Asigurarile de viata

I. Introducere

Evenimentele din viata noastra se succed cu repeziciune si de cele mai multe ori in mod imprevizibil. Avem nevoie sa fim siguri ca familia noastra este in siguranta si beneficiaza de tot sprijinul financiar de care are nevoie. Evoluand de la functia simpla de protectie in caz de deces, asigurarile de viata au devenit mai complexe, iar la momentul actual puteti alege una din urmatoarele forme de asigurare. Asigurare de viata clasica: este cea care acopera riscul de deces a asiguratului, beneficiarul fiind cel desemnat prin polita. Este cel mai ieftin tip de asigurare si este recomandat in cazul creditelor. Asigurare de viata cu acumulare de capital pentru copii: aceasta ofera sprijin financiar copiilor sau altor beneficiari stipulati, sub forma unor rente primite pe durata studiilor si/sau o suma fixa primita la casatorie sau la expirarea politei. Astfel, familia ta va fi protejata indiferent de ce s-ar intampla. Asigurare de viata cu componenta de investitie: acest produs imbina avantajele unei asigurari de viata cu cele ale unei investitii in fonduri conduse de experti in risc. Programele de investitii sunt foarte variate si flexibile, in functie de apetitul personal fata de risc. In modul acesta poti obtine castiguri considerabile pe parcursul vietii si ai siguranta ca in cazul unui accident familia ta va avea un sprijin financiar. Asigurare de viata cu plan de economisire: aceasta ofera pe langa protectia specifica si o pensie lipsita de griji. Daca asiguratul este in viata la incheierea perioadei de asigurare, va primi suma asigurata plus o anumita participare la profit, fie sub forma unei sume fixe, fie a unor rente primite pe tot restul vietii. Aceasta asigurare ofera beneficii suplimentare fata de o pensie privata: poti retrage oricand sumele depuse si poti alege varsta de la care sa primesti rentele. In plus, indiferent de forma de asigurare aleasa, se pot atasa clauze suplimentatre cum ar fi: indemnizatie pentru spitalizare, interventii chirurgicale, invaliditate permanenta sau temporara. Conditiile de asigurare sunt complexe de aceea este recomanat sa apelezi la serviciile unui consultant.

II. Caracteristicile asigurrilor de via

Asigurrile de via au ca obiect garantarea plii unei sume de bani de ctre asigurtor, n cazul producerii unui eveniment legat de persoana fizic a asiguratului, i anume: vtmarea corporal, mbolnvirea, decesul sau supravieuirea acestuia. Chiar i persoanele tinere se pot mbolnvi sau pot deceda n urma unor accidente neateptate, ce vor genera n mod automat i dificulti financiare. Asigurrile de via au, spre deosebire de asigurrile generale, anumite caracteristici, prezentate incontinuare: Valoarea capitalizat este un fond care se acumuleaz pe ntreaga perioad de via a poliei i la care deintorul de poli poate avea acces n mai multe moduri: poate face mprumuturi, poate opta pentru cumprarea unei polie de asigurare de via cu plata integral, sau poate rscumpra polia. Dificultile financiare n cadrul asigurrilor de persoane sunt determinate de: necesitile bneti pentru funeralii; asigurarea unor resurse financiare motenitorului, dup decesul asiguratului; restabilirea moral dup deces. Motivaia ncheierii asigurrilor de persoane sunt: stresul; motivaii personale; concepia despre moarte. Riscul este definit de majoritatea economitilor ca o pierdere propriu-zis, sau ca o pierdere produs de o neglijen ce poate avea urmri asupra individului sau asupra unei proprieti. Suma asigurat se stabilete n mod forfetar de ctre asigurat, n funcie de nevoile i posibilitile sale financiare. Asiguratul poate s ncheie mai multe contracte de asigurare mpotriva aceluiai eveniment i pentru sume diferite, fr s fie mpiedicat de lege sau de asigurtor s fac acest lucru. La producerea riscului asigurat, asiguratul sau beneficiarul asigurrii, poate ncasa drepturile de asigurare de la toi asigurtorii deoarece aici nu mai este vorba de daun ca la asigurrile de bunuri. Neavnd caracter reparator, asigurarea de persoane nu are restricii ca asigurarea de bunuri. Dac n urma producerii riscului asigurat, asiguratul sufer o vtmare corporal sau a contactat o maladie care i-a afectat capacitatea de munc, el are dreptul la o indemnizaie de asigurare (suma asigurat), care s fac posibil refacerea situaiei sale financiare existente naintea producerii accidentului sau contactrii bolii. Interesul asigurrii nu prezint importan, ntruct indemnizaia de asigurare este datorat independent de existena unei daune.

