CUPRTNS

OBIECTUL $I PROBLEMELE PSIHOLOGIEI. SISTEMUL PSIHIC UMAN........,. Apari{ia gi dezuoltarea psihologiei.......... 5 Fenomenele psihocomportamentale......, -7.: 14 !-isteggl psihjg-Utf-a-n*..... 1.3.1. Caracteristicile sistemului psihic um4n........... 13 SUBSISTEMUL COGNITIV 19

1.1. 1.2.

x
+-*

1.3.

2.1. Proceselecunoagteriisenzoriale. Handicapul senzorial..... 19 2.1.1._$enzatiile. .................., {2O, 2.1.2.--earceptiiG* ..............'4

2.1.3.
2. 1.4.

It
i6
a2-

-Tffi.iliGl I proceselor senzoriale...

u

Rq1979n!5ri1e...............

.Ea

?3 ?, (s

2.2.

2.1.5.

Deficitulsenzorial

.......

@, ,65

1r
31

2.2.7.

Intelectulgi procesele cognitive logice.. 77

Conceptut de intelect gi 71

at'9L
tt

l,

2.2.2. IlemgllE* 2.2.3. Tulbur5rilememoriei(mnezice) 2.2.4. G6ndirea ... 2.2.5. Retardulmental...."....

2.2.6.

caracteristicile proceselor intelectuale.

75

,3 EP !3 5;
s

s -S.l

s3

90

r{
?s

Activitatea de comunicare gi limbajul....... 109 2.2.6.7. Activitatea de comunicare....".... 109 ,115 2.2.6.2. Limbajul...... 2.2.6.3. Tulburirih de limbaj.......... 123 ATENTTA gI TULBUMRILE PROSEXICE" "............. 132 Atenlia........ L3d Tulburlrile de atentie... ,t4, , PSIHOMOTRICITATEA.... 140 Schemacorporal5.... Lateralitatea ;1+3 Ideomotricitatea.............. 'r4$ Inteligenla motric5........ 1s0 Praxia......-"...,... ....... .. .". 151

-le . 1-tr f 102 t3 i,+

rL'

{B
"t

+.|

*.

3.1. 3.2. 4.7. 4.2. 4.3. 4.4. 4.5.

+s

\#

4.6.

151

4.7.
4.8.
5.

fia
17.1

165

{73
777

7. OBTECTUL SI WUBLET'4ELE ?SINOLOqIEL STSTTMU L PSINIC UMAN

1.1. Aparilia 9i dezvoltarea psihologiei

.1g7 273
222

(-

6.

23,
241

Ca gtiint6 pozitivE, psihologia descrie gi pe c6t posibil, explicd fenomenele psihice 9i compoftamentul uman, desmped structurile gi particularitdtile psihice ale subiectului, legile care
guverneaz5 activitatea psihic5. Etimologic, cuvintul psihologie derivi din gr. psyche - suflet gi logos = vorblre, cunoagtere, 9tiinl6, insemnSnd gtiinla despre suflet,

Psihologia

. .

studiazd apari;fra, dezuoltarea gi existen{a fenomenelor psihice in unitate, interdependenll gi intercondilionare cu cele comportamentale;
este gtiinfa centratd despre om Si despre relaltile

este Stiinla despre psihic Ai comportament ce

interumane;
Putem considera, ca intr6nd in sfera de cercetare a psihologiel, fenomene precum procesele psihice, comportamentul, peaora-

litatea

Dar, aga cum afirmi Francios Parot, t'Oamenii nu au agteptat constituirea gtiinlei pozitrve pentru a-$r pune inn-ebffi in legdturt cu

surf': Psihologia este cea mai veche preocupare, deoarece intreb6ri de ordin psihologic, ca gi interesul oamenilor pentru
ceea ce

fenomenele sufletegti, pentru optimizarea psihici gi perfeclionarea conduitei umane au fost prezente din cele mai vechi timpuri, existdnd chiar lucr5ri ale unor mari ginditori ai vremii pe aceste teme (ca exemplu se poate cita, lucrarea lui Aristotel- "Despre
suflet").

Termenul de " psihologie"a fost introdus de Godenius in 1590 gi a intrat in circulatie prin lucririle lui Christian Wolff (1/32-1734). Acesta a folosit termenii de "psihologie" pentru a desernna studiul manifestfr rilor sufletului.

psihologia este o disciplin5 de datd recentd, av6nd insd ca bazE secole de cercet6ri gi rezultate ale

ln ordinea constituirii gtiintifice

f--ffimal-l
P. experimentali P, generalS
P. diferentialS P cognitivi P. geneticS

reflecliilor unora din cei mai mari g5nditori ai lumii, referitoare la natura flintei umane. La sfArgitul secolului al XIX-lea gi inceputul secolului )C(, psihologia debuteaz6 ca gtiinfE cu evolutie spectaculoas5, actul de nagtere av6nd loc odatd cu infiintarea primelor laboratoare de psihologie experimentalS de c6tre Wundt la Leipzig, in anul 1879.
in secolul nostru cercetarea tn domeniul psihologiei a cunoscut o amploare deoSebitS. Numaiin perioada 1970-1980, de exemplu, in

P. educaliei P. muncii P. industrialS

Etologie Psihofiziologie

P.sociali

fiecare Bo, conform unei numdrdri aproximatjve in revista Psychologycal Abstracts, au ap6rut in jur de 25 000 de pubticatii articole Si cerli- (Alain Lieury. 1998). Ca urmare a acestor intense
cercet6ri, psihologia a cunoscut o emergente deosebitE, fapt exprimat gi de multitudinea ramurilor constituite: . psihologia copilului; . psihologia pedagogicE; o psihologia muncii; r psihologia socialS gi organizationalS; o psihologia artei; r psihologia medical5; e psihopatologia; r psihologia militarE; r psihologia judiciari;. psiho. logia sportului; r psihologia zborului; o psihologia cosmicS; r psihologia^educatiei fizice; r psihologia industrialS; o psihologia reclamei etc. In prezent nu exist5 tip de activitate umanS care sE nu-gi fi constituit o ramur6 specific6 a psihologiei. Dezvoltarea gtiintei psihologice s-a realizat in dou6 direclii: la nivelul general a[ cercetSrii fundamentale gi, in acelagi timp, ca domeniu aplicativ, pe de o parte incercSnd si rispundd intreb5rilor fundamentale asupra omului iar pe de altf, parte, pentru solutionarea aspectelor legate de optimizarea activititii.
Alain Lieury (1990), propune urmStoarea privire de ansamblu asupra marilor subdomenii (sectoare) din psihologie: el consider5 cd putem presupune aproape toate sectoarele mari ale psihologiei gi

1.".d
Etnopsihiatrie AntiPsihiatrie Psihopatologie
Psihologie

f
Psihiatrie

Bi"r"si;l

Psihofarmacologie Neurofarmacologie

clinici

Psihanalizl

Ipatotosj;l
Ansamblul marilor subdomenii ale psihologiei (dup6 A' Lieury, 1990)

Fig.

1-

Axa orizontalS, ilustreazd influenlele celor doud aspecte determinante pentru comportament: biologicul, cSruia ii corespunde
sociale.

domeniut psihofiziologiei (studierea bazelelor biologice ale comportamentului) gi sociaiul, cSruia ii corespune domeniul psihologiei

L,2.

Fenomenele psihocomportamentale

ale gtiinlelor invecinate ca fiind determinate de

punz6tor, de 4 poli).

axe (cores-

Psihicul:

Axa verticalS susfine marile sectoare ale psihologiei care se refer5 la fapte specific psihologice extremele, polarizSnd domenii bine diferentiate prin metodS gi obiective: normalul9i patologicul.
*

conform del'ln$iei lui P.Popescu-Neveanu, este modatitate superioari a existentei biosociale, ansambtu de stdri, insugiri, fenomene gi procese subiedive ce depind de mecanismele cerebrale 5i de interactiunea cu lumea obiectivd, indeplinid func{ii de rapoftare la lume 5i ta sine prin orientare, reflectare, planificare
m e n ta

ld 5 i a Qi u n i tra nsform a ti v-creattve'

1

SENZAIII
PERCEPTII
REPREZENT'ARI

'

COGNITIVE

SENZORIALE

a
a

Elementele constitutive ale psihicului

le mai numim gi feno'

rnene psihice. Psihologia tradilionalS imparte fenomenele psihice in

a a

MEMORIE GANDIRE IMAGINATTE

LOGICE

l]rocese, activit5li gi insugiri psihice (frg. nr. 2- Clasificarea traditionalE a fenomenelor psihice) Orice proces pshlcconstituie, in cadrul sistemului psihic uman,

un subsistem avind un con[inut reflectoriu propriu 5i activitate

rnformalionalS specializat6

I.

PROCESE

PSIHICE:

AFECTIVE

I,

. . . . .

DISPOZITIILEAFECTIVE
AFECTELE

gi fiind dotat cu

mecanisme de

autoreglare. El poate fi caracterizat prin trei parametri:

EMOTIILE
SENTIMENTELE PASIUNILE

(1) un conlinut informalional reflectoriu, care vizeazd anumite

aspecte ale realitEtii externe gi interne;

,
II.
ACTIVITATI
PSIHICE

voLrrrvE

(vorNIA)

(2) funclii gi structuri operationale specifice de realizare;

. . . .
9I

DE COMUNICARE DE IOC

DEiNVATARE
MUNCA

(3) modalitS$ subiective gi comporlamentale caracterisUce (de exemplu: imaginea mintala secundarS- pentru reprezentare, ideeapentru g6ndire, trSirea subiectivS- pentru emotig orientarea spre scop gi efortul psihic- pentru vointS etc).
Rezult5 deci,
psihic:

trei elemente diferentiatoare pentru

procesul

rrl. coNDrTrr
STIMULATOARE FACILITATOARE
PENTRU ACTIVITATE

a a a

MONVAIIA ATENIIA
DEPRINDERILE

. continutul informationat; . structurile func$onale gi operatorii; . modulin care se organizeaz5 gi regleazS.

Activitatea psihic5

rv. iNsugrRr
PSIHICE DE
PERSONALITATE

a o a

TEMPERAMENT

APT]TUDINI
CARACTER

. .

in

este modul generat de organizare in care sunt tegrate faptele pslho-comporta m en ta le

V. STARI PSIHICE

a a a

ANXIETATEA STAREA DE iNCORDARE STAREA DE RELAGRE EtC.

constiutie fundamentul global, modul de existenld a psihicului, expimat in conduitd- ce cuprinde verigi interioare (subiedive) $i verigi
exterioare concre te (obiective);

Fig. nr. 2- Clasificarea tradilionalS a fenomenelor psihice

Definirea psihicului prin'activitate trebuie ?nteteasS ca subliniind trei aspecte:

. dinamismul; . devenirea gi constructivitatea . func[ia sa adaptativ5.

insugirile

modul in care un sistem interac{ioneazd cu mediul sdu $i ansamblul efectelor acestei i n te ra c{i u n i a sup ra co o rdo n a te lo r d e de fi n ili e ale celor doi termeni 5 <s R, parametrii s6i de definire fiind, din punct de vedere
operationaI "stareat' gi "transformarea".

sa;

. in "Diclionarul de psihologie" (1999), Marc Richelle consider5 c5, in sens restrinE

psihice .

reprezintd formafiuni psihice cu caracter sintetic, globa/ gi relativ stabil. Sunt expresia caracteristicilor de organizare la nivel psihiq manifestate prin diferite fenomene psihice. InfluenIedzA p tut
pa rcu rs u /

lor

co m porta m e n tu l.

noliunea se limiteazd la activit1lile direct obseruabile ale organismului, excluzind, cel pulin la prima prlvire, stdrile de congtiinfd, 96 n d urile, sentimen tele, reprezentdrile gl a lte activitdli interne iar in sens larg , noliunea se ertinde gi la activitdlile interne intllnind-o pe cea de conduitl.

Starea psihic6

este defrnitd de P. Popescu-Neveanu ca fiind caracteristrca globald de moment a

vielii psihice, cu caracter tranzitoriu

prezent, termenul de "comportament" este tot mai des a exprima manifestdri ale organiz6rii diferitelor compartimente ale vietii psihice, ca in sintagmele: "compoftament cognitit'', "comportament afectiv", "comportament socio-afectiv"

utilizat pentru

in

Interactiunea gi interdependenta dintre fenomenele psihice (procese, activitSti, condilii stimulatoare 9i facilitatoare, insugiri psihice) dau unitatea vietii psihice gi eficienta ei (adaptativd)
Dupd cum rezult5 gi din deflnilia mai sus prezentatS, orice
fenomen psihic se exprimd prin comportament.

etc.

Conduita

reprezinti ansamblul de acliuni prin care un subiect cautd s3 se adapteze la o anumitd situafie.

P. Janet face din conduit5 obiect al psihologiei. El o considerd o aQiune cdreia fi este proprie orientarea spre scop.

Comportamentul

.
,

este proprietatea ftinlelor vii de a reacliona cu medlul amblant, prin intermediul activitdlii

Conform lui H. Pieron, conceptul de condultfr.

externe (motrice)

fi

interne (psihice)

reprezintd reacfa totald a unui orEanism prin care acesta rdspunde la o situa[re trdit6, in functie de stimuldrile mediului gi de tensiu-

, . . .

acoperd toate tipurile de manifestdri, de la cele pur exterioare (materiale), fizlologice, motrice, pind la cele simbolice (operalii mintale);

traduce interacliunea constantd

individ-mediu,

nile sale interne 5i ale cdrui migcdri sunt

o ri e n ta

te

in t r- o

dI re cli e s e m n i fi ca ti vd (s co p)

constituind o totalitate dinamicd ce fnglobeazd relalia trditd "in situatie" de cdtre subiect.

Golu, (1975) considerf, c5, in accep[iunea cea mai largd, comportamentul reprezinld
lo

nu implicd nimic privitor la calitatea congtientd sau incongtientd a proceselor mentale puse in joc, in a cli u n e (co nf. La g a ch e " Psych a n a I ise", 1 9 5 5).
It

Un concept deosebit de important pentru

organizdrii la nivel psihic este cel de structurS,

intelegerea

. .

Subansamblul structural- reprezentat de natura, num6rul 9i r-alitatea relatiitor dintre aceste elemente. Planul substantial este
rcprezentat de fiziologia sistemului.

Structura este conform "Diclionarului de psihologie"

Popescu-Neveanu, 1978):

(p.

Subansamblul fundional- este reprezentat de repertoriu{ tlpurilor de comportament pe care sistemul le poate realiza ca
r5spuns la solicitSrile mediului extern av3nd corespondent planut funclional, glob4l sau comportamental- modul de coechilibrare dinamic5 a sistemului ca tot cu mediul ambiant).

.o .
i

totalitate organizatd, in cdre pdrtile sunt dependente de intreg gi, in consecinld, solidare
unele cu altele;

un mod stabil de organlzare a unui obiect sau fenomen- de exemplu, configuratiile perceptive, schemele intelectuale, organizarea emolional5, dispozitia tr5sdturilor caracteriale (pe care, G. A. Kelly, le-a numit in 1955, constructe personale).

El poate

fi

descris cu aiutorut a trei multimi principate de

9i

rrrErimi (v.fig. 3):

mu$imea mdrimilor de intrare (Mi), dat6 de influentele

perturbatoare;

:,olicittrile pe care sistemul le primeSte din exterior. Dintre acesfea unele sunt asimilate de sistem, altele sunt neasimilabile sau chiar

Sistemul psihic este un concept generic de maxim5 globalitate care subordoneaz5 un numSr mare de concepte, cum ar fi conceptul fundamental global de activitate psihice gi conceptele ce definesc substructuri.

-mutlimea mdrimitor de iegire (Mo), dat5 de produsele sistemului (reacliile acestuia, de exemplu), ap6r6nd, de multe ori ca emergenle ale sistemului pe care le elaboreaz6 drept rdspuns la
influentele externe;

-mu$imea mdrimilor de stare (Ms), in care intr6 totalitatea parametrilor gi factorilor interni ce pot influen[a caracterul
1.3. Sistemul psihic uman
dependentei dintre m5rimile de ieSire gi cele de intrare;
fizic,

Sistemul psihic uman este integrat macrosistemelor

prezentind cele mai fnalte gi peffeclionate mecanisme de autoorganizare gi autoreglaj fiind dotat cu dispozilii selective
antiredundante gi cu modalitdli proprii de determinare antialeatorii.

biologic Ai sociocultural. Paul Popescu-Neveanu definegte S.p.U. ca fiind un sistem energetic-informalional de o comptexitate supremd,

sistemul S

I'lt/ ,

14y

+Mc

Fig"3 Principalele rnultimi de elemente ce caracterizeaz6 S.P.U

in lucrarea sa privind psihologia ciberneticS M. Golu (1975), consider6 cE orice sistem real este alcdtuit din trei subansambluri de bazd, c5rora le corespund anumite planuri de analiz5 gi
investigare. Acestea sunt:

1.3.1. Caracteristicile sistemului psihic uman

S.P.U este un sistem hipercomplex. Aceastd caracteristic5

Subansamblul substantial- reprezentat de mullimea gi calitatea elementelor din care este alc5tuit sistemul respectiv,
planul substantial fiind dat de fizica, chimia, anatomia sistemului.
t2

rezult5 din multitudinea elementelor care-l compun 5i a relatiilor intre aceste elemente, grupate gi organizate ierarhic in subsisteme 5i blocuri, precum gi complexitatea relatiilor intre subsisteme, ceea ce
ll

permite o inflnitate de compuneri gi recompuneri variate astfel inc6t subsistemele au independentd numai relativ5 gi interdependent6
a

bsolutS

(i

nfluenfa re reciproc5, cond itiona re reciprocd).

extern prin care se realizeazd modelul informalional al

realitdlii obiective,

pe de o parte "mared comunicalie" a lndividului cu mediul

S.P.U. este un sistem deschis- in sensul cE valorile de iegire din sistem sunt influentate de valorile de intrare in sistem
(reactiile compoftamentale depind de stimulii care acfioneaz6 asupra individului). Sistemul psihic uman se afl5 sub impactul influentelor

I
I

externe- este un sistem dinamic- (realizind permanent pentru a supravietui, schimburi de materie, energie gi informatie cu mediul exptern). El se modific6 in timp, se construiegte gi se reconstruiegte, perfeQion6ndu-gi continuu mecanismele adaptative. Adaptarea se realizeaz5 prin interdependenta a doud componente: asimilareaincorporarea de noi informatii pe baza experiengei cognitlve gi a schemelor operatorii de care dispune subiectul gi acomodarearestructurarea schemelor, mecanismelor, nnodelelor cognitive in funclie de noile conditii. Astfel, dezvoltarea psihicS, ca totalitate a transformErilor, modificdrilor inregistrate la nivel psihic, cu scop adaptativ, apare, conform teoriei echllibrului a lui Piaget ca fiind rezultatul succesivelor asimilSri gi acomodSri.
S.P.U.- sistem de natur6

@ pe de alt3 parte "mica comunicafie" in interiorul sistemului, avSnd drept produs modelul informalional al propriutuiEu.Sistemul psihic uman intrunegte toate cele trei laturi definitorii ale fenomenului informational:
A tatura cantitativ-statistlcd (prin emiterea gi receptionarea selectiv5 de mesaje purt5toare de informafie avdnd, ca efect reducerea incertitudinii), @ tatura semantic* care se dez/ote in principal prin intermediul gindirii gi limbajului (integrdrii, organiz6rii sistemului de semne la nivel individual), cu functie comunicational-designativi Prin intermediul acestor procese gi mecanisme psihice, in general prin contribu[ia intregului bloc cognitiv (5i in special al proceselor cognitiv-logice), semnificalia se transfer6 din planul concret, at legSturilor obiectuale, in planul leg6turilor abstracte dintre semne, dobindind caracter
categorial, generatizat.

probabilitatea evenimentului). Din formula prezentat6 rezult6 cd informatia primitS de un sistem din producerea unui eveniment este func[ie de inversul probabilitf,tii de aparilie a evenimentului respectiv, adic6 de improbabilitafe. Rezult6, deci, cI informatia m5soar6 cantitatea de nou primitd in urma producerii unui eveniment, Pentru sistemul psihic uman captarea, stocarea gi prelucrarea informatiilor atet din mediul intern cit gi cel extern este singura cale de adaptare
gi dezvoltare.

informationali gienergetic5Informalia este definitd ca fiind i = log z 1/ O unde (p

Psihicul (conform afirmatiei lui M. Golu, 1975) se supune legii generale a "gener6rii informatiei"; prin insugi modul sdu de constituire el se include in categoria fenomenelor informationale. Sistemul psihic uman se construiegte in procesul comunicationalevglutia sa in ontogenez6 presupun6nd realizarea unei "duble comunicatii":

pragmaticil referitoare la utilizarea elementelor informalionale in scopul satisfacerii ffebuintelor sistemului, in scoput echilibririi optime' Ca expresie a interac$iunii acestor fenomene se realizeazS '!nte: grarea congtientd') specific6 sistemului psihic uman. Din acest punct de vedere, M, Golu (1975), define$e psihicul ca- sistem htegrat al modelelor informalionale ale obiectelor gi fenomenelor din lumea erternd 9i ale propriei realitdfi a individului, care se elaboreazd evolutiv in procesul comunicaliei gi "attocomunicaliei",
@ latura

dupd legi gi formule specifice de echilibru. De asemenea, legea semnifica$iei, una dintre legile cu lar95 aplicabilitate in psihologie (acfion5nd at6t la nivel senzorial, c6t 9i la nivel logic: la nivelut memoriei, de exemplu), subliniaz6 puternica intricare a factorilor energetici cu cei informafionali. Ea se refer6 la cregterea performanlelor psihice, a eficienlei activit5tii psihice in
l5

ry
t"

leg6turl cu stimulii ce au semnificatie, ce prezintS interes pentru

subiect.

in ontogenezS, primaiS este energia, sub forma diverselor trebuinfe- trebuinte biogenice (de ingrijire, ap5rare etc) gi
psihogenice (proteclie, securizare, comunicare, activare)- ce imping, dinamizeaz5 copilul spre actiune, integrare in mediu gi dezvoltare. in conditiile care fenomenele psihice de naturE energetic5 (trebuinfele, in exemplul de mai sus) nu existi sau sunt blocate

o caracterul aleator al combin6rilor diferitelor grupe de operatori (rezultdnd existenla relatiilor de tip probabilist);

in

(sindromul de careni5 totalS), comportamentele cognitive sau motorii nu mai apar.

S.P.U. este un sistem cu autoreglare. Aceasta este datd de existenta verigilor conexiunii inverse, corelarea dinamic5 5i multilateral5 a "intr5rilor" (Mi), gi "iegirilor" (Mo), sistemului pe baza principiului conexiunii inverse gi intregirea operalionalS a cauzalitStii "deschise" cu cea "circularS"). Reacfiile psihocomportamentale (in majoritatea lor) vor fi influenlate de condilia intern6 de organizare a sistemului: la om, condiliile exterioare nu produc in mod direct gi mecanic readiile, ci numai pe baza unui

. sistemul psihic uman se distinge printr-un mare numdr de grade de libertate (dinamica sa nereducSndu-se la mul[imea combinafiilor de valori date de o situatie existentd la "intrare" sau la "iegire" , existSnd in mod potential gi alte posibilitSfi) etc. Evolutia sistemului psihic uman este plurifactorial5 gi multirleterminatS, put6ndu-se diferentia, printre determinanti, factori de rratur5 geneticS, socialS, educativS (in acest sens, Allport consideri psihicul ca fiind produsul dintre ereditate gi enculturafie).
Sistemul psihic uman posedS mecanisme de autoorganizare gi prezinti organizare ierarhicS. Aceast5 caracteristic5 a S.P.U. subliniazd douS aspecte: primul vizeazd complexitatea proceselor gi funcliilor care, in evolufia lor trec de la simplu la complex, iar al doilea aspect- nivelul la care se prezinti fenomenul, nivel caracterizat prin bipolaritate, prin existenla celor dou6 instanfe: incongtientul- dat de latura ascunsS, pulsionalS a viefii
psihice, saturat afectiv, gi guvernat de logica afectiv6 gi congtientulcaracterizat prin structuri rationale, prin realizarea reflectirii gi comunic5rii simultan cu sine 5i cu lumea; congtientul angajeaz5 toate procesele psihicului, (realizSnd interacfiunea intre afectiv gi intelectual) gi asigurS organizarea ierarhicE in cadrul sistemului psihic uman.

filtraj, a unei prelucr6ri, a unei raport5ri permanente la necesitSlile gi posibilit8iile interioare ale individului. Autoreglarea se realizeazd prin intreaga organizare a sistemului gi nu doar prin componentele cognitive, o importantd deosebitd pentru aceasta avdnd motivafia,
afectivitatea, vointa.

Sistemul psihic uman este un sistem dinamic- El are caracter evolutiv, dezvoltarea sa fiind dublu determinatE: se realizeazd prin caracteristicile proprii sistemului, precum gi prin interiorizarea influenlelor erterne, prin succesive procese de asimilare qi acomodare. in decursul unui interval de timp el igi transform8 starea sub influenta actiunii factorilor interni
(interacliunea dintre diversele sale elemente) sau erterni.
Din acest punct de vedere el are o serie de caracteristici:

Ca orice structurS informalionalS, sistemul psihic uman este orientat antientropic. Capacitatea sistemului psihic uman de a capta gi prelucra informatia in scopul adaptErii gi cunoagterii, are ca efect reducerea entropiei, at6t in interior.c6t gi in afara sa (Aceastd capacitate poate sc5dea, ins5, in cazurile alter6rii
unor structuri psihice, av6nd drept efect vulnerabitatea sistemului la influentele factorilor perturbatori)

.
o

transform3rile nu au un caracter linear gi univoc; ?mbinarea imprevizibilS

o c6mpul combinatoric imbrac5 o plajE intins5 de valori;

a transform6rilor continui cu

cele

discrete (existenla momentelor de salt calitativ);

l6

Y
I

CONCLUZU
Psihologia

2.
ce
(/ '''t

SUASTSTEMIu"L

coqNrTrv

. .

studiazS aparitia, dezvoltarea gi existenla fenome-

este Stiinla despre psihic ai comportament

nelor fizice
conditionare cu cele comportamentale;

in unitate, interdependenfi 9i inter-

.s:tocheazd, reactualizeazd

Psihicul

este modalitate superioard a existenlei biosociale, ansamblu de stdri, insugirr, fenomene 5i procese subiective ce depind de mecanismele cerebrale 5j

afirm6

Cognr{n reprezint5 grupul de procese ce extrag, engrameazd, gi pre/ucreazd (/a diferite nivbte inrorrrtalia despre stdrile lumii externe gi ale propriutui Fr.r. Aga cum

l.

Piaget, ea depinde

organismului, av6nd caracter adaptatiu5i plastic anticipativ.

de structura morfofunclionalE

u
Activitatea
psihicE
I
t

de interac{w-nea cu lumea obiectivd, indeplinrY func{ii de raportare la lume gi la sine prin

tra n sfo rm a ti v-cre a ti ve.

psihic cognitiv cuprinde o serie de procese de -Subsistemul naturd tnforma[ional3 cu func[ii reflectorii.
Din punct de vedere cibernetic, refrectarea este o moderare in plan subiectiv a obiectivului, modelare ce atinge un anumit grad de zo_morfism, dar nu gi identitatea (p. popescu-Neveanu) deoarece rellectarea nu se produce dec6t in formd subiediva. reflectarea

orientdre, reflectare, planificare mentalS gi aQiuni

este modul general de organizare in care sunt

integrate faptele psihocom porta mtentafe; constituie fundamentul global, modul de existentd a psihicului, exprimat in conduitH- ce cuprinde verigi interioare (subiective) 5i verigi exterioare (obiective); definirea psilricului prin activite subliniazi dinamis-

Fiind un sistem deschis, sistemur .psihic uman rearizeazd

rea

litS[ii,

'

mul, devenirea, constructivitatea gi functia

adaotativS.

mare;

in prezenia stimulului, prin intermediur proceselor cognitive pri-

sa

Comportamentul

dupE M.Golu, 1975, reprezint6 modul in care un sistem interactioneaz5 cu mediul s6u gi ansamblul efuctetor acestei interac$iunt asupra coordonatelor R. de definitie ale celor doitermeni S

h absenta stimulului, prin implicarea proceselor cognitive secun' dare, prelucr6nd

mediul proceselor primare.

la nivele diferite informafiile obfinite prin inter-

Sistemul psihic uman

un sistem energeUc informafional, de o complexitate supremE, prezentind cele mai inalte 9i perfeclionate mecanisme de autoorganizare 5i autoreglai, fiind dotat cu dispozifii selective antiredundante gi cu modalit6ti proprii de determinare
antialeatorii.

2.1. Procesele cunoagterii senzoriale. Handicapul senzorial

Prima treapt5 a cunoagterii este cea senzorialE. Reflectarea la nivel senzorial se realizeazz prin intermediul senzaliilor, percepliilor gi reprezent5rilor.

irurrwoAnt:
a a
a a

Care sunt principalele caracteristici ale S.P.U.?

in ce const6 complexitatea
Care este nattira S.P.U.?

S.P.U.?

,
i

hiculuiin

t9

2.1.1. Senza[iile

Senzatia

in

e-qte procesul'_c.qgnitiv senzorial

primar care reflectd, forma imaginitor simple, insugiri izolate ale

An.rlizatorul este aparatul anatomo-fiziologic care face posibild

obieAelor gi fen omenelor. Senza[iile:

producerea senzafiilor prin analiza 5i sinteza infor' mafiilor provenite de la diferite tipuri de stimull pe

baza actiunii coniugate a mai multor segmente structura/- funclionale: periferic, intermediar Si
central.

.
i

sr4!t cele mai simple procese psihice slmbolizSnd insugiri izolate, in raport de specificul analizatorului care preia informatia extern5: de exemplu, analizatorul vizual pentru lumin5 gi culoare, analizatorul auditiv pentru sunete gizgomote;
de.o-g.1egg

qql"|pf-ocgy glqmeryfare

Fiecare analizator este specializat

',rrrrbolizarea unei cantit6ti de stimuli de un anumit ,,nrplexe de codificare 9i decodificare.

