AUGUST

Apicult ura ^ a nRomania

Revisd lunar3 de schimb de experient.3 $i tndrumare metodologid apicols editat5 de Asociatia Crescitorilor de Albine din Republica Socialid Romania

I
1

CUPRINS
Sairbatoarea elibersrii patriei noastre : 23 August 1944 V. ALEXANDRU : Cea mai important5 lucrare d e sezon asigurarea rezervelor necesare unei bune iernari a familiilor de alhine V. VASILACHE, I. VASILACHE : M fntretinem familii puternice in stupinele noastre GH.. GRIGORAS : Unele lucrari la sffqit de sezon a ~ i c o l

* * *:

conomisi &ar albinelor

in stimularea--de tdarnnl a

terea albinelor Rezultate ale, cercetgrii gtiintifice N. POPESCU, Ecaterina CONSTANTINESCU : Cercetarea ~rezentei azotatilor si azotitilor

'"

0. VITCU : Vita d e ' vie, stiugurii; viespile hi albinele

P. NEAC$U : ~ra'tamentpe timp rece lmpotriva parazitului Varroa Jacobsoni C. ASAVEI : Ariciul du~manul sau prietenul albinolor ? Diverse E. TARTA : Fagurele de aur - la a X-a cditie DIN ACTIVITATEA APIMONDIA $edinra Con.;iliului Executiv Mihacla SERBAN : Simpozionul international de la Toulouse : Insamintarea instrumental& a matcilor P n scopuri vtiintifice vi comcrcialc DOCUMENTAR APICOL CALENDARUL APICULTORULUI

C o p c r t a I-a : A ~ t e p t d mvegtt bunc! fn urmu culesului de /.a floarea-soarelui.(f o t o : Pave1 TANJALA)

SARBATOAREAELIBERAR~PATRlEl HOASTRE

,,fnfZptuirea actului istoric de la 23 August a deschis o erg nouii in istoria poporului romfn era unor profunde transformiiri democratice, revolutionare, a fguririi unei vieti noi. Totodati, prin intoarcerea armelor si angajarea Romsniei, cu intregul ei potential, aliituri de Uniunea Sovietic5 si aliati, in r5zboiul antifascist, s-a ,dat o puternicii loviturg planurilor strategice ale Germaniei hitleriste. Aceasta a dus la pr5busirea intregului front de sud, a deschis calea inaintgrii rapide a trupelor sovietice, a accelerat zdrobirea dispozitivului militar a1 Germaniei in aceast5 parte a Europei. Asa cum mentiona presa Uniunii Sovietice yi a t5rilor aliate, actiunea insurectionalii a Romlniei, intrarea ei in lupt5 impotriva Germaniei hitleriste au avut repercursiuni uriase asupra desfiisuriirii cursului r5zboiuIui.", NICOLAE CEAUfjESCU Secretarul general a1 Partidului Comunist Roman, Preqedintele .Republicii Socialiste Romania

,Victoria revolutiei de eliberare sociali si nafionali, antifascist5 $i antiimperialist3 organizatg si condus3 de Partidul Comunist Romsn, in august 1944 a avut o insenwitate crucial2 nu numai pentru destinele istorice ale poporului nostru, ci a jucat un rol covirsitor ~i in desfisurarea in continuare a celui de-a1 doilea rizboi mondial, in accelerarea incheierii acestuia in Europa prin infringerea Germaniei hitreriste. Dobon"nd dictatura militaro' fascists, RomAnia s-a alsturat coalitiei antihitleriste si a pornit rizboiul impotriva Gtrmaniei, pentru eliberarea deplini a patriei si asigurarea independenki nationale. Aceast3 cotitur3 avea s i aibi implicatii profunde nu numai asupra frontului din Balcani, ci -9i a rBzboiului in ansamblul s2u. fn primul rind, Germania era lipsitl in ,acest fel de cea mai importanti bazi de aprovizionare cu carburanti si alimente pentru sustinerea frontului din 'rL3rit. fn a1 doilea rind, ofensiva sovietic5 avea s3 se desf3pare spre
'

Europa central5 pe un spatiu foarte fntins, in conditiile avantajoase ale lipsei oricirei rezistente inamice. In a1 treilea rind, intregul potential uman, militar, tehnic qi economic a1 R o m b niei era pus in slujba victoriei coalitiei Natiunilor Unite. Revolutia rombn3 din august 1944 a gribit cu 200 de celui de-a1 treilea Reich zile pribu~irea ~i a conferit RomAniei, in fapt, statutul de stat cobeligerant in rBzboiu1 antihitlerist. Meriti reamintit, din acest punct de vedere, faptul c i RomAnia a participat la luptele din vest cu un efectiv de peste 540 000 de osta~i,care, de-a lungul a peste 260 de zile, de la 23 august pin5 la 12 mai 1945, au parcurs prin lupte peste 1000 km, din Dobrogea pin2 in Boemia, au striibiltut 19masive muntoase, au f o m t 12 cursuri mari de ap5, au eliberat 3 831 de localit5ti qi ahe asezgri, dintre care 53 orase, au provocat inamicului pierderi cifrate la peste 118 000 de prizonieri si aproximativ 20 000 morti, cifre care,

- ,

Pnsumate, dau efectivele complete a circa 14 divizii, cu pretul a 170 000 de militari romiini (morti, rgniti, disp5ruti). Ni se pare, de aceea, indrept5t i t i opinia unor cornandanti militari, oameni politici ~i z i a r i ~ t istriini care au apreciat c5 insurectia national5 din august 1944 este de o importanti covir~itoarein istoria celui de-al doilea r5zboi mondial. Cu atit mai mult cu cit partieiparea Romiiniei l a rizboi alituri de NaHunile Unite s-a bazat exclusiv pe potentialul economic si uman propriu, in ducerea rizboiului fiind mobilizat intregul popor romAn. Este pentru noi, romanii, u n motiv de inaltfi mindrie patriotic& faptul c5, pe ling5 aceste aprecieri, victoria revolutiei de eliberare social5 ~i national5 a contribuit substantial la victoria si int5rirea sistemului socialist mondial. Poporul romiin, cofidus de Partidul Comunist Romiin, inscria astfel o paginfi deosebit de important5 in istoria contemporan5 a lumii. Vigoarea si fermitatea cu care intregul popor s-a ridicat la lupt5, larga participare a tuturor fortelor patriotice la revblutia de eliberare national5 $i social& antifascist5 ~i antiimperialist5, demonstreaz5 c5 August 1944 a reprezentat un energic ~i determinant act de voint5 a1 intregii noastre natiuni, o strtilucit5 afirmare a hot5ririi

poporului romin de a zdrobi oriee dominatie strZin5, de a fi liber qi deplin st5pin in tara sa, de a - ~ i hot5ri singur destinele. $i anul acesta, oamenii muncii htimpin5 aniversarea lui August 1944 sub semnul muncii insufletite, pentru infgptuirea sarcinilor trasate de cel de-a1 XIII-lea Congres a1 Partidului Comunist Romiin, pentru obtinerea de noi succese in toate domeniile de activitate, in edificarea societitii socialiste multilateral dezvoltate, f5cind s5 creasci necontenit potentialul econo-, mic $i patrimoniul spiritual a1 Romiiniei socialiste, s5 se imbuniit5teasd continuu conditiile de viat5 ale popo- rului, s5 sporeasc5 ~i mai mult contributia tirii noastre la victoria cauzei soc~alismului,p5cii ~i progresului socicl in intreaga lume. Bucurindu-se la gindul apropierii acestei s5rb5tori, pe care cei tineri au invitat s-o iubeascfi de la pirinti, iar cei virstnici o preipiesc pentru c5 au vfizut-o, au trait-o ori ~ i - a uadus contributia la fnfzptuirea sa, apicultorii, alaturi de toti oamenii muncii, o intimpin5 cu noi succese in muncs. Privind cu incredere viitorul, ei nu uit5 ins5 trecutul. Nu-1 uit5 pentru cfi numai in acest fel inteleg deplin ceea ce au ci~tigat,~ t i u s i pretuiasc5 $i s5 psstreze biruintele dobindite ~i pot s5 prind5 aripi pentru noi victorii.

Aspect din Combinatul apicol a1 Asocirrtiei Crescatorilor de Alhine

desen de Florin $tefureac

2
< "

Cea mai importanta lucrare a lunii august:

FORMAREA REZERVELOR DE
Conditia principal5 a mentinerii familiilor de. albine In stupine .$i a obtinerii unor produeii mBri de produse apicole const5 in primul rind in p5strarea lntregului efectiv in perioada de iarn5. Mortalitatea ri&cat2 in timpul iernii ca $i sltibirea ewesivg a puterii familiilor poate afecta negativ munca apicultorului in sezonul ce urmeazti. Dee aceea, grija pentru mentinerea familiilor d e albine la o putere ridicat5 $i o stare sanitar5 perfect5 trebuie sti se imbine la sflrqitul sezonului apicol cu organizarea unei bune iernari, in cadrul acestei IucrGri, formarea unor rezerve de calitate $i in cantitate suficient5, fiind o problem5 de prim5 importantti. Ghemul d e iarnti a1 albinelor se formeazg din to am^ Intr-un anumit loc din cuib. P e mssur5 ce albinele consumti hrana, ghemul se depIaseaz5 incet En sus pe faguri. Iernarea decurge in bune conditii cind aceasts ' deplasare a albinelor pe faguri se limiteaz5 doar la intervalele in care s-a foi'lnat ghe-. mu1 ; cu alte cuvinre, atunci cfnd in prim5varg albinele ies din iarn5 pe aceiay faguri pe care au intrat in iarn5. De aici $i p&m3 conditie a organizsrii cuibului ~i asigurarii hranei P n cuibul de iernare trebuie d intre doar faguri ocupati minimum pe jum3tate sau mai bine pe trel sferturi cu miere; acest fapt ne d : ! garantia c5 mierea asigurat5 va fi suficient5 pe fntreaga perioad5 de la intrarea in iarn3 ri pin5 in prim5varti. Problema trebuie privit5 $i din alt punct de vedere, cel a1 modului de consumare a hranei de ctitre albine In timpul iernii. DacS In perioada activ5 albinele igi, transmit hrana de la individ la indivjd astfel incit indiferent h ce p u n d a1 cuibului s-ar afla

HRANA PENTRU IERNARE ; :

albina, ea primevte hranti prin intermediul altor, albine, in timpul iernii aceast5 transmitere de hranB nu mai are loc; fiecare albin5 in parte fiind nevoits s5 se deplaseze in cadrul ghemului $i sti-$i ia hran5 din celulele cu miere. Chiar gi albinele din coaja ghemului, mai putin active, reintr5 in interiorul ghemului $i i$i iau hran5 individual. In cazul in care albinele nu mai intilnesc in partea superioarti a fagurilor (pe intervalul respectiv) celule cu hran5, incep s5 se agite iar cind num5rul lor se m5regte, starea de nelinivte se transmite intregului ghem $i determinti cre~terea temperaturii ghemului. E suficient sii lastim din toamn5 in cuib 1-2 faguri cu miere mai putin8, pentru ca in timp, pin5 in prim5varB s s apar5 deregltiri ale bunei ierntiri a familiej. NegBsind hranti in partea superioar5 a fagurilor, albinele trec

Ing. Vasile ALEXANDRU

.
.

"

rioare ale ra~nelor +i

cuibului.

Aceastti

ins5 cu rezultate negative pentru albine care constau intr-Un consum sporit de hranti $i 0 uzur5 ridicatB a organismului datorate s t k i i de agitatie $i a cre~teriitemperaturii ghemului. In cazurile in care ghemul are o form5 alungit5, in situatia deplastirii albinelor dupB hranti se poate petrece divizarea ghemului, o parte din albine deplasindu-se intr-o directie, iar restul, I n alta de ce1.e mai multe ori, h urma acestei divizari familia pierind partial sau chiar total. Este necesar deci ca pentru iarn5 fn cuib S& se lase doar faguri care s5 contin5 nu mai putin d e 2 kg miere, -cunoscind faptul c5 fagurii cu dimensiunile de 435x300 mm plini cu miere pot contine 3 3 4 kg miere.

If
-

In cohditiile climaterice ale t5ri1 noastre consider5m suficientSi pentru iernare cantitatea de 15-20 kg mierelfarnilie In functie de puterea familiei 6 a conditiilor meteorologice $i melifere ale zonei d e amplasare a vetrei stupinei. Aceasti3 cantitate de miere poate fi l5satii de la Pnceput P n Pntregime In familii sau, P n functie d e num5rul de faguri pe care-i ocupti ghemul, cuibul poate fi format doar din o parte dintre fagurii n rezerv5 cu hran3, restul fiind pastrati P pentru perioada de dezvoltare din prim% var8. Fagurii cu miere pentru iarn5 se preggtesc in timpul culesurilor din var8, pentru aceasta alegindu-se fagurii de culoare'brun deschis, transparenti, cu celule de albine normale, c5p5citi cel putin pe jumfitate din fngltirne. Fagurii cu miere a l e ~ iin timpul culesurilor pentru iernare se scot din cuib $i se pgstreaz5 in rezerv5 ping in toamn8 cind se folosesc la formarea cuibului. Trebuie avut In vedere Ins5 c5 nu orice sortiment de miere se preteazB la iernarea albinelor. De- multe ori albinele aduc fn stup miere de man5 pe care o amestecii cu cea din nectar. In cuib acumulindu-se miere cu continut diferit de man& In cazul iernilor rnai blinde cu perioade n care albicu temperaturs mai ridicatl P nele pot face zboruri de curstire, mierea cu un continut mai redus de mans nu provoacii neajunsuri prea mari familiilor de albine. I n iernile aspre,- cu perioade lungi, far5 posibilitllti de eliminare a excrementelor, P n cazul concentratiilor mai mari de man& fn hran5 se petrece suprafnciircarea intestinelor albinelor cu materii fecale care sint eliminate pe faguri apBrind astfel petele de diaree. I n camrile p a i grave situatia putfnd duce la sliibirea puternic5 a familiei y i chiar la moartea acesteia. La albinele care ierneazil normal, resturile nedigerate care se strlng In ihtestinul posterior s e petrec procese suplimentare de dezagregare a resturilor alimentare $i resorbire a suplimentului de ap8 cu substantele dizolvate fn ea, iar drept urmare masa fecal5 s e concentreaz5 $i Qi reduce volumul. In urma Englobarii P n hranii a substantelor nedigerabile din mierea de mas& acumularea acestora in intestinul posterior deregleai5 absorbirea apei, intestinul s e supra-

fncarc8- cu fecale cu un continut Mare de apg, fapt care duce la hparitia diareei Din aceastfi cauz8 mierea de man5 trebuie indepHrtatH din stup prin extractia faguriler respectivi $i In lips5 de miere de calitate, se inlocuie$te cu sirop de zah5r. Cristalizarea mierii In faguri In timpul iernarii duce de asemenea la urm8ri nepl8cute, albinele nu pot folosi mierea cristalizatii, din aceastii cauzB desciipiicesc suprafete mari din faguri $i sug din celule partea nesristalizatii din miere. Simtind T n a c e l a ~ itimp lipsa apei necesare albinele s e nelinivtesc $i ca urmare I$i mtiresc Pnc5rcgturile intestinale, situatia putind duce de aseinenea la aparitia diareei rji la 'pieirea albinelor. In cazul cristaliz5rii mierii albinele pot pieri pur $i simplu de foame, de$i celulele sint pline de hrana. Stropirea albinelor cu sirop diluat poate PmbunMiti In oarecare m5surii starea albinelor, P n general ins5 se impune Inlocuirea hranei necorespunzgtoare sau administrarea de t u r t e ku past5 din zah5r cu miere sau rjerbet. Sortimentele de miere cu caracteristici de cristalizare rapid6 In faguri sint in ordinea vitezei de cristalizare cele d e : rapit&, m q t a r .ri floarea-soarelui, care pe clt posibil trebuie evitate de a fi lgsate in cuib ca rezerve de hran5 pentru iernare. n faguri se petrece Cristalizarea mierii P $i P n urma unor variatii mari de temperathrit, mai ales h cazul p5str3rii fagurilor In-afara familiilor de albine. In aceast3 situatie fagurii trebuiesc mentinuti la temperaturi cit mai constante, feriti de umezealfi, cei cu mlere ciipiicitZ tratati prin pudrare cu Calerin Impotriva atamlui moliilor sau prin' afumad cu pucioasii conform metodelor cunoscute. Se vor evita naftalina sau alte substante cu mirosuri puternice care pot influenta aroma natural5 a mierii. In aceste conditi o treirne, m a x jum5tate din mierea natural5 p0ate.Q PnlocuitEi P n hrana de iarns a albinelor cu sirop de zahar. HrBnirea albi&jor cu zah5r are $i p5rti pozitive $1. p w i negative. I n procesul de invertire a-zahsrului in organismul albinei se f&meazri cu mult mai putine reziduuri decft In cazul invertirii nectaruluj din flori. Este cunoscut faptul c5 albinele din generatiile de toamn5 (care urmeazii s5 ierneze)