Indemnizaia de asigurare reprezint suma de bani pe care asigurtorul o achit asiguratului n cazul producerii riscului asigurat. Deoarece nici viaa i nici sntatea unei persoane nu sunt evaluabile n bani, nu se poate pune problema unui raport ntre suma asigurat i paguba suferit de asigurat. Contractul de asigurare se ncheie n form scris (prin completarea unei declaraii de asigurare). Dup analiza rspunsurilor, asigurtorul este de acord cu ncheierea contractului, redactarea contractului n form scris i nmnarea unui exemplar asiguratului. Contractul de asigurare se consider ncheiat prin plata primei de asigurare i emiterea poliei. ncetarea contractului de asigurare se realizeaz n urmtoarele moduri: modul obinuit de ncetare l constituie ajungerea la termen, adic expirarea perioadei pentru care a fost ncheiat; contractul nceteaz i prin producerea evenimentului asigurat. Dar, exist i moduri mai puin uzuale cum ar fi: denunarea, rezilierea i anularea contractului. Denunarea se face de ctre asigurtor, dac asiguratul nu a comunicat, n scris, modificrile intervenite n cursul contractului n legtura cu datele luate n considerare la ncheierea contractului. Rezilierea nseamn desfacerea pentru un timp a contractului, datorit neexecutrii obligaiei uneia din pri din cauze care i se pot imputa. Efectele produse de contract pn la reziliere rmn valabile. Nulitatea contractului poate fi cauzat de declaraii inexacte sau incomplete fcute de asigurat, sau de lipsa interesului asigurabil din partea contractantului, n momentul ncheierii acestuia.

III. Tipuri de asigurri de via

Asigurrile de via se pot clasifica n funcie de riscul asigurat, de momentul achitrii primei, de momentul ncasrii sumei asigurate i de forma pe care acestea o mbrac. Astfel n funcie de riscul acoperit, asigurrile de via pot fi:

a. b. c. d. e. f.

asigurri de supravieuire asigurri de deces asigurri mixte de via asigurri de accidente asigurri de boal alte forme.

n cazul asigurrii de supravieuire, asigurtorul se oblig s plteasc asiguratului suma asigurat, cu condiia ca acesta s fie n via la sfritul perioadei pentru care s-a ncheiat contractul de asigurare. Dac acesta a decedat nainte de expirarea termenului de valabilitate, asigurtorul este eliberat de angajamentul luat prin contract, i nu are nici o obligaie fa de motenitori. Asigurarea de rent este asigurarea n care suma asigurat este pus la dispoziia asiguratului sub forma unor pli periodice cu titlul de rent. n cazul asigurrii de via variabil, proprietarul poliei de asigurare are posibilitatea de a alege una din opiunile pe care societatea de asigurare i le pune la dispoziie, beneficiile poliei de asigurare se ajusteaz n funcie de valoarea investiilor prevzute n polia de asigurare, n momentul n care se solicit plata lor, beneficiile de deces nu pot fi mai mici dect sumele asigurate iniial pentru care s-a ncheiat contractul de asigurare, dar ele pot fi mai mari, dac investiiile fcute au fost profitabile. n ceea ce privete asigurrile de via universal, posesorul poliei de asigurare poate, la anumite intervale de timp, modifica valoarea beneficiilor de deces, posesorul poliei de asigurare poate schimba valoarea i data efecturii plii primelor de asigurare, fr a avea obligaia de a anuna anticipat societatea de asigurri, primele de asigurare sunt plasate ntr-un cont i din valoarea lor se vor scdea, la un moment dat, cheltuielile de deces. n acest cont se vars, totodat, i dobnzile obinute, care pot varia n timp, posesorul poliei poate retrage anumite sume din economiile acumulate, societatea de asigurri este cea care va decide cum vor fi investii banii, i cea care garanteaz o rat minim de rentabilitate. n cazul asigurrilor de deces, protejeaz asiguratul mpotriva riscului de deces, asiguratul se oblig s plteasc prime de asigurare toat viaa, existnd posibilitat ea ca plata primelor s se fac pn la o anumit dat cum ar fi: data x, ieirea la pensie, n cazul asigurrii de deces ncheiate pe termen limitat, asigurtorul se oblig s achite suma nscris n contract, cu condiia ca decesul asiguratului s survin n perioada de valabilitate a acestuia. La asigurarea mixt de via asigurtorul cuprinde dou riscuri alternative ntr-un contract de asigurare unic, dnd impresia ca asiguraii ctig n cazul producerii oricrui risc: n cazul decesului asiguratului, beneficiarul asigurrii intr n posesia sumei asigurate, iar n caz de supravieuire, asiguratul ncaseaz personal suma asigurat. Asiguratul cstig n ambele cazuri dar cu preul aferent acoperirii celor dou riscuri, att cel de deces ct i cel de supravieuire. Asigurarea de accidente, protejeaz persoanele fizice de consecinele nefaste ale unor evenimente neprevzute care le poate afecta viaa, integritatea corporal sau capacitatea de

