiaconfuzi: "cdnd ea in afard gi pe hirtie se tace, iar in realitate se face" (n. ed.).
78
Preot Ioan Iovan
79
sub cilduza nerdtdcitd a Duhului Sfhnt in Bisegi Apostorica cea Una, Sfdntd, Soborniceascd aceleagi Sfinte leascda Rdsdritului,se sdvdrgesc Taine qi ierurgii prin care s-au sfin{it qi s-au m6ntuit to{i parin(ii, mogii gi strdmoqii nogtri in Biserica stribund. Se cinstesccu evlavie aceiagi moagte,aceleaqi sfin{i, aceleagiicoane, aceleaqi sdrbdtori, aceleaqi praznice care se cinstesc de toatd suflarea drept mdritorilor cregtini, se cdntd aceleagi cdntdri sfinte gi sfinJitoare cu care se mingdie gi se intdresc fiii duhovnicegtiai sfintei noastre Biserici ortodoxe gi se lupta cu ajutorul aceleiagi arme nebiruite a sfintei qi de viald fdcdtoareiCruci. I. P. S. Voastrd ne-a{i acuzat odatd aici cd vrem sd introducem cultul Trupului gi a[] Sdngelui lui Iisus in Ortodoxie. Dar oare Ortodoxia noastri gi toatd creqtinitatea nu are in centrul viefii ei acestcult? Ne-am bucurasd putem rdspdndi tot mai mult acest cult, aceastdvia{d in ortodoxie.Iar P. S. nostru Antim nu s-a sfiit sd se ingrijoreze cd am alunecain "marianism".Apoi unde ar da Dumnezeu sd putem desdvdrgiin ortodoxia noastrd acest "marianism" qi sd aducem neincetat slavd Maicii Domnului, gtiind ci Domnul nu se supdrbpentru slSvireaprea mare
(dar vai, nu-i nici cdt trebuie), a Maicii Sale, slava Ei a Lui socotind-ot Zadarnic aJi incercat gi incercafi sd ne prezentaliin Bisericd ca pe unii ce voim sd ieqim din ea saucd vrem si trecemla catolici, protestanfi,stiligti sau sectari.Nu, asta niciodatd.Noi ne-amndscutdin mogi qi strdmogi ortodocqi, ne-am botezat qi [am] crescut in aceastdcredinfd gi tot in ea vom muri. Ortodoxia noastrd vrem s-o mdrturisim nu numai cu inima gi cu buzele, ci la nevoie chiar cu sdngele.$tim cd Vd lega{i de ieqirile noastre din comun: impdrtdgi r ea zilnicd gi mdrturisireacolectivd, dar Vi lega{i de ce nu esteal nostru; ele sunt lucrdri ale Duhului Sfhnt, menite sd aducd poporul nostru la via{a primilor creqtini. Dacd ataca\iimpirtdqania deasd,nu[-L] ataca[ioare pe Flristos? $tim cd a{i incercat sd aduce{idovezi in revistele ofi ciale pentru dezapr obareaimp5rtdganiei dese, dar dovezile au fost tocmai pentru de-asa implrtaqanie. Cdnd a fost chematdMaica Veronica la Bucureqti, a{i somat-o politienegte sd Vd dea documentele strdine pe cire le are Ioan pentru impdrtlqania deasd,cd[ci] zicea[i cd practica aceastaa introdus-o Ioan cu fonduri qi sfaturi de peste granitrd. Tot atunci spuneafi cd a1i trimis agenfi patriarhali peste tot qi dacd vor
80
Preot Ioan Iovan
81
gdsi vreun documentstrdin, "Ioan nu mai are loc in hotarele fdrii". Documentelepentru Sffinta impirtdqanie deasd,sunt intr-adevdr de peste grani{ele acesteilumi, le puteti gdsi qi la mine, "ascunse" in Sffinta Scripturd la Evanghelistul Ioan, cap.6, versetul 53-56cu fondurile gi sfaturileurmdtoare, date de Domnul: "De nu vefi mdnca Trupul Fiului Omului qi de nu ve{i bea SAngele Lui, nu veJi avea Viafn intru voi! Cel ce mdndncd Trupul Meu qi bea S6ngeleMeu arcYia\d, vegnicdqi Eu il voi invia pe el in Ziua ceade Apoi. Cdci Trupul Meu cu adevdrateste mdncare gi SdngeleMeu cu adevdrateste bduturilel ce mdndncdTrupul Meu qi bea SdngeleMeu, intru Mine petreceqi Eu intru El." $i daca pentru aceste documente gi practici nu am loc in hotarele Tdrii, atunci vd rog face{imi paqaport sau alunga{i-md in "Patria cea de Sus". Iar dacd atacali taina sfintei mdrturisiri,_prihdnindu-ne cd o sdvdrgimin comun, oare nu ataca{i "TestamentulDomnului" de la indl{are, c6nd a poruncit ca in Numele Lui sd se propovddrriascd pocdinla gi iertarea plcatelor la toate nea. murile? Pentru faptul c[ spovedescin colectiv de ce md condamnafi?Existd oare in Biseric[ o
consacratd d-o.gmd metodei de spovedanie?Oare Biserica,,il .q_r!rfi {e- nevoie, [u-_4 inc_uviinlat mdrturisirea colectivi a militarilor, a elevilor gi a credinciogilor cdnd se adunauprea mulJi la sdrbdtori? Cum puteam noi, de pildd la Hram, sd spovedim individual 30 de mii de credinciogi care in majoritate[a lor] veneaupregdtili sufletegte pentru Sfintele Taine? De am fi noi slujitorii Domnului totdeauna aga de pregdti{i cum vin cregtinii inchindtori la Mdndstire! Afluenta credinciogilor aici este totdeaunamare. C.andv-am cerut preo{i, ne-ati refuzat zicdnd furios: "Nu le dau nimic, intdi sd plece Ioan, sd rdmdnd Gherasim singur,sd slujeascd p6nao crdpa!" V-qtulbura[i cd,dezlegpdcateleoamenilor in bloc? Dar oare salana nu;i le4gd tot-,itr--bloqcu patimile lui? El si poatd lega in bloc, iar noi sd putem numai cdte unul gi cu multd scumpdtate! Se poate limita oare puterea de dezlegarea duhovnicului cdnd el e conqtient cd Domng! a hotdrdt cd,"oricdte vefi dezlega p9 pdmdnt, vor.fi dezlegategi in Ceruri?" Sunt congtient cd._n_q-.ep le dezleg, ci cu puterea ce-mi este datd, dezlgg. Dacd Domnul azis: "Pe cel ce vine la Mine, nu-l voi scoate afard",apoi eu nu vreau sd fiu mai aspru decdt El. Nu prihdnescpe cel ce leagd, cdci
82
Preot Ioan Iovan
83
putere are si o faci, dar de ce se supdrdallii pentru cd aici sufletele se dezleagdgi dracii se leagdl? De altfel I. P. S. Voastrd in prezentareaultimei convorbiri cu maica noastrbsecretard g!iggi in toate cecuviin(at tacit mdrturisirea comun tEiattepractici. par 4\rmai lagt!, cici public qi oficial le-a{i condamnat,goptind maicii noastrecd n-aveti incotro "dacd Ioan a inceput practicile acesteair1 ,zod-ia*gircularei Papsi, care preconizeazd aga ceva, fiind astfel consideratde Minister - agent al catolicismului". Regret cd nu mi-a parvenit o asemeneacirculard a Papei spre documentare,dar se vede cd Duhul Sfent ne-a luminat qi la Vladimireqti, sd facem cele pldcute Domnului pentru mdntuirea sufletelor; frrd sd f,rmnumaidecdtagenfi catolici. Cu asemenea deqi numiri am mai fost botezafi de al{i nagi binevoitori; astfel unii au zis cd,suntem reac{ionari. in sens duhovnicesc au dreptate. Vrem sd fim p6nd la moarte reac{ionari impotriva diavolului qi a ucenicilor sdi. Alfii ne-au spus cd am fi un centru "mistic" in coastaRusiei. Noi am declarat imputernicitului respectiv care ne-a botezat astfel cd depinde cum interpretdm misticismul. De fapt, M[nistirea constituie un centru duhov-
qicesc aSezatde Dumnezeu is coastalui.antiloir.t, nu numai din Rusia, ci gi de la noi gi de aiurea. Pdrintele rector Coman ne-a prezentat drept coloana a cincea catolicd, dar noi nu cunoaqtemexisten{a gi rostul unei asemenea coloane. Deocamdatdnoi suntemcoloana "5 martie" a Maicii Domnuluis. gi iardgi Va rugdm si fili cu luare aminte, cd prihanind practicile pur ortodoxe de la Vladimireqti, prihdniti lucrareaMaicii Domnului qi dacdvre(i qi Vd convine, lupta{i inainte, dar sd qti{i cd "greu este a lovi in bold"! Noi in toate cele scrise pdnd acum nu ne facem decdt datoria de congtiin[6, cdci dacdn-am apdra deschis,cu orice risc, lucrareaMaicii Domnului de aici, atunci ar insemna cd nici ncii ingine nu suntem convingi de ea qi prin urrnare am fi vrednici de osdndalui Dumnezeu,de defdimarea ingerilor qi a oamenilor. $tim c[ "Pruncul"6- lucrarea dumnezeiascd se cautdla Vladimireqti,qu persoanameae fiindci in cele din urmd P. S. Valerian, dupd momeli gi oferte, mi-a spus cd,dacd,lin mrrlt.sd r[mdn la
5
Probabil aluziela o vedeniedin datade 5 martie (n. ed.). 6 Aluzie la pruncul Iisus pe care il cdutaIrod ca sd-L omoare(n. ed.).
84
Preot Ioan Iovan
85
Vladimireqti, pot sd rimdn, dar "sd nu slujesc", "sd nu mdrturisesc","sd nu "sd nu impdrtdgesc", ']sa_nu.m-ai vp:besc de minuni gi de predic" qi Vedenii". E vorbit in ghiciturd, dar s-a in{eles gi I. P. S. Voasscopul "irozilor". De asemenea trd, afi mdrturisit aceeaqicdutare a "Pruncului" c6nd a{i bdtut cu pumnul in masd, strigdnd cd "banditul de Ioan trebuie sd plece intdi, apoi zboardVeronica,Mihaela, Teodosiagi carevreau [eu]".Desigur, planul era dupd citatul: "Bate-voi Dar oile de la VlaPistorul qi se vor ripipi g-i_le!" dimireqti sunt una intru Hristos qi Maica Domnului gi nimeni nu le va putea imprdgtia din staTot I. P. S. ulul in care s-aundscutduhovnicegte. Voastrd afi mirturisit public ci urmdrifi distr-ugelea lycrdrii dS,.pigiprin pedepsireacapilor, in ziua de 15 decembrie 1954, cdnd fiind intrebat de preofii cursigtiTce-i cu Vladimiregtii, a{i deglarat in fafa profesorilor, a preofilor qi a studenfilor: "Mdine are proces Ioan qi Maica Veronica, ii caterisim gi-i excludem, chiar dacd nu se prezintd,gi apoi am terminat cu Vladimiregtiul!" A doua zi ali am6natjudecata. De ce? Poate va\irdzgdndit, d4r smintealaafi frcut-o, cdci mulfi
'
preofi gi studenfi au fost derutafide cuvdntulfrre, echivoc al I. P. S.Voastre.
iNcHnrnnn
Iatd, se apropie al doilea termen de judecatd! Procesul nu este al meu, ci indirect al Mdnistirii, pentru care lucru am vorbit mai mult la plural. I.__P. S. qi P. S. Voastre incheiafi dosarg, face{i judecdfi, dar sd gtifi cd sgqlinfa_dgfulll]La in procesul Vladimireqti se,va*da-in_epr.Deocamdatd vd rog sd nu ifiAmia[i a da un deznoddmdnt. Nu mai amdnafi hotdrdrea asupra M5ndstirii noastre,motivAnd cd ar interveni pentru noi d-l Gheorghe Apostol, fiind originar din T. Vladimirescu, fiindcd noi nu am rugat pe nimeni sd susfind caluza Mdndstirii, f.ard numai pe Bunul Dumnezeu, Prea Curata Sa Maic5, care ctitoresc prin descoperiredivind acestAqez6mdnt!Noi nu r1eprezentim, avdnd judecdtori pe proprii judecdtoris gi cunoscdndcI formele s-auincheiat. Este de prisos sd mai tergiversafi, iar noi aceiagi rdmAnem devotali pentru Maica Domnului 9i Sfhntului Locag de la Vladimireqti! Dafi sentin{a cea mai gravd, o primim cu resemnare.
8 "Acuzatori", probabil (n. ed.).
(n. ed.). "Cursanti"
86
Preot loan Iovan
87
caterisireagi excluderea,dar $tim cd ne aqteaptd noi suntem liniqtifi aruncdnd soarta noastrd la picioareleMaicii Domnului. Iar I. P. S. qi P. S. Voastre "aveJicustodie", pecetluili inaintea oamenilorjudecata Vladimireqtilor. D.arsi qtifi ca inqi-Vd Vd judecafi 9i ve{i ftiq{ega{i de $tiutorul inimilor, pentru cd aJiv639yl,qq pret Vladimireqtiul cel neprefuit al Maicii Domnului. $i aceasta pentru cd suntemincredinla\i cd, precum v-a[i vdndut congtiinJa,aservind intereseleBisericii statului, tot aqavre{i sd vinde{i acum qi Vladimiregtii, pentru argin{ii statului oferifi in salarii maxime gi alese cheltuieli de reprezentare. Tocmai acestaur face fbrd efect hotdrdrile I. P. S. Voastre inaintealui Dumnezeu,cdci spune canonul4 al Sinodului al 7-lea: "deci dacdvreunul pentru cererede aur, sau altceva,ori pentru a sa_iqpdtimire, atgpfi de [la] liturghie gi ar afurisi pe vreun cleric dg.sUb*gl, sau o bisericd cinstit6 inchizind,16 nu se facd in 9a slujbelg lui U{Iq_ezeg, prelungind nebunia $a in nesimtire, desigurestenesimfitorgi acelorpdtimiri va fi supus; gi se va intoarcedurerealui pe capul lui, ca un cdlcdtor de poruncd a lui Dumnezeu gi de aqezdminteapostolegti. Ca qi Petru corifeul, po-
runcegte:"Pdstra{iturma Lui Dumnezer\ cea dintru voi, nu cu silnicie, ai cu voie dupd Dumnezerr,nu cu mdrgav c0gtig, ci cu osdrdie; de bund voie, nu ca gi cum stdpdnul pe clericieqi chip frc6ndu-vdturmei qi ardtdndu-se Arhipdstorul, ve{i lua cununaslavei cea neveqtejitd"ll Petru 5,2-
41.
hotdrdrii I. P. $i acum rdmdnemin aqteptarea S. Voastre; ofi..bineguv.6ntati intru totul lucrarea dumnezeiascigi ortodoxi de la Vladimireqti,retractAndpublic toate ofenseleqi prihdnirile ce aJi adusSffintului Agezdmdntgi indirect Maicii Domnului; oni.nejudeca{i, ne condamna(iqi pe urrnd, dupd cum afi mdrturisit, "punefi m6na p9 {elgfonul securitdlii" $i "venifi cu tanculil.sd-asenndnafi cu pamdntul. Noi insi vd preveYl,C4jg-tirefltiul riim sd veni{i cu grijd, ca nu cumva "tanculpatriarhal" sd se izbeasci la Vladimiregti de piatra Hristos "pe care n-au bagat-oin seam[ ziditorii"
Deoarececitatul estereprodusinexat gi esteconfuz in acestpunct, il vom relua in totalitate:,,Pistorili turma lui Dumnezeudatd in pazavoastr[, cercetdnd-o, nu cu silnicie, ci cu voie bunI, dupd Dumnezeu,nu pentru cdqtigurdt, ci din dragoste;Nu ca qi cum afi fi stiipdni peste Biserici, ci pilde fbcdndu-vI turmei. Iar cdnd Se va arita Mai-marele pdstorilor, vefi lua cununa cea neveqtejitd a mdririi" (n. ed). n
Preot Ioan Iovan
gi sd fie tancul aseminat cu pimdntul, dupd cupiavdntul Scripturii: "cine se va lovi de aceastd trd se va sfrrdma, iar peste care va cddea,il va spulbera". FacS-sevoia Domnului gi a Prea Curatei Sale Maici! Al arhieriei voastrefiu duhovnicescro. 25 Ianuarie1955
,rA fost frumos la Gherla !"
r0 Textul dactilografiat nu estesemnat,in schimb la dosar se afld Ei memoriul in forma olografd.
- Prea Ctnioase Pdrinte Ioan Ioyant, vd rugdm sd ne istorisili momente mai semnificative din perioada pe care ali petrecut-o tn inchisorile comuniste, spre a ldsa $i pe aceastd cale mdrturie despre o pagind incd atdt de pu(in cunoscutd din istoria recentd a Bisericii noastre. - Dragii mei, mi-aJi pus o intrebare care face o prelungire a vie{ii mele, incepdnd din '55 gi termindnd cu '64, mi se pare, cdnd ne-au dat drumul de acolo. Toatd via{a mea dupd hiroto-
nire a fost o luptii cu acegti oameniflrd de Dumnezerr, cu careqi ap__qF1g{pJUp*tgne {ar quntmai pgrverli. Atunci ateismulqi vicleni acum, mai_ comunismul e$ pe falp; te fereaide el cd il vedeai. Acum nu. E in haina ta, se bagd gi in serI
in urmd cu trei ani am insofit o echipd de filmare la Mindstirea Recea,pentru a face o inregistre cu pirintele loan lovan, in vederea realizdrii filmului Rdzboinicii luminii. Aqa s-a ndscut interviul redat in paginile acestea(n. ed.).
92
Preot Ioan Iovan
93
vigiu cu unii qi te luc,rq6d.Din pdcate,s-a bdgat gi in Bisericd, lucreazd.Aceste ,,qdpci albastre" cum le zic eu, Securitatea. Este un blestem pe neamul nostru romdnesc,dar este crucea pe care trebuie sd o duci poporul nostru qi noroc cd are un suport mare: istoria. in istorie noi tot timpul am trdit afa, cir'un fel de iepuri. Iepuri, cd ne vdnau toJi, pdnd cdnd qi acuma, dacd suntem atenfi, fvedem cd] se cautdputin sg-gru_mq9-a-gylui romdnescqi a sentimentului-acasta_-c_ar9_ tl-e_-_a ygagugi:c[ de la Rdm ne tragem, cum ti1r11lpg$e zicem noi. e ceva care sd vor$i agvrea sd spun cd,dacd besc in legdturd cu inchisoareasau cu celelalte, nu-i decdt si aduc o laudi lui Durnnezet cd"neam invrednicit - qi eu personal- sdparcurgemfrrd intinare qi fhra corigenfd Lacaracteraceastdatitudine fr1iqd;la noi a fost fr{iqd. gi-au spusdin primazi: - Yezi, pirinte, cd avem doud uqi. Pe una se intrd, pe alta se iesebinecuv6ntdndca arhiereu. - Mulfumesc. Mullumesc. Nu incercafi lucrul dsta,cd,dacd" eraaga,nu frceam eu memoriul2.
Cand l-am pornit cu tot soborul qi a semnat pdni la ultimul am gtiut ce ne agteaptd.Trei ismene, trei batiste,trei ciorapi gi agamai departe, ceea ce se cere cAnd eqti inchis. $i mai tdrzil, dupd ce m-au eliberat, mai fbceau iscoade ei. Zic: - Nu mai umbla{i cu ... spuneli direct: Pdrinte, trei cdmdqi, trei ismene,... Ia-Jiplachiul de pe cdlcdi. a fost ceeace ne$i vreau sd spun cd aceasta a gi indeosebi m-a men{inut pe mine: atitudinea gi caracterulcare ca qi cdlugdr,imi dddeaghesgi md ajuta sd nu md tot intreb ce face solia, ce fac copiii. Cd eu pe dqtia i-ag fi in{eles,pe preofii de mir, cd au fbcut compromis.Nu existd, eu nu ar_n
msr.Nu v-o nu "fuepqna Rgytnici o t6rgqiald.,gi spuncamerit,cLnu e meritulmeu.Estemeritul

