Scribd Logo
Importer

Bienvenue sur Scribd !

  • Viseptol de George Vasilievici

    Transféré par

    Casa de Pariuri Literare
    7K vues224 pages
    „La scurt timp după publicarea primului roman (YoYo, Editura Tomis, 2008), George Vasilievici a început să lucreze la un alt roman, care avea deja un nume, Viseptol, și care a fost publicat pe fragmente în revista Tomis. Încercând să treacă peste aventura primului roman, George vorbea despre Viseptol ca despre un roman în care-și punea multe speranțe. Deseori, în redacția revistei Tomis, se adâncea în scriere și realitatea dispărea brusc, nici nu mai auzea dacă îl striga cineva. Intrase într-o febrilitate pe care el însuși o analiza cu fascinație, era un munte de bucurie când vorbea despre extazul scrisului. Îi sfătuia pe toți să se apuce să scrie proză. Când ieșea din patima scrisului, devenea foarte preocupat de părerea celor care îi citeau fragmentele romanului, păreri pe care le cerea de la toți, mai ales de la cei care nu scriau, voia să știe cum se văd lucrurile din postura Cititorului. Spre sfârșitul anului 2009 romanul era gata și a început să circule prin lumea literară. George l-a trimis la câteva edituri, dar nu a primit răspuns, lucru care l-a descumpănit și l-a făcut să creadă că Viseptolul va avea aceeași soartă ca și romanul de debut, YoYo, primit cu circumspecție de mai toți editorii. Oscilând între diferite posibilități de publicare, chiar dorind la un moment dat să facă el o editură, George își pierduse entuziasmul, dar n-a încetat niciodată să creadă în soarta unei cărți, a Cărții. În cele din urmă, Viseptolul „a apărut“ la începutul lui martie 2010 la o editură fictivă, editura TA, într-un număr de treisprezece exemplare, o idee năstrușnică, prin care parcă voia să scape de povara romanului și să se apuce de altceva. Să trăiască. Sau să devină taximetrist în rai, cum a spus la un moment dat. Ceea ce s-a și întâmplat, în cele din urmă. Și sunt convins că pasagerii din raiul lui George sunt mult mai atenți decât am fost noi, cei care am călătorit o vreme în mașina lui de scris.“ – Dan Mihuț George Vasilievici s-a născut pe 3 iunie 1978, la Constanţa. A absolvit Facultatea de Ştiinţe Economice, din cadrul Universităţii „Ovidius”, Constanţa. Poet şi prozator, membru al Cenaclului de Marţi din Constanţa şi al Asociaţiei Arte / Litere ASALT, a fost redactor şi redactor-şef al revistei Tomis, publicând frecvent în mediul on-line literar (Hyperliteratura, Club literar, Hotel Chiustenge) şi realizând înregistrări şi experimente alături de Mugur Grosu. A debutat cu poemul Emilia se povesteşte, apărut iniţial în antologia EroTICA şi reluat în primul său volum, Gabi78. Volume publicate: Gabi78 (Editura Vinea, 2001); Featuring (Editura Vinea, 2004), volum colectiv realizat alături de Ştefan Caraman şi Ondine Dietz; Cerneală (Editura Pontica, 2004); Camera cu două camere (Editura Tomis, 2006); W.C.rul (Editura Vinea, 2007); YoYo (Editura Tomis, 2008). Texte în antologii: Erotica1 (American Research Press, 2001); Erotica2 (Editura Observator, 2002); Generaţia 2000 (Editura Pontica, 2004); Days of Poetry and Wine (Medana, 2006). Poezia sa a fost tradusă în engleză, franceză, arabă, slovenă, germană şi sârbă. A fost membru al Uniunii Scriitorilor din România, cu participări la ediţiile din 2006 (Bucureşti), 2007 (Cluj-Napoca) şi 2009 (Alba Iulia) ale Colocviului Tinerilor Scriitori. Fragmente din romanul Viseptol au fost publicate în Tiuk!, în rubrica omonimă lunară din revista Tomis, în Noua literatură, pe blogul personal (vasilievici.blogspot.com) şi, după moartea autorului (10 aprilie 2010), în diferite publicaţii şi pe site-uri cu specific literar.

    Copyright

    © Attribution Non-Commercial ShareAlike (BY-NC-SA)

    Avez-vous trouvé ce document utile ?

    Ce contenu est-il inapproprié ?

    Signaler ce document
    „La scurt timp după publicarea primului roman (YoYo, Editura Tomis, 2008), George Vasilievici a început să lucreze la un alt roman, care avea deja un nume, Viseptol, și care a fost publicat pe fragmente în revista Tomis. Încercând să treacă peste aventura primului roman, George vorbea despre Viseptol ca despre un roman în care-și punea multe speranțe. Deseori, în redacția revistei Tomis, se adâncea în scriere și realitatea dispărea brusc, nici nu mai auzea dacă îl striga cineva. Intrase într-o febrilitate pe care el însuși o analiza cu fascinație, era un munte de bucurie când vorbea despre extazul scrisului. Îi sfătuia pe toți să se apuce să scrie proză. Când ieșea din patima scrisului, devenea foarte preocupat de părerea celor care îi citeau fragmentele romanului, păreri pe care le cerea de la toți, mai ales de la cei care nu scriau, voia să știe cum se văd lucrurile din postura Cititorului. Spre sfârșitul anului 2009 romanul era gata și a început să circule prin lumea literară. George l-a trimis la câteva edituri, dar nu a primit răspuns, lucru care l-a descumpănit și l-a făcut să creadă că Viseptolul va avea aceeași soartă ca și romanul de debut, YoYo, primit cu circumspecție de mai toți editorii. Oscilând între diferite posibilități de publicare, chiar dorind la un moment dat să facă el o editură, George își pierduse entuziasmul, dar n-a încetat niciodată să creadă în soarta unei cărți, a Cărții. În cele din urmă, Viseptolul „a apărut“ la începutul lui martie 2010 la o editură fictivă, editura TA, într-un număr de treisprezece exemplare, o idee năstrușnică, prin care parcă voia să scape de povara romanului și să se apuce de altceva. Să trăiască. Sau să devină taximetrist în rai, cum a spus la un moment dat. Ceea ce s-a și întâmplat, în cele din urmă. Și sunt convins că pasagerii din raiul lui George sunt mult mai atenți decât am fost noi, cei care am călătorit o vreme în mașina lui de scris.“ – Dan Mihuț George Vasilievici s-a născut pe 3 iunie 1978, la Constanţa. A absolvit Facultatea de Ştiinţe Economice, din cadrul Universităţii „Ovidius”, Constanţa. Poet şi prozator, membru al Cenaclului de Marţi din Constanţa şi al Asociaţiei Arte / Litere ASALT, a fost redactor şi redactor-şef al revistei Tomis, publicând frecvent în mediul on-line literar (Hyperliteratura, Club literar, Hotel Chiustenge) şi realizând înregistrări şi experimente alături de Mugur Grosu. A debutat cu poemul Emilia se povesteşte, apărut iniţial în antologia EroTICA şi reluat în primul său volum, Gabi78. Volume publicate: Gabi78 (Editura Vinea, 2001); Featuring (Editura Vinea, 2004), volum colectiv realizat alături de Ştefan Caraman şi Ondine Dietz; Cerneală (Editura Pontica, 2004); Camera cu două camere (Editura Tomis, 2006); W.C.rul (Editura Vinea, 2007); YoYo (Editura Tomis, 2008). Texte în antologii: Erotica1 (American Research Press, 2001); Erotica2 (Editura Observator, 2002); Generaţia 2000 (Editura Pontica, 2004); Days of Poetry and Wine (Medana, 2006). Poezia sa a fost tradusă în engleză, franceză, arabă, slovenă, germană şi sârbă. A fost membru al Uniunii Scriitorilor din România, cu participări la ediţiile din 2006 (Bucureşti), 2007 (Cluj-Napoca) şi 2009 (Alba Iulia) ale Colocviului Tinerilor Scriitori. Fragmente din romanul Viseptol au fost publicate în Tiuk!, în rubrica omonimă lunară din revista Tomis, în Noua literatură, pe blogul personal (vasilievici.blogspot.com) şi, după moartea autorului (10 aprilie 2010), în diferite publicaţii şi pe site-uri cu specific literar.

    Droits d'auteur :

    Attribution Non-Commercial ShareAlike (BY-NC-SA)
    Signaler comme contenu inapproprié
    7K vues224 pages

    Viseptol de George Vasilievici

    Transféré par

    Casa de Pariuri Literare
    „La scurt timp după publicarea primului roman (YoYo, Editura Tomis, 2008), George Vasilievici a început să lucreze la un alt roman, care avea deja un nume, Viseptol, și care a fost publicat pe fragmente în revista Tomis. Încercând să treacă peste aventura primului roman, George vorbea despre Viseptol ca despre un roman în care-și punea multe speranțe. Deseori, în redacția revistei Tomis, se adâncea în scriere și realitatea dispărea brusc, nici nu mai auzea dacă îl striga cineva. Intrase într-o febrilitate pe care el însuși o analiza cu fascinație, era un munte de bucurie când vorbea despre extazul scrisului. Îi sfătuia pe toți să se apuce să scrie proză. Când ieșea din patima scrisului, devenea foarte preocupat de părerea celor care îi citeau fragmentele romanului, păreri pe care le cerea de la toți, mai ales de la cei care nu scriau, voia să știe cum se văd lucrurile din postura Cititorului. Spre sfârșitul anului 2009 romanul era gata și a început să circule prin lumea literară. George l-a trimis la câteva edituri, dar nu a primit răspuns, lucru care l-a descumpănit și l-a făcut să creadă că Viseptolul va avea aceeași soartă ca și romanul de debut, YoYo, primit cu circumspecție de mai toți editorii. Oscilând între diferite posibilități de publicare, chiar dorind la un moment dat să facă el o editură, George își pierduse entuziasmul, dar n-a încetat niciodată să creadă în soarta unei cărți, a Cărții. În cele din urmă, Viseptolul „a apărut“ la începutul lui martie 2010 la o editură fictivă, editura TA, într-un număr de treisprezece exemplare, o idee năstrușnică, prin care parcă voia să scape de povara romanului și să se apuce de altceva. Să trăiască. Sau să devină taximetrist în rai, cum a spus la un moment dat. Ceea ce s-a și întâmplat, în cele din urmă. Și sunt convins că pasagerii din raiul lui George sunt mult mai atenți decât am fost noi, cei care am călătorit o vreme în mașina lui de scris.“ – Dan Mihuț George Vasilievici s-a născut pe 3 iunie 1978, la Constanţa. A absolvit Facultatea de Ştiinţe Economice, din cadrul Universităţii „Ovidius”, Constanţa. Poet şi prozator, membru al Cenaclului de Marţi din Constanţa şi al Asociaţiei Arte / Litere ASALT, a fost redactor şi redactor-şef al revistei Tomis, publicând frecvent în mediul on-line literar (Hyperliteratura, Club literar, Hotel Chiustenge) şi realizând înregistrări şi experimente alături de Mugur Grosu. A debutat cu poemul Emilia se povesteşte, apărut iniţial în antologia EroTICA şi reluat în primul său volum, Gabi78. Volume publicate: Gabi78 (Editura Vinea, 2001); Featuring (Editura Vinea, 2004), volum colectiv realizat alături de Ştefan Caraman şi Ondine Dietz; Cerneală (Editura Pontica, 2004); Camera cu două camere (Editura Tomis, 2006); W.C.rul (Editura Vinea, 2007); YoYo (Editura Tomis, 2008). Texte în antologii: Erotica1 (American Research Press, 2001); Erotica2 (Editura Observator, 2002); Generaţia 2000 (Editura Pontica, 2004); Days of Poetry and Wine (Medana, 2006). Poezia sa a fost tradusă în engleză, franceză, arabă, slovenă, germană şi sârbă. A fost membru al Uniunii Scriitorilor din România, cu participări la ediţiile din 2006 (Bucureşti), 2007 (Cluj-Napoca) şi 2009 (Alba Iulia) ale Colocviului Tinerilor Scriitori. Fragmente din romanul Viseptol au fost publicate în Tiuk!, în rubrica omonimă lunară din revista Tomis, în Noua literatură, pe blogul personal (vasilievici.blogspot.com) şi, după moartea autorului (10 aprilie 2010), în diferite publicaţii şi pe site-uri cu specific literar.

    Droits d'auteur :

    Attribution Non-Commercial ShareAlike (BY-NC-SA)
    Signaler comme contenu inapproprié
    sur 224

    Viseptol de George Vasilievici

    seria Proz
    |
    colecia Prezent
    2011

    www.cdpl.ro
    |
    editura@cdpl.ro
    tel. : 021.2607596 ; 0741.587259 ; 0726.407349
    editor : Cristian Cosma (un cristian)
    producie : Victor Jalboimaru
    redactor : Dan Mihu
    Florin Petcu pentru ilustraii
    typefaces Warnock Pro & Adobe Text Pro,
    designer Robert Slimbach, Adobe Systems Incorporated
    tiprit la Mega Print, ClujNapoca
    0 9 8 7 6 5 4 3 2 1
    Descrierea CIP a Bibliotecii Naionale a Romniei
    Vasilievici, George
    Viseptol / George Vasilievici. Bucureti :
    Casa de pariuri literare, 2011
    isbn : 9786068342191
    821.135.131
    roman

