Vous êtes sur la page 1sur 29

Revistr lunar5 de schimb de experienfi ti tndrumare metodologid apicoli editati de Asociatia Crescatorilor de Albine din Republica Socialists Rominia

Asociatiei Crescitorllor d e Albine. V. I'OI'ESCU : Realiziri $i perspective ale apiculturii bcnafene. R. FURTUNA, Alexandrina FURTUNA, P. ILEA : Iernarea f a m i l i i l o ~ d e albine dt, putere r e d u s i in conditii optime $i dezvoltarea lor in primbvar;i. T. VOLCINSCHI : Din arhitectura, geometria $i matematica fagurilor. M. MARIN, D. IONESCU, Emilia BURSUC. I. RUSU : Determinarea toxicitafii f a t i d r albine a piretroizilor d e sintez5 i n conditii d e laborator. S. ONEA. R. TRIF, C. NICOLXCIN. Maria ONEA, C. FELIX : Date preliminare privind cauzele ~i posibilitatile d e combatere a fenomenului depopularii familiilor d e albine. V. VASILACHF.. I. VASILACHE : Tratarea stupilor cu Varacl~et.
0. ILIILE:\ : Oaspcti in prisaca rom8neasc9.

* * * : Republica la 40 d e ani. * * * : 30 d e a n i d e la reorganizarea

I. COT01 : Acasri In o familie d e apicultori cu traditie.

V. PADURARU : Concursul ,,Prietenii albinelor". CALENDARUL APICULTORULUI M. POPESCU-DICULESCU, Emilia POPESCUDICULESCU : Addenda satlovenian5. DOCUMENTAR APICOL INDEXUL AUTORILOR $I ARTICOLELOR PUBLICATE f N A N U L 1987 Cu prilejul ANULUI NOU 1988, Redactia revistei ,,APICULTURA I N ROMANIA" ~i a publicatiilor apicole ureqzii tuturor cititorilor si colaboratorilot un cdlduros LA MULTI ANI, sandtate deplfnd, fericire $i succese mereu mai tnari in activitatea apicolli. Coperta
I:

f o t o Pave1 TANJALA

Cele patru decenii care au trecut de la actul istoric a1 proclamarii Republicii la 30 decembrie 1947, a1 instaur5rii puterii de stat a clasei muncitoare in aliant5 cu Pr5nimea si intelectualitatea inseamns parcurgerea unui drum glorios de avint ~onstructiv, sub conducerea inteleapts a Partidului Comunist Ron12n. In aceastii perioadg s-au obtinut succese de o important5 crucial5 pentru. destinul patriei si a1 poporului nostru, care au dus la implinirea visului de veacuri a1 eliber5rii sociale $i nationale, pentru care au luptat $i s-au jertfit atitea geiieratii d e vrednici inaintasi. A fost edificat5 baza tehnico-material5 a socialismului, s-a trccut la ctapa f5uririi societ5tii socialiste multilateral dezvoltate, credndu-se cadrul propice inaintsrii RomAniei spre comunism. Ideea republicii are o traditie istoric5 in cowjtiinta rom5nilor, acesteia i s-au dedicat cele mai inaintate spirite revolutionare. Revolutionarul democrat Nicolae Bslcescu, in a1 s5u ,,Manual a1 bunului romiin" scria : ,,Republics este U I Z stat in care oamenii adunati, ingri-

jesc singuri de soarta lor, fdr& a-si pune sttiphi pe cap, avind i n lucrarea lor drept regulti, dreptatea ~i drept tintil frdtia. Pntr-o republic5 poporul nu ascult5 decz^t d e slujbaSi a l e ~ de i dinsul chiar cu treabti hotZritti g i pe vreme hot5rft5. A c e ~ t i slujba~i sint deopotrir:d cu toti ceilalti oameni. Ei poruncesc numai in numele poporului ..."
Aceast5 idee a implicat generatia revolutiei de la 1848, cit qi pe aceea a Unirii din 1859, dobindind forme de opozitie ferm5 in toti cei 80 de ani de domnie ai dinastiei de Hohenzollern. Din anul 1921 incoace, de la f5urirea

sa, in fruntea acestui iinperios deziderat s-a situat in permanent5 Partidul Comunist RomGn. Lupta sa a fost incununat5 de succes dup5 victoria revolutiei de eliberare social5 $i nationals antifascist5 si antiimperialists inceputg in August 1944. fntr-adevsr, reunindu-si intr-un front larg Portele democratice si progresiste ale t5rii, dup5 numai trei ani de la insurectia armat5, poporul romiin, exprimindu-$i vointa sa de nestrsmutat, a impus regelui actul abdic5rii. Lulnd in propriile miini puterea politic5 in stat, muncitorimea, i n strins5 aliant5 cu @ranimea si intelectualitatea, s-a dovedit a fi purtatoarea celor mai inalte idealuri ale intregii societ5ti rom5ne~ti. In cei patruzeci de ani care au trecut de la ace1 30 Decembrie 1947, poporul nostru, condus de Partidul Comunist Romiin, a obtinut victorii istorice pe drumul f5uririi unei vieti noi, demne ~i libere. Tara intreag5 s-a transformat intr-un vast vantier a1 muncii constructive : de la nationalizarea principalelor mijloace de productie in iunie 1948, trecindu-se treptat la marea opera de industrializare socialist:, de la agricultura necooperativizat5 practicatg cu utilaje rudimentare, individuale, la aceea socialist5, beneficiind de mijloace de munc5 din ce in ce mai moderne $i obtinind ast5zi recolte care in trecut nu figurau nici in cele mai optimiste anticipsri. Po- , porul roman, st5pin pe destinele sale si ale patriei, paralel cu dezvoltarea permanent5 a bazei materiale a tsrii, a dobindit nenum5rate succese in toate domeniile de activitate. In fruntea vastei opere de reinnoire revolutionari3 a societ5tii romhne~tia stat $i st3 cu

fermitate Partidul Comunist Romin, a c%rui politic5 este bazata pe temeinica cunowtere a realit5tilor specifice r o m i n g t i $i a1 c%rui scop suprem a$a cum subliniazg in repetate rinduri tovar5sul NICOLAE CEAUSESCU se identific5 armonios cu cele mai inaripate visuri de $osperitate +i libertate ale intregului nostru popor. Proclamarea Republicii a deschis larg calea hfirm5rii plenare a capdcitatilor creatoare ale poporului romsn, rele-, vind cu t%rie aspiratiile de pace, progres $i colaborare ale acestuia, dorinta sa de a-si f5uri o via@ demn% $i fericit5, pe mzsura jertfelor plstite de siruri de generatii de-a lungul istoriei sale milenare, pentru libertate. Jubileul celor 40 de ani ai Republicii poart5 pecetea celor 22 -de ani eroici , 'de la istoricul Congres a1 IX-lea a1 P.C.R., de cind in fruntea partidului ~i a tgrii a fost ales, prin vointa unanima a intregului popor, eel a1 c5rui nume s-a identificat cu acela a1 epocii pe care Rominia socialist5 o t r 5 i q t e azi cu mindrie $i recuno~tint5- ,,EPOCA NICOLAE CEAU$ESCUu.

aceast% form% de a sprijini voluntar actiunea de dezvoltare a cre~terii albi.. nelor, au facut ca organizatia apicul(' torilor din tara noastr5, sprijinitFi permanent de conducerea de partid $i de stat, s5 obtin5 in cei 30 de an5 de existent%, In anii republicii, succ,ese importante ~i s5 se situeze c u realiz5ri la nivel mondial. Experienp acu.mulat5 .si realizsrile obtinute de Asociatia Cresc5torilor de Albine P n cei .30 de ani care au trecut de la infiintarea acesteia, confirm5 marea capacitate de concentrare intr-o astfel de organizatie, a energiei si mun- ; cii maselor largi ai iubitorilor de albi-ne, care prin munca lor entuziasts pot aduce o contributie insemnat5 la continua dezvoltare a acestei rarnuri importante din cadrul agri'culturii, obtinind o seamri de su-ccese care sint materializate in sporirea numsrului fa.-, miliilor de albine, cre~tereaproductiei medii de miere realizat5 de fiecarefamilie qi imbuniit5tirea calitAtii pro-. duselor. Unitstile socialiste ca're dispun' de stupine, ca si apicultorii cu gospod5rie individual& au toate conditiile create pentru a obtine rezultate m.ai .bune in cre~terea productiei apicole, aducind prin aceasta o contributie insemnatg la Printre m5surile luate de partid si inflorirea economiei Republicii noastre, predind la fondul de stat productii spoguvern pentru sprijinirea dezvoltgrii rite, in Scopul asigurgrii ,necesit5tilor cre~teriialbinelor, a fost ~i infiintarea interne, cit ~i creerii unor cantitiiti la, 30 decembrie 1957 a Asociatiei Crespentru export. cstorilor de Albine, organizatie de maCu prilejul anivers5rii prdclanlirii s5 care cuprinde astszi aproape pe toti Republicii la 30 decembrie 1947, apiapicultorii cu gospodgrie individual5 de diferite profesii, si indrums activitatea cultorii dill patria noastr5 se bucurs din inims, al5turi de toti oamenii munapicol5 din unitgtile socialiste in conformitate cu legislatia si reglement51-i- cii si intimping cu entuziasm mafea sgrbiitoare, angajindu-se s5 munceasc5 cile in vigoare. Entuziasmul qi abnegatia cu care mape mai departe cu avint creator pentru sele largi de apicultori au imbr%ti$at realizarea sarcinilor ce le revin.

F.
I*.

Anul 1957 s-a inscris i n istoria stupriritului romdnesc prin traducerea i n via@ a unei vechi aspiratii a iubitorilor de albine din tara noastrri - aprobarea de. catre organele superioare de partid $i de stat a demersului unui colectiv de activi~ti,grupati T n jurul prof. dr. ing. V . Harnaj, privind reorganizarea asociatiei apicole $i reunirii crescgtorilor de albine din unititile agricole SOcialiste $i a amatorilor de stupgrit, intr-o puternic5 organizatie profesionalri $i de larg interes o b ~ t e s c- Asociatia Cresclitorilor de Albine. Astfel, noua organizatie - a c5rei istorie incepe i n anul 1873 ajunge, dupa c u m bine $tim - prin cuprinderea in rlndurile sale a marii majoritSti a crescgtorilor d e al.bine profesioni~ti cit $i a celor amatori din toat5 ,tars - sZ contribuie i n anii care urmeazg nemijlocit la afirmarea fiir5 precedent a ~ t i i n t e i$i practicii apicole r o m d n e ~ t i ,pe toate meridianele lumii. La 30 decembrie 1957 activitgtile privind popularizarea cre~terii albinelor $i indru*mares a~picultorilor,desfa~uratemai ineinte de Societatea centrals d e apiculturg din Romsnia, Societatea de $tiinte agricole ,I. V . Miciurin" $i de c%tre Asociatia $hiintific5 a inginerilor $i tehnicienilor (A.S.I.T.), au fost reorganizate a ~ a ' c u m a m arritat mai inainte, astfel cZ aceste activitgti au inceput sii se desfZ~oare, pe baze noi, i n conformitate cu legislatia ~i reglementgrile in vigoare, in cadrul Asociatiei CrescZtorilor de Albine. In expunerea de motive intocmitri la 1 octombrie 1957 ,de colectivul de initiativg alcstuit din prof. dr. ing. V . Harnaj, Dr. T . Boqdan, C . I . Hristea, ing. N . Foti, 'N. V . Iliesiu, ing. N. Nicolaide, ing. V . Petrus, C. Antonescu, ing. V . Hanganu din Iagi $i dr. ing. Fr. Szoverdi din Cluj-Napoca, s-au evidentiat printre altele : - ,,Pentru dezvoltarea $i modernizarea cresterii albinelor i n Romania t n anii construfliei socialisi~zului la nivelul condifiiilor naturale specifice tiirii noastre Si a1 cerintelor cresdnde ale economiei, se simte nevoia ~mbiliziirii ~i sprijinirii tuturor apicultorilor din unitiitile agricole de stat $i coop,eratiste, pentru a cunoaste si introduce i n practicii tehnologiile moderne de crestere $i idrebinere a fa~niliilor de albine. De o T i m i mare nevoie de sprijin au nevoie cresciitorii de albine amatori din mediul urban $2 rural, care detin i n gospodiiriile lor personale, peste . tref slerturi din numiirul total de stupi cu albine existent i n tar&. - Activitatea vechii Societiiti centralc de apiculturii din Romdnia, rezumata - practic vorbind - ,la editarea .yi difuzarea re-

vtstei lunare " R O M A N I A APICOLA", s-a dovedit departe de a putea desfiisura actiunile innoitoare agteptate de masa crescdtorilor de alb2ne. La r t d u l lor, actiunile desfdsurale de A.S.I.T. ,se adresau i n general cresciitorilor de albine d i n munictpii si mhrile orase ca : Bucuresti, 'Ploie~ti, Craiova, Briiila, Galuli, lasi, Timisoara, Cluj,. Oradea, Tg. %lure$ etc., astfel .incit tiiranii colectivi~ti si alte categorii de oameni ai muncii dornici sii practice stupiiritul n u puteau benefzcia de eforturile canalizate i n aceastd directie. - La ac~iunileintreprinse de Ministerul Agriculturii pentru eradicarea bolilor la albine, extinderea stupiiritului pastoral, folosirea albinelor pe scar6 tot mai largii la polenizarea culturilor agricole entornofile, diverstficarea si ridicarea calitiitii productiei apicole, spirijinirea valorificiirii produ' selor npicole la fondul centralizat a1 statului, atragerea Ti sprijinirea oamenilor muncii, indiferent de virst6 si profesiune, de a se indeletnici cu albiniiritul i n timpul liber, formarea de noi .yi tinere cadre pentru sectorul apicol de ' s t a t ~i cooperatist, se impune a se folosi din plin pasiunea profesionald si patriotismul a sute ~i d i d de cresciitori de albine cu experientii din toate colturile tiirii, a oamenilor de stiintii si specialistilor dornici .sii activeze voZuntar i n cadrul organizalii1or'-teritoriale ale asociatiei lor profesionule $i de interes obstesc. - Se simte nevoia orgdniziirii neintirziate a schimbului de piireri intre cresciitori de albine profesioni~tisi amatori cu oamenii de $tiin$& i n domeniul .albiniiritului, de prezenta tiirii noastre - a scolii rombnesti de apiculturii - la manifestiirile si confruntiirile apicole internationale. - Se simte o tot m a i acut6 nev'ie de asigurarea unei baze materiale la nivelul tehnicii actuale pentru dotarea si modernizarea stupinelor existente, cit si pentru inliintarea de noi stupine i n cadrul gospodiiriilor agricole socialiste ~i gospodiiriilor personale ale oa~nenilor muncii." Chiar din prima zi dupa reorganizare, activitatea . ,Asociatiei s-a desfgrjurat cu forte proprii - ca de altfel ~i in prezent. In conditiuni uneuri grele, ca la orice inceput, pre~edintele de atunci a1 A.C.A., Prof. dr. ing. V . Narnaj, impreung cu colaborator~i, au reurjit sii mobilizeze $i sri antreneze Comitetul esecutiv, comitetele organizatiilor teritoriale ~i activi~tii voluntari, pentru realizarea tuturor actiunilor de inter? obqtesc care au urmat, actiuni ale caror rezultate le
,

:,

",

I
I
,

- ,

_
.

i:i.

