Vous êtes sur la page 1sur 71

Cap. I.

Prezentarea firmei

1.1 Denumire , adres , anul nfiinrii Denumire: Flextronics Internaional Adres: Calea Torontalului , DN 6 , km 5, Timioara , jud. Timi Anul infinrii: 1 iunie 1998

1.2. Structura acionariatului i a conducerii firmei

Site General Manager QA Mgr Management Rep Materials Mgr

Lean Mgr

ITMgr

Finance Mgr

HR Mgr

QMS

Segment Material Management Supplier Quality Enginering Engineering Mgr Automotive Segment Lead Security Mgrr

FP&A

T&D CSER

EMS

Accounting & Consolidation

Compensation & Benefits

Doc. Control

Asset Management/ BPC

Capacity & Equipment Medical Segment Lead Maintenance

Business Development Mgr

Segment Quality Logistics

Staffing

Warehouse Operations

Segment Process Engineering Segment Test Engineering Segment Product Engineering NPI Engineering

Infrastructure Segment Lead

Operational and Facility Mgr

Employee Relations

MRO Purchasing

Fire Fighting Coordinator Infdustrial Segment Lead Electrical Power Mgr

Inventory Control

Production Planning

Component Eng / PDC

H&S Legenda: QA - Quality Assurance HR - Human Resources NPI - New Product Introduction QMS - Quality Management System EMS - Environmental Management System HS - Health and Safety IT- Information Technology, Systems T&D - Training and Development PM - Program Management PDC - Product Data Control MRO - Material, Repair and Operation FP&A - Financial Planning & Analysis

1.3. Scurt istoric


Flextronics International nfiinat n 1998 este o companie multinaional cu sediul central n Singapore, care furnizeaz servicii de manufacturare a produselor electronice (EMS). Prezent n 30 de ri, inclusiv n Romnia prin filiala Flextronics Romnia din Timioara, intreprinderea anunta in iunie 2007, achiziionarea companiei rivale Solectron pentru suma de $3,6 miliarde, devenind unul din liderii industriei serviciilor de manufacturare a produselor electronice, cu peste 200.000 de angajai Flextronics este un important furnizor de servicii pentru producia de componente electronice a carui activitate este focalizat pe oferirea de servicii complete de proiectare i producie pentru productorii OEM de automobile, informatic, dispozitive digitale de consum, industriale, infrastructur, dispozitive medicale i dispozitive mobile. Compania, cu sediul central n Singapore, a inregistrat n anul fiscal 2006 un venit de 15,3 mld. USD. Flextronics ii ajut pe clieni s proiecteze, construiasc, vnd i s asigure servicii pentru produsele electronice printr-o reea de birouri din peste 30 de ri de pe 5 continente. Aceast prezen global furnizeaz soluii de proiectare combinate cu producie de electronice de baz i servicii logistice i este integrat pe vertical cu componente tehnologice pentru optimizarea activitilor clienilor prin reducerea costurilor si a timpului de lansare pe pia.

1.3.1. Evoluia numarului de salariai Numarul mediu de salariai de la Flextronics Romania Srl a oscilat intre anii 1999 ;i 2011. Numarul de angajai a crescut cu 637 persoane, adic cu 47,47 %. Cei mai multi angajai au fost n anul 2001 - numar persoane angajate: 4099. Cei mai puini angajai au fost n anul 2000 - numar persoane angajate: 1342. In ultimul bilant contabil (bilantul din anul 2011) numarul angajailor Flextronics Romania Srl, a crescut cu 640 persoane, fata de anul precedent.

1.3.2. Clienii firmei


Principalul sector de activitate a intreprinderii este orientat spre produsele electronice , care n ultimii ani au fost la mare cautare. Clienii din acest sector de activitate sunt reprezentai de multinationale, dar si de intitutii care au o cerere de produse gata asamblate . Principalii clienti si colaboratori sunt : - Alcatel Lucent Italy pentru care are 5 linii unde se produc sisteme de
telecomunicatii;

- Philips Medical pentru care produce aparatura de ingrijire medicala ; - SMA Solar Technology Germany produse si aparatura pentru panourile fotovoltaice ; - ADVA Optical Networking aparatura pentru retele broadband; - ADSL Italy splitere si microfiltre pentru conexiuni telefonice rapide; - Delphi Packard Electric ;

1.3.3. Principalii furnizori Pentru a satisface cerintele clientului compania Flextronics foloseste doar utilaje de ultima generatie , dar si materii prime de la cei mai cunoscuti furnizori din domeniul respectiv. Principalii furnizorii de materii prime grupati in functie de categoriile componentelor pe care le pun la dispozitie :
-

CONECTORI : Tyko , Future , Copper Busman; SEMICONDUCTORI : Nxp semiconductors, On semiconductors, Rohm semiconductors;
ROLE: Kemet, Koa , Molex , TDK ; LASERI : JDS , Opnext, O-net , Enablance, Finisar ; PLACI de baz ( motherboard) : Red board, Multek , Murata , Slaminna, Shennan; DIODE : Diodes, Epcos ;

Materiale pentru mpachetat : Carpenterie , Mec-San , Cosmint , Omp, Oms, Sca packaging, Song chuan.

1.3.5. Rezultate financiare

Evoluia cifrei de afaceri

Evoluia profitului brut

Evoluia profitului net

1.3.6. Planuri de viitor Obiectivul principal pe viitor la Flextronics este atingerea unei cifre de afaceri de 300 milioane . n acest sens, se urmarete creterea exportului pn la atingerea a 40% din totalul vnzrilor, consolidarea pozitiei pe pia i gsirea de noi piee. Obiectivele de viitor din punct de vedere al produciei se transpun n necesitatea continurii optimizrii, fluidizrii i eficientizrii fluxurilor tehnologice ncepute n cursul anului 2007. n acest sens se vor realiza studii interne ale fluxurilor tehnologice actuale i ale posibilitilor existente pentru modificarea lor n vederea aducerii la parametrii cerui de condiiile concureniale ale pieei pe care acioneaz Flextronics.

10

CAP. II.

Analiza strii actuale a firmei

2.1. Analiza SWOT Flextronics Romania Strengths Personal foarte bine calificat cu ajutorul programelor de training specifice. Sistem logistic performant. Incheierea de acorduri si contracte comerciale cu clienti mari cum ar fi : Microsoft , Cisco Systems , Eastman Kodak , Ericsson Telecom , Hewlett-Packard , Motorola , Research in Motion ( Blackberry ) , Sony-Ericsson , Lenovo, Dell Computer Corporation, Western Digital, Oracle, Verizon Wireless, Philips , Delphi Automotive , TRW Automotive , Alcatel Lucent etc.

Implementarea de proceduri si procese SIX Sigma , KAIZEN , LEAN Manufacturing , KANBAN. Obtinerea unor diverse certificari ISO: ISO 14001 ( obtinut in 2002) ; ISO 9001 ( obtinut in 1999) ; ISO/TS 16949 (obtinut in 2003) ; TL 9000 (obtinut in 2008); ISO 13485 (obtinut in 2008) ; Obtinerea altor certificari de producie : UL, BABT, CSA

Flextronics ofera o gama larga de produse in urmatoarele segmente de piata : Industrial , Medical , Automotive si Telecomunicatii. Segmentul principal de activitate al Flextronics inainte de achizitia companiei Solectron a fost segemntul telefoanelor mobile ce reprezenta aproximativ 30% pe cand segmentul produselor digitale de consum reprezentau doar 23% iar cel IT doar 10%. Compania Solectron achizitionata de Flextronics in 2007 era bazata in principal pe segmentele de din domeniul IT si infrastructura ( infrastructura reprezentand 40 45 % din venituri datorita relatiei stranse cu Cisco ). Domeniul IT reprezenta aproximativ o treime din venituri , iar segmentul celorlalte echipamente digitale de consum

11

reprezenta doar 10%.Dupa achizitia companiei de Flextronics compania dispune de o baza de venituri mai diversificata.

Cel mai mare segemnt din comania nou formata este segementul de infrastructura care genereaza approximativ o treime din venituri , celelalte segmente generand fiecare intre 10% 20 % din venituri.

Comparativ cu concurenta flextronics ocupa pozitia a doua pe plan global cu 18% din piata ,liderul mondial fiind FOXCONN cu 25% din piata.

Flextronics ofera calitate ridicata in toate segmentele in care activeaza.


12

Datorita gamei variate de clienti in diferite sectoare de activitate si a calitatii superioare a proceselor de producie Flextronics castiga in mod constant noi contracte pentru productia unor noi sortimente de produse. Flextronics dispune de cababilitati excelente de introducere in producie a noi produse ( NPI new product introduction) si noi volume de producie , reusind astfel sa satisfaca cerintele clientului . La baza introducerii de noi produse in producie sta sistemul Flextronics SBS production life cycle ( SBS special buisness solutions).

Achizitionarea performata in cilcul curent de resurse materiale si resurse umane. Achizitonarea de resurse umane se face prin intermediul site-urilor de recrutare specializate , a firmelor de recrutare specializate si a unui internal job market ce ofera angajailor deja existenti posibilitatea de a obtine un alt job in interiorul companiei.

Achizitonarea de resurse materiale se face prin intermediul departamentului de achizitii ( materiale directe sau indirecte) . Flextronics dispune de un personal numeros si performant responsabil cu achizitiile ( approx 50 persoane).

Flextronics dispune de un sistem de producie performant ce are la baza sisteme de inbunatatire a proceselor de producie KAIZEN si Lean Manufacturing.

Vanzarea produselor se face in mod direct catre client , majoritatea produselor finite ale flextronics fiind folosite ulterior de catre client ca subansamble ale unor produse complexe .

Compania a pornit cu capital propriu dat in 1993 a primit finanare de capital de risc prin intermediul companiei Sequoia Capital.

Flextronics dispune de un program de fidelizare furnizori in cazul in care acestia raspund intr-un mod cat mai favorabil nevoilor companiei. Furnizorii respectivi sunt numiti furnizori agreati la nivel de corporatie si vor avea prioritate la cumpararea de componente in eventualitatea inceperii unui nou proiect sau pe proiectele deja existente.

Flextronics are o structura manageriala segmentata si echilibrata.


13

Weaknesses 1.Din cauza instabilitatii pietei Flextronics opteaza pentru renuntarea la o parte din resursele sale umane avand dificutlati in achizitionarea acestor resurse in momentul in care vor deveni necesare. In cazul achizitei de resurse umane prin intermediul firmelor de recrutare se pierd resurse de timp / materiale pentru pregatirea noilor angajai. 2. Pierderea de contracte din motive de lipsa a capacitatii de prodcutie , lipsa unor standarde de calitate specifice ( ex. Ind. Aerospatiala). 3.Lipsa unor certificari ISO , proceduri si procese implementate gresit sau nerespectate. 4. Capacitati de producie scazute in comaparatie cu liderul mondial. 5. Incapacitatea de asimilare in producie a noilor sortimente din cauza deficitului de personal , personal slab instruit sau echipamente invechite. 6.Ncesitatea apelarii la firme de recrutare pentru recrutarea de personal. 7.Ecipamente tehnologice invechite , nerespectarea unor procese si proceduri. Opportunities 1. Compania poate apela la firme de recrutare pentru obtinerea de resurse umane suplimentare. Abordarea unor politici de personal cat mai atractive. 2. Obtinerea de noi clienti sau noi proiecte de la clientii deja existenti. 3. Obtinerea unor noi certificari ce pot ajuta la obtinerea de noi contracte. Inbunatairea continua a proceselor si procedurilor existente prin intermediul principilor KAIZEN si Lean manufacturing. 4. Sporirea capacitatilor de producie prin constructia sau extinderea site-urilor existente si angajarea de forta de munca suplimentara. Inbunatatirea calitatii produselor.

14

5. Instruirea periodica a personalului sau angajarea de personal specializat 6. Atragerea si angajarea de personal de la alte firme. 7. Achizitia de noi echipamente si implementarea de noi procese . Threats 1. Resursele umane pot alege parasirea companiei in favoarea altor compani din diverse motive. 2. Concurenta 3. Pierderea unor certificari si incapacitatea de recertificare. 4. Pierderea din cota de piata. 5. Atingerea cotei maxime de producie , incapacitatea de a prelua noi proiecte. 6. Angajarea de personal slab calificat. 7. Rata mare de produse rebut din cauza echipamentelor invechite si a personalului nou angajat.

