Académique Documents
Professionnel Documents
Culture Documents
DIAGNOSTIC
LABORATOR
1. debut brusc cu cefalee severa (poate fi absenta in din cazuri), crize convulsive si/sau semne de focar; 2.tabloul clinic neurologic variaza functie de localizare(lobara, ggl bazali,cerebel sau trunchi cerebral-cel mai frecvent pontine), de dimensiunea hematomului si de asocierea cu sangerere la nivel ventricular; Hemoragii masive evolutie fulminanata, cu coma rapid instalata Hemoragii mici-evolutie graduala; Deficitul motor nu este niciodata reversibil! 3.redoarea de ceafa (absenta insa in cazuri) 4.HTA reactiva acuta (>decat valorile uzuale ale pacientului) 5. prototip: barbat obez, pletoric, hipertensiv 6.N.B: hemoragile din ruptura MAV sau secundare tratamentului anticoagulant pot evolua mai putin zgomotos 7.investigatii de rutina(biochimice,hematolocice,teste de coagulare,teste de inflamatie,EKG) probe toxicologice 8. EEG (la cei cu crize, insa~33% din pacienti au doar crize electrice!); 9. punctia lombara nu se recomanda de rutina:LCR franc hemoragic in cazurile cu efractie ventriculara 11.CT cerebral in urgenta reevaluare imagistica obligatorie la 4 sapt (de obicei prin CT) 12. RMN pt. decelarea MAV/anevrisme; in acut obligatoriu secvente T2 gradient echo si PD (proton density) 13. angio-CT/RM in suspiciunea de tromboza de sinusuri durale 14.angiografie in cazuri selectionate de electie in decelearea MAV,anevrisme CT crebral, angio-CT/RM in suspiciunea de tromboza de sinusuri durale RMN pt. decelarea MAV/anevrisme angiografie in cazuri selectionate pt. MAV,anevrisme 1.tratamenul HIC:solutii hiperosmolare(manitol 20%-0,751g/kgc in bolus, apoi 0,250,5g/kgc la 3-6 ore;hiperevntilatie controlata pana la PCO2=30-35mmHg,desi efect tranzitor,diuretice osmotice, barbiturice IV 2 . tratament HTA : scaderea de rutina nu este recomandata; la cei cu istoric de HTA tinta terapeutica TA=170/100mmHg; fara istoric HTA, TA tinta 150/90mmHg;TA medie se scade cu maxim 20%; in acut se recomanda medicamete cu t1/2 scurt;de evitat nifedipina s.l si scaderea brusca a TA 3.Tratamentul tulburarilor respiratorii, reechilibrare hidroelectrolitica (aport iv doar de solutii normoosmolare) si metabolica(hiperglicemia persistenta >140mg/dlinsulinoterapie); mentinerea pres de perfuzie cerebrala>70 mmHg; 4.preventia tromboze venoase profunde si TEP-HGMM s.c la 3-4 la paceint plegic la 3-4 zile de la debut; ciorapi elastici,mobilizare la pacient stabil hemodinamic 5.terapia complicatiilor:infectii-antibioticoterapie; crize epileptice antiepileptice specifice ; 6.sulfat de protamina in hemoragia post heparinoterapie; masa trombocitara si crioprecipitat in cea post fibrinoliza; in hemoragia post AVK se utilizeaza vit.K 10 mg iv la 10 min +PPC 20 ml/kg pt normalizarea INR 7.profilaxia secundara: controlul tuturor factorilor de risc 1.craniotomie in caz de hematom superficial,ce nu se extinde pana la ggl bazali,cu HIC si orice hematom cerebelos>3 cm; 3. interventia in postacut in hemoragie asociata MAV evaluare neurochirurgicala conform protocol 4.post-acut:hidrocefalia comunicanta-drenaj ventricular sau lombar;in hidrocefalia obstructiva drenajul lombar este contraindicat Prognostic dependent de volum si localizare: - Volumul 30ml favorabil; >30 ml nr redus de pacienti redevin independenti; - Volum > 60 ml mortalitate >90%; - localizari frontale, occipitale- favorabil; putaminale rata de mortalitate crescuta; Prognostic imediat grav(deces la 1 luna ~3035%; ); prognosticul pe scorul functional la supravietuitori este favorabil in comparatie cu AVC ischemic
IMAGISTIC
TRATAMENT
CHIRURGICAL
PROGNOSTIC