Vous êtes sur la page 1sur 20

Cuprinsul :

1. Introducere 2. --3. Rolul mass-mediei n viaa social 4. Functiile mass-media 5. Efectele mass-media asupra mintii umane 6. Influena mass-media asupra sistemului educaional 7. Bibliografie

Introducere
Mass-media este o denumire general a tuturor mijloacelor i modalitilor tehnice moderne de informare a maselor: presa scris, radioul, televiziunea, internetul i alte mijloace de stocare i transmitere a informaiei , devenind n zilele noastre o for deosebit. In special televiziunea reprezint o minune i o extraordinar invenie a omului, care a transformat lumea ntr-un ,,sat global, este o bun surs de cunoatere i de educaie i o modalitate de destindere, dar, reconstruiete realitatea, realizeaz un nou mod de existen. De asemenea mass-media isi lasa amprenta inevitabil asupra educatiei individului. Pornind de la varietatea situaiilor de nvatare i de la gradul diferit de intenionalitate acional, educaia se poate obiectiva in trei ipostaze: educaie formal, nonformal i informal. Mass-media facnd parte din educaia informal ce cuprinde totalitatea influenelor educative ce se deruleaz n afara colii sau prin intermediul unor activitai opionale sau facultative. Exist mai multe circumstane de formare i de informare a tinerilor. Aciunile acestui mediu educogen, ca i ale celorlalte medii: coal, familie, biseric, instituii culturale, trebuie s se conjuge pentru a modela adecvat comportamente i constiine in acord cu marile idealuri ale epocii. Totodata ea este un factor al educaiei, care las urme adanci n memoria individului. Ea poate s mareasc sau s micoreze experienele unei persoane.

Ce inseamna, influenta mass-media ? Poate fi pentru unii un mijloc foarte bun de informare asupra unor subiecte cum ar fi spatiul cosmic, evenimentele mondene, muzica, politica, arta, educatie. Pentru altii ar putea consta in rezolvarea anumitor probleme individuale sau colective, economice, comerciale, de sanatate sau sentimentale. Insa multi sunt influentati negativ si ajung sa fie detasati de realitate prin expunerea excesiva la manipularile mass-mediei , fiind afectati psihic , emotional si intelectual din cauza mesajelor necenzurate. Chiar daca nu constientizam, mass-media ocupa un loc esential in toti pasii facuti de om in viata sa.

Conduita morala reprezinta, in fond, exteriorizarea si obiectivarea constiintei morale in fapte si actiuni cu valoare de raspunsuri pentru situatia concreta in care este pusa persoana umana. Astazi, nici presa, nici televiziunea, nici radioul, nici cinematograful nu mai garanteaza, prin ceea ce emit, formarea convingerilor si judecatilor morale care sa determine o conduita umana sanatoasa si ordinea in viata personala, familiala si sociala. Concretizand cum actioneaza mass-media ca factor excitant in determinarea comportamentului tinerilor, evidentiem doua tendinte [1: Revista ,, Oras nou nr. 1/2001 , Resita ] : 1. Formarea unei constiinte ce sufera de vedetism si autosuficienta prin elaborarea unei mitologii proprii. Devierile de conduita se pot manifesta prin: asocieri la activitati de banda, limbaj trivial, apelul la alcool si droguri, consumul de literatura si casete video cu continut pornografic, comiterea unor delicte de ordin social, ultraj la adresa autoritatilor publice, subminarea autoritatii parintilor . 2. Formarea unei constiinte duplicitare. Provocarile complexe cu care se confrunta astazi educatia sunt adesea legate de influenta penetranta a media in lumea noastra. Ca un aspect al fenomenului globalizarii si facilitata de progresul rapid al tehnologiei, media modeleaza in mod profund mediul cultural. Perspectivele din care poate fi analizata relatia dintre tineri, media si educatie ar fi: a) formarea tinerilor de catre media; b) formarea tinerilor pentru a raspunde in mod potrivit la mijloacele de comunicare sociala.

Educarea tinerilor pentru a fi selectivi in folosirea media este o responsabilitate a parintilor, dar mai ales a scolii. Rolul parintilor este de prima importanta. Ei au dreptul si datoria de a garanta folosirea prudenta a mass-media prin formarea constiintei copiilor lor pentru a exprima judecati sanatoase si obiective. Scolii insa ii revine dificila misiune de a promova adevaratele valori, in situatia in care media aduce mereu in prim plan, pe de o parte, diverse forme de manifestare a lipsei de minima educatie estetica si morala, iar pe de alta parte ceea ce este negativ, inadecvat sau chiar imoral in institutia scolara, neglijand de multe ori ceea ce este pozitiv si eficient in educatie