,1r.t

in captarea, transmiterea Si tip, prin procese

. .

sunt primare deoarece apar ca urmare gi in momentul acliunii stimulilor asupra organelor de sim! (analizatori), dup5 principiul '?cum" gi "aici", prin intemediul lor informatiile (provenind atSt din mediul intern c6t gi cel extern) intrQ in sistem.

Receptorul este componenta care transformd (codificS) enerexcitanlilor intr-un cod neurofiziologic: impulsul nervos. Acesta v,r fi transmis celorlalte verigi ale analizatorului: calea de conducere
',r veriga centralE.

Veriga

centrald este reprezentatS de o zoni corticalS specia-

hzatl in decodificarea impulsurilor neruoase 5i transformarea aces-

in fapt psihic. Zona corticald implicatE in decodificarea rrrformafiilor este specificS frecSrui analizator. De exemplu pentru
tora
,tnalizatorul audltiv zona implica6 este vizual- in occipital etc.
prrocesele

nu este doar rezultatul bunei funclionfiri anatomo-fiziologice, ci se

datoreazS optimiz5rii activit6tii mintale a subiectului.

Ele _sun-t-pulery:lS influentate de activitatea intregului sistem psihic uman. M. Zlate 1999, considerd cd perfeclionarea sensibilit5lii

in

temporal, pentru cel

Pierre Salzi, citat de M. Zlate (1999), consider5 cd in analiza senzatiei sunt determinante t-rei categorii de fapte: obiective, nervgase- gi mintaJg,. O senzatie este caracterizat5 de urmttoarele:

De la stimul la senza[ie, modific6rile sunt asigurate de de codificare gi decodificare. Decodificarea red5 in plan care a aclionat asupra analizatorului, in coresponstimulul lrsihic
"semnificant".
tuemplu:

rlenf5 cu el, dar ca imagine subiectiv6 ea red5 "semnificatltl" prin

- corespunde unui obiect real; - implic5 participarea unui aparat nervos; - in calitate de stare de congtiin!5 are antecedente gi concomitenle de naturS subiectivS.
Astfel, autorul citat consider6 cE elementele de conjuncturE gi congtiinta au rol determinant ?n aparifia, cregterea sau diminuarea
senzatiei, aceasta fiind un efect global.

Stimulauditiv
t/ndd

Receptor

Centru,neruos

sonord

---->

Codificare -_> ----*----r' Decodificare

VV

Influxlteruos
. Frecvenli . Amplitudine . Formd

rl

Senza[E auditivd

in a4iune
Intensitate Timbru

Fig. nr. 4- Prezentarea schematic3 a mecanismului formdrii senzatiei

21

caracteristicile senzatiilor depind de caracteristicile stimulului gi de cele ale analizatorului. Nu orice stimul produce senzalie. in oarecare m5sura, senzatia este condilionatd de caracteristicile sensibilit6fii. Lipsa oricSrei verigi din componenla unui analizator duce la imposibilitatea apariliei senzaliei pentru care este specializat acel analizator; de asemenea, funclionarea insuficient5 a acestora produce tulburdri in aparifia senzaliilor corespunzitoare. Senzatia este un proces care apare de la nagtere. Aceasta permite in maternitSfi descoperirea, din primele zrle) a riscului de handicap senzorial. Habitual, se fac determin6ri referitoare la riscul nou-ndscutilor pentru handicapul auditiv sau vizual.
La adult, in mod normal, nu se intSlnesc senzalii in stare purd, ci numai organizEri ale informafiei senzoriale in perceplie. senzalii izolate pot apSrea ?n condilii speciale de stimuiare siu in cazuri

Moda

Iititile senzoriale

Din punct de vedere informational, in problematica senzorialrtitii intereseaz6 douE aspecte: conlinutut infotm,ational gi sensiI ri

litatea_l.a nivelul

fi

q-cdrui

nalizator.

Sherington a utilizat drept criteriu de clasificare a senzafiilor Iocul unde sunt plasati receptorii: lp_-_suprqfata cgrpului- exteroc'eptorii, in interiorul organismului, in viscere interoceptorii gi in
Ie

ndoa ne,

rticu lali i- m ugchi- propriocepto ri i.

tn funcfie de aceasta, senzaliile au un anumit conlinut inforrnalional:

clln mediul extern), ce se impaft, dupE tipul de analizator implicat in

9ef -'zptli exteroceptive- senzati ile care furnizeazS informatii

patologice.

producerea lor,.in:

o senzatii vizuale (senzatiile de lumind

culoare);

Si

Diferente individuale

"'

Ir

seflzdlii auditive (sunete 9i zgomote);

o snzitii cutanate (termice,

I

de tact gi

l
1

unei anumite categorii de stimuli de exemplu, auzul muzical determind o buni discriminare a fna$imii gi tonurilor muzicale ; culturalizarea senzatiilor etc).
cunoagterea particularitStilor indviduale referitoare la sensibilitate ofer6 posibilitatea cunoagterii particularit6lilor de adaptare, pe baza c5rora, de exemplu, se poate face prognoza privind abilitdtile gi dizabilitEtile, sau se pot decela elementele de risc in evolufia sensibilitdtii. Aceste date sunt cointegrate ecuafiei personale, profilului-psihologic ai totodatd dau perspeciiva posibitit5liitor gi sau I
22

implic6 dezvoltarea sensibilitSlii pentru receplionarea gi prelucrarea

(semnificatia pe care o poart6 stimulul- de -exemplu, un muzician va fi interesat de sunete, in general 5i de sunetele ryuzkalq in special; un pictor va ft mai interesat de culoare gi de formd efc.) c5t gi ale subiectului (aptitudinile acestuia- care

instrgirile senzaliilor depind at6t de particutarit6file stimulului

presiune);

o senzd[ii gustative(combinalii de acru, amar,

dulce, s6rat);

'

o sefizdtrii olfactive.

Senzatii interoceptive- furnizeazS informatii din mediul intern; acestea sunt senzatii interne cu caracter difuz (foamea,
setea, senzatii de disconfort, de durere);

pozilia. gi migcarea corpului, mi5carea " rectilinie etc.). Exemplu: senza[ille kinestezice (de migcare) dau informalii legEturS

Senzatii proprioceptive de echilibru 9i orientare

(oferd

in

cu

informalii despre pozi{ia gi migcarea segmentelor corpului gi caracterele spaliale ale segmentelor corpului (direclie, sensl
amplitudine).

limitelor in direcfia capacitSgi de adaptare.

.
Acest

Informatiile senzoriale necesare realiz6rii actelor motrice

Caracteris tici ale sensibili-

Sensibilitatea tactilS se particularizeazd, (dup6 P. Popescu-Neveanu Si M. Golu) prin urmEtoarele caracteristici:

Senzatiile dermice (cutanatc)

tetii

tip de

senzoriali.afrafi.sub piere. Ere sunt: taarte (de contact 5i presiune); termice (de cald, rece); de durere.
Sensibilitatea cuta-nat6-(dup5 p. popescu-Neveanu gi M. Golu) este cea mai veche formd de sensibiritate, ra niverur evoruat, superior fiind totodatd o facultate specific umant. culturalizarea

senzafii apar

in

urma excit6rii corpusculilor

tactile

l.insugirile mecano-fizice ale obiectelor sunt reflectate ca fiind exterioare nou5, fiind localizate (proiecate) in regiunea contactului cu pielea (vezi legea proiectivit5tii);

2.in

senzatiile tactile sunt reflectate nu numai insugirile obiectului, dar gi cele ale organului receptor (de reguld mina);
toatS desf55urarea lui;

modereazd sociar-istoric. sensibiritatea cutanat5 se dezvolt5 ca urmare a corabordrii acesteia cu sensibiritatea mugchiror gi a tendoanelor, cu kinestezia (de exemplu, ea atinge pariietrii deosebrti in ceea ce privegte direrensierea senzoriald, scurptori, chirurgl kinetoterapeuli ete.

acestei modalit5li senzoriare este rezuitatur curturii migc5rii,

rSndul

ei se

.ui.,

tu

3. procesul tactil (atinger'e, frecare) este reflectat in

li

Formele

Sensibilitatea tactilS dispune

sau forme de organizare:

de diverse

niveluri

Tactul reprezint6 forma tipic6 a recepliei de contact. Senzatia tactild este produs6 de atingerea dintre stimul gi o zond a pteiii. l. p. Nafe f.S. 9i Wagonel (1941) au demonstrat ci, in dinamica sensibilitSfii tactile, hot516toare este relalia fizic5 dintre obiect-.(stimul) 5i receptor. in contactul sta{io_ nar, senzatiile tactile se estompeazd sau disfar. Astfel, miScarea genereaz5 sensibilitate iar intrerupe_ rea migcSrii duce la intreruperea sensibilit5lii.
le conlucr5rii dintre tact Si kinestezie gi importanga in cognilie, consider8nd comftexul tactit_ l?r kinestezic ca fiind ,,paralel cu vederea,, in descifrarea caracteristiiclor spatiale (dimensiune, profil, formd etc). De exemplq in cazul cecitdlr1 subiectul poate compensa pe baza informaliilor oblinute tactilokinesteziq pe cele ob[inute pe cale vhuad. Aceasta este/ desigur, baza realizdrii cititului fn Braille de
cdtre orbi. Studiile realizate de Secenov au evidenfiat efecte-

tactului

Tactul pasiw caracterizeaz6 posibilit5tile de receptie senzorialS a pielii in conditiile imobilit5tii ei

(pe aceast5 cale sunt furnizate informatii vagi despre
prezenta obiectului)

tueazi perceperea clard a insugirilor bi

trldimensionale ale obiectelor.

-Contactul tactilo-kinestezic

actir

prin care se efecgi

Sensibilitatea termic5 (de temperatu r5)

Informatiile ce caracterizeazi aceast5 modalitate senzoriali sunt senzatii termice de cald gi senzafii termice de rece (informafii despre propriet5tile calorice ale obiectelor), incluzind gi mecanisme de termoreglare (adaptare termicS). Stimulul este reprezentat de diferenla dintre temperatura corpului gi cea a obiectelor. Se poate spune cE sensibilitatea termic6 reprezintd latura subiectiv6 a mecanismelor biofiziologice prin care se realizeaz5 horneotermia.
25

24

str6nsi leg5turi cu tactul 9i sensibilitatea durereoas6 (a.tat in ceea ce privegte receplia, c6t 5i din punct de vedere funcfional)
Ea apare in

Prezentdm, in continuare spre exemplificare, citeva din cfectele psihofiziologice ale principalelor culori ale spectrului (dupd
l)avel Muregan, 19BB): Culoarea de
bazE
-Efeete__f,4@laStee:

Efectul psihofiziologic scade presiunea sangvinS, dilatd vasele

Sensibilitatea vizualS
furnizeazi informalii despre proprietEiile lumii ex-

terne sub forma senza[iilor vizuale de lumin5

culoare.

9i

capilare;

. Stimulii

Excitantii sunt undele electromagnetice, care actioneazE asupra analizatorului vizual. Ochiul uman recepteaz5 lungimite de undS cuprinse intre 390760 milimicroni (intre care gdsim lungimile de und6

Efecte psihologice: linigte, impScare, relaxare pl5cut5, bun6 dispozilie, echilibru, contemplare Semnificatie osiholooicS si rezonantS afectivS: Exprimi "elasticitatea vointei", concentrare, sigurantS, contemplatie,
indrSznealS.

Albastru

ale culorilor fundamentale: rogu, oranj,

Efecte fiziolooice: scade presiunea sangvinS; scade tonusul

muscular; calmeazS respiratia; reduce frecvenla pulsului. nostalgie, tendint6 spre evocare, spalialitate, favorizeazd dezvoltarea proceselor de inhibitie gi de incetinire a ritmului activitS$i.

galben,

verde, albastru, indigo, violet), dincolo de care se trece la ultraviolete. DacE lungimea de undS este mai mic5 de 390 milimicroni vom avea unde
infrarogii.

Efecte psiholooice: Seriozitate, sentimentalism,

Semnificatie psihologic6

zeaz5 prin "profunzimea trdirilor

Ro$u

rezonantS afectivl: se caracteriti sentimentelor"' exprim6 linigte, tandrele, iubire 5i afectiune.

si

propriet5ti ale senzaliilor vizuale sunt: . Calit5tile Principalele (felul tipul culorii, dat de cromatic ;;;il;, !on{ de exemplu: 760 milimicroni lungimea de und5, ;i;;"il"-' pentru rogu, 500 milimicroni pentru verde, 390

milimicroni pentru violet etc.), luminozitatea (lntensitatea radiatiei- reprezint5 locul pe care il ocup6 flecare culoare pe o scale in care cel mai luminos ton este albul iar cel mai intunecat este negrul) gi saturalia (puritatea- dat6 de cantitatea de alb amestecatd in culoarea dominant5) Studii deosebit de interesante gi cu largi aplicatii practice s-au realizat in ceea ce privegte modul cum perceperea culorii influenleaz5 psihicul. Aceasta se realizeazd in special in doud
directii:

Efecte fiziologice: cregte presiunea sangvinS; ridicd tonusul muscular; activeaz5 respiralia, creeaz6 senzalia de cSldurS datoriti intensit6tii ridicate a energiei radiante a lungimil de undi electromagneticS ce ii corespunde. Efecte psihologice: stimulator general, excitare, aprindere,

insufletire, activism, mobilizare, agresiune, abundentd

asociativS, senzalie de apropiere in spaliu, faciliteaz6 asocialiile mintale de idei. rezonant6 afectivS: se caracSemnificalie psihologicd terizeaz5 ca fort5 a voinlei, specificS tipului activ, excentric,

Ii

ofensiv-agresiv, autonom, exprimS dorin$5, excitabilitate,

dominantS.

Portocaliu

Efecte fiziologice: accelereazS pulsatiile inimii; mentine presiunea sangvini; favorizeazi secretia gastric5 gi digestia. Efecte osiholooice: optimism, veselie, stimulator emotiv Semniflcalie psiholooic5 si rezonan!5 afectivS: specificd tipului activ, excentric, ofensiv, agresiv, exprim5 dorintS, dominant6, excitabilitate.

.
c

un efect ftziologic generalasupra proceselor care se produc in

interiorul organismului gi un efect psihologic(rezonanta psihic5).

27

permite utilizirea acestora in scop terapeutic (n acest sens s-a vorbit chiar de ifoamea de o anumiti culoare" a organismutui botnav), precum 9i in domeniul optimizirii psihice. Prin intermediul culorii se poate actiona in special pentru inducerea unei stiri generale de confort psihic 5i relaxare, pentru combalerea stresului, a tensiunilor psihice negative (stiri de iritabilitate, anxietate, depresie)
etc.

CunoaSterea influenlei

pe care culorile o au asupra psihicului

uman
irr birouri 5i laboratoarg :;ud;

spre cele situale la nord gi gri-moderat sau verde-pal pentru cele agezate

in funclie de plasamentul acestora: ah-ftldes pentru

,pentruspaliilefrecventvizitatedenumeroasepersoane(holuri'foaiere' -primire
camere de

etc)

utilizarea schemelor policrome, cu evitarea unei

Astfel, persoanelor care au un temperament intpulsiv/ caracterizat printrun mare consum energetic Ai ritmuri inegale in activitatg care au o fire activS, nelinigUts, le este recomandat un mediu cromatic in care sd predomine culorile retaxante, echilibrante, liniStitoare, precum verdete 9i albastrul. DimpotrivS, persoaneior interiorizate, Ietfase $ pulrn sociabile le sunt recomandate nuantele cromatice predominant spre ro5u 5i oranj, culori ce favorizeazS nevoia de comunicare, de exteriorizare, inspiri optimism 9i veselie. studii in domeniul cromoterapiei au pus in evidenf5 faptul c5 mediul cromatic poate fi adaptat tipului 9i specificului muncii. Astfel: . pentru activitelih intelectuale care implica o {nare solicitare a sistemului cognitiv le sunt indicate diferitele nuante de verde; . muncilor cu un consum mare de energie fizlci 5i ritrn accentuat de activitate le sunt recomandate nuanteh de ocru; r pentru activit5lile desffi5urate in condi$i de munci necorespunzSloare din punct de vedere at temperaturii, se poate folosi terapeutic culoarea astfel: - pentru temperaturi inalte se recomandS tonuri 5i nuante reci de verde 9i
bleu;

;rnumite culori dominante;

,l,' bolnavi, prin vopsirea perelilor, utilizarea paravanelor etc' bun6 a Folosirea culorii in scop terapeutic implici ins6 o cunoagtere.foarte perceperii cutorii diferS de ta caz la psihice ate ,,,t,ieiiufui deoarece efeitete 'istoria peisonati, v6rsh' mediut orttuml' ,,rr,--ninJ dependente de ( ,rracteristicile de personatitate, starea psihici a subiectului etc'

pe coridoare 9i in spaliile din jurul scerilor, unde culoarea trebuie si lo*p"nua." lipsa de luminb - galben-pal, crem, portocaliu' categorie unii autori considera utili folosirea anumitor culori pentru fiecare

Sensibilitatea auditiv5

. Stimulii

-sunt undele sonore care aclioneaze asupra analizatorului auditiv.

frecven!5 cuprinse intre 16 Si 20'000-. de vibratii pe secundi. Su'U fS vibralii pe secunda sunt infrasunetele iar peste 20.000 de vibralii pe secunde sunt ultrasuneteie. Receplia sonore inregiskeazi cote superioare in plaia frecven{elor ce corespund limbain irriri n.irrut. notut auzului in receplia cuvintelor $i senzaliei calificarea ta ieglarea vorbirii a condus au;itive ca o "senzafie preferatS"' Totodata modalitatea senzorialS auditiv5 este impticat5 in orienhrga in spaliu, ca urmare a localizdrii sursei sonore (efectul
biaural)
o Urechea umane recepteaze numai undele sonore cu

F
I

. .

pentru temperaturile scazute este bine si se foloseascS tonurile calde de ivoriu, crem Si portocaliu; subiectilor care lucreazS in condi[ii de deficit al luminii solare le este recomandata luminoterapia (expunerea la lumina artificialS ce reprodtrce culorile spectrului solar); pentru interiorul avioanelor se recomand} folosirea culorilor verde 5i albastru care au un efect calrnant, linigtitor ti evitarea culorilor maro 5i galben care sa constatat

ci

induc senzatia de ametealS.

Utilizarea anumitor tonuri pentru cromatica spitatelor, policlinicilor, sanatoriilor etc, poate contribui la imbunStSlirea stSrii psihice at6t a pacienlilor c6t 5i a personalului. in prezent se recornande sritarea irnpresiei

de depersonalizare 5i monotonie pe care ar putea-o l[sa albul glacial, folosit p6ni acum pentru aceste medii gi inlocuirea lui cu diferite culor,i, in func[ie de destinatia sililor respective: culoarea verde-bleu pentru silile de operalie 5i sectiile de chirurgie, ca 5i in cazul incSperilor in care pacienlii sau peronalul sunt expugi la temperaturi inalte (camerele de terapie fizicl-raze X, spilStorii, bucitirie etc);

Calititi
ale sen-

- ProprietSlile senzatiilor auditive sunt:

f . in5llimea (dat6 de frecvenla vibratiilor)' Din acest

zatiilor auditive

pun;t de vldere sunetele pot fi inalte (cu frecvent6

mai mare) sau ioase (cu frecven[5 mai mic6)

2.Intensitatea (data de amplitudinea undei), din acest

Ex: senzalii referitoare la pozilia gi migcarea segmentelor

punct de vedere, sunetele putand
mediisau slabe. 3.Timbrul (dat de forma undei)'
I
I

fi

puternice'

t'orpului, senzalia de verticalitate gi de inclinare a corpului, senzalia tle migcare rectilinie, senzalia de rotatie, senza[iile de ameleald. Educarea simlului echilibrului gi al orientdrii migcdrilor corpului

it spaliu se poate realiza cu succes numai in mdsura fn care se ia fn t ondieralie intregul complex al senzaliilor proprioceptive gl

ci sistemul Gerd Jensen, citat de PI Mure5an (1988), a ajuns la concluzia a sunetelor scbzutb relativ intensitate o la incepe si reaclioneze "urior"S"i"tiv (70 db), av6nd drePt consecinli:

S-aconstatatcSzgomotulareefectenegativeasuprasistemuluipsihic.

Nteroceptivel chinestezice, de echilibru, tactile, vizuale, precum gi lactorii interni care comandd declangarea migcdrii (reprezentdrile gi Irnaginea migcdrii concrete care trebuie executate)

cresterea tensiunii arteriale; reducerea irigaliei sangvinea mu5chiului cardiac'

simptome precuml La zgomote mai puternice, se inregistreaz5 aparitia unor cretterea secreliei de adrenalinS; dilatarea PuPilelor;
paloarea fetei;

. Sensibilitatea gi legile sensibilit5fii

in sens general, sensibilitatea reprezintd capacitatea de a avea
:;enzafii.

in sens
ana/izatorilor
biologic.

restrSns, sensibilitatea

a fost definitd cd fiind funQia a unui raport cu sens

contractarea mugchilor abdomenului 9i toracelui, precum 9i a

picioarelor; accelerarea Pulsului.

ce redlizeaze primar reflectarea obiectuald, prin

receptionarea stimulilor gi in stabilirea cu ei

psihicului Dimpotriva, muzica s-a constat ci are o serie de efecte asupra ( categorii Principalele tempeutic. in scop speculate acestea fiind cercetate 5i eie&e p$nofogice sunt, dupi B. Iamandescu (1999) urmitoarele: . relaxare psihic5 (catharsis, defulare, sedare, euforie);

Ea indeplinegte funclie de semnalizare, prin aceasta fiind la baza tuturor proceselor psihice, de la cele mai simple, p6n5 la cele mai complexe.

. . , .

ideatie, stimulare psihicS (cregterea randamentului cognitiv- memorie 9i inliativei); increderii in sine, stimularea vointei 5i cresterea capacitetii de comunicare;

1) Legea pragurilor absolute gi diferenSiale

Sensibilitatea se pune in evidenf5 cu ajutorul pragurilor

senzoriale. CercetSrile de laborator au evidentiat faptul cd receptia

tonusului muscular, diminuarea sau disparilia crampelor musculare);

efect in diminuarea durerii'

modificarea excitabilitalii psihomotorii (scSderea nelinigtii motorii,

senzorial5 se produce numai

in

anumite limite de intensitate

stimulatiei, numite praguri senzorlale.

Sensibi litatea kinestezici

senzaliile kinestezice impreunS cu senzatiile de echilit formeazS categoria senza[iilor proprioceptive, ce ofere informalii legSturacumigcareagipoziliacorpuluigialediferitelorSegm
ale corPului.

pragul senzorial reprezlntd intensitatea cea mai micd a unui nrinlmal (p.m.) stimul, care determind o senzalie specifice. fxemplu: pentru sensibilitatea vizuald: 1-2 cuante, pentru sensibilitatea auditivd: 16 vibralii/ s, pentru cea tadiH: 3-4 g/mnf,

stimulSrile sub limita de intensitate necesard pentru aparilia unei senzalii (sub nivelul congtiinfei) se numesc subliminale sau infraliminale. Degi necongtientizate, acestea pot, in anumite condilii (in special ca efect al sum5rii), sd influenleze compoftamentul. StimulSrile de acest gen sunt "uneori utilizate in subtile tehnici de influentare a subiectilor {in special a comportamentului consumatorilor). Acegtia pot reactiona in sensul stimulilor primili, fErE a avea con$iinla factorilor ce i-au determinat" Mai multe informaJli in acest
sens vom prezenta la capitolul "percep{ia,,

- localizatS; - asculit6i - iradiant6 etc.

integrit-afii organismului fiind, de cele mai multe ori, insogtd de modific6ri somatice 5i psihice ce pun organismul in alert6^ in vederea evit6rii stimulului producStor de durere. In anumite limite, datorit5 mestei caracteristici, precum 9i a celei de avertizare, senzatiile algice fiind un ecou al rezistenlei organismului fali de

Senzalia dureroasS apare

ca

expresie

lezirii

Caracteristici

maximal (p.M.)

Pragut

senzorial

reprezin'td cea mai mare cantitate dintr-un strmul care mai determind inci o senzalie
speciftcd.

factorii agresivi, indeplinesc un rol

fac6ndu-se simlit6

util

biologic. Se

Dincolo de acest prag nu mai apar senza[ii specifice, ci dure_ rea. Despre un zgomot puternic, de exemplu, se spune cE este asurzitor, despre o lumin5 puternic5 re spune ce e$e orbitoare.

vorbe5te, in acest sens, de boli "perfide" care apar $i se dezvoltd in absenta semnalizdrii dureroase, aceasta

in

etape tardivg cand intervefllia

terapeuUcd devine inutilS sau in mare parte ineficientS'

in afirmarea rolului durerii pentru ap6rare gi adaptare, ea

semnalizAnd, in

pentru adaptare este cea dureroasS. Autorii sunt unanim de acord

modalitate senzorial6 spmial5 cu semnificalie deosebit5

Uneori informatia algice este folositi ca indkator important pentru dignosticul clinic. ln aceste situalii trebuie si se ginb seama ins5, de varia$ile jmportante
induse prin subiectivitate: hiperalgezie, hipoalgezie. Degi

fapt dificultatea prin

care trece organismul.

in multe cazuri are un efect benefic, durerea

. Sensibilitatea dureroasS

dupe U. $chiopu, i99Z este o serzalie simptom, de

origine cutanatd sau internA, conpomiA

componen

ti

a fectffi n egatwd.

gi

poate constitui 5i un obstmol de care trebuie sb se ginb cont in unele interventii terapeutice Durerea poate antrena secundar inpotenld functionald reflexd. Impotenlele funclionale pot apErea 9i ca urmare a anticipirii aparitiei senzatiei dureroase.

P. popescu-Neveamt o rcnsiderl drept un comptex de senzatii care semnalizeazd stimulul nociceptiu, c6t gi procesul distructuv (taum6, pr6iune, bloaj at lesututui
organic, etc).

Studierea influen[elor exercitate

elaborarea

. crasificare, ou*#;:fli:i#'r*:trideri

c5' dupa ractorul asiesiv,

tehnicile

-prin inlepare (centalgie); -prin presiune (crusalgie); -prin arsuri (termalgie); -prln sti m ulare electrird (lingypatie, baripatie) -furnic6turi (mimalgie).

avantajelor psihotogice ob$nute de pacient in urma durerii, in coroborare cu folosirea unor dispozitive de alinare a durerilor.
Conditionarea culturali 5j perceperea subiectiv6 a durerii Durerea nu se rezumi la aspectul fiziologic. Autori precum Rene Leriche, Mark Zborowski, David Le Breon, Septimiu 5i Adina Chelcea etc, au studiat r:ondilionarea socioculturalS a sensibilitStii dolorice'

a de bio-feed-back,

nurrlergase tehnici

de

de factorii subiectjvi a condus la psihanalgezie. Foarte cunoscute Sunt

hipnoza, sugestia, condi$onarea, suprimarea

tt"tl"i""i?ffi3?nlca' - dtfuzi,;
-1j

h rSndulei (dup5 intinderea zonei

in 1979, Leon Chertok considera durerea ca av6nd un caracter dual. El rtiferenliaz5 intre senzalia de durere "senery pin", al c5rui rol este de r olectare a informa$ei 9i reac$a tradusd subiectiv prin suferinli- 'Suffering
ytain".
33

c-aracteristicS senzaliei de durere este puternica conectare mouvalionalafectiv6 care influenteazi major intensitatea cu care este resim$te durerea, prin alarma pe care o genereazS, declansand implicarea intregului sistem psihic, cu toate caracteristicile sale in momentul respectiv.

Cercet6rile ulterioare au demonstrat faptul

c5 aceast5

lege

nociv gi individ, cu intreaga sa este expresie personalitate, istoria personalS, influenlele educative primite, religia 6i cultura

in lucrarea

a interacliunii dintre stimulul

"Chirurgia durerii", Rene Leriche subliniazS

faptd ca

lrrnctioneazd numai pentru valori medii ale sUmulilor. Gh. Zapan a

durerea

,rrlus corecturi acestei relatii, enunt6nd legea Weber-rechnerZapan.

Sensibilitatea nu este un dat imuabil. Experienfa a demonstrat pragurile senzoriale se pot modifica h timpul vietii prin ,rntrenamentul prilejuit de activitate (mai ales profesionale), irrvllare, interes, cultur6 personalE, (pe baza interventiei unei legi a
r

cSrora le apar[ie subiectul, normele 9i valorile diferitelor grupuri 9i microgrupuri in care a fost gi este integrat.

,i

De exemplu. pot fi puse in evidenlE deosebiri in percepe'rea durerii in cadrul frecSrei culturi, in funclie de sexul subriectului 9i rolul prescris de societate: astfel b6ielii sunt educall s6-5i reprime durerea acest lucru considerindu-se atribut al masculinitSlii, in timp ce pentru fete, dimpotrivS,
exprimarea durerii este considerate ca frind asociate feminitSlii.

',cmnificatiilor afective sau cognitive cu rol de activare.

Procesul de cregtere a excitabififfilii gi acuitdlii (absolute gi t/lferenliale) a analizatorilor poarti numele de sensibilizare (proces
r

p us depresi u n i i se nzoria le).

Pragurile (minimal ti maximal) sunt, deci, limitele (inferioarS, respectiv, Superigare) intre care funcJioneazd Sensibilitatea, acestea variind de la o modalitate senzoriale la alta.