se deobesesc de cele din var6, printre atlele prin acumularea de rezerve organice datorit.5 dezvolGrii corpului gras, sciderii continutului de a p i in organism etc. Pentru invertirea zahiirului din sirop albinele consumti o parte din rezervele acumulate ~ I orI ganism pentru iarn6 $i din echipamentul enzimatic P n functie de cantitatea de sirop prelucrati, putlndu-le consuma 4 n intregime h c 6 !din toamn6 fapt care scade cu mult capacitatea de rezistent6 a albinelor P n iernare $1 le poate provoca uzura acceleraE $i pieirea Enainte de vreme. 0 atentie m&riE trebuie acordat.5 T n cazul hriinirilor cu sirop de zah6r In stupinele cu grad mirit de infestare cu varroa. Spre sflrsitul sezonului, In lipsa trhtorilor, concentrarea parazitilor pe puietul de albine c r e t e qi deci albinele se nasc puternic afectate $i sPnt In continuare sl6bite de actiunea directii a -psrazitilor. In aceast5 situatie sint drastic reduse rezervele interne din organismul albinelor care de regula nu mai au resurse pentru a rezista iernirii. Pentru aceasta este neccsar ca tratamentul impotriva varroozei cu ARAHNOL $i SINEACAR s H se facH in perioadele indicate in prospectele medicamentelor $i pe cit POsibil- astfel incit albina de iernare s5 fie cit mai putin afectatii atit de atacul 'paraziti10r cit $i de prehcrarea zahgmlui. Se i-ecomand6 cu insistent5 ca lucrgrile de completare a rezervelor pentru iarni s6 se %ci cel tkziu pPn5 la sfir~itul lunii august (10-15 septembrie pentru familiile care au beneficiat de culesuri tfnii din zona de balt.5 sau de delG) $i de asemenea cantitatea maxim6 de zahiq preluau s i nu depi.$Caw 6-8 kg pentru familiile puternice. Pentru completarea rezervelor de hrani cu sirop de zah5r. concentratia optim5 a siropului este de l,5-kg zahir la 1 1 ap6. Dat In proportii de 3 4 1 odat4 la 2-3 zile, albinele reuvesc s3 prelucreze aproape complet zahsrul din sirop cu un consum redus astfel c2 din 10 kg zahir in stup r h i n depozitate 10 kg m k r e din zahir. Pentru preg6tirea siropului apa se incilz g t e pin5 la fierbere d u p i care in apa fierbinte se toarnii zahirul amestecinduse contlnuu pentru a asigura dizolvarea completii a acestuia. Nu este nevoie s6 se fiarb5 siropul Pns8 pentru prevenirea nosemozei se va utiliza conform prospectului prepara-

tul PR'OTOFIL care este gi un stimulator a1 dezvoltlirii familiilor de albine, . Siropul de zah6r este mai bine & fie administrat cgldut. Pentru aceasta mai Entfi se reduce cuibul la numirul necesar de faguri bine ocupati de albine gi care vor forma cuibul d e iernare. Se iau toate mssurile pentru evitarea provoc6rii furtigagului P n special fn stupinele cu efective mari de albine. Pentru aceasta se recomandi ca hrinirile s6 se facii spre lgsarea serii, se *a evita deschiderea prelungiu a stupilor, umezirea acestora cu sirop, rgspfndirea materialelor strogite cu sirop, a .fagurilor prin stupin5 etc. Pentru hrinire se vor fdosi hriinitoare de mare capacitate, hraniteare tavi, uluc etc. In lipsa lor, siropul se poate da qi in fagurii dispugi dup5 diafragmg. 0 metod5 eficace de completare a rezqrvelor de hrani cu bune rezultate fn stimun perioada de larea crevterii de puiet E toarnni este administrarea de zah5r umectat P n cantiGti de cfte 3-4 kg In hrhnitoare de mare capacitate, zahgrul umectindu-se periodic pPnB la consurnarea total& Admi-, nistrarea hranei I n acest mod este mai Indelungat.5 gi cere un volum mai mare de n schimb are un efect pozitiv asumunch, P pra cre~terii.puterii familiilor la intrarea P n i s m i , uzura ilbinelor la prelucrarea hranei este r e d u d $1 se eliminii compkt pericolul provocEirii furti$agului. 'La terminarea hrgnirilor, Bin cuiburi se scot fagurii f6r6 brans din care a *it puietul $i se pun dup5 diafragms sau se depoziteaz6 la rezerva stupinei. De asemend foarte important este ca la formarea rezervelor de hran6 pentru iernare $5 se verifice prezenta pisturei In stupi $i s5 se asigure mhcar cfte 2 faguri cu pisturi pentru fiecare familie de albine. ProcedPnd astfel. asigurlnd ! n timp util, integral gl de calitate rezervele pentru iernare, apicultorii vor avea conditii pentru traversarea perioadei de -iarni far6 pierderi gi slabiri exceive a familiilor de albine ca $i o dezvoltare accelerat5 la desprim8virare. Toate aceste lucrHri vizeaz.5 de fapt constituirea ~i mentinerea fiecgrei familii de albine din stupin5 ca o unitate puternic3 de productie capabil5 d realizeze in sezonul apicol urmiltor performante proifuctive SUperioare.

Supunem .atentiei durnneavoastri Tndemnul a doi apicultori:

-

SA ~NTRETINEM FAMlLll PUTERNICE

N I STUPINELE NOASTRE!
Ing. Virgilius VASILACHE, prof. Ioan VASILACHE

Pe lMg5 o productie sporit5, familiile puternice traverseaz5 cu bine toate vicisitudinile iernii, se autoconduc foarte bine 3n toate perioadele anului, au un consum mai mic, mentin c51dura rnai bine, au o rezistenv sporit; la boli, cresc puiet rnai de timpuriu ~i din abundent5, necesitli interventii rnai puljne din partea stuparului. $i acum se ridic5 intrebarea fireasc8 : cum sii proced5m pentru a avea familii puternice tot timpul anului, dar ~ n n iales in perioada 1-7 aprilie (s5 avem pin5 la 7-8 rame cu puiet) ? Am ales din multitudinea preocup5rilor doar citeva : 1) Ing. I. Receanu ne relateaza in ,,Apicultura in Rominiau nr. 11 din 1985, c5 pentru a ob@e familii corespunz8toare sub aspectul puterii trebuie Gi le unim pe cele slabe ,,cite douii sau chiar trei, pin5 la obtinerea unor familii puternice. Unirea se face prim5vara de timpuriu, pentru a beneficia de culesurile respective si toamna tfrziu, pentru a intra puternice in iarn56L. Iat5 o prim2 metod5 valoroas8, pe care o putem folosi f5rii riscuri, cu condioa s5 avem un num5r mare de familii. de albine. Se poate ~i cu un ,numiir mic de farnilii, c5ci e rnai rentabil sii tinem putine farnilii dar bune, decit multe' qi slabe care sii ne dea b5taie de cap si s5 necesite un mare consum de zah5r ~i miere in speranta unei refaceri. 2) Aceast5 meto&, este partial practicat5 de rnai multi ani si de unii stupari din zona Tfrnavei Mici, cu unele adaosuri si mici nuante de diferentiere, ca de exemplu : V a r i a n t B I-a : Toamna in luna septembrie se- desfiinteazg fiirii mil5 toate familiile slabe ~i toate m5tcile

necorespunz5toare iar familiile se unesc dup5 metodele cunoscute, .cu stupii buni. V a r i a n t a a 11-a : Primgvara se face asa-zisa nivelare a familiilor care const5 din urmgtoarea procedur5: se controleaz5 toti stupii - cont~olul sau revizia de fond - sji se notea25 P n carnetul de evident5 in stupin5, printre altele, numgrul de rame cu puiet ~i starea m5tcii. Se procedeaz5 astfel : m5tcile necorespunzAtoare, cu defecte se indep5rteaz5 si aceste familii slabe se unesc cu cele bune ; din stupii rnai populafi se ia cite o ram5 cu puiet c5p5cit, se scutur5 de albine in stupul mam5 ~i numai r a m cu puiet c5pkit se d5 la unul din stupii buni care va merge la pastoral ; rnai sacrifiaiim 5-10 stupi buni in sensul c5 le liis?im matca la o ram5 cu puiet, albinele toate, o ram5 cu hran5 si inc5 2-3 rame goale. Restul ramelor cu puiet se scuturii ca mai sus - in stupul mam5 ~i se dau in continuare (nurnai rame cu puiet c5p5cit) la stupii care vor merge la pastoral. Aceastg nivelare se practici astfel ca familiile care vor merge la pastoral s5 fie aproximativ la fel de puternice, cu cel putin 6-7 rame cu puiet fiecare. Aceasti nivelare are ca justificare, o dezvoltare accelerat5, sigur! sut5 la sut5, f5r5 a ataca vreo matc5. -Precizih ;cii aceast5 operatie se face ot3irgatoriu 'inintervalul 1-5 aprilie, - ca pin5 la 10-15 mai, puietul care 1-am dat ajutor sii ajung5 in stadiul de albin5 culeg5tsare si familia astfel pregAtit5 pentru culesul de salcim s Z i fie capabil5 s5 culeag5 in zilele de virf 4-5 kg nectar. Astfel este mult rnai rentabil s5 aver% 10 familii foarte bune, decit 20 de familii slabe cu care vom avea numai necazuri.

'

-1

3) 0 alt5 metod5 tot de coma-' sare, dar cu fine nuante de diferenfiere am Pntilnit acum vreo doi ani la un 8picdtor din TirnBveni. Acesta producea cel putin un roi de fiecare stup de baza intr-un an, dup5 recoltarea de la salcim. In ultima decad& a lunii august incepea comasarea roiurilor cu stupii de bazS dupi metodele cunoscute, dar pentru iernare nu lisa decit 4-5 rame in cuib, care erau complet acoperite cu albine, de sus pinti jos, in fiecare stup. Acest? rame care ramineau in cuib aveau o cantitate apreciabil5 de miere cip5cit5 in coroane $i cel putin o ram5 cu pgsturg. Fiind puqne rame fn cuib qi pine acoperite, albinele erau obligate s i formeze un ghem aproape rotund, ocupind o suprafa@ mare de ram5. Ori aceas% situatie permitea ca fn prim& var5, matca s5 ou5 aproape toate ramele din cuib, c5ci erau bine acoperite. Stuparul de mai sus, Pncepind cu prima decad5 a lunii martie desc5pSc e ~ t e cel putin decadal din coroanele cu miere clp8cit5 r5mase neconsumate ~i stimuleazi cu putin sirop eald. De asemenea, la fnceputul lunii martie stimuleaz5 cu turte de polen. De observat c5 a c q t i stupi intrti foarte puternici, foarte populati in iarng. In prim5var5, de timpuriu cresc puiet mult mai bine apilrat, c5ci au populatie abundentg care acoper5 in fntregime ramele din cuib. 0 astfel de familie la culesul de la salcirn umple stupul cu miere in citeva zile $i nu adun5 numai pentru dezvoltarea interioaril - creqterea de _puiet - ca in stupii plini nurnai pe jumitate' cu albine. 0 familie slabs, la culesul de la salcfrn, adun5 doar pentru nevoile interne, pentru dezvoltare ~i mai putin pentru productia d e miere. ,A?a se explid nedumerirea multor _ stupari, care lucreazg empiric, caci ei scot 5-6 kg In medie pe'familie, i& altii realizeazg in medie 20 kg la culesul de la salcim ~i chiar mai mult. 4) 0 metodg interesanti3 care ne atrage atentia este experienta fermie-

rului M. s c h e e 1 de la tntreprindesea agricola d e stat Sibiu. In aceasta intreprindere fiecare stup produce cel putin 2 roi p e an. Fiecare st* de bazg prime~tedou5 PntGriri, doui ajutoare, dupi cum urmeazil : - in luna septembrie face o primd cornasare, dind fiecllrui stup de baa5 un r8i. La aceastti unire face o selectie a miitcilor, adicti toate m6tcile necorespunzEtoare le indeptirteazd ~i uneSle cei 2 stup6 dupd metodele cunoscute ; - in prirdivarti,. de la 20 martie la 2 aprilie m i dli stupilor de bazd cite un roi cu matci? cu tot, cu gratia Hane- , mann $i foaia de hirtie gtiuriti?. Stupii toti sint verticali. Astfel .lad intr-un stup cele 2 mlitci, la un singur ul-dfni~. Mdtcile vor oua impreunti in acela~i stup (una in corpul 1 $i una i n corpul
2) ;

'

- k n t e de a pleca 'in pastoral cu citeva zile, in prima decadti a lunii mai, scoate o rnatcti cu o ram5 cu puiet ~i una cu hrand $i, dteva rame neacoperite, fiicind un taucleu care rtimine acasli. De observat, este cti acest procedeu dti posibilitatea ca la pastorcll s E se plece cu stupi foarte pzcternici, foarte populati, care au cite 7-8 r u m cu puiet in c o r p l I ~i cite 7-8 rame cu puiet f n c o r p l 11. Aceasta presupune mult curaj, mult5 munci ~i pricepere, precurn qi b bun5 docurnentare de tehnologie apicolg cu care se pot face ingenioasele operatii de mai sus. 0 astfel de familie tip uzin5, produce la un singur cu:es cel putin 20 kg miere marfa. Am dat- aceste citeva exemple izvo-, rite din practica noastri apicolii care impletite cu atente observavi s5 ne arate ce importan@ prezint.5 familiile puternice ~i pentru a ne dovedi c i st3 in putinta noastr5 a tuturor de a conduce astfel familiile de albine pentru a deveni foarte puternice. Posibilititi exist5 foarte multe. Noi trebuie doar s5 le cunoaqtem, s s ni le insu~imtemeinic $i s2 le practiccu pasiune qi d5ruire pentru a face toate stupinile rentabile.

