:@ Apicult ura

fn Romania

In atenfia apicultorilor

PREGATIREA IERNARII

FAMlLllLOR DE ALBINE
Ing. Ion RECEANU

FAR^

PIERDERI

ma ghemul de iarnil, cantitEifile de pro4 Farniliile de albine adiipostite si invizii necesare pe durata sezonului regrijite corespunz5tor de oameni au ce, adicii cel putin 12-16 kg d e $i conditii de via@ si de activitate mai 2-3 kg piisturii ; bune fa@ de cele din naturii. Ca urmare, ele dau mai mult5 miere, cear2 - odatii cu riicirea noptilor, albineyi alte produse-marfz. In acelasi timp, nele i ~desfii~oarii i activitatea pe fagurii albinele pot fi folosite' rational la pod i n dreptul urdini~ului;cum insii fa' lenizarea culturilor agricole entomofimiliile de a1bine beneficiazii toamna, le, irf scopul obmerii, pe aceasts cale, i n unele localittiti, de u n oarecare cua unor insemnate productii suplimentales de intre@ere, ele depoziteazii necre de seminte, fructe qi legume. Pentru tarul g i polenul din naturii in fagurii atinge-rea acestor obiective se impune, d i n cuib. In felul acesta mZitcile n u in primul .rind, crearea unor anurnite mai au unde sii depunti ou6 ~i curind conditii care s5 asigure iernarea fase va ajunge la aga-zisa ,blocare a cuimiliilor de albine far5 pierderi qi stiburilbr", adicii la ocuparea celulelor mularea dezvoltiirii lor la inceputul din jurul elipselor de puiet cu proviprimsverii. Numai in' felul acesta ele zii. Astfel, g i jamtliile de albine putervor ajunge s5 aib5 p e timpul culesunice in timpul verii pot deveni pin5 la rilor de productie un mare numgr de albine culegittoare pentru valorificarea sfirgitul toamnei slab populate, stare economic5 a nectarului yi polenului in care, cum s-a ariitat m i sus, vor oferite de flora spontan5 si cultivatz. ierna pe baza unui consum sporit de Se fntfmpls de multe ori ca toamna pouizii, cu organismul uzat g i predisunele familii de albine, din anumite, pus la boli, via@ scurtaM $.a. ; motive, s5 sliibeasc5 considerabil, tot- mtitcile unor familii de albine o d a a yi rezervele de ham2 pentru iarsint epuizate + astjel i nu-$i mai pot nZi sint mult reduse. Ca urmare, mBdesfligura o activitate normalli de o m t rirea puterii fami1iilor.de albine ~i Enin perioada de toam@, deci cu atit rnai tregirea rezervelor de hran5 pentru pfin la sfirgitul iernii g i ta inceputul sezonul rece, au devenit lucrzri esen- - primiiverii viitocrre. tiale pentru asigurapa uneia din prinPentru inlsturarea acestor st5ri acipalele conditii de iernare, f5rA piernormale kste necesar sii se ia urm5toarele m h u r i : deri, reducerea consumului de provizii in aceast4 perioadi, deci $i a wurii 1. strimtorarea cuiburilor la num8oganismului pentru o dezvoltare tirnrul de faguri ocupav de albine, cu ajupurie a lor i n primgvara urmztoare. torul diafragmelor la stupii orizontali vi cei verticali cu un singur csrp qi Totodatil, intervenqile in cuiburile faprin reducerea nurniirului de corpuri miliilor de albine se impun pentru a se prelntimpina $i alte s a r i nedorite : la stupii multietajati. 0,daU cm aceas- unele familii de albine nu au in ti4 lucrare se asigur3 qi cantitswe de provizii necesare pe btreaga perioadi4 fagurii pe care se vor restringe g i for1

.
"

cu &ere fluid& sau faguri tiile multor cresc5tori de albine cu exde' perienv in aceast5 privinv sint oglincu'miere de la rezerva stupinei, anuditen in tabelul 1. me creattl in acest scop sau cu faguri cu miere ridicati din cuiburile famili~ n b ' e l u l1 ilor de albine unde ace$tia prisosesc si prin descZp5cirea (dupg diafragm5 la Consum fn medie pe dwata iernii stupii orizontali si cei verticali cu un Numar de albinelfamilie la intrarea in iarni kg mierel kg mierel corp sau in corpul inferior la cebmulfamilie albine tietajag) fagurilor ce contin puting miere. Lucrarea trebuie efectuat.5 catre sears, cu urdinhurile miqorate, pentru a se preveni iscarea furti~agului intre albine qi descBp8cirea unei suprafete de celule cu miere care poate fi ridicat5 de albine in noaptea urmgSe poate trage deci concluzia cii fietoare. care stupar, fie el fncepgtor sau avan2. In hcalit2tile unde albinele besat, este interesat ~i trebuie s5 ia nGneficiazg de un bun cules de intretisurile pentru a intra in iarn5 cu fa, nere si continus s5 crease5 puiet, s i milii de albine puternice, in interesul se introduci - o dat5 la 8-10 zile, in lui si a1 economiei Apicole. cuiburile familiilor de albine intreti3. Pentru iarni, dar mai ales la sfirsitul ei qi Pnceputul primgverii (cind nute P n stupi orizontali si verticali cu incep sB creascg puiet), in afar5 de un singur oorp, cite un fagure gol, miere, albinele au nevoie de polen sub clgdit regulat, stropit cu ap5 indulcit5 form5 de pistwg.'Pentru aceasta, stusi in care albinele au crescut deja 2-3 parul trebuie s5 controleze d a d fiecare familie are cel putin 2 faguri cu generatii de puiet. La familiile intrepgstur5 si d a d celulele acestora s*mt tinute in stupii multietajati cu dou2 acoperite cu miere c5p5citg. Familiile corpuri, lucrarea se realizeazg prin inlipsite de aceast.5 important2 rezervg versarea corpurilor respective. ' de hrani5 vor primi faguri cu pisturi Trebuie retinut faptul c5 familiile de de la rezerva stupinei. albine puternice consum5 in sezonul 4. Mlitcile necorespunz2toare din diferite motive sii fie fnlocuite cu d t c i rece mai putine provizii in cornparatie tinere, ridicate din nucleele sau famicu familiile slabe. Totodati ele se dezliile ajutBtoare anume create P n acest volt5 mai bine in primsvarg, devenind scop, sau cu mgtci selectionate, indeanne astfel capabile sii valorifice in condiqi la boli, produse de statiile zonale de optime culesurile timpurii. Familiile crestere si selectie ale Institutului de cercetare ~i producve pentru apiculde albine slabe produc P n ghem, in petur5, care'se pot procura prin filialele rioada de iernare, c5ldura necesar5 suAsociatiei Crescgtorilor de Albinp din pravietuirii lor pin5 la revenirea timjudetele respective. pului frumos ~i a culesului din natur5, Lucrgrile descrise pot f i efectuate cu pe seama unui consum mai mare de usurint8 de d t r e orice apicultor, chiar provizii. Prin aceasta, organismul alsi de cei cu mai putin5 errperieng. Se impune ins5 ca ele s5 fie executate la binelor in cauz5 se uzeaz2 mai repede, timp, prin c u n o ~ t e r e aqi pgstrarea li se scurteaz5 via@, iar in primgvarii unei riguroase evidente a st2rii tutudezvoltarea lor evolueazl5. q a de incet, ror farniliilor de albine, astfel incit s5 incit nu pot valorifica economic culenu riming nici una din ele nepregssurile timpurii. Cecetgrile ~i observatit5 corespuhzMor pentru, iarn5.

,
I

CURBA

DE'

ROIRE LA ALBINE*

'

(Un nou concept in apiculturJ)

Ing. Mibai N. STEFANESCU

Diwrsifatea metodelor $i tehnologiilor de cregtere a farniliilor de albine, attt P n unithtile socialiste clt $i In gospod5riile populatiei, conduc la o multitudine de p5reri $i solutii privind buna gospodhrire a acestora. fn apiculturh mai mult ca oriunde In zootehnie, imaginatia creschtorului se remarch a fi foarte fecundh, ceea ce de multe ori 'prin generalizare, aceasta cre'eazti greut5ti h coordonarea activit5tii apicole. A$a se explic5 faptul c5 in prezent dln marile, stupine se pierde PncB un mare numiir de roi, necunoscindu-se exact din dezvoltarea familiei de verse momente P albine. De asemenea se mai pierd multe ' mhtci la introducere (chiar dac5 au greutatea peste 180 mg $i se respect5 celelalte condifii de acceptare - lipsa puietului necSi@cit, cules bogat, colivii de proteqie, uniforrnizhri de mirosuri),~iar realizarea productiei de miere este .dath De seama cantithiti de nectar !existente, a-conditiilor clima-tice si q caliatii (puterii) familiei de albine exprima6 P n numhf de s ~ a t i i far5 , a se cunoa$te care este puterea optimh. ~ ~ t ~ dse ~ afirmg t i i cotidian cg familiile foarte puternice ar fi capabile sii adune cea mai mare cantitate de miere raportat' la greutatea materialului biologic, datoritti nu-. miirulhi mare de culegiitoare $i asigurgrii . unor conditii de microclimat In interiorul stupului, propice dezvoltgrii familiei, chiar dac5 In realitate nu se IntImplEi a$a, deoarece nici familiile foarte puternice (peste 14 spatii = 4.150 kg, nici cele sl* (sub 5 spatii = 1 . 5 kg albinii In cuib strhs) nu . sint cele mai productive. .
'

Se observti lnsii cii lntre cele dou5 limite - 14 spatii) exist5 un ecart foarte mare $1 pinti fn prezent nu s-a demonstrat care este valoarea optima a dezvoltiirii familiei de albine, .care poate fructifica la maxim culesul, f i r & a intra In frigurile roitului. C . Antonescu citeazti la pag. 121 - tabelul nr. 6 P n cartea sa ,Albinele $i... noi", ch o familie de 50000 albine (5 kg) adun5 pe zi o cantitate de miere de 8 ori mai mare declt o familie d e 20000 albine (2 kg), nespecificlndu-se care este diferenta pe peribada unui cules. Berlepsch Crist (Germania) arat5 c5 o familie de 4 funti adunti Intr-o zi o cantitate oarecare de miere In functie de bog5tia culesului, dar o farnilie de 6 funti Y n aceleavi conditii adun5 de patru ,ori mai multii miere, iar una de 7 funti de cinci ori rnai decit prima. conform miisurgtorilor confruntate $i cu alte date' din literatura de specialitate citate de Porcolab Rodica .(proiect de diplomi 1983); a m a j ~ la s concluzia c& familie de albine de 6 kg adunii de .Sase, ori mai multii miere Pntr-un cules, decPt alta de 1,5 kg, de$i ca ,este doar de patru ori mai populatii (6 : 1 , 5-4) (fig. 1 $i tabelul I).
(5 spati!