lui Dumnezeugi al Maicii Domnulgi, carea pus in.sufleful meu evlavia pentru cele duhovniceqti gi iubirea de neam. La mine sunt contopite. Cd de altfel asta-i Ortodoxia. Ea intruchipeazl contgprfea omului gi a romdnului cu credinfa, frri formalitdli t...l.Ai nogtri a$a-s: Asta sunt, 6sta-i romdnul. Este pdcdtos, suntem pdcdtoqi, dar ne dgcem gi ne spovedim gi ne cerem iertare. Noi avem asta. Nu spunem: sunt sfdnt, sunt cutare.
Este vorba desprememoriul pe care l-am reprodusin aceastdcarte (n. ed.).
94
PreotIoan Iovan
95
Las6-l pe $tiutorul inimilor sd verifice care-r adedev[ruI. Mie cel mai mult imi place aceastd fini1ie a lui Dumnezeu.Nu cum mimezi, cum ai vrea sd apari, c[ Dumnezeuifi dd din g0nd, cdnd a pornit gdndul dacdcrezi. $i, scumpii mei, acestexamenmare l-am dat noi, acuma, $i e! nu s-a terminat, incd mai merge, pentru cd gi cu aceastd revolu{ie s-a frcut un fel de ipocrizie, o falsitatp. Cei care zic cd s-au luptat - qi unii sau luptat, sdracii, gi au murit mai mult au profitat. Se profitd. Vreau sd vd spun cd,dacd, istoria noastrdeste legatd de un fir roqu, firuI rogu este al suferin{ei noastre.Dar depinde cum suferi qi c6t suferi gi de ce suferi. Dacd suferi pentru dreptul comun, mulEumesc. Dar cum a fost la noi, a fost pentru credinfa qi pentru iubirea de neam.Sintetizat, astaa fost. De aia, unii din noi, dar pufiqi, n;Brr acceptatnici o reedu: c-ar"e, Sub nicio form5. Ultima gi cea mai viexprgqle,ca sd zic aga,a comandantului Q.leana Crdciun de la Aiud, a fost aqa:dacd eu n-am acceptatnimic, a adunatpe cei care nu s-au reeduca sd ne cat in sal6- qi dincolo erau reeduca{ii gi azis; impresioneze
- Ei, hai pdrinte, te-am ldsat, cutare, dar acuma n-ai sd zici cdnu citegti! - Ce sd citesc?am zis. - Si citegti un articol. Nu md tot intreba, zice el. E de cineva pe care,l iubeqti qi-l iubesc tofi de{inufii buni qi cu reeducare.E pdrintele Stiniloae. Articol in care scrie despre inchinarea la Sfhntul Dumitru. Acum m-a pus intr-o dilemd. Cum sd nu citesc Stdniloae,Nu mai era cd a fost legionar sau a fost nu qtiu mai ce, mare romAn. Era qi este o personalitatea Ortodoxiei. $i ingerul cel bun mia venit sd-i spun: - Nu citesc! - De ce? Atunci am frcut o - scuza{i-miexpresia- infelepciunede garpe. $i l-am dus eu: - Fiindcd pirintele Stiniloae este preot de 1nir, eu sunt cdlugdr. - Nu e motiv, dar pentru mine a fost. Ce bucurie pe cei care nu se reeducau. Ce fericire pe ei. S-a enervatqi zice: - Ia-Ma-l la izolatort Da. Cdnd am pornit sd ies, colegii nereeducafi au murmurat gi eu m-am intors, cd acuma zic de aici eu nu mai ies, cd eram epavd.
96
Preot Ioan Iovan
97
- Parci spuneaJi domnule comandantcd reeducarea-i liberul arbitru. Daci vrem, da. Dacd llu, nu. Ei, atunci el ce a zis: - Lasd-I, cd nu ne crampondmnoi de,un"pop_6 reacJionpr. Binein{eles, imediat m-a trimis la Zarca. in inchisoare.A[i aluzitde ea, aga,unde, ingrozitor, ifi dddeafegtila de ... sd aprinzi tuciul dla, in sobd de tuci, patru gdteje,patru ... cum le zice dealea tdiate din lemn, gti{i ... aqa, gi de multe ori nu ajungeapdnd acolo cd se stingea.Dac[ mai ziceai ceva te injura Si ... mdi banditule !Iar dacd reugeai sd aprinzi, nu se incdlzea nici soba. Atdta tinea. Surcele, domnule. Surcele se zice, nu? Asta era. $i acolo te culcai, eu zic aga,ca vi{elul in vac6.Pe dreaptaobiqnuiam.A$amd culcam qi aqamd sculam, gheaf6.frebpi_e-qa gtifi _cI nimeni, da' absolut nimeni, Memoriqlryl,du1erii, vorbit. Q-dracu' Coposus-a dus gi s-a plimbat pe la pugcdriepe unde a fost qi s-a fotografiat. Mulfumesc, da nu asta, domnule. Spuneacolo cd a venit tovard;u' anchetatot, qi dacd era doamnd, i-a zis deffi-te! qi cu {igara i-a dat la sfdrc. Spune qi asta. Spun cd t_o;ardqa care ancheta zicea
dezbracd-te!, Si atunci ii lovea testiculele, ca sd ?l chinuie. Ce bestialitdfi! Qauili punea gpgq la te ?Si, la balamalg, qi te strdngea,qgg 4i apr,rndpa becul de tg irylebqn_ga. $i culmea mizerabi Iit6li i, s[ji,adu-c a-f-.amilia intr- o camerd aldturi, sd,zicd: - Recunoaqte! Recunoaqte! Recunoagte!Cd altfel imi scoate elevul. md amendeazd. mi cutare, ... bdiatul. $i pe mine m-a dus, treceampe acolo in anchet6, era arcnjat $i veneaun boxer. Zice: - Declard banditul? Declard saunu? $i anchetatorul: -Yezi ce te agteaptd? Nu mI speriafi, cd eu am invdfat ceva de la Sfenil Vasile cel Mare, care tot a$aa fost amenin(at qi a zis: - Dacd mai faci aga te ostracizeazdimpdra-
adiea Nu a saspsna-adev.anrl. 1L9"v-o{b-i[igr9.ct,
tul.
- O, dar din hotarele lui Dumnezeu nu md pgate scoate.Una. - Pdi agadacd este,te deposedeazd de averi. - O, avegga'mea este darul lui Dumnezeu,pe care nu mi-l poate lua. - Da? Aga, daci vorbegti mult, s-ar putea sd primegti o loviturd gi sd mori din asta.
98
Preot Ioan Iovan
99
- incercali qi faceli, cd t*ryupul Sstaistovit de post gi rugdciuni 4Ir are nevoie mult, de multe lovituri qi moare, se duce in impdrd{ia lui Dumnezev,dupd care atdt de mult doresc. Poftim! Ce elan mai era in el ca sd il chinuie? Sd gtili cd tot ce vd povestescera chintesenta gi leitmotivul suferin{eimele. Totdeauna[imi] ziceamacolo: - Da ce eqti tu md, sd nu suferi, pentru ce, pentru o cauzd? Cend vedeamce se intdmpld. Aga, gi alteleqi alteleqi altele. Sunt niqte momentepe carevi le-am spus,ce fac parte din plnctele cerdinale ale proniei divine - purtarea de gr'ljil a lui Dumnezeu- prin care mi-a ardtat cd este cu preo{ia mea qi m-a scos dintr-un iad. Gherla. in Gherla m-a urmirit plutonierul major $omlea. Pe l6ngi altele, avea qi urd fatd de noi ortodocgii,cd eragreco-catolic. $i m-a luat [gi nu m-a scos] dlg ,,bandit" gi m-a dus sd m[ perchezilioneze. Jos, la pielea goald.Frig, gheata, nu conta. - Hai, banditule!
cojocul. Un cojoc frcut de colegii $i gdseqte de pugcdrie din astea,cum le zic eu, pufoici., $i asta era sdndtatea mea. $i avea niqte nasturi in care, nu gtia nimeni, nici de{inulii, induntru erau Sfintele. intr-un nasturegol, acolo erau. $i la un moment dat il d6. - Gata,nu te mai intdlnegti cu asta. - Auleo! Maica Domnului! Maica Domnului. ce md fac? Nu-mi era de mine; profanareaSfintelor. $iJ aruncd.Cand era aSaaveamun of din Ssta: - Maica Domnului, Maica Domnului! Dar ticut: Maica Domnului, Maica Domnului! $i deodatd,un alt gardian: - Tovarlqu' $omlea, la ordin la tovardqu' comandant! ' $i md lasi el qi zice: - Si nu te apuci banditule sd iei ceva, cd eu md intorc! Ei, nu s-a mai intors. L-a scos gi de la noi. Rdspunsul vi-l da\i, cd eu mi l-am dat imediat. Nu numai cd mi-a apdratSfintele, m-a apdrat gi pe mine gi m-a scos.