CPteva' preclzHri utile:

UNELE

LUCRARI LA SFIR$IT DE SEZON APlCOL

Gheorghe GRIGORAS

Practica a demonstrat, c5, 4n conditiile climatice din tara noastr5, productia stupului precurn $i Pnmultirea familiilor de albine, pot fi asigurate numai de acele farnilii 'care ping la inceputul lunii mai ajung la o dezvoltare normalli. Aceasti5 dezvoltare este conditionat3 $i de o serie de lucr5ri ce trebuiesc executate 4n lunile august-octombrie, lucr8ri care, d e ~ cui noscute sint uneori neglijate sau e=cutate partial $i cu intirziere. In functje de atentia acordat5 lucr5rilor din aceastil eta@ va fi ~i tntreaga productie a anului urm5tor. Vom prezenta unele din aceste lucr3ri cu sublinierea de a se respecta termenele ,indicate : 1. Cu ocazia recoltilrii ultimului cules principal, care de obicei este cel de la floarea-soarelui, se vor l3sa in fiecare stup 8-9 faguri cu miere c5pilcit4 pe cel puqn o jum3tate din amhele suprafete. # 2. Odati5 a d u ~ i stupii din pastoral pe vatra de iernare, se trece la organizarea cuibului in vederea ierngrii, limitindu-se la 8-9 faguri, m5surB ce se va lua la sfirqitul lunii iulie - inceputul lunii august. Cu aceasts ocazie se vor echilibra qi proviziile de hran5 aflate In stup, in sensul c5 se vor lua faguri cu miere csp5citg de la familiile unde prisosesc qi se vor da familiilor care nu 'au suficient8 hran5. Apoi, se 'va trece de indat5 la cornpletarea hranei la familiile notate c5 nu au hran5 suficient.3 pentru iarn5, completare care se face prin : a) desc5p5cirea fagurilor cu miere putin5 dup5 diafragm*; ; b) F h i r i masive cu sirop de zah5r. 2 :1 in cantitati de 2-3 kg, 12 intervale de 2 3 zile. In felul aces-

ta pPn5 la 15-30 august s5 fie asigurat5 hrana necesara pentru iernare la toate familiile de albine. Este necesar ~i de mare importanH ca actiunea de completare a proviziilor de hran5 s5 se fac5 in perioada 1-30 august, pentru ca albinele sB poat5 prelucra qi transforma siropul de zah8r in miere si sB se facB complet c5p5cirea fagurilor. Se va avea in vedere ca pe 1 sau 2 faguri s3 fie si p5stur5. 3. Se vor hlocui miltcile b3trlne ~i necorespunziitoare cu mBtci din rezerva stupiliei. Este cunoscut faptul c5 o familie scoas5 in priMvar3 cu o mat& neprolific5 dB mare b5taie de cap, pentru c5 orice s-ar face se canstat5 c5 d e z v o l t a r e a - r h h e fn urm5 si ne alegem doar cu muncii zadarnicg, cheltuieli inutile Si dezam8giri. '4. Dup5 completarea hranei se poate trece la hraniri de stimulare a ouatului mgtcii, hr5niri care se pot prelungi pin2 la 30 septembrie, pentru ca fanlilia s5 intre in iarn3 cu albin3 cit mai mult5 ~i tiq5rA. 5. Combnterea varroozei. In lucr8rile obligatorii de toamnii se inscrie ~i combaterea varroozei care in ultimii ani a distrus multe familii de albine. Astazi nu se mai poate vorbi de mentinefec familiilor de albine fntr-o star e normals de dezvoltare ~i de productie f8r5 grija permanent& in lirnitarea dezvoltgrii parazitilor Varroa. Dac5 timp de 2 ani de la infestare, o familie de albine nu este tratat5, cu sigurant5 czi aceasta este sortit5 piei.rii, ~i de multe ori apicultorul neatent nu intelege cauza.
(contznuare f n pagina 16)

CUM SE POATE ECONOMlSl ZAHAR- hl ST~MUL~REA DE TOAMNA A ALBINELOR

Prof. PO~SCU-SOHODOL

Fiecare apicultor cunoa~tediferite g sirop, in care fac s l predomine mimodalitgti de stimulare a ouatului rosul uneia din plantele care incg este mfitcilor din stupinii in- perioada de In piing vegetafle toamna (inn& de t o a d , in vederea obvnerii de albine obicei). Concomiteht cu stimularea se viguroase pentru ghemul care va ierface astfel ~i un d ~ e s a j a1 albinelor na, albine care vor creste puietul atit care vor cguta be zor a doua zi suprad e necesar In lunile ianuarie, februafetele cu izms. rie qi chiar martie ale anului urmiitor. Ideal este ca aceast5 stimulare s& Economia, rentabilitatea, eficienta se efectueze seari de sear3 timp de o sfnt notiuni qi principii de-baza ale siipt5m?nli. Ce se intPmpl5 In farnilia zilelor noastre. De aceea, orice i n i w respectivg de albine ? Se creeazii o tivii in apicultur5 sub genericul celor mare agitatie qi efervescenv, albinele tfei notiuni enumerate mai sus, trelingindu-se reciproc sau lingfnd pic5buie popularizat5, valorificat5. turile d z u t e pe faguri qi partea supeIn problema economdsirii zahsrului iroarg a ramelor. i m ~ r e s i a de un cules i n stkularea d e , toamng a ouatului bogat in nectar, 'det&minfnd matca sg rnstcilor se impun depung ouii masiv RELAT-I DE LA la inceput citeva Astfel, realiziim APICULTORI preciz5ri : o stimulare foarte - stimhlarea inseamnii a folosi eficienta a ouatului mgtcii folosind cantititi foarte mici de zahiir, in ra(sear8 de searg, la doug zile sau chiar port cu stimularea cu sirop fn hrlnila trei zile interval) a unor cantii%ti torul uluc. mici de hrang (care poate fi o ram5 cu rniere descgp5cit-8 dupg diafragma -stupului, sirop fgcut dup5 diferite reIN CONCLUZIE : tete ~i dat in hrgnitor) ; - completarea rezervelor de hran5 - la o familie pe 6 rame se foloinseamnH cantitiiti muri (1,5 kg, 2 kg, sesc de obicei 15-20 pmpgri (utili3 kg de sirop facut in propoqii de 211) zind pompa de flit) ; administrate de asemenea P n fiecare - pomparea se va face cu rnaxisear5 i n raport cu puterea familiei de mum de atentie pentru ca nu cumva albine. picgturile de sirop s H cad5 pe ptretii Deci, in stimularea obi~nuitg foloexteriori ai stupului qi is3 declanseze sim sirop (ceai din anurnite plante a doua zi un furtisag violent si nimimedicinale qi zahgr in proportie l i l ) citor pentru stupins ; m cantit5ti de 400-450 g date fiecgrei - econornia de zah5r raportat5 la o - familii de 'albine. stupin5 este destul de' evident& EU m2 folosesc de o pomp5 de flit N . R. (din acelea cu care se deparaziteazg incaperile casnice), curatg, nou$ cu Folosirea pompei d e . flit este eficientcii care pulverizez fin in fiecare sear5 numai Zn cazul unui numiir mic de stupt, albinele si ramele (partea superioaril), pe care api-cultorul amator il are p e j i n g l casii. .. cu o cantitate de aproximativ 80-100

I Din experlenta unor apicultori 1

.
Rndu DINCA Preqedintele cercului apicol Lehliu-gar& judetul C813ra$i

stupari priceputi, mi-am pus intrebaLiteratura de specialitate cit $i actirea de ce acevtia recolteazi 15-20 kg vitatea practicti a demonstrat totdea, miere de la fiecare familie de albine una c8 productii mari de miere qi alte iar ale mele nu aveau nici hranil penproduse apicole nu se pot obtine decit de la familii puternice, sgnitoase $i tru ele. Rsspunsul este foarte concludent : familiile erau slab productive, in stare activs. Plednd de la acest slab. dezvoltate, mlitcile de proastti ca- . deziderat, se pare cli totul se poate litate provenite din botci de salvare. realiza destul de u y r qi fsr8 compliDin literatura de specialitate valoarea catii. T o t u ~ i lung e drumul p h g la mgtcilor este clasificatg astfel : realizarea unei stupine in care sti fie - locul I d t c i l e provenite din nurnai familii de albine cu mitci seschimbarea liniqtiu a mgtcii ; lectionate. Este bine cunoscut faptul - locul I1 - m8tcile rezultate din c i unicul individ i n casta albinelor familiile ce s-au preglitit de roit ; care reprezintri elementul femel ce - locul I11 - cele provenite din asiguri perpetuarea speciei este matca. .a botci de salvare. Deci, de aici trebuie plecat cind In practicli m-am convins definitiv incercgm s i facem munca de selectie cti cele mai bune mltci sint mitcile in vederea obtinerii de familii de alprovenite din boteile prin schimbarea lini~titii a mtitcii. bine puternice vi In stare activi. Ca argumente sint umnitoarele : Apis mellifica carpatica, rasa au- orice schimbare in via@ familiei tohtons este caracterizats ca o albini de albine nu se face intimpllitor ci bUnd8. qi harnic8, rezistentli la cildurile toride ~i vitregiile vinturilor de conditionat, determinat pe baza unor BBr8gan. Aceasti bazli materials, acest Ensu~iri genetice perpetuate de specie fond genetic avut deja, trebuie numai de zeci ~i sute de mii de ani; ca de la an la an si-1 conservSim ~i . - m2itGle provenite din fantiliiie sib1 imbunstlitim prin munca de selec- 'roitoare sint- m2itci determinate, imtie $i aplirare a sAn5tAtii albinelor. puse de starea famitiei, rait forfat, factori de mediu etc., transmittnd erePersonal m i ocup de aceastil rnunci4 de aproape 20 de ani. i accentuat; ditar Znsuyirea de mire m Ida hceput am pornit ca orice ince- mlitcile provenite din schimbarea liniptitii sint d i t c i cu caractemptitor m 2-3 familii de albine care s-au dovedit destul de slab productive deosebite, fiind foarte blinde, rezisqi care consumau mai mult decit protente la boli, foarte prolifice, cu u n simt deosebit in ce prive~te organiauceau. Indignat de acest lucru ~i prozaren cuibului, slabti tendinv spre fitind de faptul cs in zona unde locuroire. Insufirea de schimbare lini~titil iesc, in perioada de varg vin stupine se transmite odaM cu toate insu@fle din toat5 tara cu familii .puternice qi

valoroase ce caracterizeazti familia din care provin. f n stupina proprie de 25-30 familii nu am decit rngtci qelectionate provenite din ~i numai din schimbarea acestora pe cale liniqtit5. Cum realizez aceste matci ? In ultimii 4 ani am realizat in fiecare sezon apicol eite 14 m5tci numai pe cale linistit5. Procedez astfel : Cind in cuibul unei farnilii ggsesc 1-2 botci luate in 'cre~tere sau deja crescute, atunci notez imediat .familia respectivi qi zilnic o stimulez, dar nulnai cu zahir candi, qerbet sau zahiir cubic i n hr5nitor fHr5 ap5. Cind botca - sau botcile - ajung la maturitate, inainte de ecllozionare cu 2-3 zile le introduc Pntr-un nucleu' care este deja format, asteptind o matc5 sau o botc5 ciip8cit5. In cltkva zile matca eclozioneaz5,fiind accept.% cu u~urint5.

~recizek cii matca b5trlnA r h b e fn stupul respectiv iar albinele in urma stimul5rii lncep din nou s&qi trag5 botci in vederea schimbiirii liniqtite a mgtcii. Acest aspect 1-am repetat qi de 3 ori la o farpilie fntr-un sezon apicol, obgnind astfel m5tci de cea mai bun5 calitate. Desigur acesta este numai un procedeu pe care-1 fmpiirt&$esc cu multii incredere, aducindu-mi mult.5 satisfactie, considerind c5 se preteazii excelent la o stupin5 cu 30 familii de albine. In unele referiri din articole de specialitate se infirm6 procedeul aplicat de mine, fn munca de selectie, dar eu pornesc de la ideea c5 f p i l i a de albine, acest ,,mecanism electronicu, tot ceea ce face, face instinctual programat, pe baza unor insuqiri transmise din generape in generatie, de foarte mulu vreme, in vederea perpetuiirii speciei.

Nota redactiei : Experienta autorului vine : i intiireasca cele afirm.ate de biol. Maria Driigan ($ef a1 Colectivului de genetic6 $i ameliorarea albinelor din Institutu1 de cercetare si productie pentru apicultur6) in articolul ,,Despre botcile produse de familia de albine, calitatea acestora $i posibilitlffile de folosire" publicat in numiirul trecut (7) a 1 revistei mastre l a pagina 6 . Trebute retinut cg vor fi utilizcde botcile de schimbare liniStit5 a mlttcfi provenite nunzat din familii cu calittiti deosebite (recordiste) privind productia realeat&, prolificitatea, comportamentul, rezistenta la bolt $i la intemperii si c& sub nici o form5 nu se recomandii utilizarea unor botci care ?par in fan~iliile slabe.

.- . . . Putefi E .= cadrul = - . z --

ggsi ~i procura de la centrele de aprovizionare qi desfacere a n organizafiilor teritoriale ale ~sociatiei Cresc5torilor de .Albine

..= -

g -. .F

S . E . . -

I = . :
-.

-.

din R. S. Romqnia intregul echipament de utilaje qi materiale necesare pentru creSterea ~i intretinerea familiilor de albine. tehnicii privind cunoa~terea ~i introdu'cerea in practicg a tehnologiei apicole moderne.
.

g ..
C

- .

--- ..

.Oricare apicultor incepgtor poate solicita qi primi gratuit asistent3

E E g -7z . z
= = -- . = = -

= =
G

= - . --

-. z . --

.-.

~III~IIB~~~~~II~

. ' ; .

Ing. Ion RECEANU

Dup5 cum se $tie conditiile naturale, specifice teritoriului t5rii noastre s f nt apreciate ca fiind dintre cele mai favorabile pentru apicultur5. Se poate spune c3 albinaritul constituie, in general, o activitate economic5 qi foarte atrhgiitoare in oricare din localit5tile de pe fntinsul patriei. De aceea se pot organiza oriunde stupine de cite 5-10 familii de albine. Pentru asemenea stupine, in general stationare qi de la care produsele obtinute sint destinate consumului P n gospod3riile proprii, este suficient doar o p a t e din t i m p d liber, pe care il are fiecare cet3tean la dispozitie, dup5 orele de productie. Aceea~i utilizare a timpului liber o reclam3 stupinele cu efective de 2030 qi chiar peste 40 familii de albine. rn asemenea situatii ~i atunci cind se porneqte la organizarea cre~teriialbi- , nelor, indeosebi in cadrul unei unit5ti socialiste, se irnpune ins3 o analiz5 temeinic8 a conditiilor naturale locale ~i rnai ales asupra bazei -melifere din jurul viitoarei vetre de stupins. S3 vedem de ce ~i cit de, necesar5 este aceasti analiz5. ~ a t o r i t greliefului, fiecare localitate prezint5 o serie de particularit5ti in ceea ce priveqte components florei melifere. Aceste particularititi determinil tipurile de cules, numgrul de zile qi chiar de ore favorabile zborului albinelor, deci ~i durata ,,zilei de lucru" a albinelor. Pe de altii parte, este bine cunoscut faptul cii albinele lralorific3 economic culesurile de nectar gi polen fn cazurile cind acestea se g3sesc la distante mici, cit mai aproape de vatra stupinei. Cu cit distanta , de la stupin8 pin3 la sursele de cules este mai mare, cu atit se mic~oreazti numilrul zborurilor .cji invers. Afar5 de aceasta, zborurile la distante mari

uzeaz5 albinele, le scurteaz5 viata, iar consumul de hranEi pentru efectuarea zborurilor se mlreste. Astfel, pe bazi . de cercetari s-a ajuns la concluzia cfi zborurile economice ale albinelor sint cuprinse intr-o circumferinp cu raza de cel mult- 3 km, avind ca centru vatra de stupin5. fi baza celor arstate, la organizarea cresterii albinelor in stupinele stationare, cu efective de peste 30 familii de albine $i in mod deosebit cind este vorba de stupine mai mari, este necesar s3 se analizeze in am3nunt particularit5tile bazei melifere din localitatea respectivi. Acest lucru se impune, dup5 cum vom vedea m i departe, pentru c5 productivitatea familiilor de albine depinde totdeauna de conditiile de clim3 ~i de ,,bad furajerilu din jurul vetrei de stupinil. fn acest scop se intocme~te mai intii o schitii de ol'ientare, un cerc cu raza de 3 km, avind proiectatg in centru vatra de stupins. Aceastg schit3 trebuie sB cuprind5 toate suprafetele ocupate cu plante nectaro-polenifere, precum q i poniia lor fa* de vatra stupinei. Dup3 cunoavterea ~i proiectarea pe schitg a suprafetelor ocupate de baza melifer5 in raza economic5 de zbor a albinelor, se determini - dupa literatura cEe specialitate - productia . medie de miere de la plantele respective (tabelul 1). fn exemplul dat, din 2 826 hectare care alciituiesc raza economic5 de zbor a albinelor Si reprezint3 suprafata cercului cu raza de 3000 m, numai 1880 hectare cuprind plante nectarifere, care produc aproximativ 199 400 kg miere. De asemenea, se $tie c3 din cauza conditiilor nefavorabile pe durata infloririi plantelor (ploaie, vint, frig, seceg), precum si din cauza in-

Tabelul f producbta de la ha ( k g )
20 1000 800 25 30 120 50 30

miere
'

Specificare

Suprafata (ha)
360 120 . 20 120 600 60 500 100 1 880

Productia de a suprafetei ocupate de plante melzfere { k g )