    George Vasilievici sa nscut pe 3 iunie 1978, la Constana.
    A absolvit Facultatea de tiine Economice, din cadrul
    Universitii Ovidius, Constana. Poet i prozator, mem
    bru al Cenaclului de Mari din Constana i al Asociaiei
    Arte / Litere ASALT, a fost redactor i redactoref al re
    vistei Tomis, publicnd frecvent n mediul online literar
    (Hyperliteratura, Club literar, Hotel Chiustenge) i reali
    znd nregistrri i experimente alturi de Mugur Grosu.
    A debutat cu poemul Emilia se povestete, aprut iniial n
    antologia EroTICA i reluat n primul su volum, Gabi78.
    Volume publicate : Gabi78 (Editura Vinea, 2001) ;
    Featuring (Editura Vinea, 2004), volum colectiv realizat
    alturi de tefan Caraman i Ondine Dietz ; Cerneal (Edi
    tura Pontica, 2004) ; Camera cu dou camere (Editura
    Tomis, 2006) ; W.C.rul (Editura Vinea, 2007) ; YoYo (Edi
    tura Tomis, 2008).
    Texte n antologii : Erotica1 (American Research
    Press, 2001) ; Erotica2 (Editura Observator, 2002) ;
    Gene raia 2000 (Editura Pontica, 2004) ; Days of Poetry
    and Wine (Medana, 2006).
    Poezia sa a fost tradus n englez, francez, arab,
    sloven, german i srb.
    A fost membru al Uniunii Scriitorilor din Romnia,
    cu participri la ediiile din 2006 (Bucureti), 2007
    (ClujNapoca) i 2009 (Alba Iulia) ale Colocviului Tine
    rilor Scriitori.
    Fragmente din romanul Viseptol au fost publicate n
    Tiuk !, n rubrica omonim lunar din revista Tomis, n
    Noua literatur, pe blogul personal (vasilievici.blogspot.
    com) i, dup moartea autorului (10 aprilie 2010), n di
    ferite publicaii i pe siteuri cu specifc literar.
    Cuprins
    Partea I
    Acuzaii nefondate ..................................................... 13
    Sprgtorii de mini ................................................... 17
    Afaceri ........................................................................23
    Trecutul a devenit prezent.........................................33
    Droguri genetice ........................................................35
    n vizit la colecionar ............................................... 43
    Al treilea ochi ............................................................ 59
    Instructorul de Zbor ................................................. 63
    Partea a IIa
    Minile ........................................................................75
    Visul ........................................................................... 87
    Unghii lungi ............................................................... 93
    Partea a IIIa
    Milioane de chipuri ................................................. 109
    Parastasul ...................................................................115
    Afar ......................................................................... 119
    Al Treilea i al Patrulea Rzboi Mondial ................. 123
    Dependena .............................................................. 127
    Partea a IVa
    Din partea cealalt ....................................................131
    Crime i sex .............................................................. 133
    Ancheta .................................................................... 135
    Adevrata minciun ................................................. 141
    Mobilul crimei .......................................................... 145
    Gnduri paralele....................................................... 155
    Pedeapsa ................................................................... 165
    Demonstraia ............................................................ 175
    Sentina..................................................................... 177
    Regeneza ...................................................................181
    Cina ........................................................................... 185
    Misiunea .................................................................. 207
    7
    La scurt timp dup publicarea primului roman
    (YoYo, Editura Tomis, 2008), George Vasilievici a
    nceput s lucreze la un alt roman, care avea deja un
    nume, Viseptol, i care a fost publicat pe fragmente
    n revista Tomis. ncercnd s treac peste aventura
    primului roman, George vorbea despre Viseptol ca
    despre un roman n carei punea multe sperane.
    Deseori, n redacia revistei Tomis, se adncea n
    scriere i realitatea disprea brusc, nici nu mai au
    zea dac l striga cineva. Intrase ntro febrilitate pe
    care el nsui o analiza cu fascinaie, era un munte
    de bucurie cnd vorbea despre extazul scrisului. i
    sftuia pe toi s se apuce s scrie proz. Cnd ieea
    din patima scrisului, devenea foarte preocupat de
    prerea celor care i citeau fragmentele romanu
    lui, preri pe care le cerea de la toi, mai ales de la
    cei care nu scriau, voia s tie cum se vd lucrurile
    din postura Cititorului. Spre sfritul anului 2009
    romanul era gata i a nceput s circule prin lumea
    literar. George la trimis la cteva edituri, dar nu a
    primit rspuns, lucru care la descumpnit i la f
    cut s cread c Viseptolul va avea aceeai soart ca i
    romanul de debut, YoYo, primit cu circumspecie de
    mai toi editorii. Oscilnd ntre diferite posi biliti
    de publicare, chiar dorind la un moment dat s fac
    el o editur, George i pierduse entuziasmul, dar
    8
    na ncetat niciodat s cread n soarta unei cri,
    a Crii. n cele din urm, Viseptolul a aprut la
    nceputul lui martie 2010 la o editur fctiv, editu
    ra TA, ntrun numr de treisprezece exemplare, o
    idee nstrunic, prin care parc voia s scape de
    povara romanului i s se apuce de altceva. S tr
    iasc. Sau s devin taximetrist n rai, cum a spus
    la un moment dat. Ceea ce sa i ntmplat, n cele
    din urm. i sunt convins c pasagerii din raiul lui
    George sunt mult mai ateni dect am fost noi, cei
    care am cltorit o vreme n maina lui de scris.
    Dan Mihu
    9
    Sunt dependent de creier. Am realizat aceast stare
    cnd a devenit imposibil de gsit. i nu sunt
    dependent de creier n general, ci de creier uman.
    Aceast dependen este criminal, sevrajul va ine
    ct voi tri. Am ajuns ntrun aa hal de disperare,
    nct sunt gata s investesc tot n construirea unei
    fabrici de creiere. S ias creierele pe band
    rulant. Creiere goale, fr om, altfel nu sunt bune
    de nimic. Vreau creiere chimice i, mai ales,
    nefolosite. Creierul folosit este ca pinea veche de o
    lun. Numai bun de dat la porci. Dar nici lor nu le
    folosete la nimic. El nu folosete nimnui.
    Neprodus n laborator pe ci artifciale, el, creierul,
    nva ce nseamn s fe creier de la alte creiere.
    Nu, merci. M pot tvli pe jos de disperare, dar nu
    ma atinge de un creier educat nici n ruptul
    capului. O alt diferen ntre creierul educat i cel
    proaspt, obinut n laboratoarele noastre, este ns
    cea mai important. Creierul educat educ urm
    toarele creiere urmnd tradiia istoric. Creierul
    proaspt, fe el i chimic, nu are nici o tradiie
    de continuat. El este fx punctul zero nainte
    de care ne situm noi cu valorile dictate de
    iminenta moarte i dup care ne situm numai
    noi, sut la sut noi, fr completri inutile cum
    ar f minile sau picioarele, negndite, din moment
    10
    ce se vd cu ochiul liber. Pentru o stranic
    evoluie, trebuie s ne hrnim cu astfel de creiere
    curate, creiere fr ochi, nas i urechi. Creiere fr
    limb. n ele, toate acestea sunt gnduri i senti
    mente. Organele sunt simple gnduri i nu mai
    au funcii restrictive. A gndi cu inima va f la fel
    de concret ca a trage pe strad cu mitraliera.
    Partea I
    13
    Acuzaii nefondate
    Vorbete mai rar, te rog, i mai ncet, mi spu
    ne n telefon Ela, colega mea de apartament. Nu
    neleg ce zici.
    Celul ! Celul ! i silabisesc eu. Sa n
    tmplat ceva cu el. A fost n ora azinoapte i nu
    tiu cum s i spun
    Spune cu cuvintele tale.
    Se nhitase cu nite maidanezi i nu mai vroia
    s vin la mine. Lam strigat degeaba. Am alergat
    dup el de mia ieit sufetul. Abia lam prins cu un
    lasou improvizat.
    Bai cmpii, mi spune Ela pe un ton zefemi
    tor. Cred c eti varz.
    Varz varz, unadou eti varz, las c mai
    vorbim noi cnd vii acas i o sa l vezi pe Rom.
    Atunci s te vd ceo s mai spui.
    Eu nu mai neleg nimic. Uite, nu am timp
    acum de prostii, sunt cu un client. Zi repede ce
    are celul, c tre s nchid, mio scurteaz Ela. i
    este ru ? E rnit ? S nu mi spui c la lovit vreo
    main
    Nu, nu la lovit nici o main. Este chiar vesel
    i are chef de joac. Doar c
    Doar c ce ? mi zici azi sau nu ?
    Este foarte mare.
    Mare ?
    14
    Da. Mare. Foarte mare. Nici nu mai ncape pe
    u. Abia intr.
    Imposibil. Ce ai luat ?
    Vrei s ncetezi odat cu ccatul sta ? Nu
    nelegi ce se petrece aici ? Ce dracu fac cu el acum ?
    Poi s suni la doctor, te rog ?
    Nu am timp, sun tu.
    Hai, frate, doar tii c nu am credit. Doar
    sunl i zii s vin ncoace.
    Nu l sun pentru aa ceva. Ai nnebunit ?
    Nu i spune nimic. Spunei doar s vin.
    Eu zic s te liniteti. Hai c tre s nchid, pa !
    mi trntete telefonul i nu mai apuc s zic nimic.
    Rom nvlete n pat peste mine. n ciuda dimen
    siunii uriae pe care a luato n cursul nopii trecu
    te, este la fel de uor ca nainte. M linge pe fa
    cu limba lui uria n timp ce eu i mulumesc lui
    Dumnezeu c nu am fost strivit de labele enorme.
    Telefonul sun chiar cnd Rom iese din camer i
    cu jumtatea cu care intrase.
    Auzi, are zgarda la gt ? m ntreab Ela din
    prima.
    Habar nam. Cine sa uitat la asta ? Poate ar
    trebui s sun la poliie.
    Cred c glumeti. Vrei s ne aresteze pe amn
    doi ? Hai, pe tine ca pe tine, dar eu chiar nu am nici
    o treab cu asta. Aa c te rog s te potoleti i zimi
    dracului odat dac are sau nu zgarda la gt, c nu
    am timp, iam mai spus.
    Stai s vd, i zic, dup care iau telefonul de la
    ureche i l strig pe Rom, care nu ateapt prea mult
    15
    i d iar nval n camer. ncearc s sar n mijlo
    cul patului, dar nu i reuete, se lovete cu capul
    de tavan.
    Mam, ce cap de tavan a dat sta, zic i duc
    telefonul la ureche. Da, o are, i rspund Elei.
    i cum e zgarda ? E mare i ea sau a rmas ca
    nainte ?
    Cum s rmn ca nainte, e mare i ea, nu
    crezi c altfel lar f strns de gt ?
    Hai, frate, c eti praf. Ia linitetete i lasm
    pe mine cu prostiile tale, c nu am timp. Teai fcut
    pilaf i m fui pe mine la icre. Vorbim disear cnd
    ajung acas. i apropo, pe cel l cheam Constant.
    i iar pac cu telefonul n nas. Nu suport cnd face
    asta, dar acum are noroc c sunt prea dominat de
    situaia asta stupid. Poate c este mai bine s m
    calmez i s analizez mai n profunzime situaia na
    inte s implic autoritile. Oricum, nu tiu cum ar
    rezolva ei situaia. Vor vedea un cine uria care se
    repede la ei i nu vor sta pe gnduri, l vor mpuca,
    dup care vor fuma o igar. n drum spre buctrie,
    trec pe lng baie i mi dau seama c, dei mam
    trezit din somn din cauz c m tiase o piare sor
    cu moartea, vzndul pe Rom, mam ngrijorat
    att de tare, nct am uitat complet de asta. Am
    uitat pn i s fumez, lucru ce nu mi se ntmpl
    niciodat, n orice caz nu dimineaa cnd m dau
    jos din pat. Brusc, mi dau seama c nu tiu sigur
    dac este diminea sau sear. Sunt sigur c nc
    nu este opt seara, altfel Ela sar f ntors pn acum
    de la serviciu. Al dracu cine, a ocupat camera n
    16
    aa hal nct nici o raz nu mai intr pe fereastr,
    mi zic nelinitit i ncerc s fug n buctrie, dar
    Rom crede c m joc cu el i ajunge acolo naintea
    mea, umplnd i aceast camer cu ntuneric. M
    gndesc c nar f indicat so mai ard pe aici, altfel
    risc s m sufoc. Posibilitatea ca totul s se termine
    aici, n ntuneric, ma ngrozit, fcndum s m
    mic natural i rapid prin bezna mtsoas din pur
    instinct de supravieuire. Totul a durat mai puin de
    dou minute i am putut, n sfrit, s respir uurat
    cnd mam vzut pe scara blocului, afar din cas.
    Am ncuiat ua de dou ori numai jos i nu am ui
    tat s mi promit, ca n fecare zi, c voi repara yala
    de sus, care este stricat dintotdeauna. Lumina zilei
    ma lovit direct n creier. Mam ascuns imediat sub
    ochelarii de soare i am rmas acolo pn la apus.
    17
    Sprgtorii de mini
    M duc acas, spun exact n mijlocul con
    versaiei despre Templele Industriale, Fabricile de
    Biblii, lumina electric, droguri electronice i adap
    tarea morii la noile condiii de via pe Pmnt.
    Gata, am plecat ! M ridic de la mas. mi n
    for fularul n jurul gtului, mi nchid hanoracul
    pn la ultima caps, strng minile celor din jur,
    cobor n fug scrile i m npustesc n strad ca un
    pucria eliberat, n sfrit, dup muli ani.
    Am intrat n bar i, dup ce mam mbtat, nu sa
    mai ntmplat nimic acolo. Dup ce am cobort n
    clubul de la subsol i am bgat un pumn de visep
    toale, nu sa mai ntmplat nici acolo nimic. Apoi
    am czut pe strad i am rmas ntins pn cnd nici
    acolo nu sa mai ntmplat nimic, aa c mam ridi
    cat exact ca i cum nimic nu sar f ntmplat i am
    plecat spre cas. mi aprind o igar i, cnd vreau s
    bag pachetul napoi n buzunar, vd cele cinci doze
    de viseptol ascunse ntre pachetul de Marlboro i
    ipla protectoare. Fac la stnga pe lng tribunal i
    o iau pe Traian. Pe treptele bncii Raifeisen, un b
    iat i o fat mpart frete o pung cu aurolac. mi
    schimb brusc direcia i o iau spre ei. Vzndum,
    ncearc s doseasc punga, ns este prea trziu.
    Undei punga ? ntreb dintro politee
    nej ustifcat.
    18
    Ce pung ? ntreab fata vrnd s par mirat,
    ns cuvintele ei sunt foarte lungi i semnul excla
    mrii din voce este aa de departe, nct nu se aude.
    Punga cu aurolac, punga pe care o aveai mai
    devreme n mn.
    Nu tiu.
    Hai, las vrjeala i scoate punga, nu vreau s
    io iau sau s i fac cine tie ce, vreau doar s trag
    pentru c nu am tras niciodat.
    Di, f, punga, i zice biatul care pare s f
    neles mult mai repede dect ea cum st treaba.
    Fata ezit. St aa, cu privirea pierdut pe faa
    mea. Habar nu am unde se uit, n nici un caz nu
    m privete pe mine. Biatul ns nu se pierde cu
    frea, nu st pe gnduri i bag mna sub geaca fetei,
    scoate punga cu o micare smucit i mio ntinde.
    Mirosul de diluant mi nnoiete toate simurile.
    Ca i cum o primvar ntreag ar sta nghesuit n
    punga de celofan. O duc la gur i trag cu putere.
    Primvara narcotic a sracilor. Este iarn i toat
    zpada aezat pe crengile pomilor nverzete.
    Nu aa, mi zice biatul, nti trebuie s sufi, s
    o umfi i dup aia tragi.
    Zic merci i mi vd de drum. Nu mie foame. Nu
    mai am nici o obligaie. Nu trebuie s ajung nicieri.
    Nu trebuie s fac nimic. Merg nainte pentru c nu
    trebuie nici mcar s stau. Pot s m opresc i este
    tot aia.
    Un cine negru vine spre mine dnd din coa
    d. Pe msur ce se apropie, i las capul n jos.
    Sunt un balon incolor pe care o feti plictisit la
    19
    eliberat. Zbor, fr s am nici un merit pentru asta.
    Nici nu mi pas. Privesc n jos spre cinele strin.
    Lumea de jos cnt pentru lumea de sus. Nu vine
    nimeni de sus la spectacol, toi se duc la spectaco
    lul de mai sus. Sunt invitai s cnte acolo unde sala
    este mereu goal. Spectacolul poate f oricnd inu
    til i asta trebuie s nvm la repetiii. S repetm
    partea cea mai grea, so punem n scen.
    Eu zic s inventm un Cristos n mijlocul
    injeciei letale. i mai ales un Cristos n scaun cu
    rotile. Aa le vom atrage atenia ! url Ultimul Pap,
    publicul din ziua de azi nu mai poate f cucerit aa,
    cu una, cu dou.
    Hei, tu de unde ai mai aprut ? l ntreb dezo
    rientat, i unde ai nvat s te strecori aa, neobser
    vat ? Putea dracu s mi stea inima.
    Asta nu m privete, mio taie Ultimul Pap,
    este treaba ta dac te uii la cal pn nu mai vezi
    clreul
    Ce cal, tataie ? sta de la tine dintre picioare e
    cine toat ziua
    O f cine toat ziua, dar noaptea este calul
    meu i am trecut prin multe mpreun.
    E calul tu e calul tu pi, daci calul tu,
    nu ar trebui s ai mai mult grij de el ? Nu vezi c
    arat ca dracu ? E jegos c nici nui dai seama ce
    culoare are. Pun pariu c este plin de purici i de
    cpue, ia uitel cum se scarpin, sracul !
    Nu tiu ce ndrugi acolo i de unde le scoi, sta
    este calul meu alb, calul de parad, ncearc Ultimul
    Pap s m conving, dar napuc s termine din
    20
    cauza cinelui, care se scarpin att de tare, nct sca
    p din hurile ce abia fr el la capt devin vizibile.
    Vznduse liber, cinele se ntinde pe jos i
    ncepe s se frece cu spatele de asfalt. Razele lu
    nii i lumineaz burta plin de rie. n timp ce se
    zvrcolete pe asfaltul rece, schellie ascuit, scurt
    i foarte des. Mncrimea l scoate din mini. Pn
    ca Ultimul Pap s se dezmeticeasc, cinele i
    face de cap. Acum alterneaz momentele n care
    se freac cu spatele de asfalt cu momentele n care
    sare brusc n picioare i se muc singur de spa
    te, rsucindui gtul dincolo de limita tiinifc
    a elasticitii. Orice ar face, nu pare so scoat la
    capt. Gura i rnjete i colii ucigai se vd doar
    pentru o fraciune de secund, dup care se nfg n
    carne pn la gingii. Cinele i mnnc spinarea
    i d din coad de plcere. tie c va veni i rndul
    ei, ns pare s o pstreze pentru la sfrit, ca pe o
    adevrat delicates.
    M uit la Ultimul Pap i m pufnete rsul.
    Tataie, cinele sta al tu sau calul, cum oi vrea
    tu si zici, sa transformat ntro enil de tanc. Ce
    mai spui acum ?
    Ultimul Pap este galben de spaim. Nu cred c
    m aude. Privete ngrozit cum cinele se nfulec
    singur prin nghiituri repetate i repezi.
    Vezi s nu i se aplece ! De cnd nu iai mai dat
    ceva de mncare ? Uitete la el, sracu, e lihnit. S
    nu i se fac ru, nu de alta, dar nu cred c va f o n
    cntare pentru nici unul dintre noi s l privim cum
    vomit.
    21
    Ultimul Pap este livid, iar din cine nu a mai r
    mas nimic n afar de cap i gt. Stul, cinele scoa
    te limba i i linge mna Ultimului Pap n semn de
    mulumire. Ultimul Pap sare ca ars. Parc cineva
    iar f turnat n cap o gleat cu ap rece. Ca din se
    nin, i recapt stpnirea de sine i, cu o micare
    rapid, scoate de sub mantia purpurie un pistol i
    mpuc cinele n cap.
    Ce dracu faci, tataie ? iai pierdut minile ?
    Tragi cu pistolul aa cum ai chef i n cine ai chef ?
    Unde te crezi ? Crezi c aici mpucm animalele
    aa, dup bunul plac ? Ce ai avut cu el ? Ce dracu
    ia fcut cinele sta ?
    mi vine s l strng de gt i numai faptul c are
    pistolul n mn m oprete s nu m reped la el i
    s i strivesc mutra.
    Parc ziceai c este calul tu. C ai trecut prin
    multe mpreun, i tot ccatul la pe care mi lai tur
    nat. O s te dau pe mna poliiei ! urlu ctre Ultimul
    Pap care, imediat ce aude de poliie, ndreapt
    amenintor pistolul spre mine.
    A, deci aa stau lucrurile. Acum o s m m
    puti i pe mine ? Sau ce ? l ntreb pe un ton mult
    mai moderat, de aceast dat.
    Nu, nu o s peti nimic, atta timp ct nu
    ncepi s inventezi poveti pe marginea acestui
    subiect.
    Poveti ? Ce poveti ?
    tiu eu ce poveti ? Atta timp ct vei spune
    numai i numai adevrul, nu vei pi nimic.
    Adevrul ?
    22
    Da, adevrul. Nu vd ce nu este clar. Calul sta
    ia rupt picioarele, nu un picior, nu dou, ci pe toa
    te patru. De fapt, nici nu i lea rupt, i lea mncat,
    pur i simplu. Aa c am fcut exact ce era de f
    cut n cazul unui cal care ia rupt piciorul. Lam
    mpucat. Nu mia plcut deloc treaba asta. Acum
    trebuie s m ntorc acas pe jos. i am destul de
    mers.
    Acas ? Dar unde stai, de te plngi att ?
    Asta nui treaba ta i nu cumva s m urmreti,
    mi atrage atenia Ultimul Pap, ndreptnd iar pis
    tolul spre mine, i dispare brusc n noapte.
    Este iar linite pe strada Traian. Dar numai
    pentru moment. Din fa, vine cu vitez o main.
    Trece peste cinele mort fr s se sinchiseas
    c, fr s ncetineasc mcar. i mprtie maele
    peste tot. tiam eu c o s vomite pn la urm, mi
    zic i m ndrept consolat spre cas. M simt foarte
    obosit. Nu m ateptam la asta cnd am luat pun
    ga din mna biatului. Eram pregtit s pornesc o
    revoluie a mutanilor, dar nici mine nu este prea
    trziu pentru asta. Apoi merg. Merg nainte fr s
    mi mai zic nimic. Mine voi pleca la Amsterdam i
    toate astea se vor termina.
    23
    Afaceri
    M aez pe bncua din mijlocul scuarului. n jur
    e o vnzoleal de nedescris. Mainile de lux curg n
    toate prile. De unde stau eu, par nite picturi ce
    se scurg pe dou canale formnd un strat de ap me
    talic. Observ c, de nicieri, a aprut Ela. St lng
    mine aezat pe geamantanul cu cadru metalic. Este
    geanta ei de cltorie. nseamn c am plecat m
    preun. Unde i cnd, nu a putea spune. n schimb,
    am ajuns nvrtindune prin jurul Grii Centrale din
    Amsterdam pn ce am nimerit n Cartierul Rou.
    Pe loc am recunoscut jungla. mbibat n civilizaia
    cea mai bogat i cea mai cultural, cu fare adaptate
    la mersul metropolitan, cu erpi invizibili pn n
    momentul atacului, cu lei, tigri, pantere, crocodili,
    maimue carnivore i mult, mult vnat. Aici, banii
    sunt sngele i sufetul carnea. Un Porsche se inter
    secteaz cu un BMW ce vine din sens opus chiar n
    dreptul nostru i curenii de aer m traverseaz prin
    tot corpul ca dou lame inofensive. M gndesc c
    aa o f pe aici.
    Cic pisicuele astea olandeze, hibrizii tia
    exagerat de crcoi, nici nu te bag n seam dac
    eti brunet. S nu mai vorbim de nlime, dac nai
    peste unu optzeci i cinci
    A, i cum ? Dac vrei s fui i tu un exemplar
    din sta, nu se poate ?
    24
    Nici o ans. Vrei la pizde, plteti. Nu i pot
    spune ct de ru mi pare pentru tine. Uneori m
    simt aa norocoas c sunt femeie ! Am pizda mea
    la dispoziie nonstop.
    Taci ! nceteaz odat cu porcria asta. Ce ca
    ut erpii invizibili i maimuele carnivore n dis
    cuie ? strig, scos din mini.
    Ce ? pufnete Ela n rs. Cine dracu a vorbit
    despre aa ceva ?
    O, da, greeala mea. Fusese una dintre vocile
    alea. Cum miam dat seama de asta, euforia a n
    ceput s ia proporii i mam trezit trntit la p
    mnt i trt napoi pe canalele subiri i nclcite
    ale memoriei. Apoi am intrat peo u. n camer
    era noaptea petrecut cu trei ani n urm n Bizar
    Club. Exact aceeai noapte, cu mine la faa locu
    lui nghiind pn la urm viseptol dup viseptol.
    Acum mi puteam verifca o curiozitate.
    Cnd am ieit din club, mi amintesc c era dimi
    nea. Aa puteam afa aproape cu exactitate cnd
    fusesem trt n escrocheria asta temporal. Tot ce
    aveam de fcut era s caut ieirea din bar. nainte i
    la dreapta, dup care am mpins uile metalice i am
    ieit la lumin. Acum mai rmnea doar s mi dau
    seama dac este mine sau poimine. Am traversat
    strada i mam oprit pe scuar. Ela era acolo, stnd
    confortabil pe bagaje. Mam aezat pe cimentul tro
    tuarului i am nceput s vorbesc cu ea privindo de
    jos n sus.
    Aa cum st puin aplecat spre mine, prul i
    cade peste umeri i se rsfr exact ct, printre fre,
    25
    soarele s i strecoare razele pentru a se opri pe bu
    zele mele. Lumina astfel fltrat are gustul Elei.
    Salut, eti romn ? m ntreab unul ce tocmai
    trecuse prin faa mea.
    Sar n picioare. Nu m ateptam chiar la asta. Dar
    acum este posibil s tie chiar i cum m cheam.
    Ceva nu este n regul, i spun Elei.
    Eti paranoic. Vrei s ne micm puin ?
    Un singur gnd : diavolul vorbete mereu pe lim
    ba ta. Tot aa a continuat s vorbeasc i strinul.
    n acelai timp, sa ntors i sa apropiat de noi. E
    mic i blond. Are freza lui Elvis. Jachet neagr din
    piele cu talie scurt i manete supraelastice. Gini
    negri i aproape mulai. Ciocate scurte de var. De
    sub zmbet i se arat dinii foarte mici.
    Team auzit vorbind romnete, eu sunt din
    Ploieti, domnioara vorbete i ea romnete ?
    Romnc ? ntreab strinul ctre Ela, fr s i ia
    ochii de la mine.
    Da, rspund, e romnc i ea.
    Turiti ?
    Da.
    E, zi i tu, frate ce ora ! ? De la oraul sta o
    s piar lumea. Din cartierul sta, de aici.
    Da, e jungla. Iad.
    Ce iad, frioare ? tia la orice col de stra
    d i ofer cocain, pastile, le scot cu pumnul din
    buzunar i te las pe tine s alegi. Ce iad ? Cu iadul
    ma obinui, dar oraul sta l ursc.
    26
    tiam c mi aruncase pastila. Atepta sl ntreb
    unde i cine l ntrebase pe el, pe la coluri, c pe
    mine nu m ntrebase nimeni nimic.
    De cnd suntei aici ?
    De dou zile.
    i mai stai ?
    Da, dar nu mai stm acolo.
    nc de la nceputul cltoriei triam cu teama c
    pastilele de viseptol nu mi vor ajunge pn la fnal.
    Aveam ct s zic c nu aveam.
    Viseptol ? lam ntrebat. n fond era, dup cum
    bine a spus Ela, un strin care sa oprit i, fr s
    aib nici o valiz la el, nea spus c urte oraul sta.
    Pfu ! fcu strinul. Eti norocos. Viseptolul
    este rar chiar i aici. Dar nu pot s cred ce noroc
    ai, unde mai pui c vorbeti i romnete. De unde
    suntei ? Din Bucureti ?
    Nu, din Constana, ncerc si mai domolesc
    entuziasmul folosind un ton blazat. Oricum, nu
    vreau s se ajung unde tiu deja co s se ajung.
    Mai bine zi cei cu viseptolul la.
    Ai dat fx peste omul potrivit. Cu greu se mai
    gsete aa ceva n zilele noastre. tiam, aa c
    miam fcut rezerve. Dar o s te coste ceva, s tii
    Pi ct este bucata ?
    Depinde, cte vrei ?
    Vreo cincizeci, s spunem.
    i le pot da la patru euro bucata. E bine ?
    E bine. Ce era s fac, oricum nu cred o iot din
    ceea ce mi nir acolo.
    n regul, s mergem atunci.
    27
    Fr prea multe explicaii, a luato n faa noas
    tr. Vorbete fr oprire i la un volum care ne obli
    ga s mergem aproape de el pentru al auzi.
    Unde trebuie s mergem ? ntreab Ela, creia
    evident c i vine peste picior s se deplaseze aiurea
    dup cai verzi pe perei. O iau dup strin i merg la
    aproximativ cincizeci de centimetri n dreapta lui.
    Din spate, se aude cum Ela i trie bagajul.
    Imediat ce mam pus n micare, am spart crusta
    de linite ce se formase deasupra oraului.
    Unde mergem ? repet ntrebarea, vznd c
    strinul nu se sinchisete si rspund Elei.
    Mergem la mine acas. Doar nu credeai c um
    blu cu ele n buzunar ? !
    Nu mi place asta deloc, se aude iar din spate
    printre scritul roilor de la geamantan. Eu nu am
    chef s merg nicieri. Nu vrei s te duci tu singur i
    noi s te ateptm aici ? l ntreab Ela pe strin pe
    un ton mieros. tie c de rspunsul lui depinde tot
    ce va urma. tie c eu voi asculta de acest strin pn
    cnd m voi vedea cu pastilele de viseptol n mn.
    Dar nu stau departe i putem urca la mine. Am
    destul loc i, n plus, n strad este periculos.
    De aici ncepe nvrteala. Strdue peste strdue.
    Uite o ra care se bag cu totul la fund ! mi
    arat Ela entuziasmat spre cercurile rmase n
    urma psrii pe suprafaa lin a apei. Ce ra este ?
    Parc am vzut i la noi n portul Tomis.
    Nu este nici o ra, drag, este un scufundac,
    de cnd i tot spun s mai iei i tu la plimbare. S
    i dai curul jos din main.
    28
    Dei nu este iubita mea, Ela ncepe s se alinte pe
    lng mine ca i cum ar f. O face att de bine, nct
    a putea crede c am fost aa de rupt noaptea trecut
    nct neam traso, neam fcut tot felul de jurmin
    te i acum nu mi aduc aminte nici n ruptul capului.
    Hai, m ! De ce eti ru ? Mereu trebuie
    s m critici tu, chiar i indirect.
    Nu, dar nu poi face aceeai greeal la infnit.
    De ce nu ? Cine o s m opreasc ? Tu ? Ha !
    Nu, dar te rneti singur.
    Auzi, tii ceva ? Nu m lua pe mine cu vrjeli
    din astea, nu ne tim de ieri, de azi. La urma urmei,
    mi se rupe de cum l cheam pe la.
    Simplu, scufundac.
    M doaren cur de el. Nici mcar acolo. Mai
    bine vezi unde mergem, s nu ne trezim n curul
    gol. Cinei sta ? l tii ?
    Ce ntrebare stupid. De unde dracu sl tiu ?
    Crezi c cunosc toi romnii ? Eu zic s te liniteti.
    Totul va f bine. Rezolvm asta i apoi facem ce vrei
    tu. Sau dac nu, ne putem da un loc i o or de ntl
    nire i ne vedem atunci.
    Mie lene s merg singur, vin cu tine.
    O fat frumoas ca dumneavoastr ar trebui
    s aib mai mult curaj, se bag strinul n discuie.
    tiu ce gndete Ela despre asta i simt cum sub
    mine crete pe nersufate un butoi cu pulbere. Cu
    ifosele ei radicale, ar putea arunca toat situaia n
    aer ct ai clipi. Eu, n schimb sunt gata s merg pn
    n pnzele albe. Nu am nimic altceva de fcut. n
    cele din urm, ne oprim n faa unei ui albe.
    29
    Strinul a descuiat, a luaton sus pe scri i noi
    lam urmat. Dei ardeam de curiozitate s afu cu
    ce se ocup Strinul, nici nu mia trecut prin cap
    sl ntreb. Iar despre el nu tiam dect c este un
    romn din Amsterdam, ora pe care, dup spusele
    sale, l urte.
    Dou camere. O baie. Asta trebuie s fe camera
    de zi. Pe jos sunt numai perne mici de toate culorile.
    Perne albastre, roii, verzi, violet, galbene, negre,
    portocalii. Un curcubeu n toat regula. Un curcu
    beu mpiat, umplut cu fulgi sau burete.
    Luai loc, ne invit Strinul, putei sta oriunde.
    Merci.
    Pe mine o s v rog s m scuzai cteva minu
    te, dar voi simiiv ca acas.
    Neam trntit la ntmplare. Strinul a disprut
    n camera cealalt nchiznd ua dup el. Am dat
    drumul la muzic i, imediat ce am auzit vocea lui
    Freddie Mercury, am neles cu ce se ocupa Strinul
    n Amsterdam.
    stai poponar, iam optit Elei la ureche, s
    nu care cumva s m aud Strinul.
    E pe dracu ! ma contrazis ea violent i nejus
    tifcat. Nu am avut ns timp s io ntorc din cauza
    Strinului, ce i fcu apariia. Era schimbat total.
    Alt frez. Costum galben, jachet i pantaloni
    mulai, plini de paiete negre i verzi. Era s m puf
    neasc rsul de cum ia fcut apariia. i ia f rs
    n fa dac nu aveam nevoie de el. De rs tot am rs,
    dar degeaba, dac o faci n interior i nu se aude, nu
    are nici un farmec.
    30
    Ce fac porumbeii ? V simtei bine ? ntreab
    el fcnd cu ochiul, pentru a ne da de neles c dez
    acordui cioac.
    Excelent ! i rspund cu un entuziasm fals,
    gndul findumi doar la viseptoalele alea pe care
    nu le mai scoate odat.
    Fermecat de coloratura pernelor, nu observasem
    pereii tapetai cu busturi brbteti de toate feluri
    le, de la obez la somalez. Am nimerit la Poponarul
    ef acas, mi zic n gnd.
    ncepusem s mi pierd rbdarea. Momentul se
    apropia. Palmele, evident, transpirau.
    Bun, zise Strinul, acum putem trece la afaceri.
    Perfect, am aprobat eu inutil, din moment ce
    m afam acolo.
    Cte ai zis c vrei ? C nu mai in minte.
    Pi, nu am zis, sau am zis ? Nu mai conteaz.
    Sunt bune ?
    Bune ? Ha ! O s te fac maimu. De fapt, ce
    vorbesc eu aici, mult dincolo de maimu. O s re
    trogradezi n divizia D a umanitii.
    Pi, hai odat, s nu mai pierdem timpul.
    mi dau seama c nici mcar nu tiu cum l
    cheam.
    Uite, mi place de voi. Ce zici dac i dau o
    sut la trei euro bucata ? i n timp ce negociaz,
    Strinul bag mna adnc n stratul de perne de
    unde scoate o pung n care stau cumini pe puin
    dou kile de viseptol.
    Rsufu uurat i, fr s pierd timpul, scot din
    tro micare trei sute de euro din buzunar. i ntind
    31
    Strinului. El i ia i i pune pe o pern roie i, fr
    s se uite la ei mcar, cu mna cealalt, face o groa
    p n perna albastr dintre noi, n care vars un
    muuroi de pastile.
    Pot ? ntreb eu politicos, ntinznd mna.
    Cum s nu, servetete.
    Am luat dou pastile i, n timp ce m pregteam
    s le duc la gur, am simit mna Strinului pe mna
    mea. M strngea, nu jucrie.
    Ce faci ? Nu eti ntreg ? Pi, noi lum cte ju
    mate i abia o scoatem la capt i tu vrei s iei dou ?
    O s i plesneasc minile i creierul va face im
    plozie. Nu te juca cu astea, nu am chef s te am pe
    contiin.
    Am pus la loc cele dou pastile ca un copil cu
    minte. Nu mi puteam ns lua ochii de la ele.
    Degradarea se admira cu bucurie n oglind. De
    pen dena era mndr de sine. Eram acas. Era i
    Ela. Totul era bine.
    Strinul a rupt n dou un viseptol i mia pus o
    jumtate pe limb.
    33
    Trecutul a devenit prezent
    De cnd suntei mpreun ? ne ntreab
    Str inul.
    Nu suntem mpreun. Suntem doar prieteni.
    Hai, pe bune ? !
    Pe bune.
    i nu iai traso niciodat, vrei s spui ?
    Ne futem din cnd n cnd, rspunde ferm Ela.
    Dar att.
    Pi, ce ar mai f n rest ? ntreab Strinul, ridi
    cnd din umeri.
    Eeeee, ar mai f Ar mai f dragostea,
    afeciunea, nelegerea, compasiunea, fria adic
    iubirea, pe scurt. Tot ccatul la.
    Ieind din gura Elei, aceste vorbe mi se par un
    semn de maturitate. Dei locuim de ani buni mpre
    un, nu tiu nici pn azi dac o iubesc. Despre sen
    timentele ei nici nu are rost s mai vorbesc. Oricum
    ar f, evident, ne convine. Mereu ne facem vacanele
    mpreun.
    i io d bine ? ntreab Strinul, privin
    dum ferm n ochi.
    Pentru o clip cred c sa terminat, c nu vom
    mai iei vii de aici, ns lucrurile decurg exact pe
    dos de cum m ateptam. n loc s i dea un ut n
    gur, Ela l privete brusc pe Strin i privirea ei este
    cald. Ce dracu ? O f de la pastile. Cldura asta vine
    34
    de la sngele proaspt scurs din cadavrul Strinului,
    mutilat efectiv de tocurile Elei ? Nu. Ela chiar l
    privete ca i cum lar fute, aici i acum. Doar c tot
    n privirea ei se citete c aceste planuri nu m in
    clud i pe mine.
    Dar deodat m lovete.
    O vrei ? io dau, frate, ntind eu coarda,
    doardoar Ela va riposta dintrun moment n altul,
    dar de unde ? Trei kile de viseptol, i este a ta. Nu
