ALESANDRU DU U

ROMNIA N ISTORIA SECOLULUI XX

Editura Funda iei Romania ae Maine, 2007

Editur acreditat de Ministerul Eauca iei ,i Cercet rii
prin Consiliul Na ional al Cercet rii Stiin ifice
ain Inv mantul Superior


Descrierea CIP a Bibliotecii Na ionale a Romniei
DU U ALESANDRU
Romnia n istoria secolului XX / Alesandru Du u
Bucuresti: Editura Funda iei Romaniei ae Maine, 2007

ISBN 978-973-163-003-8

94 (498)19


Reproducerea integral sau Iragmentar , prin orice Iorm si prin orice
mijloace tehnice, este strict interzis si se pedepseste conIorm legii.

R spunaerea pentru con inutul ,i originalitatea textului
revine exclusiv autorului/autorilor.







Redactor: Claudia Florentina DOBRE
Tehnoredactor: Lauren iu Cozma TUDOSE
Coperta: Cornelia PRODAN

Bun de tipar: 4.12.2007; Coli tipar: 15,75
Format: 16/61x86

Editura Funda iei Romania ae Maine
Bulevardul Timisoara nr. 58, sector 6
Tel./Fax: 444.20.91 www. SpiruHaret.ro
e-mail: contactedituraromaniademaine.ro
UNIVERSITATEA 63,58+$5(7


ALESANDRU DU U















EDITURA FUNDA IEI 5201,$'(0,1(
Bucureyti, 2007


5


CUPRINS





,QWURGXFHUH ....................... 7
I. Situa ia geopolitic a Romniei la nceputul secolului XX .... 11
Considera ii generale. .................. 11
Romnia si criza bosniac (1908) ............. 13
Pozi ia Romniei Ia de r zboaiele balcanice (1912-1913) .. 16
Romnia si Primul R zboi Mondial (1914-1918) ....... 20
F urirea statului na ional unitar romn (1918) ........ 41
Ap rarea si conIirmarea interna ional a Marii Uniri (1919-1920) 52

II. Romnia n contextul geopolitic interbelic ........ 57
Romnia si Mica n elegere ................. 57
Rela iile cu Polonia .................... 62
Rela iile cu Fran a ................... 63
Rela iile cu Italia ..................... 65
Rela iile cu Uniunea Sovietic ............... 67
Romnia si securitatea european ............. 73
Romnia si n elegerea Balcanic ............. 78
Pozi ia Ia de evenimente si crize diplomatice si militare din
deceniul 4................... ....

83
Recrudescen a revizionismului ungar, bulgar si sovietic ..... 105
Schimbarea politicii externe ..... ........... 109

III. Rapturile teritoriale la care a fost supus Romnia n 1940 111
Ocuparea Basarabiei si a nordului Bucovinei de c tre Uniunea
Sovietic ......................
112
Ocuparea p r ii de nord-vest a Romniei de c tre Ungaria .... 115
Ocuparea p r ii de sud a Dobrogei de c tre Bulgaria ....... 123
Consecin ele rapturilor teritoriale ............. 126

IV. n vltoarea celui de-al Doilea R zboi Mondial ....... 128
Preliminarii ..................... 128
Participarea la Campania din Est (1941-1944) .......... 131
Preliminarii de armisti iu ................. 133

6
Trecerea Romniei de partea Na iunilor Unite si participarea la
Campania din Vest (1944-1945) .....................

138
Noul statut juridic interna ional al Romniei ........ 141
Sub povara armisti iului ................ 146
Speran e, mpliniri si deziluzii romnesti n timpul r zboiului .. 153

V. Romnia n primii ani ai 5 ]ERLXOXL5HFH (1945-1947) ..... 157
ntre armisti iu si pace ................... 157
Probleme romnesti la ConIerin a de pace din 1946 si principalele
prevederi ale Tratatului de pace .............

160

VI. Romnia n contextul geopolitic european (1948-1989) ...... 165
Sub tutela Moscovei (1948-1964) ............. 165
Romnia si Tratatul de la Varsovia .............. 167
Retragerea trupelor sovietice si a consilierilor militari ..... 170
De la revirimentul politicii externe la izolarea interna ional .... 174

VII. Romnia n contextul interna ional postrevolu ionar (1990-2000) 184
Aderarea la N.A.T.O. .. .................. 184
Aderarea la Uniunea European .............. 186

VIII. Caracteristici ale vie ii politice .............. 188
Forme de guvern mnt. Exercitarea puterilor n stat. Regimuri si
partide politice democratice ................

188
Regimul de autoritate monarhic al regelui Carol al II-lea ..... 195
Regimul dictatorial instaurat de Ion Antonescu ....... 198
Regimul politic totalitar din perioada 23 august 1944-30 decembrie
1947 ..........................

204
Regimul socialist-totalitar/comunist (1948-1989) ...... 205
Revolu ia Romn din Decembrie 1989 si consecin ele sale ... 209

IX. Caracteristici ale economiei yi structurii sociale ...... 213
Economia ....................... 213
Structura social ................... 219

X. Realiz ri ale ytiin ei, culturii yi sportului .......... 222
Stiin a si cultura ................... 222
Sportul ......................... 225
%LEOLRJUDILH ...................... 228



7


INTRODUCERE






n nvolburatul secol XX, Romnia a parcurs mai multe etape istorice,
Iiecare cu obiectivele ei speciIice, cu realiz rile si nemplinirile ei.
De la stadiul de stat na ional modern si independent, mic la nivel
european, dar cel mai mare si mai bogat din sud-estul Europei (cu toate c o
parte a teritoriului s u, locuit de circa o treime din na iunea romn , se aIla
sub diverse st pniri str ine
1
), situat ntre dou mari puteri europene rivale
Austro-Ungaria si Rusia (ambele avnd n compunere teritorii romnesti si
interese privind instituirea sau consolidarea domina iei n zon ), Romnia a
ajuns, n istoricul an 1918, n urma des vrsirii unit ii na ional statale
(conIirmat pe plan interna ional prin tratatele de pace ncheiate n cadrul
ConIerin ei de la Paris din 1919-1920), un stat na ional unitar de m rime
mijlocie (la nivel european).
Dac pn n 1918 obiectivul prioritar al na iunii romne Iusese
des vrsirea unit ii na ional statale, dup realizarea Marii Uniri guvernele
romne au promovat, n plan extern, o politic de ap rare a independen ei,
suveranit ii na ionale si integrit ii teritoriale, de creare a unui climat de
egalitate ntre state independente si suverane, indiIerent de m rimea,
teritorial , si a unui sistem de securitate n stare s asigure pacea n zon si n
Europa, n conIormitate cu principiile nscrise n Pactul Societ ii Na iunilor
2
.
Ca urmare, ntregul sistem de alian e politico-militar romnesc a avut un
caracter deIensiv, concretizat prin tratate si n elegeri bilaterale (cu Polonia
martie 1921, Fran a iunie 1926, Italia septembrie 1926) si multilaterale
(n cadrul Micii n elegeri alian cu Cehoslovacia/aprilie 1921 si
Iugoslavia/iunie 1921 si n elegerii Balcanice alian cu Grecia,
Iugoslavia si Turcia/Iebruarie 1934) sau n cadrul Societ ii Na iunilor. La
acestea s-a ad ugat stabilirea de rela ii diplomatice cu Uniunea Sovietic

1
Transilvania, Banatul, Crisana si Maramuresul ncorporate Ungariei, n
cadrul Imperiului austro-ungar; Bucovina n cadrul aceluiasi Imperiu, depinznd
direct de guvernul de la Viena; Basarabia gubernie n cadrul Imperiului arist.
2
Semnat si de reprezentan ii Romniei nc de la elaborare (28 iunie
1919).

8
(9 iunie 1934) si ncercarea de a semna cu aceast ar un pact de asisten
mutual , participarea la elaborarea unui nou tratat al Strmtorilor M rii Negre
la ConIerin a de la Montreaux (iunie-iulie 1936), la ncheierea acordului de la
Salonic dintre statele n elegerii Balcanice si Bulgaria (31 iulie 1938),
precum si a acordului romno-iugoslavo-ungar de la Bled (23 august 1938)
toate Iiind destinate s asigure securitatea na ional si statutul s u teritorial.
Cu toate acestea, n vara anului 1940, la scurt timp dup nIrngerea
Fran ei, Romnia s-a aIlat ntr-o situa ie extrem de diIicil , pierznd ntr-un
timp extrem de scurt, sub presiune si santaj, circa 100.000 kmp si 7.000.000
de locuitori, care au intrat, prin presiune si dictat, n componen a Uniunii
Sovietice, Ungariei si Bulgariei

.
ntr-un asemenea context, Romnia a aderat la 23 noiembrie 1940 (prin
decizia generalului Ion Antonescu, devenit la 6 septembrie 1940 Conduc tor
al Statului), la Pactul Tripartit si a Iost angajat apoi, la 22 iunie 1941, tot
prin decizia lui Ion Antonescu, n cel de-al Doilea R zboi Mondial, al turi de
Germania, mpotriva Uniunii Sovietice, mobilul principal al ac iunii
romnesti Iiind eliberarea Basarabiei si a nordului Bucovinei.
Dup mplinirea acestui obiectiv, la 26 iulie 1941, armata romn a
continuat participarea la r zboi n adncimea teritoriului sovietic pn la
Stalingrad si n Caucaz, apoi n retragere pn n prim vara anului 1944 cnd
Irontul a ajuns din nou pe teritoriul na ional, n estul rii. Continuarea
particip rii la r zboi si dup restabilirea suveranit ii na ionale asupra
Basarabiei si nordului Bucovinei a pus, n decembrie 1941, ara n stare de
r zboi si cu Marea Britanie, Statele Unite ale Americii, precum si cu alte state
care constituiser coali ia antihitlerist si care i-au cerut apoi cu insisten
capitularea necondi ionat .
n urma esu rii preliminariilor de armisti iu si a ruperii dispozitivului
de lupt din estul rii n urma opera iei ,Iasi-Chisin u, regele Mihai I, n
acord cu liderii partidelor care constituiser Blocul Na ional Democrat
3
si cu
o parte a corpului de comand al armatei, a decis, la 23 august 1944, arestarea
maresalului Ion Antonescu, constituirea unui nou guvern si trecerea
Romniei de partea Na iunilor Unite. Imediat, I r nicio deIec iune, Romnia
a pus la dispozi ia alia ilor (a sovieticilor n special), un nsemnat poten ial
militar si le-a adus mari avantaje strategice, politice si logistice. Concomitent
s-a reusit (n principal prin Ior e proprii) s se elimine prezen a militar
german de pe teritoriul aIlat sub jurisdic ia guvernului romn si dup aceea,
n cooperare cu trupele sovietice, s se elibereze, pn la 25 octombrie 1944,
partea de nord-vest a rii ocupat n 1940 de Ungaria. Apoi, a continuat s -si
ndeplineasc obliga iile din Conven ia de armisti iu din 12 septembrie 1944,

3
Partidul Na ional r nesc, Partidul Na ional Liberal, Partidul Social-
Democrat si Partidul Comunist Romn.

9
participnd la r zboi pe teritoriile Ungariei, Cehoslovaciei si Austriei, ntr-un
spa iu european de anvergur (pe direc ia Bucuresti-Budapesta-Viena-Praga)
pn la sIrsitul r zboiului.
Cu toate acestea, la ConIerin a de pace de la Paris din 1946, Romnia a
Iost tratat ca ar nvins n r zboi, neacordndu-i-se statutul binemeritat de
ar cobeligerant . Corelat cu plasarea rii n sIera de domina ie sovietic (n
urma acordului de procentaj stabilit n octombrie 1944 ntre Winston
Churchill si I.V. Stalin), acest Iapt si-a pus puternic amprenta asupra situa iei
ulterioare a Romniei, inIluen ndu-i negativ evolu ia.
Dup preluarea ntregii puteri politice de c tre comunisti, n 1948,
Romnia a intrat total sub tutela Moscovei din care s-a desprins par ial, mai
ales n domeniul politicii externe, ncepnd cu anul 1964. n acest context, s-a
declansat un proces de reconciliere cu statele occidentale (interesate n
subminarea unit ii Tratatului de la Varsovia, cu prec dere, n cadrul c ruia
Romnia devenise un aliat incomod pentru sovietici), care au oIerit Iacilit i
n domeniul economic, tehnologic, Iinanciar si n cel al imaginii, chiar si
pentru conduc torii comunisti ai rii. Concomitent, politica extern
romneasc s-a individualizat n cadrul Organiza iei Na iunilor Unite.
La nceputul anilor `80, pe m sura accentu rii crizei interne, n condi iile
nerespect rii prevederilor Actului Iinal de la Helsinki (1975) privind drepturile
omului si ale schimb rii raportului de Ior e n plan interna ional, situa ia
extern a Romniei a nceput s devin precar , Nicolae Ceausescu intrnd n
conIlict cu conducerile S.U.A si U.R.S.S., cele mai mari puteri ale lumii.
Romnia a Iost pus astIel ntr-o stare de izolare interna ional din ce n ce mai
accentuat , din care a iesit abia n urma Revolu iei din decembrie 1989.
Din acel moment, n poIida impactului negativ pe care l-au avut unele
evenimente politice interne, Romnia si-a asumat valorile democratice
occidentale si s-a racordat rapid procesului de modernizare ntrerupt n mod
brutal de c tre sovietici n 1944, devenind membr cu drepturi depline a
Alian ei Nord-Atlantice (29 martie 2004) si membr a Uniunii Europene
(1 ianuarie 2007).


10


11


I. SITUA IA GEOPOLITIC A ROMNIEI
LA NCEPUTUL SECOLULUI XX



Considera ii generale

Ia nceputul secolului XX Romnia I cea parte din Tripla Alian ,
una din cele dou mari blocuri politico-militare ale vremii. Semnnd
tratatul secret cu Austro-Ungaria, la 18/30 octombrie 1883, guvernul
romn nu a abandonat ns lupta pentru mplinirea idealului unit ii
na ionale si statale, Iapt sesizat n martie 1884 de ministrul austro-ungar la
Bucuresti, care a apreciat c decizia guvernului romn de aderare la
alian a cu Austro-Ungaria avea ,un caracter de oportunitate politic si c
tratatul ,va Ii men inut doar pn cnd o conjunctur Iavorabil va per-
mite romnilor s se ridice mpotriva monarhiei austro-habsburgice.
Evenimentele ulterioare, din 1914 si mai ales din 1916, aveau s -i
conIirme previziunea
1
.
Schimb rile intervenite n raportul de Ior e n plan european, poli-
tica contradictorie a marilor puteri Ia de Balcani si mai ales nen elege-
rile dintre ele au I cut ca guvernul romn s in seama de noile realit i
politice, diplomatice si europene si s continue a ac iona pentru men i-
nerea statu-quo-ului teritorial n spa iul balcanic. O aten ie deosebit s-a
acordat politicii Bulgariei care, la Iel ca Serbia si Grecia, urm rea s -si
sporeasc supraIa a rii prin anexarea teritoriilor din Imperiul Otoman,
locuite de cona ionali si nu numai.
ntr-o asemenea situa ie, pentru a contrabalansa o nt rire prea mare
a Bulgariei, Romnia a luat n calcul chiar o interven ie militar la sud de
Dun re si a solicitat compensa ii teritoriale, n special n Cadrilater
2
. n
caz de atac rusesc a cerut sprijin din partea Austro-Ungariei, pentru
aceasta solicitndu-se, I r succes, n 1901, cu prilejul rennoirii tratatului

1
Pe larg: Gheorghe Nicolae C zan, Serban R dulescu-Zoner, Romania
,i Tripla Alian (1878-1914), Bucuresti, 1979.
2
Partea de sud a Dobrogei istorice.

12
de alian , introducerea unei clauze noi, care s extin-d condi iile de
aplicare a situa iei de ,casus Ioederis si n eventualitatea unui conIlict
armat cu Bulgaria.
Acutizarea conIlictelor din Balcani (dintre Macedonia si Bulgaria,
r scoala din Macedonia din 1903, represiunea turceasc si concentrarea
trupelor bulgare la Irontiera cu Imperiul Otoman etc.) au determinat din
nou diploma ia de la Bucuresti s declare c Romnia nu va r mne
indiIerent n caz de modiIicare a statu-quo-ului teritorial n Balcani.
Situa ia avea s se complice prin Iaptul c Austro-Ungaria, aliata Romniei,
nu si-a declarat (cel pu in) neutralitatea, ci a I cut cunoscut Iaptul c n caz
de interven ie romneasc la sud de Dun re va sprijini Bulgaria.
Cu toate acestea, guvernul romn a adoptat o atitudine
neprovocatoare, reIuznd s ncheie o alian antibulgar , solicitat de
Imperiul Otoman. Aceast politic s-a dovedit a Ii n eleapt deoarece n
acel moment Poarta se conIrunta cu mari probleme interne si externe,
determinate de structurile politico-administrative nvechite, de lupta de
emancipare a na ionalit ilor conlocuitoare, de interesele extrem de acute
si divergente ale statelor din zon
3
si ale marilor puteri
4
, care puteau
oricnd s modiIice echilibrul teritorial balcanic etc. Ori tocmai acest
lucru nu era dorit de c tre guvernul romn, care a privit cu simpatie
revolu ia ,junilor turci, declansat la 3 iulie 1908, care si-a propus
modernizarea Imperiului Otoman.
Concomitent, guvernul romn a urm rit mbun t irea situa iei
materiale si culturale a aromnilor din Macedonia
5
. n acest scop, cu
sprijinul Germaniei care dorea solu ionarea Iavorabil a tratativelor
pentru concesionarea terenurilor petroliIere din Romnia c tre grupul

3
Bulgaria, Serbia, Muntenegru si Grecia urm reau alipirea teritoriilor
din Imperiul Otoman n care locuiau cona ionali.
4
G. Hanotaux, un contemporan al evenimentelor, aprecia: , A atinge
Turcia nsemna a atinge Germania, Bulgaria, Serbia, Romnia, Persia, Egiptul,
AIrica musulman , cine poate sti? Si imediat Austria, Italia, Germania, Rusia,
Anglia se pun n gard ; balan a echilibrului este amenin at .
5
,Nici un om politic releva n 1903 Take Ionescu nu aspir s
anexeze Macedonia, nici s Iormeze acolo un stat romnesc. inem ns ca
na ionalitatea romnilor din Macedonia s Iie protejat si ei s aib garan ia c
vor putea s se cultive n limba lor cu toat libertatea.

13
Iinanciar Deutsche Bank
6
s-a reusit n 1905 s se impun sultanului
promulgarea unei iradele (decret) imperiale prin care aromnii primeau,
cel pu in teoretic, drepturi egale cu cele ale celorlalte na ionalit i crestine
din imperiu.
Nen elegerile cu Grecia au determinat Romnia s denun e (1/14
octombrie 1905) Conven ia romno-elen din 1900 si protocolul anex si
s rup rela iile diplomatice cu guvernul de la Atena (pn n 1911).
Fa de conIlictul ruso-japonez din 1904-1905, Romnia a adopt -
la insisten ele Germaniei, care urm rea o apropiere de Rusia (pentru a
anihila politica englez ) - o atitudine Iavorabil Petersburgului. Apoi, n
speran a c tendin ele expansioniste ale Austro-Ungariei si Rusiei se vor
anihila sau diminua reciproc, a urm rit realizarea unui echilibru n ceea ce
priveste politica Vienei si a Petersburgului n Balcani.
Romnia yi criza bosniac (19b8)
n 1908 situa ia din Balcani a explodat din nou prin declansarea
crizei bosniace n urma anex rii (6 octombrie) de c tre Austro-Ungaria a
Bosniei si Her egovinei, provincii aIlate sub suzeranitatea nominal a
sultanului, dar care prin art. 25 al tratatului de la Berlin din 1878 Iuseser
puse sub administra ia guvernului de la Viena.
Dac Serbia, cea mai aIectat de anexiunea Bosniei si Her egovinei,
s-a dovedit a Ii si cea mai amenin at si mai ,agitat , considernd actul
ca pe ,o catastroI na ional , cu consecin e Iatale pentru pacea n
Balcani
7
, guvernul romn, convins c Rusia nu va interveni n sprijinul

6
Nemul umi i de Iaptul c tratativele nu s-au ncheiat Iavorabil, germanii
nu au mai sprijinit Romnia n conIlictul cu Grecia, soldat cu ruperea rela iilor
diplomatice.
7
n replic la anexiunea austro-ungar , Serbia a solicitat, la sIatul Rusiei,
compensa ii teritoriale (o por iune de teren n lungul Irontierei de nord a
sangeacului Novi Pazar) pentru a se realiza o grani comun cu Muntenegru, a
separa sangeacul de Austro-Ungaria si a c p ta iesire la Marea Adriatic . n
situa ia n care guvernul de la Viena nu ar Ii Iost de acord (si nu a Iost) cu
aceste propuneri, Belgradul a cerut ca cele dou provincii s Iie proclamate
autonome. Pentru a Iace Ia unei eventuale agresiuni si asupra propriului
teritoriu, n octombrie 1908, Serbia si Muntenegru au ncheiat un tratat de
alian bilateral.

14
Serbiei, a privit evenimentele cu mult calm si cu luciditate
8
, ndemnnd
guvernul de la Belgrad la modera ie. Considernd existen a Serbiei ca un
Iactor important n men inerea echilibrului balcanic, Romnia a continuat
s men in cu ara vecin rela ii economice si comerciale, pe care chiar le-
a intensiIicat. Bucurestii au inIormat ns Petersburgul c nu vor sprijini
Serbia n caz de conIlict armat. Ia rndu-i, opinia public romneasc a
maniIestat ostilitate Ia de politica guver-nelor de la Viena si Budapesta
si solidaritate Ia de poporul srb.
Fa de proclamarea independen ei Bulgariei (5 octombrie 1908),
I.I.C.Br tianu a salutat actul n Parlament si a precizat nc odat pozi ia
Romnia Ia de noua criz balcanic : neangajarea n conIlict armat,
sus inerea statu-quo-ului teritorial si a p cii n Balcani.
Prin urmare, n timpul crizei bosniace, politica extern a Romniei
s-a plasat pe alte coordonate dect cele ale aliatului de la Viena
9
.
Contextul interna ional, extrem de complicat si instabil, n care imperiul
austro-ungar continua s Iie puternic, a I cut ca guvernul romn s nu-si
schimbe radical direc iile politicii de alian , consolidnd ns n cadrul
acesteia rela iile cu Germania, cu toate c tratatul din 1883 devenise
anacronic.
Analiznd n mod realist schimb rile intervenite n raportul de Ior e
n plan interna ional si mai ales zonal, diploma ia romn a continuat s
urm reasc cu aten ie politica guvernului bulgar, unde unele cercuri
politice si militare revendicau din ce n ce mai deschis Dobrogea. Situa ia
s-a agravat prin garan iile primite de Bulgaria din partea Austro-Ungariei
n eventualitatea unui atac din partea Serbiei n timpului preconizatului
r zboi cu Imperiul Otoman. ngrijor rile guvernan ilor romni cresteau si
Ia de o eventual aderare, sau chiar atragere, a Bulgariei la Tripla
Alian , Iapt urm rit cu insisten de diploma ii de la Viena. n aceast
situa ie, interesul Puterilor Centrale Ia de Romnia se diminua sim itor.

8
Ia 19 noiembrie 1908, I.I.C.Br tianu declara n Parlament c guvernul
romn dorea n Balcani ,echilibru pe baza statu-quo-ului teritorial, dezvoltarea
pasnic a statelor din zon ,I r jignirea nici unui interes si nici unui drept
legitim al nostru.
9
Dup vizita ntreprins n Romnia, n aprilie 1909, pentru a nmna
regelui Carol I bastonul de Ieldmaresal al armatei germane, prin ul mostenitor
Wilhelm a inIormat autorit ile de la Berlin c ,n caz de r zboi, Romnia va
reIuza, n cel mai bun caz, s -si ndeplineasc obliga iile de aliat, dac nu se va
decide chiar a se al tura p r ii adverse.

15
Pentru a Iace Ia situa iei, ntrev znd si un conIlict bulgaro-
otoman, I.I.C. Br tianu a ridicat din nou, I r succes ns , la Viena si
Berlin, problema extinderii situa iei de ,casus Ieoderis din tratatul din
1883. Ia rndu-i regele Carol I a declarat, n iulie 1911, ministrului
Rusiei la Bucuresti c va arunca ,sabia n balan n momentul n care
echilibrul din Balcani ar Ii tulburat de vreuna dintre p r i.
Schimb rile intervenite n raportul de Ior e sud-est european dup
anexarea Bosniei si Her egovinei (1908) de c tre Austro-Ungaria, precum
si politica balcanic a guvernului de la Viena, care urm rea modiIicarea
statu-quo-ului teritorial din zon , au imprimat un nou con inut raporturilor
Romniei cu Tripla Alian , n special cu Austro-Ungaria, la aceasta
contribuind si accentuarea politicii de dezna ionalizare a popula- iei
romnesti din Transilvania dus de c tre guvernul de la Budapesta.
Dac ini ial Puterile Centrale repurtaser un succes diplomatic n
criza bosniac , situa ia avea s se schimbe la scurt timp, deoarece Rusia
si-a reI cut rapid inIluen a n zon , dup ce a preluat, n ianuarie 1909,
datoriile de r zboi ale Bulgariei Ia de Imperiul Otoman, determinnd
SoIia s revin la rela ii mai cordiale si cu Petersburgul
10
.
Ia aceasta s-a ad ugat politica Italiei, nemul umit de cresterea
inIluen ei Austro-Ungariei n spa iul balcanic, guvernul de la Roma
ncheind cu cel de la Petersburg acordul de la Racconigi din 24 ianuarie
1909 prin care cele dou p r i se obligau s contribuie la men inerea statu-
quo-ului n Balcani, s se opun oric rei domina ii str ine n zon si s nu
ncheie nici un acord cu o ter putere n ceea ce priveste ,Europa
Oriental n situa ia n care s-ar Ii declansat un conIlict armat
11
. Pentru a
evita desprinderea Italiei din Triplic , Austro-Ungaria a promis Italiei c nu
va proceda la alte anexiuni teritoriale n Balcani nainte de a ncheia cu
guvernul italian ,un acord prealabil bazat pe principiul unei compensa ii
12
.


10
Ia nceput de secol, rela iile diplomatice bulgaro-ruse se r ciser n
urma reIuzului Rusiei, angajat n Extremul Orient, de a sprijini aspira iile
revizioniste bulgare.
11
n schimbul bun voin ei rusesti Ia de interesele italiene n
Tripolitania si Cirenaica, italienii se obligau s adopte o pozi ie similar Ia de
,interesele rusesti n problema Strmtorilor.
12
n elegerea avea s Iie conIirmat cu prilejul rennoiri tratatelor ntre
statele care constituiau Tripla Alian , la 3 decembrie 1912.

16
Pozi ia Romniei fa de r zboaiele balcanice (1912-1913)
Criza bosniac a contribuit, ntre altele, la apropierea (sub impulsul
Rusiei) a statelor din Balcani (Serbia, Bulgaria, Grecia si Muntenegru)
care, dup ce au ncheiat alian e bilaterale cu un evident caracter
antiotoman, au mobilizat trupele (17/30 septembrie 1912) si au nmnat
Imperiului Otoman o Not ultimativ (30 septembrie/13 octombrie 1912)
prin care se cereau reIorme pentru cona ionali si demobilizarea trupelor
otomane din zona Adrianopolului.
Primul r :boi balcanic. n acest context, la 5/18 octombrie 1912 a
Iost declansat primul r zboi balcanic, Ia de care Romnia a adoptat o
pozi ie de neutralitate, cu condi ia de a nu se produce modiIic ri
teritoriale, care s aIecteze drepturile istorice si interesele popoarelor din
Balcani si ca nici unul dintre statele angajate s amenin e securitatea rii
si s nu-si instituie hegemonia n zon . Pozi ia sa avea s Iie apreciat de
majoritatea statelor europene
13
.
Concomitent a continuat s acorde importan discu iilor cu
bulgarii, n noiembrie 1912 avnd loc noi tratative
14
n cadrul c rora s-a
decis ncheierea unui acord privind drepturile aromnilor si s-a admis
rectiIicarea Irontierei dobrogene, I r a include ns Silistra. Dup esecul
tratativelor bilaterale de la Iondra
15
, n contextul n care bulgarii au I cut
apel la medierea Rusiei, guvernul romn a anun at c va lua sub control
linia Turtucaia-Balcic, I r declara ie de r zboi.
Deoarece, la 17/30 ianuarie 1913, Rusia a avertizat Romnia c nu
va r mne indiIerent dac va interveni n Bulgaria, regele Carol I a decis
s rennoiasc tratatul cu Austro-Ungaria la 5/18 Iebruarie 1913 si s -l
ratiIice dup ce prin ul Frstenberg a aten ionat c dubla monarhie ar
putea s -si schimbe politica Ia de Romnia. SI tuit de guvernele rus si
austro-ungar s nu recurg la Ior a armelor, guvernul romn a acceptat
reluarea discu iilor cu guvernul bulgar, nici de aceast neajungndu-se la
un acord. Ca urmaree s-a ncheiat un proces-verbal n care s-au trecut,
I r comentarii, propunerile celor dou p r i.

13
Vezi si Nicolae Isar, Istoria moaern a romanilor, 1774/1784-1918,
Bucuresti, 2006, pp. 500-503.
14
ntre Titu Maiorescu, primul-ministru al Romniei si Stoian Danev,
presedintele Sobranei bulgare.
15
Purtate de Take Ionescu si Nicolae Misu, din partea Romniei.

17
Disputa romno-bulgar a Iost analizat si de ambasadorii marilor
puteri, care au ncheiat (26 aprilie/9 mai 1913) Protocolul de la Petersburg
prin care se recunostea apartenen a Silistrei, cu o raz exterioar de 3 km,
la Romnia
16
. Cu toate c decizia reprezentan ilor marilor puteri nu a
satisI cut n totalitate guvernul romn, Parlamentul de la Bucuresti a
aprobat, n mai, trecerea la executarea deciziilor de la Petersburg.
ncepute la 8/21 iunie 1913, discu iile pentru delimitarea teritoriului s-au
ncheiat la 18 iunie/1 iulie deoarece bulgarii doreau s men in localitatea
n b taia tunurilor cu tragere direct .
Al aoilea r :boi balcanic. Tendin ele hegemonice pe care le
maniIesta Bulgaria n zon si sprijinul tot mai deschis pe care aceasta l
primea din partea Austro-Ungariei au determinat Grecia si Serbia s
ncheie (19 mai/1 iunie 1913) un tratat secret, cu caracter deIensiv, prin
care urmau s -si acorde sprijin reciproc n caz de atac bulgar, care s-a
produs de altIel n noaptea de 16/29 spre 17/30 iunie 1913
17
.
Dat Iiind pozi ia strategic , situa ia economic si militar si alte
disponibilit i de care dispunea Romnia, ambele tabere i-au I cut
propuneri de aliere nc nainte de declansarea conIlictului. Ini ial,
guvernul de la Bucuresti nu a dat curs solicit rii (pentru a nu nr ut i
situa ia), apoi (23 mai/5 iunie 1915) a I cut cunoscut c o agravare
eventual a situa iei n Balcani nu ar putea l sa indiIerent Romnia.
Chiar si marile puteri au ncercat s -i inIluen eze atitudinea. Fran a
si Rusia l-au sI tuit, ini ial, s p streze neutralitatea. Apoi, ngrijorate de
soarta Serbiei au l sat lucrurile s evolueze de la sine. Austro-Ungaria a
urm rit, la nceput, apropierea romno-bulgar , apoi a luat n calcul chiar
deschiderea unui Iront mpotriva Romniei, dac aceasta ar Ii declansat
r zboiul eliberator n Transilvania. Germania a ncercat s stopeze
tendin ele r zboinice ale aliatului austro-ungar, reaIirmndu-si sprijinul
limitat pentru Romnia. Italia s-a pronun at pentru o apropiere ntre
Romnia, Serbia si Grecia.

16
Decizia de la Petersburg a Iost, ct de ct, Iavorabil Romniei datorit
sprijinului puterilor care constituiau Tripla Alian . Colonistii bulgari care doreau
s p r seasc zona erau desp gubi i de statul romn, ambele ri obligndu-se s
nu ridice IortiIica ii n apropierea orasului.
17
nIrngerile nregistrate de trupele bulgare, la Bregani a si n alte locuri,
au determinat o grav criz politic soldat cu c derea guvernului Stoian
Danev (2/15 iulie 1913).

18
n Ia a maniIest rilor hegemonice bulgare, guvernul romn a
mobilizat armata (22 iunie/5 iulie spre 23 iunie/6 iulie), si-a rechemat
ambasadorul de la SoIia (27 iunie/10 iulie) si a I cut public Iaptul c
trupele romne vor trece Dun rea dac Ior ele bulgare nu nceteaz
ac iunile militare mpotriva celor srbesti si grecesti. Deoarece Bulgaria
nu s-a conIormat a urmat nmnarea declara iei de r zboi, trecerea
Dun rii de c tre trupele romne (2/15 iulie) si naintarea spre SoIia, I r a
se ajunge ns la conIrunt ri militare. Concomitent, Ministerul AIacerilor
Str ine a I cut cunoscut c Romnia nu ducea o politic de cuceriri
teritoriale, ci doar restabilirea p cii n zon si mpiedicarea Bulgariei de a-
si impune hegemonia n zon .
n momentul n care arul bulgar Ferdinand I de Coburg a solicitat
regelui Carol I (5/18 iulie 1913) s opreasc oIensiva armatei romne si
s ncheie pace separat , regele romn a condi ionat acest lucru de
ncheierea unui armisti iu general
18
. Pentru a preveni interven ia marilor
puteri, la 11/24 iulie, dup ce Cadrilaterul trecuse sub autoritate militar
romneasc , Carol I a ordonat ncetarea naint rii armatei romne n
Bulgaria si a cerut, la rndu-i, suveranilor Greciei, Serbiei si
Muntenegrului s dispun oprirea opera iilor militare si nceperea
negocierilor de pace.
n acest context, completat cu victoriile trupelor srbesti si grecesti
si cu intrarea Turciei n r zboi si ocuparea Adrianopolului, guvernul
bulgar a decis capitularea Bulgariei si trimiterea reprezentan ilor la Nis,
unde se adunaser delega ii militari ai celorlalte state participante la
r zboi
19
.
n Iinal, ConIerin a de pace, care si-a deschis lucr rile la Bucuresti
(17/30 iulie 1913) sub presedin ia primului-ministru romn Titu
Maiorescu, a decis ncheierea unui armisti iu de cinci zile (ncepnd cu
18/31 iulie
20
) si a tratatului de pace (28 iulie/10 august) ntre Romnia,
Serbia, Grecia si Muntenegru, pe de o parte, si Bulgaria, pe de alt parte.

18
Bulgarii doreau s continue opera iile militare mpotriva Greciei si
Serbiei.
19
Din partea Romniei au participat generalul Constantin Coand , colonelul
Constantin Cristescu si locotenent-colonelul Henri Cihoski.
20
Ia 23 iulie/5 august armisti iul a Iost prelungit pentru trei zile, apoi pe
termen nelimitat pn la ncheierea tratatului de pace.

19
Cu acel prilej, partea de sud a Dobrogei (Cadrilaterul), cu o supraIa de
8.371 kmp si peste 300.000 de locuitori, a intrat n componen a
Romniei
21
, guvernul bulgar obligndu-se s d rme toate IortiIica iile
din zon
22
.
Cu acelasi prilej Macedonia a Iost mp r it ntre Serbia, Grecia
si Bulgaria, sangeacul Novi Pazar a Iost oIerit Serbiei si
Muntenegrului, iar Tracia de vest, cu Kavalla, Greciei. Ia scurt timp
(22 iunie/4 august, 23 iulie/5august si 25 iulie/27 august) ntre
Romnia, Bulgaria si Grecia au Iost ncheiate acorduri privind garan-
tarea autonomiei scolilor si bisericilor aromnilor din Macedonia.
ncheiat , pentru prima dat I r participarea marilor puteri, pacea
din 1913 a provocat reac ia acestora. Austro-Ungaria si Rusia s-a
pronun at pentru revizuirea deciziilor de la Bucuresti. Anglia si Germania
au maniIestat rezerve, anulate n Iinal de c tre diploma ia Irancez , care a
determinat si Rusia s -si schimbe pozi ia. Pus n minoritate, Austro-
Ungaria a acceptat si ea noua stare de lucruri, cu att mai mult cu ct la
scurt timp contextual interna ional s-a schimbat din nou.
n ansamblu, evenimentele din 1912-1913 au dovedit c Romnia
se bucura de un real prestigiu n sud-estul Europei si chiar pe plan mai
larg, european. De asemenea s-a dovedit nc odat c n poIida
asigur rilor de loialitate Ia de Puterile Centrale, ntre Romnia si
Austro-Ungaria existau diIeren e de vederi n multe privin e, n aIara
problemei esen iale a romnilor asupri i din imperiu, n special n ceea ce
priveste situa ia Serbiei si politica sud-dun rean a guvernului de la Viena
(atragerea Bulgariei n Triplic )
23
.

21
ConIorm art. 2 noua Irontier romno-bulgar ncepea de la Dun re,
lng Turksmil (10 km n amonte de Turtucaia), continua peste platoul Killi
Radi si ajungea la Marea Neagr , la sud de Ekrene; protocolul de delimitare a
Irontierei, ntocmit de c tre o comisie mixt a Iost ncheiat la 23 noiembrie/6
decembrie 1913.
22
Armata bulgar trebuia s Iie demobilizat a doua zi dup
semnarea tratatului de pace, iar armatele Ioste aliate s evacueze teritoriul
bulgar la dou s pt mni dup aceasta; prizonierii de r zboi urmau s Iie
elibera i reciproc.
23
Pe larg pentru primul si cel de-al doilea r zboi balcanic: Istoria
militar a poporului roman, vol. V, Bucuresti, 1988, pp. 261-292.

20
Romnia yi primul r zboi mondial (1914-1918)
Preliminarii. Evenimentele din timpul celui de-al doilea r zboi
balcanic au relevat capacitatea romnilor de a gestiona situa iile de criz
din zon si de a Iace Ia presiunilor puternicului aliat austro-ungar. Mai
mult, regele Carol I, guvernul si diploma ia romn , n acord cu opinia
public , au continuat s cear din ce n ce mai insistent modiIicarea
pozi iei guvernului ungar Ia de romnii din teritoriile locuite majoritar
de acestia. n acelasi scop a ac ionat si diploma ia german si chiar
austriac prin numeroasele demersuri I cute pe lng guvernul maghiar,
n special pe lng primul-ministru Tisza.
ProIitnd de aceast conjunctur Iavorabil , diploma ia Antantei si-
a intensiIicat demersurile pentru scoaterea Romniei din Tripla Alian .
Interesat s-a dovedit a Ii si diploma ia romn , care a sondat terenul, mai
ales n ceea ce priveste pozi ia Rusiei, cu prilejul vizitei ntreprins de
arul Nicolae al II-lea la Constan a, la 1/14 iunie 1914
24
, n timpul crizei
de la Sarajevo. Cu acel prilej, Rusia si-a rennoit garan ia pentru
men inerea tratatului de la Bucuresti din 1913 si s-a angajat s colaboreze
la men inerea p cii si echilibrului n Balcani.
Extrem de importante au Iost si discu iile dintre ministrii de
Externe, I.I.C.Br tianu si S.D.Sazonov, diplomatul rus interesndu-se de
alian ele Romniei si de atitudinea pe care aceasta ar adopta-o n
eventualitatea unui r zboi ruso-austriac. n mod diplomatic, ministrul
romn de Externe a r spuns c ntr-o asemenea situa ie Romnia va
urm ri doar satisIacerea propriilor sale interese
25
. Vizita arului la
Constan a a alarmat diploma ia austro-ungar si a iritat pe cea german ,
cea italian Iiind n eleg toare.
Acestei ac iuni diplomatice i s-a raliat si opinia public intern , care
era potrivnic Austro-Ungariei, mai ales dup esuarea tratativelor de la
Budapesta dintre reprezentan ii guvernului ungar si reprezentan ii
Partidului Na ional Romn si a intensiIic rii luptei pentru mplinirea

24
Cu pu in timp nainte, n martie 1914, perechea princiar romn
vizitase Petersburgului, prilej cu care s-a discutat despre c s toria lui Carol cu
una din principesele ruse.
25
Constantin Nu u, Romania n anii neutralit ii, 1914-1916, Editura
Stiin iIic , Bucuresti, 1972, p. 83.

21
idealului na ional si pentru des vrsirea unit ii statale, proces a c rui
nI ptuire se spera a Ii realizat cu sprijinul Antantei. Pentru aceasta ns
trebuia realizat reorientarea politicii externe a rii, I r a se provoca o
criz constitu ional , dat Iiind Ierma orientare pro-german a regelui
Carol I si I r a pune n pericol existen a rii n contextul declans rii
primului r zboi mondial.
Constient de agravarea situa iei interna ionale n urma atentatului
de la Sarajevo (15/28 iunie 1914) c ruia i-a c zut victim principele
Ferdinand de Habsburg, mostenitor al monarhiei austro-ungare, si a
ultimatumului adresat Serbiei de c tre Austro-Ungaria (10/23 iulie 1914),
guvernul romn, n acord cu regele Carol I, a desI surat o intens
activitate diplomatic pentru a asigura men inerea integrit ii teritoriale a
Romniei, mplinirea, la momentul oportun a dezideratului na ional al
unirii tuturor romnilor si, dac era posibil, evitarea declans rii si
generaliz rii r zboiului
26
. Ca urmare a acestei pozi ii, S.D. Sazonov,
ministrul rus de Externe, a cerut guvernului romn s intervin la Viena
pentru atenuarea unora din prevederile excesive ale ultimatumului adresat
Serbiei, precum si la Belgrad pentru a determina guvernul srb s Iie mai
conciliant.
Intransigen a maniIestat de Austro-Ungaria, sus inut de Germania,
a pus pe oIicialii romni ntr-o situa ie diIicil , acestia trebuind s Iac
Ia si puternicelor presiuni ale reprezentan ilor Puterilor Centrale n
vederea punerii n aplicare a prevederilor tratatului de alian din 1883
27
,
,ndep rt rii de Serbia, ncet rii maniIesta iilor mpotriva Austro-
Ungariei.
Iund n calcul situa ia romnilor asupri i din Austro-Ungaria, n
special brutala politic de dezna ionalizare promovat de guvernul de la
Budapesta si pozi ia opiniei publice din ar , guvernul de la Bucuresti,
ntrunit la Sinaia n seara zilei de 15/28 iulie 1914, dup ce a aIlat c

26
Pentru Europa n primul r zboi mondial, vezi si Sorin Cristescu,
Rela ii politico-aiplomatice ,i militare europene, Editura Funda iei Romania ae
Maine, Bucuresti, 2007, pp. 34-57.
27
Pe larg: Nicolae Isar, Istoria moaern a romanilor, 1774/1784-1918,
Bucuresti, 2006, pp. 504-525; Romania n anii primului r :boi monaial, vol 1,
Bucuresti, 1987, pp. 78-81, 102-112; Ion Agrigoroaiei, Po:i ia marilor puteri
fa ae Romania, 1914-1918, n Romanii n istoria universal , vol. 1, Iasi,
1986, pp. 448-480.

22
Austro-Ungaria (I r s inIormeze Romnia) a declarat r zboi Serbiei
28
, a
ajuns la concluzia c Romnia nu putea s se al ture aliatului austro-
ungar, cu att mai mult cu ct nu erau ndeplinite condi iile de ,casus
Ioederis prev zute n tratatul din 1883.
Presiunile si cererile ultimative adresate suveranului romn de c tre
mp ra ii Wilhelm al II-lea si Francisc IosiI I (18/31 iulie, 19 iulie/1
august 1914 etc.) au r mas I r ecou, n poIida Iaptului c ultimul d dea
asigur ri c Bulgaria nu va interveni mpotriva Romniei.
Neutralitatea. Analiznd cu luciditate interesele Iundamentale ale
rii si posibilit ile de nI ptuire a acestora, guvernul romn s-a pronun at
(17/30 iulie 1914) pentru neutralitate, atitudinea oIicial Iiind stabilit de
c tre Consiliul de Coroan ntrunit la Sinaia (21 iulie/31 august 1914),
prilej cu care a Iost I cut public si tratatul de alian din 1883.
n poIida pozi iei exprimate de regele Carol I, care s-a pronun at
pentru punerea n vigoare a tratatului de alian cu Austro-Ungaria si
pentru constituirea unui guvern de concentrare na ional , ceilal i
participan i (cu excep ia lui P.P. Carp) au solicitat si au decis, n Iinal,
p strarea pozi iei de neutralitate. Solu ia ,espectativei armate a Irontie-
relor, conIirmat oIicial n aceea si zi de c tre Consiliul de Ministri, s-a
dovedit a Ii n acord cu sentimentele poporului romn, cu interesele de
moment ale rii.
n poIida Iaptului c att regele Carol I, ct si primul-ministru I.I.C.
Br tianu, au I cut cunoscut oIicial autorit ilor germane si austro-ungare
c adoptnd neutralitatea Romnia dorea doar s cstige timp pentru
reorientarea opiniei publice si nt rirea Ior elor armate, pentru toat
lumea, inclusiv pentru diploma ii statelor din Tripla Alian , era clar c n
politica extern a rii se produseser schimb ri esen iale, c guvernul
romn astepta doar momentul Iavorabil, politic si militar, pentru a
negocia cu guvernele statelor din Antant de pe pozi ii ct mai Iavorabile
recunoasterea necesit ii mplinirii dezideratelor na ionale.

28
Ia scurt timp dup ce Austro-Ungaria a declarat r zboi Serbiei (15/28
iulie 1914), conIlagra ia avea s se generalizeze dup ce Germania a declarat si
ea r zboi Rusiei (19 iulie/1 august), Fran ei (21 iulie/3 august), Belgiei (22
iulie/4 august), dup ce Marea Britanie si dominioanele au declarat r zboi
Germaniei (22 iulie/4 august), Muntenegrul Austro-Ungariei (29 iulie/11
august), Fran a si Marea Britanie Austro-Ungariei (29 iulie/11 august, respectiv
30 iulie/12 august), iar Japonia Germaniei (10/23 august).

23
Receptnd importan a strategic a Romniei
29
statele care constitu-
iau Antanta au acceptat, neutralitatea proclamat de guvernul romn, ca si
cele din Tripla Alian , cu toate c acestora din urm le-ar Ii convenit mai
bine angajarea imediat n lupt a Romniei de partea lor. Chiar dac nu
au reusit acest lucru, Germania si Austro-Ungaria au recunoscut inviola-
bilitatea Irontierelor romnesti si statutul de neutralitate, I cnd ns tot
posibilul pentru a o readuce n alian sau cel pu in pentru a o ncadra ntr-
un ,bloc balcanic, mpreun cu Bulgaria si Turcia, pentru a le opune
Rusiei.
Spre a atrage Romnia n r zboi, Wilhelm al II-lea a propus
satisIacerea unora dintre revendic rile romnesti legitime
30
si organizarea
autonom a Transilvaniei, ns primul-ministru ungar nu a acceptat dect
unele ,rectiIic ri de grani n Bucovina. Tot cu esec s-au soldat si
discu iile avute de c tre Tisza cu Iuliu Maniu, Alexandru Vaida si
Theodor Mihali, n septembrie 1914, cnd primul-ministru ungar a
promis (n schimbul cooper rii active a Romniei la r zboi al turi de
Puterile Centrale) doar revizuirea legii scolare a lui Apponyii si
modiIicarea legii electorale. InIlexibil a r mas Tisza si la presiunile
diploma iei germane si austriece privind acordarea amnistiei, sist rii
proceselor de pres mpotriva romnilor, accept rii numirii unui ministru
romn n guvernul de la Budapesta si p trunderii trupelor romne n
Transilvania, n mod pasnic, pentru a proteja provincia de trupele ruse.
Chiar dac urm rea si el men inerea Romniei n Tripla Alian , Tisza
dorea s se realizaze acest lucru I r nici o concesie, cidoar prin presiuni
I cute inclusiv de Bulgaria, care ridicase problema revizuirii tratatului de
la Bucuresti. n Iinal, pozi ia rigid adoptat de autorit ile de la
Budapesta Ia de Romnia avea s accelereze orientarea politicii
guvernului de la Bucuresti spre Antant .

29
,Cheia victoriei mpotriva Rusiei aprecia mp ratul german Wilhelm
al II-lea la 3/16 septembrie 1914 se aIl n minile Romniei, n timp ce
cancelarul Theobald von Betmann Hollweg considera, la 25 august/7
septembrie 1914, c o eventual apropiere a Romniei de Rusia ar Ii
compromis grav ,situa ia general , att n Gali ia, ct si n Balcani.
30
Germania promitea Romniei acordarea autonomiei pentru romnii
din Transilvania (sau a unui ,statut politic), Basarabia si sudul Bucovinei
(zonele Suceava si R d u i).

24
Tratativele cu Antanta. Ini ial, apropierea s-a I cut de Rusia,
S.D.Sazonov naintnd, la scurt timp dup sedin a Consiliului de Coroan
de la Sinaia, textul unui proiect de conven ie secret ruso-romn (n
realitate a Iost vorba de un schimb de scrisori) prin care Rusia garanta
integritatea teritorial a Romniei n schimbul cooper rii militare cu
Antanta.
Invocnd Iaptul c angajarea Romniei n r zboi contravenea
hot rrilor adoptate de Consiliul de Coroan , lund n calcul pozi ia
diIerit a guvernelor Irancez si englez c rora le convenea neutralitatea
Romniei, acordurile secrete ncheiate ntre acestea si Rusia
31
, ntre
Germania si Austria cu Bulgaria si Turcia, precum si insuIicienta
preg tire a rii si a armatei, I.I.C.Br tianu a reIuzat s angajeze imediat
ara n r zboi, nerenun nd ns la tratativele purtate cu Rusia si cu ceilal i
parteneri ai acesteia din Antant .
De altIel, la scurt timp, n contextul victoriilor rusesti de pe Irontul
din Gali ia si din Bucovina, Petersburgul avea s -si schimbe pozi ia.
Fiindu-i de ajuns, n acel context, doar neutralitatea binevoitoare a
Romniei
32
, guvernul rus a acceptat chiar, prin Acordul secret din 18
septembrie/1 octombrie 1914
33
, dreptul Romniei de a reuni ,p r ile din
Austro-Ungaria locuite de romni
34
n momentul pe care-l ,va considera
oportun si se obliga s se opun
35
oric rei ncerc ri de nc lcare a statu-
quo-ului teritorial al Romniei n limitele Irontierelor existente la acea dat .
n poIida caracterului limitat al n elegerii romno-ruse din toamna
anului 1914, a politicii duplicitare a unora dintre cercurile politice ariste

31
Fran a si Anglia acceptaser cererile Rusiei privind st pnirea
Constantinopolului si a Strmtorilor, cu condi ia accept rii ,drepturilor
Iranceze si engleze n Orientul Apropiat.
32
Prin neutralitatea binevoitoare a Romniei, Petrogradul n elegea
sistarea tranzitului de armament si materii prime germane c tre Bulgaria si
Turcia, limitarea la maximum a aprovizion rilor romnesti c tre statele
Puterilor Centrale, Iacilitarea transporturilor de arme, echipament si alte
materiale ruse c tre Serbia.
33
Pe larg: Romania n primul r :boi monaial, vol. 1, Bucuresti, pp. 103-104.
34
Petersbugul a propus ca delimitarea teritoriului Bucovinei ntre Rusia
si Romnia, s se Iac pe baza principiului na ionalit ilor.
35
Cu prilejul naint rii acordului, S.D.Sazonov a I cut cunoscut c Rusia
va ap ra integritatea teritorial a Romniei doar prin mijloace diplomatice.

25
c rora le convenea o Ungarie puternic n locul unei ,Romnii m rite si
chiar a unora dintre politicienii englezi care doreau men inerea Austro-
Ungariei ca o zon ,tampon n cale expansiunii slavismului, diploma ia
romneasc a ob inut un succes deosebit n septembrie 1914.
Rela iile cu Italia. Aliate, pn n 1914 n cadrul Triplei Alian e,
Romnia si Italia au ncheiat, la 10/23 septembrie 1914, un acord secret
bilateral prin care se angajau s p streze neutralitatea, s n-o p r seasc
nainte de a se inIorma reciproc cu cel pu in opt zile nainte si s se
consulte n situa ia n care se schimba contextul interna ional
36
. Cu acelasi
prilej, Italia a recunoscut drepturile istorice ale Romniei asupra
Transilvaniei.
Consult rile ntre reprezentan ii celor dou guverne au continuat
37
,
n ianuarie 1915, cnd I.I.C.Br tianu a propus ncheierea unui pact de
asisten mutual reciproc . Cu toate c autorit ile de la Roma au
considerat acest demers ca prematur, la 24/6 Iebruarie 1915, din ini iativ
italian , a Iost ncheiat un nou acord italo-romn pentru inIormare
reciproc si asisten mutual n caz de atac austro-ungar neprovocat.
Considerndu-se ,mare putere Italia nu a respectat integral unele
prevederi ale acordurilor ncheiate cu Romnia, mai ales pe acelea
reIeritoare la inIormarea reciproc , ncheind, la 13/26 aprilie 1915, la
Iondra, un acord secret cu Antanta, I r ca guvernul romn s Iie
inIormat sau consultat
38
. Gestul guvernului de la Roma si atitudinea
statelor care compuneau Antanta au atras si mai mult aten ia primului-
ministru romn I.I.C.Br tianu asupra pruden ei cu care trebuia s
ac ioneze n rela iile cu viitorii alia i.
Noi negocieri cu Antanta. n prim vara anului 1915, cnd statele
Antantei au I cut Romniei noi propuneri de colaborare militar ,
I.I.C.Br tianu s-a ar tat, n principiu, de acord ns a I cut cunoscut
(20 aprilie/3 mai 1915) c Romnia nu va intra n r zboi nainte de a i se

36
Pe larg: Romania n primul r :boi monaial, vol. 1, pp. 105-107.
37
Ia scurt timp dup ncheierea acordului bilateral, colonelul Vasile
Rudeanu s-a deplasat la Roma unde a I cut cunoscut dorin a guvernului
romn de a se consulta n toate problemele cu guvernul italian si a intra
concomitent n r zboi de partea Antantei. Cu acelasi prilej, generalul romn a
abordat problema aprovizion rii armatei romne cu armament si muni ii.
38
Cu toate acestea, regele Italiei a intervenit la Paris si Petrograd pentru
acceptarea revendic rilor romnesti.

26
garanta de c tre Antant unirea cu Romnia a Bucovinei, pn la Prut, a
Transilvaniei si Banatului, n ntregime, precum si a unui teritoriu locuit
de romni n vest, pn n apropiere de Seghedin, si de a i se asigura
muni iile necesare
39
. n contextul n care intrarea Italiei n r zboi era ca si
asigurat
40
, guvernul rus nu s-a mai ar tat ns interesat de angajarea
imediat a Romniei n lupt , ci doar n men inerea neutralit ii si
privarea Germaniei de importurile romnesti.
nIrngerile nregistrate de trupele ruse n Gali ia si presiunile
exercitate de guvernele occidentale (de cel Irancez n special
41
) au
determinat guvernul de la Petersburg s se declare de acord (27 mai/
9 iunie 1915) cu restabilirea Irontierei din Bucovina pe Prut n schimbul
intr rii imediate a Romniei n r zboi, modalit ile de aprovizionare cu
armament si muni ii urmnd a Ii stabilite ulterior mpreun cu Fran a si
Marea Britanie.
R spunsul guvernului romn a Iost dat la 5/18 iunie 1915 cnd
I.I.C. Br tianu a precizat c Romnia era gata ,s se angajeze deIinitiv
mpotriva Austro-Ungariei n cel mult dou luni
42
de la semnarea
conven iei politice cu statele Antantei si a conven iei militare, care trebuia
s precizeze modalit ile de cooperare n lupt si de aprovizionare cu
muni ii. Ia insisten ele guvernului Irancez, Petersburgul s-a declarat de
acord (20 iulie/2 august 1915) cu ncheierea celor dou conven ii cerute
de primul-ministru romn, cu urm toarele condi ii: sistarea aprovizion -
rilor c tre statele Puterilor Centrale, Rusia urmnd s vegheze asupra
acestei obliga ii; trimiterea unui delegat militar romn la Marele Cartier
General rus pentru elaborarea conven iei militare n care s se prevad
data si condi iile angaj rii armatei romne n r zboi. Noul context poli-
tico-militar
43
a determinat guvernul romn s solicite amnarea angaj rii

39
Romania n primul r :boi monaial, vol. 1, p. 109.
40
Ia 26 aprilie 1915 Italia a semnat, la Iondra, un tratat secret cu
Antanta, a denun at la 3 mai tratatul cu Puterile Centrale, declarnd r zboi
Austro-Ungariei la 22 mai 1915.
41
Ia 9/22 mai 1915, Raymond Poincar, presedintele Fran ei, a apreciat
c sprijinul Romniei constituia ,o necesitate pentru alia ii nostri.
42
Peste cteva zile a redus acest termen la cinci s pt mni.
43
nIrngerile dezastruoase de pe Iront si iminenta angajare a Bulgariei
de partea Puterilor Centrale (Iaptul avea s se produc la 22 august/4 septem-
brie 1915 prin semnarea tratatului de alian si de angajarea trupelor bulgare n
lupte, o lun mai trziu).

27
rii n r zboi, Iapt acceptat (31 iulie/13 august 1915) de statele
Antantei prin Nota redactat de lordul Edward Grey, ministrul de
Externe britanic.
Hot rt s promoveze o politic antantoIil , n poIida victoriilor
nregistrate pe Iront de armatele Puterilor Centrale, I.I.C. Br tianu a
declarat (n noiembrie 1915) ministrului britanic la Bucuresti c Romnia
va permite tranzitarea teritoriului romnesc de c tre trupele ruse pentru a
veni n ajutorul Serbiei dac marile puteri se angajau s oIere garan ii
mpotriva eventualelor represalii germane, austro-ungare si bulgare, care
s Iie consemnate ntr-o conven ie special . Concomitent, intrarea
Romniei n R zboi a Iost condi ionat de dislocarea a 500.000 de
militari Irancezi si englezi n zona Salonic, de declansarea unei oIensive
rusesti n Gali ia si Bucovina, de masarea de trupe ruse n Basarabia
pentru a Ii n m sur s descurajeze Bulgaria si s intervin eventual n
Dobrogea
44
.
n aIar de vagi promisiuni, alia ii nu au oIerit nimic concret, arul
Nicolae al II-lea recunoscnd la sIrsitul anului 1915 c ar Ii o greseal
angajarea Romniei n r zboi n condi iile n care armata rus nu era n
m sur s reia oIensiva. Ia aceasta s-au ad ugat divergen ele Iranco-ruse
privind angajarea Romniei n lupt
45
.
Reticen a naltului comandament rus de a trimite 250.000 de
militari n Dobrogea pentru a sus ine eIortul armatei romne n caz
de atac bulgar a I cut ca n prim vara anului 1916 tratativele

44
Romania n primul r :boi monaial, vol. 1, p. 145.
45
n timp ce generalul rus M.V. Alexeev, seIul Marelui Cartier General
rus, dorea ca Romnia s -si men in neutralitatea pentru a nu dispersa prea mult
trupele ruse, generalul Irancez JoseI JoIIre, urm rea cu insisten , n contextul n
care trupele germane asaltaser Verdunul, la 8/21 Iebruarie 1916, atragerea si
chiar obligarea acesteia s intre n r zboi. Ia rndu-i, presedintele Raymond
Poincar se adresa astIel arului Nicolae al II-lea la 17 Iebruarie/1 martie 1916:
,Fran a este dispus s Iac tot ce depinde de ea pentru a determina intrarea n
ac iune a Romniei. R spunzndu-i, arul d dea asigur ri c ,va Iace tot ceea
ce i va sta n putere pentru a aplana diIicult ile care opresc ncheierea acordului
militar cu Romnia.

28
romno-ruse s intre n impas
46
, I r a Ii ntrerupte ns . Ele aveau s
Iie reluate n var , n contextul presiunilor exercitate de Fran a si
Anglia (att asupra Romniei ct si asupra Rusiei) si aversmentului
oIicialit ilor de la Petersburg (24 iunie/7 iulie 1916) c dac
guvernul romn nu angaja ara n r zboi urmau a Ii anulate toate
n elegerile anterioare, inclusiv cele teritoriale.
n aceste condi ii, I.I.C. Br tianu a I cut cunoscut c Romnia
va intra n r zboi, numai mpotriva Austro-Ungariei, n urm toarele
condi ii: alia ii s -i asigure o aprovizionare constant cu armament si
muni ii pe ntregul parcurs al r zboiului, primul tren cu muni ii (300
tone) urmnd a Ii la grani n ziua mobiliz rii; s declanseze o
oIensiv concentric ; armata rus s asigure, n Gali ia si Bucovina,
cel pu in aliniamentul din iulie 1914, s concentreze n Basarabia si
Dobrogea cel pu in 200.000 de oameni; trupele aliate s reia oIensiva
pe Irontul de la Salonic; s nu se ncheie pace separat .
n urma unor noi presiuni Iranceze, revendic rile romnesti au Iost
acceptate de guvernul de la Petersburg, la 4/17 august 1916, Iiind semna-
te la Bucuresti tratatul politic si conven ia militar .
Preveaerile tratatului politic ,i ale Conven iei militare. Tratatul
politic garanta integritatea teritorial a Romniei si prevedea intrarea
acesteia n r zboi mpotriva Austro-Ungariei pn la 15/28 august 1916,
cele patru puteri Fran a, Anglia, Rusia si Italia recunoscnd dreptul
Romniei de a uni teritoriile locuite de romni din Austro-Ungaria. Art. 4

46
n cadrul politicii prudente pe care o ducea, I.I.C. Br tianu a declarat
urm toarele la 26 aprilie/17 mai 1916: ,n ce priveste intrarea Romniei n
conIlictul european principiile mele directoare sunt mereu acelea pe care le-
am expus deja Qadruplei Alian e: 1. Nu vreau s Iac r zboi pe teritoriul meu.
2. Nu vreau s Iac r zboi pe teritoriul bulgarilor. 3. Nu vreau s Iac r zboi
nainte de a vedea cu ochii mei ceea ce mi s-a promis, de a avea muni ii care
mi sunt necesare si trupe ruse care mi sunt indispensabile n Dobrogea
pentru a m proteja contra unei agresiuni bulgare, n timp ce eu voi Ii ocupat
n alt parte. Voi intra n r zboi atunci cnd voi avea 75 sanse de a nu Ii
zdrobit.

29
stabilea viitoarele grani e ale Romniei
47
, art. 5 prevedea obliga ia
ambelor p r i de a nu ncheia pace separat , iar art. 6 egalitatea n drepturi
a Romniei cu statele Antantei n timpul preliminariilor si tratativelor de
pace.
Conven ia militar stabilea c Romnia va participa la r zboi numai
mpotriva Austro-Ungariei, prevedea condi iile cooper rii militare si
necesitatea deciziei comune n cazul ncheierii unui eventual armisti iu.
Prin semnarea acestui document alia ii recunosteau independen a organi-
zatoric si de comandament a armatei romne, con inutul si orient rile
planului de campanie romn, si luau angajamentul de a sprijini oIensiva
armatei romne n Transilvania (ac ionnd energic pe Irontul austriac cu
trei divizii), precum si opera iile de pe cursul Dun rii si din Dobrogea, de
a declansa o puternic oIensiv n Balcani, pe Irontul de la Salonic, cu opt
zile nainte de intrarea Romniei n r zboi si de a Iurniza contra-cost
muni ii si material de r zboi (300 tone pe zi).
Deosebit de important pentru Romnia a Iost si Iaptul c Alia ii
recunosteau dreptul romnilor de a participa, pe baz de egalitate, la toate
consI tuirile de comandament care aveau ca rol s decid direc iile
generale de ac iune pe teatrele de ac iuni militare din Europa. Pentru
asigurarea colabor rii si cooper rii eIiciente, Romnia si puterile Antantei

47
Acestea erau deIinite astIel: , Iinia de demarca ie va ncepe pe Prut,
ntr-un punct al actualei Irontiere, ntre Rusia si Romnia, n apropiere de Noua
Suli si va urca din nou de-a lungul acestui Iluviu pn la Irontiera Gali iei, la
conIluen a Prutului cu Ceremus. n continuare, ea va urma Irontiera Gali iei si a
Bucovinei si cea a Gali iei si a Ungariei pn la punctul Stog, cota 1 655; de
aici, ea va urma linia de separa ie a apelor Tisa si Viseu, pentru a atinge Tisa n
sectorul Trebusa, n amonte de punctul unde ea se uneste cu Viseu. Din acest
punct, ea va cobor pe talvegul Tisei pn la 4 km n aval de conIluen a sa cu
Somesul, l snd satul Vasarsnameny, Romniei. Ea va continua apoi n direc ia
sud-sud-vest pn la un punct situat la 6 km est de orasul Debre in. Din acest
punct ea va atinge Crisul la 3 km n aval de conIluen a celor doi aIluen i ai s i
(Crisul Alb si Crisul Repede). Ea se va mpreuna apoi cu Tisa la n l imea
satului Algyo, la nord de Seghedin, trecnd, la vest de satele Oroshaza si
Bekersamson, la 3 km de care ea va Iorma o mic curb . De la Algyo, linia va
cobor pe talvegul Tisei pn la conIluen a acesteia cu Dun rea si, n sIrsit, va
urma talvegul Dun rii pn la actuala Irontier a Romniei (Apud Romania n
primul r :boi monaial, vol. 1, p. 149).

30
urmau s detaseze reciproc pe lng marile cartiere generale misiuni
militare de leg tur si stat-major.
Att tratatul politic ct si conven ia militar au reprezentat un
succes politic deosebit pentru diploma ia romn , n general, si pentru
primul-ministru I.I.C. Br tianu, n special, Marea Britanie, Fran a, Rusia
si Italia acceptnd aproape toate revendic rile romnesti inclusiv dreptul
poporului romn la rentregire na ional si noile grani e. n aIara ob inerii
contribu iei romnesti la r zboi, Iiecare ns dintre marile puteri a vizat si
alte obiective, corespunz toare planurilor imediate si de perspectiv : Anglia
constituirea unui obstacol n calea expansiunii Rusiei n Balcani, Fran a
realizarea unui obstacol n calea penetra iei germane n Balcani, Italia
ob inerea unui aliat mpotriva slavilor din Balcani, Rusia scoaterea
Romniei de sub inIluen a german .
Angafarea Romaniei n r :boi. Participarea romneasc la prima
conIlagra ie mondial a avut un caracter drept, de eliberare, proIund
na ional si popular, declansarea opera iilor militare n podisul transilvan
determinnd un puternic ecou n ar si n toate teritoriile locuite de romni,
provocnd un impact deosebit n evolu ia evenimentelor politico-militare
interna ionale, Iavorabil statelor Antantei. Imediat ns ara s-a aIlat n
conIlict si cu Germania, care i-a declarat r zboi la 14/27 august 1916, cu
Turcia (16/29 august) si Bulgaria (19 august/1 septembrie, dup ce aceasta
atacase n Dobrogea), situa ia rii nr ut indu-se si prin dislocarea de c tre
Puterile Centrale a unor importante Ior e militare pe Irontul romnesc
datorit lipsei de reac ie a statelor Antantei.
DesI surat n conIormitate cu prevederile planului de campanie,
oIensiva strategic n Transilvania a Iost ncununat ini ial cu succes,
trupele romne (80 din Ior a combativ a rii) ajungnd pe cursul
mijlociu al Muresului si pe cel superior al Oltului.
Situa ia diIicil de pe Irontul de sud (oIensiva inamic din
Dobrogea, nIrngerea de la Turtucaia, esecul manevrei de la F mnda,
pericolul ce plana asupra Capitalei etc.), inactivitatea alia ilor pe Irontul
de la Salonic, nerespectarea integral a angajamentelor luate de acestia si
al i Iactori au I cut ca naintarea n podisul transilvan s Iie oprit , trupele
romne Iiind respinse apoi n trec torile montane, unde au Iost angajate
ample si aprigi b t lii, continuate la sud de mun i si n Dobrogea.
Cu toate c o mare parte a teritoriului na ional (peste 100 000
kmp/Dobrogea, Oltenia, Muntenia, inclusiv Capitala, cu peste 3,5 mili-

31
oane de locuitori) a Iost ocupat de c tre inamic, Puterile Centrale nu au
reusit s scoat Romnia din r zboi, deoarece regele, guvernul, auto-
rit ile, institu iile principale ale statului, armata romn si o parte din
popula ie s-au retras n Moldova (ncepnd cu 21 noiembrie/4 decembrie
1916), unde Irontul a Iost stabilizat
48
.
Redus la teritoriul Moldovei dintre Carpa i si Prut, Romnia a
continuat s r mn putere beligerant , hot rt si reziste si s reia, la
momentul oportun, ac iunile oIensive eliberatoare, desi teritoriul liber
redus ca supraIa se aIla ntr-o situa ie extrem de diIicil : mare aglome-
rare de institu ii, ntreprinderi evacuate, armata redus (circa 200.000 de
militari), peste 1,5 milioane de reIugia i, aproape 1.000.000 de militari
rusi, epidemie, tiIos exantematic si alte boli care au provocat sute de mii
de pierderi de vie i omenesti.
Cu toate acestea, regele Ferdinand I, guvernul si naltul
comandament romn au declansat o ampl ac iune de reorganizare a
armatei, cu sprijinul Misiunii Militare Franceze, condus de generalul
H.M. Berthelot, si de preg tire a viitoarelor opera ii militare oIensive.
Planurile au Iost inIluen ate ns de evenimentele din Rusia din
Iebruarie/martie 1917, cnd a Iost nl turat regimul arist, noul guvern si
,Stavka, limitnd si chiar amnnd declansarea ac iunilor oIensive de
amploare.
n Iinal, conIorm Planului de campanie pentru 1917, s-a
desI surat opera ia oIensiv de la M r sti (9/22 iulie 19 iulie/1
august 1917), Iinalizat cu o victorie str lucitoare, cu importante
urm ri strategice pentru desI surarea ulterioar a campaniei pe Irontul
romnesc. ntre acestea s-a situat si decizia comandamentului inamic
de a scoate Romnia din r zboi prin dou lovituri strategice, orientate
convergent, dinspre sud si nord, rezultnd astIel pentru romni
opera iile de ap rare de la M r sesti (21 iulie/6 august 6/19 august
1917) si Oituz (26 iulie/8 august 9/22 august 1917), ambele
Iinalizate magistral.


48
ReIerindu-se la acest lucru, generalul IudendorII consemna: ,Noi am
b tut armata romn , dar n-am putut s-o nimicim... Cu toat victoria noastr
asupra armatei romne, noi eram mai slabi ca nainte n ceea ce priveste
desI surarea general a r zboiului.

32

nsemn tatea str lucitelor victorii romnesti din vara anului
1917 iese mai bine n eviden dac le raport m la planurile germano-
ruso-austro-ungare, din cadrul discu iilor secrete pentru ncheierea
p cii, care prevedeau mp r irea Romniei ntre Austro-Ungaria, Rusia
si Bulgaria, astIel nct aceasta s r mn , conIorm aprecierii lui
Ottokar Czernin ,un stat micu , dup modelul Monaco-ului la gurile
Dun rii
49
.
Ocupa ia Puterilor Centrale. n urma nIrngerilor militare nre-
gistrate pe Iront n 1916 si a retragerii guvernului si autorit ilor romne
n Moldova, n teritoriul ocupat de la sud de Siret, Comandamentul
Mackensen, care st pnea trei p trimi din supraIa a Romniei, a trecut
rapid la subordonarea autorit ilor locale si la exploatarea rii, con-
ducerea eIectiv a administra iei de ocupa ie Iiind ncredin at , la 9/22
decembrie 1916, generalului TlII von Tscheppe und Weidenbach, care a
colaborat cu cte un reprezentant al Austro-Ungariei, Bulgariei si Turciei.
Din punct de vedere administrativ, teritoriul romnesc ocupat a
Iost mp r it n patru zone militare: teritoriul administra iei germane
(Oltenia si Muntenia, mai pu in jude ele Buz u, Br ila si Rmnicu-
S rat), zona etapelor (n lungul rului Buz u, de la Curbura Carpa ilor
pn la Dun re) cu rol de aprovizionare a trupelor de pe Iront, zona
Armatei 9 de opera ii (jude ele Buz u, Putna si Br ila), Dobrogea (cu
administra ie separat , condus sub Iorm de condominium germano-
austro-ungar, bulgar si turc)
50
.

49
ReIerindu-se la aceleasi planuri anexioniste, Ottokar Czernin mai
consemna urm toarele ntr-un Memoriu trimis n mai 1917 mp ratului Carol: ,
Noi trebuie s ob inem Romnia. Vom lua Muntenia si toat Moldova pn la
Siret. Partea de r s rit a Moldovei voim s-o oIerim Rusiei, si n aceasta v d eu o
usurare a p cii. Dobrogea veche trebuie s revin Bulgariei, iar mica por iune ce
mai r mne o l s m Romniei. Cu aceasta mplinim ndoitul scop ca s vrm o
pan ntre Rusia si Bulgaria si s ne ap r m st pnirea gurilor Dun rii.
50
Pe larg: Romania n primul r :boi monaial, vol. 2, pp. 445-456.

33
n cei doi ani de ocupa ie german , avu ia na ional a Iost jeIuit
sistematic, iar popula ia lipsit de cele mai elementare drepturi
cet enesti
51
.
Toate acestea au declansat si intensiIicat lupta romnilor pentru
a-si recstiga libertatea si, n Iinal, a-si des vrsi unitatea na ional
statal . Asteptnd momentul reintr rii n lupt al turi de alia i, autorit ile
romne au desI surat sub stricta supraveghere a inamicului o intens
activitate de conservare a Ior ei de ap rare a rii si de preg tire n vederea

51
Organele speciale de conducere a acestor zone (Statul-major economic,
Comisia economic mixt din Romnia, Poli ia administrativ militar s.a.) si-au
preluat atribu iile cu rapiditate emi nd ordonan e cu caracter obligatoriu, urmate
n caz de nendeplinire de sanc iuni aspre (amenzi, nchisoare si chiar pedeapsa
capital ), trecnd concomitent la exploatarea economic a teritoriului romnesc
ocupat, la preluarea bog iilor si expedierea lor n Germania cu prec dere, la
intensiIicarea pro-duc iei, n special n domeniul agrar, petroliIer si carboniIer
(prin Iolosirea muncii Ior ate si a prizonierilor de r zboi) si la trimiterea bunurilor
n Reich. Concomitent au Iost sechestrate, ridicate si transportate, tot n
Germania, instala ii industriale, materii prime si produse Iinite. n cadrul aceluiasi
proces de exploatare economic a Romniei au Iost hr nite trupele operative
aIlate n ar (500 000 de oameni n 1917).Teritoriul romnesc a mai Iost
exploatat si prin emiterea de noi bancnote (lei de ocupa ie) de c tre Banca
German din Bucuresti (devenit n realitate o Iilial a b ncii generale ,Diskonto
GesellschaIt din Berlin), I r acoperire n aur, Iapt care a dezorganizat circula ie
monetar si a accentuat inIla ia n perioada postbelic . n activitatea lor trupele
germane au intervenit brutal si n via a public a autorit ilor si cet enilor
oraselor si satelor romnesti, suspen-dnd temporar cursurile din nv mntul
elementar, mediu si superior si au rechizi ionat localurile scolilor si Iacult ilor,
au evacuat r ni ii si bolnavii romni din spitalele romnesti, transIormndu-le n
lazarete germane. Concomitent, popula ia civil de la 15 ani n sus a Iost obligat
s se prezinte lunar pentru control si viz la birouri speciale, n caz contrar Iiind
supus la plata unei amenzi de 3 000 de m rci sau la nchisoare de pn la 6
luni.Pentru a supraveghea ct mai bine activitatea popula iei romnesti si a
cenzura presa, tip riturile, Iilmele si piesele de teatru, administra ia militar
german a dispus de un aparat poli ienesc urban si rural, care a ac ionat inclusiv
n domeniul politic, spionnd, arestnd si judecnd n tribunale speciale
persoanele care se opuneau ocupa iei sau aveau o atitudine si maniIest ri
antantoIile. Pentru persoanele civile arestate, prizonierii de r zboi romni si a
altor categorii au Iost constituite sapte lag re principale si 33 secundare.

