ACADEMIA FORELOR TERESTRE NICOLAE BLCESCU-SIBIU MASTERAT: LEADERSHIP ORGANIZAIONAL

MANAGEMENTUL PROIECTELOR
TEMA REFERAT:
ACCESAREA FONDURILOR STRCTURALE PENTRU ACHIZITII MASINI SI UTILAJE AGRICOLE

NTOCMIT:

Masterand ABLIENCO Florin AN II, MASTER, A.F.T.

[1]

INTRODUCERE
Motivul pentru care mi-am ales aceast tem este reprezentat de dorina de a aprofunda conceptul de fonduri structurale, respectiv de a analiza modul n care aceste fonduri pot fi accesate si utilizate intr-un mod eficient. Instrumentele structurale ale Uniunii Europene au rolul de a stimula creterea economic a statelor membre ale Uniunii i de a conduce la reducerea disparitilor dintre regiuni, dar ele nu acioneaz singure, necesitnd asigurarea unei contribuii din partea statelor membre implicate. Ele sunt co-finanate n principal din resursele publice ale statului membru, ns n multe domenii este necesar i contribuia financiar privat, aceasta fiind ncurajat n cele mai multe cazuri. Odat cu aderarea Romniei la Uniunea European, la data de 1 ianuarie 2007, ara noastr ia parte, ca membru cu drepruri depline, la politica de coeziune a Uniunii Europene. n cadrul acestei politici, prin intermediul instrumentelor structurale, Romnia va beneficia de sprijinul financiar necesar n vederea susinerii, dezvoltrii economice a rii, volumul finanrilor disponibile fiind mult mai mare dect volumul celor acordate Romniei prin programele de pre-aderare: PHARE, SAPARD i ISPA. n ceea ce privete accesul la fondurile structurale comunitare, Romnia are posibilitatea de a dezvolta, n mod echilibrat, regiunile mai puin favorizate, de a moderniza infrastructura de transporturi i mediu, de a asigura o dezvoltare rural susinut, de a crea noi oportuniti de ocupare a forei de munc, mai ales n mediul rural i, nu n ultimul rnd, de a promova noi politici sociale care s duc la standardele superioare. Politica de coeziune a Uniunii Europene este finanat prin instrumente structurale, ceea ce n termeni financiari reprezint al doilea procent ca mrime alocat din bugetul Uniunii Europene destinat politicilor europene. Astfel, referitor la Instrumentele structurale, acestea sunt: Fondul European pentru Dezvoltare Regional (FEDR), Fondul Social European (FSE), completate cu fondurile financiare ale Politicii Agricole Comune (PAC), toate acestea cunoscute sub denumirea de fonduri structurale. n perioada 2007-2013, sumele alocate numai Romniei din aceste instrumente urmeaz s se ridice la un nivel aproape de patru ori mai mare fa de nivelul fondurilor acordate prin intermediul instrumentelor financiare de pre-aderare ale Uniunii Europene, i anume PHARE, SAPARD i ISPA.

[2]

1. COMPLEXITATEA REALIZARII UNEI DOCUMENTATII PENTRU ACCESAREA FONDURILOR STRUCTURALE 1.1 Prezentarea fondurilor structurale
Fondurile structurale reprezint instrumente financiare prin care Uniunea European acioneaz pentru eliminarea disparitilor economice i sociale ntre regiuni, n scopul realizrii coeziunii economice i sociale: Fondul European de Dezvoltare Regional (FEDR) - este fondul structural care sprijin regiunile mai puin dezvoltate, prin finanarea de investiii n sectorul productiv, infrastructur, educaie, sntate, dezvoltare local i intreprinderi mici i mijlocii, precum i la conversia economic i social pentru zone care se confrunt cu dificulti structurale. Fondul Social European (FSE) - este fondul structural destinat politicii sociale a Uniunii Europene, care sprijin msuri de ocupare a forei de munc i dezvoltare a resurselor umane. Fondul European pentru Orientare i Garantare n Agricultur (FEOGA) seciunea "Orientare" - este fondul structural destinat politicii agricole comune a Uniunii Europene, care sprijin msuri pentru modernizarea agriculturii i dezvoltare rural. Instrumentul Financiar pentru Orientare Piscicol (IFOP) - este fondul structural destinat politicii comunitare din domeniul pescuitului, care sprijin msuri pentru creterea competitivitii sectorului piscicol, n condiiile asigurrii unui echilibru durabil ntre resurse i capacitatea de exploatare. Pe lang acestea, funcioneaz de asemenea i Fondul de Coeziune, tot ca instrument structural; acesta suplimenteaz unele finanri, mai ales pentru noile state membre care au nevoie de proiecte de dezvoltare a infrastructurii (mari artere i reele de transport, reele de alimentare cu ap i canalizare, electricitate, etc), dar trebuie n acelai timp s respecte cu strictee o cifr impus pentru deficitul bugetar admisibil. Astfel, Fondul de Coeziune este mai degrab o asisten financiar cu efect scontat la nivel macroeconomic. n principiu, fiecare dintre cele patru fonduri structurale finaneaz anumite proiecte care se relaioneaz cu acestea: - FEDR finaneaz n principal investiiile n uniti de producie, infrastructur i dezvoltarea IMM-urilor - FEADR finaneaz msurile care urmresc ajustarea agriculuturii la PAC (Politica Agricol Comun a UE) i dezvoltarea rural. - FSE finaneaz msurile referitoare la piaa muncii i angajarea forei de munc (sisteme educaionale, pregtire profesional i asisten de recrutare personal). Finanarea se face, n cea mai mare parte, sub forma unui ajutor nerambursabil (i mai puin ca ajutor rambursabil, ex: subvenionarea ratelor dobnzilor, garanii etc.) i respectnd anumite plafoane. Romania beneficiaz de fonduri structurale de circa 28-30 miliarde de euro din partea UE n perioada 2007-2013. 8,5 milioane de euro vor trebui cheltuii zilnic, inclusiv sambta i duminica. Aceste fonduri vor trebui gestionate eficient i trebuie s ajung acolo unde este nevoie pentru dezvoltare, altfel, exist pericolul pierderii lor. Chiar dac banii nu vor fi [3]

atrai n proiecte n Romania, fiecare contribuabil va cotiza pentru suma cu care Romania va contribui la bugetul UE.

1.1.1. Fondul European pentru Agricultur i Dezvoltare Rural (FEADR)

Fondul European pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala este actiunea complementara destinata politicii agricole comune a Uniunii Europene. FEADR a fost infiintat in 1958 si finanteaza masuri de dezvoltare rurala si ajutoare pentru fermieri, in special in regiuni cu intarzieri in dezvoltare; Fondul European pentru Agricultur i Dezvoltare Rural reprezint fondul structural care are ca scop creterea competitivitii n sectorul agricol, dezvoltarea mediului rural i mbuntirea calitii vieii n zonele rurale, prin promovarea diversificrii activitilor economice. FEADR contribuie la promovarea unei dezvoltri rurale durabile n ntreaga Comunitate, venind n completarea politicilor de pia i de susinere a veniturilor aplicate n cadrul politicii agricole comune, al politicii de coeziune i al politicii comune n domeniul pescuitului. Politica de dezvoltare rural se bazeaz, n principal, pe trei instrumente juridice: orientrile strategice ale Uniunii pentru politica de dezvoltare rural, Regulamentul Consiliului privind sprijinul pentru dezvoltare rural acordat din noul Fond European Agricol pentru Dezvoltare Rural (FEADR) i regulamentul de punere n aplicare al Comisiei. Orientrile strategice ale Uniunii identific domeniile importante pentru ndeplinirea prioritilor comunitare, mpreun cu o serie de opiuni pe care statele membre le-ar putea integra n planurile strategice naionale i n programele lor de dezvoltare rural. Planurile strategice naionale transpun orientrile n contextul naional, innd cont de necesitile regiunilor, i sunt puse n aplicare prin intermediul programelor de dezvoltare rural. Pentru fiecare set de prioriti, orientrile strategice comunitare sugereaz msurile cheie care ar trebui luate. Programele naionale de dezvoltare rural ale statelor membre au la baz ase orientri comunitare strategice care vor contribui la: identificarea zonelor n care sprijinul comunitar acordat dezvoltrii rurale genereaz cea mai mare valoare adugat la nivelul Uniunii Europene; crearea unei conexiuni cu principalele prioriti la nivel european (Lisabona, Gteborg); asigurarea coerenei cu celelalte politici comunitare, n special cu politicile de coeziune i de mediu; luarea msurilor conexe punerii n aplicare a noii politici agricole comune, axat pe adaptarea la evoluia pieei i necesitatea de restructurare care decurge din PAC, att pentru vechile, ct i pentru noile state membre. Cele ase orientri strategice sunt: 1. mbuntirea competitivitii sectoarelor agricol i forestier; 2. mbuntirea mediului i a regiunilor rurale; 3. creterea calitii vieii n zonele rurale i ncurajarea diversificrii; [4]

