TESTUL RORSCHACH, interpretrile celor 10 pete de cerneal

Testul RORSCHACH este alctuit din 10 pete de cerneal, pe care participanii trebuie s le interpreteze, iar rspunsurile nu sunt exacte Testul RORSCHACH a !ost co"parat cu interpretarea #iselor, $n cel "ai bun caz, i c%iar cu &%icitul $n pal", $n cel "ai ru caz 'utei #edea "ai (os cele 10 pete de cerneal din cadrul testului RORSCHACH i "odul $n care psi%olo&ii e#alueaz interpretrile persoanelor care realizeaz testul)

HER*A++ RORSCHACH test, cartonaul I

'osibile i"a&ini sexuale) s,ni, $n special zonele rotun(ite din partea superioar a i"a&inii Rspunsuri bune-obinuite) liliac, !luture, siluet de !e"eie .$n centru/, "olie Ai putea !i catalo&at ca !iind uor paranoic dac #ezi) "asc, !a de ani"al sau c%ip scobit $ntr0un do#leac Rspuns ne&ati#) Orice rspuns care conine o insult la adresa trupului de !e"eie .care este un indicator al percep iei asupra propriului corp/ 'ri"ul cartona este uor 1iteza cu care o!eri un rspuns indic abilitatea ta de a te descurca $n situa ii noi Cea "ai bun reacie este s o!eri rspunsurile obinuite i"ediat E#id co"entariul e#ident c silueta de !e"eie are doi s,ni i nu are cap, scrie ps2c%3atc% blo&spot co"

HER*A++ RORSCHACH test, cartonaul II

'osibile i"a&ini sexuale) or&an sexual "asculin $n partea superioar sau, $n unele cazuri, or&an &enital !e"eiesc $n partea in!erioar E#it s dai aceste rspunsuri Rspunsul potri#it) 4ou siluete u"ane .!e"ei sau clo#ni/ 5aptul c nu #ezi asta reprezint un indicator pentru !aptul c ai proble"e s relaionezi cu ali oa"eni Alte rspunsuri bune) !luture, intrare $ntr0o peter

HER*A++ RORSCHACH test, cartonaul III

'osibile i"a&ini sexuale) or&ane sexuale "asculine i s,ni de !e"eie 4espre cartonaul cu nu"rul 666 se spune c ar putea deter"ina pre!erin ele sexuale ale unei persoane O persoan %eterosexual ar spune c #ede dou siluete de brba i, iar o persoan %o"osexual ar #edea dou siluete de andro&ini sau de !e"ei

'etele roii sunt interpretate de cele "ai "ulte ori separat Rspunsurile obi nuite sunt papion i !und .zona central/ i sto"ac i eso!a& .petele din exterior/

HER*A++ RORSCHACH test, cartonaul IV

Cartonaul 61 este 7cartonaul tatlui7 La pri"a #edere, este o pat de cerneal care poate !i cu &reu interpretat ca un tot unitar Cele dou coluri din partea de (os sunt descrise adeseori drept panto!i sau ciz"e 4e ase"enea, cartonaul poate descris ca $n!i,nd o persoan pri#it de (os $n sus sau o siluet "asculin cu un or&an sexual %ipertro!iat 7Ciz"ele7 sunt destul de e#idente, iar $ntre ele pare s !ie capul unui c,ine sau a unui dra&on 8n pri" !az, "a(oritatea persoanelor interpreteaz pata de cerneal ca !iind pielea unui ani"al Teoreticienii testului RORSCHACH #d $n descrierea acestui cartona "odul $n care o persoan $ i percepe tatl sau !i&urile autoritare "asculine 'osibile i"a&ini sexuale) o perec%e de or&ane sexuale "asculine, $n partea superioar a i"a&inii sau un or&an sexual !e"inin Rspunsul bun este o siluet a!lat $n picioare i care este pri#it de (os $n sus .brbat, urs, &oril/ Un rspuns ru ar !i s descrii silueta ca !iind a"enin toare ."onstru, &oril care atac/, $n condi iile $n care pata de cerneal o!er in!or"aii despre "odul $n care te raportezi la !i&uri autoritare