2.2.Analiza Mediilor Externe ale firmei Flextronics Romania (STEEP) 1.Social Flextronics Timisoara a inceput activitatea in 4 Iunie 2007 cand a achizitionat compania Solectron pentru 3.6 mil$.Compania achizitionata a inceput activitatea in Romania in anul 1998 si a ales Timisoara datorita unor factori favorabili de natura: a)geografica - pozitionarea strategica (aproape de granita de vest a tarii) b)socio-demografica :

15

- existenta unui centru universitar puternic in domeniul tehnic dar si administrativ nivel de educatie ridicat al zonei, existenta fortei de munca disponibile). 2.Tehnologic

- un

Componenta tehnologic a mediului are un impact major nu doar asupra produciei, creia i pune la dispoziie instrumentele cu care s funcioneze eficient, ci de asemenea asupra aspectelor de dezvoltare strategic a organizaiei. Sectoarele cu o dezvoltare ultrarapid a tehnologiei genereaz turbulene puternice n mediu, distorsionnd toate aspectele legate de barierele de intrare n industrie, de opiunile de risc i stabilitate n respectiva industrie, de costurile tehnologice i durata lor de amortizare etc. Flextronics Romania se incadreaza in acest sector de industrie cu dezovltare rapida din punct de vedere tehnologic si din aceasta cauza compania trebuie sa isi mentina suprematia in domeniul tehnologiei de producie si a produselor dezovltate. 3.Economic Din punct de vedere economic punctul de producie din Timisoara/Romania este foarte bine amplasat datorita costurilor de operare a fabrici. Aceste costuri scazute se doatoreaza la randul lor fortei da munca ieftine , a unor materii prime achizitionate la un pre scazut , servicii cu costuri scazute , achizitionarea de energie la un pre scazut. Un alt factor economic favorabil comaniei este prezenta unor furnizori si deistribuitori specializati de materiale specifice industriei pe teritoriul tarii cuc are compania isi poate dezvolta relatii economice avantajoase.

4. Ecologic Compania Flextronics are o politica de mediu ce respecta toate directivele nationale , europene si internationale in vigoare. Una dintre cele mai importante este directiva RoHS ( Restriction of Hazarfous Substances Directive) care interzice folosirea diferitelor substante periculoase in productia de echipamente si componente electrice.O alta directiva inrudita cu directiva RoHS este directiva WEEE ( Waste of Electrical and Electronic Equipment Directive ) care impune target-uri de colectare si reciclare a bunurilor electronice , si este
16

parte componenta a legislatiei ce se ocupa de rezolvarea problemelor generate de cantitatile uriase de deseurile electronice toxice. 5.Politice Cadrul politic-legislativ existent oferta suport companiilor multinationale precum Flextronics prin acordarea anumitor facilitati avand ca scop dezvoltarea economica a zonei respective.

2.3. Elaborarea /actualizarea direciilor de aciuni strategice pentru creterea competitivitii firmei pentru urmatorii 5 ani

Elaborarea

directiilor de actiune strategica pentru cresterea competitivitatiilor viitoare ale

clusterului s-a realizat utilizand rational si creativ combinarea avantajelor, oportunitatiilor, dezavantajelor si a pericolelor identificate in cadrul analizei SWOT.

17

Atragerea de resurse umane bine pregatite din punct de vedere profesional, cu specializari in domeniu si mentinerea unei industrii continue; Motivarea personalului pentru a obtine rezultate din ce in ce mai bune; Mentinerea si dezvoltarea relatiilor cu furnizorii; Gasirea de noi furnizori pentru materii prime si materiale; Cumpararea de utilaje noi si mai performante care ar creste calitatea produselor; Realizarea unor planuri de management pe termen lung orientate pe profit facand trecerea de la orientarea spre vanzari la orientarea spre client; Orientarea produselor pe calitatea totala care sa satisfaca cerintele consumatorilor; Planificarea produciei pentru a reduce stocurile de materii prime; Cautarea unor furnizori constanti care sa ofere materii prime uniforme si in timp real; Planificarea produciei prin mbuntirea comunicarii cu departamentul comercial pentru a grabi livrarea comenzilor la clienti si magazinele de distributie; Studierea si reamplasarea capacitatilor de producie pentru a reduce costurile legate de exploatarea acestora; Asigurarea flexibilitatii procesului de producie pentru a facilita adaptarea rapida a firmei la cererea de pe piata; Cresterea interesului pentru managemntul resurselor umane pentru a creste implicarea angajailor la indeplinirea obiectivelor firmei; mbuntirea comunucarii intre manageri pentru a lua decizii in conformitate cu obiectivele generale ale firmei si pentru a sporii imaginea firmei; Fidelizarea clientilor prin cresterea calitatii; Cresterea spiritului de echipa in cadrul firmei; Cresterea puterii manageriale prin formarea managerilor; Acordarea unor prime pentru rezultate salariatilor; Produsele ar trebui sa aibe parte de promovare prin mass-media; Firma ar trebui sa-si dezvolte o retea de distributie mai bine pusa la punct;. Recrutarea personalului din scolile de specialitate; Utilizarea calculatoarelor in toate departamentele duce la cresterea rentabilitatii; Achizitionarea de mijloace de transport mai performante; Realizarea unor planuri de afaceri pe termen scurt, mediu si lung; Colaborarea cu firme de consultanta in vederea formarii personalului; Formarea unor retele de desfacere complexe;

18

Atragerea personalului de la concurenti; Reinoirea resurselor informationale; Trebuie efectuate mai multe studii de marketing.

2.4. DEFINIREA VIZIUNII, MISIUNII I OBIECTIVELOR PE TERMEN LUNG I SCURT

Viziunea este definit ca fiind scopul i valorile fundamentale ale organizatiei.

19

Misiunea este realizarea competitivitatii sau cel putin a rentabilitatii firmei prin productia si comercializarea sortimentelor cerute pe piete. Misiunea Flextronics este de a oferi fiecrui client produsele i serviciile pe care i le dorete din punct de vedere al originalitii, calitii i accesibilitii preului, bazndu-se pentru aceasta pe profesionalismul angajailor i pe asimilarea de noi tehnologii. Astfel, permanenta preocupare a firmei Flextronics este satisfacerea cerinelor clienilor i a angajailor, n acelai timp urmrindu-se respectarea reglementrilor legale n ceea ce privete fabricarea produselor electronice (EMS). Viziune: Vom fi cea mai inovatoare societate in domeniul produselor electronice , oferind clienilor notri avantajul cunotinelor valoroase n domeniu, produse i servicii de cea mai nalt clas. Obiectivele sunt definite ca fiind valorile performantelor catre care este orientata activitataea firmei in vederea indeplinirii misiunii sale in piete.

Obiectivele pe termen Misiune Lung (>2ani) perioada 2011-2015 Misiunea actual A A1. Cresterea cifrei de afaceri cu cel putin 40% Mediu (1-2 ani) perioada 2011-2013 A1.1. mbuntirea calitatii

produselor A1.2. Creasterea raportului

calitate/pre A1.3. Reducerea preurilor

produselor A1.4. Investirea in materii prime si materiale de calitate

A2.Axarea pe calitatea produselor

A2.1. Cumpararea de linii de fabricatie noi A2.2. Aprovizionarea procesului de producie cu materii prime de

20

calitate

A3. Cresterea cotei de piata cu 40%

A3.1.

Promovarea

produselor

prin mass-media A3.2. Folosirea calculatorului

pentru preluarea mai rapida a comenzilor

A4. Scaderea costurilor de producie

A4.1. Cumpararea de noi linii tehnologice mai performante A4.2. Reducerea timpilor de staionare a materiei prime A4.3. Angajarea de personal calificat

A5. Introducerea unor noi sortimente de produse

A5.1. Achizitionarea unei linii tehnologice performante A5.2. Studierea pietei pentru a afla preferintele clientilor

N1. Axarea pe calitate Misiunea noua N

N1.1. Incheierea de contracte cu firmele care ofera materii prime de calitate N1.2. Cooperarea cu firme care ofera materiale auxiliare ecologice

N2. A se incerca cucerirea tuturor segmentelor de pe piata

N2.1. Introducerea a cat mai multe sortimente de produse care sa

21

satisfaca toate cererile clientilor N2.2. Prezentarea unor preuri mai mici in comparatie cu celelalte firme N2.3. Cresterea raportului calitate/pre N2.4. Reducerea preului

2.5. ELABORAREA, ANALIZA I SELECIA ALTERNATIVELOR STRATEGICE

22

2.5.1.ELABORAREA ALTERNATIVELOR STRATEGICE

Planificarea strategica are o foarte mare importanta , contribuind la formarea strategiei de afaceri, prin identificarea oportunitatiilor de a folosi cat mai bine resursele umane existente si aratand cum lipsa de resurse umane poate afecta negativ aplicarea planului de afaceri propus, daca nu se iau masuri. Aceste angajamente se concretizeaza in oameni pregatiti, costuri de anagajare si trening, flexibilitate insuficinta. Strategiile de marketing sunt de trei tipuri: Strategii defensive care sunt: mbuntirea imaginii firmei mbuntirea calitatii produselor mbuntirea sigurantei livrarilor mbuntirea performantelor tehnice ale produselor mbuntirea duratei de viata/functionarea a produsului Eliminarea defectelor produsului Strategii de dezvoltare Cresterea gamei servicilor oferite Descoperirirea unor noi utilizari ale produslui Dezvoltarea unui produs nou Strategii ofensive Schimbarea politicii preurilor Folosirea de noi canale de distributie Intrarea pe noi piete geografice

2.5.2. ANALIZA ALTERNATIVELOR STRATEGICE

23

Alegerea strategiei presupune existena unor alternative strategice, ca mijloace recunoscute ntr-un context asemntor misiune-mediu. Opiunea se bazeaz pe experiena trecut a altor firme, chiar dac elementele situaionale nu sunt ntru totul identice. Formularea unor strategii de marketing performante se fundamenteaz pe o serie de analize sistematice. Acestea trebuie s clarifice modul n care firma trebuie s-i foloseasc forele i mijloacele sale pentru a-i utiliza n totalitate ansele pe pia i pentru ndeplinirea obiectivelor de marketing. Ele reprezint direciile principale pentru conceperea instrumentelor de aciune ale firmei, innd cont de ciclul de via al produselor proprii i de particularitile programelor de dezvoltare. Strategia de marketing devine rezultatul final al confruntrii dintre schimbrile viitoare ale firmei i rezultatul mediului ei ambiant, al stabilirii obiectivelor marketingului i al stabilirii msurilor corespunztoare. Strategia indic cu ce fel de msuri de marketing trebuie atinse obiectivele de marketing ale firmei. Marketingul strategic eficient concentreaz n mod consecvent toate mijloacele i posibilitile asupra transformrii orientate spre un scop performant al strategiei de marketing. Orice strategie are avantaje i dezavantaje intrinseci care se cer cunoscute n momentul alegerii uneia dintre acestea pentru formularea unei strategii personalizate. Aceste avantaje sau dezavantaje sunt amplificate de anumite configuraii ale factorilor interni i externi, astfel nct balana dintre ele poate s se ncline n orice parte. Strategia la nivelul afacerii urmrete ctigarea unui avantaj competiional ntr-o anumit industrie sau segment de pia, cu un anumit produs sau linie de produse. Acest tip de strategie este subordonat strategiei la nivelul organizaiei i realizrii obiectivelor organizaiei. Strategia de lider prin cost, aleas de firma FLEXTRONICS este bazat pe costul sczut al produselor, ce conduce la obinerea unui avantaj competiional, prin reducerea costurilor sub cele ale concurenilor. Susinerea strategiei impune o serie de msuri de eficientizare a cheltuielilor: dimensionarea optim a volumului de producie, controlul riguros al costurilor i permanenta lor reducere, micorarea facilitilor de plat i restrngerea cheltuielilor aferente compartimentelor de cercetare-dezvoltare, publicitate, vnzri, service. Nivelul costurilor depinde ntr-o msur important de preurile produselor firmelor colaboratoare, ce urmeaz a fi comercializate de firm. La nivelul organizaiei, aceast
24

strategie este susinut prin integrare vertical sau diversificare concentric, opiuni ce permit economii de scop i de scar. Prin alegerea alternativei strategice referitoare la produse i piee, scopul principal al firmei vizeaz att obinerea avantajului competitiv pe pia printr-o activitate eficient i o poziie superioar fat de principalii competitori, ct i satisfacerea obiectivelor propuse.