Rolul mass-mediei n viaa social :


in societatea actuala, mass-media joaca un rol crucial in viata sociala, devenind, de-a lungul timpului, o putere crescanda si indispensabila, cu o influenta puternica asupra segmentelor societatii. Mass-media are urmatoarele roluri:
-

Rol informativ: Alimenteaz publicul cu tiri sau informaii despre evenimentele sociale, afaceri publice i viaa politic. - Rol interpretativ: Evenimentele sau faptele cotidiene difuzate de mass-media sunt intepretate i judecate. - Rol expresiv: Din punct de vedere al funcionarii ei, mass-media este un forum n care persoane sau diverse grupuri sociale pot face cunoscute opiniile i castiga o identitate cultural, politic, social. - Rol critic: Mass-media joaca rolul de cine de paz", n numele opiniei publice, fa de sistemul de guvernare al statului, de investigare sau punere n lumin a situaiilor sau aspectelor anormale din viaa social i confruntarea unor curente diferite de opinie care se manifest prin intermediul mass-mediei. - Rol instructiv-culturalizator: Mass-media difuzeaz informaii i cunostine cultural-stiinifice. - Rol de liant social: Mass-media poate genera un mecanism de solidaritate

social n caz de calamiti naturale, situaii personale deosebite care solicit ajutorul celorlali membrii ai societaii. - Rol de divertisment:Mass-media pune la dispoziia publicului modaliti de petrecere a timpului liber. [ 2:Vasile Tran, Irina Stanciugelu ,,Teoria comunicarii Comunicarea. Ro, 2003, pag. 132-134].

Functiile mass-media
Desi de-a lungul timpului au evoluat prin modernizari sau ameliorari la nivel tehnologic, mijloacele media si-au pastrat o stabilitate in viata sociala si joaca un rol functional in viata oamenilor. Ele si-au dovedit capacitatea de a produce functii in cadrul societatii. Denis McQuail a observat ca notiunea de functie se foloseste cu sensul de "scop, de consecinta ori de cerinta sau asteptare- si poate capata si alte intelesuri" [3:Windahl, Sven, Teorii ale comunicarii de masa, Editura Comunicare.ro, 2004, p. 69] . Intre functii, efecte si roluri exista o aparenta sinonimie, insa diferenta semnificatiei este evidenta. Functia este considerata consecinta relatiei dintre ceea ce produce si ofera mass-media si nevoile societatii, in timp ce rolul reprezinta misiunea deja declarata a actiunilor sale. Intr-un sistem liberal, misiunea este aceea de a facilita accesul la informatii si divertisment, dar si de a fi in serviciul public prin informarea corecta, formarea si promovarea educatiei, a culturii. De asemenea, observa si critica domeniile societatii, precum cel economic, politic, social etc.. Influentarea in urma actiunii mijloacelor este considerata efec. In urma contactului cu indivizii, acestea pot determina nivelul de cunostinte, modul de actiune si de dobandire a comportamentelor. Modelandu-se dupa nevoilor din ce in ce mai diversificate ale indivizilor, functiile mass-media sunt multiple. In continuare, voi incerca o prezentare a celor mai importante dintre acestea: 1. Functia de informare.

Indivizii simt in permanenta nevoia de a controla mediul inconjurator, pentru a actiona si a lua decizii in functie de realitatea imediata. Functia de informare vine in sprijinul nevoii societatii, grupurilor si a indivizilor de a controla mediul inconjurator. Oamenii evalueaza, pe baza informatiilor pe care le primesc, importanta evenimentului ce ar putea sa-i afecteze in mod direct, anticipeaza unele tendinte si iau, in cunostinta de cauza, anumite decizii. Cele mai multe dintre mesajele mediatice receptate zilnic, din cadrul interactiunii continue cu mass-media, sunt informatii generale, care se adreseaza mai putin sensibilitatii ori nevoilor curente. Din cauza patrunderii mijloacelor de comunicare in relatia dintre individ si mass-media, oamenii isi imbogatesc bagajul de cunostinte prin aceste informatii mediatice. Informatiile utilitare sunt cele prioritare pentru public. Fie ca este vorba despre programul la cinematograf sau la teatru, de situatia transportului urban, starea vremii sau cotatiile bursiere, oamenii isi orietneaza activitatea zilnica in functie de ele si controleaza mediul imediat. La fel, informatiile de prevenire sunt si ele importante. Unele dintre ele au intrebuintare utilitara, pe cand altele pot anticipa catastrofe naturale, crize, accidente sau evenimente neasteptate. Astfel, viziunea prospectiva a mass-media poate ajuta populatia la mobilizarea colectiva, la ameliorarea daunelor sau prevenirea unor evenimente neplacute. Dupa cum se poate observa, mass-media ofera o gama larga de informatii cu privire la preocuparile, cerintele si interesele de tot felul ale publicului. Rolul mijloacelor media este de a obtine informatii si de a le face sa circule. In plus, ele sunt supuse unui proces de selectare, ierarhizare si interpretare inainte de a fi transmise publicului. Astfel, mass-media ofera o imagine mediata, o anumita versiune a unui eveniment. Uneori, oamenii iau mesajul receptionat ca atare , fara a-l supune unei analize sau reflectii, din cauza volumului informational foarte mare primit in fiecare zi.

