CURS DINAMICA GRUPURILOR CARTI Dinamica grupurilor Adrian Neculau ed.

. Polirom Psihologia manipularii + psihologia persuasiunii Robert Vraldini Tehnici de manipulare Bogdan Ficeac Dimensiuni ale excluderii sociale L. Mitrofan FILM My strange addiction EXAMINARE - Examen 8 puncte - Seminar 2 puncte 1. 2. 3. 4. 5. 6. Dinamica grupurilor Leader Persuasiune Manipulare Patologii colective Excludere sociala

Page | 1

C 1- 5.10.2012

1. Problematica grupurilor sociale

Principalele formatiuni sociale sunt: 1. Grupurile 2. Colectivitatile 3. Organizatiile
Page | 2

1.1.Grupurile sociale
Definitie acele formatiuni sociale in care indivizii interactioneaza in mod direct intre ei pe baza unor reguli si norme si datorita caruia ei se recunosc ca apartinand unei societati distincte formatiuni ce au la baza aceleasi norme si prescriptii dar care nu pp interactiuni directe intre membrii. Exp: etnii, credinciosi, culte formatiuni sociale deliberat constituite in vederea atingerii unui scop si care folosesc strategii explicite de decizie si control Caracteristici generale ale grupurilor sociale 1. tipul grupului acesta tine de numarul de membrii, relatiile dintrei ei si natura activitatilor desfasurate 2. marimea grupului acest parametru inf. Semnificativ performanta sau creativitatea/atingerea scopului 3. compozitia grupului reflecta caracteristicile psiho-sociale ale membrilor de la varsta, sex, nivel de deducatie, statut profesional 4. structura grupului reliefeaza modul d econfigurare a relatiilor interpersonale dintre membrii grupului. Acestea pot fi: 1. socio-afective 2. de comunicare 3. de influenta 4. de coordonare 5. de control

5. sarcina grupului consta din obiectivul propriu-zis ce urmeaza a fi realizat in urma activitatilor comune a tuturor membrilor. Acest parametru are o deosebita functie de a structura viata de grup. 6. Coeziunea exprima ansamblu fortelor care mentin unitatea grupului si este o rezultanta a relatiilor dintre membrii, a caracteristicilor psihosociale a acelor membrii dar si a rezultatelor, a contextului social in care se desfasoara activitatea grupului 7. Nivelul de integrare reprezinta expresia gradului de maturizare a relatiilor psiho-sociale din cadrul grupului si a masurii in care fiecare membru se identifica cu grupul. Indirect nivelul de integrare exprima gradul d eelaborare a constiintei colective ce devine indirect un elelment de fond pentru coeziunea de grup. 8. Eficienta grupului exprima sintetic parametrii calitativi si cantitativi de realizare a sarcinii, dar exprima si acei factori care mentin si duc la satisfacerea nevoilor membrilor. Grupul social constituie un mediu interactiv in care are loc armonizarea trebuintelor indivizilor cu mediul social, dar este si un mediu ce creaza indivizilor noi nevoi, trebuinte, reprezentari, comportamente si conduite. Fenomenul de remodelare psiho-sociala in contextul grupal se realizeaza prin: ajustari si adaptari, sau prin restructurari in plan cognitiv, motivational, atitudinal, relational si comportamental. Clasificarea grupurilor sociale In functie de caracterul relatiilor dintre membrii: 1. Grupuri primare sau de contact face to face 2. Grupuri secundare in care predomina relatiile directe denumite relatii de releu Dupa modul de formare 1. Grupuri naturale iau nastere spontan. In literatura de specialitare sunt enumerate 4 astfel de grupuri cu caracter universal acestea fiind: familia, gr. de joc al copiilor, gr de vecinatate si comunitate si comunitatea de batrani 2. Grupuri artificiale - se formeaza in urma unui proiect stiintific. Exp: laborator, terapeutic

Page | 3

In functie de tipul sarcinii: 1. Sociale 2. De munca 3. Militare 4. Sportive In functie de existenta cadrului formativ ce le reglementeaza existenta 1. Formale/institutionale 2. Informale /spontane In cazul grupurilor informale neexistand un cadru institutional exterior, dinamica proceselor interrelationale va fi determinata preponderent de factorii socio-afectivi spontani In functie de raporturile existente intre membriii grup: 1. de apartenenta sunt cele in care membrii grupului apartin la un moment dat in mod natural sua datorita activitatilor concrete pe care ei o desfasoara. In acest caz pariciparea efectiva la viata grupului nu inseamna si o participare psihologica 2. de referinta individul imprumuta normele si atitudinile considerate de referinta datorita presigiului de care se bucura 3. de presiune au capacitatea de a exercita o influenta semnificativa asupra altor indivizi/grupuri datorita puterii, prestigiului sau resurselor detinute (politice, economice)

Page | 4

C 2 - 12.10.2012

1.2.Structuri
Page | 5

Principalele cercetari din perspectiva sociala evidentiaza in viata fiecaruia grupului sociale existenta urmatoarelor structuri: 1. Structura socio-afectiva se refera la relatiile si la procesele preferentiale din cadrul grupului 2. Structura motivational-atitudinala 3. Structura comunicatiei cum se realizeaza procesele de comunicare, respectiv retele sau bariere comunic. 4. Structura puterii procese de influenta care au loc in grupul respectiv 5. Structura activitatii - realizarea scopului, sarcinii Dintre acestea, structura comunicatiei, structura puterii si cea a activitatii au un caracter atat formal, fiind determinate de normele constitutive ale grupurilor, cat si un caracter informal aparand ca urmare a unor factori ce rezulta din contextul interactiunii membrilor, iar celelalte doua categorii de structuri (socioafectiva si motivational-atitudinala) au un caracter exclusiv informal cu manifestari specifice in functie de tipul de grup. Structura socio-afectiva a grupului consta din modul de configurare a relatiilor preferentiale dintre membrii la un moment dat, relatii ce pot imbraca forma atractiei, respingerii sau indiferentei. Dintr-o serie larga de factori ce conditioneaza formarea si structurarea relatiilor preferentiale in cadrul grupurilor urmatorii sunt considerati a a fi mai semnificativi : Inteligenta sociala referitor la modul de adaptare in cadrul grupului in ceea ce priveste comunicarea si relatiile preferentiale Capacitatea de comunicare interpersonala Prestigiul extra-grupal Altruismul persoanei Competenta si implicarea in rezolvarea problemelor cu care grupul se confrunta Farmecul personal (charisma) element important

1.3.Fenomene psihosociale de grup

COEZIUNEA GRUPULUI = totalitatea aimpului de forte ce are ca efect mentinerea laolalta a membrilor unui grup, opunindu-se fortelor dezintegratoare. In ceea ce priveste coeziunea grupului aceasta apare ca rezultatul unor variate categorii de factori: - factori extrinseci acestia sunt cei anteriori formarii grupului si tin de acele cadre formale de ordin socio-organizational ce impun anumite valori, norme si modele in grupul respectiv - factori intrinseci acestia sunt specifici grupului ca atare, rezultand in mod concret in contextul interactiunii dintre membrii. Acesti factori se impart in : - factori socio-afectivi rezultanta directa a atragerilor si respingerilor care se manifesta in cadrul grupului precum si o rezultanta a masurii in care individul se identifica cu grupul - factori socio-operatori - distributia si articularea rolurilor in cadrul grupului, coordonarea activitatii de catre lider, structurarea relatiei de comunicatie, structurarea proceselor de influenta intre oameni

Page | 6

CONFORMISMUL DE GRUP interactiunile sistematice dintre persoanele care formeaza un grup determina aparitia unor uniformitati atitudinale si comportamentale ce capata caracterul unor norme si modele specifice acelui grup.Astfel nerespectarea acestor prescriptii adoptate de comun acord, echivaleaza cu respingerea valorilor si modelelor colective si este resimtita de catre membrii grupului ca o contestare sau chiar ca un atac la adresa grupului. Reactia este proportionala cu importanta normelor care sunt inculcate, frecventa acestor incalcari dar si referitor la atitudinea concreta a celui ce incalca normele. LEADERSHIPUL = Ansamblul relatiilor intra si intergrupale prin care o persoana sau un grup de persoane influenteaza comportamentul de grup, dirijeaza si controleaza activitatile, asigurind mentinerea grupului ca sistem compact.

In mod generic problematica liderului trebuie abordata dintr-o tripla perspectiva: - statutul formal si informal pe care il detine in structura/structurile de putere a grupului sau organizatiei din care face parte - liderul ca persoana, avind o anumita personalitate si un set determinat de aptitudini psihosociale - stilul de conducere, inteles ca o structura relationala specifica. Astfel distingem si care in majoritatea lucrurilor evidentiaza: Stilul autoritar - Se caracterizeaza prin concentrarea puterii de decizie si control in mana liderului; acesta ia singur decizii si masuri, sanctioneaza sau recompenseaza dupa propriile sale opinii fara sa se consulte cu membrii grupului si fara sa tina cont de parerea lor. Intr-un astfel de grup climatul psihosocial al grupului este apasator si tensionat, iar conflictele se pastreaza intr-o stare latenta Stilul democrat - Se bazeaza pe colaborarea lider- membrii grupului.Liderul ia decizii si masuri in urma consultarii cu membrii; Climatul psihosocial este tonic si destins; Numarul conflictelor este foarte scazut Stilul permisiv - Se caracterizeaza prin faptul ca liderul isi abandoneaza intr-o mare masura responsabilitatile si functiile sale, lasind ca activitatea grupului sa se desfasoare de la sine. In acest context, performantele si eficienta grupului sunt foarte scazute, climatul este deosebit de defavorabil, cu numeroase conflicte intre membrii . Factorii perceperii subiective a stilului de conducere de catre membrii grupului 1. Statutul sociometric al liderului cuantificat in numarul de alegeri/respingeri primite din partea celorlalti 2. Gradul de incredere in lider masura in care membrii il crediteaza pe lider in ceea ce priveste capacitatea acestuia de a coordona membrii si de a le satisface trebuintele si nevoile membrilor grupului Problematica liderului in fata maselor Aspecte psihologice Liderul este un personaj simbolic asupra caruia masele pot proiecta propriile sentimente, frustrari, compleze.