4. construirea capacitii locale de ocupare a forei de munc i de diversificare; 5. transpunerea prioritilor n programe; 6. complementaritatea cu alte instrumente comunitare. Fiecare Program Operational este mprit n mai multe Axe Prioritare, ilustrnd obiectivele Programului Operaional respectiv, fiecare ax avnd unul sau mai multe domenii majore de intervenie, care la rndul lor pot cuprinde una sau mai multe operaiuni ce urmeaz a beneficia de finanare din fondurile structurale. Actiunile care vor fi finantate prin FEADR sunt: a. Investitii in holdinguri agricole; b. Sprijin de inceput pentru tineri fermieri; c. Instruire profesionala; d. Sprijin pentru scheme de pensionare anticipata; e. Alocatii compensatorii pentru zone dezavantajate; f. Masuri de agro-mediu; g. Procesarea si marketingul produselor agricole; h. Dezvoltarea si promovarea padurilor; i. Masuri pentru adaptarea si dezvoltarea zonelor rurale. Politica de dezvoltare rural pe perioada 2007-2013 pune accentul pe trei domenii care corespund celor trei axe tematice stabilite n noul regulament privind dezvoltarea rural: Axa 1 - Cresterea competitivitatii sectoarelor agricol si forestier; Axa 2 - Imbunatatirea mediului in spatiul rural; Axa 3 - Calitatea vietii in zonele rurale si diversificarea economiei rurale; Axa 4 - LEADER Prin intermediul unei linii bugetare speciale, cunoscut sub numele de Leader, FEADR finaneaz implementarea strategiilor de dezvoltare ale grupurilor locale de aciune n zonele rurale, precum i abordri experimentale i pilot privind dezvoltarea rural. Abordarea Leader cuprinde cel putin urmatoarele elemente: strategii locale de dezvoltare pe zone, concepute pentru zone rurale clar definite la nivel subregional; parteneriate public-private la nivel local, denumite n continuare grupuri de aciune local; o abordare ascendent cu o putere decizional pentru grupurile de aciune local n ceea ce privete elaborarea i punerea n aplicare a unor strategii locale de dezvoltare; o concepie i o punere n aplicare multisectoriale ale strategiei, bazate pe interaciunea dintre actorii i proiectele din diverse sectoare ale economiei locale; punerea n aplicare a unor abordari inovatoare; punerea n aplicare a unor proiecte de cooperare; interconectarea parteneriatelor locale. [5]

Noua perioad de programare ofer o posibilitate unic de a reorienta sprijinul acordat din noul fond pentru dezvoltarea rural ctre cretere economic, locuri de munc i dezvoltare durabil. Regulamentul Comisiei Europene de punere n aplicare a FEADR pe perioada 20072013 reprezint un set de norme detaliate privind gestionarea programelor. Planurile strategice naionale i programele de dezvoltare rural au fost prezentate Comisiei Europene. Se preconizeaz c, n total, Comisa va aproba 94 de programe naionale sau regionale de dezvoltare rural.

1.1.2. Obiectivele prioritare ale Fondurilor Structurale pentru perioada 2007-2013

Obiectivele prioritare ale Fondurilor Structurale pentru perioada 2007-2013 sunt reglementate prin Regulamentul Consiliului (EC) Nr. 1083/2006 din 11 Iulie 2006. Obiectivul Convergen promoveaz dezvoltarea i ajustrile structurale ale regiunilor care nregistreaz ntrzieri n dezvoltare; este finanat prin FEDR, FSE, Fond de Coeziune; acoper zone NUTS nivel II (nivel-regiune), al cror PIB pe locuitor este sub 75% din media UE. Obiectivul Competitivitate regional i ocuparea forei de munc sprijin regiunile care nu sunt eligibile pentru obiectivul Convergen; este finanat de FEDR i FSE; acoper zonele NUTS nivel III (nivel-jude) sau mai mici, inclusiv zone cu schimbri socio-economice n sectoarele industrial i de servicii, zone rurale n declin, zone urbane n dificultate i zone dependente de pescuit. Obiectivul Cooperare teritorial european sprijin regiuni, judee i zone transnaionale; este finanat de FEDR; acoper zonele NUTS nivel III (nivel-jude) ce sunt granie interne ale UE, precum i anumite granie externe.

1.2. Cadrul instituional. Instituii responsabile pentru fondurile structurale n Romnia

Cadrul instituional a fost construit ntr-o abordare unitar, urmrindu-se crearea de structuri care s respecte principiul segregrii funciilor i dezvoltarea de mecanisme i proceduri care s permit utilizarea eficient i riguroas a fondurilor. Astfel, Ministerul Finanelor Publice, prin Autoritatea de Management pentru Cadrul de Sprijin Comunitar, ndeplinete rolul de coordonator naional al instrumentelor structurale, asigurnd dezvoltarea cadrului instituional, legislativ i procedural necesar implementrii acestor fonduri, precum i funcionarea coerent i eficient a ntregului sistem administrativ. [6]

Construcia cadrului instituional privind politica de coeziune i instrumentele structurale n Romnia a pornit de la adoptarea HG nr. 497/2004 privind stabilirea cadrului instituional pentru coordonarea, implementarea i gestionarea instrumentelor structurale, care a stabilit: cadrul instituional la nivelul Autoritilor de Management, Autoritilor de Plat i Organismelor Intermediare; principalele atribuii ale Autoritii de Management pentru Cadrul de Sprijin Comunitar, Autoritilor de Management pentru Programele Operaionale, Autoritii de Management pentru Fondul de Coeziune i ale Autoritilor de Plat, pe baza reglementrilor comunitare; obligaia, pentru toate Autoritile de Management, Autoritile de Plat i Organismele Intermediare, de a constitui uniti de audit; obligaia de a respecta principiul segregrii adecvate a funciilor; suficient flexibilitate a cadrului instituional, n funcie de viitoarea dezvoltare a politicii de coeziune i viitorul exerciiu de programare.

Comitetul Naional de Coordonare Comitetul Naional de Coordonare a procesului de pregtire pentru gestionarea instrumentelor structurale, organizat de Direcia General Autoritatea de management pentru Cadru de Sprijin Comunitar din cadrul Ministerului Finanaelor Publice - asigur o coordonare eficient la nivel naional a procesului de pregtire a cadrului legislativ, instituional i procedural pentru implementarea instrumentelor structurale, n concordan cu angajamentele asumate de Romnia n cadrul negocierilor la Politica Regional i Coordonarea Instrumentelor Structurale. Comitetul Naional de Coordonare (CNC) i desfoar activitatea n baza Hotrrii de Guvern nr. 1200/2004, conform regulamentului propriu de organizare i funcionare. Atribuiile principale ale Comitetului Naional de Coordonare sunt urmtoarele: definete strategia i planific aciunile necesare pregtirii cadrului instituional pentru derularea instrumentelor structurale; monitorizeaz procesul de pregtire a cadrului instituional, legislativ i procedural necesar implementrii instrumentelor structurale; coordoneaz relaiile interinstituionale ntre structurile implicate n derularea instrumentelor structurale; evalueaz procesul de pregtire i funcionare a cadrului instituional, legislativ i procedural necesar implementrii instrumentelor structurale; raporteaz Guvernului Romniei i propune aciunile prioritare necesare pregtirii i funcionrii cadrului instituional n ceea ce privete derularea instrumentelor structurale.

CNC are n componena sa reprezentani la nivel de decizie ai structurilor implicate n gestionarea instrumentelor structurale (autoriti de management pentru programe [7]

operaionale) i este coordonat de ctre Ministerul Finanelor Publice, care asigur i secretariatul Comitetului. CNC se ntrunete lunar sau ori de cte ori este nevoie, n plen sau n grupuri de lucru, reuniuni la care sunt invitai, dup caz, partenerii sociali reprezentativi, n funcie de problematica lucrrilor.

Autoritatea de certificare Ministerul Finanelor Publice ndeplinete funcia de Autoritate de Certificare/Plat, care elaboreaz i nainteaz cererile de plat i primete de la Comisia European sumele aferente Fondurilor Structurale i de Coeziune. Autoritatea de Certificare este responsabil i pentru semnalarea neregulilor constatate de ctre Comisia European, precum i recuperarea oricror fonduri neutilizate sau sume incorect pltite. Cu privire la programele de dezvoltare agricol, rural i piscicol implementate n cadrul PAC, aceste sarcini de confirmare i efectuare a plilor vor fi realizate de Agenia de Pli i Investiii din cadrul Ministerului Agriculturii, Pdurilor i Dezvoltrii Rurale. Autoritatea de Audit Autoritatea de Audit este un organism fr personalitate juridic, independent din punct de vedere operaional fa de Curtea de Conturi, cu sediul n municipiul Bucureti, ale crui principale atribuii n ceea ce privete acest domeniu sunt: realizarea auditului de sistem; verificri i audit extern asupra fondurilor structurale de care beneficiaz Romnia; verificarea cheltuielilor eligibile declarate, pe baz de eantion preventiv.

1.3. Programarea fondurilor structurale 1.3.1. Procesul de programare al fondurilor structurale

La nceputul fiecrei perioade de programare (cadru financiar multianual pe o perioad de 7 ani), Uniunea European decide asupra bugetului dedicat fondurilor structurale, definind totodat regulile de baz care se aplic n utilizarea lor. Acest buget este mprit pe State Membre i Obiective de intervenie, iar zonele care pot beneficia de finanare prin intermediul acestor fonduri sunt definite de Comisia European n acord cu Statul Membru implicat. Mai mult, Comisia propune orientri tematice comune pentru toate Statele Membre. Cele trei prioriti ale Orientrilor Strategice Comunitare 2007-2013, n conformitate cu Liniile Strategice Integrate ale UE pentru Cretere i Ocupare, sunt: [8]

Europa un loc mai atractiv pentru investiii i munc (infrastructur de transport, rezolvarea problemei economiilor energo-intensive, meninerea unui mediu de lucru sntos); mbuntirea cunoaterii i inovrii pentru cretere (creterea investiiilor n cercetare-dezvoltare, facilitarea inovrii, promovarea societii informaionale pentru toi, creterea accesului la finanare); locuri de munc mai multe i mai bune (atragerea i reinerea unui numr mai mare de persoane pe piaa muncii i modernizarea sistemelor de protecie social, mbuntirea adaptabilitii angajailor i ntreprinderilor i flexibilitatea pieei muncii).