;f'

il

1
j

r.'
:

i-

'

contribuie la ridicarea nivelului provedem cu totii $i cu care ne mindrim in fesianal $d a calificiirfi cresciitorilor de albdne -prezent. . prin folosireq diferitelor forme $i mijloace Asociatia profesional5 a crescritorilor de ca.: organizarea de cursuri apicole de mass albine $i odat5 .cu ea, ~ c o a l a romhneasci $i instructaje gratuite, editarea de clirfi, brode apicultul.3 a iegjt din anoni~nat$i a Inrjul-i $i a une: reviste de specialitate. orgaceput sg se afirme ill \ar5 $i peste hotare, nizarea de expozitii, schimburi de expechiar din prinlul an dup5 reorganizare. fnrientil, vizite, demonstratii practice, simpoce.pind din anul 195?, .,devine mrinbra si zioane, conferinte etc. ; participa efectiv la, desfS$urarea activitatii pregiitestc apicultori calificafi pentru Fcderatiei InternatiomIe a Asociatiilor de sectoarele apicole din t a r s ; Apiculturd -. A1'IMONDIA. lncepind din urmiire~te ameliorarea albinei autohanul 1969 asociatia - impreuns cu organitone prin organizarea in cadrul Instituzatiile sale teritorialc s21-;ibfitore$te in pentru Apifiecare an, in luna decembrie ,,Sdptdinincv lului de Cercetare $i ~ r d d u q i e culturs a centrelor zonale de seIe@ie $i international& 2 apicultoi'ului". crevtere, a m5tcilor necesare stupinelor din Un puternic avint creator in viata asociatoate sectoarele apicole ; tiei noastre l-a constituit organizarea $i des- sprijina unltiibilc agricole socialiste si fQurarea la Bucure~ti, in zilele de 26-51 cresclitorii de albine in practicarea stupiiriaugust 19G5, in Sala Pa!atului Republicii Sotului pastoral, diversijicarca si valorificarea cialiste Romania, a celui de a1 XX-lea Consuperioard a producfiei apicole ; gres - Jubzllar a1 API,\IONDIEI, unde au - acordd asisten@ tehnicd $i juridic6 fost inregistrati peste 2.000 de participanti gratuitd cresciltorilor de albine, la locul de de pe toate continentele, prilej cu care au productie ; avut loc si alte dou5 marl evenimente: - organizeazii echipe voluntare de spe- inaugurarea si intrarca in func;iune cialisti pentru sprijinirea ackiunilor organe:a Conplcxului upicol a1 asociafiei, amplalor sanitar-veterinare privind prevenirea $i sat in Bucuresti-Bgneasa, rcalizat din fon" combaterea bolilor , $i intoxicatiilor la alclurile asociatiei dup5 0 conceptie proprie ; bine ; inaugurarea Priinei expodtii-tirg inter- aproz'izioneazd stupinele din unitdtile national de apiculturd din lume - ,,EXPOsocialisto cu sector apicol ~i pe crescdtorii API 'G5". de albine cu gospoddrie personald cu : Sarcinile privind dezvoltarea apiculturii $i stupi cu accesorii, material biologic, utilaje a Asociatiei Cresc5torilor de Albine au cres$i materiale apicole, biostimulatori $i precut an de' an, P n riim sustinut, rezultatele parate medicamentoase de uz apicol, ,agrePndeplinirii acestora irrscriindu-se In dinagate $i instalatii .pentru conditionarea mierii, mica eforturilor intregului popor i n toate agregate $i instalatii pentru extractia ~i ramurile economiei nationale, pentru des8conditionarea cerii, literatur5 de specialitate virvirea constructiei . socialiste in patria $i altele ; noastr8. A reiegit, astfel, grija. $i atentia pe contribuie nemijlocit la formarea fonCare 0 acord5 condurerea de partid $i de dului de stat de produse apicole necesare stat $i in domeniul apiculturii, chem&a &-$i cons?rmului intern si pentru export, prin aducs contributia la lmbun5t%tirea.nivelucontractsri $i achizitii de la membrii sgi, 'lui de trai a1 poporului nostru. coaperativele agricole de produqie, fermele f n contestul noilor $i importantelor od e stat, a!te unitati socialiste ; biwtivc, sarcinile Asociatiei Cresc5torilor de livreazil la cxport unelte sl utilaje aAlbine din tara noast~-5 au dobindit paranletrii noi, continut $i valoare, membrilor picote, ,fainilii de albine, matci, produse aasociatiei revenindu-le raspunderi majore picole e t c in realizarea lor. In cadrul tomplexului apicol a1 Asociatiei In prezent, pentru indeplinirea prevederi- . Cresc5torilor ,de Albine . .P$i desfS$oarZ aclor statutare $i participarea la traducerea tivitatea, lntr-o integrare perfects : in viat5 a sarcinilor trasate prin actele norCombfnatul apicol, , pri'ncipala unitate economic5 a asociatiei care 'asigur5 baaa mative, orcline $i instructiuni ale Ministetehnico-material8 a dezvolt5rii qi inodernirului Agriculturii, Asociatia Cresc5torilor de z5rii cre~teriialbinelor ; Albine din R. S. Romania : organizeazii $i indrumd activitatfa - Institutul de 'Cerceture ~i produetie cresc6torilor de albine \din intreaga tar&,prin pentru Apiculturii cu sectoare de prodnctie, filialele judetene $i cercurile apicole comulaboratoare ~i un sector de apiterapie in nale, orS$ene$ti, municipale $i $colare, in care lucreaz5 personal cu o inalt5 calificare scopul crcvterii num5rului familiilor de alprofesionals, care execut5 lucr5ri de cercebine, a productiei apicole $i diversificgrii tare privind ,sclecfia $i ameliorarea mateacesteia ; rialului biologic autohton, crearea de linii

:,
'

'
.

rji hibrizi de inalt5 productivitate, Pmbun5tZiqrea bazei meliere $i polenizarea dlrijat5 . a culturilor agricole entomofilie cu ajutorul albinelor, exploatarea economic5 a familiilor de albine in unit5ti mari specializate $i P n stupinele mici ale apicultorilor cu gospod5rie, personal5, proiecte de noi tipuri de utilaje apicole, realizarea de preparate medimmentoase pentru prevenirea ~i combaterea bolilor la albine etc. ; - Liceul agro-industrial cu specialitatea apiculturii si sericiculturii, institufie de invHt5mPnt specializatil In preg5tirea viitoarelor cadre de apicultori ; - Muzeul si expozitia permanentli de npiculturli si altele. fn cadrul platformei apicole, htr-o clgdire modern5 i ~ desfZi~oar5 i activltatea Institutul International de Tehnblogie $i Economie Aplcolii a1 AFIMONDIA, care posed5 o tipografie unde se editeaz5 in mai multe limbi cca 80% din intreaga literaturd apicol5 ce apare in lume. ~k plan extern, Asociatia Cresc5torilor de , Albine dim R.' S . Romlnia ca membr5 a Federatiei Internationale a Asociatiilor de A ~ i c u l u t r 5APIMONDTA. intretine relatii cu toate organizatile membre ale federatieid Pentru contributia deosebit5 adus5 la dezvoltarea apiculturii, cu prilejul implinirii a 100 de ani d e la PnfiinMrea primelor asodatii ale crescgtorilor de albine din tara noastrg, P n anul 1974 Consiliul de Stat a1 R. S. Rsmlnia a conferit Asociafiei Crescztorilor de Albine din R. S. Romhnia ,,Ordinul Muncii clash I-a". Cu deosebitd mindrie apicultorii au primit ,vizita tovar6~ului Nicolae Ceau~escu secretarul general a1 P.C.R. $i pre~edintele R. S. Romlnia, la Combinatul apicol, precum ~i la diferite expozitii apicole organizate de asociatie, cu aceste ocazii .fiind apren mod favorabil rezultatele obfinute ciate P 2 n acest domeniu de activitate. Pentru viitor, avind in vedere dezvoltarea in perspcctiva a apiculturii r o m l n e ~ t i ,Asociatiei Crescitorilor de Albine P i revin sarcini deosebite. Astfel, Programul special de dezvoltare a apiculturii din R. S. Romlnia prevede pentru urm5torii ani noi sarcini atit in ce p r i v e ~ t ecre~tereanum5rului familiilor de albine cit $i a productiei de miere marf5 $i a fondului de stat la acest produs. Un accent deosebit se pune, d e asenienea, pe extinderea actiunii de polenizare saOuratri a culturilor agricole entomofile cu

ajutorul albinelor, in special a culturilor de trifoi, lucernZ, floarea-soarelui, precum ~i a intinsd.or suprafete de livezi. Un lactor important P n actiunea de dezvoltare a apiculturii fn cadrul sectorului so; cialist este $i realizarea unui numar ma1 mare de stupine industriale P n unitatile de stat $i cooperatiste, cu efective importante .de famllii de albine $i unde, datoritd unui h a l t grad de mecanizare a lucr5rilor de volum, procesul d e produeie s2i se desfi~oare in mad intensiv. I Sarcini importante revin Asariatiei Crescgtorilor de Albine care, prin Institutul de Cercetarc $i Productie pentru Apiculturg. trebuie sd realizeze pentru stupinele sectorului apicol socialist ~i pentru apicultorii cu. gospod5rie personald, un num5r din c e in ce mai mare de m5tci de inalt5 productivitate. Combinatul apicol a1 Asociatiei are sarcina de a spori productia de stupi, utilaje $i materialr apicole, paralel cu diversificarea productiei de utilaje $i materiale destinate asigurarii bazei materiale necesare dezvolt5rii ap~culturii.0 alt5 sarcind se refer5 la diversificarea gamei de produse alimentare, , energo-vitalizante, apiterapice gi cosmetice, atlt in scopul satisfacerii cerintelor populatiei cit $i pentru export. qidicarea nimelului profesinoal a1 apicultorilor din toate secbtarele $i hdeosebi forn marea d e noi cadre tinere, popular,izarea P cadrul revistei ,,Apicultura E n Romrinia" $i introducerea in practica apicol5 a unor tehnologii noi, corespunz5toare conditiilor naturale din. tara noastrg, constitufe 'sarcinile principale ce stau in fata intregului activ de apicultori, in viitor. Este tiecesar ca in intreaga activitate s5 avem mereu in fat5 indemnul tovard~ului NICOLAE CEAUSESCU secretarul general a1 partidului nostru care spunea c5 ,,trebuie sii organizGin mai bine npicultura, s6 ne ocup6m de ea ca de una din problemele importante ale economiei nationale". fncurajati de realiz5rile obtinute in cei 30 de ani de la reorganizarea Asociatiei Crescdtorilor de Albine, avind indrumarea inteleaptd $i spirijinul larg a1 partidului $i statului, toti cei ce muncesc P n apicultur5, trebuie s5 depun5 eforturi sustinute pentru continua dezvoltare a apiculturii pentru ridicarea ei la nivelul realizat de celelalte n vederea ramuri ale economiei nationale, P cre~terii nivelului de trai a1 poporului, pentru Inflorirea patriei noastre $i edificarea societ5tii socialiste multilateral dezvoltate.

~5~tZirnina international5 a apicultorului

..
.

REALIZARI

$I PERSPEC~IVEALE APlCULTURll
6

BANATENE
I

*,

Vasils POPESCU Frevedintele Cercului apicol municipal Timivoara


Reuniti in cadrul APIMONDIm ca in'tr-un uria$\ stup, cei peste 5 milioane de apicultori de pe mapamond, posesori a mai mult de 50 milioane familii de albine, grupati 1 1 1 72 de asociatii nationale de apicul'tur5 din 61 dc tari ale lurnii situate pe n prima cinci continente, srirbiitoresc anual, P decadj a lunii decembrie .,SAPTAMINA INTZRNATIONALA A APICULTORULUI". Fiind inifiatd in urms cu 18 ani (in 1969) de Federatiti Internationals a Asociatiilor d e Apicultura APIMONDIA, aceast3 manifestare de anvergur5 mondiala constituie un bun prilej de analiza retrospectiv5 a afirmarii strbvechii ~i nobilei Pndeletniciri a stupsritului, prin care apicultorii din intreaga lume pun la dispozitia oamenilor de pretutindeni valoroasele produse a l e , miraculoasei insecte care este albina. APIMQNDIA, ca organism,. mondial cu statut consultativ in relati~le cu F.A.O., E.C.O.S.O.CI, U.N.C.T.A.D. $i O.M.S.,: se bucur5 d e aprecierea unanim5 pentru activitatea ce o desf5soarA pe linia dezvoltarii $i consolid5rii relatiilor d e prietenie $i colaborare intre apicultorii din lumea fntreagB, in vederea promovriri unei apiculturi moderne $i eficiente pentru realizarea unei productii mondiale de miere ce se estimeaz5 la circa 820.000 tone anual. Stuptiritul este o striiveche indeletni,:ire a locuitorilor meleagurilor rombnevti, fiind favorizat de existenfa in bazinul carpatopontico-dunarean a unei clime propice $1 a florei variate ce ofera conditii prielnice cre~teriialbinelor. Continuitatea in timp a albinaritului rc-. manesc este atestatii de nenumgrate matturii ce se pierd in negura vremurilor, cum sint : scrierile unor istoriografi ai antichitiitii (Herodot. Strabon, Xenofon rji altii) ; prirnirea cu faguri de miere a lui Dragov Veda (a$a cum stipuleazj M. Kogrilniceanu deslpre legenda Pntemeierii Moldovei) de c5tre bstrinul stupar Iafcu din padurile de pe valea Siretului ; tablifele cerate (dipticuri $i tripticuri) descoperite'in minele de la Rovia Montana din Carpatii Apuseni ; documentele diferitelor epoci c e contin .informar tii referitoare la danii, dijme $i plBti ale birului in produse catre Itnalta PoartB, dln care nu lipseau mierea $i ceara, fapt cf! dovede~te cu prisminfa cti stuparitul la striibunii n o ~ t r i i era o ocupatie infloritoaile. De un r5suniitor prestigiu $i o bogat2 traditie se bucura $i stup5ritul de pe ~neleagurile bfinatene, a . ctirui atestare dateazii din epoca marilor migratii din secolul a1 V-lea, cind, in a~eztirilestabile d ~ n Banatul de vest, se folosea bsutura IhcutFi din 'niere .medosU (mied-hidromel), lar alte tlocumente de mai tlrziu cuprind inforinatii referitoare la acte dotale de stupi, tranzactii $i conventii vamale privind produsele apicole, ceea c e demonstreaza starea deosebit de avansata a acestei indeletniciri in partea de'vest a t5rii noastre. A$a se explica de ce apicultorilor banateni le revine meritul de a fi contribuit substantial, prin inaintasii lor, la organizarea stupgritului sistemstic rominesc, de ce aici s-au editat in limba .rom i n 5 primele lucr5ri despre $tiinfa $i tebnica acestei indeletniciri, de ce aici s-au pus bazele celei dintii organizatii apicole din tara noastr5. Aceste prioritsti sint atestate de urms- , toarele repere istorice : a) aparitia cu peste 200 ani in urm5, in 1785, a cBrtii intitulat5 : ,,Economia stupilor, lucrare publicat5 la Viena, dup5 impri; inarea sa la tipografia romino-sirba din Timirjoara, de catre ciirturarul transilvsnean dr. Ioan Piuaru-Molnar (1749-1815), nascut in comuna Sadu de ljng5 Sibiu, care $i-a trait cea mai mare parte a vietii pe meleagurile bsnsfene, ca medic oculist $i profesor in localitStile Timirjoara rji Sinicolaul Mare precum $i Virvet din Iugoslavia ; b ) publicarea la 7 noiembrie 1823 de cBtre alt dasc5l a1 apiculturii ban5tene, adept a1 sjstematizarii stupului prof. Ioan TOmici din VAr5dia cle Cars$ (1774-1857), a celei d e a doua carti scrise in limba romin5, c~;-litere chirilice, intitulat5 ,,Culturn albinelor", tat el, fiind $i fondatorul primei vcoli rombneqti -de albinsrit, infiintat5 in anul 1805 l a Lugoj ; c) fundamentarea primei organizstii de s t q 5 r i t din Rominia,. sud denum~rea de ,,Reuniunea ApicuZtoPilor Bdndteni", initiats de inv5tatorul banatean Nicolae Grand, in anul 1873, la Buzia$ ; d) afirmarea ca animator a1 stuparitului modern din Banat a lui Vichente Schelejan din Timirjoara (1830-1898), ale chrui contributii la imbogritirea patrimoniului api. culturii rominerjti sint de importanta mljor5. Vichente Schelejan a fost premergbtorul brazilianului de origine german5 Ilanemann, In inventarea $i folosirea, iilcri din