HER*A++ RORSCHACH test, cartonaul V

'osibile i"a&ini sexuale) O perec%e de or&ene &enitale "asculine $n partea superioar a i"a&inii Rspunsuri bune-obinuite) liliac, !luture Rspunsuri nepotri#ite) 5aptul c interpretezi antenele !luturelui drept un !oar!ece indic existen a unui co"plex al castrrii 'ersoanele sc%izo!renice #d uneori oa"eni $n "icare $n aceast i"a&ine 4ac #ezi capete de crocodil la captul aripilor indic o stare de ostilitate HERMANN RORSCHACH a !ost de prere c acest cartona cu nu"rul 1 este cel "ai u or de interpretat Rspunsul ideal trebuie s !ie scurt Este !ie un liliac, !ie un !luture Un ast!el de rspuns este su!icient *uli psi%olo&i cred c nu"rul de rspunsuri date la cartona ul 1 poate !i un indicator pentru sc%izo!renie .dac cine#a o!er aici "ai "ulte rspunsuri ca $$n cazul cartonaelor 61 i 16/

HER*A++ RORSCHACH test, cartonaul VI

Rspunsuri des $nt,lnite) 'iele de ani"al, barc, sub"arin, nor $n !or" de ciuperc, brba i cu nasuri lun&i i ciocuri 'otri#it experilor, acest cartona ar re#ela atitudini subcontiente !a de sexualitate

Secretul pentru 7rezol#area7 acestui cartona este s0l $ntoarce i Un rspuns bun este s spune i c arat ca pielea unu ani"al, dup care s0l $ntoarcei la 90 de &rade i s spune i c arat ca o barc sau ca un sub"arin a!lat la supra!a care se re!lect $n ap, apoi s0l rotii din nou la 90 de &rade i s spunei c arat ca un nor $n !or" de ciuperc, sau ca o perec%e de !e e de brba i cu nasuri lun&i i ciocuri

HER*A++ RORSCHACH test, cartonaul VII

Rspunsuri bune-des $nt,lnite) 4ou !ete, dou !e"ei Rspunsuri rele) 4escrieri periorati#e ale celor dou !i&ur !e"inine .c b,r!esc, c se ceart, c arat ca dou #r(itoare, etc/

4espre cartonaul 166 se spune c indic !elul $n care persoanele se raporteaz la "a"ele lor Cu#intele depreciati#e su&ereaz relaii "aterne proble"atice 4e ase"enea, cei care #d nori de !urtun $n loc de siluete de !e"ei sunt bnui i de anxietate Spaiul alb dintre cele dou siluete nu trebuie adus $n discu ie Sea"n cu o la"p de ulei, $ns se consider c doar sc%izo!renicii $i acord atenie

HER*A++ RORSCHACH test, cartonaul VIII

Cartonaul 1666 este unul pestri, cu albastru, portocaliu, roz i &ri Rspunsuri bune) ani"ale cu patru labe precu" lei, porci i uri pe "ar&ini Alte rspunsuri des $nt,lnire sunt un copac, un !luture, o cutie toracic sau un po" de crciun Rspunsuri ne&ati#e) 6ncapacitatea de a #edea ani"alele cu patr labe indic o posibil a!ec iune "ental

HER*A++ RORSCHACH test, cartonaul IX

Un nou cartona colorat, $ns culorile sunt de data aceasta portocaliu, roz i #erde Este cel "ai di!icil cartona de interpretat, iar "ulte persoane nu #d ni"ic $n el Rspunsuri bine-des $nt,lnite) !oc, !u", explozie, %art, !loare Rspunsuri rele) norul $n !or" de ciuperc din centru poate indica paranoia *on tri sau oa"eni care se lupt indic o dez#oltare social de!icitar Cartonaul 6: este cel "ai potri#it pentru a ad"ite un bloca( "ental $n !a a psi%lo&ului 4ac $ntorci cartona ul cu 90 de &rade, poi #edea capului unui brbat $n zonele roz Este, ca i cartonaul 1, un cartona la care este bine s o!eri c,t "ai pu ine rspunsuri

HER*A++ RORSCHACH test, cartonaul X

Cel "ai co"plex i "ai colorat cartona

Rspunsuri bune) 1ia "arin sau o i"a&ine #zut printr0un "icroscop Alte rspunsuri des $nt,lnite) pian(eni, raci, o"izi Rspunsuri rele) dou !ee $n partea central0superioar care su!l baloane sau dou pipe poate indica o !ixare la stadiul oral