Ca urmare a acestor decizii ale UE, fiecare stat membru cu implicarea actorilor economici i sociali relevani stabilete propriile obiective strategice de dezvoltare pentru a cror realizare se elaboreaz un Cadru Naional Strategic de Referin (CSNR). CSNR reprezint documentul strategic prin care se stabilesc prioritile de intervenie ale Fondurilor Structurale i de Coeziune n perioada de referin i face legtura ntre prioritile naionale de dezvoltare, stabilite n Planul Naional de Dezvoltare (PND), i prioritile la nivel european - Orientrile Strategice Comunitare (OSC) privind Coeziunea 2007-2013. Cadrul Strategic Naional de Referin prezint: analiza situaiei economice i sociale; strategia pentru realizarea prioritilor tematice i teritoriale stabilite pe baza analizei; lista programelor operaionale pentru Obiectivele Convergen i respectiv Ocupare i competitivitate regional; programarea financiar indicativ pentru fiecare fond i pe programe; prezentarea mecanismelor de implementare; descrierea cadrului partenerial pentru elaborarea CSNR.

Programele Operaionale (PO) sunt documente strategice pe baza crora se realizeaz programarea operaional i implementarea efectiv a fondurilor structurale i de coeziune. Programele Operaionale prezint domeniile majore de intervenie care sunt cofinanate de Fondurile Structurale i de Coeziune. Astfel, n timp ce CSNR reprezint strategia global de utilizare a fondurilor structurale i de coeziune, PO reprezint instrumentele prin care se realizeaz diversele prevederi ale CSNR. Fiecare program operaional trebuie s integreze n strategie temele ocazionale cheie, care s reflecte i alte politici ale UE, n special pentru protecia mediului i promovarea egalitii de anse. Elaborarea planurilor de dezvoltare naional i regional, precum i a programelor operaionale este realizat n Romnia prin consultri i parteneriat care implic o gam larg de actori din domeniul socio-economic. Parteneriatul furnizeaz o expertiz de specialitate pentru a mbunti procesul de programare i pentru a asigura relavana programelor operaionale pentru diferitele pri implicate n dezvoltarea viitoare. [9]

n cadrul obiectivului de Cooperare teritorial european al politicii de coeziune a UE, Romnia beneficiaz de programe operaionale speciale pentru cooperare transfrontalier n cadrul granielor interne ale UE, i anume: Programul Operaional Romnia/Ungaria (FEDR) i Programul Operaional Romnia/Bulgaria (FEDR).

1.3.2. Principii de programare al fondurilor structurale

Procesul de programare a fondurilor structurale trebuie s respecte anumite principii de la care nu se poate deroga, dup cum urmeaz: Principiul complementaritii conform cruia aciunile comunitare trebuie s fie complementare sau s contribuie la operaiunile naionale corespondente. Principiul parteneriatului conform cruia aciunile comunitare trebuie realizate printr-o strns consultare ntre Comisia European i statele membre, mpreun cu autoriti i organisme numite de statele membre, cum ar fi: autoriti regionale i locale, parteneri economici i sociali. Parteneriatul trebuie s acopere pregtirea, finanarea, monitorizarea i evaluarea asistenei financiare. Statele membre trebuie s asigure asocierea partenerilor relevani la diferite stadii ale programrii. Principiul subsidiaritii conform cruia fondurile structurale nu sunt direct alocate proiectelor alese de ctre Comisia European. Principalele prioriti ale programului de dezvoltare sunt definite de autoritile naionale/regionale n cooperare cu Comisia, dar alegerea proiectelor i managementul lor sunt sub responsabilitatea exclusiv a autoritilor naionale i regionale. Principiul adiionalitii conform cruia ajutorul Comunitar nu poate nlocui cheltuieli structurale publice sau altele echivalente ale statelor membre. Bugetele Programului pot include att fonduri UE ct i fonduri naionale din surse publice sau private. Principiul compatibilitii conform cruia operaiunile finanate de fonduri structurale trebuie s fie n conformitate cu prevederile Tratatului Uniunii Europene, precum i cu politicile i aciunile Uniunii Europene, inclusiv regulile privind concurena, achiziiile publice, protecia mediului, promovarea egalitii ntre brbai i femei etc. Principiul multianualitii (programare) conform cruia aciunea comun a Uniunii Europene i a statelor membre trebuie s fie implementat pe o baz multianual, printr-un proces de organizare, luare de decizii i finanare bazat pe formularea de strategii integrate i coerente multianuale i definirea de obiective concrete. Principiul concentrrii conform cruia fondurile structurale sunt concentrate pe cteva obiective prioritare. De fapt, o mare parte a acestora acoper un numr limitat de zone, care au nevoie de sprijin pentru dezvoltarea lor, iar resursele rmase sunt dedicate anumitor grupuri sociale care se confrunt cu dificulti n toat Uniunea European, fr a satisface criterii geografice speciale.

[10]

1.3.3. Managementul programelor operaionale

Toate programele operaionale vor avea aceeai structur de management, dup cum urmeaz:

Autoritatea de management

Pentru fiecare program operaional este desemnat cte o autoritate de management care are responsabiliti n implementarea n ntregime a programului operaional, printre care: asigurarea c proiectele sunt selectate conform criteriilor stabilite pentru Program i c furnizeaz produsele i serviciile prevzute; verificarea eligibilitii/conformitii, dup caz, a cheltuielilor co-finanate de program cu regulile naionale i cu cele ale Comunitii Europene i naionale prin monitorizarea regulat i printr-un sistem de verificare la faa locului; raportarea progreselor realizate n cadrul programului i asigurarea concordanei cu cerinele de informare i publicitate ale instrumentelor structurale ale UE.

Organismele intermediare Autoritatea de management poate delega anumite responsabiliti uneia sau mai multor Organisme Intermediare, aria acestor responsabiliti variind de la un program la altul. n general, acestea vor acoperi implementarea curent i relaia cu beneficiarii, precum i evaluarea i monitorizarea proiectelor individuale.

Beneficiari

Acetia sunt entiti care aplic n vederea obinerii finanrii i implementeaz proiecte individuale sau scheme de granturi co-finanate de programul operaional. Beneficiarii contracteaz lucrri i servicii pentru implementarea proiectelor lor, iar, n anumite cazuri, vor administra scheme de granturi prin care organizaiile mai mici sau interprinderile mici i mijlocii vor aplica pentru a obine finanare european. Beneficiarii pot fi: organizaii non-guvernamentale, parteneri din sectorul privat, n funcie de specificitatea msurilor programului respectiv.

Parteneriat i transparen

Implementarea fiecarui program operaional este supravegheat de un Comitet de Monitorizare, n care sunt reprezentate toate grupurile de interes relevante. Aceast abordare de parteneriat este de natur s garanteze transparena procesului de implementare, sporind totodat ansele de succes total al investiiilor sprijinite de fiecare proiect operaional. Comitetul de Monitorizare este responsabil i pentru aprobarea criteriilor i metodologiei pentru selectarea proiectelor, revizuirea progreselor realizate n cadrul proiectului operaional i pentru propunerea i aprobarea oricror modificri la Program i la sistemul de management al acestuia.

[11]

1.4. Realizarea unei documentatii pentru investitiile nationale in Romania 1.4.1. Necesitatea elaborarii unei documentatii tehnico-economice
Potrivit practicii economico-financiare din ntreaga lume, la baza programrii, executrii, finanrii i decontrii lucrrilor de investiii reale din domeniul public, privat sau mixt se afl o documentaie tehnico - economic, menit s fundamenteze necesitatea, oportunitatea i eficacitatea viitorului obiectiv de investiii i s stabileasc modul de cheltuire a resurselor. Elaborarea documentaiei tehnico-economice echivaleaz cu construcia teoretic, virtual a unui obiectiv de investiii, nscris n practica oamenilor de a-i elabora planuri, de a face prevederi care ajut la luarea unor decizii ct mai bune. Documentaia i privete n egal masur pe toi participanii la activitatea investiional, adic: -investitorii (ca proprietari sau entitti achizitoare, ca developeri sau contractani); -finanatorii (creditori bancari, societi de leasing, finanatori externi, persoane fizice sau juridice pe piaa de capital, organisme financiare internaionale); -proiectanii, societi de consulting; -antreprenorii (constructorii); -autoritile locale sau naionale sau chiar internaionale (care urmresc aplicarea unor politici economico-sociale i care emit o serie de avize i acorduri, inclusiv prin specialitii din comisiile de licitaie).