2.5.3. SELECTIA ALTERNATIVELOR STRATEGICE OPTIME

n cadrul companiei, etapa alegerii celei mai potrivite strategii i formulrii acesteia n termeni clari este urmat de cea a aplicrii strategiei adoptate . Implementarea cu succes a strategiei impune existena leadershipului, care poate fi definit prin viziune, concentrare, abiliti de comunicare i profund determinare. Mai mult, trebuie s existe o sinergie ntre competenele de baz ale organizaiei, strategia i structura sa, dorinele stakeholderilor... i, bineneles, este nevoie i de puin noroc. Dei formularea strategiei reprezint o parte important a procesului de marketing strategic, strategiile nu vor avea efectul dorit, dac nu sunt corect implementate. Implementarea strategiei cuprinde toate activitile necesare pentru operaionalizarea acesteia, pentru urmrirea progreselor realizate, respectiv controlul strategic i, n final, atingerea obiectivelor propuse. Alegerea alternativei strategice se face cu analizarea tuturor factorilor care pot influ-ena direct sau indirect starea viitoare a organizaiei. O influen decisiv o va avea starea iniial a firmei, definit n plan intern ca o sum de afaceri distincte cu caracteristicile lor, iar n plan extern ca o sum de poziii ale acestor afaceri n contextul mediului competiional. O analiz mai riguroas impune studiul structurii interne a organizaiei din punctul de vedere al portofoliului de afaceri, afaceri difereniate pe baza unor criterii ce permit abordri strategice distincte. n acest caz, afacerea face referire la unitatea strategic ce ofer un produs sau un set de produse unui anumit segment de pia. Tehnicile cunoscute care ghideaz modificarea eficient a portofoliului de afaceri, analizeaz starea prezent a firmei pe plan intern i extern i sugereaz un set de alternative

25

strategice: opiunea strategic pe baza analizei SWOT, matricea BCG, General ElectricMcKinsey, Royal Dutch-Shell, Arthur D. Little i cea a evoluiei produs/pia.

Matricea McKinsey
Matricea McKinsey este un element de analiza multicriteriala care se bazeaza pe reprezentarea domeniilor de activitate strategica in functie de 2 dimensiuni: 1. Atractivitatea pietei pe terment mediu ( factori externi intreprinderii) 2. Forta competitiva sau pozitia concurentiala ( factori interni ai intreprinderii ) Pentru construirea matricei in cazul companiei Flextronics se vor parcurge urmatoarele etape : a) Definirea criteriilor de evaluare ale atractivitatii pietei si a fortei competitive si stabilirea ponderii celor 2 dimensiuni .

I. Criteriile de evaluare ale atractivitatii pietei sunt : Dimensiunile pietei 5 % Rata de crestere a pietei 15 % Profitabilitatea pietei 15 % Tendinte in fixarea preurilor 5% Intensitatea competitivitatii 10 % Bariere de intrare pe piata 5 % Variabilitatea cererii 10 % Segmentarea pietei 15 % Structura canalelor de distributie 10 % Dezvoltarea tehnologica 10 %
26

II. Criteriile de evaluare ale fortei competitive sunt: Nivel ridical al activelor 5 % Imaginea brandului pe piata 5 % Cota de piata 10 % Cresterea cotei de piata 15% Loialitatea cumparatorilor 10 % Structura costurilor relativa la competitie 5 % Marja de profit relativa la competie 5 % Forta de distributie 10 % Capacitatea de productie 10 % Inovarea tehnologica sau orice alt del de inovare 15 % Calitatea - 10 %

Accesul la resure financiare sau alte resurse de investitii 5 % Forta manageriala 5 %

a) Evaluarea fiecarui domeniu de activitate strategica prin raportarea la criterii pe o scara de la 1 la 5. ( 1 foarte nesatisfacator ; 2 nesatisfacator ; 3 Mediu ; 4 Staisfacator ; 5 Excelent )

27

Evaluarea fiecarui domeniu de activitatea strategica

Strategia 1 Criterii de evaluare Pondere Minebea pf

Strategia 2 Visteon

Strategia 3 Alcatel

Strategia 4 Solar Tech. SMA

I. Criteriile de evaluare ale atractivitatii pietei


1.Dimensiunile pietei 2.Rata de crestere a pietei 3. Profitabilitatea pietei 4.Tendinte in fixarea preurilor
0.05 3 2 4 3 0.15 5 3 5 1 0.15 2 5 3 2 0.05 2 3 2 4

5.Intensitatea competitivitatii 6.Bariere de intrare pe piata 7.Variabilitatea cererii 8.Segmentarea pietei 9.Structura canalelor de distributie

0.10

0.05

0.10

0.15

0.10

10.Dezvoltarea tehnologica
Total I

0.10

T1=2.7

T2=3.3

T3=3.6

T4=3.05

II. Criteriile de evaluare ale fortei competitive sunt: 28


1.Nivel ridical al activelor
0.05 3 3 5 4

Atractivitatea Pietei

Strate 3 Strate gia gia22

Strate Strate Strate Strate gia 44 gia 33 gia gia Strate Strate gia gia11

1 1 3 Forta competitiva 5

Matricea BCG

In cadrul matricei BCG se va analiza pozitia principalelor produse ( proiecte ) ale companiei Flextronics .

29

II
Philip s Medic al Viste on
Mineb Mineb ea ea

I
IN

GE

III

Nexte er

IV

Solar Alcat Tech. el SMA

Delph i OUT

Fiecare proiect a fost incadrat intr-unul dintre cele 4 cadrane ale matricei in functie de stadiul dezvoltare al acestuia . Prin urmare proiectele noi care sunt in stadiul de prototip ( GE , Minebea ) au fost incadrate in cadranul I ( Dileme ), proiectele ce au trecut de stadiul de prototip si pentru care a inceput productia in serie scazuta au fost incadrate in cadranul II ( Stea ) , proiectele ce au trecut de la productia de serie scazuta la serie mare au fost incadrate in cadranul IIII ( Vaci de muls ) iar proiectele ce sunt pe final la care cerintele clientului incep sa scada au fost incadrate in cadranul IV ( Caine ) .

30

Analiza i compararea alternativelor strategice

31

Matricea MCFDS

Strategia 1 mbuntirea Factori cheie de influen Pondere pf calitatii produselor

Strategia 2 Cresterea gamei de produse/servicii oferite

Strategia 3 Folosirea de noi canale de distributie

Strategia 4 Intrarea pe noi piete geografice

N1f Factori interni: Puncte forte

N1f.pf

N2f

N2f.pf

N3f

N3f.pf

N4f

N4f.pf

1.Asigurarea disponibilitatii de resurse performante 2.Prevedere contractare performanta cerere solvabila. 3.Organizare performanta 4.Pozitionare performanta sortimentelor piata 5.Asimilare performanta a noilor sortimente competitive. 6. Aprovizionare performanta in ciclul curent a in a sortimentelor cu

0.05

0.15

0.15

0.15

0.15

si 0.025

0.1

0.075

0.1

0.1

0.05

0.1

0.15

0.15

0.1

0.025

0.1

0.075

0.1

0.05

0.05

0.05

0.1

0.15

0.2

0.025

0.075

0.05

0.1

0.05

32

Data :

2.6. DETALIEREA FORMAL A STRATEGIILOR OPTIME I PLANIFICAREA STRATEGIC A AFACERII N URMTORII 5 ANI

2.6.1 Elaborarea planului strategic de dezvoltare a afacerii inand cont de alternativele optime selectate
Pentru identificarea i formularea problemelor strategice ale firmei pentru urmtorii 5 ani sau pentru o cretere i o dezvoltare durabil trebuie s rspundem la cteva ntrebri legate de meninerea situaiei actuale a firmei, ori. Astfel: Cum vom cretere rezultatele financiare? Cum vom crete numrul de angajai? Cum s atragem ct mai muli parteneri de afaceri?

33

Cum s mbuntim tehnologia de lucru? Cum s devenim foarte cunoscui? Cine sunt clientii pe care i doreste firma si ce nevoi au acestia? Cum vor fi satisfacute dorintele clientilor?

Planificarea strategic pentru firma FLEXTRONICS presupune a fi o aciune cu un scop foarte bine definit, eficient pentru activitile viitoare ale firmei, i posibilitatea de a analiza aciunile si activitile interne. In ceea ce priveste firma FLEXTRONICS Romania cea mai recenta actiune cu caracter de dezvoltare durabila a fost o investitie de 3.6 milionae de euro pentru modernizarea si redeschiderea modulului 2 al unitatii de producie , modul carea are ca principala activitatea producerea de subansamble si echipamente medicale. Vom urmri, astfel, ntrebrile care se adreseaz la dezvoltarea durabil a firmei, analiznd situaia actual, oportunitile, costurile i timpul alocat realizrii schimbrii.

a) Cum vom cretere rezultatele financiare?

Rezultatele financiare vor creste prin stabilirea de target-uri trimestriale de producie , stocuri , vanzari si prin inmplicarea si motivarea tuturor angajaiilor in atingerea acestor target-uri. O alta masura de crestere a rezultatelor financiare este executarea de investitii pentru retehnologizare si extindere a activitatii firmei. ( Ex.: investitia pentru redeschiderea modulului II al fabricii ). Costurile estimate pentru intreprinderea acestor masuri care au ca rezultat crestere a rezultatelor financiare sun relativ scazute in cazul stabilirii de target-uri (Ex. bonusuri trimestriale pentru angajat ) dar pot fi foarte ridicate in cazul noilor investitii ( Ex. 3.6 milione euro pentru redeschiderea modulului II ). Situaia actual este una destul de bun, de aceea, ideea de extindere a activitii lansata la nceputul anului 2011 este o oportunitate pentru o cretere a rezultatelor financiare. Bineneles, proiectul acesta se va desfura pe parcursul mai multor ani, avnd n vedere c va fi nevoie in continuare de investitii serioase in utilaje si aparatura

34

performanta pentru utilarea noului modul. Costurile vor fi destul de mari, dar se urmrete s se fac o investiie care, treptat, se va amortiza. Relativ la cresterea rezultatelor financiare , compania FLEXTRONICS nu are un termen limita pentru atingerea acestui obiectiv , in schimb aplica o serie de masuri pentru a asigura o crestere a rezultatelor financiare intr-o maniere constanta si continua.

b) Cum vom crete numrul de angajai?

