ELEMENTE DE ARHITECTURA

INTRODUCERE PRELEGEREA 1 1 .Obiectivul disciplinei Tematica disciplinei se axeaza pe furnizarea de cunostinte din domeniul specific arhitecturii . Sunt tratate problemele legate de proiectare, de istorie (stiluri, plastica arhitecturala ) cit si cele legate de evolutia materialelor, structurilor si echipamentelor tehnice. Cunostintele dobindite, ridica nivelul culturii generale a studentilor si inlesnesc viitoarea colaborare a inginerului instalator cu arhitectul in cadrul procesului de proiectare. . Cup!ins 1.Introducere prezentarea disciplinei , probleme legate de proiectare ..... legislatie , istoric in general ! . "volutia asezarilor , programelor de arhitectura , materialelor , structurilor , instalatiilor si a conceptiei spatiale , evolutia relatiei arhitectura echipare tehnica , istoric ( #ntichitate , "v mediu , "poca $oderna ) % . #rhitectura pe teritoriul &omaniei ' . #rhitectura contemporana . " .#ibli$%!&'ie (rice carte de istori a artelor care are si referiri la arhitectura . Informatii in domeniu de pe internet Cateva titluri posibile de gasit in biblioteca dumneavoastra ) IST(&I# *+I,"&S#-# # #&.IT"CT*&II /heorghe Curinschi ,orona vol 10 !0 1 "ditura Tehnica I+T&(2*C"&" I+ #&.IT"CT*&# C($3#&#T# /heorghe Curinschi ,orona SC(-I +#TI(+#-" 2" #&.IT"CT*&# $ircea -upu -"4IC(+ I-*ST&#T 2" #&.IT"CT*&# $(2"&+# Traducere arh Simion 5ulman , /heorghe ,etra C(+ST&*CTII $(+*$"+T#-" Ing 2inu Teodor Constantinescu /.I2 2" C*-T*&# /"+"&#-# "d (rizonturi 6lorence 7raunstein 8 Silvester , 5ean 6rancois 3epin $#+*#- 2" IST(&I# #&T"I / (prescu IST(&I# #&T"-(& 3-#STIC" Constantin Suter Carti din colectia 97I7-I(T"C# 2" #&T# 9 &eviste de arhitectura &eviste de instalatii 1.Int!$duce!e prezentarea disciplinei , probleme legate de proiectare, legislatie ,relatie arhitectura echipare tehnica , scurt istoric al civilizatiilor ce vor fi studiate Cursul a fost introdus in cadrul programei analitice in scopul completarii sistemului de pregatire a studentilor facultatii de instalatii , luindu se in considerare importanta colaborarii cu arhitectii si inginerii de structuri in cadrul echipelor complexe de proiectare . Tematica disciplinei se axeaza pe furnizarea de cunostinte din domeniul specific arhitecturii si pe completarea cunostintelor de baza din domeniul istoriei echiparii tehnice . Cunostintele dobindite, ridica nivelul culturii generale a studentilor si inlesnesc viitoarea colaborare in cadrul echipei de proiectare . Sunt tratate problemele legate de proiectare, de istorie arhitecturii (stiluri, plastica arhitecturala) cit si cele legate de evolutia materialelor, structurilor si echipamentelor tehnice. #vand in vedrere aspectul legat de proiectare in domeniul ingineriei de instalatii este necesara o prezentare mai detaliata a acestui tip de activitate. P!$cesul de p!$iect&!e &l unei c$nst!uctii "chipa de proiectare componenta ( arhitecti , ingineri de structuri , ingineri instalatori ) atributii retribuire 6azele proiectarii 8 ofertare (studii de fezabilitate ) proiectul tehnic 8 coordonare intre toate poroiectele de specialitate proiectarea detaliilor de executie proiect pentru amena:ari interioare coordonarea expresa cu instalatorii

-egislatie ( referitoare la legalitatea construirii unei cladiri in cadrul unei asezari) planul urbanistic general ( 3*/ ) notiunile de procent de ocupare al terenului ( 3(T) si coeficient de utilizare al terenului (C*T ) Certificat de *rbanism ( CU ) pentru construire sau demolare 8contine cerinta din partea primariei de indeplinire a mai multor conditii pentru ca o cladire sa poata fi construita . ( este actul de nastere al unei constructii , reprezinta un accept conditionat din partea primariei in dorinta de obtinere a unei Autorizatii de Constructie ) #utorizatie de Construire sau 2emolare ( AC , #2 ) ( este actul obtinut de beneficiar dupa indeplinirea tuturor conditiilor impuse de CU si dupa realizarea unei documentatii complexe ce contine proiecte pentru toate specialitatile ) arhitectura , rezistenta , instalatii ) "ste interesant un studiu al rela;iei care se stabile<te =n cadrul unei cl>diri, =ntre spa;iul arhitectural <i echiparea tehnic>. #nalizarea problemelor poate fi explicat> at?t dintr o perspectiv> istoric>, c?t <i sub aspectul concep;iei generale actuale de proiectare. 2e mult timp, arhitectura a devenit din ce =n ce mai tributar> utilitarului <i este :udecat> tot mai mult dup> gradul de confort oferit. PRE*ENTAREA CADRULUI GENERAL IN CARE ARE LOC DE*+OLTAREA ,ENOMENULUI ARHITECTURAL IN CADRUL #A*INULUI MARII MEDITERANE -I A EUROPEI ,om urmari evolutia fenomenelor legate de arhitectura si echipare tenica intr o zona restransa legata de bazinul $arii $editerane si de zona "uropei , loc unde civilizatiile ce s au succedat au relationat , ducand la formarea unor culturi , legate intre ele , diferite prin multe aspecte dar apartinand unei istorii comune . "ste zona cu cele mai complexe evolutii , legata de istoria noastra . Consider necesara o recapitulare in mare a istoriei acestor locuri , rememorare sumara intr o logica a evenimentelor care va face mai facila intelegerea evolutiei arhitecturii cu toate componentele ei .

ELEMENTE DE ARHITECTURA -n$te de cu!s cu!s RELA.IA ARHITECTUR/-IN-TALA.II - I-TORIC ECHIPARE TEHNICA 1. &"-#@I# #&.IT"CT*&A I+ST#-#@II (prim> observa;ie cu caracter general este aceea c> perfec;ionarea echip>rii tehnice s a desf><urat paralel cu progresul general. 2in acest punct de vedere, instala;iile pot fi privite c> o expresie a gradului general de civiliza;ie a unei anumite societ>;i. #u existat factori determinanti care au influentat evolutia relatiei arhitectura 8 echipare tehnica de a lungul timpului . 2e exemplu ) idee& de c$n'$!t 0 n$1iune& de pud$&!e 2i decen130 s3n3t&te c$lectiv3 0 nivelul de4v$lt&!ii te5nice. . 1) ( deosebit> importan;> a avut o =n toat> aceast> evolu;ie, modul cum a fost perceput> idee& de c$n'$!t 3rimul confort pe care <i l a permis omul a fost cel legat de senza;ia de siguran;>. 3rimele ad>posturi g>site <i apoi construite, au oferit omului doar acest deziderat ( adapostirea ). #vem de a face cu o prim> categorie de confort , confortul primitiv care defineste o prima pe!i$&d& p!i6itiv& . +evoia de c>ldur>, ap> <i lumin> complic> problema construc;iilor. Se consider> o a doua faz>, pe care o putem denumi pe!i$&d& t!&di1i$n&l3, timpul parcurs de omenire p?n> =n sec 4,I ,momentul folosirii pe scar> mai larg> a focului fix <i a sticlei pentru geam. #vem de a face cu asigurarea unui confort minimal . *rmeaz> o perioad> f>r> evolu;ii spectaculoase, care dureaz> p?n> la apari;ia curentului electric, denumit> pe!i$&d3 de t!&n4i1ie. ( putem caracteriza prin faptul c> acest confort =nc> minimal, devine o problem> deB mas>B, el fiind perceput ca o condi;ie a existen;ei =ntr o comunitate . ( alt> perioad> =ncepe cu secolul 44, ea reprezint> o evolu;ie constant>, iar anul 1CDE este considerat un 6$6ent de 6&!e st&bilit&te =n evolu;ia confortului, un moment de v?rf. "ste perioada =n care se pune accentul pe diversificarea conceptului de confort. #stfel apar zone ale confortului uman, mai putin bagate in seama p?n> atunci ) confort vizual, confort acustic, confortul oferit prin satisfacerea dorin;ei de comoditate, cel care =;i ofer> economie de efort si timp . ) In aceea<i m>sur> n$1iune& de pud$&!e 2i decen13, modul cum a fost abordat> aceast> problem> =n timp, a dus la modific>ri =n cadrul ideii de confort <i, de aici, schimb>ri =n modul de g?ndire al spa;iului arhitectural <i al echip>rii tehnice . 3udoarea a fost foarte diferit perceput> de a lungul epocilor , func;ie de educa;ie, de regulile de moral>, de obiceiuri <i de religie. "a a afectat comportamentul =n societate, tipul de vestimenta;ie <i implicit zona ce ;ine de igiena corporal> , aici efectele ei fiind evidente <i =n zona construc;iilor <i a echip>rii tehnice . ") 2e asemenea, atitudinea fa;> de ideea de s3n3t&te c$lectiv3 este un factor generator de impulsuri, =n scopul urgent>rii evolu;iei instala;iilor. &elevant este sistemul de alimentare cu ap> proasp>t> al &omei antice, sistem ce asigura apa pentru toat> lumea, =n situa;ii de secet>, tocmai pentru men;inerea igienei =n toate mediile <i evitarea molimelor . -a 3aris, descoperirile din medicin> f>cute de 3asteur, au dus la o alt> atitudine fa;> de igiena corporal> =n general <i fa;> de igiena colectiv> =n special . "le au urgentat construirea sistemului de canalizare <i, mai t?rziu, a re;elei de aprovizionare cu ap> proasp>t> . 7) 6ara discutie nivelul de4v$lt&!ii te5nice a fost intotdeauna determinant in aceasta relatie . !. SC*&T IST(&IC #- "C.I3#&II T".+IC" #+TIC.IT#T"# Fn ME-OPOTAMIA , =n mileniile % si 1 existau sisteme de aduc;iune cu ;evi de lemn <i ceramic> <i cu bazine de stocare a apei. #sirienii erau ne=ntrecu;i =n domeniul lucr>rilor publice utilitare .

Fn sec. 4III i. , regele Sanherib a adus la +inive apa de la o distan;> de 1E de Gm, printr un apeduct care traversa o vale pe un pod de piatr>, lung de !DE m, larg de !!m <i =nalt de C m . /r>dinile suspendate ale Semiramidei, reprezint> una dintre cele H minuni ale lumii antice, ele constituind de fapt o culme =n tehnica instala;iilor din acel moment( iriga;ii, f?nt?ni ). Fn CRETA, =n mileniul ! i., ora<ele aveau str>zi pavate cu <an;uri de scurgere acoperite, uneori <i canalizare subteran> prin ;evi de teracot> =mbucate. 2e exemplu, =n asezari , apa era adus> prin conducte <i stocat> =n cisterne . 3alatul din Cnosos era dotat cu rezervoare mari de ap>, bazine <i b>i, c>zi mari de teracot> <i instala;ii de =nc>lzire a apei . #ici g>sim ;evi din teracot> =ncastrate =n perete, closet cu ap> <i scaun de lemn <i un sistem de scurgere a apei de ploaie prin conducte subterane zidite, largi de 1D cm <i =nalte de HD cm , un sistem de drenare care va reapare dup> un mileniu <i :um>tate . ETRU-CII In sec. ,III i., "T&*SCII construiau o adev>rat> re;ea de canale acoperite, =nalte de 1,HEm <i late de IE cm, ce serveau la drena:ul apelor. 3rintre cele mai importante sunt cele de la Chiusi , unde aceste canale erau =n leg>tura cu ni<te rezervoare subterane . #pa potabil> era adus> cu a:utorul apeductelor <i stocat> =n cisterne . -?ng> 7ologna s a descoperit un vechi ora< etrusc din sec ,I i. , cu str>zi cu canale de scurgere acoperite, care adunau apa mena:er> <i apa de ploaie <i o duceau =ntr o mare 9cloac> 9( canalizare ). (ra<ul avea una dintre cele mai mari instala;ii hidraulice din peninsula , cu conducte de aduc;iune, cu bazine de limpezire a apei <i cu ;evi de scurgere a preaplinului. Fn timpul lui TarJuinus Superbus ('1% 8'1E ), s a construit la &oma, =n ciuda protestelor popula;iei care considera aceast> munc> penibil>, un mare canal subteran destinat s> primeasc> toate apele murdare ale ora<ului, lucrare neegalat> =n timpurile moderne . Ki ast>zi se poate vedea gura de deversare =n Tibru a acestei faimoase 9C-(#C# $#4I$# 9. "truscii, de fapt, prin toate lucr>rile de drenare au f>cut din &oma un ora< salubru =n mi:locul unei zone pestilen;iale. &omanii au meritul de a fi continuatorii acestor lucr>ri . ROMA ANTIC/ 1. ALIMENTARE CU APA #limentarea cu ap> a ora<elor romane era asigurat> de un =ntreg 9stat ma:orB, alc>tuit din personal tehnic <i supraveghetori ,ce putea colabora cu 9firme particulare 9 pentru executarea monta:elor . Se avea gri:> s> se asigure nu numai cantitatea de ap> necesar> ci <i calitatea corespunz>toare, f>c?ndu se diferen;a =ntre apa potabil> <i cea mena:er> . #limentarea ora<elor se face aproape f>r> excep;ie prin conducerea apei, dup> captare printr un canal =n 9c>dere liber> 9 p?n> la rezervorul de ap> aflat =n locul cel mai =nalt din ora<. #cest canal era =ngropat =n p>m?nt cu excep;ia locurilor unde trebuiau traversate v>i <i unde se construiau poduri speciale numite apeducte . Canalele erau prev>zute cu pu;uri de vizitare <i tencuite cu beton impermeabil . 2in rezervorul de ap> al ora<ului apa era condus> prin canale principale la consumatori, care se =mp>r;eau =n trei categorii ) fantani publice de unde =<i lua fiecare ap>, institu;ii publice (teatre, circ, terme, f?nt?ni decorative ), consumatori particulari boga;i care se organizau =n grupuri dup> cartierul unde locuiau <i care suportau cheltuielile de racordare <i pl>teau o tax> fix> pentru consumul anual. &oma in anul 1EE d. era aprovizionat> de 1% canale, care aduceau apa proasp>t> din #penini. "le =nsumau %1E Gm. #pa era stocat> =n rezervoare de unde era distribuit> dup> ni<te reguli stricte ce ;ineau de legile de func;ionare ale cet>;ii . &acordurile acestor canale principale se f>ceau la nivele diferite, astfel =nc?t, dac> nivelul apei =nrezervor sc>dea, r>m?neau f>r> ap> =nt?i consumatorii particulari, apoi institu;iile publice, dar niciodat> pu;urile publice. Canalele principale aveau un diametru de cca 1E cm. Toate conductele de ap> aveau diametre normate, pentru a se u<ura calculul consumului. 2e<i se cuno<tea valoarea lui 3I , pentru u<urarea calculului se foloseau tabele. -ocuin;ele de lux dispuneau de tot confortul )ap> potabil>, b>i, instala;ii sanitare, canalizare. "le erau =ns> primele care r>m?neau f>r> ap> =n caz de secet>. 2ac> nivelul apei continua s> scad> =n rezervoare, se oprea distribuirea ei c>tre cl>dirile de interes public. #cest lucru era posibil datorit> sistemului tehnic al rezervoarelor, special g?ndit pentru reparti;ia apei =n caz de