anul 1859 a gratiei deip5rtitoare pentru separarea mstcilor, tprezentat5 d e autor ca metod5 proprie l a Congresul a1 XVIII-lea a1 apicultorilor germani d e l a Salzburg d i n a n u l 1872, in timp ce in Europa aceasta ' gratie a ap5rut s u b denumirea d e gratie Hanemann abia in a n u l 1877 ; e ) editarea primei reviste d e informare $i tehnic5 apicol5 in lilnba romanti, din initiativa gi sub redactia inin2osului patriot r o m i n Svetoniu Petrovici, revista avind dat a d e aparitie 1 wptembrie 1889, in localitatea Sinicolaul Mare din cimpia bLin5teanri. ~. . .. Reorganizarea apiculturii rornfine~ti pc : baze noi, prin constituirea l a 3 0 decembrie 1957 a Asociatiei Cresc5toriior d e Albine din R.S. Romania, ca organitatie obgtcass8 d e larg5 cuprindere, a f5cut ca Rom2nia Socialist5 s5 fie propulsat5 pe coordonatele , statelor mari productitoare gi exportatonre d e miere din lume. ca Argentina, Mexic China, ,Australia. U.R.S.S.. Spania, U~lga:-ia Cuba, Brazilia, Bulgaria gi Grecia. Prestigiul stup5ritului . ~ stiintei i romii~?e$l mai este confirmat $i d e alegerca in 4 n c i legislaturi consecutive, a cite 4 ani, d e cBt r e Congresele Internationale d e apicultur8 ..., a l e APIMONDIEI, c a prevedinte a1 forului npicol mondial amintit, a romBnului prof. d r . ing. V. Harnaj, care vreme d e 25 de ani a fost ~i p r e ~ e d i n t ea1 Asociatiei Cresc5torilor,de Albine d i n tara noastr3 $i care p r e ~ e d i n t e d e onoarc a1 in prezent este APIMONDIA indeplinind gi functia d e presedinte a1 Comitetului d e directie a i Instit u t u l d i International d c Tehnol.ogie ~i Economie Apicol3 a1 APIMONDIA, care functioneazri , i n Bucurevti d e mai bine d e un deceniu. Aga c u m se c u n o a ~ t e ,un rol insemnat in clezvoltarea stupLiritului din t a r a noastr5 1-a avut .~s&ciafia Cresciitorilor d e Albine din R.S. Romfinia, care, desfasurind o activitate rodnic5, a reurit ca in cei 30 d e ani d e l a Pnfiintare, sb atrag5 i n cadrul celor. 41 filiale judetene un n u m a r d e peste 70 mii membri organizati in 1.400 cercuri apicole. Dintre acestea aproape 200 sPnt cercuri aplcofe cu gestiune prin ele asigurindu-se 1provizionarea apicultorilor c u utilaje gi ma; teriale precum $i desfacerea produselor rea l ~ z a t ep e baz5 d e produse apicole. Complexul apieol d e p e platforma B5neasa, infiintat in urrn5 cu 22 d e an1 (1965), i n care i$i desf&oat-5 activitatea u n num5r d e trei unit5ti specializate p e profile, d e la practica $i p r o d u q i a apicol5, l a cercetarea $tiinfificB gi invi?it5llll^ntul' d e specialitate, reprezint5 un unicat mondial. G a m a larg5 r d e metode $i utilaje destinate dezvoltririi
i

continue a . stup5ritului romfinesc +i puse CU generozitate d e asociafie l a dispoz1;ia apicultorilor n e d5 garantia realizirii programului special d e dezvoltare a apiculturii in actualul cincinal, astfel incit i n 1990, patrimoniul national.apico1 sB ajunga l a 2,45 mil w a n e farnilii d e albine, i a r productia de miere marfB l a 21 mii tone. I n contextul afirmtirii . 'ap'lctdturii romfine~ti pe plan mondial; apicultura bgn5tean5 s-a impus tot mai mult p i n potentialbl sBu format .din cei peste 7 mii ' d e membri. ai asociatiei noastre posesori a i aproape .I00 mii falnilii de albine. Apicultorii isi desf5$oar5 activitatea in cadrul a 90 d e cercuri teritoriale dintre . care 17 cercuri apicole c u gestiune. Realizarile obtinute d e apicult u r a b5n5tean5 de-a lungul anilor s-au circumscris constant pe coordonate superioare d e cantitate si calitate ceea ce a f5cut ca stup3ritul din zon5 s5 se bucure de aprecieri elogioase chiar si din partea apiculto. rilor din alte t5ri. A7a cle excmplu, la prim a expozitie international3 de apidulturg, organizat5 i n anu! 1965 l a Bucuresti, filiala judetean3 A.C.A. Timi$ a obtinut ~nednlia d e argint. . Preocuparea. permanent5 a com:tetului judetean A.C.A. Timi$ a constituit o atragerea oamenilor muncii l a practicarea stupsritului g i a1 ridicgrii .nive?lului profesional a1 apicultorilor, p r i n foloslrea celor niai variate gi adecvate f o r m e $i mijloace instructiv-documentare. Toate aceslrs s-au realizat prin actiuni specifice p l i n t r e care cnur n e r i m urm8toarele : 1. h f i f n f a r e a 5i fuhcfionarea sta-jiei zonale T i m i ~ o a r ade ameliorare a albinelor gi producere a materialului biologic {apartinind Institutului de cercetare $i productie pentru apiculturZ), dotat5 i n a n u l i983 c u un -imobil nou, corespunz5tor cerintcloi- d e cercetare gi productie, precurn gi c u aparatura necesar5 producerii d e lll3tci selectionate pentru intreaga Z0ll3. d e vest a tarii, in vederea, pcistrarii yi irnbulliitatirea fondului genetic apicol autohton d i n Banat. 2. Organizarea $i punerea i n functiune a cabinetului tehnic d e documentare apicolg a! filialei judetene A.C.A. Timi$, cuprinzind 4 sectoare didactico-documentare distincte : o bibliotcca in care probleniatira actual5 din litcratura d e specialitate se al5tur5 i n 3-4 limbi, cu vechime d e pestc u n secol ; o colectie d e miere cuprinzind ~ r i n - . cipalele sortimente din productia anilor 1921 pin5 i n 1987 ; colectia $tampilelor organizatiilor apicole din Banat, care a u existat in ultimii' 108 ani, din 1879 pin5 i n prezent, gi u n laborator c u aparatura necesarFi unor analize a produselor apicole.

3) Reprezentarea apicultorijor briniitcni .la sesiunile ~impozionului national dc istorie 9i retrologie agrard a Rom6nit.i $i susti~lerea d e comuniciri despre istoria apicultu~ ii din Banat. 4) Ggzduirea schimburiior dc expericnts $i documentare apicola, a delegatiilo: i : stupari din tar5 $i striliniltate (R. P. Bulgaria, R.F. Germans, Italia yi Indonezia). 5) 0 sustinutii contributic !.a imbogafirea patrimoniului d o c u m ~ n t a r a1 tehnologiei apiculturii, cu materiale elaborate ~i publicate in revi5ta ,Apicultura i n Ron~cinia".. 6) Popularizaj-t'a prin toate ~nijloacele a cunoa~terii $i aprecierii juste 'de catre organ~srne\~ & - Ftc<\i\~, a rzdului anicultur ii P n productia agro-alirnentar5, pentru a convinge pc toti cci interesati c i albina ?st? aliatu! cc.1 ~ n n istatornic ~i leal a1 agriculturii prccunl 3i un factor important a1 pBstriirii neallerate a ' mediulyi Pnconjurritor. -In vederea atingerii ,parametrilor. din planurile ~i programele noastre, o atentie deosebitil trebuie acordat5 d e activul retrihuit $i voluntar a l filialelor judetene, realizgrii unor importante obiective dupii cum a u fost cele enuntate in revista ,,Apicultura in Romiinia" In nr. 711987, pag. 25, dill care rediim : ,,bunele traditii se cer p6sti.atc?; inovate si fmbogiitite si u n a dintre intportcntele sarcini' ale obstel apicultorilor :bZniiteni este continua propdsire a vie,ti< apicole prin imbundtiitiren sti-uctyrii organizatoricc si functionale a filialei judelenc Trnzis: i n cadrtil acestci snrcini trebuie urnlartLd i.,*alizarpci cupri,tdo'ii in profil teritorial (1 luturor. localitii~ilor in core existii api1:uZtori sau persoaiLe care doresc sd prctctrcc! apicultura, ctLl.agerecl sprc ctccastii eficientd ~i rentabild preocuparc ( I unui nui~ziir cit mai marc de cetdkcni dc toate virstele si profesiila". Veghind $i actionind cu perseverentR p(>ntru indeplinirea sarcinilor ~i obiectivelor ce-i revin stupsritului romgnesc, precunl si pentru indrumarea in mai mare m8surZ a masei de apicultori, prin acordarea in permanents a sprijinului necesar practicilrii acestei nobile fndeletniqiri, n e vom aduce contributia l a spdrirea iantitifilor de produse apicole la c r e ~ t e r e apatrimoniului national apicol.

IERNAREA FAMlLllLOR DE SI DEZVOLTAREA LOR


Radu FURTUNA, Alexandrina

Experientele au fost efectuate timp de 3 qni asupra unui numar de minimuill 10 familii de albine, ocupind la inceputul iernii intre 2 ~i 4 intervale de albin5 (pe rame 435 X 300 mm). Scopul urmiirit a fost de a asigura iernarea famiLiilor.de albine de putere redus5 in conditii optime, in stupi amplas,ati i n 2 e r liber. Atingerea scopului urin5rit vizeaz5 folosirea unor tehnologii privind utilizarea unor surse sup'ilmentare he c 3 durii, in stupi avind o constructie adecvat3 si programator electronic. Stupii avind o capacitate de 22 raine (435 X 300 mm) am plasat elelnente electrice de incglzire intre fund si leatul inferior a1 ramelor. i n coilstructia ,. perefilor, fundului si capacului stupilor se folosesc materiale izolatoare uSoare, stupii fiind previizuti cu diafragme mobile,xe dau posibilitatea adBpostirii rnai multor familii i n a c e l a ~ i stup. Buna izolare termic5 a stupilor- pei-mite utilizarea la o temperaturg mai red1!s5 a elementelor de incslzire s i puilerea lor sub tensiune la intervale rnai mari de timp. Acest fapt . a redus consurnul de energie, a diminuat riscul de uscare a aerului din interiorul stupj.lor si expunerea de durat5 a familiil'o%' la cimpuri electro-magnetice. Elementele d e inctilzire, Pnsumind o putere instaiat5 d e 9 w pentru un stup, au asigurat - functionind cu intermitent5 - temperatura d e +5" in interiorul stupilor, la o temperatura exterioar5 de -28C. Progranlatorul opto-electronic .indeplineste functiile de control si reglare automat5 a temperaturii din interioful studlor, functie de anurnite crtterii ca :
Referat prezentat la cel de-a1 XXXI-lea Congres International a1 APIMONDIA, Polonia, Var~ovia,august, 1987.

FURTUNA, Petru ILEA

- temperatura din interiorul stupilor ;


,

- temperatura

- teinperatura exterioar5 la yrnbr5; - cxistenta curentilor


exterioar5 la soare ; de aer pu-

ternici ; - insolatia. Programarea unei anumite temperaturi in interiorul stupilor $i a .nivelu; .rilor de crestere ale acesteia reflect5 strategia adoptat5 de apicultor si. este i n functie de anumite conditii, cum ar fi : puterea familiilor de albine, rasa -lor, pcrioada calendaristic5, particularit5tile climato-geografice ale zonei de amplasare e k . fntr-una din strategiile adoptate s-a . urmsrit, de exemplu, crearea conditi. ilor pentru efectuarea zborurilor de curstire in timpul iernii, ftir5 riscul pierderilor de albine. Aceastj. p'osibilitate s-a bazat pe observatii $i experiment5ri fscute in cursul iernilor anilor 1978,-1982. in zona de cimpie si zona colinar5, care au condus la concluzia c2 poate fi deter-. minatii efectuarea zborurilor de curs. tire in cursul sezonului rece, dac5 sint lndeplinite o serie de conditii minime cum ar fi : - temperaturs la umbra mai mare d e 0C ; - existents insolatiei care mai ales in zonele colinare asigurti producerea unei temperaturi la suprafata corpului 2:. albinelor, de natux-5 55 creeze confor. tu1 necesar efectu5rii zborurilor ftirti .riscuri ; - plasarea 'stupilor in locuri deschise, cu urdiniqele orientate spre sud, eli,minindu-se astfel riscul de intrare a albinelor aflate in zbor in conuri de umbr5. Tinind cont de conditiile enumerate mai sus, s-a programat cresterea ternperaturii in interiorul stupilor de la val loarea initial5 d& 5C pin5 la valoarea
; .
'
,

de +1O0C,, numai dac5 au fost indeplinite cdnditiile de : temperatur5 pozitivg la umbra mai mare de +2"C, existents a insolatiei, lipsa cureritilor puternici de aer. In momentul disparitiei uneia dintre aceste conditii, temperatura inferioarti a coborit la nivelul programat initial. A putut fi valorificat astfel un interval de timp de circa 1 or5 in luna ianuarie pentru efectuarea zborurilor de curatire. Familiile de albine iernate in mod traditional nu au efectuat zborul de cur5tire. Operatiunile sus mentionate se desf5~oar5 farti a fi necesar5 prezenta apicultorului. Pentru a preveni totusi riscurile intervenite in m u 1 defectgrii instalatiei si in special mentinerea sub tensiune timp mai indelungat a elementilor de inc5lzire - fapt ce ar putea declansa ponta mtitcii la un moment nepotrivit - s-a folosit telesemnalizarea functionsrii instalatiei la una din locuiritele aflate in apropierea l a u i de amplasare a stupilor. ' Receptorul a fost dotat cu semnalizare optic5 $i/sau acustic5 a functional rii instalatiei $i cu releu de timp prograrnabil, ce semnalizeaz5 functionarea d e f e c t u o d a instalatiei, alarmind persoanele aflate in locuinta respectiv5. Corelarea efectusrii zborurilor de curstire cu alti factori cum ar fi : temperaturile programate in interiorul stupilor, hrana proteicti administrats, conditiile clirnato-geografice exisfente, au pe'rmis obtinerea de farnilii ssn5toase, au dus la declawarea tirnpurie a cresterif de puiet si la dezvoltarea accelerats in prim5var5. Autorii consider5 c5 nu au epuizat toate posibilitstile oferite de tehnologia folosiGi.