In vara anului 2009 compania avea 2035 de angajai , asigurarea cresterii numarului de angajai s-a facut prin redeschiderea unei noi unitati de producie datorita careia compania are in present aproximativ 2700 de angajai . Se planuieste ca in primavara anului 2012 modulul II sa fie complet operational fapt ce va conduce la angajarea a inca 300 de angajai , numarul total estimat de angajai al companiei ajungand la 3000. Costurile implicate in cresterea numarului de angajai sunt : costurile cu spatiul alocat ( investitii in crearea de noi spatii ) , costurile cu salariile , costurile cu echipamentele si utilajele si costurile de recrutare . Timpul alocat cresterii numarului de angajai este aproximativ 1 an ( Iulie 2012 Martie 2013).

c) Cum s atragem ct mai muli parteneri de afaceri? Atragerea noilor parteneri de afaceri se face prin prospectarea pietei si prin extinderea domeniului de activitate sau diversificarea domeniului deja existent ( Ex. Producerea de placi electronice cu circuite integrate si pentru sectorul medical pe langa sectoarele deja existente Automotive, Industrial , Infrastructura. ) . Oportunitatile care pot aparea ca urmare a atragerii de noi parteneri de afaceri sunt : - dezvoltarea afacerii prin deschiderea unei noi sectii de fabricatie cresterea capacitatii de producie cresterea vanzarilor cresterea profitului. - interesul acordat de clienti pentru noile proiecte cresterea vanzarilor cresterea profitului.
35

Costurile implicate in atragerea de noi parteneri sunt costurile cu dezvoltarea afacerii si costuri cu activitatea de prospectare a pietei . In momentul acesta FLEXTRONICS lucreaz cu parteneri de afaceri din ntreaga lume, dar i locali. Cutarea unor noi parteneri de afaceri sau nlocuirea celor existeni cu alii mai puin costisitori poate s mbunteasc performanta firmei.

d) Cum s mbuntim tehnologia de lucru? Thenologia de lucru poate fi inbunatatita fie prin achizitionarea de echipamente ( PC-uri , servere , echipamente de producie etc.)mai performante , fie prin achizionare de soft-uri mai peformate ( softuri de editare redactare , softuri ERP , softuri de comunicare , etc. ) . O oportunitate in ceea ce priveste inbunatatirea tehnologiei de lucru ar fi achizitonarea a unui noi sistem ERP ( BAAN ) mai peformant decat cel actual ( BAAN ERP). Aceasta investitie ar presupune costuri ridicate dar justificate, deoarece ar inbunatatii peformanta firmei in toate activitatiile sale fie ele interne ( activitati de producie sau activitatii suport de genul Logistica, Achizitii sau Financiare ) sau externe ( transmiterea , primirea si sincronizarea de date cu clientii si furnizorii ). O investitie de acest gen ar eficientiza si munca angajaiilor si ar putea si reduce in unele cazuri numarul acestora , sistemul BAAN permitand efectuarea de operatiuni complexe cu o mai mare usurinta decat cel actual necesitand un timp mai scazut de munca in concluzie un numar mai mic de angajai. nlocuirea echipamentelor nvechite duce la motivarea personalului care va fi mult mai mulumit s lucreze pe un echipament performant, dect pe unul care i ngreuneaz munca. Motivarea personalului este foarte important pentru rezultate foarte bune n munc i, deci, pentru eficintizarea activitii firmei. e) Cum s devenim foarte cunoscui? Prin incheierea si ducerea la bun sfarsit de contracte cu firme de renume. Prin deschidrea de puncte de producie in mai multe zone geografice. Prin prezenta pe un numar mai mare de piete. Prin diversificarea activitatii. Prin actualizarea periodica a site-ului.
36

Prin investitii in campanii publicitare.

f) Cine sunt clientii pe care i doreste firma si ce nevoi au acestia?

Principalii clienti ai firmei sunt : - Alcatel Lucent Italy pentru care are 5 linii unde se produc sisteme de telecomunicatii; - Philips Medical pentru care produce aparatura de ingrijire medicala ; - SMA Solar Technology Germany produse si aparatura pentru panourile fotovoltaice ; - ADVA Optical Networking aparatura pentru retele broadband; - ADSL Italy splitere si microfiltre pentru conexiuni telefonice rapide; - Delphi Packard Electric ; - Visteon Automotive - General Electric

Principalele nevoie ale acestora sunt : nevoia de obtinere a unui produs cu un inalt grad de calitate ( mai ales in sectoarele Medical si Automotive) nevoie de obtinere continua a unor volume exacte si constante dintr-un anumit produs cu respectarea Lead Time-ului corespunzator. Nevoia de flexibilitate a companiei furnizoare ( flexibilitate in ceea ce priveste organizarea transporturilor , capacitati de producie , etc . )

g) Cum vor fi satisfacute dorintele clientilor? Pentru a satisface un client/consumator este nevoie, de asemenea, de o echip
37

puternic, ai crei membri s-i bazeze deciziile pe obiective orientate spre valoare, asemntoare celor coninute n Angajamentul comun - un set de valori, valori ce ghideaz zilnic comportamentul i deciziile acestora .Aceste valori sunt: respectul fa de oameni, disponibilitatea de a servi clientul/consumatorul, integritatea, nclinaia spre inovaie, munca n echip.

2.6.2. Aplicarea strategiei optime, identificarea resurselor necesare pentru dezvoltarea afacerii i alocarea acestora pentru realizarea dezvoltarii strategice
n perioada aceasta, definita ca perioad de criz, multe companii nu au curajul de a ncerca

s se extind, s mreasc nivelul de activitate sau s fac angajri. Prefer s pstreze nivelul actual al firmei, uneori si acest lucru fiind destul de dificil de realizat. Totui firma FLEXTRONICS desi a avut un trecut descendent a revenit mereu dupa o perioada de timp pe un trend ascendent din aproape toate punctele de vedere: financiar, tehnic, concurential si al resurselor umane si consideram ca este capabila sa duca mai departe strategiile de management si de marketing care au fost aplicate cu succes si pn acum. Astfel, pentru meninerea creterii afacerii, a progresului n bussines, vom identifica cteva resurse de care vor fi nevoie pentru continuarea dezvoltrii afacerii. Combinaia perfect a resurselor este reprezentat de resurse tangibile si intangibile.

a) Resurse Tangibile Cand vorbim de resurse tangibile ne referim la ceea ce poate fi palpabil. Resurse tangibile au consistenta materiala si valorica usor de evaluat. Acestea sunt dupa cum urmeaza: * resurse materiale: spatiu de lucru, dotari si consumabile
38

* resurse umane: personal angajat si colaboratori * servicii de la terti: utilitati, servicii profesionale * resurse financiare: fonduri proprii si fonduri atrase

b) Resurse Intangibile Resursele intangibile sunt mai putin vizibile si pot fi mai greu ntelese si imitate de catre competitori. Acest tip de resurse constituie o baza importanta pentru manageri pentru obtinerea avantajelor competitive pe piata. Asadar, resursele intangibile sunt foarte importante n realizarea unei pozitii puternice pe piata si pentru realizarea avantajelor competitive pentru firma. Competitivitatea strategica se poate realiza numai prin integrarea si combinarea tuturor tipurilor de resurse. Exista trei tipuri de resurse intangibile: - Resurse tehnologice; - Resurse privind inovatia; - Reputatia firmei Informaii relevante pentru luarea deciziilor in afaceri: Identificarea surselor de ctig i de pierderi ale afacerii pe tipuri de produse i de

servicii i pe client (de exemplu: realizarea unei analize pentru fiecare produs pe profit obinut din vnzare, eliminarea angajailor care nu i ndeplinesc sarcinile de lucru si angajarea altora competenti, identificarea clienilor care ar fi interesai de contracte noi i pe termen mai lung); Identificare elementelor de difereniere i avantajelor concureniale ale afacerii i ale produselor (de exemplu: studierea pieei concureniale, angajarea de personal de la concurenta, realizarea unor proiecte noi care s depeasc tehnologia concurenial etc);

Recomandri pentru dezvoltarea afacerii i a relaiilor de afaceri: recomandarea firmei ctre diveri clieni, furnizori, investitori;

39

Optimizarea timpului alocat administrrii resurselor interne ale firmei i relaiilor cu partenerii externi ai afacerii: identificarea i stabilirea prioritilor pentru atingerea obiectivelor de afaceri (vom mbunti tehnologia produselor existente sau vom crea altele noi i cu o tehnologie superioar celor actuale etc);

utilizarea tehnicilor de ctigare a timpului: ntlniri de informare i delegarea sarcinilor (edinele realizate la intervale regulate de timp la care s participe toi angajaii par s fie eficiente);

folosirea celor mai eficiente canale si mijloace de comunicare att intern, ccat si extern cu clienii, furnizorii, partenrii de afaceri etc.

Trebuie luat n considerare faptul c cea mai mare importan n deschiderea, meninerea sau creterea unei afaceri sunt banii, dar acetia trebuie gestionai corespunzator, dup mijloace eficiente i capabile, intens analizate.

2.7. MONITORIZAREA PLANULUI STRATEGIC DE DEZVOLTARE I EVENTUALELE CORECII des

va 22.7.1. Mijloace de monitorizare a derulrii planului strategic ntr-un mediu economic n continu schimbare, un plan strategic este esenial, nu numai pentru a asigura o cretere continu a companiei, dar i pentru a supravieui n situaii de criz, cum este cea cu care economia mondial se confrunt n prezent.
40

Astfel, trebuie urmrit cu atenie redeschiderea i reamenajarea modulului 2 de lucru , care se afl n incinta intreprinderii FLEXTRONICS. Birourile au fost facute n aa fel nct angajaii s aib condiii optime de lucru, s fie suficient de luminate i s menin o temperatur constant. Echipamentele de lucru s fie capabile s satisfac cerinele de lucru ale angajailor pentru a atinge performana cerut. Muli dintre angajai sunt aceeai , dar s-au fcut i angajri , acetia au fost alei n urma unui concurs pe baz de competene, astfel fiind alei oamenii cei mai potrivii. Hala de producie este n conformitate cu legile n vigoare i respect n tocmai prevederile dispuse n proiect, asigurnd angajailor un mediu placut de munc. Echipamentele de lucru sunt noi , acest lucru crescnd calitatea produselor i usurnd munca angajailor. Un control nu este niciodat complet i acest lucru se ntmpl pentru c nu se poate urmri pas cu pas evoluia fiecrui parametru care intervine ntr-o aciune de dezvoltare strategic. Din acest cauz se urmresc cteva aspecte care s opreasc un demers greit al lucrurilor: s-au fcut echipe de audii care fac vizite sptmnale la locul de execuie al lucrarilor de reamenajare; s-au definit exact scopurile i mijloacelor tehnice i tehnologice pentru noua hal de producie; responsabilul de proiect a verificat n permanen modul de desfurare al lucrrilor i a personalului angajat pentru execuia unei bune lucrrii , totodat disprnd pierderile cauzate de risipa de materiale.

n vederea aducerii la ndeplinire a direciilor de activitate a obiectivelor prevzute, managerul firmei , mpreun cu consiliul efilor de echip au elaborat i au urmrit un plan de aciuni privind activitile care au trebuit ntreprinse, modul de implementare al acestora, termenele de ndeplinire, precum i structura i persoanele responsabile pentru buna funcionare a lucrarilor de amenajare. n urma ndeplinirii activitilor prevzute n planul de dezvoltare strategic, structurile responsabile vor ntocmi anual cte un raport de evaluare pe care l vor prezenta spre avizare
41

consiliului de adminstraie. n cazul n care se consider c raportul este incomplet sau conine date eronate sau contradictorii va fi trimis napoi responsabililor n vederea refacerii acestia. 2.7.2 Introducerea eventualelor corecii necesare i modul de introducere al acestora

Coreciile vor fi mai bine aplicate atunci cnd vor fi foarte bine explicate. Pentru utilizarea lor corespunztoare acestea vor trebui s fie sigure, s fie concepute pe baza unor principii manageriale i nu dictate din ordine personale. Singurul lucru care ar putea duce la o ineficien ntr-o intreprindere ar fi mentalitatea managerului/anagajailor care nu doresc o cooperare. Pentru nceput ar trebui ca managerii s fie bine informai cu privire la beneficiile la care se va ajunge prin aceast strategie de concentrare. Se va determina o cretere a cotei de pia, o cretere a ncasrilor i implicit a cifrei de afaceri i a profitului.

CAPITOLUL III. SISTEMUL LOGISTIC

3.1. SISTEMUL LOGISTIC

42

ntr-o ntreprindere de producie timpul de realizare a unui produs este puternic condiionat de aprovizionarea cu materii prime, cu elemente de asamblare sau cu piese de schimb la toate nivelurile lanului de fabricaie. Se numete sistem logistic ansamblul verigilor relative logisticii aprovizionrii: cumprri, aprovizionare, gestiunea stocurilor, transport, manipulare etc. Sistemul logistic este extins de manier global, adic n afara ntreprinderii, pornind de la ansamblul furnizorilor i subcontractanii lor.