2) Legea semnificatiei

invers proporlionalil ;
ridicatd.

intre mirimea pragului gi sensihilitate este o relatie

si

exemplu, dacd un subiect arg pentru o anumite prag minimal scdzut, atuttci sensibilitatea lui este un modalitaie senzoriald,

Semnificalia (afectivd, motivafionald) mare a unui stimul face creascd sensibilitatea tafd de eL se fie mai rapid discrimindt gi dtiar sd contrazicd o lege mai generald, cum este cea a relatieifntre i ntensita tea stimu lu lui gi in tensitatea senzatiei. De exemplu, un stimul de intensitate mai micd, dar puftefur rle semnificalie (cu incirciturd afecttvd) podte si fie mai rdpid Si ntai corect discriminat decAt ati stimuli de intensitate superioarl.

defrnette ca fiind cantitatea minimi diferenlial se care adeugafi la stidi!f:'!(sensibilitatea diferenliale {':!1, anteriaare' determinS a noue sau discriminativS) mularea senzatiq diferitd de cea anterioare.

pragul

3) Legea adaptSrii
Sensibilitatea analizatorilor se modificd sub acliunea repetuE a s:timulilor. Adaptarea la un stimul slab care adioneazE un Ump indelungat, const6 in cregterea sensibiliteliL deci scEderea pragului ',r:nzorial, pentru o receptionare c6t mai bun5 a acestuia. In ceea ce privegte un stimul puternic, adaptarea se realizeazS prin scederea ',r' nsi bi lit5ti i, respectiv, cregterea pragului senzori at.

De exemplu: valoarea acestui pmg estq pentru sensibilitatea vizuald de 1/104 iar pentru cea auditivd de 1/10 din valoarea inifiald a stimulului.

senzagiei,

intensitate slabfi, dec6t a celor de intensitate ridicatfi. Cercetfirile au fost continuate gi dezvoltate de Fechner constatandu-se ce, dace stimulul creste in progresie geometricS, sensibilitatea cregte in progresie aritmeticS, lege ce poade numele Weber-Fechner'
i1

Privind modificarea intensitSlii stimulului 9i a intensit6lii weber a constatat c5 sensibilitatea variazS in funclie de intensitatea stimulilor 5i este mai fina in cazul stimulilor de

4) Legea contrastului senzorial- constT in scaaterea reciproce in t,videnfd a doi sttmuli cu caracteristici opuse.

ExistS doud tipuri de contrasig <t/.re<iv care reprezinG crcgterea sensibititEfii pentru stimulul care urmeazd gi contrastul simultan - constend in scoaterea reciprocS in evidentd a doi sau mai mulli stimuli ce actrioneazE simultan (de exemplu: acordurile muicaE
afigele publicitare, marcajele rutiere etc)

(insuficient dezvoltata in copil6rie), se jurul de 18 ani, regresia incepind in iurut vdrstel opti*ir.ura in
vederea

in adincime

v6rstei de 45 de ani;

psi

AceastS lege are multiple aplicalii in psihologia transporturilor, hologia ind ustria 16 (psihotog ia reclamei), psihologia inv6[5rii etc.

.VedereacromailCeestefoartescSzutSlavSrstelemici(U. v6rstelor de cregtere 5i Siniopu, 1962),'evolueaz6 pe parcursul ani; regresia incepe in de 30 ,artt.i'deItirg[ ;ptir*fi in irtui
ce condlurui v6rstei de 4O de ani, menlinSndu-se mecanismele perceptivS cromaticS; lioneaz6 constanla
(S. Stevens) 5i decade dup6 v6rsta de 60 de ani;

5. Legea interactiunii analizatorilor

O senza{ie produsd intr-un analizator influen[eazd producerea senzaliilor in affi analizatori, intensificindule sau diminu6ndule.
ExistS astfel, senzatii tonice, pozitive (lumina are

.sensibilitateaauditivdabsotutiatingeoptimumla20-26deani

asupra auzului gi gustului

negative (frig u/, dttrerea, deprim d celelalte modali tdli senzoria le).
U nele particularitSli ate evolutiei sensibilitetii in ontogenezS

/,

efed pozitiv precum 9i interactiuni frenatoare,

. .

sensibilitatea tactitS are

o evolulie

acceleratS

intre 3 9i 18 ani,

dupd v6rsta de 26 de ani ea trec6nd in involutie lentS;

probei de sensibilitatea kinestezicd (testata prin intermediul ani' tremometrie) atinge un optimum in jurul virstei de 36 de accentuate c6deri inregistr:ind lent6, iegresie ipoi intra intr-o intre 60 9i 65 de ani.

relativ (valori relativ-constante) gi se diminueazd la senescentS. Fiecare modalitate senzorialS se supune acestei tendinte generale, ins5 punctele critice intervin la v6rste diferite pentru fiecare tip de sensibilitate. DupE datele oferite de P. Popescu-Neveanu, M. Cristescu gi L. I4arinescu-Pietraru (1964), citati de P. PopescuNeveanu gi M. Golu, diferitele modalit6li senzoriale au urmdtoarele
evolufii:

Ca tendint5 generalS de evolulie in ontogenezS, sensibilitatea se supune unei anumite ciclicitSli: la nagtere are o valoare scdzutS, evolueaz5 pe parcursul v6rstelor de cregtere av6nd un punct maxim in perioada copitSriei 5i Unerefii, la adultie inregistreazE un platou

$ilanivelindividualserespectSaceastStendinlEgenerala, precum 5i varialiile fiind datorate influenlelor formative ale mediului, partiiularit6tilor de organizaie gi structurare internS ale fiecSrui
subiect.

ParticularitSli de manifestare a oboselii la nivel senzorial

:,labdciune muscutarS, nervoasa sau psihicS, vizibila sau interioarS,

in

sens general, oboseala este definit5 ca

stare

de

,"ita ruu

o acuitatea vizuald este scdzut5 la vSrsta pregcolard, se petfec[ioneaz5 treptat atrngdnd un optim intre 15 gi 21 de ani, se mentine relativ constant6 pinS la aproximativ 50 de ani, dupS
care intervine involutia;

imaginar5, ce determinS scdderi ale eficientei activit6tii la subiectului. Ea reprezinta, in esen!5, o reac[ie a organismului sistemului prelungite sau repetate, care, la interventia

',olicitdri nervos central, prin reaclii de inhibilie, urm6regte si -permitd ,,igunir*rtri sE ie readapteze, sd-gi refac5 plenitudinea funcliilor
',ale.

La nivelul senzorial se poate vorbi de:

Jt)
31

Oboseal6

rezulti din solicitarea indetungati gi intensS

Unul din primele efecte p-e care zgomotu[ [e are asupra

a

vizualS

analizatorului vizual.

este frecvent int6lnit6, deoarece informatiile furnizate la nivelul acestui analizator au o important6 deosebit5 in cele mai multe activit5li umane, ceea ce
duce

la

solicitarea intens5

acestuia. Efectele

apariliei oboselii vizuale se manifestS la inceput local, prin: diminuarea acuitt[ii vizuale; tulburarea regimului

,,rrlanismului este adaptarea auditiv5 (vezi legea adapt6rii). DacE ',trrrrulul nociv persistS, apare oboseala auditivS, ca urmare a ',rrprasolicitdrii analizatorului auditiv- In situa$a in care perceperea ,'ryornotelor se prelunge5te luni sau ani, poate provoca leziuni ,l',(tenerative ale urechii interne. Degi la inceput se manifest5 local, ,'lroseala auditivE poate afecta in cazurile mai grave intregul sistem r{'rvos, avSnd drept consecinte: o stare general6 de obosealS; ',l,ibirea capacitdtii de munc6; reducerea capacit5$i de concentrare
trrlclectualS.

normal

al

migcfrrilor ochilor; ingustarea c6mpului

"

vizua I ; i nsta bi I itatea im agini lor percepute

in forme mai grave ea antreneaz5: dureri oculare; fotofobie; stare de somnolen!5; diminuarea claritSlii
Imaginii percepute.

Formele mai avansate de oboseal5 sunt insotite de: dureri de ,,rp; ametreli; zgomotin urechi.

in forma generalS a
insomnii; tahicardie; vertij.

oboselii neryoase intervin:

Pentru eficienta activititii gi mentinerea stdrii de sinttate gi psihicd), oboseala senzorialS trebuie preveniti prin rcspectarea normelor de igien6 fizic5 gi mental6, stipinirea gi ulilizarea tehnicilor de relaxare etc.

(ltricd

Obosealfr

auditivi

-rezulti din solicitarea indelungat6 $ intensd a

analizatorului auditiv.

-gradul de obosealfi depinde de intensitatea sunetului

gi de durata aplic6rii sale.

T,ONCLWII:
SENZA{IA:

. .

este proces fundamental al cunoa$terii elementare (cele mai simple pracese psihice)

o este un proces primar (se produc dupd principiul

Ridicarea

"acum"gi kici
20

pragului

dre o incdrcdturd afectivd (semnifrca{ie)

realizarea unor legdturi informalionale simple; se pot integra aptitudinii (de exemplu: aptitudinea muzica/d, aptitudinea pntru

0n db)

10

Functiile senzaliilor

70

B0 90 100

110

picturd)

Nivelul zgomotului (in db) Fig. 5- Oboseala auditivS. Cregterea temporard a pragului auditiei in functie de intensitatea gi de durata zgomotului (dup6 W.D. Ward)

sunt componente ale cimpului de congtiinld. ttnl rol deosebit fn acest sens il au senzafiile tactite gi\
proprioceptive care contribaie la formarea schemeil

_c9rpg@!9

SENSIBILITATil

. .

are functil de adaptare, cognitivd gi de sefinalzare; # pune in evidenlS_ cu ajutorul pragurilor *nzorble (variazd intre pragul minimat gi pragul maximal);

2.1..2. Perceptiile

o s stlpuu legilor semnificalie[ adaptdri[ contrastului xnzorial, interactiunii analizatorilor;

poate

-fi

imbundtdtitd

prin

exersare

Modul cum inlelegem realitatea care ne inconjoar6 9i cum in mare m6surS, ,l{' cilitatea procesului perceptiv. tn cadrul sistemului psihic uman, lrcrceplia reprezinti un subsistem care are emergent5 9i stabilitate lrroprie: degi este profund influentatd de motivatie gi afectivitate, de lrrocesele cognitive secundare (in special de formatiunile superioare, rkr gAndire), ea igi pistreazS in anumite valori, coordonatele de rlclini!ie, ceea ce-i asigurS individualizarea, ca proces specific. Perceplia 'd . este procesul coglitiv senzorial primar care simborlr'p59im obstacolele din mediu ce intervin depinde,

iNrntoARr
. . . . .
o
Care sunt modalitbfile senzoriale ? Ce este sensibilitatea
?

ca fiind procesul de interpretare (atit la nivel congtient cit 5i inconStient), a informaliei pe care o primim prin intermediul simfurilor, ceea ce ne
permite sd coreldm noile informalii cu informalii pe
care le detinem deja.

Nicky Hayes gi Sue Orrell, 1993, definesc perceptia

Care sunt pragurilesenzoriale gicum se definesc ? Care sunt funcliile senzaliilor ?

.
?

Cum se manifestd legea semnificatiei

Ce este oboseala auditiv5 gi cum se

Interpretarea sau formarea ipotezelor asupra informaliilor colectate prin intermediul senza[iilor (Gregory 1966) se realizeazd in funQie de experien{a anterioard, de starea suhiectulur) precum 5i de circumstanle.

manifesti

concomitentd cu cea a elementelor care-l inconjoarS, determinat5 in spaliu gi timp.

Caracteristici ale Perceptiei : Este un proces primar, deoarece informatia este recep[ionatd in rnomentul in care stimulul actioneazd asupra organelor de simt (dupd principiul 'hcum" gi "aici ): perceptia unui obiect este
Este un proces complex, de sintez5. Ea rezultS din combinarea originald intre informatiile provenite de la stimuli gi experienfa anterioard (informaliile stocate); mecanismul perceptiei constd in relaliile care se stabilesc intre zonele de proiectie gi de analizi.
Perceplia depinde de:
4t

.
.
40

-setul perceptiv (starea de pregatire, "rnontajul" subiectulufmotivalia gi atitudinea . sa fa[5 de obiectul perceput. "in psihologia contemporan6, termenul de stare de pregStire (atitudine sau set) trimite atet la factorul mintal, c6t gi la cel motor, desemnSnd o stare neuropsihic5 de pregdtire pentru o activitate mintalS sau fizicS" (P. Golu, 1995); -caracteristicile de personalitate ale subiectului (cum ar fi de exemplu, particularitStile sale temperamentale gi atitudinale);
-

I ) Legea integralit5tii perceptiei- perceplia este o imagine tttitard a obiectelor gi fenomenelor gi exprimd fnsugiri obiectivg in rr tt qrrelalia lor realfl.

Diferitele insuqiri ale

obiectului, percepute impreun5, se impun impreunS, in aga fel incit, in cazul unei perceptii realizate in condilii

fncdrcdtura afectivd a stim ululu i;

a nterioard

-experienla

de deficit informational, subiectul are posibilitatea de a-$i construi o perceptie

adecvat5.
De exemplu, dacd un obiect este

a subiectul ui.

Perceptia nu este prezentd la om la nagtere deoarece presupune experient6 senzorialS Si de explorare mediului. Ea este determinati de stimuli (factori declangatori) precum gi de anumite caracteristici (atat naturS cognitivS, c6t afectiv-

l'ig. 6 - Exemplu de figurE

incompletS.

',,rbiectul structureazS imaginea un

triunshi.

percep6nd vdzut numai partial, subiectul

motivalionalS) ale subiectului implicat activ, in fundie de experienta anterioarS pe care o are (cristalizat6 in special in cuvint). DacE primele perceptii apar la copil cam la 2 luni, maturitatea perceptivS se produce mult mai tirziu.
Orice perceptie parcurge 4 faze:

de

9i

i:T;ff_7

5i cum t-ar

fi udzut

se

2)
t

Legea proiectivititii imaginii- imaginea obiectului se onstruiegte in creier (la nivel cortical) dar este proiectatd pe surse
nivelul obieduluicare a generat-o). Activitatea de explorare
a

1la

3) Legea selectivitfi$ii perceptive.

-dete$ia (presupune congtientizarea prezentei stimulului i

c6mpul perceptiv, orientarea spre stimul gi focalizarea atentiei);

rrrediului se realizeaz6 prin focalizarea succesivE a energiei psihice (a ,rtentiei) asupra unor obiecte care sunt in legEturS cu acLivitatea sa.

-discriminarea (presupune desprinderea stimulului de

perceptiv gi sesiza rea caracteristici lor experienfa anterioard);
sa le) ;
I

-identificarea (formarea unei imagini unitare gi rapoftarea ei

-integrarea (depSgegte procesul perceptiv, presupunSnd

grarea verbalS 9i desprinderea semnificatiei). in majoritatea cazurilor, datorit5 necesitStii unei adapt6ri rapide la situatiile mereu schimb5toare ale mediului, percepfia se realizeaz6 in condilii de deficit informafional subiectul orientSndu-se asupra unor informalii-reper care sunt completate prin apelarea iRcongtient6 a experien[ei anterioare.

Legile percep(iei
Perceptia este guvernatd de
corelat exprimSnd calitatea acesteia.
.11

o serie de legi care adioneazd

Acestea se desprind de fondul percepliei devenind obiectul 1r:rcep{iei - fiind reflectate complet, clar gi precis. Raportul intre olriectul 5i fondul perceptiei are caracter dinamic. in fundie de nt:cesit6lile activit6lii, orice element al cimpului perceptiv poate rk:veli obiect al percepliei intr-un anumit moment, pentru ca in rrromentul urm6tor si intre din nou in fondul perceptiei, atentia ir rclrept6ndu-se asupra altui obiect. 4) Legea constanlei perceptive- exprim5 adeolarea percepliei la r,'alitate. Prin implicarea mecanismelor corectoare 9i pe baza ,,xperientei anterioare, omul are capacitatea de a ameliora perceplia rr,rlizatS in condifiile unor informatii inadecvate provenite de la ',lirnulii. din mediul extern. [Jn exemplu, este constanta de mdrime. t ()rectarea imaginilor retiniene provenite de la obiecte aflate la ,lt,,tante variabile se realizeazd prin intermediul mecanismelor de r rryMergfitd a globilor ocularigi de modificare a curburii cristalinului, l,t (are se adaugi experienla anterioard a subiectului cu acel obiect.
+_t

Pentru realizarea constanlei formei, in procesul de sintezd intrd experienla tactt/o-kinestezicd: dac6 obiectul igi schimbd pozi{ia, este vdzut sub un alt unghr, el este totugi perceput ca avdnd formd. Se poate vorbi, de asemenea gi de o constanld a dac1 lumina in mediul ambiant scade sau se modtficd, obiectele pdstreazl, in anumite limite culoarea.

diferenla intre gradul de convergen!5 ocular6 atunci cind se percep laturile apropiate 9i indepSitate ale obiectului, experienta
perceptiv5 tacti lo-kinestezicS. rlcsfdgurateale timpului: durata, ritmul 9i tempoul' durata este intervalul scurs intre doud momente succesive, Durata percepute nemijlocit este cuprinsa intre o sutime de secunda 9i rlou6' secunde. Perceplia duratei este influenlatd de- starea

'2. Perceperea timpului-

simbolizeazi

toate

caracterele

5) Legea semnificatiei, Se impune ca fiind cea mai

lege. Conform acesteia, obiectul purtdtor de semnificalie (care leagd de interesele, nevoile subiectului sau are incdrcdturd este mai bine perceput de cdtre subiect, chiar dacd semnalele sunt mai slabe. Formele complqxe ale 1, Perceptia spatiului- reflectd toate caracteristicile de spaliali ale obiectelor: forma, m5rimea, distanta, directia, tridimensiona
tea.

. .

. .

Perceperea formei se realizeaz5 in principal, prin informatiei vizuale (care are functie integratoare) la informatia natur5 kinestezic5, intre ele stabilindu-se relatii de intdrire, gi confirmare reciprocS.
Perceperea

m1rimii se realizeazi in urma sintezei informatiilo

oferite de: imagi nea retinia nE, experienfa anterioar5 tactilo-kines tezicS, kinestezia ocular5, cu implicarea mecanismelor conform legii constantei perceptive.
Constanta de m5rime este asigurat5 prin informafii sen vizuale date de imaginea obiectului proiectatd pe retin5 (V), i raport cu informatii senzoriale kinestezice produse de contracti muscular6 necesard modific5rii formei cristalinului (k1) Si stabili unghiului vederii (convergenta)= k2. Produsul acestor valori este constant6
K.

a unor evenimente cu 7976)' Epuran M' reliefarea unora prin accentuare(dup6 3. percepfia migcSrii- se referS la migcarea propriului nostru corp ',i rnigcarea obiecielor in jurul nostru. Este o perceplie complexS' la t'raza ei stand informagile culese de aproape toti analizatorii, rrnplicand mai multe mecanisme cum ar fi imaginea retln{ana 9l prin miscSrlle lrersistenla excitaliei datorita urmSririi stimulului propriului corp percepe miScarea a , ,rpului 5i globilor oculari. Pentru cutanate vizuale proprioceptive, ,,,i rot funJamental Tl au informaliile
ritmul este alternenla regutatd in timp
(provenite de la zonele de spr'riin) 9i auditive' in perceperea migc5rii, ca giin controlul ei sinergic, impodante ..rrnt informatriite t<inestezice gi.cele vestibulare. Informatiile kinesui, mi5carea segmen t (',/i ce sem n a lizeazd pozilia seg mentelor corpul rr,tor corpului cu toate iaractlristicile (vitez5, diredie, amplitudlne ,,1(.), precum gi rezistenla intilnit5 de segmente in mi5care, la care .,, iOiuga informaliile vestibulare privind pozilia capului 5i migcarea
r rrr

afectiv6 a subiectului.'dacd evenimentele ce urmeaz5 sd aparS sunt pl6cute, durata pSnd ce ele vor apare este perceput6 de :;ubiect ca fiind mai lungd. tempoul este cantitatea de cicturi repetate in unitatea de timp. Acesta Poate fi lent, raPid, alert;

Peste 450-500 m, axele globilor oculari devin paralele, k2 se mai modificS, provoc6nd alterarea produsului k. Aceasta face dupS 450-500 m, indiferent de experienta perceptivS, subiectul nu mai prezinte constanta de m6rime.

pulUi.

Iluziile PercePtive
Referindu-selailuziilevizuale,BrianM.Foss(1973)subliniaz6faptulcS |,,r vedem elementele mediului inconjurStor intr-un mod diferit de modul cum t,'.rr "vedea" un aparat de fotografiat sau o camer5 de filmat' 'Altfel spus cu acesta), geometria molului nostru de a vedea nu concordd l,rltrrni ',tt\uttetria instruaiutorul cu ,n"iiutii inconjurdtor, afa Cum e inregistratS t lt,t tl elor de mlsurat".
t

Tridimensionalitatea se formeaz5 prin integrarea urmdtoare elemente: dispariLatea imaginilor retiniene, informatiile vizual provenite de la obiectele diferit orientate spre sursa de lumlnS,
44

45

.
Cu toate acestea, cea mai mare parte a perceptiilor omului reflecti i mod adecvat realitatea, servind unei eficiente adapt6ri la mediu. Apar insi erori perceptive. Perceptia dendturatd a unui fenomen sau obiect, retlectar eronate, fn anumite privinfe, nronforml cu realitatea, se numeste perceptid. Iluziile perceptive sunt tulburSri mai mult sau mai putin ale procesului perceptiv, pu6nd fi corectate de citre subiect. in acest sens, Gh Zapan afirma c6, "in activitatea profesionald, unele iluzii ce par a fi sunt inlSturate, datoritS exercitiului cotidian in misur5ri gi manipulSri".

',ladiul integrdrii verfule a imaginii I )crceptivq al includerii cuvAntului in , lL.sfr7ura rea procesului perceptiei (obiectivarea in denumiri adecvate a r'onfin utul ui imagin ii percptive)
',tadiul formdril etaloanelor $i a :'calelor de compara{ie, clasificare 5i
,,tstematizare

-+

dupd {una a 12-a

Iluziife patologice

se caracterizeazd prin faptul cd bolnavul nu le corxteazl, considerindu-le veri-dice, in cele mai multe cazuri, perceplia falsi, fiind fnsolitd 9i de interpretare delirantS, modificdri ale
luciditdtii, superficia llzarea proceselor asociative etc.

. ';tadiul percepliei formelor simbolrc

-+ dupd 5 ani, odatd cu

intrarea copiluluifn

De asemenea, spre deosebire de halucinalii, considerate ca fiind percep[ie fals6, trrd obiect perceput, iluziile se caracterizeaz6 prin obiectualitate, ele fiind generate intotdeauna de un excitant real. Studierea iluziilor perceptive a oferit importante date privind modul de

operare

percepliei. Mai multe informalii privind iluziile perceptive vor fi

prezentate in paginile urm5toare.

Dezvoltarea in ontogenez5 a perceptiei in ontogenezS a perceptiei se pot identifica mai multe stadii, cele mai importante fiind urmdtoarele (dupiC. Pufan, U. $chiopu, E. Maftei, T, Cretu, 1982): . stadiul excltaliei difuze -+ primele 2 sdptdmdni
Privind evolu$ia
dupd nagtere;

gcoala ,rbstracte, a sistemelor de semne t I fa n umerice gi flgu ra l-schematice p6n5 la varsta de 14-16 ani continua procesul maturizerii fitncltonfla tuturor analizatorilor, a sensibilitltii absolute 5i diferenliale Sub influenla educaliei 9i instruirii perceplia se transforme in ,,lservati sistemailce dir$ati, suslinute de procedee 9i strategii ' ,lrocifice conform obiectivelor propuse.

. . .

stadiul senzatiilor necoordonate, disparate

-+ intre prima gia patra

lund dupd nagtere

stadiul imaginii perceptive oscilatorii (instabile) a obiectului din spatiul apropiat stadiul constituirii constanlelor percepliei gi a schemeiobiectului permanent

-+ intre a patrd gid gasea lund dupi

nagtere;

-+ intre luna
12-a

a B-a gi a

Controversa privind cardcterul ereditar sau dobindit al 1rr:rcepliei r5m3ne ins5, in continuare deschlsS. S-a ?ncercat ,,'rluceiea acestei probteme la una mai ugor abordabitS: este ttrceptria tTexibila 2 Un raspuns afirmauv la aceasta intrebare ar l,trtea dovedi caracterul dobindit al perceptiei, deoarece, conform ,rlrrrnaliilor lui Lorentz, unul dintre criteriile comportamentului rrrrriiscut este rigiditatea, stabilitatea sa. DupS afirmatiile sale, lr,rrrsmitere? prin intermediul genelor presupune rigiditatea , ce nu se pot modifica genele respective. 'rnportamentului, odatS Numeroase cercetari/ privind deformarea Si readaptarea ',tr.rtton r in 1893- adaptarea la lentile ce inverseaze imaginea, r,)lrner in 1962- adaptarea la diferite culori etc) au pus in evidentS rl,',1111;i1u,", perceptiei: este deci posibil ca aceasta s5 fie dobanditS' De asemenea, pentru dezvoltarea perceptiei sunt necesare rrrrlrlic;lred nu numai a elementelor cogniuve, ci 5i motiva[ionale,
rl,,r tjVr VOlitive.

Perceptia strbliminali Perceplia subliminatd exprimd fenomenul prin care Wtem percere fdrd sd congtientizdm acst lucrl. Explicafia consti in faptul cd stimutii care actioneazd asupra sistemului perceptiv gi a ciror intensitate este sub pragul minimal absolut sunt inregistrali la nivel subcongtient sau incongient. Unii autori (Platnik gi Malhmaner, 1986) fac diferenla in acest sens, intre perceptiv (dat de cea mai micd intensitate a stimulului care determinS captarea la nivel congtient a informatiei) gi pragut fizialogic (dat fu cea $ni intensitate a stimuhiui, carybild de a excita celulele receptoare gi a determina captarea informaliei la nivel incongtient). "intre pragul fiziologk gi cel perceptiv existd o zond de receptie activd care furnizeazd creierului mai multd nformalb decdt suntern noi congtienli". (I. Gofu , 1994)
Efectele perceptiei subliminale sunt explicate, in general, prin procesarea la nivel incongtient sau subcongtient a informa[iei, preorm gi prin insumarea intensitStii stimulului subliminal la aceea a stimulului perceptibil.

rrr,,,i

S-a constatat ci subieclii au reactionat electrodermal la toate cuvintele, cele de natur5 afectogen6 au determinat reactii mai puternice (Fig. 7).

Perceptia subliminal5 a fost intens folosit6 ca o utilS tehnici de be exemplu, pe banda ce realiza coloana sonorb in rharile rrr,rrlazine, au fost imprimate mesaje subliminale care vizau at6t influenlarea ,,rnrportamentului de cumpirare ('Be!i Coca-Cola" sau "Cumpbrafi popcorn), r l,u 9i combaterea criminalitSlii C'Nu voi fura" sau "Dacd fur merg la rrrr lrisoaret.
rrr.rrripulare.'

in domeniul psihoterapiei, aceasti tehnici s-a dovedit utilS in cazurile de rlr,presi, anxietate, alcoolism, in combaterea fumatului, pentru imbun6tSfirea irrr,u;ir'rii de sine. S-aU constatat cE in urma utilizirii ei pentru optimizarea 1r',rlrici a crescut randamentul memordrii gi inv;t6rii.
Cu toate acestea, deoarece au existat cazuri cSnd aceasti tehnici a fost rrlr|zatd in scopuri incorecte (de exemplu, in SUA, radioul a folosit-o intr-o , .rrrrpanie impotriva televiziunii, transmilind mesaje subliminale de genul " lt'lcviziunea este plictisitoare" sau utilizarea ei in campaniile electorale), in tari pr('cum SUA, Anglia Australia, a fost interzise folosirea mesajelor subliminale in
r

tn literatura de specialitate sunt prezentate numeroase experimente

pun in evidentS fenomenul percepliei subliminale:

ce

Compar6ndu-se lungimea textelor scrise, in aceastb primi etap5, nu s-au evidenliat diferenle semnificative intre sbieclii celor dou5 grupuri. in a doua etap6, autorul prezintS atte 10 imagini, iar subieclii din grupul experimental primesc mesajul subliminal ^scrie mai mult'i consfatSndu-se c5 la acegtia Iungimea textului scris a crescut. In a treia etapi, se prezint5 alte 10 ftnagirni, la subieclii din lotul experimental fiind insogite de rnesajul subliminal "scrb pufin" aonstatdndu-se in final, ci la acegti subiecti, comparativ cu grupul de control, povestirile au fost semnificativ mai scurte.

in 1960, Zuckerman prezinti subiecfilor impS(iti in doul grupuri, 10 imagini, pe baza cSrora acegtia erau solicitali s5 alcdtuiasc5 in scris o povestire.

rrlreniul comunicaliilor,

De asemenea, Nicky Hayes 5i Sue Orrel, 1993, prezint5 experimentul rr',rlizat intr-un cinematograf unde, cuvantul '-inghelat5" a fost proiectat '.ulrliminal. Drept urmare, in pauzi, unii dintre subiectii supugi experimentului ,rrr curnpirat inghelat5, insb aproximativ jumState dintre subiecti s-au pl6ns c5 ,'rl frig in cinematograf. Deci argumentelor contra utilizSrii tehnicii percepliei ',rrllliminale li se adaugi gi incompleta cunoaStere a efectelor pe care aceSti ',lrnuli, perceputi la nivel inconstient, le pot avea asupra subiectilor.

Noizet gi Brouchon (1967), au prezentat subietilor, la nivel subliminal, 12 cuvinte, dintre care unele puternic afectogene iar altele neutre, inregishnd
la acegtia efectele electrodermale.
RED
Cuvinrc afcctogoc 3

0bservatia
Implicarea proceselor cognitiv- logice, relatia cu activitatea 5i lrnrbajul, determin6 trecerea de la forme simple, spontane/ superlrr iale ale perceptiei, la observatie.

2,51

I --*-"/
\
@ ABCDEF'Familinritalc
48

Cuvintc ncum

Obsevalia

P"."

reprezintA activitatea perceptiv1 intunfionatd, ori' entuff spre scop, reglaffi prin cunottinte generalel

organizaE
voluntar.

$i

conduse sistematic, constient 9i

. Spiritulde
olrservatie

1,5

reprezinE aptitudinea de a sesiza cu u;urinti, rapidltate $i precizie ceea ce este slabl ascuns/ nerelevdnt, dar semnificdtiv pentru scopurile
omului.