iersonale

~~~~~e~~ din lucrarea de 'absolvire a cursurtlor postuniversitare cu specializarea in .apiculturd, 1985.

,

. .

T4belul 1

Productia de miere ~i puterea familiei de albine

I

PR
Specificari
1
2
3 4

PE,

Date personale

- greutatea num5r indivizi familiei de albine (kg) G - cantitatea -de miere adunat5 la un cules (kg) C - .procente G
O/t,

15 000 1,s 7,O

. .

30 000 3 , o
.
'
.

45 000 4,5 30,O.

-

.60000
'

4 1 500 4 150 27
.
'

22 500 2 250 23
,

6 , O 42,O 400 600

19,O 200 280

100 100

300 430

277 386

150 328

Fig. 1
\

- Curba de roire la albine

-

T - tangenta ; DR - dreapta realg ; DC - dreapta compensaa ; DT - dreapta teoretici5 ; PR - prag critic de roire ; PE- punct de echilibru ; S siigeata ; CO $i CA - catete ; a raza cicloidei cr ; t - unghiul de .roire ; ,- date personale.

- ConsiderPnd c i datele prezentate sfnt. reprezentative pentru specia Apis mellifica cat.patica, am obtinut prin demonstratie &afici $i analitici, dou5 rezultate foarte apropiate privind . ,pragul de roire" (prezentat in fig. 1 = PR) $i pun&& de echllibru BE) E n dezvoltarea familiei de albine astfel :

= raza

curbei

t = unghi de rotire
DC = dreapta compensatri CR = 'curba de roire
I

..

PR = 4,150 kg albinB tic5 4,148 kg allsins tic5

- prin
.,

metoda gra-

- prin metoda anali.

In cazul ctnd punctul de pe curb5 nu corespunde cu cercul ce generead cfcloida, atunci : CR Y = a--c cos t c = distanta la cicloidii

. .

. .

(14 " rtme' format ,435x 300 & ; cuib . Strfns)

m'.= 2,250
- ..

kg albin3 prinmtoda q a f i c & 2,200 kg albing 'prin metoda analitica (8 rame format 435x300:' ' Sri ' c$b stffns)
METODA GRAFICA (fig. 1) .
Se pune Sntrebarea de ce o famiiie de al-

Din analiza rapoartelor kg miere/kg albing (reprezentate P n fig. 1 CO, CA = catetele triunghiurilor ce se fnscriu In zona ha$ur a a j rezult3 cg din multimea rezultatelor numai intr-un singur caz aceastil valoare e maxim5 $i anume :
1,44 cfnd CO = 3,6 CA 'rInd graficul DT
=

2,5

- conside-

bine de patru ori rnai populata decft alta produce de $ase ori mai multi miere ~ i ' 1,71 cIntl CO = 3,6 C;Q = 2,l - considenu de patru ori cum a r fi normal conform rPnd graficul DR DT (dreapta teoreticg) ? ceca ce rezultl din triunghiul reprezena) s-au repreZentat pe talc milimetric "a, \ lorile cunoscate : tat cfnd la = 55' . Analiztnd cicloida se observB CB pe prima - pe ordonata Y : produeia exprimatilin : parte a inter'valului phti la PE (dnd dezvoltarea familiei de albine este sub 8spakg mierejfamilie tii) familia de albine adun5 mai Ihulki% miere f m cornparatie cu dezvoltare sa, curba. fiind ! kg mierejkg albin5 - pe ab%isa X : puterea familiei exprimat8 mai apro&at& de ordonat.& $1 pe acest inIn:-, terval trebuie facuts hrinirea sfimulmtB cu . ' 51 zile $i 29 zile lnainte de cult+ pentru numar indivizi suprapunerea a doui generatli ' de albine nurnBr rame cercetsrii btreprinse de ing. (conform kg albina Aurel Mrilaiu).

o'btinfndu-se astfel don& grafice DR (dreapta realB) $i CR ( c u r h de roire) Pentru anarea pant& graficului DR In vederea in-tersecfiei 'cu 'curba CR pentru determinarea lui P R (pragul de roire) se tra~ a z dreapta 5 cornpensat3 P C ) . .Ecuatiile dreptelor s h t :

lntre P E $i PR 'dezVoltarea . familiei de albine ia amploare In detrimentul woductiei, curba ' aplatizlndu-se : 'dup5 ,depB$irea pragului de roire; a$fe1 . . . r .l ctuljg . :^acest mo- ' merit Ijopulatia- in& ; , f ~ Xrmfis: , .. - roitului, .I iar, crS$terea &&du$tiei ,de ; , mi'er=, erte negli, .
,

..

jabila (= 1 kg) .(fig: -I).:,I

.

;.

METODA. A. N . ~ C A Pentru aflarea pragului de roire (PR)

. Y = mx

iar cos (180-32) (32) 4 , 6 5 a-c cos t mx = a -c cos t x = m

= *s = 3 kg

t = 160-32

+ 3.4

bg.0885 = 4,i4

1.42

aflarea punctului de echilibrn (PE)se intersectead graficele : Y=a--c m t Y=mx+n m x + n = a-c cos t
X

- Pentru

a-ccost-m
m

3 Q

+ 4.15.0,BS
1.42

- 1 7 = 2,20 kg

5.3

Conform celor prezentate mai sus se pot desprinde mai multe concluzii practice pentru apiculturri : 1) pozifia optima pentru diafragmare totals fn cazul tehnologiei de cre~terecu Iamilii ajut5toare la stupul orizontal pe 30 rame (format 435x300) este la nivelul - ;
6
14

artificialc" pentru crevterea efectivului de familii de albine atunci cind acestea au ajuns la dezvoltarea de 14 spatii (PR) ; 3) stimularea familiei de albine se impune pin5 la atingerea punctului (PE) cind acestea au 8 spatii : 4) cantitatea maxim5 de miere exprimat% In kglkg albins se realizeazd cind dezvoltarea familiei de albine este de 2,250 kg; 5) dac3 familia de albine c5reia trebuie s5 i se dea o matcri imperecheatri, are mai

2) efectuarea ,,roirii

mult de 8 spatii pentru acceptarea m r B se procedeaz5 la compartimentarea ei astfel (fig 2) : - se extrage mierea marfP $i se imparte familia P n douil. p.Eirti, astfel cii n i d uwa s5 nu dep&$eas& 8 spafii ; de o p a r k se pune jumiitatea ramelcr din care s-a e d r a s miere $i tot puiebd ncc.%pscit, iar de cealalt.3 parte restul ra_melor e ~ t r a s e $i puietul c2p.%citcu albina aceperitoare ; matca se introduce in colivie automati, En partea puietului cgpticit, iar deasap~ca ramelor lateral m5tcii se a$azSi un . ~ n ; e t e l impregnat in alcool de 60 grade ; 6) familiile introduse la iernat s5 cintireasc5 2,250 kg $1 19 kg provizii nefiind necesare alte llrdniri, astfel ca in prim5varP sd iasa cu 6 kg provizii, pentru c5 la aceste rezerve dezvoltarea familiei demareaz5 rapid ; 7) cre~teream5tcilor s3 se inceap5 dupP ce familia s-a dezvoltat pe 8 spatii la infloritul cireyului, iar spargerea cuibului se face far3 riqcuri ; 8 ) cintarul de control este indicat a se aseza sub familia care are 8 spatii. Familiile optime pentru producfie sint cele pe 14 spafii.

Eficienfa economic5 se poate detennina luind in calcul comparatia intre numrirul de roi ce se pot pierde prin dep55irea pragului de roire $i cantitatea de miere ce se poate obfine in plus prin menfinerea familiei de albine. Pentru 10 roi sc5pafi htr-o stupin5 de 125 familii pierderea P = 4 360 lei beneficiul (B) B = lO(436-26) = 4 100 lei 4 100 rota beneficiului Rb = -94%
4 360

Fig. 2 Introducerea m5tcii : d - diafragma ; m rame miere extras3 ; pn puiet nec3pscit ; pc puiet cipicit.

Metodrr propusii are o arie deosebit cle largd de utilizare i n activitatea practicci a maselor de apicultori, venind in sprijinu1 acestora, la cunoasterea momentebr hotiiritoare in dezvoltarea familiilor de albine, pentru a sti sii intervinii in timpul opbim, pentru cre~terea randamentului pe unitatea biologic6 si implicit contribuind la cresterea veniturilor, riispunzind in acest fel cerintelor din programul national de dezvoltare a apiculturii.

S% nu uit5m c3 septembrie este ultima lung cind 'in& putem efectua o lucrare de maxim5 .important%:

DE COMPLETARE
Alexe JGUMA

H r b i r e a de completare este o act i m e care trebuie s5 faci parte obligatoriu din tehnologia de creqtere a ahinelor, astfel incft familiile s% aib5 rezerve suficiente pin% la culesul de la pomii 'fructiferi din aprilie-mai. fn ceea ce prive~teperioada optimg de completare a proviziilor pentru iernare exist5 mai multe opinii, literat u a de specialitate recomandfnd, in mm ei majoritate, peri~adade d u p i c d d de la ' floarea-soarelui, adice sffrsitul lunii iulie inceputul lui august. Iat.8 ce se fntfmpl5 ins5 in realit ate. I. F~miliiledin a o m de &mp& se a f l & in aceasa perioad5 imediat dup5 c d d de la floarea-sorelui qi posed3 in cuib suficiente provizii de miere - cpJ putin 5-6 rame de cuib cu m i e r a din coroane c5pGcits. A Incepe hrfi&a de completare imediat dupg ' c d d de la floarea-soarelui hseamns a risipi mierea pe 10-12 rame, fapt ce n e c s i a 0 cantitate apreciabilg de =ahir. fh toatli experienta mea nu am fnMnit apicultori cu stupine rentabile de 40-60 farnilii, care predau la fondu2 de stat miere marfg,' s Z i inceapg hrsdrea de ,-omDletare imediat duDg extraeia mierii de la floarea- soarelh. Acest lucru este valabil pentru stupinele mici, nerentabile, mari consumatoare de biostimulatori. P e n h apicultorul cu stupin5 rentabila a completa in aceastil perioad5 proviziile de iarn% inseamni, dup5 flrerea mea, o munc5 in plus ~i cu rezultate slabe. Aceasta deoarece la inceputul lunii septembrie familia care a fost la un cules de floareasoai-elui va avea mierea pentru iernat PmprA~tiatApe 9-10 rame. L6-

sat2 s i ierneze in acest spatiu ea va muri de foame in a doua parte a iernii, d e ~ i a avut suficientg miere pentru a supraviewi. Deci se impune o restructurare a cuibului, l5sind in el nu'mai 6-7 faguri. Aceasta inseamnii indepirtarea celor 5-6 faguri cu miere cu coroane, descip5cirea lor dup5 diafragmi ~ i ,,eventual, completarea rezervelor cU alt'e cantitEiV de zahir ~ U C ~care U cere din partea apicultorului amator timp ~i muncli in plus. 2. Familiile de .albine din z o m de m,unte fi deal, care au participat la culesul de la floarea-soarelui, oricit de slab a r f i fast acesta se fntorc acas2 eu eel putin 5-6 rame miere capscita f n coroane qi cu 10-12 rame ,de albine. Cele care nu au participat, la acest C U ~ S principal $i se aflg in zona de deal-munte au in cuib o cantitate de miere variabils, in functie de conditiile de cules din zona 'respectivg qi 12-15 rame de albin5. Se a~teaptii P n continuare un cules mai bun care, uneori, apare chiar la sfirqitul lunii au-

'

'

gust.
ambele situatii hr5de completare nu este o necesitate imperioas5 la sfirsitul lunii iulie ince+tul lui august. Din experientg proprie hrinirea masiv5 de completare, indiferent de zona unde se afli stupina, se va face T n ultimile zile ale luhii august pin5 cel 'tirziu 10 septembrie, in func$e de condivile clhatice. lnainte de a incepe aceastg lucrare foarte important2 4n tehnologia crqterii albinelor vcun face un control ah&nuntit a1 tuturor fa~5liilorde albine
Prin urmare

mires masiv:

Cum introduceni sirqnd pentru cer ~i P r o m strfmhra la maxim cuibal. acesta sdi fie preluat integral de albine vom s t h i l i d t sirop va primi fie@ sli nu avern alte nepliiceri ? care familie, in funcge de rezervele i pe a r e le are deja in ramele dp cuib. 'Personal m-am stabiiit la un proDe obicei la aceast.4 dat3 familiile de cedeu mai vechi, ieftin $i cu multiple albine a u in medie 7-8 faguri comavantaje. Siropul preparat fntr-un vas. pact ocupate cu, albine. Se noteaz3 mare, cu un diametru de 70-80 crn exact d t sirop are nevoie fiecare fami-- (adicii ^ m care se poate introduce in lie $i In zilele-urrn3toare se poate trece pozitie orizontal3 o ram5 stas, f b 5 ea la hrgnirea propriu-zis8. Trebuie sg siropul s i curg3 pe jos) se t a r n 5 di. nem Wt ca fiecare ram5 care va rii- rect in celulele ramelor goale cu ajumPne in cuibul de iernare s3 aib5 cel torul unei c5ni de un litru. 