7 200 120 000 16 000 3 000 18 000 7 200 25 000 3 000 199 400

- Pomi
- Tei

- Salcim

fructiferi

- Lucerng - Floarea-soarelui
- SparcetZ - Finete naturale

- Pepeni

'

TOTAL

sectelor concurente la culegerea nectarului (bondari, fluturi etc.) albinele nu pot recolta decit aproximativ a treia parte din rezerva total5 de miere. fn exemplul de mai s u aceasta ~ inseamns aproximativ 60 424 kg miere. Pe timp de un an, o familie de albine normals consums pentru hrana puietului si a albinelor circa 90 kg de miere. Atunci, cind de la o familie de albine se prevede o productie de 20 kg miere-marfi, va trebui s5 adune in anul respectiv aproximativ 110 kg miere. Pentru familiile noi (din pyasili), necesarul anual de miere pentru consurnul propriu se calculeaz5 la jurnitate fati de familiile de baz5, adici 45 kg in mu1 form5rii lor. T n cazul cind stupina este planificati cu o Pnmultire de 20 la s u u , cantitatea n plus (pentru de rniere necesarii P familiil'e de albine noi) raportat5 la fiecare familie de bazi este de 9 kg.

fn aceast.3 situatie, unei familii de albine de bazH ii revine s5 adune in anul respectiv 119 kg rniere (00+20+ +9 = 119)Cunoscind cantitatea de miere ce o poate oferi baza melifer2 din ram eco-

nomics de zbor a albinelor, cantitatea de miere necesari unei famil,ii de albine pentru consumul propriu, productia planificat.3 gi proviziile necesare pentru formarea familiilor noi, se poate calcula uSor murniirul de familii de albine care poate fi intretinut economic in zona cu bazi melifers dat5 ca exemplu mai sus : 60 424 : 119 = 508 (507,76) Din calculele ar5tate reiese, c5 in zona exemplificatg - in conditiile de stupgrit stationar - nu pot fi fntrepnute economic decit cel mult 508 familii de albine nonnale. In acest calcul, pe ling5 familiile ce urmeazg a fi amplasate pe noua vatr5 trebuie s5 intre s i familiile de albine existente in zona respectivg. Cind numirul de familii dintr-b zon5 este h a i mare 'fat3 de potenpalul bazei melifere, productivitatea lor se miqoreazi proportional cu potentiah1 bazei melifere din zona respectiv5. Tinfnd seama de influenta nemijlocits a potentialului melifer asupra productivititii familiilor de albinq organizarea unei stupine stationare-cu un efectiv mai mare fa* de stupinele micilor apicultori amatori, trebuie s5 se bazeze in primul rind pe un calcul cit mai exact dupA metode riguros
13

'

qtiintifice asupra bazei melifere din localitatea qi din jurul localititii unde urmeaz5 a se organiza- noua stupin3. Mai mult, dup5 experienta a nurneroase unit5ti din toate regiunile tHii, s e p a t e afirma gi sustine, c5 sistemul amplas5rii a cite 25-30 stupi cu albine pe o vatr5 este cel rnai potrivit ~i economic pentru mjoritatea localitatilor de pe intinsul patriei noastre. TotodatB trebuie s5 se tinil seama qi de faptul ci3 la stabilirea potentialului melifer raza de 3 km in jurul stupinei este de fapt o distant3 rnaxim5. A9adar, este de preferat totdeauna ca arnplasarea stupinelor s3 se facB cit mai aproape de sursele de cules, astfel ca raza economic5 de zbor a albinelor s2 fie cel malt 1 sau 2 krn. De obicei, baza melifer5 din raza economic5 de zbor a albinelor nu oferB un cules continuu pe durata sezonului

cald, ci cu intreruperi, fapt care frineaz5 sau rniqoreaz3 simvtor' produc- . tivitatea familiilor de albine, fie la inceputul primgverii, fie f n a doua parte a sezonului.' In aceqte perioade lipsite de cules intr-o localitate, exist5 posibilitatea de cules fn alte localisti mai mult sau mai putin indep5rtate. Pentru a se evita influen@ negativ5 a lipsei de cules din unele perioade ale sezonului apicol, se transport5 stupinele in acele localitfiti, ins5 qi in acest caz se face o analizii asupra potentialului melifer, astfel ca s5 se prefere localitatea cu potentialul melifer cel mai ridicat. Transportarea stupinelor la sursele de cules din afara razei economice de zbor a albinelor a devenit astfel una din principalele metode pentru intretinerea qi exploatarea 'economic5 a familiilor de albine.

numai astfel veti realiza FAMXLII DE ALBINE PUTERNICE PRODUCTII APICOLE SPORITE
\

Pentru schimbarea mltcilor virstniee neproductive qi pend tru producerea de roiuri procurati-vl mltci selectionate in cadrul Statiilor zonale de selecfie qi producere a materialului biologic ale Institutului de cercetare qi producfie pentru apiculturg A.C.A. de la : Bineasa, Timi~oara,Iaqi, Cluj, Mlldlriigti-Vilcea qi Cisliiu-Buzlu.
ADRESATI-VA DIN TIMP IN, ACEST SCOP FILIALELOR JUDETENE ALE ASOCIATIEI CRESCATORILOR DE ALBINE CARE VA VOR ASIGURA CONTRA COST MATCILE CE VA SINT NECESARE LA PRETUL DE 50 LEI BUCATA.

pal!.? qt33los.z ualod a q o ~ d 82 qe\az~.~aa - no-s a.xea upd nlpnqs un suydaqug e-s ~auralqo~d e a a e q p e p nJquad 'qnasouna aqsa nu asnpoxI Joqsaae e ~$!qoze 15 n3 aJeu!we$uoa ap lnlaA!u p a p * 'fle$om !~.mqsgd 14 !nlnualod e ~ d n s e!r$e8!qsa~ -ul: 14 !zqaxaa eauaurase qnayj ne-s nu aqp u j g!u 'pgsmu me$ UJ ! a ! u ~a q q y ~ ene eqeqFsuo3 qeqgep -ads ap eJnqelaq!l ulp apfieunoju~ -aq.led ug s n p o ~ daaesag ruquad a~~leurals!s !!$e8!qsa~u! !C; asmr$nu!uI a3g!$u!!lj: pganraa a.xesamu qsoj ne aJeu!uIeJ -uos ap mpqaa!u ea~aqkeoun~ nJquad .aJeu!urquoa ap nIpauI FIaAyu IS -uaqod 3!q!z lnq~ode'a~g9adsa.I~ o l a j -ue$sqns ~e a q q ~ ~ p o ap uppe~8 qe~s a allurn .1oqsa3e !!~y[!qe~s ezeq e? y!q -qod ede u j IS a!$elnxp ap ale1 -uaurye alasnpo~d ug a$ueqsqns Joqsase ale !mnp!zaJ ap a p q x e w aq!uI!l e3

-seal!qe)s ys a q q u p s ap alap!jo ajaw -JOU 1 2 3 vqeqsaaau sndux! s ~olfilqozs e !S ~o~l$eqoze e q e p ~ o qeawm mruoure ap qeloze na aqezrlglaj suaqu! pnuaJa3 ad ap al!uahold aFemj n3 ple.18 13 aa?!u??Jy qsoj ne nes qeunkyd ne a m 'aqeq!~ -epads ap eJnqeJaq!l ap aleqp '(ale01 -gl3aurn~) aleu~!m el a ~ e !!$~~!XO~UI ~ 8 ap alapeos!da ~ a ~ l d xaqeq!Jep3!qJed a 3qseaav .Jolapmque IS !nlnmo eawl - p e s n.xquad le!juaqod JS!J un pumq -!psuoa 'r~nqnsalug aaeqe e3 FzeapW -nae as. !fieqoze '~olaquqde aJez!loq -slaw ap eaqeqpeder, aq&@ap gTqaos -qa eaqeq!quw p u n 10s urp eJeln2rPaI afiq~osqe u y d 'ypaqpu! ale3 ad ezeaz -!leal as ~ o l q u e l deaJeu!wequo=) .?a!s -uaqu! e ~ n q p 3 ~ 8 u g a yzeq aQ 3!ur!V ~u~ur@eJi3ug e3 $!solo$ n!uoure ap InJel -oze a!nq!qsuo3 o alaqa8aa yaflanpo~d wajs ug e a q 8 p o ne 15; a3 lolaluauI!le e aleu~mequoaap esms e@pu?Jd

if

'
-.

'

k ! 8

Lmm-ww-m l m s

p . w ; M # O . % 1 rn.~sa~.sa.aammss~ 8 .ua~ua~ue3 ,701 ~nle~$u$odnquad aqn3sounm.I ajuqsqns 'a~au!'u~~zo.~q~u pugw~OJ @ 'a.le~uauryle Jo~au!a$cud ea.re3!jqdw!s u!p a3qInza.r alauym n3 su!qruo3 qod as !g!qoze IS !!$qom 'allqe~oaej!!$~puoa ug 'pjqsv .anpou a13a3a @ app mluad IS qq3adsns alnqalq fi!loze ap nesJIS !$qoze ap aqeuraqs!s 2 i! 8 lnqrode p ge.re aquaaal pgqaxaa 'q3a.u~ a!xoq !nlnqJaja weje ul -8 9'0 eaxp aurnue IS p!w al.xeoj aqsa llnpe !nun ~uyqol8 -ornay u!p %08 euo!$sw~ e nlluad e ~ e s a ~ a qgoze u ap e a l a ~ u e 3 .ma[ i2 i? alsa lqaaja yu!qolzowaqlaur ui eleuuojsueq qsoj e quelnxp mla8uls @ % eqqol80araq u!p 0/008 pu13 ~ua8!xo ap . ~ o l ~ o d s u eap ~ ql n l o ~ el!xara !eru IS-e ap eqe~!pa!dwl aqsa p a p '1nua8lxo ex!^ e ap eaqeqpedea ap~ardy3.1 $! ewolq I ~ J F e u ! q o 1 8 0 ~ ~ ~gu!qo~ouraywruqm-m l n s n d w o ~pururloj i2 eqqo~8oway n3 eu!quroD as apun u!n8ues ~nqp3.xp ur purujed 'aleu!wel @ # -uoa alaluaw!F .em/!& &B n3 Bqep sunre ne apun 'a!qsa&p lnsnq3e.14 @ e eaa~e ug v l s u o ~a~!xol !!unjjsr ~ n w q l r e ~ a m 3 u!p ~ ! q ~ o s q!$!qoze ' ( - Z ~ ~ + - - E ~ ~ Jol!~~oZe ) ! e !.1osJn3a~dqu!s ! a ~p 8 @ -nlqu! Joqeupmane asp ~ l u ! z a ~ !!2oqozg d .pp ! ! ! d o a n~quadle!mds ug 1 s . mo nquad ~!xoq le!iuaqcd qleu! n3 aqru!qo aiueqsqns qu~sn ~ g o z gmsnsrm~ww i! *

fl3SBNILNBZSN03 eU!JalWI 'Wo!cl !* n3SBdOd mIOafN . ~ p

,de pe plante-(floarea-soarelui, porumb, tei yi soc) ; 28 probe polen recoltat de albine (floarea-soarelui, dovleac, p2ducel ~i poliflor) si 8 probe de p5stur2 recoltate din stupi arnplasati in culturi de floarea-soarelui si in culturi cu flor5 variat5. La fiecare din cele trei categorii de probe cercet5rile s-au facut separat pe polenul provenit de la plante cultivate pe terenuri fertilizate cu azotat de amoniu ~i separat pentru polenul provenit de la plante cultivate sau crescute spontan ~i de ia arbori de pe terenuri netratate cu ingr5~5minte d-rimice. De la unele plante cultivate pe soluri puternic fertilizate cu azotat de amoniu (porumb qi floarea-soarelui) s-au recoltat concomitent cu probele de polen ~i probe de tesuturi (tulpini, frunze, .inflorescente). f n toate probele de polen si de p5stur2 cercetate rm s-a constatat prez e n p azotatilor qi nici a azotitilor. In schimb, in tesuturile plantelor cultivate pe terenuri fertiliziate s-au gisit cantitati semnificative de azotati (50-400 ppm, exprimat in KNOs), iar la unele probe qi cantitsti reduse de azotiti (pin5 la 10 qpm, exprimat in NaN02). Pe baza acestor rezultate s-au efectuat numeroase studii in conditii experimentale de laborator din care s-a desprins concluzia c5 in polen exist5 UNEXd3 LUCRARI LA SFIWIT DE SEZON APICOL
(continuare d i n pagina 8 )

substante naturale cu aeiune reducgtoare ce descompun energic azotatii ~i azotitii, substante care in celelalte portiuni ale plantelor verzi sint mult mai slab reprezentate. Agentii reduc5tori din polen slnt de naturii enzimatica de tipul metaloflavonoprotelnelor, deci substante cu actiune reduciitoal-e specific5 yi substante chimice cu actiune redudtoare nespecific5, cum a r fi acidul ascorbic (vitamina C). Polenul ~i p5stura pot fi considerate libere de contaminare cu azotati ~i cu azotiti, chiar daci provin de la plante cultivate pe soluri intens fertilizate cu substante chimice azotoase si in mod deosebit cu azotat de amoniu. Cunoscind marea toxicitate a azotatilor-~ia azotitilor, se poate aprecia c5 aceast5 insuqire a polenului constituie o latur5 pozitivii cu important5 semnificatie sanitar5 si contribuie la definirea tot mai cuprinzitoare a valorii produselor apicole. Existents in polen a substantelor redudtoare ce descompun energic azotatii si azotitii sugereaz5, printre altele, ~i ideea utilizarii polenului, pisturii si a mierii pentru arneliorarea stgrilor de methemoglobinernie prelungiti, provocat5 de aportul sistematic de azotati prin apa potabil5 contaminat5 sau prin surse alimentare, st5ri c e se constat2 uneori, P n special la copii. 14-17,'cind majoritatea albinelor sint in stup. Tratamentul se administreazg in dou5 reprize, la interval de 7 zile, cu respectarea strict5 a doz2rii preparatului medicamentos ~i dup5 puterea familiei. 0 bun2 eficient5 a acestui tratament se constats atunci cind sint trat a t e toate farniliile din imprejurimi. ' 6. fn luna octombrie se vor face ultimele lucr5ri in vederea unei bune iern5ri : restringerea cuibului la un num5r de faguri bine acoperiti cu albine (6-7 faguri), impachetarea corespunzgtoare, rnic~ocarea urdiniqului la 3-5 cm, asigurarea liniqtii etc.

De aici concluzia limpede c5 aplicarea tratamentului fmpotFiva acestei boli parazitare - pentru viata ' normala a familiei de albine - este tot atit de important2 ca asigurarea hranei suficiente qi de calitate. Se reco0 mand5 ca tratamentul s5 fie aplicat in perioada 15 septembrie-15 octombrie cind puietul lipse~te sau este foarte redus, in zilele cind terrnometrul indic5 o temperatur5 mini& de 10C. Se va aplica dup5 amiazii intre orele

p J R \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ m \ \ \ \ \ \ \ n \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ m \ \ \ \ \ \ n \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ m \ \ \ \ \ \ \ \ m x -

f$
*\\\\\\i'\\\\\\2\\\AI

0 intrebare ~ e n t r u amicultorii care acum~ o seamiins : aceeiqi intrebare pentru apicultorii care o vor ciiuta in primgvara viitoare :
\ \ \ \ \ \ \ ? & \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \ \

8 6 $
I
C
-

CE QTIM DESPRE RAPITA?