NOTA

Iarna grea a anului 1986-1987 a impus utilizarea arocedeului sus mentionat $i la celelalte familii de albine.
b

DIN ARHITECTURA, GEOMETRIA MATEMATICA FAGURILOR


Scfu.1 Servlciului tehnic a1 Asociatiei Crescitorilor de Albine
Ing. Traian VOLCINSCIII

gonal q e z a t pe o temelie piramidalg si fn cuibul albinelor, fagurii sint dis. p ~ vertical i ~i paralel unii fat5 de fiecare fagure este compus din doua straturi de celule lipite la bak5, incit altii rji pe ei se desf%?oar8intreaga acfiecare din cele trei romburi care contivitate a familici. f n a c e ~ t ifaguri, . ce formeaz5 schelctul de sustinere a stituie baza piramidalh a unei celule de pe o fat& formeaz5, in acelasi timp, populatiei, albinele, vor aduna strinsura baza, de asemenea p i r a m i d a h a trei de miere qi polen si vor c r e ~ t enumecelule de pe partea opus5. Acest moroase generatii de puiet: del de repartizare constituie, poate, cea ~i~~~~~fagure este cornpus &ntr-un perete median, pe ambele psrti fiind mai robust5 constructie de inginerie. dispuse orizontal rinduri de celule he- Cind cele 7aSe plalluri ale celulclor xagonale. ~ / l ~ lcercet5tori ti culn au fast sint cel putin 114 ingltate, albinele cls~ ~ i ~ tVirgilius, ~ t ~ l ,~ ~~ ~ ~ ditoare l ~ corecteaz5 ~ ~ ~unele i ,abateri. ~ La , a~~b~~ Si altii au studiat cu atelltie caceasta finisare intervine numai grupul pacitate,i albinelor de. a construi faguri albinelor constructoare. Regularitatea cu celule ast.~ate simetric, de form5 lor se datorea'zrl mai cu seam5 actiunihexagona15 si cu fundul rombo-prislor executate in comun dc multe almatic, cu ul,ghiuri si l,lanuri inclinate bine ce construiesc acei pereti subtiri precis. Celulele fagurelui sint prisrna$1 friabili'. tice, cu sase planuri. Peretele median 111 aceste celule se depoziteaz5 miece desparte celulele de pe fata a doua rea care este mult mai grea decit ceaa unui fagure are o grosime de 1/20 ra si pentru a evita scurgerea ei pe tim- . mm. Marginile superioax-e ale celulelor pul coacerii, albinele le-au asigurat o inclinatie usoar5 cu u11 unghi de 4-5 fagurilor sint illt5rit.e si consolidate cu grade, spre partea superioard. i7n inel de cearZ si propolis, iar albinele spoiesc si lustruiesc cu un balsam de Avantajele pe care le prezint5 strucpropolis interiorul celulelor. Albinele tura hexagonalii, fat5 de alte forme incep clgdirea fagurelui de. la baz5. geometrice (pgtrata, triunghiularg, ocFundul cclulclor cste construit din trei togonal5 sau rotund;t) au fast dovcdite romburi a c3ror inclinatic, i n raport pentru prima oars de un matematician si astronom grec dill secolul IV, Papc u peretii celulei, cstc dat5 dt! unghiul ascutit al fieciirui ronlb care este de pus din Alexandria. 70" si 32'. Darchen arat5 c5 albinele 1111712 astronomul francez Jacquesau adoptat acest unglli care a fost yePhilippe Maraldi a m5surat dimensiupficat de matematicieni astfel incit cele nile celulelor de tear-5 din stup, iar sase planuri ce formeaz5 hexagon111 55 mai tirziu, matematicianul elvetian.Sapermit5 fieciirei celule s5 contina mamuel Koening a utilizat aceste m%suxirnum de miere, folosind in construe- r5tori pentru a demonst,ra c5 baza cer tie o cantitate minim5 d e cear5, cu Lulei de fagure este construit5 de almaxilnu~nd e rezistent5. For1n.a hesabine, folosind in mod optin1 nlaterialul gonala a celulei dd o siguranta si o rede cl5dit. zisteng deosebitj edificiului, fiind cel Maurice Maeterlillclc, laureat al premai bun pentru 0 repartizare uniforms miului Nobel, scrie in lucrarea sa ,,Viaa presiunii, atit la intindere tit ~i la ta albinelo~": ,,De mii de albinele cornprimare. Fiecare din aceste celuie c16desc fagul-ii aceqtia ui772itori c6rol-a este compush dintr-un recipient hexn- . n-ai putea stj le atlaugi nimic .yi nicf
'

sii le iei ceva $i . i ncare se unesc, intr-0 des6vir~ittimEisurd, ~ t i i n t achimistului cu cea a geometrului, ingeniozitatea arhitectului cu cea a ingineruluiu. De asemenea, Charles Darwin spunea c5 este imposibil s5 nu fii p5truns d e o profund5 admiratie cind examinezi atent structura fagurelui, atit de perfect adaptat5 scopului. Cuibul familiei de albine se compune dintr-un num5r .variabil de faguri CISditi de albine lucrgtoare. h t r - u n stup puternic sint circa 200 000 celule. De regul5, fagurii au pozitie verticalg si s e construiesc de sus in jos. Fagurii proasp5t construiti sint albi $i cu timpul se inchid la culoare. In scorburi sau stupi primitivi, fagurii sint fixati d i ~ e c ~ de tavan ~i peretii laterali ~i nu p ~ fi t scosi far5 a se degrada. In stupii sistematici, fagurii sint fiFagurc con5truit tic un 1 0 , I I , I ~ U I ~ prins I ~ , xati in rarne mobile, fiind asezati verde creanga unul poln tical si paralel unul fat5 de altul $i disp q i de obicei perpendicular fat5 de 300 mm are pe ambele fete 8 000urdinis (pat rece) sau paralel cu urdi9 000 celule de albine lucrgtoare. Sun i ~ u l(pat cald). Fagurii mai mici de prafata unui fagure crescut intr-o asemultietajat sint lucrati mai repede ~i mcnea ram5 este de 11,20 dm 2. Pe in num5r mai mare fa@ de fagurii din 1 dm2 fagure sint circa 400 celule, iar ramele Dadant. Albinele, cind cl5desc pe ambele fete ale fagurelui circa 800 celule de a1bin.A lucrgtoare, revenind fagurii intr-un stup sistematic cu rame goale stau in formatii de perdele co4 celule/l cm2 pe o parte. nice cu baza in sus, se prind de pi0 celul5 de albing luci-5toare are dicioare si formeaz5 lan$ul albinelor sub ametrul de 5,3-5,5 mm $i adincimea spetezele goale ale unui nunl5r de 3de 10-12 mrm, putind cuprinde 0,400,43 g miere sau 0,19 g polen. Grosimea 4 rame ce au fost luate in lucru. Pe cele 3-4 perdele cu ochiuri largi, fagurilor cl5diti cu celule de albin5 albinele nu stau inghesuile unele in lucr5toare este de circa 25 mm, iar distanta intre faguri de 12-12,5 mm. altele, ele fiind inconjurate de un invelis format din trupurile majorit5tii Distanta intre perctii mediani a doi faalbinelor, qezate ca intr-un ciorciiine. guri vecini este de 37-37,5 mm. Cercet5rile facute de Eugen MBrza si Tnveliqul ciorchinelui este format din Aurel M5laiu cu privire la dirnensiu2-3 straturi de albine strinse intre ele pentru a p5stra o temperatur5 uninile celulelor de albine din tara noasform5, de 33,34"C, care este necetr5 au concluzionat faptul c5 popusar5 elaborgrii $i prelucr5rii solziquri- latiile de albine prezint5 o variabilitate in ceea ce priveqte dimensiunile diamelor de cear5. fn functie de temperatura mediului trelor celulelor fagurilor naturali, in functie de zon5 - de la 5,50 mm in ambiant, albinele organizate in form5 Podisul Transilvaniei la 5,33 rnrn in de ciorchine se string sau se resfir5 pentru a-$i regla temperatura optimi P o d i ~ uMoldovei. l Autorii arat5 c5 intre dimensiunea corporal5 a albinelor $i necesarg secretiei cerii ~i constructiei trainice a fagurelui. dimensiunea celulelor fagurilor exist% Un fagure in rama de cuib de 435X o corelare direct&

DATE PRELIMINARE PRIVllD CAUZELE DE A1 BINE


Ing, Stelian ONEA *., dr. Radu. TRIF **, dr. Constantin NICOLCIN *. chimist Maria ONEA ''., ing. Constantin FELIX 4

Situatia deosebit.5 in care s-a aflat apicultura din zona de influent5 a statiei zonale apicole Timisoara in anul 1986 si in primsvara anului 1987 .a f5cut oportun5 investigarea unor factori care au putut contribui la inregistrarea de pierderi, la reducerea puterii familiilor de albine $i in paralel, stabilirea eficientei unor mijloace terapeutice. Ancheta epizootologir5 desfs~urat5 in zona de i n f h e n g a statiei zonale Timigoara (judetele Arad, Bihor, Satu Mare $i Time) a relevat c5 desi in tehnologia de intretinere si exploatare nu au survenit modifictiri, pierderile la familiile de albine au fost ingrijor5toide mari. Familiile de albine care prezentau fenomenul de depopulare se caracterizau prin : reducerea co:ltinu5 a populatiei din stup, cu foarte multe celule goale, urmare mortii larvelor, albine muribunde in fa@ stupului, albine cu malformatii si albine aparent normale, dar la care se manifest5 imposibilitatea de a zbura. Din discutiile cu apicultorii care au avut pierderi in stupin5 a reiesit faptul c5, d g i s-au efectuat tratamente de primhvar5 $i toamnil, folosind substantele medicarnentoase utilizate in mod curent in apicultur5, rezultatele nu au fost similare cu cele .obtinute in anii precedenti. * Complexitatea fenomenelor semna-

late cit $i informatiile din literatura d e specialitgte str5inh , yi din tarii, ne-au determinat s5 presupunem cii la aparitia manifestsrilor patologice mentionate au contribuit si unele bacterii conditionat patogene. Plecind de la aceast5 ipotez5 s-a considerat necesar a se face determin5ri bacteriologice si a se urmgri eficacitatea principalelor substante medicamentoase utilizate uzual in tratamentele curativo-profilactice la albine.
ORGANIZARE $I METODELE DB INVESTIGARE

* I.C.P.A. Statia zonalii apicola Tlmiqoara. ** Institutul tAgronomic Timi~oara.

fn experient5 s-au inclus familii d e albine care prezentau fenomenele semnalate, si care au fost grupate in patru loturi a 24 familii, corespunz5tor celor 4 substante utilizate : penicilins, teramicin5, streptomicin5 si sulfatiazol. fn cadrul fiec5rui lot s-au constituit grupe de unittiti biologice P n greutate 0,5 kg; 0,750 kg $i 1,O kg. Examenele bacteriologice s-au facut atit inainte rit si duph efectuarea tratamentelor. fn acest scpp s-au recoltat probe de albine $i larve de la fiecare familie de albine, la inceputul si sfir$itul perioadei experimentale. Din omogenizatul intestinal s-au facut initial i n s h i n t 5 r i in bulion cu ser l o % , apoi o incubare la 37" timp de 18 ore, dup5 care s-au executat frotituri colorate prin metoda Gram $i examinate microscopic. Din culturile unde examenul microscopic a evidentiat germeni uniformi s-au fhcut transplantari pe gelozii cu

Tabelnl nr., l FRECVENTA GERMENILOR DETERMINATI IN OMOGENIZATUL D I N CONTINUT ~ E S T I N A L . D E ALBINA L A ~ N C E P U T U LPERIOADEI EXPERIMENTALE (a) $1 DUPA APLICAREA TRATAMENTELOR (b)
Germeni determinanti
.

Lotul
-

r
I
,

;-,,

;
:.

penicilinl teramicing streptomicina

.
,

hlfatiazol Legendd:

+ - . - +++ f + ++ - +++ +++ ++. ++ 4- ++ ++- ++ + + i - + + + + ' ++ ____-----+ + +++ + t - ++ + +++ +++ + - f ++ ++ ++ + 4 +++ +++ + + +' +++ ++ .++ ++ +++

$+ -

:,.

absent;

+ frecventB

redus%;

++

frecventg moderala;

4-

+ + frccrentk ridicatk.

in scopul izolsril in culs e r la tur5 pura a germenului. La identificarea germenilor s-au avut in vedere ca. ;. racterele culturale $i morfologice. .CantiGtile de substanfe adininistrate pe familie in perioada experimental5 a u variat in functie de puterea unitgtii biologice, folosind urm5toatele doze pe kilogram albin5 : peniciling 100 mii u.i. t e r a f ~ i c i n 5 0,7 g, - streptomicin5 0,6 g, sulfatiazol 1,2 g. Tfatamentul s-a efectuat in perioada 24 martie 1987-14 aprilie 1987 din 4 in 4 zile. cantitatea fiind divizat5 in 6 administr5ri. Administrarea substan@i medicamentoase s-a fiicut prin introducerea. acesteia in siropul de zah5r cu o concentratie de 2 la 1. Pe ~arcursul ~ e r i o a d e iexperiments! e s-a urmSrit : - puterea farniliei de a l b i ~ apre, : ciatA in functie de s u ~ r a f a t ade faI _ gure acoperits cu albine ; - suprafata de puiet, determinat~ eu ajutorul ramei Netz ; - gradul de pieire a puietului, prin nurngrarea celulelor goale din suprafats de W e t czpscit, folosindu-se fotografii ale ramelor cu puiet peste care s-a ' a ~ e z a t rama Netz. ,
:'

'

REZULTATE OB'J'INIJTE

Examenele bacteriologice de probe recoltate la inceputul perioadei expe-

rimentale (tabelul 1 - coloanele .ab') au relevat o flor5 bacterianii polimorf5 f5r%'s5predomine u n anumit germen. Din culturile obfinute s-au deterrninlt atit germeni Gram pozitiv cit ~i germeni Gram negativ cu predominarea cqor Gram pozitiv. fnc5rc5tura mare cu germeni la toate probele examinate pledeazg pentru o infectie cu o etiologic polibacterian5, generats probabil de o serie de factori favorizanfi, care au deterrninat reducerea rezistentei familiilor de albine ~i aparitia fenomenelor semnala'te. MentionSm ca nu sLau executat examene virusologice, fapt pentru care nu se poate exclude evolutia unor illfectii virale. f n ' urma tratalnentelor aplicate constatat o reducere a florei bacteriene la toate loturile tratate cu substante antiinfectioase rezultatele cele mai bune obtinindu-se la lotul tratat peniciling, unde flora bacterianj Gram pozitivs a fost foarte redus5 (tabelul 1 coloanele ,,b"). Puterea uniGtilor biologice incluse ill experientg prezinta evolutie caratteristic5 pe parcursul perioadei caperimentale, atit de la un lot la altul tit si in cadrul fiwgrui lot (tabelul 2). Astfel, se constat5 c5 puterea medie. a familiilor de albine prezint5 o scSdere

s-a

(XU

.
'

Tabelulq2.

~ ~ ~ L U T PUTERII I A FAMILIEI DE ALBIPE

I I
)I

Puterea tam. de albine (g fam.)

I
'

Lotul

La Pnceputul perioadei expenmentale

La sflr~itulperioadei experimentale

PENICILINA

-,

TERAMICINA.