0 r a d putin I,$-1,7 \kg miere, adici s5 fie bine umplutii ou sirop 1 litru ap3/l kg c5p5cit3 aproapa pfnti la juMtate. Nu zah3r cint&gte 2,5 - 2,8 'kg. La intrebuie nici s 5 se exagereze pfin puceput urnplerea rarnei cu sirop pare. nerea la iernat rame cu miere &p3greoaie, dar cBpZitind dexteritate vom c i a integral pPn3 la leatul inferior, r e q i s3 umplem toate celulele ramei caci 4 n aceast3 situatie, familia va ierpe ambele @ei, f5r5 sB-1 risipim. HrBna ,la receu arlic5 la forrnarea ghemunirea cu sirop direct in ram5 are avanlui de iernare albine vor sta numai pe taje multiple. Introgucind direct in intervalde dintre rame, neavind pocuib dupii ultima ram3 cu albine rarna sibilitatea s i intre in celule qi sii forcu sirop, se evit5 in mare &ur5 furmeze yn ghem compact qi dens. Aceastiqagul, chiar dacl mai r5mfne sirop ti4 situatfe va avea reprecusiuni 8i in in celule ~i in timpul zilei. Dacii noapr dezvoltarea dln primlvara a familiei tea' scade temperatura aerului, albinede ,albine ','heoarece suprafa@ mare ' le au siropul direct fn cuib ~i nu mai ocupaa . de,' mierea existent3 in ramesfnt nevoite s8 t r e a d peste diafragm5 le din cuib,stlnjene~te activitatea miitla un eventual hr3nitor. Folosirea hriicii care nu gilse~tespatiu pentru denitorului de capac, cu o capacitate de punerea ,ouglgr. DacB cei 5-6 f e r i 4-5 1 este intr-adev3r mai comoda qi - din cuib vor avea in medie 2 kg miere ropartizarea sirbpu1,pi uniforms, dar in corane, iernarea se va desfii~urain qm observat c2 la stupul ofizontrtl albune conditii, iar primiivara se vor binele Pncep s5 bat5 deja la fantele dezvolta normal. \ de aerisire in timpul zilei, iar dac5 Presupunbd c2 Pntr-o stupin5 de timpul se r3ce~teconsiderabil ele nu 40-50 de familii de productie exist3 apuc3 'apreia tot siropul. si un anwnit num3r de roiuri, care de In ceea ce pxive~tecantitatea de sii obicei nu au asigurate proviziile penrop care se pune, socotim pentru fietru iernat i n aceast5 perioad5, vom care ram5 de cuib camplet goal3 q raavea in vedere ca acestea s$ aib5 sum5 de sirop. ficiente provizii de rniere pfn5 la aranAm observat cii albinele Pngr5m5jarea definitivs a cuibului de la sfirdesc siropul pe ramele marginale, luqitul toamnei. ,De exemplu, la familiile cru cafe m-a deterrninat s5 introduc in care la sffrqitul hriinirii de complecite 2 rame odat5 de o parte ~i de alta tare vom avea 8 faguri cu miere se a cuibului, iar in aceasti situatie cei pot indica la aranjarea final5 a cuibu4-5 1 de sirop vor fi repartizati unilui doi faguri cu rniere c3p3cit5 qi dati form 4 n rarnele de cuib. roiurilor, care n u posed: suficiente Ca m h u r i de precautie vom avea provizii pentru a supraviemi. Deci in in vedere urm5toarele : aceast3 situagC nu trebuie s3 obosim roiurile cu prelucrarea siropului c5ci - siropul se va introduce numai orictuxl vom avea destule rame cu mieseara tirziu, chiar pe timpl nopfii cu re in plus la farniliile de b a d . o l a n t e r d , avind grijEi sii nu risipim
' Apoi

piclituri de sirop pe perepi sau pk caropului este mai mare, cu atlt h a i pacele stupilor ; mare va f i dortul de transformare a - .dacti stupul se a f E la distanfii acestora in miere, ceea ce duce la o '. micti fa@ de sol o MsurEi foarte bunii u m r i rnai accentuat.5 a albinelor. Nu de putine ori se observg c este aceea de a acoperi partial urdiniZ i la o concen+wile cu iarbli. Albinele Itoafe se, vor traqe rnai mare a sirbpului, albinele se descurch foarte greu sli treacli prin inegresc qi viata lor este mai scurtZi aceastii ,,sitti vegetalli" iar cele din in cornparatie cu albinele care nil au stup, cunosdndu-gi bine loctql, se vor fost hranite cu sirop. Dac8 in hrana strecura ugor printrc iarbd'; de completare vom folosi sirop foarte concentrat albinele nu vor f i in stare, - menfine~ea colectorului de polen. c h a r $i in perioada de hrlinire de comsZi adauge suficiente enzime (invertazg) pletare a dat rezultate foarte bune la si astfel rezervele de miere vor fi deapicultorii siiltijeni pentru evitarea f urpozitate f2rii ca procesul de convertire ti~agului. , a zah5rului in miere sB fie complet, lucru s e va duce la cristalizarea hraIn plus, fat5 de cele mentionate treb ~ s5 e avem in vedere qi concentranei in celule. In asemenea situatii al@asiropului. De regul8, se considerg c2 binele aruncg cristalele de zahar pe fundul stupului, iar consurnarea lichisiropul mai putin concentrat este rnai , greu prelucrat de albine si de aceea dului intercristalin duce sigur la fmapicultorii inelin2 s5 dea toamna un boln5virea lor de diarek. Asadar. eonsirop rnai concentrat, adi& de 3:2 sau centrava optima este de 1:l indiferent de perioada c h d adrninistrb sirop fachiar 2:l. Cit de intemeiat5 este aceastA 'piirere ,este greu de spus dac5 ne rniliilor de albine. La prepararea siroglndirn c2 albinele culeg' cu placere pului sli nu fie~beni solufia care. rezulnectaru.1 florilor a1 cgrui continut nu t5 deoarece ' pe fundul vasului se fordep5seqte 500/0 zahh, iar pe cel cu meazii H M F (hidroxi-metil-furfu, o concentratie rnai mare il prelucreazg rol), subs tan^ foarte dfiunitoare in mai greu. Ca urrnare consider cti este hrana albinelor. Solutia care se recode adoptat raportul 1:l (eventual 1,5:1) mand5 este fierberea apei si apoi incare pare cel mi economic, el ,corestroduwrea unei cantitiiti egale de zapundnd concentraoei naturale in zahlir, agitarea pin5 la dizolvare compleh8r a nectarului. a. Dintr-un kilogram de sirop de Dupg cum se $tie, albinele sint inconcentratie 1:l va rezulta circa 1 kg rniere in faguri. zestrate cu, un sistem foarte eficient de indeplirtare a apei din nectar prin Se vehiculeazg printre stupah i d e a irnpr5~tierealui pe suprafete d t rnai c5 albinele care prelucreazii siropul la 4 mafi fn faguri. fn acelaqi timp ele prosfiqitul verii sfnt cele Wtrine, care voac5 disocierea ,zaharoxei i n monozaoricum vor pieri pfna la intrarea in haride (fructoz5 93 glucozl) cu ajuboiarnii. Recent insit, cercetstorii sovferul catalizatorului invertazg. Prin urtici au ajuns la coficluzia c8 siropul de mare, reducerea con@nutului de ap5 zahtir, indiferent in ce perioadB este din nectar nu este pentru albine o opeadministrat, este . prelucrat in exclui sivitate de albinele tinere. rage p e a complicat5 dac5 ne gindim CA la culesurile mari ele sfnt capabile Depinde de apicultor dac& $tie sg as8, transforme fMr-o singurg noapte leag5 cele rnai bune solurn pentru a evita w r a fiziologid a .acestor albine. chiar 10 kg nectar in rniere. Dar a diIn concluzis, 13 hrgnirea de complesocia zaharoza in cele 2 tomponente tare recomand siropul s8 fie 5n conale sale Enseamng a folosi 6 cantitate -apreciabil3 de invertad, care e procentratie de 1:l (cel mult 1,S:l) ~i s& ne i n c a d r h ifi perioada optin% dus2 de albine printr-un consum mare sfiqitul lunii august pPn2 cel tirziu de substan* proteice. Cu cit concen10-15 septembrie. I t tratia de zahar a nectarului sau a si,

. Un specialist
\

h patologia apicola'ne p r e i i n t q boal; exotic&.- ,

. C

TROPILELAPSOZA
dr. ~ a u l AGACHE ' Institutul de cercetare $i productte pentru apicultura
Dintre bolile exotice ale albinelor prezent3m o parazitoz5 produs5 de acarieni dln gmul T r o p i 1a e l a p s, pentru care se propane P n tara noastra, conform regulei d e formare a numelor de boli, termenul de tropilelapsoz& (M a r i n Mircea, 1974). Parazitul care produce aceastil boaE a fost observat $i descris S n 1961 de D e 1f i-n a d o +i B a k e r pe A p i s m e l l i f i c a din Filipine, cercetatorii dindu-i numeie de Topilaelaps clareae. In 1982, D e l f i n a d o - B a k e r $i B a k e r descriu o nou& specie din genul T r o p i l a e 1 cap 9, gasit5 pe A p i s d o r s a t a din Sri-Lauka, W a f i dau numele de T r o p i l a e l a p s koenigerum. Tropilelapsoza este o parazibzli extern: a puietului $i albinelor adulte, pina la aceastd. dat5 fiind semnalata pe A p i s m l 11 ifica,~p'iscerana$iApisdorsata in mai multe tBri ale Asiei : Filipine, India, Vietnam, Hong Icong, Malaysia $i Java. Tro~ilaelaps c l a r e a e Belfjnado +i Baker, 1961 este un acarian prezentlnd diraarfism sexual, femela (fig. 1) are culoarea brun-ro~catii+i dimensiuni de 0,97-1,08 rmn

lungime pe 0,53-4,58 mm istime, iar mascuiul, de dimensiuni ceva mai mici, d e 0,91-1,05 mm pe 0,5-4,55 mm. TrAie$te ca parazit pe larve, pupe $i albina adult& Femelele gestante intr5 In celulele cu puiet in momentul cSp5cirii unde Psi depun ougle. Ciclul evolutiv, ou-protonimf3-deutonimfaadult, dureaz3 8-9 zik, dupa care parazitii adulti ies din celule odat5 c\'eclozionarea puietului de albinfi. ' Modul de viat5 parazit a1 acarianului determin5 moartea larvelor, pupelor $i albinelor adulte ; data totwi larvele supravietuiesc, dups eclozionare albinele adulte au o dezvoltve dificila sau prezintg malformafli (aripi deformate). Sursele de infestare sint reprezentate d e albinele adulte $i puiet parazitate, contaminarea in cadrul coloniei realizindu-se directdelaalbinaparazitatiilaalbinasiinBt& sau puiet. Intre stupini contaminmen se face prin intermdiul albinelor hoate. Tropilelapsoza se manifests clinic prtntr-o depopulare progresivg a familiilor afectate pin5 la disparitia ei, depopularea-estc 'mai rapid& In cazul asocierii tropilelapsozei

Fig. 1. - Tropilaelaps clareae, femela fotografiata dorsal $i ventral cu ajutornl microscopului electronic cu baleiaj. (DupH M. Delfinado-Baker $i W. E. Styer)

PRELUCRARE DUPA M. DELFINADO-BAKER

Acarieni ai albinelor, gazdele, iitfesta$ia q i distribufia lor geograftclf
1

Sf W.E.STPER
,

Acarieni

Gazda A p i s

InfesteazZi coloniilfaguri
/

. .-.
elc

Distributia

Varroa ' jacobsoni

7 7 - F

A. mellifica
A. cerana

puiet de trintor +i lucrfitoare, , botei (in cazul ~nfestati~lor' masivef puiet de trintor puiet de trlntor

Euvarroa sinhai Tropilaelaps clareae

A. florea A. mellifica
A. cerana

Asia, ~ f i i c a Ainerica , Sucl, Eilrepa (Roma~ia) Asia -. Asia

,

Tropilaelaps koenigerum Acarapis woodi

b

A. dorsata A. dorsata A. mellifica A. cerana

puiet de trintor $i lucr3toare puiet de lucrstoare celule de vuiet puiet de lucrBtoare $i botci traheele albinelor adulte traheele albinelor adulte regiunea cervical2 a albinei adulte

'

Asia Asia Asia . ,.Asia America de Nord, Mesic, America de Sud, Africa Asia, Europa Asia

Acarapis externus

A. mllifica

fit. Eumpil ($i in

_RomiWa)

America Be Nord, Paci-

Acarapis dorsalis

A. mellifica

~antul toracic a1 albinelor Adulte

sapro$iti Neocypholaelaps indica

A. mellifica A. cerana A. dorsata

America Be Nord, Pacific. Europa (9 fn Rumania)

resturi de pe fundul stupului, faguri, pe albine adulte Si pe florile de eucalipt faguri $i pe albina adult5 faguri ~i pe albina adult& celule de trlntor

. -

Asia Asia Asia

/

Neocypholaelaps apicola

A. cerana

Asia

;:1
,

j
.

.. .
.. ;~. ..
--g

"

. ', :

-. . . . .
, .
,

< ..

..

.
1

,.. ,: .
, :, ,.
I .

. .
.

...
.

cu varrooza. Cfnd.infestatia c u ~ r o ~ i l a e l a j s tratament specific In tropilelapsoz5. 'G a r g, S h a r m e $1 D o g r a (1984) considera, m pe .fiecare celulg este 'mare, puietul moare urma experientelor efectuate $e familii de In stadiul de pupa (puiet cgpacit) -$i albine infestate, ca acidul formic 65% ad6ste eliminat d e albinele cur8titoare. In cazul celul'elor infestate u$or puietul supi-aministrat pyin vaporizare cite 5 cm3 zilvietuievte iar adultele dare eclozioncaza au nic timp de' 2 1 zile, reduce parazltismul fa-, lo dezvoltare slab8 'sau. prezint5 deformsri miliilor afectate de Tropilaelaps clarcae, . . 'ale corpului $i aripilor. f8rci a fi daunfitor ,puietului sau albinei Diagnosticul se pune pe baza skrnnelor adulte. Laboratorul de patologie a1 .InstitUtului d e clinice (depopulare, moartea puietului In stadiul de pupa, eclozionarea ~ d e albine cercetare $i productie pentru apicultura desadulte cu malformatii), pe observarea aifasoar8 o activitate permanent5 de s'uprsr e c s (cu ajutorul lupei) a parazitului p2 veghere a teritoriului tHrii cp privire ! a puiet sau pe albina adult& Diagnosticul evolutia bolilor la albine precum $i jn dide certitudine se pune In laborator prin rectia cunoavterii presiunilor' paraziozelor examinarea la' microscop a acarianului care exotice din care fac parte acarapioza $i - p r e z i ~ t 5 caractere morYoJogice distincte tropilelapsoza, boli care nu au patruns Inca fat2 de ceilalti ectoparaziti ai albinelor. f n tara poastra. Tropilelapsoza evolueaz8 grav in cazul coP e n h informarea apicultorilor am preloniilor in care se g&se$te $i Varroa jacobzentat un tabel adaptat dupa M. D e l f i soni. nado-Baker$iW.E.StyB.r,publicat Ca $i To cazul varroozei, au fost Incerin 1983, cu privire 1 ; rlsplndirea acirienilor cate mplte substante cu , scop tkapetutic far5 a s e stabili plna la aceast5 or5 un albinelor, gazdelor $i infestatia. acestora.
