Vous êtes sur la page 1sur 3

LEGEA LUI COULOMB

Charles Augustin de Coulomb, fizician francez pioner in teoria electricitatii, nascut in Angoulme. El a lucrat ca inginer militar pentru Franta in Indiile de Vest dar s-a retras la Blois, Franta in timpul Revolutiei Franceze pentru a continua cercetarile in magnetism, frecare si electricitate. In 1777 a inventat balanta de torsiune pentru a masura forta atractiei magnetice si electrice. Cu aceasta inventie Coulomb a putut formula principiul cunoscut ca Legea lui Coulomb, care guverneaza interactiunea dintre sarcinile electrice. In 1779 Coulomb a publicat tratatul Teoria masinilor simple o analiza a frecarii in mecanica. Dupa razboi Coulomb a revenit din pensie si a ajutat noul guvern in definirea unui sistem metric pentru greutati si masuri. Unitatea sarcinei electrice, coulombul, a fost numita in onoarea lui. Joseph Priestley a demonstrat de asemenea ca o sarcina electrica se distribuie uniform pe suprafata unei sfere goale metalice si ca nici o sarcina sau un camp electric de forte nu exista pe o astfel de sfera. Charles Augustin de Coulomb a inventat o balanta de torsiune pentru a masura cu precizie forta exercitata de sarcinile electrice. Cu acest aparat el a confirmat observatiile lui Priestley si a aratat ca forta dintre doua sarcini e proportionala cu produsul sarcinilor. Faraday care a adus multe contributii la studiul electricitatii la inceputul sec. XIX a fost deasemenea responsabilul pentru teoria liniilor de forta electrica. Balanta de torsiune este un dispozitiv care masoara fortele electrice, magnetice sau gravitationale foarte mici prin masurarea unghiului cu care un brat se roteste inainte ca forta de reactiune de torsiune il aduce in echilibru . El a fost intai proiectat de geologul englez John Michell si a fost imbunatatit de chimistul si fizicianul britanic Henry Cavendish. Aparatul a fost reinventat de fizicianul francez Charles Augustin de Coulomb care l-a folosit pentru studiul atractiei campului electric si magnetic. O balanta de torsiune e formata din doua mici sfere, fiecare avand uzual o masa echivalenta cu 1g, atasata de capetele unei tije orizontale care e suspendata la mijlocul sau printr-un fir subtire sau in experimentele mai recente printr-o fibra de cuart. Daca, de exemplu, doua sfere de plumb mai mari sunt plasate astfel ca ele sa fie adiacente dar pe fetele opuse ale sferei mai mici, masa mai mica va fi atrasa de sfera mai mare producand torsiunea firului de fibra. Unghiul de torsiune e masurat prin miscarea unui fascicul de lumina reflectat de tija pe o scala. Forta gravitationala dintre cele doua mase diferite va fi astfel constatata. In experimentele electrice, conductorii incarcati electric sunt inlocuiti cu mase mici. Pentru studiul efectelor magnetice se folosesc doi magneti.

Torsiunea, efortul de rasucire, produsa cand un moment de torsiune se aplica unui obiect. De exemplu torsiunea este efortul suportat de un fir cand o forta, de torsiune se aplica la un capat in timp ce celalalt capat e fixat. Torsiunea poate fi masurata prin observarea a cat de mult se rasuceste un obiect datorita unui moment de torsiune. De exemplu cand un obiect cilindric de lungime egala cu unitatea e rasucit la un capat si celalalt capat e mentinut fix masura cu care un capat al cilindrului se roteste fata de celalalt este o masura de torsiune. Proiectarea materialelor folosite la piesele rotative ale masinilor cum ar fi arborii cotiti ai motoarelor si arborii elicelor vapoarelor trebuie sa reziste momentelor de torsiune induse de fortele de torsiune. Legea lui Coulomb este o lege experimental care afirm c fora de interacie dintre dou sarcini punctiforme acioneaz de-a lungul dreptei ce unete cele dou sarcini este direct proporional cu produsul sarcinilor i invers proporional cu ptratul distanei dintre ele. Fora coulombian este de atracie dac sarcinile sunt de semne contrare i de respingere si numai dac sarcinile sunt de acelai fel. In 1785, Coulomb a gsit experimental relatia cantitativ care exprim fora de interaciune, in funcie de sarcinile electrice n prezenta si de distana respectiva. El s-a servit de o balana de torsiune. O detaliere mai amanuntita a balantei de torsiune ar fi urmatoarea: O bara izolant, cat mai usoara, este suspendat cu un fir subire. Ea poarta, la un capt, o mica sfer conductoare, iar la capatul opus e lipit o aripioar de hrtie, care amortizeaz oscilaiile si, totodat echilibreaz greutatea sferei. O a doua sfer, egal in diametru, este fixat rigid, pe un suport izolant, la nivelul primei i la aceeai distan, fa de firul de suspensie al barei. Tot sistemul este introdus intr-un cilindru protector, de sticla, unde o substan higroscopic absoarbe vaporii de ap, ca s asigure o cat mai bun izolare. In prima seriie de cercetri, se incarc ambele sfere cu cate o sarcin electric oarecare. Ele se atrag sau se resping si, cu ajutorul unghiului de torsiune al firului, putem determina fora de interaciune. Rezultatul experienelor ne duce la concluzia ca aceasta for este invers proporional cu ptratul distantei dintre centrele sferelor. In a doua serie de cercetri, cele dou sfere, prealabil electrizate, sunt descrcate treptat, prin atingere cu o a treia sfer izolat, de aceeai mrime, dar neelectrizat. Prin atingeri succesive, se poate reduce sarcina oricreia din sfere, ntai la jumtate din valoarea initial, apoi la un sfert si aa mai departe.

Rsucind capatul de sus al firului de suspensie, asa ca s reducem, de fiecare dat, sferele la distana la care se gseau inainte de electrizare, unghiul de torsiune respectiv ne permite iari s calculm fora de interaciune, pentru diferitele valori ale sarcinilor. Studiind interactiunile electrostatice, Coulomb a formulat urmatoarele concluzii: 1. - fortele de interactiune electrica sunt orientate pe directia dreptei determinate de pozitiile celor doua corpuri electrizate (considerate punctiforme); 2 - valoarea acestor forte este proportionala cu produsul modulelor sarcinilor electrice ale celor doua corpuri si invers proportionala cu patratul distantei dintre corpuri, fiind totodata dependenta de mediul in care se realizeaza interactiunea. Dac se studiaz experimental un sistem format din dou corpuri electrizate, situate la o distan mult mai mare dect dimensiunile lor geometrice, se obin urm-toarele informaii referitoare la fora de interaciune : 1 - ea este proporional cu cantitatea de electricitate a fiecruia dintre corpuri 2 - mrimea forei este invers proporional cu ptratul distanei dintre centrele corpurilor 3 - mrimea forei depinde de natura mediu-lui n care sunt plasate corpurile 4 - fora are direcia dreptei ce unete centrele corpurilor 5 - fora este de atracie dac sarcinile corpurilor au semne opuse, sau de respingere n caz contrar . Fortele interactiunii electrice ce se manifesta intre doua corpuri electrizate, considerate punctiforme si in repaus (q1, q2), aflate la distantar, au aceeasi valoare. Orientarea lor este corespunzatoare tipului de interactiune (atratie sau respingere), cele doua forte avand sensuri contrare, potrivit principiului actiunilor reciproce.

Bacanu Bogdan

Facultatea de Stiinte 1 Decembrie 1918. Electronica aplicata anul I. (2013)

Vous aimerez peut-être aussi