10 9 5

500.0 750,O 1000,O

8 7 4

562,5&82,48 571,4+ 80,98 775,0& 154,78

4 1,35 37,41 39,94

'

STREPTOMICINA

'

7
9

S
24 12 6 6 24

500,O 750,O 1000,O 760,4&40,36 500,O 750,O 1000,O 687,5&42,39


/

25,95

6 9 8 23 12 5 5 22

533,3& 95,81 633,3& 92,79 275,0& 77,57 534.7,t 60,56 516,6& 60,16 460,0+ 81,45 360,8+ 154,OO 468,2& 32,75

43,83 43.95 79,55 50,61 40.28 39,48 95.40 "50.37

SULFATIAZOL

'

30,15

fat5 de inceputul perioadei experimentale, la loturile tratate cu teramicin5, streptomicin5 ~i sulfatiazol, pe cind la lotul la care s-a folosit penicilina se inregistreaz5 o crestere a acestei puteri. Diferenta privind cantitatea de albins unitate biologic5 in cazul lotului tratat cu penicilinii, fat5 de celelalte loturi este semnificativii. Analizind acest parametru in cadrul fiec5rui lot, avind in vedere puterea initial& se constat5 cii indiferent de lot, unitstile biologice cu o populatie redus5 (500 g . albin5) au rsspuns pozitiv 'la cele patru substant6 antiinfectioase utilizate. Unit5tile biologice . cu, 0 populatie de 750 g albine respectiv cele cu :1 000 g albine la inceputul perioadei experimentale inregistreaz5 sc5deri :fa@ de situatia initial5 la loturile
16,

la care tratamentul s-a fiicut cu teramicinz, streptomicin5 $i sulfatiazol. La lotul tratat .cu penicilin5, evolutia acestu3.fparametru este total diferia, in sensul. cii puterea unitiitilor biologice prezintZi. -0 cre~terela sfirsitul perioadei exper!mentale, indiferent de puterea initials a familiei de albine. Considergm cZ rezultatele bune obtinute prin utilizarea penicilinei se datoreaz5 specificitiitii acestui antibiqtic-. fat5 de bacteriile mentionate, ipstpriirii imediate a efectului terapeutic ~i probabil rolului biostimulator a1 acestui antibiotic. Sc5derea puterii unitiitilor biologice fa% Be inceputul perioadei experimentale constatat5 la loturile la-care s-au utilizat celelalte antibiotice poate fi explicatii prin instaurarea mai tardivii
I

Tabelul 3

SITUA'J'IA SUPRAFQEI DE .PUIET LA SFIRSITUL PERIOADEI EXPERIMENTALE


'

Lotul

Puterea familiei (albinii) initial

Suprafata de puiet
*
8

(d2)

final

X f Sz

cv

TERAMICINA

500 750 10000

562,5 57 1,4 775,50

8 7 4

19,5&2,50 15,8&3,30 24,2&5,50

36,40 55.70 45,SO

SULFATIAZOL

500 750 1000

5 16,6 460,O 360,O

12 5
5

17,5& 1,90 15,4&2,50 16,2&4,20

h,30 36,30 58,60

6873

468.2

22

16,7& 1,55

4 1,56

lz.

a efectului celor trei antibiotice utilizate asupra albinelor adulte care fiind puternic infectate $i cu rezistentii sc8, zuE, au dispiirut lnainte de instaurarea efectului curativ a1 substantelor administrate. Suprafata de puiet s-a apreciat tinind seama atit de puterea initial5 a familiei de albine cit de substan$a medicamentoas5 utilizat5. Datele obtinute evidentiaz5 6 suprafata de puiet cea

mai mare s-a obtinut la lotul la care s-a utilizat penicilin5, pe cind la celelalte loturi valorile acestui p a r a m e t ~ u sint mult mai mici (tabelul 3). Ihterpretarea statistic5 releva c5 aceast5 cre$tere in cazul lotului tratat cu penicilin5 fa@ d e celelalte loturi este : . . . .. .. semnificativg. . . . ,. Y . ' Diseminarea puietului s-a apreciat .iri fuhctie.d.e :humSrul.cdulelor goaleflk'p~ puiet c5p5cit1 numgr5toarea f5cindu-se
, .ri

a fost lotul tratat cu penicilin5. fn cadm1 celorlalte loturi procentul de pierderi a vaiiat intre 17 si 41/b in functie de substanta medicamentoas5 utilizat5.
CONCLUZn

Foto 1

y e fotografii realizate la fiecare familie in parte, eliminind familiile ce nu prezentau suprafete compacte de puiet (foto 1 si foto 2). Datele obtinute relev5 c5 procentul cel mai sciizut de celule goale s-a cons t a t a t la lotul la care s-a folosit penid i n 5 de 7,65 +0,82, cu o limit5 de variatie cuprinss intre 3,2 si. 15,7. Rezultatele cele mai necorespunziitoare s-au inregistrat la loturile la care s-a folosit teramricin5 si sulfatiazol unde procentul 8; celul; goale a fost cel rnai ridicat de 21,90 2 1,10, respectiv de 20,37 1,11 O/O. Analiza variatiei evidentiaz5 diferente semnificative prin testul T h e y la lotul cu penicilin5 fat2 de celelalte loturi. Analizind pierderile prin mortalitate la familiile bolnave luate in'experientg a t e de remartat c5 singurul lot in cadrul cgruia nu s-au inrcgistrat pierderi

Foto 2

hc5rcStura mare de b'actcrii pus5 in evident5 prin examenele bacteriologice efectuate la fainiliile de albine afectate de depopulare pledeaz5 pentru, includerea intre cauzele care au condus la pierderi in apicultur5 yi a unei infectii ku o etiologie polibacterian5, generat5 . in conditiile existentei unor factori favorizanti. - Penicilina a avut o eficieng terat peutic5 superioar5 celorlalte substante folosite (teramicin5, streptornicin5, -1fatiazol) in,cazul tuturor bacteriilor patogene determinate. Penicilina a actionat favorabil asupra viabilitgtii ~i longevitstii albinelor adulte iar teramicina, ~t're~tornicina si sulfatiazolul nu au avut nici un efect in acest sens. Penicilina a influentat pozitiv cantitatea de puiet crescut, fapt ce pledem5 pentru utilizarea acesteia in actiunile terapeutice $i pentru faptul c5 stinluleaz5 cresterea puietului. + - Pknicilina actioneazs favorabil asupra reducerii disemin5rii puietului, procentul de celule goale pe dm2 de puiet c5p5cit fiind cel mai mic, pe locul doi situindu-se teramicina. - Sint necesare in continuare cercet5ri compaiative pe pei-ioade experimentale mai indelungate pentru a determina cit mai exact efectul benefic a1 antibioticelor administrate separat sau combinat nefiind de neglijat nici aspectul efectului sinergic in cazul unor tratamente simultane cu dou5 sau mai multe substante antibacteriene.

Relata'ri de la apicultori

'

TRATAREA STUPILOR CU VARACHET

Ing. Virgilius VASILACHE. prof. Ion VASILACHE Ghisindu-ne. cu stupii In comuna ~ i s t o l i t a . - dou.6 picaturi pentru un s t l ~ p orijudetul Mure$, Pntr-o zon5 de munte - in zonal cu 4-9 rame acoperite cu alperioada iulie-septembrie 1987 , imprebine ; un8 cu alti stupari inimosi ca Natalia Trip$a - ~ O U &pictituri pentru fiecare corp 5i Aurel Luca, tot din judetul 5'1ure5, am plin cu albine la stupii muttietajaJi.. cercetat, toti stupi? n q t r i $i am constatat $i L~ 7zzlcleii n7ici de rarne
cu ochiul liber - f5r5 lup5 cB esista m d t i acarieni. p e aceea, dup5 ~ n u l t edeliber5ri am hot5rIt ca I n perioada 1-10 august. s5 tratgm cu Varachet cele trei stupinr ale noastre, cu un efectiv de 120 familii de aLbil>e. Am folosit rn primul rind indicatiile din prospectuI.care insote~tefiecarc cutie, cit ?i &servatiile unor stupari cu esperienta care in urma tratamentului cu Varachet au obtinut rezultate diferitc.

.cutiile 0 prim5 problem5 ridicatii in q s noastre a fost aceea a stabiltrii


-+

unui dozaj optim de picdturi cu medicament, diferentiat dupii numzrul de rame acoperite cu albine la data tratapentului. Cei care nu au respectat a c e k t 5 norm5 au obtinut, rezultate nesatisfiiciitoare. Am pornit de la experienta stuparilor cu rezultate valoroase si anume cg stupii Se ggsesc strimtorati cu diafragme pe cite rame acoperitc exist& Ori, administrind patru pic5turi la Un stup cu 17 rame acoperite ~i tot patru picsturi la un stup orizontal numai cu cinci -rame acoperite, efectul va fi dife'rite pentru cii $i spatiul dintre diafragmele celor doi stupI... de mai sus este diferit. La primul stup fumiga\ia va fi o p t h i , iar la eel cu cinci rame, fumigatia va fi prea puternice de la patru piciituri, d i n d efecte negative. Astfel stind lucrurile, d ~ p 5 incercgrile noastre $i ale altor stupari am ajuns la concluzia c5 numgrul de picaturi trebuie administrat diferentiat, dupg cum urmbeaz5: - Patru piciituri pentru un st'lF orizontal cu 16-20 rame acoperite de albine ; - trei piciituri pentru u n stup orizontal cu 10-15 ,rame ,acoperite de albine ;
,

acoperite cu albine n-am adnzinistrat ntedicam.ent. , . ., Familiile celor trfi stupive $-I f h " . tinute sub obsetpvatie timp de $ase s l e i constathdu-~e. ~rmritoarele au 'cszut mulli piiduchi ; albinele a u avut zbor normal ; afbine moakte am giisit zilnic de la 3-10, ceca ce era $i illainte de tratament ;' lerve moarte n-ally observat. Totu~iu r i ~ l dintre stupari a dat experimental 0 picstura de medicament Si unui nucleu pe dou5 rame acoperite cualbine, format pentru cre~terea unei mztci. Deschiziild nucleul dup5 25 dc minute, majoritatea albine~ lor ei-au ciizute pe fundul nucleului, fiind intr-adev5r ametite. IaG dovad5 (-5 ~i 0 piciiturj este prea mult la uns sau dous rame aceperite & albine $i a r e efecte negative, ducind la dezechilibrul iau &iar la moartea albinelor. . un alt stupar din zol,B, care nu a tinut seama ;e nu..,srul de picaturi prescris ill prospect a pus lnai lnulte pic;turi cu gindu, sR.ornoare p5duchii, dup5 tratamentul cu Varachet a observat multe albine amortite pe scindura de zbor $i pe fundul stupului. ., ~~b~~~~~ ,,azute nu mai re- : se ridice. slgur ca a gresit si' a obtinut rezultate nesatisfgciitoa;.e heoarec; nu a tinut de I.ecomand5rile din prospect. Varachetul este : foarte bun, dar trebuie administrat cu ,atentie, in limitele prescrise. ., Cel care administreaza Varachetul' trebuie sg fie atent la numgrarea pi-..,' ciiturilor, sii aib5 Vederea bun5 $i d''.
,

' :

>

pe

1-9
.
t ,

fie calm. Am asistat odat5 la efectuarea acestei operatii de c5tre o persoan5 in virst5, care a numarat o pic5tur2, dar d e fapt au picurat trei pictituri. fntr-o astfel de situatie, cind num5r5toarea difera de piciiturile administrate pot fi omorite famlliile. Deci subliniem importanta acorddrii unei atentii deosebite la numkarea pic5turilor de Varachet administrat. 0 problem5 foarte importanti care ne-a preocupat a fost g5sirea unei solutii de a efectua tratamentul cu Varachet ftirit a deschide stupii. Am pornit de la ideea c5 totwji, deschiderea ~i inchiderea unui stup cu scoaterea citorva scindurele de podi~or,a unor Tame libere, care poate trebuiau si scaturate, ne lua timp mult $i produceam u n deranj destul de mare albinelor, alarmindu-le, obtinind ~i citeva in@p5turi. Astfel, am ajuns la conc!uzia c 5 este mult mai usor, mai simplu, inai eficient s5 administi-kn medicamentul prin introducerea pe urdinis a fisiei de tabla cu banda de hirtie, c5reia i s-au pus pic5turile necesare. Mai intii a m scos k a t u l bloc care se g5segte la fiecare urdiniv - chiar si la pavilion din exterior, apoi am introdus fisia de tab15 cu banks de hirtie avind la un cap5t picaturile ~i la cel5lalt fiind 8prins8 ; am pus leatul bloc la loc $i am ?nchis stupul cu scindurica de zbor. 9n citeva situatii unde scindurica de zbo; n u inchidea ermetic stupul am astupat uridinisul cu o buc5tic5 de hirtie r5sucit5, apasata cu o surubelnitg ca s5 inchid5 cit mai ctans. Dup5 30 de minute am deschis urdinisurile. Ne-a preocupat de asemenea timp z ~ l optim cit pot sta stupii inchisi cu fumigatia. Dup5 experienlele mai multor stupari care au tratat stupii cu Varachet si au obtinut rezultate bune, s-a ajuns la concluzia c5 timpul optim .estc cle la 25-30 minute.

12/4 cm. Noi, fiind, pe cimp am confectionat aceste f i ~ i ide tab15 din cutii de conserve. Pe aceste fiqii de tabI5, in ziua tratamentului, se pune banda de hirtie cu pic5turile corespunz5toare. F1iec5rei f i ~ i ide tab15 i-pm f5cut la capst o gaur5 cu ajutorul unui cui,unde am. prins o bucat5 de sirma de insirmat rame, lung5 de circa 15 ctn, care ajut5 la scoaterea tablei afarz, dup5 cele 30 de minute de fumigatie. Banda de hirtie cu pic5turile pe ea o asezzm pe aceas6 tab15 in momentul efecturirii tratamentului, cu indoitura longitudinal5 in sus, pentru ca aerul s5 intre pe dedesupt $i aceasta s5 ardH in intregime, mocnit ~i rapid. Benzile de hirtie pentru impregn& cu generator de oxigen se indoaie longitudinal, pe mijloc, inainte cu o zi, ca s5 nu influenteze ncgativ timpul de fumigatie. Pictiturile le punem pe dunga creat5 de indoiturz benzii, la un capzt, una ling5 alta, ca s5 fie mai vizibil, numai in momentul cind incepe tratam~ntul. La cap5tul opus pic5turilor d5m foc hirtiei in momentul cind efectu5m tratamentul propriu-zis.
ORGANIZAREA TRATAMENTUIJJI CU VARACHET

Pentru a avea o bun5 eficieng organiz5m o echip5 din patru persoane, incredintind fiec5reia cite o sarcins dup3 cum urmeaz5 : 1) o persoan5 indoaie benzile de hirtie lbngitudinal - pe mijloc, dac5 nu au fost indoite din ziua precedent5 si le aseazg pe f i ~ i a de tabl5, tinind in d n 2 cite una, pfn5, vine persoana a doua $i pune ,pic5turile necesare ; 2) a doua persoan5 pune pic5turile pe un cap5t a1 cartona~uluide hlrtie, pe dunga rezultat5 din indoitura pe care o efeotueaz5 prima persoan5, dupP numarul de rame acoperite, cite spune apicultorul care cunoaste stupii ~i are caietul de evident5 in min5 ; PHEGATIREA TRATAMENTULUI 3) a treia persoan5 d5 foc cartona~uCu una-dou5 zile inainte de a efeclui la cap5tul opus pic5turilor, cap5tul t u a tratamentul, preg5tim n i ~ t ef i ~ i i care are sirma. Cartona~ulse giisegte s a u benzi dreptunghiulare din tab15 pe f i ~ i a de tab15 in mina primei perezincat5 sau neagr5 cu dimensiunile de soane. Cel cu evidenta stupilor scoate
i

20

leatul bloc de la u r d i n i ~$i primqte cartonqul aprins cu fisia de tab15 sus@n:toare - de la prima persoan5 introducindu-1 cu cap5tul cu .mediament inainte $i cu partea aprinsa ~i sbma ap5tat5 de tab15 in spate. Inchide repede blocul de la urdini? $i scindurica de zbor ca la transport. Dac5 scindurica de zbor nu inchide etan$, atunci astup8m urdini~ulcu hirtie r5sucit5, presat5 putin cu o ~urubelniw.
OBSERYATII $1 DISCUTII