lucruri strigitoarela cer.
Mryerrylul/qy9rjj.-Sunt $tea nq ggqggg
100
PreotIoanIovan
l0l
Inchisoarea a fost, scumpii mei, o gcoald pentru multi, sd qtifi. Mul{i, gi care au ajuns in America. Romdnii care au mers in America au fdcut acolo englezd, cu Rotaru, era secretarul lui Antonescu. Parcd il vdd acum pe Cucu din America. A stat cu mine in celul6. $i frcea multe. Mie imi traducea multe. imi traducea de dincolo dintr-o altd celuld rugdciunile de la Liturghie gi aqamai departe. $i, dupd unguri3, a inceput o prigoani nemaipomenita. $i am vdzut cd la ofi{eri le dd mdncarebund. - Me, ori ii executi ori ... ziceam noi. Noi nu am qtiut ce e in Ungaria. $i la urm6, gata, s-a intors. Au indbugit in sdngerevolufi4 gi afunci au inceput: ne-au culcat pe ciment, la Gherla. Ca pegtii stdteam gi uite aSa,cu cizmd,, cu ce aveau,gi doctorii, sord de caritate, frate de caritate,ce era acolo, dddeau. D5deau.Eu am scdpat cd nu mi-a ajuns in cap. D5deau. $i dupd ce am plecat, pe urmi, din cinci in cinci, scoteau,
3 Este vorba despre revolufia maghiari din 1956. in toamna acelui an, r4ai precis pe 23 octombrie, popula{,ia_ _glehiare s-a rdsculat impotriva regimului bolgevic, dar dupi o aparentiiizbdndi, revolu{ia a fost inibugitii in sflnge cu ajutorul tancurilor sovietice, la data de 4 noiembrie 1956(n. ed.).
cincizeci de lovituri, la fund, cu ceargaful,in prezenla doctorului, gi cu o rangd de fier. Ddi! DAi! Cincizecl $i noi eram l6ngd ei. Noud ne-a bdgat' acolo vasul de mdncare,hdrddul, ca sd nu auzim. Dar cine a mai mdncat? $i de la noi era acestCucu. $i l-au chemat,iau dat gaptezecila fund. Cand a venit era negru. $i am crentt cd moare. Acolo trebuia sd fie cancer. A plecat la Bucureqti, cdsdtorit, cu familie. Ce a frcut dsta?Asta a scris toatd gramatica englezdpe o cdmaq6.Cum? Cu un beligor de lemn gi cu violet de gen{ian6, pentru psorii, pentru viermi intestinali. $i el cu aia a scris tot, tot, tot. Vorbegte perfect. Astea [sunt] din aventurile definu{ilor. in rest, pentru mulfi zic cd"afost o gcoald.E'rau profesori universitari, erau savanfitofi, fiecare vorbea in dreptul lui. $i intr-o zi de PaEti,eu vorbeam despreinviere. Aga ne impdrfeam. Preotul cutare ... $i md urmdrea ,,Cap pdtrat", un tdtar rdu. $i m-a pdndit gi m-a spusla locotenent. OS-ul ii ziceam noi. Ofifer de serviciu. $i md cheamd. Zice: - Dd-ti barbajos! - Nu. Pentru cd erarabinul gi nu gi-a dat-o, ci i-a adus gi pascd.$i atunci cdnd gi-o dd ddnsulo
102
Preot Ioan Iovan
103
dau. Nu cer s-o da(i, [dar] sd fim drep{i. Cultul ortodox poate are qi el dreptul, ca gi cultul israelitean. $i dupd ce mi-a tdiat barba, zice: - Aruncd-ti-o! S-o aruncin WC. Barba. - Domnule locotenet, in ziua de Pagti s-o arunc eu? Cum vine asta?$.tiucd eqti de aici, din Mintiul Gherlei, botezat.Ai aduspascd din Israel. Cu mdna dumitale ai adus, ci te-am vdzut. $i mie in anafurd, la perchezi{ie,[mi-]ai dat cu cizma. $i era sfin[itd qi erai ortodox gi sunt ortodox. $i acum s-o arunc? Nu, domnule! Nu e frumos ce faci dumneata! A incremenit. $i m-a ldsat. Cand am venit, colegii m-au primit in lacrimi. Eram la Jilava. Da' asta o ave{i scrisd. $i de la o pugcdrie la alta trebuia sd ne transfere pe noi, muncasilnicd pe viafd, cu lanfuri gi la mdini gi la picioare. $i md duc. M-am dus la fierdrie, unde erau nigte criminali care gi-au omordt pdrinlii, ori violatori. ingrozitor. Dacd ziceai ceva, agate tr6ntea.Era o mare deosebire.Qreptql co; mun, ca acuma,jubilau. Aveau de toate, m6. $i md aSazd,, mI culcd jos, acolo pe pdmAnt, gi mI
pune pe nicovald, ca s6-mi pund br6{6rile.$i pe urmd au venit lanfurile. - Alege-{i lanful! in capul meu, neqtiind, am ales ceva sublirel, mai ugor, crezdnd cd-i mai ugor. Da de unde? Era cu qmecherie. Era mai ugor, dar era mai sJr6mt,ci nu puteai, nu aveai compasul.Fe cdnd cele mari, erau mai grele, dar aveai migcare. $i, dupd ce a terminat gi m-a injurat, m-a scos.Am mers in echilibru. Noroc cd eu am jucat mult fotbal. $i deci aveam un sport in mine gi m-am echilibrat. l)ar din spate,frrd sd gtiu, vine o bestie gi, c6nd imi trage una, aici in noadd, parcd aga ii zice, imi trage qi md injurd de mam6. Nu qtiu cum am frcut de nu am cdnrt. Cred cd Dumnezeu a contribuit gi un inger. $i zic: Domnul Dumnezeu qi Mentuitorul nostru Iisus Hristos, cu darul gi cu indurdrile iubirii Sale de oameni, sd te ierte pe tine fiule duhoynie.esc,dupd cum te numegti, gi s6-fi gteargdfie toate pdcatele,qi dsta,iar eu nevrednicul preot qi duhovnic, cu putereace-mi este dat5, te iert"qi te dezleg de toate pdcatele tale, gi de 6sta. in numele Tatdlui gi al Fiului ....
t04
Preot Ioan Iovan
105
Atunci am sim{it cd sunt cregtin, cdnd l-am dezlegatqi ca om, gi ca preot. S-au revoltat colegii din deten{ie: - Te reclamdla tovardqulcomandant. - Nu, domnule.Nu. $i cdnd eu am.ales lanJul cel subJire,gi inainte de a iJ da sd md incopcie cu el, l-am pupat. L-am inchinat gi l-am pupat. Mi-am adus aminte de Pavel: - Sunt pentru Tine, Doamne! Nu-s pentru imoralitd{i, nu-s pentru hofii, nu-s pentru nimic, numai pentru cb Te-am mdrturisit gi nu vreau sd mai trdiascd mult intre noi rdul fdri de Dumnezeu. $i la Jilava a mai fost ceva.Pe mine md duceau sd md sperie. Camera mortuard, unde erau condamna{ii la moarte. Md puneau in locurile c-elemai primejdioase,sd md sperie, ca sd"zic mea culpa. M-a pus la unu, in celula intdi, in care era un condamnatla moarte. $i el, sdracu' ce fdcea? Cu tineta sdpa in pdmdnt sd evadeze. Bietul de eM-am zis: - Md, nu mai face chestia asta. Agtia gtiu, md. $i nu poli sd sari, md. E JTlava, e fort. Fortul