Manipularea

Este o activitate care presupune deplasarea unui obiect sau unitati de incarcatura in raza locului de munca sau in apropierea lui. Distanta de deplasare in cazul manipularii depinde de tipul locului de munca si de dimensiuniile obiectului. In literatura studiata nu se gaseste o definitie exacta in spatiu a lungimii deplasarii obiectelor pe orizontala sau pe verticala in cazul manipularii. Pentru a incerca o delimitare cat mai exacta a acestei lungimi , obiectele se pot impartii in trei categorii de dimnsiuni : -obiecte micro cu dimensiunea maxima(lungimea) de pana la 1 cm. -obiecte mezo cu dimensiunea maxima(lungimea) de pana la 1 m. -obiecte macro cu dimensiunea maxima(lungimea) de pana la 100m. Dupa studierea deplasarii executate de aceste trei categorii de obiecte am ajuns la concluzia ca se efectueaza o manipulare (si nu un transport inern) in cazul in care deplasarea nu va depasi de 5 ori lungimea maxima a obiectului La deplasari mai mari se poate considera ca vom avea transport intern.Manipularea se realizeaza prin preluarea (apucarea) obiectului, ridicarea, deplasarea pe orizontala sau/si pe verticala si depunerea obiectului.Manipularea se poate face manual, mecanizat si combinat functie de dimensiunea pieselor si de distanta la care se vor deplasa acestea.

43

3.2. Receptia materiilor prime in zona de receptie 1. Domeniu de aplicare Materialele pentru care se aplica aceasta instructiune de lucru sunt urmatoarele: materii prime, materiale si semifabricate destinate prelucrarilor ulterioare in cadrul FLEXTRONICS Romania; componente destinate asamblarii produselor finite; produse finite returnate de catre clienti; magazia Receiving (situatain M5 ); reprezinta spatiul de depozitare temporara a materialelor si a materiilor prime, inainte de verificarea calitativa, cantitativa si a documentelor insotitoare;

2. Pregatirea/experienta Persoanalul aferent manipularii bunurilor in magazia Receiving , trebuie sa posede autorizatie de conducere/manipulare ISCIR referitoare la toate categoriile de stivuitoare electrice/gaz.

3. Echipamente folosite Echipamentele folosite sunt: transpaleti manuali; electrostivuitor; stivuitor gaz ,etc;

4. Cerinte de mediu si de protectia muncii Mediu Toate operatiile efectuate in cadrul operatiunilor de manipulare/depozitare desfasoara in conformitate cu cerintele de mediu. Protectia muncii Autorizatia ISCIR trebuie sa fie vizata; normele de protectia muncii trebuie respectate in conformitate cu instructajele efectuate.
44

se

5. Instructiunile de receptie a materialelor In vederea depozitarii bunurilor in magazia Receiving , se vor respecta urmatoarele: 1. materiile prime si materialele se descarca pe platforma acoperita din fata magaziei FLEXTRONICS Automotive; 2. se verifica integritatea coletelor; in cazul in care sunt colete deteriorate, se va consemna in documentul CMR ( scrisoare de transport) numarul coletelor deteriorate si tipul de deteriorare (marfa umezita ; colete distruse ;colete strapunse; colete desfacute ;etc); verificarea se face impreuna cu angajatul Goods receiving officer; 3. dupa verificarea coletajului, se va stampila documentul CMR al transportatorului mentionindu-se observatiile necesare; se vor mentiona pe CMR numarul total de colete descarcate din camion (totalul coletelor ce pot fi descarcate utilizand lamele motostivuitorului); in cazul in care materialele sunt vrac, exemplu role, acestea se vor numara ca si colete separate ; in cazul in care modul de incarcare al camionului a fost necorespunzator si exista marfa deterioarata, se va emite de catre Good receiving officer un LFR catre firma care a incarcat sau transportat marfa; Receiving handlerul va introduce marfa in magazia Receiving pe liniile de depozitare; 4. dupa introducerea coletelor in Receiving , Receiving handler va despaleta marfa acolo unde este cazul pentru a se putea efectua in mod corespunzator receptia cantitativa si calitativa; 5. dupa eliberarea bonului de intrare din BAAN emis pe baza facturii sau al avizului de insotire a marfii si a etichetei de barcode aferente, care atesta ca marfa este in Receiving (operatiune efectuata de Good receiving officer) se va efectua receptia cantitativa a coletelor si alocarea fiecarui colet sau palet de colete a etichetei de barcode; verificarea cantitativa se face prin compararea etichetei de receptie cu eticheta furnizorului ; dupa verificarea cantitativa, se va aplica pe bonul de intrare in Receiving (BAAN) stampila cu locatia in care s-a descarcat marfa (R1.1 de exemplu) si cu numele persoanei care a verificat cantitativ marfa ; de asemenea fiecare colet care a fost verificat cantitativ va fi stampilat cu numele handlerului care a verificat mafa ; numararea cantitativa se face de catre Receiving handler supravegheat de catre Good receiving officer; in cazul in care exista neconformitati cantitative, acestea se consemneaza pe bonul de intrare BAAN de catre Receiving handler iar Good receiving officer va emite un LFR catre Material
45

Controler si Finance; in cazul in care exista diferente cantitative se va storna prima intrare si se va emite o noua eticheta de receptie cu cantitatea care a fost receptionata fizic; este interzisa predarea bonurilor (de catre Receiving handler) de intrare in Receiving catre Incoming Inspection fara a exista pe eticheta stampila de locatie si stampila cu cel care a verificat cantitativ marfa.

Codul Cantitatea receptionata Nr. de doc. data receptiei

Descrierea materialului Tipul de raft pe care va fi depozitat Statusul calitativ al materialului Locatia din wear unde este depozitat

si si

Codul furnizorului si numarul de Denumirea furnizorul si

Fig. 4.1. Eticheta de receptie BAAN

46

Codul de bare aferent fiecarui colet sau palet

Depozitul pt. care s-a

Codul si descrierea

Cantitatea receptionata si Numarul de document, data si Persoana care a receptionat materialul in BAAN

Eticheta de receptie barcode

6. Protectia materialelor in timpul manipualrii si depozitarii materialelor in magazia de materii prime (Warehouse)

- este interzisa manipularea coletelor ce contin materii prime si materiale cu alte mijloace decit cele mentionate la punctul 3 ; - depozitarea materialelor se va face strict in ariile alocate (spatiul de depozitare exterior situat sub copertina de protectie) ; spatiul definit magaziei WEAR marcat cu panotaj de culoare alba inscriptionat WEAR Warehouse ; - transportul materialelor se va face numai pe caile de acces specifice ; - transportul materialelor se va face numai in ambalajele furnizorilor sau in alte ambalaje specifice, a.i.. sa se elimine posibilitatea distrugerii acestora in timpul transportului sau a depozitarii ; - nu se va aplica un factor de paletizare mai mare decat cel specific ; - manipularea sau transportul materialelor se va face numai de catre Receiving Handlerul abilitat conform Job Descripltion-ului in acest sens ;

47

- in cazul utilizarii transpaletilor manuali, se va avea in vedere masa maxima ce poate fi manipulata cu aceste mijloace de transport ; - in cazul necesitatii depaletizarii unor bunuri, acestea se vor aseza pe europaleti specifici manipularii si depozitarii in magazia de materii prime; nu se vor utiliza pentru depozitare alte mijloace ; - manipularea substantelor toxice sau explozive va tine cont de normele specifice ce trebuie respectate- in cazul lucrului cu astfel de materiale ; depozitarea acestora se va face in mod adecvat. - in cazul descarcarii camioanelor cu prelata de pe o singura latura a acestora (fara a utiliza transpalet in interiorul camionului), se vor utiliza prelungitoarele de furci aflate in dotarea stivuitorului ;

3.3. Depozitarea materialelor in magazia de materii prime

1. Domeniul de aplicare Materialele pentru care se aplica aceasta instructiune de lucru sunt urmatoarele: materii prime, materiale si semifabricate destinate prelucrarilor ulterioare in cadrul FLEXTRONICS Romania; componente destinate asamblarii produselor finite; magazia de materii prime reprezinta spatial de depozitare finala a materiilor prime si a materialelor destinate productiei proprii a FLEXTRONICS Romania- dupa verificarea calitativa, cantitativa, a documentelor insotitoare si efectuarea procedurilor de receptie a marfurilor; magazia este situata in lateralul halei de productie si e marcata cu pancardele M5 WAREHOUSE

48

2. Pregatirea/experienta Persoanalul aferent manipularii bunurilor in magazia de materii prime, trebuie sa posede autorizatie de conducere / manipulare ISCIR referitoare la toate categoriile de stivuitoare electrice / gaz.

3. Echipamente folosite Echipamente folosite in aceasta operatie: transpaleti manuali; stivuitor gaz tip TFG 20A;EF 1,6; ETX 125 ac aflate in dotare;

4. Cerinte de mediu si de protectia muncii Mediu se

Toate operatiile efectuate in cadrul operatiunilor de manipulare/depozitare desfasoara in conformitate cu cerintele de mediu. Protectia muncii

Autorizatia ISCIR trebuie sa fie vizata; Normele de protectia muncii trebuie respectate in conformitate cu instructajele efectuate.

5. Instructiunile de depozitare a materialelor

In vederea depozitarii bunurilor in magazia de materii prime, se vor respecta urmatoarele : Introducerea marfurilor in magazia de materii prime

- se face numai pe baza etichetei de locare in magazie ; se va respecta adresa de locare mentionata pe eticheta BAAN 004,003 XXYYZZ sau 002 ,001 XXYYZZ, in care : 004,003 - simbolizeaza sistemul de depozitare paleti ; 002,001 - simbolizeaza sistemul de depozitare lazi ; XX - reprezinta randul (exista 7 randuri de rafturi :01.07)
49

YY - reprezinta coloana (exista 58 coloane in cazul sistemului PA,respectiv 56 coloane in cazul sistemului SC ) ZZ - reprezinta etajul de locare (exista 5 etaje de rafturi) ;

- la introducrea marfurilor in magazie, unitatile de ambalare se identifica prin alocarea (lipirea) etichetelor de barcode (xxxx reprezentand numarul fabricii pentru care s-a facut receptionarea si depozitarea marfurilor) ; - materialele sunt transportate in depozit pentru a fi stocate, fiecare cutie sau palet avand ca si identificare eticheta de barcode,transportul facandu-se utilizand numai mijloacele de transport si ridicare specifice : transpaleta manuala pentru comisionare, respectiv electro-stivuitorul ETX 125 K pentru manipulare-ridicare ; -materialele dispuse in unitatile de ambalare corespunzatoare (repaletate-daca e cazul), se dispun pe locurile de depozitare din magazie cu etichetele de identificare- vizibil dispuse ; operatia de depozitare se face prin programul de barcode, respectand pas cu pas programul de training pentru acest sistem informatic ; etichetele de barcode se vor lipi de paletul pe care este depozitata marfa ; daca sunt mai multe parturi pe acelasi palet, eticheta de barcode se va lipi in coltul din dreapta al unei cutii ; in cazul in care pe locatie se depoziteaza role etichetele de barcode se vor pune in cutia de plexiglas. - in cazul in care sunt distribuite de catre Goods Receiving mai multe etichete de identificare pentru un acelasi loc de depozitare (cu diferite cantitati aferente aceluiasi cod de material, transportat in aceiasi unitate de ambalare, provenit din diferite comenzi emise de material coordinatori), acestea vor fi dispuse in totalitate pe unitatea de ambalare depozitata- la loc vizibil . - in cazul in care pe etichetele de intrare in magazie apare locatia 005 FLOOR, materialele se vor dispune in locurile specifice de depozitare ; locatia 005 FLOOR se refera la depozitarea pe podeaua a unor unitati de ambalare ce nu pot fi depozitate in sistemul de rafturi 004 sau 002 (din motive volumetrice sau a greutatii maxim admise) ; - este interzisa locarea marfurilor pe alte locatii sau in alt spatiu din magazie decat cel stabilit in conformitate cu cele mentionate mai sus ; - accesul persoanelor neautorizate este strict interzis in incinta magaziei ; sarcina autorizarii intrarii in Warehouse ii revine lui Warehouse Keeper ;

50

- la introducerea materialelor pe locatii si la transferul materialelor in productie se va respecta cu strictete metoda FIFO (cea mai veche intrare pe locatie este prima locatie care se transfera in productie ).