Facem precizarea c5 am vizitat rnai multe stupine, dar $i noi am fost vizitati de alti stupari ~i discutind aceast5 problem5 au rezultat cfteva idei generale : - toti stupii trebuie tratati cu Varachet care este foarte bun ; - operatia de tratare a stupilor cu Varachet trebuie efectuata de 3-4 persoane ca s5 se poat5 lucra corect $i 13. *$imp neinfluentindu-se negativ cele 30 minute de fumigatie. Este contraindicat de a fi efectuat5 de o singur5 perspang, rnai ales la pavirion unde trebu.ie urcat $i pe scaun sau scar8 ; --'tratamentul trebuie efectuat in liniqte pentru a nu agita albinele ~i este necesa'r un maxim de atentie din partea tuturor membrilor echipei privind toate aspectele de rnai sus. Toate personele care lucreazt-1 in echip5 trebuie s5 stie precis ce au de f8cut fiecare, s5 fie foarte atente la toate fazele si amgnuntele, pentru a nu se face g*eli care s5 coste scump ; - dozajul de pic5tuii trebui; s5 fie B rame acopein functie de num5rul d rite, cum s-a ar5tat mei sus ; - unii stupari - cu cwk am discutat - sustin c5 ei pun banda de hirtie cu &cggturi direct pe f&dul stupului, pe la urdinis, in contact direct cu lernnul, f i r 5 o tab15 protectoare pe dedesubt, deoarece este rnai simplu. Nu sintem de acdrd cu aceasti3 p8rere, intrucit banda de hirtie se aprinde ~i arde (relativ, lent, mocnit) ca un c5rbune

'

aprins, totuy far5 flac5r5, care poate intilni ~i farimituri de cear5. Acestea pot lua foc $i declan~acatastrofa. Tgblita pus5 dedesupt asigur5 protectia impotriva incendiului. Banda arde lent, lRsind uneori un c5rbune care r5mine p e fisia de tabl5, $i o dat5 cu scoaterea ei se indep5rteazH 'qi csrbunele, fundul r5minind curat ; - pentru a'prinderea benzii impregnate cu generator de oxigen experienta ne-a condus la n i ~ t esolutii rnai practice $i rnai simple $i anume : aprinderea acesteia de la o bucat5 de iasc5 q r i n s 5 , o singurii dat5, cu un singuib5t de chibrit. 0 alt5 procedurii,: am aprins banda de la o tigarii aprins5. In felul acesta am eliminat flac5ra de la fiecare b5t de chibrit. Apoi, unele bete de chibrit nu se aprind, producind intirzieri in dauna celor 30 de minute. Deci, cu un singur b5t de chibrit am aprins o bueat5 de iasc5 sau o tigar2 de la care se aprind in continuare altele. - unii stupari sustin c5 avind paraziti multi, ei au tratat tot efectivul cu Varachet chiar $i vara, in sezonul activ si nu au observat anomalii. Adic5 nu le-a atacat nici puietul pici larvele. albinele avind un kbor normal. Noi nu am iyercat un tratwnent in mijlocul verii. Totu$i considerh c5 tratind co-rect la interval de 7 zile, de 2-3 dri bamna $i primiivara, dac5 e cazul, topind fagurii vechi si cu celule de trintori nu mai e nevoie s5 trat5m si vara. %mine s5-si spun5 psrerea si alti apicultori.
N.R. Tratamentul cu Varachet se efectu@a26 conform prospectului ~i indrumiirilor date' 9 n revista ,,Apicultura E n Rom6niam~rumerele5 si 8 din acest an, precum ~i tn brosura ,,Mdsuri sanitar veterinare in stu-pine" de dr. MirCea Marin, difuzat& gratuit prin filialele Asoctatiet Crescdtorilor deAlbine. Referttor la organizarea tratamentului, numzrul de persoane mentionat pentru efectuarea acestuia ni se pare exagerat, deoarece sint suficiente numai 2 persoane chiar in. cazul stupinelor mari.

Dr. Octavian MILEA


,

Am imprumutat acest titlu de la cartea apdrutii cu ani en urmd, constftuitd drcpt o prim6 colectie de marturii a f d m e i crescinde cie care se bucurii apicultura rom0ncuscd. Iatd cii anii au trecut si realizdrile apicultorilof romini au sporit noi carate aceastii faimii; Sub acest titlu, intentioniim sd facem o rubric6 permanentii i n revista noastrii, i n coloanele ei consemnind evenimente, aprecieri, mcrturii ale unor ouspeti d e peste hotare cape poposesc pe meleagurile albinei r o m b n e ~ t i .
:r

CURS DE SPECIALIZARE PRIN F.A.O. un grup de 8 specialiSti apicbli din ~ ~ au urmat ~ tirnp ~ de 2 issptsmini, ~ in luna septembrie a.c., un curs de spe.cializare in cadrdl Institutului de Cercetare Si produc,ie pentru ApiculturG. cursul a fast organizat la cererea F.A.O., in cadrull unui program de dezvoltare a apiculturii in Turcia, prin intermediul fntreprinderii de comert exterior ,,FRUCTEX~ORT-ROMAGRIMEXU. cursul a cuprins atit lettii teoretice, sustinute ,de cercetAtorii $i +izite la stuinstihtului. nostru, pine $i statiuni de c r e ~ t e r ea m5tcilor. Programul a cuprins o vizita 1,a filiala A.C.A. Tulcea, ifi Delta Dungrii, la stupinele I.C.P.A. deplasate in pastoral la cules de izm5, precum $i o viziG la Institutul International, de Tehnologie

vilceana

Exprirnind opiniile 'unanime ale .. cursantilor turci, ing.. GENC FERAT ! a apreciat nivelul ridicat a1 qtiintei ~i : tehnicii apicole romsngti, stadiul avansat a1 cercetarii de specialitate si rezultatele bune obtinute in marea . practic; apic018. ,Vom duce la Erzurum - provincia in care lucr5m noi ~i unde este in curs de realizare un ' de dezvoltare a apiculturii cu sprijinul F.A.O. - inv5Vminte extrem de valoroase ce ne vor ajuta in rnunca. n~a~trviitoare. 5 Ne V O bucura ~ dac5 curs a hsemnat dear 0 ~ o a r t a deschis5 pentru colaborarea dintre apicultOrii rOmsni S~ turci". UN OASPETE DIN BRAZIL~A Din indepsrtata Brazilie, gazdi viitorului congres a1 APIMONDIA', a sosie intr-o scurt5 vizita de documentare o pasionat3 ~i inimoasa apicultoare : Ligia Helena Tricta Stockler Benevides. D q i de profesie avocat, doamna Bensyides este, impreun5 cu sotul s5u, o Paki.onat5 apicultoare qi animatoare a activitgtii asociatiei din care face parte : APACAME, din statul Sao Paulo. DupS.ce a asistat la lucrarile Congresului a1 XXXI-lea APIMONDIA de la Varsovia, unde a fscut parte din dele: gatia braziliani?, ea a venit in Romiinia cu scopul m5rturisit de a lua un prim contact cu apicultura romsneascii care . se bucur5 de o faim5 deosebit5 in tara sa. Cu impresiile deosebite culese in vizitele sale la Complexul apicol Bucuresti si I.I.T.E.A. - APIMONDIA, va scrie un serial de reportaje in revista de specialitate ,,APICULTURA NO BRAISIL".

-+

.ejueur~oj~a ap d .~ol!ag.~ods ;e!de~% 1s e!je~uaur!~e u~ s o ~ o j anur a p !J 106 ara au!pn?!?zaa na TS a p l p -n)s sunreapuj $so$ ne nu a~oJ!de alas - n p o ~ d' a l a p a ~ap lsund I s a x u!p ' p !eunuro3 e!znIauos el sunCe e-s -gzeam -nI aJea ur Inlnl!?sur ap y)!purqop ejua -!~adxa u!p yepo?o) pu!Se~;rgdurj 'n!u -aruop ? s a x u~ gxeaugnro~oius!~adxa ~ 3 s e o u n ags q ~ o p ne !xla!,\os ! ~ s g u p

-ads !op !as " s . J . ~ . N . ~!e ~ j a d s e o A O ~ ~ ~ I W [ V .a H I.H V !h ~ ~ 1 7' 1~ q .v : !~!?zods nzquad a3!$naseur~e~-os!pau !.m?axaJ ap [~t.~!uas Tn?n$gsr[I c : ap !xlap\os ~;:,!(e!s?ds lop ns o-)n;qqzap F: ' ~ ' c i ' 3 . 1 re a!dezs~!de ap Inlc,le.roq - Z T er "7 1.roqya3.1as ap dnz8 un scI qed!su!~d aura$ $so$ e e ~ s e a x j ~ o ~ I A I ~ J I , ~ & ~ ~ ~ & ~N r ~ g [[ ~ I ~ 31031dv 3sna0~6 t

-------e-o*o*~*~*~*o+~*~*o-o**~*~~~o~~*o*e+

?indas!.rd !i !s!u.ruq !.LOT -rre.\e !eurnu n u eo sundw.1 . 'Inl'3s -~ns!de TrrIs ale01 a p !!lrrl e-!IM -l!.rr,.u!qle ap adnso as no ! $ U V ~ J ~ J ~ U !A!$JE O ~ '!~ol~ns BS l e u ~ i r : . ~ ~ l a e-1 p a s e u J i a -!de !i, a[eur!ne a p !.iolex.~.~s ..ueSTJ3 lnlus u!,, BIe.rnlIns ascugL ad $nqa.rlur me-? '!.ro$jns!.1,5c !~!uJI?L[ ' n j e ~ e!2eur-roj rr!p al.rec[ DPJ e!snT .cjpas !S a l a ! ~ap alIJ -"U* 5 rr!P qsndirros 'euJ!a 'JOT F3!!J 19 e!.lelM 'es u!ios +ds !j93!)uE~ p ! $ q o e s '!re!s asEUFl !nlnls!unrLros !a!l!ure$ 'JeJalq ! 9 Ies!znur .roTs[oj ap - ! J ! ~ E !.rn$t?j !s' kdnls n s '.>j!j eS"J u T '011 Tn.IF?LLrnu e1 'ueS Jol@a[n> qeuo!st.d un - p a d s afe[!ln I S .,ll.tnn ' y o l -!-I3 Inlus L1! l!sodod WV"' -e~nur!lso!q ' ~ I ? u o ! ~ J ~ J s I D ~ ~ U I .alcnlse In.lnl["' ~ ~ ~ no ~ err!dnls ! ~ l[nltl ~ c !F?nr j JOl.li~!.ldJ In[a,z!u '21 a;oo!d j a ~ I o , \ z ~ l -" l !a!i3"1)"-1c[ e BI!qEJap!suoa !* JeP PeJS '1.3.3.2 el azaz!ujapom !i-qs ! a p !nInj.rel InJpes u~ 'UOJ IS-gs l!.rclo~[ olsa ~lcl,olo,l, "".~!Jo~v* 113 'a.l!J!UlJlaPU! VSI;~ as nu 81"aJ" dp cdnso 2s a m -ox= e l ~ ~ e l n d o ysrznur d a p .so[a.rd ~~~ !nIn.rB~~rnu e~lJalkaJ.3 ls!lu>urnJlsrr! alsa urr.r!a ascrl elsase lnuu !J!N . s ! j e . ~ a c [ -10135 Q ~n!q,~ a p JoI!jolrpsa.l3 P ~ ! A ! J ~ e.l~opaunH p ! l ~ e d a p -eL T.'i?le.InllnJ E.?~EI!A!~x n.11 ! o-pup!~!.ro~ ub?aiapn! !nlnlal!ruo3 Ie le!s -uad ! S durq aliasy.3 r?rr.r!g ~?!ie!,tosv u!.rd -,?A 1 1 ~ 1 ~ I n I l u o ~ lel),,lcl - J ~ S ! 1 1 1 n ~ ~ . l r 4 0 aIan!lx!qo ~d - e u z ~ !n[nls!trnrrros . u!l!rrrej .so!ia.rd luarrr e 8% a p 8 9 a.rw u!p 'a.ra!iu n3 '!!J~uo!z!ao.rdeOlne nl!!cl!s -!I" un I < .re11 '!nlnuro !!i~lcrr BY 0 0 ~a p y I o J a l o lnrr - ~ ~ ! - ~ d n ~ ' ! ~ l n Il? ~! iv.1;)uaz lJed ,rrn ~IU!!J &!10c13seo.rJurnu u~ -!lclo e lnJ,)J1 [ n u v .!dnls ~ ( 1 ln.rclsJsx)s ' n J s a s * " ~ 3 af)ZoJ?N glnj!pu! alsa ,,u!c([t? a p n;,.r u!p airnduro,, as eu.l!S asnu !nTnSi?~eAOl ' l ! t ! L ! nJ -a!m '!.rnclul!l !i(,ltjA !r?rrr alas -FL in[ e ~.rEuo!jt?~s u u ! d n l ~ waSrrOs "'I 'ISJ 3.1e3 aJ!s!Ulal u!a .au!cllc <)11 TULI!U.).\ C Z I ? ~ ~. P E . I ~ lnie.10 U ! ~ I 1 'J11 ~ [ c . I ~ u L?15L'a31? ap a!i!11~~ u?! ~ d n1 nn ~nlnnis~\\!i~.rn~i.r uz!.rlocf -a3 ul1?02$ cl e a m z u esel.) u! B ~ ~ J c)s O !!ile !S TI3 uej!J3 -url ~ ~ L I . ) L L I ~ ! . ) ,>jlnlv !~I,)LI .so.[ I FAal-, 'l?]sn7 .lo[ i?s!!j 'r?!.loj,y l"lEs u!l' I J A e d uuOI 'a!q!H In.[ -nYy !uur ln.)aj n ~ ? - I?., , nr~e r : s e!@s r q l . [ ~ '11 .l!.rgdnls a[) lnlrwnil' ca13 Zu!se.raLi3 au!qle 31) .i~!.rnl~;ddi~i! ! j .11?!113 lJLIa3r)p !".I1 a)saci .,I, ycinso -"L~O!SU~C[ 'soy eAc.lqruna ea .eu!dnls rjlju -1s .il)iln !.)sl?.~s , PLI.I!H asi?rruL ' p c . 1 ~ U!II u!p n ! S a ~ 3 n!Iau-lo3 >su~rea.rcln i l : t?rr!pc.rY u~ .r,q ,;a!ln~ol !i qlurinuroj a!.rcl~oci ~ ~ J o ~ B ~ F' ~ ? !Al i~a ~ s~ a.rlu!a -!I [ndurg rr! I ! , ~ . I ~ ~ F 'eCqr?$ ? [ J J - s o 3 a p r?,l.rr?loo[dsg t.1 .req '!-'011n3!~" .'p 0" F?ls!xa --Fugs 1s 1.1 'J.)!;ilouc).Ja .)TAT~:I -0s a p 1 : s u!jr?(inso p i r g Jd !~TV . ~ J E O P lniapn!. ~ U ~ ~ u!~l ei!q!H !aLrnuoo Jolales .rol!.r -ol!n~o~ e y!pu!dseJ !ear lo1 a!\i!dn~o o l!ua:\ap r? - !uaS -!.la .IO~!~OLU B aJ!S!U?d[;)PUI aLlsaAl;..lls - e.lnllns!dme 'au -!qIe "11 .101!!l!urej n.resasau a~alirau~us!p,~rrr!i q ~ ? s ! p a u ~ r:inals!se i\!sn[srr! 'ast.o!~u!nq -3.13 a1.u aluol .ro[!.roq[nsrd -e e!i!zocis!p e[ <)und au!qjv ,)p .ro[!.lolpssa.r3 e!le!3osv u!.rd a.lr?s ' n ~ l s o u lnlels !k ~np!l.red a p Je[-'Jose ~ n u ! r ! ~ d s "1' ugd u!p as-npu:.rnsn~