, '

',

;
''

~.

"

BISLIOGRAFIE
1. Bharadwaj, R. K.. 1968 2. ~ e l f i n a d i : M .D., 1963

- A new 'record of t1,e mite Tropzlaflaps clareae from Apis dorsata colonies. Bee World 49 (3) : 115.

- Mites of the honeybee in South-east Asia. Journal of Apicultural Research 2 (2) : 113-114.
- ~ i t e of s tine honeybees as seen by Scanning ~ l e c t r o nMicroscope (SEM). A.B.J. 123 (11) : 812-813, 819.

3. Delfinado-Baker, hl., Baker, E. W., 1982 - 'A new species of' Tropilaalaps parasitic on honeybees A. B. J. 122 (6) : 416-417.
4. Delfinado-Baker, M., W. E. Styer, ,1983.

5. Garg, R., 0.P. Sharma, C. S. ~ o g r a :1984, Formic acid : An effective acaricick against Tropllaelaps elareae Delfinado and ~ a k e r (Laelaptide : Acarina) and its bffect on the brood and longevity of honeybees A.B.J. 124 (10) : 736-738. .
6. Laigo, F. M., R. A. Morse, 1968 The mite Tropllaelaps clareae in Apis clorsata colonies in the philippines Bee World 49 (3) : 116-118.

'

7. Michael, A. S. 1962 Tropilaelaps clareae, a mite infesting honeybee colonies. Bee World 43 (3) : 81-82.

Un apicbltor,ne.atrage atenfia asupra nnor

'GAUZE MlCl EFECTE MARl,,

Octav STOIA
I

Ca qi-n via@, qi in stup5rit, lucruvom constata starea familiei, puietului rile m5runte (zise neinsemnate) ~i cllsi hranei, e absolut necesar s5 curiitim rora nu le d5m atenva cuvenitii, ne qi sil scoatem rumegqul din cearH, pro-. pot aduce surprize qi efecte de necr venit din descSip5cirea fagurilor, plus zut, fie ele pozitive sau negative. h. 5 albinele moarte. Igiena qi pastrarea voi referi nurnai la cfteva dintre ele r unui aer curat - dup5. o iernare 1) La aqezarea cuibului in vederea este una din conditiile esentiale in iern5rii in bune conditii e bine ca indezvoltarea optimi a farniliei. Pe de tervalul dintre rame s5 fie rnai larg cu a l s park nu. d5m ocazie gkelnitei si-qi cirm 2-3 mm decit e normal. $i faci cuib in acest rumegu? qi totodat.5 aceasta, pentru a da posibilitate albi- s scutim albinele de a scoate din 'stup nelof SA fac5 ghemul rnai compact. albinele moarte, 9n acest spatiu lirgit, albinele se vor Ceara provenit5 din aceasti descgq e z a in 4-5 straturi, in loc de 2. Deci, p5cire se folose~tela presarea de noi cildura se va menljne rnai bine, atit faguri artificiali. pentru ele, cit ~i pentru matci. 5) Dac5 din diverse motive, familiile h primivar5, la primul control ra- de albine sfnt qeZate unele p n g i altemele se vor stringe normal, pentru ca, le, In timpul imperecheril mgtcilor, acela~i interval de albine s5 lucreze pe pentru rnai m u l a siguran@, la intoarcele dou5 rame al5turate. cerea in stup, este bine ca pe scindu2) La capetele letiqoarelor ramelor de ra din fa@ a lszii, deasupra urdini~usus e bine s5 le Giem colturile (s5 le lui, sSi prindem cu pionebe diverse firotunjim un pic) pentru ca, in felul guri geometrice diferit colorate (nu se acesta la control s5 fie miqcate si derecornand5 roqu gi negru). Imediat plasate rnai w p r ,f5r5 nisciri b r q t e . dupi imperechere figurile vor fi luate. Prin aceast6 miqcare uqoar5, albinele 6) 0 data cu inceperea activit5tii de nu se vor rnai enerva qi ca atare nici primivari cind primele culegZitoare nu vor ataca. Tgitura f5cuti la ca$i-au luat zborul, urdiniqul trebuie mIpgtul 1eGorului nu va rnai fi propolirit, de la 2 la 3 cm cit a fost -in i a d , sat3 puternic. la 4-5 cm, QnInd seama- de puterea 3) Un stupgrit modern nu se poate familiei. Trebuie sB se qtie c5, acurn, puietul are nevoie de aer rnai mult. concepe far5 scindurica cu orificiul de aerisire qi evacuarea aburilor din poTot acurn se vor ridica ~i gratiile pendiqor. Ea va avea un orificiu acoperit tru c i nu-$i mai au rost. cu plas5 de sirmti, tip sitii. Cu ajutorul 7) In regiunile rnai secetoase sau acestui orificiu se menljne o stare nor- 1 s 5 p t h i n i l e fAr5 ploaie qi rou5 e nem& P n stup. La aqezarea ei, in podicesar ca in apropierea stupinei, s H inv r , trebuie s5 avem P n vedere, ca s i stal5m ad5pAtorul de apH. El poate fi nu se f a d curent de aer cu urdiniqul, - confectionat fie dintr-un cazan, fie deoarece acest curent e foarte d5unidintr-un butoias in aga fel incit apa tor, atit pentru albine, mate5 ~i chiar s5 picure mereu pe o sdndur8 fnclipuiet, htreljnind mereu o stare de nat.5. -In felul aeesta scutim albinele agitatie qi neliniqte, provocind ~i un , s H alerge sute de metri dupil o pi&consurn sporit de hran8. turll necesar5 prelucrarii hranei puie4) I @ primul control pe care il efec- tului. E necesar ca in aceastti apH sii tuim in primiivar5, pe lin@ faptul c5 se pun5 un pic de saw, atit de cautati

Scuturarea lui din co~nitade prins, de albine prin biilv si alte surse imin fata lCizii, a u d i n i ~ u l u ise va face pure. 8) Nu odati, ci de mai multe ori mi , fie pe o saltea de rogojini fie pe o p5turi, pentru ca matca in cidere sii nu s-a intimplat ca roiul 1 1 1de~i prins a se rineascii, apoi in mersul ei spre urdoua zi s i fug5. Voi da doui exemple. dinis, s-o putem urmiri, spre a conlntr-un an roiul I11 dup5 ce 1-am prins stata dacii e viguroas5, aripile ii sint si pus intr-un stup cu faguri artificiintregi i i picioru~elecomplete. Odat5 ali d e ~ i 1-am tinut la dcoare in pivintrodus va fi a ~ e z a t la locpl lui defini@ tienp de 3 zile, t o t u ~ icind a fost nitiv. Nu practic si nici nu o recomand dus afar5 $-a luat zborul pur qi simmetoda introducerii roiului pe deasuplu dispgrind in v5zduh. La deschidz pra ramelor, deoarece in ciidere matsea l&zii, am constatat c C i fagurii au ca - prin lovire se poate v5tiima iar r5mas ass cum i-am pus eu, neconpe de alti parte n-o putem u d r i struind nimic. Deci a c e ~ t roi-fugari i au a ne da s a m a de starea ei. inclinatia de a p5r5si &iar lada. Timp de 24-48 ore, roiul nu va fi A1 doilea exemplu : tot' 'un roi JIl controlat, chiar dacii el nu va ocupa prins si introdus in lada curat5 tot cu ramele cu fagurii artificiali. S e $tie faguri artificiali, a doua zi, si-a p5r5sit cii albinele la inceput au tendinta de lada.'Prins seara, din nou 3 fost introa forma ghem ~i abia mai tirziu se disdus in alti lad8 curatii si cu faguri arpun pe faguri. tificiali. Spre surprinderea mea, a treIn seara urmiitoare, dac5 constatiim ia zi pe la ora 11 din nou -si-a luat c5 albinele incii sint in formi de ghem, cu ajutorul unei diafragme impingem zborul, pienindu-se in z5ri. cu grij5 ghemul spre faguri. Aci ele Pentru ca sii putem stivili a c e t i fugari este bine sii punem pe ling5 fasint obligate sii ocupe spatiile dintre gurii artificiali ~i un fagure cu puiet rame ~i astfel datorit5 m5tcii ~i a mide Virste diferite. sau cu trintori (larrosului de cearii vor incepe s C i construve). Tntrucit albinele absolut niciodat5 iasc: celule. pe fagurii artificiali nu-~i vor p i r b i puietul, se vor stabili 10) Primgvara, cind puietul e in pliaici, incepind ingrijirea lui. Cred cii n5 dezvoltare ~i albinele au mare nevoboala fugitului se datore~tem5tcilor ie,de ap5, se recomandi. ca siropul s5 tinere qi nestatornice $i nicidecum alfie rnai apos adicii 1 kg zah5r la 1,sbinelor. Ele, doar fnsotesc matca si ca ' 2 kg ceai de plante medicinale. Sacaatare fuga lor in depirtari le. duc la gitele trebuiesc scutite de a alerga pieire. mult dupg un strop de a$, necesar 9) .Cum se introduce un roi in ladii. pre&tirii hranei puietului, cu riscuyi Introducerea unui. roi in lad5 in de a - ~ ipierde viata sau a se u i a f 5 e . primul rind se face numai seara tirziu rost. pentru a nu da albinelor posibilitate IIeci, toamna, siropul se f a ~ e mai s i zboare. concentrat, iar primavara mai diluat.

TOPITORPRESA DE CEARA
;

Liviu PADuREAN

i unor Din experienfa 5 apicultori i L , m . . , , , , .

4

'

Pentrufl construi si a ptltea judeca obiectiv u n extractor de ceard, socot c6 e necesar de a ldmuri i n prealabil ctteva notiuni 5n legiiturd cu ceara. Este stabilit cd ea se giiseste i n faguri spb doud forme : i n stare ,,liberdfi $i .,legatdiu. Cea nelegatii de plirtile neceroase, componente ale fagu.rilor, s'e obftne uvor prin toptre (ex. cu topitorul solar). Penlru acest considerent e denumttii ,,liberii". Mai exist6 ~i a$a-zisa cearii ,legatdm d e pdrtile ?aeceroase d i n faguri (invcLisuri de n t m f e , polen, elc.) i n special substante solubile, care fiind mai ales sub formd de particule fine;. ceara intr6 i n capilarele acestor impuritdti si se .~nen?iize acolo datoritd coeziunii moleculare. .Orict a m inciUzi sau fierbe aceastd bo+tindi '. cu unj constant de incd circa 50% ceara, ea n u se .separii decit aplicind presarea. Dupli stqdiile lui V. A. Temnov din 1953-1955, bostina care are u n confi. nut mediu de ceafii de 48,6Rlr n u mai eontine de loc ceara liberd. Aici e cazul sii harui asupra faptului, tncd neprecizat i n literattarif, c& aceastii ceard, asa-zis legald, initial n u se glise~te t n tntregime sub aceastii f m ~ l i i , ceara se leagd i n cea mai mare ntlisurii (circa 314 parte) pe parcursul operatiundi de extragere. 112 co~tsecintd,GU cit se tnliiturd mai multe din substantele soEuMle inainte de operatiunea de topire, cu atit randumentul de ceard extras6 v a f i m i mare, ciici sint mai puti~ze substante neceroase pe aceasi cantitate determinatii de cearii, ea legindu-se proportional, conform procentajulut stabilit de V. A. T e w m v . Pentru a recupera cea mai mare parte d i n aceastd ceard legatii din k e ria p r i m , trebuie sii recurgem la presare sau la extractia prin solventi. Prin ultimul ljrocedeu se produce exclusiv cearii industrialii, a$a cE n u mi3 rloi ocupa de el. Formula de extract& a cerii prin .presare (vezi si C. Giurcanu, Apicultura , 1 nr. $/1970) este urmiitoarea :

,
.

I I /

i n care V = volumul de extras m3, K = o constant& ( x :8), rc4 = raza canalehr fine prin care se evacueaza ceara din mataria primif i n m ; P prcsiunea ezercitat5 la presare i n Kg m 3 ; t = timpul in see: ; S = suprafata totald de presare in m y ; v = viscozitatea b o ~ t i $i ~ ilc = Eungimea canalelor fine (Pn raport de fniilfimea g i Efimea hratului supus pres&rii-in m). AceastG formula este foarte edificatoare pentru orice observator atent, ea indictndu-ne cii randamentul este direct proportional cu presiunea 'exercilatdi, timpul de presare, cu suprafata totald de presare,\iar i n ce priveste miirimea (grosimea) razei canalelor de- scurgere, eficienta presdrii creste CIL. puterea a' patra; E invers proportionald cu viscoiitateu bostinei ~i cu lungimea canalelor de e v a k r e , care depinde de tniiltimea stratului presat $i lungilnea razei (liitintea) acestui strat. Am elrunfat formula extractiei prin presare,'. in scopul de a vedea in ce ?nilsurdi presa construita corespunde cerinfelor cuprinse in ea. Ea lucreazd cu abur de 120-135C (deci de la 2,07 la 3,02 a t m ) care .produce o fluiditale n u ,humat miiritii a cerii, dar $i constant6 ' p e tot timpu! lucrului. Raza corpului interior a presei de circa, 17 cm (diumetru 34 c m ) $i o iniilfime de circa 50-60 cm, deci relativ reduse, cu o presiune exercitutii de un ~ u r u bcle presare cu filet, cx pas mic, .efic'ient $i u$or d e minuit cie o persoanii, sporesc dc asemnea efici,c.nta. Haza canahlor fine prin care se cvacueaz6 ceara $t de asemenea l u n ~ i m e a lor este ,mereu tnfluenfatii favorabil grin migcarea elicei E n materialul -supus preI .'
'