munc. Persoanele asigurate vor primi cu titlu de indemnizaie o sum pentru acoperirea cheltuielilor de ngrijire medical, refacere i compensare a pierderilor de venit. Asigurarea de boal are drept scop protejarea persoanelor care au suferit o incapacitate temporar de munc determinat de boal. Rolul asigurrilor de sntate este acela de acoperire total sau parial a cheltuielilor cu ocrotirea sntii, diferena fiind suportat de stat sau de individ dup caz. Aceste asigurri au caracter facultativ i se ntind pe perioade lungi de timp. Clasificarea asigurrilor de sntate: asigurri de accidente; asigurri de boal; asigurri de sntate permanent. Polie de asigurri de sntate: asigurarea cheltuielilor de spitalizare; asigurarea pentru intervenii chirurgicale; asigurarea medical de baz; asigurarea medical major; asigurarea medical complex. Asigurarea de sntate permanent urmrete s elimine srcia, adesea asociat cu o incapacitate de munc de durat, provocat de un accident sau o boal. Dac asiguratul ajunge n incapacitate de munc n urma unei boli sau a unui accident, el are dreptul la o indemnizaie de asigurare, care se acord periodic, att timp ct se menine starea de incapacitate, sau pn cnd asiguratul atinge vrsta de pensionare, ori decedeaz. Asigurarea dotal - este un mod de constituire a unei dote pentru copil, pn cnd acesta ajunge la majorat. Asigurtorul onoreaz aceast asigurare dac beneficiarul este n via la data atingerii majoratului. n caz contrar asigurtorul este exonat de orice rspundere legat de acest contract. Asigurarea de nupialitate - este o asigurare de via, n baza creia asigurtorul se angajeaz s plteasc o anumit sum de bani asiguratului, dac acesta se cstorete nainte de a mplini o anumit vrst. Asigurarea de natalitate - const n obligaia asigurtorului de a plti suma de bani asiguratului cruia i s-a nscut un copil, ntr-un anumit termen.

IV. Riscurile acoperite de o asigurare de viata

Societatile de asigurare care ofera asigurari de viata acopera riscul standard, respectiv riscul de deces. In tarile cu traditie in asigurari, cea mai mare parte a populatiei are incheiata o asigurare de viata. Acest lucru este necesar si firesc datorita grijii pe care fiecare o are si trebuie sa o aibe fata de familie. Elementul de protectie financiara este decisiv. Totusi, pentru ca nu intotdeauna acest tip de asigurare este foarte atragator, societatile de asigurare combina in produsele oferite elementul de protectie cu cel de economisire sau de investitie. Astfel, daca asiguratul traieste la expirarea contractului suma asigurata ii va fi platita lui.

Printre aceste riscuri acoperite de asigurarea de viata, se regasesc: riscul de supravietuire, prin crearea unui capital sau/si a unei pensii suplimentare; riscul de supravietuire in urma unui accident, avand ca urmare o invaliditate permanenta, prin acordarea sumelor asigurate aferente acestui risc; riscul de deces, prin plata catre beneficiar a sumelor asigurate; riscul de pierdere a capacitatii de munca, prin exonerarea de plata a primelor de asigurare; riscul de a fi spitalizat sau a suferi interventii chirurgicale, prin plata unor indemnizatii zilnice de spitalizare si interventii chirurgicale. Caracteristic asigurarilor de viata sunt si urmatoarele elemente definitorii: confera protectie beneficiarului politei dvs. si/sau dvs. (in functie de polita pe care o alegeti); sunt asigurari pe termen, de obicei, mediu sau lung (de la 5 la 25 sau chiar pan? la 80 de ani); obliga la o deosebita seriozitate in plata primelor sub aspectul regularitatii si perioadei de asigurare; plata primei se poate face o singura data (intreaga prima) sau in rate anuale, semianuale, trimestriale si, mai rar, lunare); la produsele "pure", asa cum sunt ele descrise de catre asiguratori, se pot adauga si alte clauze aditionale in functie de nevoia fiecarui asigurat in parte, prin care se extinde gama riscurilor si implicit a protectiei prin asigurare, conferind avantaje suplimentare clientilor in schimbul platii unor sume modice de bani.