*+e+e*e*~+e*~*~*e*e4e*e*e464e+*+

I
4
4

Concursul "Prietenii albinelor"


Vasile PADURARU

!,

Luna ianuarie la noi in tar5 se caracterizeaza prin temperaturile cele mai scazute $i ninsorile cele mai abundente, timp i? care, albinele parcurg drumul lor greu $1 $ ticipare : 125 pionieri de la Casa pio-; 4 nierilor din orasele Piatra Neamt, Ro-4 lung de rotire In ghemul de iernare, pentru 4 care s-au adaplat in decurs de milenii. Dac5 preggtirea pentru iernare a familiilor de albine s-a facut P n mod core unzator iotul f va decurge normal, iar api%ltorul urrnireste in special doar urmgtoarele aspecte : . prevenirea deranjgrii albinelor de ciitre soareci, pasriri si alte animale domestice sau siilbatice, trepidatii $i zgomot indelungat etc. ; prbtejarea suplimentarg a stupinei cdntra vinturilor si a curenlilor reci ; dacri aceastd luerare nu s-a f5cut din toanln5 CY realiz5m prin istalarea de paravane confectionate din de$euri lemnoase, tulpini dc porumb, floarea-soarelui, stuf ; 0 supravegherea iernzrii farniliilor de al4 @ bine $i Endepsrtarea stgrilor anorinalg care man, ~ g b i r e n i$i Tg. Neamt ~i 150 pio-; pot f i : urniditate excesivs datorit5 h p a .@ . . $i $oimi ai patriei din caclrul celor nlerl chetarii defectuoase a stupului $i a spatiu. 4 8 celtcuri apicole $cblare care-@ desfj-! lui de iernare mare, in raport cu puterea >oar5 activitatea sub Pndrumarea cercu- @ fieciirei familii, prezenta $oarecilor In stupi, lui apicol din ora$ul Tg.'Neamt. datorit5 nefolosirii gratiilor de urdini$ sau ,@ La pregdtirea concursului 0 contribu- + . instalarea acestora cu intirziere la stupi. $ie Peosebita si-au adus ~i -membrii cerUmezeala excesivB in cuib au stupii In care 4 culu~apicol tlin Tg. Neamt, printre care 4 in permanent5 ,scindurica de zbor si blocul amintim pe tovara~ii : Celestina fiIure$an, + de u r d i n i ~ sint umede, de asemenea dac5 scoatem prin u r d i n i ~'reziduuri de cear5 $i albihe,.moarte constat5m c5 si acestea s h t umede: ji mucegilite. Prezenta soarecilor in stupi o constat2m priri zgomotul presistent f a1 albinelor interceptat de noi la ascultarea acestore cU stetoscopul sau cu un furtun de 4 cauciuc introdus prin ~ d i n i ? cit , 'si prin ro- ' zltura eliminats din. stup, (albinele moarte la care lipsevte capul) etc. la stupii respectivi trebuie sil intervin5 de urgent5 si 55 + elimin~m' starile anormale ; indepgrtarea fgr5 zgomot a zapezii . ~ i f a glietii de pe scfndurelele de zbor se face , ' in conditii foarte bune in zilele cu moinl, + cind temperatura este de 3-4C. De asemenea, este bine ca in permanent& urdinivele s& fie libere : dac5 sint astupate eliminam flril zgomot albinele moarte cu ajutorul unei buc5ti de slrms ; f n a doua jumgtate a lunii pot apare !n e ~ t i * o * ~ ~ o ~ o + * ~ o ~ o ~cslduroase ~ ~ o'cu ~temperaturi ~ ~ ~ d ~ ~ ~ ~ ~ Zile e 12-14'C.

? ; In vara acestui a n , cu sprijinul orga- i ? nelor locale, In orawl Tg. Neamt a fost + .+ organizat un- concurs dedicat Pmplinirii a ! 65 ani de la infiintarea organizatiei ? U.T.C. $i Conferintei Nationale a parti- 4 + ? dului. Concursul a avut ca tern5 ,,Prihtenii! ? albinelor" $i s-a bucurat de o larg5 par-@
@

Calendarul opicultorului

Lucrari apic0Ie. fn luna ianuarie


.

! !

! !

! ! !

!'

? 4 ?

-!. ! !
!

! ! ! -!

'4

de care apicultorul trebuie sP profite pentru a inlesni efeetsatea unui zbor de curstire a1 albinelor, care are mare important5 la .menfinerea ssnst5tii $i dezvoltarea timpurie a familiilor de albine. In acest S C O pe cit posibil, indepartam zapada de pe vatra stupinei iar apoi pressram paie, frunze. coceni $i alte materiale pe care s5 ser a$eze albinele, la ie5irea din stup. In momentul cind razele soarelui reu$esc s5 incalzeascs stupii, deschidem capacele ca albinele s5 prirneascii cit mai mult3 c5ldur5 ; 0 apicultorii 'care ~ t i u c5 nu au p'utut asigura din' toamni rezerve suficiente de miere (12-18 kg) ,in 'raport cu . puterea fiecarei familii, este bine ca in zilele cu timp linistit, mai c5lduroase s i intervinri $i SB administreze cite. o placl de, zahlr candi sau ~ e r b e t , produse la Combinatul aplcol sau de noi ,apicultorii, in casa, dup:~ retetele cunoscute.
f N ATELIERUL STUPINEI

pentru lunaianuarie
Caractcristicile probabile .luna ia-. nuarie ale circulatiei atmosferice Iii trop'b sfera lnedie la nivelul de transport a1 norilor purtiitori de precipitafii $i ale 'centrilor barici de la nivelul solului nu vor favoriza d e s f s ~ b a r e aunui ,,Gerarb autentic. T n altitudine. predominanta curentilor de NY va antrena deasupra continentului rnase de aer de natur5 oceanicri, astfel lncft vor ciiclea precipitatii mirte, in Banat, Oltenia, Muntenia, Dobroged si sudul Moldovei CU o pondere destul de ridicatd a lapovitei, burnitei si ploii. Sub aspect cantitativ precipitatiile vor fi normale pentru aceast5 luns insumind in general tntre 25 si 50 l/m2,valori situate in jurul mediilor ~nultianuale $i pe alocuri uvor peste accstea. Natura precipitafii!or .va- favor,iza protlucerea fenomenului de polei. Numiirul zilelor cu precipitatii va f i cuprins pe teritoriul t5rii Zntre 10 si 15 ceea ce reprezint5 un regim mediu, exceptind zonele dealurilor subcanpatice care .in conditiile circulaflei predominant nord-vestice, sub paviiza muntilor, vor inregistra un nun15r inai redus de zile cu precipitatii. La nivelul solului anticiclonul de iarn5 est european se va forma P n extremitatea nord-estic5 a continentului, astfel lncft sInt purine Tanse de formare a unui. briu hnticiclonic lntre acesta $i masimul barometric tiin Azore. In acest an este mai probabil ca briul de inalt5 presiune peste Europa, care In cuplaj cu orclogeneza din marca Alediteran3 genereaz5 fenomenul de viscol in regiunile din sudul ~i estul Romftniei sB se produc5 In luna februarie. Din punct de vedcre terinic in vestul rji centrul tsrii se asteapta un regim lnediu apropiat de normal, cu valori de temperaturi cuprinse intre 1 $i -4", iar In sud $i est. temperaturile medii lunare se vor siiua -3C nlai ridicate chiar pe litoral unde vor fi u ~ o r peste limita de in.ghet. Direcf ia predominant5 a intensif ic5rilor de vint va fi din sectorul. vestic. Frecvenfa mai mare a acestora se va face simtia in zona de munte, nordul Moldovei, Dobrogea ai in Cimpia RornBnB. Ca fenomen caracteristic sezonului se va forma $i ceata, dar cu o frecvenf5 mai redusa decft media climatic5 de aparitie.
~

'

Ne preocup5rn de curiitirea, dezinfectarea rji repararea inventarului apicol, confectionarea elementelor $i dispozitivelor rnai -..simple pentru stupins. Cele de bazii, este b,ne s5 le cumparam cfe,la magazinele apicole. Tncheiem $i perforim ramele necesare in sezonul activ a1 anului. ORGANIZATORICE
'r

~ r e & m ceara la filialele Asociatiei CrescAlorilor de Albine, la achizitie sau schimb cu faguri artificfali. Aprovizioniiin stupina cu utilajele qi mapecesare in sezonul terialele d e consum activ. Ne fix5m vetrele temporare ~i solicitlln autorizatii pentru practicarea stup5ritului pastoral. -P PREGATIREA PROFESIONALA . J

'

Si aceastj activitate are mare important5 I n practicarea $i rentabilizarea activit5fii apicole, de aceea recornandam urmatoarele : - participarea la toate conferintele, mesele rotunde, schimbul de opinii $i experient;i organizate de cercurife $i filialele apicole ale Asociatiei Crescatorilor de Albine ; studierea cu atentie a tuturor publicatiilor apicole apsrute $i In special a revistei .,Apicultura in Rom8nian, care ne pune la dispozitie nout5tile ~i metodele cele mai practice ~i eficiente in cre~terea albinelor.

Ion POPESCU

Corneliu POP

26 de ani de la disparitia unui mare scriitor, iubitor a1 albinelor

Addenda sadoveniana'
Prof. Emiila POPESCU-DICULESCU. prof. Warin POPESCU-DICULESCU.
D i n cercetarile unor documente de farnilie se desprinde u n fapt surprinzator $i categoric : marele povestitor Mihail Sadoveanu a fost u n practician desiivirsit intr-ale albindritului. Astfel c3 latura poetics desprinsi din atitea scrieri i5i are acoperirea d e rigoare (insemnsrile de fat3 sint marginalii ale articolului : ,,AlbinBritul - o pasiune mai putin cunoscuta a lui M. Sadoveanu", publicat in acea.st5 revista in nr.. 111976. p. 17. -

,,De treizeci dc ani a m tot umblat, a m cercetat si a m viizut. Observafiile vincitorului si pe.scarului, ale ruralului care a m fost, ale p r is ii c a r u 1 u i ~i cultivatorului de pomi, ale scriitorului le-am siimfinat i n toate volumele pe care le-am scris. Uneori aceste observafii au apiirut fantezie" mrirturisea M . Sadoveanu in articolul ,Solia tariinimii" (vol. ,,Publicisticii", Opere 20, E.P.L., p. 96). Autorul are 'taria de a ne face peste timppuri repro~uricelor care ar fi trebuit sS f i m la curent cu ,,solia sufletului" s5u $i a1 prisicarilor : ,,De cele mai n ~ u l t c ori aceste ciirti n-au ajuns la cunostinfa $i In intelegerea celor pe care i-am dorit cetitor" (idem). Din m5rturisirea fratelui s5u maf, mic, Vasile Sadoveanu, ,,bun prieten ... ingiaer ugronom si profesor la I a ~ i "T,,Anii de ucenicie", Editura Minerva, 1970), a f l a m c6, dup5 ce .,biidia Alihai" rji-a intemeiat o fermecatoare livad5 ,,in capiitul din deal al striizii Rdddseni din orasul Fdlticeni" (,,Istoria unei livezi" - Vasile Sadoveanu, vol. ,,Biidia Mihai", E.P.L. 1968) s-a simfit nevoia unei fiinte care sS-i aducS ,,u~L folos indoit: miere pentru casii si mdrirea capacitdtii de fecundare a pomilor i n timpul infloritului", albina. "Ideea cu stupii" $i-a giisit acoperirea in prirriavara anului 1908, clnd a plecat la Galati $i Braila unde avea prieteni cu care pescuia $i vina din cind i n cind i n b5lfile din acea regiune, $i a venit, dupri aproape o saptamha cu, nici mai mult, nici mai put i n de 32 de stupi pe care i-a q e z a t ,,in una din parcelele cu pomi tineri". ,,Aceastii indeletnicire a tras dupii e a : construirea unui, temeinic adiipost de iarnd, procurarea utilajului aplcol necesar pentru albine ~i orga-

1'8).

nizarea unui mic atelier de timpldrie intr-o despiiriturd a magaziei. Aici, fratele meu, luind i n serios stupiiritul, lucra ramele de schimb necesare i n timpul roitului si construia stupi sistematici de tip nou, ce erau descrisi i n dlferitele tratate de apiculturb, pe care le consulta cu mare atenfie. Din cind i n &id vizita instalatii apicole strdine, pentru a deprinde nbua ocupatie ce-1 pasiona. i n felul' acesta a reusit sd intemeieze o stupdrie model, devenind u n apicultor in- ' cercat care-si ingrije,a singur coloniile de albine" (,,Biidia Mihai", Vasile Sadoveanu. E.P.L., 1968, p. 29-39). In ,,gospodiiria bine intenleiat? a scriitorului pe lEngri alte acareturi, n u lipse5 ,,temnicul pentru stupi" (idem, p. 88). ,,Dupii ce se odihnea doud-trei ceasuri, incepea sii colinde livada, sd cerceteze stupii ..." ("0 f a r 6 cu revers", de Vasile Sado'veanu, vol.. idem, p. 82). i De la u n alt meinbru a1 familiei'jscriitorului, de la Profira Sadoveanu, care .a trait ,,in umbra marelui stejar" afltim cri mina prisricarului era in toate in aceasta ,,durnbravii minunatii", CB micutele $i harnicele gize munceau pe rupte ,,recunoscindu-1 de piirinte" (,,La lucru", din vol. ,,Inumbra marelui stejar", Editura Timretului, p. 26). 10 felul acesta Mihai!. Sadoveanu a devenit;,,,transformist si scamator", fiindc5 sub rn1na-i mSiastrS ,,toate-s fermecate i n grddind", .disp?irfnd ,,intre roiuri, ca-ntr-un- nor." Dhrnicia albinelor e pe mrisura grijii purtate, caci ,viriT,pina pin la coate / i n stupi, si faguri de-aur, scoate". Pentru (scriitor albinele sint ,,gospodine" vrsjite $i d e aceea ,,nu-i de mirare roiul sin copac / Ca la poruncc i se virti-n sac !ld,(,,Cu gospodinele", vol. idem, p: 27). Asemanarea : tjranilor cu albinele, des-. cins3 de la D. Canternir (,,Istoria i e r o g l t f ~ " , 0 g k i m ~ i - nconceptia familiei Sadoveanu: ,,Sint vrednici gospodarii, trudesc / Ca ~i albinele care roiesc / Dar pin' la urmd n u aleg nimic, / Cu greu agonisesc cite u n pic ..." (,,$i gospodarii" - Profita Sadoveanu, vol. idem). Orice cuvinte sint de prisos cind ne' referim la M. Sadoveanu, exemplul personal e ridicat la rangul de fapta qi vis.