scrii, ciki elc tind sii-$f reduca permanent dintedunile, at& grosinrea cit. $I lut& gtmea, Bind la blocarea totalii. Frin amestecare cu clicea, nu n u m d cdl se redeschid canakle de scurgere, d m chuu pozitia jkciirci p&rttcele din bo$tfn&, ajungtnd fiecare fn alte .potitii mi javorabile (mi aproape ,de orificiile de evacuare) decit tltcrintea amestecului. Dect nu .mai e nevoie .de a introduce paie, tije, in, buciiti de stofd, pinzii, talere de k m n sau 'metalice spre a mentine cit inai libere candele de scurgere, micportnd lungimea lor. Acestea, pe ling& faptul cdi .retin parte din cearii (mai ales paiele $i tijcle) nu contribuie la schimbarea pontiei materialului supus presarii. Toate aceste elemente deter?nind un randament spdrit de extracffe ce poate f i stabllit cel .m.ai usor ca o analkii de laborator, decelind cantitatea de cearil rii~nasL incd in bo$ti@ (circa 10-12-15%). prin spectficul constructiet am fncercat sil influenfez f~vorhbilasupra tutu-. asupra lui r, P, S, v si .lc din fonnuld), spre ror 'factorilor care nu sint a miiri la limita aproape fnainte de a trece h descricrea aparatului, fin sii relev ejortul deosebtt, de 0 via$&, &pus tn problem extragerii cerii de regretatul apicultor Conslantin Antonescu multtplele sol,ufli,date de dfrasul.
%

'

Pentrn a fi functional, topitorul presh constrnit de mine, se cdmpune din 4 compartlmente, din care S n cel exterior se aflil sursa de cildur5 (focul), in urmBtorul apa ce se transform5 In abur. in a1 treilea se colecteazg ceara $i In ultimul se pune materia prima, unde ea este presatii, amestechd-o din cind in cind. Primul compartiment, din interior, 1-am realist dintr-un bidon de aluminiu (ar f i mai bine'din inox), caruia i-am t5iat capul $1 i-am fixat un guler strunjit, astfel ca 6 se potriveasca exact in loca$ul compartimentului urmstor.. Lam lntiir~tlongltudinal cu dous pante de aluminiu $i i-am desenat prin zgiriere linii circulare paralele yi apoi pe vertical& - la fel $i pe fundul bidonului - din Intretilierea' chrora'au rezultat 18 260 orificii, pe care apoi le-am strapuns cu un burghiu electric cu virf de 1 1/2-2 mm. P e partea de sus a gulerului am facut 2 orif~ciicu filet, unde se potrlvesc prin In~urubaredou5 minere de fier, spre a-1 scoate $i ridica, bhiar $i cind e cPnd defierbinte 13 terminarea unei ~ a r j e , montilm capacul. Compartimentul urmator, In care se strhge ceata ce rezulta din presare se face din aluminiu sau tabla inox. $i-acest compartiment are o bordurg rotunda, strunjitii pe partea superioaril unde intrs primul compartiment. El se potrive~teexact pe vuruburile stringittoare ale capacului, a$a Cum se vede h fotografii & I n desen. La partea inferioara are o teava colectoare cu un robinet pe unde se scurge, cfnd e deschis, ceara rezultatil din presare, care fn final se colecteazil Intr-un vas cu apil de ploaie. In acest scop se folose~tevasul de aluminiu care are ca rol principal sti ajute la de: cantarea cerii produse. Teava de evacuare strabate compartimentul a1 treileaX$i a1 patrulea. La ambele compartimente are sisteme de strhgere $i e t a n ~ a r eperfect&, gen

presetups, mai ales la cornpartimentul trei unde exist& presiune. In fotografia 1 se vad dar pe desen nu slnt evidentiate aceste etan$iiri. Pe pgtrimea superioars compartimentul are circa 50 de orificii de circa .l ern pe u g e piitrunde aburul prod& ln compartimentul a1 treilea. Acesta, a1 treilea este facut din tabla rezistents la presiune $i foc. $i el are o bordurii rotunda care se sprijina pe compartimentul exterior. Are de asemenea o teav5 de umplere $i alta de evacuare $i control a1 nivelului. Ambele ies I n exterior prin peretele cqmpartimentului patru (conform fotografiilor $i desenului). In fine, compartimentul patfu, lilcagul focului, f5cut din tabla neagr5 de 0.8-1 mm. are sus o bordurii pe care se sprijina. tot complexul de borduri ale celorlalte trei compartimente $i sPnt prinse cu cele 10 $urnburi care fixeaza capacul. Sub bordura sint facute 14 orificii cu diametrul de 15 mrn ' prin care se evacueaza gazele arse. Com' partimentbl are dou5 mfnere, trei picioare mici ~i o u$B f n care intra un a r d t o r (de 600) pentru aragaz. fnainte de a trece la descrierea p5rtii superioare, trebpie sii arat c5 mai exist5 plasat in spatele primului compartiment gaurit, Inca unul tot din tabla d e aluminiu, construit la fel, dar u$or tronconic. bineinteles neggurit, In care cu ap5 de ploaie ceara rezultata din presare. Opese tope~te ratia are loc seara, dupZi terminarea lucrului c h d hc8lzim ceara In aparat 30 minute la temperatura de 120--135C. Se stinge apoi focul $i plna a doua zi se decanteaza $i daca este toarnnii ceara se hUre$te suficient spre a fi scoasii sub form& de calup $i apoi rasg de impuritilti. Topitorul are un capac oare se a$az% pe cele patru compartimente montate $i se stringe peste' o garnitura spre- a fmpiedica pierderea aburului rezultat din in&lzire. Pe acest capac este instalat un rnanometru pre-

'

'

'-

.,

cis i i un ventil de sigurantB cu arc, reglabil la presinnea doriG. Capacul 1-am facut dintr-o tabla groasa de 12 mm, care apoi In centru are sudat un 15ca$ prin care intrd axul principal de stringere. Peste lacas e fixat5 o presetupd care asigur5 etangeitatea axului. La capatul inferior se g&se$te fixat pe ax un tambur intarit. din aluminiu (denumit piston pe desen), ce intr5 cu mare exactitate in compartimentul unu $i preseazs prin invirtirea axului . materia prima din topitor. SSS, pe axul ,central se afla un indicator - opritor, care ne arat2 ping u n d c ar putea intra axul dac5 ar fi go1 compartimentul unu. El ne ipdic5 deci in Iina! grosimea bo~tineirgmase $i dupB putin5 experimentare vi momentul cind trcbuie \sfi oprim stringerea. Axul central 1-am fdcut dintr-un ex vechi de volan auto, g;isit la vechituri, ImprcunB cu ce!e ,dot18 manive!e-ro$i (foto. 1 $i 2). Primul servegte la strrngerea presei, iar cel de sus la mi~carea elicei, cgci axul volanului ce a fost corespunzdtor filetat este go1 pe dinguntru gi prin el este virit un alt ax-tij5 co-respunzator, strunjit la grosimea cerutb, care are la partea din jos o elice ce 'poate fi nu numai invirtita, dar $i mi$cat5 in sus +i in jos, pentru ca toat5 masa d e materie supus5 presarii s5 poat5 fi temeinic agitatd $i restabilind canalele de scurgere din masa bovtinei se creaz5 posibilitati maim bune de scurgere a cerii. La iegirea din axul central a1 tijei (sus) etangeitatea este asigurata tot cu o presetuph. . Modalitatea de lucru e simp15 $i comoda. Fagurii vechi, riimagitele de la topitorul solar gi in general orice material ce contine ceara se pune in primul compartiment unde se Pndeasci cu yn bathtor de lemn $i apoi acesta este a$ezat la locul's5u E n topitor. T n prealabil se introduce apB in compartimentul trei. Eu fac 'alimentarea prin teava de jos, l5slnd deschisa cea superioars. Cind apa ajunge la aceasta gi curge prin robinet, se o p r e ~ t ealimentarea $i se inchid ambele ,robinete. fn compartimentul a1 doilea unde se stringe. ceara se toarnd-

Foto 1. Topitorul presli de c e a r 6 . c ~elementele componente.

1 1 apil de predipitatii Snainte de Snceperea lucrului. Aceasta se face In scopul ca WVP de evacuare, care Sntr-o portiune mica (vreo 3 cm).este sub aeiunea direct2 a caldurii din compartimentul patru, s5 nu se supraIncAlzeasc5. Se aprinde focul. 0 butelie de aragaz este suficientti pentru 3 5 4 0 ore de lucru: Se dB flacara maxima, caci prima garjB porne$te mai incet pin5 se h c a h $ t e apa $i in general toat5 presa. Apoi se agaz5 pest e garnitura superioarg capacul, avind grij8 ca tamburul de presiune i m p r e ~ n 5 ou elicea de sub el sB fie ridicati cit de sus permite filetnl axului. Se strPng cele 10 $uruburi cu o cheie tubularB, avlnd @ i s . s& fie strinse simetric, adic5 peste tot la fel de tare. C h d Incepe ' s5 mivte indicatorul manometrului, PnseamnB c& bo~tina este deja SncZilzitB la peste 100C $i c5 deci a Enceput ca din ea sB curga ceara. DatoritBcBldurii $i .greutBtii proprii, bovtina se tpseaz5 far5 nici o apBsare $i Invlrtind axul' nu intimpinBm la Mceput nici o rezistents. In momentul In care simtirp cil tamburul a fBcut contact cu bo~tina,oprim stringerea. Dupi 15-20 minute, presiunea a ajuns la punctul dorit (2-3 atm. duph temperatura cu care lucram) $i amestecam cd elicea masa bo~tinei. de clteva ori. Este-indicat a stinge apoi io. cul $i a evacua cantitatea de cearB colectat3 pinil atunci En' compdrtimentul doi, aceasta fiind mai curatil $i deschisil la caloare. Dup5 aceea reaprindem focul $i i n \ 3-45 minute avem .iarB$i presiunea ce-, care este indicatil $i de supapa de siguranti $i acum fncepem. WSngerea, amestecPnd.&n c h d in cfnd materialul cu elicea ge care impingem S n jos $i apoi o tragem fn sus, Invirtind-o. CEnd .presiunea i) ajuns la punctul dorit, reducem flacBra atft cit mammetrul s2 nu scad&, ci - s5 riimfnil constant la presiunea daritB. DupB cercethrile fdcute, s-a stabilit cB pEnB la temperatura ,de 120130C. ceara nu sufera modificilri, decit aproape inobservabilg Pnchidere a culorii, ci.~tigindin rezistentd la Pntindere. In orice caz ea fiind sterilizat5 Snainte de a fi fBcutd faguri, este IncBlzita tot la aceast5 temperaturg. Spre sfEr~it,clnd presarea e foarte puternic3 se poate Intimpla s5 nu mai putem invirti ' elicea. Atunci reducem putin apdsarea $i prin IncercBri Enainte-Pnapoi, -elibeA m elicea $i astfel putem din nou agita bo~tina, pe care o presBm din nou pin5 cind consideram cB am terminat' presarea (dup8 experienfa pe .care o acumul5m i n mfnuirea aparatului). In functie de cit inaterial am pus la firesat, va ramfne In final, un , strat de rezid-boqtin8. Atunci stingem focul,. dam din nou drumul cerii in vasul pregdtit din nou $i dupd ce s-a evacuat toata, desfacem guruburile, Inlilturilm capacul, in.~urubBm cele dou5 quruburi cu. inel In bordura compartimentului unu, 1 1 ridicam gi-I r3sturnBm Sntr-un loc oarecare. Trebuie s3
,

fim atenti ca atunci cind l5s5m s5 se scurg8 ceara din pres5 s5 facem deschiderea roblnetului cu mare prudentti pin5 iese presiunea. La primele varje, pin5 ne obi~nuim cu specificul muncii se poate aqtepta s5 scad5 presidnea prin r5cire $i numai dupg aceea s5 l5sAm ceara s5 curgg. Culoarea cerii e deosebitti fafa de prima scurgere, fiind ceva mai inchis5, cgci ca urmare a amestecarii $i pres5rii puternice, multe in+ purititi sint evacuate In ceara scursci, deci ea trebuie'decantatg separat de prima garja. Pin5 se preseaz8 o $arj5, pregiitim Intr-un vas al5turat fagurii ~i materialul ceros ce urmeaza a fi presat in tura urmSitoare, astfel ca in citeva minute s5 fie reumplpt compartunentul unu. Se toarng din nou In compartimentul doi 1 1 ap5, se aprinde focul, se monteaz8 capacur $i se Pncepe o nou8 $arj5. Acum lucrul merge mult rnai repede. Fagurii vechi e bine $5 fie inmuiati in prealabil 3-4 zile schimbind apa de precipitatii in fiecare zi, in scopul .de a obtine pe de o parte o cear8 mai deschisti la culoare $i pe de alt5 parte ca apa G ocupe capilarele $i s5 spele cit mai mult din materialele neceroase din faguri, pentru ca ceara s8 nu se mai poatci infiltra in ele, de unde apoi rnai cu greu poate f i extras5. Totuqi am constatat c5 atunci cPnd se lucreaz8 cu abur de 120-135C urnezirea prealabil8 este rnai putin important8 .fiindc5 aburii in primul rind precipitg $i umezesc tot materialul $i ei ocup5 apoi sub presiune capilarele $i ceara ce se separ5 datorit3 presiirii, nu rnai arc unde pgtrunde. RBmine Ins5 valabil in continuare aspectul culorii. $i inc5 o constatare : dac5 pres5m exclusiv r8m5~itele adunate toat5 vara din cerificatorul solar, acesta necontinind cear 5 liberg, dac5 a fost extras5 P n totalitate folosind un aparat bine construit, nici umezlrea prealabil5 $i nici presarea in doue etape nu se rnai face, c5ci bo~tinar5mas8 dup5 cerificatorul solar nu elibereazh ceara decit sub presiune, cea ramas5 fiind toat5 legau. Avantajele acestui topitor-press sint urm5toarele : se poate lucra absolut curat, . ftira a ne murd5ri $i far& a purd5ri ceva dm gospodgrie. Toate vasele cu care se lucreaza apartin exclusiv topitorului (dac5 ' umezim fagurii In prealabil, aceasta se face fn vase separate). Eficient5 maximti, rapiditate Pn munc5, far5 efort fizic, cilci topitorul se stringe foarte u$or, ceara iese dezinfectat5 $i a doua zi o avem dezinfectati In calup. Din prima varj5 obtinem o. cear5 frumoas5 sub aspectul culorii. Cea rezultat5 din presarea puternica trebuie bine decantatti, uneori Chiar de dou5 ori, iar culoarea ei e ceva mai Inchis&. Cantitatea de cear8 rezultati este rnai mare ca la orice alt5 presli ce lucreaz5 prin apilsare $i aceasta pentru dou5 motive : temperatura ridicatti cu care se lucreazil h tot cursul procesului"