Jilava.Te pdzegte aici, te pdzeqte acolo.Nu. Laso, mdi, cb vine un decretgi ... El era condamantla moarte Si am reuqit, bineinJeles,sd-l impdrtdqesc. Aveam Sfintele qi epitrahil. $i acum il am. Nu o sd intreba{i, cd nu vd pot spune. Cd nu voiam sd se afle la perchezi{ie. Nu voiam sd gtie cineva.Bineinfeles,nu ca volum; cu moaqtele in el. Poatec6 e ultima mea mdrturisire,de-aia cred cd dau drumul la aqa ceva. $i l-am dezlegat,lam impirtdgit. Ce s-a mai fdcut cu el nu qtiu. Dar el face parte din n c6{i au fost. Din 6qtia, de la munte, de la Fdgirag. Apoi, pdrintele Mircea de la Liteni, Bucovina. Tot aga,eram inchis singur, mi se pare cd in Aiud sauunde? $i md pomenescodatd cd bate Ia uqd. Cine era?Gardianul. $i cu gardianul intrd gardianul.Zice: preotul dsta.$i el inspdimAntat, - Fd-i ceva, cd nu i se mai opregtesdngele. Avea o hemoragie. - Ce-ai pitlit? - Pdi uite, pdrinte, so{ia mea, la vdrsta astasd divorfeze. I-a venit pe vizetd,aia de divorf. $i de atunci nu s-a mai oprit s6ngele. $i atuncizic:
106
Preot Ioan Iovan
t07
- Pdrinte dragd, dumneataai cinci ani. Cinci ani se fac pe tinet6, cum ziceamnoi. E un fleac. gi cinci ... Munca silnic6, doudzeci Da' veneaun decretqi iegiai.$i i-am spus: - N-a greqit deloc. Bine a fdcut, pentru cd int6i qi-a salvatcopiii. ii dadeaafarddin qcoald. Ea a gtiut ce face. Dar nu gi de la Dumnezeu s-a despdrfit de matale. Aceea nu se poate despdrfi. Asta e un fleac de hdrtie. O faci sau nu-i nevoie s-o faci, cd ai fbcut-o inaintea lui Dumnezeu.P6nd in '24 aqaera: iqt0ipJtunia-.religioasd gi apoi ... Aia e mai important.Ce-i dsta,actul de la primirie? $i pe urmd, tot eu i-am mai spus: - Pdrinte, nu face gregealaasta! Nu o mai condamna! - Vai, pdrinte, daci gtiam, nu mai frceam lucrul dsta. $i a afipit. Pe patul meu. Era extenuat.Atdta a dat rogu. Adoarme. Dupd zece minute cred cd a fost, saredin pat qi-mi zice: - Pdrinte Ioan, a venit Mdntuitorul la mine gi mi-a pus dupd gdt un epitrahil plin de pietre prefioase.Sunt foarte fericit! - Eu te invidiez pirinte! Eu te invidiez cd teai invrednicit de martiraj pe fa[d.
S-a culcat pe pat. M-am speriat, qi i-am inFericit! Un mort ... chis ochii pentru totdeauna. Yezi cd eu vorbesc intr-un fel ce mi se pare curios. Sd zici fericit. Altfel zici: Ferice de el cd a putut sd facd lucrul acesta. Dupi ce am iegit, m-au luat, nu treceaun aqdoi qi md luau iar. Nu am acumatimp sd le spun pe toate. Toate, toate s-au frcut aqa...Ce m-a impresionat, vd spun, un act de inteligenfd diabolicd, nu mi-am inchipuit. La Iaqi. Eram condamnat la un an. $i vine unu gi md intreabi: - Te intreb pdrinte ce cauti aici? Nu egti pentru noi. Pentru noi sunt borfagii. Dar gti ce? Noi nu gtim ce faci dumneata,cu cine te intdlnegti. $i mintea, gi te vine unu qi te ldmuregte,ifi suceqte invati sd zici:,,Iegi{i din colectivd".Toatd Valea Siretului iese. Noi gtim puterea de influen{d pe care o ai. $i deci, trebuie sd gtim din c6nd in cdnd cum te migti. Iar sd te omordm, cum ai vrea matale,n-o facem, cdte facem martir. Asta a fost pentru mine ... bine au zis Sfinfii diaypPdrinfi, md! Cel mai in{elept in rdutdti _e lul. Aqa ceva numai un diayol putea sd spun6.Sd qtie cd eu am bucuria cd md scoatemartir.
108
Preot Ioan Iovan
109
- Da' eu n,am avut aqa scop niciodatd, sd
eti{i. - $tim, pdrinte. D-.gq loJ qtimmultede matale. $i qa a aranjat,cdnd venea omul gi se spovedea la mine qi el venea qi md lua. Iar epitrahilul era corp delict. Frumoscorp delict. in final vreau sd aduc mulfumire lui Dumnezeu gi Maicii Domnului gi tuturor aceloracare au contribuit, cum zicea pe vremea lui Moise, sdmd find cu brafele sus; cdnd ii {ineau bralele sus, cdqtiga. CAnd nu, pierdea. il lineau cu rugdciunile. Tuturor care prin rugdciunealor mi-au tinut mdinile sus; s-au rugat pentru mine, c6 simfeam. Am avut rn caz la ... Doamne, unde era oare?Se pare cd tot la Gherla sau la Jilava. $tiu cd ne-a scosin frig, inghe\afi,lapielea goal6, c6utau mind de creion" scuzafi-md,qi in fund. ingrozitort Numa' diavolul ... $i in situa{ia asta, cum stdteamaqa,la peretefintuit qi inghe{at,zic: - Maica Domnului! Maica Domnului! $i deodatd clopotele! Clopotele din oraq. Treci induntru! Zic: prefacerea. Nu mai vorbesc de cdte s-au fbcut cu Sfintele duse ... A fost frumos la Gherla!
De Paqti. Diminea{a de Paqti. Toatd pugcdria rdsuna:Fkistos a inviat! Gardianul, rdzilnd: 'Ia-Ji sdpunulqi prosopul! Hai laizolatort - Nu trebuie sd-mi spuneJi,cd eu qtiu de unde se trage asta. Tofi erauimp6ftnqi1i. Aga, qi cu astavoi incheia. Dupd ce la $omlea am scdpat,v-am spuscd strigam: - Doamne!Maica Domnului! Dupd ce am scdpat,aveamaltd melodie: - Miiculila Domnului, Mdiculila Lui, Mdiculila Domnului, Mdiculita Lui. Asta era cdntecul meu de bucurie, s-o laud pe Maica Domnului. IertaJi-mi copildria pe care o mai vede{i in mine, dar aceastdcopil5rie socot 'eu c6-i maturitateamea. Este adevdrat cd,pozez de multe ori, cd nu vreau si fiu l6udat. imi pierd mdntuirea.Nu te atinge de mine sd zici cd te faci - bine! Nu, nu, nu. Este qi motivul pentru care nu md duc acum la bisericd. Nu, nu, nu. Nu existd sffint in via[6,.Numai dupd moarte. $i eu nu umblu dupd asta. Eu gtiu cd-s mulli sfin{i anonimi. Foarte mul{i. $i m-afi in(eles de ce am vorbit acum. Cd sfin{enia nu este sd Ji-o cAgtigi a;a, ca
ll0
Preot Ioan Iovan
111
un fel de afacere.Pdi, $tiutorul inimii... ajungi pdnd la El qi gata! Nu existd vamd, cum zice Cleopa, Dumnezeu sI-l ierte! Cum poti sd spui, Cleopo, vamd? Pdi, atunci ce rost are mdrturisirea dacd sunt vdmi? Crimd, curvie, tot, se dezleagd.Se dezleagi. - Spuneli un scurt cuvdnt pentru generalia de astdzi. Ce ali crede cd e mai important pentru ei sd Stie? Rom6nul nostru are un dicton. Se zice aga: - Md! Ata-i om cu fricd de Dumnezeu qi cu rugine de oameni. Asta ne trebuie. Frica de Dumnezeu gi ruginea de oameni.Nu po{i sta ca sfinfii, sd nu pdcdtuiegti. Tofi gtim. $i dumneavoastrd, qi noi. Dar din cdnd in cdndsd te speli. S4 te giseascd{qtu;i Pgglg3_gq.lgzlegat gi iertat. Asta-i sfatul meu. T-iteretul sd nu mai facd scop din acestetembelizdri, qa"tcrnbelizorul,?sa'.i zic eu ... O aduci pe domnigoarade la Surprize, surprize, Maria gi nu gtiu cum o cheam[. Mariana ... Nu. Andreea Marin. Qicd il aduce din America pe unu gi bucurie pe pdrinfi, $i pe urmi, in spate,fundul gol gi tot