2.

Functia de "legatura" (de comunicare)

Mass-media raspund nevoii oamenilor de comunicare, de implicare in comunitate si de identificare cu o anumita cauza, tema sau subiect. De aceea, aceasta functie poarta si numele de integrare sociala. Nivelul la care actioneaza mijloacele media poate fi unul local, national sau global. Insa, indiferent de diferenta dintre receptori (nationalitate, religie sau cultura), acestia au in comun consumul aceluiasi produs mediatic, bazat pe proximitatea informationala. Sloganul unei campanii publicitare, o stire de ultima ora sau subiectul controversat al unui talk- show pot face oricand subiectul unei discutii cu cei apropiati si nu numai. Astfel, mijloacele media ajuta la socializarea in interiorul unei comunitati. Daca ne referim la un cadru global, informatiile, ideile sau subiectele pot fi comune, insa acestea se pot diversifica si adapta in functie de proximitatea spatiala, tinand cont de realitatea imediata. In oricare dintre cele doua contexte, unul dintre efectele mass-media este de a ajuta la dezvoltarea relatiilor interumane si interculturale prin crearea de legaturi intre membrii comunitatilor sau intre diferite comunitati. Ele capata o forta unificatoare, creeaza o viziune globala si apropie diferite culturi, generand un sentiment de solidaritate in randul oamenilor [ 4: Popa, Dorin, Mass-media, astazi,exemplu, campania Pro Tv, "Noua ne pasa!"]. 3. Functia educativ- culturala

Mass-media au preluat din rolul social al familiei si al institutiilor de invatamant in procesul de educare a copiilor. Ele transmit valori si modelel culturale ale societatii si au un rol important in formarea gandirii si comportamentului indivizilor, in special, in randul tinerilor. Mijloacele media au posibilitatea de a face sa circule diferite modele de comportament general acceptate de societate, raspunzand nevoii de perpetuare a valorilor comunitatii. Ele transmit de la o generatie la alta mituri, traditii si principii "care ii confera

individului o identitate etnica sau nationala" [5: Bertrand, J. C., O introducere in presa scrisa si vorbita, pp. 36- 37] Prin transmiterea valorilor, "mass-media contribuie la realizarea stabilitatii sociale si la mentinerea, in timp, a structurilor culturale".Rolul lor este sa transmita cunostinte si sa formeze oameni cultivati. Din pacate, produsele culturale reprezinta un procent scazut din grila de programe, exceptand cazul in care canalul mediatic este specializat in acest domeniu. Nici timpul de emisie nu este unul prielnic, emisiunile fiind difuzate in afara timpului de maxima audienta sau la ore tarzii. Mijloacele de comunicare nu doar promoveaza modelele de comportament, ci si genereaza unele noi, ca de exemplu cel de consum. [6:Coman, Mihai, Introducere in sistemul mass-media, p. 83]. Pe de alta parte, mass-media sunt acuzate ca prezinta modele negative (falsi eroi, false vedete) care au o influenta negativa puternica. In special, tinerii, inca de la varste fragede, au tendinta sa imite diferite personaje din filme, desene animate sau sa adopte comportamentul anumitor personalitati, vedete pe care ajung sa ii idolatrizeze. Prezenta constanta a acestor falsi eroi sau false vedete in lumea mediatica duce la comportamentul de imitare, din dorinta de a ajunge ca ei, de a fi faimosi sau de a ajunge in centrul atentiei. Mass-media vin cu contraargumentul ca aceste modele antisociale sunt prezentate ca exemple negative si ca ele reflecta realitatea inconjuratoare. Insa, aduc din nou in discutie perspectiva studiilor functionaliste care spun ca indivizii sunt liberi sa aleaga un anume canal sau produs cultural pe care doresc sa il consume. "Nu mai este vorba despre a sti ce le fac mass-media oamenilor, ci despre ce fac oamenii cu mass-media" [7:Bertrand, J. C., O introducere in presa scrisa si vorbita, p. 180]. Motivarea alegerii este facuta in functie de valorile, interesele si nevoile fiecarui individ, asa cum spune si principiul teoriei folosintelor si recompenselor. 4. Functia de interpretare.