Eoto 2 Topztorul presd de cearii mmtat" pentru extractze. de extragere. cind ceara foarte fluid5 p5raseste mai u$or masa boqtinei $i datorit5 agitatorului cerei oricind $i de cite ori dorim redeschide canalele de scurgere $1 prin modiflcarea locului in masa de prcsare, adicg materialul situat inspre interior este adus spre afar&, $i invers -, face ca orlcc pdrticic5 mica de tear5 sti'poat5 g5si o paslbilitate favorab~lj de scurgere. Intre dezavantaje a$ aminti pretu1,- care de$i nu-i prohlbltiv, este destul de ridlint. Presa este destul de grea ? , i voluminoas8, (cota cea rnai ridlcat5 1b2 cm). AS mai sexhnala faptul cB in cursul folosinfei mi-am dat seama c5 s-ar putea face o imbun5t&t~re, in sensul de a scurta cu 5-10 minute timpul necesar unei pres8rl. Pentru aceasta, la compartimentul trei, deasupra robinetului superior, care lndicil prea plinul, ar rnai trebui montat inc5 unulcare ar uvura evacuarea rapid5 A aburuiui in cele dou5 faze : cind se intrerupe $i cind se termin5 o $arjg. Nu am rnai montat acest robinet din comoditate, c5ci la 60-70 a e stupi, oriciti f a y r i am Be toplt, se poate termina lucrul $i a$a in 4-5 dupci am~ezi.

Doi a ~ i c u l t o r i ne descriu:
~ ~

D!SPOZITIV PENTRU CONFECTIONAT SALTELUTE DIN P A P U R ~ ~

Ing. Virgilius VASILACHE, prof. Ion VASILACHE Generalitsti

5-10 mm), materialul plastic, poliamida, ABS-ul tktc.

Una din condiiiile esentiale unei bun e iern2ri a stupilor este impachetarea. In acest sens, la stupii n o ~ t r ifolosim pe lingii cirpe, saltelute de papurii confectionate in stupinii (foto 1). CalitAtile saltelutelor noastre sint : au o buns capacitate de izolare termic5 ; au o bung capacitate de izolare fonic8 ;, absorb plusul de umiditate, nefiind prapice aparitiei apei de condens ; cedead usor uuniditatea absorbit2 (in caz de usc2ciune in stup) ; au o dimensiune redusii ; dimensiuni de gabarit : 430x 300x50 mm; Papura folositil trebuie sii fie perfect uscat2 (circa 6-7 luni de la recoltare). Ea va fi t2iat2 d u p i uscare la lung h e a doritg Si introdus2 in dispodtivul. special care si el va fi reglat :a l'WZimea de saltea dorit.2 ; apoi se va executa ,,@sereau cu sirm2 de 0 1 mm. Aspectul saltelute se vede in foto 1.

+-

? ?

Fig. 1 . mspozitivul in proiectie pe trei pranuri

Pez. (Reper)

Deoumirea

BUC.

Material

Lemr?, ABS, poliarnida etc. Cotele sint date in mtn.

3. 4.

5.
A.

7.

8. 9.

Capac inferior SpetcazB inferioars SpeteazB mijlocie Surub M 6 Stas SpeteazH fat5 Speteazg superioarB . Lateral

1 1 1 2 1 1 2

Foto I . Salteluta (dreapta) si dispozitivul d e confectionat

Descrierea dispozitivului
Dispozitivul e foarte simplu (vezi fig. 1 ~i fig. 2). Materialul folosit este scirldura de brad rindeluiu (grosimea

Detalii de executie apar in fig. 1 si 2. fntii se execut2 toate reperele care au cota 50 (reperele 2, 3, 9), cota de 50 se va realiza concomitent la toate aceste repere, ele fiind strinse intr-un pachet. Apoi se executi celelalte repre.

F i g . 2. Detalii si repere ale dispozitivului

'

Asarnblarea incepe cu montarea buqelor (1) in traversa mobils (2) ; ele, vor trebui s A intre fortat in loca~urile prevBzute (atentie sB nu crape reperul 2). Se asambleazs apoi reperele 4, 5, 9, ; urrneiizti 3 $i apoi 7. Se introduce reperdl 2 in corpul dispozitivului si se fixeaz5 cu ~uruburile6 care trec prin canalele special prevgzute in reperele 4 si 8 ~i string traversa mobilg in poAtia dorits. Pozitia traversei mobile regleaz5 lungimea saltelei. Sl~ibihd $uruburile 6, traversa mobils 2 culiseaG pin5 la atingerea lungimii dorite a saltelei. Dispozitivul gata asamblat, in timi pul lucrului cu papura, este redat schematic in foto 2.
24

;U-g==

Fig. 3. Presorul dispozitivului.

Utilizarea dispozitivului ;
.

Tehnologia de confectionare a salkeleIor' de papurs &te urmgtoarea : - t5ierea papurei la cota stabiliti ;

fixarea traversei mobile 2 la ! aceastg cot5 qi stringerea ~uruburilorf

6 ;

DIVERSE

sirmelor 10 (4 fire); sirmele vor fi indoite In form5 de ,Uf' . l i introduse in dispozitiv, astfel incit latura scurtA s Z i se sprijine pe capacul inferior 3 (foto 2) ;
,

- introducerea

! ! !
"

CITEV A REMEDll APIFITO T EXA PICE *

Dr. Ioan Gh. BUZATU
upi

'

! Folosirea produselor albinei, asociat ! cu produse' din plante, constituie ! bun adjuvant in ap5rarea s8n5tgei
l&te astazi unanim admis, ca mebi! ! camentele de s i n k 5 care sint substan4 te chimice nu s3nt agreate de organism.,

; ba ,chia~ pot impieta asupra fondului ; .geneticu (prof. dr. Al. Ciplea).
,

'

! fale vegetale sint elaborate de celulele ! vii ale plantelor, iar produsele apicole ! sint o transformare realizats de celula ! animals, vie, a albinei; De aceea, pra! dusele apifitoterapice, produse de ce! lule vii, sint agreate qi acceptate de
!.

Principii 'activi din produsele natu-

organismul uman, chiar preluate far6

4 a produce reactii adverse.

~orn semnala citeva observhtii, din practica noastr5 apifitoterapeuticfi, din Foto 2. ~ ~ d e ayzare d ~ a pl~ p u r e i fn dis- 'i cadrul Cercului de,Fitoterapie din orapozitiv ' sul Drobeta-Tr. Severin. De mai rnulti ! ani urrnsrim efectele bune ale plantei ! medicinale Berteroa incana, in bolile se introduce p a p u p (tgiaj; ante- ! renale qi in special in nefritele azote,rior) Si se apasg bine cu presorul (fig. ! mice. Am observat CB decoctul respec-, 3) ; dupg c e papura se taseazg .bine, se ) tiv (2 l i n g ~ r ide plant5 m8r~nflt8la ridicg presorul qi cele doug brate ale ! 1/2 1. ap5 f i s t 5 3 minute) dacg este ,U(L-urilor de s ~ m se unesc printr-0 ! indulcit cu miere de albine este mai punte de sirma (apropierea qi compac- ! agreaf mai bine tolerat si rnai eficace. tarea Se kealizeaz5 prin rssucirea cit 4 Bolnavii cu- nefrit5 azotemicg c&e mai strhsfi a unui capat a1 puntii in au folosit lsptiqor de matc4 liofilizat. jurul unui bratal unui ,,Uu qi apoi, cu au resirntit o imb~na~tatire a stgrii gepuntea bine intinsi, repetarea opera'nerale, o revenire .a pofteirdemincare tiei pentru celglalt cap8t in jurul ce- ! qi o arneliorare net5 a anemiei. Dupi5 luilalt*brat de ,,U6'). Nivelul papurii ! unii autori, 18pti~orul de mat& exertasate va J atinge succesiv cota reperu- ! cit5 o stirnulare asupra mezemchimului~ lui 7,' reperului 4, cota inferioarg a re-' ! activ qi a sistemului reticula-histocitar. perului 5, cota superioarg a reperului.5, ! Dup5 Matuszewski ~i col., sub aevunea' cota pgrtii inferioare a reperului 6, 4 15'pti~oruluide matc5, au loc in orgacota pAmi superi0are.a xeperului 6.. La nism reactii celulare ~i urnorale, forultima cot4 n u se rnai prevede o punte pentru mire, ci se lea@ intre ele cele Lacrare prezentau la Si~pozionulde dou5 brate ale ,,UU-urilor. ! .Medicin5 naturistfi", Craiova, 1985:

,
,

25

mare de ,anticorpi, regenerare sangui- ! . ni, f o r m e ~i adaptare de fermenti. ! $i recent Pal09 qi ~ a t e e s c u (Apicultu- ! ra in RomAnia nr. 1/1986) cercetind r com~lexulprokic ~i enzimatic, vita- * Municipiui Cluj-Napoca a gfizduit in zileminic si mineral a1 lapti~orului de 1 , de 29-31 rnai, a IV-a Conferinta nap+ mat&, subliniazs valoarea prduselor pe rials d e entomologie organizat5 de Univer- . baz; de 15pti~orin afectiuni... urolo- ! sitatea, Centrul de cercetari biologice vi Institutul agronomic ,Dr. Petru Groza" din gice $i unele stgri carentiale. ! looalitate. Prestigioasa manifestare a fost Interesati in tratamentul cu ~ 5 ~ ! 2 onorat& atft de oameni de $tiinti5 reputati, d t cele de f a g ~ r(publicat i in revista ,Api- ! gi de tineri dornici de a - ~ iorienta formatia cultura in RomAniau) 1-am aplicat si 4 spre domeniul captivant a1 ent0m010aei. noi in afectiunile bukofaringi&e. Re- ; Prima .zi a conferintei a debutat prin cuvlntul d e deschidere rostit de p r e e i n k l e zultatele sint foarte bun^ Administrat la timp, face s; regreseze repede sim- ! de onoare prof. dr. Teodosie P m h precum 4 $i de alti reprezentanti ai oficialitatilor loptomele, prevenind declanqarea , bolii, * cale. AU.urmat w~ referate de interes gefnlocuind antibioticele. . ! neral. In a doua paste s-a trecut la prezen- . -0bservatiile noastre cu acest pro- ! tarea lucrarilor p6 sectiuni. In cadrul celor $ase sectiuni au suscitat sint nurneroase. Recomandim ca ) t a stuparii sg colecteze cu grijg 4 atentia participantilor aproximativ 130 Be acesk cipscele si sg le p&trae i n ; lucrgri reprezentlnd rodul activiGtii speciaamestec cU miere, la loc ferit de lu- ; livtilor din universitsti, institute de cercemin5. Se adrninistkeazg d t e lingutare, muzee etc. ri@ din acest amestec, @nut circa 5 ! A dooa z i a lucribilor a cuprins vedinta minute h cavitatea bucds, distrugind ! festiva de Inchidere urrnata de o excursie astfel flora microbiang. ! ternatid la Statiunea de cercettiri agricde Asociind ,simburi de seminte de do- ! din Tmda $i vizitarea rezervavei naturale .dIeacU,cu miere de albine vi cu polen, ! .Ch&le T h l i " . InstiNNl de cercetare )i productie pentru insotit de infuzii de plante diuretice !' +ib; i calde de qezut se obtin rezultate ! apicultw& a fost reprezentat la acest rim-

0 pre~tigioa~6 rnanifstare $tiintific6

fm*e bune in afectiunilede prostat; ! velar cercetare de patologie apicola qi (nmancerOase), mai ales la cei m e nu ! respecti" ameliorarea albinelor, dr.. Paul fi operati din cauza altor afectiuni ! A g a c 11 e $i biolog Sorin V e r n e s c u, care insotitoare (cardio-vasculare). Se ame- ! au prezentat lucrfiri realizate de I.C.P.A. Lucrarea ,Studiul diferentierii gonadelor lioread simptomatologia localii si se e . y i a procesului de gametogenezz in cursut remonteaz; starea generals 6i psihica. ontogenezei reproducc'itorilor la albine" avind Semnaliim ~i relatarea . colegului ; ca autor pe biolog Sorin V e r n e s c u a nostru dr. Matei Vucea, medic prirnar i deschis sectiunea nr. 2 cuprinzind studii de pediatru, care documentat din litera- i "biologic, fiziologie, biochimie, genetic& ecotura de specialitate, aplic; ambulator, i logie, dinamica populatiilor", iar lucrarea ,,Loca americand, maladie infectioasc'i grav5 in policlinic8, in diareile acute micro- i a laroelor de albine" de dr. Paul A g a c h e biene, la sugar ~i chiar la nou niscut, a putut fi urmfiritfi In cadrul sectiunii a solutie de miere de albine 20 g %, pen- ! 4-a, intitulakl "entomofagi $i alte insecte t u reechilibrarea electrolitic;, ~i con- ! utile (polenizatori, apiculturl, sericicultur@". Ambele cercetfiri s-au bucurat de interestat2i c5 dB rezultate mult mai bune ) sul vi aprecierea oamenilor de ~tiintfipreca cele cu.solutie de glucoz5. Metoda ! zenti, demonstrind Inca o data calitatea cereste citatli c2 are actiune antibiotic5 ! ceurilor fundamentale $i aplicative elaboraqi realizeaz; o mai bun: si rnai rapid; ! te de cercdtorii institutului nostru. rehilibrare. ! S.V.V.

pozion de doi specialivti din cadrul colecti-

i
i

.
'

lstoria i n actualitate: : AMPLUL GADRU DE DEZBATERE PE MARGINEA EVOLUTlEl APlCULTURll ROMANESTI