5ascinantul test al lui HER*A++ RORSCHACH Ce do#ezi exista ca interpretarea unei pete de cerneala .sau a unei i"a&ini sau a unei "ostre de scris de "ana ; care si ele sunt !olosite in testarile proiecti#e/ pro#ine dintr0o parte ascunsa a psi%icului, si dez#aluie e"otii ascunse si ade#arate, si nu e doar o expri"are a creati#itatii sau i"a&inatiei<, scrie 4escoper ro 4e unde sti" ca interpretarea petei de cerneala nu pro#ine dintr0o parte a subconstientului ce doreste sa ii a"a&easca pe cei din (ur, inclusi# pe subiect< C%iar daca interpretarea ar pro#eni dintr0o parte a psi%icului ce expri"a dorinte, de la a a#ea dorinte si pana la actiuni intentionate este cale lun&a 4e exe"plu, o interpretare poate sa su&ereze, in "od a"bi&uu, ca subiectul doreste sa intretina relatii sexuale cu terapeutul 4ar asta nu insea"na nici ca pacientul de(a a a#ut relatii sexuale cu terapeutul, si nici ca pacientul ar !i de acord sa intretina relatii sexuale cu terapeutul daca i s0ar o!eri ocazia Testul lui HERMANN RORSCHACH este proble"atic 'entru a !i considerat proiecti#, "odelele !olosite trebuie sa !ie, in "od obli&atoriu, a"bi&ue si lipsite de structura Terapeutul nu trebuie sa aiba nicio re!erinta despre "odele atunci cand interpreteaza raspunsul subiectului, alt!el proiectarea terapeutului ar trebui sa !ie luata in consideratie de catre o a treia persoana independenta Apoi cea de a treia persoana #a trebui sa apeleze la interpretarea unei a patra persoane si tot asa la in!init 4eci terapeutul trebui sa interpreteze raspunsul pacientului !ara a a#ea re!erinte asupra a "aterialului interpretat Este clar ca pata de cerneala e de(a super!lua Tot la !el de bine a" putea sa ne !olosi" de petele de pe pereti sau de pe co#or Cu alte cu#inte, interpretarea ar trebui analizata ca !iind o po#este sau un #is ce nu !ace re!erire la ni"ic anu"e C%iar si asa, in !inal, terapeutul trebuie sa e"ita o (udecata in pri#inta interpretarii, sa interpreteze interpretarea 4ar cine #a interpreta interpretarea terapeutului< Alt terapeut< 4ar cine o #a interpreta si pe a acestuia< Etc 'entru a e#ita aceasta proble"a lo&ica de a a#ea standardul standardului, expertii !olosesc o interpretare standard a interpretarilor Atat !or"a cat si continutul testului sunt standardizate 4e exe"plu, daca un pacient e interesat doar de o parte a petei de cerneala insea"na ca are o =personalitate obsesi#a>, alt pacient care #ede !i&urile ca !iind (u"atate u"ane si (u"atate ani"ale, indica !aptul ca e alienat, poate c%iar in pra&ul retra&erii sc%izo!renice !ata de societate .4a3es, 1?@/ 4aca nu ar exista interpretarile standard ale interpretarilor, atunci aceleiasi interpretari a unui pacient i s0ar putea atribui interpretari #alide, dar di!erite, de catre terapeuti di!eriti Ce pot !ace testele e"pirice pentru a de"onstra ca interpretare unei pete de cerneala poate indica un co"porta"ent din trecut sau poate a#ea #aloare predicti#a asupra co"porta"entului #iitor< 'e scurt, ni"ic Testul lui HERMANN RORSCHACH e la !el de stiinti!ic pe cat este interpretarea #iselor 'entru a !ace testul petelor de cerneala sa para #alid din punct de #edere stiinti!ic, este esential sa !ie trans!or"at intr0un test non0proiecti# 'etele nu pot !i co"plet lipsite de !or"a, si trebuie sa aiba un raspuns standard care poate !i co"parat cu interpretarile pacientilor 6n ur"a acestei co"paratii, raspunsul poate !i analizat corect Exact asa a procedat Ao%n E Exner Siste"ul Exner !oloseste petele de cerneala sub !or"a unui test standardizat 4ar conceptul este, in cel "ai bun caz, ridicol 6"a&initi0#a ca ad"iterea la !acultatea de "edicina se !ace in baza unui ase"enea testB Sau ca #a !i !olosit la testarea candidatilor de la acade"ia de politieB Entuziastii care cred $n HERMANN RORSCHACH ar trebui sa recunoasca ca petele de cerneala, #isele, desenele sau scrisul de "ana nu sunt di!erite de #orbire sau de &esturi 5iecare dintre ele e capabil sa pro#oace "ulte interpretari, unele ade#arate, altele !alse, unele ce trans"it ce#a, altele &oale de continut 6deea din spatele testului lui HERMANN RORSCHACH reprezinta o a!ir"atie nedo#edita, adica !aptul ca #isele sau interpretarile petelor de cerneala pro#in dintr0o zona ascunsa a subconstientului care doreste sa isi dez#aluie ade#arata !ata *intea u"ana e un labirint si doar in #ise pute" crede ca o pata de cerneala #a de#eni !irul Ariadnei ce il #a &%ida pe terapeut catre resorturile psi%ice inti"e ale pacientului 'si%olo&i clinici !ai"osi au !olosit testul lui HERMANN RORSCHACH si au a(uns la rezultate ui"itoare 4ar nu cu"#a aceste per!or"ante sunt doar si"ple #ariatiuni ale astrolo&iei si a cititului in pal"a<