    merge nici asta. Devine din ce n ce mai clar c Elei
    i surde ideea.
    Strinul se lungete spre Ela i, ntinznd mna,
    o apuc de gamba piciorului drept i o scutur cu
    putere.
    Material bun, tat, nu glum. Carne proasp
    t i eapn. Min de aur. n scurt timp, Industria
    Filmului Porno va f la picioarele tale. Este tot ce
    mai apuc s aud din gura Strinului nainte de ami
    aeza sub limb o nou pastil de viseptol i de a
    m trezi alergnd prin pdurile domeniului meu
    fredonnd refrenul melodiei mprtierea : Sclavul
    propriei Demene este Stpnul Restului.
    35
    Droguri genetice
    Dndui seam cu ce fel de mutant contemporan
    are dea face, Strinul i cere scuze i dispare iar n
    ntunericul dreptunghiular din perete. Ua se aude
    trntinduse i, pe sub ea, nesc n camera noastr
    cteva raze de lumin electric. Ela m privete ca
    i cum iar cere iertare, rugndum totodat s nu
    pun n nici un fel la ndoial sinceritatea scuzelor
    sale. Ce pot s spun ? Nimic. Tot ceea ce pot face
    este s m asigur c asta vrea cu adevrat.
    Eti sigur c asta i doreti ? o ntreb pe un
    ton din care reiese ct se poate de clar c nu am
    nimic mpotriv i c este absolut liber s fac ce
    vrea, atta timp ct astai ceea ce vrea cu adevrat i
    nu se gsete cumva prins ntro fantezie visepto
    lic neltoare.
    Nu i face griji, m asigur ea, ntotdeauna
    miam dorit s triesc aici. Miam dorit aa de mult
    s mi se ofere aceast ans, nct doar dac miam
    pierdut minile a putea refuza.
    Bine. Eu tiu c i doreti dar ? Filme porno ?
    S nu mi spui c tocmai ie i se pare degra
    dant. Asta lear ntrece pe toate i tear transforma
    ntrun mare ipocrit.
    Cum poi s crezi aa ceva despre mine ? De
    cnd ne tim noi ?
    De cnd lumea, mi rspunde ea.
    36
    Eti prietena mea cea mai bun. Iar dac faptul
    c, dei locuim mpreun de o via de om, nu nea
    mpiedicat s ne acordm unul altuia libertate tota
    l, nu nseamn c nu te iubesc. Iubirea nu are le
    gtur cu gelozia, ea nu poate f amestecat cu ura.
    i eu te iubesc, s tii i s nu te ndoieti nici
    odat de asta. Mereu te voi iubi.
    tii, la nceput nu am crezut nici eu c este
    posibil
    Ce s fe posibil ?
    S m iubeti i n acelai timp s dormi dus,
    cu zmbetul pe fa, n camera cealalt, n timp ce
    eu mio trgeam n camera de zi ba cu Maria, ba cu
    Georgiana, ori cu cine mai tie cine.
    i mie mia plcut cnd eram n baie cu
    Mihai, la din Fish, i tu ai vrut s te pii, c doar
    te trezisei. tiu c neai auzit pentru c nu ai mai
    btut. la mi ddea limbi i tu teai piat n chiuve
    ta din buctrie. n seara aia, dup ce tipul a plecat
    i am rmas numai noi doi, neam traso ca dou
    animale slbatice.
    mi amintesc, da. Cu ct cretea numrul ce
    lor pe care i iubeai, eu te iubeam mai tare. Dar aici
    este vorba de pornografe. Adic de cu totul altceva.
    Gndetete bine.
    nelege, astai tot ce mi doresc. Dac nu
    nelegi asta, nseamn c nu ai neles niciodat
    nimic.
    De ce spui asta ?
    Discuia ne este ntrerupt de Strinul cei face
    apariia n camer innd n mn o pung mult mai
    37
    mic dect cea de viseptol. O pung plin cu nite
    pastile care, la prima vedere, ar prea Ibuprofen.
    Ela nu l lu n seam i continu ctre mine :
    Iubindum numai pe mine, nu ai iubi nimic.
    Eu sunt o simpl femeie. E ca i cum ai muca din
    cea mai bun prjitur i ai mesteca aceea prim
    bucic toat viaa ta, ncpnndute s nu te
    atingi de restul. Tu vei muri cu ultimele frimituri n
    gur i prjitura mucat va rmne dup tine att
    de veche i att de nefolositoare.
    Pentru asta te iubesc, Ela, i spun i, trgndo
    spre mine, o srut tare, strivindumi buzele de ale
    sale pn cnd muchii feei fac zgomot i durerea
    devine insuportabil.
    Strinul sa trntit brusc ntre noi i nea ntre
    rupt defnitiv discuia.
    tii ce sunt astea ? m ntreab i ridic punga
    n dreptul capului, pe care il sprijinise n cealalt
    mn. Droguri genetice, mi rspunde el imediat,
    bnuind c nam de unde s tiu aa ceva.
    Droguri genetice ? !
    Da, droguri genetice, confrm Strinul. Cea
    mai recent descoperire n materie de narcotice.
    Luxul suprem.
    Luxul suprem ?
    Exact. Dac pn acum totul se ntmpla
    numai n capul consumatorilor, acum situaia este
    cu totul diferit. Nimeni nu va mai putea acuza pe
    cineva de o eronat percepere a realitii sau de
    toate ccaturile alea de care sunt acuzate, de obicei,
    organismele chimice.
    38
    Ce pot spune ? Sunt un colar ndrgostit de pro
    fesorul de religie care tie adevrul absolut despre
    Dumnezeu i univers n general.
    Ma lsa chiar sodomizat pentru a afa secretul.
    Nu mi amintesc s mai f fost vreodat aa de curios
    cu privire la un lucru, poate doar ntro alt via n
    care am fost pisic, fr s tiu nimic sigur despre asta.
    Miam pierdut de mult controlul i nu tiu ce s
    cred. Nu tiu dac situaia asta este una real sau
    dac viseptolul este de vin. Confuzia mi crete
    i mai tare cnd Strinul i scoate basca cu tot cu
    partea capului pe care aceasta io acoper. Arat
    ca i cum cineva iar f secionat n dou capul de
    sub sprncene n sus. I se vede creierul. ngrozit de
    aceast privelite, m uit imediat la apca pe care
    Strinul a aezato pe perna lila, cu faa n sus. O
    apuc i ncep so ntorc pe toate prile cu gesturi
    disperate. Nu vreau s m gndesc la ce mi se citete
    acum pe chip. n apc nu se af nimic i nu sunt
    nici mcar pete de snge. Tradiionala cptueal,
    nimic altceva.
    Apoi m uit brusc i suspicios ctre Strin. A fost
    o simpl halucinaie, mi spun i m linitesc pe loc
    vzndul pe Strin cum i plimb mna prin pr.
    Totul este la locul su. nc un moment ca sta i
    mia putea pierde cumptul, riscnd astfel s pun
    n pericol toat afacerea.
    Zi dracu odat despre ce este vorba, m aud
    urlnd.
    Ce tii despre genetic ?
    Cam ce tii tu despre Atlantida.
    39
    Pi, uite, treabai simpla. Simplu de explicat,
    pentru c, n rest, nui simpl deloc.
    Zicnd asta, Strinul rstoarn punga n aceeai
    groap din perna pe care sttuse, ceva mai devre
    me, viseptolul. Acum vd c, dei toate pastilele
    sunt albe i au aceeai form, fecare n parte este
    tanat cu un nsemn diferit. i iar m simt ca o pi
    sic ce nu i gsete linitea pn ce nu cerceteaz
    totul n jur.
    Pot ? i cer eu politicos acordul Strinului,
    ntinznd n acelai timp mna spre habitatul
    senzaiilor puternice.
    Da, cum s nu, rspunde prompt Strinul.
    Nu are nici un rost s m gndesc la vreo alege
    re, aa c iau o pastil la ntmplare i ncep so pri
    vesc cu atenie. Este lunguia i nu foarte tare. Pe
    una dintre fee are o tan n care este prezentat
    prbuirea lui Icar.
    Asta ce efect are ? ntreb.
    Foarte simplu, iei una i, timp de dou spt
    mni, i cresc aripi i poi zbura. Apoi se usuc i
    cad. Imediat se dezintegreaz.
    Pi i ceva mai vesel nu puteau i tia s pun
    pe ea ? Tocmai o tragedie care sa ntmplat n min
    tea unui grec tmpit de acum mii de ani sau gndit
    ei c ar f la fx ? Ha, ha !
    E, nui vorba de asta. Dar sunt obligai de
    Ministerul Sntii Aceeai poveste ca i cu
    igrile.
    Vrei s zici cs legale ? ntreb, nevenindumi
    s cred aa ceva nici n ruptul capului.
    40
    Unele da, altele nu. Dar cum se ntmpl tot
    timpul, au nit i alea interzise din laboratoare
    direct n gurile noastre. Uite, asta este interzis,
    mi spune Strinul alegnd o pastil din muuroiul
    dintre noi.
    De ce ?
    Pentru c te face invizibil i nimeni nu are voie
    sa fe invizibil.
    Cnd o priveai, pastila nu se mai vedea. ncepeam
    sl cred.
    i tot aa, Strinul i continu prezentarea. Pe
    msur ce mi explic, mi dau seama c totul este
    posibil. Cine vrea patru mini s ridice mna. Vrei
    dou puli, se face. O ureche n piept, s i asculi
    inima ? Nici o problem. Sau poate o ureche n pal
    m, s poi auzi pipitul, mngiatul sau lovitura.
    Vrei branhii, ca s poi respira sub ap ? Ia deaici.
    Vrei s ai nc o limb sub buric pentru ai satisface
    iubita ? Cautne. Mai vrei nc un cap ? Te ajutm
    noi, pentru c nimeni nu tie mai bine ca noi c
    dou capete gndesc mai bine ca unul singur. i tot
    aa o ine Strinul pn ce m aduce la exasperare.
    Sunt pe muchie de cuit.
    Tavanul camerei este fundul unei prpstii.
    Pereii devin abrupi. Sunt convins c muli turiti
    au czut acolo, intrnd cu totul n pmntul alb ca
    ntrun mormnt hrpre. n apartamentul de dea
    supra, viermii colcie nfometai i lenei, pentru a
    nu rmne fr energie pn la urmtorul cadavru.
    Va dura ceva timp pn s m obinuiesc cu asta,
    mi zic. mi surde totui ideea unei gti de prieteni
    41
    zburtori. Posibilitile sunt nelimitate. M i vd
    mpreun cu o ceat de voluntari, ridicndune
    pn ce, de jos, vom prea nite simple psri. Nu va
    observa nici dracu cnd ne vom deschide toi liul
    de la pantaloni i ne vom pia pe ora, fcndui pe
    locuitori s cread c plou. Uite i doi ndrgostii
    srutnduse romantic n ploaie. Uite ranii cum i
    mulumesc lui Dumnezeu c le ud culturile. Uite
    cum rsar ciupercile imediat ce tragem fermoarele.
    Cu Strinul m neleg pe loc. Io voi lsa pe Ela
    i el mi va da n schimb cte trei pastile din feca
    re. Asta nseamn cam o sut douzeci de buci.
    Evident c Ela se las aparent vndut de dragul
    meu. tim amndoi foarte bine c ar f rmas ori
    cum, chiar i pe gratis.
    M pregtesc de plecare. Dar, nainte, l rog pe
    Strin s ne lase singuri pentru o jumtate de or.
    Nici o problem, spune Strinul ridicnduse
    n picioare. Voi f n camera cealalt. Dac avei ne
    voie de ceva, nu ezitai s batei. Apoi dispare iar n
    dreptunghiul negru din perete nchiznd ua.
    43
    n vizit la colecionar
    Miam luat la revedere de la Ela i am ieit n
    strad. Acesta este un moment n afara istoriei. Un
    moment ce trece neconsemnat i nu exist pentru
    cititorii mptimii. Orgasmul. Controlul suprem.
    Stoarcerea vieii. Imaginile ce mi trec prin faa
    ochilor, pe drumul spre Central Station, m ajut
    realmente n aceast diversiune.
    Tineri veseli cu ctile n urechi miun peste
    tot. Tineri de toate vrstele. Tineri btrni, tineri
    copii cu prinii lor la fel de tineri. Tineri ce, din
    cauza vemintelor pe care se alearg culorile vii i
    proaspete, par ntro forfoteal continu, ntrun
    dutevino etern, chiar dac nu fac altceva dect s
    stea pe scaunele trenului sau n picioare, innduse
    de bar. Totul pare s aib legtur cu tinereea
    pur, n care totul este permis i nimic nu mai r
    mne de iertat sau de condamnat. i lucrurile se
    complic fr nici un fel de mil. Cnd privesc na
    poi, aps o acceleraie invizibil i toat viaa din jur
    prinde o vitez nucitoare i imposibil de controlat.
    M trezesc luat de viitura asta de carne amesteca
    t i trt napoi n Cartierul Rou unde, cum m
    opresc pentru numai o secund s mi trag sufetul,
    doi negri n parpalace din piele neagr se reped spre
    mine i mi ofer cocain. Imposibil de refuzat. De
    o parte i de alta a canalului, numai oferte tentante.
    44
    Dar, chiar i n aceast demen strlucitoare, n tot
    acest desfru inocent, exist lucruri att de nelalo
    cul lor, nct simplul fapt c se af acolo le ntoarce
    pe dos tot sensul. Aa se face c nu am ncotro i m
    opresc involuntar n faa panoului publicitar ce m
    informeaz c acolo i numai acolo, la parterul ace
    lei case, pot vizita cea mai mare Colecie de ngeri
    din lume. Un brbat ridicol de nalt, cu ochiul stng
    acoperit de unul din peticele alea negre pe care le
    poart piraii prin flme, m privete de la fereastr
    i mi face semn s intru. Nici prin cap nu mi trece
    sl refuz.
    Bine ai venit ! mi ureaz jovial Colecionarul
    i, fr s mai piard timpul, m ia de bra i m con
    duce n prima camer, a crei fereastr d n curtea
    interioar a casei sale. Privind colivia n care ngerul
    st ca un sticlete pe bul lui, nu sunt sigur c este
    chiar aa, dar vocea Colecionarului pare real i n
    clin s cred c sunt treaz.
    Pe vremea cnd era om, ngerul Copil a fost
    mare. A trit mult, apucnd s mbtrneasc chiar.
    Acum nai zice, dac te uii la el. St toat ziua n co
    livie. Pot s i las ua deschis, degeaba, nu se ncu
    met s ias afar. i ntinde doar aripile aa, ct s
    nu i amoreasc, i n rest nimic. Mam pclit cnd
    lam cumprat i credem c nu a costat puin, mi
    spune Colecionarul i, apucnd bastonul de lemn
    cu vrful de aur foarte ascuit, l bag printre gra
    tii il neap pe ngerul Copil ntre coaste. ngerul
    Copil i acoper din refex corpul gol cu aripile. I se
    mai vd doar picioarele de la glezne n jos.
    45
    Cnd face asta, pot s jur c totul este o min
    ciun i c nu a fost niciodat brbat, mi spune in
    dignat Colecionarul i ndreapt iar bastonul spre
    ngerul Copil.
    De ce faci asta ? Nu vezi c l doare ?
    l doare ? Cum s l doar ? Nul doare nimic.
    Este un prefcut i face asta creznd c ne impre
    sioneaz. Ei bine am o veste proast pentru tine,
    micuule, i spune Colecionarul ngerului Copil.
    Hai, f ceva, cnt, danseaz, spune un banc dac
    vrei s ne impresionezi, nu apela la tertipuri din
    astea de pizd proast, doar nu i dau de mncare
    degeaba.
    ngerul Copil ncepe s tremure de spaim i se
    retrage n fundul coliviei cu spatele lipit de gratii.
    i ine n continuare aripile nfurate n jurul cor
    pului. Arat ca o feti speriat. O feti ce poart o
    rochie simpl, croit din pene albe ce sclipesc ori
    de cte ori soarele reuete s strpung norii groi
    cu cteva raze ce intr pe fereastra de lng colivie.
    Hai, poponarule, scoate dracu rochia aia de
    pe tine, c m faci s vomit, url Colecionarul la
    ngerul Copil i l neap, foarte tare de aceast
    dat, cu bastonul printre pene.
    Ajunge ! ip eu il prind pe Colecionar de
    mna n care ine bastonul, strngndul foarte tare,
    s neleag c nui de glum. Pentru ce dracu lai
    cumprat ? Sl chinui ? Mai bine i dai drumu s
    zboare, i gata.
    Colecionarul se smucete din strnsoare re
    uind, ct ai clipi, s i elibereze braul i m
    46
    trntete la pmnt. mi pune un picior pe piept
    i i las n el toat greutatea corpului. mi plimb
    prin faa ochilor vrful ascuit al bastonului i apoi,
    cu o micare precis de soldat antrenat n trupele
    speciale, m neap cu el sub brbie.
    O singur micare i eti mort, mi zice Co lec
    ionarul pe un ton impersonal, ca de robot uman.
    Ce crezi c faci aici ? Adic eu te primesc la mine n
    cas i tu aa mi mulumeti ? Data viitoare, cnd te
    vei mai amesteca n problemele mele, i voi scoate
    creierul prin gur cu bastonul sta. nelegi ?
    Nu i pot rspunde n nici un fel, att de tare m
    apas cu piciorul pe piept. Nu pot nici s dau din
    cap din cauza bastonului ce mi neap brbia.
    Cred c am fost destul de clar, spune ctre
    mine Colecionarul, recptndui vocea de om, i
    mi ridic piciorul de pe piept. Apoi se ntoarce iar
    spre ngerul Copil i l neap cu bastonul n frunte,
    de aceast dat. Pcat c nu mai am nc unul ca sta,
    spune iar ctre mine, fr s se ntoarc. Ia f pus s
    se bat ntre ei. Ar f fost un spectacol pe cinste i mi
    cer scuze c nu pot s i ofer o astfel de distracie.
    Hai, ridicte, nu sta ntins acolo pe jos, este rece i
    poi face o pneumonie de toat frumuseea, doar nu
    vrei s i strici toat vacana. Sl lsm pe travesti
    tul sta mic pentru moment, ne vom ocupa de el un
    pic mai trziu, hai s trecem la lucrurile cu adevrat
    serioase. Bi, muistule, vezi ce faci ct nu sunt pe
    aici, s nu te caci cumva sau s faci lab, c dracu te
    ia, l amenin Colecionarul pe ngerul Copil, ar
    tndui bastonul, dup care se ntoarce spre mine i,
    47
    lundum de bra, m conduce spre ieirea din ca
    mer. Ceea ce i voi arta acum este, cum mi place
    mie si zic, piesa de rezisten a coleciei mele. Nu
    tie nimeni cu precizie ce vrst are, oricum, este
    vorba de cteva zeci de mii de ani. Valoarea sa este
    inestimabil, m asigur Colecionarul, n timp ce
    m conduce pe un coridor ngust, vopsit, cu tavan
    cu tot, n rou aprins i viu, nct ncep s cred c n
    loc de var a folosit snge nind dintro fin afat
    n via la momentul respectiv.
    Coridorul d ntro alt camer, ceva mai mare
    dect prima, n mijlocul creia se af singura pies
    de mobilier acoperit ns n ntregime cu o hus
    de mtase neagr i groas. Pereii sunt albi ca i
    ua pe care am intrat i care, din acest motiv, nu se
    mai distinge. Colecionarul apuc un capt al pre
    latei i trage de el cu putere. n camera fr feres
    tre nvlete o lumin albastr ce coloreaz pereii
    i aerul. Este att de puternic, nct mi ia cteva
    secunde bune pn s pot distinge obiectul imens
    pe care l am n fa. Este un acvariu care pornete
    direct din podea i se termin la numai civa cen
    timetri de tavan. n el noat, zbenguinduse ca un
    guppy, un nger Copil cu Aripi de Pete.
    Colecionarul se apropie de bazin i i lipete
    mna de sticl. ngerul Copil face cteva micri
    foarte rapide din cele trei nottoare i vine repe
    de lng mna Colecionarului, lipindui obrazul
    drept de geam. Acum vd foarte limpede cum solzii
    de pe aripioare i strlucesc albastru i c de acolo
    vine toat lumina.
    48
    Dac ar f dup el, nu ar dormi niciodat i
    sar fi de colocolo ca un nebun. ns mie fric
    s nu moar de oboseal i deaia l in acoperit cu
    husa asta neagr. l am de cnd m tiu. Tatl meu
    la cumprat, cu muli ani nainte ca eu s m nasc,
    de la un pescar btrn. Nu vorbete i nu poate f
    scos din ap. Nici mcar nu mnnc. Se joac toat
    ziua, dac uit sl acopr.
    Colecionarul vorbete cu privirea pierdut pe
    trupul ngerului Copil cu Aripi de Pete. Ce drac
    de nger o mai f i sta ? m ntreb eu mirat, i
    oare cum a rmas neobservat n crile de religie ?
    Nu mi amintesc s f citit vreodat mcar o singu
    r referin despre existena lui. La ntreba pe
    Colecionar, ns nu tiu cum ar putea interpreta
    ntrebrile mele i nu mi pot asuma nici un risc n
    ceea ce l privete, dup momentul petrecut lng
    colivie.
    Apoi, fr s m anune mcar, Colecionarul
    acoper bazinul cu prelata neagr i, apucndum
    iar de bra, m ndrum spre ieirea din camer.
    Mai mult ca sigur stai snge, mi zic cnd m
    trezesc iar n mijlocul coridorului rou.
    Dar tablourile ? m aud ntrebnd fr s gn
    desc, fr ca mcar s fu curios, fr smi f spus
    mcar cineva.
    Tablourile ? Ce tablouri ? m ntreab Colec
    ionarul ncruntndui sprncenele.
    Tablourile repet eu, trebuie s avei i o
    colecie de tablouri i nclin s cred c este una im
    presionant, ncerc eu s l fatez pe Colecionar.
    49
    Tablouri ! ? H ! Auzi la el, tablouri. Dac vrei
    s vezi tablouri, dute la muzeu, biete. Aici nai s
    vezi aa ceva. i bai joc de mine ? Credeam c eti
    un om serios ! se aprinde Colecionarul.
    mi cer scuze dac vam deranjat cu ceva,
    trebuie s f fost prost informat.
    Ar f bine s fe aa, adic s f fost prost in
    format, mi zice Colecionarul pe un ton impuntor
    i se oprete n mijlocul coridorului rou, strngn
    dum iari de bra, ceva mai ncet totui dect
    prima dat. Altfel a f nevoit s cred c ai venit n
    cas la mine i acum m iei peste picior. Mai bine
    termin cu prostiile i hai s vedem ce face porcul
    la mic. Sunt sigur c se masturbeaz. Sunt cu ochii
    pe el de ceva vreme, dar ce s spun, biatul este bun,
    mereu m face, dar ct crezi c o si mai mearg ? l
    prind eu ntro zi i atunci
    Chiar crezi una ca asta ? l ntreb pe Colecionar
    astfel nct s mi maschez indignarea.
    Una ca asta ? La ce te referi ? mi ntoarce
    Colecionarul ntrebarea foarte surprins.
    C se masturbeaz la asta m refer. Cum poi
    s crezi asta despre el i, n acelai timp, s fi con
    vins c este un nger veritabil ?
    Uneori am impresia c nu este altceva dect
    un coco schizofrenic i da, ca s i rspund sincer
    la ntrebare, cred c se masturbeaz. Cine tie ce
    face el sub aripile alea.
    Poate doar se apr de bastonul la cu care l
    tot nepi, la asta nu teai gndit ? Nu ia trecut prin
    cap c poate l doare ?
    50
    l doare pe dracu ! Nu l doare nimic, se d lovit
    ca s v fe vou mil de el i se folosete de asta ca s
    se acopere cu aripile alea i s se masturbeze sub ele.
    Nou ? Care nou ?
    Da, vou, adic vizitatorilor.
    Ajungem n faa uii. Colecionarul i duce de
    getul arttor la gur i, uguindui buzele, mi face
    semn s tac. Apoi i lipete urechea de ua ce d n
    camera n care se af colivia ngerului Copil. Foarte
    ncet rsucete mnerul, reuind s nu fac zgomot
    i apoi, izbind ua de perete, se npustete n came
    r urlnd ca un descreierat la ngerul Copil :
    Aha, pn aici ia fost, iam spus c te voi
    prinde pn la urm, ei bine, micuule, ziua aia a ve
    nit ! strig Colecionarul i ridic fulgertor basto
    nul cu intenia clar de al pedepsi pe ngerul Copil,
    ce st nepstor sprijinit de gratii chiar lng ui,
    cu spatele la noi.
    Hei, nesimitule, uitete la mine cnd vorbesc
    cu tine. Te crezi de capul tu aici ?
    Colecionarul tun i fulger i ndreapt vrful
    ascuit al bastonului spre ngerul Copil. M gndesc
    c poate este momentul s mi termin vizita. Acum
    mi este clar : Colecionarul nu este n toate minile.
    I sa pus pata pe ngerul Copil i vrea s l termine cu
    orice pre, iar eu nu pot face nimic pentru a mpie
    dica asta. Dar ngerul Copil este att de calm, nct
    pare suspect chiar i n toat nebunia asta n care mi
    este aproape imposibil s mai trag vreo concluzie.
    Nu d doi bani nici pe mine i nici pe Colecionar.
    St tot aa, cu aripile nfurate n jurul su i cu
    51
    spatele lipit de gratii. Vrful ascuit al bastonului
    se ndreapt cu vitez spre spatele ngerului Copil
    gata s l ucid. O muzic necunoscut nete din
    toate prile n camer, acoperind toat hrmlaia.
    Bastonul Colecionarului nepenete n aer chiar
    nainte s strpung pielea ngerului Copil.
    ncerc s m dau un pas n spate, dar nu merge.
    mi simt muchii rigizi i tari, ca i cum cineva miar
    f scos toat carnea de sub piele i apoi ar f turnat n
    ea mortar, care acum se ntrete cu repeziciune. n
    schimb, Colecionarul arunc bastonul ct colo i
    ncepe s danseze n jurul coliviei. Menine ritmul,
    dei i pierde cu totul controlul. Pn i micarea,
    cu care ntinde braul spre perete i deschide acolo
    un sertar invizibil din care scoate un satr, este in
    corporat n dans, de chiar zici c face parte din co
    regrafe. Privesc reprezentaia ca un spectator lipit
    cu fora de scaun. ngerul Copil cnt, vocea lui m
    paralizeaz, iar pe Colecionar l face s danseze cu
    ochii ieii din orbite.
    Nu m pot opri din privit. Colecionarul dan
    seaz n jurul coliviei dnd din mini, chiar dac n
    dreapta ine satrul. O singur micare necontrola
    t din partea lui mar putea costa capul. O singu
    r not ceva mai nalt s scape din gura ngerului
    Copil, cnd Colecionarul mi trece cu satrul prin
    dreptul pieptului sau al frunii, i asta mar costa
    via. Vocea ngerului se schimb cnd mi spun c
    nu mai ies viu de aici.
    Poate ar f cazul s m gndesc la lucruri mai se
    rioase, dac tot mi voi pierde viaa, dect s sper
    52
    c nu mio voi pierde. ns asta este valabil oricnd.
    Acum Colecionarul las toporica jos fr s se
    opreasc din dans i cu stnga i scoate petecul ne
    gru cei acoper ochiul stng. Cu dreapta i sfie
    pantalonii de pe el cu tot cu chiloi, rmnnd gol
    de la bru n jos. Sare de pe un picior pe altul, futu
    rnd petecul negru deasupra capului. Tot cu mna
    dreapt, i apuc mdularul umfat i l ndreapt
    spre mine ca pe un arttor, oprinduse din dans.
    Fr s i mute privirea din ochii mei, i leag pe
    tecul negru de capul pulii i m salut ca pe un ofer
    superior, ducnd mna la frunte :
    Pirat Sub Acoperire de Gradul Trei, nume de
    cod : Alfred. Raportez !
    i dansul ncepe de la capt, fr nici o con
    tinuare, fr s urmeze nici un raport, fr nici o
    explicaie. Toporica mi trece iar cu lama ascuit
    la numai civa milimetri de gt. ncerc sl rog pe
    ngerul Copil s nu mai cnte, dar buzele mi sunt i
    ele pline cu ciment i nui nimic de fcut.
    Sunt obligat s stau aici unde, din senin, Colec
    ionarul ridic satrul i taie fulgertor sfoara de
    care este atrnat colivia. Observ c, orict de tare
    sar contorsiona n ritmul lui drcesc, Colecionarul
    i ine n permanen mdularul n mn. Petecul
    negru este plimbat de la un capt la altul al pulii.
    Colecionarul se masturbeaz. Se aude zgomo
    tul ca de clopot pe care colivia n care cnt ngerul
    Copil l scoate cnd lovete podeaua ncperii. Are
    efectul unui gong ce pune capt spectacolului. Pe
    neateptate, se instaleaz linitea.
    53
    ngerul Copil sa oprit din cntat. Colecionarul
    este ns epuizat. Dei respir precipitat, respiraia
    nu i se aude. n zadar url Colecionarul la ngerul
    Copil, dup ce reuete s se ndrepte de mij
    loc, nu se aude nimic, doar gura i se deschide i i
    se nchide ntro muenie complet. Pe msur ce
    url, fr s scoat nici un sunet, se albete la fa
    i obrajii i se adncesc spre centrul gurii, ca i cum
    gingiile iar atrage ca nite magnei. Pleoapele i se
    nvineesc. Dup traiectoria capului i forma gurii,
    Colecionarul se pare c rage la ngerul Copil, care
    n continuare nu d doi bani pe el.
    Uia coliviei este izbit cu o furie nebun de
    gratii i mna Colecionarului nvlete nuntru,
    apucndul de ceaf pe ngerul Copil. Cnd l tra
    ge afar, realizez pentru prima dat ct de mic este
    ngerul Copil. Nu are mai mult de douzeci de cen
    timetri, dar asta este ultima problem n momentul
    de fa.
    Colecionarul l ridic deasupra capului pe ngerul
    Copil i, ntorcndul cu faa spre el, continu s
    urle i sl scuipe necontrolat. l ine ca pe un pisoi.
    ngerul Copil tot nu se sinchisete. i pentru prima
    dat de cnd ia rupt pantalonii, Colecionarul d
    drumul mdularului erect i se folosete de mna
    dreapt pentru ai sufeca ngerului Copil rochia de
    pene strlucitoare. ngerul Copil nu poart chiloi i
    are fese albe ca marmura. mi amintesc de Venus din
    Milo, pe care o vzusem ntrun album de art i m of
    ticasem c cearceaful la i acoperea trupul de la bru
    n jos. ngerul Copil este ndoit de mijloc ca o ppu
    54
    de plastilin. Colecionarul l foreaz s se aplece n
    fa i s i ridice curul. Apoi, printro micare rapi
    d i imprevizibil, i ndeas mdularul ntre fesele
    ngerului Copil i, fr s piard nici o secund, n
    cepe s io trag pe la spate. Pentru un foarte scurt
    moment, ngerul Copil se pierde cu frea i cte o
    stea roie i rsare n fecare obraz. Apoi se stinge. Iar
    i rsare, iar moare, i uite aa se creeaz un plpit
    continuu, un plpit simetric ce merge pn ntrun
    rou aprins ce apoi se stinge, apoi se aprinde, apoi
    se stinge, iar seaprinde n obrajii ngerului Copil.
    Colecionarul i ine ambii ochii ntredeschii ca
    efect al intensitii plcerii. Dintre pleoapele ochiu
    lui stng se ntrevede ntunericul foarte intens, ca
    i cum acolo sau retras s moar toi sorii btrni
    rmai fr planete. Ochiul drept este gata s i
    ias din orbit. ngerul Copil arat n momentul de
    fa ca un prezervativ cu aripi. n delirul orgasmu
    lui continuu, Colecionarul i desparte aripile i l
    ine de ele n timp ce io trage din ce n ce mai re
    pede. Apoi, chiar n mijlocul spasmului fnal, cnd
    sunt gata s jur c un fuviu de sperm va ni din
    gura ngerului Copil i va inunda ncperea, Colec
    ionarul ridic satrul cu mna dreapt, n vreme
    ce cu stnga i prinde victima de prul mtsos
    i buclat i, trgndul n sus, i ntinde gtul i
    zang. Capul ngerului Copil se rostogolete pe po
    dea rznd ntrun asemenea hal, nct linitea din
    camer se sparge i ea cu un zgomot de geam imens
    aruncat de la etaj. Colecionarul se prbuete pe
    podeaua rece cu trupul decapitat al ngerului Copil,
    55
    zvcnindui pe pul. Din gtul tiat nete snge
    amestecat cu sperm. Din colul camerei se aude ho
    hotul infernal al capului secionat cu o precizie aa
    de mare, nct din el nu curge nici o pictur de sn
    ge. Ba, mai mult, din cauza rsului, capul ngerului
    Copil sa nroit permanent n obraji. Ceva este n
    neregul, mi zic n timp ce m uit foarte atent la
    trupul decapitat. Nici din trup nu curge snge.
    Cheam Salvarea ! Cheam Salvarea ! url la
    mine Colecionarul. Cheam Salvarea pn nu este
    prea trziu. Ajutooooorrrr ! Ajutoooorrrr ! Cineva
    s cheme o Salvare. Sunt rnit ! MOR ! MOR !
    Salvarea ? ! Cum s chem salvarea ? Ai nne
    bunit ? Te vor da pe mna poliiei i vei nfunda
    pucria pentru omor deosebit de grav.
    Cheam Salvarea ! url ct l in plmnii
    Colecionarul. Nu vezi c miam tiat pula ?
    Pula ? ntreb eu foarte nencreztor. Cum vine
    asta ? zic n sinea mea i neleg totul n clipa n care
    m ntorc spre capul ngerului Copil i l surprind
    mestecndui Colecionarului capul pulii.
    Nu rde, porcule, strig Colecionarul ctre
    capul ngerului Copil. O s vezi tu pe dracu. Tu nu
    sta, cheam dracului Salvarea aia odat, o smi cur
    g tot sngele.
    Pentru moment, am ezitat s sun pentru c nu
    eram convins c este adevrat. Apoi am ridicat re
    ceptorul, venindumi n fre. Dispecerul serviciului
    de ambulan mia cerut adresa Colecionarului.
    Iar ia tiat la pula ? ntreab brusc dispece
    rul cum aude adresa Colecionarului.
    56
    Da ! Nu tiu ce s fac, poate muri n orice
    secund.
    Stai linitit, nu o s se ntmple nimic, putem
    spune c este un profesionist desvrit.
    V referii la Colecionar ?
    Dar la cine ? ntreab dispecerul i mi trntete
    telefonul n nas.
    Sunt pe drum, i transmit Colecionarului.
    Auzind asta, el se ridic n picioare inndui n
    mn pula tiat i o ia la fug ca nebunul pe cu
    loarul ce leag cele dou camere. Dintro micare,
    d la o parte prelata. Aerul se face iari albastru.
    Colecionarul urc pe scria folosit de cel ce
    cur bazinul i, cnd ajunge sus, cnd mai este
    o palm ntre el i tavanul nalt de patru metri, i
    d drumul ca un bolovan, scufundnduse tot mai
    adnc n timp ce ngerul cu Aripi de Pete noat
    n jurul su rznd cu rsul delfnilor. Colecionarul
    atinge fundul bazinului cu spatele. A rmas aa,
    inert, fr s se opun scufundrii cu micri meni
    te sl in la suprafa. ncetncet, corpul se ntin
    de pe fundul acvariului dezmorindui genunchii.
    Mna stng pic i ea inert pe lng corpul subire.
    Numai dreapta i rmne ncletat pe membrul
    decapitat. ngerul cu Aripi de Pete se aeaz n
    genunchi lng Colecionar. i cuprinde cu mna
    stng mna dreapt, strngnd astfel i mai tare de
    mdularul prin care se vedea ca prin furtun. ngerul
    duce mna dreapt la spate i nu tiu de unde scoa
    te un ciocnel cu coada de flde i captul de sti
    cl neagr. Un cub de sticl ntunecat pe b. O
    57
    acadea plin de cioburi. Apoi strivete practic mna
    Colecionarului pe membrul erect i faa acestuia se
    crispeaz de durere. Fr nici o ezitare, ridic cio
    cnelul i l lovete pe Colecionar peste noul cap
    al pulii. O dat, de dou ori. Toc, toc, toc, toc, toc,
    rsun nfundat prin geamul acvariului, n timp ce
    ngerul cu Aripi de Pete i bate Colecionarului
    pula nuntru ca i cum ar bate un cui n podea.
    Cnd ajunge la jumtate, strnge i mai tare, ns
    de aceast dat i oblig victima s ia mna de pe
    membrul erect i continu s bat, o dat, de dou
    ori, de trei ori. Pula Colecionarului intr nuntru.
    Totul se petrece repede. Cum i termin treaba,
    ngerul cu Aripi de Pete l apuc pe Colecionar
    de gt ca pe un pui de gin i l arunc afar din
    bazin. Acesta se prbuete la picioarele mele, n
    vreme ce ngerul cu Aripi de Pete i lipete nasul
    de geam i se strmb la Colecionar scond limba
    i ncreindui fruntea. Se vede ct este de btrn
    de fapt ngerul, cnd chipul i este brzdat de mii
    de riduri ce scot la iveal o mumie egiptean prost
    conservat. Imaginea asta cu ngerul schimonosit
    nu are nevoie de sunet pentru a f nspimnttoare.
    M apuc tremuratul, dar, n ciuda spaimei ce m
    cuprinde, nu l pot lsa pe Colecionar acolo. M
    aplec asupra lui i, abia acum, observ c sub buric
    mai are un buric, un buric perfect rotund i adnc
    al crui capt nu se vede. l apuc de subiori i l t
    rsc dea lungul coridorului rou pn n camera n
    care nc rsun rsul ngerului decapitat. l spri
    jin cu spatele de colivie i m retrag spre ua de la
    58
    intrare cu gndul so terg de acolo ct mai repede
    cu putin. Nu vreau s fu totui ultimul om care
    la vzut n via pe Colecionar, acest lucru ar crea
    complicaii, aa c m rzgndesc i atept, poate
    poate o veni careva.
    Infrmierii dau buzna n camer i, lundul pe
    sus pe Colecionar, se fac nevzui. Dup numai
    cteva secunde, ua se deschide iar cu putere, de
    data asta n camer intr un singur infrmier ce car
    o lad frigorifc. Fr s se sinchiseasc de mine,
    prinde capul ngerului Copil care mestec rela
    xat n continuare i l arunc n lada frigorifc.
    Pleac la fel cum a venit, grbit i fr s m pri
    veasc mcar.
    Nui sntos s mi mai pierd vremea pe aici, aa
    c scot mobilul i chem un taxi, rugndul pe ofer
    s mearg n direcia opus Spitalului, ct mai de
    parte i ct mai repede cu putin.
    Mergi ncolo pn i spun eu s te opreti, i
    zic oferului dup care, scond la ntmplare o re
    vist din rucsac, m prefac c citesc, doar aa, s nu
    stau de vorb cu el.
    59
    Al treilea ochi
    Al treilea ochi era tanat pe una dintre capsu
    lele cumprate de la Strinul din Amsterdam. Aa
    miam dat seama, vzndul singur. Miam spus c,
    negreit, sta ar trebui s fe al treilea ochi i evident
    c este singur, find poziionat la spate. Lucrurile se