Fig.7

Rezultatul experimentului lui Noizet qi Brouchon, ciiali de M. Zlate, 1999.

NI'|IEBARI:
Ce este percep{ia ?

CONCLUZII:
Percepfia
este procesul fundamental al cunoagterii primare reflectd obiectul fn totalitatea insugirilor lui;
Care sunt principalele caracteristiciale perceptiei ? Prin ce se deosebegte perceptia de senzhfie
Ce este constanta
?

este procesul de interpretare, atdt la nivel cdt gi la nivel incongtient a informaliei pe care primim prin intemediul simlurilor;
ca glsenzalia, este un proces primar, se produce

perceptivi

Cum se formeazl imaginea tridimensionali a obiectelor ?

Ce sunt iluziile perceptive ? Ce sunt perceptiile subliminale ? cg_este_gPsgrvqliq_?

principiul 'daJm" gi 'dici';

este conturtudd;

spre deosebire de senzalii, perceplia este un complex, care implicd sinteza informaliilor de la mai mulli analizatori gi integrarea lor
expe rien{a
a nteri oa rd

este flexibill. Degi cercetdrile au pus in existenta constantei de mdrime gi formd la maturitatea perceptivl se dobindegte mult mai

orice perceplie presupune pdrcurgerea fazelor

detectie, discrim in a re, identifica re gi i nterpreta re; procesul perceptiv este guvernat de legile percepliei, a semnifrcafiei, a proiectivitd[ii selectivit1lii perceptive gi a constan[ei perceptive;

perceplia poate fi imbundtdptd ca efect al dat fiind rolul hotdrAtor al experienlei anterioare cunogtin[elor pe care le are subiectul fn legdturd
obiectul perceput.

se realizeazd in condilii de deficit informational, ce impune sinteza informaliilor percepute, cu i anterioare a subiedului.
5l
50

r
2.A3. Reprezenta
este procesul psihic al cunoagterii care refledd obiectele gi fenomenele in lor, sub forma imaginii mintale, pe baza anterioare a obledelor sau fenomenelor
organelor de simf. Degi la prima analiz5 pire un proces inferior celui perceptiv reprezentarea este superioar5 perceptiei, baz6ndu-se pe experient5 cognitivd mai mare: dacd reprezentarea ar fi o si prelungire a perceptiei ar trebui sE intervind imediat dup5 apari acesteia, insS indicii ale apariliei evocerii reprezentative su consernnate numai incepand cu varsta de 3 luni iar ca funclie activS, in a doua jum5tate a primului an de'via[5 (formarea schemei persoanei permanente in jurul virstei de 6 luni 9i a obiectulu pqrmanent in jurul v6rstei de B luni presupun6nd p reprezent6rii).
r,volrrl,rci intregului sistem cognitiv,

I)('./voltarea oper6rii 5i modelErii in reprezentare este rezultatul al evolutiei psihice generale. Ea ,,r'r,',rh/eaz6 pe de o parte prin cregterea experientei perceptive iar

Reprezentarea

datorit5 evolutiei gSndirii gi a inteligentei (prin rhllrlinrlirea caracterului reversibil al operatiilor mintale). In viziunea lrrl I'rcrqet se disting astfel, reprezent5ri statice, cinetice gi ale tr,rrr,,lornr5rii (ce implic5 in egal5 m6sur6 construclii de natur6 tnt.llrt.ualS gi imaginativ6). "Se fntelege de la sine, considerd ,rrrlrt/ul ci la un anumit nivel de dezvoltare se pot reprezenta tt,tutittiv transformdrile sau unele dln e/e, tot aga de bine ca gi stdrile t,.,t,tl(t prin aceste transformdri, cele doud aspecte ale cogni{iei' tr,lrrr<tliv gi operativ- devenind astfel complementare" (citat de P.

;r,rlt,alt5 parte,

l', rl rr':;cu-Neveanu, 1"978).

L. Vecker
r

consider5

ci

reprezentSrile sunt

un "portret al

l,t,,tti" de obiecte sau fenomene, prin aceasta subliniind faptul ce, ,lr,,,i ele nu reflecti esentialul, retin trSs5turile comune gi distinctive l,r rrivelul c-lasei de obiecte, prin amalgamare gi tipizare construindu',,: rrnagini reprezentative ale acesteia. Prin implicarea lor profund5 in alcStuirea programelor mintale, lrl,rrrurilor gi proiectelor de acliune, ele au un important rol in
,rtrtoreglare. ,rnalizei gi sintezei
,r1r;rrtinS

Deoarece apare in absenta obiectului, imaginea formatd in repezentare nLl mai pastreaza toate detaliile Si caracteristicile aqcidentale, ci pe cele cu pregnan\d, elementele care s-au perceptiv; formEndu-se pe baza unei serii de perceplii, reprezentarea va pdstra elementele comune, insugirile concrete caracteristice unei clase de obiecte. Cu alte cuvinte, reprezentarea va reflecta ceea ce este comun, rezultat din imagini perceptive.

Reprezentarea se prezintd ca un proces dinamicde imbinare a la nivel senzorial, se poate spune cd incepe s6-i

J. Piaget consideri cE reprezentarea are valoare de concept

potenlial sau de semiconcept.

un anume tip de operativitate, av6nd drept caracteristiciS l,rrncipalS generalizarea in plan senzorial. Pe aceast6 bazd se poate '.;rrrne cH reprezentarea face trecerea de la nivelul intuitiv la cellogic (lrry. nr. B)
Reprezentarea are caracter activ. Evocarea interioarS a unei rrrric5ri declangeaz6 aceleagi unde electrice corticale (EEG) sau mus, rrlare (EMG), ca gi executarea materiale a migc6rii, deci evocarea rrrrci migcEri presupune schitarea ei in minte gi in acelagi timp ,'vocdr0 mintalS este dublat5 de executia chiar miniaturalS a
.

AvSnd drept principalS caracteristicH generalizarea simbolizanti de ordin intuitiv, gi fiind purt6toare de semnifica[ie, reprezentirile se disting prin particularitStile care, pe de o parte constau in realizarea unor imagini de tip senzorial, cu un conlinut intuitiv, iar pe de alt5 parte prin insugiri inaccesibile percepliei.
Meyerson afirm6 cd "imaginea mintald este un tablou gi un semn; ca tablou ea ilustreazd gi realizeazS, ca semn ea indicd gi
semnificS".
52

rr

tivitdtii.

53

ir,,trl i,lllrlltr r,rrrrl lrrpilul repet6 independent gesturi rltr lllr, tillrrtvtil.. ,tl)01 dc.senul- ca reprezentare grafica gi, in
lartedlr!ri{r ilttill,1l,i r,r "lilrita(ie interiorizatS".

Hll*tgt'r1,,-',1, pt

f
t
I

vlatd t rrrrrhll,r ,,rrportului (la 9 luni), conduita sforii (la 11 luni) Hrtllrttl rr lra',1')11t11 (l I / 12 luni).

ltttrlo tt:,rczentdri apar aproximativ la 3 luniftettl'tr,',t uttutt('l :,.1t it substitutu/ui mamei. La 6 luni se ;d tt lh,rn,t ltt,t,,rttn?i permanente iar la I luni schema ltlttl ll:rrrt,tn('nl. Dc asemenea, reprezentarea are un rol lalil ltr l(rtn,rl(,(l conduitelor inteligente ce apar in primul an

t-t lr:r
\
\//

ffi plrHt.rt,, ,r r r,lrrt rlc al doilea an de vial6.

6
I

f-gitlrrl rlolr,lrrrlr.,,lr', itr:;5, capacitatea de a opera in plan mintal cu Fftagltrttr' ',r,r ulrl,uc furnizate de reprezentare, incepSnd cu prima

/1

?.7 IR ;rr,rl,r;1rl,r ;111,,2i61ari reprezentSrile

Jtl
I

sunt intens utilizatq dar igi fiit,rrtltr r,il,r(t(.'rul intuitiv, situativ, fiind incSrcate de insugirile Inttr r'lr' ,r[, 11lyicc.[slor gi fenOmenelOr; Sunt inCE nediferenliate,
Frltf

ll4rJ

l.'r, rl l)Lrti1 :;istematizate;

Fig.nr.

8 - Formarea

conceptelor prin medierea reprezentSrilor

le ,,f,ilrllrrl pt.rioadei pregcolare se prefigureaz6 caracterul schelliFll.',ll'/l (l('tlCralizaU

Funcliile reprezenterilor este o imagine a obiectelor a L. Func[ia de simbotizare" Reprezentarea Prin-aceasta ea devine baza reale sau a obiectetlt"poti:uil"' gteri I logice'

'

tr
R' r

1rr,rkr,rrl,r $colarS micS ca urmare a evoluliei cognitive, sub llun'',r invelArii, caracterul reprezentdrii se modificE esenfial: rr, i..r,,t,r r,c imbogdtegte gi se diferentiaz5, copilul dob6ndind ap,u il,tlr-.a de a deScompune reprezentarea

;;il.;etil";
2.
3.

reprezentare

reoroductivi 9i pentru cea Funclia de sprriin pentru imaginalig onita" in stare statica 9i creatoare: Reprezent#;";#;iltuia ,tril.u, cinetice gi de transformare' dinamic.. Exist6 reprel",itari

din gelergtizdrii conceptului: Comunul Funcfia de preEdtire a spre general' abstract' constituie o t'uipta de trecere

specifice proceselor cunoa

llrrrrr'nIc cu care poate opera independent. Reprezentarea va il,rvr ,r,,tlcl susfinerii proceselor gSndirii, imaginafiei, precum gi a rlll,,rilr,klr forme de activitate creatoare. prin intervenlia organizal,rtr,r 17i reglatoare a cuvSntului, rerpezentSrile devin mai precise, r l,rrr' yi sistematice. Cregte. de asemenea gradul de generalitate al rr.lrrlzentiillor cu care se opereaz5.
r,r

in

pSrgi componente,

Evolulia reprezentSrii in ontogeneza: procesului reprezentirii st5 actul Se consider6 cE la originea ca fiind efect al p'-oduce'ea imitaliei. Piaget considerd "p"'"ni6'ii in conceptia sa reprezentarea' de la interioriz5rii *.aun''*uiui'imitativ' *'olntriazE oermanenta trecere fiind "imitalie interioril]ial"ri' "imitatiei a erima etaiS este cea imitatie la imaginea mintalS' model); apare in utiuntu obiectului aminate" (c3nd grestul imitativ
54

l0 l2 ani- se formeazd

numeroase reprezent5ri anticipative;

t,,
, r,

rrresura evolutiei g6ndirii, rgprezentdrile dob6ndesc un grad 'rr",t-ut de operativitate c6p6t6nd un gi mai pronunfat caracter
'rrt:ralizat.

55

Pornind

de la cercetdrile lui Piaget, J. Bruner, propune

un

model al dezvoltErii reprezentdriitn ontogenezS. Evolutia acesteia nu poate privitS dec6t in ansamblul dezvoltSrii intregultii sistem cognitiv, fiind puternic influenlatd de mediul social gi cultural in care copilul este integrat, de miilocele gi instrumentele social-culturate de reprezentare, simbolizare, comunicare gi actiune.

fi

Autorul eviden[iaz5 trei modalitifi fundamentale de reprezentare a realitSlii, ce apar ca urmare a dezvoltlrii ont.ogenetice stadiale, fiecare modalitate devenind dominant5 intr-o anuntitd etapE
de dezvoltare

Reprezentarea migc5rii propriului corp , r tr l,,rz,r invS[Erii realiz5rii actelor motrice. Nici un act motric ,,rrrrrl,r rrrr se poate produce independent de o imagine. incepAnd r1 ,q111,11' rno[rice simple, ce se realizeaz6 spontan sub influen[a ,.,iir.rlrr'r ;i terminand cu actele motrice complexe invEtate 9i -."ulrrr,rlr. la nivel de m6iestrie, toate se desf6goar6 pe baza unei ,'ri,rrltilt l,r rrivel de reprezentare.
,, r,rI_ ,rr ,,tadial.

lrrrp,i M. Epuran reprezentarea migc5rii are caracter comple-,

Primul tip de reprezentare este cea activd, pritt interrnediul acfiunilor fizice directe asupra mediului. Aceasta este prcdominant motorie. Copilul poate, prin acest tip de reprezentare si memoreze informatiile primite in urma unei activitSli pe care a executat-o in mod direct. Ea se fundamenteaz5 pe inv5tarea unor rispunsuri gi formarea unor obignuinte gi caracterizeaz5 copilul foafte mic. Exist5 o serie de lucruri a c5ror inv5gare se bazeaz5 pe acest tip de reprezentare, care sunt greu de predat altora prin intermediul cuvintelor, a imaginilor, graficelor sau simbolurilor pi care presupun actiunea direct5. Antrenamentele la schi sau tenis ofer5 o multime de situatii de acest fel. De multe ori utilizarea terminologiei de specialitate nu este in m5sur5, chiar dacd este exact inteleasS, sE declangeze adiunea. Un alt tip de reprezentare este cea iconicd care se bazeaz5 pe fotograflerea mintalS a mediului, pe principiile perceptuale gi modalit5tile de organizare ale perceptiei (inserare, completare,
extrapolare).

t,r,tt lr,rul complex urmeazE caracterului complex al perceptiei iiri'.r,rii. Sursele informalionale ce stau la baza form6rii ei sunt rr rr rlt tpk), cu variate combinatii intre ele gi sunt susceptibile l,,.rrrr,rrlcnt de reorganizare ca urmare a imbog5tirii experientei rrrr rllr r) a pefSOanei.
r,,, ,,,l.tr.
,r,'ll

r,,, rlr,

.t(lctnnslratie+

+
/

/\

'

-t,

I ,J , ''.1;;.e,0",*n.tr"1i"1* j
,.,,,..r,rr1,r[ts a-\
,.r,, . rrr,. $r

"

',,"r'ttl.trt)

ffi ffi
\&

Execurie E^suutr=

,::'_+ffiExecu,ie
demonstratie)

_I_ )

Reprezentarea simbolicd este al treilea tip de preprezentare, realizatS prin intermediul cuvintelor gi a limbajului. Caracteristic este faptul cE acest tip de reprezent5ri sunt foarte productive, modalitatea simbolicS permi!5nd exprimEri 9i transform5ri ce pot interpreta realitatea la un nivel ce niciodatl nu poate fi atins prin acliuni gi imagini.

,,,-,'.

l.re

d-

Y
I

.-

Executie corectd

Urmeazi perfeclionarea
iq 9 - Dinamica formSrii reprezentErii misc5rii (dup5 M. Epuran)

t,t/,t('teru/ dinamic Ai stadialeste exprimat de evolutia, de la o o reprezentare complexS gi com1,r, in care 1,1, componentele sunt bine diferenliate gi organizate.
r, grrlzefltdre nediferentiatd cEtre
57

56

Trecerea se face prin stadii sau etape distincte de constituire, de elaborare gradati a imaginii

,,'tfrlr I (t/t.l:
lryttut,rtt,trea . reflecti insugiri concrete ale obtectetor gi fenomenelor in absenla acliunii lor directe
torilor; ,r^proces superior senzaliei gi percep_ ?:t9 liei, avind albazd o experienli cogniiva iai
mare;
a sup ra a n a Iiza

Ponderea componentelor senzoriale este diferitS pe parcursul procesului de invStare motric6: in etapa initialS a inv5t5rii unei migcfrri componentele senzoriale exteroceptive (senzatii auditive,

vizuale etc), au pondere pentru ca in etapa finalS a inv5tdrii motrice componentele principale sE fie cele proprioceptive (senzatii de echilibru, orientare gi kinestezice etc), pentru asigurarea controlului sinergic al migcdrii. Dacd in cazul qelorlalte reprzentSri evolulia se produce in sensul cregterii elementului generalizator , in cazul reprezentSrii migcdrii propriului corp evolutia se produce in direcfia preciz5rii detaliilor gi a reflectSrii momentelor cheie, astfel inc6t invisarea motricd trebuie sd aibd ca obiediv fundamental formarea imaginil detaliate a migcdrii gi organizdriier. Cu c3t reprezentarea va fi mai clar5, mai precis6 gi mai bine conturatd, cu at6t gansa actiondrii
este mai mare-

mfiloceste trecerea

.
ftptatttrtarea lltlrt itr ri

Evolufia sa se produce spre concept;

de la intuitiv ta

logic.

are funclii de simbolbare, de pregdtire a gyeplberiiconceptului, de bazd pehtu ima

'natia
a
a

std la baza invfll1rii actelor motrice;

rea liz6 nd u -se stadia

de formare a reprezentSrii migcirilor sunt multiple: explicatia, demonstratia, utilizarea de modele, exercitii active, migcdri pasive, ajutor (de orice tip), corectare, indicatii etc,
Metodele
utiliz6ndu-se mijloace verbale gi nonverbale.

are..calader complex, dinamic, evolulia sa

t;

progresul se produce in sensul precirtrii detaliilor gi a reflectdrii momenteion cheie

ReprezentE rile ideomotorii propriului Reprezentarea migcdrii corp, pentru care existd o experienld motricd anterioard se numegte reprezentare ideomotorie*
Cercet6ri experimentale au pus in eviden[6 faptul cE reprezentarea ideomotorie este inso[it6 de acte ideomotorii.

l)1tt t,tt:ntarea l{etunotorie

presupune existenla unei experienle motrice anterioare;

este acompaniat1 de acte ideomotorii; sti al baza mecanismului i

Actele ideomotorii- sunt microade ce insolesc in mod involuntar gispontan miScarea.

Amplitudinea actelor ideomotorii depinde de nivelul de sugestibilitate al individului- uneori actul ideomotor flind absolut invizibil.

Il\,/ /i/ IIARI:

. ,,

'

* Date suplimentare legate de reprezentdrile ideomotorii 5i a leg5turii cu actele ideomotorii sunt prezentate in cadrul acestui curs la capitolul "Psihomotricitate".

, rr' 111[ funcliile reprezent5rilor ? ' , , ,,unt tipurile de reprezentiridup5

,,1

.,rrrrt repreienGrile ? rrr.,,q11[ principalele caracteristici

ale reprezenririi

J. Bruner

2.L,4. Tulburiri la nivelul prqceselor senzoriale

4
PRO.
CESUL

CARACTERIZARE
H

AFEC. TAT

(^)

Perceplii gate in prezenta obiectului.

declan-

T
U

I
P E

Sciderea pragului senzorial determind cregterea patologici a intensi6lii senzatiei: stimuli de intensitate slabS
sau medie provoac6 senzatii dureroase. Se poate. manifesta: a) la nivelul unui singur analizator; b) la nivelul tuturor analizatorilor (hiperestezie generalS). Antreneaz5 excitabilitate crescutS, tensiune permanentS, irascibilitate.

Apar gi la subiectii normali, acestia " avind capacitatea de a sesiza sensul anxietate
cleformSrii perceptive 9i a-l corecta. Exemple: - false identificiri; - deforrnSri perceptive; - slabe identilFic6ri; - iluzii optico-geometrice.

tulburSri de atenlie stdri de

5i euforie;

. dezechilibru afectiv;

L
B U R

R
E

r stiri

s
T
E

A
R

z
I

febrile; modificSri ale condi-

F
C

U
I

I
Z.

l"
c)

Iiilor perceptive; . stimulare monotonE

s
E

I
C

l{
H

It

I
P

z
A T

o
E S

A
N

T
E

Cregterea pragului senzorial atttreneazS sc6derea sensibilitatii la stirnuli sau diminuarea numSrului de excitanli receptionali. Receptia semnalelor devine nesigurd, lipsitd de claritate. Identifi carea stimulilor este imperfectf, gi / satt intirziatS.

II
lr

lb

o
t.

t
F
I

. stimulare
prelungitS

li
I

o
G

I
C
E

I
T
A

I
A

.
.

Iueazli cu t ulllurEri lrsilrice; oligofrelrii;

clepresie;
ilCCeSe

I
A

,/-\
\/
-b;

.deprivare
senzorialS
,

isterice
trlaroxis-

Fig. nr.lO{xemple de iluzii perceptive a)liniile paralele d1 9i d2 par curbe b) seg. "a" pare mai scurt dec6t seg. "b" "a" oare mai luno decat seq. "b"
(

I
V
E

.
5

ticc;
st-ltizo-

Bolnavul este convins de veridicitatea - leziuni sau celor percepute deformat, lipsindu-i func tulburSri
tu (J

frcrtic.

i
N
E S

Oblinerea unor informatii senzoriale simultane informatiei specifice date de

analizatorul stimulat.

I
.
irrtoxicalii

I'
I

o J o F
oIIJ

ceptiei). nalizatorilor; Conectarea cu elementul delirant constituie latura patologici a acestui tip de - st5ri depresive; iluzii.
AfecteazS;

tia de integrare Si corectie. (Nu are funclionale tendinla de a corecta deformarea per- h nivelul a-

T
E

Exemplu: stimularea audi|vA; efect: audilie coloratl.

J N :f J

i
A

perceoerea timpului : - trSirea penibilS c5 timput nu mai trece sau c5 s-a oprit;
a.)

false recunoaSteri: fenomenele "de1a -debutulpsivdzut',' deja cunoscut'

false recunoa5teri: fenomenele "niciohozelor schizofrenice;

- nevroze obsesivofobice 9i isterice;

data

6l

Pot avea caracter elementar

5
b I oerceoerea sqatiului

(scintei,
sau

Ia

urnbre) sau comphx (bolnavul are impresia c5

Aceleagi ca 5i precedenta 9i la:

vede obiecte sau fiinle :

-ktzlurtl s.lt't
h
tt

in

stare static6

fitrRofit* *rcew sunt ele in realitate; wiiopit+ iercepe lucrurile ca fiind mai rnici
dec6t sunt ele in realitate' obiecte; -itiiizr*

lucrurile mai mari decirt trtltlrtriiri

tcfi-

onitlc lit rtivelul

artalizal<tr iklr;

dinamicd, de mirime obi5nui6 sau diferiti: mai mare sau mai micE). Uneori au caracter scenic, cinematografrc,

- ernotivi; - anxiogi

.rtiill tk:;lrtlsive;
I

te-@

fa[i rk: t ttlvrozt' tltl:;ePORRAPSI| percepe inclre* distanlele sivo ltltlirt:9i

ca agezarein sPatiu; otiiircuopst* peceperea distorsionatS a
i.,ttlrir t'; lucrurile nu sunt percepute cortlct tklltrtlttl

C) Olfactive

D) Gustative
t

;cklt

t,t

lttzotre-

lllilro-

I
|

Impresia existentei unor mirosuri sau gusturi care, in realitate, nu au bazS de stimulare. Se leag6 gi cu elemente delirante. Apar rar la copii ) Tactile Imaginea acliunii unor obiecte pe piele sau
sub piele.
E insecte existente F) Interoceptive (cenestezice)

tllttl,

A
L U

p;;"pt-n ;ut*B obiectului' dar carat:' sau terizate piin senzorialitate, spalialitate satt ardtiri popular (denumite ;;;*.ti" ipatiald
vedenii ) '--*'privinO
tr6irea subiectivi se disting 3 ttivt:" manifestare: le de -.o""i"qur" in existenla realS a obiectuluu. iL indoiali asupra existenlei otrltr'

rintoxica$i medicamentoase acute; . schizofrenie.

olganrsm.
Se
,

Simte gi localizeazi obiecte sau fiinte in

i. ,"tisri*F,
tului;

) Proprioceptive (kineste-ice)

3.

I
L
E

o ru.o*"ti-iru.tlua

ioi"uiil''io*a
A) Auditive

t'lhi-tl:: convingerea c5 imagine-a qqatg :u este rrr nu obiectul c5 psihicil (convingerea realitate). '--fn iri cli" de conlinutul lor se inso;esc -t tt lp6cutS sau nepl6cutii)'
elementar5 sau complcxi'

Bolnavul nu poate recunoaSte un obiect Apar in leziuni dup6 caracteristicile lui senzoriale cu un parieto- temporoA
G

pi"r"ntanau-t e ca o situalie scenicd'

l.

ll.
(

a)

torul; zgomote nedefinite; . l,l.irl rlorlfttzi(se precise ij covrume- imaginea unor sunete y1. 1.11 11ir;irre aude o bataie de ceas); toxlitrf tr.lioasS; sutlt vocile ;;GRBALE-- percepe- cuvin le, fraze'
sutrt . sc.ttlztrlrtlrtie; i,j";;ilJ" 9i atribuite culva' Acestea et(1. du5m5' i#i.t,r"-OticurapazS, sfdtuiesc) sau noase) amenin!5 bolnavul'

irr: Au frecventra cea mai mare' Se clasificd satt sunete ELEMENTAnE- imagini ale unor

l)r0(.(",t) Care privtt';< .rnaliza-

lr
I

singur analizator, degi funclia acestuia este integrS: -+ nu recunoagte culorile, nuantele gi nu le poate evoca din memorie (AGNOZIA CULO-

occipitale, cu precSdere in hemis-

o
I

RrLAg.

z
I
I

f.
I I

I I

nu recunoagte obiectele percepute

ferul st6ng, (consecutive unor leziuni in focar la nivelul scoarfei

cerebrale).

(AGNOZTA OBTECTELOR CONCRETE).

L
I

+ nu recunm5te sunetul unui anumit obielcl (SIIRDITATE PSIHI6) sau o linie

melodic5 (AMUZIE); + nu recunoagte obiectele dupl caracteristicile lor spaliale- form6, volum- sau dup6 duritate sau temperaturd (AGNOZIE

A
I

'TG;ti;

deosebit6 trebuie acordatS bolnale uifoi cat" aud voci imperative, care !91if^e conseclnpericulozitatea Prin actiuni antisociale. io-r'^r rrestea constituie urSgltlg rngdEde-

TACTILDL
I

__1
63

!g_ :!i ::

3 A
G

nu reusegte sa reuneasca, sd

tizeze grafemele
(ALEXIE);

in cuvinte- s5

>rrrltrcfteasca

2.1.5. Deficitul senzorial

I .rrtill,l
I E!
2

CAR.ACTERISTICI

CAUZE

INSTITUTII DE II{STRUIRE SI
EDUCARE

o z

I I

nu *irnou5te persoanele dupi nomie (AGN OZIA EIGU RILO R) + nu poate integra senzorial informaliile ce Prwin de la ProPriut organism
qr^hem5 corooralS.

fizio-

de 6OnnfOCWOZ4- vezi 9i tulbur5rile Au

,i

,,,

,s

E:

Rl El PI Rl EI

T
U

E P

frecvenlE

__.1
1 I

EE
Tabloul manifestSrilor caractei
i

s
E

L
B U

zl

o
H

Imagini in absenB obiectului real 9i lipsite ?e proieclie spalial6' Afirmaliile fiinavului d aude cu urechile minlii si -i"A" cu ochii minlii, atest6 trdirea lor ir
planul idealiei,

crescuti in PaLologia

irrfantil5:

-stiri de surmenaj
-hipersugestibilitate; -stdri reactive; 'mcnitlgite;
-encefalite;

rishce esfe influenlat de peri' oada de vdrstd la care ceci- -boli

-ereditate; infectio-

gradinite gi

ffi

irnplicarea ciilor sen'

A
R
E

I'l lA
lr IE
ln

EI NI

A
L U

zoriale norrnale.

c I

-toxiinfecIii;
-psiltoze.
UU

subiectul nu ase; dispune de imagini vizuale, -intoxicatii; astfel inc6t schemele sunt -traumaorganizate pe baza celorlalti analizatori. Din punct de tism la
lo

tatea se instaleazd, gi anume:

gcoli speciale pentru nev5z6-

pdna la 3

ani

tori;

+ Insugirea scrisului gi cititului se fuce in braille (modalitate de

imprimare in relief cu solicitarea informaJiilor audiUve,

A
L

ln

E
UJ

I
T
A

lr II
lr

o
l(o

Ir IL

d H d

(o

vedere psihomotor se observ6: int6ziere in apari[ia mersului (1A 8l - 3A); dificultdti ale coordon5rii

(o

:l N

o
F F
()
u.t

(E

I
A

UI

(, '=
U (t,

c,

+ motorii; t instabilitate psihomotorie; * migciri marcate de ticuri, de

stereotipii, cu desc5rcdri motri-

nivelul receptorului nervului optic, centrului nervos;

ce

repetate- pe care anglo-

nu fi
o N

+ q * C)
tf)

o o

saxonii le numesc "blindism" (a confundate cu stereoti{r piile din + persistenta sincineziifor p3ni la o v6rsta mai inaintatS; existenta paratoniei; dificultSli coordonarea

autism); in

-tulburEri oculare (cataractS, glaucom etc.).

cutanate, kinestezice).