felul de orgii. Ce vede copilul [sta? Asta este? Scuza{i-m6,aipi este imoralitatea scop. $i aran.jatd, machiatd,cum vrei s6-i spui. Yezi ce pretuim noi? Cu astavreau, cu astainchei: - Aq sfrtui pe to{i tinerii gi chiar pe ceilalli romdni ai nogtri sd nu uite cd sunt romdni. ,,Tot ce e romdnescnu piere. $i nici nu va pieri. Oricit vom suferi. Dar sd pldtim vom gti. Cdci tot ce-i romdnescnu piere. $i nici nu va pieri. Rom6nul gtie s[-nfrunte ceasul greu. El credein dreptatealui qi-n Dumnezeu. Cdci tot ce-i romdnescnu piere. $i nici nu va pieri!"
)G
q) E
{
tuo! t Fa
trprBoF r.XllFrlbfiit 'Jt f.g.P'-r.?rlro,Fl E?httrlrt tttottd cu bt rltFrra t c ulttlonnr XtDlatl!t., str:Or r..rtEt tl
oltlifi rlor ce p too.a;t. lr JuaGon,tt. fstlro ||'|t?! 6.rr.r!lll tnrrrlst arAtcr{c lBorlr!.!! l'.rp.otul al vt ' nrr&O flttlptBrta.c.r. .a3. ll ealo*rl fltref
-r,
crr. luorrattt atllrDt fflril Frflrrta dlE E lai.dr rl.arrt F.. DGt aaoabala-lt d.-!:rataa?,r e cltr oa tlrot rltclt.lNast 6rl lr! t. a-p dt! atltllDbi C[taF ai hcilru Fr'rqc ltatta. rt" tra .itorltta .'t ei .laa dt! tdrntatlra. btlarlo.arat: rrl .tF6a.t-a,;.it.t .r.D! lVIt:!_lall tar tfrrtr.t|fta Frrrr roiltr Dts !laartrtl.Drafrc rr dat a.Clrtttlr tDaDactsFrlut Ett Fla.Sl,Fracu,r raltcc |ltD Frlotala dc rouriglo rlr ottrtrtcl. t! vtrl P.S.D!IE ?ndr3rol p.t.loiat Ittlrrla a St dtt| ltt traC!rlt pFpFjl.,r.atldtlt ra"gtrot,ttrla subrl tarnt ilt rtr frmll aG !.-plcc ll.ir lr.r13il?c.!!c 1r luoorcatl.lb ?firnlJ s'! ri d.lrFrtt. pc Fatd-i.ol Tn sD.rdl il oodtail. r LtrYnd i t,r r biae cl-lafrqat darl.rF fl tRt t.? Dsgst g lrt 9t tlf Eaf,l G tt 7c ogFG I !r I raBt.l? Dr r. I ilr tnllnrD:r i. I llr frbiF l ,.{ +rt r!"! crDott "nlf, dc lfbt h!FtDnt I nr tarEr rl t nl'rt d" 41rl ,i,t11!{l et drolare.An fl.ar!a d.l- Dnlrul tfttt. Do arul
ilt"?r"rn.
?r r-'rDrlnt
itt'ltt(!:a
st tDr t!!
a:l
tl.
li
Dl.orta.af,raL
lq
.ot,
rralq
lrin|
(
'f.t !rl.!o!
'-L
catr trpttl at rrollti !oi!tt: o"t.
et "/ ',
"tlf
;2w
rlraltirdll arrpm hrtfPllf l..lrrta. !.-!.t,r i..raelr c' ttit, l-e'rt dllD ^tOtntrt ub! {tat. rtD , lii,t f{lG.! r. Dotttrlrl 6t rlat la-rtt
.t
'Jvqo
8'r!t irl ,O5 ,lcdt&rl/! ,:GDFD0 oortlt l,rr. rrlrbtr rI. r-ttl ^ffi". l:i J'die"si lf.r&tr,ljIDr tbcn:tup fD lrDrdrlol OID : sl!ar.F4tlB r y'soc :crrcall.r q: gErlll
rt!. r tr. a artrStrc:'i1 ttrStra:-;t EOtt4 l E!:r4 llo lo Vaug.t$f1t v.ugrf$f1l1_fti a l ! qi$onti 1 _ f { ilr offidli ,nsgn itJ {osgttu ,l-a llealx vri fl d,rie oriral FG tlrclal.0o ef,aUf iiioo4 s_&r lcrol gr allc dalr} lllifndsE ltr vrt1 EGrsL{ E Yti Flalplrlir rulee a!-l ttrlIli.r.6a Dr oE.rr sl tDR!-rtp t 6c O"DraalJ at Vt'fDielfr(ta9i.
r, illEdntt.t. sl.lloafB l[ 6$tc.l il{|tact
r,rsL{cr:
{r 'irPstrlt"Etii r'r ! crt iF r.;;ii |J:,, i;:'";i;'iX;;'48 : l t q r { a ! { t"' l J t o - r l i t ' i rd'r r, .:r..-,--lll ,-T1 "?I' La .tt?t r,rl !or.Drii6; *;; ;;;;-;;;;;
Irrrg o.r!r
Fhlya ttFl?trG
!!
ll tlllu rtDllltrf
tu ub {ltpra&rf d.lr dalat* trrr rdF;sj,8r dr{t r lrrrtt fa rnelr}tl tot*r adttlaa lor.rtrtat
lo t
g0
Flrt Et t t drl r 8l Drc tru- r.ltnrrrt f.t.?or!trt tr tu et.il tutrrr ! ! a,r la trrh t!'!'.!. tilr rDoi ll.protD! !.af tttFlra6.1. atllraGt
gtgZJot n.o. rtrrtrull'l .il t t;lt.li trbr!.rlo'rlul
-rL
tla icrltt ttn' I{ r..1 Tloreltlf,:?-! ut rarc tDlsl nr ti."f
tphrl ltt Duratio
dfqr
I
rt
ru
tl
l,-tl tailn
frtFrtlr '||iFI
tpl rilllat
ir Drrl. r lrlail
ltr.rtatt Dal'.
gt ,itF lafritt. ttrtrtlo ?. rrt.Ut
'F
. rpi!,| Frtdlg icid rlri8..t?rl3r.u Fo trpltrtll f!c16nr.t$ trrrrr.i!rqartil ----
p lacpv-'rlgftf brr ; Jorloort'r tfr!|ttt .ac s'nt loaitlr l{ lrlt atll chcrte ?' tFatul,a ltnt lo'Vrrdlftre{Ll $alrrtF
ffrl faclniF -? I F1nla6t1 DrOnuIrl,dt q rrtul Vr t4&Trtlr rrtl?elc frt! Cn avm tjrte laotru Oaflt qr Ef,lt|lt.l orqtt t l r n l t f 1 { d n * ) f i l"4 Srle.Sl. {aras 'Jrlct. Vrnttlrn phtrlr f!lrr f!tttltttort ir.ll.daF .rt]*istnl tLrol aluo.trtrulii $t a llplrt tlaa.Drd lbf.ttrr lt qrr.a',|f xto !t..Ft.t rt tr i| t !t ira o brtr 3lgLrrrrErar r'irr6 ad. tti .l o lotrgl 7t
-r+
'r--
rr'rlcl.rr ra irrilr.rur I-.-ol trrriiri"'j.Iiioi-ii rqr"rr.cesrla.F.{l!r1 0? S iil'rtln F?tr,r.Bt fn6lobanr! ac;ii;. ;;;;.;'o oir. rr urrrrc rhrrz,i -.r_- ?*,tI*". 1'.I*:1 (' F i5J ;rreirir-. 9?-"F.
sr reo+i-ui"t;i'.ri'iili; - pu'ra,, ;:-:ilii:*;,'lll"ll;"1"!l.i
ilF#r-ttrffi x'ffi il1i:F1i:r*i$r$l':#r;:'?"*
(
.i/|.
f.!.Yarrtro dro. orrt lt r orllolrt g! i! ttf t l! tb . t l d n t b . ! . i tr . ral latrrlDt i p lo l -brltfl urltrl ra. Frll:t.aa Fnrl.6.a. Fnrl-6.a. r.taloF t DlaloF .irbrorlli alrbl3rrtli lrllh... o1 Dortntotir rouathdol. al! ir{tD dl e:ror ? n'.&ttr!gl tttrt lor-aluJbe prCtl
rno lh 0.alt!.ia gt tstnrlld r FrSao tagl la llcto t orrr-actialr aaD. CDD! El,rnar.E ? f.g,Vc!.rl.|l r rflr*dt lr rol or. d.asl ?rak{e .rb$l !i a..lrSa rt piuflo fl zl,.r4 lcliro !r hstrlmr ar atsto tojl a-tf racrltltr.Drll8ur-1.-ex Inehlor! lnar,g!, rr tt n.-.r'Eoalt
arttl|ol a[ttllol lul Drtr.3.o lul Dttta3ao latf latr t orl .artulul Dlacali.Ont .!!. It baltr t Fttgorccal ? Gtq. Trlt'u btDl auilt.
ar! rullt.Il ar! r.Fa .l .tlJtbF+|ot Ftrr r.!| pF.rirao gf brftr rllt lDiabal. ellr lDiabal. ? na na I' talrql.$q,rt!r!c? ral tEi.$q.r tn!e? d.6c lt.6c iu u3rt1 il. n n . l t n t f a ; f .lt ra c . ' a'arlt.ttr rrt.t ? 7.P.8. tl F.-ltntla !u tltor|'nllt .Dllt st .; st daatttlta'ic aa da.trrllcic !!.!tt rocrrk'lidir !lG[l
ltiq co crr.cr"g i.;l-"td r tqJstrt dr Dqlslafl pr orrqiUati.fa sl sfhtc {llJtrlstclldl Oncr rrtlhfrlr;.f ol rll le t{yr.tl'r'tn loe r! !c ocllr;Grelt llfn'1tort r. ..ftrartr .drr.r l"t.ll ta 6r!.li l. re?r r..h. f" Viid,irf*gg.i.t laEtl url1 ull1 rE.i.rrct rE.llarrct r:!t ln trlurltc ttllril tlllDr oulrirt oulrurc, lrlurltc ar.Ar.f,:c-Ditr, araat6.,[.]d3 "-r.9i1!l q fori dlt*rol "r?ir,Bl!l lr lilrdtrtr.rttl.a.rrur a cfotrt Sftttrl'rl Hrrf,tatDla trt li -lr.t ]ry.lltrr fq.''Jr;tri.r.tll-rr rri. nr h|r|lntl'cg"rrr trirr --------i '-lfe-lare+-ro!ffit!; r-'--"'--Ir-+4rG-ffi9!; r 1 i , j .j ; i
i
crl ara r^r e+ rdrrot t,rtrt?r l!t! i?8trEt. lq prFr ff:, lirLi a. firrlcl'rsl.aEai'tlrt.,.f ec,oD..llrlt....t...dre. .""i i,ht'uir,rJ*-i:t'.1c..-t B-rirt dal'. tn_$ir.. !: ::'.M":_lT1 11-ll "._oltTErr*ri ?:
i I I
bc|!
agflE
lLltfal
lf
rc t1t ru at'FrDru,tr
nrli{tal p llagil ff?eu icfdof ttlott V.F l1.? ?t .-ltlfauLf
-rrpr.rrot
leatr|, . i ioArff
!!"t
_ lrfr-trrnlGttel ldntrrlJ.lr .d!|.e
auJ
tf,ic*3.i|
ulrc.rJ
alaut.
o. ,'o-{il.E!#i: $t?!s"i$liai'!t Sl*iil};-'jf ;l$ r4r ca,.rce -t '?;iil"'t*i,!it"r lil.i fi {rD.Jactq