Page | 7

El apare ca un mesia in fata maselor, identificandu-se uc problemele si frustrarile acestora si prin acest lucru el se substituie supraeului colectiv. Exista tandemul lider-mase face ca comunicarea sa fie unidirectionala, respectiv lider>masa. Schimbarile in planul relatiilor interumane sunt determinate concret de urmatorii factori: Starea de nesiguranta, neincredere, suspiciune, evitarea contactelor umane toate acestea vor fi compensate prin nevoia de asociere a indivizilor in scopul unei asa-zise garantii de protectie oferite de siguranta apartenentei la un grup si de persoana liderului Aparitia unor grupe de interese e ofera membrilor o anumite identitate, un rol si un statut pe care societatea il mai ofera, in plus masele se vor identifica cu liderul, liderul suprapunandu-se arhetipului tatalui protector Procesul de inductie sugestiva colectiva ce este favorizat de regresia psihologica a maselor a.i. liderul va gandii pt. mase iar masele isi vor urma neconditionat liderul exact cum face un copil cu tatal lui In astfel de fenomene valoarea persoanei este inlocuita treptat cu valoarea colectivitatilor de oameni. Devalorizarea sociala va duce treptat la inlocuirea valorilor socio-culturale si moral-religioase cu ideologii aparte care vor fi impuse obligatoriu maselor drept unicul mod de gandire, astfel in timp se produce o inlocuire a gandirii logice cu una artificiala de factura utopice. Irationalul va fi noul mod de gandire ce va duce la vaste sisteme de gandire deliranta la constructii fabulative si apoi la comportamente antisociale In geneza modelelor de gandire ideologice un rol extrem de important il are pierderea reperelor valorice. Discursul colectiv reprezinta un limbaj de natura sociopolitica sau ideologica care in mod repetitiv utilizeaza formule simple, directe si care creaza in randul maselor o anumita directie precisa in gandire si comp. Desi apeleaza la formule simple este puternic incarcat emotional si se adreseaza resorturilor afective launtrice ale oamenilor. Discursul colectiv intretine o atmosfera de incertitudine si favorizeaza o explozie a irationalului. Caracteristicile personale ale liderilor in faza maselor - Puternica forta persuasiva - Prestigiu - manifestandu-se ca o forma de fascinatie atat asupra persoanelor, prestigiul denota o ascendenta sociala recunoscuta, admirata, dar si temuta in fata maselor

Page | 8

charisma este un element hotarator in ceea ce priveste masa lider; liderul inspira o incredere spontana Inducerea unui sentiment de dependenta afectiva Experienta sociala (inteligenta sociala a liderului, o buna cunoastere a psihologiei maselor - inteligenta emotionala Mijloacele utilizate de lideri in fata multimilor 1. Inductia comportamentala initierea de catre lider a unei actiuni sau a unui comportament demonstrativ la care multimea se alatura prin imitatie si contagiune (datorita spiritului de turma cf. lui Le Bon ) 2. Incitarea emotionala ridicarea intentionata de catre lider a tonusului emotonal al multimii. Acest lucru se realizeaza prin folosirea unor simboruri, sintagme de lucru cu o mare incarcatura afectiva 3. Sugestia - consta in determinarea multimii sa adopte anumite atitudini sau sa declanseze anumite actiuni apeland la mecanisme psihologice care scapa controlului rational; oferirea exemplului personal dar si realizarea de asocieri spontane inte fenomene intre care nu exista nici o legatura 4. Prezentarea unei idei foarte simple intr-o forma care nu permite nici o indoiala sau contrazicere 5. Repetarea sistematica a unei idei sfarseste prin a o induce inconstient in mintea ascultatorilor ca fiind un adevar evident de netagaduit. 6. Ordinul preluarea unei idei si punerea ei in aplicare neconditionat

Page | 9

C 3- 26.10.2012

2. Principalele forme ale influene sociale Persuasiune, manipulare i brain-washing

Un bun manipulator se naste asa. 2.1 Persuasiune Implica o forma de comunicare in urma careia se obtine o schimbare atitudinala si comportamentala. Factorii principali ai eficientei relatiei de persuasiune tin de: - emitator, - mesaj, - canal de comunicare si - auditor (tinta). Principalele cercetari realizate in psihologie fac referire la urmatorii factori: In ce priveste: - emitatorul conteaza profilul de personalitate, gradul de incredere in sine, stilul relational, experienta de viata, prestigiu recunoscut - mesajul - factori o ponderea diferitelor el. gradul de incarcatura emotionala sau elemente motivationala puternice o coerenta o adecvarea la contextul respectiv - auditoriul factori: o imaginea de sine o gradul de sugestibilitate o nivelul intelectual In ce priveste eficienta rel. de persuasiune cercet. Recente din psiho soc. fac referire la : - credibilitatea sursei - intentia - farmecul personal /carisma atractia fizica pe care o exercita o persoana are un efect apreciabil asupra fortei de persuasiune a mesajului sau. Explicatia este dorinta inconstienta a auditoriului de a

Page | 10

se identifica cu o persoana care poseda calit deosebite atractia fizica, umorul, inteligenta La nivelul mesajului cercet recente evid: - inducerea fricii- s-a demonstrat faptul ca frica poate constitui un important factor motivational in preluarea/adoptarea unor conduite (cu cat frica invocata e mai puternica cu atat conduita adoptarii va fi mai mare) - gradul de implicare al auditoriului - In ce priveste implicarea auditoriului la nivelul mesajului cercet arata ca: Orice forma de antrenare a auditoriului in formularea unei concluzii sporeste efectul persuasiv al mesajului. Luarea unei decizii in grup sporeste capacitatea acesteia de a induce cu adevarat schimbari atitudinale/comportamentale durabile - efect de intaietate exista o anumita selectivitate fata de informatiei in functie de locul in care este prezentate. Efectul de intaietate demonstraza faptul ca cu cat o info este prezentata la inceputul unui mesaj cu atat e mai eficienta persuasiunea acestuia In ce priveste rel de persuasiune la nivelul tintei/auditoriului - in cazul persoanelor dominatoare - cu imagine de sine hipertrofiata - cu un accentuat stil de competitie mesajul persuasiv isi atinge mult mai greu tinta. In cazul persoanelor: - sugestive - submisive - dependenti emotionali - vulnerabili afectivi - slaba incredere in sine mesajul persuasiv isi atinge mult mai usor tinta. De ce? Datorita: - nevoii intense de aprobare si acceptare din partea celor din jus - insusirea unor idei reprezinta pentru ei si o modalitate implicita de a fi recunoscuti de catre cei care promoveaza acele idei

Page | 11

Robert Chaldini tratat de persuasiune si manipulare 6 arme ale persuasiune: - reciprocitatea oamenii se simt datori cand li se face un serviciu sau concesie sa ofere ceva echivalent la schimb (tocmai acest lucru poate fi speculat multi cad in capcana) - angajamentul luat si consecventa comportamentului un angajement luat public cu glas tare motiveaza consecventa comportamentului si acctiunea concreta a angajamentului.- a obtine un angajament de la cineva intr-un context public simbolizeaza jumatate din drumul parcurs pana la actiunea concreta. - Dovada sociala daca multi oameni cred intr-un anumit lucru atunci acela tb sa fie adevarat chestiune falsa care poate fi speculata de catre cei cu intentii ascunse - Simpatia oamenii au incredere in cei pe care ii cunosc si pe care ii simpatizeaza mai ales daca le seamana intr-un anumit fel (hobyurile, scoli urmate)- oamenii pot fi manipulati mult mai usor de catre oamenii de langa ei - Autoritatea oamenii au tendinta de a avea incredere intr-un lucru care vine dintr-o sursa oficiala de a se supune autoritatii, oamenii sunt impresionati de cei care au titluri, statut, medalii, distincii, prestigiu. - Raritatea se utilizeaza actica termenului limita in virtutea unui principiu al raritatii lucrurilor. Cu cat acel lucru este prezentat ca intamplandu-se mai rar cu atat efectul relatiei de persuasiune e mai mare 2.2 Manipulare Actiunea prin care un actor social (om, grup, colectiv) este determinat sa gandeasca si sa actioneze intr-un mod compatibil cu interesele initiatorului lasand impresia libertatii de gandire si decizie. Diferenta dintre manipulare si persuasiune faptul ca actorul social persuadat cunoaste sau realizeaza intentia celuilalt, pe cand in manipulare actorul social manipulat nu este constien sub nici o forma de intentia celuilalt. Principalele aspecte psihologice ale celor care pot fi usor de manipulati: 1. Sugestibilitatea crescuta 2. Dependenta emotional-afectiva 3. Slaba incredere in fortele proprii

Page | 12

4. 5. 6. 7. 8.

Imaginea de sine scazuta Identitatea de sine difuza se refera la rol, status, sens Gradul de vulnerabilitate emotionala Lipsa asertivitatii si incapacitatea de a spune nu in anumite situatii Labilitatea emotionala

Page | 13

Manipularea psihologica de succes nu se bazeaza neaparat pe aceste tehnici ci pe specularea vulnerabilitatilor emotionale ale celorlalti. Toti indiviizii care stiu sa manipuleze - Triada intunecata a personalitatii Manipulatorii au in principal 3 motive 1. Nevoia de a-si atinge scopurile cu orice pret fara sa tina cont de gandurile, emotiile, sentimentele celorlalti 2. Nevoia puternica de a detine control, puterea in relatia cu ceilalti 3. Nevoia unei superioritati in relatia cu celalalt

Triada intunecata a personalitatii contine 3 aspecte distincte ce se regasesc in personalitatea celor care manipuleaza : 1. Narcisimul nu se refera dar la conceptul clinic; se refera la vanitate, imagine de sine exacerbata, egocentrism, iar in grupul social termenul de narcisism are o conotatie de elitism si de indiferenta fata de situatia altora 2. Machiavelism se imparte in 2.1 Gradul de seductie 2.2 Exploatatori ai vulnerabilitatilor emotionale ale altora 2.3 Reci d.p.d.v. afectiv 3. Psihopatie construct psihologic ce evidentiaza o desconsiderare cronica fata de principiile cronice si un comportament anti-social (psihopatii au un inalt nivel de egoist, nivel scazut de empatie, nu au sentimente de vinovatie, si nici de rusine) Tehnicile folosite de manipulatori (relatia interpersonala, de cuplu) 1. Minciuna acesti oameni sunt experti in a folosi minciuna si inselatoria intr-un mod extrem de subtil a. minciuna prin omisiune prin ascunderea unei parti semnificative de adevar

2.