criz> (conform regulilor cet>;ii ). &>m?nea astfel ap> pentru f?nt?nile de unde putea s> se aprovizioneze toat> popula;ia <i apa folosit> la Lc urile publice. Se =ncerca astfel evitarea declan<>rii unei epidemii . Te!6ele reprezint> cea mai mare realizare din domeniul instala;iilor din perioada &omei antice . #ceste a<ez>minte erauB punctele caldeB ale ora<elor. #ici cet>;enii, de la cei mai mode<ti (<i chiar sclavii ) p?n> la notabilit>;ile urbei, se =nt?lneau pentru b>i, :ocuri, lectur>, discu;ii, divertisment, sport . Fn foarte multe cazuri, termele au un plan simetric, pentru a putea fi folosite la :um>tate din capacitate. #ceste terme se degradeaz> spre sf?r<itul imperiului, datorit> ne=ntre;inerii echipamentelor <i a lipsei apei prin distrugerea apeductelor. Singurele care au supravie;uit au fost b>ile private din unele locuin;e . .CANALI*ARE Consumul mare de ap> pe cap de locuitor face necesar> o re;ea de canalizare complex> <i generos dimensionat>. "a servea =n acela<i timp <i la evacuarea apei de ploaie, ca =n zilele noastre. Fn toate ora<ele mari se construiau canale sub str>zile principale . "le erau prev>zute cu pu;uri de vizitare . Cel mai cunoscut exemplu de re;ea de canalizare antic> este 9 Cloaca maxima 9 =n &oma, construit de c>tre inginerii etrusci =n perioada republican> . #cest canal de dimensiuni impun>toare se poate vedea <i ast>zi la locul de v>rsare =n Tibru <i a servit ini;ial la asanarea v>ii =n care se afla forul roman <i care era ini;ial o mla<tin> . "ste de subliniat faptul c> =n &oma <i =n (stia, municipalitatea asigura existen;a latrinelor publice( 1E 8 %E de locuri ) pentru pastrarea igienei orasului . "le erau amplasate peste rigole =n care apa curgea continuu. #ceste Mb>nciB prevazute cu goluri , precum un scaun actual de Lc , aveau =n fa;>, =n podea, un <an; de asemenea cu ap> curgatoare , pentru sp>larea m?inilor, obicei =nt?lnit <i acum =n (rient . 3rin lege, erau pedepsi;i cei care nesocoteau regulile de convie;uire civilizat> =n cadrul cet>;ii. ". INCAL*IREA Tot =n aceast> perioad> s a realizat =nc>lzirea central> cu aer cald, preparat =n cuptoare amplasate la nivelurile inferioare ale cl>dirii <i condus spre spa;iile ce urmeaz> s> fie =nc>lzite, prin canale realizate =n zid>rie . -ocuin;ele cet>;enilor boga;i, =n special a locuin;elor din zonele mai friguroase, la nord de #lpi, erau prev>zute cu un fel de instala;ie de =nc>lzire central> ce =nc>lzea podelele. 6ocul ardea =ntr o c>m>ru;> (cuptor ) numit> 8p!&e'u!niu6N <i era alimentat cu lemne sau c>rbuni din exterior de c>tre sclavi. Fnc>perile de locuit r>m?neau astfel curate <i f>r> fum. 6umul =ncins era condus pe sub podea, printr un spa;iu numit 9 5:p$c&ustu6 9 , spa;iu rezultat prin ridicarea pardoselei pe st?lpi<ori de c>r>mid> sau piatr> <i evacuat prin co<uri amplasate la col;urile =nc>perii. #ceste co<uri serveau de asemenea drept corpuri de =nc>lzire. "le nu conduceau fumul peste acoperi< ci debu<au sub strea<in>. #cest lucru este posibil datorit> tira:ului redus . 6ocul era alimentat de trei ori pe zi <i ardea continuu. Se =nc>lzeau =n acest fel camerele de zi <i camerele de baie. #pa se =nc>lzea =ntr8un cazan aflat deasupra 9 praefurnium uluiB <i se amesteca la nevoie cu apa rece aflat> =ntr 8un alt rezervor. #ceste instala;ii erau prev>zute bine=n;eles, cu robinete. 3ere;ii acestor =nc>peri erau izola;i cu ni<te c>r>mizi speciale , goale pe din>untru . . E+UL MEDIU "vul $ediu european s a caracterizat printr un progres mai pu;in evident =n acest domeniu. Tot "vul $ediu, c?t <i perioada modern>, prezint> din punct de vedere al echip>rii tehnice un mare 9pas pe loc 9 sau chiar un mare regres fa;> de antichitatea roman>, pe care o putem lua ca punct de referin;> . *nele din cauzele acestei st>ri de fapt au fost 0 --d$%6ele !eli%i$&se0 care stabilesc =n acea perioada reguli stricte de igiena corporal> ce nu stimuleaz> de loc progresul =n echiparea tehnic> a unei cl>diri (dispari;ia termelor publice =n "uropa datorit> &eformei care condamn> nuditatea ) --dist!u%e!e& suferit> de =ntregul sistem de aduc;iune al apei potabile g?ndit de romani <i care a func;ionat perfect =n perioada imperiului. --&!6&t& de se!vit$!i existent> =n casele bogate, oameni care prin activitatea lor suplinesc lipsa celui mai elementar tip de echipare tehnic>. 3rin prezen;a lor, ace<tia =nlocuiau aproape =n totalitate necesarul de minim echipament tehnic, chiar cel ce servea activit>;ile legate de igiena cea mai intim>.

#stfel, oamenii <i nu instala;iile interioare erau cei care rezolvau problemele legate de alimentarea cu ap> proasp>t> <i eventuala =nc>lzire a ei c?t <i evacuarea apelor uzate. ,asele destinate =mb>ierii, oala de noapte,9tigaia 9 pentru =nc>lzirea a<ternutului, evantaiele, parfumurile, furculi;ele pentru sc>rpinatul sub peruci, au ;inut pe loc progresul echip>rii tehnice =n "uropa. RENA;TEREA ;I PERIOADA MODERN/ 3erioada &ena<terii aduce cu ea dou> elemente esen;iale ale confortului interior ) lu6in& n&tu!&l3 2i c3ldu!&. #cestea sunt posibile datorit> apari;iei sticlei transparente tras> =n suprafe;e mai mari <i a <emineului cu tot sistemul lui complicat de canale <i co<uri de fum. #pari;ia sticlei trase =n suprafe;e relativ mari, duce la o mai bun> luminare <i aerisire a spa;iilor interioare, astfel =nc>perile pot oferi un altfel de confort, schimb?ndu 8se tipurile de activit>;i <i via;a oamenilor =n general. #cum apare <emineul =n =nc>perile cl>dirilor senioriale, care prin arhitectura lor de interior specific>, ofereau un plus de prestigiu proprietarului, =n ciuda eficien;ei termice reduse. -EC. <I< =INCEPUTUL -EC. << Fn anii 1DEE nu exista ap> curent> nic>ieri. +egustorii de ap> (sacagii ), puteau s> aduc> la domiciliu la cerere si recipiente pentru baie <i ap> cald>. #cest sistem purta denumirea deB baie la domiciliuB <i a rezolvat un timp problemele de igien> ale or><enilor. Fn 1D1!, =n timpul lui +apoleon, este prezentat primul plan de distribu;ie al apei la 3aris. -ocuin;a burghez> din ace<ti ani, (sec 4I4 )dadea importanta mare fatadei dar era lipsit> de confort =n zona serviciilor. Cabinetele de toalet> erau pozi;ionate =n curtea din spate. #rhitec;ii nu consider> buc>t>ria un spa;iu c>ruia s> i se dea aten;ie. "a este a<ezat> la extremitatea apartamentului, ca un loc plin de fum, ur?t mirositor, cu cuptoare care =ncing atmosfera. "ste un loc destinat servitorilor, nefrecventat de st>p?ni. #pa a fost instalat> =ncetul cu =ncetul =n imobile, astfel c>, =n 1D1D la 3aris se g>seau !!!% de b>i fixe <i 1E11 ,B b>i la domiciliu 9, adic> mobile. -a sf?r<itul sec. 4I4 apar teoriile lui 3asteur referitoare la igien>. #stfel este eviden;iat> importan;a apei. Sp>latul m?inilor devine obligatoriu . Fn 1DI' este introdus> apa pe malul drept al Senei <i, mai t?rziu, pe cel st?ng. # existat =n aceast> perioad> un dispre; al burgheziei pentru spa;iile ce eman> mirosuri. Cu toate c> =n #nglia apare =n 1D'' o legisla;ie care prevede obligativitatea folosirii sistemului 9tout 8 a 8 lOegout 9,adica vase de PC prevazute cu apa curenta care permitea evacuarea de:ectiilor in canalizare , =n 6ran;a , acest sistem este considerat c> abuziv consumator de ap> <i o pierdere pentru agricultur> ( deoarece de:ectiile erau folosite ca ingrasamant ) . #cest sistem a fost introdus in 3aris mult mai tarziu . . -ECOLUL << In anul 1CEE se f>ceau s>li luxoase de baie, ornamentate din abunden;> cu obiecte sanitare complicate cu multiple garnituri . Cu timpul, confortul se democratizeaz> <i modelele devin standardizate. &evolu;ia industrial> a adus cu sine, pe l?ng> un salt spectaculos sub raport tehnologic <i schimb>ri fundamentale privind produc;ia <i locuirea. 2ezvoltarea extensiv> a ora<elor, cre<terile mari ale concentr>rilor umane, duc la necesitatea apari;iei noilor concep;ii urbanistice. 2ac> ne referim la echiparea tehnic> a unei localit>;i, observ>m c> ea trebuie s> se conformeze noilor exigen;e ale igienei aglomer>rilor respective. #ceste noi condi;ii, impulsioneaz> dezvoltarea domeniului tehnicilor edilitare <i, implicit, a instala;iilor interioare ale cl>dirilor. #stfel apar <i se dezvolt> instala;iile de ap> <i canalizare interioar>, apare utilizarea pe scar> larg> a gazului metan ,at?t pentru =nc>lzit c?t <i pentru iluminatul interior <i exterior (public). 2e amintit c> &om?nia a fost printre primele ;>ri care l au utilizat pentru iluminatul public .