Aurel HEROICA

Dintre plantele tehnice cultivate la noi f n @ra h c e parte qi rapita, cu cele dou5 varietiiti: Brassica napus oIeifera +i Brassica rapa oleifera, ambelee varieGti avind forme de primsravii si toarnn5 (fig. l). Din semintele de rapit5 se extrage un ulei care este in proportie de 45% ~i are variate utiliz5ri. Pentru familiile de albine rapita joac5 un rol important din punct de vedere a1 productiei de nectar, cit ~i de polen, in condifii climatice favorabile. Sporurile de recolt5 ca urmare a polenizirii cu ajutorul albinelor sint de 300-600 kg de s5mintii la ha. Epoca semiinatului pentru rapita de toamn5 este foarte timpurie, incepind cu a doua jumiitate a lnnii august, sem5natul devreme contribuind in mare d s u l - 5 la obtin?rea unei viguroase dezvoltari a rapitei. 0 cultur5 but18 de rapit5 trebuie s5 fie bine rssgria in luna septembrie, pentru a putea c r e ~ t e ping la csderea ziipezii cel putin 8-10 frunze, Dezvoltindu-se bine din taamn5, rapita poate suporta geruri mari f i r 5 z5pad5, de pin5 la -18'C, cu conditia ca pamintul s5 fie uscat, suportind geruri mai mari' dac5 plmintul este acoperit cu z5padii. Soiurile de toamnii newpuse gerului in timpul vegetatiei nu formeaz5 flori qi arat5 numai o creStere viguroas5. Rapita are o riidicin5 pivotant5 foarte puternic5 care p5trunde repede adinc in p h i n t pin5 la 60-70 cm, frunza este penatipartit8, tul~ina dreapti, ramificati, putind ajunge pin5 la 2 m in5ltime. Florile sint de culoare galben5-aurie, cu 4 sepa'le, 4 petale qi 6 stamine

~i sint deschise in tot cursul zilei. Au inflorescente mari ~i prezint5 o mare atractivitate pentru albine. Aceastii planti are o deosebit5 impurtan@ in dezvoltarea familiilor de albine, inflorepte in luna aprilie $i tine aproximutiv 30 de ztle acoperind lipsa de cules ce apare atit in sudul judetului Vilcea cft ~i a judewlui Olt. Rapita a devenit o plant5 melifer& importants. Ea oferii o bun5 ~i sigur5 resursii nectaro-polenifers fayorizind o dezvoltare puternic5 a familiilor d e . albine, un cules de intretinere qi chiar de productie, in cazul cind i se va da o atentie mai mare. Pentru a obtine rezultate bune, este necesar sii tinem seami de unele reguli : - inainte de & transporta farniliile de albine la rapim, trebuie aleasli vatra unde vom amplasa stupina; - vom alege cultura de rapim c a ~ e se va l t i s ~pentru recolturea semintslor; - de preferin@ stupii se vor afeza Cu urdini~ulspre sud sau est ; - vom alege drumul cu dcaes po orice timp $i eel m i scurt ; - vom a ~ e z a familiile d . e albine in apropierea lanului, lfisind 0 &stan@ pentru orientarea albinelor in vederea evitiirii rfitficirii lor. Un reper pentru. orientare poate fi chiar cabana. Personal imi transport familiile de albine la cultura de rapigi cind aceasta este deja inflorits 5-100/0. Norma optima dupg unii specialiSti trebuie sg fie 3-4 familii la ha. R d u c t i a de miere poate s5 ajungii de-la 35-100 kglha si char mai mult in anii favorabili. Deci se p a t e obtine cantifutea de,

aproximativ 10-12 kg pe fanailie, familiile fiind puternice qi bine intreHnute. Mierea recoltat5 de la-rapit5 este d e culoare galben deschis5 qi cristalizeaz5 foarte repede in cristale mari. Din acest motiv, lucrind cu stupul R.A. 1001 nu pun magazinele decit in ziua in care m5 deplasez la culesul cel mare de salcim. Procedez in felul acesta din dou5 motive : - in cat voi avea numai miere de salcim 100% calitatea I, care nu va zabarisi citiva ani, iar mierea din cuib, pe care o extrag separat va fi de o calitate inferioari,. avind gi o culoare mai inchis8. Aceast5 miere va zaharisi peste citva timp ; - punfnd caturile in ziua plec5rii .cu stupii, care sint in acest moment la puterea maxim:, voi m5ri suprafata de refugiu pentru albine, prevenind astfel asfixierea farniliilor de albine puternice.

VITA DE VIE, STRUGURII, VIESPILE $IALBINELE

Prof. ing.

Ocfav VITCU,

Fig. 1

- RapitB : a)
C)

planta ; bJ floarea

silicva ; d ) sEim'Inta.

0 atentie deosebit5 trebuie acordatf tratamentelor care se fac primavar~ cn insecticide pentru combaterea d5unGtorilor. Se recornandti ca tratanaentele. cu insecticide sli se facti inclintt d e a incepe Znfloritul pentru a se evil( intoxicarea a1binelor.

De multi ani practic un stupirit stationar, stupii mei fiind agezaR in -apropierea casei, pe un loc m i ferit si imprejmuit cu un gard din plas5 de sirmi3 pentru a impidica pgtrunderea in stupin5 a p5s5rilor $i a altor animale de curte. La circa 5 m de stupin5 am o plantatie de vi@ de vie (circa 300 butuci). fn fiecare toamn5, prin lunile septembrie ~i octombrie stupii mei erau ,,vizitatibL inc5 din zorii zilei de catre viespi. De aceea, pe fiecare stup, am, instalat capcane, care nu erau altceva decit nigte borcane de tip ,mu$taru umpIute pe jumMate cu ap5 indulcit5, iar deasupra am agezat capacul din material plastic prin care am practicat un orificiu cu ajutorul unui tub. In fiecare sear5 ridicam aceste borcane-capcan6 cu cite circa 15-20 viespi inecate. In ziua de 23 rnai 1985, asupra localit5tii unde locuiesc (comma IbBnqti, judetul Boto~ani)s-a abgtut o ploaie cu grindin5 de miirimea alunelor, depunindu-se pe sol un strat de circa 10 cm. Grindina mi-a distrus toate fructele $i strugurii, astfel c i In ufna acestei calamit5q naturale productia a fost cornpromisii total. In toarnna anului 1985, mai exact in lunire septernbrie qi octombrie, atunci cind de regul5 se coc strugurii, nu am mai avut ca ,,vizitatoriLL viespile in stupina mea, comparativ cu celelalte toamne cind se coceau strugurii in plantatia de vi@ de viq d r ling3 stupin8. Am constatat c3 atunci I cind nu este recolt4 de struguri, nic-i I viespile nu mai colindi viile ~i nu mai I ,,viziteazBUstupii agezati in apropierea ) acestor plantatii. ' 1 Consider c5 amplasarea stupinelor ) la o distAnt.2 mai mare fatit de plantatiile de vita de vie, va duce la fnlgtu-

'

raiea invaziei stupinelor de catre viespi, mai ales in primele' ore ale diminetii, atunci cfnd albinele stau strinse in ghem, ca urmare a frigului din timpul noptii. fn aceastA situatie viespile intrit ~i ies din stupi nestingherite de Ciitre ,strajau stupului, consumind importante cantit5t.i de miere din fagurii margina~i. h discutiile purtate c u diferiti proprietari ai unor mici plantatii de vita de vie am cautat s k i l h u r e s c care este principalul vinovat de pagubele aduse viei, c5 nu albina melifer5 este cea care ,,rnAnin~5~ strugurii. Albina nu a fostzinzestratit de natur5 cu maxilare care d permit& ruperea pielitelor netede ~i lucioase ale strugurilor yi fructelor, ci cu organe pentru lins $i supt lichidele dulci cum ar fi : nectarul florilor, sucurile dulci ale diferitelor fructe intre care ~i strugurii. Viespile sint cele care pricinuiesc pagube strugurilor ~i altor fructe, deoarece fiecare maxilar al viespilor este prevbut cu cite trei dinti ascutiti $i care functioneazg ca un c l e ~ t e sau rnai bine zis ca un fiergstr5u (fig. 1 stinga). Aceste makilare fnarmate cu dinti servesc totodatii la ruperea pielitelor fructelor coapte dar mai ales a1 strugurilor qi bineinkles cii in urma viespilor vin qi albinele, care nu fac altceva decit sug sucul dulce care se prelinge din boabele de struguri v5t5mate de catre viespi. kste deci limpede c5 albinele neavind maxilare crestate in formii de fier2qtr5u nu pot rupe ~i viit5ma pielitele boabelor de struguri ori a altor fructe (fig. 1 dreapta). \

In concluzie : albinele nu pot fi socotite ca dgunitori ai strugurilor sifructelor, Ei mai bine ca un mare bineficiitor ~i salvator a1 acestora, intrucit mustul ce se scurge ca urrnare a spargerii pielitei boabelor de c5tre viespi, s-ar scurge pe boabe si ciorchini, care pot muceggi, compormitind calitatea vinului.

'

Fig. 1 Vedere frontal5 a capului partial descoperit : 1 - ocelii, 2 ochi compns, 3 - labrul superior, 4 mandibulele, 5 protocerebrum $i sectiune prin ochiul drept; A - mandibulii de viespe, B mandibul5 de albinil lucr5toare

Se poate spune deci cu toatA indreptitirea cit albinele melifere, au fost $i vor ramine niqte inswte valoroase pentru culturile agricole, pentru plantatiile de porni fructiferi, cit ~i pentru plantatiile cu vita de vie.

SUPORTURI PENTRU STUPI

Ing. ~ i h a LISOVSCHI i
'

"

Voi prezenta in articolul de fat5 dou5 tipuri de suporti : Este destinat d susfln5 un singur stup de tip ME sau Vertical cu corp $i magazin. Se e x m t i i din otel beton @ 10 m m indoit la cotele ~i forrna din desen. Dup5 tiiiere, muchiile se te~esc. Se recomandii trasarea pe pardoseal8 s,au masa de lucru, cu creta a Sormei corecte a ramei. In acest fel, mai ales la producerea in serie nu se fac abateri im,portante de la forma necesar5. Se asambleaz5 prin sudur5 la cotele din desen. Initial, pozitiile ce se vor suda vor fi punctate $i dear dupii verificarea coplaneitatii tiilpilor s e sudeaz2 definitiv. Se curiit5 ~i se vopseqte in culoarea preferat5.
Suport metalic pentru un stup

pentru instalatii sanitare matisate pecele 6 picioare din teav5 @ l". In cupa astfel format5 se toarnii apii pCnii la umplere. Periodic se verificii nivelul apei, care trebuie reflcut. Amplasarea man~etelor a fost conceputii astfel c5 albinele nu pot sii cad5 in capSuport comun pentru stupi

Suportul astfel realizat prezint5 citeva avantaje importante : sustine cu u~urint5 I00 kg, este uqor, ieftin, conaceput din materiale q o r de procurat. T5lpile, avind lungime mare, se reazemii bine chiar ~i pe teren affnat. Pentru transport in pastoral, se Pncarcii in remorcii stivuindu-se unul peste altul. Este destinat s5 sustinii pinti la 1 2 stupi de tip ME sau vertical. Ca element deosebit prezinta cap~canelecontra furnicilor. Acestea sint constituite din m a n ~ e t e de cauciuc

can5 ~i sii se inece. Aceste capcane devin deosebit de utile in timpul hriinirilor cu sirop sau turte, cind colonii intregi de furnici deranjeaz5 mult fsmiliile de albine. Suportul propriu zis il constituie un cadru format din douii tevi de instalatii avind @ 1" qi 6,O r n lungime fiecare ~i trei distantiere din otel beton @ 12 awn sau teavii 0 318". La sudur5 se recomandii verificarea paralelismului celor , dou5 tevi lungi. Suportul este rezeihat pe 6 picioare individuale de tip tiirug din pavg 0 1" ~i 0,8 m lungirne fiecare. Pentru ca picioarele s5 nu p5trundii in sol mai mult decit este util, sint previizute limitatoare din bare de metal sudate transversal. La montaj, dupii ce se realizeazl suportul-propriu zis, acesta se aqeazii pe sol in pozitia doritii ~i se preseazii uvor, astfel cii cele 6 ciocuri vor liisa urmele in care Se bat cele 6 picioare. Se a ~ a z 5 suportul peste picioare, fiicind ca ciocurile sii piitrundi in golul tevii. Se asigurii inclinarea in fat5 a stupilor, pentru evitarea inundiirii.

PODISOR

cu P L A S ~DIN SIRMA
Marian LUNGU

Cunoa~temdin literatura de specialitate cii este contraindicatii deschiderea stupului pe timpul iernii. Deschiderea akestuia pentru indepiirtarea unor stiiri anormale, cind temperatura este mai coboritii de 10-12C este atit de riscantii, incit putem pierde familia sau matca, deoarece la aparitia luminii in stup poate fi sufocat5 de fngriimiidirea albinelor. Si, totusi, sintem nevoiti sii intervenim pentru administrarea de turte energo-plastice in vederea intensificiirii crqterii de puiet, incepind cu a doua jum5tate a lunii decembrie sau pentru completarea rezervelor de hrani, in lipsa acestolia Din anul 1983 am experimentat o solutie pe care am extins-o cu rezultate foarte bune. Dupii ce am incheiat lucriirile de pregiitire a familiilor pentru iernare (iernez intr-un stup orizontal douii familii, dindu-mi posibilitatea de a verifica $i dezinfecta anual jumiitate din stupi), am inlocuit podi~oarele stupilor orizontali STAS 4170175 cu un podisor din PFL T n care am executat o deschiziiturg (fig. 1) cu lungimea de 375 rnm $i liitirnea de 150 mm, pe care am acoperit-o cu o plasii din sirmii (cu orificiile cit sii nu poatii iesi albinele), incadratii intr-o ram5 din sipcuii* tot din PFL.

La montarea podiqorului pe sfup, plasa de sirm5 am pus-o spre i n k riorul stupului, reduchd intervalul dintre podisor $i rame, riiminind uninterval suficient pentru circulatia albinelor. Pentru a mBri rezistenta podi-~orului,pe lungimea lui am fixat in , cuie dou5 sipci din brad. Cind am administrat turte energoplastice, le-am aqezat pe plasa de sirm i (de unde au fost consumate in intregime), peste care am a$ezat o bucat5 de material textil ~i salteaua. In acest fel familia nu a fost deran-jati prin ridicarea podi~orului, albinele nu au fost strivite la introducerea. turtitei, care se poate aveza in dreptul ghemului de iernare. Timpul necesar introducerii turtiki este extrem de scurt. Totodat2 eliminarea vaporilorde apii a fost quratii, vaporii trecind prin materialul textil $i fiind absorbiti de salteluw. Prin sitii se poate observa cu uyurintii starea familiei. Acest podisor il tin montat din lyna octombrie pin5 cind timpul se Incazeqte si apar prirnele flori, in aceast-5, perioadii albinele neavind posibilitatea sii obtureze sita cu propolis. Cu toate greutstile care au fost P n iernile prelungite din anii 1984-1695 -1986, nu am avut nici o pierdere i k ministupina mea. -

Fig. I. Vedere de sus a podi~oruluicu plasd din sic.wA (dimensiunile in mm).