3. 4.

5.

6.

7.

b. Negarea manipulatorul refuza sa recunoasca in orice circumstanta ca a gresit c. Minimizarea aceasta este un tip de negare cuplata cu rationalizarea prin care manipulatorul afirma ca atitudinea sa nu este una rau voitoare, defaimatoare sau iresponsabila asa cum sugereaza o alta persoana exp o insulta este prezentata drept o gluma unei alte persoane Diversiunea manipulatorul nu ofera niciodata un raspuns direct la o anumita intrebare ci creaza o anumita diversiune indreptand discutia spre o cu totul alta directie se realizeaza prin folosirea unor raspunsuri evazive sau ambigue intr-o conversatie normala Intimidarea voalata prin care manipulatorul folseste amenintare indirecta, subtila, implicita Invinovatirea reprezinta o tactica speciala de intimidare prin care manipulatorul sugereaza ca celalalt e o persoana egoista, autosuficienta si nepasatoare. Aceasta tehnica induce in victima un sentiment de vinovatie si reuseste sa o mentina intr-o stare de indoiala, anxietate, supunere fata de manipulator Santajul emotional santajistul ameninta direct sau indirect sa pedepseasca victima pentru a obtine ceea ce-si doreste. Din aceasta perspectiva manipulatorul a invatat care sunt vulnerabilitatile celuilalt si i-a aflat cele mai absconse secrete. Stiind faptul ca victima isi doreste mai mult decat orice acceptarea si iubirea celuilalt santajistul ameninta cu retragerea afectiunii sau cu fapul ca victima trebuie sa demonstreze ca merita afectiunea si iubirea lui. Cu cat victima il crediteaza mai mult emotional pe santajist cu atat acesta ii va controla gandirea, comportamentul,atitudinile Cei care folosesc santajul emotional in relatia de cuplu au o personalitate de tip border line Folosirea sarcasmului si atitudini de tip depreciativ scopul de a cultiva teama si indoiala in victima manipulatorul il face sa se simta slab psihic si chiar sa se indoiasca de el insusi. Manipulatorii folosesc comentarii retorice, anumit priviri si ton al vocii incriminator /acuzator. Pot face victima sa simta rusine/vinovatie doar pentru ca l-au contestat Jucarea rolului victimei manipulatorul se prezinta ca o victima a circumstantelor sau a comportamentului altora pentru a castiga simpatie

Page | 14

si pt a starni compasiune. Oamenilor le pasa de suferinta altora si de aceea manipulatorul speculeaza asta 8. Defaimarea victimei modalitate de a pune victima in defensiva si de asi masca intentiile agresive 9. Proiectarea vinei asupra altora manipulatorul gaseste intotdeauna un tap ispasitor 10. Simularea inocentei - manipulatorul sugereaza ca nu a facut nici un rau intentionat, el adoptand o atitudine de uimire si perplexitate, sau atitudine d eindignare cand se insinueaza ceva. Prin aceasta modalitate reuseste saI creeze victimei indoiala in propriiile convingeri si indoiala in propria sanatate mintala 11. Simularea confuziei manipulatorul pretinde ca nu stie despre ce e vorba, sau ca e confuz cu privire la o problema importanta cu privire la relatia lor 12. Folosirea maniei /furieie manipulatorul uzeaza de un arsenal de modalitati prin care arata ca e furios, scopul e de a soca victima si de a obtine ce isi doreste cel mai mult supunerea 13. Seductia manipulatorii sunt constienti de farmecul personal, de carisma si stiu sa foloseasca lauda, magulirea celuilant pentru a obtine o incredere totala din partea acestora MANIPULAREA IDEOLOGICA SI POLITICA SI BRAINWASHINGUL Manipularea este o forma de influentare agresiva, care nu respecta liberul arbitru si in care primeaza numai interesele sursei manipulatorului. Putem evidentia si o clasificare a formelor de manipulare : - In functie de profunzimea efectelor obtinute : a) manipulare superficiala in care se vizeaza un anumit aspect atitudinal exemplu : determinarea omului de a cumpara un produs. b) manipulare profunda in care sunt vizate orientarile fundamentale ale individului in plan ideologic, in plan cultural si in plan religios, cel mai frecvent. - in functie de nivelul procesualitatii psihice implicate in inducerea schimbarii de atitudine : a) manipulare liminala ; b) manipulare subliminala.

Page | 15

Ce este fenomenul numit dezinformare in contextul manipularii? Este un ansamblu organizat de tehnici si procedee de prelucrare si de transmitere a unor informatii cu scopul constient de a induce in eroare, cu scopul de a provoca deruta si de a manipula opiniile si comportamentele oamenilor. Principalele tehnici si procedee folsite in manipularea ideologica si politica sunt : 1. Ascunderea si selectarea informatiilor pe criterii de utilitate exclusive pentru manipulator, fara a avea nicio legatura cu adevarul ; 2. Distorsionarea informatiilor acest procedeu se realizeaza prin schimbarea ordinii corespunzatoare desfasurarii reale a evenimentelor, prin asocierea cu evenimente care nu au nicio legatura cu subiectul/tema comunicarii respective si prin amestecarea informatiilor cu comentariile si introducerea unor elemente parazite ; 3. Deformarea proportiilor faptelor si evenimentelor se realizeaza prin : acordarea unei ponderi arbitrare diferitelor informatii fara sa se tina cont de importanta lor reala, repetitii, sublineri si extinderea spatiului acordat prezentarii informatiilor convenabile in defavoarea celor considerate incomode ; 4. Intoxicarea tintei se realizeaza prin lansarea unor pseudoinformatii ce au rolul de a distrage atentia si de a orienta intr-o directie anume actiunile si gandirea tintei ; 5. Lansarea de zvonuri sunt niste afirmatii declarate a fi adevarate si care nu pot fi verificate in legatura cu persoane, evenimente, contexte. Astfel, se creeaza un climat convenabil manipulatorului, unul de panica si de neincredere ; 6. Dirijarea asocierii faptelor acest lucru se realizeaza astfel incat tinta sa perceapa anumite relatii cauzale, anumite relatii de conditionare, care nu exista in realitate intre fenomene ; 7. Blocarea surselor de comunicare ce trasmit informatii neconvenabile manipulatorilor forma brutala de manipulare ; presupune accesul la instrumentele formale ale puterii ; 8. Discreditarea surselor incomode/inconvenabile se realizeaza prin : atacuri la persoana, calomnii, interpretari tendentioase, interpunerea unor asa-numite relee informationale sau a unor agenti de influenta, care fabrica informatiile in functie de cum ii convine manipulatorului. De asemenea, se realizeaza prin promovarea unor asa-zisi experti,

Page | 16

analisti sau observatori, specialisti, invocati selectiv drept surse de autoritate absoluta intr-un domeniu. Brainwashing Acest concept poate fi privit atat din punct de vedere cognitiv, cat si afectiv. Fenomenul de brainwashing evoca frica pierderii autocontrolului, frica dominatiei absolute a unei persoane sau a unui grup de oameni. Se refera, de asemenea, la frica pierderii identitatii de sine. Acest fenomen este similar cu inducerea schizofreniei, intrucat exista o serie de simptome asemanatoare. Pe de alta parte, brainwashingul seamana si cu intoxicatia cu substante halucinogene, insa, spre deosebire de aceasta, este atacat nu numai autocontrolul, cenzura comportamentului, ci si identitatea individului. Comanda unui act, a unui comportament este una externa in acest caz. In cazul reusitei procesului de brainwashing, victima nu il resimte ca avand o sursa externa si, mai mult, isi asuma responsabilitatea consecintelor faptelor sale. Acest lucru, insa, contrasteaza cu schizofrenia, in care vocile, halucinatiile sunt percepute ca venind din exterior. Brainwashingul are, totodata, si o componenta cognitiva : se bazeaza pe o serie de scheme cognitive pe care le avem despre noi insine : ideea despre putere, ideea de control asupra propriilor decizii si comportamente si ideea de schimbare, potrivit careia noi insine avem aceasta abilitate, de a schimba viata noastra. Brainwashingul se bazeaza pe o puternica forta coercitiva, dar se bazeaza in special pe specularea vulnerabilitatilor emotionale ale oamenilor. Exemplu : sectele/cultele religioase folosesc frecvent acesta tehnica de speculare a vulnerabilitatilor emotionale, intrucat prin aceasta modalitate ating un nivel inalt de control al omului. De asemenea, aceste grupuri pot invoca lumea exterioara ca fiind o amenintare puternica la adresa integritatii fizice si psihice a omului. Aceste grupuri tintesc schimbarea mentalitatii per ansamblu a indivizilor, schimbarea comportamentelor si de cele mai multe ori reusesc.