Codul de barcode aferent fiecarui colet sau palet

Depozitul pt. care s-a

Codul si descrierea

Cantitatea receptionata si Numarul de document, data si Persoana care a receptionat materialul in BAAN

Eticheta de put-away barcode

Eliberarea materialelor din magazia de materii prime

- se face numai de catre Warehouse Handler si / sau Kanban Handler ; - materialele se elibereaza in cantitatea si de pe locatia mentionata pe eticheta BAAN emisa de catre Kanban Officer sau Warehouse Handler ;Eticheta BAAN contine locatia,cantitatea care se elibereaza si cantitatea ramasa in unitatea de ambalare locata in magazia de materii prime.

51

Persoana care a facut transferul in BAAN,data si ora


Locatia pe care este transferului depozitat materialul Cantitatea care

Cantitatea Kanban care trebuie

Locatia Kanban din productie unde se depoziteaza

- eliberarea materialelor se va face in recipientele KANBAN puse la dispozitia Warehouse handlers de catre Kanban Handlers ; Eticheta BAAN se dispune in plicul transparent port-eticheta dispus pe lateralul fiecarei cutii KANBAN ; - la eliberarea materiilor prime din magazie, warehouse handlerul este obligat sa verifice stocul de pe locatia de unde se face transferul iar dupa aceasta va stampila eticheta BAAN ; Kanban handlerul este obligat sa verifice fiecare eticheta BAAN daca are stampila de verificare a stocului ramas pe locatie. - in cazul materialelor sortate in interiorul magaziei de materii prime (d.p.d.v. calitativ) si declarate neconforme calitativ, iesirea se face tot pe baza unui transfer in BAAN ; se vor identifica unitatile de ambalare a materialelor neconforme cu eticheta rosie material neconform cu eticheta de transfer BAAN ; materialele se vor transporta numai in magazia SQT dupa identificarea in prealabil de catre SQT Administrator ; - unitatile de ambalare goale se vor depozita in locul special amenajat din cadrul Shiping Area ; cutiile de carton se vor plia si se vor depozita in containerul exterior alocat ambalajelor de hirtie/carton- de catre Warehouse Keeper,Warehouse Handler,Kanban Handler ; unitatile
52

de ambalare standard (Euro-paleti ) vor fi transferate de catre Warehouse Keeper, Warehouse Handler,Kanban Handler in Shipping Area in locul special amenajat ; - eliberarea materialelor din magazia de materii prime se face NUMAI pe baza urmatoarelor documente : 1. Etichetei BAAN Stock Removal emisa de Kanban Officer, Warehouse

Handler,Kanban Handler stampilata de Warehouse Handler si verificata de kanban handler ; 2. F-21-J KANBAN material consumption file completat / semnat de catre Warehouse Handlers (in cazul in care materialele nu pot fi eliberate cu eticheta BAAN Stock Removal ) ; 3. F-21-H Material transfer between warehouses (generat de material coordinatori ; formularul trebuie semnat de material handleri).

- este interzisa eliberarea materialelor din magazia de materii prime fara existenta documentelor necesare,enumerate mai sus.

6. Protectia materialelor in timpul manipularii si depozitarii materialelor in magazia de materii prime

- este interzisa manipularea coletelor ce contin materii prime si materiale cu alte mijloace decit cele mentionate la punctul 3 ; - depozitarea materialelor se va face strict in ariile alocate si in conditiile de depozitare specifice ; spatiul de depozitare pe rafturile magaziei are dimensiunile 1500mm x 1200mm x 800mm ; este interzisa depozitarea coletelor a caror dimensiuni depasesc UNA din valorile specifice mentionate mai sus sau au masa bruta mai mare de 800 Kg ; inainte de depozitarea coletelor, masa fiecuri colet trebuie verificata ; in cazul in care se depasesc dimensiunile sau masa maxima admisa de sistemul de rafturi, materialele trebuie repaletate ; operatiunea se va efectua in spatiul Receiving in conformitate cu instructiunile de repaletare ; - transportul materialelor se va face numai pe caile de acces specifice ;

53

- transportul materialelor se va face numai in ambalajele furnizorilor sau in alte ambalaje specifice, a.i.. sa se elimine posibilitatea distrugerii acestora in timpul transportului sau a depozitarii ; - nu se va aplica un factor de paletizare mai mare decat cel specific ; - manipularea sau transportul materialelor se va face numai de catre Warehouse Keeper sau Material Handler-ul abilitat conform Job Descripltion-ului in acest sens ;este interzisa depozitarea de bunuri in magazia de materii prime de catre alta persoana (neautorizata) ; - in cazul utilizarii transpaletilor manuali, se va avea in vedere masa maxima ce poate fi manipulata cu aceste mijloace de transport ; - in cazul necesitatii depaletizarii unor bunuri, acestea se vor aseza pe Europaleti specifici manipularii si depozitarii in magazie ; nu se vor utiliza pentru depozitare alte mijloace ; - manipularea substantelor toxice sau explozive va tine cont de normele specifice ce trebuie respectate- in cazul lucrului cu astfel de materiale ; depozitarea acestora se va face in mod adecvat. - este interzisa comisionarea bunurilor din cadrul sistemului de rafturi prin utilizarea altor mijloace de ridicare si manipulare decit cele specifice-ETX 125 ac ;

3.4. Depozitarea si manipularea materiilor prime in aria de productie 1. Domeniu de aplicare Materialele pentru care se aplica aceasta instructiune de lucru sunt urmatoarele: materii prime, materiale si semifabricate destinate prelucrarilor ulterioare in cadrul FLEXTRONICS Romania; componente destinate asamblarii produselor finite; produse finite returnate de catre clienti; locatia AP inseamna zona de depozitare a materialelor situata in interiorul halei de productie a FLEXTRONICS Automotive Products Romania SCS.

54

2. Pregatirea/experienta Persoanalul aferent manipularii bunurilor in productie, trebuie sa posede autorizatie de conducere/manipulare ISCIR referitoare la toate categoriile de stivuitoare electrice/gaz.

3. Echipamente folosite Echipamente folosite: transpaleti manuali; electro-stivuitor pederstrian;

4. Cerinte de mediu si de protectia muncii Mediu Toate operatiile efectuate in cadrul operatiunilor de manipulare/depozitare desfasoara in conformitate cu cerintele de mediu. se

Protectia muncii Autorizatia ISCIR trebuie sa fie vizata; Normele de protectia muncii trebuie

respectate in conformitate cu instructajele efectuate. 5. Instructiunile de depozitare si manipulare a materiilor prime in aria de productie

1. Introducerea materialelor in productie Procedura Receptie Rapida (Urgent receiving) :

- se face pe baza unui mail, generatorul acestuia fiind SCC-ul (Supply Chain Coordinator); - materialele sunt identificate si numarate in incinta magaziei WEAR de catre material handler. Tehnicinenii de calitate din cadrul departamentului Quality (Incoming Inspection) vor verifica materialul sa corespunda din punct de vedere calitativ. Daca materialul corespunde din punct de vedere calitativ eticheta de receptie este predata material handlerilor din Warehouse pentru ca materialul sa poata fi transferat in linia de productie in maxim 20 min de la ora eliberarii de catre tehnicianul de calitate.
55

- materialele sunt transferate in 8xxx (Xxx poate fi 001,002,003 - corespunzator fabricii aferente) in cutia KANBAN aferenta materialului respectiv ; - inainte de transferul materialelor in productie, se va completa de catre material handler o eticheta galbena Released Material F-999-753 E pe care se mentioneaza codul materialului trecut prin procedura Urgent receiving, denumirea materialului, data efectuarii operatiei, si numarul de bucati transferate direct in AP, eticheta galbena se va introduce in buzunarul transparent de pe lateralul lazii KANBAN ;

Transferul materialelor in productie in cadrul procesului KANBAN :

- in cazul aparitiei in linia de productie unei lazi KANBAN goale, aceasta va fi asezata de catre operatori in locatia specifica (aferenta lazilor goale) ; fiecare lada este identificata cu o cartela KANBAN pe care sunt mentionate : codul materialului ; denumirea materialului ; cantitatea KANBAN (aferenta unei lazi) ; Ctrl Cycle-ul (cu codul de bara) pe baza caruia se va scadea materialul din locatia 9xxx in locatia 8xxx ; locatia din productie unde este transferat materialul (fabrica si proiectul) ; poza cu materialul respectiv ;

Eticheta lada KANBAN

56

- in cazul materialelor ce nu dispun de o lada KANBAN specifica (acestea fiind situate in lazi metalice, unitati de ambalare specifice sau sunt situate pe Euro-paleti) ci doar de etichete KANBAN de identificare, in cazul epuizarii unei cantitati KANBAN specifice (mentionata pe eticheta), operatorii din linia de productie va aseza eticheta KANBAN intr-o locatie prestabilita ; - aparitia unei lazi KANBAN goale sau a unei etichete KANBAN in locatiile specifice, da semnalul aprovizionarii liniei de fabricatie cu materialul (si in cantitatea) mentionata pe cartela KANBAN ; - verificarea liniilor (d.p.d.v. al materialelor cu care trebuie realimentata linia) de fabricatie se va face la intervale nu mai mari de 2h ; - lazile goale vor fi transportate in incinta Warehouse in zona Kanban Reffiling Area ; - pe baza etichetelor kanban sau BAAN, Kanban Officer sau Warehouse Keeper vor inregistra consumul de materiale in BAAN ; va fi eliberata 1 eticheta de consum KANBAN ce va fi inmanata material handler-ului ; - pe baza etichetelor de consum, warehouse keeper va elibera materialele si va inmana material-handler-ului 1 eticheta ; dupa verificarea continutului lazilor (d.p.d.v. al corectitudinii materialului eliberat) si a cantitatii eliberate din Warehouse, material handler-ul va introduce eticheta de consum KANBAN in sertarul transparent lipit pe lateralul fiecarei lazi KANBAN (sau pe unitatile specifice de ambalare - in cazul materialelor ce nu pot fi dispuse in lazi KANBAN) ; - lazile KANBAN / materialele sunt transferate in locatia din productie mentionata pe cartela KANBAN aferenta, asezindu-se pe locatiile identificate cu etichete KANBAN PLACE LABEL ; - este interzis transferul materialelor din Warehouse in Productie fara ca eticheta de consum KANBAN sa fie emisa de catre sistemul BAAN. In cazul nefunctionarii sistemului BAAN, in locul etichetelor de consum BAAN se vor emite etichete galbene Material Released F-999-753 E (completate de material handler in mod corespunzator) ;

57

- este interzis transferul materialelor in Productie fara ca lazile de transfer sa fie insotite de eticheta de consum KANBAN emisa de sistemul BAAN sau de eticheta galbena Material Released (exceptie fac materialele care sunt definite in SM); atentie la completarea bonului de consum KANBAN cu materialul respectiv-in cazul in care lada de transfer e insotita de eticheta galbena Material Released ;

Transferul materialelor din/in depozit

- Aceeasi procedura este aplicata si in cazul materialelor definite pe SM (Supermarket). - In SM materialele sunt definte si la cutii de plastic si in cutie originla sau Europalet. - Daca materialul este definit la cutie de plastic, pentru fiecare material exista 2 cutii conform principiului kanban. In momentul in care se goleste o cutie pentru handlerul din SM apare semnalul ca trebuie aprovizionat SM-ul cu acel material. - De mentionat este faptul ca toate materialele care sunt definite in SM, (materialele sunt definite in SM pe proiecte high-runnere) scriptic sunt deja scazute in productie. - Comanda kanban pentru materialele din SM se va face mult mai repede decat comanda catre Warehouse datorita faptului ca materialele sunt deja scazute scriptic in productie. Pentru a avea un control mult mai bun la fiecare cutie kanban si din SM trebuie marcat nivelul de cantitate la care este definita unitatea kanban. - Pentru fiecare material din SM exista locatie care este etichetata corespunzator. - NERESPECTAREA REGULILOR MENTIONATE MAI SUS, CAUZEAZA ERORI DE GESTIUNE A STOCULUI DE MATERIALE ! Material handler se face raspunzator de eventualele erori de gestionare a materialelor in cazul in care aceasta instructiune de lucru nu este respectata.