1.4.2. Definirea i coninutul documentaiei

Documentaia tehnico-economic const ntr-o serie de lucrri descriptive, desene, calcule tehnice i economice prin care se definesc modalitile tehnice, constructive, arhtiectonice, economice i financiare, sociale de nfaptuire i fructificare a unei activitti de investitii. Aceasta documentatie poate fi prezentata pe diferite suporturi si cu diferite mijloace de realizare (dosare clasice, dischete, CD). Principalele documente sunt analizate pe fazele unui proces investitional, si anume: faza preinvestitionala, faza investitionala si faza operationala. Faza preinvestitionala (sau faza de conceptie sau de fundamentare teoretica a unui proiect de investitii), are ca documentatie tehnico-economica: - studiul de prefezabilitate; - studiul de fezabilitate (care include si devizul general); - planul de afaceri (specific pentru afaceri mici si mijlocii); - proiectul tehnic. Faza investitionala (faza de executie sau de realizare propriu-zisa a unei investitii) cuprinde: - contractul de antrepriza, pentru investitii executate in antrepriza (documente justificative pentru investitiile in regie proprie - bonuri, facturi etc.); - contract de urmarire a executarii pentru investitii publice importante executate in antrepriza; - documente de decontare; [12]

- documente privind receptia si punerea in exploatare. Faza operationala (exploatare), legat de investitii, cuprinde documentatia contabila, de personal, financiara etc, obligatorie pentru orice agent economic (in conformitate cu Legea nr.31). Modul de elaborare i de prezentare a documentaiei tehnico-economice este foarte important, mai ales dac este vorba de licitaii sau de finanri interne i externe importante. a)Pentru investiiile publice din Romnia, documentaia pentru investiiile economice din resursele bugetului naional sau din bugete locale este obligatorie i legiferat pe etapa de proiectare a investiiilor i pe etapa de execuie a investiiei, inclusiv pentru licitaii. Documentaia pentru proiectele de investiii finanate prin fonduri europene este, de asemenea, reglementat pentru diversele finanri externe (PHARE, SAPARD, fonduri structurale, ISPA). b) Investiiile private nu au specificat o documentaie tehnico-economic obligatorie, n funcie de mrimea proiectului de investiii i de importana sa. Astfel, pentru micile afaceri se poate realiza o documentaie Simplificat, dar pentru investiii mai importante se respect aceeai documentaie precizat pentru investiiile publice, mai ales dac se recurge la credite bancare importante sau sunt investiii cu sprijin guvernamental sau din fonduri europene. Pentru investitiile publice, documentele au un coninut-cadru obligatoriu, care cuprinde elemente grupate pe dou categorii de piese: piese scrise (care cuprind elemente descriptive i calculele unor indicatori tehnici, economici, financiari) i piese desenate (care cuprind planuri i schie cu caracter arhitectural, tehnic, constructiv, de amplasament). Legislaia din Romnia vorbete despre dou mari categorii de investiii publice, i anume: a) investiii noi, care pot fi, la rndul lor: -investiii publice majore, al crui cost total depaete echivalentul a 25 milioane de euro (n cazul investiiilor promovate n domeniul de protecie a mediului) sau echivalentul a 50 milioane de euro (n cazul investiiilor promovate n alt domeniu); -investiii publice obinuite (sub aceste costuri totale); b) lucrri de intervenii, efectuate la construciile existente, inclusiv instalaiile aferente i care sunt asimilate unor obiective de investiii; aceste lucrari se refer la reparaii capitale, transformri, modificri, consolidri, reabilitri termice etc. Documentaia tehnico-economic pentru investiiile publice din economia real se refer la urmatoarele categorii de documente, fiecare avnd un coninut-cadru legiferat: studiu de prefezabilitate pentru obiective noi studiu de fezabilitate pentru obiective noi documentaia de avizare a lucrrilor de intervenii proiectul tehnic pentru investiii noi sau intervenii detalii de execuie

[13]

2. PROIECT ACHIZITIE MASINI SI UTILAJE AGRICOLE PENTRU FERMA VEGETALA 2.1. Conceperea proiectului
Ideea acestui proiect este legata de achizitionarea de masini si utilaje agricole necesare unei ferme vegetale, proiect finantat din fonduri europene, fonduri de care dispune orice stat nou intat in Uniunea Europeana. Proiectul este o continuare o programului SAPARD, proiect intitulat Programul Naional de Dezvoltare Rural
2007-2013 al Romniei. Programul este unic i acoper ntregul teritoriu al Romniei.

In sensul achizitionarii acestor utilaje, care sunt performante pentru procesarea solului, se urmareste cresterea productivitatii muncii prin modernizarea solului. Investitia are ca obiectiv principal impactul pozitiv asupra zonei, avand in vedere faptul ca zona nu dispune de activitati productive. Obiectul principal de activitate al firmei unde se doreste implementarea acestui proiect este: cultivarea cerealelor, porumbului si a altor plante. Activitatea principala a firmei este producerea semintelor de plante. Activitatile secundare sunt servicii anexe agriculturii, gradinarit peisagistic cu irigatii si desecari, comertul cu ridicata a produselor chimice realizate. Fondul European pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala (FEADR) este un instrument de finanare creat de Uniunea European pentru a sprijini rile membre n implementarea Politicii Agricole Comune . Politica Agricola Comuna este un set de reguli si mecanisme care reglementeaz producerea, procesarea i comercializarea produselor agricole n Uniunea European i care acord o mare atenie dezvoltrii rurale. FEADR reprezint o oportunitate de finanare pentru spaiul rural romnesc, n valoare de aproximativ 7,5 miliarde de euro, ncepnd cu 2007 i pn n 2013. FEADR se bazeaz pe principiul cofinanrii proiectelor de investiii private. Fondurile europene pentru agricultur vor putea fi accesate n baza documentului-cheie Programul Naional pentru Dezvoltare Rural(PNDR). Proiectul se incadreaza in AXA 1: Creterea competitivitii sectoarelor agricol i forestier, la masura 1.2.1 Modernizarea exploataiilor agricole si are ca obiectiv general cresterea competitivitatii sectorului agricol printr-o utilizare mai buna a resurselor umane si a factorilor de productie. Beneficiarii eligibili pentru sprijinul acordat prin Masura 121 sunt fermierii definiti conform PNDR ca fiind persoane fizice sau juridice, care practica n principal activitati agricole, a caror exploatatie este situata pe teritoriul tarii, are o dimensiune egala sau mai mare de 2 UDE1( Unitatea de Dimensiune Economica), si care este nregistrata n Registrul fermelor/Registrul agricol. Fondurile nerambursabile vor fi acordate doar pentru decontarea cheltuielilor eligibile, cheltuielile neeligibile urmand a fi suportate de beneficiarul proiectului. Prin Masura 121 se acorda fonduri nerambursabile n proportie de 50% 75 % (pentru perioada 2007 - 2009), respectiv n proportie de 40% - 65% (pentru perioada 2010 2013) din valoarea eligibila a proiectului, fondurile reprezentnd cofinantarea publica, la care trebuie sa se adauge contributia privata. Plafonul minim acceptat pentru un proiect finantat prin Masura 121 este de 5.000 de Euro aceasta suma reprezentnd valoarea totala eligibila a proiectului Procentul sprijinului nerambursabil de 50% se va putea majora cu: 5% pentru investitiile realizate de tinerii agricultori sub 40 ani, la data depunerii [14]

cererii de finantare, pe baza prevederilor din Tratatul de Aderare (Anexa VIII: Dezvoltare Rurala, Sectiunea II: Dispozitii speciale privind sprijinul pentru investitii); 10% pentru investitiile realizate de agricultorii din zonele montane cu handicap natural, n zone cu handicap natural si n arii naturale protejate ncadrate n reteaua Natura 2000 (conform Regulamentului CE nr.1698/2005, art. 36, litera a, punctele i, ii si iii); 25% pentru investitiile avnd drept scop protectia apelor mpotriva poluarii cu nitrati proveniti din surse agricole (conform Directivei Consiliului 91/676/CEE din 12 decembrie 1981, pe baza Corrigendei la Regulamentul (CE) nr. 1463/2006 care amendeaza Regulamentul (CE) nr. 1698/2005); se prevede un astfel de sprijin pe o perioada de 4 ani ncepnd cu 1 ianuarie 2007. Verificarea respectarii intensitatii maxime a ajutorului se va face naintea semnarii contractului de finantare de catre APDRP.

2.1.1. Titlul proiectului

Prin intermediul acestui proiect se doreste achizitionarea de masini si utilaje agricole pentru ferma vegetala din satul Sangeorzu Nou, comuna Lechinta, judetul Bistrita Nasaud, proiectul avand la baza Programul National de Dezvoltare Rurala.