ELEMENTE DE ARHITECTURA - n$te de cu!s cu!s " Ev$luti& &se4&!il$! 0 & 6&te!i&lel$! de c$nst!uctii si st!uctu!il$! de !e4istent& 0 & c$nceptiei sp&ti&le & p!$%!&6el$! de &!5itectu!& si & pl&sticii &!5itectu!&le in pe!i$&d& Antic5it&tii E+OLU.IA A-E*ARILOR

Mes$p$t&6i& 3entru $esopotamia este caracteristic organizarea politic n formula cetilor - state. (ra<ul este sediul puterii politice, el domin> o zon> agricol> mai mult sau mai pu;in =ntins>, identific?ndu se cu statul (#ssur, +inive, 7abilon). Interesant> este organizarea acestor cet>;i pe zone . Cea mai important> este zona palatului , aflat> pe o platform> ridicat> =n spa;iul central al cet>;ii ( citadela ) . #ici se afla re<edin;a conduc>torului cu toat> administra;ia c?t <i templele . Cartierele reziden;iale Q se afl> grupate =n :urul acestui ansamblu .Cetatile sunt incon:urate de ziduri puternice , fortificate . E%ipt Caracteristic asezarilor egiptene este faptul c> au un anumit scop) administrativ, religios, centru economic sau colonii lag>r al muncitorilor care lucrau pe diferite mari <antiere, nomele (capitale ale districtelor teritoriale) ra!ele nu erau fortificate (nu a"eau ziduri de aprare) !i esutul urban era foarte #af$nat# % locuin;ele aveau gr>dini. Ridurile de ap>rare =ncon:oar> totu<i marile sanctuare, palatele <i locuin;ele demnitarilor pentru a fi p>zite de eventualele revolte populare. "giptenii au construit ora<e conform unor principii urbanistice trama stradal> rectangular>, artere ma:ore, =mp>r;ire pe cartiere. G!eci& Comunit>;i umane, legate prin interese comune, alc>tuiau o structur> politic> (microstate numite 3(-IS) zone mai mult sau mai pu;in =ntinse locuite, =n forme izolate. ( a<ezare care concentreaz> func;iile esen;iale ce definesc =nsu<i grupul uman (sediu politic administrativ, cultural <i religios) a c>p>tat denumirea de polis. (ra<ul la greci este definit de prezen;a a dou centre de interes& AC' ( )A !i A* 'A #cropola, ora<ul de susO, era teritoriu sf?nt <i locul de p>strare al tezaurului cet>;ii 0 aici erau grupate templele <i altarele ora<ului. #gora, centrul vie;ii publice, avea rol politico administrativ <i comercial <i se g>sea =n Sora<ul de :osO sau =n apropierea portului. R$6& Antic& &omanii au atins un nivel de excep;ie =n <tiin;a construc;iei ora<elor. 3utem vorbi de o adev>rata <tiin;> a urbanismului. "l nu a ap>rut pe un teren gol, ci a pornit de la un nivel de cuno<tin;e validate de practic>. "i au avut exemplul coloniilor grece<ti de pe teritoriul italic, devenite a<ez>ri romane <i exemplul etrusc. 6oarte important element in structura ora!elor este + ',). Asezarea era organizata functie de acest unic pol important . 6unc;ia lui este =n primul r?nd oficial> <i de reprezentare <i apoi cea religioas> (absent> sau subordonat> celor publice =n agorele grece<ti). Fn :urul spa;iului central se grupeaz> institu;iile publice cele mai importante) templul principal al a<ez>rii, bazilica, construc;ii dedicate vie;ii politice curia (adunarea senatului), construc;ii administrative, biblioteci. #ici se aflau <i numeroase monumente ridicate =n memoria unor ac;iuni militare victorioase sau pentru glorificarea unor personalit>;i, statui, arcuri de triumf, tribune pentru oratori, columne. &omanii au emis ni<te legi <i prescrip;ii urbanistice (N lex de augendaN in perioada republican> <i mai t?rziu NLex Julia MunicipalesN in perioada imperial>), dup> care s au ghidat. - au aplicat =n construc;ia de noi a<ez>ri urbane =n teritoriile cucerite (a<ez>ri militare, temporare sau stabile C#ST&" sau noi ora<e C(-(+II). E+OLU.IA MATERIALELOR RE*I-TENTA DE CON-TRUC.IE -I A -TRUCTURILOR DE

-a inceput, pentru a construi, oamenii s au servit de materialele de construc;ie existente =n natur>) piatra, lemnul, lutul. 6ire<te, <i acestea presupuneau o anume prelucrare. 3rimele structuri mai durabile si mai importante pentru momentul respectiv s au realizat din piatra =n sistem M trilitic.B, adica trei pietre , doua reazeme verticale si unul orizontal . #cest sistem a fost utilizat de civiliza;iile care puteau dispune de blocuri mari de piatr>. In zilele noastre acest sistem este cunoscut ca structur> pe cadre. Cu vremea, c>r>mida a fost cea care a oferit materia prim> pentru cele mai multe edificii. 3rimii care au creat un material artificial au fost romanii, atunci c?nd au descoperit cimentul. Mes$p$t&6i& In $esopotamia piatra de dimensiuni mari nu se gasa din abundenta . Constructorii acelor vremuri au folosit caramida , facuta din lutul pro"enit din re"rsrile -igrului !i .ufratului. Ktiin;a lor de a prelucra lutul a extins folosirea acestuia nu numai la construc;ii(vezi t>bli;ele de lut folosite ca suport pentru scriere). Fn $esopotamia s a folosit la =nceput c>r>mida nears>, apoi ars> <i glazurat>, utilizat> mai ales pentru decorarea construc;iilor. Se foloseau totu<i <i pietre de mici dimensiuni. Important> este apari;ia zidriei portante- ziduri care aparin structurii !i susin plan!eele orizontale , bolile sau cupolele , la care se adaug zidurile de compartimentare care nu au un rol portant.Aceste bolti si cupole utilizate pentru acoperirea spatiilor cu a/utorul caramizilor au caracterizat aceste constructii si au format structurile denumite 0 orientale 0 E%ipt Se foloseau materiale modeste lutul, trestia, papirusul, trunchiul de palmier pentru locuin;e <i piatr> pentru morminte <i temple. 2eci foloseau materiale rezistente pentru "iaa "e!nic (dup moarte) !i materiale perisabile pentru "iaa de pe pm$nt ( locuinte , ). Cuno<teau geometria <i st>p?neau <tiin;a t>ierii <i fason>rii pietrei (stereotomia). C>r>mida a fost folosit> la ziduri, arce <i bol;i de mici dimensiuni, pentru coridoarele <i galeriile din interiorul mormintelor (piramide, mastabale). )a structurile din piatr se folose!te sistemul #trilitic#& colane sau pile de zidrie susin ar1itra"e de piatr (grinzi orizontale), peste care sunt a!ezate elementele de nc1idere a spaiului (dale /u2tapuse). In "gipt, blocuri uria<e de piatr> au fost aduse de la mare distan;> pentru a se construi celebrele piramide. G!eci& /recii au construit cu lemn <i c>r>mid>, piatr> <i marmur>. Fn perioada arhaic> s a f>cut trecerea de la construc;iile de c>r>mid> crud> <i lemn la construc;iile din piatr>, in special din marmura care au devenit emblematice pentru lumea greac 3. Constructorii au folosit aceste materiale conform unor tehnici cunoscute) zid>rie din blocuri prismatice de piatr>, ca =n "gipt sau Creta, grinzi de lemn sau piatr>, rezemate pe aceste ziduri <i =n special, sistemul trilitic de tradi;ie megalitic>) arhitrave rezemate pe coloane. C&!&cte!istice pent!u &!5itectu!& %!e&c3 sunt $!dinele. (rdinul reprezint> un =ntreg ansamblu constructiv <i decorativ care 9=nnobileaz>B sistemul simplu <i rudimentar trilitic. 6iecare ordin are caracteristicile lui (propor;ii, decora;ii, detalii constructive) <i de aceea exist> =n /recia antic> trei ordine doric (simplu <i robust), ionic (mai zvelt, capitelul cu volute) corintic, (cel mai elegant, capitel cu frunze de acant). *n element specific construc;iilor grece<ti este frontonul. "l a ap>rut din necesitatea de a =nchide lateral fa;ada triunghiular> rezultat> din sistemul constructiv al =nvelitorii (grinzile, c>priorii, ;iglele). *recia a utilizat cu preponderen coloanele cu frontoane !i ar1itra" , dispun$nd din abundenta, de piatra de mari dimensiuni. .i nu au utilizat de loc sistemele constructi"e orientale . R$6& Antic& &oma a avut posibilitatea s> foloseasc> toate materialele existente =n imperiu. ,oca;ia de constructori a romanilor a fost u<urat> de buna organizare administrativ> dar <i de accesul nelimitat la oferta de materiale diverse de pe teritoriul =ntregului imperiu. 2up> cum am mai amintit, ei sunt i n"entatorii unui nou material de construcii numit #beton roman# (conglomerat de fragmente de piatr, necate ntr-un liant un ciment pe baza de pietre "ulcanice se pare ). 6olosesc piatra neprelucrat> Nopus incutumN <i piatra prelucrat> Nopus quadratumN. 7etonul roman putea fi turnat in cofra:e !i se obineau diferite forme de zidrie. .le erau placate ulterior cu piatr sau marmur. 6oloseau coloana (preluat> de la greci), pila (un fragment de zid>rie, legat de urm>torul prin arcad>). 9

3entru acoperire, plan<ee ferme din lemn, la construc;iile de mici dimensiuni <i bol;i pentru deschiderile mari ale cl>dirilor reprezentative. Sunt primii care folosesc bolta din beton, ob;inut> prin turnarea =n cofra:e, al>turi de bol;ile de piatr>. Cu ocazia aceasta au posibilit>;i foarte mari de diversificare a formelor. &omanii, care s au raportat mereu la civiliza;ia greac>, au folosit sistemele constructive grece<ti . 2e asemenea sub influenta orientului, ei au construit in aceeasi masura cu a:utorul arcelor ,a boltilor si a cupolelor . (dat> cu apari;ia cimentului preparat de romani putem vorbi despre un anumit tip de structuri monolite . Fn acest fel a fost posibil> construirea =n secolul I d.c. a templului 3anteon cu o cupol> de %! m, realizat> =n acest sistem . !. ",(-*.IA PROGRAMELOR DE ARHITECTUR/ Indiferent de epoca istoric>, orice spa;iu s a construit =n urma unei necesit>;i anume. 6ie c> a fost vorba de locuin;e, edificii publice sau spa;ii destinate unui cult religios, realizarea lor s a concretizat in urma unei comenzi sociale. 2eci toate aceste cerin;e constructive au necesitat =ncadrarea lor =ntr un sistem denumit p!$%!&6 de &!5itectu!3.,n program de ar1itectura cuprinde cldiri cu caracteristici anume ce definesc un spatiu cu o anumita functiune distincta . Mes$p$t&6i& &eflectind puterea despotic a su"eranilor !i rolul religiei n stat, programele conductoare ale ar1itecturii mesopotamiene "or fi cetatea , palatul !i templul. P&l&tul g>zduie<te pe rege, care este conduc>tor unic al =ntregii vie;i politice, proprietar al tuturor bunurilor materiale, reprezentant al divinit>;ii <i sef suprem al cultului. 3alatul este concomitent re<edin;>, centru unic al vie;ii politice <i al administra;iei, templu <i cetate conceput> a fi de necucerit. -ocuin1& reflect> foarte mari diferen;e =n condi;ia social> -ocuin;ele erau grupate =ntr un ;esut urban continuu, av?nd adesea pere;i laterali comuni (mare economie de spa;iu =n incintele fortificate ale a<ez>rilor urbane). -ipsesc programele cu caracter public datorit> inexisten;ei oric>rei forme de via;a civic>. Templul Templul cu o curte interioar> (publicul are acces numai =n curtea interioar>) Templul ZIGURAT construc;ia religioas> caracteristic> $esopotamiei (!EEEi...) o suprapunere de 1 H trepte, platforme in form> de trunchi de piramid>0 3e ultima teras> se afla o incapere capel> dedicat> divinit>;ii E%ipt Ar1itectura funerara este programul de ar1itectura ce caracterizeaza .giptul Arhitectura funerar tipuri de morminte ! $ormintul tip MA-TA#A camera mortuar> se afl> =n p>m?nt, deasupra ei un masiv prismatic de zid>rie ce con;ine =nc>peri pentru ofrande <i pentru statuia defunctului, =nc>peri de cult (anul 1EEE ..). PIRAMIDA IN TREPTE (perioada regatului vechi !DEE !!EE, piramida de la S#TT#&#) mai multe trunchiuri de piramid> suprapuse. PIRAMIDA GEOMETRIC/ (PER,ECT/), unele de foarte mari dimensiuni, c> cele din complexul funerar /IR". =n perioada regatului vechi (C."(3S, C."6&"+, $IU"&I+(S). $orminte RUPE-TRE (s&u HIPOGEE) 2i -EMIHIPOGEE (ma:oritatea din ,alea &egilor).In perioada regatului mediu dispar piramidele de mari dimensiuni (se mai construiesc unele de mici dimensiuni ) <i apar aceste mormintele "le sunt s>pate =n st?nc> (rupestre) sau au o zon> construit> la suprafa;a <i alta subteran> (semihipogee). Te6plele " inso;eau ini;ial mormintele (piramidele) <i erau destinate faraonului defunct. "le scoteau =n eviden;> caracterul divin al faraonului. Incepind din perioada regatului mediu, planul unui templu egiptean cuprindea urm>toarele) un zid puternic ce l =ncon:ura, o poart> monumental> cu pilonii ce o str>:uiau, o curte interioar> public>, o sal> acoperit> (sala hipostil>) unde Nap>reaN zeul, zona sacr> (un sanctuar l>ca< al zeului =n :urul c>ruia existau spa;ii anexe pentru preo;i 8 biblioteci , scriptorium, unde se copiaz> papirusuri, =nc>peri de locuit pentru preo;ii templului, ateliere, magazii). P&l&tul -sediul faraonului , fortificat L$cuin1& era construit> din materiale perisabile (vegetale <i lut)0 "a reprezinta un ad>post pentru o <edere temporar>, scurt>, pe p>m?nt, comparativ cu via;a ve<nic>.

