A numara reprezinta o parte majora a vietii noastre de toate zilele, fie ca este vorba despre calcularea pretului unor

produse cand mergem la cumparaturi, fie ca este lectia de matematica. Japonia nu face exceptie de la aceasta regula. In aceasta lectie va fi prezentat sistemul japonez de numarare; la sfarsitul ei ar trebui sa puteti pronunta orice numar in japoneza de la 1 la 99999. Vom incepe lectia invatand sa pronuntam numerele de la 1 la 10. Dedesubt se afla lista numerelor de la unu la zece in romana, urmate de transcrierea fonetica (pronuntia) in jaopneza a cuvantului respectiv (daca doriti sa vedeti simbolurile folosite pentru scrierea numerelor in alfabetul japonez, aruncati o privire peste setul de caractere Hiragana).

Unu - ichi Doi - ni Trei - san Patru - yon (sau shi) Cinci - go Sase - roku Sapte - nana (sau shichi) Opt - hachi Noua - kyu-u (sau ku) Zece - jyu-u
Cel mai important este cuvantul care denumeste numarul zece, deoarece el reprezinta temelia pe care sunt construite toate celelalte numere de la 11 la 99. Principiul folosit este simplu: mai intai spuneti cate "zeci" cuprinde numarul respectiv, iar apoi adaugati numarul ramas, mai mic decat 10. Exemplu: daca ati dori sa pronuntati 32 in japoneza, mai intai impartiti numarul in elemente, dupa cum urmeaza: 32 = 3 X 10 + 1 X 2 Numarul se pronunta exact asa cum este scris mai sus, adica: Trei Zeci, Doi - iar in japoneza "san jyuu ni". Iata inca doua exemple: 50 - (5 X 10) go jyuu (cinci zeci) 99 - (9 X 10, 1 X 9) kyuu jyuu kyuu (noua zeci + noua) Acum, de la zeci sa trecem la sute. In limba japoneza, cuvantul pentru "o suta" este "hyaku", iar pentru a pronunta numerele cuprinse intre 101 si 999, se pastreaza acelasi principiu ca si pentru cele intre 11 si 99. Mai intai se spune cate "sute" avem in numarul respectiv (daca este vorba despre doar o suta, se pronunta "hyaku", nu "ichi hyaku"), apoi cate "zeci", iar in final numarul

cuprins intre 1 si 9 care a mai ramas. Iata cateva exemple: 500 - go hyaku (cinci sute) 666 - roku hyaku roku jyuu roku (sase sute, sase zeci + sase) Exista o exceptie de la aceasta regula, si ea se aplica numerelor cuprinse intre 300 si 399. In acest caz, pentru "o suta" se foloseste constructia "byaku" in loc de "hyaku". Exemplu: 389 - san byaku hachi jyuu kyuu (trei sute, opt zeci + noua) Usor de ghicit, in continuare urmeaza numerele de la o mie in sus. Cuvantul pentru "o mie" in japoneza este "sen" (in cazul numerelor cuprinse intre 3000 si 3999 se transforma in "zen"). Se aplica in continuare aceleasi reguli pe care le-am prezentat mai sus. De exemplu, 9841 se pronunta kyuu sen hachi hyaku yon jyuu ichi, ceea ce inseamna "noua mii, opt sute, patru zeci + unu". Spre deosebire de alte sisteme de numarare, in limba japoneza numarul 10.000 are propriul sau nume. Astfel, in loc sa spunem "jyuu sen", vom spune "ichi-man", la 20.000 "ni-man", la 30.000 "san-man" si asa mai departe. Mi-a facut placere, numai ca as mai adauga ceva. Pe langa sistemul imprumutat de la chinezi (pe care l-ai descris tu), mai exista si un sistem proriu, japonez, care se foloseste cu precadere pentru numararea concreta. Asadar:

Forma substantivala / Forma adjectivala

1 - hitotsu / hito 2 - futatsu / futa 3 - mittsu / mi 4 - yottsu / yo 5 - itsutsu / itsu 6 - muttsu / mu 7 - nanatsu / nana 8 - yattsu / ya 9 - kokonotsu / kokono 10 - too / too

De ce ziceam de numararea concreta? Pai, de exemplu, la sapte mari, japonezii nu spun shichi no umi, ci nanatsu no umi. La fel, expresia In camera aceasta sunt doua usi. se traduce cu Kono heya ni futatsu no doa ga arimas. In rest, regulile de formare sunt aceleasi.

Destul de interesant subiect /^_^ si pana acum s-a pus problema foarte frumos, dar adevarata problema intervine la clasificatori. Adica aceste forme de numeral mai difera in functie de ce se numara...

ex. cand numeri oameni: un om= hitori doi oameni= futari trei oameni= sannin patru oameni= yonin cinci oameni = gonin etc dar pe cand daca vrei sa umeri creioane; un creion = ippon (no enpitsu) doua creioane = nihon (no enpitsu) trei creioane = sanbon (no enpitsu) patru creioane = yonhon (no enpitsu) etc...

si asa veriaza la mai multe... /angry Japonezii dau aceste clasificari cam in functie de forma obiectelor numarate. Cu "hon/ pon" se numara obiecte subtiri si lungi, de exemplu creioane, copaci, umbrele, bete; Cu "ko" se numara obiecte mici si rotunde precum fructe, oua (exista si exceptii cu "ko" numarandu-se si scaune, mese si altele)

Cu "mai" se numara obiecte subtiri, plate precum foile de hartie, caiete (cartile se numara cu "satsu"), tricouri, bacnote, covoare, etc. Cu "dai" se numara masini, biciclete, pc-uri, obiecte electronice, etc. Cu "soku" se numara de obicei lucrurile care sunt perechi: papuci, pantofi, sosete, etc. Cu "piki" se numara animalele (dar nu si cele prea mari) caini, pisici, greieri, sobolani; cele mari se numara cu "tou" elefanti, girafe. Pasarile(zburatoarele dar si cele de curte) se numara cu "wa" Si lista continua........

De asemene si zilele lunii au o alta denumire: 1 = tsuitachi 2 = futsuka 3 = mikka 4 = yokka 5 = itsuka 6 = rokka 7 = nanoka 8 = youka 9 = kokonoka 10 = touka de la 11 pana la 19 este normal iar 20 = hatsuka iar pana la 31 normal. :blah: :blah: :blah: :blah: :blah: :blah:

zeri Cand numeri asa pur si simplu poti sa folosesti orice varianta vrei tu! Dar de dexemplu daca vrei sa zici ora sapte zici shichiji, NU nanaji! ora patru yoji, nu shiji sau yonji!