V.

Asiguratorii de viata nu pot plasa fonduri in afara UE

Pentru activitatile privind asigurarile de viata inregistrate in Comunitatea Europeana, activele lichide trebuie localizate in cadrul Comunitatii Europene. Normele privind rezervele tehnice pentru asigurarile de viata, activele admise sa le acopere si dispersia activelor admise sa acopere rezervele tehnice brute vor fi astfel modificate incat asiguratorii sa fie obligati sa se expuna la riscuri cat mai mici posibil. Coeficient de lichiditate maxim la asigurari de viata si calculul coeficientul de lichiditate, care reprezinta raportul dintre activele lichide si obligatiile pe termen scurt ale asiguratorului fata de asigurati, vor suferi modificari importante. Astfel, in cadrul activelor lichide sunt incluse si diverse cuantumuri din obligatiile asiguratorului fata de asigurati, pe termen scurt, adica 0,5% din sumele asigurate, in cazul asigurarilor de deces, suma maxima dintre 0,5% din sumele asigurate si 10% din valorile de rascumparare, in cazul asigurarilor care acopera riscul de deces si la care este garantata o valoare de rascumparare, 10% din valorile de rascumparare, in cazul asigurarilor care nu acopera riscul de deces si la care este garantata o valoare de rascumparare, rezerva de daune bruta si rezerva de daune neavizata bruta. Dar, de la 1 ianuarie 2007, asiguratorii vor avea obligatia de a avea coeficientul de lichiditate egal cu 1 pentru asigurarile de viata, iar pentru activitatile inregistrate in UE, activele lichide trebuie localizate in acest spatiu.Referitor la dispersia activelor CSA a stabilit o serie de principii care trebuie respectate, in special atunci cand nu sunt precizate limitele unor investitii

intr-o anumita categorie de active. Un prim principiu statuteaza ca activele care acopera rezervele tehnice brute trebuie sa fie diversificate si dispersate intr-o astfel de maniera, incat sa nu existe o utilizare excesiva a unei anumite categorii de active, a unei piete de investitii sau a unei investitii, in timp ce investitiile in anumite tipuri de active, care prezinta un risc ridicat, fie datorita naturii activului, fie datorita starii in care se afla emitentul, trebuie mentinute la un nivel prudential. De asemenea, in calculul rezervelor tehnice, limitele anumitor categorii de active trebuie sa tina cont si de contractul de reasigurare. Atunci cand activele detinute includ o investitie intr-o filiala, care gestioneaza toate sau doar o parte din investitiile asiguratorului, in numele acestuia, CSA va lua in considerare doar activele detinute de acea filiala, tratamentul activelor altor filiale fiind similar. Noile norme vor stabili ca ponderea activelor non-lichide admise sa acopere rezervele tehnice brute trebuie sa nu depaseasca 10% din totalul activelor admise, iar cand activele detinute includ imprumuturi sau obligatiuni emise de anumite institutii de credit, CSA va tine seama de activele detinute de respectivele institutii de credit. Acelasi tratament poate fi aplicat si atunci cand institutia de credit are sediul central intr-un stat membru, chiar daca este detinuta in intregime de respectivul stat membru sau de autoritatile locale din statul respectiv. Reguli stricte pentru primele subscrise: Asiguratorii vor trebui sa respecte, de asemenea, reguli stricte si la stabilirea primelor brute subscrise pentru contractele de asigurare de viata. Astfel, cand astfel de contracte vor fi incheiate pe o durata mai mica sau egala cu un an, prima bruta subscrisa va trebui sa reprezinte valoarea primelor brute incasate si de incasat, aferente contractului de asigurare. In cazul in care durata contractului va fi mai mare de un an si se incaseaza prima unica, atunci prima bruta subscrisa va fi egala cu valoarea primei brute unice, aferente contractului de asigurare. Daca prima de asigurare datorata de asigurat se incaseaza in rate, prima bruta subscrisa va reprezenta valoarea primelor brute incasate si de incasat aferente unui an calendaristic din cadrul contractului de asigurare. In cazul contractelor de asigurare de viata si anuitati, cu durata mai mare de un an, care sunt legate de fonduri de investitii, prima bruta subscrisa va fi egala cu prima bruta scadenta.

VI.