10

Luc!3!i edilit&!e reflect> o activitate bogat> legat> de agricultur> <i de nevoia de deplasare.canale de iriga;ii, indiguiri, apeducte,poduri. G!eci& 3tructura social - politic a *reciei a creat premizele apariiei unor tipuri de programe necunoscute ci"ilizaiilor anterioare, !i anume, cele legate de desf!urarea diferitelor manifestri ale "ieii ci"ice. 4esopotamia !i .giptul, a"$nd un sistem despotic, nu au cunoscut o real "ia ci"ic. L$cuin1& # exprim> modul de via;> al grecilor ) simpl>, =nghesuit>, cu cur;i interioare, cu zone speciale acordate b>rba;ilor (care aveau dreptul s> participe la via;a publica) <i altele femeilor, care se ocupau doar de gospod>rie. -ocuin;a greac> nu reflect> rangul social sau starea material> a proprietarului ei. "le se deosebesc numai printr o oarecare diferen;> =n dimensiuni (suprafa;> mai mare). (alatul 5 este dezvoltarea unor case cu peristVl (galerie interioar> sau exterioar> format> dintr un <ir de coloane) <i include uneori <i cl>diri administrative. Te6plul este programul reprezentativ al arhitecturii grece<ti care canaliza =n eforturile constructive ale comunit>;ilor. el era conceput ca o locuin;a simbolic> a zeului. aici se aflau statuia zeului <i =nc>peri cu destina;ii speciale (ex. tezaurul). bun> parte

Te&t!ul # "ste o crea;ie a civiliza;iei grece<ti. Se compune din trei zone) spa;iul destinat spectatorilor (theatron), alc>tuit dintr un sistem de gradene de piatr> a<ezate pe panta natural> a terenului, spa;iul de :oc (orhestra <i scena) o platform> circular> sau trapezoidal> pentru evolu;ia corului <i a interpre;ilor principali <i un spa;iu cu caracter utilitar (depozite pentru decoruri, cabine actori). Teatrul special pentru spectacole muzicale, de obicei acoperit, purta denumirea de odeon. C$nst!uc1ii cu 'unc1iune p$litic$-&d6inist!&tiv3( Agora $pia%a pu&lic' arhi(ele #stoa $spa%iu acoperit limitat ctre agora prin coloane ca un portic destinat promenadei contactelor )i discu%iilor *ntre cet%eni'+ C$nst!uc1ii pent!u >nv3136?nt 2i educ&1ie 'i4ic3 #G,mnasiul 8loc de intalnire pentru discu;ie <i studiu. Fnc>perile erau organizate =n :urul unei ample cur;i cu peristVl. #-alestra spa;iu =nchis pentru exerci;ii fizice, era =n general asociat cu gVmnasiul. Cuprindea <i b>i, spa;ii de odihn> <i era amplasat> l?ng> ape, =n afara ora<elor sau =n cadrul sanctuarelor, fiind legat> de serb>ri. #.tadionul pentru itrecerile atletice (<i el amplasat c?teodat> =n cadrul sanctuarelor). A!5itectu!& 'une!&!& Mausoleul apare in lumea (rientului coloniile din #sia $ica ($ausoleul din .alicarnas). /dificii (oti(e 8 grup de altare monumentale (#ltarul din 3ergamon). Morminte su&terane h,pogee 8 in #lexandria, sudul Italiei, Cipru, 3alestina Morminte rupestre 8 in 3etra, Iordania. Alte p!$%!&6e@ 7iblioteci, b>i publice, hanuri, depozite de m>rfuri, arsenale, monumente cu caracter comemorativ, f?nt?ni decorative, parcuri amena:ate. Civiliza;ia greac> este prima civiliza;ie care a creat o mare gam> de programe de arhitectura noi, cerute de o comand> social> dat> de o societate avansat>. R$6& Antic& Ar1itectura roman se caracterizeaz printr-o "arietate foarte mare de construcii, impus de cerinele multiple ale "ieii publice, amfiteatre, temple, terme, columne, trofee, arcuri de triumf, poduri, apeducte, etc. "i apeleaz> la noi elemente constructive ca bolta, bolta =n cruce <i cupola. #ceasta le permite cea mai mare deschidere interioar>, f>r> spri:in central. &omanii descoper> re;eta r>mas> =n mare parte secret> a unui beton care le permite structuri foarte solide cu deschideri foarte mari. In locul templului, care predomin> arhitectura greac>, romanii pun palatul <i arhitectura de utilitate public> (lucru de:a f>cut =n perioada elenistic>). #pare o varietate foarte mare de construc;ii impuse de cerin;ele multiple ale vie;ii publice <i de stat. +orumul

11

pia;a principal> a ora<ului0un ansamblu urbanistic, de form> dreptunghiular>, cu o colonad> <i cu diferite cl>diri publice) temple, bazilici, biblioteci, etc. 6azilica servea c> tribunal0contacte sociale0tranzac;ii comerciale0 a fost conceput> =n sec. II =...compus> dintr o nav> central> <i mai multe laterale, desp>r;ite =ntre ele prin coloane. 3e latura mic> o absid> (locul de :udecat>). Arenele $amfiteatru' arenele unde se desf><urau luptele de gladiatori, concursurile sportive, etc. -emplul asem>n>toare cu cele etrusce <i grece<ti0 pe plan circular) tolo0 templul 3#+T"(+ destinat tuturor zeilor, exprima prin aceasta unitatea Imperiului. Construc;ie cilindric> cu o cupol> de aproximativ %1 m, construit =n secolul al II lea d... .. -ermele un complex de construc;ii cu func;iuni multiple. Sunt de fapt b>i publice care =nsumau <i s>li de sport, vestiare, biblioteci, locuri de plimbare, hipodrom, etc. au o capacitate foarte mare, puteau ad>posti 1EEE de persoane (de exemplu termele lui Caracalla construite =n sec. III d...) Columne, trofee, arcuri monumente in>l;ate pentru glorificarea puterii militare a &omei, a generalilor victorio<i <i a =mp>ratului0 )ocuina In general, locuin;ele romane erau de tip N domusN, cu o curte interioar> denumit> N atriumN (influen;a locuin;elor etrusce) <i cu peristil (influen;a elenistic>). #vind in vedere num>rul foarte mare de locuitori (1.EEE.EEE) ai &omei, aici s au construit locuin;e comune, cu mai multe eta:e, =n zonele marginale ale ora<ului. "le se numeau N insulareN <i nu erau prev>zute cu ap> curent> <i canalizare. 3alatele erau construc;ii reprezentative, foarte luxoase (domus 2ureea a lui +ero). . E+OLUTIA PLA-TICII ARHITECTURALE Mes$p$t&6i& 3e obser" un aspect general de masi"itate, caracter nc1is, discrepan a dimensiunilor ntre programele curente !i cele reprezentati"e. $asivitatea zidurilor era 9atenuat>B de rez>lituri (decro<uri), ni<e, de asemenea, de <irul de creneluri cu rol de ap>rare <i de portalurile monumentale care creeaz> accente pe fa;ad>. 3alatele <i templele beneficiau de o decora;ie de mare pre;iozitate ) bazoreliefuri =n bazalt sau alabastru, por;ile palatelor erau flancate de tauri androcefali, iar interioarele erau decorate cu frize cu caracter narativ. #par decora;ii f>cute din c>r>mid> sm>l;uit> =n culori diferite (9 fri0a arca)ilor la palatul din Suza). E%ipt In general, in arhitectura "giptului, spaiul nu este nc1inat omului ci legilor sacerdotale !i matematice. 7e aici lipsa #scrii umane#, monumentalitatea, dimensiunile gigantice, masi"itatea . 6>c?nd dovada unui conservatorism ie<it din comun, r>m?n?nd expresia unei civiliza;ii cu caracter =nchis, arhitectura egiptean> =<i men;ine aproape neschimbate formele ei de manifestare =n epoca =n care =n bazinul mediteranean se nasc, =nfloresc <i dispar marile civiliza;ii ale lumii antice clasice ) greac>, elenistic> <i roman>. #u fost utilizate pentru decora;ii) sculptura =n piatr> (bazorelief sau statui), fresca, stucatura pictat>, corni<e profilate, capiteluri. 2ecora;ia este subordonat> unei anumite simbolistici magico religioase, unor canoane impuse. #rta se dezvolt> =n str?ns> leg>tur> cu religia. Cultul mor;ilor este elementul de baz> al religiei egiptene. #cest lucru a dus la dezvoltarea unei arte cu caracter religios, funerar <i =n special, a unei arhitecturi funerare, care avea ca scop potrivit cerin;elor cultului s> pream>reasc> pe faraoni, socoti;i zei. 2e aici, giganticul, masivitatea, rigiditatea <i imobilismul. &eligia a impus reguli, canoane stricte, care au dat artei <i arhitecturii egiptene un aspect caracteristic, pe parcursul a patru milenii de existen;>. Canoanele impuneau, de exemplu) dimensiunile persona:elor erau reprezentate func;ie de rangul social0 12

reprezentarea frontal>) capul <i picioarele din profil, iar umerii <i pieptul din fa;>0 In sculptur>, persona:ele erau a<ezate =n pozi;ii frontale <i =n pozi;ii impuse (=n func;ie de rangul social)0 statuile erau pictate in culori vii0 fiecare culoare avea o semnifica;ie anume, etc. In reprezentarea zeilor, faraonilor <i a aristocra;iei, exigen;ele <i constr?ngerile religioase erau =ns> mai mari. Fn reprezentarea oamenilor simpli, crea;ia artistic> era mai liber>, iar apropierea de realitate mai evident>. 2e aceea, =n arta egiptean> se deosebesc dou> cercuri tematice ) un cerc tematic hieratic <i sacerdotal (zei, faraoni, aristocra;i)0 un cerc tematic realist <i popular (oameni simpli).

G!eci& *recii pstreaz un ec1ilibru ntre orizontal !i "ertical, iar spaiile sunt concepute prin raportarea lor la scara uman (se e"it monumentalitatea). Constructorii greci au un deosebit sim al msurii. 3unt preocupai, n mod special, de e2presi"itatea spaiului e2terior, n detrimentul celui interior. Construc;iile lor sunt g?ndite de a<a manier> =nc?t se armonizeaz> <i se adapteaz> la configura;ia terenului. "i folosesc avanta:ele reliefului (vezi amfiteatrele construite pe panta natural> a terenului). #rhitectura greac> a creat o sintez> complex> =ntre formele construite <i artele plastice. "a folose<te sculptura, fresca, culoarea (albastrul, ro<ul viu <i aurul) pentru a se pune =n valoare. #stfel, de<i =n secolele ,II ,I =. elementele structurale din lemn erau placate cu ceramic> pentru a fi prote:ate, atunci c?nd se trece la construc;iile din piatr> se preiau modelele de la pl>cile de ceramic> <i se reproduc doar cu rol decorativ. R$6& Antic& 8n decoraii mbin armonios ar1itectura cu sculptura !i pictura. 3e a/unge la o mare miestrie, a"$nd n "edere e2periena greco - elenist. 6olosesc cu prec>dere ordinul corintic <i sunt cei cere pun bazele ordinului compozit (o combina;ie =ntre corintic <i ionic). Construc;iile lor au fost g?ndite ca elemente constitutive ale ora<ului, =n func;ie de rela;ia lor cu ansamblul urbanistic. Spre deosebire de greci ei construiesc monumental, pentru a sublinia puterea <i m>re;ia imperiului, pentru a sugera for;> <i stabilitate.si sunt preocupati in mod special de decorarea interioarelor .