34
mplinirii dezideratelor na ionale prev zute n tratatul politic din 1916.
ntre Iormele de rezisten Ia de ocupa ia german s-au num rat
nesupunerea la instituirea muncii Ior ate, majoritatea celor 20 000 de
persoane amendate, arestate sau condamnate la nchisoare I cndu-se
vinovate de acest lucru, sabotarea produc iei si aprovizion rii trupelor
germane, incendierea unor depozite sau unit i economico-industriale im-
portante pentru inamic, reIuzul de a preda produsele supuse
rechizi ion rii, distrugerea liniilor de cale Ierat , a liniilor telegraIice sau
teleIonice, atitudinea ostil Ia de ocupant si ac iuni de protest, unele de
amploare, ac iuni ale grupelor de patrio i si lupta de partizani etc., toate
acestea contribuind la sus inerea moralului na iunii romne si la
subminarea ocupa iei germane.
Armisti iul ae la Foc,ani. Decizia guvernului sovietic, rezultat n
urma victoriei revolu iei bolsevice din octombrie (25 octombrie/7
noiembrie 1917) de a semna, cu Germania si alia ii ei, armisti iul de la
Brest-Iitovsk (22 noiembrie/3 decembrie 1917) si de a ncepe discu iile
pentru ncheierea tratatului de pace, n aceeasi localitate (9/22 decembrie
1917) a creat un dezechilibru ntre Antant si Puterile Centrale si a I cut
ca Romnia s Iie izolat de alia i, s devin dependent de depozitele de
provizii si muni ii din Ucraina, care la rndu-i (ca si Rusia) i era ostil
52
.
n plus, n Moldova, guvernul romn era conIruntat cu actele
anarhice ale trupelor ruse aIlate n retragere (circa 1 000 000 de militari),
precum si cu extinderea conIlictelor armate ntre sus in torii noii puteri
sovietice si adversarii ei. Mai mult, generalul D.G.Scerbacev,
comandantul adjunct al Frontului romn, a anun at pe regele Ferdinand I
si pe I.I.C.Br tianu c a convenit cu Ieldmaresalul August von
Mackensen ncheierea oIicial a st rii de r zboi ntre trupele ruse si
germane pe Irontul din Moldova.
ntr-un asemenea context, la care s-au ad ugat consol rile, t cerea
sau amenin rile alia ilor, guvernul romn s-a v zut obligat s accepte
ncetarea vremelnic a ac iunilor militare, hot rnd, n unanimitate (21
noiembrie/4 decembrie 1917) c ,armisti iul este impus de un caz de Ior
major si c el va avea un caracter pur militar si nu politic. Cu pu in timp
nainte (16/29 noiembrie 1917), I.I.C.Br tianu precizase ntr-un Memoriu
naintat alia ilor c ntr-o asemenea eventualitate Romnia va continua s

52
Romania n primul r :boi monaial, vol. 1, p. 426.

35
se considere aliata acestora, c la momentul oportun armata romn va
relua lupta. Pentru a nu Ii angajat direct n tratative, regele Ferdinand I a
ncredin at provizoriu comanda armatei generalului Constantin Prezan si
a stabilit componen a delega iei care urma s negocieze cu reprezentan ii
Puterilor Centrale.
ncepute la Tecuci (23 noiembrie/6 decembrie 1917), negocierile au
Iost Iinalizate la Focsani (26 noiembrie/9 decembrie 1917), unde s-a decis
ca armata romn s ncheie un armisti iu provizoriu cu aceeasi durat de
valabilitate ca si cel ncheiat ntre Ior ele ruse si germano-austro-ungare.
Armisti iul a provocat nemul umirea guvernelor aliate, care nu au
n eles ini ial situa ia grea n care se aIla Romnia. Mai mult ele au I cut
presiuni pentru retragerea armatei romne si continuarea luptei n sudul
Rusiei, n colaborare cu trupele aIlate la dispozi ia Radei ucrainene
53
si cu
trupele ruse contrarevolu ionare, conIorm planului schi at de generalul
H.M. Berthelot
54
.
Aceasta n poIida Iaptului c reprezentan ii Fran ei, Angliei, Italiei
si Statelor Unite ale Americii n Romnia precizau, ntr-o Not colectiv ,
c Romnia ,si-a ndeplinit cu loialitate angajamentele. Mai mult, minis-
trul Irancez Pichon a nstiin at guvernul romn c ,toate angajamentele
luate n momentul intr rii sale n r zboi vor Ii men inute.
De la Armisti iu la Pace. Respingnd aceste cereri ale alia ilor, care
puneau n pericol Iiin a statal si procesul de I urire a unit ii na ionale,
ntr-un context n care miscarea unionist din Basarabia lua avnt,
Consiliul de Coroan a decis, la 18 decembrie 1917/1 ianuarie 1917, ca
trupele s -si consolideze pozi iile de inute pe teritoriul na ional si s se
preg teasc pentru continuarea luptei.
ntre timp au continuat presiunile Puterilor Centrale asupra
Romniei, ca si pericolul din partea trupelor ruse, care se conIruntau ntre
ele, n contextul r zboiului civil, Iapt care a determinat guvernul romn s
ia m suri de evacuare a acestora si de instituire a controlului deplin
asupra teritoriului romnesc din Moldova.

53
Preten iile Ucrainei Ia de teritoriile romnesti din estul rii I ceau
imposibil o asemenea cooperare.
54
Insistnd pe aceasta tem Irancezii si englezii au semnat, la Paris, la 23
decembrie 1917 o conven ie prin care Fran a se angaja s organizeze rezisten a
Romniei n sudul Rusiei.

36
Considernd aceast m sur de autoap rare ca Iiind ndreptat
mpotriva revolu iei ruse, guvernul sovietic a trimis guvernului romn, la
31 decembrie 1917/13 ianuarie 1918, o Not ultimativ , care avea
caracterul unei declara ii de r zboi, urmat de arestarea temporar a
ministrului romn la Petrograd, Constantin Diamandy, si a restului perso-
nalului diplomatic si militar romn
55
.
Cteva zile mai trziu (13/26 ianuarie 1918) Consiliul Comisarilor
poporului a decis ,ntreruperea temporar a rela iilor diplomatice cu
Romnia, trimiterea n ar a personalului diplomatic si militar si seches-
trarea ,Iondului romnesc de aur (tezaurul), depus la Moscova n baza
unor conven ii ncheiate cu guvernul rus n 1916-1917. Concomitent a
Iost nchis si Consulatul romn de la Odessa, sechestrate bunurile
romnesti din oras si interzis expedierea a 18 vagoane cu armament si
muni ii aIlate n drum spre Romnia.
n acelasi timp, la 2/15 Iebruarie 1918, Rumcerodul organism
politic care reprezenta puterea sovietic n Ucraina a trimis guvernului
romn un Ultimatum prin care cerea retragerea n 48 de ore a trupelor
romne ,care au ocupat teritoriul Republicii Federa iei Ruse, cu toate c
Romnia nu avea grani comun cu aceasta, ci cu Republica
Democratic Moldoveneasc , proclamat la 24 ianuarie/6 Iebruarie 1918
de SIatul rii stat independent si suveran.
Ia toate acestea s-au ad ugat presiunile Puterilor Centrale pentru
ncheierea unei p ci separate cu Romnia si lipsa de n elegere n acest
sens a guvernelor aliate, care nu recunosteau situa ia dramatic n care se
aIla Romnia n acele momente si considerau c Irontul din sudul Rusiei
putea Ii nc men inut.
n acest context, I.I.C.Br tianu a I cut cunoscut generalului H.M.
Berthelot (19 ianuarie/1 Iebruarie 1918) c desi o eventual pace cu
Puterile Centrale i repugna nu avea alt solu ie dect ,a intra n negocieri
cu Germania si a le Iace s dureze ct mai mult posibil n asteptarea unui
eveniment nou care s permit reluarea luptei al turi de alia i. AltIel, mai
preciza primul-ministru romn, ntreaga ar ar Ii Iost ocupat de germani,
r mnnd ,o Romnia anemic , I r drepturi, I r guvern Iavorabil
Antantei, n minile germanoIililor r masi la Bucuresti.

55
Personalul diplomatic si militar romn a Iost eliberat peste dou zile,
ca urmare a protestului misiunilor diplomatice str ine de la Petrograd.

37
Ia scurt timp (23 ianuarie/5 Iebruarie 1918), Puterile Centrale au
naintat guvernului romn un Ultimatum prin care cereau nceperea n
decurs de patru zile a negocierilor n vederea ncheierii unei p ci separate.
Pentru a tergiversa trimiterea r spunsului la ultimatumul men ionat,
I.I.C.Br tianu a demisionat la 29 ianuarie/11 Iebruarie 1918. Noul
guvern, condus de generalul Alexandru Averescu a luat cunostin , ntre
5/18-11/24 Iebruarie 1918, din discu iile avute la BuItea cu August von
Mackensen, Ottokar Czernic si Rischard von Khlmann, de condi iile
extrem de dure puse de acestia, ntre care pe prim plan s-a situat cedarea
Dobrogei
56
.
Situa ia Romniei a Iost agravat si prin Iaptul c n ,Cele 14
puncte din 26 decembrie 1917/8 ianuarie 1918, presedintele american
Woodrow Wilson nu a amintit nimic despre drepturile legitime ale
romnilor din Austro-Ungaria
57
. Mai mult, nedorind s -si ia
angajamente Ia de Romnia, guvernul american a reIuzat, la 18
Iebruarie 1918, s adere la declara ia comun ini iat de Fran a si de
Anglia prin care s se recunoasc nc odat promisiunile I cute
Romniei n 1916.
Iund n considerare Iaptul c n caz de reIuz armata romn nu ar
mai Ii putut opune dect ,o scurt rezisten , asa cum aprecia generalul
Alexandru Averescu, c muni iile si subzisten ele erau cu totul
insuIiciente, Consiliul de Coroan ntrunit la 17 Iebruarie/2 martie si 18
Iebruarie/3 martie a decis, la propunerea lui I.I.C.Br tianu, s accepte ,n
bloc condi iile ,p cii impuse de Puterile Centrale pentru a-i sublinia
mai mult caracterul de dictat.
n contextul n care reprezentan ii Puterilor Centrale au naintat noi
cereri ultimative extrem de grele (rectiIic ri de grani spre Austro-
Ungaria, demobilizarea a cinci divizii romne etc.), Consiliul de Coroan ,
ntrunit din nou la 19 Iebruarie/4 martie 1918 a decis ca pacea s nu Iie

56
Situa ia a devenit dramatic dup ncheierea tratatelor de pace cu
Ucraina (27 ianuarie/9 Iebruarie 1918) si Republica Sovietic Federativ
Rus (18 Iebruarie/3 martie 1918), Iapt care a determinat p trunderea trupelor
germane n adncimea teritoriului sovietic n spatele dispozitivului de lupt
romnesc.
57
Ulterior, programul presedintelui Wilson a suIerit modiIic ri, n sensul
recunoasterii dreptului de autodeterminare a romnilor din Austro-Ungaria.

38
negociat , regele Ferdinand s nu semneze tratatul ce urma s Iie ncheiat,
iar Parlamentul s nu-l ratiIice. AstIel, a doua zi (20 Iebruarie/5 martie
1918) au Iost semnate preliminariile de ,pace de la BuItea, iar la 5/18
martie, pentru a nu angaja guvernul romn din teritoriul liber, s-a
constituit un nou guvern n Irunte cu Alexandru Marghiloman, care a
semnat, la 24 aprilie/7 mai 1918, ,pacea de la Bucuresti.
Tratatul ae pace ae la Bucure,ti. Prevederile tratatului de pace,
n realitate un adev rat dictat al Puterilor Centrale, puneau n pericol
ns si existen a na ional a Romniei n contextul n care Austro-
Ungaria primea ntregul lan al Carpa ilor si 5 600 kmp din sud-estul
Bucovinei, Bulgaria ob inea Cadrilaterul si o por iune din sudul
jude ului Constan a, restul Dobrogei Iiind ocupat de cele patru puteri
si organizat sub Iorm de condominium, Romniei l sndu-i-se o cale
de acces spre Constan a, care a devenit ,port-liber controlat de
germani. Bog iile rii, mai ales petro-lul, cerealele, p durile au intrat
sub controlul puterilor ocupante, n spe-cial al Germaniei.
Concomitent, Romniei i s-au mai impus grele desp -gubiri de r zboi,
nghe area pe cinci ani a depozitelor B ncii Na ionale aIlate n Banca
imperial german , vinderea c tre Germania si Austro-Ungaria a
prisosului de cereale si vite etc., anularea dreptului de a-si dirija
comer ul exterior. Cu acelasi prilej, Germania a mai ob inut dreptul
exclusiv de a Iolosi toate terenurile statului romn pentru exploatarea
si prelucrarea i eiului pe 30 de ani, cu posibilitate de prelungire pe
nc 30 de ani. Ia rndul lor, prevederile cu caracter militar
58
au vizat
sl birea capacit ii de rezisten a Romniei n asa Iel nct aceasta s
nu mai Iie n m sur a se opune regimului dur de ocupa ie.
n poIida presiunilor Puterilor Centrale n vederea ratiIic rii si
aplic rii integrale a prevederilor tratatului de pace, chiar si Alexandru
Marghiloman a ac ionat pentru revizuirea lui si men inerea unor raporturi
normale cu Antanta. n acest sens, el a respins cererea Puterilor Centrale
ca armata romn s intre n lupt mpotriva Iostilor alia i. n cadrul
ac iunii de eludare a prevederilor tratatului de pace, organele de
conducere ale armatei romne au ncercat s men in sub arme eIective

58
Diminuarea eIectivelor celor opt divizii din Moldova si altor unit i
romne astIel nct s r mn sub arme numai 120 000 de militari.

39
ct mai mari
59
, chiar pe pozi iile de pe linia Siretului, si s aplice ct mai
ncet demobilizarea armatei
60
.
,Act provizoriu, asa cum l considera chiar si P.P.Carp, tratatul de
pace de la Bucuresti si-a pierdut valabilitatea n toamna anului 1918 cnd,
n noul context strategic determinat de oIensiva aliat din Balcani si de
trecere a Dun rii, regele Ferdinand I a cerut, la 24 octombrie/6 noiem-
brie, demisia guvernului Marghiloman si a dizolvat corpurile legiuitoare,
declarnd lucr rile lor ,nule si neavenite.
Reintrarea Romaniei n r :boi. n noul context politico-militar din
toamna anului 1918, alia ii au decis s coreleze ac iunea armatelor de
Salonic si de Dun re cu cea a armatei romne, n care scop generalul
H.M.Berthelot a primit misiunea din partea guvernului Irancez (24
septembrie/7 octombrie) de a determina ,intrarea din nou a Romniei n
r zboi de partea puterilor Antantei. Planul Irancez, transmis oIicialilor
romni de la Iasi de c tre Victor Antonescu, ministrul Romniei la Paris,
prevedea c armata romn remobilizat pe linia Siretului trebuia s
nainteze spre sud-vest pentru a Iace jonc iunea, n zona Ploiesti, cu
Armata de Dun re, comandat de generalul H.M.Berthelot, pentru a
constitui o grupare de Ior e la Ilancul drept al armatei aliate comandate de
generalul Franchet d`Esperey.
Cu toate c armata romn se aIla ntr-o situa ia diIicil , mai ales
din punctul de vedere al nzestr rii si echip rii, regele Ferdinand I a
aprobat planul si m surile de remobilizare, iar dup demisia guvernului
Marghiloman (24 octombrie/6 noiembrie), a dat o Proclama ie c tre ar
(26 octombrie/8 noiembrie) prin care anun a reIorma constitu ional ,
votul universal si mpropriet rirea. A doua zi (27 octombrie/9 noiembrie)
noul guvern romn a adresat un Ultimatum Ieldmaresalului August von
Mackensen, comandantul trupelor germane de ocupa ie (15 divizii
germane) prin care i s-a cerut s ordone retragerea armatei de pe teritoriul

59
Prin detas ri pe lng autorit ile civile si la depozite, sporirea
num rului ordonan elor.
60
S-a reusit, astIel, ca la 1/14 septembrie 1918 eIectivele armatei s Iie de
172 109 militari, cu peste 52 000 mai mult dect prevederile tratatului.


40
Romniei
61
. Concomitent s-a ordonat mobilizarea armatei pn la
contingentul 1894 inclusiv
62
. Pre-g tit din timp si cu discre ie ac iunea
romneasc a surprins comanda-mentul german de ocupa ie.
Reintrarea Romnie n lupt a Iost nlesnit de capitularea Bulgariei
(16/29 septembrie, la Salonic), Turciei (17/30 octombrie, la Mudros) si
Austro-Ungariei (22 octombrie/3 noiembrie, la Villa Giusti), precum si de
Ior area Dun rii de c tre armata aliat , comandat de generalul
H.M.Berthelot (28-29 octombrie/10-11 noiembrie 1918).
Imediat dup mobilizare au Iost declansate primele ac iuni de lupt
(28 octombrie/10 noiembrie spre 29 octombrie/11 noiembrie) pentru
eliminarea prezen ei militare inamice din Dobrogea, Muntenia si chiar din
Transilvania, unde avang rzile diviziilor 9 inIanterie si 1 vn tori au
trecut mun ii ntre 31 octombrie-2 noiembrie/13-15 noiembrie 1918,
concentrndu-se n zona Topli a, Ditr u, Gheorghieni, Sndominic,
D nesti, Miercurea Ciuc, la sud de aliniamentul stabilit prin armisti iul
din 13 octombrie/3 noiembrie 1918, ncheiat la Belgrad ntre reprezen-
tan i ai Antantei si ai guvernului ungar, I r nstiin area si asentimentul
guvernului romn (asa cum prevedea tratatul din 1916), sau a Consiliului
Na ional Romn din Transilvania
63
.
Reintrarea Romniei n lupt al turi de Alia i, n n elegere cu
acestia, naintea capitul rii Germaniei (29 octombrie/11 noiembrie 1918),
a conIirmat nc odat decizia guvernului romn de a-si ndeplini
obliga iile asumate Ia de acestia si necesitatea ca statele Antantei s
trateze Romnia ca aliat la viitoarea conIerin de pace.
Pentru Romnia a luat astIel sIrsit o perioad extrem de complex
din istoria sa, dominat de participarea la primul r zboi mondial n care
au Iost rula i circa 1 000 000 de militari romni, n care s-au nregistrat
victorii str lucite, dar si nIrngeri umilitoare, pierderile umane ridicndu-
se la peste 600 000 de militari si civili (mor i, r ni i si disp ru i), adic
circa 1/10 din popula ia rii.

61
Ultimul detasament german a trecut Mun ii Carpa i la 18 noiembrie/1
decembrie 1918.
62
n acel moment, armata romn avea n compunere 5 corpuri de
armat , 15 divizii de inIanterie, 2 divizii de cavalerie, unit i de artilerie grea,
aeronautic , marin , n total un eIectiv de 163 240 militari.
63
Conven ia militar de la Belgrad stabilea cursul Muresului ca linie de
demarca ie romno-ungar n poIida ,tuturor principiilor etnograIice,
geograIice si strategice cunoscute, asa cum aprecia R.W. Seton-Watson.

41
F urirea statului na ional unitar romn (1918)
Intensificarea luptei ae eliberare na ional a romanilor ain provin-
ciile ocupate. Ia nceputul secolului XX lupta de eliberare a romnilor
din teritoriile aIlate sub ocupa ie str in s-a intensiIicat, intrnd n Iaz
decisiv n momentul n care a nceput procesul de dezmembrare a
imperiile cotropitoare.
n Transilvania, ac iunea unionist a romnilor a Iost revigorat la
mijlocul primului deceniu al secolului prin reIormarea activit ii
programului Partidului Na ional Romn
64
, care a pus pe prim plan
activismul politic (din 1905) n vederea recunoasterii individualit ii
politice a na iunii romne, ncet rii ac iunii de dezna ionalizare, Iolosirii
limbii materne n administra ie, justi ie, armat si scoal , redobndirii
autonomiei depline a tuturor conIesiunilor, alegerii Iunc ionarilor din
rndul popula iei majoritare, introducerii votului universal, garant rii
dreptului la ntrunire, asociere, asigur rii libert ii presei si a minimului
de proprietate, mpropriet ririi ranilor din supraIe ele de inute de stat
etc
65
.
n vederea ndeplinirii acestor deziderate, Partidul Na ional Romn
a colaborat mai activ cu Sec ia romn a Partidului Social-Democrat din
Ardeal si Banat, constituit la Iugoj n 1906, si a demascat, prin proprii
deputa i n Parlamentul de la Budapesta, regimul de opresiune na ional ,
inclusiv consecin ele neIaste ale Iegii Apponyi din 1907 reIeritoare la
organizarea nv mntului si Iolosirea lui ca mijloc de stergere a
identit ii romnesti
66
.

64
nIiin at la 12 mai 1881 la Sibiu.
65
Ion Alexandrescu, Ion Bulei, Ion Mamina, Ioan Scurtu, Enciclopeaia
partiaelor politice ain Romania (1862-1994), Editura MEDIAPRINT,
Bucuresti, 1995, p. 88.
66
Ia 19 martie/1 aprilie si 26 aprilie-9 mai 1907, Parlamentul maghiar a
votat legile scolare (Apponyi) reIeritoare la desIiin area scolilor conIesionale
romnesti, slovace si srbe si nlocuirea lor cu scoli de stat cu limba de predare
maghiar . n baza lor, n perioada 1908-1910, au Iost desIiin ate 420 scoli
romnesti. Corelate cu m surile anterioare, aceast decizie a I cut ca n 1910
48,9 din popula ia Transilvaniei si 73,2 din ce a Maramuresului s nu stie
carte (Istoria Romaniei n aate, Editura Enciclopedic , Bucuresti, 2003, p. 306).

42
Din ini iativa Partidului Na ional Romn au avut loc numeroase
ntruniri populare (n toamna anului 1908 la Brasov, Arad, Oradea, Sibiu,
Deva, Timisoara, Iugoj etc.) n care s-a luat pozi ie mpotriva politicii de
dezna ionalizare, a abuzurilor si samavolniciilor autorit ilor mpotriva
romnilor
67
, a sistemului de nv mnt, dar si a rela iilor dintre
proprietari si muncitorii agricoli, aIectate prin legea Daranyi (aprilie
1907), care asigura drepturi nelimitate asupra arga ilor, majoritatea
romni, mpotriva proiectului ungar de reIorm electoral prin care se
reducea num rul aleg torilor romni cu 48 000.
Fa de toate acestea, la 13/26 septembrie 1910, Iruntasii politici
ardeleni au naintat guvernului de la Budapesta un Memoriu, n 23 de
puncte, prin care se solicitau recunoasterea Iunc ion rii constitu ionale a
Partidului Na ional Romn, legiIerarea votului universal egal, direct si
secret, Iolosirea limbii romne n administra ie si justi ie, drept de
ntrunire si de organizare pentru to i cet enii, respectarea autonomiei
bisericilor romne, nv mnt n limba matern n toate scolile primare si
cel pu in trei gimnazii de stat cu limba de predare romn , gra ierea con-
damna ilor politici, sistarea proceselor politice etc
68
. C iva ani mai trziu,
ntre 14 ianuarie si 13 Iebruarie 1913, tot ei au dus tratative cu
reprezentan i ai guvernului ungar privind situa ia romnilor din
Transilvania si modalit ile de mbun t ire a acesteia soldate ns cu
esec. n urma reIuzului de a recunoaste poporul romn ca individualitate
politic si a asigura dezvoltarea sa, la 4/17 Iebruarie 1914, conducerea
Partidului Na ional Romn a ntrerupt leg turile cu guvernul maghiar de
la Budapesta, iar la 23 decembrie/5 ianuarie 1914.
Pozi ie Ia de persecutarea romnilor transilv neni a adoptat si
primul-ministru romn I.I.C. Br tianu, care l-a avertizat verbal, n
ianuarie 1910, pe A.I. von Aehrenthal, ministrul de Externe al Austro-

67
Ia 5 noiembrie 1905, la marea ntrunire la Iugoj (20.000 de parti-
cipan i) s-au adoptat decizii importante (recunoasterea na ionalit ii romne,
promovarea culturii si limbii romne etc.) pentru lupta na ional a romnilor
din Austro-Ungaria.
68
Doi ani mai trziu, la Alba Iulia, la nceputul lunii iunie 1912, peste 20
000 de reprezentan i ai romnilor din Transilvania au adoptat o Mo iune de
protest mpotriva proiectului de nIiin are a episcopiei greco-catolice maghiare
si au constituit un Comitet care s ia m suri legale si necesare pentru ap rarea
drepturilor autonome ale Bisericii greco-catolice romne.

43
Ungariei, c aceast situa ie va avea consecin e politice deIavorabile
imperiului. Ia rndu-i Iiga cultural din Bucuresti a organizat, la 16/29
martie 1914, n sala Dacia un mare miting de protest Ia de asuprirea
na ional a romnilor din Imperiul austro-ungar, iar la 18 septembrie/1
octombrie 1915, reprezentan ii antantisti ai Partidului Conservator
(Nicolae Filipescu), Partidului Conservator-Democrat (Take Ionescu) si
ai transilv nenilor aIla i la Bucuresti, care militau pentru realizarea
unit ii politice au nIiin at Federa ia unionist .
SemniIicativ pentru sensul luptei na ionale a romnilor este si
decizia din 14/27 decembrie 1914 a Congresului Iigii na ionale pentru
unitatea cultural a tuturor romnilor privind schimbarea numelui n
Iiga pentru unitatea politic a tuturor romnilor, Declara ia de r zboi
mpo-triva monarhiei austro-ungare semnat la Iasi, la 7/20 ianuarie
1917, de c tre Comitetul na ional al romnilor emigran i din Austro-
Ungaria, plecarea, la 5/18 aprilie 1917, la Washington, a unei delega ii
a romnilor transilv neni, n Irunte cu Vasile Iucaciu, presedintele
Iigii Culturale, pentru a Iace cunoscute guvernului si opiniei publice
americane revendic rile romnilor ardeleni, nIiin area, n vara anului
1917, la Iondra, a Societ ii anglo-romn , care si propunea s Iac
cunoscut opiniei publice britanice juste ea luptei romnilor pentru
unitate na ional , precum si constituirea, la Paris, la 17/30 aprilie
1918, a Comitetului na ional al romnilor din Transilvania si
Bucovina (sub presedin ia lui Traian Vuia, apoi a dr. I. Cantacuzino),
care a militat ini ial pentru independen a Transilvaniei, apoi pentru
unirea acesteia cu Romnia.
Glas de protest mpotriva politicii de dezna ionalizare
69
si asuprire
promovat , de aceast dat de autorit ile habsburgice, au ridicat si
romnii din Bucovina, provincie romneasc ncorporat de Imperiu
Habsburgic n 1775, chiar dac au Iost momente cnd miscarea na ional
si-a diminuat activitatea sau a Iost nIrnt , cel pu in la nivelul partidelor

69
Din 794 829 de locuitori ai Bucovinei, la nceputul secolului XX,
conIorm recens mntului I cut de Habsburgi, 273 254 erau romni, 305 101
ruteni si 216 474 alte na ionalit i. Compara ia cu situa ia din 1774 cnd
romnii erau cei mai numerosi locuitori ai provinciei relev politica de
implantare a elementului str in n provincie, mai ales a celui rutean.

44
politice existente n provincie
70
. Un rol important n acest din urm aspect
l-au avut si disensiunile ap rute ntre romni, unii dintre Iruntasii politici
(din Partidul Social-Democrat Romn din Bucovina, constituit n iulie
1906 la Cern u i, dar si din alte partide) pronun ndu-se pentru crearea
unei ConIedera ii democratice a popoarelor din Imperiu. Cu toate acestea,
to i au revendicat pentru romnii bucovineni dreptul la scoli proprii,
Iolosirea limbii romne n nv mnt, pres , justi ie etc.
Un rol important n cadrul ac iunii pentru unitate na ional l-a avut
constituirea, n 1909, pe lng Universitatea din Cern u i a unei Catedre
de istorie na ional , condus de Ion Nistor, care la 12 octombrie 1912 a
inaugurat cursul ,nsemn tatea istoric a romnilor si nceputurile
organiz rii lor de stat.
Un proces asem n tor s-a nregistrat si n Basarabia, mai ales la
Chisin u, unde, ca urmare a luptei duse de ziarul ,Basarabia pentru
promovarea limbii romne n scoal si biseric , s-a redeschis TipograIia
eparhial pentru tip rirea c r ilor religioase n limba romn (aprilie
1905)
71
, s-a constituit Societatea moldoveneasc pentru r spndirea
culturii na ionale (30 octombrie/12 noiembrie 1905),
Tot la Chisin u au ap rut o serie de ziare si reviste care au contribuit
(unele chiar dac pentru scurt timp) la redesteptarea na ional romneasc :
,Basarabia (mai 1906 Iebruarie 1907), care a militat pentru libert i
democratice, introducerea limbii romne n scolile de stat si autonomie
pentru ntreaga provincie
72
; ,Via a Basarabiei (aprilie-mai 1907), tip rit cu
litere chirilice si latine; revista ,Iumin torul (1/14 ianuarie 1908.), care a
contribuit la cultivarea limbii romne, la trezirea si nt rirea sentimentului
na ional; gazeta ,Cuvnt moldovenesc (mai 1913) etc.

70
nIrngerea Partidului Poporal Na ional Romn din Bucovina n
alegerile din 1904 si dizolvarea temporar a acestuia, pn n ianuarie 1909
cnd si-a reluat numele prin schimbarea denumirii Partidului Crestin Social
Romn din Bucovina (nIiin at la 10 octombrie 1908).
71
Ia cererea clerului basarabean din 31 octombrie 1906, Sinodul rus a
aprobat, la 1/14 decembrie 1906, predarea limbii romne (ca obiect de studiu
neobligatoriu) la Seminarul teologic din Chisin u.
72
n ultimul num r a publicat poezia ,Desteapt -te romne.
Concomitent, n jurul gazetei s-a constituit nucleul Partidului Na ional-
Democrat, care a militat pentru st vilirea rusiIic rii romnilor basarabeni.

45
Ac iunilor desI surate n provinciile cotropite si n Regat li s-au
ad ugat maniIest rile emigra iei, care prin publica ii remarcabile (,Ia
Roumanie la Paris, ,Steaua Romn la New York, ,Romnul, la
Cleveland etc.), societ i culturale si stiin iIice au inIormat opinia public
interna ional despre politica de dezna ionalizare dus de autorit ile de
ocupa ie mpotriva romnilor majoritari si despre hot rrea unanim a
acestora de a se uni cu ara de origine.
Unirea Basarabiei. n contextul n care Imperiul arist s-a destr mat
primul, ac iunile unioniste au Iost declansate n Basarabia.
Actul propriu-zis al Unirii a Iost precedat de constituirea, la
Chisin u, a Partidului Na ional Moldovenesc (3/16 aprilie 1917), care a
inclus n programul s u revendic ri social-politice si na ionale (ob inerea
unei largi autonomii administrative, judec toresti, bisericesti, scolare si
economice a Basarabiei, introducerea limbii romne n administra ie,
justi ie si scoli etc.), desI surarea de congrese ale societ ilor coope-
ratiste
73
, ale nv torilor basarabeni
74
, adun ri ale preo ilor si mirenilor
basarabeni
75
etc.
Un rol important n ac iunea na ional l-au avut militarii basarabeni,
care au cerut ca instruirea n toate scolile romnesti din Transnistria s se
Iac n limba matern , numirea de nv tori moldoveni, Iormarea unor
catedre de limba romn la Universit ile din Kiev si Odessa, nv mnt
n limba na ional , demilitarizarea administra iei, nlocuirea comisarilor

73
Primul congres a avut loc ntre 6/19 aprilie-17/30 aprilie 1917
solicitndu-se autonomia administrativ , religioas , intelectual si economic a
Basarabiei; constituirea unui organ legislativ SIatul rii , nv mnt n
limba matern , eIectuarea serviciului militar numai n Basarabia, ncetarea
coloniz rilor n Basarabia, libert i na ionale pentru romnii de peste Prut etc.
74
DesI surate n perioada aprilie-iunie 1917, congresele nv torilor
basarabeni au adoptat un program de dezvoltarea a nv mntului na ional, cu
alIabet latin, predarea n limba matern , inclusiv sus inerea serviciului divin.
Cu acelasi prilej s-a constituit si Asocia ia nv torilor moldoveni din
Basarabia si de dincolo de Nistru, care a adoptat ca principal misiune
solu ionarea problemelor stringente ale scolii na ionale.
75
Prima adunare a preo ilor si mirenilor basarabeni a avut loc n perioada
19-20 aprilie 2-3 mai 1917, solicitndu-se autonomia Basarabiei, constituirea
unui Consiliu suprem, studierea limbii materne a popula iei majo-ritare,
Iolosirea limbii materne n administra ie, judec torie, biseric , respecta-rea
drepturilor minorit ilor na ionale.

46
jude eni cu reprezentan i ai basarabenilor, numirea unui romn
basarabean n Iunc ia de comisar gubernial si chiar convocarea, la
Chisin u, pe baz propor ional , a SIatului rii care s proclame
autonomia Basarabiei pe temei na ional si teritorial. Importante au Iost si
deciziile Congresului ost sesc ntrunit la Chisin u (20 octombrie/2
noiembrie 27 octombrie/2 noiembrie 1917), care a proclamat autonomia
teritorial si politic a Basarabiei si constituirea SIatului rii
76
.
Ca urmare, ntrunit ntre 21 noiembrie/4 decembrie-2/15 decembrie
1917, SIatul rii organ suprem al puterii de stat n Basarabia si
Transnistria a proclamat Basarabia, la 2 decembrie 1917, Republica
Democratic Moldoveneasc (n compunerea Republicii Federative
Democratice Ruse). Declara ia adoptat prevedea convocarea Adun rii
Populare a Republicii Democratice Moldovenesti, mp r irea egal a
p mntului la rani, I r plat , ziua de lucru de 8 ore, libertatea cuvn-
tului, presei, drepturi egale pentru to i conlocuitorii. Puterea executiv a
Iost ncredin at Consiliului Directorilor Generali (constituit la 8/20
decembrie)
77
, care la 8/21 decembrie 1917 a decis trimiterea la Iasi a unei
delega ii care s cear guvernului romn si reprezentan ilor puterilor
Antantei ajutor militar pentru a pune cap t jaIurilor si asasinatelor comise
de grupurile bolsevice si ostasii rusi. Unirea romnilor de pe ambele
maluri ale Prutului a Iost cerut si de romnii transnistreni, ntruni i n
congres, la Tirasopol, ntre 17/30 18/31 decembrie 1917
78
.
O nou etap n procesul unirii a avut loc la 24 ianuarie/6 Iebruarie
1918 (zi simbolic pentru romni), cnd SIatul rii a votat n unani-
mitate independen a Republicii Democratice Moldovenesti, iar puterea
executiv a Iost ncredin at unui Consiliul de Ministri (n locul Consiliul
Directorilor, care s-a dizolvat).

76
Alc tuit din 195 deputa i (150 romni si 45 ai minorit ilor) alesi prin
alegeri indirecte de c tre comitetele or senesti, r nesti, muncitoresti si de
corpora iile proIesionale constituite.
77
Istoria Romaniei n aate, Editura Enciclopedic , Bucuresti, 2003, pp.
341-342.
78
Cu acel prilej au Iost alesi candida i transnistreni pentru alegerile
pentru parlamentul Republicii Ucrainene de care depindeau din punct de vedere
administrativ localit ile din stnga Nistrului.

47
Momentul Iinal a avut loc la 27 martie/9 aprilie 1918 cnd, prin
decizia SIatului rii, ,Republica Democratic Moldoveneasc
(Basarabia), n hotarele ei dintre Prut, Nistru, Dun re si Marea Neagr si
vechile grani e cu Austria, rupt de Rusia, acum o sut si mai bine de ani
din trupul vechii Moldove, n puterea dreptului istoric si a dreptului de
neam, pe baza principiului c noroadele singure s -si hot rasc soarta lor,
de azi nainte si pentru totdeauna se uneste cu Romnia
79
. Cu acelasi
prilej s-a decis ca: SIatul rii (cel existent) s -si continue mai departe
activitatea pentru ,rezolvarea si realizarea reIormei agrare, dup nevoile
si cererile norodului; Basarabia s -si p streze ,autonomia provincial ,
avnd un SIat al rii (Diet ) ales n viitor prin vot universal, egal, direct
si secret; recrutarea armatei s se Iac , n principiu, pe baze teritoriale;
legile n vigoare s r mn n vigoare pn ce Parlamentul romn le va
schimba (cu participarea reprezentan ilor Basarabiei); respectarea dreptu-
rilor minorit ilor din Basarabia; includerea a doi reprezentan i ai
Basarabiei n guvernul romn de la Bucuresti (desemna i de SIatul rii);
trimiterea n Parlamentul romn a unui num r de reprezentan i
propor ional cu popula ia si alesi pe baza votului universal, egal, direct si
secret; desI surarea n Basarabia a tuturor alegerilor pe baza votului
universal, secret si direct; asigurarea prin Constitu ie a libert ii personale,
tiparului, cuvntului si credin ei; amnistierea tuturor c lc rilor de lege,
I cute din motive politice n vremurile tulburi ale preIacerii din urm .
Toate cele de mai sus urmau s Iie incluse n Constitu ie, care urma s Iie
elaborat de Constituanta ce trebuia a Ii convocat ,nentrziat si din
care urmau s Iac parte propor ional cu popula ia si reprezentan ii
Basarabiei, alesi prin vot universal, egal, direct si secret
80
.
A urmat promulgarea Decretului Regal din nr. 842 din 9/22 aprilie
1918 si Declara ia presedintelui Consiliului de Ministri prin care s-a luat
act de decizia SIatului rii de la Chisin u privind unirea Basarabiei cu

79
Basarabia s-a unit cu Romnia, cu vot majoritar: 86 voturi pentru
unire, 3 contra si 36 ab ineri.
80
Ioan Scurtu, Romania ,i Marile Puteri (1918-1933), Editura Funda iei
Romania ae Maine, Bucuresti, 1999, pp. 17-18.

48
Romnia
81
, adoptarea Iegii din 29 aprilie/12 mai 1918 cu privire la
administrarea Basarabiei (prevedea uniIicarea administrativ si legislativ
a acesteia n componen a Romniei), votarea de c tre SIatul rii, la 26-
27 noiembrie/9-10 decembrie 1918, a Iegii agrare pentru Basarabia
82
,
renun area de c tre SIatul rii, la 27 noiembrie/10 decembrie 1918, la
condi iile de unire stipulate n actul din 27 martie 1918 si declararea unirii
necondi ionate cu Romnia.
Unirea Bucovinei. Ia sIrsitul anului 1918, cnd era clar c zilele
Imperiului austro-ungar erau num rate, Adunarea Constituant convocat
la Cern u i (14/27 octombrie 1918), la insisten ele intelectualit ii
romnesti din Bucovina, a votat o Rezolu ie care prevedea ,unirea
Bucovinei integrale cu celelalte ri romnesti ntr-un stat na ional
independent. Cu acelasi prilej s-a constituit un Consiliu Na ional,
singurul n m sur ,a hot r sau trata asupra poporului romn din
Bucovina. Ia rndu-i, Consiliul Na ional a instituit un guvern Iormat din
14 secretari de stat, n Irunte cu Iancu Flondor, care a cerut guvernatorului
austriac s -i transmit ntreaga putere n Bucovina si a I cut cunoscut
guvernului romn deciziile Constituantei.
n urma devast rilor s vrsite de bandele de ucraineni si de trupele
austriece aIlate n retragere, a climatului de teroare instituit mpotriva
romnilor si a preten iilor separatiste ale oIicialilor ucraineni, care au
ocupat chiar Palatul Na ional din Cern u i constituind un guvern,
Consiliul Na ional a cerut, la 26 octombrie/8 noiembrie 1918, ajutor
militar guvernului romn. Ca urmare, Divizia 8 inIanterie, comandat de
generalul Iakob Zadik a intrat (30 octombrie/12 noiembrie 1918), n
entuziasmul popula iei, n Cern u i, permi nd Consiliului Na ional s -si
asume ntreaga putere n stat. Pu in mai trziu, Congresul general al

81
Ia 29 decembrie 1919, Adunarea Deputa ilor si Senatul Romniei au
ratiIicat Decretul-lege nr. 842 din 9 aprilie 1918 privitor la unirea Basarabiei
cu Romnia.
82
Iegea prevedea exproprierea integral a tuturor p mnturilor care
apar ineau coroanei Rusiei (udeluri), statului, B ncii r nesti si m n stirilor,
zemstvelor, persoanelor Iizice, juridice, p mnturilor oraselor, persoanelor
str ine. Subsolurile terenurilor expropriate r mneau n proprietatea statului. A
Iost ratiIicat prin Decretele regale din 14/27 si 16/29 decembrie 1918. Ia 11
martie 1920, Parlamentul Romniei a adoptat, n unanimitate, Iegea reIormei
agrare pentru Basarabia.

49
Bucovinei, ntrunit la 15/28 noiembrie 1918, a constatat c ceasul ,a
sunat si, ,n numele suveranit ii na ionale, a decis ,Unirea
necondi ionat si pentru vecie a Bucovinei, n vechile ei hotare pn la
Ceremus, Colacin si Nistru, cu Regatul Romniei
83
.
Decizia liber consim it a romnilor bucovineni a Iost ratiIicat
prin Decret-regal la 18/31 decembrie 1918 si conIirmat de c tre
Parlamentul de la Bucuresti, la 29 decembrie 1919. n anul urm tor, la 9
iunie 1920, Consiliul Na ional Polonez din Bucovina si-a exprimat
adeziunea la actul de unire al Bucovinei cu Romnia.
Unirea Transilvaniei, Maramure,ului, Cri,anei ,i Banatului. ntr-
un context interna ional asem n tor s-au intensiIicat si ac iunile unioniste
n Transilvania, Maramures, Crisana si Banat. Pentru a Iace cunoscut
opiniei publice mondiale revendic rile romnilor de peste mun i si
juste ea luptei pentru cauza na ional a romnilor, o delega ie a romnilor
transilv neni n Irunte cu Vasile Iucaciu, presedintele Iigii Culturale, a
plecat, la 5/18 aprilie 1917, la Washington. n acelasi scop, la Iondra s-a
nIiin at, n vara anului 1917, Societatea anglo-romn , iar la Paris, la
17/30 aprilie 1918, Comitetul Na ional al romnilor din Transilvania si
Bucovina, sub presedin ia lui Traian Vuia, apoi a dr. I. Cantacuzino, care
a militat pentru acordarea independen ei Transilvaniei si apoi pentru
unirea acesteia cu Romnia.
Ia 29 septembrie/12 octombrie 1918, Comitetul Executiv al
Partidului Na ional Romn din Transilvania, ntrunit la Oradea, a adoptat n
unanimitate Declara ia de independen , care a negat dreptul Parlamentului
si guvernului ungar de a mai decide n numele romnilor si de a-i
reprezenta la ConIerin a de pace, preciznd c acest atribut revenea
reprezentan ilor alesi de propria Adunare Na ional . Citit de Alexandru
Vaida n Parlamentul de la Budapesta (5/18 octombrie 1918), Declara ia de
la Oradea a reprezentat un document I r precedent n cadrul dublei
monarhii, Iiind primit cu entuziasm de romnii de pretutindeni, n special
de romnii din provinciile romnesti ale imperiului, care au nceput s
arboreze tricolorul na ional, s intoneze cntece patriotice, s introduc
limba romn n scoli si administra ie. Documentul a constituit n acelasi
timp si un r spuns clar la maniIestul ,C tre popoarele mele credincioase,

83
Ioan Scurtu, Romania ,i Marile Puteri (1918-1933), Editura Funda iei
Romania ae Maine, Bucuresti, 1999, p. 20.

50
emis de mp ratul Carol I de Habsburg (3/16 octombrie 1918), prin care se
propunea reorganizarea Austro-Ungariei ntr-o conIedera ie Iormat din
sase state ,independente: austriac, ungar, ceh, iugoslav, polonez si
ucrainean. Prin urmare, Transilvania urma s r mn n continuare n
componen a Ungariei, iar partea de nord-vest a Bucovinei, cu orasele
Cern u i, Storojine si Siret, n cea a Ucrainei.
Dreptul monarhiei austro-ungare de a decide soarta romnilor din
Austro-Ungaria a Iost contestat si de Comitetul na ional al romnilor
emigra i din Austro-Ungaria, care a adoptat, la Iasi (6/19 octombrie 1918) o
Declara ie potrivnic . Un r spuns Ierm a dat mp ratului Carol I de
Habsburg (16/29 octombrie 1918) si Corpul voluntarilor transilv neni si
bucovineni, care a adoptat o Declara ie prin care se proclama dezlipirea
provinciilor romnesti Transilvania, Banatul, Maramuresul si Bucovina de
Austro-Ungaria si unirea lor cu Romnia.
Dup ce la 16/29 octombrie 1918 socialistii romni transilv neni au
propus conducerii Partidului Na ional Romn Iormarea unui Consiliu
Na ional al romnilor care ,s preia conducerea teritoriilor locuite de
romni, la 17/30 octombrie 1918 s-a constituit Consiliul Na ional Romn
Central, ca unic organ de conducere a romnilor transilv neni, condi ie
asumat prin proclama ia C tre na iunea romn din 18/31 octombrie 1918.
Pentru p strarea linistii n zonele locuite de romni si a Iace Ia
represaliilor autorit ilor si trupelor ungare, Consiliul Na ional Romn
Central a decis (25 octombrie/7 noiembrie 1918) nIiin area de g rzi
na ionale si de g rzi civile s testi pe ntreg teritoriul locuit de romni n
Transilvania si Ungaria.
Dup esuarea tratativelor de la Arad (31 octombrie/13 noiembrie
2/15 noiembrie 1918) cu reprezentan ii Consiliului Na ional Maghiar si ai
guvernului Karolyi, care urm reau s salveze Ungaria Mare si s creeze
din Transilvania o autonomie cantonal de tip elve ian, Consiliul Na ional
Romn Central a I cut cunoscut (7/20 noiembrie 1918), n urma
consult rilor avute cu reprezentan ii autorit ilor romne de la Iasi,
convocarea Adun ri Na ionale de la Alba Iulia.
AstIel, la 18 noiembrie/1 decembrie 1918, n sala Casinei din Alba
Iulia, au avut loc lucr rile Adun rii Na ionale la care au participat 1.228
de delega i alesi n circumscrip iile electorale si de diIerite institu ii si
organiza ii politice, culturale, proIesionale, de nv mnt, religioase,
militare, de Iemei, sindicat etc. Dup lu ri de cuvnt entuziaste, Rezolu ia

51
Adun rii Na ionale a decretat unirea cu Romnia, a rezervat teritoriilor
romnesti unite cu ara ,autonomie provizorie pn la ntrunirea
Constituantei, aleas pe baza votului universal si a proclamat: ,dreptul
inalienabil al na iunii romne la ntreg Banatul, cuprins ntre Mures, Tisa
si Dun re, ,deplina libertate na ional pentru toate popoarele conlo-
cuitoare, ,egala ndrept ire si deplina libertate autonom conIesional
pentru toate conIesiunile din stat, ,nI ptuirea des vrsit a unui regim
curat democratic pe toate terenele vie ii publice, ,des vrsita libertate de
pres , asociere si ntrunire, ,reIorma agrar radical etc
84
. Cu acelasi
prilej, Adunarea Na ional a salutat cu ,iubire si entuziasm liberarea
na iunilor subjugate pn aici de monarhia austro-ungar si a decis
constituirea Marelui SIat Na ional Romn (compus din 250 de membri,
dintre care 200 au Iost alesi imediat), care la rndu-i a numit Consiliul
Dirigent (guvernul provizoriu). Deciziile istorice de la Alba Iulia, care au
Iinalizat procesul istoric de I urire a statului na ional unitar romn, au Iost
aclamate cu entuziasm de c tre cei peste 100 000 de participan i pe
Cmpul lui Horea.
A doua zi dup adoptarea Rezolu iei de unire, Marele SIat Na ional
si-a desemnat presedintele n persoana lui Gheorghe Pop de B sesti, si a
ales Consiliul Dirigent, condus de Iuliu Maniu. Pu in mai trziu (11/24
decembrie 1918), regele Ferdinad I a emis Decretul-lege de unire a
Transilvaniei, Crisanei, Maramuresului si Banatului cu Romnia si
Decretul de organizare provizorie a Transilvaniei, conIorm c ruia
serviciile publice r mneau sub conducerea Consiliului Dirigent
85
, iar
armata, aIacerile str ine, c ile Ierate, postele, telegraIul, teleIoanele,
circula ia Iinanciar , v mile, mprumuturile publice si siguran a statului
treceau n administra ia guvernului de la Bucuresti, n cadrul c ruia
Transilvania urma s Iie reprezentat prin ministri I r portoIoliu. Apoi,
la actul unirii au aderat si sasii (29 decembrie 1918/11 ianuarie 1919),
evreii (18 martie 1919) si svabii (19 august 1919).
Cele trei decizii istorice de la Cern u i, Chisin u si Alba Iulia
concretizare prin unirea cu patria-mam a tuturor provinciilor istorice
romnesti aIlate sub domina ie str in au mplinit visul se secole al

84
Ioan Scurtu, op. cit., p. 21.
85
Consiliul Dirigent al Transilvaniei a Iost desIiin at la 4 aprilie 1920,
atribu iile sale trecnd asupra guvernului de la Bucuresti.

52
tuturor romnilor, toate la un loc constituind ceea ce Nicolae Iorga
denumea ,cea mai mare Iapt din toat via a neamului romnesc
86
.
Des vrsirea unit ii na ional statale a romnilor n istoricul an
1918 nu a Iost un Ienomen izolat, ci a I cut parte dintr-un proces mult
mai amplu derulat n ntregul spa iu central, estic si sud-estic european n
contextul destr m rii imperiilor arist si austro-ungar, concretizat prin
constituirea Cehoslovaciei 29 octombrie 1918, Ungariei 2 noiembrie,
Poloniei 7 noiembrie, Austriei 12 noiembrie, Regatului Srbo-Croato-
Sloven 24 noiembrie.

Ap rarea yi confirmarea interna ional a Marii Uniri (1919-192b)
Ap rarea Marii Uniri. Hot rrile istorice de la Alba Iulia au Iost
puse n pericol de prevederile Conven iei de armisti iu de la Belgrad din
31 octombrie/13 noiembrie 1918, ncheiat de c tre generalul Franchet
d Esperey (n numele trupelor aliate) cu guvernul ungar, prin care cursul
Muresului era stabilit n mod arbitrar (si n contradic ie cu tratatul politic
si conven ia militar ncheiat n 1916 cu Romnia) ca linia de demarca ie
ntre trupele aliate si armata ungar . Ca urmare, nsemnate p r i din
Transilvania, Banat, Crisana si Maramures erau l sate sub autoritatea
guvernului de la Budapesta.
Dup multe contesta ii si tratative cu generalul Franchet d Esperey
(si cu sprijinul generalului H.M.Berthelot), trupele romne au primit, la
11/24 decembrie 1918, permisiunea de a dep si linia de demarca ie a
Muresului si a de veni n sprijinul popula iei romnesti, supus violen elor
autorit ilor maghiare. Cu toate c trupele romne au putut p trunde astIel
n Cluj, Crisana si Banatul au continuat s r mn n aIara grani elor
Romniei, chiar dac la 12/25 Iebruarie 1919, Consiliul Militar Interaliat a
aprobat ca trupele romne s nainteze pn pe aliniamentul Satu Mare-
Carei-Oradea-Salonta-Arad, dincolo de care s-a constituit, la 13/26
Iebruarie 1919, o ,zon neutr (ntre Romnia si Ungaria), care urma s
Iie ocupat de trupe Iranceze, engleze, italiene, eventual americane.

86
,Neamul romnesc din 25 noiembrie 1918. ,Pentru noi continua
ilustrul savant e o necesitate istoric ajuns la recunoastere si o suIerin
mngiat , o munc ce-si g seste r splata. Si, astIel, avem dreptul de a crede
acest Iapt deIinitiv si etern.

53
ReIuzul Republicii Ungare a SIaturilor, proclamat la 8/21 martie
1919
87
, mobilizarea militar decretat de noul guvern de la Budapesta,
declara ia c Ungaria se aIla n stare de r zboi cu ,toate statele vecine de
la care are ceva de revendicat si atacul declansat, la 15/16 aprilie
88

mpotriva Romniei au provocat riposta comandamentului si trupelor
romne, ntre 16 si 18 aprilie (acceptat de c tre comandamentul aliat),
care au naintat pn la limita vestic a ,zonei neutre si apoi, datorit
imperativelor de ordin militar, pn pe cursul Tisei (1 mai), I r ca
aceasta s determine guvernul ungar s renun e la inten iile sale agresive,
puse din nou n practic la 20 iulie 1919, cnd armata maghiar a atacat
pe Irontul Tisei, respingnd trupele romne. F r s mai astepte aprobarea
sau ajutorul Consiliului Suprem Interaliat, armata romn a contraatacat
la 24 iulie, Ior nd iar Tisa (27 iulie) si naintnd spre Budapesta n care
au p truns la 3 august 1919
89
.
Prezen a temporar a armatei romne pe teritoriul Ungariei, n
timpul c reia militarii romni au garantat linistea, avutul si via a
cet enilor, neintervenind n via a politic , a avut un caracter pur militar,
lund sIrsit n noiembrie 1919, cnd trupele romne au nceput s se
retrag din Ungaria. Ia dou zile dup ce militarii romni au p r sit
Budapesta (16 noiembrie), Ior ele aliate au permis intrarea n capitala
Ungariei a trupelor comandate de amiralul Horthy Miklos
90
.
Concomitent, trupele romne au intervenit pentru ap rarea noilor
Irontiere din estul si nord-estul rii, n Basarabia si Bucovina, mpotriva
atacurilor si provoc rilor rusesti si ucrainiene.
Confirmarea interna ional . Concomitent cu ap rarea Marii Uniri
prin Ior a armelor, guvernul romn a desI surat o sus inut activitate
diplomatic pentru conIirmarea interna ional a acesteia prin tratatele care
se preg teau n cadrul ConIerin ei de pace, care si-a deschis lucr rile la

87
Presedinte a Iost desemnat Garbai Sandor, iar ministru de Externe Kun
Blla.
88
ncepnd cu 1 aprilie 1919 Romnia a adoptat calendarul gregorian,
ziua de 1 aprilie stil vechi devenind 14 aprilie stil nou.
89
Kun Blla a p r sit Budapesta, reIugiindu-se la Viena.
90
Pe larg: Dumitru Preda, Vasile Alexandrescu, Costic Prodan, In
ap rarea Romaniei Mari. Campania armatei romane ain 1918-1918, Editura
Enciclopedic , Bucuresti, 1994.

54
Paris, la 5/18 ianuarie 1919. Printre cele 32 de state care si-au trimis
delega ii la ConIerin a p cii s-a aIlat si Romnia, plasat printre rile cu
,interese limitate/speciale, n poIida tratatului politic din 1916 si a
Iaptului c la sIrsitul r zboiului a I cut parte din grupul celor 27 de state
nving toare.
Ca urmare, n timpul lucr rilor Iorumului mondial, I.I.C.Br tianu,
seIul delega iei romne a protestat deseori Ia de tratamentul
discriminatoriu aplicat Romniei (si celorlalte state mici si mijlocii), a
prezentat eIortul de r zboi al rii (la 19 ianuarie/1Iebruarie 1919), a I cut
eIorturi deosebite pentru ca interesele ei na ionale s Iie satisI cute, n
virtutea dreptului istoric.
n Iinal, ConIerin a a consacrat, prin tratatele de pace ncheiate,
actele unirii romnilor din 1918: unirea Bucovinei prin tratatul cu
Austria de la Saint-Germain (10 septembrie 1919) si unirea Transilvaniei,
Banatului, Crisanei si Maramuresului prin tratatul cu Ungaria de la
Trianon (4 iunie 1920); grani a romno-bulgar stabilit prin tratatul de la
Bucuresti din august 1913, a Iost reconIirmat prin tratatul cu Bulgaria de
la Neuilly sur Seine (27 noiembrie 1919). Concomitent, Tratatul
Irontierelor de la Sevres
91
, ncheiat ntre principalele puteri Aliate si
Asociate, pe de o parte, si Polonia, Cehoslovacia, Romnia si Regatul
Srbo-Croato-Sloven, pe de alt parte, a reconIirmat suveranitatea acestor
state asupra teritoriilor desemnate de ConIerin a de pace
92
. Frontierele
Romniei aveau s mai Iie recunoscute si prin tratatul de la Iausanne,
ncheiat cu Turcia la 24 iulie 1923, care a nlocuit tratatul de la Sevres din
1920.
n absen a Rusiei Sovietice de la lucr rile conIerin ei de pace,
,suveranitatea Romniei asupra teritoriului Basarabiei a Iost recunoscut
prin tratatul de pace de la Paris din 28 octombrie 1920, semnat de
Romnia, pe de o parte, si Marea Britanie, Fran a, Italia si Japonia, pe de
alt parte, n baza declara iei din 3 martie 1920 a Consiliului Suprem
Aliat.

91
Care nso ea tratatul de pace cu Turcia, ncheiat la aceeasi dat n
aceeasi localitate.
92
Art. 2 si 3 precizau Irontierele Romniei cu statele vecine,
consemnnd punctele mai importante de grani .

55
Consacrarea interna ional a grani elor Romniei s-a I cut cu mari
diIicult i datorit intereselor strategice si economice
93
ale marilor puteri,
necunoasterii adev ratei realit i istorice, etnice si geograIice, ncerc rilor
delega iei ungare, n special, de a men ine hotarele Iostului Imperiu al
SIntului SteIan. n acest sens, n 1919, guvernul ungar, atr gndu-si
sprijinul unor politicieni si oameni de aIaceri Irancezi si englezi, a lansat
ideea constituirii unei ConIedera ii a statelor danubiene, comb tut
virulent de c tre guvernele Romniei, Cehoslovaciei si Iugoslaviei, care
au reusit, n 1920, s determine guvernele de la Paris si Iondra s
abandoneze aceast idee
94
.
n contextul n care o mare parte a teritoriului romnesc se aIlase
sub ocupa ie german timp de aproape doi ani, pagubele nregistrate
ridicndu-se la 72 miliarde lei aur
95
, delega ia romn a solicitat
repara iile corespunz toare, neacordate ns de marile puteri dect ntr-o
Ioarte mic m sur . n absen a delega iei romne, conIerin a de la Spa din
1920 a repartizat Romniei o cot de numai 1 din repara iile germane si
de 10,55 din cele orientale, adic mult prea pu in Ia de pierderile
nregistrate si de eIortul comun la ob inerea victoriei. Din acest motiv
guvernul romn avea s reIuze procentul inIim acordat. Dup numeroase
insisten e, delega ii romni au Iost primi i la ConIerin a interaliat de la
Iondra (iulie-august 1924) si la conIerin a ministrilor de Iinan e de la
Paris (ianuarie 1925), ultima atribuind Romniei 1,1 din repara iile
germane si din prima jum tate a celor orientale si 20 din cea de-a doua
jum tate a celor orientale
96
. n Iinal, Romnia nu avea s beneIicieze nici
de aceast mic parte atribuit .

93
Relevnd acest lucru, I.I.C.Br tianu consemna, n iunie 1919: ,Nu ne
putem Iace iluzii, ne aIl m n Ia a ... apetiturilor trusturilor care hot r sc n
spatele lui Wilson. Ia rndu-i, ,Viitorul din 20 iunie 1920, consemna: ,Dac
delega ia noastr ar Ii Iost mai culant n chestia petrolului multe ultimatumuri
n-am Ii primit si multe articole de gazet injurioase mpotriva noastr nu s-ar Ii
scris ntr-o anumit pres din America si din Anglia.
94
Emilian Bold, Valeriu Florin Dobrinescu, Conferin a ae pace ae la Paris
(1919-1920), n Romanii n istoria universal , vol. 1, Iasi, 1986, pp. 486-487.
95
Ibiaem, p. 488.
96
Ion Agrigoroaiei, Rolul ,i locul Romaniei n rela iile interna ionale
ain perioaaa interbelic , n Romanii n istoria universal , vol. 1, Iasi, 1886,
p. 502.

56
O alt problem cu care s-a conIruntat delega ia romn la
conIerin a de pace de la Paris s-a reIerit la nscrierea n tratatele ncheiate,
n special n cel cu Austria si n cel al ,minorit ilor a unor clauze care s
nu lezeze suveranitatea si independen a statului romn. Protestelor
repetate si vehemente I cute de I.I.C.Br tianu, reprezentan ii marilor
puteri le-au r spuns cu presiuni si amenin ri reIeritoare chiar la
recunoasterea apartenen ei Bucovinei la Romnia. Rezisten a romneasc
la aceste amenin ri
97
nu a ncetat nici dup retragerea seIului delega iei
romne de la ConIerin a de pace si demisia guvernului pe care l prezida.
Grav a Iost Iaptul c nu au ncetat nici m surile restrictive ale marilor
puteri, importurile romnesti Iiind practic blocate. Prin numeroase
ultimatumuri (12)
98
guvernul romn a Iost aten ionat c dac nu-si
retrimitea delega ii la Paris pentru a semna cele dou tratate ara urma s
Iie exclus din rndul puterilor aliate si asociate.
ntr-un asemenea context, la 9 decembrie 1919, delega ia romn ,
condus de noul prim-ministru Alexandru Vaida-Voevod, a revenit la
Paris unde a semnat tratatul de la Saint-Germanin en Iaye cu Austria si
de la Neuilly sur Seine cu Bulgaria. Cu acelasi prilej a Iost semnat si
Tratatul minorit ilor, reIormulat prin suprimarea reIeririlor la Tratatul de
la Berlin din 1878, cu privire la independen a condi ionat a Romniei, si
a art. 10 si 11 care prevedeau legi speciale pentru evrei, ultimele dou
Iiind nlocuite printr-un aliniat prin care se lua act de Decretul-lege din 29
noiembrie 1919, care conIerea acestei minorit i aceleasi drepturi cu cele
ale popula iei romne
99
. ModiIic rile ob inute de c tre delega ia romn
nu au nl turat ns complet posibilit ile de interven ie ale marilor puteri
n problemele interne ale Romniei.

97
ReIerindu-se la pozi ia reprezentan ilor marilor puteri Ia de pro-
blemele ridicate de delega ii romni, Take Ionescu consemna: ,Francezii oItea-
z cu noi, dar voteaz cu Anglia si mai ales cu America.
98
,Modul cum Consiliul Suprem a tratat, sau mai bine zis a maltratat
Romnia recunostea Raymond Poincar este o prob c diploma ii
democra i de dup r zboi ai Puterilor mari, ntocmai ca imperialistii dinainte de
r zboi, n-au Iost la n l imea timpurilor.
99
Preambulul Tratatului minorit ilor prevedea de aceast dat c tra-
tatul ,nu era impus, ci discutat si convenit ntre marile puteri si Romnia, Iapt
care anula caracterul obligatoriu al accept rii anticipate a clauzelor prev zute n
art. 60 al tratatului cu Austria.

57


II. ROMNIA N CONTEXTUL
GEOPOLITIC INTERBELIC



Dup Marea Unire din 1918, Romnia a promovat n plan extern o
politic activ , care a vizat ap rarea independen ei si suveranit ii na io-
nale, a integrit ii teritoriale si crearea unui climat de securitate n stare s
asigure pacea n zon si n Europa, n conIormitate cu principiile nscrise
n Pactul Societ ii Na iunilor, semnat si de reprezentan ii Romniei nc
de la elaborare (28 iunie 1919), ncheind n acest scop tratate de alian
bi- si multilaterale, cu caracter deIensiv
100
.
Romnia yi Mica n elegere
n cadrul preocup rilor pentru ap rarea independen ei na ionale si a
integrit ii teritoriale, amenin ate de revizionismul statelor nemul umite
de deciziile organelor de conducere a ConIerin ei de pace de la Paris si n
contextul n care unele cercuri politice si economice Iranceze preconizau
constituirea unei ConIedera ii danubiene n cadrul c reia Ungaria ar Ii
urmat a avea un statut privilegiat
101
, delega iile cehoslovac , iugoslav si

100
Pe larg, Viorica Moisuc, Istoria rela iilor interna ionale. Pan la miflocul
secolului al XX-lea, Editura Funda iei Romania ae Maine, Bucuresti, 2003; Mihai
Retegan, In balan a for elor, Editura SEMNE, Bucuresti, 1994; Alexandru Osca,
Managementul cri:elor regionale, Editura Academiei de nalte Studii Militare,
Buresti, 2004.
101
Guvernul ungar a ncredin at grupului Irancez ,Creusot exploatarea
re elei de c i Ierate ungare si lucr rile de regularizare a cursului Dun rii. A
pretins n schimb ca Romnia, Cehoslovacia si Iugoslavia s Iie convinse s
cedeze industriei ungare materiile prime necesare si s accepte tariIe sc zute la
mijloacele de transport, care urmau a Ii stabilite de c tre o comisie mixt cu
sediul la Budapesta. ngrijorate, guvernele romn, cehoslovac si iugoslav au
comb tut cu vigoare acest plan.

58
romn au discutat, chiar n capitala Fran ei, problema constituirii unei
alian e deIensive est-europene. Ia rndu-le, v znd n aceast ini iativ
un viitor pericol pentru integritatea teritorial a statelor lor, guvernele de
la Praga si Belgrad au ncheiat la 14 august 1920 o conven ie de alian
deIensiv , dup care imediat Eduard Benes s-a deplasat la Bucuresti
propunnd aderarea Romniei
102
.
Cu toate c Take Ionescu, ministrul de Externe romn, dorea
ncheierea unei alian e mult mai cuprinz toare, care s includ si Polonia
si Grecia
103
, n Iinal, ca urmare a ncerc rii ex-mp ratului Carol de
Habsburg de a reveni n Ungaria
104
(n martie 1921), spre a-si rec p ta
tronul, la 23 aprilie 1921, la Bucuresti, a Iost ncheiat Conven ia de
alian deIensiv romno-cehoslovac .
Documentul prevedea c ,n cazul unui atac neprovocat din partea
Ungariei mpotriva uneia din naltele P r i Contractante, cealalt Parte se
angaja s contribuie la ap rarea P r ii atacate n chipul determinat prin
angajamentul conIorm prevederilor unei Conven ii militare care urma s
Iie ncheiat ulterior. Cu acelasi prilej, cele dou guverne si-au luat

102
Pe larg, Eliza Campus, Romania ,i Mica In elegere, Bucuresti, 1968.
103
n viziunea lui Take Ionescu alian a ,n cinci, constituit ntre
Romnia, Cehoslovacia, Iugoslavia, Polonia si Grecia, trebuia s reprezinte o
barier mpotriva expansionismului german n Europa de est. n acest sens a
ob inut si asentimentul guvernelor de la Paris (Fran a considera Romnia
,elementul cel mai important la R s rit), Roma, Iondra (Marea Britanie avea
unele rezerve Ia de participarea Poloniei pentru a nu spori prea mult inIluen a
Irancez n zon ), Praga, Belgrad. Concomitent a ncercat s concilieze
nen elegerile polono-cehoslovace. n Iinal, deoarece Polonia a dorit s se
alieze numai cu Romnia, nu si cu Cehoslovacia, planul lui Take Ionescu a Iost
abandonat (decembrie 1920), decizndu-se ca Mica n elegere s se constituie
,pe etape.
104
Romnia, Cehoslovacia si Iugoslavia au protestat energic Ia de
aceast posibilitate, determinnd ConIerin a ambasadorilor de la Paris s
adopte, la 31 martie 1921, o rezolu ie prin care invita guvernul ungar s
respecte hot rrea ConIerin ei de pace din 2 Iebruarie 1920 prin care se
stabilise c restaurarea Habsburgilor era n discordan cu deciziile Puterilor
Aliate si Asociate. Concomitent, guvernele celor trei state men ionate au cerut
guvernului ungar s -l ndep rteze pe Iostul mp rat. n acest context,
Parlamentul de la Budapesta a anulat dreptul de succesiune la tron al Casei de
Austria, Carol de Habsburg Iiind escortat n insula Madeira din Atlantic, unde a
decedat la 4 august 1922.

59
obliga ia de a nu ncheia ,vreo alian cu o a treia Putere I r a nstiin a
prealabil cealalt Parte (art. 3) si de a se sI tui ,asupra problemelor de
politic extern relative la raporturile lor cu Ungaria (art. 4)
105
.
Cu toate c ntre Romnia si Iugoslavia existau unele nen elegeri n
problema bisericilor si scolilor romne din Banatul srbesc, la 7 iunie
1921, tot la Bucuresti a Iost semnat Conven ia de alian deIensiv
romno-iugoslav , cu un con inut asem n tor celei dintre Romnia si
Cehoslovacia, cu deosebirea c de aceast dat alian a Iunc iona si n
cazul unui ,atac neprovocat din partea Bulgariei.
Prin urmare, alian a dintre Romnia, Cehoslovacia si Iugoslavia
(Mica n elegere) a avut de la nceput un caracter deIensiv, Iiind consti-
tuit ca un instrument de ap rare a statu-quo-ului teritorial est-european, o
replic la maniIest rile revizioniste ale Ungariei, n primul rnd.
Ea nu a putut Ii realizat ,n cinci deoarece Polonia avea diIerende
teritoriale cu Cehoslovacia (zona Teschen
106
) si rela ii bune cu Ungaria
(n detrimentul statelor vecine acesteia). Concomitent, guvernul de la
Varsovia a apreciat c alian a cu Fran a (19 Iebruarie 1921) i era
suIicient pentru securitatea grani ei de apus, iar cea cu Romnia (3
martie 1921) pentru cea de r s rit. Ia rndu-i, Grecia nu s-a putut implica
datorit r zboiului dus mpotriva Turciei.
nr ut irea situa iei interna ionale a determinat conducerile celor
trei state care constituiau Mica n elegere s procedeze la reorganizarea
structurilor politice si militare pentru a le Iace mai eIiciente.
Mai nti, ca urmare a ac iunilor Italiei, care prin sistemul de tratate
ncheiate
107
ncerca s izoleze Iugoslavia
108
si s creeze probleme Micii
n elegeri, statele care compuneau Mica n elegere au ncercat la
Ioakimov (13-15 mai 1927) s stabileasc mijloacele si c ile pentru
atragerea n alian a Ungariei, Romnia sI tuind, totodat , Iugoslavia,

105
Ioan Scurtu, Romania ,i Marile Puteri, 1918-1933, Bucuresti, 1999,
p. 103.
106
Cu toate acestea, la 6 noiembrie 1921, Polonia si Cehoslovacia au
ncheiat o Conven ie deIensiv . Ulterior, la lucr rile unora dintre sesiunile
Micii n elegeri a participat si cte un reprezentant al Poloniei.
107
Ia 16 septembrie 1926 cu Romnia, la 27 noiembrie 1925 si 22
noiembrie 1927 cu Albania, la 4 aprilie 1927 cu Ungaria.
108
Pentru a evita acest lucru Fran a a ncheiat un tratat cu Iugoslavia la
11 noiembrie 1927.

60
spre satisIac ia Fran ei, s dea dovad de modera ie. Concomitent, la
Ioakimov s-a discutat problema strngerii leg turilor economice
109
dintre
cele trei state, precum si dintre Marile State Majore. O consecin ime-
diat a conIerin ei a constat n ameliorarea rela iilor iugoslavo-italiene.
Apoi, la 20 Iebruarie 1929, ca urmare a planurilor anglo-Iranceze
de organizare economic a Europei centrale, prin reIacerea unit ii
economice a Iostului Imperiu austro-ungar, statele Micii n elegeri au
ncercat s pun bazele pentru o colaborare economic mai eIicient si
beneIic
110
.
Dup ce la 21 mai 1929, la Belgrad, au Iost semnate protocoale
reIeritoare la prelungirea celor trei tratate de alian , la 27 iunie 1930, la
Strbsk Plesso, a Iost ncheiat un acord complementar la tratatele de
amici ie si de alian existente, art. 4 al acestuia prev znd c n Iunc ie
de situa ie cei trei ministri de Externe puteau decide de comun acord ca
,ntr-o chestiune determinat reprezentarea sau ap rarea unui punct de
vedere s poat Ii ncredin at sau unui singur delegat, sau unui singur
stat. Chiar dac n elegerile vizau mai mult probleme economice, care
datorit crizei economice nu s-au aplicat, deciziile de la Strbsk Plesso a
reprezentat primul acord comun al Micii n elegeri.
Un an mai trziu, la 11 mai 1931, reprezentan ii celor trei state au
semnat o Conven ia militar , care preciza, la art. XI, c n situa ia n care
unul dintre statele pe care le reprezentau s-ar Ii g sit ,n stare de r zboi cu
indiIerent ce stat, celelalte dou se angajau ,de a l sa s treac si de a
usura transportul mijloacelor pe teritoriul lor cu destina ia spre acea
putere.

109
Ministrul de Externe iugoslav s-a declarat gata s ncheie o conven ie
comercial cu Romnia si s nceap negocieri n acelasi sens cu Cehoslovacia.
n iunie 1928 a prezentat un Aide-mmoire pentru constituirea unui comitet
care s asigure cooperarea economic .
110
Situa ia diIerit a dezvolt rii economice a determinat unele propuneri
care le-au situat pe pozi ii deosebite. n timp ce Cehoslovacia, de exemplu, a
elaborat un proiect neoIicial de creare a unei vaste ntreprinderi de exploatare a
Dun rii, care ar Ii dus la interna ionalizarea Iluviului, ac iunea urmnd apoi s
permit constituirea unei conIedera ii danubiene, cu participarea Turciei, stat
riveran M rii Negre, Romnia si Iugoslavia au preIerat transpunerea n practic
a deciziilor luate la Bucuresti n 1931 privind realizarea imediat a unui sistem
preIeren ial n Iavoarea produselor agricole. Interesele economice ale celor trei
alia i au I cut ca aceste planuri s nu poat Ii transpuse n realitate.