    aezau i mi puteam ncepe vacana cum se cuvine.
    Voi face cocktailuri : aripi cu ochi la spate. n cazul
    ochilor, efectul este scurt, de douzeci i patru de
    ore, dar, i aa, provoac tulburri n perioada ime
    diat urmtoare, stri de panic att de adnci, nct
    devin permanente. Exist i primii dependeni de
    un al treilea ochi la spate. Aripile ns nu produc
    tulburri grave i, consumnd acest stupefant cu
    efecte de pn la dou sptmni, se poate muri
    numai i numai din neatenie. n cele mai multe ca
    zuri, rposaii sunt uituci i nu in minte ziua n care
    aripile se vindec, aa c se trezesc oameni normali
    la mama dracu, n mijlocul cerului. ns zvonul
    conform cruia se lucreaz nencetat la pilula Dou
    Creiere, pilul care, pn n prezent, sa dovedit a f
    letal n sut la sut dintre cazuri, nc de la prima
    doz, se apropie din ce n ce mai mult de realitate. i
    vor da ei de capt. Deocamdat urmrim frecvena
    zvonului i sperm ntrun fnal fericit.
    Pentru nc un creier, scria ntro revist de
    tiin, ar f absolut necesar i reconstrucia unui
    60
    al doilea cap. Al doilea cap ar avea nevoie, pentru
    a supravieui, de un al doilea corp. Practic, mai iese
    unul ca tine din tine i plecai mpreun ca o sin
    gur fin. V vei ine de bra sincroniznduv
    micrile, de la cele largi pn la cea mai mic gri
    mas. Sau chiar o clipire n plus. Vei mpri lumea
    ca doi prieteni. Nu vei mai f niciodat singur.
    Imediat mam gndit la prietenii mei. Oricare
    dintre noi ar f fost n difcultate dac un prieten,
    poate cel mai drag, ar aprea brusc la petrecerea de
    revelion cu fratele su geamn. Relaiile dintre noi
    se adnciser att de mult, nct abia ne mai puteam
    suferi unul pe cellalt. i acesta era adevratul mo
    tiv pentru care o luasem pe Ela i plecasem de acolo
    n aceast cltorie. Doi din fecare, chiar i pe rnd,
    ar f prea mult.
    S ne bucurm ns de ce avem. Sunt n vacan,
    i n vacan nu se viseaz, aa c a venit vremea
    s trec la treab. Prbuirea lui Icar i Al Treilea
    Ochi pe limb. Sticlua cu suc de portocale negre
    i imediat lichidul mi alunec pe gt. Lund cu el
    cele dou capsule, pe care le integreaz n sistemul
    digestiv.
    Spatele ncepe s m mnnce. Ceafa la fel. O
    presiune plcut se creeaz ntro zon anume n
    spatele capului. Dar toate astea nu dureaz nici m
    car un minut i, ct a clipi, mi pot admira aripile
    n oglind, att din fa, ct i din spate, pentru c
    acolo, la ceaf, cortina explodeaz. O oglind cu
    dou fee ntre dou lumi sau, mai simplu, o singur
    lume mprit prin aceasta. O oglind retrovizoare
    61
    n care nu m vd, dei vd n ea perfect, ca n nici o
    alt oglind retrovizoare. Limpezime. tiu c feme
    ile lein cnd vd aripi, dar este prea trziu pentru
    asta. Al treilea ochi sa ncadrat perfect n mecanism
    i trimite informaii spre creier exact ca originalul.
    Pentru el ar nsemna s nu vad nimic din toate cele
    numite mperecheri la oameni, dect ntro alt
    oglind, poziia sa opus sexului meu, ca direcie
    de ndreptare, scoate Al Treilea Ochi din ecuaiile
    sexuale. Al Treilea Ochi face deliciul nimfomanelor.
    Toate femeile cu un apetit sexual exagerat i zic c
    se trateaz aa, privindui iubitul n ochi n timp
    ce sunt bine lucrate pe la spate. Reglajul este de ca
    litate. Pentru a susine toate astea, inima ncepe s
    mi bat mai repede, condiii n care rmn la fel de
    linitit. Rapoartele sunt egale.
    FLFL ! mi trece pe la urechi, i un val de aer
    rcoros m nconjoar. Crezi sau nu, ai fost chiar tu,
    biete, dar cum ai putea s nu crezi, cnd ai simit to
    tul ca pe un plus de robustime i for neexplorat ?
    FLFL ! ncerc s m ridic de la pmnt i,
    ct am clipit, am i ajuns la jumtate de metru n
    aer. Luat prin surprindere de sensibilitatea acestor
    membre exterioare, pe care le pot mica i contro
    la ca pe mini, mam speriat un pic, sufcient ns
    pentru a uita smi vd de flfit i s revin, destul
    de brusc, cu picioarele pe pmnt. ntrun parc,
    al crui nume mia rmas necunoscut, am gsit
    pajitea de care aveam nevoie. Cnd eti nceptor,
    nui bine s zbori printre blocuri. Am mers pe iar
    ba perfect nivelat i scurt pn n centrul acestui
    62
    parc drept ca un covor. Nici un dmb. Nici un co
    pac. Aproximativ treipe adolesceni cu aripi, i
    ei echipai ns pentru un zbor profesionist, dup
    cum se pare, stau n dreapta mea, aezai n fund,
    direct n iarba egal. Stau n cerc i se in de mini.
    i vd clar de unde sunt poziionat. Vd totul n jur.
    M ntorc i i privesc cu ochiul de la spate. Fr s
    se ntoarc, o fat mi face cu mna. Mam bucurat
    descoperind acolo, n rspunsul la un gest, fe el i
    cel mai nesemnifcativ, efectul educaiei. Apoi iau
    arcuit cu toii spinrile, aplecnduse spre centrul
    cercului. Mam tras napoi cnd aceast foare cu
    petale umane ia ntins toate cele douzeci i patru
    de aripi i apoi a nceput s se ridice de la pmnt,
    fr ca adolescenii s se despart sau s se scoale
    n picioare n timpul acestei decolri. Au continuat
    s stea jos. Pe msur ce se ridica, grupul devenise
    un simplu cerc de carne, pentru ca, n scurt timp,
    s dispar cu totul. Dou sptmni voi putea zbura
    peste tot. Mai nti de toate, trebuie s urmez nite
    cursuri de zbor n compania unui instructor.
    63
    Instructorul de Zbor
    Zborul este un sport. Ca i tenisul. La fel de
    epuizant. Pentru a atinge performane i a gusta din
    rafnamentul su, este nevoie de mult disciplin. Nu
    zburai beat. O s v fe ru i exist riscul s leinai.
    De asemenea, v mai recomand ca noaptea s dormii
    cu aripile legate ntre ele, nu de alta, dar nu cred c
    vrei s visai cine tie ce i s v trezii zburnd n
    somn. Pe parcurs, vei nelege c nu este nimic divin
    n zbor i atunci vi se va prea ceva normal.
    Instructorul de Zbor este mai nalt ca mine, aa
    c pot spune ci prea nalt. Are capul vizibil mai
    mare ca al meu. Este suplu n rest i i se vd muchii
    bine defnii de sub echipamentul mulat pe corp. i
    lipseau buteliile de oxigen, n afar de asta costumul
    jumtate negru, jumtate galben, fcut de ONeil,
    semna cu un costum de scafandru. Turuie ntruna
    despre cum zborul este un simplu sport i nimic mai
    mult, ca i cum refuz s cread c i dau dreptate.
    De sub mustaa sufcient de mare pentru a strbate
    faa lat dintro parte n alta se vd dou buze deco
    lorate pn la un roz palid, cu tente de galben, ce se
    lovesc una de alta n ritmul cuvintelor. n ciuda ca
    pului mare, acest profesor de zbor lucreaz numai
    cu nceptori. Poate nu ar trebui s m ncred sut
    la sut n spusele sale. Da, poate ar f mai bine dac
    a zbura beat, mi zic zmbind.
    64
    Ideea de a m considera superior i de a m com
    porta ca atare mia venit deodat, ca o siguran de
    plin. Miam adus brusc aminte c sunt n clasa nti
    i c oricine putea zbura o sut de metri dusntors
    mi putea da peste nas. Dei vorbea coerent i co
    rect, Instructorul de Zbor prea pierdut. Ceva din
    el, dac nu totul, plecase de aici, dac e sl judecm
    dup nfiare.
    Nu uita s pori tot timpul casc de protecie.
    Prima dat am czut ; find prima dat, am ui
    tat c tre s dau din aripi mereu.
    Nu te ngrijora, de la o anumit nlime vei da
    din aripi din instinct, de la sine. Vei reui din prima.
    Curaj.
    Acum ?
    Dar cnd ? m ntreab el, cu privirea la fel de
    pierdut, n timp ce mi d un ghiont din spate n
    semn de solidaritate.
    Din trei flfituri sunt sus. mi privesc aripi
    le n aciune. Picioarele mi atrn inutil. E prima
    senzaie.
    ine picioarele drepte, te ajut s i menii
    sau s schimbi direcia.
    n timp ce mi explic, i sun telefonul. Este
    mama unuia dintre copiii pe care i antreneaz. Pe
    faa lui se citete pentru prima dat ceva, ngrijora
    rea. E clar c sa ntmplat un lucru teribil. Din rs
    punsurile pe care le d Profesorul de Zbor, neleg
    c biatul a plecat de la antrenament spre cas i nu
    a mai ajuns. Trecuser dou ore i era de negsit.
    Nite copii l vzuser zburnd n direcia corect.
    65
    Peste cartierul de blocuri n spatele cruia era casa
    lui. Nimeni nu l vzuse cobornd. Nu aveam nici un
    chef s asist la naterea unor astfel de mituri, cum
    ar f cel al Copilului care nu Aterizeaz Niciodat.
    Mama lui nu vedea cu ochi buni treaba cu zborul,
    dar nu la putut convinge s renune.
    Miam ndreptat picioarele, ca atunci cnd
    plonjezi n bazin de la nlime. notul, pe care l
    practicasem n copilrie, prea s mi fe de folos
    n aceast situaie. ncetncet, mam ndeprtat
    de Instructor, lsndul s o liniteasc pe mama
    ngrijorat.
    Viteza este uluitoare. Mi se face frig. neleg ros
    tul costumului. Trec peste gar i m trezesc deasu
    pra mrii. Pescruii m privesc cu suspiciune. nc
    nu neleg cei cu mine pe aici. Privit de sus, marea
    arat ca un batic de mtase albastr strbtut de
    fori negri.
    Dintro privire, l vd pe bieel zburnd n cerc,
    la aproximativ o sut de metri de locul n care m
    afu. Mult deasupra. Sunt sigur c el este. Nu tiu de
    ce, habar nu am cum arat, dar el este cu siguran.
    mi nteesc btile aripilor i deja l pot atinge cu
    mna, dar nu vreau sl sperii. ncep s zbor n jurul
    lui, n cerc. mpreun, descriem dou cercuri con
    centrice ce se nvrt n sensuri opuse.
    Ce faci de unul singur aici sus, la ora asta ? lam
    ntrebat prietenos pe Copilul care nu Aterizeaz
    Niciodat.
    Pentru o clip sa ntors ctre mine i ma fxat
    cu privirea. Sprncenele negre i groase atrgeau
    66
    atenia i furau astfel vizibil din sclipirea lui de an
    samblu. Mi sa fcut mil de el i triam sentimentul
    cl neleg perfect. n schimb, el nu mia rspuns,
    sau poate c acea privire ar f trebuit s nsemne
    ceva. i iar flfl, flfl, flfl, flfl, ia vzut de
    drum, fr s se abat nici un pic de la traiectoria
    cercului pe care l descrie de fecare dat identic.
    Mama ta este ngrijorat, tii ? ncerc sl iau
    altfel, sl fac s colaboreze. De fapt, toi te caut pe
    tine acolo jos i sunt foarte ngrijorai.
    Nu m intereseaz, mio scurt putiul, fr s
    i ndrepte de aceast dat spre mine ochii mari i
    negri. Nici pe ei nui intereseaz.
    Eti destul de mare ca s tii c nui aa. C
    sunt acolo jos nite oameni care te iubesc i ar f
    distrui dac ai pi ceva.
    Zile s stea fr grij, sunt n perfect
    siguran. Am destule pastile la mine i, cnd se
    termin, mi pot cumpra i n zbor. A prefera s
    nu fe nimeni n jur cnd voi cobor aproape de p
    mnt. Eu nu mai pun piciorul acolo pentru nimic n
    lume. Aa c nu i mai pierde timpul i bucurte de
    zborul tu. Lasm n pace pe mine.
    Nu prea pot s fac aa ceva, aici este periculos,
    nu mi permit s ajung, prin nu tiu ce ntmplare,
    ultimul om care tea vzut n via.
    Stai fr grij, cunosc bine zona. Sunt deprins
    cu legile nescrise ale vzduhului, ncearc cu orice
    pre copilul s m fac s plec.
    Dar pn la urm vei obosi ! Vei adormi i te
    vei prbui de la o nlime infernal.
    67
    Atunci voi crete doza.
    Asta nseamn autodistrugere, i m tem c
    eti prea mic pentru aa ceva.
    Cnd faci zbor de performan nu mai eti mic
    deloc, indiferent de vrst. Aa c ai grij pe cine
    faci mic.
    Linitetete, nu am vrut s te jignesc. Dar
    vorbeti de parc
    De parc nu a ti c este un simplu sport ?
    Deci tii toate astea i ncerci doar s scapi de
    mine ?
    tiu c asta vrei tu s tiu i, drept urmare, asta
    tiu. Acum pleac !
    Nam neles nimic, scuzm, poi s repei ?
    l rog ct se poate de sincer.
    De cte ori crezi c sunt trase clopotele pentru
    o bab surd ? m ia copilul peste picior.
    Nu neleg de ce reacionezi aa, cu mine ce
    mai ai ? Nici mcar nu tii cine sunt i nu iam fcut
    nimic, la urma urmelor, ncerc s m apr de atitu
    dinea agresiv a copilului i totodat s mai calmez
    spiritele.
    Ajunge c eti la fel cu cei ce teau trimis, asta
    este clar, din moment ce lucrezi pentru ei, i eu cu
    asemenea exemplare naziste nu vreau s am dea
    face.
    Naziste ?
    Da, naziste, din cauza celor ca tine nu se poate
    zbura, pi ce fel de libertate este asta, n care decid
    alii ce poi face i ce nu i care activiti s le pstre
    ze numai pentru ei ?
    68
    Dar eu nu am nimic mpotriva zborului, dup
    cte vezi, zbor chiar n aceste momente, i mai af
    c nu ma trimis nimeni s vorbesc cu tine, pur i
    simplu zburam i eu pe aici. Este primul meu zbor.
    Imediat ce a auzit de primul zbor, copilului i sa
    inundat chipul de o veselie necontrolat. Colurile
    gurii ncep s i se ridice n zmbet.
    Ce ciudat este viaa, spune din senin copilul,
    surprinzndum, cei drept, i fcndum dea
    dreptul curios asupra motivelor pentru care n ochii
    si viaa e ciudat. Stau aici sus i vorbesc cu tine
    despre primul zbor exact n momentul ultimului
    meu zbor. Dar trebuia s vin i momentul sta.
    Momentul sta ?
    Da, stan care voi vorbi cu cineva despre pri
    mul zbor n timpul ultimului zbor. Dar tot ce voi
    face de acum nainte voi face n ultimul meu zbor,
    din moment ce mam hotrt s nu m opresc din
    el niciodat.
    i cnd vei muri ?
    Voi muri tot n zbor, nu n momentul n care
    voi atinge pmntul. Cnd m voi prbui, voi f
    mort deja i, datorit faptului c cerul va f casa mea
    pn n acele momente, voi muri mpcat, gndin
    dum c trupul mi va f ngropat n pmntul ce
    pentru mine a luat locul cerului. Un cer subteran cu
    norii nforind.
    Realizez, pentru prima oar, c este un copil. Nu
    cred s aib mai mult de opt, nou ani, i uluiala
    mi este i mai mare nelegnd ce l macin pe el,
    de fapt.
    69
    Toate astea numai pentru c vrei s fi ngropat
    n cer ?
    Bravo, ce s spun, n sfrit o urm de
    inteligen.
    Nu ameeti s te tot nvri aa, la nesfrit ?
    Ba da, dar n aceast situaie avem de a face cu
    o ameeal plcut i vie. Pe mine m binedispune.
    Cei drept, nici mie nu mi displace. Poate c
    ar f totui bine s schimbm sensurile de zbor sau,
    dac vrei, pot trece eu n cercul mic i tu n cel mare
    de la exterior.
    F cum vrei, mie mie bine aa i nu vreau
    schimbri.
    Cu o micare smucit, am srit de pe traiectul
    meu i, lundo uurel pe sub burta copilului, am
    ntrat n cercul su. Mam vzut nevoit s zbor,
    practic, ndoit de la mijloc spre partea dreapt,
    ntruct n cercul copilului nu era cine tie ce spaiu.
    Dac tot nu ai de gnd s cobori, nu m nvei
    i pe mine cteva micri ? E mai distractiv dect
    zburatul n cerc. Nu cred c este un nceput bun
    pentru zborul permanent. Promit s te ascult. Voi
    face tot ce mi ceri.
    mi era imposibil sl abandonez. Vroiam s asist
    mai mult la acest spectacol, la bucuria pe care o are
    copilul n zbor. Nu cred ca exist vrst mai potrivi
    t ca a lui pentru a zbura. La vrsta lui, eu m jucam
    cu mainuele de fer.
    Acum svream, evident, un abuz. Abia m
    puteam ine pe picioare din cauza ochiului de la
    spate. Tot ce mi venea n minte era un personaj
    70
    din basmele copilriei, Tragempinge. mi amin
    team numele, dar nu i basmul din care cobora.
    Eram ns prea dezorientat pentru a m lsa prad
    acestui lapsus. Mai era i imaginea ngerului Copil
    caremi tot venea n minte. Privindumi aripile, dar
    mai ales privind aripile copilului ce zbura de jurm
    prejurul meu, mam gndit c poate fusesem tras
    n piept. Chiar i aa, nu aveam de ce s m plng,
    Colecionarul mi oferise un spectacol pe cinste. Cu
    toate astea, posibilitatea unei fcturi nu mi conve
    nea. Apoi miam amintit c, dup decapitare, capul
    ngerului Copil a continuat s mestece, rznd, ca
    pul pulii Colecionarului i acest lucru nu ar f fost
    posibil dac natura sa era omeneasc. n plus, nu
    mi amintesc ca din trupul ngerului Copil s f curs
    vreo pictur de snge, mai ales din cap. Nu, este
    clar, altul trebuie s f fost iretlicul.
    Puteam s vd aripile copilului n timp ce mi pri
    veam propriile aripi.
    Nu eti cam pretenios pentru un nceptor ?
    ma ntrebat copilul.
    Am tcut. tiam n adncul sufetului c are
    dreptate. Orizonturile mi se deschiseser n toate
    prile i eu habar nu aveam s merg prin ele, dar
    s mai i zbor.
    n ciuda faptului c abia m descurc i simt c nu
    mai un miracol m va ine n via, mi place aici sus.
    Copilul are dreptate. Asta nu are nici o legtur cu
    sportul, cu fzicul, dei l amenin, i tot echilibrul
    psihic se bazeaz pe instinctul de supravieuire al
    crnii. Este att de bine, nct a f un mare ipocrit
    71
    dac a ncerca sl conving pe Copil s coboare.
    Apoi mam ndeprtat repede. Nu vroiam s ca
    pt vreo legtur cu acest caz. Avea s se sfreasc
    tragic.
    Partea a IIa
    75
    Minile
    Am pus pastilele de viseptol n cutiua portocalie
    de tictac. Pastilele genetice leam separat ntre ele
    i apoi leam pus pe sortimente n cutiile cu vitami
    ne. Am bgat cutiile n bagajul de mn i am tiato
    direct spre aeroport.
    M urc n taxi pe locul din spate i, dup ce i zic
    oferului unde trebuie s m duc, l ignor cu totul,
    mi bag ctile n urechi i dau muzica la maxim.
    Panourile publicitare ce strjuiesc de o parte i
    de alta drumul spre aeroport mi fug prin faa ochi
    lor cu rapiditate. Noua colecie toamniarn de
    pduchi lai Ctlin Botezatu. i tot aa Viermi
    Gianni Versace. Dac umpli doi kilometri de osea
    cu panouri publicitare pline de printuri cretine,
    obii patru kilometri.
    Chipul zmbitor a lui Octavian Goga mi apare
    pentru cteva fraciuni de secund n faa ochilor,
    att de clar nct m sperii i, din refex, dau s
    cobor din mers. Noroc cu sistemul de nchidere
    centralizat ce a blocat toate uile. M fac mic pe
    bancheta din spate i caut din priviri un obiect con
    tondent cu care a putea si sfrm poetului capul
    n cazul n care se gndete s apar iar, aa, dup
    bunul lui plac, ca i cum bancheta din spate a taxi
    ului ar f moia lu tatsu. Nici o arm landemn,
    constat, i, fr s mai stau pe gnduri, mi smulg
    76
    practic bocancul din piciorul drept i mi bag mna
    n el ca ntro mnu. Acum sunt gata. l pofesc s
    i fac apariia. l voi servi cum se cuvine.
    De ce am oprit tocmai acum ? Nu putem opri
    chiar acum. Dac nesimitul la este nc pe urme
    le noastre i m voi trezi cu el peste mine ? S nu
    complicm lucrurile, mi spun, i i arunc oferului
    un ghemotoc de bancnote, dup care mi iau rapid
    bagajul i fug n aeroport, fcnd tot posibilul s mi
    pierd urma n mulime.
    Alerg. Fac slalom printre oamenii ce ateapt
    mbarcarea, arunc bagajul n cuca cu raze x i m
    opresc direct n faa operatorului de zbor. Femeia
    mi verifc biletul, paaportul i mi ureaz un zbor
    plcut. Pentru a trece de urmtorul control, nu am
    ncotro i trebuie s stau la coad. naintez cu pai
    mruni i, cnd ajung n sfrit n dreptul liniei gal
    bene, m opresc i ncep s mi golesc buzunarele.
    Femeia din faa mea zboar pentru prima dat, n
    ciuda faptului c este trecut bine de aizeci de ani.
    Se mic cu greu, i asta o d de gol. Se scotocete
    prin buzunare foarte nedumerit i, din cnd n
    cnd, mai scoate cte un obiect pe care l aaz n
    tvia metalic. Nu nelege regulile. Dezamgirea i
    intoxic chipul de bunic senin pe msur ce pune
    pe rnd n tvi unghiera, andrelele, degetarul,
    broa din aur, verigheta brbatului, iconia din ar
    gint nfindo pe Madonna cu Pruncul, ochelarii
    de la ochi i cei de rezerv din poet, proteza din
    gur i trusa de manichiur. Apoi face pasul fnal i
    trece prin detectorul de metale. Se duce direct ctre
    77
    fetia cu prul blai ce o ateapt cuminte dincolo
    de poart i o ia de mn. Cu cealalt mn d s
    i ia lucrurile din tvia metalic, dar vameul o
    oprete.
    Ce credei c facei ? ntreab pe un ton vio
    lent brbatul n uniform.
    mi strng lucrurile, i rspunde btrna n
    timp ce bjbie cu mna prin aer, ncercnd s ajun
    g la tvi.
    Dumneavoastr nu ai citit regulamentul ? n
    treab iar brbatul n uniform pe un ton i mai ri
    dicat, de aceast dat.
    Btrna se pierde cu frea i mna rmas nc n
    aer ncepe s i tremure. Fetia pare speriat. Faa i
    se crispeaz pn la limita plnsului. Se ine cu am
    bele mini de mna btrnei.
    Regulamentul ? scncete btrna.
    Da, regulamentul. De cte ori trebuie s v re
    pet, oameni buni, c trebuie s citii regulamentul ?
    Este scris pe toi pereii, mare ct toate zilele, se
    enerveaz brbatul n uniform.
    Nu tiam, rspunde speriat btrna.
    Pi, de ce s tii ? Ai mbtrnit degeaba. Ia
    uite acolo, continu brbatul n uniform, artn
    dui btrnei cu degetul unul dintre multele afe
    din incinta aeroportului, pe care este scris regula
    mentul. Scrie mare ct capul tu.
    Btrna ntinde iar mna spre tvia metalic n
    cercnd s i ia ochelarii, fr de care este limpe
    de c nu vede nimic. Brbatul n uniform nu mai
    st la discuii, se repede la btrn, o imobilizeaz
    78
    lipindo cu faa de perete i sucindui mna la spate.
    Fetia este aruncat i ea ct colo i ncepe s plng
    imediat ce se lovete cu fundul de marmura alb a
    pardoselii.
    Nu mic nimeni ! url brbatul n uniform.
    Avem o situaie la poarta 14, solicit ajutor, anun
    el n staie.
    mi retrag brusc piciorul de pe linia galben.
    De nicieri, apar doi mastodoni umani mbrcai
    n uniform. Unul se repede la btrn i cellalt la
    feti. Nu tiu ce s cred. Lea spune vreo dou,
    dar m rzgndesc pe loc, cnd brbatul n unifor
    m scoate de sub masa pe care este aezat tvia un
    ditamai satrul. mi vine sontind, dar nu pot s o
    iau la sntoasa n aceast situaie, cine tie ce vor
    crede c pun la cale i a putea foarte uor s ajung
    n locul btrnei, czut n genunchi cu mna sucit
    la spate, sub lama ascuit a satrului.
    Hai, cu grij, la trei n picioare, le spune brba
    tul n uniform celor doi mastodoni. Unu, doi, trei.
    i, ct ai clipi, btrna i fetia sunt iar n picioare.
    Brbatul n uniform pune satrul lng tvia
    metalic i scoate din buzunarul de la piept o foa
    ie alb de hrtie pe care o despturete i io bag
    sub nas btrnei care, simind pericolul, strnge pe
    loc din ochi ncercnd s citeasc scrisul negru i
    mrunt.
    Suntei bun s mi dai ochelarii, v rog, nu vd
    nimic fr ei, l roag ea pe brbatul n uniform.
    Brbatul n uniform nu o bag n seam. Adopt
    un aer inteligent i tuete scurt dregndui vocea,
    79
    apoi scutur foaia cu o micare brusc din ncheie
    tura minii i ncepe s citeasc cu voce tare :
    Datorit atentatelor teroriste cu care sau con
    fruntat n ultimul timp majoritatea companiilor de
    zbor aerian, este strict interzis ptrunderea pasa
    gerilor n incinta aeronavelor cu :
    oricefeldeobiectemetalice;
    prulmailungde50cm;
    medicamentedeoricefel;
    nclminte,exceptndpantofidebalet;
    cureledepantalonisaubretele;
    mini.
    Semnat : blabla, Mahrul nlimilor.
    Minile ? ntreab btrna, cu lacrimi n ochi.
    Minile ? Minile ? urlu eu ngrozit. Cum adic
    minile ?
    Domnule, v rog s v pstrai calmul i s nu
    agravai situaia. Nu depii linia galben ! strig la
    mine amenintor brbatul n uniform. Rmnei
    pe loc, m voi ocupa imediat i de dumneavoastr.
    Minile ? Minile ? Cum vine asta, m isterizez
    eu n sinea mea privindumi minile, dar m poto
    lesc imediat ce mi ridic privirea ctre brbatul n
    uniform, care pocnete din degete i, fr s piard
    nici o secund, ridic satrul de lng tvia meta
    lic. Mastodontul n grija cruia se af btrna i
    prinde acesteia ambele ncheieturi ntrun singur
    pumn i, cu o micare smucit, i ntinde femeii
    minile pe tejghea, lng tvi.
    ineo bine, ineo bine, i spune brbatul
    n uniform colegului su n timp ce ridic satrul
    80
    deasupra capului. St aa cu el cteva clipe ateptnd
    momentul potrivit, n timp ce btrna scncete ca
    un copil i ochii i ies din orbite. Lovitura cade fulge
    rtor i foarte precis, exact la mijlocul antebraului,
    ntre cot i ncheietura mini. Rmas cu minile b
    trnei n pumnul strns, mastodontul scoate o pun
    g de plastic de sub tejghea, arunc n ea cele dou
    mini i o sigileaz pe loc.
    Nu v facei griji, ncearc brbatul n unifor
    m so liniteasc pe btrna care se zvrcolete
    pe jos inndui la piept ce a mai rmas din cele
    dou mini, le vei primi la aterizare. Uitai, suntem
    profesioniti, nici mcar nu v curge snge. tiu c
    nici nu v doare, cu timpul v vei obinui cu aceas
    t nou msur. Acum, v rog s urcai n avion.
    Trebuie s m ocup i de restul pasagerilor.
    ncerc s m dau un pas napoi btnd n retrage
    re, dar l calc pe picior pe brbatul din spatele meu.
    Acesta este mai nalt ca mine i a putut privi toa
    t scena de mai devreme peste umrul meu. Este
    paralizat, i nici mcar nui trece prin cap smi
    reproeze ceva. M mpinge numai instinctiv spre
    carnagiul de care nu am nevoie n acest moment
    al vieii mele. Nu am cum s fug de aici. Ar trebui
    s sar gardul metalic al culoarului pe care m afu.
    Cine tie ce vor crede ? Aici nu este de glum. Nu
    cnd vine vorba de sigurana naional. Risc s fu
    mpucat pe la spate i nu cred c este un mod pl
    cut de ami termina vacana. Aa c nu am ncotro
    i, golindumi buzunarele n tvia metalic, trec
    prin detectorul de metale. Uit cu totul de obiectele
    81
    personale din tvi i m opresc exact n faa brba
    tului n uniform, inndumi minile la spate.
    Ce ascundei la spate ? m ntreab brbatul n
    uniform. V rog s mi artai minile, m someaz
    acesta.
    Ce rost ar avea oare s ascund ceva la spate n
    condiiile n care mi le vei tia oricum ?
    V rog s lsai comentariile i s mi artai
    minile.
    Chiar este necesar s mi le tiai ? Nu putei
    face o excepie ?
    mi pare ru, legea este lege. Acum v rog s
    mi artai minile. inei rndul n loc.
    Le vd pe cele dou matahale, care se ocupaser
    de btrn i de feti, cum m privesc fr s m
    scape din ochi, find gata oricnd s intervin, s m
    doboare la pmnt i s mi pun cu fora minile pe
    tejghea. Oare ce sa ntmplat cu fetia, m ntreb,
    dar mi dau seama pe loc c nu m afu ntro situaie
    care s mi permit s mi pierd timpul cu astfel de
    feacuri. Observ c ntre cele dou matahale se af
    o u abia n momentul n care se deschide i pe ea
    intr rznd i cntnd fetia cu minile tiate i ea.
    Nu pare s i pese prea tare de asta. opie pe mar
    mura alunecoas a pardoselii i dispare dup primul
    col. Pe aceeai u intr un alt brbat n uniform
    innd n mn punga sigilat n care se af mini
    le fetiei. Vine cu ele spre detectorul de metale i
    se oprete lng tejghea. Arunc punga cu minile
    ntrun co imens n care se af claie peste grmad
    zeci de alte pungi pline cu mini de tot felul, pe care
    82
    nu le vzusem pn acum. Venus din Milo ar zbura
    cu siguran fr nici un fel de probleme n aceste
    condiii.
    Consider c este logic s m supun i i ntind
    brbatului n uniform ambele mini.
    Este o nimica toat, m asigur acesta. Le vei
    primi la destinaie. Imediat dup aterizare. Vei f
    supus unei scurte intervenii chirurgicale i nici nu
    vei zice c sa ntmplat. nainte s v ridicai ba
    gajele, ncearc brbatul n uniform s m duc cu
    vorba n timp ce ridic satrul deasupra capului.
    Am deschis ochii pentru c nu nelegeam ce se
    ntmpl, de ce dura att de mult ca lovitura decisi
    v s cad. Ateptam cu sufetul la gur ca lama sat
    rului s mi treac prin carnea vie a braelor. Braele
    tiu c minile sunt capetele lor i, cnd vine vor
    ba de ele, se poart n consecin. Mam gndit la
    Cristos i instinctiv am privit spre minile mele, deja
    n punga de plastic, pe care brbatul n uniform se
    pregtea so arunce n co, lng celelalte pungi.
    Abia dup cteva secunde bune, n care totul sa
    desfurat de fapt ca i cum cineva miar f derulat
    privirea naintenapoi i tot aa, ca pe o caset,
    miam privit i cioturile ataate de corp. Am pre
    ferat imediat, fr nici un fel de analiz prealabil,
    s cred c brbatul n uniform mi spunea adev
    rul i c, imediat ce avionul va ateriza, mi voi re
    cpta minile. Nu eram n stare s m gndesc la
    o desprire defnitiv. La urma urmelor, pltisem
    biletul ntreg. Oare nu ar trebui s fe mai iefin n
    aceste condiii ?
    83
    S avei un zbor plcut, mi ureaz brbatul
    n uniform i mi ntinde paaportul din neatenie,
    dup care mil bag n buzunarul de la piept.
    M scuzai, mi zice el fr s m priveasc n
    ochi i se nroete n obraji. Apoi se ntoarce spre
    brbatul din spatele meu i l roag s i arate minile
    pe care acesta le ine la spate. Cum aici nu mai este
    nimic nou de vzut, m grbesc so iau n direcia
    n care au luato minile mele. Nu am ncotro
    i trebuie s am ncredere n spusele brbatului n
    uniform.
    Merg ca ameitul pn reuesc s mi gsesc locul
    i s m aez. Pentru prima dat de cnd sunt im
    plicat n aceast poveste, mi atrage atenia precizia
    tieturii. Nu mia curs nici o pictur de snge. Mai
    mult dect att, mi amintesc brusc c uniforma
    brbatului de la punctul de control era impecabi
    l, n ciuda faptului c tiase cteva sute de mini
    de cnd intrase n tur. ncerc s m conving c
    minile mele sunt i ele n acest avion. Poate exist
    un compartiment separat pe undeva, cum este cel
    pentru bagaje. Trebuie s existe un compartiment
    separat n care minile cltorilor s se pstreze n
    condiii optime. Nu le pot pune n aceeai magazie
    cu bagajele.
    Stewardesa se apleac peste mine i mi prinde
    centura de siguran, pregtindum pentru deco
    lare. mi imaginez cum trebuie s arate locul n care
    se af minile mele i m sperii cumplit cnd re
    alizez c nu m potrivesc de nici o culoare n acel
    peisaj, ba, mai mult, nu voi f niciodat n stare s
    84
    m integrez cu totul n acel loc. Sub noi se deruleaz
    cu ncetinitorul norii pufoi ca nite saltele de lux
    menite s se joace cu trupurile noastre n cazul unui
    dezastru.
    Dac ne prbuim, nu mi voi mai gsi nicioda
    t minile. Ele vor mbria cel mai apropiat foc
    i vor pieri n el. Eu nu voi f acolo s le retrag la
    timp. Gndul sta m chinuie tot drumul. Ceilali
    pasageri nu dau doi bani. Se folosesc de braele am
    putate s trag perdeluele albastre de la geamuri
    pentru a putea privi lumea de la nlime. Par foarte
    linitii pentru nite oameni n situaia lor. Cei care
    stau de vorb ntre ei gesticuleaz natural, micnd
    din mini ca i cum lear avea.
    Simt cum, de nicieri, un jet puternic de piat
    mi nete din vezic i pn s m dezmeticesc, o
    pat mic se formeaz pe pantalonii verzi n stnga
    prohabului. Poate c stewardesa mi va da o mn
    de ajutor, nu vd cine altcineva ar putea so fac,
    poate numai pilotul. Aceast posibilitate mi taie
    tot elanul. Nu tiu cum m voi descurca. Cum voi
    deschide fermoarul ? Cum voi controla direcia je
    tului ? Cum voi deschide i cum voi nchide ua ?
    Cum o so scutur ? Sumedenia aceasta de probleme
    fr rezolvri m face s renun i s m cuibresc n
    scaun strngnd tare din cur. La urma urmei, m voi
    pia pe mine i gata. Numai s ndrzneasc vreunul
    s rd sau s fac vreo aluzie la asta.
    ncerc s m calmez i, pentru c nu am nici o
    ans s pot rsfoi vreo carte sau revist, caut din
    priviri un punct de sprijin mental, un obiect asupra
    85
    cruia s mi ndrept toat atenia i s nu m mai
    gndesc la ansele piatului de a mi ajunge n inim.
    Dar nu. Ochii mi se opresc atrai de o putere invizibil
    direct pe crucifxul atrnat deasupra uii ce d n ca
    bina pilotului. Iisus de plastic pe crucea lui venic,
    avnd minile tiate cu tot cu cele dou buci de
    lemn ce le susin. Inima mi bate cu putere i mi
    pompeaz piat n vene. E cazul s adorm pentru
    a m trezi din acest comar. Nu vd alt soluie.
    87
    Visul
    Nu respiram cnd sau hotrt s m arunce din
    avion. Aa i ne fusese nelegerea. Nimeni nu vroia
    s i in copilul n preajma unui mort nici o secun
    d. Plus microbii. i, pe deasupra, avionul va f mai
    uor i astfel va consuma mai puin combustibil, iar
    n cazul unei nenorociri, la care nimeni nu avea chef
    s se gndeasc, prbuirea ar f mai lin. Pe dracu,
    mam gndit eu, oamenii tia sunt chiar idioi, doar
    ce leam spus c nu trebuie neaprat s respiri ca s
    trieti. Eu mi pot ine respiraia pn la trei mi
    nute i triesc n acest timp la fel de normal ca i ei.
    Nu mau crezut. Fiind vorba de nite necunoscui,
    mam nfuriat i leam fcut o demonstraie. Aa
    c miam inut respiraia. i, hop, mau i nhat
    patru hndrli i mau aruncat din avion, aa, fr
    paraut. Degeaba ddeam din mini i din picioa
    re, degeaba strigam la ei c triesc i chiar am i re
    nceput s respir. Din spusele lor am neles c le
    era fric s nu putrezesc dintro clip n alta. Nimic.
    Parc vorbeam cu pereii. Pn i pe femeia care a
    srit n ajutorul meu, spunndule c sunt viu din
    moment ce vorbesc, au dato la o parte pe motiv
    ci nebun dac a nceput s aud morii vorbind.
    M gndesc c voi lovi apa cu o foarte mare vite
    z i chestia asta sar putea s doar cumplit, n ca
    zul n care voi mai f n via dup impact. Dar pn
    88
    acolo mai este. ncerc s zbor. Cine tie de unde sare
    iepurele ? Aa ncep s dau din mini, nti repede
    de tot, cum dau vrbiuele din aripi. Nu merge. Ceva
    nu este bine, undeva greesc. Sigur dau prea repede
    din mini. Ar trebui s dau mai ncet. Degeaba. Sunt
    prea greu. Ar trebui s dau din mini invers, ca s
    zbor sau s plutesc mcar. n schimb, m prbuesc
    ca un bolovan, cu o vitez din ce n ce mai mare. Voi
    cdea n ap. Acum este sigur.
    Cnd m nghite, marea are dini. ns o face cu o
    asemenea lcomie, nct nu mai apuc s m mute.
    Incredibilul pur ncepe s m preocupe. Marea este
    complet uscat pe dinuntru. Are autostrzi pe care
    circul bolizi cu mare vitez. Ca i cum nimic nu