PREZENTE ROI
Revista lunar5 a Uniunii natibnale a apiculturii franceze (Revue fran~uzsedlApiculture - U.N.A.F.) pl~blicri periodic suplimente documentar-informative, cu tematic3 special6 din domeniul ~ t i i n t e i ,cercethrii, tehnologiri ~i patologiei apicole, inclu,,ApilarnilW,datorat apiculto- tru ApiculturB ' in cadrul rului r o m h Nicolae V. Ilie- ,A.C.A. $iu - (pag. 70-73). Aceste s u p l i m w e specinle Suplimentul revistei nr. 465 ale Revistei franceze de api(luna iulie-august 1987) edi- cultur5 se g5seau de - vintat ch prilejul celui de a1 zarc - algturi de alte publiXXXI-lea Congres a1 API- catii editate d e revist5 la' standul espozitional U.N.A.F. MONDIA tinut intre 19-25 august 1987 la V a r ~ o v i aa fost organizat in cadrul APIdedicat integral de critre EXPO '87 Varvovia $i s-aU , U.N.A.F: problemelor d e api- bucurat dc o atentie $i o so' terapie (,,Aujord'hui l'api- licitare deosebite din partea therapie"). Prefatat de profe- apicultorilor, vizitatorilor gi sorul Remy Chauvin in acest participantilor la Congresul supliment sint prezentate o XXXI a1 APIMONDIA. swie de considerente rezulEste de subliniat cri intreg tate din ultimele cercetriri acest capitol (,,Produse apiefectuate pentru cunoarjterea sole asociate") apartine I n compozitiei $i efectelor ,pro- exclusivitate specialiritilor roduselor apicole : miere, cea- mdni respectiv colectivului rd, polen, liipti~orde m d c b format din farm. Elenl /-'apropolis, venin de albine $i los, dr. Mircea Popescu, altq produse apicole asociate, farm. Filofteia Popescu, i n scop profilacticl $i terapeu- bioch. Cristina Mateescu ~i tic. Studiile de baz5 - sem- dr. Claudiu Popovici, colectiv n a t e de cunoscuti speciali~ti care s-a afirmat atit i n tar5 asupra principalelor produse cit $i p e plan international. apicole sint insotite de nu- Cercetkile lor atest5 priorimeroase comunicriri p e teme t2,tilc r o m d n q t i in domeniul specifice privind actiunea utilizsrii produselor apicole apiterapeutics a acestor pro- in afectiuni oculare, farinsiv studii privind utilizarea duse. Astfel semnal5m comu- giene $i laringiene, autorii produselor stupului in scop nic3ri .cazuistice primite de la avind $i brevete ale unor terapeutic. In acest mod se crrcct5tori din : India,, Polo- produse apiterapeutice origipune la dispozitia tuturor nia, Japonia, Cehoslovacia nale. Aparitia lucr5rilor Ior apicultorilor $i cercet5torilor Anglia, Canada, ~ulgaria! intr-o grupare compact5 acudin lurne tot ce este prco>u- U.R.S.S., Romlnia, Egipt, pind un intreg capitol dintr-o pare gi noutate in apicu!tura S.U.A., Franta etc. prestigioasg lucrare editatri mondialg, inclusiv rezumatul In capitolul ',,Produse api- in Franta n e bucurg. Desigur diferitelor comunic5ri prezen- Cole asociateu sint publicate cri acest succes se constituie tatetLa diverse manifestari in- urmhtoarele lucrriri elabo- ca un indernn pentru noi ternational~ apicole. Ne re: ' r a t e .iil Romania : descoperiri care s5 confere amintim de suplimentul Re1?,L ,,Tratamentul apiteru- tririi noastre u n loc de frunte vistei franceze de ap~culturd peutic a1 inflamafiilor larin- in circuitul mondial a1 vanr. 421 din iulie 1983, diiuzat geZui $i faringelui" (autoi-i : lorilor apicole. Nu putem Pncu prilejul celui de a1 C. Popovici, E. Palog,. E. Po- cheia far5 a nota cil farm. XXIX-lea Congres internatio- .'pescu $i C . Mateescu). Elena Pal,os a fost aleas5 ca nal a1 AFI&fONDIA de la 2 . - Eficienta terapeuto-' membrg a Comisiei permaBudapesta, Sn care regretatul biologic& complex6 a prepa- nente de apiterapie a API.. dr. Jean-Pierre Bqnimond, ratelor apicole i n cinele afec- MONDIA iar conf. dr. Mirprgedintele U.N.A.F.-ului $i ;tiuni oculare" (autori : M. P. cea Fopescu este membru a1 a1 Comisiei permanente de Popescu, Elena Palo$ $i Fi- grupului de lucru "Mierea ~i apiterapie a APIMONDIEI, iofteib Fopescu). produsele derivate provenite pe ling5 numeroase studii ~i 3 - ,,Produsele stupului de la albine" a1 comisiei ceza ComunicSri ~tiintificeapicole utilizate in tratamentul unor ce confirms inc5 o data presprivind un. lai-g evantai a1 afectiuni oculare": lucrare tigiul international a1 comcercetririi $i tehnologiei, a in- prezentati de Sectorul @e patriotilor nogtri. serat $i un capitol detaliat apiterapie a1 Institutului deb asupra trituratului larvar Cercetare $i Productie penPrelucrare de I N .V . ILIJQIU
,

.
~

PM POTRIVA ACARIANU LUl VARROA*


In stupina experimental5 a sectiei de cercetare apicola din Giid6110, parazitul a . fost depistat la 4 faMlii Pn prirn5vara anulni 1983. In toamn5 60% din colonii au fost infestate, iar l a finel~e anului 1984 infestatia era generalizatti la toate familiile. fn toat5 aceasti p-crioadii s-au respectat prescriptiile veterinare privind aplicarea benzilor fumigene, pe baz5 de amitraz ,,VarescensU. U1terior s-a constatat c2 in conditiile respecSrii' acestor instruqiuni num5rul parazitilor c5zuti cu ocazia tratamentelor de toamn5 c r e ~ t ean de an. Autorul s-a convins $i de faptul cii efectul acaricid a1 preparatului coresp'unztitor, deci rezultatele neconcludcnte aveau alt5 cauzri. S-a T/ccZutat o procedur5 d e tratament, care s5 fie conform5 cu prescriptiile veterinare $i de igien5 a1 alimentelor in vigoare. Cu ocazia tratamentelor de prinkivar5 au cazut putini paraziti. Condwi de instinctul de reproducere a c e ~ t i a se ghseau deja in cclule, pe puiet. Tratamentul aplicat f n luna februarie, cu familia in ghem d e iernare, poate' pricinui pagube mai mari, decit - folosul adus prin riirirea parazijiilor rrimagi dups tratamcntul din toamn2. Cerc,eGrile ulterioare au confirmat faptul c5 i n lunile rnartie-aprilie marea majoritate a parazitilor se g5sesc pe puiet .(in medie 18.4 De familia cercetat5.. fat2 . de 2.8 . uaraziii liberi). In vederea reducerii' numirului de paraziti care ierneazil, l n luna octombrie,- inaintc de lratament s-a scos puietul capricit cu furculifa de desciipiicit, In acest fel obtinindu-se un nivel minim de-infestare tn prinibvar5. Ccrcetind nunl5rul parazifiilor la un g r u c de colonkinaintea tratamentului de toamn5, s-a const.atat c5 in cele 1600-3 200 cclule cu puiet se giiseau 201,6-4 576 paraziti, care ar fi supravietuit dup5 tratament, fiind protejati de ciipacealg. Pierderea unei suprafete de 2-4 dm2 puiet in luna octombrie este r5spl5tits dln plin prin reducerea masiv5 a nurn2rului de parazifi care ierneaz5 $i fornleaz5 baza parazitismului anului urmjtor. Aceste albintt, hl parte sint neviabile, iar parazitii eclozionati tulbura lini~tea hmiliei in iernare. n Picrderea procius5 de parazitii r 5 m a ~ i T viatti este mai mare d e d t cea .cauzatii de distrugerea puietului la sffrqitul lunii octombrle.
~

APARAREA

EFICIENTA

Prm distrugerea pdetului de a l b i ~ ePnaintea tratamentului de toamn5 se poate renunta la tratamentele de prim5varZ $i d e var5. Eliminarea puietului de dbine in luna octombrie nu riecesitft mai mult5 munc5 decit executarea tratamentelor repetate in primtivar5 $i var5. Pentru a face metoda mai expeditivll, in ultima 'perioadii s-au elirninat din ,cuibul d e iernare in luna octombrie, Pnaintea t ~ a t a mentelor de combatere, fagurii cu puiet ; acgtia au fost depozitati $i folositi in pri. nl5var5 pentru lsrgirea cuibului f i r 5 nlci . un inconvenient. Cercetirile intreprinse au . . dovedit c5 in fagurii tinuti in afara cuibu- , .:;. lui, la temperatura camerei, atit puietul cit ,:.::: . $i parazqii S n diferite stadii de dezvoltare, , ... '. la 40 de zile au pierit. . . .

7 'Z .

- ,

, -

Prelucrare de dr. Iosif DAN


>

OBSERVATll PRlVlN D COMBATEREA ACARIENILOR


Lajos SZUCS

Dupd articolul Zui Jeno Suhayda a f i f u t i n revista ,,MChPszetn ,nr. 3/1987 din R. P. Ungm25.

Pe la mijlocul 'lunii august am terminat hriinirea .de stimulare $i fiu am constatat simptome ale infesttirii cu acarieni. La controlul sanitar din toamn5 csutind $i CU lupa - am gasit doar doi acarieni pe albirie. M-am hotgrit s5 agtept pin5 la incetarea pontei $i disparitia puietului. Ant f5cut greseala ca, descap5cind faguri eu putin5 miere, s5 ii restitui famililor respective. Albinele au inceput s3 care polen $i s5 creasci puiet. Constatind o puternica infestare cu acarieni Varroa la' o stupin5 din apropiere, soldat5 $i cu pierderea unor familii, n-am mai avteptat $i la 22 septembrie am Pnceput tratamentul cu .VarrascensU, prin afum&i administrate de trei ori, la patru zile inter' val; l&..timpul verii, jumfttate din stupi i-am omenajat-fa n$a fel, incit s c Z pot introduce $i scoate,'brfchd coala de hirtie albi pentru control, f & r & s 5 deranjez familia de. albine. Am tinutastfel sub observatie 12 fa. . , , .. milii. In ziua urmiitoare -administriri am \ -. fost surprins d e numzrul 'mare de acarieni, care abia au putut f i observati. M-am linistit, constatind c5 sint sub 500 la numar (de la 35 la 430). Am ,,cur5@tU colile".de hirtie $i le-am pus la loc. In urm;itoarel&-'-'. .* patru zile de la primul tratament, num5- -:,. . rul para~i~tilor c5zuti a fost aproape dublu :. fat5 de prima zi. Numir5toarea din prima zi nu d5 informatii. suficiente. Rczultatul definitiv a1 primului tratament, In medie, pe familie, a fost de 576 paraziti. -Unde au fmt 3 zile a c e ~ t i acarieni ? AgZtati de albine? Au fost ,,cur5tafiU din celule mat

''

L ' I tirziu ? A intirziat efebtul "varrascens-'dhi ? Are iLmportant5 c5 am administI'at o doz5 ma1 m a r e ? La indicatia controlului sanltar .am folsit o fi$e $i jum5tate. Am &it despre cazul folosirii a 2-3 fi$ii pe familia de albine. Dac5 gazul i$i face efectul mai tirziu asupra acarienilbr, atunci $f S n cazul albinelor e la fel. Modul de utilizare a f i ~ i e ide ,VarrascensU ar trebui s3 specifice la ce volum arderea sa are efect maxim, la ce volum e s t ~ insuficient, respectiv periculos. Dac5 este mai putin dens sau scap5, nu poate fi eficace. Dac5 este prea Fig. 1 - Mumator pentru tratare cu 17adens, poate afecta albinele. Temindu-mB -de rachet : A - a r c ; B burduf ; C baacestea, am notat num5rul albinelor lama ; - D garniturri ctanrjare ; E - geam ; moarte. F - z8vor ; G - plasA metalic5 (cotele Ar trebui pus accentul mai mult asuprs sint date in mm $i sint doar informaiive). etans5rii stupilor. Afumarea poate fi cficace, numai atunci cfnd ga'zuit cu densitatrs corespunz5toat-e este mentinut un limp in buit s5 a$tept inc5 8 zile, &a s; iasa toti. stup. Aprinderea IndelungatB, arderea inTrei afurn5ri ar fi de ajuns in cazul P n complet5, inchiderea lent5 wade eficclcit.1care s-ar succede la 6-7 zlle. Dup5 CUtea. I nqtintele mele, acarianul intra in celuli Preluind indicatia colegului Varallyai din cind larva bplinevte vfrsta de 7 zile. revista ,,R.I6h6szetu nr. 4 din 1984, am bloDac5 numai asta a r trebui urmzrit, ar f i cat deschiz5turile cu burete dln plastic. La de ajuns, dar a r trebui stiut ~i peste cPte una din deschiz5turi am uitat dopul d e hPrzile acarianul.ie$it va intra din nou, pentie\ $i am observat scurgere de gaz, ceea tru a depune 'ou5, pentru cri atit timp cit c e in cazul buretelui nu s-a produs. Fisia de exist5 puiet, va g5si mereu puiet in virsti ,Varrascens" o ard Pn afum5torul prezentat d e 7 zile. DacB aceasta dureazri 4-5 :.ile. in revista ,,MPh&zet" din mai 1984, de 'N6nu se a$tepta mi mult. If-a surprins num5rul mare d e acarieni de la puie:ul c2meth Ern6 (Pig. 1). Nu am prevgzut cirlige p5cit. De fapt .e natural s5 fie ~ Z I Toat5 . pe capac. Sub geam am fixat o bucat5 de vara acarienii se'lnmultesc liber, spre toamsirm5. Arderea flyiei este asigurat5 de, n5 ajung la un num5r mare, iar ca~titatea aerud eare vine de jos. Aprinderea o facem puietului scade. In c e l d a unei larve p ~ int tra $i mai multi acarieni. Dar u n d e au Inde la o bucata de iasc5 aprins;, pe care o trat mai multi, acarienii $i descendentii :or rostogolim pe fi$ia pus5 in afum5tor. Gea' chinuie ~jihpileaz5 fp asemenea ha1 biata mul. se afum5 foarte repede. Am crezut c5 albin5, lncit din ea nu va rezulta una s3iasca este de vin5. A doua oar5 am aprins n5toas3, capabil5 s5 ierneze. Puietul cBfisia cu un cap5t de luminare $i apoi a m 1,Acit de la sflrSitul toamnei, a1 unei familii armcat-o in afum5tor. Geamul s-a afumat parazitat3 cu acarieni este de valoare Indola fel. Funinginea este produs5 de arderea ielnicb. Ar bi bine goate sri desc5p5cim e hfrtiei si a amitrazului. Dup3 o d e 'tie parte, inainte de aplicarea tratamentului. afurnilri, se depune cam o lingur5-de funinTrebuie folositri coala de hPrtie alb5. Poate gine pe geam, sit5 $i teav5. / c 5 ar trebui mentinut5 mereu in5untru. Ar Iernez cu intervale Snchise.' ~ r nrestriny ' trebui qtiut $i num5rul de acarieni, ce pot familii1e.h cuib, am @us peste rame a folie parazita o familie, Pncit aceasta s5 fie toinchis5 la culoare, maf multe, straturi de tu$i productivrl. Chiar dac5 stirpirea tutu- ' ziare ~i capacul. La nici o familie nu am ror acarienilor s-a f5cut cu mult5 munc5, redus cuibul. Astfel, la fiecare familie, avind cheltiual5 $i h5rtuirea albinelor pericolul pavplurn egal (10 rame NB)' a m introdus furazitgrii va exista $i va trebui s5 ,,neu ap5mu) de la cite o ff$ie $i jumBtate. Astfel, 1-51, mereu. Orice tratament de prisos va P n IOCde 3 afumsri, cite am planiflcat, am duce la m5rirea rezistentei acarieni!or. Traf5cut patru. Dup5 a doua afumare, num8tamentul impotriva acarienilor trebuie h v 5 r5toarea a ar5tat cit de multi acarieni au tat $i practicat $i in continuare. fost inchi+i la puietul c5pZcit (la familia nr. 25, in , 4 zile, 1 735 de acarieni). A treTraducere d e Franeisc KISS din revisb ,,MeheszetU nr. 7, 1985, p. 8 . '~ame Nagy Boczoncidi de 425 X 360 mm