Page | 17

PSIHOZA COLECTIVA Psihoza termen medical si desemneaza o afectiune psihica grava ce impregneaza intreaga viata a individului, invalidandu-l pe plan social si avand o serie de simptome, precum: tulburari in sfera perceptiei de tipul halucinatilor, tulburari in sfera gandirii de tipul delirului, tulburari ale capacitatii de reprezentare, tulburari in sfera mnezica, tulburari ale constiintei si imaginii de sine. Psihoza echivaleaza cu un inalt grad de inadaptare a indiviului; in privinta cauzelor se incrimineaza factorul genetic, factorul bio-chimic, iar sub influenta mediului familial, simptomele se pot agrava. Psihoza colectiva concept socio-patogen; in privinta cauzelor psihozelor colective, ele se regasesc exclusiv in mediul socio-extern. - sunt manifestari anormale ce vizeaza grupurile umane si colectivitatile de indivizi; dpdv psihanalitic, aceste psihoze colective sunt niste mecanisme de apare, utilizate de intreg grupul social. Factorii declansatori ai psihozelor colective 1.hiperemotivitate asociata cu exaltare emotionala 2.sugestibilitate puternica a grupului socio-uman, caracterizata printr-o anumita receptivitate la elemente irationale, de asemenea prin acceptarea neconditionata, fara discernamant a unor solutii absurde 3.nevoia de compensare a fricii; explicatii: cautarea unor cai de iesire din acele situatii sociale limita, impuse de factorii traumatizanti 4.adoptarea unor reprezentari proiective cu valoare directoare in sfera gandirii si a conduitelor; exemple: reprezentari sociale colective ajung sa inlocuiasca gandirea logica individuala 5.tendinta la imitatie prin scaderea si chiar pierderea intiativei individuale 6.influentarea emotionala reciproca printr-un proces de inductie sugestiva colectiva Seminar Robotizarea membrilor grupului Eliberarea pulsionala primara de natura agresiva Elementul de referinta al psihozelor colective este eul colectiv. In functie de eul colectiv putem delimita 2 dimensiuni:

Page | 18

1.o dimensiune verticala, structurala, reprezentata prin supraeul colectiv sediul valorilor spirituale,morale, adica cel care elaboreza idealurile grupului respectiv, si inconstientul colectiv pulsiuni, tendinte reprimate, trebuintele primare ale grupurilor sociale 2.o dimensiune orizontala de tip evolutiv in care distingem: trecutul grupului social, experienta istorica, biografia grupului si perspectiva viitorului, orizontul deschis al grupului In functie de aceste dimensiuni putem distinge 2 tendinte principale de manifestare psiho-sociala a grupului respectiv: a.zona de sublimare asupra eului colectiv, caracterizata printr-o asa-numita intoarecere in trecut si o reactualizare a evenimentelor psiho-traumatizante din istoria grupului b.zona de descarcare a pulsiunilor inconstientului colectiv, caracterizata printr-o asa-numita proiectie in viitor un fel de anticipare a evenimentelor cu caracter reparator, compensator Clasificare a psihozelor colective in functie de cele 2 zone: 1. psihoze colective de sublimare originea in supraeul colectiv si privesc problemele trecutului grupului 2. psihoze colective de descarcare origina in inconstientul colectiv si sunt un fel de proiectie in viitor 1.1.psihoze colective de sublimare; exemplu: a)psihoze idealiste sau utopice, caracterizate prin manifestari de afirmare intr-o maniera sublimata a idealurilor maselor sociale; se prezinta sub diferite aspecte, cum ar fi idei reformatoare, sociale, politice, religioase, economice si imbraca forma unor ideologii ample, socio-politic, filosofic; se pot mentiona nazismul si fascismul, intrucat s-au bazat pe doctrine utopice b)psihoza colectiva de refugiu/psihoza regresiva colectiva conduite de refugiu in trecut situatii de inchidere colectiva, rupere de realitatea prezenta si de aceease numesc si psihoze colective schizoide; apar fenomene precum regresiunea de factura isterica, compensarea culpabilitatii prin autopedepsire, acte extreme precum automutilarea, anumite ritualuri cu caracter sau semnificatie de tip reparator; suicidul colectiv; secte si culte care au dus la fenomene grave; nu toate sectele intra in categoria psihozei colective

Page | 19

In privinta exacerbarii manifestarilor religioase, a trairilor religioase, putem vb de urmatoarele categorii de factori care se interpun: 1.factorii psihici de fond: iq, sugestibilitatea, emotivitatea; 2.anumite complexe emotionale dobandite in ontogeneza ca urmare a unor experiente traumatizante sau ca urmare a unosr esecuri repetate; adesea cei care adera la secte si culte au urmatoarele sindroame: complexul inutilitatii in lume, complexul infrangerii, complexul insignifiantei 3.factori de natura psihotica ce isi gasesc manifestarea in comportamente specifice:diferite forme de paranoia, de delir, de manie 2.2. psihoze colective de descarcare: a)psihozele violente psihoze aflate in directa legatura cu inconstientul colectiv, sunt caracaterizate prin descarcari puternice ale tensiunilor pulsionale, acumulate de mase intr-o forma negativa, la baza acestor psihoze sta potentialul latent de natura agresiva a maselor; exemple: psihozele colective declansate de suporterii echipelor de fotbal b)psihozele colective expansive sunt acele manifestari psiho-pataologice colective, dominate de tendintele proiective ale grupului in viitor ca o negare toatala a prezentului; acestea sunt constructii de tipul delirului colectiv si pot fi numiote si psihoze colective delirante; masele nu se mai recunosc ca apartinand unor valori anume si doresc sa impuna alte valori care sa le reprezinte pierdere a identitatii specifice perioadelor de criza sociala; solutiile propuse sau adoptate in situatiile de criza sociala reprezinta expresia unei confuzii generale (sociale si axiologice), solutiile au caracter nefondat, aberant si iau forma unei constructii delirante; exemple: conduitele de panica, psihozele delirante colective ce au ca substrat angoasa, nesiguranta in privinta viitorului, frecvent legat de teme catastrofice, precum apocalipsa, pandemiile, dezastrele naturale. Tot aici intra si migratia populationala cresterea sinuciderii in randul copiilor

Page | 20

EXCLUDEREA SOCIALA PAFA persoane adulta fara adapost familiile cu copii care ajung in strada ca urmare a violentei conjugale, care au fost evacuate din case nationalizate, familii cu copii care s-au format pe strada, membrii fiind actuali copii ai strazii grupurile de copii ai strazii batranii ajunsi in strada ca urmare a escrocheriilor, inselaciunii, in special excrocati de rude persoane fosti-detinuti de diferite varste, respinsi de familie, care nu se integreaza in niciun mediu social; acestia considera ca viata in penitenciar era mai buna persoanele cu dizabilitati fizice si persoane cu dizabilitati psihice; acestia reprezinta grupul cel mai vulnerabil In privinta conceptului de PAFA, putem evidentia 4 faze ale desocializarii persoanelor adulte fara adapost: 1. persoana reactiva a) faza de agresiune perioada de activitate intensa in care se fac o sumedenie de incercari de readaptare exterioara si in care personalitatea individului ramane neschimbata (2-3 luni maxim); aceasta faza survine in urma unui evenimentt brutal de tipul pierderea partenerului de viata, pierderea locului de munca sau un accident in urma caruia individul ramane cu dizabilitati; in aceasta perioada, persoana incearca sa isi regaseasca stabilitatea pierduta, pare ca nu este constienta pe deplin de noua situatie; valorile trecutului inca reprezinta motorul actiunii, aceste valori orientandu-i comportamentul; posibilitatea persoanei de a trece peste aceasta situatie depinde de: resurse fizice, de mediul per ansamblu afectiv-emotional si, mai ales, de gradul de vulnerabilitate psihologica b) faza de regresiune etapa a inchiderii in sine, individul inca respinge noua situatie in care a ajuns, fapt care il impiedica sa intreprinda actiuni concrete care i-ar fi benefice, cum ar fi inscrierea la somaj, informarea privinf anumite drepturi; in timpul primei faze, lumea exterioara era considerata inca a fi binevoitoare, in faza a doua lumea exterioara devine din ce in ce mai straina, mai ostila si ii apare ca o lume care nu mai face parte din viata sa; in aceasta faza noile actiuni pe care este nevoit sa le intreprinda, unde mananci, te speli,

Page | 21

transforma conceptia persoanei asupra vietii; in acest stadiu persoana se invonovateste, se simte responsabila pentru esecurile sale - in aceste prime doua faze, persoana inca are posibilitatea fizzica si chiar vointa sa intreprinda anumite actiuni care sa il ajute sa isi schimbe cursul vietii, lucru care nu se va mai intampla ulterior. 2. persoana areactiva a) faza de fixare: in timpul acesteia, individul constientizeaza pe deplin ca a devenit parte a unei lumi noi, totusi pastreaza distinctia intre omul care a fost si care nu mai este in prezent; in aceasta etapa se confrunta cu respingerea sociala; dispretul si denigrarea constituie armele folosite de catre societate impotriva exclusilor sociali; in aceasta etapa, individul trece la o stare de neliniste accentuata; existenta lui are un caracter nesigur, totul are un caracter provizoriu, cum ar fi rascolitul prin gunoaie, cersetoria, micile infractiuni; in aceasta etapa indivdul incepe sa consume alcool foarte mult, se instaleaza dependenta alcoolica; la inceput bea ca sa uite, apoi pt ca organismul ii cere; incepe sa constientizeze ca face partea din lumea exclusilor sociali; cand evolutia acestui fenomen se fixeaza in aceasta etapa, riscul suicidului este foarte mare b) faza de resemnare: dupa 8-9 luni d elocuit in strada; persoana a uitat complet reperele fostei sale lumi si este obligat sa valorizeze noua lume in care traieste, astfel ca in acest stadiu intalnim: cersetorul filosof, mandru de statutul sau; cersetorul liberal; explicatii: evidentiam existenta unor mecanisme de tip rationalizare care minimalizeaza totul, valorile societatii, dar si pe cele care i-au fost caracteristice lui in trecut; in aceasta etapa persoana nu mai este legata de nimeni si nimic, se produce o transformare profunda ce afecteaza insasi bazele personalitatii omului; el va gravita intre refuzul de a munci si un atasament fata de ceea ce el numeste propria sa libertate; se creeaza un fel de nevoie noua care nu exista pana acum, nevoia de a fi liber in permanenta, de nu locui undeva, de a nu fi integrat undeva; noua lume ii este extrem de familiara, iar vechiul lui univers si valori ii provoaca dispret O alta perspectiva a PAFA este psihopatologica: Cerecetarile arata: copilaria acestor indivizi a fost adesea marcata de traume, ei manifesta o anumita rezistenta la schimbare, chiar o anumita opozitie in fata ameliorarii starii lor deplorabile. Putem vorbi de o reactie terapeutica negativa