Piata asigurarilor

Dupa trei trimestre de scadere timida a industriei, cu un contrast intre usoaracrestere a asigurarilor de viata si dinamica negativa consmnata pe segmentulasigurarilor generale, perioada analizata n-a adus mari surprize pentru domeniu. Intotdeauna rezultatele primelor 9 luni ale anului au fost decisive pentru configuratiafinala atat a clasamentelor dar si a cifrelor totale ale pietei. Scaderea de circa 19% pe

segmentul auto n-a putut fi compensata nici de crestereade aproape 39% consemnata pe asigurarile property si nici de evolutia foartebuna a asigurarilor de garantii sau a celor de raspundere civila generala insuficientdezvoltate ca pondere totala in piata. Industria asigurarilor nu functioneaza intr-un sistem inchis, iar contextul economicnefavorabil e departe de a mai reprezenta o surpriza sau un element special.In al treilea an consecutiv de criza, aceasta nu mai e un element special e pursi simplu realitatea la care trebuie sa ne adaptam. In trecut surprizele erau reprezentate de anvergura cresterii, in prezent consideramsurprize cresterile sporadice pe unele clase intr-un mediu defavorabil si incontrolabil. Si, dupa 9 lunia le lui 2011 concluzia pare a fi ca surprizele pentru industriaasigurarilor par a veni doar dinspre elementele de context.

Piata de asigurari a scazut in primele 6 luni din 2011 cu 7,43% la 4,02 miliarde lei, pe fondul deteriorarii vanzarilor de asigurari auto. Ca urmare, declinul pietei s-a manifestat in special in randul primilor 10 jucatori, potrivit datelor UNSAR.

Pozitia ocupata

Societatea de asigurari

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Asirom VIG BCR Asigurari de Viata VIG ING Asigurari BCR Asigurari VIG Astra Asigurari Uniqa Asigurari Omniasig VIG Groupama Asigurari Generali Asigurari Allianz - Tiriac Sursa: http://www.wall-street.ro

PBS - S1 (mil. lei) 2010 2011 283 369 157 167 276 237 581 216 484 399 243 538 273 232 559 200 433 351 201 460

Evolutie procentuala

30.30% 8.50% -1% -2.20% -4% -7.50% -10.50% -12.80% -14.30% -14.50%

VII. Evoluii financiare pe piaa asigurrilor de via n Romnia Studiu de caz efectuat pe exemplul societii ING Nederlanden Asigurri de Via
ncepnd cu desfiinarea Administraiei Asigurrilor de Stat - la 31 decembrie 1990 - i o dat cu promulgarea Legii nr.47/1990 privind constituirea, organizarea i funcionarea societilor din domeniul asigurrilor, au fost create premisele demonopolizrii i ncetrii controlului bugetar al statului asupra fondurilor de asigurare. Portofoliul de asigurri i patrimoniul ADAS-ului au fost preluate de primele trei societi de asigurare pe aciuni nou constituite, cu capital integral de stat: Asigurarea Romneasc S.A.(ASIROM), Astra S.A., Carom S.A., care au nceput s funcioneze n aceast form de la 1 ianuarie 1991. Piaa romneasca a asigurrilor i reasigurrilor a cunoscut o evoluie interesant urmnd evoluiile contradictorii pe care le-a suportat i economia n ansamblul ei. Comparnd nivelul de dezvoltare i importana asigurrilor n economia romneasc cu alte ri europene, putem vedea c nici din acest punct de vedere nu se constat mbuntiri, dimpotriv: n timp ce n acestea continu evoluia, n Romnia predomin stagnarea. Piaa romneasc a asigurrilor de via este o pia competitiv, dei nu se afl n faza de maturitate din acest punct de vedere. Romnia reprezint un caz aparte, deoarece nu este o ar cu tradiie n domeniul asigurrilor aa cum sunt ele concepute i practicate n rile dezvoltate. Pentru o nelegere corect a pieei trebuie s analizm cele dou componente : oferta i cererea. Oferta este lansat de asigurtori organizai n societi comerciale cu personalitate juridic i cu capacitate financiar, criterii ce sunt reglementate de legislaia n vigoare. Asigurtorul care exercit o activitate de asigurare de via este obligat: s in conturi distincte pentru asigurrile de via, s nregistreze toate veniturile i cheltuielile aferente asigurrilor de via n conturi separate, care s constituie i s in unui fond de asigurare distinct, denumit fondul asigurrilor de via, s asigure conducerea contabilitii fondului asigurrilor de via, pentru identificarea operativ a activelor i a obligaiilor aferente acestuia. Cererea potenial este mare datorit numrului mare de proprieti existente, a populaiei numeroase, precum i dac avem n vedere nevoile reale de asigurare la nivelul economiei i al populaiei.