Informatiile trec prin mai multe etape inainte de a fi prezentate publicului. Pe de o parte, ele necesita un proces de selectie, realizat dupa anumite criterii [8:Coman, Mihai, Introducere in sistemul mass-media, Editura Polirom, Bucuresti, 1999, p. 62], apoi sunt ierarhizate in functie de importanta sau urgenta lor. Pe de alta parte, informatiile ajung sa fie analizate si discutate. Dar pentru ca goana dupa senzational, dupa instantaneu a castigat teren in fata dezbaterilor, s-au dezvoltat genuri jurnalistice specializate care permit auditorilor sa aiba acces la mai multe opinii, de multe ori ale unor specialisti, pentru a-si putea forma o parere de ansamblu. De asemenea, telespectatorii sau ascultatorii pot participa la discutie prin telefonul in direct. In orice caz, granita dintre informatie si opinie este greu de stabilit. Unii specialisti considera ca influentarea are loc inca de la primele etape prin care trec informatiile: selectia si ierarhizarea. Alegerea prezentarii unei informatii, a unui eveniment in detrimentul altora, precum si punerea lor intr-o anume ordine reprezinta un act interpretativ. 5. Functia de divertisment. Intr-o lume a vitezei si a provocarilor continue, mass-media raspund nevoii oamenilor de a se deconecta de la viata cotidiana. Indiferent daca este vorba de un film, o emisiune de divertisment la tv sau un talk-show la radio, oamenii privesc mijloacele media ca pe o modalitate de petrecere a timpului liber, de relaxare, dar si un mod de evadare. Consumatorii de divertisment vor sa scape de presiunea cotidianului si sa intre intr-o lume imaginara, lipsita de grijile si problemele zilnice, pentru a trai imaginar evenimente, experiente sau sentimente pe care in viata reala nu au posibilitatea sa le incerce, nu indraznesc sau nu ar ajunge sa le traiasca niciodata. Bertrand observa ca mijloacele media "stimuleaza (emotiile sau intelectul) si tot ele calmeaza (prin distractie sau catharsis) [5: Bertrand, J. C., O introducere in presa scrisa si vorbita, p. 38] .

Privit din perspectiva costurilor, divertismentul mediatic este cel mai putin costisitor, iar accesul este imediat, doar la un buton distanta. Mass-media sunt cele mai importante furnizoare de divertisment, procentul fiind diferit de la un canal la altul al emisiunilor de acest tip. Din motive comerciale, divertismentul ocupa o parte importanta a programelor mediatice si au un caracter spectaculos. Spectaculozitatea mesajelor trezeste interesul publicului, il angreneaza in mijlocul actiunii, al evenimentelor, de aceea acest tip de discurs a patruns si in cel al informarii si al educarii. Informatiile sunt prezentate sub forma unor stiri inedite, extraordinare, cu titluri explozive, in timp ce discursul educativ- cultural este ambalat sub forma amuzamentului, pentru ca "educatia este primita mai usor, daca este ascunsa sub masca distractiei" [5:Bertrand, J. C., O introducere in presa scrisa si vorbita, p. 39]. 6. Functia de vorbire si de limbaj ale mass-media.

Supusi in permanenta mesajelor mediatice, tindem sa imprumutam cuvinte sau sintagme din limbajul mediatic in comunicarea interpersonala. Consumul produselor mediatice influenteaza atat limbajul, cat si vocabularul nostru. Astfel, ele creeaza noi termeni, expresii, arhetipuri si extind intelesurile unor termeni deja existenti sau substituie noi intelesuri. In timp, ele ajung sa construiasca un vocabular simbolic.

Efectele mass-media asupra mintii umane


In fiecare zi, oamenii petrec mult timp in fata televizorului, asculta postul de radio preferat sau citesc presa. Mijloacele media au ajuns sa aiba un impact puternic asupra indivizilor si sa contribuie la procesul de educare si culturalizare. Influenta lor, fie puternica, fie limitata, constituie o preocupare majora a cercetatorilor in Stiintele Comunicarii de multe decenii. Efectele observate in randul indivizilor conduc la o multime de intrebari: citirea regulata a ziarelor impune ideologia clasei dominante? Aparitiile repetate ale oamenilor politici la televiziune provoaca schimbari de opinie sau de intentie de vot in randurile

electoratului? Copiii care privesc multe scene de violenta pe micul ecran sunt oare inclinati mai mult decat altii sa adopte un comportament agresiv? Sunt intrebari care dovedesc cat de necesar este astazi studiul efectelor, reale sau presupuse, ale mass-media. Cunostintele in materie incep sa se inmulteasca, desi uneori raspunsurile oferite de specialisti in legatura cu acest subiect nu sunt foarte clare, date fiind parerile lor atat de diferite. Dupa o activitate considerabila de cercetare a impactului mass-media s-a ajuns la concluzia potrivit careia, media nu actioneaza direct doar asupra indivizilor, ci au efecte asupra culturii, volumului de cunostinte, valorilor si normelor unei societati. Ele pun in circulatie un set de imagini, idei si evaluari la care membrii audientei apeleaza in momentul in care isi construiesc idealurile .