2.1.2. Localizare
Solicitantul este SC PRATOSEM SRL avand sediul in Bistrita, Str. Republicii nr. 65, capital social: 11.862,5 RON, privat 100% si un numar de 2 asociati si structura actionariatului de 90 % respectiv 10 %, avand punct de lucru in Sangeorzu Nou nr. 297, unde functioneaza ferma de productie vegetala. Principala activitate a societatii este productia agricola si comertul cu produse agricole si materii prime, materiale si produse chimice pentru agricultura. Inca de la infiintare, datorita schimbarilor care au avut loc in societatea romaneasca, compania a fost nevoita sa-si reconsidere activitatea si sa se adapteze noilor conditii impuse de economia de piata. In acest scop, societatea a inceput productia agricola prin a arenda suprafete de teren arabil de la detinatori particulari, suprafete care au crescut de la an la an si pe care au fost produse cantitati insemnate de cereale si plante furajere. Societatea PRATOSEM SRL Bistrita este organizata in ferme de productie, avand un numar de 2 asemenea ferme: Vermes si Sangeorzu Nou. Acestea dispun de baza materiala proprie constand din tractoare agricole impreuna cu setul de masini agricole necesare lucrarilor agricole, combine autopropulsate, echipamente de erbicidat, prese pentru balotat, autocamioane pentru transport. Societatea detine spatii pentru depozitarea cerealelor produse, utilaje pentru conditionarea semintelor, etc. De asemenea, societatea executa lucrari de prestari servicii pentru agricultura si face comert cu ingrasaminte chimice, erbicide, pesticide, etc. Piata principala pentru desfacerea produselor obtinute de societate o constituie populatia, acest segment fiind beneficiarul principal al semintelor de cereale (grau, orz, leguminoase) precum si al serviciilor oferite pentru agricultura (arat, discuit, semanat, recoltat) si al produselor achizitionate in vederea vanzarii (ingrasaminte chimice, [15]

erbicide, pesticide, etc.). Un procent mai mic al pietei de desfacere il constituie societatile comerciale cu profil agricol din judet. Din punct de vedere concurential, societatea este in competitie directa cu un numar restrans de alte societati similare din judet, fata de care prezinta urmatoarele avantaje competitive: dispune de un lot mare de teren arendat aproximativ 280 ha, din cele 300 ha avute in total, lucru care permite valorificarea semintelor produse la preturi sub cele ale competitorilor; dispune de utilaje proprii pentru executarea lucrarilor; este distribuitor al principalului furnizor de ingrasaminte chimice SC AZOMURES SA Targu Mures, vanzand produsele la pretul furnizorului. Avand in vedere cererea marita de ingrasaminte chimice, societatea si-a extins piata de desfacere si in alte judete: Salaj, Alba, Cluj. Punctul slab al societatii este reprezentat de faptul ca masinile si utilajele care compun baza materiala si de productie sunt relativ vechi, apropiindu-se de sfarsitul perioadei normate de viata sau chiar depasind aceasta perioada. Uzura morala insa, este evidenta. Acesta este si motivul pentru care se realizeaza acest proiect, pentru a moderniza aceste echipamente, de altfel vitale pentru desfasurarea unei activitati moderne, eficiente si la standarde de calitate europene.

2.1.3. Finantarea investitiei

Din valoarea totala a investitiei de 1.182.166 RON ajutorul public nerambursabil este de 585.512 RON. Pentru a se verifica incadrarea cheltuielilor eligibile din buget in limitele prevazute in fisa tehnica a masurii se va utiliza cursul de schimb Euro/RON publicat pe pagina web a Bancii Central Europene de la data intocmirii memoriului justificativ. Tabel 2.1 Finantarea investitiei
Curs Euro / leu 3,9145 din data de 22.01.2009 Procent finantare publica = 50 % Cheltuieli eligibile Ajutor public nerambursabil Sursele de finantare pentru completarea necesarului de finantare, din care - autofinantare - imprumut TOTAL PROIECT 1.171.024 315.300 235.754 63.477 1.406.778 378.777 585.512 157.650 235.754 63.477 821.266 221.127 - RON585.512 Euro 157.650 Cheltuieli neeligibile - RONEuro Total - RON585.512 Euro 157.650

Procentul de finantare publica se va stabili in functie de conditiile impuse de fisa

tehnica a masurii aferente proiectului intocmit de solicitant. Pentru proiectele cu finantare publica mai mare de 50% din valoarea eligibila, se va motiva solicitarea procentului [16]

2.1.4. Justificarea proiectului

Potrivit Reglementrii Consiliului Europei nr. 1290/2005 privind finanarea politicii agricole comune s-au creat dou fonduri europene pentru agricultur, numite FEGA (Fondul European de Garantare Agricol) pentru finanarea msurilor de marketing i FEADR (Fondul European pentru Agricultur i Dezvoltare Rural) pentru finanarea programelor de dezvoltare rural. Se urmreste, prin implementarea acestui proiect, restructurarea i dezvoltarea produciei agricole, dar i a industriilor prelucrtoare aferente. Toate acestea vor ine cont de mbuntirea competenelor profesionale, de un management durabil i de respectarea exigenelor de mediu. O component asupra creia Uniunea European pune accent este cea de biodiversitate i conservare a naturii, care se va materializa prin asigurarea unei ocupri echilibrate a teritoriului i dezvoltarea practicilor de managemnt durabil al terenurilor agricole i forestiere. Investitiile ce urmeaza vor fi executate in vederea adaptarii unitatii la standardele de mediu, sanitar-veterinare , sanitare, fitosanitare ale Uniunii Europene, cu precizarea standardului/standardelor la care se adapteaza. Sunt luate masuri generale si specifice de protectie legate de aceste elemente. Masurile generale vizeaza utilizarea rationala a tuturor utilitatilor, echipamentelor si materialelor folosite. De asemenea aceste masuri vizeaza colectarea tuturor deseurilor in locuri special amenajate si autorizate: uleiuri, deseuri vegetale, deseuri tehnologice si deseuri de orice alta natura. Acestea vor fi evacuate si vor fi procesate in conditiile legii. Ferma va fi dotata cu toate facilitatile necesare si cerute de lege pentru a gestiona toate elementele generatoare de potential de poluare. De asemenea, exista toate masurile pentru a se asigura conditiile propice de munca respectand toate cerintele de securitate a muncii persoanei. Impactul implementarii proiectului va fi unul benefic asupra mediului prin scaderea drastica a poluarii realizate de tractoarele angajate in procesul de prelucrare a solului si efectuare a lucrarilor agricole. Daca pana acum se utilizau tractoare relativ vechi si cu efect poluant semnificativ, odata cu achizitia de utilaje moderne, aceasta poluare va fi foarte mult diminuata. Datorita schimbarilor care au avut loc in societatea romaneasca, compania a fost nevoita sa-si reconsidere activitatea si sa se adapteze noilor conditii impuse de economia de piata. Piata de aprovizionare/desfacere, concurenta si strategia de piata ce va fi aplicata pentru valorificarea produselor/serviciilor obtinute prin implementarea proiectului.1 Tabel 2.2. Potentialii furnizori ai solicitantului
Denumire furnizor de materii prime /materiale auxiliare /produse/servicii Azomures SA Romproduct Herina Moisan Trans SRL Agromax Man Ighiu Lecpetrovan
1

Adresa

Produs furnizat

Valoare aprox. -RON2089822 13565 22335 35700 105836

% din total achizitii

Targu Mures Herina Bistrita Alba Lechinta

Ingrasaminte chimice Combustibil Prestari servicii transport Seminte porumb Combustibil

82,93 0,54 0,89 1,42 4,20

Situatiile financiare S.C. PRATOSEM S.R.L

[17]

Rai Impex SRL Pombis SA Agrorent SRL Redoxim SRL Suntory SA Statu Nea Agricola

Suceava Bistrita Bistrita Timisoara Bucuresti Livada

Ingrasaminte chimice Seminte grau Ingrasaminte chimice Pesticide Pesticide Seminte

59381 25116 68751 41275 20807 37374

2,36 1,00 2,73 1,64 0,83 1,48

Tabel 2.3. Potentialii clienti ai solicitantului

Nr.crt 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21. 22. 23. 24. Client (Denumire si adresa) Asociatia Familiala Ciui Beclean Asociatia Familiala Fanariu Lucia Teaca Asociatia Familiala Berende Maieru Asociatia Infratirea Lechinta SC Ac Ind Bistrita Cooperativa Consum Lechinta Directia Agricola Bistrita Ocolul Silvic Bistrita Penitenciarul Bistrita Populatia Bistrita Nasaud Primaria Comunei Matei SC Protphant SRL Bistrita SC Agrocomplex ITL Lechinta SC Ecoceres Ungheni Mures SC Grup Taurus Sieu Magherus SC Agrofarm Reghin SC Agrochimsem SRL Bistrita SC Agrofruct SRL Teaca SC Agromax Man Ighiu Alba SC Calimero SRL Bistrita SC Ecofun SA Bistrita SC Jolt Impex SRL Bistrita SC Parcul Rece Lechinta SC Pombis SA Bistrita 7700 0.25 16676 0.54 14128 0.45 17050 0.55 12062 0.39 14977 0.48 49500 1.59 6180 0.20 4926 0.16 1649214 52.93 10094 0.32 117529 3.77 8041 0.26 37488 1.20 8163 0.26 9300 0.30 139281 4.47 6400 0.21 55897 1.79 8231 0.26 74383 2.39 400131 12.84 7068 0.23 30351 0.97 Valoare -RON % din vanzari

[18]

25. 26. 27. 28. 29. 30. 31. 32. 33. 34. 35. 36. 37. 38. 39.