2. Retragerea materialelor din productie In cazul materialelor neconforme d.p.d.v. calitativ :

a) materiale declarate SCRAP (deseu tehnologic cauzat de catre operatorii FLEXTRONICS Romania) :
58

- vor fi dispuse de catre operatori in cutii aflate intr-o arie delimitata cu banda rosie ; - se va verifica (la inceputul/sfarsitul schimbului 1) lista cumulativa a materialelor scrap emisa de catre fiecare linie de asamblare-cu continutul lazilor rosii aferente SCRAP-ului tehnologic ; - dupa verificare cod, numar de bucati si data emiterii SCRAP Report-ului, material handlerul va transfera cantitatea de SCRAP verificata in magazia SQT, pe o locatie specifica , predind SCRAP Reportul semnat la SQT Administrator-in ziua transferului de SCRAP din liniile de fabricatie ; - materialele declarate SCRAP sunt insotite de eticheta alba SCRAP material. - materialele se vor depozita numai in recipienti aferenti materialelor SCRAP specifici unei anumite fabrici 8xxx ;

b) materiale declarate DISCREPANT (deseu tehnologic cauzat de catre furnizorii FLEXTRONICS Romania) : - vor fi dispuse de catre operatori in cutiile rosii ; - se va verifica (la inceputul/sfarsitul schimbului 1) lista cumulativa a materialelor DISCREPANT emisa de catre fiecare linie de asamblare cu continutul lazilor rosii aferente materialelor DISCREPANT ; - dupa verificare cod, numar de bucati, data emiterii DISCREPANT Report-ului si daca DISCREPANT Report-ul a fost verificat de catre tehnicianul de calitate (stampila QS Technician), material handler-ul va transfera cantitatea de DISCREPANT verificata in magazia DISCREPANCY, pe o locatie specifica , predind DISCREPANT Report-ul semnat la Inventory Controlului in ziua transferului de DISCREPANT din liniile de fabricatie ; - materialele declarate DISCREPANT sunt insotite de DISCREPANT Report si eticheta rosie DISCREPANT material. - materialele se vor depozita numai in recipienti aferenti materialelor DISCREPANT specifici unei anumite fabrici 8xxx ;

59

In cazul unor miscari de stoc de materiale :

- material handler-ul va retrage din linie cantitatea mentionata pe documentul de miscare de stoc (bon de transfer intre magazii); materialul se va aloca in magazia/locatia mentionata pe bonul de transfer ; - bonul de transfer semnat de catre material handler (fapt ce consemneaza retragerea/transferul materialului) se va preda la Kanban Officer - material handler-ul va retrage din linie cantitatea mentionata pe documentul de OBSOLATE stoc fara miscare/material iesit din uz - aprobat; materialul se va aloca in magazia SQT pe o locatie specifica ; - obsolate stoc report-ul semnat de catre material handler (fapt ce consemneaza retragerea/transferul materialului) se va preda la SQT Administrator.

3.5. Depozitarea si manipularea materialelor in depozitul de produse finite

1. Domeniul de aplicare Materialele pentru care se aplica aceasta instructiune de lucru sunt urmatoarele: produsele finite transferate din liniile de productie; ambalajele specifice pentru transportul produselor finite catre client;

Magazia FG este magazia in care sunt depozitate produsele finite rezultate in urma procesului de fabricatie al FLEXTRONICS Romania, ambalate in ambalajele specifice; magazia FG este situata in lateralul modulului 3 de productie, si este marcata cu pancarda FG Warehouse;

2. Pregatirea/experienta Personalul aferent manipularii bunurilor in magazia FG trebuie sa posede autorizatie de conducere/manipulare ISCIR referitoare la toate categoriile de stivuitoare electrice/gaz.
60

3. Echipamente folosite Echipamente folosite: transpaleti manuali;.

4. Cerinte de mediu si de protectia muncii Mediu Toate operatiile efectuate in cadrul operatiunilor de manipulare/depozitare desfasoara in conformitate cu cerintele de mediu. se

Protectia muncii Normele de protectia muncii trebuie respectate in conformitate cu instructajele

efectuate.

5. Instructiunile de depozitare si manipulare a materialelor in depozitul de produse finite In vederea depozitarii produselor in magazia FG, se vor respecta urmatoarele etape : Introducerea produselor finite in magazia FG :

- produsele finite se introduc de catre operatori in zona de receptie a magaziei FG, identificate cu eticheta de Handling Unit din BAAN, care contine : - numarul de Handling Unit, - denumirea si codul produsului finit, - cantitatea totala din unitatea de ambalaj. Toate produsele care au eticheta de Handling Unit apar in BAAN pe lista de receptie produse finite. Produsele sunt stocate in aceasta zona pana la verificarea de catre shipping handleri si punerea pe locatie
61

- Shipping handlerul va verifica produsele aduse in zona de receptie cu cele de pe lista din BAAN (numar de Handling Unit, cod, cantitate). Numai dupa aceasta verificare se efectueaza punerea pe locatie. - In cazul in care se constata diferente la elementele verificate, se interzice punerea pe locatie. Shipping Handlerul va anunta Shipping Officer, care va lua legatura cu SCC din fabrica respectiva pentru solutionarea problemei. - Este interzisa locarea produselor finite direct pe locatie, fara a trece prin zona de receptie

Punerea pe locatie Produsele finite se vor introduce in magazia de finite pe locatie doar pe baza etichetei

pentru punerea pe locatie, eticheta generata din BAAN. Aceasta eticheta se aseaza deasupra etichetei de Handling Unit. Locatiile in sistemul BAAN sunt definite in functie de dimensiunile ambalajelor. Locatiile sunt clasificate astfel: parte o locatie pe raft sau la podea, in functie de dimensiunile ambalajelor. La aceasta tranzactie se listeaza eticheta cu locatia din magazie. Eticheta se amplaseaza peste eticheta de Handling Unit, iar ambalajul respectiv se muta din zona de receptie pe locatia primita.
62

pe rafturi (in sistem magazia avand codul de tip 700 + codul raftului), rafturi speciale (in sistem magazia avand codul de tip 710 + codul raftului) la podea, pentru containerele mari (in sistem avand codul de tip710+ locatia FLOOR)

Punerea pe locatie prima data se face in BAAN, sistemul alocand fiecarui ambalaj in

Se interzice transferul in magazia de finite in alte conditii decat precizate mai sus.

Transferul produselor finite din magazia FG

- transferul din magazia de finite in productie se face doar pe baza formularului de transfer F 999-755 H Material transfer between warehouses generat de SCC - Se opereaza transferul in BAAN, se semneaza hartia de transfer de catre Shipping Officer sau Shipping Handler si apoi se trece la scoaterea efectiva din magazie a produselor respective - In cazul transferurilor nu se accepta miscari de stoc partiale (descompunerea paletilor).

Transferul produselor finite in camioanele de export

- Picking list din BAAN (care contine locatiile din magazie, codul si cantitatea produselor) este pus la dispozitia Shipping Handlerului de catre Shipping Officer - Pe baza Picking list se pregatesc din magazie produsele finite ce urmeaza a fi livrate. .Scoaterea produselor de pe raft pentru livrare se face doar pe baza Picking list. - Livrarea se face respectind regulile FIFO, ceea ce este asigurat de BAAN.

63

- Etichetele de livrare emise in BAAN sunt predate Shipping Handlerului de catre Shipping Officer. - Handlerul va eticheta corespunzator produsele ce urmeaza a fi livrate (in conformitate cu instructiunile de ambalare puse la dispozitia lui de catre responsabilul fiecarei fabrici) schimband etichetele de locatie cu cele de livrare. Exceptie : livrarea pentru Webasto West Midland, unde toate etichetele raman pe ambalaje (cele de Handling Unit, cele de locatie si cele de livrare) - In cazul in care de pe o unitate de ambalare din magazie se livreaza partial, se vor lua de pe raft doar cutiile ce urmeaza a fi livrate, restul marfii ramanad pe locatia din magazie - Dupa etichetare se face bandarea paletilor, bandarea cutiilor si fixarea acestora pe paleti. Este responsabilitatea Shipping Handlerului de a respecta instructiunile de ambalare mentionate mai sus. - Se interzice incarcarea unor produse finite in camioanele de export, in cazul in care nu sunt respectate conditiile de mai sus ; Shipping Handler este raspunzator pentru respectarea prevederilor acestei instructiuni de lucru. - Shipping Handler NU pune la dispozitia soferilor sau angajatilor departamentului importexport documentele necesare expeditiei produselor. Aceste documente vor fi predate de catre Shipping Officer departamentului import export, care va pune la dispozitia soferilor toate documentele necesare expeditiei.

6. Protectia cutiilor/ambalajelor specifice cu produse finite in timpul manipularii, transportului si depozitarii lor in magazia FG - Este interzisa manipularea cu alte mijloace decit cele mentionate la punctul 3. - Depozitarea produselor se va face strict in ariile alocate (spatiul de depozitare exterior situat sub copertina de protectie - in cazul ambalajelor goale pentru produsele finite si a paletilor; spatiul alocat magaziei FG este marcat cu panotaj de culoare alba inscriptionat FG Warehouse ; - Transportul cutiilor/lazilor cu produse finite se va face numai pe caile de acces specifice.

64

- Transportul produselor finite se va face numai in cutiile proprii sau in ambalajele metalice specifice, a.i.. sa se elimine posibilitatea distrugerii acestora in timpul transportului sau a depozitarii; nu se accepta improvizatii (platforme, cutii, rame etc) relative la transportul sau depozitarea lazilor cu produse finite ; - nu se va aplica un factor de paletizare mai mare decat cel specific ; - manipularea sau transportul produselor finite se va face numai de catre Material Handler-ul abilitat conform Job Description-ului in acest sens ; - in cazul utilizarii transpaletilor manuali, se va avea in vedere masa maxima ce poate fi manipulata cu aceste mijloace de transport ; - in cazul incarcarii camioanelor cu prelata de pe o singura latura a acestora (fara a utiliza transpalet in interiorul camionului), se vor utiliza prelungitoarele de furci aflate in dotarea electrostivuitorului - transportul lazilor cu dimensiuni foarte mari se va face cu viteza redusa, a.i. sa se evite rasturnarea acestora, deteriorarea podelei halei de productie sau a produselor finite situate in lazile metalice respective.

65

CAPITOLUL IV

PROPUNERI DE IMBUNATATIRE A SISTEMULUI LOGISTIC

4.1. Concepte privind optimizarea sistemelor

Optimizarea este un proces de determinare, realizare si aplicare in practica a solutiei optime. Aceasta solutie tremizeaza (maximizeaza sau minimizeaza) performantele in functie de anumite criterii restrictive impuse de mediul intern sau extern al sistemului logistic

Optimizarea poate fi de doua tipuri: optimizare globala, se aplica intregului sistem optimizare partiala, se aplica la nivelul unui subsistem din interiorul sistemului considerat. In ceea ce priveste optimizarea partiala a sistemului logitic, trebuie sa tinem seama de componentele(activitati si procese) sale care pot fi: activitati de aprovizionare, transport, manipulare, asteptare, depozitare, control, formare unitate de incarcatura, distributie.

4.2. Optimizarea partiala a sistemului logistic la FLEXTRONICS

4.2.1. Identificarea problemelor existente

Pentru optimizarea partiala a sistemului logistic se poate face referire la urmatoarele:

66

1. Blocarea banilor in stocuri 2. Costuri de transport 3. Rebuturi 4. Pierderi de timpi in procesul de productie datorita neeficientei aranjarii liniei (Layout-ului) de productie, a fluxului de materiale sau rupturilor de stoc generate de furnizori, a defectarii masinilor, a problemelor de calitate. 5. Transporturi speciale nebugetate datorate problemelor de productie, de calitate, de deficientele fluxului de materiale, erorilor umane.