Violenta "Faptul ca violenta din media constituie una dintre cele mai importante cauze ale violentei in lumea reala este dovedit in peste 1000 de studii si articole. Tinerii devin tot mai impulsivi, mai putin capabili sa-si controleze impulsurile violente. De la joaca pana la obsesie, comportamentul violent devine o constanta a comportamentului generatiilor crescute cu televizorul." Nihilism "Martin Heidegger, Ioan Petru Culianu si Parintele Serafim Rose, poate cei mai complecsi si profunzi ganditori ai secolului al XX-lea, demonstreaza in operele lor ca "nihilismul este destinul insusi al Occidentului si, prin urmare al tuturor popoarelor lumii care graviteaza in sfera de influenta decisiva a Occidentului." "Fiecare are dreptate, are partea lui de adevar, parerea sau punctul lui de vedere, caci, se sugereaza, nu exista un adevar absolut, deplin si universal recunoscut. Orice adevar este relativ sau cu cuvintele lui Nietzsche: 'Nu exista adevar, nu

exista stare absoluta a lucrurilor, nu exista lucru in sine'. Televiziunea nu este deloc democratica sau echidistanta, ea nu reflecta lumea sau credintele oamenilor asa cum sunt efectiv, ci asa cum forul de putere doreste sa devina. Sistemul moral promovat de mass-media nu numai ca este contrar celui crestin, dar difera extrem de mult si de majoritatea sistemelor etice cunoscute in traditia popoarelor." Erotism Conform unui studiu efectual de D.Zillmann si J.Bryant, printre efectele vizionarii pornografiei se numara: Violenta, deviatiile sexuale, deformarea perceptiei privind sexualitatea si viata de familie, conduce la o mai mare acceptare a promiscuitatii. Un studiu arata ca expunerea la astfel de materiale reduce dorinta de a avea copii. "Odata provocata imaginatia - fantasmele sexuale - aceasta va cere tot mai mult eros pentru a-si satisface nevoile din ce in ce mai mari, luand nastere fenomenul de dependenta." Conform studiului, "dupa numai cateva saptamani de vizionare a unor materiale cu continut sexual, se pot observa modificari vizibile de atitudine. Sexualitatea devine importanta pentru ca industria de consum are nevoie de ea, nihilismul o promoveaza." "In conditiile in care oamenii nu vor intelege gravitatea acestui fenomen, familia va deveni o adevarata raritate in urmatorii 20 de ani, iar sexualitatea va tinde intr-o masura tot mai mare sa se rezume la satisfacerea mecanica a placerii sexuale dupa cum observa McLuhan prin perioada anilor '70." "Pentru multi apare sentimentul frustrarii ca nu pot atinge standardele de frumusete si seductie propuse de mass-media, sau cine stie ce performanta erotica." Atentie

"Concentrarea si mentinerea atentiei a ajuns una dintre problemele principale de pe ordinea de zi a cercetatorilor fenomenului educational. Mai mult de o treime dintre copiii americani sufera de ADHD (Attention Deficit with or without Hyperactivity Disorder). O crestere fara precedent a acestor cazuri are loc si in Europa. " Elevii care stau prea mult la calculator si la televizor zinta urmatoarele simptome: - slabirea capacitatii de a asculta, incapacitatea de a-si mentine atentia, de a intelege si de a-si aminti un material prezentat oral. - proliferarea ticurilor verbale - intelegerea nesigura, confuza a lecturii cu un grad crescut de dificultate - dificultatea de a intelege frazele mai lungi, propozitiile intercalate si structurile gramaticale mai complexe. Prescolarii intampina dificultati in a sta linistiti si a asculta povestiri sau scurte discutii. Diminuarea comunicarii interemisferice (prin puntea corpului calos) are ca urmare principala, dupa multi ani de vizionare excesiva, o slabire a capacitatii de procesare rapida a informatiei si, in consecinta, a performantelor intelectuale. "Este cunoscut faptul ca femeile sunt atrase mai als de povesti sentimentale, precum cele din telenovele, in timp ce barbatii se implica cel mai mult in scenariile violentei. Aceasta arata ca prin emotional, prin eros si violenta, televiziunea apeleaza la structuri de profunzime, arhetipale, inconstiente ale mintii si fiintei umane. Televiziunea (si/sau computerul) nu dezvolta abilitatea de a comunica personal, ci o submineaza, nu cultiva personalitatea, ci o dezorganizeaza si o uniformizeaza. Copii care petrec mult timp in fata micului ecran sau al calculatorului nu sunt capabili sa fie ei insisi decat tipand, revendicandu-si un drept, o intaietate, o placere, nu sunt inventivi in joaca si reproduc scenariile de la tv si din jocurile video, mai cu seama cele ale violentei, reclamele sau