    sar f ntmplat, m trezesc mergnd pe trotuarul
    unui bulevard. A putea jura c sunt pe Magheru
    dac nu a ti c sunt scufundat n adncurile ob
    scure ale planetei. Fr nici o intenie, m gndesc
    la Ioan Es. Pop i la Richard Speck n acelai timp,
    exact cnd dau cu ochii de plcua albastr pe care
    numele strzii este scris cu alb. Este tocmai numele
    meu din sute de milioane de nume, cei ce au numit
    acest bulevard nu au putut alege altceva. Gndul c
    ar f o confuzie mi trece ct ai clipi, pentru c simt
    cum la fecare pas m calc cu gheata pe fa. Sigur
    am faa plin de urmele crampoanelor. n aces
    te condiii, nu pot merge mai departe. Nu m pot
    nici aeza, mia sta cu fundul n cap i astfel risc
    smi luxez coloana sau cine tie ce, altceva mult
    mai grav. M opresc o clip pentru a studia situaia.
    ns nu pot vedea nimic din cauza ghetelor ce sau
    89
    oprit pe faa mea, acoperindo complet. ncerc s
    mi deprtez picioarele. Degeaba. Se pare c singu
    ra soluie este s prsesc bulevardul cemi poart
    numele. Hotrndum s merg pn la urmtoarea
    intersecie, orict de departe ar f, mi dau picioa
    re n fa pn mi sparg nasul, buzele i dinii, mi
    rup maxilarul de jos. Am faa plin de snge, dar nu
    renun i m ag cu minile de perei pn ajung
    acolo i, n urmtoarea clip, m prbuesc exact n
    mijlocul interseciei.
    Simt cum propriul meu corp mi strivete corpul
    i ncep s m sufoc. Simt cum creierul mi va plesni
    de la o secund la alta, cum sngele mi va ni pe
    nas. M ridic cu greu n picioare i ncerc s stau pe
    vrfuri ct voi fuma o igar.
    n timp ce fumul mi invadeaz plmnii, m
    gndesc la ansele pe care le au aceste lucruri ca s
    se ntmple. S nu fe nimic adevrat i s visez, de
    fapt ? Chiar i aa, nu ar trebui s acord prea mult
    importan acestei mici necunoscute, avnd n ve
    dere c, vis sau nevis, realitatea este mereu cea pe
    care o trieti. Nici mai mult i nici mai puin dect
    asta care se vede. Tot ce simt i gndesc i pierde
    valoarea. M calc pe cap, stnd sus, undeva, n afara
    mea i toate cele optzeci de kile mi apas easta, de
    terminnd astfel creterea presiunii din cutia crani
    an, dincolo de punctul acela critic n care sngele
    nete n jeturi subiri prin frele de pr. Aud cum
    mi trosnete gtul. Simt cum mi sar vertebrele, de
    la prima pn la ultima, i n locul lor se instaurea
    z golul n care urmeaz s mi se dizolve mduva.
    90
    Dar nu simt nici o durere pn cnd, privind mai cu
    atenie situaia, dincolo de starea de perplexitate pe
    care mia creato, mi dau seama cam ct de dureros
    trebuie s fe ce mi se ntmpl. Abia atunci nervii
    i ntorc cu toii capetele n acelai timp, din abis
    spre interior, i m privesc direct n ochi, aa cum
    priveti o cas din care ai fost silit s te mui la vrsta
    de opt ani pentru c acolo tticu o omorse pe m
    mica lovindo n mod repetat cu ferul de clcat pes
    te fa. Pe aici a intrat durerea fzic, prin ferestrele
    unei astfel de case ce nu are nici o legtur cu mine.
    Dac exist un Iad al celebritilor, aa trebuie s
    fe. Iadul n care fecare vedet merge la nesfrit pe
    o strad numit dup el, semn c omenirea nc l
    mai iubete nfcrat, n timp ce el i sfie carnea
    cu tocurile. n completarea tabloului, te ntrebi ce
    dracu ai fcut de merii asta. Cnd te apuci s te
    rogi pentru iertarea pcatelor, totul ncepe s se
    duc dracului la propriu i de dup col apar Bieii
    de la Primrie. Doi dintre ei blocheaz accesul au
    tomobilelor nchiznd strada la ambele capete.
    Fii recunosctor chiar i pentru asta, biete.
    Uitei cum i monteaz picamerele. Savureaz la
    maxim cele cteva secunde care iau mai rmas
    pn cnd vor ncepe s sape n tine exact ca ntrun
    cimitir.
    Hai, nu mai stai aa, si dm drumu, le spune
    eful celorlali. Acetia se execut pe loc i se ridic
    n picioare.
    Se vede c cel care coordoneaz echipa este un
    om respectat n colectiv. Un model. Un adevrat ef.
    91
    El este primul care, apucnd picamerul cu ambele
    mini, l ridic la aproximativ un metru deasupra
    pmntului, de unde i d brusc drumul cu vrful
    ascuit n jos.
    Am simit c cineva se folosete de o for ini
    maginabil pentru ami introduce degetele de la
    mini cu fora n gurile mult prea mici ale unei
    prize industriale. Sngele ncepea s abandoneze
    carnea asediat, refugiinduse n pete din ce n ce
    mai mari i mai dezorganizate n estura tricoului.
    Celelalte apte picamere au fost puse i ele imediat
    n funciune. Nu tiu ct au durat lucrrile. Timpul
    era curentul electric n stare pur. i apoi gata. Nu
    mai rmsese nimic de dezgropat. Scoseser totul i
    astfel m transformaser fr voia mea ntro groap
    fr perei, n care ntunericul era inut laolalt s nu
    se evapore chiar de ntuneric. Nu tiu cu ce am auzit
    mainriile oprinduse i nici cu ce am vzut cum,
    undeva, deasupra, se stinge ultima scnteie ce a srit
    din mine. Soarele apunea. Ziua de munc prea s
    se termine i o pauz miar f prins bine.
    Muncitorii iau tras sufetele i iau ters
    transpiraia de pe frunte. Apoi, fr s stea pe gn
    duri, au pus mna pe lopei i au nceput s m um
    ple cu pmnt. Un pmnt greu i ru, n care nu
    ncolete nici o smn i care nu poate f folosit
    nici mcar pentru o nmormntare. Nici de aceast
    dat nu sau grbit.
    Cu siguran, nevestele lor sunt nite curve proas
    te care put, din moment ce ei prefer s munceasc
    n loc s se duc acas ca nite oameni ntregi la cap.
    92
    tim ci oameni putem ngropa n pmnt, dar
    nimeni nu tie ct pmnt poate f ngropat ntrun
    om. Eu aveam s afu asta pe pielea mea.
    Mau umplut pn la refuz. Pn am simit c
    dau pe afar. Dar degeaba urlam eu, era imposibil
    ca urechile lor de carne s aud cum url pmntul.
    Mia venit s vomit i am vomitat. Dar vomitnd
    pmnt, de fapt creteam, m nlam, ridicn
    dum din mine mai sus de mine. Pmnt peste p
    mnt. Puteam jura c sunt propriul meu mormnt,
    dar tiind cu siguran c nimeni nu este ngropat
    acolo, nici mcar eu, am lsato balt. Vroiam iar
    o igar i, pe msur ce mio doream, linitea a
    dat totul la o parte i sa aezat n mine ca ntrun
    fotoliu de lux. Plmnii mei de pmnt nu doreau
    un fum de pmnt, nu. Prin ce reacie i pstraser
    totui dependena nu am tiut s mi explic. Dar am
    tiut c este bine. Apoi am simit cum pleoapele mi
    mngie globii oculari n ncercarea de a deschide
    ochii. Lumina din avion mia eliberat trupul ngre
    unat ca dup o beie cu mercur. Mam uitat n jur.
    Eram n avion, prbuit pe scaunul meu. Minile
    tiate dovedeau c cele ntmplate la aeroport erau
    adevrate.
    93
    Unghii lungi
    Porcii tia miau fcuto, mi zic, n timp ce mi
    privesc minile de femeie. Am degete subiri cu un
    ghii lungi i foarte ngrijite, date cu oj portocalie.
    Nici nu se pune problema ca astea s fe minile
    mele. Orice miar zice, orict de multe argumente
    mi vor aduce, ncercnd s probeze contrariul, tre
    buie s rmn pe poziii i nu care cumva s ncep
    s cred c acestea ar f minile mele. mi iau n grab
    bagajul i m ndrept direct spre Biroul de Relaii cu
    Clienii hotrt s fac scandal, s depun o plngere
    i chiar s i dau n judecat.
    Din spatele geamului de protecie, mi zmbete
    o femeie mbrcat ntro uniform ce poart n
    semnele Aeroportului Henri Coand din Bucureti.
    Cu ce v putem ajuta ? m ntreab binevoitor
    femeia de la ghieu.
    A vrea s depun o plngere, i rspund eu n
    cercnd pe ct posibil s mi pstrez calmul.
    Sa ntmplat ceva ? continu politicos femeia.
    Ceva ? ! Ceva ? ! urlu eu la ea i mi lipesc mi
    nile de geam, ntorcndule pe ambele pri, s le
    vad bine.
    Femeia i d imediat seama despre ce este vor
    ba i este gatagata s leine. Se albete la fa i
    pleoapele i se nvineesc. Cnd se prbuete pe
    scaun, mi bag instinctiv minile prin fereastra mic
    94
    ncercnd so ag de maneta uniformei. Femeia se
    ferete, dnduse cu scaun cu tot n spate pn cnd
    se lipete de perete i nu mai are unde fugi. Reacia
    ei nu face dect s m sperie mai tare i s mi creas
    c indignarea.
    S m pi pe compania voastr i pe ultimele
    msuri de siguran, i urlu femeii, n timp ce aceas
    ta ridic receptorul telefonului i, tremurnd din
    toate ncheieturile, vorbete precipitat cu cine dra
    cu o f la cellalt capt al frului. Nici nu apuc feme
    ia s pun receptorul n furc i m i trezesc luat pe
    sus de doi negri rai n cap care, fr s mi dea nici
    o explicaie, m trsc pn la ultimul etaj al aero
    portului folosinduse de o scar de urgen, pentru
    a m ascunde de privirile oamenilor din aeroport.
    Este inutil s m zbat sau s ncerc s scap din
    strnsoarea celor doi. Sunt convins c, dac ip,
    nu m va auzi nimeni, aa c o las balt. Sunt b
    gat cu fora ntro camer cu pereii albi i aezat
    pe singurul scaun din ncpere. n faa mea se af
    Mahrul nlimilor. Privete pe fereastr cum de
    coleaz i aterizeaz avioanele stnd cu spatele la
    mine. Cei doi brbai se poziioneaz n dreptul uii
    i nepenesc acolo ca nite statui de ciocolat ale
    unor culturiti de performan.
    tim totul despre tine, m ia tare Mahrul
    nlimilor, fr s se ntoarc cu faa spre mine,
    mergnd la intimidare. Oamenii mei iau scotocit
    n bagaje i au gsit totul, continu el.
    Poate ar f cazul s mi sun avocatul, i spun
    eu pe un ton la fel de dur. Nu vei scpa aa, cu una
    95
    cu dou pentru asta, mai spun n timp ce ridic mi
    nile n aer. Dar Mahrul nlimilor rmne ntors
    cu spatele. ncep sl bnuiesc c de fapt nu vrea s
    vad aceast monstruozitate.
    Putem s te aruncm n pucrie pentru foar
    te mult timp, m amenin Mahrul nlimilor, f
    cnduse c nu m aude.
    Ceva mi spune ns c nu este vorba despre asta.
    Altfel, a f fost pn acum aruncat dup gratii,
    dar simplul fapt c m afu n acest birou nltur
    respec tiva posibilitate.
    Imagineazi ce vei pi acolo cu minile as
    tea. Ce te vor pune s faci. O s leo freci tuturor cri
    minalilor muli ani de acum nainte. Or s te futn
    cur. Vei lua muie. Le vei face masaj la picioare. i, de
    foame, ai putea s le mnnci brnza de la pul. i
    vor face o pizd n frunte cu briciul i te vor fute n
    ea pn ce va ncepe s i plac i s te fui i tu n ea
    cnd este liber. Dar Mahrul nlimilor nu a spus
    asta. A spus direct so dm la pace.
    Pace ? Ce pace ? mi vreau imediat avocatul. Se
    va urca n primul taxi i n cel mult o or va f aici.
    Apoi v voi da n judecat i nu m intereseaz ce
    avei de gnd s facei. Dac stau bine s m gndesc,
    eu nu am nimic de pierdut, pe cnd voi putei pierde
    totul. i, pn una alta, trebuie s ajung urgent la o
    toalet, altfel m pi chiar acum, aici, pe jos.
    Mahrul nlimilor nu st pe gnduri i pocnete
    din degete. Cei doi negri se execut fr discuii i,
    lundum pe sus, m transport rapid pn la cea
    mai apropiat toalet i mi dau drumul nuntru.
    96
    Abia apuc s m deschid la pantaloni, c pula mi
    i sare afar ca o panter scpat de la grdina zoo
    logic, repezinduse spre pioarul alb i strlucitor.
    Jetul nete n for, gata s sparg porelanul.
    Acum altfel vom sta de vorb, spun n sinea mea
    gndindum la Mahrul nlimilor, n timp ce
    mio scutur. Dar chiar n mijlocul acestei operaiuni,
    ca din senin, mi crete excitaia i brusc se instalea
    z erecia, nsoit de un sentiment strin i vizibil
    duplicitar, pe care nu l pot controla nici din punc
    tul de vedere al pulii i nici din punctul de vedere
    al minilor de femeie. Pula se umf la atingerea
    minii i mna nu se mai dezlipete de ea. Se com
    port exact ca o mn de femeie ce este. Dar s nu
    anticipm, sunt absolut sigur ca m vor trage n nite
    situaii mai mult dect neplcute. i apoi miam v
    zut unghiile i am neles c sunt ale mele. Unghii
    lungi date cu oja portocalie. Laso dracu ! Cei asta,
    m ? ntrebam undeva, n eterul minii neexplorate.
    Cum dracu mi voi saluta colegii i prietenii ? M
    puneam n situaia lor. M pufnea imediat rsul i
    cu siguran c a rde de ma cca pe mine dac
    vreunul dintre prietenii mei miar ntinde o mn
    de femeie, vrnd s dm noroc. Nu se vor obinui
    niciodat cu asta, s fm totui realiti, mereu vor iz
    bucni n hohote de rs i se vor tvli pe jos cnd mi
    vor vedea minile de femeie. Nu voi putea ascunde
    adevrul la nesfrit i, ntrun acces de sincerita
    te, le voi povesti ce plceri ascunse mi ofer aceste
    mini ridicole i nu va trece mult pn cnd m vor
    pune s le fac lab.
    97
    Sunt ntrerupt de o feti ce intr n baie nsoit
    de mama ei. O feti ciudat, avnd sub nas mustaa
    lui Hitler i pe mneca dreapt steaua evreiasc. Pe
    cap, un porumbel alb ct se poate de viu. M mir
    cnd vd ce linitit st. Apoi observ pratia pe care
    fetia o are la bru. ncepe s se vad cu ncetinitorul
    din cauza cadrului suprarealist. Pe msur ce m uit
    la feti, timpul se lungete cu fecare detaliu, cu fe
    care accesoriu, ca i cum istoria ar f fcut din toate
    obiectele astea puse cap la cap i msurate cu metrul.
    Fetia are frez de canibal. Un pr lung prins la
    spate ntrun singur os de om. i lipsete degetul
    arttor de la mna stng. Poart un orule de
    grdini romneasc i comunist, un orule n
    carouri albalbastre.
    Brusc, timpul este tras cu totul ntro sering i
    injectat n mine cu o presiune greu de suportat, gata
    oricnd s rup pacea asta dintre cele mai mici fr
    me. Senzaia mi se trgea de la femeia care ncepuse
    s o strige pe feti n toate felurile, ca i cum nu ar f
    tiut cum o cheam i ncearc s ghiceasc.
    Maria ! Nu mai plnge !
    Hitler ! Stai cuminte !
    Iisuse, coboar de acolo, s nu cazi !
    M mnnci pe mine, te mnnci pe tine.
    Mnnc fabrici i uzine ! se auzi pentru prima
    data vocea chicotit a fetiei.
    Irina ?
    Nu !
    Irina ?
    Nu !
    98
    Irina ?
    Nu !
    Irina ?
    Nu ! Ba da, ba da ! Irina, Irina ! recunoscu fe
    tia i dispru cu tot cu mama ei, sau cine o f fost,
    ntruna dintre cabinele toaletei.
    ncepusem s cred c sufetul prim al materiei
    este curentul. Dar cum se formeaz curentul ? Vom
    cerceta asta mai trziu, cnd vom avea acces la un
    dicionar. Vrem defniia exact. Pentru moment,
    m voi concentra asupra fetiei. O voi atepta s ias
    i apoi voi lmuri problema. ns mama sa mio ia
    nainte i ncepe s vorbeasc de cum iese din cabi
    n. Mi se adreseaz mie.
    Nu ne ateptam s fe cineva la acest nivel. De
    obicei, este singura care folosete toaleta aceasta.
    Mai tie cineva c suntei aici ?
    Dar ce credei, c mam strecurat ? am ntre
    bat eu scrbit de toat scena i iam artat oarecum
    n sil minile.
    Nici mcar nu a stat pe gnduri. A izbucnit
    ntrun rs isteric i, pn s mai zic ceva, se i t
    vlea pe jos innduse cu minile de burt i dnd
    din picioare. Rdea i fetia. Rdea de se prpdea,
    dar nu rdea de minile mele, nici nu se uita la ele
    mcar, ci rdea de femeia care se zbtea de rs la
    picioarele sale. Fetia rdea ca dracu. Nu miam dat
    seama pe cte voci rdea fetia.
    M enervasem prea tare.
    Scroaf ordinar ! Curv mpuit. i se pare
    c totul i se cuvine, nu ? C toat gluma asta a fost
    99
    pregtit numai i numai pentru propriul tu amu
    zament. Rzi ca o vac. Nu mai rde, m, nauzi ?
    Dar nu aveai cu cine s te mai nelegi. Rsul i
    producea deja spasme. Mam gndit c poate moa
    re. Asta miar f schimbat sigur starea de spirit. A
    f devenit mai vioi. Poate a f luat n considerare i
    ocupaia de Criminal n Serie. Unul imposibil de
    prins, unul care i ucide victimele fcndule s
    rd pn le st inima.
    Cretina asta face intenionat. Devine din ce n ce
    mai clar c nu este ntreag la cap. Posibilitatea de a
    ucide crete ncnttor privindo. Mult mai freasc
    mi se pruse reacia femeii de la biroul de informaii
    al Aeroportului.
    Bine, nenorocito, tu ai vruto ! i zic pe un ton
    aparent calm n timp ce i bag minile sub nas. Hai,
    di drumu ! Rzi pn crpi.
    Prima a murit fetia, n timp ce rdea cu spume la
    gur uitnduse atent la femeia de pe jos. Femeia nu
    a vzuto murind. Avea deja ochii plini de lacrimi i
    nu mai vedea nimic.
    Baia a rsunat din cauza unei bubuituri. Apoi
    sa auzit un prit lung i a nceput s put brusc.
    Femeia se cca pe ea de rs. Buci mari de fecale
    neau de sub fusta alb a femeii peste cadavrul
    fetiei. Sunt plin de snge rece. Nu tiam c pot
    f aa.
    Cele dou gorile negre sau npustit n baie cu
    pistoalele trase, tocmai cnd femeia ddea pentru
    ultima dat din picior. O zvcnitur ct se poate
    de sntoas, miam zis. Eram mbtat de mirosul
    100
    morii. O provocasem i ea rspunsese prompt. Ca
    i cum m atepta acolo cum nu m ateptase nici
    o femeie pe faa pmntului. Nu simeam mirosul
    toxic din ncpere. Cele dou gorile scpar ns pe
    loc pistoalele la picioarele mele i i acoperir gura
    i nasul cu ambele mini. Unul dintre ei ncepu s
    vomite. Apoi i cellalt.
    Leam ridicat. Pistoalele aveau, fecare, inscrip
    io nat pe mner numele posesorului. Jon1 i Jon2.
    Jon ar trebui s fe atunci numele real al Mahrului
    nlimilor. O asociere simpl, dac in cont de
    structura corect. Cele dou cadavre erau pline de
    vom. ns pe cadavrul fetiei se amestecaser de
    toate.
    Te rog, nu trage ! Te rog, nu trage ! sa auzit
    vocea unuia dintre cei doi Joni. Am observat c
    ineam n mna dreapt unul dintre pistoale cu de
    getul pe trgaci i ndreptat amenintor spre cele
    dou gorile. Nu aveam de gnd s trag. Ce sens ar
    f avut si ucid ? Fiind singurii care nu rd, se poa
    te ca tot ei s fe singurii cu care voi putea sta de
    vorb omenete n aceast problem. Speram ca i
    Mahrul nlimilor s se comporte la fel. Altfel, am
    ncurcato. Voi f executat fr nici un dubiu acolo,
    pe loc. Vor spune c a fost legitim aprare i vor
    iei basma curat.
    Am trecut printre cei doi cu pistoalele n mn.
    Le ndreptasem evile n jos s nu existe descrcri
    ntmpltoare i excepionale. Cei doi mau urmat.
    Nu au ncercat s m doboare, s vin pe la spate sau
    mai tiu eu ce.
    101
    Cei cu hrmlaia asta ? url Mahrul nli
    milor la cele dou gorile, imediat ce haidamalele
    pun piciorul n Biroul de Sus.
    A fost un mic incident la baie, spune timid
    gorila Jon1. Mahrul nlimilor tace, sugernd prin
    asta c ateapt detalii.
    Fetia cu aisprezece Personaliti e moart.
    Nu tim cum sa ntmplat, dar credem c el a f
    cuto. Era acolo cu cele dou cnd am intrat.
    Cele dou ? Cu cine mai era fetia ?
    Era cu una dintre Mame.
    Sper s fe mama lu la mic care i trage sin
    gur cu pratia n cap. Nul sufr pe prpditul la.
    Este inutil, spuse Mahrul nlimilor, jumtate
    pentru sine, jumtate pentru cei doi.
    Nu mai conteaz asta, nu nelegi c Fetia
    cu aisprezece Personaliti a murit ? Lea fcut
    sta ceva vrji. Cnd am intrat, femeia tocmai d
    dea ultima dat din picior i porcul sta i futura
    minile prin fa. i ca s tii despre care femeie este
    vorba, victima este Mama Adevrat a Fetiei cu
    aisprezece Personaliti.
    Ce vom face acum cu aisprezece mame cro
    ra leau fost ucii copiii ?
    Pe cine vor trage la rspundere ? Sngele cui
    vor vrea sl bea ? se ntreb meditativ Mahrul
    nlimilor. Dar sngele meu nu le va ajunge nici pe
    o msea. Vor bea i sngele vostru. Vor trece apoi
    i vor bea sngele din nevestele noastre. Din copiii
    notri. Adumi urgent contractele, strig, pocnind
    n acelai timp din degete n direcia gorilei Jon2.
    102
    Jon2 dispare i de aceast dat, dar pe o u in
    vizibil, nou. Se pare c era ua invizibil din dos.
    Miar plcea s fu lsat singur i nesupravegheat
    pentru cteva zeci de minute n arhivele lor. Tare
    miar f plcut s tiu ce experimente naziste fac
    porcii tia pe noi.
    i futura minile, zici ? Aratne i nou ce
    micri fceai cu minile prin faa unei femei ce i
    ddea ultima scnteie din ochi. Dei nu pari, nclin
    s cred c te ocupi cu ciordeala high class. Ciordeala
    de Sufete.
    Nu tiu despre ce vorbii. Eram pur i simplu
    paralizat. Minile mi tremurau de spaim. M ui
    tam la cele dou cum mureau sub ochii mei i tiam
    c, dac voi vomita, exist posibilitatea s nu m mai
    pot opri. Voi sfri ca ele, mi ziceam n sinea mea.
    Ei au intervenit la timp. Pofim pistoalele voastre
    napoi, au fost n siguran la mine. Jon1 ia cele dou
    pistoale i mi mulumete.
    Pot sl ajut pe Jonny la arhive ? ntreab apoi
    Jon1.
    Mergi mergi, oricum aici nu mi eti de nici
    un folos. Putea s v mpute ca pe rae, dobitoci
    lor, dac era el ucigaul. Sunt totui curios s m
    uit la minile tale, zice apoi Mahrul nlimilor i,
    pentru prima dat, se ntoarce cu faa spre mine. Nu
    pot s cred. Pe sta lam mai vzut undeva n fl
    mul lui Mungiu ! Este la care le fute pe fete.
    Dup ce lea privit fx un minut, minile mele i
    sau prut banale. Aceast problem era una de ser
    viciu, una mrunt, aa trebuia s mi lase impresia.
    103
    S nu m scandalizez. Dac ar ti c am vzut i fl
    mul acela, cum ar reaciona ? Poate mam pripit
    napoindule pistoalele. Acum mergeam pe un fr
    subire. Aveam echilibrul perfect cnd ma bufnit r
    sul, privindui faa de tat cei fute fetia de opt ani.
    Ce roluri faci, mechere ? am spus printre ho
    hote. i cei cu porcria asta ?
    Nu tiu despre ce vorbeti ! mi rspunde
    Actorul Romn.
    Ce idiot, miam spus auzindul, m crede
    dobitoc.
    Uite, tiu c eti Actorul Romn care a jucat
    ntrun flm deal lui Mungiu. n la, 4 luni, 3 spt-
    mni i 2 zile. Vrei s m fui sau ce ? Cine ia scris
    rolul sta i cum de se intersecteaz el cu viaa mea
    real ?
    Este o ntmplare pur. Tu crezi c eu triesc
    din actorie ? Ha, na ! iai gsito ! Al doilea job,
    biea. Ascult la mine, al doilea job, spuse sec
    Actorul Romn, i n ochi i se citi tristeea dacilor
    cucerii de mpratul Traian n anul 106.
    De ce eti nesimit ? l iau tare pe Actorul
    Romn. Atepi s cred c, dac nu joci n flme, adic
    atunci cnd nu eti pe platourile de flmare, vii i
    lucrezi aici ? Tu eti Mahrul nlimilor i Actorul
    Romn. Nu este vreun rol. Eti angajat part time ?
    Aa ceva !
    Ajunge, am auzit destule. Eti un mare ne
    simit ! M iei cu din astea ? Chiar vrei s cred por
    cria aia ? Drept cine m iei ? Vreo goril, pe care o
    freci cum vrei i unde vrei ? Aluzia era clar. n opinia
    104
    mea, Organizaia era Criminal. Aratmi, te rog,
    scenariul ! iam cerut imperativ Actorului Romn.
    Numai dac ar f existat unul, ce bine ar f fost !
    mi rspunse acesta. Eti ultima problem n clipa
    de fa, cea mai mic. n capul listei am aisprezece
    mame care vor primi vestea c copiii lor au pierit
    ntrun accident produs ntmpltor la baie. Ce le
    voi spune ? Cine ne poate spune ce sa ntmplat
    mai exact cu cele dou victime ?
    Nu puteam sl atac. Mar f mpucat n cap.
    Poate c asta i are de gnd s fac n cele din urm
    i acum doar mi amorete atenia, mam gndit
    imediat. Dac o fac pe scrba asta ce vrea s se joace
    cu nervii mei s mi arate scenariul, a putea avea
    dovezi solide pentru a construi un caz.
    Arhivele dumneavoastr nu sunt documen
    te publice ? lam ntrebat disimulant pe Actorul
    Romn.
    De ce var interesa Arhivele noastre ? se for
    maliz imediat Actorul Romn.
    A dori s caut cteva scenarii din viaa
    mea, poate neam mai ntlnit, cu dumneavoastr
    sau cu ali colegi deai dumneavoastr. Sigur ne
    cunoatem. Chiar dac nu tim, exist acte dovedi
    toare. Ele sunt acolo, jos. Pot s m duc s le aduc ?
    miam ncercat eu norocul.
    F ce vrei. Asta a fost oricum ultima mea zi.
    Peste zece minute nu voi mai lucra aici. Ai cinci mi
    nute peste zece minute de cnd plec eu i pn va
    ajunge aici schimbul trei. i sugerez so tunzi pn
    vine el. tii vine odihnit.
    105
    tii ceva ? Dute sntos. Eti o sectur de om
    c nu vrei s recunoti. Eu o s mai stau pe aici s
    vd cine te schimb.
    Nu mai tiam de unde ncepuse toat aceast
    aparent halucinaie. Undeva mi se schimbase per
    spectiva general i lucrurile se vedeau ntro lumi
    n nou. Era o lumin verde i crud, era carne vie.
    Venisem aici s depun o plngere. Aveam o pro
    blem ce necesita intervenie de la nivel nalt. Tot
    ce mau ajutat s fac a fost smi descopr pasiunea
    pentru crim. Pasiunea simpl i linitit a celui
    ce tie c niciodat nu va f prins. tiam c voi mai
    ucide.
    Mam hotrt s ascult sfatul Actorului Romn.
    Am terso. Dac este adevrat ce zice, peste zece
    secunde nu va mai avea nici o funcie. Va f un om
    simplu i, n faa minilor mele, va rde de se va cca
    pe el la propriu. Mam ascuns n spate, dup tombe
    roane. Pe sta nu aveam de gnd sl iert.
    Partea a IIIa
    109
    Milioane de chipuri
    Chipurile celor ucii mi vin n minte cu milioa
    nele. Chipul fecrei victime m bntuie n feca
    re noapte, de cum nchid ochii. Am ucis n toate
    oraele. Oamenii de toate culorile. Am fcut cinci
    mormane de cadavre din cele cinci continente. Nu
    tiam nc nimic despre Armina i nu a f vrut nici
    n ruptul capului s dau ochii cu ea. Ucideam cu pl
    cere i mirosul acela al morii cu carnea pe dos m
    zeifca. Tuturor celorlali le ardea gtul i ochii. Am
    inut n mn armele tuturor poliitilor ce au venit
    la locul faptei. Nu am tras n viaa mea cu pistolul.
    Totui, mia luat cinci ani s termin ce mi propu
    sesem. Acum era linite. Rmsesem numai eu cu
    forele de ordine. Pe Armina nu o luasem n calcul,
    i acest lucru avea s m coste scump. Iar Ultimul
    Pap a fost de negsit.
    Crimele nu aveau s m afecteze nici mcar
    psihic, m ncurajam eu i ucideam mai departe.
    Memoria mea va f cu totul alta cnd mi voi rec
    pta minile. Minile ei vor f cele ptate de snge.
    Executam cte dou, trei sute la nceput, deo
    dat. Apoi am ucis din prima 5432 strni la o spi
    ral a yoghinilor romni. ntlnirile Partidelor cu
    Electoratul mau ajutat, de aceast dat. Unde erau
    alegeri, acolo eram i eu. Se auzeau hohote imen
    se de rs. Se rostogoleau prin pduri, i munii se
    110
    nroeau n urma lor de sngele amestecat cu buci
    de mae i oase. Nu am iertat nimic.
    CLINK, CLINK, se aude telefonul vibrndumi n
    acelai timp n buzunar. Mesajul pare ntmpltor
    i nu este de la nici un prieten. Altfel, recunoteam
    numrul sau, dac era cumva vorba despre un amic,
    mi aprea numele su scris pe ecran. Sub numrul
    necunoscut strlucete mesajul negru.
    CE VEI FACE CND VEI AJUNGE
    CEL MAI PU TER NIC OM ?
    Ce ntrebare de ccat. Acum, la sfritul lumii.
    Mai puternic dect cine ? Mormanele de cadavre
    sunt inerte, ns puterea lor nu se msoar n kilogra
    me, ele put, nfund cerul il prbuesc la pmnt.
    Lipsa celor vii din jur intr n confict cu prezena
    lor sentimental n memoria mea de ansamblu. Dar
    s nu ne repezim ca apucaii la prezent i la lipsurile
    sale, nainte de a ne ti trecutul. n cea mai mare par
    te a sa, prezentul este trecut, doar vrful pantofului
    ce face pasul nseamn viitorul i trecerea prin el,
    deschiderea dintre picioare este prezentul.
    Singurul pe care lam ucis din curiozitate a fost
    Actorul Romn. Pe Fetia cu aisprezece Perso
    na li ti i pe Mama ei Adevrat le ucisesem din
    mirare. Prima dat nu mi testasem forele. Pur i
    simplu rmsesem nmrmurit vznd ce se ntm
    pl. mi amintesc c am njurato grav de tot pe
    Mama Adevrat a fetiei. Vroiam so opresc din
    rs. Pentru c nu sa putut, am strigat ca disperatul
    dup revelaie.
    111
    Schimbi unghiul din care priveti lucruri
    le, biete. De fapt, nu mai privi din nici un unghi,
    privete din triunghi. Prima dat ai ucis, crezi tu,
    pentru c Mama Adevrat rdea de tine. i asta tot
    tu o crezi. De fapt, nici nu ai ucis tu, crima era deja
    acolo, ateptnd momentul prielnic de a ni n
    lume. Crima a fost cea care tea sedus. n momen
    tul n care ai fost o simpl aciune a crimei, iai dat
    seama c fr ea nu poi exista. Aa c pe restul iai
    ucis de plcere, din dragoste de via.
    Mahrul nlimilor, alias Actorul Romn, ia
    gsit sfritul acolo, n spate, ntre tomberoane.
    Demisionase din funcia pe care o deinea i rm
    sese doar Actorul Romn. Eu am nit de dup
    tomberoane artndui minile, pe care vzndule,
    a czut fulgertor pe jos i a nceput s rd. Ce a ur
    mat, ma ngrozit. Dintrun gest de etic, am mimat
    cum i trag Actorului Romn ccatul din cur, intes
    tinul gros, intestinul subire. Sar plmnii desprini.
    Micam minile astea dubioase fcnd exact
    aceleai gesturi pe care le fac cu hrtia igienic.
    Probabil c bietul nenorocit se gndea s i sune
    agentul n vederea obinerii unui nou rol, imediat
    ce a prsit cldirea aeroportului. Nu tia c, peste
    cteva minute, va f mort, cu toate maele i restul
    organelor ieite pe afar. Nu tia c singurul rol pe
    care l va mai juca va f cel de victim a unui ilustru
    uciga n serie.
    Cnd vroiam s ucid, umblam numai pe strzi l
    turalnice. M apucam de treab numai dac pe stra
    d eram doar eu cu victima. Altfel nu m riscam. mi
    112
    era fric s nu fu surprins de poliiti chiar n mo
    mentul desfrului. Dar ei nu aveau cum s neleag
    ce se petrece i nici nu avea cine s le explice, toi
    cei care mi vzuser minile find mori. Ca orice
    Criminal n Serie, am nceput s urmresc presa.
    Cu toate c nu au dovezi clare, specialitii au
    czut de acord c este vorba despre o epidemie. Un
    virus nou scpat de sub control.
    Din cauza halului n care se gseau victimele,
    nu sa gndit nimeni c la mijloc ar f vorba de un
    uciga. n fecare zi aceeai poveste, specialitii
    cutau virusul i eu cspeam n draci. Apoi a de
    venit plictisitor i mam hotrt s risc. Am nce
    put s atac grupuri de chinezi. Am dat imediat de
    o plcere cu totul i cu totul nou. Muzica se forma
    ca un nor deasupra trupurilor ce se contorsionau la
    picioarele mele, muzica mpletit din rsetele chi
    nezilor. Oricum, fnalul era mereu hardcore i
    piesa o lua razna, atacat find din toate prile de
    sunete subiri urmate de explozii nucleare, aa, de
    antreu. Numai pe o ureche mi ajungeau.
    Dup o vreme, am nceput si invidiez pe cei c
    rora le luam viaa. Nui de colo s i se preg teasc
    de undeva, de la distan, un astfel de sfrit. Se
    nasc muli i mor toi. n aceste condiii, cine nu ar
    prefera s moar de rs ?
    Pe msur ce numrul victimelor cretea, ome
    nirea a intrat n carantin. Cunoscuii mei muriser
    de doi ani. Nu mai aveam pe nimeni. Au fost i acci
    dente. Nu am vrut s mi ucid prinii, dar am rmas
    la ei ntro noapte i, dimineaa, mama a intrat peste
    113
    mine n baie. Tocmai m splam pe mini. Urma s
    terg vechea oj cu aceton i cu aceast ocazie s fo
    losesc o oj oglind. Victimele se vor putea privi n
    armele ucigae. Dar brusc a intrat mama. Pn s m
    dumiresc, sa necat cu primul hohot i asta a fost.
    Tata a urcat n fug scrile auzindo cum horcie.
    Ce iai fcut ? a rcnit el la mine, dnd buz
    na n baie. Ce ascunzi la spate ? Aratmi minile,
    derbedeule !
    Nu pot ! Trebuie s nelegi !
    Criminalule ! Iai dat n cap mamei tale ? ! A
    ra tmi imediat ce ii la spate, c te spintec, anima
    lule ! url tata cu ochii ieii din orbite. Un fricel de
    snge i curgea lin din nara stng.
    Nu te enerva, tat, te rog, i explic totul ! Uite,
    i curge snge din nas !
    O si curg ie snge din gt, monstrule, dac
    nu mi dai acum ce ascunzi la spate.
    Tata sa repezit la mine i a nceput s m trag
    de braul drept cu putere.
    Nu mai trage, domnule ! Nu te fora !
    D, m, drumu, d, m, drumu ! se opintea
    tata.
    n cele din urm, a reuit s mi smulg pur i
    simplu braul i s mi ntoarc mna la spate.
    Cei asta ? lam auzit spunnd i n momentul
    urmtor mna ia plecat instinctiv spre gur pentru
    a mpiedica jetul de rs s neasc cu putere.
    Izbucnirea a fost aa de mare, nct suful ia arun
    cat mna peste cap, rupnduio. Urmarea a fost
    clasic.
    114
    Nu am plns. A fost de fapt o eliberare. Eram sin
    gur. Singurul cruia i puteau f aruncate n fa fap
    tele sale pentru a se ruina cu ele. Nu puteam face
    nimic catastrofal atta vreme ct prinii mei triau.
    Riscam s fe ei trai la rspundere pentru faptele
    mele de ctre anumite persoane. Acum aveam parte
    de libertatea fnal a omului pe pmnt. Cu toate
    astea, n fecare zi le duc dorul, le vd privirile, dar
    niciodat nu m ntreb ce ar zice ei despre situaia
    de fa. Sunt singurii pe care iam nmormntat
    cretinete. Nu a durat mult pn cnd am cedat.
    Sa ntmplat la parastas.
    De ce nu i dai mnuile jos, ma ntrebat
    preotul.
    115
    Parastasul
    Toat lumea discuta despre epidemie.
    Nui drept, prea muli tineri ! Ce o f i n min
    tea lui Dumnezeu uneori nu zu, zi tu, Printe !
    De unde sunt aezat, nu prea vd cui aparine
    vocea de btrnic. i nici Printele, de fapt, nu are
    cui rspunde. Nici el nu vede mare lucru stnd lng
    mine.
    V mai pun vin, Printe ? lam ntrebat eu.
    Jumtate de pahar, c mai am o nmormntare.
    Dup al doilea pahar de vin, limba Printelui sa
    dezmorit bine de tot.
    Ce studii avei dumneavoastr ? ma luat el la
    ntrebri.
    Economice, fnanciare, iam zis n doi peri.
    Ce coinciden, domnule, mi spune Printele
    i m bate pe umr.
    La ce v referii ? ! Ce dracu vrea i sta ? miam
    spus n acelai timp.
    Eu am absolvit FinaneBnci la Constana.
    Am fost o vreme Contabil. Contabil dac ne
    legei, mi zice Printele i tonul lui scade pe msur
    ce nainteaz n exprimare.
    Contabil ?
    Stai aa, Printe. Cum adic Contabil ?
    Este adevrat. Eram complet bulversat i nu n
    elegeam mare lucru.
    116
    CONTABIL, silabisete Printele cu fa n
    toars ctre mine.