SC Pavloris SRL Branistea SC Retegana SRL Reteag SC Runion SRL Nasaud SC Agrostar SRL Bistrita SC Carmolact SRL Monor SC Man Ro Satu Mare SC Agroeco Simboleni Mures SC Agrorent SRL Bistrita SC Agroservice SRL Bistrita SC Alcrisagro SRL Targu Mures SC Fitovet SRL Bistrita SC Octat Dragan SRL Bistrita SC Redoxim SRL Timisoara SC Luca Dan Telciu Statiunea Agricola Livada

21810 0.70 6200 0.20 9060 0.29 20024 0.64 12714 0.41 24470 0.79 23655 0.76 59976 1.92 105170 3.38 9929 0.32 16743 0.54 52118 1.67 33310 1.07 6696 0.21 9000 0.29

Populatia este principalul grup tinta care se doreste a fi atins in acest proiect deoarece tot populatia este si beneficiarul principal al semintelor de cereale cultivate de aceasta ferma(grau, orz, leguminoase etc.) si al produselor achizitionate in vederea combaterii parazitilor si tratarii solului si al plantelor (ingrasaminte chimice, erbicide, pesticide, etc.). Pe langa populatie sunt interesate de achizitionarea produselor realizate( dupa cum se observa din tabelul de mai sus) anumite societati comerciale cu profil agricol si nu numai in vederea desfasurarii propriilor activitati. Avand ca si principala activitate productia agricola si comertul cu produse agricole si materii prime, materiale si produse chimice pentru agricultura era si normal ca ferma sa isi orienteze atentia spre atragerea in mod special a acestor grupuri tinta. Atat populatia , cat si societatiile comerciale vor avea interes legat de acest proiect, deoarece odata cu implemenatarea lui se urmareste atingerea anumitor obiective, obiective care la randul lor vor avea imprtanta si pentru aceste grupuri tinta( ex. Cresterea calitatii produselor comercialezate de aceasta ferma gricola, diversificarea produselor etc.)

2.1.5. Obiective
Date privind forta de munca si managementul proiectului Total personal existent: 9, din care personal de executie: 7 [19]

Numarul angajatilor permanenti este 9, cel al angajatilor cu perioada determinate variind in functie de sezon. Odata cu implementarea proiectului numarul angajatilor permanenti va creste.. Pregatirea profesionala a personalului corespunde activitatii desfasurate in cadrul firmei, astfel incat aceasta sa fie realizata cu maxima eficienta si in conditii de siguranta. Estimari privind forta de munca ocupata prin realizarea investitiei Locuri de munca nou-create: 3 Obiectivul general al proiectului este cresterea competitivitatii sectorului agricol printr-o utilizare mai buna a resurselor umane si a factorilor de productie. Obiectivele specifice ale proiectului sunt: - Introducerea si dezvoltarea de tehnologii si procedee noi, diversificarea productiei, ajustarea profilului, nivelului si calitatii productiei la cerintele pietei, inclusiv a celei ecologice precum si producerea si utilizarea energiei din surse regenerabile; - Adaptarea exploatatiilor la standardele comunitare; - Cresterea veniturilor exploatatiilor agricole sprijinite; Obiective operationale se refera la: -Promovarea investitiilor n exploatatiile agricole din sectorul vegetal pentru realizarea de constructii noi si/sau modernizarea constructiilor agricole existente din cadrul acestora si a utilitatilor aferente, achizitionarea de masini si utilaje noi, nfiintarea de plantatii etc. - La momentul actual, SC PRATOSEM SRL are o ferma vegetala care functioneaza cu masini si utilaje vechi, a caror calitate a scazut considerabil atat din punct de vedere al functionalitatii, cat si al poluarii aerului. Dupa finalizarea proiectului, beneficiarul va avea masini si utilaje noi, mult mai productive si performante, care vor respecta intru totul standardele de mediu cerute de Uniunea Europeana. -In cadrul proiectului unul din obiective este adaptarea unitatii la standardele de mediu, sanitar-veterinare , sanitare, fitosanitare ale Uniunii Europene.

2.2. PLANIFICAREA PROIECTULUI 2.2.1. Descrierea detaliata a activitatilor

Dupa primirea Raportului in care sunt incluse proiectele aprobate pentru a fi finantate, APDRP notifica Beneficiarul privind Decizia de Selectie. In termen de 15 zile lucratoare de la primirea notificarii Beneficiarul trebuie sa se prezente la sediul Centrului Regional de care apartine, pentru semnarea contractului de finantare . In cazul in care, beneficiarul nu se prezinta in termenul din Notificare si nici nu anunta APDRP, atunci se considera ca a renuntat la ajutorul financiar. Dupa prezentarea la APDRP de catre Beneficiar a Certificatului de inregistrare de la Oficiul Registrului Comertului, precum si a autorizatiei privind constituirea ca persoana fizica autorizata conform Legii nr. 300/2004, cu modificarile si completarile ulterioare sau dupa depunerea Acordului de mediu se va demara procedura de incheiere a Contractului de finantare. Beneficiarul are posibilitatea sa demareze procedura de achizitii incepand cu data primirii Notificarii de selectie a proiectului(inclusiv semnarea contractelor de achizitii). [20]

Beneficiarul privat este obligat sa depuna la OJPDRP, dosarele de achizitii, n maxim 3 luni -pentru achizitii simple, sau n maxim 4 luni, - Proiectul Tehnic si cel putin un Dosar de achizitii (ex.: Dosar achizitii prestari servicii) ,pentru achizitii care prevad constructii montaj, de la semnarea contractului de finantare. Beneficiarul care aplica legislatia de achizitii publice este obligat sa depuna la CRPDRP documentatia de achizitii, este obligat sa finalizeze n maxim 12 luni de la semnarea contractului de finantare toate procedurile de achizitii publice, inclusive avizarea acestora. La solicitarea expresa a unui beneficiar de cofinantare din FEADR, cu privire la furnizorii acestuia care nu se achita de obligatiile contractuale, APDRP poate, dupa o verificare prealabila, sa includa informatiile despre acesti furnizori n Lista furnizorilor care nu-si respecta obligatiile contractuale fata de beneficiarii cofinantarii din FEADR. Lista furnizorilor care nu-si respecta obligatiile contractuale fata de beneficiarii cofinantarii din FEADR va putea fi consultata pe site-ul oficial. In contextul derularii achizitiilor private si publice, conflictul de interese reprezinta situatia n care exista legaturi ntre structurile actionariatului beneficiarului si ofertanti, ntre membrii comisiei de evaluare si ofertanti, sau atunci cand ofertantul cstigator detine pachetul majoritar de actiuni n doua firme participante pentru acelasi tip de achizitie, pentru achizitiile realizate de solicitanti privati ai fondurilor FEADR. Nerespectarea Instructiunilor privind achizitiile private si publice de catre beneficairii FEADR atrage neeligibilitatea cheltuielor aferente achizitiei de servicii, lucrari sau produse. Pe parcursul intregului proces de achizitie, la adoptarea oricaror decizii, trebuie avute in vedere urmatoarele principii: Nediscriminarea Tratamentul egal Recunoasterea reciproca Transparenta Proportionalitatea Eficienta utilizarii fondurilor Asumarea raspunderii. Beneficiarul trebuie sa depuna la OJPDRP Declaratia de esalonare a depunerii Dosarelor Cererilor de Plata n maxim 30 de zile de la avizarea primului dosar de achizitie (exceptnd dosarele de servicii). Achizitiile care se doresc a fi realizate prin implementarea acestui proiect, repectiv denumirea, numarul, valoarea si caracteristicile tehnice si functionale ale utilajelor/echipamentelor tehnologice/ echipamentelor de transport/ dotarilor : Tabel 2.4. Utilaje/echipamente tehnologice/ echipamente de transport/
Nr.crt 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. Denumire/ Tip/ utilaj/echipament Tractor Incarcator frontal Combina Plug reversibil - 4 trupite Presa pt. baloti cilindrici Semanatoare de precizie SPC 6 Semanatoare SUP 29 Grebla de adunat 1 1 1 1 1 1 1 1 Numar bucati Valoare fara TVA -RON217.269 27.873,6 367.686 51.242,1 48.274,6 14.856 16.341,6 10.562,6 TVA -RON41.281,1 5.269 69.860,3 9.736 9.172,2 2.822,6 3.104,9 2.006,9 Total cu TVA -RON258.550,1 33.169,3 437.546,3 60.978,1 57.446,7 17.678,6 19.446,5 12.569,5

[21]

9. 10. 11. 12. TOTAL

Remorca tehnologica furajare Remorca tehnologica adunat camp Masina de recoltat siloz Masina de prelucrat seminte