Page | 22

de tip paradoxal, prin care bolnavul refuza sa ii fie mai bine, astfel ca majoritatea tentativelor de a incerca sa le schimba viata, de a-I integra esueaza; uneori se constata si o agravare a simptomelor. De foarte multe ori, asistentul social ii reface actele, iar persoana in cauza le pierde in mod voit si repetat, astfel incat sa nu poata fi integrat undeva. Desocializarea acestor indivizi constituie versantul psihopatologic al excluderii sociale; in cazul PAFA putem evidentia si un sindrom de desocializare, caracterizat printr-un ansamblu de comportamente si mecanisme psihologice prin care subiectul se deturneaza de la realitate, de la nevoile sale bazale. Subiectii isi organizeaza propria degradare sociala, ceea ce implica o adevarata paralizie sociala a subiectului, el se va gasi in afara oricarui tip de ajutor social; identitatea sa este ratacita in mod simbolic, aratand ca nimic nu se poate face pentru el EFECTELE INFLUENTEI SOCIALE a. efecte directe ale influentei sociale b. efecte derivate din rezistenta la sociala Efecte directe - fenomenele de uniformitate, conformarea, supunerea Efecte derivate - fenomenele de anomie, reactanta, devianta, delicventa EFECTE DIRECTE Uniformitatea rezultatul unei influente acceptate de subiect din dorinta de a fi asemananator cu ceilalti; - realizarea uniformitatii intr-un grup social presupune, insa, o relatie contradictorie intre tendinta spre similaritate si tendinta spre individualizare(spre a avea un eu distinctiv) - rezultatul acestei relatii contradictorii va fi determinat in mod concret de structura de personalitate a individului si de caracteristicile de fond ale sistemului social de apartenenta - motivele tendintei spre uniformitate sociala intr-un grup tin de un asa numit spirit de imitatie (spirit gregar), dar si de unele fenomene psiho-sociale cum ar fi presiunea normelor si fenomenul comparatiei sociale - fara a fi o simpla reactie instinctuala, imitatia sociala are o natura complexa, paradoxala si deriva din:

Page | 23

1. ascendenta pe care o are un model social consacrat, un model de prestigiu asupra oamenilor 2. factori ce tin de o economie a proceselor psihice: creatia, in general, dpdv psihic, este mai costisitoare decat imitatia 3. nevoia de recunoastere si de protectie in cadrul grupului uman (stiind faptul ca devianta provoaca respingere sociala, marginalizare, blamare) Conformismul rezultatul unei influente in care individul cedeaza presiunii vizand impunerea unor norme, a unor valori si a unor modele proprii unui grup sau organizatii sociale - explicatie prin intermediul controlului social, prin intermediul opiniei majoritare se realizeaza o presiune mult mai mare spre conformism - aceasta presiune este conditionata si de natura grupului respectiv, coeziunea grupului, precum si de importanta pe care normele si modelele o au in viata grupului; exemplu de obicei, presiunea spre conformism este mult mai mare in cazul grupurilor cu o puternica structurare ierarhica, precum si in cazul colectivitatilor religioase - gradul de conformism manifestat in mod real de o persoana tine de urmatorii factori: A.1. presiunea normelor din cadrul grupului B.2. particularitatile si caracteristicile psihologice ale acelui individ C3. presiunea sau caracteristicile de permisivitate ale intregului spatiu sociocultural de care grupul apartine A1 conformismul determinata presiunea grupului aceasta este considerata de majoritatea cercetatorilor ca fiind cel mai semnificativ factor ce determina adoptarea unei atitudini conformiste - A.KELMAN a aratat ca exista 3 tipuri de procese psiho-sociale implicate in aparitia conformismului ca urmare a presiunii grupului, descrise: 1. acceptarea exprima cedarea in fata presiunii grupului pentru a se evita sanctiunile din cauza neconformarii; in acest caz, acest proces numit acceptare, nu duce si la schimbarea convingerilor intime ale subiectului, fiind vorba de un conformism formal derivat din nevoia de a nu fi respins 2. integrarea exprima preluarea opiniilor, preluarea atitudinilor, normelor si comportamentelor promovate de grup datorita unei convingeri intime a subiectului, ca grupul are dreptate CONCRET, valorile grupului sunt asimilate si interiorizate ca fiind valori personale si devin repere existentiale proprii

Page | 24

3. identificarea cu normele cedarea in fata presiunii grupului, datorita faptului ca acesta poseda calitati pe care subiectul le admira; in acest caz nu actioneaza nici teama de represalii, nu actioneaza nici credinta in adevarurile pomovate de grup, ci dorinta de a fi precum grupul B2 particularitatile si caracteristicile psihologice ale acelui individ - al doilea factor important in determinarea comportamentului conformism si cercetarile demonstreaza ca anumite trasaturi de personalitate favorizeaza o anumita predispozitie spre conformism, in timp ce alte trasaturi configureaza un profil complementar de personalitate specific personalitatilor non conformiste - exemple persoanele cu o slaba incredere in fortele proprii, persoanele complexate, persoanele care au suferit diverse esecuri repetate,mai ales pe plan social, interpersonal, au o tendinta mult mai accentuata spre conformism; acest lucru se intampla datorita unei nevoi puterniceb de recunoastere sociala si de securizare a acestor oameni intr-un grup social; autoritarismul, ca trasatura de personalitate determina un inalt grad de conformism, gandirea divergenta/ creatoare coreleaza pozitiva cu non conformismul, in timp ce gandirea de tip /reproductiv/convergent coreleaza cu atitudinile conformiste - persoanele independente dpdv afectiv-emotional sunt mult mai putin conformiste intr-un grup social, intrucat acceptarea neconditionata a unor impuneri, conventii este perceputa ca o limitare a libertatilor personale - educatia joaca un rol esential in structurarea unei personalitati conformiste, factorii cei mai semnificativi din aceasta perspectiva fiind: modul de relationare cu parintii, modul de relationare cu cei apropiati in perioada copilariei, modul de interactiune cu prietenii - > toti acesti factori structureaza pers.conformista sau nonconformista C3 presiunea sau caracteristicile de permisivitate ale intregului spatiu sociocultural de care grupul apartine exemple: natura sistemelor ideologice, religioase, precum si politice influenteaza tendintele spre conformism; in cazul regimurilor totalitare, conformismul impus neconditionat reprezinta chiar suportul existentei si functionarii acestora Supunerea/obedienta cea mai accentuata forma de acceptare a influentelor exercitate de o autoritate formala sau informala si in care supunerea distructiva reprezinta o forma degradata a relatiei dintre autoritate si persoanele asupra carora se exercita inflluenta, adesea duce la forme de agresiune si violenta

Page | 25

Fenomenul de supunere distructiva isi are ecoul in situatia concreta in care o persoana cu un comportament normal este antrenata in asa-numite actiuni de gresiune comandata, invocandu-se respectarea unor dispozitii din partea autoritatii - pentru a explica de ce se produce acest fenomen, MILGRAM invoca urmatorii factori: A.conditiile socializarii perioada in care se produce interiorizarea/introiectarea supunerii, datorita statutului de dependenta absoluta a copilului de parinte, astfel e vorba de o fixatie pe acea perioada B. fragilitatea rezistentei umane in fata autoritatii pe fondul dispersiei responsabilitatilor care ii revin C. factori ce tin de contextul afectiv in momentul in care identifica persoana autoritara cu persoana tatalui, acolo se produc fenomene de obedienta de tip autodistructiv D. factori psiho-individuali ce conduc la o dependenta excesiva fata de autoritate pe fondul unei neincrederi in sine, dar si pe fondul unei accentuat sentiment de insecuritate E. persistenta unor modele socio-culturale ce promoveaza si valorizeaza modelul autoritar ierarhic de organizare a vietii sociale drept o valoare incontestabila oamenilor li se inoculeaza ideea ca cine se afla intr-un anumit statut, are o putere, deci trebuie urmat EFECTE DERIVATE DIN REZISTENTA LA INFLUENTA SOCIALA Reactanta acest fenomen consta in dezvoltarea unei motivatii negative fata de influenta, legata de sentimentul pierderii libertatii personale, este vorba de adoptarea unui comportament individual independent in conditiile in care persoana este supusa unor influente considerate tiranice sau arbitrare - acest fenomen isi originea in libertatea individuala, iar efectul imediat consta in adoptarea unei atitudini sau a unui comportament prin care se incearca regasirea libertatii personale - reactanta creste in concordanta cu importanta pe care subiectul o acorda comportamentului sau atitudinii amenintate - reactanta este proportionala cu intensitatea convingerii potrivit careia fiecare persoana are dreptul la libertate si unicitate - factorii educationali influenteaza in mod semnificativ dezvoltarea unor trasaturi de personalitate care antreneaza atitudini de tip liberal sau non