Tntr-un caz extrem ni se indicii un alt mod (se pare. reusit) de combatere a unei ~ericuloase~arazitoze :

JRATAUENT PE TlMP RECE ~MPOTRIVA PARAZITULUI VARROA JACOBSON1 Ca urmare a indicatiilor Institutului d e cercetare ~i produckie pentru apiculturil acest tratament trebuie filcut pe timp cillduros pentru ca albinele sli poat5 i e ~ i din stup la zbor de scutur a r e a parazitilor ~i sineacarului preparat ~i intrebuintat la deparazitare. Oare dacli nu a v m timp calduros nu mai facem tratament ? Din cauza unei ierni foarte grele . din 1984-1985, majoritaka familiilor de albine au i e ~ i t din iarn5 sllibite ~i c u o mortalitate mult prea mare fat3 d e alti ani. Aici, la & I $ de abia In jurul datei de 1 aprilie, albinele au facut grimul zbor de curlitire. Dac5 tinem seama c A in aceastfi zomii salcimul inflore~te fn jurul datei de 20 mai, uSor ne putem da seama cit a m fost de solicitati pentru stimulare, unificarea familiilor prea slabe, completarea efectivului, asigurarea unei productii m i n i m , precum qi tratamentul impotriva parazitului Varroa jacobsoni ~i a altor boli ale albinelor. Confruntat cu prea multe probleme d e ingrijire a albinelor, care trebuiau rezolvate intr-un timp foarte scurt, dar ~i datorit5 faptului cg nu am avut sineacarul la timp, unii dintre noi am pierdut prima perioad5 pentru tratarea albinelor cu sineacar ~i am ajuns l a culesul de salcim, cind nu se poate face acest tratament. A venit apoi teita, teiul si flora de cimp flirli nectar din cauza noptilor reci qentru aceast3 vreme. In aceste conditii, din lipsfi cie cules, albinele au Pnceput s5 consume - hrana lasat5 pentru iernare, m5tcile au redus mult ouatul iar pe fagurii cu puiet au inceput sB aparg albine mai mici, proaspat eclozionate, unele f&5 aripi sau cu alte defecte, dovezi sigure cli familiile de albine erau infestate cu parazitul Varroa jacobsoni. Aceasta situatie ne-a dat semnalul de alarm5 pentru a lua misuri impotriva acestui parazit. Timpul fiind favorabil, intre 7-17 august am filcut dou5 tratamehte m sineacar. Pe fundul stupului se putea vedea cu ochiul liber fiiina alM fnroSit3 de parazitii morti, c3zuti de pe a1bine. Din cauza lipsei de cyles rim dat familiilor cite 3-4 hriinitoare leu sirop 111. Hrlinirile trebuiau continuate pentru stimulare ~i conlfiletare cu hranfi, dar a m fost nevoit s A fntrerup hr5nirile pins la data de 9 septembrie, deoarece am fost p k a t la b5i. La intoarcere, la controlul efeotrjlat am constatat c5 din cauza lipsei de cules din lunile iulie-august, multe familii de albine erau lipsite de pufet, unele matci intrerupirid ouatul, iar celelalte reducindu-1. Se punea p ~ o blema sli nu pierd timpul cilldut qi s i 4 fac imediat tratamentul cu sineaear sau s5 fac stimulare $i hrilniri. pentTu obtinerea de puiet ~i completarea hranei pentru iarn5. Am apreciat c6 mai urgente sint stimularea ~i 'hr8ni~ea. apoi -deparazitarea albinelor. La aceastfi alegere am avut in vedere cli in zona unde am stupina, de obicei intre 15 septembrie-1 octombrie cade bruma, dupA care timpul devine cald gi frumos, cel putin 2-3 s 8 p tgmini, cind pot face tratamentul cu sineacar. De data aceasta nu a fost aya, timpul continuind sli se mentfnfi rece. Am facut stimulsri-hrhiri pin2 la 10 octombrie cind timpul s-a r5cit brusc, iar albinele au incetat zbord.

.!npqmwqeq ~!ag~![dee a q q s a x u IS q!zexed Inqsaae ?rilnloa!.rad e ~ d n s e ~ol!xoqln3!de eaqx - n q [ nquad yqnu!$sns p u r qpur a ! u -edwea o ysnp !nqaq l e p a ~ a q d ap I)u!s !!$mq!s aqsaae amqyluj a n q u a d .au!qle ap 1!~!urej PZ ale3 qnpxaid 8 .alew.in e3 ! S a!$uqe qep e nu quaur -t+.~l qsaae g3ej es sup ap q!nqejs qsoj r, !Sap '3 ln.roq1na!de 'eauaurase a a 'JE~F~U!S n3 lnquaureqey p u l e j 'qeales a-a1 axm ad eqeur 16 au!qle ap uwnd .un qpap asasguryx nu qpuj 'ymsur eke u ! arr!qle ap !$empap ldnqs !$lel!aa .re! 'au~qle ~ q 108 j !dnqs 02 na q!uaurod rt3-s a!.rqqdas !!unl ~nqndaaujel ax --aruh e 3 y e o q gqseaae leqoq qeF!l8au s '?.rsaa IS a.xa!ur ap afi3npo~d eAaa p n x j e E.raA lndurg u j xe! 'emayur -!.rd uj aulq q ! S a ! e !Sap '7 lnxoqlna!de 'lajqsy .!msgw aqsaae asaqoaosau a n 3 !!~c?qln3!de e3 urpaacxrd nu y s .au!q -p ap .zol!!l!m J pqnqaclrad e!~uexeB waAe nu axe3 ap yaej quaureqeq In? - s a x ealez!pa.r nquad lnqoq uaaej. es ~csa3au qnlosqe a q q '!$!m.red ap axeq -8j-lnd a~enu!quoa uj p u g 'quamle.rq 7sa3-e ?nay3 e-s a3 ~ d n p'aq~qdouuj a d !dnqs el 3xoquj as !.roaun 1s sap13 @np aqeaald qu~s !l!ze~ed' ap axoq - - y ~ n daulqle aqlnw ape03 p u p 'plea dw!q ad q n 3 ~ j InquawqeJq n3 ~!qe.xed -woa 'axem ! x ! w qlnur a!$.rodo;rd o-~quj aqleq!ze.redap qujs a ~ e 3 xolauyqle eaqeq -!~otew apuydna 1nquaureqe.q 'dnqs u j aqeunpe aqeoq P U ~ J alaurqle a x J dm!$ sd ajsa F e j u e ~a~ x u r sal!op 1~ .axnqnDs as gs ~ o q z el sa! au!qle aqInm pula plea dw!q ad -qnquaurcqe_leq ap aaqasoap axds 'au!qle auflnd qaeoj ~ x .xe3eau!s p IS !$!ze~ed ap am~nqnas mquad xoqz el qe!paur! qiSa1 ne nu 'aaa~ durg ad inlnquaur -cqexq lndur!q u j ml!r[gej eaqeqpof -em BI zauoI$uaw y i amqax;l, .aqn8

-ed I S vamps ~ e '~nqaaja p ea3g3 ?+-nu ya !eumu nu mquaure)exq .sunfe ! J Je nu lnje.xd au!q-(e aqplalaa BI .IB! ' a ~ e a o p s u!xd exdnseap a p alauyqle qpowo ! J .re 1-3 qexaurolll;e ~j ~ e - sala alsad pexesaxd Inaeasau!s 'aurax axqulxd aqeaolq. adearde p u g eaqsaaa '301 eleah -alour u!p alauyqle qo3s ps exgj a x x dw!q ad Inquaurqexq ureglde p e a 'aqeqlnzax ~ S e a l a a n3 ~ auFqle ap !q!mej aqlelajaa el 1 3 pquawqexq qnagj we aJeoqeurxn slap u~ .u!ldap ad q r h ~ ~ e ea-reaxaaur g a p '!?q~w el nes au!q -le el aqm!leuour qsg8 we nu aJo pz ydnp qenyaja plo~quo3 e? - 1 n a d e ~ snd we axe3 gdnp '301 e l lnpk~pod aIalaJnpuys snd we '!nlnapnu alaur -eJ ap q e d m -[nfi~ds$pap aJew ;em s~a3 yual!qa!~od ap ago$ na Ialoq q y -adox urv 'aurqle qsad awex a q u y d 1-npupa~q ' a w ~ x ad ap lnquawexp -am qem$yux ap yued o n3 !ode ' a u e ~ alsad qmnqnas ue-1 a m pdnp '8 OEI - 0 ~ 1 aqp 'y!s ug sndap we-I qexeda~d eq~3 -ln~e3eau!s puylv .alawea qeoq ad aqe!q$gxdur~. nexa alau!qle urn312 xep 'aapnu aqsaae siyasap we yxo Z/I ~dna .alaapnu s!yaug we !ode 'guyq1e p $ n d Iew exa apun Jolaurex exdns -eap au!qle ap qe.rnqnas we-a1 a.xea ad aleJaqel a I a m J !ode qenl UJV .awed ad a.1~30!ur uj aund a1 e 15 alauIqle eJo!auj e nquad '3cq el snd we-al axe3 ednp aapnu u ! p au!qle n3 alaurex soas rue gqu; 'aurel g aqja e aapnu g ad eaJe3.raauj $nay$ w;e a!xqu1~30 LZ FI 'qseaae nJ$uad '~esaaaulnlosqe lnquaurqeq 3ej ys p7ur~asp wa~~.tp~oy qen1 we a m lndur!q qoq n3 S ! axeuxai nquad sum g ad alul!urej $ez!ue8ao u r v .!nlnqa!nd eaJeuotzopa IS mp plea d w y un !Burnu nu ~ q e pysvam ap tuqdaqke quaureqeq p w g p ruquad, -dnqs u!p pu~Sal y q q e o a353 eapah eaqnd as .IW en!z xe! 3,~- ap p q j I!$~OU ~ n d w ! ~ u!p emqexadwaq '~ol!$!ze~ed eapqod -mi lnquaurgeq a a q eaqnd !cur as nu !!$!puoa aqsaae ul -way8 ap as-npu!!d -o~de ednx8 as E qndaaul ne alaulqlv .aEuJa! nquad unq aqxeoj qaynd amex E-z aqp sndap ne au;rqle ap avIl!urej durg qsaae u~

Un apicultor i$pune (gi ne pune) o intrebare la care tot el rgspunde :

Ariciul-dusmanul
s

sau prietenul albinelor?

A doua sear5 mi-am luat sc~unelul, m-am avezat $i am asteptat. Cam la aceeaqi or5 cei doi ,hotiU a u venit din nou. Au cautat $i a u ront5it albinele moarte din fata stupilor. I-am, urm5rit cPteva seri la rfnd $i s-ad comportat la fel ca in serile precedente. Am plecat de la stupin5 liniqtit $i cu ferma convingere c5 ariciul nu atacil $i n u m5nlncil albinele vii. Mai mult, cred & In timpul cind adun5 albinele .moarte, prinde $i m5nfnc5 $i broavtele de pe ling5 stupi. Am observat c5 in timpul cind cei doi arlci culegeau $i mincau albinele moarte, fsceau unele salturi, prindeau ceva dupA care intirziau mai mblt pin5 mincau &a ce prindeau. Deci aariciul trebuie protejat $i nu ucis.

Constantin ASAVEI Am citit in mai multe rfnduri relaurile unor stupari despre asa-zisele pagube pe care ariciul le-ar provoca la stupii cu albime. Nu a m ~ t i u t ce s5 cred pin5 tn toanma anului trecut (1985) cPnd mi s-a ivit prilejul s5 prind pe acest simpatic ,hot" asupra faptului. Eram cu stupina n pastoral la izm5, la marginea unei pgduri. Intr-o sear5 era cald, liniqte, senin $i luna strillucea. Cum nu m5. fnduram s5 m5 culc, ststeam a$ezat pe un sciiunel cind deodat5 a m v5zut P n dreapta mea, nu prea departe, o moglldeat5 ce se indrepta Pnceti~or cBtre stupi, urmat5 la 3-43 m de o alta. Am crezut la Pnceput cB sint iepuri, dar mi-am dat seama repede cii sint arici. In fata stupilor s-au oprit $i a u inceput sil caute $i sB mlinfnce albine moarte. M-am apropiat, iar ei s-au strins ghem. Mi-am luat sc5unelu1, m-am a$ezat In apropiere $i am avteptat. Dupa circa 10-15 minute s-au desf5cut $i a u trerut la treab5. Pe scEndurile de zbor ale stupilor erau multe albine care nu intrau In stup, fiind cald. Cei doi arici s-au apropiat in cgutare, pe ling5 sclndurile de zbor, dar n-au inccrc a t s5 prind5 $i s5 m5ntnce albinele vii. Cum luna lumina destul de puternic $i bBtea chiar fn partea din fat5 a stupilor, am putut observa destul de bine activitatea celor doi arici. Totul a durat mai mult de dous ore dup5 care cei doi arici a u plecat a$a cum au venit.

ASOCIATIA CRESCATORILOR DE ALBINE DIN R. S. ROMANIA

acordii p t u i t

CONSULTATII JURIDICE

PE PROBLEME APICOLE Membrii Asociatiei Cresciitorilor de Albine din R. S. Romgnia cu mizatia la zi $i care tntimpinii in activitatea de practicare a apiculturii d i r i t e dificultiifi de naturii sii creeze conflicte, litigii sau dreptul la revendiciiri, a. ciiror rezolvare necesitii intervenG justitiei, se pot adresa in scris COMITETULUI EXECUTIV AL ASOCIATIEI CRESCATORILOR DE ALBINE DIN R. S. ROMAr . 17, sector 1 1 , cod. 70231, NIA cu scdiul in BUCURQTI, str. IULIUS RJCIK n

DIVERSE. - -

LA- A X-A EDlTlE

Ing. Elisei TARTA Consecventi gi tenaci, membrii Consiliului Comunal de Educatie PoliticZ $i Cultw-5 Socialist& a comunei Totizsani, judetul Vflcea, organizeazs an de an, fn prima duminicg a lunii iunie, in cadrul Festivalului National ,Cintarea Rominiei" o manifestare local5 desfgsurat5 sub genericul "Fagurele de aur", manifestare ce are loc sub auspiciile organelor judetene de paritd- gi dc stat. Alegerea Tom~anilor ca loc de desfggurare a nranifesurii nu este ixlti1npl8toare. In aceasts zonii, cie nlai multi ani, harnicii $i priceputii apicultori obtin de la salcim recolte dintre cele mai bogate. Astfel, numai la culesul de la salc'lm din 1986, mediile produc$iilor de miere extras5 de la fiecare familie de albine din cei aproape 1200 stupi existenti pe raza comunei s-au situat In intervalul 30-35 kg. Faptul c l in ultimii 20 de ani apicultura a cunoscut o dezvoltare fiirii precedent este ilustrat $i de cregterea accelcrata a ilum5rului lamiliilor de albine, crestere care in ultimul deceniu a insemnat un -spor de a1 circa 400 la peste 1200 fa~nilii fn prezent. Aceste cregteri - care practic Pnsea~llna intreirea efectivelor - evidentiate de Gheorghe Catrtnoiu, secretarul rilialei judetene A.C.A. Vilcca s-au illsotit ~i de sporiri insemnate a livrririlor la fondul de stat, livrlri care, anul trecut au dephqit cu mai mult de 5 tone prevederile planificate. De altlel, judetul Vilcea este un judet Iruntag in ,clasamentul apicol" a1 Vrii noastre atit prin numiirul total de familii de albine (circa 57000) cit $i datorita unor cantitriti marl de miere predate fondului de stat. Traditia multimilenar& a stupiiritului i$i g8se~teo autentic5 continuitate prin activitatea multor apicultori fruntqi. Ca .s5 dam doar citeva exemple vom aminti numele unor cxpc~inientatistupari ca : Eftimie BdItiiteanu, Vasile Sfamate, Ion Radescu, Ion Mitriiclrescu $i enunicrarea ar putea continua. Demn de subliniat este faptul cii a c e a ~ t atraditie este perpetuatg cu grij5 la Tomvani unde fiinteazii un cerc apicol vcolar-pionieresc cu o bogat5 activitate. Despre acest cerc a vorbit cu patos convingritor pioniera Marcela Radoescu. In cadrul nmnifestsrii au fost vizitate expozitiile de ufielte, utilaje $i produse aplcole, standul de clirii de specialitate $i a Eost, vizionat un frumos spectacol iolcloric sustinut de formatii artistice din zon&. Ca @ anul trecut, prietenul albinelor qL al. apicultorilor, talentatul poet vilcean Felix Sima, colaborator a): revistei noastrc?, a sustinut un moment poetic in cadrul ciiruia a recitat poezia pe care o public5111 In pagina de fat&.

de FELIX SIMA
Vom dovedi pe-un fagur Tiiiat in trei culori CEi sintem ca albina Legati de-aceleasi f lorf Tu porti un stup %nspate I1 duci cu pasi miirunfi Sii stringd-a1 bina mierea De dincolo de muatf $i mierea are gustul Hodu2ui de pe ram, Aceasta e dovada Cd sintem toti de-un neam
$i nu slntem o roatd Ce ar putea sii fugd

'

Triiim aici in timpuri, Lucrind la centrlfugii

$i visul n e u n e ~ t e $i ne uneste vrerea

Fdcind-o preacuratli Precum e insiisi mierea Eu nu incerc sd aflu Cum este fabricatii Purtatd in ecouri De raze decantatd

"

Prea pura miere care ~ ? soare n pa~cd vine ; Pdstreaz&n ea secretul Din stupul cu albine Vom scrie pe o .turtii De cearii din Carpati Cd sintem ca .albina Rude curate : frapi
$i vom clti pe-un fagur .Tiiiat in trei culori Cd sintem toti romhnii Legati de-aceleasi flori.