comportamenele vip-urilor care le-au atras atentia. "[8: Efectele televiziunii asupra mintii umane, o carte de Virgiliu Gheorghe]. Influena mass-media asupra sistemului educaional Cultura mass-media are continuturile si valorile sale, limbajele, structurile si efectele ei specifice. Ca fenomen cultural integral ea este constituita deopotriva atat din valori spirituale obiective cat si din trairea lor aievea, dintr-o cultura produsa (continuturi, structuri de programe, limbaj etc.) cat si din una traita, asimilata mai mult sau mai putin activa. In literatura de specialitate unii autori identifica cultura mass-media cu o cultura de masa. T. Huseni si H. Culea fac, totusi o distinctie intre acestea. Cultura mass-media ar fi o cultura specializata pentru diferitele canale mass-media, dar ea se incadreaza in ansamblu culturii de masa. Tipul de cultura mass-media ni se infatiseaza ca un aglomerat de continuturi dintre cele mai diverse, incarcate cu o multime de sensuri si semnificatii, si comunicatiile milioanelor de oameni prin intermediul noilor mijloace. Este adevarat insa ca opiniile despre valorile si eficacitatea mijloacelor de comunicare in masa sunt extrem de impartite si contradictorii. Unii cercetatori vad mai multe efecte nocive care ar putea sa rezulte de pe urma unui contact frecvent cu televiziunea si cinematograful. Daca, de exemplu, FR. Bartlett, referindu-se la cinematograf, admite doar existenta unor influente superficiale asupra comportamentului, care s-ar mentine doar la nivelul mimetismului, al unei simple imitari trecatoare, alti cercetatori considera ca massmedia ar duce la aparitia unor fenomene de slabire a vointei, de depersonalizare, in urma consumului pasiv, nediferentiat al diferitelor filme si emisiuni. D. J. Boorstein sustine ca actiunea mass-media ar fi daunatoare formatiei morale, deoarece ar duce la imitarea modelelor unor pseudo-personalitati. Copiii, tinerii, sunt sensibili la imagini si repetarea unora dintre ele, cand sunt deosebit de traumatizante pentru imaginatia lor, atrag dupa ele o rasturnare completa a ierarhiei valorilor morale, considera A. Todorovici. Asadar, din punct

de vedere social, ceea ce este important nu este efectul direct al mijloacelor de comunicare in masa, cum s-a crezut uneori, ci forma in care tinerii isi reprezinta valorile sau modelele la care ei asociaza diferite valori. Probleme deosebite ridica apoi happy-end-ul, adica acele filme care infatiseaza fel de fel de vicii, astel incat la sfarsit triumfa puritatea asupra viciilor. Sunt foarte multe filme create la noi si in strainatate presarate de la inceput si pana la sfarsit cu tot felul de atrocitati, sadism, pornografie si jafuri, dar eroul pozitiv iese intotdeauna invingator in cele din urma si viata isi urmeaza cursul ei normal. Fireste, happy-end-ul in sine, nu este ceva daunator, atata vreme cat el deriva in mod normal din cursul faptelor si evenimentelor prezentate si aduce spectatorului/ telespectatorului un sentiment de satisfactie, de optimism de incredere in triumful binelui asupra raului. Dar cu totul alta este valoarea lui in filmele create in mod expres in conceptia unui happy-end impus prin artificii si urmarind alte scopuri decat cele educativ culturale, umanizante. Se aduc numeroase critici comunicatiilor de masa si pentru faptul ca au cultivat un anumit conformism social, ca ar duce in mod inevitabil la omogenizarea, stereotipizarea sau standardizarea comportamentelor. Principala problema care se pune este: mass-media faciliteaza efortul integrarii sociale a tinerilor, sau dimpotriva creeaza sau adancesc o prapastie intre ele si societate. Mass-media incearca sa satisfaca interesul pe care elevii, tinerii il manifesta pentru cunoasterea marilor probleme cu care se confrunta societatile contemporane de la noi si de aiurea. Din analiza preferintelor exprimate de esantionul de elevi supus cercetarilor reiese interesul (cel putin la anumite varste) pentru cunoasterea celor mai variate stiri, noutati despre evenimentele curente (sociale, politice, economice, culturale) interne si internationale. Din acest punct de vedere, nu exista alte mijloace mai prompte si mai eficiente decat comunicatiile in masa, tehnicile audiovizuale indeosebi, care sa redea cu mai multa autenticitate evolutia vietii socialpolitice, desfasurarea evenimentelor si a faptelor din viata cotidiana a tarii, inclusiv evenimentele istorice. De asemenea, exista o serie de emisiuni de radio si televiziune, filme, rubrici in paginile revistelor si ziarelor, afise, etc., de orientare