Page | 26

conformist ce predispun la reactanta, pe de alta parte, climatul social general conditioneaza in mod esential intensitatea reactantei exemplu: societatile conformiste tolereaza intr-o mica masura comportamentele independente in acest caz se dezvolta forme de rezistenta interioara ce duc la aparitia unor fenomene de dedublare axiologica si normativa a vietii individuale Anomia stare psiho-sociala disfunctionala generata de incongruentele si conflictele existente intre valorile si normele ce regleaza comportamentul omului si comportamentul de grup - in aceasta situatie normele isi pierd partial sau total suportul axiologic si au un caracter inconsistent si contradictoriu - rezultatelor faptului ca societatea propune membrilor sai anumite obiective si anumite standarde, fara sa ofere si mijloacele sau conditiile care sa permita atingerea acestora - anomia porces prin care structurile sociale creeaza ele insele conditiile incalacarilor codului moral - din cauza implicatilor sale psiho-sociale, anomia capata valoare explicativa pentru o sumedenie de fenomene disfunctionale care mai de care mai grave, precum devianta, delicventa, suicidul si comportamentele antisociale Devianta forma de comportament aflat in contradictie sau in afara normelor recunoscute general intr-un grup sau spatiu socio-cultural - explicatie grupruile si organizatiile stabilesc anumite limitele, printre care un comportament se poate manifesta, aceste limite stabilind, per ansamblu, ceea ce este dezirabil si ceea ce este acceptat de majoritatea colectivitatii respective, astfel ca in sens larg, orice incalcare a acestor limite reprezinta o forma de devianta; ea va fi sanctionata, insa, in functie de amplitudinea devierii in afara limitelor de comportament, importanta normelor incalcate, precum si consecintele sociale ale comportamentului deviant - potrivit lui MERTON, devianta reprezinta ansamblul comportamentelor care ameninta echilibrul sistemului social caracterul lor disfunctional, perturband raporturile considerate normale - renasterea a fost un fenomen deviant in istorie - uneori ca forma de respingere a conformismului, devianta poate capata carcaterul unui efort de schimbare, astfel in istorie avem exemple de devianta care a fundamentat miscari revolutionare sau reformatoare - ca fenomen psiho-social putem identifica urmatoarele surse ale deviantei:

Page | 27

a) deficiente in procesul formarii personalitatii, precum interiorizarea defectuoasa a normelor morale, forta supraeului fiind incapabila sa se opuna impulsurilor egoiste ale sinelui b) deficiente in procesul integrarii sociale si adaptarii sociale in diferite etape ale vietii c) anomia este ca o sursa primordiala a deviantei d) excesul controlului social e) disfunctionalitati sociale majore, precum momentele de criza economica, criza ideologica, criza morala f) tendinte comportamentale psihopatice ex:tulburarile de personalitate imbraca adesea forma unor manifestari deviante ( deviantii sunt, de obicei borderline) Delicventa ansamblul comportamentelor cu caracter antisocial prin care se incarca legile unei societati, in toate formele ei de manifestare, delicvneta reprezinta o amenintare pentru echilibrul social - studiul fenomenelor legate de delicventa trebuie sa vizeze, atat structura personalitatii individului, factorii psihogeni care stau la baza producerii comport,cat si aspectele legate de contextul social - studiile arata ca la nivelul cauzelor interne ale delicventei, pot fi identificate structura generala a personalitatii, dar si planul schemelor generale relationale pe care subiectul le-a interiorizat in ontogeneza in procesul de integrare si de socializare - consumul de alcool si de droguri constituie unul dintre cei mai importanti factori in producerea de comportamente delicvente - cauzele externe ale delcventei deriva din modul defectuos de organizare, in special, a grupurilor, a institutilor, dar si in legatura cu crizele sociale - daca am realiza un profil al delcventului, acesta ar fi: a) tendinte agresive manifeste sau latente b) carentele si deficientele educationale c) instabilitatea emotionala, fragilitatea eului d) sentimente accentuate de frustrare si de insecuritate e) inadaptare socio-profesionala f) provenienta din familii dezorganizate sau in care au existat relatii conflictuale repetate (sadicii direct proprtional cu tatal umilea mama) g) anturajul si influenta directa a grupurilor delicventiale h) tendinte spre duplicitate si egocentrism

Page | 28

i) lipsa culpabilitatii j) tulburari de personalitate, de comportament Psihologia maselor partea I Multimile sociale sunt ansambluri reale sau virtuale de indivizi intre care exista similitudini sau raporturi ce le orienteaza convergent sentimentele, credintele, comportamentele. Clasificarea multimilor 1. in functie de participarea constientizata, in timp si in spatiu la desfasurarea unor evenimente, evidentiam: a) multimi reale - aceastea sunt fizic constituite pe o anumita perioada, intr-un anumit loc, datorita unor circumstante determinate; exemple: mitinguri, intrunirile publice, galeriile de la b) multimi virtuale sunt dispersate in spatiu si in timp, dar ai caror membri sunt legati prin anumite caracteristici comune ce ii fac sa dezvolte atitudini si sentimente similare in raport cu anumiti factori sociali; membrii unor asemenea multimi nu isi constientizeaza reciproc prezenta, decat indirect, insa in anumite imprejurari se pot constitui foarte rapid ca multimile reale; membrii unei asemenea multimi virtuale nu au constiinta apartenentei la o comunitate anume, insa exista anumiti factori de natura socio-culturala, de natura politica sau de natura religioasa care le orienteaza convingerile, similar in raport cu o problematica sociala 2. in functie de caracteristicile structural functionale care le orienteaza sentimentele si comportamentele, evidentiam: a) multimi gregare sunt aglomerari umane spontane a caror constituire este legata strict de factori circumstantiali, membrii acestor multimi nu prezinta similitudini psihoindivduale care sa fundamenteze o solidaritate; fiind nestructurata, aceasta forma de multime se dezintegreaza foarte usor, imediat ce dispar factorii ce au determinat concentrarea oamenilor in acel loc, insa prezenta simultana a unui numar mare de oameni intr-un anumit loc genereaza o staqre psihologica speciala, o stare aparte ce a fost descrisa de G.LeBon; aceasta stare psihologica aparte poate declansa actiuni specifice multimilor psihologice si de aceea printre caracteristiile cele mai importante ale acestei stari se numara: o diminuare a sentimentului de individualitate si o sensibilitate crescuta fata de stimuli puternici si inediti, neasteptati exemplu: multimea oamenilor de la metrou nu exista similitudini, insa constituie o multime gregara ce are o anumita stare psihologica

Page | 29

b) multimile psihologice existenta unui obiectiv comun, fie ca este explicit, fie ca este implicit ce determina o anumita polarizare a sentimentelor si comportamentelor oamenilor; in acest caz, intervine un factor structurant de natura psihologica ce asigura, insa, numai o coeziune circumstantiala in timp si spatiu; participarea emotionala este una extrem intensa, ceea ce creeaza conditiile diminuarii semnificative sau chiar disparitiei a acelor bariere interpersonale, aparand comunicarea libera cu persoane necunoscute si cresterea considerabila a gradului de sugestibilitate, asa cum sublinia si LeBon, in aceste conditii ia nastere o fiinta provizorie la nivelul maselor, cu manifestari total imprevizibile, cu un potential pulsional emotional extrem de ridicat si cu diminuarea spiritului rational al oamenilor (exista situatii aparte in care individul isi pierde discernamantul pe fondul unor trairi emotionale foarte intense - in cazul multimilor, acest caz se produce 100%) exemple: galeriile de fotbal, mitinguri la care participa sustinatorii unui lider c) multimi organizate acele formatiuni sociale persoanele care participa deliberat la un eveniment in virtutea unor caracteristici ale statului socioeconomic, ale celui politic, cultural, religios sau etnic; factorul structurant al acestor multimi deriva din actul organizat prin care se induc anumite legaturi intre membri; in acest caz, situatia sociala care fundamenteaza starea de multime are un caracter planificat si se desfasoara pe anumite directii principale, cu toate acestea, trasaturile emotionale speicifice comportamentului multimilor psihologice sunt mult mai atenuate in favoarea unei conduite preponderent rationale; si in acest caz, se vor manifesta unele dintre fenomenele spceifice comportamentului multimilor psihologice, cum ar fi sugestibilitatea si diminuarea responsabiilitatii individuale (intr-un anumit grad) exemple: reuniunile profesionale, simpozioanele, conferintele, congresele politice, multimile coordonate de un lider la nivelul unor minoritati etnice d) multimile comunitare- ansambluri umane, relativ omogene in raport cu un anumit criteriu, cultural/etnic/religios; acestea sunt consolidate in timp si sunt constituite pe baza unor similitudini naturale(spatiu geografic) sau dobandite; traditia este principalul factor coeziv al acestor multimi si exista constiinta apartenentei la acea comunitate in virtutea unor valori. Exemple: cele mai importante comunitati naturale sunt clanurile, triburile, popoarele si natiunile, iar dintre cele construite artificial sunt breslele profesionale si uneole secte religioase;

Page | 30

Traditia amintiri esentiale ale comunitatilor, concret, acele reprezentari, acele idei, convingeri, norme si modele consacrate in timp si asimilate de fiecare individ; acestea sunt, in egala masura, rezultatul natural al existentei unei comunitati, dar mai ales unul din factorii coezivi esentiali; datorita traditiilor, comunitatile capata un profil psihologic distinct, astfel incat putem vorbi de psihologia specifica unui anumit popor sau psihologia unei bresle profesionale Multimile psihologice caracteristici psihologice Trecerea de la multimea gregara la cea psihologica, echivaleaza cu o restructurare calitativa majora prin care se trece de la simpla aglomerare de oameni la o structura omogena, coeziva si mai ales sincrona in sentimente si actiuni; pentru a explica aceasta metamorfoza, G.LeBon invoca doua mecanisme esentiale: a) dinamica raportului constient-inconstient b) fenomenul sugestiei colective Din perspectiva dinamicii inconstient-constient, structura personalitatii are un caracter bipolar, respectiv: a) o zona a personalitatii constiente rationale ce permite manifestarea individului prin discernamant, spirit critic, spirit de independenta b) o zona a personalitatii inconstiente, dominata de instincte, de refulari, de emotii primare, lipsa de discernamant si diferite atavisme sociale(pastrarea unei ceva biologic de la stramosi)(pastrarea unei ceva biologic de la stramosi) Daca prima dimensiune a personalitatii, cea constienta, se structureaza in ontogeneza, prin procese de educatie, integrare sociala, cea de-a doua dimeniune, inconstienta, exprima fondul comun si pirmitiv al comunitatilor primordiale de oameni. Situatia de multime genereaza conditile unei regresii psihice in care personalitatea inconstienta ii ia locul celei constiente, iar instinctivitatea iau locul rationalului. Importanta elementelor si proceselor inconstiente in generarea fenomenului de multime a fost subliniata si de Freud care evidentia faptul ca participarea individului la o multime creaza conditiile relaxarii cenzurii, astfel individul comite fapte grave. Potrivit lui JUNg evidentia faptul ca o serie de factori ce tin de inconstientul colectiv intervin in generarea fenmenului de multime, respectiv arhetipurile sunt acele modele primitve, sedimentate in inconstientul colectiv si prin intermediul lor putanduse explica o serie de reactii si comportamente. Fenomenul sugestiei colective toate studiile realizate asupra multimilor au ajuns la o concluzie fundamentala, facand parte dintr-o multime individul sufera