rD aa)3sclo.g'll!{r.rlg u1 r{trw rr{,lrt.r3r i-
f lr'st
I
..aj g-.9 oa .tJt\Ia crg t,rstsGtr l&-+':ocilI'Jqr uo ro;;t;:!i'.r.(qLt:c Lr-ll,ta.rr' a{t r" ru ns rollEiu }i alqEc o'i 6r-:r.r !,&lcat iarp Lr,
Lt- o|. a t.tsls l! .rrBtr f,lp lirrr?o !sz.a.9t ql tt tnt3 ar,.A II r,{ }q l0-lq. l. a, ottrl 'lats " . 1'rta ra Di_ lBrlrl of;lat.ia iolltf! ?t.mIS (! et li, lrrt[r, lll t^1 otr'.Js l?alre ttr^ lrtrrtl .3 Er lrrv].rF.'osq rr''r 'alnp r(9'{l rt! tclu*6q*toll-6pulEiq!$ iI!.IJ(4J!6 bl d I rcdrJ.,. I lul oTriu oc oti,}.s{r-o {} tlug.'tr lJlot.id r(1r,1 r.-c.tr,o.5'ru1 pulo ,Ib !tiJia,.r .lrhF-, .a
Of sr
ti .uicI rrr..r{r.tts roq !i s- ,*"t.'i.Ji.lit:t.fl"1;.:i:il"jr::