scolara si profesionala. O serie de cercetatori considera ca intre mass-media si deteriorarea morala a vietii sociale exista o stransa legatura. In sprijinul acestor afirmatii, cercetatorii supun atentiei o serie de acte antimorale si antisociale la care ar fi incitati copiii, adolescentii si tinerii. Se au in vedere mai ales acele manifestari de conduita care prin insasi evolutia lor, de la o anumita varsta se pot impune in viata acestora. O serie de date deduse din studiul empiric sau stiintific al realitatii, ne dau posibilitatea, asa cum remarca G. Cohen-Seat referindu-se la fenomenul cinematografic, sa admitem prin extensiune ca intreaga viata sociala a individului este afectata de pe urma influentelor exercitate de mass-media. O anumita precocitate este posibil sa apara si din acest punct de vedere la copii, deoarece un contact sistematic al copilului cu mesajele audio-vizuale tinde sa il introduca in problematica vietii social-politice. Acest lucru poate fi folositor pana la un punct. Informatia este utila dar nu in exces. Prin intermediul mesajelor audio-vizuale este cultivata si sensibilitatea individului. Inca un prilej prin care copilul si mai apoi tanarul isi imbogateste propria formare si personalitate. In opinia lui H. Culea, mass-media ajuta la integrarea social-culturala a auditoriului, mai cu seama prin inlesnirea capacitatii sale de deprindere a unor roluri civice, familiale, culturale, intareste sentimental responsabilitatii sociale, sentimentul daruirii, trebuinta comunicarii, cultiva aspiratii, idealuri. Jean Rousselet aduce insa si alte date privind efectul mass-media asupra copilului si tanarului, nu tocmai promitatoare. El spune:unii copii deceptionati de a descoperi odata cu varsta o lume foarte diferita de cea prezenta pe ecrane se razvratesc si cauta sa prelungeasca in viata de fiecare zi fictiunile cu care au fost obisnuiti. Refuzand sa se integreze in societate, ei se straduiesc sa o modeleze dupa imaginea care li s-a aratat si in mod inevitabil, intra in conflict cu toti cei care nu impartasesc vederile lor romantioase. In cadrul cercetarilor efectuate am intalnit parinti si profesori care au sesizat faptul ca mass-media genereaza tensiuni, controverse, stari conflictuale intre copii si

parinti, cei tineri inclinand sa adopte atitudini care contravin unor conceptii, mentalitati incetatenite in familie, numai pentru a fi in contradictie cu parintii si pentru a imita modelele prezentate in mass-media. Sunt criticate mijloacele de comunicare in masa pe motivul ca ar contribui la exaltarea erotismului si la accentuare sexualitatii, ar stimula violenta si s-ar face vinovate de cresterea delicventei minore si chiar a criminalitatii juvenile, ori de incurajarea toxicomaniei. Mass-media este considerata responsabila de coruptia si decaderea morala a unor adolescenti. Dupa 1989, odata cu cresterea fluxului international, copii, adolescentii au fost pusi in situatia de a alege. Din pacate, nu putini aleg violenta, crima, pornografia, toate prezentate pe larg in mijloacele de comunicare in masa. De cand exista peste 30 de programe de televiziune, tinerii nu mai aloca timp lecturii!. Aceasta sa fie oare societatea prezentului sau mai mult a viitorului? Expunerea copiilor si a adolescentilor la influentele mass-media este un fapt de netagaduit. Constienti sau nu, multi dintre ei se lasa impresionati de etalarea frecventa si intensa a erotismului si violentei de pe ecran. Scoala face ceva? De cele mai multe ori NU! Nu poate interzice, dar nici nu cauta mijloace prin care sa inlocuiasca preocuparile elevilor sau sa le schimbe opiniile legate de preferintele lor nu tocmai ortodoxe si de propunerile venite din partea mijloacelor audio-video (mai ales). Edgar Morin, H. Blumer, Hanser, sustin ideea ca mass-media, si in mod special filmul, pledeaza in favoarea erotismului. Primele anchete statistice de sociologie a cinematografului efectuate in 1930 de H. Blumer au relevat ca love-making-ul (felul de a face curte) al adolescentilor era mimat dupa comportamentele respective din filme. Pe de alta parte, vedetele insele intretin asemenea modele nu numai prin rolurile jucate in filme, ci si prin modul lor de viata. De la promovarea erotismului si pana la accentuarea sexualismului nu este decat un pas. Mass-media este facuta raspunzatoare si pentru accentuarea violentei si a brutalitatii la copii. Filmele, serialele, pun accentual pe actiune, violenta, agresivitate, bataie, crima, asasinate, hotii, jafuri, etc. Acest lucru poate fi regasit si