    Hai, domnule ! Am fost femeie, ce mama msii ?
    se nfurie preotul i i arunc ervetul n poal.
    Mam blocat. n cteva fraciuni de secund m
    umplusem de ur pn la refuz. Dar nu puteam nc
    exploda. Trebuia neaprat s aud asta pn la capt.
    ineam frme, din astea, tii foarte bine ce
    spun.
    tiam pe dracu. Nu mai tiam nimic.
    tiu pe dracu ! Nu tiu nimic ! iam ntorso eu
    Printelui. Ce tiu eu ? Cine sunt eu, s tiu cumva
    ceva ? ! Era clar. Rbufnisem. Este drept c se i
    adunaser destule tensiuni ciudate n ultima vreme.
    mi venea s i omor pe toi. Scurt i direct.
    mi cer iertare, fule, dac am greit chiar i
    numai cu vorba, nu te nfuria aa.
    Eu mi cer iertare, Printe. V rog s mi scuzai
    ieirea i s v continuai povestea.
    Altfel stteau lucrurile n sinea mea. Sub zmbe
    te, se ascundeau planuri de genocid.
    Fceam bani frumoi din contabilitate. Apoi
    iam inut contabilitatea unui preot i cnd am v
    zut ct ctig eicul
    Gata, asta este ! miam zis. mi fac operaie de
    schimbare de sex, m nscriu la Seminar i m fac
    Preot. Calculele mi asigurau proftul. Investiia nu
    era mare.
    Curv jegoas, mam auzit urlndui n fa
    Printelui.
    117
    n sala restaurantului sa fcut linite. Din cnd n
    cnd, cineva mai scpa tacmurile pe jos.
    De ce nu v scoatei mnuile ? ma ntrebat
    Printele, ncercnd s schimbe vorba.
    Pn s termine ce avea de spus, sa trezit cu mi
    nile ucigae n faa ochilor. Dintrun salt, am fost pe
    mas cu minile ntinse spre toi invitaii.
    La picioarele mele era un masacru. Auto ma sa
    crare Indus.
    Luai i vomitai pe cur de rs ! urlam eu la ei i
    sream ca un drac de pe un picior pe altul. Aa, aa,
    s vedem mae, da, da, intestine, o inim ? A, nu,
    un fcat ! Hohote cu snge. Totul sa nroit n jur.
    Dumneavoastr cu faa la perete. Creierul va ni
    pe nas, se va lipi n mijlocul fondului rou i tabloul
    va cpta astfel sens.
    Aveam n fa un maldr de oameni ntori la pro
    priu pe dos. Organele ncercau nc s funcioneze
    n aer liber. Se auzeau inimi btnd afar.
    M gndeam c nu ar f o idee rea s mi ofer ser
    viciile Armatei. n caz de ceva, a f primit ngrijire
    medical. Oraele vor deveni din ce n ce mai pustii
    i n curnd voi rmne singur. Cu toate astea, am
    considerat c ar f o nebunie s mpart o asemenea
    putere cu altcineva.
    Am plecat de acolo nainte ca lucrurile s se
    sfreasc. Oricum, i scoseser toi organele vitale
    i acestea se amestecaser ntre ele absolut haotic.
    Orice secund ar f fost timp pierdut.
    119
    Afar
    Am nit afar ca o far perfect. O mainrie
    uciga foarte sofsticat i pus la punct pn n
    cel mai mic detaliu. Mergnd pe trotuare cum fcu
    sem de sute, poate de mii de ori pn atunci, aveam
    senzaia c sar ca un leopard de pe o creang pe alta
    i rpun maimue.
    Exteriorul se schimbase pn n cel mai mic de
    taliu. Vedeam totul din punctul de vedere al prd
    torului nedepistabil. Drogurile nu mai aveau efect.
    Vntorii nu au nevoie de droguri. Aa c la ele am
    renunat fr s mi dau seama.
    O perioad, am mers unde am vzut cu ochii. Am
    luat maina prinilor i am plecat hotrt s merg
    pn la captul lumii. mi vizitam savana, tot ce mai
    lipsea era un productor de la National Geographic
    care s fac un reportaj despre mine. Dar nu aveam
    nici un interes s m fac cunoscut. Treburile astea
    se fac n linite.
    Cnd raportul dintre cei vii i cadavre a ajuns la
    jumtate, n mine a nceput s creasc furia. Vroiam
    s pun mna pe topor i nu puteam face asta. A f
    stricat totul. Simeam frustrarea. mi venea s su
    grum pe cineva. Si zbor creierii. Sl lovesc cu
    ranga. Mar prinde cu siguran.
    M gndeam c poate a avea nevoie de un psi
    holog, dar oare ce psiholog avea nevoie de asta ?
    120
    Teai putea lsa crucifcat ! aud vocea Ulti
    mului Pap n cap.
    EXACT ! strig exaltat.
    Urmtorul lucru pe care l tiu este c mam
    trezit participnd la tot felul de procesiuni i ce
    remonii religioase ale popoarelor din America
    Central i de Sud, ceremonii n cadrul crora este
    reconstituit crucifcarea. Am ateptat un an pn
    ce am fost iniiat, dar a meritat. Iam rugat s mi
    scoat mnuile dup ce voi f nlat pe cruce. La
    picioarele mele se autofagelau sadomasochitii. n
    Mexic. n Brazilia. Acelai ritual. Apoi anul acela de
    ateptare a nceput s nsemne prea mult. Devenise
    plictisitor. Epidemia ce cuprinsese Europa nu ajun
    sese pn la ei, se pare.
    A izbucnit brusc. Imediat ce Organizatorii miau
    scos mnuile. Sracii i bogaii murind mpreu
    n. Maele pline amestecnduse cu maele goale.
    Sngele subire cu sngele vscos.
    Eram stul de atta snge. Abia ateptam s se
    termine totul. S se usuce. Am vrut s grbesc lu
    crurile i mam mutat n State. Am nimerit n plin
    campanie electoral. Mruntaiele Candidailor sau
    amestecat cu mruntaiele Alegtorilor.
    Lsam n urma mea brazde de cadavre. Unele se
    topiser sigur din cauza timpului. Aveam nevoie de
    un plan, altfel putea izbucni oricnd ciuma i nu
    eram imun. Acest pericol ma ncetinit mult.
    Devenisem dependent de briza rului de snge
    nc viu ce mi curgea uneori la picioare. ngerul
    Morii este aici i omenirea habar nu are. Omenirea
    121
    nu vede i se sperie. La Judecata de Apoi cu oame
    nii. Sunt vinovai.
    Vinovai ?
    Vinovai peste msur ! mi rspund. Altfel nu
    ar f speriai. Nu sar vorbi atta despre Epidemia
    aia nenorocit care nici mcar nu exist.
    Recunosc, mi venea uor s vorbesc din poziia
    n care m afam.
    nti de toate, mam ntors urgent la Constana.
    Imediat ce mam linitit, dup ntlnirea cu
    Colecionarul i dup ocul suferit n aeroport.
    Avuseser loc cteva schimbri majore i aveam ne
    voie de un mediu cunoscut, un mediu n care s m
    simt n siguran. Sunetele trebuiau s aib sensul
    din dicionar ca reper, i nu ca restricie.
    Cu toate c m afam acas, cel mai sigur loc
    n care puteam dormi era pe fundul mrii. Miam
    cumprat un costum de scafandru i am montat un
    pat ntre stnci la o adncime de doi metri. Intram
    seara pe ntuneric i ieeam dimineaa pe lumin.
    n rest, m temeam s fac scufundri. Costumul de
    scafandru era doar o pijama.
    n Constana a izbucnit Epidemia. Eram la n
    ceput, aa c nu au murit muli. Destui ct s se
    vorbeasc, totui, de un virus. Epidemia a cuprins
    Europa dup ce miau murit prinii. Oraul se
    transformase ntrun cimitir eviscerat. La malul
    mrii, cadavrele constituiau adevrate diguri n ca
    lea valurilor. Toate n dou zile. Apoi am terso i
    virusul a aprut brusc n alt ora. i apoi n altul. n
    alt ar. Pe alt continent. Mereu undeva precis i
    122
    unic, ca i cum virusul ar f fost singurul. Doar unul
    ce se plimb i ucide numai unde este. Un virus care
    nu se rspndete. Doar se mut. Mai exact, zboar
    cu avionul.
    Omenirea intrase n putrefacie. Mai rmseser
    Organele Statului. Cei n funcie nu rdeau nicio
    dat vzndumi minile. Pentru ei era o greeal a
    Celor de Sus ce trebuie tratat cu seriozitate, n se
    cret. De fecare dat cnd ne ntlneam, le napoiam
    pistoalele. De multe ori mi venea s i mpuc n
    cap i s termin odat cu asta. Poate c nu ar f deloc
    ru s m aresteze cineva i s se descopere totul.
    Am rmas singuri. Eu cu Armatele Omenirii.
    123
    Al Treilea i al Patrulea Rzboi Mondial
    Cum s fac cinii s rd ? Mam frmntat zile
    n ir i tot nu am gsit soluia acestei probleme.
    Sau nmulit peste msur i, ncetncet, au nce
    put s mnnce din cadavre. La nceput au fost un
    pic timizi. n special cei crora le muriser stpnii.
    ntruna din zile, pe cnd m plimbam aiurea prin
    centrul Constanei, am trecut pe lng un pudel din
    caleafar de credincios. Cnd am dat s m apro
    pii de el, ma mrit precum o hien. Era clar, mi
    spunea so terg, c nui de glum. Cine tie de cte
    zile pzea cadavrul babei care, mai mult ca sigur, i
    fusese stpn. n orice caz, destule. Femeia intrase
    deja n putrefacie, dar el nu se mica de lng ea. O
    pzea ntrun aa hal, nct ncepuse s mnnce din
    cadavru de team ca nu cumva sl scape din ochi i
    s i se ntmple ceva. Un cine din sta miar trebui
    i mie, miam zis. Un cine capabil de un aseme
    nea devotament nu merit abandonat pe strad. i
    ncetncet am nceput s mil doresc din ce n ce mai
    tare. Mam ntors a doua zi cu o cutie de Chappy,
    ncercnd astfel s i cumpr ncrederea. Nici vor
    b de aa ceva. Colii amenintori iau fcut ime
    diat apariia i a trebuit sontind. Deja nu mai era
    o joac. Ci un rzboi al nervilor. Am ncercat toate
    metodele. Nu am reuit s m apropii de el nici un
    pas mai mult ca n prima zi. Credeam c o s mi
    124
    pierd minile. mi doream dragostea acestui cine ca
    i cum a f avut ce face cu ea. Apoi a disprut pur i
    simplu. ntro diminea nu mai era acolo. Din ca
    davrul femeii nu mai rmsese dect scheletul alb
    strlucind n soare. Mam simit nelat i, brusc,
    nu lam mai iubit. Miam continuat linitit plimba
    rea pe care o ncepusem la prima noastr ntlnire.
    Am luato pe tefan cel Mare. Vroiam s vd marea.
    Atunci am neles pentru prima dat cum st treaba.
    Am trecut pe lng un dalmaian ce pzea un schelet
    din care doar mna dreapt mai avea ceva carne pe
    ea. A urmat pechinezul ce i bgase adnc capul n
    gura stpnului mort. i cuta limba sau poate creie
    rul. Dup care mam trezit fan fa cu o hait de
    maidanezi. tia nu pzeau pe nimeni. Ei mncau
    din toate cadavrele. Mncau haotic. O halc de aici,
    alta de acolo, propovduind astfel, n mod egal, ade
    vrul. Un adevr pe care nu eram pregtit sl accept.
    Era periculos. Dduser de gustul crnii i oricnd
    putea izbucni un rzboi ntre Armatele Pmntului
    i ei. Nu prea mi psa de asta. Tot ce mi doream
    era s nu fu prins la mijloc. i bineneles c mi mai
    doream ca, din acest confict, Armatele Pmntului
    s ias nvingtoare. n faa acestor bestii eram total
    lipsit de aprare. Dac a ti cum s i fac s rd, a
    f mult mai linitit. Dar asta nu era tot. Mai erau i
    obolanii. tiam c imediat ce vor disprea cinii i
    nu va mai avea cine si in la distan, vor mpnzi
    strzile i vor aduce cu ei molime adevrate, fa de
    care nu exist imunitate. Dar cum relaiile cineom
    deveneau din ce n ce mai ncordate, m gndeam
    125
    destul de rar la obolani, fr s i pierd totui din
    vedere. Mam mutat aadar ntruna din camerele
    Muzeului de Art, la ultimul etaj. Podeaua i pereii
    groi de marmur mi asigurau protecia necesar.
    Apoi buba sa spart i, timp de cteva sptmni,
    strzile sau transformat ntrun adevrat teren de
    vntoare. De diminea pn la apus, rpitul mi
    tralierelor nu nceta nici o clip, timp n care un
    schellit regulat l acompania cu patos.
    Astzi a fost pentru prima dat linite i am putut
    n sfrit s dorm. Dar fericirea asta, pe care une
    ori numai lenea mio poate aduce, a fost n cele din
    urm distrus de primul chiit la auzul cruia am
    srit ca ars din culcuul pe care mil amenajasem.
    Miam dat seama c m mirosiser i, odat ce sa
    ntmplat una ca asta, tiam c urmeaz o curs ne
    bun n care ansele mele de a mi pierde urma erau
    minime. M cutau. Vroiau s mnnce carne i s
    bea snge. Pe strzi sunt numai oase. Oase de oa
    meni amestecate cu oase de cini i de pisici.
    Sunt nevoit s mi mbrac costumul de scafan
    dru i s dorm iar pe fundul mrii. Acolo, bestiile
    nu vor ajunge. Pe uscat, ntunericul sar strnge n
    jurul meu ca laul unei spnzurtori. Sunt ncolit.
    Ce mai, sunt n ccat.
    Nu se mai gsete nimic de mncare. Mine di
    mi nea voi iei la vntoare.
    Nu am ntlnit nici ipenie de om, aa c a tre
    buit s m mulumesc cu doi obolani tineri care
    nu cunoteau pericolele pe care lumina le poart n
    sine.
    126
    Patru obolani n trei zile. n rest, numai sperane
    din ce n ce mai palide c voi putea ucide o prad
    mai mare. Nu mai am nici o pretenie. Nu vreau
    bebelui cu carnea fraged sau fetie la pubertate,
    ma mulumi i cu o buc de bab, dar de unde ?
    Am cutreierat toate cartierele, am intrat n toa
    te blocurile, am cercetat cu atenie maxim toate
    apartamentele. Nici o bucic de carne. Noua spe
    cie de oameni ce ne va urma va avea dini puternici,
    dini capabili s sfrme dintro muctur craniul
    unui bivol. Dar, tiind asta, mai mult ca sigur nu o
    va face.
    127
    Dependena
    Sunt dependent de creier. Am realizat aceast
    stare cnd a devenit imposibil de gsit. i nu sunt
    dependent de creier n general, ci de creier uman.
    Aceast dependen este criminal, sevrajul va ine
    ct voi tri. Am ajuns ntrun aa hal de dispera
    re, nct sunt gata s investesc tot n construirea
    unei fabrici de creiere. S ias creierele pe ban
    d rulant. Creiere goale, fr om, altfel nu sunt
    bune de nimic. Vreau creiere chimice i, mai ales,
    nefolosite. Creierul folosit este ca pinea veche
    de o lun. Numai bun de dat la porci. Dar nici lor
    nu le folosete la nimic. El nu folosete nimnui.
    Neprodus n laborator pe ci artifciale, el, creie
    rul, nva ce n seamn s fe creier de la alte cre
    iere. Nu, merci. M pot tvli pe jos de disperare,
    dar nu ma atinge de un creier educat nici n ruptul
    capului. O alt diferen ntre creierul educat i cel
    proaspt, obinut n laboratoarele noastre, este ns
    cea mai important. Creierul educat educ urm
    toarele creiere urmnd tradiia istoric. Creierul
    proaspt, fe el i chimic, nu are nici o tradiie de
    continuat. El este fx punctul zero nainte de care ne
    situm noi cu valorile dictate de iminenta moarte i
    dup care ne situm numai noi, sut la sut noi, fr
    completri inutile cum ar f minile sau picioarele,
    negndite, din moment ce se vd cu ochiul liber.
    128
    Pentru o stranic evoluie, trebuie s ne hrnim
    cu astfel de creiere curate, creiere fr ochi, nas
    i urechi. Creiere fr limb. n ele, toate acestea
    sunt gnduri i sentimente. Organele sunt simple
    gnduri i nu mai au funcii restrictive. A gndi cu
    inima va f la fel de concret ca a trage pe strad cu
    mitraliera.
    Partea a IVa
    131
    Din partea cealalt
    Nu exist orae fr oameni, miam rspuns.
    ntrebarea fusese : n ce ora sunt ? Dar, evident
    acum nu mai conteaz. Este prima diminea n care
    strzile sunt perfect uscate. Munii de zpad din
    carnensngerat sau topit complet. Merg pe mij
    locul strzii i las soarele s m nepe cu razele. Din
    fa vine o femeie tnr, cu mersul hotrt, direct
    spre mine. Sunt att de sigur c nu mai este nimeni
    n via, nct nclin s cred c am o halucinaie. Dar
    femeia se apropie privindum direct n ochi i se
    oprete la un metru n faa mea.
    M ntreb dac tie c sa oprit direct n gura lu
    pului. O singur muctur, i creierul i se va des
    crca pe loc de amintirile ntregului i nu va mai
    percepe corpul ca pe un ansamblu dect pentru
    cteva secunde, n care va avea impresia ci trece
    viaa prin faa ochilor, dar nici vorb de aa ceva,
    este o simpl mbriare electric a celulelor ce i
    iau rmasbun unele de la altele nainte de a o apuca
    fecare pe drumul putrefaciei.
    Nu am fost niciodat o fin exagerat de comu
    nicativ. De fapt, niciodat nu miau plcut oame
    nii, strinii. Statul la coad n alimentar mi pro
    voca pierderi ale cunotinei. De cteva ori mam
    trezit aruncat n strad de patronii unor magazine.
    nti m taie toate apele, apoi mi se face alb n faa
    132
    ochilor i mintea se retrage n adncurile creieru
    lui, n ultima camer, de unde se mai poate iei pe
    partea cealalt numai i numai n moarte. Nu miau
    plcut nici cunoscuii care m opreau pe strad
    ntrebndum cum mai merge. Ce mai fac ? Ce mai
    fac ai ti ? n rest, toate bune ? Unde mai eti ? Cu
    cine te mai vezi ? Pe unde mai iei ? i toate ntre
    brile cccioase i neputincioase. Toat frica ome
    neasc fa de diferenele inter i intraumane a gr
    bit procesul extinciei. Nici mai devreme i nici mai
    trziu. Acum. Omenirea sa autodistrus imediat ce
    totul a depins de un singur individ. De mine.
    Houl neprins va fura pn nu va mai rmne
    nimic, mia spus cndva cineva. La fel voi ucide i
    eu. Voi lua fr s dau, voi primi fr s ofer. Voi f
    temut fr s m tem. Voi f iubit fr s iubesc.
    Fr s tiu ns c sfritul face parte mereu din
    prezent. Sfritul este aici. El este mereu prezent,
    altfel nu ar mai f deloc.
    133
    Crime i sex
    M simeam etern. Nu bnuiam c m va cuprin
    de, i realmente dobor, melancolia. Criza a nceput
    la trei zile dup ce am fost arestat pentru crim cu
    premeditare i nchis pentru cel puin treizeci de
    zile. Au trecut dou sptmni i tot nu pot s cred
    c ceea ce sa ntmplat este adevrat. Mai auzisem
    de visul sta. Episodul din baie se repetase de mai
    multe ori. Dup fecare mcel fugeam acas i m
    masturbam ct nc m gseam sub euforia crimei.
    Armina nu era acolo, ea nu avea nici mcar un nume
    sau un chip, dar eu fcusem dragoste cu ea cum nu
    tiusem pn atunci c este posibil. n plus, ca orice
    Criminal n Serie, am nceput s mnnc carne de
    om. La sfrit m lingeam pe degete.
    M gndeam c, dac a avea o adres, ceva, ia
    f putut trimite bani ori de cte ori m masturbam
    gndindum la ea, chiar dac nu tiam cum arat.
    Carnea de om provoac dependen mai ceva ca
    heroina. Sevrajul nu trece dup o vreme. El rmne
    acolo. Aa mam trezit hituit de pofe intermina
    bile, strbtut de o lcomie satanic. O rc per
    manent, o dureren naturalul foamei omeneti.
    Vroiam carne de om, dar omenirea putrezise, se
    uscase i se fcuse praf. Am ncercat pentru o vre
    me s mi astmpr setea lingnd sacii aspiratorului,
    dar nici nu se compar.
    134
    De afar chiar se aude linitea. Sunt doar eu cu ei.
    Mar putea condamna la moarte, i cu siguran c
    asta ar face dac ar ti povestea ntreag. Aproape
    toi au avut copii ce miau czut victime. Dar ni
    meni nu bnuiete nimic. Sunt aici pentru uciderea
    Arminei i att. Chiar i numai pentru asta exist
    mari anse s fu executat.
    Armina a fost singura victim pe care am atinso.
    Nu am considerat ca find o ironie faptul c am su
    grumato cu propriile sale mini. Am simit ns
    cum minile sale i pierd identitatea, memoria,
    totul, i devin ale mele imediat ce a ncetat s mai
    respire. Am simit cum memoria lor se lipete de
    memoria mea general, alturi de memoria celor
    lalte organe. Am simit cum tonele de snge m tr
    geau n jos apsndumi umerii. Am fugit la poliie
    i mam predat. Ca s nu mai pierdem timpul, mam
    dus cu cadavrul Arminei n spate. nainte de toate,
    mam masturbat.
    135
    Ancheta
    Recunoti c ai uciso pe Armina Colocolo n
    data de
    Recunosc, io scurtez eu Anchetatorului.
    mi poi spune, totui, de ce ai fcuto ? con
    tinu el, plimbnduse n acelai timp prin birou cu
    pasul larg.
    l bnuiam c, n gnd, tot ce face este s i nu
    mere paii.
    Aveam nevoie de o femeie, nu de o sor ! am
    urlat eu scos din mini. tiam c Anchetatorul mi
    putea oricnd rupe o mn, dar nu mi psa.
    O sor ? Ce sor ? Ce bazaconii ndrugi ?
    V spun adevrul.
    Nu tiu ce mizerabil pervers eti, dar dac n
    cerci cumva s te joci cu nervii notri, i promit c
    nu mai ajungi viu la proces.
    M ntreb cine va face parte din juriu, i spun
    eu chicotind Anchetatorului.
    Se pare c nu eti chiar aa inteligent cum te
    crezi. O s fe vai i amar de curul tu. Singurele
    zone neafectate de virusul sta sunt pucriile, aco
    lo rata de supravieuire este de sut la sut.
    Asta dac voi f gsit vinovat, i atrag eu atenia
    Anchetatorului, foarte sigur pe mine.
    Vei f judecat aa cum nu a mai fost nimeni.
    Singurii supravieuitori rmai n libertate sunt or
    bii. Ei te vor judeca.
    136
    Orbii ? Orbii ? mi aud vocea ca i cum cine
    va mi ip cu ea n urechi maimai s mi sparg
    timpanele.
    Da, orbii, mi optete calm Anchetatorul
    i, spre fnalul cuvntului orbii, voceai devine
    mieroas, pervers, matur i sigur pe adevrul
    exprimat.
    Dau s m ridic brusc n picioare, ca i cum a n
    cerca s nesc din capcana asta de uri ce sa strns
    n jurul meu, dar mna puternic a Anchetatorului
    m apas pe umr i m prbuete la loc pe scaun,
    dup care m aud spunnd cu o voce stins, tot mai
    stins :
    Justiia este oarb.
    Ha, ha ! Ce ironie, nu ? ntreab Anchetatorul,
    fr s mi dau seama cui i se adreseaz.
    Pentru cteva secunde, n ncpere sa aternut
    linitea. O linite ascuit, ce ma secionat n dou
    vrste exacte, cea de pn acum i cea care va urma.
    Ma cuprins panica i, pentru prima dat n viaa
    mea, am tiut c este posibil s nu mai triesc nc
    pe ct trisem deja.
    S revenim, propune autoritar Anchetatorul,
    privindum violent n ochi. De data asta ncearc
    s spui adevrul, vom ti dac vrei s ne duci cu fo
    frlica. De ce ai uciso pe Armina Colocolo ?
    Sunt istovit. Gata s cedez. Ce rost mai au toate
    astea ? Dar nu ! Nu le voi spune nimic din ceea ce
    sunt. Nimic din megaproporia real a crimei mele.
    La dracu cu orbii ! Uitasem de ei i acum se pare c
    voi sfri ca orice Criminal n Serie, ca orice comun
    137
    Criminal n Serie. n schimb, nu am ncotro, trebu
    ie s le spun adevrul despre singura crim pe care
    am nfptuito cu minile goale. Nu are rost s mint.
    Nu am nici o poveste pregtit, i o f Anchetatorul
    un mare idiot, dar prost nu e. Tot ce mi rmne de
    fcut este s fu atent s nu care cumva una s duc
    la alta i tot aa, s se descopere adevrul despre
    monstruozitatea nfptuit cu spirit de rspundere
    i n deplintatea facultilor mintale. Altfel mam
    ars. n fond, le pot spune tot adevrul, mai puin
    partea cu holocaustul, pe care o voi omite pur i
    simplu. Mai rmne s m i cread. Eu, unul, nu a
    crede aa ceva.
    Voi spune totul cu lux de amnunte. Poate ar f
    bine s nregistrai, i propun Anchetatorului i, au
    zindumi vocea, simt cum mi recapt ncrederea.
    Poi ncepe ! Se nregistreaz. Aadar, de ce ai
    uciso ?
    Pentru c era sormea. tiu c pare bizar,
    dar dac m lsai s v spun toat povestea, vei
    nelege.
    Di drumu ! Nu te voi mai ntrerupe, m asi
    gur Anchetatorul.
    Pe msur ce i povestesc totul nregistratorului,
    vocea mi devine strin. mi ascult povestea spus
    cu siguran de altcineva. Cineva care i nsuete
    viaa mea fr a meniona ns partea cea mai atro
    ce i, totodat, cea mai fericit. Am spus totul, n
    cepnd cu povestea de la aeroport, n fond singura
    pe care o puteam lega logic de acuzaiile ce mi se
    aduceau.
    138
    Am fost fericit exterminnd omenirea. Ucignd
    rnd pe rnd sistemele pe care nu leam neles nici
    odat. E drept c nu sunt singurul n aceast situaie,
    dar nu mi pas nici ct negru sub unghie. n fond,
    este vorba numai i numai despre atitudine. i eu
    am crescut ntrun mediu n care atitudinea celor ce
    sau ocupat de educaia mea nu m putea transfor
    ma dect ntro apocalips uman. Imperiile rsar
    i apun, ele sunt precum soarele, nu exist nici o
    diminea n care, privindul cum se nal, s nu l
    suspectez de fraud. Poate nu este el, cine nu iar
    trimite fraii gemeni la serviciu n locul su dac
    tot ce are de fcut este s se arate ? Despre nopi
    nu are sens s vorbim, ele sunt simple rzboaie. Dar
    acum totul sa terminat, au rmas numai armatele,
    iar ele nu se vor masacra reciproc neavnd n spate
    popoarele crora s le jure credin. Un fel de Iisus
    cu genunchii rupi. Un Iisus nviat ce nu poate sta
    n picioare i care, cznd n genunchi, cere iertare
    omenirii aa cum ar trebui s fac orice Dumnezeu
    cu bunsim i ntreg la cap.
    Eu nu mi voi cere iertare i nu voi regreta nimic,
    eu nu am remucri. Nevestele lor sunt moarte. Eu
    leam ucis. Fiicele lor la fel. Nu le mai rmne dect
    s se fut cu orbii sau s se adapteze, precum finele
    inteligente, la mediul interior devenind poponari.
    Atunci opera mea va f complet. Chiar i n cazul
    unor nenelegeri, soldaii i vor ntlni dumanii
    pe cmpul de lupt i se vor ndrgosti de ei.
    La asta m gndeam cnd miam auzit vocea
    spunnd :
    139
    Am scpat ca prin urechile acului. ncepusem
    s cred c sunt imun i c virusul nu m poate afecta.
    n rest, asistam neputincios la dispariia celor dragi.
    Chiar i n ziua de azi i mulumesc lui Dumnezeu
    c nu am avut nevast i copii. Cu toate astea, miau
    murit pe rnd prinii, prietenii, fostele iubite, ve
    detele preferate, poeii, pictorii, preedintele pe
    carel votasem din toat inima, fata de la chiocul
    din col care mi ddea igri pe datorie. Aa nu se
    mai putea. Miam zis c sta trebuie s fe sfritul i
    atunci, pentru prima dat n viaa mea, mam spe
    riat. Mi sa fcut fric de faptul c voi muri i nu voi
    cunoate iubirea. Fr s stau pe gnduri, am plecat
    so caut. Muriser att de muli n jur, nct aproape
    totul devenise gratis.
    Da, scriau la un moment dat prin ziare ceva
    despre asta, imediat dup ce a murit atins de vi
    rus i ultimul acionar al companiilor aeriene. mi
    amintesc c era un interviu cu un pilot, ceva. Un
    nebun care susinea cu ndrjire c cel mai sigur loc
    de pe pmnt este cerul. Ce imbecil. Te rog, zi mai
    departe.
    Poate c nu este indicat sl subapreciez pe
    Anchetator n cazul n care va continua s mi dea
    rspunsuri poetice.
    Prea o misiune imposibil. Nu tiam nimic
    despre femeia pe care o cutam. Putea locui pe ori
    ce continent, putea f ntro continu micare, c
    utndum, probabil, aa cum fceam i eu. Putea
    f moart deja, putrezit cu minile mele cu tot, i
    totul s fe pierdut.
    140
    Desigur, mineam spunnd asta. Mineam cu
    riscul de a prea un maniac cu creierul virusat de
    obsesii. tiam c, n condiiile prezentate de mine,
    nici un om ntreg la cap nu sar f aventurat ntro
    asemenea cutare lipsit de anse reale.
    Ajunsesem o epav. O umbr palid ce umbla
    hituit de colocolo i se hrnea din puinul unei
    sperane absurde. Escaladam munii de cadavre i,
    ori de cte ori gseam o fin vie, mi se reaprindea
    sperana i inima ncepea s mi tresalte.
    Treci la subiect, mio scurteaz Anchetatorul.
    Unde teai ntlnit cu victima i ce motiv ai avut
    so ucizi ? Nu ne intereseaz plvrgeala asta a
    ta mpopoonat cu artifcii de povestitor. Poate
    ai uitat unde te afi, m avertizeaz el pe un ton
    amenintor.
    Intervenia Anchetatorului mi convine de mi
    nune. Trecnd direct la crima de care sunt acuzat,
    evit s m pierd n amnunte i, implicit, s ncurc
    povetile. Astfel, scade riscul de a f prins i con
    damnat pentru adevrata crim.
    141
    Adevrata minciun
    M plimbam ca de obicei, cutndo cum
    caui acul n carul cu fn. Nu mi vroiam napoi nu
    mai minile. O vroiam pe Armina, pe ea, femeia ne
    cunoscut, cea cu ale crei mini fcusem dragoste,
    m hrnisem i mi splasem trupul de mizeria lu
    mii. Cutarea acestei femei devenise o cutare de
    sine. Am ntlnito pe strzile unui ora ce pentru
    mine i pierduse numele odat cu locuitorii. Am
    zrito de foarte departe i, cum la nceput prea
    o umbr, am nceput s alerg spre ea, nenelegnd
    dac se apropia sau se ndeprta. Pe msur ce
    distana dintre noi scdea, miam dat seama c si
    lueta ndeprtat era a unei femei ce venea direct
    spre mine. Pentru a nu mai pierde timpul, miam
    scos mnuile, lsnd s se vad minile ce nu mi
    aparineau clar ca lumina zilei, dei preau s fe ale
    mele. Cnd sa oprit n faa mea, pulsul mia crescut
    brusc ntrun asemenea hal, de am crezut c mi va
    da sngele pe nas i pe urechi. tiam deja cine este.
    Neam privit ntro tcere imposibil. Cutrile
    disperate se terminaser aici i nici unul dintre noi
    nu putea crede. i vedeam chipul paralizat ntro
    expresie schimonosit. Nici eu nu artam mai bine.
    Fericirea mi fcea ravagii pe sub piele, ndoindumi
    oasele feei ca pe nite fii subiri de cupru. Tot
    craniul contribuia la un zmbet de care nici o fin
    142
    vie nu este n stare. Ne priveam ca i cum fecare
    dintre noi sar f uitat n oglind ntrun moment
    n care mulumirea de sine a atins cotele maxime.
    Momentele n care ne priveam minile alternau ra
    pid cu cele n care ne priveam n ochi. Nu visam.
    Fiecare se afa n faa celui pe care l cutase o via
    ntreag.
    Tcerea a continuat. Nici unul dintre noi nu era
    n stare s spun ceva. Ce ar f fost, oare, de spus ?
    Neam luat de mn i am plecat, fr s ne ntre
    bm ncotro. Fr s fm curioi mcar de ceea ce
    va urma. Paii neau purtat pn n faa unei ui pe
    care, fr s stau pe gnduri, am sparto cu piciorul
    dintro singur lovitur. Neam aruncat pe cana
    peaua din prima ncpere i neam sfiat hainele
    unul altuia cu dinii, fr ca minile noastre s se
    dezlipeasc o clip mcar. ncercam astfel s con
    servm normalitatea acestei prime nopi pe care
    neo petreceam mpreun i n care aveam s ne
    pierdem cu adevrat virginitatea. Doar minile ni
    leam atins cu minile.
    Dimineaa a venit pe nersufate. O nersufare n
    care ni se amestecaser respiraiile, pieile, muchii,
    oasele, minile, sngele, memoriile i contiinele.
    Primele raze au intrat ntre noi ca lanul unei druj
    be, desprindune. Simeam, fecare pe pielea lui,
    prima durere, durerea eliberat de momentul ge
    nezei. Durerea lui unu din clipan care fusese tiat
    n doi. Odat cu aceast durere ni sa nfpt brusc
    n contiin nevoia de necontestat a numelor i
    neam trezit urlnd amndoi n aceeai clip :
    143
    Stan !
    Armina !
    Am ntins brusc unul spre altul mna, am fcut
    cunotin ntre noi i, n acelai timp, fecare cu
    sine. Eram cu siguran primii doi oameni care, f
    cnd cunotin unul cu cellalt, deveneau, fecare
    n parte, contieni de propria lor existen. n jurul
    nostru obiectele i exprimau i ele noutatea, str
    lucind de bucurie. Perdelele neau spus cu gura lor
    cum le cheam n clipa n care am ntins spre ele
    minile i leam tras din calea soarelui, ce sa pre
    zentat i el de cum a nvlit n camer.
    Neam mbrcat la repezeal cu ce am gsit prin
    ifonierul apartamentului i am ieit afar.
    Totul a nceput s ni se prezinte pe buci. Eram
    doar noi doi i, innd cont de faptul c pn n
    urm cu puin timp fusesem unul singur, am f pu
    tut spune c noi am dat acele nume extraordinare
    lucrurilor ce ne ieeau rnd pe rnd n cale, dar nu
    ne interesa aa ceva. Tristeea a aprut i ea la fel de
    brusc, spunndui pe nume. Cauza general la fel.
    Din cauza general sa rupt cauza particular a
    tristeii i din aceasta au ieit, ca din ou, imaginaia
    i mirarea. Mai departe, minciuna. Minciuna prin
    care strlucirea mirrii n care obiectele i spuneau
    numele a fost nlocuit cu ntunericul imaginaiei
    n care copiii notri vor f convini c noi am dat
    nume obiectelor i i vor revendica motenirea. O
    motenire tcut, ns, n care nici o proprietate nu
    va mai f auzit rostindui singur numele i astfel
    i va pierde sufetul, devenind, din punctul lor de
    144
    vedere, o simpl aduntur de obiecte, obiecte din
    care moartea le va cdea nprasnic la picioare, n
    grozindui cu tcerea ei.
    Nu mai avem mult, o aud pe Armina spunnd,
    n timp cemi spun acelai lucrun gnd.
    Am simit cum timpul i vars peste noi orele ca
    pe nite saci grei, saci plini ochi cu clipe de diferite
    forme i mrimi. i, pentru a nu pierde nici o se
    cund, am nceput s ne spunem unul altuia totul,
    refcnd astfel, fecare pentru cellalt, urmele pe
    care paii notri le lsaser n pmntul proaspt al
    memoriei.
    Ne plimbam pe strzile pustiite de virusul ne
    crutor ce reuise s extermine toat omenirea,
    povestindune unul altuia totul dea fr a pr. Cnd
    oboseam, ne opream n faa primei cldiri ce ne
    ieea n cale, ddeam buzna n primul apartament,
    fceam dragoste i adormeam inndune de mn.
    Ne trezeam i o luam de la capt. Dup cteva zile
    Armina sa oprit n faa unei case, privindum cu
    o seriozitate pe care nu o mai vzusem pn atunci
    la ea.
    Asta este casa n care mam nscut. Prinii
    mei locuiesc nc aici. Nu prea mai ies de cnd cu
    epidemia. n ziua n care neam cunoscut, ieisem
    s caut de mncare, mi spune Armina pe un ton
    asortat perfect cu expresia serioas de pe chipul su.
    Am ezitat un moment. Armina ma rugat n
    schimb s o nsoesc i nu am putut so refuz.
    145
    Mobilul crimei
    Pe holul din capul scrii interioare ce unea par
    terul cu etajul unu sa aprins lumina. Zgomotul
    pailor grbii a fost urmat ndeaproape de o voce
    feminin, ce mia prut din prima ngrozitor de
    familiar.
    Cine este acolo ? Mina ? Tu eti ? a venit de
    sus ntrebarea, i dou picioare nclate n papuci
    chinezeti sau oprit n capul scrilor.
    Da, mami, eu sunt.
    Cine mai este cu tine ? a ntrebat femeia fr s
    se arate, ci din contr, btnd n retragere.
    Un prieten foarte bun, a ncercat Armina s i
    liniteasc mama. Am adus de mncare. Scoall i
    pe tati. Eu m duc s pregtesc masa. Nu v grbii,
    o s dureze ceva.
    S speli bine creierul ! Sper cai adus creier.
    Am adus, am adus, stai linitit. Tu dute i
    spunei lui tati s se pregteasc. Vreau s lum
    masa mpreun i s v prezint pe cineva.
    Cur bine creierul ! se mai aude vocea deja
    infernal de familiar a femeii, dup care cele dou
    picioare din capul scrii se fac nevzute.
    Am lsat balt vocea femeii i identifcarea ei
    imediat ce am auzit de creier. Era pentru prima
    dat de cnd o ntlnisem pe Armina cnd se dis
    cuta despre preferinele sale culinare. Speram s fe
    146
    vorba de creier uman i astfel gusturile noastre s
    coincid.
    Despre ce creier este vorba ? am ntrebato
    pe un ton ct se poate de netiutor pe Armina. n
    realitate, descoperisem de mult savoarea creierului
    de om proaspt. Mncasem cteva mii din aceste
    specialiti care, dei strnse sub denumirea gene
    ric de creier, sunt, din punctul de vedere al unui
    consumator oarecare, foarte diferite. Ecoul perso
    nalitii se mai aude nc n fecare dintre ele.
    Creier de om, o aud pe Armina rspunzndumi
    i m linitesc imediat ce simt cum mi crete pof
    ta, nu o pof oarecare, ci pofa aceea care i vine
    atunci cnd tii sigur c vei mnca. Pofa vntoru
    lui de satisfacii. M ajui la buctrie, te rog, conti
    nu Armina ctre mine.
    Cum s nu, i rspund eu foarte vesel, la gn
    dul c mi voi nfge minile n tunelurile prin care
    cndva circulau gnduri.
    Ajuni n buctrie, neam apucat de treab.
    Armina a scos din rucsacul pe care l avea n spa
    te cnd ne cunoscuserm o pung albastr sigilat
    perfect. Vine creierul, miam zis, frecndumi mi
    nile de nerbdare. Armina scotea creier dup creier
    din punga albastr, l spla bine pe fecare n parte
    i apoi mil ntindea mie. Eu l curam de pieli i
    il ddeam napoi sl mai spele o dat.
    Am scpat pe jos al patrulea creier, dup ce l
    curasem aproape n ntregime, cnd n buctrie
    a intrat mama. La nceput am fost convins c am un
    fash back din cauza viseptolului. C este una dintre
    147
    acele incursiuni n trecut care de fapt se petrece n
    afara timpului i a spaiului, find, cu toate astea, ct
    se poate de natural. Dar secundele au continuat s
    treac i mama tot acolo era. Ba mai mult, sa apro
    piat de Armina vrnd s o nlocuiasc la splatul
    creierului.
    Hai, lasm pe mine, oi f obosit la ct tre
    buie s f umblat dup astea, a spus mama i brusc
    miam dat seama c vocea din capul scrilor era a ei.
    Imposibil, am spus. Nu tiam exact ct trecuse
    de cnd murise mama, dar destul ct s nu i mai
    revin. Asistasem chiar la nmormntare. Nu eram
    nebun. Din nefericire, nici unul dintre cei ce parti
    cipaser la eveniment nu se mai afa n via pentru
    a depune mrturie n caz de ceva. i ucisesem pe toi
    n mcelul din timpul parastasului. Acum se prea
    c nu fusese cea mai strlucit idee. i de unde o
    cunotea Mama pe Armina ? Asta chiar c nu o mai
    puteam nelege.
    Tati ? Nu coboar i el ? a ntrebato Armina
    pe Mama, fcnd situaia de negndit pentru mine.
    Mam retras incontient i mult prea speriat pentru
    a se vedea lng fereastr i am tras draperiile.
    Lumina a ptruns ca n propriai cas. Am rmas
    aa, privind strada goal. Nimic nu sa schimbat n
    afar de pietre, miam zis fr s gndesc. O mn
    invizibil m inea nemicat cu fora. A trebuit re
    almente s m smulg din strnsoare pentru a m
    ntoarce spre cele dou femei. mi vedeam corpul
    traversat de aceste chinuri, mi vedeam mintea n
    cercnd s neleag i contiina strduinduse s
    148
    accepte situaia, dar nu puteam face nimic n nici
    unul dintre cazuri. Toate mi erau la fel de stri
    ne, un norvegian a crui existen o tiu doar din
    statistici.
    Am privit ngrozit spre ua dintre buctrie i ho
    lul pe care sau auzit, din ce n ce mai aproape, paii
    unui strin. Am leinat cnd n buctrie a intrat
    Tata. Mam trezit pe jos n cellalt capt al buct
    riei, fr smi amintesc cum ajunsesem acolo. M
    nvrteam n jurul unei cozi inexistente i gfiam
    cu limba scoas de un cot n timp ce Mama i Tata
    trgeau de mine dintro parte, cu intenia clar de a
    m azvrli n strad, i Armina li se opunea smucin
    dumn direcia cealalt.
    Cei care au cedat n cele din urm au fost prinii.
    Armina ma ajutat s m ridic i ma bgat cu fora
    n baie. Eram alb la fa i tremuram ca varga. mi
    era un frig de mi clnneau dinii. Fr s m dez
    brac, mam ntins n cad i am rugato pe Armina
    s dea drumul la apa ferbinte. Epicentrul acestui
    cutremur interior se situa n creier, zguduindumi
    puternic tot sistemul. Simeam cum terminaiile
    nervoase mi strpungeau venele. Milioane de al
    bine rzboinice se lansaser ntrun fulgertor
    atac subcutanat. Orice moarte era mai mult dect
    binevenit.
    Sciziunea sa produs de la sine. Corpul a adormit
    din instinctul de supravieuire specifc organisme
    lor vii, n vreme ce mintea mia rmas treaz din
    instinctul de supravieuire al raiunii cutnd rs
    punsuri, oferindui explicaii.
    149
    De dincolo se auzeau vocile ridicate ale prinilor
    mei in ele cuvintele se amestecau fr sens.
    Miam petrecut urmtoarele dou zile delirnd
    din cauza febrei. Mama i Tata mar f aruncat
    n strad, creznd c sunt victima virusului, dar
    Armina nici nu a vrut s aud. Ma nchis n man
    sarda casei printeti i nu sa dezlipit de la capul
    patului pn cnd febra nu a sczut i am dat sem
    ne de nsntoire. Pentru a o mpiedica pe Mama
    s m otrveasc, Armina sa ocupat personal de
    alimentaia mea imediat ce mam putut hrni. n
    viaa mea nu am mncat o sup de creier mai gus
    toas dect cea gtit de Armina.
    Am ncercat s m gndesc la cele ntmplate,
    s analizez situaia, dar mintea mi se nfundase cu
    nenelesuri i tot ce putea face era s genereze ima
    gini pe care apoi le respingea violent.
    A trecut o sptmn pn smi recapt coe
    rena necesar unei comunicri articulate. Apoi
    ntrebarea a nit de la sine. Era dupamiaz i n
    camer eram doar noi doi.
    Ce se ntmpl, Armina ? Ce caut prinii mei
    la tine n cas i de ce se poart ca i cum nu mar
    cunoate ?
    Nu neleg ce vrei s spui. Febra trebuie s i f
    afectat judecata, cum adic prinii ti ?
    Cum adic prinii mei tii foarte bine la ce
    m refer.
    Te rog s mi explici ce se ntmpl cu tine, eu
    nu neleg nimic. De ce ai crede c prinii mei sunt
    prinii ti ?
    150
    Pi, asta e ! Cum a putea s fac o asemenea
    confuzie, mai ales c Mama i Tata sunt mori
    amndoi. Eu iam ngropat, cu toate cele.
    Aa ceva este greu de neles. Dar ce spun eu
    aici, aa ceva este imposibil de gndit mcar !
    Pentru a scurta aceast discuie i a elimina ori
    ce fel de ndoial asupra sntii mele mintale, am
    rugato pe Armina s mi aduc portofelul din bu
    zunarul de la spate al pantalonilor aezai cu grij pe
    scaun. Armina mi la ntins. i tremura mna, dar am
    evitat so ntreb prostete ce se ntmpl cu ea, era evi
    dent. Nu am cutat mult fotografa pe care am scoso
    i, nainte s io ntind Arminei, am privito cteva
    secunde. Fusese fcut n ziua n care mplinisem
    douzeci de ani i hotrsem s o serbez n snul fami
    liei, drept pentru care mi invitasem prinii i bunicii
    la iarb verde. n imagine apream eu ntre Mama i
    Tata, care m ineau drgstos de dup umeri. Pentru
    prima dat de la nmormntare, miau dat lacrimile.
    Mi leam ters imediat cu dosul palmei, amintindumi
    c Mama i Tata erau vii i c, oarecum inexplicabil,
    se afau jos la parter. Armina a luat fotografa i, pe
    msur ce se uita la personajele din imagine, ochii
    i ieeau vizibil din orbite, maimai si cad pe jos.
    Ce nseamn asta ? strig Armina i arunc
    fotografa ct colo, noroc c ferestrele sunt nchise,
    altfel riscam s rmnem fr singura pies ce putea
    rezolva acest puzzle. Dar nu se poate, aa ceva nu
    este posibil. Cum o cheam pe mama ta ?
    Doina, i rspund ferm i rspicat, s se n
    eleag clar din prima.
    151
    Pe a mea o cheam Miranda.
    Am tcut amndoi, ncercnd s ne stoarcem
    creierele ca pe nite couri pline de un ntuneric
    vscos. Era aa o bezn, nct amintirile i bgau
    degetele n ochi, ce s se mai pun cap la cap ?
    S ntreb ce vor spune ei despre asta ? Nu ar f
    bine s coborm ? Ei trebuie s ne lmureasc, altfel
    ne putem considera terminai complet. Sunt singu
    ra noastr ans.
    i cam ce crezi tu c ar trebui s le spun ? Cum
    s le spun una ca asta ?
    ncercnd s m nduplece, Armina ma privit
    n ochi ca o pisicu, dar cnd privirile ni sau in
    tersectat, a luat fotografa de unde o aruncase i a
    ieit din camer ca i cum sar f simit ameninat
    cu moartea.
    Am rmas singur i am deschis larg ferestrele, s
    intre aer proaspt n camer. mi venea s umplu
    baloane cu snge i nici nu am mai stat pe gnduri.
    Am cotrobit prin sertare, am rvit dulapurile din
    camer pn cnd miam pierdut cumptul i am
    czut n genunchi lipindumi fruntea de parchet.
    Vroiam s m rog, dar nu aveam cui i, realiznd
    asta, ma cuprins disperarea. Am plns ca un copil
    smulgndumi prul din cap, ca un adolescent se
    dus i abandonat. Apoi am privit cu coada ochiu
    lui pentru a m asigura c nu m vede nimeni i aa
    am observat lada de lemn de sub pat. Fr nici o
    explicaie, zmbetul mia revenit pe fa i lacrimi
    le sau uscat brusc n deertul ferbinte al obrajilor
    roii de bucurie. Am tras cutia n mijlocul camerei,
    152
    am spart balamaua cu piciorul i mam repezit ca
    slbaticul asupra przii. n cele din urm, pentru a
    nu mai pierde timpul, am deertato pur i simplu n
    mijlocul camerei i aa am gsit imediat baloanele
    printre celelalte jucrii mprtiate pe covor.
    Cnd Armina sa ntors n camer, culegeam ba
    loane i le aezam n grmezi de cte zece fr s
    in cont de culori, forme sau dimensiuni. Mia luat
    ceva pn s observ c o nsoea Tata, aa eram de
    concentrat.
    Anchetatorul nu va afa niciodat c primul
    meu impuls a fost s i bag sub nas minile ucigae,
    cum fcusem n urm cu ceva vreme n baia casei
    printeti. De dragul Arminei, miam pstrat cum
    ptul, altfel sar f afat adevrul i toat povestea
    asta de dragoste sar f dus dracului. Ce femeie lar
    f iubit pn la capt pe Hitler dac iar f cunoscut
    adevrata identitate ? Nici una ntreag la cap. i
    Hitler era mic copil. Prin urmare, am stat cuminte,
    ateptnd ca lucrurile s i recapete sensul.
    Tata sa aezat pe pat. Era galben la fa i avea
    privirea pierdut. Pentru cteva clipe ngrozitor de
    lungi am stat aa, prini ntrun triunghi al privirilor
    amnunite.
    M uit la Tata. Tata se uit la Armina. Armina
    se uit la mine. M uit la Armina. Armina se uit la
    Tata. Tata se uit la mine.
    El este, mi spun cu groaz, fxndui cu privirea
    alunia de pe gt. Sa ntors din mori i vrea snge.
    Vrea rzbunare. i dac este adevrat cum c omul
    moare o singur dat, am puso ru de tot. Primul
    153
    impuls a fost s m bag n lad i s m mping sin
    gur sub pat.
    Trebuie s pleci, mia spus n cele din urm
    Tata suspinnd.
    Nu plec nicieri pn nu mi spunei ce se
    ntmpl.