Ga r.r, t^1alt . lt r^reru {a :a}tt4r dlc, {a! 11-.tr su]E to:ai.t ]i.a
g'eou1 I.t!tlrf.r sJ Jsg.lrl rij rl\t9qc.g s,.H.4 ta fii'lJr ttif.i .0 f .0 I[ ]I - ii tG r f ,rIa a a , rsl{ll|l rr glrrt ri r c !IrJ.-ut-tf trr.t.-ut l n l a irau;ttrlrl i.asJltllrJ scuJiJJ scu-SiJd rg l J l | a i 'uta 1rr1r. iu!|aj 1G clrr.cs .l'4.r*a ? ltll.ra f+L r4r. iltr-ra.ro4 4!. ti 1;51!c1o191 qiu Lrll!t8la ' x o l "pallt .e l.ln33..tl!'!lEalt ta!trll lnlqtra.alttsxltt cr 1ta1| 114-1 -}LE tttr+ l{rll(rul g5o1ir1:tt'1c9.la lata r. talll{ -.l'
*tI
trd'.g! D:l tu rt REIS tr nl!.ot s-i 6l! t-tlidl{lr3r3srtt dellrt rutal tr l.rlrl DcqDotaortrq Cutrtr aulila aour: L!.4!!!lFlt.l'.r' gr ',nta.rrac. !alt:raa! dlrlDr ra.al ai.r'51!t lrlD detc:ta?lic ryft4 J!dd';F.rl I.,1 !u or Fttrmllo or .rD f. tmfstt Jutt..^blrt L.E tarh.trL FaafEa al t-ml" trrslyrfarrjt.lrr Eot do Lilsia c' nl lrt raatr+ raalop.ttft (d. .lflt Drrn.lu! ailht6!t Vlrd:rr|'.g 9f 8f?aErrol-lnir9
tltrl. t t6.:l tilltlt fnrtt-
r.Ftrd at ttlsl.tol fDtam.lr r'ir Fstrtalt ttirtl Gi ! ;ten.ll lD .aQD -r fadld.!,Lli ,r8!.''l -r.r"l,irf-.Ls!itoltra tblqllal, da FaiFtlatl|to. Ft .ltlr I. P.6.$rlrttc ltrarlt f'r 3ftl"tla ?a;.' al.|t rarct rrr fio .l ?-l.(.t lct Dpr!d-.otal lt,trD. o.,!r'Drl a .l tl!.dul{l