61
Apoi, la mijlocul lunii decembrie 1932, ministrii de Externe ai
Romniei, Cehoslovaciei si Iugoslaviei au decis la Belgrad ,perIec io-
narea si reorganizarea Micii n elegeri prin crearea unui Consiliu, ca
organ permanent, care urma s se ntruneasc de trei ori pe an, precum si
a unui Secretariat permanent, cu sediul la Geneva
111
. Discu iile n vederea
reorganiz rii au Iost accelerate de incidentul de la Hirtenburg din ianuarie
1933 cnd s-a descoperit un transport de arme din Italia, livrate Ungariei
prin Austria, precum si de preluarea puterii n Germania de c tre Hitler.
Reluate la 15 si 16 Iebruarie 1933, la Geneva, discu iile au vizat
transIormarea Micii n elegeri ntr-un organism interna ional uniIicat
,deschis eventual si altor state.
Pactul de organizare al Micii n elegeri, publicat la 16 Iebruarie
1933
112
, prevedea la art. 1 constituirea unui Consiliu Permanent, compus
din ministrii de Externe ai celor trei state
113
sau din delega i speciali, ca
,organ director al politicii comune, hot rrile urmnd a Ii luate n
unanimitate. n aIara ,raporturilor sale regulate pe cale diplomatic ,
Consiliul Permanent urma s se ntruneasc , ,n mod obligatoriu, de cel
pu in trei ori pe an. Art. 4 prevedea principiul ,egalit ii absolute a celor
trei state n luarea deciziilor si n raporturile cu ter ii, iar art. 5 stabilea c
n Iunc ie de situa ie, Consiliul Permanent putea s decid ca ntr-o
anumit problem ,reprezenta iunea sau ap rarea punctului de vedere al
statelor Micii n elegeri s Iie ncredin at unui singur delegat sau
delega iunii unui singur stat. Cu acelasi prilej a Iost constituit un
Consiliu Economic al statelor Micii n elegeri pentru ,coordonarea
progresiv a intereselor economice ale celor trei ri, Iie ntre ele, Iie n
raporturile cu state ter e, precum si un Secretariat al Consiliului

111
Cu acel prilej, Eduard Benes a cerut ca Mica n elegere s -si schimbe
numele n Liga pentru Europa Central , n care s poat intra si alte state,
precum Polonia. n cadrul discu iilor Benes si JeItic au mai preconizat
realizarea unei economii dirijate care s Iac din Mica n elegere ,un bloc
indivizibil pentru a permite aderarea si a Ungariei si Austriei. Acest lucru ar Ii
dus la nc lcarea suveranit ii statelor componente, Iapt respins de Nicolae
Titulescu. Probleme au ap rut si datorit economiei preponderent agrare a
Romniei si Iugoslaviei si industriale a Cehoslovaciei.
112
Ioan Scurtu, op. cit., pp. 176-178.
113
Func ia de Presedinte al Consiliului Permanent era ndeplinit de
ministrul de Externe al statului n care se inea ntrunirea obligatorie anual .

62
Permanent. Extrem de importante erau si prevederile art. 10 care stipulau
c ,politica comun a Consiliului Permanent trebuia s Iie inspirat de
principiile generale cuprinse n Pactul Societ ii Na iunilor, Pactul de la
Paris, Actul general de arbitraj si n alte documente adoptate de
comunitatea interna ional
114
.
Unitatea Micii n elegeri si dorin a de pace a acesteia au Iost
eviden iate, din nou, la 11 decembrie 1933, la Kosice, de Nicolae
Titulescu si Eduard Benes. Apoi, ampliIicarea campaniei revizioniste, au
determinat statele Micii n elegeri s decid la Zagreb, la 22 ianuarie
1934, adoptarea unei tactici oIensive, att din punct de vedere politic ct
si propagandistic. Concomitent, Romnia, Cehoslovacia si Iugoslavia au
c zut de acord asupra principiilor de baz privind constituirea unei noi
organiza ii deIensive regionale n elegerea Balcanic si asupra
necesit ii normaliz rii rela iilor cu Uniunea Sovietic .
Rela iile cu Polonia
n cadrul preocup rilor de garantare a integrit ii teritoriale la
grani a de est, guvernul romn a ncheiat, la 3 martie 1921, la Bucuresti, o
Conven ie de alian deIensiv cu Polonia prin care cele dou state se
angajau ,s se ajute reciproc n cazul cnd una dintre ele ar Ii atacat , I r
provoca iune din parte-i, la Irontierele sale orientale actuale. ntr-o
asemenea situa ie, statul neatacat urma s se considere ,n stare de r zboi
si-i va da concurs narmat, conIorm celor stabilite prin Conven ia
militar ce urma a Ii ncheiat . Art. 2 prevedea obliga ia consult rilor
reciproce n probleme de politic extern n ceea ce priveste ,raporturile
lor Ia de vecinul de la est. n situa ia n care, ,contrar sIor rilor lor
pasnice, cele dou state s-ar Ii aIlat n stare de ,r zboi deIensiv conIorm
prevederilor men ionate n art. 1, ele se angajau ,s nu trateze si s nu
ncheie nici armisti iul, nici pacea, una I r alta. ConIorm art. 6 nici una
dintre p r i nu putea s ncheie ,vreo alian cu a treia putere, I r s se
consulte n prealabil cu cealalt
115
.

114
Ioan Scurtu, Romania ,i Marile Puteri, 1918-1933, pp. 176-178.
115
Ioan Scurtu, op.cit., p. 100.

63
Ia 26 martie 1926, Conven ia de alian polono-romn a Iost
rennoit , art. 1 preciznd c Romnia si Polonia se obligau ,a respecta n
chip reciproc si a men ine contra oric rei agresiuni integritatea lor
teritorial actual si independen a politic prezent . n situa ia n care ar
Ii Iost atacate ,I r provocare din parte-le se angajau s -si dea ,imediat
ajutor si sprijin
116
. Prin urmare, angajamentele reciproce de sprijin au
Iost l rgite la Iormula ,erga omnes, ns acest lucru nu a Iost consemnat
si n conven iile militare.
ncercnd s caute noi mijloace de ap rare n Ia a primejdiei
revizioniste, Romnia a urm rit, n martie 1933, strngerea leg turilor cu
Polonia, precum si g sirea de noi mijloace de n elegere ntre aceasta si
Cehoslovacia, beneIiciind n acest demers si de sprijinul Fran ei.
ncerc rile nu au avut succes datorit orient rii politicii guvernului de la
Varsovia spre Germania, cu care avea s ncheia un pact bilateral n
ianuarie 1934.
n perioada 1936-1937 n rela iile romno-polone s-a produs un
proces de redresare, I r s se ajung ns la armonizarea complet a
pozi iilor interna ionale ale celor dou state.
Rela iile cu Fran a
Urm rind angajarea Fran ei n procesul de garantare si asigurare a
statu-quo-ului teritorial al Romniei n cazul unui atac neprovocat,
diploma ii romni au nceput nc din martie 1924 discu ii cu omologii
Irancezi pentru ncheierea unui tratat de alian bilateral . Concomitent,
guvernul Irancez a Iost rugat s intervin la Moscova pentru ca aceasta s
recunoasc statu-quo-ul teritorial al Romniei, adic si apartenen a
Basarabiei la statul romn. Nedorind s supere Germania si Marea
Britanie
117
, angajate deja n discu ii pentru ncheierea unui pact de
securitate rhenan, Parisul a amnat Iinalizarea discu iilor cu Bucurestii,
Iapt care a provocat n Capitala Romniei nencredere, dezam gire si
suspiciune.

116
Ibiaem, pp. 101-102.
117
Guvernul Irancez stia c Marea Britanie nu dorea extinderea inIluen-
ei Iranceze n estul Europei si nici extinderea garan iilor de securitate asupra
statelor din aceast zon geograIic .

64
Abia n 1926, n contextul n care urm rea s ob in sprijinul
statelor est-europene la ConIerin a dezarm rii de la Geneva si s
contracareze politica pro-italian a guvernul Averescu, guvernul Irancez a
decis s semneze, la Paris, la 15 iunie (datorit crizei de guvern din
Fran a, documentul a Iost antedatat 10 iunie
118
), tratatul de prietenie cu
Romnia.
n esen , documentul repeta, asa cum preciza Nicolae Titulescu,
multe din prevederile Pactului Societ ii Na iunilor, prev znd obliga ia
p r ilor semnatare de a se n elege asupra ,m surilor de luat n comun
pentru ap rarea lor n caz de pericol urmnd a-si acorda sprijin ,politic si
diplomatic. Eventualele nen elegeri bilaterale, nesolu ionate ntre p r i
urmau s Iie supuse procedurilor de ,conciliere sau de arbitraj. Tratatul
de prietenie a Iost completat cu un protocol-anex care cuprindea o
declara ie unilateral care reconIirma angajamentul ,permanent de
neagresiune Ia de U.R.S.S., bazat pe statu-quo, I cut la 17 mai 1922 la
ConIerin a de la Genova de c tre I.I.C. Br tianu
119
.
n absen a unei alian e politico-militar eIective, care s precizeze
condi iile concrete de ajutor
120
, tratatul cu Fran a nu a creat un plus de
securitate pentru statu-quo-ul teritorial romnesc. Ajutorul pe care miza
guvernul romn n caz de pericol a constat mai mult pe declara ii teoretice
de principii

r mnnd n sIera dezideratului, a dorin ei
121
. n mod cu totul
de nen eles, diploma ia de la Bucuresti a ignorat preciz rile I cute de
Ministerul de Externe de la Paris nc din 1924 c Fran a nu se va
angrena n politica statelor mici (mai ales dac acestea nu ar Ii ac ionat cu
pruden ) pentru a nu Ii angajat n conIlicte contradictorii cu interesele
sale.

118
Chiar si n acel moment Irancezii au cerut s se p streze t cerea.
119
Romnia si lua obliga ia ,de a nu ataca Rusia cu trupele sale
regulate si ,de a nu tolera Iorma iunea pe teritoriul ei de trupe neregulate de
atac contra Rusiei. Concomitent, Romnia se declara a Ii gata s extind acest
angajament la to i vecinii s i. (Ioan Scurtu, op. cit., p. 107).
120
Francezii au acceptat ideea ncheierii unui acord la nivel de
comandamente militare, excluznd ns trimiterea de trupe n ajutorul
Romniei (ntre cauzele care au dus la nencheierea unei Conven ii militare s-a
situat si situa ia precar a preg tirii militare a Romniei).
121
,Cu sau I r tratat aprecia Nicolae Titulescu , Fran a trebuie s ne
ajute; ea pe noi si noi pe ea.

65
Pentru toat lumea era clar, mai ales dup ncheierea pactului
rhenan, c Parisul nu dorea s supere diploma ia si autorit ile de la Berlin
si Moscova, adic tocmai pe aceia care puteau s atenteze la integritatea
teritorial a Romniei. n contextul n care Fran a nu putea s intervin n
sprijinul statelor din sud-estul Europei, chiar dac ar Ii vrut, I r sprijin
britanic, duplicitatea politicii Iranceze Ia de acestea s-a accentuat pe
m sura ampliIic rii dezinteresului britanic Ia de situa ia de la est de
Rhin. n poIida Iaptului c romnii au crezut c aveau cu Irancezii o
,rela ie special
122
, n realitate, asa cum preciza Nae Ionescu nu a Iost
vorba dect de ,o leg tur de dragoste unilateral .
Cu toate acestea, ncheierea tratatului de prietenie romno-Irancez a
iritat Moscova, care n mod neIondat a reprosat Parisului c a promis
Bucurestilor sprijin necondi ionat n problema Basarabiei.
n deceniul 3, pentru a putea Iace Ia mai bine pericolelor provocate
de politica si ac iunile statelor revizioniste, seIii celor trei state care
constituiau Mica n elegere au c zut de acord (6 iunie 1936) asupra
ncheierii unui pact de alian ntre Fran a si Mica n elegere mpotriva
oric rui agresor
123
. Apoi, dup ncheierea tratatelor iugoslavo-bulgar si
iugoslavo-italian (1937), Parisul a propus ca Romnia si Iugoslavia s
ncheie un pact de asisten mutual cu Fran a. n Iinal, ideea a Iost respins
de Iugoslavia pentru a nu provoca Germania si Italia.
Pozi ia Fran ei a Iost luat n considera ie si n momentul n care s-a
pus problema ncheierii unui pact de asisten mutual ntre statele Micii
n elegeri (propus de Cehoslovacia). Nedorind ca o eventual atitudine
Iavorabil s Iie interpretat ca gest mpotriva Germaniei si Italiei,
guvernul Irancez s-a ab inut s se pronun e, sI tuind n acest sens si
guvernul romn
124
.

122
Nicolae Titulescu considera c ,atunci cnd este vorba de Fran a si
Romnia este greu s despar i inima de ra iune.
123
Ia 16 iulie, guvernul romn si-a reconIirmat pozi ia n acest sens.
124
ncheierea unor acorduri de asisten mutual ntre Fran a si statele
Micii n elegeri si n elegerii Balcanice a mai Iost discutat la sesiunea
Consiliului Permanent al Micii n elegeri de la Sinaia din 30-31 august 1937,
cnd s-a considerat c ,nu era momentul prielnic pentru acceptarea propunerii.
De altIel, n perioada urm toare, nici Fran a, care se orienta spre conciliere cu
Germania, nu a mai ridicat problema.

66
Rela iile cu Italia
n acelasi scop al consolid rii securit ii teritoriale a Romniei,
guvernul romn a luat n calcul ncheierea unui tratat de alian cu Italia,
naintnd, la 14 Iebruarie 1926, un proiect cu care Benito Mussolini a Iost
de acord, Iiind chiar dispus s -l nt reasc cu un acord militar secret. A
condi ionat acest lucru de nen-cheirea unei alian e romno-Iranceze, Iapt
exclus ns de Executivul de la Bucuresti
125
. Pentru a-si dovedi loialitatea
Ia de Italia, noul prim-ministru, Alexandru Averescu, a comunicat
conIiden ial ministrului italian la Bucuresti textul tratatului ncheiat cu
Fran a, cu toate c documentul nu Iusese publicat.
n Iinal, Tratatul de prietenie si colaborare cordial avea s Iie
semnat la 17 septembrie 1926, la Roma. ConIorm art. 1 cele dou p r i se
obligau reciproc s -si dea ,sprijin mutual si colaborare cordial pentru
p strarea ordinei interna ionale, ct si pentru respectarea si ndeplinirea
obliga iunilor stipulate prin tratatele ai c ror semnatari sunt p r ile. n
caz de ,complica ii interna ionale si dac cele dou p r i erau de acord
c ,interesele lor comune sunt ori ar putea Ii amenin ate ele se obligau
,s se n eleag asupra m surilor de luat n comun, pentru ap rarea lor
(art. 2). Ceva mai precis, dar totusi nebulos era con inutul art. 3, care
prevedea c n situa ia n care ,siguran a si interesele uneia dintre p r i
erau amenin ate, n urma ,unor incursiuni violente din aIar , cealalt
parte se obliga s -i dea ,odat cu binevoitorul sprijin, ajutorul s u politic
si diplomatic n scop de a Iace s nceteze cauza extern a acelei amenin-
ri. Asemenea tratatului cu Fran a si cel cu Italia prevedea la art. 4 c
problemele ,ce le-ar desp r i eventual si care n-au putut Ii rezolvate prin
procedeele diplomatice obisnuite urmau s Iie supuse procedurii de
conciliere si arbitraj
126
.


125
Benito Mussolini a aIirmat c ,o alian italo-romn exclude o alian
Iranco-romn . n poIida nclina iei pro-italiene a primului-ministru Alexandru
Averescu, Ion Mitilineu, ministrul AIacerilor Str ine, a declarat ministrului italian
la Bucuresti c n politica extern a Romniei nu va interveni nici o modiIicare si
c guvernul romn va semna tratatul de alian cu Fran a.
126
Ioan Scurtu, op. cit., p. 107.

67
Prin urmare a Iost vorba de un pact de amici ie si nu de alian . Cu
toate acestea, pactul
127
si scrisorile secrete recunosteau statutul teritorial al
Romniei. Dac prin ncheierea tratatului, Romnia a urm rit s -si
consolideze securitatea teritorial , Italia a vizat diminuarea inIluen ei
Iranceze n sud-estul Europei si n Balcani, separarea Romniei de alia ii
s i, inclusiv de Fran a, si ob inerea de avantaje economice (n domeniul
petrolului, ndi-guiri, iriga ii, electriIicare).
ncheierea documentului a provocat reac ia Ungariei, care consi-
dera c i se micsorau sansele de succes n eventualitatea unui conIlict cu
Romnia, dar si a Iugoslaviei, care a apreciat, neIondat, c astIel Romnia
se ndep rta de Mica n elegere.
EIectele beneIice ale tratatului romno-italian au Iost diminuate de
politica revizionist a guvernului italian si de semnarea tratatului de
prietenie italo-ungar din 5 aprilie 1927, eveniment care a avut loc n
contextul desIiin rii Comisiei interaliate de control militar din Ungaria.
Rela iile cu Uniunea Sovietic
Urm rind n permanen s se men in n aIara st rilor conIlictuale,
guvernul romn nu a angajat ara n conIlict cu Rusia Sovietic n anii
1919 si 1920, n poIida Iaptului c aceasta rupsese, la 13/28 ianuarie
1918, rela iile diplomatice cu Romnia si hot rse conIiscarea tezaurului
romnesc, depus la Moscova, n baza unor acorduri oIiciale. n luarea
deciziei de neinterven ie mpotriva Rusiei Sovietice, guvernul romn nu a
inut seama nici de presiunile I cute de unele cercuri politice si militare
Iranceze care i-au propus teritorii nord-pontice, n schimbul interven iei
militare sau a sprijinirii Poloniei.
Hot rt s -si p streze pozi ia de neutralitate, I cnd demersuri
pentru stabilirea unor rela ii de bun vecin tate cu statul de la r s rit, cu
toate c acesta nu recunoscuse unirea Iireasc a Basarabiei cu Romnia,

127
Intrat n vigoare n iulie 1927, cu o durat de 5 ani, pactul a Iost
prelungit pn la 18 ianuarie 1934; din 1933, cnd Benito Mussolini a declarat
,nule si neavenite scrisorile secrete, pactul nu a mai avut nici o valoare.
Interesele economice au I cut ca Italia s ncheie cu Romnia, la 5 ianuarie
1934, un tratat comercial.

68
n 1918, Executivul de la Bucuresti a decis s reac ioneze doar dac
Romnia ar Ii Iost atacat
128
. Pe aceeasi linie de bun vecin tate delega ia
romn la ConIerin a de la Genova a luat, la 17 mai 1922, n mod unila-
teral, un angajament permanent de neagresiune Ia de Rusia Sovietic ,
reconIirmat de guvernul romn la 10 iunie 1922, nso it de precizarea c
Romnia nu va tolera pe teritoriul s u ,trupe neregulate de atac contra
Rusiei. Considernd c att Basarabia, ct si tezaurul apar ineau de drept
si de Iapt statului romn, guvernul de la Bucuresti a continuat s mani-
Ieste Iermitate n rela iile cu vecinul de la r s rit, respingnd propunerile
acestuia de renun are la tezaur n schimbul recunoasterii suveranit ii
asupra Basarabiei.
Aceeasi pozi ie a Iost men inut si n martie 1924, cnd s-au des-
chis lucr rile conIerin ei bilaterale de la Viena, cnd I.I.C. Br tianu a
cerut seIului delega iei romne, Constantin Ianga-R scanu, desp r irea
problemei Basarabiei de cea a tezaurului, stabilirea grani ei si deci
recunoasterea Unirii I r nici o discu ie, retrocedarea tezaurului, ini ial cel
pu in a depozitelor particulare si a arhivelor, respingerea plebiscitului etc.
Ia rndu-i, N.N. Krestinski, seIul delega iei sovietice, a I cut
cunoscut c guvernul de la Moscova nu a consim it ,ncorporarea
Basarabiei la Romnia si considernd unirea din 1918 drept ,ocupare
prin ,Ior si violen de c tre trupele romne.
n acest context, n care pozi iile erau contradictorii, conIerin a de la
Viena a esuat, rela iile romno-sovietice nr ut indu-se sim itor, guver-
nul de la Moscova lund n discu ie chiar (toamna anului 1924), un atac
armat asupra Romniei (organizarea r scoalei de la Tatarbunar din sudul
Basarabiei, ntr-o zon cu popula ie majoritar neromneasc ). n aceeasi
direc ie de ac iune s-au situat protestele Ia de ncheierea tratatului
Iranco-romn (1926), presiunile I cute la Roma pentru a se ntrzia
ratiIicarea Protocolului din 28 octombrie 1920 reIeritor la Basarabia,
inIluen area Japoniei pentru a nu ratiIica acelasi tratat etc.
n perioada urm toare, rela iile romno-sovietice s-au mbun t it
treptat, la 27 august 1928 si 9 Iebruarie 1929, ambele state lundu-si
angajamente reciproce de neagresiune n cadrul pactului Briand-Kellog si

128
Relevnd acest lucru, V.I. Ienin a declarat: ,Au r mas ns unele
state ca Romnia, care nu au ncercat s lupte mpotriva Rusiei.

69
Protocolului de la Moscova. Aceasta nu a nsemnat ns c autorit ile de
la Kremlin au renun at la ideea reanex rii Basarabiei.
Pozi ia celor dou guverne a Iost sondat n decembrie 1931 n cadrul
tratativelor purtate pentru ncheierea pactului de neagresiune polono-
sovietic, context n care guvernul de la Varsovia a condi ionat respectivul
pact de ncheierea unuia similar ntre Uniunea Sovietic si Romnia.
Preciznd pozi ia guvernului romn, ministrul AIacerilor Str ine al
Romniei, Dimitrie Ghica, a precizat omologului polonez c pentru a
accepta ncheierea unui asemenea pact ntre Romnia si Uniunea Sovietic ,
con inutul acestuia trebuia ,s nu inIirme, nici s modiIice ntr-un nimic
Ioloasele pactului Briand-Kellog si ale protocolului Iitvinov, s precizeze
c ,orice atingere a integrit ii teritoriale actuale ar Ii consi-derat ca o
agresiune, s se exclud dintre problemele care ar putea Ii supuse unei
proceduri arbitrare sau de concilia iune aceea a ,grani ei noastre de est si
s existe ,interdependen absolut ntre intrarea n vigoare a tratatului
romno-sovietic cu cel polono-sovietic spre ,a nu se aduce nici o stirbire
alian ei noastre. Prin urmare, se urm rea excluderea posibilit ii oric rei
discu ii asupra integrit ii grani ei de r s rit a Romniei.
Deoarece guvernul sovietic a I cut cunoscut c dorea doar negocieri
directe cu guvernul romn, la ini iativa acestuia, la insisten ele guvernelor
Irancez si polonez, autorit ile de la Bucuresti au dat instruc iuni
ns rcinatului romn de la Riga s negocieze aa referenaum, trimi ndu-i si
un proiect de neagresiune, ntocmit pe baza proiectului polonez modiIicat si
a situa iei speciIice a raporturilor romno-sovietice. Ia 13 ianuarie 1932
B.Stomoniakov a inIormat pe ns rcinatul romn de la Riga c guvernul
sovietic nu va ncheia niciodat vreun pact cu Romnia I r ca n acesta s
Iie consemnat pozi ia Moscovei Ia de Basarabia, sau ca acesta s
consemneze cuvintele integritate, inviolabilitate si suveranitate.
Problema reglement rii rela iilor romno-sovietice avea s Iie
reluat ceva mai trziu, ini ial n timpul ntlnirii dintre Nicolae Titulescu
si Eduard Benes la Kosice (11 decembrie 1933) si n timpul sesiunii Micii
n elegeri de la Zagreb (22 ianuarie 1934)
129
, apoi direct n cadrul dis-

129
Cei trei ministri de Externe N. Titulescu, E. Benes si B. Jetvic au
considerat c sosise momentul pentru reluarea rela iilor dintre statele Micii
n elegeri si U.R.S.S. si au stabilit s procedeze astIel atunci cnd ,rela iile
diplomatice pe care le reclam interesele Iiec ruia dintre cele trei ri vor Ii
ntrunite (Nicolae Titulescu, Documente aiplomatice, Bucuresti, 1967, p. 538).

70
cu iilor purtate ntre Nicolae Titulescu si M.M.Iitvinov, n cadrul c rora
ministrul sovietic de Externe a recunoscut suveranitatea Romniei asupra
Basarabiei.
Considerat satisI c tor de c tre regele Carol al II-lea si de c tre
primul-ministru Gheorghe T t rescu, con inutul discu iilor Titulescu-
Iitvinov a Iost aprobat, la 9 iunie 1934 eIectundu-se un schimb reciproc
de scrisori ntre cei doi ministri de Externe si de Note diplomatice, cu
con inut identic, prin care se preciza c cele dou guverne si garantau
mutual, n mod reciproc ,ntregul respect al suveranit ii Iiec ruia dintre
state si ab inerea de la orice imixtiune direct sau indirect n aIacerile
interne
130
. n acest context, la 29 noiembrie 1934, la Bucuresti a sosit
primul reprezentant al Uniunii Sovietice, urmat, la 3 decembrie, de
ministrul Mihail Ostrovski. Ia scurt timp, la 6 decembrie, ministrul
romn, Edmond Ciuntu, a plecat, la rndu-i, spre Moscova. Cu pu in timp
nainte, n septembrie 1934, Consiliile Permanente al n elegerii
Balcanice si Micii n elegeri, ntrunite separat la Geneva, au decis ca cele
cinci state s voteze pentru intrarea Uniunii Sovietice n Societatea
Na iunilor, Iapt mplinit la 18 septembrie 1934.
Reluarea rela iilor diplomatice cu U.R.S.S. a Iost privit n mod
diIerit de oamenii politici romni, Gheorghe Br tianu, Alexandru Vaida-
Voievod, Octavian Goga, Mihail Manoilescu, legionarii, n general cei cu
orient ri de dreapta, maniIestndu-si ostilitatea.
n aceeasi zi (9 iunie 1934) au Iost restabilite si rela iile diplomatice
dintre U.R.S.S. si Cehoslovacia. Deoarece Iugoslavia nu a recunoscut de
jure Uniunea Sovietic , rela iile diplomatice dintre cele dou state aveau
s Iie reluate mai trziu.

130
Concomitent cele dou guverne se mai obligau s nu creeze, sus in
sau autorizeze sederea pe teritoriul lor a ,organiza iilor care si-ar propune ca
scop lupta armat contra celuilalt stat, sau atentate prin Ior la regimul lui
politic ori social, sau provocnd acte de terorism ori preparnd asemenea acte
contra reprezentan ilor lui oIiciali, precum nici a organiza iilor care si-ar atribui
rolul de guvern al celuilalt stat sau a unei p r i din teritoriul lui. n acelasi timp
se interzicea recrutarea si tranzitarea pe teritoriul celor dou state a ,Ior elor
armate, armelor, a muni iunilor, a echipamentului si al oric rui Iel de material
destinat acestor organiza ii (Ioan Scurtu, Romania ,i Marile Puteri, 1933-
1940, Bucuresti, p. 34).

71
Dup ce Uniunea Sovietic a ncheiat pactul de asisten mutual
cu Fran a, guvernul romn a mputernicit, la sIatul Marii Britanii, n iulie
1935, pe Nicolae Titulescu s angajeze convorbiri oIiciale cu reprezen-
tan ii U.R.S.S. n vederea ncheierii unui pact de asisten mutual .
n urma discu iilor avute cu M.M. Iitvinov
131
si dup rennoirea
mputernicirilor din partea guvernului romn (14 iulie 1936), Nicolae
Titulescu si omologul sovietic
132
au c zut de acord, la Montreaux, la 21
iulie 1936, asupra principiilor de baz ale viitorului tratat romno-sovietic,
nscriindu-le ntr-un protocol n patru puncte, care a Iost paraIat si semnat.
Art. 1 prevedea c cele dou state urmau s -si acorde asisten a
mutual n cadrul Societ ii Na iunilor, care s nu vizeze ,n mod special
un stat, ci, n general, orice agresor european. Intrarea n ac iune a
Iiec reia din cele dou ri men iona art. 2 urma s se Iac ,numai
cnd Fran a va Ii intrat n ac iune. ConIorm art. 3, guvernul sovietic
recunostea c ,n virtutea diIeritelor sale obliga ii de asisten , trupele
sovietice nu vor putea trece niciodat Nistrul I r o cerere Iormal n
acest sens din partea guvernului regal al Romniei. Ia rndu-i guvernul
romn recunostea c ,trupele romne nu vor putea trece niciodat Nistrul
n U.R.S.S. I r o cerere Iormal a guvernului U.R.S.S.. Ia cererea celor
dou guverne, trupele celor dou state urmau s -si retrag imediat,
conIorm art. 4, trupele la est, respectiv la vest de Nistru
133
. Prin urmare,
guvernul sovietic recunostea Iaptul c grani a dintre U.R.S.S. si Romnia
era constituit de Nistru.
Ia cererea lui M.M.Iitvinov, semnarea tratatului a Iost amnat
pn n septembrie 1936, apoi a Iost anulat n urma demiterii lui Nicolae
Titulescu din Iruntea Ministerului AIacerilor Str ine, la 29 august acelasi

131
n septembrie 1935 la Geneva, Nicolae Titulescu a propus ca viitorul
tratat s cuprind prevederea ca, n cazul n care Romnia ar Ii devenit victima
unei agresiuni (nenominalizat ), U.R.S.S. s garanteze independen a na ional
si integritatea teritorial a rii, inclusiv a alia ilor ei. n aceleasi condi ii
ministrul romn de Externe a luat n calcul si ncheierea unui tratat similar cu
Germania.
132
Ini ial, M.M.Iitvinov nu a acceptat propunerile lui Nicolae Titulescu
apreciind c Romnia era cea dinti expus unui atac german, iar n situa ia
atac rii Uniunii Sovietice, sprijinul romnesc nu era consistent.
133
Ioan Scurtu, Romania ,i Marile Puteri, 1933-1940, Bucuresti, 2000,
p. 62.

72
an. Considernd nlocuirea lui Nicolae Titulescu din Iruntea diploma iei
romnesti drept o schimbare n politica extern , M.M.Iitvinov a
comunicat lui Titulescu (n septembrie 1936) c acordul de la Montreaux
nu mai era valabil.
n plan intern, mpotriva pactului romno-sovietic s-au pronun at
Gheorghe Br tianu, Alexandru Vaida-Voievod, Constantin Argetoianu,
Octavian Goga, A.C. Cuza
134
, Corneliu Zelea Codreanu si al ii.
Ia mijlocul anului 1937, criza de nencredere n rela iile romno-
sovietice continua s Iie vizibil . n timp ce guvernul romn dorea
ncheierea unui acord bilateral care s reglementeze problema Basarabiei
n sensul deciziei SIatului rii din 1918 si evitarea abord rii ncheierii
unui tratat de asisten mutual n condi iile n care acesta nu ar Ii inclus
prevederi reIeritoare la statu-quo-ul s u teritorial, guvernul sovietic a
continuat s considere c Basarabia era ,ocupat de Romnia si s
resping orice document care ar Ii inclus recunoasterea de jure a Irontierei
pe Nistru
135
. Ia acuza iile I cute de Ostrovski, la 29 iulie 1937, c
,romnii s-au nh mat deIinitiv la carul antisovietic al lui Beck,
Gheorghe T t rescu, primul-ministru romn, a replicat c ,ar Ii un
nonsens si o crim din partea guvernului romn s vizeze la o agresiune
mpotriva Sovietelor, singur sau n bloc, mai ales dac partener n acest
bloc i-ar Ii Polonia.
Apoi, la nceputul anului 1939, ngrijorat de expansiunea german
spre centrul si estul Europei, guvernul sovietic si-a maniIestat satisIac ia
Ia de pozi ia de rezisten adoptat de guvernul romn n rela iile cu

134
Iiderii Partidului Na ional Crestin, Octavian Goga si A.C.Cuza, au
considerat pactul ca o ,idee nenorocit , destinat ,s transIorme Romnia n
avangarda armatelor bolsevice cu toate consecin ele pe care le comporta.
135
Exprimnd pozi ia Kremlinului Ia de Basarabia n acel moment,
M.M. Iitvinov men iona dup discu ia avut cu Victor Antonescu la sIrsitul
lunii mai 1937 la Geneva: ,Noi nu ridic m preten ii, cu att mai mult trebuie s
tac Romnia si aceasta n propriul s u interes. Cu pu in timp nainte, acelasi
M.M. Iitvinov declarase lui Nicolae Titulescu la Talloires: ,Romnia, repet
n zadar spune i contrariul , si-a schimbat politica extern . Vrem ca poten ialul
pe care l reprezint Basarabia s devin rus si nu german. De aceea, in s v
comunic c vom ncerca s relu m Basarabia prin toate mijloacele juridice si
militare care ne vor Ii posibile.

73
Reich-ul
136
si a I cut cunoscut pe diIerite canale c Executivul de la
Bucuresti putea conta pe sprijinul s u
137
. ntr-un asemenea context, la
care s-au ad ugat ncerc rile de redresare a rela iilor romno-polone, s-a
renun at la ideea pactului de asisten mutual .
Dat Iiind pozi ia Kremlinului n estul Europei, regele Carol al II-
lea, care avea un cuvnt decisiv de spus n politica extern a Romniei, a
apreciat c rela iile Romniei Ia de Uniunea Sovietic trebuiau s Iie
,corecte, chiar politicoase, deoarece aceasta era ,un vecin cu care nu
po i Ii dusm nos. Concomitent, suveranul romn mai considera c ,inte-
resele permanente ale Romniei cereau ,s nu Iim nici prea prieteni.
Pe aceast linie de conduit , guvernul romn a men inut Ia de cel
sovietic o atitudine prudent si prevenitoare, ncercnd chiar n iarna
1939/1940 o oarecare mbun t ire a rela iilor bilaterale.
Romnia yi securitatea european
nc de la nIiin area Societ ii Na iunilor, dar mai ales n perioada
n care ministru de Externe al Romniei a Iost Nicolae Titulescu,
reprezentan ii Romniei au Iost o prezen activ n cadrul lucr rilor
Iorumului mondial, Iiind implica i, n cadrul sesiunilor Adun rii Generale
a Societ ii Na iunilor sau n organismele de lucru ale acesteia, avnd
ini iative, promovnd solu ii pasnice si constructive, n concordan cu
politica extern a rii
138
.
Dup ce, n 1926, Romnia a Iost primul stat care a propus, n
cadrul Iigii Na iunilor, elaborarea unei conven ii pentru reprimarea
terorismului, Romnia a aderat, la 4 septembrie 1928, la Tratatul
multilateral de renun are la r zboi ca instrument de politic na ional
(,Pactul Briand-Kelogg, semnat la Paris, la 27 august 1928 de c tre

136
Sesiznd acest lucru, Grigore GaIencu s-a adresat astIel lui Wilhelm
Fabricius, la 14 Iebruarie 1939: ,Ni se pare c Moscova se intereseaz din nou
si nu I r o oarecare bun voin de soarta si de siguran a noastr .
137
Ia Iel au procedat si Iactorii responsabili de la Paris si Iondra, Iapt
care a iritat ns si mai mult conducerea de la Berlin, care a pus din ce n ce
mai mult Romnia sub ,observa ie.
138
Vezi Maria Georgescu, Romania, Fran a ,i securitatea european n
anii 20. Speran e ,i ilu:ii, Bucuresti, 2004.

74
S.U.A., Fran a, Germania, Marea Britanie, Italia, Japonia, Belgia, Polonia
si Cehoslovacia), chiar dac acesta nu deIinea agresorul si nu indica
solu ii si m suri pentru combaterea unei eventuale agresiuni (prevedea
doar obliga ii cu caracter moral). Apoi, la 9 Iebruarie 1929, reprezentan ii
Romniei au semnat ,Protocolul de la Moscova, al turi de Uniunea
Sovietic , Polonia, Ietonia, Estonia si Iituania, prin care cele sase state
se angajau s pun n aplicare ,Pactul Briand-Kellog nainte ca acesta s
Iie ratiIicat de c tre toate statele semnatare.
mpreun cu Cehoslovacia si Iugoslavia, Romnia si-a exprimat, cu
prilejul conIerin ei de la Belgrad din 19 decembrie 1932, ngrijorarea Ia
de insisten a Germaniei n ceea ce priveste primirea ,egalit ii n
drepturi (inclusiv n narmare), Iapt acceptat de Marea Britanie si chiar
de c tre Fran a, la 11 decembrie 1932 reprezentan ii celor cinci mari pu-
teri elabornd deja o rezolu ie, aprobat apoi de conIerin a dezarm rii,
prin care se recunostea c unul din scopurile dezarm rii consta n acor-
darea egalit ii n drepturi ,puterilor dezarmate n virtutea tratatelor
139
.
Preocupat de pacea Europei, Romnia a analizat si a aderat
(mpreun cu alia ii din Mica n elegere) la con inutul deIinirii agresiunii
propus de M.M.Iitvinov la 16 Iebruarie 1933 n cadrul celei de-a 31-a
sesiuni a ConIerin ei dezarm rii de la Geneva
140
, care avea drept
consecin respectarea statu-quo-ului teritorial si a tratatelor existente.
Acest lucru a permis semnarea la Iondra, la 3-4 iulie 1933
141
, a
conven iilor pentru deIinirea agresiunii ntre U.R.S.S. si o serie de state,
inclusiv cele vecine, ntre care si Romnia
142
.

139
Urmarea a Iost c la scurt timp, Konstantin von Neurath, ministrul de
Externe al Germaniei, aIirma ntr-un interviu acordat ziarului ,Ie Temps c
securitatea se reIerea doar la problemele cu caracter militar, nu si la cele cu
caracter teritorial.
140
Propunerea sovietic deIinea ca agresor statul care va declara r zboi
altui stat si va n v li cu Ior ele armate, chiar I r declara ie de r zboi, pe
teritoriul altui stat (situa ia intern din interiorul unui stat nu motiva agre-
siunea), excludea r zboiul ca mod de solu ionare a diIerendelor dintre state,
prevedea si o deIinire a teritoriului (aria teritorial asupra c ruia un stat si
exercit suveranitatea.
141
De c tre reprezentan ii U.R.S.S., Estoniei, Iituaniei, Poloniei, Turciei,
Romniei, Ietoniei, Persiei, AIganistanului, Cehoslovaciei si Iugoslaviei.
142
Acest lucru a constituit o premier , n perioada interbelic , n ceea ce
priveste rela iile romno-sovietice.

75
Pe aceeasi direc ie de ac iune pentru asigurarea statu-quo-ului
teritorial si a ob inerii de garan ii Ia de politica revizionist , n aprilie
1935, Nicolae Titulescu a transmis adeziunea Romniei si a tuturor
statelor Micii n elegeri si n elegerii Balcanice la Pactul de neagresiune si
concilia iune, semnat la 10 octombrie 1933 la Rio de Janeiro ntre
Brazilia si Argentina, ca o completare la Pactul Briand-Kellog care nu
Iusese semnat de c tre statele latino-americane.
Clar si corect a Iost si pozi ia Ia de securitatea european ,
dezarmare si deIinirea agresorului. n concep ia lui Titulescu securitatea
european reprezenta un sistem politic si juridic la baza c ruia trebuia s
stea Pactul Societ ii Na iunilor si sistemul tratatelor de la Versailles,
acordurile asupra dezarm rii si deIinirea agresorului, tratatele regionale,
pactul Briand-Kellog si alte instrumente interna ionale. Securitatea n
concep ia marelui diplomat romn trebuia s porneasc de la principiile
,indivizibilit i si generalit ii p cii, orice agresiune reprezentnd o
nc lcare a p cii generale
143
, s aib un caracter preventiv, s se bazeze pe
interzicerea Ior ei si amenin rii cu Ior a n rela iile interna ionale prin
scoaterea r zboiului si agresiunii n aIara legii, s se implice n stabilirea
si dezvoltarea de rela ii amicale ntre toate statele continentului.
Concomitent, Nicolae Titulescu a I cut propuneri concrete la
conIerin a dezarm rii din 1932-1934 pentru realizarea dezarm rii (pe
etape si printr-un control interna ional permanent), a sus inut propunerea
I cut de M.M. Iitvinov reIeritoare la deIinirea agresorului, mbun t ind
termenul proiectului prin preciz ri importante aduse termenului de
teritoriu (pozi ia sa a Iost urmat de reprezentan ii celorlalte state din
Mica n elegere si nu numai), a relevat rolul jucat de marile puteri n
esecul lucr rilor ConIerin ei pentru reducerea si limitarea armamen-
telor
144
si a numeroaselor probleme care au ap rut n rela iile interna io-

143
,Cnd pacea este amenin at nu se r spunde cu r zboi, declara
Nicolae Titulescu n Parlamentul Romniei n 1933.
144
n martie 1933 a declarat urm toarele lui John Simon, ministrul de
Externe al Marii Britanii: ,S Iim Iranci, ceea ce mpiedic mersul normal al
lucrurilor sunt complica iile de interese ntre marile puteri: conIlictul Iranco-
german, conIlictul italo-Irancez, conIlictul Iranco-englez. Ia ele se mai adaug
conIlictul ntre o mare putere si o mic putere, de pild conIlictul germano-
polonez si italo-iugoslav. Ori de cte ori este vorba de un conIlict grav care
mpiedic dezvoltarea normal a lucrurilor este vorba de o mare putere.

76
nale; a comb tut politica de revizuiri teritoriale
145
, a militat pentru egali-
tatea statelor, mari sau mici, ,asa de greu cstigat .
Tot Nicolae Titulescu a condus n 1935 concomitent Mica
n elegere si n elegerea Balcanic , a Iost ini iatorul restabilirii rela iilor
diplomatice cu U.R.S.S. n 1934, a sprijinit propunerea admiterii U.R.S.S.
n Societatea Na iunilor si si-a exprimat acordul cu atribuirea reprezen-
tantului sovietic a unui loc permanent n Consiliul Societ ii Na iunilor, a
sesizat si a I cut public leg tura dintre terorism si revizionism. Diplomat
de valoare universal el a pus ntotdeauna n prim plan interesele
Romniei.
Ca o recunoastere a rolului activ al Romniei n plan interna ional,
n 1930 si 1931, Nicolae Titulescu a Iost ales presedinte al celor de-a XI-a
si a XII-a sesiuni ale Adun rii Generale a Societ ii Na iunilor. Cu c iva
ani nainte, n 1924 I.G. Duca, ministrul de Externe al Romniei Iusese
ales presedinte al Comisiei de dezarmare.
Cu toate acestea, la 29 august 1936, ilustrul diplomat romn a Iost
demis din guvern. Cauzele au Iost multiple, ele constnd n ostilitatea, pe
plan intern, a multora dintre oamenii politici romni
146
, de regul de
orientare de dreapta, precum si n dorin a regelui Carol al II-lea de a
prelua personal conducerea politicii externe romnesti
147
. Ia aceasta s-a

145
n 1934, Nicolae Titulescu aprecia: ,Revizuirea nu este pentru
Romnia numai amputarea mosiei str mosesti. Revizuirea este amputarea
atribu iunilor istorice ale neamului nostru tocmai n clipa n care el si-a
des vrsit unitatea.
146
Octavian Goga imputa marelui diplomat romn c acceptase ,re etele
Parisului, ,bruscnd raporturile cu Roma, ,r cindu-le pe cele cu Varsovia si
,respingndu-le pe cele cu Belgradul. Recomanda ,oper de adaptare la
mprejur ri. Peste decenii, ideea a Iost reluat de istoricul Valeriu Florin
Dobrinescu, care considera m sura ca Iiind luat din ,realism politic. Ia rndu-i,
Viorica Moisuc apreciaz c a Iost vorba de ,adaptarea la noul context interna-
ional n ncercarea de a se c uta ,mijloace si metode noi, pe plan diplomatic si
militar, care s permit contracararea pericolelor evidente la adresa securit ii
statu-quo-ului teritorial al rii, a independen ei sale na ionale ce decurgeau din
esuarea securit ii colective, ca urmare a aIirm rii deschise a revizionismului si
revansismului german, a politicii conciliante a marilor alia i occidentali, Anglia si
Fran a, a politicii de izolare practicat de Statele Unite ale Americii.
147
Carol al II-lea a invocat Iaptul c Nicolae Titulescu devenise
,incomod si indezirabil chiar si la Iondra si Paris.

77
ad ugat atmosIera antititulescian ntre inut permanent la Berlin
148
,
Roma, Varsovia si Budapesta, cu prec dere, precum si suspiciunile
privind rela iile strnse dintre Titulescu si Iitvinov etc. Guvernul liberal
si-a motivat gestul prin necesitatea constituirii unui cabinet de partid si a
mbun t irii rela iilor cu Italia si Polonia
149
.
Modalitatea demiterii a Iost brutal si nemeritat pentru marele
diplomat Nicolae Titulescu
150
, nl turarea sa producnd mari regrete n
comunitatea interna ional democratic .
Noul ministru romn de Externe, Victor Antonescu, a asigurat, la
nceputul lunii septembrie 1936, Societatea Na iunilor si celelalte state
europene, inclusiv Uniunea Sovietic , c nu se va produce nici o
schimbare esen ial n politica extern romneasc . Aceast pozi ie a Iost
reaIirmat si de c tre Consiliul Permanent al Micii n elegeri, ntrunit la
13 si 14 septembrie 1936 la Bratislava, prilej cu care a Iost reaIirmat
atasamentul Ia de politica de securitate si ncrederea n Societatea
Na iunilor.
Pozi ia interna ional a Romniei si a statelor aliate avea s Iie
inIluen at negativ n perioada urm toare de constituirea Axei Roma-
Berlin (25 octombrie 1936), de semnarea Pactului anticomintern ntre
Germania si Japonia (25 noiembrie 1936) si de ac iunile revizioniste si
revansarde ini iate de Germania, n special, dar si de c tre Italia, Ungaria,
Bulgaria, iar n Iinal de c tre U.R.S.S., care au urm rit n permanen ,
revizuirea tratatelor de la Paris din 1919-1920, modiIicarea statu-quo-ului
teritorial european, precum si destr marea Micii n elegeri si a n elegerii
Balcanice. Din acest ultim punct de vedere, Germania a ncercat s atrag
de partea sa Iugoslavia si Romnia.

148
Unele cercuri naziste au luat n calcul suprimarea marelui diplomat.
149
Politica extern promovat de Nicolae Titulescu nu a Iost agreat n
Polonia, nsusi J. Beck, ministrul de Externe, Iiind autorul a numeroase articole
ostile.
150
Respingnd acuza iile celor care i imputau o prea mare insisten n
ncheierea unui asemenea protocol, Nicolae Titulescu preciza: ,Nu sunt
comunist; n-am mp rt sit niciodat aceast doctrin . Consider ns c o
apropiere pe t rmul politicii externe cu U.R.S.S. care este aliata alia ilor nostri
Fran a, Cehoslovacia, Turcia este cel mai bun mijloc de a permite tratatelor
noastre existente de alian s -si dea deplina eIicacitate.

78
Schimb ri proIunde n politica extern romneasc nu au ap rut
nici dup instaurarea guvernului de dreapta condus de Octavian Goga
(decembrie 1937), Bucurestii ncercnd, n perioada urm toare, s
men in ncrederea puterilor occidentale si s evite angajarea unui dialog
deschis cu Germania, n special n ceea ce priveste ncheierea unei alian e
politico-militare. n acest sens, la nceputul anului 1938, primul-ministru
a I cut cunoscut Iaptul c politica extern a Romniei se va baza n
continuare pe Societatea Na iunilor, c Romnia va r mne Iidel Fran ei
si sistemului de alian e din care I cea parte (Mica n elegere si n elegerea
Balcanic
151
). Concomitent, diploma ia romn s-a ab inut de la acte
ostile si provocatoare Ia de Uniunea Sovietic .
Romnia yi n elegerea Balcanic
Preliminarii. nc de la terminarea primului r zboi mondial,
Romnia a militat pentru realizarea n elegerii si p cii ntre popoarele din
Peninsula Balcanic . n acest sens, n 1918-1919, a urm rit, prin ac iunea
ministrului de Externe, Take Ionescu, constituirea ,alian ei n cinci
Iormat din Polonia, Cehoslovacia, Romnia, Iugoslavia si Grecia. Ideea
a Iost agreat , la un moment dat, si de premierul Bulgariei, Stamboliski
152

ns nen elegerile dintre statele balcanice (dintre Bulgaria si Iugoslavia,
multe ini iate si conduse de organiza ia terorist macedonean I.M.R.O.,
dintre Grecia si Iugoslavia n ceea ce privea situa ia minorit ii bulgare
din Iugoslavia si regimul c ii Ierate Ghevghelija-Salonic
153
, dintre Grecia

151
Pentru a elimina orice suspiciuni, Istrate Micescu, ministrul de
Externe, a precizat la Praga c ,Romnia n elege s se sprijine pe Mica
n elegere n egal colaborarea cu ea n toate chestiunile care intereseaz
bazinul dun rean. Ia Belgrad a ob inut din partea lui Milan Stoiadinovic
rennoirea angajamentelor Iugoslaviei n cadrul n elegerii Balcanice.
152
n 1921, temndu-se c Mica n elegere ar Ii Iost ndreptat mpotriva
Bulgariei, Stamboliski a I cut cunoscut dorin a guvernului de la SoIia de a
adera la respectiva alian n locul Greciei.
153
Guvernul de la Belgrad dorea ca zona liber Salonic s Iie considerat
zon de Irontier iugoslav si ca linia de cale Ierat Ghevghelija-Salonic s Iie
administrat de iugoslavi. Nen elegeri ulterioare au ap rut n ceea ce priveste
propunerea Irancez din 1925 privind solu ionarea problemelor prin arbitraj
obligatoriu, acceptat de Grecia dar respins de Iugoslavia, care considera c
nen elegerile trebuiau solu ionate prin discu ii directe, bilaterale. Fa de
nen elegerile iugoslavo-elene, Romnia a adoptat o atitudine de espectativ .

79
si Turcia
154
, la care s-au ad ugat consecin ele loviturii de stat din Bulgaria
de la 9 iunie 1923, nc lcarea tratatului de la Neuilly sur Seine de c tre
Bulgaria prin nrol ri suplimentare de militari
155
si reIuzul Iinal al acestei
ri de a participa la constituirea pactului balcanic, agita iile din Grecia n
privin a op iunii dintre regimul republican si cel monarhic, re inerile
ini iale ale Turciei n ceea ce priveste rela iile cu Romnia, de teama de a
nu Ii angrenat ntr-un eventual r zboi cu U.R.S.S. etc.) au I cut ca
dezideratul mplinirii unui sistem de alian e ntre statele balcanice s se
mplineasc mult mai trziu, n 1934, n poIida eIorturilor depuse de
diploma ia de la Bucuresti pentru netezirea asperit ilor dintre ele.
Situa ia s-a complicat si datorit interven iei marilor puteri, care
de ineau inIluen a n zon (sau dorea s o ob in ). AstIel, imediat dup
adoptarea pactului rhenan, la Iocarno n 1925, Italia a ncercat pe diverse
c i s -si impun domina ia n Grecia, Iugoslavia, Romnia si chiar n
Bulgaria, ncheind cu acestea tratate de prietenie si ncercnd s le
contrapun una altora. Ia rndu-i, Fran a a ncercat s contracareze
ac iunile italiene, naintnd ministrului romn la Paris, la 5 august 1925,
mult asteptatul proiect al tratatului de prietenie cu Romnia.
Pu in mai trziu (noiembrie 1925), Marea Britanie a reluat ideea
ministrului de Externe al Greciei (Rentis) reIeritoare la arbitrajul obliga-
toriu, urmat de un pact de garan ie n cadrul Societ ii Na iunilor
156
.
Acceptat de c tre Grecia, planul ministrului de Externe englez, Austin
Chamberlain, a iritat ns guvernul de la Paris, Iiind reIuzat de Iugoslavia,
care dorea mai nti solu ionarea problemei litigioase a zonei libere din
portul Salonic. n cadrul acelorasi rivalit i dintre marile puteri, ncercnd
s controleze cel pu in inIluen a italian n Balcani (ncurajat din culise
de c tre englezi), Fran a a propus Italiei ncheierea unui pact Iranco-italo-
iugoslav, Iapt reIuzat de guvernul de la Roma. Trecnd peste toate aceste
interese divergente, marile puteri au stabilit ntre ele n elegeri care con-

154
Grecia nu a ratiIicat acordul de la Ankara. n discu ie mai erau
desp gubirile ce trebuiau pl tite proprietarilor musulmani emigra i din Grecia
nainte de 18 decembrie 1812, precum si problema ntoarcerii la Constantinopol
a celor 40 000 de persoane reIugiate n timpul ultimului r zboi greco-turc.
155
Fapt comb tut de conIerin a Micii n elegeri de la Belgrad din 9-11
noiembrie 1925.
156
Ia un moment dat Marea Britanie a acceptat ideea pactului balcanic,
dar I r Turcia pe care o considera putere asiatic .

80
traveneau unora dintre statele din zon , semniIicativ n acest sens Iiind
acordul anglo-italian, chiar dac acesta nu convenea intereselor Iranceze.
Amnarea ncheierii pactului balcanic s-a datorat si pozi iilor
diIerite ale statelor din zon Ia de una sau alta din problemele care
trebuiau solu ionate. AstIel, la un moment dat, Grecia a aderat la ideea
britanic a ncheierii pactului I r Turcia, a dorit si includerea Albaniei
(Iapt respins de Iugoslavia), Iugoslavia a dorit ncheierea alian ei doar
dup solu ionarea diIerendelor cu Grecia. n prim vara anului 1926,
Romnia, Grecia si Iugoslavia, temndu-se de ntreruperea pl ii desp -
gubirilor de r zboi de c tre guvernul de la SoIia, au condi ionat acordarea
unui mprumut Bulgariei de c tre Societatea Na iunilor de consultarea
guvernelor de la Bucuresti, Belgrad si Atena si de controlul Iolosirii
acestuia
157
.
n dorin a de a realiza o n elegere, statele balcanice s-au ar tat
dispuse s Iac unele concesii
158
, au ncheiat ntre ele acorduri si pacte de
amici ie
159
si au I cut numeroase propuneri pentru ncheierea pactului
160
.

157
Ini ial Iugoslavia s-a opus, iar Romnia a condi ionat acordarea
mprumutului de Iolosirea lui numai pentru reIugia ii bulgari.
158
Grecia s-a ar tat dispus s dubleze sau chiar s tripleze calea Ierat
spre Salonic, acceptnd si supravegherea traIicului de c tre un Iunc ionar elen
si srb (pentru a nlesni tranzitul iugoslav spre Marea Egee). Tot ea s-a ar tat
dispus s rezolve problema iesirii Bulgariei la Marea Egee, dac , asa cum
preciza primul-ministru Tsaldaris, se m rgineste la un debuseu comercial prin
Cavala.
159
n martie 1928 pactul de neagresiune si arbitraj ntre Romnia si Grecia,
n septembrie 1933 pactul de prietenie si neagresiune greco-turc, n octombrie
1933 tratatul de amici ie, neagresiune, arbitraj si concilia iune romno-turc.
160
1925 - Grecia a propus prin ministrul de Externe Rentis adoptarea
arbitrajului obligatoriu, urmat de ncheierea unor tratate de neagresiune ntre toate
statele balcanice; 1925 - Marea Britanie a reluat ideea lui Rentis si s-a pronun at
pentru constituirea unui Iocarno balcanic; 1926 - Turcia a sondat Romnia dac
dorea s se alieze pe baza unui acord balcanic de neagresiune si de arbitraj, I r
ostilitate contra Uniunii Sovietice; 1926 - Grecia a ridicat problema nIiin rii
unei Societ i a Na iunilor Balcanice, cu sediul la Constantinopol; 1927 - Turcia a
propus, prin ministrul de Externe, TvIik Rst-Aras, ncheierea unui pact ntre
Romnia, Iugoslavia, Grecia si Turcia, care s nu Iie patronat de c tre nici o mare
putere si s nu Iie ndreptat mpotriva cuiva; 1929 - Turcia a propus aderarea
statelor balcanice la Protocolul de la Moscova si reluarea rela iilor diplomatice cu
U.R.S.S.; 1933 - Nicolae Titulescu a propus Bulgariei ncheierea unui pact n
cinci.

81
Utile pentru preg tirea terenului n vederea ncheierii pactului balcanic s-
au dovedit a Ii si conIerin ele balcanice, ini iate de Grecia, n cadrul
c rora au Iost discutate pe lng problemele economice si numeroase
aspecte politice
161
.
Demersuri a I cut si ministrul de Externe romn, n octombrie
1933, cu prilejul vizitei la SoIia, nd a propus ncheierea unui pact
balcanic multilateral si a unor n elegeri bilaterale n problemele
divergente, cu excep ia celor ce vizau revizuirile teritoriale
162
. Problema
a Iost ridicat de Nicolae Titulescu si n timpul vizitelor I cute la Atena,
Ankara si Belgrad, care au avut un mare ecou interna ional, precum si n
Consiliul Permanent al Micii n elegeri de la Zagreb din 22 ianuarie 1934.
Problema pactului balcanic a Iost discutat si n cadrul conIerin elor
Micii n elegeri (10 Iebruarie 1926 la Timisoara, 17 iunie 1926 la Bled,
13-15 mai 1927 la Ioakimov, 18 decembrie 1932 la Belgrad, 14-15
Iebruarie 1933 la Geneva, 24-27 septembrie 1933 la Sinaia
163
, 22 ianuarie
1934 la Zagreb).
Guvernul bulgar nu a dorit ns s se angajeze n respectarea statu-
quo-ului teritorial, propunnd prin primul-ministru, Musanov, ncheierea
unor pacte bilaterale de neagresiune.
Preveaerile pactului In elegerii Balcanice. Ia 9 Iebruarie 1934,
ministrii de Externe ai Romniei, Greciei, Turciei si Iugoslaviei au
semnat la Atena Pactul n elegerii Balcanice, organiza ie de securitate si
colaborare din Balcani prin care cele patru state si garantau mutual

161
Prima conIerin s-a desI surat la Atena ntre 5 si 12 octombrie 1930; a
doua la Istanbul ntre 20 si 26 octombrie 1931, n cadrul c reia se discut un
anteproiect grec; a treia la Bucuresti ntre 22 si 29 octombrie 1932, care adopt
textul pactului balcanic, n absen a delega ilor bulgari ns ; a patra la Salonic ntre
4 si 11 noiembrie 1933, prilej cu care pactul balcanic este votat n unanimitate (si
de c tre delega ia bulgar ) A a Iost amnat sine die, conside-rndu-se c
problemele puteau Ii solu ionate mai bine n cadrul n elegerii Balcanice si de
la guvern la guvern.
162
F r rezultate deosebite a r mas si ntlnirea dintre Carol al II-lea si
Boris al III-lea pe vasul ,SteIan cel Mare.
163
S-a decis c cele trei state erau ,sincer interesate n stabilirea unor
bune raporturi cu Bulgaria, neavnd nici un interes de a nu c uta statornicirea
unor atari raporturi. Prin urmare, din punctul de vedere al Micii n elegeri,
Bulgaria putea participa la orice pact regional zonal dac respecta statu-quo-ul
teritorial existent.

82
,siguran a tuturor Iruntariilor lor balcanice, obligndu-se s se sI tuiasc
asupra ,m surilor de luat n Ia a unor mprejur ri ce ar putea atinge
interesele lor. Extrem de important a Iost si precizarea din articolele 2 si
3 din Pact prin care cele patru state se obligau ,s nu ntreprind nici o
ac iune politic Ia de orice ar balcanic , nesemnatar a prezentului
acord, I r avizul mutual prealabil si s nu ia nici o obliga ie politic Ia
de orice alt ar balcanic I r consim mntul celorlalte P r i Contrac-
tante, respectiv c Pactul ,va Ii deschis oric rei alte ri balcanice, a
c rei aderare va Iace obiectul unei cercet ri Iavorabile din partea p r ilor
Contractante si va avea eIect de ndat ce celelalte ri semnatare si vor Ii
notiIicat asentimentul
164
.
Protocolul anex , parte a Pactului preciza nc odat c alian a
balcanic nu era ndreptat mpotriva vreunei puteri, c cele patru state
aliate urmau s reac ioneze doar n cazul unei agresiuni din partea unei
ri balcanice
165
. n situa ia n care un stat aliat era agresat de un stat
nebalcanic cu participarea unui stat balcanic, Pactul intra n ac iune Ia
de ara balcanic agresoare. n situa ia n care agresorul era unul din
statele parte la pact, acesta nu intra n vigoare. Si de aceast dat , Turcia a
ridicat ,clauza sovietic , ministrul de Externe turc impunnd o
Declara ie, parte din Pact, prin care se preciza c ara sa nu va participa la
un r zboi mpotriva Uniunii Sovietice. Aceast pozi ie, ca si altele aveau
s constituie unul din punctele slabe ale noii organiza ii politico-militare
de ap rare
166
.
Caracterul deIensiv al n elegerii Balcanice, ca si al Micii
n elegeri, rezulta si din Iaptul c toate statele membre semnaser
Pactul Briand-Kellog (,Pactul de la Paris) privind renun area la

164
Ioan Scurtu, Romania ,i Marile Puteri, 1933-1940, p. 31.
165
n mod concret, se viza o eventual agresiune din partea Bulgariei,
care avea preten ii teritoriale Ia de Iiecare stat participant la n elegerea
Balcanic . Opunndu-se ncheierii n elegerii Balcanice, Bulgaria a propus un
sistem de n elegere bazat numai pe pacte bilaterale.
166
Ia 30 octombrie 1934 a Iost adoptat Statutul ae organi:are al
n elegerii Balcanice prin care au Iost constituite: Consiliul Permanent, Iormat
din ministrii de Externe, Consiliul Economic Consultativ, Iormat din specialisti
din domeniul economic, comercial si Iinanciar, precum si Comisii pe diverse
probleme.

83
r zboi (27 august 1927) si Conven iile de deIinire a agresiunii de la
Iondra (3-4 iulie 1933)
167
.
n elegerea Balcanic si-a dovedit unitatea si n 1935, n
contextul n care revizionistii bulgari, proIitnd de situa ia tulbure din
Grecia de la 1 martie (miscarea republican mpotriva partizanilor
restaur rii monar-hiei), s-au declarat gata s atace Tracia greceasc .
Chiar dac oIicial, guvernul bulgar a adoptat ,o atitudine prudent si
realist , Nicolae Titulescu, n calitatea de presedinte n exerci iu al
n elegerii Balcanice, a atras aten ia guvernului de la SoIia, n acord cu
guvernele de la Atena si Ankara, c n situa ia n care trupele bulgare
ar Ii p truns pe teritoriul grec pactul balcanic ar Ii intrat automat n
Iunc iune
168
.

Pozi ia fa de evenimente yi crize diplomatice yi militare
din deceniul 4

n contextul acutiz rii politicii revizioniste si revansarde, n
deceniul 3 al secolului XX, Romnia si alia ii s i din Mica n elegere si
n elegerea Balcanic au adoptat o pozi ie Ierm de respingere tuturor
planurilor care vizau, ntr-o Iorm sau alta modiIicarea statu-quo-ului
teritorial stabilit prin tratatele de pace de la Paris din 1919-1920.
Uniunea vamal . Asa s-a procedat n cazul planului de uniune
vamal propus de Fran a pentru zona dun rean , care a Iost respins n mai

167
,Ca si Mica n elegere releva la 4 aprilie 1934, Nicolae Titulescu
n elegerea Balcanic este o asocia ie chemat a-si valoriIica ritmic coeziunea
n prezen a greut ii vie ii de toate zilele, iar nu numai ca alian ele trecute a-si
ncerca puterile n momente de criz .
168
,Numai gra ie acestui pact /n elegerea Balcanic n.n./ releva
,Journal de Moscou evenimentele din Grecia nu au degenerat n conIlict
interna ional cu dezvolt ri neprev zute. Ia rndu-i, Nicolae Titulescu releva la
13 martie 1935: ,Grecia a putut s -si pl teasc luxul unei revolu ii la ad postul
pactului balcanic I r s se team o singur clip c integritatea ei teritorial ar
putea Ii amenin at .

84
1931 de Romnia, Cehoslovacia si Iugoslavia
169
. Cu acelasi prilej s-au
discutat si propunerile I cute de Eduard Benes, asem n toare celor
cuprinse n planul Irancez, care vizau asocierea micilor state cu toate
puterile interesate de bazinul dun rean central (Fran a, Germania, Italia)
si solu ionarea crizei prin participarea tuturor statelor europene.
Planul Taraieu. n 1932, statele Micii n elegeri au maniIestat un
entuziasm moderat Ia de planul Tardieu (prin care se propunea ca cele
cinci state danubiene s renun e ntre ele la clauza na iunii celei mai
Iavorizate, stabilind tariIe preIeren iale de 10 ini ial, desIiin area
restric iilor pentru comer si schimb, cu eventualitatea unei monede
comune etc.) si au decis s -l sus in dac acesta se reIerea doar la
problemele economice ale regiunii danubiene si nu aborda si problemele
politice, inclusiv pe cele ale constituirii unei conIedera ii danubiene.
Directoratul european. n prim vara anului 1933, cele trei state din
Mica n elegere au respins proiectul ini iat de Benito Mussolini
(decembrie 1932) privind organizarea continentului european sub egida
Germaniei, Fran ei, Marii Britanii si Italiei, care con inea evidente
prevederi revizioniste. n aceast direc ie, ConIerin a Micii n elegeri din
25 martie 1933 a I cut cunoscut c nici un stat nu putea dispune de
teritoriul altui stat ,nici direct, nici indirect, c principiile decurgnd din
Pactul Societ ii Na iunilor trebuiau respectate, c statele Micii n elegeri
se opuneau revizuirii tratatelor. mpotriva revizuirii tratatelor a militat, n
aprilie, la Paris, si Nicolae Titulescu. Dup ce, n urma interven iei
Fran ei, con inutul pactului qvadruplu a Iost modiIicat prin eliminarea
prevederilor privind modiIicarea Pactului Societ ii Na iunilor si prin
introducerea unei clauze antirevizioniste, Romnia, Cehoslovacia si
Iugoslavia s-au declarat de acord cu noul text al pactului, semnat la

169
Planul Irancez prevedea: opunerea la uniunea vamal ; elaborarea unui
plan constructiv pentru usurarea situa iei economice a Germaniei si Austriei;
clariIicarea chestiunii privind scurgerea cerealelor din statele agrare; studierea
posibilit ilor de a solu iona lipsa de capital si de credit a Europei centrale si n
special a Austriei; elaborarea unui regim preIeren ial, a unor n elegeri indus-
triale si agricole interna ionale; instituirea unui organism comun de vnzare-
cump rare al rilor agricole; instituirea unei asisten e Iinanciare interna ionale;
Iormularea unui regim preIeren ial pentru statele agricole, paralel cu al unuia
pentru Austria.

85
Roma, la 7 iunie 1933. Cu toate acestea, Germania si Italia au continuat
politica revizionist .
Pactul Oriental. n septembrie 1934, statele Micii n elegeri si
n elegerii Balcanice s-au pronun at Iavorabil Ia de ncheierea Pactului
Oriental ntre Fran a, Uniunea Sovietic , Germania, Cehoslovacia,
Polonia si statele baltice, ca un acord regional de consultare, neagresiune
si de asisten mutual mpotriva oric rei agresiuni, n cadrul c ruia,
Fran a ar Ii garantat Irontierele vestice ale U.R.S.S., iar aceasta pe cele
estice ale Fran ei.
Datorit reIuzului Germaniei (a invocat lozinca ,antibolsevis-
mului), obstacolelor ap rute dup crima de la Marsilia din 9 octombrie
1934 (asasinarea regelui Alexandru al Iugoslaviei si a primul-ministru
Irancez, Iouis Barthou
170
) si pozi iei negative a guvernului de la
Varsovia
171
(nu dorea s permit trupelor sovietice s -i tranziteze terito-
riul), planul a esuat, nI ptuindu-se doar par ial prin semnarea tratatului
Iranco-sovietic de asisten mutual (2 mai 1935)
172
si a celui sovieto-ce-
hoslovac (16 mai 1935)
173
.

170
Imediat dup atentatului de la Marsilia statele Micii n elegeri si
n elegerii Balcanice au protestat vehement Ia de acest act terorist, iar n
noiembrie 1934, Romnia si Cehoslovacia au sus inut, la Geneva, plngerea
Iugoslaviei mpotriva Ungariei, care ad postise si ajutase pe teroristii croa i,
care asasinaser pe regele Alexandru si pe Iouis Barthou. Atitudinea Fran ei,
care nu dorea s supere Italia (pentru a o avea aliat mpotriva Germaniei),
pozi ia Marii Britanii si chiar a Iugoslaviei (dup vizita prin ului regent Paul la
Iondra) au I cut ca n timpul dezbaterilor de la Geneva, numele Italiei s nu Iie
men ionat, sco ndu-se n eviden , la insisten a statelor Micii n elegeri, doar
,neglijen a condamnabil a Ungariei.
171
Pentru a cstiga timp, guvernul polonez a condi ionat aderarea la pactul
oriental de consultarea Romniei, cu toate c i cunostea deja pozi ia Iavorabil .
172
n esen , tratatul de asisten mutual Iranco-sovietic prevedea c
cele dou state se angajau s -si acorde ajutor si asisten reciproc n situa ia n
care unul dintre ele ar Ii devenit ,obiectul unei agresiuni neprovocate din partea
unui stat european. Semnarea lui a Iost gr bit de anun area oIicial a
constituirii avia iei militare germane (9 martie 1935) si introducerea serviciului
militar obligatoriu (16 martie 1935).
173
Uniunea Sovietic si Cehoslovacia s-au angajat s -si acorde reciproc
ajutor n situa ia n care una dintre ele ar Ii devenit victima unei agresiuni externe.
Protocolul adi ional secret prevedea ns c obliga iile de asisten mutual erau
valabile numai n situa ia n care erau ndeplinite prevederile tratatului Iranco-
sovietic si ,numai n cazul n care Fran a va da ajutor victimei unei agresiuni.

86
Consiliul Permanent al n elegerii Balcanice a salutat semnarea
pactului Iranco-sovietic (5 mai 1935), considerndu-l ,baza viitoarei
organiz ri a securit ii n Europa oriental . Avnd o contribu ie
important la elaborarea documentului, Nicolae Titulescu a apreciat c
ntr-un timp scurt, Europa va Ii ,acoperit de o re ea de acorduri regionale
de asisten mutual care vor permite ca viitorul s Iie ntrev zut cu
,mult ncredere
174
.
Pactul meaiteranean. O pozi ie Iavorabil au adoptat, n 1935,
statele din n elegerea Balcanic Ia de proiecul pactului mediteranean,
care n concep ia lor trebuia s cuprind : un pact de neagresiune ntre
statele n elegerii Balcanice si Italia si conven ii militare de asisten
mutual ntre statele n elegerii Balcanice mpotriva oric rui act agresiv.
n acest caz, pactul mediteranean putea Ii semnat independent de
participarea celor patru state la pactul de asisten Iaval-Mussolini din 7
ianuarie 1935
175
. n cadrul discu iilor s-a mai solicitat ca Italia s nceteze
propaganda revizionist si s oIere la rndul s u asisten mutual . n
Iinal, datorit rivalit ilor dintre marile puteri Pactul Mediteranean nu a
Iost ncheiat.
Pactul aanubian. ncercnd s reconcilieze rela iile dintre statele
din zona danubian , Consiliul Permanent al Micii n elegeri, ntrunit la
Bled (22-30 august 1935) s-a declarat n principiu de acord cu
participarea, al turi de Fran a si de Italia, la un pact danubian care trebuia
s garanteze integritatea Austriei. Datorit schimb rii pozi iei Italiei,
interesat de sprijinul german n vederea viitorului r zboi din Etiopia nici
acest pact nu a Iost ncheiat.
Deci:iile ae la Stressa. Mari nemul umiri au produs statelor care
constituiau Mica n elegere si n elegerea Balcanic , deciziile adoptate la
Stressa (12-14 aprilie 1935) de c tre Marea Britanie, Fran a si Italia si mai
ales recomand rile I cute n problema renarm rii Bulgariei, Ungariei si

174
Spre deosebire de Nicolae Titulescu, Winston Churchill aprecia c
pactul Iranco-sovietic, care nu era nso it de o conven ie militar , nu constituia
un Iactor de stabilitate european deoarece ,nu angaja nici una dintre cele dou
p r i n caz de agresiune german . Cu toate acesta, el a contribuit la angajarea
U.R.S.S. n politica european .
175
Grecia si-a rezervat dreptul de a nu participa la pactul Iaval-Mussolini si la
cel de neimixtiune n schimbul obliga iei de a da asisten militar n cadrul
pactului mediteranean, r mnnd n vigoare si obliga iile sale anterioare.

87
Austriei, care au Iost considerate a Ii extrem de periculoase pentru pacea
si echilibrul european statuat la Paris prin tratatele din 1919-1920.
ntruni i la Geneva (15 aprilie 1935), sub preseden ia lui Nicolae
Titulescu, reprezentan ii celor cinci state au apreciat c viitoarele m suri
ce urmau a Ii luate n acest sens trebuiau s Iie strns condi ionate de ,noi
garan ii de securitate, n contextul n care Ungaria si Bulgaria nu
renun aser la revizionism
176
.
Agresiunea italian n Abisinia. Statele Micii n elegeri si
n elegerii Balcanice au condamnat si agresiunea italian n Abisinia,
declansat la 5 octombrie 1935, si s-au pronun at pentru respectarea
integral a Pactului Societ ii Na iunilor
177
. Cu toate c nregistra pierderi
economice, la 19 octombrie 1935, guvernul romn a decis s pun n
vigoare sanc iunile dictate de Societatea Na iunilor mpotriva Italiei, la 14
octombrie 1935
178
. Ulterior, n Iebruarie 1938, asemenea ntregii Europe,
statele Antantei Balcanice si-au revizuit pozi ia, considernd c ,problema
Etiopiei a devenit inexistent si pentru ele.