13

ELEMENTE DE ARHITECTURA - n$te de cu!s cu!s 7 Ev$luti& &se4&!il$! 0 & 6&te!i&lel$! de c$nst!uctii si st!uctu!il$! de !e4istent& 0 & c$nceptiei sp&ti&le & p!$%!&6el$! de &!5itectu!& si & pl&sticii &!5itectu!&le in pe!i$&d& Evului Mediu 1.-CURT I-TORIC Cre<tinismul p>trunde =n Imperiul &oman =ncep?nd din sec. I d... Constatin cel $are, prin edictul din 111 d..., acord> deplin> libertate de cult cre<tinismului. 3>g?nismul <i noua religie coexist> o perioad>. 3rin edictul din 1C!, Theodosius I a suprimat oficial toate cultele p>g?ne =n favoarea cre<tinismului. 2in ordinul lui sunt distruse multe monumente ale artei p>g?ne. #i4&nt 2up> c>derea Imperiului &oman de #pus (%HI), =mp>ra;ii bizantini r>m?n singurii succesori legitimi. Fn Italia se constituie regatul ostrogot al lui Theodoric (%C1), =n timp ce =n Imperiul de &>s>rit au loc repetate r>scoale populare, iar slavii a:ung p?n> sub zidurile Constantinopolului ('1H). Imperiul 7izantin <i a creat o monarhie absolut> <i o administra;ie puternic centralizat> <i a devenit pentru o perioad> singurul stat civilizat din "uropa "vului $ediu timpuriu. P!e!$6&nic sec + = < 2up> c>derea Imperiului &oman de #pus (%HI d.) nu s au putut forma =n aceast> parte a "uropei, o cultur> <i o art> cu caracter bine definit, o lung> perioad> de timp. 3rin pr>bu<irea imperiului, unitatea economic> <i administrativ> a fost =nlocuit> cu sistemul comunit>;ilor =nchise, izolate. 2iminuarea p?n> aproape de dispari;ie a schimburilor comerciale, urmat> de distrugerea re;elelor de drumuri, a generat declinul ora<elor <i ruralizarea =ntregii societ>;i. #ceast> perioad> de =nceput a "vului $ediu, sec. , 4, este denumit> de istoricii de art> 9 preromanic B. "a a avut un rol de tranzi;ie <i a stabilit o punte =ntre dou> civiliza;ii <i dou> stiluri esen;ial diferite) antichitatea clasic> mediteranean> <i evul mediu romanic <i gotic al "uropei (ccidentale. R$6&nic sec . <I = <II In perioada feudalismului dezvoltat, perioad> =n care rela;iile de produc;ie feudale ating cel mai =nalt stadiu de dezvoltare (sec. 4I 4,) se deosebesc dou> etape de =nflorire artistic>) epoca stilului romanic (sec. 4I 4II) <i epoca stilului gotic (sec. 4II 4,). 3remizele istorice ale momentului sunt urm>toarele) +u mai exista o putere centrala, iar nucleul economic principal este feuda. &egii sunt la r?ndul lor mari feudali, dar de multe ori autoritatea lor este mai mult simbolic>, limit?ndu se =n fapt la propria feud>. (rdinele religioase devin foarte puternice prin re;eaua de m>n>stiri. "le concentreaz> =n m?inile lor tot ce era via;> <i manifestare cultural> =n aceast> vreme. *n element favorizant schimburilor de informa;ii <i comunic>rilor =n general este pelerina:ul. 3elerinii se deplaseaz> =n num>r foarte mare c>tre locurile sfinte, f>c>toare de minuni, travers?nd zone izolate. "i duc de ici colo informa;ii =n toate domeniile, fac cunoscute obiceiuri, favorizeaz> dezvoltarea, progresul. "i traverseaz> $editerana, f>c?nd leg>tura cu marea civiliza;ie bizantin>, =nfloritoare =n acel moment. G$tic sec . <II-<+ Fncep?nd din secolul 4II, statele feudale din apusul "uropei intr> =ntr o relativ> stabilitate politic>. "conomia lor se dezvolt> <i odat> cu ea <i me<te<ugurile <i comer;ul. -a aceasta situa;ie au contribuit, =n bun> m>sur>, leg>turile comerciale cu (rientul, devenite active, ca urmare a cruciadelor. In 6ran;a, Italia, =n regiunea &inului, =n #nglia, /ermania, etc. se dezvolt> ora<ele. "le reu<esc treptat s> ias> de sub dependen;a seniorilor feudali, a:ung?nd chiar <i ora<e state sau republici or><ene<ti. #par breslele me<te<ugarilor, iar =n secolele 4II 8 4III <i 4I, iau fiin;> o seam> de universit>;i) 3alermo, 7ologna, 3arma, 3aris, (xford, 3raga, etc. *n proces specific perioadei gotice a fost cel de unificare par;ial> <i treptat> a feudelor =n autorit>;i teritoriale mai ample, de tip statal. 2e asemenea, papalitatea de;ine o putere 14

suprastatal>, prin organizarea ierarhic> =n monastice.

teritoriu a clerului mirean <i prin re;eaua ordinelor

Ren&ste!e& sec <+-<+II #sist>m =n secolele 4III 8 4I, la apari;ia primelor tipuri de rela;ii capitaliste. Se anun;> astfel declinul feudalismului. 7urghezia (=n formare) <i masele populare, spri:in> regalitatea <i reu<esc s> fr?neze puterea nobilimii. Se consolideaz> monarhia absolut>, apare o evident> preocupare pentru om, o orientare spre o via;> real>, ca expresie a luptei =mpotriva vechilor concep;ii teologice medievale. &ezultatul acestui nou mod de a 9g?ndiB despre om <i natur> se oglinde<te =n art> =n noul 9curentB care apare) R/1A2T/R/A . "ste o 9na<tere din nouB a ceea ce fusese c?ndva idealul antichit>;ii greco romane) cunoa<terea omului, fizic <i moral, =nf>;i<area lui, nu =ntr un mediu abstract, =n afara de timp <i spa;iu, ci =n mediul =ncon:ur>tor, normal, cu toate detaliile lui infinit variate. -eag>nul &ena<terii este IT#-I#. &ena<terea =ncepe =n 6loren;a (sec. 4III 8 4I,). Ideile generoase ale &ena<terii au produs dou> 9stiluriB 8 barocul <i clasicismul 8 cu modalit>;i diferite de exprimare artistic>, dar care au avut ca surs> comun> str>lucitoarea antichitate greco 8 roman>. #&!$cul sec <+II -<+III "ste considerata o perioada ce se desprinde din arta &enasterii tarzii . #rta baroc> a fost sus;inut> de contrareform>, care urm>rea s> men;in> dependen;a maselor de religia catolic>. "l se r>sp?nde<te =n =ntreaga "uropa <i ulterior =n #merica Centrala <i =n #merica de Sud <i chiar =n #sia (6ilipine), evolu?nd <i lu?nd aspectul unor variante locale, p?n> =n secolul 4,III. "l are la baz> tr>s>turile &ena<terii t?rzii ($ichelangelo este unul dintre principalii precursori). 2e<i p>streaz> unele din elementele formale ale &ena<terii se diferen;iaz> prin =nclina;ia spre fastuos, grandios, opulent <i chiar colosal. Cl&sicis6 sec <+II- <+III

$arile ansambluri de palate (ex. ,ersailles, cu gr>dinile sale geometrice), fa;ada de este a 3alatului -uvru, teatrul (deon, 3antheonul sunt modele ale acestui stil devenit predominant. In secolul al 4,II lea se na<te clasicismul francez ca reac;ie =mpotriva barocului italian. "ste o op;iune pentru o arhitectur> clar>, echilibrat>, monumental>, care protesta =mpotriva f>r?mi;>rii plastice <i bog>;iei ornamentale a barocului. 2ar, tot francezii sunt cei care cultiv> luxul, risipa aristocra;iei, frivolitatea stilului rococo rafinat <i decadent. . E+OLUTIA A-E*ARILOR #i4&nt -a =nceput folosesc o legisla;ie urban>, preluat> de la romani <i adaptat> societ>;ii bizantine (reglement>ri privind dreptul de vecin>tate, alinieri, =n>l;imi). *lterior proiectarea urban> a disp>rut. In func;ie de rolul lor, a<ez>rile urbane pot fi =mp>r;ite =n urm>toarele categorii) ora)ul capital , centrul politico administrativ <i religios al =ntregului imperiu, centre administrati(e a limitelor imperiului sau =n zone vulnerabile pentru exercitarea autorit>;ii centrale. *na dintre caracteristicile ora<elor bizantine consta =n e2istena unui nucleu central alctuit din gruparea palat - biseric (reflectare a dualitii puterii). Teritoriul ora<ului bizantin era structurat =n cartiere, av?nd fiecare un centru propriu, care grupa =n :urul bisericii parohiale, acele dot>ri de interes local) <coala, baia public>, hanul, pr>v>lii, etc. Evul Mediu ti6pu!iu In "vul $ediu timpuriu a dominat locuirea rural, =n sate izolate, uneori =nt>rite cu valuri de p>m?nt, palisade sau ziduri. 9 3ra)ele B erau de fapt ni<te incinte =nt>rite, cu cl>diri modeste din materiale precare, adesea din resturi romane, ruine ale unor edificii romane abandonate sau transformate, <i ca unice cl>diri reprezentative, biserica episcopal>, locuin;a episcopului <i a comitelui. #ceste a<ez>ri nu aveau nici o func;ie administrativ> sau economic>. 15

pe!i$&d& R$6&nic& -a sf?r<itul secolului al 4 lea, redresarea economic> <i relativa stabilizare politic>, favorizeaz> dezvoltarea me<te<ugurilor <i a comer;ului. #ceste activit>;i s au concentrat treptat =n aglomerri specializate (burguri), germeni ai "iitoarelor ora!e. "le dominau teritoriul rural =ncon:ur>tor, care reprezenta sursa de hran> <i erau independente sau subordonate regalit>;ii, unor mari seniori sau unei m>n>stiri. Aceste ora!e medie"ale erau centre economice de producie me!te!ugreasc !i sc1imburi comerciale (spre deosebire de cel antic centru administrativ al unui teritoriu, sau de cel prefeudal sediul comi;ial <i episcopal. pe!i$&d& G$tic& (ra<ele perioadei gotice sunt o continuare =n acela<i spa;iu a a<ez>rilor anterioare. #vem de a face, =n mare m>sur>, cu schimbarea mentalit>;ii locuitorilor, =n ceea ce prive<te locuirea (ca grad de confort) <i o cre<tere a preten;iilor cu privire la imaginea cadrului urban. Cre<terea demografic> duce la o extindere a ora<elor, la o supraeta:are a locuin;elor <i apari;ia a noi ziduri fortificate pentru a cuprinde noile dimensiuni ale a<ez>rilor. 7e semnalat apariia pieei ci"ile (zona primriei) !i a pieei religioase (zona bisericii), ca doi poli importani ai esutului urban. Ren&ste!e& In cadrul ora<elor se poate observa o mai vizibil> preocupare pentru spaiul urban, prin apariia unor planuri urbanistice de amena/are a diferitelor localiti ( organizarea de pie;e, accese c>tre cl>diri importante, alinieri ale fa;adelor, prospecte de str>zi, tec.). Scade, =ns>, confortul =n cadrul locuirii, datorit> =nmul;irii, =n general, a popula;iei urbane. ".E+OLUTIA MATERIALELOR DE CON-TRUCTII -I -TRUCTURILOR DE RE*I-TENTA pe!i$&d& #i4&ntin& 6oarte diferite pe =ntinderea =ntregului imperiu) Ridurile, =n general, erau realizate dintr un material de umplutur> (sprturi mari de piatr legate cu mortar de foarte bun calitate, obinut din calcinarea marmorei) , =ntre dou> paramente de piatr>, c>r>mida sau c>r>mida alternat> cu piatr>, care pe timpul execu;iei aveau rolul de cofra:. 3rincipiul structural fundamental aplicat =n arhitectura bizantin> este cel al acoperirii cu sisteme de bol;i <i cupole ale c>ror =mpingeri difuze sunt transmise spre funda;ii, prin intermediul masei zidurilor <i a unor elemente de spri:in izolate st?lpi sau coloane. In structur> reg>sim tipurile principale de arcade, bol;i <i cupole, ca <i derivatele acestora (bol;i =ncruci<ate cu muchii) spri:inite pe pile de zid>rie sau coloane. (roblema dificil a acoperirii unei suprafee ptrate sau poligonale cu o cupol a fost rezol"at prin introducerea (A97A9-8:8) ' !i a -' 4(.) '. 3racticile constructorilor antici au fost reevaluate datorit> unor schimb>ri =n materiale <i =n tehnologia execu;iei . P!e!$6&nic 2eoarece comunica;iile interregionale erau minime (lipsa drumurilor <i a mi:loacelor de transport), materialele utilizate n construcii au fost cele proprii fiecrei regiuni ) lemnul =n zonele nordice <i centrale ale "uropei, piatra brut> sau prelucrat> rudimentar, c>r>mida <i adeseori materiale provenite din ruinele antice. #ceste materiale erau puse =n oper> de c>tre constructori cu foarte pu;ine cuno<tin;e tehnice. "i aveau "agi reminiscene ale cuno!tinelor romane sau copiau modele e2istente, fr a le nelege sensul structural. 1. /lemente de spri4in zidul din c>r>mid> <i piatr> rudimentar prelucrate0 pile de zid>rie masive sau coloane refolosite dinconstruc;iile romanilor, legate prin arcade greoaie, cu traseu semicircular (piatr> sau c>r>mida). %. Acoperi)urile <arpante din lemn (perisabile la foc)0 sisteme de bol;i numai pentru spa;ii mici (abside de altar) sau capele <i baptisterii mai perfec;ionate =n perioada carolingian> (capela de la ##C."+).