'si%olo&ii se contrazic in pri#inta testului lui HERMANN RORSCHACH de "ai bine de (u"atate de secol 4in 19C0 si pana in prezent, un "are nu"ar de psi%olo&i au considerat testul Rorsc%ac% ca !iind una dintre uneltele lor cele "ai pretioase 4o#ezile stiinti!ice pentru acest test sunt slabe 6n 19DC, psi%olo&ii au a(uns la concluzia ca testul e inutil pentru "a(oritatea scopurilor in care este !olosit Cea "ai populara #ersiune a testului, dez#oltata de Ao%n Exner, a !ost pro"o#ata ca !iind superioara din punct de #edere stiinti!ic !or"elor anterioare ale testului 6n 199E, Consiliul A!acerilor 'ro!esionale a Asociatiei A"ericane de 'si%olo&ie i0a acordat un pre"iu lui Exner pentru =contributii stiinti!ice> si i0au nu"it #arianta de test ca !iind =probabil cel "ai puternic instru"ent psi%o"etric creat #reodata> 4esi laudele cur&eau din toate partile, analiza stiinti!ica a testului a de"onstrat ca su!era de acelasi set de proble"e ca si predecesoarele sale Testul lui HERMANN RORSCHACH ; include" aici si #ersiunea lui Exner ; tinde sa etic%eteze persoanele nor"ale ca !iind =bolna#e> 'e lan&a asta, testul e incapabil sa detecteze "a(oritatea proble"elor psi%olo&ice .cu exceptia sc%izo!reniei si a conditiile adiacente ei, ce sunt "arcate prin di!icultati de &andire/, si nici nu este potri#it pentru detectarea "a(oritatii trasaturilor de personalitate 6n po!ida acestor nea(unsuri, testul continua sa !ie utilizat, de sute de "ii de ori in !iecare an, in clinici, tribunale si scoli 'si%olo&ii !olosesc adesea testul, in tribunal, pentru a stabili carui parinte trebuie sa ii re#ina custodia copilului Este !olosit in scoli pentru a identi!ica proble"ele e"otionale ale copiilor, si in inc%isori pentru a e#alua prizonierii ce ur"eaza sa bene!icieze de eliberare pentru buna purtare Uci&asi conda"nati la "oarte, #icti"e suspecte de abuz sexual, piloti de a#ion suspendati pentru abuz de alcool ; testul lui HERMANN RORSCHACH #a !i aplicat asupra lor de catre un psi%olo& care #a lua decizii critice in pri#inta #ietile lor 6n 19?0019C0 testul lui HERMANN RORSCHACH era pro"o#at, !ara nicio (ena, ca !iind =o radio&ra!ie psi%olo&ica> ce poate dez#alui cele "ai pro!unde secrete ale psi%icului 4esi a !ost incapabil de a se ridica la inalti"ea asteptarilor, testul inca poseda o aura "istica puternica