176
Sugestiv n acest sens este pozi ia exprimat de Nicolae Titulescu
la 12 aprilie 1935: ,Ceea ce este imoral este ca unele state s acorde
egalitatea de drepturi n schimbul unui spor de securitate, iar Micii n elegeri
s i se cear egalitate n drepturi n schimbul unei diminu ri de securitate. Si
tot el ntreba retoric: ,Cine oIer Micii n elegeri un plus de securitate n
cazul narm rii Austriei, Ungariei si Bulgariei?.
177
De la tribuna Iigii Na iunilor, Nicolae Titulescu a luat atitudine
Ierm n leg tur cu pozi ia intolerabil a ziaristilor italieni

Ia de mp ratul
Etiopiei si a insistat pentru punerea n aplicare a sanc iunilor economice si
Iinanciare (14 octombrie 1935), n poIida pozi iilor adoptate de reprezentan ii
Fran ei si Marii Britanii.
178
Prin Decret guvernamental s-a interzis orice mprumut direct sau
indirect c tre guvernul italian, orice subscrieri la mprumuturi emise n Italia
sau altundeva, direct sau indirect, de c tre guvernul de la Roma, precum si
orice credite bancare destinate Italiei. Concomitent, decretul interzicea
importul, reexportul si tranzitul de arme, muni ii si material de r zboi destinate
Italiei. Pu in mai trziu au Iost interzise importul, exportul, reexportul si
tranzitul oric ror m rIuri (altele dect lingouri si monede de aur si argint)
provenite din Italia sau destinate Italiei si posesiunilor sale. Ia insisten a
primului-ministru, Gheorghe T t rescu, aveau s Iie I cute unele excep ii de la
m surile adoptate.

88
Ocuparea :onei aemilitari:ate rhenane. Mare ngrijorare a produs
la Bucuresti ocuparea de c tre germania a zonei demilitarizate rhenane (7
martie 1936), n total dezacord cu prevederile tratatelor de la Versailles
(1919) si Iocarno (1925). Imediat regele Carol al II-lea a convocat
Consiliul Superior al Ap r rii rii (9 martie 1936) n cadrul c ruia s-a
decis urgentarea m surilor care vizau consolidarea capacit ii de ap rare
n caz de conIlict generalizat
179
. Adoptarea n unanimitate de c tre
Consiliul puterilor locarniene ntrunit la Iondra (19 martie 1936) a
proiectului de rezolu ie propus de Fran a si de Belgia prin care se
constatau doar Iaptele si nu se condamna agresiunea german a marcat
ns un nou pas pe calea politicii conciliatoriste Ia de ac iunile care
vizau revizuirea tratatelor interna ionale si a diminuat si mai mult
ncrederea statelor mici si mijlocii, mai ales, n capacitatea de reac ie si de
decizie a comunit ii interna ionale.
Statutul Dun rii. Faptul c Romnia era ar dun rean si riveran
a M rii Negre a I cut ca diploma ia de la Bucuresti s acorde o
importan deosebit problemelor Dun rii, semnnd (iulie 1921)
Conven ia reIeritoare la statutul Dun rii, care prevedea c naviga ia pe
Iluviu este liber si deschis , n condi ii de egalitate pentru toate statele, si
conIirma Comisiei Europene a Dun rii (C.E.D.
180
) unele drepturi si
imunit i, care contraveneau suveranit ii romnesti.
Dup ce guvernul german a I cut cunoscut (1 iunie 1938) c
doreste s discute problema regimului Dun rii, diploma ii romni au
stabilit liniile directoare ale politicii romnesti n acest domeniu:
men inerea Angliei, Fran ei si Italiei n organismele interna ionale ale
Dun rii (pentru realizarea unui echilibru ntre Germania si statele
riverane), men inerea C.E.D., cu admiterea Germaniei, men inerea

179
Chiar din prima zi a agresiunii germane, Nicolae Titulescu, ministrul
romn de Externe, comunicase ministrului Irancez la Bucuresti, d`Omersson, c
agresiunea trebuia s Iie urmat de m suri Ierme si eIiciente din partea
comunit ii interna ionale. Tot el, la 10 martie, n calitate de presedinte n
Iunc iune al Micii n elegeri, a emis un Comunicat prin care statele componente
ale Micii n elegeri si n elegerii Balcanice I ceau cunoscut c ,n eleg s apere
prin toate mijloacele tratatele, inclusiv pe cel de la Iocarno. Ia scurt timp ns
partenerii din n elegerea Balcanic (Iugoslavia, Grecia si Turcia) s-au
desolidarizat de modul Ierm n care Iusese conceput Comunicatul.
180
Compus din Fran a, Marea Britanie, Italia si Romnia.

89
Comisiei Interna ionale a Dun rii, respingerea propunerilor germane de
reglementare a regimului Dun rii prin acorduri bilaterale. Ceva mai
trziu, la 23 august 1939, la Bled, Consiliul Permanent al Micii n elegeri
s-a declarat de acord cu intrarea Germaniei n toate comisiile dun rene si
a subliniat nc odat necesitatea men inerii libert ii de naviga ie, a
egalit ii de tratament si a respectului suveranit ii statelor riverane. n
Iinal Germania a Iost acceptat n C.E.D. n urma acordului semnat de
reprezentan ii Romniei, Marii Britanii, Fran ei, Italiei si Germaniei
181
.
Regimul Dun rii maritime a Iost stabilit ntre 8 si 18 august 1938
de c tre reprezentan ii Fran ei, Marii Britanii si Romniei, prilej cu care
s-a semnat un aranjament reIeritor la ncetarea exercit rii puterilor
speciale ce reveneau C.E.D. cu privire la naviga ia pe Dun rea maritim
(preroga-tivele treceau n competen a statului romn), ncetarea
interna ionaliz rii portului Sulina, exercitarea puterii judec toresti de
c tre statul romn (care executa si lucr rile tehnice; n acest scop
guvernul romn trebuia s nIiin eze Direc iunea Dun rii Maritime),
ntocmirea regulamentului de naviga ie si poli ie de c tre C.E.D., pe
baza propunerilor romnesti si aplicarea lui de c tre statul romn;
trecerea bunurilor C.E.D. n posesia statului romn, care prelua si
datoriile acesteia etc. AstIel erau mplinite cea mai mare parte a
dezideratelor romnesti privind Dun rea maritim .
Problema Stramtorilor. O aten ie deosebit a dat guvernul de la
Bucuresti si problemei Strmtorilor M rii Negre, statuat nc din 1923
prin Conven ia de la Iausanne ncheiat cu Turcia. innd seama de
schimb rile intervenite n climatul politic european ca urmare a ocup rii
zonei demilitarizate rhenane de c tre Germania, guvernul romn a
r spuns pozitiv (29 aprilie 1936) cererii Turciei (din 10 aprilie 1936) de a
se rediscuta regimul Strmtorilor ,n condi ii de securitate indispensabile

181
n perioada15 iunie-15 iulie 1938, membrii C.E.D. au decis suprimarea
art. 53 din tratatul de la Berlin, care prevedea Iunc ionarea C.E.D. ntr-o total
independen Ia de autorit ile locale; suprimarea interna ionaliz rii portului
Sulina; executarea lucr rilor de la gurile Dun rii si a serviciului sanitar numai de
c tre Romnia; trecerea bra ului Chilia sub jurisdic ia exclusiv a Romniei,
retrocedarea c tre Romnia a Iarurilor de la Sulina, SI. Gheorghe etc.;
Inspectoratul de naviga ie s devin exclusiv romnesc.

90
pentru inviolabilitatea teritorial a statului turc
182
. O pozi ie
asem n toare s-a adoptat si n cadrul sesiunii Consiliului Permanent al
n elegerii Balcanice de la Belgrad (4-6 mai 1935), precum si n sedin a
Consiliului Permanent al Micii n elegeri de la Bucuresti (6-8 mai 1935).
Pe aceste coordonate de ac iune, la deschiderea sesiunii de la
Montreaux, delega ia romn , al turi de cele ale celorlalte state ale
n elegerii Balcanice, a sus inut proiectul turc
183
, n poIida obiec iilor
Marii Britanii, care s-a pronun at pentru egalitatea dintre statele riverane
si cele neriverane, prezentnd, n acest sens un alt proiect. n Iinal, ca
urmare si a pozi iei adoptate de romni, conven ia adoptat la Montreaux,
la 20 iulie 1936, a consolidat securitatea Turciei si a statelor riverane
M rii Negre, care au c p tat o serie de avantaje Ia de cele neriverane, si
a permis remilitarizarea Strmtorilor. Concomitent, n poIida mpotrivirii
delega iilor Irancez si britanic , a Iost dizolvat Comisia Interna ional a
Strmtorilor, atribu iile acesteia trecnd n competen a guvernului turc.
R :boiul civil ain Spania. nc de la declansarea r zboiului civil din
Spania, ntre Iranchistii rebeli si guvernul spaniol republican (iulie 1936),
guvernul romn a aderat la Conven ia ini iat de Fran a si Marea Britanie
asupra neinterven iei n r zboiul civil spaniol, menit s mpiedice
imixtiunea diverselor state n aIacerile interne din Spania si s complice
situa ia interna ional
184
. Adeziunea romneasc era determinat , n
concep ia lui Nicolae Titulescu (18 august 1936) de ,un caz particular

182
n mod concret, Turcia dorea s i se suprime toate restric iile de ordin
militar ce i Iuseser impuse prin tratatul de pace de la Iausanne, ceea ce
implica dreptul de a remilitariza Strmtorile Dardanele si BosIor si de a cere
desIiin area Comisiei Interna ionale a Strmtorilor (Nicolae Titulescu considera
c ,Strmtorile sunt ns si inima Turciei si aprecia c ,ele sunt n acelasi timp
si pl mnii Romniei). Guvernul turc mai solicita limitarea tonajului,
notiIicarea prealabil a trecerii prin Strmtori si limitarea timpului de sedere n
Marea Neagr . n acelasi timp se pronun a pentru men inerea principiului
libert ii depline a naviga iei comerciale prin Strmtori.
183
n cazul n care ar Ii Iost adoptat proiectul naintat de Turcia, pozi ia
strategic a acesteia (aliata Romniei si a celorlalte state din n elegerea
Balcanic ) s-a Ii consolidat ea putnd contribui mai bine la ap rarea zonei n
caz de agresiune.
184
Cu toate acestea, Germania, Italia si Uniunea Sovietic aveau s se
implice Ioarte mult n r zboiul civil si s transIorme p mntul spaniol n teatru
de conIrunt ri armate n care si-au sondat poten ialul militar.

91
care nu poate crea un precedent si care nu implic pentru guvernul romn
obliga iunea de a recunoaste principiul c un guvern legal nu poate
ob ine, la cererea lui, un ajutor de la alt guvern mpotriva rebeliunii
185
. n
contextul escalad rii conIlictului, guvernul romn a aderat imediat la
propunerile Comitetului de neinterven ie privind interzicerea p trunderii
voluntarilor n Spania, I r ca aceast m sur s mpiedice prezen a la
ac iunile militare si a diverselor detasamente de voluntari romni, Iormate
n special din comunisti si legionari.
Pactul iugoslavo-bulgar. SIrsitul anului 1936 a consemnat un
proces de apropiere ntre statele n elegerii Balcanice si Bulgaria
186
,
proces acceptat si de guvernul de la SoIia, care si-a exprimat atitudinea
prin declara ia premierului Kioseivanov: ,Noi r mnem la Iormula
noastr : cu blocul balcanic, dar nu n blocul balcanic. n poIida preve-
derilor pactului ncheiat n Iebruarie 1934, care prevedea consultarea ntre
alia i n toate problemele externe si ob inerea asentimentului prealabil n
adoptarea deciziilor importante, la 24 ianuarie 1937, Iugoslavia a ncheiat
cu Bulgaria un acord politic, economic si militar, consIin it printr-un tratat
de prietenie vesnic .
Chiar dac n esen a sa pactul iugoslavo-bulgar nu atingea cu nimic,
conIorm declara iei I cute de Milan Stoiadinovic
187
, obliga iile
Iugoslaviei Ia de alia ii balcanici, ncheierea sa I r asentimentul
prealabil al alia ilor a nc lcat principiul solidarit ii pus la baza
Iunc ion rii n elegerii Balcanice
188
si nu a eliminat ndoielile, dovad n

185
n acest sens, n poIida opozi iei regelui Carol al II-lea si a guvernului,
ministrul romn de Externe s-a ar tat dispus, la sIrsitul lunii august 1936, s
livreze Republicii spaniole 100 de tunuri si 15 avioane pe care Executivul romn
le comandase n Fran a (o parte dintre acestea au Iost livrate republicanilor
spanioli).
186
ntre Turcia si Bulgaria existau raporturi amicale, n spiritul pactelor
de neagresiune ncheiate ntre guvernele celor dou ri. Mul umit de
raporturile cu SoIia se maniIesta si Belgradul.
187
Relevnd semniIica ia pactului iugoslavo-bulgar, Stoiadinovic a
declarat urm toarele la 24 ianuarie 1937: ,n locul re elei de srm ghimpat
existente, azi se instaleaz angajamentul iugoslavo-bulgar, care va p stra
aceast Irontier amical .
188
Romnia si Grecia doreau ca un asemenea tratat s Iie ncheiat
concomitent cu toate statele n elegerii Balcanice si numai dup ce problema ar
Ii Iost analizat n Consiliul Permanent al alian ei. Ia aceasta se adaug Iaptul

92
acest sens Iiind si declara iile delega iilor Greciei si Turciei c vor
proceda la IortiIicarea zonei Adrianopol si a Irontierei comune.
Pentru a nu crea probleme Iunc ion rii pactului balcanic, Romnia
l-a acceptat, innd seama de pozi ia Iavorabil a celorlal i alia i balcanici,
de cea a guvernelor de la Iondra si Moscova, precum si de cea a
Cehoslovaciei care dorea atragerea Bulgariei n n elegerea Balcanic
(pentru a o sustrage inIluen ei germane). Germania si Italia au maniIestat
simpatie si satisIac ie, documentul respectiv Iiind considerat la Berlin ca
,primul pas spre o autonomie a Balcanilor, Iavorabil politicii germane.
n Fran a p rerile au Iost mp r ite, mul i analisti considernd pactul ca
negativ pentru n elegerea Balcanic si chiar pentru Mica n elegere.
Pactul italo-iugoslav. Pu in mai trziu, la 27 martie 1937,
Iugoslavia si-a pus din nou alia ii balcanici n Ia a Iaptului mplinit prin
ncheierea pactului italo-iugoslav
189
, textul acestuia neIiind nmnat
anterior spre studiu, conIorm prevederilor pactului balcanic. De aceast
dat , Milan Stoiadinovic a invocat necesitatea sprijinului italian (n
condi iile n care guvernul de la Roma recunoscuse integritatea teritorial
a Iugoslaviei) si Iaptul c se sI tuise cu reprezentan i ai guvernului de la
Iondra.
Desi nu Iuseser consultate, guvernele de la Atena si Ankara au
considerat c pactul consolida pacea din sud-estul Europei. Romnia l-a
criticat, considerndu-l o nou ac iune unilateral a Iugoslaviei, ns nu l-
a condamnat prea mult apreciind c era destinat men inerii statu-quo-ului.
Cu toate acestea nencrederea ntre statele aliate din n elegerea Balcanic
s-a accentuat, cu att mai mult cu ct noul pact nu I cea nici o reIerire la
Societatea Na iunilor si includea recunoasterea anex rii de jure si de Iacto
a anex rii Etiopiei de c tre Italia. Nelinisti au ap rut si n cadrul Micii
n elegeri.
Cu toate c cele dou pacte ncheiate unilateral de c tre Iugoslavia
la nceputul anului 1937 au aIectat solidaritatea n elegerii Balcanice n
condi iile n careguvernul de la Belgrad si orienta politica din ce n ce

c prevederile noului pact erau n dezacord cu unele din prevederile Conven iei
militare romno-iugoslave din 1921.
189
Pactul mai con inea trei conven ii secrete privind minorit ile
iugoslave din Italia, problema Albaniei si cea a conspiratorilor contra statului
iugoslav din Italia.

93
mai mult spre Berlin
190
, Milan Stoiadinovic nu a disociat Iugoslavia de
pactul balcanic, de care avea nevoie
191
.
Anschluss-ul. Situa ia interna ional a Romniei s-a agravat
considerabil n prim vara anului 1938 cnd Germania a ocupat Austria
(11-13 martie) si a declansat ac iunea de expansiune spre centrul si estul
Europei
192
. F cnd cunoscut pozi ia rii, Gheorghe T t rescu a declarat,
la 12 martie, ministrului Irancez la Bucuresti, Adrien Thierry, c desi
Anschluss-ul nu reprezenta pentru Romnia acelasi pericol ca si
restaura ia Habsburgilor, ocuparea Austriei punea n pericol ,ntregul
statu-quo din regiunea dun rean . Ca urmare se impunea ca marile
puteri democratice s adopte ,o atitudine energic . n caz contrar,
avertiza primul-ministru romn, Romnia va Ii obligat ,s caute ntr-o
apropiere cu Germania mijlocul de a atenua rigorile destinului ei. Apoi,
ntr-un context n care n majoritatea capitalelor europene se maniIesta
prea mult calm si liniste
193
, Gheorghe T t rescu a ncercat s convoace la
Bucuresti pe reprezentan ii Micii n elegeri. Ac iunea a esuat
194
, Romnia
neIiind n situa ia de a putea organiza si conduce replica european la
ac iunea de Ior german
195
.

190
Comunicatul Iinal emis de guvernul iugoslav dup vizita la Belgrad a
ministrului german de Externe, Konstantin Neurath, n iunie 1938 consemna c
ambele p r i au constatat ,o identitate de vederi asupra situa iei politice,
ajungndu-se la convingerea reciproc c politica ambelor guverne tinde spre
acelasi obiectiv. ProIitnd si de Iaptul c la Belgrad, cu acelasi prilej, au Iost
aresta i cei care strigaser ,Tr iasc Fran a, guvernul de la Paris a invitat
Iugoslavia ,s -si revizuiasc interesele I r ntrziere.
191
n timpul ntlnirii cu Metaxas din insula CorIu, Stoiadinovici a
declarat c era ,Ierm atasat de n elegerea Balcanic .
192
Ia 12 martie 1938, Adrien Thierry, ministrul Fran ei la Bucuresti, a
inIormat Parisul c evenimentele din Austria, ,au cauzat n Romnia o verita-
bil stupoare, la care se adaug un puternic sentiment de ngrijorare.
193
Guvernele de la Paris, Iondra si Roma au acceptat rapid actul de Ior
german.
194
Mai mult, la 18 martie 1938, Milan Stoiadinovic a declarat c ,n nici
un caz armata iugoslav nu ar putea ap ra hotarele Cehoslovaciei, amenin ate
eventual de Germania.
195
ReIerindu-se la acest lucru, atasatul militar Irancez la Bucuresti,
colonelul Delmas, conchidea retoric: ,Se poate oare astepta de la Romnia ca,
neamenin at direct, s ia singur , n Europa central , o pozi ie ostil Ia de
Germania, n aIara unei coali ii puternice?.

94
Pe Iondul indiIeren ei diploma iei occidentale, guvernul german a
speculat cu mult abilitate aspira iile revansarde ale Ungariei
196
si
preten iile teritoriale pe care le maniIesta Ia de Cehoslovacia guvernul
de la Varsovia. Fa de Romnia, guvernul de la Berlin a adoptat tactica
promisiunilor si oIertelor ,prietenesti, inclusiv de garantare a grani elor,
nso ite de amenin ri, ncercnd s speculeze diIicult ile ap rute n
rela iile economice romno-Iranceze si romno-engleze.
Agresiunea german mpotriva Austriei a Iost condamnat de
majoritatea partidelor politice din ar , de ntregul popor romn, care si-a
maniIestat atasamentul Ia de poporul austriac greu ncercat
197
.
Renarmarea Bulgariei. Problema renarm rii Bulgariei a Iost
discutat cu prilejul ConsI tuirii Consiliului Permanent al n elegerii
Balcanice de la Ankara (25-27 Iebruarie 1938) cnd Ioannis Metaxas
198
s-
a ar tat dispus s Iac si unele concesii
199
. Pu in mai trziu, n vara anului
1938, la ini iativa Turciei (cu grij , pentru a nu sup ra Germania
200
si
Italia), care a propus s se permit renarmarea Bulgariei n schimbul unei
declara ii de amici ie Ia de statele n elegerii Balcanice, cei patru alia i
au luat n discu ie problema unei n elegeri concrete cu Bulgaria. Rela ii

196
Ia scurt timp dup Anschluss, guvernul ungar si-a exprimat
atasamentul Ia de Reich si a transmis lui Hitler ,cele mai c lduroase
Ielicit ri.
197
Relevnd viitoarele consecin e ale Anschluss-ului, Nicolae Iorga
conchidea n ,Timpul din 23 mai 1938: ,Austria este un punct de plecare si
aten iona: ,Fereste-te popor al meu, c ci mari primejdii i se preg tesc.
198
Metaxas aprecia c ac iunea era menit s ,mpiedice Bulgaria de a se
lega de o mare putere, cum ar Ii Germania, si de a deveni instrumentul ei.
199
Cu acel prilej s-a decis s nu Iie recunoscut guvernul lui Franco,
Iiecare stat putnd stabili ns rela ii oIiciale. Rustu Aras a I cut cunoscut c
Turcia si Grecia neIiind numai state balcanice doreau s -si extind colaborarea
si dincolo de sIera balcanic (Romnia si Iugoslavia au Iost de acord). P reri
diIerite au Iost Ia de recunoasterea Imperiului italian din Etiopia, Romnia
neangajndu-se la o recunoastere de jure a acestuia. Romnia a propus alia ilor
s ia o atitudine comun pentru interzicerea Societ ii Na iunilor de a se
amesteca n treburile interne ale statelor membre (se reIerea la problema
minorit ilor).
200
n acel moment, Germania dispunea de 60 din interesele industriale
str ine din Turcia, de innd primul loc n comer ul exterior si avnd circa 2000
de specialisti utiliza i de statul turc.

95
amicale cu Bulgaria dorea si Romnia, dar prin ncheierea unui pact de
neagresiune cu toate statele care constituiau n elegerea Balcanic ,
conIorm principiilor statuate n pactul Societ ii Na iunilor.
n Iinal, dup numeroase discu ii, acordul a Iost semnat la Salonic,
la 31 iulie 1938. n aIara abolirii clauzelor militare ale tratatului de la
Neuilly si a clauzelor reIeritoare la demilitarizarea Irontierei turco-bulgare
din Conven ia de la Iausanne din 1923, documentul mai men iona
atasamentul Bulgariei Ia de politica de nt rire a p cii n Balcani,
dorin a acesteia de a ntre ine cu statele vecine raporturi de bun
vecin tate si angajamentul tuturor statelor semnatare de a se ab ine n
rela iile lor mutuale de la orice recurgere la Ior n conIormitate cu
acordurile de neagresiune pe care Iiecare le-a semnat
201
.
Renarmarea Ungariei. Concomitent cu ini ierea discu iilor privind
acceptarea renarm rii Bulgariei, Consiliul Permanent al n elegerii
Balcanice ntrunit la Ankara (25-27 Iebruarie 1938) a decis ca guvernul
romn (n numele celor trei guverne ale statelor Micii n elegeri) s
propun guvernului de la Budapesta s accepte reluarea negocierilor n
vederea mbun t irii rela iilor cu Ungaria. n acest sens, la 18 martie
1938, Executivul de la Bucuresti a naintat un set de propuneri care
cuprindeau proiectul unei declara ii de nerecurgere la Ior si recunoastere
a egalit ii n domeniul narm rilor pentru Ungaria si proiectul unei
declara ii identice unilaterale a Iiec ruia din cele patru guverne care se
angajau s ia toate m surile administrative de natur s nl ture ,orice
piedic n calea dezvolt rii rela iilor amicale dintre ele.
Intuind situa ia diIicil n care avea s Iie pus Cehoslovacia,
Budapesta a Iost de acord doar cu realizarea unor n elegeri cu guvernele
de la Bucuresti si Belgrad, Iapt neacceptat de c tre diploma ia romn ,
care nu dorea s tr deze aliatul cehoslovac. Cu toate acestea,
reprezentan ii Micii n elegeri, ntruni i la Sinaia, la 4 si 5 mai 1938, si-au
exprimat dorin a de a se continua negocierile n curs n scopul instituirii
,unui regim de n elegere si ncredere n bazinul Dun rii. n acelasi
spirit, regele Carol al II-lea se ar ta dispus s acorde noi Iacilit i
minorit ii maghiare din Transilvania.

201
Acordul a Iost RatiIicat de Bulgaria la 11 noiembrie, de Grecia la 13
noiembrie si de Romnia la 15 noiembrie 1938.

96
n Iinal, la Bled, la 23 august 1938, Consiliul Permanent al Micii
n elegeri a discutat proiectul de protocol adi ional (la care si d duser
deja acordul Romnia, Iugoslavia si Ungaria), precum si declara ia asupra
minorit ilor propus de ministrul cehoslovac de Externe si a decis
recunoasterea de c tre cele trei state care constituiau Mica n elegere a
egalit ii de drepturi pentru Ungaria n privin a narm rii renun area
reciproc la orice recurgere la Ior .
Cri:a Societ ii Na iunilor. n 1938, Societatea Na iunilor, care
se dovedise neputincios si incapabil s Iac Ia gravelor probleme
cu care se conIrunta omenirea se aIla la sIrsitul activit ii sale,
compromi ndu-se si mai mult prin votarea de c tre Adunarea
General , n septembrie 1938, a propunerii engleze privind suspen-
darea prevederilor Pactului Iigii privind respingerea n comun a
agresiunii. Extrem de grav , aceast decizie a marcat esecul total al
politicii de securitate colectiv , l snd rile membre s se apere prin
Ior e proprii. Iund pozi ie, Consiliul Permanent al n elegerii Balcanice,
ntrunit la Geneva, a considerat, la 16 septembrie, ca Iiind neoportun
modiIicarea Pactului Societ ii Na iunilor.
De:membrarea Cehoslovaciei. nainte chiar de intensiIicarea
presiunilor germane si ungare si poloneze asupra Cehoslovaciei, guvernul
romn s-a pronun at cu Iermitate pentru respectarea independen ei si
integrit ii acesteia. n acest scop, diploma ii romni au I cut numeroase
interven ii diplomatice n marile capitale ale Europei, relevnd c
Romnia era dispus s accepte si survolul teritoriului na ional de c tre
avioanele sovietice n situa ia n care Uniunea Sovietic s-ar Ii ar tat
dispus s intervin n sprijinul Cehoslovaciei
202
.
Preten iile teritoriale ungare la adresa Romniei au determinat
guvernul romn s Iie ns prudent n rela iile cu autorit ile de la
Berlin
203
si s adopte, la sugestia acestora o atitudine ct mai neutr Ia

202
n poIida protestelor germane, guvernul de la Bucuresti a autorizat
survolarea spa iului aerian al Romniei de c tre avioanele sovietice cump rate
de c tre guvernul de la Praga si a I cut demersuri pe lng guvernul iugoslav
pentru ndeplinirea obliga iilor asumate prin pactul Micii n elegeri n situa ia
n care Ungaria ar Ii atacat Cehoslvoacia.
203
Percepnd situa ia diIicil a Romniei si Iugoslaviei, Hermann
Gring a declarat ministrului iugoslav la Berlin c Germania era gata s
garanteze integritatea teritorial a celor dou ri dac acestea ar Ii adoptat o
politic de neutralitate si a sI tuit ca ,ochii celor dou ri s nu mai alunece
cnd spre Moscova, cnd spre Paris.

97
de evenimentele interna ionale. Asa s-a procedat, cel pu in oIicial, dup
dictatul germano-italo-Iranco-englez de la Mnchen (29 spre 30 septem-
brie 1938)
204
, prin care Germania a ncorporat zona sudet cehoslovac .
O pozi ia asem n toare au adoptat si alia ii din n elegerea Balcanic , to i
Iiind convinsi c singura posibilitate de a-si salva integritatea teritorial
consta n neimplicare direct , n solidaritate si unire.
Cu toate acestea guvernul si diploma ia romn au I cut totul, asa
cum preciza Nicolae Petrescu-Comnen, ministru de Externe, ca
,Cehoslovacia s supravie uiasc , s devin viabil si s r mn aliata
noastr . Concomitent, diploma ii romni la Iondra, Paris, Roma si
Berlin au ac ionat pentru a determina guvernele rilor respective s -si
asume ,garan ia noului statut teritorial al Cehoslovaciei
205
. Desi era
constient de riscurile pe care si le asuma, guvernul romn a sprijinit n
permanen aliatul cehoslovac, ar tndu-se dispus s accepte tacit
tranzitul spa iului aerian de c tre avia ia sovietic si chiar al trupelor
terestre n situa ia n care Uniunea Sovietic ar Ii dorit s intervin n
sprijinul Cehoslovaciei.
Ia 15 martie 1939, dup ce cu o zi nainte Slovacia si proclamase
independen a, Germania a ocupat ce mai r m sese din Cehoslovacia,
constituind Protectoratul Bohemiei si Moraviei. Concomitent, Ungaria a
ocupat toat Ucraina Subcarpatic , realiznd grani comun cu Polonia,
si apoi chiar teritorii din sudul Slovaciei ,independente.
Atitudinea corect a Romniei a Iost recunoscut de oIicialii
cehoslovaci, inclusiv la ConIerin a de pace de la Paris din 1946.
Ucraina Subcarpatic . n prim vara anului 1939 ntr-o situa ie
extrem de diIicil se aIla si Ucraina Subcarpatic , teritoriu cehoslovac
proclamat, la 14 martie 1939, stat independent (ca si Slovacia). n Ia a
intensiIic rii presiunilor ungare, monseniorul dr. Augustin Volosin a cerut

204
Analiznd consecin ele Mnchen-ului, Maurice Creuzeu aIirma:
,Echilibrul european Iusese zdruncinat n Iavoarea Germaniei. Securitatea
colectiv este ucis . Ia rndu-i Winston Churchill declara c ,Anglia a suIerit
o nIrngere I r r zboi, iar Paul Boncour preciza lui V.V. Pella c ,Singura
Iormul r mnea Societatea Na iunilor.
205
Relevnd aceast pozi ie, ministrul cehoslovac al AIacerilor Str ine,
Frantsek Chvalkovsky, si-a exprimat gratitudinea guvernului s u pentru
pozi ia adoptat de guvernul si de sprijinul poporului romn, care a primit cu
prietenie si ospitalitate pe reIugia ii cehi si slovaci.

98
protec ia Germaniei, care nu a r spuns Iavorabil. Ca urmare, Volosin a
propus includerea Ucrainei Subcarpatice n componen a Romniei (Iapt
respins de guvernul romn) si a rugat guvernul Irancez s intervin la
Budapesta pentru a opri invazia trupelor ungare si a se reglementa situa ia
rii pe cale diplomatic .
Concomitent cu condamnarea agresiunilor germane si ungare de
c tre guvernul romn
206
, Consiliul de Coroan a decis, la 17 martie 1939,
n unanimitate, luarea unor m suri militare mai ample care s duc la
,ap rarea intereselor na ionale.
Incerc ri ae a revitali:a In elegerea Balcanic . Pe m sura sl birii
Micii n elegeri si mai ales dup desIiin area acesteia n urma
dezmembr rii Cehoslovaciei, Romnia a I cut numeroase ncerc ri
pentru a consolida n elegerea Balcanic si de a crea condi iile pentru ca
aceasta s poat ac iona ca o grupare independent n stare s poat
interveni n orice moment al turi de Marea Britanie si Fran a. Inclusiv n
timpul ConIerin ei de la Bucuresti (20-22 Iebruarie 1939), cnd, spre
surprinderea multora, cele patru state aliate au decis prelungirea pe sapte
ani a pactului balcanic si continuarea politicii de colaborarea cu Bulgaria,
n poIida politicii revansarde a multor cercuri revizioniste, inclusiv a
presei. Acelasi scop al nt ririi alian ei balcanice l-a avut ncercarea lui
Grigore GaIencu de a atrage Polonia la politica n elegerii Balcanice n
timpul vizitei I cute n martie 1939 la Varsovia. Politica promovat de
Joseph Beck a I cut ca acest deziderat s esueze. Situa ia s-a agravat din
vara anului 1939, odat cu accentuarea dezinteresului din ce n ce mai
pronun at al Uniunii Sovietice Ia de situa ia din Balcani, chiar dac la
17 septembrie 1939, n momentul n care a atacat Polonia, Moscova a
I cut cunoscut c si men ine neutralitatea n rela iile cu statele balcanice.

206
Sesiznd esen a evenimentelor si pericolele ce planau asupra
Romniei, Armand C linescu, primul-ministru romn consemna: ,Am asistat
la nc o etap a misc rii de naintare german . Mijlocul provocarea
dezintegr rii interne pe care a nceput-o spre a izola Bohemia si a o nghi i. O
nou etap poate Ii subjugarea Romniei. Mijloacele provocarea unui conIlict
militar cu Ungaria si cu minorit ile germane. Dac l s m Germaniei ini iativa
de manevr vom c dea sigur. Reac iunea noastr militar nu este posibil .
Sprijin militar din apus exclus. ConIlagra ie general ndoielnic .

99
Intensificarea presiunilor germane. Opozi ia Romniei Ia de
extinderea procesului de dezmembrare a Cehoslovaciei si exterminarea
din ordinul regelui Carol al II-lea a grupului Corneliu Codreanu a
determinat autorit ile de la Berlin s Iac presiuni din ce n ce mai mari
asupra guvernului romn, care, n Ia a lipsei de reac ie a Parisului si
Iondrei si a convingerii c cel pu in pentru o perioad de timp Romnia
nu putea conta pe sprijinul Fran ei si Marii Britanii, a nceput s Iac
unele concesii economice Reich-ului si s -si maniIeste inten ia de a
mbun t i rela iile cu Berlinul, spernd ca acesta s nu ncurajeze
Ungaria si Bulgaria n mplinirea dezideratelor lor revizioniste. Ia rndu-
i, guvernul de la Berlin a ncercat s ob in noi pozi ii n rela iile
economice cu Romnia si s -i schimbe direc iile de politic extern .
Cu toate acestea, Romnia a continuat s -si mbun t easc rela iile
cu Fran a
207
si Marea Britanie
208
, precum si cu alia ii balcanici
209
, a
ncercat s dep seasc criza din rela iile cu Germania, declarndu-si

207
SemniIicativ n acest scop este numirea, la 21 decembrie 1938, a lui
Grigore GaIencu n Iruntea Ministerului AIacerilor Str ine, ridicarea Iega iei
romne de la Paris la rang de ambasad (9 decembrie 1938) si numirea ca
ambasador extraordinar si plenipoten iar a lui Gheorghe T t rescu. Cu pu in
timp nainte, la 26 noiembrie 1938 guvernul de la Paris decisese si el s ridice
Iega ia de la Bucuresti tot la nivel de ambasad si a I cut cunoscut c Romnia
constituia ,singurul reazem real ce re ine descinderea Germaniei spre gurile
Dun rii si spre BosIor.
208
Cu toate c la sIrsitul anului 1938, guvernul englez a maniIestat o
atitudine Iavorabil Ia de Romnia, aceasta nu a Iost exprimat public si
concretizat la nivelul celor stabilite, deoarece Neville Chamberlain nu dorea s
supere Germania. Spernd n sprijinul britanic, ca si celelalte state balcanice, de
altIel, guvernul romn a ob inut, n Iebruarie 1939, promisiunea regelui George
al VI-lea c cererile Bucurestilor vor Ii solu ionate ,cu succes . Mai explicit a
Iost premierul Neville Chamberlain, care a declarat noului ministru romn la
Iondra, V.V. Tilea, c Marea Britanie nu se va opune ca statele din estul
Europei ,s Iac comer cu Germania, dar nici nu vor admite ca acestea ,s
devin dominate si controlate din punct de vedere economic de Germania. n
acest spirit, n Iebruarie 1939, a Iost organizat Societatea British-Rumanian
Corporation Itd. Pentru promovarea comer ului romno-englez, iar Grupul
romn, condus de Max Auschnitt a ob inut crete pe termen de 10 ani pentru
3.000.000 de lire sterline. Concomitent, Iondra a maniIestat interes pentru
consolidarea n elegerii Balcanice si pentru atragerea Bulgariei.
209
Ia 1 ianuarie 1939, Iega iile romne de la Belgrad, Ankara si Atena
au Iost ridicate la rang de ambasad .

100
inten ia de a ncheia cu aceasta un acord economic pe termen lung. n
acest scop, la nceputul lunii Iebruarie 1939 n Romnia a sosit o
delega ie economic n Irunte cu Hhelmuth Wohlthat, romnii tergiver-
snd negocierile pn dup dezmembrarea Cehoslovaciei cnd presiunile
germane au atins apogeul.
n acest context, n care nu putea conta pe un sprijin concret din
partea altor puteri si spernd s cstige timp pentru a-si consolida ap ra-
rea, guvernul romn a decis s semneze, la 23 martie 1939, tratatul econo-
mic cu Germania, care aducea grave prejudicii economice si politice
Romniei. Cu toate acestea, ara a r mas, pentru nc un an, din punct de
vedere politic, n orbita puterilor democratice occidentale.
Garan iile anglo-france:e. n condi iile n care principalul aliat al
Romniei din Mica n elegere, Cehoslovacia, disp ruse de pe harta
Europei, Romnia avea neap rat nevoie de sprijin diplomatic din parte
marilor puteri democratice ale continentului, precum si sprijin economic
si Iinanciar n vederea nzestr rii armatei cu armament, ac iune periclitat
de Iaptul c majoritatea comenzilor romnesti Iuseser contractate cu
Iirme cehoslovace.
n urma demersului ntreprins de V.V.Tilea, ministrul romn la
Iondra
210
, guvernele Irancez si englez si-au exprimat disponibilitatea n
ceea ce priveste ajutorul ce urma s Iie acordat
211
, n timp ce M.M.

210
Ia 16 martie 1939, acesta l-a inIormat pe Sir Orme Sargent,
subsecreatar de stat la Foreign OIIice, c guvernul german solicitase guvernului
romn ,s -si dea acordul la monopolul acestuia asupra exporturilor romnesti si
s accepte unele restric ii industriale pe teritoriul Romniei n interesul
germanilor (n schimb, Germania urma s garanteze ,Irontierele Romniei). Cu
acelasi prilej a precizat c ,guvernul romn era dispus s vad n aceasta un
ultimatum si a solicitat guvernului britanic s -si precizeze pozi ia n cazul n care
,Romnia devine victim a agresiunii germanilor. Pentru a nu tensiona si mai
mult deja ncordatele rela ii romno-germane, guvernul romn a negat existen a
unui ultimatum german propriu-zis, dar nu si cererile inacceptabile ale Berlinului,
si a solicitat sprijin englez si Irancez.
211
Ia 18 martie 1939, Executivul de la Iondra

a ntrebat ns oIicial
guvernul de la Ankara dac era dispus s ajute Romnia. Executivul de la
Istanbul, ca si cel de la Atena, a r spuns c nu se puteau angaja n aIara
prevederilor Pactului Balcanic. Ia rndu-i, guvernul iugoslav a recomandat s
se p streze rela ii amicale cu Germania, care nu trebuia provocat n nici un Iel.
n acest context, Geoges Bonnet a r spuns lui Gheorghe T t rescu c ,Fran a
singur nu va putea acorda un astIel de ajutor si c trebuie clariIicat pozi ia
altor state interesate, printre care si U.R.S.S..

101
Iitvinov a propus convocarea imediat a unei consI tuiri ntre
reprezentan ii U.R.S.S., Fran ei, Poloniei si Romniei. Iordul HaliIax a
considerat ns prematur convocarea conIerin ei si a propus la rndu-i
adoptarea si publicarea unei declara ii de c tre guvernele U.R.S.S.,
Fran ei, Marii Britanii si Poloniei din care s rezulte c puterile respective
erau interesate n men inerea independen ei statelor din estul si sud-estul
Europei. Chiar dac era total neangajant , propunerea englez nu a Iost
adoptat deoarece Polonia a reIuzat s semneze o asemenea declara ie
al turi de Uniunea Sovietic .
n acest context, la 21 si 22 martie 1939, Irancezii au propus
englezilor s -si asume, n comun, obliga ii Ierme, chiar si militare, Ia de
Romnia si Polonia pentru a Ii sigur c acestea vor participa la o eventual
rezisten antigerman . Temndu-se de reac ia german si nedorind s-o
provoace, Armand C linescu a primit cu rezerve inten ia Iranco-englez de
ncheiere a unui pact de asisten mutual cu Romnia si a sugerat
adoptarea unor declara ii unilaterale de garantare a securit ii Romniei.
ntre timp, pentru a Iace mai bine cunoscut pozi ia Romniei,
Grigore GaIencu a eIectuat turnee diplomatice la Istanbul (8-9 aprilie) si
n mai multe capitale occidentale (Berlin, Paris, Roma, Iondra),

unde a
pledat pentru sporirea interesului cercurilor Iinanciare si economice
britanice, n special, pentru Romnia si pentru consolidarea securit ii
Romniei si a Balcanilor. n acest scop considera c se impunea si
sprijinul Uniunii Sovietice. Pentru a nu irita Berlinul, ministrul romn de
Externe a I cut cunoscut c guvernul romn nu dorea s Iie implicat n
vreun Iel n negocierile Iranco-anglo-sovietice n problema garan iilor de
securitate si c nu dorea ncheierea unui pact de asisten mutual
romno-sovietic.
n Iinal, dup ce la 31 martie 1939 a Iost ncheiat un acord
economic romno-Irancez
212
(concomitent cu acordarea de garan ii
Iranco-engleze c tre Polonia), Fran a si Marea Britanie au acordat (13
aprilie 1939) garan ii politice comune Romniei (si Greciei). Exprimnd
pozi ia Germaniei, Hermann Gring le-a apreciat ca ,iluzorii si
,primejdioase din punct de vedere politic, deoarece ,Reich-ul nu vrea s
se lase ncercuit.

212
Ia 11 mai 1939 a Iost ncheiat si un acord economic romno-englez.

102
Garantnd independen a Romniei, si nu integritatea teritorial ,
Marea Britanie si Fran a si-au urm rit si propriile interese n zon
213
. Cu
toate acestea, garan iile au evitat pentru moment izolarea deplin a
Romniei, supus permanent unei presiuni si amenin ri germane si
ungare, n special.
Negocierile anglo-franco-turce. Considernd c un eventual acord
ntre Anglia si Turcia ar Ii Iost beneIic pentru consolidarea securit ii n
zona Balcanilor si n estul Mediteranei, diploma ia romn a sprijinit
demersurile respective, sI tuind, totodat , Iugoslavia s nu adopte o
atitudine obstruc ionist care ar Ii dus la dezintegrarea n elegerii
Balcanice. Dup Iinalizarea acordului anglo-turc
214
, guvernul de la
Bucuresti a v zut n n elegerea respectiv o nou garan ie din partea
puterilor occidentale. Protocolul secret anexat tratatului anglo-Iranco-turc
la 19 octombrie 1939 prevedea ns ajutor si asisten c tre Turcia
,imediat ce o oIensiv militar declansat de o putere european ar
ajunge la Irontierele Bulgariei sau Greciei, deci peste teritoriul
Romniei.
Negocierile anglo-franco-sovietice. ncepute oarecum promi tor,
negocierile tripartite de la Moscova din vara anului 1939 au intrat treptat
n impas, datorit intereselor divergente dintre Marea Britanie, Fran a si
Uniunea Sovietic , Iiecare ncercnd s -si impun punctele de vedere

213
Sugestiv Iiind n acest sens este declara ia I cut de DuII Cooper:
,Dac am garantat Polonia, Grecia si Romnia, nu am I cut-o pentru c sim im
pentru polonezi, romni sau greci vreo particular tandre e, n compara ie cu
etiopienii sau albanezii, ci pentru c am n eles c interesele noastre vitale sunt
intim legate cu ei si c un act de agresiune contra unuia este un act contra
tuturor.
214
n mai si iunie 1939, Turcia a ncheiat acorduri oIiciale cu Fran a si cu
Anglia, care nu au Iost privite cu ochi buni n Iugoslavia, care se temea de
Germania si Italia. Ia rndu-i, Germania a considerat c prin alian a Turciei cu
cele dou state democratice occidentale, Strmtorile au Iost puse la dispozi ia
acestora din urm . Inten ia Germaniei de a controla Balcanii a rezultat si din
propunerea I cut de von Papen lui Numan Menemencioglu, la 4 mai 1939, ca
Italia, devenit stat balcanic prin ocuparea Albaniei (6 aprilie 1939) s Iie
primit n n elegerea Balcanic , Reich-ul urmnd a garanta Turciei integritatea
teritorial .

103
care s le satisIac interesele imediate si de perspectiv
215
. Ia aceasta s-a
ad ugat nencrederea si chiar tr darea reciproc din moment ce att
englezii ct si sovieticii au negociat concomitent cu germanii, ct si
diIicult ile privind ob inerea acordului guvernelor de la Varsovia si
Bucuresti privind trecerea trupelor sovietice pe teritoriile Poloniei si
Romniei n situa ia n care ar Ii trebuit s intre n ac iune mpotriva unei
agresiuni germane.
Pentru guvernul romn ns , n condi iile n care guvernul sovietic
nu recunostea de jure suveranitatea romneasc asupra Basarabiei,
acceptarea trecerii Nistrului de c tre trupele sovietice era inacceptabil .
De altIel, cunoscnd aceast situa ie si pozi ia Kremlinului, guvernele de
la Paris si Iondra nici nu au mai inIormat guvernul de la Bucuresti dac
accept sau nu trecerea trupelor sovietice. Chiar dac avea grani a
r s ritean recunoscut de guvernul sovietic, Polonia nu a acceptat nici ea
p trunderea trupelor sovietice pe teritoriul na ional, invocnd
nencrederea n politica guvernului de la Moscova si practici mai vechi
ale trupelor sovietice. n acest context, tratativele tripartite de la Moscova
au Iost ntrerupte, la 21 august.
Neutralitatea. n contextul istoric extrem de complex determinat de
declansarea celui de-al doilea r zboi mondial prin atacarea Poloniei de
c tre Germania (1 septembrie 1939) si prin angajarea n conIlagra ie a
Marii Britanii, a Fran ei (3 septembrie 1939) si a altor state, Romnia a
decis, la 6 septembrie (si sub presiune german ) s adopte o pozi ie de
neutralitate
216
. Decizia Consiliului de Coroan nu contravenea vreunei
alte obliga ii interna ionale a Romniei
217
si se nscria n largul curent

215
Sovieticii au cerut garantarea ntregului spa iu dintre Marea Baltic si
Marea Neagr , deci inclusiv a Finlandei, Ietoniei si Estoniei (considernd c
germanii puteau ataca si de pe teritoriul acestor state), lucru nedorit de englezi.
216
Decizia a Iost luat de c tre Consiliul de Coroan si a Iost I cut
public prin Comunicatul nr. 58 al Casei Regale. A doua zi, Grigore GaIencu a
I cut cunoscut c Romnia r mnea neutr pn cnd r zboiul ar Ii atins
direct independen a si integritatea ei, interesele de via ale prietenilor ei din
n elegerea Balcanic .
217
Garan iile acordate de Fran a si Marea Britanie Romniei la 13 aprilie
1939 erau unilaterale, iar alian a cu Polonia din 1921 nu Iunc iona dect n caz
de agresiune sovietic (declansat la 17 septembrie 1939), dar la cererea
guvernului de la Varsovia, care nu a ntreprins acest demers.

104
neutralist din epoc . n poIida obiec iilor germane, neutralitatea Romniei
a Iost binevoitoare Ia de Polonia, guvernul romn permi nd tranzitarea
tezaurului, armatei, guvernului polonez si a civililor spre alte state si chiar
r mnerea multora n ar
218
.
Romania ,i Blocul neutrilor. Ia scurt timp dup declansarea celui
de-al doilea r zboi mondial, guvernul romn a ini iat demersuri pe lng
guvernele grec, turc si iugoslav pentru consolidarea leg turilor dintre
statele n elegerii Balcanice si atragerea Bulgariei la ideea organiz rii
unui bloc care s permit constituirea unei zone neutre n Balcani. n
acest scop, guvernul de la Belgrad a propus ncheierea unor tratate de
neagresiune si neutralitate ntre toate statele balcanice sau intrarea
Bulgariei n n elegerea Balcanic , guvernul romn a optat pentru
adoptarea unei declara ii comune prin care cele cinci state se angajau s
r mn neutre, n timp ce guvernul de la Atena s-a pronun at pentru o
,neutralitate pur I r nici o men iune de revizuire. n poIida pozi iei
adoptat de c tre guvernul elen, Grigore GaIencu si Cincar Marcovic au
acceptat la Jebel (19 septembrie 1939) posibilitatea revizuirii Irontierelor
n Iavoarea Bulgariei n situa ia n care Bulgaria ar Ii aderat la n elegerea
Balcanic si s-ar Ii supus tuturor angajamentelor si obliga iilor pe care le
aveau celelalte state membre, dac ar Ii cedat teritorii toate statele
n elegerii Balcanice si dac guvernul bulgar ar Ii Iost ,expresia opiniei
publice n ansamblul s u, n scopul de a evita curente contrarii care ar Ii
putut compromite opera de n elegere o dat realizat . Ideea blocului
balcanic a convenit si Fran ei si Marii Britanii, care s-au ar tat dispuse s
accepte chiar suprema ia Italiei n cadrul acestuia, cu condi ia ca aceasta
s r mn neutr .
ntr-un asemenea context, la 28 octombrie 1939, guvernul romn a
Iormulat care s stea la baza constituirii blocului neutrilor n sud-estul
Europei: 1. Neutralitate des vrsit n cadrul r zboiului n desI surare;
2. Neagresiune ntre statele care ar Ii constituit blocul
219
; 3. P strarea unei
neutralit i binevoitoare Ia de statul care ar Ii Iost eventual atacat;

218
Romnia a acordat azil la circa 100 000 de emigran i polonezi (ntre
care 60 000 de militari) si a permis tranzitarea a peste 70 000 kg aur din
tezaurul na ional.
219
Obliga iile de asisten mutual dintre unele state participante la bloc
r mneau n vigoare n caz de agresiune.

105
4. Iuarea de comun acord a deciziilor n vederea normaliz rii situa iei
militare la Irontierele comune; 5. Stabilirea unui contact direct ntre
ministrii AIacerilor Str ine ai statelor respective si schimb de inIorma ii
politice si economice ntre guverne; 6. Adoptarea unor m suri de ordin
economic n baza comunit ii de interese. Prin urmare, proiectul
romnesc viza men inerea alian elor existente (si chiar l rgirea acestora),
a statu-quo-ului teritorial si a p cii n zon , neIiind ndreptat mpotriva
nim nui.
Teama de reac ia Berlinului, n special, a I cut ca n scurt timp
alia ii balcanici ai Romniei s -si piard entuziasmul Ia de ideea
blocului neutrilor, chiar si ntr-o Iorm restrns la statele care constituiau
n elegerea Balcanic . Insistnd n aceast din urm direc ie, Grigore
GaIencu a militat, n timpul sesiunii ordinare a Consiliului Permanent al
n elegerii Balcanice de la Belgrad (2-4 Iebruarie 1940) pentru solidari-
tatea statelor membre si pentru adoptarea de c tre acestea a unei neutra-
lit i active n sensul ap r rii n comun a zonei, chiar n aIara obliga iilor
contractuale, n cazul unei eventuale agresiuni extrabalcanice. Evolu ia
situa iei interna ionale a I cut ca aceast ini iativ s r mn la stadiul de
deziderat
220
.
Recrudescen a revizionismului ungar, bulgar yi sovietic
Revi:ionismul ungar. Datorit nerecunoasterii de c tre guvernele de
la Budapesta a prevederilor Tratatului de la Trianon din 1920, rela iile
romno-ungare au Iost tensionate n toat perioada interbelic . n acest
sens, n august 1937, Iaszlo Bardossy, ministrul ungar la Bucuresti, a
prezentat, la Sinaia, lui Victor Antonescu punctul de vedere al guvernului
ungar reIeritor la rela iile cu statele Micii n elegeri: ncheierea unui
protocol prin care s se recunoasc caducitatea clauzelor militare ale
tratatului de la Trianon, recunoasterea egalit ii n drepturi a Ungariei n
domeniul narm rii si o situa ie special pentru minorit ile maghiare din

220
Chiar dac s-a decis prelungirea pactului cu nc 7 ani (ncepnd cu 9
Iebruarie 1941), reuniunea de la Belgrad din Iebruarie 1940 s-a dovedit a Ii si
ultima, n elegerea Balcanic destr mndu-se la scurt timp, datorit evenimen-
telor interna ionale care au urmat.

106
cele trei state. n schimb, Ungaria se angaja s nu recurg la Ior n
rela iile cu Romnia, Iugoslavia si Cehoslovacia. Considernd propune-
rile maghiare drept amestec n treburile interne, Victor Antonescu a
declarat c problema minorit ilor era de competen a Iiec rui guvern
na ional si nu de cea a celui de la Budapesta. Apoi, dup ntlnirea dintre
Hitler si lordul HaliIax din 19 noiembrie 1937, cnd Fhrer-ul a c p tat
mn liber n Europa central , guvernul de la Budapesta, interesat n
modiIicarea statu-quo-ului teritorial postbelic, nu a mai dorit, o vreme,
negocieri cu statele Micii n elegeri, iar atunci cnd a acceptat s le poarte
a urm rit, de regul , satisIacerea revendic rilor revizioniste.
Apoi, n ianuarie 1939, cu prilejul vizitei la Berlin a unei delega ii a
guvernului de la Budapesta, proIitnd de agravarea situa iei interna io-
nale, inclusiv a pozi iei Romniei, ministrul de Externe ungar Istvan
Csaky a propus constituirea ,unui nou stat transilv nean independent, n
speran a c acesta ar Ii putut Ii integrat mai usor Ungariei. n condi iile n
care germanii nu au Iost de acord, guvernul de la Budapesta a pus, n luna
urm toare, problema unei revizuiri a Irontierelor n urma c reia Ungaria
ar Ii ob inut unele teritorii romnesti de grani . Concomitent, primul-
ministru Teleki Pal a conceput un proiect de constituire a unui ,coridor
spre teritoriul secuiesc si a unor cantoane (ca teritorii na ionale suverane).
Pentru transpunerea n practic a acestor planuri, la mijlocul lunii
martie 1939, concomitent cu ocuparea Ucrainei Subcarpatice, guvernul
ungar a masat importante Ior e militare la grani a cu Romnia
221
, determi-
nnd guvernul romn s declare mobilizarea general .
Ia scurt timp dup dezmembrarea Cehoslovaciei si dup ce
ocupase ntreaga Ucrain Subcarpatic (15-17 martie 1939) si p r sise
Societatea Na iunilor (11 aprilie 1939), primul-ministru ungar, Teleki Pal
a declarat c ,revendicarea Transilvaniei r mne n prim planul preocup -
rilor politicii Ungariei si c ,anexarea ei va avea loc mai curnd sau mai
trziu, iar ntre 18 si 20 aprilie, la Roma, a naintat ministrului italian de
Externe, Ciano un memoriu nso it de o hart , cu propuneri de ,solu io-
nare. n acelasi scop, n plan militar, la nceputul lunii mai 1939, gene-

221
RelieInd inten iile agresive ungare, Grigore GaIencu inIorma
reprezentan ele romnesti de peste hotare: ,Ungaria nutreste sentimente revi-
zioniste pe care, n vremurile din urm , le-a maniIestat pe Ia , prin campanii
de pres si ntruniri.

107
ralul Werth Henrik, seIul Marelui Stat Major ungar, a naintat membrilor
guvernului un proiect de opera ii militare mpotriva Romniei (aprobat
apoi si de responsabilii politici), care viza n aIara problemelor militare
propriu-zise si modul n care urma s se desI soare activitatea de
propagand si sabotaj n teritoriul romnesc. n plan diplomatic, guvernul
de la Budapesta a nceput s pun din ce n ce mai acut problema
Transilvaniei n raporturile interna ionale, n special n rela iile cu Anglia.
Presiunile ungare asupra Romniei s-au accentuat dup semnarea la
23 august 1939 a pactului de neagresiune germano-sovietic. De altIel,
dup ce, la ndemn german, Ungaria dislocase noi trupe la grani a cu
Romnia, chiar n ziua n care era ncheiat sinistrul pact, Csaky Istvan
trimitea guvernului romn o Not sever prin care invoca mobilizarea
militar ungar ca un r spuns la cea similar romn , desi cauzele erau cu
totul altele. ncercnd concilierea, guvernul romn a propus, la 24 august
1939, prin Grigore GaIencu ncheierea unui tratat de neagresiune, ns
oIerta a Iost respins , invocndu-se ,presiunea armelor din partea
Romniei.
Dup declansarea celui de-al doilea r zboi mondial, rela iile
romno-ungare au r mas tot ncordate, n poIida Iaptului c avnd nevoie
de petrolul romnesc si de liniste n zon , Ribbentrop a cerut lui Csaky ca
Ungaria s nu atace Romnia si s se ,mul umeasc cu starea actual .
Ca urmare, guvernul de la Budapesta a acceptat s ncheie cu guvernul
romn un acord reIeritor la reducerea reciproc si simultan a eIectivelor
militare de la grani a comun . Peste pu in timp ns Consiliul militar
ungar avea s concretizeze, ntre 19 si 21 decembrie 1939, un plan de
interven ie militar mpotriva Romniei
222
, Budapesta contnd si pe
sus inerea declarat al Berlinului
223
, c ruia i-a cerut, n martie 1940,

222
Agresiunea ungar urma s se produc imediat n situa iile n care n
Romnia ar Ii izbucnit revolu ie si armata s-ar Ii destr mat, dac minoritatea
maghiar din Ardeal ar Ii Iost primejduit sau dac guvernul de la Bucuresti ar
Ii I cut concesii teritoriale Uniunii Sovietice sau Bulgariei: Cu pu in timp
nainte, seIul presei ungare, Ullein Reviczky, declarase: ,Politica extern a
Ungariei are o singur problem : Ardealul. Aceast problem o rezolv m n
orice mprejurare si cu orice pre .
223
Ia 18 ianuarie 1940, generalul Tippelkirch, seIul Sec iei eviden din
Marele Stat Major German, a declarat generalului Ujszaszy Istvan, seIul Sec iei
contraspionaj al armatei ungare, c pentru a-si asigura controlul asupra
z c mintelor de petrol ale Romniei, Germania conta pe interven ia Ungariei.

108
sprijin pentru satisIacerea imediat a revendic rilor teritoriale asupra
Romniei. Temndu-se c o eventual interven ie ungar ar Ii destabilizat
situa ia din zon (si ar Ii Iost Iavorabil englezilor), Hitler a respins pentru
moment preten iile ungare. Cu toate acestea guvernul ungar astepta cu
ner bdare prilejul pentru a interveni, mobiliznd cu anticipa ie, la mijlo-
cul lunii mai, dou corpuri de armat si brig zile rapide. Apoi, la 27 iunie
1940, la numai o zi dup ce guvernul sovietic a naintat guvernului romn
Nota ultimativ prin care cerea cedarea Basarabiei si a nordului
Bucovinei, Budapesta a naintat Berlinului o Not prin care ar ta c
Ungaria dorea s -si ndeplineasc si ea preten iile Ia de Romnia prin
intermediul n elegerilor cu puterile Axei. n aceeasi zi, guvernul ungar a
adoptat o declara ie prin care se men iona c Romnia trebuia
,constrns s satisIac preten iile teritoriale ungare, iar Consiliul
Suprem al Ap r rii Na ionale a decretat mobilizarea armatei si dislocarea
progresiv a unit ilor si marilor unit i spre grani a de est. Pentru a
controla situa ia, guvernul german a avertizat guvernul de la Budapesta s
nu atace Romnia, promi ndu-i, totodat , c problema revizuirii va Ii
solu ionat de c tre statele Axei.
Revi:ionismul bulgar. n poIida declara iilor linistitoare I cute
uneori de guvernul de la SoIia, revizionismul bulgar a luat o amploare din
ce n ce mai mare, determinnd reac ia Greciei, care si-a proclamat din
nou (prin Ioannis Metaxas) inviolabilitatea Irontierelor la pace si r zboi,
si a Romniei, care a declarat prin Grigore GaIencu, c atta timp ct
Bulgaria nu va accepta s intre n n elegerea balcanic si nu se va
solidariza cu politica de pace a vecinilor ,nu i se poate Iace nici o
concesie de ordin politic, necum de ordin teritorial.
Revi:ionismul sovietic. Dup ce si-a mp r it sIerele de inIluen cu
Germania, la 23 august 1939, Uniunea Sovietic a ridicat din ce n ce mai
amenin tor, problema Basarabiei
224
, ,incidentele de Irontier , puse de
c tre sovietici pe seama romnilor, nmul indu-se n mod sim itor. n
perioada urm toare, diploma ii germani au inIormat pe cei romni despre

224
n octombrie 1939, M.M. Molotov a declarat ministrului turc de
Externe, Saracioglu, c Moscova se gndea ,s -si reIac Irontiera din 1914.
Apoi Kremlinul a propus Bulgariei s pretind ntreaga Dobroge, c o va
sus ine. n aceeasi direc ie de ac iune, la 5 decembrie 1939, Potemkin a declarat
ambasadorului Irancez la Moskova c Odessa devenise ,un port mort de cnd a
pierdut hinterlandul Basarabiei.

109
declara iile revizioniste sovietice
225
. Ia 4 decembrie 1939, de exemplu,
Wilhelm Fabricius a aten ionat pe Grigore GaIencu c dac r zboiul se va
intensiIica n vestul Europei ,Rusia Sovietic nu va putea Ii mpiedicat
s -si realizeze anumite planuri. Apoi, dup ce la 13 decembrie, Carl
Clodius a declarat lui Ernest Urd reanu c Germania nu va ap ra
Romnia ,n momentul cnd Sovietele vor trece Nistrul, ambasa-dorul
german la Roma, Hans Georg von Mackensen, a punctat si el, la
7 martie 1940, ntr-o discu ie cu Raoul Bossy, care ncerca s -i explice c
n caz de atac sovietic, romnii se vor ap ra ca Iinlandezii: ,Nimeni nu
vrea ca rusii s ajung n Balcani, dar n general se socoteste c Balcanii
ncep la Prut. Pentru ca totul s Iie clar diplomatul german a ad ugat:
,Pentru Basarabia nu se va lupta nimeni. De aceea, cred, personal, c ar
trebui s v n elege i cu rusii, dac ridic chestiunea Basarabiei.
,Chestiunea avea s Iie ridicat , ntr-adev r, de c tre V.M. Molotov la
29 martie acelasi an cnd comisarul sovietic al AIacerilor Externe a
inIormat Sovietul Suprem c ntre Uniunea Sovietic si Romnia exista o
,chestiune litigioas nerezolvat , aceea a Basarabiei.
Schimbarea politicii externe
n prim vara anului 1940, ca urmare a noilor evenimente interna-
ionale (agresiunea Germaniei n vestul Europei), Romnia s-a v zut izolat
din ce n ce mai mult n plan interna ional. ncercnd s sondeze pozi ia
Germaniei, la 22 mai 1940, Grigore GaIencu a solicitat, lui Wilhelm
Fabricius ,unele l muriri cu privire la politica oriental a guver-nului
german. Spre stupeIac ia ministrului romn al AIacerilor Str ine,
omologul german a r spuns c ,pacea si linistea Romniei atrn n bun
parte de n elegerea deplin la care ar putea ajunge Romnia cu vecinii s i.
Corelate cu capitularea Belgiei si nIrngerile nregistrate pe
Iront de c tre trupele Iranceze si engleze, cu recrudescen a
revizionismului sovietic, ungar si german, noile declara ii si presiuni
germane au dus la schimbarea cursului politicii externe a rii, la 28
mai primul-ministru Gheorghe T t rescu inIormnd pe Wilhelm

225
Pe larg: Alesandru Du u, Maria Ignat, op. cit.

110
Fabricius c guvernul romn dorea s l mureasc cu cel german
,cadrul colabor rii prietenesti cu guvernul Reich-ului. Pentru a
nlesni acest lucru, Grigore GaIencu si-a prezentat demisia, Iiind
nlocuit cu Iilo-germanul Ion Gigurtu. Cu toate acestea, la 2 iunie,
guvernul german a condi ionat din nou mbun t irea rela iilor
bilaterale de luarea n considerare a eventualelor ,cereri de revizuiri
ale vecinilor. ncercnd s mbuneze Berlinul, Gheorghe T t rescu
a r spuns, la 20 iunie I cnd cunoscut hot rrea guvernului romn
de ,a nt ri si extinde colaborarea dintre Romnia si Germania.
n noile condi ii geopolitice si strategice, determinate de capitularea
Fran ei si de pierderea Basarabiei si a nordului Bucovinei, guvernul
romn a renun at, la 1 iunie 1940, la garan iile anglo-Iranceze din 13
aprilie 1939, dup care, la 4 iulie, noul prim-ministru, Ion Gigurtu, a
anun at decizia de a urma o politic de ,integrare sincer n sistemul
Axei. O s pt mn mai trziu, la 11 iulie, s-a I cut public si decizia de
iesire din Societatea Na iunilor.







111


III. RAPTURILE TERITORIALE
LA CARE A FOST SUPUS ROMNIA N 1940





n vara anului 1940, la scurt timp dup nIrngerea Fran ei, Romnia
s-a aIlat ntr-o situa ie extrem de diIicil , pierznd ntr-un timp extrem de
scurt circa 100.000 kmp si 7.000.000 de locuitori, care au intrat, prin pre-
siune si dictat, n componen a Uniunii Sovietice, Ungariei si Bulgariei
226
.
Aceasta, n poIida Iaptului c n perioada interbelic diplo-ma ia romn ,
urm rind men inerea integrit ii, independen ei si suvera-nit ii statului
na ional unitar, a promovat o politic de pace si prietenie cu toate statele
vecine, neridicnd vreodat vreo preten ie teritorial Ia de acestea
227
.
Cu toate acestea, presiunile si amenin rile statelor revizioniste la
adresa integrit ii teritoriale a Romniei aveau s se intensiIice, n special
dup ce Germania a declansat procesul de p trundere spre centrul si estul
Europei, ocupnd Austria, Cehoslovacia si Polonia si ncheind, la 23
august 1939, pactul de neagresiune cu Uniunea Sovietic al c rui protocol
secret men iona la art. 3 interesul statului sovietic pentru Basarabia si
dezinteresul Reich-ului pentru acelasi teritoriu. Presiuni asupra rii au
mai I cut att Ungaria
228
, ct si Bulgaria.

226
Pe larg: Alesandru Du u, Maria Ignat, 1940. Drama Romaniei. Rapt
,i umilin , Bucuresti, 2000; Giurc Ion, Drama Romaniei Mari, Bucuresti,
2000; Musat Mircea, Ardeleanu Ion, Drama Romaniei Mari, Bucuresti, 1992.
Vezi si Alesandru Du u, Moaificarea statu-quo-ului teritorial european. 1938-
1941. Preliminarii, con inut ,i consecin e, Bucuresti, 2005.
227
Pe larg: Moisuc Viorica, Premisele i:ol rii politice a Romaniei,
1919-1940, Bucuresti, 1991; Ioan Talpes, Diploma ie ,i ap rare. Cooraonate
ale politicii externe romane,ti, 1933-1939, Bucuresti, 1988; Mihai Retegan, In
balan a for elor. Alian ele militare romane,ti interbelice, Bucuresti, 1997.
228
Ia 1 ianuarie 1940, purt torul de cuvant al guvernului ae la
Buaapesta a aeclarat c ,politica extern a Ungariei are o singur problem .
Araealul.

112
Sesiznd pericolul ce plana asupra rii, guvernul roman a cerut
guvernelor aliate s -l inIormeze dac putea conta pe sprijinul lor n cazul
unei agresiuni asupra teritoriului s u na ional. R spunsul a Iost dezam -
gitor, alia ii din n elegerea Balcanic sI tuind Romnia s se jertIeasc
,n interesul p cii, asa cum consemna primul-ministru, Gheorghe
T t rescu. F r eIect asupra integrit ii teritoriale a Romniei au r mas si
garan iile oIerite de Fran a si Marea Britanie.
Ocuparea Basarabiei yi a nordului Bucovinei
de c tre Uniunea Sovietic
Primele teritorii romnesti pierdute n dramaticul an 1940 au Iost
Basarabia si nordul Bucovinei a c ror unire cu patria-mam n 1918 nu a
Iost recunoscut de c tre Uniunea Sovietic . ,Problema basarabean a
Iost ridicat direct de c tre V.M. Molotov la 29 martie 1940, dup victo-
ria asupra Finlandei, cnd comisarul sovietic al AIacerilor Externe a
inIormat Sovietul Suprem c ntre Uniunea Sovietic si Romnia exista o
,chestiune litigioas nerezolvat , aceea a Basarabiei. Apoi, dup ce
guvernul german ntrebase guvernul romn, la 2 iunie, printr-o comunica-
re verbal transmis de ministrul Reich-ului la Bucuresti, Wilhelm
Fabricius, dac si n ce m sur era dispus ,a trata privitor la o cerere de
revizuire a vecinilor s i, ca de exemplu a U.R.S.S. n chestiunea
Basarabiei, V.M. Molotov a I cut cunoscut, la 23 iunie, lui Friedrich
Werner von Schulenburg, ambasadorul german la Moscova, c ,rezol-
varea problemei basarabene nu mai suIer amnare, c guvernul sovietic
era hot rt ,s Ioloseasc Ior a n cazul n care guvernul roman reIuz o
n elegere pasnic . Spre stupeIac ia ambasadorului german si apoi a lui
Hitler, V.M. Molotov a ad ugat c cererea sovietic se extindea si asupra
Bucovinei. Pentru ca totul s Iie clar si s nu apar vreo surpriz din
partea Berlinului, diplomatul sovietic a mai precizat c Moscova ,con-
teaz pe Iaptul c Germania nu va incomoda ac iunea sovietic , ci o va
sprijini. n schimb, Kremlinul va Iace totul pentru ,a ap ra interesele
germane n Romnia. ,Trgul a Iost astIel ncheiat rapid, la 25 iunie,
Joackim von Ribbentrop conIirmnd acordul Germaniei Ia de cererile
sovietice si solicitnd lui F. W. von Schulenburg s comunice lui V.M.
Molotov c guvernul s u nu maniIesta ,nici un interes Ia de Basarabia,
dar c n restul Romniei Reich-ul avea interese economice ,deosebit de

113
importante, care includeau ,terenurile petroliIere, ct si terenurile
agricole. Prin urmare Berlinul dorea o ,solu ionare pasnic a proble-
mei, sI tuind apoi n acest sens guvernul romn. n aceeasi zi, mul umind
pentru ,atitudinea n eleg toare si pentru ,bun voin a guvernului ger-
man, V.M. Molotov a precizat lui F.W. von Schulenburg c problema era
,extrem de urgent si nu putea suIeri ,nici o amnare. Unele contro-
verse s-au maniIestat n privin a Bucovinei, dar n Iinal ministrul sovietic
de externe nu a exclus posibilitatea renun rii la aceast cerere n cursul
tratativelor cu guvernul romn.
Ia rndu-i, la 26 iunie, urm rind s nu deterioreze rela iile sovieto-
germane, dar nici s nu dea dovad de sl biciune, I.V. Stalin a recurs la
compromis, cernd lui V.M. Molotov s -l inIormeze pe F.W. von
Schulenburg c guvernul sovietic a decis ,s -si limiteze cererile asupra
p r ii nordice a Bucovinei, mpreun cu orasul Cern u i
229
. n continua-
re, cei doi diploma i au c zut de acord asupra modului n care urma s se
procedeze: n timp ce guvernul sovietic avea s supun cererea, n aceeasi
sear , ministrului plenipoten iar romn la Moscova, guvernul german
trebuia s sI tuiasc ,de urgen guvernul de la Bucuresti ,s cad de
acord, altIel ,r zboiul ar Ii inevitabil.
ConIorm planului stabilit, n seara zilei de 26 iunie, la ora 22, V.M.
Molotov a nmnat lui Gheorghe Davidescu, n numele guvernului
sovietic, o Not ultimativ , plin de neadev ruri istorice, prin care se
propunea guvernului romn ,s napoieze cu orice pre Uniunii Sovietice
Basarabia si s ,transmit partea de nord a Bucovinei. R spunsul era
asteptat n cursul zilei de 27 iunie
230
. Dup ce a prezentat, I r succes,
argumente de luat n seam pentru netemeinicia acuza iilor sovietice din
Nota ultimativ , ambasadorul romn a ar tat c termenul Iixat era

229
ncercnd s ob in o compensa ie pentru Romnia, ambasadorul
german a apreciat c se putea ajunge mai usor la ,o solu ionare pasnic n
situa ia n care guvernul sovietic ,ar napoia rezerva de aur a B ncii Na ionale a
Romniei /tezaurul romnesc depus spre p strare la Moscova n timpul
primului r zboi mondial n.n./. V.M. Molotov a r spuns ns c aceast pro-
blem ,nici nu se mai pune deoarece Romnia a exploatat un timp ndelungat
Basarabia.
230
Pe harta nmnat , ,noile Irontiere erau marcate printr-o linie groas ,
trasat cu creion rosu, urma acestuia acoperind, asa cum releva Alexandru
Cretzianu o por iune corespunz toare ,unui teritoriu de 7 mile, astIel nct era
Ioarte greu de stabilit n care parte erau unele localit i. Mai mult, linia trecea si
peste un teritoriu (regiunea Her a) care nu era men ionat n ultimatum.

114
,insuIicient pentru ca guvernul romn s poat decide ntr-o problem
att de important . InIlexibil, ministrul sovietic de Externe a replicat c
dac nu se va r spunde aIirmativ n termenul Iixat atacul sovietic se va
produce n seara zilei urm toare.
InIormat despre con inutul ultimatumului, dup ce aIlase de la
Wilhelm Fabricius c revendicarea Basarabiei de c tre sovietici era ,bine
ntemeiat , regele Carol al II-lea a convocat, la 27 august, Consiliul de
Coroan , care a aprobat hot rrea guvernului romn de a cere guvernului
sovietic ,s Iixeze locul si data unde ar putea s aib loc ntlnirea
delega ilor ambelor guverne pentru a lua n discu iune Nota sovietic .
Seara, aceiasi Consiliu avea s se pronun e mpotriva rezisten ei armate n
caz de agresiune sovietic
231
. Dup terminarea dezbaterilor, guvernul
romn a cerut nc odat celui sovietic s indice ,locul si data ce doreste
s Iixeze pentru tratative. Moscova nu dorea ns acest lucru. Ia Iel
Berlinul, de unde Joackim von Ribbentrop a sI tuit din nou guvernul
romn s accepte cererile rusesti ,I r nici o rezerv .
Considernd r spunsul guvernului romn ca ,imprecis, V.M.
Molotov a nmnat lui Gheorghe Davidescu, la 28 iunie, ora 2.25, un nou
ultimatum, prin care se cerea ca n patru zile
232
s se evacueze teritoriul
Basarabiei si Bucovinei de trupele romne, n acelasi timp teritoriul
men ionat urmnd a Ii ocupat de trupele sovietice (la 28 iunie acestea
trebuiau s intre n Cern u i, Chisin u si Cetatea Alb ). Cu o or nainte
de termenul Iixat, ambasadorul romn a remis noul r spuns al guvernului
romn prin care acesta preciza c ,pentru a evita gravele urm ri pe care
le-ar avea recurgerea la Ior si deschiderea ostilit ilor n aceast parte a
Europei, se vede silit s primeasc condi iile de evacuare /sublinierea
autorului/ speciIicate n r spunsul sovietic. Invocndu-se condi iile
meteo si situa ia c ilor de comunica ie s-a solicitat prelungirea termenului
de evacuare. Ia Iel de prompt, V.M. Molotov a inIormat c naintarea
trupelor sovietice urma s nceap la orele 14, c n situa ia n care ,din
motive tehnice s-ar Ii impus unele prelungiri de termen, de ,cteva ore,
acest lucru urma s Iie decis de generalii Koslov si Boldin. Ca loc de
ntlnire a delega ilor romni si sovietici a propus orasul Odessa.