Serin BODOLEA

fn pprioada 11-14 iunie, la Tulcea au avut loc lucrarile celui de-al IX-lea Simpozion national de istorie $i retrologie agrari3 a Romhniei, important5 manifestare +tiintific5 Fnscrisg in contextul general a1 dezvo:l;r'i setului romanesc contemporan, amplu prefiguratg de hotgririle celui de-a1 III-lea Congres a1 lntregii ~ r i l n i m i .Auluat parte oameni de $tiin*, istorici $i cercetAtori, cadre didactice, specialivti T n qtiintele agrjcole, silvice $i economice, oameni ai

muncii din inkitutii de prpfil $i unit3iti productive, zlarhti. . Desfilsurate sub egida Academid Be t e Agricole qi Silvice. Academiei de $ t i i n + . Sociale $i Politice, Ministerului rii, Uniunii Nationale a Cooperativelor Agricole de Produqie, Directiei Generale a Arhivelor Statului ~i Consiliului popular ~.al judetului Tulcea, in colaborare cu alte institutii centrale . ~ ilocale cu preocupgri In acest domeniu, lucrarile simpozionului au avut inscris5 pe generic tema "Tradifie ~i progres in agricultura rom8neascdu. Colisacrate cercethrii istorice a, dezvolt5rii acestei importante ramuri a economiei rorntine~ti, lucrsrile, atit In plen cit $i In. cele $apte sectiuni agricultura general5 ; cultura plantelor . ~ icre~terea animalelor ; apicultura ; silvicuiturri ;. institufii agrare ; relatii $i ideologii agrare; viata rural5 - au pus cu putere in evident5 preocuparea oamenilor de ~ t i i n t 5din aria qtiintelor sociale, pditice, agricole $i siivice pentru sintetizarea bogatei exwriente umane acumulate de-a lun- ' gy1. timpului' P n domeniul vieui agrare. Deschiderea lucr=lrilor sim~ozionului a avut loc In sala Comitetului *judetean de partid Tulcea. Din partea organelor locale de partid $i de stat, tovaril~a Ileana Co1 e s n i c e n c u, secretar al Comitetului judetean de partid a transmis t u t u o r participantilor un salut c&lduros $i urgri de succes lucr5rilor. Despre semnifica\ia simpozionului a vorbit apoi profesor M 'riea G h e o r g h i u, pre~edinteleAcademiei de $tiinte Sociale 91 Politice care a scos In evident&, cu acest prilej datoria oamenilor de $tiin@ ,a cercethtorilor din acest domeniu de a reliefa prin noi arnu~nenteistorice teza de valoare -.mare . $tiintif~c=l a secretarului general a1 partidului. tovarilsul NICOLAE CEAU$ESCU: privind rolul' Hriinimii ca f@ social3 de baz3 a societgtii romgne$ti, de ap5rhtoarea independentel $i suveranistii patriei. In acelavi timp, au fost puse In lumina noile aspecte ale satului romanesc contemporan, datorate pgtrunderii In agricultur8. In Pns&i viata oamenilor satulni, a $tiinlei' $i' tehnologiei fnaintate, afirmgrii h conqtiine omului de la sat a hcrederii fn foeele sale creatoare de constructor conflent a1 socialismului $i eomunismului pe pgmintul ro-

m-

-~

- -

mhesc. In continuare au fost ,prezentate referate de agriculturil general6 $i a fost rizionat filmul documentar ,A opta $ans8", autor Nicolae V. I 1 i e $ i u. In aceeagi zi, dupZi-amiazil, au Inceput lucrikile pe sectiuni. Ca $i la preced~lteleeditii ale simpozionului, $i anul acsta sectiunea de istorie a apiculturii la care au participat din partea Asociatiei Cresc&torilor de Albine, prof. Costache P a i u, vicepreqedinte a1 Comitetului Executiv, prgedinte al Comisiei de istorie, ing. Aurel M Zi 1 a i u, directorul Institutul de cercetare $i productie pentru apicultur& $i ing. Traian V o l c i n s c h i, $eful serviciului tehnic a1 A.C.A., membri In Comitetul .Executiv a1 A.C.A. - s-a bucurat de o prezent& sus+JiutA. In cele dou5 zile de desfil~urarea lucrilrilor au fost prezellr t a k referatele ce au pus in evidenti, in mod grilitor, importan@ apiculturii pe meleagurile romfine~tiSnc& din cele mai vechi timpuri, marcind treptele dezvolt5rii acestei ocupafii de la albinilritul primitiv pin& la formele moderne, intensive, practicate azi In stupSritul industrial. DUD&ce In referatul ..Valoarea cercetarii retroiogice in apicultur5 -pentru adaptarea la conditiile contem~orahea acestei indeletniciri "a subliniat -importanta abordsrii materialist dialectice a problemelor de istorie $1 retrologie agraril $ i in , cadrul acestora a problemelor specifice evolutiei apiculturii, prof. Costache P a i u, - care a prezidat lucrarile sectiunii - a prezentat un proiect de plan peptru alcatuirea unei istorii a apiculturii r o m l n e ~ t idin cele mai vechi timpuri $i pin5 P n zilele noastre. In cuvhtul siiu, profesorul $i istoricul C. Paiu a invitat pe participanti s8-$i aducZi contributia la 1 1 1 1 bunilutirea acestui plan, iri a$a fel incit, In final s5 p o a a fi realizatii o lucrare ampl5, documentat.5, la lnliltimea cerintelor si

exigentelor formulate de rnarea mas& a apicultoi-ilor romani. Un moment important in desfZi$urare&iucrkilor sectiunii a fost constituit de prezen- , tarea de catre apicultorul Nicolae V. I 1 i e$ i u, vicepre~edintea1 Filialei ' A.C.A. Bucu- , resti, autorul brevetului de inven$e ,Api, larnila,..a referatului ,Contribujia familiei Liviu Rebreanu la introducerea stupului sistematic pe Valea Some$ului". A fost marcatA astfel, c u sensibilitate $i talent P n minuirea condeiului, o etapi de referint5 a unei posibile istorii a apiculturii in ,tars noastr8 - c- a treceril pe aceste ~&&guri romhne~ti' d e la practicarea stapiiritului . -. primitiv la apiculturil- modern%, :BaiaGi pe cunqtinte: profesionale : $i o. 'exploat8re ' economic&;superioaril a stupbelor. . . . Despre traditia seculad a crevterii 'albine- ' lor in :zona de vest a Wrii noastre'gi.' Pnai n t a ~ i iapiculturii de..aici, a vorbit ..Vasile .P o p e.s c u, preqedintele cercului apicdl Timigoara. Referatul' s5u' ,Repreientanti de seam% ai apiculturii bHn3feneU a pus in lumin5, cu dragoste $i veneratie, activitatea , unor stupari de frunte $i dascilli P n ale albin5ritului. cum au fost Ioan Molndr-Piuariu, Ioan , Tomioi, Neculai Grand, George Milo$, IUliu Vulpe $i altii. In continuare, prof, dr. Ioan C i u t 5 din Baciu a prezentat un interesant referat cuprizind ,,Consideratii privind tehnica apicoIH in Moldova feudalHW,lucrare .bazatii pe consultarea; adnotarea $i comenfarea unei impresionante -bibliografii. Am putut. avea, cu acest prilej, un amplu+.tablou a1 Pndeletnicirii de priscar . P n Moldova :secolelor XV-XVII, a1 tehnicilor de extractis a mierii $i cerii; al. modului de @strare. $i co- ' , mercializare .a qcestor. 'produse ale stupului. Aspecte ale .~practic&riialbin5ritului 4nc5 din cele mai ,irechi. timpuri pe, pimfntul romlnesc . a~ fost - relevate - cu o deosebitA a b u n d d w ' a detaliului Pn. lilcrarea ,Din tre;

Aspeot din timpul de'sfi3$urilrii

ZucrEirilor sectiei de istorie a apiculturii

28

cutul apicultkii in judeiul Mure$' de chtre , ing. Valer L u p $ a n din Tirm Mure$. Bazat5 ne consultarea unei intinse bibliografii. comuhicarea, destul de stufoasri, a reGit sri ~ r e z i n t e o sintezi a as~ectului a~icblturii & o ramurri de sine si5tAtoare a- agriculturii, punfnd accentul Indeosebi pe modul de evaluare $i valorificare a produselor in perioada analizat5, evocind. fn acelavi timp, personalit2ti ale apiaulturii de pe aceste meleag~ri. De5i mai putin legat de specificul istoric a1 simpszionului, de o mare atentie s-a bucurat referatul inginerului Mihai $ t e f 5n e s p u din cadrul Inspectoratului silvlc Tfrgovi~te,intitulat ,,Rentabilizarea productiei apicole prin aplicarea metodelor matematice de optimizare". Punind accent pe introducerea noului In a~iculturiiE n vederea cre~teriieficientei econbmice, a rentabilizarii ~ r i ndiversificarea nroductiei. comunicarea aduce o contributie meritorie la Imbinarea mai strinsii, $i P n acest domeniu, a cercetiirii cu productia pentru obtinerea acelui model de stupinii capabilri sii satisfaca cerinfele cele mai exigente. Deosebit de bine sustinut de metode de calcul matematic proprii autorului, de grafice ~i tabele comparative analizate pe calculator, materialul s-a Insumat fntr-o adeviirat5 lucrare de pionierat ce a suscitat fn final discutii aprinse. Referatul comun ,,RBtrospectiv5 asupra apicultarii In judetul Giurgiuu a1 profesorilor Marioara $i Marin C r i s t i a n din C&lugbeni a adus In discutie cPteva aspecte importante privind dezvoltarea apiculturii in tinutul Vla$ca. Bazat pe studiul unor documente de arhivs, In mare p a r k ineditc, referatul, h care se simte rigmrea istoricului $i cercetiitorului totodat5; a reuvit realiaarea unui tablou sintetic a1 practic5rii stupgritului in aceste locufi int'r-o perioad5 istorice bine delimitat& Tot pe baza unor documente istorice, a unor materiale de arhivri, $i-a bazat Cleopatra I o n e s c u. de la Muzeul iudetearl Tirgoviste elaborarea referatului ,;~piculturain judetul Dimbovita la sfirsitul secolalui XIX $i inceputul secolului X X . lucrare ce analizeazj cu pertinens cauzele care au determinat deteriorarea acestei ocupatii fn pe-' rioada amintit5, relevlnd totodatA mBsurile luate pentru revitalizarea ei. .,Valorificarea unor tehnologii noi in stupBritul pavilionar". este titlul referatului prezentat de ciitre apicultorul Ion P P r v 5n e s c u din Drobeta-Turnu Severin care face o trecere In revistti a practicsrii stupilritului pastoral fn sistem pavilionar, notind $i unele metode personale d e imbunstatire a tehnicii acestuia. Cu deosebit interes a fost urmtirita comu- nicarea redactorului $ef a1 organului de presii a1 Aswiatiei Cresc5torilor de Albine Elisei T a r t a din R.S.R., publicistul
-

.,$ase decenii de aparitie n e i n t r e r u ~ aa revistei ,Apicultura in Romania*.. DnjGl ce

face un istoric a1 publicatiilor apicole a@rute P n tara noastra hcSi P n u r d cu 10Q de ani, autorul . evocri cu deosebit talent a1 condeiului personalitaji ale publicisticii timpului care $i-au legat numele de promovarea apiculturii, cum ar fi Alexandru Bulighin, Dimitrie Stamatelache, Grigore Giosanu, Constantin Antonescu, Nicolae Romanescu, Ionel Barac $.a. ,evidentiind contributia unora dintre ace$ia la editarea nefntrerupE i a revistei ,Apicultura In. Romania". Ultimul referat, cel a1 profesorului Octav V i t c u, din Ib5nevti Boto~ani,intitulat "VinHtoarea , de a l b h e (b5rcuitttl) practicats in trecut dar $i astiizi E n unele zone ale tsrii noastre" arunca o privire asupra obiceiului de prindere a albinelor srilbatice $i folosire a mierii strfnse de acestea. Acest referat a fost completat de acelasi autor c u o comunicare asupra legendei zidirii Miingstirii Gorovei, situat5 .In apropierea Dorohoiului, legenda legatri de o EntImplare cu albine. Pe marginea materialelor preientate au u r : mat ample dezbateri care au reliefat importanta subiectelor tratate, un accent deosebit, in contextul problernaticii dezvo1t;irii apiculturii, fiind pus pe necesitatea protectiei $i conser,viirii mediului lnconjur5tor $i. P n acest sens pe realizarea unei mai bune colabor5ri Intre apicultori $i unitPitile ,de stat sau cooperatiste care folosesc procedee chimice de IuptA fmpotriva dguniitorilor. ce pot avea repercursiuni nefavorabile asupra familiilor de albine. Lucrarile celui de-a1 I X - I ~ Simpozion ~ da istorie $i retrologie agrarii a Romdniei s-an incheiat cu o vizit5 la Muzeul de art5 a1 judetului .Tulcea, unde dup5 vizionarea unui scurt program artistic, organizatorii au i ~ vitat pe cei prezenti la un cocteil. Vizita de .documentare fnscris5 9n progra- . mu1 simpozionului a grilejuit celor prezenM o 'interesanta incursiune fn istoria acestor ' locuri, la Muzeul judewan . de istorie precum $i la Muzeul de art5 medieval8 a1 Miinqstirii Coco$. Dup5 vizitarea ultimului obiectiv - I.A.S., Niculifel, participantii la lucriirile sectiei de apiculturii a simpozionu- . lui au plecat la bordul ,Apilabl'-ului Sntr-o cailtorie de documentare la Stupinele afnplasate in Delta Duil5rii. Intreaga desfggurare a lucriirilor simpzionului a pus In evident& o datA mai mult, necesitatea unei istorii mereu vii, Sn stare de a-$i m5ri continuu capacitatea de Intelegere a prezentului prin trecut $i a trecutului prin prezent, a unei iftorii valorificate eficient prin intermediul cercearii retrologice, a1 studierii utilitare a experienpi acumulate ce poate oferi 1nvAtiiminte $i concluzii de un real folos I n activitatea zilelor noastre ca $i cede sanse In proiectarea realist3 a viitorului apiculturii. .,,