    M tem c nu pot face asta.
    nc eti suprat pe mine ? Ce vrei ? ncerci s
    m nnebuneti ? Vrei s mi plesneasc mintea ?
    Nu sunt suprat pe tine, nici nu te cunosc
    mcar.
    Nu m cunoti cum nu m cunoti ? Doar
    sunt ful tu. Am trit douzeci de ani mpreun.
    Trebuie s m crezi cnd i spun c nu team
    vzut n viaa mea.
    Deci nu i aduci aminte Bine, dar c team
    ucis cu snge rece i aminteti ?
    Te rog s pleci ! Iei din casa mea, url Tata la
    mine ridicnduse n picioare, dar se prbuete la
    loc pe pat i l bufnete plnsul.
    Armina nu nelege ce se petrece i nici eu, de
    fapt. Tata sttea pe pat inndui capul n mini i
    plngea cu lacrimi de crocodil.
    Paule, Paule, friorul meu, unde teai dus tu,
    Paule ? ! se lamenta Tata ntro romn perfect.
    Aha ! Deci vorbeti romnete ! am exclamat
    eu.
    Cine este Paul sta ? a ntrebat mirat Armina.
    Paule, Paule ! se smiorcia Tata fr s ne aud.
    El este Paul, iam rspuns eu Arminei. Numai
    c nu vrea s recunoasc. Hai, domle, nu te mai da
    154
    n spectacol, ncerc eu sl opresc din bocit, c dac
    nu ai murit tu, nu a murit nimeni.
    Paule, friorul meeeeuu !
    Nu auzi, domle, c Paul triete ? Dac nu
    crezi, dute i uitten oglind.
    Cum adic el este Paul ? m ntreab Armina.
    Pe el l cheam Hugo. Hugo Colocolo.
    Atunci cum i explici c vorbete perfect
    romnete ?
    O f din cauza ocului au mai fost cazuri
    cnd, n stare de oc, oamenii
    Ce oc, drag ? ncearc s ne prosteasc, ri
    postez eu. Doar nu poi crede prostia asta. Ai vzut
    poza cu ochii ti.
    Mam apropiat de Tata i lam strns tare de
    umeri. Apoi am nceput sl zgli.
    Termin, domnule, cu teatrul sta iefin i spu
    nene ce se ntmpl. Nu tiu dac realizezi, dar eti
    n mare pericol. mi pot pierde minile i sncep
    chiar s cred c eti o fantom sau un vampir. Vrei
    s i tiem capul i s i nfgem un ru n inim
    i altul n cur ?
    Siminduse ameninat, Tata sa oprit brusc
    din plns i a ridicat spre mine ochii nlcrimai.
    nghiindui ultimul sughi, sa ndreptat de spate
    i, dup ce ia dres vocea tuind scurt, nea invitat
    s ne aezm confortabil. Se pare c n sfrit se ho
    trse s ne spun adevrul.
    155
    Gnduri paralele
    n plan secund se desfura alt realitate cum se
    desfoar un covor. Pe aceste meleaguri se dau
    rzboaiele culturale. Miezul caracteristicilor uma
    ne. Tata nu mi fcuse niciodat o impresie prea
    bun, dar nici nul credeam dea dreptul un porc.
    tiam c este un egoist infailibil, dar povestea pe
    care a ncercat s mio bage pe gt pentru ami ex
    plica situaia le ntrecea pe toate. Varianta sa despre
    adevrul ce putea desclci aceast ncurctur era
    simpl i uimitoare.
    Nu trebuie s mai spun c, pe msur ce ne oferea
    detaliile i prezenta nlnuirea evenimentelor ce au
    condus la aceast situaie, mia venit de sute de ori
    smi scot mnuile i sl las acolo n snge, s se
    gndeasc altdat de dou ori nainte s deschid
    gura. Evident c nu am fcut nici o micare din pri
    cina Arminei, care astfel miar f cunoscut adevra
    ta natur, pe cea monstruoas, i nu puteam risca.
    Printre victimele mele se numrau cu siguran i
    prieteni buni deai ei, foti iubii sau rude de toa
    te gradele. Ea nu va nelege niciodat c, prin noi
    doi, omenirii i se oferea o nou ans de a o lua de
    la capt. Eu voi f Adam i ea Eva. Din dragostea
    noastr se putea nate o nou lume. Copiii notri nu
    vor purta n spate nici o istorie compromis i vom
    avea grij s nu se ucid ntre ei sau s i doreasc
    156
    dragostea unor zei, oricare ar f acetia. Nu tiam ce
    credea Armina despre aceast oportunitate i nu
    aveam s afu niciodat.
    Cadavrul ei a fost aruncat dup autopsie peste
    unul dintre sutele de mormane de cadavre, de
    clannd o nemaivzut avalan de oase albe str
    lucind sub razele soarelui. Era un adevrat vacarm.
    Oasele curgeau asemenea unui fuviu pe strzi
    le oraelor, mpinse find de la spate de alte oase.
    Parc se puseser toi s arunce cu farfurii de la bal
    coanele blocurilor.
    Speram, totui, ca aceast renatere pe care o pu
    team nfptui mpreun s i ia minile cu dimensiu
    nile sale inimaginabile.
    n timp ce m gndeam la toate astea, Tata i
    spunea povestea.
    Numele su adevrat era Victor. Se nscuse n
    Romnia din prini educai. Tatl su era directorul
    unei coli din Pecineaga, un sat uitat de lume, situ
    at undeva ntre Constana i Mangalia, n vreme ce
    mama lui era profesoar de lucru manual la aceeai
    coal. Pe Paul l considerase mereu fratele su mai
    mare, dei diferena de vrst dintre ei era de doar
    cinci minute, find gemeni identici. Nimeni nui
    putea deosebi, nici mcar mama lor. Dup moartea
    prinilor, cei doi frai au vndut pmntul agricol
    pe care familia lor l deinea de cteva sute de ani, au
    vndut casa printeasc i sau mutat la ora. Sperau
    s se mbogeasc. Planurile lor de afaceri sau lo
    vit ns de puternica Criz Economic ce a zdrun
    cinat lumea n 2008 i n scurt timp au fost nevoii
    157
    s accepte orice fel de munc pentru a supravieui.
    Erau zile n care, din cauza cererii reduse de for
    de munc, nu gseau nimic ; la sfritul acestor zile
    adormeau nemncai. Oamenii renunaser de mult
    la drepturile lor i munceau chiar i douzeci de ore
    pe zi numai s aib ce munci. Unii nnebuneau n
    cteva luni, alii se sinucideau, dar cei mai muli
    mureau, pur i simplu, de foame i de oboseal.
    Analiznd gravitatea situaiei, Paul i Victor au decis
    s renune la identitile lor separate i s se uneas
    c ntro singur fin social, tiau c mpreun
    puteau da natere unei adevrate mainrii umane
    capabile s lucreze douzeci i patru de ore pe zi
    fr ntrerupere, zdrobindui astfel concurena i
    asigurndui supravieuirea. Mai bine s fe mpre
    un un om viu dect s rmn separai i astfel s
    ajung doi oameni mori. Aa c au nceput s lucre
    ze pe ici, pe colo la nceput, pn sa dus vestea c n
    ora este un om priceput la toate, care poate munci
    nonstop, fr s oboseasc niciodat. Lucrau n ture
    i se schimbau n pauza de prnz. Nu le era greu s
    fac aceast micare. Paul venea cu jumtate de or
    nainte de pauz i se ascundea ntruna din cabinele
    toaletei, unde l atepta pe Victor. Victor se ridica de
    la mas fr s se ating de mncare i, ducnduse
    la baie, intra n aceeai cabin. Acolo i schimbau
    hainele ntre ei, dup care Paul intra n cantin i se
    aeza la mas n locul fratelui su. Victor rmnea n
    cabina veceului pn se ntorceau cu toii la munc
    i apoi ieea neobservat. Acest plan funciona per
    fect din punct de vedere economic, ns cei doi frai
    158
    altdat nedesprii nu se mai ntlneau dect n
    cabinele grupurilor sanitare. Acesta era sacrifciul
    lor suprem i fecare l fcea de dragul celuilalt, mia
    spus Tata cu lacrimi n ochi. Nu le era deloc uor
    simind cum, odat cu trecerea timpului, deveneau
    tot mai strini unul fa de cellalt, ntlnirile lor re
    zumnduse la cele cincisprezece minute din veceu
    rile frmelor pentru care lucrau. Nu aveau timp s i
    povesteasc mare lucru i n curnd au ajuns s nu
    mai tie nimic unul despre cellalt. ntruna din zile
    le n care Victor era la munc, Paul a cunoscuto pe
    Ana. n ciuda faptului c sau ndrgostit nebunete
    unul de cellalt, Paul nu ia dezvluit niciodat
    iubitei sale secretul ce le asigurase celor doi frai
    supravieuirea. n schimb, Victor trebuia ntiinat
    despre aceast nou situaie foarte important prin
    ncrctura sentimental ce o purta n sine. Aa c,
    pe msur ce Paul i Ana i petreceau tot mai mult
    timp mpreun, Victor a disprut treptat din gndu
    rile fratelui su, ca simpl msur de precauie. n
    urmtorii trei ani, cei doi frai gemeni au continuat
    s lucreze conform nelegerii, dar n timp ce Paul
    i petrecea timpul liber n compania Anei, Victor
    devenea din ce n ce mai trist i mai singur. ncetul
    cu ncetul, situaia tindea s scape de sub control i
    cei doi riscau s fe deconspirai. Victor, muncitorul
    ideal, mainria perfect, ncepea s cedeze. Intra
    la baie vesel i ieea palid i trist. Peste douspreze
    ce ore situaia se inversa. Intra la baie palid, trist i
    ngndurat i ieea jovial, uor i gata s rstoarne
    munii. Colegii de munc au nceput sl suspecteze
    159
    c folosete droguri pentru ai pstra randamentul.
    Proiectul trebuia abandonat, dar tocmai cnd cei
    doi frai plnuiau cum si pun capt, incredibilul
    ia salvat. ntruna din zile, pe cnd se ntorcea aca
    s, Victor sa ntlnit pe scara blocului n care locu
    iau cei doi frai cu Ana. Fata sa apropiat de el i la
    srutat lundul prin surprindere.
    Nu credeam c te mai prind. Miam uitat chei
    le. M pregteam s vin la fabric, dar trebuia s fac
    cam multe drumuri i nu prea aveam chef. Cei cu
    tine ? Eti cam palid. Nu te simi bine ?
    Victor a neles imediat despre ce este vorba i a
    invitato nuntru, ncercnd s se poarte ct mai
    normal pentru a nu se da de gol. Srutul fetei i
    trezise n schimb toate simurile i Victor sa lsat
    cuprins pe loc de o pasiune imposibil de controlat.
    Fiind ns vorba de iubita fratelui su, sa stpnit
    totui s nu mping lucrurile mai departe. Nu sa
    simit deloc mndru c nu cedase ispitei i, n zilele
    care au urmat, amintirea acelui srut fugar ia strivit
    ncetncet creierul. Era tot ce i mai lipsea, s i
    piard i puinul somn linitit pe care l mai avea, f
    ind mcinat de tot felul de gnduri, gelozii ascunse,
    ispite, planuri de a se da drept fratele su cnd acesta
    este la munc i astfel s devin amantul Anei, fr
    ca ea sau Paul s tie ceva i, dac nu va merge, dup
    cum se i atepta de fapt s se ntmple, va recurge
    la ultimul plan, acela de ai ucide fratele geamn i
    de ai lua defnitiv locul. Nimeni nu i va simi lipsa.
    n fond i la urma urmei, cadrul necesar nfptuirii
    acestui asasinat era deja creat, astfel nct crima s
    160
    fe perfect. Nimeni nu i va simi lipsa n afar de el.
    Dar astea erau numai planuri i el o tia foarte bine.
    Sub nici un chip nu i putea ucide fratele. La trei zile
    dup ntlnirea cu Ana, sa hotrt s i mrturiseas
    c totul fratelui su. Acum o duceau bine. Produsul
    lor era vestit, find considerat o minune a naturii,
    astfel nct ajunseser s ncheie contracte de publi
    citate n urma crora se mbogiser. n ncercarea
    de a convinge populaia muncitoare s renune la
    Yaba, drog ce le cretea randamentul n munc, dar
    i schilodea la cap, statul chinez a cumprat imagi
    nea lui Victor. Aceste contracte aveau ns o clau
    z de reziliere dac Victor nu continua s lucreze
    n acelai ritm ca i pn atunci. n duminica ce a
    urmat mrturisirii lui Victor ctre Paul, cei doi au
    stat singuri n cas, cu perdelele trase, gndinduse
    cei de fcut. Pe Ana, Paul o anunase c va f plecat
    din localitate pentru a semna un nou contract cu o
    frm de salopete industriale, n caz c acesteia iar
    f trecut prin cap s i fac apariia. n orele lungi de
    negocieri ce au urmat ntre cei doi, ei se ntorceau
    mereu i mereu la aceleai soluii. Ori o prseau
    amndoi pe Ana i ncercau so uite, ori unul dintre
    ei se vedea nevoit s i suprime sentimentele i s
    io cedeze celuilalt. Ar mai f putut proceda la fel
    cum procedau la locul de munc, s i mpart fata.
    n defavoarea acestor soluii existau destule contra
    argumente din partea celor doi pentru a nu se putea
    lua o decizie. Fiind oameni simpli, ce triser toat
    viaa lor de azi pe mine, celor doi le scpa mereu
    din vedere c acum banii nu mai reprezentau nici o
    161
    problem, find putrezi de bogai. Cnd iau adus
    aminte de asta, soluia a venit de la sine. Pentru cei
    privilegiai se gsesc mereu soluii. Au nceput s ci
    teasc tot felul de cri de genetic pentru a nelege
    bine, mai nti de toate, cum vine asta cu clonarea.
    Dup o trainic cercetare a pieei au ales una dintre
    cele mai sigure companii din domeniul geneticii.
    Adam & Eva era una dintre primele companii de
    gen, o multinaional incredibil de prosper, pri
    ma companie din lume care primise Premiul Nobel
    pentru Pace dup ce alimentase Armata Naiunilor
    Unite cu un miliard de soldai creai n laboratoare
    le sale, fcndo astfel imposibil de nvins i sufci
    ent de mare pentru a garanta sigurana interioar a
    planetei. O frm de viitor. Aici se produc oameni
    noi cu scopul de a f subordonai oamenilor vechi i
    de a f ucii la o adic, fr si pese cuiva. Nu era ca
    i cum iai f cumprat un cel i apoi, n mijlocul
    foametei, cnd nici mcar praful nu va mai respecta
    legea gravitaiei, l vei mnc dup ce iai tiat capul
    cu toporul, chiar n momentul n care se ridicase n
    dou picioare i, punndui labele din fa pe ge
    nunchii ti, te lingea pe mna stng fr s tie c
    n dreapta ii barda. Prin aer va zbura zgarda pe care
    vei putea citi ultima dat numele interzis de acum
    nainte pentru totdeauna : Labi.
    Regulile erau ct se poate de stricte, mai ales pen
    tru serviciul solicitat de ctre cei doi frai gemeni.
    Unul dinte ei trebuia s dispar de pe continent i s
    nu mai pstreze nici un fel de legtur cu cellalt. Ar
    f fost o tragedie s se ntlneasc cele dou femei.
    162
    Fiind obinuii s nu se vad, cei doi nu au consi
    derat c asta ar f o problem. Au czut de acord
    c personajului pe care l creaser contopindui
    identitile ia venit vremea s dispar n mod mis
    terios. Fiind vorba de un om bogat, nu lea fost greu
    s i fac pe ceilali s cread c a sosit timpul unei
    pensionri timpurii. Dup ce au rezolvat aceast
    problem, Victor a semnat contractul prin care fr
    ma Adam & Eva se angaja ca, n termen de ase luni,
    s creeze o copie fdel a Anei. Victor avea dou luni
    n care s se mute pe continentul sudamerican i
    s le ofere geneticienilor toate informaiile despre
    oraul n care urma s triasc, plus o poveste des
    pre familia femeii artifciale, pe care specialitii s
    io implanteze acesteia n memorie. A ales Buenos
    Aires i a zburat imediat acolo. A nvat cu uurin
    limba spaniol din cauza asemnrii cu romna. A
    mers n cimitir i sa interesat de mormintele unor
    btrni cstorii ce nu avuseser copii. Ei vor f
    prinii Luciei i Lucia nu va ti niciodat c cel pe
    care l luase de brbat, conform amintirilor implan
    tate, i dduse acest nume, dup cum nu va ti nici
    numele real al soului su. Pentru ea, el va f Hugo.
    Hugo i Lucia se cunoscuser n urm cu dou
    zeci i doi de ani pe strzile Buenos Airesului i
    povestea lor de iubire fusese una furtunoas, ce se
    sfrise, ca orice poveste fericit, printro cstorie
    ce a durat pn n zilele noastre. Armina era singu
    rul lor copil.
    nelegei de ce povestea asta nu poate s con
    tinue ? nea ntrebat Victor privind spre mine.
    163
    Am simit imediat cum mi clocotete sngele n
    cap. Nu m ateptam la una ca asta pentru nimic n
    lume. Armina, singura femeie fa de care simisem
    o atracie fatal, era, nici mai mult i nici mai puin,
    dect verioara mea de gradul nti i, din punct
    de vedere genetic, sor bun. Momentul deveni
    se telenovelistic i se mula perfect parc pe stilul
    Americii Latine. Armina a leinat i a nceput s sus
    pine. Dup felul n care respira, neam dat seama c
    doarme. Fugise n somn de toate astea. Am luato
    n brae i am bgato n pat. n camer sa aternut
    iar tcerea.
    Pe msur ce mi adnceam privirea n ochii br
    batului ce sttea pe pat n faa mea, mam gndit
    c singurul mod prin care mi pot pstra sntatea
    mental este sl ucid. Mam simit nvluit de cru
    zime i mia venit s cobor imediat i s i spun fe
    meii totul.
    Dar nu am fcuto, iam spus eu Anche
    tatorului. Ar f fost o prostie din partea mea s mi
    msor forele cu toi trei deodat. Aa c am lsat
    uile i ferestrele deschise i am lsat virusul s i
    fac treaba. nainte de toate, am nchiso pe Armina
    n dormitor fr so trezesc. Apoi am urcat napoi
    n camer i mam ghemuit lng ea n pat. Nu am
    putut s dorm din cauza frigului neomenesc ce mi
    intrase n oase, i de acolo n carne. Am ateptat n
    linite s se lumineze de ziu. Cnd primele raze au
    ptruns n camer, am cobort iar s vd care mai era
    situaia i ce se alesese de cei doi. Dup mirosul de
    fecale amestecate cu snge ce venea din buctrie,
    164
    am neles c virusul i fcuse treaba. Am verifcat,
    totui, c nu scpase nimeni. Victor i Lucia zceau
    fr sufare pe pardoseala camerei. Trupurile lor fu
    seser practic drenate pn la ultima pictur de li
    chid. Am privit pentru o clip acele smochine usca
    te n care se transformaser cei doi, dup care mam
    ntors n dormitor i, repezindum asupra Arminei
    ce nc dormea, am strnso de gt pn cnd din
    ochii ei a disprut orice urm de lumin i pieptul a
    ncetat s i mai tresalte.
    Mam dat n spate pn mam lipit de perete.
    n jur era o linite seac ce ma ptruns fr s m
    ntrebe, nlocuindumi pn i mduva din oase cu
    un gol mrunt i dens ca nisipul. Mam simit lip
    sit de mine, ca i cum nu a f existat niciodat i
    totul nu fusese altceva dect visul acestui vid dure
    ros. Aveam nevoie de existen i de lumin pentru
    a anihila durerea i ntunericul. Aveam nevoie de
    presiune, de vitez. De snge. Nimic nu mai curgea
    prin mine. Totul fusese luat pe sus i dus ntro alt
    istorie a lumii de uraganul acela care fusese ultima
    respiraie a Arminei.
    165
    Pedeapsa
    Mam hotrt s m predau. A nceput s m roa
    d contiina. A nceput simplu, cu imaginea mamei
    mele hrnindum la sn. A fost o strfulgerare, o
    scnteie lung i puternic, a aprins marginile me
    moriei de o parte i de alta a sa i aceasta a nceput
    s ard mocnit de la exterior spre centru. Am trecut
    prin toate personajele vieii mele, personaje care
    avuseser mult grij de mine i m iubiser pn
    n ultima lor clip, n care i dduser afar sufetul
    murdar de mae i secreii interne, din propria mea
    voin, ca urmare a unei decizii luate contient. Am
    vomitat trei ore nencetat. Spre sfrit, am vomitat
    aproape jumtate de litru de snge. Apoi corpul
    meu sa opus morii i toate astea au ncetat brusc.
    Ecoul ocului se nfgea ns adnc n mine.
    A urmat o linite total, n care i priveam pe
    doctorii penitenciarului dnd spre mine din buze.
    Mam considerat att de norocos c sunt nc n
    via, nct am hotrt s m predau n sensul ade
    vrat al cuvntului, s mrturisesc totul. Simeam
    c trebuie s pltesc. Proporiile erau uriae. Pentru
    o clip, mam suspectat c fac toate astea doar ca
    numele meu s rmn n crile de istorie. Vor f
    oricum cei mai celebri, ei, cei apropiai mie. Nu,
    motivele pot f nenumrate. Nu se poate una fr
    cealalt. O fcusem lat. Depisem totul n materie
    166
    de crime mpotriva umanitii. M vor condamna la
    moarte de cinci sute i unu de ori. M vor clona apoi
    de cinci sute de ori. M vor executa n faa mea de
    cinci sute de ori, lsndum la urm, cnd snge
    le scurs din cele cinci sute de oglinzi umane mi va
    ajunge deja pn la genunchi. eava pistolului se va
    apropia de ceaf, nu tiu daca voi auzi mpuctura.
    Oricum, va f gata. Dac nu m predau, exist anse
    mari s prind pensionarea acestor poliiti i s nu
    mai dau speciei nici cea mai mic ans de revigo
    rare. Voi f ultimul om i voi f btrn. Cui i voi po
    vesti amintirile mele ? Cine i va aminti de mine i
    cum ? Trebuia s fu oprit. Cu toate repercusiunile
    de cuviin ce vor avea loc asupra mea. Femeile sunt
    deja pe cale de dispariie. Nu au dect s m execu
    te. E singura posibilitate ca numele celor dragi mie
    s nu cad din istorie. Drept pentru care nu miam
    permis s termin istoria.
    Ratasem lamentabil din cauza unei slbiciuni
    umane, a unui sentiment de vinovie, despre
    care tiam c nu va trece pn nu mi voi mrtu
    risi crimele. Iam cerut biatului s l anune pe
    Anchetator c doresc s mi schimb declaraia, c
    miam adus aminte de amnunte importante pen
    tru desfurarea anchetei.
    n cinci minute am fost sus n birou i mi sau
    scos ctuele.
    Ia loc, m invit Anchetatorul, artnd cu
    mna spre scaunul din faa msuei, pe care deja se
    afa un pix i cteva coli albe de hrtie.
    S trii, murmur eu i privesc n jos.
    167
    Ia zi ! Despre ce este vorba ? Vorbete linitit,
    am dat drumu la nregistrator, colile i pixul sunt
    aa, de decor.
    Am venit s v spun adevrul. tiu c asta
    vam asigurat i la precedenta noastr ntlnire, dar
    nu a fost aa. Am omis un amnunt foarte impor
    tant, care vei vedea c nu este deloc un amnunt.
    Ce vrei s spui ? Ce poate f mai mult de att ?
    Cum ce ? Toi ceilali oameni ! izbucnesc eu,
    dar m controlez repede.
    Ce oameni ?
    Toate celelalte victime !
    Vrei s spui c pe lng cadavrul tinerei femei
    mai exist i alte victime ?
    Privete bine n jur ! am strigat eu la Anche
    tator. Ce vezi ?
    Mormane de cadavre.
    Exact !
    Vrei s spui c ai vreo legtur cu asta ? m n
    treab Anchetatorul i izbucnete n rs.
    tiu c o s vi se par bizar i exist o mare
    posibilitate s nu m credei, dar la un moment dat
    chiar va putea face o demonstraie. Firete, asta va
    nsemna inevitabil nc o via curmat, nc o cri
    m, dar de aceast dat fcut cu consimmntul
    dumneavoastr.
    Anchetatorul rde necontrolat. Mie fric s nu
    fac infarct, asta ar ncetini foarte mult lucrurile,
    mi vor amna mntuirea. Nu mntuirea aceea me
    sianic, nu, mntuirea celor de care mi voi aminti
    cu drag pn n ultima clip, clip n care numele
    168
    meu se va altura numelor lor i vor f mult vre
    me n amintirea lumii. Vor f blestemai, dar vor f,
    i astfel vor participa la viitor, plus cele cinci sute
    de clone ale mele. Vd de cinci sute de ori i n cinci
    sute de feluri diferite cum arat moartea mea din
    afar, i nici o clip nu este poetic. Ce vin au avut
    cele cinci sute de clone ? Ei cred c clonele nu au su
    fet i altul este rolul lor acolo, s participe indirect.
    Vor s m tortureze bine nainte de ami trage un
    glon n spatele urechii drepte. Dar eu cunoscusem
    dragostea unei clone. Am uciso find obinuit cu
    crima. Numai uciderea ei mia nmuiat inima. Cele
    cinci sute de clone o vor simi pe pielea lor.
    Ia s auzim ce ai de spus despre asta. Sar pu
    tea s fe amuzant. Oricum, ziua de azi pare c a n
    ceput bine. Nu am mai avut acest sentiment de cnd
    tria rposata mea soie.
    O, cerule ! Existau anse foarte mari ca nevasta
    Anchetatorului smi f czut victim. Miam dat
    seama c, dac nghieau aceast poveste incre
    dibil, aveam toate ansele s nu mai ies viu din
    acest birou. Tot Departamentul i plngea morii.
    Populaia fusese decimat. Toi pierduser. Acum
    afau c nu e chiar aa. C ei nu pierduser nimic,
    c pur i simplu li se luase. Eu le luasem tot ce le era
    lor mai drag pentru a mi satisface setea de snge. Se
    vor npusti asupra mea i m vor face buci. Poate
    aa le pot salva pe cele cinci sute de clone. Voi mr
    turisi ca i cum mia fcut o deosebit plcere s le
    omor apropiaii, voi spune cum a fost. Ce este acum
    nu are nc nici o importan.
    169
    Iam povestit totul, ncepnd cu cinele Ulti
    mului Pap i terminnd cu uciderea Arminei n
    casa prinilor si. ntre aceste dou momente,
    m luptasem cu varianta uria a celului meu, o
    vndusem pe Ela Strinului din Amsterdam, avu
    sesem aripi i un ochi la spate, nvasem s zbor
    de la un copil, vzusem doi ngeri n carne i oase
    angrenai ntrun spectacol sadomaso cu un dita
    mai perversul uman, mi se tiaser minile i mi se
    puseser la loc, dintro greeal genetic, minile
    unei fete. Cine privea modul n care acele mini se
    lipeau la ntreg rdea pn murea dea dreptul, i
    nu de o moarte plcut, ci de una violent, chinu
    itoare i murdar. Iam povestit despre America
    de Sud cu tot cu amnunte. Puteam demonstra cu
    bilete de avion i vize pe paaport c apariia mea
    n diverse locuri coincidea cu izbucnirea molimei.
    Nu exista nici o molim. Ci numai un criminal n
    serie care fcuse totul de unul singur. Chiar i pen
    tru mine ncepea s fe imposibil. Anchetatorul se
    uit ncruntat n oglinda prin care sunt urmrit i
    din cealalt camer. Exterminnd toat rasa uman,
    a f pus punct istoriei pe care o cunoatem. Dup
    o vreme, totul se transformase ntro vntoare.
    Ucideam pentru creier i pentru propria plcere.
    Nu mi raionalizasem resursele de hran, ntruct
    plcerea de a ucide grupuri imense de oameni m
    conducea. Dar lucrurile sau echilibrat cnd am de
    venit dependent de creier uman. n tot acest timp,
    am cutato. Am cutreierat lumea i am construit
    morminte pentru unii, din alii.
    170
    Aici, la voi n ora, a izbucnit pentru prima
    dat pe stadion i de acolo focarul sa extins pe rnd
    la celelalte cartiere, cu o pauz de douzecitrei
    zeci de minute. Am fost acolo. Se pare c pentru voi
    este invizibil grotescul acestei situaii i considerai
    o problem de siguran naional ca evenimentul
    de la aeroport s nu fe fcut public. Voi, organele
    statului, nu nelegei, avei creierele varz, din cte
    se pare, adic cu siguran se exercit asupra voas
    tr o problem riscant de grea, cum ar f sigurana
    naional. Ce msuri de siguran ai luat mpotriva
    virusului ? Cum vai fcut voi, poliia, treaba dac
    aa ceva a fost posibil ? Cum de nu a existat nici o
    teorie cu privire la posibilitatea ca toate astea s fe
    opera unui singur om ? Si mulumim c sa oprit
    singur nainte de a nu se mai putea face nimic.
    Le spuneam povestea adevrat. Aa ceva era o
    catastrof i, dei intra n atribuiile lor s i opreasc
    pe cei ca mine cu orice pre, nici mcar nu tiuser
    de existena mea. Aveam toate ansele s mor din
    trun moment n altul. Dac ar f tiut, Anchetatorul
    ar f nclinat s cread c iar f putut salva nevasta.
    i pe ci alii. Sar f afat imediat i a f fost vnat
    ca un cine. Le spuneam povestea aa cum o retri
    sem eu n gnd n acele momente de linite absolu
    t, cnd mi ddeam socoteal pentru crimele co
    mise mpotriva celor dragi mie i celor dragi altora.
    Anchetatorul rmsese blocat cu privirea pier
    dut n refexia sa din oglind.
    Dac ceea ce spui se dovedete a f adevrat,
    tii c te vom ucide ?
    171
    Sunt perfect contient. Vreau s pltesc pen
    tru nelegiuirile mele.
    Nu va f aa uor. nti va trebui ales un loc
    n care s se strng toat populaia nc vie de
    pe Pmnt. Oamenii vor cere snge, durere i
    rzbunare.
    De ce nu m credei ? l ntrerup pe Anchetator.
    Nu neleg ! Vom face, frete, cercetri s veri
    fcm dac cele spuse de tine pot f cumva adevrate.
    Dar dumneavoastr personal de ce nu m
    credei ? Trebuie s m credei, altfel nu mi pot
    rscumpra greeala.
    Stai calm, m linitete el, te cred, cum s nu
    te cred ?
    Tocmai vam spus c vam ucis nevasta, copiii
    i nepoeii, fraii i cam pe toi cei din jurul dum
    neavoastr i dumneavoastr dai linitit din cap i
    m asigurai c m credei ?
    Ce cred eu n acest punct al investigaiei nu
    este tocmai important. Eu nu cred nimic pn nu
    am dovezi. Sincer, mi doresc s i f pierdut minile
    i toat povestea asta s nu fe dect o halucinaie
    complex a creierului tu pentru c, dac se
    dovedete a f adevrat, atunci noi vom f cei ce i
    vor pierde minile. Dac este adevrat, cei rmai
    nu trebuie s afe. Dar despre asta vom vorbi la tim
    pul potrivit.
    S nu afe ? Cum s nu afe ? Nu nelegei
    c, dac nu se tie adevrul, singura crim cu sens
    adevrat i pierde sensul i omenirea o va lua de la
    capt ?
    172
    De nou ore povestesc ntruna. Din cnd n cnd,
    mi ud gura cu ap din paharul pe care l am n fa.
    Trebuie s se afe ! strig eu, lsnd paharul jos.
    S nu te miti de aici, doi oameni narmai i
    gata oricnd s i spulbere creierii vor pzi ua ct
    lipsesc eu.
    Fr s m priveasc mcar, Anchetatorul a
    ieit din camera de interogare i ma lsat singur.
    Mam plimbat n lungul in latul ncperii pentru
    a mi dezmori oasele. Anchetatorul nu m credea
    i, dac mar f crezut i ar f hotrt s m execu
    te pe loc i s ascund acest fapt istoric, era tot aia.
    Acum se mai ivise o problem. Trebuia s m crea
    d i, mai mult, nu trebuia s i permit n sinea
    lui s fac din mine o victim numai a lui, cnd i
    ceilali supravieuitori aveau aceleai drepturi asu
    pra execuiei mele. Pe asta i mizam, de fapt.
    Dnsul este Alfonso Neruda i tocmai a ieit la
    pensie n urm cu dou ore. Lam adus aici direct de
    la petrecerea de adio, sa auzit vocea Anchetatorului
    care intr n acelai timp pe u nsoit de un domn
    durduliu trecut de aizeci de ani. nsoitorul avea
    capul perfect rotund i sub el i se zbtea ca pifia o
    gu destul de voluminoas. Tea ruga s i scoi
    mnuile i sl lai si vad minile.
    Imposibil. Nu fac asta dect dac mi dai
    consimmntul n scris. Altfel, risc s fu mpucat
    chiar de dumneavoastr sub pretextul ca a f atacat
    un strin.
    Ateptam s mi se ofere un trg. Urma ca eu s fu
    dat pe mna supravieuitorilor i eu le artam cum
    173
    procedam, dovedindule astfel c am spus adevrul.
    O execuie maiestuoas.
    Eti pasibil s primeti peste cinci sute de pe
    depse cu moartea.
    De unde tia Anchetatorul c, n timp ce vor
    beam cu el, m gndeam n paralel la cele cinci sute
    i una de pedepse cu moartea pe care le meritam ?
    Ar f cea mai mare pedeaps dat vreodat unui
    om de ctre semenii si. n orice caz, rasa uman
    nu va mai f ce a fost. i va reveni cu greu i, cnd
    se va ntmpla asta, o va face n alt form. Un om a
    distrus omenirea, vor spune cei din lumea nou. mi
    doream o execuie maiestoas pentru c, la urma
    urmelor, nu eram un neica nimeni.
    175
    Demonstraia
    Miam trecut semntura pe foaie lng cea a An
    che tatorului, prin care acesta aproba de mon straia
    pe propriai rspundere. Apoi lam rugat s i lase
    pistolul n camera cealalt i s ncuie pe dinuntru
    ua. Cine tie ce sar f ntmplat dac vreun coleg
    deal su ar f intrat din greeal n camer n timpul
    demonstraiei. Lam rugat s trag draperiile. Apoi
    mam ntors spre Anchetator i lam privit direct
    n ochi pentru un moment, dup care miam scos
    brusc mnuile i iam bgat pensionarului mini
    le sub nas. Domnul Alfonso Neruda se zvrcolete
    slbatic. Dar nu voi insista cu descrierea. Nu mia
    fcut nici o plcere sl ucid i, pentru prima dat,
    am vomat cot la cot alturi de ceilali.
    177
    Sentina
    mi atept sentina. Judectorul orb se ridic n
    picioare i se adreseaz juriului format numai din
    orbi. Greferul orb tasteaz cuvnt cu cuvnt ce se
    vorbete n sal, inndui capul drept ca i cum ar
    privi mereu nainte.
    Juriul este rugat s prezinte verdictul.
    Aprodul ia bileelul din mna unui jurat i l n
    tinde judectorului. Judectorul este un brbat n
    foarea vrstei, dar tot are nevoie de ochelari s poa
    t citi ce scrie pe bileel. Zbovete cteva clipe cu
    fruntea ncordat, ca i cum vrea s arunce privirea
    departe, asupra scrisului, i apoi i drege vocea.
    Am avut de a face cu un caz inedit. Un proces
    unic pe care, sincer s fu, nu la f crezut posibil.
    Am avut de ales, oarecum pe dos, ntre al crede pe
    inculpat cnd spune c se face vinovat de decima
    rea speciei umane i a ncerca s i demonstrm c
    minte i c totul este o fabulaie. Acesta a fost i im
    pulsul meu, pn cnd am asistat la demonstraie.
    Orict miar conveni s cred n faptul ci nebun,
    adevrul este altul. tiu c nu sunt singurul n aceas
    t sal ncercat de asemenea sentimente. Probabil
    c nu va fost uor s luai o decizie.
    Toat lumea n picioare, se aude vocea
    aprodului.
    Am primit apte sute una pedepse cu moartea,
    dar nainte de asta eram forat s asist la execuia
    178
    tuturor celor apropiai prin mpucare n cap. n lo
    cul lor vor folosi tot clone. Cum vor strnge oare
    atta informaie despre mine, nct s i pun n
    aplicare pedeapsa ? Pregtirea acestui moment ar
    putea dura ani i, chiar i aa, cum vor ti c au ter
    minat, c nu mai este nici un detaliu de adugat ?
    Alturi de mine urmau s mai moar n total apte
    sute treizeci i unu de clone, diferena de la apte
    sute unu find clonele celor apropiai mie. Atia oa
    meni dragi mi descoperiser n urma unor rapoarte
    venite habar nu am de unde. Imediat dup citirea
    verdictului, am fost luat de soldaii narmai care
    m pzeau i condus n arestul tribunalului. Mam
    aezat pe pat. n urma lor ua sa nchis greu. Gata,
    se sfrise.
    Am stat aa numai cteva clipe, pentru c brusc
    am czut ntrun somn adnc. Peste dou ore ua
    camerei sa deschis probabil cu acelai zgomot im
    posibil pe care nu lam auzit. Mam trezit plmuit
    de unul dintre gardieni. Am neles dup un timp c
    urma s fu dus la analize i eram rugat s m preg
    tesc. Miau luat snge i miau analizat urina. Sau
    interesat de starea inimii mele. Miau fotografat
    pupilele i miau scanat amprentele palmelor. Mau
    cntrit i miau ascultat plmnii. Apoi am fost
    condus iar n celul i, timp de dou zile, am mai
    fost trezit numai pentru a lua masa de diminea sau
    pe cea de prnz, cnd mi se aducea i pentru seara.
    i rugasem eu s facem aa. Eram rupt de obosea
    l. Nu lear f convenit s mor de epuizare. Apoi au
    nceput testele psihologice i neurologice. Medicii
    179
    care se ocupau de mine erau medicii armatei, mai
    exact erau o amestectur de specialiti pe diverse
    probleme de tiin strni din toate colurile lumii.
    Altfel spus, crema cremelor.
    Dac nu ma f predat, umanitatea ar f fost
    tears de pe faa pmntului i specia dominatoare
    carei va urma va crede ca aa arat natura, cu blo
    curi i osele. Cteva dintre aceste abatoare vor f
    terse de unele cataclisme naturale abtute violent
    asupra zonelor n care au fost construite. Toate bal
    coanele ns neatinse, ca nite cavouri n aer liber.
    n ele se af dovezile unei civilizaii apuse. Acum
    degeaba i ddeau toi cu prerea. M vindecasem.
    Pentru cei rmai n via, ajunsesem un fel
    de curiozitate. Veneau oameni necunoscui care
    vroiau s m vad. Pentru toi se pare c nsem
    nasem ceva important. Pentru unii eram destinul.
    Alii m considerau un criminal i un om fr inim.
    Mai eram privit n diverse cercuri ca un animal pur
    cu form uman, unii m considerau Mesia. Alii
    Anticristul. Unii credeau c pn i eu trebuie s
    fu iertat i cele apte sute treizeci i una de clone
    s fe lsate n via. Din ele se va nate un popor
    de sclavi, i asta era cea mai mare pedeaps. Pentru
    alii era mai simplu. Lor le ucisesem copiii. Pentru
    acetia, eram o prad dezorientat ce alerga de ne
    bun ntre patru perei. ntro zi, voi f dat pe mna
    lor. ntro zi, se va face dreptate. Dar nu sau pe
    trecut evenimente majore cu scopul de a m ierta.
    n plan afectiv, fecare a afat ns att ct a fost n
    stare s afeze.
    180
    Lucrurile stteau ns mult mai ru. n ciuda vor
    briei moralizatoare, toi vroiau s mi bea snge
    le. Erau un soi ciudat de vampiri cretini, buditi,
    musulmani, atei, tradiionaliti, homosexuali, pig
    mei, guliveri, don quijoi, don juani, mesii, masoni,
    sclavi, stpni, preoi i cli. Fiecare, n sinea lui,
    nu era altceva dect un Romeo a crui Juliet mi
    czuse victim.
    181
    Regeneza
    n urma mea, pmntul a nceput s se curbeze.
    Paii din ce n ce mai mari i mai zguduitori traver
    seaz lejer orizontul. n ritmul acesta, mi voi pier
    de n curnd stabilitatea. Voi ine strns cu tlpile
    pmntul ct o nuc, respectndui pn la capt
    gravitaia. n termeni obinuii, un fel de al treilea
    coi. Un coi n talp crete randamentul, att timp
    ct pasul calc n gol. Primul instinct este s ejacu
    lez prin ntunericul cosmic, s mproc planetele
    din jur cu proprii mei copii. M simt ca un motor
    turbo i sunt acelai mereu. mprejurimile le vor
    aparine n ntregime filor mei. Saturn, Venus,
    Marte, Pluto rmn n familie. Cum atinge pmnt
    de orice fel, smna mea prinde via i se desprin
    de de el urmnd legile frii. Dar ce se nate din om
    tot om rmne, chiar dac ajunge Zeu. Categoric,
    m reproduc singur, efcient i extrem de plcut ca
    stare de spirit. Nu poi ns fute universul. El este
    mult, mult prea strmt sau muuuuult prea larg pen
    tru orice pul de Zeu. Dar cum sa ajuns aici ?
    Cnd am afat c Armina este o corcitur de clon
    cu om, mai exact cu fratele perfect geamn al tatlui
    meu, am neles c era, practic, sora mea geam
    n. Ea se nscuse n acelai an, n aceeai lun. n
    aceeai zi. La cinci minute dup mine. tiam clar din
    spusele mamei c m nscusem la 9 : 27 dimineaa.
    182
    Mereu uitam i ntrebam, asta astfel nct s o
    pot afrma acum cu trie. O chestie de credin,
    n fond. mi amintesc limpede c mam nscut la
    9 : 27 dimineaa. Exact pentru ca aceast situaie
    incredibil de confictual n care m afam s fe re
    al. Concret, s pot pune mna pe ea. Dragostea
    ntre o corcitur i un om era interzis prin lege.
    Pedeapsa era nchisoarea pe via. Dragostea dintre
    clon i om atrgea dup sine pedeapsa cu moar
    tea. Corciturile erau considerate de ctre Stimabilii
    Imbecili fine vinovate din natere. Majoritatea
    populaiei corcite se trgea dintrun singur prin
    te, de fapt, prevestind clipa de fa. Se trgeau din
    om i clona lui de sex opus. Rezultatul viu al iubirii
    de sine, corcitura era considerat vulgar, prosti
    tuat sau o for de munc iefin. Pe lng faptul
    c era corcitur, Armina mai era i sormea gea
    mn. Dac aceast ntmplare ajungea la urechile
    poliitilor, eram luat pe sus i mai mult ca sigur dus
    pe cmp i mpucat n cap la marginea unei gropi
    gata pregtite.
    Mam ridicat i am intrat n baie. Temperatura
    corpului srise la zero grade fx. Mainria a intrat
    n funciune de cum a simit ameninarea. Primii ce
    trebuiau eliminai erau Prinii Arminei. Imediat
    miam dat seama c va trebui so ucid i pe ea.
    Asupra ei nu aveam nici o putere n afar de fora
    brut, fora fzic. Primul gnd a fost s o izolez pe
    Armina de prinii si i s elimin astfel riscul de
    a f atacat de ea n timp cei executam pe cei doi.
    Sau, pur i simplu, a putea so sugrum de fa cu
    183
    ei i acetia s explodeze de rs vzndumi minile
    ncolcite de gtul corciturii mizerabile. i ziceam
    oricum, i ddeam tot felul de califcative josnice
    n gnd pentru a m convinge c Armina nu merita
    altceva dect s fe ucis. C este inferioar i, mai
    presus de toate, c nu este tocmai potrivit s dea
    natere unei alte specii. Nu este om, mi repetam
    cu o frecven uimitoare, este doar o corcitur, un
    virus. Am czut n genunchi i am nceput s plng
    n hohote. O iubeam, de fapt, i, n ciuda tuturor
    celor spuse sau gndite, tiam c, ucigndo, nu voi
    mai f niciodat n stare de asemenea sentimente.
    Ea nu avea nimic de pierdut. Corciturile nu au dis
    cernmnt i ele nu pot f trase la rspundere. Dac
    rmneam mpreun, ajungeam imediat pe minile
    autoritilor. Dac voi gestiona bine problema, cine
    tie, poate c cel mai puternic aliat l voi avea toc
    mai n tatl Arminei. Nu mi venea s cred c omul
    din faa mea mi era unchi bun. Acesta nu ar f avut
    ncotro i ar f trebuit s ne protejeze pentru ca, la
    rndul su, si poat ascunde secretul, crima im
    pardonabil de a f nsurat cu o clon. Cum reuise
    oare unchiul meu s ascund adevrul acesta o via
    ntreag ? Dar iar mi scpase din vedere faptul c
    eram frai gemeni i c o relaie ar f fost imoral i
    de neacceptat pentru unchiul meu, cu riscul de a se
    afa totul i s fe astfel executat.
    De aici se vede bine i cel mai mic amnunt de
    pe oricare strad, de pe oricare planet. Ca i cum
    a merge la acelai nivel cu oamenii ce merg pe tro
    tuare fr s fu neaprat acolo, fr s fe nici ei
    184
    acolo. O strad lung, simpl i goal. La captul ei,
    oceanul. M voi ascunde acolo pentru o vreme.
    185
    Cina
    Ua sa deschis singur. Cnd am vzut lumina
    dinuntru, am neles c afar se ntunecase. n cas
    era linite. O femeie sa apropiat de mine. Purta o
    rochie de hrtie i pe deasupra un or de buct
    rie. Avea ochii mari, triti i albatri i prul prins
    n coad. Mam gndit c trebuie s fe servitoarea.
    Bun ziua, domnule, mi spuse femeia.
    Bun ziua, iam rspuns eu politicos i, apu
    cndui mna, iam srutato, find aproape convins
    c fcusem asta cu slujitoarea, dar mneeea nici
    cmi psa.
    Pofii n sufragerie. Nu, nu este nevoie s v
    desclai, aezaiv unde dorii i simiiv ca aca
    s, soul meu va cobor imediat. S v prepar ceva
    de but ?
    Nu este nevoie s v deranjai i mi cer iertare
    dac am picat ntrun moment prost, mam scuzat
    eu, simindum prost n sinea mea c fcusem o
    asemenea confuzie.
    Nu v facei griji, oricine este, oricnd, bine
    primit la noi n cas. Rmnei la cin ? Noi tocmai
    ne pregteam s mncm. Dar ce zic eu aici, frete
    c rmnei.
    Se pare c am picat prost, pot reveni altdat.
    Nu v mai facei attea griji, oricum nu avei
    unde s v ducei la ora asta i, chiar dac nu ar f
    fost trziu, nu este nimic n nici o direcie.
    186
    Pe ce distan ?
    Pe orice distan.
    Ajunsesem aici din ntmplare. Nu i cunoteam
    pe aceti oameni, ns m simeam hruit din toate
    prile, i numai sub acoperiul unor necunoscui
    mia f gsit pentru moment linitea necesar unui
    somn sntos, aveam atta nevoie dup toat poves
    tea asta. Trecusem pragul acestei case cu gndul clar
    de a cere gzduire i nu luasem nici o clip n con
    siderare posibilitatea de a f refuzat. notasem dou
    sptmni legate fr a iei nici o clip la suprafa
    i reuisem s ies la mal chiar cu cteva ore nainte
    ca branhiile s mi se retrag. i, sincer s fu, nu prea
    nelegeam ce vrea s spun femeia prin acel nu este
    nimic n nici o direcie, pe orice distan, cnd eu
    tiam clar c la cel mult un kilometru n spatele meu
    valurile oceanului se sprgeau de mal.
    Fr s spun nimic, miam rotit bnuitor privirea
    prin camer. Totul prea n ordine, i tocmai asta
    ma fcut s tremur. Din tavan au czut mtile cu
    oxigen. Aveam sentimentul foarte clar c, dac vor
    beam, vorbeam singur. Toate astea au nvlit peste
    mine pe neateptate. n ncpere sa tiat sonorul.
    Paii femeii ncetaser s se mai aud. i apoi umbra
    mea pe perete
    Umbra se desclase de mine. Devenise indepen
    dent n micri fa de corpul pe care l reprezenta
    i singura legtur pe care o pstrase cu mine era
    mintea. Mia luat cteva secunde pn s mi dau
    seama c umbra mea spunea adevrul, fcnd ceea
    ce eu doar gndeam, fr s am ns ndrzneala s
    187
    i pun n aplicare. Eram paralizat privindo cum
    o zbughete spre ua de la intrare, prelingnduse
    peste tot ce i ieea n cale, peste canapea, peste bi
    blioteca plin ochi cu Biblii identice, peste ceasul
    cu pendul ce arta n permanen ora zero, pentru
    ca, mai apoi, s revin pe albul peretelui i, de acolo,
    direct pe lemnul uii unde, odat ajuns, ncepu cu
    disperare s apese clana. Aa era, a f fugit de a f
    mncat pmntul imediat ce femeia mi spuse c nu
    este nimic n nici o direcie.
    Linitetete, se auzi o voce de brbat din cea
    lalt parte a camerei. i avea ceva n ea vocea aceea,
    c umbra sa calmat numaidect i, revenind printre
    noi, sa aezat pe canapeaua din faa mea. Am ntors
    privirea i lam vzut stnd n pragul uii ce fcea
    legtura ntre sufragerie i un hol luminat excesiv.
    Pur i simplu mam prbuit pe fotoliu. Era frumos,
    nalt i frumos. Pentru prima dat am putut face le
    gtura ntre frumusee i perfeciune, suprapunerea
    lor find evident pe chipul brbatului. A pit n ca
    mer trgnd lumina aceea excesiv dup el.
    Mam calmat brusc. Umbra ma urmat. El sa
    apropiat de mine. Sa oprit fx n mijlocul camerei.
    Sa interpus ntre mine i umbr, departe de mine i
    aproape de ea. A mngiato pe capul ei bidimensi
    onal. Umbra a nceput s dea din picior. El o gdila
    cu buricele degetelor n cretet i chicotea la ea ca
    la un sugar.
    Drgu fptur, spuse brbatul ctre mine.
    Nu este dea dreptul adorabil ?