1 1 1 1

142.082,8 25.998 111.420 55.710 1.089.316,3

26.995,7 4.939,6 21.169,8 10.584,9 206.970,1

169.078,5 30.937,6 132.589,8 66.294,9 1.296.286,4

Se va descrie fluxul tehnologic, activitatea si tehnologia aplicata in cadrul proiectului (plan de cultura pe perioada de cinci ani, plan de productie pe perioada de cinci ani pentru ferma). Pentru a se putea realiza produse de calitate si, implicit o rentabilitate economicofinanciara mare, trebuie folosite si tehnologii si echipamente adecvate. Astfel am gasit o alternativa tehnologica dorita pentru echiparea fermei mixte din Sangeorzul Nou. Paleta masinilor agricole care se vor achizitiona in cadrul proiectului se deschide cu tractorul. S-a gasit o oferta corespunzatoare ( ANEXA 1 ) pentru un model care corespunde atat din punctul de vedere al caracteristicilor tehnico-functionale si economice cat si al pretului de cost. Trebuie subliniat faptul ca descrierea tehnicofunctionala si tehnologica este una indicativa, ea avand doar caracter informativ. Monitorizarea i evaluarea Programului de dezvoltare rural se realizeaz n conformitate cu prevederile Cadrului Comun de Monitorizare i Evaluare (CMEF), elaborat de Comisie mpreun cu Statele Membre. Progresul, eficiena i eficacitatea Programului, n raport cu obiectivele acestuia, se msoar prin intermediul indicatorilor comuni de baz, financiari, realizare, rezultat i impact. Cadrul Comun de Monitorizare i Evaluare (CMEF) conine un set de indicatori comuni stabilii pentru fiecare nivel al ierarhiei obiectivelor, set care va fi suplimentat, dac este cazul, cu indicatori adiionali specifici Programului. Conform Acordului Cadru de Delegare ncheiat n data de 04 octombrie 2007, Agenia de Pli pentru Dezvoltare Rural i Pescuit deleag ctre Agenia de Pli i Intervenie pentru Agricultur implementarea i atribuiile specifice funciei de plat pentru msurile privind plile compensatorii pentru fermierii din zonele defavorizate i plile compensatorii pentru agromediu, msuri cuprinse n Axa 2, atribuiile referitoare la nregistrarea, colectarea i stocarea informaiilor statistice necesare monitorizrii n conformitate cu prevederile fielor tehnice i a Cadrului Comun de Monitorizare i Evaluare, precum i alte date necesare monitorizrii suplimentare. n acest sens, APIA utilizeaz ca instrument de derulare i gestionare financiar Sistemul Integrat de Administrare i Control (IACS) i este responsabil cu dezvoltarea, implementarea i mentenana acestuia. Aceste informaii constituie baza pentru ntocmirea rapoartelor de monitorizare necesare urmririi stadiului implementrii i a progresului Programului Naional de Dezvoltare Rural, n conformitate cu Cadrul Comun de Monitorizare i Evaluare, pentru rapoartele anuale de progrese i raportarea strategic la nivel naional. Informaiile vor fi folosite de ctre Comitetul de Monitorizare n fundamentarea deciziilor sale privind Programul. Informaiile necesare monitorizrii implementrii Programului Naional de Dezvoltare Rural se colecteaz de ctre structurile judeene i regionale ale APDRP/APIA din cererile de finanare respectiv cererile de plat ntocmite de ctre beneficiari i sunt centralizate la nivel naional de ctre APDRP. Aceste documente conin informaiile necesare calculrii indicatorilor financiari, de realizare i pentru o parte a indicatorilor de rezultat necesari monitorizrii i evalurii msurilor din PNDR. Colectarea indicatorilor de rezultat indisponibili la nivelul APDRP precum i a unor indicatori de baz indisponibili la momentul elaborrii documentelor programatice se va realiza prin intermediul [22]

studiilor, anchetelor i cercetrilor statistice finanate prin msura de Asisten Tehnic. n conformitate cu articolul 75 din Regulamentul Consiliului (CE) nr.1698/2005, Autoritatea de Management pentru PNDR trebuie s asigure nregistrarea i stocarea informaiilor statistice, prin intermediul unui sistem informatic, ntr-o form adecvat monitorizrii i evalurii. Datele operaionale privind implementarea Programului Naional de Dezvoltare Rural, se obin de la Agenia de Pli pentru Dezvoltare Rural i Pescuit, precum i de la alte instituii i compartimente implicate n implementarea Programului. Sistemul de monitorizare IT va facilita transferal electronic de date ntre instituiile implicate n implementarea PNDR 2007-2013. Comitetul de Monitorizare se instituie, n termen de maximum trei luni de la data aprobrii Proiectului prin intermediul Programului Naional de Dezvoltare Rural, n scopul de a asigura eficiena, eficacitatea i corectitudinea punerii n aplicare a acestuia. Principalele responsabiliti ale Comitetului de Monitorizare sunt: Analizarea criteriilor de selecie a operaiunilor finanate, n termen de patru luni de la data deciziei de aprobare a proiectuluii, precum i revizuirea acestora n funcie de nevoile programrii; Evaluarea periodic a progreselor nregistrate pentru realizarea obiectivelor specifice ale proiectului, pe baza documentelor primite de la Autoritatea de Management pentru PNDR; Examinarea rezultatelor implementrii fiecrei msuri/axe i monitorizarea calitii implementriiproiectului; Examinarea rezultatelor evalurii; Analizarea i aprobarea Raportului anual de progrese i a rapoartelor de evaluare, nainte de a fi transmise Comisiei; Elaborarea recomandrilor i propunerilor n vederea mbuntirii impactului programului; Analizarea i aprobarea propunerilor de ajustare/ modificare a Programului; Examinarea i aprobarea propunerilor de modificare a coninutului deciziei Comisiei privind contribuia FEADR. ntregul proces de evaluare va fi realizat conform prevederilor Cadrului Comun de Monitorizare i Evaluare, de ctre evaluatori independeni de orice instituie implicat n implementarea Programului Naional de Dezvoltare Rural. n ceea ce privete procedura de raportare se va realiza un raport referitor la activitile de evaluare desfurate. Rapoartele anuale de progrese transmise Comisiei vor include un capitol care s descrie activitile de evaluare desfurate de ctre evaluator i studiile tematice derulate n anul de raportare. [23]

In continuare am realizat devizul pe obiect pentru toate utilajele care se doresc a fi achizitionare in urma implementarii acestui proiect ( care sunt trecute ca si Anexe la acesta), ajungandu-se in final la devizul general in urma caruia se va putea estima care este nivelui cheltuielilor necesare realizarii acestui proiect.

2.2.2. Echipa de implementare a proiectului

Responsabilul legal este persoana ce deine dreptul de reprezentare i de angajare de fapte comerciale, n conditiile legii i care va semna contractul de finanare cu APDRP. Responsabilul legal al proiectului va fi domnul Pasca Ilisie Traian nascut la data de 14.03.1959 in Sangeorzu Nou, judetul Bistrita Nasaud. Acesta a absolvit Institutul Agronomic Cluj Napoca, obtinand diploma de inginer agronom. Domnul Pasca Traian detine o vasta experienta in domeniul agriculturii si cresterii animalelor, fiind sef de ferma timp de 6 ani de la terminarea facultatii si administrator la firma SC Pratosem SRL, care are cultivarea cerealelor, porumbului si a altor plante ca si activitate principala din 1990 pana in prezent. Numarul angajatilor permanenti este 9, cel al angajatilor cu perioada determinate variind in functie de sezon. Odata cu implementarea proiectului numarul angajatilor permanenti va creste. Personalul este structurat in personal cu studii superioare, cu studii medii si cu calificare profesionala si personal de conducere si personal de executie. In cadrul firmei exista 2 persoane cu atributii de conducere, restul personalului indeplinind functii si atributii stabilite prin fisele posturilor. Pregatirea profesionala a personalului corespunde activitatii desfasurate in cadrul firmei, astfel incat aceasta sa fie realizata cu maxima eficienta si in conditii de siguranta. Solicitantul trebuie sa declare ca detine sau va detine mijloace financiare suficiente pentru nceperea si derularea investitiei. Beneficiarul trebuie sa prezinte dovada ca a facut demersurile pentru a obtine toate avizele si acordurile conform legislatiei n vigoare din domeniul: sanitar-veterinar, sanitar, fitosanitar si de mediu, necesare realizarii investitiei n cadrul proiectului. n cazul produselor agricole cu cota de productie, beneficiarul, la depunerea cererii de finantare, trebuie sa faca dovada ca va detine cota la nivelul investitiei pe care urmeaza sa o realizeze. Pentru implementarea unui astfel de proiect este recomandata recurgerea la o firma de consultanta, care se va ocupa de atingerea tuturor obiectivelor propuse, aceasta in cazut in care firma nu dispune de un management performat in vederea atingerii obiectivelor.

2.2.3. Durata si planul proiectului

Durata maxima de executie a contractului de finantare prin FEADR este de 3 ani, respectiv 2 ani pentru investitiile n achizitiile simple fara leasing financiar de utilaje, instalatii, echipamente si dotari noi, de mijloace de transport specializate, precum si a altor mijloace de transport stabilite prin fisa masurii pentru investitiile care prevad exclusiv adaptarea la standardele comunitare, cu conditia ca termenul de gratie pentru adaptarea la acestea sa se ncadreze n acest termen. In conditiile nerespectarii duratei maxime de executie a Contractului de Finantare, beneficiarului i se va aplica o penalizare de 2% aplicata la valoarea eligibila nerambursabila a proiectului, care va fi achitata anterior aprobarii de catre APDRP a modificarii duratei de executie [24]

Beneficiarul care aplica legislatia de achizitii publice, este obligat sa finalizeze n maxim 12 luni de la semnarea contractului de finantare toate procedurile de achizitii publice, inclusive avizarea acestora. Proiectul va avea o durata de un an de zile , interval in care se doreste atingerea tuturor obiectivelor si a grupurilor tinta vizate. Solicitantul trebuie sa demonstreze mbunatatirea performantei generale a exploatatiei agricole, la data darii n exploatare a investitiei prin ndeplinirea unuia sau mai multor obiective de ordin tehnic, economico-financiar si de mediu, conform urmatoarei listei indicative: a) obiective tehnice - achizitia de tractoare, combine, masini, utilaje, echipamente etc, care determina cresterea productivitatii muncii, mbunatatirea calitatii produselor agricole, introducerea de tehnologii performante, mbunatatirea conditiilor de lucru; - diversificarea productiei n functie de cerintele pietei, realizarea de noi produse si introducerea de noi tehnologii. b) obiective economico financiare - reducerea costurilor de productie si cresterea rentabilitatii economice a exploatatiei agricole; - cresterea valorii adaugate brute (VAB ) a exploatatiei agricole. - cresterea viabilitatii economice. c) obiective de mediu - reducerea emisiilor daunatoare cu efect de sera si o mai buna gestionare a deseurilor rezultate din activitatea de productie; - reducerea emisiilor de amoniac (si a altor gaze); - asigurarea respectarii cerintelor fitosanitare, ecologice etc.;