1Orbii sunt
preg6titi intr-o serie de profesii (cum ar fi cea de maseur), p6na la cele ce solicita studii superioare.

motorie finS;

+ dificultig de

organizare

praxici
Deficitul senzorial nu modificS

semnificativ QI. Limbajul este afectat numai prin insuficienta relalie intre
semnificant si semnificat dato-

rat lipsei suportului

u4qte).
65

imaginilor

Dupd 3 ani

Permite menlinerea nenlinerea unor un, reprezentbri vizuale cu ajutorul

restructura schemele de invSlare clrora se pot ot restructura

experienta senzorialS operationale. enzorialS in structurile str Debutul genereazd ale relaliei cu mediul, cu enereazd tulburbri tulb ve intense, pe fond de insecurizare. ecouri afective In condifii securizante securizante de mediu se produce adecvarea prin suplinirea informaliilor treptati a comportamentului comportamenl vizuale cu alte Ite modalit5]i ir informafionale. La orbi se dezvolte compensiri in planul informatiilor e dezvolti c(

ti

integra

Surditatea este Oeftcitut'f Cauze prenatae, senzorial cu profunde I . infeciii cronice; plicatii asupra conduitei de . g61; inf*qi*sZ | comunicare I acute; Surditatea la nagtere sau . tulblr5ri metabolice: |

im-

verbal5.
timpuriu

cea instalatd

senzoriale prin informalii informa! auditive, cutanate, olfactive, vibra Limbajul consitutie, de tactile-kinestezice, tezice, vibratile.
asemenea,

l.; , t' I timn,,t car.inii. I timputsarcinii; i,, ,^l I . hemoraoii: u]r?gu-1,:-.r.gomutitate. ..onrundrinitut"; i: yl I . ptan psihomotor, se I . :,:, l. I ,h I factor :,i ir I constat5 intirziere in dez_
iil
ll:.
i,:,

achizilia timbajutui. I oiqdicd ln absenla UnOr unor merode metOde I l speof,ce ^-11:::.iri de intervenlie se I

' ir- | . tulbur5ri "nOoirin"; i" I . i;3r*.ii*u

R--h;

o "modalitate "modalitate

instrumentalb de compensare a

ttzare greSit realizatS; . I bziuni in timpur timorrl [H,]:?li,fii'S[iib,,,,, H .E t] i ,",ijiiil,in --' -" "" vitezei (deficienle I Sivitezei si ii I, g $lj static pot corecta cu v5rs- cauze postnaate; l: :i ;l i:,* | :,1 l,i'n' II ,ul. 11

l,i

[i

.q

"Ul

F^

E o E a o

C,
i

[n

q
O

Diminuarea vederii care - Ametropiile poate avea grade diferite. (viciide refrac[ie);

cr5oiniiJli
gcoli pentru

ambliopi

tt tt rl la

I sl lume orqanizati in nl H .El ,,, ii

- Leucomul
(albeala);

- Cafarada;
De obicei nu este conTU

,<
N

o UJJ EH o1 5 co
=
,<
U

(J

n':

n O

stantS: poate evolua sau involua. Se constatS, se- lor); etc. cundar, tulburdri de ori-

- Hemeralopia (orbulgiini

in dirijare a
entare
tiali.

spatiu 5i de mi5cirilor in

$ fl ,i ii l.^ SI .= I
i'l
;,; ,,, g l)i

i El r{li11Ffif:$nTil I 5:ffilil,ffililr pfl::'1":r-lffifn! il

r'] Land dericitul se insta_ SIEi leazd dupd achizilia timba/
I

,,'i ,

i'iq li ,'l ;, p Ei*Xgs{., lcerebrospinatd); Hl"=::::? }^6ri^r- de ._ in- I;cerebrospinard); . uoti infeclioase ,J Jl B 5l ^,,lYoiiur.t"ndinta ln sine, comporta- (scarlatina. p

i"}}liji}lrTl:}3: *ff.{;#,:# funclie ixr:j I irfJur!,'r"n,ng,a,

o. .9
c)
q
-6J (o

c 0.,

acute

Elcnloere

tifosrt

o U
'a'

*a
)G|

OJ

;,5.,lrn*+r*n'

E
(9

raport cu parametrii spa-

oc

Diminuarea mai pulin

severb a vederii

Pot fi mentinufJ

n o

in gcolile de
masS cu res-

pectarea

tratamentului
oftalmologic Ai

a plasirli in
clasS in apropi-

erea catedrei.

|
I

volufia vuruyd Luriluntcaflt comunicdrii ale ca_ cEu, 1 I rel caracteristici se produc , : ,: de tttvtttcilLut momentul lllrru f in funclie us in_ st5lSrii deficitului senzorial: 'i I rtl ; c I -surditatea ^..-.,^-, surveniti intre J r-z ani: antreneazd pierdei, | ; J rea achizifiilor verbale irt 2_ : tuni. tnifara unor mb:ll | il I suri speciate (surdopeda_ gogice), subieclii cu asei; I '1, ] menea infirmitate
I I

i^

ill iutui, efictul

constd in in-

b, fl H 1i p H E

I I devin I lsurdomq[! ]__

67

I
I
r

-_.1

66

E=
o-o
(IJ0, i-r 6

Bs gs

s3 (I,U
O)6

s.!).o.Q

cc

& O) (J .i

'il H 6a

c! E i ^E 3= E
6 Olr FFE

o'E'= EE8*, 8.E

*
cr

;98. EtU de
SEE
rsj E L(u o-EJ

surd',tatea instatate fia, 2ld ini-lirltnjrrt srr plstreazi aproximativ 1 an, dupi care disl)aro trt'lltat irl absenla terapiei speciale; r Cind surditatpa apare intre 5-6 ani, limabjttl st: pistreazi pin5 la intrarea in gcolile sPecial(l [x)lltl ll :,r lr 1i (7 ani), dar cu afectarea instensiHtii vocii 5i a caracteristicilor de articulare a cuvintelor. r Surditatea survenite dupi 7-8 ani pernrite plstrtrrcct limbajului. Acesta se degradeazS totuSi in tirnp clar:5 rlrr este sustinut prin metode psihopedagogice strxlt:tdlt:. Chiar in conditiile corectSrii, limbaJul stlrzilor tlrttittt: deficitar, sub aspectele intonallei, ritmulul Sl cilract(]ri1;ticilor aritculirii, ceea ce afecteazS lnteligibilitatca vort-ririi RapoftatA h diferite criterii de clasificare se dlstirlq mai multe tipuri de surditate: dupa momentul apariliel . surditate congenitalS; r surditate dobSnditS- ap5rutb, inst.alatir irr cursul vietii; dupi nivelul segmentului analizatoruhtl ilt(lltlv

!l

t rq.

nr.12- Curba audiometrici pentru conductibilitatea aeriand

L_o

.e^.9 -

EE E (rr (l) .i '= vE

d.= 3'=
H U ts5 _o6

afectat: . surditate de transmisie (datorltii tlllor l('lirrlti irlc urechii medii, sunetul nu ajunge la ttivt:lul uru:ltli irttt:r ne. Pierderea acuitdlii auditive este mare pelltrtl lorltlrilc medii gi joase gi putin modificati sau nenrocliflr,rti pt'rl tru cele inalte. Bolnavii au tendila dc a vrlrbi itrtcl.

( U VOCe

Surditatea centralS este produsd de leziuni la nivel cortical. ',unetele pot fi auzite/ dar nu au semnifica[ie pentru bolnav. I st_e o qqlqgolg-dq $urditate cu frecvbntd de aoaritie redusl.
2
3

tare.

le

loa

b )ACUZIE

c Pierderea
acuitSgii

Hipoacuzia constS ink-o diminuare a acuitilii auditive, La copiii

(/rl

)(, '=o -c

tsg

6.

o'o)(o
(oiE

FC

tipuri de
Fig. nr.11 - Curba audiometricb pentru coll(lllctlltilil.ttt,',t aeriani a unei surditSfi de trattsrni';ie

auditive cu hipoacuzie, vorbirea este afectn raport tatS dependent de nivelul acuitSlii gi de nivelul de instruire cu ajutode gravF tate se rul tehnicilor speciale de educalie stabilesc Si terapie (n special logopedic5). diferitele Indiferent de v6rsta la care se

t! U :=

c (u
OJ

o.
JJ

.g

tI)

E&

F Eb

hipoacuzie gi anume:

instaleazi, hipoacuzia antreneaz5 dificultiti in comunicarea verbali gi orientarea in spatiu, generate de identificarea, localizarea sau
evaluarea sursei sonore.

8 'E6
oU .P

E,o bx

.g (J'OJ

o-'A
=G,

a.E
6

'a
.e

o i*

o (J

)g t9

69

,,
Vorbirea de intensitate obi5nuiti este neclarS. Comunicarea verbalS este major ingreunati. Bolnavul care are limbajul insu5it apeleazS la labiolecturi (urmiregte migcarea buzelor interlocutorului) pentru receptionarea mesajelor verbale orale. 51-70 db Vorbirea de intensitate obignuitS se percepe nurhai la distanti mai mic5 de 1 m. Bolnavii receplioneazd vorbirea cu voce tare. De asemenea folosesc labiolectura. Pot percepe vorbirea obi5nuitb gi la o distanti mai mare de 1 m. Solicitd pentru comunicare normal; o crettere a intensit;tii sunetelor (vocii), sau apropierea de

INTELECTUL SI PROCESELE COGNITIVE LOGICE

SeverS

2.2.1,, Conceptul de intelect gi caracteristicile proceselor intelectuale

r
rrs sr

...trrt

Medie

, ,rrrrl,,r ,,,llCl trrlelrrrlrrl -cuprinde, conform lui H. Pieron, funQiile mentale

corespund gendirii abstracte gi logice.

r,1)trJl de intelect, circumscrie un fenomen psihic rlo complex, de unde gi multitudinea acceptiunilor gi ce

Usoard

Sub 50 db.

-dup6 P. Popescu-Neveanu, 1978, intelectul este un termen generic, cu semniflcatii variate, utilizat pentru a desemna totalitatea functiilor mentale centrate in iurul g1ndirii abstrade $i logice, precum gi capacitatea
de a

gindigia

opera cu notiuni.

-El cuprinde adivitatea gi rezultatele gdndirii, procesele de memorie gi imaginatie, precum gi limbajul, ca modalitate de exprimare a rezultatelor gindirii.

-in accepliunea lui A. Cosmovici (1996), intelectul desemneazd, un sistem de relalii, activltdli gi procese psihice supeioare (inteligenf6, g6ndire, memorie,
imagina[ie, limbaj), sistem ce se constituie gi func$oneazS integral la nivel uman, dep6sind experienta senzorialS, dar bazSndu-se pe ea, uzand de proprietSti specifice ale creierului uman 5i realizandu-se,

construindu-se, numai prin modelare culturalS

integrare socio-culturalE.
t'ror
=,,,,!,,
,t,
r_,Se

gi

l intelectuale;

.i,i ,,tr.ttter mediat

i.., ."
,

ca mediatori putem menliona semne, I i, informatii StOCate etc. ,r",( rle la informatii stocate gi prelucrate la nivel senzorial dar
.t,t'..t,,trd

. ,, | .r'rt.,orial$i care este supraordonat acestuia;

intr-un plan mental ce are o relative aubnomie fa[6

generalizare (clase, categorii), de aceea putem spuno \:; ctu Laracter generic, categorial; - opereazi nu numai asupra realului, ci gi asupra l.tosi|trlttlut; - asigurd caracterul reversibil gi anticipativ al tlntpului yt:;i/rlt'.

opereaze

cu

rezultate ale operatiilor

dc

al)sl I ,x

i./are

9i

Structura irrtelectului Modelul tridimensional al intelectului

Structura complex5 a intelectului este clar relrlezt'ntat5 in l, Guilford (1966). Acesta dezvolli pc baz;r analizei factoriale teoria caracterului tridimensional al intclct:trrlui. Modelul apare ca o matrice cu trei intrdri date de trei dimcttslttrti Jrrincipale: continutul, operatiile gi rezultatele (produse) <llrrxltrti, din combinarea c6rora rezultS, teoretic, factorii intelectivi. lrr ntodelul propus de Guilford sunt 5 operatii,4 tipuri de con[inutrrri 5i 6 feluri de produse, ceea ce duce la 5 x 4 x 6 = 120 aptiturlirri, liecare dintre acestea fiind datd de un mod unic de imblnare a unci operatii cu un conlinut gi cu un produs, P. Popescu-Neveartr cott:;irlcti cd acest model tridimensional al intelectului a indeplirrit 9i irrrlcplinegte rolul unei matrici de descoperire, asemenea tabelului t'lt'rilentelor periodice al lui Mendeleev (80 dintre celulele acestui rtrorlcl au fost identificate prin cercet6rile factoriale extrase de Guilhrrl dirr lucr6rile existente- U. $chiopu, 1997).

teoria lui

,, r I x a , I

isi
o
E

:"oN
E ta

; E -:3 ;i

ir,r

r GE 63 ; r.;- Moderur tridimensionar ar interecturui dupS Guirford

Ir.

'

' 'it't)t/ttt/ categoriire mari de tipuri de informalii pe care individur r,1lr, rlilCrentia: 1r,

. '

t
r

r',rctualizatH ca imagine;

rgqral (F); forma concrete

informa$ilor, perceput5 sau

Operafiile= activit5file (procesele) intelectuale prln ( are sunt

discriminate informatiile:

l';rrrl-bdre-JS)i informalia este sub forma semneror descriptive, r,rr5 semnifica[ie in ere insere: notere muzicare, -iodurite,
r

rotatiile convenlignale etc;

. . . . .

Cunoasterea (C): proces de captarc, ckr clr-',roperire

informatiilor;

Memoria

(M):

intipdrirea, pSstr.lrc'a

stocarea,

'',r'rlr-d0li!,Lr\4tr.infelesu1, semnificalia informafiei; se exprima in cuvlnte rostite sau gindite

(
r

reactualiza rea informafiei;

ronverbalS, inclusfr in interacliunea subiecfrior.

otupertAment__JBl cuprinde informalie preponderent

G6ndirea--divsrgen-6--{Q} operatlc cuJ>rinsi in

aptitudinea creativE;

tl,,,urinta
*rr.lrr

in

operarea

hlerrltltr ,rrea tipului de inteligenl5:

cu Lln anumit tip de conlinut permite

q0ndirea

prelucrarea informatiilor primite, vizind urr singur cel mai acceptabil rezultat;
corespunz5toare, adecvate etc.

convergent

operalia

privegte
5t

ircttr,iltltr e;
I t ttttl

,'t 11116 concretS- opereazS cu ugurin!5 prin confinuturi figurare; rrrr'lrr;ppta abstractS- uSurin!5 in prerucrarea conlinuturiror

Evaluarea (E):_ Aorecierea informaliilor: corecte,

lrlr'l1r;1'pg6 sociarS- abiritatea

r,
r1

;1J-119p[319.

de a utiriza gi interpreta confinuturile

tipurilor de cercetdrile concrete, ieferitoare la tipsa corelaliei pentru to.ate intetigengS: o persoan5 poate obline cote superioare Caracteristica niciuna. iipriii. ,i" inteligenli, pentru dou6, una sau i5 apfice cetorlu int.i.A in timite normale. in handicapul mental ioaie tipurite de inteligen!6 se plaseaz5 sub limita normal5' ca urmare Produsele (rezultatele)= forma pe care o iau informatiile
a activitdtii individului.

validatS de Interesantd 'este precizarea fScutS de Guilford Si

2.2.2, Memoria Ff'lnlr,.r qi caracteristicile generale ale memoriei

1111.,1,1[g;s6 la nivel primar are loc in cicumstante determinate {ffir,,,1r,,r,, rremijlocitd), fiind ancorat5 in prezent (acum gi aici). f Ir'll rrrtrrrrrralional 5i al tr6trilor psihice, pe axa temporal6, este *,rral rrr lrar.l,iuni succesive de c5teva secunde (durata prezentului) tiilirqfrrrrrr,irrrlu-se, dupd scurgerea acestui interval, in trecut. Toate erElr, rillr)t rrratii nu se pierd ins5, ci sunt stocate 9i permanent lfrtU*rnl.',rlr', in functie de noile informatii intrate in sistem, pentru a Fdgur'r u olrtirn6 gi eficientS adaptare a acestuia la condifiile mereu ftl e lrtn rl), r (' ale mediului.

Uni!5ti (U): elemente ale informaliilor relativ izolate'

caracter "individual"
;

cu

. Clase (C): gruparea sub forma noliunilor a informatiilor; pe . -Oazi Relatii (R): legaturi stabilite intre elementele informationale
punctelor comune pe care acestea le au;

.
.

Sisteme

(S):

organizarea

infor*atio.aG

interaclioneazE sau sunt legate intre ele;

in

sau structurarea

grupdri, complexe

de pe$

elementelor
care

l'r,r

r",111

*lfiatt1,1(11 'r,

psihic cognitiv, responsabil de stocarea fi destocarea rlc acumularea gi utiluarea experienfei, e*e memoria.

Transformari (T): schimbari de diferite tipuri ale informatiei (redefiniri, transferdri, prediclii etc; Impticalii (I): extrapolarea informaliei'
Cele

se operaliilor duce la ob[inerea produselor mentale, al cSror continut exprimS in forme diferite.

3 mari dimensiuni ale intelectului se coreleazS: aplicarea

ale intelectului: memoria, gAndirea, limbajul'

In continuare sunt analizate unele din componentele de

baz5

l'rrrr rrrrplicarea acesteia se asigurS dezvoltarea fiintei prin *irnrll,rr(,, (oerenta gi continuitatea vietii psihice pe axa timpului. i. H '.,,i,.nrrv considerd menroria "piatra unghiulard' a dezvoltdrii frhl r., '1 ondrlie fundamentald a vielii psihice" iar U. gchiopu llBUlt, rrr11,;i6fs;'i memoria "o colodnd vertebnld a personalitSfii", tiatrltt,r r,hrlui pe care aceasta il are in conturarea identitSfii. lflntrf r l.r t:ste procesul cognitiv logic care reflect7lgnea gi relalirle rrnului cu lumea prin intipdrirea, p1strarea gi reactualizarea (prin recunoagtere gi reproducere) a experienlei ; t n te ri od re (cog n i ti ve, a fe ctivg vo I u n tare). tl.rrroria nu este specific5 numai omului ci, aga cum afirma r...'u,.,,rr, itlreaga existenld gi materie posedd memorie, are capaci!=tFit rl,''r rcline o anumit5 cantitate de informalii gi de a o furniza
,.,1'r r,,r rcutilizErii ei.

, ,r,,r.rl ("u mecanisme de slqteng.liZ?"fe intpgry|.e.: . , r nr( r nu rdm6ne in aceeagi pozitie relationalS in care a fost ' , i I',, rrlasura ce stocajul informalional creste, se elaboreazS , l,, r r.tl de operatori gi reguli de combinare, sistematizare gi
7)

t,r

r,r)) ins5, memoria imbracS forma unui sistem hipercom-

organizat' integrare, memoria devenind astfel un sistem superior dotat cu autoreglare (L Drutu, 1991)'

irrl,,lirtent5 (planuri cognitive, planuri mnezice, scheme ralionale

r,

Memoriaesteunprocbsabsolutnecesarsupravie|uirii,Ea-are psihice',fiind rolul de premisS Si procius al tuturor celorlalte pro-cele intelegeinvfifare' irpii*ta in marile conduite umane (cunoaStere, re, rezolvare de probleme, inteligenla, creativitate)' Eaesteunprocesdereflectareselectiv1,situafionald,relativ fidetd, activ6, 9i inteligibitd a experienlei anterioare' . caraderul selectiv se exprima in faptul c5 Informatiile purtatoare referitor de semnificafie pentru subiect sporesc eficienla memoriei memoriei' a la ele. Pornind de ta aceastd caracteristic5 "Spune-mi ce parafraz6nd cunoscuta maximS, P' Fraisse afirma" 'inveli gi ce relii ca s6-!i spun cine egti"' Ceea ce este impoftant p"nitu'truiuct se iniipdtegte mai ianla qi mai corect, se pSstreazd greu dec8t mai trainic, este ,eprodus mai nO'ef g se uitS mai pentru el' informaliile mai pulin semnificative . reflectarea din memorie este situalionala deoarece se realizeazS in anumite circumstanfe (spaliu, timp) 9i este influenlatd de starea internS a subiectului' o informaliile memorate nu sunt identice cu realitatea obiectiva. poate fqemoria fiind un proces de reflectare, aceasta nu se produce decSt in form6 subiectivS. Ea nu este o copie exact5 a realit6lii, ci aproimativl'-relativ pastrarii, fideld, ca urmare a caracterului activ al memorSrii 5i set sau de stdrii subiectului, ale personalitate caracteristicilor de de montai, Procesului de uitare. reorganizare a . memoria este un proces activ de organizare 9i permanenta 5i asigure s5 trebuie datelor, deoarece aceasta schimbatoare mereu la condiliile eficienta adaptare a organismului ale mediului. Prin intermediul mecanismelor de organizare' sistematizare gl integrare, informafiile stocate sunt reasamblate, pe mSsura acumulSiii a noi date, rezultand unitati logice cu o structur5 mai complexS decSt a celor anterior formate' . Are caracter inteligibil, logic, ralional 5i con5tien! implicSnd judecata, precum gl operagii de sistematizare gi clasificare. omul o conduitg are capacitatea de a m6ri eficien[a memoriei abordind
76

i,

rrrrrtivatid persoanei gi acrogajul afectiv. Memorarea este ,,,r,ltl,t.rrdt5, de exemplu de suportul eneergetic gi de organizarea
.,

Monroria are nevoie de sustinere energetic5. Aceasta este dat5

' 'l',

Forme gi nivele ale memoriei ( ,,rcetarile in domeniul psihologiei cognitive (M. Miclea, 1994) , ,,,r rrr lvidentS urm6toarele forme ale memoriei: llrrrrrruiir -este tipul de memorie specrfic1 ftecdrei modalitdli =errrrriafi senzoriale, cu o duratd de pdnd la 1,5 -2s gi capacitate nelimitatd, cu functra probabild de a reline prezenla stimulului in sistemul cognitiv pind la inrlierea unor procesdri ma i complexe. -memoritle senzoriale au localie andtomo- fiziologicd
specificd.

-retenlia prin intermediul acestui tip de memorie se face automat, preatenlional gi vizeazd informalia
precategoriald.

r.

t\t('ntorta de scurtd duratd (MSD) este limitat5 din punct de rr' ,rl ttrnpului gi al volumului de informalii cu care poate lucra:

'

rir,r o

,, ri,rrt,r trn interval de timp cuprins intre 5s gi 20s dupE M. Miclea, Drutu), trec3nd apoi ?n 'i llr ntir)ute (P.Popescu-Neveanu, , i i, r rr rr i, r de lungS durat5.

ri_,activare specialS, informa[ia (care poate proveni din iii,,r,)rt,r senzoria16 sau din memoria de lung6 durat5) este

I.

: ,, r, rrrrrlrr-se la capacitatea ,.
r
, lrrrtItr ,r1ir,:, dac6

limitat5 a MSD, G. A.Miller (1956), in

'irri, r rlrll " Nuntdrul magic Aapte, plus sau minus doi: C$teva limitdri , ,ttt,tt ilelii noastre de procesare a informaliei') considerd cE

, ,,r,r r,.;te de 7 * 2 unititi de informafie, (sau unitdli

de

informatia este integrat6). ',i' {,uilcterizeazf,, de asemenea prin faptul c5 in MSD, infor'.,;:tirr r,,tr'rrtdiltd verbal sau imagistic, timpul de reactualizare (TR) ,;: ' irrr I lln()ar cu numarul itemilor aflati in memorie.

Avind in vedere capacitatea limitati a MSD, pentru a se face loc noilor informatii, o parte din informatiile care alcdtuiesc volumul actual al MSD trebuie transferate in memoria de lungd durat6. Memoria de lung6 duratd (MLD) sau memoria secundar6 reprezinti (dupd I. Drutu 1991), totalitatea structurilor informafionale gi opera[ionale a cdror limitd de pdstrare este egal6 cel pulin cu limita maxind a MSD, iar limita superioard poate fi egalS cu ore/ zile, luni, ani, sau cu durata vielii individului. Ea se caracterizeazd prin: stocaj permanent volum ne/imitat, predominarea formelcr semantice de codlficare pe l6ngd posibi' litatea prezentei 5i a formelor neverbale corespunzdtoare tuturor moda litd[ilor senzoriale.
Continutul MLD este foarte diversificat, cuprinz5nd elemente de naturd cognitivd (notiuni, concepte, legi, formule etc), st5ri afective (emotii, sentimente etc), motive, scopuri, atitudini, convingeri
etc.

r"preZinti cuno5tin{ere activate din memoria de lungd durat6,,, r,l,'r5fld MSD ca fiiid memoria de lucru.

'

'r" lot mai negrijat6, utiriz6ndu-se pentru preciz5reiei, te*nenur ,,trt,luri diferite de prelucrare a informatiei (senzoria[ iig:niitr, ..
,,tll,

In prezent, distincfia intre- MS, MSD MLD, importatd in Si ''rl din cercet5rire efectuate in domeniur interigenlei artificiare,
).

procesele

9i operaliile memoriei

rl*'r('t.area este procesul de formare a

regdturilor nervoase temoorye_ ra niverur scoartei cerebrap 5i ae-inlarire (intipdrire) a acestora, de engramare.

DupE prezenla sau absenla scopului, a intentiei. efortutui votuntar se desprind Ooua forme
ra

re:

il';;"_

'
,

Privind relalia dintre MSD gi MLD, existd 2 puncte de vedere:

1', r r r

inwluntard sau neintenrionat{- se caracterizeaz| 'tt'/'ot,fd r faptur

cd
in

-opinia conform cSreia MSD gi MLD sunt blocuri mnezice distincte, diferite din punct de vedere strudural, aflate in interacliune. Prezentdm, in continuare, dup5 M. Miclea {1994) sintez.a principalelor aspecte diferenfiale (tabelul 1):

frrd efort votuntary utt,nlordrd voluntard sau intenlionatd_ implicd prezenla rtpului mnezic, a efoftutui volintar, nece,tera 1riiiuru "' t,ltt,ryeilce (date de motiualie gi acrogajut afectiu).

tttrtrl scop mnezic, neintenlional,

tipS rirea in formaliei se reart?eazd

ffrd

sta bilirea

frpurl

d","erffa;
MLD

neimplicarea ,rrt,,lr'rlcrii, a operaiiilor logice, diferenliem:

Irr funcfie de.implicarea sau

g6ndirii,

'

1. Capacitatea

limitatd (7

2);

nelimitatS; nelimitatd; semanticS;

paraletS;

2. Durata
3, Tipul de codare a

limitati (2-20 s);

verbald sau imagisticS;

'')otdtd mecanicd- se realrzeazd in lipsa inlelegeii materiade memarat. presupune simpla repetare gi eventual uti_ rr,,',('a as^ociatiiror de contiguitate in timp gi spigiu. ra favori' rzii invafarea formeror ve-rbare, n, gi u conlinuturilor rogice. "'
tt t;

ltr/rrr

rr
r r

informaliei 4. Actualizarea

totdrd logkd_ presupune infelegerea . materialului de r.rat/ desprinderea diferiteror semnlficatrri i*piicaiii riino si ,,11r,,r ioar6
tr
,t t

r'|'r

memoriei mecanice prin:

t t"- ":r.:iorogica

- opinia conform c5reia intre MSD 5i MLD nu exist6 diferente structurale. M. Miclea, (1994) afirmS cd ".^. diferenfele dintre MSD 5l MLD sunt diferenlele dintre doud stdri ale aceluiagi sistem, nu diferenlele dintre doui sisteme diferite. Memoria de scurtd duratl
78

l-

ariile parieto-occipitale st6ngi.

- autenticitate (leag6 forma de confinut) 5i

insugirea marerialului respectiv) mai''sc6zui; ;i ;* t'fccte mai mari. De exemplu, frazele ,u ,"lin'.ri
79

eficienld: se realizeaz5 cu eforturi (concretizate, de cxemplu in num5r de repet5ri sau timp, alocate p"ntiu
o

productivitate de 25 de ori mai mare dec6t cuvintele

izolate.

t4otivatia actualS pentru memorare (Prezenta interesului).

Ionusul afectiv al subiectului (optim este un tonus moderat;

rl,rcd acesta este foarte ridicat, performanta memor5rii scade);

Instanlele filtralului

Informalia ce va fi memorati trece, succesiv, prin mai multe instanle de fitrare. DupS P. Chauchard acestea sunt urmitoarele:

l'rezenta scopului;
V.rrsta subiectului (la copii poate sd apar5 uitarea episodic; la varstnici are loc interven[ia uit5rii pe memoria imediatl).

@ Filtrajul la nivel senzorial'care, aga cum am arEtat, limiteazS, la nivelul receptorilor capacitatea de inregistrare a memoriei imediate, capacitatea acesteia fiind, conform lui Miller, de7 x2 elemente.
@ Filtnjul la nivel afectiv conditionat de centri diencefalici situa[i la baza creierului (talamus, hipotalamus, formatiune reticulati), ce au rolul de a
regla atentia, emotivitatea, veghea 9i somnul.
r

l'erl r.trea

SaU

presupune relinerea pentru

un timp mai

ttlltrt!lV?fO

indelungat a informaliilor memordte.

@ Filtmjul intelectual. realizat la nivelul cortexului (este memorat ceea

ce

f\

este inleles, organizat pi structurat logic).

este un proces complex ce se desf65oard in timp, de continud insugire, fixare gi restructurare a materialului dupd memorarea lui initia15, care presupune: simplificarea lui, concretizarea, generalizarea sinteticS, stabilirea de legSturiintre diferitele lui pdrli (I. Drutu, 1991).

\9 Factoriice condfioneazd memorarea pot fi grupati astfel: A) Referitori la materialul de memorat Volumul, cantitatea materialului;
Natura materialului de memorat; Gradul de structurare togicH (schemele organizate se retin mai bine decSt detaliile);

ft.nr t ualizarea -const5 ?n revehicularea informatiei stocate in

1

er f or a

red)

vederea valorific5rii ei;

Durata intervalului dintre diferitele sewente ale memor5rii;

Gradul de omogenitate a materialului; Semnificatia pentru subiect.

- ea se realizeazd prin:

r recunod$ere (in prezenta obiectului) gi . reproducere (in absenta obiectului).

i. rr,rtr116 perceptiv5, presupunind suprapunerea modelului acfual i . Ir t i:l aflat in mintea subiectului, reproducerea este mai
.,,,11,h'1;l,

B) Referltor la subiect: Starea fiziologic5 generalS a subiectului (de exemplu oboseala influenteaz5 performanlele subiectulu i);

l{ccunoa$terea este mai simplS, implicSnd

in special

procese

realizindu-se prin implicarea g6ndirii. Ambele procese de

Starea funclionalS a creierului (maladiile cerebrale afecteaz6 cantitate, calitatea gi durata);

,.. i' trr,rlizar au forme voluntare gi involuntare.