Cererea efectiv este redus din cauza lipsei de bani i de cunoatere a tuturor avantajelor oferite de asigurri. Cererea este dispersat i nu are un caracter uniform sub aspectul categoriilor de asigurri solicitate, sub aspectul distribuiei geografice, al nivelului de dezvoltare a regiunii sau a zonei respective i al nivelului veniturilor. n cadrul asigurrilor de via, volumul primelor brute ncasate la nivelul anului 2004 a fost de aproximativ 4.171,19 miliarde lei, n timp ce volumul primelor brute subscrise a fost de 4.749,55 miliarde lei, aceast sum reprezentnd 25,05% din totalul primelor brute subscrise de ntreaga pia a asigurrilor. De asemenea, o meniune interesant se refer la faptul c aproximativ 98% din volumul total de prime brute ncasate pentru asigurrile de via a fost realizat de companiile de asigurri cu capital strin. Din Buletin informativ - ING Nederlanden, 2004 rezult c situaia ponderii pe pia a primelor 10 companii de asigurri de via se prezint astfel: ING Nederlanden - 44,93%, Asirom - 16,35%, AIG Life - 7,865%, Omniasig Life - 7,69%, Asiban - 5,43%, Interamerican 3,25%, Aviva - 3,19%, Allianz-iriac - 2,47, Unita - 1,73%, Lukoil Asito - 1,61%. Liderul de pia, ING Nederlanden, a nregistrat un ritm de cretere economic mai lent dect media pieei asigurrilor. Cu toate acestea compania continu s se detaeze cu mai mult de 25% de urmtoarea clasat, ocupnd poziia de lider n domeniul asigurrilor de via. Piaa romneasc a asigurrilor a nregistrat o evoluie spectaculoas n ultimii ani, o cretere net superioar ritmului de cretere economic. Aceast tendin va continua i n anii viitori, ca urmare a maturizrii pieei i creterii nevoii de protecie, economosire i crerii unui fond de pensii. Estimrile specialitilor din pia, firme de consultan i de audit, certific valoarea total a pieei asigurrilor n anul 2004 n jurul a 700 de milioane de euro. Majorri semnificative au fost semnalate i n segmentul asigurrilor de via, unde creterile nregistrate la nivelul anului 2004 comparativ cu cele din anul 2003 a depit n unele cazuri cu mult 100%, asigurtorii de via ateptnd pentru anul n curs o anumit micare a pieei pe segmentul polielor private de sntate i al pensiilor private. ING Asigurri de Via a subscris pe primul trimestru al anului trecut prime brute n valoare de 25 milioane de euro (929,3 miliarde de lei), n cretere cu 38% fa de aceeai perioad a exerciiului financiar precedent. n lei, majorarea a fost de 27%. La prime brute ncasate, asigurtorul a raportat o cretere de peste 46%, pn la 25,6 milioane de euro ( 952,4 miliarde de lei). Compania revine astfel la un ritm de cretere mai nalt al subscrierilor, dup o stagnare n ultimii doi ani. ING a avut prime brute subscrise n 2004 n valoare de 75,7 milioane de euro cu 4,5% peste nivelul subscrierilor din 2003. Fa de 2002, n 2003 compania nregistrase o scdere de aproape 8% n euro a primelor brute subscrise. n funcie de veniturile aduse n primul trimestru al acestui an, tipurile de polie cu cea mai bun performan n aceast perioad au fost pentru ING asigurrile de via legate de programe de investiii (produsele unit-linked- compania a fost prima societate de asigurri care a

introdus aceast categorie de polie, n 1998), asigurrile pentru studiile copiilor, programele de pensii, asigurrile mixte de via i asigurrile de via suplimentare. Asigurrile suplimentare se pot ataa contractelor de asigurare de baz care au prevzut o plata ealonat a primelor de asigurare. Compania a pltit, de la nceputul anului 2006 pn la sfritul lunii martie, daune n valoare de 628.150 euro pentru asigurri de via, sntate, accidente i invaliditate. Societatea Nederlanden Asigurri de Via face parte din Grupul ING. Produsele cu care ING Nederlanden a ptruns pe piaa romneasc de asigurri de via se mpart n dou mari categorii: produse tradiionale produse de tip Unit Linked

Produsele tradiionale reprezint adevraii piloni ai sistemului de asigurri de via i ele se mpart n:

- produse de tip capitalizare: Regal, Phoenix, Academica, Debut - produse de risc: Prudent, Maraton
Regal (asigurarea mixt de via) reprezint produsul clasic de asigurare care acoper att riscul de deces, ct s riscul de supravieuire al asiguratului, permind plata sumei asigurate printr-un singur contract. Astfel, n cazul decesului persoanei asigurate, beneficiarul asigurrii intr n posesia sumei asigurate, iar n caz de supravieuire, contractantul asigurrii ncaseaz personal suma asigurat prevzut n contractul de asigurare. Phoenix (asigurarea mixt redus) ofer posibilitatea de a economisi bani pentru anii mai puini productivi ai vieii, garantnd primirea sumei asigurate la ncheierea perioadei contractate. Mai mult, n situaia unui eveniment nefericit, persoana desemnat de contractant va primi suma pltit de-a lungul timpului, deci contravaloarea primelor deja achitate. Acest tip de asigurare permite asiguratului s ncaseze suma asigurat la expirarea termenului de asigurare, dac este n via. n situaia survenirii decesului asiguratului n perioada de valabilitate a contractului, beneficiarului i se va rambursa suma primelor deja pltite, aferente doar asigurrii de baz, inclusiv valoarea primelor scutite. Academica (asigurarea de tip rent pentru studii) asigur acumularea unor fonduri bneti necesare continurii studiilor copiilor. Primele vor fi pltite pe perioada determinat de plat a acestora, dup care debuteaz automat vrsmntul rentelor. Plata acestor rente, respectiv suma asigurat, se va face timp de 4, respectiv 5 ani, n funcie de opiunea persoanei asigurate. Debut (asigurarea de tip dot) este un produs ce ofer posibilitatea acumulrii unui beneficiu de maturitate menit s asigure constituirea unui fond de zestre n cazul cstoriei

beneficiarului. n cazul acestui produs persoana asigurat trebuie s coincid cu contractantul asigurrii. Dac persoana asigurat decedeaz pe parcursul duratei de plat a primelor, se va proceda la exonerarea primelor viitoare. Prudent (asigurarea de via pe termen limit) ofer garania c beneficiarul poliei, desemnat de persoana asigurat, va primi suma asigurat. Asigurarea de via pe termen limitat nu este o asigurare de capitalizare (de economisire), ci una de protecie mpotriva unui risc determinat. Maraton (asigurarea de via pe termen nelimitat) ofer protecie mpotriva riscului de deces, la orice dat ar surveni acesta, pn la vrsta de 95 de ani, cu condiia ca asiguratul s fi achitat primele aferente pn la data pensionrii sau pn la vrsta de 95 de ani. Dac asiguratul va supravieui vrstei de 95 de ani, asigurarea de via pe termen nelimitat se va transforma ntr-o asigurare mixt. Aceste asigurri tradiionale au dominat mult vreme piaa, ns , n prezent ele exis alturi de produsele de asigurare de via noi, orientate spre investiii (produse de tip Unit Linked) - acestea avnd caracteristici speciale: creterea sau scderea sumei asigurate, creteri sau scderi are primei ealonate, redirecionarea primelor, transferul unitilor, efectuarea de retrageri pariale. Asigurrile de via Unit Linked reprezint un concept nou, introdus n premier pe piaa romneasc de ING Nederlanden. Produsele Unit Linked reprezint, deopotriv, o asigurare de via i un produs de investiii, n cadrul unui contract unic. Unit Linked este un produs nou al industriei asigurrilor pe plan mondial, lansat n a doua jumtate a secolului trecut, beneficiind de un real succes att n Statele Unite, ct i n Europa. Specificitatea lui const n faptul c beneficiile obinute din investiii sunt stabilite n relaie cu anumite plasamente investiionale asociate acestor produse sub forma unor fonduri interne. Deosebirea fundamental ntre un produs Unit Linked i produsele tradiionale const n faptul c riscul investiiei este suportat de ctre contractantul asigurrii. Produsul Unit Linked a aprut ca rspuns firesc la dorina de investire a clienilor, alturi de nevoia de protecie. Acest produs are n structura sa o component de protecie i o component investiional. Componenta de protecie este reprezentat de o asigurare de via pe termen nelimitat, pentru care plata primelor ealonate se face pn la mplinirea vrstei de pensionare. Pe perioada proteciei suma asigurat aleas de client este garantat de asigurtor. n caz de deces, oricnd pe durata contractului, beneficiarul desemnat va ncasa maximul dintre valoarea sumei asigurate corespunztoare asigurrii de via i valoarea contului sau la momentul respectiv. Nivelul sumei asigurate este stabilit de ctre client ntre o limit minim i una maxim, n funcie de vrsta sa i de prima pltit. Contul contractantului reprezint echivalentul valoric al uniturilor deinute n fondurile financiare ale asigurtorului.