DIN AC~VITATEAAPlMONDlA
via) ~i E n 1987 a Simpozionului international de stupgrit pastoral la Flmianopoli~ (Brazilia).J Consiliul Executiv a solicitat W t i i romdne sti analizeze posibilitatea ca ph3 la Congresul APIMONDIA de la Var$Qvia - 1987 - s5 organizeze in R. S. R o d n i a un Simpozion international avlnd ca tern3 difuzarea prin publicatiile d e specialitate a informatiilor apicole. AceastA solicitare s-a fticut avlndu-se E n vedere atft evperienta Asociatiei crescfitorilor de albine din tara noastra in. organizarea unor astfel de rnanifeitsri cPt $i faptul cfi tipografia API; ~ O N D I AT$i desftiyoar5 activitate3 in cadrul I.I.T.E.A. din Bucure~ti.Pentru Ilrgir e a cadrului de abordare a unor problematici de actualitate, delegatul romdn E u g e n M d r z a a facut cPteva propuneri d e noi manifestlri internationale prin organimrea de simpozioane. Aceste propuneri urmeaeil s2 fie transmise de Secretariatul APIMONDIA asociatiilor nationale de apicultur8 din toate @rile lumii.. Au fost reorganizate dou2 comisii permanente ale APIMONDIEI stabilindu-se urmtitoarele : Comisia permanentA de economie apicolti 5 5 fie completat8 cu doi membri noi : I. U I i a n o v (U.R.S.S.) $i J. B. W e 11 s (Australia) iar din Comisia permanent8 ,de apiterapie sLi facti p a r k ca membru E 1 e n a P a 1 o 5 (RomBnia). Delegatul p5rtii romBne a prezentat un raport cu privire la activitatea I.I.T.E.A. pe anul 1985, raport din care a rezultat ch lntre I.I.T.E.A. $i Secretariatul APIMONDW din Roma a existat o fructuoasri colaborare, ceea ce a permis facilitarea fluxului international legat d e introducerea unor tehnologii apicole d e vErf P n @rile menlbre ale federatiei. S-au evidentiat totodaa inkrcsul @rilor membre pentrp literatura apicolSi ca $i capacitatea sporit.5 a I.I.T.E.A. de a edita asemenea publicatii in limbi de circulatie internationals. Pentru amplificarea activiutii editoriale $i difuzarea literaturii apicole I.I.T.E.A. a Pncheiat un protocol de colaborare cu I.B.R.A. (International Bee Research Association) Asociatia InternaAnglii $i tional& d e Cercetfiri Apicole alte firme specializate E n vlnzarea de c w i fn diferite ti5ri ale lumii. Membrii Consiliului Executiv au solieitat ti@rirea cle noi _

i...
8 .

i
I .

I
s

:
1

!
I

j
i

i
1 :

F
1
I-

3
i. p-.
a ,

In perioada 12-17 mai 1986 la Toulouse a avut loc ~ e d i n t ade lucru s e m e s t r i a 1 8 a Consiliului Executiv a1 APIMONDIA. cu acest prilei, preaedinthle APIMONDIEI, R a y m o n d B o in e c k $i secretarul general S i l v e s t r o C a n n a m e l a au prezentat un ampm raport de activitate referitor la actiunile desfa~urateP n perioada de la ultimul Congres APIMONDIA (Nagoya Japonia, oct. 1985) pfn8 la data vedintei. In raport a u fost evidentiate m8surile initiate de Asociatia apicultorilor din Polonia privind pregztirea lucr8rilor celui d e a1 XXXI-lea Congres care va fi organizat I n luna august 1987 la Var$ovia. Au fost analizate aetiviwile $i rezultatele financiare pe anul 1985 $i planul de activitate pe anul 1986 ale Institutului International de Tehnologie $i Economie Apicol5 care funcfioneazti la Bucurevti. Prevedintele $i secretarul general a1 APIMONDIEI au informat Consiliul Executiv cti E n luna martie a.c. cu ocazia unei vizite de lucru facute !n Bucure~ti au fost primiti de ministrul agriculturii din R. S. Romdnia Gheorghe David cu care au purtat convorbiri referitoare la rolul APIMONDIA In dezvoltarea apiculturii din toate tarile lumii primind totodau asigurtiri pentm sprijinirea E n continuare a activittitii I.I.T.E.A. E n tara noastr8. La vedinta Consiliului au fost supuse atentiei participantilor

- Franta,

1
I

1f .'

,. . " '!

'

1
\ .

..

mEisuri pentru intensificarea activitritii comisiilor de specialitate ale MIMONDIA in directii c e vizeazfi sprijinirea afiiculturii ln +%rilein curs de dezvoltare. Au fost dezbiltute mai multe probleme ale' activiatii curente. Delegatia polonez8 la Simpozionul international de la Toulouse, condusz d e He n r y k 0 s t a c h, prevedintele Asociatiei apicultorilor pqlonezi a prezentat un,raport de preggtire $i proiectul d e program a1 lucr5rilor celui de a1 XXXI-lea Congres intert national a1 Federatiei Internationale a As6ciatiilor de Apiculturil APIMONDIA. Legat de aceste probleme E n cadrul unor discufii ample $i. fructuoase s-a convenit asupra unor mlisuri menite sfi asigure conditii dintre cele mai bune desfil~ursriicongresului. Au fost f5cute precizfiri privind organizarea In acest an a simpozionului international de patolode apicolfi la Zagreb (B.S.F. Iugosla-

i.

: .

26

c w i cu largri adresantg, inalt nivel $i sporif interes profesional ca $i actualizarea tehmaticii revistei ,,APIACTA".' Conducerea APIMONDIEI a adus ctilduroase mu1tumir.i pre$edintelui de enoare a 1 Federatiei - prof. dr. ing. V. H a r n a j pentru bunele rezultate obtinute $i continua dezvoltare a activitiitii InstitutulUi International de Tehnologie ~i ~ c o n o m i e~ p i c o l g- APIMONDIA din Bucureqti - ROMANIA.

Sedinta de lucru a Consiliului Executiv a1 APIMONDIA, s-a desf&urat P n aceewi perioad5 cu lucrarile Simpoaionu~ui international de lnsBmIntBri instrumentale la f n aceste conditii membrii ConsiliCllui Excutiv au avut posibilitatea sg ia parte ~i la lucrarile simpozionului, care a constifuit 0 manifestare de prestigiu a speciali~tllor din numeroase G r i ale lumii penku continua ameliorare a materialului biologic In vederea cre~teriiproducfi.ei fn apiculturB.

SlMPOZlONUL INTERNATIONAL DE INS~~M~NTARE INSTRUMENTALA' A M~~TC~LOR IN SCOPURI -$TIINTIFICE $I COMERCIALE

Biol. Mihaela SERBAN In zilele de 11-14 mai anul acesta s-au desfaqurat la Toulouse in Franta lucrarile Simpozionului international a1 APIMONDIA, intitulat: ,,Insiimintarea instrui~ler,tala a d t c i l o r (n scopuri stiintifice $i comerciale", dedicat memoriei lui Otto Mackensen,.:promotor a1 tehnicii apicolc privind insgrnint5rile instrumentale ale m5tcilor. Simpozionul a fost organizat, de Institutul albinei, cu sediul la Muzeul de istorie natural& si apiculturz de la Bures sur Yvette. Manifestarea apicola international5 a reunit. un num5r mare de participanti, practicieni $i 'cercetgtori de renume, care prin 1ucrBrile prezentate au adus o conlribulic InsemnatZi in acest domeniu, punCnd un accent deosebit cu privire la problemele de gen e t i d la albine ~i progresele Inregistrate in tehnoGgia Inslirnintarii instrumentale a m5t. - -. . cilor., JhcrBrile s-3u desfa~uratpe parcursul a 4'.zile, Sedintele de comunicEirf fiind preeedate sau urmate de demsnstratii practice deosebit de interesante- saU de vizite la StGpinele unor apicultori experimehtatf; Prima zi a fost rezervata cunoa~terfiapiculturii din nordul zonei Pirineilor, prilcj de realizare a unui interesant schimb de exper i e n v $i tie documentare pentru participantii la simpozion. ~a Laboratorul de entoinologie aplicatg ~i t;opica15 a1 Consiliului National pentru cerceta+e Si $tiintg' s-au . abordat urmjtoa+le subieete : studiUl efectelor cOmpurilor mag?letice Qsuprabicloglei ~i fiziologiei albi~tei melifere ( N g u y e n , K e f u s s , B a r i t e a u -. .
,
~

'

$i M e n e a u d) ; Studiul varroozci (~naTadie ectoparazitara provocatil de acarianul Var.roa jacobsoni, Oudemans) (R a z z a g h i, Ducos de L a h i t t e) ~i Stupina de cercetare (D e n h e z, F e r r a n d). DupB-amiazB, In amfitcatrul mare ':a1 F.I.A.S. (Formation Internationale Aeronautique et Spatiale) au fost prezentate urnistoarele referate : Selectia si ins2lmtnturea instrumentaldi (C o r n u e t, Franta) ; C r a p terea de mctci (R i c e, Australia) ; Apicultura in California (T a b e r, S.U.A.) ; Varoozii $i apiculturdi (R u t t n e r, Austria) ; S i t u a t i a varroozei E n lume si O n Fluanfa (Bo r n e c k, R a n f a ) fji Comparatie intre efectul diferitelor acaricide (Ducos de L a h i t t e). AU urmat apoi filmele : fmperecherea liber6 a miitcilor (K o e n i g e r, R.F.G.) ~i Nisciirile aripilor in plin zbor (K e f u ssj ~i VSH-ul Un medicantent sistemic : Pedcin (a1 firmei BAYER). Ziua s-a ln6heiat cu denlonstratii de fnsgmintare instrumhtalg arganizate de C 0 n n 0 r din S.U.A. Demonstfatiile au fost sustinute de F r e s n a y e .$i M i g n 0 t din FTanta ~i c 0 11 n 0.r. In incheierea primei zile a simpozionului, fn prezenta membrilor Consiliulni ti^, Raymond Borneck, Pre~edintele Federatiei Internationale a Asociatiilor de Apiculturg APIMONDIA a confefit "pentru activitate fndelungatZ $i-rodnicB h domeniul InsBmint8r1lor artificiale la m5tci" lui Harry Laiiilaw 6.U.A.) $i lni Friederich Ruttner '(R.F.G.) MEDALIA D E AUR ,,Pro Meritis" a APTMONDTA.,

, .

'

27

In-ziua a doua a simpozionul.ui, 12 mal. ldcrsrlle au fost conduse de Friedrich R u t t n e r , pregedintele Comisiei permanente de biolog~e apicol5 a APIMONDIA. f n cursul diminetii au fost prezentate urm5toarele referate : Factori care controleaz6 piitrunderea spermatozoizilor fn spermateca mdtcii insdmintate (W o y k e, Polonia) ; Iernarea nucleilor de inaperechere in camerh intunecoasd (M a u 1, R.F.G.) ; Calitatea biologicii a miitcilor insdimintate instrumental ( K o n o p a c k a, Polonia) ; Se mai imperecheazd liber mdtcile insd?r,fntate znstrumental dupdi inceperea pontei ? (W o y k e, Jaz i n s k i, Polonia) $i fncercdri de insdmin@re a matcilw cq sperm& conservatii (S k o n i e c z n a, Polonia). In gedinfa de dup.5-amiaza prezidaG de Harry L a i d 1 a w (S.U.A.), au fast prezentate comunic5rile : Accidente ale mdtcilor i n colirie, in colonii orJane ( J a s i n s k i , Polonia) ; Evolutia . y i rezultatele muncii de Onsdmfntare instrumentulii ia laboratorul de la Kirchhain (M a u 1, R.F.G.) ; Rezultatele tncruci~driiunei $use de albinh chinezii Apis cerana cerana cu o $usif de alb i d thai A.c. indica (Apidae ,Hymenoptera) prin insdmin~iiri instrumentale (W o n gs i r i, L e k p r ay o o n , Thailanda) $i Influenta numdrului de albine fnsotitoare asupra declanqdrii pontei miitcilor insiimfnlate instrumental (W o y k e. Polonia). In ziua de 13 mai, sub prevedintia lui Larry C o n n o r, au fost prezentate In cursui diminetii referatele : Progrese in domenzul conserudrii spermei, la Baton Rouge ( H a r b o, S.U.A.) ; Randamentul $i s v r a n t u de via@ a miitcilor fnsdimfnfate instrumetztat (Prl a u 1, R.F.G.) ; Tehnica amestecului de sperm6 i n insdiminfarile artificdale la d t c i (Apis mellifera L.) ( M o r i t z, R.F.G.) ; fnsdmintarea instrumental& a mdtczlor ( H v i c i a, U.R.S.S.) ; U n nou aparat pentru insiimintdri instrumentale a mdtcilor ( H o 1 m , Danemarca) $i Aparat Imbuniildiptl pentru Ensdmtn]area miitcilw (Z a w i 1s k i , Polonia). DupB-amiazh a fovt organizata o interesant5 vizitti de documeptare la stupina renumitilor apicultori $i cresc$tori de m5tci d i n zonh Jaques $i Michel L u i z y, Aici S-au fAcut precizsri referitoare la metoda f o r d r i i unei familii noi cu mate5 neimperecheaE, la modul de constituire a nu-

cleului de Imperechere, la perioada- optim5 pentru formarea acestor familii. De asemenea, cei doi apicultori au prezentat modul lor de lucru in obtinerea unui num5r sporit de rame mari tip Dadant, in tlmpul culesurilor. Astfel, la culesurile de rapifa vi floarea-soarelul acevtia obtin in mod cut.ent un numhr de 20 de astfei de rame. Seara s-a Incheiat cu o pEcuth mas5 cfmpeneasc5 la stupina lui John Kefuss, cercetgtor ~tiintific,care $1-a adus o importanta contributie la organizarea simpozionului. Lucrhrile celei de a 4-a zi a simpozionului s-au desfsqurat sub pre~edintia lui Jerzy W o y k e . In cadrul ~edintci din cursul diminetii au fost prezentate comunicarile : Cornparatie a evoluflei si randamentelor coloniilor cu miitci imperecheate Eibe~. i i fnsiimintate instrumental (W i 1 d e, Polonia) ; Exploatarea i n produqie a miitcilor Ensdmintate instrumental (T a b e r, S.U.A.) ; Randamente superioare, cu miitci crescuts din mdtci instimintate instrumental ( Ro s e n t h a 1, Efrat, Kamer, Israel). In continuare programul a cuprins pre zentarea oral5 a unor comunic5ri $tiinkifice trimse la simpozion dar ale caror autori n u au fost prezenti, la aceastii prestigioass manifestare : 0 nou6 seringii-dorator peltti'u insiimintiiri instrumentale si ulte citevaamiinunte de tehntca ( S c h I e y, R.F.G.) ; Echipament pentru fnsiimtntarea ntiilcilor (W i n k 1 e r, R.D.G.) ; Prezentare de uneltc (G u i 1 1 a u m e, Elvetia) ; Aparat pentru insllmintdri ( P e n g, S.U.A.) ; Echipamenl pentru insdmfntdri ( H a r b o, S.U.A.) ; Prazentare de seringi (Bu r m e i s t e r, R.F.G.); Metodd graficd de calculare a coefzcicntului. de consangvinizare a albinei in cazul, controlului imperech6rilor prik EnsdminMri instrumentale ( K u d o, K e f u s s, Japonia, 3U.A.) ; Influenta factorilor polen si Jagure asupra calitdtii ,miitcii (S c h 1e y $i A s c i ~ , R.F.G.) $i Aparotul standard de insiimintarc si perfectiodri aduse, inclusiu pieselor accesorii S c h 1e y , R.F.G.). Lucrarile simpozionului s-au incheiat cu o mas5 rotund5 prezidath de Friedcricll Ruttner, care a prilejuit un nou valoros schimb de p5reri intre participanti. In dups-amiaza aceleiavi zile oaspetii au fost primiti de oficialit5file municipalit5kii g i a u participat la o receptie oficialil organizata la prim5ria ora$ului Toulouse.