231
Dup cum avea s consemneze apoi Carol al II-lea doar 6 din cei 26
prezen i la sedin s-au pronun at pentru rezisten : Nicolae Iorga, Victor
Iamandi, Silviu Dragomir, Traian Pop, SteIan Ciobanu, Ernest Urd reanu.
232
ncepnd cu orele 14, dup ora Moscovei.

115
n realitate, nainte de primirea r spunsului din partea guvernului
romn, trupe sovietice au Ior at Nistru, n diIerite zone, si au luat pozi ii
de lupt n Ia a celor romne. Ia ora 12 p trundeau deja n Cern u i,
ocupa ia Iiind Iinalizat naintea termenului stabilit. Acest lucru a creat
mari diIicult i autorit ilor romne n dirijarea procesului de evacuare si
mai ales popula iei civile care se reIugia. Dac perIect adev rat este Iaptul
c retragerea din Basarabia si nordul Bucovinei nu s-a I cut n condi ii
normale din cauza trupelor sovietice, care nu au asteptat ca autorit ile
civile si militare s p r seasc teritoriul, tot att de adev rat este si Iaptul
c numeroasele deIec iuni ap rute n timpul evacu rii istoricelor provincii
romnesti s-a datorat modului n care acestea, inclusiv unit ile militare,
au ac ionat
233
.
Ocuparea p r ii de nord-vest a Romniei de c tre Ungaria
Concomitent cu agresiunea sovietic , Ungaria si-a intensiIicat si ea
presiunile pentru ocuparea unei ct mai mari p r i din Transilvania.
Momentul propice a Iost considerat a Ii sosit n iunie 1940, n timpul
crizei romno-sovietice, cnd n cadrul contactelor diplomatice guvernul
de la Budapesta a reusit s ob in reconIirmarea ajutorului din partea
guvernelor de la Berlin, Roma si Moscova.
n ncercarea de a evita un atac si din partea Ungariei si Bulgariei,
Carol al II-lea a cerut, la 27 iunie 1940, ca Germania s exercite ,o inIlu-
en moderatoare asupra acestora. Ia rndu-i, n aceeasi zi, ambasadorul
ungar la Berlin a naintat lui Ernst Woermann, director ministerial la
Departamentul politic al Ministerului de Externe german, un Memoran-
dum n care se ar ta c n condi iile n care Romnia ar Ii I cut concesii
teritoriale Uniunii Sovietice, guvernul ungar considera acest lucru drept

233
Relevant n acest sens este documentul elaborat la 25 iulie 1940 de
c tre seIul Marelui Stat Major romn, care condamna cu indignare Iaptul c
,unii oIi eri s-au l sat insulta i, dezarma i si chiar degrada i de bande civile,
I r s schi eze un gest de reac iune. Scuzele c aceast atitudine a Iost
provocat de dorin a de ,a nu provoca incidente cu trupele sovietice nu au
Iost luate n considerare de c tre generalul Florea enescu deoarece, consi-
dera el, ,nimeni nu poate da un ordin ca onoarea s nu Iie ap rat .

116
,o discriminare Ilagrant mpotriva Ungariei al c rui eIect pentru opinia
public va duce chiar la consecin e imprevizibile. n poIida sIatului
oIerit de Joackim von Ribbentrop de a ,p stra pacea, guvernul ungar a
decis mobilizarea general si a sporit Ior ele concentrate la Irontiera cu
Romnia.
Ia 4 iulie 1940, dup ce Uniunea Sovietic a ocupat Basarabia si
partea de nord a Bucovinei, Hitler a sugerat lui Carol al II-lea s nceap
negocieri cu Ungaria si Bulgaria n problema ,revizuirilor teritoriale.
R spunznd Fhrerului, la 6 iulie, regele romn a ar tat c era de acord
cu ,ini ierea negocierilor cu guvernele ungar si bulgar, pronun ndu-se
pentru ,o str mutare reciproc extensiv de popula ii, pe principiul etnic,
n condi ii bine determinate. Nemul umit de acest r spuns, Hitler a re-
plicat dur, la 15 iulie, cnd a I cut cunoscut c orice ncercare de a ,evita
pericolele care planau asupra Romniei prin ,manevre tactice de orice
Iel era sortit esecului. ,Mai devreme sau mai trziu preciza cancelarul
german , si probabil ntr-un timp Ioarte scurt, rezultatul ar putea Ii chiar
distrugerea Romniei. Recomandnd mp carea ,de bun credin cu
Ungaria si Bulgaria el aIirma apoi c ,o revizuire a devenit inevitabil si
a atras aten ia c n caz de reIuz Germania ,nu va mai maniIesta nici un
interes Ia de dezvoltarea ulterioar a evenimentelor din sud-estul
Europei.
R spunsul lui Carol al II-lea, si implicit al guvernului romn, a Iost
transmis la 26 iulie 1940, cu prilejul vizitei pe care Ion Gigurtu, primul-
ministru, si Mihail Manoilescu, ministrul AIacerilor Str ine, au I cut-o n
Germania. Cu acel prilej regele romn sugera, n scrisoarea adresat
Fhrerului, c reglementarea diIerendelor dintre Romnia, Ungaria si
Bulgaria trebuia s se Iac ,simultan cu toate celelalte aranjamente ce
sunt n perspectiv n estul european si care sunt destinate, n concep ia
Axei, s realizeze un echilibru mai drept si mai durabil n aceast parte a
lumii. Considernd c n abordarea acestor probleme trebuia s predo-
mine punctul de vedere al ,drept ii Iiec rui popor, Carol al II-lea I cea
cunoscut c Romnia nu se putea abate nici o clip de la ,principiul
etnic, care putea Ii solu ionat, n mare m sur , prin ,schimburi de
popula ie, n acest scop Iiind necesar ,interven ia permanent a pute-
rilor Axei si nu ,arbitrajul acestora pe care guvernul romn nu-l dorea.
ConIorm Notei ntocmit de Paul Schmidt, translatorul lui Hitler, pres-
ta ia celor doi demnitari romni n discu ia avut cu Hitler a Iost lamen-

117
tabil , Ion Gigurtu declarnd c Romnia era ,preg tit pentru concesii,
c guvernul romn spera ca cei doi vecini revizionisti s Iie ,rezonabili
si s -si Iormuleze preten iile ,n niste limite care s permit ob inerea
unei st ri de pace n Balcani. ntrebat ce supraIa era preg tit guvernul
roman s cedeze Ungariei, Ion Gigurtu a rostit ciIra de 14 000 kmp.
Percepnd adev ratul sens al mesajului german, Carol al II-lea a
decis, la 3 august, s nceap negocierile cu Budapesta, pornind de la
principiul c nu se va admite ,o eventual modiIicare a situa iei actuale
dect bazat pe principiul unui schimb de popula ie, n baza c ruia nici un
romn nu ar urma s treac sub st pnirea ungureasc . n aceeasi zi ns
Teleki Pal a naintat un Pro-Memoria lui Benito Mussolini prin care se
I cea cunoscut c Ungaria respingea ideea oric rui schimb de popula ie
cu Romnia si cerea sprijin italian pentru ,anexarea ntregii Transilvanii
si stabilirea Irontierei dintre Romnia si Ungaria pe ntregul arc carpatic.
,Grani a Carpa ilor mai men iona primul-ministru ungar, ca si cum s-ar
Ii reIerit la cursul Tisei este de neschimbat. O s pt mn mai trziu,
Horty Miklos avea s declare si el lui Hitler: ,St pnirea Carpa ilor este
pentru noi o problem vital . Stiind precis ce dorea si urm rind cu
Iermitate ndeplinirea obiectivelor, guvernul de la Budapesta a declarat c
rela iile cu guvernul romn nu erau de natur ,minoritar ci ,teritorial
si a respins de la nceput ideea schimbului de popula ie, cu care s-a
am git o vreme guvernul romn. Concomitent, diploma ia ungar a
acreditat ideea c n rela iile cu romnii nu se putea discuta dect ,prin
Ior . Acest lucru a reiesit cu claritate si din Aide-Mmoire-ul naintat
guvernului romn, la 10 august 1940 (ntocmit si datat ns 7 august
acelasi an, n timpul vizitei de la Budapesta a lui Raoul Bossy), plin de
neadev ruri istorice si jignitor la adresa Romniei, prin care se ar ta c
,nu va Ii pace si n elegere sincer ntre Ungaria si Romnia I r
rezolvarea problemelor teritoriale. n acest sens Ungaria era dispus ,s
Iac sacriIicii Ioarte serioase si s accepte apoi ideea ,schimbului de
popula ie: ungurii si romnii (de pe ntregul cuprins al celor dou state)
aIla i n aceast situa ie urmnd s Iie consulta i si s -si exprime dorin a
n care ar doreau s locuiasc n continuare

.
n documentul similar ntocmit n aceeasi zi (10 august), guvernul
romn a apreciat c ,deplasarea de Irontier nu poate Ii oportun dect n
m sura n car poate m ri spa iul vital al statelor care au de repatriat n
cadrul lor teritorial cona ionali care s-ar aIla n cadrul teritorial al unui alt

118
stat. Deoarece acest criteriu Iavoriza Ungaria, guvernul de la Budapesta
l-a acceptat si a I cut cunoscut, a doua zi, c accept discu iile bilaterale.
ncepute la 16 august 1940, la Turnu Severin, tratativele romno-
ungare au intrat n impas de la nceput deoarece, Hory Andras, seIul
delega iei ungare, a prezentat un alt Aide-Mmoire prin care guvernul
ungar propunea ,o mp r ire a teritoriului n litigiu, Ungariei urmnd s -i
revin , conIorm h r ii anexate, 69.000 kmp (trei p trimi din Transilvania)
locui i de 3.900.000 de locuitori, din care 2.200.000 erau romni.
Respingnd aceast ,nebuneasc (dup Mihail Manoilescu) propunere
ungar , Valer Pop, seIul delega iei romne a propus ntreruperea
discu iilor pn la 19 august. Ia reluarea acestora a I cut cunoscut c
memoriul ungar din 16 august dovedea ,incompatibilitatea total a
concep iei ungare cu cea romn , c propunerea ungar viza o Irontier
,cu totul arbitrar , care nu decurgea ,din nici un principiu. Considernd
cererea ungar ca Iiind ,exorbitant , seIul delega iei romne a sus inut
principiul ,schimbului de popula ie. Ia reluare Hory Andras a sus inut
punctul de vedere al guvernului ungar, declarnd c I r modiIicarea
Irontierei ,orice discu ie ar Ii lipsit de elementele indispensabile unei
negocieri utile si serioase. n replic Valer Pop a reaIirmat c dac
guvernul ungar dorea ,repatrierea ungurilor din Ardeal discu iile puteau
continua. AltIel, nu, c ci ,ct vreme exist o Romnie si o armat
romn tezele teritoriale nu se discut si nici p mnt romnesc nu se
cedeaz . Jamais, a tout jamais. Ia ncercarea lui Hory Andras de a se
discuta cel pu in asupra teritoriului locuit de secui, seIul delega iei
romne a declarat c si aceasta ,Iace parte n mod organic din p mntul
romnesc si asupra ced rii lui nu se poate nici negocia, nici ajunge la un
acord, niciodat . Dac ns Budapesta dorea s -i aib pe secui putea s -i
includ n problema schimbului de popula ie. Insistnd asupra modiIic rii
Irontierei romno-ungare, seIul delega iei ungare a rugat, nainte de a se
deplasa la Budapesta pentru inIormarea guvernului s u, s i se dea cel
pu in ,o vag imagine asupra noului contur al acesteia n urma
schimbului de popula ie. I s-a r spuns c acest lucru se putea sti ,n mai
pu in de 24 de ore dup ce Ungaria va accepta deIinitiv principiul etnic
si va Iace cunoscut num rul de unguri pe care dorea s -l primeasc din
Ardeal.
Revenit la Bucuresti, ministrul plenipoten ial german a declarat lui
Valer Pop si Mihail Manoilescu, la 23 august, c pentru Romnia existau

119
doar dou solu ii: una minimal cedarea a circa 21.000 kmp (I r
jude ul Arad), alta maximal circa 27.000 kmp (cu jude ul Arad).
Romnii au r spuns c ambele solu ii erau exagerate. n aceeasi zi, la
Belgrad, ministrul plenipoten ial ungar a ntrebat direct dac Budapesta
putea conta pe neutralitatea binevoitoare a Iugoslaviei n cazul unui
conIlict armat cu Romnia.
ntors si el de la Budapesta, Hory Andras a I cut cunoscut, la 24
august, la Turnu Severin, lui Valer Pop c guvernul ungar ,nu vrea, nici
nu poate Iace s emigreze secuii de la vetrele lor, niciodat si sub nici o
condi ie. Apoi a ntrebat, transant, dac Romnia doreste sau nu s
,desemneze teritoriile pe care este gata a le retroceda Ungariei, n caz de
reIuz negocierile nemaiavndu-si rostul. Ia Iel de Ierm a Iost si r spunsul
lui Valer Pop, care a declarat, n conIormitate cu decizia Consiliului de
Coroan din 23 august: ,Nu putem lua n considera ie, nici ast zi si nici
n viitor, propuneri care trec sub st pnire str in chiar si numai un singur
roman. ncercnd s ob in continuarea discu iilor, ministrul romn de
Externe a cerut lui Valer Pop s Iie mai conciliant si s comunice lui Hory
Andras c n curnd partea romn va prezenta propuneri concrete si n
ceea ce privea teritoriul ce urma s Iie cedat. Dup mai multe discu ii, n
contradictoriu, Mihail Manoilescu a acceptat punctul de vedere sus inut
de Valer Pop n discu iile cu Hory Andras. Totusi, cu prilejul rentlnirii
dintre cei doi negociatori, Valer Pop a Iormulat o nou propunere
romneasc , n urm torii termeni: ,Guvernul romn este dispus a Iace o
propunere nso it de o hart , cu indicarea Irontierei rezultnd din
aplicarea schimbului de popula ie pentru to i ungurii din Ardeal, n aIar
de secui. ntinderea teritorial a propunerii Romniei este n mod absolut
condi ionat de eIectiva deplasare a acestor unguri din Ardeal, I r de
care contrapropunerea noastr nu are nici un sens si nici o valabilitate. n
Iinal, la dorin a delegatului ungar, discu iile au Iost declarate nchise, cele
dou delega ii p r sind n cursul nop ii de 24 spre 25 august orasul Turnu
Severin.
Preocupat ns de cursul pe care urma s -l ia ,controversa
romno-ungar si dorind ,s evite cu orice pre o criz n Balcani,
Joackim von Ribbentrop a propus lui Galeazzo Ciano, la 26 august, s Iie
convoca i la Viena ministrii de Externe romn si ungar, unde s li se dea
,sIaturile amicale ale Axei n vederea g sirii unei solu ii. Diplomatul
german a mai precizat c oIerta trebuia nso it si de un ,avertisment n

120
sensul c ,cel care nu accept sIatul ia asupra sa ntreaga responsabilitate
a consecin elor viitoare. Cunoscnd interesul Germaniei pentru
men inerea linistii n estul Europei si dndu-si seama c preten iile
Budapestei nu se puteau realiza dect printr-un arbitraj/dictat al puterilor
Axei, Ungaria a recurs la santaj l snd s se n eleag c va ataca
Romnia. Pentru a incita spiritele, avioane ungare au zburat deasupra
teritoriului romnesc pn la Brasov.
Concomitent, convocat de urgen n Germania, la 27 august,
Wilhelm Fabricius a indicat lui Joackim von Ribbentrop o linie de
demarca ie romno-ungar prin care Romnia pierdea unele regiuni de la
grani a vestic . Considernd c teritoriul oIerit Ungariei era prea mic,
ministrul de Externe german a ad ugat si orasul Cluj, dup care Carl
Clodius a pulsat pentru Ungaria reusind s -si conving interlocutorii c si
regiunea secuiasc trebuia ,s apar in neap rat Ungariei. Punnd pe
prim plan interesele germane, Hitler avea s decid , n Iinal, c noua linie
de demarca ie romno-ungar trebuia s asigure st pnirea (prin
intermediul Ungariei) a crestelor Carpa ilor Orientali, p trunderea pn n
apropiere de Brasov pentru a ,proteja zona petroliIer . Concomitent,
Ungaria si Romnia trebuiau dezbinate n asa Iel nct s Iie inute ca
,dou buc i de Iier incandescente si de a le modela n interesul
Germaniei, asa cum avea s recunoasc si Joackim von Ribbentrop. n
acest scop s-a decis s nu se poarte discu ii cu nici una dintre cele dou
delega ii, ci ,la un moment dat s li se supun ,o hart comun
germano-italian cu linia de demarca ie, care ,s nu mai constituie un
subiect de discu ie. Odat stabilit procedura, cei doi ministri de Externe
ai Axei au mpachetat harta si s-au deplasat n seara zilei, cu avionul, spre
Viena. Pentru a se evita orice surpriz , Germania a intensiIicat preg tirile
militare, naltul comandament al Wehrmacht-ului ordonnd, n
conIormitate cu directivele date de Hitler la 26 august, ca n trei zile s Iie
preg tite patru divizii blindate, dou divizii motorizate, unit i de
parasutisti si trupe aeropurtate pentru a ocupa zona petroliIer de la
Ploiesti.
n aceeasi zi, 27 august, ministrul romn de Externe a Iost invitat
s participe, la 29 septembrie, la Viena, la ,o convorbire asupra rela iilor
romno-ungare, pentru aceasta trebuind s Iie ns rcinat cu depline puteri.
Convins c la Viena urmau s aib loc negocieri, Carol al II-lea a cerut
delega iei romne s ac ioneze pentru aplicarea principiului etnic si a

121
schimbului de popula ie, lund n calcul si limitele eventualei ced ri
teritoriale: ntre 10.000 si 18.000 kmp.
n dup -amiaza zilei de 29 august, la Viena, Joackim von
Ribbentrop a propus lui Mihail Manoilescu s accepte arbitrajul puterilor
Axei, procedur nesolicitat de guvernul romn, dup care, n termeni
,impresionan i de ap sa i a vorbit de ,atacul concomitent al Rusiei si al
Ungariei ca de ,un lucru ce ar Ii n eles ntre acestia si a atras aten ia c
dac regele Carol al II-lea ,ar Ii r u sI tuit si nu ar primi acest arbitraj,
atunci ar Ii n cteva zile sIrsitul Romniei. Apoi a precizat ca guvernul
romn s nu interpreteze acest lucru ca pe ,un bluI, pentru c Fhrerul nu
Iace bluI. Ia rndu-i, Galeazzo Ciano a precizat si el c a Iost
mputernicit de Benito Mussolini s Iac cunoscut c dac Romnia nu ar
accepta arbitrajul atunci va Ii socotit printre ,dusmanii Axei.
Constituiau toate acestea amenin ri directe, asa cum a Iost si declara ia
I cut de Wilhelm Fabricius lui Valer Pop c n caz de r zboi Germania
si Italia urmau s Iie de partea Ungariei. Dup ce Mihail Manoilescu a
respins nc odat ideea arbitrajului, Joackim von Ribentrop a replicat c
solu ia la care trebuia s se ajung trebuia s Iie ,o sintez ntre principiul
teritorial si principiul etnic si a precizat c teritoriul ce trebuia cedat de
c tre Romnia se situa ntre 68.000 kmp ct a cerut Ungaria si 25.000
kmp ct a oIerit Romnia. Ia precizarea ministrului romn al AIacerilor
Str ine c ,noi n-am vorbit niciodat de asa ceva, omologul german a
spus c ,n caz contrar ve i Iace r zboi si ve i pierde toat
Transilvania
234
. n Iinal, asa cum avea s precizeze mai trziu Mihail
Manoileascu ,arbitrii au pus urm toarea alternativ : ,Sau primim arbi-
trajul ast zi, sau cel mai trziu n cursul nop ii, asa ca mine s se poat
da hot rrea si n cazul acesta ne vom bucura de garan ia absolut a
puterilor Axei pentru integritatea Romniei mpotriva tuturor, chiar si la
R s rit, sau dac nu primim vom Ii mine ataca i de Ungaria si Rusia si
va Ii sIrsitul Romniei.
ntr-un asemenea context, la Bucuresti, Consiliul de Coroan ,
ntrunit dup miezul nop ii, a decis cu 21 de voturi acceptarea

234
Eroarea lui Joackim von Ribbentrop privind supraIa a de teritoriu
(25.000 kmp) pe care ar Ii Iost dispus guvernul romn s o cedeze a Iost
recunoscut de Wilhelm Fabricius n cursul nop ii.

122
,arbitrajului
235
, n realitate a dictatului puterilor Axei, decizia Iiind
comunicat la Viena, la ora 3,50. Ce a urmat a Iost o simpl Iormalitate.
Delega iilor romn si ungar le-a a Iost prezentat textul documentului de
,arbitraj si harta care delimita teritoriul romn care Iusese oIerit, prin
presiune si dictat, Ungariei
236
. Documentul impus mai preciza: delimi-
tarea, pe teren a viitoarei ,Irontiere era ncredin at unei comisii romno-
ungare; teritoriul oIerit Ungariei urma s Iie evacuat de c tre trupele
romne ntr-un termen de 14 zile si predat ,n starea de ordine cuvenit ,
etapele evacu rii si ocup rii etc. urmnd a Ii stabilite de c tre o comisie
romno-ungar si a se desI sura n ,perIect liniste si ordine sub atenta
supraveghere a celor dou guverne; to i cet enii romni aIla i n teritoriul
,cedat urmau s dobndeasc de drept cet enia ungar , ei putnd opta
n 6 luni pentru cet enia romn si s revin apoi n Romnia ntr-un an,
lund asupra lor averea mobil si putnd s lichideze averea imobiliar
p strnd sumele rezultate. n situa ia n care nu puteau s -si lichideze
averea imobil urmau s Iie desp gubi i de c tre Ungaria; cet enii
romni de etnie maghiar , care nu locuiau n teritoriul ,cedat, puteau s
opteze pentru cet enia maghiar n 6 luni, urmnd a beneIicia de aceleasi
drepturi ca si cet enii de etnie romn din situa ia expus mai sus;
problemele ap rute n executarea prevederilor ,arbitrajului urmau s Iie
solu ionate direct de c tre guvernele romn si ungar, n caz de dezacord
asupra vreunei chestiuni aceasta urmnd a Ii supus guvernelor german si
italian care vor adopta ,decizii deIinitive. Cu acelasi prilej guvernele
german si italian au garantat ,inviolabilitatea si integritatea statului
romn r sluit. ,n Ielul acesta, prin Iraud si prin surprindere ca de tlhari
n miez de codru cum avea s consemneze Raoul Bossy n memoriile
sale a Iost vremelnic ucis Romnia Mare, mai nti de Stalin, apoi de
Hitler si Mussolini, prin uneltele lor Ribbentrop si Ciano.
AIlnd prin radio con inutul dictatului de la Viena, zeci de mii de
cet eni romni au iesit pe str zi scandnd: ,Nici un petic de p mnt!,

235
mpotriva dictatului s-au pronun at C.I.C. Br tianu, Ion Mihalache,
Mihail Popovici, Victor Iamandi, Victor Antonescu, A.C. Cuza, Arthur V itoianu,
dr. Constantin Angelescu, Silviu Dragomir, mitropolitul Nicolae B lan.
236
n momentul n care a v zut traseul noii linii de demarca ie romno-
ungare, Mihail Manoilescu si-a pierdut conostin a. Apoi a semnat documentul,
I r s -i mai citeasc con inutul.

123
,Vrem s murim ap rndu-ne Iruntariile, onoarea si demnitatea na io-
nal !, ,Ardealul s nu Iie ciuntit! etc. Pentru a preveni eventualitatea ca
nemul umirea popula iei si militarilor s nu degenereze, generalul
Gheorghe Mihail, seIul Marelui Stat Major, a emis un ordin general prin
care a cerut ca Iiecare romn s n eleag c ,via a si istoria neamului
romnesc nu se termin la aceste zile, c pentru moment ,trebuie s ne
resemn m si s astept m cu liniste si ncredere destinele neamului.
Ocuparea p r ii de sud a Dobrogei de c tre Bulgaria
Ia Iel ca si guvernul ungar, guvernul bulgar, proIitnd de situa ia
extrem de diIicil n care se aIla Romnia n vara anului 1940
237
, si-a
intensiIicat si el presiunile, cu toate c n perioada interbelic promovase
o politic extern prudent , din care nu au lipsit ns maniIest rile
revizioniste. Situa ia Romniei s-a agravat si datorit Iaptului c
revendic rile bulgare s-au bucurat de sprijinul Germaniei si Uniunii
Sovietice. ncurajat, regele Boris al III-lea si-a exprimat speran a, la 4 mai
1940, ntr-o discu ie avut cu Carl Clodius, mputernicitul economic al
Reichului pentru sud-estul Europei, c Bulgaria si putea ndeplini
,obiectivele na ionale numai al turi de Germania, c r zboiul nu se va
termina I r mplinirea acestor obiective. Aceast tendin a Iost sesizat
din timp de c tre analistii militari romni care au inIormat organele de
decizie superioar c ,nu este exclus ca Bulgaria s pun pe tapet
chestiunea revendic rilor teritoriale asupra Dobrogei.
ntr-un asemenea context, la 27 iunie 1940, Parvan Draganov,
ministrul Bulgariei la Berlin, a I cut cunoscut lui Ernst Wermann c a
primit instruc iuni din partea guvernului s u ,s ntreprind investiga ii n
leg tur cu dezvoltarea crizei basarabene si s aIle punctul de vedere
german cu privire la ,satisIacerea ulterioar a revendic rilor Bulgariei.
Dezam git de r spunsul primit, diplomatul bulgar a precizat c regele si
guvernul de la SoIia ,s-ar aIla ntr-o situa ie extrem de diIicil dac nu ar
proIita de situa ia actual si a insistat s i se dea ,unele asigur ri pentru
viitor n sensul c Germania avea s recunoasc ,juste ea revendic rilor

237
n iulie 1940, atasatul militar romn la SoIia aprecia c n Bulgaria
problema Basarabiei era ,privit cu simpatie, I cndu-se o analogie ntre
aceast situa ie si chestiunea Cadrilaterului.

124
bulgare asupra Dobrogei si s promit satisIacerea lor atunci cnd va sosi
momentul. R spunsul oIicial al diploma iei germane a Iost dat dup
ocuparea Basarabiei si a p r ii de nord a Bucovinei de c tre sovietici cnd
Joackim von Ribbentrop a comunicat Iega iei germane de la SoIia c
guvernul de la Berlin maniIesta ,o n elegere deplin Ia de dorin ele
revizioniste ale Bulgariei Ia de Romnia, dar c acest lucru trebuia rea-
lizat, inclusiv cu inIluen german , dup ,restaurarea p cii n Europa.
Ia scurt timp, la 31 iulie 1940, ntors de la Berlin, Wilhelm
Fabricius a inIormat pe Mihail Manoilescu despre decizia Fhrerului
privind ,retrocedarea Dobrogei de sud n grani a de la 1913, inclusiv
Silistra si Balcicul, bulgarii Iiind sI tui i deja ,s nu pretind mai mult.
Dup ce a cerut, la 1 august, ambasadorului romn la Belgrad, Victor
C dere, s se deplaseze la SoIia pentru a discuta cu omologul bulgar
probleme legate de nceperea oIicial a tratativelor n problema Dobrogei,
ministrul romn al AIacerilor Str ine a naintat, la 3 august, cte un
Memorandum lui Joackim von Ribbentrop prin care ncerca s schimbe
decizia german n problema Cadrilaterului. Irita i, subalternii ministrului
german de externe au reIuzat s primeasc documentul si au I cut
cunoscut c ,ar Ii cu totul mpotriva intereselor Romniei dac guvernul
romn ar mai st rui n aceast chestiune n care ,Hitler si-a spus
cuvntul.
Intransigen i, bulgarii au I cut cunoscut oIicial, la 14 august, c nu
accept nceperea tratativelor dect dup ce romnii declar c sunt de
acord cu cedarea integral a Cadrilaterului
238
. ncercnd s ob in ,o ct
de mic dovad a prieteniei bulgare, Mihail Manoilescu a cerut, la 16
august, lui Eugen Filotti, ministrul romn la SoIia, s reaminteasc
regelui Boris al III-lea ,gestul I cut de regele Carol I, care a renun at n
1913 la o grani mai larg pentru a cru a castelul regal de la
Euxinodrad, l snd s se n eleag c n acele momente romnii aveau
dreptul la un tratament asem n tor. n situa ia n care castelul regal de la
Balcic ar Ii Iost deIinitiv pierdut, ministrul romn al AIacerilor Str ine

238
n discu iile de la SoIia, Victor C dere acceptase, n principiu acest
lucru, cu condi ia p str rii Silistrei si a unei por iuni de teritoriu de circa 2 000
kmp, cuprins ntre vechea Irontier , litoralul M rii Negre si o linie nord-sud de
la vest de Balcic pn la vechea Irontier , care ar Ii permis p strarea Caliacrei,
Cavarnei si Balcicului cu litoralul.

125
propunea ca acesta, mpreun cu Capela eroilor romni de la Plevna, s
Iie considerat ca o anex a Iega iei romne de la SoIia. n acest sens,
ambasadorul romn a naintat un Aide-Mmoire ministrului bulgar de
Externe. A doua zi, 17 august, regele bulgar si-a exprimat ,toat
n elegerea pentru pozi ia guvernului romn, dar a declarat c ,nu poate
dect men ine punctual de vedere comunicat anterior de c tre guvernul
de la SoIia, deoarece ,ideea restitu iei integrale a prins asa r d cini n
suIletul poporului bulgar nct nici o solu ie par ial nu mai este posibil .
Peste dou zile, la 19 august, la Craiova aveau s nceap discu iile
romno-bulgare, cele dou delega ii Iiind conduse de Alexandru
Cretzianu, respectiv Svetoslav Pommenov
239
. Cu toate c , ntr-un discurs
,glacial, seIul delega iei romne a reprosat interlocutorilor intransigen a
maniIestat n problema teritorial , tratativele aveau s continue, romnii
acceptnd cedarea integral a Cadrilaterului. n acest context, discu iile s-
au axat asupra modalit ilor de evacuare, la 31 august cele dou delega ii
ncheind un Acord n acest sens, o Declara ie cu privire la acord si au
marcat pe o hart , la scara 1/200.000, cele patru zone de transIer si
evacuare, respectiv de ocupare de c tre trupele bulgare.
n Iinal, la 7 septembrie, Alexandru Cretzianu si Henri Georges
Meitani, pentru Romnia, si Svetoslav Pomenov si Theokhar Papazov,
pentru Bulgaria, au semnat tratatul romno-bulgar, care prin art. 1 stabilea
noua Irontier n sectorul dobrogean, conIorm c reia Cadrilaterul
240

(jude ele Caliacra si Durostor) ntrau n componen a Bulgariei. n baza
art. 2 cele dou p r i considerau viitoarea Irontier ca Iiind ,deIinitiv si
perpetu si si luau angajamentul ca nici una s nu mai Iormuleze
vreodat ,vreo preten iune de ordin teritorial mpotriva celeilalte nalte
p r i contractante. Art. 3 prevedea ca ntr-un termen de trei luni de la
schimbul instrumentelor de ratiIicare, Romnia si Bulgaria se obligau s
procedeze la ,schimbul obligatoriu dintre supusii romni de origine etnic
bulgar din jude ele Tulcea si Constan a (acesta din urm n delimitarea
dinainte de 14 iunie 1925) si supusii romni de origine etnic romn din

239
Pentru istoricul problemei dobrogene vezi Gheorghe Zbuchea,
Tratatul de la Craiova parte integrant a dictatului de la Viena, n ,Document.
Buletinul Arhivelor Militare Romne, nr. 2-2000, pp. 25-32.
240
n 1938, 30 din popula ia Cadrilaterului era Iormat din romni,
40 din bulgari, iar restul din alte na ionalit i.

126
jude ele Durostor si Caliacra. Ceilal i cet eni romni si bulgari puteau
imigra n mod Iacultativ ,n ara lor de aIinitate etnic n timp de un an de
la schimbul instrumentelor de ratiIicare. Guvernul romn putea decreta
,emigrarea obligatorie n Bulgaria a unui num r de supusi romni de
origine etnic bulgar egal cu acela al supusilor bulgari de origine etnic
romn care ar Ii dorit s emigreze, guvernul bulgar Iiind obligat s -i
primeasc . Problemele tehnice reIeritoare la modalit ile de evacuare si la
transIerul de popula ie erau reglementate prin acorduri speciale, anex la
tratatul de baz .
Consecin ele rapturilor teritoriale
Rapturile teritoriale s vrsite de Uniunea Sovietic , Ungaria si
Bulgaria la adresa Romniei n 1940 au avut consecin e extrem de grave
pentru ar , statul na ional unitar romn, rentregit n istoricul an 1918,
pierznd circa 100.000 de kmp si 7 milioane de locuitori, adic aproxi-
mativ 33 din teritoriu si din popula ie, precum si imense valori
materiale si spirituale Iiind distruse sau nsusite de c tre cei c rora nu le
apar ineau.
n urma ultimatumurilor din iunie 1940, Uniunea Sovietic a
anexat 44.442 kmp si 3.190.000 de locuitori n Basarabia si 5.220 kmp si
596 000 de locuitori n nordul Bucovinei. Prin dictatul de la Viena,
Ungaria si-a nsusit 43.492 kmp si 2.609.007 locuitori
241
, n timp ce prin
tratatul de la Craiova Bulgaria a ncorporat un teritoriu cu o supraIa de
7.142 kmp si 412.105 locuitori
242
.
Datorit regimului extrem de dur aplicat de c tre ocupan i
243
si a
op iunii romnilor din teritoriile ncorporate prin Ior pn la sIrsitul

241
Dintre acestia 50,2 erau romni, 37 maghiari, 2,8 germani,
5,7 evrei, 1,1 ruteni, 3,4 alte na ionalit i.
242
Iucr rile de istorie si sursele arhivistice men ioneaz ciIre diIerite
privind supraIa a ocupat si popula ia romneasc ncorporat de c tre Uniunea
Sovietic , Ungaria si Bulgaria.
243
Pe larg: Ioan Scurtu, Constantin Hlihor, Anul 1940. Drama romnilor
dintre Prut si Nistru, Bucuresti, 1992; Gheorghe I. Bodea, Vasile T. Suciu, Ilie
I., Puscas I., Aaministra ia militar fascist n nora-vestul Romaniei,
septembrie-noiembrie 1940, Cluj-Napoca, 1998.

127
anului 1940 din Basarabia si nordul Bucovinei s-au reIugiat 220.501
locuitori, n timp ce din Transilvania s-au reIugiat, pn la 1 aprilie 1944,
221.697. n Cadrilater, n cadrul ac iunii de evacuare au plecat 102.093 de
romni, n timp ce n Romnia au r mas 249.140 de bulgari, din care au
plecat, pn la 1 octombrie 1943, 66.810. Numeroase au Iost si pierderile
materiale, n special n Transilvania, unde supraIa a ocupat de Ungaria
includea 594 de ntreprinderi mari, minele de aur, argint, cupru, c rbune,
bauxit etc., care includeau 40 din rezervele de aur.
Cauzele care au impus pierderea teritoriilor romnesti au Iost mul-
tiple, Iiind determinate n primul rnd de politica agresiv , revizionist a
celor trei state agresoare, de contextul interna ional neIavorabil Romniei,
dar si de Iactori interni care au I cut ca poporul romn s Iie pus n
situa ia de a-si ap ra cu arma n mn , asa cum a dorit, glia str bun .









128


IV. N VLTOAREA
CELUI DE-AL DOILEA R ZBOI MONDIAL
Preliminarii
Aaerarea la Ax . Dup rapturile teritoriale din vara anului 1940,
Romnia, aIlat deja n sIera de domina ie a Germaniei care garantase,
la 30 august 1940, noile Irontiere ale statului romn, si a impus, la 6
septembrie 1940, abdicarea regelui Carol al II-lea si preluarea puterii
eIective n stat de c tre generalul Ion Antonescu a acceptat, din ini ia-
tiva personal a noului conduc tor al statului, sosirea n ar a Misiunii
Militare si a trupelor germane (octombrie 1940)
244
si a aderat, din proprie
ini iativ , la Pactul Tripartit (23 noiembrie 1940)
245
. Concomitent, n
Romnia au sosit si trupe italiene de vn tori alpini si marin (inclusiv

244
Misiunea real a trupelor germane din Romnia, care a Iost inut
secret , att pentru romni ct si pentru germani, a Iost astIel precizat de c tre
generalul Wilhelm Keitel, seIul naltului comandament al Wehrmacht-ului: ,a) s
apere cmpurile petroliIere de a Ii acaparate de o ter putere sau de la distrugere;
b) s dea posibilitatea armatei romne de a eIectua sarcini diIerite, corespunz tor
unui plan elaborat eIectiv n Iavoarea intereselor Germaniei; c) n cazul n care
vom Ii sili i la un r zboi cu Rusia Sovietic , s se preg teasc pentru angajarea
Ior elor germane si romne din direc ia Romniei. n acest sens, trupele germane
au Iost dislocate, cu prioritate n zonele Sibiu, Bac u, Constan a, Giurgiu, adic n
zona strategic central a Romniei, de unde puteau ac iona n mai multe direc ii.
Misiunea aparent , mai preciza oIicialul militar german era de ,a ajuta Romnia,
prieten nou , n ce priveste organizarea si preg tirea Ior elor ei armate. Avnd
n vedere importan a Romniei n planurile de perspectiv ale Reich-ului, Hitler a
cerut, la 10 octombrie 1940 ,s se evite si cea mai mic aparen de ocupa ie
militar a Romniei si s se dea, de la nceput, transIerului de unit i militare n
aceast ar caracterul unei trimiteri de misiune a Wehrmacht-ului, avnd trupele
de instruc ie necesare. Num rul trupelor germane sosite n Romnia a ajuns, n
Iebruarie 1941, naintea trecerii Dun rii n vederea atac rii Greciei, la circa
40.000.
245
Semnat ntre Germania, Italia si Japonia, la Berlin, la 27 septembrie
1940.

129
aviatori), dislocate pe Valea Prahovei si la Br ila, precum si o Misiune
militar .
Din primul moment, Ion Antonescu a decis s mearg ,sut la sut ,
pn la moarte, al turi de Ax
246
, compromi nd rela iile politico-mili-
tare cu alia ii tradi ionali ai Romniei. Mai mult, anticipnd viitorul r zboi
germano-sovietic, nainte chiar ca Hitler s -l inIormeze despre acesta, a
declarat nc din toamna anului 1940 c va pune la dispozi ia Germaniei
,toate Ior ele auxiliare, politice, militare si sociale ale Romniei, c
doreste s lupte activ mpotriva Uniunii Sovietice, ,din prima zi si c va
Iace totul pentru ,a ndeplini cu succes misiunile ce-i revin.
Chiar dac Iormal, independen a si suveranitatea statului romn au
Iost men inute, libertatea de decizie a organelor puterii de stat
monarhul, ,conduc torul statului, guvernul a Iost mult ngr dit . Chiar
si a lui Ion Antonescu, desi acesta nu a recunoscut niciodat
247
.
Toate acestea (dar mai ales sosirea trupelor germane n Romnia si
sporirea num rului lor) au I cut ca rela iile externe ale Romniei s se
reduc considerabil, mai ales dup ce, la 10 Iebruarie 1941, Marea
Britanie a rupt rela iile diplomatice cu Romnia
248
. Imediat, la cererea
Germaniei Romnia a ntrerupt oIicial rela iile diplomatice cu Belgia
(11 Iebruarie 1941), Olanda (12 Iebruarie 1941), Norvegia (20 Iebruarie
1941). Ia scurt timp, guvernul romn a transIormat ambasada de la
Belgrad n lega ie si a stabilit rela ii diplomatice, la nivel de lega ie, cu
statul Manciko, aIlat sub controlul Japoniei (24 martie 1941).

246
O declara ie asem n toare a I cut si dup eliminarea legionarilor de
la guvernare, n ianuarie 1941, cnd a declarat: ,Romnia merge I r nici o
sov ire al turi de Ax , de marele Fhrer si de domnul Mussolini.
247
n plan cultural-artistic, ncepnd cu 1 octombrie 1940, a Iost
introdus ,Ora Germaniei (miercurea de la ora 21), nIiin at Institutul German
din Bucuresti, organizate expozi ii de carte, conIerin e cu caracter stiin iIic,
IilozoIic, literar etc. Concomitent, ncepnd cu 10 noiembrie 1940, Grupul
Etnic German din Romnia a devenit persoan juridic de drept public, cu
posibilitatea de a emite dispozi ii cu caracter de obligativitate pentru to i
membrii s i. Prin aceast decizie etnicii germani au Iost scosi de sub autoritatea
statului romn, putnd arbora legal drapelul german lng cel romnesc. n
aceeasi zi a Iost autorizat s Iunc ioneze Partidul Muncitoresc Na ional-
Socialist German al grupului Etnic German din Romnia.
248
Ministrul Marii Britanii la Bucuresti, sir Reginald Hoare, si
personalul Iega iei, au p r sit Romnia, invocnd sporirea considerabil a
num rului trupelor germane, care se preg teau s treac n Bulgaria pentru a
ataca Grecia.

130
Po:i ia fa ae agresiunea german n Iugoslavia. Ia 6 aprilie
1941, cnd Wehrmacht-ul a atacat Iugoslavia, Romnia nu a Iost angajat
n r zboiul dus mpotriva rii vecine
249
, desi Ion Antonescu aten ionase
pe Ieldmaresalul Walther von Brautchisch, seIul O.K.H.-ului, c armata
romn nu va r mne pasiv dac trupele ungare ar Ii p truns n Banatul
iugoslav. Urmarea a Iost c germanii si-au modiIicat planurile privind
mp r irea Iugoslaviei, Banatul iugoslav Iiind pus sub ocupa ie german .
Cu toate acestea, la 11 aprilie 1941, Ion Antonescu a declarat n Consiliul
de Ministri c Romnia nu renun la ,drepturile si datoria pe care o are
s reintegreze Banatul. Ia rndu-i, Mihai Antonescu, ministru de
Externe, ar ta ntr-un Memoranaum trimis n numele guvernului romn
guvernelor puterilor Axei (23 aprilie 1941) c n contextul n care
Berlinul I cuse mari concesii teritoriale Ungariei si Bulgariei, Romnia
cerea o revizuire general a Irontierelor din sud-estul Europei
250
. n Ia a
reIuzului lui Hitler, care avea alte planuri si pentru sud-estul Europei,
Mihai Antonescu a propus ns rcinatului de aIaceri italian, la 16 mai 1941
(I r succes) ca Italia s deschid un coridor romnesc prin valea
Timocului pn la noua Irontier a Albaniei pentru a se crea ,o barier
latin n teritoriul popoarelor slave
251
.
Dup ce la nceputul lunii mai 1941, guvernul iugoslav din exil a
rupt rela iile diplomatice cu Romnia
252
, guvernul romn a recunoscut, la
6 mai, 1941, ,Statul croat independent, proclamat la 10 aprilie 1941.
Apoi, dup ocuparea Greciei de c tre Germania, a ntrerupt rela iile
diplomatice si cu statul elen
253
.

249
Hitler a oIerit Romniei, n timpul campaniei din Balcani, un rol de
protejare a Ilancului stng mpotriva unui eventual atac sovietic
249
.
250
Au Iost avansate urm toarele solu ii alternative: a) O Macedonie
liber care ar grupa popula iile romne din Balcani; b) Un teritoriu romn
autonom recunoscut popula iei romne din Valea Timocului pn la Vardar; c)
Un condominium, o comunitate germano-romn -italian (eventual bulgar )
pentru regiunea Timocului, adic o Isie de-a lungul grani ei bulgare actuale
pn la Belgrad, Nis, Skoplje si n jos spre Salonic (Apud SteIan Iache, op.
cit., pp. 141-142).
251
SteIan Iache, op. cit., p. 142.
252
Interesele iugoslave n Romnia au Iost reprezentate n continuare de
Iega ia Statelor Unite ale Americii.
253
Iega ia romn de la Atena a continuat s Iunc ioneze pn la 15
iunie 1944, cnd a Iost transIormat n consulat general.

131
Participarea la Campania din Est (1941-1944)
Eliberarea Basarabiei ,i a p r ii ae nora a Bucovinei. Ia 22 iunie
1941, cnd Germania a atacat Uniunea Sovietic , Ion Antonescu si-a
asumat singur responsabilitatea angaj rii rii n r zboi si a cerut
militarilor romni, prin celebrul ordin ,Ostasi, v ordon: trece i Prutul!
s dezrobeasc din ,jugul rosu al bolsevismului pe Ira ii nostri cotropi i
si s readuc ntre hotarele na ionale ,glia str bun a Basarabiei si codrii
voievodali ai Bucovinei. Angajat , sau mai precis angajndu-se, n Iaza
ini ial , ntr-un r zboi care i-a Iost impus prin brutalul ultimatum sovietic
din iunie 1940, Romnia nu a vizat eluri anexioniste, de cotropire a unor
teritorii care nu i apar ineau, ci doar rentregirea na ional .
Ia 26 iulie 1941, prin lupta a circa 470.000 de militari romni,
Basarabia si nordul Bucovinei, str vechi provincii romnesti, au Iost
eliberate. Campania eliberatoare a Iost sprijinit de majoritatea poporului,
de partidele politice si de regele Mihai I
254
.
Participarea la r :boi pe teritoriul Uniunii Sovietice. Pe m sura
ndeplinirii misiunilor de lupt pe teritoriul na ional din estul rii, trupele
romne au continuat participarea la r zboi al turi de Germania, n cadrul
r zboiului de coali ie n adncimea teritoriului sovietic, n contextul n
care Uniunea Sovietic nu era nici pe departe nIrnt , n care Ungaria, cu
care era ntr-o competi ie continu pentru ncrederea Berlinului, continua
lupta al turi de Reich, iar Bulgaria st tea n espectativ . Impus de consi-
derente strategice, de cerin ele asigur rii securit ii grani ei r s ritene de
pe Nistru, hot rrea conduc torului statului romn a Iost contestat n
epoc de diIerite personalit i politice (cu prec dere de Iuliu Maniu si
C.I.C. Br tianu), p rerile contradictorii continund s se maniIeste si n
zilele noastre.
Trecnd succesiv Nistrul, ncepnd cu 17 iulie 1941, Ior ele militare
romne au desI surat, n cooperare cu cele germane, ample opera ii
militare pn la Nipru si n zona Odessa, apoi la nord de Marea de Azov,
n Crimeea, la sud de Harkov, n zona Stalingrad (n Cotul Donului si n
Stepa Kalmuk ), n peninsula Taman, n Kuban si n Caucaz, pn n

254
Pe larg: Dinu C.Giurescu, Romania n al aoilea r :boi monaial,
1939-1945, Bucuresti, 1999; Alesandru Du u, Intre Wehrmacht ,i Armata
Ro,ie, Bucuresti, 2000, pp. 57-62.

132
apropiere de Grozni, angajnd numeroase Ior e romne la o mare
dep rtare de grani ele rii, nregistrnd victorii mai mult sau mai pu in
costisitoare (Odessa, n primul caz, oIensiva Armatei 3 spre Nipru, luptele
din Crimeea, Taman, Kuban, Caucaz, n cel de-al doilea), dar si nIrngeri
catastroIale (Stalingrad), care au pus n pericol Ior a combativ militar a
Romniei (circa 150.000 de militari/mor i, r ni i si disp ru i numai n
Cotul Donului si n Stepa Kalmuk ).
Cu toate c dezam girea si deziluzia poporului romn atinseser
cote maxime, Romnia a continuat s lupte al turi de Germania, s -si
ndeplineasc obliga iile de aliat, n timpul retragerii de la Stalingrad si
din Caucaz, n capul de pod din Kuban, n Crimeea si pe litoralul nordic
al M rii Negre, precum si n Basarabia, Bucovina si Moldova, din martie
1944 partea de est a teritoriului na ional devenind din nou teatru de
opera ii militare
255
.
Continuarea particip rii la r zboi si dup restabilirea suveranit ii
romnesti asupra Basarabiei si Bucovinei a avut consecin e importante nu
numai n plan intern ci si n privin a rela iilor externe ale Romniei, ara
Iiind pus , n mod Iormal, n stare de r zboi cu Marea Britanie (6
decembrie; la insisten a guvernului sovietic)
256
, Statele Unite ale Americii
(12 decembrie, prin declara ia romn de r zboi si prin contradeclara ia
de r zboi semnat de presedintele american la 4 iunie 1942), Canada si
Noua Zeenland (7 decembrie 1941), Australia si Uniunea Sud-AIrican
(8 decembrie 1941), apoi si cu Nicaragua (19 decembrie 1941), Haiti (24
decembrie 1941), Iuxemburg (8 septembrie 1942), Bolivia (4 decembrie
1943), Cehoslovacia (reprezentat prin guvernul din exil, la 28 Iebruarie
1944).
Concomitent, au mai Iost ntrerupte rela iile diplomatice cu
Republica China (21 iulie 1941), Iran (14 octombrie 1941), Egipt (15
decembrie 1941), Venezuela (21 decembrie 1941), Mexic (24 decembrie
1941), Brazilia (5 martie 1942), Costa Rica (15 mai 1942), Cuba (27
septembrie 1942), Chile (20 mai 1943) si s-au stabilit rela ii diplomatice

255
Ibiaem, pp. 62-173.
256
Ia 30 noiembrie 1941, guvernul englez a naintat guvernului romn o
Not ultimativ (prin intermediul Iega iei S.U.A.) prin care I cea cunoscut c
dac pn la 5 decembrie nu va opri opera iile militare si nu va nceta ,orice
participare activ la ostilit i, Marea Britanie va declara r zboi Romniei
(,Universul din 9 decembrie 1941).

133
cu guvernul projaponez de la Nanjing (1 iulie 1941). n urma trecerii
Italiei de partea Na iunilor Unite (3 septembrie 1943
257
), guvernul romn
a recunoscut, la 25 septembrie 1943, guvernul Iascist republican condus
de Benito Mussolini (Republica de la Salo), dar a continuat s men in
rela ii si cu guvernul Badoglio, men innd la Bucuresti pe reprezentantul
acestuia, Renato Bova Soppa.
Prin urmare, pn la 23 august 1944, Romnia s-a aIlat n r zboi cu
11 state, a ntrerupt rela iile diplomatice cu 15 state si a ntre inut rela ii
diplomatice cu 16 ri (Bulgaria, Croa ia, Danemarca, Elve ia, Finlanda,
Fran a, Germania, Italia, Japonia, Portugalia, Spania, Suedia, Slovacia,
Ungaria, Turcia, Vatican). Concomitent, la Bucuresti s-au aIlat n misiune
oIicial atasa i militari din Bulgaria, Croa ia, Fran a, Finlanda, Germania,
Italia, Japonia, Slovacia, Spania, Turcia si Ungaria
258
.
Situa ia rii s-a agravat si prin Iaptul c recunoscnd grani ele
estice ale Uniunii Sovietice, existente n 1940, Marea Britanie si Statele
Unite ale Americii au acceptat implicit r mnerea Basarabiei si a p r ii de
nord a Bucovinei n compunerea Uniunii Sovietice.
Preliminarii de armisti iu
Dup dezastrul de la Stalingrad, cnd au Iost pierdu i circa 150.000
de militari (mor i, r ni i si disp ru i), Ion Antonescu si ,opozi ia, repre-
zentat n special de conduc torii celor dou partide istorice, au ntreprins
numeroase, dar inIructuoase preliminarii de armisti iu
259
, ndreptndu-si

257
Armisti iul a Iost publicat la 8 septembrie 1943.
258
Valeriu Florin Dobrinescu, Romania ,i organi:area postbelic a
lumii. 1945-1947, Bucuresti, 1988, p. 22.
259
Ini ial s-au stabilit leg turi n capitalele unor state neutre (la Lisabona
cu reprezentan ii Marii Britanii de c tre Ion Pangal, Iost ministru n capitala
lusitan , Camil Demetrescu, secretar de lega ie si Victor C dere, emisarul lui
Mihai Antonescu; Maaria, cu Carlton Hayes, ambasadorul S.U.A, de c tre
Scarlat Grigoriu, primul secretar al Iega iei romne din capitala Spaniei; la
Berna, cu Ieland Harrrison, ministrul S.U.A., de c tre Nicolae Iahovary si
Vespasian Pella, titularii Iega iei romne, Grigore GaIencu, Richard Franasovici
s.a.; la Roma, cu reprezentan ii Vaticanului etc.), apoi, din toamna anului 1943,
au Iost ini iate tratative cu sovieticii la Stockholm (cu Alexandra Kollontai,
ambasadoarea U.R.S.S., de c tre Frederic Nanu, seIul Iega iei Romne, si
George Duca, consilier de lega ie si reprezentantul ,opozi iei), iar din martie
1944, la Cairo (cu reprezentan ii tuturor alia ilor, de c tre diplomatul Alexandru
Cretzianu si Barbu Stirbey si Constantin Visoianu, reprezentan ii ,opozi iei).

134
aten ia spre puterile occidentale, n poIida Iaptului c acestea au precizat
de la nceput, Ioarte clar si Ierm, c romnii trebuiau s se n eleag mai
nti cu sovieticii c rora le-a Iost recunoscut preponderen a n solu io-
narea problemelor statelor est europene.
Esecul scenariilor preconizate s-a datorat unor cauze obiective dar
si subiective, interne dar si externe.
Un rol important n esecul discu iilor preliminare, l-au avut pe
lng exigen ele romnesti n ceea ce priveste recunoasterea de c tre alia i
a grani ei pe Nistru si n ezit rile de a se angaja n discu ii cu sovieticii ,
hot rrea Statelor Unite ale Americii si Marii Britanii de a discuta numai
n condi iile capitul rii necondi ionate, principiu adoptat la conIerin a de
la Casablanca, n ianuarie 1943, si repetat mereu pn la 23 august 1944.
Cu toate acestea, guvernul romn si ,opozi ia au pus numeroase
condi ii n timpul discu iilor pe cale le-au avut prin diversi emisari cu
reprezentan ii alia ilor.
n sintez acestea au Iost urm toarele: debarcare anglo-american
,serioas n Balcani, pe direc ia Romniei, si intrarea Turciei n r zboi
al turi de alia i (ambele cerin e au Iost respinse la Teheran); asigurarea
independen ei Romniei (acceptat de anglo-americani si chiar de c tre
sovietici, care nu aveau s se in de cuvnt); respectarea drepturilor
teritoriale (reintegrarea ntregii Transilvanii de nord si a Basarabiei/n
ultimul caz lundu-se n calcul chiar acceptarea plebiscituluit)
260
; acor-
darea calit ii de stat cobeligerant (cerere acceptat , la un moment dat, de
c tre unii dintre militarii si diploma ii americani care au apreciat c acest
lucru urma s aib ,o importan deosebit n evolu ia viitoare a
r zboiului (asa cum s-a si ntmplat de Iapt)
261
; ajutor aliat n caz de atac
ungar si bulgar (idee acceptat , dar cu precizarea c ,nu se va tolera vreun

260
n leg tur cu acest lucru, alia ii occidentali au apreciat problema
Transilvaniei ca Iiind ,complicat si serioas , pronun ndu-se pentru solu io-
narea ei n cadrul reglement rilor teritoriale postbelice. n ceea ce priveste
Basarabia, sovieticii s-au pronun at pentru ncorporarea acesteia Uniunii
Sovietice, punctul lor de vedere Iiind sus inut si de anglo-americani.
261
Al i diploma i americani considerau c acest lucru trebuia acceptat
,numai pentru teritoriul romnesc (din acel moment) si cu scopul de a-i alunga
pe nem i din Romnia, neadmi nd ,nici o opera iune n aIara grani elor
Romniei/r sluite/ pentru ca trupele romne s nu p trund n Transilvania
ocupat de Ungaria n 1940. Unii Iunc ionari ai Departamentului de Stat nu au
admis ntoarcerea armelor si participarea la r zboi mpotriva Germaniei pn la
nIrngerea acesteia.

135
atac armat mpotriva acestor ri, prin urmare nici oIensiv pentru
eliberarea Transilvaniei); debarcare aliat la Constan a (putea Ii si
sovietic ; n acest scop chiar dup 23 august s-au trimis garnituri de tren
n zon ) si trupe aeropurtate pentru a organiza rezisten a n Oltenia si
Banat (spre a se putea Iace mai usor leg tura cu rezisten a iugoslav )
262
;
inIormarea germanilor despre ncheierea armisti iului si declararea
r zboiului /varianta Maniu/ sau emiterea unui ultimatum de 15 zile c tre
trupele germane pentru a evacua teritoriul Romniei, n caz contrar
armata romn urmnd s se al ture Armatei Rosii /varianta Nanu; n
situa ia n care trupele germane p r seau Romnia n 15 zile, sovieticii
acceptau si varianta neutralit ii Romniei/; interdic ia pentru orice trupe
str ine (sovietice, n special) de a p trunde, I r o cerere expres a
guvernului romn, n Muntenia, Oltenia, Dobrogea, Banat si n sudul
Transilvaniei si Crisanei, deci pe ntregul teritoriu aIlat atunci sub
autoritatea guvernului romn, care urma s Iie men inut sub control de
c tre armata romn (varianta Maniu). Prin Nanu, guvernul s-a declarat
de acord cu deplasarea nestingherit a trupelor sovietice pe teritoriul
Romniei, cu condi ia ca administra ia s r mn romneasc (acelasi
lucru, reIeritor la administra ie l ceruse si Maniu); rezervarea unei zone
pentru administra ia romneasc central (guvern) I r trupe str ine
(varianta Nanu; respins de c tre sovietici); angajamentul guvernelor
englez, american si sovietic (printr-o declara ie oIicial ) c se ab in de la
orice amestec n treburile interne ale Romniei; constituirea unui guvern
romn, condus de Iuliu Maniu, n nord-estul Moldovei, ocupat de trupele
sovietice, n situa ia n care Ion Antonescu ar Ii reIuzat s ncheie
armisti iul si nu ar Ii putut Ii r sturnat de la putere (Ia de acest
propunere inexplicabil , to i alia ii si-au declarat acordul); executarea
unei ,misc ri chiar pe Iront si nu n interiorul rii, Iuliu Maniu I cnd
cunoscut c avea promis sprijinul unor generali; interdic ia pentru Ior ele
aliate de a ocupa teritoriile romnesti care nu deveneau zon de opera ii;
napoierea c tre guvernul romn a Iondurilor B ncii Na ionale a
Romniei conIiscate de c tre germani; deblocarea Iondurilor guverna-
mentale romnesti sechestrate n Marea Britanie si S.U.A.; oIensiv
,masiv sovietic pe Irontul din Moldova la cel trziu 24 de ore dup
schimbarea guvernului n Romnia; trimiterea a trei brig zi aeropurtate si
a 2.000 de parasutisti simultan cu schimbarea guvernului, precum si
armamentului necesar narm rii a 2.500 de membrii ai Iorma iunilor

262
Ideea, neeIicient , de altIel, a Iost luat n calcul si de Nicolae
Ceausescu n 1968 n timpul crizei cehoslovace.

136
patriotice (n varianta Maniu dar si Antonescu, n ultimul caz maresalul
neI cnd vreo reIerire la g rzile patriotice); bombardamente aliate
simultane cu schimbarea guvernului asupra dispozitivelor germane din
Romnia, asupra punctelor prin care acestea puteau p trunde n ar si
asupra c ilor de comunica ie (Iapt acceptat si chiar eIectuat la 25 august
1944 n zona Otopeni, B neasa); discutarea cuantumului desp gubirilor
de r zboi (varianta guvernului, prin Nanu, sovieticii Iiind de acord);
trimiterea peste linia Irontului a unei delega ii pentru a discuta cu
sovieticii deIinitivarea si semnarea acordului (sugestia lui Nanu, acceptat
de c tre sovietici; s-a preg tit trimiterea generalului Aurel Aldea); prelua-
rea desp gubirilor de r zboi cerute de c tre guvernul sovietic, de c tre
guvernele american si englez n schimbul oric ror concesii privind indus-
triile de petrol, minier , Iorestier etc. (varianta Ion Antonescu).
Alia ii au respins majoritatea acestor cereri romnesti, care n caz
de acceptare ar Ii servit interesul na ional, neI cnd nici o reIerire la vreo
dorin sau inten ie de a se opri, sau m car de a se ncetini, ritmul
naint rii sovietice spre centrul Europei. Mai mult, anglo-americanii au
solicitat, de Iiecare dat n mod imperativ, inclusiv prin maniIestele
aruncate asupra teritoriului romnesc, concomitent cu bombele din
prim vara si vara anului 1944: capitularea imediat , ntoarcerea armelor
si ,supunerea n Ia a Ior elor sovietice ,I r nici o condi ie; trimiterea
pe Iront, la sovietici, a unui emisar pentru a stabili momentul si locul n
care Ior ele romne trebuiau s treac la ac iune.
Concomitent, au stabilit 27 de principii care trebuiau impuse
Romniei cu prilejul semn rii actului de capitulare, principii care se
reg sesc si n documentele emise de Departamentul de Stat n ianuarie-
Iebruarie 1944, care preconizau n Romnia un regim de ocupa ie extrem
de dur, poate mai dur dect prevederile Conven iei de armisti iu din
12 septembrie 1944
263
.

263
Elocvent n acest sens este Proiectul Departamentului de Stat al S.U.A.
din 17 ianuarie 1944, reIeritor la ,stabilirea componen ei Ior elor de ocupa ie si
caracterul problemelor de natur civil dup capitularea necondi ionat a
Romniei. Dup ce amintea de Declara ia comun adoptat de reprezentan ii
U.R.S.S., S.U.A. si Marii Britanii la Moscova, la 1 noiembrie 1943, unde se
c zuse de acord s se ,ac ioneze mpreun n toate problemele legate de
capitularea si dezarmarea Romniei, documentul se reIerea la necesitatea ca
,nainte de capitularea Romniei si ocuparea teritoriului Romniei cele trei
guverne trebuiau s realizeze ,un acord reIeritor la dimensiunea si caracterul

137
Ia rndu-le sovieticii au cerut, la 8 aprilie 1944, prin propunerile
minimale de armisti iu, naintate la Cairo (si repetate apoi la Stockholm):
capitularea trupelor romne aIlate la est de Nistru sau atacarea de c tre
acestea a spatelui dispozitivului german (n acest caz, guvernul sovietic se
obliga s le completeze armamentul si s le pun la dispozi ia maresalului
Ion Antonescu si a lui Iuliu Maniu); ruperea rela iilor cu germanii si
ducerea de opera ii comune cu Alia ii mpotriva Wehrmacht-ului n sco-
pul ,restaur rii independen ei si suveranit ii Romniei; restabilirea gra-
ni ei romno-sovietice n concordan cu ,acordul din 1940; desp gubiri
de r zboi; repatrierea prizonierilor de r zboi alia i si a persoanelor str ine
internate n Romnia; libertate de miscare nengr dit pe ntreg teritoriul
Romniei pentru trupele sovietice, dac opera iunile militare o vor cere;
cooperare militar romno-sovietic mpotriva trupelor germane si ungare
pentru ca ,ntreaga Transilvanie sau cea mai mare parte a acesteia s Iie
napoiat Romniei; stabilirea, la dorin a p r ii romne, a unei leg turi
politice si militare cu partea sovietic .

particip rii Iiec ruia la ocupa ia si administra ia militar a problemelor de natur
civil a Romniei. Ca solu ii alternative s-au avut n vedere: ,A. Ocupa ia
sovietic cu o comisie interaliat de control sau o comisie politic consultativ
tripartit ; ,B. Participarea simbolic a Ior elor americane la ocuparea si
conducerea militar ; ,C. Conducerea militar si de ocupa ie sovietic , cu o
misiune militar anglo-american atasat pe lng comandantul seI sovietic
pentru leg tur si observare; ,D. Guvern militar si de ocupa ie doar sovietic;
,E. Conducere militar si de ocupa ie mixt Iormat din Ior e sovietice, britanice
si americane.
n completarea acestor probleme de principiu, la 2 Iebruarie 1944, James
Clement, directorul Sec iei pentru aIaceri europene a Departamentului de Stat,
I cea cunoscut ambasadorului S.U.A. n Marea Britanie, John G. Winant,
prevederile care urmau s Iie impuse Romniei n momentul capitul rii, gndite
,n principal pentru asigurarea securit ii si continu rii mai departe a r zboiului
mpotriva Germaniei si care au importante implica ii politice. Acestea trebuiau
,s Iie impuse la dorin a celor trei mari puteri, care reprezentau Na iunile
Unite, Romnia ,neavnd posibilitatea de alegere liber de a consim i sau nu.
Ele se reIereau la ,capitularea necondi ionat , ,demobilizare si dezarmare,
,predarea materialelor de r zboi, ,ocupa ie, ,controlul presei, radioului si
postei, ,criminalii de r zboi, ,controlul misc rii popula iei, ,desp gubiri,
,organiza ii romnesti indezirabile, ,cheltuieli necesitate de ocupa ie, ,durata
si intrarea n vigoare a instrumentului de capitulare etc.



138
ReIerindu-se la aceste condi ii sovietice, generalul G.S.Marschall,
comandantul Marelui Stat Major al Armatei S.U.A., aprecia c n situa ia
n care guvernul de la Bucuresti le-ar accepta, atunci Romnia ,ar lua
asupra sa statutul de cobeligeran .
Spernd c va ob ine condi ii mai avantajoase din partea anglo-
americanilor, Ion Antonescu a considerat propunerile sovieticilor ca Iiind
nesatisI c toare si a decis tergiversarea discu iilor. Ia Iel a procedat si
Iuliu Maniu. n Iinal ns liderul na ional- r -nist a acceptat, la 11 iunie,
dup constituirea Blocului Na ional Democrat, s ncheie armisti iul pe
baza propunerilor ,Iormulate de alia i, I r a se preciza la care variant
se reIerea, desi dup n elegerea anglo-sovietic din mai 1944 reIeritor la
preponderen a Moscovei n problemele romnesti, si chiar nainte de
debarcarea aliat din Normandia, alia ii deciseser , la 1 iunie, s ntrerup
orice contacte cu partea romn , considernd propunerile vagi si
nerealiste.
Exigen ele romnesti de recunoastere a grani ei pe Nistru si ezit rile
n a se angaja n discu ii serioase cu sovieticii, care primiser de la anglo-
americani asentimentul de a trata cu romnii problema iesirii rii din
Ax , hot rrea Statelor Unite ale Americii si Marii Britanii de a discuta
numai n condi iile capitul rii necondi ionate (adoptat la Casablanca n
ianuarie 1943) si reIuzul acestora de a acorda asisten politic si militar
Romniei, sau chiar unele garan ii, n momentul trecerii de partea
Na iunilor Unite, au Iost doar unii Iactori obiectivi si subiectivi care au
I cut ca preliminariile de armisti iu s esueze.
Bombardamentele aeriene eIectuate de avia ia anglo-american
asupra teritoriului na ional, n special n prim vara si vara anului 1944, au
dezam git si spulberat si ele speran ele romnilor privind realizarea unei
n elegeri doar cu reprezentan ii puterilor occidentale.
1recerea Romniei de partea Aa iunilor Unite
yi participarea la Campania din Jest (1944-1945)
n vara anului 1944, ntr-o situa ie strategic extraordinar de
complex n care Ironturile 2 si 3 ucrainiene rupseser dispozitivul de
lupt din estul rii n cadrul opera iei ,Iasi-Chisin u, regele Mihai I, n

139
acord cu partidele care constituiser Blocul Na ional Democrat (Partidul
Na ional r nesc, Partidul Na ional Iiberal, Partidul Social-Democrat si
Partidul Comunist Romn) si o parte din corpul de comand al armatei, a
decis, la 23 august, arestarea maresalului Ion Antonescu, constituirea unui
nou guvern si trecerea Romniei de partea Na iunilor Unite. Considerat
de Iuliu Maniu ca ,o lovitur de stat egal cu o mare revolu ie, actul
romnesc de la 23 august 1944 a Iost receptat n epoc drept un act de
suveranitate si demnitate na ional menit s salveze ara din situa ia
diIicil n care se aIla si s duc la crearea condi iilor necesare eliber rii
p r ii de nord-vest a rii ocupat de Ungaria n 1940.
Imediat, I r nici o condi ie sau deIec iune, Romnia a pus la
dispozi ia alia ilor (sovieticilor n special) un nsemnat poten ial militar
(8,5 din popula ia rii), introducnd n lupt , pn la 25 octombrie
1944, cnd a Iost rentregit grani a de vest a rii, peste 525 000 de
militari, continund apoi, asa cum procedase si dup eliberarea Basarabiei
si a p r ii de nord a Bucovinei n iulie 1941, s -si ndeplineasc obliga iile
asumate prin Conven ia de armisti iu din 12 septembrie 1944, care au
inclus participarea armatei romne la opera iile militare desI surate pe
teritoriile Ungariei, Cehoslovaciei si Austriei, ntr-un spa iu european de
anvergur (pe direc ia Bucuresti Budapesta Viena Praga), pn la
sIrsitul r zboiului.
Apreciind aportul romnesc la nIrngerea Reich-ului, nalte perso-
nalit i si oIicialit i politice si statale ale marilor puteri aliate, analisti
politici si militari, nu au ezitat s aIirme c Romnia ,a adus prin
contribu ia ei o scurtare a r zboiului de cel pu in sase luni, c prin
eIectivele pe care le avea angajate n lupt n ianuarie 1945 se situa ,n al
patrulea rnd n ceea ce priveste num rul de solda i cu care particip la
b t lia pentru distrugerea nazismului.
ntre cele mai importante avantaje strategice pe care le-a adus
Romnia si armata sa Na iunilor Unite dup 23 august 1944 s-au situat:
contribu ie esen ial la pr busirea deIensivei germane la Ilancul sudic al
Irontului est european si la pulverizarea dispozitivului de lupt al
Wehrmacht-ului n Peninsula Balcanic ; deschiderea ,por ii Focsanilor
si prin aceasta a ,por ilor Europei centrale (pe valea Dun rii) si ale
Europei de sud-est pentru naintarea armatelor sovietice, asa cum ceruser
insistent reprezentan ii S.U.A. si Marii Britanii nainte de 23 august 1944;
realizarea ntr-un timp scurt a unei mari transla ii a Irontului sud-est

140
european, I r egal n istoria celui de-al doilea r zboi mondial (ntre 200
si 700 km n 15 zile); modiIicare important n balan a de Ior e a celor
dou mari coali ii de Ior e aIlate n lupt prin punerea la dispozi ia
Na iunilor Unite a peste 1.100.000 de militari romni mobiliza i; impact
negativ asupra masinii de r zboi germane prin sistarea imediat a oric rei
aprovizion ri din Romnia cu produse de baz pentru continuarea
r zboiului (n special petrol si cereale); provocare unui adev rat seism n
sistemul politic dominat de Ax ; contribu ie militar continu si eIicient
pn la sIrsitul r zboiului pe o direc ie important de p trundere spre
centrul Europei; amplu eIort economic, bazat pe propriile posibilit i ale
rii si desI surat concomitent cu ndeplinirea unor mpov r toare
obliga ii asumate prin Conven ia de armisti iu din 12 septembrie 1944.
Din momentul n care a trecut de partea Na iunilor Unite, la 23
august 1944, Romnia a adus o contribu ie important la nIrngerea
Germaniei si Ungariei, plasndu-se, pe Irontul est european, pe locul doi,
dup Uniunea Sovietic , si asigurndu-si prin aceasta statutul de stat
cobeligerant, cu toate c nu a Iost primit n coali ia antihitlerist .
SemniIicativ pentru caracterul inedit al ac iunii romnesti
apreciat ca Iiind I r precedent n istoria universal este compara ia cu
alte state aIlate ntr-o situa ie similar . Italia, de exemplu, a ncheiat
armisti iu cu Na iunile Unite la 3 septembrie 1943 (I cut public la
8 septembrie), ns doar o mic parte din diviziile sale au trecut de partea
Alia ilor I r a lupta imediat mpotriva Germaniei c reia i s-a declarat
r zboi abia la 13 octombrie 1943. Cu toate acestea i s-a recunoscut
calitatea de cobeligerant . Bulgaria a ntrerupt rela iile cu Germania la
9 septembrie 1944, dar marile sale unit i nu au declansat imediat lupta
mpotriva Wehrmacht-ului. Finlanda a ncheiat armisti iul cu Na iunile
Unite la 19 septembrie 1944, dar nu si-a asumat nici o obliga ie de lupt
mpotriva trupelor germane. Ungaria, desi a semnat armisti iu la
20 ianuarie 1945, cnd cea mai mare parte a teritoriului s u era eliberat, si
s-a obligat s introduc n lupt 8 divizii, nu a participat la eIortul comun
al Na iunilor Unite cu nici o unitate, Ior ele sale continund lupta al turi
de Wehrmacht pn la nIrngerea deIinitiv a acestuia din mai 1945.
Romnia a pus n schimb la dispozi ia Alia ilor, imediat si I r nici
o condi ie, un nsemnat poten ial militar (8,5 din popula ia rii),
totalitatea organismului militar, care avea o conducere centralizat ,
structuri bine deIinite si care dispunea de 50 divizii operative si de

141
instruc ie, 71 escadrile de avia ie cu 1 646 avioane (508 de lupt ), 71 nave
de r zboi Iluviale si maritime mai importante. Pe parcursul r zboiului dus
al turi de Na iunile Unite, cuantumul Ior elor militare romne a oscilat n
Iunc ie de prevederile Conven iei de armisti iu din 12 septembrie 1944,
ale Protocolului militar romno-sovietic din 26 octombrie 1944 si ale
altor exigen e ale Comisiei Aliate de Control (partea sovietic ), dar
niciodat nu a Iost inIerior angajamentelor asumate de ar . n nici un
moment n Romnia reprezentan ii alia ilor nu au intervenit pentru
nIiin area de unit i militare care s intre n lupt deoarece n permanen
poten ialul militar disponibil a Iost pus la dispozi ia Irontului.
Analiznd importanta contribu ie romneasc la r zboi, deputatul
laburist englez Ivor Thomas declara n Camera Comunelor, la sIrsitul
anului 1945: ,De vreme ce Romnia este a patra ar ca eIectiv pe Iront
mpotriva Germaniei ar Ii cazul de a se propune s i se acorde un statut de
cobeligeran .