4.2.2. Solutii generale ce se pot implementa

1. Blocarea banilor in stocuri Solutii: -implementarea unui sistem de aprovizionare flexibil care sa transforme simultan cererile liniei de productie (planul de productie )ce are la baza comanda clientului in cerere de materiale. - implementarea unui sistem de urmarire al comenzilor de materiale si livrarilor acestora usor de folosit si care sa elimine pe cat posibil eroarea umana. Implementarea alertelor in cazul incidentelor in sistemul de aprovizionate (nelivrarea la timp a comenzii de catre furnizor genereaza un mesaj catre responsabilul din lantul logistic sau scaderea sub un anumit numar de zile de stoc stabilit ca fiind critic semnalat cu semafoare rosii in ecranul de urmarire a materialelor) - acuratetea stocurilor de materiale in sistemul de gestiune cat si corectitudinea listelor de materiale si a inregistrarii rebuturilor, generate de sistem. - implementarea unor unitati de ambalare la furnizori conforme cu kanban-ul liniei pentru a reduce manipularea in magazie si in linia de productie.
67

caci acestea influenteaza comanda de materiale

- Negocierea unor cantitati minime de comanda catre furnizori adaptate la cererile liniei de productie.

2.Costuri de transport Solutii: - implementarea grupajelor (un furnizor logistic asigura preluarea de la furnizori, grupeaza marfa si o trimite catre uzina) - Folosirea ambalajelor care se pot suprapune pentru o incarcare cat mai eficienta a camioanelor. 3. Rebuturi Solutii: - Implementarea planurilor de control, a analizelor de tip 8D

4. Pierderi de timpi in procesul de productie datorita neeficientei aranjarii liniei (Layout-ului) de productie, a fluxului de materiale sau rupturilor de stoc generate de furnizori, a defectarii masinilor, a problemelor de calitate. Solutii: - balansarea operatiilor de productie in cadrul liniei de productie in vederea obtinerii unei cadente cat mai bune, - implementarea automatismelor in linia de productie prin productia repetitiva: acelasi numar de oameni si masini care executa in fiecare zi aceleasi operatii pentru crearea aceluiasi produs sau game de produse - reducerea schimbarilor liniei de productie de la un produs la altul si prin imbunatatiri continui reducerea timpilor de schimbare a liniei de productie.

68

- Implementarea filozofiei Kaizen _imbunatatirea continua la toate nivelurile inclusiv in productie. Dechiderea catre ideile de imbunatatire prin colectarea acestora si implementarea lor. de easemenea organizarea de ateliere Kaizen pentru imbunatatirea proceselor actuale. - implementarea sistemului Kanban, pilotarea furnizorilor cu probleme de livrare, eficientizarea urmaririi livrarilor de materiale printr-un sistem de gestiune bine pus la punct implementarea planului de mentenanta a masinilor reducerea rebuturilor - O riguroasa planificare a capacitatilor de productie si aprovizionarii inca din faza de proiect. Modelarea acestora in fnctie de schimbarile survenite.

5. Transporturi speciale nebugetate datorate problemelor de productie, de calitate, de deficientele fluxului de materiale, erorilor umane. Solutii: - Toate aceste elemente vor duce de asemenea si la reducerea costurilor transporturilor speciale nebugetate.

69

Cap. V. CONCLUZII

Flextronics International nfiinat n 1998 este o companie multinaional cu sediul central n Singapore, care furnizeaz servicii de manufacturare a produselor electronice (EMS). Prezent n 30 de ri, inclusiv n Romnia prin filiala Flextronics Romnia din Timioara, intreprinderea anunta in iunie 2007, achiziionarea companiei rivale Solectron pentru suma de $3,6 miliarde, devenind unul din liderii industriei serviciilor de manufacturare a produselor electronice, cu peste 200.000 de angajai Flextronics este un important furnizor de servicii pentru producia de componente electronice a carui activitate este focalizat pe oferirea de servicii complete de proiectare i producie pentru productorii OEM de automobile, informatic, dispozitive digitale de consum, industriale, infrastructur, dispozitive medicale i dispozitive mobile. Compania, cu sediul central n Singapore, a inregistrat n anul fiscal 2006 un venit de 15,3 mld. USD. Flextronics ii ajut pe clieni s proiecteze, construiasc, vnd i s asigure servicii pentru produsele electronice printr-o reea de birouri din peste 30 de ri de pe 5 continente. Aceast prezen global furnizeaz soluii de proiectare combinate cu producie de electronice de baz i servicii logistice i este integrat pe vertical cu componente tehnologice pentru optimizarea activitilor clienilor prin reducerea costurilor si a timpului de lansare pe pia. Numarul mediu de salariai de la Flextronics Romania Srl a oscilat intre anii 1999 ;i 2011. Numarul de angajai a crescut cu 637 persoane, adic cu 47,47 %. Cei mai multi angajai au fost n anul 2001 - numar persoane angajate: 4099. Cei mai puini angajai au fost n anul 2000 - numar persoane angajate: 1342. In ultimul bilant contabil (bilantul din anul 2011) numarul angajailor Flextronics Romania Srl, a crescut cu 640 persoane, fata de anul precedent.

Principalul sector de activitate a intreprinderii este orientat spre produsele electronice , care n ultimii ani au fost la mare cautare. Clienii din acest sector de activitate sunt reprezentai de multinationale, dar si de intitutii care au o cerere de produse gata asamblate . Principalii clienti si colaboratori sunt :

70

- Alcatel Lucent Italy pentru care are 5 linii unde se produc sisteme de
telecomunicatii;

- Philips Medical pentru care produce aparatura de ingrijire medicala ; - SMA Solar Technology Germany produse si aparatura pentru panourile fotovoltaice ; - ADVA Optical Networking aparatura pentru retele broadband; - ADSL Italy splitere si microfiltre pentru conexiuni telefonice rapide; - Delphi Packard Electric ; . Principalii furnizori Pentru a satisface cerintele clientului compania Flextronics foloseste doar utilaje de ultima generatie , dar si materii prime de la cei mai cunoscuti furnizori din domeniul respectiv. Principalii furnizorii de materii prime grupati in functie de categoriile componentelor pe care le pun la dispozitie :
-

CONECTORI : Tyko , Future , Copper Busman; SEMICONDUCTORI : Nxp semiconductors, On semiconductors, Rohm semiconductors;
ROLE: Kemet, Koa , Molex , TDK ; LASERI : JDS , Opnext, O-net , Enablance, Finisar ; PLACI de baz ( motherboard) : Red board, Multek , Murata , Slaminna, Shennan; DIODE : Diodes, Epcos ;

Materiale pentru mpachetat : Carpenterie , Mec-San , Cosmint , Omp, Oms, Sca packaging, Song chuan. Obiectivul principal pe viitor la Flextronics este atingerea unei cifre de afaceri de 300 milioane . n acest sens, se urmarete creterea exportului pn la atingerea a 40% din totalul vnzrilor, consolidarea pozitiei pe pia i gsirea de noi piee.

Obiectivele de viitor din punct de vedere al produciei se transpun n necesitatea continurii optimizrii, fluidizrii i eficientizrii fluxurilor tehnologice ncepute n cursul anului 2007. n acest sens se vor realiza studii interne ale fluxurilor tehnologice actuale i ale

71

posibilitilor existente pentru modificarea lor n vederea aducerii la parametrii cerui de condiiile concureniale ale pieei pe care acioneaz Flextronics.
Elaborarea directiilor de actiune strategica pentru cresterea competitivitatiilor viitoare ale clusterului s-a realizat utilizand rational si creativ combinarea avantajelor, oportunitatiilor, dezavantajelor si a pericolelor identificate in cadrul analizei SWOT. Atragerea de resurse umane bine pregatite din punct de vedere profesional, cu specializari in domeniu si mentinerea unei industrii continue; Motivarea personalului pentru a obtine rezultate din ce in ce mai bune; Mentinerea si dezvoltarea relatiilor cu furnizorii; Gasirea de noi furnizori pentru materii prime si materiale; Cumpararea de utilaje noi si mai performante care ar creste calitatea produselor; Realizarea unor planuri de management pe termen lung orientate pe profit facand trecerea de la orientarea spre vanzari la orientarea spre client; Orientarea produselor pe calitatea totala care sa satisfaca cerintele consumatorilor; Planificarea produciei pentru a reduce stocurile de materii prime; Cautarea unor furnizori constanti care sa ofere materii prime uniforme si in timp real; Planificarea produciei prin mbuntirea comunicarii cu departamentul comercial pentru a grabi livrarea comenzilor la clienti si magazinele de distributie; Studierea si reamplasarea capacitatilor de producie pentru a reduce costurile legate de exploatarea acestora; Asigurarea flexibilitatii procesului de producie pentru a facilita adaptarea rapida a firmei la cererea de pe piata; Cresterea interesului pentru managemntul resurselor umane pentru a creste implicarea angajailor la indeplinirea obiectivelor firmei; mbuntirea comunucarii intre manageri pentru a lua decizii in conformitate cu obiectivele generale ale firmei si pentru a sporii imaginea firmei; Fidelizarea clientilor prin cresterea calitatii; Cresterea spiritului de echipa in cadrul firmei; Cresterea puterii manageriale prin formarea managerilor; Acordarea unor prime pentru rezultate salariatilor; Produsele ar trebui sa aibe parte de promovare prin mass-media; Firma ar trebui sa-si dezvolte o retea de distributie mai bine pusa la punct;. Recrutarea personalului din scolile de specialitate;

72

Utilizarea calculatoarelor in toate departamentele duce la cresterea rentabilitatii; Achizitionarea de mijloace de transport mai performante; Realizarea unor planuri de afaceri pe termen scurt, mediu si lung; Colaborarea cu firme de consultanta in vederea formarii personalului; Formarea unor retele de desfacere complexe; Atragerea personalului de la concurenti; Reinoirea resurselor informationale; Trebuie efectuate mai multe studii de marketing.

Distanta de deplasare in cazul manipularii depinde de tipul locului de munca si de dimensiuniile obiectului. In literatura studiata nu se gaseste o definitie exacta in spatiu a lungimii deplasarii obiectelor pe orizontala sau pe verticala in cazul manipularii. Pentru a incerca o delimitare cat mai exacta a acestei lungimi , obiectele se pot impartii in trei categorii de dimnsiuni : -obiecte micro cu dimensiunea maxima(lungimea) de pana la 1 cm. -obiecte mezo cu dimensiunea maxima(lungimea) de pana la 1 m. -obiecte macro cu dimensiunea maxima(lungimea) de pana la 100m. Dupa studierea deplasarii executate de aceste trei categorii de obiecte am ajuns la concluzia ca se efectueaza o manipulare (si nu un transport inern) in cazul in care deplasarea nu va depasi de 5 ori lungimea maxima a obiectului La deplasari mai mari se poate considera ca vom este transport intern .Manipularea se realizeaza prin preluarea (apucarea) obiectului, ridicarea, deplasarea pe orizontala sau/si pe verticala si depunerea obiectului. Manipularea se poate face manual, mecanizat si combinat functie de dimensiunea pieselor si de distanta la care se vor deplasa acestea.

73

BIBLIOGRAFIE

www.m.finane.ro Inginerie economic curs Monica IZVERCEANU , Editura Solness , Timioara 2002 www.wikipedia.org www.flextronics.ro Popa, H. L., M. Popa, H. L., Manual de inginerie economica Management strategic, Cluj-Napoca, ed. Dacia, 2002.

Popa, H. L., Managementul competitivitatii serviciilor, Timisoara, ed. Politehnica, 2008

Popa, H. L., Teoria si ingineria sistemelor, Timisoara, ed. Politehnica, 2003 anual de inginerie economica Management strategic, Cluj-Napoca, ed. Dacia, 2002.

Popa, H. L., Managementul competitivitatii serviciilor, Timisoara, ed. Politehnica, 2008

Popa, H. L., Teoria si ingineria sistemelor, Timisoara, ed. Politehnica, 2003

Ingineria i managementul inovrii curs

74