Capacitatea funclionali globalS

posibilitHtilor sale de efort;

creierului

sub

aspectul

Diferentele individuale
r{,,rnoria se specializeaz6 gi se diferentiazd, datoritd prer t,' ''lliilor native ale subiectului gi ca efect al exersdrii. memoriei poate fiintilnit5 la nivelul:
"lrccializarea
8l

Existenta unui fond aperceptiv in relalie cu materialul de memorat (gradul de familiaritate influenteaz5 intelegerea gi integrarea corespunz5toare a materialului);

analizatorilor

. . . .

memorie vizualS; metlorie auditivS; memorie cutanatS; memorie gustativS

etc.

i ', ,ru, principalul progres se inregistreazS : ,i , ,rt,l( lcrului voluntar al memoriei;

in direclia

contu-

o ffIerhori olfactivi

proceselor, = catititilor memoriei

a
a
a

volum ul mem oriei (ca ntitatea informati i cu care subiectul poate opera); elasticitatea, m obilitatea sa u suplelea m em o riei (capacitatea de a acumula noi informatii, de a integra gi restructura); rapiditatea intipdririi; trdinicia pdstrdrii; exa ctita tea g i fideli ta tea re a ct u a Iizd ri i pronptitud ine a reactualizflrii.

,, ,,llr' formele mediate, logice ale memoriei, crescind, de . ,r!,,r('(:r gi accentuSndu-se caracterul voluntar gi con5tient.

au [oc: cregterea considerabilS a volumurr,,nroriei (de B-10 ori, comparativ cu perioada pregcolari), ,. ,rr'rr,,r preciziei gi promtitudinii procesului de reproducere in .i,',rl r rt recunoagterea. Acestea apar deoarece incep sd se

r,, rr,,,rrla gcolar6 mic5

p,, 11.,r(ld gcolari mijlocie c6nd, in evolutia gSndirii se produce ,l,rl rh' la operafiile concrete la operatiile formale, memoria ,r , r r{ lr ':le un pronuntat caracter logic. Ea este bazatS pe

esentialului, utilizarea schemelor logice gi infelegerea de memorat. De asemenea, reactualizarea pe baza ,.1,1,,rhrccrii presupune restructurarea verbalS in stilul propriu a
, ri r 1,111,.1

' rt, rr,rlrrlLli

=+

continutului

activititii psihice

) memorie predominant verbal-logic1; . memorie predominant imaginativ1; . memorie motricd; . afectivd etc.
Evolulia memoriei in ontogenezi

,, rt,,r

i,rlrtlui memofat.

Uitarea . t,'n(vnenul natural gi relativ-necesar (in anumite cond$ii gi ,, I 11' constd fn pierderea amintirilor in urma stingerii legiturilor ',\'/,t/'c sau a destrudurdrii sistemului de cunogtin{e acumulate, , ,' rlrn cle ajungdnd sd fie izolate gi sd nu mai poatd fi recuperate

Procesul memoriei inregistreazS,

modificEri:

in

tt,, ,rSOCiatiVd.

ontogenezS, importante
,,

I
'i , tr r

l)rutu, 1991 sintetizeazS principalele cauze ale instalSrii fenomenului

t)erspectivi fiziologicd. Aceasta poate apirea: atunci c6nd un efort foarte intens a deter-

in primii trei ani de via!6 memoria este implicati in mod decisiv in

toate activitSlile ce asigure adaptarea (supravieluirea dar

9i

,'1,,, I alj0_b$iCi_de__p[gte$8, ' ,, ,,r rt rrrstdldra oboselii;

umanizarea copilului): cunoagterea mediului apropiat, stocarea 9i organizarea informafiilor referitoare la constituirea deprinderilor de mers, mSnuit obiecte, autoservire, constituirea limbajului,

rela[ionarea (inclusiv afectivS) cu persoanele din familie 9i din mediul social. Ea este bazd a dezvolt6rii tuturor proceselor psihice, fiind la r6ndul s6u influenlat5 (in special in constituirea mecanismelor de organizare, sistematizare Si integrare a informatiei) de
evo-lutia acestora.

'rl, .', lir{ga_jnhjbillCl-dg_Stiingere- datoriti dezactivirii legiturilor corticale ,,rnr,)re a lipsei de.repetare (neexcluzSnd posibilitatea refacerii acestora); i ,,lrrt al inhibiliei de diferentiere- se manifestfi in reactualizarea eronat5, r,r',r rl,i faptului cE legdturile corticale nu sunt precis delimitate, excitaliile .,,rrr.rr,ind 5i alte engrame,

r , trr-t al legii inductiei -negative: la nivelul SC, un focar ap1rut intr-o jurul sdu zone de inhibilie. Cu cdt aceste zone vor ,nil extins, cu atdt posibilitatea reactualizdrii legdturilor corticale ..',,-,lutnzdtoare acestor zone este mai micl. Dimpotrivi, dezinhibarea
. ,,,,trllJ zond produce in

la 3-4 ani memoria este deosebit de activa, dar (scopul);

ii

lipseSte intentia,

, , .trrr.Zoo, permite refacerea leg5turilor corticale.

Freud a considerat cE uitarea apare ca efect al refulSrii, (indepErtarea din congtiinfe a amintirilor neplScute in dezacod cu exigenlele morale), Suntem motivali si uit5m, deoarece unele amintiri constituie o ameninlare pentru conSUent: sunt profund emofionale, traumatice gi/sau in dezacord cu exigentele noastre
morale.

ti til,ti bine relinute materialele

,,lt,tt1,1,, ac{iuni/or ,,i, t. tr t,lt' de realizare.

decit cele referitare la condiliile sau

referitoare

la

scopul gi

Interferenfa

r,'(rn ntai bine inceputul gi sfrrgitul dintr-o serie de elemente. i,, ,,rrr,,r'(.inti, atunci c6nd se invalS lanluri lungi de exercilii este ,,,,1r,,r1 ',,'i se procedeze la fragmentarea exercitiilor, inv5tarea pe
|

.
,

(rrricrostructuri)

gi

reunirea ulterioarE

acestora sau

Uneori informa[iile nou- asimilate inhib5 cunoStinlele gi deprinderile vechi. Aceast6 form6 a interferenlei se numegte retroactivd. DacE vechile cunogtinle gi deprinderi impiedic5 invStrarea altora noi, atunci fenomenul se numegte interferen[d proactivd.

t ,,,rlr.,,rroa prin indicatii verbale a atentiei asupra componentelor ,r,r,rt,, jn mijlocul seriei.

t.'t,r cind ne propunem sd re$nem ceva in vederea realizdrii , ',rr rtltlectiu, performanlele sunt mai mari decit atunci cind ' ,'rrlt,t de a memora lipsegte. Cercet5rile au demonstrat ci
,, { rr,)rarea este
, ,pr tl.

Legile gi optimizarea memoriei

Legile memoriei:

de 5-6 ori mai bun5 atunci cSnd este precizat

, ,,,1r,

Cercet6rile experimentale au ajuns Ia concluzia cE procesul

memoriei este guvernat de o serie de legi. Astfel,

't"rrhtrdrd este mai eficienti dacd scopurlle sunt diferen[iate ,r irnbrac6 forma unor sarcini speciale).

e este memorat mai bine materialul care fonneazd

obiedul

orientdrii congtiente gi al prelucrdrii active (cu implicarea mai ales a gindirii). Memorarea este mai bun5 cu c6t activismul intelectual gi profunzimea intelegerii sunt mai mari. Studiile experimentale demonstreazd cE procentul matii retinute din materialul de memorat este de:
20 30 50
B0
o/o o/o o/o o/o o/o

rlrl,rtca memorSrii este influentat5 de depirtarea in timp a scot,illut l)entru care sunt memorate. Odatd cu fixarea reproducerii t,, rrlr u o anumit5 datE, se programeazd gi uitarea conform

,'r,',lrrltti Ebert-Meuman: "invdfarea pentru . ,tnli(ioneazd uitarea dupd aceastd datl".

r

anumiti datd

dc infor-

!'u/,tla gi felul pdstrdrn sunt inffuenldte de condifiile fn care s-a .', I r.,d t memorarea gi de partrcu laritdlile materia lului de memora t.
rt.rtt'rialtl intetlgibil este mal bine pdstrat decdt materialul
t'4.N.Sardakov aratd c5 dupd un interval de 6 luni:

c6nd auzim; c6nd vedem; c6nd auzim givedem;

cSnd spunem;

flrd

tezele principale sunt retinute in propo(ie de 60

o/o;

90

cind spunem gi aclion5m in acelagi timp.

Memorared este

cu atit mai bund cu cdt

suttrificalia

unititile logice in propo(ie de 36 o/o; iar materialul in formS textualS in propo(ie de 2\, 5 o/o.
t qalonarea

materialutuluipentru subiect este mai mare.

in timp a repetdrilor cregte trdinicia pdstrdrii.

(jraficul de mai jos prezintl dinamica capacit5lii de reprodu-

', lrentru

invSgarea e5alonat5 gi invltarea concentratS.

,,ttt.tlt/larea logicd

materialului,care

si

favorizeze intele-

,l,.roir lui gi integrarea noilor informatii:

. ,

dacE materialul este complex, este necesarS fragmentarea acestuia, delimitarea microstructurilor (capitole, subcapitole, unitdti, idei principale); Egalonarea in timp a repetdrilor, tindnd cont de faptul cb un num6r prea mare de repet5ri poate favoriza uitarea.

2
invilare

3
egalonatb

Tzlle
eSalonatd 5i

gy.Pe invilare Fig. nr.l\- Evolulia capacitb$i de reproducerg

. .

Atrlbuirea

de sensuri fieclrei unitili

gi

concentrati (duPi Cain 5i WilleY)

'::::,:tri";il:::!:r

informarionare intr-un

invSlare concentratb

' ff:i:;#'or,:["'o:; :::: * "il",'i:':],;,

subiectul cunoagte Aparilia uit5rii poate fi impiediecat6. dac5 ale instalSrii cauze posibilete caracteristic,e Si rediJ'*urori.i program orice Degi uitjrii, gi-gi cunoagte particularitSlile individuale' pot fi individualizat, mod de optimizare psinici i.-iurrir.urd in
despiinse 5i c6teva reguli generale:

Realizarea, incd de la inceput, multor asocialii mentale;

a c6t mai

informafia

(a

demersului prin care se va

;

realiza reactualizarea)

Memorarea eficienti a actelor motrice

rr

I lrrrrao (1976) evidenfiaz5 faptul c5,

in domeniul activitltilor

=estenecesarstnepregHtimuncadruadecvat(temperaturS, perturbatori din mediu etc),

tuminozitate, inoepirfl'r*i-iiimuriror
pslnlca; care sA favorizeze concentrarea

+deasemeneaestenecesar5preg5tirea.fizic6gipsihiciinvederea - l[tin-Jrii'uner st5il Ae receptivitaie maximS a informaliei;

stabilirea obiectivelor; de

= plasarea materialului

memorat@;

subiectul folosegte, pentru buna desf5gurare a activit5tii, nrl)lex de date mnezice- cunogtinte despre exercitiile fizice, ,,,rr,,ll)eic, principii gi scheme de adiune, comportament rnotor. lii'lp;i16, la memorarea eficient5 a actelor motrice, autorul r,r,1l{ ",,1(, urmStoarele conditii: ,, r! r,L'tJera exerCitiilor; r"rrrr,neE no[iunilor clare a actelor motrice 5i a reprezent5rilor , , ,rrr1 rkrte ale actelor motrice in ansamblu; ", 1,,'t)[area atenliei spre perceperea migcirilor proprii, inso[it5 de
,,
r,

.1,,,r,11r',

*stabilireaelementelorprincarematerialutneesteutilSiprezinta
importanSS pentru noi (valenta acestuia);

rl,

rrd vepbalS;

oroanizareamaterialului de memorat: informalia si fie c6t oblinerea unei forme grafice prin care culoriiin acest sens); mai bine p.r;;ditl;'ientu'r uiili'a..ea

r,1,1,16s3 actelor motrice ca mijloc de memorare a continutului, r ,r ,,,r de formare a deprinderilor gi priceperilor motrice;

,,

r,rl

rr(\cr scopului 9i rolului exercitiuliu ;itii gi/sau dezyoltarea fizic5 armonioasS.

87

pentru mentinerea

CONCLUZII:
MEMORIA -este procesul cognitiv logic care reflectfi lumea 9i relatiile omului cu lumea, prin intipdrirea, p5strarea 5i reactualizarea (prin recunoagtere gi reproducere) a experientei

Ixtit;r riit/tr-

dnterioare (cognitive, afective, volitive). -este un proces indispensabil supravietuirii, asigurd coeren[a gi continuitatea vielii psihice. Datoriti inrportanlei pe care o are in ansamblul sistemului psihic uman gi in conturarea identitS[ii, I. M. Secenov consider5 memoria

t:
t,
I

r,rr .x,licaii afirmaria rui

rrr,nr(lr i,l este "piatra unghiularH,' a dezvolt6rii psihice,?

I.

M. secenov conform c5reia

"piatra unghiulaid" a dezvolt5rii psihice, iar U. $chiopu (1997), consider6 memoria "o coloanS vertebralS a
personalit5lii".

r 'rr,' r.rlsidr5 Mifler c5 este capacitatea memoriei de scurtS rlrrr,rli )

-cercetdrile

in domeniul psihologiei cognitive au pus in

evident5 urm5toarele forme (sau nivele, dupE unii autori) ale memoriei: memoria senzoriald, menpria de duratd gi memoria de lungd duratd. - se specializeazS gi se diferentiaz-i, ca urmare a predis-

i' i'
l:
t:

;r',,,,.t

principaliifactori care determinE memorarea

( lrrr Jrodt fi eficientizatd memorarea ? l1' 1',[1r Uitafea ?

?
I j

poziliilor native ale subiectutui gi a exers6rii. Specializarea memoriei poate fi intSlnitd la nivelul: analizatorilor, proceselor, calit5tilor memoriei, continutului activitdtii
psihice.

t rrrrr cxplicd[i uitarea motivatd ? t r. r,,,lc interferenta retroactiv5 ? t ,',,. ,,u1-t:g$$!.le nErnor{t eficiente a actelor motrice ?t 'l

I
I

-in domeniul activitSlilor corporale (conf. M.

fizice, terminologie, principii
comportament motor.

Epuran),

subiectul folosegte pentru buna desftrgurare a activititii, un complex de date mnezice: cunogtinte despre exercitiile

gi

scheme

dc

actiune,

pentru cregterea eficien[ei memorlrii acte]or motrice : infelegerea exercitiilor; . formarea notiunilor clare a aclclor motrice gi

M. Epuran stabitegte urm5toarele conditiile

a reprezenttrilor complete ale actelor motrice in ansamblu; . ?ndreptarea atentriei spre perceperea migcirilor proprii, insolit5 de relatarea verbalS; . repetarea actelor motrice ca mijloc de memorare a conlinutului, dar gi de formare a deprinderilor gi priceperilor motrice; . fixarea scopului gi a rolului exerciiiuliu pentru rnenlinerea
sdnEtEtii

dezvoltarea fizic5 armonioa';5.

88

89

2.2.3, Tulburiri le memoriei (rnnezice Tulbur5rile mnezice pot afecta toate etapele (procesele) moriei sau numai unul singur (de exemplu: fixarea sau evocarea) prezent au repercusiuni cu nivel diferit de gravitate asupra rela[iei ln raporl persoanet a trecut gi, prin aceasta, asupra plasdrii adewate prezentulul trairea de coordonatele de timp Si spaliu. Construclia 5i sunt afectate de ruperea de trecut (c3nd trecutul nu este fixat; pastrat Sau nu poate fi actualizat), de trairea excesiva in trecut cU inlocuirea prezentului prin trecut sau, in sfargit, datorita evocdrilor neadecvate cerintelor de "acum" 9i "aici". Tulbur6rile de memorie sunt condilionate de tulburSri la nivelul altor funclii sau procese psihice (atenlie, perceptie, g6ndire, afectivitate etc) 5i, la rSndul lor produc, ca tulburari primare, destructurSri secundare pentru alte procese sau funcfii psihice sau pentru sistemul psihic in ansamblu (ca in cazul demenJei senile).

!
ai

t
F
E

I, rrrr,,l,.,,,r,,fi de Oliffi r1.rrl .rl rntr.hrliv sub limitele normale se inregistreazS rl'ilitlltt ililrr,,,It: cleosebite, const5nd din reproducerea
;
1li,,r ,,,trr rrrlt,rltrcta.
tr,n, ltrrtr,L' lrilxrrnrnezice

{
C

nti' irrl,,i (l(, lutneroase versUri SaU pasaje (idiOtii=:rvrult) lkrln,rvii pot reproduce textele ErE a le putea
apar

x
I

I I
!
F

fufE 5i r'!,,rtnt(,nt('l(_. deosebite, cu incSrcitura afectivi ! rL (tx' rrrv,i',,rrr rrt.r;ativi) majOr6 pentru persoan6.

in condifii normale

.r.[. lr.,rrr,,

',, ,r,lr,r r.,r lrrrrr-liei mnezice care afecGaza

toate p.oce-microle-

gl,I;trafe, eVOCafe.

t
E

apare frecvent ca fenomen secundar sl5birii ziuni ale t1|rlr,1l1,,r lrrrrr,liei psihice, a deficitului de aten[ie. creierului lrr lrtl ronrrrr.zic evoc5rile se realizeazl cu greutate, sunt -depresii
lli1rr11111s..'1,1

Ir r rlr.,

l,

tr t tt l, tt r!.

psihice;

11r1r11s1111.71,1

Ir,ll

este trdit5 subiectiv tensionat, jenant, -forme

incipiente de

I
Categoriile de tulburEri mnezice
Crite Tip de
Caracterizare 3

l,rl,i, rlt' obieci, la un termen. Apare pe un fond de -oligofrenii; t,lrr',r',rl,i, rltt slibire a atenliei gi, corespunz6tor lui S. -nevroze; Irr,rrrl, r..,lr, rezultatul interventiei blocante a pulsiunilor -st5ri de
r,r1r,r
ll lr

1,1y111 l, rr .irrcl cforturi de evocare. l,rt r'.u.,rrl t:,,te cleficienl5 pasageri de evocare datoratd llrrrrr rrroilu'ilt clc vid mental". ESte O deficienlS lacunara,

demen!6;

ilI r'rl h.t ttl..

surmenaj

-riul
1
ur

tulburare
2
ConstS

exprimati pentru toate procesele memoriei

dar, in special, pentru actualizare-evocare. in hipermnezie evocSrile sunt involuntare, intense, masive.
H

in

exacerbarea functiei mneztce,

-4 -modifici
organ0lezionare

lr
tt

t
I
t
E

pierderea cadbcitdtii mnezice totald sau

I

-encefalo-

liirrrl rlrr:1tt criteriu etapa fixSrii-evoc5rii, Ranchsburg patii grave,

l11

creierului creierului;

lF Z t,
)<

P
E

Hipermnezia apare totdeauna ca tulburare -psihopat anoicd; secundard altor afec[iuni in sfera psihismului paranoici (afective, intelectuale). Hipermnezia se manifest5 5i selectiv, raportat -intoxicdl

rrrrrL,l q.r,,,,1,rlente, instalatfi dup6 intervenlia boliii ce 'rl,', lr.,r.z,r procesul mneziC. ESte alterata fixarea, fErE
,rlt,'1,111.,1
,rr

',1111. ,rrrrrreziile in 2 categorii: .ttnn(','t th' lixare (anterogradd)- tradus6 de dificultSlr'le -st6ri ilr,rl,,rr'(l() fixare sau de abolirea capacititii.de fixare a demenliale

&
d.

R M
N
E

la un

eveniment psiho-traumatizant (in psihozele reactive) sau la o tulburare primar6 -oligofret (ideea dominant6 in psihopatia paranoicS)' Cdnd se asociazS cu tahipsihie, evocirile sunt
rapide, multiple, tumultoase, merg6nd p6nd la
incoerenla.

= ro
J

ltvltlrIri psrhice globale -leziuni ale ,trtrrn'.'it cle evocare (retrogradd)- deficitu'i de evocare neocortexu ',,,1rr,rrlru:e progresiv 9i in sens rdtrograd, dup5 aparilia lui asocia,,noul l,rlrl, rorrlorm teoriei tui Ribot moare inaintea tiv.
,rr

rlr,rior irrrtxllnSvirii). Produce perturbSri majore ale nale;

:;tructurii vechi

de

-st6ri confuzio(memorate informatii

vr.r
.rr

lrrrrhri" sau corespunz6tor teoriei

mai nOi".

lri,'r[iilrr sunt afectate progresiv, incepSnd

lui

Jackson,

cu

cele

' rrrlr x ;r,J11t[i6

l)ul)A Delay, conform legii 'disoluliei memoriei, ,,rrr"i,r ,rfr]cteaza incepAnd cu Ceea ce este complex
, ,.r l,r ,r picrcle gi gge-q_gg e5te_sfirptu.

.t

--T

1l

2
a
I

'1 t

',r

l.rl,,tlr( ,r

rrrl trrlburiri ale procesului evoc6rii in sensul rl situatiei reale din momentul fixirii, sau

-sindromul Korsakov;

Nume proPrii
i

il tii

l,rl,.rlrr,rri .rlc rnomentului fixErii, astfel inc6t date trecute ,,1r rl r otr,irlerate Ca prezente.

-demenle;

GAndire
I

l' . l,t ll Ir ,.t 5ll

fj, Ll

l'.,(,tt(hilt.yniniscenlele constau

in

deform5ri

Umbaj

l* it
I

rC

-iI _

ndjective

I
|

EH
H.J :! q
E

rrrlrrrr,rrttrhri fix6rii: evenimente din experienla ante-oligofrenil; r kr,rr,j ,;rrrrt traite ca prezente. -schizot rvtl,tltult.fiile- afecteazS leg6tura produsului frenie rrr,.rrorit) red6rii cu realul, in sensul cE bolnavul -demente , r,n,,[l.r;i produsele sale imaginare ca evenimente senile; lr,itlr.. (i)nfabulatia apare pe fondul unui gol mnezic 5i lllrrlr'',,i ;lcopere aCeSt gOl.
I

-slndroame confuzioale nale

Verbe

lt t,,ttt',/i., este O tulburare gravl de memorie: r rlrr, rvr rl triie5te activ in prezent evenimente

rI",l,r:,ur';.rtc,
,rrrr

sau tr6ite in trecut. Personalitatea este

{
r

or,rtii in trecut gi incapabilS de constructie corecta

rrr grrlzr'rtt..

Fig. nr. {5

in timp a amneziei retrograde, in care se.pierd t - Evolu[ia progresiv:i n, *uru ptopiii, substantivele comune, adjectivele' afeqg:lq si'obisnuinlele (dupa R. le!@.!-1999*
precadere Tuh,rrArile cal',tatire ale nrernoriei vizeazi cu

- deept psi"

r<

orocesele evoc5rii.

a UJ
ut

tF
(J

r( (J
H

in-irfUr*rif" sintezei mnezice imediate, evenimentele din ex-p;*C; de bolnavului sunt redate cu un conlinut eronat: "iluzii 'rl,roiiu" sau sunt plasate eronatin raport de spaliu si timp'

lepsiel hoze;

z E r{ N
l-

lu

mnezic6", in care' pe fondul un6i fipu" cle discernSm6nt intre ceea ce intrd in "proprium"

PrinciPalele forme sunt:

Criptomnezi* este

o "iluzie

-stari

)<

&

II,l

&

3 lq

z H
d

U}
lrJ

o
r<
IJ

lD l.o
;r;;:
:
,.
.

d.

t3 IF

iii,{:-diri:ii.,.

H{la;;r.

Wlla::.' W.if .

beneficiilor, idei sau bunuri care nu ii apa(in' invers instrdnarea amintirilor- este o tulburare cu un sens ca recunoagte nu bolnavul care in criptomnezie, fa!5 de kov sale' faptele id.eative.Si ptoptirlui eu produsele. prezentului" a "halucinalie "rii(ira"A numiti 9i Falsa recunoaster* este o falsS iustincare ce determin6 bolnavul si considere persoane sau situalii pe care nu le-a inGlnit 5i, deci' nu le-a iixat, ca fiinclu-i cunoscute. Ea d5 bolnavului impresia de "deja vu", "deja connu" "deia vecu"; a unor Fat-sa nerecunoastere constS in lip sa de identificare fixate' fost anterior sjlqalii care aq 92
93

sau

iir

afara sa, bolnavul igi atrbuie, ffird

congtiinfa

ffie-'
tri:,";

2.2.4, Gindirea

i,r,lFnr

.rl,rrl,t

lr,rrorrtenLll complex

It

al gdndirii din mai multe

e.

Definirea 9i caracteristicile generale ale 96ndirii

Ganclirea

generalizdril coordonate fn ac[iuni mentale, extrage gi -Si-pretucreazdini'ormafiiledesprerelaliilecategorialegi

in este procesul coEnitiv togic de insemndtate centrald rii bstractizd I a reflecta rea rea til ui ca re) pri n i ntermediu

{Er a, lrr ,tttltr t1 t,tliv

ir, 1,,',,1r, r llv,r func[ional6 gsntJirea, ca modalitate specificS ile rr,l.rtl,, r nr r,,tii irrtr-un permanent SChimb infOrmaliOnal CU a'irrrl ,lr.lrt 1(.op adaptarea, realizat5 prin asimilarea ri la ,,tn t' lut rk. t_ognitive ale subiectului gi acomodarea Elrl' lrrrr l,r r orr,,l r,lngerile realit5fii, adaptare care, la om are
5i proiectiv.

determinative, in forma conceptelor, iudecdlilor 9i ralionamentelor (P. Popescu-Neveant+ 1990)'

l. I .r ,,r ,rrtlvt,), $f1" ,rt.trrtrttr,tttttl

r
t,

. o . r I . .

pe GSndirea este un proces de reflectare mijlocitS a realitStii, limbajului; a baza cunoaSterii senzoriale 9i s definegte prin abstractizare, generalizare 9i organizare logic5;

este formata din opera[ii 9i sisteme operationale, din care

construiesc actele intelectuale;

se

se dezvolta stadial ca rezultat al maturizSrii 5i al

cognitive (v. Stadiile dezvoltbrii 96ndirii- l'
Piaget);

invSgSrii

s dezvoltS ca rezultat al maturizirii 9i invStSrii cognitive; constituie o componentS fundamentalS a sistemului cognitiv
(vezi modelul tridimensional al intelectului al

(in esenla ei un sistem de "reprezinid adaptarea mentald cea mai indispensabil al schimburilor dintre subiect gi f,FtsrJ ,1ttrtt, r r,itttl circuitele lor depdgegc contactele imediate gi XtEc SHF,la,r,' t't'ttttu a atinge relalii cuprinzdtoare gi stabile" (J. lryFf l'-,tlt,'t, l, r rr ttt ligenle). l,t,11tl,tri,,t rr'pr t.zinti un echilibru intre actiunile organismului ,,r .rcJiunile inverse, prin asimilare gi acomodare. }pra lrlrlrrrlrrr ,,rlrrlrlrrul irrrl ciintre organism gi mediu este rupt prin lipsa ftltt+t ' rlr, rii.;puns adecvat, acliunea tinde se restabileascd @alrtatrl,rr H*tlrrt l'rtrr ,t,,r:nrilare mentalS, J. piaget desemneaz5 incorporarea ffir,r1rtl,rr rl{,,,1)rc obiecte in schemele conduitei, iar prin acomoEE, rr,'.trrrr tur,rrca modelelor de cunoagtere, depSgirea stdrii lftt3lnu,,' lrnr procese de extensie, comprimare, traniformare a flprirrrl,,r r rrrlrrtiVe. Pe baza acestor procese se realizeaz5 un nou 4*ll, l.r urr rrrvcl maiinal! fiind posibile gi asimilSri ale asimil5rilor
Fi,r,;,,t, rrrr,,irlt:rii cd inteligen[a
=i aFillnilrl,'rr i ,rlC acomodSrilor.

luil

.P. Guilford);

constituie atet cauz5 cat 9i produs al perfectibilit5tii sistemului

psihicuman;eadSnotadistinctiv5sistemuluipsihicumanSi asigurt saltul in adaptarea umant. arJfunclie de inlSturare a obstacolului cognitiv prin rezolvarea
de probleme'
Faptele psihice prin care se manifestd gindirea sunt" sistemele operalionale de nivel intelectual; conceptele 5i insugirea lor prin inv5gare (conceptualizarea);

Irrrr trr,r,,lrcctivi psihogeneticd, gindirea igi are originea fn 1.(tettt,' l,r r,,,[1, un proces dinamic, care se desfSgoarE sub impulsul ,,=..tirt rl,, r rrrroagtere, prin interiorizarea ac[iunii. Aceasta presupune ,==...rrll,rl,,,l :ri angrenarea a doud mecanisme: mecanismul
., -, 1tltr111 (transformarea acliunii in operatie prin dobSndirea . ;=, rlrllrl,rl,rt) gi mecanismul semiofi? (trecerea de la acliunea : ,,.r | rtrt(.tclor Ia operarea in reprezentare, la operatii asupra
,,1

,,,,1,

t,,1,,,rrrrbolurilor obiectelor).

i
,

intelegerea; rezolvarea de Probleme'

t'r,r(tct considerd cE evolutia g6ndirii se realizeazl stadial, ,t,rrliu al dezvolt5rii intelectuale dispunAnd de organizare 1,r rr r irrcluderea achizifiilor stadiului precedent, dar depdgindu95

Conform acestuia, stadiile dezvoltbrii cognitive sunt:

1. Stadiul senzorio-motor sau stadiul

inteli-

(0-18/24 luni)

gentei preverbale. Acesta cuprinde urm5toarele substadii: a) de la activitatea reflexd la aparilia

conduita sforli (la 11 luni) bastonului (tt / 1e. Lni).