Aoul statul juridic interna ional al Romniei
Ia scurt timp dup trecerea de partea Na iunilor Unite, la 23 august
1944, noul guvern romn a inIormat reprezentan ii guvernelor S.U.A.,
U.R.S.S. si Marii Britanii la Ankara despre noua situa ie politico-militar
din ar si a luat act de declara ia comisarului pentru aIacerile Externe al
Uniunii Sovietice, V.M. Molotov, din 25 august 1944 prin care acesta
rennoia declara iile guvernului sovietic din 2 aprilie 1944 conIorm c rora
Moscova se angaja s nu anexeze teritorii romnesti sau s schimbe
regimul politic existent. Concomitent, diplomatul sovietic a precizat c
dac armata romn ntorcea armele ,mpotriva cotropitorilor germani
(Iapt mplinit la acea dat n.n.) si participa la lupta mpotriva trupelor
germane si ungare Romnia ,va avea sprijinul total al Uniunii Sovietice.
Ia 28 august 1944, n baza angaj rii totale a armatei romne n
lupta mpotriva trupelor germane din Romnia (din seara zilei de 23
august 1944) si a declar rii st rii de r zboi Germaniei (25 august 1944),
ministrul AIacerilor Str ine, Grigore Niculescu-Buzesti a I cut cunoscut
ambasadorilor S.U.A. si Marii Britanii de la Ankara, c ,guvernul romn,
care de acum nainte se aIl n situa ia de Iacto de cobeligerant, doreste ca
Na iunile Unite s -l recu-noasc drept aliat.

142
Apoi, la 30 august 1944, guvernul romn a decis s nu mai
recunoasc Croa ia, Slovacia si Republica Social Italian
264
, considerate
a Ii ,crea iuni artiIiciale ale regimului nazist
265
si a rupt rela iile diploma-
tice cu Ungaria, nelund ns ini iativa declar rii st rii de r zboi aces-
teia
266
. Concomitent a recunoscut guvernul provizoriu Irancez, condus de
generalul Charles de Gaulle si a I cut cunoscut c doreste s ntre in cu
acesta ,rela iile cele mai cordiale n spiritul vechii si nedezmin itei
amici ii.
Ia 8 septembrie 1944, dup ce trupele ungare si germane au atacat
(5 septembrie 1944) la sud de linia vremelnic de demarca ie impus la
30 august 1940, guvernul romn a constatat, prin declara ia ministrului
AIacerilor Str ine, Grigore Niculescu-Buzesti, c Ungaria s-a pus n
,stare de r zboi cu Romnia
267
.
n poIida avantajelor pe care le adusese Na iunilor Unite prin
trecerea de partea acestora, la 23 august 1944, si a luptei pe care armata
romn o ducea al turi de Armata Rosie mpotriva trupelor germane si
ungare, la 12 septembrie 1944, Romniei i-a Iost impus Conven ia de ar-
misti iu care ,reglementa probleme ce dep seau caracterul unui aseme-
nea document, abordnd si aspecte politice, teritoriale
268
, economice,
administrative etc. Practic Romniei i s-a impus capitularea necondi io-
nat decis cu mult timp nainte de marile puteri, Iiind considerat un stat
nvins, Iost inamic. I s-a reIuzat, de asemenea, calitatea de aliat sau cel
pu in de cobeligerant.
Ca urmare a impunerii regimului dur de armisti iu, politica extern
a Romniei s-a desI surat sub stricta supraveghere (si imixtiune) a

264
Constituit n Italia de nord la 25 septembrie 1943, dup eliberarea lui
Benito Mussolini, la 12 septembrie, de c tre un detasament de parasutisti
germani.
265
n realitate rela iile ncetaser imediat dup 23 august 1944.
266
S-a inut seama si de acceptarea de c tre Marile Puteri a caracterului
nejust al dictatului de la Viena din 30 august 1940.
267
Ia 31 octombrie 1944 au Iost rupte rela iile diplomatice cu Japonia si
cu guvernul chinez projaponez de la Nanjing.
268
Conven ia de armisti iu restabilea ,Irontiera romno-sovietic
impus la 28 iunie 1940. Considera ns hot rrile dictatului de la Viena din 30
august 1940 si decidea ca ,Transilvania (sau cea mai mare parte a ei) s Iie
restituit Romniei sub condi ia conIirm rii tratatului de pace.

143
guvernului sovietic si a p r ii sovietice a Comisiei Aliate de Control
269
,
care a Iunc ionat n conIormitate cu prevederile Conven iei de armisti iu
din 12 septembrie 1944 (pn la 7 noiembrie 1947). n acest context chiar
rela iile diplomatice ale Romniei cu S.U.A. si Marea Britanie au Iost
reglementate prin intermediul aceste Comisii.
Situa ia rii s-a agravat n octombrie 1944, n urma acordului de
procentaj stabilit ntre Winston Churchill si I.V. Stalin, prin care Romnia a
Iost plasat n propor ie de 90 n sIera de inIluen sovietic . Din acel
moment, Moscova si-a intensiIicat ac iunea de impunere a propriul regim
politic si a direc ionat politica extern romneasc , intrnd chiar n con-Ilict
cu alia ii, Statele Unite si Marea Britanie, dup ce acestia au reIuzat s
recunoasc guvernul dr. Petru Groza, impus de Moscova la 6 martie 1945.
De altIel, avnd nevoie de sprijinul militar sovietic pe Irontul de Est,
S.U.A. si Marea Britanie au l sat sovieticilor s n eleag , nainte chiar de
impunerea Conven iei de armisti iu, c vor avea prioritate n solu ionarea
tuturor problemelor aIlate n disput cu Romnia. n acest sens nc din
martie 1943, Anthony Eden, ministrul de externe britanic declara: ,Politica
noastr Ia de Romnia este subordonat rela iilor cu U.R.S.S. si noi nu
vrem... s accept m nici un angajament sau s ntreprindem vreo ac iune
I r deplina cunostin si consim mntul guvernului sovietic. Apoi, la 5
mai 1944, acelasi Anthony Eden, n baza instruc iunilor lui Winston
Churchill, a propus ambasadorului sovietic la Iondra ca U.R.S.S. s aib
principala responsabilitate n problemele romnesti, iar Marea Britanie n
cele grecesti. Ia Iel s-a procedat si dup semnarea Conven iei de armisti iu
cu Romnia la 12 septembrie 1944, cnd la 9 octombrie 1944, Winston
Churchill i-a propus lui I.V.Stalin monstruosul acord de procentaj, I r ca
cineva din conducerea Romniei s Iie inIormat.
n baza sinistrei n elegeri, guvernele de la Iondra (cu prec dere) si
Washington au l sat mn liber sovieticilor, reprezen an ii celor dou
mari puteri neimplicndu-se n activit ile Comisiei Aliate de Control nici
cel pu in n cadrul limitat stabilit de la nceput. Mai mult, li s-a cerut s nu
depun prea mult zel si s lase maresalului R.I.Malinovski ,autoritate
deplin n conducerea treburilor din Romnia. Pentru a Ii si mai clar,

269
Func ia de presedinte al Comisiei Aliate de Control a Iost ncredin at
maresalului sovietic R.I. Malinovski. S.U.A au Iost reprezentate de generalul
Cortland R. Schayler, iar Marea Britanie de viceamiralul Donald F. Stevensov.

144
Winston Churcill a declarat la 7 noiembrie 1944: ,Atta timp ct rusii ne
las mn liber n Grecia, nu putem Iace mai mult dect s Iim spectatori
la ceea ce se ntmpl n Romnia.
n momentul n care era clar c sovieticii erau decisi s impun prin
Ior un guvern pro-comunist, reprezentan ii celor dou mari puteri
democratice n Comisia Aliat de Control, dorind stabilitate n Romnia, au
protestat, la 21 Iebruarie 1945. Dorind stabilitate n Romnia, delega ii
celor dou state au protestat pe lng generalul Vinogradov, loc iitorul
maresalului R.I.Malinovski, Ia de demonstra iile violente de strad
organizate de c tre comunisti, cernd s Iie men inut un guvern repre-
zentativ de coali ie. Peste cteva zile, la 24 Iebruarie 1945, Departamentul
de Stat al S.U.A. s-a pronun at pentru: independen a Romniei; guvern de
coali ie, reprezentat de toate categoriile politice si sociale; mpotriva
Iolosirii Ior ei sau sicanelor politice pentru aducerea la putere a oric rui
grup politic; mpotriva ncerc rilor de schimbare prin ,mijloace de
dezordine, prin ,utilizarea Ior ei sau prin ,intimid ri; pentru alegeri lo-
cale si generale pe baza ,votului liber si secret sau pentru alte ,mijloace
democratice; pentru men inerea ordinii interne de c tre autorit i. Conco-
mitent, a reconIirmat sprijinul acordat regelui Mihai I, a considerat c
dorin a guvernului romn de a se acorda Romniei statutul de cobeli-
geran trebuia privit cu ,simpatie la Iel ca si extinderea administra iei
romnesti n nord-vestul rii, ns dup terminarea r zboiului. Cu acelasi
prilej americanii s-au pronun at pentru ,o libertate real a presei, limitat
doar la ,cenzura motivat militar, precum si pentru reluarea comer ului
exterior atunci cnd ,condi iile o vor permite. Pe m sura acutiz rii crizei
politice din ar , la 27 Iebruarie 1945, considernd c evenimentele din
Romnia contraveneau hot rrilor de la Ialta, Departamentul de Stat
american a cerut ambasadorului A.Harimann s solicite interven ia
Moscovei pentru men inerea unui guvern de coali ie ct mai reprezentativ
n Romnia. Cererea adresat lui A.I.Vsinski de reprezentan ii S.U.A. si
Marii Britanii n Comisia Aliat de Control din 28 Iebruarie 1944 privind
,o consultare prealabil a r mas I r ecou
270
deoarece, n conIormitate cu
n elegerile de la Moscova din octombrie 1944, reprezentantul guver-nului

270
Ia 1 martie 1945, reprezentantul britanic n Romnia, Marjoribanks,
l-a inIormat pe A.I.Vsinski c guvernul britanic dorea un guvern ,liber n
Romnia si nu un ,regim sindicalist.

145
sovietic a replicat c guvernul s u nu s-a amestecat n Grecia si c U.R.S.S.
asteapt ca n Romnia ,s Iie sprijinit , iar nu I cut s esueze de c tre
reprezentan ii britanici. Imediat, diplomatul britanic a recunoscut ,intere-
sele speciale ale U.R.S.S. n Romnia, dup care a mai precizat nc odat
c guvernul britanic dorea instituirea unui guvern de coali ie, cu reprezen-
tarea corect a partidelor politice, condus de un neutru.
Pentru a nu l sa vreo ndoial asupra dorin ei guvernului englez de
a respecta n elegerile cu cel sovietic, la 2 martie 1945, Winston Churchill
a trimis un mesaj ambasadorului britanic la Moscova, Clark Klerr, prin
care i-a cerut s transmit lui V.M. Molotov c Marea Britanie continu
s accepte ,preponderen a sovietic n Romnia, dar c doreste consult ri
comune n spiritul n elegerilor de la Ialta. Apoi, la 4 martie 1945, a
reamintit lui Anthony Eden c romnii si bulgarii ,au Iost dusmanii
Marii Britanii, c guvernul britanic nu trebuia s -si asume ,aceleasi
riscuri pentru ei asa cum am I cut-o pentru Grecia si Polonia. De team
ca I.V.Stalin s nu-i reproseze ,nc lcarea n elegerii cu privire la
Romnia, ntr-un moment n care ,disputa pentru Polonia devine critic ,
primul-ministru britanic a atras aten ia c ,trebuia s ne inem de cuvnt
orict de dureros ar Ii. n aceeasi zi, n conIormitate cu acest mod de
apreciere a situa iei din Romnia, Winston Churchill a revenit, de aceast
dat mult mai clar: ,Nu avem, ntr-adev r nici o justiIicare pentru a
interveni n acest chip extraordinar de viguros pentru Iostii nostri inamici
romni, compromi nd astIel pozi ia noastr n Polonia si iritndu-i pe
rusi, care acceptaser ndelungata noastr lupt la Atena. Dac vom
continua astIel ni se va spune, nu I r dreptate, c am c lcat cuvntul n
Romnia, dup ce am Iolosit pozi ia noastr n Grecia si aceasta va
compromite pozi ia pe care am luat-o la Ialta n privin a Poloniei. Cred c
trebuie trimise instruc iuni stricte reprezentan ilor nostri n Romnia s nu
dezvolte acolo un Iront politic antirus. Ei Iac acest lucru cu energie
inoportun , I r s n eleag ce este n joc n alte domenii.
Ia rndu-i, la 4 martie 1945, W.A.Harimann, ambasadorul american
la Moscova, a propus lui V.M.Molotov ca reprezentan ii celor trei mari
puteri s discute situa ia din Romnia. Ia rndu-i, presedintele american a
atras, la 7 martie 1945, aten ia lui I.V.Stalin c n Romnia si Bulgaria
existau regimuri care nu asigurau tuturor elementelor democra-tice ale
poporului ,dreptul de a-si exprima liber p rerea si care, prin sistemul de
guvernare, nu reprezentau ,voin a poporului. n aceeasi zi, Winston

146
Churchill a transmis lui F.D. Roosevelt c I.V. Stalin trebuia inIormat
despre ,mhnirea noastr Ia de evenimentele care au dus la instalarea prin
Ior a unui guvern al minorit ii comuniste n Romnia deoarece aceasta se
aIl n conIlict cu concluziile Declara iei privind Europa eliberat , asupra
c reia am Iost de acord la ConIerin a din Crimeea. R spunzndu-i, la 11
martie 1945, F.D. Roosevelt a ar tat c era ,ntrutotul hot rt s nu lase ca
,bunele decizii stabilite n Crimeea s nu se scurg printre degete si c va
Iace tot ce poate pentru a-l determina pe I.V. Stalin ,s le ndeplineasc
onest. Acceptnd si el Iaptul c ,rusii au instalat un guvern minoritar pe
propriul gust, prese-dintele american a atras aten ia c ,Romnia nu este
un loc pentru testare, rusii avnd aici de la nceput ,controlul indiscutabil,
c datorit situ rii Romniei ,de-a curmezisul c ilor de comunica ie
rusesti era diIicil ,s se conteste pretextul necesit ii militare si al
securit ii Iolosit de ei pentru a justiIica ac iunea lor.
Guvernul sovietic a considerat, si dup constituirea guvernului dr.
Petre Groza, propunerile diploma ilor americani si englezi privind
necesitatea discut rii situa iei din Romnia ca Iiind neIondate.
Un alt mare abuz s vrsit de Comisia Aliat de Control (partea
sovietic ) n Romnia l-a reprezentat trecerea (14 noiembrie 1944, n
dezacord cu prevederile Conven iei de armisti iu din 12 septembrie 1944)
teritoriului Transilvaniei eliberate (n care ntre timp se reinstaurase
administra ia romneasc ) sub adminis-tra ie militar sovietic . Cererile
guvernului romn privind reinstaurarea administra iei romnesti n acest
teritoriu au r mas I r ecou pn la 9 martie 1945 cnd Moscova a decis
s oIere un ,balon de oxigen guver-nului dr. Petru Groza, permi nd
instaurarea administra iei romnesti n toat Transilvania.
Sub povara armisti iului
ntr-un asemenea context, Romnia a trebuit s Iac Ia unui crunt
regim de armisti iu impus prin Conven ia din 12 septembrie 1944
271
, n
multe privin e prevederile documentului Iiind agravate prin m surile
abuzive ale Comisiei Aliate de Control (partea sovietic ), care a proIitat de
atitudinea pasiv , chiar indiIerent , a reprezentan ilor americani si englezi.

271
Pe larg: SteIan Iache, op. cit., pp. 185-195.

147
Desi art. 1 al Conven iei de armisti iu nu se reIerea la marile unit i
care nu participau nemijlocit la opera iile militare, Comisia Aliat de
Control, partea sovietic , a declansat o sus inut campanie de destructu-
rare a armatei romne neoperative. n poIida rezisten ei seIilor Marelui
Stat Major, sovieticii au reusit s -si impun punctele de vedere, oblignd
pe generalul Nicolae R descu s semneze Protocolul militar din 26
octombrie 1944 prin care au Iost desIiin ate, pn la 1 decembrie, un
comandament de armat , patru comandamente de corp de armat , 14
divizii si alte mari unit i romne. S-a permis doar, men inerea n ar , cu
eIective de pace, a dou comandamente de corp de armat si a trei divizii
de inIanterie sau munte. Argumentul hot rtor adus de generalul
Vinogradov, loc iitorul presedintelui Comisiei Aliate de Control, a Iost c
el execut ordinele maresalului R.I. Malinovski si instruc iunile guvernu-
lui sovietic
272
.
n aIara cadrului general al ostirii, m surile vexatorii impuse
armatei romne au vizat si sistemul de mobilizare, de nv mnt, capaci-
t ile de produc ie militar . Protestnd mpotriva acestor practici, gene-
ralul Nicolae R descu, seIul Marelui Stat Major romn atr gea aten ia c
ele reprezint atingeri aduse att suveranit ii ct si independen ei
na ionale.
Rezultatele au Iost rapide, dar din p cate catastroIale pentru armat
si demolatoare pentru corpul de comand al acesteia. ntr-o perioad
extrem de scurt , de la trecerea Romniei de partea Na iunilor Unite pn
la ncheierea si ratiIicarea Tratatului de pace n 1947, num rul diviziilor
romne a Iost redus de la 50 (operative si de instruc ie), la 23 august

272
Protestele generalului Constantin S n tescu, primul-ministru al
guvernului, si ale generalului Nicolae R descu, seIul Marelui Stat Major, nu au
mai avut, n acest context, nici o urmare practic . Pentru ca situa ia s Iie si mai
clar , generalul Vasiliev a declarat urm toarele, la 25 octombrie 1944: ,Sunt
ns rcinat s Iac cunoscut c protocolul este deIinitiv si nesemnarea lui poate
duce la unele rezultate serioase pn chiar la demobilizarea si desIiin area prin
Ior a Armatei Sovietice a tuturor marilor unit i care nu particip la opera iuni,
potrivit prevederilor Conven iei de Armisti iu. Sub aceste amenin ri directe,
care puteau Ii puse oricnd n practic , generalul Nicolae R descu a trebuit s
accepte Protocolul nu nainte de a-i ad uga o Not adi ional n care consemna:
,Protocolul l semnez ca Iiindu-ne impus de Comisia Aliat (sovietic ) de
Control si n scopul de a evita consecin e d un toare opera iilor comune contra
Germaniei si Ungariei.

148
1944, la numai sapte, n 1947, iar cuantumul eIectivelor de la 1.100.000
de militari, la 23 august 1944, la 138.000 stabili i prin Tratatul de pace.
Mobilurile acestei politici nu au Iost ntmpl toare. Ele au vizat cu
claritate lipsirea guvernelor romne de pn la 6 martie 1945 de Ior a
armat pe care ar Ii putut-o Iolosi pentru st vilirea imixtiunilor n politica
intern a rii. Nu ntmpl tor, succesivele desIiin ri de divizii si
regimente romne au Iost urmate de aducerea n Romnia, n decembrie
1944, a trei divizii sovietice cu eIective de r zboi, care au Iost dislocate n
zonele importante ale rii Bucuresti, Sibiu, Petrosani, Timisoara.
M sura a Iost urmat , cu pu in timp nainte de impunerea la putere a
guvernului dr. Petru Groza, la 6 martie 1945, de trimiterea pe Iront a
Regimentului 2 care de lupt si de dezarmarea militarilor romni care
asigurau paza principalelor comandamente si institu ii militare si civile
din Bucuresti
273
.
Reducerea rapid a cadrului organizatoric si a eIectivelor armatei s-
a I cut paralel cu procesul de decapitare a ostirii de cadrele de conducere
superioar , prin m suri aparent legale reduceri de eIective impuse de
desIiin rile de unit i si mari unit i, prin crearea ,cadrului disponibil si
trecerea, ulterioar , n rezerv si n retragere, cu prec dere, a oIi erilor
superiori (de la gradul de maior n sus), ct si prin m suri categoric ilegale
arest ri si ntemni ri, Ioarte multe I r judecat , inclusiv n rndurile
celor care se aIlau pe Iront, exercitndu-si datoria Ia de ar . Din acest
punct de vedere, corpul de comand al armatei romne a suIerit o
adev rat dram , cu att mai mult cu ct multora dintre generali nu li s-au
comunicat motivele priv rii de libertate, care n unele cazuri nu erau
cunoscute nici de c tre cei ce erau pusi s -i judece.
Toate acestea se petreceau n condi iile n care Romnia ndeplinea
integral prevederile art. 2 al Conven iei, conIorm c rora guvernul si
naltul comandament romn se obliga ,s ia m surile pentru dezarmarea

273
Protestnd mpotriva acestor m suri ,njositoare pentru armata
romn , generalul Constantin S n tescu aprecia c ele aveau ,consecin ele
cele mai grave asupra moralului ntregii popula ii, ct si asupra armatei.
Acelasi seI al Marelui Stat Major aprecia c armata noastr ,nu poate Ii supus
unui tratament att de contradictoriu si anume: pe Iront, camarad de lupt
c ruia i se cer eIorturi continui, iar pe propriul ei teritoriu, obiect de captur , de
dezarmare si vexa iune .

149
si internarea Ior elor armate ale Germaniei si Ungariei, aIlate pe teritoriul
Romniei, ca si pentru internarea cet enilor celor dou state men ionate,
care si au resedin a acolo
274
.
Multiple implica ii asupra Iunc ion rii societ ii romnesti a avut si
con inutul art. 3 al Conven iei care prevedea obliga ia de a asigura
Ior elor sovietice si ale celorlal i alia i ,nlesniri pentru libera lor miscare
pe teritoriul Romniei, n orice direc ie, dac este cerut de situa ia mili-
tar , guvernul romn trebuind s pun la dispozi ia naltului comanda-
ment aliat sovietic ,pentru deplina Iolosin , cum va socoti de cuviin , pe
toat durata armisti iului, a tuturor construc iilor si instala iunilor rom-
nesti militare, aeriene si navale, porturi, cheiuri, caz rmi, magazii, cm-
puri de avia ie, mijloace de comunica ie, sta iuni meteorologice, care ar
putea Ii cerute pentru nevoi militare, n des vrsit stare si cu personalul
necesar pentru ntre inerea lor.
O alt problem , cu caracter militar, si nu numai, care a provocat
mari deziluzii, a rezultat din con inutul art. 4 reIeritor la restabilirea
Irontierei de stat ntre Uniunea Sovietic si Romnia n conIormitate cu
asa-zisul acord sovieto-romn din 28 iunie 1940. n contextul n care
situa ia politic si strategic dovedea clar c n acel moment nu se mai
putea ridica problema grani ei pe Nistru, Marele Stat Major romn, n
urma leg turii luat cu Comandamentul sovietic, n octombrie 1944, a
trimis unit ile de gr niceri s asigure paza pe rul Prut. n mod surprin-
z tor, autorit ile sovietice din Comisia Aliat de Control nu au permis
acest lucru, cernd, la 29 octombrie 1944, retragerea acestora si
comunicnd c restabilirea serviciului de paz urma s se Iac ulterior n
urma unei conven ii speciale. Ia 4 noiembrie acelasi an au invocat Iaptul
c Iormalit ile de Irontier si de instalare a gr nicerilor romni stinghe-
reau libera miscare a trupelor sovietice pe teritoriul Romniei, ceea ce ar
Ii nsemnat o nc lcare a prevederilor art. 3 din Conven ia de armisti iu.
Acest pretext a c zut, n mod evident, dup terminarea r zboiului, cnd
libertatea de miscare sovietic nu a mai Iost justiIicat din punct de

274
Ac iunea de dezarmare ncepuse imediat dup anun area trecerii
Romniei de partea Na iunilor Unite, pn la 31 august Iiind captura i prin
lupte 56 455 de militari inamici (majoritatea germani), iar pn la sIrsitul
r zboiului 117 798 (pierderile totale provocate inamicului, pn la 9 mai 1945,
inclusiv militarii ucisi n lupte, s-au ciIrat la 136 529 militari).

150
vedere al eIortului militar, dar situa ia nu s-a schimbat dect Ioarte trziu,
n 1947, comandamentul sovietic reIuznd mereu repetatele cereri ale
comandamentelor romne.
Pe lng obliga ia Iireasc ce revenea statului romn dup
23 august 1944 n leg tur cu predarea tuturor prizonierilor de r zboi
sovietici si alia i, art. 5 a prev zut ca repatrierea s Iie I cut pe cheltuiala
guvernului romn, care trebuia s le asigure, n aIara mijloacelor de
transport, si hrana, mbr c mintea si asisten a sanitar necesare
275
.
O problem deosebit a ridicat repatrierea basarabenilor si bucovi-
nenilor, n noiembrie 1944 reprezentan ii sovietici din Comisia Aliat de
Control cernd ca to i acestia, indiIerent dac au venit sau nu de bun voie,
s se ntoarc la locuin ele lor. Protestele Comisiei romne pentru aplicarea
armisti iului, care a invocat dreptul de op iune consIin it n conven iile
interna ionale n situa iile de dezmembr ri de teritorii, nu au Iost luate n
considerare dect n pu ine cazuri individuale. n dezacord cu prevederile
Conven iei de armisti iu, la 4 mai 1945, Comisia Aliat de Control (partea
sovietic ) a solicitat guvernului romn s repatrieze, si deci s asigure
mijloace de transport, hran si mbr c minte si pentru cet enii sovietici
deporta i n timpul r zboiului n Austria, Ungaria si n alte ri, care se
ntorceau n Uniunea Sovietic , n grupuri neorganizate
276
.
Concomitent cu sus inerea eIortului de r zboi, Romnia a nceput,
n cadrul art. 11 plata desp gubirilor c tre Uniunea Sovietic (n valoare
de 300.000.000 $ SUA, la paritatea avut n momentul semn rii
Conven iei 35 $ pentru o uncie de aur), care urmau a Ii oIeri i n decurs
de 6 ani n m rIuri (produse petroliIere, cereale, materiale lemnoase, vase

275
n acest domeniu, guvernul romn luase deja, naintea semn rii
Conven iei, m surile necesare pentru eliberarea prizonierilor, care ncepnd cu
24 august au Iost pusi la dispozi ia autorit ilor sovietice, americane si engleze
Iiind transporta i n rile respective: 59 863 de prizonieri sovietici, 1 123
prizonieri americani, 39 prizonieri englezi si 494 prizonieri italieni. Pn la 1
iunie 1945 s-au repatriat n Uniunea Sovietic 50 050 de reIugia i din Basarabia
si persoane str mutate, din totalul de 54 576 nscrise n eviden e, acestora
pl tindu-li-se de c tre statul romn aloca ii pentru hran si ntre inere,
indemniza ii de echipare etc.
276
Pn la 11 iunie 1945 au Iost tranzita i prin Romnia 17 417
cet eni sovietici sosi i din Germania, Ungaria si Austria. ntr-o situa ie
similar s-au aIlat si 12 cet eni americani, 585 italieni si 361 polonezi.

151
marine si Iluviale, masini etc.) si pentru ndeplinirea art. 12, care se
reIerea la restituirea, n bun stare, a tuturor valorilor si materialelor luate
n cursul r zboiului de pe teritoriul Uniunii Sovietice. Probleme mai
deosebite a ridicat stabilirea bunurilor consumate sau consumabile.
Sugestiv pentru relevarea eIortului economico-Iinanciar I cut de
statul romn n perioada septembrie 1944 iulie 1945 este Iaptul c 52
din cheltuieli au Iost I cute pentru armisti iu si 48 pentru administra ie
si pentru armat .
Extrem de dure au Iost si prevederile art. 16 al Conven iei reIeritor
la activitatea editorial si cultural artistic . n cadrul dispozi iilor date de
Comisia Aliat de Control (partea sovietic ) s-a hot rt retragerea din
circula ie a tuturor publica iilor tip rite ntre 1 ianuarie 1917 si 23 august
1944, care prin cuprinsul lor ar Ii putut d una, n accep ia sovietic ,
bunelor raporturi cu Na iunilor Unite. Pn la 12 iulie 1945 au Iost
publicate 8 liste cu aceste publica ii si s-a dispus retragerea din circula ie
si distrugerea h r ilor, medaliilor, insignelor, reproducerilor graIice,
discurilor si partiturilor muzicale, considerate c au servit propaganda
Iascist , legionar sau antonescian , sau c ar d una acelorasi bune
raporturi. Au primit drept de p strare a publica iilor interzise inventa-
riate si nchise n nc peri speciale doar bibliotecile cu drept de depozit
legal si bibliotecile institu iilor de nv mnt superior, consultarea
lucr rilor putndu-se Iace doar cu autoriza ia special a seIilor institu iilor
respective si pe propria lor r spundere. Manualele didactice au Iost
revizuite de o comisie special instituit pe lng Ministerul Educa iei
Na ionale.
Presa si publica iile periodice (cotidiene, reviste) ap reau cu
autoriza ia prealabil a Cenzurii Centrale a Presei, cu agrementul
Comisiei Aliate de Control. Dup apari ie, periodicele din provincie erau
obligate s trimit Direc iei presei cte 10 exemplare din Iiecare num r,
iar cele din Capital ct mai multe, aceasta expediind o parte din ele
Comisiei Aliate de Control. Sanc iunile pentru eventualele abateri se
d deau de c tre autorit ile romne, la cerea organelor sovietice abilitate.
De aceleasi aprob ri aveau nevoie si publica iile neperiodice (c r i,
brosuri etc.), editurile Iiind obligate, nainte de a le pune n circula ie, s
trimit 3 exemplare la Direc ia presei, care le trimitea spre aprobare
Comisiei Aliate de Control. Publica iile importante trebuiau supuse
controlului Cenzurii sovietice de pe lng Direc ia Central a Postelor si a

152
Cenzurii militare romne. Spectacolele teatrale erau prezentate dup
aprobarea cenzurii romnesti, libretele revistelor urmnd a Ii cenzurate de
organele centrale din Capital si aprobate de Comisia Aliat de Control.
Filmele erau supuse si ele analizei Comisiei de Cenzur de pe lng
Ministerul Propagandei, cele germane Iiind interzise. Cele admise trebu-
iau avizate de un delegat special al aceleiasi Comisii Aliate de Control.
De orice cenzur erau scutite Iilmele aduse de armata sovietic .
Supus cenzurii romne si sovietice a Iost si ntreaga coresponden
postal , inclusiv cea oIicial si militar , intern sau extern . Telegramele
de pres pentru str in tate erau cenzurate de Sec iunea politic a Comisiei
Aliate de Control, iar coresponden a ciIrat sau conven ional , att pentru
interior ct si pentru exterior, a Iost interzis . Nu a Iost autorizat nici
transmiterea n str in tate, prin curier, a coresponden ei diplomatice
romne. Mai mult, anexa la art. 16 nu permitea nici coresponden a ciIrat
si prin curier a agen iilor diplomatice si consulare str ine acreditate n
Romnia. Coresponden a, n clar, telegraIic , postal sau teleIonic , a
acestor oIicii era supus cenzurii sovietice.
Transmisiunile radioIonice ale Societ ii Romne de RadiodiIuziune
se I ceau pe propria r spundere a institu iei pe baza acelorasi norme
stabilite de Comisia Aliat de Control pentru publica iile periodice, c reia i
era depus materialul diIuzat a doua zi dup emisie. Pentru probleme de
ordin tehnic, pe lng Societatea de RadiodiIuziune, ca si pe lng
Societatea Anonim de TeleIoane, Iunc iona un delegat sovietic.
ncercnd s remedieze unele din aceste st ri de lucruri, inadmi-
sibile n situa ia unui stat care adusese o contribu ie important la
ob inerea marii victorii de la 9 mai 1945, Comisia Romn pentru
Aplicarea Armisti iului a naintat, la 2 iunie 1945, Comisiei Aliate de
Control o Not prin care cerea anularea restric iilor care decurseser din
starea de r zboi, repunerea naltului comandament romn ,n plenitu-
dinea atribu iunilor sale si reexaminarea aplic rii Conven iei de
armisti iu din 12 septembrie 1944. S-a cerut si cu aceast ocazie,
reexaminarea situa iei Ilotei de r zboi, a problemei transporturilor si
restric iilor impuse prin Protocolul din 26 octombrie 1944, instalarea
gr nicerilor pe Irontier , aducerea n ar a prizonierilor de r zboi romni
aIla i nc n captivitate, precum si solu ionarea multor probleme cu
caracter politic. Cteva zile mai trziu, la 26 iunie, Mihail Ghelmegeanu,
presedintele acestui organism, propunea ncheierea unei conven ii n

153
leg tur cu sta ionarea trupelor sovietice pe teritoriul Romniei (care
Iuseser dislocate n zonele Oradea Arad Alba Iulia Dej, Timisoara
Turnu Severin Slatina Caracal Deva, Trgoviste Giurgiu
Pitesti, Brasov, Ploiesti Brlad Focsani). Solu ionarea acestora avea s
ntmpine ns n continuare mari diIicult i.
Analiza modului n care au Iost ndeplinite prevederile Conven iei
de armisti iu din 12 septembrie 1944, n perioada care a urmat pn la
ncheierea r zboiului, relev , I r nici o ndoial , Iaptul c Romnia si-a
ndeplinit obliga iile asumate, n multe privin e dep sindu-le chiar, n
condi ii n care regimul dur de armisti iu a Iost similar, n multe situa ii,
cu un adev rat regim de ocupa ie n care atributele de conducere ale
guvernelor romne au Iost anulate sau limitate la domenii nesemniIica-
tive, de execu ie.
Speran e, mpliniri yi deziluzii romneyti n timpul r zboiului
Neurm rind eluri anexioniste asupra unor teritorii care nu i
apar ineau, Romnia a participat la cel de-al doilea r zboi mondial, att la
Campania din est (1941-1944) al turi de Ax , ct si la Campania din vest
(1944-1945) al turi de Na iunile Unite pentru reIacerea integrit ii
teritoriale grav aIectat n vara si toamna anului 1940
277
. n ansamblul
r zboiului, armata romn a angajat n lupte circa 1 000 000 de militari n
est si 500 000 n vest, pierznd 794 562 militari (624 720 n Est si 169
822 n Vest), din care 92 620 mor i, 333 966 r ni i si 367 976 disp ru i.
Participarea la r zboi dincolo de hotarele rii a Iost determinat de
exigen ele r zboiului de coali ie si de necesitatea consolid rii rentregirii
teritoriale. Ia nceput, rentregire n est, pe Nistru, care s-a dovedit a Ii
ns doar temporar , pn n martie 1944, cnd armatele sovietice au
p truns din nou pe teritoriul romnesc, apoi, rentregire n parte de nord-
vest pn la grani a adev rat de dincolo de linia Satu Mare, Carei, Arad,
Timisoara, care a s-a dovedit a Ii deIinitiv , Iiind conIirmat de Tratatul
de pace ncheiat la Paris, la 10 Iebruarie 1947.

277
Pe larg: Alesandru Du u, Intre Wehrmach ,i Armata Ro,ie (1941-
1945), Bucuresti, 2000.

154
De Iiecare dat participarea romneasc la r zboi a Iost inIluen at
de absen a unor tratate si conven ii militare care s consemneze drepturile
si obliga iile partenerilor, cu att mai mult cu ct din punctul de vedere al
poten ialului de lupt Romnia era deIavorizat de la nceput att Ia de
Germania, ct si Ia de Uniunea Sovietic .
Natura rela iilor politice si militare cu Germania si Uniunea
Sovietic , care si-au impus de la nceput punctele de vedere n majoritatea
problemelor de importan strategic si operativ (sub Iorme diIerite ns )
a inIluen at n mod hot rtor activitatea Marelui Cartier General romn (a
Marelui Stat Major, cum s-a numit n anumite perioade), diminundu-i
atributele de concep ie si conducere pe teatrele de opera ii militare. Ca
urmare, n cea mai mare parte a r zboiului, Marele Cartier General romn
nu a avut posibilitatea s conceap n mod independent planuri de
campanie si nici s conduc eIectiv armatele romne n opera ii militare
dect n perioada de nceput a r zboiului, n zone si pe direc ii limitate n
spa iu, n sudul Basarabiei si la Odessa (ntre 22 iunie 16 octombrie
1941) n Isia de ac iune a Armatei 4 si atunci cu sugestii si inIluen e
germane. Singura perioad n care Marele Stat Major a condus Ior ele
armate romne n mod independent a Iost ntre 23 august 1944, cnd
Romnia a trecut de partea Na iunilor Unite, si 7 septembrie 1944, cnd
Frontul 2 ucrainean si-a subordonat armatele romne operative.
Integrarea tot mai accentuat a marilor unit i romne n structurile
de comandament germane si sovietice a anulat practic atributele de
conducerea strategic sau operative ale Marelui Stat Major, care a r mas
numai cu sarcini de organizare, dotare, instruire, aprovizionare etc., iar
dup 12 septembrie 1944 si de execu ie a hot rrilor Comisiei Aliate de
Control (partea sovietic ) pentru diverse probleme cu caracter militar. n
poIida acestei situa ii, seIii Marelui Stat Major (generalii IosiI Iacobici,
Ilie SteIlea, Gheorghe Mihail, Nicolae R descu si Constantin S n tescu)
nu au ezitat s -si exprime pozi iile si punctele de vedere n ceea ce
priveste situa ia strategic si operativ n care erau puse s ac ioneze
trupele romne si s cear mbun t irea condi iilor de lupt .
n ansamblul r zboiului si n cazul Germaniei, dar mai ales n
cazul Uniunii Sovietice s-a adeverit din nou practica suprema iei
partenerului mai puternic, care a reusit s -si impun concep ia de ducere a
luptei, s exercite controlul asupra partenerului mai slab. S-a ajuns
deseori la situa ia n care interesele romnesti au Iost neglijate, ignorate si

155
prejudiciate, producndu-se nenum rate nen elegeri, contradic ii si chiar
conIlicte, solu ionate de cele mai multe ori prin compromisuri datorit
necesit ii satisIacerii intereselor reciproce. Desi, n esen a lor, rela iile
militare romno-germane si romno-sovietice nu au Iost idilice, nu au
lipsit nici momentele de n elegere. n ansamblu ns , s-a ajuns la
impunerea suprema iei germane, acceptat de Ion Antonescu (chiar dac
nu a recunoscut) si la hegemonia si dictatul sovietic, acceptate de
conducerea statal si politic romneasc instalat la 23 august 1944, n
speran a c situa ia avea s Iie temporar .
Categoric este Iaptul c numeroase deziluzii au ap rut pentru
poporul romn si armata sa si n timpul alian ei cu Germania, n special n
momentele grele de pe Iront n special din toamna anului 1943. Deziluzii
provocate de prelungirea r zboiului, de sporirea num rului de militari
romni ucisi pe Iront, de comportarea militarilor germani n ar si pe
Iront etc.
Cele mai mari deziluzii au ap rut ns la scurt timp dup 23
august 1944, Iiind determinate de modul de comportare a noului
aliat sovietic, de Ielul n care Comisia Aliat de Control (partea
sovietic ) a impus executarea Conven iei de armisti iu ncheiat la
12 septembrie 1944, precum si de atitudinea pasiv a Statelor Unite
ale Americii si Marii Britanii.
Pentru comandamentele romne, rela iile cu comandamentele
sovietice nu au Iost doar o problem de prestigiu, ci si o necesitate
stringent pentru eIicien a ac iunilor militare. Urm rind ndeplinirea
misiunilor cu pierderi ct mai pu ine, Marele Stat Major nu a ncetat o
clip s depun toate eIorturile pentru a scoate aceast cooperare de sub
imperiul arbitrajului si al bunului plac, propunnd norme de colaborare
adecvate realit ii cmpului de lupt . Majoritatea sugestiilor si ini iati-
velor au r mas I r r spuns, comandamentele sovietice rezervndu-si, de
regul , numai drepturi Ia de trupele romne, I r a-si asuma n totalitate
si obliga iile necesare. Mai mult, au continuat s comit abuzuri si s
impun un mod de conducere si desI surare a ac iunilor militare care nu
erau n concordan cu concep ia comandamentelor romne.
Dramatic a Iost situa ia rii din punctul de vedere al reintegr rii n
comunitatea interna ional deoarece plasarea ei (n octombrie 1944 prin
acordul de procentaj stabilit ntre Winston Churchill si I.V. Stalin,

156
conIirmat apoi de conIerin a de la Ialta din Iebruarie 1945) n sIera de
inIluen sovietic (n propor ie de 90), ca politica extern Iiindu-i
direc ionat (si controlat ) de la nceput de Moscova. Situa ia s-a agravat
n prim vara anului 1945, cnd Statele Unite si Marea Britanie au reIuzat
s recunoasc guvernul dr. Petru Groza, impus de Moscova la 6 martie. O
atare stare de lucruri a pus n pericol ns si participarea delega iei romne
la viitoarea conIerin de pace, care avea s reglementeze probleme
europene si mondiale postbelice, inclusiv pe cele ale Romniei. Situa ia s-
a reglementat ntructva prin reluarea rela iilor diplomatice cu cele dou
mari puteri occidentale, n Iebruarie 1946. Cu toate acestea accelerarea
r zboiului rece si intensiIicarea domina iei sovietice a I cut ca Romnia
s r mn izolat de comunitatea interna ional democratic . Mari
deziluzii pentru poporul romn au Iost determinate si de modul n care a
Iost tratat Romnia la ConIerin a de pace de la Paris din 1946, precum si
de multe din prevederile Tratatului de pace din 10 Iebruarie 1947
278
.











278
Pe larg: SteIan Iache, op. cit., pp. 226-246.

157


V. ROMNIA N PRIMII ANI
AI R ZBOIULUI RECE (1945-1947)
ntre armisti iu yi pace

Victoria asupra Germaniei de la 9 mai 1945 a pus cap t celui de-al
doilea r zboi mondial n Europa, dar nu a solu ionat si problemele
interna ionale, ap rute n Iaza Iinal a conIlagra iei, determinate de
interesele multiple ale marilor puteri (Ioste aliate), de noul raport de Ior e
postbelic, de Iaptul c Uniunea Sovietic a ob inut mn liber n
Romnia, Bulgaria si par ial n Ungaria nc nainte de sIrsitul r zboiului
si a reusit s impun regimuri politice procomuniste n sIera de inIluen
stabilit de comun acord cu premierul britanic, Winston Churchill, la 9
octombrie 1944.
Cazul Romniei, unde la 6 martie 1945 a Iost impus guvernul dr.
Petru Groza, este concludent n acest sens si constituie un prim punct de
pornire a viitoarelor conIlicte ntre Iostii alia i nainte chiar de sIrsitul
r zboiului, n discordan cu n elegerile de la Ialta (4-11 Iebruarie 1945)
unde s-au n eles asupra solu ion rii problemei organiz rii postbelice a
Europei eliberate. n acest sens marile puteri s-au angajat prin Declara ia
asupra Europei eliberate s ajute statele aIlate n aceast situa ie prin
constituirea de autorit i guvernamentale provizorii, reprezentative, ale
,tuturor Iorma iunilor democratice, care s organizeze ct mai rapid
alegeri libere, n vederea constituirii unor guverne care s Iie ,expresia
voin ei popoarelor. n situa ia n care ap reau probleme, cele trei mari
puteri trebuiau s se consulte ntre ele.
Ac iunile n Ior desI surate de c tre sovietici n Romnia, la
nceputul lunii martie 1945, au denaturat ,litera si spiritul Ialtei, A.I.
Vsinski, declarnd ,Ialta sunt eu. Ia rndu-le, conduc torii Marii

158
Britanii si S.U.A. au apreciat, pe bun dreptate, c sovieticii au nc lcat
principiile stabilite de comun acord la Ialta
279
.
n ac iunile lor, sovieticii s-au bazat pe noul raport de Ior e
european care le era deja Iavorabil, Paul Henri Spaak, primul-ministru
si ministrul de externe al Belgiei, apreciind, la scurt timp dup
capitularea Germaniei naziste, c ,o singur mare putere a iesit din
r zboi cucerind alte teritorii si aceast putere este Uniunea Sovietic .
AIirma ia diplomatului belgian era conIirmat de anexarea Estoniei,
Ietoniei, Iituaniei si a unor p r i importante din Finlanda, Romnia,
Polonia, Germania si Cehoslovacia. n total 500.000 de kmp cu peste
23.000.000 de locuitori. Ia scurt timp, aceast expansiune teritorial
avea s Iie consolidat prin stabilirea zonelor de inIluen si control n
Albania, Bulgaria, Romnia, Polonia, Cehoslovacia, Ungaria si n
partea estic a Germaniei, unde au Iost instalate, pn n 1948,
guverne si regimuri comuniste prosovietice. S-au ad ugat ncerc rile
de includere a comunistilor n guvernul grec, interesele sovietice n
Tanger si Iibia, dorin a de a anexa dou provincii ale Turciei si de a
controla strmtorile M rii Negre.
ntr-un asemenea context si pentru rela iilor externe romnesti a
urmat o perioad extrem de agitat
280
. Chiar si ntre alia i, americanii
propunnd sovieticilor constituirea unei Comisii comune la Bucuresti,
care s vegheze la aplicarea principiilor cuprinse n Declara ia pentru
Europa eliberat , adoptat la Ialta n Iebruarie 1945.

279
Ia 8 martie 1945, Winston Churchull s-a declarat ,mhnit Ia de
evenimentele din Romnia n cursul c rora sovieticii reusiser ,s calce n
picioare principiile de la Ialta si ,s stabileasc conducerea unei minorit i
comuniste prin Ior si prin Ialse declara iuni. Ia rndu-i, F.D. Roosevelt l-a
asigurat pe Winston Churchill, la 11 martie 1945, c era hot rt ca ,bunele decizii
stabilite n Crimeea s nu se scurg printre degete si c va Iace tot ce se poate
pentru a-l determina pe I.V. Stalin ,s le ndeplineasc onest. Concomitent,
presedintele american a apreciat c sovieticii au instalat n Romnia ,un guvern
minoritar pe propriul lor gust, dar a atras aten ia c ,nu este un loc bun pentru o
testare deoarece ,rusii au avut de la nceput controlul incontestabil, Iiind diIicil
,s se conteste pretextul necesit ii militare si al securit ii, Iolosit de ei pentru a
justiIica ac iunea lor, cu att mai mult cu ct Romnia ,se aIl de-a curmezisul
c ilor de comunica ie rusesti.
280
Pe larg: Valeriu Florin Dobrinescu, Romania ,i organi:area postbe-
lic a lumii, 1945-1947, Bucuresti, 1988.

159
Pentru a-si pune Iostii alia i n Ia a Iaptului mplinit, guvernul
sovietic a decis la 6 august 1945 restabilirea rela iilor diplomatice cu
Romnia si ridicarea reprezentan elor la nivel de ambasad (23 august
1945). Ia scurt timp, guvernele de la Washington si Iondra au
reconIirmat (la 17, respectiv 19 august 1944) nerecunosterea
guvernului dr. Petru Groza, apreciind c acesta era ,nereprezentativ
si nu reprezenta ,opinia public democratic din ar . Apoi, la 21
august 1945, regele Mihai I (ncurajat de reprezentan ii S.U.A. si
Marii Britanii la Bucuresti) a cerut guvernului dr. Petru Groza s
demisioneze si a ntrerupt unilateral orice leg turi cu acesta (21 august
1945), declansnd asa-numita ,grev regal .
Situa ia a Iost solu ionat n urma deciziei ConIerin ei de la
Moscova a ministrilor AIacerilor Externe ai U.R.S.S., S.U.A. si Marii
Britanii (16-26 decembrie 1945) privind recunoasterea de c tre S.U.A. si
Marea Britanie a guvernului condus de dr. Petru Groza cu condi ia
includerii n Executiv a cte unui reprezentant al Partidului Na ional
r nesc si Partidului Na ional Iiberal. Ca urmare, la 8 ianuarie 1946,
regele Mihai I a reluat leg turile cu guvernul, la 5 Iebruarie 1946, repre-
zentan ii politici ai S.U.A. si Marii Britanii la Bucuresti au comunicat c
guvernele lor sunt gata s reia rela iile diplomatice cu guvernul romn, la
nivel de lega ie
281
, iar la 7 Iebruarie, acesta din urm si-a exprimat
satisIac ia Ia de decizia Washingtonului si Iondrei.
Concomitent, n cadrul noilor realit i zonale geostrategice,
Romnia a reluat rela iile cu Iugoslavia (20 ianuarie 1945, la nivel de
reprezentan diplomatic , si la 1 martie 1946 la nivel de ambasad ),
Fran a (1 martie 1945, la nivel de reprezentan politic , si la 13 aprilie
1946 la nivel de lega ie), Cehoslovacia (7 iunie 1945, la nivel de
reprezentan politic , 1 octombrie 1945 la nivel de lega ie si 1 decembrie
1947 la nivel de ambasad ), Olanda (17 Iebruarie 1946, la nivel de
lega ie), Norvegia (31 mai 1946, la nivel de lega ie), Iran (27 iunie 1946,
la nivel de lega ie), Belgia si Marele Ducat al Iuxemburgului (4 iulie
1946, la nivel de lega ie), Argentina (1 octombrie 1946, la nivel de
lega ie), Austria (8 octombrie 1947, la nivel de reprezentan politic ),
Ungaria (5 noiembrie 1947, la nivel de lega ie), a ridicat rela iile la nivel

281
Ia 17 septembrie 1947, guvernele romn si englez au decis de comun
acord transIormarea reprezentan elor politice n lega ii.

160
de ambasad cu Polonia (11 noiembrie 1945) si Turcia (1 martie 1946), a
rupt rela iile diplomatice cu Spania Iranchist (5 aprilie 1946), a
recunoscut guvernul spaniol n exil (22 mai 1946) si a stabilit cu acesta
rela ii la nivel de lega ie (10 octombrie 1947), iar la 7 noiembrie 1947 a
rupt rela iile diplomatice cu Portugalia. Ia 19 decembrie 1947, Romnia
a semnat ,Tratatul de prietenie, colaborare si asisten mutual cu
Iugoslavia, acesta Iiind primul act interna ional ncheiat dup intrarea n
vigoare a tratatului de pace.
Probleme romneyti la Conferin a de pace din 194
yi principalele prevederi ale 1ratatului de pace
282

Reluarea rela iilor diplomatice cu S.U.A. si Marea Britanie n
Iebruarie 1946 a Iost beneIic deoarece acest lucru a permis ministrilor de
Externe ai celor patru mari puteri, ntruni i n sedin la Paris ntre 25
aprilie si 12 iulie 1946, s treac la elaborarea proiectelor tratatelor de
pace cu Romnia.
Proiectele tratatelor de pace cu Romnia, Ungaria, Bulgaria, Italia
si Finlanda au Iost dezb tute la Paris, n cadrul ConIerin ei de pace care
si-a deschis lucr rile la 29 iulie 1946
283
. Reprezentan ii statelor
considerate a Ii nvinse n r zboi au avut doar dreptul s -si exprime
punctele de vedere atunci cnd au Iost solicita i, s dea l muriri si
explica ii, s nainteze conIerin ei memorii si observa ii care nu puteau Ii
luate n considera ie dect dac erau considerate ca amendamente proprii
de una din delega iile statelor care reprezentau Puterile Aliate si Asociate.

282
Vezi si SteIan Iache, op. cit., pp. 226-236.
283
Ia conIerin au participat 32 de state mp r ite n trei grupe:
1. S.U.A., U.R.S.S., Marea Britanie, Fran a si China (considerate a Ii mari
puteri, cu drepturi depline de decizie, n special primele trei); 2. Australia,
Belgia, R.S.S. Bielorus , Brazilia, Canada, Ethiopia, Grecia, India, Noua
Zeeland , Norvegia, Olanda, Polonia, Cehoslovacia, Uniunea Sud-AIrican ,
R.S.S. Ucrainean si Iugoslavia (cu drept de a Iormula observa ii si propuneri;
3. Bulgaria, Finlanda, Italia, Ungaria si Romnia (considerate a Ii Iost nvinse
n r zboi. Statele din primele dou grupe au Iost reunite sub numele de Puterile
aliate si Asociate. Cu titlu consultativ au mai participat Mexic, Cuba, Egipt,
Iran, Albania si Austria.

161
De altIel, nici chiar ConIerin a nu a avut dreptul s ia decizii deIinitive, ci
doar s Iac recomand ri Consiliului ministrilor de Externe al marilor
puteri
284
.
Dup ce proiectul Tratatului de pace cu Romnia a Iost publicat (30
iulie 1946) simultan la Iondra, Paris, Moscova si Washington
285
,
guvernul Irancez a invitat guvernul romn (n numele Puterilor Aliate si
Asociate) s participe la ConIerin a de pace. n urma analizei con inutului
documentului (9 august 1946) Executivul de la Bucuresti a stabilit
componen a delega iei romne
286
si a Iormulat observa ii si cereri care au
vizat recu-noasterea calit ii de stat cobeligerant, mbun t irea clauzelor
militare si economice etc., toate precizate n documentul intitulat
Atituainea guvernului roman fa ae Conferin a ae pace, prezentat si
sus inut la Paris, la 13 august, n plenul conIerin ei de c tre Gheorghe
T t rescu, ministrul AIacerilor Str ine si seIul delega iei romne. n urma
unei n elegeri cu delega ia sovietic s-a stabilit ca problemele reIeritoare
la rela iile romno-sovietice si eventualele dolean e romne s Iie
discutate si solu ionate prin discu ii bilaterale si nu n cadrul ConIerin ei.
n acest cadru, delega ia romn nu a ridicat probleme reIeritoare la
Basarabia, Bucovina si la alte aspecte care aIectau grav situa ia politic ,
economic si cultural a rii
287
.
Paralel cu activitatea delega iei guvernamentale romne, o activitate
intens au desI surat la Paris reprezentan ii emigra iei (Alexandru
Cretzianu, Constantin Visoianu, Grigore Niculescu-Buzesti, V.V.Tilea,
Grigre GaIencu s.a.), care au prezentat ConIerin ei (6 august 1946)
memoriul intitulat Romania n fa a Conferin ei ae pace prin care au cerut
restabilirea independen ei politice si a suveranit ii Romniei asupra

284
Istoria politicii externe romane,ti n aate (coordonator Ion
CalaIeteanu), Bucuresti, 2003, pp. 349-350.
285
n Romnia a Iost publicat la 3 august 1946.
286
Delega ia romn ,compus din 73 de membri, a Iost structurat la
Paris n patru comisii: teritorial si politic , economic , militar si juridic si
inIormativ .
287
Ion Gheorghe Maurer a comunicat membrilor delega iei romne la
ConIerin a p cii c la cererea lui Molotov s-a acceptat ca ,toate contactele cu
delega iile occidentale vor trebui s nceteze, mai ales cu delega iile S.U.A. si
Marii Britanii, dac nu s-a cerut, mai nainte, permisiunea pentru astIel de
convorbiri si ea nu a Iost acordat .

162
ntregului teritoriu na ional, integrarea economiei romnesti n circuitul
economic mondial, solu ionarea echitabil a problemei repara iilor,
repatrierea prizonierilor de r zboi etc
288
. Restabilirea integrit ii teritoriale
a Romniei si la grani a de est (ignorat de delega ia oIicial a Romniei)
a Iost ridicat la 7 octombrie 1946 si de Grigore GaIencu n memoriul
intitulat Observa ii asupra proiectului ae Tratat ae Pace cu Romania.
Observa ii generale
289
.
ntre problemele importante ridicate de delega ia romn s-a situat
cea a cobeligeran ei, sus inut prin importanta contribu ie adus la
victoria Iinal asupra Iascismului n ultimele 9 luni de r zboi. Problema a
Iost discutat oIicial la 27 august 1946, n cadrul sedin ei Comisiei
politice si teritoriale pentru Romnia, constituit din 31 de persoane din
12 state
290
. Sus inut de D.Manuilski, reprezentantul Ucrainei, si de
H.Pika, delegatul Cehoslovaciei, cererea delega iei romne a Iost
acceptat doar de patru delega i (cei ai Bielorusiei, Cehoslovaciei,
Ucrainei si Fran ei)
291
.
Respingerea acestei cereri Iiresti si de c tre Consiliul ministrilor de
Externe ai marilor puteri, n timpul dezbaterilor de la New York dintre 4
noiembrie si 11 decembrie 1946, n discordan cu marele eIort de r zboi
romnesc dup 23 august 1944, recunoscut prin numeroase declara ii de
diploma ii si analistii vremii, a reprezentat una din multele injusti ii la
care a Iost supus poporul romn si care s-a repercutat negativ asupra
celorlalte prevederi ale tratatului de pace cu Romnia, inIluen nd negativ
situa ia Romniei pentru multe decenii.
O alt problem deosebit de important pentru ntregul popor
romn, ridicat de delega ia oIicial romn si de emigra ie s-a reIerit la
restabilirea frontierei romano-ungare prin anularea consecin elor

288
Istoria politicii externe romane,ti n aate (coordonator Ion
CalaIeteanu), Bucuresti, 2003, p. 350.
289
SteIan Iache, op. cit., pp. 237-247.
290
Australia, Bielorusia, Canada, S.U.A., Fran a, India, Noua Zeeland ,
Marea Britanie, Cehoslovacia, Ucraina, Uniunea Sud-AIrican si Uniunea
Sovietic .
291
Generalul Irancez Cotroux a votat pentru Iiind convins c asa vor
proceda si reprezentan ii S.U.A., U.R.S.S. si Marii Britanii. Au votat mpotriv
delega ii din Australia, Canada, Marea Britanie, India, Noua Zeeland , S.U.A.,
Uniunea Sud-AIrican si U.R.S.S.).

163
dictatului de la Viena din 30 august 1940. Situa ia n acest caz era extrem
de stringent si periculoas deoarece cercurile politice si militare de la
Budapesta nu au renun at la inten iile de a cuceri ntreaga Transilvanie
nici dup trecerea Romniei de partea Na iunilor Unite la 23 august 1944.
EdiIicatoare n acest sens sunt contraoIensivele declansate la 5 si 13
septembrie 1944 n podisul transilvan, n Crisana si Banat, precum si
numeroasele demersuri I cute de guvernul de la Budapesta la Moscova,
Washington si Iondra, dup terminarea r zboiului, pentru a ob ine sprijin
n aceast privin .
Guvernul ungar a contestat chiar concluzia ministrilor de Externe ai
marilor puteri din 7 mai 1946, c dictatul de la Viena din 30 august 1940
era nul si neavenit, precum si decizia din 8 mai 1946 conIorm c rei
Irontiera dintre Romnia si Ungaria era stabilit pe traseul existent
naintea dictatului. n acest sens, la 14 august 1946, ministrul de Externe
al Ungariei a solicitat ConIerin ei de pace cedarea c tre Ungaria a unui
teritoriu romnesc de 22 000 kmp, preten iile ungare Iiind diminuate la 31
august de c tre ministrul ungar la Paris, la circa 4 000 kmp. Ia 5
septembrie 1946, Comisia politic si teritorial pentru Romnia s-a
pronun at ns pentru men inerea hot rrii Consiliului ministrilor
AIacerilor Externe ai marilor puteri privind men inerea grani ei romno-
ungare pe traseul anterior dictatului de la Viena din 30 august 1940.
Hot rrea Iorumului mondial, inclus n tratatul de pace din 10 Iebruarie
1947, a reprezentat un act de justi ie, ,Ie Monde apreciind c ea a Iost
,o solu ie echitabil problemei na ionale si teritoriale a Transilvaniei
292
.
n Iinal, la 10 octombrie 1946, ConIerin a de pace a aprobat textul
ntregului tratat de pace cu Romnia, deIinitivat de Consiliul Ministrilor
AIacerilor Externe ai marilor puteri, ntrunit n conIerin la New York n
perioada 4 noiembrie-11 decembrie 1946. n poIida cererilor romnesti
prezentate prin memoriul intitulat Observa iile guvernului roman
privitoare la proiectul ae Tratat ae Pace cu Romania (naintat la 13
noiembrie 1946), Consiliul a admis doar mbun t iri minore Tratatului
de pace cu Romnia.
Semnat la Paris, la 10 Iebruarie 1947, Tratatul de pace, care a
proclamat ncetarea st rii de r zboi ntre Romnia (considerat ar

292
Pentru celelalte probleme romnesti abordate de ConIerin a de Pace,
vezi SteIan Iache, op. cit., pp. 226-237.

164
nvins ) si Puterile Aliate si Asociate a con inut, asa cum aprecia
Gheorghe T t rescu clauze ,purt toare de griji si de poveri, dar si
,purt toare de lumin si n dejdi
293
.
ntre primele, determinate de neacordarea calit ii binemeritate de
stat cobeligerant n ultima parte a r zboiului, s-au situat mpov r toarele
clauze economice
294
si militare, oIicializarea sta ion rii trupelor sovietice
pe teritoriul na ional (pentru ,men inerea liniilor de comunica ie ale
Armatei Sovietice cu zona sovietic de ocupa ie din Austria), stabilirea
grani ei cu Uniunea Sovietic pe traseul rezultat n urma ultimatumului
sovietic din 28 iunie 1940
295
si a acordului sovieto-cehoslovac din 29
iunie 1945 si a celei cu Bulgaria conIorm tratatului romno-bulgar din 7
septembrie 1940 etc
296
. Concomitent au Iost pierdute si cteva ostroave
de pe bra ul Chilia.
ntre ,p r ile luminoase s-au aIlat, n primul rnd, anularea
consecin elor teritoriale ale dictatului de la Viena din 30 august 1940 si
conIirmarea revenirii de jure a ntregii Transilvanii la Romnia,
proclamarea ncet rii st rii de r zboi si de armisti iu dintre Romnia si
Na iunile Unite si crearea bazei juridice pentru dezvoltarea rela iilor
externe ale Romniei n conIormitate cu principiile O.N.U.







293
SteIan Iache, op. cit. pp. 244-246.
294
Desp gubirile de r zboi au Iost evaluate la 300 milioane dolari
S.U.A. (la paritatea de 35 dolari pentru o uncie de aur), care trebuiau pl tite n 8
ani, ncepnd de la 12 septembrie 1944.
295
Romnia pierdea astIel Basarabia, nordul Bucovinei si inutul Her a.
296
F r Cadrilater.

165


VI. ROMNIA N CONTEXTUL GEOSTRATEGIC
EUROPEAN N TIMPUL REGIMULUI COMUNIST

Sub tutela Moscovei (1948-194)
Dup impunerea regimului comunist, la nceputul anului 1948,
Romnia a continuat s urmeze n mod obedient, n plan intern si inter-
na ional, politica Moscovei, pn n prim vara anului 1964, cnd a pro-
clamat deschis noi principii de politic extern , I r ca acesta s expri-
me si dorin a sau inten ia de a iesi din sistemul comunist.
Ini ial, n conIormitate cu ,sfaturile Moscovei, diploma ia romn
a ntre inut rela ii externe cu prioritate n cadrul sistemului
socialist/comunist totalitar, n perioada decembrie 1947-ianuarie 1949
ncheindu-se tratate bilaterale de prietenie, colaborare si asisten mutual
cu Uniunea Sovietic , Bulgaria, Cehoslovacia, Polonia, Ungaria si
Iugoslavia
297
. Un Protocol anex al Tratatului romno-sovietic consemna
si grani ele dintre cele dou state, preciznd, n dezacord cu prevederile
Tratatului de pace din 10 Iebruarie 1947, c insula Serpilor (17 ha) intra
n componen a U.R.S.S. Predarea propriu-zis s-a I cut la 23 mai 1948 n
baza unui simplu proces-verbal semnat de reprezentan i ai ministerelor de
Externe
298
. n aceeasi perioad , ca urmare a hot rrii Biroului InIormativ
al partidelor comuniste si muncitoresti de la Bucuresti din 20-28 iunie
1948 privind blamarea activit ii conducerii politice a R.P.F.Iugoslavia,
rela iile romno-iugoslave s-au deteriorat rapid ajungndu-se la denun a-
rea de c tre romni, la 1 octombrie 1949, a Tratatului de prietenie, cola-
borare si asisten mutual din 1947.
Tot n planul rela iilor interna ionale, pn la admiterea n O.N.U.,
Romnia a participat (iulie-august 1948) la stabilirea noului regim al
naviga iei pe Dun re (ntre Ulm si Marea Neagr , prin bra ul Sulina), a

297
Ia 19 decembrie 1947 cu Iugoslavia, 16 ianuarie 1948 cu Bulgaria, la
4 Iebruarie 1948 cu Uniunea Sovietic , la 24 iunie 1948 cu Ungaria, la 21 iulie
1948 cu Cehoslovacia, la 26 ianuarie 1949 cu Polonia.
298
Dup destr marea U.R.S.S., Insula Serpilor a trecut n componen a
Ucrainei.

166
restabilit rela ii diplomatice la nivel de lega ie cu India (14 decembrie
1948), R.D.G. (octombrie 1949), R.P.Mongol (29 aprilie 1950), Austria
(1 august 1955), Siria (9 august 1955) si de ambasad cu Ungaria (5
Iebruarie 1953), Republica Democrat German /R.D.G. (17 octombrie
1953), Albania (1954), R.P.Chinez (octombrie 1949), R.D.Vietnam (3
Iebruarie 1950), Iugoslavia (iunie 1954). A rupt ns rela iile cu Vaticanul
(7 iulie 1950). Concomitent, a g zduit cel de-al III-lea Iestival mondial al
tineretului si studen ilor pentru pace si prietenie (2-14 august 1953), a
oIerit ajutor nerambursabil R.P.D.Coreene pentru reIacerea economiei
(octombrie 1953), a semnat acorduri comerciale si de pl i cu statele din
sistemul comunist, dar si cu India, Egipt, Turcia, Grecia, Indonezia
(1954). Tot n plan diplomatic a apreciat interven ia american n Coreea
drept o agresiune care aducea o grav atingere p cii, s-a pronun at pentru
nI ptuirea securit ii pe continent si pentru solu ionarea pe cale pasnic a
problemelor litigioase (1954), a apreciat na ionalizarea Canalului Suez ca
un act legal si legitim din partea guvernului egiptean (12 august 1955) si a
considerat c r zboiul anglo-Iranco-israelian mpotriva Egiptului
constituia o grav lovitur pentru pacea mondial (2 noiembrie 1956)
condamnnd ,agresiunea imperialist mpotriva Egiptului (28 noiembrie
1956). n acelasi timp a recunoscut ,neutralitatea permanent a Austriei
(8 decembrie 1955) a salutat restabilirea p cii n Indochina (1 august
1954), dar s-a declarat de acord interven ia armat sovietic pentru
n busirea revolu iei poporului ungar (octombrie 1956). Concomitent,
prin adoptarea (7 martie 1955) de c tre Prezidiul Marii Adun ri Na ionale
a decretului privind ncetarea st rii de r zboi cu Germania, Bucurestii au
I cut un pas important spre mbun t irea rela iilor cu Republica Federal
a Germaniei (R.F.G.).
n plan economic, colaborarea dintre statele aIlate sub inIluen a
Moscovei s-a desI surat, mult vreme, cu prioritate n cadrul Consiliului
Economic de Ajutor Reciproc (C.A.E.R.), nIiin at n ianuarie 1949, n
urma deciziei ConsI tuirii economice a reprezentan ilor guvernelor
Bulgariei, Cehoslovaciei, Poloniei, Romniei, Ungariei si U.R.S.S., des-
I surat la Moscova
299
. BeneIic pentru economia romneasc a Iost des-
Iiin area sovromurilor (1954-1956).

299
Ia C.A.E.R. a mai aderat Albania (n Iebruarie 1949, pn n 1961),
R.D.G. (septembrie 1950), Mongolia (iunie 1962), Cuba (iulie 1972) si
R.D.Vietnam (iunie 1978). Ia activitatea unora dintre structurile C.A.E.R. a
participat, din septembrie 1964, si Iugoslavia.

167
Dup ncheierea tratatului de pace din 10 Iebruarie 1947 diploma ia
romn a I cut de nenum rate ori numeroase demersuri pentru primirea
n O.N.U., Iapt mplinit la 14 decembrie 1955, cnd Consiliul de
Securitate
300
a recomandat ca Romnia s Iie admis
301
si-multan
(mpreun cu alte 15 state) n Iorumul mondial
302
. Recomandarea a Iost
analizat n aceeasi zi de Adunarea general a O.N.U., care a aprobat-o cu
49 de voturi pentru, 2 contra

si 5 ab ineri
303
. Cu toate aces-tea, o bun
perioad de timp, reprezentan ii Romniei au continuat s sus- in
necondi ionat politica Moscovei.
Romnia yi 1ratatul de la Jaryovia
O situa ia aparte a avut Romnia n cadrul Tratatului de la
Varsovia, constituit la 14 mai 1955, cu rol de instrument politico-militar
la ndemna Moscovei n conIruntarea cu Organiza ia Atlanticului de
Nord (N.A.T.O.)
304
n cadrul r zboiului rece, dar si de inere sub control a
,alia ilor, care ncercau s se emancipeze de sub tutela sovietic .
Deoarece conducerea sovietic nu a aplicat ntocmai principiile si
prevederile documentului de constituire a Tratatului (respectarea indepen-

300
Format din Belgia, Brazilia, China-Taiwan, Fran a, Iran, Noua
Zeeland , Peru, Turcia, U.R.S.S., Marea Britanie si SUA.
301
Au votat pentru primirea Romniei n O.N.U. reprezentan ii a 9 state
din Consiliul de Securitate; s-au ab inut reprezentan ii S.U.A. si ai Chinei-
Taiwan.
302
Albania, Iordania, Irlanda, Portugalia, Ungaria, Italia, Austria, Bulgaria,
Finlanda, Ceylon, Nepal, Iibia, Cambodgia, Iaos, Spania.
303
Au Iost mpotriv China-Taiwan si Cuba, s-au ab inut Olanda, Filipine,
SUA, Republica Dominican si Grecia.
304
Timp de aproape o jum tate de secol, cele dou blocuri militare
N.A.T.O. si Tratatul de la Varsovia au reprezentat instrumente ale
conIrunt rii militare ntre Est si Vest, n special n centrul Europei, n Germania
ele aIlndu-se Ia n Ia . De la doctrina represaliilor masive din perioada 1950
1967, N.A.T.O. a trecut la doctrina ripostei gradate. Schimb ri au intervenit si
n doctrina Tratatului de la Varsovia, n special dup 1985 cnd la conducerea
U.R.S.S. a venit M.S. Gorbaciov. n Iinal, Uniunea Sovietic a adoptat doctrina
,Sinatra Ia de sateli i, permi nd Iiec ruia s -si aleag propriul drum. A Iost
I cut posibil astIel uniIicarea german (octombrie 1990) si accesul restului
statelor Ioste socialiste spre independen .

168
den ei si suveranit ii statelor membre, neamestecul n treburile interne
etc.), la scurt timp au nceput s apar si ,rebelii. Ia nceput Ungaria si
Polonia, revoltate n 1956, ,paciIicate imediat si readuse la ,ordine,
prin Ior sau amenin are. Apoi Albania, care din 1961 nu a mai participat
la activit ile Tratatului si care n 1968 si-a I cut cunoscut decizia de
retragere din Tratat.
Ia rndu-i, Romnia care ncepuse s se maniIeste mai ,liber dup
retragerea trupelor sovietice din ar (1958)
305
si chiar ,s ridice capul
dup adoptarea Declara iei din aprilie 1964, a devenit aliat ,rebel dup
agresiunea Ior elor sovietice, sus inute de trupe poloneze, ungare, bulgare
si est-germane, mpotriva Cehoslovaciei (1968).
F r s pun vreodat , ca n cazul ungurilor si albanezilor, pro-
blema p r sirii Tratatului de la Varsovia, pe m sura accentu rii politicii
de desprindere de sub tutela Moscovei, conducerea de partid, de stat si
militar a Romniei a nceput s ia tot mai deschis pozi ie, Ia de modul
n care organele de conducere ale Tratatului de la Varsovia (ncadrate n
Iunc iile principale numai cu maresali, generali si oIi eri sovietici) tratau
ministerele Ap r rii (si chiar guvernele) statelor participante la Tratat.
Invocnd prevederile art. 3 si 4 din Tratat, care prevedeau consul-
tarea statelor semnatare n ceea ce priveste problemele interna ionale
importante care aIectau interesele comune si m surile ce trebuiau luate de
comun acord pentru realizarea p cii si securit ii interna ionale, romnii
apreciau nc din 1963-1964 c au existat situa ii grave pe plan inter-
na ional cnd problemele nu au Iost analizate n cadrul Comitetului
Politic Consultativ, iar m surile au Iost adoptate I r consultarea preala-
bil a guvernelor statelor participante la Tratatul de la Varsovia cu toate
c problemele respective aIectau n mod direct securitatea na ional a
statelor membre. ntr-un asemenea context, n 1966, conducerea militar

305
Politica ,pa,ilor m run i s-a intensiIicat dup plecarea trupelor
sovietice, Iiind concretizat ini ial prin reintroducerea unor structuri militare
tradi ionale, revenirea la obiceiuri si practici na ionale n procesul de instruire si
educare a trupelor etc. Procesul a Iost ns lent (unii zic c s-a procedat cu
,aiploma ie), maniIest rile de demnitate alternnd cu cele de oportunism. n
1958, proIitnd de contextul interna ional si de diIicult ile economice ale
statului sovietic, s-a reusit s se determine guvernul de la Moscova s -si retrag
trupele din Romnia, evenimentul r mnnd singular n cadrul sistemului
socialist pn la desIiin area Tratatului de la Varsovia, n 2001.

169
a Romniei a pus problema revizuirii statutului organelor de conducere a
Tratatului de la Varsovia, adoptat n 1956 si g sirea altor modalit i de
colaborare. Ca urmare, n perioada urm toare a rezultat ceea ce istoricii
au denumit deja ,b t lia statutelor, Iinalizat n martie 1969 prin adop-
tarea statutelor principalelor comandamente ale Tratatului, care au inclus
si unele din exigen ele romnesti.
Agresiunea asupra Cehoslovaciei (1968), la care Romnia nu a
participat, a dovedit c romnii avuseser dreptate atunci cnd insistaser
pentru insti-tuirea unor procedee democratice de adoptare a deciziilor n
cadrul Tratatului, pentru respectarea independen ei si suveranit ii statelor
membre. Cunoscuta si incaliIicabila agresiune a sporit exigen ele rom-
nilor, care (pentru a Iace Ia presiunilor sporite ale sovieticilor si chiar
amenin rilor directe sau indirecte) au adoptat la nivel na ional o serie de
decizii menite s creeze cadrul legal, constitu ional, respingerii cererilor
care atentau la independen a si suveranitatea na ional
306
.
De teama repet rii tristei experien e cehoslovace, conducerea de la
Bucuresti nu a mai Iost de acord ca pe teritoriul Romniei s se
desI soare aplica ii cu trupe str ine si nici nu a mai permis participarea
trupelor romne la aplica iile desI surate pe teritoriile altor state aliate. A
condi ionat, de asemenea, deplasarea, dislocarea sau sta ionarea
temporar de trupe sovietice pe teritoriul romnesc si a celor romne pe
teritoriul Bulgariei (si chiar participarea unor comandamente sovietice si
bulgare, I r trupe la aplica ii pe hart executate n Romnia) de semnarea
unor conven ii guvernamentale romno-sovietice si romno-bulgare.