16

R$6&nic Tehnicile de execu;ie a zid>riei au =nregistrat un progres =nsemnat ca urmare a perfecionrii uneltelor de tiere a pietrei !i a sporirii cuno!tinelor n domeniul geometriei . Ridul romanic este masiv, continuu, =nt>rit =n numeroase cazuri cu contrafor;i integra;i =n ;es>tura zid>riei, cu goluri foarte pu;ine. 3entru divizarea spa;iilor au fost preferate pile de zid>rie legate cu arcade <i coloane mai fragile pentru deschideri mici (porticele, de exemplu). 3entru acoperirea spa;iilor constructorii folosesc <arpanta de lemn, bol;ile cilindrice simple sau cu arc dublu, cupola sferic> dup> modelul bizantin <i bol;ile =ncruci<ate, care permit deschideri mai mari. 'omanicul, prezint n final, cldiri masi"e, greoaie, cu o "olumetrie fr$miat, n care n general, predomin orizontalul. G$tic In "vul $ediu gotic se folosesc tot materialele cunoscute& piatra, crmida !i lemnul !i tot importana cldirii este cea care dicteaz utilizarea lor . 2iferen;a esen;ial> =ntre arhitectura &omanic> <i /otic> este cea la nivelul structurii. Apare un sistem nou constructi" sc1eletul de piatra cu multe a"anta/e (nlime, ferestre mari, economie de material), n cadrul bisericilor mai ales. 3iatra a fost folosit> mai mult =n construc;iile religioase, de ap>rare <i pentru locuin;ele bogate. Trecerea de la stilul romanic la cel gotic s a f>cut odat> cu inventarea unor noi procedee de construc;ie, legate de faptul c> =mpingerile mari date de bol;ile din ce =n ce mai =nalte, nu puteau fi preluate de elementele de construc;ie existente (zid>rie portant>). +oul element folosit este arcul ogi"al . "l permite ca =mpingerile s> fie suportate =ntr o m>sur> mai mare de arce <i transmise zidurilor =ntr un singur punct, p>r;ile intermediare ale zidurilor, put?nd fi =nl>turate sau permi;?nd acoperirea cu suprafe;e vitrate. ( alt> noutate tehnic> a constituit o realizarea arcului butant 0 adic> a unui arc de spri:in de sine st>t>tor, care transmitea =mpingerea lateral> a bol;ii, direct contraforturilor. 2atorit> acestui nou sistem constructiv, zidurile portante sunt =nlocuite printr un schelet de rezisten;>, iar spa;iile interioare cap>t> o dezvoltare liber> at?t =n =n>l;ime, c?t <i =n ad?ncime, pentru ferestre. Ren&ste!e Se renun;> total la sistemul structural gotic. Coloanele, dup> modelul antic, preiau prin intermediul arcadelor sau antablamentelor, solicit>rile sistemului de =nchidere <i acoperire a spa;iului. #rhitectul 6ilippo 7runelleschi este autorul, la 6loren;a, unei noi cupole cu o structur special, specific rena!terii (7iserica Santa $aria del 6iore). "a este de mari dimensiuni, alc>tuita din sectoare (felii), care spri:in> pe un tambur cilindric sau prismatic <i care are =n v?rf o mic> turl> numit> lanternou pentru lumin> natural>. In cadrul construc;iilor se poate sesiza clar =n aspectul lor exterior, structura. ;idurile au o form simpl, iar liniile orizontale !i "erticale ale faadelor, subliniaz sc1eletul construciei. Se folose<te tavanul simplu, ob;inut din reazemul pe grinzi <i decorat =n sistemul casetat sau bolta =n leag>n (semicilindric>). &eapare frontonul <i antablamentul din cauza utiliz>rii coloanelor. Se folose<te mult arcul spri:init pe coloane <i repetat, form?nd portice <i =nchiz?nd logii. 7. E+OLUTIA PROGRAMELOR DE ARHITECTURA #i4&nt 3rograme prioritare) palate imperiale (puine, dar tratate cu somptuozitate) !i cldiri de cult. *n interes sc>zut fa;> de programe urbane ca) hanuri, construc;ii comerciale, b>i publice. *nele dintre func;iunile cu caracter social sau cultural <coli, biblioteci, spitale au fost preluate de m>n>stiri (situa;ie frecvent> =n "vul $ediu). )ocuina 2iferit> =n func;ie de pozi;ia social>. =n general pr>v>lia atelier situat> la parter, cu locuirea <i dependin;ele la nivele superioare. 2e multe ori, eta:ele erau scoase =n consol>,

17

eventual cu balcoane pentru c?<tigul de spa;iu. #ceea<i form> de locuire, dar cu o mare sal> acoperit> cu bol;i sau cupole, cu logii sau portice spre fa;ad> ilustra un statut social superior. (alatul 6unc;iunea sa este complex>, av?nd pe l?ng> locuire, func;ia de reprezentare, administrativ> <i economic>. In cadrul lui s a exagerat func;ia de reprezentare prin crearea de spa;ii speciale destinate protocolului oriental foarte complicat. 6iserica Se constat> o concentrare a interesului c>tre programele destinate practicilor <i vie;ii religioase. #ceste spa;ii au suferit schimb>ri =n func;ie de concep;iile <i dogmele teologice <i de modific>rile survenite =n schimbarea ritualului. 7iserica bizantin> (ortodox>) este 9 un alt cer pe pm5nt B. &itualul se desf><oar> =n naos, spa;iu desp>r;it de altar prin iconostasis (catapeteasma), accesul =n biseric> f>c?ndu se prin zona pronaosului, eventual prev>zut cu un portic. P!e!$6&nic )ocuirea locuin;e ce oglindeau ierarhia social>, de la colibe (semi=ngropate sau de suprafa;>), la ferm> (apar;inea seniorului <i grupa mai multe func;iuni W locuire, func;iuni economice <i uneori religioase), p?n> la palat, unde sunt amplificate spa;iile de reprezentare) sala tronului, sala de primire <i adunare <i spa;iul de cult capela. 4nstirea # a fost organizat> conform regulilor ordinelor monahale, care obligau la recluziune, activit>;i spirituale <i economice, =ndeplinirea unor =ndatoriri fa;> de laici (=ngri:irea bolnavilor, g>zduirea pelerinilor, hrana s>racilor, =nv>;>m?nt teologic). 6iserica cre<tinismul occidental, spre deosebire de cel r>s>ritean, a optat =nc> din primele sale secole pentru configura;ia spa;ial> bazilical>, ca fiind =n concordan;> cu esen;a ritualului <i a ideii despre biseric>. Spa;iul de cult a suportat modific>ri <i adapt>ri, odat> cu schimbarea desf><ur>rii ritualului. R$6&nic In aceast> perioad> comanda social> limiteaz> un num>r restr?ns de programe) locuine, castelul, edificiul de cult, primrii, cldiri pentru comer !i me!te!uguri, c$t !i cetile cu rol de aprare. )ocuinele sunt rurale <i urbane <i difer> =n func;ie de statutul social al proprietarului. "xistau minime preocup>ri pentru confort <i mobilare, se =nc>lzeau cu vetre mobile, lipsesc dot>rile elementare de ap> <i canalizare <i nu se utiliza =nchiderea ferestrelor cu geamuri. "xistau locuin;e negustore<ti sau locuin;e fortificate (tip turn =n Italia). 1. Castelul regal sau feudal , o re<edin;> fortificat> pentru a domina teritoriul feudei. "l cuprinde, pe l?ng> dispozitivele de ap>rare utilizate <i la cet>;i, zona de locuire a seniorului <i familiei sale, anexe gospod>re<ti <i frecvent, spa;ii pentru ad>postirea popula;iei din zona =n caz de pericol. %. Cetatea sau citadela cu scop prevalent militar, de control al unui teritoriu, de atac =n strategia r>zboiului. "a ad>poste<te garnizoana <i aici se depoziteaz> arsenalul. 6unc;ia de locuire este subordonat> celei militare. '. +ortificaiile urbane pentru protec;ia comunit>;ii Ar1itectura religioas #ctivitatea religioas> <i via;a spiritual> =n perioada romanic> a fost concentrat> =n m>n>stiri, ca <i =n perioada antecedent> (preromanic>). 7iserica este g?ndit> ca un spa;iu de adunare a comunit>;ii (laice sau monahale), loc de pelerina: <i de practicare a cultului relicvelor, un ritual fastuos cu numero<i ofician;i <i coruri. Se utilizeaz> tipul bazilical de biseric> de mari dimensiuni sau tipul central pentru capele. Cldiri publice #u ap>rut programe noi de arhitectur> din cauza apari;iei unor organisme de conducere a colectivit>;ii) consiliile comunale <i mai apoi, asocia;iile profesionale (bresle, ghilde, corpora;ii). #par prim>riile.

18

G$tic Ca programe prioritare r>m?n cel religios !i cel de aprare. <n mediul or!enesc apar programe noi specifice& uni"ersitile independente de mnstiri, case ale breslelor, atelierele me!te!ugre!ti, 1alele comerciale, spitalele. )ocuinele S au diversificat <i au evoluat ca grad de confort. Spre sfarsitul /oticului apare c>minul (<emineul), care =nlocuie<te vatra mobil>. "xist> locuin;e urbane de mas> (modeste), locuin;a negustorului bogat <i palatul or><enesc (inspirat din castelul extraurban). Ar1itectura religioas $omentul care ilustreaz> cel mai bine noua etap> de dezvoltare a societ>;ii feudale este catedrala (bisericile sunt numite catedrale sau domuri, c?nd sunt sedii de episcopate). Spre deosebire de bisericile romanice, care erau ridicate de preferin;> =n locuri izolate, singuratice, =n complexe m>n>stire<ti, catedralele gotice erau construite =n ora<e <i formau, prin m>re;ia <i bog>;ia lor, gloria <i m?ndria acestora. 2atorit> noii structuri cu arce =n ogiv> catedralele gotice cap>t> o m>re;ie impresionant> minat> de) deterspa;iul imens al interiorului (structura permite =n>l;imi mari)0 liniile ascendente verticale care predomin> interiorul sc>ldat =n lumin>. Ar1itectura de aprare Se fac unele perfec;ion>ri =n secolul al 4, lea din cauza extinderii artileriei ca tehnic> de lupt>. <ncep$nd ns din secolul al =8:-lea, alturi de gri/a pentru aprare, apar !i preocuprile de confort. In secolul al 4, lea se ridic> numeroase construc;ii civile de c>tre noua for;> a ora<elor, burghezia, ca o expresie a puterii ei. #stfel apar prim>riile, palatele de :usti;ie, case de burghezi boga;i, etc. Ren&ste!e Fn aceasta perioada ia o mai mare amploare ar1itectura laic. Apare ca nou program de ar1itectur - palatul or!enesc, ca re!edina urban a pturii bogate. "le sunt organizate =n :urul unei cur;i interioare, curte =ncon:urat> de arcade, care formeaz> galerii perimetrale. Sunt structurate pe un parter, cu dou> eta:e (=n general) <i sunt aliniate la frontonul str>zii. *nele au un parter mai bine organizat pentru ap>rare (ferestre mici, deschideri pu;ine) din cauza eventualelor atacuri). #ceste palate nu sunt prea mari ca dimensiuni, iar eta:ele au o =n>l;ime mic>. 8n cadrul ar1itecturii religioase se contureaz un nou tip de biserici, de mari dimensiuni, caracterizat prin prezena unei cupole importante !i cu un interior bogat ornamentat. PLA-TICA ARHITECTURALA #i4&nt mare preocupare pentru spaiul interior, o economie de mi/loace pentru tratarea faadelor. 3aramentul ca unic decor datorit> diferen;elor cromatice <i texturilor diferite ale materialelor folosite (c>r>mida <i piatra).3redomina decorul interior cu mozaicuri . 6erestre =nguste cu arcade semicirculare (bifore sau trifore cu arcadele separate de coloane ). Turlele sunt caracteristice, porticele cu arcade, coloanele cu capiteluri diferite ca form> <i decora;ii. Sunt refuzate decorurile antice ca fiind pagane . P!e!$6&nic 3e folosesc, rudimentar, forme ale decoraiilor antice& frize, ancadramente, coloane, inabil copiate sau reutilizate. 2ispare ideea de ordin (ca =ntreg structural <i decorativ), elementele decorative fiind plasate =nt?mpl>tor. '. #rta preromanic> este rezultatul =mbin>rii culturii popoarelor sub:ugate de romani, cu influen;ele 9barbarilorB, care au cotropit imperiul <i cu influen;a civiliza;iilor din bazinul r>s>ritean al $editeranei, pe un fond al artei paleocre<tine.