    188
    Nu a f mers tocmai pn acolo. Oricum nu
    tiam ce s i rspund. Eram complet nuc. M mul
    umeam s urmresc spectacolul din raiuni de au
    toconservare. Apoi sa oprit i ma privit int.
    tii unde te afi ? Normal c nu tii i probabil
    crezi c ai ajuns aici din ntmplare. Ei, nu face pe
    grozavul, i se citete nedumerirea pe chip.
    Dar, totui, ce se petrece ? am ntrebat eu
    temtor.
    Nimic extraordinar. Eu team chemat aici, de
    fapt, dar despre asta vom discuta la mas.
    Femeia a trecut pe lng noi. Avea n brae oala
    n care, dup miros, trebuie s f fost sup de pui.
    A aezato pe mas. Brbatul ia dat o palm peste
    fund cnd a trecut pe lng el i ea a chicotit arun
    cndui ocheade.
    Ai cunoscuto pe Maria, soia mea, stranic
    femeie, mai adug el, dnd din cap n semn de
    automulumire.
    Am fcut deja cunotin. Chiar dumneaei ma
    n tm pinat.
    De cnd intrase brbatul, camera se umpluse
    ntrun aa hal cu lumin, nct umbra mea deve
    nise neagr ca smoala uscat, pentru ca, n cele din
    urm, s capete volum i s devin tridimensional.
    O priveam cu atenie i nu mi venea s cred. n timp
    ce m uitam la minile ei, i lea studiat i ea. Cnd
    iam cercetat chipul, i la cercetat i ea n oglinda
    mare din spatele meu. Devenise extrem de ciudat
    aceast ppu neagr ce mi urma ntocmai frul
    gndurilor. Miam dat seama c eu o manevram.
    189
    Nu eu tot, frete, ci doar o parte din mine, tocmai
    acel adevr ascuns n interiorul meu, la care nimeni
    nu avusese acces pn atunci fr voia mea. Eram
    un ppuar i gndurile mele erau sforile prin care
    puneam n micare mecanismul negru. Mam speri
    at cnd miam dat seama c manechinul de smoal
    este mai eu dect mine.
    Bieii undes ? a ntrebato brbatul pe
    femeie.
    Tre s soseasc dintrun moment n altul.
    Si ateptm, atunci. Oricum, dac nu au so
    sit nseamn c nu e timpul nc. tiu c ie foa
    me, spuse apoi brbatul ctre mine, privind ppua
    neagr care, ntre timp, se ridicase de pe canapea i
    rscolea cu polonicul n oala cu sup. Mai ai puin
    rbdare, noi lum cina la opt fx i opt fx este atunci
    cnd mi intr fii pe u.
    Nu a durat mult i manechinul ntunecat a nce
    put s mio ia nainte. ncepuse s se comporte ca
    n gndurile mele, nainte ca acestea s ajung la
    mine i astfel s devin contient de ele. Ajunsese
    o oglind a viitorului meu imediat n care, dei
    m puteam privi, nu apream eu, cel carnal, ci ea,
    ppua, acel eu necarnal, acel eu pur al minii mele,
    al sufetului meu.
    Ua se deschise i ppua o zbughi spre ea, n timp
    ce eu, nepenit n fotoliu, a f fugit, dar nu tiam
    nc asta. Cnd ddu s ias ns, se trezi luat pe sus
    de doi brbai n jur de treizeci de ani care o trr
    napoi, prinzndo fecare de cte o subioar, i o
    aruncar la loc pe canapea. Ppua neagr i acoperi
    190
    faa cu palmele i ncepu s se mite spasmodic, i
    pe mine m pufni imediat plnsul. Nu trecu mult
    vreme i eul meu anorganic se ridic i se ndrept
    spre mas, dnd impresia c iar dorete s verifce
    supa, ns odat ajuns acolo, apuc un cuit pe care
    ncerc s il nfg n gt, n acelai moment n care
    peste mine se prbui o ton de disperare tare ca fe
    rul. Vznd c nu i poate tia gtul, ntoarse cuitul
    cu vrful ctre cei doi biei i ncepu s fac micri
    de ameninare. Cnd spre unul, cnd spre cellalt.
    Cristi ! Ateu ! rsun vocea brbatului, lsai
    prostiile i splaiv pe mini. A, scuzm, Cristi,
    mereu uit c tu nu te speli pe mini de cnd cu n
    tmplarea. Dar tu, Ateu, nu ai nici o scuz, aa c
    hai, grbetete, nu vezi c avem musafri ?
    Pe tia unde iai mai gsit ? ntreb Ateu n
    drumul su spre baie. Maria tie ?
    tie, chiar ea ia pofit s rmn la cin. i,
    pentru a nu tiu cta oar, nceteaz s i zici Maria
    i spunei simplu mam.
    Pentru a mia oar i repet i eu, moule, c
    nu i pot spune mam din moment ce eu nu am i
    nu am avut niciodat mam. nelege c numai la
    auzul cuvntului mi vine s las totul i s m duc
    pe pustii.
    Ppua rmase nepenit. Cuitul i czu pe jos
    i, imediat ce capul i dispru complet de pe umeri,
    al meu se goli de gnduri.
    Cnd am renceput s gndesc, stteam cu toii
    la mas. Brbatul era aezat la un capt i femeia la
    cellalt. De o parte i de alta eram noi. Eu fa n fa
    191
    cu gndul meu de smoal, n vreme ce Ateu sttea
    lng mine, avndul n fa pe Cristi. Ppuii i cres
    cuse capul i Cristi o mngia pe cretet. Din brbia
    ei neagr czur n farfuria goal dou lacrimi negre
    i alte dou, i alte dou, pn cnd plnsul i deveni
    o ploaie torenial care ncet imediat ce farfuria se
    umplu de ntuneric lichid. Cristi lu farfuria, mio
    aez n fa i n locul ei puse alta goal. Apoi i re
    lu mngiatul i nu se opri pn cnd nu o umplu i
    pe aceasta. Repet schema pn ce fecare i primi
    farfuria cu zeam neagr.
    nainte s ncepem, rugciunea, spuse brba
    tul extrem de serios.
    Iar ncepe ! pufni Ateu. La ce bun tot circul
    sta ? Vrei rugciune ? Uite rugciune : te rog, dmi
    maina pe care m mini n continuare c miai
    dato, dar de fapt nu miai dato.
    Mai nnebunit cu maina aia. i mai spun nc
    o dat : maina este n garaj, dac nu crezi, ntreabo
    pe maicta.
    Maina este n garaj, rspunse prompt femeia,
    dnd aprobator din cap.
    n garaj, lng a mea, ntri Cristi. Am vzuto
    acum cincizece minute cnd am parcat.
    Deci aa vai vorbit s v batei joc de mine.
    Ct o so mai inei aa ? Ct credei c o s v mear
    g ? i ce ctigai din asta ?
    Tu ! strig la mine Ateu. Vino cu mine, te
    rog, pnn garaj. Mascarada asta trebuie s se
    sfreasc o dat. Haihai, micare, nu te invit, i
    ordon. Micncoa i spunemi, te rog, ce main
    192
    vd tia trei, c simt co s cedez i o s v iau pe
    toi la palme.
    Mam ridicat fr s spun nimic. Ppua era deja
    n picioare. Am trecut toi trei prin coridorul ce
    lega sufrageria de restul casei. Am intrat pe ua de
    lng capul scrilor, ce duceau la etaj, i neam tre
    zit n garaj.
    Cte maini vezi ? ma ntrebat Ateu fr s
    mai piard timpul.
    Dou, iam rspuns eu sec, privind cele dou
    Aston Martin albe i identice, parcate una lng
    cealalt.
    i bai joc de mine. Ce crezi c obii dac le
    faci jocul ? Iertare ? Dar chiar i aa, cum i permii ?
    Ce crezi, c prerea mea nu conteaz deloc ?
    Dar
    Nici un dar. Pi bi, boule, tu tii, m, cine
    sunt eu i care mie locul ? Pe lng faptul c sunt
    ful lui, i asta ar f trebuit s fe de ajuns ca s te caci
    pe tine, mai sunt i fratisu, m, nelegi ? Adic ori
    vorbeti cu mine, ori vorbeti cu el, e tot una.
    Imposibil.
    Ce imposibil, m ? Ce imposibil ? Ce nu pri
    cepi ? Eu nu am mam, el nu are mam i prin urma
    re suntem frai. Acum ie clar ? Frai buni, nu aa.
    Bai cmpii.
    Ascultm bine, c nu repet. Partea cu mama
    cred c am lmurito, am fost destul de limpede.
    Neavnd nici unul mam, din partea aia suntem
    frai. Acum ciulete bine urechile, c nu am timp
    de pierdut : el sa fcut singur i tot singur ma fcut
    193
    apoi i pe mine. Dac i eu, i el avem acelai tat,
    i anume pe el, nseamn c suntem i frai de tat.
    Altfel spus, frai buni.
    Unde nimerisem oare, mam ntrebat privin
    dumi umbra care i pusese minile n cap. Asta
    mi mai lipsea, ca i cum faza cu nu e nimic n nici
    o direcie, cea cu umbra i cea cu supa de lacrimi
    negre nu ar f fost de ajuns. Ppua de bezn ncepu
    se s se dea cu capul de capota mainii din dreapta.
    Ce face ? Se nchin ? Face plecciuni n faa
    noastr ? m ntreb Ateu, fxnd ppua cu privi
    rea. Miam dat seama c era tocmai maina pe care
    acesta nu o vedea.
    Nu, a cedat n sinea ei i se d cu capul de ca
    pota mainii.
    i tu eti implicat ? Scroafo, porcule sau ceoi
    f, puin mi pas. Vei plti scump pentru asta. Ei,
    las c v art eu vou, mai spuse Ateu i iei vijelios
    din garaj.
    Miam reluat locul la mas. Ateu plngea i Maria
    i pusese drgstos o mn pe fa.
    Gata, gata, dragul meu, poate c ai dreptate,
    poate c nu este nici o main acolo.
    Ba este, am spus eu deal dracu. Nici nu am
    apucat s nchid bine gura, c ppua neagr, n
    care se transformase sufetul meu, sa ntins peste
    mas i ia dat o palm lui Ateu peste obrazul nea
    coperit de mna Mariei.
    Porcule ! iam strigat n gnd.
    Ppua jap, nc o palm, cu dosul de aceast
    dat. Ateu rmase nemicat, apoi, ridicnduse
    194
    brusc n picioare, fugi s nchid fereastra, creznd
    c l trsese curentul.
    Nerecunosctorule ! am continuat. Ce noroc
    ai ! Crti culturist !
    Jap ! Jap ! Jap ! Jap ! Jap ! Jap ! Jap. Am nu
    mrat cte ? apte scatoalce. Ateu nchise i ua ce
    ddea n hol.
    Ppua dup el, dndui unu, dou, trei, patru,
    cinci, ase picioare n cap, chiar dup ceaf. tiu
    arte mariale, carevaszic. Apoi miam dat seama
    c tot ce am de fcut pentru a ti arte mariale, la
    acest nivel imaginativ, era s m cred Bruce Lee sau
    Jet Li. Oricum, vedeau toi ce se petrece i ce fcea
    ppua, adic tot ce mi trecea mie prin cap, ns
    nu prea s le pese. Cel puin nu interveneau.
    Mam ridicat i mam apropiat de ppu ncer
    cnd so calmez, dar simeam c mi ferbe capul.
    Am strnso n brae prinzndui minile ntinse pe
    lng corp. Cnd am dat so iau pe sus, am constatat
    c ppua nu avea greutate deloc, ca i cum nu ar
    f existat i, cu toate astea, putea f absolut normal
    mbriat. ineam strns n brae o bucat de aer
    negru n form de om. Am aruncato pe canapea,
    dar ea nu sa micat nici un milimetru cnd am dat
    so azvrl. A rmas nepenit fx n locul n care i
    ddusem drumul din mini. Sa dat un pas n spate
    i ma privit cu cele dou gropie aproape pline de
    negru. Mi sa fcut ruine i am fugit la locul meu.
    Am nceput s privesc zeama din farfurie, ncer
    cnd s m gndesc numai la ea. Ppua ia reluat
    astfel locul la mas.
    195
    Cu stalalt ceo mai f ? miam zis privindul pe
    Cristi. n afara confrmrii mecanice cum c maina
    este n garaj, nu scosese nici un sunet toat seara.
    i cum lea pus numele, ce porcrie, Cristi i Ateu.
    Imediat ce mam gndit la cellalt biat, ppua la
    i strns la pieptul su. Cristi a rspuns prompt i,
    bgndui o mn n piept pn la ncheietur, ia
    scos inima i ia oferito ppuii. Sngele curgea ca
    ntrun abator din trupul gurit. Am privit inima.
    Nu btea.
    Cris, iam spus s nu mai faci aa, c nu este
    sntos, l dojeni mama sa. Mam uitat la femeie.
    Era frumoas. Ppua sa apropiat de ea i ia scos
    chiloii bgndui mna pe sub rochie. Apoi a nce
    put s i deschid nasturii. Ia scos rochia pe sub
    care femeia avea una identic i astfel rmase m
    brcat la fel. A f putut s jur c nu erau dou ro
    chii una peste alta.
    Ia inima, spuse Cristi ctre ppu, ns ppua
    l ignor, lsndul cu mna ntins. IA INIMA ! ri
    dic el vocea. i se potrivete. IAO !
    Dar ppua parc nnebunise. Trgea rochie
    dup rochie de pe corpul femeii i aceasta rmnea
    mereu mbrcat la fel, scondo astfel din minile
    ei negre. Fcuse un maldr de rochii identice n mij
    locul camerei. O rochie alb ca de hrtie crepona
    t, pe care cine o poart nici nu o simte, n mii de
    exemplare.
    Avem uniforme noi, toi trei v vei ngriji
    s fe distribuite corect, nu m intereseaz cum v
    mprii munca, la mine s venii cu rezultatul, se
    196
    auzi glasul hotrt al brbatului venind din capul
    mesei.
    Nu, nu, nu asta, aa ceva nu, concentreazte la
    sup, mi zic, uit de femeie. ncearc s mnnci,
    poate i place. ntre timp, brbatul a lins farfuria.
    Am umplut lingura i am duso la gur. Degeaba am
    mirosito, nu mirosea. Ppua mi interpreta per
    fect gndurile. i scutura capul i tuea cu mna la
    gur, ca i cum ar f dat s vomite. Fierea mia urcat
    brusc n gur i am nceput so mestec imediat ce
    papilele gustative au intrat n contact cu zeama nea
    gr. Esen de amar. Am simit cum obrajii mi sau
    supt spre centrul gurii, ca dou aisberguri interne
    ce i ating vrfurile.
    Cum este ? E bun ? ma ntrebat brbatul.
    Dar gura mi era vid, nu puteam s vorbesc.
    Ca mierea, a spus brbatul i sa ters cu
    erveelul la gur.
    Ceilali mncau i eu nu mai eram deloc sigur c
    ceea ce vd chiar se ntmpl sau este vorba de o
    halucinaie amar. Ppua sa ridicat iar n picioare
    i ia dat Mariei peste mn tocmai cnd aceasta se
    pregtea s bage lingura n gur. Uit iar c ppua
    este inofensiv din cauza greutii sale inexisten
    te i dau s m reped la ea, dar minile mi rmn
    ncletate pe maxilare. Din cauza gustului, gura m
    durea pe dinuntru i durerea ncepuse uoruor
    s strbat tubul digestiv. Nu mi era grea, nu mi
    venea s vomit sau chestii din astea.
    Ppua i cra Mariei palme, dar ea mnca ne
    sinchisit n continuare i mna ppuii rmnea
    197
    blocat n mna cu lingur ori de cte ori ncerca
    so mpiedice n drumul ei ctre gur.
    Aa mi sa fcut ru, privindui pe ceilali cum
    mnnc. i, pe lng asta, mai era i afurisita de
    ppu care ncepuse s m fac de rs n faa aces
    tor necunoscui. i apoi, ca prin minune, stop.
    Dispru orice frm de amreal i gura mi rma
    se curat i rcoroas.
    Stai jos ! am ipat nervos la ppu. Nu f prost
    crescut sau crescut ! Mnnci supa ! ncercam
    s preiau conducerea. Dar maimua trecuse la Cristi
    acum. i terpelise inima din mn. Cristi lumina de
    fericire.
    Aa, aa. F ce trebuie s faci. Aa, bravo, aa,
    aa, aa, aa, nu, nu, nu acolo, un pas mai la stnga,
    nu acolo, am spus ! S nu ndrzneti ! Nu ! Nu ! Nu !
    Cristi sa prbuit de pe scaun, inndui mini
    le strnse la piept, i a nceput s geam de durere
    cnd ppua ia scufundat inima n farfuria mea cu
    zeam neagr.
    Ce ccat ai fcut ? a bolborosit Cristi, printre
    sughiuri, ctre ppu.
    ncetai, a strigat brbatul. E vina ta, Cristi, c
    te joci cu ea n loc so lai n pace.
    Nu, da zu, cnd o sa ncepi i tu sl asculi
    pe tactu ? Acum e treaba ta, la admonestat femeia.
    Spunemi c iese ! Spunemi c nu rmne aa
    ptat.
    Sigur c nu iese. E ca data trecut : iai scpato
    n oala cu snge i att a trebuit. Acum ai scpato
    n farfuria asta cu ur, ia rspuns Maria fului ei.
    198
    Dar nu vreau ! Dar nu vreau ! Aa ceva nu se
    poate !
    Fii brbat ! a mai spus brbatul.
    Vei reui ! Femeia.
    Va f mai greu acum. Brbatul.
    Altfel, a continuat femeia.
    i inem pumnii.
    Cristi sa smuls practic din covor ca dintrun asfalt
    topit. Tremura tot. Se apropie de mine. Bg mna
    n farfuria mea de sup, unde ppua i aruncase
    inima. Tremura aa de tare, nct ma stropit destul
    de serios, ptndumi pantalonii direct pe prohab.
    Speram s nu fe acid, apoi miam amintit c mn
    casem din ea i era esen de amar, i nimic mai mult.
    Nu i face griji, ncerc s m liniteasc
    Maria. Iese cu ap. Nici nu trebuie s freci. Doar ini
    ma o absoarbe i o reine.
    ntre timp, Cristi i cuta de zor inima, blcin
    duse cu mna n farfurie.
    A disprut ! A disprut ! Ce m fac ? ! Nu mai
    este !
    Sau ridicat cu toii n picioare i, aplecnduse
    spre mine din toate direciile, au nceput s pri
    veasc n supa neagr. Deveniser serioi i preau
    ngrijorai. Tot ce se mai auzea era cum tremur
    Cristi. Nu sttur mai mult de att pe gnduri, i
    sufecar i ei mnecile i bgar toi deodat cte
    o mn n farfurie. Mam tras cu tot cu scaun puin
    mai n spate, s aib loc.
    Numai Semi te mai poate salva, sparse vocea
    brbatului linitea. i nici asta nu se tie, nu cumva
    199
    s fe prea trziu. Ia ! continu el i i vr mna
    pn la cot la mine n farfurie. Cum so f ntmplat ?
    Semi ! Semi ! Sl cheme cineva pe Semi, ordon
    brbatul.
    Ateu nu mai pierdu vremea i fugi n sus pe scri.
    l auzeam cum vorbete cu cineva, dar nu i rs
    pundea nimeni. Apoi se auzir iar paii alergnd pe
    duumea i n camer intr Ateu ducnd n brae un
    brbat cu minile amputate din umeri i picioarele
    din olduri. Cineva i scosese ochii i i cususe gura.
    Uitndum cu atenie, am observat c nu era nici
    pe departe cusut, nu, buzele i erau prinse una de
    alta cu ace de siguran. Mam cutremurat privin
    dul. Ct ai clipi, ppua a ncercat s se arunce pe
    fereastr n ntuneric i astfel s i piard urma, dar
    rmase aa lipit cu totul de geamul ce o desprea
    de materia ei prim. Mcar asta tie ce vrea, miam
    spus privindo. Din mine se pare c a rmas numai
    minciuna la nivel de reacie, din moment ce stau
    aici i asist la aceast demen colectiv.
    Brbatul a fost cel care ma scos din ncurctur.
    Mia ntins cheile mainii invizibile i ma convins
    cu o singur privire s le iau fr s pun ntrebri,
    ceea ce am i fcut.
    Vei merge n garaj mpreun cu Ateu i l vei
    face s cread i, implicit, s vad maina.
    Nu am stat pe gnduri, lam luat pe Ateu de mn
    i lam condus n garaj. Mam ndreptat spre maina
    lui Cristi. Pe cealalt, Ateu nu o vedea, dei era aco
    lo. Miam luat avnt i mam aruncat pe capota lu
    cioas alunecnd dea lungui.
    200
    Dac te vede fratemeu, o s fe circ.
    H ! am fcut eu. Pi sta nu e circ ? Ce e ? Circ
    toat ziua.
    n timp ce ziceam asta, am ocolit prin fa maina
    lui Cristi i am ajuns lng maina invizibil. De aici
    o puteam admira. Era alb, cu geamuri negre ca
    zeama din farfurie. Miam luat avnt i tot ce a ur
    mat a fost, ca i n cazul celeilalte maini, o aluneca
    re uoar i scurt.
    Vezi ? iam spus lui Ateu. Vinocoace.
    Acesta rmsese nmrmurit. Mam dat n spate
    i am repetat schema. El a fugit n camera cealalt i
    sa ntors numaidect cu Semi n brae.
    Dul napoi, iam spus eu zmbind calm.
    Dar el nu prea s m f auzit. l ntoarse pe
    Semi cu faa la mine. i ncolcise braul drept n
    jurul acestui trunchi uman viu i cu stnga arta n
    direcia mea. Am neles c dorete s mai fac o dat.
    El o s fe martor, a strigat ctre mine Ateu
    cnd m pregteam s mi iau avnt.
    Vezi ? Vezi ? iam spus eu, iam spus eu c
    acolo este o main. Niciodat nu ai vrut s crezi
    asta, i spuse Ateu lui Semi. Ai vzut ? Ai vzut ?
    tiam eu c am dreptate !
    Semi ns deveni agitat i ncepu s scoat un soi
    de geamt subire, dea dreptul iuitor, i s dea sl
    batic din cap. Fesul i czu i chelia i iei la lumin.
    n afara genelor lungi, ca nite streini, de deasupra
    orbitelor seci, Semi nu mai avea nici un fr de pr.
    Privindul, mau trecut forii. Am scos din buzunar
    cheile pe care mi le dduse brbatul, am descuiat
    201
    maina, am intrat n ea i am pornit motorul. Lam
    rugat pe Ateu s mi deschid ua garajului. A fcuto
    mecanic, fr s i ia privirea de la mine i fr s fe
    n nici un fel stnjenit de Semi, care i se zbtea n brae
    ca toi dracii. Am ambalat motorul pregtindum s
    nesc n noaptea goal. Apoi am luat piciorul de
    pe frn i am apsat acceleraia. Dup nici zece me
    tri, casa a nceput s m urmeze, pstrnd constant
    distana dintre ea i main. Vedeam n retrovizoare
    cum o remorcam printrun mecanism ale crui taine
    nici c mi mai bteam capul s le neleg. Din ua
    garajului, Ateu mi fcea cu mna. Mam ncpnat
    i am apsat acceleraia la fund. Kilometrajul indica
    500km / h. Am ntors capul. Casa tot acolo, la fel i
    Ateu, fcndumi cu mna. Am nceput s frnez
    uor. Nu puteam exagera, avnd casa pe urmele
    mele, riscam s fu strivit de ea din inerie, c doar
    nimeni nu poate s opreasc o cas care merge cu
    vitez mare, ca i cum ar opri o main de lux en
    glezeasc ce merge cu aceeai vitez, fe ea i maina
    acestui azil de nebuni. ncetncet am oprit. Casa nu
    a trecut grania pe care nu am neles cum o stabilise.
    Am dat cu spatele i mia mai venit inima la loc cnd
    am vzut c merge. Cnd mam apropiat de ua ga
    rajului, am oprit. Am scos cheile din contact i am
    cobort. Ateu a venit alergnd spre mine, cu tot cu
    Semi. Sa oprit la aproximativ treizeci de metri n
    faa mea i ma cercetat cu privirea din cap pn n
    picioare, dup care sa npustit i ma strns la piept
    cu braul stng, nct lui Semi, ce rmsese prins n
    tre noi, ia dat sngele pe urechi.
    202
    Bine ai venit, frate. De cnd te ateptm. Uite
    Semi, e Copilul ! Sa ntors acas.
    mi lsasem corpul moale i viaa n voia sorii.
    Rmsesem pe picioare, dei eram complet inert.
    Ce bine c ai venit, frate ! Dau fuga si anun
    i pe ceilali. Te ateapt cu toii. Mmica, tticul,
    Semi nu mai spun, dac ar f dup el, ar sta numai
    aici s te atepte pe tine ct e ziua de lung, i une
    ori chiar i noaptea. Poate chiar s nu doarm deloc
    dac nu mai suport dorul. Asta cred eu cel puin,
    nu am cum s mi dau seama dac doarme sau nu.
    l tii pe Semi cum e Dar vino, vino. Noi ne pre
    gteam s mncm. Cum a fost ? Teai mai ngrat.
    Smi povesteti totul.
    Rmsesem nmrmurit.
    Semi nu se mai zbtea, dar i curgea n continua
    re snge din urechi, semn c i se duseser i timpa
    nele. Acum nici s mai asculte nu poate, miam zis.
    Ce bezn vie de ce l mai in n via ? Lar putea
    mpia i ar f mai uor i pentru Ateu s se fie cu
    el n brae de colocolo. Ar putea f lsat toat ziua
    n curte s m atepte. Aa era nevoit s mai trag
    cte un pui de somn dac l uitau cine tie pe unde.
    Acum i pierduse i auzul. Nu va mai putea asculta
    cu atenie pe hol, doardoar so auzi cineva venind
    sl scoat din baie sau de sub pat.
    Mam smuls din strnsoarea lui Ateu i am fugit
    la main. Roile au scrit. Am pornit n vitez. i
    iar accelerez degeaba. Casa e mereu la zece metri
    n spatele meu urmrindum. i Ateu tot acolo
    afar, ntre mine i cas, aproape de locul n care
    203
    parcasem maina, fcndumi cu mna, fr s se
    ndeprteze nici un centimetru.
    Conduceam de maxim o jumtate de or fr ca
    nimic s se schimbe, ns lam vzut pe Ateu cum
    vine spre mine ca i cum a f stat parcat pe mar
    ginea drumului. Privesc kilometrajul. 230km / h.
    Ateu se apropie cu pas relaxat i vine prin dreapta,
    deschide portiera i se aaz pe scaunul pasageru
    lui, lng mine.
    Aa, bi nene, di tare. Uau ! Mai repede ! Mai
    repede ! Mai repedeeeeeeee ! i vocea lui mi cade
    grea direct pe piciorul afat pe acceleraia care se
    duce pn la podea. Dei este turat la maxim, con
    form indicatoarelor, motorul nu face urt. Micarea
    se simte, dei nimic nu se mic.
    Aici la dreapta ! F aici la dreapta, repede !
    strig la mine Ateu.
    La dreapta ? ntreb eu fr s tiu undei
    dreapta.
    Da, da ! Acum ! Acum ! mi repet el precipitat
    i, punnd mna pe volan, vireaz la dreapta. Casa
    nu mai este n spate, dar nu trece mult i o vd cum
    d un col de ntuneric i i continu urmrirea.
    Gata ! Ajunge ! e tot ce mai apuc s zic nainte
    s m bufneasc plnsul i s frnez brusc, dndul
    astfel pe Ateu cu capul de parbriz. Ce se ntmpl
    aici ?
    Semi, scaietele la btrn, era pe urmele
    noastre, mi spuse el respirnd precipitat, de parc
    alergase sute de kilometri pe jos. Lam vzut. Cu
    ct mergeai mai tare, cu att mergea i el mai tare.
    204
    Dar parc nu vroia s ne prind, ci doar s se in
    dup noi.
    Hehe ! Ce tii tu ? Are vreunul dintre voi oare
    habar de ceva ? St vreunul s analizeze ce se petre
    ce aici, n casa asta ? Oameni cumsecade spunei c
    suntei ? Torionarilor !
    S nu ne pierdem vremea cu asta, nui timp.
    Uite ! Pduchele este tot acolo. Di talp ! Di tal
    p. Vreau linite. Nu am chef de toate prostiile lui.
    Blocheaz toate uile i calco.
    Nu o pot scoate la capt i m hotrsc s co
    bor. Las cheile n contact i mi bag picioarele. Voi
    merge pe jos, mi zic, i ncep s grbesc pasul ur
    mnd o linie dreapt imaginar pe care mio dese
    nez n minte. n spatele meu se aude motorul am
    balnduse, roile scrind i, cnd ntorc capul,
    vd cum maina condus de Ateu se ndeprteaz,
    fcnduse tot mai mic i disprnd n cele din
    urm n bezn. Orict de lung ma uita ncolo, n
    direcia n care a disprut, tot ceea ce ochii mei per
    cep sunt degetele minilor ntinse. Vd pn unde
    sunt. Unde m termin fzic, dispare i vederea exter
    n. M ntorc spre cas i n drum l ridic pe Semi.
    Fiind fascinat de noua jucrie, Ateu l lsase trntit
    n mijlocul drumului cu faa n jos. Orict mil mi
    provoca, posibilitatea unei asemenea existene m
    umpluse deja pn la refuz de o revolt ieit din co
    mun. Omul mi provoca repulsie. O repulsie venit
    din fric. Dar de ce mi era, n fond, fric ? Ce adev
    ruri fundamentale deineam oare pentru a crede cu
    trie c eu am pentru ce tri, pe cnd acest srman
    205
    nu i are sensul ? i cine era el ? n permanen cu
    rat, cu cmile scrobite. Refuzam cu desvrire s
    cred c viaa mea i viaa lui erau cam unul i acelai
    lucru. M ntrebam, printre altele, carei diferena
    ntre a simi totul i a nu simi nimic, dar nimic, nici
    mcar c nu simi nimic. Prin ce se deosebesc cele
    dou stri ? Ardeam de nerbdare s gsesc o moda
    litate prin care s scot ceva de la el.
    Miam dat seama c uitasem de ppu. Pentru
    prima oar de cnd se detaase fzic de mine, nu
    m urmase. Mam ngrozit. Am neles c, dei fzic
    eram n stare s ies afar i chiar s m ndeprtez
    puin, mintea mea nu va mai putea prsi niciodat
    casa asta ce plutea sfdtor n ntuneric.
    Apoi am simit cum casa se ridic, i noi odat
    cu ea.
    A, nu f surprins, casa noastr are nenumrate
    etaje. Dac vrem s stm la etajul trei, casa, fxat pe
    un pilon telescopic, se ridic la nlimea specifc
    etajului trei al unui bloc oarecare.
    Nu credeam c sa ajuns la asta. Dar la cum
    merg lucrurile
    Aa a fost mereu.
    Nu v pot contrazice. Acum, spre exemplu, la
    ce etaj suntem ?
    Maria tie, ea face de obicei aceast schim
    bare. Uneori vrea s triasc printre psri, alteori
    printre peti. Are prieteni n ambele lumi i i se face
    dor de ei. Cel mai mult i place ns printre oameni.
    i ia pe Cristi i merg mpreun pe strzile oraelor,
    dar nimeni nui recunoate. Se ntorc mhnii i se
    206
    ncuie fecare n camera lui, iar eu sunt nevoit s
    dorm pe canapeaua asta. Degeaba ncercm si
    consolm.
    207
    Misiunea
    Mam uitat n oglind. Albisem. Semn c timpul
    trecuse n uvoaie incredibil de repezi. Brbatul sa
    apropiat de mine pe la spate. Mia pus minile pe
    umeri i ma privit n ochii din oglind.
    Bine ai venit acas, fule. Apoi se lipi de spatele
    meu i m strnse n brae.
    Nu i tu. Facei prin rotaie ? Sau cum e ? am
    zis asta, amintindumi de scena petrecut cu Ateu la
    ntoarcerea mea din cursa bizar. Privirea mia alu
    necat pe fotografile de familie, nrmate i aezate
    pe perete deo parte i de alta a oglinzii. ntruna
    dintre ele, eram eu pe la vrsta de doitrei ani. La
    stnga mea, brbatul, iar la dreapta, Maria, soia lui.
    Fotografa mi prea cunoscut i aveam sentimen
    tul c ceva nu era n regul.
    Unde a fost fcut aceast fotografe ?
    n Munii Carpai.
    Bieelul din imagine seamn teribil de mult
    cu mine la vrsta de trei ani. Firete, nu mi amin
    tesc, ns mi plcea foarte mult s rsfoiesc albu
    mele cu fotografi ale familiei i m pricep la astfel
    de chestii. Dac m gndesc mai bine, a spune c
    este chiar i mbrcat exact cum eram eu n fotogra
    fa cu pricina. Pn i peisajul din spate mi se prea
    asemntor.
    Pi, cu cine s semene dac nu cu tine ? Tu eti.
    208
    i te atepi ca eu s te cred ? Cu tot respectul
    c m afu n casa voastr, dar duceiv dracului cu
    toii.
    Nui nevoie, vine el la noi, ce crezi, c ntm
    plarea de la aeroport a fost o coinciden ?
    Cnd am auzit asta, am ncremenit. De unde
    tia ?
    Cine eti ? lam ntrebat pe brbat.
    Pn acum trebuia s i f dat seama, dar nui
    nimic, nu am avut niciodat pretenia de la tine s
    fi prea inteligent.
    M faci prost ?
    Ppua ! Ea trebuie s fe de vin. Ea trebuie s f
    ciripit. Dar cum ? sta rmnea un mister pe care
    nu tiam dac l voi deslui vreodat. n cazul n care
    nu ddeam vina degeaba pe ppu, altul, mult mai
    dur, ar f fost adevrul.
    Stai, nu te ambala aa. Privete bine n jur.
    Sunt aici toate dovezile de care ai nevoie. Privete
    fotografile.
    Brbatul cut cu privirea printre fotografile a
    trnate pe perete i alese una pe care o ddu jos i
    mio ntinse. tiam fotografa aia. n ea eram eu la
    paisprezece ani sufnd n lumnrile tortului. Dac
    n ceea ce privete prima fotografe totul ar f putut
    f considerat o coinciden, acum ns mi se ridicau
    din ce n ce mai multe semne de ntrebare. Brbatul
    aprea iar mpreun cu soia sa n locul prinilor
    mei. n rest, totul era n ordine. Fotografa fusese f
    cut n apartamentul n care locuiam pe atunci m
    preun cu mama, tata i bunica din partea mamei,
    209
    cu ocazia zilei mele de natere. Culmea e c att eu,
    ct i bunica mea ne afam n imagine. Am recunos
    cut totul pn n cel mai mic amnunt. Masa din
    sufragerie, vitrina cu bibelourile mamei, era acolo
    pn i balerina de porelan creia i sprsesem ca
    pul, fapt accidental, dar pentru care mncasem o
    btaie de care mi voi aminti toat viaa. Canapeaua
    cu tapieria de pnz n carouri negre i roii.
    Destul. Gata. Am vzut i am auzit destule. V
    rog s m lsai s plec.
    Dar abia ai sosit, fule
    i nceteaz s mi mai spui aa. Nu sunt ful
    tu, i fotografile probabil sunt un fals grosolan.
    Nimic din ce vezi aici nu este fals.
    Nu vreau s mai aud nici un cuvnt. Pur i sim
    plu nu mi pas. Vreau doar s mi strng ct mai
    repede catrafusele i s plec ct mai departe de lo
    cul sta.
    i unde vei merge ? ma ntrebat brbatul.
    Nu tiu, probabil acas. Oricum, asta nu este
    treaba voastr. Hai, ura i la gar.
    Dar eti acas. Noi suntem familia ta. i am
    fost mereu alturi de tine. Cum crezi c ai reuit s
    distrugi totul ? Pentru un membru al familiei noas
    tre, nu eti prea detept. Chiar ai crezut tmpenia
    cu minile ?
    Dar ea a fost real, am zis, i miam sufecat
    mnecile pentru ai demonstra brbatului c se
    nal.
    Las asta, nu la confuzia din aeroport m
    refer, ci la efectul pe care acestea lau avut asupra
    210
    oamenilor. Ct de idiot tre s fi pentru a crede c
    nite mini de femeie ataate unui corp de brbat
    pot provoca un rs letal ?
    Prea bine, recunosc, sunt un idiot, acum
    lsaimn pace, nu este asta o dovad n plus c nu
    sunt unul dintre voi ? Ce mai vrei de la mine ?
    Nu ne dorim dect s fi fericit. i mai fericit ca
    aici nu vei f nicicnd, oriunde ai merge. Iar faptul
    c eti complet idiot nu te face mai puin ful meu.
    Ba din contr, abia acum sa unit Tatl cu Fiul.
    Nu tiu cine te crezi, dar s nu ndrzneti sl
    aduci n discuie i pe Sfntul Duh, c nu tiu ce fac.
    Dar nu este nevoie, lai cunoscut deja pe Semi.
    Nici prin cap nu mi trecuse una ca asta. Acum
    ns mi se prea plauzibil.
    Atunci explicmi treaba cu Colecionarul, aia
    cea fost ?
    M ntrebam cnd vei deschide oare i acest
    subiect. Eu cu el a f nceput, dar s nu crezi tot ce
    spun eu acum, doar suntem n faza n care mar bu
    cura s te cunosc mai bine i s ne apropiem. Vom
    merge la pescuit.
    La pescuit ? Unde ?
    Pe autostrad.
    M rog, tea ruga s mi rspunzi la ntrebare.
    Da, scuzm. Aceia erau ngerii ti pzitori.
    ngerul Copil te urma oriunde la suprafaa planetei,
    iar ngerul cu Aripi de Pete te ocrotea n adncuri
    le mrilor i oceanelor.
    ngerii mei pzitori ddeau un spectacol por
    no cu severe maltratri, mutilri i crime ?
    211
    Ce vrei, trebuia si ndeprtm de la tine.
    Aadar, leam gsit slbiciunile i am creat specta
    colul. Credem, a fost singura variant pe care au
    acceptato pentru ai lua ochii de pe tine. Au sem
    nat i au plecat imediat n turneu. Ajunseser cu
    patru sptmni naintea ta. Mai apruser de cel
    puin treizeci de ori naintea publicului.
    Ce mgari perveri, am strigat indignat. i p
    luga aia cine era ?
    Un prieten vechi. Primul tiat mprejur.
    Vrei s zici
    Chiar el.
    Imposibil. Eti un impostor.
    Msoari cuvintele.
    Nu am chef. Vorbesc cum vreau. Ceai de gnd
    smi faci ?
    Cam ai dreptate. Dac ai ajuns aici, nu prea
    mai am cei face. Doar s te bat cu ppua mea. Nu
    ar folosi la nimic, doar ai vzut.
    Chiar aa ? Ha, ha. Nu m ateptam la asta.
    Eu nu miam btut i nici nu mi voi bate vre
    odat copiii. i nici ei ntre ei. Cam stai rostul
    ppuilor.
    Nu pot s cred. Orict de mult miar plcea i
    a vrea s cred, nu pot.
    Cei trei au fost unica soluie.
    Ce mai pot spune acum, cnd toate sau
    sfrit ? M bucur c iau gsit vocaia i adevrata
    pasiune.
    Din moment ce au avut un succes peste
    msur
    212
    Dar cum ? Mam nscut blestemat sau am fost
    blestemat cnd eram mic ?
    Nu, aici lucrurile merg un pic invers. nti faci
    totul pn la capt, fr s te ndoieti o clip, i
    apoi afi de ce i pentru ce. Te vei obinui, cu tim
    pul. Nui mare lucru.
    Mam trt, practic, pn n sufragerie i mam
    trntit pe canapea. Se pare c brbatul tia totul.
    tia cine sunt i ce fcusem. tia c sunt n momen
    tul de fa urmrit de forele de ordine pentru a f
    prins i adus n faa plutonului de execuie. Nu m
    simeam deloc n siguran. Poate c deja chemase
    r poliia i acum nu fceau altceva dect s trag de
    timp pn cnd trupele speciale vor ncercui casa,
    dac nu o i fcuser deja. Mam ridicat i mam n
    dreptat spre fereastr, dar ntunericul era de nestr
    puns cu privirea, orict de tare mia f ncordato.
    Bezn pur.
    Am rmas acolo, cu draperia n mn. O mai d
    deam din cnd n cnd la o parte i priveam brusc
    pentru a surprinde pe oricine ar f acolo, dup care
    m ascundeam iar dup ea. Brbatul continuase s
    vorbeasc n tot acest timp, dar nu fusesem atent
    la ce spunea. Abia cnd am dat cu ochii de el am
    nceput sl aud iar.
    Eu team trimis cu un scop precis.
    Cum poi spune aa ceva cnd este prima oar
    cnd v ntlnesc ?
    Poi renuna la pluralul de politee, suntem
    doar noi doi. Relaxeazte, purtm o simpl discuie
    amical ntre tat i fu, doar.
    213
    Nu la asta m refeream, adic nu i vorbeam
    politicos, ci m refeream la toat familia cnd am
    spus c este prima dat cnd v ntlnesc. Eti cam
    vanitos i egocentrist, nu crezi ?
    Ha, ha, a rs scurt brbatul. Nu eti primul
    care spune asta despre mine, dar cu siguran eti
    ultimul.
    Nu neleg ce vrei de la mine.
    Te rog s te ntorci pe canapea. Bei ceva ? Cu
    siguran iar prinde bine.
    A f ntinso pn acum, ns ceva m inea aici.
    Chiar propria mea voin, pe care o simeam ca pe o
    alt persoan, una invizibil, ce m for s m trn
    tesc confortabil pe canapea. Aventura asta teribil
    i absurd pentru oricine exclude divinitatea fuse
    se viaa mea, toat viaa mea. ns urma s primesc
    premiul cel mare pentru asta. Pentru toat deprava
    rea aia n care fusesem trt, de cele mai multe ori cu
    fora. Dac ceea ce spunea brbatul era adevrat, nu
    eram nici mai mult, nici mai puin dect unul dintre
    prinii venici. Cu ct m gndeam mai mult la asta,
    cu att ncepeam so cred. Pn cnd, ntrun fnal,
    am fost convins prin chiar mreia poziiei ce mi se
    oferea. Nu mam putut lupta cu ispita de a f ful Lui.
    El sa apropiat de mine i mia pus o mn pe
    cretet. Pacea ma cuprins pe loc. i, ca i cum ni
    mic nu era mai normal s se ntmple, mam auzit
    strignd :
    Tat ! Tat ! Mam ridicat i lam strns n
    brae. Pentru prima dat n via simeam c aparin
    cuiva, c fac parte din ceva special. Asta era familia
    214
    mea. Eram primit n snul ei ca un adevrat erou. M
    umplusem de glorie i asta mi mulumea prinii,
    fapt ce, la rndul lui, m ncnta peste msur i mi
    ddea o satisfacie ieit din comun. Sentimentul
    acesta a fost ultimul motiv de care am mai avut
    nevoie pentru a f ferm convins c toat povestea
    asta cusut cu a alb este adevrat. El ma strns
    la piept ca un adevrat tat. tiam.
    O ultim ntrebare mai am, scuzm c ntre
    rup acest moment, mam trezit strbtut totui de
    un for de ndoial. mi doream s fe ultimul.
    Spune orice, aici nu exist team.
    Cine era la cu cinele ?
    Chiar vroiam s i spun, dar devenisei agre
    siv i din gur i ieeau numai blasfemii, mi rs
    punse, dup care izbucni pe loc ntrun rs nebun.
    Blasfemii, auzi, blasfemii Ca i cum ar ti vreunul
    dintre cei ce pun aceast tampil cum st de fapt
    treaba. Dar s revenim. Cinele este al nostru. Vine
    dac l strigi. Cu stpnul va trebui s afi singur
    carei treaba. Astfel i vei nelege mult mai bine
    misiunea i, mai departe, eternitatea n toate aspec
    tele ei. Dar pn atunci mai este. Acum ns avem o
    problem pe care numai tu o poi rezolva.
    Ce anume ar f ce nu ai putea Tu rezolva i a
    putea eu ?
    Aa este, mai nimic, dar mie nu mi place s
    m implic. Drept pentru care nu o fac. Situaia este
    urmtoarea : undeva n timp vor exista mereu oa
    meni. M venereaz cu toii la culme. Asta m ener
    veaz peste msur. Dute, te rog, i distrugei. Nu
    215
    se mai poate. Nu mai am somn. Eu am fost i sunt un
    tip modest i nu mi place s mi vr nasul unde nu
    mi ferbe oala. Mai ales lauda de sine mi provoa
    c vom. Abia m mai suport. Am grave tulburri
    de personalitate, oscilez ntre ntreg i inexistent.
    i toi tia m laud de parc ar avea pentru ce.
    Pentru ce ? Pentru ce ? Rspundemi tu, dac tii ?
    i dac tii, o vei putea spune ? tiu doar c totul
    este pierdut. Triesc de mult, iar asta nu nseamn
    c sunt nemuritor. Asta este o minciun. De mb
    trnit, mbtrnesc. Zilele trec. i mucoii ia m
    venereaz ? Lingii. So venereze pe msa i s m
    scuteasc pe mine. Dar acum, gata. Parc eu nu tiu
    c nus n stare s deosebeasc un nger negru de
    unul de ciocolat. Pe lng toate astea, carnea nu
    mai trebuie desprit de sufet. n timp, am ajuns
    la aceast concluzie.
    Ce va urma nu va muri niciodat ?
    Nici chiar aa. Inventm una nou. Moartea
    este inima universului. Nu are cum s dispar. Fr
    ea, planeta ar f plin de pr. Ursc s fu adulat, ve
    nerat, zeifcat. S fe clar, eu nu sunt zeu, eu sunt
    Dumnezeu. Nu uitai niciodat asta. Cine nu tie
    diferena, s fac cum i spun. S priveasc cerul,
    apoi marea. Apoi s le priveasc pe ambele deodat,
    convins find c n spate i se nal munii. Deasupra,
    mereu vor strluci stele n toiul zilei.
    Eti bunulru ? Cel ce se laud cu modestia
    lui ? Devii patetic.
    Patetismul dispare odat cu foamea. Dumne
    ze irea este viaa mea. O iau cum vine.
    216
    Nu neleg ce vrei s spui cu asta, dar am tot
    timpul din lume la dispoziie i, dac e so iau ct de
    ct logic, dac aici suntem n mijlocul eternitii, n
    seamn c am fost aici i ct am trit pe pmnt. Sau
    invers, de multe ori miam spus c, dac Paradisul
    exist i voi ajunge acolo, nseamn, tocmai din ca
    uza eternitii, c sunt deja acolo. i iatm. Cnd
    tii, tii, chiar dac ai uitat.
    Asteas nimicuri. De ce ai mai ine minte ceva,
    orice, cnd poi mereu inventa altceva ? Nu, nu, te
    rog, nu trebuie s mi dai nici un rspuns. Am pus
    ppuile s se gndeasc la asta.
    i noi ce facem ?
    Facem ce vrem.
    E totul viu, asta tiu acum mai mult ca nicio
    dat. Moartea este i ea vie cnd se petrece. i cum
    am ajuns, totui, aici ?
    Ce ? Teai crezut scpat ? Nu, clul ia fcut
    treaba. Un glon n spatele urechii drepte direct prin
    creier. Tot ce a urmat sa desfurat cum i aduci tu
    aminte. n fond, nimic nu e mai real dect asta.
    Nu mi amintesc s f avut vreun cadavru. Al
    meu, vreau s zic.
    Pi, el exist numai pentru cei care nu mor.
    Singurul cadavru care nu exist este cel al mortului.
    Ce eap ! am strigat contrariat.
    Ce eap ? Ce mai puteai face pe acolo ? S
    declari ofcial falimentul umanitii ? Nu ai pierdut
    nimic, credem. Amintetei ce ai lsat n urm.
    Apoi brbatul a tcut, masndui muchii feei.
    Pentru o clip, pru pierdut undeva departe, unde
    217
    totul devine gnd i nimic mai mult, dar nu dur
    mult i m fx iar cu privirea. Un sentiment de su
    punere m cuprinse.
    Hai, e vremea s pleci. Vom discuta mai multe
    cnd te vei ntoarce.
    Adic o voi lua de la capt ? Ce va mai f de
    data asta ? Ce ai mai inventat ? La ce cazne m vei
    supune ?
    Nu, nu, linitetete. Misiunea ta este sim
    pl. Punei vemntul sta papal. Nu uita cciula.
    Cciula asta ciudat pe care cineva, nu tiu cine, ia
    convins pe toi c este cea dreapt, chiar dac ni
    meni nu a neles de ce. Poi s ncaleci pe cinele
    nostru. E cam rios, dar, dei pare numai piele i
    os, este de fapt foarte puternic. i credincios, pe
    deasupra. l cheam Constant. Dute pe una din
    sutele de milioane de strzi i njurm, pe mine
    sau pe Cristi, cnd treci pe lng un om oarecare,
    astfel nct el s te aud. Te rog, te rog, nu mi cere
    explicaii, mi vei considera motivele nite caliti
    ale lor, pentru care mai degrab merit s triasc
    dect s dispar. Nu intra n amnunte cu nimeni.
    A, vezi c vei avea o surpriz, cinele se va mnca n
    faa primului om pe care l ntlneti. Aa face el, de
    fapt, numai asta mnnc. i acum dute.
    i unde, m rog, este aceast planet ?
    Cum iei din cas, mergi nainte i este nu pri
    ma, a doua la dreapta.
    Miam pus cciula ciudat, dup ce, bineneles,
    am mbrcat vemntul papal. Chiar artam ca unul
    i mam gndit c singura explicaie este aceea c
    218
    oamenii seamn cu toii ntre ei. Iam strns tat
    lui meu mna, am pupato pe mama, miam salu
    tat fraii i am ieit. Cinele ma urmat. mi mergea
    alturi ca un tovar. Miam spus c nu l voi clri
    dect n situaii de criz i am disprut mpreun n
    noapte. Tot ce mi doream era s mi ndeplinesc
    misiunea i s revin ct mai repede n snul familiei
    mele. Habar nu aveam ce urma s i spun primului
    om ntlnit. Dar nici nu mi psa. Era, nici mai mult
    i nici mai puin, dect un pete dintre miliardele
    de peti din oceanul universului. M simeam lipsit
    de griji ca un pensionar bogat. ncepuse huzurul.
    Acum plecam la pescuit. Orice pete a prinde, el
    va f acelai pentru mine, ceea ce nseamn c nu
    exist dect un singur pete.
    SFrIt
    Contravaloarea timbrului literar se vireaz n contul
    Uniunii Scriitorilor din Romnia
    nr. RO44 RNCB 5101 0000 0171 0001
    B.C.R. UNIREA
    |
    Bucureti

    Vous aimerez peut-être aussi