306
Cea mai important a Iost decizia adoptat de Marea Adunare
Na ional conIorm c reia sta ionarea si tranzitarea oric ror trupe aliate pe
teritoriul Romniei trebuia s aib acordul Iorului legislativ romn si s Iie
rezultatul parlament rilor ntre conducerile statelor respective. Tot din
,exemplul cehoslovac a decurs ,nc p anarea lui Nicolae Ceausescu ca
,starea ae pericol s Iie apreciat de ,toate guvernele statelor participante la
tratat si nu doar de unele, comandantul suprem al For elor Armate Unite
(F.A.U.) urmnd a da indica ii/recomand ri privind dislocarea si redislocarea
F.A.U. numai cu acordul guvernelor na ionale. Acest Iapt l-a determinat pe
maresalul A.A. Greciko s atrag aten ia c nu va accepta ca din comanaant
suprem s ajung ,vorbitor suprem. Ia rndu-i, seIul Statului Major al
F.A.U., maresalul Stemenko nu a ezitat s Iormuleze chiar amenin ri,
aten ionnd c pe A. Dubcek nu l-a ntrebat nimeni cnd trupele Tratatului de la
Varsovia au invadat Cehoslovacia.

170
Cu toate c nen elegerile romno-sovietice au continuat s existe
pn la desIiin area Tratatului de la Varsovia, conducerea politic si mili-
tar romneasc nu si-a pus niciodat problema p r sirii Tratatului de la
Varsovia (asa cum I cuser Ungurii n 1956), nu a pus la ndoial
necesitatea tratatului, mai mult dnd asigur ri c Romnia si va ndeplini
obliga iile n caz de agresiune ,imperialist . Prin urmare, chiar dac a
Iost n anumite perioade un aliat ,rebel n Tratatul de la Varsovia,
Romnia a Iost n permanen un aliat ,Iidel al acestuia pn la
desIiin area sa n 1991
307
.
Retragerea trupelor sovietice yi a consilierilor militari
Prezen a trupelor sovietice pe teritoriul romnesc a devenit inutil
dup ce Statele Unite ale Americii, Uniunea Sovietic , Marea Britanie si
Fran a au semnat, la 15 mai 1955, Tratatul de stat cu Austria si dup ce, la
19 septembrie acelasi an, ultimele trupe sovietice s-au retras din aceast
ar . ncercnd s valoriIice acest prilej, si oportunitatea momentului creat
de Summit-ul celor patru mari puteri (U.R.S.S., S.U.A., Marea Britanie si
Fran a) de la Geneva din perioada 18-23 iulie 1955, perceput ca o
speran de destindere n Europa, precum si de reducerile de eIective
cerute de Moscova, Biroul Politic al C. C. al P. M. R.

a decis, n august
1955, ca N.S.Hrusciov s Iie consultat n leg tur cu retragerea trupelor
sovietice
308
. Iuat prin surprindere, acesta i-a acuzat ini ial pe romni de
na ionalism si antisovietism, ns dup dezbateri n cadrul ntregii
conduceri politice de la Moscova, a decis s -si retrag trupele din
Romnia.

307
Pe larg: Constantin Olteanu, Romnia. O voce distinct n Tratatul
de la Varsovia, Bucuresti, 1999; Constantin Olteanu, Alesandru Du u,
Constantin Antip, Romnia si Tratatul de la Varsovia. Istoric. M rturii.
Documente. Cronologie, Bucuresti, Editura Prohistoria, 2005, 335 p.
Aleaxandru Osca, Vasile Popa, Romnia o Iereastr deschis n cortina de
Iier, Focsani, Editura Vlahie,1996.
308
C.C. al P.M.R. a propus ca problema s Iie ridicat de Gheorghe
Gheorghiu-Dej. Spre surprinderea tuturor acesta s-a derobat si l-a delegat pe
Emil Bodn ras.

171
Reac ia dur a Moscovei Ia de ,explo:ia din Ungaria din toam-
na anului 1956 ,a nghe at discu iile privind retragerea trupelor
sovietice, la nceputul lunii decembrie 1956 considerndu-se de comun
acord c sta ionarea vremelnic a unit ilor militare sovietice pe teritoriul
Romniei era indicat , n elegerea Iiind concretizat prin Acoraul din
15 aprilie 1957, care reglementa statutul juridic al trupelor sovietice
sta ionate temporar n Romnia
309
.
n prim vara anului urm tor, N.S. Hrusciov a apreciat la 17 aprilie,
ntr-o scrisoare adresat lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, c n noul context
interna ional, caracterizat prin ,o oarecare sl bire a ncord rii
interna ionale si n situa ia n care Romnia dispunea deja de ,Ior e
narmate de n dejde, capabile s dea o ripost provoc rilor imperialistilor,
s apere cuceririle socialiste ale poporului romn si s -si aduc
contribu ia la cauza ap r rii intereselor comune ale lag rului socialist,
Uniunea Sovie-tic considera c ,nu mai este necesar sederea trupelor
sovietice pe teritoriul Republicii Populare Romne
310
. Acceptul
Bucurestilor a Iost I cut cunoscut la 23 aprilie 1958, Gheorghe

309
Art. 1 al documentului prevedea c trupele sovietice sta ionate temporar
n Romnia ,nu aIecteaz n nici un Iel suveranitatea Statului romn, c acestea
,nu se amestec n treburile interne ale Republicii Populare Romne, Iiind
obligate ,s respecte si s se conIormeze prevederilor legilor romnesti. EIecti-
vele si locurile de dislocare urmau s Iie stabilite prin conven ii speciale ncheiate
la nivel de guvern. Deplasarea, aplica iile si manevrele trupelor sovietice n aIara
locurilor de dislocare necesita pentru Iiecare caz n parte consim mntul
guvernului romn sau al autorit ilor mputernicite de acesta. Pentru rezolvarea
problemelor legate de interpretarea sau aplicarea Acordului si a conven iilor
suplimentare a Iost constituit o Comisie mixt romno-sovietic , compus din
trei persoane de Iiecare parte, cu sediul la Bucuresti. Acordul urma s intre n
vigoare n urma schimb rii instrumentelor de ratiIicare, ce urma a avea loc la
Moscova.
310
n accep ia conducerii de la Kremlin, ac iunea urma s constituie
,nc o aovaa concret ,i conving toare a politicii ae pace a Uniunii
Sovietice, a Republicii Populare Romane ,i a ntregului lag r socialist, a
tenain ei noastre comune ae a ob ine, nu n cuvinte, ci n fapte, o aestinaere a
ncora rii interna ionale. Un asemenea act va lipsi cercurile imperialiste ae
unul ain argumentele importante pe care le folosesc pentru fustificarea politicii
ae preg tiri militare ,i va contribui la unirea for elor care se pronun pentru
men inerea p cii, pentru coexisten a pa,nic a statelor.

172
Gheorghiu-Dej dnd asigur ri c Ior ele armate romne ,vor Iace Ia cu
cinste, n orice mprejur ri, ndatoririlor care le revin n cadrul lag rului
socialist. A doua zi, 24 mai, Comitetul Politic Consultativ al statelor
membre ale Tratatului de la Varsovia a aprobat ,propunerea Uniunii
Sovietice, pus de acord cu guvernul Republicii Populare Romne, cu
privire la retragerea n viitorul apropiat de pe teritoriul Republicii
Populare Romne a trupelor sovietice care se aIl acolo n conIormitate
cu tratatul de la Varsovia. IndiIerent de unele inexactit i cuprinse n
aceast Iormulare evenimentul a reprezentat o perIorman a diploma iei
romne care a avut urm ri beneIice pentru maniIestarea crescnd a
suveranit ii na ionale. Cu acelasi prilej s-a decis ca statele membre ale
Tratatului de la Varsovia s -si reduc eIectivele n 1958 cu 519 000 de
militari.
Retragerea s-a I cut n conIormitate cu prevederile unui Acord
bilateral, n vara anului 1958, evenimentul a avut un larg ecou intern si
interna ional.
Concomitent au nceput s Iie retrasi si consilierii militari sovietici,
aIla i pe teritoriul Romniei din 1948
311
, Moscova apreciind, la 14
ianuarie 1957, c n acel moment sederea permanent a consilierilor
militari sovietici n Romnia ,nu mai corespunde intereselor cauzei si si
I cea cunoscut disponibilitatea de ,a acorda si pe viitor, n m sura
necesit ii, un ajutor Ir esc, prin specialisti, Republicii Populare
Romne. OIerta de retragere a consilierilor a Iost acceptat imediat de
conducerea de la Bucuresti, la 13 Iebruarie 1957 C.C. al P.M.R.
r spunznd c mp rt -seste ,pe deplin propunerea C.C. al P.C.U.S.
Problema retragerii tuturor consilierilor si a ,reducerii maxime a
specialistilor sovietici a Iost reluat de C.C. al P.C.U.S. la 9 septembrie
1958 ntr-o scrisoare adresat C.C. al P.M.R. n care se ar ta c
sovieticilor le era greu s in n cmpul vizual activitatea Iiec rui
specialist, care nu ntotdeauna se descurca bine n ,situa ia politic si
particularit ile na ionale romnesti. Acordul romnesc a Iost exprimat
la 26 septembrie de c tre Gheorghe Gheorghiu-Dej, care si-a maniIestat,

311
Consilierii militari sovietici erau repartiza i la toate structurile militare
romne pn la esaloanele regiment si brig zi independente, principala lor misi-
une constnd n urm rirea ndeaproape a evolu iei armatei romne si transIor-
marea acesteia dup model sovietic.

173
n scrisoarea de r spuns, convingerea c ,dezvoltarea Iormelor variate ale
schimbului de experien , n special trimiterea de specialisti pentru
studierea experien ei domeniul economiei, culturii, ap r rii, precum si
trimiterea reciproc de tineri n institu iile de nv mnt superior, va
contribui la continua dezvoltare a colabor rii Ir esti dintre rile noastre.
Pe aceast linie de conduit , la 22 ianuarie 1959, primul secretar al
C.C. al P.M.R. a rugat pe N.S. Hrusciov s Iie de acord cu trimiterea n
Romnia a cinci specialisti sovietici pentru ,nevoile de preg tire si
perIec ionare ale armatei romne, care s consilieze conducerea armatei
n probleme de stat major (opera ii, organizare, mobilizare), preg tire de
lupt a armatei de uscat (de preIerin la tancuri si mecanizate), ap rare
antiaerian , marin , radiotehnic . Ia scurt timp, maresalul I.V.Konev a
r spuns, I cnd cunoscut numele a 5 specialisti militari sovietici. Ulterior,
Comitetul Politic Consultativ a decis, la 28-29 martie 1961 ca locul
consilierilor militari n armatele statelor participante la Tratatul de la
Varsovia s Iie luat de c tre reprezentan i ai comandantului supreme-seI
al For elor Armate Unite. n baza acestei decizii a Iost elaborat si un statut
special al acestora.
Retragerea trupelor sovietice si a consilierilor (militari si civili) din
Romnia a constituit un moment de bucurie pentru societatea
romneasc . Decizia Moscovei a Iost prima de acest gen din cadrul
,imperiului exterior sovietic, Iiind determinat n mod evident de
ncercarea Kremlinului de a-si reIace imaginea extrem de siIonat dup
interven ia brutal din Ungaria. n aIara intereselor propagandistice

m sura a Iost determinat si de interese economice eIectuarea de
economii,

si politice cstigarea ,bun voin ei unora din sateli i, ntre
care si pe cea a romnilor, pe care I.V.Stalin i tratase ,Ioarte dur,
dictndu-le ,voin a sa, asa cum recunostea nsusi N.S. Hrusciov n
memoriile sale. Sl birea ncord rii inter-na ionale si sporirea Ior ei de
lupt a armatei sovietice, n poIida reducerilor de personal, n special n
domeniul nuclear, precum si Iaptul c Romnia nu avea grani comun
cu rile care I ceau parte din organi-za ia Pactului Nord-Atlantic sau cu
vreo ar capitalist , au I cut ca prin aceast m sur sovieticii s nu riste
practic nimic.
Retragerea trupelor sovietice din Romnia si adoptarea, n aprilie
1964 de c tre Planara l rgit a C.C. al P.M.R. a Declara iei cu privire la
pozi ia Partidului Muncitoresc Romn n problemele misc rii comuniste

174
si muncitoresti interna ionale au permis conducerii de la Bucuresti s
desI soare n perioada urm toare o politic activ n plan interna ional,
I r s mai recunoasc pozi ia de hegemon al statului sovietic si rolul
con-duc tor al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice.

De la revirimentul politicii externe
la izolarea interna ional
Desprinderea de politica extern a Moscovei, completat aproape
concomitent de orientarea spre statele din occidentul Europei, nceput n
anii 1963-1964, s-a accentuat dup interven ia trupelor sovietice (si a altor
cinci state din Tratatul de la Varsovia) n Cehoslovacia n august 1968. n
acele momente tragice ns si Romnia s-a aIlat la un pas de a Ii invadat ,
la grani ele sale semnalndu-se ,misc ri neobisnuite. Desi a negat
inten ia de a invada si teritoriul Romniei, guvernul sovietic a luat, cu
siguran , n calcul avertismentul american c ntr-o asemenea situa ie
reac ia opiniei publice americane va Ii greu de controlat.
n acest context au Iost nregistrate schimb ri esen iale n politica
extern a Romniei, printre realiz rile de seam nregistrndu-se:
medierea conIlictului sovieto-chinez la nceputul anilor 60; stabilirea de
rela ii diplomatice la nivel de ambasad cu R.F.G. (31 ianuarie 1967);
rela ii prietenesti, chiar cordiale, cu Iugoslavia (restabilite n 1955);
p strarea rela iilor diplomatice cu Israelul n urma r zboiului de 6 zile
dintre Egipt, Iordania, Siria si Israel (iunie 1967; singura ar socialist
din Europa care a procedat astIel); neinterven ia armat n Cehoslovacia
n 1968 si conda-mnarea invaziei sovietice si a trupelor altor state din
Tratatul de la Varsovia (singura ar din Tratat care a procedat astIel);
ob inerea clauzei na iunii celei mai Iavorizate din partea S.U.A. (1975-
1988); medierea n cadrul discu iilor arabo-israeliene, Iinalizate cu
acordul de la Camp Davis/SUA (1978); medierea n stabilirea rela iilor
diplomatice dintre S.U.A. si China (1979) etc.
Concomitent, politica extern romneasc s-a individualizat din ce
n ce mai mult n cadrul Organiza iei Na iunilor Unite, multe proiecte de
rezolu ii ini iate de Romnia Iiind adoptate de Adunarea General a
organiza iei mondiale.
Primul proiect de rezolu ie propus (mpreun cu Mexic) si adoptat
la 26 noiembrie 1957 s-a reIerit la bazele cooper rii economice interna-

175
ionale. Au urmat altele reIeritoare la: dezvoltarea nv mntului primar
n teritoriile neautonome de sub tutela O.N.U./Ioste colonii (4 decembrie
1959); posibilit ile de cooperare n materie de dezvoltare a industriei
petroliere n rile n curs de dezvoltare (5 decembrie 1959, ini iat de
Romnia si prezentat mpreun cu Albania, Cehoslovacia si Uruguay);
promovarea n rndurile tineretului a idealurilor p cii, respectului reciproc
si n elegerii ntre popoare (18 decembrie 1960, 21 decembrie 1965,
8 decembrie 1970); cooperarea economic interna ional (11 decembrie
1963); necesitatea elabor rii unui Tratat interna ional asupra principiilor
care s guverneze activitatea si utilizarea spa iului extraatmosIeric
(19 decembrie 1966, Romnia Iiind coautoare); consecin ele economice
si sociale ale cursei narm rilor si eIectele sale proIund d un toare asupra
p cii si securit ii n lume si rolul stiin ei si tehnologiei moderne n
dezvoltarea na iunilor si necesitatea nt ririi cooper rii economice si
tehnico-stiin iIice ntre state (7 decembrie 1970); cresterea rolului O.N.U.
n men inerea si nt rirea p cii si securit ii interna ionale, n dezvoltarea
colabor rii ntre toate na iunile, n promovarea dreptului interna ional n
rela iile dintre state (27 noiembrie 1970); reglementarea prin mijloace
pasnice a diIerendelor dintre state si dezvoltarea si consolidarea bunei
vecin t i ntre state (11 decembrie 1979, 16 decembrie 1980); reducerea
bugetelor militare si a consecin elor economice si sociale ale cursei
narm rilor si cheltuielilor militare (12 decembrie 1980, 11 decembrie
1981, 3 decembrie 1986); dezvoltarea si nt rirea bunei vecin t i (18
decembrie 1983); r spunderea statelor pentru protec ia mediului nconju-
r tor si prevenirea polu rii acestuia ca urmare a cumul rii de reziduuri
toxice si periculoase si nt rirea cooper rii interna ionale pentru solu io-
narea acestei probleme (8 decembrie 1988) etc.
Alte ini iative romnesti au vizat: convocarea unei conIerin e la
nivel nalt pentru realizarea unei n elegeri multilaterale si ncheierea unui
tratat de transIormare a Balcanilor ntr-o zon a p cii si prieteniei (10 sep-
tembrie 1957)
312
; crearea n Balcani a unei zone I r arme nucleare (7 iu-
nie 1959)
313
; eliminarea din manualele scolare a oric rei propagande

312
Propunere I cut guvernelor Albaniei, Bulgariei, Greciei, Iugoslaviei
si Turciei.
313
Propunerea urma s Iie analizat n timpul ntlnirii seIilor de guverne
din statele balcanice.

176
agresive de r zboi si de discriminare rasial (23 Iebruarie 1 martie
1960); recunoasterea dreptului legitim al Chinei de a Ii admis n O.N.U.
(28 septembrie 1960
314
, 12 decembrie 1964
315
, 22 noiembrie 1967);
ncetarea polemicii publice ntre U.R.S.S. si China si ntre P.C.U.S. si
Partidul Comunist Chinez si rezolvarea divergen elor pe calea negoci-
erilor (Iebruarie 1964); medierea conIlictului ideologic si politic chino-
sovietic (2-10 martie 1964
316
si 6-14 iulie 1964
317
); ncetarea imediat a
ac iunilor militare din Orientul Apropiat, retragerea trupelor israeliene din
teritoriile ocupate etc. (11 iunie 1967); ncetarea bombardamentelor
asupra Vietnamului si stingerea conIlictului pe cale diplomatic (26 iunie
1967
318
); mbun t irea proiectului de tratat de neproliIerare a armelor
nucleare (19 octombrie 1967); desemnarea perioadei 1970-1980 drept
,Deceniul dezarm rii (3 aprilie 1969); prevenirea si reprimarea teroris-
mului interna ional (16 august 1963); oprirea amplas rii de noi rachete cu
raz medie de ac iune si retragerea celor existente (27-28 noiembrie
1981
319
, 16 noiembrie 1983 si distrugerea celor existente
320
, 24 martie
1984, 21 octombrie 1987); oprirea cursei narm rilor si trecerea la
realizarea dezarm rii, n primul rnd a celei nucleare (9 iunie 1982)
321
;
reglementarea pasnic a diIerendelor interna ionale (noiembrie 1982);
ncetarea I r ntrziere a ac iunilor armate, solu ionarea problemelor

314
n cadrul celei de-a XV-a sesiuni a Adun rii Generale a O.N.U..
315
Scrisoarea deschis adresat Secretarului general O.N.U., U Thant, de
c tre reprezentantul permanent al Romniei la O.N.U. n care se ar ta c
guvernul romn se asociaz , n calitate de coautor, la cererea guvernului regal
al Cambodgiei de a se nscrie pe ordinea de zi ,Restabilirea drepturilor legitime
ale R.P. Chineze la O.N.U..
316
n timpul vizitei unei delega ii a C.C. al P.M.R. n China, Iormat din
Emil Bodn ras, Nicolae Ceausescu si Chivu Stoica.
317
n timpul discu iei dintre Ion Gheorghe Maurer si N.S.Hrusciov.
318
Sugestie I cut de Ion Gheorghe Maurer lui Iyndon B. Johnson.
319
Apel adoptat de Marea Adunare Na ional c tre parlamentele, guver-
nele si popoarele statelor europene, ale SUA si Canadei.
320
Apel al Marii Adun ri Na ionale c tre parlamentele si parlamentarii
statelor europene, SUA si Canadei prin care se cerea oprirea amplas rii oric rei
rachete n Europa si trecerea la distrugerea tuturor armelor nucleare.
321
Apel (semnat de 18 000 000 de romni) adresat sesiunii speciale a
O.N.U., consacrat dezarm rii. A Iost adoptat ca document oIicial al O.N.U. la
21 iunie 1982.

177
dintre statele n conIlict pe calea tratativelor, angajamentul statelor mem-
bre O.N.U. de a reglementa st rile de ncordare si conIlict, diIerendele
existente, pe cale politic , de a se ob ine de la Iolosirea Ior ei si ame-
nin rii cu Ior a, de la orice interven ie n treburile interne ale altor
state
322
; reducerea de c tre Romnia cu 5 a armamentelor, eIectivelor si
cheltuielilor militare (22 octombrie 1986)
323
; solu ionarea global a
datoriei externe si dobnzilor excesive prin stergerea sau reducerea
substan ial a acestora (30 septembrie 1987)
324
etc.
Concomitent, reprezentan ii Romniei au Iost alesi n fruntea unor
importante structuri al O.N.U., precum: vicepresedinte al celei de-a XIV-
a sesiuni ordinare a Adun rii Generale a O.N.U. (15 septembrie 1959),
presedinte al sesiunii Comisiei economice a O.N.U. pentru Europa (13
aprilie 1961), presedinte al Comitetului politic special (septembrie 1963),
presedinte al celei de-a XXII-a sesiuni a Adun rii generale a O.N.U. (19
septembrie 1967-23 septembrie 1968, Corneliu M nescu
325
), presedinte al
Comitetului pentru probleme economice si Iinanciare a celei de-a XXIV-
a sesiuni a Adun rii Generale a O.N.U. (19 septembrie 1979), presedinte
al celei de-a 35-a sesiuni a Comisiei economice a O.N.U. pentru Europa
(15 aprilie 1980) etc.
n acelasi timp s-a declansat un amplu proces de reconciliere cu
statele occiaentale, interesate n a produce Iisuri n cadrul Tratatului de la
Varsovia si a sistemului comunist, care au oIerit Iacilit i n domeniul
economic, tehnologic, Iinanciar si n cel al imaginii, chiar si pentru
conduc torii comunisti ai rii.
Interes s-a maniIestat si din partea Romniei, emisarul Iiind, mult
vreme Ion Gheorghe Maurer, care s-a ntlnit la 12 mai 1958, la Paris
326
,

322
Apel solemn adoptat de Adunarea General O.N.U., la ini iativa
Romniei.
323
Hot rre a Plenarei C.C. al P.C.R. Ia reIerendumul convocat n acest
sens la 23 noiembrie 1986 ntreaga popula ie a Romniei a r spuns DA.
324
Propunere I cut de ministrul romn de Finan e la sesiunea anual
comun a F.M.I. si B.I.R.D.
325
Forumul mondial a ales pentru prima dat un reprezentant al unei ri
socialiste n aceast Iunc ie.
326
Ia rentoarcerea din vizita oIicial eIectuat n Argentina.

178
cu Ren Coty, presedintele Republicii Franceze
327
. Peste c iva ani, n
1964, presedintele Charles de Gaulle a oIerit Romniei sprijin Irancez n
cazul unui eventual boicot economic din partea statelor membre
C.A.E.R.
328
. EIiciente au Iost si vizitele eIectuate apoi si de ministrii de
Externe Corneliu M nescu (la nceputul anilor 70) si SteIan Andrei (la
nceputul anilor 80).
n ceea ce priveste rela iile cu S.U.A., dup primele contacte
romno-americane destinate reglement rii problemelor economico-Iinan-
ciare
329
, o delega ie guvernamental romn a tratat, la Washington, ntre
18 mai 1 iunie 1964, probleme reIeritoare la mbun t irea rela iilor
dintre cele dou state. Apoi Ion Gheorghe Maurer a abordat, la 26 iunie
1967, n discu ia avut cu presedintele S.U.A. Iyndon B. Johnson,
posibilit ile de dezvoltare a rela iilor romno-americane si evolu ia
situa iei interna ionale (n special a r zboiului din Vietnam). A urmat
sprijinul diplomatic american la sIrsitul lunii august 1968, acordarea
clauzei na iu-nii celei mai Iavorizate (1975) si alte colabor ri economice
si de alt na-tur pn la mijlocul anilor 80, cnd politica intern a lui
Nicolae Ceausescu nu a mai Iost acceptat de autorit ile de la
Washington.
BeneIice au Iost pentru imaginea rii n str in tate si vizitele
eIectuate de Nicolae Ceausescu n Fran a (15-19 iunie 1970
330
), S.U.A
(13/27 octombrie 1970, 4-7 decembrie 1973, 12 17 aprilie 1978
331
),

327
Ion Gheorghe Maurer, primul-ministru al guvernului, a mai vizitat
Austria (16-22 noiembrie 1965), Danemarca (15-20 august 1960), Grecia (31
august 3 septembrie 1966), Olanda (17-21 iulie 1967), Vaticanul (24 ianuarie
1968; a Iost primit de papa Paul al VII), Finlanda (31 martie 5 aprilie 1968),
Suedia (8 11 aprilie 1968), Belgia (21 25 noiembrie 1969), Marea Britanie
(24-29 noiembrie 1969; a Iost primit de regina Elisabeta a II-a si a avut
convorbiri cu primul-ministru Harold Wilson), R.F.G. (22-26 iunie 1970) etc.
328
n timpul vizitei lui Ion Gheorghe Maurer n Fran a.
329
n perioada 15 octombrie 3 noiembrie 1956.
330
A discutat cu presedintele Georges Pompidou probleme privind coo-
perarea economic si l rgirea schimburilor n domeniile comercial, stiin iIic si
tehnic.
331
S-au realizat mai multe n elegeri cu Iirme americane privind
cooperarea cu Iirme din Romnia, inclusiv de cooperare n produc ie n cadrul
unor societ i mixte romno-americane.

179
Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord (13-16 iunie 1978
332
),
Spania (21-25 mai 1979
333
), Fran a (23-26 iulie 1980), Suedia (6-10
noiembrie 1980), Danemarca (10-13 noiembrie 1980), Norvegia (13-15
noiembrie 1980), Austria (9-12 iunie 1981), Canada (14-18 aprilie 1985),
la care se adaug vizitele eIectuate n numeroase state din AIrica, Ame-
rica de sud, Asia etc.
Pe lng probleme de politic extern , delega iile guvernamentale
romne au mai discutat cu autorit ile din statele occidentale

posibilit i
de cooperare economic si cultural , din acest punct de vedere, n anii 70,
nregistrndu-se o nviorare a schimburilor culturale cu Occidentul (Iilme,
expozi ii, c r i, piese de teatru, ziare, turisti etc.)
334
. AstIel a Iost posibil
deschiderea Bibliotecii americane la Bucuresti (19 ianuarie 1972), a
Centrului italo-romn de studii istorice de la Milano (iulie 1979), a
Bibliotecii romne (25 ianuarie 1988) etc. Cu toate acestea colaborarea cu
statele din Occident n domeniul culturii si stiin ei a Iost sub nivelul
minim al posibilit ilor si cerin elor epocii istorice.
Importante au Iost si vi:itele efectuate n Romania ae nalte
personalit i statale, politice ,i culturale europene ,i monaiale, precum:
U`Than, secretarul general al O.N.U. (4-8 mai 1963), Bruno Kreisky,
ministrul de Externe al Austriei (2-4 iunie 1963), Willy Brandt,
vicecancelarul R.F.G. si ministru Iederal al AIacerilor Externe (3-7 august
1967), Indira Gandhi, primul ministru al Indiei (16-19 octombrie 1967),
Charles de Gaulle (14-18 mai 1968; prima vizit a unui seI de stat
Irancez
335
), Richard Nixon (2-3 august 1969; primul presedinte american

332
Cu acel prilej Nicolae Ceausescu si Elena Ceausescu au Iost primi i
de regina Elisabeta a II-a si de ducele de Edinburgh. n urma convorbirilor cu
primul-ministru James Callaghan a Iost semnat un Memorandum privind
cooperarea n industria aeronautic si cooperarea tehnologic n domeniul
exploat rii si explor rii maritime de petrol si gaze.
333
Au Iost ncheiate acorduri de colaborare cultural si stiin iIic .
334
n august 1963 autorit ile romne au decis ncetarea bruierii
emisiunilor n limba romn ale posturilor de radio occidentale. n anii 80
bruierea a Iost reluat ns cu si mai mult intensitate.
335
S-au discutat probleme privind cooperarea economic , tehnic si
stiin iIic si s-a decis nIiin area de biblioteci la Paris si Bucuresti, precum si
centre de documentare stiin iIic .

180
care viziteaz Romnia/si prima ar socialist
336
), astronau ii americani
Charles Conrad, Richard Gordon si Alan Bean, membrii ai echipajului
navei spa iale ,Apollo-12 (28 Iebruarie-2 martie 1970), Gustav
Heinemann, presedintele R.F.G., (17-20 mai 1970), Henry A. Kissinger,
secretar de stat american (3-4 noiembrie 1974), Jacques Chirac, prim-
ministru al Fran ei (27-28 iulie 1975), Gerald R. Ford, presedintele
S.U.A. (2-3 august 1975), Margaret Thatcher, liderul Partidului
Conservator din Marea Britanie (31 august-3 septembrie 1975), Helmut
Kohl, presedintele Uniunii Crestin-Democrate din R.F.G. (7-8 iunie
1976), dr. RudolI Kirkhschlger, presedintele Iederal al Austriei (8-11
noiembrie 1978), Valry Giscard d`Estaing, presedintele Republicii
Franceze (8-10 martie 1979
337
), Kurt Waldheim, secretarul general al
O.N.U. (9-11 iulie 1979), prin ul mostenitor al Japoniei, Akihito si
prin esa Michiko, n calitate de reprezentant al mp ratului Hirohito) 7-10
octombrie 1979), Franois Mitterand, presedintele Partidului Socialist
Francez (8-9 noiem-brie 1979), Alexander Haig, secretarul de stat al
S.U.A., (12-13 Iebruarie 1982), Richard Nixon, Iost presedinte al S.U.A.
(28-30 iunie 1982), Javier Prez de Cullar, secretarul general al O.N.U.
(19-21 iulie 1982), George Bush, vicepresedinte al S.U.A. (18-19
septembrie 1983), Pierre Elliott Trudeau, primul-ministru al Canadei (1-2
Iebruarie 1984), Juan Carlos I, regele Spaniei, si regina SoIia (20-22 mai
1985), George Shultz, secretar de stat al S.U.A. (15 decembrie 1985) etc.
Acestora li s-au ad ugat al i seIi de stat si diploma i din zeci de state
de pe toate continentele. Pe m sur ce duritatea regimului
socialist/comunist totalitar se accentua vizitele eIectuate de personalit ile
marcante ale lumii n Romnia s-au r rit, ara devenind izolat n plan
interna ional la sIrsitul anilor 80.
Ia scurt timp dup ce a Iost primit n O.N.U., Romania a fost
inclus ,i n numeroase structuri interna ionale, ntre acestea situndu-se:

336
S-a subliniat necesitatea stabilirii unor rela ii ntre state avnd la baz
principiile independen ei si suveranit ii na ionale, eliminarea politicii de dictat
si amestec n treburile interne ale altora, instaurarea unei egalit i depline ntre
na iuni. Concomitent s-a decis nIiin area a cte unei biblioteci americane la
Bucuresti, respectiv romne la Washington.
337
S-au semnat protocoale privind cooperarea n domeniile tehnicii audio-
vizuale, aeronauticii, electronicii si inIormaticii, industriei de autovehicule si
economic.

181
Organiza ia Na iunilor Unite pentru Educa ie, Stiin si Cultur
UNESCO (27 iulie 1956), Consiliul Guvernatorilor Agen iei Interna ionale
pentru Energie atomic (3 octombrie 1957), Consiliul de administra ie al
Organiza iei Interna ionale a Muncii (8 iunie 1960), Consiliul de
Securitate (pentru un an, ca membru nepermanent, n 1962, 1966-1967),
Comitetul celor 18 state pentru dezarmare (organism de negocieri)
338
,
F.A.O. organiza ie a O.N.U. pentru Alimenta ie si Agricultur (9
noiembrie 1962), Comisia special O.N.U. de elaborare a principiilor de
drept interna ional reIeritoare la rela iile prietenesti si de cooperare ntre
state (Iebruarie 1964), Organiza ia Interguvernamental pentru Naviga ie
Maritim (20 martie 1965)
339
, Organiza ia Avia iei Civile Interna ionale
(21 aprilie 1965)
340
, Organiza ia Na iunilor Unite pentru Dezvoltare
Industrial ONUDI (1 ianuarie 1967), Alian a Interna ional de Turism
(1979), Acordul General pentru TariIe si Comer GATT (14 noiembrie
1971), ,Grupul celor 77 (ianuarie 1976), Consiliului Economic si Social
al O.N.U. ECOSOC (25 octombrie 1977), Comisia O.N.U. pentru
asez ri umane pe perioada 1982-1984 (4 noiembrie 1981) etc.
Concomitent, capitala Romniei a deveni locul de desI surare a
numeroase manifest ri ,tiin ifice interna ionale, la care au participat sute
de savan i si oameni de stiin str ini si romni (la unele chiar peste
1.000): al XVI-lea Congres interna ional de Fizic ,Ampere (1-5
septembrie 1970), al 39-lea Congres interna ional de chimie industrial
(9-11 septembrie 1971), al IV-lea Congres interna ional de logic ,
metodologie si IilozoIie a stiin ei (29 august 4 septembrie 1971), al
XIV-lea Congres interna ional de studii bizantine, la Bucuresti. Se
deschide expozi ia Cultura bizantin n Romnia (6-12 septembrie 1971),
a III-a ConIerin mondial de cercetare a viitorului (3-10 septembrie
1972), Congresul Federa iei Interna ionale de Marketing (24-26 iunie
1974), ConIerin a mondial a popula iei, sub egida O.N.U. (19-30 august

338
Aleas la 14 decembrie 1960. Activitatea a nceput la 18 martie 1962,
dar a t r g nat extrem de mult.
339
nIiin at la Iondra, la 17 martie 1959.
340
Organiza ie interguvernamental creat la Chicago, la 4 decembrie
1944 (a nceput s Iunc ioneze la 14 aprilie 1947).

182
1974; cu participarea secretarului general O.N.U., Kurt Waldheim
341
), al
III-lea Congres interna ional de studii sud-est europene (4-10 septembrie
1974), a XXI ConIerin european a comitetelor na ionale ale Fondului
Na iunilor Unite pentru Copii/UNICEF (18-20 iunie 1975), al III-lea
Congres interna ional de cibernetic si sisteme (26-29 august 1975), al
IV-lea congres interna ional de histochimie si citochimie (30 august-3
septembrie 1976), al II-lea congres latin de reumatologie (20-22 septem-
brie 1976), al VIII Congres mondial pentru prevenirea accidentelor de
munc si a bolilor proIesionale (17-20 mai 1977), ConIerin a interna io-
nal de spectroscopie Mossbauer (5-9 septembrie 1977), al VIII-lea Con-
gres european de gerontologie clinic (7-10 septembrie 1977), a XXII-a
ConIerin interna ional a crucii rosii (14-17 septembrie 1977),
reuniunea ministerial a ,Grupului celor 77 consacrat preg tirii
ConIerin ei O.N.U. pentru stiin si tehnologie n problemele dezvolt rii
(16-17 august 1979), al X-lea Congres mondial al petrolului (9-14
septembrie 1979), al 29-lea congres interna ional de bronhopneumologie
(5-7 iunie 1980), Iestivalul interna ional ,Copiii lumii doresc pacea (21-
26 iulie 1980), al XV-lea congres interna ional de stiin e istorice (10-17
august 1980), al XVI-lea Congres interna ional de istorie a stiin ei (27
august-3 septembrie 1981), reuniunea interna ional a ziaristilor pentru
dezarmare, securitate si pace (23-24 Iebruarie 1982), conIerin a interna-
ional Magnetismul p mnturilor rare si al actinidelor (2-5 septembrie
1983), reuniunea grupului celor 77 privind cooperarea economic n
domeniul alimenta iei si agriculturii (26-31 martie 1984), conIerin a
interna ional de istorie militar , organizat de Comisia Romn de
Istorie Militar n colaborare cu Colegiul Brouklin din New York (23-25
septembrie 1984) etc.
Situa ia extern a Romniei a nceput s devin precar la nceputul
anilor `80, pe m sura accentu rii crizei interne si a schimb rii raportului
de Ior e pe plan interna ional, cnd Statele Unite ale Americii, devenite
principala putere a lumii, au insistat pentru aplicarea eIectiv a prevede-
rilor Actului Iinal de la Helsinki (1975) n ceea ce priveste drepturile
omului, inclusiv n Romnia. Considernd c acest lucru nsemna
amestec n treburile interne si nen elegnd adev ratul sens al evolu iei

341
Au participat circa 5 000 de delega i din 133 de ri si peste 200
institu ii specializate, organiza ii guvernamentale si neguvernamentale.

183
mondiale, n special dup venirea la putere n U.R.S.S. a lui
M.S.Gorbaciov, care a promovat politica de glasnost (transparen ) si
perestroika (reconstruc ie), promi nd lui George Bush, presedintele
S.U.A., c nu va interveni militar n situa ia n care n rile socialiste se
vor produce transIorm ri sociale si economice, Nicolae Ceausescu a
adoptat o politic obtuz , renun nd (1988) la ,clau:a na iunii celei mai
favori:ate si punnd Romnia ntr-o situa ie de izolare interna ional din
ce n ce mai accentuat , din care ara a iesit abia n urma Revolu iei din
decembrie 1989.





























184


VII. ROMNIA N CONTEXTUL INTERNA IONAL
POSTREVOLU IONAR (1990-2000)




Dup revolu ia din decembrie 1989 si dizolvarea oIicial a
structurilor militare si politice a Tratatului de la Varsovia (1991),
Romnia si-a asumat valorile democratice occidentale si s-a racordat
rapid la amplul proces de modernizare ntrerupt n mod brutal de c tre
sovietici la sIrsitul celui de-al doilea r zboi mondial, principalele
obiective ale politicii externe romnesti din aceast perioad Iiind
aderarea la N.A.T.O. si Uniunea European .
Aderarea la A.A.1.O.
Aderarea la structurile de securitate europene si euro-atlantice s-a
bucurat de consensul tuturor Ior elor politice si de sprijinul larg al opiniei
publice, constituind o preocupare prioritar a tuturor institu iilor statului.
Un moment important al acestui proces l-a reprezentat aderarea la
Parteneriatul pentru Pace (26 ianuarie 1994) si la toate ini iativele lansate n
cadrul acestuia, Iapt care a I cut ca Romnia s ac ioneze ca un membru ae
facto al Alian ei nord-atlantice. Acest Iapt a impus de la nceput
angajamente privind reIorma organismului militar pentru transIormarea
acestuia n concordan cu standardele N.A.T.O. si instruirea speciIic a
Ior elor destinate misiunilor multina ionale de men inere a p cii
342
.
Elementul major pe baza c ruia au Iost identiIicate, preg tite si
evaluate Ior ele, mijloacele si Iacilit ile puse la dispozi ie pentru
participarea la misiuni al turi de N.A.T.O. a Iost Procesul de PlaniIicare
si Analiz (P.A.R.P.), ini iat n decembrie 1994, care s-a desI surat pe
cicluri de lucru, urm rind atingerea unor obiective de interoperabilitate

342
Romania-NATO. Parteneriat ,i cooperare, Editura Militar ,
Bucuresti, 1999.

185
prin schimb de inIorma ii ntre parteneri si alia i, prin consultan a oIerit
de specialisti N.A.T.O.
n perioada octombrie 1999 septembrie 2004 Romnia a parcurs
cinci cicluri ale Planului ae Ac iune pentru Aaerare (Membership Action
Plan MAP), adoptat la Summit-ul N.A.T.O. de la Washington din anul
1999 pentru rile r mase n cursa pentru aderare, menit s sprijine statele
candidate n procesul de preg tire pentru integrarea n Alian , s
realizeze structuri a Ior ei reduse numeric, Ilexibil , interoperabil si
compatibil cu Ior ele si structurile N.A.T.O., dovedind c pot contribui
activ la realizarea obiectivelor Alian ei
343
.
Dup decizia istoric de la Praga (21-22 noiembrie 2002), cnd
seIii de state si de guverne din statele membre N.A.T.O. au invitat
Romnia s nceap negocierile de aderare la Alian , ara a devenit, la 29
martie 2004, mpreun cu alte 6 state candidate (Bulgaria, Estonia,
Ietonia, Slovacia si Slovenia) membre cu drepturi depline ale Alian ei
Nord-Atlantice
344
.
Ia scurt timp, la 2 aprilie 2004, la sediul N.A.T.O. din Bruxelles, a
avut loc ceremonialul de arborare a drapelelor na ionale ale celor sapte
state noi membre ale Alian ei nord-atlantice
345
. Concomitent, la
Bucuresti, n Ia a Palatului Parlamentului avea loc ceremonia de n l are a
drapelului N.A.T.O.
346
.

343
M.A.P. a oIerit rilor candidate o list de domenii de ac iune pe baza
c reia Iiecare stat candidat si-a elaborat propriul Plan na ional de preg tire
(PNA), cuprinznd acele obiective pe care le-a considerat necesare si
realizabile.
344
Cu acel prilej, presedintele George Bush a declarat: ,Alian a
N.A.T.O. va arbora de azi nainte sapte steaguri noi si se va ntinde de la GolIul
Biscaia pn la Marea Neagr . Europa, care a Iost o dat surs a unor conIlicte
globale, este acum o surs de pace si de libertate.
345
Ia scurt timp, n cadrul reuniunii speciale a ministrilor AIacerilor
Externe ai statelor membre ale Alian ei, Jaap de Hoop ScheIIer, secretarul
general al N.A.T.O., a aIirmat: ,De acum nainte 26 de alia i vor Ii reuni i n
angajamentul de a se ap ra unii pe al ii. Acesta este cel mai puternic, cel mai
solemn angajament, pe care l pot lua na iunile.
346
Cu acel prilej presedintele Ion Iliescu a aIirmat: ,Prin noul nostru
statut, de ar membr N.A.T.O., avem nu doar garan ii de securitate, dar si
obliga ia de a ap ra aceste valori si de a Ii solidari cu ceilal i membri ai
Organiza iei. Trebuie s Iim preg ti i s Iacem Ia cerin elor Alian ei, s ne
asum m cu demnitate si determinare obliga iile care ne revin.

186
Concomitent, Romnia a participat si particip la opera iuni si
misiuni multina ionale de men inere a p cii, asisten umanitar sau de
observare si veriIicare, la ini iative regionale de securitate precum si la
eIorturile comunit ii interna ionale de combatere a noilor riscuri, n
principal la lupta mpotriva terorismului. n acelasi timp, Ior ele armate
romne particip la misiuni multina ionale sub egida O.N.U., O.S.C.E.,
U.E. si N.A.T.O., n coali ii multina ionale, n teatrele de opera ii din Irak,
AIganistan, Bosnia-Her egovina, Kosovo si n Georgia, Republica
Democrat Congo, Etiopia si Eritreea, Coasta de Fildes, Iiberia, Sudan,
Nepal etc.
Aderarea la Uniunea European
Ac iunile desI surate n vederea ader rii la N.A.T.O. s-au
desI surat concomitent cu cele pentru aderarea la Uniunea European
(Iost Comunitatea European pn n 1993). Ca pasi premerg tori ai
procesului s-au situat exprimarea dorin ei (8 ianuarie 1990) Consiliului
Frontului Salv rii Na ionale de a stabili contacte cu Comunitatea
European
347
si cea a guvernului romn (20 martie 1990) ca Romnia s
Iie primit n Consiliul Europei. Evenimentele politice inter-ne, n special
mineriadele din 1990 si din perioada urm toare, au determinat
Comunitatea European s -si retrag temporar sprijinul pentru Romnia.
Ia scurt timp (9 aprilie 1991), Departamentul de Stat al S.U.A. si-a
exprimat si el ngrijorarea pentru modul n care se desI sura procesul de
democratizare n Romnia, n timp ce Comisia European a anun at, la 27
septembrie 1991 (n timpul uneia dintre mineriade), amnarea negoci-
erilor cu Romnia pentru ncheierea Acordului de asociere.
Cu toate acestea au urmat mai multe runde de negocieri (n mai
multe domenii), la 1 Iebruarie 1993 Iiind semnat Acoraul ae asociere a
Romaniei la Comunitatea European , cererea oIicial de aderare Iiind
naintat de reprezentan ii Romniei la 22 iunie 1995 mpreun cu
Strategia na ional ae preg tire a aaer rii Romaniei la Uniunea

347
Ia 20 martie 1990 a Iost trimis primul ambasador romn pe lng
Comunitatea European .

187
European
348
. Apoi, dup alte runde de negocieri, n cursul c rora s-au
I cut numeroase recomand ri, Consiliul European a acordat Romniei, n
decembrie 1999, statutul de candidat la aderare si a lansat n decembrie
1999, invita ia de a ncepe negocierile de aderare. n mod oIicial, procesul
de negociere a ader rii a Iost lansat la 15 Iebruarie 2000, cu prilejul
ConIerin ei Interguvernamentale Romnia-Uniunea European si a Iost
Iinalizat la 25 aprilie 2005 cnd a Iost semnat Tratatul de aderare
349
.
Integrarea cu drepturi depline s-a produs la 1 ianuarie 2007, pentru
Romnia ncepnd o nou pagin de istorie.







348
Declara ie politic semnat la Snagov, la 21 iunie 1995, de c tre
liderii partidelor parlamentare, presedin ii celor dou Camere ale parlamentului,
primul-ministru, presedintele Romniei si presedintele Comisiei de elaborare a
strategiei.
349
Cu acel prilej, presedintele Traian B sescu a precizat: ,Pentru noi,
calitatea de membru al Uniunii Europene va reprezenta ndeplinirea unui vis
vechi de o jum tate de secol, de a dep si toate barierele si de a deveni parte a
comunit ii europene de valori, prosperitate si securitate.

188


VIII. CARACTERISTICI ALE VIE II POLITICE
Forme de guvern mnt. Exercitarea puterilor n stat.
Regimuri yi partide politice democratice
n prima jum tate a secolului, activitatea guvernamental a
institu iilor statului si a partidelor politice s-a desI surat n conIormitate
cu prevederile Constitu iei din 1866 (elaborat dup model belgian) una
din cele mai avansate din Europa acelor ani , care a consacrat oIicial si
numele rii Romnia. ModiIicat n iulie 1917, aceasta a Iost nlocuit
la 29 martie 1923 cu alta, care prelua n mare parte principiile si chiar
textul celei vechi si consIin ea noul cadru politico-statal al Romniei
ntregite, precum si noile drepturi si libert i cet enesti de care beneIicia
poporul romn
350
.
n acest context, conIorm principiului separ rii puterilor n stat,
statuat prin legea Iundamental a rii, puterea legislativ a Iost exercitat
de rege si de Parlament, ultima institu ie reprezentnd na iunea. Iegile
ini iate de Camera Deputa ilor, Senat sau de Rege , erau discutate si
votate n Reprezentan a Na ional , sanc ionate de monarh si publicate
apoi n ,Monitorul OIicial, sub semn tura suveranului si a unuia dintre
ministri, acesta devenind responsabil Ia de con inutul actului respectiv.
Puterea executiv a Iost exercitat de c tre guvern, n numele regelui,
care numea pe primul-ministru, acesta alc tuind lista ministrilor pe care o
nainta suveranului, care o sanc iona prin decret; n virtutea Iaptului c
monarhul era ,capul puterii armate si c militarii nu I ceau politic ,
ministrul Ap r rii Na ionale/R zboi era propus de c tre rege. Puterea
fuaec toreasc era executat prin organe speciIice cur i si tribunale ,
hot rrile si sentin ele pronun ndu-se n virtutea legilor si executndu-se
n numele regelui. Din acest punct de vedere se poate aprecia c Romnia
s-a situat, pn n 1938, printre cele mai avansate state europene din punct
de vedere constitu ional.

350
Pe larg: Ioan Scurtu, Gheorghe Buzatu, Istoria Romaniei n secolul
XX, Bucuresti, 1999, pp. 101-536.

189
n perioada monarhiei constitu ionale, regii au beneIiciat de atribu ii
importante pe care le-au Iolosit din plin
351
, n special Carol I
352
care s-a
dovedit a Ii autoritar si riguros n ndeplinirea atribu iilor regale.
Hot rrea sa de a respecta legile rii, ca si desele maniIesta ii
antimonarhice, l-au I cut s renun e la tenta ia de a sporii rolul puterii
executive/regale n detrimentul cei legislative, semnnd ntotdeauna legile
ce i-au Iost naintate spre aprobare si situndu-se, de cele mai multe ori,
pe pozi ia de ,arbitru ntre partide, desi mult vreme a preIerat din punct
de vedere politic pe conservatori. Concomitent, a n eles necesitatea
dezvolt rii si moderniz rii societ ii romnesti, acceptnd reIorme si
implicndu-se cu realism n dirijarea politicii externe romnesti. n 1914,
n momentul declans rii primului r zboi mondial nu a reusit s -si impun
punctul de vedere n ceea ce priveste angajarea Romniei n conIlagra ie
al turi de Puterile Centrale, spernd n satisIacerea dezideratului na ional
cu sprijinul acestora. Dovedindu-se a Ii un rege constitu ional a acceptat
(n poIida voin ei sale) decizia Consiliului de Coroan din 20 iulie/3
august 1914 privind adoptarea neutralit ii.
Via a politic n Romnia a Iost dominat de Partidul Na ional
Iiberal (nIiin at la 24 mai 1875), reprezentant n principal al burgheziei,
si de Partidul Conservator (constituit la 3 Iebruarie 1880), care a
promovat, cu prioritate, interesele marilor proprietari Iunciari. Cele dou
partide politice s-au succedat la guvernare, conIorm principiului ,rotativei
guvernamentale, pn la primul r zboi mondial, astIel: liberalii ntre
1901-1904, 1907-1909 si din 1914, iar conservatorii ntre 1899-1901,
1904-1907, 1909 -1914.
Mai bine organizat si mai disciplinat, dat Iiind puterea economico-
Iinanciar si personalitatea deosebit a liderilor, a lui I.I.C. Br tianu n
special chiar dac au mai Iunc ionat si unele grup ri/diziden e (,drape-
listii, Vernescu s.a.), Partidul Na ional Iiberal s-a pronun at si a ac ionat
pentru dezvoltarea rii prin ,mijloace proprii, pentru consolidarea
regimului parlamentar democratic prin acordarea mai multor drepturi

351
n poIida Iaptului c multe din deciziile lor trebuiau s Iie supuse,
ini ial, dezbaterii Parlamentului si aprobate de c tre acesta; n unele domenii
suveranii nu puteau s intervin .
352
Ini ial a Iost domnitor al Romniei, la 10/22 mai 1866, apoi rege, la
14/26 martie 1881.

190
cet enesti, pentru desIiin area votului censitar, introducerea votului
universal, nI ptuirea unei reIorme agrare mai radicale, cresterea ponderii
proprietarilor mici si mijlocii etc.
Cu toate c era mai divizat (,junimisti, ,takisti, ,conservatori
puri etc.), Partidul Conservator, beneIiciar al votului censitar, cu o
bogat experien politic si cu seIi experimenta i si deosebit de preg ti i
(P.P. Carp, Titu Maiorescu, Alexandru Marghiloman s.a.), ocupa nc la
nceput de secol pozi ii importante n Iorurile legislative si executive ale
rii, cu toate c , n special ,conservatorii puri (,junimistii aveau op iu-
ni mai liberale), ap rau vechile raporturi de proprietate si se pronun au
pentru dezvoltarea cu prioritate a ramurilor si subramurilor industriei care
prelucrau produsele solului.
n politica extern , dat Iiind pericolul arist, ambele partide au optat,
la nceput, pentru alian a cu Puterile Centrale, considernd c problema
Transilvaniei, Banatului, Crisanei, Maramuresului si Bucovinei putea Ii
solu ionat pe cale diplomatic , cu sprijinul Germaniei n special. n urma
celui de-al doilea r zboi balcanic (1913), Partidul Na ional Iiberal si-a
orientat op iunile spre Antant , cu toate c declansarea primului r zboi
mondial (1914) a impus, pn n 1916, politica de neutralitate.
n aIara celor dou mari Iorma iuni politice au mai activat Partidul
Na ionalist-Democrat (1910, Nicolae Iorga), Partidul Conservator-
Democrat (1908, Take Ionescu), Uniunea Socialist din Romnia (1907,
transIormat n Partidul Social Democrat din Romnia/1910, continuator
al Partidului Social-Democrat al Muncitorilor din Romnia/1893-1899)
s.a., care desi se g seau n ceea ce privesc problemele social-economice
pe pozi ii diIerite, au ac ionat, n general, unitar n ceea ce priveste
solu ionarea obiectivului na ional al des vrsirii unit ii na ional statale.
SemniIicativ pentru via a politic romneasc la nceput de secol
este si Iaptul c , n poIida obstruc iilor sociale si na ionale si a politicii de
dezna ionalizare la care erau supusi, romnii aIla i sub st pnire str in
si-au organizat si ei partide politice, cele mai active si mai importante
Iiind Partidul Na ional Romn din Transilvania (1881), Partidul Na ional
Romn din Bucovina (1882) s.a., care au avut un rol important n
organizarea luptei pentru rentregire statal , colabornd deseori cu
autorit ile si partidele politie din Regat. n Basarabia au Iunc ionat
grup ri politice cu caracter na ional, care au tip rit n 1913 ziarul ,Cuvnt
Moldovenesc, tribun de sus inere a drepturilor na ionale romnesti.

191
Dup ncetarea din via a regelui Carol I (27 septembrie/10
octombrie 1914), calitatea de suveran al Romniei a revenit nepotului
s u, principele mostenitor Ferdinand, sosit n ar la 19 aprilie/1 mai
1889). Numele s u r mne n istoria romnilor si a monarhiei, ca si cel al
reginei Maria, strns legat de mplinirea dezideratului na ional al reunirii
la patria-mam (1918) a tuturor provinciilor romnesti aIlate sub
domina ie str in .
n timpul primului r zboi mondial, partidele si grup rile politice
romnesti au ac ionat pentru mplinirea idealului na ional al unirii tuturor
romnilor, ini ial acceptnd neutralitatea si pronun ndu-se apoi (din
toamna anului 1914), n consens cu opinia public , pentru aderarea rii la
Antant si intrarea n r zboiul eliberator, Iapt mplinit la 15/28 august
1916.
Dup r zboiul mondial, pozi ia monarhiei n stat a Iost zdruncinat
de comportarea principelui mostenitor Carol, care a renun at de mai multe
ori la obliga iile ce-i reveneau (1918, 1919 si 1925), p r sind chiar ara si
provocnd o grav criz dinastic .
n acest context, la 31 decembrie 1925, Consiliul de Coroan i-a
acceptat renun area la prerogativele de mostenitor al tronului, iar la 4
ianuarie 1926, Adunarea Na ional Constituant l-a proclamat succesor
pe Mihai, Iiul s u. Deoarece acesta era minor s-a decis instituirea unei
Regen e
353
, constituit din principele Nicolae (lipsit de orice ambi ie si
aptitudini politice), patriarhul Miron Cristea si Gheorghe Buzdugan,
prim-presedinte al naltei Cur i de Casa ie si Justi ie
354
. AIlat sub
inIluen a liberalilor, subminat de dorin ele reginei Maria de a-si impune
si n aceast structur autoritatea, precum si de ac iunile curentului carlist
(n toate partidele politice, inclusiv n armat ), Regen a s-a dovedit
incapabil s -si exercite prerogativele constitu ionale.
Iegea electoral din 1918, introducerea votului universal, care au
sporit num rul de aleg tori, modiIicnd radical modul de desI surare a
campaniilor electorale, realizarea Marii Uniri din 1918, au constituit doar
c iva Iactori care au I cut ca n via a public postbelic s intre noi

353
Regen a a intrat n Iunc iune la 20 iulie 1927, n urma decesului regelui
Ferdinad I.
354
n urma decesului lui Gheorghe Buzdugan, la 6 octombrie 1929, n
regen a intrat Constantin S r eanu.

192
partide si Iorma iuni politice, cele mai active Iiind Iiga/Partidul
Poporului (1918, generalul Alexandru Averescu), Partidul r nesc
(1918/Ion Mihalache), care 10 octombrie 1926 a Iuzionat cu Partidul
Na ional sub denumirea de Partidul Na ional r nesc, rezultnd al doilea
mare partid al rii.
Dup 1918 via a politic rom-neasc a devenit mai dinamic ,
num rul partidelor sporind de la 19 n 1929 la 37 n 1937 (inclusiv din
rndul minorit ilor na ionalei Partidul Maghiar, Partidul German,
Uniunea Evreilor din Romnia etc.), majorita-tea desI surndu-si
activitatea la nivelul ntregii ri, lundu-si denumiri ,democratice,
,populare, ,radicale, , r nesti s.a.
n deceniul 4, ca urmare a manevrelor regelui Carol al II-lea, care
urm rea s -si impun puterea total n stat, au continuat s ap r
diziden e, n special din rndul Partidului Na ional r nesc. n cadrul
evantaiului larg al partidelor si Ior elor politice majoritatea au avut op iuni
democratice ac ionnd pentru dezvoltarea liber a rii si modernizarea ei,
pentru o politic extern care s duc la men inerea independen ei
na ionale si a integrit ii teritoriale.
Concomitent, n via a politic romneasc au existat ns si partide
si Iorma iuni extremiste de stnga (Partidul Comunist din Romnia, din
1921) si de dreapta (Iiga ,Arhanghelului Mihail din 1927, care avea s
activeze succesiv sub denumirea de Garda de Fier, Gruparea ,Corneliu
Codreanu, Partidul Totul pentru ar , Miscarea Iegionar ). BeneIiciind
de sprijin extern, al Uniunii Sovietice, respectiv al Germaniei, acestea au
reusit s -si trimit reprezentan i n Parlament, comunistii n 1931,
legionarii n 1931-1933. Cu toate acestea, att comunismul ct si
Iascismul nu au reusit, n perioada interbelic , s se impun n Romnia.
Revenit n ar la 6 iunie 1930, principele Carol a Iost proclamat
rege de c tre corpurile legiuitoare (8 iunie), sub numele de Carol al II-
lea, Iiului s u Mihai Iiindu-i atribuit titlul de ,Mare Voevod de Alba
Iulia. Avnd alt Iire si alt caracter, proIitnd de sl biciunea partidelor
politice, de oportunismul conduc torilor, Carol al II-lea s-a impus de la
nceput n via a politic a rii, I r a schimba ini ial Iorma de
guvern mnt si regimul politic, consolidnd atribu iile puterii executive,
pe care o controla prin intermediul primului-ministru Gheorghe
T t rescu si a camarilei.

193
Cu toate c , n mod normal, n cei 20 de ani interbelici trebuiau s
se desI soare 5 campanii electorale si s se schimbe tot attea guverne,
electoratul a Iost convocat de 10 de ori (n anii 1919, 1920, 1922, 1926,
1927, 1928, 1931, 1932, 1933 si 1937), constituindu-se, ntre 29 ianuarie
1918 si 10 Iebruarie 1938, 28 de guverne (cele mai multe n perioadele
1918-1921 si 1929-1933), adic mai mult de cinci guverne pentru Iiecare
perioad legal de patru ani
355
. Dintre toate, doar dou guverne, Iormate
de Partidul Na ional-Iiberal, s-au men inut la putere 4 ani (n perioadele
19 ianuarie 1922 30 martie 1926 si 14 noiembrie 1933-28 decembrie
1937). Cu toate acestea, n perioada 1918-1938 n Romnia a Iunc ionat
un regim democratic, inclusiv alternan a la putere.
De caren ele regimului democratic romnesc interbelic a proIitat
regele Carol al II-lea, care a reusit s destabilizeze via a politic
democratic si de a impune un regim de conducere personal , autoritar .
Pentru a-si atinge elurile monarhul a inIluen at si a atras de partea sa
lideri tineri si inIluen i ai partidelor democrate, n special din Partidul
Na ional Iiberal (Gheorghe T t rescu s.a.) si Partidul Na ional r nesc
(Armand C linescu s.a.), promovndu-i n cele mai nalte Iunc ii
executive, de nalt decizie n stat. Concomitent, pentru a dezbina si
diminua unitatea de ac iune a celor dou mari partide ale rii, le-a promis
c le va aduce la putere (Partidului Na ional r nesc, n special),
condi ionnd acest lucru de colabor ri politice de neacceptat de c tre
acestea. n acelasi scop a ncercat s nlocuiasc guvernele de partid cu
cele ,na ionale, de ,tehnicieni sau de coali ie, conduse de oameni
devota i, I r obliga ii politice, a introdus n guverne persoane de
ncredere, a provocat deseori crize de guvern, nc lcnd regulile
constitu ionale
356
, reusind deseori acest lucru chiar dac a avut permanent
un adversar redutabil n Iuliu Maniu, care s-a pronun at pentru men inerea
sistemului parlamentar si respectarea prevederilor Constitu iei.

355
Al.G. Savu, Dictatura regal , 1938-1940, Editura Politic , Bucuresti,
1970, pp. 16.
356
n noiembrie 1937 a cerut lui Ion Mihalache s colaboreze cu
Alexandru Vaida-Voevod, dup care a declansat criza de guvern ncepnd
consulta ii cu liderii politici I r a cere demisia lui Gheorghe T t rescu, Din
Iruntea Executivului. Apoi l-a ns rcinat din nou tot pe Gheorghe T t rescu s
Iormeze un nou guvern.

194
Desemnnd, la 14 noiembrie 1937, tot pe Gheorghe T t rescu cu
constituirea noului guvern, regele Carol al II-lea a pus cap t principiului
,rotativei guvernamentale, nc lcnd din nou uzan ele si tradi ia
parlamentar .
Situa ia politic din Romnia s-a agravat dup alegerile
parlamentare din decembrie 1937 cnd nici un partid politic nu a reusit s
ob in majoritatea de voturi cerut de prima electoral (40 conIorm
Iegii electorale din 1926). Ob innd pentru prima dat n istoria
alegerilor parlamentare doar 35,92 din op iunile electoratului, guvernul
a Iost nIrnt n alegeri. Tot pentru prima dat , beneIiciind si de pactul
electoral de neagresiune din 25 noiembrie 1937
357
ncheiat cu Partidul
Na ional- r nesc, Garda de Fier s-a situat pe locul trei cu 15,58 din
voturi. Partidul Na ional- r nesc, care a ob inut 20,40 din voturi, s-a
situat doar pe locul doi neputnd impune regelui Carol al II-lea aducerea
la guvernare.
n acest context, la 28 decembrie 1937, regele Carol al II-lea, I r
s mai astepte prezentarea oIicial a rezultatelor alegerilor si I r s
consulte presedin ii de partide, a primit demisia lui Gheorghe T t rescu si
a ns rcinat pe Octavian Goga cu Iormarea noului guvern, chiar dac
Partidul Na ional-Crestin pe care acesta l conducea ob inuse n alegeri
doar 9,15 din voturi. Prin aceasta, regele a sIidat principiile sistemului
parlamentar si regulile constitu ionale, a dat o puternic lovi-tura
sistemului democratic constitu ional. Evenimentul avea s produc n
scurt timp si alte importante schimb ri n sistemul politic democratic
romnesc
358
.

357
Documentul prevedea obliga ia misc rii legionare, a Partidului
Na ional r nesc si a Partidului Na ional Iiberal Gheorghe Br tianu (care a
aderat la Pact) de ,a ap ra libertatea si de a asigura corectitudinea alegerilor si
stipula c n elegerea ,nu mpiedic aIirmarea ideologiei proprii si discu ia de
bun credin (,Dreptatea din 26 noiembrie 1937). Chiar dac acordul
realizat nu a nsemnat aderarea liderului na ional- r nist Iuliu Maniu la
ideologia G rzii de Fier, ci doar o alian temporar pentru nl turarea liberali-
lor de la guvern, neutralizarea legionarilor si accederea la putere, el a avut un
impact negativ asupra opiniei publice romnesti, asupra electoratului n special,
crend conIuzii si determinnd n mare m sur ascensiunea legionarilor.
358
Concomitent el a eliminat posibilitatea introducerii legionarilor n
guvern si mplinirea dezideratelor altor grup ri politice de extrem dreapta.

195
ProIitnd de Iaptul c noul guvern nu avea o baz parlamentar ,
dar si de reac ia interna ional negativ , cauzat n special de m surile
antisemite adoptate la scurt timp dup instaurare si de apropierea de
Germania si Italia, Carol al II-lea a decis la 18 ianuarie 1938 dizolvarea
Parlamentului ales (nainte chiar ca acesta s se Ii ntrunit) si a anun at noi
alegeri pentru Adunarea Deputa ilor (2 martie) si Senat (4-6 martie).
Invocnd numeroasele acte de violen , care puteau degenera n r zboi
civil, suveranul a cerut lui Armand C linescu, ministru de Interne, s Iac
uz de arme mpotriva celor care tulburau ordinea public , cei viza i Iiind
n special legionarii. ntr-un asemenea context, Corneliu Zelea Codreanu
a retras (n urma unei discu ii avute cu Octavian Goga) Garda de Fier din
alegeri, legionarii urmnd s voteze listele Partidului Na ional Crestin.
Regimul de autoritate monarhic al regelui Carol al II-lea
Ia 10 Iebruarie 1938, Carol al II-lea a valoriIicat din nou contextul
intern (incapacitatea partidelor politice democratice de a cstiga alegerile
si de a guverna, degringolada acestora) si interna ional (percep ia negativ
a noului guvern n majoritatea statelor europene democrate, n special
datorit m surilor antisemite luate sau preconizate, suprimarea ziarelor
care contraveneau politicii ciziste, ,romniz rii presei etc.), provocnd,
o criz guvernamental
359
n urma c reia Octavian Goga si-a dat demisia.
Imediat, regele a numit n Iruntea guvernului pe patriarhul Miron
Cristea
360
. Apoi, n discu ia avut cu Iostii prim-ministri si cu seIii unora
dintre partidele politice, a propus revocarea convoc rii corpurilor
electorale, revizuirea unor preve-deri ale Constitu iei etc. Cu acelasi prilej
a solicitat suspendarea tempo-rar a activit ii partidelor politice. Chiar
dac nu le-au convenit m surile anun ate de rege, cei consulta i, multe
personalit i politice remarcabile, s-au angajat s sprijine noul regim sau
s nu-i Iac probleme (cazul lui Iuliu Maniu).

359
Ia sugestia regelui, la 8 Iebruarie 1938, Armand C linescu si Ion
Gigurtu au demisionat invocnd imposibilitatea colabor rii cu membrii grup rii
cuziste din guvern.
360
Prin aceasta, Carol al II-lea I cea cunoscut inten ia de a guverna,
ob innd totodat adeziunea Bisericii la noul regim preconizat, linistirea
cercurilor politice interna ionale etc.

196
n aceeasi zi a instituit un regim monarhic autoritar, declansndu-se
procesul de limitare drastic a drepturilor si libert ilor cet enesti (intro-
ducerea st rii de asediu, amnarea alegerilor, anihilarea partidelor politice
etc), care avea s se agraveze si s se extind pe parcursul a peste o
jum tate de secol, pn la Revolu ia din decembrie 1989.
Chiar dac noua Constitu ie, promulgat la 27 Iebruarie 1938
361
s-a
reIerit la unele principii democratice (suveranitatea na ional , separa ia
puterilor n stat etc.) si drepturi cet enesti (egalitatea n Ia a legilor,
libertatea individual , inviolabilitatea domiciliului etc.) prin noile puteri
atribuite regelui ea a schimbat radical raportul dintre puterea legislativ si
cea executiv n Iavoarea ultimei, Parlamentul, Guvernul si chiar Justi ia
Iiind subordonate n mare m sur monarhului, declarat de aceast dat
oIicial ,capul statului. Prin Iaptul c guvernul era numit direct de c tre
suveran, ministrii nu mai aveau o baz parlamentar , Iiind responsabili
doar Ia de cel care i-a propulsat n Executiv
362
. Mai mult, regele putea
de aceast dat s reIuze sanc ionarea legilor adoptate de Parlament, s
dizolve Camera si Senatul, s emit , n intervalul dintre sesiuni decrete cu
putere de lege, s semneze tratate politice si militare I r aprobarea
Parlamentului, Iiind absolvit de orice r spundere. Prin urmare, noua
Constitu ie a nlocuit principiul suveranit ii na ionale si al regimului
reprezentativ cu cel al suprema iei regale, reducnd drastic atribu iile
Parlamentului n deIavoarea atribu iilor regale. Practic, regele Carol al II-
lea a trecut si la ,guvernarea rii
363
.
n plan politic, n perioada urm toare
364
, a Iost interzis ,de jure
activitatea partidelor, grup rilor si asocia iilor politice (30 martie 1938;
deoarece nu au Iost dizolvate, acestea si-au continuat ,de Iacto, n
anumite limite, activitatea), a cluburilor si localurilor de ntruniri ale aces-

361
Ia 24 Iebruarie 1938, noua Constitu ie a Iost aprobat prin plebiscit
de 4 297 581 de cet eni din cei 4 303 064 participan i la vot.
362
Chiar nainte de instaurarea regimului autoritar monarhic, Carol al
II-lea i reamintise lui Armand C linescu: ,E,ti ministrul meu ae Interne'.
363
Pe larg: Al.G. Savu, op. cit., pp. 159-164.
364
Ia 30 martie 9138 a Iost constituit, I r consultarea reprezentan ilor
partidelor politice, un nou guvern Miron Cristea, constituit n principal din
apropia i ai grup rilor politice conduse de Armand C linescu si Gheorghe
T t rescu, iar la 7 martie 1939, altul condus de Armand C linescu.

197
tora (15 aprilie 1938), precum si presa de partid (ziarele care au continuat
s apar s-au proclamat ,independente).
Regimul democratic a suIerit lovituri si prin instituirea cenzurii si a
st rii de asediu pe ntreg teritoriul rii (11 Iebruarie 1938), adoptarea unei
noi legi electorale (9 mai 1939), chiar dac pentru prima dat Iemeile
primeau drept de vot. Concomitent au mai Iost dizolvate sindicatele si
constituite breslele, ca organiza ii proIesionale (12 octombrie 1938),
nIiin at ,Straja rii (15 decembrie 1938, pentru atragerea tineretului),
elaborat o nou reIorm administrativ (14 august 1938) prin care al turi
de comun , plas si jude a mai Iost instituit inutul, si au Iost luate m suri
dure mpotriva legionarilor
365
(n baza legii pentru ap rarea ordinii
publice n stat din 14 aprilie 1939), multe c petenii Iiind arestate, judeca-
te, condamnate (mai 1938) si chiar executate (29/30 noiembrie 1938,
inclusiv Corneliu Zelea Codreanu). Un an mai trziu, la 21 septembrie
1939 un comando legionar avea s asasineze pe Armand C linescu,
primul-ministru al rii.
Tot n plan politic, la 16 decembrie 1938 a Iost nIiin at Frontul
Renasterii Na ionale, condus direct de rege, ca ,unic organiza ie politic
n stat, cu membri de conducere numi i si nu alesi. Cu acel prilej, ,orice
alt activitate politic a Iost considerat clandestin , iar autorii ei pedep-
si i cu degradare civic pe termen de la 2 pn la 5 ani. Concomitent,
F.R.N. a devenit singura organiza ie care putea depune candida i n
alegerile parlamentare, administrative si proIesionale
366
. Prin ntregul
mod de organizare si de activitate, Frontul Renasterii Na ionale, n poIida
masivului sprijin regal, nu a c p tat aderen la mase, Iiind boicotat de
membrii partidelor ,istorice, care chiar dac au aderat la noua Iorma-
iune politic au men inut leg turile cu partidele din care proveneau. n
acest context, ncerc rile regelui Carol al II-lea de reconciliere (toamna
anului 1939) cu partidele politice din ar au esuat
367
, la Iel ca si
reorganizarea Frontului Renasterii Na ionale din ianuarie 1940, cnd s-a

365
Pentru a evita ac iunile represive ale puterii, Corneliu Zelea Codreanu
decisese nc de la 22 Iebruarie 1938 ncetarea activit ii partidului Totul pentru
ar .
366
Al.G. Savu, op. cit., pp. 193-194.
367
Cei mai receptivi la propunerile regelui s-au dovedit a Ii legionarii,
care au Iost elibera i n mas .

198
decis eligibilitatea organelor de conducere pn la inut si alegerea unei
noi conduceri centrale, n Irunte cu Alexandru Vaida-Voevod.
Dup capitularea Fran ei, ncercnd s adapteze si mai mult situa ia
din Romnia noului context interna ional dominat n totalitate de c tre
Germania nazist , Carol al II-lea a decis, la 22 iunie 1940, transIormarea
Frontului Renasterii Na ionale n Partidul Na iunii, declarat si el ,partid
unic si totalitar
368
, aIlat sub comanda suprem a regelui. n aceeasi zi,
prin decret-regal a Iost declarat ,ordinea politic unic si totalitar a
statului romn, introducndu-se pedepse aspre Ia de cei care ar Ii I cut
propagand pentru schimbarea organiz rii politice a statului romn.
n noul context interna ional, agravat si de ultimatumurile
Moscovei, Garda de Fier a devenit, la 28 iunie 1940, Ior politic de
guvern mnt, iar Horia Sima, noul seI al legionarilor, membru al Executi-
vului. Peste pu in timp, acesta avea s cear regelui s ncredin eze
ntreaga putere legionarilor.
Situa ia regimului monarhic de autoritate, care evoluase deja spre
totalitarism (la 5 iulie Corpurile Iegiuitoare au Iost dizolvate, la 9 august
a Iost adoptat decretul-lege reIeritor la starea juridic a locuitorilor evrei
din Romnia prin care antisemitismul a Iost ridicat la politic de stat), s-a
agravat n urma rapturilor teritoriale din vara anului 1940, prin care
Uniunea Sovietic , Ungaria si Bulgaria au ocupat circa o treime din
teritoriul na ional, I cnd ca indignarea popular s ating cote maxime.
n poIida gravei crize guvernamentale, a regimului si a monarhiei,
partidele politice democratice nu au reusit ns s impun revenirea la
regimul politic democratic.
Regimul dictatorial instaurat de Ion Antonescu
n speran a c si va salva tronul, Carol al II-lea a apelat (n urma
reIuzului partidelor politice de a colabora la guvernare) la generalul Ion
Antonescu
369
(agreat si de c tre seIii partidelor ,istorice
370
), n poIida

368
Carol al II-lea urm rea prin aceasta si neutralizarea total a legionarilor.
369
Ia sugestia lui Valer Pop, inspirat la rndu-i de c tre Iega ia ger-
man .