19

In feudalismul timpuriu, activitatea artistic> se desf><oar> =ntr un ritm lent. Fn timpul migra;iunii popoarelor, multe secrete ale artei antice au fost pierdute, astfel =nc?t me<terii <i arhitec;ii evului mediu au trebuit s> g>seasc> solutii noi, at?t =n construc;ie, c?t <i =n ornamenta;ie. 3rogresul a fost lent dar, p?n> la urm>, vechea art> roman> a fost =nlocuit> cu o noua art>, proprie noii epoci istorice) arta romanic>. R$6&nic 2in cauza absen;ei unor canoane, romanicul prezint o mare "arietate de faade cu decoraii foarte diferite de la o !coal regional la alta !i uneori, n mod surprinztor, de la o construcie la alta n cadrul aceleia!i !coli. 3ortalurile (intr>rile), ferestrele <i arcadele sunt =n general deschideri =n zid>rie, acoperite cu un arc =n plin centru (semicirculare). Sculptura figurativ> sau ornamental> intervine cu o mare pondere =n plastica arhitectural>. Tematica sculpturii este o traducere =n imagini concrete a teologiei evului mediu romanic.2in cauza lipsei de comunicare intre regiunile "uropei au existat realizari foarte diferite din punct de vedere plastic si volumetric , deci ni<te <coli regionale, cu diferite raze de ac;iune.3lastica arhitecturala &omanica nu este o plastica unitara. #rta romanic> este cunoscut> =n istorie ca prima etap> clar> <i cu o puternic> originalitate, care se dezvolt> =n "uropa de #pus dup> c>derea Imperiului &oman.
G$tic 6a;adele catedralei con;in elemente caracteristice stilului gotic) ferestrele colorate, lucrate din buci de sticl mbinate ("itralii), rozeta (fereastra rotund a!ezat deasupra intrrii), portalurile (intrrile) sub forma unui arc ogi"al bogat decorate cu basoreliefuri !i statui, oferind imaginea unei dantelrii din piatr. /oticul se naste in 6ranta , dar o data cu dezvoltarea ora<elor <i cu transform>rile social 8 economice care au loc =n #pusul "uropei, =ntre secolele 4III 8 4,, apar <i =n alte ;>ri, =n afar> de 6ran;a, =nsemnate monumente de art> gotic>. In Italia, predomin> =n acest timp tradi;ia greco 8 roman>, cu preferin;> pentru linia orizontal>. #ici goticul p>trunde mai pu;in. #rhitectura civil> este ilustrat> de palate comunale, care anun;> arhitectura &ena<terii. Stilul gotic, s pre deosebire de cel romanic este mult mai unitar, nu are "ariaii care s-l diferenieze n !coli regionale. Aceasta, deoarece lucrtorii specializai ai unui !antier alctuiesc o lo/ (asociaie profesional cu un statut menit s le apere drepturile !i s prote/eze secretele meseriei) legat prin obligaii contractuale numai de municipalitatea care i-a anga/at. Aceste ec1ipe de zidari liberi (franc-macons) circulau din loc n loc !i ei au asigurat internaionalizarea goticului.

Ren&ste!e& Se renun;> total la sistemul decorativ gotic. #par coloanele , se refolosesc ordinele decorative antice , originale , doric , ionic si corintic respectandu se cu strictete , cel putin la inceputul perioadei , modelul antic . Se refolosesc arcadele sau antablamentele in sistemului de =nchidere <i acoperire a spa;iului.

Construc;iile, =n general, sunt de dimensiuni importante, cu mai multe nivele (cel mai fastuos decorat fiind primul eta:), cu plafoane ornamentate cu stucaturi, parchete pre;ioase, oglinzi. 6a;adele sunt ritmate vertical cu pila<tri, axul intr>rii prezint> logii, rez>lituri, balcoane, sc>ri monumentale, fiind adesea terminat cu frontoane. Spre sfarsitul renasterii si mai ales in &enasterea 6ranceza si in 7aroc apar acoperi<urile =nalte, str>punse de lucarne, care au adesea la baz> <iruri de statui reprezent?nd, de regul>, zeit>;i. #pare <i cupola ovoidal> realizat> din 9feliiB cu extradosul puternic marcat de nervuri <i terminat cu un lanternou. &eapare frontonul <i antablamentul din cauza utiliz>rii coloanelor. Se folose<te mult arcul spri:init pe coloane <i repetat, form?nd portice <i =nchiz?nd logii. &eapare sculptura ca arta de sine statatoare , se stabilesc regulile de reprezentare a perspectivei libere si apare pictura in ulei pe panza.

20

21

ELEMENTE DE ARHITECTURA A!5itectu!& sec$lului <+III -<I< - <<- <<I -n$te de cu!s cu!s A 9. C)A38C834 -a =nceputul secolului 4,III este r?ndul burgheziei franceze (ridicat> dup> revolu;ia din 1HDC) s> condamne fastul aristocra;iei <i s> <i doreasc> o arhitectur> sever> solemn> <i greoaie (inspirat> iar><i din arhitectura /reciei sau a &omei republicane 8 9mama revolu;ieiB), care s> 9=mbraceB edificiile publice ale noii puteri =n ascensiune. "l impunea respect, confirma soliditatea <i permanen;a noilor institu;ii. Se instaura o neputin;> creatoare izvor?t> din credin;a c> perfec;iunea atins> de operele antice nu mai putea fi =ntrecut>. -ipsite de logica constructiv>, de func;ionalitate, de ra;iune utilitar> <i eficien;> economic>, folosind colonadele ca 9=mbr>c>minte universal>B pentru orice fel de edificiu, noile monumente erau primele exemple ale unei arhitecturi de parad>, care avea s> domine tot secolul. "ste un nou clasicism (neoclasicismul), care =<i g>sise o surs> de inspira;ie inepuizabil> =n monumentele antice proasp>t descoperite, scoase din cenu<> =n 1H1D 8 1H%D (ora<ele .erculanum <i 3ompei). A'>8-.C-,'A n 3.C ),) =8= 5 ==

-a =nceputul sec. 4I4, arhitectura =<i dovede<te neputin;a de a mai crea opere originale, refuz?nd s> mearg> pas =n pas cu tehnica epocii. Fn acest moment c?nd o revolu;ie tehnica f>r> precedent transform> societatea din temelie, arhitectura r>m?ne conservatoare, inert>, supus> dogmelor celui mai plat academism sau celui mai absurd eclectism. 7urghezia =nsc>unat> la conducere este tot mai bogat> <i mai puternic> <i =nlocuie<te aristocra;ia. "a prinde gustul luxului <i =ncepe s> admire ceea ce alt>dat> critica cu asprime. -ipsit> de rafinamentul aristocratic, noua clas> =<i creeaz> un stil pe m>sur>, din ce =n ce mai pompos, mai opulent, mai =nc>rcat. Condu<i de o #cademie dogmatic>, forma;i =ntr o <coal> de art> rupt> de via;> <i de realitate, arhitec;ii se compl>ceau =ntr o total> lips> de principii. "i se mul;umeau s> copieze forme n>scute din necesit>;i <i tehnici demult disp>rute. +eoclasicismul se transforma =n "C-"CTIS$, o copiere a tuturor stilurilor. 3-8),) .C).C-8C #rhitec;ii la mod> f>ceau 9stilB la comand>, prezent?nd pentru aceea<i cl>dire fa;ade gotice, clasice sau rena<tere, la alegere. Treptat, arhitectul se trasform> =n mod exclusiv =ntr un artist, uit?nd c> la origini, sarcina sa fusese de arhi 8 teGton, adic> de prim 8 constructor. #stfel "C-"TIS$*- cucere<te =ntreaga lume. "l devine un 9stilB interna;ional <i se instaureaz> din "uropa <i #merica p?n> =n India. $arile capitale, =n plin> expansiune, se umplu de colonade, cupole <i frontoane0 tone de piatr> iau forme lipsite de ra;iune, logic> <i sensibilitate, devenind decoruri teatrale, f>r> via;>. Totul era pompos <i grandilocvent. Ins> progresul tehnic a :ucat un mare rol =n dezvoltarea <i diversificarea construc;iilor. #u ap>rut noi programe inexistente =n trecut) cl>dirile industriale cu anexele lor, tunelurile de mari lungimi, podurile feroviare <i numeroase alte tipuri de construc;ie. #pari;ia unor noi materiale de construc;ii, legate de dezvoltarea intensiv> a metalurgiei, iar dup> 1DIE a betonului si apoi a betonului armat, a contribuit de asemenea, la conceperea <i proiectarea unor noi forme <i structuri constructive care necesitau alte mi:loace de exprimare artistic>. $aterialele de constructe tradi;ionale, piatra, c>r>mida, ca <i vechile sisteme de execu;ie se bazau, =n special, pe masa materialului, pus =n lucrare =n cantit>;i mari, put?nd rezista astfel diverselor eforturi. Fn felul acesta se realizau =ns> construc;ii masive, grele <i costisitoare, necorespunz>toare pentru noua societate industrializat>. Inginerii epocii erau mult superiori arhitec;ilor eclectici. "i nu aveau putin;a s> fac> art>, ci s> rezolve perfect problemele utilitare ridicate de o societate =n plin> industrializare.

22

Tocmai aceast> lips> de 9art>B 8 arta =n;eleas> =n accep;iunea academica f>cea ca uimitoarele lor construc;ii s> aib> gra;ia <i elegan;a fireasc> a structurilor naturale. #rhitec;ii nu vedeau =n fier dec?t un material care putea fi folosit =n =nlocuirea lemnului, pentru m>rirea rezisten;ei <i a deschiderilor, dar nicidecum pentru a crea o arhitectur>. $a:oritatea arhitec;ilor erau =nc> 9sclaviiB sistemului de dogme clasice, ei tr>iau =ntr un univers de forme istorice <i nu <tiau s> deduc> din noile tehnici <i materiale, forme noi. Cele dou> materiale furnizate de industrie, fierul <i sticla, reu<esc s> schimbe total arhitectura =n primele decenii ale secolului 4I4. A'>8-.C-,'A 4.-A),'*8CA #pare 9#&.IT"CT*&# 2" 6I"&B 8 care revolu;ioneaz> ideile despre estetic <i func;ional de p?n> acum. In 1D'1, la -ondra, cu ocazia "xpozi;iei *niversale este ridicat> o construc;ie uria<> (H!.EEE mp) din fier <i sticl>, denumit> de contemporani 3alatul de Cristal. "ste un moment de cotitur> =n arhitectur>. $ulte cl>diri de acest fel apar at?t =n "uropa, c?t <i =n #merica. 2ar, incendiul din Chicago din 1DH1, demonstreaz> 9fragilitateaB metalului =n fa;a focului. Se na<te ideea prote:>rii lui. In 1DD1 se ridic> primul zg?rie nor american, 9.ome InsuranceB, o cl>dire cu 1E eta:e, folosind o structur> de fier, prote:at> de zid>rie, cu o fa;ad> f>r> rol portant ( cu ferestre foarte multe <i de mari dimensiuni).#ceste in>l;imi au fost posibile datorit> aparitiei liftului electricsi si a abunden;ei explozive a o;elului . ?C A)A 789 C>8CA* $archeaz> =nceputul <colii ra;ionaliste americane denumit> mai t?rziu ;c$&l& de l& C5ic&%$ (1BBC) . #par astfel primele cl>diri, lipsite de decora;ii inutile, cu un aspect, considerat de unii X industrial.S a facut astfel trecerea de la construc;ii din zid>rie la structuri cu arm>tura din o;el . &eac;ia europenilor este destul de prompt>, ea apare ca o 9lupt>B =mpotriva industrializ>rii, a uniformiz>rii 8 noul 9stilB #&T +(*,"#*. A'- 9 ,:.A, In noua arhitectur> a curentului #rt +ouveau, predomin> decora;ia specific> floral>, executat> cu mi:loace artizanale. "ste o re=ntoarcere la natur>, o fug> din fa;a realit>;ii industriale, o retragere =ntr un univers idilic, mic burghez al sf?r<itului de secol. *n alt material, care pe l?ng> fier <i sticl>, schimb> =ntr o anumit> perioad> mentalitatea constructorilor <i arhitec;ilor este betonul armat. "l apare =n 1DIE, dar mul;i ani nu este folosit la adev>rata lui valoare. #bia =n 1CCE au =nceput s> fie sesizate posibilit>;ile lui. +oul material era ieftin <i eficient, rezistent la foc <i rugin>, putea lua orice form> <i =ntrecea =n rezisten;> materialele naturale curente.

A'>8-.C-,'A 4 7.'9A Se na<te o arhitectur> nou>, f>r> elemente inutile, f>r> nici o concesie f>cut> decorativismului, f>r> nici o masc> =n fa;a structurii de beton l>sat> aparent>, o arhitectur> =ntr un stil geometric, 9cubistB, cum nu se mai v>zuse p?n> atunci. Intr un interval relativ scurt, g?ndirea arhitectural> realizase o cotitur> decisiv>, menit> s o =ndrepte pe f>ga<ul #&.IT"CT*&II $(2"&+". 2ac> <tiin;a, tehnica <i realiz>rile inginere<ti au :ucat un rol important =n formarea teoriilor ra;ionaliste =nc> de la =nceputul secolului 44, noile curente artistice <i noile concep;ii estetice =ncepeau la r?ndul lor, s> exercite o puternic> influen;> asupra g?ndirii plastice arhitecturale.