Componenta investiional const n cumprarea de unitai de cont (unituri) n fondurile financiare special constituite. Ele sunt fonduri interne, nchise, reprezentnd un portofoliu de diverse tipuri de active financiare administrate de asigurtor exclusiv n scopul asigurrii. Contractantul asigurrii va avea acces la aceste fonduri doar prin intermediul asigurrilor unit linked, iar prima de asigurare pltit va fi destinat achiziionrii de unituri n fondurile financiare. Asigurrile Unit Linked n Lei i USD permit accesul la cele mai performante plasamente financiare din Romnia i de pe pieele internaionale. Investiiile Unit Linked n lei se realizeaz prin dou programe: Programul 1 (Bonuri de Tezaur). Acest program de investiii ING Nederlanden Unit Linked are n componen titluri de valoare cu venit fix (titluri de stat n lei emise de Ministerul Finanelor Publice prin Banca Naional), depozita bancare n lei pe termen scurt i disponibiliti n conturi curente. Obiectivul urmrit n administrarea programului este maximizarea valorii acestuia i obinerea unor creteri de capital prin asigurarea unui randament crescut al investiiilor. Programul 2 (Mixt). Programul de investiii mixt are n componen aciuni tranzacionate la Bursa de Valori Bucureti, titluri de stat n lei emise de Ministerul Finanelor Publice prin Banca Naional, depozite bancare n lei pe termen scurt i disponibiliti n conturi curente. Pe baza produselor de tip Unit Linked, ING Nederlanden ofer dou tipuri de planuri de pensii suplimentare: Merit i Mentor. Prin aceste Planuri de pensii se poate opta i pentru protecia oferit de o asigurare de via, precum i pentru realizarea unor investiii suplimentare la care persoana asigurat poate avea acces oricnd. Acestor produse le sunt asociate Programele de investiii n lei i n dolari administrate de experii Grupului ING. Constituirea unui fond de pensii presupune o atent alegere a Programelor de investiii pentru sumele economisite. De aceea, primele ealonate pltite vor fi investite doar n Programe de investiii cu un grad de risc sczut. Excepie fac primele suplimentare pe care clientul le adaug fondului de pensie, n cazul crora se poate opta i pentru plasamente cu un grad de risc mai ridicat. O dat ce s-a ales modul de alocare a primelor pltite, este important s se urmreasc permanent performanele portofoliului de investiii, n vederea intervenirii prin redirecionri de prime sau transferuri de unituri ori de cte ori este necesar. Necesitatea cumprrii unei asigurri de via reiese din nevoia de protecie a oamenilor. Pe lng toate bunurile deinute, via i sntatea unui individ, integritatea lui fizic, capacitatea de munc sunt bunurile cele mai de pre i pot fi afectate de diferite evenimente nesigure viitoare, ducnd la imposibilitatea desfurrii unei activiti i deci a obinerii unui

venit. Necesitatea ncheierii unei asigurri de via provine dintr-o nevoie absolut a fiecruia, de a oferi protecia financiar a familiei, a dependenilor sau a celor apropiai n cazul decesului, n paralel cu alte avantaje pe care asigurtorii le pot oferi: economisire, pensie, investiii. ncheierea unei asigurri care s acopere riscul de deces este o problem la care ar trebui sa se gndeasc orice persoan, pentru a nu crea un dezechilibru n situaia financiar a urmailor dependeni. Populaia vrstei a treia, n continu cretere numeric, este o categorie social vulnerabil, cu probleme specifice fa de celelalte segmente sociale. Asigurarea necesitilor populaiei vrstnice pentru un trai decent, trebuie s acopere o gam larg de preocupri, nu numai n plan economic, dar i social i psihosocial. De aceea, acest proces de mbtrnire va duce la un moment dat la imposibilitatea statului de a ntreine partea inactiv a populaiei i astfel devine un lucru esenial ncheierea unei asigurri de via care s ofere att protecia financiar a urmailor n caz de deces, ct i asigurarea unui trai linitit la vrsta pensionrii.

Bibliografie:
1. Vcrel, Iulian, Bercea, Florian, Asigurri i reasigurri, Editura Expert, Bucureti, 2004 2. http://www.1asig.ro 3. http://www.wall-street.ro