199
Iaptului c pn nu demult avusese cu acesta numeroase conIlicte
371
.
Dup ce dusese, ntre 2 si 4 septembrie 1940, tratative cu Iuliu Maniu,
C.I.C. Br tianu si Horia Sima n vedere constituirii unui guvern de
,uniune na ional Ion Antonescu, investit la 4 septembrie cu constituirea
unui nou guvern, a solicitat imediat puteri depline pentru conducerea
statului. Sub presiunea legionarilor, care executaser , la 3 septembrie,
unele atacuri armate mpotriva autorit ilor de stat si chiar asupra unor
unit i militare, regele a ncredin at lui Ion Antonescu (la 5 septembrie,
orele 4) ,depline puteri pentru conducerea statului romn, suspendnd
totodat Constitu ia din Iebruarie 1938, dizolvnd Parlamentul si
diminund prerogativele regale
372
. Ia rndu-i, Ion Antonescu a solicitat
suveranului (n seara zilei, la orele 21,20), s abdice, acest lucru Iiind
dorit att de liderii principalelor partide politice democratice, ct si de
legionari (si de germani).
Izolat si p r sit de majoritatea colaboratorilor apropia i (cei r masi
Iideli au Iost neutraliza i de c tre Ion Antonescu), sub presiunea
maniIesta iilor de strad organizate de legionari, care au tras Iocuri de
arm n jurul Palatului Regal, Carol al II-lea a Iost obligat s abdice
373
n
diminea a zilei de 6 septembrie (la orele 6.10), p r sind a doua zi, n mare
grab si cu multe peripe ii Romnia (urm rit de legionari). AstIel lua
sIrsit regimul autoritar instituit n Iebruarie 1938.

370
Ia 1 septembrie 1940, Iuliu Maniu s-a ntlnit cu Ion Antonescu la
Ploiesti stabilind s reIuze un eventual mandat din partea regelui de a constitui
guvernul, s participe la guvernare dac monarhul ar Ii abdicat, iar dac acest
lucru nu se ntmpla s se prezinte la Palat peste patru zile pentru a solicita lui
Carol al II-lea s renun e la tron. n cadrul audien ei la rege (la solicitarea
suveranului), Ion Antonescu a acceptat s discute despre componen a viitorului
guvern de ,uniune na ional , I r a solicita abdicarea.
371
Adversar nversunat al lui Carol al II, generalul Ion Antonescu Iusese
chiar internat n vara anului 1941 la m n stirea Bistri a (Vlcea), de unde a
stabilit leg turi cu Wilhelm Fabricius, ministrul Germaniei la Bucuresti.
372
Auric Simion, Regimul politic ain Romania n perioaaa septembrie
1940-ianuarie 1941, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1976, p. 26.
373
Ia 5 septembrie 1940, orele 21.30, Ion Antonescu a cerut ultimativ
regelui s abdice, I cnd cunoscut c n caz de reIuz nu i mai garanta
securitatea personal si a anturajului. Ia plecare a cerut s aib un r spuns pn
la orele 4 din ziua urm toare.

200
Preluarea puterii de c tre generalul Ion Antonescu, printr-o lovitur
de stat, a atras dup sine modiIic ri importante n ceea ce priveste Iorma
de guvern mnt, noul rege, Mihai I
374
, r mnnd doar cu atribu ii
onoriIice, ignorate deseori de c tre noul ,conduc tor al statului, care a
limitat din ce n ce mai mult rolul monarhiei
375
.
n cadrul noului guvern
376
, constituit la 14/15 septembrie 1940
dup negocieri diIicile
377
si cu importante sugestii germane au intrat re-
prezentan i ai G rzii de Fier (majoritatea), militari, civili neangaja i politic
si tehnicieni ai principalelor partide politice burgheze. Concomi-tent,
Romnia a Iost proclamat ,stat na ional-legionar n cadrul c ruia Ion
Antonescu era ,conduc torul statului si seIul ,regimului legionar, iar
Horia Sima ,conduc torul misc rii legionare. AstIel s-a oIicializat un
nou regim dictatorial: legionaro-antonescian
378
a c rui baz politic a Iost
reprezentat de Garda de Fier.
Devenit singur partid de guvern mnt si tot singurul care avea
dreptul s activeze legal, Garda de Fier a preluat sub control si o parte din
aparatul de stat, devenind baza politic a regimului condus de Ion

374
Noul rege a depus jur mntul la 6 septembrie 1940, orele 8, n Palatul
Regal, n prezen a lui Ion Antonescu, a patriarhului Nicodim Munteanu si a
primului-presedinte al naltei Cur i de Casa ie si Justi ie, D.Gh. Iupu.
375
Instalarea oIicial a noului rege, Mihai I, a Iost I cut la 6 septembrie
1940, n aIara ceremonialului obisnuit, cu acel prilej stabilindu-se si o nou
Iormul de jur mnt: ,Jur credin Na iunii romne. Jur s p zesc cu sIin enie
legile statului. Jur s p zesc si s ap r Iiin a statului si integritatea teritoriului
Romniei. Asa s -mi ajute Dumnezeu! (,Timpul din 14 septembrie 1940).
Dup de a sporit printr-un nou decret atributele lui Ion Antonescu regele
Mihai I a r mas doar cu urm toarele prerogative: cap al ostirii; dreptul de a bate
moned ; conIerirea de decora ii romne; primirea si acreditarea de ambasadori
si ministri plenipoten iari; numirea primului ministru (ns rcinat cu depline
puteri); drept de amnistie si gra iere.
376
Ion Antonescu ndeplinea Iunc iile de prim-ministru si de ministru al
Ap r rii Na ionale, iar Horia Sima Iunc ia de vicepresedinte al Presedin iei
Consiliului de Ministri.
377
Ini ial, Ion Antonescu a dorit un guvern de ,uniune na ional
constituit din reprezentan i ai partidelor politice democratice (acestia s-au
declarat ns n ,opozi ie) si ai G rzii de Fier (a dorit s domine guvernul si
chiar s conduc singur ).
378
n istoriograIia romn noul regim a Iost caracterizat n diverse mo-
duri: ,dictatur Iascist , ,dictatur militar -Iascist , ,dictatur antonescian ,
,regim antonescian etc.

201
Antonescu. ncercnd s -si extind inIluen a, prin demagogie social si
na ional , legionarii au aplicat teroarea ca politic de stat, au organizat
Iorma iuni paramilitare
379
au comis crime mpotriva adversarilor politici,
indiIerent de orientare politic (si nu numai), printre numeroasele victime
num rndu-se savantul Nicolae Iorga si economistul Virgil Madgearu s.a.
si chiar masacre n mas
380
. Concomitent, au declansat teroarea mpotriva
evreilor, n cadrul politicii antisemite nscriindu-se si m surile de
romnizare a personalului din ntreprinderi.
Ia rndu-i, Ion Antonescu a interzis maniIesta iile si ntrunirile, a
desIiin at demnitatea de consilier regal si Consiliul de Coroan (6
septembrie), organiza ia Straja rii (7 septembrie), Partidul Na iunii si
g rzile acestuia (9 septembrie), breslele, a decretat controlul averilor
Iostilor demnitari ai statului din ultimii 10 ani (7 septembrie), a militarizat
ntreprinderile de stat si particulare, a introdus legi Ioarte aspre pentru
nesubordonare
381
, a impus domiciliu obligatoriu pentru numeroase
personalit i politice si militare.
n Iinal, ncercarea generalului Ion Antonescu de a realiza o alian
cu legionarii, pe care a vrut s si-i subordoneze, a esuat, lupta pentru
putere ducnd la divergen e
382
si apoi la conIlict armat, ntre 21 si
23 ianuarie 1941, cnd rebeliunea legionar a Iost reprimat cu ajutorul
armatei
383
si cu aprobarea germanilor
384
. n timpul acelor tragice

379
,R zle ii, Corpul muncitoresc legionar, Ajutorul legionar, Vestitorii,
cercul studen esc. Concomitent, poli ia legionar se suprapunea cu poli ia
statului.
380
n noaptea de 26 spre 27 noiembrie 1940, mai multe echipe de legionari
au ucis la nchisoarea Jilava 64 de de inu i printre care s-au aIlat generalul
Gheorghe Argesanu (Iost prim-ministru), Victor Iamandi (Iost minis-tru de
Justi ie), generalul Gabriel Marinescu (Iost preIect al Poli iei Capitalei si ministru
de Interne), generalul Ion Bengliu (Iost inspector general al Jandarmeriei), Mihail
Moruzov (Iost director al Serviciului Secret de InIorma ii) s.a.
381
n acest sens, la 5 septembrie 1940 a modiIicat Codul Justi iei Militare.
382
n ceea ce priveste rolul de inut n stat, metodele si ritmul de impu-
nere a politicii.
383
Ini ial, legionarii au ncercat s desI soare activit i si n cadrul armatei,
beneIiciind n acest sens de pozi ia Iavorabil a generalului Ion Antonescu. n
momentul n care si-a dat seama c acestia urm reau cu totul alte scopuri, Ion
Antonescu a ordonat, la 29 octombrie 1940: ,Cine este n armat , r mne acolo,
si cine este la cuib-legionar n.n./, la Iel. Armata trebuie s se men in n spiritul
ost sesc. Ca urmare, s-au luat m suri pentru stoparea inIiltr rii propagandei
legionare n ostire, m sura Iiind acceptat si de militari care Iuseser si ei martorii

202
evenimente au Iost asasina i si r ni i sute de cet eni (mul i evrei, dar si
militari).
nl turat de la conducerea statului, Garda de Fier a ncetat s mai
Iie o organiza ie politic , mul i legionari Iugind n Germania sau Iiind
aresta i, judeca i si condamna i la nchisoare pe diIerite termene din
dispozi ia generalului Ion Antonescu. Mul i dintre autorii asasinatelor din
noiembrie 1940 au Iost condamna i la moarte (n poIida sIaturilor date de
c tre germani). SeIii legionari, ntre care si Horia Sima s-au reIugiat, cu
sprijinul Berlinului, n Germania Iiind Iolosi i ca ,Ior de rezerv Ia
de Ion Antonescu.
Ia 27 ianuarie 1941, I r s consulte pe regele Mihai I, Ion
Antonescu a instituit un nou guvern Iormat din militari si civili
(universitari sau Iunc ionari de carier , nenregimenta i politic), prelund
integral puterea n stat si continund s ia singur deciziile importante, n
special n probleme de politic extern . Concomitent a numit noi preIec i
din rndul militarilor, iar la 15 Iebruarie 1941 a abrogat decretul din 14
septembrie 1940 prin care Romnia Iusese proclamat ,stat na ional-
legionar. Nici de aceast dat nu a permis Iunc ionarea legal a parti-
delor politice democratice. A continuat s activeze legal doar Grupul
Etnic german din Romnia, recunoscut ca persoan juridic la 21 noiem-
brie 1940, si structura politic a acestuia Partidul Muncitoresc Na ional
Socialist German, ambele conduse de Andreas Schmidt, numit de c tre
guvernul de la Berlin.

numeroaselor abuzuri comise de legionari, care asasinaser chiar pe unii generali
si oIi eri superiori. n acest context, n ianuarie 1941, armata a r spuns I r ezitare
la ordinul generalului Ion Antonescu de a reprima rebeliunea si a anihila tentative
G rzii de Fier de a prelua puterea total n stat. n acest conIlict armat s-au
nregistrat 21 de mor i si 53 de r ni i dintre militari (Istoria militar a poporului
roman, VI, pp. 374-375).
384
Dac S.S.-ul a preIerat pe legionari, Hitler si Wehrmacht-ul s-au
situat de partea generalului Ion Antonescu, perceput la Berlin ca Iiind singurul
n stare s asigure linistea n Romnia, extrem de necesar pentru mplinirea
obiectivelor militare si economice, de moment (r zboiul mpotriva Greciei) si
de perspectiv (atacarea Uniunii Sovietice), ale Reich-ului. Cu toate acestea,
germanii nu au abandonat pe legionari dup nIrngerea rebeliunii, Horia Sima
si al i conduc tori ai G rzii de Fier g sindu-si reIugiu n Germania, unde au
Iost Iolosi i apoi ca mijloc de presiune mpotriva lui Ion Antonescu.

203
nl turarea legionarilor de la putere si constituirea noului guvern au
Iost privite Iavorabil de opinia public si de liderii partidelor politice
democratice
385
, care au declarat c vor da noului Executiv si generalului
Antonescu ,cel mai des vrsit concurs tehnic, I r a participa ns la
guvernare. Concomitent, att C.I.C. Br tianu, ct si Iuliu Maniu, au cerut
deseori lui Ion Antonescu s se revin la regimul parlamentar si s se
permit reluarea activit ii partidelor politice n mod legal.
n cadrul regimului personal de tip totalitar/dictatorial, ,conduc -
torul statului a continuat s interzic desI surarea vie ii politice (sub
amenin area unor aprige sanc iuni pn la 25 ani munc silnic ), liderii
principalelor partide politice (Iuliu Maniu si C.I.C.Br tianu, cu
prec dere), beneIiciind totusi de o anumit libertate de ac iune intern ,
dar si extern . Ia rndu-le, acestia au sprijinit n anumite momente
activitatea guvernamental , exprimndu-si deseori dezacordul Ia de
unele decizii, n special n ceea ce priveste modalit ile de guvernare si
raporturile economice cu Germania
386
.
Devenit cel mai important om n stat, Ion Antonescu (investit cu
demnitatea de maresal al Romniei la 22 august 1941) a guvernat n mod
autoritar/dictatorial, deciziile sale neputnd Ii judecate sau cenzurate. n
timpul particip rii Romniei la r zboi (1941-1944), n perioadele n care
Ion Antonescu s-a aIlat pe Iront ,atribu iile conducerii guvernului au Iost
exercitate de c tre Mihai Antonescu, numit vicepresedinte al Consiliului
de Ministri.
Ion Antonescu a promovat o dur politic antisemit . Chiar dac nu
a Iost adoptat ,solu ia Iinal (exterminarea evreilor) cerut de Hitler,
evreii au suIerit si au murit att n Romnia (Iostul Regat), ct si (mai
ales) n Basarabia, Bucovina si Transnistria (n ultima provincie Iiind
expulza i n toamna anului 1941 circa 170 000 de evrei din Basarabia,
Bucovina si nordul Moldovei). F r a anula responsabilitatea celor care
au contribuit la aceste Iapte reprobabile (si altele mai grave, inclusiv

385
Ia 14 Iebruarie 1941, C.I.C. Br tianu considera c Iormula noului
executiv constituia ,cea mai bun solu ie ce se putea aa cri:ei actuale, c Ion
Antonescu era ,singurul care poate guverna ara n conai iile externe ,i interne
ae ast :i. Ii aator m tot concursul ce-l putem aa, naeplininau-ne o aatorie
patriotic . O pozi ie asem n toare a avut Iuliu Maniu.
386
Au considerat c Romnia era o ar ocupat de Germania.

204
ucideri) se impune a Ii precizat Iaptul c n perioada 1940-1944 unele
autorit i si institu ii romne au contribuit la salvarea a mii de evrei din
nordul Transilvaniei ocupate de Ungaria n 1940
387
.
Extrem de dur a Iost si regimul muncii, pentru to i locuitorii rii, la
15 mai 1941, instituindu-se categoria salaria ilor ,mobiliza i pe loc,
precum si practica rechizi ion rilor pentru munc din rndul persoanelor
care nu aveau obliga ii militare; concomitent s-au luat m suri drastice
pentru combaterea sabotajelor economice si a speculei, inclusiv pentru
reprimarea adversarilor politici.
Regimul politic totalitar
din perioada 23 august 1944-3b decembrie 1947
Ia 23 august 1944, ntr-un context politico-militar dramatic,
determinat de nIrngerile nregistrate pe Iront, printr-un mare act de
curaj, regele Mihai I, n n elegere cu o larg coali ie de Ior e politice si cu
reprezentan i ai armatei, a ordonat arestarea maresalului Ion Antonescu,
constituirea unui nou guvern democratic si trecerea Romniei de partea
Na iunilor Unite. Actul a consolidat pozi ia monarhiei, cel pu in din punct
de vedere moral, si a I cut s se revin la monarhia constitu ional si la
regimul democratic (pentru Ioarte pu in timp ns ). Decretul din 31 august
1944 a repus n vigoare Constitu ia din 1923, prev znd c puterea
legislativ s Iie exercitat de c tre rege pn la organizarea
Reprezentan ei Na ionale.
Relundu-si activitatea (n legalitate), partidele politice au ac ionat
n consens (nc din iunie 1944, Partidul Na ional r nesc, Partidul
Na ional Iiberal, Partidul Comunist din Romn si Partidul Social-
Democrat constituiser Blocul Na ional Democrat cu principala misiune
de a preg ti trecerea rii de partea Na iunilor Unite si de a nl tura de la
putere pe generalul Ion Antonescu) n ceea ce priveste sus inerea eIortului
de r zboi antihitlerist, n cadrul c ruia eliberarea p r ii de nord-vest a rii,
ocupat de Ungaria n 1940 reprezenta obiectivul principal, si pentru nde-
plinirea prevederilor Conven iei de armisti iu din 12 septembrie 1944.

387
Dinu C. Giurescu, Romania n al aoilea r :boi monaial, 1939-1945,
Bucuresti, 1999.

205
Concomitent s-a declansat o aprig lupt politic pentru cucerirea
puterii, n care Ior ele de stnga, n Irunte cu partidul comunist, sus inute
de Ior ele de ocupa ie sovietice au constituit o nou alian politic
Frontul Na ional Democratic. Ia 6 martie 1945, sub presiune sovietic s-a
reusit s se impun guvernul dr. Petru Groza, n care comunistii aveau un
rol decisiv. M surile adoptate n perioada care a urmat au I cut ca
speran a poporului romn de a tr i n democra ie s nu se mplineasc .
Pentru poporul romn a urmat una din cele mai grele perioade din
istoria sa.
n poIida marii maniIesta ii antiguvernamentale din 8 noiembrie
1945, a altor ac iuni anticomuniste si antisovietice, precum si a
declans rii Misc rii Na ionale de Rezisten , comunistii romni, impusi la
putere, au preluat treptat conducerea n stat impunnd o serie de m suri
care au preg tit schimbarea radical a Iormei de guvern mnt si a
regimului politic: IalsiIicarea alegerilor din noiembrie 1946; nIiin area
,oIiciilor industriale, care n realitate reprezentau mijloace de ndrumare
a activit ii economice, att n sectorul de stat, ct si n cel particular (mai
1947); ngr direa activit ii partidelor burgheze si ntemni area cadrelor
de baz , desIiin area Partidului Na ional r nesc (29 iulie 1947, n urma
ncerc rii lui Ion Mihalache de a p r si ara/14 iulie 1947 si de a constitui
un guvern n exil; n august 1947, Constantin I.C. Br tianu a Iost obligat
s suspende activitatea partidului Na ional-Iiberal); reIorma monetar
(15 august 1947); eliminarea ultimilor reprezentan i ai partidelor
burgheze din guvern (gruparea liberal condus de Gheorghe T t rescu,
la 6 noiembrie 1947), Iapt care a I cut ca n Executiv s r mn doar
reprezentan i ai partidului comunist si ai alia ilor s i; ngr direa activit ii
regelui Mihai I si n Iinal obligarea acestuia de a abdica, la 30 decembrie
1947, monarhia Iiind astIel abolit si instaurat o nou Iorm de
guvernare Republica Popular , Romnia Iiind pn atunci singura ar
din sIera de inIluen /ocupa ie sovietic n care mai exista monarhia.
Regimul socialist-totalitar/comunist (1948-1989)
Preluarea ntregii puteri politice n stat de c tre partidul comunist
(n Iebruarie 1948 cnd a avut loc si Congresul de uniIi-care a Partidului
Comunist Romn cu Partidul Social-Democrat, rezultnd Partidul

206
Muncitoresc Romn, care n 1965 a luat denumirea de Partidul Comunist
Romn) si schimbarea regimului politic au Iost urmate de adoptarea unei
noi Constitu ii (13 aprilie 1948), prin care s-a renun at la principiul
democratic al separ rii puterilor n stat, ntreaga putere Iiind exercitat de
Marea Adunare Na ional .
Concomitent, Constitu ia a consIin it noua Iorm de stat si de
guvern mnt Republica si noul con inut al puterii, prev znd c
Republica Popular Romn noua denumire a statului era ,un stat
popular, unitar si suveran n care ntreaga putere emana ,de la popor si
apar inea ,poporului, a proclamat drepturi si libert i cet enesti, care n
cea mai mare parte nu au Iost aplicate.
Formarea guvernului organul suprem executiv a devenit
atributul Marii Adun ri Na ionale, n Ia a c reia acesta era responsabil, n
perioada dintre sesiuni, puterea Iiind exercitat de un Prezidium, ales pe 4
ani, presedin ii acestuia Iiind, succesiv, acad. Constantin I. Parhon (1948
1952), dr. Petru Groza (1952 1958) si Ion Gheorghe Maurer (1958
1961). Puterea/organizarea judec toreasc era alc tuit din Curtea supre-
m , cur i, tribunale si, lucru nou, judec torii populare, controlate si ele de
c tre Marea Adunare Na ional .
Tot n premier , Constitu ia din 1948 a creat posibilitatea
exproprierilor si a lichid rii propriet ii capitaliste prin trecerea n
proprietatea statului a mijloacelor de produc ie, b ncilor, propriet ilor de
asigurare etc.
Concomitent, n noul cadru politico-statal s-a trecut si la reorga-
nizarea aparatului de stat, n august 1948 desIiin ndu-se organele de
Siguran si nIiin ndu-se apoi Securitatea (august 1948), care a desI -
surat o sus inut activitatea represiv mpotriva oponen ilor noului regim,
care au Iost aresta i, judeca i sau nu, si condamna i la ani grei de temni ,
cea mai mare parte dintre ei Iiind nevinova i (atribu iile represive ale
Securit ii si ale aparatului de stat au Iost diminuate treptat, n 1964 Iiind
elibera i, printr-o larg amnistie, ultimii de inu i politici; ulterior, teroarea
asupra oponen ilor regimului comunist avea s se intensiIice din nou).
Ia scurt timp, n ianuarie 1949, Jandarmeria si Poli ia au Iost
nlocuite de c tre Mili ia Popular . n septembrie 1950 au ap rut nout i
si n ceea ce priveste mp r irea administrativ teritorial , teritoriul rii
Iiind mp r it n regiuni, raioane si comune (n Iebruarie 1968, regiunile si

207
raioanele aveau s Iie desIiin ate si nlocuite cu jude e, plus Municipiul
Bucuresti; n 1981 s-a nIiin at si Sectorul Agricol IlIov).
Schimb rile radicale intervenite n regimului politic si n societatea
romneasc au I cut ca la 24 septembrie 1952 s Iie adoptat o nou
Constitu ie, care a consacrat pentru prima dat rolul conduc tor n stat al
unui partid politic Partidul Muncitoresc Romn. De Iapt, treptat-treptat,
acesta avea s r mn singurul partid din Romnia, n perioada 1950-
1953 celelalte Iorma iuni politice ncetndu-si activitatea, trecndu-se la
sistemul monopartidist (pn la sIrsitul anului 1989, cnd Revolu ia
romn a permis revenirea la sistemul democratic pluripartid).
Dorind s -si impun ct mai repede pozi ia n stat si s ob in
ncrederea total a guvernului sovietic, organele de conducere de partid si
de stat romne au acceptat n ar prezen a a mii de consilieri sovietici si
agen i N.K.V.D. si au desI surat o intens activitate represiv mpotriva
celor care li se opuneau sau nu le agreau politica, arestnd, judecnd,
ntre innd, n regim de exterminare, zeci de mii de oameni, mul i
nevinova i (Iosti lideri ai partidelor politice si generali ai armatei romne,
episcopi catolici, intelectuali etc), deportnd n B r gan zeci de mii de
etnici germani si srbi, arestnd circa 80.000 de rani care reIuzau s se
nscrie n Gospod riile Agricole Colective; alte zeci de mii de persoane
au Iost reeducate prin munc Ior at . n poIida m surilor represive,
romnii au desI surat o sus inut miscare de rezisten anticomunist si
antisovietic , asteptnd ajutorul occidentalilor, care a inclus si lupta
armat n mun i, reprimat ns pn n 1958.
n tot acest timp, lupta pentru putere a devenit o constant n
conducerea Partidului Muncitoresc Romn, n special n deceniul 6,
succesiv Iiind eliminat grupul Ana Pauker Vasile Iuca Teohari
Georgescu (1952), ucis Iucre iu P tr scanu (1954) si nl tura i Miron
Constantinescu si IosiI Chisinevschi (1957).
Consolidndu-si puterea si reusind s determine pe sovietici s -si
retrag trupele din ar , inclusiv consilierii militari, Romnia Iiind din
acest punct de vedere singura ar din sistemul socialist, Gheorghe
Gheorghiu-Dej, I r s reIormeze n vreun Iel regimul intern, a declansat
procesul de desprindere din orbita Moscovei, opunndu-se politicii de
integrare economic promovat de N.S. Hrusciov
388
.

388
Ioan Scurtu, Istoria contemporan a Romaniei (1918-2007), Editura
Funda iei Romnia de Mine, Bucuresti, 2007.

208
Interese politice si de stat au determinat, la 22 martie 1961,
modiIicarea Constitu iei, locul Prezidiului Marii Adun ri Na ionale Iiind
luat de Consiliul de Stat, ca organ suprem al puterii de stat cu activitate
permanent , subordonat Marii Adun ri Na ionale. Func ia de presedinte
al acestei structuri a Iost ncredin at lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, prim-
secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romn, pn n
martie 1965, cnd n urma decesului acestuia, Iunc iile n partid (19
martie 1965) si n stat au Iost preluate de c tre Nicolae Ceausescu
389
.
Ulterior, la 21 august 1965, n urma modiIic rilor intervenite n
via a social-politic a rii, ca urmare a ncheierii procesului de coopera-
tivizare a agriculturii (martie 1962), a Declara iei Comitetului Central al
Partidului Muncitoresc Romn din aprilie 1964 etc., Marea Adunare
Na ional a adoptat o nou Constitu ie, care a prev zut c n Republica
Socialist Romnia noua denumire a rii ,Ior a politic
conduc toare era reprezentat de Partidul Comunist Romn. ModiIicat
la 28 martie 1974, Constitu ia a prev zut instituirea Iunc iei de presedinte
al Republicii Socialiste Romnia, care era si seI al statului, acesta Iiind
ales la propunerea Comitetului Central al Partidului Comunist Romn si
al Frontului Unit ii Socialiste n persoana lui Nicolae Ceausescu,
secretarul general al Partidului Comunist Romn, care la 9 decembrie
1967 Iusese ales si n Iunc ia de presedinte al Consiliului de Stat.
Ajuns n Iruntea statului romn, Nicolae Ceausescu a declansat
ac iunea de reorganizare a activit ii partidului comunist, continund po-
litica de liberalizare a activit ilor economice si chiar politice desI surate
n ar , asociindu-si la conducere oameni noi, devota i, printre care s-a
aIlat si so ia sa Elena Ceausescu, aleas succesiv n cele mai nalte Iunc ii
de partid si de stat. Concomitent, pentru a-si consolida pozi ia si n plan
extern a ac ionat pentru renun area la ,modelul unic, impus pn atunci
de c tre sovietici.
n cadrul asa-zisei legalit i socialiste, a demascat, n aprilie 1968, o
parte din abuzurile s vrsite n timpul lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, la
care participase si el, de altIel, reabilitnd pe unii activisti ai partidului,
ntre care s-a aIlat si Iucre iu P tr scanu. Ini ial, a mbun t it rela iile

389
Dennis Deletant, Romania sub regimul comunist, Funda ia
Academia Civic , Bucuresti, 2006.

209
dintre stat si biseric prin nIiin area a mai multe seminarii teologice,
sporirea Iacult ilor de teologie si renovarea unor biserici si m n stiri.
Ia scurt timp ns , prelund toate Iunc iile de conducere n partid si
n stat, Nicolae Ceausescu a promovat un sus inut cult al personalit ii,
reIuznd orice schimbare ct de ct serioas n cadrul regimului politic
intern, Iiind nl turat de la putere la 22 decembrie 1989.
Revolu ia Romn din Decembrie 1989
yi consecin ele sale
Spre deosebire de situa ia din celelalte state aIlate la est de ,cortina
de Iier
390
, n Romnia nu a Iost posibil nl turarea regimului socialist-
totalitar/comunist pe cale pasnic , deoarece Nicolae Ceausescu s-a
cramponat de putere si a respins categoric ideea eIectu rii de reIorme
democratice n societatea romneasc .
Ca urmare, n cadrul procesului revolu ionar est-european si a
scenariilor externe privind nl turarea de la putere a lui Nicolae
Ceausescu si a regimului pe care acesta l patrona, la mijlocul lunii
decembrie 1989, dup ncercarea de revolt popular esuat de la Iasi (14
decembrie), romnii s-au revoltat si ei, iesind n strad , mai nti la
Timisoara (16 decembrie), apoi la Arad, Iugoj, Cluj etc., scandnd
,Iibertate!, Jos dictatura!, Jos Ceausescu! etc., nIruntnd represiunea
structurilor de Ior ale regimului, care, la ordinul seIului statului, nu au
ezitat s trag si s provoace mor i si r ni i spre indignarea ntregii lumi,
care s-a solidarizat cu lupta lor eroic
391
.
Dup cinci zile n care au nIruntat singuri structurile regimului,
timisorenii au iesit din nou, la 20 decembrie 1989, cu zecile de mii n
strad , au declansat greva general si au constituit Frontul Democrat(ic)
Roman, care a Iormulat primul program al revolu iei romne prin care se
cereau organizarea de alegeri libere, acordarea de drepturi si libert i

390
Ioan Scurtu, Revolu ia Roman ain Decembrie 1989 n context
interna ional, Editura Enciclopedic , Editura Institutului Revolu iei Romne
din Decembrie 1989, Bucuresti, 2006.
391
Alesandru Du u, Revolu ia ain Decembrie 1989. Cronologie,
Editura Institutului Revolu iei Romne din Decembrie 1989, Bucuresti, 2006.

210
cet enesti, reIorma politice, economice si sociale, eliberarea de inu ilor
politici si a celor aresta i ilegal etc.
A urmat, la 21 decembrie 1989, si revolta bucurestenilor,
represiunea din noaptea de 21 spre 22 decembrie de la ,,Intercontinental,
iesirea n strad a zecilor d emii de cet eni ai Capitalei (22 decembrie),
urmat de nl turarea de la putere a lui Nicolae Ceausescu si constituirea
Frontului Slav rii Na ionale (n seara zilei de 22 decembrie) al c rui
Consiliu a I cut cunoscut rii, la Televiziune, seara trziu, Comunicatul
c tre ar , cel mai radical document al revolu iei. Cu acel prilej, Ion
Iliescu a anun at a anun at demiterea guvernului si dizolvarea structurilor
de putere ale vechiului regim, preluarea puterii de c tre Consiliul
Frontului Salv rii Na ionale, abandonarea rolului conduc tor al partidului
comunist, statornicirea unui sistem democratic pluralist de guvern mnt
etc. Documentul mai preciza c obiectivul principal al F.S.N. consta n
,instaurarea democra iei, libert ii si drepturilor poporului romn, c n
viitor ara se va numi Romnia.
Cu pu in timp nainte ns , Ior e r mase necunoscute, au declansat
atacuri teroriste, care au provocat numeroase victime umane, materiale si
spirituale; concomitent Romnia a Iost supus si unui intens r zboi
electronic. Situa ia s-a stabilizat la scurt timp dup ,judecarea si execu ia
lui Nicolae Ceausescu (si a so iei sale) la 25 decembrie 1989. Pentru
victoria Revolu iei romne s-au jertIit 1 104 cet eni din care 221 au Iost
militari. Concomitent au Iost r ni i 3 321 (663 militari)
392
.
Victoria revolu iei a avut importante consecin e politice,
economice, sociale etc. Ia scut timp au Iost reconstituite partidele istorice
desIiin ate la nceputul regimului comunist si constituite altele noi,
ajungndu-se chiar la o adev rat ,inIla ie de partide politice, num rul
acestora ajungnd n mai 1990 la 80. Iupta pentru putere ntre Frontul
Salv rii Na ionale (transIormat n partid politic la 6 Iebruarie 1990) si
opozi ia grupat n jurul Iostelor partide istorice reconstituite cu pu in
timp nainte, a I cut ca via a politic romneasc s devin extrem de
agitat .

392
Armata roman n Revolu ia ain Decembrie 1989. Stuaiu
aocumentar, Edi ia a II-a rev zut si ad ugit , Editura Militar , Bucuresti,
1998, p. 462.

211
Cu toate acestea activitatea guvernamental (la 27 decembrie 1989
n Iunc ia de prim-ministru a Iost numit Petre Roman) s-a desI surat
conIorm principiilor anun ate prin Comunicatul Consiliului Frontului
Salv rii Na ionale, la Iel ca si cea legislativ , care a Iost preluat la
9 Iebruarie 1990 de c tre Consiliul Provizoriu al Unit ii Na ionale.
Iegea privind alegerile parlamentare si preziden iale adoptat de
acesta din urm la 18 martie 1990 a prev zut c ,puterea politic n
Romnia apar ine poporului si se exercit potrivit principiilor democra-
iei, libert ii si asigur rii demnit ii umane, inviolabilit ii si inalienabili-
t ii drepturilor Iundamentale ale omului, guvernarea urmnd s se
realizeze pe baza ,sistemului democratic pluralist precum si a separa iei
puterilor legislativ , executiv si judec toreasc .
Prima campanie electoral post-decembrist s-a desI surat si ea n
cadrul unei agitate lupte pentru putere, aderen ii opozi iei ocupnd la 24
aprilie 1990 Pia a Universit ii pe care au declarat-o ,zon liber de neo-
comunism, ,kilometrul 0 al democra iei etc., cernd scoaterea n aIara
legii a partidelor de tip neocomunist (se viza n primul rnd Frontul
Salv rii Na ionale), nl turarea din Iunc iile de conducere a celor care
I cuser parte din nomenclatura comunist , luarea dreptului de a candida
a celor care avuseser Iunc ii n cadrul Partidului Comunist Romn (era
vizat n special Ion Iliescu, Iost secretar al C.C. al P.C.R.) si Securitate etc.
n Iinal, alegerile din 20 mai 1990, cstigate de c tre Frontul
Salv rii Na ionale (cu 66,31 pentru Adunarea Deputa ilor si 67,02
pentru Senat) au dat nastere primului Parlament pluripartidist (la 28 iunie
Parlamentul a nvestit guvernul monocolor al Frontului Salv rii Na ionale
n Irunte cu Petre Roman), cu rol de Adunare Constituant , n care au Iost
reprezentate circa 40 de Iorma iuni politice. n Iunc ia de presedinte al
Romniei a Iost ales, cu 85,07 din voturi, Ion Iliescu
Adoptarea Constitu iei Romniei, la 21 noiembrie 1991
(consacrat si prin reIerendum na ional la 8 decembrie 1991) a pus cap t
,provizora-tului politic n Romnia, dar nu si instabilit ii politice
(scind ri de partide, diziden e politice, migra ii parlamentare etc), crizelor
guverna-mentale (n septembrie 1990 premierul Petre Roman Iot demis n
urma unei noi sosiri/aduceri a minerilor din Valea Jiului n Bucuresti),
sociale (greve, maniIesta ii etc.).
Erodarea ,regimului Iliescu (care a cstigat si alegerile din 27
septembrie 1992) dup 7 ani de guvernare a I cut ca alegerile din 3 no-

212
iembrie 1996 s Iie cstigate de opozi ia reprezentat n principal de c tre
Conven ia Democratic din Romnia (constituit la 26 iunie 1992, n
locul Conven iei Democratice/nIiin at la 26 noiembrie 1991), iar cele
preziden iale de c tre Emil Constantinescu. Nici de aceast dat
promisiunile electorale nu au Iost ndeplinite (situa ia economic a rii s-
a deteriorat, somajul a crescut, nivelul de trai a sc zut, ara nu a Iost
primit n N.A.T.O., sansele de aderare la Uniunea European au sc zut
etc. Acest lucru a Iost ,taxat de c tre aleg tori cu prilejul alegerilor
parla-mentare din 26 noiembrie 2002 cnd Partidul Democra iei Sociale
din Romnia si alia ii s i au revenit la guvernare. Alegerile preziden iale
au Iost cstigate de c tre Ion Iliescu n al doilea tur de scrutin, la 7
decembrie 2002.
n poIida disIunc iunilor politice si guvernamentale, a ntrzierii
eIectu rii reIormelor economice si a tranzi iei, n general, n cei 10 ani
care au urmat Revolu iei din Decembrie 1989 (ultimii ai secolului XX),
Romnia a urmat (n poIida diIicult ilor tranzi iei si a greselilor I cute)
un curs ascendent n toate domeniile, n plan intern si extern.



213


IX. CARACTERISTICI ALE ECONOMIEI
$I STRUCTURII SOCIALE
Economia
BeneIiciind de consecin ele politicii de ncurajare, cu prec dere a
industriei, ini iat prin legea din 1887, promovat ndeosebi de Partidul
Na ional Iiberal, dar acceptat si de celelalte partide politice, chiar si de
cele conservatoare, si de m surile economice protec ioniste (legea vamal
din 1904), inclusiv n ceea ce priveste dezvoltarea capitalului autohton,
economia romneasc a nregistrat progrese la nceput de secol, I r s
ajung la standardele atinse si cerute de dezvoltarea european . Mult
vreme Romnia a r mas un stat, cu prec dere, agrar.
n domeniul industrial, beneIiciindu-se de avantajele protec ionis-
mului legislativ, s-au nregistrat progrese n domeniul industriei usoare si
de construc ii de mor rit, zah r, hrtie, lemn, ciment , precum si n cea
extractiv , Romnia ajungnd, n 1914, al treilea produc tor mondial de
petrol, dup Statele Unite ale Americii si Rusia, cu o produc ie anual de
1.885.225 tone (de peste 7 ori mai mult ca n 1900)
393
. Progrese a
nregistrat si industria prelucr toare, usoar si alimentar . Mai lent s-a
dezvoltat industria textil , produc ia de tip manuIacturier de innd nc un
rol im-portant n economia rii. n lipsa unei industrii constructoare de
masini, 95-98 din instala iile tehnice si produsele semiIabricate nece-
sare utiliz rii ntreprinderilor au Iost importate din statele industrializate.
Ramur de baz a economiei romnesti, agricultura includea peste
82 din popula ia rii. n poIida cresterii produc iei agricole, n special,
la cereale, care acopereau n 1908 circa 85 din terenul cultivat, porum-
bul situndu-se pe primul loc, antrenarea acesteia n circuitul economiei
de pia si modernizarea ei au Iost ntrziate de persisten a unor structuri
de proprietate si rela ii de produc ie anacronice, care nu ncurajau
activitatea productiv . Cauza principal a reprezentat-o lipsa de p mnt

393
Concomitent, n ar se extr geau si importante cantit i de c rbune.

214
pentru principalii produc tori, n 1903, numai n Regat existnd peste
300.000 de Iamilii r nesti I r p mnt n timp ce 7.790 mosieri cu peste
50 ha st pneau 50,88 din terenul arabil, iar 920.939 de rani cu pn
la 10 ha de ineau 34,18 .
Marile pierderi nregistrate n timpul primului r zboi mondial si
jaIul practicat de trupele germane, austro-ungare, bulgare si turce de
ocupa ie (1916-1918) au I cut ca n 1919 nivelul economiei romnesti s
Iie mai mic cu 20-25 Ia de produc ia din 1913, ajungndu-se ca din
ar exportatoare de cereale, Romnia s devin importatoare.
F urirea Romniei ntregite n 1918, care a adus dup sine si spo-
rirea si diversiIicarea surselor de materii prime, a inIluen at pozitiv
evolu ia economic a Romniei, Partidul Na ional Iiberal continund s
se pronun e, mai ales n primul deceniu interbelic pentru politica ,prin
noi n,ine, maniIestat prin aplicarea unor legi, care au Iavorizat Iactorul
intern n dezvoltarea industriei (legile minelor, energiei, comercializ rii si
controlului ntreprinderilor economice etc.), si prin adoptarea unor tariIe
vamale protec ioniste.
Prin eIorturi deosebite s-a ajuns, n 1924, n cadrul procesului de
reconstruc ie, la reIacerea poten ialului economic si apoi la sporirea
acestuia. ntre timp Iusese solu ionat si lipsa de p mnt prin reIorma
agrar din 1921 una din cele mai cuprinz toare legiIerat pe plan
interna ional dup primul r zboi mondial , Iiind expropriate 6.123.789
ha p mnt arabil (66,2 din supraIa a marilor mosii)
394
. Cu toate acestea
lipsa mijloacelor agricole moderne, I rmi area propriet ilor datorit
,exploziei demograIice la sate si a altor Iactori, au I cut ca problema
r neasc s nu Iie solu ionat . n ansamblu ns , cresterea supraIe ei
agricole a rii, ca urmare a realiz rii Marii Uniri (14,6 milioane ha. Ia
de 6,6 milioane ha n 1914), Iabricarea de batoze, sem n tori si alte
masini agricole a determinat sporirea produc iei agricole (13,6 milioane
tone cereale n 1929, Iapt care situa Romnia pe primele locuri n lume la
exportul de cereale, n special porumb, orz, gru), chiar dac nzestrarea
tehnic , n special la pluguri, a r mas deIicitar (n 1937 la un plug
reveneau 5,9 ha teren arabil).

394
Pn n 1928 au primit p mnt 1.393.353 capi de Iamilie, v duve de
r zboi sau mobiliza i.

215
n 1929, Romnia a intrat ntr-o proIund criz economic agravat
de contextul interna ional, de structura agricol a rii, de pre ul ridicat al
m rIurilor importate comparativ cu cele exportate , de sc derea
pre ului produselor agricole petroliere pe pia a extern , de cresterea
datoriei externe si de domina ia monopolurilor str ine, care de ineau peste
50 din economia na ional . n condi iile penuriei de capital autohton,
Partidul Na ional- r nesc, care a guvernat ara n aceast perioad , a
aplicat politica ,por ilor aeschise, urm rind atragerea capitalului str in.
Din 1934 economia romneasc s-a revitalizat din nou pn n
1938, cnd a atins punctul maxim din perioada interbelic . n acest timp a
crescut si interven ia statului n procesul de dezvoltare economic , nre-
gistrn-du-se progrese, concretizate n diversiIicarea activit ilor, valoriIi-
carea superioar a surselor de materii prime, extinderea re elei de unit i
industriale, bancare, dezvoltarea comer ului exterior etc. Dezvoltndu-se
ntr-un ritm anual de 5,4, unul din cele mai ridicate din lume, industria
romneasc interbelic a nregistrat progrese n ceea ce priveste diversi-
tatea produselor (avioane/I.A.R.-80 si I.A.R.-81, vagoane, autobuze, mo-
toare electrice, instala ii petroliere etc.), ajungnd s satisIac , n 1938
anul de vrI al produc iei interbelice 80 din necesarul produc iei
interne. n acelasi an, 45,5 din totalul produc iei industriale era destinat
Iabric rii mijloacelor de produc ie, iar 54,5 produc iei bunurilor de
consum, industria participnd cu 39 la realizarea produsului social si cu
30,8 a venitului na ional, Ia de 25, respectiv 19,6 n 1913.
n 1938, cnd ramurile economice neagricole au ajuns s reprezinte
50,8 din produsul social si 41,7 din venitul na ional, Romnia a
devenit un stat agrar-industrial, n care venitul na ional se ciIra la peste
100 dolari pe cap de locuitor, mai mult ca n Turcia, Grecia, Polonia,
Bulgaria si aproape la Iel ca n Iugoslavia si Ungaria.
Pierderea, n 1940, a circa o treime din teritoriul na ional, n special
a unei mari p r i din Transilvania, bogat n materii prime, a I cut ca
Romnia s nu mai dispun de unele surse importante de materii prime
(38,5 din aurul Iin, 87,6 din argint, 64,7 din cupru, 97,6 din
plumb si de ntreaga cantitate de zinc etc.). n ansamblu, n octombrie
1940, Ia de iunie acelasi an, s-a pierdut 15,8 din produc ia industrial ,
26,4 din num rul ntreprinderilor mari produc toare, 9,6 din capitalul
investit, 23,3 din persoanele ncadrate, 36,5 din supraIa a arabil ,
35,4 din valoarea produc iei agricole etc.

216
Natura rela iilor economice cu Germania, care a ncercat si a reusit
n multe privin e s -si subordoneze economia romneasc , prelund
numeroase ntreprinderi industriale, institu ii bancare, de asigur ri etc. si
s Iac din comer ul romnesc un monopol al Axei (cantitatea de petrol
trimis n Reich n perioada 1940-1944 s-a situat la 10,3 milioane tone,
reprezentnd 2/3 din totalul exportului romnesc), prejudiciile provocate
de trupele germane din Romnia, schimbarea priorit ilor productive ca
urmare a angaj rii rii n r zboi la 22 iunie 1941, militarizarea ntreprin-
derilor, distrugerile provocate de bombardamentele anglo-americane, n
special n 1944, marele eIort de r zboi si al i Iactori au provocat mari
pierderi economiei romnesti. Cu toate acestea n vara anului 1944,
Romnia dispunea nc de un poten ial economico-Iinanciar acceptabil
pentru o ar aIlat de trei ani n r zboi.
Situa ia s-a nr ut it dup trecerea rii de partea Na iunilor Unite,
la 23 august 1944, ca urmare a regimului dur de armisti iu impus de
sovietici, nIiin rii societ ilor mixte romno-sovietice (sovromuri,
desIiin ate pn n 1956), nceputului instaur rii controlului de stat asupra
vie ii economice etc.
Acest din urm proces avea s Iie Iinalizat dup 1948 cnd s-a
impus renun area la proprietatea privat asupra mijloacelor de produc ie
si la mecanismele economiei de pia si s-a trecut la industrializarea
socialist , prin punerea accentului, dup model sovietic, pe dezvoltarea
industriei grele, cu prec dere a mijloacelor de produc ie n detrimentul
bunurilor de consum, si la transIormarea socialist a agriculturii (nche-
iat n 1962) prin nIiin area Gospod riilor Agricole Colective (numite
ulterior Cooperative Agricole de Produc ie), membrii cooperatori putnd
p stra doar loturi mici de p mnt, de pn la 0,15 ha. Procesul s-a dovedit
a Ii dezastruos pentru economia si agricultura romneasc , la Iel ca si
pentru r nime, cu toate c n anii `70 procesul de mecanizare si irigare a
lucr rilor agricole, de asigurare cu specialisti si cu noi soiuri de plante si
rase de animale productive a nregistrat rezultate notabile, I cnd ca
produc ia agricol s creasc .
O schimbare n cadrul politicii economice a intervenit n decembrie
1964 cnd s-a decis acceptarea unui nceput de descentralizare a
activit ilor productive si de intensiIicare a procesului de modernizare si
rentabilizarea a ntreprinderilor. n acest scop au Iost contractate masive
mprumuturi din str in tate, pn n 1981 datoria extern a rii ajungnd

217
ns la circa 10 miliarde de dolari. Urm rind s asigure ,independen a
economic si politic a rii, Nicolae Ceausescu a decis s achite ct mai
rapid datoria extern , n care scop a Ior at exportul, vnznd deseori
produsele sub cost. Rezultatul a Iost catastroIal, n nici 10 ani economia
romneasc , lipsit de Ionduri pentru modernizare, deteriorndu-se rapid,
nivelul de trai agravndu-se din ce n ce mai mult prin ra ionalizarea
multor produse de strict necesitate. Dezastrul a Iost accelerat de ambi ia
seIului statului romn, care conducea ara n mod dictatorial, de a dovedi
lumii ,eIicien a politicii pe care o promova.
Cu toate greselile eIectuate n conducerea si desI surarea proceselor
economice din cadrul economiei socialiste, conduse centralizat, ini ial pe
baza planurilor anuale (1949 si 1950), apoi cincinale, la nceputul anilor
`70 Romnia a devenit un stat industrial-agrar. Prin investi ii considera-
bile n procesul de industrializare s-a reusit s de construiasc numeroase
obiective industriale, care au acoperit practic aproape toate zonele rii,
deseori I r s se in seama de posibilit ile de asigurare cu materii
prime.
n cadrul realiz rilor industriei romnesti s-au situat producerea
autoturismului ,Dacia-1100 (n 1968, n colaborare cu Iirma Irancez
,Renault, perIec ionat apoi si transIormat n ,Dacia 1310), elicopte-
rului ,I.A.R.-316 (1969, n colaborare cu Iirma Irancez ,Alouette,
punerea n Iunc iune a primei turbine de la Centrala Hidroelectric de la
Por ile de Fier (1970), calculatorul ,Felix-512 (1975), platIorma pentru
exploatarea i eiului si a gazelor naturale din Marea Neagr (1975), prima
nav de pescuit oceanic (1980), avionul de pasageri ,ROM-BAC 1-11
(1982, n colaborare cu o Iirm din Marea Britanie), avioane de vn toare
si bombardament ,I.A.R Brasov (1982) si de bombardament, la
Craiova, n colaborarea cu Iugoslavia. n ansamblu ns a Iost vorba de o
dezvoltare extensiv , dar n Ioarte multe situa ii ineIicient , mai ales Ia
de realiz rile similare la nivelul statelor dezvoltate.
Dup revolu ia din Decembrie 1989, guvernan ii romni si-au
propus s realizeze o economie de pia , descentralizat si competitiv , n
primii ani ai tranzi iei (1990-1992), obiectivele prioritare ale dezvolt rii
economice romnesti viznd transIormarea structurilor economice,
legislative si institu ionale, liberalizarea pre urilor, men inerea sistemului
de subven ii etc.

218
ntre 1993 si 1996 politica economic a Romniei a urm rit:
continuarea procesului de liberalizare a pre urilor; desI surarea reIormei
Iinanciare si manageriale a agen ilor economici cu capital de stat;
reglementarea modului de administrare a sectorului public, de exploatarea
monopolului statului si de mbun t ire a regiilor autonome; stimularea
dezvolt rii si consolid rii sectorului privat; promovarea unor m suri
organizatorice, legislative si institu ionale necesare Iunc ion rii pie ei de
bunuri si servicii; reglementarea si organizarea pie ei Ior ei de munc ;
corelarea politicilor salariale cu evolu ia indicatorilor de eIicien ; restruc-
turarea si dezvoltarea sistemului bancar si de asigur ri; organizarea
institu iilor de baz si a cadrului legislativ necesar cre rii pie ei de capital;
perIec ionarea sistemului Iinanciar si bugetar; continuarea liberaliz rii
comer ului exterior; stimularea exportului si a investi iilor de capital
str in; promovarea unor programe sectoriale de reIorm (s n tate,
nv mnt, asigur ri sociale etc.).
n perioada urm toare (1997-2000), programul de dezvoltare
economic , denumit ,terapia de soc a vizat: accelerarea reIormelor
structurale cu accent pe liberalizarea pre urilor, mai ales la energie,
produse agricole si servicii publice; liberalizarea regimului cursului de
schimb; reducerea taxelor vamale de import; eliminarea subven iilor;
retragerea creditelor subven ionate pentru agricultur ; promovarea inves-
ti iilor str ine; reIorme institu ionale etc. n 1998, cu sprijinului Fondului
Monetar Interna ional, s-a adoptat ,Programul anticriz , care a impul-
sionat managementul reIormelor structurale ncepute n anii anteriori, a
completat si actualizat cadrul legislativ si institu ional conIorm stadiului
de dezvoltare a societ ii romnesti.
n realitate ns , datorit unor cauze obiective (insuIicien a
resurselor Iinanciare proprii, men inerea st rii de izolare a rii n circuitul
Iinanciar interna ional, accesul limitat la Iinan area extern , conjunctur
economic neIavorabil , pierderea pie elor din Iostul C.A.E.R., retragerea
prematur a statului din economie etc.), dar si subiective (lipsa de expe-
rien , inclusiv la nivel guvernamental, inconsecven a n aplicarea noilor
programe si strategii de dezvoltare, continuarea aplic rii sistemului de
acordare a subven iilor publice, modul deIectuos de implementare a
reIormei Iunciare etc.) nivelul principalilor indicatori ai dezvolt rii
economice a rii a r mas n deceniul care a urmat sub cel din 1989.

219
Cu toate acestea, procesul de creare a unei economii de pia ,
competitive si dinamice, de modernizare a economiei romnesti a Iost
declansat, Iapt perceput si pe plan european si mondial, n Iebruarie 2002
ncepndnegocierile de integrare a Romniei n Uniunea European ,
proces Iinalizat la 1 ianuarie 2007.
Structura social
For social n plin ascensiune la nceput de secol, burghezia s-a
consolidat numeric si material, nt rindu-si pozi iile n industrie, comer si
Iinan e, si s-a stratiIicat prin constituirea marii burghezii cu interese
preponderent bancare. Concuren a marilor industriasi si bancheri str ini,
procesul lent de centralizare a capitalului a I cut ns ca marea burghezie
autohton s Iie pu in numeroas , n ansamblu predominnd burghezia
mic si mijlocie, reprezentat n aparatul administrativ, n activit i de tip
mestesug resc si opera ii comerciale simple. n provinciile romnesti
aIlate sub ocupa ie str in , cu toate c era blocat n dezvoltarea ei de
c tre autorit ile dominate, burghezia romn , mic si mijlocie, a avut un
rol important n sus inerea misc rii de eliberare na ional .
n perioada interbelic , burghezia romn si-a accentuat rolul n
ansamblul societ ii, diIeren iindu-se tot mai mult prin sporirea numeric
a categoriilor mici si mijlocii, concomitent cu pauperizarea unei p r i a
burgheziei mici.
Mosierimea a continuat s de in n primele decenii ale secolului
XX importante pozi ii n via a economic a rii, n condi iile n care
jum tate din supraIa a cultivat se aIla n st pnirea marilor proprietari
Iunciari. Cu toate acestea, p r i ale ei au maniIestat tendin e de mbur-
ghezire, implicndu-se n industrie, comer , specula ii Iinanciare etc. n
perioada interbelic , urmare n special a reIormei agrare din 1921,
mosierimea s-a dezintegrat din punctul de vedere al clasei sociale, o parte
trecnd n rndurile marii burghezii, exploatndu-si propriet ile pe baze
capitaliste.
Dezvoltarea industriei a sporit numeric clasa muncitoare, n special
proletariatul industrial de Iabric (130 000 la nceput de secol), care a
adoptat Iorme de organizare politic si proIesional , programe de ac iune
proprii, militnd pentru o via mai bun . Ca urmare a cresterii num rului

220
ntreprinderilor, n special n marea industrie, a pauperiz rii r nimii, n
perioada interbelic num rul muncitorilor a sporit de la 157 423 n 1919,
la 627 466 n 1939. Capacitatea organizatoric a clasei muncitoare a iesit
n eviden n timpul marilor misc ri revendicative, care s-au succedat
permanent, unele Iiind de mare amploarei grevele de la Iupeni (1929),
Grivi a-Bucuresti (1929), C.F.R.-Ploiesti (1933) s.a.
Mult vreme clasa social cea mai numeroas , r nimea majori-
tatea cu p mnt pu in sau deloc a Iost permanent interesat n solu io-
narea problemei agrare prin lichidarea marii propriet i mosieresti,
ridicndu-se deseori la lupt atunci cnd condi iile de trai deveniser
insuportabile, cea mai reprezentativ si mai dramatic miscare social
dovedindu-se n acest sens r scoala din 1907. Dup reIorma agrar din
1921, mul i rani au primit p mnt ns nu si credite pe termen lung cu
dobnzi accesibile. Probleme mari au Iost determinate si de diIeren ele
dintre pre ul produselor industriale si cele agricole, de lipsa inventarului
agricol modern, de sporul demograIic la sate, care a pulverizat proprie-
t ile agricole (n 1938 la 1 kmp supraIa arabil reveneau 116,3 locui-
tori). pentru a solu iona contradic iile dintre r nime si burghezia agrar ,
la nceputul deceniului patru (1932 -1934) statul a intervenit prin legea
pentru conversiunea si lichidarea datoriilor agricole, acordnd totodat
mprumuturi pe termen lung si reglementarea dobnzilor (maxim 6 ),
stimularea exporturilor. Problema Iundamental a r nimii insuIicien a
p mntului si a utilajelor agricole moderne a continuat s nu Iie
solu ionat .
O important clas social a Romniei n secolul XX a Iost
reprezentat de intelectualitate, care a I cut ca cercetarea stiin iIic s
cuprind vaste domenii de investigare n matematic , Iiic , chimie,
biologie, medicin , geologie etc., orientndu-se spre domenii cu aplicabi-
litate practic imediat sau mai pu in investigate.
Al turi de aceste clase sociale de baz , n societatea romneasc au
existat si categorii mijlocii (meseriasi, negustori, mici produc tori,
comercian i etc.) si p turi sociale, care au contribuit si ele la dezvoltarea
statului romn. n perioada interbelic , n cadrul grupurilor mijlocii a
sporit num rul personalului Iunc ion resc si a celui din sIera serviciilor
particulare si de stat, micii Iunc ionari administrativi trecnd n rndul
p turilor de jos ale micii burghezii sau proletarizndu-se.

221
Instaurarea regimului comunist a produs modiIic ri importante
n structura social a Romniei. ReIorma agrar din 1945,
na ionaliz rile din 1948 si 1949, desIiin area propriet ii private si alte
m suri luate de regim au dus la desIiin area burgheziei si a ultimelor
r m si e ale mosierimii, n timp ce procesul intens de industrializare a
adus muncitorimea n prim plan, care, lipsit de alte posibilit i de
existen dect munca n ntreprinderile socialiste, a urmat politica
partidului comunist. Ia rndul ei, r nimea, lipsit din nou de
p mnt, a migrat spre oras, angajndu-se n activit i cu caracter
industrial. n condi iile n care regimul a ngr dit si chiar a interzis
posibilit ile de studiu pentru descenden ii claselor bogate,
intelectualitatea avea s Iie constituit , cu prec dere din Iii de
muncitori si rani.



















222


X. REALIZ RI ALE $TIIN EI,
CULTURII $I SPORTULUI
5tiin a yi cultura
n cursul secolului XX, rezultate deosebite (si chiar perIorman e) s-
au nregistrat n stiin , cultur , sport etc. O contribu ie deosebit n acest
sens a avut Academia Romn , institu ie reprezentativ , cu activitate
permanent
395
n domeniul cercet rii stiin iIice, crea iei literare si artistice
etc., nregistrnd progrese n toate domeniile de activitate si contribuind la
evolu ia societ ii romnesti. Multe din realiz rile academicienilor romni
si nu numai s-au ridicat la nivel mondial.
Printre domeniile n care s-au nregistrat rezultate deosebite,
men ionez:
matematica: mecanica cereasc , introducerea unor metode
matematice n studiul Ienomenelor vie ii sociale etc. (Spiru Haret; pentru
meritele sale n acest domeniu, Uniunea Interna ional Astronomic a
atribuit, n 1976, numele s u unui crater de pe Ia a invizibil de pe
P mnt a Iunii); studiul ecua iilor integrale si al geometriei prin introdu-
cerea unei noi clase de curbe (Traian Ialescu si Gheorghe i eica); teoria
topologic a Iunc iilor, teoria ecua iilor liniare cu derivate par iale n
domeniu complex (Simion Stoilov; unele descoperiri matematice i poart
numele); mecanica general a sistemelor, hidrodinamicii, aerodinamicii si
teoria elasticit ii (Caius Iacob; unele din descoperiri i poart numele);
teoria derivatei alveolare, teoria Iunc iilor poliarmonice etc. (Miron
Nicolescu); algebra logicii si teoria algebric a mecanismelor automate,
analiza Iunc ional n mecanic si n geometria diIeren iat etc. (Grigore
Moisil), teoria probabilit ilor, teorema Iundamental a algebrei, topo-
logia Iunc iilor, IilozoIie matematic (Octav Onicescu) etc.;

395
A nceput s Iunc ioneze n 1867 sub denumirea de Societatea
Academic Romn . 10 ani mai trziu aceasta a luat denumirea de
Academia Romn .

223
fi:ica: magnetism si Ienomene cu dubl reIrac ie electric si
depolarizare a luminii, cuanta de magnetism asociat electronului (SteIan
Procopiu; unele descoperiri i poart numele); teoria betonului armat,
sonicitatea etc (George/Gogu Constantinescu); emisia electronic a
metalelor sub inIluen a bombardamentului ionilor pozitivi etc. (Eugen
B d r u); razele X etc. (Horia Hulubei);
chimia: compozi ia chimic a petrolurilor, analiza mineralelor si
rocilor din Carpa i etc. (Petru Poni); combustia gazelor si studiul Il c rii
(Nicolae Teclu; a inventat becul de laborator cu reglare automat a
curentului de aer si gaz); chimia anorganic si analitic (Gheorghe
Spacu); cercet ri n domeniul chimiei analitice, Iizice si anorganice (Ilie
G. Murgulescu); chimia organic teoretic si aplicativ (Costin D.
Neni escu); coloran i sintetici (Constantin I. Istrati);
biologia: speologie si biospeologie (Emil Racovi , Iondator al
acestor domenii de cercetare, a I cut studii n peste 1 400 de pesteri);
hidrobiologie, oceanologie, ihtiologie, ecologie, piscicultur , muzeologie,
zoologie, bioeconomie (Grigore Antipa; Iondator al Muzeului de istorie
natural din Bucuresti, care i poart numele); biologia celular (George
Emil Palade; pentru Iundamentarea acestei stiin e a primit Premiul Nobel,
n 1974); biologia si patologia celular a sistemului cardiovascular
Nicolae Simionescu);
meaicina. vaccinarea antiholeric (dr. Ioan Cantacuzino; creator
al Institutului de seruri si vaccinuri, aIiliat la re eaua Institutului Pateur
din Paris); anatomopatologie, histochimie, celula nervoas etc. (dr.
Gheorghe Marinescu, Ion Minea); administrarea n doze Irac ionate a
stroIantinei n bolile cardiovasculare (Daniel Danielopol, pentru prima
dat n lume); microbiologie modern , bacteriologie, anatomie patologi-
c , epidemiologie, imunologie, antibioterapie, bacteriologie etc. (Victor
Babes); endocronologie (Nicolae Paulescu; a descoperit pentru prima dat
insulina, n 1921); vaccinuri antiholerice, biologia bacterioIagului (Mihai
Ciuc ); endocrinologie, neurologie, psihiatrie, biochimie, geriatrie,
embriogenez , biologie vegetal (Constantin I. Parhon);
tehniac: avia ie Traian Vuia a realizat, la 18 martie 1906, pe
cmpul de la Montesson de lng Paris, n premier mondial primul zbor
din lume cu un avion conceput si construit de el (monoplanul V-19,
brevetat n Fran a la 17 august 1913), exclusiv cu mijloace proprii de
bord; Aurel Vlaicu a proiectat, construit singur si pilotat mai multe tipuri

224
de monoplane; Henri Coand a realizat, n 1907 pentru prima dat n
lume macheta unui avion I r elice/viitorul avion cu reac ie, n 1909
macheta unui avion cu motor rachet cu combustibil solid, n 1910 un
avion bazat pe propulsia prin reac ie, n 1911 primul avion bimotor din
lume, a brevetat n 1934 Ienomenul aerodinamic/,eIectul Coand ;
aerodinamic (Elie CaraIoli); proiect ri si construc ii de obiective civile
(Anghel Saligny, podul de peste Dun re la Cernavod /1888, cel mai mare
din Europa si al treilea din lume); cibernetic (SteIan Odobleja, s-a mai
ocupat de Iizic , IilozoIie, psihologie, drept, literatur ). O realizare
deosebit n domeniul aviatic, si nu numai, a Iost reprezentat de zborul
n spa iul cosmic realizat n 1981 de pilotul romn Dumitru Prunariu pe
nava sovietic ,Soiuz-40;
istoria. na ional si universal (Nicolae Iorga), na ional si
probleme teoretice ale stiin ei istorice (Alexandru Xenopol), na ional
(Constantin C. Giurescu), arheologie (Vasile Prvan, Constantin
Daicoviciu), Siviu Dragomir, Ioan Iupas s.a.;
geografie ,i geologie. geograIie general , etnologie geograIic ,
geograIie uman , geograIie economic , geograIie regional (Simion
Mehedin i), geologie si paleontologie (Grigore Cob lcescu), geograIie,
stratigraIie, paleontologie (Ion Th.Simionescu);
filosofie, sociologie, eseistic . Mircea Eliade, Dimitrie Gusti,
Constantin Noica, Mircea Vulc nescu, Emil Cioran, Eugen Ionescu etc.;
,tiin e economice. economia na ional , crize economice etc.
(Virgil Madgearu), (institu ii bancare, gndirea economic , rolul statului,
probleme economice si Iinanciare (Victor Sl vescu), economie matema-
tic , economie neoclasic , economie ecologic si bioeconomie (Nicolae
Georgescu-Roengen), istorie economic si social , istoria gndirii econo-
mice, teoria economic contemporan , economia protec iei mediului
ambiant, metodologia cercet rii stiin iIice economice, tranzi ia de la
economia centralizat spre economia de pia (Nicolae N.
Constantinescu), Mihail Manoilescu, Miti Constantinescu;
,tiin e furiaice. dreptul romnesc, izvoare juridice scrise, drept
civil, drept comparat (Andrei R dulescu), drept civil, dreptul Iamiliei,
drept interna ional privat, dreptul Iamiliei (Traian Ionascu), jurist,
diplomat si om politic etc. (Nicolae Titulescu).
n domeniul poe:iei s-au remarcat Ion Minulescu, George Bacovia,
George Cosbuc, Octavian Goga, Ion Pilat, Iucian Blaga, Tudor Arghezi,

225
Ion Barbu, Alexandru Philipide, Nicolae Iabis, Nichita St nescu, Marin
Sorescu, Ioan Alexandru, Adrian P unescu, Ana Blandiana, Mircea
Dinescu etc.
Pro:a a Iost reprezentat str lucit de Barbu SteI nescu
Delavrancea, Ion Iuca Caragiale, Ion Slavici, Iiviu Rebreanu, Hortensia
Papadat Bengescu, Camil Petrescu, Mircea Eliade, Eugen Iovinescu,
Eugen Ionescu, SteIan Augustin Dionas, Marin Preda, Petru Dumitriu,
Augustin Buzura, Octavian Paler, Nicolae Breban s.a.
Printre criticii literari s-au distins George C linescu, Serban
Cioculescu, Alexandru Piru S. Crohm lniceanu, Mircea Zaciu, Nicolae
Manolescu s.a.
Domeniul artelor plastice a Iost dominat de SteIan Iuchian,
George Petrascu, Camil Ressu, Dumitru Ghea , Nicolae Grigorescu, Ion
uculescu, Corneliu Baba, Constantin Brncusi, Dimitrie Paciurea,
Cornel Medrea, Oscar Han, Ion Jalea, Duiliu Marcu, Octav Doicescu, Ion
Mincu, Petre Antonescu, Ion D. Berindei, Dimitrie Maimarolu s.a.
Mu:ica a Iost reprezentat n mod str lucit de George Steph nescu
(autorul primei simIonii romnesti), Constantin Dumitrescu (primele
cvartete de coarde), George Dima (ctitor al liedului romnesc), George
Enescu (violonist, pianist, compozitor, dirijor, pedagog etc.), Tiberiu
Brediceanu, Sabin Dr goi, Ionel Perlea, Mihail Jora, Constantin Br iloiu,
Tiberiu Olah, Dinu Iipati, Sergiu Celibidache, Ion Voicu etc.
Sportul
Mari perIorman e s-au nregistrat si n domeniul sportiv n cadrul
c ruia s-au ob inut
396
:
prima meaalie olimpic (bronz), ob inut de echipa de rugby a
Romniei la Jocurile Olimpice de var de la Paris din 1924;
primul titlu ae campion european, ob inut de boxerul Iucian
Popescu la gala de box proIesionist, la categoria musc , n 1931;
primul recora monaial feminin, ob inut de Smaranda Br escu, la
s ritura cu parasuta de la 6 000 m, n 1931;

396
Cunoa,te Romania, Editura Economic , Bucuresti, 2004, pp. 495-498.

226
primul titlu ae campion monaial, ob inut de Alexandru Papan si
Dumitru Hubert n proba de bob, dou persoane, la campionatele
mondiale de la Schreiberhau, Germania, n 1933;
prima meaalie olimpic inaiviaual (argint), ob inut de Henry
Rang la Jocurile Olimpice de var de la Berlin n proba ,Marele premiu
al na iunilor din competi ia de c l rie, n 1936;
primul recora monaial masculin, ob inut de Dumitru
Paraschivescu la atletism (proba de 15 km mars), n 1949;
prima meaalie olimpic ae aur, ob inut de IosiI Srbu, la tir
(proba de arm calibru redus 40 Iocuri, pozi ia culcat), cu record olimpic
si mondial egalat, n 1952;
primul titlu monaial la echipe n focuri sportive, ob inut de echipa
Ieminin a Romniei de handbal n 11, la FrankIurt, n Germania, n 1956
(perIorman repetat de Iete n 1960, ob inut si de b ie i n 1961, la
handbal n 7, la Dortmund/apoi si n 1964, 1970 si 1974, precum si de
Iete n 1962);
prima Cup a Campionilor Europeni, ob inut de echipa de
handbal Ieminin Stiin a Bucuresti, n martie 1961 (perIorman repetat
de b ie ii de la Rapid Bucuresti n iulie 1961);
primul titlu european ae funiori, ob inut de echipa de Iotbal a
Romniei n cadrul celei de-a XV-a edi ii a Turneului UEFA pentru
juniori, n 1962;
primul titlu european ae seniori, ob inut de echipa de volei a
Romniei la campionatul masculin de volei desI surat n Romnia n
1963;
primul titlu ae campion monaial la ,ah, ob inut de Florin
Gheorghiu, n 1963;
cea mai bun sportiv a lumii, Iolanda Blas, n 1964 pentru
perIorman ele ob inute la atletism, proba s ritura n n l ime, dup ce
s rise, la 14 iulie 1956, 1,75 metri si ob inuse apoi 14 recorduri mondiale,
din care 12 consecutive;
prima final ae Cup a Campionilor Eropeni ntre dou echipe
romnesti, la volei masculin, n 1966, ntre Dimano si Rapid, cstigat de
Dinamo, ca si n 1967;
prima meaalie la Jocurile Olimpice ae iarn , ob inut de
echipajul Ion Pan uru si Nicolae Neagoe, la JO de la Grenoble, n proba
de bob dou persoane, n 1968;
prima final a ,Turneului Campionilor ae tenis masculin,
cstigat de Ilie N stase, la Paris, n 1972;
prima not ae 10 la gimnastic la Jocurile Olimpice, ob inut de
Nadia Com neci, la Montreal, n 1976;

227
primul trofeu interna ional ,Gheata ae Aur aecernat unui
fotbalist roman: Dudu Georgescu, de la Dinamo, n 1975 (perIorman
repetat n 1977);
primul titlu ae campioan monaial la gimnastic pe echipe,
ob inut de echipa Ieminin la Campionatele mondiale de la Fort Worth,
SUA, n 1979;
prima Cup a Campionilor Europeni la fotbal, ob inut de Steaua
Bucuresti, la Sevilia, n Iinala cu F.C. Barcelona, n 1986;
prima Supercup a Europei la fotbal, ob inut de Steaua
Bucuresti, la Monte Carlo, n Iinala cu Dinamo Kiev, n 1987;
primul romn care cucereste Everestul (8 848 metri): Constantin
I c tusu, n 1995;
primul campion monaial roman ain boxul profesionist: Mihai
Ieu, la categoria semimijlocie, n 1997, la Hamburg, n Ia a panamezului
Santiago Samaniego.

*
* *

Dac la nceput de secol politica extern a Romniei era
orientat spre vestul Europei, ara I cnd parte si dintr-o alian
politico-militar (Tripla Alian ) care n acele momente i garanta
integritatea teritorial , sIrsitul de secol a g sit-o n plin proces de
integrare european occidental si euroatlantic , de redeIinire a
tradi iilor diplomatice romnesti.
Via a politic intern , si ea extrem de complex , s-a desI surat
n cadrul mai multor Iorme de guvern mnt monarhie
(constitu ional sau autoritar ), pn n 1948, sau republic (popular
sau socialist ) si regimuri politice parlamentar-democratice (pn
n 1938 si dup Revolu ia din decembrie 1989) sau dictatoriale , n
care a Iunc ionat sistemul multipartid, respectiv monopartid.
Evolu ii si involu ii, n Iunc ie de natura regimului politic parcurs
si de contextul interna ional, s-au produs si n ceea ce priveste situa ia
economiei, structura social , stiin a, cultura, sportul etc., nregistrndu-
se realiz ri si mpliniri, dar si insuccese si esecuri, toate apar innd
poporului romn si altora cu care a colaborat sau care au ncercat s -i
inIluen eze evolu ia istoric .
Toate acestea Iac ca istoria Romniei n secolul XX s Iie
extrem de interesant si incitant pentru lectur , studiu si cercetare.

228


BIBLIOGRAFIE







Florin Constantiniu, O istorie sincer a poporului roman, Editura Univers
Enciclopedic, Bucuresti, 2002
Alesandru Du u, Moaofic ri ale statu-quo-ului teritorial european, 1938-
1941. Preliminarii, con inut ,i consecin e, Editura Funda iei Romnia de Mine,
Bucuresti, 2005
Ioan Scurtu, Gheorghe Buzatu, Istoria romanilor n secolul XX (1918-
1940), Editura Paideea, Bucuresti, 1999
Ioan Scurtu, Istoria contemporan a Romaniei (1918-2007), Editura
Funda iei Romania ae Maine, Bucuresti, 2007
SteIan Iache, Romania n rela iile interna ionale, 1939-2006, Editura
Funda iei Romania ae Maine, Bucuresti, 2007
Gheorghe Onisoru, Istoria contemporan universal , 1917-1945, Editura
Funda iei Romania ae Maine, Bucuresti, 2005
Gheorghe Onisoru, Istoria contemporan universal aup 1945, Editura
Funda iei Romania ae Maine, Bucuresti, 2004
Viorica Moisuc, Istoria rela iilor interna ionale. Pan la miflocul
secolului al XX-lea, Editura Funda iei Romania ae Maine, Bucuresti, 2003
Nicolae Isar, Istoria moaern a romanilor. 1774/1784-1918, Editura
Universitar , Bucuresti, 2006
Theodora St nescu-Stanciu, Integrarea european ,i euroatlantic a
Romaniei, Editura Funda iei Romania ae Maine Bucuresti, 2006
Sorin Cristescu, Rela ii politico-aiplomatice ,i militare europene, Editura
Funda iei Romania ae Maine, Bucuresti, 2007