in emisiunile de stiri ale posturilor de televiziune. Cu cat informatia este mai socanta, chiar tragica, cu atat ea este considerata mai importanta si are un impact mai mare. Astfel de imagini provoaca la copii supraexcitare puternica, ii incita la violenta, la brutalitate. Violenta in fictiune se transpune cu usurinta in acte reale de violenta. J. Cazeneuve spune ca raul cel mai mare nu consta in aceea ca se arata scene de violenta, ci ca se creeaza acel amestec intre fictiv si real care duce la confuzie mentala si morala pentru copil, la dificultatea de a separa fictivul de real. Adevarata semnificatie a indiferentei fata de violenta, atat violenta in fapt, cat si violenta in fictiune, este devalorizarea ideii de umanitate. Majoritatea cercetarilor au concluzionat ca originea violentei, agresivitatii, si a imoralitatii la copii, trebuie cautata mai intai de toate in raporturile lor personale cu parintii, cu familia, cu grupurile din care fac parte, cu scoala, cu societatea. Acestia ar fi factorii principali, mass-media venind doar sa intareasca. Astfel, incitatia mass-media la acte reprobabile ar devenii eficace numai atunci cand ar gasi un teren propice la subiectii supusi si altor influente care le pot crea stari de dezechilibru. R.Blehei, cercetator psihiatru din Columbia, afirma ca pentru tinerii si adolescentii care prezinta tulburari, televiziunea este o scoala pregatitoare pentru delincventa. Dupa cum am incercat sa aratam pana aici, mass-media nu este un factor de neglijat in educatia tinerilor. In acest context, care este rolul scolii si care este relatia dintre ea si mass-media? Cantitativ informatia globala ditribuita prin scoala este contrabalansata de cea care provine de pe alte canale, iar sub aspect calitativ informatia de tip mass-media este oferita in contexte cu totul diferite. Pentru o educatie eficienta, scoala si mijloacele de informare in masa trebuie sa se afle intr-o stransa legatura, sa se completeze, sa coopereze atat cat se poate. Scoala poate sa gaseasca un sprijin deosebit de pretios in continuturile difuzate de noile tehnici de comunicatie sub raportul intregii informatii, al stimularii motivatiei invataturii, al activizarii. Relatia reciproca dintre scoala si mass-media se intregeste

si mai mult daca se ia ca element de referinta elevul. Elevul de astazi este diferit de cel de acum 5 ani. Profesorul trebuie sa incerce sa valorifice potentialul instructiv si educativ ce rezulta de pe urma contactului elevului cu mass-media. Lectia a fost si a ramas in cadrul cel mai potrivit de corelare a informatiilor primite cu ajutorul mijloacelor de comunicare in masa. Nu trebuie neglijat nici faptul ca impactul mass-media cuprinde atat elevul cat si profesorul. El are numeroase posibilitati sa faca din informatiile primite prin intermediul mass-media motive de incitare a elevului la noi forme de actiune si comportament. Desi s-au facut speculatii, considerandu-se ca aparitia mass-media duce la uzurparea prestigiului si autoritatii profesorului, ca pericliteaza increderea elevului in autoritatea dascalului, cercetarile au demonstrat ca nimic din toate acestea nu se intampla. Intr-o societate dominata de mass-media, scoala va avea din ce in ce mai mult functia nu numai de transmitere a informatiei, ci si aceea de selectie, structurare si sistematizare a informatiei. De asemenea, scoala trebuie sa gaseasca mijloace si modalitati prin care sa contraargumenteze dorinta tinerilor de a intrebuinta informatiile in scopuri antisociale. Scoala trebuie sa dezvolte la elevi, spiritual critic, sa promoveze capacitatea de discernamant si de judecata, fata de un limbaj atat de echivoc cum este acela audiovizual, sa nu accepte fara un examen critic tot ceea ce citesc, ce aud, ce vad, sa-i ajute sa-si insuseasca criterii de apreciere, ierarhizare si selectie, de evaluare si sintetizare a tot ceea ce este calitativ din avalansa informationala. Atata timp cat educatia cu ajutorul mass-media este facuta riguros si inteligent, si atata timp cat scoala nu pierde din vedere influenta certa pe care o au mijloacele de informare in masa asupra copiilor, situatia ramane sub control.

Bibliografia :

1: Revista ,, Oras nou nr. 1/2001 , Resita 2:Vasile Tran, Irina Stanciugelu ,,Teoria comunicarii Comunicarea. Ro, 2003 3:Windahl, Sven, Teorii ale comunicarii de masa, Editura Comunicare.ro, 2004 4: Popa, Dorin, Mass-media, astazi,exemplu, campania Pro Tv, "Noua ne pasa!" 5: Bertrand, J. C., O introducere in presa scrisa si vorbita 6:Coman, Mihai, Introducere in sistemul mass-media, 7:Coman, Mihai, Introducere in sistemul mass-media, Editura Polirom, Bucuresti 8: Efectele televiziunii asupra mintii umane, o carte de Virgiliu Gheorghe