2.2.4. Bugetul proiectului

PLANUL DE PRODUCTIE AL FERMEI Pana la momentul implementarii proiectului planul de productie al fermei ,in fuctie de suprafata detinuta de catre aceasta, precum si cheltuielile cu lucrarile agricole se prezinta dupa cum urmeaza: Tabel 2.6. Planul de productie Suprafata cultivata - ha 145 20 50 25 10 50 30 10 5 5 [25]

Nr. Ctr. 1. 2. 3. 4. 5. 6. -

Cultura Grau Porumb Triticale Ovaz Orz Plante furajere, din care : Lucerna Borceaguri Trifoi alb Trifoi rosu

Productie - Kg/ha 4200 6000 4800 3200 4300 6500 6500 6500 6500 6500

Cheltuieli lucrari agricole - lei/ha 1400 1200 1300 1200 1300 1000 1000 1000 1000 1000

PARAMETRII ECONOMICI AI PRODUSULUI Parametrii economici care vor fi luati in calcul pentru realizarea previziunilor financiare legate de activitatea fermei sunt relevati in bugetele de venituri si cheltuieli (ANEXA 2) si care evidentiaza aceste elemente pentru fiecare cultura in parte si care vor fi folosite in cadrul planului de cultura.

2.2.5. Indicatori de urmarire si evaluare

Principalii indicatori tehnico-economici ai investitiei Valoarea totala 1.406.778 RON, Valoare eligibila 1.171.024 RON Durata de realizare: 12 luni, insotita de graficul de esalonare a investitiei exprimat valoric pe luni si activitati. Capacitati de productie rezultate ca urmare a investitie (n unitati fizice) Pentru a prezenta in unitati fizice rezultatele care se vor obtine in urma investitiei, voi prezenta rezultatele care se obtin in momentul de fata, dupa care o sa prezint rezultatele viitoare.

[26]

Nr. Ctr. 1. 2. 3. 4. 5. 6

Cultura Grau Porumb Triticale Orz Ovaz Plante furajere TOTAL

Tabel 2.7. Capacitati de productie actuala Suprafata Productia - ha - kg/ha 145 20 50 10 25 50 300 4200 6000 4800 4300 3200 6500 29.000

Pret de vanzare - lei/kg 0,7 0,7 0,65 0,62 0,8 0,2

Pret total Lei/kg/supr 426300 84000 156000 26660 64000 65000 821.960

Tabel 2.8. Capacitati de productie dupa investitie Nr. Ctr. 1. 2. 3. 4. 5. 6. Cultura Grau Porumb Triticale Orz Ovaz Plante furajere TOTAL Suprafata - ha 145 20 50 10 25 50 300 Productia - kg/ha 5000 7500 6000 5400 4000 8000 35.900 Pret de vanzare - lei/kg 0,7 0,7 0,65 0,62 0,8 0,2 Pret total Lei/kg/supr 507500 105000 195000 33480 80000 80000 1.000.980

Prin urmare, capacitatea de productie creste cu 21,78 % fata de productivitatea avuta in momentul de fata (inainte de achizitionarea masinilor si utilajelor agricole). Pe langa aceasta crestere a productivitatii, trebuie luat in considerare faptul ca munca omului va fi usurata semnificativ si timpul in care vor fi executate lucrarile agricole va fi cu mult diminuat, in timp ce calitatea produselor va fi net superioara.

2.2.6. Managementul riscurilor

Toate proiectele se desfoar n medii ce comport un grad oarecare de risc. Riscurile aprute fac ca, pentru realizarea n bune condiii a proiectului, s fie necesar s se investeasc timp i bani suplimentari. n aceste condiii, orice manager de proiect trebuie s stpneasc tehnicile managementului de risc. Pentru un bun i eficient management al riscului trebuie fcut diferenierea clar ntre risc i problem. Problema este o ntrebare fr rspuns, iar o problema fr rspuns se poate transforma n risc dac nu primete rspuns. Scopul unui manager de proiect este s ncerce s nlture marea diversitate a riscurilor la care poate fi expus un proiect, aciunea avand dou componente: identificarea, analiza i evaluarea riscului; managementul riscului. [27]

Pentru marea majoritate a populaiei rurale din Romnia este important s se creeze instrumentele i mecanismele prin care s se poat reduce impactul riscurilor. Pentru atenuarea acestor riscuri, se poate recurge la o ntreag varietate de abordri complementare. O prim cale este reducerea expunerii la riscurile legate de condiiile meteorologice, cu ajutorul sistemelor de asigurri, dar i prin adoptarea unor practici agricole i de lucrri ale solului mbuntite i prin ameliorarea materialului sditor, a sistemelor de irigaii etc. Riscurile de pia pot fi i ele gestionate prin crearea i dezvoltarea unor burse de produse agricole, a unor sisteme de informare de pia i prin mbuntirea canalelor de comercializare i coordonrii dintre procesatorii de produse agricole/lanurile de supermarket-uri i agricultori, prin intermediul grupurilor de productori, ncheierea de contracte cu fermele sau prin tranzacii financiare structurate. Riscurile legate de eficiena activitii pot fi i ele abordate prin mbuntirea bazei de garanii bancare din zonele rurale, prin continuarea nregistrrii sistematice a terenurilor intravilane i extravilane, aa cum s-a i iniiat prin programul naional aplicat de Agenia Naional de Cadastru i Publicitate Imobiliar(ANCPI). Facilitile de garantare formal pot oferi la rndul lor alternative de reducere a riscurilor percepute. Dinamica actual a dezvoltrii agriculturii se caracterizeaz printr-o instabilitate pronunat, calitate inadecvat, productivitate i venituri mici i lipsa unor prioriti bine conturate n politicile promovate n sectorul agroalimentar. n lista riscurilor care pot sa apara intr seceta excesiv, care s provoace o scdere a recoltei de peste 30%; grindina; temperaturile sczute sub limita biologic de rezisten a plantelor; furtuni; inundaii etc. Desi incepand cu anul 2006 statul a majorat subventia acordata agricultorilor pentru plata asigurarilor, de la 20 la 50% din tariful de prima, foarte putini fermieri isi asigura culturile. Estimarile companiilor de profil in privinta gradului de acoperire prin asigurare in agricultura romaneasca variaza intre 10 si 25% (varianta cea mai optimista), fata de 60% in Franta sau 80% in Germania. Principalele explicatii sunt lipsa banilor, dar si absenta unei culturi a asigurarilor, precum si obisnuinta inradacinata de a primi subventii si despagubiri de la stat. Pe langa asta, cele mai devastatoare riscuri cu care se confrunta agricultura romaneasca, respectiv seceta si inundatiile, sunt excluse de pe politele subscrise de asiguratorii romani. Argumentul lor, greu de contracarat, e acela ca in Romania frecventa acestui fenomen si starea mai mult decat precara a sistemelor de irigatii fac ca producerea riscului respectiv sa fie o certitudine, si nu doar o posibilitate. In plus, spun asiguratorii, seceta este un risc asociabil cutremurului, intrucat poate afecta suprafete mari de teren si chiar regiuni intregi, iar nivelul eventualelor despagubiri platite pe polite ar impinge societatile de asigurari la faliment. Managementul riscului nseamn identificarea contramsurilor ce trebuie luate pentru a preveni, a diminua efectele riscurilor identificate. Paii urmai: 1. Identificarea riscurilor posibile 2. Analizarea riscurilor 3. Decizie asupra aciunilor ce trebuie ntreprinse 4. Identificarea contramsurilor care trebuie adoptate pentru fiecare risc identificat [28]

5. Estimarea costurilor necesare punerii n aplicaie a contramsurilor Managerul trebuie ns s cerceteze riscurile cu impact mare sau probabilitate mare, ca s determine, pentru fiecare n parte, mijloace care s asigure fie reducerea impactului, dac riscul s-ar materializa, fie reducerea probabilitii de apariie, fie ambele.

[29]

BIBLIOGRAFIE
1. Catan A, Elaborarea proiectelor cu finanare din Fonduri structurale pentru IMM-uri 2007-2013 ; Ed. Contaplus 2008; 2. Dumitru Oprea, Gabriela Mesnita, Fonduri Europene pentru Romania, in perioada 2007-2013, Ed. Sedcom Libris, Iasi, 2007; 3. Ionescu C., Todera N., Politica de dezvoltare regional, Ed. Tritonic, Bucureti, 2007; 4. Ionescu R. V., Marchis G., UE-Prezent i perspective, Ed. Didactic i Pedagogic, Bucureti, 2006; 5. Oana Mriuca Petrescu - Programul de finanare SAPARD. Genez i coninut, Ed. C. H. Beck, Bucureti, 2006; 6. Popa Ana , Investitii ,Editura Universitaria, Craiova, 2008; 7. Dictionar de managementul proiectelor. 8. Situatiile financiare S.C. PRATOSEM S.R.L 9. Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale 10. http://www.mie.ro, 11. http://fonduriue.mfinante.ro/wps/portal 12. http://eufinantare.info/Instrumente_structurale_UE.html 13. http://www.adelbacau.ro/fonduri_structurale_finantare_nerambursabila.htm 14. http://www.ecb.int/index.html 15. http://www.fonduri-structurale.ro

[30]