Page | 31

influente considerabile din partea acesteia, avand ca rezultat modificarea sentimentelor, modificarea modului de gandire si a comportamentului. Sub influenta multimii, individul uman poate face anumite lucruri pe care, in mod normal, nu le-ar face niciodata. Acesta se comporta ca intr-o transa hipnotica in care controlul constient asupra faptelor sale este foarte mult diminuat. In conditile multimii, principalii factori ce favorizeaza producerea sugestiei sunt: - ingustarea campului constiintei, un fond emotional aparte, o puternica focalizare emotionala asupra unui obiect sau eveniment, prezenta unu numar mare de persoane ce reactioneaza unitar, influenta unui lider acceptat neconditionat, diminuarea semnificativa a spiritului critic, spiritul de imitatie Specificul proceselor psihice implicate in fenomenul de multime Cea mai evidenta trasatura a multimilor este capacitatea acestora de a restructura caracteristicile psihice ale participantilor. Exemplu: indiferent de nivelul de educatie, de tipul de sanatate, de statutul social, odata integrati intr-o multime,membri acesteia simt, gandesc, isi imagineaza si reactioneaza intr-un mod cu totul nou, acest lucru se petrece in virtutea unei asa-numite legi psihologice a unitatii mentale a multimilor in care calitatile itelectuale individuale parca se pierd, rezultand regresii majore in plan cognitiv, emotional si atitudinal. Imaginatia multimilor intodeauna hiperbolica, puternic sustinuta emotional si nu solicita implicarea rationamentului datorita imaginatiei debordante si din cauza lipsei spiritului critic, multimea devine usor manipulabila Gandirea ideile multimilor sunt simple, excesiv schematizate, neargumentate rational, insa ele sunt puternic sustinute intuitiv prin imagini, prin cuvinte forta si prin simboluri cu trimitere la arhetipurile lui Jung; rationamentele sunt bazate pe o logica primara, se fac asocieri intre lucruri disparate, intre care exista numai iluzzia unor legaturi cauzale, se generalizaza inadecvat, fara a se simti nevoia unei verficari Afectivitatea sentimentele, emotiile multimii, desi sunt foarte intense, sunt deosebit de instabile, fluctuante in intensitate si incongruente in forme de manifestare

Page | 32

Multimile psihologice sunt foarte credule, impulsive, iritabile, dar usor de manipulat, astfel ca pe un fond de o totala inconscventa, multimile psihologice trec cu usurinta de la o stare la alta, diametral opuse. Potentialul agresiv este foarte mare si ele pot fi usor antrenate in actiuni violente sau criminale.Acest lucru se datoreaza faptului ca sentimentul de responsabilitate personala se pierde, in locul lui aparand un sentimente de putere invincibila, careia nimic nu ii poate rezista. Starea de multime joaca un rol puternic dezinhibant pentru marea majoritate a participantilor, in astfel de situatii observandu-se cum ies la iveala cele mai profunde trasaturi si impulsuri primare ale individului. Pentru cei care se lasa antrenati de fenomenul de multime, aceasta are functia unui adevarat drog care anuleaza cenzurile interioare, anihileaza controlul comportamentului. Participarea afectiva la fenomenul de multime determina o puternica depersonalizare a individului precum swi o relativizare a criteriilor lui axiologice, a celor normative si a celor comportamentale. Vis a vis de moralitatea multimilor, aceasta este in cea mai mare masura determinata de contextul social general in care se produce fenomenul, dar este determinata si de natura concreta a obiectivului ce polarizeaza interesele si sentimentele participantilor, este determinata si de reactia autoritatilor, precum si de prducerea unor evenimente colaterale, evenimente claterale cu un puternic ecou emotional in randul multimii. Dimensiunea morala a comportamentului multimilor este data si de calitatea sociala a liderului. Efectele influentei sociale a) directe (intra uniformitatea, conformarea si supunerea) b) derivate din rezistenta la influenta sociala anomia, reactanta, devianta si delincventa. A. EFECTELE DIRECTE ALE INFLUENTEI SOCIALE UNIFORMITATEA-este rezultatul unei influente acceptate de subiect din dorinta lui de a fi asemanator cu ceilalti.Realizarea uniformitatii intr-un grup social presupune insa o relatie contradictorie intre tendinta spre similaritate si tendinta spre individualizare, spre a avea un eu distinctiv. Rezultatul acestei relatii contradictorii va fi determinat in mod concret de structura de personalitate a individului respectiv si de caracteristicile de fond ale sistemului social de apartenenta.Motivele tendintei spre uniformitate sociala tin

Page | 33

pe de o parte de un asa numit spirit de imitatie (spirit gregar) cat si de unele fenomene psiho-sociale cum ar fi: presiunea normelor si fenomenul comparatiei sociale. Fara a fi o simpla reactie instinctuala, imitatia sociala are o natura complexa si deriva din : 1) Ascendenta pe care o are un model social consacrat asupra oamenilor 2) Factori ce tin de o asa numita economie a proceselor psihice (ex. creatia, in general, din punct de vedere psihic, este mai costisitoare decat imitatia) 3) Nevoia de recunoastere si de protectie in cadrul grupului uman(stiind faptul ca devianta provoaca respingere sociala, marginalizare, blam). CONFORMISMUL-este rezultatul unei influente in care individul cedeaza presiunii vizand impunerea unor norme, valori si modele proprii unui grup. Explicatie : prin intermediul controlului social, al opiniei majoritare se realizeaza o presiune mult mai mare spre conformism. Aceasta presiune este conditionata si de natura grupului respectiv, coeziunea grupului precum si de importanta pe care normele si modelele o au in viata grupului, colectivitatii. Exemplu ! De obicei presiunea spre conformism este mult mai mare in cazul grupurilor cu o puternica structurare ierarhica precum si in cazul colectivitatilor religioase. Gradul de conformism manifestat in mod real de o persoana tine de urmatorii factori : a) Presiunea normelor din cadrul grupului b) Particularitatile si caracteristicile psihologice ale acelui individ c) Presiunea sau caracteristicile de permisivitate ale intregului spatiu socio-cultural de care apartine grupul Presiunea normativa a grupului- Aceasta este considerata de majoritatea cercetatorilor ca fiind cel mai semnificativ factor ce determina adoptarea unei atitudini conformiste. Harold Kelman a aratat ca exista trei tipuri de procese psiho-sociale implicate concret in aparitia conformismului ca urmare a presiunii grupului, acestea fiind descrise astfel : 1) Acceptarea exprima cedarea in fata presiunii grupului pentru a se evita sanctiunile datorate neconformarii. In acest caz, acceptarea nu duce si la schimbarea convingerilor intime ale subiectului, fiind de

Page | 34

fapt vorba de un conformism formal, derivat din nevoia simpla de a nu fi respins. 2) Integrarea acestor norme exprima preluarea opiniilor, normelor promovate de grup datorita unei convingeri intime a subiectului ca grupul are dreptate.Concret, valorile grupului sunt asimilate si sunt interiorizate ca fiind valori personale si devin repere existentiale proprii. 3) Indentificarea cu normele-presupune cedarea in fata presiunii grupului datorita faptului ca acesta poseda calitati pe care subiectul le admira si pe care doreste sa le adopte. In acest caz nu actioneaza nici teama de sanctiuni, nici credinta in adevarurile promovate de grup ci, pur si simplu, dorinta de a fi asemenea grupului. Caracteristicile de personalitate ale subiectului-cercetarile demonstreaza ca anumite trasaturi de personalitate favorizeaza o anumita predispozitie spre conformism in timp ce alte trasaturi configureaza un profil complementar de personalitate specific personalitatilor nonconformiste. Ex. persoanele complexate, cu slaba incredere in sine, cele care au suferit esecuri repetate pe plan social, interpersonal au o tendinta mult mai accentuata spre conformism. Acest lucru se intampla datorita unei nevoi puternice de recunoastere sociala si de securizare a acestor oameni intr-un grup social.Autoritarismul, ca trasatura de personalitate, determina un inalt grad de conformism.Gandirea divergenta, creatoare coreleaza pozitiv cu non-conformismul in timp ce gandirea predominant reproductiva de tip convergent coreleaza cu atitudinile conformiste. Persoanele independente din punct de vedere emotional sunt mult mai putin conformiste intr-un grup social intrucat acceptarea neconditionata a unor conventii este perceputa ca o limitare a libertatilor personale. Educatia joaca un rol esential in structurarea unei personalitati conformiste, factorii cei mai semnificativi din aceasta perspectiva fiind : -modul de realtionare cu parintii, -modul de relationare cu cei apropiati din perioada copilariei -modul de interactiune cu prietenii. CARACTERISTICI DE PERMISIVITATE-ex.natura sistemelor ideologice, religioase precum si politice influenteaza tendintele spre conformism.In cazul