23

#par orient>ri noi, influen;ate de avangarda artistic>. .2presionismul 8 s a reflectat puternic =n arhitectura german> din anii O!E <i O1E, manifest?ndu se prin gustul pentru formele organice <i efectele picturale, precum <i prin refuzul tradi;iei clasice <i a tendin;elor eclectice. =n Spania 8 #+T(+I /#*2I 8 o exagerare a expresivit>;ii. Cubismul =mprumut> doctrina curentului artistic cu acela<i nume. (urismul =nsemn> eliberarea de orice decorativism, de orice fantezii pentru a reda obiectele =n toat> simplitatea formelor primare, exprim?nd esen;a realit>;ii. 9eoplasticismul 8 total> abstractizare, autonomia formelor pure. Constructi"ismul rus 8 =ncercarea de a crea noi forme spa;iale dominate de tehnicism. #ceste noi orient>ri au loc =n :urul anilor O!E <i sunt extrem de fertile pentru g?ndirea arhitectural>, aduc?nd o contribu;ie important> la definirea limba:ului plastic al arhitecturii moderne. In perioada interbelic>, ideea fundamental> care s a aflat la baza oric>rei forme de expresie arhitectural> este ideea func;ionalismului. +uncionalismul ( 1C!C) 8 arhitectura trebuie s> corespund> func;iilor pe care le ad>poste<te, dar nu trebuie s> piard> din vedere idealul estetic. 3-8),) 89-.'9A-8 9A) Ra%ionalismul sau .TILUL I1T/R1ATI31AL (1C1! 8 1C'I) 8 o unitate de expresie =n toat> "uropa <i peste ocean (noi tehnologii, beton, metal <i sticl>, pere;i cortin>, structuri pe cadre, partere libere, acoperi<uri =n terase, reluarea formelor pure). 2up> anii O'E, oricare era denumirea sub care se ascundea 8 aceea de 9 stil interna%ional B, 9 func%ionalism B, 9 ra%ionalism B, arhitectura modern> s a bucurat din acest moment de o apreciere unanim>. In deceniile patru <i cinci, apar forme arhitecturale noi, dictate de noi structuri imaginate de ingineri. 3osibilitatea acoperirii suprafe;elor foarte mari cu (A9;. 3,6-8'8 din beton armat, creeaz> o arhitectur> de o volumetrie special> (ing. 3I"& -*I/I +"&,I). A'>8-.C-,'A ( 3- 4 7.'9A Intre anii 1C'I 8 1CCE predomin> curentul 3(ST $(2"&+. #rhitec;ii se opun uniformiz>rii <i lupt> pentru deta<area elementului individual. "i sus;in c> orice edificiu trebuie s> aib> un element particular, unic (ideea de arhitectur> semnal). In anii ODE, apare ideea de arhitectur> >8*>5-.>9 ) *@. Se construiesc cl>diri cu tehnologii foarte avansate, cu echipamente speciale, materiale noi 8 cl>diri inteligente 8 dotate cu tot ce este necesar pentru a ad>posti tehnica =nalt>, transmisiuni, informatic>, etc. A'>8-.C-,'A 7.C 93-',C-8:83-A , contemporan nou>, este rezultatul imagin>rii unor elemente geometrice care se descompun <i se reasambleaz> dup> alte legi compozi;ionale.

A'>8-.C-,'A 48984A)83-A , evitarea decoratiilor si detaliilor inutile ..simplitate si riguare . Sf?r<itul secolului se caracterizeaz> printr o lips> de uniformitate stilistic>. #sist>m la dezvoltarea unei A'>8-.C-,'8 7. A,- ' $arii arhitec;i creeaz> o arhitectur> foarte personal>, a:uta;i fiind de o tehnic> deosebit> <i de materiale foarte diverse <i foarte performante.

24

ELEMENTE DE ARHITECTURA A!5itectu!& pe te!it$!iul t&!ii n$&st!e = n$te de cu!s cu!s D #rhitectura din zona noastra a suferit modificari in urma influentelor primite din partea civilizatiilor cu care a venit in contact . /recii au sosit primii in zona $arii +egre si au infiintat cetatile lor . 3e teritoriul &omaniei se gasesc insa monumente de arhitectura incepand cu civilizatia geto dacica . A!5itectu!& %et$ = d&cic& ( sec + iH = I dH ) din a doua epoca afierului ( 7urebista si 2ecebal ultimii conducatori daci ) In aceasta perioada s au construit ) -cet&ti ( in muntii (rastiei la /radiste, 7lidaru , Costesti , resedinte ale capeteniilor si rol de aparare ) Sarmisegetusa , resedinta statului 2ac. -s&nctu&!e ( ci!cul&!e 0 !ect&n%ul&!e 0 ..G!&diste& Muncelului 0 Muntele -&c!u &l dcil$! ) -l$cuinte C$l$ni4&!e& %!e&c& ( sec .+IIiH- I dH ) Cetatile .istria , Tomis si Ualatis au fost gandite conform principiilor grecesti de arhitectura , arhaica , clasica , elenistica Cuce!i!e& R$6&n& ( sec I dH = III dH ) -cet&ti = *lpia Traiana Sarmisegetusa -p&l&te 3alatul #ugustalilor - te6ple ( templul Reitei +emesis ) -6$nu6ente 8 Tropaeum Traiani - te!6e 0 b&silici 0 &6'ite&t!e D. In'luente bi4&ntine ( sec III -+II) 3e teritoriul nostru se gasesc marturii ale influentei arhitecturii bizantine ( bazilici crestine ) si arhitectura religioasa cu puternice caracteristici ale acestei perioade . ARHITECTURA POPULARA ( o prezenta permanenta in arhitectura romaneasca ) Importante sunt materialele si tehnicile de constructii legate de mediul geografic incon:urator . 2etaliile caracteristice se pastreaza si in arhitectura culta . 3rogramele de arhitectura 8 locuinte , gospodarii , biserici din lemn , anexe gospodaresti , fierarii , ateliere , mori . ARHITECTURA MEDIE+ALA ( sec < = <+III ) In epoca medievala , arhitectura de pe teritoriul nostru , se diferentiaza ca stil functie de zona teritoriala in care se gaseste . #stfel vom intalni o arhitectura a Transilvaniei , a Tarii &omanesti si a $oldovei , diferite una de alta . #ceste diferente se vor estompa odata cu primele manifestari de unire a celor trei Tari &omane . ARHITECTURA IN TRAN-IL+ANIA

I. 6eudalismul timpuriu (4 4II) arhitectura constructiilor de aparare din lemn si piatra , atacuri ale regatului feudal $aghiar . ...colonizare cu sasi si secui H. 6eudalismul dezvoltat ( sec 4II 4,II ) in'luente &le &!tei R$6&nice se ridica cladiri de aparare si monumente religioase ( biserica de la 2ensus , Streiu , #lba Iulia ) in'luente &le &!tei G$tice = biserici ( 7iserica +eagra , ) cetati ( Sibiu , 7rasov , Sighisoara ) cetati taranesti ( &upea , Codlea , ) primarii ( Sibiu , 7rasov , Sighisoara ) - in'luent& &!tei Ren&ste!ii - ( sec 4, 8 4,I ) $atei Corvin aduce maestrii italieni 8 cetati ( se modernizeaza conform noilor tehnici de lupta ) castele ( apar castele confortabile , #lba Iulia , .unedoara , Cris , 6agaras ) 25

- in'luent& b&!$c& = (sec 4,III) palatul 7ruGenthal Sibiu

ARHITECTURA IN TARA ROMANEA-CA In aceasta zona arhitectura a fost influentata de &!t& p$pul&!& 0 &!t& #i4&ntin& si &!t& R$6&nic& +u avem influente din perioada /otica . Se construiesc cetati si curti domnesti ( Curtea dec #rges , Targoviste ) biserici cu puternice influente slavo 8 bizantine ...randuri de bolovani si caramizi , turle robuste , acoperisuri mai plate ..Sf +icolae domnesc la Curtea de #rges , Tismana , Cozia , Cotmeana in'luent& Ren&ste!ii ( sec 4,II ) 8 aparitia stilului #!&nc$venesc inlocuirea palatelor feudale cu palate de influenta renascentista 8( palatul $ogosoaia ) biserici ($itropolia ) manastirea .urezu 8 case domnesti (3alatul $itropoliei ) locuinte fortificate culele ( program specific $unteniei )

" . ARHITECTURA IN MOLDO+A $oldova a avut legaturi cu Transilvania mai stranse decat $untenia . #rhitectura imbina &!t& p$pul&!& 0 cu &!t& #i4&ntin& si cu &!t& G$tic& . Se construiesc 8 cetati ( Suceava , +eamt , Siret , Chilia ) biserici ( &adauti , Suceava , #rbore , 3iatra +eamt , .umor ) manastiri ( +eamt , 7istrita , $oldovita , 3robota , ,oronet , 3utna , ) sec <+I = <+II = in'luente !en&scentiste si b&!$ce ( biserica /olia , Trei Ierarhi ) Incepand cu sec 4,III se sesizeaza o contopire a celor doua tipuri de arhitectura din $oldova si Tara &omaneasca EPOCA MODERNA ( sfarsitul sec 4,III 8 sec 4I4 8 inceputul sec 44 ) "ste momentul in care se marcheaza ruptura cu traditia . 2upa inlaturarea regimului fanariot se produce o orientare spre arhitectura altor tari "uropene vestice . CLA-ICI-MUL Interpreteaza elementele arhitecturii clasice ( greco 8 romane ) si se bazeaza pe simplitate si sobrietate . 3rimul arhitect diplomat roman #lexandru (rascu ( 1D1H 8 1DC% ) si un ultim reprezentant al clasicismului . ( cladirea *niversitatatii 7ucuresti , .otel 7ulevard ) . In 1D%D devine arhitectul sef al capitalei . ARHITECTURA ECLECTICA "ste adusa de arhitectii francezi . In aceasta perioada se construiesc cele mai reprezentative cladiri ale 7ucurestiului , replica a edificiilor pariziene . ( 1DD' 7anca +ationala , , 1DDI #teneul &oman , 3alatul 5ustitiei , C.".C. ul , 7iblioteca Centrala *niversitara , Cazinoul Constanta X ) #ceste cladiri , sunt comparabile cu cele din occident din aceasi perioada . Sunt de calitate deoarecec sunt ferite de exagerarile eclectismului din alte zone . #cest stil creeaza o arhitectura straina de spiritualitatea romaneasca . "ste momentul in care au intervenit arhitectii romani tineri din noua generatie scolita la 3aris si 7erlin . Se formeaza un grup de de arhitecti care promoveaza un nou stil inspirat din arhitectura traditionala romaneasca . Initiatorul este arhitectul Ion $incu creatorul unui curent +eoromanesc . ION MINCU -I -COALA NATIONALA DE ARHITECTURA #rhitectul Ion $incu( studiaza la 3aris ) construieste in anul 1DD% Casa -ahovari prima lucrare care revolutioneaza arhitectura romaneasca . "ste o intoarcere la arhitectura traditionala romaneasca cu puternice influente din arhitectura populara . "ste o forma de negare a eclectismului si academismului si o cautare de innoire . Se formeaza un nou stil un stil propriu romanesc , denumit #rhitectura +eoromaneasca , promovat de tinerii arhitecti romani , dornici de a stavili influentele vestice . Caracteristici ) apar pridvoare , logii,ancadramente la ferestre si usi , braie orizontale , registre orizontale si verticale , influente din arhitectura 7rancoveneasca , exista o tendinta de monumental , pastrand totusi scara cladirii raportata la om . #rhitecti ce promoveaza noul curent ) 26

Ion $incu ( Casa -ahovarV , 7ufetul de la sosea , Scoala Centrala de 6ete .) 3etre #ntonescu ( 3rimaria sect 1 , 3rimaria Craiova , #rcul de Triumf ) /rigore Cerchez , Cristofi Cerchez ( ,ila $inovici , Institutul de #rhitectura ) +icolae /hica 7udesti 1CE% 8 ia fiinta Scoala Superioara de #rhitectura In timp , #rhitectura +eoromaneasca suprasolicita vocabularul formal 8 apar exagerari nedorite care deviaza stilul si de aceea se tinde spre arhitectura moderna . ARHITECTURA MODERNA Cuprinde perioada interbelica . "ste o aliniere la stilul european al epocii . Se tinde catre Stilul International , inspirat din arhitectura "uropei si a #mericii . Constructii ) toate blocurile moderne de pe 7dul $agheru #rhitecti ) .oria Creanga ( blocul 3atria , *nic , .otel Carpati 8 7rasov ) $arcel Incu ( locuinte ) , (ctav 2oicescu ( (pera &omana ) , 2uliu $arcu ( 3alatul ,ictoria ) ARHITECTURA -OCIALI-TA Se intalnesc in cadrul ei influente initiale ale arhitecturii sovietice apoi , in masura in care statul socialist a permis au patruns si influente ale arhitecturii vestice . #ceasta perioada se caracterizeaza prin btr o lipsa a tehnologiilor moderne de constructii , mai ales in perioada de sfarsit a ei cand linia oficiala impusa prin dictatura , a facut ca foarte putine cladiri sa aiba o valoare arhitecturala certa . #u existat arhitecti care au reusit sa se incadreze in stilul general al epocii si sa consrtruiasca edificii reprezentative , in aceste conditii . #rhitectii , $aicu , 2oicescu , #lifanti , 6ilipeanu , 2amian .. ARHITECTURA CONTEMPORANA Incearca sa recupereze anii pierduti in perioada comunista , prin alinierea la tehnologiile noi , pentru a reveni la o arhitectura practicata pe plan international . "xista aceeasi tendinta a prezentei de arhitecturii de autor , remarcandu se arhitecti tineri de mare talent creatori a unor cladiri ce pot fi comparate cu realizarile contemporane .

27