' .

..

DupA ce, la fnceputul anului 1986, aparea, sub ingrijirea Redactiei publicatiilor apicole, editia a VI-a a Manualului apicultorului volum adresat unei largi mase de cititorP $i caracterizat printr-un plus calitativ fat5 de editiile anterioare, atlt din punct de vedere a1 continutului, cit $i a1 prezentsrii grafice -, iat3 c3 ne aflgm in fata unei noi reeditbri, de data aceasta a volumului ,,Bolile $i dgungtorii albinelor" autor dr. I. 0, yradd. Inscriindu-se In ideea asigur5rii continuitgtii $i improsp5t5rfi literaturii apicole din tara noastr5, editia a 111-a i-evizuit3 $j actualizata a acestei lucrari p u n e la dispozitia celor interesati un important volum de informatie din domeniul patologiei apicole, o privire de ansamblu asupra evolutiei fenomenului patologic in totalitatea sa. Folosind un limbaj accesibil, nesofisticat, dr. I. Ogradli reuvevte s E i ofere cititorilor indicati~ practice privind . diagnosticul $i modul de combatere a bolilor pe deplin cunoscute, pe de o parte, $i s3 prezinte, pe de alt5 parte, rezultatele cercet5rilor Intreprinse in privinta bolilor despre care ~ t i i n t a nu $i-a spus ultimul cuvint. Supozitiile emise In legatura cu originea acestor boli cPt $i aprecierile asupra eficacitstii tratamentelor incercate, S n scopul ca apicul'

,,dukeu de la bomboanele $i pastilele t u miere pin5 la clasicele produse de patlrerie. ori lichioruri ~i b5uturi rScoritoare. Avind l a baz5' ideea folosirii mai intense in alimentafih omului modern a produselor naturale - idee ce preocupa din ce in ce mai mult oameni din cele mai diverse domenii de activitate medici, cercetiitori, dieteticieni, buc5tari $i, nu in ultimul rind pe gospodine - colectivul redacnistrarea rational5 a medi- tional a1 editurii, la init~ativa camentelor, utilizarea plan- prof. dr. ing. V. Harnaj a setelor medicinale In combate- lectat $i tradus pentru dumrea bolilor, rezervfnd spatin neavoastr5 o serie de retete $i prezentarii principalelor gastronomice cu rniere, care, acte normative $i reglemen- al5turi de multe retete autoht5ri cuprinse P n legislatia a- tone au dus la concretizarea pic015 rombneasci3. Credem intersantului volum ,,Mierea c5 aceasti3 lucrare ap5rutG de in bbc5t5rieU. Dac5 multe din asemenea sub ingrijirea Re- retete constituie o noutate dactiei publicatiilor apicole a pentru publicul larg, cum a r Asociatiei Cresc3torilor de Al- fi cele privitoare la preparabine din R. S. R o d n i a reu- rea unor mificaruri $i sosuri $e$te s5 se concretizeze Pntr-o cu miere, cu o savoare aparte. timp h avaloroas5 contributie la ac- reg5sim In acela~i tualizarea literaturii autoh- ceastti carte de bucate $i sfaturi din ,.caietele buniciiu, in tone de specialitate. special P n partea privitoare * la pregiitirea proddselor d e * * ' patiserie, pe nedrept trecute Pe aceeavi linie a fmbog5- sub uitare azi. Volumul putirii literaturii cu profil api- ne la lndemPna dumneacol, semnalam aparitia in voastr5 peste 350 de retete de ,Editura Apimondia a unei preparare rapid5 a unor prockti.., de bucate In care in- duse gustoase $i hranitoare, gredientul principal este mie- u$or asimilabile $i adaptarea, miraculosul produs pus bile, chiar $i pentru cele rnai de albine la Pndemina noastr5 sofisticate gusturi. care a impulsionat In multe t5ri o adev5ratP industrie ing. Ion MILOIU

torii, prin prisma experientei doblndite $i a observatiilor permanente pe care le fac s5 poata verifica confirmlnd sau infirmind aceste rezultate sau teorli. Lucrarea reu$e$te, In acelavi timp, s5 sintetizeze informatia de specialitate din 'diver: se publicatii $i lucr5t-i $tiint i f i ~ e de peste hotare, trecind-o prin filtrul experientei proprii a autorului care adapteaz5 astfel principii generale terapeutice $i profilactice la conditiile concrete ale stup5ritului modern practicat in tara noastr5. Aceast5 a 111-a editie pune, totodat?, _ un accent deosebit pe probleme de mare actualitate cum ar fi : lntarirea rezistentei naturale a familiiior de albine, admi-

Lucrarl de sezon pentru luna octornbrie

cut niciodaii puiet, vtiind c5 acestea pSstreaz5 rnai greu csldura. Organizarea cuibului se face in raport de puterea fiec5rei familii, de rezervele de hran2 pe care acestea le au la dispozitie $i de tipul stupului, criteriile de bazg fiind urmgtoarele : Pentru consumul pro'priu pe durata sezonului rece si cre~tereade puiet la sfirjitul iernii ~i inceputul prim5verii o familie de albine normal5 are nevoie in conditiile din tara noastr5 de circa 18 kg miere de calitate foarte bun8, din care 16-14 kg s5 se g5seasci in fri luna octombrie ~i chiar la incefagurii pe care ierneaz5 albinele. putul acesteia trebuie obligatoriu terAranjarea corectii a fagurilor cu minate toate lucrArile ce concur5 la ?ncuibul familiilor de alMne provizie buna iernare a familiilor de albine. normale care ierneazii individuale se Cunoagtem din experienp si Literatura d e specialitate c5 farniliile normale, o-> face in felul urmitor : in centru se q a z 8 fagurii care .au cel putin 2 kg d a t i cu inceputdl lunii octombrie incemiere fiecare cu celulele din partea de leaz5 cresterea puietului, riminind goale 1-2 rame, de regula in c e n t ~ l jos goale dind posibilitatea formsrii ghemului pe acestea. lntr-o parte si cuibului, pe care s-a crescut ultimul alta de acestea se q a z a in ordine cres- , puiet. Acum avem posibilitatea s5 efeccindii fagurii care contin cantitatea , tugm ultima interventie in cuibul facea rnai mare de miere. miliilor de albine, s i inl5turim fagurii I n situafia cind ne-a prins sezonul g o i si s5 organidm definitiv ramele cu provizii insuficiente de .miere (8cu provizie de miere necesare bunei 12 kglfamilie) rinduirea corectA ,a faierngri. De altfel este ~i cea rnai imgurilor este urm5toarea : in mijlocul portant; lucrare pentru aceast5 pericuibului se asazil fagurii cu cantitatea oad5. cea rnai mare de miere filnd inconjuIn serile sau diminetile rnai r8corati de al$ii cu provizii in descrqtere roase din aceast.5 lung dacg deschidem S 1 nu introducem in cit de sumar stupul (ridicgm podi~o- dar cu toat5 grija s cuibul de iernare, rame care au pe ele rul) constatim c5 familiile s-au strins rnai putin de 1 kg de miere. in semighem, aceasta dindu-ne posibiliCind iern5m farnilii de albine in tatea sB apreciem cu q u r i n t 5 ~i precistupii multietajafi pe doM. corpuri zie atit puterea fiec5rei familii cit ~i neavem grij5 ca rarnele din corpul sucxsarul de faguri ce trebuie retinut in cuib pentru iernare, ~ t i i n dc5 cel rnai perior s5 fie pline cu miere ~i aranjate bine ierneaza familia de albine care pe ca in varianta 1 (cele cu celule goale timpul iernii are in cuib numai fagurii in partea de jos s i se g5seasc5 jn cende formare a ghemului, p us doi de trul corpului usurind trecerea ghemuacoperire, dispusi cite unul pe fiecare lui cu albine pe acestea). latur5. Toti fagurii g5siti i n plus (peste Deosebit de importante sfnt ~i ur- i necesarul ierngrii) in cuibul familiilor I de albine in zilele rnai calde sint rimiitoarele lucriiri : dicati de la ace~tia,scuturati cu grij5 - Instalarea gratiilor contra soarede albing deasupra cuibului qi pusi P n cilor la urdiniq - aceasta previne disdepozit pentrd pgstrare. Avern grij5 s5 trugerea familiei pe timpul iernii de ridicih pe cei mai goi ~i pe cei deschigi la culoare in care nu a fost cresc8tre rozgtoare.

31

'

- Unirea farniliilor tknporare sau de vedere' climatologic slnt de a$teptat la sfb-$itul lunii Pn zonele depresi~nare ale ajuatoare gi iernarea mgtcilor de reTransilvanieiz Temperatnrile zitla, la ora W N ~ dupg metodele cunoscute. prinzdlui se vor situa In general Intre 17" - Stimularea ~i supravegherea zbo- $i 27'C. Ceaw specific& toamnd I$i va face aparurilor tfrzii, de curZiVre ale albinelor. ritia spre sfir~itullunii cu deosebire In - Confecvonarea adgposturilor im- centrnl tWi. . provizate pentru protejarea stupilor Vlntul h general siab $a prezenta intencu albine pe timpul iernii.4 sificilri h unele zile din nord $i nord-est - Arnenajarea perdelelor de pro-, In Moldova $i CPmpia Romiinh, Regimul precipuatiilor ya fi normal b ret e a e a stupinei contra dnturilor si a giunile vestice cu cantitsti lunare de precicurentilor. , h t r e 40 $i 60 r n m , va fi u$or defi- Sortarea ~i curiltirea rarnelor cu pitatii citar In Transilvanla cu valori cuprinse In faguri de la rezerva stupinei. Cu general fntre 25-50 nun, in timp ce fn sudul aceastli ocazie avem posibilitatea ~i $i estul Vrii pe alocuri se vor hregistra timpul necesar recolarii unei cantiabateri pozitive de la normi, ~ndeosehi i n tati fnsemnate de propolis, prin rgzuizona deluroasa, hregistrfndu-se cantit5ti de rea ramelor ~i a celorlalte accesorii, 80-100, rnm fat& de ecartul de 30 la 50 preluate de la familiile de albine. Ex- mm fa care se situeaza mediile multianuale. tragem ceara si reparim utilajele foPrin coinpensarea anomaliilor term& polosite f n timpul verii. zitive din zilele Pnsorite cu temperaturile coIon POPESCU borite ce se vor fnregistra rn intervalele ploiase $i rhcoroase, temperaturile medif lunare se vor situa In apropierea valorilor medii care slnt de 12" la 16'C fn jumhtatea de nord a @rii $i 15" la 19C P n regiunile sudice.
Corneliu POP
'

Prognoza meteorologica pentru luna septembrie

Circulatia atmosferich In regiunea atlantico-europeana care imprimti trtisilturile majore ale aspectului vremii din tara noastra se va face la nivelele mai fnalte predomlnant din sectorul vestic. Aceasta va permite mentinerea regimului de brju anticiclonic la nivelul solului. fntreruperile cfmpului de presiune ridicata de provenienta azoric& ce se vor realiza fntre meridianele de 25" $i 35" longitudine E se vor conjuga cu o activitate ciclonicil fn Europa de sud-est. da urmare, intervalel in care insolatia ifi va spune cuvintul, astfel cti In zonele de $es se vor hregistra temperaturi h jur de 30"( vor ft fneerupte de perioade de r i i d r e $i crestere a nebulozitiffzi Insotite de ploi cu caracter de aversh $i descdrcari electrice fndeosebi fn zonele delurpse din sudul .I estul thrii regiuni fn care temepraturile maxime vor coborI pIni la 15C. n Temperaturile nocturne vor fi cuprinse P general Xntre 5" $i 15C cu valori mai ridicate pe litoral. In acest an nu se prevhd Sngheturi ~i brume timpurii care din punct

STIATI

CA?

+ J. L. Brunet, doctor de alergologie la Centrul .medical din Lyon-Franp, a realizat o seringh automati4 continlnd adrenalinti, care permite a se injecteze in citeva. secunde cantitatea necesara pentru prevenirea unei reactii alergice la veninul hymenopterelor (viespi, albine...) ? -' acarianul Tropilaelaps clareae, despre care se vorbqte din ce In ce m8i mult fn lumea aplcolrI, nu se poate hrtini pe albinele adulte, ci numai pe larvele de albing ? In consecin#ii, el nq p a t e trhi decft h tgrile calde, unde cre~tereapuietului continuh tot timpbl anuhi. Aceste observatii au fost facute in Afganistan, unde parazitul a invadat rapid albina Apis mellifica importaa $i unde coloniile au putut fi asanate' numai prin intreruperea vremelnich a pontei sau prin iernarea intr-o zmii re&, de deal sau de munts.
Dr. I . 0.

Tipawl executat la I. P. , , I 3 Decembrie 1918" s u b comanda nr. 41243