1,,lfrrtllln(trt
1rr

gi

conduita

-- -, -,*--uLe4!9a!!tqli! 9-ltqni i:eLerelIlylr_eflexelqr- ; , l. ieaiii,le. iiriutqie- p{ngrc .. I . . ..t.,tl lud lufi i., ics.ri[e.iiii-.1t"*.'ie !-q.?rq - I b) de la intenlionalitate de repreze'
"-

819-

=l;rora(lonalS ' ,rlt /lll ,rni

:-ll.9: ? lrlr,n t::yi!!! (copilu.l isi

treptatd a esocen_
dezvort; ."puirtuiuu

ntare
l---i*iO--"Qeicq-iitrp'nelor.secu"Eere'--. - -. ,i.
|---iie-.L?-.,Isu!"?-re !e4l?Ior: ipqr!,i{Lclir- *niqia

lqli .,.".-i., 7lB A preg5teSte LBl24luni2. Stadiul preopera[ional- care

operatiile conrete. Acesta cuprinde urm5toarele substadii Su bs ta di ul gi n diri i sim bol ice
.5!1p--te4!qLsit!4!r!lptp?p-e-r-e-tpr!!
:

aLg

-lz.iq.li-,.,.

-1?:19 !utli---"-.- .19:?4 -

privi Iucrurite si ::^ punctul :,::::1,1are", -h'utand oln o...rgd.r" al altei p"rro"r"j. ?::r?ttu*u timb?Jutui reprezintd unu achizi!ii in :1':,"^:"1: ace$ $aOlu. [fi"-irnportante El lneepe sE cunoasci me93!_ :5 .inteleag5 )rncipiile conserudrii

LT:t:l:i,Y:rlTltt urre gandrrii Si rn special generaliarea.

?:1^"]l?|e: 1-o91itiv; procesete succesive
prin

i), si exerseze opera-

2-44
.
-c:5A.$.qlq{!i-.-5A.$.-6:LZ1-g-,4,-- .

r.

r6ur,r"uiJ-pi,

i-:a..rq!ill-e,tg$p,le--

3. Stadiul operatiilor ccjncrete sau a logici concrete 7lB A- tlltZ A 4. Stadiul ooeratiilor formale 7u12 A- 74 A Substadiu{ opera[iilor formale L4- L6lt7 A Substadiul structurilor operatorii formale

I L.ajntu[hi_a'tisuF-t"e- -- " *- i

acestqs copirur reugind sri'g "o.gal: apricAnd"-di; !"*e/e, rormanou-Si un set operalional

de asimilare gi aco_

:!:!!,t
structuri.

il;;;

d;

i,,

//tl ,ut la 1U12

,rr rr, ir
t

el't;rir ogleratiilor
. rlrr l atlii

este foarte - 9jn$.irea coDirurui cea a adurturui, :::T:::l*::-_:,_, ca^ractqristice

inc5 un.orata in concret, ei lntamp.lnand dejeori dificultEli atunii c6nd trebuie s5 opereze in'aostract. va trebui sd :9lll1 3 put., lnfetese, gaseasca jgr'1s contrecte ale lor.espoh n-otiunilor abstractg, sE le lege dt[r;;

in etapa senzoriomotorie
0-2 ani

copilul incepe s5-5i dezvolte 9i s5-9i construiasc5 mecanismele de prelucrare gi interpretare a informatiei primite prin intermediul organelor de sim[. Treptat el incepe sd inve{e sd-gi dezvolte coordo' narea motorie Si si-Si construiascd sche' ma corporald. Tot in aceastl perioadd se formeazt schema persoanei permanente (6 luni) gi schema obiectului permanent (B luni) Si apar primele conduite inteli' gente: conduita suportului (la 9 luni),
96

ffl:,::*e

PtiTi,pr]u

.onrtinJ-l,i

realar,, 11t.rp.t

hl

operatiilor

nt.rlr. t , ,lrl

l(illT

ani

-din punct de.vjdsre funclional, copilul inq115 formi de barJi;;. :l:?::11lai Aceasta .9939nouSt" caracteristici AuObi tS"e ce pemite operarea :?vers:!i/it'itii. abstra.lu lu ,; elaborarea de -f'oliu.n,i rpoteze teortt asLrpra
9t

iealit5lii.

97

Funcfia semioticd constd in capacitatea subiectului de a opera in plan mintal cu substitute ale obiectelor: semne, simboluri (v. cap. Reprezentarea)

'lr.r itl il

raport;

este o asertiune, afirmarea sau negarea unui

Din perspectivd structural-opentorie, g6ndirea consti din structuri cognitive (notiuni, concepte etc) gi operatii sau secvente de

logicd fundamentald, caracterizatd pryn aflrmarea sau negarea a..9ery despre altceva gi prin insugirea de a fi adevdratd sau falsd.
expliciteazd conlinutul lor gi relevd retaliite dintie lucruri le reflecta te (P. Popescu - Ne vean4 I 9 7S).
,rnf

- formd

operatii (strategii)

de

prelucrare. Structurile cognitive

cu

care

Judecdlile rela[ioneazd noliunile intre e[1,

opereaz5 gAndirea sunt nogunile gi conceptele:

Nogiunea -

fnsugirile esehfAe, necesare clase de obiecte.

este forma logicd fundamentald care reflectd gi generale a/e unei

rrrrl,rrrntul ' procedura prin care se oblin

,li,

Conceptul - este o unitate

delimitatd de gindirea abstractd, semnificalia de maximd generalitate a unui termen. El desemneazd un inleles generic impersonal, reprezintd o no[iune de maximd generalitate. Formarea acestora reprezint5 un proces indelungat ce se desfSgoar5 in strinsi interdependenf5 cu evolutia intregului sistem cognitiv (exemplu v. rolul reprezentSriiin formarea conceptelor, rolul limbajului gi al acliunii in formarea conceptelor etc). Diversele procesEri la care este supusS informafia la acest nivel cognitiv sunt foarte variate 9i organizate lerarhic. Acestea intervin in cazul r,ezolvirii de probleme. CAnd ac[iunea subiectului este blocat5 de intervenlia unui obstacol, ce nu poate fi depSgit prin procedee uzuale, intervine g6ndirea prin rezolvarea de probleme (ce constituie domeniulperformatial de lucru al g6ndirii). Problema - reprezintd un obstacol cognitiv in relaliile dintre subiect gi mediu, o barierd, o dificultate de naturd
teoreticd sau pra cticd.

r:'

combinarea celor deja existente. ,,1r,.r,,,r de probleme se face prin strategii de

informalii noi djn

tip algoritmic

ai

:,.

,:

irr 1,r,,.,r.r'ip[ii precise, care pot

r r,.,,ullattUlUi.

'.tr,tttt1ril rezolutive algoritmice- cuprind scheme de lucru fi inv5fate, asigurSnd oblinerq6

art,rrrlf

rrurl

reprezintd o inldnluire de operalii, procedee, qs urmeazd o ordine strictd gi duc cu necesitate b ctn anumit rezultat.
El se caracterizeazS prin:

.
o

caracter precis determinat;

.
r .t

valabilitate pentru o clas5 intreagl de probleme; finalitate ceftE.

i t r t 1ti/ rezolutive euristic* sunt specifi ce gSndirii creatoa re " r,,'.,r1)un. intreb5ri, punerea de noi probleme, combina!;1,

,,,rr. ,rrr,tlOQii.

de a depisi acest obstacol, precum gi gi demersurile cognitive tehnicile intreprinse in acest scop, se
Asumarea sarcinii
circumscriu domeniului rezolvSrii problemelor.

r,rrr.,tructiile in zona necunoscutului . :,: ti{.i lrtCatOafe).

irrf elr'q1r.rrlA

au la bazi gindirea

- reprezintd itegrarea noilor cunogtinle in sistenut ce/or vechi, intr-un sistem de referinSd, pe bazd 4s congtientizare, desprindere a semnificafiei, a retafiei esenfiale gi a apartenelei categoriale.
cum ar fi:

. tr lticularit5li ale subiectului,

'

,1,

,l)it)de de:

. . . r . .

cantitatea de informa[ie stocatS anterior;

operativitateacunogtinlqlor;
nivelul dezvoltirii intelectului giflexibilit5tii mintale;

r=qlrllletl

palticularit5ti ale materialului ce trebuie intqles:

gradul de organizare a materialului, de structurare a continutului;

-+ de stategia didactici abordatb de instructot (educator):

mijloacele didactice utilizate; tehnicile de instruire folosite.

trrnand.

fornrale (LLltZ A-16/17 A); r onstituie atit cauzd c6t gi produs al perfectibitit5fii si.,ternului psihic uman; ea dE nota distinctiv5 r,istemulut psihic uman gi asigurd sattul in aOaptiiea

eiaget) .,rrrrt: stadiul senzorio-motor (0_ ig lZq tuni1, sta?iut lrrcoperation al (tB/24 lyni- 7/B ani), stadiul opera[irlor co,ncrete (7lB A la 11/12 A) gi siadiul operagtitor

l'rirrcipatete stadii ale evoluliei g6ndirii

[.

inlelegerea poate fi spontand (imediatd) gi mediatd (muttifazici) trecind de la vag (implicit) la clar (explicit). Verificarea inlelegerii se poate face at6t prin relatare verbald (subiectul s5 explice, sE reformuleze, sb demonstreze, sd argumenteze, sd estimeze consecintele viitoare implicate in date, etc), c6t gi prin actiune.

rczolvarea de probleme.

are functie de inllturare a obstacolului cognitiv prin

t:aptele pshice prin care se manifestd gindirea .srnf; sistemele operalionale de nivel intelectual; ::,:_.:!_\:e si,insusirea tor .prin inv5lare (conceptu_ .,!zer

CONCLUZII
GANDIREA

A{ t., t

tt(til

este procesul cognitiv logic de insemndtate centrali in reflectarea realului care, prin intermediul abstractizdrii gi generalizirii coordonate fn acliuni mentale, ertrage gi prelucreazd informaliile

r" ,r. rl,indirea este consideraU trn pffi .,rrr,rl,"l irr reflectarea realului ?
r

despre rela{iile catqoriale

determinative, in form a co n cep te lo r, j udecdli lo r g i ra {io n a m e n te lor este un proces de reflectare mijlociti a realit5tii,

gi

',,

""'| "rr"(i.e J. piaget afirmalia conform

,,rrnl faptele psihice prin care se manifest{ gSndirea ? cSreia originea gandirii

pe baza cunoagterii senzoriale gi a limbajului;

este formatS din operatii gi sisteme operalionale, din care se construiesc actele intelectuale; conform teoriei lui Piaget, inteligenta este adaptare

iar

adaptarea

se realizeazS prin

asimilare

gi

acomodare. In conceplia acestui autor, gindirea igi

are originea in adiune gi se dezvolG stadial ca rezu ltat qlm qllgIgal1gt_qliqyqLq ri i co g n tive. __
i

t00

2.2.5, Retardul mental

tn categoria retard mentalse includ deficienlele cu manifestare predominanti in sfera activitdfii intelectuale, ce rezultd dintr-un nivel mental sub limitele normalitdfli, cu consecinte asupra capacitdlii generale de adaptare si cu debut precoce, in perioada virstelor de cregtere (aparilia simptomatologiei specifice dupd aceasta vdrsta impune diagnosticul de demenld). Retardarea mentalS are cauze diferite: biologice (ereditare sau produse de factori cu influenf{ pre-, peri- sau postnatald) gi sociale (carente cognitive, afective sau ambele). Gravitatea gi complexitatea

'i

!'11f.. ,,1, l,rrr: cu ajutorul ., r, ,t'lr,rL,inteligenl5

r

';= ;rr rr

'|:"' rl.,rrrr r rr(criu,de. diagnostic pentru retardarea mentalS se ',,rrr',1 In[glgctuarS. Evaruarea caracteristiciro, a;ru,leiii

'

teste se obiectiveazE intr_un ,r=r st,rlr,rl rr'rrrit cotient intelectual _eI (Se calculeazi

r=r',,r;rrr,,r rnteligenlel

5iscalele de evaluare.

mai multor metode, dintre care

prin

lor dau gradul de severitate al retardului mental- al infirmitdtii,

incapacititii sau handicapului mental.

. . .

Conform clasificarii internationale date de OMS (1980): infirmitatea- presupune pierderea sau dereglarea unei structuri psihologice, fiziologice, anatomice. Se disting infirmitSti senzoriale (vizuale, auditive), intelectuale, motorii etc;

ai nivelului mental: o valoare tr,d(:, retardului mental (gi , i ,,ii l,rr,.tr,rrtate in paginile urmttoi;e);acesta subdivizat in 4 o valoare qf '""'|r1" ,rr,r(rrarea subiecturui- in categoria intereci intre ZO" i,!, o"- rimiie ,l' ,rr .ir:;td categorie intdmpin5 dincuf6ti-in -.;rtffi; ! , =':i l, r'"rr.irea ror s-au oblinut iezuttale bune prin incadrarea = . r , r i .lr ,r t iv redus, in condigii de stim ulare Oiferbnliaii, ' 'r' rrr'', rrrrriLare a conlinuturui informafionar 5i ritm *ii ";l;i;; r"?,i-ii v.rloare eI > 84 permite apiecierea ' ,',i,.rt,, d. il;;ii;; r,rrl,r

'i

ef p"nt, r'i 'rr v'ir"r.1 cronorogicS mai mare ie 6 ani cdtiJni ie si r'rt, rJlr t,(,.tru subiecgii cu v,rsta cronologic, ,rU qf i-.rl). .rr,l'.r.ronsidr5 indicatori
,,,rt.,,t

incapacitatea- reprezintS pierderea sau diminuarea capacitdtii de a desfigura o activitate in conditii normale, ca efect al infirmit5$i. trncapacitatea vizeaz5 comportamentul, comunicarea,
rnersul, igiena personal5 etc;

de diver5i autori demons_ i " tt'*rrrtrd de distriburie iimetrici a-valiriror qt E-ii;irt -

rrrllltrite nOrmale. lrr "rlrl'111rrs cercetSriror intreprinse

i',*
infirmitStii, este un

handicapul- apare ca

o consecintd a

1t't1t11/'1r, ' se are in vedere, in cazur prezentat numai tendinr,rt,r rr: nu eXClude unele a.specte pirtcutare fOe ,,,', rtr, r.tard mentati.y

'';

dezavantaj rezultat din infirmitbti ce duce la incapacitatea parlialS sau totali de indeplinire a unei functii sociale. Se int6lnege astfel: handicap profesional, de independent5 fizicS, de autonomie economicS etc. Handicapul poate fi:

.,.,',;1";l:"'

g incidenli r5-rur. fu Oaiefi?e.ii,il "*Lmiir, riind de 1,5/7.), asa cu?r rezuttS oi.

[I"l'rr-il;;

(r0-169

AI

l 10"159

handicap primar- rezultat direct

al

procesului morbid asupra

funcliei psihice. El are caracter durabil (exemplu: handicapul produs de orbire, cofoz5 etc). - handicapul secundar- apare la bolnavii cu handicap primar la care se adaug5 dizabilit5li ce tin de rol si statut (exemplu: sindromul de
institutionalizare la handicapatii fizic sau la cei cu handicap mental). - handicapul terfiar- este legat de nivelul de pregatire al bolnavilor la aparifia bolii (atitudinea familiei fatb de bolnav poate, de exemplu, influenta cronicitatea).

r.l0-142 I t0-139
r

/0-

I t0-119

roo-rog

so*s_70-7

1J0-99

60-69
s0-59

DE 2.A

LIMIIA

40-49

0.4 0.2 0.0

INTAMIERE MEfVTALA

Tabelul nr. 2

l0l

Distribulia e.I.

Categoriile de retard mental

I

iv^ l ()lu
rrl

rnrsnrwrfl
CARACTERIZARE

DEI
5

EDUCARE
REEDUCARE

Cazurile de int6ziere mentala (aproximausoara- conform tabloului anterior tiv 5olo au prezentat- au o arie de cuPrindere

-ereditare
Momentul depistarii si masurile de stimulareeducare si reeducare utilizate au influenta hota16toare asupra evolutiei.

tle aproximativ 2.4o/o din

Fig. nr. 16 - Curba distributiei Q'I'

cap senzorial-handicaP mental etc'

in numeroase cazuri

se intalnesc handicapuri asociate: handi-

lre/ Prezentam in continuare, pentru ilustrare' .M.C. I'l la copilul I com prr.tiu, distribulia QI la copilul normal 9i

in ln

figura fl

nr.L7

determinare ereditapopulatiei corespunzator, de ra): greste B0 o/o din categoria celor cu erori de irrt6rziere mentala metaSubiectii din aceasta categorie bolism; sunt considerati educabili. Ei dobinanomadesc in anii prescolaritatii (p6na la 6 lii monoani) abilitati motrice (deprinderi genice;

si,

totalul

. .

rleri
C)

'.+ ,,ill nlt

f\

r-r

ol
ID

motrice de baza si utilitare, deprinla nivelul comportamentului motor fin), abilitati sociale, cognitive, de comunicare (verbala si nonverbala) si de autoservire (mSndnca

(scleroza

tuberculoasa;

.l

I z"|
'"1 LLi

, i-i ril '

care:

ln

aberatii cromozosinguri, se imbraca, se dezbraca, miale capata control sfincterian etc). (sindromul poate In primii ani se constata o Down).

Depistarea

I I

tvolutie psihomotorie mai lenta sau intirziere in dezvoltarea psihomoto- -alterari

rie.

cu Graflcul nr. L7 - Distribulia inteligenlei la copilul populalie intruuqu. g'"ni"i inturi ;u;t* de d stribulia coresPr.rnzbtor valorilor QI

-l I *---'-ic-;J't';i:;r +Gt"ilo ;'iog -----ft

i '--,*l l----'l

La majoritatea oamenilor cu re- voltarii tardare mentala usoara se intilnes- embriote un tablou psihic polimorf: nare in domeniul abilitatilor intelectuale,
scolare pot ajunge la nivelul copiilor rrormali din clasa a V-a, a VI-a (etapa de debut a operatiilor formale),

precoce ale dez-

in

I'M'C'(linie continui)-fati
(li n

(prezente 30 D/o din cazuri);

precoce permite stimularea adecvata cu efect benefic asupra evolutiei (de exemplu in sindromul Down exista posibilitatea stabilirii coeficientului de risc inca de la nastere)

ie punctatS)

Distribulia er pentru copiii cu IMC la

lrr conditii de instruire, educare

reeducare adecvate. cu

si

ii.i;3=7.3-*
250/o

QI>90

t04

mentionarea

,"ri-iit*
::,ix
de

si sublinieiea .q-i:Fll3l I cromozomiat" I tJ J"pittuttt mai lent al achizitional" I (tinotorut I iunt luatiin irr"rii"iarr si al deprinderP::t-T liiiro*i"i I

--- -{=--

I.

o*ftt.-

'-1-;
""iol"t"
si Prin I T.gxI I speclale de

,rl,'r

,l',111[9.;6';ylrg (deprinderi elementare- mers, 'l,uo, aruncare, prindere- sau calitati motrice '.r ;,',rlrtlmotrice- coordonare senzori -motorie,

Ii'f;*,x,u'*:il;l::'"P-:ii, J;; I rezurvdrEo greutati evidente In ;"=;;

dar cu ff":?:1iLiffi?'il

(con- | stimulare a I toxinelor atcool cude I dezvoltarii I sum -unele din ariile senzori-motorii -.19" nt',t'o"'-1t5 deteriorare.minlqa,.si o u!F"-'-. numai v nosc lrurrror etc) Il ;ub conditii- corelat al deficitului l teratogene

probleme;

;i::u" ::::::r datorate

zrl;

r r x rrr

kllare manuala, coordonare generala

li, echilibru, tempo, ritm, forla etc).
t:tr.rrt educational,

'

, !r rr rh I

l'rlr

la maturitate (tinerete si

,rrLrllrc), pot avea abilitati sociale si profesionale r . 1,, ;x)r'ntit o autointretinere minima. In conditii rlr, .,trr's, social sau economic necesita indrumare
,,t ,r',1',lr.,nta.

Inteqrarea in societatea persoanelor cu dezvoltare mentala normala (conform filosofiei "normalizarii') este benefica copilului cu retard.
Unitaule care asigura instruirea copitului cu retard mental usor sunt: -gradinitele speciale (pentru presco-

lflTaTl"

in aceste re)''srvv t9mnottl1;1lyt\,1-:u^:,:.-,Ilrerr,r' reetarea merrtal, efect all perinatale fi deficitaraca poate motor r-----ri-arii I /{^o/^ .rin

,l"TI'

(din cadrul .:;;i" u niverur Ft"l:1":l I !19:/.:,.,9'" serviciilor mai. si, -" .orpotiru 'rir'ui'rotri. i' corpordrtr ?lu:,."-?] l*lYl^' schemet ll- rrtpir*n ru I nlrropgniut, incadrarii adecvate a in structura de ansamot'l-i tgyo-1^ I f:l-,- I 'lffii9* r;iunal" de intentie' de l' traumatis- ldispensart
ger

lfl titor

,lrrtr ,,l,rfi) actioneaza limitativ pentru dezvoltarea

1,.1

Itr.lrr itul rnental (dificultatile de intelegere, de r,',',lv,le a problemelor, caracterul critic al g6n-

rrrrsabilitatii si a capacitatii de autodeterilrril.I(r creand uneori conditii de atragere facila

',1,r'' rk,lir:venta, r ,irxl exista
rrr,rr

lari);
-scolile ajutatoare (clasele I-VIII); -scolile profesionale speciale (asigura calificarea in profesii

t"rilli,ii:",

trui";;;; ,i ip'"'i"'u '*9fru ^l I b!1:!. lryl':*l'"i din unitatile ::ft:ffi;; ui' Ji'it"iro'' Ig"l:,llil ce logic" al I somatici ci.'controlul I specializate HHf"ilf'r,"i,rsii -poui" deficitar)' fi ;,;.*-,t:l'"!l?::?::,.",^ (5olo l:"-Ti'"l| 6"nsu1 6u iepiinouritot motrice I oostnata,t H|jl[""ffi cazuri): motrice I liin complexe, u o"prinou'itoi '"t'p"*t'
deschise (hetero- 'gnou'ul

i:1":,

rrlr.,;tari

de tip

tulburari asociate (structural- cu

eretic- sau tendinta

si

rrr,rrrilr,,;tari de delicventa .t,', t,rlc de supraveghere.

etc) se impun masuri

4
t ,rl(,(loria

de retardare mentala moderata,

' ilslli-,, I ::t'lllY' llr,i,#,'T'.'^".:':l,lt,$ il:n:+lH I : dE#:" I !ilii::

--y;
|

rrrr',ct;fieflt de aproximativ 10olo din

l,l,u<lilre mentala.

reprezinta populatia cu

(J

-q
.E

U (tJ

*l!;{***i',,,t" ,*T:il.IT'.i::i$:"is.J::s[l'.',1i$=,*[*llffii;li' 1'ffi,'*pi ffi'#::

:: :ffi

,.,Il,rtionale. lrr ;x'riodd de v8rsta prescolara (p6na la 6-7 ani) pot

rrrv,rt,r .;a vorbeasca si sa comunice.
l'r

^r lrr prt-.zent nu se admite nici etichetarea lor prin ,,rhltr ,rlivul "antrenabili", tocmai pentru a sublinia tu,'.rlrrlrlatea si necesitatea de a fi supusi programelor

l{):;t considerati "ireeducabili, dar dresabili".

(J

o a

c)

U T)
C

L = )
OJ

13trft

E l! tf) 6 Oo (JE(!

Li;.ffi J#;#;;;*;i 3ffiiu* ryl::llli

"[!,d['.H::,ii:r'd:h::l*%"'"'1;T,.;:l::''
coPilul

fi[1**ffiw\rysr*,\Y?]ffi
iriiiE#*xi";:'Hll".'::;:'U,t\;1:;'i;'''' etc);

rl s;1y3[3 sa circule independent prin locuri familiare. lrr ',.rr<:ini de tip scolar pot atinge cel mult nivelul clasei r ll ,r tlrrr ciclul primar prin eforturi suslinute realizate pe ,lilr , rl ntultor ani. t,, ,l,,ir(:il regulilor sociale este deosebit de slaba. t','t |l0rtua treburi elementare, munci necalificate, astt, I rrrr,il la adultie sa contribuie la propria lor intretinere , r ,, r r ( onditiile desfasurarii activitatilor sub stricta suI L!,',(tlrore in familie sau camine supravegheate. ,rr1 r l.rtri de ei insisi necesita, de asemenea, supra, 1l r, rr,11 nroderata a celorlalti
r07

o g)
(u

NE9 6(JY. -o^di

oE.E o-o E
cN-

E
p

or g.l (o

(.)
OJ

cE,
'i=
ro

U (u

o-

l9 '6
(J
(E

'i::

E
:f

:,

tn

GGr
5

2.2"6. Activitatea de comunicare gi limbajul

a

J
F
TU

Arie de cuprindere, 3-4

o/o

din populatia

cu
ro

!r{ 6

o rt
rlt I ln
ro

retardare mentala.

In

prescolaritate se realizeaza numai

o foarte
limbaj

HA < u.t
d.

<fi

slaba dezvoltare motorie.

T] (U
U

(U

La virsta scolaritatii pot capata un

antrenament sustinut formeaza
elementare de igiena personala.

g
(J
(o

mininl, cu posibilitati de comunicare reduse. Prin

derinderi

o_

F.E E 6''6- E OoE aq i r.!Q 'tr E.: oro ^

9'6

rFI

Ar

llvitatea de comunicare

C' FI

l9

iEe o ,s'E
u1

,ECo

r r, rrlll 1r,,rhic uman este un sistem comunicational.

h d.

La virsta adulta pot efectua sarcini simple, in

E3E r 0J0c

conditii
Frecventa cazurilor este de l-2Vo din populatia cu retardare mentala. -familie -caminespital -camine de zi

. ,

''
1

J
lz. )< ul rO
-z <=

tu ii

r{
O
!

Itt

La v6rsta

prescolara

se

inregistreaza o

dezvoltare senzori-motorie minima.

dx h d

La v6rsta scolara,

in

conditii deosebite de

rtnil;tlitdlii concrete in care se realizeazd aceastd , , ,,, ll tllur,rn definegte comunicarea ca fiind un proces de schimb , ti, ttt ,rrlt:;tanlial gi / sau informalional intre doud sau mai lr 'i.,lt,nt(t, pe baza ciruia se asigurd reflectarea sistemului
tt

l,ttr tt I de vedere cibernetiq comunicarea reprezintd ,r ultt,r cantitdfi de informalie de la un element la altul in ,,;'ttrr,t,.,t,;istem sau de la un sistem la altul, fdrd considerarea ,

r..l

$E

-o

= a

antrenare pot dezvolta o minima capacitate de auto?ngrijire. Se insusesc elementele de limbaj, fara posibilitate de comunicare.
La adultie indeptinesc numai sarcini foarte sim-

-institutii
de cura

,, t.lit v

t'/k,ctat) in sistemul receptor (reflectant).

ple, sub stricta supraveghere, in ateliere prote-

r .ilil[rlci]r3 este o modalitate fundamentalS de interacliune ,'., ,,, r,rl,r Din acest punct de vedere, ea este relatria prin care ,'. ,.,, rrt,utl se pot inlelege gi influenta reciproc prin intermediul ...', ,;i!t111111 t ttrtl'inuu de informalii, divers codificate. ' ,'rnunicarea interumanE presupune relationarea a dou5 sau ., ,rrrrllr. lxlrsoane, avand drept efect interinfluenldrea atitudinilor. r ,,,/,r (l()/4), propune urmStoarea schem5 a comunic5rii ca i, ,,,r,,1r,r 'intre st5rile psihologice a doi indivizi:

,',,,, atatt"--l 1r+tlruhr!ic ale | ;,r,r..o.tni A

I

Comunicare

Procesele psihologice ale rsoanei B

Fig. nr. 18- Schema comunicSrii dup5 P. Golu, 1974

r,' ,
'

rl

Al,rliza comunic;rii este un demers foarte complex ,lrr6rtd, atat cercetarea mecanismului s6u, precum gi
modului cum procesele psihologice ale luiA dau nagtere

,rrr;rrr-ed ,rnr(

108

psihologice ale lui B in leglturi cu modul 'ri ,r,rr ,r(osta primegte comunicarea. Cea mai simplS schem5 a rr ',,, rrr iirii presupune existenla urm5toarelor elemente: emitltorul,
r09

.irii, rolului stlrilor

receptorul,canaluldecomunicalie,informaliasubformaunuimesaj
codificat gi feed-back-ut.

irlrrrrr,r rccept5rii gi decodificlrii mesajului, sistemul receptor

rr ,rrrurhitl cantitate de informatie. Asimilarea informatiei tr,rr,,tici antientropice, reduc6nd incertitudinea in cadrul aiE,.r.rr El.lllulri ,'rrrilStor- receptor. Ea depinde probabilistic de ceea ce Fr.lr: r,lrrlr,,;timulul 9i de ce se poate selecliona 5i prelucra prin
{=r,11i1t,,1.,,1

EMITATOR

CANALUL DE COl4

cl==li:nrul

lr, r r,ccp[ie.

* x
ft
E

FEED-BACK

codificate' intre agenlii comunic6rii se transit informalii divers atSt de O condilie a realizlrii comunicSrii este cunoagterea transmis este care in codului a catre emii;toi cat 5i de receptor de intersedie a mesajul. Aceasta presupune o existen[a.unei zone al schimbului de rupu'toiiifot celor doi ugl"gi ai comunicbrii' Ca efect la participantilor ir[irrtii, ,*. de inteisecfie a repertoriilor

comunicaresemareSte.l.,todificarearepertoriuluireceptorului
I

explic5 aspectul formaUv al comunicirii'

II

CANALUL DE COMUNICAtrIE--

RECEPTOR

MESAI (CoD)

Tipuri de comunicare 1111p,i rr..r[urd semnelor utilizate in codificarea informatiei 9i rhtgr,l r ,rrr,rltrl predilect de transmitere a mesajului se eviden[iaz5 trei lillrtl rl,, r otrtttnicare: ) tlvtttuil(,trea verbald (cv) - Este specific uman5. Informatia este rarfuir,.rlir ,,i transmisi prin cuvint 5i tot ceea ce tine de acesta, F,tvtnrl ,r',lxrctele fonematic, lexical, morfo-sintactic. Poate fi orali (rrlrltl,,r;,i <.anah.rl auditiv) sau scris5 (utilizeaz5 canalul vizual). Prin Inlelrl'rltrrl acestei forme pot fi transmise conlinuturi extrem de f .rilrl,l|rr,, <lar, comparativ cu Celelalte forme de Comunicare, decoaltfl, ,rr',,r ,,(! realizeaz5 mai ince! ) t r'rnuutt area paraverbald (CPV) - in cazul acestei forme de comulh drr., r,rnalul utilizat este cel auditiv. Informatia este codificat5 gi hiilrrnl,,.'r prin intermediul elementelor prozodice gi vocale Ir drni lr,rt,,ticile vocii, particularitSfile de pronun[ie, intensitatea rosllrii, rrlrrrrrl gi debitul vorbirii, pauzele, intonalia etc) care insolesc
r

rrv,irlrrl :ri vorbirea, in general.