Page | 35

regimurilor totalitare conformismul impus neconditionat reprezinta chiar suportul functionarii si existentei acestora. SUPUNEREA reprezinta cea mai accentuata forma de acceptare a influentelor exercitate de o autoritate formala sau informala si in care supunerea distructiva reprezinta o forma degradata a relatiei dintre autoritate si persoanele asupra carora se exercita autoritatea.Adesea duce la forme de agresiune si violenta. Fenomenul de supunere distructiva isi are ecoul in situatia concreta in care o persoana cu un comportament normal este antrenata in asa numite actiuni de agresiune comandata invocandu-se respectarea unor dispozitii din partea autoritatii. Pentru a explica de ce se produce acest fenomen, Milgram invoca existenta urmatorilor factori : Conditiile socializarii- perioada in care se produce interiorizarea supunerii datorita statutului de dependenta a copilului fata de parinti ; Fragilitatea rezistentei umane in fata autoritatii pe fondul dispersiei responsabilitatilor care ii revin ; Factori ce tin de contextul afectiv ; Factori psihoindividuali ce conduc la o dependenta excesiva fata de autoritate, pe fondul unei neincrederi in sine si a unui sentiment accentuat de insecuritate ; Persistenta unor modele socio-culturale ce promoveaza si valorizeaza modelul autoritar ierarhic de organizare a vietii sociale drept o valoare incontestabila. Oamenilor li se inopuleaza de-a lungul existentei ca cine are anumite calitati are si un anumit statut. B. EFECTE DERIVATE DIN REZISTENTA LA INFLUENTA SOCIALA REACTANTA Acest fenomen consta in dezvoltarea unei motivatii reactive fata de influenta legat de sentimentul pierderii libertatii personale. Este vorba de adoptarea unui comportament individual independent in conditiile in care persoana este supusa unor influente considerate tiranice sau arbitrare. Acest fenomen isi are originea in libertatea individuala iar efectul imediat consta in adoptarea unei atitudini sau a unui comportament prin care se incearca regasirea libertatii personale. Reactanta creste in concordanta cu importanta pe care subiectul o acorda comportamentului sau atitudinii amenintate. Reactanta este proportionala cu intensitatea convingerii ca fiecare persoana are dreptul la libertate. Factorii

Page | 36

educationali influenteaza in mod semnificativ dezvoltarea unor trasaturi de personalitate care antreneaza atitudini de tip liberal sau nonconformist ce predispun la reactanta. Climatul social general conditioneaza in mod esential intensitatea reactantei. Ex. societatile conformiste tolerand intr-o mica masura comportamentele independente In acest caz se dezvolta forme de rezistenta interioara ce duc la aparitia unor fenomene de dedublare axiologica si chiar normativa a vietii interioare. ANOMIA Este o stare psiho-sociala disfunctionala generata de incongruentele si conflictele existente intre valorile si normele ce regleaza comportamentul omului si de grup. In acest caz, normele isi pierd ,partial sau total, suportul axiologic si au un caracter inconsistent si contradictoriu. Este rezultatul faptului ca societatea propune membrilor sai anumite standarde fara sa ofere mijloace sau conditii ce sa permita atingerea acestora. Este un proces prin care structurile sociale creaza ele insele conditiile incalcarii codului moral. Datorita implicatiilor sale psihosociale anomia capata valoare explicativa pentru o sumedenie de fenomene disfunctionale care mai de care mai grave, cum ar fi : devianta, delincventa, suicidul si comportamentele antisociale. Devianta constituie o forma de comportament aflat in contradictie sau in afara normelor recunoscute general intr-un grup sau spatiu sociocultural. Grupurile si organizatiile stabilesc anumite limite intre care un comportament se poate manifesta, aceste limite stabilind per ansamblu ceea ce este dezirabil si ceea ce este acceptat de majoritatea colectivitatii respective astfel ca, in sens larg, orice incalcare a acestor limite reprezinta o forma de devianta. Ea va fi sanctionata insa in functie de : Amplitudinea devierii in afara limitelor de comportament ; Importanta normelor incalcate ; Consecintele sociale ale comportamentului deviant. Potrivit lui Merton, devianta reprezinta ansamblul comportamentelor care ameninta echilibrul sistemului social.Caracterul lor disfunctional perturband raporturile considerate normale. Uneori, ca forma de respingere a conformismului devianta poate capata caracterul unui efort spre schimbare astfel in istoria omenirii exista exemple in care devianta a fundamentat miscari

Page | 37

reformatoare, revolutionare.Ca fenomen psihosocial, putem identifica urmatoarele surse ale deviantei: I. Deficiente in procesul formarii personalitatii. Ex.interiorizarea defectuoasa a normelor morale, forta supraeului fiind incapabila sa se opuna impulsurilor egoiste ale sinelui II. Deficiente in procesul integrarii psihosociale III. Anomia- reprezinta o sursa a deviantei IV. Excesul controlului social Disfunctionalitati sociale majore Ex.momentele de criza economica, ideologica, morala V. Tendinte comportamentale psihopatice-tulburarile de personalitate imbraca adesea forma unor manifestari deviante. Delincventa reprezinta ansamblul comportamentelor cu caracter social prin care se incalca legile unei societati.In toate formele ei de manifestare, reprezinta o amenintare pentru echilibrul social.Studiul fenomenelor legate de delincventa trebuie sa vizeze atat structura personalitatii individului, respectiv factorii psihogeni care stau la baza producerii comportamentelor cat si aspectele legate de contextul social. Studiile arata ca la nivelul cauzelor interne ale delincventei pot fi identificate : structura generala a personalitatii dar si planul schemelor generale relationale pe care subiectul le-a interiorizat in ontogeneza in procesul de integrare si socializare. Consumul de alcool si droguri constituie un factor important in comportamentul delincvent. Cauzele externe ale delincventei deriva din modul defectuos de organizare a grupurilor, institutiilor dar au legatura directa si cu crizele sociale. Daca ar fi sa realizam un profil generic psihologic al delincventului, acesta trebuie sa includa : a) Tendinte agresive manifeste sau latente b) Carentele si deficientele educationale c) Instabilitatea emotionala, fragilitatea eului d) Sentimente accentuate de frustrare si insecuritate e) Inadaptare socio-profesionala f) Provenienta din familii dezorganizate sau in care au existat relatii conflictuale repetate. g) Anturajul si influenta directa a unor grupuri delincventiale h) Tendinte spre duplicitate si egocentrism i) Lipsa de remuscari, a culpabilitatii

Page | 38

j) Tulburari de personalitate, de comportament Profilul psihologic al multimilor si dinamica lor In functie de natura factorilor care au determinat formarea multimii si in functie de caracteristicile psihosociale ale membrilor, putem vorbi de un profil psihologic, un profil comportamental al multimii. Astfel, cei mai relevanti indicatori prin care putem descrie un astfel de profil sunt : a) Tonusul emotional, respectiv intensitatea trairilor ; b) Tonul emotional, adica starea afectiva dominanta a acelei multimi, care poate fi de la entuziasm la ura si revolta ; c) Persistenta starii emotionale dominante durata mentinerii tonului emotional la un nivel care sa il faca vizibil ; d) Evantaiul emotional registrul de stari emotionale pe care le traverseaza multimea in diferite faze ; e) Suportul motivational al participarii, interesele explicite sau implicite ; f) Suportul ideatic/ideologic ; g) Prezenta unor centre de comanda, adica existenta unor persoane sau a unor grupuri de persoane cu functii de initializare a unor comportamente anume in randul multimii. Determinarea unui profil psihologic al multimii este esential pentru a explica, dar mai ales pentru a anticipa modul de manifestare al acesteia, evolutia in timp a acestei multimi si tipuri de comportament concret pe care oamenii le pot manifesta in imprejurari concrete. Dinamica multimilor Ca orice sisteme vii, multimile au o evolutie in timp, in care putem distinge mai multe faze, etape : - Formarea ; - Evolutia ; - Atingerea obiectivelor ; - Dezintegrarea/transformarea, metamorfoza. Aceasta succesiune de etape are o valoare generica. In realitate, toate aceste etape au o serie de momente intermediare. Au, de asemenea, mari fluctuatii, inconsecvente in comportament si evolutii neasteptate, de fapt, aceste evolutii neasteptate conferind specificul profilului psihologic al unei multimi. Constituirea unei multimi psihologice poate presupune urmatoarele faze : 1. Concentrarea unui numar mare de oameni intr-un anumit spatiu ;

Page | 39

2. Activarea unui anumit fond afectiv, emotional pozitiv/negativ ; 3. Producerea unui eveniment cu un mare impact emotional. Acesta are rolul de a polariza brusc atentia participantilor si de a declansa o stare psihologica speciala, aparte, specifica fenomenului de multime ; 4. Prefigurarea unor obiective comune concordante cu asa-numitul montaj psihologic al multimii ; 5. Desfasurarea unor actiuni dirijate de catre centrele de influenta (persoane/grupuri de persoane) in sensul real sau aparent de realizare a obiectivelor ; 6. Aparitia unor momente de inconsecventa si de deruta ; 7. Dispersarea progresiva a multimii in paralel cu o posibila organizare a unor parti ale acesteia ; 8. Exista, insa, o anumita stare remanenta in care participantii sunt dispersati, insa pastreaza sentimentul puternic al trairii unor evenimente extrem de importante, ceea ce le confera calitatea de multime virtuala. Aceasta calitate de multime virtuala inseamna ca ei pot fi mobilizati din nou in anumite conditii de catre anumite persoane. Aceasta succesiune de etape este una relativa. Pe parcurs, pot interveni factori, evenimente ce pot modifica comportamentul multimii cu schimbari bruste de directie, cu treceri de la o stare emotionala la alta, diametral opusa, cu rupturi/scindari chiar in corpul multimii. Per ansamblu, in majoritatea cazurilor exista 4 factori esentiali ce au un rol semnificativ in aparitia, in desfasurarea si in structurarea fenomenului de multime psihologica : 1. Montajul psihologic => modul de configurare specific a elementelor cognitive, afective si atitudinale ale multimii in raport cu o situatie sociala aparte ; 2. Sistemul de informare si de influentare si influentare a participantilor ; 3. Sistemul de conducere si de coordonare a actiunilor multimii. Se refera la aspectele psihologice ale liderilor sau grupurilor ce si-au asumat rolul de conducere a multimii ; 4. Situatia sociala pe fondul careia se desfasoara actiunile multimii. Aici avem in vedere climatul psihosocial general, starea economica, existenta unor tulburari sociale anterioare sau fenomene cum ar fi anomia si degringolada axiologica din societate.

Page | 40