1
-

'

1'

De la inceput trybuie precizat c5 nu merit2 salvate &l?lt cohniile cu o populafie satisf5c5toaYe, respcctiv care ocup5 cel putin 4-5 rame. Cele g5site bezmetice cu ocazia vrzitei de prirn5va1-5 sint practic pier&&; din cauz5 cti sint prea slabe in populatie (prin necompensarea pierderilor d i n timpul iernii) $i slabe in albine tinere (care s5 asigure ,,blberonulU generatiei ce va rezulta din noua matcti). Singura soartli pe care o merits accste familii este desf iintarea. Albinele oufitoare nu accept& prezenfa unei m5tci $i orice introducere este sortit5 evecului ... cu o exceptie (preciza PerretM a i s o n n e u v e, acest eminent. autor de carti apicole) : cind folosim o matci ce s-a nriscut cu maximum 30 minute Pnainte. ,Am recurs la acest procedeu de fiecare data cznd gasearn albine ouiitoare si pot spune cii am repurtat un succes de 10O0/o" '(noteaz5 autorul). Introducerea este din cele mai simple : dac5 dispunem de o matcl nou nfiscut5, culeas5 de preferin@ la ieqirea din botcz, P i d5m drumul far5 alt5 precautie prin gaura hrgnitorului. Ea va fi sigur acceptat5 si d u ~ f i8-10 zile vom avea bucuria s5 constat5m o pontli de toat5 frumusetea. Albinele vor face s5 dispar5 ou5le mascule, vor lichida albinele ouitoare $i vor repara fagurii. Vor r5mSne numai nimfele c8p5cite, pin5 la eclozionare. Singura dificultate este s5 dispunem a e o astfel de matcfi la momentul dorit. Dac5 introducem o botc5, ea va fi distrusB oricit de maturi a r fi. Din fericire, exist5 $i aici o solutie : sil inf5$urrIm botca (maturli pentru a rezista la manipul5ri) in hirtie de aluminiu, lfisind liber doar discul pe care tfniira matc5 9 1 va decupa la ieaire. Instalfini acest .pru<c" Intre dou5 rame, fixindu-1 de fagure cu .un bold, ghimpe sau b5t de chibrit. Albinele nu vor mai putea distruge botca (vlrful acesteia este foarte solid), a$a incit matca va, ie$i $i va fi primit5. Dupri acceptare, este bine s5 se dea familiei o ram2 cu puiet nfisdnd, pentru asigurarea doicilor necesare. Cum se cunoaste ponta de albine ? Ceea ce atrage in primul rfnd atentia este puietul mascul depus fn celule mici, alungite $1
&

bombate. Acesta poate avea dou5 aspecte : compact sau rszlet. Dac5 este compact, el provine foarte probabil - de la o matc5 devenitli trfntorit5 ,(din lips5 de fecundare sau prin Imbiitrinire - epuizarea proviziei de simintj). In accst caz, o ciut5m $i o inlocuim, prln metodele cunoscute, cu o mat& fecund5 sau, dacfi nu avem, printr-o matc5 recent n5scut5 (ca in cazul albinelor ouiitoare), inttirind apoi familia cu puiet I n eclozionare. Dac5 puietul mascul din celule mici este rgzlet, el provine aproape sigur de la albine ouitoare. ExaminPnd ponta, vom vedea : adeseori mai multe ou5 E n celul5 (m5tcile tinere fecundate au uneori o pontfi plurice'lular5 la Pnceput) ' ; unele ou8 filiforme $i altele normale ; - ponta este semfin?t% printre larve $i nimfe cfipf~cite, far2 niqi o ordine ; ou5le sint orientate In toate directiile ; - Pn fine, vom g5si ou5 depuse pe perefii celulei. Este sernnul absolut a1 albinelor ou5toare, care au abdoinenul prea scurt ca s5 ajung5 fn fundul celuldor. Niciodat5 o matc5, chiar bezmetici fiind, nu depune ou5 pe peretii celulei.

(J. S. In : L'Abeille de France, martie. 1985, p. 108-109)

60 DE ANI DE LUPTA ~MPOTRIVA ACARAPIOZEI. CE INVATAMINTE POT FI TRASE PENTRU LUPTA IMPOTRIVA VARROOZEI

Autorul face istoricul acarapiozei, care prezintfi multe asemfin5ri cu cel a1 varroozei. h primlvara anului 1904, s-a produs o mortalltate neobi$nuit5 a1 albine I n insala Wright (coasta de sud a Angliei), care s-a risplndit, pPn5 P n 1917, P n toatB Anglia rji Irlanda. In unele reguini pierderile au fost estimate la 90/o din populatfe. Cauza a fost l5murit5 de H a r v e y $i R e n n i e care au giisit in traheele albinelor un acarian nun cinstea mit mai tirziu Acarapis woodi, P filantropului Wood care a finantat cerceUrile. Acarianul s-a rgspindit apoi : In Franta $i Elvetia (1921). Austria $i Bavaria (1923), U.R.S.S. (1926). Italia (1930). Alsacia

'

_ ,

, -

-'

d
r'

(1931), S-au scurs 50 de ani de la aparitia

- .
,

I- .
1

1
i

1 -.

Wii $i pinti la deseoperirea unui acaricid eficace, lichidul lui F r o w. La Incepdtul anilor 50, nimeni nu mai era dispus s5 foloseascil.acest preparat. A urmat apoi primul Folbex, care avea mai putine inconveniente. Totuqi, In urma tratamentului s-au bregistrat mortalittiti de m5tci pi, consecutiv, .cereri de desptigubire adresate firnlei Geigy-Blle, care fabrica produsuL boala lua proportii, insotit5 - paradoxal de o rezistent5 fmpotriva tratamentelor, care erau scumpe, necesitau prea mult timp, ingr5deau libertatea apicultorului, contaminau mierea. Apicultorii refuzau orice colaborare, orice declarare a bolii. Nemaiexistind constattiri, nu mai exista nici acarian $i deci nici dupman. $i atunci s-a pus lntrebarea : era acarianul a$a de periculos cum fi descriau reglementtirile sanitare? Cum se face cti apicultura a continuat sil fie posibiU pPn5 fnzilelq noastre ? fntreb5ri care pot fi' puse $i in cazul acarianului Varron. (Wille H;, in : Schweiz. Bien. Z., nr. 3, 1985)

lntre degetul mare gi artiutor timp de 10 minute, trituratul trebuie sB se moaie $i s5 nu murd5reascB degetele. (In :. Revue Fran~aise d'dpiculture, dec., 1984)

.
-

DIN NOU DESPRE PROPOLIS

CUM SE POATE RECUNOASTE CEARA CURATA

In cear5 pot sti p5triind5, cu voia sau din neglijenta omului, numeroase substante strtiine qi, uneori v5t5mtitoare, cum a r fi substante organice, produse folosite E n combaterea ggselnitei ~i braulei (naftalins, camfor, paradiclorbenzen) sau chiar insccticide periculoase. Din 1960 s-a reuvit, ru ajutorul cromografiel h faza gazoas3 s5 se cunoasc5 exact compoziga cerii iar ulterior Xu fost puse la punct metode de laborator pentru identificarea substantelor str5ine. Urganoleptic, o cear3 nefalsificat5 se poate cunoapte prin urmiltoarele procedee : Arzind o mic5 portiune de cear5 curat5 pe un suport metalic, mirosul ei este pl5cut ; mesteclnd o buc5tic5, ea nu trebuie s5 lncleieze dintii ; o sphrturti trebuie s5 prezinte o granulatie finti, necristalinti ; t5iatA cu cutitul, ea nu trebuie s5 rtimin5 pe cutit sau sii se Pntindil pe t5ietur5 ca o masti cleioasti ; zglriind cu unghia sau cu o spatul5, vor rezulta aqchii fn form5 de spiralh; trechd peste ea cu creta, urma acesteia trebuie s?l r8mSn5 ; fr5mhtEnd o bucgtic5

Aq vrea sLi v5 vorbesc despre un subiect . personal care poate s3-i intereseze pe rei care, ca $i mine, sufer5 de afettiuni ale cailor respiratorii superioare : rinite, rinofaringite $i bronvite cronice. Medicamentele uzuale nu-i vinecti $i nici nu-i u$ureazA (declt h mica m5sur5) pe acevti bolhavi. Cu t o a a vaccinarea antigripal5 $i tratamentul preventiv antiinfeaios cu medlcamente gen Lantigen B, eu sint considerabil jenat in cursul anului. In ultima instan@,* - , slnt nevoit s5 recurg la antiblotice, care atenueaza sebretiile timp de citeva silpttimini. Mi-a venit ideea s5 fncerc, farti prea mult5 convingere, inhalatii de propolis brut In 1 suspensie in ap3 fierbinte, clte dou3 inhalatii timp de 3 4 minute pe zi.-Dupii cfteva zile, am avut surpriza s5 v5d c5 secretiile diminueazti, ca $i senzatia de sufocare noc- . turnti. Binefnteles, nu am obtinut o vindecare totalti mai ales c5 eu sufilr de acehst5 sensibilitate anormalti a mucoaselor de mai bine de treizeci de ani - Ins5 o ameliorare pe . care niciodatti nu a m realizat-o pTn5 acum, cu toate yemediile la care a m recurs (merglnd pin5 la arderea mucoawi nazale). Sint curios s3 cunosc $i alte ptireri asupra ' , acestui tratament. (Sabot, Jean. In : Revue Francaise d'Api- . culture, oct., 1985, p. 4 8 3 4 8 4 )

Rubrics realizats de dr. I. OGRADA:

*/mv-/m/-/-H-/-/-/-/-i

! .

. .

VIND 20 familii de albine puternice, centrifug5, rame, pres5 pentru faguri, stupi goi. Telef. 87.06.33. (24) VTND pavilion exceptional multifunc~onal, pentru 80 familii, 70 stupi Dadant, Timivoara, telefon 6.66.05 seara. (25)

30

@&BE$$B$$4JEB
pentru luna septembrie

-.

.
,

Dintre acestea o important5 deosebit de mare au ~i cele de preg5tire a familiilor pentru iernare. In general, lucrarile din prima jum5tate a lunii scptembrie sint cam aceleavi care au fost indicate a se efectua la sfiqitul lunii august, dar este bine s5 le mai amintim odatii pe cele mai importante : 9 Completarea de urgent5 a rezervei de hran5 prin hrgniri cu sirop de zah8r i n po$ii mari, ping cind fiecare familie va avea 16.-18 kg miere, lucrare ce trebuie incheiati cel mai tirziu la 10 septembrie, qtiind cri prelucrarea unei cantitZiti mari de zahar uzeazi albinele. Daci nu exist5 cules de Pntretinere in natur5 continu5 stimularea activitiitii familiilor de albirie prin acirninistrarea a doze mici de sirop (400500,cm3 de dou5 ori pe sApt5min5). Aceste hrAniri contribuie mult la creSterea de puiet care prin hrana abunn stup (p5stur5 $i miere) iqi dent5 i vor forma corpul gras trecPnd cu u$urint5 peste iarn5. 9 Continuam s5 ieducem spatiul stupilor la strictul necesar a1 fiecarei familii pentru, aceast5 perioad5, folosind diafragmele pentru stupii orimntali iar pentru verticali si multietajati elirnin5m treptat magazinele. Cu aceastri ocazie avem grij5 s5 concentram la maximum rezervele de hran5 pe ramele de iernare a familiilor trecind dup5 diafragmii ~i desc5p5cind treptat ramele cu cantit5ti mici de miere. Aceasti5 lucrare dac5 este f5cut5 cu grij5, contribuie ~i la stimularea de toarnn5 a familiilor de albine.. 9 Facem obligatoriu tratamentele indicate de ~nstiiutulde cercetare qi

productie pentru apriculturg, pentru combaterea varroozei ~i prevenirea nosemozei. . - (b Apicultorii care nu au reuqit s G facri revizia general5 a familiilor de albine, participind cu acestea la culesurile tirzii trebuie s5 o fac5 de urgent& luind m5surile ce se impunFde inlocuite a m5tcilor necorespunzCitoare, de unificare a familiilor eventual g5site orfane cu familiile ajutgtoare sau alte nuclee crescute in rezerva stupinei. Prin aceasta grisim posibilititi atit de -intregire a populatiei la familiile de bazri, cit $i de completare a rezervelor de hran5. e fncepem impachetarea stupilor pentru iernare, acolo unde celelalte lucr5ri au fost terminate. Nu 15s5m in cuibul acestora decit fagurii compacti' acoperiti de albin5, cu rezerve mari de hran5 - peste 1,5 kg fiecare.. Incepem confec~ionatulparavanelor $i a adgposturilor improvizate pentru protejarea stupilor de vinturi puternice pe timpul iernii.
f N ATELIERUL STUPINEI

Reform5m fagurii necorespunz5tori care au fost goliti de provizii in luna precedent5 qi extragem ceara din ace~tia. Trat5m cu galerin fagurii buni p u ~ ila pastrare in rezerva stupingi, qtiind c5 s i ~ i atacati t cu mare rapiditate de g5selnit5, in special cei de cuib care mai au in celule pisturri $i c5m2qi ale nimfelor din care au ieqit generatii de albine. Condifion5m ~i valorificZim mierea si ceara existen6. a AdHpostim intregul utilaj apicol eliberat de la stupii de productie -qi incepem reparatul qi reconditionatul acestuia. Din notitele qi observatiile ce le avem ne refacem caietul cu evidenta stupinei in care notrim parametrii fiecgrei farnilii de albine. Aceasta are o importanw deosebit3 pentru anul apiCOI(1986-1987).
I o n POPESCU

'

Progn02a. meteorologica pentru luna august

Din

nou h -actualitate:
. .

'ISTORIA APICULTURII
In perioada 11-14 iunie la Tulcea. sub genericul ,,Traditie gi progres in agriculiura rombneascit", s-au desfaqurat lucrsrile celui.

ul a fast organizat de urmztoa$i unittiti ~ e n t r a l e sau locale : c $tiinte Agricole ~i Silyice, Academia de $tiinte Sociale $i Politice, RIiicylturii, Uniunea Nationalfi a r Agricole de Productie, Di-

$i intensificari ale vPntului cu deosebire P n Banat $i pe Valea Murevului. fn a ' doua p a r k a lunii, regimul de pren zona Eurosiune ridicat5 se va consolida E pei centrale astfel Pnclt in regiunile din ju-

d e presiune atmosfericil ridicats de deasupra Europe1 -$i minimul barometric arabic extins peste peninsula anatolics va determina o circulatie din sectorul nordic. Asociat acestei directii de transport a1 maselor de aer vremea va f i predominant rBcoroas5, cu ploi frecvente $i abundente lndeosebi in nordul Moldovei regiune P n care $i vfntul va prezenta intensificsri din sectorul nordic. Sub aspect termic vor predomina zilele cu temperatura maxime cuprinse intre 25' $i 35' $i minime nocturne Pntre 10' $i 20". In intervalele scurte d e rBcire temperaturile

$i Maramurev situindu-se Pn general Pntre 50 $i ,90 l/m2 fn Oltenia $i Muntenia unde Se vor situa lntre 35 $i 80 i/m2. f n regiunile estice valorile lunare medii multianuale se a$teapU sB fie d e p s ~ i t ef n nordul Moldovei pe alocuri se vor cumula. peste 100 l/m2.

APlCULTORil INSAMlNTArl IN JURUL STUPINELOR DUMNEAVOASTRA PLANTE CU VALOARE MELIFERA RIDICATA

-,

1.

(Phncelia tanacetifall Plantg meliferg aaualg tnflorqte i n lunile matoctombrie Produ* de miere: 100340 kg/ha

1
I

(Dr~cocephalummoldavica) Plant& melifer&a n d lnflorqte Pn lunile iulieProduea de miere: 300400 kgPa

(Mentha piperlta) Y h t g melifer6 puenP tnflorqte tn I d 2 i d l e

P~oducfia dc miere: 200 kg/

1 1 august

F '

NALBA DE CRADINA ( ~ l t h a e aroscn) kantg melifer& deeorativ~ peren5 1nflorqte din iunie ptn& In dombrie Produqia de miere: 10 k g b

I
;

SULFINA ALBA Planbl melitera nnuaM hfloregte in Iudk iulir