Rg Repertoriul inaintea comunicSrii Repertoriul duPB comunicare

in procesul de irrviipmSnt Fig. nr.19 - Schema comunicdrii profesor-elev 19!14 ' Epuran' M' dupb (Meyer- EppleQ

lrr ,rciivitatea educativi gi in cea terapeutic5, comunicarea de lrlr lr,rr,rvcrbal este hot5ratoare. Jacques Mehler a demonstrat, de r,',,1111r11r c5 dac5 in cazul comunicirii cu copilul foarte mic, vocea ru,mr{,r r',rle neutrS, fir5 intonafie, ea nu stirnegte nici o reactie, hrlnr rrr,ri ca o voce necunoscut5. Nou-n5scutul percepe ritmul, ,1,rrrrlul, durata gi intensitatea sunetelor gi aceste elemenete au
rr'. rrrr,rr)!tr in lumea lui internS, stimul6ndul.

Privirrdaspectulformativ.educativalcomunicirii,ingeneralSi inmodspecialalcomunic6riididactice,AnaTucicclv-Bogdancarac"liAnt al vit:lii sociale"' care ieriauura'ptocesul de comunicare ca un convingcrile, atitudinile 9i are rolul de a forma .ono.liu despre lume, a compoftade a constitui principatut hiltoc'de reglarc reclprocii
mentelor.

o
',

trnunicarea nonverbald (CNV) - Canalul de transmitere este cel legate direct de postura, migcarea, gesturile, mimica, inf6ti-

vr.rr,rl. lnformalia este codificatS gi transmisl printr-o diversitate de

rrn

, rrr,. I [),iTtenefilof.
rr rr

l,,l rlrnesc

l'rincipalele funclii pe care comunicarea non- gi paraverbalS le sunt urmEtoarele:

MF
. . . .
de suslinere a comunicirii verbale gi pentru a furniza un feedback vorbitorului;

pentru a semnala atitudini;

pentru a transmite continuturi afective pentru a semnala stiri

emo$onale;

pentru a inlocui in ?ntregime vorbirea (dansul, baletul, sportul, pantomima, limbajul surdomutilor etc)

rrrr.L'1;p1-59ane cSnd sunt nervoase se joac5 cu creionul sau cu irrr,l1ll, i91 trec m6na prin p5r etc; de asemenea, reactia la o ,lrr(,ro intensS, de leg5nare inainte-?napoi, este explicati de ,rrrlori prin regresia inspre experienta copilului, care era legSnat , ,r ,,,i se linigteascS.

RetroacJiuni ale comunic5rii

l)rnlre formele de retroacliune ale comunicdrii, cele mai

, rrrrr',(

tip afectiv- atitudinal, cEile predilecte de transmitere sunt

Comunic5rile de tip nonverbal gi paraverbal preced* ontogenetic comunicarea de tip verbal. Dacd pentru continuturile explicite, comunicarea verbal5 este mult mai eficient5, pentru continuturile de
cea

ufe sunt feed-back-ul gi feed-forward-ul.

. r

lr,r.(l-bdck-ul reprezinti modalitatea prin care finalitatea redevine ,,rtr,.',t/itate. Acest mecanism st5 la baza autoregldrii, prin trrlr,rrncdiul s5u, sistemul fiind informat cu privire la rezultatele
,r, l,rrrrrilor Sale.

nonverbalS gi paraverbali. Acestea scap5 de cele mai multe ori

controlului con$tient, av6nd un grad de spontaneitate mult mai ridicat gi fiind decodificate mult mai rapid decdt comunicarea de tip
verbal.

tntr-un studiu realizat de Argyle, Alkema gi Gilmour (7972), s-a demonstrat cE oamenii reaclioneazi cu o probabilitate de 5 ori mai mare la indiciile non-verbale dec8t la cele verbale. Daci un mesaj ostil este transmis pe un ton prietenos, de cele mai multe ori oamenii ignor5 continutul comunic5rii de tip verbal (care semnaleazS ostilitate) acordind credibilitate continutului comunicdrilor non-gi
paraverbale (ce indicau simpatie). Ekman gi Friesen (1969) considerd cd principalii indicatori de natur5 non-verbalS gi paraverbalS pot fi impE4igi, in 5 clase: simbolurile -(gesturile sau adiunile care au o scmnificafie explici-

rcl-forward-ul este definit ca fiind modalttatea prin care tticiparea finalitdlii redevine cauzalitate. Aceast5 modalitate de ,rrrloreglare di posibilitatea adaptSrii din mers a activit5tii, antici1r;irii evenifientelor care ar putea apirea gi care prefigureaz5 sau rrrr finalitatea propusi (M. Iacob, 1994)
I
, ,r
,

Aceste mecanisme
r

de autoreglare sunt specifice

ststemetor

ilrr,rrrotice, consituind rezultate ale evolutiei filogenetice

FACTORI CE FAVORI
t )N'TACTUL VIZUAL
(

ZEAfi COMUNICAREA

Pentru comunicarea nonverbalS, contactul vizual constituie o

rrrorlalitate deosebit de importantS at6t pentru influentarea destinat,rnrlui mesajului, deci un mod de a transmite nonverbal informatii, t,r(,cum gi in vederea autoreglerii (obtinerea informatiilor de tip feedlr;rck). Durata gi tipul contactului vizual pe care i[ avem cu anumite lxrr.soane constituie importanti indicatori in aprecierea persoanelor
rr..;pcctive.
r

t5, exprimabilS giverbal) ; . elemente ilustratoare -(sunt actluni ce insotcsc comunicarea verbalS gi care ilustreazl continutul verbal al mc:;aiului); o manifestdri afective -(indiciile non-verbale gl lraraverbale care dezvSluie tr5irile afective) ; . elemente reglatoare -(indiciile non-verbale rli 1l;rraverbale pe baza clrora se regleazE interactiunea);

DupE Argyle (1975), citat de Nicky Hayes 9i Sue Orrell, ontactul vizual are patru func$ii importante in comunicare: reglarea lluxului conversatiei, furnizarea de feed-back interlocutorului, exprirnarea emoliilor 9i informarea locutorilor cu privire la natura relatiei
lor.

elemente de adaptare -(exprimi caracterl.'l|(:llc irrtlrviduale care permit oamenilor si se descurce in anumitc r;lluirl,li: cle exemplu,
u2

in activitatea de tip educativ sau in cea terapeutici

stabilirea
9i

contactului vizual cu subiectul are rol hotdrStor pentru facilitatea

optimizarea comunic5rii, pentru sustinerea informatiilor transmise pe

cale verbalS.

Un element foafte important al

Ritmul vorbirii paralimbajului este ritmul

vorbirii. informaliile oferite pe aceastb cale sunt decodificate de cele mai multe ori la nivel incongtient 5i foarte rapid, avAnd pondere importantb in aprecierea persoanei respective: astfel, un om care vorbegte lent poate fi considerat ca fiind nesigur, iar unul care vorbegte foarte rapid poate fi cosiderat netinigtit sau anxios. Pe aceast5 cale s-a consiat cE putem controla (inconStient de cele mai multe ori), compoftamentul altor persoane. Astfel pentru a reline o persoanS care vrea s5 sf6rgeasc5 conversafia, reducem

num5rul de pauze gi mi'"im frewen[a vorbirii' Reaciia cea mai frecvent5 din partea celeilate persoane este st stea, pentru a nu intrerupe "discursul", pentru a nu iegi in mijlocul unei fraze. DimpotrivS, m5rirea pauzelor, sau o pauz5 lung5 (nemotivatS) in timpul unei disculii ar putea fi indiciul pentru incheierea conversaliei. Expresia faciali
Pentru maioritatea oamenilor, expresia facialS este unul dintre cele mai importante semnale non-verbale. Pornind de la decodificarea acestora, un fin observator poate obtine informatii deosebit de importante in leg5turi cu persoana respectlvS. Principalul impediment constE in imprecizia decodificlrii acestor semnale' In acest sens, Nicky Hayes gi Sue Orrell (1993) atentioncazb asupra faptului ci, din ceea ce se cunoagte, existS cel pulin B pozilii diferite ale spr6ncenelor gi frunfii, mai mult de opt pozllii ale ochilor 9i pleoapelor, gi cel pulin 10 pozilii pentru partea lnferioarS a fetei, iiecare dintre acestea avfind propria semnificalie. Lxpresia facialS fiind dat} de combinarea acestora, rezultii un ntltttlr extrem de mare de posibilitSli. in plus, expresiile faciak: sc 1to[ stoclifica foarte rapid, unele dintre ele av6nd o durati de doar 5 tnlirrti de secundd. Cu toate acestea toate transmit semnale, care dccotlifica[e la fel de rapid comunica anumite informatii celorlali. Dupd Osgood (1966), existd 7 grupurl tlcl cxprt':,ii laciale, care sunt prezente in toate societSlile 5i despra cilr(1 :;(r prcsupune ci sunt innEscute: fericirea, teama, surpriza, [rl',trt[t'; t, li.tt l.r cttriozitatea

dispretul. Fiecare dintre acestga ql? ihsl variagii. scddea)-orin-exe. ,ilr,, prin acumularea de experientS, sub influenla culiur;i etc. La ,r,lori, de exemplu, capacitatea de a comunica prin intermeaiut lrlrrcsiei faciale este mult mai mare dec6t,la subieclii ctre - nu $_au ''((,r:iat aceastb funclie. Existt, dimpotriv6 gi subiecli care suU lilflu_ ,'rrl,,r educafiei gi-au redus foarte mult expresivitatea facilg. Folosirea corectS a expresiilor faciale poate fi considerati o ,l,,piindere social5. Pornind de la observalia cI Oace o anumit; t,,,rsoanE afiseaz5 in mod repetat expresii faciale neadeqy3ls ,uu nu r-r rrrodifict expresia facialS, este etichetat5 de c5tre ce;161g * ninO ",rrrrl.1t5", in afara normalit5tii, Ekman gi colaboratorii, 6['jn;[.1' ,n I'r(x1rarn prin care subiectii erau invSfa[i st-gi utilizeze in mod cores_ l,urrzii[or expresiile faciale. O pafte dintre nenenciaiii-r."rtri t)r(xpam au constat cS.multe dintre probleme lor de relalign.ra i-uu r,'zolvat de la sine (Nicky Hayes 5i Sue Orrell, 1993). Cel mai important mijloc de comunicare umani este limbajul.
lJrrrrrSrul acestora poate creste, (sau dimpotriv5

',r tlczgustul

).'1.6.2. Limbajut
I

inrbajul - este modu! de organizarq integrare gi runctionare a

limbii la nivel individual.

prin intermediul sEu se realizeaz5 activil3lga specific umand de comunicare cu ajutorul limbii.
- M. Golu, (7975), considerd limbajul ca o rh6ffi6s internd pe care se structureazd gi se dezvoltd intreaga orqanizare psihici a individului (de la nivelul cognitiv-sf,n7siiu11u ,r1 atitudinal-va loric al personalit1fii) - reprezintS obiect de studiu al psihologiei
,rlrlrr.iale sau formale) se definegte prin anumite

limbajul umaq numit gi natura/(spre deosebire 6s limbaiele

Cllg$tlllid:

caracterul vocal gi articutat la nivelul combinatiilor (foneme, morfeme, fraze) semnelor utilizgls; posibilitatea de a traduce enunlurile dintr-s timbd
fn
I r5

alta - degi fiecare limbE are regulile sale specifice

i

de

Formele limbajului
Limbajul poate fi:

fl

compozifie fonol.ogicS, morfologicS, sintacticS

maticS;

5i

prag-

t *

* e

.
Limba

caracterul creati4 permilAnd prin cornbinare elabo-

$:

I
* $ t \ ):
IJ
TT

rarea unui num6r infinit de enunturi cu semnificalii

diferite.

. -

lnsiv sau comprehensiv -cel care asigurd infelgerea comunicdrii verbale; este prirna formS ce apare in evolutia antropogeneticS, gi
,tctiv, sau expresiv -asigur6 emiterea, comunicarea efectivd prin
lirnbaj.

este un sistem de semne, cuvinte gi reguli gramaticale sta bilite socia / -istoric.

- constituie principalul mijloc de comunicare. - constituie obiectul de studiu al lingvisticii.

Limbajul are un rol deosebit de important in evolufia psihici a omului, constituind un fenomen legat de toate componentele sistemului psihic uman: subsitemul cognitiv, subsistemul afectiv, motiva-

Din punctul de vedere al direcliei de exprimare limbajul este tillt't-t) SaU eXtern. Limbajul intern sau "vorbirea cu stne"- cum l;a numit Paul l'()l)cscu-Neveanu- este mai prescurtat. El realizeaz6 anticiparea, l)roirlctarea, reglarea. O caracteristicb a limbajului intern este aceea , ,i csle insotit de componente ideomotorii.
Limbajul ertern are formd orald

tional, volitiv etc Ai ?n special cu gindirea, reprezentSnd forma de exprimare a continuturilor reprezentate de gindire. Se constat5 o corespondent5 intre normele logicii formale gi normele gramaticale; din punct de vedere al constructiei, cuv6ntului ii corespunde conceptul, propoziiiei ii corespunde judecata, iar frazei ii corespunde
ra[ionamentul.

gi scrisl.

Cuvintul-

este un complex sonor

atici\t

ce exprimli o no[iune.

Notiunea este aceeagi ?n toate limbile, ceea ce dd posibilitatea traducerii, cuvintele diferind de la o limbd la alta.

Forma orald sau vorbirea constituie principala modalitate de rxlrrirnare a limbajului la om. Ea este mai putin riguroasi, mai putin rr:rllutH congtient dec6t cea scrisS. O caracteristic5 a limbajului oral ,",1{) expresivitatea vorbirii, rezultat6 din variafiile de intensitate 9i rrr,ill,irne ale vocii (caracteristicile paraverbale) ce ?nsofesc mesajul vr.rlral. Expresivitatea contribuie, a5a cum am arltat in capitolul lrrcr cdefit, la cregterea semnificafiei cwintelor prin accentul pus pe rtrrllc idei.
r r

.
o

Caracteristici ale limbajului mijloc de expresie, de contact, de comunicare specific uman5,

activitate intelectualS de transmitere a cunogtinlelor achizi[ionate de individ prin intermediul simbolurilor verbale, al vorbirii; instrument ce permite omului sd-gi analizeze expericnla in unit5ti
de inteles;

r,l oral- presupune

onciziune.

Limbajul scris este mai riguros, mai pretentios- comparativ cu

respectarea normelor

de claritate, sintezS,

Functiile limbajului
Limbajul indeplinegte in activitatea psihicS numeroase funclii. M,r.loritatea autorilor subliniaz5 printre functiile limbajului, urmSIr

. .

permite exprimarea atet

rezultatelor gSndirii,

dar gi

l;t rele l

confinuturilor de naturd afectiv5 (in cuvinte, propozilii, fraze).

implic6 existenta fundiei simbolice, de a reprczcnta l)rin semne o realitate (obiecte, fenomene) sau o abstraclie (nolirrrrc, concept);

. .

functia de comunicare - sau de transfer de informalii intre locutori;

funclia de cunoagtere - ajut5 la fixarea activit5lii de cunoagtere, mediaz6 absLractizarea gi gener alizarea;
1t7

functia simbolicd sau reprezentativi (cuvintele contribuie la formarea sau activarea gi declangarea unor imagini); funclii reglatorie limbajul aslgur5 dirijarea activitfgii proprii sau a activitdtii altei persoane; functia expresiv# particularizeazS mesajul verbal (ce are un anumit continut cognitlv, semantic) prin mimic5, geStica insotitoare, intonafie; funclia persuasivd (de convingere)- de insinuare, de inducere a unei tr5iri, idei unei alte persoane, (ce regleaz5 conduita, care dirijeaz6 acfiunile). in instruire-inv5gare- reeducarea comportamentului motor, funcliile sunt concretlzate in ansamblul mijloacelor verbale utilizate. DupE M. Epuran (1959), acestea sunt cele exprimate in figura nr.
20.

l'A. comunl-

I
I { {vhrlul ldaa"l"tIt

erm

I b) Dacrlerea cxerciliutut \ c) Prclegerm

lr) Expllarq \d)

Povtstlrea

cxerclltulul

I I B.

tt

Iudlcatll

t9 I
I

De ortertare liet .tevutul

obscrva-

{b) Schimbara ttnlel

Ia) Orlentarca obrcryattel

[c) Orlcntareo ltrdtrcctl prtn tntrebtrrl

de obscryrltc

$"rn* /'B:J,Tp*' l" I ratoarc

I

a cxeutre, Ja) lnalntca !nccrcllrllor lau rcDctlrllor lb) ltr tlmpul tnccrctrrilor rau icpetdrilor
fa) Corectorea proprlu-zlstr lb) Cslilicattvele: .Blnc. fl -RIu.
a) Comunlcora rzultrtclor sub tormtr da clt c
c{racter,sl,tcllor dc tpallu, tlmp ,i torln lE) A,ruDn alc cxcrcillului

lrl Arupn arcciltudinl | .recutlll

I

\2) Arupls valorll

itct

cxecu-

A. Delcrierea vcrbau tl
cxeculrel

qutoapreclercq

r I i!l,.lIl

lb) Descrierer exerci!lulul

clc-

B. Planllicarct m.ntall a ex?cullc,

C. Autocomenzl ln llDbo, hterr

extm

sau

- Stablllr$ punctclor dc rcn.f, plaoul 6l schema cxccutlel Pentru lnceperea sdu contlnuarca cxecutiol 5au - pertru
mlw&lle .cheie. elc exerclliulul

Factorii de care depinde evolutia gi existenta limbajului

Evolulia limbajului este determinat5 de:
a

['rg. nr.20- Ansamblul mijloacelor verbale utilizate in instruire-invilare

3.
lt

structurile organice ce particip6 la realizarea limbajutui

relafiile de cornunicare in care individul este angajat.

gi

racicd)

Subsistemul rezonator, cuprinde cavit5lile modulatoare (gura, orofaringe, laringo-faringe, cavitate to-

gi

nemodulatoare (nazo-faringe

gi

cavitate

nazalS).

I.

Structurile organice si periferice de a cdror normalS funcfionare depinde evolutia gi existenta limbajului sunt:

A. B.

Relatiile de comunicare, nivelul de stimulare a limbajufui, rnodelele verbale oferite, sunt hotdritoare pentru dezvoltarea limbajului. "Creierul uman posed6 doar competenla lingvistic5,
receptarea
obiectiv" (M.Golu).

ai altor zone ce vizeazd recepfia

reglajul motor;

mecanismele centrale (mai putin cunoscute) sunt legate, indeosebi de centrii din jurul scizurii lui Silvius dar gi
audiUvH, vizualS sau

nu gi performan[a. Performanta devine posibild numai prin gi integrarea din afar5 a sistemului limbii ca dat

aparatul periferic este alc5tult dln 3 subsisterne: 1. Subsistemul energetic (respirator) forrnat din diafragm, mugchi intercostali, mugchi altrlt>minali, mugchii

achizitie

arborelui traheo-brongic. (Vorbtrca corectS

realizeaz6 in expir);

se

2.

Subsisternul generator, cundifiorur.rz;i aspectul

generator, tonal (laringe, coarrle vocalc) :ri producerea de zgomote (buze, limb5, dinll, llirl,tt rktr, viil palatin)asigurS rronrnt,i,
,ce
Xonsoanetor
;

primele zile dupd nagtere diminuE posibilit6lile gi ritmul de a limbajului . Tot astfel, absen{a stimutdrii gi solicitdrii verbale pind la 14-15 ani anuleazd posibilit1file de dezvoltare a limbajului, fapt demonstrat de cazurile de copiii cresculi in stare de sdlbdticie, care nu mai pot fi verbalizali.

Lipsa stimul5rii verbale in perioada prelingvistic6 (perioada ce precede aparitia primelor cuvinte) a stimulSrii verbale chiar din

is
$l* b.,.,^
t
t

LA.
;i.

1 t? 1':

*-7
.
Modelele verbale furnizate copilului inscriu particularit5[ile evolutiei limbajului s6u privind afticularea, caracteristicile prozodice, constructia gramaticald etc.
irrtregului sistem psihic, al maturizirii, al unui mare efort propriu, cAt gi al rrrfluenlelor educative ale mediului. Cazul copiilor crescuti de animale a rlernonstrat faptul cE un copil nu poate ?nv6la sl vorbeasc6 dac6 nu este ',timulat de o altd frin!5 uman6.

evaluarea psihic6 a unei persoane.

Aspecte sintetizate in limbaj Aparitia gi dezvortarea limbajului la om fiind hotiritoare pentru dezvoltarea gi menlinerea activitSlii psihice globale, aprecierea caracteristicilor de organizare a limbajului- rup5,trt tu yTsta cronologicS, niverur de instruire gi sociarizare gi cer de integritate nervoas5- reprezint6 o dimensiune importantd in
Aspectele sintetizate in limbai, ce constituie repere de evaluaajutorul

Capacitatea de comunicare prin intermediul limbajului este condi[ionat5 de starea normalS a organismului copilutui gi prezenta activ6 a adultilor, care trebuie s6-l stimuleze, oferindu-i modele de rmitat. Principalele etape ale evolutiei limbajului in primii ani de viat5 :;unt urmitoarele:

re, sunt: aspectul simbolic, de evocare a obiectelor cu

imaginilor, pentru definirea cuvintelor;
asig^urE intelegerea semnificaliei cuvinieror,

aceste elemente.

aspectul semantic, ce pusi in euioenia ae bogStia, varietatea gi exactitatea termenilor din vocabular;. aspectul gramatical, const8nd din construclia corectS gramaticar6 in propozilii gi fraze; o aspectuf fonematiq condigioneazE perccpfia sunetelor vorbirii; este dependent de caracterul 'auzukti fonen,a)trc(dat de capacitatea de diferenliere a fonemelor). T'ermenur cre tinen6, desemneazS elementul constructiv ar cuvantului vorbit, auzit. r urpaaful. de articulare, de pronunlie corectd a suncteror izorate sau de imbinare a lor in cadrul cuvinielor. Reglarea conduitei formatorurur sau teragrcuturui in raport de mecanismele comunic5rii (paraverbare, no,verbarc. sau verbaie) este una din conditiile oblinerii randamen[ulul ?, acuvfl;rtc..r eauialionat5 5i terapeuticS. Astfer, strategia for,rativtr trerrukr .a .rprino; si

expresiv ' ^ Limbajul . In primele 2 luni de viatl - emite sunete (vocale cu variatii intre q Si e gi diferite sunete din git); . In lunile 3 gi 4 - pronuntl succesiv vocale gi consoane, emite sunete cu buzele inchise; . in luna a 5-a - pronunlie ritmici succesiv5 . in lunile 9 gi 10 - pronuntE silabele de 2 ori (ma-ma, ta-ta) Si repetS dup5 adult silabele cunoscute. . la sf6r5itul primului an de viat{, silabele pronunfate cap5t5 inteles pentru copil. Apar, atfel, primele cuvinte; . intre 1 ani gi jumitate gi 2 ani, copilul se exprim5 eliptic,
cuvintele nefiind legate intre ele, avlnd insS intelesul unei fraze

(U. $chiopu numegte aceste exprim5ri "holofrazet;

dup5 v6rsta de 2 ani, alSturi de aceste tipuri de exprimare

pregramaticald, apar juxtapuneri de mai multe cuvinte, adesea ?ncadrate intr-o topic5 haoticS; propozitia eliptic5 caracterizeaz5
perioada de la 2la 3 ani.

inainte de a dob6ndi capacltatr:it lolo,;lrlt ltrnlrli, copilul o posed6 pe cea de exprimare a sl"ffrllot s,tk,, r;r rrt pr. aceea de sesizare a intentiilor adurlilor, irrtr rr ror,rlr rrr.' conrunicare
caracteristic6 primelor luni de vialli.
Constituirea fonemelor, pornlrxl (l( l,.t ,'1urtt,lt,h, lttrltt,ln t,,, (I. Slama:*-.ff: ql.1T?l: ..*jut" biotoqic.', t).,rr,tr, .,,rrrtr |,. r,rr. tr. r,rrrrr. copilul, .f,:il"r^lS-:l",r{:?u6."biologicfi rrcavirrul l,r lr,v,,i u ,,tnrr tur,i rrrrrr,rt;i) 5i apoi IOlOSlrea.cuvintelor in sens adaptirtiv rr.lrrr.rlrrl;1 drrlr rr.,,rrll,rtul clczvoltirii

in s usr re a tim b i r e pr e,, r constdnd in formarea unui ansa ntblu itc

il"#

t';,l

de,pt.k

Ti :'#J ,j,l ::t:: #i"T

uterl ll r tttvi:;tice.

. la 10 luni dacd este intrebat de adult, caut5 cu privirea, intorc6ndu-gi capul persoane sau obiecte cunoscute. . La 11 luni, atunci cdnd i se interzice ceva intrerupe acea activitate; . Rispunde la comenzi simple.
Copiii pot fi ajutati ?n efortul lor de dezvoltare a limbajului printr-o intervenlie educativS adecvatS. In incercarea de a se g5si solufii problemei comunicirii c6t mai eficiente cu nou-niscutii gi copiii foarte mici, s-a constatat cb limbajul prin care adullii comunici cu ace5tia este universal. Indiferent de limba vorbitS, principalele caracterisuci ale comunicirii adultilor cu nou-niscufii sunt urmitoa-rele: . este redundantb; . yss66rlarul utilizat este restrins; . fraze scurte; . enunluri slmple; . suntinsolite de gesturi 5i de mimicd precum Si
de o comunicare paraverbalE corespunzitoare.

timbajul receptiv

,,cr

l?o

]t1

CONCLUZII:
Este un sistem de semne, cuvinte gi reguli gramaticale
sta bilite socia l-istoric.

J.2.6.3. Tulburirile de limbaj

,lrlrr

t,i'

Limbajul

este modul de organizare, integrare gi funclionare a limbii la nivel individual prin care se realizeazd activitatea specific umand de comunicare cu aiutorul limbii.

Clasificarea tulburlrilor de limbaj s-a dovedit a fi o operatie rl5 datorit5: complexit5tii factorilor determinativi ai dezvoltlrii Itrrrlrajului, multitudinii aspectelor sintetizate in limbaj, formelor ,lrtcrilc in care se prezintd limbajul (intern, extern, extern oral sau '.,ri.,, citit), existen[ei unor simptome asembnitoare in tulbur5ri de
rr,

-matrice internd pe care se structureazi 5i se dezvoltd intreaga organizare psihicd a indlvidului (de la nivelul senzorial la cel olpsos@&el!!L Principalele cardcteristici ale limbaiului sttnt: . caracterul vocal gi articulat; . posibilitatea de a traduce enunlurile dintr-o limbd in alta; .s6766erul creativ; .constifuind un fenomen legat de toate componentele sistemului psihic uman: subsitemule cognitiu, afecti4 motiualional, volitiv etc gi fn special cu gdndirea, reprezentdnd forma de exprimare a conlinuturilor reprezentate de gindire. . miloc de expresie, de contact, de comunicare specifrc umand, activitate intelectuald de transmitere a cunogtinfelor achizilio' nate de individ prin intermediul simbolurilor verbale, al vorbirii; . instrument ce permite ontului s6-gi analizeze experienla in unitd[i de inleles; .implicd existenla funcliei simbolice, de a reprezenta prin semne o
realitate sau o abstrac{ie

rlrrr5 diferitS.

Aprecierea corect5 a specificului tulburlrii de limbaj este baza r,'r rrperdrii in terapia logopedic5, terapie in cadrul cireia pro'cedeele ',, r r rn etodele ki netoterape utice sunt frecvent utilizate.
r

',,r

OperSnd exclusiv dupd criteriul etiologiei organice, Gh. Badiu l. Teodorescu Exarcu (1978), clasiflc5 tl.rlburdrile de limbaj in:
DE ORIGINE CENTRAI.I

. ITJLBURAR.I

1.1. Tulbur5rile limbajului vorbit 1.1.1. Tulburirile expresiei limbajului

afazia motorie
1.
1.

1.2. Tulburtrile receptiei limbajului

afazia senzorialS

2. Tulbur5rile limbaj ului scris (agrafiile)

1.2.1. agrafia afazic5 1.2.2. agrafia apraxicb 1.2.3. agrafia constructivS

1.3. TulburSrile limbajului citit (alexiile)

1.3.1. alexia 1,3.2. hemialexia 1.3.3. alexia fara agrafie 1.3.4. alexia cu agrafie 1.3.5. alexia afazic6 1.3.6. dislexia

Majoritatea autorilor sublinlaz6 printre funcliile limbajului, urmdtoarele: funclia de comunicare, de cunoag' tere, simbolicd, regla torie, expresivd, persuasivd.

Aspectele sintetizate in limbai, ce constituie repere de evaluare, sunt: aspectele simbolic, semantic, grama-

llgL&lgrnqlg Si de_ a rticu la re.

2.TULBUR,IRI DE LIMBA] DE ORIGINE PERIFERICA 2.1. Tulbur5ri de fonalie

2.1.1. disfonia 2.1.2. afonia

INTREBARI: . Ce este limbajul ?

I

2.2. Tulburiri de articulare

2"2.1. anartria
I
I

a a a

Care sunt caracteristicile limbajului?

Care bunt principalele functii ale limbajului

? ?

2.2.2, disartria 2.2.3. disprozodia 2.2.4. balbulia.

Care sunt principalele repere de evaluarc ;llc litltlxrjttltti

l2l