2009 Preot Ioan Iovan-A Fost Frumos La Gherla !

Transféré par

Informations du document

Titre original

Copyright

Formats disponibles

Partager ce document

Partager ou intégrer le document

Options de partage

Avez-vous trouvé ce document utile ?

Ce contenu est-il inapproprié ?

Droits d'auteur :

Formats disponibles

2009 Preot Ioan Iovan-A Fost Frumos La Gherla !

Transféré par

Droits d'auteur :

Formats disponibles

i..

Preot fosn lovan

A fost frumos ! l:d'Gherla

'2ArhivaCNSAS, p. 159. P 16016, dosar

ta Arhiva CNSAS,dosarP 160lll, p.45. 15 Munca silnicd pe viafi (n. ed.).

t.q 7lt^ 6)V ti /L tO-

Inalt PreaSfintrite [Pdrinte]Patriarh, P. S. PAr. Mitropoli{iqi P. S.Per.Episcopi, membriiai Sffintului Sinoid.

Preot Ioan Iovan

Preot Ioan Iovan

Preot Ioan Iovan

Preot Ioan Iovan

Preot Ioan Iovan

Preot Ioan Iovan

Preot Ioan Iovan

Preot Ioan Iovan

Preot Ioan lovan

Preot Ioan Iovan

Preot Ioan Iovan

Afost frumos la Gherla!

Preot Ioan Iovan

Preot Ioan Iovan

Preot Ioan Iovan

Preot Ioan Iovan

Preot Ioan Iovan

Preot Ioan Iovan

Preot Ioan Iovan

Preot Ioan Iovan

A fost frumos la Gherla!

Preot Ioan Iovan

Preot Ioan Iovan

Preot Ioan Iovan

Preot Ioan Iovan

Preot Ioan Iovan

Preot Ioan Iovan

preofi gi studenfi au fost derutafide cuvdntulfrre, echivoc al I. P. S.Voastre.

(n. ed.). "Cursanti"

Preot loan Iovan

Preot Ioan Iovan

,rA fost frumos la Gherla !"

r0 Textul dactilografiat nu estesemnat,in schimb la dosar se afld Ei memoriul in forma olografd.

Preot Ioan Iovan

msr.Nu v-o nu "fuepqna Rgytnici o t6rgqiald.,gi spuncamerit,cLnu e meritulmeu.Estemeritul

Este vorba desprememoriul pe care l-am reprodusin aceastdcarte (n. ed.).

Preot Ioan Iovan

adiea Nu a saspsna-adev.anrl. 1L9"v-o{b-i[igr9.ct,

Preot Ioan Iovan

lucruri strigitoarela cer.

Mryerrylul/qy9rjj.-Sunt $tea nq ggqggg

Preot Ioan Iovan

Preot Ioan Iovan

Preot Ioan Iovan

Preot Ioan Iovan

- Da' eu n,am avut aqa scop niciodatd, sd

Preot Ioan Iovan

gtgZJot n.o. rtrrtrull'l .il t t;lt.li trbr!.rlo'rlul

tphrl ltt Duratio

gt ,itF lafritt. ttrtrtlo ?. rrt.Ut

. rpi!,| Frtdlg icid rlri8..t?rl3r.u Fo trpltrtll f!c16nr.t$ trrrrr.i!rqartil ----

sr reo+i-ui"t;i'.ri'iili; - pu'ra,, ;:-:ilii:*;,'lll"ll;"1"!l.i

ilF#r-ttrffi x'ffi il1i:F1i:r*i$r$l':#r;:'?"*

_ lrfr-trrnlGttel ldntrrlJ.lr .d!|.e

o. ,'o-{il.E!#i: $t?!s"i$liai'!t Sl*iil};-'jf ;l$ r4r ca,.rce -t '?;iil"'t*i,!it"r lil.i fi {rD.Jactq

ti .uicI rrr..r{r.tts roq !i s- ,*"t.'i.Ji.lit:t.fl"1;.:i:il"jr::

ilF#r-ttrffi x'ffi il1i:F1i:ri$r$l':#r;:'?"

o. ,'o-{il.E!#i: $t?!s"i$liai'!t Sliil};-'jf ;l$ r4r ca,.rce -t '?;iil"'ti,!it"r lil.i fi {rD.Jactq